Buna Vestire anul II, nr. 316, 20 martie 1938

Taxa poștală 


tită în numerar, 


ANUL II. — No. 316 


conform aprobării No. 


BUN 





din pacea ținereții care n'a cunoscut vaerul ar:pilor frânte. 
în, N cin 


ZIAR LIDER 


DE 





Directori : Redacti 7 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Amintire 


de VALERIU CARDU 


ex gândurile și mă opresc, la un popas de suflet, lângă fă- 
i e iii acesta invorit pe plai bănățean. Poate sunt 
multe evenimente importante «la ordinea zilei» dar le refuz an). dedat 
De multe ori, o excursie prin văile adolescenței aduce aer sănătos ș$ 
ozonat în neliniștea ceasului de mlaștină al vieţii. 

Adolescența oferă multă unitate și tot atâta simetrie, 

Vălmăşagul vieții — un crâncen război — cere ancori clipe de re 
aos, de odihnă. 

Rea undeva, într'o carte de mare lumină, un gânditor hispan, că 
a pavoie de somn şi de vis poniru a alimenta viaţa. 3 

De somn peste neguri şi de vis cules din intoarcere în lumină, am 
utea adăoga. 

Şi de ăi am putea jetul mai mulţi snopi de linişte dacă nu din 
noldele adolescenţei îmbătate de iluzii și de planuri? 

Vinitatea. — care e pace, — striga nelinistitul spaniol, torturt de 
sentimentul catastrofie al vieţii, e necesară pentru a menţine şi pentru 
a te menţine în diversitate, în viaţă. 

Şi mă întore acolo, pentru câteva ceasuri de urcuş şi desfătare al- 
pină, stăpân peste piscuri, şi peste everesturi de ilusti. 

Iată, stau de vorbă cu filele acestea simple şi frumoase ale unui abe- 
cedar de viaţa. A 

Amintirile urîte se destramă. Elevii alimentaţi din otrava luj Ignat 
Herta mi se par eroii unui capitol fantesist. 

Răsar alte figuri, zidite din talent şi din avânt bogat. 

Răsfoiese revista «Generaţia de mâine» şi simt cum îmi ereşte în 
suflet un ceahlău de mândrie şi o -niagară tumultoasă de bucurie de- 
plină. 

Băeţii aceştia, elevi ai unui liceu provincial şi proprietari — fiecare 
— a cel mult 17 primăveri, sâu apucat să fcrece în vers o frumusețe 
vie şi s'adune în careul unei schiţe toată bogăţia sufletului imaculat. 

Pavel P. Belu -— cel mai tânăr poet al ţării — Aurel D. Bugariu şi 
Jon L Mioe, epigrâmistul, cu prietenii lor, vor răsplăti mâine, în mo- 
nedă de talent mare, truda îndrumătorilor da azi: profesorii Mihai No- 
vae — poetul acelui <An din patru primăveri» — și |. C. Stoica. 

Revista, a cărei redacţie cântărește în ani numai cât un critie sep- 
tuagenar din Bucureşti, face să se audă cum dudue paşi voiniei peste 
țarină literară nouă, curat românească, 

Iată vers de frumoasă nădejde: 

<Vere 
Această carte o trimit la tine, 
Din satul dela margini de hotar. 
Tu să mă ierţi de n'o fi scrisă bine 
Vreo vorbă 'n jalba mea de ţărinar». 
Nu putea porni acest vers de țărinar, scris în tipare neaoşe, decât 










taţi “Tea cntă “din visul orasalut provinefaf trănti 

pe solduri novăcești de munte. 

Recenzii îngrijite, notițe critice, însemnări conştiincioase pe margi- 

nea cărților, schiţe în cari musteşte neastâmpărul talentului tânăr și 

spirit hidrargirian în epigrama elevului de 17 ani, — toate: jovaeruri 
miei într'o revistă 


(Continaure în pag. Ill-a) 


„Destinul popoarelor“ 


Dela o vreme şi nu de mult, a 
început să se vorbească din nou 
«lespre Destin. 

Toate procesele istorice pe 
care le lrăim sunt date în seama 
Destinului, în fața căruia împu- 
trinire nu există. 

Harta Europei a suferit modi- 
ficări. 

«Anschlussul e un destin» 
— sa scris acum oreo două zile 
-- «destin al poporului german». 

«Popoarele își urmează desti- 
nul lor> a spus alaltăeri la ho- 
ma d. Mussolini. 

Există întradevăr o anumilă 
sonsibililate în viața unei na- 
fiuni, care în momentele crucia- 
le din istoria sa determină în- 
totdeauna drumul, pe care fără 
şovăire porneşte intreg poporul. 

Drumuri de multe ori pline de 
sângerări, dar drumurile sale. 

Acesta ar fi în scurt, Destinul 
sub aripile căruia sălășluesc în 
întuneric sau lumină toate po- 
poarele lumii, până la scrisa 
morții lor, Căci mor și ele, ca 
din cenușa lor să se nască altele 
în acelaș perfect echilibru de în- 
tuneric şi lumină. 

E curios totuși că accastă sen- 
sihilitate generică națiunilor nu 
numai că nu este permanentă, 
dar de foarte multeori nu este 
înțoleașă chiar când se manifes- 
tă, decăt după un oarecare inter- 
pal de timp dela consumarea a- 





supra acestui 
îl trăim dela o vreme. 
vorbeşte despre Destin, 
parte. 

fine şi despre Adevăr, 
meze deasupra formelor 


lor. 


către lumină. 


lucire sau de moarte. 
multe frunți cari se 
Poporul român îşi 


Destinul său, pe 


strălucitoare. 
lon Stoenescu 


Bilanţ pa 1936 














|enomen pe care 
Lumea 
lăsând 
minciunile convenționale la o 


A început să se vorbească în 


Despre ceace trebue să guver- 
alese 
viața laolaltă a tuturor popoare- 


Sunţ națiuni în asfințitul vie- 
ţii lor pline de glorie, sunt altele 
cari au ridicat Calvarul şi merg 
Toate popoarele, 
dar toate, îşi caută un drum mai 
scurt către destinul lor de stră- 


Ingrijorări încrețesc şi astăzi 
străduesc 
să ridice vălul viitorului nostru. 
urmează 
care aceiași 
sensibilitate specifică tinereții, 
ni-l înfățișează în viitor pe culmi 


cestui proces psihologic. , 

Deaceia adeseori aceste frămân- 
tări în căutarea unei alte așezări, 
au fost privite numai sub unghiul 
politicii formale, sau în raportul 
unei conjuncturi internaționale, 
bazate pe un convenționalism 
!ot atât de formal. j 

Aceste «forme» cari au făcut 
'nluşi istorie o lungă epocă, sfi- 
dând realitățile, au început să 
moară suecesip, | 

Viața popoarelor nu poate fi 
determinată de centura formelor 
impuse chiar prin forță. 

Forța monarhiei  austro-un- 
gare, care a încins aproape un 
mileniu şase popoare, sa măci- 
nat, și ea, lăsând libera afirmare 
de viață a fiecărei națiuni în 
parte, Și fiecare şi-a urmat des- 
nul său; Calea către Adevăr. 

lată de ce ne-am oprit puțin a- 


Madridul a constituit prima re- 
zistenţă care a atăvilit ofensiva na- 
ționalistă, obligînd-o să facă, în 
acest punct militar, un popas de 
lungă durată. Odată ou stirgitul 
primului an — 1936 — al răsboiului 
Revenim asupra evenimentelor spre 
a le fixa valoarea lor tactică. 

Prima fază o constitue în Iulie— 
August diseontinuitatea frontului 
naționiiSt, împărţit în două zone, a 
căror legătură o făcea... Portugalia: 
Zona de sud cu Andaluzia şi zona 
de nord cu Ion, Navara și partea 
aragoneză cu Huesca, Saragossa şi 
Teruel. Intre zone o Presă adîncă 
de 300—50%0 km, comunistilor 

Cu alte cuvinte, contactul arma- 
telor naţionaliate cu Marea î] făcea 
doar ln sud prin Cadix (Ocean 
Atlantic), la Corogna şi Vigo la 


Nord (Ocean Atimatic) — şi nici-un | grăbi în punctul ee] mai strategie | rent de minimă. 


şi Administratia: 
UCUREŞȘTI 


Bulevardul Sisabeta 12, etaj |. 
















Ritmul politicii internaţionale 
a bătut foarte viu zilele acestea, 
la Viena şi la Berlin, la Barcelona 
şi la Salamanca, la Kovno şi la 
Varşovia, la Londra şi la Roma. 


DISCURSUL. DUCELUI + 


In cel mai substanțial discurs 
pe care l-a pronunțat vreodată, 
plin de fapte, de idei, de realism 
şi de viziuni imperiale, Ducele 
şi-a definit poziția față de An- 
schluss, 

A prezentat realități și a tras 
concluzii. 

Realitatea? Incă din 1915 Aus- 
tria a cerut să fie inglobată in- 
run mare Reich german. In 1951 
Curtius şi Schober — ambii re- 
prezentând două republici «<de- 
mnocratice» — încearcă să înfăp- 


uniuni vamale. Astăzi sa ajuns la 

soluția firească, inevitabilă. 
Atitudinea actuală a Italiei? 
Determinată de trei factori: 1) 


o cauză pierdută 2) indepărta- 


taliei şi care acum ar Îi vrut să 


rile națiunii italiene şi în loie '- 
tatea alianței germane. 


ca oricând. 


urma AÂnschlussului sar 
pescui în apă turbure, 


port pe Mediterană, care aparţinea 
guvernamentalilor. 

Bineînţeles obiectivul principa] a 
foat permanent Madridul. Mola o- 
perează din nord în consecinţă, 
Franco din sud îşi alege însă un 
obiectiv care din punct de vedere 
tactio era ce] mai important pentru 
afigurarea ofensivei spre Madrid, 

Mola ordonă margşul conceritrie 
asupra Madridului, cu punctele ini- 
tale: Valladolid, Burgos si Sara. 
gossa. 

Dealtfel tendința generată a 
ofensivei din nord era contactul cu 
armata din sud. Dacă însă pentru 
coloanele lui Mola, Madridul era în 
acelaş timp obiectivul final, armata 
lui Franco nu putea merge spre 
acelaş obiectiv fără să-si 


Naţional-sooialiştii austri : 


Două d 





tuiască Anschlussul pe calea unei 












realismul care împiedecă politi- 
ca mussoliniană să se agațe de 


rea de puterile occidentale care 
în 1975 urmăriau strangularea I- 


provoace — pe tema Austriei — 
o ciocnire între cele două state 
totalitare 3) încrederea în pute- 


Concluzia? Cea firească: axa 
Roma — Berlin e mai puternică 


Cuvintele răspicate şi definiti. 
ve ale d-lui Mussolini vor avea 
darul să spulbere ultimele iluzii 
ale celor care sperau că de pe 
putea 

s'ar 
PERI IEI SP PESTI SP REP SEE STR PP RIS OPEN INI UE E ERIS RI 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


30. Badajoz, Tala- 
vera dela Reina, Toledo, Madri 


frîngă | imperioaxe, Condă 


3 


i 












putea ca alianța 
să intre în criză. 


DEZBATERI 
MENTULUI 5 


PARLA- 
ANIC ŞI 































POZIŢIA Ci SLO- 

a Da d ut Se 
Intre timp, Ş, mer a Comune» 
lor şi în fb «Lo: lor, d-nii 
Neville Chambtlain ş Halifax 
răspundeau nweroa: lar între- 


bări puse do 7 bri: parlamen- 
tului britanic &Efinind cu acest 
prilej, poziția Whelici în actua- 
lul moment de fEnsiune europea- 
nă. 

Opoziția a îmercat să obțină 
cu orice preț dă partea d-lut 
Chamberlain umana ameni pre 
cis față de Cehâflovacia, în ace- 
laș timp o preciăre a intențiilor 
britanice cu priiăre la soarta Spa 
niei roşii. 

D. Chamberiiir sa  menţiul 
pe pozițitle sale A refuzat să 
dea orice- gararic specială Ca- 
hoslovaciei. 

Intr adevăr. ia 
gramei: 

Un deputat afntrebat astăzi 
la Camera Conjănclor dacă gu- 
vernul britanică dit sau are de 
gând să dea Cel -lovaciei vreo 
garanție că indăp-ndența ei va 
fi respectată înkizul când sar 
intreprinde îmi 'riva ei vreo 
acțiune asemănăi re cu aceea 
care a fost desi tnită împotri- 
va Austriei, 

La această înte 
le Chamberlains "i mul-ministru 
a răspuns că NB re nimic de 
adăugat la declar (ia tăcută de 
sir John Simons 

(Se ştie că 
declarat în aceast: 


fextul  tele- 


bare d. Nevil- 


Politica externă 
Ie PERETI EEE 


cursuri 


mană j glia le are faţă de Cehoslovacia 


glia xa interveni la orice atinge 
| re adusă Cehostovaciai, induc lu- 


triei ne lămuresc pe deplin asu- 


ohn Simon a. muniții de partea ta. După cât 
chestiune că pot 


1YpTA 7! NBOETRINA POMANEAICA n i 


Cont CEC. Ne, 123% ASONAMENTE: 





sunt acelea care decurg din ca- 
litatea sa de membru al Socie- 
tății Naţiunilor). 

Așa dar cei ce proclamă că An- 


mea în eroare, 

Cât priveşte garanţiile care 
decarg din pactul Ligii Naţiuni- 
lor, exemplul Abisiniei şi al Aus- 


pra eficacităţii lor. 

D. CHAMBERLAIN ȘI 
SITUAŢIA DIN SPANIA 

Tot atât de interesante şi de 
categorice sunt declaraţiile pre- 
mierului britanie cu privire la 
războiul spaniol. 

Şeful opoziției, maiorul Atlee 
cerând : . 

<ca guvernul britanic să se a- 
socieze cu Franța și să stabileas- 
că împreună cu ea măsurile ne- 
cesare pentru ajutorarea popo- 
rului din Spania, căci, a adăugat 
el, cucerirea Spaniei de către pu- 
terile «fasciste» ar primejdui i: 
cea, libertatea și securitafea Ma- 
rei Britanii şi ar constitui o dra- 


britanice», 13 
şi a atras următorul răspuns. 
(cităm din nou textul telegra- 
mei :) Po az 
Râspunzând, primul ministru 
Chamberlain a spus că după 
cât se pare, este siaur că situa- 
ția sa schimbat în favoarea ge- 
neralului Franco. Sar părea că 
ne aflăm în ajunul unei vicio- 
rii depline. Nu putem însă afir- 
ma că această victorie sar da- 
tori sosirii unor noui forțe şi 


a eu, nu este nici o do- 


singurele obligăpi pe care An-|(Continasere în pag. Ill-a) 


din planul de Op 
neapărată cu ara! - 


i, 

























cobora pela cert 

Drumul dela Ş55' pre Madrid 
trebuia să rest n Badaj 

2 i . aJ0z, 
chiar dacă a fost A+! cu peste 100 
km. Dar la DARIE e făcea con- 
tactul celor două: asigurin- 


du-se complet gis : portugheză. 
Atia după acea primă etapă, 
Franco se îndre “Pre obiectivul 
lui şi al lui Mo :dridul, pe ruta 


| Merida, Trajilo, X i sa, Talavera 
dela Reina, drum de 497 
kilometri. 

A doua etapă consuma în 


bătălia de 3 aile BB T-lavera dela 
Reina, bătălie eatăă deschis drumul 
spre Madrid, do prin 3 pune- 


te: Brunete, Maui: =... Toledo- 
Ori la Toledo 395 sima lent, 
cumplit de lent BE : Aicazarulni. 

Poziţia pe Tiul SE a orașului 
Toledo, era abia UB “crin defen- 
siv al Madrid “r acțianea lui 


din punet de 
"o diversiune 
"ra spre Ma- 
orale au fost 
” Tăzboialai ei- 


Franco, spre TOlS 
vedere militar 
care a întirzat | 
drid. Insă neee 


spre vest ofensiva. Dece 4 Pentru a |vil sînt specii [oicio. indife- 


loarg strate- 








„ Joneţiunea | gică, avea o mare valoare morală 
ie nord care | şi 


capitularea  Alcazarului ar îi 
distrus moralul armatei naţiona. 
liste, 


Intracelaş timp, Mola curăţia în 


nord terenul spre Iran, la 4 Sep- 
tembrie, ocupă Sau Sebastianul la 
13 Septembrie şi angaja ofensiva 




















inieres puter si li ad “ 9 
Î N pre Fă pg PA 1 00 POE = UE ei Ti , 






1 an Lei 700 





Pi 





Pe . 
x Tr, ip, > 
P sl Ă & ii [] 3 + 
* - 1 » d 
sa Ai "e A => “1 
; . 4 
4 4, a | Pi 






| i —- com Ai (2% 
tează atunel când destinul unei naţii este în joe, arestate ha 
pe-a sugerat-o cu totul altă serie de gânduri. . Pi Ei 


Paris inainte 






ad ma - Sit 


i %* 
Chestia se petrecea cam așa: In Anglia, pe vremea lui Napoleon, mare 
descurajare în faţa revenirii lul din insula Elba, Undeva în Europa, Cos- 
liţia se pregătește să dea cu «tiranul» o luptă desperată, Un necunos- Ru dă 
cut sătuleț din Belgia, Waterloo. Dar panica e mare şi la bursa din Lom- 
dra acțiunile scad vertiginos. Numai un ins, printre toţi aceşti bancheri în 
derntă, refuză să vândă. Nu vinde, dar nici nu cumpără ca să oprească î.. 
panica din bursă. Se mulţumeşte să aştepte, şi să-și orgânizeze un serviciu 
de informație din Europa mai bun decât al celorlalţi colegi. In felul ace 
sta va şti eu un ceâs înaintea lor rezultatul bătăliei. Invinge Napoleon, 
atunci vinde totul, înainte vestea să fie oficială și panica desăvârşită. 
Astfel îşi salvează averea, age Anglia, atunei cumpără totul În curs 
scăzut, înainte ca victoria să învioreze piaţa. Astfel îşi însntește averea. 
Calculul reuşeşte şi Rotschild cumpără trei sferturi din City. 

Asemenea lovituri, — în câre polita individului disprețuiește eu totul 
interesul şi drama din sufletul naţiei, — dădeau în filmul de care vorbim, 
toți «cel șase domni din Frankturt>, fngiţi de acolo de frica nu stiu căror 


persecuții şi răspândiţi în diverse colțuri ale lumii, fiecare în altă țară, 
şacali lângă altă pradă, Și cum trecea vreunul prin nevoi, odată săream "d 
toti frații în fara cu prieină, ridicând în ajutorul fratelui amenințat în i 








P La! a Fi 4 n 
"aa s? Dao - A i A 3 Lil -- p 









emoționat, omagial și pilduitor. Cinie. ie] A 
Au trecut mai bine de o sută de ani dela epoca în care se petrecea 
acel film şi o sută de ani lucrurile au rămas la fel. A 


(Continaure în pag. Il a) 


Industrie Naţională 


In condiţiile internaționale actu- 
ale atențiunea care se dă, în ultima 
vreme industriei apare mai mul! 
decât |irească, iar cercetarea pro- 
blemelor în legătură cu industria 
sunt o obligaţiune dela care nu se 
poate sustrage nimeni. De potenția- 
lul industriei depinde gradul de 
nealârnare al țării și el dă măsura 
rezistenții pe care o oferă econo- 
mia națională în cazul unei izolări 
de locurile de aprovizionare, Prin 
urmare p inventariere a industriei 
are azi aceiaş valoare cu parada 
militară în care națiunea vede sol 
datul. şi armele pe care se reazimă 
siguranța țării, Din acest punct de 
"vedere. apare deosebit de interesant 
studiul prezentat de «Centru de 
Studii şi documentare economică» 
de sub conducerea d-lui Florin 2a- 
haria 

In perioada 1932—7938 industria 
românească a înregistrat progrese 
indiscutabile. Asifel productia ma- 
mufaciurieră sa măriţ cu cca 69%, 
iar energia electrică a crescul “u 
cca 35%. In ultima vreme însă se 
observă p încetinire cara pune îm- 
perios chestiunea dacă este vorba 











de un fenomen de oboseală trecă 
toare sau de limită maximă peste 
care nu se poate trece. 

Desvoltarea industriei este efeo- 
ful politicei dusă în  malerie de 
schimburi internaționale, ceace a 
făcut să se mărească plasam-n!ul 
intern, pentru produsele indigene, 
în dauna celor importate. In acelaş 
timp accelerareu ritmului înar ud 
rilor a adus o majlorar. a cereri 
în multe ramuri de industrii. |, - 

Ambele cauze au însă un carao- 
ter trecălor. Inarmările prin firea 
lor, iar protecția vamală prin ne: 
voia de a echilibra tom” 1" dis 
feritelor categorii economice Ja. ri- 
dicarea nivelului economie al sării, 

Plasamentul constant şi acela pe 
care trebue să se bazeze dezvolta 
rea industriei îl formează în (lo 
mânia consumul țărănesc. Ori "x 
este cheia însăşi a problemei, În îm- 
tervalul 1932—1998 am înregistrat o 
perioadă de lărgire a consumului 
țărănesc începând dela jumătatea 
anului 1935. Aceasta sa datorii u- 
nei conjucturi excepționale care a 
dus la mărirea veniturilor în ayri- 
cultură, însă a încetat odată Cu 

iamă deci oridecâte ori căutăm tă 
pătrundem realilaiea 'economită a 
țării noaslre ne lovim de acest cere 
cițios. O industrie națională nt 
poate inflori fără o agricultură în= 
/loritoare şi o agricultură  înflori= 
toare nu se poale concepe decât în 
0 industrie a cărej produse se vând 


al lui Franco se va modifica, obli- 
cînd spre Teruel, 

Deocamdată în primăvara anului 

1937, se constată ernci teatre de 
operaţii. 

— Teatrul de operaţii din Nord cu 
cartierul General la Vallodolid, 

— Teatral de operaţii a] Aragonu- 


lai cu Cartierul genera la Sara- 
gosaa. 

— Peatrul de operaţii al Madridu- 
lui ca cartierul general la Avila. 


cea mare pe centura din jurul lai 
Bilbao, Biscaia trebuia desconge- 
stionată de comunişti şi bogăţiile 
subsolului din nord trebuiau nea- 
părat fi utilizabile. — Teatrul de operaţii al Estra- 
Operațiunile acestea pornesc dela | madarei cu cartieral general la Ca- 
Sant Sebastian şi se concentrează | cerea 
pe linia Zarauz, Deva Eibar şi Du-| — Teatrul de operaţii din Anda- 
rango. Bascii contraaiacă în De-|inzia cu cartierul general la Se- 
cembrie şi ajung la Villareai. Iarna | villa, 
surprinde îrontul Bilbao stabilizat | pocalizată în jurul Madridului, o- 
pe faimoasa «centuri» de î0 km. | țensiva nnaționnlistă se va declansa 
După diversiunea Toledo-Alca |n anul 190 pe celelalte teatre de 
zar, Franco a angajat ofensiva în- | operaţii, întrun marș iriumial, 
tra patra etapă spre Madrid, pel Cucerirea Madridului, inițială în 
care şi-a propus să-l cneerească prin | primele plannri de operaţii, darine 
atacari reperi. Astiel cade Casa dejtinală, ra o concluzie logică, falală 
Campo, Colovelul  Yazue pătrun-|la victoriilor naţionaliste în Ma- 
zând pinăn Cartieral Universităţii. | laga, Santanderul, Asturiile şi Te- 
Madridul era apăra! de Brizada, ruelu] — mai ales Teruelul — ce 
internaţională (Minja). Lupte în-| vor urma. 
cerşunate se vot angaja pe înţreg 


anal 1997, încît plamai de operații lon Băleanu 


cu preţuri ce concorăă cu rentabili- 
tatea ayriculturei. Soluţia nu poa 
te [i găsită decâ! intro palitică de 
armonică proleguire a celor două 
tamuri, ceeace a fost foare greu 
sub regimul  politicei intereselor 
particulare 

Astăzi este posibil şi drumul me 
este imdicat de ţările care au tre» 
buit să rezolve problema inversă: 
având g industrie puternică să-şi 
creeze şi o agricultură la fel. A- 
vând puterea să o facem, fiecare zi 
de întârziere este o gravă pierdere. 
„Îstăai când suntem cu oehti pe în- 
dustrie şi înțelegem rostul ei, este 
momentul să cerem, celor Care 
combăteau industrialisarea, să fa» 
că amendă onorabilă. In acelag 
timp prevenim Că armonizarea ce» 
lor două ramuri este tol atât de 
importantă ca și industrializarea, 


M. Dorneanu 


ui 
P. 


d 


Pag. 2 — Nr. 116. 


Pati 








— — —————— o — 


VESTIRE ii: 


eEUNA vVESI 


BUNA 


Maica Demnului 





a) 


In coliburi sure 'nirun 


cucernie schit 


din amintirea mea îndepărtată, 
printre uitări Fecioară prea Curată 


în mine te-am găsit. 


De mic te ştiu din lacrimile mâmei, 


de când o aşteptam ca 
tămâla, să ţi-o dea cn 


să desfacă 
mâna ei săracă, 


dintr'una colţ al maramei, 


Şi rătăocind cu te-am plerdut Feeloară, 
dar azi din non în inimă te crese, 
ca pe un vis, ca pe un cântec bătrânese, 


m. Ce-a răsunat într'un cucernie schit 
din amintirea mea îndepărtată, 
când prin ultări Fecioară prea Curată 


wredința mi-am găsit 


ION ŢOLESOU-VALENI 





Ştiinţă şi 
Veacul al Xlă-lea inaiță spre cin- 
stire icoana unul nou zeu: „Individul”, 
Cn nzulte veacuri înainte e] a fost ad- 
mirat, de alți oameni, dar ulol odată 
de aurtolat. Zell societății medie- 
su lost răsturnați în noroiu. Ne 
putem întreba astăzi, când ne ridicăm 
pentru a izbi în zelialea individu- 
compunând în schimb soclurile 
zireoi de altă dată, ce ne îndrepiățește 
să credem că împărăția Lui nu se va 
mai înioarce, Bine-ar îi can aceste 
clipe di răsturuare să coutăm pe sub- 
siraiul nosiru creșlino-dac, care ad- 
mite un singur D-zeu, stăpân al ce- 
rului şi al pămâniului, tără a uita de 
substratul nostra latin, și mai Impor- 
laui, care au concepe viața fără acta- 
slă armată de Sfinți, Ingeri și Arhan- 
gheli. Cei mai imporiaaţi sun! oamenii 
ridicaţi la rang de ztilale lără a se 
gonlunda vreodată cu Dumnezeu-Uuul. 
Individul veacului al XIX-lea a lost 
ridica! până la conlundarea cu Dum- 
pezou. Arienii nu puleaa cădea în 


actasiă greşală — ei se simi dalori 
să reacționeze astăzi, O asemenea gre- 
şală Lrebuia concepulă de e conmumni- 
taie cu lendiuțe exageral de monisie, 
Ja e o emanaţie adaptată de poporul 
“owreu. Sa ajuns astfel că 

a aim anii 


.. 
— - 


Pana A = = — 
„Om”, căruia i ÎN lăsa! o unică faţă 
pe nume „individ”. In Dumnezeu, ca 
realitate, noi credem inspirativ prin re- 
velaţie. In om putem crede prin con- 
siatare cxperimenială. Intâlu vorbim 
de documenlare pur axiomalică, de 


dp 















e, 


Credință 


mieelalizice ale aceslora. In locul ace- 
stora s'au pus noțiuni, ca auiosugesile, 
hipnotism, ela, cari nu rezolvă în fond 
nimic şi cari aveau să île verificaie de 
știința veacurilor villoare, O discuţie 
largă poale avea loe. Pentru memeni 
ținean să lacem o simplă consialare 
concludenilă. Nu oamenii de ştiinţă 
arieni, au susținut lupta împotriva 
Dumnezeului creşiinismului, aceșila au 
fost aproape loldeauna profund cre- 
dincioşi. Nici şliința ariană nu și-a 
propus să disiruvă credința, penirucă 
nu în acest domeniu e obieciul cd. 
Lupla a purial-o în intregime poporul 
evreu cu filialele sale înfipie în splri- 
tualilalea veacului lrecul. O primă de- 
vadă o dă reacţiunea veacului XX. 
Astăzi când, conform prevederilor iu- 
dalce, ar îi trebuit să avem o şiiință 
ateizantă, a naţională, se consială ioc- 
mai conlrariul. Se vorbește lol mai 
insisteni de „ştlința ariană”. Se lace 
o delimitare de domenii, necesară ori- 
cărei munci armonice, disciplinale, 
Ştiinţa nu are posibilitalea să dove- 
dească neexistenţa lui Dumnezeu. Ea 
nu 0 va ace niciodală. Imcrul acesta 
îl ştia toți adevărații oameni de şiință. 


Ş 
a 
A 
L.: 


i 
E 


EF 
ii 


; 
| 





Nu-l pot înţelege numai cel prosiiţi 
| rr consiruriivă, 


nu crede întrun principiu superior 
care să-l înterpretezi ca 









Clişeul nostru de astăzi, o operă 
tot a lui Albert Dir?r, este o emo- 
ționantă pagină de artă. 

Emoţionantă prin expresia de in- 
cordare în rugă, de exaltare şi de 
elan, ce se degajează din  acesie 
mâini, isbucnind vii, grăitoare, din 
paginile unui album de studii. 

Dar emoţionante şi prin Pilda u- 
nei înalte conştiinţe artistice care, 
întrun veae când pentru prima 
oară pictorii s'au apropiat cu ochi 
de naturalişti de trupul omenesc, se 
obliga pe sine să cerceteze până în 
adânc înfăţişarea şi capacitatea de 
expresii acestui nou domeniu ar: 
tistie, 

E o mărturie căzută într'o clipă 
dintro mână genială, care veacuri 
dearândal va putea servi celor ce 
o privesc să măsoare puterea de 
tranafigurare a materiei prin spirit. 

Căci numai duh se desprinde din 
mâinile acestea nscate, ce se roagă... 


S 'a pornit o mare ofensivă pe 
chestia scritorilor cari «strică lim- 
ba». Nu vom discuta azi cine şi în- 
trucât ate dreptate. Dar pe lângă 
toți scriitorii cari ne sunt astfel 
denunțați; poeţi cari au publicat 
plachete în 209 de exemplare, ro- 
mancieri cari au avut 3000 de citi- 
lori, — noi am vrea să aducem azi 
o contribuție origimală în -această 
discuție. 

Ni se pare că pentru stricarea 
limbei şi educației publicului întru 
prostul gust, sunt alte producții 
literare mult mai primejdioase de- 
cât aceste” publicaţii ermetice. Esie 
vorba de literatura minoră a cân- 
tecelor, romanţțelor şi muzicei de 
dans, pe Care o auzim — imprimată 
pe discuri — la teatru, la radio, în 
pauzele dela cinematografe, la res- 
taurante, etc., etc. Aceste romanțe 
cari pe vremuri au fost scrise pe 
persuri de Eminescu, Iosif, Coșbuc, 
Goga, Cincinat Pavelescu sau chiar 


| se de tot felul de avramaţi cu nume 
— vai, Doamne, ce augim! — e mult 
mai periculos căci se adresează u- 
nui public de o sută de mii de ori 
mai vast. Publicul acesta, când au- 
de, de pildă, întrum «fox-trat» pe 
tenorul care cântă «tun chef cum nu 









ȚIN 


Minulescu, azi au ajuns să fie sori- 


“a dovedit, în 100 de «cum nu a 
pomenit», îşi închiptiie că această 
formă, care nu înseamnă nimic 
(cum o să dovedeşti un chef? Ce, e 


OW// 





niacul jidovit Jean J. 
început să umble cu capul în aouri 
ȘI rezulatele au fost dezastruoase, 

se învaţă, in licee, vre-o şaple limbi, 
dar, după bacalaureal, elevul nu va 
cunvaşie nici una la periecţie. Dece? 
Fiindcă Lipsegte baza învățământului 
clasic, singurul în măsură să netezea- 
scă drumul Ja o temeinică, durabilă 
cunoaştere a unei limbi moderne. 


A m vorbit eri de moartea primu- 
lui regisor de Jilme «artistice», care 
a depăşit stadiul documentarelor 
primitive: cIntrarea unui tren în 
gard», etc... 

Coincidenţă curioasă. A doua zi, 
tot alât de sărac. sa stins într'un 
azil de bătrâni omul care a inven- 
tat formula «desenelor animate», 
realizând nici filme formate din 
desene înfățișând mișcările - succe- 
sive ale unui personaj, şi care re- 
produse în şir dădeau iluzia însăși 
a mișcării. Prima bandă de a- 
ceastă natură, intitulată «<Fantas- 
magorie», (avea numai 36 de 
metri lungime!) a apărut în 1908. 
Succesul a fost “imediat. Fapt. cu- 
rio3, de pe atunci erau fixate toate 
caracterele pe care leau şi as- 
tăzi desenele însuflețite şi care le 
dau adevăratul lor interes, In ele, 
o fantezie nemărginită își dă frâu 
liber, punând la contribuție natura, 
abiectele şi oamenii, făcându-le să 
ia forme neaşteptate şi să execute 
acţiunile cele mai curioase Intr'u- 
nul din filmele de pe atunci se pu- 
tea vedea astfel cum obeliscul din 
Piața Concordiei se emoționează şi 
începe să plângă, cum un ina lovit 
în nas vedea brusc stele verzi şi 
asa mai departe. Ca şi în desenele 
animate de i, în care tronează 
şoarecele Miky, Betty Boop sau ma- 
vinarul Popeyă, primele desene în- 
suflețite descriau aventurile unui 
personagiu umio sau a unei serii 
de personagii jce reveneau neînce- 
tat, de pildă aventurile lui Ag6nor 
Maltrace sau aventurile Baronului 
de Crac. Și 


ment în Amăriraunde pleacă în 
Septembrie 1912, (de pe atunci ame- 
ricanii furau vedătele europene) şi 
unde desenele lui regăsiră acelaș 
succes, plus o serie de numeroşi 
imitatori. Dar în limp ce deschiză- 
torul drumului trebuia să, se întoar= 
că în 1914 să] pe frontul fran- 
cez, aceşti imita aveau tot tim- 
pul să-şi desvolte activitatea, După 






Rousseau, au? reclivele noasire, Prin il.gul ueobo- 



















































o teoremă?), — este corectă şi vala- 
bilă. Căci altfel cum era să fie pe 





războiu, desenul flețit devenise 
0 nouă artă a ia cinematografi- 

de producția ameri- 
cană. Experiența. şi ingeniozitatea 
profitat altora, îar 








Poe e i E 


mediocră și din principiu anticultu-| PE care rabinul 


Li 


vi 
î 
i 


i 
i 









255 
- 


i 


i 









| a 7 ir Fa ete, 
Ceea ce mia i i poli în [ca e aotei p 
-|mceasta sapoziție m fost mal Intil[san preferința 
ad | În care ver 


27 


îi 4 ş i P 
+ 4 ? - Li 
: SI Ă + 
| : 
Duci y ș 
N 
n A + Pop: 
d -. 
E 97 .  - 
ww 
A P A 
» La 
a “3 d 4 7 
ro, 5 
e 2) +; ă 
p Zi 
y - Ş “A 
- “3 — - 
d ă - 


Di 
„ 
f 
Li ") 
mid 
+ 
i . - Vă 













sit al regimului democratic vom îm.- 
părţi pe creştini în partide politice, 
vom distruge unitatea națiunilor lor, 
vom semăna în ele discordla. Nepu: 
lincioase ele vor suporia legea băncii 
noastre, întoldeauna unită, înţoţdea'na 
devolată cauzei noasire, Vom împinge 
pe creștini la războae exploatând or- 
goliul şi stupiditalea lor. EÎ se vor 
măcelări şi vor libera locul unde vor 
ti împinși al noștri. 

Stăpânirea pământului a procurat 
intotdeauna influenţă și putere. In nu- 
mele justiției soctalle şi al egalităţii 
vom lărimiţa marile proprietăți; vom 
da părticele țăranilor cari le doresc 
atât de mult şi cari vor (Î îndată vâriţi 
îu datorii de câtre exploatare. Capita- 
lurile noasire ne vor face stăpâni. Vom 
îi la rândul nosiru marii proprietari şi 
stăpânirea pământului ne va asigura 
puterea. Să înlocuim în circulaţie au- 


rul prin hârtie-monedă; cassele noa- 
stre vor absorbi aurul și noi vom re- 
glementa valoarea hârtiei oseace ne 
va face stăpâni ale tuturor exislen- 
țelor 

Socotim printre noi oratori capabili 
să simuleze entuziasmul și să con- 
vingă mulțimile; îi vom răspândi prin- 
tre popoare pentru a anunța schumbă- 
rile cari trebuese să realizeze fericirea 
seminției omeneşti. Prin aur şi lin- 
gușire vom câștiga proletariatul care 
se va însărcina să dărime capitalismul 
creştin. Promitem lucrătorilor leturi 
pe cari nu le-au visat niciodată, dar 
ridicăm de asemenea prețurile lucru- 
rilor necesare, așa fel încât profitu- 
rile noastre vor fl şi mai mari În a- 
cest fel vom pregăti revoluțiile pe 
cari creştinii le vor lace ei înșiși și 
cărora le vom culege fructele. Prla 
baljocurile nosstre, prin atacurile noa- 
stre, vom face pe preoții lor ridicoli 
sau odioși, religia lor la fel de ridiculă 
sau odioasă cași clerul lor. Vom îi 
atunci stăpânii sufletelor lor. Căci pio- 
sul nosiru respect pentru riligia noa- 
stră, pentru cultul nostru, le va dovedi 
superiorilatea suiletelor noasire. Am 
stabilit oameni de ai noşiri în toate 
poziţiile importante, Să ne căsnim de a 
procura goimilor avocați și doclori; 
avocaţii sunt în ra esa toate inle- 
mai ales să acaparăm învățământul, 
Pe acolo ne vom răspândi idelle cari 
pe sunt utile și îl vom bate la cap 
după voia noastră. Monarhii creştină- 
tății umilaţi de ambiţii și vanitale se 
înconjoară de lux și armale nenumă- 
rale, Le vom procura banii pe care-i 
cer nebuniile lor și îl vom ţine în 
Jaţ”. Nu prevestese aceste lucruri „Pro 
tocoalele înţelepţilor din Sion”? 


D-l C. Noica sa afirmat încă cu 
Mathesis sau bucuriile simple, premiat 
de Fundaţiile Regale, în 1934, ca un lu- 
cid esscist, care adâncea probleme de 
cunoașterea cu rară desinvolțură, He- 
actualizând cu opere de succintă ana- 
liză, filosofia cariesiană, d-l C. Noica, 


arată in recenia sa lucrare De Caeloj 


——subintitulată <incercare în jurul 'cu- 
noaşterii şi individului», — că şi-a în- 
suşii o anumită concepție de ordine 
individuală şi colectivă -ca în capitolul 
Tirania puterilor anonime, -unde sub- 


„| linează prezența insului în fața isto- 


riei, prin liberarea lui de tot ce este co- 
lectiv și anonim, spre a putea ajunge 
la acel iastuos homo singularia, pe 
care-l. vizează și Unamuno in revăşă- 
toarea sa Agonie a creștinsmului», 
Perspectivele orizontice pe cari «De 
caelo» le deschide la cunoaşterea nu 
numai a individului, dă şi a reabtăţilor 
înlăuntrul cărora sunt valabile formu- 


lele lui de interpretare a fenomenelor | 


din jur, spre liberarea din, geomoiria 
atâtor sisleme doctrinare, reliefează o 
lărgire de obiective, pentruca planul 
victoriei să fie cât mai apropiat unei 
înţelegeri genetice. Preţuim pe d. C, 
“Noica şi pentru claritatea cu care şue 
să prezinte valabilitatea unor adevă- 
uri pentru însufleţirea individului din 
anonimat. E şi aceasta o mare calitate 


ca şi stilul in filosofie. 



















A PI tea, AA 
| ALBRECHT DUERER: Mâini în rugăciune. (Studin). 


CALENDAR 


ată i : if Patronui Biserie 
Sâmbătă, 19 Martie 1938 CAT: + SI, Iosif Patronu 


cei Catolice. 
ORT.: Sţii Mart, Ohrisant şi Da: | RASARITUL SOARELUI: 6.3, 
ria. | APUSUL SOARELUI: 183%. 


- 





= = 

Sâmbătă, 19 Martie 1938 
RADIO-BUCUREŞTI din Predeal”. 
RADIO-ROMANIA 2. Ştiri străjereşti, 


18: Ora. — Mersul vremii, 
13.05: Concert de după amiază. 
19: Primăvară basarabeană, de D. Tov. 


| 


630: Deschiderea emisiunii: 
m» Gimnastică ritmică. 









m» Radio-jurnal. 49.16: Prezentări muzicale, i 
„Concert de dimineaţă (disc). 20.05: Eschyl, de prof. D meliuc 
ATP 0 Ares Si "ine 72 Romanțe şi Cântece populare. 
1.50: Inchiderea emisiunii, 20.45: Muzică vocală (discuri). 


21: Poşta Radlo. 

21.16: Muzică de dans. 

22.3): Radio-jurnal. Sport. 

22.45: Concert de seară al Orchestrei 
Jonei Cristea, transmis dela restauran- 
tul „Bulevard”. 


45: Ora. — Culturale. — Sport. — 
Cota Dunării. 
13.10: Concert de prânz (disc.). 
14.10: Ora. — Mersul vremii. — Ra- 
dio-jurnal. = 
14.25: Muzică românească (disc.). 
16: Actualităţi străine. Radiofonice, 25.45: Jurnal pentru străinătate ta 
1645: ORA STRAJERILOR- limba franceză şi germană. 
1. „O sezătoare pehtru Straja Țării! 24—1: Concert de noapte (disc). i 





î 


Notre-Dame de Paris 
(2 vol., Edit. 


Im realizarea programului de îm 
fățişare a celor mai representative 
opere ale literaturii universale — 
în ediţii definitive, desăvârșit tra- 
duse şi cu prețuri la îndemână 
bturar pungilor — «Editura Cu- 
getarea» dă acum la incală uriașul 
roman al lui Victor Hugo; «Notre. 
Dame de Paris», 

După «Oamenii mării» și după 
«Mizerabilii», scriitorul neîntrecul 
în arta de a construi în linii ma- 


„Cugetarea') 


Tăumnăoit de scriitorul Jon Pas și 
prezinta în admirabile condițiuni 
tehnice, ou un preţ accesibil tutu» 
ror, romanul «Notre-Dame de Pa- 
ria» cinstește casa editoare al cărei 
conducător se dovedeşte incă odată 
uh răspânditor de cultură pentru 


sive opere care fac impresia că| POPOT. E 
sunț durate din granit, îmbogățește ap ape mpa 
cu «Notre-Dame de Paris», biblio- CON CERTE 


Astă seară (iVneri 18 Marii) se 
rela pă scena Operei „Eugen One- 
gin” de 'Tschiaikowsky cu intreaga 
distribuție dela premieră în truuie 
cu d-nii Viorel Chicideanu, Şerban 
Tassian, Nae Secăreanu, George Ma- 
rinescu, Lucian Nanu şi â-nele Ma- 
rie Snejina, Virginia Miciora, Aura 


teca tuturor celor dornici de ocultu- 
ră temeinică, 
Darul de q reconstitui o epocă, 
de-a creia figuri oare capătă pro- 
porții și semnificație de simbol, se 
înmănunohiază, mai armonios  de- 
cât în orice operă a lui Viotor Hu- 

Davideanu, etc. 


ao. tn «Notre-Dame de Porn | 
„Bvocarea Pe i de demult,| Spectacolul va îi dirijat de maes- 
promâorea cuedrle,droma aihÎră Egido Medal 


- - 
„primi amp 






meargă odată cu impulsul vremii lui 
care este o vreme impărătească, o 





vreme de agonie a Am 
uta nu un i Sa discutat și se discută mult tn Ja anihilarea in- 
"sau 3 armonie dulce, deşi ten-[]urul unul specific românesc în pic- pentru monumental. Ciucu- 
atât de nerlene ale solidelor |tură. Acest specilic nu se ponte dis- t a cărul soartă 
umplu acele spaţii îl pun pe [cula decât pe date existente. e) un impodobi zidurile 
muche de cuţit depărtare poate îi pus în niciun fel sub forma “amatori de plc» 
Ciucurencu este un artist |unei discuţii de prognosticare. Se vanilatea de 
cu o viziune prea reală poate şii însă dela început daci un | e min]. ina) 
a fubrica dulciuri, de aceea [artist are sau nu nderenie cu pâ- : uceea de a 
este prea uşor ll. Culoarea |mântul şi cu aerul in care lucrează, neamului, nu pen 
arici de, îniiă în aparea, [e poale vedea mal ale de unde ai ilor de ar A 
tel exprimă o eu care ac te [iat PSN. fază latul de | te a ca 
este pittor de chevalet şi nu de | ară sari 
lumi străine, occideutale. Dar nu este de înțelegere 
- linrădăcinat în en. Va fl deajuns să i mare sălăcă 
De | hr oca CE dea pa fa ee de n șaptea mană cad 

> si mân 
ch vărata Hinţă. Să fe pus întrun pui- probabil I-au pazei IA uni mai 
UCUreNCU VA românese, să aibă sub ochi, Aşa cum știa el 
avea „pe cari să [o arhitectură românească, acest pic-, e echivoc 

| E eală și [lor mu va puli face îită pleură țuzeşte) Ciucurerco. | 

„in aceste no- dințele lui monumentale Il tac să Logion. 





i 
3 











- 





















a a | Prelungirea m: a z Savj i) 49 | j 
Aprobiata lichidare  |':::::%.| PrOpUNoIea SOViotelOr 
a armatei repubiicanc din Spania) o" pentru o conferință fără 


Li . . =» ] Li 
Trupele seneralului Franco au cucerit oraşul Caspc. Naflo-! „„uiterui Otieini» 40 pa. Germ ani a, italia, Si aponia > N 
| pr d, 
bardal Barcelona blică decretul rezal P man. = 
naliștii au bombardat Bar ui cm ieste considerată cao provocare 
BARCELONA, 18 (Ra si al n mi [ i a | | 
),  instiiaite P , 
aenlici Fzuter. tramernite: ani a roma A Statele-uniite — 
genției Reuter transmite: = mer n: Bernie mi. — ca liei | e re BILE 
Avioane naționaliste au me: adunările e e | dndiraă pntati sita 
bombardat orașul în cursul sul bisericesc, Seat MOSCOVA 18 (ador). — Agen- 2 geo, pă nu ameninţă mapa ss pere a mitatulă, DA 
nopţii timp de 4 ore. executive: consiliul op ţia <Tass» transmile: aleiun ș când lipseşte nagresin- |p tuturor  paeilice [a e 
Numărul morților ste sillul central biserice! Comisarul poporului la afacerile | nea ales marilor puteri chestinnea ! 
foart i lte bimerieil relung străine, Liteinov, a primit pe repre! Deocamdată, va creat o amenin- [punderii lar pentru soarta ultori. O 
e mare. Mai mu imerieilor, se 1 ne, , ă i 
i i oarea modificare a ventanţii presei sovietice si străine, | țare pentru întegritatea teritorială |oară a popoarelor europene şi nu | 
clădiri din centrui orașu» viitoarea m p : 
lui au luat foc. Coloane u- tutului de organizare cărora le-a făcut urmâtoaren deria. | şi în orlee caz pentru Independenia [numai curopene, | 
riaşe de fum se inălțau indoxe rrmâne din 6 ? rație: | politieă, economică și culturală ai Având În vedere faptul că guver- 
Locatarii purtând fixa niru ; „Intrat în Societatea Naţiunilor ! mieilor naţiuni, a căror inevitabilă | ul soyieție ara conștiința părții 
spre cor. Locatarii Datele fixate pe | ri d 
saltele şi cuverturi s'au re» cestor corporaţiuni și în scopul colaborării orgânizate eu 2 din această răspundere, precum 
fugiat în refugiile suhto- mână până la noi di celelalie state aruarera mimica es per pe m rea a 
rane. vietie n'a scăpat niciun prile A „di 
Acest raid aerian oi 2 [CP mr ati | recotuaada garanţiile de pace cele paetul Briand. Kelogg și din paetele 
viaţiei naționaliste a fost D i A ciații mai eficace pe ceara le concepea În de asistență mutuală inchelate cu 
cel mai puternic pe care eia is i organizarea sistemului securităţii Franța și Cehoslovacia, pot să de- 
I-a suferit până acum Ba tionarilor fin colective în cadrele Societăţii Na- elar in numele său că în ce-l prive- 
celona Sunt convocați pentru țiunilor şi a pactelor regionale de sia e] vata gata ca şi până acum să 
După IA moat nea vi i e: prilie 1938, ora 9 a, e, asistență muinală împotriva agre- Po biet ÎN pringbăi doinita, ip 
noapte, avioanele naţionaliste a intiei <ă. S, E, "> sorjlor,. ar hotărite eu participarea sa 
făcut un raid deasupra Barcelonei, Mi etiari, oare Î Guvernul sovietie a intrat, prae- caro ar avea ca scop să oprească 
mda ie il res qi miti sala «Models din Piata, i | tie vorbind, pe această cale încheind desvoltarea ulterioară a agrealunii 
Acesta cate al l2-lea OD “preia Ne. 2, Bucureşti. Îl asmenea pacte ca Franța şi Ceho- și să elimine primejdia tă FA B+ 
meant aerian pe care] suferă Barca Me! "ul noa măcel mandisi 
Jlona. păi |  T pn > să | Sag 3 
Număral victimelor este conside- i Î ti | Î tă Guvernul 50% ietic es te 
rabil. Avioanele naţionaliste sburav Naţionaliştii înaintează spre Mediterana Romă A Îi] VIZi A dispus să procodeze iimC= 
sait for i tip trial Havas |&enţia Stefani a comunicat aseară maţionalişti spanioli îşi vor (e 300 ițal . ftunte (U generalul D. LITYINOV paie m Societăţii peer 
Oresp - ABe x . - - = ş a. . / | : 
anunță că la ora 14, un al treilea]din Burgos, ariEig iveala sutat continua cote Lor trotrte «Sr lor sau chiar în afara ace- 
raid în curs de 24 ore aa destăşurat Azi la ora $, trupele naţion Ş până ce u timul petec _ Ă It (hi aservire va sluji totuş ca bază pen-| stei Societăţi la examina» 
3 5 au împresnrat completamente ora-| pământ spaniol va fi cură o a dă a măsurilor practice dic- 
deasupra Barcelonei. I Cas Dopă o lupiă seartă dar| dz isti tă îru a see o presiune şi a selrea ractir 
Timp de cinci minute sau produs [ul CAspe: Vupa o iup at: țit de comunişti, In cursul lunei : a. c. țara noastră va fi vizitată de 300| ataca marile puteri. In primul rând tate ds împrejurări. Va 
usi inaite axplosti, puleruiţe, Fie za ceia Leica Sta pi sai URATI ENA AU italieni, conduși del lui C i, președintele Comitetului | este amenințată Cehoslovacia. Apoi, | fi poate prea târziu mâi- 
aa e! it într lipă, N ernațion ă 2 y ad, 3 A 
palția Totolindu:se în. pivaitele |erasull, dela 11 Ja 46 Mari, tra-| SOSIT IN FRANȚA [de actiune peniru IIIEBAlea Romei, ităţi di mat tm taieri aca | timona dacă tentă. stateley 
special amenajate şi în tunelul ma | Pele naţionaliste au ocupat după 4-| PARIS, 17 (Rador), — Această vizită, E ut. cr notate Pt de CA U. | naştere la noui eontliete internaţio- | în deosebi marile puteri, 
tronolitan miază în întregime acest oraş, Contratorpiloarele france- | lumea intelectuală ş fică e Italiei, este organizată de) i e unalitată prin situa. joci aie eta 
Una din numeroasele bombe arun- | Caspe este un oraş de 20.000 loeul-| se «Expervier»> şi «La Pal- ț | A ce II Sana: "1 țin alarmantă dela frontiera polo. neechivocă în problema 
eate a căznt la una din intrările me- | tori. Aici a fost Până azi sediul car-| ne» au sosit la Port-Ven- Comitetul rome CA.U. R.-ului, a întocmit, ce Coma a- se ană, salvării colective a păcii». 
tropolitanului în momentul când |tierului general al trupelor republi-| dies, aducând 512 persoa.| cord cu d. general | schi programul detailat al vizitei. Prima tuani 4 zi i Japonia nu vor fi 
multimea cănta adăpost. Numărul |eane depe frontul Aragon, deoarece | ne care se refugiuseră la oprire în țară a 02 or. it illeni va avea loc la Adakaleh. Vor Germa nia, italia Ş | | | 
morţilor şi răniților în acest loc a |Caspe constitue un important nod| ambasada Franţei din Bar- | vizita Porţile de Fe odul lui Traian, apoi, Bucureştii, de unde invitate ia ace2s coni'erinţă | 
fast foarte mare. de căi de comunicaţie între provin-| celona. vor pleca în regiu troli e ră de pe Valea Prahovti, oprindu- TIT a i a a WASHINGTON 18 (Mador), — 
Numărul celor morți în urma bom. lcia Aragon Și Catalonia. Aci a fost Printre refugiaţi sunt! se la Ploeşti, Câmp 3r az , Sinaia, - ă E pe 2: 3 pe ae st Agenţia Tiavia temnite: > 
bardamentelor execytate azi de avia- |şi un mare aeroport republican. O | somnalaţi ducele de Sara- Grupul italieni i fi condus în Transilvania, pentru a vi- cas ir pi ai U; In legătură ea invitația făcată 
ţia naționalistă se ridică până acum |eântitate enormă de material de! gossa și marClhizul de Ur-| zita orașele Bran, | Făgăraș, Sibiu, Timișoara, ete. 3 prerizează propunerea niunii a Litrinov, îs ciboiiveea de 
la 530. Numărul celor răniți estojrăzboi a căzat Pradă trupelor naţio-| gajo, Poporul româr ptă cn nesfârşită bucurie vizita fraților | Sovietelor de a se convoca o conte- conferință a puterilor, Invitaţie 
încă mult mai mare. Balistei vietoriuRaei i ai iata era Ar | SALAMANCA, 18. (Rador) — Co-| noștri italieni. O | | „„) rință internațională destinată să trimisă guvernului din Waahing- 
OCUPAREA ORAŞULUI [de prizee a toti capiuini | respondentul Agenţiei D. N. B. iraus-| - In numărul de (IE voi publica programul delailat al vizi- | pună capăt actelor de agresiune île autorieate ae d 
CASPE tea ie ae parte din brigăzile | „ile: iei tzatiloe noştri | i pe, cari poporul nostru îi aşteaptă cu | va ti comunicată mai întâi marilor ee de pie: tutror Are aa 
ss Geaiig Univ ereaii E ai i i d isi rr aere prez poata dai | multă dragoste, 4 5 da puteri, inclusiv Statele Unite, trebui să se adreseze puterilor eu- 
Pământul spaniol va fi curăţit de comunişti piciul e UEM j penis toag Papi fa sata e îs ante i-l cot ea 
O notă oficioasă declară, răsboiul ar fi fost ” | imi ocuparea localitații Caspe. Ele să E is | a vor fi înştiințate oficial despre a-|nu poate participa la discuţii de 
că fără rezistenţa acestor terminat. ă că soldații] 2 alins poziţii situate la 5 km. spre Uițirm a m asu [] | | acest fel | ai 
brigăzi  internaţionale,! Nota adaugă că so e, în seo oraș nel 4 ra meu o, . » Propunerea poat: fi provocare 
namicul a opus o puternică re- | j | | | 
IE : ii zistenţă aruncând în luptă 5 brigede - te în Austri a tea fi ţinută în seamă la 
A[ViCIU; ( Iad OI IN] 1 dl internaţionale, Aceste brigade au fost Agenţia Havas gr ea: , 
. a li însă puse pe lugă :eu. mari pierderi, |. . :. ie A ST A va ae ză E. Lane zi tibad popula îți 
. | —. “TE Forțele naţionaliste *au--ocupat-10i- VIENA, ), — ordonanța cu privire ': depune- | | îns i AR rară - i 
il Vă îi introdus d! Ang id deodată oraşul Alcoriza şi munţii din Goreshondg A enției rea jurământului funcționarilor Și ză e Sep ae 
LONDRA, 17 (Rador). — In şe-| Rspunzând acestei întrebări, pri.| jurul acestei localităţi, anume Molinos «Reuter» tra publici, ! 
dinţa de azi a Camerii Comunelor | mul ministru d. Neville Chamber- erori SOpmon Casielseras, la sud Toate gra Cu acest prilej, se specifică în misă la Paris, Londra, Wa-| Totuşi documentul itzi 
Ss us întrebări guvernului în|lain a reînoit declarația şi asigura-| (00 A/cania, Ice sunt în ordonanță, eă funcționarii evrei atenția se 
ciot dezideratului de a se în-| rea că recrutarea obligatorie nu va| Continuând înaintarea lor,. naţio- la amiază, se permite | „u vor depune jurământul. mită de serviciile Foreign 


troduce sub o formă oarecare o pre- 
gătire militară cu caracter general 
naţional. 








fi introdusă în timp de pace, cel 
Puțin în timpul cât actualul guvern 
va rămâne la conducerea ţării. 


naliștii au trecut râul Gudelope, fă- 
când numeroşi prizonieri şi punând 
mâna pe un bogat material de răz. 
boiu, 











































































trecerea e 
Șeful sindic 
rilor austria 


Sunt considerați evre:: aceia 
cari se trag din cel puţin trei 
bunici, după rasă, evrei verita- 
















Cavaleria spaniolă naționalistă a | CE numără ste 30 mii i pili, Sunt considerați evrei ve- u | 2 N 
dia 3 = zi | capturat 32 mitraliere, de membri, afost arestat. | vitabili, fără altă formă: buni- Arme N) Man este (10 IVA eI|- 
duia [| italiana Csie Dă d Două avioane republicane au fost| Maiorul Selibuer, care a cul care a aparținut comunităt d : pe: e 
. doborâte de tunurile anti-aeriene, | Contdus atacul asupra gu- | reigionse evreeşti; corcitura de (ilor desco eri | În hiser icile 
îi Prima parie a ofensivei maționa. | vVernului fedeiz | în 1934, evreu ce se trage din doi bunici N | 
Den TU OII(E EVEI Mia Ş d liste este terminată prin ocuparea | Când a fost aiosinat 'an- evrei. veritabili+ acela! ceia .atar- PR a | 
ă a icaipăizil Xruride oraşului Caspe şi a localității Alca- celarul Dolf. a fost re- inut înaint da 16 Septembrie catolice din ATI 
ROMA, 17 (Rador). — Came- In concluzie generalul Vă | sia. Linia Caspe-Alcaniz ar forma | întegraţ în ari ată cu gra» 193% ă ct a ep 
ra a adoptat bugetul ministeru-| arătat că aviația militară italia- baza ultimei înaintări naționaliste | dul de colone CU Ra ţii religioase “| VIENA 18 (Rador). — Corespon. tate sar găsi și preşedintele parti. 
lui aerului. nă este gata în orice moment, în sate Mediiarană. CINE EsTe on vreeşti, sau va îi pcpaie în sânul dentul agenţiei Reuter anunţă: 4idului catolic. ., | 
În cursul discuţiunilor d. Va-| legătură cu celelalte forțe ale| Dela începutul ofensivei. de 2 ip = Ea ai tă dnpă noeatiă lată; eri Cereurile oficiale ațirmă că îm- Cetstenii ausiriaci din 
Ile, subsecretar de stat al aeru-| armatei italiene, să facă orice| frontul Aragon și până azi națio: a î4 a ptemb rie 1935 a sg pesti portante stocuri de arme și mani- | Li jenii austriaci in 
lui a anunţat că în ziua de 28] sacrificii pentru patrie naliştii au făcut 7000 prizonieri. VIENA 18. — Asii:i a apărut sătorit cu "o evreică, sau sa feste antihiţleriste au 08 deseo- “Străină ȘI Edo cai 


Martie, cu ocazia sărbătorirei 
celei de a 16-a aniversare dela 


turi, 26 depozite de mobilizare şi 








sătorit după această dată cu o e 
vreică, _- F! 


perite în mai multe biserici cato- 


liee din regiunea Linz, Se susţine 


parte la plebiscit 


întemeierea aeronauticei itali-| EŢă D. MU de “A CASTI. că arme şi manifeste sar fi zăsit „BERLIN, 18 (Rador). — 
ene se vor inaugura £  aeropor- i GAT RECADNOR IAA La pia în subteranele catedralei din Fuehrerul cancelar a dat 


5 instituții aeronautice. 
Aviația italiană, a declarat ge- 
neralul Valle, este acum com- 
plet independentă atât în ce p: 
veşie materiile prime, cât şi 
concepțiile tehnice. Aparatele 
italiene sunt printre cele mai 
bune din lume. Aviația iteliană 





Trăim o nouă lrodiadă. 
Copili sunt uciși în pântec, suni 








ucidem un petec de cer.. 
Şi în fiecare pelec de core o ra. | 
râmă din Iisus 





TREGULUI POPOR GER- 
MAN | 


BERLIN, 18 (Rador). — Comen- 
tând discursul d-lui - Mussolini, 
«Deutsche  Diplomatisch-Politische 
Korrespondez» s0rie între altele: 

Declaraţiile d-lui Mussolini au a- 
rătat din nou pe Duce într'o clipă 











tură pur... estetică; 
tor vom fi scutiți GE 
tacol al dețilării 


4 irece Pe vil- 
enibitul >PeC- 
pr 2" L 

e crieraților cu 


Se pare că numeroși preoti ar îi pir 


domiciliază în străi- 
poată lua 


arestaţi, Printre persoanele ares-| mătate să 


Ordonanța No. 2 


parte 
la ie pe dela 10 A- 
prilie, 


X 
VIENA, 18 (Rador). — Generalul 


a Corpului II Armată |. „-tioeie Bocu, setai Statului Mea 


Uri seară a fost afișată ordonanța | jor al armatei germane, cu sediul la 
nr. 2 a Corpului 2 armată, prin care | Berlin, a comunicat oficial Stat Ma. 


: A „| ucisi în laşă, suni abandonaţi la răs- Păcate care nu se |'aniță şi pistrul CARA inunda 4 hotăritoare ca un om de stat pre se dizolvă asocia «Holalutz» zisă | sornlui a scai (nina 
a valiza SR anul P recedent î cruci de drumuri şi aruncaţi în pral iartă murile şi trenurile Săse uni pei văzător și realist, care examinează «Hehaluizy sau oder deoare. pita Fpeae Acei caza porereț- 
rececriuiri fin termațioaRțe PUR 9 | dal said La Cluj, un cetățean cu perspi-| Decepția domhigăăle'or si dom. | ondul problemelor şi mi Jormele| se aeivitatea sa este de natură a sub- | Stat Majoralui zeneral al fostei az. 
recorduri „militare. „Exportul Ce lrod poruncește oare această | cacitatea rămasă puţintel în urmă, nilor „halaţb? jrebăă ! jle foarte lor exterioare. : mina interesele Statului mate federale austriace, salutână cu 
materialului aeronautic italian | nouă exterminare de prunci? a descoperit abia după 22 and. in-| profundă, mai că Sâ: «a prin a-| EL a câștigat recunoştinţa și înal-|. Ordonanța este seminată de d. se.| această ocazie sosirea otieţrilor aus. 


este însemnat şi pe zi ce trece 


el este şi mai mare. 


Amintire 


(Co tinuare din pag. [i-2) 

Trebue că prin văile Oraviţei — cum îmi Spunea un prieten îvri — 
Făt-Frumos îşi mai aruncă buzduganul în vânătările Cerului lar Sâm- 
băta, la târg, vreo Cosinzeană dintr'un sat fură inimile feciorilor, 

Şi, desigur, elevii aceştia leagă rănile stejarilor noștri de vis, frâuți 
de vreun Strâmbă-Lemne idus în cale de blesteme. 

Intr'o zi de Iunie, într'un an, am lăsat, la geamul unei clase de liceu, 
p râmură de castan înflorit care se sbătea, aşa cum se sbat gândurile la 


despărțire. 


Impletisem un vis. Și-am plecat în vâltoarea vieții. 
S'au scurs ani de-atunei. Profesorul lăcrima. A dat să ne spună un 


cuvânt. A sanat clopoțelui, — o cât 


talie! — profesorul și-a strâns catalogul şi a plecat, Ne-a privit miraţi 
în ochi — simțiam că se petrece ceva mare şi dramatice — apoi ne-am 
pierdut, ca nişte fantome, pe ulițele orașului de munte. 

Anii cari SâAu dus nu sunt mulți. Si anii aceștia Ma Spun că suntem 


tineri. Dar ne sunt atâţ de brumate 


rile... Ne este sete de pace, de odihnă sfântă într'o poiană verde de ti. 


perețe. 


| 


ŞI peniru re? 
la fiecare copil părăsit sau ucis, 


de strident mi se părea țipătul me- 


privirile şi atât de cărunta drumu- 










fidelitatea soției sale, comisă în 
timp ce dânsul îşi stărâma oasele 
pe front. 

„Păcatul” s'a prezentat în per- 
soană la locul unde a fost comis. 
E un flăcău de 22 primăveri — cân- 
tate prin şatre şi localuri perife- 
rice pe scripca nostalglilor de no- 
mad. 

Isprava ar îi rămas acoperită sub 
sedimentul a două ecou (i ul- 
tare, dacă „ghicitoarea” care l-a 


crescut pe loan Muncaci-fiul, nu l-ar 


îi îndrumat spre satul de unde-l 
luase altă dată în scutece — să-şi 
completeze actele pentru militărie. 

Bătrânul Muncaci afectat de in- 
fidelitatea antebelică a soției sale 
—— care între timp i-a mai dăruit 
peste zece copli — cere vehement 
desfacerea căsniciei. 

Nu se poată spune că tustiția va 
uvea 0 Sarcină foarte usoară în a 
ceeastă chestiune. e ie - 

Dimpotrivă ne aşteptăm să se 
creeze o senzaţională jurisprudență. 

































ceastă dispoziție ÎNBp 
piedică implicit, 8 
plină natură a” arii 
liber şi colectiv, A 
(rina jericirei JOP 

Sărmanii erob i 
puțin înțeleși Sună 
raneitate,,. _* 


% A - 
. 
Aroş 
E 
h 
” 


Dar iată că alal 
cu rădăcinile înfun 
scurt, de o vijelie BO 

Cum trebue să 
sevă din rădăcinii 
de acest sacril 

Un Rotsehild 

O sută de 
pumn. Numele bat 
paginile Almanacă 
O hârtie atât de 


ta stimă a întregului popor ger- 
man, Germania wa uitat niciodată 
că d. Mussolini a recunoscut de 
mult şi cel dintâi dintre toți oame- 
nii de stat ai fostelor țări inamice 
caracerul fără sens al acestui «or 
din» lega! de numele Versailles. El 
a înțeles să trapă Concluziile logice 
pentru polilica sa. 


Continuare din pag. L-a) 


pri un Rotsehilă a fost arestat. O cracă dintr'un pora 
: in tezaurele tuturor țărilor din lame, a fost tălată 


( "lună se îm 
rmentarea În 
or amorului 
W'ovaț de doc. 


A j 4 


Breraţi, cât de 
“e contempo» 


Y 
4 . 
L) 


iftim 


ji „snit toate crăcile celelalte, care încă mai primese 
m se vor fi cutremurat toți Rotschilăzii din lume 


5t arestaţi 

lovituri bancare anulate eu o singură lovitură _ de 

“i de Rotschild, cari visau să și-l vadă înseris în 
de Gotha, așternut pe un mandat de arestare. 





nera] de divizie, Gh. Argeşeanu, co- | triaci de atat major în rândurile 


mandantnl c rPului 2 armată 


Stat Majorului general german. 


Două discurs 





(Continuare din pag. l-a) 


padă sigură, oricare ar fi urma- 
rea recentei înaintări a generalu- 


lui Franco, că el nu ar fi fost în 
stare să o efectueze cu forțele de 
care dispunea de mai mult timp, 

Primul ministru a repeta! a- 
poi încrederea sa în polilica sa 
de neintervenţie care a reuşi! cel 
puțin să restrântă intervenţia, şi 
a e Cp Spa răsboi înternaţional 
mai i pe pământul spaniol şi 
în urmă probabil dinzola d 
frontierele sale. 

Importanţa capitală a acesiui 
răspuns nu poate scăpa nimănui, 


3) că Anglia rămâne partizană 
a ipac io 
eci teza presei de stânga 
Irauceză pe care guvernul fron- 
tului popular părea dispus, să 
Re îsugească, e definitiv înlăta- 
rată, a dă 
Franco birne cu provriile lui 
forţe. Germania, şi Î ia Pau 
trimis noui întâriri în Spania. 
Așadar nici Franța nu se poate 
sezisa de acest pretext spre a in 
terveni în favoarea Barcelonei. 
Reinoita declaraţie de ncii - 
tervenție tae orice avânt în a- 


i Ne sproplem tion d iduri ecua Sms, alppotall, a auzi îi O iârile SUN Ari be lângă hârtia atât de rafinată a cercurilor șia Intr'adevăr primul ministru al ceastă materie Paris ului, care 
clasă, odată cu redactorii «Generației de mâine», - . anţuriior Pa! P i i .: măsu = 7 e ae a 
Dar nu mai avem loc în bănel. Au edu anii... ; bea den. haluţitor Arestarea RoiSei-ulu; vienez şi vhetul zadarnie al baronilor de ti irita, dn pă fie | se va vedea singur în cazul unei 
Nu putem dormi peste neguri. ŞI ne-am întors în noi odat NA RI Asociaţille ovreiești sPlehaluta” | acelas nume are POR noi sunetul WVagnerian al uuui motiv simbolie. | Jume declară: 1 eg angr în | procedări extreme. SER 
gătul visului, Răi fu, ost desființate, Pentru valOăfeăăe! locumentară, domul Samuel Goldwyn și Mareus Franco se află f ) a generalul | — Această atitudiie. a | Aszliei 
Visaţi voi, prieteni de departe.. Pentru voi sună dopoțelul îruimoa, | o n afara toviturit de knock-ouf a. Loeyre, dela Holy: ar trebui să adauge acest epizod inedit într'o ediție victorii depline; n “ajunul unei grăbeşte victoria lui Franco. 
ea superba iluzie a adolescenței. : "| plicată celej mal fecunde pepiniere | viitoare a film Căci «cei şase domni dela Fraukfart», au dispărni 2) că pe ş tai mb la totală, ab. 
VALERIU CARDU de agenți at rătulul roșu, hotărtrea și dela Frankfurt Bela Viena, : c ia şi Germania rau | sointă, slujeşte zi exclusiv: Ind 
organelor le resori mai are o ia. i ION 1. CANTACUZINO Pielii pi ea Spraia ii Fpabolgităă i Pol 
. ancez | Polihroniade 


ceai 





a 4 


Ra 
! 










Ultima Noutate 


RADIOZA 


„SYLVA“* 


Aparat ultra modern cu 3 lămpi 
alimentat la baterii (la țară). 


SENSIBILITATE SELECTIVITATE CLARITATE PUTERE 


LEI 3600 


Reprezentanţa Generală, lug. EMIL JUGUREANU Str. Italiană 19 
București 1. Telet. 2-54-57 


Căutăm SCDiozontuniii în toată iara 
p== = 
Încălţăminte durabilă şi eltină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


„Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Maria lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


reţiur toarte reduse 














IE FER LI 07 ata > Ea 
TECHNICA GUEALA 


Ing. GHEORGHE CRE TU 
BUCUREȘTI L = STRADA REGALA No. 16—18 
IELEFON 3.25-04 
INTREPRINDERI: MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 


A — 
DR ie 








PP i ai 





Croitoria Civilă şi Militară 
|. OLTEANU | 


Ezecută eitin, prompt şi ireproşa il cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞT 


TELEFON: 5.08/24 





Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr, G8. Telefon: 3.10.1i 









Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii și 

costume taior - i | 


» 5 






Di mt 





, a 4 p 


Articole pentru Câini: Botniţe, Zparzi, Hamuleţe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă găsiţi eftin la Magazinele 


1. TANASESCU 
OALEA VIOTORIEI No. 95 — STR. CÂMPINEANU No, 1 


YABRIOĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 










Profesori suspendaţi 
din învățământul secundar 


D-nii 1. Bodogaia, ]. lonică şi V.| De asemeni au fost eliminaţi pe 
Andricioia profesori suplinitori la li- |câte o lună Ţucur N., din clasa 
ceul Şkguna din Braşov, precum ţi |Ill-a şi Boaris Simon, Simiceanu E 
d. 1. Bordeianu, secretar la acelaşi |mil, şi Beca Gheorghe din clasa II-a. 





| bruarie, 
la ani! tatei politice interzise. 


e . 
Pr. Lazăr Prâtan, profesor -la şcoa. [incepând cu sesiunea de toamnă, peri 


- Ja normală de dă 

- suspendat din învățământ pentru că |dă politică. 

a luat parte la manif/estaţiuni cu Elevul Anatolie Coșrug din clasa 
„enructer politic. Vil-a a aceluiași liceu a fost eliminat 


din aceiași cauză cu dreptul de a ia 
NUMEROȘI ELEVI ELI- 
MINAȚI PENTRU INDIS- 
CIPLIHA SCOLARA 
Ministerul educaţiei naţionla a a- 
probat eliminarea următorilor elevi 
dela şcoala normală de băeţi din Ca- 
ransebey,, pentru gruve abateri dela 





inte 


Po, a 


A apărut 


No. 1 şi 2 


di 


| LumeaNouă” 





«BUNA VESTIRE,» 








pe 1938 
nă 


Şedinţa Academiei Naţionale 
de :ducațţie Fizică 


Vineri i! Martie a. e. a avut loc ia 
A N.E.F. o şedinţă deosebit de im- 
porianiă a Societăţii medicale de «du- 
cație fizică, rezervată studiilor medi- 
co-sportive lăcuie cu 
dei de atleiilsm. 

Şedinţa sa deschis sub preşedinţia 
d-lui profesor dr. I. Niţescu, preşedin- 
tele Societăţii, în prezența d-lor : Î. Că- 
mărăşescu, fost ministru, preşedintele 
F. R. A., prof. dr. Michăilescu şi prof. 
dr. R. Ohnescu, dela Academia Naţio- 
nală de educație fizică, Leoveanu rice- 
preşedinte F. R. A. dr. FI. Ulmeanu 
preşedintele comisiei medicale a F. FR. 
A. şi numeroşi medici sportivi și repre- 
rentanți ai vieţii sportive. 

D-] dr. FI. C. Ulmeanu preşedintele 
comisiei medicale F. R. A. după o 
scurtă introducere asupra importanţei 
cercetărilor medicale şi fiziologice pcn- 
tru sănătatea sporiivilor, expune ulti- 
mile progrese realizate în acest dome- 
niu în țările apusene. rece apoi la 
prezentarea unui studiu asupra stării 
sociale din care provin şi a condiţiilor 
higienice în care trăesc atleţii balca- 
pici; dă apoi datele lor somatice com 


Ca ZIa balcan Ia 


Orsanizarea poştei 


şi felesraiului 


La ministerui lucrărilor publice și 
al comunicaţiilor sa întrunit aseară 
o comisie desemnată de d. C. Ange- 
lescu, șelul acestui departament, sub 
prezidenţia sa, pentru a examina orga- 
nizarea poștei și Iclegralului. La aceas- 
lă conferință a" luat parte și d. G, 
Pretorian, secretar general al minis- 
lerului, 


Parativ pe echipe şi pe specialităţi 
sportive, însoțite de indicii de robusti- 
citaie şi de antrenament. 

Din discuțiile ce au urmat, sa pus 
în evidență în mod neindoelnic, utili- 
tatea acestor fel de studii inaugurate 
la noi de Comisia Medicală a F. E. A. 
cu concursul Societăţii medicale de 
educaţie fizică, constatându-se că sa 
făcut un pas hotăritor pentru in Lro- 
ducerea controlului medical a] sportu- 
rilor spre binele şi progresul concu- 
renților noști?, 


ISU Ce are ERE E PE IALT 
Hotărîrile Comisiei 
pentru întocmirea 

noului abecedar 


Comisia pentru întocmirea noului 
abecedar a kotărit următoarele: 

Să se institae concurs, fixndu se 
termen de prezentare la 20 Mai 1998 
la care să ta -parte toți autorii de a- 
becedare, atât cei cari le au tipărite, 
cât şi cei cari le au în curs de a!că- 
tuire, 

Din comisiunea care va cercela a- 
becedarele prezenicte nu poaie face 
parie nici un aulo. 

Din numărul abocedarelor prezen- 
tate la concurs comisiunca va alege 
un număr de patru până la Cinci, 
din care se va lua materialul necv- 
sar pentru woul abecedar oficial, 

Comisiunea a opinak să se acorde 
premii pentru abeceanrele seleețio- 
nate. i 

Propunerile comisiunii au fost a- 
probate de d, ministru Iamandi. 


tii! Buna Vestire “ 


| 
| 
| 





FORT 


UNIVERSUL SPORI 


Coloanele noastre nu sunt obişnuite cu laude 
Ne vom sili şi de data aceasta să ne compri 
mă ca accentele noastre de adâncă şi firească 
UNIVERSUL a înseris o nouă dată în is 


evoluţiei românilor spre românism. 


le ditirambiee. 
măm entuziasmul, de tea- 
bucurie să nu pară false. 


Universul a intrat în arena atât de 


sbuciumată a sportului românesc, pornind svon de bucurie şi chiot de bi- 
ruinţă prin fratele său mai mic UNIVERSUL SPORT. 

Ca unul din vechea gardă a gazetăriei sportive, îmi mănturisese emo- 
ţia puternică pe care am simțit-o când am aflat că Universul, însfârzit, 
sa hotărit să îa de coarne plugul zăbavnie și greolu care desțeleneşte 


ogorul părăginit al sportului român 
a celor cari ne străduim de- 
mană şi să ridicăm la locul de cins 
tul românese. E 


atâta vreme să culcăm la 


ese. Era o veche dorință a noastră, 


pământ hidra duș- 
te — ah, atât de meritat — elemen- 


ră 0 speranţă înstârşit înfăptuită! 


Din primul său număr, UNIVERSUL SPORT îşi fixează drum de 


lumină, cuget cinstit, faptă 
toate nel 
NAACĂ : 


«Sportul îndeplineşte o funcţiune 


ămuririle pe care străinii 


românească şi făgădueşte să limpezească 


insinuaţi în presă le-au lăsat să se 


socială şi naţională. E] selecţioneazii 


şi cultivă elitele, întrumuseţează caracterele şi alimentează izvoarele de 


putere ale naţiei, discipline 
tineretului. Sportul trebue 
Si cuprindă cât mai larg 
Să fie 


ază voinţele şi toarnă elan generos în spiritul 
să fie, prin urmare, la înălțimea misiunii lui 
şi armonie tinereţea acestei ţări, Să fie moral. 
al nostru. De aceea, vom căuta să susţinem de aici toate iniţiativele 


lăudabile, toată strădania de educaţie şi fortificare a tineretului», 


Urăm UNIVERSULUI SPORT 
toate planurile, care sunt dorințele ş 
noastre. 


să-şi îndeplinească toate dorinţele, 
l planurile sportului românesc şi ale 


Dorind biruinţă desăvârşită tânărului confrate, dorim biruință marei 
opere româneşti, pentru îndeplinirea căreia «Universul Sport» a pus un 


umăr robust şi hotărit. 


Virgil Popescu 


Echipa națională 
d boxeuriloi amatori a plecat 


Aseară a plecat spre Franţa ini- 
moasa echipă a boxeurilor amatori com- 
pusă din următorii: 

Cat. muscă: Romulus Indru. 


Cat. cocoş: N. Rădan şi N. Gaşpar, | ţie. 


Cat, pană: P. Gilieze. 

Cat. uşoară: Stoianovici şi C, David, 

Cal. semi-mijlocie: FL Mănescu. 

Cat. mijlocie: G. Georgescu. 

Cat. semi-grea: P. Pop. 

Boxeurii noştri au augajate numere 
roase şi interesante reuniuni în urmă= 
toarele oraşe din Franţa şi Elveţia: 

Reprezentativa Nissa 20 Martie. 








6 


Cc a. .€ 5 . 


UI , N 
Ş ? 
DP 
- „ 
& > si! 


ș 4 SI 





A ZU Li 


Dacă evreii în ziaristică sau erijat în 


mentori şi conducători ai poporului ro= 
mâneşc, în domeniul: forestier au de- 
penii atotstăpânilori. Aşa se explică 
faptul cum, un samsar evreu, fără do- 
miciliu stabil în această fară, a reuși! 
să treacă prin parlamentul românesc o 
lege (faimoasa «lege Rosenfeld>) din 
Monit, Oficial nr. 101 din 1932. In cele 
ce urmează, vom reda toate falsurile şi 
fraudele cunoscutului samsar de păduri, 
Herman Rosenfeld, prin care a ajuns 
să jefuiască un întreg munte din hota- 
rul com. Tulgheș, jud. Ciuc, sărăcind o 
comună românească şi frustând statul 
cu peste 50 mil. lei. 


Un scurt istoric al afacerii 

Prin faimoasa hotărire a Comit, A- 
grar S. Tr. nr. 781/927, samsarul Her: 
man Rosenfeld a obținut scutirea de 
sub exprvpriere a 517 iugăre de pădure 
de pe muntele Beneș, pentru com plec- 
tarta păduri, composesorat Chileni- 
Ciuc, pe motiv că a avut prea puţin. 
Apoi prin cer, Înreg. la nr. 10 din 
24 Aprilie 1928, acelaş samsar, care, în 
numele compos,  Chileni, judecătoriei 
mixte Tulgheş, să dispună rectificarea 





Societatea inginerilor 
techniciani cadastrali 


or ştiinţifice ca- 


ştiin 
a | dastrale. lau parte Ta discuțiuni d-nii 


iner Alexiu Munteanu, vice pre- 
iale al societății și Oito L'Aunn€. 


disciplina şcolară şi fiindcă au luat 
parte. la manifestaţiuni cu caracter | | | 
poate: i fost eliminați detii] Buc. — Palatul Soc. Politechnice — Calea 
„din țoate şcoalele din țară: Bucur Victoriei 118, etaj. |. | 
er vav | ă Cor 
Brizer Sen Și Omod' Pare | imn caderi „Sie: aaa 
asa . 
i cade timp de un | tinut la sediul sâu din palatul socie- 
i dept ab Pe uta taseile |tăţii politecholec, Obișauita şedin- 


două luni Bu- 
m şi Tartă toți 


j „ a 
r 


Li 


. . P. ] 
=, XA „ i E 
. ea 


| 
Co se aaa CAEN iati PI 


E 
- 


Piese 


3, 





.. -— —. - 5 —: 5343 
L. Ei gi 


e: CI 
ape SE 


- 





cărții tondi:are ! 
pădure, în sensuli 







e 7 casă 20, 
+. 10 ec: ȘI E ă 


e 4 


utru cele 5i? iugăre, Faţă de estimarea consilierului silvic 
aibă destinația def. Timoș, rezultă că, pe lângă frustarea 


poe pri cate piei 
Sat i . i Sai. . 
| = a ei 7 - 
pad 





Fag — Ş 
LL=E Vilidii castă 








CI Dia A A mm a Pi 
Tennis Club Român — Stadii 
a: a — 
- .* DI... 579 Er 
A fă fie 7 paie ” ri pi: 2 
Na 16; + . Ţ 
i d LIRI Or, P. 0. 


:3 id 
4 


Reprezentativa 

eprezentativa 
Reprezentativa 
Reprezentativa 


Beziers 24 Marile. 
Toulouse 26 Martie. 
Pau 28 Marţie. 
Angulâme 30-31 Mar- 


Reprezentativa 
Reprezentativa 
Aprilie. 

Reprezentativa 
Reprezentativa 
Reprezentativa 
Reprezentativa 

——— 


Toutiers 3 Aprilie. 
Clermond Feraud 9 


Orleans. 

Sens 12 Aprilie. 
Betiord 20 Aprilie. 
Bâle 23 Aprilie. 


L—=—— 
Rugby 


Programul celei de-a 


două efapă a returului 
Duminică programul zilei a 2-a le 


rugby are următorul aspect: 


ONOARE . 







u 


= | La 
Pe, 


Viforul Dacia — C. F. R, teren.Il, 
ora 15.45, arb. dd. lon Anastasiade, 
P. T. [. — R. C. 12, feren III, ora 


: i vacă : > Pe : 15,45, arb. d. Teo Krantz 

pășune. Deşi la judecătoria Tulgheş, nu | compos. Chileni, respectiv a com. Tul- | *%%% E . 

se găsea nici pot în'acest senz, ji-|gheş cu cel puțin 10.000.000 lei, sam: Sportul Studenţesc — R C. B,, te. 
Rosenfeld i se elibe-| sarul Herman Rosenfeld, a frustat şi] e? 17, ora 1545, arbitru d. Radu 
certificatul solicitat. | statul cu impozitele aderente părţii a- Vranialicia PROMOȚIE 






feld se serveşte 
Minist, de Agr 
transformare a âcestei 
pădure, în pășune. 
Pe baza acestui 


Herman  Kosen- | cestuia, adică aproximativ cu suma de] 
tru obţinerea. aprob. | 26.875.000 lei, după cum rezultă din 
tură şi Domenii, de procesul verbal al d-lor inspectori. LI. 
suprafețe de | S. Ionescu, din Ministerul Agriculturii | 


L] 


şi Domeniilor; P, D. Goma din Ministe- 


fals, Herman Rosca- | rul de Interne şi Gh. Mandache dela 


feld obţine defişarea celor 517 iugăre | Oficiul Cooperaţiei. 


în eroare Ministerul 
Domenii, 


pădure, inducă 
de Agricultură 
Samsarul He 


reprezentat DOS. . 


Dar samsarul Herman Rosenfeld, ur- 
mărind exploatarea întregii păduri de| 


an  Rosenfeld, care a| pe muntele Beneş, după pronunțarea 
Chileni în obține | hotărtrei Comit. Agrar S. -T. nr. 731 


rea certif. fals. „conf, proces verbal al | din 1957, se văzuse impedecat în execu- i 

d-lui Inspector General” silvic, |. S. lo- | tarea planului său, deoarece nu mai a- 

escu, este pasibil, pe lângă răspunde: | pea motive de defrișarea restului de 
Și 


"ea prev. de Codul penal, şi de urmări- | pădure ce mai rămăsese nejefuit. 


re conf. art, 14 Cod 


ial 2.974.500 lei, întrucât 


de drept. Î 4” 
poa Lu e fine 
Herman R d, pe lângă 
beneficii, a pr la 
leni 50 la sut i i 
etica Rp in Chileni şi Her- 
man Rosenfeld de către Juriscon sultal 
Dr. Laslo eriu din Gheargheni. 


CE exprop„ pădurea Be- | în « 
ae a ile: lina departe |ștţe de pădure de pe muntele Bene, 


neş, datorită 3 
„zime. neexploatată 
discutat fn maleșia ia, făcând eva: 


Îmarea acestui 


statat că. va) lui se ridica 

n suma de 400 Îl ca a obte 

nut, întreaga'p explontabili, pr” 
“ip de 42501000 lei, din 


lemnos, a con" | samsarului 
în 1959] Vom arăta întrun articol viitor cele 


eg i) DR e looaup 0 Tetea “Deibuna 45 
de 10.000 lei de fiecare ha. adi “[sul de a: (concluzia AI, p.. <e2,] - Peluză laterală : 
de bre bn, ăct meet Cecză U acul 






1 după această lege. 
*1 Costache Pintilie 


P. T. T, — Victoria, teren 1, ora'10, 
arbitru d, Tita Rădulescu. 


T. C. R, — Avânâtul Sportiv, cat, II, 


teren II], ora 10, arb. d. R. Vizanti, 


Sportul Studențesc — Viforul Dacia, 


feren Il, ora 14.30, arb. d, FI, Brăniș- 
teanu, 
T. C. R. — Avâniul Sportiv, cat, II, 
arbitru d. Kraici. 
— x —=—— 


La Venus-Vulturii 
Preţul biletelor 









? 17 49 L r 49 
“ea Rd 
in E e 


a RARE 
„Convocare 
VIFORUL DACIA convoacă pe toţi 
jucătorii săi de football pentru astă- 
sedii la ora 8,30, când se 
cele două echipe care vor 
mea Duminică dimineață la Vefodrom 
cu echipele Avâniului Sporliv, 


deschid dram uşor spre titlul Con- 
tinental. « P 4 


in 
- 


Nu se mai permite 


arendarea tarmaciilor 
“D. de. Qostinescu, ministrul siănă: 
taţii, a dat eri următoarea decizie: 

ART. 1, — Dela data prezentei 
declziuni nu se va mai permile 6- 


| rendarea nici unei farmacii. 


"ART. II, — Farmaciile ar 
cu aprobarea ministerului şi pre: 
păzute în referatul serviciului, își 
menţin termenul de aremdare apro- 
bat, iar la expirarta contractelor a- 
probarea code fără altă prelungire. 

"ART. LII. D. director al Institu- 
tului chimico-f 


| cător al serviciilor farmaceulice 
| este însărcinat cu 


set rea înde- 
entei decizi 
P pată În a of pi 













1. Ro- 
d PP | 


CA 7 14 






lea Românâască, suc, Tg. 





Carnet 
e 
TOMA AUREL 


şi-a mai culcat la pământ un ad. 


toria atât de sbuciumată a | tersar, pe Huguenin, francezul vioiu 


şi boxeurul de bună calitate care, 
anul trecut, câștigase prin fraudă — 
la puncte — un match asupra cam- 
pionului nostru. 

Câţi boxeuri au mai rămas prin 
Europa nebătuți de Tomat Puţini, 
Şi anume numai deținătorii titluri- 
lor pe care «pontifii> masoneriei I. 
B, U, nu vor să le treacă în pumnii 
vânJoși ai lui Toma Aurel din Ba- 
badayg. 

Credem însă că până în cele din 
urmă valoarea campionului nostru 
—fost campion european, abdicat de 
bună uoe — va sili pe organizatorii 
dela noi sau de aiurea să-l pună pe 
Toma în situație de a-şi trânti la 
pământ adversarul direct, 


JUVENTUS 

va alinia Duminică în matehul de 
la Cernăuţi cu Dragoş Vodă o for- 
maţie nouă. La înaintare Zăinescu 
care e lovit e posibil să na joace. In 
acest caz atacul roş-albastru va fi 
constituit astfel: Oană, Korony, Du- 
năreanu, Palmer, Vulcănescu. 

Dacă însă Zăinescu va fi restabi- 
lit complect înaintarea va avea as- 
pectul: Oană, Korony, Dunăreanu, 
Zăinescu, Vulcănescu, 


NUMELE CUNOSCUTEI 
ECHIPE JUGOSLAVE 


Gradjavsky se pronunță corect 


Gradjansky, Dealtfel $n alfabetul 
slavon, Jugoslavii scriu aşa cum 
pronunță. 


ASOCIAȚIA SPORTIVA 
ROMA 
cunoscula grupare foot-bollistică 
din campionatul italian doreşte să 
vie în România pentru câteva jo- 
curi 

Italienii Sam adresat cu o ofertă 
în acest sens clubului Venus care 
urmează a decide, 

Cum demonstraţia unei alfe echipe 
italiene care ne-a vizitat — F., O, 
Milano— noi n'am uitat-o încă — e 
lesne de înţeles de ce succes în pu- 
blie s'ar bucura matchurile cu A. $. 
Roma. =: 


gresului acestor sporturi rămase la 
noi a angajat pentru data de 3 A- 
prilie crt. echipa universităţii din 
Lemberg,  <Akademicki  Zwiapek 


Sportowy>. 


GRUPAREA A.M.E.F.A. 


anunţă un mare turneu de propa- 
gană a sportului rmânesc în tările - 
baltice. 

„„ Unde vor saluta publicul cu 
pumnul strâns! 

Merci, 


MATCHURILE DE DU- 
MINICA | 


diutre Venus şi Vulturii deoparte 
şi Rapid—Chinezul de alta e foarie 


| probabil că se vor cupla. 


E dealtfel singura metodă corectă 
care să atragă spectatorii la două 
întâlniri de imortanța discutabilă. 
E e e E > 2 


ROMANIA 
JUDECATORIA MIXTA REGHIN 
No. 7399 dm 1937, 


INCHEIERE 

Ia cauză de conversiune a debitoru- 
lui Cengher loan lui Ioan, dom, în co: 
muna Luieriu, contra creditorilor Ban- 
Mureş şi 
Banca Naţională a României, Agenjia 
Th. Mureș, pentru radierea mențiunilor 
făcute în baza art. 26, din legea pen- 
tru lichidarea datoriilor agricole şi 
urbane din 7 Aprilie 1934 din prot, c. 
î. No. 90, 155, 146, 507, 534, 630, 685, 
(47, 258, 147, 280, 281, 283, 289, 295, 96, 
865, 867, 885, 897 a comunei Luier și 
No, 1083, 1235 a comunei Săcalul de 
“pădure, precum şi cele făcute în rogis- 
trul de menţiuni, — prevăzut de art. 
22, din suscitata lege, poz. No, 515 şi 
572 al Notariatului Cercual Suseni, ju- 
dețul Mureş. | 


+  JUDECATORIA 


dispune ascultarea iiieresaţilor, În care 
scop. în baza art. 27 dn legea mai sus 
ditată, — fixcază termen pe ziua de 2 
Matu 1938, la ora 9 a. m. camera 22, a 
localului acestui judecătorii, lg care 
termen citează prin scrisoarea reco- 
mandată toți creditori înșiraţi în certi- 
ficatele depuse, mai departe dispune a- 

a certrii la ușa primăriei comu- 
neji Lucriu, — timp de 15 zile, — des- 
pre care ni se Ya trmmile procesul ver- 
bal de afişare, se va alișa cererea și la 
judecătorie 15 zile şi în stârşit se or- 
donă publicarea cezerei întrun ziar 
cotidian, de mare tiraj, din capitală, 
(art, 27, al. 14, leg. conr.), 


Reghin, la 21 Februarie 1938, 
ŞeI judecător: (ss) Dr, L. Petrass - 
'Grefier: (5) ]. Csetri 
Pentru conformiiate: Indescilrabil, 









Brasovul hate recordul scumpetii 


Preţurile sunt net superioare Bucureştiului. — Totuși 
nici până acum nui s'a aprobat sporui de scumpete 


BRAŞOV 18 — In ultimul timp 
a circulat cu insistență svonul că 
se lucrează la armonizarea salarii- 
lor funcţionarilor publioi, iar în ce 
ne privește pe noi bragşovenii, în 
apocial, se auzea că Bragovul va fi 
ridicat la o categorie se scumpete 
egală cu a Bucureştiului, deci un 
spor la leaiă în plus peste sporul 
ce eventual l-ar aduce armoni- 
zarea, 

Nu Şlim în ce măsură sunt juste 
sau exacie acesle sronuri, ma știm 
nici dacă se mai lucrează sau nu la 
aceste proccle. Știm un lucru: lune- 


ționaru! braşovean, toi nădățdulnd me. ! 





reu, deocamdată duce un tralu de 
infern. 

Dacă a exisial sau va exlsia vreo- 
dată un lucru drept, apoi ridicarea 
Brașovului la categoria Bucureștiului, 
va îi cu adevărat un LUCRU DREPT, 
a cărui înfăptulre nu mal poale să în- 
târzie, 

Vom arăta în lumina cifrelor că 
Piața Braşovului, indiferent de a- 
notimp, este nu numai egală ca a 
Bucureştiului, dar este imoompăra- 
bil mai scumpă, sub toate raportu: 
Tile posibile. 

Ingcepem cu un mie tabloa cor- 
parativ de prețuri curente la câte- 
va articole de primi necesitate: 











de. i ke] i ke | 1 kg [n “ea, 100 || o 
carne carne | 
LOCALITATEA i vițel | porc || pește ceapă] ouă [găină 
Lei ral] cal ||| Lei Lei | Lei | Lei 
| Lei | Lei] | | | 





La Bucureşy ..,. - 8 
| La Pr asov . s 
i 


NE a) 


Mai deparie: 

Un costum de haine ori cât 
de pretențios, cu un pic de pru- 
dență, îl faci la Bucureşti, fără 
detali că cu circa 2000—3000 lei; 
la Braşov sunt zdrențe nu haine, 
costumul cu 3000. Trebue să plă- 
teşti cel puțin 4500—5000 pentru 
un costum bun. Chiria unei ca- 
mere mobilate la Braşov 900— 
1500, la Bucureşti, î în condițiuni 
mai bune şi fără proverbiala 
igrasie dela. Braşov, nu dai mai 
mult de 600-—1000 lei. 


Exemple din acestea poți gă- 
si nenumărate, dar nu vei găsi, 
ori cât vei căuta, exemple în 
care prețul pieții Bucureştiului 
să întreacă prețul pieţii Braşo- 
vului... 

Ce să mai vorbim de timpul 
verii când la Braşov piața este 
o adevărată jupnială? De tru- 
fandale (80 lei o salată de vinete 
când apar primele vinete) func- 
ționarii nici în vis nu se pot a- 
propia. Poate însă verifica ori 
cine că până şi la sfârşitul lui 
August când pe piaţa Bucureş- 
tinlui pepenii erau o adevărată 
bătae de joc, de se dedeau de 

mană vagabonzilor pe piaţa 
socat plăteam cu 3 lei kg. 





| 3a | 3 





| 


| 12-40) 9—11 


ale 42 (60—tooji2- 6) 110 (5-1 


şi nu au scăzut sub acest preţ 


niciodată, 


Castraveţii se aruncau la 
București pe maidane şi 
la Braşov, în cele mai fe- 
ricite timpuri îi piăteam | 
cu î lou bucata, Toamna | 
când la București strugu- 
rii mul mei mâncau nici 
albinele, la îi plă- 
team cu 10-—12 lei kg, | 

In general toată piața 
de zarzavaturi, chiar în 
timpuri de maximă scăde. 
re a prebiritor, la Braşov 
plăteai dubi 


Or fi trăind bine la Bre 
şov vara fericiții vilegia-| 
turişti, cari nu mai ştiu a 
să facă ou banii, dar func» | 
ționarii localnici trăiesc 
greu, infinit de greu. | 

Se mai îndoeşte cineva 
de dreptatea cauzei? Aa 
avea oare ecou dol e, 
le acestea juste? Se v | 
ce oare dreptate?... 

Să nădăjduim! 


Nae leremia 





60 de ani de apariţie 
a revistei ,„,linerimea 


Română“ 

Miercuri 16 Mariie, d. D, Pompeiu, 
profesor universitar şi membru a] A- 
cademiei Române, a vorbit în sala de 
teatru din B-dul Schitu Măgureanu 4, 
daspre Revista Tnerimii Române, Con- 
ferința sa ţinut în cadrul sărbătorilor 
jubliare ale societăţii, care împlinește 
anul acesta 60 ani dela înființare. 

Conferenţiarul își începe cuvântarea 
sa cu vorbele lui N, Bălcescu, în pre- 
fața dela Istoria Românilor: «Deschid 
sfânta carte în care sa află scrisă glo- 
ria României». Astfel, în revista Soc, 
Tinerimea Română, cercetătorul gă- 
seşie acte doveditoare unei isubeniri de 
sentimente adânci, de iubire de ncum 
şi cultură, 

Citim aci nume care au făcut faimă 
culturii româneşti peste hotare, ca: Gr. 
Tocilescu, Pârvan, Mih, Dragomirescu, 
Ionescu Gion, Gh. Murnu, Rădulescu- 
Niger, A. V. Tree 

De menţionat este în această vreme 
articolele semnate de N, Dumitrescu, 
preşedintele actual), care scrie cu pă- 
irundere despre generațiile de azi 





VIZITA zi MAGAZINE LE DIN GHIDUL COMER. 


ȚULUI R 


ESC CARE APARE IN FIECARE VI. 


AA MERE “oo tere unită TIMP, BANI ŞI CALITATE, 


Schimbări 
la Preiecuura Po- 
liţiei Vanitalei 


D. Prefect al poliţiei municipiului 
București face cunoscut decizia mi. 
nisterului de interne, prin care d. 
chestor Botez Gh. a fost înloenit 
dela conducerea Srvicinlui circula. 
ției, pentru atitudine ireverențioasă 
față de d. ministru de finanțe Mir- 
cea Cancicov. 

Cu conducerea serviciului circula. 
ției a fost însărcinat d, chestor Frân 
culescu Joan, ajutat de d. secretar 
de chestură Emil Iagolnița. La Bi- 
roul de control al personalului din 
serviciul particular pe care l-a con. 
dus până acum d. chestor Frâncu: 
lescu, a fost trecut d. şet de poliţie 
Ionescu Grigore care funcționa ca 
ajutor la chestura II] 


EET E IS PIE (PIESELE 
Răspândiţi, 


„Buua Vest're“ 





Die 9 nene poa —0 a 


RA 


ÎL eTINEST E 
Calea Victo 


Le] 16 Pânzăi 
, 29 Pânză] 
, 33 Chifoa 

39 Chiion 

42 Chifon 

39 Gradel 

76 Pânză. 

„115 tânză 

24 Se veti 

13 Lârpr 
28 Batist 

Ş 59 Pupih | 

98 Dejalti 

20 Batisti 
9 Batis.e 

20 uror aţi 

29 Chiluţ 





LI 


» 


e - De ae = 


 —— 


Listele ale 
pentru Ca 
comerț din! 


orilor 
ra de 
cu sei 


| indastrie 
C noştință 
“acțiuni că 
93 litera b, 
rofesionale 
amerei Nu» 
fie tre- 
avOTI, 
ial 
dreptul la 
al mai mare 
p ul la un 


Camera de con 
din Bucureşti adă 
societăţilor anonisi 
în contormitate cu 
din legea Camer 
urmează să comuri 
mele persoanelor 
cute pe listele d 

Societăţile cu 
vărsut de 10.0004 
un vot; cele cu ud 
de 10 milioane 
vo. de fiecare 104 
vărsat, până la 

Dreptul de vot 
ministratorii dolog 
cietăţii, proGlirişti 





























n 4 voturi. 
(C] L de ad- 
rectorii so- 
mnătur! 










VI zi „ Ceasornicăria Român 
NTON PETRAȘINCU. 


Jisabeta 41 (vis=a-vis de Liceul Lazăr) 





+ 
B.dul 
































o 


deplin | ţia c. î. pentru care dată, şi sub urmă- 


) lei deplin 





Ie 


e a a 


LA DURERI 


de novralgii, gripă, reumatism 
SP elită. sin 


ia Dr. Nana- Muscel 


cutii originale, conținând 2 buline 

rea iri ra 
be it Farmacia N, 

cuteşti. Calea Rahovei 


„Foiocogie 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZII CREȘTIN 


Deveiopează, măreşie, re 















produce. e trio şi articole 
“merele Fotografi amatori 
rapiti cea Na, 3 


afle! na n Ar aa 


JUDECATORIA MIXTA “UDECATORIA MIXTA MEDIAŞ 
Secţia e. î. 
Nr, 270 din 1938 ce f. 


INCHEIERE 


Secţia c, £. a Judecătoriei mixtă Me- 
diaş în urma cererii debitorului Zaharie 


Feier şi soha domiciliat în Mediaş pea- 


tra radierea mențiunei conform art, 26 
dim legea pentru lichidarea datoriilor 
agricole şi urbane, făcute în baza în- 
cheierei a Judecătomei mixte Mediaș 
ca autoritate de c, f. Nr. 2009 din 1954 
c Î, asupra imobilului cuprins în e, £. 
Nr, 2059 a oraşului Mediaş şi în prot, 
€. Î. Nr, 2263 şi 2269 a comunei Ajel 
proprietatea debitorilor la cererea cre- 
ditoarei Cassa Generală de Economii în 
Sibiu sacc, Mediaş. .. . Fixează terme. 
nul de desbatere pe ziua de... ora 
»» da Judecătoria mixtă Mediaş sec- 


rile legale suni citați toţi creditori in- 
teresaţi. Petihonarul va publica această 
încheiere într'un ziar de mare tiraj din 
Capitală în iermenul legal. 

Mediaş la 8 Februarie 1938, 

Judecător: Dr, Stanciu mp. 
Pentru conformitate: 
dir. e f.F. Elekeş 
















Cămăşi, cravate, pijamale E 
Specialist în lingerie după măst Se = 


Concurează cu 20", foatemagaz nele cu acelea 


N i k 


PONTA RARE aere Tel. 3.51. 














| estminte, obiecte 

















tru eliberarea 


















pe irictoridle, 


Vizitaţi Ma 


G. A. VOiICUL 


STR. LIPSCANI No. 32. TEL. 418/58 3 








Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul 
| de Primăvără 
PREŢURI 00 E 








Cumpăraţi 
| | +4 ay 


„Librăria Academică“| 











bisericeşti. bijuterii g2 LĂNĂL Ea 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Teleton 4 








Petreceţi vacanţa Si. Paşii cu noi 


ia Italia sau Germania 


Secţiunea de «Turism şi Voiaj: a ziarului 


nostra 
va organiza între 20 fata — 2 Matu două splendi- 
de excursiuni spre : 


ITALIA d Spa rerimbgogea ali: je 
Voi lectiv - « er. (a au car 
nui poză se 0-1, To ue Canzit 
a) Ținuturile car aa I.| Polon 
taliene. Se va vizita: Ve-| ee PN e- cactaa 
iri (Lido), Noii Pomi (Fie| Hoteluri ti bună ia: 
mii peer Aer 2 izitarea Potsdamului 


PARTICIPAREA: LEI 
8500 DE PERSOANA 


AR IICIPAREA, LEI 
9500 DE seta 


pașaportului. 
ar Sioteanfiă tisa) „provincie ș vor aa: 


Prospecte, ete pe-a l08 suplimentare la Secţiue. 
tai de. Turism al siarulaci Bd. Elisabeta 12/17. Tel. 


Ghidul comertului românese 


La v.zitarea magaaineior, 


rugăm prezentaţi această 

pagină patronului şi vaţi fi 

serviţi cu precădere, 

Abajoare şi lămpi 

]. Truţescu, str Biserica Eaei 16 (gang), 

Accesorii pt. Lai caserie a 

S, |. Galben 

L C, Moldoveanu, Cal, Victoriei 105, 
Tel, 3.70%. 

p N. "“Stânciulescu, Take lonescu 3. 
A. Ghiţulescu (ocazie) şos, Ştefan cel 
Mare 244 s. |l Negra. 

P. Şerpescu, Bibescu Vodă 8, $. LI A. 

Aparate de fiică, chimie 
şi Gevdezie 

Cartea Romanească, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor te, $. II Albastru. 

Aparate de radio-elect. 

Cartea Românească, B-dul Regele (a 
rol 5 — Moşilor 62, S. III Albastru, 

Ing, „Mihăilescu, Griviței 307, $. IV, 

Arămării — Căldărării 

Şt. M. Ştejănescu, Mihai Bravu 26, 

Arcuri de automobile 

$. Mârgu ş:*. Colentina 15 $. |. Galben. 

Ilie Ţântarcu, Cahul 3, S, IV Verde. 

Argintării 

Gh, Pencuiesca, Mihai Vodă 8, S. Il. 

Articole fotografice 

Paul Popescu, Victoriei 85 s | Galben. 

Cartea Rămandască, B-dul Regele Ca- 
rol 5 — Moşilor 62, S III Albastru, 

Theodor Gr. Thoma, D. -ța Anastasia 7, 
S. III Albastru, 

Petre lancş, Domnița Anustasia 5, S. [II], 


Articole de menaj 

C. lonescu, Acadmiej 25, S. |], pa: 

Gheorghe 1. Carnara, Carol | 88, 

Cartea pasii Bd, Regele Cui 
5. Moşilor 62 III Albastru, 


Articole de voiaj 
Şielân Bădescu, Regala 6, S. 1 Galben. 
C, Ivănesen, B-rica Amzei 5, S. [ Galbn 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca. 
rol 5 — Moşilor 62, S. III Albastru. 
Nalae I. Lucn, Griviței 214, 5. IV Verde 
Articole de pictură 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca. 
ro) 5 —— Moşilor 6, S, JI Albastru. 
Art, de Sport şi Străjeri 
Cartea Românească, B-dul Regele Ca 
rol 5 — Moşilor 62, S, III Albastru. 
loan Burlănescu, “Sport Ball Galeriile 
Blanduzie; 2, $. III Albastru, 
Ateliere mecanice 
A. C. Gavrilă, calea Griviței 494, 
Alex. Mihailov. Basarab 92, 5. IV Verde 
G, Paraschivescu, Atelierului 5, 
Nicolae Zeletineanu, şos, Crângaşi 10, 
Automobile 





S. L. Galben. 
Col, D. Strâjescu, Alex. Lahovary %, 
Blănărij 
F, Năstăsescu, Biserica Enei 7, S. 1 Gal, 
I, Petrescu, fiserica Eaei 14, 5. LG. 
Mihalache C. lonescu, sos. Bonaparte 
25, S IL. Galben, 
G. Aroncuteanv, Colţei 28, 8, II Negra. 
Vasile Carașea, Moşilor 88, $. I[ Negru. 
Petre Gârleann, Colţei 40, s, II Negru 
loan Drăghiceanu, Şelari 4, S, II dee 











i i a e a 
Andre; Farcaş (Blănăria vieneză) 
B-dul Regele Carol 1 16 (statuia 







M. Viteazu) Tel. 4.98.74, 
raze 
Biciclete. motocic., arme 
Cartea Românească, B-dul her gele Ca. 
rol 5 — Calea Moşilor 62. 
Biciclete, accesorii, elect. 
Constantin Albu, Amzei 10 Ş, |. Galben 
A. C. Gavril, Griviței 259-a, 5. IV Verde, 
Bodegi 
Gh. Y. Matei, Domnița Anastasia 14. 
Boiangerii şi spălătorii 
P. Georgescu, str Luterană 19, 
Brânzeturi 
II Negr 
George Constatinesca, eră Cica 
Vodă îs. S.1I Negru, 
Gheorghe Duţă, Piaţa Ghica Vodă 3, 
l. Georgescu, Caro] 23, $, ll. Negru. 
V. Ionescu Şi N. Rusescu, Piaţa Ghica 
Vodă 16, S. II Neg 
Caţea 
Nicolae C-tinescu, Halelor 31, Sl 
Ceaprăzării militare 
Gh, lonescu Mihai Vodă 2, (sub G, Hotel) 
G. Scărlătescu, Lipscani 8 (sub G Hotel) 
Cadouri, broneuri de artă 
Cartea Românească, B dul legele Ca. 
tol 5 = Moşilor 62, $. LII Albastru, 
Ceusornice 


| Cartea Românească, B-dul Repele Ca- 


rol 5 — Calea Mogilor 62 


Gheorghe G, Cristea, str. Lipscani 100 
Eduard St Dragomirescu, tr. Brezo 

anu 15, S, II]. Albastru. 
Cereale 


Florică Zamlirescu, Ca] Griviței 445 

(Cherestea 

Gh. lorgu Dorojan, str. 
14—16 (obor). 

Toma P. Mihăilescu 
10—12 (obor), 


Coloniale — Delicatese 


M, V. Alexandrescu & C, S. Nicu 
lescu şos, Mihai Bravu 4, 
Marin Beiu, Caro! 118, s, II Negru 
V Verd 
loan N Aloman, Cal. Griviței 255, 
dn io tataa, Cal, Grei 107-109, 
] pos olese l, Grivitei 
a fel 3305 u, viței 467, 
alotă nstaniin, Cal, Griviţe 
C-tin Dumitra, B- dul Banu Ma +a 
Vasile Dragomirescu, Str. Berzei 91, 
loan Gavrilescu, B-duj M. Ghica 117. 
D-tra Georgescu, Sir Cobălcescu 47, 
Maârim Gutue, calea Giviţei 422. 
Apostolescu V, Manea Ca], Griviței 248 
I Igescu şi C. Mureşana, Griviței 54. 
Traian Nistor, şos, Crângaşi 41. 
Petrică Petrescu, Cal. Griviței 441, 
lon Ștetănescn, Bd, Basarab 114, 
II, Tărăbuaţă, Piața Filantropia ? 
Corsete 
Corsete Predescn, Ca], Loto 124, 
IV Verde 
elescu 2, 


peotanle Gheorghiu, G-ra q Aa 
odă 17. 


R, Manolescu, Ştir 
Croitoriţ 


loan Cădariu, Gr, Cota ii 56 ea pen 
tă Frumoasă). 


| te 54, te], 2.35.24, S. [. Galb 


Si Vasile Mati, 
Do 
<& Fii, Chiristigii Ga, 


S.uU!? Negru D 


A. |. Chiţulescu, Academiei 
etaj |. 

P. Sorescu, Academiei 45, S. |. Galben. 

Alex, Tivgă, Victoriei 222 colț Alexan- 
dresca, 

Fănică Arghirescu, Bd. Ferdinand 150 

T. Georgescu, Lipscani 57, s. Il ROST 

F, Giurculescu, B. Maria 6,s.IIN 


sir, 


3! 
Valeriu Grigorescu, Bdul ferdinan 
L. Purcărea, Popa Tatu 55, s. ] Negru. [A 


A. Teodorescu, Lipscani 57 et. s ll 
Băjenaru N-lae, Elisabeta 58, S. Il Alb. 
S. Ciobanu, Gutenberg 16,S! III Alb, 
Alexandru R. Didă, Brezoianu 4, 

D. Dobrescu, Mihai Vodă 3, 

str, Bălăceanu (fostă 


) 

Vasile Gh., S. Panduri 55, SUI Albastra. 
Gh. Stănescu, Splain] Independenței 40 
Solescu [., Carol 9 et. Il s III Albastru 

S. IV Verde 
Mitică Buşe, B. Basarab 88, S. 1V Verde. 
C. T. Dima, B. Basarab 92, S. IV Verde. 
Drăgălan Florea, Griviței 454, 
Gheorghe D. loana, Bd. Banu Manta 62 
V-le. Jugureanu, Griviței 590, S 1Y Verde 
Victor Marinescu, Popa Tatu 86, 
Toma Niţescu, Griviței 235, 5. IV Verde. 
Stan Panait, Scarlat Vârnav 1. 
Marin Rădalescu, Buzeşti 19, 
N, Teodorescu, Griviței 10, s. IV Verde 
Vasile Nedelea, Bd, Col. M. Ghica 41. 


Carelării 
D. Constantinescu şos. Mihai Bravu 59. 
Depozite de lemne 


Gheorghe N. Pomană, Str. 11 Februa.- 
rie 8, S. IV. Verde, Î Pr 


Depozite de vi şi raCchiuri 


Costică şi Gh, Georgescu, Şos, Bonapar 


SU 
N 
Vaselor 60 te]. 2 05530, 
B-dul col. Ghica 329. 


Georgescu, 


ogărij 

Vălsănesca, str, Chieiaitgit 2 (obor), 
Tănise Popa, Dr. Felix 59 IV Ata 
roguerii 


Jean Arsenescu, Victoriei 12 S1 Galben 


Il Negru 
lie Marinesca, şos, Iancului 1, colț Pake 
D-tru Garibaldi, o ppcali 24, 5. Il Negra, 
rculescu, B. Acadmiei 3 S III Alb. 
Edituri 
Cartea Românească, 
rol 5 — Moşilor 62 


Hlectro. Technice 
Vonstantin lonescn, 
en. 


» 5. L Gelbe 


B- Stă Regele Ca. 
S. III Albastra, 


B. Take Ionescu 


Gh. Popescu, stai i e 
p. Sora & M, 3 e Cai Ga, Mih, 
4.42.33 
E git de oămăși 
D-tru Minciu, Grivijei 107, S. IV Verde. 
Pierărie (magazine) 

IL Galben 


Gh, |, Cărnarn şi N. 
Dumitru Daia Petrescu Bd. G-ral 


Petru R. Boroşiu Fi 

Gh. fetal rola jale 
rătianu Ste 

Alex. Popa. îi 


Lipecani 100 


LA 
alfa 
şos, Ştefan ce] Mare 3i8, 


Gh. 1. Cărnaru, Garol Bg, a, Bi Negru 


25 | M. Dinescu, G 


ei 445, 5. 1V Verde, 


Gică CotRe B-dul col, M. Ghica 
100, S, IV.V 

Die Vişan i R tăncic, B-dul Col. 
Ghica 45, 51] erde, 

| Fabrici de T îimplărie 


loan Gh. Petrescu, 
piane (picta 
+ Constantinese 


"A "| Banu Manta 33 
Li 


Colentina 45, 


Firme Mihai, Atelier ni 7 S. IV Verde; 

Florăriş 

Gh. Fotache, Biserica Enei 14. 
Tel, 425.17, 

E. Vermeulen, r Academiei 21. 

F segrază 

F-ţii Rădulescu, Dudesti 75,1] Negru 

| S. IV Verde 
Girescu Dumi riviței 344, 


G. Giresca (F. Ir 
Costică Rădales 

loan Vişescu, Bre 
F'oto-zincod 


E!) Griviței 299, 
IGriviţei 182 bis, 


mu 17, 


Dfiij 







































Alex, Teoharide) - .,;; Apostoli 8, 
Atedee şi 0oajvi; 

ogu stani B- 

Ghica 327. cal 
Peire Anton Gri - cul Grivijei 434, 
Faornifecri e ă [o itorie 
A. Cristian, Episâă Hanu] cu Tei 

21, Tel. 474 S ) Gale 
F-ţii Păunescu, Grivi i 168 bis. S, IV, 
Galanterii 
Arpăie Const 

rescu, Sir, ah 56, 
loan Ciupală, pe i 35 S, ăi Notă 
Galerii de Nuc 
N-lae Dache şi N donescu, Bărăţiei 55, 
(Geamantane. 

N-lae Dache şi N. Onescu, Bărăţiei 35, 
Geamuri (rame) ' 
loan Puck u r. SI Negru, 
S. Ti Albastru 
Romulus E ARE Sin ii A ustoli 35, 
lon Capotă, Griviței -:; d IV Verde. 
Petre posi riviței 333 
Tudor Ciurtin, 9. M. Ghina sp, 
loan Poptean, . iru Maior 3, S IV 
Incălţăm tă 
M, Constantineseli. C “Tal Berthel 
George Dobres ditian cel aer 
Șt, Dumit „5 i ules Michelet 4. 
* > bopădatgiii Ra 4, Sl Galben. 
arin Ta d A 
Gaston Stana ȘI colac Bir 

Caj. Victoriei 13% 5. | Galben e 
D. Mihăilesen, stă Era. Quinet 7 
Al. Sândulesen, VIBtor -. so S.1 Galben. 
A. Siamatescu, Ș ademiej 20 bis, 
M. V. Torecu,, Vie Ei 134 S.1 Galben. 
.| Intreprinderile Găikor- Alexandresen, 

Oituz 19. 






Intreprinderile GElgor - 
Moşilor 523, 
Clement Brezoi, 


Alexandrescu, 








Arghir Co Li $i Jean Dimitre. 
scu, Str. Lipsca Il, Negru. 

G. Constar | ilor 313, 

Kiru Haull Si S.IIN 

lon Gheo incilă, Str, Sf. Vi. 


neri 2% ia 






; Caro] 58, S, Il 





n! Maria 10, S. U 
S. II Albastru 


C-tin Popescu, pci 
astasia 


ja An 
v.fusitomnita Carol 4, S 
Gia de risti eye Se zi N Verde. 
1 eee lescu, Ye rde. 
ici dară B 2 ta 
Vasile Si za B-dul 'B ai 


poa dez, stiai 


Petre Scorţea, 
Instalaţii. de apă 
D. Cristescu, Str. nastasie 


10. S IN n irat Tel, 4.714.34. 
Cal. M 


şi Laboratoare | 
Cartea Românească, B-dul prea Ca. 
„ol 5 — Moşilor 62, S. UI Albastra. 
«Jaluzele 
V-le Onceseu Moşilor 41 S. II Negru. 
J 
Cartea Românească, B- Nu Re Ie Ig Ca: Ca- 
rol 5 — Moșilor 62, S 
<Visal Copiilor», be i 18, Colț, 


Legătorii de cărți 


Tudor N. Ionescu, Cal. or 157, 5 | Mobile 
: Ei 


Albastru 
Ştefan Georgescu, Sfinții Apostoli 40 
te), 
P., (zi ai Mihai Vodă 33, 


Escu și loan Dimi- Lenjuri şi mătăsuri 


Popp & Bunescu, s.a Părăţiei 2, 
Librării 


Cărăbaş, G-ral Berthelot 5, $. 1.!P. G. Rădulescu, Cal Griviței 235 a. 
Pavel Sura, Victoriei 10, $ | Galben! Obiecte bisericești 


EI. Teodorescu, Calea Victoriei 145, 
S. Il Negru 
Fănică Teodorescu, (mărunțişuri) str. 


Librăria R cademiei 
; Andrei, Bu acat sa S. IV. Verde. 
Ana Gh. Semenescn, 1 Col Mihail 
Ghica 59, S. IV. Verde 
Lîngerie bărbătească 
D-tru Borcea, Victoriei 114, S. 1 Galben 


Mișna Teodoresca — Ma 
perial, cal. Victoriei 6 


Tel. 3.14.43, 
i ai 

Florian Câmpeanu, Moşilor 107 
Ionel Muşat, Mogiler 65 A, S II Negru. 
D-iru Minciu, Griviței 107, s, IV Verde 
Măcelării 
Alecn lon, B dul Bann Manta 6. 
Gică Teodorescu, calea Griviței 514. 
Manufactarră, mercerie, 

nalanterie 


a 
Mişa Teodorescu — Magazinul "] 





perial, cal. Victoriei 61, Sect 
Tel. 3.1445, 





— P 
lon Besi ar, ni e re Nicul - 
na sei IN Niculae ] 
reno 


res Bărăţiei Bal 
ari pf 5 răţi i e se 
ri ri Due, ei 62 SIIN ră 


es Foc. emanat Carol 
$. Neg, A 


ii oliţereasă) ai M. ora Griviței i s. 1V Verde 
_ Albastru, ; Vasile pa ez i e anapăă 3, S.1IV. 


Mitică ponei Sir. o Zrieri si 
paria că Pacecu, „0 


ie 429. $. IV Verde. i 
ica 5, Maşini de S 


Ca ] 


viței 248 


Materiale de Gan, 
iuscelab, Cai sa | 


sau, 0 dal 0 Ata 


Caiculat 
putea) Bomgapancă, dul 3 corel 


oieri ser ti Brânzeturi Crria se 


prea N. E pe Grivijei 478, 
S. 11 Meer Sobe de be aul 
il Albastru 


ret pă -dnerr tt Vo Telegesea (Voința) nirei 
air erp G în i mei pai 
leul A Tudoran, Piaţa Ghi- GC. Diaconesea Cocioe- 

i Niculescu, şos. Mihai Bravu 1. 





Griviței 201 bis, 
Tel 25257, Griviței 437. 
re şi <. Lupu, Bd abia 133 Dozte, insigne, medalii 
pir mat uzești 60, A, sir. Brâncovea- 
Mitică iei ei: fie 356, $. IV, nu 4 etaj. L Te). 511.30. 


Mobile de artă Strungărij in lemn 
loan Candrea, Calea Victoriei 164, Const. Stranguretcu, B-dul Basarab 2, 





Tapiţerii 
Gh, Botez, str. Nicolae Bălcescu 29, | Cristache Ni ulesca, Sir. G-ral Cristina 
Moisesca DD. Gh A Calea Victoriei | Tel] 9, S i. Galben. 

209 (erouiaci tait Jonel L Firică, Mihaj Bravu 16, 51 
Dumitră Gr., Bărăţiei 37, Sa Sera, M, ro recete Li T, escu, 
Vasile ] sos Mihai B 23, S. Verde. 

Gh, lonescn, Crigilei 275, sB IVI ar: L Șrearicet Al Col. M, Ghica 100, 
Mode 

C-tin Ari arii Ei Mrăşești 6 (Andro- 

nache) 
Pavel Suro, Calea Victoriei 108. Mircea Î cleiae, Str, Cobalcescu 9, 
Nicolae G. Dohatcu, Rahovei 21 A. Aaaa se ad 
Pantofi de casă ar nzet Jandace, SE e N ls Făina %, 
G. Stancin şi |. G. Stanci a tt di el. 
colae Şelari 10, $, II. ie aaa de Aa ă 

Cartea Ro 
patat zi | Ceziea, Be câa zarek n al e RIO 
Sep relee Brezoiana 24, o leat Sa ra 
Parfaumerii | 
Cartea Românească, Bd, Regele carol 

5 — Moşilor 62, (ace III ÎN Aaa 
[lie Marinescu, Popa Tatu 90 S. IV, 
oa iăt şi galanterie 

Teodorescu — Maps Impe- 

e ii Victoriei &t. "Tel, 


Marin Bărăției $, S IL Negru, 
astrt 


u, 
Marin lonescu, psi Su 
ae iai Asiei 0, 
str. E geniu aa 0 A A 
Die” Antal. pci 14, S 1YV Verde, 
Pielării 
Stelian Gh. Cocoş, ri 20 5. a-i 
it 5 Nepultaei P ea A 
cgru 
Anghe Dr. Bot 
pei, Eerta lata, Pe. Bolatea 
aul Ionescu, Gririţei 423, S, 
Nicn Negalesca, str, Dr. 


Plăpumărit a 
D. Dacke şi N, raza 
ini D. drisre rai 


Vezi 
Florea Badea, Str. Petra M 
C-tin” Chiţiga B-dul Basar sia 


10, | 108 


fe Verd 
Felix 79. 


5 IIN 
Băriției 35. 







Fa omânesc a | 


= 





























L 


—- pa 





Guvornul irantez n'a îatruni 
în faţa Parlamentului majoritatea 


pentru a se evita războiul, d. Blam 
a cerut realizarea unităţii naţionale 


PARIS 17 (ador), —  Prezenta- 
rea celui de al doilea guvern Blum 
în faţa Camerei a atras la Palatul 
Bourbon atluența de zile mari, 

Şedinţa s'a deschis la ora 15 şi 40 
de minute, dându-se cuvântul d-lui 
Leon Blum, care citeşte declarația 
guvernului. După ce amintește îm. 
prejurările în care a fost consti- 
tuit noul guvern, președintele con- 
siliului declară între altele: 


PENTRU PACE, FRANŢA 
SE INARMEAZA 


«Am luat puterea a doua zi | 
după evenimentele impresionan- 
te cari au mişcat şi agitat Euro- 
pa îinlreagă şi care ar putea să 
dea naişere sau să anunţe des- 
voltări ingrijorătoare. lrebue 
deci, inainte de toate, să facem 
faţă primejdiilor situaţ:ei exter. 
ne. Franța unanimuy vreu cu pa- 
siune pacea. Daca e vorba de pa- 
cea Europei, nu eristă inițiativă 
pe care Franţa să nu fie hotă- 
râtă a o lua sau a o accepta. Ea! 
vrea deasemenea să-şi asigure 
independenţa ei deplină şi inte- 
resele ei vitale, să-şi asigure 
frontierele şi comunicațiile, să 
respecte in întregime angaja- 
mentele sub care și-a pus semnă- 
tura. 

«Deoarece împrejurările 
ne constrâng, înțelegem să 
sporim şi mai mult for- 
ţa militară a țării noastre. 
Programele complimenta- 
re de înarmări vor fi puse 





în lucru fără nici o întâr- 


ziere, 


„Ne vom sili să întreținem sau să 


slrângem alianțele, aimciţiile și sim- 
patiile în care Franţa vede în acelaș 
timp un motiv de încredere pentru 
ea și o garanție de pace pentru lume, 


D. LEON BLUM 


Pacea în onoare şi libertate a lost 
totdeauna regula Franţei. Moralilatea 
și solidarilatea internaţională nu înce- 
tează de a fi principiul ei. Apro- 
pierea tuluror forţelor paciilce ale lu: 
mil în vederea socurităţii colecrtiva 
rămâne scopul ei. 

In continuare, d. L. Blum se o- 
cupă de situația financiară a Franţei, 


D. Bium crede în tăria Frontului popular 


«Unitatea franceză este! buie s'o lăsăm să se de- 
o forță pe care trebuie să| strame, căci căldura ma- 
încercăm a o pune în va-| selor populare, iubirea lor 


loare. Frontul populari pentru 


libertate, voința 


cel mai preţios patrimo- 
niu al națiunii. 

«Suntem siguri că vom fi 
auziţi de poporul muncito- 
rilor». 

In concluzie, d. Bimm a spus: „n 


cursul lungii sale istorii, Franţa a 
ştint totdeauna să se înalțe pe mă- 
sara dificultăților și a primejdillor. 
Ea va da odată mai mult spectaco- 
iul unei naţiuni puternice şi cura- 
joase, mânară de sine, vrednică de 
istoria şi de destin ei'. 


UNITATEA NAŢIONALA 
PENTRU EVITAREA 
RAZBOIULUI 


A luat apoi cuvântul d, Herriot, 


preşedintele Camerii, care a dat ci-: 


ţire listei interpelărilor depuse pe 
birou, cu privire la politica guver 
unlui, 

D. Blum sa urcat dia nou la tri- 
bună. El a cerut ca adunarea să nu 
înceapă imediat desbaterile. 

D-sa a declarat apoi: 

Indată ce am luat puterea, comi. 
tetul apărării naţionale sa şi ÎN. 
trunit, Sunt acolo câţiva oameni 
care ţin în mâinile lor destinul a 
milioane de oameni. V'am spus că 
astăzi Franţa nu pare destul de u- 
nită în ochii străinătăţii, penuu a 
inlătura primejdia unui război. 
Dacă de exemplu Cehoslovacia ar 
îi ameninţată, astiel cum am spus-o 
în declarația ministerială  într'o 
frază al cărei înțeles nu va scăpa, 
dacă Franţa s'a pregătit să onoreze 
angajamentele luate de ea, ar tre- 
bui să aibă în frunte un guvern 
capabil de a angaja prin cuvintele 
sale întreaga ţară. Dacă s'ar în- 
tâmpla această catastrofă al cărei 
nume deabia îndrăznesc să-l ros- 
tesc, desigur că vaţi uni Și aţi 
realiza o unitate a forţelor naţiu- 
nei pentru război. Eu vă cer să rea. 
lizaţi unitatea necesară pentru a 


este o forţă pe care nu tre-| lor de justiţie este poate evita războiul». 


Unitatea Frantei nu se poate realiza fara 
comuniști — a declarat d. Blum 


D. Blum a încercat apoi 
să justifice ideia unei im- 
trări a comuniştilor în- 
tr'un guvern de uniune. 
«Se poate face un guvern 
fără comunişti, dar nu se 
poate realiza fără comu- 
nişti unitatea Franţei», 

In ultimele sale fraze, d. 
Blum a afirmat din nou că 
e yata să facă un nou efort 
pentru a obţine uniunea 
naţională şi că în caz de 
refuz imediat al minorită- 
ţii, acest refuz nu ar face 
decât să-i întărească voin- 
ţa de acţiune, 

Şedinţa a fost apoi sus- 
pendată. 

SA 


PARIS, 18. (Nador). — In ședința de 
ieri dimineață a consiliului de miniş- 
tri, care s'a ținut sub președinția d-lui 


Albert Lebrun, consiliul a tacuviințat 
în urma propunerii d-lui Daladier, ml- 
pistrul Apărării Naţionale, angajarea 
următoarelor cheltueli: trei miliarde 
495 milioane peniru ministerul Aeru- 
lui, 400 milioane pentru ministerul Ma- 
rinei şi 0600 milioane pentru armala te- 
resiră, 

La cererea d-lui Spinasse, ministrul 
budgetului, guvernul a decis să depună 
astăzi pa biroul Camerei un proiect de 
lege pentru deschiderea crediielor me- 
mite să asigure executarea programului 
excepţional impus de nevoile apărării 
naționale 

Consiliul a autorizat apoi pe ml- 
nistrul coloniilor să angajeze cheliue- 
lije necesare peniru restabilirea situa- 
ției militare în Indochina. 

D, Albert Serol, ministrul muncii, a 
supus spre semnare șefului statului 
trei decrete relalive la aplicarea legii 
privitoare la săptămâna de 40 de ore, 


Comuniștii nu pot Îi admiși în guveru 


S'a cerut demisia guvernului 


Urmeuză la tribună d. Fernand 
Laurent, deputat de dreapta, care 
declară: 

«Nu vom acorda încrede. 
re guvernului câtă vreme 


preşedintele consiliului nu 
Sa pronunţat asupra nici 
uneia din problemele esen 
ţiale- şi neliniştitoare. Nu 
vrem să ne pronunțăm în 


întuneric. O singură grije 
pluteşte asupra noastră: a- 
ceea că Franţa este în pri- 
mejdie. 

OQratorul face apoi un bi- 
lanţ al celor 22 de lumi de 
politică « Frontului Popu- 


D. Blum n'a avut 


PARIS 18 (Rador). — A- 
qenţia Havas observă că 
desbaterile de azi din Ca- 
meră nu au adus guvernu.- 
lui majoritatea pe care o 
spera. La un moment dat 
s'ar fi orezut că intervenţia 
d-lui Paul Relnaud este de 
natură să schimbe situația 
dând guvernului unanim 
tatea. In cazul acesta d. 
Blum ar fi demisionat ime 
diat, pentru a forma un ca- 
binetț pe o bază mai largă. 

Unanimitatea nu a putut 
fi obţinută şi d. Blum ră- 
mâne, 


DECLARAȚIILE D-LUI 
FLANDIN 


La ora 17.35, în fata unei adunări 
extrem de numeroase, ședința u fost 
redeschisă. 





INFORMATIUNI 


D. Vaida-Voevod, ministru de 
stat „a avut eri după amiază, în- 
trevederi cu d-nii Mihail Mano- 
ileseu, fost ministru şi Hans 
(Otto Roth. secretarul general al 
comunităţei germana. 





D, Al. Gurănescu, ministrul Ro- 
mâniei la Viena, va sosi în Capitală. 

Deasemeni au fost rechemați în 
sapitalele lor toți  plenipotențiarii 
țărilor europene acreditați la Viena 

D, Dinu Brătianu, fost ministru de 
linanțe, şi-a anunţat sosirea pentru 
Sâmbătă dimineaţa în Capitală 





1). Octavian Gosa a sosit azi di- 
minneață în Capitală, la orele 7 şi 
30. venind dela Ciucea 





La ministerul lucrărilor publice şi al 
comunicaţiilor s'a întrunit ascară 0 co- 
misie desemnată de d. C. Angelescu, 
şeful acestui departament, sub prezi- 


denția sa, pentru a examina organizarea 
poștei și telegrafului. La această con- 
ferință a luat parte şi d. G. Pretorian, 
secretar genergl al ministerului. 


me m 
— 


TIPARUL INSTITUTUL 


Eri după amiază, ]. P. S$, Patriarhul 
Miron Cristea, preşedintele Consiliu- 
lui, a avuț o lungă întrevedere cu d. 
G G. Mironescu, ministru de stat, 

1, P. S. Mitropolitul Miron Cristea, 
preşedintele consiliului, a primit eri 
pe d. Pirgil Madgearu, fost ministru 
de finanțe, care a pus în curent pe 
şeful guvernuui cu unele chestiuni 
de ordin economic și intern. 

De asemeni, preşedintele consiliu- 
lui a mai primit pe d. Rudolf 
Brandsch, fost ministru, 0 delega- 
ție ds mari proprietari în frunte cu 
denii Constantin Brâncoveanu si în- 
piner Berceanu 








Cu simplonul de aseară, a sosu aa 
Oapitală — venind din străinătate, — 
d. Gr. lunian, fost ministru. 

D, mareșal Averescu este 
restabilit, 

Ministrul de Stat ba pleca la T.-Se- 
perin unde va rămâne mai mult timp. 


complect 


—_—_—— 


D, N. P. Comnen a primit azi diml- 
neață pe d. Ugo Sola, ministrul Italiei, 


Dn, i a OR N ESANSE E ONRC Ce 
UI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» $. A., STR, ANGHEL SA 


In cursul zilei de azi ministe- 
rul de finanţe va trimite tuturor 
administraţiilor financiare in- 
strucțiuni cu privire la închide- 
rea anului buzetar 1937—1938$, 

Printr'o deciaiune a d-lui Mircea 
Cancicov, ministrul finanțelor, d, 
inspector general financiar C. Tău- 
tu. conducătorul regiuhei Bragov, a 
fost reînsăreinat cu conducerea in- 
spectoratului general financiar al 
Capitalei. 

Instalarea -d-lui Tăutu va avea 
lac astăzi 





Dintr'o eroare tipografică, a apă. 
rut în numărul de ieri al ziarului 
nostru că Indaleceio Prietto este 
ministru afacerilor străine al Spa. 
nici republicane. Ori, este stiut că 
Indalerelo Prietto este ministrul 
de război. 

D, Gh, Tătărescu, ministru de stat şi 
ad-interim la afacerile străine, a pri- 
mit ieri pe d, Reuterscoard, ministrul 
Suediei la Bucureşti. 


lar şi afirmă că cihcasso 
metalic al Băncii Franţei 
a pierdut această po- 


litică 65 la sută din valoa- 
rea sa». 

«Este oare ui Leon Blum 
calificat să at sa în fruntea 
unui DULCE ge uniune  — 
se întreabă 9, Lawrent — 
câtă vreme e] „ cerut de- 
xarmarea adăugând că a- 
ceastă de a: are este ne- 
cesară cechias dacă primej- 
diile de răsbai sunt mari». 

Pentru a îngădui forma- 
rea guverittalaui de uniune, 
pe care-l dabii şi care să 
fie o îmagime a Franţei: 


+] 


re d. L. Blum. 
declarând ei Er 
tere nu trebue Să 
Deplâng nu nu 
şi argumentele & 
nand Laureni, 3 

D. Flandin in 
mic de adăugat 


forvine din nou 
somnenea desba: 
Xmâră echivoc. 
fuzul, dar chiar 


Li 


ine: <Nu am ni- 
i de retras la 


declaraţia noas (oi pe temem 
mai mult pentrimenținerea păcii 
de echivocul cătBoar domni dacă 
sar alcătui un ern de uniune. 
Comuniștii au SE5ab azi dimineaţă 
deschiderea  ÎFOMerelor  franco- 
spaniole pentr Vrarea de arme, 
Noi socotim că inlârvenţia în Spa- 


iri/boi, Ne învi- 
e politică veţi 
și Dr sau a Noas- 
ne afirmă că 
a va îi înlătu- 
divergență va 


nia ar duce la 
taţi la unire. 
face? A comt 
tră? Dacă CON 
intervenţia în 
rată, o fundaz 
dispare. Noi * tem da concur- 
sul celor cari vea 0 politică 
contrarie acele e sI dorim». 
VoOTU 
































































Camera adoptă piopunerea 
de a se închid. dis la explica- 
rea votului. i “I 


Cererea guvernul Ii a $e amâna 
interpelările, echivalăi ci 0 cerere 
de încredere asupra! dăarației sale, 
este pusă la vot. Dat 

Nupă suspendarea SEÂRței şi pon- 
taj, guvernul obțină edere cu 


269 de voturi contrăj 


P AN 
-4 axă | 


majoritatea | 


Primul care a lu 
d. Pierre Etienne 
citit declarația oruză 
ziţie. 

D. Flanden a notaţ 
tre partidul comun 
din opoziţie asupra 
ce ce neintervenjie 

Ocupându-se de n 
d. Flandin a Sus: 


„Opoziţium funda S'au 
litmat în moa publiiigi se aficaă 
incă imite concepțiile stre i 1- 
vaea alt partidului ist, mat 
ales m politica exțegi Hdal zo- 
mitniă cere de exerm se nără- 
seoică politica de ş one și 
să se ircerpă aprov Gl ar- 
me & Spenie repub In acelaş 
timp, el ÎȘI sporeşte în zi a= 


tacuriie contra regi ăi | 
statele vecine cu capii 
stabilim relații normală 
ates: partid, se confoiiă 
ză pnei legături o fiii 
dir echyelor Inter na iale 
minternului, care 6 Boat 
Moscova, ceeace ni IDE 
patibil cu independe eee 

mor membri ai gu “malai irancez» 
responsabih de cir GREI 
ni tonale şi internață 


— > 90iă 


E 


LONDRA, 18, _3 
rată lămurit că tal 
berlain a isbucniţ 
deoarece toţi mim tri tir 
împotriva tacticaji 
d-lui Neville Cha pa 
ca acesta să dea »Ă 
gorică asupra p 
Europa, 

Printre cei nen 
următorii Minis ţ păi Pon 
Morison, Elliot, păi 
re Belishah. To; AR 
nințat cu demis], 
d, Chamberlain x j 
dopte o atitudin, “ă 
ta problemei En R 
cești miniştri cs, i] 
experților mi]; iţi 


h 
o143B6ă 


rap 


E = 
“ 
Lă 


i orită Situația a d 





| 


„d-le prgedimba i.„7 consiliului! 
retrageţi-udăa 
0 NOUA INTERVENȚIE | 
A D-LUI FLANDIN 
Oratorul - 7 îru fost d. Paul 
| Reynaud, deputăbiă: Paris, după ca- 


î Plandin şi Fer-, 


? 
+ 


GNY, 2 TELEFON 


— 


Pe 
Papei 
Pai 


















































L$ 


Guvernul polon eu. 
un oitimatum Lituaniei 
evonit gravă și sunt temeri de complicaţii OO 


VARȘOVIA, 18 (Radio-| acţiune mi 
Central). — leri dimineață 


a fost trimisă Lituaniei 


nota anunțată a Poloniei. 
In această notă guver- 


m —— — — 





— 





D. BECK 


nul polonez cere imediata! j;sa: prin mota de mal sas: 
reluare a legăturilor di- % 
plomatice normale între 


cele două state. 
Se afirmă că în cazul 


când Lituania ar refuza 


cererile Poloniei, aceasta 


ay fi ameninţată cu repre- 
salii violente şi chiar cu 


Azi cea mai importantă şedinţă 
| a Reichstagului 












„ ” . a 


In ga polone- | organizat o mare manifes. 
ze din frontie» | tație cu caracter anti-li- 
rei cu toate tru. | tuanian şi în cursul căreta 
pele sunt s'a votat o moţiune, cerân- a să 
Cu toată atitudinea sa drae pubeiiiei ză A ELAN 
energică, guvernul polo-|a ne mâi energi- 
nez este decis să păşească| că față de L-tuania. Moi. 
la tratative, în onzul! festanții au jurat apoi Că 


vor fi gata la orice oră să 
ezecute ordinele pe 2, Îi 
lului Rude Smigiy, pe care 
l-au ovaționat îndelung. 
La Cracovia, Tarnow 

OQihkuss» pes la 
fumea aşteaptă desfăşura” | mari manifestații îm A, 
rea evenimentelor. Astă-| va Lituaniei. 


Lituania Încă nu a raspuns 


VARŞOVIA, 18. (Rador), — Bgenţia | primit la Kaunas aseară la 
telegrajică polonă Pai anunță că nota | Ora 22, via Tallin. 
diplomatică polonă, pri care se de- Este vorba de un adevă- 
termină condițiunile indispensabile pen- | vat ultimatum _cuprinzând 
jr a se evita în viitor iacidente ce pun Sumele şi un termen de 
îm pericol pacea, a fost predată gu- ore. | 
bă, mrotias în a Fr 77 Martie] Membrii guvernului litu- 
la orr 21. | anian sau întrunit imediat 

Gavernal polon, adaogă Agenţia Pat, înt“'umn consiliu. 
așteaptă răspansul Lituaniei în termenul VARŞOVIA 19 (ltador). —Cores- 
pondentul agenţiei Havas comuni: 
când ştirea referitoare la ultims- 
tomul adresay Lituaniei de către 
Polonia adaogă: 

<Cercurile bine informate nn as 
cund faptul că situaţia este serioa- 
să. Textul ultimatumului nu va fi 
dat publicității mai înainte de re 
zolvarea conflictului. 


Din cauza pericolului u- 
nuj conflict armat, dom- 
peşte în toată Polonia o 
mare încordare şi toată 


KAUNAS 18 (Rador). — 
Corespondentul agenţiei 
Havas bi 

Răspunsul Poloniei la o- 
ferta Lituaniei de a se nu- 
mi o comisie mixtă a fost 


D. Hitler va fiproclamat 


Fuehrer- 


BERLIN 18 (Radio-Universal). 
Intregul interes al poporului 
german este concentrat asupra 
şedinţei istorice de azi a Reich- 
stagului. Până în momentul de 
față se ştie numai că singurul 
punct, care figurează pe ordi- 
nea de zi a şedinţei este, ca şi de 
abiceiu, declarația guvernului 
german, care va îi citită de Fu- 
ehrer. 

Nu există nici o indicație o- 
ficială sau neoficială asupra cu- 
prinsului acestei declaraţii. Se 
presupune că ea se va referi la 
situația creiată prin unirea Aus- 
triei cu Germania. 

Potrivit unor svonuri cari cir- 
culă cu stăruință, dar cari nu 
sunt oficial confirmate, d. Hit- 
ler va anunţa în şedinţa de azi a 
Reichstagului, odată cu schim- 
bările necesitate de încorpora- 
rea Austriei în Reich, modifica- 
rile mai de grabă simbolice în 
denumirile actuale ale principa- 
lelor organe ale Reichului. 

Astfel, Germania, actu- 
almente denumită «Rei- 
chul german» ar deveni» 
«Marele Reich german», 

D. Hitler va fi proclamat 
«Fiihrer al poporului ger» 
man», în loc de «Fiihrer şi 


„| cancelar al Reichului», tit- 


lu pe care-l purta din 1934. 
El nu va păstra decât pre- 
rogativele, ue altfei foarte 
întinse, de şef de Stat şi de 
şef al partidului, iar d. Gă- 
ring va deveni «Cancelar 
al marului Reich german» 
încetând de a mai fi pre- 
şedintel: consiliului de mi- 


a 
FI] 
* 
i 


mă a Angliei şi a Franţei va asi- 

gura pacea în Europa. 

Ziarul «Star» rezumă ce- 

răriie opoziţiei în următoa- 
e i 


puncte 

1. Demisia d-lui Cham- 
berlain, 

2, Lichidarea politicii ne- 
eficace de neintervențiu- 
ne în Spania. 

3, Avertisment Italiei şi 
Germani - prpintr'o poli- 
dică externă energică a An 

4. Invitarea tuturor sta- 
telor dornice de pace să 
participe la un nou sistem 
te securitate colectivă, 


93.26.68 


- cc —— 


ul întregului popor 


geiinamn 


niştri al Prusiei, ultim ves- 
tigiu al administraţiei au- 
tonome a acestei țări, care 
urmează să fuzioneze de- 
plin cu celelalte ţări ger- 
mane în Reich. 

Ziarul «Berliner Boersen Zei- 
tung> subliniază că această şe- 
dință a Reichstagului va îi cea 


mai importantă din câte au fost 
vreodată. Pentru întâia drtă de 
la fundarea Reichului bismare- 
kian, reprezentantul Austriei nu 
va lua loc în tribuna dip.or- ti- 
că, ci pe banca repiezentanților 
guvernelor fărilor germane ale 
Reichului. 


ORA 1 
Franţa susține 
propunerea Sovietelor 


PARIS, 18 (Rador). — A-| este primită la Pmis cu 
genţia Havas transmite: | mult interes şi simpatie. 
Propunerea făcută de U.| Se subliniază în special 


R. S$. S. tuturor marilor| principiile pe cari se ba- 
puteri, cu excepţia Germa- | Zează ideia d-lui Litvi 10%; 


niei, Italiei și iei, de| — principiile securităţii 
a se examina măsurile ce Şolaotive; BE ja Ain 
urmează să se ia omnira a- totdeauna de di- 


gresiunilor internaționale, plomaţia franceză, 


Guvernul polon nemui(umnit 
de ojeria făcută de Lituania 


KAUNAS 18 (Rador). — Co- redactat în termeni energici şi 
respondentul Agenţiei H av as| sub forma unui ultimatum. 
transmite: : , Guvernul polone pretin- 

Cu toate că cercurile oficiale| de că garanţiile oferite "o 
lituaniene refuză să facă decla-| o comisie ca aceia propua 
rații cu privire la conținutul no-|să de Lituania ar fi insu= 
tei polone primită aseară, cre-| ficiente. şi deci respinae 0- 
dem a fi în măsură a da urmă-| ferta făcută de Lituania, 
toarele informații: răspunsull Guvernul polon cere formal 
Poloniei la nota lituaniană, din | reluarea relațiunilor diplomati- 
15 Martie, prin care se cerea nu- | ce între cele două țări în ter- 
mirea unor delegați pentru re- | men de 48 ore. Numirea unui re- 
zolvarea incidentului de fronti-| prezentant diplomati. al Litua- 
eră şi pentru stabilirea mijloa-| niei în Polonia ar trebui să fie 
celor menite să evite pe viitor] făcută înainte de sfârşitul ace- 
repetarea acestor incidente, este | steiluni. 





Remanierea guvernului cehosiovac 


PRAGA 18 (Rador). — Co., şedintele partidului 
gonit agenţiei Ha-| nistru fără pertofaiie ză 
anunţă: Uniunea ională 
„Guvernul cehoslovac va | dreapta ai e de 
remaniat până | 13 deputaţi, car; 

Sfitae > i vor da în 
Uniunea naţională de regia guvernului, 
dreapta, adică fostul par- D. Necas, socialist va înlocui 
tid de sub şefia d-lui Kra.| Pe d. Zadina, din partidul agra- 
mar, va colahora la gu-(fian, la ministerul agriculturei 
vern, fiind reprezentat în| acesta urmând să treacă în lo- 


consiliul de miniştri prin cul d-l & N . n 
deputatul Jezek, vice-pre- pratederilar rate ministerul 


Redactor-responsabil : V. Olaniuc-Stera, 


pus 
3 - 
A e dă = % Li 
Ş . Pra md Xe A 3 "e ft ia e > 
4 -. a at Sa „0 GEN 
+ Pe 
. _ . . rime Pe 
3 N . , Pui Etc 
ri pi E pie 
Pa | 
E aa 













seară, Uniunea națională a 





ARĂ 
a PR Dă 
LI 
it 





aa 9 
4 Că 4) 
* 


x aj a , 
şa ş 


Ş Dă + . 
"a 
î. 


p: 
"e pe 
2 d 
“ş 
Li . ȘI Y 
pt * 
3