BunaVestire_1938_03-1670612721__pages95-100

ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA: 


Directori : 


Redactia şi Administraţia: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU BUCUREŞTI 
GRIGORE MANOILESCU Bulevardul Elisabeta 12, etaj ii. 
IESE, 


larăşi reprezentanța 
germană în Rominia 


Am regretat de unăzi la această coloană că reprezentanța germană în 
Romiînia lasă de dorit. 

A fost din prima clipă a regimului celui nou în Germania o decepţie 
pentru mulţi Romiîni să vadă la Bucureşti însărcinaţi cu reprezentarea 
diferitelor firme germane bine cunoscuţi ovreiaşi din subsolurile noastre 
de afaceri, sau evrei de care Berlinul nu mai avea nevoe, la el acasă, nu, 
pe semne, şi la noi... 

Negreşit nu e de vină pentru aceasta oficialitatea germană, — deşi 
socot că în primul rînd cade în sarcina ministrului Reichului la Bucu- 
reşti — care la vremea de care vorbese părea foarte slab informat asupra 
treburilor noastre de pe aici, ori altminteri avea prea puţină încredere 
în Romîni — să ia iniţiativa şi controlul într'o chestiune nu numai im- 
portantă, dar şi delicată, pentru raporturile de sinceră înţelegere între 
noi şi ţara domniei-sale, 

Ministrul actual pare mult mai eficace în această direcţie şi e tot 
ce-i dorim, 

Deoeâmdată dela Farbe Industrie la Victoria-Asigurări-Berlin, cazul 
stă aşa cum spun eu, — deşi în ce priveşte primul grup citat se pare că 
ochii au început să se întoarcă şi asupra Romiînilor — după ce a fost cel 
dintii care să ne decepţioneze cu nişte puchioşi din Sărindar reînviaţi ca 
oameni de afaceri între noi şi proaspătul regim al lui Hitler. 

Cu Victoria Asigurări-Berlin, lucrul merge însă pe cît se pare tot 
mai rău. Cauza ? Importanta firmă e condusă încă (de fapt) de un fost 
evreu Verlinez actual evreu londonez, — aşa zisul Director actual dela 
Berlin, Dr. Hamann nefiind decât fostul secretar al acestuia, lăsat la Ber- 
lin mai mult ca figurant. Dovada e că la Bucureşti politica societăţei se 
face prin ovreiul londonez, în subordinele căruia stă la București omul 
de pae Lascăr Antoniu, locţiitor la conducerea filialei Bucureşti, 

Lascăr Antoniu să nu-mi facă mie pe oaia mironosită că tii stie ce e 
aceia iudaism, masonism, şi celelalte 

Niei să nu ia o delicateţe de om bine crescut drept o slăbiciune. 

Uite că justiția îmi dă mie dreptate în procesul despre câre am 
vorbit în articolul anterior şi în care partea constituită împotriva socie, 
tăţei în chestiune este romînul Zugravu, fost Director al filialei Cernăuţi, 
eliminat din motive politice dela această Direcţie, cu toate meritele ciş- 
tipate de acest destoinie și activ element căruia de altfel se datorează 
chiar ohţinerea concesiunei Victoria de a lucra în Romiînia. 

Indoelnici, foarte îndoelnici asupra dreptăței cauzei lor, reprezen- 
tanţii în proces ai Societăţei au făcut săptămîni în şir propuneri de îm- 
păcare Directorului demis, — diverşi Popperi (numele vine dela Popescu, 
deci e vorba tot de un Romiîn!) făcînd febril naveta cu Berlinul. 

De îndată însă ce conjunctura politică s'a schimbat, domniile lor au 
prins cnraj şi mers furibund la proces. Au căzut însă în nas, fiindcă 
procesul a fost cîştigat în prima instanţă de Romiîn, şi tot de el va fi 
ciştigat şi în ultima iustanţă. 


ŞI ECH 


Agenţia <Havas> — ale cărei; 
legături cu guvernul francez 
sunt bine cunoscute — transmi- 
tea ieri următorul comentariu a- 
supra ultimelor evenimente: 

«Realizarea Anschlussului pe 
de o parte, iar pe de alta retra- 
gerea din ceas în ceas mai ac- 
centuată a armatei republicane 
din Spania, sunt pe cale să răs- 
toarne complect echilibrul stra- 
tegic şi militar al Europei». 

Agenţia franceză arc dreptate 
Fchilibrul european se modifică 
văzând cu ochii în favoarea a- 
xei Roma — Berlin. 
PRĂBUŞIREA  COMUNIS- 

MULUI IN SPANIA 

Olensiva pornită de generalul 
Franco pe frontul Aragonului a 
progresat în căleva zile cu aproa 
pe 100 km. în adâncime. 

Luptele ce se dau de trei luni 
între Teruel şi Saragoza, felul în 
care se desfăsoară ofensiva, pa- 
nica de la Barcelona, vizila d-lui 
Negrin la Paris, alarma prese! 
franceze, totul arată că siluația 
republicanilor e tragică şi că o 
prăbușire apropiată a comunis- 
mului nu e exclusă. 

DUPA TREI LUNI DE 

LUPTE CRANCENE 


Rezultatele ofensivei naţiona- 
liste sunt cu atât maj remareabi- 
le. cu câi ea nu sa ou prin 
surprindere. De trei luni se dau 
între Teruel şi Saragoza luptele 
cele mai crâncene din cursul răz- 
boiului de dezrobire. 

Intr'adevăr, după 
frontului nordic şi 


lichidarea 
regruparea 


forţelor naţionaliste pentru o o- 
fensivă ce se pare că urma a fi 


In curînd se va soroci la Bucureşti judecata şi pentru al doilea pro- 
ces ; procesul de despăgubiri pentru obţinerea concesiunei «Victoria» de 


a lucra în Rominia. 


Se va vedea dacă şi atunci noi nu avem dreptate, — se va vedea 
dacă nu vor ieşi la iveală cestiuni drastice neplăcute 
" Laudele sărmane pela toţi evreii dela sindicatul Spirtului că <Romt- 
nul va fi învățat el minte» pot mulţumi pe cei care le aduc sau cărora, 


se aduc, 


Justiţia îşi are cursul ei; şi dreptatea la fel. 
Deocamdată ce zice Berlinul ? Nu crede că e nevoe de puţin ecarisaj, 
acolo ca şi printre reprezentanţii de aici ? 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Ţara cea mare 


Mulţi cred că o țară se reduce 
2 zidurile meschine şi mohorile 
ale metropolelor, înlre bodegi și 
cafenele, între Capşa şi Corso, a- 
dică acolo, unde e sgomot mult şi 
faplă mai puțină. 

Dar, peste proporţiile pitice ale 
unei astfel de ţări, este țara cea 
mare, țara cea adevărată. 

Ne gândim la toate lanurile, 
dumbrăvile, pădurile şi munții 
României. La imensa lor bogăție, 
peste cari flutură faldurile unui 
cer solemn şi sfințit de aburii a- 
tâtor jertfe rumâneşti dealungul 
sbuciumatei noastre istorii. Țara 
cea mare, țara cea devărală. adi- 
că '|ara -cea țărănească — oare 
suntem altceva decât dârji ță- 
rani în legendă şin istorie? — 
nu știe şi nu vrea să ştie de fara 
cea mică. 

Pe dânsa o interesează altceva: 
voia bunului Dumnezeu pentru 
mersul cel drept al vremii, pen- 
/ru pacea dintru veacuri a sufle- 
tului şi rodul cel bun al lanului. 

Vine primăvara. 

Mugurii plesnesc de sângele 
sâlgâitor al pământului. 

Plugurile — eheu, Vergilel — 
se pregătesc să iasă la răsturnat 
brazda neagră şi lucioasă. 

Nădejde, ţară verde, de primă- 
vară! 

Grâiele tale vor flutura cânte- 
cele veșnice-ale ţării. 

Ploile vor binecuvânta rodul 
îmbelşugai al pământului şi soa- 
rele-l va preamări. 

Să ne gândim la țara cea mare. 

Să ne rugăm pentru țara cea 


mare, țara cea veșnică, țara lui 
Ştefan cel Mare, a lui Mihai Vi- 


teazul, a lui Matei Basarab, a lui 
Brâncoveanu, a celor trei muce- 
nici ardeleni, a sfințitului Avran 
lancu, a lui Eminescu, a lui Pâr- 
van... 

Bunul Dumnezeu îi are sub 
privirea Sa pe toți aceștia — ru- 
gători întru slava fării, rugălori 
întru biruință şi har. 

Țara cea mare îşi scoate plu- 
gurile la arat. 

Drumul  plugurilor +va - des- 
morți brazdele. 

Și, Doamne, cât frumos vor 


răsuna cântecele secerătorilor de 
mâne întru preamărirea semă- 
nătorilor de azi! 


MIRCEA STREINUL . 


dată pe frontul Madridului,. ro- 
şii, spre a o preintâmpina, au a- 
tacat cu turie la începutul 
Decembrie Teruelul. 
Patru_săptămâni a durat lunta 


lui 


INDALECCIO PRIETTO 
Ministru al afacerilor străine 
republican 


ucigătoare care a măcinat cele 
mai bune trupe ale guvernamen 
talilor. La începutul lui Ianuarie 
Teruelul a fost cucerit. Au urmat 
timp de câteva zile furioase con- 
tra atacuri naţionaliste, fără re- 
zultat. 


rabilă, generalul Franco a mutat 


bătălia la Nord de Teruel. Victo- 


re asupra liniilor de comunicaţie 
. % = i LI | A 
ale inamicului, amenințând cu 


Atunci, printr'o intuiţie admi- 


ria de a Alfambra i-a permis să 
radă printro mişcare învăluitoa 


- - 


TELEFOANE | 


Politica externă 


VICTORIA LUI FRANCO 
ILIBRUL EUROPEAN 


caplurarea înturor forţelor roşii 
din Teruel. 

Rezultatul mânevrei a lost cel 
așteptat: bolşevicii au evacuat 
în panică Teruelul suferind pier 
deri catastrofale. Circa 20.000 
de prizonieri au căzut în mâinile 
învingătorilor. + , 


OFENSIVA PE FRONTUL 
“ARAGON 


Generalul Franco n'a dat ră- 
guz republicanilor să se refacă 
în urma dezastrului de la Te- 
ruel. 

Otensiva pe frontul Aragonez 
sa dezlănțuit acum. o -săpămâ- 
nă din două direcţii, dinspre 
Saragoza şi dinspre Teruel-Al- 
fambra-Montalban. 

Coloana dinspre  Saragoza, 
stânga dispozitivului  naţiona- 
list, e comandată de generalul 
Yagu& —'eroul dela Badajos şi 
Talavera — cea din dreapta de 
generalul Aranda, eroul din 
Oviedo. 

O simplă privire pe hartă ne 
arată amploarea manevrei na- 
ționaliste. Cele două coloane 
care înaintează vertiginos prind 
ca întrun cleşte forțele repu- 
blice şi le amenință cu captura- 
Lea, 

Dacă înaintarea continuă în 
acelaş ritm atunci trupele na- 
ționaliste au şansa de a ajunge 
dintrun singur elan la mare, 
între Tortosa şi Castelon de la 
Plana. 


ALARMĂ LA PARIS ŞI 
INGRIJORARE LA 
LONDRA 


Perspectivele pentru  republi: 
cani sunt tragice. Despărțirea 
Cataloniei de Valencia  înseam- 


nă sfârşitul războiului. Căci în- 
tr'o atare. situaţie republicanii 
nu mai pot face altceva de cât 
să reziste eu disperare întârziind 
dar neîmpiedicând victoria naţiv 
nalistă. 


Direcţia, Redacţia .:, . 4.84.34 
| Administraţia, « e « « 4.8582 
Tipografia . . .. . + 4.77.56 


Morello ] SI 
RP 7 RE EI 2 

d///ambro U//geconaă 
| o Masavedu , (LII 


Aleora, | 


> Jorreblarca 


/A ISLE 645 Pa 
În Da RET DE sn ASE DPI SIL EER: 


D. Negrin, în panică, a tost 
ieri la Paris să ceară grabnice 
ajutoare. 

Incepând de ieri Parisul şi-a 
mutat privirile dinspre Viena —- 
Jefinitiv pierdută — spre Barce- 
lona 
«Salvaţi Spania republicană». e 
strigătul pe care-l scoate presa 
de stânga franceză, susținută ac- 
tiv de presa de stânga britanică. 

<News Chonicle»> scrie răs- 
picat: «Cancelarul Hitler ia Vie- 
na. Mussolini ia Barcelona şi am 
bii se ajută reciproc. Ce trebue 
să facem? Să pretindem retrage- 
rea trupelor italo-germane din 
Spania, iar în caz contrar să aju- 
tăm Barcelona». 

Perspectiva ca Anchlussul să 
fie urmat de o victorie decisivă 
a generalului Franco şi că Fran- 


ja să-şi vadă frontiera  Pirinei-, 


or ameninţată de un stat strâns 
legat de axa Roma—Berlin, a 
dus la importanta şedinţă de 
ieri a consiliului apărării naţio- 
nale franceze. 


MAI POATE FI SALVATĂ 
SPANIA COMUNISTĂ ? 


Ce sa decis în consiliul su- 
prem al apărării naționale îran- 
ceze nu ştim. După  nervozita- 
tea. cercurilor politice şi a pre- 
sei franceze pare sigur că se va 
face imposibilul spre a se împie- 
deca victoria lui Franco. 

Se va opri intervenţia franco- 
britanică la transporturi de ar- 
me şi munițiuni sau se va merge 
mai departe, la un fapt îndepli- 
nit <ă la manitre» Hitler? In 
această ultimă ipoteză e de te- 
mut ca focul care nu s'a aprins 
la Viena s'ar putea aprinde la 
Barcelona. 

In orice caz interesul cercu- 
rilor politice și militare - euro- 
pene se va muta în zilele ce ur- 
mează de pe malurile Dunării, 
pe cele ale Ebrului. 


Mihail Polihroniade 


TIB 


e Cit 19 Martie 4938 


p 


Redactor-şei 
MIHAIL POLIHRONIADE 
EEE AI 
Cont CEC. Nr. 12355 ABONuWENTE: 
1 an Lei 700 1 an Lei 5W 
Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni > 250 
3 luni >» 175 | 3 luni > 125 


IDEALISMUL LUFȚILOR 


Cine a crezut că domnii iufţi sunt experţi numai în șperţuri, gheşet- 
turi, contrabande şi regizări de «bursă neagră», sa înşelat, desigur, 

Iată, astăzi i se oferă bietului ignorant prilejul să afle că simpaticii - 
noştri pipergali şi goldenbergi sunt capabili şi de cultivarea unui ide. 
Uu ideal încununat cu toată noblețea de stemă a celui mai pur spirit 
judaie. 

Vreţi, probabil, să ştiţi unde-şi avea domiciliul emoţionantul idealism 
de care pomenim ? Nimic mai uşor... Il puteaţi descoperi în toate filialele 
din ţară ale Asociaţiei evreeşti numită «Hehalutz», <Hahalutz>» sau «Ha- 
lutzini». Această graţioasă «asociaţie», cu sediul central în Bucureşti şi 
cu numeroase sucursale în provincie, se declara, ea însăşi, o vastă pepi- 
nieră de ideal. Aici se creşteau tinere şi vibrante inimi de iuzi la văpaia 
transparentă a unui vis păradisiac. Vechea visătorie biblică a «Chaana- 
uului» părea să reînvie sub coastele incandescente ale idealiştilor isidori. 
Cel puţin aşa îşi mărturisia rosturile «Hehalutz»-ul cu pricina. «Vom 
pregăti tineretul evreesc pentru reclădirea statului judeu în Palestina», 
declarau, grâvi, goldenbergii şi hahamii cari se voiau pedagogii de cidea- 
lism» ai nouei generaţii pipergaliste incendiată de febra visului. Foarte 
frumos, veţi zice domniile-voastre, uite o educaţie mai mult decât opor- 
tună şi pe care nu putem decât s'o aplaudăm. Foarte bine, să se inspire 
junilor iufţi pasiunea pentru un stat evreesc în Palestina şi... să dea 
Dumnezeu să li se împlinească visul !... (tet d-voastră veţi zice). 

Din nefericire, trebue să vă deziluzionez. Bucuria şi aplauzele dom- 
niilor-veastre au fost de scurtă durată. Căci, în realitate, înduioşetoarea 
pepinieră de ideal nu era decât o formidabilă pepinieră de... comunism ! 
De cel mai autentice comunism. Judaie. Neţinând seamă de firma «visului» 
şi «idealismului» a Halutzinilor, autorităţile noastre au călcat pragul 
chaananicei şcoale şi, cu surprindere, au constatat că nu pedagogie pales- 
tiniână se difuza aici, ci altă pedagogie, de cea mai desăvârşită struo- 
tură bolşevică, 

Toate filialele din ţară ale «idealistului» Hahalutz Sau dovedit a fi 
pure nuclee comuniste 

Deseinderile şi percheziţiile făcute, în timpul din urmă, la sediile 
acestei organizaţii camuflate au recoltat tot materialul dovedita al ste» 
vâatului scop urmărit. 

Aşa dar, — scumpii mei cititori, — duleii şi simpaticii noştri jutţi 
juniori nu febricitău, acolo, în pepinierele lor, nici de vis, nici de mirajul 
edenie al unui stat palestinian. Ci salutau cu pumnul încleştat, cu dinţii 
strânşi, «revoluţia mondială» şi «republica internaţională». 

Acum, domnii hahami şi pedagogi ai «<halutzinilor>, semănători ai 
scminţei roşiiau fost constrânşi să abandoneze «catedrele» lor de unde 
propovăduiau anarhism şi ură, iar silitorii elevi întru bolșevism au luat 
drumul consiliilor de război şi al puşcăriilor. 

Ei, dacă «idealismul» judaie Sar isprăvi aici! Oare numai în asocia- 
țiile «halutzinilor» să se fi creseut tinerele generaţii judaice în dragostea 
de raiuri bolşevice ? Oare numai alei ? 


Vremurile pe care le trăim sunt 
fără discuţie, dintre cele mai pămân 
teşti edla răsboiu încoace. Nu tre- 
bue însă să exagerăm că sunt şi ce- 
le mai agitate din câte cunoaşte is- 
toria omenirei, în ultimele două mi- 
lenii. Să ne păstrăm calmul şi să 
urmărim lucrurile cu întelegere, 

In acest mod vom putea identifica 
astăzi, existența câtorva centre în 
care se face isorie şi dintre acestea 
Japonia constitue unul din cele mai 
interesante, Sunt lucruri care sau 
mai spus şi se spun mereu. Nu este 
rău însă ca ete să fie tinute în ac- 
tualitate. Noi aci nu ne vom gcupa 
decât du micile aspecte cu caracter 
economic, dar care se leagă strâns 
de evolulia geenrală a tării Mika- 
doului. 

Acum câteva zile, corespondentul 
ziarului «Le Temps», relatând ştiri- 
le din Japonia începea prin a ca- 
racteriza această țară în modul ur- 
mător: <Pentru a întelege structura 
Japoniei trebue mai întâi să abando- 
nezi toate ideile de apropiere cu cele 
ale Europei „trebue să faci vid; a- 
Doi să-ți imaginezi o portocală; ca- 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


Primul stăvilar al ofensivei 


naționaliste; 


Jocţiunea dela Badajoz asigură 
flancul spre Porwgalia şi  încer- 
cuie Madridul, spre care, în mod 
fatal se îndreaptă ofensiva naţio- 
nalistă, 

Un ziarist sovietic a încercat o 
profeție : «Toledo a fost  Auster- 
litzul lui Franco, Madridul va fi 
campania lui din Rusia», 

Intr'adevăr Toledo a fost Auster- 
lizul lui Franco, dar Franco nu e 
impetuos cu Bonaparte; el este mai 
calculat, actul lui militar, mic sau 
mare-, e totdeauna oportun. 

Alcazarul şi eroismul  jertfelnie 
al lui Moscardo au deslănţuit un 
nou val de entuziasm în armata lui 


MADRIDUL 


Franco. Din România se pregătește 
de plecare o echipă de 8 voluntari 
să ducă lui  Moscardo un paloș; 
Spaniei naţionaliste un omagiu şi 
lai Hristos două jertte. 

Luna Septembrie sa sfîrşit odată 
cu chinurile cadeţilor din Aleazar. 

l.a 1 Octombrie generalul Caba.- 
nellas trece titlul suprem de şet ul 
statului naţionalist, lui Franco. în 
Junta dela Burgos. 

Armata Naţională începe marşu! 
în cleşte asupra Madridului, ocu- 
pând Villaviciosa, Cebreras şi El 
Tiemblo iar Franco, în vederea 
marei ofensive îşi mută cartierul 
general la Salamanca, 


La 26 Octombrie frontul 
nalist se opreşte la 23 km. de 
drid. 

Lana Noembrie o prind legionarii 
lui Franco în foburzurile Capita- 
lei, iax la 7 Noembrie, două zile 
după căderea Carabanchelei, guver- 
nul comunist se mută din Madrid 
la Valencia. 

Frontul rare a se stabiliza. Ma- 
dridul are un sistem defensiv bine 
organizat de generalul Miaja. Na- 
ţionaliştii caută să tae drumul sore 
Valencia. , 

Act diplomatie de mare  impor- 
tanţă la 20 Noembrie: Roma. şi 
Berlinul recunose guvernul Franco. 

Perioada aceasta a războiului 
spaniol, continuînd pînăm Decem- 
brie e caracterizată de mare agita- 
ţie diplomatică pe tema neinterven- 
ţiei. Parisul şi Londra fac propu- 
neri noi de neintervenţie. «Gringoi- 
re» şi «Candide» aduce dovezi sdro- 
bitoare de cintervenţiile» guvernu: 
lui francez: faimoasa chestiune 
«Cot» a modelului unic de avion ce- 


naţio- 
Ma- 


dat Spaniei guvernamentale. 
Consiliul S. D. N., la Geneva, nu 


găseşte oportună o intervenţie în 
Spania. La Bareolona — o uouă 
criză politică — un fel de evuru- 
ție “comunistă ' pentru excluderea 
«trotzkistilor» 

In jurul Madridului frontul so 


păstrează. Războiul civil din Spuma 
pare să fi ajuns la un punct mort. 
Franco evilă o cucerire prin distru- 
gere. In felul acesta, apărarea or- 
ganizată de Miaja are un «atout» 
esenţial în  însăş rezervele din 
pianul ofensiv al lui Franco, care 
va încerca în cele din urmă, pe li- 
nia 'Teruelului, o învăluire prin lă. 
ierea comunicaţiilor — dar aceasta 
mai tîrziu. 

Deocamdată, începutul anului 
1937 găseşte pe Franco angajat “îu 
planul de luptă al Madridului. 

Prima ofensivă na putut răstur- 
na Madridul, dar a cucerit cîteva 
obiective utile. Contraofensiva co- 


munistă în schimb a fost ratată 
complet. Pe plan internaţional, at- 


mosfera devine toarte turbure. Lon- 
dra şi Parisul fac eforturi diplo- 
mutice la Roma. Berlin şi Lisa- 
bona. 

Bilanţ pe 1936: Armata Naţională a 
fost în continuă ofensivă. Primul 
obstacol de care sa isbit şi a fost 
oprită pentru moment — Madridui. 
In schimb o mare victorie în an- 
samblu : joncţiunea coloanelor lui 
Quepo de Llano cu ale lui Mola la 


Badajoz; care pune la adăpost gra- 
Diţa portugheză, avind astfel o ră- 
zămătoare esenţială în marşul ge- 
neral al naționaliștilor angajat spre 
nord (Biscaya) şi spre est (Medite- 
rana). Spania guvernamentală în. 
cepe să se sufoce, Alt mare obiec- 
tiv atins: Teruelul care a îndrep- 
tat ofensiva spre Madrid. 


Dar  Madridul rezistă puternic, 


Sute de goldenbergi anarhici împrăștie «idealism» de acelaş calibru, 
Sute de pipergali visează «<paradisuri»... Visează roşu... 


RADU GYR 


PR 


Pretutindeni acelaş pericol 


re are un sâmbure de exemplu şi vei 
avea ideia concretă de ceeace este 
feliile, toate așezate în interior în 
acelaş fel în jurul sâmburelui cea 
mai mică felie fiind o familie și 
sâmburele fiind familia imperială, 
originea și centrul vieţii, a prospe- 
rității şi a bunei stări a fructului 
întreg. 

Aşa era Japonia odată. Astăzi 
este frământată de curente care o 
încadrează pe linia istorică indicată 
deja de alte țări cu o situație simi- 
iară 

Punând la grele încercări popu- 
lația agricolă, Japonia a reuşit să 
creeze o industrie care echivalează 
în importanță tot ceeace sa creiat 
în această materie, Admirabilul spi- 
rit de solidaritate a poporului japo= 
nez a acceptat să ducă această lup- 
tă timp de patruzeci de ani şi tara 
a învins, 

Astăzi însă „aponia trece printr'o 
altă perioadă. Incepând încă din 
1930 s'au creiat puternice curente 
care vor impune 0 nouă aşezare po- 
trivit căreia să se instaureze o mai 
dreaptă repartiție a foloaselor obţi- 
nute depe urma acțiunii economice 
și o mai justă repartiție a sarcini- 
lor publice. In concret se duce lup- 
ta pentru distrugerea trusturilor de- 
venite atot puternice, 

Rezolvarea acestor noui tendințe, 
implică părăsirea litualismului şi a 
doptarea unei organizaţiuni politi- 
ce care să dea satisfacţii acestor ce- 
rințe socotită de interes naţiona 
Lupta se dă între curentele de dreap 
ta naționale şi totalitare şi între co- 

munismul de stânga  internaţiona- 
list. 

Răsboiul din China a produs un 
climat favorabil pentru lupta între 
cele două tendințe şi de aceia stările 
din Japonia trebuese urmărite pe 
această linie de înțelegere, Va în- 
vinge dreapta sau se va întinde co- 
munismul care pândeşte cu gura 


Franco totuş e calm, foarte calm.! căscată şi încearcă mereu să în- 


Are certitudinea victoriei finale. 


ghită tot ceeace a făcut acest popor 
cu muncă şi sacrificii enorme? 


M. DORNEANU 


* diterent, 


20, 2 — N. 115. 


Ruga dacilor din piatră 


Nimeni să nu'nchine sl slova lucerească'n minţi 


Şi'n făget de Cernă neagră lupi să sfâşie poiana. 


Cu dinţi putrezi de otravă şerpii să ne rupă geana. 


Veghea stinsă peste veacuri să ne-aprindă steiul firii, 
Să'mpietrim tăcerea'n scrâşnet, brațul să-l isbim în 


munți. 


Neam de cerbi cu fruntea n humă, baldachinul 


amintirii 


Vis de prinți să cânte'n cedrii: dârzul dacilor cărunţi. 
Rugă nouă bate'n ţară, Şoimi svâcniţi din îm e da 


Frângeţi neguri şi piroane, lanţuri ferecate'n sec par 


Pe ruină de Sarmiză veni 


Viaţa latră'n vânt ne 


n şi scrum pâgânii, 


„ jivină roşită'n plesne. 


Trec cosoiugele prin neguri; greu argint, coclită 


In biserica 


stuna 


[izză s-a mumă plânsului din vatră, 
Decebal î ă munţii. Neam de cerbi cu fruntean 


humă, 


Strigăm bucium vifor, grindini, ruga dacilor din 


piatră 
CONSTANT IN GOGA 


Timp şi istorie 


Aceiași viaţă moare în om ca în 
fiecare plantă şin orice animal. Omul 
mu se mulțumește însă cu viața ca 
atare,—purtală blând în somn de ve- 
getală sau trăită irațional în svârcoliri 
zoologice, — ci vrea legea vieţii. Lui 
nu-i ajunge exislența în sine, așa cum 
nu-i ajunge nici timupl, ci — obsedat 
de propria-i condiţie şi sufocat de 
dorul veșniciei, — caută adevărul exis- 
tenţii și construește soluția timpului. 
Toale acestea, pentrucă destinul omu- 
hui ma lost bezna somnului lără vise, 
în cara nalura își toarnă capriciul atâ- 
tor forme de expresie, ci trăznetul uci- 
gător al lucidilăţii. Destinul lui este 
depășirea destinului. Rostul lul este 
să lupte cu soaria, să birue, dacă 
puale, să se prăbuşească învins, dacă 
merită, dar niciodată s'o accepte in- 
lără răsvrătiri, lără melan- 
colii sau lără "desnădejdi. 

lată dece, dintre toate vieţuitoarele 
pământului, singur omul își devine 
sieşi problemă. Numai el poate actua- 
liza în conștiință faptul brut al exis- 
tenţii și realitatea amoriă a limpului, 
împrumutându-le astiel o semnificaţie 
din propriul său sens şi o dimensiune 
din propria sa întindere. Pentru el, 
existența se transiormă în sentiment, 
— sentimentul limitării prin Ump, — 
iar timpul devine idee, — ideea pose- 
siunii prin existență. 

Aici începe minunea, dar totdeo- 
dată și blestemul omului: neputința 


de a nu îi tragic. Un tragism care|' 


rezultă din obsesia că suntem exis- 
tența ca timp, aşa cum dumnezeirea 
Hui lisus se cuprinde în laptul că, 
dincolo de viaţă şi de moarle, Mân- 
tuitorul reprezintă, prin Inviere, tim- 
pul ca existenţă. 


Şi dacă omul șlie că nu poate îi 


decât în timp, este pentru a nu uita 
niciodată că, tocmai din această pri: 
cină, existența lui însemnează frântură, 

Hotărit, conștiința că suntem în și 
prin vreme ne diferențiază de zoologic, 
mai mult decât oricare all atribut al 
umanității. Animalul este consumat de 
limp, fără să ajungă vreodată să con- 
sume „măcar o singură clipă. Căci 
consumarea unei singure clipe implică 
un potop de luciditate, Din acest punct 
de vedere, moarlca, — posibilă ca 
destin numai pe planul conștiinţei,— 
rămâne un fenomen exciusiv uman, 
Ideia timpului, în afara căreia moartea 
nare nici un conținul, reprezintă de- 
aceia condiția sine qua non a umani- 
tății, deşi limpul în sine apare irele- 
vant pentru halură în genere. 

Pe această cale, — cu tălpile întipte 
adâne în biologie, cu braţele aruncate 
însă dispera! spre spirit, — omul se 
uescoperă altfel şi altceva în miilocul 
naturii, 

Şi atunci nu mai poale  răbda 
moartea! Melancolie, se cere smuls 
din fatalitate, răsvrătii, încearcă o eva- 
dare din temnița necesităţii, desnă- 
dăjduit caută să seape într'un chip de 
marea făgăduială dată morţii, odată 
În ri uz cdi 

Oricât de îndrăzneţ pare a îi spl- 
ritul tehnic al epocei noastre, ni- 
meni nu ar îi crezut că va merge 
până acolo, încât va da soluţii în 
domenii cu totul speciale. Acest 
domeniu este domeniul medical. 

Imtr'adevăr, diversitatea şi 'origi- 
“nalitatea noilor principii de îndrăs- 
neaţă tehnică, permit nu ndnai a 
rezolva probleme, ci şi o veriticare 
a ipotezelor, asupra mecanismului 
de producere al fenomentului pato- 
iogic. . 

Debutul a fost făcut de un latin, 
profesorul francez Picard, mort a- 
cum un deceniu, în plină putere de 
creaţie. A început prin a explora 
regiuni ale corpului omenesc, cari 
până la el se bucurau de protecţia 
adagiului: «noli me tangere». 

Cu construcţii spirituale ca ale a- 
cestui savant, se poate spune că şi 
știința își are marii săi aventurieri. 

A găsit: mijlocul uşor şi tără pe- 
ieol pentru bolnavi de a explora: 
liehidul ascuns în canalul rahi- 
dian, nervul trigemen responsabil 
de dureri ce pot duce la sinucidere 
şi pe care îl amorţeşte prin injecții 
eu alcool, nivelul la cari sunt aşe- 
vale tumorile leealizate pe măduva 


cu aceeplarea vieţii, 

De aici se ivește istoria. 

Omul a avul întoldeauna obsesia 
timpului, fiindcă l-a chinuit mereu 
selea de veșnicie, Dacă Dumnezeu n'ar 
[i creiat timpul, oamenii trebuiau să-l 
inventeze. Alifel n'ar fi putut suporla 
ideia veşniciei. Căci singura justilicare 
a lucrurilor fiind propria lor negaţie, 
singurul sens al timpului este să lacă 
poşibilă eternitatea, depășindu-se în 
istorie. Timpul în sine nu însemnează 
încă istorie, după cum istoria nu în- 
semnează numai timp. Istoria repre- 
zintă reconstrucția timpului pe planul 
destinului, Continua teamă de trecut, 
—psihologia memoriei e o desăvârşită 
introducere la psihologia spasmului, — 
şi permanenlă grijă de viilor, istoria 
rămâne, în ultimă analiză, lrică de 
timp și sele de veșnicie, Deaceia ni 
se pare neindoelnic că istoria a înce- 
put cu cea dintâi uilare în rugăciune 
şi a crescul din aspre renunțări. 

Religiile—malea tuturor valorilor— 
măsurând cu fiinţa lor distanţa dintre 
timp și veșnicie, au biciuit dorul “de 
istorie, sădit organic în omenire. Re- 
ligia întinde omului nădejdea unei e- 
lernizări prin moarte, fiindcă pornește 
necesar dela recunoașterea tragismului 
condiţiei umane, Iar marile experiențe 
misiice—apocalipsul lutului pe muchii 
tăioase de lulger—se definese tocmai 
prin această rupere din limp şi sal! 
în veșnicie, 

Marii iluminaţi sunt şi mai mari 
chinuiţi. Organizaţi sufletește pentru a 
răsfrânge alât piscurile cât şi prăpas- 
tiile imanităţii, cu ei, omul ajunge la 
negarea omului, iar luciditatea atinge 
culmile nebuniei. Resemnarea lor -coin- 
cide cu revolta, umilința, cu răzbu- 
narea. Știind să deosebească precis o 
absență reală de o prezenţă iluzorie, 


Făurari de plâns, ruină, pârguiți de necredinţi, ducere după un portret de Albrecht 
Duirer, executat probabil în timpul 


CR 


acea curgere 
mântuire, 

La răsăritul istoriei stă răstignirea, 
La capălul ei, învierea. 

Intenţia omului de a se angaja la 
luptă cu lorța fatalității biologice, re- 
vărsânud-se în gesturi de disperat pa- 
roxism, umple vidul continuu al deve- 
nirii ca atare cu discontinuilalea sen- 
sului istorie. Imprăștierea lineară a 
clipelor inexpresive se lransligurează 
în rânduelile ciclice, închise şi iredue- 
tibile, ale momentelor semnilicalive, 
Ca să facă posibilă viaţa, natura a 
creiat moartea Penlru a face cu pu- 
tinţă veşnicia, timpul sa auulal în is- 


oarbă, fără ţel şi lără 


_torie, 


„lotul curge!”, sună o veche for- 
mulă ilfosolică. In infinitele prelaceri 
ale firii, numai omul ştie însă să, 
moară, liindcă numai el poale scăpa 
morţii. 

Praștie care ne aruncă spre veş- 
nicie, istoria face moartea posibilă şi 
timpul înutil. 


Victor lon Pavelescu 


spinărei — aceasta din urmă intro- 
ducând o substanţă opacă pentru 
razele X, între vertebrele cervicale 
şi lăsând-o să cadă în Jos pe canalul 
rahidian pânăla osul esacrum>. Pe 
placa radiogratică se vede tumora 
şi sediul său înconjurată de sub- 
stanţa opacă. Chirurgul nu are de- 
cât să intervie la acest nivel. Mi- 
nunat de ingenioasă rezolvare a a- 
cestei teribile probleme, şi care a 
disperat mult timp pe chirurgi 
«Localizarea tumorilor medulare». 

După aceste exemple, americanii 
au realizat localizarea tumorilor 
creerului. Astăzi această problemă 
nu maui are nici un secret Insuila- 
ţii cu ner în ventriculii gerebrali, 
prin osul cranian, opacitatea arte- 
relor cerebrale şi radiogratia con- 
secutivă a creerului, explorarea re 
giunilor creerului şi chiar cele dela 
baza sa, prin ferestre făcute în cu- 
tia craniană, sunt metode curente 
azi, cari au creiat o nouă ramură a 
chirurgiei, mult practicată astăzi: 
“ehlrurgia cranianăy. 

Aplicarea tehnicei mecanice în 
patologie şi fiziologie merge destul 
de rapid dacă urmărim experien- 
tele de cetreulație artificială ale lui 


a —————————————————————————— 


ei nu acceplă existența ancorată în-| loace de expresie: încetinirile, acee- 
tun fragment de durală, înnecală în ki i iuni 


Clişeul nostru de azi este o repro- 


celei de a doua călătorie în Italia, 
când marele. piclor german a stat 
mai mult timp la Veneţia, 

„Hste o imagine plină de adevăr 
şi de naturaleță, în a cărei libertate 
de tratare se vădeşte caracterul de 
obiectivitate care domină arta lui 
Dărer şi care face din el un artist 
liberat de gotic, om deopotrivă al 
Renașterii dar şi al Reformei. După 
cum, altfel văzut, arta atâ! de uni- 
versală a acestui pictor este însă 
înainte de toate o artă specific ger- 
mană, 

Și, dacă putem părăsi ov clipă 
considerentele pur estetice, să oh- 
servăm că acest tablou este o pre 
figurare artistică 
lo-germane de azi. Căci este «Por 
tretul unsi venețiane», făcut de un 
german. Și se află azi, 
în Muzeul din iona 


a prieteniei “ta- 


pictor 
înțeles, 


bine 


l ilele trecute a mur,t la Paris, pe 
un pat de spital, primul regizor de 
cinematograi, cel cure în 15% a 
realizat lilme «artistice». Director 
al unui teatru de scamatorii, entu- 
ziasmat de posibilităţile noului in- 
ştrument pe care Lumiere îl prezin- 
tase prima oară publicului în 1893, 
(iaorges Mâliâs îşi construi el sin- 
gur un aparat (căci Lumitre relu- 
sase să-i vândă unul, convins că 
noua invenţie nare viitor comer- 
cial) şi chiar din anul următor, în- 
cepu să realizeze scurte filme, în 
care, pentru prima oară apar deco- 
ruri, actori şi înscenare. Curând 
după aceea, Mâlies îşi transformă 
proprietatea din împrejurimile Pa- 
risului, într'un adevărat studio, în 
care realiză filme din ce în ce mai 
complicate. Ceeace face nota dis- 
tinctivă a acestor realizări primi- 
tive ale unei noui arte este carae- 
terul de feerie al scenariilor pe 
care le realiza Mâlies. Lucrul era 
și firesc pentru un om venit la cine- 
matograi, din domeniul seamatoriei 
şi al iluzionismului. Dar întâlnirea 
era neașteptată şi roduică între a- 
cest temperament atât de deosebit 
de temperamentul în genere raţio- 
nalisţ şi realist al artei franceze şi 
caracterele nout?i arte cinematogra- 
ice, atât de capabilă — aşi spune 
singura artă capabilă — să expri- 
me fantasticul în forme concrete, 
Anii trecură însă, odată. cu nouile 
producţiuni americane, primele fil- 
me ale lui Melies se cutundară în 
uitare. Zilele trecute, primul regi- 
sor al cinematogratului, cel care 
pentru nevoile expresiei artistice, 
inventase o serie întreagă de mij- 


lerările, supraimpresiunile, ete., a 
murit sărac, — aşa cum se cuvenea 
unui adevărat creator de artă, —pe 
un pat de spital, — aşa cum nu Sar 
îi cuvenit într'o epocă în care de pe 
urma invenţiei sale se îmbogățiseră 
atâtia negustori de artă 


Cuv /OSCUTA pictoriţă cu vădite 
simpatii pentru stilul arhaic al freş- 
tilor, doamna Olga Greceanu, a ţi- 
nut ieri la Fundaţia Universitară 


|. enatele în 


Doamna (| ISS surprin- 


de în arla zuyravilor bisericești, 
până la curentul naturalist, adevă- 
ratul simțământ pictural caracteris- 
tie Românilor. liste o teză scumpă 
nouă, dar care trebue cumpănit in- 
terpretată. Faza unei anumite arte 
româneşti s'a încheiat, noua frescă 
pe care 0 cere cultura  renaşterii 
noastre va opera în însăşi elemente- 
le cosmosului şi viziunii româneşti 
actuale. Faza de influență bizantină 
rămânând singura fază expresivă de 
până acum a sufletului românesc. 


A 


me 


., i — 


A oumna Mana filotti, ale 
cărei daruri şi merite artistice 
nu mai pot fi discutate, care şi-a 
înscris definitiv numele în isto- 
ria teatrului românesc, a fost 
decorată de guvernul francez cu 
«Legiunea de onoare». Este pri- 
ma artistă română care prime- 
şte această distincție înaltă. Căei 
d-na Maria Ventura a fost deco- 
rată anul trecut în calitatea sa 
de artistă franceză. 

Credem inutil să mai subli- 
niem cinstirea făcută astiel şi 
teatrului românese, Ce păcat că 
bucuria asta surprinde pe ma- 
rea artistă silită, ca să se mani- 
feste, să joace pe scenele sciților 
fiindcă Tatrul Naţional, car i-a 
fost atât de drag, — a socotit că 
se poate despărți de dânsa. Să-i 
fie cinstirea nouă o dreaptă >e-- 
comnensă! 


LA ctg a Maniu semnează în <Uni- 
versul literar» un vers de discretă 
almosteră. ; 

«Cântecul nemăruiuiii are în a. 
celeaş dimensiuni de vast orizont, a- 
dincime sufietească * * un pastel 
interior 


In tâlpa mormintului. 
Din noaptea păminlului, 
Argint şters, sună smerit 
Greerele ostenit .. 
Sună lin ca o tăcere 
Dintr'o veşnică durere, 
Cît tot ceru-i col de stele, 
Scăpând cu focuri, grele. 
Ne cuprins peste pustie, 
Peste vremea prea târzie 


Vers trist ca un început de toam- 
nă. Cu duioşii care unduese ca a- 
pele cerului în limpezimea rtului 


| PPR inaugurează o «colee- 
ție de 15 lei». Nu trebue confunda” 
tă cu faimoasele colecţii de 12-15 


! lei, de cele cu trista celebritate a is. 


gonitului Ig. Hertz, otrăvitorul de 
sbilete. 

Colecţia Vremei nu poaate ți de- 
|eât o adevărată olenSivă contra li- 
teraturii de duzină care şi-a dat cu 
publica noastră de 
azi 

Colecţia Vremei este încă una din 
frumoasele iniţiative ale d-lui C. A 
Donescu care vreă'să promoveze 
nuvela românească  contimporană 
dând Prilej tinerilor noastre talen- 
te să se afirme, în acelaş tinap Satis- 
țăcând şi bucuria de lectură vie şi 
sănătoasă a cititorilor nostri 

Aşteptăm cu multă încredere pri- 
mul volum din noua colecţie de 15 
lei a nuvelei româneşti contimpo 
rane. 


G. ROTICA.  Misticismul dinamice şi 


Carol 1 o amplă conferință despre | noblețea sutletului bucovinean a găsit 


«Specificul românesc în pictură», 


Psihozele sub bisturiu 


Carrel şi Lindberg, sau acelea exe- 
cutate de câţiva savanţi ruşi prin 
menţinerea în viaţă a unui cap de 
animal despărţit de corp, cu aguto- 
rul unei circulații artificiale de 
sânge şi ser fiziologic. 

Ceiace însă înnotilează aceste în- 
cercâri, doschizând un drum cu ta- 
tul nou în eforturi! pe cari le face 
omenirea de a-şi scurta suferinţa, 
sunt experienţele profesorului Egaz 
Moniz. 

Intr'adevăr, dacă chirurgia cree- 
rului aplicată până acum, nu mai 
avea de cucerit nici o idee centrală, 
— ea căntând a preciza chestiuni de 
tehnică sau de documentare ştiinţi- 
fică, — metoda medicului portughez 
încearcă să atace domeniul gândi- 
rii umane, Această chirurgie se 
aplică în patologia mintală. Este 
nici mai mult nici mai puţin, decât 
o chirurgie a psihozelor, 


în momentele de restriște un sincer în- 


Aci este frumuseţea. şi triumtul 
epocei tehnice în care trăim: a în- 
drepta gândirea de esentă sublimă 
prin mijloace omeneşti, 

Egaz Moniz spune: Celulele seoar | 
ței creerului, în special cele din re- | 
giunile lobilor frontali, activează 
atât prin ele înşile, cât şi prin co- 
nexiunile ce le au cu alte teritorii 
ale creerului. Procesul ideativ al 
omului circulă liber prin aceste ce- 
lule şi fibre de asociaţie. La alie- 
nuți ideile morbide, cu caracter de 
persistenţă, prevalează asupra în- 
tregei activităţi psihice a creerului. 
ai muli, persistenţa acestor idei, 
dă naştere şi la o relaţie strânsă 
între ele şi acele grupe celulo-co- 
nective din lobii frontali. 

O coneluzie deci se impune, spune 
autorul. 

Dacă se distrug ERE pie ea A 
conexiunilor celulare, mai mult sau 


lerpret prin lirica atât de proiundă 
a poelului suferințelor moasire islo- 
rice: G, Rolică, Destinul par'că a vrut 
ca raporturile sufleteşti dintre pământ 
şi suferință, să nu rămâie anonime, 
ci să treacă într'un spiritualism de ro- 
mâneascâ înfăţişare. G, Rolică repre- 
zintă penlru Bucovina, ceiace Goga 
reprezintă pentru Ardeal. Penirucă e 
şi liresc ca orice coincidențe istorice 
Să creeze şi precedenie identice, A- 
firmarea e!nicului românesc in lirica 
bucovineană, în formele 'sale genetice, 
sa produs printr'un continu raport 


la fenomenul împlinirii noastre de 


destin pentru a se pulea continua un 
chtonism, găsit dacă nu pe aceiași pa- 


ralelă istorică, dar cel puţin aproape 
de ea. Precedeniele acestea cereale de 
d G. Rotică, în poezie mai ales, nau 
rămas singulare, ci sau multiplicat, 
sub alt plan bineinţeies, în atâlea crea- 
țiuni de mare suprafață lirică lată 
faptele pentru cari poetul suferințelor 
bucovinene a intrat delinitiv în isto- 
ria culturală a acestei provincii. Firese 
ar fi ca lot d-sale să-i revină rolul 
de-a organiza scrisul bucovinean, pen- 
truca randament! <% e multiplice 
geomelrie, 


tins cu „Marele premiu naţional” pen- 
tru autentica lui valoare. Recitirea lui, 
mi-a dat gustul unei lecturi proaspete, 
da, proaspete. Aveam cel mult impre- 
sia că evenimentele romanului le cunosc 
de undeva din povestirea cuiva care 
le-a trăit. O poveste tristă care atacă 
masiv o problemă de subtilă. psihologie: 
psihologia destinului frânt. Radu Comşa, 
cu procesul lui de conştiinţă dinainte de 
război şi cu disperarea în care cade 
după război, proces sufletesc pe care-l 
rezolvă întrun firesc act final werthe- 
rian în pragul unei vieţi nouă pentru Lu- 
miniţe. Căci Luminiţa Vardaru e o ca- 
tegorie — categoria aceea de oameni 
dornici de fericire domestică şi incapa- 
bili de marile renunţări. şi de grelele 
acceptări. 


a) 


A M ASCULTAT Duminică la 
fanfară. Si, suă spun 
drept, nu mi-a făcut nicio plăcere. 
Pentru fanfare trebue aleasă o a- 
numită muzică şi difuzată (dacă 
trebue, neapărat), la o anumită oră. 
De pildă la ora satului. Si-ar avea 
atunei o admiratilă menire. Dar în- 
tre o 


Radio o 


conferinţă -a 


Pfa Kayserling spune că artiştii, 
pentru structura femenină a firii lor. 
nu au acelaş rol în întemeierea cultu- 
rii ca filosofii de pildă. Aceasta o spu- 
ne pentrucă se consideră singur filosof. 
Dar noi ne aducem aminte că acest 
conte și-a propus să gândească în fe- 
lul în care a compus Bach. Timpul a 
dovedit că până acum gândirea lui nu 
sa putut ridica deasupra muzicii lui 
'Bach, ceiace distruge afirmația grăbită 
a conteluy Kevyserling, 


(Ș carte mare şi substanțială pri- 
vind răsboiul spaniol, scrie Genera- 
lui franceza Duval. Vom avea ocazie 
să vedem ce crede un distins milii» 
tar asupra evenimentelor spaniole. 

Cartea cuprinde mai multe capt- 
tole analizând succesiv geneza răz- 
Boiului civil, formarea armatelor 
adversare, operațiunile dela Madrid, 
Bilbao, Santander, ete. 

Scrisă limpede, cu obiectiviiate, 
curtea generalului Duval aruncă o 
nouă lumină asupra răsboiului din 
Spania. 


Cronica ideilor 


Mai puţini fixe, cari leagă lobii 
frontali de restul ereerului, ideile 
prevalente morbide cari circulă pe 
aceste căi sunt întrerupte şi ele, iar 
bolnavii se vindecă. 

Desigur că în faţa unei teorii psi- 
hologice atât de simpliste, mulţi 
cunoscători ai funeţiunii creerului 
zâmbese, numai că spihopaţii ope- 
raţi de Egoz Moniz şi ajutorul său 
Diogo Furtado au renunţat la uzi 
taţii şi la ideile lor şi o bună parte 
din ei s'au vindecat. Critice se pet 
aduce destule acestei teorii. Mai în- 
tâi nimie nu dovedeşte că ieile fixe 
sau delirante ale bolnavilor min: 
tali, au relaţii strânse cu celulele şi 
fibrele de asociaţie ce pleacă din 
lobii frontali. Şi dacă ar avea, de 
ee natură poate să fie o relaţie în- 
tre o funcţiune — în speţă un cu- 
rent nervos — Şi o celulă sau o fi- 
bră nervoasă? In al doilea rând de 


N 


| y A salimului (386). 
99” ntunecare”, romanul d-lui Cezar Pe- 
trescu a fost tipărit întra IV-a e- 
diţie. Ceiace nu-i prea mult, dar este 
îmbucurător. Romanul acesta a fost dis- a - 


n n 
:onferinţă «Universităţii 
Rado» ş un quartet de Beethowen, 4 săi i 
ce rost pot avea»? concert în sala Fundaţiei „Dalles” VI- 
neri 25 Martie 1935 ora 9 seara. La 


ALBERT DURER. Portretul unei venețiene. 
(Muzeul de istoria artei din Viena) 


CALENDAR 


|  Vimeri, (8 Martie 38 
| ORT.: Sf. Ciril Patriarhul Ieru- 


Vineri, 18 Martie 1938 
RADIO-ROMANIA 


13.00: Ora; Culturale; Sport. 
Dunării, 

15.10; Concert de prânz: 
Radio, 

14.10: Ora; 
Radio-jurnal. 

14,30: Continuarea concertului. 

18.00: Ora; Mersul vremii. 

18.05: Actualităţi artistice, 

18.15: Concert de după amiază; Or- 
chestra Victor Predescu. 

19.00: Oameni de știință 
pentru neam, de Em. Bucuţă, 


Orchestra 


Mersul vremii; Bursa; 


luptători 


CAT. Arhanghelul Gabriel, 
Răsăritul soarelui: 6.26. 
Avune: 18.24 . 


RADIO 


19.15: Continuarea concertului, 
19.40: Distrugători, de civilizații, 


Cota | prof. Nicolae Iorga. 


19.55: Ciclul Beethoven, 

20.35; Seara de operă <Eugen One- 
ghin> operă în 3 acte şi tablouri, de 
Ceaikowsky (Transmisie dela Opera 
Română). 


In pauza l-a (21.10—21.25): Recital 
de poezii de Otilia Cazimir. 

In pauza Il-a (22.10—22.25): Radio- 
jurnal: Sport, 

In pauza lll-a (23.45—253,35): Jurna- 


lul pentru străinătate în limba france- 
ză şi germană. - 


Organizarea, evoiulia 
Şi perspectiveie ei 


Conicrința d-lui proi. N. Dumitrescu, - 


preşed. „Einer jnci Române“ 


D. prof. Nae Dumitrescu, preșe-“tății, vorbind despre; 


dintele «Tinerimii Române», a inau- 
gurat ciclul de conferințe organizat 


CONCERTE 


Tenorull Paraschiv Mazilu va da un 


pian va fi acompaniat 
Aglae Mihăilescu-Toscani, 


de doamna 
profesoară 


la Academia Regală de Muzică. In 
program bucăţi de: A. Scarlatti, G, 
Paisiello, U. Giordano, Schubert, F, 
de Flolow, G. Puccini, A. Buzzi Pec- 
cia, Dem. Mihăilescu-Toscani, C. Bră- 
iloiu şi T. Brediceanu, 

Biletele la librăria Fundațiilor Re- 
gale (Piaţa Palatului Regal). 


ce numai ideile morbide ar putea a- 
vea aceste relaţii şi cele. normale 
nu? 

Tn orice caz autorii au operat un 
caz de melancolie senilă care sa 
vindecat: 5 cazuri de melancolie an- 
xioasă, din care s'au vindecat 4, iar 
unul ameliorat; 3 cazuri de neura- 
stelie cu o vindecare şi două ame- 
liorări; 3 cazuri de manie cu o vin- 
decare, o ameliorare şi un caz fără 
rezultat; 7 cazuri de schizofrenie 
(stare de demență) şi delir haluci- 
natoriu dintre cari 2 vindceări şi 5 
cazuri fără rezultat. - 

Mecanismul operator este urmă- 
torul: Se fac donă găuri laterale în 
oasele frontale, cu trepanul. Pe aci 
se introduce un bisturiu, a cărui la- 
mă poate fi mânevrată dela mâner 
în direcţie circulară pe axul său 
Când lama a ajuns la circa'45 em 
se  manevrează lama, secţionând 
substanţa albă de jur împrejur, a- 
poi se închide lama dela mâner şi 
se scoate afară. Mai înainte auto- 
rul se slujea de alcool pentru a di- 
struge fibrele creerului, dar a tre- 
buit să renunţe din cauza stărei de 
toricitate care dădea şi alte feno- 


mene patologice: scăderea vederei, 


«Tinerimea 
Română, organizarea, evoluţia şi 
perspectivele ei. 

Injghebarea societății «Tinerimea 

Română» — arată conferențiarul— 
trebue pusă în legătură directă cu 
starea de spirit din țară, odată cu 
isbucnirea războiului pentru înde- 
pendență. 
Imcă din 1880 societatea e pe deplin 
organizată, iar în 1881 îşi are şi re- 
vista ti poligrafiată. Societatea își 
are biblioteca ei, ține regulat şedin 
te şi organizează conferinţe. 

In 1881 societatea lansează o listă de 
subscripţie pentru ridicarea 
statui lui Mureşanu, 

În 1882 apare revista, ca publica- 
lie regulată. Im acelaş an societatea. 
arganizează o serbare în folosul re- 
fugiaților bănăţeni. Elevii de liceu 
din 1577 sunt acum tineri studenți 


unei, 


care își țin ședințele la universi- 
tate 
(n 18% se ordanizează şi con- 


cursurile secundare, care mai târziu 
aveau să se complecteze și cu cele 
universitare 

Imainte de război scopul societăţii 
a fost să prevătească atmosfera d» 
naționalism din care avea să reia= 
să unitatea națională. După război 
şi-a continuat activitatea cu confe- 
rințe, serbări, excursii, revista şi 
concursurile, care au luat o mare 
desvoltare. 


tremurături, alterarea vorbirei ş. a. 
Actualmente tehnica sa precizat 
Şi autorul aşteaptă să vadă rezulta- 
tu] obţinut prin operaţiile făcute a- 
lienaţilor săi. 
O concluzie se impune din aceste 
investigaţii chirurgicale. Dacă este, 


| udevărat — şi pare neîndoios — că 


distrugerea unei porțiuni din lobii 
rfontali ai creerului unor alienaţi 
dă naştere la o însemnată amelio- 
*are a simptomelor boalei, în acest 
caz nu ne rămâne decât să admitem 
că există un strâns raport între a- 
ceste turburări mintale şi leziunile 
cerebrale provocate. 

Ideia pare:prea frumoasă pentru 
a fi adevărată, cum zice poetul. 

Vom ajunge oare ca printr'o ope- 
raţie simplă (căci va ajunge simplă 
desigur )să modificăm ideile patolo 
gice ale cuiva? 

Şi în acest caz poate vom reuşi 
să modificăm şi mentalitatea nor- 
mală a cuiva, întrun sens sau într'al 
tul? 

Se pare că drumul deschis duce 
departe, deaceia e prematur a tra- 
ge concluzii, înainte de o confirma- 
re ştiinţifică de autoritate. 


Decent dr. A. Dimolescu 


Problemele + 


Ce discută evreii în iojile 


raniței de nord-vest. 


masonice din Satu-Mare 


Pasagli din manualele de geografie ale ungurilor. 


Crezul și poezia sovinistă ungurească 


Ce opunem noi educaţiei iredentiste maghiare 


Un bogat material informativ ne 
furnizează ţinutul oraşului Satu- 
Mare. E îndeajuns să stai de vorbă 
cu un român pentru a afla lucruri 
surprinzătoare, pentru a-ţi putea da 
seama de o situaţie nebănuită ori 
de a cunoaşte o realitate pe care 
aparențele o ascund. 

Un funcţionar cinstit, îţi va spu- 
ne despre fraudele ce se fac şi des- 
pre şperţurile ce se încasează la 
instituţia unde lucrează, Vei întâl: 
ni un profesor? Ți se va plânge, 
scârbit, de felul cum sunt conduse 
uuele şcoli şi de lipsa totală a con- 
ştiinţei naţionale a unora dintre 
românii eari îşi trimit copiii să în- 
veţe la scolile maghiare. 

Vei întâlni un comericant? Ii 
va desvălui cu lux de. amănunte 
cum se fac contrabandele de devize, 
de mărfuri şi de-aur. 

La una din cafenelele acelea tic- 
site de ovreiaşi cu şi fără barbă și 
perciuni — adică ovrei moderni şi 
ovrei habotnici — poate vei întâlni 
şi un român, un prieten. Cu sigu- 
ranță, te va pune în curent cu tot 
ce se petrece în Ungaria; îţi va da 
informaţiuni . preţioase despre ac- 
țiunea revizionistă şi dacă te inte- 
resează îți va face şi traduceri diw 
manualele didactice ale vecinilor 
noştri de dincolo de Tisa, cărţi a- 
probate de onoratul minister ungar 
şi răspândite, aşa prin contrabandă, 
până prin ținutul Satmarului... 


CE CUPRIND MANUA- 
LELE DE GEOGRAFIE 
ALE UNGURILOR 


Pentru a vă da seamă de educaţia 
se se face în Ungaria şi de spiri- 
tul în care este crescut tineretul, e 
îndeajuns să citez câtevă  pasagii 
din cărţile de geografie ale maghia- 
rilor, 

In Cartea de geografie <Patria 
noastră» de 1. Karl şi G. Vargha, 
manual întocmit conform progamei 
analitice, în spiritul noului plan de 
învăţământ şi aprobat de minister 
cu ordinul Nr. 76659. III, 925. Copii- 
lor unguri li se spune: 

«Frontierele dela Trianon nu cuns- 
titue o piedică pentruca întreaga 
Ungaria Mare să fie predată ca o 
unitate naturală, indivizibilă şi în- 
separabilă; numai după ce copiii 
vor cunoaşte întreaga Ungaria Ma- 
re, le vom descoperi în toată cru- 
2imea ei aspră, durerea și aminti- 
rea noastră. Numai după ce au cu- 
noscut, au prețuit, au iubit forma 
ei desăvârşită, numai atunci vor 
şti, dar mai ales vor și simţi ce este 
Ungaria cinstită». 


Intrun alt capitol, autorii ma- 
nualului amintit țin să arate ru- 
mătoarele: 


«Pentru o mai bună administrare, 
patria noastră (Ungaria) e împăr- 
țită în judeţe şi municipii: judeţe 
avem 63, respectiv împreună cu ju- 
deţele de dincolo de Drava 71, iar 
municipii împreună cu Fiume 27». 

«Elevii trebuie să ştie deci că 
Ungaria are 71 judeţe, câte erau 
înainte de război; se Speră că uni- 
tatea Ungariei se va reface mai târ- 
ziu. Ungaria veche va reînvia», 

Un alţ manual răspândit e al lui 
F. Fodor: Geografia Ungariei pen- 
tru clasa IV-a, aprobat de minister 
cu ordinul Nr. 884—04/83/929. Are trei 
hărţi: Trecutul, adică Uncaria veche 
Prezentul sau Ungaria de azi şi Vii- 
torul, adică Ungaria refăcută. De 
remarcat faptul că aceste trei hărţi 
sunt utilizate «pentru educarea tine- 
retului maghiar» în foarte multe 
cărţi didactice cum de pildă e și ma- 
nualul de Geografie al lui K. Ludo- 
vie şi Marzalak, 


CREZUL ŞI POEZIA IRI- 
DENTEI MAGHIARE 

In partea a doua a Geografiei lui 
T. Fodor, privitoare la naționalități, 
despre români se spune: 

«Ei au venit aici pela 1028. Origina 
lor dacă rămâne un basm. Au venit 
din Balcani cu o cultură inferioară 
şi nu sunt decât vreo două milioane 
şi câteva sute de mii. Tratatul dela 
Trianon a schimbat printr'o lovitu- 
ră structura etnică a patriei noas- 
tre», 

Ocupându-se apoi, de înşirarea re- 
giunilor din Ungaria, autorul revi- 
zionist afirmă: 

«Regiunile patriei noastre sunt 
Şesul mare, mic, ținutul de dincolo 
de Dunăre, platoul nord-vestic, nord 
estic, sud-estic, Ardealul,  ţin'tul 
dintre Drava şi Sava sau Croaţia 
şi litoralul mării maghiare». 

Un manual a] lui Hezsner, se în- 
cheie astfel: 

«Nu trebue să pierdem un singur 
moment nădejdea că teritoriile luate, 


pe nedrept, se vor înlource cândva 
iarăşi la noi. Măreaţa unitate geo- 
grafică şi economică a țării noastre 
ne arată că ciuntirea ei sa făcut 
contra legilor naturii. Teritoriile des 
lipite aparțin în mod natural bazinu 
lui central de care nu pot fi separa- 
te cu forța mult timp». 

Şi se termine cu crezul iredentei 
maghiare; 

Cred în Dumnezeu, cred în patrie 
cred în veşnica dreptate dumneze- 
iască, cred în învierea Ungariei». 

In cartea de citire a lui L, Posa 
şi Istvan Havas este o poiezie de 
Alex. Laja «Cântarea băiatului ma- 
ghiar»: 5 

«Eu aud glasul lui Dumnezeu — 
ce strigă: poporul meu ajută-te! 

«Pe pământul strămoşese acum 
ticăloşia e stăpână! Dar vine Dum- 
nezeu şi va exista dreptate! 

«Sângele ne clocoteşte în vine, 
privind viitorul. Acum mam patrie, 
dar aşa să-mi ajute  Dumnezeu- 
voiu mai avea căci vom cuceri-o !» 


maghiare ? 


| (e opunem noi educației iredentiste 


Sunt liberi ungurii să facă ce vor 
la ei în țară. Ar putea să editeze, 
tot cu aprobarea ministerului, ma- 
muale prin care se afirme că nu 
numui Ardealul e al lor, dar şi ste- 
lele, luna, întreg văzduhul, mapa- 
mondul dela un capăt la altul e un- 
guresc, aşa cum nu sau ruşinat să 
afirme că Sfânta Fecioară Maria 


grafia, alături de istorie, este la 
ei studiul cel mai împânat cu năs- 
truşenice idei revizoniste. Dar nu 
mai puțin adevărat e că această edu 
cație a tineretului maghiar, creiază 
un sentiment de dușmănie față de 
poporul nostru. Fenomenul se ob- 
searvă acolo la frontieră, unde noi 
ar trebui să avem un cordon de Con- 
ştiinţe naționale care să răspundă 


şi să reziste privirilor ce vin din 
spre Tisa. 

Ce opunem noi educaţiei ireden- 
țiste maghiare ? Oraşele invadate de 
ovrei, în care nu poţi avea nici o 
încredere ? Societăţile religioase ale 
«credincioşilor» maghiari ?  Clubu- 
rile evreo-maâghiare ? Lojile maso- 
nice din Satu-Mare, Oradia și Si- 
ghet ? 

Educaţia şovinistă maghiară, ri- 
dică în primul rând, această între- 
bare: Ce opunem noi, la frontieră, 
educaţiei şi înflăcărării maghiare ? 
In al doilea rând, cum şi prin ce 
răspundem acestei sistematice edu- 
caţii revizioniste ? Prin manualele 
didactice ale cunoscuţilor profesori 
ovrei sau filo-comunişti, cari pro- 
povăduiese literatura  pornograftică 
în locul scrierilor istorice naţiona- 
liste şi morale ? 


(e discută evreii în lojile masonice 
din Satu-Mare 


Pentrucă am pomenit de lojele 
masonice, e locul să arăt cum înţe- 
leg anumiţi minoritari să seconde- 
ze duşmănia din Ungaria şi cum ac- 
ţionează pe ascuns, împotriva tutu- 
ror măsurilor luate pentru înstăpâ- 
nirea si afirmarea elementului ra- 
mântse, 

La Satu-Mare în strada Părintele 
Mureşanu Nr. 6, de ani de zile se 
întâlneau de 3—4 ori pe stăptămână 
toţi intelectualii şi bogătaşii ovrai 
din grupul moderniştilor, Se adunau 
pe ascuns, mai ales noaptea. Nici un 
străin de c<cereul» lor nu putea pă- 
trunde în sala de şedinţe. Intrările 
imobilului erau bine păzite. 

Un denunţ a sesizat poliţia mu- 
' nicipiului. Nu e mult de când sa 
făcut şi o deseindere. Sa contat cu 
acest prilej că intelectualii şi bo- 
pătaşii ovrei cari se întâlneau în 
str, Părintele Mureşan erau mem- 
brii unei loje masonice, 

Sala în care se adunau, neobişnuit 
de mare, era căptușită cu lemn de 
mahon, O estradă pentru preşedinte 
şi pentru asistenții lui, Intr'un alt 
capăt o altă estradă pentru cei ca 
luau cuvântul. 

Pe masa preşedinielui  sfeşnicul 
cu 9 braţe și steaua evreiască ]u- 
crată în aur, Pe pereţi diferite 
semiie masonice, 

Ferestrele se închideau cu obloa- 


e de naţionalitate maghiară. Nu ne 
interesează prea mult faptul că geo- 


ne iar uşile erau tapisate, 

In jurul acestei săli de şedinţe 
solemne, mai multe încăperi cle- 
gant mobilate, în stil de salon 

Sediul lojei este astăzi sigi- 
lat; dar la ancheta ce s'a făcut, 
nici un membru al lojei n'a vrut 
să declare ce se discuta în șe- 
dințe şi ce scop aveau întruni- 
rile lor. Poliţia totuşi a aflat ce 
s'a discutat într'o ședință a ace- 
stor masoni ovrei: IMPIEDECA- 
REA APLICARII LEGII PRO- 
TECŢIEI MUNCII NAȚŢIO- 
NA LE. 

Alarmah. de dispozițiile luate 
de automtățile românești, ovreii 
sau adunat la sediul lojei şi au 
pus în discuție «primirea elemen- 
telor românești «în întreprinderi- 
le lor, unde: se ştie, personalul 
aproape 90 la sută, de altă origi- 
ne elnică decăt cea românească. 

La această şedinţă participa şi 
jidanul Guth, venit din  Galiha 
în 1914, sărac lipit pământului. 
Astăzi acest Guth este proprieta- 
rul mai multor fabrici şi a peste 
12 imobile, care se evaluează la 
minimum 25 milioane lei. Stiți ce 
a spus ? 

— «Nu vreau să ştiu de 
«personal românesc» ! Nu 
primesc pe nimeni, nici un 
român ! fabrica mea şi 
nu se poate amesteca ni- 
meni! Angajez pe cine 
vreau cu şi nu poate să-mi 
impue statul românesc să 
concediez pe nimenea din- 
tre cei ce-i am astăzi !». 

Notăm că d. Guth ea și ceilalţi 
membrii ai lojei nau diseutat în 
româneşte, căci habar nau de lim- 
ba noastră, ci în ungureşte 


Astăzi, după închiderea lojei, 
aceiaşi jidani se întâlnesc la 
Clubul Comercianţilor din str. 
Cuza Vodă. Se adună regulat 
în fiecare Sâmbătă. Au o cameră 
secretă pe care organele sigu- 
ranței n'au reuşit până acum s'o 
sigileze. Şi dacă vor găsi și a- 
cest sediu, problema tot n'a fost 
rezolvată; evreii se vor întâlni 
în alte locuri, continuând să u- 
nelteze, din umbră, împotriva 
românilor. 

E nevoie de o măsură ra- 
dicală. Şi în primul rând 
de multă tigilenţă: atât 
faţă de uneltirile de peste 
graniţă cât şi de acele ce 
pornesc din lojile şi aso- 
ciaţiile minoritarilor însta- 
laţi în oraşele noastre de 
frontieră, 


p 
NICOLAE V. ILIEŞIU |de miniştri, st 


RI at 


Mân ăstirii Pa 


Pornit-am așa dar, pe drumuri 
aspre de cremene, scoborîndu-ne 
die casa legendei şi a mitului. Vor- 
bind despre cuiburile unui destin 
împărătesc — destinul unui neam 
— nici nu se putea altfel, mici nu 
puleam porni din altă parte, decât 
de acolo: din mit şi legendă. 

Adică dintrun ținut de minuni, 
unde cerescul şi pământescul îşi 
dau frățeşte mâna, alcătuind ne- 
prețuită haină de podoabă, în jurul 
unor sâmburi de adevăr, Adevăr 
uitat adeseori, dar care are puteri 
de cer şi minuni toluși, 

In ceeace priveşte cronologia, is- 
toricii vor fi poate de alte păreri, 
Noi începem aceste  prezenlări — 
chiar cu oarecare năzuiri de ordine 
'eronologică—cu Schitul Peştera. O 
"/acem penlrucă în peştera aceia 
: din Bucegi ni se pare a fi găsit ce- 
[le mai multe alture' ale mitului, 
iar Valea Ialomiţei, murmurând de 


i duhurile celor mai multe legende, 


DRUM DE NOAPTE PRIN 
MUNȚI 

Dar ca să vorbese despre schitul 

acela stinger, rămas ca o mustrare 
a istoriei, pentru nepăsarea noas- 
tră, cred că trebue neapărat să în: 
cep povestirea, dela începutul ur- 
cării munţilor spre el. Dela Sinaia 
deci. Pentrucă plecarea spre schi- 
tul acela, îţi dă impresia unei ple- 
“eri spre mântuiri, unei urcări spre 
“ceruri. Şi muntele ar fi deci seara 
înălțimilor. 

Aşa dar, drumul obişnuit spre Schi- 
tul Peşiera, este acela pornil din S4 
naia, Şi se poate îace pe două muchi: 
fie pe la Vâriul cu Dor, fie pe mu: 
chea sălbatică şi cenuşie mereu, a 
Pietrii Arse. 

Inlâiul, e cel mai ușor, dar mal 
lung, e şi mai frumos însă. Dar şi 
frumuseţea Pielrii Arse e netăgăduită, 
mai ales peniru suileiele mai aspre, 

Primul drum la schit, Pam făcut 
pe la Vârful cu Dor. Călăuză cu 
noscătoare a cărărilor scurte, mi-a 
fost un mult postitor călugăr dela 
mânăstirea Sinaia, un. sinaiat se- 
mănător tare la chip cu sf. Vasile: 
Părintele Neofit. 

Urcarea noastră a purces din cui 
buri de tăceri adânci şi reci, le du- 
pă miezul nopţii. Cam cu un ceas 
înaintea  înluminărilor dimineţii, 


Vârful 


Incă un etori şi odală cu războiul 
luminilor dimineţii, eram pe Vâriul 
cu Dor. Bnua mea călăuză mi-a spus 
să priveghez la jocul frumuseţilor tre- 
zirilor luminii în noapte. Dar lucrul 
acesla eu îl lăceam deja. 

Cine a botezat vârtul acela de mun- 
te „Vâriul cu Dor”, cred că a lost 
un mart mistic. Poate un pusnle cu 
un suilei tot atât de frumos, cât loale 


—————————————— 


de lerodiaco nul CRISTOFOR DANCU ) 
cu desene de RUDOLF RYBICZKA 


Schitul Peştera lalomicioarei 


Hi. 


am ieşit pe sub bolta mânăstirii 
Sinaia. Paşii noştri răsunau în 
singurătatea întunerecelor, iar um 
brele ni se furişau ca o stingheră, 
conjurație de umbre. Era o noapte 
frumoasă Cu seninuri. În vale s'au 
zea doar cântarea mistică a avelor 
depărtata 

Urcuşul ne-a pierdut întâi prin 
lumile pădurilor de fagi. Aerul era 
parcă din ce în ce mai reavăn şi 
maj înțepător, iar eu îl absorbeam 
în plămânii mei cu aer de câmpie 
până aseară, cu gestul şi cu volta 


cu care un mare gurmând  nimi- 
ceşte o mâncare care-i place, 
Coroanele fagilor din vremi 


vechi, me furaseră priveliștea de scli- 
piri a stelelor.  Bocancii înarmați 
cu dinți de ţinte oţelite, încenuseră 
să ronţăe din stânci. Din când în 
când, aruncau scântei. Pe delături 
de serpentine, joc de licurici. Ste- 
lele pământului. 

Răcoarea ne înțepa din ce în ce 
mai tare. Dovadă că urcusem bine, 
Apoi ne-a înlâmpinaț mirosul de 
râşini. Păriniele Neofit — nu ştiu 
cum le dibuia prin noaple, — tăia 
mereu la serpentine,  scurtându-ne 
drumul 

Tăceri, tăceri şi 
tini 

Câlcodată, dar rar, cântau scurt 
și limpede, clopoței de ape ai câle 
unui şipoţel. Uneori prindeam şoap 
te dinspre călăuza mea de tăceri,. 
Părintele Neofit îşi zicea rugăciu- 
nile dimineții... 


freamăt de ce» 


La un pas de vreme şi de urcări, 
ca şi la o ispită de doruri de po- 
pas, înainte, ni s'a ivit un câmv de 
stele. Im aceiaşi vreme în față, ne-a 
isbit, ca la un atac, un rece puhoi 
şi vânt de aer şi mai rece. 

Ajunsesem în ţinuturile nepădu- 
rilor. La livezile goale de munte. 
Cam în aceiaş vreme, a început să 
me alerge un joc de lumini. Iarba 
era udă şi din când în când. Că- 
deam pe ea în genunchi. În vale, 
printr'un eterice nor plulind deasu- 
pra, jucau  transfigurate luminile 
Sinaii. Dar luminile unor mijiri de 
zări în urma, dar mai ales în faţa 
noastră, se jucau din ce în ce mai 
sclipitoare. In trup simțeam fiori 
de oboseală 


Cu Dor 


irumusețile pe care eu le-am văzul 
în dimineaţa aceia. Și sufletul lui, a 
avut ceva din puterea lui Adam, care 
pus de Dumnezeu, a bolezal lucrurile 
lumii înainte de cădere uşa de bine, 
încât! însuși Dumnezeu spunea salis- 
făcul: foarte bine, 

Şi pusnicul acela e desisur sufletul 
neamului românesc, 

Pe Vâriul cu Dor, am lăcul po- 


0 im.ortantă jaris srudență privind 
suspendarea stabilităţii funcţio- 
narilor publici 


Secţia 3-a a Înaltei Curți de Ca- 
saţie, în cazul acţiunei în conten- 
elos a d-lui Costache Munteanu, no- 
tar într'o comună din judeţul 'Te- 
cuci, a statornicit o interesantă ju- 
risprudenţă privitor la aplicarea în 
timp a decretului-leze din 4 Martie, 
prin care s'a ridicat Stabilitatea şi 
inamovibilitatea funcţionarilor pu- 
bliei. 

Inalta Curte ma împărtă- 
şit punctul de vedere al au 
torităților recurente şi a 
hotărit în consecință că, 
decretul loge din 4 Martie 


a, q. — ca şi oricealtă le- 
giuire creatoare sau ştirbi- 
toare de drepturi — nu are 
efect retroactiv şi că nu 
poate dispune, deci, decât 
numai pentru viitor, 

Conform acestei juris- 
prudențe, decretul lege 
cată a fi aplicat numai ca- 
zurilor născute ulterior a- 
pariţiei acestei legi, care 
nu poate avea nici un efect 
asupra cazurilor anterioa- 
"e şi deduse în justiţie. 


0) decizie a ministerulu: justiţiei 
cu privire la legea pentru apărarea 
patrimoniului pubiic 


Pentru ca afacerile penale atlate 
înaintea instanţelor judecătorești şi 
în care sunt ineulpaţi infractori la 
legea rventru apărarea patrimoniu- 
lui public, să poată fi cât mai în 
grabă soluționate, d. Mircea Canci- 
[tiu ta RI 7 a de piece pa ] 


Consfătuire minis- 
torială 


Eri dimineaţă, a avut loc la pre- 
şedinția consiliului o constătuire, 
prezidată de I, P. S$. Patriarhul Mi- 
ron Cristea şi la care au luat parte 
d-nii miniştri de stat Al. Vaida-Voe- 
vod, dr, C, Angelescuş şi general 
Arthur Văitoianu, 

S'au luat în discuţie diferite pro- 
bleme la ordinea zilei, cari vor fi 

use în discuţia primului ccnsiliu 


cov, ministrul justiţiei a dat deci- 
ziunea ce o publicăm mai jos pe 
care a comunicat-o tuturor Curți. | 
lor de apel şi tribunalelor: 

ART. 1. — Prim-preşedinţii Curți: 
lor şi tribunalelor sau preşedinţii 
Curţilor şi tribunalelor nedivizate,! 
vor forma complete pentru judeca- 
rea infracţiunilor la legea pentru 
apărarea patrimoniului public. 

ART, 2. — Completele vor judeca 
în fară de orele fixa» pentru ju- 
decarea celorlalte cauze. . 

Se vor fixa la fiecare secţiune, | 
termene de trei ori pe săptămână 

Procesele în continuare se vor a- 
mâna pentru ziua următoare, chiar 
dacă în acea zi nu sunt fixate ter: 
mene pentru completul special, | 

ART, 3.—Nu se acordă nici o în-| 
demnizaţie pentru munca depusă de. 
completele speciale, 


Aaa a 

pas. Eram locmai în plin ceasul tre- 
zirilor dimineţii, ceasul înzoririlor, cea 
sul argiacelor de lrumoase bălăi din- 
tre întuneric şi lumini. Şi le-am văzut 
aceste lumini în îngerească bătaie, în- 
tâi pe Vârlul cu Dor. Apoi pe văile şi 
coastele din jur, şi în fine, în zări 
departe, După aceia, am văzul surâsul 
dimineţii albe, al zilei, al firii şi al 
irumuseţilor depărtărilor cu culmi ia- 
trebătoare, Şi fuga de topiri a întune- 
ricelor... Mai mult nu vorbesc. 

Dar irumuseţile acestea suni de o 
mistică așa de înfiorătoare, încât eu 
cred întradevăr, că acolo, în dimineţi 
se poate muri de dor. Poate chiar, sau 
mai ales de dorul cerului,,, 

Tot aşa mai cred că, singurul care 
ne-ar pulea lălmăci deplin aproape 
aceste îrumuseţi, ar îi Lucian Blaga. 
De aceia Lucian Blaga, ar trebui să 
vadă o sută de dimineţi pe Vâriul cu 
Dor. 


INTALNIRI CU CHIPURI 
DE ICOANE 

Părintele Neofit, a făcut trei me- 
lanii mari, acolo pe Vârtul cu Dor, 
şi o rugăciune la care am îngenun- 
chiat amândoi în cumpăna dimine- 
ţii aceleia. După aceia,  încredin- 
tându-mă pazei lui Dumnezeu, pe 
care aproape niciodată nu l-am 
simțit mai real şi mai aproape ca 
acolo, la acea rugăciune, “a înha- 
poiat 

Deacum drumul  scobora numai, 
până la schit. Călăuza sa pierdut 
în cascadele de lumini al scobori- 
şului întoarcerii. Soarele, cu puleri 
de mare mistic, ieşise din cămara 
lui de tăceri, şi luminând viu, ur- 
ca, urca din greu pe cer. Din spuza 
lui de vaze, au spintecat tăcerile ca 
nişte paloşe de veşnicii, două ţipe- 
te de vulturi, Erau primele acvile 
wii pe care le vedeam 

Şi mai erau primele chemări ale 
dimineţii pe Vârul cu Dor. Poate şi 
ele niște plinitoare ale misterelor 
Domnului pe piscul acela în dimi- 
neață. 

Scoborişul s'a terminat uşor şi 
repede. Spre ceasul liturghiei, eram 
aproape de Schit. Ultima distanță, 
o alcătuia o cărare strâmlă, prin- 
tre bolovani şi pueți de brazi. 

In mine du început să freamăte 
parcă, buciumele istoriei. Eram pe 
albia cu legende a Ialomiţei bătrâ- 
ne, Departe, prin defileu, se zărea 
poiana de deasupra Cocorei. Şi mai 
sus, străjuiau  bătrâneţele  «babe- 
lor», îar „peste ele, zeniturile în 
soare, Mergeam tăcut, ca în pleca- 
rea răcoroasă a dimineţii. Mă  în- 
fiorau sfințeniile locului de care 
mă apropiam dim ce în ce, 

Treceam pe lângă o poiană imen-. 
să pe-o coastă, împrejmuită zu 
scânduri de brad spălate de ploi. 
Fânul era în floare şi mirosul lui 


stăpânea  văsduhurile, mai muli 
chiar decât mirosul răşinilor re 
brad, 


Im faţa mea, păşind pe lângă 
gard, deodată s'a ivit un chip de 


Drum de noapte prin munţi. — Un răsărit de soare pe Vârful cu Dor. — 
intâiniri cu chipuri de icoane. — Oameni tăcuți și o bisericuţă în Paşteră 


! 


+ 
i 
+ 


UI] 


| 


! 


icoană. Era un pusnie adevărat. 
Mic de stat, cu un trup firab, în» 
veşmântat îm groase dimii munte- 
neşti. Cu o barbă de nori stingheri 
din zilele de vară, dar o barbă ma- 
re, adevărat până la brâu. Obrajii 
roşcovani de sănătate, dar necăra 
noşi. Nişte ochi mici, cumplit de 
sfredelitori însă. Peste mijlocul în 
dimie sură, trupul slab i-l mai 
strângea şi o curea cu o cataramă 
mare, roasă, făcută de vr'un polco- 
var. În mână, nelipsitul toiag, al 
munteanului. După el wvre'o alţii 
trei călugări cu aceleași împresio- 
mante chipuri scobortie din icoane, 


OAMENI TACUŢI ŞI O 
BISERICA IN PEŞTERA 


Dar oamenii aceştia erau de-o 
absenţă omenească curioasă. Erau 
fiecare câte-o mare tăcere, Oameni 
tăcuţi asemenea stâncilor şi  dru- 
murilor de munte. Şi dacă nu 
frângeam tăcerea eu, poate că nici 
nu mă vedeau, deşi treceam atin- 
gându-ne aproape. 

— Binecuvântaţi părinți cinstiţi, 
î-am întâmpinat. 

Ca dintr'o mare preocupare, ridi- 
cară capetele încărcate de bătrâne- 
țe în sus. 

— Dummezeu le aibă în 
mi-a răspuns întâiul, 

Toţi se opriră şi se spriliniră în 
căârjele noduroase de corn. I-am 
luat mâna celui din frunte să i-o 
sărut, In mână am avut senzația 
unui sloi de ghiață şi în acelaş 
! timp îm imaginație mi s'a ivit mâ- 
na de moaște, a  Basarabovului 
sfânt dela Patriarhie, l-am spus ce 
vreau, i 

Acela era toemai stareţul. A spusa 
celorlaţi să se ducă să întoarcă po 
loagele de fân cosit din livadă. 
Moşnegii aceia de istorii au plecat, 
dar tot tără să spună un cuvânt. 

Eu cu stareţul, am pornit spre 
schit. Vr'o 50 de metri cărarea din 
ce în ce mai strâmtă şi mai pie- 
troasă, urca pe o subţioară de 
stânci şi pe buza unei prăpăstii, 
deasupra Ialomiţei. Un adevărat 
drum de rai săpat în stâncă întâi 
de pusnici, eu securile, Apoi, mai 
lărgit ceva, de nişte milostivi sol- 
dați cu dinamită. Pe marginea din 
spre prăpastie, galendre din prăji- 
ni de brazi tineri, făcute de pusnici 
ca să nu se întâmple greşeli... Dela 
ultima cotitură, sau ivit chiliile, 
sub gura flămândă a peşterii isto- 
rice, iar peste ele, turlele de jucării 
ale unei biserici, 

O biserică într'o peşteră... 


pază, 


Citiţi Sâmbătă; 0 biseri- 
cuță de basm, o biserică 
pentru pitici. Un cuib îs- 
torie, Se roagă stranele şi 
murmaură în tăceri cădel- 
nițe de piatră. Cu ce se o- 


| cupă călugării. 


A apărut 


No. 1 şi 2 
din 


„Lumea Noua” 


pe 1938 


azuga 


Ultima noutate 


“RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară), 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, Iug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
> ' Bucureşti ]. Telef. 2-54-57 


Căutăm reprezentanţi în toată ţar 


P 


ki 


GUADRO 


ncălțăminte durabilă 
CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în ga 
fa lucrată în atelier pr 
onfecţionată cu material de primă cali 


MODELE MODERNE 
reţiur toarte reduse 


E, 


TECHNICA GENERALA 
Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI 1. = STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


== CU PREŢURI CONVENABILE 


III 
Croitoria Civilă şi Militară 


I. OLTEANU 


ecută eftin, prompt şi ireproşabii cele mai prețenţioase 
Sa enzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREȘŞ 


TELEFON: 5,0824 


şi eftină 


M, iu 


e ae i] 


C3- 2-03 peer => 


e =. 3 icluri Lei 25 Aaa Scara grăta 
VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 'Tel. 5,05.80. 


a 00 : 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă îsi eîtin la Magazinele 

1. TANĂSESCuU 
CALEA VICTORIEI No. 95 — STR. CÂMPINEANU No. 1 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


"VIZITAŢI Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


- 
PEPINIERILE DOMENIULUI HEREȘTI 


OFICIUL şi GARA B 


TI —IEFOv 
aut orizată gi € DESI Min 210 


oferă viţe, pomi roditozi, arbuști trandafiri 
bereţi catalog ilustrat gratuit 


i gsm" ODIGCTe o 0 Y iinire a 


bisericeşti. bijuterii 


Constantin P. Mateescu, Str, Ca 709 


Telefon 478/50 


i 70 a 203 
i 
ji 


CEA MAI B 
OBA MAI TAR 


E TUX 
NOUA MOARA 


GAGEL 


N BUZDUCAN 


Premieră 
Exeepţională 


UN FILM DE 
ACTUALITATE 


LONDRA. 
= TROAR 


“4 FRITZ KORTNER 4 


CHARLES FARRELL 


ATACUL AVIOANELOR DEASUPRA 
LONDREI. CEA MAL-FANTASTICA 
INSCENARE 


Uniunea  Camerelor de muncă 
desfăşoară vu intensă activitate prin- 
tre meseriaşii din toată țara, în 


scopul participării acestora la expo- mitere la Berlin a obiectelor execu- 


ziția internațională dela Berlin. 

Potrivit programului stablit .ub 
directa supraveghere a d-lui preşe- 
dinte Virgil Molin, consilierii Uniu- 
nei Camerelor de muncă au tizilat 
principalele centre industriale din 
țară, ţinând consfătauiri cu preşe- 
dinţii Camerelor de muncă şi cu .c- 
prezentanții asociaţiilor meşteşugă- 
reşti, cu care au discutat modali- 
tățile de participare la expozitia din 
capitala Germaniei. 

In toată ţara, delegaţii Uniunei 
camerelor de muncă au fost primiţi 
cu multă însuflețire, meşteşugarii 
români mulțumind conducerei Uniu- 
nei prilejul pe care li-l acordă de 
a se manifesta pe terenul profesio- 
nal, putând astfel să dovedească lu- 
mei întregi forța creatoare şi Dri- 
ceperea lor. 

La Bacău, Cernăuţi şi Chișinău, d. 


N. Ghițulescu a avut mai multe con- | vire la exvoziția dela Berlin. 


Noui telegrame 
adresate M. $. Reselui 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
Depunând jurământ de credință Ma- 
jestăţii Voastre şi nouei Constiituţiuni, 
magistraţii Tribunalului Timişoara Vă 
asigură de profundul lor respect şi 
de neţărmuriia” lor dragoste, totodată 
Vă prezintă respectuoase felicitări pen- 
tru această epocală înfăptuire urându- 
Vă din adâncul inimilor lor sănătate și 
viață lungă de care are nevoie reali- 
zarea progresului coniinu al scumpti 
noastre Patrii 
Vasile M. Teodorescu 
Prim Preşedintele Trib. Toronial 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
Din  îndepărtata  Reșiţă, membri 
Uniunii generale a muncitorilor indus- 
iriași de sub preşidenția d-lii AI. Sa- 
moil, trimit Majestății Voastre incre 
dințarea unui adânc sentment de iu- 
bire și recunoştinţă pentru chipul fe- 
ricit cum Sa soluţionat 9 cauză, in- 


mmm | teresând profund poporul românesc, 


Petre Gh. Mogos, 
preşedintele uniunii generale a 
muncitorilor industriași [iliala 

Reşiţa 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
Membrii uniunii generale a meseria- 
şilor din România, filiala Galaţi, întru- 
niţi în adunare generală, îşi îndreaptă 
! primul lor gând către Majestatea Voa- 
| stră, ocrotitorul și sprijinitorul muncii 
românești, care de azi înainte se va 
dezvolta sub noua şi sfânta noastră 
Constituţie concretizând mult aştepia- 
tele năzuinţe ale poporului român. Să 
trăiţi Majestate! 
i P, Georgescu 
preşedintele filialei U, G. M. 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
Uniunea generală a meseriașilor, fi- 
liala “Vaslui, fiind în adunare gene- 
rală astăzi 27 Februarie, exprimă Ma- 
“ jestăţii Voastre devotament şi  recu- 
noşiință pentru noua Constituţie care 
va aduce o stare mai bună clasei mun- 

citoreşti, 

Preşedinte, Simion Popa 


Majestății Sale Regelui Carol Il, 


|  Comercianţii din Silistra şi judeţul 
Durostor, uniţi în filiala Sfatului Ne- 
gustorese şi Sindicatul alimentar, re- 
cunoscători Majestății Voasire pentru 
grija ce o puriaţi clasei  negustoreşti, 
vă roagă să primiţi asigurarea devo- 


L 


ÎUSIV nur EUSABETAIE, 
( LA CINEMA CAPITOL 


_—. 


Azi matineu la ora 9 dim. 


Meseriaşii din Ardeai și Banat vor 


participa la Expoziţia dela Beriin 


CRITERION 


“FILM 


+ 


sfătuiri cu reprezentanții Camore- 
lor de muncă şi ai meseriașilor, sta- 
bilind modul de selecționare şi lri- 


tate de cei mai buni meseriaşi. 

D. consilier N. Coca, a atui 20h- 
sfătuiri la Arad, Timişoara, consfă- 
tuiri la cari a participat înlreaga 
meşteşugărime bănăţeană 

La Timişoara d. preşedinte Şielan 
Vulpe a comunicat d-lui consilier 
N. Coca, faptul îmbucurător că bă- 
nățenii vor face o adevărată de- 
monstrație a puterei lor creatoare. 

Se vor trimite la expoziție stin- 
darde, costume bănăţene, obiecte 
bănățene, obiecte  meşteşugăreşti, 
documente istorice. Se vor orga- 
niza două ateliere la Berlin, cari 
vor funcționa în standul rezervat 
meseriașilor români. La aces'e a- 
teliere vor lucra meseriaşii români, 
între cari şi un cojocar bănățean. 

La Arad, Cluj, şi Oradea s'au 
luat deasemenea hotărârii cu pri- 


tamentului şi credinţei ce vă poartă. 
St. Mihăilescu 
Preşedintele Sindicatului 
Alimentar 
N, A. Călinescu 
Preşedintele Sfatului 
Negustoresc 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
În numele micilor morari din jude- 
țul Bălţi, Soroca, lotin şi Orhei, Aso- 
ciația mieilor morari din Nordul Ba- 
sarabiei, cu prilejul votării nouii 
Constituţii, exprimă Majestății Voas- 
tre cele mai respectuoase şi calde oma- 
gii şi asigură pe iubitul Suveran de 
lot devotamentul şi credința  nestră- 
mutată, urându-Vă succes în opera în- 
treprinsă peniru consolidarea ţării şi 
gloria neamului românesc, Să trăiţi 
Majestate! 
Preşedinte, Vladimir “Hagiculev 


Majestății Sale Regelui Caro! II 


Din îndepărtata Sighişoară, 
şugărimea conștientă şi 


mește- 
iubitoare de 
neam, Vă trimite, Majestate, nesfârșite 
urări de sănătate, pentru chipul cum 
Sa rezolvat o cauză a naţiunii. Sun: 
tem alături de Marele Nostru Rege, 
gata oricând să ne sacrificăm  pen- 
tru EL 
Rudolf Landt, 

Preşedintele Uniunei generale a 

micilor industriași, filiala Sighişoara 


Majestății Sale Regelui Carol II, 


Membriii Uniuni generale a micilor 
industriaşi şi meseriași patroni, filiala 
Braşov de sub preşidenţia d-lui - Al. 
Samoil, sărbătorind 10 ani dela înfi- 
ințarea filialei Braşov, îşi îndreaptă 
gândul lor către Majestatea Voastră, 
ocrotitorul meşteşugărimii române, a- 
sigurându-vă de tot devoiamentul lor, 

Să trăiţi Majestate! 

Președinte, D. Noian 


Majestății Sale Regelui Carol II, 
Sfatul  Negustoresc, secţia  Satu- 
Mare, cu adânc respect şi cu încre- 
dere în viitorul ţării noastre aduce o- 
magiile sale la picioarele Tronului şi 
urează viață lungă şi Domnie fericită 
Creatorului României Nouă, bazată pe 
noua lege fundamentală, 
Trăiască Majestatea Sa Regele, 
Trăiască România Nouă 
Sută Dumitru, preşedinte 
Singer Ferdinand, secretar 


Majestății Sale Regelui Carol Il, 
Comereianţii şi industriaşii constăn- 
țeni votând cu mare entusiasm noul 
pact fundamental, care cheamă la 
viaţa publică negustorimea şi indu- 
striaşii români, în şedinţă solemnă 
sărbătorind acest mare aci naţional, 
gândul lor se îndreaptă plin de admi- 
raţie şi de profund respect către Ma- 
iesiatea Voastră și roagă pe bunul 
Dumnezeu să Vă aibă în sfânta Sa 
pază, pentru binele ţării şi Dinastiei. 
Şă trăiţi Majesiate, 
Preşedintele Sfatului Negustorese 
Gheorghe Stetzcu 


 ———————————— — 


E 
= n a E RR E = 


NU 


BERI tie Zapp aut: e. 2 + ere EDRID 


JIDANII 

din presa sportivă întrebuinţea- 
ză o tactică specială când este vor. 
ba să scoată din circulaţie un ele: 
ment românesc de elită: se pun toţi 
de acord şi-l înjură sistematie fie 
că joacă bine, fie că joacă rău, pâ- 
nă ce reuşesc să sădească dispera- 
rea şi neîncrederea în sufletul ce- 
lui atacat. 

Exemple: î) In primăvara anului 
trecut, toate javrele perciunate se 
înţeleseră să-l distrugă pe Sfera, 
duca băiatul cu însufleţire, juca 
bine, corect; pentru gazetele semi- 
te Sfera juca prost, indolent, bru- 
tal, In momentul în care le-âm di- 
vulgat tactica printrun articol 
seris în Buna Vestire, javrele au 
tăcut. 

2. In toamnă s'a organizat 0 ea- 
bală asemănătoare contra lui Petea 
Vâleov. Excelentul căpitan al Ve- 
nusului era pentru jidovi: bătrân, 
bolnav, lipsit de simţul asociaţiei în 


joe ete. Dupăce camaradul 1. Bălea. 
nu l-a pus la punct tot în Buna Ves 
tire, jidovii au tăcut. 

3. In prezent maitia dă atacuri 
disperate lui Gain. După partida 
frumoasă pe care a făcut-o Dumine- 
că, Gain a fost înjurat în toate chi- 
purile de jidovi și jidoviţi, Dece? 
Findeă Gain e român şi ameninţă 
locul lui Juhasz în naţională. Sau, 
poate, jidovii vor să-l înfigă pe Iu- 
hasz la Venus în locul lui Gain, 

Le atragem atențiunea că dacă 
vor continua în felul în care au în- 
ceput, îi vom scoate de urechi din 
hrube şi le vom corecta în publie in. 
firmităţile congenitale ale sufletu- 
lui lor bolnav. 


V. P. 
LIGA DE SUD 


în şedinţa de Marţi a respins con- 
testația pe care grupările Venus, Col- 
ea, Viforul Dacia și Izbânda o (ăcu- 
seră contra alegerilor din toamnă dela 
Districtul Bucureşti. 

Ne interesează foarte mult felul în 
care Liga îşi va motiva sentința atât 
de antijuridică, Menţionăm însă fap- 
tul că eternul nostru personaj N. UR- 
ZICA a tăcut opinie separată, fiind 
de părere să se admită contestaţia, E 
o atitudine care, oricât ne-ar mira, ne 
încântă şi aşează pe autorul ei într'o 
lumină simpatică, Deaceea îi promitem 
că-l vom lăsa în pace atâta vreme cât 
nu va mai face nici o boroboaţă. 

Ca informaţie: sentința Ligii va fi 
apelată la comiteiul federal, 


MILICA TEODORESCU 

învingând la Milano pe italianul Al- 
do Linz prin k. o. tehnic în repriza III 
şi-a netezit drumul spre titlul  euro- 
pean, 

Impresia produsă de lânărul nostru 
compatriot a fost pur şi simplu for 
midabilă. De altfel victoria. a fost 
scomplată, «<Milică» fiind prezentat de 
ziarele italiene, înaintea  matchului, 
drept campionul virtual al Europei. 

Imediat după match campionul nos- 
tru a semnat un nou angajament, pen- 
tru 24 Martie a. c, când va întâlni, tol 
la Milano, pe italianul Crespi. 


IN ŞEDINŢA DISTRIC. 

TULUI 

luându-se în discuție, ieri seară 
după ce delegaţii grupărilor au fost 
adunați cu japea— poblema dispu- 
tării campionatului juniorilor s'a 
ajuns la hotărârea ca cele 12 etape 
fixate anterior să se dispută în a- 
fară de Duminicii şi sărbătorile dis. 
ponibile și în 3 zile de lucru, anume 
Miercurea, 


Primăvară se regenerează organismul! 
La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


De vânzare în principalele magazine de coloniale din București și provincie 
Depozit: Bucureşti, Str. Cobâlcescu No. 29 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza şi cu ulei de măsline 
Întrebuințați untdelemnul „MANOL“ pentru a vă convinge de 
calitățile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


îNiatesai PEAFECT RAFINAT — UȘOR DIGESTIBIL — GRAS DECI ECONOMIC 


Preparaţi-le cu untdelemnul: 


CONȚINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


Dă 
3 
l 


Cupa mon ială 


Federaţia de foot-bail 
nu se desminte! 


După cum se ştie Franţa organizează în luna lunie campionatele de 
(oot-ball pentru cupa mondială, Indiscutabil un eveniment din cele mai inte 
resante acest turneu al foot-ball-ului depe glob, disputat din patru în patr» 
ani şi menit a încorona pentru o durată oarecare soccerul unui.colț din lume 
ridicat la maximum-ul potențialului de progres, 

Ne amintim de succesul din 1934 al federaţiei italiene, o organizatoare 
fără reproş. De atunci şi până astăzi soccerul italian a deţinut o supremație 
neturburată nici măcar de înfrângerea întâmplărilor, (3—2) după o partidă 
magisirală, a azzarilor, din partea naționalei engleze, la Londra. 

In curând, joute-le medievale îşi vor regăsi strălucirea la Paris sub masca 
campionatelor Cupei mondiale de foot-ball, 

De luni de zile federaţiile participante şi-au fixat un program minuțios a 
«naţionalelor». 

Ne cad zilnic telegrame din străinătate, 
Franţa a jucat cu Italia; Franţa a întâlnit Belsia; 
match cu Austria. 

Aşadar Franţa organizatoarea cupei mondiale se pregăteşte intens, călin- 
du-se în matchuri grele pentru întâlniri dificile, Şi, soccerul nu e din cele mai 
bune depe continent. Dar e prestigiul acestui popor care cu ocazia unui eve: 

niment ca acel pe care-l găzdueşte nu vrea să se arate întârziat în politica 
modernă a sportului, Deci Franţa e încurând pregătită, Precizăm: campiona- 
tul divizionar francez n'a fost suspendat în timpul acestor antrenamente, Sa găsit 
o modalitate ca jocurile să se dispute de asemenea manieră incât să nu execlu: 
dă matchurile internaționale care au ca obiectiv selecționarea celei mai bune 
reprezentative, antrenarea ei într'o anumită concepţie de joc şi stabilirea o- 
mogenității necesare între echipierii ce intră în constituirea ei. Asta în 
Frania Pe 

Germania urmăreşte cu grijă acelaş program bogat internațional încă de 
acum câteva luni, PE 

Austria angajează una din cele mai bine cotate formaţii de club depe con: 
tinent: pe Gradjansky — care a și învins'o — pentru un joc uilerior cu 
Franța. 

Jugoslavia îşi suspendă activitatea campionatului Duminica aceasta pen: 
iruca concentrarea, antrenarea şi apoi selecționarea echipei sale naţionale să 
nu întâmpine nici-o dificultate, 

Pregătiri, pregătiri, pregătiri! 

Iar la moi nimic. 

Inactivitate absolută pe acest teren al pregătirilor peniru Paris, 

Inactivitate şi încredere. Domneşte un optimism masiv, 

Toţi lederalii noștri își amintesc la culcare — când vin la birou — cu 
Românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă, «N'o să mâncăm noi bătae toc- 
mai dela Argentina. Noi care-am fost bătuţi greu de... Lituania»! 

Şi somnolenții dela F, R. F. A., scuturați de servitorul care le serveşte o 
cafea dulce şi cu rom — se cufundă în acelaş optimism neproducător şi co- 
mod. Imagini seducătoarele magnetifeoză imaginație: Paris, hotel Ritz, Mont 
martre banchete bombardate de sgomotul destupării râurilor de gampanie 
recepții, decoraţii. Şi apoi la Colombes România bate Italia cu 13—0 şi jucă 
torii noștri: Dobay, Schwartz, Juhasz, îi desbracă pe Meazza, Piola şi Ferrar. 
de chiloți şi le iau şi mingea!! i 

In fine România câștigă cupa mondială fiindcă s'a constatat că e cea ma 
«oaţă» în foot-ball, - 

<Treziţi-vă domnule federal; vaşteaptă conița cu masa. De-un ceas sbăr- 
nâie la telefon şi dvs. m'auziţi», 

Calm şi botos, oficia] în ţinută, domnul federal coboară scara și face din 
maşină declaraţii presei sportive. 

E singura activitate, a insectei federale;  efemeridă în muncă, ea face con- 
curență lui Mathusalem în stagiul demnității din F. RF. A, 

Campionatele de Ioot-ball bat la ușă, 

Ne aflăm într'o stare deplorabilă: ne vom face de râs şi la Paris ca și 
aiurea, Ca întotdeauna. E drept că prin Maiu vom avea una sau două întâl- 
niri internaționale, de formă, Dar procedeul seamănă prea mult cu şcolarul 
care învaţă în ajun de examen — ca să avem încredere în el, 

Vom Îi iar prinși cu lecţia neînvățată. 


Uneori  reportagii  detailate: 
Franța va disputa un 


Mircea Pop 


[i 


Se o 


Lucian Gruia grav accidentat 
la antrenamentul de ieri 


Eri după amiază, gruparea cam- 
pionilor a fost supusă la un sever 
antrenament condus de Janossy. Accidentul nefericit al lui Gruir 

In timpul antrenamentului, extre- | foarte asemănător celui al lui Ene 
mul dreapta al Venusului Lucian|a fost urmat de rănirile uşoare ale 
Gruin a avut o ciocnire violentă |lui Sfera şi Petea. 
cu Straja care a jucat alături del In formaţia de Duminică a Venu: 
Colea fundaş stânga. gului, în contra Vulturilor din Lu: 

In ciocnire Gruin sa ales cu o|goj, Ene va înlocui pe Gruin, 
gravă fractură a tibiei şi peroneu-| E mai mult ca probabil ca Băr 
lui la unirea treimej inferioare cul|buleseu să joace extrem  dreapts 
cea mijlocie. In această. stare Gruin iar Ploeşteanu half dreapta, 


Turneul lui Wolverhampton 
Wanderers definitiv fixat 


După cum se ştie dr. Fodor, dele- 
kat din partea federaţiei maghiară a 
lost recent la Londra pentru a per- 
fecta un turneu al echipei engleze 
Wolverhampton Wanderers în Capila- 


a iost transportat imediat la cli 
Dica dr, Amza Jianu, 


la ţării sale şi-n alte oraşe din Eu- 
ropa, 

Hinerariull englezilor urma să je 
ulterior fixat. Aflăm acum că el va 
avea următoarele elape: Budapesta, 
Praga, Katonice, Paris, Anvers, 


Jugoslavii la modă 


Gradjansky va juca 
şi-n Bulgaria 


Gruparea Gradjansky e actualmente 
considerală ca cel maj bun  sparine- 
pariner depe continent. In urma jocua 
lui excelent al sârbilor contra naționalei 
Austriei pe care-au învins cu 2-1, 
Gradjansky a primit un angajament 
peniru un joc cu reprezenlaliva Ce- 
hoslovaciei la 23 Marlie, 


In fine, federaţia bulgară a făcut cu- 
noscuț grupării din Zagreb că e dispu- 
să a-i opune naționala Bulgariei la 
7 şi 10 Aprilie pentru antrenament, 
Gradyansky urmează a primi 50,990 
lepa (aproape 70 mii lei) în afară de 
întreținere şi cheltuelile de transport, 


ECONOMICE - FINANCIARE! 


Şedinţa Consiliului 
superior bancar 


Consiliul superior bancar s'a într” 
nit eri seară, sub preşidenţia d-lwm 
Mitiţă Constantinescu, guvernato- 
rul Băncii Naţionale, 

Au participat d-nii Eugen Savu, 
Victor Slăvescu, IL. Mitilineu, Paul 
Porumbeanu, I. Aronescu şi Virgil 
Petrescu. 

După rezolvarea unor chestiuni de 
ordin administrativ, consiliul a solu- 
tionat diverse procese verbale de 
contravenţie şi cereri de ale băn- 
călor. 

LICHIDARI AVERTISMENTE 

Sa trecut apoi la. lichidarea ur- 


mătoarelor instituții bancare: Ban- 
ca Constanța — Constanţa; Banca 
Siretului — Siret şi Casa de Depu- 
neri a oraşului Rădăuţi. 

Toate aceste instituții de credit 
sau făcut vinovate de abateri gra- 
ve şi repetate la dispoziţiunile le- 
gii bancare. 

Tot pentru abateri, dar mai puţin 
grave, au fost avertizate următoa- 
rele bănci: Banca Noastră, S. A. Ga- 
iați, lichidatorii Băncii Comerciale 
din Panciu şi lichidatorii Soc. Che- 
reluşana. 

—D——— 


Ce mărfuri sunt 


autorizate 


ia import 


Hotărârea comisiunii superioare de 


conting 


Ca urmare la ordinul circular te- 
legrafie Nr. 471371 din 13 Martie 
1936, în legătură cu aplicarea nou- 
lui regim al comerțulu; exterior şi 
față de adresa cu Nr. 214932 din 16 
Martie 1938 a Direcţiunei Reglemen 
lării Comerţului Exterior se aduce 
la cunoştinţă următorea deciziune a 
Comisiunei superioare de contingen 
tare; 

«Mărfurile reintroduse sub regi- 
mul comertului exterior prin I. D. 
R. Nr. 1178/938, expediate din străi- 
nătate direct în România până la 
data de 12 Martie 1938 inclusiv şi 
intrate în ţară până la data de 12 
Aprilie 1938 iclusiv, sunt autoriza- 
te la import, fără dutorizaţie de im- 
port, plătind bineînţeles taxele de 
autorizație. 

«Autorzaţiile speciale L. emise de 
direcţiunea Reglementării comerţu- 
lui exterior până în ziua de 11 Mar- 
tie 1935 inclusiv sunt considerate ca 
având viza de transfer mărfurile 
putând fi importate în termenul 


16 Martie 1938 
CURSUL DEVIZELOR 


Paris 3.20—3.33 
New-York 98—109 | 
Lendra 190 —590.39 
Olanda 54,50—55,50 
Elveţia 2275—23.20 
Bruxeljes 16.85—17.— 
Varşovia 18.65—19.05 | 
alia 3.19.66—5.19.66 
Pengoe 20.50 —27.50 
Viena 23—24.50 
Ker, 344—351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 380), 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 
NAŢIONALA 


Fres, Îres. 
Lira Palestineană 


3,20—3,35 
491—501 (x) 


DELA CER. 


PRESCHIMBAREA ABONAMEN- 
TELOR DE REZERVAREA 
LOCURILOR LA RAPIDE 


La 31 Martie expiră valabilitatea abo- 
mamentele de rezervare a locurilor 
trenurile! rapide. 

Direcţiunele centrale şi inspecțiile ex- 
terioare C., F, R. vor înainta de urgență 
tablouri cu cei ce au dreptul la aceste 
abonamente, 

Sunt îndreptățiți membrii consiliului 
de administrație al C.F.R, directorul şi 
subdirectorii generali, directorii şi sub- 
directorii de serviciu, şefii de serviciu, 
inspectorii generali de control, înspec- 
lorii conducători ai inspecțiilor de miş= 
care tracțiune, ateliere şi întreținere, 
organele de control pe baza de tablouri 
aprobate de directorul general, foştii 
miniştrii de comunicaţii şi foştii direc- 
tori generali. 

Pentru aprobările 
se va proceda la fel, 


PETRI DEAD OI IEEE: EEE SEE 
S'au făcut mari schim- 
bări la cabinetele de 
instrucție depe lângă 
Ttribunalul Ilfov 


Ministerul justiţiei a tăcut ur- 
mătoarele schimbări la cabiete- 
le de instucţie de pe lângă Tri- 
bunalul Ilfov: 

La cabinetul II, d. jud. Const. 
P. Bădescu în locul d-lui jud. 
Const. Lazaroneanu. 

La cabinetul III, d. ing. Ovi- 
diu A. Sachelarie, în locul d-lui 
jud. Eug. Enescu. 

La cabinteul IV, d. jud. L Si- 
mionescu-Anastasiu în locul 
d-lui jud. Aex. Mitulescu. 

La cabinetul V, d. jud. loan S. 
Manea în locul d-lui jud. Mircea 
V. Tretinescu. 

La cabinetul VII, d. jud. Va- 
sile V. Loghin, în locul d-lui jud. 
loan P. Stiinesen. 


la 


speciale din trecut 


entare 


Reluarea navisaţiei 
pe Dunăre 


Incepând de Luni 28 Martie 
pleca spre Galaţi şi de Joi 31 Mar- 
tie spre Baziaş, primele vapoare de 
pasageri, rcluându-se astfel naviga- 
ţia pe Dunăre. 

—— ———— X=——=>—— 


Comercianţii care nul 


şi-au pus numele pe 
firmă vor ti sancționaţi 


Expirând termenul de o lună acor- 
daţi de ministerul industrie şi comtr- 
jului,, pentru ca industriaşii şi comer- 
Cianţii să-i treacă în întregime, pe 
firma exterioară, în limba română şi 
în mod visibil numele şi pronumele 
proprietarului fondulu, de comerţ, se 
aduce la cunoştinţa acestora că cei ce 
vor fi găsiţi că nu sau conformat a- 
cestor dispoziţiuni, Î sancţionaţi. 

Totodată, în 


vor 
se ma pune 
pentru ultima dată că toti vânzătorii, 
comercianții şi idusiriaşii, să afişeze 
preţurile de vânzare ale mărfurilor, a- 
tât în vitrine cât şi în interiorul loca- 
de ri- 


vedere 


lurilor, contrar vor fi pasibili 
sorile legi speculei ilicite. 


—— ===> X———=——— 


valabilității autorizaţiilor de im Iota apeior Dunării 


port. 

“Firele de bumbac dela art. 508- 
515 precum şi firele de lână de la 
art, 140—146, autorizate la import în 
trecut pe baza ordinului Direcţiu- 
nei Vămilor date pe baza adreselor 
Diecţiunea Industriei, expediate din 
străinătate direct în România până 
la data de 12 Martie 1938 inclusiv 
şi intrate în ţară până la data d 

ie 1938 inclusiv, sunt auto- 
rizate la Import, fără autorizaţie .- 
import, 

În consecinţă la impartr 
mărfuri se va ţine seamă de hotă- 
rirea de mai sus, 

Perceperea taxelor de autorizaţie 
Se va face cu respectarea dispoziţiu- 
nilor art. 30 din legea vămilor. 

La importul firelor de bumbae şi 
lână din categoria de mai sus se va 
pretinde ca şi în trecut dispense de 
autorizaţii de import. acordate de 
Direcţia Vămilor conform  ordinu- 
lui circular Nr. 66200-937. 


BURSA 


kor Suedeze 
Lira italiană 


25,33—23.83 (x) 
519.66—519.66 (x) 


Zloţi 18.53—19.95 (x) 
Olomane 92—83 (x) 
Belyas 16,65—17. (x) 
Ke. 3,44—351 (x) 
Schillingi 23—24.50 
Elveţia 22,75—23.20 (x) 
Dolari 1$2—192 
Olanda 45 80—55.89 (x) 
Dinari 28.98—3.05 
Pengoe 26.50—27.50 
Drachma 99.105 —1.102 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 380 atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 6,30—6.75 
Lire sterline aur 1600 —1640, 
Dolari 195—295 
Florin Olandez 110—129 
Napoleon 1300—1340. 
Leva 160—175 
Shilingi 32—34 
Zleţi 32—34 
Rentenmark 41—43.3 
Pengoe 35—37 
Olomane 116—124 
Lire sterline 1990—10530. 
Ke. 6—6,50 
Elveţia 45—47 
Dinari 390—419 
Ilaliene 89—8.35 
Drachma * 143—165 


iN FURI URILE ROMANEŞII 


| | Porturile 15,u.| aa ul. | 
1ibBariai se 1::939 347 
2 |Drencova . . ..| 290 2%6 f 
3iOrşova « . e. .| 360 62 i 
4 |T. Severin. .. „| 4:4 434 
5iCetatea ,.. ..| 390 405 
GiCalajat .,. | 380 39: 
7 IBechiei: „aa 352 3-5 
8 Corabia ..%:2. «e. 327 31 
9|T.-Măgurele , ,,| 300 314 
10 (Zimnicea . , ,.| 330 305 
li Giurgiu . ...". . 333 36. 
12 Oleniţa . . e :.. 1 323 341 
13 Călăraşi . .... . 295 314 
14 |Cermavodă «..,| -t6 31: 
15 [Hârşova « « e e. .| 330 34: 
16IBrăia. ,. se e 1 :300 318 
17[Galaţi, . . ... «| 295 304 
iSiTulcea, e « «e <..| 201 207 
I9|ismzil . . . . . | 187 190 
20 Chilia ... . .. . . 112 113 


Li 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re- 

produce. Aparate şi articole 

pentru Foiografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 


Co e aste! aaplgete! 


vor | 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lei 16 Pânză Natura'ă Subţire 
29 Pânză Naturală 


extra groasă 


33 Chifon % e. bt 
39 Chifon zu Superior 
42 Chifon Madapolam 
39 Gradel 2: „atu 
76 Pânză » Șeareealuri 
115 Vânză »earceaturi 
24 Se vete Pentru masi 
13 Câr pt p inci 
28 Batist aci pari 
59 Pupluiu Pen, mie 
98 Dejalen ep, 
20 Batiste „sunutent 

9 Batisre 
20 Cioragi 
29 Chiloţi 
3a 59 Pânza pene „e 
„ 119 Perdele 2, clu 


„360 Mătase zilei 


180 cm. lat 
Exp, provincie contra ramburs. 


p 


Lei 


? 


p 
» 
„ 
» 


Li 


iz 
i băteşt 
durabili 


ltima expresie de cali- 
tate şi eleganţă: Cutia 
cu țigarete „Carol II“. 


n dă. 


ultimul Succes af 
ca crt 


"ŢIGAR ETA 


GAROLII 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cămăşi, cravate, pijamale 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toatemagazinele cu aceleaşi articole 


N i k y“* 


DUMITRU BORCEA Bucureşti Tel. 3.21.66 Calea Victoriei 114 


Se poate evita 
ca să nu suferim? 


Desigur, de exemplu de 
reumatisme... a căror a- 
gravare se face să [ie re: 
simțită dela începutul 
sezonului ploios. 

Este suficient pentru a- 
ceasta de a lua în fiecare 
seară o linguriţă de Uro- 
donal în puţină apă. Se 
mai poate să [ie ameste; 
cat cu vin și cu infuziuni, 
Urodonal îndepărtează 


suferinţa și reînviorează 
organismul. 
Avem nevoe mai ales în 
timpul iernii. 

LA FARMACII ȘI DROGUERII 


Răspândiţi 


„Buna Vest re“ 


Sosele naturale 


Căile de comunicaţie sunt necesare 
pentru viaţa şi prosperitatea unui 
stat, în aceiaşi măsură în care 
sunt arterele pentru sănătatea şi 
viața unui om, Confirmarea strălu- 
cită a acestui postulat, ne-o dă fap- 
tul că Marea Britanie şi Italia au 
căzut astăzi, de acord din nevoia 
absolută de a asigura libertatea si 
securitatea comunicaţiilo» cu impe- 
riile lor coloniale. 

Ţinând seama de legile proporţie! 
în analiza pe care o facem faptelor 
şi stărilor de lucruri afirmăm, fără 
putinţă de tăgadă, că sărăcia şi pă- 
răginirea materială a judeţului 
Fălciu îşi are izvorul şi în lipsa u- 
nox bune căi de comunicație (Care 
sunt în ăcelaş timp, lesnicioase mlj- 
|toace de difuzare a culturii şi bu- 
nurilor civilizaţiei), 


hețiuerea autorizaţiilor de import 
din Austria 


Direcţia reglementării comer-. Austria, încă „eeliberate, să fie 


țului exterior a dat dispoziţii ca 
toate autorizaţiile de import din 


reținute, până la noi dispoziţii, 
la birourile unde se află. 


Nesociabilifafea Lucrările comisiei 


Schilinsului 


Unele ziare uu publicat infor- 
maţiunea că Banca Naţională a 
României ar fi suspendat nego- 
ciabilitatea Schilingului. 

Această ştire nu corespunde 
realității Banca Naţională a Ro- 
mâniei nu a luat nici o măsură 
pentru modificarea regimului 
actual al Schilingului. 


pentru încadrarea 
personalului 
românesc 


leri sa întrunit la ministerul 
de industrie şi comerț comisiu- 
nea superioară centrală pentru 
încadrarea personalului româ- 
nesc, 


Şedinţa delegaţiei 


„ Delegaţia economică a guvernului a 
ținut eri d, a, şedinţă la 'preşidenția 
consiliului, 

Delegația a fost prezidată de d. Gh, 
Mironescu, ministru de stat, 

Au participat d-nii:  C, Argetoianu, 
ministru de industrie și comerț; Mircea 
Cancicov, ministrul finanțelor; C. An- 
gelescu, ministrul comunicaţiilor;  lo- 
nescu-Siseşti, ministrul domeniilor şi a- 
griculturii; Voicu Nifescu, ministrul 


muncii; Miliţă Constantinescu, guver- 
i 


natorul Băncii Naţionale şi Em. Marian 
secretarul general al ministerului de 
industrie şi comerț. 

Delegaţia a studiat situația economi- 
că creiată de «nouile evenimente înter- 
naționale și măsurile ce urmează a fi 
luate pentru comerțul nostru prin în. 
globarea Austriei la Germania. 

Printre alte hotăriri luate e și aceia 
ca pe vilor să nu se mai aprobe nici-o 
compensație în afară de cazurile când 

| importat priveşte apărarea națională, 


Timp de aproape 4 luni, în fiecare 
an, timpul ploilor, zăpezilor și noroa- 
ielor legătura satelor și târgurilor cu 
capitala judeţului es:e suspenila ă. Ea 
se face cu mare greulate cu sania și 
căruţa chiar acum în Martie, actualul 
prefect, d. colonel ÎI, LAZAR, voind 
să cunoască judeţul a recurs la căruță, 
Automobilul răzbate pe ici, colo, dis: 
lanţe mici şi pe coama drumurilor, 


O SOCOTEALĂ BA- 
BEASCA 


Cauza? Nici un prefect dela răz= 
boi încoace ma fost preocupat de 
problema căilor de comunicație, tn 
chip sertos. Acelaș prefect, însă, de 
la 1919 şi până astăzi a încasat sa- 
lar în valoare de aproape 10 milioa- 
ne, Drestând servicii de birou şi iîn- 
specții în județ anunţate şi organi- 
zate, în prealabil, cu gând politie. 
Pentru şosele nu s'a cheltuit nici Ju. 
mătate din suma de mai sus, 


Cine vrea să cunoască ce-a Insem- 
nat gospodărie în concepția unui 
prefect al democraţiei integrale, să 
vină să vadă șoseaua de pe Sărata, 
care leagă sudul județului prin Ivă- 
nești cu Huşii. Nici o zare de pialră. 
Sanțurile astupate, una cu pămân- 
tul. Podurile distruse în întregime. 
Căruţele trec pe delături prim PA- 
râu. Sau e bine să se știe că atunci 


Oficii de plasare a muncitorilor 


din toate oraşele 


Ministerul muncii face cunoscut că, 
pentru a înlesni punerea în contact 
a ofertelor cu cererile de lucru, a în- 
ființat 56 oficii de plasare — care 
funcționează în următoarele oraşe : 

Bucureşti cu 4 secțiuni şi anume: 

a) pentru meseriaşi şi lucrători ca- 
lificați; b) pentru muncitori  necalifi. 
cați (ambele în str. Sf. Voevozi 18); c) 
pentru funcționari particulari (comer- 
ciali, bancari, industriali, etc) în Spia- 
iul Indepndenței Nr. 68 şi d) pentru 
personal de serviciu casnic (femei) - în 
sir. Vasile Conta Nr. 9. 

Arad, Brăila, Botoșani, Bălți, 
şov, Bacău, Bazargic, Craiova, 
stanțfa, Cetatea Albă, Cernăuţi, 
Câmpulung-Bucovina, Deva, Focşani, 
Galaţi, Târgoviște, lași, Chişinău, 
Lugoj, Oradea,  Ploești, Piteşti,  Ră- 
dăuți, Satu-Mare, Sibiu, Sighet, 1. 
Severin, Timişoara şi Turda. 

Pentruca aceste oficii să-şi îndepli- 


Bra- 
Con= 
Cluj, 


când plouă distanța de 4 klm. gara 
Bogdăncşhi—Ty, Vălciu, se face în 2 
ore. Acum doi ani, din ordinul nu 
ştiu cui, a fost scos şi cărat pământ 
pe şosea, în loc de piatră. Ori, să se 
încumele tot pe vreme de ploaie, ci- 
ne are curaj prin satul Gorban, pe 
dealurile Coziei şi  Răducăneni, pe 
unde trece o şosea de mare impor- 
tanţă: şoseaua Huși-laşi. Numai şan 
țuri în trupul şoselei şi gropi. 80 de 
kim. pe vreme frumoasă se fac cu 
maşina în 7—8 ceasuri, 


DESPRE DEALURILE | 
FĂLCIULUI 


Dacă în fruntea judeţului ar n 
fost gospodari şi nu politicieni îu-| 
conjurati de clientelă electorală, eu | 
foarte puţine parale am fi avut şo 
sele bune. Ţinutul Fălciului, atâta 
cât estă el în actuala delimitare 
geografică, e numai dealuri. Unele 
din aceste dealuri sunt adevărate 
burdufuri de piatră. Bacalu, Urst, 
Gorban. Până chiar şi dealurile Co- 
păcenii, din regiunea de sud, conţin 
sute şi mii de.vagoane de piatră. 

Ceeace este esenţial pentru o bu- 
nă şosea avem aici. Numai că pia- 
tra nu vine singură pe şosele, Ea 
aşteaptă gospodarii de mare elan şi 
dragoste. Aşteaptă oamenii faptei 
Dlină de rod. 

In reportazgiile viitoare vom serie 
despre şcoli cari se dărâmă, biserici 
neisprăvite, spitale şi băi. 


Constantin Onu 


nească misiunea lor, sa făcut 

atât la patroni cât şi la salariaţi, 
ori de câle ori este cazul, să recurgă 
numai la serviciile lor servicii ce 
le stă oricând la dispoziție în mod ara 


apel 
ca 


„uit, 


Prin publicații în ziare,  înştiinţări 
afişate în tramvaele din Capitală, fir- 
me'puse în piețele publice în diferite 
oraşe, adrese călre întreprinderile  in- 
dustriale şi comerciale, etc,, precum şi 
prn comunicate la radio şi alte mij- 
loace de propagandă, ministerul muncii 
sa străduiț să facă oficii, a căror acti. 
vitate este condiționată de frecvența 
relațiilor între oficii, pe deoparte şi pa- 
troni şi salariaţi, pe de altă parte, 

Ministerul -muncii  reînoeşte --pe 'a- 
ceastă cale, apelul pe care la făcut 
călre întreprinderile de orice el - pre- 
cum şi către salariaţii şi lucrătorii cari 
caulă de lucru, să se adreseze oficiilor 
de plasare mai sus arălale, 


2 


Cumpărând 


Incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8. TELEFON: 


Delicatese, 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


C oloniale, 


Blănăria “LEOPARD” | 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


215.54 
Vinuri 


G.A.vV 


“Cumpărati 


„Librăria Academică” 


54 Calea Victoriei 54 
In iață Îi iată Teatrului m Naţional i 


i CULESCLUI 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stoie şi mătăsuri pentru sezonul 


de Primăvără . 
ERETURI CONVENARILE ic ini Ca 
DU te 2-2 


ci 


ES 
exemplare superbe, vă puteţi procura 
convenabil, dela 


Blănăria 


Costică Mihailescu 
Sir. Coiţei No, 44 bis. fostă Stimțiloy au. 


Modiiicarea unor disnoziţiuui 
din legea de unificare a asi- 
urărilor sociale 


— ra (Ul decretului 


In «Monitorul Oficial» de ieri a a. 
părut urmălorul decret lege, prin care 
se modifică unele dispozițiuni din legea 
de unificare a asgurărilor sociale, pre- 
cum urmează : 

ART. 1. — In caz de dizolvare sau 
descomplectare a consilhului de admi- 
nistraţie al une: case de asigurare, până 
la constituirea unu; nou consiliu, mi- 
nistrul muncii va numi o comisiune 
interimară, având compunere şi atri- 
buţiuni ca şi consiliul ales. 

ART, II. — Mandatul membrilor in 
consiliu de adminsitraţie al: Casei cen- 
trale a asigurărilor sociale expiră o- 
dată cu mandatul adunării generale, 
care i-a ales. 

Până la constiiuirea unei noui adu- 
nări generale, care urmează să facă 
alegerea unui nou consilu de admi- 
nistraţie, ministrul muncii va numi un 
consiliu de administraţie. mterimar, a- 
vând aceiaşi compunere şi atribuţiuni 
ca şi consiliul ales. 

ART. III. — Reprezentanții caselor 
da asigurări sociale în adunarea gene- 
rală a Casei centrale a asigurărilor 
sociale, vor putea fi desemnaţi şi de 
comisiunile interimare ale caselor de 
asigurări sociale, în cazul când con- 
siliile de administraţie ale acestor case 
S'ar găsi dizolvate, În acest caz, man- 
datul este valabil numai până la de- 
semnarea unor noui membri de căire 
viitorul coneiliu ales. 


| 


lege — 
ART, IV. — Când adunarea gene- 
rală s'ar găsi disolvată, bugetul »asei 
centrale şi bugetele caselor de asigu- 
tări sociale vor fi aprobate de consi- 
liul de administrație al Casei centrale 
a asigurărilor sociale, 
ART. V. — In caz de 
adunări; generale, precum 


disolvare a 

şi în caz 
de vacanță provenită din demisie, de- 
ces sau orice altă cauză, membrii pa- 
troni şi salariaţi din comisia superi: 
vară da control, din comisiunile de 
pensiuni pentru unvaliditaie şi acei- 
dente şi din comisia de apel de pe 
lângă casa centrală a asigurărilor so- 
ciale, vor fi: numiţi de ministrul mun- 
ci, prin decizie ministerială, 

In acest caz. numirea este valabilă 
numa; până la convocarea celei mai 
apropiate adunări generale şi desem- 
natea unor nouj membrii. 

ART. VI. — Membrii patroni şi sa- 
lariaţi din comisiunile prevăzute de 
articolul precedent vor fi plătiţi cu je- 
ion pentru şedinţele la care au parir- 
cipat. Cei din comisia de apel vor a- 
vea şi câte un supleant. . 

ART, VII. — Hotărârile data în in- 
tervalul dela 9 Februarie 1938 până 
în prezent, de către comisiunile de a- 
pel şi de către comisiunile de pensii, 
la care au participat membrii ale că- 
ror mandate au expirat, odată cu man. 
datul adunări, generale, care i-a desem- 
nat sunt valabil daie. 


20220 


Dacia 3 


—— —— 


ROMA, 17. 
Romei şi a ţării întregi pentru dis. 
cursul d-lui Mussolini, care a fost ra- 
dio-difuzat nu numai în Italia ci şi în 
numeroase țări străine, este din ce în 
ce mai înfrigurată, 

Pe principalele pieţe ale Romei şi 
ale tuturor orașelor din Italia, unde au 
Țost instalate amplificatoare, cetăţenii 
au încevut să se strângă cu mult îna. 
inte de începerea transmisiunii. 

La ora 16, urmat de miniştrii săi, d, 
Mussolini a intrat în incinta Camerei, 
primit fiind cu o înflăcărată manifes- 
lație de devolament din partea Adu- 
nării caşi a publicului din tribune, 

Şedinţa a fost deschisă apoi de pre- 
şedintele Camerei, care a dat cuvântul 
generalului Valle, subsecretar de stat 
al ministerului aeronauticei, 

Generalul Valle: a făcut o expunere 
asupra bugetului departamentului său, 
In clipa când generalul Valle a adus 
un vibrant omagiu eroicilor piloți ita. 
lieni, cari luptă în Spania naționalistă, 
Camera şi publicul din tribune au fi- 
cut o mare manifestaţie de recunoştin- 


Declaraţiile Ducelui 


nia, 
a urcă apoi la tribună în acla- 


D. MUSSOLINI 


mafiile deputaților şi publicului, rus- 
tind urmăloarea cuvântare: 


despre evenimentele 


din Austria 


«In zilele din urmă un mare eve- 
niment, care a schimbat harta po- 
litică a Europei, Sa desfăşurat: 
Austria a încetat să existe ca stat. 
Ea a devenit o parte din Germa- 
nia, iar plebiscitul dela 10 Aprilie 
va consâcra faptul împlinit. 

Drama austriacă n'a început de 
ieri, ci a început în 1848 când micul 
şi curagiosul Piemont a  îndrăsnit 
să braveze colosul habsburgic. Dra- 
ma a continuat după războiul mon- 
dial şi a durat 20 ani. Epilogul a 
avut «ritmul» rapid al forţelor ire- 
zistibile ale naturii şi a  suprins 
numai pe cei distraţi şi pe igno- 
ranţi. O privire repede şi retros- 
pectivă asupra acestor 20 ani ne 
arată în chip absolut lămurit că 


Plebiscitul d-lui S$ 


ceeace sa întâmplat trebuia fatal- 
mente să se întâmple şi că fluviul, 
în ciuda digurilor de hârtie ale tra- 
tatelor, trebuia să ajungă la văr- 
sarea sa. 

Actul de naştere al statului tede- 
ral austriac datează din 12 Noem- 
brie 1918, câteva zile după prăbuşi- 
rea imperiului habsburgic. 

Ori, prin primul său vot, consti- 
tuanta naţională a Austriei sub gu- 
vernul socialist Bauer-Renner, de- 
clara Austria ca parte integrantă 
din Reichul german cu numele 
<Republica Austriei germane», 

In continuare, d. Mussolini sa 
ocupat de evoluţia Austriei ca stat 
independent, şi de axa Berlin 
Roma. 


chuschnigg a fost 


o greşală 


Examinând situaţia din urmă, Du- 
iele a spus: 

Deodată se ivește ideea unui ple- 
biscit. In ziua de 7 Martie, la amia- 
ză, un om de încredere al cancela- 
rului Schusechnigg îmi cere părerea 
asupra plebiscitului şi asupra mo- 
dalităţilor sale. Era pentru întâia 
oară de mai multe luni. I-am răs- 
puns în modul cel mai categorie că 
este vorba de o greşeală. Această 
bombă vă va izbucni în mână, Ar fi 
de prost gust să mă laud cu această 
prevedere prea uşoară, Or, în cer- 
curile diplomatice şi ziaristice din 
lumea întreagă stăruese regretele, 
Polemicile şi avertismentele, Gră- 
mezi de cuvinte inutile, care nu o- 


prese istoria. 

Cereurilor mai mult sau mai puţin 
oficiale de dincolo de Alpi, care se 
întreabă de ce nam intervenit pen- 
tru a «salva» independența Austriei, 
le răspundem că nam luat nicio- 
dată un astfel de angajament direct 
sau indirect, scris Sau verbal. 

Austriacii, trebue s'o proclamăm, 
au avut totdeauna pudoarea de în- 
ţeles de a nu cere gesturi de forță 
Pentru a apăra independenţa Aus: 
triei, căci noi am fi răspuns că o 
independenţă care are nevoie de 
sprijinuri militare străine, împotri- 
va celei mai mari părţi din pro- 
priu-i pobor, nu este stabilă. Cei ce 


ltalia şi problema Anschlussului 


„Axa Berlin-Roma s'a dovedit solidă 


în acest ceas excepțional din storia 
lumei, Germaniei și a Europei“ 
— Detlaraţiile d-lui Mussolini în (amara italiană — 


(Rador). — Aştepturea | ță pentru voluntarii italieni din Spa- | rezistenţe la o intervenţie din par- 


tea noastră ar fi venit dela ei înşişi. 
POPORUL AUSTRIAC 
ERA FAVORABIL 
ANSCHLUSSULUI 
Intresul Italiei pentru  indepen- 
denţa Austriei federale exista, dar 
el se întemeia pe ideia inițială că 
austriacii voiau o asttel de inde- 
pendenţă, cel puţin în majoritatea 
lar. Dar, ceiace se întâmplă zilele 
acestea pe pământul austirac arată 
că profunda aspirație a poporului 
era în favoarea ansehlussului. Par- 


Există în lume indivizi atât 
de superiiciali şi de o ignoranță 
atât de tristă faţă de situaţia din 
Italia fascistă cari cred că ne-ar 
putea impresiona prin cifra glo- 
bală a milioanelor de germani 
şi prin prezenţa lor la frontie- 
rele noastre. Italia, Italia acea- 
sta, nu se lasă lesne impresio- 
nată. Cei care au crezut altfel 
nu au reuşit să ne impresioneze 
nici în timpul războiului din A- 
frica și doar erau 52 de state. I- 
talia are o voință dârză, un su- 
flet tare şi merge drept înainte. 
Suntem atât de puţin impresio- 
nați încât admitem în linişte că 
peste câțiva ani, prin simplul 
iapt al mișcării naturale a popu- 
laţiei, în timp ce noi vom îi 50 
de milioane, germanii vor îi 80 
de milioane, nu numai pe una, 


ci pe zece frontiere, printre care |: 
cea .a[ 


frontiera italiană este 
două popoare amice: o frontieră 


de neatins. In această privință] le, toate irontiere 


tizanilor supraviețuitori ai machia. 
velismului, pe care-l respingem, li 
se poate face observaţia că atunci 
când un eveniment este fatal, este 
mai bine ca el să se facă cu tine 
decât împotriva ta. 

In adevăr, ceiace sa îndepliniţ în 
Austria este o revoluţie naţională, 
iar noi italieni; suntem cei mai în- 
dreptăţiţi spre a o înţelege în exi- 
genţele sale istorice precum şi în 
metodele sale care par grăbite cum 
Sa întâmplat totdeauna în toate 
revoluțiile 


italia nu se lasă impresionată 


la putere, chiar şi atunci când a- 
ceastă atitudine ii aducea acu- 
zații absurde din partea adver- 
sarilor săi. 

Pentru noi fasciştii frontiere- 


D. HICLER.. 


ie, sunt sfinte: 


Fuehrerul a fost totdeauna cate-| nu se poate discuța asupra lor; 
goric chiar înainte de a fi ajuns frontierele se apără. 


Tăria alianţei itolo-germane şi uneltir ile 
lojilor masonice şi ale comuniştilor 


Când drama austriacă a 
ajuns în ultimele zile la 
actul al cincilea, adversa- 
rii mondiali ai fascismu- 
lui au pândit să vadă dacă 
nu a sosit în sfârşit prile- 
jul cel bun pentru a pune 

aţă în faţă cele două :a- 
gimuri totalitare şi pentru 
a sfărâma solidaritatea lor 
printr o lovitură care ar fi 
fost — să spunem lucrul a- 
cesta pacifiştilor de profe- 
sie — preludiul unui 
nou război mondial, Acest 
calcul al democrațiior, al 
lojilor francmasonice și al 
Internaționalei Il! este 
fals, o nădejde pur şi sim- 
plu copilărească. Era şi 
jignitor, căci arunca o 
umbră pe caracterul nos- 
tru şi pe inteligenţa noa- 


cunose pe austriaci ştiu că primele stră politică, 


INFORMATŢIUNI 


Ministerul de finanţe a întocmit 
un decret prin care se hotărăşte ca 
toate fondurile speciale să treacă 
dela data de 1 Aprilie 1938 la Cassa 
de Depuneri. 

Este vorba de fondurile extrabu- 
getare (fondul de rulment al arma” 
tei, diferitele taxe percepute de mi- 
nisterul sănătăţii pentru fondul sa- 
nitar etc.) cari vor trece direct sub 
controlul Cassei de Depuneri pen- 
tru o cât mai bună administrare. 


D. general I. Antonescu ministrul a» 
părării naţionale a semnat o deciziune 
prin care au dreptul la ofiţeri adjutanţi: 
ministrul apărării naționale un maior, 
subsecretarul de stat un căpitan, Îns- 
pectoril generali de armată câte un căe 
pitan, şeful marelui stat major un căpi= 
tan, comandanții corpurilor de armată 
câte un căpitan, secretarul general un 
locotenent; ofiterii adijutanţi pot purta 
eghileţi. 


Nici un alt comandant, de orice grad, | 
director sau şef de serviciu nu are | 


dreptul la ofiţer adjutant. 


In vederea intensificării acțiunii de 
îndrumare agricolă, ministerul dome- 
niilor a hoiărîi ca toate organele teh- 
nice ale serviciilor agricole și ale Ca- 
merelor de agricultură să se ocupe în 
cumul lunilor Martie, Apnlie şi Mai cu 
acţiunea de îndrumare agricolă potri 
vit programelor întocmite, 


România a înfințat un consulat la 
Montreal în Canada. 

Cu conducerea noului consulat -a 
fost însărcinat d. consul Nicolau și d, 
Yice- -consul Naum Ionescu. 
ua Ec Er Rea E 


carg despre «Gândirea lingvintică şi 
gândirea filosofică». 

Următorii profesori din învățământul 
universitar şi Superior cari au împlinit 
sau împlinesc limita de vârstă în cursul 
acestui an, au jost puşi în retragere din 
oficiu: 

D-nii George Murnu, Mihail Drago» 
mirescu şi Simion Mândrescu, dela fa= 
cultatea de litere şi filosofie din Bucu= 
reşti. 

D-na Lucia Sturza Bulandra şi d-nii 
Ion Livescu, Vasile Tecuceanu şi N. So- 
reanu-Simionescu, dela academia de mu= 
zică şi artă dramatcăi din Bucureşti. 

D. Al. Roşca dela academia de mu- 
zică şi artă dramatică din Iaşi. 

Toţi aceşti profesori pensionaţi vor 
funcţiona la catedre până la finele a- 


nului în curs. 


şcolar 


In Monitorul Oficial de ieri a apărat 
deciziunea ministerului apărării majio- 
nale prin care se fixează drepturile 
de străinătate ce urmează a se achita 
ofiţerilor 
de stat. 


ce părsesc ţara în interes 


cr 


Monitorul Oficial de ieri publică de- 
ciziunea ministerului apărării naţionale 
prin 
misiilor de recrutare ale clasei 
precum şi înlocuitorii lor. 

In Monitorul Oficial de ieri a. apărut 
decretul lege prin care se modițică 
actuala lege de organizare a jondului 
bisericesc ortodox român al Bucovinei. 


care se numesc preşedinţii co» 


Academia Română va ţine şedinţă pu- 
blică Vineri, 18 Martie crt, la ora 15. 

D. Sextil Pușcariu va face o comuni. 

1939, 


Asociaţia creştină a femeilor ro- 
mâne, vă invită la ceaiul dansant 
care va avea loc în saloanele A. C. 
F., Strâda Popa Rusu 13, în ziua 
de 19 Martie 1938 orele 18—22. 

Biletele se găsesc la sediul 
riației 


as0- 


D. ministru al educaţiei naționa- 
ie, a semnat eri decizia prin care 
prof. Augustin Popa, dela Acade- 
mia teologică din Blaj, — împolri- 
va căruia tribunalul militar a des- 
chis acțiune publică, — a fost sus- 
pendat din învățământ. 


D. Ion Mihalache, a părăsiț Ca- 
pitala plecând la 'Topoloveni. 

D-sa va rămâne acolo câteva zile. 

La ministerul de comunicații și 
lucrări publice se lucrează la întoc- 
mirea unui proect pentru modifi- 
carea actualei legi a drumurilor, 
care sa dovedit a avea numeroase 
lacune. 

Prin noul proect se va reintrodu= 
ce “prestația pentru  populațiunea 
rurală 


Fri dimineață, membrii Sf-tului - Si- 
nod. Sau întrunit, din nou, în şedinţă. 
în sala cea mare a Patrarhiei, 

S'au discutat rapoartele comisiilor 
şi proectul de modificare a art. 16—17 
din statut, cu privire la disciplina bi 
sericească 


D.C: „ Argetoianu, ministrul de în- 
dustrie şi comerţ, a -primit'eri' în 'au- 
dienţă pe "primarul general a] Capi- 
talei. 


Day dece să. nu o Spu- 
nem? Milioanele de ger- 
mani erau şi ei a 
încordată : a venit clipa 
pentru ceeace se poate 
numi examenul suprem al 
axei. Or, germanii ştiu că 
axa nu este o construcţie 
diplomatică care are va- 
loare numai în împreju- 
rări normale, ci Sa dove- 
dit solidă mai ales în acest 
ceas excepţional în istoria 
lumii germanice şi a Eu.- 
ropei, 

Două naţiuni a căror for- 
maţție unitară a fost para. 
lelă în timp şi în mod, u- 
mite cum sunt printr'o a- 
naloagă concepţie politi 
că şi de viaţă, pot merge 
împreună pentru a du con- 
tinentului nostru buobirat 
un nou echilibru, care Să 
îngădue în sfârşit colubo- 
rarea pasnică şi rodnică în 
tre toate popoarele. 


Sfârşitul diceursului a fost sa- 
lutat prin îndelungate şi înflăcă- 
rate aclamații. 


Agravarea conilictului polon-lituan 


intervenția Angliei. Sfaturile de moderațiune ale Letoniei 


Evenimentele din Austria au, 


concentrat atât de mult atenţia 
cercurilor diplomatice europe- 
ne, încât incidentele dela fronti- 
era polono-lituană au trecuti a- 
proape neobservate. Telegrame 
senrte, numai de câteva rânduri 
anunţă că incidentul nu s'a apla- 


vat. Că Anglia a intervenit pen-j 


tru o mediaţiune, în timp ce Es- 
tonia şi Letonia de partea cea- 
laltă dau sfaturi de moderaţiu- 
ue micului stat de pe Baltica. 

Se pare totuşi :că aceste ulti- 
me evenimente, cari fac parte 
dintr'un lanț al cărui capăt  în- 
cepe din 1920, nu este o simplă 
şi curioasă coincidență ci un e- 
cou al celor întâmplate la Viena. 
Evenimentele din Europa Cen- 
trală printr'un recul uşor de în- 
țeles, pun pe tapetul politicei 
internaționale problema unui 
stat de 55 milioane locuitori, ca- 
ri trebue să aibă o deschidere la 
mare — cum spune «Franckfur- 
ter Zeitung» — după normele u- 
nor vechi tradiții istorice. 

Ori astăzi legăturile polono- 
lituane sunt aproape inexisten- 
te. Constituţia lituană  reamin- 
teşte ziarul polonez «Express 
Poranny», declară încă oraşul 
Wilno drept capitală de fapt a 
Statului. Apoi regimul minori- 
tăților polone, din cuprinsul mi- 


şi Estoniei 


cului stat de un milion şi jumă- 
tate de locuitori, este de aşa na- 
tură încât se pare că îace impo- 
sibilă orice discuțiune pe acea- 
stă temă. 

Din relatările telefonice primi- 
te dela Varşovia, se pare că acea 
stă tensiune între Lituania și Po 
lonia este departe de a se apla- 
na. Manifestaţii populare cer o 
energică intervenție. Lozinca: 
«La Kaunas!» 

Consiliul de miniştri s'a con- 
vocat aseară. Mareșalul Ridz- 
Smigly şi d. Beck aflaţi în con- 
cediu au sosit la Varşovia, în 
timp ce la Wilno se găsese mobi- 
lizate două divizii poloneze. 

VARŞOVIA, 17 (Rador). — Agen. 
tia Pat transmite: 

Presa poloneză de azi dimineaţă 
constată în Vermeni categorici că 


starea actuală dela frontieră polo | 
! Străine a fost primit de numeroase 


no-lituaniană nu mai poate să du- 
veze, Ha cere normalizarea raportu- 
rilor dintre cele două ţări. 

Recentul incident în care un sol- 
dat polonez a căzut victimă, serle 
«Express Poranny», pune această 
chestiune în întreaga ei acuitate. 
«Nu putem tolera ca în constituţia 
lituaniană Wilno să fie declarată 
capitala Lituaniei şi ca autorităţile 
lituaniene să persecute pe polonezi 
cari sunt tot atât de autohtoni ca și 
lituanienii», 


«llustrowany Kurjer Cod 
zienny» scrie: «Trebue să 
se termine odată cu acea- 
stă stare care nu este nici 
pace nici război. Trebue 
să executăm testamentul 
politic al mareşalului Pil- 
sudski, 

Un adevărat zid chinezese des- 
parte cele două ţări. Polonia nu 
poate tolera la nesfârşit provocările 
Nu cerem nimic extraordinar Li- 
tuaniei: pretindem ca atitudinea ei 
faţă de” Polonia să fie aceiaşi ca 
faţă de celelalte 60 naţiuni din lume, 


D. BECK S'A INAPOIAT 
LA VARȘOVIA 


VARŞOVIA, 17 (Rador). — D. 
Beck, ministrul Afacerilor Străine, 
S'a înapoiat azi la Varşovia, venind 
dela Roma. 

La gară, ministrul Afacerilor 
personalităţi polone şi străine, prin- 
tre care şi ambasadorul Italiei, 


RIGA, 17. —  Corespon- 
dentul agenţiei Reuter 
transmite: 

După  informaţiuni din 
săgeata două divizii polo- 

concentrate la 
Vilna. 

Domneşte teama că mâi- 
ne S'ar putea desfășura e- 
venimente serioase, 


Anouia şi-a precizal alitudinca 
iață de cvcn:menic:c curopcuc 


„ importante: declaraţii făcute de d-nii Chamberlain și Halifax 
LONDRA 17. (Rador). — Lor-, NIMENI NU POATE 0BLI.- 


dul Halifax « luat cuvântul în! 


Camera Lorzilor asupra . situa- 
ției internaițonale. 

Ministrul afacerilor străine a 
spune că în conversațiile sale de 
la Berlin a adoptat exclusiv teza 
următoare: 

Nimeni în Marea Brita- 
nie nu se preocupă de 
menţinerea pentru totdea- 
una a statului quo în Eu- 
ropa,  Ceeace preocupă 
Marea Britanie este ca 
nici o Schimbare să nu se 
facă în Europa prin acte 
de violenţă care ar putea 
duce la consecințe incal.- 
culabile. 

Aplicarea necruțătoare a unei po 
litiei de forţă a atins lumea alât de 
adânc, Această politică a faptelor 
împlinite este răspunzătoare de 
gravele temeri care frământă azi 
alâtea cercuri. Lumea este pusă în 
fața unui adevăr foarte urit pe 
care, prin continuarea polilicei de 
forţă, mici textele tratatelor, nici 
dreptul internațional mu au înflu- 
ențat-o întru nimic, In această sfe- 
Tă, singura care decide. este acum 
forța. 

Suntem puşi în fala unui fapt 
împlinit fără asemănare în istorie. 
Nu ar fi câlusi de puţin în avanta 
iul Societăţii Naţiunilor şi a mari- 
lor cauze pe care le reprzeinlă, dacă 
chestiunea Austriei ar fi trimisă în 
faţa tribunalului dela Geneva. 


Declaratiile 


mareșalului 


Rydz Smvgly făcute unui grup parla- 
mentar poion 


VARŞOVIA 17 (Rador). — Mare 
şalul Rydz. Smygly, răspunzând 
moţiunei ce i-a fost prezentată eri 
de o delegaţie a grupului parla- 
mentar al Uniunii Taberii  Naţio- 
nale declară: 

«Atât timp cât voiu putea fi ace 


bilitatea să lucrez, scopul activită- 
ţii mele va fi de a contribui ca în 
orice situaţie Polonia să câştige cât 
mai mult prestigiu şi să-şi sporea- 
scă puterea.  Conștiinţa voastră 
cu drept cuvânt, a determinat strân- 
gerea rândurilor spre binele Pa- 


tiv şi atât timp cât voiu avea posi- triei». 


Ameliorarea raporturilor 
dintre Reich și Vatican 


Ce se presăteşte la Roma 


ROMA, 17 (tel. part.) — Comen- 
tând chestiunea Anschlussului, zia- 
vele arată că cercurile Vaticanului 
cari au urmărit cu atenţiune des- 
voltarea: ultimelor “evenimente isto- 
pice cu privire la unirea dintre 
Austria şi Germania, au înregistrat 
cu satisfacţie faptul că această 
schimbare atât de importantă s'a 
putut îndeplini fără: vărsare de 
sânge, şi că mai ales celelalte po- 
poare au luat cunoştinţă cu înțele- 
gere despre noua situaţiune, fără 
a face aplicarea forţei AL 

De altfel — spun cercu- 


, : vile dela «Palazzo. Venez-, 
TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE EMINESCU» s. A STR, ANGHEL SALIGNY, 


2 TELEFON 3.26.68 


sia» — se ă că până la 
sosirea d-lui Hitler la Ro- 
ma, evoluţia raporturilor 
dintre Vatican şi Reich să 
fie de aşa natură, încât să 
poată permite o întreve- 
dere între Papă şi Fuhre- 
rul cancelar. 


In această direcţie, se 


pare că tratativele sunt 
îndeajuns de avansate, în- 
cât atitudinea Sfântului 
Scaun faţă de ultimele. e- 
venimente din Austria, re- 
prezintă tocmai rezultate- 
le eforturilor depuse de 
căire «Palazzo Venezzia» |, 


i 
| 


GA GERMANIA... 


Numai războiul ar putea 
da îndărăt ceasul istorie: 
şi membrii Societăţii Na- 
țiunilor nu sunt gata să 
meargă la război pe acea- 
stă chestiune. Concluzia la 
care ajunge este că Socie- 
tatea Naţiunilor, deşi, ewi- 
dent, are dreptul de a se 
interesa de această “hes. 
tiune, nu poate realmente 
face nimic în acest mo- 
ment, pentru a obliga Ger.- 


mania  naţional-socialistă 
să se întoarcă depe calea 
pe care este acum anr .- 
jată, 

De aceea, guvernul Ma- 
jestăţii Sale este cou- 
strâns să recunoască că 
statul austriaca este acum 
desfiintat ca entitate na- 
[ională şi pe cale de a fi 
complect absorbit Ya Rei- 
chul german, 

Imprejurările în care se 
se va desfăşura nlehisci- 
tul, nu lasă nici o îndoială 
asuvra rezultatului. 


Asigur.ri Cehoslovaciei 


In privinţa Cehoslovaciei, lordul 
Halifax a spus: Este adevăra! că 
guvernul din Berlin a dat Cehoslo- 
vaciei unele asigurări. Noi sperăm, 
fireşte, ca guvernul german să res- 
pecte aceste asigurări date în mod 
solemn şi repetate în mai multe 
rânduri, Dacă guvernul german do- 
reşte să vadă menţinută pacea în 
Europa — cum spune în mod sin- 
cer — nu există Niciun punct în 
Europa în care să nu fie de o im- 
portanță vitală respectarea scrupu- 
loasă a angajamentelor. Guvernul 
e în eonsultaţie strânsă cu guver- 
nul francez asupra tuturor acestar 
chesiiuni, 

Un lucru domină pe toate cele- 
lalte: este paguba adusă rezervei 
de încredere internaţională, care 
înzinte era cu mult mai mare. 

Este natural deci, să se pună în-- 
trebarea: care este datoria guver- 
nului ? 

Voi spune mai întâi că trebue să 
căutăm în situaţia actuală a con- 
duce politica externă în aşa tel, în. 
cât să poată merita şi obţine sus- 
ținerea din partea poporului unit al 
Angliei, al dominioanelor şi al în- 
tregului imperiu unit. 

In al doilea rând, țelul nostru tre- 
bue să fie reafirmarea revendică- 
rilor dreptului internaţional, opuse 
întrebuinţării forţei pentru soluţio- 
narea diferendelor internaţionale, 

Va trebui apoi să facem tot posi- 
bilul pentru a găsi miiloaceele ne- 
cesare, fie pe calea Societăţii Na. 
țiunilor, fie pe linii care să fie în 
Naţiunilor de a călăuzi spiritul na- 
ţiunilor, fie pe linii care să fie în 
armonie cu principiile Societăţii 
ților şi în acelaş timp spre menţina 
rea păcii, 

In sfârşit, Marea Britanie trebue 
să se arate gata nu numai din 
punct de vedere moral prin hotărî. 
rea şi discipilna ei. Guvernul poate 
trece şi va trece în revistă progra- 
mul britanie de pregătiri mate. 
riale, precum şi ritmul realizării 
sale. 

Rămâne poporului britanie să-și 
facă datoria! 


DISCUŢIILE DIN CA.- 
MERA COMUNELOR. 
LONDRA, 17 (Rador). — Un de- 
putat 'a întrebat astăzi la Camera 
Comunelor. dacă guvernul britanic 


foiinotor:responsabii 1 V. Oianiuo-Bteră: 


a dat sau are de gând să dea Cehos- 
lovaciei vre-o garanţie că indepen- 
denţa ei va fi resrectată în cazul 
când sar întreprinde împotriva ei 
vre-o acţiune asemănătoare cu a- 
ceea îmoptriva Austriei. 

La această întrebare, d. Neville 
Chamberlain a răspuns că nu are 
nimie de adăugat la declaraţia fă- 
cută de Sir John Simon, care a a- 
firmat că singurele obligaţii pe 
care Anglia le are faţă de Cehoslo- 
vacia, sunt acelea care decurg din 
calitatea sa de membru al Societăţii 
Naţiunilor. 


SPANIA SALVATA DE 
COMUNISM 


LONDRA 17 (Rador). — Maiorul 
Attlee a provocat astăseară desba- 
teri în Caniera Comunelor cu privi. 
re la situaţia din Spania. 

Oratorul a atirmat că în clipa de 
faţă situaţia e gravă. Puterile «fas- 
ciste> trimit mari cantităţi de ma- 
terial de război pentru a încerca să 
strivească republica spaniolă, 

Răspunzând primul ministru 
Chamberlain a spus că situaţia sa 
schimPaţ în favoarea generalului 
Franco, Sar părea că ne aflăm în 
ajunul unei victorii depline. Nu 
putem însă afirma că această vie» 
torie s'ar datori soSirii unor noui 
forţe şi muniții de partea sa. După 
cât pot vedea eu, nu este nici o do- 
vadă sigură, oricare ar fi urmarea 
recentei  înaintări a generalului 
Franco, că el nu ar fi fost în stare 
să o electueze cu forțele de care 
dispunea de mai mult timp. 

Primul ministru a repetat apoi 
încrederea sa în politica sa de nein- 
tervenţie. care a reuşit cel puţin Să 
restrângă intervenţia şi a evitat un 
război internaţional mai întâi pe 
pământul spaniol şi în urmă pro" 
babil dincolo de frontierele sale. 

Opoziția crede că succe- 
sul generalului Franco ar 
însemna părăsirea Spaniei 
în mâinile celor pe care d, 
Attlee le numeşte «puteri 
fasciste», şi că Spania ar 
urma să treacă sub contro- 
a Germaniei 'sau al lta- 

LI [i 


Name. ae