BunaVestire_1938_03-1670612721__pages107-112

ANUL II. — No. 317 


Directori : 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Taxa poştală plătită în numerar, 
| conform apro! ării No. 958 


Buna VESTIRE 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Redacţia 


Cuvinte despre „| EVENIMENTELE ZILEI 


poezia 


Nu cunose — în afară de cercetările din şcoli — literatura noastră 


religioasă, 


M'a îndulcit ghiersul mieros al lui Dosoftei şi graiul propăşit al lui 
Antim Ivireanul tare m'a desmierdat; după cum mi-au plăcut presoslo- 
viile, care în faţa oricărei cărți profane fie puse, sint mai întîi de toate 
— dela formă la fond, după strai ca și după cuget — lucruri religioase, 
fiind adevărate rugăciuni la deschiderea unor pagini, una cu chenarele 


şi înluminările, 


Ceiace însă au ele mai toate este o statistică sufletească ce le face 
cu atît mai frumoase, poate, dar cu atît mai puţin emotive. 
In cîteva panegirice de sfinţi, mi se pare. cuvîntul începe să dudue, 


şi în citeva acatiste să plingă, 


Aceaste a atras atenţia poetului modern, şi în Gîndirea lui Nichifor 
Crainic — se pare sub imboldul dat de acest baci, — de a se adăpa că- 
prioarele poeziei la izvorul religios — cîţiva au pus cirilicele în mişeare 
şi le-au orînduit în slovă de-a noastră de azi, cu melopeice înginări tre- 
cute şi cu stări surde de suflet crestin dedesupt. 

Sandu Tudor a fost mai sîrguincios în aceste îngenunehheri la alta- 
rele poeziei religioase, şi unul care e chiar poet adevărat (pe cînd celă- 
lalt era numai ortodox adevărat): Pan Vizirescu, singurul socot eu (şi 
nu-i deloc nevoe să fiţi de părerea mea) care ne-ar putea da (cu graiul 
lui clocotit) o poezie religioasă care să fie nu numai a trecutului dar și 


a prezentului. 


Fiindcă aceasta + în genere greşăla tuturor reînvietorilor de acest 
gen: în loc ca forma şi tema religioasă să le pună numai ca o haină peste 
sufletul nostru de azi, dînşii aduc sufletul vechi, al veacurilor (care or 
cît ar fi de simpatic nu mai e al nostru) şi-l aşează veste cuvîntul nostru 
de azi. Rezultatul e o odajdie peste care asezi un mort, cînd eu aş dori 
un om viu îmbrăcat în odăjdii, — atunci şi odăjdiile si trupul de sub ele 


avîndu-şi fiecare rostul. 
Sînt înţeles? 


Atunci să mi se dea voe să spun că n'am fost drept cînd am pretins 
mai sus că Pân Vizirescu e singurul ete. ete. Mai e — şi dinadins îl uli- 
tasem — Horia Stamatu, aşa cum ne-o dovedeşte în Acatistele sale. 

Gen extrem de greu, de speţă profund religioasă, în subsolurile lui 
de catacombă nu poţi străbate decât cu moartea la braţ. Altfel nu ajungi 


nici la mezanin... 


Horia Stamatu ne duce prin zguduirile lumilor de dedesupt, şerpuind 
Prin noi cu fiorul viu al morţei veşnice: 
Noi lacomii pămîntului, noi câinii 
fără ţară, să scoatem capul 
din besnă şi să ne luminăm. 
Noi uitătorii minunilor, noi batiocoritorii 


sângelui dumnezeesc, 


să ne oprim şi să ne minunăm. 
Noi huliţii îngerilor, pismaşii 
neprihănirii, cupe goiite 
de har, în pragul morţii veşnice, 
să ne adunăm glasurile pierdute 
pe vămile pustiei şi să cîntăm! : 

E un vermanent «divan» al sufletului cu trupul, o ceartă între carne 
şi spirit, în versul lui Horia Stamatu, asa cum găsim la toţi poeții reli- 
giei şi al vremei, dela Claudel la grozavul liric englez: Gerard Manley 
Hopkins. Că tema poate fi dădătoare de mare poezie, dovada o găsim în 


siraşnicul vers al englezului. 


Dar şi la romin, o severitate medievală îşi face loc şi serpuirea lui 
molcomă de frază se înşfacă adesae în stire de bici ca să ne sfichiue 


obrazul că nu mai știm să murim. 


DRAGOȘ PROTOPOPESCU 


Economice 


CRONICA MODEI 


De mult mă gândeam că ceeace lip. 
seşte ziarului nostru este acea cronică a 
modei, pe care g întâlnim astăzi în toa- 
tă presa, şi care este menită a da posi- 
bilitatea, doamnei cititoare, să se des- 
curce în marea problemă care o consti. 
tue alegerea unui model pe care să nu-l 
mai aibă nimeni. Amânam, din zi în zi, 
se fac propunerea aceasta şi poate ași 
fi amânat şi acuma dacă nu veneam la 
redacție sub impresia unei invaziuni de 
Chinezi pe Calea Victoriei, Fără nici o 
exazerare am avut impresia la un mo- 
ment dat, că mă găsesc pe o stradă de 
oras chinezesc, din cele văzute pe cu- 
tiile de ceai, şi că o mulțime de man- 
darini, în culori strigătoare se foesc în 
jurul meu. M'am lămurit imediat că 
este vorba de moda pălăriilor care a 
impus, doamnelor noastre, să-și împo- 
dobească capul cu o tichie cu ciucure, 
imitând un cap de chinez, Explicaţia 
este uşoară. Galbena populaţie din Im- 
periul Soarelui este la modă. 

Dar ce caută un cronicar economic în 
acest domeniu al frumosului. al bunu- 
lui gust și al delicatelor noastre tova- 
răşe ? Vedeţi aci este partea cea mai 
grea. Cronica modei pe care ași fi do- 
rit eu să o propun aci ar fi o cronică în 
care economistul să vă arate, la fiecare 
prilej, cum ceeace socotiți ca drept fru- 
mos și de bun gust nu este decât un 
truc (citiți cuvântul) prin care comer- 
țul şi industria cată să-şi mărească de- 
verul, iar deverul mare înseamnă câştig 
mare, | 

Un proverb francez spune : «Les [ous 
inventent les modes et les sages !es sui- 
vent>. Dacă mi s'ar erta îndrăzneala eu 
ași crede că lucrurile stau tocmai con- 
trariu. Moda este inventată de cei cu- 
minți care, prin acest mijloc, scot banii 
din punga celor nebuni, 

Dar oare toți cei care se țin de modă 
sunt nebuni ? Desigur că nu, Sunt unii 
care se țin de modă tocmai pentru ca 
să se amestece în marea mulțime, să nu 
<frapeze» cum se zice obişnuit, 

Ceeace rămâne cert este faptul că mo- 
da constitue un truc menit a mări con= 
sumul de mărfuri de un anumit fel. 
Meda nu-i numai la haine, ea este şi la 
mobilă, la mâncare, la tablouri și chiar 


la cărți şi la idei. Ne amintim cum a- 
cum câțiva ani toți trebuia să vorbim 
de Einstein şi de Freud. Mai vorbim 
noi și azi dar altfel. 

Sclavia aceasta impusă consumatoru- 
lui va trebui să dispară, O transforma= 
re în imbrăcăminte şi în modul de trai 
se face, dar nu dictată de interesul u- 
nui industriaș, sau a unui comerciant, 
ci de nevoile însăşi ale vieței. 

Termin cu un exemplu de cum se 
lansează moda. Mult înainte de răsboiu 
Curtea imperială chineză făcuse indus- 
triei franceze o mare comandă de mă- 
tase galbenă. Fabrica a greșit nuanța 
şi marfa a fost refuzată. Doi ani în şir, 
până ce stocul s'a terminat, femeile de 
pe glob au ştiut și sau supus modei de 
a purta rochii de mătase galbenă. In- 
dustria nu numai că n'a perdut, dar a 
realizat şi câştiguri, 

Cam aşa ar fi scrisă o cronică a mo- 
dei în ziarul nostru, 


M. DORNEANU 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il. 


Dezbaterile Camerii franceze, ini- 
Hiativa sovietică, şedinţa Reichsta- 
gului și mai ales conflictul polono- 


TELEFOANE l 


Direcţia, Redacţia . , . 4.84.54 
e eaaeatia . e a 4.85 
Tipografia o v '6 'e' s-o 4 


8 pagini 5 Lei 


„82 
77.56 


POLITICA EXTERNA 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


lituan iată bogata recoltă de fap- 
te şi de probleme pe care ne-au a- 
dus'o ultimile două zile. 


Conilictul polono-lituân 


Să începem întâi cu grava tensiu- 
ne dintre Varşovia şi Kaunas, ten- 
siune din care dorim şi sperăm că 
aliata noastră esenţială va ieşi mai 
puternică, mai hotărîtă mai liberă 
pe mişcările ei. 

Polonia şi Lituania au format un 
singur stat, până la împărțirile 
Buccesive cari au pus capăt inde- 
pendenţii vecinei noastre dela Nord. 

După război, în clipa în care Po- 
lonia şi naţiunile baltice eliberate 
de jugul germano-rus şi-au putut 
realiza independenţa, Wilno — ve- 
chea capitală lituană — a revenit 
Poloniei, 

De aci ostilitatea ireductibilă a 
micului stat baltice împotriva alia- 


țat de Nord, Marea Baltică şi Ma- 
rea Neagră. 

Deaceia Lituania nu trebue pier- 
dută, ci trebue fortificată în atitu- 
dinea duşmană Poloniei, trebue 
menţinută ca o enclavă. ca un pion 
sovietie. 

Tn această situaţie incidentele de 
frontieră — mai mult sau mai pu- 


tei noastre, însoţită de refuzul ori- |'f 


căror relaţiuni diplomatice şi de 
provocări permanente. 

Timp de cincisprezece ani, Polonia 
a făcut tot posibilul spre a ajunge 
la o restabilire a unor relaţiuni 
normale cu Lituania, dar fără .re- 
zultat. 

Bine înţeles că rezistenţa lituană 
era în bună parte determinată de 
Rusia şi de Germania, aliate pe a- 
tunci, cari voiau să folosească Li- 
tuania ca un permanent instrument 
de şantaj şi depresiune asupra Po- 
loniei, şi ca un eventual aliat în caz 
de război. 

Dar în urma revoluţiei produsă 
de naţional-socialism în politica ex- 
ternă germană şi europeană, situa- 
ţia Poloniei a fost mult uşurată. 
Nu numai că relaţiile ruso-zermane 
se transformă din alianţă în ostili- 
tate — ceeace permite Poloniei să 


D. LEON BLUM 


facă un joc de basculă, și Berlinul 
se apropie de Varşovia și Berlinul 
se îndepărtează de Kaunas. 

“Ba mai mult. Pe tema Memel-ului 
se ajunge la o stare de tensiune 
gravă între Germania şi Lituania. 

Acum influenţa sovietică ajunge 
precumpănitoare la Kaunas şi Ru- 
sia face orice sacrificiu spre a şi-o 
menţine. 

Motivul e lesne de înţeles. Dat 
fiindcă Finlanda, Estonia şi Letonia 
întreţin raporturi strânse cu Polo- 
nia şi au o atitudine comună defen- 
sivă şi neîncrezătoare faţă de Ru- 
sia, aderarea Lituaniei la acest 
bloa ar duce la crearea unui cordon 
sanitar perfect între Oceanul Inghe- 


Cronica militară 


Renaștere militară britanică 


Am arătat în cronica trecută cum e- 
venimentele au surprins Anglia nepre- 
gătată de răsboiu şi cum politica ei ex- 
ternă a suferit o seamă de înfrângeri, 
fără precedent în istoria marelui im- 
periu. Abia târziu, când măsurile co- 
ercitive şi nedrepte luate de Societatea 
Naţiunilor contra Italiei care lupta 
pentru existență, s'au dovedit complet 
ineficace, au înţeles şi oamenii politici 
englezi dimpreună cu militarii impe- 
riului, că a trecut vremea când inte- 
resele a mai multor sute de milioane de 
oameni şi a unui sfert din globul pă- 
mântesc se mai pot apăra doar cu .„ar- 
me diplomatice | Intr'o scrisoare trimi- 
să Senioriei florentine dela curtea re- 
gelui Franţei unde era trimis în amba- 
sadă, Machiavelli <amintea» cu modes- 
tia dar şi cu sinceritatea care-l carac- 


de VORNICUL BOLDUR 


teriza că «cine zice Stat, zice armată...» 
Adevărul acesta ar trebui amintit as- 
tăzi în fiecare zi oamenilor care poartă 
în mâinile lor destinele atâtor state şi 
atâtor milioane de oameni! Când pri- 
vim trecutul nu tocmai depărtat, ne 
dăm bine seama că dacă Imperiul Ma- 
rei Britanii ar fi avut în ceasurile ace- 
lea hotăritoare — când sa jucat poate 
viitorul ei — o armată puternică şi un 
şef care să nu șovăiască, altfel s'ar fi 
scris poate istoria lumii. Astăzi nu ne 
mai îndoim de aceasta! Am arătat 
încă, care era mentalitatea militarilor 
englezi de atunci şi pentru care moti- 
ve Anglia s'a pomenit deodată fără ar- 
me în fața pericolului. In treacăt, a- 
mintim discuţiile care-au pornit din 
sânul doctrinarilor englezi cu privire 
la mecanizarea armatei terestre. 


LORDUL HALIFAX 


țin grave — sunt fireşti, 

De un astfel de incident se folo- 
seşte azi Polonia spre a lămuri oda- 
tă pentru totdeauna chestiunea re- 
laţiilor eu Lituania. 

Nota ultimativă polonă cere în 
esenţă două lucruri: 1) reluarea ro- 
laţiilor diplomatice polono-lituane; 
2) renunțarea la Wilno prin su- 
priamrea articolului din constitu- 
ţiunea lituaniană în. care Wilna— 
deşi aparţinând Poloniei — este 
proclamată capitală a Lituaniei. 

Polonia însoţeşte ultimatum-ul 
de măsuri militare şi nu-i exclus 
ca astă noapte trupele ei să por: 
nească spre Kaunas. 

Evident manevra e îndrăzneață 
şi — ca orice manevră îndrăzneață 
—  riscată. 

Momentul e însă bine ales, 
că e probabil că va reuşi. 

Intradevăr  Ansehlussul şi eon- 
flictul spaniol rețin — pentru mo- 
ment — atenţia puterilor  ociden- 
tale. D. Beck pare a-şi fi asigurat 
neutralitatea binevoitoare a Romei 
si a Berlinului. (Deşi am impresia 
măsurile au fost luate de militari 
înainte de întoarcerea d-sale la 
Varşovia), 

Rămâne Rusia. Dar Sovietele au 
ele înşile atâtea încurcături exter- 
ne şi mai ales interne, încât o in- 
tervenţie militară din partea lor e 
puţin probabilă. 

Repet însă, în actuala stare de 
lucruri o intervenţie militară sovie 
tică e puţin probabilă. 

Să vedem acum soluţiile posibile 
ale conflicdului în cazul când Rusia 
nu mişcă: a) Lituania nu răspunde 
afirmativ la ultimatumul polon, 
trupele poloneze ocupă Lituania, b) 
Lituania acceptă ultimatumul po- 
lon. 

In ambele ipoteze mare victorie 
pentru Varşovia. In prima ipoteză 

Lituania va putea constata cât de 
factor politie de sine stătător. 


aşa 


Se creiase acolo o armată >ultra mo- 
dernă>, înzestrată cu tot felul de ma- 
şini de răsboiu pe care o industrie pu- 
ternică i-le furniza din belşug, în plus 
că ele puteau fi experimentate în co- 
lonii, în faţa focului inamic. S'a negli- 
jat însă flota — care alcătuia altă- 
dată mândria imperiului ! iar în 
privința aviaţiei care devenea din zi 
în zi arma viitorului, părerile asupra 
utilității ei, erau foarte împărţite. Ar- 
mata engleză s'a adaptat foarte greoiu 
la nouile condiţii ale unui răsboiu mo- 
dern. În a doua parte a memoriilor 
sale de răsboiu, Lloyd George are a- 
precieri foarte puţin măgulitoare la a- 
dresa celor doi șefi ai armatei britani- 
cei, Haig şi Robertson, care nu  înţe- 


legeau necesitatea comandamentului u- 
nic, precum şi alte cerinţe ale răsboiu- 
lui care nu se asemăna nici pe departe 
cu cel purtat în Transvaal. Ceiace ca- 
racteriza pe aceşti doi şefi — după fos- 
tul premier britanic era de bună 
seamă Încăpăţânarea. «De valoare mij- 
locie, ei se distingeau amândoi prin în- 
dărăinicie. Acest tip de om, într'un e: 


Și 


A doua ipoteză, mai puţin bru- 
tală, e tot atât de favorabilă. 

Liuania va putea constata cât de 
puţin valorează garanţia sovietică 
şi va intra — vrând nevrând — în 
orbita poloneză, 

Iată deci partida extrem de im- 
portantă ce se joacă pe malurile 
Balticei, 7 

GUVERNUL BLUM IN 

FAȚA CAMERII 

Şedinţa de ieri a Camerii fran-. 
ceze a fost fără îndoială una din 
cele mai interesante și mai drama- 
tice. din ultimii ami. 

D. Blum a încercat din nou să 
formeze un guvern de uniune na- 
țională în jurul frontului popular. 

Nici de astă dată încercarea n'a 
reuşit. De altfel atitudinea Senatu- 
lui, manifestată alaltăeri în comi- 
sia de politică eternă, lăsa să se 
prevadă un insucces. 

Senatul a primit cu neîncredere 
noul guvern Blum şi şi-a spus răs- 
picat părerea cu privire la politica 
externă: încercare de apropiere cu 
orice preț de Italia şi menținerea 
strictă a neintervenției în Spania. 

Argumente similare a adus d. 
Pierre Etienne Flandin, în numele 
opoziţiei de centru dreapta, când a 
refuzat un guvern de uniune naţio= 
nală împreună cu comuniștii. 

D-sa a respins colaborarea cu co- 
muniştii pe trei considerațiuni: 1) 
Comuniştii cer să se intervină în 
favoarea roșiilor spanioli, ceeace 
opoziția națională refuză; 2) comu- 
niștii «și sporesc din zi în ai atacu- 
rile contra regimului intern din sta- 
tele vecine cu care dorim să resta- 
bilim relaţii normale». Aluzia la I- 
talia, cu care opoziția națională 
franceză vrea să restabilească «re- 
lațiile normale» distruse de stânga 


— 


franceză e evidentă; 3) comuniştii 
sunt la ordinele Kominternului 
ale cărui directive le-ar urma şi 
când ar fi membrii ai cabinelului 

D. Fernand Laurent, atacând po- 
litica externă a frontului popular, 
evocă atitudinea Angliei; 

«In timp ce afirmaţi voinţa voa- 
stră de a apăra Cehoslovacia, An- 
glia tace. Anglia sa pronuniat 
pentru neintervenţia în Spania, în 
timp ce dv. sunteţi asmuţiţi să in- 
terveniţi. Dacă plănuiţi acest lu 
ocru, aveţi şi mijloacele necesare 
pentru a-l facet» 


(Continaure în pag. lili a) 


lement de tranşee care trebue ţinută cu 
orice preţ, poate să facă minuni. 
Alifel stau lucrurile pe un câmp de 
bătălie imens, îmbrăţişând trei conti- 
nenie. Altfel de şefi nu mai văd; ei fi- 
xează... Nu pentru că sunt incapabili 
să vadă, ci pentrucă ei refuză, ei ju- 
decă da datoria lor de a nu întoarce 
ochii într'o altă direcţie,..», Aprecierile 
acestea suni făcute de un mare om de 
stat care-a avut de învins o mulţime 
de obstacole pe care şefii armatei nu 
pierdeau nici un moment de a i-le pu- 
ne în faţă, ori de câte ori se prezenta 
vre-o ocazie favorabilă, Ooamenii po- 
litiei sau convins mai din vreme de 
necesitatea comandamentului unic, pe 
câtă vreme comandanții armatei engle- 
ze, din motive pur personale şi egoiste 
au îndepărtat ideia aceasta ca inopor- 
tună, foarte multă vreme. Au trebuit 
jerife sângeroase şi înfrângeri care să 
învingă în cele din urmă conformismul 
şi rutina, care stăpâneau menialitatea 
acestor militari, cu consecințe atât de 
păgubitoare pentru imperiu, 
Invăţămintele acestui mare răsboiu 


Comune urbane i 


1 an Lei 700 
6 luni >» 350 
3 luni > 175 


«Pe ce drum va apuca noua 
confraternitate spiuituală? Cele 
vechi, mereu  umblate, netede, 
duc toate în mlaştina materialis- 
mului vulgar. lar drumurile nouă 
sunt numai indicate, de cugetă- 
torii solitari. Construirea lor e 
to! operă răbdătoare a tovără- 
şiilor numeroase de ucenici ai 
noului gând. Și entuziasmul ce- 
lor mulți nu ține decât până la 
primul obstacol, până la prima 
jertfă. Tăria de caracter — sin- 
gura nobleță adevărată în lu- 
mea muritorilor — e o floare 
rară. lar fără ea toată învăță- 
tura depe lume, tot talentul cre- 
iator, e un simplu amuzament e- 
goist>. 

Aşa vorbia profesorul Vasile 
Pârvan, în ziua de 5 Noembrie 
1919, la cea dintâi lecţie de des- 
chidere a Universităţii din Cluj. 
Şi nu cetia formule alambicate 

entru o zi sau pentru ceasul de 
ecție. Rostia adevăruri perma- 
nent valabile. Cine poate întoar- 
ce anii din drum îşi dă seama, 
desigur, că Vasile Pârvan trăeşte 

rintre noi, că ne-a văzut şi ne-a 
ăsat un îndreptar de foc. 

Este închisă, în aceste rânduri, 
o vie contemporaneitate a neli- 
niştilor şi a cererilor, a neastâm- 
părului căutător de forme adevă- 
rate, de tipare esenjiale şi dafi- 
nitiv valabile în cultura noas- 
tră, în devenirea românească pe 
toae planurile. 

La catedra universităţii naţio- 
nale a Daciei Superioare, Vasile 
Pârvan aducea cuvântul unui 
gânditor inspirat şi râvna ctito- 
rului, a profesorului care fixa o 
concepție nouă — înaltă — la te- 
melia universităţii. 

Acel care avea să devină — 
pentru a utiliza un cuvânt alpro- 
fesorului Carcopino dela Sorbo- 
na — <un maestru al lumii în- 
tregi>, fixa magistral  rosturile 
universităţii în cultura unui po- 
por şi, mai ales, în educarea Na- 
iiunii, 

Se ridica împotriva funcțiuni: 
mecanice, — redusă la acordarea 
de diplome şi la livrarea de licen- 
țiați în serie, — care închista u- 
niversitatea pe poziţia de inerție 
şi care-i răpia atributele supe- 
rioaro, 


Comane rurale | 


“Luni, 21 Martie 1938 


Redactor-şef 
MIHAIL POLIHRONIADE 
[zip ot scame] 


Cont CEC. N. 1286 ABONAMENTE: 


ian Lei 500 
6 luni » 250 
3 luni > 125 


mater 


Se ridica, furtunos, cu antici- 
pație, împotriva promovării pro- 
esorilor la catedrele universitare 
pe criteriu politicianist, sistem 
care, embrionar, îşi arătase col- 
ţii încă din vremurile acelea, 

Pârvan avea şi el amici poli- 
tici. avea prieteni de catedră. 
cari — cine ştie, — se simțeau 
poate vizaţi prin cuvintele maes- 
trului. Dar mai avea un princi- 

iu titanul dela Universitatea 

aciei Superioare: Amicus Plata 
sed magna amica veritas. 

Şi cu acest cuvânt, exilat din 
anumite preocupări postbelice, 
lor şi toată conspirația unei tăce- 
ri care se străduia să crească 
bălării peste prestigiul de lumi- 
nă al marelui savant şi care avea 
să cearnă cununi de linişte şi 
peste mormântul său tânăr 

In concepția lui Pârvan. (ni- 
versitatea era nu un edificiu cul- 
tural, ci un altar de cultură, iar 
profesorul un inspirat slujitor al 
acestui altar , 

De-aci accentul viu pe latura 
etică a instituţiei universitare. 
De-aci strigătul violent :. carac- 
tere! 

Şi cu acest cuvânt exilat din 
anumite preocupări postbelica 
începe şi sfârşeşte definiția şi 
misiunea Universităţii. 

Misionarismul universitar se 
rotunjeşte deplin în expresia a- 
ceasta rară dar tot atât de pre- 
țioasă: caracter, 

Aci zace tâlcul unui abecedar 
mare şi sfânt de viață naţională. 

Alfa şi omega drumului uni- 
versitar. Scriptura sub puterea 
căreia se creiază şi se slujesc. mi- 
sionar, catedrele; rostul profeso- 
rului şi creşterea tinerelor gene- 
rații de studenţi care îşi aduce 
zestrea sufletului sub cupola a- 
devăratei Alma parens. 

Universitatea priveşte spre 
nalturi, spre Cer. Universitatea 
naţională își zideşte fiinţa spiri- 
tuală pe inima pământului ro- 
mânesc, 

In duhul acestei verticale şi la 
temperatura ei nu pot trăi decât 
caracterele şi sfintele misiuni 
închinate Patriei. 


Valeriu Cârdu 


Mânastirile, forța spirituaiă 
a creştinismului. 


O  diabolicească  svâcnire de 
vânt laic a redus cu mult impor- 
tanța pe care mânăstirile noas- 
tre, durate din necesitatea unor 
mari reculegeri și zidiri întru 
Dumnezeu, trebue s'o aibă în via- 
ţa Neamului. 

Strămoşii - noştri, crescuți în 
credință dreaptă şi nobile abne- 
gaţii pie ue pică găseau alinare 
şi nădejde în pioasele 'ngenun- 
cheri pe lespedea mânăstirilor. 

Aducând închinare  iconosta- 
selor aurite, ei îl vedeau  aevea 
pe bunul Dumnezeu — şi se pu- 
neau sub aripile ocrotitoare ale 
sfinților, când sunau goarne de 
luptă la hotarele ţării. 

In altă parte a ziarului nos- 
tru, cuviosul ierodiacon Dancu 
a publicat şi va mai publica o 
serie de n făţigări ale mânâstiri- 
lor românești, pe cari vitregia și 
nătângia omenească le-au negli- 
ja! în mod rușinos. 

Vrem să atragem cât mai vâr- 


se pare că n'au folosit armatei engleze 
şi şefilor ei. Acuma când altele erau 
condiţiile politice, când echilibrul sta- 
bilit o vreme prin tratatele de pace ur- 
ma să se rupă dela o zi la-alia, Anglia 
trebuia să-şi menţină şi să-şi moderni- 
zeze o puternică forţă militară... A tre- 
buit să cadă bomba italiană chiar în 
«drumul» lor spre Indii, adică în Me- 
deterana, ca tradiționala. indiferență 
engleză faţă de problemele militare, să 
facă loc unei rapide evoluţii spre o re- 
naştera militară. 

Căci asistăm astăzi la un reviriment, 
Anglia se reînarmează, îşi alcătueşte o 
armată pe măsura politicei ei imperia- 
liste. Diplomaţia nu mai satisface mul- 
tiplele nevoi ale acestui imperiu imens, 
Forţele armate se impun astăzi pe pla- 
nu] întâiu. lar în privința aceasta, An- 
glia are o experienţă veche de aproape 
trei ani. De care va şti să profite a- 
cum. Vom arăia într'o cronică viitoare 
ce anume sforțări a făcut Anglia pen- 
tru a ajunge şi în privința aceasta, la 
nivelul marilor puteri ale lumii, 


tos atenţia asupra mersului lor, 
pe care mânăstirile l-au deținut 
în viața spirituală şi culturală a 
românimii. 

Logic ar fi fost ca ele să con- 
tinue a ființa în fruntea vieții 
noastre duhovnicești, dar vântul 
de nebunie laică le-a sguduit din 
temelii — şi viața bisericească 
a avul de suferi enorm în urma 
acestui fapt. 

La un moment dat, unele mă- 
năstiri au ajuns nici mai mult, 
nici mai puțin decât locuri de 
recreație foarte lumească... 
(vezi romanele lui Ionel Teodo- 
reanu) — pentru orășenii bla- 
zați de confortul. staţiunilor cli- 
materice. 

Azi, se pare că lucrurile s'au 
mai schimbat şi că o nouă viață 
începe în mânăslirile noastre. 

Era şi timpul! 

Căci laicizarea cu orice preţ 
a bisericii a încurcat destule 
minți medăruite cu destulă tărie 
drept credincioasă. 

Monahismul nu e o categorie 
socială parazitară, cum cred a- 
tâția mireni superficiali. El ne-a 
condus dealungul istoriei spre 
mari și frumoase realizări cultu- 
rale, pe cari n'avem dreptul să 
le uităm. Gândiţi-vă câte opere 
literare de seamă au ieşit din în- 
gustele chilii putnene sau nem- 
țene, gândiți-vă la osârdia modeș- 
tilor monahi întru propăşirea su- 
fletească a şcolilor românești de- 
pe vremuri, — și veţi vedea că 
mânăstirile au dreptul să trăias- 
că altfel decât nişte biete cenu- 
șărese purtate după nazurile şi 
ifosele unei lumeții pline de i- 
zuri atee. 

Duhul învrăjbitor, oricare ar 
fi el, trebuie ținut departe de 
sfințitele lăcașuri, pe cari cei ce 
le-au înălțat — de multe ori cu 
manolice jertfe — le-au hârâzit 
luminii dumnezeiești, învățăluri- 
lor celor fără prihană şi recule- 
gerii întru eternitate, — pentru- 
ca Biserica noastră să se bucu- 
re de prestigiul meritat. 

Mircea Streinul 


-_ Pag. 2 — Nr. 317 


Buna VESTIRE 


Pagini uitaic... 


Fie ca Dumnezeu să ne păstreze Români, fie ca 
soarta să ne nimicească trebue să fim mândri de ve- 
chea slovă a strămoşilor, Faptele moastre de astăzi 
sunt așa de mici, aşa de neînsemnate potrivindu»le cu 
faptele românilor celor vechi, încât dacă ne-am le- 
păda de slova ce înrâureşte din ele şi până astăzi asu- 
pra noastră cu ce ne-am înfăţişa înaintea partitia | 
judecător? Naţiile caşi domenii în deosebi îşi au solia . 
lor pe pământ şi sunt răspunzătoare de petrecerea lor 
aici jos, Omul este răspunzător pentru faptele salej 
maţia pentre slava ce au câştigat pentru pământul 
ce i-au dat spre moştenire. 

Ce ticăloşie ar fi pentru noi, nici în starea de as- 
tăzi slabi în victorie, fără suvenire vechi, disprețuind 
trecutele, negândind la cele viitoare, nefolosindu-ne 
de cele de față! Intr'o aşa stare oare mam fi copţi 
pentru peire, oare solia noastră nu ni-au venit rân- 
dul ca să trăim numai în istorie, şi încă s'atuncea dacă 
vom avea istorie? Ba nu vremea peirei nu ni-au venit, 
sângele nostru este tânăr pentrucă este înoit prin 
nenorosiri. 

MIHAIL KOGALNICEANU 


Arhiva românească Mart, 1841 


Deia Sain 
la... Eugen 


Sainte Beuve nu atit obosit de „Ca- 
zeriile” lui, cât mai ales dornic de 
celebritatea romanului, şi-a adunal a- 
mintirile mărturindu-și rendez-vous-u- 
rile lui cu Adela Hugo — alias M-me 
de Couain — în cele 2 vol din 
»Volupi6”, Cel puţin așa crede Ma: 
r6chal, critic al criticului devenit peste 
noapte romancier, Atit a isbutii, e 
indiscreție care a indispus coniempo- 
rancitaiea şi a aprins peniru 0 lec- 
tură posteritatea, Sainte Beuve a raiat 
intenția de a scrie un roman de valo- 
rea — dimensională — a Cazeriilor lui 
săplăminale, : , 

Dealitel e învederal că exislă un 
mare divorţ între SENSIBILITATEA 
EPICA — esenţiala condiție a roma- 
nului — și LUCIDITATEA RAȚIONA- 
LA — condiţie a crilicei, 

La noi, exclusiv Tiiu Maiorescu, mai 
toți criticii oplează la bătrineţe pen- 
tru roman, Pe principiul că după ce al 
Slagiul de deputat, trebue să treci 
la senat, 

George Călinescu, probabil convins 
de romanul lui Lawrence „Amantul 
d-nei Chaterley” a încerca! romanul 
temei  sexuologice. „Cartea nunţii” 
este însă abia o palidă MARTURISIRE 
gexuologică cu intenții de a da o 
lectură cu temperatură. 

Mihail Dragomirescu, în afară de 
vaga intenție de aplicare estelică a 
dogmelor sale în „Copilul cu trei de- 
gete de aur”, „Focul”, şSănducu”, 
„Război şi biruinţi”, primele cărți din- 
tro vastă epopee, nu rezolvă roma- 
nul vizat, dar constituesc un ciclu 
curat de călătorie prin viaţă — 
memorial cu un epice rece și lăiat 
în felii, Genul acesta al mărturisirilor, 


——————————— 


te Beuve 
Lovinescu 


care la Mihail Dragomirescu sint lim- 
pezi şi într'o atmosieră bucolică, la 
George "Călinescu — descompuse în 
voluptate anestelică, pagini care ies 
din textul literar ca să ia în răspăr 
condiția morală a artei, romanul de- 
vine o penibilă mărturisire de senl- 
litate în crezul lui Eugen Lovinescu, 

Dînsul începe pe două Ironluri: cl- 
clul eminescian și ciclul mărturisirior 
sau apeliturilor personale, 

Primul ciclu îl găseşte [lancat de 
Cezar Petrescu, care are multe res- 
pective — epicul și analiza, Eugen 
Lovinescu uilă că Eminescu a iost 
„o magnilică viaţa interioară” mai 
mult decit o „umilă viaţă lizică”, Sau 
poale a urmărit tocmai laiura mala- 
divă, peniru a o specula ca atare, 
Penirucă astiel il punem în legătură 
cu ciclul celălalt (Bizu — Fiun pa- 
tru — Diana) unde nu este altceva 
decît un prilej — genul literar res- 
pectiv — pentru a-şi exterioriza, peniru 
a-și realiza în plastica romanului, re- 
lulate dorinți păstrate în acea „vo- 
lont6 timide, craintive, prusillanimo” 
a lui Amiel, 

A! e cu totul altceva, spiritul 
germinat în paginile „Adelei” lui Ibrăi- 
leanu, care ne-a dat o CARTE de 
mari dimensiuni spirituale. Emil Co- 
drescu e o viață estetică. 

Destinul romanului lui Sainte Beuve 
îl are şi romanul lui Eugen Lovinescu; 
primul a compromis — publice — prie- 
tenia mare a lui Hugo, iar Sainte 
beuve-ul nostru a mediocrizat în sen- 
zaţie brută, om al junglei, pe Emj- 
nescu — nemuritorului dispreţ luca- 
feriu pentru tot ce este telurie, 


lon Băleanu 


„Cronica Cincmatograiică“ 


Londra sub teroare: Arpa - 
Avioane, rachete, bombardamente, cor 
ferințe pro şi contra dezarmării, iată 
elementele în jurul cărora se desfăşoară 
acţiunea filmului „Londra sub teroare * 
o peliculă realizată în studiourile en- 
gleze. Și care, în primul rând este o 
şarje la adresa Socieţăţii Naţiunilor şi 
a tot ceeace se cheltueşte — ca ener- 
gie — în domeniul dezarmării. Un film 
în care interpretarea rămâne pe un 
plan inferior, lăsând scenariului drep- 
tul de întâietate la culegerea aplauzelor. 
Dinamic ca concepțiune, îndrăzneţ ca 
realizare şi precipitat ca acţiune, pe- 
licula depăşeşte aşteptările spectatori» 
lor dornici de emoţii tari. 
Simfonia mamncii : Cariton 
In cadrul unui spectacol de gală şi : 


Excesele locale în revendicările | 


imentar de propagandă al 


în prezența d-lui dr. Fabricius, mi- 
nistrul Germaniei la Bucureşti, eri di- 
mineaţă a avut loc la cinematograful 
Carlton, reprezentarea filmului „Simfo- 
nia muncii” o peliculă de scurt metra), 
realizață de Walter Ruttmann cu acom- 
paniamentul muzical de Woligang Zel» 
ler. 

„Simionia muncii” aşa cum a fost 
realizat ni se prezintă drept un docu- 
uzinelot 
din Duesseldori prin 
care, în mai puţin de o oră, ne putem 
informa asupra realizărilor susnumitei 
firme cu reputaţie mondială. 

Spectacolul a adunat tot ceeace în- 
dustria noastră are mai reprezentativ, 
iar realizarea a fost pe drept aplaudată. 


„Mannesmanu” 


anumit loc dând la iveală anumiţi 


creaţiei literare nu au niciun fel de oameni. Unicitatea fenomenului Ho- 


„rezultat efectiv în definirea unui mo- !qoş nu-l scoate dintrun regionalism 


ment cultural. Dimpotrivă creează un „minor, după cum nici unicitatea lui 


„fel de zâzanie măruntă şi nedemnă |Daniil Scavinschi nu îac din el o 
"care compromite în mod grav distinsa |glorie a neamului. Se întâmplă însă 


instituţie a literelor. De aceea trebue 
să ne rezervăm un anumit înţeles a- 
tunci când vorbim despre un feno- 
men regional de ordin literar şi să 
evităm judecăţile de valoare în funcţie 
de provincie. 

In primul rând putem considera 
ca fiind oglinda unui adevăr indis- 
cutabil faptul că un fenomen literar 
autentic, de reală valoare artistică, 
chiar dacă închide în el şi anumite 
caractere strict locale, trece limitele 
regionale şi devine un bun ai limbii 
întregei ţări. Nu putem spune despre 
Eminescu, am îi nebuni să facem 
asta, că a fost cel mai mare poet 
moldovean şi că doar moldovenii au 
dreptul să şi-l revendice. Eminescu 
a fost cel mai mare poet român 
şi toţi poeţii pot să şi-l revendice. 
Dimpotrivă atunci când e vorba de 
anumite talente minore, Hogaş de 
pildă, acestea nu mai pot îi reven- 
dicate de neamul întreg, încetează 
de a mai îi specifice pentru întreaga 
suflare românească, şi rămân să re- 
prezinte doar un anumit duh care a 
plutit la un moment dat peste un 


şi lucruri mai curioase în această uni- 
citate regională. De pildă lon Crean- 
gă, care nu numai că vorbeşte despre 
un anumit loc, despre anumite obi- 
ceiuri, dar chiar întrebuințează o a- 
numită limbă, nu evită niciun provin- 
cialism, lucru pe care Hogaş nu-i 
face, dar cu toate acestea Creangă 
este un autor al tuturor Românilor, 
nu numai al Moldovei. Cum se poate 
lucrul acesta? Pentru motivul că lon 
Creangă în forma locală cuprinde 
o unanimitate întreagă, reprezenta- 
tivă pentru tot românul. Popa Duhu 
şi Moş lon Roată sunt personagii 
valabile pe înt'nsul întregei românimi 
iar loan Turbincă, cu tot numele 
lul rusesc esle românul în eternitate. 

Din cele câteva lucruri pe cari 
le-am spus putem afirma că rzgio» 
nalismul unui autor este în funcţie 
directă de capacitatea lui artistică 
şi spirituală. lar acea politică lite- 
rară bazată pe principiul bisericuţelor 
regionale, în cari poeţii sau scriitorii 
nu se rectinosc decât din simplul mo- 
tiv că sunt din acelaşi judeţ sau pro- 
vincie este doar o politică de breaslă 


cari prostia negustorilor de artă şi 
indolenţa comunului muritorilor le 
introduce în vorbirea limbei noastre, 
Una din aceste expresii sa născut 
prinir'o lărgire a îerei in care se 
poate construi verbul „a face”... 

Noi ştiam până azi că acest verb 
presupune O acţiune constructivă. 
Când taci ceva, trebue să rezulte 
ceva. „„Faci o carte”, „taci 0 casă”, 
„faci o poezie” sau „faci un ro- 
mân”. Prin extindere a înţelesului, 
verbul „a face” se consirueşte şi cu 
substantive născute dintr'un verb. 
„A se plimba” a dat naştere sub- 
stantivului „plimbare”. Fiindcă orice 
acţiune „se face”, s'a contras ideia 
de „a face acţiunea de a se plim- 
ba” în forma „a face o plimbare”. 
Tot aşa cu „a face 0 excursie” sau 
„a face un voiaj”. Lucrul acesta s'a 
întâmplat însă numai cu acele sub- 
stantive derivate din verbe, care, ca 
substantive, nu exprimă o realitate 
concretă, ci un fapt neterminat prin 
el însuşi. Aşa e „voiaj”, aşa este: 
„excursie”. Căci altfel construirea 
lor cu verbul „a face” ar creia o 
confuzie cu cealaltă serie de torme 
în care „a face” ceva, înseamnă a 
realiza un lucru. Când „faci o 
excursie” este o acţiune de pe ur.na 
căreia nu rămâne un rezultat con- 
cret, afară de amintiri poate... 
când, atunci când „faci o casă” 
vede. 


Se înţelege atunci dece este ab- 
surd să se spună „facem un tea- 
tru”, „facem un  cinematograt”? 
Fiindcă în această construcţie se 
creiază imediat confuzie între arhi- 
tectul care a făcut teatrul odată 


pentru totdeauna şi domnul care 


„tace un teatru” de trei ori pe săp- | 


tămână, fiindcă „se duce la tea- 
tru”, 

Coeace dovedeşte că, pentiu a 
creia forme noi în limbă, se cere şi 


pur | substanță enuşie!... 


5 frumos succecs a obţinut la 
Teatro d'ltalia din Roma, actriţa 
1omână Elena Galaction dela Tea- 
tul Naţional din Bucureşti, inter- 
pretând „L'innamorata” de Marco 
Praga. 

Ziarele italiene „La * Tribuna”, 
„Il Lavoro Fascista”, „Il Giornale 
dltalia”, „Il Piccolo” înregisirează 
faptul cu numeroase elogii şi măr- 
turii de simpatie, considzrându-l ca 
un adevărat eveniment artistic. 

D-ra Elena Galaction, găseşte u- 
nanime şi calde aprecieri în coloa- 
unele presei din Roma care aminteşte 
cu acest prilej şi de interpretarea 
piesei lui Pirandello: „Ca înainte, 
mai bine ca înainte” în care (în lu- 
niee 1937) tânăra româncă a ex- 
celalt, 

D-ra Elena Galaction, care din 
Conservator, unde a fost ceva d-rei 
Filotti, şi-a afirmat talentul, se 
află în Italia dee un an de zile, 
în concediu de studii, este relevată 
acolo nu numai ca un talent de rasă 
dar şi ca o rară conştiinţă artistică. 

Utilizându-şi tot timpul pentru 
studiul dramatic şi pentru  cuceri- 
rea simpaliilor străinătaţii faţă de 
arta românească, această înzestrată 
actriţă, căreia i se pregătesc desi- 
gur excepţionale destine, va mai 


"apărea în furând într'o comedie la 


! teatrul Emanuel din Roma, 


i 
se | 


«aBUNA VESTIRE» - 


| ASR | eri de iormele noi pe N. putem afirma că literatura 


noastră e bine reprezentată în sirăl- 
nătate, Presa de Slânga din sirăină- 
tate a informat fals publicul asupra 
culturii românești, prezentând-o îm- 
pănată de jidani, La Paris, suntem cu- 
noscuţi în special prin acel Ilar Vo- 
ronca și B. Fondane sin Ițic. In I- 
talia, din fericire, lucrurile s'au în- 
tâmplat altfel, 

Profesorul Claudiu Isopescu, titula- 
rul catedrei de literatură română dela 


3 
3 2 
că pe VAa 


» E, 
) FAT, va yd LA 2 
universitatea din Roma, a d-stășurat 
o activitate deosebită peniru răspân- 
direa culturii noastre în alia. 

Studenţii d-sale au lucrat mult a- 
supra literaturii românești, făcând cu- 
noseute italienilor figuri ca Mihai E- 
minescu, Ion Creangă, I. S. Caragiale 
ele, 

Totodată d. prof. Claudin Isopescu 
a înlesnit numeroase traduceri din au- 
torii români — traduceri cari au îost 
foarte apreciate. 


O ricin de Turism, publică un 
«Ghid, program săptămânal inti- 
tulat «Bucureşti». După întocmire 
sar părea că ghidul acesta se adre- 
scază atât Românilor — bucureşteni 
sau provinciali — cât şi străinilor. 
Necesitatea apariții unei asemenea 
publicaţii săptămânale era de mult 
simțită. Păcat că felul în care este 
conceput și modul în care este re- 
dactat lasă de dorit. Să ne expli- 
căm. O atare publicație trebue să 
cuprindă două părți distincte; vu 
primă parte, scrisă în românește, 
în care localnicii să găsească în- 
iro formă cât mai practică şi mai 
lesnicioasă datele necesare asupra 
tuturor manifestărilor din Capita- 
lă; o a doua parte, scrisă într'una 
sau mai multe limbi, în care străi- 
nii să poată găsi informaţiuni pre- 
cise asupra formalităţilor de înde- 
plinit, hoteluritor şi  restaurante- 
lor, lucrurilor mai interesante de 
cercetat şi locurile mai interesante 
de văzut. Asemenea lucruri trebue 
să cuprindă un ghid — program 
săptămânal — «Bucureștii» Oficiu- 
lui de Turism nu satisfave aceste 
cerințe şi din acest punct de vedere 
nu corespunde menirii sale. In 
schimb s'a introdus o întreagă 
parte de lileratură, inutilă pentru 
străini, — cari wo înțeleg, — şi 
pentru provinciali, — cari sunt în- 
formaţi de aceleaşi lucruri pe alle 
căi, dar care îmgreuiază partea in- 
formativă, atât de utilă, şi în direc- 
ţia căreia trebuese introduse per- 
fecţionările. 


L lMteratura noastră dramatică sa 
îmbogăţit, cenuşerească cum era, cu 
două cărţi de valoare apreciabilă : 

Modalitatea estetică a teatrului 
(Camil Petrescu), Shakespeare 
(Haig Acterian) 

Cărţi care lipsiau în bibliotecile 
noastre — şi a căror utilitate e evi- 
dentă. 

Arta dramatică are subtilităţi 
care o ţin la îndemâna unei elite. 

Există o artă răstălmăcitoare şi 
una originală, aşa cum le diferen- 
țiază d. Haig Acterian într'un arti- 
col din «Universul literar». 


Cu alte cuvinte există o modalitate 
estetică pe care teza de doctorat a 
d-lui Camil Petrescu ne-o lămureşte 
într'o meticuloasă analiză în istoria 
dramatică. 

Arta nu poate naşte decât 
gând — arta originală, 

Arta lui Shakespeare, care astfel, 
ne este prezentat într'o parte de 
profundă cunoaştere a viefii şi o- 
perii genialului autor dramatic, de 
către d. Haig Acterian. 


din 


1] ar colecţia de traduceri  com- 
plete şi... corecte, ale clasicilor, când 
oare o vom vedea în vitrinele noa- 
stre? Să avem şi noi un Molidre. un 
Shakespeare, un Montaigne, un Ra- 
belais, un Hugo, un Musset, un Bal- 
zac, un Stendhal, un Cervantes, un 
Racine şi un Carneille, în formate 
identice, în tipare îngrijite, în e 
diții critice, şi să ne umplem su- 
fletul de bucurie privindu-i în raf- 
turi şi gândindu-ne că nu mai sun» 
tem, ca azi, inferiori în privința 
asta tuturor ţărilor care se socotese 
civilizate şi culturale. 

Şi în privinţa asta a făcut un în- 
ceput editura R. F. anunțând un 
Shakespeare complect, tradus de 
Dragoş Protopopescu. Dar totul e 
să nu rămână un fapt izolat. 


* 


D upă cum ar trebui ca aceiaşi editură 
să-şi ia sarcina bine venită de a con- 
tinua seria esseurilor asupra teatrului, 
Ne sunt atât de necesare! Căci pentr 
educaţia publicului nostru în direcția 
ț; * “lui nu sa făcut până azi aproape 
nimic, De aceia, probabil, publicul nos- 
lru acceptă ca să îi se ofere la teatru 
arice inepție, şi o aplaudă din lipsă de 
spirit critic, Deaceia, probabil, se joa- 
că atâtea vodeviluri  tâmpe, dar nu 
ne-am învrednicit să cunoaștem .0 Ca= 
pod'operă ca «Electra» a lui Giraudoux, 
şi câte exemple de acestea avem!,., 


. PRR ne face să ne gândim la 
necesitatea absolută de a avea o 
bună colecţie de monogratii asupra 
tuturor personalităților creatoare 
din cultura universală, 

Asemenea monografii constituese 
în primul rând un instrument ab- 
solut necesar de cultură generală, 
pentru tineretul intelectual, care nu 
totdeauna poate citi o carte asupra 
Imi Shakespeare sau a lui Moliăre 
în limba originală, Ne-a hipnotizat 
ideia că «toţi românii vorebes fran- 
țuzeşte» şi am crezut poate că e 
inutil să avem şi informaţii autooh- 
toane! 

In al doilea rând prezența unei 
«olecţii de asemenea studii critice 
şi biografice, de esseuri despre crea. 
torii omenirei, constitue un adevă- 
«at certificat pentru gradul de cul. 
tură al unei țări. Şi ar fi timpul să 
ne preocupăm de asemenea certifi- 
cate. Să sperăm că o va face tot 
editura Y. R. dând o Berie de ur- 
mări Shakespeare-ului de azi, şi a, 
celui Goethe care ni se anunţă. 
Alături de care aşteaptă la rând a- 
tâtea nume mari, adesea pentru pu- 
blicul nostru doar un nume 


Cronica literară 
EREI PA POSE 7 ADEPT ET REPERE TENE 


Regionalismul în literatură 


Eris ARE 08) EDO LE IDSI i RI RD PO a RAO ge a 


şi nimic mai mult, absolut upsită de 
legături cu fenomenul cultural însuşi. 
Regionalismul ca dat condițional pu 
poate oteri un criteriu de judecată 
sau categorisire literară. El nu de- 
păşeşte cu nimic o simplă socoteală 
de recensământ literar. De aceea nu 
se poate spune: o revoluţie literară, 
o înviere literară se datoreşte nu 
faptului că acea înoire trebuia să se 
ivească pentru necesităţile întregului 
organism cultural ci fapţului neesen- 
țial că provincia cutare a vrut să ia 
iniţiativa. De asemenea şi aceste re» 
voluţii sau înoiri se pot foarte bine 
limita la un interes local, cazul şcoa- 
lei ardelene din secolul XIX. In timp 
ce mişcarea junimii nu se rezumă la 
un caracter local ci are o înrâurire 
asupra întregii culturi româneşti. 
Nu ştiu dacă am reuşit să fiu preu 
clar. In orice caz ceeace am vrut 
să spun se poate sintetiza astfel: nu 
există în literatură posibilitatea ope- 
rantă a unui argument de natură 


regionalistică. El nu poate decât se- o valoare absoluţă 


cundar şi nu priveşte atât opera lite- 
rară cât autorul. Este un element 
biografic şi atâta tot. De aceea veri- 
ficarea unui autor este făcută a- 
bia atunci când el a străbătut aria 
întregei țări şi a fost peste tot as- 
cultat la fel. Şi dacă el este recu- 
noscut atunci nu mai are niciun sens 
vrea revendicare regionalistă,  de- 
oarece a fost recunoscut ca aparţi- 
nând naţiunii. 


Pentrucă termenul acesta regiona- 
lism nu are doar un înțeles geogra- 
fic să încercăm a-l epuiza întru 
totul. 

Literatura este şi ea o faţotă a 
culturii, o provincie a ei dacă pu- 
tem spune altfel. Este cu alte cu- 
vinte o regiune limitâță a spiritului de 
creație umană şi întrucât nu este 
decât parte dintrun tot sau faţetă 
a unui fenomen nu trebue să ne în- 


judecând-o, sau 
trăind-o în sine ca pe Dumnezeu, 
Valorile literaturii sunt valori re» 
lative cari depind nu aşa cum se 
credea în veacul trecut de sărăcie sau 
bogăţie, ci de viziunea care conduce 
diferite etape istorice. Prezenţa ca- 
drului cosmic şi economic este în- 
totdeauna aceeaşi, aceasta neputând 
varia întrucât un pământ este me= 
reu acelaşi cu roadele şi lumina lui, 
dar motivarea unei literaturi se schim 
bă din când în când după cum se 
schimbă şi viziunea lumii în care se 
naşte. 

De aceea problema actualităţii în 
literatură nu este o problemă Super= 
ficială de modă, ci este întrebarea 
esenţială după care trebue să se 
orienteze o critică literară. Rupând 
de un an de zile acest post de dis- 
cuţie publică a proceselor literare 
cari se desfăşoară, am căutat să sur- 
prind ceeace este actual în literatura 


cărcăm cu greul păcat de a-i da | prezentului şi ceeace nu este. Conclu- 


CALENDAR 


CAT: Sf. loachim. 
Răsăritul soarelui: 6.22. 
Apune: 18.26. 


Duminică, 20 Martie 1938 
ORT: S-ţii Martiri ucis în M-rea S-tul | 


Saba. 


OPERA ROMANA: Lucia. 

TEATRUL NAŢIONAL: mat.: Avarul; 
seara: Madame Sans Gâne, 

STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL 


grele. 
TEATRUL LIGII CULTURALE: mal.: 


Teatrul MODERN 
Str. Sărindar, 14 


Cu Ion Iancovescu, Ionel 


MODERN: mat. și seara: Două duzini 
de trandafiri. 

TEATRUL REGINA MARIA: mat, şi 
seara; Răzbunarea lui Demostene. 


mat.: Merele de aur; seara: Timpuri | TEATRUL COMOEDIA: mat. şi seara: 


Mansarda. ; 
TEATRUL LIBER: mat. şi seara: Ră- 


Rudele; seara: Clopoţelul de alarmă. mânem prieteni. 
N =— 


În fiecare seară şi în matineurile 


de Duminecă 


DUUA DUZINI DE TRANDAFIRI 


ăranu, Toţa Yann şi Vivi Vlasin 
In preparaţie pentru matineurile de Joi şi Sâmbătă 


TRENUL FA -TOMA 


ARO: Divorțul Doamnei X şi jurnal. 

CAPITOL: Gasparone, jurnal şi comple- 
tare, 

CORSO: Tamara, jurnal şi comPletare. 

OARLTON: Cadrilul şi Jurnal, 

SCALA: Corsarul şi Jurnal Paramount, 

SELECT: Aur şi Femei cu Frances 
Farmer şi Edward Arnold. 

SAVOY: Tamara, jurnal şi completare. 

TRIANON: Martha Eggerth în Mazur- 
ca albastră. Jurnal Paramount. - 

FEMINA: Nopți princiare. 

REGAL: Contesa Walewska şi 
Paramount, 

PALAS BULEVARD: Femei de noapte 
şi Valetul Domnişoarei. 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Dubla 
orimă din linia Maginot şi Piraţii. 
ELYSEE (str. Doamnei 11): Martha 
fkggerth în Mazurka albastră. Jurnal 

Paramount. 

ROXY: Gasparone, jurnal şi completare, 

YRANKLIN: Cum se cuceresc bărbaţii 
şi Patima. 

AR.P.A,: Londra sub teroare, jurna! şi 
completare. 

DARLY: Inchis din cauza incendiului, 
CITY (Bul. Carol 21): Sa născut o stea 
şi Iluzia cea mare 

LUCIFER: Soipio Africanul şi Stan și 
Rran la Hollywood, 

LIZEANU: Armele veghează, Răsbuna- 
re şi Comedie colorată. 


jurnal 


€/nimalad 


BARCELONA: Prinţ şi Cergetor, Simfo 
nia Spaniolă gi jurnal, 

COTROCENI: Foo şi noapte în Shangai. 

CARMEN (Cal. Dudeşti 169): Sângele 
Pământului şi L-am întâlnit la Paris. 


Cinema ANRNO 
Azi un film excepţional 


Divorțul Doamnei | 


MERLE OBERON 


CENTRAL: Invitaţia la vals, Patrula 
de noapte şi trupa de reviste. 

DACIA: India în flăcări gi Complicaţit 
sentimentale, 

DIANA: Chemarea cea mare şi Regina 
Valsului. 

DICHIU: Nu plânge mamă, Minunea 
dela Lourdes şi Suflete sbuciumate, 
LIA (Griviței 196): Broadway Melody 

1938 şi India în flăcări, 
MARCONI: Troika, Muzica e viaţa mea, 
jurnal şi Trupa Nedeianu-Violeta Io- 


nescu, 

AIDA (cal. Rahovei 151)): Noaptea Ro- 
şie şi Sa născut o stea, 

AMERICAN: Uraganul, jurnal şi com- 
pletare. 


— 
- 


Dum 
RADIO-BUCUREŞTI 
RADIO-ROMANIA 


13.00: Ora, Culturale, 
Dunării. 

15.10: Concert de prânz. Orchestra 
Grigoraş Dinicu: Ari naţionale, 

14.10: Ora, Mersul vremii, 
jurnal. 

14.25: Continuarea concertului: 
manţe şi Arii naţionale. 

1440: ORA VESELA: ION MANIU. 

15.00: Sfaturi pentru gospodari. 

15.15: Muzică populară. Taraful loa 
Matache. 

15.45: Valeriu Măgureanu: De vorbă 
cu sătenii, 

18.00: Ora. Mersul vremii. 

18.05: Muzică de'dane. 


Sport. Cota 


Rudio 


Ro. 


ziă unui an de experiență este dacă 
nu sumbră cel puţin supărătoare: 
literatura nu este în actualitate. 

Cu vremea, mai ales decând cu 
emaânciparea artelor din viața cetăţii 
pentru a se muta în ba!coanele unui 
cer pe cât de abstract pe cât de 
universal, în care îngerii aleşi ai 
marilor ritualuri artistice nu pot îi 
supăraţi ae eventualele deosebiri din- 
tre ei în ceeace ar privi origina se- 
mitică sau nesemitică, problema re- 
gionalismului cultural al literaturii e 
rămas îngropată. Literatura devenind 
din ce în ce mai mult o, prismă unică 
de a vedea viaţa, nu o îaţetă de 
exprimare a unui impuls cultural u- 
nic, se desactualiza, anulând pe cei 
cari o practicau până la a le răpi 
existenţa. 

Inactualitatea lit>rzturii este efectul 
punctului mort la care sa oprit în- 
chizându-se în turnul de fildeş. Ne 
mai fiind o formă vie de cultură, ea 
devine un element parazitar care în 


loc să ajute culturii îi strică Sâm 


naştere unor confuzii. De aceea în 
anumite momente literatura poate Îi 
primejdioasă. De aceea oamenii stră- 
ini de spirit dar culturagii din naş- 
tere pot ajunge la judecăţi nenoro- 
cite care-i făce să vadă în anumite 


Azi Premieră la TRIANON şi ELYSEE 


rai ici acc 


— 
| "oa 


inică, 20 Martie 1938 


19.09: Actualităţi medicale, 

19.15: Continuarea concertului, 

19.40; Asoc. corală <Cântul Nostru» 
condusă de d, I. Croitoru, 

19,58: SPORT: Rezultate tachnice. 

20.00: Inalt P, S$. $. Patriarhul Miron: 
Cuvânţ către străjerii României, 

20.20: Continuarea concertului 
corale «Cântul Nostru». 

20.50: TEATRU: «Hanul Roşu» piesă 
radiofonică de Nicolae Căprescu. 

21.20; Muzică de dans (discuri) 

22.00: Radio-jurnal. 

22.10: Al. Brailowsky-pian (discuri) 

22.30: Rezultatele sportive de Radu 
Vasilescu. 

22.45: Concert de seară din opereta, 
Orchestra Radio. 

24—1,00: Concert de noapte (discuri), 


asoc, 


Ultimul film vienez cu 


Martha Eggerth 
Hans Moser 
Paul Horbiger 
heo Lingen 
u„ucie Englisch 
tritz v. Doncen 


Maat ct Albeosiiă 


(Immer wenn ich gliicklich bin) 
IERIESEEDA SEI 


manitesţări de plivire culturală bar- 
barie. 

Faptul că la un moment dat nu 
ar ma! exista literatură pentru un 
timp oarecare nu înseamnă că, bar» 
baria a cutropit cultura ci dimpotrivă 
că literatura trebue să-i ia respiraţia 
pentru a fi în pas cu „barbarii”, 


Toate aceste lucruri nu le spunem 
aici cu niciun scop polemic deoarece 
nu mal polemizâăm de multă vreme. 
Nu ne-o permit nici condiţiile exte- 
rioare, dar mai ales nu ne-o per- 


|mite starea noastră actuală, care este 
! afirmarea pură şi simplă. Am încercat 


să facem oarecari distincții mai mult 
pentru a ne lămuri cât mai limpede 
planul nostru de lucru şi nu pentru 
a supăra sau a impiedeca pe alţii. 
Problema actualităţii literare fiind alt- 
ceva decât o simplă manifestare po= 
lemică nu vrem să atragem resenti- 
mentele celor pe cari eventual i-am 
discutat în aceste coloane sau îi vom 
discuta pentrucă nu promovarea ma»= 
nifestărilor individuale ne interesează, 
ci posibilitatea de participare a unei 
generaţii literare la spiritul real care 
insuflețeşte generaţia lor, participare 
manifestaţă bine înțeles în c eaţie. 


Horia Stamatu 


Germania vrea pace şi nu vrea să facă râu altor popoare 


i: 


— Cancelarul Hitler a justificat realizarea Anschluss-ului 
La 10 Aprilie votează întreg poporul german 


BERLIN, 19. 
Reichstagului a deschis ieri la ora 20. 

D. Hitler sosise în incintă cu câteva 
minute mai înainte, 

Pe banca ministerială luaseră loc 
toți membrii guvernului german. Prin: 
trei ei se observa și prezența d-lui 
Seyss Inguart, stathalter al Reichului 
în Țara Austriei, 

Corpul diplomatic a manifestat 
şi el interesul pentru această şe- 
dință a Reichstagului. In loja re- 
servată corpului diplomatic, ocu- 
pată Până la ultimul loc, Se aflau 
ambasadorii Turciei, Poloniei, Spa- 


(Rador), — Şedinţa | niei 


Braziliei, miniştrii  Unga- 
riei, Jugoslaviei, Bulgariei, Suodiei, 
Danemarcei, Belgiei, Irlandei, Bo- 
liviei, Elveţiei, Greciei, Egiptului, 
Estoniei, Letoniei, Cehoslavaciei şi 
Uruguaiulu, precum şi însărcina- 
ţii cu afaceri ai Italiei, Angliei, 
Rusiei Sovietice, Olandei şi un re- 
retea al ambasadei Statelor 

nite 

Mareșalul Goering, în calitatea sa de 
preşedinte al adunării, sa urcat la tri. 
bună, salutat de aclamațiile delirante 
ale încintei şi ale tribunelor populare 
a-hipline, 


D, Goering a declarat: «Şedinţa de 
azi a Reichstagului este una din cele 
nai memorabile din câte am cunoscut 
vreodată în noul Reich. Salut pentru 
prima oară în Reichstag, ca oaspeți, pe 
băncile guvernului, pe membrii guver- 
nului din Țara Austriei (aplauze fre- 
netice), 

«Faptul că salutăm aici, pe banca 
guvernului, pe Stathalterul Țării Ause 
triei şi pe membrii guvernului din 
Țara Austriei dovedeşte că nu mai 
există acum decât un singur Reich 
germana, 


D. Adolf Hitler are cuvântul! 


— DISCURSUL FUEHRER-ULU: — 


Maresalul Goering dă apoi cuvân. 
înl d-lui Adolt Hitler. Fiihrerul 

porului german urcă la tribună 

nd salutat de aclamații furtu- 
ROase, 

D. Hitler a ţinut următorul 
discurs; 

P'am convocat pentru a vă face un 
raport asupra evenimentelor a căror 
importanță Dă este cunoscută tuturor, 
Pe de altă parte, trebue să aduc la cu- 
noştința do. mai multe hotărâri, care 
privesc poporul german şi Reichstagul 
însuşi, 

D. Hitler face apoi o expunere isto- 
rică asupra mişcării național.socialiste 
din ultimii ani, precum și asupra des- 
moltării pe care a luat-o principiul na- 
ţionalităţilor în ultimul secol. El, a con- 
tinuat: 


In locul principiului autodeterminării 
gapoarelor proclamat de președintele 
Vison şi cu care s'a reușit să se con- 
pingă poporul nostru să dezarmeze, a 
trebuit să se inregistreze violarea najia- 
mală cea mai brutală contra a milioane 
de compatrioți ai noştri, Drepturi care 
sunt acordate fără discuție populațiilor 
coloniale celor mai primitive erau re. 
fuzate unei vechi naţiuni civilizate şi 
încă sub o formă pe cât de dezonorantă 
pe atât de lipsită de susținere. 
DREPTUL TREBUE SA 
RAMANA DREPT 
Chiar și omul cel mai lipsit de ru. 
gine nu poate să vorbească la infinit 
Ve un <drept>, când violarea se mani- 
festă întrun mod atât de cinic, Dar 
mai ales nu se poate socoti în mod ar- 


bitrar acest fenomen când ca bază a 
dreptului, când ea încercare diabolic 
de a turbura pacea popoarelor, 

Faptul că teritoriul Saar 
printre locuitorii săi câteva mii de lo- 
cuitori de naţionalitate franceză, a fost 
deajuns pentru a se impune acestui te- 
ritoriu un plebiscit, mai înainte de a i 
se fi permis unirea cu patria mamă. 
Dar când este vorba de mai multe mi- 
lioane de germani, democraţiile le re- 
fuză pur şi simplu unirea cu patria 
mamă, dorită atât de arzător, pentrucă 
nu le place. 

Dreptul trebue să rămână drept 
chiar şi când eSte vorba de germani. 
Şi cine pote să se mire de faptul 
că popoarele cărora li se refuza, cu 
încăpățânare acest drept se văd în 
cele din urmă silite să-şi asigure a- 
ceste drepturi naturale prin propria 
lor forţă. 

Naţiunile au fost creiate de Atot- 
puternicul. Ele au o valoare şi o e- 
xiStență eternă. Dar Societatea Na. 
țiunilor este o biată construcţie a 
micimii omeneşti, a intereselor şi 
a Învidiei, 

Germania a redevenit o putere 
mondială. Care Putere în lume ar 
îi în stare să tolereze la infinit 
ea pe pragul teritoriului ei Să fie 
maltrataţi în modul cel mai neruşi- 
nat milioane de conaţionali? Pentru 
naţiunile conştiente de datoria şi 
de onoarea lor sunt clipe când le 
devine imposibil de a asista la a- 


număra 


Evenim =niele ziiei 


(Continuare din pag. 1.2) 


Un limbaj mai clar nici că se pu-ș «antifascistă» alături de Moscova. 


sa. 


Dat fiind că ştiri mai precise lip- 


De altfel acelaş lucru arătam şi | sese pentru moment, ne mărginim 


noi ieri aci, când afirmam că Fran- | să semnalăm 


ţa frontului popular ar fi singură 
în cazul unei aventuri spaniole. 

D. Fernand Laurent a pus și pro- 
blema financiară când a arătat că 
23 de luni de front popular au dus 
dm reducerea incasso-ului metalic 
al Băncii Franţei cu 65%. 

Însfârgit, cunoscutul  «debatier> 
al extremej drepte, d. Xavier Val- 
Int, transpunând discuţia de pe 
plan politic general pe plan perso- 
nal a declarat că în aceste momen- 
te  hotărîtoare pentru destinul 
Pranței uniunea națională nu se 
poate face în jurul «unui om, care, 
reprezintă un popor asupra căruia 
apasă blestemul dumnezeesc». 

D. Paul Reynaud, singurul dintre 
centrişti care a vorbit în favoarea 
unui guvern de uniune națională 
cu comuniştii, a rămas izolat, tot 
blocul opoziției votând masiv con- 
tra guvernului. 

Intradevăr guvernul a obținut 
369 voturi contra 196. 

Modul în care s'au desfăşurat 
dezbaterile, atitudinea fermă a opo- 
giției naționale, nemulțumirea Se- 
matului, tonul presei de dreapta 
franceză ne indică două lucruri : 
2) guvernul Blum va avea o viaţă 
; foarte scurtă; 2) intervenţia frontu- 
"ui popular francez în favoarea 
roşilor spanioli, ar treai rezistența 
totală şi hotărită aq opoziţiei nația 
male şi a opiniei publice burgheze. 

Așadar soarta roşiilor spanioli 
devine din ce în ce mai grea. Ulti- 
„ma speranță — aceia a sprijinului 
francez — se năruc şi ea. 


iniţiativa sovietică, 


(ea, 
(8 


D. LITVINOW 


rezervându-ne dreptul de a reveni 
mai amplu asupra ei. 
DISCURSUL D-LUI 
HITLER 
Şedinţa de ieri a Reichstagului şi 
declaraţiile Fuehrerului n'au adus 
nimie senzaţional, 
Cancelarul germân s'a mărginit 


să expună din nou faptele ce l-au! acu 


determinat să realizeze Anschlussul 
şi să celebreze însemnătatea lui e- 
pocală în istoria Reichului şi a po- 
porului german. 

Totdeodată a anunţat dizolvarea 
Reichstagului şi noui alegeri pen- 
tru ziua de 10 Aprilie. Astfel unifi- 
carea Germaniei se face într'un 
ritm îndrăcit. 

La o săptămână de la prima lo- 
vitură armata, economia, moneda, 


Im curând revoluția naţională constituția Austro-Germaniei sunt 


| puioă va stăpâni toată Spania 
| ŢIATIVA D-LUI LIT. 


VINOF 


unificate. . 
Dar toate acestea n'ar fi fost po- 
sibile fără unitatea sufletească pre- 


Spre a preîntâmpina nouile sue-| existentă. 


eese ale axei Londra-Berlin, succa- 


Naţional-socialismul este în pri- 


mo ce se desenează pretutindeni,| MUl rând o mare forţă morală. Ce- 


Moscova a ieşit din mutismul 
şi a lansat ieri o «bombă». 


său 


lelalte vin apoi de la sine. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Bomba constă în propunerea de a | IEEE ERE ERIE NORI 


se convoca o conferinţă a «statelor 
pacifice:, menită să examineze si- 
tuaţia internaţională actuală şi să 
pregătească măsurile de apărare 
«fasciste», 
Aşadar o conferinţă care ar gru- 
Moscova, Parisul, Londra, Was- 
ÎN tonul şi eventual Praga. 
Se pare însă că iniţiativa sovie- 
are puţine şanse de reuşită, 


Liiuania a sesizat 
Liga Haţiuniior 


GENEVA 19 (Rador). — Delegatul 
Lituaniei pe lângă Societatea Na- 
Hunilor s'a prezentat eri la la Se- 
eretariatul general al Ligii pentru 
a comunica d-lui Avenol, secretarul 
general al Societăţii Naţiunilor, tex- 


Londra şi Washingtonul n'ar dori| tul ultimatumului polon şi a-l pune 


Meloc să se angajeze într'o coaliţie 


în curent cu situaţia. 


ceSte triste spectacole fără să reac- 
ţioneze. 


| 


INTREVEDERILE DELA 
BERCHTESGADEN 


Pentru aceste motive am aranjat în- 
trevederea dela Berchtesgaden cu fostul 


cancelar Schuschnigg. Am rugat pe d] Sohuschnigg contra oricărei măsuri 


Schuschnigg să scutească Austria ger- 


care ar fi trebuit în mod fatal să 


mană și Reichul şi chiar pe el însuşi provoace vărsarea unui sânge pre- 


de o situaţie care trebuia să ducă mai 
curând sau mai târziu la contradicţiile 
cele maj serioase, i-am propus deci să 
urmeze o cale care ar putea duce puţin 
câte puţin la o destindere internă și pe 
încetul la o reconciliere nu numai între 
locuitorii Austriei înșiși, ci şi între cele 
două state germane, 

Am remarcat În convor= 
birea mea cu d. Schu- 
schniyy că aceasta era ul- 
tima încercane de acest fel 
pe care o făceam şi că 
sunt hotărit ca, dacă 
reuşeşte, să valorifice 
drepturile poporului ger- 
mai depe pământul unde 
mam născut prin singure. 
le mijloace care în acest 
caz mi-as mai rămâne la 
îndemână din moment ce 

refuza a se face loc le- 


se 
| sâae justiţiei normale. 


Austiia de până acum a fost impotriva 


dreptului și voinței 


Noi nu socotim că scopul umei con- 
duceri naționale a unui stat consistă 
în a realiza revendicări teritoriale fie 
prin proteste. fie prin acte, care, mo- 
tivate prin necesităţi naționale, nu ar 
putea în cele din urmă să ducă la rea- 
lizarea unei situaţii conforme cu jus- 
tiția şi cu dreptul. 

Astfel constituirea noului stat aus- 
triac a fost o măsură care nu însem- 
na nimic alta decât violarea pur şi sim- 
plu a dreptului pe care-l aveau şase 
milioane şi jmătate de indivizi de ra- 
să şi de limbă gemană. Această violare 
era dealtiel recunoscută cu un cinism 
pe care nici nu se încerca măcar să-l 
ascundă, Căci, pentru faimoşii imven- 
tatori ai dreptului de autodeterminare 
avea odinioară puțină importanţă fap- 
tul de a se înăbuşi pur şi simplu prin- 
tr'o pace dictată hberă voință a şase 
miloane şi jumătate de oameni şi de 
a-i forța cu silnicie să accepte această 
capitis diminutio şi să se încline când 
iau silit să se despartă de patria lor 
comună, cu violarea drepturilor natu- 
rale celor mai elementare... 

Când,  toluşi, sa hotărit în 
Austria să se pronunțe asupra 
Anschlussului, întrun moment 
când nici în Germania, nici în 
Austria nu exislau  național-so- 
cialiști, şi când acest plebiscit a 
dat ca rezultat 95 la sută din vo- 
turi în favoarera unirii, aposto- 
lii noului drept al ginţilor au re- 
curs pur şi simplu IA forța bru- 
tală pentru a interzice această 
manifestare pașnică a voinței 
reale a acestor oameni nefericiţi, 
despărțiți de comunitatea lor na- 
țională. 

Caracterul tragic al acestei vio- 
lări consta în aceea că Austria 
era încă înainte de a lua ființă 
un stat fictiv, fără nici o viabi- 
litate. Mizeria economică era și 
ea înspăimânlătoare, 

PENTRU ADORATORII 

EXTATICI Al DEMO. 

CRAŢIEI 
Nu spun acest lucru cu 


poporului serman 


gântiul de a făce un efect 
asupra. ad ilor exta- 
tici ai democraţiei din lu- 
me, căci ştiu că ei nu sunt 
în stare să înțeleagă un lu- 
cru de acest fel. Aceşti a- 
doratori extatici ai demo- 
crației sunt în stare să a- 
siste liniştiţi la spectacolul 
din Spania unde sunt ucişi 
o jumătate milion locui-= 


D. HITLER 


tori, fără ca ei să încerce 
cea mai mică emoție. A- 
poi, ei sunt capabili, fără 
să roşească, să se indigne- 
ze dacă la Viena sau la Ber 
lin se închide prăvălia cu- 
tărui agitator evreu, 

In Austria aceşti aomeni au dat con- 
cursul pentru a se menţine această 
pseudosuveranitate pe spatele unui 
popor nefericit Nu putem deci să ne 
mirăm dacă cea mai mare parte din- 
tre patrioţii care suiereau de aceste 
violări, începuse să sufere o indigna- 
re amară şi să răspundă la violările 
săvârşite sub masca minciunei demo- 
cratice printr'o dagoste fanatică pen- 
tru drepurile sfinte ale vieţii naționale 
eterne. 


Campania împotriva Germanici a iost 
pusă la cale de Schuschnisd 


In discursul meu dela 20 Februarie 
am întins lui Schuscbnigg mâna. In 
primul său răspuns a respins această 
ofertă, In aceiaşi clipă însă el a înce- 
put să execute angajamentele contrac- 
tate cu mine într'un mod din ce în ce 
mai şovăelnic în timp ce alte state 
începeau să propage o atitudine nega- 
tivă, 

Pe de altă parte, suntem 
sm în măsura să consta. 
tăm că o parte din campa- 
mia de defăimare deslăn= 
țuită contra Germaniei era 
inspirată complect de bi- 
roul de presă al lui Schu- 
schnicgs. : Y 

Nu mai era cu putinţa nici 0 în- 
doială. D. Schuschnigg era hotărît 
să violeze acordul. La 8 Martie tre= 
buia să înregistrăm primele svo- 
nuri privitoare la plebiscitul plă- 
nuit. Ele păreau atât de puțin wred- 
mice de crezare încât am socotit că 
este vorba de simple svonuri lipsite 
de temei. Dar Miercuri seara am 
primit confirmarea unui alentat nu 
numai contra acordului contractat, 
dar şiconlra majorităţii poporului 
mustriac, 

Dupăce descrie încercarea d-lui 
Schusehnigg de « falsifica plebisci- 
tul şi dupăce arată urmările care 
puteau decurge din această situaţie 
pentru Austria, Fuehrerul cancelar 
continuă: 

Acum eram hotărît să pun capăt 
opresiunei care copleșea pământul 
meu natal. Am ordonat deci îme= 
diat măsurile necesare pentru u se 
scuti Austria de soarta Spaniei. Ul- 
timatumul de care lumea începuse 


mai departe asuprirea compatrioţi- 
lor austro-germani şi într'un avere 
tisment care Punea în gardă pe 


să se plângă consista numai într'o | ăiae 


asigurare, exprimată în termeni e- 
nergici, că Germania nu va tolera 


țios. 


FARA VARSARE DE SAN- 
GE S'A INDEPLINIT O MI. 
SIUNE ISTORICA 


Această atitudine era chiar 
dreaptă. Dovada, îaptul că în 
trei zile dela executarea inter- 
venţiei care devenise necesară, 
înțreaga Austrie sa' aruncat în 
brațele noastre fără să se fi tras 
un foc de pușcă şi fără să fi că- 
zut o singură victimă, ceeace 


MU | cred eu, trebue să fi stârnit ma- 


re părere de rău în rândurile 
faimoşilor noștri pacifişti inter- 
naționali. D. Schuschnigg şi a- 
coliții săi pot să mulţumească 
lui Dumnezeu, căci graţie ener- 


giei mele viaţa sa şi viața a vreo 
10.000 de acoliți ai săi a fost 
scutită, o viață care nu o mai me- 
ritau după moartea atâtor aus- 
triaci, datorită exclusiv acestor 
mizerabili, o viaţă pe care sta- 
tul naţional-socialist le-o acor- 
dă în calitatea sa de învingător 
suveran şi dement. Dealtfel, 
sunt fericit că prin aceasta am 
îndeplinit o misiune istorică de 
cea mai mare importanţă. 

Ce satisfacție mai nobilă şi mai 
frumoasă poate fi pentru un om de- 
cât de a fi readus pe compatrioții 
țării sale natale la sânul celei mai 
mari patrii! Şi voi înțelegeți cu to- 
Hii bucuria pe care o smt, de a nu 
mai avea să cuceresc um Câmp de 
cadavre şi de ruine, ci o țară ne- 
atinsă, cu o populaţie care delirea- 
ză de fericire. 


Cum au primit statele europene 
realizarea Anschiuss-ului 


Acum 75 de milioane de germani: 
șe aliniază îndrărătul  hotăririlor 
mele şi armata germană întreagă 
ţi apără. Este cu adevărat tragic 
ca un eveniment care a pus capăt 
unei încordări în definitiv insupor: 
tabilă în Europa Centrală s'a cioc- 
nit de o fantastică lipsă de înţele- 
gere din partea democraţiilor. 

Reacţiunile venite din aceasta di-! 
recţie sunt în parte de neînțeles şi 
în parte ofensatoare. 

Un mare număr de alte state au 
declarat înainte dezinteresarea lor 
ţii bucuria pe care o simt, de a nu 
re. Şi aici nu este vorba numai de 
cea mai mare parte din micile na- 
ţiuni europene, dar şi de mai multe 
state mari 

Citez de exemplu atitudi. 
mea plină de înțelegere 
păstrată de Polonia, apro- 
barea călduroasă a Unya- 
riei, declaraţiile foarte a- 
micale ale Jugosiaviei şi 
asigurarea neutralității ce- 
lei mai sincere din partea 
unei serii de alte state. 

ATITUDINEA ITALIEI 

FASCISTE 

Fuehrerul  Cancelar subliniază 
apoi în termeni călduroşi atitudi: 
nea Italiei fasciste. 


M'am simţit obligat să arăt per- 
sonal şefului marelui stat fascist 


printr'o scrisoare motivele acţiunei | 


mele, şi să-l asigur îndeosebi nu 
numai că nimic nu sa schimbat 
după aceste evenimente în atitudi- 
nea Reichului față de Italia, dar că 
tocmai, ca şi faţă de Franţa, con- 
sider ca şi faţă de Italia frontierele 
existente sunt definitive. Vreau să 


i în numele meu şi al întregului Do- 


por german cea mai călduroasă 
mulțumire a noastră. Ştim ce în- 
seamnă pentru Germania aţitudinea 
păstrată de d. Mussolimi în aceste 
zile. Intărirea raporturilor dintre 
Italia şi noi era posibilă. Această 
întărire este acum realizată. Din 
comunitatea ideologiilor şi din inte- 
rese s'a născut pentru noi germanii 
o amiciție indisolubilă față de îta= 
lieni. Teritoriul şi frontierele acestei 
națiuni amice sunt pentru noi îm- 
tangibile, Repet: nu voi uita mici- 
odată această atitudine a d-lui 
Mussolini. Poporul italian trebue 
să ştie că îndărătul cuvintelor mele 
se află întreaga naţiune germană. 
De data aceasta Anschlussul, care 
a unit încăodată cele două țări ale 
noastre, a adus cel mai mare serpi- 
ciu păcii mondiale. 


' Germania doreşte pace şi nu vrea să 
facă rău altor popoare 


Germania înseşi nu do- 
reşte decât pacea. Ea nu 
vrea să facă rău al po- 
poare. Dar nici nu vrea să 
îndure niciun rău şi mai a 
les: ea este gata să-şi ape» 
re dreptul la soare şi la o- 


noarea sa până la ultima 
suflare. 

Fuehrerul ge examinat apoi re- 
percusiunile  reintegrării Austriei 
asupra Germaniei. El a declaraţ că 
nu se poate ca numai o parte din 
popor să-şi exprime aprobarea faţă 


exprim marelui om de stat = care s'a realizat exterior. 


de formidabilul eveniment al fun- 
dării unui mare Reich, îmbrăţişând 
întreaga naţiune germană. 

LA 10 APRILIE INTREA- 
GA NAŢIUNEA GERMANA 
VA VOTA 

La 10 Aprilie şi pentru 
prima dată în istorie în- 
treaga națiune germană se 
va prezenta la urne pentru 
a-şi afirma încrederea în 
reînoirea realizată. Nu şa- 
se milioane şi jumătate 
vor avea să-şi dea voturi- 
le, ci 75 de milioane, 

DISOLVAREA REICH. 

STAGULUI 

Disolv Reichstagul Ger- 
maniei vechi şi decretee 
noui alegeri pentru noua 
representanţță legislativă 
a Germaniei Mari, Aceste 
alegeri vor avea loc lu 10 
Aprilie, 

Adresez un apel celor aproape 50 
de milioane de alegători germani, 
rugându-i să-mi dea un Reichstag 
cu care, cu ajutorul lui Dumnezeu, 
voi putea rezolva marile probleme 
ce ne aşteaptă, 

In 1933 am rugat poporul german 
să-mi acorde o perioadă de patru 
ani, în consideraţie pentru marea 
misiune care aştepta să fie îndepli- 
pită, Reînoese această rugăminte: 
Popor german, acordă-mi încă odată 
patru ani ca să pot realiza în adâne 


După scurgerea acestui termen, 
noul Reich al poporului geramn va 
deveni o unitate neclintită, însutle- 
țit de o singură voinţă, condus în 
politica sa de partidul naţional-so- 
cialist, apărat de tânăra sa armată, 
bogat şi prosper în sânul reînoirii 
sale economice, 

Ultimele cuvinte ale Fuehrerului 
au fost salutate cu ovaţii nesfâr. 
şite, 


* 

VIENA, 19 (Rador). — Publicul 
vieney ca şi îm multe Centre din 
Austria, au ascultat din toate locu- 
rile publice difuzarea şedinţei 
Reichstagului şi discursul d-lui 
Hitler. 


D. Roosevelt nu va 
cere sporirea 
înarmărilor terestre 


WASHINGTON, 19. (Rador). —D, 
Roosevelt, președintele Statelor U- 
mite a declarat ziariştilor că nu 
sunt exacte ştirile publicate de u- 
nele ziare cu privire la intenția sa 
de a pregăti um mesagiu pentru 
sporirea înarmărilor terestre 


Londra cedează. 


(Radio Universal). — In 


marile cotidiane din Capi- 


urma ultimelor evenimente|tala Angliei, nu însemnează 


etrecute pe continent, po- 
itica externă a Angliei cau- 
tă o nouă orientare. De-aci 
conversațiile anglo-italiene 
dela Londra. «Optimismul» 
Forcign—Oiffice-ului în di- 


Irecţia aceasta, mărturisit de 


D. Adolf Hitler ovaţi onat de Reichstag 


altceva decât un nou pas 
cedat în fața tezei italiene 
care se menține fermă. Ar- 
monie în conversațiile italo- 
engleze înseamnă câştig de 
cauză pentru Italia şi pen- 
tru politica sa externă bine- 
cunoscută. Sub titlul <Opti- 
mism la Londra asupra 
mersului tratativelor italo- 
engleze», agenţia «<Balcan 
Oriente» anunţă: 

Opinia publică engleză urmă- 
reşte cu cel mai viu interes des- 
fișurarea evenimentelor inter- 
naționale. Privirile tuturor însă 
sunt aţintite asupra tratativelor 
dintre Contele dinte şi Lordul 
Perth, care au loc la Roma într'o 
atmosferă amicală, care lasă să 
se întrevadă posibilitatea ajun- 
gerii la un acord. 

In cercurile autorizate engleze 


se oberva aseară un curent opti+ 
mist în privinţa acestor tratati- 
ve. 

Ziarul «Daily Telegraph» 
scrie în această privinţă: «In în- 
trevederea care a avut loc astă- 
seară între Contele Ciano şi Lor- 
dul Perth, sa făcut un progres 
însemnat. Intrevederea a durat 
o oră şi sa hotărît o reuă în“ 
trevedere pentru astă seară Vi- 
neri, 

La ieșirea dela discuțiunile de 
ieri, Lordul Perth era însoţit de 
d. Rendel, şeful departamentului 
pentru «Orientul apropiat> din 
Foreign Office, care sosise în 
cursul aceleași zile dela Londra, 
în calitate de expert. 

Pentru ziua de azi mai sunt 
așteptați să sosească dela Lon- 
dra şi alţi experţi, cari urmează 
să discute separat cu experții i- 
talieni. 

Progresele făcute în cursul în- 
trevederii de azi, sunt conside- 
rate în cercurile britanice ca în- 
curajante». 


in ce constau disensiunile 
din cabinetul britanic 


LONDRA, 19 (Rador). — A- 
genția Reuter află dintr'o sursă 
bună că nu există nici o disen- 
siune în sânul cabinetului brita- 
nic, 

In cercurile parlamentare se 
resimte însă onelinişte eviden- 
tă, oglindită și de presă. La ori- 
gina ei ete refuzul d-lui Cham- 
berlain de a face într'un viitor 
apropiat declaraţii  hotărite cu 
privire la politica Marei Brita- 
nii față de Europa. 

Pe de altă parte există după 
cât se vede o hotărâre neclintită 
la d. Chamberlain de a examina 
situaţia întreagă înainte de a fa- 


ce o declarație menită să aibă 
mare răsunete în Europa. 

Este limpede că primul 
ministru doreşte să fie si- 
Jur dinainte de consecin- 
ţele hotărârii sale şi în 
special d-sa doreşte să ştie 
precis ceace vor face cei- 
lalți în anumite situaţii. 

Inainte de toate d. Cham 
berlain refuză să se gră- 
bească pentru a potoli pe 
cei ce îl critică. Numai în 
aceasta rezidă dificultă- 
țile serioase pe cari pri. 
mul ministru le are cu co- 
legii săi de cabinet şi cu 
partizanii săi, 


PX IP TENE UE SO Lo EDE P SECI PEPIN OI EN OVI EP VEAC IEC IE PO E ES POE AIP O PI ro 


pa 


—. 


NV 
CĂ 


grai] i 
ai tisiice 


I.BUZDUGAN 


sarpun:... delicioasă conservă 
de peşte preparată în sos de vin, a fost 
pusă în vânzare de fabricile M. Stetăne- 
scu Griviţa cn !ei 18 entia de 30? gr, 


Pbumiă 


Gereți acest produs la toate magazinele cu coloniale 


Atta, 


| Cooperativa 


din STR. GUTENBERG No. 3 
TELEFON ; 5-03-66 
Coloniale 
Delicatese 


Pescărie 
Băuturi 


Servici iu la domiciliu 


— 


Mio compabalza! 


„Aspirin“ 


şi-a dovedit calitățile superioare 
de 40 ani de zile. De această faimă mondială 
vor să profite imitațiunile, însă ele nv ajung 
niciodată la gradul de eficacitate şi nevătă- 
mare al „Aspirinei“” nds 

TA BB EU E 4 


ASPIRINEI: 


veritabile numai cu GRUGEAnBagehe 


| n cazurile bolilor de stomac nervoase 

rampelor, la stări spasmolitice precum şi la 

dureri de cap nervoase, insomnie, cauzate de 

| greață şi turburări digestive sau obţinut 

| după multe cercetări atât în clinieile din țară 

cât şi din străinătate cele mai frumoase rezul- 
tate cu renumitul preparat american 


„GASTROD.” 
sti „Buna Vestire 


«Gastro D.> se află de vân 
zare la farmacii şi droghe 
rii, sau se expediază. 


SR, e E IPS 


«BUNA VESTIRE» 


ai 3 


REMEDIU SUVERAN CONTRA, 


USEI, GRIPEI REUMATISME, 


„aspre 


JUNGHIURI, ice pai atibagieregati ETC... 


ClUsiv du ELISABETA 


(LA CINEMA DADITOL) 


—————————— 


UN DOCTOR 
sfătueşte... 


„De trei anu, fac în fie- 
care an o cură de Urodo- 
nal, care mi-a fost reco- 
mandată de Doctorul 
meu şi mă simt [oarte 
bine. Aveam mai înainte 
dureri supărătoare de 
şale și uneori merzeam 
încovoiat, |ără să pot 
face nimic. Acum sunt 
perfect sănătos!" 
E. P. tuurg de-Penge 
(Drâme) 

Pentru a vă |eri de du- 
reri de şale, de gută, de 
sciatică, de turburări uri: 
nare, de  reumatisme, 
luaţi in fiecare seară o 
linguriţă de Urodonal în: 
“mun pahar de apă. Gra- 
ție elementelor curative 
ce conţine, Urodonal des- 
congestionează organele 
şi regularizează funcţiu- 
nile lor. Mai mul, el 
este perfectul dizolvant 
și eliminator al acidului 
uric şi al numeroaselor 


otrăvuri. ale  organis: 
mului, 
Cine a Urodonal este 
sănătos 


LA FARMACII ȘI i îi 


armacii 


Se va întocmi un 
îisier al avocaţilor 
din baroul iliov 


Secretariatul  baroului Ilfov 
lucrează la întocmirea unui fi- 
şier al avocaţilor din baroul Il- 
fov care va prezenta alfabetic 
situația fiecărui membru avocat 
al Baroului. 

Ar fi de dorit ca această mă- 
sură să fie luată de către toate 
barourile din ţară. Poate că nu- 
mai așa, barourile țării vor fi 
descongestionate de . ovrei şi de 
străini, 


Se moditică legea 
monopolului alcoolului 


Ministerul de finanţe studiază actual- 
mente modalităţile de revizuire a legii 
monopolului alcoolului întocmită la 1932, 

Se vor introduce unele noni dispozi- 
țiuni în vederea unei cât mai perteote 
adaptări a acestei legi la situaţia eco- 
nomică şi financiară actuală, 

Regimul propriu zis al alcoolului, va 
fi menţinut cu o singură excepţie pen 
tru debitele din Transilvania şi Banat, 
cari vor fi trecute sub acelaş regim ca 
şi debitele din vechiul regat, 


LUMBAGO 


DAND FOC 
PE GURA". 


Singura vată tere 
mogenă originală, 


CEREŢI re 
care cutie mesi d 
” neo „PIERRO 


| D.C, Tăutu,a revenit în fruntea 
Inspectoratului Cenera. Financiar al Capitalei 


insitaiarea. — Cuvântările 


D. C. Tăutu a revenit în fruntea 
inspectoratului general financiar al Ca- 


pitalei. 

D-sa părăsise acest post în Decem- 
brie anul trecut, fiind mutat la Bra- 
şov pentru a-şi căuta sănătatea. 

Eri a avut loc reinstalarea d-lui in- 


spector g-ral financiar C. Tăutu, în 


prezenţa d-lor. inspectori financiari, con- 
trolori şi funcţionari pendinte de acest 
inspectorat. 

D. Becheru, fostul inspector gene- 
ral, mutat în locul d-lui Tăutu la Bra- 
şov, a rostit o scurtă cuvântare, în 
care a ţinut să releve scurta sa tre» 
cere pe la acest post de mare răspun= 
dere. 


(uvântarea d-lui (. Tăutu 


Chemat pentru a reia oară în jruniea 
inspectoratului general financiar al Ca- 
pitalei, din înalta încredere a d-lui mi 
nistru al finanțelor, am socotit că îna= 
inte de a prelua ejectiv conducerea 
acestui inspectorat general, să vă con- 
voc şi să vă comunic în împrejurările 
schimbate în care pornim la muncă» 
începând de astăzi, care sunt gându- 
rile şi preocupările mele, în cadrul în- 
datoririlor ce se impun fiecăruia dintre 
domniile voastre. 

In viața generată a statului nostru se 
petrece o schimbare din temelie, dic- 
tată de noul jundameni constituțional 
al țării. Tot astjel, în Serviciile pus 
blice, un nou spirit trebue să domine, 


în concordanță cu întreaga despoltare 
organică a României de astăzi, 
Funcțiuniile publice capătă, prin în 
suşi “rolul lor destinat, valori poten- 
țiale excepționale în organiazrea nouă 
ce dă Statului Român. In afară de ros= 
tul lor în viața publică, ca organisme 
de execuțiune a dispozițiunilor dictate 
de legi şi regulamente, |uncţiunile pa- 
blice. capătă astăzi un prestigiu mărit 
printr'o. reală reprezentare a unei părți 
din autoritatea Statului, ceeace implică 
păstrarea, în jurul acestor nuclee. de pu= 
tere publică, a unei atmosfere domi= 
nată de o superioară etică. 
| Nucleee de muncă, ordine şi discipli= 
nă, de devotament şi îndrumare legală, 


in 10 ani gospodărirea Capitalei 


gospodărit pe consilierii comunali 


Bani grei aruncați în vânt. Cum s'au îmbogățit societățile 
de pavaje. Alţi sugari. Pentru o istorie a jafului 


Cu câtă greutate trebuie să răs- 
pundă cetăţeanul impunerilor exa- 
gerate ale comunei şi cu câtă uşu- 
rinţă banii săi au fost aruncaţi fă- 
ră nici o grijă în cheltueli inutile 
sâu în lucrări edilitare încredinţa- 
te unor societăţi, care, nesupuse u- 
nui control serios, au executat de 
capul lor, şi spre a lor pricopsire. 

Pentru a pune în lumină situația 
precară a finațelor municipiului 
determinată de ultimii 10 ami de ad- 


lachiderea sesiunei vVonsiliului 


economic al 


Micei Inţelegeri 


Ca nunicatul oficial 


Teri s'au încheiat lucrările Consi- 
liului economic al Micei Inţelegeri, 
intrunit în cea de a XI sesiune la 
Bucureşti. 

In şedinţa de ieri, au luat cuvân- 
tul d-nii: ministru Petreseu-Comen, 
dr. F. Friedmann, preşedintele dele- 
gaţiei cehoslovace şi S. S, Predici 
preşedintele delegaţiei jugoslave. 

In ceiace priyeşte lucrările diver- 
selor comisiuni, s'a dat presei, ur- 
mătoru] 


COMUNICAT 


Consiliul economic al Micei Inţe- 
legeri a ținut a Xl-a sesiune la Bu- 
cureşti, dela 9—18 Maru 1938. 

Imainte ca să reunească consiliui 
în ședință plenară, expmții celor 
trei țări au lucrai în comisiuni 
pentru a examina şi rezolva dife- 
ritele chestiuni la ordinea zilei. Re- 
zultatele lucrărilor ior, uu fust 
consemnate în rapourte supuse a- 
probării consiliului economic. 

COMERȚ. — In doniniu' comer- 
cial au fost stabilite planuri econo= 
mice pentru anul în curs. In aceiași 
ordine de idei, consiliul economic a 
putut constata şi de data aceasta 
că schimburile comerciale între cele 
5 țări, au fost foarte satisfăcătoare. 

Consiliul economie are convinge= 
rea că au fost întrunite toate cox- 
dițiunile pentru a desvoltare şi mai 
intensă a relațiunilor comerciale 
dintre cele £ țări, 

COMUNICATII. — In domeniul 
comunicatiilor se cuvine a sublinia 
în mod special rezultatele practice 
la care s'a ajuns cu privire la: 

1, Prescripțiunile tehnice comu- 
ne, relative la construirea poduri= 
lor ş; drumurilor; 2. elaborarea u- 
nui proect de statute al Uniunei 
pentru chestiunile de politică tari- 
fară comună, a administraţiilor de 
drumuri de fier din ţările Micei 
Imţelegeri; 3, redactarea primei 
părți a unui regulament de trans. 
port uniform privind călătorii, ba 
vajele şi animalele vii; 4. bonifica- 
rea statisticilor feroviare. 


NAVIGAȚIA. — Im ceeace pri- 
vește cooperarea navigației pe Du- 
năre, consiliul a constatat că aceasta 
se desvoltă în chip satisfăcător. 
Un secretariat general al întreprin- 
derilor de navigațiune a țărilor 
Micei Inţelegeri a fost creat şi-i va 
reveni centralizarea şi apărarea în- 
tereselor comune. 

AVIAȚIE CIVILA. — Privitor 
la domeniul cooperării aeriene co- 
misia experților în materie de a- 
viație civilă, sa ocupat de urmă- 
toarele chestiuni; 

4, Normalizarea materialului ge- 
neral; 2. Unificarea combustibilu- 
lui; 3. Dicționar technic; 4. Uniţica- 
rea legislaţiei aeronautice; 5. crea- 
Piunea unei reviste aeronautice co- 
mune; 6, transportul curierului poş- 
tal nesuprataxat; 7. reglementarea 
taxelor de perceput asupra combus- 
tibilului şi lubriliante, etc. 

Consiliul economie a constatat 
că progrese simţiloare au fost rea- 
lizate în toate aceste domenii. 

TURISM. _ Consiliul permanent 
turistic al Micei Inţelegeri, a ela- 
borat un plan de activitate pentru 
anul în curs, care prevede o activă 
propagandă de turism în cele trei 
țări, atât în străinătate cât și în 
interiorul celor trei țări, precum şi 
diferite facilități cari se vor acor- 
da călătorilor cari vieitează țările 
Micei Inţelegeri. 

MEDICO-SOCIAL. — In dome- 
niul medical şi social, au putut fi 
obținute rezultate foarte interesan- 
te, privind asistența medicală şi so- 
cială care trebue acordată supuşi- 
lor celor trei ţări, 

A XIl-a sesiune a consiliului va 
avea loc în ziua de 3 Octombrie 
1939 în Jugoslavia, 


PLECAREA DELEGAŢI. 
. LOR 


Terminându-se cea de a XI se 
siune a consiliului economie al 
Micii Inţelegeri, aseară au părăsit 
Capitala delegaţii Cehoslovaciei, 
urmând ca în cursul dimineţii de 
azi să plece delegaţii jugoslavi. 


ministrație politicianistă, voiu  po- 
meni cheltuelile deşanțate făcute cu 
întreținerea clientelei politice şi a 
nesfârşitului număr de consilieri şi 
para consilieri municipali cari au 
digerat în acest timp sume cu cari 
sar fi realizat cea mai mare parte 
din planul de sistematizare. 

In acelaş timp pentru a se răs- 
punde unor anumite necesităţi elec- 
torale, multe lucrări erau executate 
de antreprize improvizate, de oa: 
meni cari nau avuţ nici o legătu- 
ră cu meseria (doar cu clubul po- 
litie şi primăria), iar pe de altă 
parte, din obligaţii politice, admi- 
nistraţia comunală n'a intrat în 
drepturile ce i se cuveniau deia con- 
tribuabili. 

BANI GREI ARUNCAŢI 

IN VANT 


In primul rând voiu înfățișa si- 


tuaţia pavajelor pentru care s'au 
cheltuit în vânt bamii grei ai Con= 
tribuabililior, adunaţi cu atâta cas- 
nă în casa municipiului. 

Când național ţărăniştii au venit 
în 1929 în fruntea primăriei, au 
pavat, în primul an, la periferie şi 
în centru, o serie de străzi cari tre- 
buiau să răspundă umor anumite 
calcule electorale şi nu necesităţilor 
edilitare, 

De aceea, îngrijite în fugă, aces- 
tor străzi W sa stricat pavajul 
după 'doi ani, pentru a se face ca- 
nalizarea care le lipsea. Şos. Bona- 
parte, care a costat 50 milioane şi 
care după 5 ani a fost canalizată, e 
cea mai elocventă mărturie a inca- 
pacității şi uşurinței cu care sa 
gospodărit. 


(um s'au imbogățit societățile de 
pavaje și sperțarii 


Fiecare guvernare îşi avea socie- 
tatea ei de pavaje. Dacă aceasta nu 
reuşia să-şi menţină... «prestigiul» 
— şi vom vedea mai jos despre > 
«prestigiu» era vorba — şi la gu- 
vernarea Care-i urma, era înlocui: 
tă cu altă societate şi aceasta im- 
provizată, avându-și oamenii ei pe 
lângă un «om al zilei», care înghi- 
țea pungi grele cu aur. Pungi cari 
aveau darul nu numai să umple 
buzunarele ci să astupe şi gura şi 
să închidă şi ochii, 

In felul caesta societăţile de pa- 
vaj îşi recuperează şperţurile arun- 
cate în dreapta şi în stânga dintr'un 
condei: dela material. Fiindcă ma. 
terialul folosit era socotit cu masxi- 
mum de economie, Acest material 
supus analizelor de laborator nar fi 
răspuns nici pe departe angajamen- 
telor din deviz. 

De aceea pavajul soselei Ştefan 
cel Mare wa rezistat nici cât tre- 
buia să treacă timpul necesar re- 
cepţionării. Și în felul acestei şo- 
sele au mai fost pavate multe şi. 
neştiute străzi, 

Când acu' vreun am şi ceva Sa în- 
stalat linia de tramvai a pleței 8 
Iunie, echipele $. 7. B.ului, spăr- 
gând asfaltul străzei Halelor, au 
constatat că sub coaja de asfalt în 
loc să fie un strat de beton de 20 
Cm„ s'a găsit vechiul pavaj din pia- 
tră abnormă, peste care se așter= 
nuse un strat de beton de numai 5 
cm. La fel str. Gh. D. Palade, fă- 
cută sub naţ.ţărănişti, a trebuit să 
fie pavată din nou după 7 ani. 

Cu astfel de lucrări s'au cheltuit 
sub naţional-țărănişti (1929—933) a- 
proape 1 miliard lei, iar sub libe- 
rali 1 miliard şi ceva. 

Dacă am mai socoti şi faptul că 
multe pavaje au fost date fără lici- 
taţii sau cu licitaţii aranjate, nu 
ne-ar rămâne decât să ne oprim la 
concluzia că gospodărirea Capita- 
lei a gospodărit numai pe consilie- 


rii cari au trecut pe la conducerea 
comunei, 
FAŢA PISTRUIATA A 
SOCIETAŢILOR DE 
PAVAJE 


funcțiunile publice trebue să aibă în 
jurul lor acel nimb de morală ne= 
umbrită, care impune dela sine tuturo» 
respectul datorat 
FUNCȚIONARII SA PĂ- 
TRUNDA NOUL SPIRIT 
DOMINANT IN STAT 
Dacă așa este, vorbind în general 
despre toate funcțiunile publice. ţin 
să accentuez în deosebi că, în ce ne 
priveşte, serviciile exterioare ale mi- 
nisterului de finanțe trebue să se pre- 
zinte pe deasupra oricăror aşteptări, 
deoarece prin însăşi natura lor ele 
nu-şi pot împlini misiunea fără auto- 
ritate deplină şi fără respectul ma- 
nifest al contribuabililor. Funcţiona- 
rii cari ocupă aceste servicii, au da- 
toria de a se pătrunde de noul spi- 
rit dominant în stat, cu atât mai mult 
cu cât, prin natura serviciilor ce înde- 
plinese; venind continuu în viu con- 
tact cu publicul, urmează să stabilea- 
scă raporturi cu contribuabilii de o 
perfectă obiectivitate şi nedesminţită 
corectitudine. In activitatea lor publică 
şi particulară, ei trebue să păstreze 
linia dreaptă a acestei noi îndrumări, 
pentru a impune respect şi a împie- 
dica orice tentativă de corupțiune san 
protecție nelegală solicitată lor. 


NICI O CRUȚARE PEN- 
TRU CEI CE SE ABAT 
DELA DATORIE 


Să Jim decl bine înfeteşt. Dacăe pera 
sonal, am toată încrederea în marea 
majoritate a corpului de juncționari din 
inspectoratul general financiar al Ca= 
pitalei, nu se poate să na păstrez o 
justificată rezervă pentru aceia care sau 
abătut dela îndatoririle lor în trecu 
şi care trebue să se aştepte din par- 
tea noastră la măsuri luate jără nici 
o cruțare, la pedepse exemplare, îmm 
dată ce vor încerca să repete nejlea 
ricita practică a unor procedeuri, tara 
ne ''compromite autoritatea şi aduce 
mari pagube tezaurului public. 

Funcţionarii superiori şi cei din Suba 
ordinea lor, întrun cuvânt întreg per= 
sonalul inspectoratului general al Ca- 
pitalei, trebue să se străduiască a exemo 
plijica, prin activitatea lor în servi= 
ciile ce îndeplinesc ca şi în viața par- 
ticulară — acea pildă de superioară 
înțelegere a rolului pe care ei îl au 
în mijlocul celorlalți stujbaşi, publică, 
în vremurile de adâncă prejacere şi 
inoire a organismului statului nostru» 

Momentele de pregătire a trainicel 
așezări de mâine a statului român» ue 
impun îndatoriri cu mult mai mari că 
până acum, şi deci, voiu cere, mie 
Hecărula dintre dvs. na numai maxi= 
mum de eforturi în îndeplinirea . sere 
viciului, dar şi un devotament nemăr» 
ginit închinat misiunii care ni Sa în» 
credințat, 

Cu atât mai mult voiu aprecia do- 
vada acestui devotament cu cât prin 
manițestarea lui vom putea pretinde, la 
rându-ne, îmbunătățirea stării materia= 
la a tuturor funcționarilor din ser- 
ciile exterioare ale ministerului de fi- 


Două au fost societăţile de pava-| nanțe. 


je care au luat cea mai mare parte 
din lucrări: <Via» si «Bazaltin». 


Umăr lângă umăr» unitari și deplin 
conştienţi la muncă în serviciul pu= 


Prima e cea care a pavat şos. Şte- | blice vom putea rămâne solidari în rea 
fan cel Mare cum şi alte lucrări în! vendicarea justelor pretenţiuni ale corpă 


valoare de peste 100 mil. lei. Ea a- 
parţine unui anume  Jacs 
care, odată om sărac, astăzi posedă, 
printre alte averi, şi două case, 
una în str. Ştefan Mihăileanu 36 şi 
alta în str. Doamna Chiajna. 

A doua societate, Bazaltin, este a 
unui evreu Aladar Zelinghor. Bazal- 
tinului i s'a mai spus Zoltan Davi- 
dovici şi soc. Muntenia-Strand. A- 
ladar Zelingher a obţinut un paşa- 
port prin intermediul unui ziarist 


evreu Sandu Eliad, al cărui servicii | 


N'au fost în zadar. 

Un confrate a scris altădată că 
Sar da de lucruri interesante dacă 
ar fi supuse cercetării şi confrun- 
tării scriptelor lui Zelingher cu do- 
cumentele oficiale, cum ar fi: 
frachtele de cale ferată, registre- 
le de cassă ale autorităţilor plăti- 
toare, facturile carierelor de pia- 
tră Poeni şi Rakoș, ete. ete. 

ALŢI SUGACI 

Cei din urmă sugaci ai bugetului 
primăriei — şi cei de pe urmă sunt 
ca și cei dintâiu — sunt două cate- 
gorii: cei mari şi., iar cei mari. 

Adică primarii şi consilierii şi a- 
genţții electorali. 

Primii au înfulicat anual numai 
50 mil, împărțiți astfel: 4 mil. le- 
furi, 38 mil. diurne jetoane, etc, 8 
mâl. automobilele. 

Agenţii electorali numai în 3 ani 
au mâncat 200 mâl. lei. lar diurniş- 
tii în cei 10 ani 429.215.570 lei, 

Deci, mai nimica toată! Şi câte 
sar fi putut face numai din sumele 
acestea! 

Vasile Monaru 


ud de elită de juncționari, din care 


Walter | facem parte. 


UN CORP DE ELITA 


Domnilor, este timpul să dovedim că 
suntem întradevăr un corp de elită. Iar 
cea mai bună dovadă o putem da prin 
exemplara noastră activitate, publică şi 
particulară. 

Situaoţiunea noastră este excepţională, 
deoarece nouă ni se cere să dăm re» 
zultate de care depinde însuşi bunul 
mers al întregei organizaţii de stai. 
Creştereea încasărilor statului,  priq 
munca noastră asiduă, prin înmulţirea 
numărului contribuabililor, va corespun= 
de cu o trainică înflorire nouă a în- 
tregei administrații de stat, ceeace va 
însemna asigurarea primului pas spre 
realizarea programului de transformare 
şi înoire a statului român, după inal- 
tele gânduri ale Ctitorului-Rege M. S$, 
Carol II şi ale sfetnicilor ce-L încon= 
joară. 

Pentru a. termina această expunere, 
căreia am ţinut să-i dau o cât mai a- 
propiată înfăţişare de preocupările “ce 
am şi de poruncile conştiinţei mele = 
închei, accentuând încă odată, cu toată 
puterea, că în conducerea inspectoratului 
general al capitalei voiu fi călăuzit ex- 
clusiv de imperativele cari izvorăsc din 
insăş! răspunderea locului pe care-l ocup 
şi care se vor traduce prin executarea 
neştirbită a ordinelor ministeriale şi 
supravegherea serviciilor, cărora le voiu 
impune o perfectă ordine şi disciplină 
cinste exemplară, devotament şi muncă 
încordată, totul sub nimbul acelei etici 
superioare care domină întreaga orga- 
nizare a României Noul. 


Schitul Peştera este o aşezare o- 
menească ciudată. In gura peşterii, 
un rând de chilii lurate din lemn 
de brad, cu pereţi exteriori de 
draniţă ce-ţi dau impresia unui 
trup acoperit cu solzi ori cu pene 
fumurii, astupă complect intrarea. 

In [aţa chiliilor, un mie platou 
întocmit de călugări. Lângă zidu- 
rile bizare de.solzi cafenii, două 
mese lungi, tot de brad, cu scaune 
tot aşa de-o parte şi de alta, iar 
cu tuatele flancând coridorul ce du- 
ce în peşteră, 

Pe cele două mese, pe scaune, pe 
solzii pereţilor, până şi pe stâncile 
din jur, sute de nume şi date. Toa- | 
te mărturisite prin răni adânci în 
carnea scândurilor, ori cu culori 
chimice pe stânci, făcute de oame- 
ni din toate colţurile ţării. (Sim- 
bolul unităţii noastre... şi adeveri= 
rea proverbului  străbun:  nomen 
stultarum.. în aceiaş vreme). Şi 
am găsit la schitul acela din munţi, 
iseălituri de mari celebrităţi, ală- 
turi de cele ale marilor anonimi ai 
vieții. Am găsit iscălituri chiar de 
pe la 1820 pe unele stânci, Am gă- 
sit. iscălituri de drumeţi şi călători 
streini, 

“ăingării de altfel, din an în an 
schimbă mesele, pe cele vechi aşe: 
zându-le frumos, cronologic, într'un 
rolţ a! peşterii. E o adevărată bi- 
bliotecă istorică, interesantă şi 
bizară. 

tn însumi mai târziu, mi-am de 
pus ofranda în carnea mesei de 
brad, neţinând câtuşi de puţin să 
tiu un acord minor. Si apoi sunt 
şi eu urmaş al Romei... 

In munte, toată lumea sufere de 
acest ciudat dor nebun al iscălirii 
pretutindeni. Şi în Bucegi mai a- 
les... Cred că e şi asta o minoră nă- 
ruință a omenirii. 

Am intrat pe gang înăuntru cu 
starețul. Un curenţ tare de răceală 
umedă şi miros de mucegai de stân 
că, ne-a isbit în faţă. Ba era chiar 
un fel de ger care ma făcut să 
strâng din umeri. 


O BISERICUŢA DIN 
BASME CUIB DE 
ISTORIE 


In laţă, um avut cea mai mică 
bisericută pe care o văzusem până 
acum. Măruntă, jilavă, chiar schi- 
lavă, parcă, cu ferestre joase de 
statul copiilor, o straşină ce-mi we- 
nea mai jos de bărbie, nişte gea- 
muri de casă de păpuşi din copilă- 
re şi o turlă iarăşi de şindrilă, 
parcă ceva mai mare decât un co- 
mănac călugăresc, sau o căciulă 
ciobănească, 

„voi zidui acela alb, pe jos cu un 
brâu muruil, exact ca o frumoasă 
casă de vrednice gospodar dela 
munte. Doar turla îi vădeşte wred- 
micia ei de cer. Cu ferestrile ei 
mici lăturalnice înfipte în albul 
pereţilor ca barba unui sfânt, dac'o 
priveşti la intrare, îţi face împre- 
sia unui duh bun ce iese din pă 
mântul neamului, sub forma unui 
cap de călugăr. Dar capul este ie- 
şit numai până ceva mai ios de 
ochi. Indeajuns ca să vadă totul şi 
pe oricine. 


| 


Mânăstirile noastre 


«BUNA VESTIRE» 


de lerodiaconul CRISTOFOR DANCU 
cu desene de RUDOLF RYBICZHA 


Schitul Peştera lalomicioarei 
(URMARE) 
0 bisericuță de basm, o biserică pentru pitici. Un cuib de istorie. se roagă 


stranele și murmură în tăceri cădeinițe de piatră. Cu ce se ocupă călugării. 
0 boală de munte și dor de nemurire 


iii. 


O biserică smerită a unor lumi 
şi mai smerite de bieţi săraci şi ne- 
voiaşi înstreinaţi; o bisercă a u- 
nor refugiaţi din calea unor urgii o- 
meneşti şi diavoieşti. A unor urgi- 
siţi ai soartei, Aşa era de mică şi 
de umilă. 

O biserică, un altar al smereniei, 
da, da... 


SE ROAGA STRANELE 


In biserică a trebuit să stau cam 
plecat ca să nu mă lovesc de tavan. 
Prinsesem încă vremea liturghiei 
sfinte a dimineţii. Intâi m'a înfio- 
rat aerul de ghiaţă al sfinţeniei 
locului. Apoi un miros de smirnă 
şi răşini, m'a inundaţ cu totul, mă- 
rindu-mi fiorii, După aceia, ca un 
şuşur depărtat de isvoare, am auzit 
murmurul stranelor vechi ca vea- 
curile şi văiie din jur. In spre pu- 
ținul gol al turlei, urcau în roto- 
coale albăstrui fumurile de tămâi. 
Era un joc gingaş de aripioare de 
îngeri, ca într'o cupolă vie întru- 
chipată după picturile lui Fra 
Beato. 

Şi toate petrecute în semiîntune- 
ricul acela bisericesc, dat de ne- 
gurile peşterii şi de  micimea bi- 
sericii, 

Cititul acela încet ale stranelor, 
murmurul lor, te înfiorau cu pu: 
teri de extaz. Aproape că nu mai 
ştiam dacă mai sunt. Fâlfâitul can- 
delelor şi jocul palid al lumânări- 
lor subţiri, făcute de mâini credin- 
ciose de muntence din ceară adu- 
nată de albine din florile munţilor 


Poate e duhul Pusnicului din is- | şi aduse ofrandă la schit, zie fâl- 


torii... 


Cuibul acela de sfințenie 
ricuţe de basm şi impresia 
sfânt altar pentru pitici. 


Şi mi sa mai 


din vremi de prigoane care 


unui | mei, 


fâitul acela, era parcă jocul unor 


din aprinderi de 'stele în înserări, 
munţi, mi-a dat viziunea unei bise.| 


Chipurile de icoane ale catapetes- 
chipuri rudimentare din cu- 
lori vii, făcute probabil de ciobani 


părut în aceiaşi | din arta şi măestria credinţei, alcă- 
vreme, că am în faţă o bisericuţă| tuiau parcă drumeţii 


cotiturilor 


intră | unor drumuri spre cer în înserări. 


sau iese din pământ, după vremile| Eram gata să le dau bineţe. 


şi nevoile creştinilor însângeraţi. 


Murmurau stranele mereu... 


Sparg tăcerile cădeinițe de piatră 


M'au trezit parcă deodată, rit 
mele unor loviri aspre de piatră. 


Din altar a ieşit un chip de bătrân ! 


pierdut de tot, sub niște odăjdii nu 
prea scumpe, Aripi de îngeri um- 


lui cu ochi de cer, a urmut mai 
' departe, din când în când fărărui- 
țat de ritmul cădelmiţelor de piatră. 

Când soarele trecând Ialomiţa a- 
le cărei ape le aprinsese, a urcat 


pleau mereu toată biserica. Il îm- | parapetul de deasupra peşterii, sa 


făşurau şi pe el. 

Bătrânul preot din munţi, adu- 
cea jertfă de smirnă, lămâie şi r 
şini, pe talere de piatră făcute că- 
delniță. 

Cădelnița un preot în munți, că- 
delnița cu cădelniţe de piatră, 

Apoi q citit evanghelia egy ati 
în semi întunerice. 

Pe fereastra mică a altarului, - 
furişat o rază de soare care s'a o- 
pri între sfintele uşi. Exact pe 
cartea sfântă, — pe evanghelia le- 
gată în piele de capră aspră, — a 
pusnicului liturghisitar. 

Soarele biruise muchea din fața 
peşterii şi peste ea venise şi el la 
rugăciune. 

In bisericuţă se mai luminase ce- 
va. La cele două strane, mai cer 
miți decât ele, nemişcaţi ca lăcerile 
munţilor, am văzut doi călugări. 
Sufletele stranelor. 
lu gări tineri de data asta. Dintre ei 
unul blond, cu 0Chi de cer, îşi urca 
privirile pe raza stingheră de 
soare 

Lângă mine, (Când veniseră  oa- 
re?) mai stau acum, în nemişcare 
tot de stânci, câțiva munteni şi 
muntence. Toţi chipuri aspre de 
daci. 

Cu câte veacuri în urmă trăiam 
eu oare atunci. 

Murmurul stranelor, adăpat din 
isvorul plin al glasului că:ugăru- 


terminat şi Sfânta Liturghie. 
Şi a fost la sorocul acela şi wre- 


d. | mea întoarcerii mele din istorii. 


Din scrisorile ce ne vin dela fraţii 
naufragiați de vilregia vremilor peste 
ocean, desprindem gânduri din ce în ce 
mai calde pentru Țara-mamă, Cu tot 
zgomotul infernal al uzinelor, frămân- 
tarea continuă de pe vastele şantiere de 
muncă, cu toată beţia narcoticelor co- 
muniste care excită viața muncitorilor 
sindicalizați, cu nimic ma putut înde- 
părta fărâma de cer românesc din su- 
fletul acelora care au emigrat spre pă- 
mântul tuturor  făgăduințelor. Doina 
plaiurilor noastre, graiul străbun, cân= 
tecul rotifei de plug de pe coastele dea- 
lurilor noastre sărace, toacă din vecer- 


Erau doi că- nii, mormintele strămoşilor care poartă 


stismatul jertfei milenare, rugăciunea 
smerită din bisericuțele noastre de lemn 
şi atâtea comori care au contribuit la 
plămădirea sufletului românesc, răsco- 
lesc în ceasuri de odihnă sufletul celui 
înstrăinat şi adoarme cu ele în gând. 
Trecutul nostru de încercări istorice este 
o chezăşie că oriunde ne-ar vântura vl- 
tregia sorții, rămânem totuşi înfipți a- 
dânc în pământul nostru drag. 

Suntem prea iubitori de jertfă şi glie 
şiL avem pe Dumnezeu prea aproape. 

O confirmare a celor spuse până aci 
este excursia pe care a proectat-o în 


IPEE ISC CASETE SEP GA DETA SE E RI D595 ERE SIE e N: DEPRECIERE CUI TEZEI EN ESI. CHILIE 


D. proi. uuiv. Grigore Oristescu 
a fost suspendat din funcțiune 


Minisitipul educaţiei naţionale a 
trimis tuturor ziarelor un comuni. 
cat prin care aduce la cunoştinţă 
decizia semnată de d. Victor laman- 
di, de suspendare din funcţiune a 
P. C. preot GRIGORE CRISTESCU, 
profesor titular al facultăţii de teo- 
logie din Bucureşti, 

Se imbPută părintelui profesor că 
<a transformat catedra Sa în tribu- 


«In urma informaţiunilor luate 
dela facultatea de teologie şi a pă- 
rerii exprimate de consiliul prote- 
soral al acestei facultăţi — preci- 
zează comunicatul — ministerul e- 
ducaţiei naţionale, apreciind faptele 
ca excepţional de grave, a dispus 
trimiterea P. 0, preot în cercetarea 
disciplinară şi până la terminarea 


nă politică, dând îndrumări politice | anchetei şi hotărîrea definitivă, l-a 


studenţilor», 


suspendat din funcțiunea sa». 


 ————————————————————___— 


urşi, 


Ne vin oaspeţi dragi din America 


CU CE SE OCUPA CALU- 
GARII 


Slujba dimineţii la schit, incepu. 
tă pe la ceasurile 7, se sfârşeşte pe 
la 10. Cam tot atunci călugării se 
strâng la prânz. Hrana lor de vege: 
tale şi «posturi catolice» cum le zie 
ei brânzeturilor, când e slobozenia 
dela tipic, o iau de două ori pe zi, 
Prânzul între 10—11 şi cina de sea. 
ră pe la 6, după vecernii  Incola 
nimic, 

Viaţa lor se împarte între rugăe 
ciunile de zi şi de noapte ale bise- 
vicii, după tipicul Sf. Sava şi între 
muncea ascultătorilor, sau rocadeli. 
lor călugărești. 

Domnilor, aţi văzut fiecare atâţia 
călugări. V'aţi întâlnit cu ei de a- 
tâtea ori, şi poate mulţi din 
d voastră, v'aţi supus unor gesturi 
de imbecilă superstiție, manifesta. 
tă prin gesturi chiar necuviincioa. 
se, Poate toţi ştiţi, că specia aceasta 
bizară de oameni, alcătueşte o lume 
de <trântori şi netrebnici», 

Aşa aţi auzit dv. dela mulţi, aşa 
vau sugerat cărţile unei literaturi 
scoborită cu paşi de pâslă conspira. 
toare, de pe altare şi olimpuri iu. 
daice şi franemasonice, 

Și aţi crezut. 


Ei bine, aţi greşit, aţi 
greşit amarnic, Şi cu vă 
voi dovedi:o 1315 
prin afirmaţii fără conţi- 
mut. ci prin relatări de 
fapte pline, împlinite. 

Căiugării sunt nişte i'o- 
bote ale muncii felurite şi 
nişte duhuri ale ruyăciu- 
mii, Chiar şi cei de azi, aşa 
cum îi vedeţi, Evident nu 
toţi, dar cea mai mare 
pe din ei. Majoritatea 
or. 

De aceia, „SDUm, şi eu azi, ca oare 
când primele veacuri creştine de 
persecuții, un mare avocat creștin, 
mare retor al veacurilor acelea: 
cru. Uscăm la fân şi vorbim  des- 
lugări înainte de a-i cunoaşte. Ori 
cât de rău ar fi um luoru, ostenea- 
la cunoaşterii din partea  atacato- 
rului o merită. 

Deaceia în cele ce urmează  des- 
pre viața de toate zilele a călugă- 
rilor, 


Citiţi Marţi: Cu călugării la lu- 
nu-i condamnaţi, nu-i huliţi pe că- 
pre istorie. Legende cu pusnici şi 


primăvara acestui an asociația comer- 
cianților români din America de sub 
preşedinţia d-lui  Mandache Croitorul, 
de a vizita România şi de a lua apă vie 
din izoorul  nesecat a dragostei de 
Neam, 

Conjunctura vieții economice din ul. 
timii ani de bună seamă că n'a cruțat 
nici marile centre industriale ale Ame- 
ricei, împovărând astfel şi acolo viața 
de toate zilele. Cu toate acestea ei s'au 
hotărit ca trecând peste toate greută- 
țile financiare să nu cedeze din planul 
lor de a ne cerceta, 

Datoria noastră morală este ca cele 
dintâi flori de primăvară din pajiştele 
noastre cu miori şi ciocârlii să le așe- 
zăm cunună de dragoste pe frunțile lor, 
iar strânsura brațelor noastre să se u- 
nească în aceeaşi bătaie de inimă. 

Caterisitul Podea dela Braşov care 
ani dearândul a fost în solda Moscovei, 
alăturea de Ana Pauker, Rosenthal, Ba- 
lindu și Barbu şi despre care m'am o- 
cupat altă într'o serie lungă de re- 
portagii, de bunăseamă că va evita să 
le iese în cale, ruşindându-se de toată 
atiudinea mârşavă pe care a avut-o 
printre frații de peste ocean până la a- 
lungarea lui din mijlocul acelora pe 
care a vrut să-i bolşevizeze cu orice 
preț. 

D. prof. Adam Prie, fostul preşedinte 
dela Uniune, restabilit astăzi în Țară, 
este cel dintâi chemat care să se ocupe 
mai de aproape de organizărea acestei 
primiri, D-sa care s'a identificat în lot- 
deauna cu aspiraţiile fraților de peste 
ocean şi care n'a precupețit nimic pen- 
tru conservarea sentimentului național 
acolo, pe meleaguri îndepărtate şi stră- 
ine, tot timpul cât le-a fost românilor 
de conducător, credem că va face tot 
posibilul ca oaspeții dragi din America 
să fie primiţi la noi acasă cu toată dra- 
gostea și respectul cuvenit, 

Noi, insă, muncitorii acestei gazete, 
care am îmbrățișat în totdeauna pro- 
blema românilor americani, le atârnăm 
la inimă mărțfișorul dragostei noastre, 
să-l poarte în tofdeauna, ca un omagiu. 


Gheorghe Matei 


Feriţi-vă de Sing p 
imitațiuni 


incălțămintea noastră 


poartă marca fabricei 


imprimată pe talpă. 


De vânzare 


PROVINGIE: CLUJ 


BUCUREŞTI: 


tg E 3 
CARACAL ROȘIORII DE VEDE 


De nl ce SRI 


Intrebuinţaţi untdelemnul 


059 EEE Si TREE Ș 


Primăvară se regenerează organismul! 


La salate, peşte, chiar carne trebue neapărat un untdelemn bun 


Ducapasii 


depozitele 
STRADA CAROL 29, CALEA GRIVIȚEI 128 
= ŞI ŞOSEAUA MIHAI BRAVU 12 (OBOR) 


, BRAȘOV, CRAIOVA, GALAŢI, PLOEȘTI, ROMAN, TEC 
TARGOVIȘTE, TURTUCAIA, BISTRIȚA (NASAUD), BRĂRA, SLATINA, 


Raza) CONSTANȚA, CAMPULUNG, 


proprii din 


_ CARACAL, ROȘIORU ot VEDE 


Preparați-le cu untdelemnul: 


MANOL 


fabricat exclusiv din sâmburi de dovleac, baza şi cu ulei de măsline 
„MANOL“ pentru a vă convinge de 
calităţile sale superioare tuturor untdelemnurilor străine: 


PERFECT RAFINAT — UȘOR DIGESTIBIL — GRAS DEGI EGONOMIG 


NU CONŢINE NICI UN GRAM DE ULEI DE FLOAREA SOARELUI 


De avizele în principalele magazine de coloniale din București şi provincie 
Depozit: Bucureşti, Str. Cobâlcescu No. 29 


Recreaţie şi bucurie 
printr'o călătorie 
HAPAG 


SPRE ȚĂRILE DE NORD 


eu vapoarele de lux 


„RELIANCE», „MILWAUKEE», 
PATRIA» și „ST. LOUIS» 


SCOȚIA, ISLANDA şi NORVEGIA 
28 lunie — 14 lulle 


SCOŢIA, ISLANDA, SPITZ- 
BERGEN și NORVEGIA 


16 lulie — 8 August 
23 lulie — 12 August 
7—30 August 


SCOȚIA, ISLANDA, SPITZBERGEN 
NORVEGIA şi MAREA BALTICĂ 
12 lulie— !! August 


MAREA BALTICĂ şi NORVEGIA 
10— 26 August 


MAREA BALTICĂ şi ANGLIA 
1— 17 Septembrie 
Preţuri convenabile. - Plata în lei 


Hamburg. Amerika Linie $. A. B. 


București, Cal. Victorie! 64 


| Cernăuţi Strada Regale 
Hpă Ferdinand 17 


Timişoara, Strada Morcy | 


IEI ROEA CE PIOZEIN SERI LIRA sii SAD 
Reprezentaţiile Tea- 
trului german din 

Sibiu la Savoy 


Vineri au început reprezentațiile T ea- 
lrului german din Sibiu sub conducerea 
d-lui Gust Ongyerth la Teatrul Savoy, 
Repertoriul se compune din drame, co- 
medii şi operete; Sâmbătă, 10 Martie 
opereta originală «Fetiţa din valea Târ- 
navei» de Richard Oschanitzky, Dumi- 
necă 20 Martie sunt 2 reprezentațiuni, la 
ora 4 p. m. «lepurele de etapă» celebră 
comedie de Karl Bunje, seara «Contele 
de Luxemburg» mare operetă de Franz 
Lehar, Luni 21 Martie va fi jucată pie- 
sa «Summa cum laude> de Franz K. 
Franchy, piesa care a fost acceptată şi 
de Teatrul Naţional. Marţi 22 Martie 
«Văduva veselă» operetă de Franz Le- 
har, Miercuri 23 Martie serata de adio 
ou opereta «Wiener Plut> de Johann 
Strauss, 

Ansamblul este bine compus cu so- 
lişti buni, cor, grupă de balet, decoruri 
şi orchestră proprie. Spectacolele încep 
la ora 8.30 fix. Biletele de intrare se 
vând la Cassa Teatrului Savoy. 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


La Costică 


| 440 


la e Tea 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Siinţiloc 


Mihailescu 


<irăleri 


& Coltei 
fst Bţini 


VEȘTI AVIATIUE DIN TOATA ȚARA 


ROMANIA 


Concursurile de turism 
din acest an 

Am anunțat de curând că sa decis 
ca reuniunea sportivă aeronautică 
pentru Cupa Mircea Cantacuzino, să 
se desfăşoare în ziua de 25 Mai. Da- 
torită faptului că la începutul verii care 
vine vom avea mai multe manifesta. 
țiuni aeronatice numai cu patru zile 
mai târziu, adică la 2) Mai, aviatorii 
noştri de turism vor avea ocazia să-şi 
dovedească îndemânarea de sbor în 
concursul pentru Cupa Ionel Ghica — 
concurs ce se organizează deasemeni 
anual de FARR. 


Spre deosebire de anii trecuţi în re- 
gulamentul special de anul acesta s'au 
introdus două importante modificări. 
Asttel nu se va mai face nicio dife- 
rență între echipagiile civile şi mili- 
tare, lar plecările în raid vor îi colec- 
tive în aceiaşi zi, ci nu individuale ca 
până acum. 


MAREA BRITANIE 
In întreaga lume se gă 
seso Î7. 13 avioane civile 
Intr'o statistică făcută de minis- 
terul aerului englea figurează la 
sfârșitul anului 1937 numărul de 
17.818 avioane civile, existente în 
întreaga lume. Dintre acestea 9812 
aparțin Statelor Unite, 2528 Fran- 
ței şi 1738 Marei Brtianii, 


«Linia Alpilor» 
Se negociază actualmente între 
ministerul aerului britanic şi elwe- 
țian inaugurarea unei linii aeriene 


regulate şi directe, care să lege Can. 


pitala Angliei de Geneva. Această 
linie va fi deservită de avioanele So 
cietății Alp Air Linie Ldi. cu se 
diul Croydon, fiind o filială a so- 
cietății britanice  North-Eastern 


Airways, 

DANEMARCA 
inarmare aeriană 
Aviația navală a Danemarcei a 
făcut de curând o comandă de mo- 
toare pentru avion în valoare de 
9.500 |. la uzinele britanice Rolls 

Royce și Armstrong-Siddeley. 
STATELE UNITE 
Americanii au cel mai 
mare număr de terenuri 
aviatice 
Se şiie că progresul aviaţiei într'o 
țară nu constă numai în numărul de 
avioane ce-l poate avea ci se datoreşte 
în mare parte şi terenurilor de ate- 
risaj şi utilarea ce o au 
Statele-Unite se pot mândri pe merit 
cu titlul de fruntaşe în această pri- 
vință, căci la 1 Ianuarie 1958 aveau 
zute cu un sistem complect de - semnali- 
rizaj. Dintre acestea 720 sunt prevă- 
zute cu un sistem complect semnali- 
zare luminoasă pentru sborurile noc- 
turne și cu tot ceeace cere utilarea 
unui aerodrom modern, 


P 6-a 


AVETI LE RO 


S 


NCREDERE IN PROD 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
TEL. 3:2 4:9 3 -» SIMBOL - BuL.ELISABETAAJETAII 
Se găsește de vânzare numai la aciile, Orogueriile și parfumeriile românești, 
ge y | 
Ultima noutate cheia age 
Ohezităţii 
»] ADIOZ A lumţi în fiecare dimineaţă „miloa 
doză zilnică“de 
„SYLVA“ SĂRURI KRUSCHEN 
Aparat ultra modern cu 3 lămpi Cea in (0% pânttu "o. Via atare E6- 
alimentat la baterii (la țară). Ni puaizră erei utmtaaret io 48 
SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE ra: aonimcnt ai topce setarile în i 
LEI 3600 A DEE a ne Et ncanâ- 3 =). 


Reprezentanţa areale : JUGUREANU Str. Italiană 19 .. 


Tăi 2 cat mic 60 lol. 
ef. 2-54-57 | 
toață 
BULEGII VAZUȚI 


Căutăm re 


încălțăminte durabilă şi eftină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Confecţionată ou material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rejțiur toarie reduse 


Excursiile de Duminică 
20 Martie 


Excursia aeriană organizată de Socie 
tatea L, A, R. E. S. — prima de acest 
gen în România — va fi un circuit pi- 
toresc deasupra Bucegilor. Ea a atras 
un mare număr de amatori de zboruri 
de agrement de lungă durată. 

Cele 21 de locuri ale ultramodernei 
limuzine aeriene Douglas C3 au fost re- 
pede reţinute. Cum numărul celor do- 
ritori de a face o astfel de excursie este 
foarte mare, L, A. R. E. S. a organizat 


IECIIEE 
TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 pentru Duminică două excursii cu a 
TELEFON 3,25-04 ș vioanale sale Doulgas. Prima excursie 

— are loc dimneaţa, a doua după amiază. 

INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE Locurile pentru excursia de dimineaţă 


au fost toate reținute. Pentru cea de 
după amiază mai sunt disponibile câte- 
va locuri. Cei ce vor să le reţină tre- 
bue să se adreseze la biroul L. A. R. E. 
S. din B-dul Brătianu 16 — Telefon 
5,12.55, 5.12.54, 


DELA 


SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 
- cai] 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 
opisÂBEzA No. 10. Etaj 1 BUGURNE 


TELEFON: 5.0824 


Execută 


comenai, B- avansare pe lunile 


Listele se vor întocmi după nor- 
mele de mai jos: 

In listele de plată se va trece 
următorul personal: 

a) Cei avansați la clasă pe data 
de 1 Aprilie 1935 vor îi trecuţi cu 
50 la sută din diferența de salariu 
ce rezultă din aceste avansări, pri- 
ma jumătate din această diferenţă 
fiind plătită deja cu începere dela 
1 Octombrie. 

b) Cei avansați la clasă în cursul 
anului 1936 — până la 1/IV/937 
inclusiv — vor fi trecuţi cu dife- 
renţa de avansare integrală în baza 
mm | decretelor de avansare primite până 
în prezent. 

c) Cei avansați la alegere în 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.11: 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 


a Atenţiune | 


Artioitp pase Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice cursul exerciţiului 1937/35, dela 
ata şi de ar ar găsiți eftin la Magazinele cat. XIV până la categ. III inclu- 
d TAN VASESCuU siv, vor îi AER ţa Steele, de 

OALEA VIOTO MPI N k avansare integrală în baza tablou- 

SA PROERE can intel rilcr de clasi î a.€ publicate îi îoe! 


TORI MARE RABAT oficiale Nr. 996, 1002 şi 1008, făra | 
să aştepte emiterea decretelor de 
avansare. 

In lista generală de plata dije- 
renfelor de avansare pe lunile te: 
bruarie şi Mariie vor fi trecute şi 
dijerențele rezultate din avansările 
la alegere, publicate în Foaia Oji- 
cială Nr. 996, privind personalul 
propus pentru avansare În categoria 


Blănăâria „i sOPARD“ 
Peire Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


Pentru acest din urmă personal 
listele de plata diferențelor ve a- 
vansare la alegere se vor Întocmi de 
asemenea de îndată şi se vor plăti 
sub rezerva apariţiei Decretului 
Regat cerut de art. 36 din legea sta. 
tutului. 

Pentru personalul avansat la cla- 
să, pe data de 1/IV/937, ale cărui 
decrete de avansare vor sosi după 
intocmirea listelor generale de di- 
ferențe, se vor întocmi liste sepa. 
rate pentru diferențe, pe măsura 
sosirii decretelor de avansare. 


Dela „Liga 


incurajaţi Comerţui Românesc 
Cumpărând dela 


Consumul Obor 


ŞOS : COLENTINA No. 8. TELEFON: 2.15.34 


Goloniale, Delicatese, Vinuri 
naturale, Mezeluri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru etc. 


îi bear cală 


a fost la teatrul „Ligii Culturale” o şe- 
zătoare muzicală care moriță a îl re- 


y([ levată. „ii 
Şezătoarea s'a deschis cu o confe» 
]) rinţă ţinută de d. profesor şi compo= 


zitor Sabin Drăgoi, care a vorbit cu 
54 Calea Victoriei 54 


multă însuflețire despre muzica româă= 
In Lai Teatrului Naţionai 
CREADA TRECI PE OSE (EPUEP UI SP ZU LC EISEE E, AO S ZI ELEN 


nească populară şi religioasă. D-sa este 
autorul operei Năpasta şi a peste trei 
sute coruri populare colinde şi religi- 
oase. Compozitorul a fost viu aclamaț 
de publicul select muzical care se atia 
în teatru şi care era plin până la refuz 
Orchestra „Ligii Culturale” de sub 
conducerea d-lui Marion Vorouca Coval- 


Cum se vor întocmi listele de diferențe de 


a personalului din tabela A 


Sâmbătă 12 Martie 1938, ora 6 p. m. , schi, a executat „Bagă Doamne luna "n 


«BUNA VESTIRE» 


JP9R5TI 


Dece tocmai Ceaureanu ? 


Un ziar străin ne aduce surprinzătoarea veste că printre cei 3 arbitri 
propuși de Federaţia iugoslavă pentru matchul cu Polonia, se găseşte şi 
peer Iancu Ceaureanu, erou de foileton şi arbitru pensionat, cunoscut 

în sportul nostru mai mult prin «afaceri» decât prin competența flue- 
ratului, 

Pe răbojul tristeţilor înerustăm o a doua insultă adusă arbitrilor ro- 
mâni şi deci sportului românese în mai puţin de zece zile. Prima, scuza» 
bilă în parte, a fost hotărtrea luată de Comitetul organizator al Cupei 
Mondiale care a alcătuit o listă de arbitri ce nu cuprinde numele nici 
unui român. Aceasta înseamnă cel mult că arbitrii noştri nu sunt o 
notorietate peste graniţă, fiind astfel ignoraţi. 

Cazul acesta nou înseamnă însă altceva şi anume jignirea tuturor 
celor de bună credinţă din corpul arbitrilor cari se văd scoborîţi moral- 
mente sub nivelul unei vedete cu voga reîncepută în fiecare iarnă prin 
coloanele gazetelor de specialitate. 

Iancu este un îmbătrânit al senzaţionalului, este compromis de nenu- 


La Giuleşti 


Rapid-Chinezui 


Mâine după amiază pe terenul[leţ, Vintilă, Păcuraru,  Rafinsky, 
din şos. Giuleşti doi înviâși al fa. Bogdan, Moldovanu, Cuedan, Ba: 
pei precedente vor lupta pent ratky, Horotan. 
două puncte preţioase în elasazăgit CHINEZUL: Schmidt, Kohn, Tie. 
Bucureştenii vor câştiga, ava fert, Losoui, Herit III, Demetro+ 
jul terenului fiind hotărâtor. viei, Szilard, Glasz, Thierung, - Bas 
RAPID ; Negru, Wetzer, BRoscu-|ius, Tabacu. 
—— + 


Mâine în ţară şapte matchari 
pentru Divizia Naţională A. 


A patra etapă a cumpionatuluii şi Phoenix își dispută dreptul de a fi 


măratele acuzaţii ce j se aduc şi prin alegerea lui dintre atâţi arbitril divizionar programează  matehuri | instalat favorit, 


buni s'a făcut o selecţiune inversă. 


Omul acesta care are îndrăzneala rezultatelor răsturnate prin reci-| ieşi serios modificat, 


procităţi de avantagii, a fost tolerat până acum de colegii lui de breaslă 


însă cu această ieşire neintenţionată în actualitate va dispărea a 


din viața sportivă. Şi poate că astfel noţiunea de profesionism a arbi- 
trajului va rămânea o amintire supărătoare în evoluţia sportului nostru. 
- Căei faptul de a fi preferat de vecinii noştri, iugoslavii, nu ni-l putem 
explica decât prin afinități de interese inaugurate cu ocazia turneelor 
pascale Beogradsky.u 
SANDU PANĂ 
=== 


Mâine la Venus 
Venus-Vulturii 


Pe terenul din Splai campionii în- ale atacului în care Ploeşteanu s'a 
tâlnese tânăra echipă lugojană | dovedit că traversează o criză pâsa- 
Vulţurii. In condițiuni normale! geră de formă. 

matehul acesta n'ar constitui o pro- | VENUS : Iordăchescu, Sfera, Al- 
blemă pentru gruparea din Griviţa. ! bu, Ploeşteanu, Gain, Fieraru, Băr- 

In momentul de faţă însă, «ne- 
grii» se găşese într'o stare psiholo- 
gică nu din cele mai fericite, jucă- 
torii fiind afectaţi atât la rezulta- 
tul de Dumniea trecută cât şi de 
penibilul accident suferit deunăzi la 
antrenament de colegul lor Gruin. 

In aceste condițiuni matchul cu 
Vulturii nu mai poate fi considerat 
drept o chestiune de scor. 

Venus va câştiga totuşi şi va câş- 
tiga la scor chiar, însă numai dacă 
nu va face greşeala să ignoreze a- 
devărata valoare a echipei lugojene. 

Prin introducerea lui Bărbulescu 
în postul de extremă se speră că se 
vor suplini lipsurile din ultimul timp 


CF.R. 


SFERA 


bulescu, Bodola, Humi, Petea, Ene. 

VULTURII : Feillinger, Reinholz, 
Ignaţiu, Pascu, Cipai, Maia 1, Sehi- 
ra, Popescu, Florin, Musteţiu, Ma- 


Februarie şi Martie 


Incepând cu Ri imediat urmă- 
toare în listele de salarii va fi tre- E. 


cut cu noul salar cificat în de- a 
cretul de îi nare Programul matchuri- 
lor din 20 Martie 


Cu începere dela 1 Aprilie a. c. 
personalul va fi trecut — în listele 

jean ay Puia ue, de &-| OFICIALE CATEGORIA ONOARE 
salariile şi chiriile noui rezultate din Tennis Club Român-Stadiul Român, 
ultima avansare. teren î, ora 15,45, arb, d, Al, Ghimpe- 

In Foile Oficiale Nr. 996, 4002 | teanu. 
şi 1008, după care urmează a se Viforul Dacia-C. F, R. teren II, ora 
plăti diferenţele de avansare la ale- | 15.4. arb. d. Ion Anastasiade. 
gere, nu sunt ficate salariile] P.T.T. — R.C, 15 teren III, ora 15 
cari rezultă din aceste avansări. arb. d, Teo Krantz, 

În conseecinţă unităţile respective | Sportul Studenţesc — R. C. B., teren 
vor stabili salariile noui, după ta-|1V, ofa 15,45, arb. d. Radu Vrania- 
belă, ţinând seama de localitate. | lici. 

Pentru verificarea avansărilor la| AMICALE 
alegere se vor consulta Foile Ofi-| pr. — Victoria. promoţie, teren 
ciale respective, după care operație [, ora 10, arb. d Tita Rădulescu, 
în fişele de lichidare se vor nola TCR. — Avântul Sportiv, teren II, 
uouile salarii rezultate din aceste | 0. si d "Re Vizantt. 
ră legei. casei generale de Sportul Studenţesc — Viforul Dacia, 
pensiuni şi legei casei muncii C. F. 


R. la plata diferențelor de avansare | teanu. 
se reţine în favoarea caseior res- R.CB. — PTT, teren III, ora zu 
arb. d, Kraici. 


pective câte o sumă egală cu dife- 
rența de avansare pe o lună. 

Această reținere, denumită spor 
de retribuție se va face de sătre di- 
viziile financiare prin listele de di- 
jerenţe. 

Uelelglte reţineri legale — 100) 
pensii, 5oj fond ajutor, 4% și 
do taxa de Stat şi 200 casa de 
credit — se vor opera numai asu- 
pra unei jumătăți din diferența de 
salariu Întrucât prima jumătate se 
reține după cum am arătat vai sus, 

Dacă pentru unii din acești Junt- i 
ționari se vor sosi decretele nici pori porta ball 
până la ! lunie se va raporta cazul anda 
anexând tabloul tuturor celor cari C.F. R.-Turnverein 
sunt în această situație. 

Plata diferențelor de avansare se 
va efectua numai cu începere dela 
1 Februarie 1938. 


— x —=—— 


Formaţia Venusului 


In ultimul moment, din cauza in- 
disponibilităţii lui Petea Vâlcov, for- 
maţia clubului campion a suferit o 
nouă modificare. 

Echipa din matchul de mâine va 
fi următoarea: 

Ep om Sfera, Albu; Ploeştea- 

mii, Gain, Fieraru; Bărbulescu, Dau 
Gavrilescu, Humi, Bodola, Ene. 


MATCH  OFIUIAL PENTRU RE» 
TURUL CAMPIONATULUI 
Pe stadionul din Giuleşti va avea 
loe mâine dimineaţă, o impor'iantă 
partidă oficială de hand-ball, din- 
ju i ăi! tre feroviari şi 'Turnverein. 

U ura Această partidă prezintă un deo- 
sebit interes pentru feroviari, 
Câştigând acest mateh cu Turn- 
verein, echipa feroviară îşi măreşte 
şansele de a cuceri primul loc în 
clasamentul campionatului regie: 


mori”* de T. Brediceanu şi Câtă jale 
e în ţară de Sabin Drăgoi, solistă fiind 
d-ra Zoe Corfescu dela Opera Română. 
A mai executat „Rapsodia” de Ciprian | Nal. 

Porumbescu. D-na Stella Vulpescu a| Turnvercin va lupta cu înverşu- 
cântat două arii româneşti fiind a- | nare şi va depune tot efortul ca 
companiată la pian de d-na prof. Aglaia | să-și ia revanşa asupra feroviarilor, 
Mihăilescu 'Toscani. pentru înfrângerea suferită în cu- 

Atât orchestra cât şi solistele au cân- | pa Ligei Muntenia. 
tat în mod lăudabil fiind aplaudate. Intrucât feroviarii au dreptul la 


alegerea terenului, matchul se va 
Răspândiţi 


juca pe stadionul din Giuleşti, Da- 
„Buna Vestire” 


minică 20 ert. la ora 9,45. 
Parlida va fi condusă de d, P. 
Manişoreanu. 


teren I, ora 1450, arb. d. F. Brăniș-| Romandierul pe roate ete. ete 


Jiul va câştiga de oarece băimărenii 
au dovedit în recentul match cu Olim- 
In seria 1 în special disputele] pia că dețin o condiție proastă. 
sunt foarte pasionante ele lămu-| JUVENTUS LA CERNAUȚI 


i âlei | £ ez: A 
rind în parte încâlcitul clasament, Roţ-albaştrii. bucuzegtent daneă, 
carte mare la Cernăuţi întruntând 


un Dragoş-Vodă în mare formă. 
Remanierile Juventusului fac pe 


importante din cari clasamentul va 


MATCHUL ZILEI LA CLUJ 


Victoria va găzdui în capitala Ar. 
dealului pe muncitorii orădeni în com- 
pania cărora vor disputa derby-ul se- 
riej I-a. Dacă A. M. E. F., A. părăsește 
terenul victorioasă nu mai poate pier- 
de campionatul seriei l-a rămânând la 
o diferență de 4 puncte de al doilea 
clasat, 

Victoria însă profitând de avantajul 
terenului nu vedem cum va pulea 
pierde. 

Conduce cunoscutul refere bucureş- 
tean D. Denis Xifando. 


JOC MARE LA ORADEA 


Unirea Tricolor înfruntă pe 0. 
A. 0. ferm decisă să recupereze a- 
vantajul de puncte pierdut în ulti- 
mele matehuri. 

Ambele echipe luptă pentru ]o- 
cul patru al clasamentului şi se 
prevede un spectacol de mare clasă 
din care bucurestenii vor iesi învin- 
gitori. 

Arbitrează d. Russu (Cluj). 


CODAŞII LA PETROŞANI SI 
BRAILA 


ba Brăila Dacia-Unirea va juca cu 
Olimpia dela care va câştiga credem 
primul punct în actualul sezon în timp 
ce la Petroşani se anunță cel mai des.| respectiv Crişanei ale căror ultime rea 
chia joc al] zilei, ambele echipe și Jiul zultate nu le dau multe speranțe, 


Programul definitiv 
al galei deia 9 Aprilie 


Sâmbătă 9 Aprilie se va disputa [cinci matchuri dintre cari trei de aa 
în sala Gib campionatul naţional la |matori. i 
toate categoriile între Ilie Petrescu | lată programul: | 
challenger şi Vasile Șerbănescu de-| Vasile Şerbănescut — Ilie Petrescate 
ținător. Lucian Popescu —  Doicescu. 

Matchul este fixat pe distanța a| lon Gorun — N. Stamate. 

10 reprize de 3 minute. 
Reuniunea va îi completată cu alte 


ZAINESCU 


conducători foarte optimişti îm 
ceeace priveşte rezultatul final, 
Noi înclinăm să credem totuşi în 
victoria cernăuţenilor, 
Arbitru T. Irimescu, 


LA TIMIŞOARA ŞI ARAD MAT 
CHURI JUCATE 

Ripensia şi Gloria pe terenuri propri 

nu pot pierde în fața Universităţii şi 


4-08 i 3 matchuri între amatori, 


Carnet 


eee 
ELEVII i 


m'au voe să joace football şi totuşi n'au 
voe. Şi deşi au voe. m'au voie totuşi — 
cam aşa ar veni chestia cu circulărila 
şi comunicatele date în ultimul timp 
de cei în drept, 

Comunicatul U.F.S.R, desminte că e+ 
iai levii ar fi opriți de către Ministerul 
păi = : Educaţiei Naţionale să facă parte din 

Cel pezcari amica o din lume, Fe- echipele de parte Cu toate caestea, 
meia cu barbă, Viţelul polemist, îu cuprinsul Ligii de Est jucători e- 
levi au fost împiedicaţi de a apărea 
în echipele de football din care fac 
parte interzicându-li-se chiar să asiste 
la match. 

Aceeașş situație la Iaşi. Cum rămâne 
cu comunicatul U.FS.R.? 


SOCIETATEA 
Anatomo-patologică de pe lângă 
Facultatea de Medicină din Bucu- 
reşti a propus gazetei confidenţia- 
le a sporturilor de pe cheiul Dâm- 
boviţei să-i devie organul oficial şi 
de propazandă în urma succeselor 
în serie obţinute cu celebrele repor- 


SURMENAJ 
Liga de Atletism Muntenia este de 


n debilitate recunoscută în organi- 
zări, 

In toamnă realizând mai mult de 4 
reuniuni a avut nevoe de supraalimen- 
tație şi baloane de oxigen eforturile 
depuse întrecnâd supraomenescul. 

Pentru prevenirea unor accidente în 
sezonul actual nu se vor mai ține de- 
cât un Singur cross în care alergătorii 
indiferent de vârstă vor fugi pe ace- 
laş parcurs, 

Incepătorul de 14 ani Bărbulescu cu 
marathoniştii de 52 ani Topală şi Tăr- 
tăreanu cot la cot şease km. aceasta 
spre distrugerea cross-country-ului ro- 
mânesc a] căror tinere elemente pro- 
mițătoare vor fi distruse pe rând ce 
se ivesc, 

Atâtea cazuri de speranţe de cari 
astăzi fondul românesc nu mai ştie 
nimic, Gheoghe Gheorghe, Vulturaşul 
campion de copii Niţă Stăvaru Viforul 
Dacia campion de juniori etc. etc. 

Inainte domnilor oficiali pe drumul 
distrugerei definitive a alergărilor de 
fond, înainte... 


ARSENAL 

va juca la Bucureşti la 20 Mai 
împotriva reprezentativei naționa- 
le de football a României. 

Dacă, bineînțeles, Turneul fai- 
moasei grupări londoneze nu vafi 
contramandat din cauza evenimen- 
telor politice din Europa Centrală. 1: Matăzi: aețe ciuinia. i do e 


LA 2 OCTOMERIE zarea biletelor cu preţ redus la ma 
anul curent, România primeşte la gazinul Victoria Sport (Pasajul Mo 
Bucureşti replica Ungariei la foot- [biliara). 
ball, 

Cu o săptămână înainte ONEF — 
va adăposti matehul România |. 
Austria, încă neperfeotat, 


GERMANIA 
dacă nu şi-a dublat teritoriul în 
schimb cu Anschluss-ul şi-a. îndoit 
patrimoniul sportiv. Astfel boxeu- 
rii Weiss, Lazek etc. aduc titluri 
de glorie boxului german, Felix 
Kaspar campion mondial la patinaj 
artistic, conferă sportului german 
sceptrul supremației, jucătorii de 
football de faima mondială vor în- 
târi echipa Germaniei care din re- 
dutabilă va deveni formidabilă. 

Sesta, Platzer, Nausch sunt nu 
me sonore pe piața mondială a soc- 
cerului cari adăogate lui Urban, 
Szepan etc. formează un mănunchă 
superlativ de reprezentare a rasei 
germane. 

— —.—Y—— 


Delia Venus 


— Membrii nu vor intra cu carne 
la matchul Venus—Vulturii, 

Noua lege a spectacolelor impune 
obligativitatea biletelor şi pentru mem 
brii grupărilor. 

Biletele de membri se ridică în tot 
cursul zilei de astăzi la sediul din 
str, Sfinţii Voevozi nr. 3 şi la teren, 
în ziua matchului. 


Tribuna 45 == 8. “ 
Peluză laterală 30 =F 8 
Peluză populară 20 a. 


|