BunaVestire_1938_03-1670612721__pages25-30

ANUL II. — No. 304 


Taxa poştală plătită în numerar 
conform aprobării No, 23364;938 


ZIAR LIDER DE LYPTA 


Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
„GRIGORE MANOILESCU 


Noul regim al presei“ 

Sub acest titlu, câţiva domni discută, aproape zilnic, reglementarea 
profesiunii de ziarist şi «noul regim al presei». Deobicei aceşti domni vor 
să ne aducă mereu aminte că dumnealor sunt bătrâni, că au dreptul să 
deereteze şi să legifereze, oferind sugestii pentru faimosul regim al pre- 
tei, despre care se vorbeşte mereu şi obositor. 

„Dacă problema ar fi discutată pe plan tehnic, juridic, Sau pe măsura 

interesului de breaslă, ei, toate ar merge relativ bine. 

Dar domnii aceştia bătrâni — aşa le place să se numească (vezi Vietor 
Eftimiu) — au început să urască violent tinereţea, de când n'o mai au. 
Se petrece aci un proces psihologie foarte interesant şi foarte concludent 
(observați: n'am vrut să zie psihopatologic). 

Şi atunci, urmându-și noua funcţiune de politişti ai scrisului tânăr, 
proprietarii melancoliilor de toamnă și ai zilelor brumate Sau apneat 
de invenţii, 

Vorbese seniorial și aproape monahicese, administrează lecţii de ţi- 
mută, de bun simţ, de cinste profesională, ete. ete, 

Cutează aceşti domni să învinuiască cinstea cu argumentele «subven- 
ților» cari le mai păstrează, amprentele din plin, hainele, şi ochii lor 
«bătrâni», 

Observaţi din nou: mam utilizat cuvântul «şperţp. 

Domnii aceştia bătrâni, bătrâni în toate, ştiu bine, în intimitatea su- 
fietului lor, — dacă-l mai au — că dumnealor calomniază în momentul 
rând, scriind articole de soiul ăsta, vor să facă morală, 

Ei știu că tinerețea vizată acolo nu are niciunul 
inventate 

Şi mai ştiu domnii aceştia, bătrâni-bătrâni, că toate păcatele, insul- 
tele. expresiile triviale, senzaţionalul criminal, stilul obscen, toate astea 
sunt ale lor, ale «bătrânilor», invenţia lor, opera lor, munca lor, profe- 
siunea lor. 

ŞI astăzi vorbesc? Şi fac morală? Sunt procurori  Reprezentaţia 
este frumoasă. Dar nu izbutește să ne smulgă altceva decât dispreţ. Nu e 
un cuvânt tare, domnilor ziarişti îndrăgostiţi de morala hoţului. E o 
mărturisire francă şi dreaptă. Tânără, mai bine spus. 

Dece se agită aceşti anumiţi domni bătrâni împotriva tinereţii ? Pe 
vremea când dumnealor sugeau budgetele tuturor ministerelor, pe vre- 
mea când fiecare articol era sinonim cu pistolul, cu şantajul şi cu lingu- 
şirea, noi eram copii tineri, fără copilărie. 

Când am ajuns «tinerii de azi«, dumnealor, «bătrânii», îşi continuau 
meseria : încasau. 

Nu i-a invidiat nimeni. Era stilul lor viață. Nu le-a atacat nimeni 
«rofesiunea». 

Ineasau mereu. Şi cei <alfabeţi» şi cei analfabeți dintre ei. 

Cei «alfaheţi» — înalte personagii culturale — scriau poeme despre 
surâsul pervers al Luisiei Rainer, construiau — o, imaginaţia lor bogată! 
— reportagii inedite şi sensaţionale cu subiecte din viaţa intimă a artis- 
telor de varieteu, discutau amorul liber, se plimbau, cu pasiune, prin toate 
mâlformaţiile psihice ale vremii, — Freud era la loc de cinste în serisul 
lor, — însfârşit, erau gazetari bătrâni, bătrâni... 

Cei <analfabeţi» încasau și nu scriau. O, faimoşii gazetari bătrâni 
cari n'au scris o slovă în viaţa lor, dar care au încasat mereu. 

Să recunoaştem : sunt între ei şi «bătrâni» care au seris. Dar scrisul 
ler, adeseori, pleca din hrubele lui Ig. Hertz şi otrăvia sufletul copiilor. 

«Bătrânii» aceştia se bălăcăriau în «estetica» excitantă a subiectelor 
pasionale. Ziarele conduse de ei, scrise de ei, sunt mărturii vii. E stilul lor 
de viaţă închis și mărturisit în paginile acestor ziare. 

Şi acum? 

Morală? Lecţii? Atitudini corecte? 

Şi unde erau tinerii în vremea asta? Trudiâu din greu, oficiau o 
slujbă religioasă când scriau, se rugau în serisul lor, dormiaua pe mese 
de redacţie şi își scuipau plămânii în plumbul tipografiilor! 

Răsplata : lecţia şi insulta moraliştilor de ultimă oră. 

Le primim senini. Nu ne aşteptam la altceva. Şi nici nu râvnim recu- 
ncaşteri sau medalii. 

Ochii înfebraţi de visuri refuză şi luciul arginţilor şi sd linguși- 
toare a slovei de laudă. 

E totuşi prea mult. 

Și n'am terminat. Pentrucă avem dreptul să vorbim. 


Redacţia 


dintre păcatele 


Mărţişor pentru cititorii noșiri 


Mărțişorul este o tradiție. 

O tradiţie pe care neamul nostru 
şi-a respectat-o cu sfințenia cu care 
si-a purtat toate tradițiile prin wi 
fornița vremurilor. Şi dacă pînă as- 
tăzi neamul. acesta, cu istorie hăr- 
țuită ca litoralul insulelor nipone 
de mînia oceanului, w'a dat înapoi, 
să ne descoperim încă odată în faţa 
lor şi să ne facem rugăciunea, ru- 
găciunca aceia mică şi caldă cu care 
copilul se urcă pînă la poalele icoa- 
nei, în amurg... 

Deăceia mărțişorul acesta ne este 
dra, drag cum ne sînt ființele la 
care ne gîndim cînd îl cumpărăm 
şi-l dăruim fără discurs, fără solem- 
nitate. 

Noi, muncitorii acestei gazete, 
enre i-am zidit temeliile şi lucrăm 
acum la tencuială, nu sîntem bogaţi 
ca aceia care-pot cumpăra un auto- 
mobil, îi agaţă un şnur roşu de wo- 
dan şi-l trimit cu şofeur cu tot la 
destinaţie. 

Dar avem şi noi bogăţia noastră 
sufletească și de «ziua mărţişorului» 
ne-am coborit într'acest tezaur de 
iubire şi credință şi-am luat ce am 
găsit mai prețios, mărțişorui, să-l 
dăruim — cum spun tradiţiile — ce- 
tor pe care-i iubim cu toată puterea 
sufletului nostru, 

Cititorilor noştri. 

Cui, altora, decit lor? Cui, altora. 
decît prietenilor noştri de vreme 
bună şi de vreme rea. Scrisul nostru 
ne stă mărturie. Nam scris nimeni 
din dorința deşartă de a ne tipări 
«cartea de vizită» la gazetă. N'am 
scris din îndemnul diavolese de a 
cumpăra cu argintii stihelui înzor- 
2onat de ispite, sufletele cititorilor. 
Scrisul nostru nu este o «aface re 
de bursă», nu-i o negociere cu citi 
torii. Scrisul nostru este tot suflă- 
tul nostru: o datorie. 

Datoria este faţă de cei ce-şi. pun 
cotidian, gîndul, crezul şi nădejdea 


VALERIU CARDU 


în cuvîntul nostru 

De aceia, ne-am strîns cuvint de 
cuvînt, cuvînt redacţional şi, măr. 
țişor, l-am dăruit cititorilor noştri 
să-l poarte un an de zile, ca pe un 
omagiu. 

lar la mărțişorul viitor — să le 
servească şi cauțiune de judecată a 
cinstei noastre. 

Căci cinstea este legea pe care an 
juruit cînd me-am legat cu cititorii 
să le încîntăm mintea şi să le legă- 
nm sufletul în hamac de vorbe cu 
tâlcul sfinţeniei şi al adevărului. 

Nu sîntem bogați şi nu dăruim 
mult, 

Darul nostru e o nimica toată: 
dragostea noastră. 


E: 
lon Băleanu 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


o delegaţie fascistă, suitei în frum 
din cei mai vechi automob ilişti italieni, 
brului automobilist german Bernd Rosemeyer 


” 


TELEFOANE 


i) aice 
e o cor 


Aânitnturae- .. 


6 pagisii 5 Lei 


Redacţia Li 
i ceai sat e 


AXA ROMA-—BERLIN 


antul Felice iata; uanui 
oană pe mormântul cele. 


politica c€ externă 


Ințelegerea balcanică. 


Tratativele analo-italiene 


de MIHAIL POLIHRONIADE 


mere 


Ritmul vieții internaționale e 


foarte viu de o bucată de vreme. | bulgar nu e ameninţată 


Evenimentele senzaţionale se go- 
mesc parcă unele pe altele. De 
aceia nu e întotdeauna ușor să le 
comentezi la zi. 

Totuşi dat fiind că în această 
rubrică căutăm mai ales să des- 
cifrăm liniile viitorului, ridicân- 
du-ne — în măsura posibilului — 
deasupra cotidianului, comenta- 
riile noastre își au rostul chiar 
când întârzie câte odată. 
INŢELEGEREA BALCANI. 
CA DUPA 0 CONFERINŢA 

REALISTA 

Înțelegerea balcanică este v 
grupare de state care ne e din 
toate punctele de vedere folosi- 
toare. 

România are un duşman even- 
tual la Sud — Bulgaria, singura 
nemulțumită dintre toate ţările 
balcanice. Numai ea ar putea 
dori schimbarea actualului statut 
politic și teritorial în Balcani, pe 
când România, Jugoslavia, Gre- 
cia şi Lurcia — satistăcute — au 
tot interesul să-l menţină. 

lată dece alianța acestar state, 
cu scopul de a menţine pacea în 
„Balcani, pacea care le convine 
tuturor, era firească şi necesară. 

Nu numai atât. Această înţele- 
gere îndeplineşte aproape perfect 
condiția esenţială a oricărei alian- 
ţe bune: statele care fac parte din 
ea n'au alţi adversari periculoși 
nu ne aduc ostilități indirecte, 
cum ne aduce Cehoslovacia de 
pildă. 

Juzoslavia nu e amenințată 
pentru moment de nici un peri- 
col extern, afară de cel bulgar şi 
ungar, care ne ameninţă şi pe noi. 


Situaţia din Ausiria 


Grecia, în afară de pericolul 
de ni- 
meni. 

Turcia tot aşa, în plus even- 
tuala ostilitate rusă, deci un 
punct de contact în plus cu noi. 

Insfârşit — ultim avantagiu — 
Inţelegerea Balcanică are o pozi- 
ție din ce în ce mai independen- 
tă faţă de toate marile puteri. 

Deci, cel puţin în această com- 
panie, suntem siliți să facem o 
politică independentă. a 

Această independență sa vă- 
dit cu ocazia ultimei conferinţe 
dela Ankara, când toate statele 
aliate au hotărît — mai ales că 
Jugoslavia, şi în parte, România 
o luaseră înainte — să regulari- 
zeze raporturile lor cu Italia, deci 
să recunoască imperiul etiopian 
şi să recunoască de facto guver- 
nul Franco, numind agenţi la Sa- 
lamanca. 

Sunt măsuri care, în ce ne pri- 
veşte mai ales, vin târziu dar 
chiar aşa sunt folositoare. 

Realităţile se impun:pe deasu- 
pra tuturor formelor și teoriilor. 

Bine înțeles că aceste hotăriri 
ale Inţelegerii Balcanice nu tre- 
bue să fi bucurat peste măsură 
nici Geneva, nici Parisul, dar lu- 
crul acesta n'are de ce ne supăra, 
dimpotrivă. 

Conferinţa dela Ankara în- 
șeamnă deci o etapă importantă 
în drumul pașnic dar neşovăelnic 
al Inţelegerii Balcanice, o etapă 
pe calea politicii realiste, pe care 
<Buna Vestire» o preconizează 
statornic dela apariţia ei. 

INTRE ANGLIA ŞI 
ITALIA 


Conversaţiile preliminare an- 


miine i 3 


gajate între Londra şi Roma se 
desfășoară favorabil. 

Din ce în ce devine mai clar 
faptul că un acord e posibil. 

Fireşte că acest fapt nu satis- 
face nici interesele sovietice, 
nici pe cele franceze, aşa cum 
le înțelege încă astăzi Quai 
d'Orsay-ul. 

Deaceia încercările de“torpi- 
lare a conversațiunilor se fac 
cu abilitate şi persistenţă. 

Moscova a început jocul în co- 
mitetul de neintervenţie. Ea va 
face tot posibilul ca să suscite 
un antagonism între Anglia şi 
germano-italieni, 

Din fericire în materie diplo- 
matică Italienii sunt imbatabili. 
De o mie de ani sunt obişnuiţi 
să facă politică de abilități şi 
— la nevoe — să înșele pe toată 
lumea. 

Deaceia e puțin probabil ca 
d. Grandi să se'ncurce în ițele 
sovietice cusute cu odgonul, 

Mai periculoasă e însă activi- 
tatea presei. 

In fiecare zi se lansează noui 
bombe menite să provoace o ex- 
plozie a opiniei publice brita- 
nice. 

leri, alaltăeri, sau publicat 
niște pretinse condiții ale Italiei 
între care figura nici mai mult 
nici mai puțin, pretenția Romei 
de a participa la controlul ca- 
nalului de Suez. 

Imediat presa italiană a dez: 
minţit «bomba». 

Acum două zile altă bombă: 
generalul Queipo de Llano ar îi 


|- (Continuare în pag. III) 


Comune urbane 


- Duminică 6 Martie 1935 


ESIIRE 


DOCTNINA ROMANEAJ CA 


Redactor-șel 
MIHAIL POIIHRONIADE 


Cont CEC.N. 12% ABONAMENTE: 


1 an Lei 700 ze. (Ma tan Lei 500 
6 luni » 350 Comane rutale 6 luni > 250 d 
3 luni > 175 3 luni > 125 


» 


15.119 


Pe geana obosită de mamă 'ndurerată se prelinge lacrimă cristalină 
şi amară. Pământul hain şi mut i-a îngropat iarăş mlădiţa cu nădejdi, iar 
corul îngerilor lui Dumnezeu s'a apnee ară a cu încă un glas ei de 
heruvim. a 
". Din nou mama cu sufletul pustiu şi hainit își înţareă lumina în văpae 
a ochilor văduviţi de liniile mlădii şi dolofane ale copilului drag, căutând 
când spre pământul hulpav, când spre cerul eu comoroi scumpe, lar între 
cele două veşnicii, de lumină şi de 'ntuneric, rămâne biata inimă stinghe- 
ră străpunsă de cuțitul desnădejdii; jumătate se pleacă spre mormânt, ju- 
mătate ar sbura spre cer. 

Țară românească, țară de mame "'ndurerate. 

“Ţară în care mor copiii ! 

„ "Țară în care, totuş, se nase mai mulţi copii decât în multe alte părţi 
ls pământului; 

Buletinul Demogratie al României pe asa Septembrie a anului tre- 
cut ne aduce o cifră înspăimântătoare. 4 

In ţară noastră au murit în luna aceea 15.119 copii, cei mai mulţi din- 
tre nevârstnicii trecuţi întru cele veşnice fiind de 6—11 luni, urmați de cei 
între 1 şi 4 ani. 

Un trist refren străbate țara 'ndurerată: Ne mor copiii ! Ne mor vlăa- 
tarele. Ne-moare nădejdea zilelor de mâine ! i 

Şi nu este vorba nurhai de pustiul pe care plecările acestea grăbite ra 
lasă în sufletele părinţilor şi "n casele lor de eatraân. 

Insuşi pământul ţării este văduvit de ghioceii lui cei mai albi, cei mai 
fragezi, cei mai scumpi. Ţara înseşi este furată de tot ce are mai bun de 
paznicii ei de mâine, 

Problema se aşează chiar în inima tea Au de viaţă ale e dec 
Dacă astăzi nu ştini să ne salvăm şi să ne creştem copiii, mâine vom fi un 
neam hibrid şi anemiat, sortit pieirii prin sinucidere. 

Ne găsim deci pe creasta de hotar a vremii. Este timpul să ne mişeăm, 
să punem stavilă acestui flagel care ne ameninţă înseş existenţa. 

Dece ne mor copiii 

Fiindcă, în primul rând, n'avem un cult al copilăriei, nu suntem învă» 
țaţi să urmărim cu dragoste şi interes cea mâi mare minune a lui Dum- 


vezeu, viața întrupată şi 'm veşnică schimbare a omului dela dimensiunea = 


gâzei până la proporţiile fiinţei lui mature. 

Nu cunoaştem apoi nici cea mai elementară regulă de igienă, iar de 
medie ne este frică. Ştiţi oare că medicul este sperietoare pentru copiii 
cari, totuş, reuşese să trăiască? Şi nu este vorba numai de troglodiţii sa- 
telor, In oraşe copiii mor în aceeaş proporţie. 

„Ne plângem mereu de lipsa medicilor. Dar ce să mai spunem despre 
bărbatul care şi-a lăsat femeia să se chinuiască cinei zile, pentruea în cele 
din urmă să moară pe mâna unei babe, când mamoşul chirurg se găsea 
numai la 3 km. peste vale? Sesizatu — s'a pare parchetul de Vlaşea ? 

E. tristă pădurea când i se ofilese ghioceii. E dezolantă miriştea după 
ca i se seceră grâul. Iar livada plânge când i se coseşte iarba. 

Dar ţara? Ţara aceasta înlăcrimată căreia coasa morţii îi culcă 
la pământ copiii? Ne doare sufletul, ne plânge inima. E destul oare? 

Nu este nimeni care să poarte vina cumplitei dureri? Sau, nu este 
nimeni care să pună stavilă plânsului şi nenorocirii? 

Dacă nu se găseşte milă pentru inimile rupte ale mamelor, dacă nici 
vieţile frânte ale heruvimilor nu izvorăse lacrimi în ochii impetriţi, cel 
puțin grija pentru țara de mâine să ne scoaţă din nepăsare. Fiindcă ne 
mor 15.119 copii pe lună. 

VIRGIL POPESCU 


Nouile amazoane 


Se“pare că femeia ține cu tot di- 
nadinsul să exproprieze pe bărbat 


„din toate” atributele şi privilegiile 


lui 

Concurența sexului slab e dusă cu 
înverşunare pe toate tărâmurile, a- 
menințând ca până la urmă bărba- 
tul să fie redus la rolul de specia- 
tor şi de ornament în viața femeei» 
care va fi deopotrivă atlet, ministru 
şi marinar, 

Deocamdată remarcăm predilecția 
reprezentantelor «sexului . frumos» 
pentru înjurătura naţională şi bă- 
taia stil agent electoral. 

Pe culoarele parchetului din Ca- 
pitală a avut loc alaltăeri după a- 
miază o asemenea elegantă demon- 
strație între două femei care-și 
dispută cu egală vehemență dreptul 
de a stăpâni cu exclusivitate pulsa- 
țiile inimei aceluiaș bărbat. 

Yericitul Casanova bucureştean 


e un <ziarist» pe nume Moldoveanu, 
) 


Istoria naţional-socialismului 


Alegerile președinţiaie din 1932 
și căderea cabinetului Briining 


La 16 Ianuarie 1932, se ridică o- 
preliştea purtării insignelor poli- 
tice. 

La 24 Ianuarie, un asasinat de-o 
rară cruzime cutremură Germania: 
Comuniştii din Berlin îl prind pe 
tânărul hitlerist Herbert Norkus, 
în etate de 15 ani, şi-l omoară. 

La 21 Ianuarie. Hitler vorbeşte 
la clubul industrial din  Diissel- 
dori despre naţional-socialism şi 
țelurile lui. 

La 26 Februarie. opoziţia naţio- 
nalistă cere din nou vot de încre- 
dere împotriva cabinetului  Brii- 
Ning şi dizolvarea Reichetagului 


de MIRCEA DrUniug 
Viu 


Ambeleg sunt respinse, 

Anul 1932 e de mare însemnătate 
prin alegerile preşedinţiale. 

Mareşalul Hindenburg e convins 
să candideze a doua oară. N. S, D. 
A. P-ul îi opune candidatura lui 
Adolt Hitler. Mai candidează: Dues- 
terberg, 'Thilmann (comunist) şi 
Winter. 

Lupia electorală e foarte vehemen 
tă. Lui Hitler i se fac diferite şi 
cane, Astfel, i se interzice să vor- 
bească la radio, i se suspendă publi- 
catiile, nu i se permit întrunirile 
etc. La 20 Februarie, dr, Gobbels îi 
cere telegrafice preşedintelui Hinden- 


burg şi ministrului de interne li- 
Eertatea alegerilor, iar la 28 Febru- 
arie, Hitler publică în presa străi- 
nă o scrisoare deschisă către preşe- 
dintele Hindenburg referitor la şi- 
canele ce i se tac de guvern. 

La 18 Martie, rezultatul alegeri- 
lor e următorul: 

Hindenburg: 18.650.000 de voturi 


(49,6%). 

Hitler: 11.330.000 de voturi (30,1%) 
Thălmann: 4.980.000 de voturi 
(13,2%). 

Duesterberg: 2.550.000 de voturi 
(6,8%). | 


Winter na obținut decât 0.3%. 

Întrucât nimeni n'a întrunit ma- 
joritatea absolută, se procedează la 
al doilea scrutin 

La 10 Aprilie, rezultatele sunt ur- 
mătoarele» 

Hindenburg: 19.350.000 de voturi 
(53%). 

Hitler: 13.410.000 de voturi (36,87). 

Thilmann: 8.700.000 de voturi 
(10,2%). 


Hindenburg e deci, ales preşe- 
dinte al Reichului (pe o durată de 
7 ani). 

Marele succes al lui Hitler în- 
greuiază enorm situația guvernului 
Briining. 

La 94 Aprilie. încă sub imoresta 
alegerilor preşedinţiale, se procedea 
ză la alegerile pentru Landstaz-uri. 

NSDAP-ul obţine: 

In Prusia, 162 mandate (din 42); 

In Bavaria, 42 mandate (din 128); 

In Wiirttemberg, 23 mandate (din 


In Anhalt, 15 mandate (din 36); 
In Hamburg. 5i mandate (din 
160). 


La 21 Maiu, naţional-socialistul 
dr, Freyberg e ales ministru-preşe- 
dinte al Anhalt-ului. 

Intre 9—12 Maiu, deputații naţlo- 
nal-socialişti Reihardt, Gregor Stras 
ser şi Goring aduce grave critici 
în Reichstag, guvernului Briining. 
Totuşi, opoziţia naționalistă nu o0b- 
ține un vot de neîncredere în gu- 
vern. Preşedintele  Reichstagului, 


Loebe, ordonă arestarea a patru de- 
putati national-socialisti. Scandal 
enorm. 

La sfârşitul lui Maiu, Hitler are 
la Berlin convorbiri secrete cu ge- 
neralul von Sehleicher. 

„La 23 Maiu, cabinetul Briining se 
retrage. 

La 30 Main, Hitler, însoţit de G5- 
ring, e primit în audienţă de Hiu- 
denburg, care, la 1 Iunie, numeşte 
un cabinet Papen. 

La 4 lunie, Reichstagul e. însfâr 
şit, dizolvat, 


Comuniştii îşi înteţese lupta îm-[ 


potriva naţional-socialiştilor şi asa- 
ginează 32 de naţional-socialişti. 

La 31 lulie, alegerile pentru Reich 
s.ag. 

3. D. A. P.ul-obtine următa- 
rul rezultat: 

13.700.000 de voturi, deci 230 din 604 
de mandate (37,8%) faţă de alege- 
rile precedente (107 din 577 de man- 
date). 


(Continuare în pag. II-a) 


a cărui prezență la parchet are oa- 
recare legătură cu câteva mici - şi 
cinstite santagii comise sub vechiul 
«egim, iar beligerantele cu tempera: 
ment sud-american - sunt: doamna 
domnului şantagist şi domnişoara 
amanta lui, Teodora Lazăr, studen- 
tă de profesie şi ziaristă în orele li- 
bere ( a «redactat» câteva scrisori 
de amenințare ale d-lui «diicctora 
Moldoveanu adresate câtorva per- 
sonagii revoltător de insensibile la 
nevinovatele apropouri apărute în 
tribuna d-sale  întransigentă a 
«Răcnetului Național»). 

Disputa s'a consumat după toate 
regulele maidanului preferat de o 
ilustră ex-excelență continentală, a- 
muzândieopios spectatorii gratuiţi 
de pe culoarele austerei instituţii. 

Pe altarul memorabilei lupte au 
fost jertfite generos umbrelele, blă- 
nurile, poşetele şi întreg arsenalul 
de înfrumusețare ale celor e a- 
mazoane moderne. 

Şi cazul de deunăzi dela Parchet, 
nu poate însemna o surpriză decât 
pentru acei cari nu urmăresc ului- 
toarea evoluţie a femeei de azi. 

Femeile se bat pretutindeni, se 
bat vârtos, se bat frenetic — pentru 
că femeile sau emancipat cu totul 
şi pentrucă bătaia era singurul do- 
meniu în care nu egalaseră încă pe 
bărbați. 

Victimă a unei concepții false şi 
tragice, femeia sa înlănțuit într'o 
goană nebună de imitare a bărba- 
tului — abdicând astfel în fioeare 
zi dela  senstbilitățile şi  duioşiile 
cari i-au constituit întotdeauna 
farmecul şi caracteristica, 

Sexul slab pare preocupat să 
creieze o «neo-masculinitate» care 
să revoluționeze sensul femenin în 
Iu mess 

Femeia îl imită pe bărbat — şi îl 
imită din ce în ce mai bine. 

Perfecţiunea va fi atinsă când fe- 
meia va tefuză de-a mai face 


copii. br, 
Anastase Iftimie 


i 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


i E 
Ce sine anemii tema a ce ai a i oma cioran asi dune anis aatuiniie in ma seauininann amanata sean am anna ani itemi aia PTA n CT 


—.  . —.—.———_ — mm a 


| 
| 
| 
| 


„de 7 ani. 


"DA! DA! DAI ŞI-UN 


BIET NU: 


Agenţiile telegralice din străinătate 
aduc interesante amănunte asupra 
procesului  Bucharin-Rykow.-Rakow- 
ski-Jagoda, La interogatoriu, toți au 
declarat că-şi recunosc vina de-a fi 
complotat împotriva statului. La în- 
trebarea preşedintelui de tribunal 
excepțional, dacă au uneltiţ împotriva 
U. R. $. S.-ului (adică a lui Stalin), a- 
cuzaţii, cu o singură excepţie, au răs- 
puus: 

— Da! 

“E curioasă graba asta a acuzaților 
de a-şi recunoaşte vinovăția (după 
care recunoaştere urmează accelerat 
condamnarea la moarte...). După câte 
ştim, nici unul dintre acuzaţii dela 
Leningrad mu are stofă eroică, aşa că 
graba de-a se vedea cât mai repede 
în fața plutonului de execuţie, e cel 
puțin suspectă. 

Lumea rea de gură spune că acu- 
zaților li se dă scopolamină — un 
foarte simpatic preparat chimic, care-l 
face pe om să admită orice (chiar şi 
faptul că a furat luna depe cer.) 

Unul dintre acuzaţi, însă, se pare 
că ma căpătat gp doză destul de pu- 
ternică, aşa că sa revoltat şi n'a vrut 
să-și recunoască nici o culpă... 

E foarte posibil ca, în curând, să 
urmeze alt proces la Leningrad: îm- 


potriva medicului, care i-a tratat „.in- 
complet pe acuzaţi în închisoare... La 
rândul său, medicul va fi îndopat cu 
suficientă scopolamină! 


ARTA IUDAICĂ 

Ziarele germane duc o susținută cam- 
panie împotriva «artei iudaice», Astfel. 
«Der Sliirmer» reproduce «opera»  u- 
nui sculptor jidan, Epstein, intitulată 
«Venus». Vă puteți închipui ce "'nfăți- 
şare are zeița frumuseții - -la  jidanul 
Epstein: un elefant de femee, cu ochi 
de broască şi mâni de orangutan, Și 
Epstein ăsta e un maaare sculptor» 
după opinia «fără greş» a critici semite, 

Jidanii nau căutat şi nici mau vă- 
zut vreodată frumosul în artă (nici 
măcar frumosul urâtului nu l-au vă- 
zut!), ci numai urâtul' pur şi simplu, în 
toată mocirloasa lui vulgaritate, 

Literatură, muzică, artă plastică — 
totul e monstruos la jidani. Căutaţi în 
toată literatura jidooească o singură 
păgină de literatură mare. Vă asigur 
că nu veți găsi, 

Insuși Heine, dupăce scrie o pagină 
relativ frumoasă, trebuie să scrie o 
măgărie la sfârșitul ei, pentru a-i ani- 
hila eventuala poezie. 

Literatura jidovească a ajuns să nu 
mai fie nici măcar periculeasă, ci o 
biată porcăriel 

M. S, 


SCRISOARE 


| ŢI SCRIU de departe, prietene. Din 
oraşul înnegurat şi stâşiat de neliniști, 
Nu ştiu cât o să pricepi din seri- 
Sul meu. Dar știu că o să-l simţi, 
Chem să se spovăduiască aci, sub 


“ patralirul slovei, copilăria noastră în- 


(roagă. Ştii, copilăria aceea rurală care 
privea cu ochi mirați cum se schimbă 
anotimpurile şi cum se petrec toate, 
frumos şi binecuvântat, sub straja voii 
hui Dumnezeu. Am lăsat acolo, pe 
ulițele satului de graniță, şi amintiri 
îrumoase. Poate singurele amintiri ne- 
tulburate de nicio negură și nerănite 
de spinii drumurilor grele. 

Vârsla acestor amintiri este numai 


Numai şapte ani de bucurii depline, 
Parcurse numai. 

Neinţelese însă şi netrăite intreg. 
Pentrucă nici nu erau bucurii întregi 
E. vorba, prietene, doar de bijuteria 
rară a unor bucurii copilăreşti, 


1] VIAȚA sbuciumală, care şi-a pur- 
tat paşii numai peste ascuţişuri de pia- 
tră, lrebue însă să se întoarcă, avidă 
şi mestăpânită, spre iconița acestor 
bucurii mici, Cu intoarcerea aceasta 
so deschide procesul unei drame care 
ne macină, de multă vreme, anii. E 
un gol imens în viața noasiră care se 
vrea plinii, Şi golul este imns, 
Bucurii mari şi bogate nu avem. Şi 
peniru asia, prielene dragă, ne în- 
ţoarcem tristi și neștinţi, aduuăm cu 
sârg bănuţii din cele şapie primăveri 
şi ne slrăduim să înşirăm peste viață 
şiragul unei bucurii cu vârsiă. 


L, NUI, în viaţa noastră, după cum 
vezi, bucuria mare vârslă, Şi cum să 
aibă vârstă, prietene, dacă nu-i putem 
mumăra nicio liniuţă vie pe răbojul 
anilor? 

Noi slim bine ce însemnează să ii 
copii fără darul plin al copilăriei, 
Noi. şlim, deasemenea, ce înseamnă 
să fii lânăr şi să uiţi, totdeodală, că 
există si bucuria tinereții, Copilăria 
penlru noi a rămas o întâmplare care 
ma avul loc, lar linerețea a trecut 
pe lângă noi aşa cum trenurile acce- 
lerate prin gările umile, 

Copilăria e um speclacol 
bogal în lumini şi încrustat în bu- 
ourii, Copilul trebue să fie un sim- 
plu spectator, Să se mire şi să tră- 


frumos, 


Succesul anului ! 


Ediţia Il 


Morii 


YOIrnNan 
de 


Îtagaş Prolopogosca 
Editura „GUGETAREA” 


lască, din plin, plăcerea spectatorilor, 
Nol m'am avut parte de această fa- 
voare 


Nol am fost daţi afară din sala 
vastă a spectacolului, 

Nol am văzul colindători dar n'am 
ajuns să colindăm, 

Când am împlinit zece ani se lăcuse 
târziu, 

Colindătorii erau alungaţi, Colindele 
erau Sărmane, 

Ca toată copilăria noastră, 

Ca toată tinerețea sângerată, 
Cineva a săgeltat aripa de avânt ful- 
gerat spre azur și toate avioanele en- 
tusiasmului au coborit, trist, între în- 
frângeri. 


[oma noastră este, prieiene, 
un simplu abecedar. Bucuria aci ne-a 
rămas. N'a mai crescut, 

Să plângem? Să împleiim tristeţile 
fără şir? 

Nu, prietene. Dacă n'am 
bucurii, dacă nu le-am pului 
să ne trăim cel puţin tristețile, 
Senin, fără urmă de cârtire, 
împotrivire. 

Să le acceplăm aşa cum sunt, pen- 
trucă sunt ale noastre. Fac partie din 
viaţa noastră. 

Sun lacrimile noastre. Şi noi o- 
glindiţi în lacrimi. 

lar dacă ţi-o veni dor înir'o bună 
şi de neclarul bucuriilor mici, să mă 
chemi să rălăcim pe ulițele satului 


avul 
trăi, 


fără 


să ne căulăm copilăria. 

Şi dacă nu vom găsi-o până seara 
târziu, să ne întoarcem, prietene, se- 
mini, în tristețe. 

Valeriu Cârdu 


In timp ce prima expoziţie din 
Muenchen avea ca subiect arta plu- 
ştică şi pictura din Germania de 
astăzi, cea actulă cuprinde arhitec= 
tura şi construcțiile din ultimii 5 
ani, 

Astfel ni se prezintă modele şi fo- 
tografii, schițe şi planurile celor 
mai cunoscuți arhitecți germani. 
Pe un teren de 45 km. se văd copii 
plastice după aerodromul din Muen- 
chen, strandul din Ruegen, acade- 
mia din Braunschweig şi stadionul 
din Nuernberg. 

Modelele pentru case de adăpost 
ale tineretului, spitale, casinouri şi 
cazărmi arată ce calități trebuie să 
ntrunească un edificiu modern, mai 
ales cu privire la hivienă, lumină şi 
aerisire, 

O altă latură a acestei expoziții 


Po O E OS 


"ICRONICA PLASTICA 


SALA DALLES: Tonitza, Șirato, Lucia Demetriade Bălăcescu, 


Andheiuţă, Ghiaţă. 


SALA ILEANA: Grupul nostru 


Penuria artistică din ultimul 
timp ne ridicase oarecum dreptul 
de a ne mai ocupă, în aceste vre. 
muri sărace, de acel prea necesar 
lux al ochiului şi al spiritului, pe 
care de veacuri ne-am obicinuit să-l 
numim pictură. Şi cum orice fel 
de inspiraţie, în afară de cea legi- 
feratorie, pare a fi şi ea suspendată 
pentru cine ştie ce Anodie sau O-| 
limp «organic» şi codificat, credeam 

| 


că meșteșugarii noştri şi-au pus 
paletele în cui, sărate şi afumate 
pentru a nu fi alterate de vreme. 
Prevederile noastre, de astă dată 
însă pare-se că ne-am înşelat. Sie 
pentru prima oară când ne bucu- 
răm de gresala noastră. Reîntrarea 
în arenă. 

Maestrul Şirato ne dă ca întot- 
deauna prilejul unor noui medita- 
ţii în marginea artei picturale, 

TȚinem însă dintru început să pro- 
testăm împotriva metodelor  maso- 
nice ale administraţiei sălii Dalles, 
administraţie care nu a binevoit u- 
nui «Sirato» să-i dea altă sală de 
cât aceea care era mai lipsită de lu- 
mină, Spunem aceasta deoarece prin 
gala mare sau perindat în ultima 
vreme o serie de nulităţi sau jalnice 
epave, dela Isache până la Eusta. 
țiu Stoenescu şi punem legitima îu- 
trebare: cine trebue să fie un pictor 
pentru a se bucura de gratitudineu 
desonorantei  comisiuni? Probabil 
un jidan, un mason sau unfifurnizor 
de casă mare liberală, 

Pictura nu interesează în nicl n- 
nul din aceste cazuri > 

Acum patru sau cinci ani, cu prl- 
lejul unei expoziţii a domnului Şi- 
rato ne întrebam: oare în acest echi- 
libru în care şi-a găsit artistul sta- 
bilitatea mai e posibil un progres? 
Cu alte cuvinte arta d-lui SŞirato 
poate merge mai departe, în spre 
un alt absolut decât al teehnicei 
şi al materiei? Atunci încă nu-mi 


dădeum prea bine seama de ardoa. 
rea care conduce lucrul acestui ar. 
tist. Era pentru prima oară, când 
mă aflam în faţa operii lui. Dea. 
tunei până astăzi pictura domnului 
Șirato nu a stat pe lo€ decât pen- 
tru cei cari nu ştiu să vadă 

In primul rând, meşteşugul dom- 
niei sale a ajuns la o maturitate 
care mu mai lasă niciun punct vul. 
nerabil. Iar materia, definitiv în- 


chegată într'o unitate a cărei con. 
sistenţă nu o mai are în pictura 
noastră decât Pătraşcu, este “tot a- 
tât de prețioasă ca realitatea în- 
săşi. Domnul Șirato de acum încolo 
merge câtre adevăratul progres, că. 
tre cucerirea cuvântului de ordine 
al ordinei şi al măsurii. Să ne oprim 
puţin în faţa acelui interior cu pro. 
filul unei doamne bătrâne care ci- 
teşte, Este acolo toată linistea unei 
maturităţi care şi-a realizat forma 
şi nu mai aşteaptă altceva decât lo- 
cul său de odihnă între idei. Struc. 
tura adâne intelectuală a domnului 
Șirato nu i-a atacat deloc sinceri- 
tatea, nu i-a stânjenit libertatea u. 
nei emoţii atât de savant şi de inspi- 
rat stăpânite în florile roşii. Ală- 
turi de Pătraşcu, domnul Şirato, 
credem că este singurul din garda 
veche, care nu a trădat și nu sa 
trădat, 

Domnul Tonitza pare-se că trece, 
de mai multă vreme, printr'o perlon- 
dă de totală odihnă. Lucrează calm 
ilustraţii cari deceamdată nu stim 
unde îl vor duce. . 

Ne-am mai oprit. cândva asupra 


artei domnului Ghiaţă, acest urs ră- 
tăcit printre culori, acest copil al 
priveliştii şi al decoraţiei româ- 
peşti, sincer, nepervertit şi nici mă. 
car complicat de nicio preocupare 
străină de structura lui. Credem că 
nu există ceva mai opus picturii 
domnului Șirato decât pictura dom- 
nului (hiață. Niciun rafinament. 
nicio alambicare, niciun element in- 
telectual, nici un efort de educare 
a sensualităţii. Dela ţăranul care 
vowseste străchini şi ţesături până 
la Ghiaţă nu este nicio treaptă dite- 
renţă, Deaceea domnul Ghiaţă este 
într'un oarecare fel, primul care a. 
duce în conştiinţa unui publie bla- 
zat şi pretențioa toate isvoarele co- 
loristice ale ţăranului, nu transplan- 
tând o atmosferă, ci afirmând cu 
stângăcie, dar cu multă energie 
susținută un spirit. Na ştim dacă 
vietoria va fi până la urmă a dom. 
nului Ghiaţă, nu ştim cât se va mail 
deschide el de acum încolo. Dar 
ştim precis că de când expune dom- 
nul Ghiaţă, nu face decât să-şi des- 
volte pe zi ce trece caracterele ori- 
ginare, Ceeace a avut el bun dela 
început, este din ce în ce mai bun, 
mai cristalizat. 

Angheluţă, ar face o bună carieră 
dacă nu ar fi persecutat de mania 
«diafanului». Altfel, pare-se că nu- 
treşte intenţii foarte nobile. 

Doamna Lucia  Demetriade-Bălă- 
cescu este la fel de temperamentală 
ca întotdeauna. De aceea nu prea 
are timp să picteze. 

Grupul nostru, deşi falit de multă 
vreme, persistă. Voința şi tenacita- 
tea sunt calități cari pot duce la o 
victorie sau la cine ştie ce înmor 
mântare. Nu ne plac prognosticurile 
funebre de aceea nu facem decât să 
amintim că Grupul nostru e rătăcit 


Ipe o linie moartă. Nu ne poate în- 
| teresa în niciun fel. 


Logion. 


Articolul d-lui Alexandru  Con- 
stant din Ideea Liberă, arată că se 
cretul fascismului italian este în 
cuvintele rupte din mesagiul Duce- 
Imi la a XIll-a aniversare: 

«de a merge către popor», 

Italia mussoliniană cucereşte priu 
umanitatea fascismului, prin calda 
solidaritate naţională a dietaturei 
fasciste. 


lar realizarea cea mare a fascismu- 
lui italian este în faptul că a ere 
iat o «comunitate 
iubire și încredere desăvârsită», 
«Versuri» 

volumul de autentică poezie al 
d-lui Aurel Marin este complet s- 
puizat, 

Răspudnem acelora care ne au ce 
rut informaţiile. 

Dar Aurel Marin, un neastâmpă- 
rat al condeiului şi a] imaginei are 
subt tipar o nouă carte de poezii 
care va face — desigur — să supli- 
nească prisosind volumele anteri- 
oare. 


«F ascismul necunoscut» | 


Determinarea valorilor 


erarhizarea valorilor în funcție de 
pregătire şi în cadrul unei aristo- 
crații intelectuale, 


„Aceasta pe toate "planurile;  fi- 


sufletească de | losofie, sociologie, militărie, peda- 


gogie, cultură, etc, etc. 

«Determinarea valorilor» caută să 
orienteze „preocupăriie, într'o epocă 
de contraste şi ezitări. 

«Dar ea — lămureşte autorul în 
cuvânt înainte — nu are pretenţia 
unei Topologii bazale pe o analiză 
savantă, cât mai. ales pe un proces 
social-militar ale cărui elemente 
sunt mai accesibile, constituind a- 
desea în sufletele noastre, simple 
probleme de conştiinţă, însă cu ur- 
mări hotăritoare în desvoltarea in- 
stituțiilor noastre». 


este un studiu amplu al d-lui ma- | D. Radu Gyr 


ior C. M. Sandovioi publicat într'o |a scris eri câteva rânduri 
A. |toare — întrun cuib de lumină — 


elegantă broșură la «Vremea». 
pare în editia III-a. 


aminti- 


despre un poet prea uitat: Nicolae 


Bste vorba despre determinare şi | Milcu, anunțând totodată tipărirea 


Expoziția de arhitectură şi artă 
decorativă din Muenchen 


prezintă proiecte de construcții pen» 


unei culegeri de poeme într'un vo 
lum mumit «Soare strâns». (Volu- 
mul va apare îngrijit de d. prof. 
C. 0. Fortunescu). 

5 ani a trecut numai dela moartea 
lui Mileu şi Oltenia l-a acoperit nu- 
mai cu cele 5 rânduri de toamne 
vestede. 

O intervenţie a S. S. R-eului — 


tru podul peste Elba, lângă Ham. | după cum spune d. Radu Gyr — 
burg, diferite autostrăzi, primării, |si adăugăm noi — un gest al editu- 
precum şi planul pentru construc= |rei «Fundațiilor Regale — ar reabi- 
Hile prevăzute şi în parte începute | lita tristetea nemotivată, săracă, a 


ale Berlinului, 
Profesorul Speer a întocmit un 


unor domni şi a unor moravuri. 


plan, după care Berlinul urmează | D. Rudolf Ryhiczka 


să fie întretăiat de un nou bulevard 
dela nord la sud şi altul dela est la 


virtuosul pictor bucovinean, cola- 
borator al tuturor marilor revis- 


vest. Ideia conducătoare este de a |te bucureştene- va deschide în cu- 
creia aceste mari bulevarde, fărăa |rând o expozițe de pictură şi gra- 
sacrifica centrul istoric al oraşului. | vură în Capitală. 


In locul gărilor din inima orașului, 


Deasemenea are depuse pentru 


se vor clădi gările de nord și de | viitorul Salon Oficial câteva tablo- 


“ud, câștigându-se astfel terenuri 
noi de construcții. 


uri în ulei. 


Expoziţia lui Rybiczka va fi o 


Ană în anul 1945, atât oraşul u- | frumoasă surpriză şi fără îndoială 
miversitar cât şi gara de sud ur- |o consacrare a talentului său. 


mează să fie terminate. 


Tigrii 
romanul d-lui Dragoş Protopope- 


LZDMINSSSS 


scu a apărut (întrun timp destul 
de scurt) în ediția Il-a, Cetiţi, «Ti» 
grii», o carte veselă, o carte actua- 
lă, o carte vie încărcată cu cel mai 
veritabil şi mai neînduplecat hu 
mon. 

«Ligrii» d-lui Dragoş Protopopes- 
cu cunt şi tigri adevărați şi oa» 
mem adevărați concentrați şi stă- 
pâni într'o carte largă subt un cer 
plin de dragoste şi măreție. 


Doi poeţi 

pregătesc cu stăruinţă o antalo- 
gie a liricei ardelene, 

Alături de Antologia tinerilor 
poeţi bucovineni alcătuită de Mir- 
cea Streinul (va apare peste puţin 
timp în Editura Fundațiilor Regale 
Antolozia poeţilor ardeleni îmsem- 
nează desăvârşirea noului drum al 
Uimecei noastre 


O piesă decenta 

se reprezintă la «Teatrul Modertn». 
Am văzut şi minunea asta la Bu- 
cureşti; un teatru particular care 
reprezintă o piesă fără porcării, tă- 
ră subpreţuri, fără drigle goale şi 
alte farafastâcuri, 

«Două duzini de trandafiri» e un 
frumos succes (cred că, mai ales, 
moral). I. Iancovescu a conturat u- 
nul din cele mai frumoase roluri din 
cariera sa. E inutil să analizez crea 
ţia d-lui 1. Iancovescu. D-sa ne-a 
prezentat o bucată de viaţă. D-na 
Ţoţa Yan a fost o parteneră cu o 
justă intenţie a rolului, frumoasă, 
mereu n rol. O artistă dintre pu- 
ținele, cari ştiu să fie elegante pe 
scenă. Bonom, lonel Ţăranu, care 
şi-a romnâizat teatrul înainte de 
a-l fi jidovit (h. s. q. m. Ş. p..), a 
deslănțauit salve de râs. 

Domnişoara Vlassin, 
simpatică 


o apariţie] 


CALE 


Sâmbătă 5 Martie 1938 


? Sâmbăta S-ţilor Strămoşi. 


NDAR 


Moartea scriitorului român Vasile 


ORT.: Sf. Martir Conon din Isauria | Pop, 


(t 250), 
CAT Sf. Eusebiu.-Eusăhe. 


SOARELE: răsare 6.46; apune 186. |irale (1918). 


icranul în premicră 


Se semnează la Buftea preliminările 
păcii între România şi Puterile: Cen- 


imn câteva cuvinie 


Astăseară 

teatrul Liber anunță premiera core 

diei „Rămânem prieteni” cu d-uele Ma- 

ria Filotti, Fifi Harand şi d-nii Ro- 

nald Bultinsky, Emil Botta şi 1. Ţalia- 
mi în rolurile prlucipale. 

„Rămănem  prleteni” este un mare 
succes parizlan care se reprezintă şi azi 
în „Oraşul Lumină” sub titlu „Amis 
comme avant”. 

Vasiliu-Birlic 

va apare pentru prima oară pe sce- 

na şi Im ansamblul teatrului Regina 

Maria în comedia ,„Răsbunarea lui De- 
mostene”. 

Premiera va avea loc Luni 14 Martie 


anunţându-se ca un spectacol în genul 
cetor ce au creeat teatrul Vesel 


Cinema ARO 
AZI, ULTIMA ZI 
Nopți princiare 


cu Kete de Nagy şi Jean Murat 


3 acte 

şi 9 tablouri specific pariziene oferă 

„Mansarda” care se reprezintă la Tea- 

rul Comoedia cu un categoric succes 
de public. 


țilici, două elemente necunoscute în tea- 


tru până la această piesă, formează 


alături de Timică, Fotino şi Sylvia 
Dumitrescu, buchetul de interpreţi a- 
plaudați 


Adevăratele hohote 
de râs, 

răsplătite cu apiauze Ia scenă des= 

chisă, obține „Două duzini de tranda- 

firi” la teatrul Modern (str. Sărindar 

14) cu Ion Iancovescu, Ţaţa Yann şi lo- 

nel Ţăranu în rolurile principale. 

Pentru mâine 

cinematograful Aro arunţă premiera 

filmului „,Veninul” cu Charles Boyer 
în rolul principal. 

După „Mayerling” acest film este 

primul şi ultimul turnat de Charles 
Boyer în Franţa. 


Luna Vienei începe la 12 Martie 
1958 în cel mai cochet teatru al Ca- 
pitătlei: Savoy, Vor fi înglobate în- 
tun ciclu de spectacole reprezentaţi- 
ile celor mai strălucite ansambluri vie- 
neze dintre cari cităm:  Burgteather, 
Teather an der Wien, Rheimundieather, 

Simplicissimus orch, femenină Rose 
Baletul Operei de stat etc, 

Până la ceastă dată rulează la cine: 
matograful Savoy splendida realizare 
a studiourilor Paramount: Ciclonul, O 
premieră excepţională cu Frances Far 
mers, Oscar Homolka, Ray Milland îs 
roturile prindipale. Jurnal şi  com- 
ptetare 


EDC... 


TEATRE 


OPERA; Năpasta, 
NAŢIONAL: Sfântul a biruit şi 
! primejdios, 
|STUDIO NAŢIONAL: George şi Mar- 
gareth. 
LIGA CULTURALA: Rudele. 


Madeleine Andronescu şi Mircea Sep- 


mi 


| TEATRUL MODERN 
STR. SARINDARI, 14 


duzini de 
trandafiri 


cu 
IANCOVESCU, ȚOŢȚA YANN, VIVI VLASIN, ȚARANU 


REGINA MARIA: Oameni în alb. 


Joc | ALHAMBRA: Trei valsuri. 


COMOEDIA: Mansarda. 


pe riza Două duzini de trandafiri, 


LIBER: Rămânem prieteni. 
Pi 


CINEMAȚOGRAYTE 


ARO: Nopți princiare şi jurnal, 

CARLTON: Fantoma Blondă. 

SCALA: Victoria, Suverana Angliei şi 
jurnal Paramount. 

FEMINA: Uraganul . 


TRIANON: Paramata, jurnal şi com- 
plectare colorată, 

A. R. P. A.: Mormântul lui 
Khan, jurnal şi complectare, 

C&RSO: Piraţii, jurnal şi complectare 


Genghi> 


REGAL: Contesa Walewska şi Jurnal | OMNI+: Broadway Melody 1938 cu Ro- 


Paramount 
CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Marx. 
cu Costance Bennet şi Cary Grant. 
ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx, 
FRANKLIN: Ogorul, cu Paul Muni şi 


Charlie Chan la Olympiadă cu Warner| ___ 


Oland. 

SELECT: Spovedania, cu Carole 
bard şi Fred Mac Murray. 

PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore 
şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo- 
gart. 

ROXY: Departe de tară, jurnal şi 
completare. 

ELYSEE (sir. Doamnei 11): Paramatr 
jurnal şi complectare colorată. 

CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed- 
wardArnold şi Valetul de cupă cu Ro- 
bert Taylor şi Jean Harlow, 

VOLG A-DOROBANŢI (calea Dorobanţi): 
Un carnet de bal, cu Marie Bell şi 
Singur la nevastă cu Hens Ruehmanr, 

MARCONI: Jean Arthur în Viaţa 

| uşoară, Alaska, jurnal şi trupa de 


Lom- 


reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. 


bert Taylor şi Demonii mărilor cu Vio 
tor mac Laglen. 

MARNA: Danielle Daricux în D-ra 
mama mea, Piraţii cu Richard Tal- 
madge şi trupa de reviste Titi Mi- 
hăilescu, 


Sub tipar! 


Hamlet 


TRADUCERE IN VERSURI 


Dragoş Protopopescu 
Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


= 
Ra Dio 


Sâmbătă 5 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
RADIO-BUCUREŞTI 


ORA DIMINEȚII 
6,30: Deschiderea emisiunii 
— Gimnastică ritmică 
— Radio jurnal. 
— Concert, de. dimineaţă (discuri), 
— . Sfaturi gospodăreşii şi medicale. 
7.30: Inchiderea emisiunii, 
| 13: Ora. Culturale, Sport. Cota Du- 
nării, 
15,10; Concert de prânz (discuri). 
1410: Ora, Mersul vremii  Radio- 
jurnal, 
1425: Marşuri de compozitori mai 
(discuri), 
15; Actualităţi străine, Radiofonice. 
16.45: Ora străjenlor. 
1) De vorbă cu străjerii d-na Corne- 
lia Zavronski,. 
2) <Mărţişorul», scenariu radiofonic. 
3) Ştiri străjereşti. 
18: Ora. Mersul vrerari, 


1805: Concertul Fanfarei Reg. de 
gardă «Mihai Viteazul», 

19: Vânătoare şi turism de Vlaicu 
Bârna, 

19.15: Concertul corpului premilitar 
al liceului Monahal Cernica (Ilfov), 

19.45: Prezentări muzicale. 

UNIVERSITATEA RADIO 

20,15: Psihologie şi viaţă de profesor 
Mihail Ralea. 

20,50: Quartetul vocal de muzică mo- 
dernă «Mihail Daia». j 

21: Oameni de ştiinţă luptători pen- 
tru neam de Emanoil Bucuţă, 

21.15: Concertul corului bărbătesc al 
Asoc, Creştine a Tinerilor, 

În pauză (21.50—22.0): Radio-jurnal, 
Sport. 

22,5: Continuarea concertului, 

22.45: Concert de noapte (discuri). 

23.45: Jurnal pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 

24—1: Concert de noapte al orches- 
trei Jean Sibiceanu. 


| 


Dobrogea țară stră 


 Ș Hotarele României 


veche €i românească 


Pământ românesc. Veacuri de restrişie. 
Niciodată pământ bulgăresc. Stâpânire 


Vederea 
_Să facem un salt peste fară şi 
să ne concentrăm privirile asu- 
pra uuni alt colț de pământ ro- 
mânesc mărginaș, tot atât de vi- 
tregit de soartă şi tot atât de 
contestat de către neprieteni, caşi 
granița de Vest. 

DOBROGEA: ţară străveche 
de istorie şi legendă, pământ fe- 
lurit la înfățișare şi frământat 
necontenit de-alungul celor pes- 
te două mii de ani de istorie, lea- 
găn de cultură adâncită în sufle- 
tul mioritic al Geţilor lui Zamol- 
xis, rafinată de helenii călători 
sau statornici în cetate și conso- 
lidată prin prestigiul organiza- 
for şi constructiv al legiunilor 
împăratului Traian. 


PAMANT ROMANESC 
Prin meleagurile unduite ale Do- 
brogei, neamul românese îşi găseşte 
şi originea şi tradiţia imperială. Pă- 
mântul acesta bătrân atât din punet 
de vedere geologie câţ şi istorie, a- 
duce mărturie vie de vechimea ro- 
mânilor pe țărmurile mării Negre, 
Momente războinice şi funerare, 
drumuri şi valuri, ziduri stinghere 
de cetate, numiri şi obiceiuri, le- 
gende cu Sealoeni şi poeme cu bă- 
dică “Troian, monede impeiale şi o- 
biecte de artă, unele purtate în su- 
fletele oamenilor de pe aici, altele 
păstrate cu generozitate în pântece. 
le pământului, fixează pentru tot- 
deauna caracterul românese al pă- 

mântului dintre Dunăre şi Mare. 


VREMURI DE RES. 
TRIȘTE 
Născut aici, neamul nostru nu sa 
îndepărtat niciodată de țara care-i 
amintea necontenit strămoşii. In 
perioada tristă a evului mijlociu, 
când pământul românesc wa fost 
decât o poartă deschisă larg tutu- 


Politica externă 


Continuare 


nouă «bombă», 
Cu toate abilităţile, bombele 


şi torpilele e însă probabil că 
acordul se va face, şi asta-i e- 
sențialul! 


SITUAŢIA DIN AUSTRIA 


Lucrurile se precipită în. Aus- 
tria, se precipită peste - voința 
conducătorilor naţional-socialişti 
chiar. * 

E. de altfel firesc să fie așa. 
Când după cinci ani de dietatu- 
ră polițistă, împotriva intereselor, 
sentimetelor şi voinței masselor, 
eşti silit să slăbeşti presiunea, va- 
lul popular se revarsă tumultos 
şi răstoarnă totul în calea sa. 

i Fenomenul acesta s'a văzut şi 
în Spaiiia după căderea lui Pri- 
mo de Rivera. Generalul Beren- 


guer — cu toată capacitatea şi 


popularitatea sa — n'a fost în 
măsură să stăpânească valul 
popular. 

Azi fenomenul se repetă în 
Austria. 

Tactica adoptată de Fuehrer și 
impusă cancelarului  Schusch- 


nise la Berchtesgaden pare a fi 
fost aceia a infiltrării. 

Naţional-socialiştii au intrat în 
guvernul federal, mâine vor intra 
în guvernele provinciale, poimâi- 
ne vor cuceri organizațiunile 
Frontului Patriotic, răspoimâine 
vor fi adevărații stăpâni ai Aus- 
triei, 

Tactica aceasta are avantagiul 
„de a fi sigură și de a nu da Fran- 
ței nici un motiv juridic de inter- 
venţie. Dacă Parisul ar pretinde 
să împiedice ascensiunea națo: 


turcească. Nhomâni c 


generală a Silistrei în prima jumătate a secolului XIX 


declarat la Radio că Spania va 
relua în curând Gibraltarul fu- 
„rat de «pirați». Guvernul Franco 
-a  dezmințit imediat această 


oa iti, a 


Ea 


ror înfometaţilor fugiţi din sără- 
cia podișurilor asiatice, Dobrogea 
încă îşi păstrează caracterul său 
românesc. 

Cronicile bizantine ne vorbese 


despre un Dobrotă Valahul, voevod 
viteaz, care, pornind din cuibul vul- lmândouă părţile de peste toată Du- 
turese al cetăţii Caliacra a înfrânt! nărea până la Marea cea Mare şi 
însăşi armatele strălucite ale împă- | cetăților Drâstorului stăpânitor» 


Niciodată pământ bulgăresc 

Singurul popor care formulea- | 'Turcii şi-au însuşit acest pământ 
ză anumite pretențiuni asupra | smulgându-l de sub stâpânire româ- 
pământului românesc al Do- | nească. Iar mai târziu, la 1877, Do. 
brogii sunt bulgarii, adică toc- | brogea a revenit vechilor stăpâni. 
mai poporul care nu l-a stăpâ- | tori, cari, prin puterea armelor l-au 
nit niciodată nici din punct de | smuls Tureilor. 
vedere politic, militar şi admi-| Dela 1877 până acum, turcii nau 
nistratio, nici din punct de ve-| pai formulat nici o pretenţie, înţe- 


dere etnic, & A 
Dacă în Dobrovea veche sunt legând dreptatea istorică ce se fă- 


câteva aşezări bulgărești stră. |euse. Mai mult, considerând stăpâ- 
vechi, în schimb în Dobrogea | nirea românească definitivă, sau 
nouă nu găsim nici. atât. îngrijit de populaţia turcă din Do- 

Caririlaterul, intrat în brogea răzlețită de corpul asiatice al 
stăpânire românească du- iu due. £ isi dubii să 
pă pacea dela 1913, n'a a- neamului lor. In special după răz- 
i-ar prea pa Ac a-ti turk a SEE repatrierea turcilor 
pulaţia bulgară de prin dobrogeni, care nu "mai aveau nici 
sate şi oraşe s'a aşezat pe un rost în posturile lor înaintate, 
aici în timpul cât provincia | Este cazul să privim cu oare- 
a făcut parte din Bulgaria, | care duioișe după populaţia a- 
dislocând pe bășştinaşi — ceasta cinstită, harnică şi leală, 
români — şi pe ceilalţi lo- | care, înțelegându-și destinul du- 
cuitori mai recenți, turcii, | reros şi tragic, a primit cu băr- 
tătarii, şi găgăuții. 
STAPANIRE TURCEASCA 

Singura putere străină eare a a- 
vut drept politie şi militar asupra 
Dobrogei a fost imperiul turcese, 

Și trebue să stabilim un luern 
deosebit de interesant atât din 
punct de vedere istoric, cât şi din 
Punct de vedere juridie internaţio- | 
mal, 


raţilor portirogeneţi. 

Dealtfel, chiar numele provinciei 
se trage dela acest viteaz şi aproa- 
pe legendar voevod. 

Caracterul românese al Dobrogii 
Ri] dă şi minunata filă de istorie 


Cam scump 4 
Fiecare profesiune îşi are aristocrații 
ei — şi cea mai generoasă dintre toate în 
această privință, este meseria golirii bu= 
gunarelor altora în folosul acelora care 
cdi S se ostenesc s'o facă, 
n pag. i: In trenul Pullman Galaţi.Bucureşti 
Z s'a comis eri dimineață p asemenea o- 
nal-socialismului la Viena, ar gerație subtilă în detrimentul d-nei Ste- 
putea fi el acuzat că intervine în | da Dikeu, soția directorului Băncii de 
afacerile interne ale Austriu. Credit Român din Brăila. 
Numai că socoteala de acasă] Autorul micului furt de... 4 milioane (la 
n” se potriveşte cu cea din târz.| atâta se evaluează colecția de bijuterii 
Valul național-socialist au-| care i-a dispărut doamnei din Pullman) 
striac e atât de puternic încât | un tânăr extrem de elegant şi... bine cres- 
nu vrea să mai țină seama de cut, a procedat după toate regulele poli 
moderație. teței de salon, a oferit partenerei dintr'o 
La Graz, la Linz, în toată Au-| prea frumoasă tabacheră de aur, o țigară 
stria, marea majoritate a popu-| ispititoare pe care aceasta fumând=o, a 
lației Îiind național-socialistă adormit imediat. 
manifestă voința ei de libertate| Când sa trezit, domnul hot 
deplină Şi dreptul la conducere, | luând cu el, ca din întâmplare, poşeta cu 
D. Schusehnigg după discur-| bijuteriile. 
sul în care afirma cu grozavă| Tigarea a fost excelentă, dar să recu- 
energie intangibilitatea  liber- noaștem că pretul—patru milioane pulin 
tății austriace, s'a dat la fund în! (4 00904! 
fața precipitării evenimentelor, | Hoţul icoanelor 
Ministrul vedetă e azi d. Seyss| Nimic nu poate fi mai cutremurător 
Inquart, El încearcă să mode-| decât turtul odăjdiilor şi icoanelor sfin 
reze, să înfrâneze valul naţio-| to, 
nal-socialist, probabil cu asen- Spărgătorul de biserioi este o fiinţă pe 
timentul Berlinului. care societatea trebue s'o respingă cu 
Rămâne de văzut în ce mă-|oroâre înaintea criminalilor şi a tuturor 
sură va reuși. răufăcătorilor, 
lată dece socotim că Austria Pentrucă hoţul lucrurilor sfinţite nv 
ar putea deveni din nou un tea-| tură omul ei îl tură pe Dumnezen 
tru de evenimente senzaţionale. | De câte ori aflăm despre o nouă pră- 
Mihail Polihroniade | diciune a licaşurilor lui Dumnezeu, su- 


scrisă de Mircea cel Bătrân «.de a. 


plecase, |” 


h.mnuiţi 


i băţie răzbunarea dreaptă a isto- 


riei justițiare. 
ROMANI CHINUIŢI 

Fiind la bătaia vânturilor, pământul 
Dobrogii a suferiț, toate nedreptăţile 
întâmplărilor haine și cu el odată a 
suferiţ şi neamul românesc. 

După veacuri de luptă şi sbateri 
chinuite, românii se văd însfârşit stă- 
pâni în ţara lor. 

Mărginită în două părţi de graniţe, 
Dobrogea este un post inaintat al ro- 
mânismului răsăritean. 

Svonurile pământului de margine 
străbat până în inima provinciei, mobi 
lizând întreaga populaţie românească 
pentru cauza grănicerească, 


HOTAR DE APE 


Dobrogea se împarte în două 
zone grănicerești: una care se 
îndreaptă spre țărmurile Mării 
Negre, cu problemele ei speciale 
militare şi economice, dar mult 
mai puțin frământată din punct 
de vedere național, şi alta care 
se lasă spre Bulgaria. 


GRANIŢA CONVEN. 
ȚIONALA 


Zona graniței dinspre Bulga- 
ria este mult mai interesantă 
din punctele de vedere pe care 
le urmărim. 

In zona aceasta de graniţ 
convențională care pornește ma 
jos de Turtucaia, dela Dunăre, 
şi se "tinde până la Mare, la E- 
krene, pe o lungime de aproapf 
200 km., sunt atâtea probleme 
care frământă neamul româ- 
nesc, încât este nevoe de un po- 
pas mai lung pentru a putea pă- 
trunde sufletul grăniceresc al 
românilor dobrogeni, cu dureri 
şi bucurii specifice. 

Apoi există aici la grani- 
fa de sud a Dobrogii o po- 
pulație nouă, x PE57aro- 
mină, care deasemenea 
deschide o serie întreagă 
de probleme înfipte adân 
chias în înîjlocul interese- 
lor vitale ale neamului. 

In reportaţiile care vor 
urma, vom cethteta fiecare 
problemă cu deamănuntul, 
căutând să limpezim toate 
neînțelegerile care mai 
dăinuesc !a granița dobro- 
ycană. 

Dumitru Gherasi 


fletul nostru îngenunche şi cere iertare 
pentru păcătoşenia oamenilor, 

In Huşi a fost prins eri noapte, «în 
exerciţiul funcţiunii> vestitul spărgător 
de hiserici Ion Gheorghiu din Răducă- 
neni, 

Pedeapsa cerului l-a ajuns în clipa 
când mâna se întindea spre prima icoa- 
nă ferecață cu aur, din biserica S?, Ne- 
culae. 

Chiar dacă judecăţile din viaţa asta 
vor fi blânde cu dânsul, de judecăţile din 
lumea cealaltă nu va putea scăpa lon 
Gheorghiu din Răducăneni, nici când 


Moare bacşişul? 
Preşidenţia consiliului de mini- 
stri a trimis tuturor ministerelor o 


jcireulară prin care cere să seia 
măsuri severe împotriva tuturor 
funcţionarilor Cari-iau «plată» pen- 
tru serviciile aduse cetăţenilor. 

Asa dar atac direct împotriva 
“bacşişului» care este de fapt, neno- 
| tocirea şi expleaţia  decadenţei în- 
|tregii noastre vieţi publice dela 'răz- 
hoiu încoace, 

Măsura e excelentă, dar pentru 
ra să fie eficace în urmări este ab- 
holut necesar ca ea să nu se oPrea- 
scă la bietul acar Păun plătit cu 
1200 lei pe lună, ci să meargă mult 


Sfântului Sinod-».-.-.:: 


In ziuă de 15 Martie cu o solemnila- 
te deosebită se va redeschide sesiunea 
axiraorginară a Sf-tului Sinod, 

La această solemnitate vor participa 
taţi înalții ierarchi, mitropoliţii Moldo- 
vei, Bucovinei, Ardealului, precum. şi 
episcopii tuturor eparchiilor din în. 
treaga fară, 

Cancelaria 


că în ziua de 15 Marlie, toți slujitorii 
allarelor înalții ierarchi vor depune ju- 
rământul pe noua Constituție, 

In ziua, redeschiderei S/-lului Sinod 
va participa și d, ministru al educaţiei 
naționale şi ad-interim la departamen- 
tul cultelor şi artelor, Că 

D. ministru al-cultelor va citi decre- 
făcut | tul regal pentru. redeschiderea sesiunei 
episcopiilor, Lextraordinare a Sf-tuluji Sinod, 


Si-tului Sinod a 


cunoscut mitropoliilor şi 


! Cam până în vâriul ierarhiei 


îi pa uri 
| Pedagogia românească 
Eleva Virginia Noapte, din Brăila, în 
vârstă de 14 ani, fica preotului Constan= 
tin Noapte, a dispărut fără urmă în 
cursul zilei de Miercuri, 
Cercetările poliției mau dus la nici un 
rezultat fericit, Se crede că fetița si-a 


pus capăt zilelor fiindcă a fost admones- | de neatresiune, 


Bilonțul actintațel GP.U-ului 


în străinătate în decurs de 14 ani 


o ————————————— 


Internaționala a III-a comunislă, 
denumită Komintern, desfăşură în 
ultimul timp o activitate febrilă nu 
numai în Europa, dar şi în Asia, A- 
frica, America, urmând peste tot în 
mod foarte sistematic realizarea SC0- 
pului său principal: izbucnirea Re- 
voluţiei Mondiale. 

Acest pericol este din nenorocire 
foarte real şi amenință cu distru- 
gere întreaga civilizaţie umană, în 
primul rând civilizația europeană, 

Un război a puterei diabolice mar- 
xiste în contra existenţei nationale 
a popoarelor civilizate durează de 
fapt de 14 ani, adică dela înfiinţa- 
rea  «Secţiunei G.P.U-ului pentru 
străinătate». 


In Spania şi Extremul 0- 
rient acest răsboi este vi- 
sibil. Insă mult mai pericu- 
los este acel răsboi invisi- 
bil, pe care îl duce Komin- 
ternul în lumea între 
secondat de G.P.U-ul din 
străinătate, Pentru a ca- 
racteriza unul din aspecte- 
le multiple ale acestui răz- 
boi  «invisibil», publicăm 
mai jos o statistică a acti- 
vităţii sângeroase a GPU- 
ului în străinătate în de- 
cursul celor 14 ani dela în- 
ființarea acestui aparat 
auxiliar al Kominternului, 


Victimele G.P.U.ului în străinătate 


subit la Bruxelles. Imprejurările 
morţei sale dovedesc, că el a fost 
dentală Rechemat în URSS el a fu- 

26.1.1930: Kutepov, general, sucee- 


26.1.1930: Kutipov, genral, suece- 
torul antibolșevice, asasinaţ la Sofia 

1.12.1924: Kark, ministrul comuni- 
caţiilor al Estoniei, împuşcat din 
ordinul GPU-ului în timpul desor- 
dinilor comuniste la Reval, 

14.4.1925: Kosta Georgiev, genera- 
lul bulgar, asâsinat pe strada ora- 
şului Sotia. 

16.4.1925: Aruncarea în aer a Cate- 
dralei din Sofia. 210 morţi şi 600 ră- 
niţi. Aceasta faptă bestială a fost 
organizată şi executată de către Di- 
mitrov actualul secretar general al 
Cominternului. 

25.5,1926: Petliura, fostul hatman 
al Ucrainei, asasinat la Paris de 
către Schalem Sehvarzbrot. 

2.9.1927: Iosef Traikovici, cetăţea- 
nul polonez, asasinat la Varşovia. 

27.11.1927: Ktitorov, colonel, fostul 
şet al Statului Major în aramata 
generalului Saharov, răpit pe teri- 
toriul Chinei de Nord, adus la Cha- 
barovysc şi executat în ziua de 28 
Martie 1928 după câteva luni de 
torturi îngrozitoare. 

25.4.1928: P. Vranghel, şeful su- 
prem al armatelor albe ruse mort 


STALIN ai 


sorul lui Vranghel, răpit la Paris, 
adus în URSS şi acolo asasinat. 
7.12.1930): Ramischwilli, fostul mie 
nistru de interne al Georgiei, asasi- 
nat pe strada Parisului. 
12.10.1934: Iohann Pommer, episco- 
pul ortodox al Letoniei, asasinat în 


Funeraliile lui Gabriele 'Annunzio 


Au participat Ducele de Bergamo, d. Musso- 
lini şi o imensă mulţime 


ROMA 4 (Rador). — Intro  at- 
mosferă de măreție, simplicitate şi 
austeritate, sau desfăşurat azi la 
Gardone.Riviera funeraliile lui Ga- 
brielle d'Annunzio. 

Ta trista ceremonie au luat parte 
Ducele de Bergamo, reprezentând 
pe Suveranul Italiei, d. Mussolini, 
membrii guvernului, functionarii 
superiori ai partidului fascist şi ai 
Statului şi un numeros public. 

In cursul nopții au veghial  si- 
criul cu rămășițele pământești ale 


ilustrului poet legionarii cu care 
d'Annunzio a făcut eroica expedi- 
ție dela Fiume. 

Acoperit cu un mare drapel dal- 
mat, sicriul a fost aşezat pe un a- 
fet de tun şi urmat de întreaga a- 
sistență, s'a îndreptat spre biserica 
San Niccolo, unde s'a oficiat servi- 
ciul divin. Indată după sicriu we- 
nca principesa Montenevoso, vădu- 
va marelui scriitor, apoi celelalte 
personalități şi o mare mulţime. 

Onorurile au fost date de detașa- 
mente de soldaţi din aviaţie şi de 
legionari. 

In cursul ceremoniei 
salve de tun. 

După slujba religioasă, cortegiul 
în aceeași ordine s'a înapoiat la 
Vittoriale, unde sicriul a fost aşe- 
zat pe prora navei «Puglia», în- 
stalată în parcul dela Vittoriale. 

Rămăşițele pământeşti ale lui 
d'Annunzto vor fi înhumate akăluri 
de cei patru eroi naționali cart au 
luat parte împreună cu  d'Annun- 
zio la expediția dela Fiume. 

După sfârşirea ceremoniei fune- 
rare, d. Mussolini şi ceilalți mem- 
bri ai guvernului au părăsit Vit- 
toriale, plecând cu automobilele la 
Desenzano, de unde și-au  conti 
nuat drumul spre Roma 


sau tras 


lată sever de conducerea şcolii, chiar în 
fala părinților săi, 

La 14 ani nu se poate pretinde prea 
multă luciditate | 

Copiii sunt astăzi de-o sensibilitate a- 
proape bolnavă, e drept, dar nu e mai 
puțin adevărat că cei măi mulți sunt 
victimele greșitului sistem educativ cara 

aplică în scoala românească, 

Pedagogul român nu e (decât foarte, 
foarte rar!) prieten cu elevul pe care are 
pretenția să-l pregătească _ şi de aceea 
rezultatele sunt acestea care se văd, 

Unde nu e simpatie şi colaborare Sua 
fletească, acolo mu e înțelegera şi nu e 
operă educativă 

Rezultatul, oricât de strălucit în apa- 
rență, dacă e fructul temerii de sancți= 
une sau al dorinței de recompensă, e nul 
din punct de vedere pedagogia 

O măsură aplicată unuia, nu e valabi 
lă întotdeauna și față de altul, 

Sunt temperamente şi temperamente, 
Concepția uniformității massei educabie 
le este anacronică şi dezastruoasă în re. 
zultate. 

Copiii trebue urmăriţi fiecare în parte 
şi înțeleşi 

Cu amenințarea, cu sancţiunea. şi cu 
teroarea ajungem la rezultate ca acela 
dela Brăila, 

Meseria de educator e. mult mai pre- 
țioasă — şi cere vocație, 

O simplă diplomă universitară numi 
suficientă. 


Precizări în legătură 
cu delegaţiile date 
magistraţilor 


Din partea ministrului justiţiei 
primim: 

«In urma întrebărilor. făcute de 
unii magistrați delegaţi să îndepli- 
nească funcțiuni administrative, 
primari de municipii sau oraşe re- 
şedinţe de tribunale, dacă există 


nibil, aceştia se pot ocupa şi de 
partea administrativă a instanţei al 
cărui conducător este. 


iftim. 
ORI U REED CEEA PUB SE DAI ENE 


900 milioane dolari 
peniru ilofa amc- 
ricană 


WASHINGTON, 4 (Ra- 
dor), — Proectui de lege 
pentru întărirea fiotei pre- 
văzânel credite de 800 mi- 
licane dolari a fost ...:o- 
bat de comitetul naval al 
Camerei Reprezentanţilor 
cu 20 de voturi contra 3, 

Comitetui a adoptat tot- 
odată un amendament prin 
care se declară că marina | opinia publică mondială, împotriva 
americană va face politică national - soicalismului, dar toată 
campania de minciuni şi de calom- 


iar Wiăchtler şi Merschler miniştri, 
Toţi trei, naţional-socialişti. 

După aceste rezuliate, începe ul- 
tima etapă a luptei N. Ss. D. A. P.- 
ului pentru cucerirea puterii. 

Marsismul jidovi+ şi franemason 
îşi trăieşte în vârcoleli demente eli- 
pele din urmă. 

Adolf Hitler e recunoscut de în- 
treaga Germanie patriotică drept o- 
mul providenţial, care o poate sal- 
va dela ruină. 

Presa străină aţâţă din răsputeri 


= A ———— 
m m a, a e e 


nibil, aceşteia se pot ocupa şt de | 


țimpul nopţei la Riga de către agen- 
tii GPU.-ului, iar locuinţa lui inren- 
diată, 


25.1.1937: Dimitrie Navaschin, fose 
tul economist sovietic, asasinat in 
Bois de Boulogne. 

August 1937: A, Nin, «trotzkist», a 
restat la Barcelona de către agenţii 
GPU-ului, apoi asasinat la Alcala 
de Henares, 

6.9.1937: Ignatz Reiss, fostul agent 
al GPU-ului asasinat lângă Lausa- 
na, Reiss a fost de la 1926 coducăto- 
rul GPU-ului pentru Europa Oesi- 
denală Rechemat în URSSel a fu- 
git în Hollanda apoi în Elveţia. In 
asasinarea lui a luat parte funeţio- 
nara reprezentanţei comerciale so- 
vietice la Paris Lidia Grozovskaia, 

29,9.1937: E. Miller, general, sucee- 
sorul generalului Kutiepov, răpit la 
Paris de către agenţii GPU-ului, 
După toate probabilităţi asasinat ca 
şi Kutiepov, 

13.10.1937: Ervin Wolf, secretarul 
lui Trotzki, răpit la Barcelona de că- 
tre agenţii GPU-ului şi probabil a- 
sasinat. 

4.11.1937: Mare Rhein, autorul u- 
nui reportagiu despre lagările de 
muncea silnică în URSS, răpit la 
Barcelona de către agenţii GPU-ului 

Noembrie 1937: Bernini, fostul pro 
fesor comunist, acuzat de trădare şi 
răpit în Sudul Franţei. 

3,2.1938: Tamara Solonevici şi N, 
Mihailov omoriţi la Sotia de explo- 
zia unei maşine infernale, T. Solo- 
nevici a publicat destăinuiri sensa- 
ionale privitor la reprezentanţe co- 
merciale sovietice în străinătate şi 
a colaborat la ziarul <Golos Rossi», 
editat de soţul ei Ivan Solonevici 
Mihailov a fost secretar de redacţie 
în susnumitul ziar antibolşevie. 

16.2.1938: Sedov, fiul lui Trotzki 
mort în împrejurări misterioase la 
Paris. Există bănuială puternică, 
că a fost otrăvit. 

22.2.1938 Cimerin, fost colonel zia- 
rist, găsit sugrumat în apele Senei 
la Paris. 

In toate aceste cazuri cri. 
minalii au rămas nedesco= 
periţi, ceeace dovedeşte 
perfecta organizarea a G. 
P. U-ului din străinătate, 
Care se amestică în trebu- 
vile interne ale statelor 
străine şi organizează pe 
teritoriile acestor state o 
adevărată vânătoar 
oameni, căicând toate nor- 


ar dreptului internaţio- 
nai. E, P. 
IP ONIRIOIT 27 200 ERM: IDROSEZRI A, ERIN 


S'a interzis vânzarea 
mărțişoarelor cu 


caracter politic 

Ministerul de interne a dat o clr- 
culară tuturor organelor în subere 
dine, ca să ia măsurile mecesare, 
pentru a fi oprită fabricarea și 
vânzarea de mărțişoare cu caracter 
politic. 

Chtar mărțişoarele cari erau to- 
lerate în trecul să fie oprite de a 
mal fi puse pe piață spre vânzare. 


Plata ordonnțelor 
de ma eriale 


Cu începere de azi Direcţia mtș- 
cării fondurilor din ministerul de 
finanțe expediază acreditivele pen= 
?ru plata ordonanțelor emise de că- 
tre departamente din cota de mate- 
riale repartizată pentru luna  PFe- 
bruarte, prin Decretul Regal - No. 
226 din 1938, începând cu Capitala, 
pentru care sau făcut acreditările 
astăzi și continuând cu provincia, 
pentru care acreditările se vor fa- 
ce peste 2-3 zile. 


D. von Ribbentrop 
va vizita Varşovia 


VARŞOVIA 4 (Radiopress). — Zia 


incompatibilitatea între funcţia del rele anunţă că d. von Ribbentrop, 
magistrat şi delegaţia dată, d. mi.| Ministrul de externe al Germaniei 
nistru Mircea Cancicov a dat o cir-] Va face o vizită oficială la Var- 
culară prin care aduce la cunoştin. | şovia, pela jumătatea lunii Aprilie. 


CITIŢI IN PAG. V-a - 
GHIDUL COMERȚULUI 
ROMANESC  - 


Istoria național-socialismului 


(Continuare din pagina l-a) 


La 26 August, Friz Sauckal e ales] nii împotriva N. S. D. A, Puului 
ministru preşedinte al Thuringiei, | n'are nici un efect în Germania. 


In foiletonul nostru viitor vom a- 
răia împrejurările, cari au deter- 
minat victoria finală a lui Adolf 
Hitler, precum şi enorma bucurie a 
poporului german în ziua, în care 
Mareşalul Hindenburg, preşedintele 
Reichului, i-a încredinţat acestuia 
conducerea destinelor Reichului. 

De-acu înainte, nici condamnările 
la moarte, cari curg împotriva na- 
țional-socialiştilor, nu-i pot împie+ 
dica dela realizarea deplină a mar 


şului către victorie. 


- Mircea Streinul * 


E 


Cu: 


TEL. 3:24:93 


„SIMBOL 


iu 


DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


„Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, drogueriile şi parfumeriile românești] 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sî. Ioan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS —— Telefon 23-81-66 =———= EN DETAIL 


Mare asortiment în: 


Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Șitoane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuţri de en-Gros 


călțăminte durabilă şi eltină 
CUMPĂRAȚI DELA | 


“Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 1! 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 


Marfa lucrată în atelier js opriu 
nfecţionată cu material de primă calitate 


MODELE MODERNE 


rețiur toarte reduse 


pi? 


TECHNICA Gin: RALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3.25-04 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE ————— 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eti rompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISĂBETA No. 10, Etaj 1 PBUCURESE 
TELEFON: 5.08124 


În: 3 feluri Lei 25 Seara grâtar 
VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Sfinţilor) 29 


Seara orchestră 'Tel. 5,05.80. 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1l 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 


A e i A costume taior 
z = ee a 3 => Pa —.. 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Zgărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 
1. TANASESCU 
CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 


FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


FO 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 
Telefon 555/74 


Executăm ioto ralii în orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, îilpe și aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. 


„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 
Titus Pilescu 
ma n a CEI IRI 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No, 52. TEL. 418/59 


Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


_ PREŢURI CONVENABILE 


Deleuaţia peniru întheerea 
unui acord comercial CU Unga! ia, 
a pietai la Budanesta 


tăzi, a plecat la Budapesta, de-| In vederea conferinței dela Buda- 
legația română însărcinată să în- pesta — pentru ducerea tratative- 
ceapă tratative cu guvernul ungar lor — s'a ținut la ministerul indus- 
tenţiar şi subşetul diviziei econo- lţriei şi comerţului, sub preşedinţia 


mercial. 

Delegaţia română va ti prezidaţă d-lui Emil Marian, secretar general 
de d. G, Caranfil, ministru plenipo- la. acel departament, o constătuire 
tențiar şi sub şetul diviziei econo-|in care s'a fixat mandatul delega- 


mice din ministerul de externe, țlei care ne reprezintă, 


FOTO CARPAŢI | 


| | 
E: NOUA CARA 


99 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re: 


produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 


CALEA VICTORIEI No, 383 
(Colț cu Pasajul satic) | 
elefon No. 434/15. 


PASII LE 
IVALDA 


se evită 


GRIPA 


Antinevralgic 


Dr. Nanu Muscel 


întrebuințaţi contra  GRIPEL MI- 
GRENEI, NEVRALOIEI, ete. 
Se vinde numai în cutii originale 
bla. doctore e UR, 3 op seniti- 
Ă epozit Farmac 
N. POPOVICI, Bucureşti, Cala 
Rahovei 265, 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


Telegrame din țara primite 
de M. $. Regele cu ocazia promuigarii 
nouei (Constituţii 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Incoroneze Cerul truda Majestății 
Voastre cu înfrăţirea şi fericirea nea- 
'mului românesc, 
Episcop Bălan 


Majestății Sale Regelui Carol II] 
Membrii societăţii generale a func- 
ționarilor polijeneşti din România, în- 
tmuniți astăzi în adunare generală a- 
nuală, participă integral la entuzias- 
mul şi solidaritatea poporului român, 
manifestată cu ocazia votării  nouii 
Constituţii şi cu cel mai profund res- 
pect roagă pe Majestatea Voastră să 
binevoiască a le îngădui să depună în 
faţa Tronului devotamentul lor întreg 
şi necondiționat, convinşi de părinteas- 
ca grijă pe care Majestatea Voastră o 
poartă acestui Corp, care se găseşte 
permanent în serviciul Majestății Voa- 
stre şi al binelui scumpii noastre Pa- 

trii, d 
Preşedinte, Eugen Negulescu 
Directorul Poliţiei de siguranţă 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Gruparea Femeilor Române din Ol- 
tenia roagă pe Majestatea Sa Regele 
Carol II cel Inţelept de a primi oma» 
giile noastre de adâncă recunoştinţă 
pentru actul de Inaltă dreptate făcut 
femeilor române, : 
Maria col. Budeanu 
Prezidenta  Grupării Femeilor 
Române din Oltenia 


Majestății Sale Regelui Carol II 

Personalul CFR dela mișcare şi co: 
merț, grupat în Asociaţia profesională 
stația în număr de 27.000, depune la 
picioarele Tronului profundul lor de 
votament şi credința lor nestrămutaiil 
în Monarhie şi Majestatea Voastră. 

Ceferiştii înţelegători ai vremurilor 
noui urmăresc cu toată încrederea strii- 
duinţa Majestății Voastre de a da e 
nouă înfăţişare morală şi materială 
frumoasei şi bogatei noastre ţări, 

Această înfăţişare nouă ei cred că 
nu poate fi obţinută de cât printr'o 
stăruință continuă a muncii „tuturor, 
printr'o ordine desăvârşită,  printr'o 
credință şi dragoste neînvinsă, în ade- 
văr, dreptate şi cinste, şi prin păzirea 
cu. sfinţenie a aşezărilor de temelie ale 
poporului românesc, cuprinse în țară, 
biserică şi Tron. 

Glasul şi voința adevărată a ţării 
au fost acelea din ziua de înoire şi de 
nădejde românească, 24 Februarie, ale 


ceferiştilor dala mişcare a fost una- 
nim. 
Inainte cu Dumnezeu şi să trăiţi Ma- 
jestate. 
Gheorghe Teodorescu 
Preşedintele asociaţie Staţia 


Majestății Sale Regelui Carol II 
Societatea de radiologie şi electrolo- 
gie medicală din România, depune la 
picioarele Tronului omagiila de neţăr- 
murit devotament şi profundă admi- 
rațiune pentru Marele nostru Rege Ca- 
rol II, Făuritorul unei Românii Noui, 
urându-l viață îndelungată pentru bu- 
na propăşire a ţării, 
Preşedinte Severeanu 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Asociaţia avocaţilor români creștini 
din Timișoara Banat Vă aduce pro- 
fundul sentiment de omagiu al recu- 
noştinței pentru Magna Charta ferici- 
rii româneşti, 
Preşedinte dr, Mihai Gropsianu 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Palatul Regal, Loco 
Rog pe Majestatea) Voastră să bine: 
voiască a primi respecinoşul meu oma- 
giu de recunoștință peniru neprețuitul 
bine ce Majestiileh/ Voastră a . făcut 
Ţării, dându-i o. nouă Constituţie, Cu 
neclintit devotament unesc glasul 'meu 
cu al miilor de buni români pentru a 
striga; Să trăiţi şi să  domniţi * ani 
mulţi Majestate. 
Doctor Constanța Angheleanu 
Majestății Sale Regelui Carol II 
Invăţătorii din judeţul Ismail Vă 
exprimă prin mine, cele mai înalte sen- 
timente de supunere şi admiraţie ne- 
țărmurită şi prin actul istoric săvâr- 
şit de Majestatea Voastră cu modifi- 
carea Constituţiei, ne-aţi format cre- 
dința că Pronia Cerească Vă ţine ca 
salvator al ţării noastre întregite, prin 
mari sacrificii şi a cărei destine Vă 
sunt încredinţata. Să trăiţi Majestate, 
ani mulţi pentru fericirea Ţării ce Vi'i 
dragă pentru care Vă sacrificați atâi 
de mult, 
lancu Antoniu 
Revizor şcolar 

Majestății Sale Regelui Carol Il 

Asociaţia: industriașilor maghiari din 
Tg. Mureş aderă cu neţărmurită încre- 
dere şi mare mulțumire, la acţiunea 
Majestății Voastre, pentru întronarea 
ordinei, despoliticianizarea şi pacifica- 
rea țării, prin noua Constituţie. 

Preşedinte, Bustya Belu 


Dela C.F.R. 


Concediiile elavilor școaleior 
profesionale (.F.R. 


Coustaiându-se lipsuri nemotivate ae 
la cursuri sau dela lucrările practice 
a elevilor şcoalelor profesionale ce. |. r, 
şi în spedial a celor din şcolile de 
slevi meseriaşi, direcțiunea generală a 
căilor ferate a dispus următoarele: 

Elevii şcoalelor proțesionale nu an 
dreptul la concediu de odihnă sau de 
interes. Ei se bucură numai de vacanța 
sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti. 


Absenţele elevilor țăcute din cauză de 
boală, cu avizul medicilor c. |. r. de în- 
trerupere a servidiului, cum şi cele făcute 
in cazurile excepționale; chemarea în 
fața unei autorități de Stat, deces de 
jamilie, se vor motiva de către direc- 
torul şcoalei şi numai dacă elevul jace 
dovada necesară. 

Elevul care în decursul unei luni a 
lipsit nemotivat dela cursuri sau dela 
tucrările practice mai mult de 3 zile» 
va fi eliminat din şcoală de directorul 
școalei fără nici-o altă aprobare, ci pe 
baza acestor dispozițiuni, 

Lipsa de cel puțin 2 ore dela curs 
sau lucrările practice se va “considera 
ca o zi întreagă. 


FĂINĂ BE LUX 


GAGEL 


Nu iniră în prevederile acestor dis- 
pozițiuni, elevii cari fac parte din ca- 
drele administrative şi cari urmează 
să fie trătați în conformitate cu sta- 
tutul personalului “său regulamentul me- 
seriaşilor. 

ROMANIA 
MINISTERUL JUSTIŢIEI 
Direcţiunea judiciară 


PUBLICAȚIUNE 


D, Ion A, Traindoerter, născut la 15 
August 1911, în com. Hârlău, judeţul Bo- 
toşani, domiciliat în com, Hârlău, str, 


COLŢEA 

puternica şi merituoasa formaţie 
din divizia C, joacă Duminecă la 
orele 2 cu Venus Tricolor din Călă- 
raşi o restanţă de 84 minute. 

Aşteptăm un frumos succes al 
Colţei. 

ION LAPUŞAN 

cuvoscutul demi-tondist şi actual 
campion şi recordman național la 
S00 m. a fost definitiv legitimat 
pentru Metropola. 

Şi se mai pretinde d-nii dela U. U. 
B. că d-lor nu-și obligă funcţionarii 
care practică şi sportul să activeze 
în Sânul grupării proprii, Metro: 
pole. 

Um fel de-a concepe sportul! 


CREŢEANU 

pa reintra probabil în echipa Unirii 
Tricolor, Duminică în jocul cu Jiul, 

O schimbare ferictă, deoarece îl cre- 
dem pe Creţeanu mai nimerit decât 
Uiuță în poarta oboreană, cu atât mai 
mult cu cât întâlnirea de Duminică 
promite un match disputat şi dur, 


DUPA ZIARELE JUGO. 

SLAVE 

Victoria lui Gradjanski asupra na- 
ționalei Austriei se datoreşie în spe- 
cial liniei de mijlocaşi care a desfiin- 
țat atacul lui Binder (sever marcat) ca 
şi lui Koktorici, 

VENUS 

a plecai aseară la Arad, 

Au făcut deplasarea toţi jucătorii 
primei formaţii plus rezervele, mai pu- 
țin Pktea Vâlcov care reținut de ser- 
vici nu va pleca decât astăseară. 

Le urăm sucess! 


IN CADRUL UNEI GALE 

din Milano — sala teatrului Puccini 
— îrancezul Rebel a învins la puncte 
pe Orlandi după un match în care 
primul a fosi net superior, 

Ceilalţi 5 francezi programaţi au 
fost mai puţin norocoşi: au fost cu toţii 
învinşi! 

UN TANAR REDACTOR, 

îl cheamă Pion sau cam aşa ceva 
se intitulează redactor al ziarelor 
V.. şi F,. Iar materialul îl adună 
în redacţia cotidianului C... Iar sa- 
larul îl încasează dela F. 

Precizăm: Pion e redactor spor= 
iv! 

O MĂSURA 

nemotivată sa luat de curând în ce-i 
priveşte pe nobilii cavaleri ai fluerului, 
Arbitrii nu mai au voe pe vitor să fie 
şi gazetari, Decizia ne aduce aminte că 
cel mai bun gazetar sportiv. din Belgia 
e John Laugenus în acelaş timp unul 
din cei mai corecți conducători de fo- 
ot-ball. De aici sar putea trage multe 
concluzii, De pildă: ca să fii arbitru 
bun, trebue să fii mai întâi gazetar 
bun sau invers. Nu ştim dacar decurge 
de aici vre-un adevăr dar cert lucru e 
că un gazetar sportiv — vorbim de Ro. 
mânia desigur — ar fi mai bun arbitru 
decât unul de meserie, Aşadar opinăm 
ca decizia de mai sus să fie modificată 
în sensul ca arbitrii să ne devie întâi 
nouă ucenici, şi apoi, ei om vedeâll 
GRAD JANSKY 

al 3-lea clasat în campionatul Ju- 
goslaviei, după recenta şi răsună- 
toarea victorie aSupra echipei na- 
ționale a Austriei, a început să fie 
bine cotat în forurile sportive ale 
Europei Centrale, Astfel aflăm că 
Sârbii au fost invitaţi Să participe 
la turneul dela Viena din 30 Aprilie 
şi 1 Maiu la care au mai fost anga: 
jați Austria, Rapid, Sparta şi Ve. 
nus. Gradijansky 'va primi oferta 
numai în cazul că federaţia vecină 
nu-i va Selecţiona din jucători pen- 
tru jocul cu Belgia. Ceiace-i puţin 
probabil. 

Oricum ne întrebăm: care din 
roneurenţii turneului amintit va fi 
sacrificat ? Sparta sau Venus ? 
CUNOSCUTA RACHETĂ 

a Jugoslaviei, Puncec, a învins în 
camponatele Nisei pe campionul Ce 
hoslovaciei, tânărul Cynar, o veche 
cunoștință a noastră care l-a învins 
pe Caralulis acum doi sau 3 ani în 
campionatul internaţional ale Ro- 
mâniei. 

Victoria sârbului n'a fost de loe 
uşoară, Cynar conducând în pri- 
mele 2 seturi. Ş 

Rezultatul technic: Puncece bate 
Cynar: 6—8, 6—3, 0—6, 6—4, 6—3, 
LA ENGELBERG i 

la 5 şi 7 Martie se va desfăşura un 
nou concurs de sky, cu probe de cobo- 
xire și slalom. 

Până acum federaţia internaţională 
de specialități a primit înscrierile a 14 
țări dintre cari Anglia, Franţa, Elve- 
ţia, Italia şi Norvegia au cele ma mari 
sanse. 

In special Francezii trec prin multe 


Logofătul Tăutu Nr. 14, jud. Botoşani, emoţii, şansele mergând după sufragi- 
a făcut cerere acestui minister de a fi|ile lor cu Emile Alais compatriotul lor 
autorizat să schimbe pe baza art, 10,| daz care după părerea noastră nu 2 
numele său patronimic de 'Traindoerter | atât de bine pregătit ca altă dată. 


în acela de Leahu, spre a se numi lon | 
A. Leahu. 

Ministerul publică aceasta,  eonform 
art. 11, spre știința acelora carl ar vvi 
să facă opoziţiune în termenul şi con- 
diţiunile prevăzute de alin. II al zisu- 
lui articol şi de art, 8 din legea asu- 
pra numelui din 8 Aprilie 1936, 


CEA MAL PARE 


3 te 


i TI 9 
L 


VIFORUL DACIA convoacă toţi 
jucătorii săi de football pe Velo- 
drom Duminecă 6 Februarie la ora 
94 a. m. în vederea matehului de 
antrenament pe care îl vor susține 
la ora 10 a m. cu rezervele Venusu.- 
lui. st i 4ă 


7 0 PRR 
Ei 


pm 


D minecă în Capitală 
UER SO PRE RI SIEU CLER EZIELAIE 


Unirea Tricoior-Jiui 


Un joc care se anunţă a fi Megidej 
spectaculos: se cioenese două echipe 
care pe teren nu-şi precupeţese cla- 
nul, De puterea de luPtă a Jiului 
ne amintim că am primit dovezi a- 
nul trecut în macthul pentru Cupa 
României cu Venus când au cedat 
cu destulă greutate. 
Unirea 'Tricolor, 
tehnică va învinge. 
Echipa, deşi n'a corespuns Sâm- 
băta trecută, -nu va fi modificată 
deât în sensul că Iliuţă va fi înlo- 
cuit cu Creţeanu, 
RAPID—PHOENIX 


Duminică, probabil la concurență ca 


Superioară în 


Reuniunea 


partida Unirea Tricolor — Jiul, E. Ga 
Rapid întâlnește în malch de campio= 
nat pe Phoenix din Baia Mare. 

După jocul de Sâmbăta trecută în cara 
rapidiștii au învins pe Unirea la un 
scor categoric dar şi puțin meritat 
şansele hârtiei îi indică învingători sl* 
guri ai formaţiei băimărene. d 

Rapidul va juca în aceiaș formație 
cu Cuedan în postul de fundaş. stânga. 

Phoenix, o echipă destul de technică 
și foarte mynorilară se va sili să cer* 
şească mila rapidistilor-connaționali ca 
să piardă la o diferență minimă. „| 
: A P” 
Mâine 


de box 


dela A. C. T. 


Sâmbătă 5 Martie, gruparea A. O, 
T, orJanizează o reuniune amatoare 
de box, în sala sa din str. Luterană 
Nr. 27. 

Chiriac (Turda)—Georgescu (Cen= 
tral). 

M. Frânculescu (ACT) — Puiu 0. 
băgilă (Central). 

Bob Gheorghe (ACT) — N. Petres- 
cu (Central), S 


Vivi Stămescu (ACT) — Puiu Lu 
cian (F. 0. Rapid), 

N. Ciocan (A C. T) — 0. Tudose 
(Turda). 

M, Niţescu (ACT)—Povpa (Turda), 
C. Corcodei (ACT)-—Tinichez (J.C.), 

Stoianovici (ACT) — Gilicze (Ti- 
mişoara), 

N. Ionescu (ACT)—A. Blank (Ti 
rul). 


Box amato! 


Campionatele naționale de 
Duminecă dela Cernăuţi 


Duminică la Cernăuţi, un lot de 3i 
boxeuri amatori vor lupta pentru îitlu- 
rile respective în cadrul camplonatelor 
naţionale. , 

După câte suntem informaţi, organi- 
zarea va fi la înălțimea evenimentului 
boxului amator. - 

OATEGORIA MUSOA 

lie Impăratu (Muntenia). 

Romulus Indru (Banat). 

Rudoli! Manz (Bucovina). 

CATEGORIA COCOŞ 

A. Panaitescu (Dunărea de jos). 

Niculae Rădan (Muntenia). 

Burducea (Banat). 

Marteniuc (Bucovina). 

N, Panaitescu (Dunărea de jos). 

OATEGORIA PANA 

Marin Gaspar (Muntenia), 

I, Petchowski (Banat). 

M, Florescu (Moldova). 

N, Bonecilă (Dunărea de jas). 

CATEGORIA UŞOARA 


ii 
Comunicatul 


Primim din partea U.F.S.R. cu try» 
gămintea de a da publicităţii următorul 
comunicat: 

Comitetul Central al U. F. S. R. 
în şedinţa dela 2 Martie 1938 a luat 
următțoarele hotăriri: 

1. S'a remis fotografiile M. S. Regelui 
celor 22 preşedinţi de federaţii; 

2. S'a luat în discuţiune regulamentul 
* sportivilor în cadrul regulamentului Str 

jii Ţării şi s'a hotărit ca fiecare fede- 
raţie de specialitate să țrimeată UFSR 

observaţiunile şi propunerile lor;, 

3. S'a luat în discuţie programul de 
lucru al UFSR pe 1938 care a fosi 
aprobat în unanimitate; 

4. Cu aceiaş unanimitate s'a decis nu- 
mirea d-lui Neagu Boerescu ca di- 
rector general al UFSR; 


3 


Florian Mănescu (Muntenia, 
I, Savici (Banat). 
C, David (Dunărea de jos). 
CATEGORIA SEMI-MIJLOCIEB 
Ludovic Sângheorghe (Muntenia), 
Ion Istrati (Banat), 
Mihail Vieru (Bucovina). 
Gr, Jelesneac (Dunărea de los) 
CATEGORIA MIJLOCIE 
V, Diaconu (Oltenia). 
V. Baboş (Banat). 
L, Gheorghiu (Moldova). 
V, Boantă (Dunărea de jos). 
CATEGORIA SEMI-GREA 
Petre Tofan (Muntenia), 
Victor Nișu (Banat). 
Michitinsky (Bucovina). 
Pelre Pop (Dobrogea). 
; CATEGORIA GREA 
Gh, Georgescu (Muntenia). 
Gh. Lamgu (Banat). 
Vladimir Draez (Bucovina), 
Cristache Tocu (Dobrogea), 


U.F.S.R. 


5. S'a numit o comisiune compusă din 
d-nii: G. Plagino, comandor P. Fua= 
dăţeanu şi Gr. Caracostea în chestiunea 
terenului UFSR dela şoseaua HKiselefi; 

6. In ce priveşte aplicarea țaxei tea= 
trale şi artistice pentru fondul UFSR, 
sa numit-o comisiune compusă din 
d-nii: C. Plagino, V. V. 'Tilea, general 
G. Marinescu şi Al. Cantuniari; 

1 S'a decis ca UFSR să elibereze car- 
nete permiţând libera intrare la toate 
manifestaţiile sportive cu perceperea 
taxei legale fixate de UFSR; 

9. S'a hotărit a se face intervenţiile 
necesare cu privire la scutirea cores= 
pondenţii de taxele poştale; 

10. S'a hotărit ca viitoarea adunare 
a Comitetului Central să aibă loc Vi- 
nori -1i Martie a. c. la ora 9 seara. 


SEI i ca 


Milică Teodorescu 
învingător prin knock-out 


Milică Teodorescu, admirabila noa- 
stră mănușă, bine cotată pe ringurile 
străine a repurtat alaltăieri seară o 
nouă victorie la Lyon. 

Milică întâlnind pe italianul Eltore 
Martah pe care-l întrecuse la puncte 
şi cu allă ocazie, l-a învins în stil 
categoric prin knok-out în repriza 
4-a. Angrenal într'o serie de atacuri 
furioase, Milică îşi trimite adversarul 
de trei ori în down; în repriza pa- 
tra o lovitură puternică plasată, la 


ficat îl proclamă pe român învingă- 
tor prin knock-out, 

Ettore Martah şi-a revenit 
DOUAZECI DE MINUTE, 

E probabil ca Milică Teodorescu să 
fie în curând programat în contra î- 
(alianului Orlandi, învinsul de recentă 
dată al lui Rebel, care nu-i va putea 
rezista până la limită, 

In cadrul aceleiaşi reuniuni Lyoneze 
Grispos (Grecia) a dispus prin âban- 
don de Robert 'Tassin, 


DUPA 


———— 


O nouă revistă Viforul Dacia-Ţ. C. R: 


A „O.N.T. 


A apărut o nouă revistă a Otfieiu- 
lui Naţional de Turism intitulată 
«Bucureşti ghid, program săptămâ- 
nal», în limba franceză, germană şi 
română. 

Această publicaţie îngrijită de un 
grup de tineri scriitori, cuprinde 
un bogat sumar: 

Articole literare, reportaje,  cero- 
nici teatrale, plastice, radiotonice, 
descrieri literare şi a instituţiilor 
de seamă din Capitală. 

Expoziţii; Planul Bucureştilor; 
Conferinţe; Programul săptămânal 
al teatrelor şi  cinematogratelor, 
posturilor de radio, îndrumări pen- 
tru călătorii străini; Sfaturi pentru 
turişti, ete. C 

Revista «Bucureşti» frumos ilus- 
trată, apare săptămânal, 


Sezonul oficial de rugby a fost fi» 
xat pentru 13 Martie. Majoritatea clu 
burilor au început antrenamentele din 
vreme. 

Pentru Duminică aceasta s'au 1- 
xat: mai “multe matchuri amicale, 
Dintre ele cel mai interesant e fără 
indoialăD cel dintre Viiorul Dacia 
și T. C. R. Partida aceasta promite 
un spectacol frumos, 

După calculul hârtiei T. C. R.-ul 
are prima şansă. Insă nu trebue să 
uităm că vitoriştii vor răspunde prin 
proverbialul lor suilu şi elan. 

In plus Viforul Dacia beneticează 
de faptul că 6 din jucătorii săi, care 
au însoţit echipele Sp. Studenţesc şi 
Stadiul Român în recentele lor tur 
nee, se găsesc în maximum de formă, 

După toate probabilitățile matchul 
va avea loc la orele 10 dimin., pe 
terenul dela Şosea 


FOTU-R 


î] 


DYA 


ȚOtogieil EXCLUSIV, au eusanca 6 
LE OELIStIce: (LA INEMA capiT0L) 


Muncitorii agricoli 


Nu este mult decânti presa a agitat ştirea că în unele regiuni din ţară au 
renăscut practicile depe vremea învoelilor agricole. S'a dat alarma asupra 2- 
cestui pericol care, după cum se ştie, înseamnă specularea muncitorului agri- 


coi de către proprietarul sau expi 


terenului. 


Fără îndoială că alarma este îndreptățită şi nu este om conştient care să 
mo subscrie, numai că prohlema muncitorului agricol mai are şi alte fețe care 
nu pot fi lăsate la o parte. 

Un cititor al nostru, agricultor în jud. V ne scrie o lungă ă 


în care ne arată greutățile pe care le are în 


gă scrisoare 
tivarea moşiei sale din lipsa 


unor prescripțiuni legale care să reglementeze raporturile din proprietarii a- 
gricultori şi muncitorii agricoli. Şi omul practic ne dă câteva exemple din care | 
se vede cum agricultorul este absolut la dispoziţia bunului plac al muncito- 
rului. Respectuos de formele legale angajezi, cu contract în regulă, un mun. 
citor pentru un an. li dai şi un avans, ba poate şi ceva haine, iar ei după 10-15 
zile pleacă pur şi simplu. Spre a te despăgubi nu ai decât acţiunea civilă. Până 
atumci însă vitele îţi stau neîngrijite, muncile nefăcute şi câte alte pagube. Ş: 


când a obţinut hotărirea 


cu ce te despăgubeşti? 


In asemenea condițiuni este foarte greu să vorbim de exploatări raţiona- 
le, die culturi selecţionate, de zootehnizare şi câte alte îmbunătăţiri care să r-*. 
rească şi venitul exploatărei şi producția țărei. 
Leyiferarea condiţiilor muncii în agricultură se impur neapărat, însă 


dacă trehue să se aibă în vedere interesele muncitoreşti, apoi nu 


ui- 


tate nici cele ale expioatărei şi ale economiei naţionale în general. Corespon- 
dentul nostru din jud. Vlaşca prezintă, în scrisoarea sa, o stare de fapt cu mult 
mai importantă decât s'ar părea. 


RS 


Reprezentanții filaturi-Un memoriu al comer- 


or de bumbac la mi- 
nisterul industriei 


Reprezentanţii îilaturilor de buim- 
bac au avut eri o constătuire la 
minisţerul de industrie cu d. Cezar 
Popescu, directorul general al indus- 
triei, 

Obiectul conferinţei l-a format ce- 
rerea acestor industriaşi de a li se a- 
corda unele avantagii vamale. 

D. Cezar Popescu a cerut repre- 
zentanților să prezinte un memoriu 
detailat, memoriu care să cuprindă 
toate revendicările, spre a-l supune 
d-lui ministru C. Argetoianu. 


XR =—— 


Nici o restricțiune la 
exportul mărțurilor 
româneşți în Turcia 


Potriviţ acordului comereial tur- 


izentantul 


'eianţilor trimis aminis- 
terului de industrie 
şi comerţ 


Un grup de comercianți a depus 
la ministerul de industrie şi co- 


merț un memoriu, care va fi supus | 


discuţiei delegației economice a gu- 
vernului. 

In memoriu se arată scumpetea 
peștelui românesc şi  avantagiile 
ce sar crela pieții noastre prin a- 
probarea unui import din Grecia. 

XX ——=>— 


O hotărîre a comisiei 
centrale a timbrului 


Comisiunea Centrală a timbrului, 
instituită pe baza art. 110 din legea 
timbrului şi a impozitului pe acte 
şi fapte juridice a decis următoa- 
rele: 

Din moment ce statul este in 
drevt să atăruie în judecata unui |i- 
țigiu în care figurează ca parte şi 
în acest caz procedurile sunt scutite 
de timbru, urmează că dacă repre- 
ministerului de finanţe 


co-român din 5 lanuarie 1938 intrat (se prezintă în instanță şi stăruie în 


în vigoare la 12 Ianuarie a. e. măr- 
furile de origină română nu sunt 
supuse niciunei restricțiuni la 
portul lor în Turcia 


Mărturile vor trebui să fie întoţi- procedura de chemare a fost 


îm=) 


“judecata unui recurs fiscal intro- 
"dus de contribuabil, instanţa este o- 
bligată să proceadă la judecata a- 
celui recurs, iar nu să dispună scoa- 
terea lui de Pe rol, indiferent dacă 
sau 


e de un certificat de origină cu du- inu timbrată. 
plicat, eliherat de Camera de comerţ] Bine înţeles că în această ipoteză | nisterul a început lucrările şi apoi de 


din regiunea respectivă, 


Ghidu 


La vizitarea magazineior, 
rugăm prezentaţi această 
pagină patronului şi veţi fi 
serviţi cu precădere, 


Abajvare. şi lămpi 

$. Truţescu, str. Biserica Enei 10 (gang) 

Accesorii pt. automobile 

S, |. Galben 

1. C. Moldoveanu, Victoriei 1 

G. N. Stânciulescu, Take lonescu 3. 

A, Ghiţulescu (ocazie) şos, Ştefan cel 
Mare 244 s. II Negru. 

Aparate de fizică, chimie 
şi Geodezie 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$, III Albastru. 

Aparate de radio-elect. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca. 
rol 5 — Moşilor 62, S. III Albastru, 

Ing. Mihăilecu, Griviței 507, S. IV 

Arămării — Căldărării 

Şt. M. Ştefănescu, Mihai Bravu 26, $. 
IL Negru. 

Arcmwri de automobile 

$. Mânşu şos. Colentina 15 S$. |. Galben. 

lie Ţântareu, Cahul 5, S, IV Verde. 

Automobile 
Cel. D. Strâjescn, Alex. Lahovary 3, 
S. 1. Galben. 

Articole fotografice 

Paul Popescu, Victoriei 85, s I Galben. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru. 

Theodor Gr. Thoma, D-ţa Anastasia 7, 
$. III Albastru. 

Articole de menaj 

C. Ionescu, Acadmiei 25, S. 1. Galben. 

Articole de voiaj 

pari Bădescu, Regală 6, S. 1 Galben. 
„ Ivănescu, B-rica Amzei 5, $. 1 Galbn 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $, III Albastru. 

Articole de pictură 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 

rol 5 — Moşilor 62, $. HI Albastru, 

Art. de Sport şi Străjeri 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca. 
rol 5 — Moşilor 62, $, III Albastru, 

Joan Busrlănescu, Galeriile Blanduziei 
7, S. WU. Albastru, 

Ateliere mecanice 


Alex. Mihailov, Basarab 92,5. IV Verde | Anton 


se va face aplicaţiunea art. 25 


Blănării 
F. Năstăsescu, Biserica Enei 7, $. | Gal. 
|. Petrescu, Biserica Enei 14, $. LG. 
G. Aruncuteanu, Colţei 23, S. IL Negru 
Vasile Caraşca, Moşilor 88, S. Il Negru. 
Petre Gârleanu, Colţei 4), s. ll Negru 
loan Drăghiceânu, Şelari 4, $. Il Negru 
Mihalache C. Ionescu, sos. Bonaparte 
25, S 1. Galben. 
Biciclete. motocic., arme 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moşilor 62. 
Biciclete, accesorii, elect. 
Constantin Albu, Amzei 10 S$. I. Galben 
A, C. Gavril, Griviței 259-a, $. IV Verde, 
Rodegi 
Gh. V. Matei, Domnița Anastasia 14. 


Brânzeturi 
I. Georgescu, Carol 25, $. II. Negru. 
Caţea 
Nicolae C-tinescu, Halelor 51, S. II 
Negru. 
Ceaprăzării militare 
Gh. lonescu Mihai Vodă 2, (sub G. Hotel) 
G. Scărlătescu, Lipscani 5 (sub G Hotel) 
Cadouri, bronzuri de artă 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. III Albastru, 
Ceasornice 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Calea Moșilor 62 
Eduard St. Dragomirescu, Str, Brezo- 
ianu 15, $, INI. Albastru, 
Cereale 
Florică Zamfirescu, Cal Griviței 445 
Cherestea 
Toma P. Mihăilescu, sir. 
10—12 (obor). 
Coloniale — Delicatese 
V-le G. Andreescu, Colentina 2 s. II 
Negru. 
M. V, Alexandrescu & C. S. Nicu- 
lescu şos. Mihai Brvu 46. 
S. IV Verde. 
loan N. Alaman, Cal. Griviței 235. 
Gh. C. Apostolescu, Cal. Griviței 85. 
Calotă Constantin, Cal, Griviței 466. 
Vasile Dragomirescu, Sir. Berzei 91. 
loan Gâvrilescu, B-dul M. Ghica 117. 
D-tru Georgescu, Sir. Cobălcescu 47. 
Apostolescu V. Manea Cal. Griviței 248, 
I. Igescu şi C. Mure Griviței 34, 
Petrică Petrescu, Cal. Griviței 441. 
Ştefan, Cal, Griviței 107-109. 


Chiristigii 


| Co 


M. DORNEANU 


Vom exporta în supra- 
cotă, în Grecia pro- 
duse româneşti 
de fermă 


In cadrul negocierlor 


dus la încheierea unui acord de 
plăţi între statul român şi cel grec, 
guvernul grec sa angajat să acorde 
pentru produsele româneşti de fer. 
mă: brânză, unt şi caşcaval, autori. 
zațiuni de import în supracotă. 


comerciale | 
eare au avut loc Ja Atena şi care FĂ 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 8] 


Lei 10 Pânza Natura'ă Subţire 


» 29 Pânză Eau A, 
» 33 Chifon %.," 


99 39 Chiton [ela Superio» 
d 42 Chifon Madapolam 
39 Gradel Pisi peasati!: 


pentru masi 
55/55 cm 


„ 24 Servete 
n 13 Cârpe „ „moarte 
28 Batist esa 


„9 Batiste „... 
„20 Ciorapi văii 
"3 29 Chiloţi de damă 
59 Pânză "e 
„ 119 Perdele „, 
„3600 Mătase 2, plimmi, 


Exp. provincie contra ramburs 


JUDECATORIA MIXTA ORAŞTIE 
Secția cărților funduare 


PUBLICAȚIUNE 


Nr, 96/1935 ce, î. 

In temeiul art. 27 din legea pentru 
lichidarea datoriilor agricole şi urba- 
ne creditorii debitorului Moga Petru, 
domiciliat în Orăştie, sunt citați a se 
prezenta la .această instanță în ziua 
de 19 Martie 1938, ora 10, pentru a se 
declara asupra cererii de radierea men- 
țiunei înscrisă în foaia funduară Nr. 
3047, comunei Orăştie cuprinzând ave: 
rea imobilă a debitorului, 

Orăştie la 28 lanuarie 1938, 

Judecător, Fintescu, 
Director ce, f. s, s., B. Nestor 
Impiegat, Stoica 


Construirea nouei fabrici 
de tutun la laşi, periciitată 


laşi 4. — Este cunoscut proectul C. A. 
M.ului de a construi la Iaşi o mare 
fabrică de tutun. In acest scop s'a şi 
ales terenul dela Copou unde trebuia să 
mute şi actuala manufactură din Iaşi. 
Pe locul ales, C. A. M.-ul intențio. 
să construiască una din cele mai mari 
şi moderne fabrici de tutun din Europa. 
lată însă că terenul dela Copou nu 
i se acordă. C. A. M.-ului care se 
găseşte în situaţia de a muta fabrică 
la Chişinău, deoarece singurul loc priel- 
nic în laşi este cel dela Copou. Tere- 
nul dela Copou, fost proprietatea mu- 
uicipiului care l-a donat ministerului e- 
ducaţiei naţionale cu obligaţia de a con- 
strui Şcoala normală de fete: Insă, mi- 


vreo zece ani lucrările au fost părăsite, 


C-tin Dumitru, B-dul Banu Mania 5. 
Corsete 
Corsete Predescu, Cal. Victoriei 124. 
Croitorii 
P. Sorescu, Academiei 45, S. 1. Galben. 
T. Georgescu, Lipscani 57, s. II Negru 
F. Giurculescu, B. Maria 6,s.II Neeru 
L. Purcărea, Popa Tatu 55, s. Il Negru 
A. Teodorescu, Lipscani 57 et, s, II 
Negru. 
Fănică Arghirescu, Bd. Ferdinand 150 
Băjenaru N-lae, Elisabeia 38, $. III Alb. 
$. Ciobanu, Gutenberg 16,S. III Alb. 
Vasile Gh., S. Panduri 55, S III Albastru. 
Gh. Stănescu, Splaiul Independenţei 40 
Solescu I., Carol 9 et. Il s III Albastru 
Mitică Buşe, B. Basarab 88, S. 1V Verde. 
C. T. Dima, B. Basarab 92, S. IV Verde. 
Drăgan Florea, Griviței 454, s. IV V. 
V-le. Jugureanu, Griviței 590, S IV Verde 
V. Marinescu, Popa Tatu 86, s. IV Verde 
Toma Niţescu, Griviței 255, S. IV Verde 
Stan Panait, Scarlat 
Verde. 
Marin Rădulescu, Buzeşti 19, 
N. Teodorescu, Griviței 10, s. IV Verde 
Vasile Redelea, B-dul Col. Mih. Ghica 
41, 5. IV Verde. 


Carelării 
D. Constantinescu şos. Mihai Bravu 59. 


Depozite de lemne 
Gheorghe N. Pomană, Str. 11 Februa- 
rie 8, S. IV. Verde. 


Depozite de vin şi rachiuri 

Costică şi Gh. Georgescu, Şos. Bonapar 
te 54, tel, 2.35.24, S. [. Galben. 

P. Georgescu, Vaselor 60, tel. 2.09.39, 
S$. II. Negru. 

Dogării | 

Gh. Vălsănescu, str, Chiristigii-2 (obor). 

Droguerii şi Parfumerii 

Jean Arsenescu, Victoriei 122, SI Galben 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S$, III Albastru. 

D-tru Garibaldi, Lipscani 24, S. Il Negru. 

I. C. Mărculescu, B. Acadmiei 8 SII Alb. 

Marinescu I., Popa Tatu 80, s. IV Verde 

Edituri 


Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, $. INI Albastru. 

Electro-Technice 

Constantin lonescu, B. Take Ionescu 

27, $. |. Galben. 

Ion Arvatescu, Griviței 96, 5. LV Verde. 


Vârnav 1, s. IV 


In faţa acestei situaţii, primăria a dat 
în judecată ministerul cerând revinderea 
terenului. Intrucât situaţia azi este alta, 
retrocedarea terenului este chestie de 
zile. Primăria putând ajunge la o în- 
ţelegere cu ministerul educaţiei națio- 
nale, ca apoi terenul său fie vândut 
€. A. M.-ului pentru construirea ma- 
mufacturei de tutun proectată 

Rămânerea actualei manultacturi 
la laşi şi construirea unei alte fa- 
brici mai mari este un deziderat 
imperios al Iaşului, rolul acestei in- 
dustrii fiind covârşitor pentru viaţa 
economică a laşului, Apoi sute de 
muncitori leşeni ar rămâne fără 
lucru prin mutarea actualei manu- 
facturi la Chişinău. 

N. D. 


Pabrici de cămăşi 

D-tru Mimeiu, Griviței 107, S.IV Verde. 

Fierărie (mayazine) 

Petru R. Boroşiu Fiu, Lipscani 100 

Gh. Ionescu şi V. Jalea, B-dul |. |. 
C. Brătianu 31—35 s. 1 Galben 

Alex. Popa şos. Ştefan cel Mare 218. 

M. Dinescu, Griviței 445, S. IV. Verde. 

Gică Costinescu, B-dul col. M. Ghica 
100, $, IV. Verde. 

lie Wişan şi N. Stăncic, B-dul Col. 
Ghica 45, ă IV. Verde. 

Pabrici de Tâmplărie 

loan Gh, Petrescu, B-dul Banu Manta 53 


Virme (pictori) 


A. Constantinescu Colentina 15. 


Yotograți 

F-ții Rădulescu, Dudeşti 75,s. Il Negru 

Girescu Dumitru, Griviței 54, S. IV 
Verde. 

G. Giresecu (F. Imperial) Griviței 299. 

Costică Rădulescu, Grivijei 182 bis, 

loan Vişescu, Brezoianu 17. 


Purnituri de croitorie 

A, Cristian, Episcopiei 6, Hanul cu Tei 
21, Tel. 47452, S. I. Galben. 

F-ţii Păunescu, Griviței 108, s. IV Verde 


Galanterii 

Arghir Constantinescu şi loan Dimi- 
trescu, Str. Lipscani 56, S. N Negru. 

loan Ciupală, Carol 55, S. Il Negru. 

Galerii de Nuc 

N-lae Dache şi N. Ionescu, Bărăţiei 55. 


Geamantane 
N-lae Dache şi N. lonescu, Bărăției 55, 


Geamuri (rame 

loan Puchiu Moşilor 21 S, II Negru. 

lon Capotă, Griviței 215, S. IV Verde. 

Petre Capotă, Cal. Griviței 553. 

Tudor Ciurtin, B-dul Col. Mih. Ghica 
52, $. IV Verde. 

loan Poptian str. Petru Mior 5 S. IV 


Incălţăminte 

1. Lapedatu, Regală 4, $. I. Galben. 

Gaston Mihăilescu şi Nicolae Stroe, 
Ca], Victoriei 122, s. | Galben 

Al. Sândulescu, Victoriei 39, S. l Galben. 

A. Stamatescu, Str. Academiei 20 bis, 

M. V. Turcu., Victoiei 154, $. |. Galben. 

Clement Brezoi, Făinari 8, s II Negru 

Arghir Constantinescu şi Jean Dimitre. 

scu, Str. Lipscani 56, S. Il. Negru. 

G. tantinescu, Moşilor 315, 

Kiru Haulică, Moşilor 521, S. Il Negru. 


RR AC 


Pan. 


lg: 


OFICIILE ot VANZARE au 
LOTERIEI ve STAT 


„COLECTURA OFICIALĂ ȘI A OFICIILOR RURALE P. 1. 1.“ 


ION 
N 


NS 
A 
AAN 


E. TERIEI DE STAT 


3 factori poștali. 


“Răspândiţi 


BUNA 


„VESTIRE“ 


GREFA TRIBUNALULUI ILFOV 
SECŢIA I-a C. 0. 


EXTRAS 


In conformitate cu art. 
legea persoanelor juridice. 

Prin sentinţa Nr. 127 din 1 Oc- 
tombrie 1937, a acestui tribunal, ră- 
masă definitivă, conform deciziei Nr, 
370-957 a Curţii de Apel s. l-a Bu- 
cureşti, s'a recunoscuti personalitatea 
juridică Societăţii de vânătoare,,Za- 
voiul” cu sediul în Bucureşti, str. 
Academiei Nr. 9, având de scop să 
înlesnească membrilor săi vânătoarea 
întrun mod camaraderesc, economic 
rațional şi legal. In conformitate cu 
art. 84 şi urm. din legea persoanelor 
juridice, societatea a fost înscrisă 
în regiştrul persoanelor juridice ai 
acestui tribunal sub Nr. 2-1938, ca 
următorul comitet de conducere: pre- 
şedinte d. general Vasil€ Atanasiu; 
vice preşedinte: d. Constantin Za- 
copceanu, inspector general C. A. M;; 
membrii: d-nii: Camil Elephant, di- 
rector Compero, Alexandru Săvescu, 
inspector ministerul finanţelor; C. 
Peia, inspector minist. finanţelor; căp. 
Alex. Ionescu, referend C. E. K.; W. 
Mallek, inginer; M. Varveri, avocat; 
dr. Adrian Zaharescu, Gh. Atanasiu, 
arhitect; Marin Constantinescu, ins- 
pector C. F. R.; căp. Alexandru Can- 
tarol; R. Mallek, inginer; D. Todo- 
rowschi, industriaş; casier N. Spi- 
rescu, comerciant; secretar N. Doi- 
chița, tunci. ministr. finanţe; Cenzori 
d-nii: Gh. Căpriţă, funcţ. B. N. > 
I. Penescu, căpitan aviator, M. Savini 
îuncţ. Credit Minier. 

Prezentul exiras se va publica în 
ziarul „Buna-Vest're”. 

Prim grefier (1 Andreescu) 
Nr. 11813 din 1938, Martie 1. 
Dos. Nr. 4658-937. 


92 din 


lon Gheorghiu, E. Băncilă, Str. Sf. Vi- 
neri 25, S, II Negru, 
Costică Petrescu, Bau Maria 10, 5. II 
V. Vasilescu, Carol 4, S III. Albastru. 
Ghiţă D-trescu, Grivijei 1486, S1V Verde. 
V. Dumitrescu, Grivijei 257, S. IV Verde. 
]. Ghiţulescu, B. Basarab 84, SIV Verde. 
Mitică $. Muntenescu, Cal. Griviței 214, 
Vasile Simionescu, B-dul Basarab 88, 
Stoian Alex., Buzeşti 52, S. IV Verde. 
Petre Scorţea, B-dul Col. Mih. Ghica 
55, S. IV, Verde 
Instalaţii de apă şi canal 
D. Cristescu, Str. Domnita Anastasia 
10, $, III. Asbastru, 


Instalaţiuni de Farmacii 
şi Laboratoare 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastru. 

„Jaluzele 

V-le Oncescu Moşilor 41 S. II Negru. 

Jucării 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, III. Albastru. 

«Visul Copiilor», Smârdan 18, Colț, 


Legătorii de cărţi 

Tudor N. lonescu, Cal. Moşilor 157, $. 

Librării 

Pavel Suru, Victoriei 108, S. I. Galben. 

loan Cărăbaş, G-ral Berthelot 5, $. 1. 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moșşilor 62, S$. III. Albastru. 

Librăria România, Academiei 1 s. IN 

S. Andrei, Basarab 151. $. IV. Verde. 

Ana Gh. Semenescu, B-dul Col. Mihail 
Ghica 59, S. IV. Verde 


Lingerie bărbătească 

D-tru Borcea, Victoriei 114, S. | Galben. 
Ionel Muşat, Moşilor 65 A, S$. II Negru. 
D-tru Minciu, Griviței 107, s. IV Verde 


Măcelării 

Alecu lon, B dul Banu Manta 6. 

Manufactură, mercerie, 
galanterie 


Pe i 
Ion Bezlegeanu, Str. Sf. Niculae Şe- 
lari 25, S$. Il, Negru. 
ES ai PREIA ANU + ISI CESE E ERE E E EEE 


loan Creţu, Bărăţiei 34, S$. UI. Negru. 
Andrei, Nic, şi Cristofor A, Dimitriu, 
str. Carol 62 S$. II Negru. 


Gheorghe D.. Fundănescu, Carol 66, 
S. II, Negru. 


| 
Î. szurile cumpărate, dela această colec- 
tură sunt adevărate mine de aur. 


seamănă norocul 
peste întreaga tară. 


Câţi jucători ai Colecturei Oficiale mai . 
sunt astăzi oameni fericiţi? "my 
Pentru tragerea dela 15 Martie a 


începe Loteria a XVl-a CUMPĂRAŢI-V 
LOZURI dela oficiile de vânzare ale 


„(Colectura Oficială 


a Oficiilor Rurale P, T. T.“ 
La sate lozurile sunt împărţite de către | 


gării E dl 
paz 


Încălţăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri! 
Vinde cu preţuri excepţionale 


i* agazinui V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 


diiltima noutate 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
S ra Bucureşti I. Telef. 2-54-57 


DEPOZIYI DE ŞOŞONI Și: GALOŞI 
Tel, 54203 


RADIOZA 


„SYLVA“ 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la ţară). 


Căutăm roproaantanți în toată Lara | 


IP. CRISTEA 8 M. ANTIPA 


NITORIZAŢI 
ELEOTRICITATE, APĂ, OANAL, LUORĂRI şi REPARAȚII 
MATERIAL 


Bd. COLONEL MIH. SH:CA, 118. 


Teleton 4-42.539 
SETI 


Vestminte, obiecte 
bisericeşti. bijuterii 


Limirea 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 0 


Telefon 478/50 


MAG Aa ZBIN 


OMANESC 


Cămăşi, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 29%, toate magazinele cu aceași articole 


merţului românese 


T. M. lliescu, Griviței 254, s. IV Verde 

N Stoenescu Gheţu, Griviței 242 

Sagilo Nicijleacu, Dr. Botescu 3, S. IV. 
erde. 


Materiale de construcţii 

Mitică Petrescu, Str. Ziduri 11 (Obor). 

Maria Jean lonescu, (Muscelul) Cal. 
Griviței 524, $. IV. Verde. 

loan Bărbulescu, B-dul Col. M. Ghica 

129, S. IV Verde. 

Maşini de Scriş şi Calculat 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S, HI. Albastru. 


Meszelării 

Gh. Grigore şi C. Lupu, Basarab 155, 
Mobile 

Dumitru Gr., Bărăţiei 57, S. IL Negru. 
Vasile Ionescu, sos Mihai Bravu ?. 
Mitică Dorogaru, Griviței 556, S$. IV. 
Gh. Ionescu, Griviței 275, S$. IV. Verde. 
Mode 

P. G. Rădulescu, Cal. Griviței 2% a. 
Obiecte bisericeşti 

Pavel Suru, Calea Victoriei 108. 
Pantofi de casă 


G. Stanciu şi |. G. Stanciu, Str. Sf, Ni- 
colae Şelari 10, S$. IL Negru. 


Pălării bărbăteşti 


V. ]. Costescu, Victoriei 70, S. 1 Galben. 
C. Drăgănescu, Bărăţiei 52, S II Negru. 
Ştelan Băşturescu, Str. Brezoianu 24, 
S. IV Verde. 
Pânsărie şi galanterie 
Marin lliescu, Bărăţiei 8, $ II. Negru. 
Mărin lonescu, Pânzari 10, S$. II Negru. 
Stelian Manolescu şi M. O. Gregorius, 
str, Eugeniu Carada 9, s III Albastru 
George Antal, Lipscani 14, S IV Verde. 
Pielării 
Stelian Gh. Cocoş, Şepcari 20 S. II Negrp 
M. Negulescu, Moşilor 4 S$. II Negru. 
Anghel Florea, Piaţa Dr. Botescu 10, 
colţ Str. Cameliei, S. IV. Verde. 
Paul Ionescu. Griviței 425, S. IV Verde 
N. Negulescu str. Dr. Felix 79. 


Plăpumării a 

N. Dacke şi N. lonescu, Bărăţiei 35, 

Dumitru Gr., Bărăţiei 54, S LI. Negru. 

Tudor D. Coman, Bărăţiei 58, $. II 

Florea Badea, Str. Petru Maior 35, 3 
IV, Verde. 


4 ee 


Alex. Constantinescu, Sir, Buzeşti 24, 
S, IV Verde. - 

Postăvării 

Marin N. C-tinescu, Str. Şepcari 22. 

Rame 

Constantin V. C-tin, Biserica Enei 4 

Sobe de Teracotă 

C. Diaconescu Cocioc-lltov, Griviței 265, 
IV Verde. 

V. Dumitrescu şi D. Busuiocescu, Cal. 
Griviței 201 bis. 

P. Vasilescu, Cal. Griviței 437, 

Stampile, insigne, medalii 

Stelian A. Georgescu, sir. Brâncovea- 
nu 4 etaj. |. el. 511.30, 

Strungării în lemn 

Const. Strungurescu, B-dul Basarab 25, 
$. IV, Verde. . 

Tapiţerii 

Cristache Niţulescu, Str. G-ral Cristian 
Tel] 9, S I. Galben. 

M. Constantinescu şi T. Mihăilescu, Str. 
Luterană 25, $. 1V. Verde. 

I. Petrescu, B-dul Col. M. Ghica 100, 
$, IV Verde. 

Tâmplării 

C-tin Călinescu, Str. reg: n 62. 

Mircea Teodorciuc, Str. Alcescu 9, 

Tinichigerii 

Tănase Iordache, Str N-lae Filimon 87, 
Tel. 35.41.69 S. IV Verde. 

Tipograţii 

Cartea Românească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S. TH. Albastru. 


| I. E. Toroutu (Bucovina) sir. Gr 
Alexandrescu 4, S$. 1 Galben. 
CE E CSE 


Cuvântul Rom,nese Ştefănescu, Str, 
Cobâlcescu 9, S. IV Verde. 

Tricotaje 

loan Constantiu, Cal, Victoriei 96, 

Vopselării 

Petre C. Săvescu, N-lae Bălcescu 13, 

Vulcanizări 


Constantin Mardale, Splaiul Indepen- 
denţei 40 (podul (Isvor). 
Ion Popescu, Căuzaşi 12, S. II Negru. 


E i] 


Acest ghid va apare în 
viitor în fiecare Vineri. 


j Pag. 6-a 


Masacrele dela Teruel 


Sute de nevinovați asasinați. Trupele naţionaliste înaintează 


PARIS, 4 (Rador). — Zia- 
rele anunţă din Teruel că 
ocuparea acestui o- 

raş, forțele naţionaliste au 


trei cimitire 


soanele bănuite că ar face 
politică de dreapta, pe 


ces. Intr'un singur cimitir 
fin acestea au fost îngro- 
pate peste 300 persoane. 
Principalul răspunzător 
al acestor -asasinate este 
fostul preşedinte al Clubu- 
lui socialist din Teruel. 
Pe de altă parte se anunță că gu- 
vernamentalii nu au putut pune mâ- 
na pe faimosul tezaur al catedralei 
din Albarracin evaluat la vreo 3) de 
milioane pesetas, care fusese ascuns 
intro casetă îngropată la câțiva 
metri adâncime în subteranele su- 
cursalei din Teruel a Băncii Spaniei. 


IMPOTRIVA COLECTE.- 
L 


OR 

PARIS, 4 (Rador). — Mai 
multe asociaţii franceze de 
foşti luptători au protestat 
la ministerul de i 
contra scandalului cu co- 
lecte publice făcute în fie- 
care Duminică pe străzile 
Parisului în favoarea gu- 
vernamentalilor spanioli. 


SALAMANCA, 4 (Rador). 
Corespondentul Agenţiei Havas 


Siarca sănătăţii ge. casă 


ncralului Pershing 


NEW-YORK 4 (Rador). — medicii 
cari îngrijesc pe generalul Pershing, 
fostul comandant suprem al forțeior 
americane, în timpul marelui război, 
au dat aseară la Tucson următorul 
buletin medical: 

mln starea generalului Pershing 
wa intervenit nicio schimbare apre- 
clabilă”, 

Faptul că buletinul medical este 
atât de laconic este interpretat în 
sensul că starea bolnavului inspiră 
din nou îngrijorare. 

Trei medici specialişti în bolile de 
inimă stau mereu lângă patul bol- 
naâvului, gata să intervină la nevoie. 


transmite: 

Postul «Radio Nacional» anun 
ță: «Liniştea ce domneşte de 
câteva zile pe frontul Teruel va 
fi întreruptă în scurt timp. Eri, 
trupele naţionaliste,  printr'o 
frumoasă cooperare a tuturor e- 
lementelor lor au cucerit o im- 
portantă poziţie de pe frontul 


Suspendarea inamovibiliiății 
și stabilitații | funcționaritor 


In «Monitorul Oficial, de i a a- 

părut următorul 
DECRET REGAL 

Asupra raportului preşedintelui 
Consiliului Nostru de miniştri şi 
ministrul Nostru Secreatr de Stat 
ad-interim la Departamentul justi- 
tiei No, 19.637, din 2 Martie 1938. 

Văzând Jurnalul Consiliului No. 
4114-9938; 

Văzând avizul Consiliului Legis: 
lativ No. 9-1938; 

In temeiul art. 98 din Constitu- 
ţiune, 

Am decretat-şi decretăm : 

ART. |. — Se suspendă 
inamovibilitatea sau legea 
pentru statutul fumcționa- 
rilor publici. sau legi «n 
ciale o acordă celor ce pri- 
mesc o retribuțiuna dela 
stat, județ comună, regie, 
autonomă, adminis- 
traţiune comercială, direc- 


Serviciu. militar obligatoriu pentru 
femeile din Polona 


VARŞOVIA, 4 (Rador). — In şe- 
dința de azi a Camerii, la care au 
asistat toți membrii guvernului, în 
frunte cu preşedintele consiliului, 
printre diferitele legi a fost votată 
şi o lege prin care serviciul militar 
obligatoriu este extins la toţi cetă- 
țenii in timp de răsboi, prin creia- 
rea unui serviciu militar auxiliar 


Mânăstirilc noastre 


Peste câteva zile BUNA-VESTIRE va începe publicarea unei 
serii de reportaje şi foiletoane despre mânăstirile românești. 
Neamul nostru este un neam care a trăit şi s'a născut pe les- 


pezi sfinte de altare creştine. 


|jie spe aiă sau orice aşe- 


«BUNA VESTIRE» 


Teruel. Armata naționalistă rec- 
tifică poziţiile ocupate pentru 
a-şi asigura o situație cât mai 
favorabilă mai înainte de a da 
lovitura finală. 

Aviația naționalistă a fost 
foarte activă în diferite sectoa- 
re de pe fronturile din Pirinei 
şi Almeria. 


zământ al cărui buget este 
supus aprobării Parlamen- 
tului, Consiliului de Miniş- 
tri, Ministerelor sau futo- 
rităţilor speciale ce depind 
de Ministere şi Consiiiile rocurorul 
judeţene sau masinile. Vyşinski a confruntat timp de trei 

ART. II. — Dreptul de disciplină ore pe Krestinski cu Rakovski. 
asupra personalului arătat în art.| peclaraţia lui Rakovski a fost :o- 
1 trece asupra celui ce potrivit legii | pleşitoare pentru Kretinski, Vyşin- 
este îndrituit să facă numirea. ski a intrebat pe Rakovski ce este 

Măsura disciplinară se va aplica! cu afirmaţia lui Kretinski că nu este 
prin decret regal sau deciziune, du-! troţkist. Rakovski a răspuns că în 
pă cum numirea se face prin de- adevăr Kretinski a scris lui Troţ: 
cret.regal ori deciziune. |ki o scrisoare de ruptură în 1927, 

ART. 3. — Comisiunile ! dar că scrisoarea nu a fost decât 
discip'?::are, oricare ar fi'o manevră, menită să-i creeze un 
legea care le institue. se alibi. 
desființează, Rakovski afirmă că a avut'o în- 
trevevdere cu Kretinski în 1927. 
Convorbirea a avut ca obiect aţitu- 
dinca ce urma să fie adoptată de v- 
poziţia din viitorul congres al comi- 
tetului central. Kretinski a declarat 
că trebue să se continue a se «ma- 
nevra». La aceiaşi epocă Troțki a 
arătat lui Rakovski o serisoare din 
partea lui Kretinski, Troțki a apro- 
hat această atitudine. 

In aceste condiţii — continuă Ra- 
kovski — Kretinski a rămas troţ- 
list, după scrisoarea de ruptură ca 
şi înainte 

Interogatoriul câută apoi să lă- 
murească încercarea opiziţiei de a 
creia «cadre» pentru, a-şi păstra in- 
fluenţa asupra maselor. 

Rakovski arată, că „erisoarea nu 
trebue considerată ea o condamnare 
a troţkismului, ci numai o critică 
«în interesul troțkismului», 

Rakovski mai arată că Kretinski 
a vorbit în favovarea sa faţă de Ka 
ganovici în 1928, pe când el Rakov- 
ski, se afla în exil ca trotkist. El 
mai pretinde că Kretinski i-a tri- 
mis în exil o scrisoare pentru a-l 
determina să revină asupra unor 


MOSCOVA 4 (Rador).— In şedin- 
|ta de după amiază a 
„ «trădătorilor troţkişti», 


Dat în București, 2 Mar- 
tie 1938 
CAROL 


şi de înlocuire, precum şi prin che- 
marea femeilor în serviciul auxi- 
liar, 

Raportorul proectului a declarat că 
prin chemarea femeilor în serviciul 
auxiliar pentru timp de război le- 
gea nu face decât să dea satisfacţie 
postulatelor formulate de femei, ca- 
re au cerut să fie admise a colabora 
la apărarea naţională, 

Recrutarea femeilor în serviciul 
militar auxiliar este totuşi  volun- 
tară. Cu toate acestea, femeile care 
s'au înrolat şi au terminat instruc- 
ţia militară sunt supuse serviciului 
militar obligatoriu în aceiaşi măsu- 
ră ca şi bărbaţii. 


Principalii acuzaţi: 


declaraţii ale sale <în interesul a 


procesului |gitaţiei troţkiste». 


UN MOMENT DRAMATIC 

Mărturia lui Rakovski este sdro- 
bitoare. Procurorul Vyşinski invi- 
tă pe Kretinski să ia atitudine cu 
privire la declaraţiile lui Rakovski, 

Momentul este dramatic. Palid şi 
cu paşi şovăelnici, Kretinski se a- 
prepie de microfon şi Spune cu 
glas tremurător: 

«Eri m'am declarat nevinovat, în 


Desbaterie procesului „rădătrilor trofiști” 


= MMRIBNĂ „TOUBRBIC” dă îi î05i spioni. 


Buch arin, Rikov şi lagoda 


loc să-mi recunose vinovăția, sub 
impulsul unui sentiment momen:an 
de ruşine agravat de starea boalei 
mele. Nu puteam spune adevărul în 
faţa întregei lumi. Acum însă măr- 
turisesc că sunt vinovat de toatecri 
mele care mi se atribue» 
CE SCRIE «LE TEMPS» 
PARIS 4 (Rador). — Ocupându-se 
de procesul dela Moscova, «Le 
Temps» scrie între altele: 
«Dacă acuzaţii sunt ino- 


cenți, procesul apare ca 
manevra unui stat în care 
se exercită o tiranie fără 
precedent în istorie. Dacă 
sunt vinovaţi. ceeace se 
petrece realmente în Uni.- 
unea Sovietică este mai 
neosăbuit decât orice este 
cu putință de închipuit. In 
adevăr, ar trebui să admi- 
tem că cei mai înalţi func- 
ționari ai Uniunei Sovie- 
tice, comunişti de reputa- 
ție mondială, au trădat cu 
toţii în fiecare ai Uniunea 
Sovietică şi în acelaş timp 
marxismul». 


PROTESTUL PARTIDU- 
LUI MUNCITORESC 
BELGIAN 


BRUXELLES, 4 (Rador).—Consi- 
liul general a] partidului muneito- 
rese belgian a continuat azi sub pre- 
şedinţia senatorului Jauniaux exa- 
minarea politicei externe a Belgiei. 

Incă dela începutul şedinţei, adu. 
narea a hotărît în unanimitate să a- 
dreseze guvernului sovietie o tele- 
gramă de protestare cu privire la 
noul proces dela Moscova, contra a- 
titudinii presei sovietice, care acu- 
ză fără nici o deosebire pe toţi pre- 
venţi şi fără să aducă vre-o dovadă 
reală a vinovăţiei lor, 


Ce se petrece la Moscova 


MOSCOVA 4 (telegramă part.). — 
Noul proces senzaţional de «tră- 
dare» în contra foştilor ji 
sovietici este socotit. peste tot ea 
dovada unei crize teribile interne în 
care se găseste Uniunea Sovietică. 

Actualul proces teatral trebuia să 
aibă loc mult mai târviu. Faptul că 
el se judecă acuma dovedeste încă 
odată starea de panică şi desorien- 
tare în Care se găseşte Kremlinul 
față de «pericolul» înţelegerii între 
ponvarele civilizate ale Europei şi 
izolarea complectă a URSS-ului. 


Detaşamente puternice 
ale GPU-lui cu tancuri şi 
automobile blindate stră- 
bat străzile Moscovei. La 
toate aeroporturile din îm- 
prejurimile Moscovei sau 
instalat posturi de agenţi 
cu soldaţi ai trupelor spe- 
ciale de GPU. 

Muncitorimea Moscovei 
şi țăranii din kolhozurile 
din gubernia Moscovei au 
fost Siliţa de a face adu- 
nări to a ue d SEA IP a sad dea ata e aaa redactarea te- 


Inima istoriei noastre, o alcătuese aceste mânăstiri, iar rit- 
mul vieţii românești istorice, l-au bătut şi l-au înregistrat clopo- 
tele și toacele mânăstirești din adâncul de codri şi din crăpătu- 
rile munților. 

Ei bine, sufletul BUNEI-VESTIRI, peste câteva zile, va înge- 
nunchia în fața lor. Apoi în murmure pioase le va povesti isto- 
ria, le va cânta bucuriile, va sângera de durerile lor şi le va 
striga nevoile. 

Chemăm deci pe cititorii noştri la o împreună îngenunchiere, 
învitându-l să urmărească în deaproape aceste reportagii ca pe 
niște doine ale tristeților noastre. 

Ele vor Îi scrise de o pană trăită în chiar duhul lor de sfinte 
ruine şi ilustrate prin desene după adevăr, de mâna unui mare 
talent al peniței. 

Urmăriţi-le cu atenţie. 


INFORMAT 


Mitropoliţii, episcopii şi arhie- Toate procesele de presă cari 
reii vor depune jurământul pe: urmau să fie judecate de Curţi- 
noua Constituţie, în ziua de 15| le cu juri, vor fi trimise spre ju- 
Martie, la redeschiderea sesiunii ! decare tribunalelor respective. 


Sinodului. 


Eri dimineaţă a continuat la pre- 


| Germania, cu plata anticipată a 


D. Gh. Tătărăscu, ministru de Stat 


şidenţia consiliului de miniştri, con- 


“inipaci în supracoli | ELHioaaitiai ÎN | SCUlNia CoRsiiiiRi: în supracoță 
din Germania, în va- 
loare de 120 milioane 


Ministerul industriei şi  comerţu- 


lui, direcţiunea reglementării eo- 
merțului exterior, aduce la - cuno- 
ştința tuturor importatorilor că 
pentru o sumă de lei 1290.000.000 se 
va acorda import în cotă, complee.- 


tare de cotă sau în supracotă din 


mărfurilor, 


IUNI 


In «Monitorul Oficial» de azi 


apărut textul decretului legii prin | |au elarificat deplin situaţia. 


care Centrala Cooperativă este de-. 


legată să îndeplinească atribuţiuni. | ş; salutul hitlerist să fie îngăduite 
le de îndrumare, control şi orgâni-! tuturor în viaţa particulară 


zare a societăţilor cooperative de 


gradul I şi IL cum şi controlul ges- 


ML 


Ex-Hronpriz-ul în | Şedinţa consiliului 
drum spre Berlin superior al armatei 


VENEŢIA, 4 (Rador). — Fos- 
tul kronprinz al Germaniei, ca- 
re se aila de o lună la Cortina 
d'Ampezzo, a plecat azi dimi- 
neață la Dobbiaco, 

De aci, cu un tren special, fos- 
ni kronprinz a plecat spre Ber- 
in. 


Îi Zi a e operau ur] 


La ministerul apărării naţionale 
a avut loc ședința consiliului supc- 
rior al armatei. 

Ia această şedinţă au luat parte 
d. general lon Antonescu, ministrul 
apărării _maţionale, general Paul 
Teodorescu subsecretar de stat ul 
M. A. N.-ului generali inspectori de 
armată D. Motaș și C. Ilasievici, 
gen. Atanasescu, gen. Ştefan Iones- 
cu, şeful marelui stat major şi ge= 
meral Dăscălescu, secretarul  con- 
siliulul. 

S'a început discuția caracterizări- 
lor pe anul în curs. 

Lucrările 
zile, 


Svastica şi salutul 
hitlerist, permise 


în Acstria 
GRAZ, 4 (Rador). — Coresponden- 
tul agenţiei Stefani trasmite: 
Negocierile duse la Graz de d. 


câteva 
A Seys Inquart, ministrul internelor 


vor continua 


Intre altele s'a hotărit ca svastica 


ea "mon În 
rea a 
lor». 

Organizaţiilor  comunis- 

te din străinătate s'a ordo- 
nat trimiterea telegrame- 
lor de felicitare pe nu- 
mele lui Stalin cu ocazia 
«Nimicireag bandei trota- 
liste». 

Printre cei 21 de acuzaţi nu figu- 
rează diplomaţii Sovietici, arestaţi 
de curând:  Jureniev, fost ministru 
la Berlin, Davtyan, fost ministru la 
Varsovia, Bogomolov, fost ministru 
în China. Se zice că nu sa terminat 


care se ce- 


AMSTERDAM 4 (Rador). — In 
cursul discutiei la buget, d. Patijn, 
ministrul afacerilor străine, a de- 
clarat: Se înțelege dela sine că re- 
cunoaşterea suveranității italiene a- 
supra Abisiniei înseamnă că Olan- 
da nu va mai admite în viitor pre- 


zența unei delegații abisiniene la 
Geneva. 
Ministrul Afacerilor Străine a 


precizat că Olanda va păstra ace- 
iaşi atitudine ca şi Belgia în ceea- 
ce priveşte art. 16 din statutul So- 


VIENA, 4 (Rador). — Coresponden.- 
tul Agenţiei Havas transmite: 

Din Linz se anunţă că guvernatorul 
Austriei superioare va lua toate mă- 
surile pentru a aplica în mod sever 
măsura luată de guvernul federal cu 


inundațiile din California 


trădători. | 


ancheta în cazul acestor diplomaţi 
sovietici. Ei Se găsesc încarceraţi la 
închisoarea «Liublianca». In aceiaşi 
închisoare este deţinut şi g rupul 
foştilor comandanţi ai armatei roșii 
şi anume: ALSKNIS, fost coman- 
dant al aviației militare, Kaschiria, 
seful educaţiei militare a tinereta- 
lui, faimosul Dybenco, fost coman- 
dant al cireumseripției militare 
Leningrad şi Bielov, fost eoman- 
dant al circumseripției militare din 
Bielorusia. 

Procesul contra acestor 
militari se va ţine în se- 
cret. 


pe e aii 


Societatea Naţiunilor nu îrebiue 
să Îie un bloc a: țării: democrat.ce 


Declaraţiile ministrului de externe al Olandei 


cietății Naţiunilor,  rezervându-şi 
dreptul de a examina în mod inde= 
pendent toate cazurile în care arfi 
vorba de trecerea de trupe străine 
pe teritoriul său. 

D. Patijn a afirmat că olande- 
zii trebue să ajungă la convin- 
gerea că național-socialismul şi 
fascismul sunt chestiuni interne 
al Germaniei şi Italiei şi că So- 
cietatea Naţiunilor nu trebue să 
fie un bloc al țărilor democra+ 
tice, 


Măsuri pentru menținerea 
ordinei în Ausiria 


privire la interzicerea sărbătoriei «zi- 
lei germane» la Linz, dacă naţional. 


social.ştii ar voi să nu dea ascultare 
ordinului de interdicţie, 

D. Seyss Incuart va sosi azi la Linz 
pentru a avea întrevederi cu membrii 
Frontulu, Patriotic şi cu lruntașii na- 
țional-socialişti. 
totale DETIN EN ds 80 Mat 07) IESE lit SG 


Vizita o. £. Regelui 


au fătut numeroase victime 


| Sa atace ae] 
--Antrevederea De 


ii şi ad-interim la afacerile străine, a | stătuirea minsterială la care au par. | tionar asupra obştiilor de moșneni, | | ji 

primit ieri pe d-nii: Baronul Haueu- | ticipat 1. P. S. S. Patriarh dr. Miron | răzeşti, composesoratelor şi comuni. Yalera- Chamberlain LOS ANGELES 4 (Rador), — N î zri | i : ngiia Tătă 

schield, ministrul Austriei, A.! Cristea, preşedintele consiliului de| tăților de averi grănicerești. LONDRA 4 (Rador). — Conversa- i ae Zi pi |7 impul se sei te ploios. uri la rosii St : . d “re 

Thierry, ministrul Franţei şi Sir miniştri, general : A.. Văitoianu, Al Are fa d Acă țiile anglo-irlandeze au fost re- mărul victimelor inundaţiilor ca is Condiţiuni  armosferice | cu, rara ct e Sta e 

Reginald Hoare, ministrul Angliei. | vaida Voevod şi dr, C. Angelescu, Societatea Studenţilor in Medici- [luate azi dimineața la ministevul | irofale din California meridională! gefavorabile împiedică latul Atundaae îi editii d. 
: > IR7FA0 miniştri de stat, na Veterinară va da Duminică 6| Dominioanelor. se ridică acum Ia red  roneidaza cercetările pentru regăsi- Ri zi Id Ho inistrul Ma i 

„Preşedinţia Consiliului de miniş- E Marti Li : D. Chambrlain şi de Valera nu au evaluate la 5 milioane dolari. 3 3 ŞI eginal oare, Minis Tu are 

iri, d dăt o dispozițiune. prin care Martie a. c. un matineu dansant cu Ar : | vena avionului dinspărut Britanii, cu care a stabilit unele 


se interzice până la data deschide- 
rei Lunei Bucureştilor 1938, orice 
altă expoziție sau manifestare st 
milară. 


Ministerul educaţiei naţionale a- 
duce la cunoştinţa autorilor de cărţi 
didactice, că termenul pentru depu- 
nerca manuscriselor de manuale di- 
dactice pentru învăţământul indua- 
strial expiră la 15 Mai a. c. 

D. Ştefan Bogdănescu, secretar ge- 
era] al ministerului de finanțe, a fost 
delegat membru în 'comisiunea perma- 
nentă pentru realizări de economii, 


Azi se întruneşte la Oficiul național 
de turism, sub preşidenția d-lui; Vintilă 
Paraschivescu, comitetul Micii Inţele- 
peri turistice, 

La acest comitet participă delegaţi ai 
lugoslaviej și Cehoslovaciei, 


D. Virgil Molin, preşedintele U- 
niunii Camerelor de muncă, a fost 
delegat să plece la Berlin, pentru a 
stabiii condiţiunile pa.ticipării Româ- 
niei la expoziţia internațională a me- 
seriilor care se deschide în Mai 


In Monitorul Oficial de teri a a- 
părut deciziunea -ministrului edu- 
cațiunii naționale prin care, pe 
ziua de 22 Februarie cor., a fost pri 
mită demisiunea din învățământ a 
d-lui Vasile Cristescu, profesor la 
liceul: Gh. Şincai din București. 

D Petrescu Comnen, subsecretar 
de stat la externe, sa înapoiat ieri 
dela Ankara. 

D-sa a sosit prin Giurgiu, de unde 
a continuat drumul cu automobilul 
la Bucureşti. 

D, Comnen s'a prezentat la minis- 
ter, la orele 11 dimineaţa şi a fost 
imediat primit de d. Gh. “Tătărăscu. 


prelungire 5 p. m. noaptea în sala 
de marmoră a hotelului Bulevard 
din Bulevardul Elisabeta Nr. 1. 


îi —— 
In Monitorul Oficial de azi a a- 
părut deciziile ministeriale prin 
care un mare număr de funcţionari 


au fost numiţi, mutaţi şi detaşaţi 
în posturi. 


referă deocamdată numa: la tz 
me agricole. 


D. prof. Gh. lonescu-Siseşti, mi- 
nistrul agriculturii şi cooperaţiei, a 
dat o decizie prin care Centrala 
cooperativă de indrumare şi control 
a fost autorizată să controleze, în 
numele ministerului, gestiunea coa- 
perativelor de gr. 1 şi II. 


WASHINGTON 4 (Rador). — Zia- 
rele anunţă că-'la ministerul Mari- 
nei se caută documentele referitoa- 
re la descoperirea de către cetăţenii 
americani a numeroase insule izo- 
late din Oceanul Pacific, Aceste cer. 
cetări se fac în urma cererii d-lui 
Cordell Hull, ministrul Afacerilor 
Străine. Multe dintre insulele des- 
coperite de cetăţenii americani se 
atlă acum în Stăpânirea altor state 

Statele Unite se interesează acum 


Dintr'o eroare de zaț, în numărul 
de ieri al ziarului nostru a apărut 
explicația la clișeul din pag. 1: Fo- 


vul lui Traian în loc de cum tre- 
bui au. Forul lui Mussolini. 


asistat la aceste convevrsaţii:ce se ! 


“Za timp de 5 ile au căzut 
28 centimetri cubi de apă 
pe conttagetra pătrat. 


Statele-Unite revendică savaraa:- 


tatea mai multor iusule din 
Oceanul Pacific 


de situația insulelor din Pacific des- 
coperite de exploratorii americani 
fiindcă ele prezintă o mare Impor- 
tanţă din punet de vedere strategie, 
ele putând îi folosite ca baze ae- 
rlene. 


Ziarele adaogă că guvernul ame- 
rican ar avea de gând să se adrese- 
ze pe cale diplomatică - guvernului 
englez cerând să recunoască suve- 
ranitatea asupra isnjelyr în ches- 
tiune 


TIPARUL INSTITUT ULUI DE A ARTE 6 GRAFICE «EMINESCU, S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3,26.68 


ri n 


Miercuri în timp ce sbura 
dela San Francisco spre 
Albuquerque. 

Poliţia a primit ordin să 
tragă imediat asupra celor 
cari jefuiese locuinţele pă- 


răsite de pact imunda. 
țiilar.: 


amănunte protocoloare în legă- 
tură cu vizita pe care M. S. Re- 
gele o va face în cursul acestei 
luni M. $. Regelui George al 
VI-lea. 

Vizita având un caracter ofi- 
cial, M. S$. Regele va îi însoţit 
de d, Gh. Tătărescu, ministru de 
Stat şi ad-interim la Externe, 


Papa pregăteşte 


0 mişcare uriaşă 


contra comunismului 


ROMA, 4. — Din cercu» 
rile Vaticanului, se anunţă 
că Papa pregăteşte actu- 
almente o  enciclică, în 
care va preconiza deslăn- 


ţuirea unei mari mişcări 


'de milioane de oameni îm- 


potriva comunismului, 
Data publicării acelei 

enciclice nu a fost încă fi- 

xată. | 


Redactor-responsa bil : V. Olaniuc-Stere.