BunaVestire_1938_03-1670612721__pages83-88

ANUL II. — No. 31. II. No. 31. et a TI | et a TI | poştală p 


Directori : 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


DAE IDEE are 


Austria germană 


11, 2 şi 13 Martie: sunt date cari schimbă fundamentat roșturile 
Europei 

Toată lumea ştia — şi dacă nu ştia, simţia, bănuia, — că această 
întregire va fi cândva o realitate vie. Ştiau şi acei cari, prin scriptura 
tratatelor, au căutat să preîntâmpine Anschluss-ul. Ştiau şi acei cari 
— după expresia unui prieten şi distins scriitor — au forţat odată Aus- 
tria să presteze un fel de jurământ juridic — încadrat într'un articol de 
tratat — şi să declare că-şi va «păstra independenţa». 

Ştiau bine, pe de altă parte, acest lucru şi toate guvernele austriace 
cari, făcând jocul unor puteri străine, au încercat să falsifice adevărata 
voinţa austriacă şi să înăbuşească libera ei manifestare. 

Am pronunţat cuvântul independenţă, mai sus. 

Adică, Austria a fost obligată de marile cancelarii europene să-şi 
«păstreze independenţa». De fapt, odată cu obligaţie impusă de Europa 
— o anumită Europă — Austria şi-a pierdut independenţa şi a acceptat 
să demisioneze din istorie. 

O independenţă statuată de alţii, — cu obligaţia stipulată într'un tra- 
tat internaţional, să rămâi în ea — nu mai este o independenţă: propriu 
zisă 

E o iubire prea forţată, ca să nu vezi că este motorizată de anumite 
interese, străine de tine — în speţă, de Austria — cari urmăriau ereiarea 
'şi menţinerea unui stat fără rațiune istorică şi politică în centrul Europei. 

Austria a fost un stat diplomatie până la 11 Martie. Avea o indepen- 
denţă geografică şi un conţinut administrativ perfect, dar numai atât. 

In situaţia aceasta nu putea decât să vegeteze, să danseze, să cânte 
valsuri de Strauss și să asiste la propria-i agonie. 

O ieşire se impunea. 

Această ieşire era cerută de toate raţiunile: şi 
şi economice. 

Statu quo nu putea fi menţinut adinfinitum, pentrucă echivala cu o 
sinucidere. 

Mai rămâneau două soluţii: Restaurarea 
fără alăturarea Ungariei — sau Anschluss-ul, 

Restaurarea Habsburgilor ar fi fost mai de grabă, o violare a spiri- 
tului esenţial din tratate — nu a celui formal — şi mai apropiat, poate. 
un casus belli pentru o anumită ordine europeană. 

Totodată pentru Austria, ar fi rezolvat nimie. Austraicii ar fi ră- 
mâs mai departe un fel de «olandezi sburători», un fel de bursieri ai 
Europei 
S'a ajuns la cea de-a doua soluţie. Astăzi, se poate spune Ansehluss-ul 
este virtual realizat. 

Hitler a procedat — trebue să recunoască toată lumea — magistral. 
Prin surprindere, cu metodă şi prin paralizarea oricărei intenţii de in- 
tervenţie a puterilor interesate. Sistemul faptului împlinit, dealtfel. 
este un fel de-a fi al taeticei hitleriste. 

Europa a adormit — sau şi-a pierdut somnul în melodia chemării 
lui Seiss Inquart şi Sa trezit, în ritmul fanfarelor germane, cari acom- 
waniau marșul, cerut, al trupelor din Reichswehr. . 

Franţa nu putea interveni, deoarece nu se găsia în faţa unei agre- 
siuni earacterizate Anglia era ocupată cu alte chestiuni — între cari 
convorbirea cu Ribbentropp — iar Italia, se vede, ştia şi nu proteste. 

Totul s'a petrecut legal. In loc să ofere Franţei un casus belli şi în 

loc să provoace — ca agresor — Hitler intra în Austria ca pacificator. 
O intervenție a Franţei sau a Angliei — din moment ce cancelarul fede- 
ral austriac, Seyss Inquart, ceruse trupe germane şi din moment ce în- 
auşi Schussehnigg, la plecare, dădue ordin de neopunere — ar fi fost ast- 
tel, juridic vorbind, o violare de suveranitate şi o poziţie de agresiune 
calificată, 
Moral vorbind, chiar după prescriptele wilsoniene, Austria, avea, în 
1918 — şi a încercat — avea de atunci încoace şi are dreptul de-a-şi sta. 
tua,liber, destinul şi adevărata independenţă, nu geografică, — prin con: 
simţire la desrădăcinare — ci istorică prin întoarcere la mateă. 

Pe noi Ansehluss-ul nu ne loveşte şi nu ne atinge. Suntem simplii 
spectatori şi nu avem interesul să părăsim această poziţie. 

Europa l-a acceptat, nu pentrucă voia ci pentrucă nu putea face 
altceva. 

Pentru un singur om Anschluss-ul, realizat peste planurile lui în 
“timp — prea grabnic deci — prezintă greutate: pentru Adolt Hitler. 
Hitler este omul care n'a vrut să intre la 11 Martie în Austria. 


Vom vedea dece. VALERIU CARDU 


Despre Dus cui viilor 


Alcătuirea bugetului general ul 


Redacţia 


istorice şi politice, 


Habsburgilor — cu sau 


oră stabilizarea nivelului general 


Iătită în numerar, 
No. 


Statului constitue pentru  condu- 
cători, pretutindeni unde Statul 
este o realitate, una dintre grelele 
încercări ale anului. Asupra arit- 
meticii complicate, a bugetului se 
concentrează, în pragul fiecărui an 
financiar, nădejdea tuluror catego- 
viilor producătoare al. țării şi a- 
tenția tuturor observatorilor  poli- 
tici, pentrucă. 

1, bugetul poate, prin jocul împo- 
zitelor şi al creditelor, să determine 
<ohimbări, uneori foarte imporlan- 
le, în economa [ării; 

2. bugetul indică, în acelaş timp» 
poziția Statului faţă de salariaţii 
săi direcți; 

3. bugetul reflectă structura Sta- 
tului actual şi închide germenii 
transformărilor viitoare. 

Despre bugetul anului viitor 
stim prea puțin deocamdată pen- 
Iru a-i putea desluşi principiile că- 
lăuzitoare. Faptul nu ne împiedică 
însă de a releva aci două probleme 
cari se cer rezolvate curajos: pro- 
blema ţărănimii și problema func- 
Hionărimii. Prima problemă poate 
fi indirect atinsă și îndrumată spre 
o soluție viitoare; a doua îşi află 
deslegarea prin acțiune directă. In 
această. de a doua problemă, tre- 
buie ținut seama că toată inertia şi 
loată venalitatea unei importante 
părți dintre funcționarii noştri pu- 
blici se datoreşte disproporției în- 
tre salarii și costul vieţii. Salariile 
funcționarilor publici s'au menținut 
de câțiva ani la un nivel egal, după 
desumflarea, prin diverse curbe, 0- 
perată în perioada crizei; între 
timp, prețurile tuturor produselor 
au crescut, odată cu repriza econo- 
mică, iar în ultima vreme s'au du 
blat, cu deosebire la produsele ali- 
mentare. Creşterea nu este sezona- 
lă, ea are g tendință fermă, îndi- 


de viață din țară la p cotă superi 
oară mediei ultimilor ani. 

Intrucât priveşte țărănimea noas- 
lră, este de datoria statului să în- 
tocmească un plan general pentru 
plasarea plusului de populație 
sătească în îndeletniciri producti- 
ve. Pentrucă populația rurală cre- 
ște cu toată mortalitatea ce o bân- 
tuie, pe când terenurile cultivabile 
rămân aceleaşi Intrebuințarea 
plusului de populaţie pe loc sau la 
oraşe pune problema culturilor in- 
tensive şi a industrializării produ. 
selor. ţărăneşti. 


ALEXANDRU CONSTANT 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, eta] Ii. 


TELEFOANE 


probicmele 


Şi  DOCTININA 


Direcţia, Redacţia . , . 4.84.54 
Administraţia . . . . e 4.85.82 
Tipografia |, 


6 -pagini 3 Lei 


Bun VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTIA 


9 '3.: e . 4 77.56 


aniței de Vest 


Pe ce se bazează teza 


revizionistă ma hiară 


Tăria pa 
„SUperio 


za NICOLAE V. ILIEŞIU 


oporului nostru la hoiarc. Ce spun străinii despre 
ritatea“ culturală a undurilor. Statistici mashiare 


despre numărul românilor 


Satu-Mare: In locul mlaștinilor de pe vremea ungurilor, astăzi oraşul 
are una din cele mai occidentale grădini publiee 


Camaradul de redacţie Virgil Po- | 


pescu s'a ocupat într'o serie de re- 
portagii de istoricul delimitării gra- 
niței de vest, insistând şi asupra u- 
nor probleme de ordin general, carac- | 
teristice acestei zone de frontieră 
Continuând ancheta ziarului nostru 


lui dinspre Cehoslovacia, uș vrea 
să mă opresc asupra unora dintre 
problemele semnalate de colegul Vir- 
gil Popescu. 

Zilele trecule am vizitat ținutul 
Sătmarului şi al Maramureşului. 
Mi-am dat seama cu acest prilej că 
nu este suficient să cunoşti numai 
linia convențională care ne desparie 
de o altă nație, de un stat străin, 
pentru a putea afirma că eşti în mă- 
sură să cunoşti un ţinut de graniţă. 
Provincia dela hotarele țării îşi are 
problemele ei. Oameni; ei. Viaţa ei. 
Necazurile şi bucuriile ci Obireiuri- 
le și legile ei. 

Frontiera __ şi mai cu seamă fron- 
tiera dela Satu-Mare şi din Mara- 
mureş de care mă voiu 0ocupa în mui 
multe articole — îşi are comnlexul 
ei de probleme. De pildă, în aceste 
meleaguri românești, sunt actua- 
le probleme în strânsă legătură cu 
autoritatea şi prosligiul românesc, 
cu însăşi cauza noastră națională 
întrucâi cele vizează securilelca sta- 
tului. Altele vizează conşliința . ro- 
mânilor şi cele mai multe sunt pro- 
dusul unei condammnabile  toleranţe 
din parica acelora ce ar trebui să 
aibă, acolo la frontieră, alte convin- 
deri despre autoritatea stăpânirei 
româneşti şi alte sentimente de ro- 
mân. 


PROBLEMELE GRANI- 
ȚEI DE VEST 


Să enumerăm câteva din aceste 
probleme specilice graniţei de vest: 
1. Acţiunea : revizionistă maghiară; 
2, Propaganda destăşurată. de aso- 
ciațiile «culturale» evreo:maghiare; 
3. Educaţia revizionistă 'a  maghia- 


| ceai maghiarizați; 3. Românii tilo- 


privitor la hotarele României, înain- jsemiţi; 10. Românii cari nu ştiu ro-. 
+ te de a îfățișa ținutul Maramureşu- . 


românească; 4, Spionajul; 5, Căsă- 
toriile mixte; 6. Funcţionarii mino- 


ritari și toleranța statului 
mese; 7, Solidaritatea minoritarilor 


| si tembelismul românilor; 8. Ro- 


româ- 


ii 


mâneşte şi cari işi vând conştiin- 
țele; 11. Românii afacerişti; 2. E. 


„vreii habotnici şi evreii maghiari- 


| 


zaţi; 13, Cetăţenii frauduloşi; 14. 
Contrabandiştii şi sistemele de con- 
trabandă; 13. Fraudele fiscale; 16. 
Românizarea oraşelor; 17. Comerţul 
românese şi comerțul minoritarilor; 
18. Drepturile. şi obligaţiile româ- 
nilor; 19, Limba românească şi ofi- 
vialitatea; 20. Necesitatea unei or- 
gavizate propgande româneşti; 21. 
Colonizarea; 22. Zonele culturale; 
23. Şcoala românească şi şeoala mi. 
noritarilor ete. ete. 


Am înşirat câteva din cele mai 
importante probleme strict legate 
de ţinutul graniţei de vest. Dacă 
în cei douăzeci de ani dela Unire 
am fi înţeles să rezolvăm barem 
în parte unele din ele, astăzi nu 
ne-ar fi dat să recunoaştem o si- 
tuaţie care nu ne face cinste. 
Mulţi, foarte mulţi dintre acei asu- 
pra cârora cade răspunderea nici 
nu-şi dau seama de ceiacese petrece 
acnlo la graniţă. Deaceia credem că 
e spre binele românilor desbătând 
e parte din aceste probleme 


" Acţiunea revizionistă maghiară 


Pentru astăzi ne vom ocupi de 
acţiunea revizoniştilor unguri, cea 
mai resimţită acţiune îndreptată 
împoiriva unităţii noastre şi cu 
cele mai grave consecinţe pentru 
populaţia românească din  acenta 
părţi de ţară. Organizată sistematie 
la Budapesta, cu multe ramificații 
eu focare de iredentism şi alarmism 
îu punctele cele mai importante ale 
frontierei, acţiunea  revizionistă, 
este abil exploatată cu deosebire în 
centrele urbane. Despre materialul 
lor de propagandă vom vorbi altă 
dată. Ceiace vrem să relevăm astăzi 
e teza pe care se bazează întreaga 
lor pretenţie de reviznire a vratate- 


or şi de înstăpânire din nou asu- 
pra ținuturilor româneşti: 

-]. Aspectul străin al oraşelor de 
frontieră, II. Superiorite cultu- 
rală, (]]. Merite istorice. IV. O sv- 
perioritate numerică, 

Să analizăm în parte fiecare din 
aceste «argumente, revizioniste 


TRU LA GRANIŢA 


Aspectul heterogen al oraşelor de 
pe fronticră nu poate fi un crileriu 
de revizuire. Se şlie că toate aceste 
oraşe sunt produsul combinuțiilor 


politice al secolelor de stăpânire 


maghiară, înființate artificial în ţi- 


rilor din imediata apropiere a ho-| Sighet: Oraşele de graniță au fost panpera de evreii galiţieni 


tarelor ţării noastre şi influența 
acestei educaţii în zona de frontieră 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


Aicazarul: Marea jertfă 


a lui Moscardo 
VII. 


Tragedia Alcazanului a înscris în 
istoria Spaniei pagini de un eroism 
dincolo de marginile închipuirii. Cinci 
continente își fixaseră emoţiile pe ma» 
rea aventură a morţii în care se an- 
gajaseră cadeţii Spaniei. Căci în isto= 
rica cetate a Toledo-lui, erau ase- 
diaţi: Dumnezeu, destinul Spaniei şi 
conştiinţa, marea conşiiință militară 
a celor cari învățau la academia 
militară la care între 1907 şi 1910, 
învățase şi Franco „„Candillo”, In= 
vingătorul. 

Dela 1650, Toledo a rămas capi- 
tala spirituală a Spaniei. Oraşul re- 
gal, oraşul pânzelor lui Greco, (unde 
Jerome şi Jean Tharud şi-au scris 


„de ION BALEANU 


cartea lor „Tolede on le sercete de 
Greco”), oraşul vechilor portale şi 
al arhitecturii lui Covarrubias, 
Toledo e prins ca o agrală în 
buclele Tage-lui şi e dominat de 
cetățuia Alcazarului. Aici era mo- 
bilizat permanent sufletul eroic al 
Spaniei. Cadeţii trăiau doar în prin» 
cipiile Catehismului interior dat Sa- 
ragozei de Franco. Azana trăsese ză- 
voarele şcolii militate din Saragoza 
— Cezare Quiroga era vecinic in- 
dispus de rezistența Cadeţilor la in- 
fluenţa regimului şi cu ocazia unei 


(Continuare în pag. 111) 
0 PENE DEE ERIE IE IE, 77 RE PNI ECLA ASI IEZI E i ERIE EDIT Se IDEI PENE. TASTE VITA (EEEREEEE a EEE SE 
durere şi sau cufundat în reculegere. * 


De data asta. zorii poporului spaniol 
răsăriau din — Sud. După asasina- 
rea lui Calvo Sotelo, Alcazarul s'a 
baricadet. 

Colonelul Jose Moscardo y  Stu- 
arte interceptează un telefon din Ma- 
drid, care ignora situaţia şi află câ 
fabrica de muniţiuni este un ham- 
bar de cartuşe; le ridică in grabă şi 
organizează rezistența cetăţii. Alca- 
zarul s'a închis să apere 2000 de 
oameni, cadeți, gărzi civile, femei şi 
copii în disciplina marţială a. căp. 
Vela şi a lt. Lopez Rialt. 

Madridul şi mai ales generalul Ri- 
queline, comandantul forţelor guver- 
namentale au socotit hotărirea Ca- 
deţilor lui Moscardo, o glumă proas- 
ță, atita vreme cît Franco şi Mola 
nu-şi legaseră aripile la Badajoz. Dar 
Alcazarul intrase în epopee îndată 
ce Moscardo a depus pe altarul pa- 
triei, cea smai mare jertfă. 

Ce maturitate ostăşască mai poate 
domina durerea omenească? Mos- 


incăerări cu comuniştii din Toledo, |cardo! 


Quiroga i-a pedepsit aspru pe Ca» 


La 18 lulie teleional sbirnie în 


deţi. Suiletul lor curat s'a sgârcit de !biuroul colonelului Moscardo, Redăm 


convorbirea aşa. cum a transcris-o 
Henry Ma:sis şi Robert Braslach. 

— Colonel Moscardo? Fiul d-tale 
e prizonierul nosttru. 

— Nu mă voi preda niciodată! răs- 
punse Moscardo hotărit, cind auzi 
deodată glasul fiului său, student in- 
giner la Madrid. 

— Tati, oamenii care sint aici spun 
că mă vor împuşca. N'ai teamă... 

— Fiule, ca să-mi scap viaţa co- 
pilului meu, ei vor -să-mi răpească 
onoarea mea şi a celor ce-mi sn! 
incredințaţi. Nul Eu nu voi preda 
Alcazarul. Incredinţează-ţi sufletul lui 
Dumnezeu, copilul meu si fie voia lui! 

Şi tatăl a auzit detunătura care 
i-a luat sufletul copilului său, să-l 
ducă porumbel sfânt în Cetatea Dom» 
nului. Detunătura aceasta a pocnit 
nopţi dearindul în creerii lui Mos- 
cardo, dar şi-a încuiat drama în 
suflet, demnitatea lui tragică n'a su» 
combat o clipă, întărind moralul ce- 
lor 2000 de soldaţi ai morţii din 
fortăreață. 

Alcazarul îşi începea marea tra- 
gedie sub semnul de sublimă resim- 
jire omenească a comandantului lui, 


ROMANEAICA 


Joi, 17 Martie 1938 


__- Redactor-şef 
MIHAIL POL IHRONIADE 
DIE ZE: IEEE 
Cont CEC. Nr. 1235 ABONAMENTE; 
4 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni > 250" 
3 luni » 175 3 luni > 125 


politica externă 


Perspective europene 


Realizarea Anschussului constitue fără îndoială o totală răsturnare 
a ordinei europene statornicită pe urma războiului mondial. 

Pentru prima oară de două zeci de ani încoace — cu excepţia neîn- 
semnatelor schimbări din Tracia după înfrângerea Greciei de către turei 
(1922—1923) — statutul teritorial al Europei a fost complect modificat. 

Germania înregistrează un formidabil spor de forţă. Geougraticeşte 
cuprinde tot bazinul Dunării superioare, prinde între graniţele ei ca în- 
tr”un cleşte Cehoslovacia, se apropie de Balcani şi domină Europa Cen- 
trală. 

Nicio reacțiune militară nedesenându-se din partea Parisului, a Lon- 
drei şi a Pragei, poziţia austriacă pare definitiv câștigată. 

Privirile întregii lumi sunt îndreptate pentru moment — fără motiv 
-— credem noi asupra Cehoslovaciei. 

Gemania, prin glasul autorizat al d-lui Goring, a comunicat minis- - 
trului ceh la Berlin că nu nutreşte nici un gând agresiv faţă de Praga. 

Şi era firese să fie aşa! 

In primul rând pentrucă după o lovitură atât de mare ca aceia a în- 
eorporării Austriei e normală o lungă reculegere. E nevoe ca lumea să 
tie lăsată să se obişnuiască cu faptul împlinit. Pe urmă unificarea mili- 
tară, administrativă, economică, tehnică cere timp. Ori Germania nu 
poate risca o nouă lovitură înainte dea fi realizat maximum de fortă 
vosibilă de pe urma Anschlussului, 

In al doilea rând orice atingere adusă Cehoslovaciei înseamnă, în 
Starea de azi, război. Cehii se vor apăra cu diperare, chiar dacă apărarea 
lor mar avea nici o șansă. Intr'o atare ipoteză a puţin probabil ca Franţa 
să poată rămâne neutră. Deci ar fi vorba de un război general. E o aven- 
tură pe care Germania nu âre nici voinţa, nici interesul, nici puterea ne- 
cesară ca s'o rişte astăzi. 

Iată dece nu credem într'un atac ce s'ar îndrepta — acum — împotriva 
(Cehoslovaciei, 

Timp de doi, trei, sau patru ani e puţin probabil ca raporturile ger- 
mano-cehe, să ajungă la faza unei încordări acute. 


Intre timp Franţa şi-a constituit noul minister. E o emanaţie pură a 
frontului popular. O revenire la situaţia din 1936. 

Combinația de uniune naţională nereuşind, radicalii aveau de alea 
între o concentrare spre centru-dreapta s'au o revenire la o formulă sută 
in sută «front popular». 

E probabil că în circumstanţe normale — dată fiind evoluţia politi- 
cei franceze de la lunie 1937 — radicalii ar fi ales concentrarea spre 
dreapta, cu toate convulsiunile parlamentare ce sar fi ivit de pe urma unei 
schimbări de majorităţi. 

Evenimentele internaţionale au determinat pe radicali să pretere for- 
maţiunea «front popular», ceeace înseamnă păstrarea poziţiilor parlamene 
tare actuale şi siguranţa pentru Praga şi Moscova că nu vor interveni 
schimbări în tendinţele politicei externe franceze. 

E însă probabil că îndată ce lucrurile vor reveni la o relativă nor: 
malitate, evoluţia firească a politicei interne franceze va împinge la o 
formulă de conlucrare între radicali şi centru dreapta. Asta cu atât mai 
mult, cu cât e de bănuit că d. Blum se va izbi de dificultăţile de care s'a 
lovit şi prima oară: complieaţiuni financiare şi neîncrederea Senatului, 
ca să nu mai vorbim de cele externe. 

e 

Lumea având ochii aţintiți asupra Austriei a pierdut din vedere 
partida spaniolă, 

Ofensiva generalului Franco pe frontul aragonez progresează verti- 
ginos. 

Comunicaţiile între Valencia şi Barcelona sunt deja amenințate. 

Rămâne de văzut ce forţe noui pot aduce republicanii în luptă ca să 
răgăzuiască înaintarea naționaliștilor. 

Dacă ofensiva reuşeşte, atunci rezistenţa roşie se prăbuşeşte definitiv. 
Franeg devine stăpânul peninsulei. 

Iată de ce s'a vorbit ieri în Camera Comunelor cu îngrijorare de si- 
tuația din Spania 

Căci eventualul succes al lui Franco întăreşte şi mai mult axa Roma- 
Berlin. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Osingură propagandă, 


cea eultuzală, este titlul unui articol 
în numărul de ieri al ziarului bănățean 
«Vestul», Autorul articolului, sincer în= 
grijorat de soarta propagandei se în- 
toarce pocăit spre o Canossă-culturală, 
cuprins volens nolens de o subită îngri= 
jorare față de starea inferioară de cula 
tură în care se află țărănimea. Autorul 
articolului numit parese a nu şti un 
lucru: că propagandă şi cultură sunt 
lucruri cari nu se pol în niciun fel spri= 
jini reciproc, Propaganda este un fel 
de acțiune care poate susține orice nu= 
mai cultura nu, 

Altminteri propaganda care în mod 
normal urmărește declanșarea rapidă a 
unui proces oarecare nu poate servi în 


Sub semnul lui Dumnezeu. 
onoarei şi a jertiei de sine. 


Cum putea îi altfel decit masiv, 
sufletul chinuit al asediaţilor, după 
exemplul de turbată datorie şi antit 
sacrificiu părintesc al colonelului le- 
yendar, Jose Moscardo y Stuarte! 

Alcazarul suportă atacuri turibun= 
de: tancuri baterii de 155 mm. şi 
bombardament de aviaţie. Piaţa Zo- 
codover este luată cu asalt — dar 
fiecare ciob de stincă, fiecare mor= 
man de cărămizi trebue cucerit cu 
singe. 

Pauză. Bombardamentul înceiează 
spre a sbirnii iar teletonul. La apa- 
rat acelaş — închizitor groaznic — 
don Jos6 Vega. 

— Vă predaţi? 

lar milițienii urlau de pe baricade: 

— Vă vom viola femeile, vă vom 
scoate ochii, vă vom jupui de viil 

Izolare oarbă. Nici-o ştire, nici-o 
nădejde. 

Dar la 14 August armata de nord 
a lui Mola şi armata de sud a lui 


In legea 


(Continaure în pag. III-a) 


mod special valorile culturii cari nu se 
probagă ci se creează în anumile puncte 
mai acute de viață şi se înfiltrează mai 
departe în mod lent prin anumite pro- 
cese naturale, Este adevărat că nu în- 
totdeauna o propagandă este o acțiune 
artificială, că uneori, alunci când ea 
serveşte ceva real, găseşte imedia răsa 
puns, dar o propagandă culturală pora 
mită aşa ex abrupto este riscată: ea 
poale găsi un răspuns şi poale foarte 
bine să nu găsească. A ține seama de 
acest risc este foarte important de-. 
oarece ştim prea bine că o doclorie 
prost dozată în loc să vindece, poate 
provoca moartea, O acțiune de cul. 
turalizare su se poate deschide la 
întâmplare așa pentru simplul motiv 
că mu se poate face altceva cum spune 
confratele nostru. Acţiunea culturală 
trebue să fie primită şi pentru a putea 
fi primită ea trebue să răspundă la 
foarte multe lucruri actuale de cari poa= 
te că, acei pe cari voim să-i culturali. 
zăm au nevoie, 

D aceea să nu ne grăbim pentruca 
voind să culturalizăm să ajungem la 
rezultatul trist al  anticulturalizării, 
Cultura dealtfel nu stă nici ea în vânt, 
ci merge mână în mână cu istoria, Vrea 
murile de claritate, de cristalizare isto= 
rică, pe cari le trăim contrazic din plin 
idealul umanist al culturalizării- masea 
or, pentru culturalizare pur şi simolu, 
lar dacă este vorba de propagandă pene 
tru țărănime se poate face astăzi, când 
condiţiile de cultură sunt limitate şi 
deviate, ceva mult mai sănălos şi anu- 
me o Propagandă pentru micşorarea 
mortalităţii la sate, căci este lucru cert, 
dacă nu luăm în serios această dureroae 
să problemă nu vom mai avea pe cine 
să culturalizăm sau o vor face alții şi 
vine înţeles, nu cu cultura noastră, Bta 
istă o mie, şi una de soluții pentru aa 
coastă salutară propagandă. 


Horia Stamatu 


Pa. 2 — Nr, 313 


"BUNA VESTIRE „tai teatrala 


Aciualitaic cuituraid 


Scoala prip care am trecut cu 
toţii ne-a lăsat, o idee falsă asupra 
culturii, orientându-ne în aşa î6l în 
cât pentru intelectual în genere a- 
ceastă idee nu poate trece peste Li- 
mitele cele mai vaste biblioteci. Cât 
se întind cărţile atâta se intinde şi 
cultura este adevărul fundamental 
pe care ue.am întemeiat noi greşea- 
la. Formulă nenorocită născută 
parcă din interpretarea cuvântului 
iudaic «coltora» care înseamnă ştire 
despre tot. Această <coltora» este a. 
devăratul substitut al culturii în 
viaţa noastră modernă pregătită 
cu atâta ardoare în 'laboratoriile 
enciclopeștilor din secolul luminii- 
lor,  * 

Cultura unei naţiuni nu însearu- 
nă doar produsele ej ştiinţifice, li- 
terare, artistice, ci ea se leagă în 
primul rând de cecace are ea mai 
jiu. de viaţa ei spirituală, Viaţa 
spirituală a unei națiuni înseamnă 
tot ceeace se leagă de felul în care! 
acea naţiune se apropie de Dumue- 
zeu, tot ceeace este mit născut şi în- 
trupat în ea, tot ceeace are vreo, le- 
gătură cu rassa ei. Cultura în înţe- 
4 s wusvucrit face pe uedrept din ori. 
cint, la un moment dat un iniţiat, 
Acest pseudo-iniţiat poate uşor tura 
mințiie unor oameni cari nu au în- 
văţat dar cari trăesc totuşi susţi- 
puţi de o tradiţie a cărei origine se 
pierde în negurile protoistoriei. In 
această posibilitate a culturii mo- 
derne de a creia rătăciţi buni şi 
pentru a rătăci pe alţii sălăşlueşte 
credem întregul tâle al acţiunii 
«culturalizante» care a invadat lu- 
mea de un veac şi jumătate. Aceşti 
iubitori de oameni cari luptă şi au 
luptat pentru pace şi cultură sunt 
în realitate cei mai mari vrăjmaşi 
ai omului şi ai lui Christos. Pentru 
că întreagă această  culturalizare 
este de esență strict laică în cel 
mai bun caz şi manifest antichristi. 
că în majoritatea cazurilor. Aşa 
cum este întreaga scoală în care 
am învățat noi. Scopul iniţial ur. 
mărit în această acţiune de  laici- 
zare a culturii este distrugerea o- 
mului, pentru a-l lăsa subjugat for- 
țelor anarhice ale biologiei. In nu- 
mele unor argumente de ordine 
strict biologică sau ridicat. <sans- 
culoţii» lui 89, în numele cărnii sau 
ridicat  beşmeticii revoluției roşii, 


primii fiind duşi acolo de un veac 
de intensă cultură, ecilalţi fiind pur- 
taţi acolo după alt veae de cultură 
pozitivistă, orientistă, materialistă. 
Omul desbrăcaţ de credinţă, seos 
din conştiinţa neamului şi lipsit de 
mituri, în anarhia propriului său 
stârv devine cea mai abjectă fiară, 
Pentru semenii lui şi lipsit de ade- 
vărata putere pe care i-o dădea tra- 
diția, Numai aşa poate fi stăpânit, 

A trăi tără grija lui Christos e 
desigur mult mai uşor decât în ere. 
dinţă, de aceea nu este greu să per 
verteşti oamenii când şeoala ţi-a 
deslegat limba. Țăranul moare în 
întunerec strigă falsii profeţi ai 

vastelor organizaţii, să-i culturali. 
zăm, pe ei şacali ai veacului ştiin. 
ţei, să nu mai rămână un “suflet li» 
ber! Şi atunci pornim o formidabi. 
lă propagandă pentru cultură, care 
pănă la urmă cade moartă e adevă- 
rat, dar tot rupe de pe ici de pe colo 
câte ceva. Căci o operă atât de ma- 
re cum este aceea de: distrugere a 
omului nu se poate face cu una cu 
două, ei pe îndelete. cu răbdare şi 
judicioase prudenţe tactice. Aceasta 
este marea acţiune a desactualizării 
culturale, a trecerii omului pe linia 
moartă («linia generală: cum ii 
spunea regisorul sovietic si jidan 
Pudovkin), linia definitivei lui în- 
mormântări. 

Ce ar însemna pentru noi româ- 
nii actualitate culturală ? 

Prezenţa marilor mituri ale vea- 
curilor noastre de viaţă, în conştiin- 
fa ultimului dintre noi şi evidenta 
eficienţă a tuturor acestor mituri în 
actele noastre de tot fleul deci şi 
ce” culțurale. De aceea cultura 
noastră se închiagă astăzi în jurul 
arhistrategului oştirilor cereşti care 
ne străjueşte, cu o prezenţă absolută 
în istorie 


jurul unui mit creator şi regene- 
rator în istoria noastră. Prin: cul- 
tură înțelegând. nu numai creaţie 
din noi în afară cei şi trăire rodni- 
că în înţeles de transfigurare, adică 
ceeace este cu adevărat cultură : 
transfigurare printr'o voinţă de sus 
a unor valori cărora simpla noastră 
voinţă nu le poate împrima pecetea 
absolutului în veac şi în neam. 


Logion 


Vroim să reactualizăm, în această rua 
brică, unele din paginile cele mai sem- 
nificative ale marilor noştri scriitori, 
pentru a scoate din uitarea nedreaptă 
în care cursul agitat al vieții ne obligă 
să-i lăsăm şi pentru a le pune în va- 


loare calitățile cele mai caracteristice, 


Pasini uitare. 


După o pagină în care se evidenția 
minunat talentul patetic şi viziunea 
tragică a marelui Pârvan, dăm azi o 
pagină dintr'un articol al luj Maiores- 
cu, dela a cărui publicare se împlinesc 
70 de ani, și în care este expusă con- 
cepția «formei fără  fond>, esenţială 
pentru opera primului critic român : 


«Cu acelaşi neadevăr în lăuntru şi cu aceiaşi pre- 
tenţie în afară s'au imitatşi s'au falsificat toate for- 
mele civilizaţiunei moder ne. Inainte de a avea par. 
tid politic, care să simţă trebhuinţa unui organ şi pu- 


blic iubitor de ştiinţă, care 


să aibe nevoe de lectură, 


noi am fundat jurnale politice şi reviste literare şi 


am falisiticat şi disprețuit 
avea învăţători sătești, am 


jurnalistica. Inainte de a 


tăcut şcoli prin sate, şi 


înanite de a avea profesori capabili am deschis girn- 
nazii şi unversităţi şi am falsificat instrucţiunea 


publică, 


Inainte de a avea o cultură crescută peste margi- 
mile şcoalelor, am făcut Atenee române şi Asocia- 


ţiuni de cultură, şi am dis-prețuit spiritul 


de socie. 


tăţi literare. Inainte de a avea o uinbră măcar de 
activitate ştiinţifică originală, am făcut Societatea 
Academică Română, cu secţiunea filologică, cu sec= 
țiunea istorico - arheologică şi cu secţiunea ştiinţe- 
lor naturale, şi am falsificat ideia Academiei, 


Inainte de a avea artiştii trebuincioşi 


am făcut 


conservatorul de muzică; înainte de a avea un Ssin- 
gur pictor de valoare, am făcut şcoala de bele-arte, 


înante de a avea o singură 


piesă dramatică de merit, 


am fondat Teatrul Naţional — şi am depreciat şi fal- 


sificat toate aceste forme 


de cultură, 


In aparenţă, după sta-tistica formelor din afară, 
Românii posed astăzi aproape întreaga civilizare oc- 


cidentală. Avem politică şi 


ştiinţă, avem jurnale şi 


academii, avem şcoli şi literatură, avem muzee, con- 
servatorii, avem teatru, avem chiar o constituţiune. 
Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni 


moarte 
ilumii fără adevăr»... 


Cronica 


pretenţii fără fundament, stafii fără trup, 


TITU MAIORESCU 
Impotriva direcției de azi în 


cultura română (1868) 


teatrală 


Studio Icalrul Naţional : „Giumele des- 
tinului“t farsă în trei acte (4 tablouri) 


de l. C. 


Dela începulul stagiunei Studio-ul 
Teatrului Naţional nu pare să fie lă- 
murit asupra naturei repertoriului său. 
Ni sau dat acolo piese româneşti cari 
loarie bine ar fi putut merge pe sce- 
na mai mare a Teatrului Naţional şi 
cari au pierdut în cadrul restrâns al 
studio-ulu, — cum a fost «Pădurea 
Spânzuraţilor> după romanul lui Re- 
breanu. Aceastu, după ce «D'ale Car- 
navalului» şi «Conu Leonida» emigrase- 
ră de circumstanţă în piaţa Amzei, pen- 
iru ca Teatrul Naţional să nu aibe ae- 
zu] că a uitat de comemorarea lui Ca- 
magiale și sa lăsat depăşit de festiva 


ASLAN 


prezentare a «Nopţii furtunoase» la un 
teatru particular, 

În aceste două împrejurări Studio-ul 
a părut a fi deci un simplu element de 
descongestionare a scenei principale, 

menit să accelereze reprezentarea unei 
piese ce convenea şi Teatrului Naţio- 
nal, sau să ofere un cadru unei repre 
zentații inaugurale pe care scena mare 
o matase la deschiderea stagiunei, 

Mai apoi, lucrurile s'au schimbat de 
mai multe ori. Printre piesele sirăine 
cari m sau prezentat erau unele cari 
în adevăr aduceau un aspect original, 
și de o îndrăzneală care n'ar fi ca- 


Momentul de cultură pe care-l 
trăim îşi rezolvă actualitatea în 


se uree tari, piesa d-lui Camil Pe- 
irescu, a lost evenimentul cel mai 
de seamă al stagiunii teatrale din 
Bucureşti, In alară de câțiva (ionii 
jidani sau jidoviţi, cari l-au înjurat și 
deastădată pe autorul lui „Danton”, 
critica a iost de acord asupra excep- 
ționalei valori, pe care-o  prezinlă 
„Sullele tari”, 
s'a lăcul, în cele din urmă, dreplale, 
Imbecilii,- cari l-au înjural—în lrunle 
cu gaioșul artistic Scarlat Froda (dece 
nu e suprimată „lhampa” odioasa fi- 
ţuică a acesluia?)—au lost puşi cu bo- 
tul pe labe. Şi mă bucur cu atât mai, 
mult, cu cât de d. Camil Petrescu mă 
leagă o constantă prietenie literară, 
care a începul prin 1926, pare-mi-se, 
când atâtea nulităţi se răslățau comod 
în dramaturgia autohtonă și când 
şliam, încă elev de iiceu liind, ceeace 
alâţia bonţi critici reiuzau să şlie: că 
d, Camil Petrescu e unul din marii 
noşiri creatori, 


4 A . 


—— 


atâtea eve- 
domeniul 


ÎN sui zile, pe lângă 
nimente importante în 
politicei internaţionale, ne-a adus 
şi un fapt îmbucurător în domu- 
niul ziaristicei româneşti. 

In lipsa de condeie  autoehtone 
care se resimte tot mai mult, iată 
că şi-a făcut apariţia un nume nvu: 
Leo Trotzky, Fostul demnitar bol- 
şevie al revoluţiei mondiale, a deve.- 
nit ziarist «român», graţie... confra- 
telui «Semnalul», care şi-a pus co- 
loanele şi cele mai compacte carae- 
tere la dispoziţia prozei sale cu ţă- 
călie. 

Incontestabil, asta era tot ce ne 
lipsea ! Felicităm călduros pe tână. 
rul nostru confrate pentru epocala 
sa achiziție care onorează  desi- 
gur, paginile sale. in ce ne priveşte 
'să fie la ei acolo, şi să le fie de 
bine!» 


ȘI afară de talentele regionale sau ti= 
nere, pe cari le-am remarcat în repe- 
țite rânduri, atât în „Buna Vestire” cât 
şi alte publicații — mă refer la Bas= 
sarab, Geo Zlotescu, VI. Nichitovici, 
Milon Tarnavschi, Vasile Ştefan, Ru- 
doli Rybiczka etc. — nu prea văd multe 
nume demne de relevat în plastica noas- 
tră. Evident, rămân mereu mari Pă- 
traşcu, Steriade şi Ștefan Popescu (şi 
nu E. Stoenescu, Pallady sau Băncilă, 
extrem de slabi în ultimele lor mani- 
festări), dar lipsa elementelor tinere 
de oarecare valoare, ne îngrijorează. 


D. Acterian a tipărit la „E, R> 
lucrarea Shakespeare”. E o documen- 
tală monogralie, menită să-l întăţişeze 
îndeaproape pe genialul Will. D, Haig 
Acterian — pe care tealrele noastre ; 
nu-l utilizează din cauza 
d-sale de talent — e cu atâl mai bine- 
venil în această lucrare, cu cât d. 
prof. Draguş Protopopescu pregăte;te 
traducerea integrală a lui Shakespeare 
în românește, 


'ă 
n 


! rimim dela un muncitor ceferist, 
acest poem, intitulat 


brumă: 
La poartă bate basmul cu paloş de 

TOBOZa 
Pnaltul cerului se lasă tot mai jos 
şi-şi cerne aurul, spre lurlele de humiă. 


Castel crepuscular de-azur şi fum 
a răsărit în drum 

şi-l urcă pe cărări de ametist, 
mucenicii aspri ai lui Christ, 
peste sal. 

Oierii, colindând pe mirişti ninse, 
i-au zărit cu felinarele aprinse, 
noapte'n stele la arat, 


Brazde-adânci de-uzur şi nostalgie, 
flăcăii dincolo de moarte răsturnară; 
căzură bulgări mari de aur peste fară, 


D-lui Camil Petrescu i | 


ze 
 —————————————— ————___————— O ————— 


tag Mihai Jora pubiică un 
articol în care se ridică împotriva in- 
conpelenţei ce Sa “instaurat datorită 


politicianismului 'de până acum în 
fruntea activităţii “noastre muzicale 
Este timpul să pornim peniru reor. 
ganiarea' breslei, “a - meseriei noaslre 
de muzicanți; dar unde este criteriul 
“după care se toP-alege valorile? De 
sigur că acesta nu poale fi găsit îna- 
intea constituirii. breslei, mai mult 
a închegării ei. spirituale, inaintea 
întemeierii unor reviste de strictă spe- 
cialitate, înaintea reorganizării din te- 
melie a ins: du uni'o:. de educați: mu- 
ziacle. (L, 


ea Gyr: Cununi Uscale, . poeme, 
«Cartea Românească, Bucureşti, «Cu- 
nuni uscate» : un.cef întreg şi greu de 
aurărie de gând, doruri şi stele, Un cer 
de poeme, nesfârşite roiuri de lumină 
fâşnită din vermina  sonorelor  melan- 
colii gyr-ine, ca şi din pasul cu blanou 
al unui prinț de baladă printre florile 
tuturor visurilor, Chiar când aceste vi- 
suri — adevărată poezie! — ating, cu 
trena de azur, mâni însângerate de mă- 
celar de pe cheiu, Joc de curcubee și 
lumină scuturări “de caişi și primăveri 
deasupra boliştilor- de noi, deasupra 
pieții. Un hotar: viața ridicălă,  vir- 
tual, pe creştete de cer. Cu - vulumul 
«Cununi uscate», Radu Gyr, — de multă 
vreme nu-i mai putem spune domn, — 
se continuă, se augmentează, trece ultt- 
mul prag de definitivate, De aceea cri- 
tica va trebui să.] privească de acum 
cu ochi de istorie. Nu cu verbaj de pre- 
zentare, Pentru. înțelegerea stilului pro- 


movând generație, îi trebue studiată în- 
treaga tehnică poetică, întreaga operă. 
E ceeace ne vom strădui. să facem tu- 
trunul din numerele viitoare. Până a- 
tunci am mai rea, par'că, pentru noi 
toată răcoarea. cerurilor. din aceste po- 
eme, Să ne mai luminăm. pragul seri- 
lor, încă lungi și cu gând chinuit, de 
acum, (V. 1. P.).; S 

ARE e 
Tai 21 Martie 
Teatrul Naţignal i 03 
lucrări dramatipă a. d-lui, profesor 
Nicolae Iorga «Regele Cristina» 
Pentru suflul epic eare străbate tot- 
deauna operile dramatice, atât de 
prăctice, ale marelui nostru istoric, 
suntem îndrituiţi să aşteptăm cu 
nerăbdare premiera de săptămâna 
viitoare. 

Ne întrebăm însă cine va fi în 
terpreta principală a acestui rol a- 
tât de complex şi de interesanl. 
Căci în «Cuvântul» de eri ne este în- 
dicată d-na Marioara  Zimniceanu, 
Tot eri, în «Rampa», distributia la 
prugramul săptămânal numeşte pe 
d-na Marietta Anca dar o notă din 


avea loc la, 


excesului | corpul ziarului dă tot pronosticul 


d-nei Zimniceanu. Oare la o săptă= 
mână de. preiniqră o piesă atât: de 
importantă nu-și. are încă rolul 
principal distribuit ferm? 


FR inauri cari trebuiau să apară mai 
demult. La <Teatrul Modern» al d-lui 
lonel Țăranu, i-au reîntâlnit pe Anas- 
fasiad, |. Cernea, Rence Annie, soţii 
Balaban (toţi... cernăuțeni !) în «Omul 
câre a văzut moartea», Acest ansam- 
blu, perfect pus la punct, a culminat 
prin d. Antonescu, unul din vechii şi 
marii actori români. Acest actor — pe 
care regret că nu l-am Văzut în tea- 
trul caragialian — e din categoria  oa- 
menilor de scenă, cari îşi compun ro- 
lurile cu naturaleța operelor de arlă 
valabile, Nimic strident în gest sau în 
glas. O minunată imbinare de nuanțe 
(ca la Hans Moser). Apoi, cât de ad. 
mirabil ştie d. Antonescu să-și asculte 
partenerul (pe-scenă e, de cele mai 
multe ori, mai greu să taci decât să 
vorbeşti...) | Aş aş fapta, dela d. Anto- 
nescu un Falstaff.' Un rol, în care se 


comoară pentru mâine, se îngroapă în | pot aprecia întreaga gamă atristică a 
glie, | acestui mare actor'român. 


A. Bogaci, pă : 
ppeice omului nou» : 
Se'nchină lung gorunii, purtând în barbă 


drat cu primă noastră scenă, — a unor | defunctei scene a d-lui 


»Te-am 
ŞI, mai 


Şi mai puţin «Actriţa» de Schacht, 
cu a cărei reprezentare pare să se fi ur. 
mărit mai mult un succes de public, — 
reuşit de alifel. In schimb agreabilă co- 
medie discursivă de salon englezesc care 
a fost <George şi Margareta< nu 
drăznea să-şi ia asupră-ş, afirmarea 
nici unei atitudini și mai puţin putea 
defini atitudinea unui 
«Studio», 


Toate aceste ezităn ale repertoriului 
ni se pare că au culminat de astă dată 
cu reprezentarea «farsei> d-lui |. C, A- 
slan, Această farsă, 


în- 


repertoriului 


așa cum se pre- 
zintă, s'ar fi încadrat perfect în reper- 
toriul Teatrului «Vesel>. 

Faptul că acest teatru a ars nu ni 
se pare un argument suficient pentru 
a justihica faptul că Studio-ul 'Peatru- 
lui Naţionat ia asupra lui repertoriul 


literaturi străine. De  pldă 
cumpărat> de Stene Passeur, 
puţin <Timpun grele». 


Sică  Alexan- 
drescu. 

Această neprecizare în ţinuta reper- 
toriului, care dă naştere la tranziții a- 
tât de bruşte şi la salturi uluitoare în- 
tre atmosfera unei piese şi cealaltă, mi 


se pare - dăunătoare dar explicabilă, 
Dăunătoare fiindcă un teatru trebue 
să-şi aibe o anumiiă <atmosferă» a re- 
pertoriului, o anumită ţinută în pre- 
zentare, un anumit stil al interpretărei. 
Există, la Paris, ca să luăm un 
exemplu mai cunoscut autochtonilor, — 
o atmosferă a teatrului Montparnasse 


şi un stil al lui Baty, o altă atmosferă 
şi un alt stil la teatrul lui Jonnet, alt 
siil şi altă atmosferă la teatrul lui 
Dullin, Aceasta nu se poate obţine de- 
cât printr'o «viziune», care să fie «vi- 
ziune> și încă unitară. Aceasia nu 
există şi iată astfel explicaţia" nepreci- 
zărei de eare vorbeam. Căci dela înce- 
put lumea n'a părut a fi de acord a- 
supra rostului acestui Studio, D. Paul 


imiera. “ultimei. 


E aia foileton al «Cuvântului» 
d. Ernest Bernea biruia reproşul a- 
Cus tineretului naţionalist, că dis- 
truge şi urăşte «cultura», pe când 
adevărat este că el clădeşte temelii- 
le vieţii morale a naţiunii singurul 
izvor de cultură. Ne-am reamintit 
că acest prilej de campania dusă 
de jidani la venirea regimului 
hitlerist, împotriva  rugurilor . de 
„maculatură şi a exilărilor de lita- 
ratori modernişti, <Duşmani aj cul- 
tarii» erau înfieraţi hitleriştii. Dar 
ce distrugeau ei ? Vermina serivtu. 
ristică prin care timp de ani serii- 
torii şi ideologii» iudei măcinaseră 
cu iscusinţă elementele morale şi 
ideale ce alcătuiau chiagul comu- 
nității morale germane. Sub pre. 
textul descătuşerii de prejudecăţi 
se propagau în numele libertăţii, 
amoralismul, defetismul, religia du- 
micatului şi a sexualităţii. Egois- 
mele flămânde de senzaţii, se des- 
lăntuiau în panică, îngropând sub 
ele spiritul eroic şi idealist al ra- 
sei germane. Virtuţile ascetice. cul- 
tul castităţii erau batjocurite, în 
numele dreptului la viaţă şi al pro- 
gresului (ce ironie !), de semitismul 
laş şi libidinos, lăfăit la cârma unui 
neam vrednic, buimăcit o clipă de 
înfrângere. 

A venit apoi vânt proaspăt şi şI- 
voiu cristalin să împrăștie  mias- 
mele şi să spele tărâmul german de 
bălegarul semit. — La noi aspectul! 
problemei e ridicol, nu tragic, Pon 
tifii culturalismului literator, pro- 
pagator de sofisme, idei  specioase 
şi paradoxe decadente, colorate cât 
mai roșu, se credeau florile rare şi 
singura justificare a existeuţii Ro: 
mâniei unite. Cu ce strâmbătură 
şi-au dus la nas  batistele partu- 
mate (nu însă şi curate), când tine 
retul a pornit să creeze cultură cu 


târnăcopul,  înălțând biserici de 
smerenie din  ţărâna frământată 


până'n coate şi până'n brâu. Expro- 
prierea de prestigiu operată de a- 
-cest fel de a întemeia cultura i-a 
exasperat pe  scripturiştii noştri 
modernişti. Le va trece. In curând 
vor distila din peniță siropuri 
chioare despre «fapta creatoare de 
spirit». Până ce un binetăcător - le 
va tunde chica şi le va pune hârle- 
țul în mână. — P. $. Cine mai are 
timp. azi să citească «idei» selivi- 
site, dupăce au apărut - cărţile de 
căpătâi ale întemeitorilor de faptă 
și înălţătorilor de suflet românesc? 
(B. S1.). 


ÎN sia Roşca — dupăcum mă. în= 
ştiințează printr'o carte poştală -= a 
terminat traducerea „ntegrală a lul Bau- 
delaire în româneşte. Câteva mostre i-au 
şi apărut în R.F.R., culegând admiraţia 
câtorva critici” de oneste aţitudini: D-nii 
E. Ionescu şi P. Manoliu, însă, au 
găsit de cuviinţă să-şi arunce răutatea 
asupra operei lui Neculai Roșca, mo- 
destul profesor. din Câmpulungul buco= 
vinean. Nu vreau să polemizez cu aceşti 
domni. Recunosc, fără nici un regret 
că ei sunt infinit mai culţi decât mine 
(dar nu mai culţi decât Neculai Roşca) 
şi că aş ieşi şitonat din polemică. Dacă 
am scris această noţă, am făcut-o pen- 
tru a arăta că majoritatea scriitorilor din 
Bucureşti nu vor reuşi niciodată să cu» 
noască fenomenul iconar şi bucovi”ean 
de artă, care e baroc sau, uneori, go- 
tic moldovenesc (pe când literatura 
bucureşteană e de-o dureroasă platitu- 
dine, orizontalizate). D-lui Perpessicius, 
însă, care a luat atât de cavalereşte 
apărarea lui Neculai Roşca, îl mulţu- 
mesc pentru înţelegere. D-sa'a ştiut in- 
totdeauna — pe când alţii, tonţi şi cu 
creerul la talpă, îşi băteau joc de cea 
mai pură revoluţie artistică din Româ- 
nia de după 1900 — să vadă în Iconar 
miracolul unei arte româneşti. 


Prodan îl socoiea un <Odeon> româ- 
ului, d-l Camil Peirescu ne vorbeşte de 
un «laborator experimenta şi d-i Li- 


viu Rebreanu de posibilitatea reprezen- 
iărei unor «piese mai îndrăzneţe ca 
subiect sau ca tratare». On Odeouul nu 
poaie fi şi laboraior! lată dece, îna- 
inte de a ne lămuri asupra acestei di- 
leme, nu putem cere şi o unitata de a- 
titudine, o anumită tendință, o semni- 
ficaţie a repertoriului dela Studio, 

E drept că noi găsim absolut necesa- 
re aceste... «fleacuri>, dar e tot aşa de 
posibili ca altora să nu li se pară nece- 
sare... 

Dacă mai e nevoe să vorbim de pie- 
să vom spune că nu este o farsă, ci un 
vodevil, adică o piesă bazată pe clasi- 
că substituire de personagii. 

Un tânăr îşi pierde din întâraplare 
diplomele şi altul le găseşte. Din altă 
întâmplare găsitorul intră, chemat din 
greșală la telefon ca să fie «al patru- 


i a a a m d inna ea i a N e ac iii a in a a a 


—— ——————————————————————————————————————————————— m 


$tefan-Vodă 


Creşti aprigă strajă de stâncă 


peste apusurile de vreme adâncă, 


Sub culmea Ta de neînțrânt Parâng 


zările veacurilor străbnne se strâng. 


"Ai adunat jăratee crunt de zimbru 


lângă privirile Tale blajine de cimbru... 


şingemănări de paloş cu altare 


îți fură măreţiile albe de fulger şi soare 


Vuiau pădurile şi văile sub ropote, 


ardeau colnicele sub buciume şi clopote, 


Dumbrăvile îşi împleteau din sângele hain cununile 


când din Dtnitceite Tale năvalnic tunau Purtunile. 


- 


ton Tolescu-Văieni 


CALENDAR 


CAT.: Sf. Herbert Episcop. 
RAS. SOAR. 6.29. 
AP. SOAR. 18.22. 


Miercuri, 16 Martie 1938 
ORT.; Sf. Martir Sabin Egipteanul 
(4 399). 


OPERA ROMANA: Bocmu, 
TEATRUL NAŢIONAL: Madame Sans 
Gene. 


STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL | TEATRUL COMEDIA: 


George şi Margaret. 


MU. AN, Du. „ini de trandafiri. 

TEATRUL REGINA MARIA: Păzbu- 
narea lu, Demostene, 

Mansarda, 


TEATRUL LIBER: Rămânem prieteni. 


TEATRUL LIGII CULTURALE: Ham- | TEATRUL  ALHAMBRA-EXCEISIOR: 


let (premieră), 


Trej valsuri 


Cimpa 


ARO: Veninul şi jurnal Fox. 


Paramount. 

SAVOY: Tamara, jurnal și complectare 

TRIANON: Domnița din Câmpina, jur- 
nal şi complectare, 

FEMINA: Pentru dumneavoastă doamnă 

REGAL; Contesa Walewska şi jurnal 
Paramount. 

PALAS BULEVARD: Femei de noapte 
şi Valetul Domnișoartei, 

A_R.P. A.: Regele din Pecos, jurnal şi 
oomplectare, 

ROXY: Lorenzino de Medici, jurnal şi 
complectare. 


ELYSEE (str, Doabisibi 11): 
din Câmpna, jurnal şi complectare. 


şie şi S'a născut o stea, 


Miercuri, 16 Martie 1938 


RADIO - BUCUREȘTI 
160 kH, 1875 m, 150 kw, 

650: Deschiderea emisiunii: 
w- Gimnastică ritmică, 
— Radio-jurnal, 
— Concert de dimineaţă (discuri), 
— Sfaturi gospodărești şi medicale. 
7.30: Inchiderea emisiunii. 
13: Ora, Culturale. Sport. Cota Dv- 
năril, 
15.10: Concert de prânz (discuri), 


II, Muzică vocală (discuri), 

14.10: Ora. Mersul vremii, Bursa 
Radio-jurnal. 

14,50: Continuarea concertului de 
muzică vocală (discuri), 


18: Ora. Mersul vremii. 

18.05: Concert de. după amiază. Or- 
chestra Ionel Giurgea: Arii naţionale: 
Dealu-i deal şi valea-i vale, Mariu nei- 
chii Mane, Mână Gheorghe boii bine 
Doina Oltului, O horă îndrăcită şi La 
moara din răscruci, 

19.15: ISTORIA MUZICII (XVI) Se- 
colul XVII şi XVIII în Franţa. 

20.00: CONCERT RICHARD WAG- 
NER. Orchestra Radio dirj. de Alfred 
Alessandrescu, canto: Aida Helta şi 
(+, Niculescu-Basu. 

21,10: Constituţie şi temperament, de 
Dr. Alfred Dimolescu, 

21.25: Concert de violoncel. George 
Cocea. 


lea la bridge», într'o casă în care nu 


nesc, în timp ce în programul Studio- | cunoaşte pe nimeni şi în care e o fată 


de măritat. Din întâmplare crede în 
cărturărese și una tocmai i-a spus că 
viitorul ei ginere va fi un <al patrulea 
la bridge». Din întâmplare tânărul este 
puţin excroe şi speculează situația ca 
să se facă agreat ca ginere. grăbeşte cu- 
nunia Civilă şi ia şi un aconto asupra 
zestrei, Din întâmplare toată familia 
se lasă sedusă şi... dusă, nu ia nici o 
informaţie, nu cere nici un detaliu, 
mulțumindu-se că a văzut diplomele... 
găsite ale tânărului, Abia după înca- 
sarea aconto-ului şi oficierea căsătoriei 
civile, se descoperă totul. 

Ginerele fals dispare şi fata se tre- 
zeşte măritată cu un ins necunoscut, 
posesorul diplomelor şi actelor pier- 
dute, care la rândul lui habar nu are 
că s'a însurat între timp, 

lată situaţia de vodevil, substituirea 
de persoane, omul însurat fără să ştie, 
şi încurcăturile: ce pot decurge de aci. 
Dacă ţinem să sublimem că piesa d-lui 


ATDA: (cal. Rahovei 151): Noaptea Ro: 


RARCELONA: Prinţ şi Cerşetor, Sim- 


CAPITOL: Lorenzino de Medici, jur-]  fonia Spaniolă și jurnal. 

na] și complectare. COTROCENI; Avandgarda eroilor şi 
CARLTON: Cadrilul şi jurnal, Doamna dela etajul II, și : 
SELECT: Strigoii, CARMEN (cal. Dudești 169): Sângele 
SCALA:  Valetul şi contesa şi jurnal] Pământului şi L-am întâlnt la Pari 


CENTRAL: Invitaţie la vals, Patru 
de noapte şi trupa de reviste, 

CITY: (Bul. Carol 21): S'a născut 
stea şi Iluzia cea mare, 

DACIA: India în flăcări şi Complicaţii 
sentimentale, 

DARLY: Inchis din cauza incendiului. 

DIANA: Chemarea cea mare şi Regina 
Valsului. 

DICHIU: Nu plânge mamă, Minunea 
dela Lourdes și Suflete Sbuciumate, 

FORUM: Lucreția Borgia şi Cafe Ma- 
tropol. 

FLORIDA: (B-dul Ferdinand 118): Du- 


o 


CORSO: Tamara, jurnal şi complectare | bla crimă din linia Maginot şi Pirajii. 

Domnița | FRANKLIN: Cum se cuceresc bărbaţii 
şi Regele Vânzătorilor, 

AMERICAN: Uraganul, jurnal şi com- 
plectare, 


21.50: Ornella Santoliquido. Muzică 
itahană pentru pian. 

22.30: Radio-jurnal. Sport. 

22.45: Concert de noapte al Orches- 
trei Vasile Julea, transmis dela restau- 
rantul <Coşna». 

23.45; Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană, 


(e 


Fundaţia Dalles 


Orele 6 d. a., d-na Alice Voinescu 
despre: «O familie de aristocrați: 
les Sevign6». 

Couterinţa face parte din ciclul 
de conferinţe asupra clasicismului 
francez organizat de  lnstitutul 
francez de înalte studii în Româ- 
nia în colaborare cu asoc. «Amici 


Yranţei». 
Peel 


Teatrul Ligii Culturale 


înscrie mâine seară în repertoriul 
său, atât de judicios format, eapod'o- 
pera lui Shakespeare «Hamlet», cu 
d. Ion Manolescu în rolul fitular, 


Aslan nu e farsă, ci un vodevil, este 
întâi peniru a sublinia o diferenţă e€- 
senţială, pe care autorul, teatrul şi cri- 
tica au ignorat-o laolaliă, iar, al doi- 
lea, fiindcă dacă ar fi farsă piesa ar 
fi mai interesantă decât aşa, adică vo- 
devil fiind. In farsă un autor de talent 
poate să pună o sumă de luoruri inte- 
resante, pe când în vodevil, obiigaţia 
de a specula «situaţia» îl împiedică de 
la orice veleitate artistică. Este ceeace 
se întâmplă şi în «Glumele destinului», 

Ne mai rămâne să spunem că publi- 
cul a râs dar că ar fi puiut râde şi 
mai mult dacă autorul ar fi speculat 
situaţiile mai adânc şi nu s'ar fi mul- 
țumit să le schițeze. De asemeni s'ar fi 
amuzat mai mult dacă ar fi fost vorba 
în adevăr de o farsă, unde aiât de 
bum actori de comedie ai Teatrului 
Naţional şi-ar fi putut întrebuința ia- 
lentul, şi n'ar fi fost obligaţi să e- 
volueze pe scenă, vizibil stânjeniţi de 
puținătatea textului. 

lon I. Cantacuzino 


Problemele _$ranițel_dc_vest An clu o o 


e ce se bazează teza 
revizionistă maghiară 


nulurile româneşti, cu un scop bine 
determinat. Sunt insule minoritare, 
înconjurate ae o populație rura!ă 
net românească. Astăzi, chiar dacă 
aceste oraşe au un aspect străin, as- 
pectul uu este maghiar, ci mai de- 
grabă ovreiesc. (Satu-Mare, Sighet, 
Vişeu) şi în orice caz dacă nu ro- 
mânesc, unul cosmopolit. 

Tăria poporului nostru la graniță 
este însă hotărilă de urmălureie 
elemente; densitatea, omogenitatea, 
limba şi puterea lui ostăşească. Ele- 
mentul românesc rural — şi astăzi 
chiar şi cel dela oraş — constilue un 
cordon sanitar puternic f.ulă de acei 
ce încearcă să atace direct suu sub- 
versiv formațiunea noastră elno- 


(Continuare din pag. l-a) 


grafică, 

Eliminarea organică a elemente- 
lor străine, a făcui ca elementul ro- 
mânesc din această zonă să fie o- 
mogen. 

Cutreeraţi saiele dela paniță şi 
veți găsi aceiaşi limbă curată, ex- 
presiune a individualității poporu- 
lui românesc. Nu veți găsi nici un 
dialect; cel mult slabe nuanțe de 
pronunțare. Limba noaslră porneşte 
din satele de pe Tisa, ca un cerc de 
flăcări, care ne apără de valul tu- 
ranic. i 

Organizarea militară? Puterea oş- 
teanului dela frontieră? Treceţi cu 
irenul dealungul graniţei şi veți 
vedea! 


Ce spun străinii despre „superioritatea“ 
culturală a ungurilor 


Se spune că cei mai teribili în în- 
jurături sunt ungurii. Adevărul tre: 
buie, însă, complectal: nu numai în 
sudălmi ci şi în fraze ditirambice, 
îu vorbe sunătoare! Spre a pretinde 
stăpânirea pământurilor româneşti 
invocă superioritatea lor culturală. 

Care superioritate? O cultură su- 
perioară atrage şi asimilează. De 
pildă, romanii au stat în Dacia 
Traiană numai 20) de ani. In acest 


La sate, ţăranii români au rezistat 
dealungul secolelor de asuprire 
ungurească 


timp au imprimat poporului autoh- 
ton atâta influență, încât i-a dat 
limbă, organizare, fel de gândire 
etc.: l-a asimilat. 

Coe au tăcut ungurii după o stă- 
pănire de un mileniu? Ne-au asi: 
milat pe noi transilvănenii? N'au 
putut să asimileze populaţia băşti- 
naşă într'o mie de ani, toemai pen- 
tru că le lipseşte superioritatea ca 
putere de a înfăptui, a plămădi şi 
modela sufletele atrăgând şi asimi- 
lând. 

Ungurii nici nu pot vorbi despre 
o cultură. Specificul lor naţional! 
este sălbăticia. 

Iată ce spune despre «cultura» lor, 
un savant, SEARFOGLIO, în «<Ma- 
tina»; «Smalţul de civilizaţie care 
i-a  copleşit până si pe negri, de 
pielea maghiarului nu se prinde. Și 
dacă se prinde ceva, îndată ce sa 
urcat pe cal şi porneşte spre vine- 
ţiile cerului, conduse de vânt şi fur. 
tună, apoi iarăş se desprinde, par'că 
wa mai fost nimic, lăsând numai 
ruină în urma sa». 

Şi mai departe; «Astăzi viața un- 
gurilor are doi poli; dragostea şi 
muzica şi anume o dragoste coruptă 
şi sălbatecă şi o muzică şi mai săl- 
batecă şi mai coruptă, iar amân- 
deuă arată complect caracterul săl- 
batec și animalic al acestui popor. 


DN N a 


Acestea toate le vedem, în parte, în 
«jocul» lui naţional: ciardaş>! 


BASMUL REVIZIONIŞ- 
TILOR UNGURI DESPRE 
APARAREA CREŞTI- 
NISMULUI 


Nu amintesc aici toate «meritele 
islorice» pe care şi le asumă  ma- 
ghiarii şi în baza cărora pretind... 
revizuirea! Un singur «merit» voi a- 


minti şi de care fac mare caz, mai 
ales ungurii dela noi: Nu există 
adunare, conferinţă, predică, şeză. 
toare, etc. să nu se spună: «Noi, 
maghiarii am apăraţ creştinismul 
împotriva semilunei!» <Noi apără 
torii Crucei», ete. 

Se vede că ungurii nu-şi prea a- 
mintesc de istorie, care altfel a 
înregistrat evenimentele: In cursul 
veacului XV, când Tureii au ame- 
nințat Europa, nu ungurii au fost 
stăvilar puhoiului otoman. Pe vre- 
mea aceia, istoria înseamnă tocmai 
gloria a doi români: în prima jumă- 
tate a secolului a fost Ion Corvin 
de Hunedoara; în a 2-a jumătate, 
Ştefan ce] Mare, Atletul lui Cris- 
tos, cum l-a numit Papa dela Roma. 

In secolul următor al XVI-lea, 
ungurii, se ştie, la 15%, pierd lupta 
dela Mohaci, statul pierzându-și 
independenţa, fiind declarat paşa- 
lâe turcesc. 

«Din familia românească au Cor- 
vinilor — spunea odată prof. 1. C. 
Cătuneanu — am dat Ungariei un 
faimos general şi un rege strălu- 
cit; din familia  Movileştilor şi a 
Cantemirilor um dat vecinilor, 
înalți prelați şi distinși cărturari 
într'o vreme când neamul nostru, 
împărțit sub stăpâniri străine, tră- 
ia apăsat și strâmtorat.» 


Statistici maghiare despre numărul românilor 


Nu vrem să combatem argumen- 


foarte interesante:  Greco-catolicii 


tul ungurilor cari invocă o sunpe- | (românii uniţi n. a. ) constitue iu- 
rioritate numerică în ţinuturile de | mătate din populaţia judeţului (a- 


sare ne ocupăm cu date statistice 
românesti: aducem mărturia pro- 
prielor lor statistici, întocmite sub 


dică 170.344 n.a.) Si «n toate acestea 
numărul ungurilor este aproape du. 
blu ca al valahilor. Acest fapt aşa se 


stăpânirea lor asupritoare, Din lip- explică: valahii deşi toţi greco-ca- 


să de spaţiu nu vom utiliza decât 
datele referitoare la două judete, 
11 care astăzi se face — aşa pe as- 
enns — intensă propagandă ireden- 
tistă: jud. Someş şi Satu Mare 

Monografia judeţului 
(«Szolnvhkdoboka vărmegye 
graphiăia») editată în anul 1901 de 
prefectura acelui județ la pag. 45 
si următoarele dă aceste date de- 
eografice: «după recensământul 
din 1869, populația judeţului a fost: 

23 186 unguri 
32.122 alte naţionalităţi 
2 39.253 români 
Total 296.651 

Cu alte cuvinte, 78% din popula- 
ție a fost românească. 

«După recensământul din 1881, po- 
Dulatia totală a fost: 

31.559 unguri 
15.983 alle naţionalităţi 
146.133 români. 
Total: 193.677. Deci 77. 83% din po- 
vulație a fost românească. 

«După recensământul din 1891, a. 
rată după limba maternă: 

38.961 unguri 

11.783 alte neamur; 

166.506 români, 
Total: 217.550. Acest din urmă re- 
censământ dă și numărul neştiutori- 
lor de carte: românii $2% fiind a. 
naltabeţi. 

Examinând aceste cifre, observăm 
că în 1881, după datele lor statistice 
ungurii abia atingeau 17.91% din 
totalul populaţiei unui județ ne 
care-l revendică azi, 

In «Monografia jud. Satu-Mare 
(«Szatmărvarmegye  monogrâphia- 
ja») editată în 1908 de Societatea 
monografică ungară, de sub îndra- 
marea academiei maghtare, găsim 
"mnătoarele amănunte: 

«Statistica recensământului 
1900, după religii, serveşte 


din 
date 


_Noui ciocniri în Palestina 
între arabi și trupele engieze 


CAIRO 15 (Balcan Oriente). — In 
uitimele 36 ore, noui incidente au 
avut loc între arabi și trupele engieze 
din Palestina, 

Pe șoseaua Safed Acri, lângă loca- 
litatea Tarkislia un delașamen! de lru- 
pe engleze sprijinite de aviaţie a în- 
tâlnit mai mulle bande armale, care 
reușiseră să lreacă neobservale lron- 
Mera siriană, cu care a dal o luptă 
ce a durat 2 zile, 

In cele din urmă arabii au fost 


parte reușind să treacă Ironliera spre 
Siria, iar ceilalţi ascunzându-se prin 
salele arabe din apropiere, 

In cursul zilei de azi, a avul loc 
execuţia lui Ahmed Bardin, făcut puă- 
zonier în timpul unei lupte la Genin, 
şi condamnat la moarte de curtea mi- 
lilară de la Haifa, 

Alţi 20 arabi vor îi judecaţi mâine 
de diferite tribunale, acuzaţi de port 
ilegal de arme sau de pariicipare la 


siliți să se retragă în mici grupuri, o atentate cu caracler terorist, 


Marşul Naţionalismuiui Spanio; 


(Continuare din pagina l-a; 


Franco şi-au făcut joncţiunea la Ba- 
dajoz. 

Intr'o seară, minune! Alcazarul re- 
ceptează postul de Radio Milan, apoi 
Radio-Club-Portughez, în serviciul 
Juntei din Burgos şi care anunţţă de 
aci înainte regulat asediaţilor eta- 
pele marșului triumial al Armatei 
Naţionale. Chiot de bucurie răsu» 
nă în catacombele Alcazarului, 

22 Hugust: zi de explozie entu= 
ziastă — sărbătoare pentru Alca= 
zar, Un avion naţionalist, sfidind ca- 
nonada turbată a comuniştilor, sboa” 
ră deasupra Alcazarului lăsind un 
mesaj al lui Franco, 


| 


E E i 


tolici, sau maghiorizat compiset şi 
fie că îşi păstrează legea lor stră- 
moşească, azi se simt şi se declară 
maghiari». 

«Aşa de exemplu: în plasa Feher- 


Somes  gyarmat, (azi în Ungaria! n. a.) în- 
mMoOnO- to comună, dintre 1692 greco-eato- 


lici, numai 9 Sau declarat români, 
iar în plasa Miteszalka (azi în Un- 
garia n. a.) dintre 7962 greco-eato- 
Liei, numai 10 sau găsit cari sau 
declarat români». 

In ce privește știutorii de carte, 
monografia precizează că «în 1900 
numai 58% au fost ştiutori de carte, 
dar această slabă proporție cade în 
sarcina valahilor»? 

E de prisos să mai însoțim uceste 
mărturisiri mavhiare de comenta- 
riile noastre. 

% 

Cu aceste precizări de început, a- 
supra problemei revizioniste care 
interesează într'o largă măsură po- 
pulația românească dela frontieră, 
zilnie învrăjbită de acţiunile inte- 
resaţilor de dincolo de Tisa sau a a- 
celora  camuflaţi în diferi  aso- 
ciații culturale şi religioase ce 
activează nestingherite la noi în 
țară, vom continua în numerele vii- 
toare cu celelalte probleme pe care 
le ridică graniţa de vest şi mai 
ales ţinutul Sătmarului. 


NICOLAE V. ILIEŞIU 


Staieie dela frontiera de vest 


impotrivu comunismului 


RIGA, ]5 (balcan oriente)—Prin.- 
tre statele în care propaganda co- 
munistă se făcea cu foarte mare 
intensitate, se afla şi Letonia, care 
având graniţă comună cu U. R.S. 
S, era direct ameninţată, 

Guvernul acestei ţări, dându-și 
seama de pericol, a instituit o lege 
specială, care interzice propaganda 
comunistă, prevăzând sancţiuni din 
cele mai aspre pentru cei ce ar con- 
traveni. 

Măsura a fost primită cu deose- 
bit entuziasm de populaţia letonă, 
însă a stârnit în acelaş timp o vio- 
lentă campanie de presă în U.R. 3. 
S. împotriva Letoniei. 

Ziarele sovietice sunt indignate 
în special de suspendarea activită 


DIS AIRREI I UIDANRAELI EC RE CEACE 
Transterarea judecă- 


— 


Deciaraţiile d-lui 


ul în discuția Camerei 


Nevilie Chamwb- 


munelor 


riain. 


Opoziția cere organizarea rezistenţei. 
Discursui premieruiui briianicn'a produs 
surprindere la Berlin 


! Anglia a cerut intervenţia Micii Ințelegeri 


LONDRA 15, (Rador), — In şedinţa 
de ieri a Camerei Comunelor s'a des- 
făşurat desbaterea referitoare la eve- 
nimentele din Austria, 


şi Austria poate fi privită altfel decât 
ca o afacere internă a poporului ger- 
man, neprivind terţe puteri, 
Pentru aceste motive, guvernul ger. 
Primul ministru, d, Neville Cham-] man trebue dela început să respingă 
berlain, a declarat între altele: ca fiind inadmisibilă protestarea de- 
Oricare au lost rezultatele întreve.| pusă de guvernul Marei Britanii, deși 
derii dela Berchtesgaden, este clar că| ea este numa; condiționată, 
acordul care s'a încheiat acolo era Îîn- 
temeiat pe ideea de independență a 
Austriei. 


ANGLIA ARE DREPTA- 
TE SA SE INTERESEZE 
DE INDEPENDENȚA 
AUSTRIEI 


D-sa a trecut apoi în revistă recen- 
tele evenimente din Austria care sau 
încheiat cu demisia cancelarului Schu- 
schnigg în urma amenințării cu intra- 
vea trupelor germane în Austria şi a 
dorinţii sale de a se evita vărsare de 
sânge german, 


Dând cetire scrisorii d-lui von Neu- 
rath, primul ministru Neville Cham- 
berlain a adăugat: 

Sunt nevoit să resping imediat de- 
claraţia d-lui von Neurath că Marea 
Britanie nu este în dreptul său de a 
se interesa de independența Austriei. 
interesul Marei Britanii în 


NOTA D-LUI NEURATH 
CATRE GUVERNUL 
ENGLEZ 


Primul ministru dă apoi citire răs- 
punsului guvernului german cuprins 
într'o notă semnalată de d. von Neu- 


Ni se pare că metodele 
folosite dela un capăt la 
celălalt al acestor eveni- 
mente cer cea mai severă 
condamnare şi au prici- 
nuil cea mai adâncă lovi- 
tură pentru toţi cei ce au 
grijă de menţinerea păcii 
în Europa. Ceeace s'a în- 
tâmplat nu va putea rămâ- 
ne, cred, fără pagubă usu- 
pra speranței guvernului 
englez de a risipi neînţele- 
gerile dintre naţiuni şi de 
a încuraja cooperarea în- 
ternaţională. 

Ar putea să pară că nu 
este necesar Să se respin- 
gă svonul că guvernul bri- 
fanic şi-a dat consimţă- 


Revenind la atitudinea Angliei 
faţă de problema austriacă, d. 
Chamberlain a spus: Eram ţinuţi 
să ne consultăm cu guvernele fran- 
eez şi italian în cazul când Sar în- 
treprinde o acţiune care ar afecta 
independenţa şi integritatea  Aus- 
triei. Ne-am achitat deantregul de 
această consultare cu guvernele 
francez şi italian, punându ne în 
eomunicare cu ele imediat ce inde- 
pendenţa Austriei a părut să fie 


CHAMBERLAIN 
rath şi auresat ambasadorului englez 
din Berlin. In acesată notă, guvernul 
german reaminteşte informaţiile în 
temeiul cărora guvernul englez făcu- 
se protestul său, adăugând apoi: In 
numele guvernului german, spune d. 
von Neurath, trebue să declar ca răs- 
puns că guvernul Marei Britanii nu 
aste in drepturile sale să revendice 
rolul de protector al independenţei 
Austriei, 

In cursul convorbirilor diplomatice 
privitoare la chestiunea austriacă, gu- 
vernul german n'a lăsat niciodată o 
îndoială guvernului englez asupra îap- 
tului că forma relaţiilor dintre Reich 


Primul ministru repetă că guver- 
nul britanic a lăsat totdeauna să 
se înțeleagă în mod limpede că de- 
zavrobă aplicarea  metodelar  vio- 
lente pentru soluționarea  ucestor 
probleme. El declară că în ultimă 
analiză faptele stau astfel, că nimic 
nu va Dulea opri această ucţiune 
din partea Germaniei, afară doar 
dacă Anglia, şi împreună cu An- 
glia alţii, ar fi fost gala să înlre- 
buinţeze forța. Cred că, după firea 
jiecăruia, evenimentele petrecute 
por produce în sufletele noastre sen- 
timente de părere de rău, de durere 
şi poate chiar de indiynare, laplele 
petrecute nu pot fi privite de gu- 
ţii unor anumite partide politice] vernul britanic cu indiferenţă şi se- 
şi orgânizaţiuni. minătate. Ele sunt considerate ca 

Se remarcă iaptul că mai toate sta-! fiind de natură să producă efecte 
tele din jurul Rusiei Sovietice, au luat! ce nu pot fi deocamdată calculate. 
asemenea măsuri de apărare şi anu-: Ca efect imediat va fi intensifica 
me: Polonia, Letonia, Estonia şi Fin-! rea incertitudinii şi lipsei de secu- 
landa vilate în Europa. 

0 politică de destindere ar fi pu- 
tut duce la g micşorare a presiunii 
economice de care suferă numeroa- 
se țări azi. Din nenorocire, cele pe= 
trecute trebue în mod inevitabil să 
întârzie refacerea economică şi de 
bună seamă că va fi nevoc de o 
grijă sporită pentru a face ca situa- 
ţia să nu se înrăutățească şi mai 
mult. 

Momentul de față nu este al ho- 
lărîrilor grăbite sau al cuvintelor 
necugetate. Trebue să privim noua 
situație limpede şi cu încrederea 
căi vom fi sprijiniți, când vom cere 
ca nici o persoană, oricare ar fi ra- 
țiunea sa particulară, să nu se con- 


Derordini grave 
în Siria 


ALEXANDRIA, 15 (bal- 
cai oriente). — Inforinaţi- 
uni sosite aci, arată că la 
Damasc situaţia gse menți- 
ne gravă. 

O violentă demonstraţie 
anti - guvernamentală sa 
desfăşurat aseară pe stră- 
zile Damascului, Poliţia a 


această toare acelora ale guvernului britanic. 


chestiune nu poate îi tăgăduit prin 
nici un motiv întemeiat, 

In primul rând, Marea Britanie şi 
Austria sunt amândouă membre ale 
Societăţii Naţiunilor şi amândouă sunt 
semnatare, cum este şi guvernul ger- 
man, ale tratatelor care prevăd că in- 
dependența Austriei este inalienabi- 
lă, în afară de cazul unui consimţă- 
mânt al consiliului Societăţii Naţiuni- 
lor. 

Dar cu totul în afară de aceasta, 
guvernul englez este şi trebue să [ie 
totdeauna interesat de evenimentele 
din Europa Centrală. Dela început şi 
până la sfârşit, guvernul englez a stat 
în cel mai strâns contact în fața aces- 
tor evenimente cu guvernul francez, 
care, deasemeni a depus un energie 
protesc la Berlin pe motive asemănă- 


D. Chamberlain condamnă acţiunea 
Germaniei 


mântul dacă nu înucraja- 
rea la ideia de absorbire a 
Austriei de către Germa- 
nia, dacă nași avea dova- 
da că astfel de svonuri au 
fost puse cu grabă în cir- 
culaţție în numeroase 
cercuri. 

Fireşte nu există nici un 
temei de orice fel pentru 
aceste svonuri, iar decla- 
raţția pe care am făcut-o 
arată limpede Că guvernul 
Marei Rritanii dezaprobă 
categoric şi solemn, ritm a 
dezaprobat totdeauna ac- 
țiuni de natura celor căro- 
ra Austria le-a slujit drept 
scenă. 


Consultările Anglici cu Franţa şi Italia 


ameninţată de recentele evenimente. 

In urma consultării noastre cu 
guvernul francez, Parisul a adresat 
guvernului din Berlin un protest 
similar cu al nostru. 

Din partea guvenului italian nu 
am primit nici o expunere com- 
plectă a punctelor sale de vedere, 
deşi atitudinea Italiei este definită 
cu mare precizie în declaraţia pu- 
hlieată în numele guvernului ita- 
lian go ziarele de azi 


Anglia nu poate privi evenimentele cu 
i lindiferenţă 


când guvernul britanic ducea con- 
versafii amicale cu guvernul ger- 
man. Se pare că acest eveniment a 
dărâmat castelul de cărţi de joc pe 
care-l construise Primul ministru, 

Faţă de principii trebue să rezis- 
tăm prin principii. 

Viind puşi în fața acestei violări 
a independenţei austriace, răspunsul 
nostru trebue să fie sprijinit pe 
principiile Societăţii Naţiunilor, de 
a susține regula de drept ca mijloc 
de menţnere a păcii. 

D. Sinclair, liberal, spune: Nu este 
prilej pentru discursuri de partid. 
Independența Austriei a fost viola- 
tă de o armată de zeci de mii de 
oameni, însoțită de 200 de avioane de 
bombardament. 


- X 
După d. Sinclair a vorbit d. Chur- 
chill. El a spus între altele că poli- 
tica Marei Britanii trebue să fie 
limpede şi precisă. Nu numai pen- 
tru noi, dar şi pentru alte ţări ca- 


re din nenorocire sunt interesate 
nu mai rămâne altceva decât 
sau să ne înclinăm, cum Sa în- 
elinat Austria, sau să luăm mă- 
suri eficace în timpul cât ne mai 
rămâne pentru a înlătura primejdia 
şi, dacă ea nu poate fi înlăturată, 
pentru a*i face faţă. 

Sunt totuşi convins că va fi ne- 
voe de rezistență — şi  diseursul 
d-lui Chamberlain confirmă acest 
Iueru. Guvernul va ajunge şi el la 
concluzia că este nevoe de rezisten- 
ţă în fața unor impietări care depă- 
şese orice margine. Desigur că 
membrii Camerei Comunelor îl vor 
susține şi vor participa în mare 
măsură la efortul de salvgardare a 
păcii Europei. lar dacă pacea nu 
va putea fi salvată, efortul va tre- 
bui să se tacă pentru salvgardarea 
libertăţii naţiunilor. 

D. Churchill a vorbit a- 
poi despre cele trei state 
ale Micii Inţelegeri. El a 
spus că România, Cehoslo- 
vacia şi Jugoslavia sunt 
state foarte puternice şi 
viguroase şi că unite con- 
stitue o mare putere. Des- 
pre Cehoslovacia, oratorui 
spune că este un popor vi- 
il, 

ANLIA ŞI LIGA NAŢIU. ; 

ŢIUNILOR L 

Deputatul Mander, libe- 
ral, a spus că întrebarea ce 
se pune imediat şi la care 
trebue să se răspundă pâ- 
nă în câteva zile este aceea 
a securităţii Cehoslovaciei. 

După mai mulţi oratori aparţi- 
nând diferitelor partide, care au 
susținut propunera de a se da asi- 
gurări Cehoslovaciei, a luat cuvân- 
tul 4 Buttler, subsecretar de stat la 
ministerul de externe. 

Oratorul a declarat că 
dacă în clipa de faţă ches- 
tiunea austriacă ar fi du- 
să în faţa Societăţii Na- 
ţiunilor, nu s'ar putea ob- 
ține niciun rezultat apre- 
ciabil, Utilizarea forţei ar 
fi imposibilă. Din discuții= 
le pe care le-am avut cu 
prietenii noştri din Socie- 
tatea Naţiunilor reese că 
părerea lor unanimă este 
că trimiterea chestiunii 
austriace la Societatea Na- 
țiunilor nu ar contribui 
nici la o soluţionare rea» 
listă a problemei, nici la 
obţinerea unui rezultat sa» 
ţisfăcător, ci ar duce mai 
curând la o situaţie întru 
câtva umilitoare, 

Trecând la politica britanică în 
Ruropa Centrală, d. Buttler a arătat 
că ultima şi cea mai scurtă decla» 
rație în această privință a fost fă- 
cută la 21 Februarie de Sir John Si- 
mon, care a spus: <Obligaţiile gu- 
pernului britanie față de Austria 
şi Cehoslooacia sunt cele asumate 
de oricare membru al Societăţii Na- 
tiunilor față de oricare din ceilalți 
membri. In afară de aceasta, guvera 
nul britanic nu a dat și nu dă o ga- 
ranție specială față de una sau alta 
din aceste tări» 

Desbalerile s'au terminat fără vot, 
DECLARAȚIILE LORDU._ 
LUI HALIFAX IN CAME- 

RA LORZILOR 

LONDRA, 14 (Rador). — Lordul 
Halifax a făcut în Camera Lorzi- 
lor o declaraţie analoagă cu accea 
făcută de d. Chamberlain în Ca- 
mera Comunelor cu privire la Aug- 
tria, 


Declaraţiile d-lui Chamberlain n'au produs 


surprinder 


BERLIN, 15. (Rador). — Din sur- 
să semioticială se comunică: 

Declaraţiile făcute de d. Cham- 
berlain -în Camera Comunelor nu 
au dat loc la surprindere în cercu- 
rile politice de aici pentrucă se cu. 
noaşteau argumentele prezentate, 
aceleaşi ca şi în nota de protest 
a guvernului dela Londra, notă 
care a fost respinsă. 


Se exprimă totuşi aici părerea 


torilor fără avizul este pe aperi zi pda 


sidere ca fiind exclusă din sporirea | de rău că d. Chamberlain nu şi-a 
efortului național, care ar putea fi | sehimlbat punctul de vedere. cu toa- 


Consiliului superior al 
magistraturii 


Ministerul justiției a întocmit un de. 


cret-lege pentru modificarea unor «lis= 


———————————————— 


Radio Club Portughez le anunţă 
victoriile succesive ale lui Franco, 
Asediaţii sufăr de prea marea nă- 
dejde, care-i sufocă,.. 

Dar abia acum asediul devine mai 
cumplit, din pricina uzurii, a lipsei de 
hrană, a ţigărilor... 

Noaptea, în tăria ei, cadeţii lu- 
necă printre stinci ca umbrele şi le 
ia comuniştilor înspăimintaţi de te= 
roarea acestor „diavoli”, hrană şi 
țigări. In timp ce în cetate se cintă 
imnuri de slavă către atotputernicia 
lui Dumnezeu, 


pozițiuni din legea pentru organizarea 
judecătorească, 

Această modificare se referă la art. 
158 din suscitata lege care slaluează a- 
supra transferării magistraților fără a- 
vizul consiliului superior al 
turii, 

Decretul.lege întocmit de 
justiției a fost irimis eri 
Legislativ şi repartizat secției 1, 
i-a dat cuventul aviz. 

Textul decretului a apărut azi în Mo- 
nitorul Oficial, 


magislra- 


ministerul 
Consiliului 
care 


————————————— 


prăştia pe manifestanți, a 
tras în mulţime. Sunt mai 
mulţi morţi şi mumeroşi 
răniți, 

Autorităţile au luat seve- 
re măsuri de represiune, 
Oj:ciând câteva sute de a 
restări, 


Concentrarea a trei 
contingenie de dis- 
pensațţi 


Ministerul apărării na- 
ționale a chemat pentru 
instrucție pe  dispensaţii 
Caminontifier 1936, 1937 
Să 


cerulă de împrejurări. 

ANGLA !ȘI VA REVIZUI 
PROGRA""UL DE INAR.- 
MARE 
„Primul ministru a înche- 
iat, vorbind despre proyra 
mul britanic de înarmare, 
cu următoarea declaraţie: 

Am hotărît să procedăm 
la o novă revizuire şi la 
timpul oportun am vrut să 
anunțăm ce noui măsuri 
putem considera necesare 
de luat. 

CUVANTAREA MAIORU.- 
LUI ATLEE 

Maiorul Attlec, şeful opoziției la- 
buriste, a luat apoi cuvântul spu- 
nând: 

„Desfăşurarea forței în toată goli: 
Ciunea ei a venit întrun moment 


te explicaţiile date de guvernul ger- 
man cu privire la mersul real al 
evenimentelor, 

Primul ministru britanie lasă la 
o parte dreptul Austriei de a dis- 
pune de ea însăşi şi apăra surprin- 
zătorul punct de vedere că acest 
drept eleemntat al fiecărui popor 
ar fi în sine o «ameninţare a păcii», 
în timp ce Germania respectă în 
politica sa externă libertatea şi ne. 
cesităţile vitale ale tuturor popoa- 
relor, 

De altfel la Berlin domneşte pă- 
rerea că pentru a se judeca cum 
trebue iniţiativa germană trebue 
să se țină seama în primul rând de 
punctul de vedere al poporului au- 
striac, care, chiar în momentul 
când d. Chamberlain îşi făcea de- 
elaraţiile la Camera Comunelor, | 


e la Berlin 


saluta trupele liberatoare cu una 
entuziasm indeseriptibil şi îşi ex- 
prima Fuehrerului recunoştinţa fă- 
ră margini pentru ceeace a făcut. 

Când Austria îşi exprimă 
deci liber voința sa, una 
din probelmele şi din cau- 
zele încordării în Europa 
Centrală dispare în mod 
absoluț firesc. Acest fapt 
corespunde tocmai cu do- 
rințele înfăţişate în mai 
multe rânduri de d. Cham- 
berlain în discursurile sa- 
le. 


—————— 


Obţinerea şi pierderea 
naţionalităţii 


D. ministru al justiţiei, a numit e 
comisie da jurişti, cari să studieze ela- 
borarea unui proiect de decret peniru 
obținerea și pierderea naţionalităţii ro- 
mâne, în conformitate cu dispoziţiile 
nouii Constituţii, 

După elaborare decretul va fi supus 
unei comisiuni, prezidate de d, M, Mă- 
gureanu, seeretar general al minisora- 
lui, care-i va da forma definitivă, 


ŞANATOL 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI 
TEL 3:24:93 „SIMBOL 


Se găsește de vânzare numai la farmaciile 


BUL.ELISABETA 49 ETAJII! 


„ drogueriile și parfumeriile româneşti 


LEI 16 
ROMÂNESC 


VIZITAŢI CU INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuteie 
Ceasornicăria „Princiară“ 


ŞTEFAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 


Re paraţiuni de precizie 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf. loan Nou No. 1) 
. BUCUREŞTI 1 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 n EN DETAIL 


Mare asortiment în: 
Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Impriinate, Şiioane, 
a ra de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de. Mese, Prosoape, Etc Etc, 
Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


Incălţăminte durabilă şi eftină 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
_Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rețiur toarte reduse 


TEC ICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 
INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretențţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREȘT 


TELEFON: 5.0824 


Menu: 3 feluri Lei 25 Seara grâtar 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră Tel. 5,05.80. 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiți eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
OALEA VICTORIEI No. 9% — STR. GÂMPINBANU No. 1 


FABRICĂ PROPRIE 
TRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


PEPINIERILE DOMENIULUI HERE 


ŞTIA 
OFICIUL și GARA BUDEȘTI —ILFOY | 
aut orizată şi e0ftrolată de Minister 


oteră vițe, pomi roditori, arbuști trandafiri 
Ceteţi catalog ilustrat gratuit 


[! 


OUADRON 


Evitaţi 
şi îngrijiţi 
TUSEA 
GUTURAIUL 


BRONŞITELE 
cu o cutie de 


PASTILE 


1557537 
0ceosrG 
mMOrcg 


i vă feres/e 
de : 
! dpitofiuni : 


LL). 


DE_CIOCOLAT 
/fecare săcule/ contine un defel 
pentu concurrul. pubi/iar. 


| Congresul 


| interna- 
onal al vinului 


inire 17 și 24 Octombrie se va ţine 
în Portugalia la Lisabona al 5-lea 
congers internaţional al vinului la ca- 
re vor participa 30 de ţări 

România a fos invitată oficial să 
participe la acest congres. 

S'au stabilit următoarele preţuri pe 
kgr., pentru păsările româneşti, tăiate 
şi exportate la granija elveţiană: pui 
tineri i fr. 50, găină 1 fr, 35, gâşie 1 
fr. 24, rațe îi fr. 40. 

În medie ar veni în lei româneşti 
50—64) lei kgr. Ceiace este regretabil 
e că am pierdut piaţa elveţiană pen- 
tru ouă, întrucât alte ţări le-au oferit 
mai efiine, 


EZZEI 7 PSE i Da IDERBEUIR UTE 
Intrunirea comisiei 


technice a Munici- 
piului 


Eri la orele 10 dimineaţa sau în- 
truniţ membrii comisiunei teehnice 
dela direcţiunea sistematizării a 
Municipiului, sub preşedinţia d-lui 
prof. Peter, primarul general al Ca- 
pitalei. 


A 20 safe POFTA 8 E 
JUDECATORIA MIXTA SIBIU 


SECŢIA 0. F. 
No. 1701/938 e. f. 


Publicaţiune 
Se aduce la cunoştinţă că debitoarea 
Paaschiva Bamciu domiciliată în Si- 
biu prin cererea înregistrată sub Nr. 
1701/9538 c, £., a cerut radierea menţi- 
unei de asantre de sub Nr. 4610/9354 c. 
f., făcută conform art. 26 din legea 
pentru lichidarea datoriilor agricole 
şi urbane din 7 Aprilie 1934, asupra 
imobilelor cuprinse în c, f. a orașului 
Sibiu Nr. 225 pentru care cerere sa 
fixat termen pentru înfăţişare pe ziua 
de 5 Aprilie 1938 ora 9 la sediul ace- 
stei instanțe str. Carmen Sylva Nr. 7, 
parter camera No. 40 pentru când se 

citează cej interesaţi. 
Sibiu, la 28 Februarie 1938, 
Judecător, 
V, Alămorean m. p. 
Director de c. f. 


Dr. S$. Jurea m. p. 


Pentru conformitate, indescilrabil. 


Adunarea g-rală a $.T. B. 


Sâmbătă 12 Mariie a. c, la ora 4p. 
m, s'a ținut adunarea generală a ac- 
ționarilor celei mai importante socie- 


"tăi de transporturi în comun, din Ro- 


mânia : «Soc. Comunală a Tramvaielor 
Bucureşti». 

Acţionarii, veniţi în număr  impre- 
sionant în vasia sală a atelierelor din 
şos. Ştefan cel Mare au ţinut să elogi- 
eze consiliul de adminsitraţie pentru 
satisfăcătoarele realizări din cursul a- 
nului 1937. 

A prezidat d. Em, Pantazi înconju- 
rat de d-nii consilieri; de noul direc- 
tor general, d. ing. P. Neamţu și de 
d-nii cenzor. 

D. preşedinte rostește câteva cuvin- 
ie de pioasă aducere aminte pentru 
decedaţii C. Cioranu fost consilier şi 
ing. G, Filhpescu fost director general, 
ambii dispăruţi în cursul anului 1937. 

La sumar ia cuvântul d. avocat G. 
Elefteriu care în numele şi cu asenti- 
mentul tuturor acţionarilor propune 
ca având în vedere viața de muncă 
cinstită şi de sacrificiu a inginerului 
Filipescu, mort la biroul lui de lucru 
în timpul serviciului, societatea să 
construiască pentru văduva Filipescu 
şi cei patru copi un imobil pe bucata 
de teren ce a putut să-şi cumpere din 
munca lui fostul director general. lar 
până atunci să fie îngăduită a locui 
în imobilul societății în care a locuit 
ing. Filipescu. 

In entuziasmul întregii adunări, con- 
siliul aprobă propunerea. 

D, Elefteriu ma aduce 
şi chestia abonamentelor 
reduse pe: baza numărului de acţiuni, 
cerând să li se îngădue călătoria şi pe 
autobuse întrucât sunt permisionari 
car, nu au contribuit cu nimic la pro- 
speritatea societăţii şi totuși se bucură 
de gratultate pe toate vehiculele socie- 
tăţii, 

Răspunde d. preşed. Pantazi că Ș, 
T, B, are şi un scop de profilaxie so- 
cială şi că Poliţia, Jandarmeria şi alte 
instituţii sunt indrituite la concursul 
societății, Apoi acţionarul are compen- 
sația capitalului său . în  dividendul 
care i se dă; pentru rest este client 
ca oricare cetățean. Şi totuşi mai are 
avantagii care merg până la gratuita- 
tea călătoriilor pentru ei şi pentru fa- 
milia lor pe toate tramvaiele. 

Se ratifică cooptarea în consiliu a 
d-lor Mircea Djuvara, Manolescu-Sirun- 
za, general Condeiescu şi C. Dimitriu. 

D, Elefieriu propune ca în confor- 
mitate cu noua Constituţie, d. Dimi- 
triu să demisioneze ori din Parlament 
or din societate. 

D. Dmitriu răspunde că încă nu a 
fost definitivat ca senator de drept. 

Intro atmosferă de perfectă  înţele- 
gere între acţionari şi consiliu, adu- 
narea generală s'a terminat mai re- 
pede şi mai de vreme ca ori când A 
fost suficient ca d. președinte să anun- 
je că anul acesta se va plăti un divi- 
dend de 11 la sută pentru ca toată lu- 
mea să plece mulțumită și recunoscăi- 
toare, dat fiind faptul că alte întreprin- 
deri comerciale nu oferă atâta garanţie 
şi avantagii ca S$. T.B. 

Spicuind Darea de Seamă 
expirat, constatăm în primul rând că 
la S. T, B. s'a făcut o foarte chibzuită 
gospodărie, Inlăturându-se piedica pe 
care o puneau exploatările individuale 
de autobuze cari nu plăteau nici una 


în discuţie 
acţiouarilor, 


pe anul || 


din dările societăţii, ca: taxa pe călă- 
tor, redevenţă din beneficiu, repararea 
pavajelor şi curăţatul zăpezii, S T. B. 
a putut să-și desvolie un program de 
realizări occidentale care fac cinste 
țării noastre 


LINII ŞI TRASEE 


Sau coordonat și sau extins reţe- 
[ele de lramvae și mai ales de aulo- 
buse salisfăcând populaţia până în col- 
urile cele mai depărlale ale comu- 
nelor suburbane, 

Constreuţii noui de linii de tramvae, 
în legătură cu noul plan de sistemati- 
zare al Capitalei au mărit reţeaua 
de circulaţie până la 93169 m. linii 
în exploalare pe străzi și 10731 m, 
linii pe slrăzile de acces, ateliere şi 
depouri, adică un total de 103.900 m. 
linii de tamvae, 

In ce privește autobuzele, au sule- 
rit numeroase modificări impuse de 
noua orientare a circulaţiei, prelungin- 
du-se și înființându-se linii noui pen- 
tru a oferi publicului cât mai multe 
probabilităţi de cireulaţei, 


MATERIAL RULANT 


Sau transformat in vagoane motor 
şi ultimele 7 remorci Simmering 
fiindcă parcul de vagoane a devenii in- 
suficient, societatea a comandat 100 
vagoane remorci noui care vor fi pre- 
date în cursul anului 1958. 

Numărul autobuzelor de călători la 
începutul anului 1957 erau de 392, La 
sfârşitul acelui am ele erau 530 şi fiind- 
că sau dovedit insuficiente, societatea 
a-mai comandat încă 100 autobuse Re- 
nault din cele cu 62 de locuri. 


EXPLOATAREA 


băi 


in cursul anului 1937 numărul va- 
goanelor a crescul cu 17; al km, 
parcurși, cu 443679; al călătorilor cu 
34 607,569. 

Autobuzele au parcurs 25 milioane 
27 233 km, Și au transportat 69.035.945 
de călători; cu 45.839.474 călători mai 
mulţi decât în 1936 


PROGRAM DE VIITOR 


In anul curent S. T, B. își propune 
să soluţioneze chestiunea aglomerației 
la orele de înceeprea şi întreruperea 
cursurilor școlare, a serviciilor din în- 
stituţiile publice şi particulare, ele. * 

In acesi) scop a comandat 200 de au- 
tobuze şi 100 vagoane remorci cu cari 
se va mări numărul locurilor în orele 
şi pe liniile de mare aglomeraţie. 

Remizele și garajele devenind nein- 
căpăloare, $. T. B. va face noui cons- 
trucții pe terenuri ce se vor cumpăra, 

Tot în anul curent S$, T. B. va con- 
strui unele porțiuni de linii de tram- 
vale pe arterele de circulație intensă, 


BILANŢUL 
Aratii urcări M toate capitolele im- 
portanie şi cari formează activul socie- 


tăți. EI se închee cu un beneliciu net 
'dE 44.055.318. acordând un divident de 


11 la sută la capitolul de 225.000.000 lei. 
N E RI EROS, 
Răspândiți 


„Buna Vestire“ 


————————— O ————————————————————————— 


I.BUZDU 


Carnet 


a R 


TOMA AUREL 

«ste însfârşit apreciat Ta adevă- 
rata lui valoare, Astfel ultimul 
număr al revistei de specialitate 
«The Ring» care apare la New- 
York ne aduce un interesant clasa: 
ment al boxeurilor din categoria 
COcoş şi în care compatriotul nas- 
tru este considerat ca al doilea 
din lume după Harry Jelfra şi 
înaintea lui Escobar, King, Quin- 
tana, ele, 

Şi cu toată valoarea su ridicată 
românul nu găsește angajament cu 
lunile, iar bătrânii scoşi dela naf 
talină sunt ridicați prin mârşave 
maşinaţiuni de culise la ranguri 
nemeritale. 

Vezi cazul Al, Brown 
MATCHUI 

atletice triunghiular care trebuia 
în. acest an să se dispute la Bel- 
grad, se pare că se va disputa la 
Bucureşti la 25—26 Iunie pe piste 
dela A. N. E.FE. 

Federaţia iugoslavă a renunțat 
la organizare din cauza pregătirilor 
necesitate de Balcaniada ce se va 
ţine după toate probabilitățile la 
Belgrad sau Zagreb între 21 şi 28 
August, 


BASIi TSCHERBA- 

NESKO 

— aşa cum ar fi seris pe-o carte 
de vizită tipărită la Paris — a fost 
ehemat de managerul său în Fran- 
ţa pentru un match cu campionul 
Charles Rute. După aceasta «Basil» 
(de, cartea de vizită, bat-o focul! 
va îmcrucişa mânuşile cu englezul 
Hough, pe arena Albert Hall din 
Londra. 

Serbănescu nu va putea pleca din 
Capitală înainte de 10 Aprilie, ziua 
când își va pune în joc titlul de 
campion național la toate gatego- 
riile, în fața lui Ilie Petrescu. 


SPECIALITATEA 

de doi lei comentează  matehul 
Franco-Româna—Macabi spunând 
că întradevăr  brăilenii  meritau 


să câștige însă nu dija la cinci 
goaluri. Aşa poate la unul... două, 
hai să zicem, da dice tocmai cinci? 
F. R. A. 

va interveni la «Straja Ţării» spre 
a se permite elevilor să ia parte la 
concursurile atletice ca şi până 
acum, 

Incă un protest la decizia Minis- 
terului Educaţiei Naţionale. 


AU 
GA" 


artistice 


Mili 
| întâlneşte 


Compalriotul nustru, Milică Teodo- 
gescu e bine aprecia! pe ringurile apu- 
scene, După succesele lulgerăloare re- 
purtate în Franţa, la Lyon, Milică 
Teodorescu a primit invitația de-a 
boxa la Milano în cadrul unei mari 
gale internaţionale. 4 

In match vedelă va boxa Aldo 
Spoldi, celălali punel forte al progra- 
mului fiind întâlnirea dintre Milică 


că Teodorescu 


AL 


auf în 
Ograii EXCIUȘIV adu EuiSABETA 6 


(LA CINEMA CAPITOL) 


Astăseară la Milano 
IE ERIC 75 TC UIREEEPLa7 suaarzaeaa 


Maui 


pe Alessandrini 


Teodorescu şi italianul Ajessandrină; 

Gazelta dello Sport rorbind de reu-. 
niunea dela „Teatro Nazionale di Mi- 
lano” nu acordă prea mulle şanse lui 
Alessandrini, : 

După cum se vede vieloria rapidă a 
ţomânului asupra lui Mortale wa fosţ 
fucă uitată de italieni, 

Im cadrul aceleiași gale de box, 
Mario Casordes învinsul lui Doculescu 
va boxa cu Wiesner. 


Ce ştic presa iranceză 


în Cupa Mondiala! 


Din PAuto aflăm o informaţie în- 
țeresantă: România după ţoate proba- 
pilităţile nu va lua parle la matehu- 
pile din Cupa Mondială de foot-ball 
dela Paris. 

Informaţia contratelui dela LAulo e 
exlrem de prejioasă deoarece — pro- 


pabil dinir'o regretabilă conluzie — 
noi am anunțal că Argentina nu va 
participa la campionatele de foot-ball! 

Ca întotdeauna Francezii se dove- 
desc a [i foarle originali în stirile pe 
care le servesc despre sportul romă- 
pese şi manifestările lui, 


S crimă 


Concursurile de spadă pentru 


placheta 


Astăseară la orel 7, în sala Cer- | 


cului Militar se vor dispula  con- 
cursurile de spadă pentru placheta 
amintitoare a numelui maestrului 
Henri Pipart, pioner al sportului 
scrimei la noi în țară, 


„Pipart““ 


Si-au anunțat participarea cei 
mai buni trăgători ai sălilor bucur 
regtene, 

Proba Il-a, contând tot: pentru 
placheta Pipart se va trage Sâmbă: 
tă în aceiași sală şi la aceiaşi oră, 


Divizia Naţională A 


Programul matchurilor. de Duminică 
20 Marie 


In cadrul diviziei naţionale A se 


Dragoş Vodă — Juventus, la Cere 


cor juca Duminică următoarele par. | năuți 


tide: 
SERIA I 


20 Martie 
Venus—Vulturii „la Bucureşti, 
Gloria—Crişana, la Arad. 
Ripensia—Universitatea la Timi 

şoara. 


SERIA UI 

20 Martie 
Rapid — Chinezul, la Bucureşti, 
Victoria—A.M.E.F.A., la Cluj, 
C. A. 0—Unirea Tricolor la Ora 

dea, 

D. Unirea—Olimpia, la Brăila, 
Jiul—Phoenix, la Petroșani. 


„Societatea Naţională de Gaz Me 


Societate Anonimă Română 


CONVOCARE 


Se convoacă adunarea generală ordi- 
mară a acţionarilor pe ziua de 29 Mar- 
ţie 1938, ora 1630, la sediul societăţii în 
Bucureşti, str. Gh. Gr. Cantacuzino, 31. 

Vor avea dreptul să ia parte toţi ac- 
ţionarii înscrişi în registrele de acţio- 
nari până la 29 Ianuarie 1938 şi cari vor 
depune titlurile la sediul societăţii pre- 
cum şi la Banca Românească Bucureşti, 
sau la sucursalele sale: Banca Albina, 
Sibiu, sau sucursalele sale, cel mai târ- 
viu până la 19 Martie 1938 inclusiv, iar 
procurile până la 26 Martie inclusiv, 

Dacă adunarea generală ordinară nu va 


jîntruni ntajoritatea cerută de statute, 
pentru a putea delibera şi hotărî, so a- 
mână pentru Marţi 5 Aprilie 1938, când 
se va ţine la aceeaşi oră şi loc, fără altă 
convocare, oricare ar fi capitalul pre- 
vent sau reprezentat. 

Societăţile anonime, proprietare de ac- 
țiuni ale societăţii noastre, cari dorese 
să fie scutite de impozitul supra cotă a- 
supra dividendului, urmează să ne tri 
meată declaraţiuni scrise în conformitate 
cu instrucţiunile ministerului de tinan- 
țe, publicate în Monitorul Oficial No. 157 
din 11 Iulie 1934, cel mai târziu până la 
25 Martie 1938, 

Declaraţiunile primite după această a 
tă nu mai pot fi luate în considerare 


tan“ 


ORDINEA DE ZI 

1, Darea de seamă a Consiliului de Ad- 
minisțraţie şi raportul comitetului da 
cenzori asupra exerciţiului 1937, 

2, Aprobarea bilanţului şi a contului 
de profit şi pierdere încheiat la 31 De- 
cembrie 1937, 

3. Descărcarea Consiliului de Admi- 
nistraţie şi a comitetului de cenzori de 
gestiunea 1937, 

4, Distribuirea beneticiului, 

5, Aprobarea regulamentului Casei de 
Pensiuni şi Ajutor, 


6. Alegerea u doi cenzori şi doi cenzori 
supleanţi din partea capitalului particuu 
lar. 

Consiliul de Administrație 


ACTIV Bilanţ încheiat la 31 Decembrie 1937 îi PASIV 
Qoncesiunea ....., PER: tă | ; I 
pi , . 71.770.518 Qapital Ş e v.p c.vde.e dis E , . 
pape n ..es..tes 70007206 Fond de rezervă SE 29,886.631 o sua 
0 4.0 9) e. . ela ele e și >» » amort, capital partie, 9.000.000 
Diverse investiţiuni şi instalaţii! 442.603,401| 2324.225.717 » + explorare, explozii, 
Participaţiuni . .., | ÎŞI 186634 învestiţiuni noui, . . , „| 37.005.885 
a, age “....| 57.437.297 Speze de emisiune .... 1.184.990 
ebitori .. .. cc "Țisieel 41.164.404 Fondul sumelor impuse, . . 8.839.768 
Oreanţe dubioase . . .. 1... 894.514] 230.682.849||| Fond derezervă debit. dubioşi! 4.310,48 90.227.156 
Casa. € a) la bănci. <<... .| 6.823.669 Amortizarea concesiuni . , ./ 19.736.893 
40) în numerav 1.188.325 14.611.994 investiţiuni . „1,„.105,545.638| 126.582.534 
Dirert țontați creditoare | 120.024.282 
Ond de pensii... . . , . | 8,698.637| 128.722.919 
B ( Report , . E 3.703.962 
eneliciu net + ( Anul curent. |__ 33.051.910]  35.757,872 
Conturi de ordine 777, __3:126,834||| Couturi de ordine, , e... - 13,126. 
555 aa 7.9121)! 1 585.017.91 
Contul Proiit şi Pierdere ii 
DEBIT încheiat la 31 Decembrie 1937 CREDIT 


pgitaieli de producţie şi aen 


Grtlâneite şi tondu 
Di s-a j 
Benefielu net: eu o Ste i 


——_ 


Preşedintele cons 
Pr 


04, L, Mrasee 


| Censori; 4, Diamandy, Ing. ]. 


ijiulgi de administraţie, 


Repoptul anului precedent 


- ,067.068 | — 2.105.962 
- 60.044.075]|| Venituri din vânzarea gazului, 
105.962 chirii, et, «:. . .. ... at 120.163.053 
„051.910 5.151.872 

ze 69.0I3 cre 777-809. 


Director general, 


Verificat şi găsit conform cu registrele 


Dr, Ing. O. ÎI. Mota 


undăjeanu, Gh. M. Leonte, Dr. 1, 


Contabilitatea, 
Prol, Ahdrei Î. Gheorghiu 


P. Olteanu, 1. 0. Pilidi 


IEEE A E 270 A RA CCA SIENA i iu a E SO A TI a A a Ma Rt ATEI 


Intrebuințaţi untdelemnul 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, pește, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 
Preparaţi-le cu untdelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza și cu ulei de măsline 
„Ma NOE“ pentru a vă convinge de 
calităţile sale superioâre tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFEGT RAFINAT — USOR DIGESTIBIL — GRAS DEGI EGONOMIG 


NU CONŢINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 
De vânzare în principalele magazine de coloniale din Bucureşti și provincie 


Depozit: București, Str. Cobâlcescu No. 29 


ECONOMICE - FINANCIARE 
Corporatismul în prezent 


Inregistrăm în fiecar e zi aproape câte o adunare profesională, 

Articolul 61 din Constituţie a stabilit reprezentarea naţională pe baze 
corporative. Prin aceasta trebue să înţelegem că a dat primul pas producăto- 
rului pe care la substituit cetățeanului din regimul literal şi democratic. 

Dacă însă cadrul legal a putut să vie de sus în jos, adică să ne fie supus 


spre învoire pe cale de plebiscit, realizarea în practică nu poate veni 


de jos din rândurile mari 


ale nroducătorilor. 


decât 


Organizarea producă torilor de tot felul va însemna eliminarea elemente- 


lor parazitare, identificate în special în politicienii tuturor 


partidelor.  Cu- 


noaştem cu toţi acel tip de individ care, purtând o diplomă în geantă, nu exer- 
cită nici o altă meserie de cât „pe aceia de politician, adică de domn bun la toa- 


te. cu sinqura condiție ca să i-se asigure o cât mai bună parte 


public. 


din  buvwetul 


Organizarea producâtorilor va putea impune, în parlamentui ţării numai 


elementele care sau dovedit destoinice, în meseria pe care o exercită, 


căci 


s'a observat, de multă vre me, că atunci cândo breaslă îşi alege un delegat, mi= 
ciodată nu dă mandat celui mai rău dintre membrii ei, așa cum se întâmpla de - 
ohiceiu în regimul partidelor politice, 


Organizarea 


aruducâtorilor trebue să fie primul pas pentru punerea în 


practică a tuturor revendicărilor pe care le avem de făcut, în raport cu mese- 
ria noastră, şi cu lupta ce o ducem pentru a face din ea cel mai bun mijloc de 


ridicare a neamului. 


Constituţia a dat cadrul legal, realizarea wractică spre folosul 


Siesăr ile 


aparţine producătorilor, Aceasta este calea nouă pe care va trebui să se apuce, 


——._——X 


Revizuirea contractelor de furnituri 
ale regiilor autonome 


La ministerul de industrie 
comerţ se cercetează duri a 
mente, cu cea mai mare aten- 
țiune, toate contractele de îur- 
nituri încheiate de regiile pu- 
blice sau casele autonome cu 
furnizorii particulari, 

Se va căuta să se vadă — în 
fiecare din aceste contracte — 


dacă interesele Statului au fost 


-| integral apărate. 


După ce cercetările vor îi 
terminate, Statul va aviza — 
prin decret-lege — asupra va- 
labilităţii contractelor execu- 
tate, chiar parţial, până în pre- 
zent, 


Atribuţiile prefecţilor| Şcoli practice de agri- 


de judeţe 


D. ministru de interne a delegat d-lor 
preiecţi de judeţe, dreptul de a aplica 
notțarilor din comunele rurale: mustra»= 
rea verbală sau scrisă şi mustrarea ca 
pierderea salariului pe cel mult 15 zile, 
pedepse prevăzute de art. 51 pt. — 1 şi 
2 din legea statutului funcţionarilor pu- 
blici — afară de notarii comunelor sub» 
urbane ale Capitalei. 


Celelalte pedepse: mustrarea, exclu» 
derea, punerea în disponibilitate şi dea 
stituirea se vor pronunţa de ministea. 


cultură pentru 
învăţători 


Direcțiunea învățământului agri- 
col din ministerul de domenii, a ho- 
lărît ca un număr de 10 şcoli agri- 
cole să fie destinate învățământu- 
lui agricol practic pentru  învăță- 
tori, 

La aceste şcoli vor face practică 
agricolă un număr de 50 de învăță- 
tori. Pentru Sâmbătă dimineaţă, au 
fost convocați la minister înspec- 
torii din învățământul agricol în 
vederea organizării acestor cursuri 
<peciale, 


M. DORNEANU 


Premierea gospodari 
lor agricoli model 


Prin decizia de repartiție a fondu- 
lui de încurajare a agriculturii pe 
baza avizului dat de consiliul supe- 
rior s'au prevăzut 3.500.000 lei pen- 
tru premii de acordat gospodarilor 
model şi 500.000 lei ca subvenție 
pentru Institutul meteorologic. 


Calea Victoriei, SI 


extra groasă 
80 cm. lat 
prima 


39 Chifon [ela Superior 
42 Chifon Madapolam 


Cearceafuri 


16 Pânză P' 50 cm. lat 
Cearceafuri 


115 Pânză P:220 cm. lat 
24 Servete vents: 
13 Cârpe p. bucătărie 
28 Batist feat 
59 Poplin? 
98 Dejalen E2ieeei, 
-20 Batiste oărbăteşti 
9 Batiste „„. 


20 Ciorapi Pibitee 


29 Chiloţi «. aaa 
59 Pânză gentru sug," 


140 cm. | 


119 Perdele 2, „ui 
„360 Mătase 7,piei=i 


180 cm, lat 
Exp. provincie contra ramburs. 


area 


„Fotoconia” 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re 

produce. Aparate şi artiocoi! 

pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 3 


cu ! Majestic) 
| alaton No. 434/15. 


Poșta Administrației 


D-LUI BUZEA C. JACODUL. 
Ziarul vi se expediază zilnie, Am 
cerut cercetări, Pentru pedepsirea 
vinovaţilor, la poşta centrală. 

D-LUI MANOLACHE C. AGNRA- 
TIN. — Sa primit suma de lei 250. 
Vă mulţumim. Ziar $ vi se expedia- 
ză zilnic. Cereţi lămuriri oficiului 
Văleni. 


pentru cămăș; 
bărbătești 


IESI ARCTIC EDC CAR IDE PESE IEEE SERIEI 1 70 Ea la 


Adunarea generală anuală 
a Asociației Maţionale a Ziariştilor 
Români Creștini din România 


Duminică 15 Martie crt. membrii fon- 
datori şi activi ai „Asociaţiei Naţio»- 
nale a Ziariştilor Români Creştini din 
România” s'au întrunit în adunare ge- 
nerală ordinară, la sediul său din str. 
Doamnei Nr. 3. 

După ce s'a constatat îndeplinirea tu- 
turor. formalităţilor legale şi după con- 
stituirea - biuroului, «preşedintele — as- 
cultat de întreaga asistenţă în picioare 
— dă citire telegramei omagiale ce 
a fost trimisă apoi M. S$. Regelui. 

Intrându-se apoi în ordinea de zi, 
d. Nicolae Bogdan, preşedintele asocia- 


INFORMAŢIUNI 


leri la amiază s'a dat la 


D. Dinu Brătianu a anunţat pe 


Din cauza abundenţii de 


Viena un comunicat prin apropiații d-sale că se înapoiază în | material, ancheta ziarului 


care se aduce la cunoştin-= 
ta publică înlocuirea şilin- 
qului cu marca germană. 

Raportul de schimb al şi- 
lingului va fi: 2 şilingi=—| 
marcă, 


D. dr. Aleiandru Vaida Voevod, 
ministru de stat a sosi“ azi diminea- 
ță în Capitală venind dela Cluj. 


Membrii coloniei germane din 
Capitală, sau întrunit într'o a- 
dunare festivă, sărbătorind An- 
schlussul. 


Astăzi 15 Martie ora 6 p. m. va 
avea loe colocviul profesorilor de 
geografie în amfiteatrul de geogra- 
fie dela facultatea de litere şi filo- 
sofie din Bucureşti. D. prof. Mihail 
Constantinescu va comunica: Că. 
teva consideraţiuni în legătură cu 
regiunea depresionară cuprinsă în- 
tre masivele Făgăraşului şi Buce- 
gilor. 


Capitală la sfârşitul acestei săptă- 
mâni, 

După cum se ştie, d. Dinu Brătia- 
nu se atlă la Pistyan, 


id 


Ministerul finanţelor va lua o mă- 
sură de mare importanţă. E în dis- 
euţie revizuirea contractelor dintre 
regiile autonome şi particulari. 

Revizuirea priveşte toate acele 
contracte care nu îndeplinesc for- 
mele legale, 


La ministerul justiţiei, a fost ela- 
borat decretul-lege a] cărţilor fun- 
duare. 

Acest decret-lege a obţinut şi avi- 
zul consiliului legislativ urmând a 
fi promulgat zilele acestea. 

Printr'un decreţ regal sa hotărât 
ca judeţele şi comunele să prevadă 
în fiecare an în buget o cotă de 5 
la sută pentru materiale şi instalaţii 
de apărare anti-aeriană şi 3 la sută 
pentru cheltueli necesitate de fune- 
ționarea aeroporturilor, 


In cazurile bolilor 


e 
de stomac nervoas 


crampelor, la stări spasmolitice precum şi | 
dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate d 


greață şi turburări 


digestive sau obținu 


după multe cercetări atât în clinieile din ţară 
cât și din străinătate cele mai frumoase rezul- 


tate cu renumitul 


„GASTRO D."” 


preparat american 


«Gastro D.> se află de vân 
zare la farmacii şi droghe. 
rii, sau se expediază, 


nostru cu privire la mânăs- 
tirile din ţară, va apare în 
numărul de mâine. 

Peste puţin timp vor începe la Ro- 
ma tratative pentru încheierea unei 
aoui convenţii 


comerciale  italo-ro- 


mâne 


Consresul internaţional de urbanis- 
tică se va ţine în Bucureşti la 27 Iu- 
nie. 


Lucrările congresului vor ţin 4 zile, 


Revista «Industrie şi Comerţ» caută 
achizitori pricepuţi şi serioşi cu garan- 
ţii morale şi materiale, 

In al 6-lea an de existență şi în- 
deajuns de cunoscută în cercurile in- 
dustriale şi comerciale, revista garan- 
tează posibilitatea lucrărei cu uşurin- 
ță. 

Adresaţi Calea Victoriei 77, etaj 2. 


D-nii: Constantin Mihalopol diree- 
tor general P. C. A. Virgil Cotovn, 
subdirector genera] P. C. A., eu fost 
autorizaţi, ca fiecare în parie, să re- 
prezinte în justiţie Ministerul Aerului 
şi Marinei în procesele Pb. C, Aului. 


Rectoratul universităţii din Cluj 
publică vacanţa catedrei de Epigra- 
fie şi antichităţi clasice şi naţionale 


dela această faculiate, 


ției, prezintă darea de seamă asupra 
celor realizațe pe anul precedent şi for- 
mulează programul de activitate pe vii 
tor. D-sa a precizat în această privinţă 
că asociaţia are un dublu rost: întâiu, 
acela de a grupa pe toţi ziariştii ro- 
mâni şi creştini într'o organizaţie uni- 
tară şi disciplinată; iar în al doilea 
rând, de a forma un. nou tip de 
gazetar. 

După ce precizează în amănunt cur 
înţelege asociaţia să-şi îndeplinească 
misiunea ce i s'a încredințat, mai ales 
în momentele acestea când se pregăteşte 
legiferarea profesiunei de ziarist, vor= 
bitorul încheie: 


ADUNAREA GENERALA RATI- 
TIFICA ŞI APROBA 


D. secretar general dă cetire dărei de 
seamă a activităţii asociaţiei din punct 
de vedere gospodăresc şi administra- 
tiv. Aceste dări de seamă precum şi ra- 
portul cenzorilor prin care se dă des- 
cărcare comitetului pe anul expirat şi 
contul de venituri şi cheltueli, sunt vo- 
tate de adunare cu unanimitate. 

Se aprobă de asemeni proectul de bu- 
get pe anul 1938 şi se ratifică membrii 
înscrişi în asociaţie sau cooptați în 
consiliu pe anul 1937. 

Adunarea generală confirmă yrmăto= 
rul consiliu de conducere: Preşedinte 
Nicolae Bogdan, vice-preşedinte Mihail 
Russu, secretar general N. Trandafire- 
scu-Nămăeşti, dr. Naum Nance, V. A» 
tanasiu, |. G. Dimitriu şi C. Tonegaru 
membrii; cenzori d-nii: S. Georgescu, D. 
Fulea şi Th. Vlădescu. 


TIET PIETEI FELIPE EEEITTI 

Nu se modifică limită; 

de vârstă a magis- 
traților 


COMUNICAT AL MINISTE- 
RULUI DE JUSTIȚIE 


UN 


Un ziar de dimineaţă a publicat 
întrun număr trecut, un reportaj 
privitor la modificarea limitelor de 
vârstă prevăzută de legea de orga- 
nizare judecătorească. Ministerul 
de justiţie  sesizându-se  desminte 
pe de-antregul acest reportaj dând 
următorul comunicat: 

«Ştirile apărute în ziare cu pri- 
vire la lucrări cari sar face la 
ministerul justiţiei privitoare la 
modificarea limitelor de vârstă pre 
văzută de legea actuală a organi- 
zării judecătoreşti se desmint. Niei 
un proiect de lege nu se lucrează», 


EFTINEŞTE VIAŢÂĂG 


39 Grad el pa ea 


E A, 70 PAPER TIR SE 17 POCIOIRR GA DIZR  e -poear a 


Pag. 32 -- 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toate magazinele cu aceleaşi articole 


N Î kk y** 
DUMITRU BORCEA Bucureşti Lel. 3.31.66 Calea Victoriei 114 


e Dra 


pei a 


Ţesătoria Mecanică Stan Rizescu $. A 


a eftenit preţurile produselor sale 
Ţesăâături de bumbac, în şi cânepă. 


București, Brăneşti, Brăila, Buzău, Braşov, Constanţa, Craiova, 
Chişinău, Cluj, Cernăuţi, Galaţi, lași, Ploești, Piteşti, Roman, 
Timișoara, Turnu-Severin, Târgovişte. 


DEPOZITE: 


Cereţi pânzeturile noastre la toate magazinele din 
București şi provincie. 


Calităţi neîntrecute. . 


EEZIEES 
Incălţăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri: 
Vinde cu preţuri excepţionale 


| Macrznu V. VASILESCU 


cripta dee | Str. Carol No. 46 


el. 54203 

EDC Ea 

Vestminte, obiecte ":] 
bisericești. bijuterii 


nirea' 
Constantin P. Mateescu, Sir. Carol, 3) 
rea VCR TERT IAA a 


Teleton 478/50 


UN DOCTOR 
„sfătueşte... 


„De trei anu, fac în fie- 
care an o cură de Urodo. 
nal, care mi-a fost reco- 
mandată de Doctorul 
meu şi mă simt foarte 
bine. Aveam mai înainte 
dureri supărătoare de 
şale și uneori mergeam 
incovoiat, [ără să pot 
face nimic. Acum sunt 
perject sănătos!" 


E. P. tiuurg de-Peage 
(Drâmel 


Vizitaţi Magazinu 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI „CONV ENABILE 
gliale 7 ela 


omânesc 


Pentru a vă |eri de du: 
reri de șale, de gută, de 
sciatică, de turburări uri: 
nare, de  reumatisme, 
luați în fiecare seară o 
linguriţă de Urodonal în- 
trun pahar de apă. Gra: 
ție elementelor curative 
ce conţine, Urodonal des- 
congestionează organele 
și regularizează /uncţiu- 
nile lor. Mai mul, el 
este perfectul dizolvant 
şi eliminator al acidului 
uric şi al numeroaselor 


N a a 


brăria Academică“ 


54 Calea Victoriei 54 
In faţă Teatrului Na ui Naţionali i 


otrăvuri ale  organise 
mului, 
Cine a Urodonal este 5, A i | j 


sănătos 
LA FARMACII ŞI DROGUERII 
EEE EEE ITI SPERIE SII 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm iotograiii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, îilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie, 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANES0 DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 


Astăzi s'a deschis 
şesiunea Sf. Sinod 


Astăzi s'a deschis sesiunea  pro- 
rogată a Sf. Sinod. Sa oticiat un 
serviciu religios la Patriarhie. 

Deschiderea Sf. Sinod sa făcut 
de către I. P. S. Patriarhul Miron, 
care a binecuvântat adunare înal- 
ților prelați. 

Luerările propriu zise ale Sino- 
dului sunt prezidate de 1. P. S. mi- 
tropolitul Nicodem al Moldovei. 


Chestiunea cărților 
Îuiduare 


La ministerul justiţiei, a fost ela- 
borat decretul-lege al cărților fun- 
duare. 

Acest decret-lege a obținul şi avi- 
zul consiliului legislativ urmând a 
fi promulgat zilele acestea. 


Blănăria PA: EOPARD” 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE -— Tel. 471.05 


Incurajaţi Comerţu Românesc 
Cumpărâ :d dela 


Consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.153,34 


Coloniale, Delicatese, Vinuri 
| naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
| Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


impozitul asricol 
nu va îi desiiințat 


In legătură cu hotărirea 
reportării impozitelor se 
afirmă că la impozitele a-| 
gricole, echivalent şi imo- | 
biliar, reportările se vor: 
face în acelaş cuantum ca |! 
în anul trecut, 


Ministerul finanţelor a cazi <a LUX 
hotărit în mod definitiv, 
NOUA mA 


să nu se mai desființeze 
impozitul agricol, deoare- 
ce de perceperea acestui 
impozit « legată şi încasa- 
rea adiţionalelor, cari în- 
sumează întreitul impozi- 
tului agricol. 

De 


| 
Un nou E ET, 
pentru import 


VUi.PI ARGINTII 


exemplare superbe Ser procura 
duca ăi 


Blănăria Costică Mihăilescu 


Sir. Colţei No, 44 bis. fostă dinților 


CAGE CEA MAI BUN, 


CEA MAI TAR 


iure 
Există contrafaceri cari sunt vân=| 
ne-având 
însă dreptul la această denumire, 
Păziţi-vă de ele! Cereţi întotdeauna; 


TABLETE 4 $ 


ASPIRIN 
cv SRUSEA »Bageha 


dute drept „Aspirin“, 


Ministerul de industrie şi comerţ va 
întocmi un regulament de punere în 
aplicare a dispozițiunilor noului decret 
privitor la importul măriurilor, De 
asemenea direclorii generali ai vămi- 
lor lucrează la instrucțiunile ce se vor 
da organelor sale în legătură cu acest 
derceţ, 


—, 


«BUNA VESTIRE» 


i cind 1 750 aa 07 BINDER IAA Ie 


ustria s'a retras 


în Liga ațiunilor 


Frontiera austro-germană nu mai există. Jugoslavia nu se amestecă în chestiunea Austriei 
D. Hitler a sosit la Viena 


in Franța sc incearcă un front antimarnist 


Noul guvern francez a fos: primit la Senat 
cu „rezervă absolută“ 


BERLIN, 15 (Rador). — Ziarele germane publică 
i harta noului Reich, pe care frontieră austro-ger. 
nană nu mai există. 

Ziarele subliniază că Germania are acum trei noui 
vecini „teritoriali : Jugosla via, Ungaria şi Italia. 

Reichul numără actualmente 73 milioane locui- 
lori. Dunărea a devenit acum cel mai lung fluviu 
din Germania, iar muntele Grossglockner, de 3798 
metri, este vârful cel mai înalt din Germania, 


WASHINGTON, 15. (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei D. N. B. trans- 
mite: 

D. Dieckhoff, ambasadorul Germaniei 
a remis eri d-lui Cordell Hull, ministrul 
Afacerilor Străine al Statelor Unite o 
notă cuprinzând textul legei prin care 
Austria se alipeşte la Reichul german, 

Ambasadorul Reichului a mai comu- 
nicat d-lui Hull că ambasada şi consu- 


mit ordinul să fie la dispoziția misiunei 
diplomatice germane, 


BERLIN, 15, PR A — Ministerul de 
Justiţie al Reichulu a trimis d-iui 
Hubert, ministrul de Justiţie-a].Austriei 
o telegramă în care își exprimă speran- 
ţa că în curând legislaţiile germană şi 
austriacă vor fi unificate, în scopul de 
a se creia <un Singur drept german în 


Presa arată totodată că forţele armate ale Rei- 


chalui au sporit cau cei 100 
derale austriace. 


VIENA, 15 (Rador). — 
Fuehrerul-cancelar Hitler 
şi cortegiul care îl însoţe- 
şte au sosit la Viena la ora 
17,30, venind dela Schoen- 
brun, 

la Viena, Fuehrerul a fost primit 
de populaţie cu ovații a căror fre- 
mezie era indescriptibilă. Tot” tim- 
pul cât d. Hitler a străbătut oraşul, 
clopotele tuturor bisericilor capita- 
lei sunau. 


.000 oameni ai armatei fe- 


D. Hiller şi-a făcut apariția în 
piața Schwarzenberg la ora 17,45. 
Piaţa era o mare de capele. Cobo- 
rînd din automobil, Fuehrerul a tre- 
cut în revistă o compaie de onoare 
din aarda austriacă şi o companie 
de onoare din trupele germane. 
Mulțimea în delir a aclamat fără 
întrerupere, 

Puehrerul a pătruns în Hotelul 
Imperial, unde este găzduit. 

La ora 18, d. Hitler a apărut în 
balcon, fiind ovaţionat frenetic. 


„Dela Koeln, la Hamburg şi până la Viena“ 


La un moment dat difuzoarele anunţă . 


că Fuehrerul va vorbi, cedând insis- 
tenţei celor care îl aclamă. Pe Kartner- 
strasse şi în jurul hotelului Imperial, 
sutele de mii de persoane adunate încre- 
menesc într'o tăcere mormântală. In lu- 
mina vie a proectoarelor, Fuehrerul se 
apropie de balustrada balconului spu- 
nând: > 

«Camarazi, germani, 
rmeeace aţi simţit voi am 
simțit şi eu în ultimele 
cinci zile. Trăim acur- o 
întorsătură mondială în 
istoria ţării noastre, Ceea- 
ce ați simţit voi, nu au 
simțit-o numai cei două 
milioane de locuitori -i 
Vienei, ci un întreg popor 
le 75 de milioane. 

«Să facem jurământul 
că, orice sar întâmpla, ni- 
meni nu va sfărâma, nici 
nu va desmembra Reichul 
german în fovma lui de 


Cancelariatul austriac 


azi, Nici violențele, nici 
mizeriile, nici ameninţări- 
le nu vor putea rupe acest 
jurământ, 

«Acest lucru să se audă 
dela Koeln până la Ham- 
burg şi până la Viena!» 


LEGAŢIILE AUSTRIACE 
AU FOST DESFIINŢATE 

VIENA, 14, (Rador). — Toate lega- 
iile ausiriace din străinătate au primit 


ordinul de a se pune la dispoziţia am-' 


basadelor şi legaţiilor germane locale, 


ŞI MINISTERUL DE EX- 
TERNE A FOST LICHI- 
DAT 


VIENA, 14. (Rador). — In legătură 
cu înapoierea la Viena a d-lui von 
Papen, corespondentul Agenţiei Reuter 
anunţă că ministerul afacerilor străine 
austriace a fost încorporat în serviciile 
diplomaicie germane, 


a devenit Locotenenţa 


Reichului 


VIENA, 15 (Rador). — 
striei se va numi --- viitor 


Postul de cancelar al Au- 
Locotenenţă a Reichului. 


Autorităţile competente lichidează în clipa de 
Paţă ministovul de externe austriac. 


VIENA, 15 (Rador). — D-nii von 


Această ştamvilă va fi utilizată 


Ribentrop şi von Papen au sosit cu, timp de două zile cu prilejul wizi- 


avionul, salutaţi fiind la aerc”-o- 


tei d-lui Hiller în capitala Austriei. 


latele Austriei în Statele Unite au pri- | toate ţările Reichului». 


Austria nu mai iace parte din Lisa 
Naţiunilor 


VIENA, 14 (Rador). — Cores- | sia. Baronul Pflugi va rămâne Ja Ge- 
pondentul agenţiei «Havas»| neva. 


gr pia D. MUSSOLINI RASPUN- 

“In cercurile politice se subli- DE D-LUI HITLER 
niază că prin Anschluss Austria] ROMA, 14 (Rador). — Agenţia Şte- 
încetează ipso facto de a mai] țan; transmite: 
tace parte din Societatea Naţiu-l] pa telegrama ce i-a fost trimeasă 
nilor, 

Se subliniază de asemenea că 
sa prevăzut vârsta de 20 de ani 
pentru cei cari au dreptul de a 
vota plebiscitul peniru ca în fe- 
lul acesta să vină la urne câți 
mai mulți tineri cari, după cum 
se ştie, sunt în cea mai pare pa'- 
te naţional-socialiști. 


GENEVA 14 (Rador). — In cercurile 
Societăţii Naţiunilor se discută cu 
insistență - chestiunea dacă Austria, 
prin nou] său statut, va urma automat 
atitudinea Reichului faţă de Societa- 
tea Naţiunilor, 

In adevăr, potrivit prevederilor legii 
Anschlussului, Austria nu mai este de- 
cât o «ţară» a Reichului. In unele cer 
curi se afirmă că prin faptul integră- 
rii sale în Reich, Austria este dispen 
sată de a se mai retrage din Societa- 
tea Naţiunilor; în altele se socoteşte 
că situația Austriei trebuie să fie asi- 
milată cu aceia a unui Dominion, ce- 
eace n)ar dispensa-o de obligaţiile sale 
față de instituţia geneveză. 

Până la rezolvirea acestei probleme, 
Austria va continua să figureze pe 
lista oficială a membrilor Societăţii 
Naţiunilor. 


DEMISIA DELEGATULUI | D. Hitler în satul său natal 


PERMANENT AL 
AUSTRIEI 


GENEVA 14 (Rador). — Baronul 
Pilug], delegatul prmanent al Austriei 
la Societatea Naţiunilor, a adresat gu- 
vernului din Viena demisia sa. ale noastre, consacrată în 

Guvernul austriac i-a acceptat deni-| axă, Mussolini». 


Jusoslavia nu se amestecă în chestiunea 
Austriei 


eri de Fuehrer, d, Mussolini a răspuns 
astfel: 

«Hitler-Viena. Atitudinea 
mea este determinată de 
amiciţia celor două ţări 


mul Aspern de d. Wolff, ministrul | 
de externe al Austriei. BERLIN, 15. (Rador), — «Berliner 
Tageblatt» anunță că guvernul cehoslo- 
Dac a ridical măsura prin care acest 
ziar era opril să intre pe teritoriul Ce- 
hoslovaciei. Se ştie că timp de 5 ani 
«Berliner Tageblalt» n'a fost admis să 
fie răspândit în Cehoslovacia. 
Ridicarea măsurii sa făcut  printr'o 


FUEHRE.__i. ESTE LA 
VIENA» 


VIENA, 15 (Rador). —  Virecţia 
generală a poştelor a inlrodus o 
ş'ampilă specială cu svasticu. rând 


RELGRAD, 15 (Rador). — Tores- 
pondentul agenţiei «D. N. B.> trans- 
mite: 

Se anunţă că uniunea 
Austriei cu Reichul este 
considerată aci ca o ches- 
tiune internă a naţiunii 
germane, în care Jugosla- 
via nu se amestecă. 


nua şi acum când Germa- 
mia este vecină imediată a 
Jugoslaviei, 

Jugoslavia se aşteaptă la 
o sporire a exportului şi 
traficului de. turişti. 
STATELE UNITE NU IN- 

TERVIN IN CHESTIA 

AUSTRIEI 


însecripția: «Puehrerul este la Wie- 
na, 


Viena în sărbătoare 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S, A., STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


ordonanță dată de guvernul cehoslovac 
și publicată în Monitorul Oficial. 


WASHINGTON, 15 (Rador) - pp: 
Cordell Hull, ministrul afacerilor 
străive a primit succesiv pe amba- 
sadorii Germaniei, Marei Britanii 
şi Franţei, declarându-le că Statele 
Unite urmărese cu cel mai viu in- 
teres evenimentele din Austria, fără 
aţii amicale cu Reichul. a avea însă de gând să intervină 
Această amiciţie va comnti= | în această criză. 


Germania nu are intenții ostile iaţă 


de Cehoslovacia 


PRAGA, 15 (Rador), — in, tenţie ostilă faţă de Ceho- 
urma dorințui exprimată slovacia. ie 
de punere niteni aer! vasninenoie ran, — 
nicat la Londra, prin în-| Ministrul Cehoslovaciei a făcut o 
termediul legației ceho- | vizită d-lui Welles, subsecretar de 
slovace, textul declaraţii- 
lor pe care mareşalui Goe- 
ring le-a făcut d-lui Mas- 
îny, ministrul Cehoslova- 
ciei la Berlin, în sensul că 
Germania nu are nici o în 


Piata salariilor și pensiilor 
pe luna Martie 


«Monitorul Oficial» de azi publică | rului afacerilor străine lei 15.170.000, 
decretul de ordonanțare a salariilor | ministerului muncii şi sănătăţii lei 
şi pensiilor pe luna Martie a. ce. 43.700.000; preşedinţiei consiliului de 


Jugoslavia a luptat în- 
toticauna pentru uniunea 
diverselor grupări ale w- 
nui popor. Ea rămâne mai 
departe credincioasă a- 
cestui principiu. 

Jugoslavia se află în re- 


cu privire la asigurările date Sâm- 


respecta independenţa Cehoslova- 
ciei, A 


1. «Salarii» miniştri lei 365.000. 
Ministerului apărări naţionale lei | Total lei 1.091.885,928, 
48.945.716; ministerului aerului şi 11. «Diverse» 


Ministerului de finanţe. Subven- 
iei Casei generale de pensiuni lei 


marinei lei 34.500.000; ministerului 
finantelor lei 88.000.000; ministerului 
educaţiunii naţionale lei 359.135.381; | 185.910.197, 

ministerului cultelor şi artelor lei Total general lei 1.277,796.125. 
68.000.000; ministerului internelor lei aie 

113.500.000; ministerului luer. publ. şi Plata salariilor şi a pen- 
al comunicaţiilor lei 3.899.545; mini- | siilor va începe în toată 
sterului justiţiei lei 75.390.000; mini- | ţara peste câteva zile. In 
sterului: agriculturii şi domeniilor acest sens administraţiile 
lei 33.180.286; ministerului industriei | financiare au primit un 
şi comerţului lei 8.100.000; ministe- omelim, 


stat la Externe, căruia i-a comuni“ | 


informaţia primită din Praga! i 
a ra ay | respondentul Agenţiei Havas trans- 


Guvernul Blum cste primit însă cu simpetie la Moscova 


PARIS, 15 (Rador). — Azi di- 
mineață s'a ținut un consiliu 
de miniştri sub preşidenţia d-lui 
leon Blum. 

CUM E PRIVIT NOUL 

GUVERN LA MOSCOVA 

MOSCOVA, i5 (P=dor). — 
Corespondentul agenţiei 
Havas transmite: 

Noul guvern Blum este 


primit cu simnatie la Mos- 
cova, 

In cercurile politice se subli- 
niază faptul că ministerul afa- 
cerilor străine a fost încredinţat 
d-lui Paul Boncour, al cărui de- 
votament pentru cauza securită- 
ţii colective şi a cărui aciivitate 
în lupta pentru pace au fost 
totdeauna prețuite la Moscova. 


Guvernul a îiost primit la Senat 
cu „rezervă absolută“ 


PARIS, 15 (Rador). — Agen- 
ţia Havas transmite: 

Noul guvern a fost pri- 
mit la Senat cu rezervă ca- 
tegorică. 

Pe culoarele Senatului 
se spune că numai alcătui- 
rea unui guvern de largă 
uniune naţională ar fi fost 
în stare să strângă în jurul 
lui întreaga țară. 


Acest nou guvern se va 
impune deci în timpul cel 
mai scurt. 

Na numai senatarii mo- 
deraţi, dar chiar şi cea mai 
mare parte din senatorii 
radicali socot că cel de al 
doilea cabinet Blumi, care 
reerlitează formula din lu- 
nie 1938, nu corespunde 
imperioaselor necesităţi a- 


Un nou demers 
al Angliei la Berlin 


LONDRA, 15. — Cores-! laţiile dintre Germania şi 


pondentul agenţiei «Radio 
Central» crede a şti că gu- 
vernul englez a însărcinat 
me Sir Neville Henderson, 
zanbasadorul britanic la 
Berlin, să facă un nou de- 
mers pe lângă guvernul 
german şi că acest demers 
s'a şi produs, 

Demersul, în care An- 
glia arată punctul de ve- 
dere față de situaţia din 
Europa centrală şi în sp — 
cial în ceeace priveşte re- 


Desființarea corpului 


diplomatic austriac 

VIENA, 15. — Azi a fost 
promulgaț decretul FPueh- 
rerului următor căruia mi- 
nisterul austriac de exter. 
ne se lichidează totalmen- 
te. 

La invitaţia d-lui Goe- 
ving, d. Guido Schmidt, 
fost subsecretar de star la 
ministerul de externe au- 
striac, a plecat la Berlin 
cu avionul. 


D. Schuschnigg va fi 
judecat pentru înaltă 


trădare 

LONDRA 15. — «Daily 
Mail» anunţă din Viena că 
fostul cancelar Schu- 
schnigy va fi judecat de 
autorităţile naţional-socia- 
liste, pentru înaltă trăda- 
re, Fi 
EEE PETE NET PE ED AA EREZIE 


Ungaria nu va adera 


la pactul anticomunist 
BUDAPESTA, 15 (Rador). — Co- 


bătă de guvernul Reichuiui, că va mite: 


Cu toate e realizarea Anschlus- 
sului a făcut ca acordurile dela 
Roma să fie caduce, cercurile com- 
petente subliniază că punetul de 
vedere ungar rămâne neschimbat în 
toate chestiunile cari au fost exa- 
minate de conferința tripartită ita. 
lo-austro-ungară, în Ianuarie 1938, 
adică Ungaria va adera la pactul 
anti-comunist şi nu va părăsi So- 
cietatea Naţiunilor. 


IENEI ORIRRANIRNINE MNRIDAIRNNI 
Călătoriile germanilor 
în Austria 


O notă oficială a anunțat aseară 
că în mod provizoriu se mențin pre- 
scripțiunile asupra devizelor şi ace- 
lea ale legii din 24 August 1936, prin 
care orice cetățean german domici- 
liat pe teritoriul Reichului este obli- 
gat să ceară să i se vizeze paşapor- 
tul cu o viză specială, atunci când 
face o călătorie în Austria. 


Cehoslovacia n'a fost însă 
dat publicității în urma 
dorinţei exprimate de gu- 
vernul britanic, 


le ceasului de faţă şi nu 
poate fi considerat decât 
ca 2 guvern de tranziţie. 


SE VA CONSTITUI UN 
FRONT ANTIMARXIST 


PARIS, 15 (Rador). — D. Do- 
riot a primit din partea prezi- 
denţiei partidului popular fran- 
cez misiunea de a începe ime- 
diat conversaţiuni cu toate par. 
tidele naţionaliste din Frauţa 
pentru constituirea unui tron 
unic antimarxist. 


Regele Italiei şi lmpă- 
rat al Abisiniei contra 
amiral onorific al 
marinei Portugheze 


LISSABONA, 15 (balcaa oriente, 
— Am anunţat la timp vizita de 
curtoazie a unei escadre navale ita- 
liene la Lissabona. Această vizită a 
dat loc la manifestații de fraterni- 
tate din cele mai entuziaste, 

In cadrul unej mari solemnităţi 
ce „ avut loc la clubul naval por- 
tughez, a ministrului Italiei, şi al- 
tor personalităţi de seamă. Regele 
Italiei şi împărat al Etiopiei a fost 
proclamat contra-amiral onorifice ad 
marinei portugheze. 


Polonia înființează secţiuni 
militare auxiliare 


VARŞOVIA 15 (Rador). — Zi- 
arele publică amănunte oficiale 
asupra creiării în Polonia a 
formațiunilor militare auxiliare 
numite «secțiuni pentru apăra- 
rea națională», ai căror membri 
nu sunt încazarmați şi nu sunt 
chemați sub drapel decât în caz 
de nevoi urgente sau pentru în- 
deplinirea unor exerciții a că- 
ror durată în timpuri normale 
nu poate să treacă de 30 zile pe 
an. 


Din aceste formaţiuni milita- 
re vor face parte: voluntarii ca- 
ri au făcut serviciul în armata 
regulată, ofițerii, subofițerii şi 
soldaţii din elementul rezervei. 

Toţi aceşti membri vor păstra 
armele şi uniforma lor la domi: 
ciliu. 

Formaţia secțiunilor apărării 
naționale are drpt scop de a spo- 
ri, fără prea mari cheltueli su- 
plimentare, efectivele pe cari 
Polonia le poate avea la dispozi- 
ție în caz de nevoie. 


FE A RE 


Trupele spaniole naționaliste 


înaintează viciorios 


SALAMANCA, 14 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas transmite 
următoarele: 

Marele Cartier General ai forțelor 
naţionaliste a dat azi dimineață urmă- 
taru] comunicat oficial: 

Trupele noastre au continuat 
să înainteze victorios pe frontul 
Aragon. Am ocupat localităţile 
Conventio del Olivar, Torre de 
la Carea, + Montalban,  Vertice 
dela Horna și Hijar, minele şi 
satul Utrilla, Escuda, Castello şi 
Samper la Calanda, operând 
astfel legătura cu coloanele de 
la nord. 


pe îrontu! Aragon 


OCUPAREA ORAŞULUI 
ALCANIZ 

SARAGOSSA, 14 (Rador). — 
Trupele naițţonaliste au intrat, 
azi dimineață la ora 10 în ora- 
şul Alcaniz. 

La ora 12, coloana de sub co- 
manda generalului Yague a so- 
sit în cartierele periferice ale o- 
raşului Caspe, unde până în ul- 
timul moment se afla comanda- 
mentul trupelor guvernamen- 
tale. 

La ora 15, naționaliștii se gă- 
seau la 50 km., de frontiera Ca- 
taloniei. 


Recursul condamnaților 


dela Moscova, 


a fost respins 


Executarea tuturor condamnaților 


MOSCOVA (Rador). — 
Prezidiul Sovietului Su- 
prem a respins recursul ce 
lor condamnaţi Sâmbătă 
de tribunalul excepţional, 
care cereau să fie gra- 
țiaţi. , 

Sentința va fi executată 
imediat. 


* 

MOSCOVA, 15. (Rador). — 
Bukharin, Rykov, Yagoda şi cei- 
lalţi 14 acuzaţi de care vorbeşte 
comunicatul oficial care arată 
că recursul lor a fost respins vor 
fi executaţi probabil chiar în 
cursul nopții. 

Despre al 18-lea condamnat 
la moarte — Rosengoltz — co- 


municatul nu spune nimic, E 
probabil că el a fost executat 
noaptea trecută. 


MOSCOVA. — Printre cei 19 
condamnaţi la moarte şi execu- 
taţi la Moscova, se află şi cola- 
boratorul lui Rakovsky, docto- 
rul Ignat Kazakov, născut în a- 
nul 1891 în comuna bulgărească 
Turasdiţa din jud, Tighina, si- 
tuată la o distanţă de 35 km., de 
Comrat Kazakov este absolven- 
tul liceului de băeţi din Comrat, 
promoția anului 1909—1910. Fra- 
tele lui Kazakov, mai în vârstă, 
este inginer în Rusia Sovietică, 
un alt frate, mai tânăr, este ingi- 
ner-agronom în jud. Cahul. 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stere.