Buna Vestire anul I, nr. 93, 18 iunie 1937

ANUL 1. No. 93. 







Dirsetori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESscu 
TOMA VLADEsScu 












Cultura noastră 


adevărată 


Sunt cam riulii anl derănd un foarte 
poesia, pasionat de adevăral ei, rai 
ee care se chema Favonius — 

i pe care uu există intelectual și 
ie prămiăvarii». în limba tandră a 
pentru mari plecări la ince) 

paria al unei culturi care este 
sai autem Ioarte puțini să ne regăsim. 
Stodentul acesta desigur era 
mai pcoti. din câţi am putut să 
menle — dar mai mult decât tot. 
ri avut atâtă paslune de autentic. 


nn există artist să nio fi Iubit. 
Iul Catul. Favoalua (rebula să 





de inalterabil pi de elera_ 


sonelusil definitive pentru cultara noastră, coneli dacă 
varia numai lol, e cu atât mai or aleea 


pricapem că ele sunt ale tuturor, ale nonatre. 


- toate însă făcut 
sul în care sentimentul 


Bun 


tânăr ntadent indrăgoatit de 
3ă mpară o revistă de studii cla- 
reviătă cum n'au apărut multe In noi 


puturi puțin căutate, în domeniu 
profund n nonstră dar în care nel și 
un poet, unul dintre cel mai disereți și 


cunosc 0 inteligență obosită de apa- 
repet, un poet, căci altfel probabil n'ar 


bine flinăeă va trebul mai curând să 


— mu însăși cultura. desizar! — 





A 





mucuneşri 
levardu! Elisabeta 12, staj ii. 





LA 


TăLuroana 


6 pagini 3 lei 


VESTIRE 


ZH4R LIDEN DE AYPYA SI DOCTIINA DONANEAICA 


Rodactia şi Administraţia: 


Direcţia Administrația 48353 
Redacţia . . 


| 








=Vant 
umile 




















1 m 


sate atât de confus și, poate, sărac, Heoresea iși la înaintaşii de mână. 






Acestia se cheamă Iorga, Densusianu, Pârv, 
uental de atent arlcam, câteva din cele 
"Eminescu, Creangă. 
Se uită In ele 


an. Vizitează cu ei grăbit. 
mai inaite statul — Caragi 


apal se ultă In nol— 


toare, en adevărat, 


1 prin tat cei au elaritate și intelizonți-. Inteligență. i 
eidental nl envântului. Dar cultura moastră, după st 2 plaga 












mult! 

Hal, putia mat repede luaţi-vă vuitici 
tura avastră are dreptul să meargă inaintat 

„Cam aceasi e tema lui N. L Herescu, e aceasta rtapirația largă 
rare u dă cartea 1al nouă, cu tilla bine căslt de manifest: PEN 





Îidisisărțile. pe: sare în niciun fel nu vas Invita deajuna 


Ta 


— Domnilor, nu mal iți caraxhiosi! Priviţi capevese asiea atrăluei- 
H sare nu sunt halucinante, dacă vreţi, decât na- 


fest bine continuaţi — eultura noastră modernă, câteva tipare 

ri e de eter 
pliate românească, din nceate capete se desprind: Oreangă, Eminescu, 
Carazale— ŞI ntunel unde le-aţi găsit, unde me-aţi descoperit <mintiels. 


mul și plecați In culcare— Cal- 


PENTRU 
GLASICISM. In presentarea ei modestă, în pubiieltatea atât de discretă 


care o intovărășesle pe un drum deatinat să fle totus mai lung, se una 
o citiţi Eo 


0 pledoarie sobră, dar patetică aproape, pentru disoiplinele claslea 


dar 
iale, 





«Pe un piciot de plai, 
Pe-o gură de fai»... 









0 
(ni Am publicat eri ui 


biserica neamului. 





eroi 
esti 


pe] meti 


La 6 August, poste 
















d'Epicare), sunt Iueruri pe care nu le mi 
Ja dispozit 


mutera rani ales deschide cu ele multe veacuri acoperite de brumă. 





ndevărate, ndică aceea care ne corespunde 
trăim. Amintină cea mai importantă polei 






pintiy și mort. 


moastre de totdeauna. Ele nu s'au schimbat, ele nu ne pot altera. 

unbegreiflich hohen Werke 
Sind herlich wio am ersten. Taz 
— după cuvântul nobil 
care, si el şi-a făcut ucenicia tot subt cerul roman 
























continue o nețiune mai largă de militaro a acestei culturi. Pentru spii 
tul românesc, pentru desfășurarea noastră sut tonte formele de inteli 


ealeul 
TOMA VLADESCU 





de IOAN VIAL 





Imperiul ropu. Mi-a poovstit lucruri atât | în sfâri 
de exlraordinare, de uluitoare, încât | procură. 
mau și mă întreb dacă Rusia aparține | familla 1ui. 
Incă fărâmului lumese sau iadului! După luni de zile primeşte un răspuns. 

Dintre tot ca se intâmplă însă în U. | Trebua să plătească taxă și pentru so- 
RS. 5. problema prizonierilor români | ia lui. Şi pentru copil, ȘI pentru că ter- 
cale pentru nol cea mai iragică și cea | menul a expiral, totul Yrebue luat dela 
are care o rezoloare imediată. Inceput. 

























Sunt încă In. Rusia de pri | 
zonleri români. Majoritatea. din (Continure în pag. IIL 
armată, Erei ue intra tă 


Tuji sub simple mumere ca oenaşii în 
cele mal depărtate colonii de muncă E 

din Siberia de Nord sau din Caucaz, 

Tralul lor « tralul vitelor; nu mal cu- 

note de aal de zile austul pâinii. Fără | +] | e 
oeiimiate, fără nimie al lor propriu, lo- 

tuind în niște imense barace comu, in 

cari frigul sau boala ţi seceră cu 

tele, nenoreciii aceştia au pierdut de | Drumul între 'Trovisa şi Meatra n 
muli orice speranță de a-și mai vedea |unul diu cole mai frumouse dru- 
patria. muri de câmpie din Italia- O gosta 

ŞI totuşi prin greutăţi de necrezut — | admirabilă străjuită po dreapta şi 
Denirucă! în Ruşia soolelieă folul nu | Pe Stânga de plantaţii minunate şi 
Sile decăl cenzură și ureche de apian— | de vile superbe. 
pătodală unul dintre ai reugese să facă | No apropiem îu goavă de Mestro 

reprezentanților noșiri câte o | trecând printr şiruri ueatârșito do 
sfere de repatriere, Aci Incepe calva- | biciclisti. Cesaco constitue in Un- 
vicii ti meniu poata Ți găsi | zuria o curiozitate, în Avatria un 
i ee ja cata numele lo: | fenomen, devine în Italia o adovă- 
care ri i 
zi pa, autoritățile |rată  opidomia. O sosca îi 
i ate i 
j 'p ici ale | Pe ln ora patru după amiază în: 
„ Biraeraţiet roșii. “Mai intăi laxe de plă- | trăza în Mestre, Oraş mara şi con- 
SR 











n 





artle humanitu pe care radicalismul egalitar francea le-a azvârii 

Jier vechi, — este in cartea profesorului Herescu plvotul pe care ii 
memă let Alei învăţăm — aici ne inițiera-. Tot alei aflăra mai bine cine 
vanlem și care sunt destinele noastre. Un anumit calt al cavantalul — 
valoarea, puritatea lui (_imi amintesc pagini memorabile din Jardin 
stim. Clastelamul ni le pune 
me putem cunoaşte (este, mi se pare, esenţial) și 





In felul acesta a isbatit N. 1. Herescu să fixeze o anumită ldentitate 
românească şi să ne cheme In sensul unei noui și adevărate culturi — 


me defineste pe nol, în care 
că ideologică de după răsboi 
— Masăis-Keyserling — Spengler —, Herescu lasă bine mă se priceapă 
că noi nu avem nimic comun cu turma indistinctă a unul orlont contem- 


In tiparele grecesti şi romane — cari deschid largi ferestre spre cul- 
turile fecunde ale oceldentului — se restaurenză astfel inses roaturile 


lui Goethe — arhangbelul Raphael — 


Dar nş vrea ca această carte — «Pentru cinaician; — să (le un în- 
cepul, Ag vrea ca N, L. Herescu — care desizur e cel mai indieat — să 


ență și sensibilitate, foloasele imi ingădul de pe acum să le oresimt in- 





Prizonierii din Rusia 


Am avut ocazia tă stau de vorbă til. De unde să albă nenorocitul 
care nu 
zilele acestea cu cineva bine informat | posedă nimie al său, suma fantastică 
asupra celor ce întradevăr se pelrec In | de 0500 ruble care | se cere? Dar 
cu o Poință supra-umană, o 
aintează cererea pentru el și 





bani. 








am făcut aci 





a trădării: la jidan, 
crurile, am ajuns să constatăm 
cu uimire că în toate perioadele 
istorice ale neamurilor cari s'au 
născut şi au trăit în jurul bazi- 
nului mediteranian — făcând în 
acelaş timp gloria şi mândria o- 
menirii în fața lui Dumnezeu — 
Iuda aceasta și-a îndeplinit cu o 
fioroasă identitate de mijloace 
infernala sa menire, 

Sau perindat pe această vastă 
scenă, mulțime mare de neamuri, 
fiecare cu personaliiatea cu 
idealurile sale, cu epocile sale 
de copilărie, de maturitate și de 
biitrâneje, incepând. cu asirieni 
feroci ii slârgind-o cu francezii: 
cu englezii, cu germanii şi cu 
rușii. ar 

Toate aceste popoare au dat 
ospitalitate jidanului, care i 
prumuta cu o dezarmantă facili- 
tate nu numai costumul şi npa- 
xenjele exterioare ale gazdei: 
dar până şi fomele cele mai 


























Cu familia Şorecani în Europa 
Veneţia 


de PAUL MIHAIL 


tru indnstrini, Mestre un fel de sa- 
telit — star putea spune mahala — 
n Voneţiei 

No oprim aci, la «Alborgo Bolog- 
na», căci prețurile sunt mai ieftine 
ca la Vaneţia şi apoi nu pe putem 
căra prin kondole ou douăzeci şi 
cinei de goamantane în braje, 

Hotel modern, curat, olegant şi 
ioltin. O cameră frumousă, cu donă 
paturi, apă curentă cotă 27 da lira, 
160 de lei pe zi. (In cazul în care 
iza ur fi canipărată la cursul liber 


încă prețul camerii mar trece de 
200—220 do oil), 


Abea ne oprim în faţa hotelumni 

















latr'o lunga serie de articole, 
rocesul vânzării 
de țară al nefericitului posedat 
C STERE şi din inducţie în in- 
ducție, am ajuns la cauza primă 
la eterna 
Tudi, Şi iscodind mai adânc. lu- 


BISERICA NEAMULUI 


enlo, | 
două luni, se 


aască ani pentru aşa ce 


au bani pentru un «blde» care să fie un nou cui străin în îni- 


cereau bani nici măcar pentru o lună a Bucureştiului oarecare. 
vorba de a da un adăpost 
lia dela Mărăşeşti spălând ruşinea Ti 
eroi, vii sau morți, nu se găsesc nici suflete să-i înțeleagă şi 


vrednic de 





luda cea eternă 


—  —— 


time de expresie ale culturii 
sale. 
In fond insă, jidanul a rămas 
aeplaţi perfect identic cu sine în- 
suşi de cel puţin patru mii de 
ani încoace, A fost adică şi a ră- 
mas strâmt la suflet, viclean, e- 
goist, perfid, crud şi pervers in 
tot ce simțea, în tot ce gândea, 
în tot ce făcea: Dar mai ales tră- 
dător. 
Unde nu întâlniți pe jidan? In 
Assiria, în Egipi, în Persia în 
Babilonia, în Grecia, la Roma, 
iarăși în Egipt. în Spania, in 
Franja, în Italia, în Anglia, în 
Germania, in Polonia, în Aus- 
tria, in Rusia, iar acum in urmă 
Sa insinuat până în China şi'n 
Japonia. A purtat aşa dar cos 
tum egiptean. asirian. babilo- 
ninn, grecesc „roman: a vorbit 
şi a seris în limba * faraonilor, 
a persilor, a elinilor, a spanioli- 
lor şi a germanilor. Insă istoria 
lor a rămas imuabil aceiaș: au 
spionat: au corupi, au trădat ne- 
contenit, cu o demonică frene- 
zic, cu o perseverență şi cu o con 
stanță ce umple de stupoare şi 
de groază pe orice om normal. 
Pe asirieni ipțieni iau 


























și autobuzul nostru e înconjurat de 
lume. Luerul acesta ni s'a întâmplat 
peste tot dar nicăeri atât de in 
tent şi do himpatia ca în Italia. Au 
tobuzul nostru e ultra ologant chiar 
pentru străinătate — ingineri ca 
Potinde, Puşcariu, Savin. Stelinn 
Ionescu ştiu ce să aleagă — dar nu 
asta atrage atenția, ci faptul că pe 
usa lui. sub firma «Uzinele Soro- 
cani» Oluj, stă seranul minerilor, 
două ciocane inerucişnie. Tontă lu: 
mon ne fa dreptu. comunişti ruși. 
Do aci priviri insistente, puțină, 
ostilitate, îmbalzeală, Când spunom | 
însă că suntem Români atmosfera 
so schimbă, lumea exclamă moltu- 
mită <Ah Romenile gi — după ce 
a ndmirat maşina — îşi vede do 
treabă, 

Facem cunoştinţă ca strada ita- 











durerat apăl al d-lui colonel Malamuceanu pentru 


„Fostul comandant al regimentului care n făcut, desbrăcat în cămaşă; 
1 atac dela Răzoare, — hotărind Poate astfel soarta bătăliei dela Mără- 
— îşi strigă amarul: 
«ln afară do un osua 
perită de burueni prin cră le 
ie a neamului — nimic nu arată că 
întregirei acestui no am» 


„_temelie_de Bisorică — astăzi o ruină părăsită aco- 
păturii apa de ploaie macină oasele de to- 
Mărășești, s'a înfăptuit minu 


La « 25te d ouă luni. se Bhplineso 20, de ani dela marea bătălie. 
acea cura! ciali! le moatre să ucă acol i să facă 
menire şi «serbări» în fața ruinei sei ca dz pa 


-! pontrucă ai impresia că toată po- 





ei celor ce ne-au dat bă- 


MANOIL GRIGOREANU 


trăda: perșilor; pe perși iau iră- 
dat grecilor; pe urmaşii diadohi- 
lor lui Alexandru cel mare iau 
trădat romanilor. Pe romani nu 
iau mai putut trăda peniru că 
Titus a avut inspirația genială 
de a le veni de hac. 


Firul trădării a fost reinodat 
aşa dar după prăbuşirea impe- 
viului, când jidanii au adus pe 
arabi în Europa şi iau năpustit 
asupra, vizigoților din Spania; pe 
arabi i'au (rădat în favoarea spa- 
miolilor și pe spanioli în aceca a 

ezilor. Ve francezi iau trădat 
germanilor, iar pe germani bolşe- 
vicilor şi englezilor; pe bolşevici 
iau trădat apoi iar germanilor 
peairu ca imediat după uceea să 
vândă altora secretul acestei iră- 
dări, să zăpăcească minţile şi să 
aprindă în Europa cel mai cura- 
plit şi mai absurd măcel, din 
câte a înregistrat şi a dezonorai 
astoria omenească, 

Ne mai rămâne acuma să exa- 
minăm: care este scopul și me- 
canica secretă a acestor trădări 
ca și leacul lor cel adevărat și 
eficace. 

NICOLAE BOGDAN 

















oricare — te intrebi mai întâi dacă 
mai e vrea fiinţă vie prin case, 


pulaţia e în stradă. 








Vineri 18 tunle 1037 


ABONAMENTE: 


1 aa Lei 700 


E 


„Pelerinul 





rindar ne invită să «ei 
S dacă ar trei 
mia lui Adolf Hitler, Căei da, 


tis, alături d 











Acest obicur avocat am 





de serupule grevele pe cai 





sit revine În ministerul de externe în Îi 


elnei zeei de ani de vietorie franceză ni 


sarcini, 


puzină cu alianțele ei continentul işi 


intesată de trape franceze. 


perseverență, de autoritate. EI simţea 


dat nina, n impus nceastă novole și a 
In sunetul viloneclului său vocal 





şi râmânea miniatru. 


Numai că distra 
servind interesele patri 
Franţa vi Germania pacea n! 


sale, Brinn 


Deacein naivi, proștii, şarlatinii 


Cunosc destul de bine viața. aluden- 
fească. Știu censcamnă, pentru stu 
denți, srija zilei de mâine și-am parcura 
și cu umilințele, prin cari aproape [le- 
care învățăcel cregtin trebuie să treacă 
până ajunge la diploma de licenţă. Am 
Dăzul censeamnă moartea pe-un pat 
meschin de apital provincial și. destul 
pricteni mi sau dus în lumea stelelor 
din cauza cumplitei sărăcit studenleşti. 

Da, sunt și studenți, cărora la merge 
bine, cari își poartă ostentalto, în haine 
de gală, impertinența, cari își pol per- 
mite până și luxul de a-și. cumpăra 
cursurile — și știți cât costă. cursurile 
universitare, la fericitele noastre lăca- 
puri de cultură ! E adeoărat, sunt și 
studenți de-aceștia-.. Insă jidani, căci 
aproape numai «i, jidovii beneficiază 


de bogăție In România. 

Studențimea israelită se bucură. de 
destule prioilogii în fara noastră. Iată, 
1a Cernăuţi, de pildă, profesorul Cos- 
tică Rădulescu şi-a luat de suflet, ca să 





do ritm, do trepidație, de culoare 
vorbeşte o limbă cu inflexiunilo, ou 
modulările cole mai grațioase din 
lume, 





E o mulțime. a Iorfotă, ua furni- 
car ce depăşeşte orico închipuie, 
Dar furnicarul acesta de oameni,lu. 
îmea aceasta nebună, sgomot Im- 
bulzeala nu sunt nici supărătoare 
nici vulgare. Dimpotrivă o o adovă- 
rată desfătare să priveşti mişcările 
iuți, ochii străluoitori de inteligen- 
ţa, chipurile frumoasa, fomoile mi- 
nunaţe şi îmbrăcate cu o eleganță 
întradevăr roxquise» cum spune 

franceaul. (Cina pretinde — şi am 
auzit pe multi — că Italiencele nu 
sunt frumoasa şi elegante o uo 
dobitoc). Bogaţi şi săraci imbriicați 
mai elegant sau mai modest. bă- 
trâni şi tineri, toți au în ci o vioi: 











liană, care în ea însăşi o o oporâ 
de artă. 
Când inţri întrun oraș italian — 


ciune, o poftă de viaţă. un din: 
miam caro te cuceresc: 
Şi această lume pitorească, plină 


Insfârgit toată ncoastă viaţă se 
dosfăşoară sub un cer minunat, în 
oraşa sanctificate do artă și de în- 
toria, 

Tată dece mi so pare strudn italia 
nă — do pretutindaui — un fono- 
man în sine: Un alt fenomen ime- 
dint vizibil e densitatea populației. 
Nu numai în oraşe dar în toate ro: 
giunile Ialioi ai impresia că te afli 
într'o țară care plesneşte sub pova- 
ro numerosului ui popor. Şi 
somn ovident al vitalităţii — nu nu- 
moni căi tinorii covârgese pe oamenii 
maturi sau pe bătrâni, dar copiil 
'mişună ca furnicile, Sunt mulţi,(ru- 
moşi, aburdainiei. pilăgiosi. Ies din 











enim 





Un titiu citit ieri intro gazetă de seară mia tient să-mi dau seama 
incă odată ca lipsite de sens și de veracitate sunt uncori legendele. 

Lui Aristide Briand frontal popular francez I-a rldieaţ 
ment, Paul Bonevur a tinul diseursul de ina 


vi Deleasst au purtat o vreme atât de îndelungată onoarea unei 


Aristide Briand. nonsalnntul cinie, sceptieul frivol, 
tremalo de vlolonee în glas, nu era însă omul unel politiei de forță, de 


nie ciocnite la banchete de «roconelilere», Eranţa abandona planul Da- 


Germania — scăpată de presiunea arma! 
masea umanitară și-a intrat în făgașul naţional-socialist, Alanecână pe 
panta conecalunilor, retrăgind armatele din Renania, cu alte cuvinte dis 
trugănd echilibrul artificial stabilit de tratatul de In. Versatilen, cehi 
bru ce nu se putea menţine de cât prin forță, Brlană reatabilea eehili- 
brul natural în care Franța cu 38 de milioane de locuitori se trezea in 
faţa unei Germanii de 70 de milioane. 

Pentru această politică frontul popular francez erede că lul Briană 
1-sa cuvine o atatue. Treaba frontului popular! 

nd heghemonia franceză pe continent, ndică de- 


Iilţi, îi dau însă adevăratul lu! nume: omul care a contribuit col mat 
mult la grăbirea sendenței sângeroase a viitorului răat ) 
MIHAIL POLI 


Burse pentru jidânaşi 


i 





păcii 


un monge 
rare lar presa din 








de In Cocherel ncest ceva a fost — probabil fâră să vrea — Relehul, 


lemică a lui Leon Dandet — ajuns mare orator socialist. alunecă cu de- 
sinvoltură din marxism pe banca ministerială, reprimă cu a 





verne diferite poriotolil. ajunge el însusi președinte de consiliu. deține 
acest post chiar în timpal războlulul pentruea odată trecat în opoziție 
să innonde tenebroase disențiuni cu baronul von Lanken — eceace 
si-l coste scump. căel Clemenceau voia să-l Impilee în procesul de tră- 
dare alături de Caillaux și Malvy — revenit la putere după 
ceareă să ducă o politică de concealuni faţă de Germanii 
biceului național îl răstoarnă (ineldentul Cannes-Februarie 1943) lnsfâr- 





tru n nu mal părăsi Quai d'Orsay-ul pase ani de zile. 
Sase ani de zile ministru de externe al Franţei! In ultimii o mută 


„umai d. de Vergenuea, Talleyrand 
nltari 


Când Briand preia portololiul afacerilor străine, în 1933, Franţa are 
o sitnație formidabilă pe continent, Vielorioasă, temntă, inarmată, im- 


nvea ostile implântate în inima 


Germaniei. Ruhral fusese părăsit deja de d. Herriot dar Renania era incă 


domagogal cu 


în poparul trancea nevola obscură 


a unei destinderi, a coneesiunjlor. a politicii apectaealoase, cu imbrăți 
mări, diseururi, recepții. Aristide Brlană n relevat, a dat constiință, a 


devenit omul «destinderii». 
în elinehetul pabarelor de pampa- 





wes, planul Young, reparaţiile, datoriile, apel evacaa zona intâla, a 
done. n treia din Renania. 
usor, era speetacolar, era tramoa și — mai ales — Briand ara 


s'au păncu iluziile păcii eterne, asa ni-a cântigat omul en, vio- 


ă gti 
telor franceze — a axvâriit 


d na servit pe cele ale păcii. Intre 


filnţat — o mie de ani de istorie o dore- 
dese — de cât atunci când una n fost tare și cealaltă slabă. 
Aducându-le la egalitate, Aristide Briand a grăbit viitorul război. 


11 mumese «pelerinul păcii». Cel: 


bai. ] 
HRONIADE 





spun așa- un jidănag, pe care i l-a e« 
ducat asistent. 

Acuma, dec urând, alt caz, fot atât da 
interesant, ilustrează mentalitatea slra- 
nie a multor. profesori universitari. 
Institutul pentru «Studiul Dreptutul 
Internafional din Geneoa a acordat 

o bursă unui student dela Universilafea 
Bucureșii, pentru lunile Iulie și August 

a. e Facullatea de drept a ofat invitată 
deci să recomande un student — și iată 
ce senâmplă :. d, prof. - Vlădescu-Ră+ 
coasa 11 recomandă pe un jidan anuma 
Pauker, reporter la ziarul «Adevărul, 
Dar, oare, d. prof. Pladescu-Răcoa- 
sa nu sia gândit că Jigneșe Intra 
ga studențimie română,  socotindu-l 
Drednic. de imenționata bursă pe numi- 
ful frepăduş iiraclit ? Şi respectivul 
Pauker; neam cu celebra și pialrulata 
Anna, nu e numai un student mediocru, 
dar și un reporteraş obraznic, de__cel 
mai pur stil «Adevărul. 

Mă gândesc — și cu câtă durere! — 
că zeci de studenţi români şi creştini ar 

Pi meritat această bursă, dar d. profe: 
sor Plădescu-Răcoasa a crezut că e mal 
bine să trimită o _iuflă în. excursie, 
căci ce alta va face Paukerul In Eloejia, 
decât să-pi poarte obrăanicia pe chelu- 
rile Geneoei ? 

Totuși, cred că d. prof. Plădescu-Ră- 
coasa iși pa reveni in ultimul moment: 
Studenfimea română nu merită această 
palmă, dată cu o candoare inir'adeoăr 
universitară. Pauker să rămână la «A+ 
deoărul», unde poate studia în. linişte 
ortografia seoastoților, nu să măreacă 
numărul lichelelor «românești» din, stră- 
înfătate ! 

Astăzi, când problema sudențimii. « 
încă atât de departe do soluționare, pro- 
cedeul dela Facultatea de Drept din 
Bucuregti se prezintă nu numai, jigni« 
far, dar și complet deplasat. 

Comunisul Pauker, la Genea, în 
timp ce Gheorghe saulon fac pe la 
xatorii la tramoai 1ată un cara- 














toate curțile, din toate părţile, îţi 
E 
(Continuare în pag. Wl-a) 


ahloslăc, pa care nu ştiu cum ar trebul 
să-l condamn mai cu asprime, 


x Mircea Streinul | 


E 





ca, memoria «pelerinalai UE 
i să ridice cineva un monument lui Bu vu 
a servit ceva în viata lui omul 
o 
Mecat în procese standaloase — faimosul 2 
montat» de In Nantes pe care I-a exploatat în atâtea rânduri verva-po- Di 
Ale 
intoară le aţăța, sehimbă în diverse gu- i 
mu 
era i 
or 
atol ine ui 
parinmentul 
Le 
325; adus de victoria stângii, pen- n 





ÎL 





































































































: ludaizarea culturii CAL D AR 
: RUGA CATRE MA Iudaizar 
= A — P LI . [] *» pi v Zr 
ami, armnir'o si, adi ari, etrarea care duce 
: ateu 2 oa e due iturile de iteratură muzicală oi 47 tente 1091 
FI dica ochii plopii ee a iar, Băi CATOLIC: BL. Avi 
= Cn a ne hagi pe . 9 3 [oaste tu nb PF] azi [eo mai: mica ca 
. copt te. mamă, pentru ori ac-a tllai să zică rupântaniie, d si | g 100 e | (4 100), x 
: ozn oc ru aaa Pe ŞI Industria gramoloangior g Ovreeşii ad RES Na i 
SP ai aa aaa SPECTACOLE 
Pr 34 10 ruipi pe icate drumariie nii, zum. căprunile 
Am văzat cum tcate editunie | 53 urmări tul iudaic și 
ai Bicapă te pentru mel ae pia Timtpli sterilă sati și Mbrăriie de lueratură an în. [1 alle memilieai de aeitritai. | atei oe Ie Peviele CAI ioan 
Pi Com sa rizipeşta îm pâni /ummul ailaniru de figară. căpat pe nina orrtilor,  Seeoa | culturală. AL. Edi (Barâh Altman). TEATRE 
Pentru ant ce dunvălli eu errul și dormea sub garduri, alard, | Operei Pormâme 40 la mută iudai Ș Petre Bean — Bomnan Meine) 
i Când Piâmand, ini acea /ommca, în somn și moaptr zată, Filarmemica În aceeași pro- | EDITURILE "DE MUZICA |jidan relugini din Germania. | TEATRUL COMOEDIA (Testra în aer | CHADINA MABOONI pa 
porți, muzica naţională e cân- 100 GVAEEŞTI Elim Skleaeza. Ptr) — Komtaponea Palite. de var) — Ponle a 
Mamă, romgăte geniru etala mea pustie, pierdută, tată mumai de cre la me. de Sima apetit — Slim Sa [LIGA CULTURALA — Clopobelul de | (premier. n 
Pentru rătăctrile male, pentru pândul ce-a adus insulă Radio, în toate localurile din Ca- prin 
PY Noogârie, cu Nam mesi srema să mă 100, să mă nchin pitală și de aiarea etc. Mareri Wagner ete, ste. : 
Pr Cat aim ari în ami cloemesta e mizeria pakara goale de vin. Insfârşit. na numai că n i € 
pri MIHAIL PINTEA. | naţională e cântată de oră, - Mtscherezaiteg, INDUSTRIA PLACILOA Cinematografe românești 
o o a cele mai multe ari Însă, uruziea DE GRAMOFON 
L papi IA adio i CAPITOL și BOI — Mamtardal și| West: Parada divert și ja 
i |£ ma pitice imiregiane În matale owel.| Saele căpitanii Papană ln Ama | 10 Mai n și 
PE (ol ae aa aa ai pai a e se MDA 2 pat 1 Tr pa 
oa / [ mele muzicale din revista Sec, de Later a, Jegte, upil g sira, | DOAMNEI — Ecăipajul si Male răpit | i re EA 
Poţi] Radio. Aşa dar, toate arterele de = 1007400| de pasgrteri. 
romii desvcliare și manifestare ale FORUM; Venele în frac şi O laerimă | NA Se m] 
p ISTORIE LITERARA Viata Kliea): «4 incălerat pe e pea | Culturii moasire na font imdaizate. umbia= serrealet, 
Po Ihemprinârea da mllima lucrare e [pi Ia apuari și eu ape Pe tonal mes pere bi 
Di Bi Loarei Lovin du. d Pugraia Lovinasea seal alumey Compozito; itați at CENTI 
ze 47, Co (9 a det vea peur 8 rit date na pozitorii editaţi de acesta librării 
LU în peste dieal: ta Edtara  «Armula> proprie» 
an Dal de Pee Em Cullen în. 1907 tari: Fraţii Piacas și BEI. 


publică e serie de poeme demni d RANCHIUNA meuleld. 

ampra ca Jactură-o D. Fagenia Lrvineaea are ce are es  Compezitari: 
“Bimden Solaley dA 190) e pomi | LE. Toreaţia. iei mai teme mt | Elly Harman — Elias Coldea- 
de plecare porție la care |nr ee mumie, în «latoria Meratarii | berg, se 







, lo curând spart bar le Mate Carta. 
Y. Cilor — Băăy Bischoit. a ia cepe ui | oma: O ating mamei 
ea.meleor, 

















Waller V 
i A Pica SE Bea i a egirl pe 
i Tileratară i | ARPA — A 
CARŢI «NELITERARE» Mihai NegAi A. Settmazia | și m soc. de indiu puiu | MARCONI Na a auz 


Întru artă inchinat cărții, d Bar. vi alţii tai 
Supanschi pllică urmatoarele In 34 Tenterie % i Pie Puel sută ln sută stăpânite 


i firese ca spiritul 








exclusivist de selidaritate *1D rr “ = 

n er Duminica şi Universitatea 
i de Tdopaesă mac aa, =), 
: îi ser tat ptofa 
i x aa E 
i Et EEE 
i oi [tai — 
“| aaa 

la sare să mu | inbire, 
. ceață [artă 















dlui Danescu din Piaţa 5 Iunie călca 
adina duminicală. Fără Dole ca și sa. 
denjii do. 
Al. doilea: ar putea să pă treziji la 
dă cu un curcan (pentru [Do acum, sa 
pentru studenți), care să 08 declare de 
îla-. dehzoehți, ori cum le zica. eg 
- | rigorile teii. Bina-ar 17 

ȘI în fine. Cum rămâne cu cort 
mari făcute în tăcerea tnamni srăaă, 
să răsune femal In erverul Unizeryig. 
1IL Ştuqt ua. Spuse cu adevărat de muri 
dascăli 
Voiţi să-i daţi de minctuna? 
Sau volji să faceţi din toţi ntadeag 
niște sceptici și deiamăgiii priohari 4 
fapielor do. cu laple de scorburua 
parade? 
Lăsaji4 cu rânile lor, săracii ȘI e 
pe îvale coclaurile pămâniu- | biojiji-le, Domnilor, nu li le adiseg 
pi în Canga și în Spania Re- | Dar cunântul aici 1 Mt, 
« zi alântă, baremi de odihnă, [ial- | care munt tare convins că ns pia i 
nu infeleacă în adevăratul «i ri 
îngel, sau chiar așa «și noi| Căci Unioersilatea va declara șa 
o lege a repausului dumi- | ta a credinței. ŞI nu dimpotrivă! 


cu paragrafe, punte, sub 
Pr fata C, |. Dancu 


Li; 
25: 
[și 
fi 
i 
sii 
RENE 
fși 







ii 
ii 

i 

i 
ta 


j 
i 
E 
şe 
îi 
Fă 














tg] 
iezii] 
(i 
i 


j 

Li 

si 

i 

LEI 
îzE 





ii 


Ei 
ii 


Lă 
iH: 
îi 


Para anda | 





„Buna Vestire“ 


iri pentra ponerca ln sere a ei 
Lohemgria, pe care avea so reda 
îm public atu arzător. latre sil 
- | concurenţi, erau [ireyte maza:ie cuie si 
mari chatireţi gereoani, a căror iza 
legitimă era de a crei pe cea SĂ 
scenă de operă dln luce, pe seaca di 
Bayresth. 

„Degi chemat acolo” — ne spa? | 
dată Poporiă — „dzpă ce lasa P 

ciltat de mal multe ori pe se 8 

Praga, votugi mărturie i n 15: 

coca. locomjurat cam eram de sii 

ce mall celebri ai operei pere E 

minţit ua fel de team, Ca serii | 
concurealol, fa aagajat Pepe, 1? | 
vara amulul viitor ea cea ris) î4% | 
tamand și inverpreta pe 2] tel KE | 
ln șase reprezentații se su 


ȚYa ses 





la representițiile Iad, 3 atonpu 
a Imporiaţă a mazirei 



















ii 
iii 






E 
și 








ţ 
i 
3 3-3 
i £ 


ÎN 


i 
? 














Oficiosul partidului naţi 
liberal «Mişcarea, 
numărul său de e 
adresat țării și 
dintele partidul, 
Brătianu. 





alia și dictatoru; 
L o țară nouă 














După ce la parica introduceti 
si In 1917 Slelonio Pais, presedintele briget fără delicii. Fenomenul aces ă politică aţă 
reoablieu Poriazlimea, văsână de. -1a ce ze înrepistreară în Poriuga. 
nemai pomenit ee amenința ! lia vate uni care de zeci 
| fa Ila cate unic. D jară cara de zeci de 


în! 
de mari frămân.! 
— |târl. Pata este mi ai aaasinat 


oratie unea meimană 72 fine abea în "1320 Gomez de 


ami era în decădere economică, al 
cărui buget ero mereu în defleii, 
din cauza politicii financiare ce a 





re, de salvare, 










Prineipille finanelare de care 
călăuzit 








profesorul dela. Colmih 
au constitait o veritabilă revoluție 


redactat pronstal 





stabilirea nonlui regim de valo 









Torut mu se datorante. decât. acu- ! 
Tuia ce conduce astăzi detina. 
ării, anteatorutui statului. 


AI 3-lea buzet echilibrat de astăzi, 


n devenit un lucru asa de vataral 
In Portuzalia, că nimeni nu se mat 


gura încasarea taxalor pe Miza. 











Porlugalia a cunoscut dia plin 
„decenii inirezi de cumplite trămân. 
tări. Revolojiile și msasinatele po 
Itiee se tineau lanţ. Franemaxone. 
Tia n luerat în Portugalia nestin. 
mherită, aproape pe faţă ni overa t 
melastă a aceleralei secte părea ine | 


moment dat că este incuna. 
nată de aueces, 


In Februarie 150) 





Dr OTIVeTPA aavazap 





Gomez de Costa vas urmat ja pe 
nedinție de meneralal Comp,” 
De atuaci si până astăzi, esație 
ablităţii reximmalaj, Carmoni cai 
presediate al republicii 
Doctoral Oliveira Sala 









cu condiţia de a 
ferii și. disciplinei miycără. lege 
(Taberile se desetid la 10 Iele 
/nterdieţăi: 





c! pre 
a munci spre jolosut oby. 
din ordinul și /a inițiativa, 









Antonia 





5 masoneria hota 





















pp Deer ului, abaterile jiind aspra sanc.| piect: 
rânte nimlelrea Portusaliei. Regele |" peorma fepionară a dat | 1. Camășile Mtz Qiecare își poale 
Ca, Al mestenitrut Tronului [ia conducerea inisteul i cică NAC pilon. 
A Sa în eaadacerna muvarnulu și salva : i Ceai et cubare 
In 1910 exte detronat Regele Ma. ici cal CIRCULARA No. 75 cas 
„ muel, de către republicani, Din A nriena 


„eat an și până în 1126 lnriei 1 meaniăii, 





„Totul pentru Țara” 


BUNA VESTIRE 


I/3: PO 


D. Gh. Brătianu a lansat 
un manilesi câtre țară 





, un manifest 
semnat de preşe- 
ni d. Gheorghe L 


io, se distimoa. derunimente. e 

„Duimnezieții, “este astăzi o fara) cite Teatata dar numa! partial n | fiinet cană celelalte Jai mad 4 pi. 

atu unde altă data prima po. e ma |Proectul de decret pentr 
= pe - A storia Jinanţei riughea in PT? : : 

o tenta tnmiteria, “nt stim 3 mi 6 eco and o Tauri tu băireaă noului regim 
î, iamul și asasinatul. masoni fatoria re/acerii portugheze. i 
/ astăzi domneşte ordinea cea e Totul se pieri ai marelai de valori Sare & grâului 

Prfeetd. națiunea vale trtamosei linanciar ce este Salazar. ez 

solidară cu Conducătorul pi pa 


La ministerul eooperației a fost 
de decret peatru 


controlului la mori, spro m se axi. 


Fiindcă până ucuma nu se pontaj 








pa : face o evaluarea probabilă a recoltei 
(i miră acolo. de grâu, focal incă 
relra Salazar. | Dem. Suţu | ma de valorificare. 
să CASCADA REVOLUȚII. | = 
: LoR | 


se supune atmos- 


nt interzise coa- 










A 
i, 


Ia numărul de ieri, ne-am ocupat 
despre măsurile luate de miniate- 
ral de induntale ei comert. fn vode- 
Tea reglementării trusturilor si 
carielurilor. Din examinarea suzaa- 
tabloului celor 89 de cartelari 
anunțate la minister, am desprina 
doo constatări, de o extremă ura- 
vitale: 
1) Că în Tara românească nu e- 
ziată produs industrial, Ha extraa. 
semi/obricat sau fabricat, care să 








an constat vera e | ra al rea rili- [mu comaHtute obiectul vmut mano: 

în metodele de adminiatrare a si e a gră , când expiră valabi- Ă organizat cela mai mloi 
29 ete ori mari Mem. doteeria tatal Inatee, oipiiăiealloe  mctaalali [ema ae ata cae mei alei 

sau oculta /ranemastmă au Numai sub 4 regii utoritar | decret. i peculativ rau ct 
> acest rezica, autori epeculatii putin a unei da 

mdulat să dărâme uvernul rrdpee şi definitiv Salazar a făcut dinteo| In accst prost sunt Drovăzute jelegeri=. închelata regional, pentru 
mării, materiale și morala al Porte. fară în ruluă să conalrafască o fară | aooi măsuri Bentru intenaifiea ea 
ra poporul întreg Ta apărat şi nouă, prosperă. 
ruttimut. 


impunerea și menținerea unor pre- 
uri. în cari, benafiotul «legal, 
prezintă un procent care 
între 130 și 30 La mută. 
1 Că în majoritatea  cazuritor, 
n mod camuflat, cartelurile repre. 


variază 





Excursii: Indemn restul de le- 
gionari să organizeze pe județe saui 
comune, excursii în munţi sau în alte 
locuri frumoase. Aceste excursii in 
grup mare se pot face foarte eftin 

Rog ca aceste grupuri să fie pre- 


tutindeni exemple de ordine, cinste, 
tăcere, bună cuviință, armonie. 













rentă lucrul n 
aste. și „ur 
nor timpuri moi bune, 






nani. 





n Imena de revoluţii, 
y rații masone.. 


va mai face anul acesta fahere de 







= Dal noeln nl vi 


In vara aseașla oraza izația noa- 
DR i s je 
T- Una Ia Carmen-Sylva pentru oei 
reumalici 
1[. A doua intr'a regiune sub-r un 
tossă pentru. cei slabi de piept 
In aceste tabere murea este strict 


Interalsă!. (bipe-ințeles in afară del 








Sinceritatea, convingerile, «lanul 
ri mai alea demnitatea lui Salazar. 
sunt. fapte cunoscuta și pretutin. 
deni prețuite, Viaţa sa este exem. 
plară. Dictatorul acesta, tră, 
from de modest, locui 





m numai extraordinara restau- 
rare Jinanciară, ca este exclusiv o 
pera lui Salazar, aste deajuns spre. 
a me du seama de sereiciul în ada 
văr imens ce l-a făcut patriei sa 









1 celor 10 legionari de 
In Cernăuţi care urma să se ju 
dece înaintea consiliului  supe- 












celor 10 legionari 


Tior de revizie is 


amânat a 


ziua de 





16 lunie sa 
ntru lipsă de timp în 
Inna curentă 
























să simplă și în jurul său mu cate 






curăţenia necesară, deoarece n'avem 
posibililalea de a ne Jua servitori) 
Oricine va incerca să muncească va 
nf'o- [41 imed'at eiiminat; pentru a nu călca 

legto şi mai ales intenția legiuito- 
Tului saw a celui ce I-a inspirat şi 


Munci când aproape toate țările 
«u deficite, Portugalia singură are 
situația. fimanrlară cea maj 
7itoare. 

Inir'un curânt, Oliveira 
dînd Porinaahiei. um impuls 








decăt o bătrână și deratată serul 
foure. Seul statului portughez exte 
Un profund crestin ce se duce re- 
Vutat în fiecare zi la Viserică, 


















Celiiăţile) acentuit “salvator. de [un mare taca, putea imune, că el beilur. a. da Dreleate inchiderii — 
cam sint multinie. Dacă atu. |ni memo or uite Atât locuința cât şi masa se vor| — WILHELMSHAFEN 17 (Rador 
plati. Corpurile. meinsuflețite ale celor 
si Noul stat Portughez Masa şi casa pe zi vor costa 10 


31 de victime de pe urma alacu- 
lui dela Ibiza au fost tranaporta- 
te de pe crucișătorul «Deutsch- 
land la cimitirul de onoare al 
raşului cu» o impunătoare cere: 






lei peniru cel sărac şi 30 lel pentru 
cel cu dare de mâna. In plus vor 
ipulea cumpăra dela bufetul taberii 
ceeace vor dori. 

Toată lumea este obligată să-și 





Noul stat portughez exprimă acor- 
dul şi minteza de fot ee este perma 
ment. de tot ce este tânăr, a tra 
Hilar celor mal vii ale Patriei 3i a 
mspirațiilor el, cele maj 







In statul acesta nou, repre 
sentanta naţională mu se 
imprijină pe _frictiuni. ra 
pe grupe efemere, 























pe. ducă: = 
mintale. | ventitătite permanente ate. "A monie funebră 
: Forlurie, lingură, — furculiță, 
FI exprimă jutriun envânt avant. | a-1e, ii maţioi N 3 Ş eremon licipat 
garda morală, socială și politică. Li ionale : familie, cuțit, conă La ceremonie au particip 


rd nora corporație, anoelație si e 


mană, 

Siatul nou tinde a fa 
ortugaliei vechea sa mă- lin 
adică să fie ca ina- tr; 
una din cele mai 
puteri spirituale ale 


! de Salazar. cate 
independenţi și a unităţii 
nu exte subordonat nici unoi 
vas, din conira el subordonează 
foule elasele armoniei amprorie a 
interesului național. 

Sintul noul nruncă vechile for- 
mule: autoritate fără libertate, J- 
bertate Tără mutoritate; le inlocui. 
esle pe arentea prin: 


B. Asternut: pătură, ceargar, per- 
!muţă 
C. Ca imbrăcăminle: a Hanely de! € arin 
3, sctimburi, chiloți, pardesiu (m- | socialiste. SAR 

aqem alenjia că aiât la mare cât| Pe o distanță de 5 Kilometri, 
si la munie este câle odată iria si! între port şi cimitir, milițienii nn 
uri eca], fional-socialişti formau un lanţ 
Invi âm în această tabără şi tinerii neintrerupi, unănd torje aprinse 
Dusmanii. statul, „e din ale parlide politice, din orice 4 
Por marzlsti ci rriiate pari poliic, pentru a benețicia de! iar în spatele lor o mulțime enor 








mai multe companii de onoare a 
le marinei și formaţiile naţioal- 













eee nuloritate și |spazeriii a 20 tazaţi Pa mi sau de aerul muntetui, dae! mă, în tăcere smerită, se înclina 

e cara statul nou portuzbea înal.|IPEPT: dusmanii natie. ————————— 
„.. Xldul mu exiată din punet de vedere 'ORTUGA 

„moelal decăt ea membru a unul E E ANIBEIA, 


natura) (familie), 





teritorial (comun) 
proteslonn! (sindicat sI corporații)! a 
nl mumal în. această ealitale 1 se | 
ecunose toate drepturile necesare. | de 


Salvarea financiară a Portugaliei, 
însemnat libertatea statului. De 
ani Salazar conduce  miniațerul 
Ținanţe.. De 3 ant preziniă tn 


Uu familia Șorecani în Europa 


(Catinuare din pag. l-a) 












fug printre picioare, to imbulzese, Di om vodca Roma, dar do 

îţi tipă în urechi cu urile lor [onmdnta să mine ela prpzi 
i ei debij lo a 

pițizăiate şi cu un debit infernal de i 

inte. . .. PI 

Talia e tară indoiala o tară de IPRIZONIELII din Rusia 
bordantă de ță pi de vitali — 

La Mestre se în o hotărire gravă 
pentru excursia noastră, ne decidem 
să mergum la Roma, 

Proiectul iniţial provodea ca de 



















Continuare din pag. 1 









ȘI cerere pi acteşi bani! Sau lucrurile 


in instanţă. ze peirec și mai simplu. De cele mai 


d i, fără vreun moliv, petiționa- 
gina . a  avocalil dr. „IiojIa Veneţia să trecera prin Padova | up pri pete) e id 
. V. Lupu. au aduni să : Ș 
so judece Dual cu martorii au Vorona, Brescia, Milano si să pără- | milia si copiii lui și aruncat undeva, în 


sim Italia. Dar inginerii n 





ioştrii au | altă parte a Rusiei, in ghețurile Siberiei 


Inmormântarea germanilor 
ucişi la Ibiza 





faţa rămășitelor, pământeşti a 
le celor 31 de marinari. 

La ceremonie au participat a- 
miralul Carl și amiralul Fischar. 


Azi se Da face înmormântarea 
victimelor. 


LIT 


Revizuirea „intereselor“ — 
şi apoi a prețurilor produselor carteluri 


de NICOLAE V. ILIEŞI, 


Țara cartelurilor și a speculei. Interesele politicianilor 
şi reglementarea cartelurilor 


alei eriminata spe 















jzintă interesele minorilarilor. com- 

ponemţii lor find mat alea firme 

evreieni. 

TARA CARTELURILOR 
ŞI A SPECULEI 


lntr'adevăr, examinând cu aten- 
iune tabloul oddor 8 de cartalari 
mărtarisite, constalăza dă obieatat 
lor, 11 formează articolele indasiria 
la de prima necesitate și de mare 
|consaza: făina, zahărul, gbinţa, eptr 
tal. berea, otatul. Waturile gazos- 
sa. produsele textila, articolele da 
pielărie si talpă, hârtia, erelonoal, 
vinațul. cărăcaida. țigiele, flerf. 
ia ai tabla, oulela, garebariie, bala- 
malele, inctale, broagtole,  ârena, 
chorvaleata, cartonul gudronat, sea. 
raurile. serobeala, tuceria, petrelal, 
culele pentru potooava, articolele 
de mână. de parfuruarie și articole. 
le cosmetice, violurile vegvtale, pra. 
paratele chimice, sta. 
Ca alte cuvinte, in "Țara românens- 
că, dacă vrei nă te alimentezi. tre- 
bule să te supul cartelulul făinel, 
sahărului, oţetului, ghieții și alto 
Dacă. vrel să te imbraci, plă- 
preturile pe care (l-le impune 
carielul produselor textile și a ee. 
lor de Dielărie. Dacă vrel să con 
Strulesti, pentru cel mai neinsemnai 
cul și până la ciment mi tablă, te a- 
dresezi tot cartelurilor. | 
Țăranul român din ea. | 
din tara Jai Avram Iancu sau din 
Basarabia, își cumpără sapa Jul eea 
de toate zilele, coasa, și meeure 
prețurile impuse de cartelul fieru. 
lui. unde dispune Ausnit și Davţă 
Goldenberg. Dacă în Joe de opaeţ, 
vrea o palidă lumină de lampă ea 
petrol. în tara petrolului, românul 
Plăteste, întreit, cartelalai Produse- 
lor petrolifere. Dacă în loc de bar 


a 


zi 











[e 








7 


[7 


































un felinar, sau dacă vrea cute pen. 
tru poteovit cail sau ținte. peatru 
bocanci. țăranul — şi în general 
eonsumatorul român, trebule să se 
supună tot cartelurilor, 

ŞI toate aceste carteluri, ala lui 
Silberman,  Rothematein.  Godel. 
mann, Augnit sau Goldenbera, stiu 
ee prețuri să impuie: In loe să plă- 
tegti sticla de sifom, care costa 3 
de bani, cu un leu — admițând dect 
ehlar sută Ta sută câștig — o ptă- 
teati cu 3 și 5 lei. Sârma cara se u- 
tilizează în gospodării, la vit, ete, 
o plătim astăzi cu 23 lei Kilogra- 
mul, pe când dacă om importa-o, 
din orce fară vecină, ma-ar. costa 
5—7 lei, acelaş har: Tabla de fier, 
leate de 3 ori mai scumpă ca în Ca- 
|hoslovaceta, 
Nu ami 



































Eri scara. la orele 27, a axat 


în locuința maestrului. Istrate Mi 
din In 





icescu 
a Zalomit No. 10, nltizaa coas 
fâtuire a Asociaţiei Avocailor Români 
Creglini din Ilolv, Inaintea, alegerilor 
celor șapte delegați ai Baroului de II- 
Tov in Consiliul gcacral al Unianii A- 
vacaților alegere ce va avoa — loe| 
Duminscă 3) Iunie a. e. 

Au asislat mai multe sute de avocaţi 
Adunarea a fost prezidată de d av. 
senator. Emanoil Slătineanu preşedin- 
tele Asociaţiei Avocatilor Români Creş- 
tini (AARO. 

D D. Paraschioescu-Clureu, — vice- 
preşedintele AARC-ului. declară că va 
vola Intreaga listă. așa cum a fost in- 
tocmită de d-aii Istrate Micescu, si Ma- 
nole Slitincana. 

D. Vasile Vlădescu, vice-pregediatele 
AARC și candidat: muljamesc pentru 
cinstea ce mi-ați făcut de a-mi pune 
candidatura. Celor ce sovăesc le spun 
că dovada cea mal bună că suntem 
pe drumul aspirațiilor acamului nostru 
sate sumedeaia democrajilor cari pro- 
testează, SA rămână și cu democrația 
iar nol cu românizarea barvurilor. Cao, 
siliul a dat dovadă unei acitivităţi rod- 
nice. Iar In ceea ce mă priveşie pe mi- 
ne. ln această sală sunt mai mult tineri 




















prim |“Alevlat atăt do inginaregte incat, | unde pipi niz de mizeria 
(presedintelui, d, Victor. Conaiaati. |eole mai optirista proviziani fiind | Bu7a ! se pa Inchide pe 
nescu consilior de Curte de casa 


Căci nimeni nu trebue să evadeze 
din raiul sooțeție, Să mu exisle nici o 


mărturia despre mizeria, turpitudinea 
kom până ln Roma, Şae nato de ki. | teroarea — despre adevărul din Ra 


lomolrii dus şi gaze sute întora, o|aia lui Stalinr 




















Iuionarii au fost daţi în 
pontrucă war fi facut vi. 
Petru delict de rebeliune 
aulorităţii în ziun de 14 Mar. 
7, su prileziul unui parastas 

in, Imiendă iar po N, 


if Brut RU Auarea minie la câte 2.500 
do net ta dau, 
„envntând la celelal 


„contra, 







loan Vial 
Răspândiţi 


„BUNA VESTIRE“ 











oa Do-| E putia pentru familia Sarecanl, 
pentru autobuzul vi gi mai ales 
jpentru conducătorul ei — aceat vră- 
tor al organizării „— ingineral 
Fotiada 


lei. 
Avărarea a declarat 
vino pie,” ati i 


le ca- ÎN O 






o solidaritate 
Oricari ar (i veleităţile noastre îş rezer- 
vele pe cari le mai poate avea unii din 
noi, trebue să le uităi 
priz apte a se alege lista așa cun a fost 
alcătuită. Lupta este grea. Să facem zid 
ta jurul. zaaestrului nostru, Istrate- Mi- 
cescu. 


luptători naționaliști pe care cu 
apărat in răstimpul dela 1922 tacoace. 

D. av. C, Remea, fost consilier al ba: 
roului: în 19% ne-am strâns rândurile 
si am porait la luptă de curățire a o- 
gorului breslei noastre. Eate nevoie de 
mai bine cimentață 











i să luptăm a- 





Adunarea Generală a „Asociaţiei 
Avocaţilor Creștini Români” 


D. Av. Wenrieia Garilescu: primul obs- 

tacol la calea romanizării a fost trecut 
atunci când primul asalt a reuși. Na 
moai este carul să mai facea elogiul 
candidaţilor nogiri, Peatru mândria ba. 
Toului, pentru viitorul neamului os- 
tru să pe străduim ca vicloria să fie 
deplina. 


D. av. Vintilă Gooroceanu. membra 
în comitetuj A. A. R. 0: fiecare din 





|protechioniste a statuli 


Iul imtreprinderilor. care-l pri 
ni al doilea, acela al carielulu 





mentare n cartelurilor, 
de Industrie mi comerţ, n last 
sari Pentru revizuirea 
Produselor eartelurilor, E remi! 
ntimăm de pe ncum, dacă ge 
Junze sau nu 
Celace slim precis e că patra) 


eretilege. Controlul statolal 























eulă ce se face cu zahărul și cu pă 







lunete petrolifere, cu. cimentul 
Merenteaua. 


România « țara cartei 
'peculeii La adăpori 





turitor ş 





cu aș 
4 și favoruri. va creat o i 








Iparazitară, spolatoare și m 
ra 

produoție și carteluri pentru 
corsa produselor cartelale 
lortieol, are deci, uneori, două 


Astăzi, avem carteluri 
data! 


Zi 





uri de cartel. Unul ficat de a] 










m-1 desface] 
4 oomsumatoru, 
ară poribilităţi 


să-l plătească. 


POLITICIANISMUL şi 
INCERCARILE DE A 
GLEMENTARE A cam 
TELURILOR 
Potrivit deeretului-lege de. re 
mins 





1 este obiioa „d 


de. reacționare 


























preturi 










tearilr nu man sDeriat de ad 







timidat niei pe d. Ausnit, alei 
sele lanțurilor d. David Goldenltea 
miei pe domnii dela mabăr, eleni 
hârtie și ehereste 




















at 
Un com» al cartelurilor.=.| 


Din contră. la publicarea d“erei 
Jai, sa produs un fenomen ca 
aparte: nu numal că vam inregi 
trat o scădere a Preţurilor, dar a 
iu erescut, astăzi nalstând eu toți 
ln o stidătoare speeulă. 

La sfârșitul unul regim de guvej 
nare, o încercare ea aceasta a d-l 
ministra Valeriu Pop, ori cât 




















mă te Vupţi cu interfsele politiei 
niste. Or șiiut că flecare carti] 
reprezintă un interes: flo un «mari! 
interes de partid, fie un «mare» bi 
teres personal al unui tot atât i] 
«mar?» politician. 

e 
pentru reuşita 
pe care o urmăreşte 
cretul de reglementare 
cartelurilor, mai înante di 
a se începe operaţiunii 















pal este convins că numal dacă vom 
Hi solldari vom reuşi. Na interese. 
ză cine canăldează. Numa! ideea ce 
(me Insaflețeşte interesează. Sucesuj 
În orice caz și cu orise aaerifieli 
trebue să [le al nostru. Duminică se 
dă o luptă mare, 


Miscarea noastră nu-i miscarea 
baroalul ei miscarea Țării Romă- 
mesti. Ama luat parte la 36 bătălii, 
am saugerat de şease ori în lupia la 
alonetă. Dacă va (i cazul să-mi dau 
vlata Pentru isbânda camzel noastre, 
nfinte sant gala oricând să mă Jert- 
fese. Lupt contra fratelui meu care 
nu-l pe linia neamului nostra. 

Ea mere în ritmul vremii. Lista 
trebue să lasă întreagă. Toală fara 
asteaptă semnalul primului barou 
al el. Ea mă les pe cuvânt de onca- 
e, că acolo unde vola îi Dus să stau 
de strajă, îmi voiu face dataria cu 
pritoalnţă. 

In acelaş sens mai vorbesc d-nii 
Victor Dimilriu secrelar general al Ba- 
roului de Illoy; Andronache Ion; 1. 
Gr. Periţeanu, preşedintele «Uniunii 
avocaților din România; Istrate Micescu 
maestrul: Manole Slătineanu, președia- 
le AARC şi Sever Andru ale căror 
discursuri, din lipsă de spațiu, ne ve- 
dem siliţi să le publicăm, in aumărul 
de miina, 











ai” 









să se înceapă cu înlătura 
rea acestor Epateea poli 
ticianiste şi personale. 
Si mai întâi să se incea 
pă cu însăşi consiliul supe 
Tior al cartelurilor — orga 
mul Iegiuit de punere îi 
aplicare a decretului: cun 
noate un individ care est: 
reprezentantul multor ca 
tele şi a multor «interese, 
să facă parte dintr'un con 
niliu a cărui menire esti 
cu totul opusă interetelo 
cartelurilor? 
Si apoi. înainte de revi 
aurea preţurilor, să se în 
ceapă revizuirea consilii 
tor de adminiatrație a car 
telurilor si a întreprinde 
rilor ce compun cartelu 
ilie, poultieieali cestor sacul 
vor sti să apere tot atât de hina ct 
m până acum, Iatresele cartalala 
ai Moskovits dela Oradea a Ja 
'Traat Eugen sau al lul Perad Ac 
zanăru. 
Am vrea să se resimtă prin fanta | 
si na prin vorbe că avem lntrade, 
văr a lege de reglementare a carte, 
hurlor. 













Nicolae V. Nieşiu 


anii 











a 









——— 



































































BuNA VEST! 
Po 
7. 4-a = 


gând până acolo încât : 
pațin seamă de ferfele_ morale 


ui documenie SAronil0arc i: 


în contra lui Platko;::::::::: 


noul. delicate şi complexe de OFF 
vi incebuiațare pe. câmpal 


x 














țelor acestor mijloace: 
je drept că tehniea. zeul acesta 
modera, merge mult mai repede decât 
fetal nostra de a gândi și a asimila, 
Datoria condacătoritor — militari şi 
plitiel. cate însă să pândeasci 
problemele pase de 


Catre 0 nou lua ARDEA. — La liceul „Em. Mai ziiese trecute dintre 40 cane 
| (Continuare pagina I-a) Go iDiin: Oradea, uneitarieazi |-cidaţi mon! cu ca) leat se Ara 
este să prevedem eretațla [din areșală probabli — un uro-| variind intre notele 2—4 pe 3/a 
4 j acela că wpecialişiil exagei alele iaeci mire e au ae aiul în] fest de limba Intină, care răspunde | dintre. ei, 
Bd portanja — mijloacelor e. [nene ice ae adapta tărziu cerin. | 18 numele de Tărsnu, Acest domn, | Or, ştim că există o lege care 
= o — 
| 















me rămâne toi aș 















pazderia lei 


de 


































i ieital omenesc În n Er eius 
ha ului avecat Al. N. E-[lor oeolzatite ale Isi Plate daf. Totodată abzerantul Bodola Iv pont că ii race” da ea iitelr 3 n printi at 
azi pe ca st penibil incident pe caze con-| Jiu, declar că din cauză acestui eo- ai organici el de iale în care ma iz ai dă 
a Sirene Veti st pei Isient e 7 etice șă letesă acel a Ea 
omenegte l-a fost posibil să nu-l|pul din partea d-lui antrenor e escoperirilor sale, 1eia | root vea să [e decisiv, Inchelem Fia- 
oi d E poa să oră le Gori n tru | ate ge a E| pană Pieta sac se 
Cu această ocazie. ţin să aduc] molt asupra moralului meu în ton: leacele_scestea, tehnice at ea Letea Carae a 
Mhinr următoarele udțumirile grupării «Venus» și ale| te matcharile pe care, le-am iu ere r eee n retea emana 
Îmi cutterai i ultima în-| mil; comdueăleriar rupării E. 4. în situat timp, în Bacuregti, la [o eitmlate nenke cae ne tacă ră] presa aa unea sa a cate să 
ep e peace po cara an.|0. dilui Juatin Filip și Mihail Pe-| ezu pe care lam apus la timpul său | fândlm sere n e pi dea re.[se aere, piere. 
trezorul de trietă memnerie Plaka. trocici, pentru, atitudinea loială. șt| i colegului Albu Ghoorgbe. ba eee elle Voenicul Boldur 
e jace în chestiunea Bodola, vă re. | ținuta sportivă morală de care au| subseinuatul Albu Gheorghe. cea pi 
) vprijinit pe aotela ce | dat dovada în acraată afacere. | girna cole apuse do Bodola și ndnou 
| i iatoricul Întreg, azu-]  Comunicându-vă cele ca precet.| ca fostul antronor Plntko, aflând 
| mn atenta ai momentul |nă ro Peene Dra 48 e [ia esta ta 3 sta ca “3 EX IIONIE pentru  şcoa ele medii 
> în cara ca a ahuma la cunoitiița | miţi azigurarea perleciei mele con-| boaoia mi-a adus la cunostintă ce- 
conducerei grupărei «Venun și] siderattuni. cât. rerca sa de comiaion, a pornit cou- c. f. Fr. 
— pâna cană ta a irecul în domeniul| is) Av. AL. N ELADESCU [ura mea ca jucător, o Paula de 
public, Vinm-Prosedinte al Grupării — | dofaimare, tratâudu-mă si în aru- a aȚe : 
Simbătă, $ Iunie, jucătorii.“ Bodola “Venus pare în mod foarte pecaviinelos Condițiunile pentru admitere 
DECLARAŢIE fnpte caro miau demoralizat co- Se ls 
Sabvezinaţii jucători ai grapării | lut Penira coupiesrea isăruul se me [d Central „pea cirecile ala. ca 
tință că Platko pretinde lui Bodola | «venus» Hucuregti. Albu Ohcorshe| Dam această deviaraţie ambii ju. |canici necesari Disa Eee rect școalri pentru car 
A plătească suma de 70.400 lei drept |; Bodola Iulia, declarăm prin Pre-| cători, grupării «Vonas», cu rugă ve înscriu, 
- | manta. eăi recunoastera în total fab-| mintea da a decide. dia ateie: îi A o 
i eee Ma mă [tale relatate în alătarata scrisoare|- (ea) Alba gheo mierea în “colăe msei de vriținee Dela Asociaţia absolvenţi- 
sură de scandalizat, ln d-lui preşedinte Eladescu adrosa-| (aa) Bodola Ialia Esamenul va fgcep: în siua de 1 ZI 
| torni Bodola de a da vreo sumă de[43 presei fn chestiunea comisiona-| Scrisoarea grapăril C- A. O. către ri a DP tine ta teii] Ir Şeoalei superioare 
















lui pretina Ini Bodola şi grupării] Eladescu am publicat-o feri. Crede 


os ee paie aei Jneiaalara O. de către fostul antrenor] că cele de mai sus nu mai aa nevoe 
hotărârii mele. Ca această ocaziane,| C- A- O- de Ă 


Bodola de faţă fiind și Albu. | Platko- 


Griviței nr. 343 













pună. 






i 





ți la subsemnatul, la dejun. mai =, E 
mi jucători. printre cure și cai Sunt elgur că mu vi aa va părea curioasă împerecherea acestor două 
oul, veniti în elub. nume: Platko și Erlich- Sună frumos impreună ei se țin strâna unul de 
Am plecat cu ej toți. la ora 4 la | altul ca doi /rați siamezi. 
cana, ande se dispata| Pe Erlieh îi cunoaşteţi destul de bine- E vechiul nostru client cărula 
Gatehui om avut sorcina neplăcută da a-i Jace biogralia în câteva rânduri. Băia- 
i genţi La intrarea pe poartă, grupal îa | tul Carolei ei al Bucurastitor — puiul Bucureştilor i-a zis eândea. un con- 


ve; 





cel puțin a aul. 






prcljeare mă aflam eu, Albu și cu Bo: sângean de-al lui — reupise să-și țină originea ascunsă timp indelungat, 


E e de mişcare, Cel 
wa întâlnit faţă fa fată ca|camu/lându-și iudaica sa existență sub oarecum arianul nume de Virgil pri Aoneăițăla idei aițare, 


scolilor. profeslonăle din: Bucormti calea 


Inscrierile “se primesc pioă la data 
de 35 August crt. la Direcțiamea trac 

















de Exploatare C.F.R. 


Comitetul Asociaţiei tu ședința din 
8 unie 1957 fiind informat că foarie 


Condiţiuni tru admi |mulli absolvenţi ai Şcoalei superioare 
tere 


de exploatare C. E. ÎL sunt totrebuin- 


. Îmi - i taţi la servicii mult inferioare pregăti- 
Candidaii trebăle să Iadepline.scă ur: 
size rea E45 (PIatho ȘI. VrgIlIU GarOla ETNIC eee ete ret cezar 
Duminica 3 Iauie, am fost invi- 


condițiuni fivate în publicaţiile respec | demersuri la forurile competeate pen- 


tru ca absolreuții acestei şcoli să fie 


1. să aibă 9 păthime In seriăctu da | Intrebuințați în servicii pentru cari nu 


toat pregătiţi. 


2. să aibă meta de calificare foarta] Pentru a arăta cazuri concrete, rva- 
bine” pe ultimii “a avi. să coleșii în cauză, să comunice de ur- 


RE — 


care ar face poale cinste evului me 














ofesor terorizează elavii 
















spetifică în mo categorie, că dacă 
diu în calitate de câviu, aplică mă-| 50 din elevi cad În examene, 
suri Inchiziloriale In examenele de | vina este a profesorului, care nu 
sfârşit de an al elevilor, inchizăn- | şi-a făcut datoria în timpul nu= 
du-i pentru. examinare dela orele | lui. 

8 până la 1ă p. m. intr'o sală u| Vrem să ştim dacă d, 7 Neş, 
liceului, unde procedează In inte- | directorul liceului sta sesizat de n. 
rogarea lor Intr'o manieră sul-ge- | ceastă situație gravă si ce măsuri 
nezis. a iat contra acestul profesor 








Primăria Municipiului București 


ORDONANŢA 


Având în vedere dispoziţiunile art. 2 și 3, din legea pentru infrâna: 
rea si reprimarea speculei ilielte, publieată in Monitorul Ofielal eu Nr. 
59, din 17 lunile 1933; 

Având în vedere drepturile, ea ne sunt conferite de legea ndiminis- 
teativă și de legea pentr organizarea administrațiunei Munielplului 
Bacureati: 


Noi. AL. G. Donescu. Primarul General al Munielplului Bueureati, 

Aducem In eunostința publică armătoarele: 

1 Brutarii și fabrieanţii de pâlne, din întreg cuprinsul Municipiului 
Bucuresti, cu incepere dela 14 lunile 1937 și până Ia noul dispozițiuni, vor 
fabrica și vinde păine mengră, in urinătoarele condițiunli 
Pâinea neagră se va fabrica numai de format rotund. de bună eall- 
tate. in greutate de 1 kgr. tără nici-o toleranţă, și ne va vinde, la bru- 
tării tilinle si In toate punctele de desfacere ale brularilor, eu: 


Lei 7 bucata 
ceiace revine ln lei 0.70 suta de grume, în loc de 072 cât a toat până în 
prezent 
2 Fabricanţii de pâlne, brutarii și orice revânzător de pâine, sunt 
obligaţi ea, la cererea consumatorilor, să cântărenscă pâlnea pe care 
Te-o vând. 

An acest scop vor avea, în permanenţă, la dispoziția publicului. can. 
tarele şi greutățile necesare, verifieate de către Serviciul de Măsuri „1 
Grentăţi. 

3. Pentru pâinea neagră, debitată domleiliu sau vândută la băcă- 
mii, se poate adăoga maximum 9.50 lei la bucata de 1 kgr. această dife 
renta reprezentână costul transportului. 

4 Brutarii și fabricanţii de pâine sunt obligaţi să albe, în perma- 
menţă, pâine neagră, până la orele 10 dimineata. cel puţin. 

3 Pentru brutarii, cari nu vor pune la dispoziţia publicului, vână la 
orele 10 dimineața, cantitatea de pâine neagră trebuineloasă și cu prețul 
Eixaţ de lei 7 bucata de 1 kgr.. Hram: 

Pretul de lei 7 și pentru pâlnea albă și tranzelă, tn greutate tot de 
























Limita de vârstă este de zo ani.  [gență pe adresa «Asociaţiei Explonta- 
Personalul eateglor va foainta cere | rea> str. Cpt. Octav Cocorăscu No. 1 





Bucureşti, funcţiile ce le tadeplinesc. 





ko, <ara tocmai desfăcea o seri- | Xconomu. Prin spiritul sdu insinuant de Judă modernă, Erlich ajunsese 






can: a dicatat timp ve nproape o |nie publică, ba chiar — mare ruine! --, președiniele asociației pazetari- 
| ora: tor crestini. 


| Platio Vu protins din nou plata [rând pe rând îndepărtat din toate funcţiile pe care le ocupase prin frau- | generală c. |. 
i Ei ema toate en i sa adas a anti tatei e bieăcei ae că UE 
hotărârea jucă- | acolo conducerea  /lăcău care putea (Scuză-mă, - 
ha Sl d i tar) ȘI va 7i aluat vi de acolo în. |tulii Najional 
4 u so vor convinge că | Intre zilele de 
IObealu D n din Lia Lia i - 
neclar de nazelă sportivă, — noi am dus aici o campanie aprigă contra 
a- |trădăto de astăzi şi de atunci, excrocul de dimensiuni penitenciare, 
Fi o Platko: : i, 
luceamn atunci do ll 
satui isi ei ee 








de trădare de atunci o fost evidentă, 


SA SE ear: 





el), 10.000 


ateu ascet: ADROVIZIORATea celeriştilor cu lemae 
Până când se fac înscrieri 


un frate bun: | Penleu “aprorislonarea personalului | va întoczui noui tablouri. 
cane în [e Bea pă stabilit următoa= | Sub aici un motiv nu se permite ca 


unei | Necăzălori. catezoria tina) 
Mi 
[3000 legau; 108 ina 8000 kgr: 7-1 


Cu ocazia Congresului Internaţional | zilele 22—24 Iunie a. e. 
Uma aoiaată discatiuna în ca+5| Campaniile nonstre de aici și de aiurea l-au demascat insă, și a fost |de Agricultură “dn. Iago, direcliunea | Plecarea se poate Jace dela 20-24 


acoridai o reducere de | Iunie, tar Inapolerea cel mat târziu 26 


Iunie inclusia. 
Nu se admite întreruperea că 
te 2 URR octet 


cordă o reducere de 30 la zată la du. 
cere și la înapoiere Inire 10 Iulle — 23 
condițiuni între” August a. e. înclusto. 


cei cari au cerut mandate de transport 
să renunțe la cle spre a solicita lemne 
în natură. Vor priui însă mandate pen: 

tru defereufa după nouile norme. 
leguria 14—12 in-| Preţul lemaclor pentru cei din capi- 
tală a fost fixat-la 3239 lei vagonul 

predat la domiciliu, 

Pentru personalul din direcții terme- 
oriţi | nul de înscriere este 1 Lulie. Pentru cci 
e se înscriu cu lemne în rate, costul se 
“| va reține în rate egale, incepând ca! 
Iuua lulie şi terminându-se cu Noem- 





ka. | 
direolia economatului | brie inclusiv, 


că] Comitețul “Cercului. Profesorilor 
|Secuudari din Bucuresti, invită po 


„|eundare din Bucureşti In obișnuita 
at | masă colegială de sfârșit de au pen 
ru Sâmbată 19 Iunie n. + orele R3) 



















nu ar. 

Orice cetățean, care mu va găsi pâine neagră, la brutărie, până la 
orele 10 dimineața, va fi în drept să protindă pâine albă sau franzelă, 
lar bratarul va fi obligat a-l vinde cu prețul celei negre. adică eu le! 
7 bucata de 1 kar. 


“ - &. Pâinea de secară va (i de format luni și ne va fabriea numai din 
none. Pintko la oprit pe Bodola, |om maro în țara românească: funcționar superior la ministerul agri- d C F, R 
poimara En luat do m parte și ch |exlturii. mare director de gazetă mică, oreniear La rodia, enter de eri. | EX SOUUCETI e El pis m | taină stă esliatea 7-a) ratată cu fină de ceară enitatea” La), 


proporție de 10-80 In sută făină albă, lar restul necară și chimen, 

„Această pline va fi lberă în comerț, în cela ce priveste greutatea și 
pretul ei de vânzare. 

7. Brutarii sunt obligați să aplice, pe flecare pâine, etichota respeo 
tivă. care să cuprindă: numele și pronumele patronului, sediul bratăriei 








Bu 


Pentru. călătoria. participanților. ta |. 
vegeaiipasele;Upiegpilalea, Pe pulază | nraiti 


ulor el. 
3. Fabricanţii de pâine şi brutarii, cum și orice revânzător de pâine, 
i vor contraveni In dispozițiunile acestei ordonanțe, se fac pasibili de 






cari 


xea speculei ilicite. 







către funcționarii comuoali, delegați apeclal de noi. 
Primarul General al Municipiului. 
AL G. DONESCU 
Director Serv, Aditiv 
CONST. TH. DINULESCU 


Nr. 1515344255 B Buc. 11 Iunle 1987 
E 





RI „e vintar ari 4. toti profesorii si protesoarele se | 


penalităţile respective, prevăzute în legea pentru întrânarea și reprima= 


Constatarea abaterilor dela dispozițiunile prezentei ordonanțe, 
Bo va face de persoanele enumerate Ia art, 26 din legea speculei ni de 








[E 
[ 


area preturilor ma 
la restaurante 


ne să facă cunocut hotărtrila de 
ai, 7ua ale eemiriunai, orimariei 
articolelor de! rima! ne |donanfa de jena “a era 


Exponenţii muncitorim 


Mihail Manoilescu. „N 
moastre“. Le vom apăra! Dar cu fapte... 


UNA VESIILE>, a 


şinrul de industria și comart. co. 
sea Interminlaterială . puntea 








irlunca a luot în diseațiume 

stabilirii unor. prefuri ma 

n la anumite feluri de ali. 

pentru a da pulinia salaria- 

îi persoanelor cu venituri re- 

să ae bucure de o hrană tefti- 
omalatentă. 


Ri deasemeni, ca minate 
“me mă lmvite mi celelni i 

primării din țară să Tixeze E, arse 
restaurantele din oraşele Lor precum 
mi In realaurantele din staţiunile 
bmineare și climaterice aealas «latem 
de prețuri, dapă importanța local 





















al | tite 25 slujbă întreprinderirtor și in. 














pcent scop comiziunea a Aotă- 
lea loata restaurantele din Bu- 

i de clasa 1, II și 111 să pre. 

în Istete ziinteo de consuma. 
tere vi culori. distincte 
ce se tor servi zilnic, 
cate în dreptul fiecărui Jal. 
cum au fost Hate acesta pre 





jurii ln adresa 
iilor de stat cât si 










= 


TONTEACIOSUL LEGIONAR 


lonează zilnic între 
,30-11,30 șI 18,30-20,30| 
în strada Imprimeriei No. 3. 


N'a trecut nici 
tra de ore şi am 
țin ziarului — scrisoarea de mu 
joa — adresată d-lui 
HAIL MANOILES 
asociaţin «E ronţulu 

















finmaro de vacă vițel 





y ind de acord 
iustele aprecieri e at 
asupra conducătorilor, din frun- 
tea acestei asocinți 





iptară de vitel, vacă la 
garni 


= * 


cum a, aa 
lun serviciu organizat 
consulta jul, procese, dl 
mofariai 





SFR; 
apoi mau brânză ran 
otărit ca ministerul Citirea acestor ri 


—————— | da dreptate şi sorti 


Noul restaurant legionar 


acm Zocalul fastei| tă 
e Gutenberg di 
prim n | jată. 


Im, 
restaurant al Coope.| 0 Preturile cele mai 
modeste oricine va putea 
In acest scop sala cealgăti o masă alcasă şi sub. 
are — una dintre cele atanțială. 












creştini din câmpul muncii 





Stimate Domnule Profesor, 


„m citit azi în ziarul , Ves- 
re” articole! semne d caca 
d-vs.d. G. Justus, 





mai spațioaze din Capita- 
font special amena-, 













Caldura ca care a Imbrăjişat pro- 
biema organizațiilor profesionale a 
Janchonarilor particulari creştini şi 
nola justă care caracterizează întreg! 
articolul ne Indeamnă să credem că 
este în legătură şi cu obiectival zia- 
sab conducerea Pr 


Von omvuarea mu Divan d-bc econoni 


"0 interesantă propunere a d-lui profesor. Cesar Partheniu 


ANȚA ECONOMIC A, | duselor, de către trusturile și 


tribună ncocooperatistăi ; 
indrumare eoaoaiiea sociali, | (aațerarile „de desfacere, 


or CESAR G. PAR. 
Jormulează o interesan- 


vei jegionare. 








lor, şi tarifele de desfacere a a- 
, prin Magazine ge- 
















II: «Concesionarea acestor mo- 
oluri> unor Magazine. gene- 
le. cooperative, — cari resti- 
e consumatorilor, 
- priniro | enta risturaă, pr 
rintr'un ste pri i 

ia etate i dr stii 
po toi factorii economici | preurilor şi. pr 


res] în rafli și 
tlve, să alobilanscă eri. 


ea Institutului 


tiv de a emite bonuri de consu- 
maţic, convertibile în mărfuri», 
In Magazinele Generale. Coope- 


Articolul d-lui prof. Pi 
ae cuvine examinat și mer 


de a rezolva problema eco- | ta 
a României noi, printr'o | c 


larea „pe care am făcuto do 
cu ioții, că unitatea politică 
+ Ească nu va avea practi- | jul Si 
ceșie nici o valoare, atâta vre-| Tare 
zut cât economiceşte noi vom fi 
robii şi zau it în 
pria noastră țară. Aşa dar, e! 
rile politice atât de fericit coor- 
te de către inaintaşii noștri 
ese continuate și încheiate 
planul economic 
moastră de 


ce. Şi — Doamne] — pe cine ca. 
20 pa interesează aceste proble- 






vali geți de 
„pe = 
Starea semănăturilor s'a îmbunătățit 
mult în urma ultimelor ploi 


care nu se| In prima xi a acestei săptămi 

căzut plol abundente aproape in 
întreaga țară. ceeace a adus o pro- 
nunţată fmbnnătăţire semănătari- 












asupra E 
o stăpânire de fapt 
poate dobândi de cât p 


marea maximă a voinții noastre 





tei incepuse să se coacă forțat, 
ameliorat mult. 

Mai e mevole de ploaie până la 
ntârgitul Janei pentru nutrețul de 





Îi pe acest tărâm 
Voința aceasta va trebui înc, 
drată întro formulă simplă și 









Ministerul agriculturii a primit 
relaţii telefonie din întreaga 
fară, din care rezultă că aceste ploi 
nu avut o înrâurire mai mult decât 
bineftăcătoare asupra deavoltării or, 
zului, care din cauza secete! avea 






cuucisă, care să fie înjel 
oată lumea, să nu poată fi răis- 
fălmăcită de dusmani tar aplica 
zca ei să se facă în mod unitar 


Muncile agricole și mal cu seamă 
prășitul porumbului, care se efee- 
tun în condițiuni grele, se face, în 
urma ploilor căzute, cu mal multă 


lar această formulare d. pro uşurinţă și intens. 





mă dea o recoltă defleltară. 


ximale| Proțejarea elementului românesc 


ei creștine se adresează d-lui profesor, 
u cerşim și nici nu vom cuceri drepturile 
jar nu vorbe 


prestona discurs/ile pcazi 
vor sepvl cel mult a jasti]! 
vitale subversivă (așa cam bine se| 
precizează In articolal apărut) și In 
orice caz mu adevăratul motiv ca 
care au prezenlat autorilătilor, în- 
Santem de atord cu părerea au-| mânând acel insolent. memoriu. 

Vrem drepturile noasire, pe care fica facea și, razul 
nici nu le cerşim, şi credem că nu 


tseția mandă române și esta 0 nece- 
stlate cerută Mu de vremuri pi cal- 
cale politice, £i de salerințele celor 
ce 1pi sacrilltă și astazi brațele cins- 


teresalor sti 


toradaă acrslăi articol și declarăm 
î4 singura afeanizaţle a „Frontului 


Funcţionarilor Particulari” Români” | va fi nevoie nici să fie cucerite, Nu ma = 
a e ei aie sl (OUINTON 
PRODUS FRANCEZ. — LABORATOARELE HELIN 
Dă infățișare bună 
ta anuacit și paoeuntir 


Ti va luă ahgajamendal să susțină 
proactul d-ll Valer Pop care tinde 





(mâmesc. I Beast scop, dvs. puleți 
jace uz de aceste rânduri care re- 
prezintă doleanlele — funcționarilor 
particulari Efeșiini: protejarea. ele. 
Toentului românesc, organizaţia noa. 
stră imbrățişănd loaie manifestările 
sincere ale Eonducătorilor noştrri. 

Ziarul „Basa Vestire” şi-a (ăcul 
um punct de onoare prin arlicolal 
serlse căel apărarea Intereselor țâril 
contra alaciiiilor veneticilor străini 
este o datorie stână pentru liecare 
român congieni. Să știe — şi cei 
ce vin la mol — că nu ne va îi 









































La aiminisirația financiară a 
sectoralaj 4 Verăe, descoperit 
— în urma cercetărilor d-lui Inspee- 
tor general Tăntu—fraude care se 
eltrează la aproa pe 16 milioane Iei. 
Aceste fraude sunt pase în Marcl- 








pus la Văeăresti. 

In urma anchetei deschi 
să de organele 
Capitalei sa stabii i 
veri — pentru a-și Însuși 
sumele forului recipise 
din alte chitanțiere decât 












tra. 
Im acest fel sume! 





ul ce 













MUTA 


CONTINUITATE 









reția: 








tta noastră . 
Programul nostru de vitor? 
CONSTRUIREA HALELOR 









când conştiinț noastră cere să e- 


a pună în valoare elemental ro- | părâm aceste drepturi 
Şi le vom apăra! Dar cu fapte, 


6. CRISTESCU 
sa LAZAPESCU 


far nu cu vorbe, 


Este de prisos a mai lace €o- 
rân- 
dari, căci sinceritatea lor ne scn- 


i, în lumina celor expri- 
Iuacţlonari- 
să le 





mate de exponeni 
lor creştini. vom și. + 
răm cauza lor dreaptă. 


Fraudele dela administrația 
jinanciară de verde 


mia recunoscut decât suma 

de 9 milioane | 

wo poate justifica. 
Organ 


pentru a se stabi 
ieralul Varveri font de. | căt Domaga: ies = 

ma, easier reri care a fost de-| cât şi destinaţia exactă, ce 
uat sumele defraudat: necontenite, e cură cu renumitul 
— n: tsi . = preparat american «GASTRO D> a 











eventualele 










BUCUREŞTENII, 
PROVIN i reară 
STRĂINII 
Se întâlnesc la 


RĂCARU 


Str. Vasile Boerescu 11 
(arti dn minti” Deane) 
Grădina ea-vogae a Capitalei 


cele la zi, fără a le inregis- 


erau! 
contabilizate, numai după 
epuizarea reoipiselor, bar 


ecepeieguelca tortore- 


Adus la prefectura poli- 





"TEI DIUUI 


Declaraţiile d-lui Al. G. Donescu 


cupănilor noastre. Proeeteie sant de- 
săvârşite. Direcţa lucrărilor noi a 
stuidat problema sab toate aspectele; 
VA închipuiţi că o operă de propor- 
ţiile şi unportanţa balelor: ce voun 
să construim şi care va condiționa | oraș în miniatură, care 
însăşi alimentarea Capitaie, trebuia 
alcătuită ca deosebită atenție: 

Pe acelaş plan al preocupărilor | de piti 
meastre sunt şt alte câreva hal= de 

fiecare sector, pe care voim să Ie | închisoare, ete 
censtruim, fimă absolut ncesaie pea- 


tru o-bună alimentare a populăţiei.| acest oraș: , 
Piăci trăesc în orașul lor viața 


la fel cu cea din oraşele locuite de 
populația normaţă. Au primara, po- 
biţişta şi soidaţii lor, căătoree co 
trenul hilipatan, călăsesc pe poaney, 
ere: în fiecare după amiază ei își fac 


Eri dapa amiază d. Al. Q. Donesca, 
primaral general al Capitalei, a Jacat 
declarații preszi, ca privire la progre- 
mal edilitar, apă care se va ghida 
în gospodaria Capitalul de eci Inainte. 


Disa ne-a Jieat armăloarele decla- 


După felul sam sia constat noul 
consiliu general miar trebu să vă 
spun decât atăt: continnăm actvita- 


Haleie centrale dela Obor, care-și COLONIILE ȘCOLARE 


aşteaptă de aproape un an icalua- 
vea, mmt pe primul plan al preo- 


=> 


Actualmente, sectoarele. și” minte- 
piul pregăresc coloniile. de 
unde în acest an voim să trim'rem 





fesor Pariheniu o face în patru 
recum urmează, 


Deasemenea, semănăturile de pri- 
u-ne să le explice | Măvară sau indreptat mult Po 

rumbalui l-a folosit mult, deşi mal 
are incă nevole de ploaie, Dease- 





d-sa făgăduinu 





prin desvoltări 
L pole asa dn 









. “Transformarea în mono, 
ri de drept», create în folosul simt nevoia de ploaie, 
tului (reprezentantul obștei 
a monopolurilor de fapi, „reali- Oltenia, Banat si Muntenia. 
e în domeniul desfacerii pro- Situaţia grâului, care din cauza 


———— pe armnorii de 


Teroarea din judeţul Bacă 
„um fac alegeri 
pentru torupție, 


Recoltă exealentă se anunță în 
a 


Ministerul educației naţional 
delegat in juriul de judecată disci- 
plinară a profesorilor universitari 
profesori, ca mem 
bri titulari şi supleanţi: 

La univeraltatea dinBucuresti 

Membri titulari: d. Bozdan Şto 
fan, profesor Ja facultatea do far 
macio şi d. L. Popeseu-Voineşti, pro- 
fesor In fucultatea do ştiinţe. 

Membri supleani 
nu. profesor la facultatea de litere 
mi d. Anton Davidoglu, profesor la 
cultatea de ptlinţe, 
La Universitatea din Cernăuţi 








le Mberali. 
Catomealmanu pu era 


“a județul Bacâu, propaxanda 1 tează 
Heerilor se 














„partidul Naţiona-Orestin | ţa 
dela îm- 












dela ministrul de Finanţe, să exe- 
uta pe toți ari unt nomai bănulți 
iperă de eo |eă ar face propagandă național 
Hloane| erestină; d. Caneleov m Tăeut răs- 
pe perceptori de rezulta- 


Membrii supleanţi: d. Brătescu 
|Qonntantin, protesar la facutintea 
de stiința şi d. Iesan Alexandro, pro 
fesor la fasultatea do litare. 

La Univeraltatta din Cluj 


Ministerul Educaţiei 
Naţionale să ancheteze 


Ne vine din partea d-uel Zoe A- 
Scandalul acesia nu mg opreste| Georgescu, directoarea scolii pri-| de motoenitură 
mare No. 47 din Oaplială, o mal| Comislunea a examinat deasenie- 
mea ma! multe oferte primite pen- 
tru furnizarea unul număr de bu- 
tone de 109 1. şi pentru construirea 
precis da| mai multor camioane-ateller. 

eerem| Nu sia luat insă nici o hotărire, 
deoarece ofertele au fost conslde- 
rate ca având un preţ neeonvenabil. 


d aa pentru a cumpăra co) 

alegătorilor, lar. pl, i 

elpialui Bâc,“ Zlapastă, a 
ci 


nstituţe.| punzători 


Duraiuieă 13 Junie, la Valea-Mare, 
depatatuj G. Urzlcoanu, Care wa în. 
tilnit inir:o intrunire în contradle- 
ja [toriu ca deputatul liberal Coatinea- 
când wa urcat la 
tribună să vorbească, m fost oprit, 
de agenţii Jberali, atimulați de Jan- 
darmi, prăbuşind tribuna, 


sa 
el mă fabirii 
eorvulul electoral, el 


de altă paria, da ultimele zile EU In Momentul 


însă numaj alei. 


rusinea, In €o.| Sa mors atăt de deparie, incât in 
din ordlaul |anumite sale — cum este Lulsi-0ă- 
'Trotu-|luzăra și Faraoni — wa răspândit 
Wibijă trece. un manilest apocrit cm mvastiea, în 
uenilor In trebile și mevoile| care lberaljy batjocorese în numele 


poza rază 


« propatanda dela sale, liberalii 


pa „mal cunose eu e clară lămurire a faptelor weanda- 


loase întâmplate în ziua de 15 Iunle 
în localul șeolii. 

Cum noi însă, 
partea cul cate 
Ministerului Educaţiei Naţionale să 
ordone de urgență a anchetă, spre 


Aia iiage evo i si 


mostra pe gatollei, 


Ne i poăegalita 





Juriul de judecată 
a ptotesorilor universitari 


Membri titolar: d. Iuga Gheorghe 
profesor la facultatea de ptiințe şi 
(d. Marinescu Constantin protesor 










In facultatea de Itere. 


facultatea de drept 
La Univeratatea din Iasi 







Membri titulari: d. Dragomirescu 
Potre, profesor. la facultatea de 
drept și d. Popovici Constantin, pro 


femor ln facultatea de stiințe 


tatea de ptiiuțe, 











|inzestrarea centrelor 














de motocultură 

















Eri după amiază sa intrunit la 
ministerul de agricultură, sub pte= 
midonţia d-ul O. Sescloreanu, comi- 
alunea specială pentru motocultură, 

Sa hotărit să se comande la uxl- 
mele «Astra» 100 batoac de metal cu 
o capacitate da 200—400 L. Aceste 
butoae vor nteealta la transportul 
combastibilului destinat centrelor 




































































cât de mulți copii sărac. 
BAI POPULARE 


Sectoarele vor mai goastrui În a- 
oct an băi publice pe caniere. In] rieteu- 
afară de baia Bibes 
şi renovată în noul Jocal al 
rilor dela gara de Est (balel 
care va fi dată folosinţei publice | Vizitatori: 
săăptămâna viitoare, fiec 
va ridicea în această va: 
alte băi publice de sector, 


Vodă, mutată 





je Obar)| unde stimesc a: 


care sector 
Mombri supleanţi: d. Petrescu Er- ră, câte a 
cea m d. Negrea Camil, profesor la 


REALAZARI BDILIFARE 





Vom conunua opera de asanaița 
lacurilor, prin lucrărie dela Fun 
deni și Colentina. 

Vom. contmua. lucrările de pavaj, 
în special mtrările în Bucureți, pn ă 

ban Vodă, Griviţa, Venmu-! Aal dimineaţă pe a ora $ 
rise tate. sa Tăptult o crimă de o rară 


feroeliate în birourile soc. Wagons- 
Lita, din Calea Victoriei No. 23, Pa- 


Mombri supleanți: d. Minea. Ile 
profesor In facnltaten de Mtore și 


a. Daviă Mihali, profesor la facul 
Vom. eontmua să dăruim Capiţalei 

noui aome verzi. După parcul Re- 

sale Carol II, cetăpenii vor vedea |1atal Adriatiea- 

la cealaltă eatremitate a Bucureşti 

lor, bariera Vergului, cum apare un 

pomi pare linens şi frumos, CE se 0 

suruește În prezeat pe an mialdan PÂnĂ| revolver, de către priatenal său. a- 

ieri plin de inlecţi şi gunowe. — | voeatul Vasile Munl, deasemeni to- 
Intun cavânt vom Contmua CU |n din Macedonia 

toată amploarea vealizarea 

mari ale planului nostra. 


comerțul românesel =" 














O STARE 
DE SLĂBICIUNE 
INGRIJORĂTOARE 


QUINTONINE 
aria ră 


Pra 31_de, ax, serie Dl. M. vurame 
end PESTY, s, rue d Asacele- 17 
Parau din Dorne, și ajunsesem 

TniPo atare de alabieisene bn adevăr 
7 patizara” Inlecţil poliuni, nu 9: 
E "Ielosit. Am” lacercat Oudinto: di 
Ema cara cât pula cata un pro- let 
Gin onutal. Permân abea prizmul ra de 
“ ul fate ca vaze 






























at Dăsă ca bai 


INE 





















Sufragerii cubiste, Stadio-uri. Birouri, 


MOBILE pizza și Carsiteri tpizate de calea 
LA GOGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial și Industrial 


Bagureşti, Str. Bărăţiei No. 35 și B-dal Maria No. |. — Tel. 4.15/44 

















VIZITAŢI Ce 











ornicăria Românească 


ANTON PETRAŞINCU 


B-aul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 





Alexandra 6. funcţionar la Arnă 
ne serie, armătoarele: 
«După 1 anl de salerințe aPro. 





nvat darul să mă însănătoșească de 
boala mea de atomae pe care o cre- 
deam incurabilă. In urma  nemân- 
cării. ajunsesem atât de slăbit și de 


















lamele preParațului ca  rename 
mondial «Gastro Do Mam grăbit 
să comand acest remedia, și mam 
imţit mai bine chiar din primele 
| zile dela 1narea lal. recăpătână pot. 
ta de mâncare, forțele și buna die- 
poziţie. 






fragment dintro scrisoare 
care va interesa pe multi 


«Gastro D» se exptăiază contra 
ramburs de lel 115 de către farmacia 
«Thots» din Bacuregii. Calea Vleta- 


Developează, mi 















Prinure muze,ocsrie. arzacţitră. ale 
„Lunii Bucureşildt” din acest an, 







de distractivă. 
Cei so de 
fime: irtesc Jeriun oraș special co0- 









mărimea populațe: ce locaeşte 





vară, 












pomp.e: 








Maite | 





Nimic nu prevestea început 


A] drame. 
ndustria |"; iveann, statea da rat 


roului, eu spatele spre Calea 


opusă. 
moment dat, Muşi 


mumere care ac pot vedea numai în 
mașul şi circul puricilor consrtuese o | Grcurile ca renume monital, unde se 
noutate pe cât de interesantă, pe atit | produc: ooamerii normali. Aceieași mie 
munii ei fac pe ce: patru poaney dre- 
oameni sub uri metru nai | saţi, la muriere de acrobație, și 2e 
dansuri acvobatice. Majorita:ea a 
demult de primărie pe malul lacului | merelor cari compun programal circ 
Hezăstrău. Fe o suprafaţă de crea | hă du puici ma stau văzut încă JA 
un hectar, a răsărit, ca. din bose, an | noi în țară. 
se ascamănă| - In prezent se 
cu marile orașe din țările Gvilizate| în vederea pregătirii unu: program 
In afară de cele 20 de case IOcuite | nou,. cu care se vor produce pii- 
avem ic primăria, res- | citi în circul lor: 
Imediat după inchiderea 
toate cohstnate pe | Bucureştilor” trupa de 
în | pentru o lună la Sofia, iar de acolo 
în America, unde are ani 


e zilnic, repezi 


taarantal, cafeneaua, prăvălii, gară, 


CĂCIULATA 


a minerală radioactivă, este 


boalelor de rinichii, ficat, căi 
urinare, gută, artritism 


Comeazi În Admintateaţia 


siesta pe o terasă specil amenajată, 
unde joacă cărți, citesc revise şi bâr- 


fese. 
Dar fiecare piție este dublat de 
un desăvârșit arțist de circ sau VB 


Toy, aceşti oameoi mici, dar mari 
artişti, se produc zilnic în cârcul lor, 
admirația milor de 






Băilor CĂLIMANEŞTI-VAlcea 
—— 


indrozitoarca crimă 
din Calca Victorici 


In urma victimei, rămâne soția cu doi copii 


mu Sleyer — şi a tras 1 aloanla, 
Patru din ele si-au nimerit inta. 
răsucit ca an afredel și 
sa prăbuait pe podele, întrun laa 


si jumă- 


Moartea Ia fost fulgerătoare. 
gloanțe cari na şi-au nl 
trecut prin geamul 
din spatele biroului, pătrunzină si 
prin vitrina dela magazin 
0 adevărată minune; 
mau întâluit nlel o per: 


Setul serviciului de contabilitate, 
românul macedonean Ion LAvfanu, 


fost împuşeat cu șabte gloanțe de | merit țluta, au 


Ea î 
ear a | ale 2 uit n sir 
care am fost to! ru | 2 ureei 
pice e ovatinultate fii siguri. că |, dajrpaaA rsai 
în actuala mea calitate de.- 100 | a ora 8 și 15, sa anuntat ave: 
ar al Bucureştilor voi urmari cul4uj Vasile Magi, vechi prieteni si 
al ie accamă Tol-|oersoună bine cana e 
tică, — a încheiat d Al Donciu: [ţatea bucurogteanii. A fost prisii 
V. M. Îcu toată dragostea. A urmat o dis 
sp cuție liniştită, 


Incurajaţi i 


scană. 
CE SPUN FUNOȘIONARII 

Funcţionarii. dela 

câțiva tineri români, suni 

Liveanu, era. singurul 

m „caro dădea 


valinistit. Poate presantimantul. 


faneţionar supere 
prliin puținilor români di 
vila companiei 

de câteva minute | In urma viei 
tul anoi [nici nu spriiin, sotia 
Cauzelo crimei, DU 40 Gunos6 
La faţa loculu nu sosit d-nii ohes 
Vie- [tori Stănescu și Olonţa și d. prim 


torii. Avocatul Muşi în partea [procuror 


scută în soaie- 








timei, rămâne fără 


ul a fost ridicat la ora 10 
zidl- |şi transportat la institutul Medico- 





Jeloare, a stoa revolvorul— Legal. 
















































































































BUNA VESTIRE _ 














LUI! 

































LĂ PI FI 
CEA pi [i 187 funoţionari arestaţi a tele di Ru 
| Ş 1 la_Moscova, 74 de execuţii ven 4] n (.] 
DE ai TALLIN 17. — In cursul d 
ș acestei săptămâni au. fost pot avea Ur IMar [|] Wropa 
LA arestați la Moscova 
ui! de d. Mihalache Eee pa E i 
[] srau ingineri din uzinele 
| IUR ZE sei de Etdirea met! Ce se distută la Roma. Reboliuna în armata TOȘ, 
Doctorul Lupu arbitru în cearta din Comunitatea Israelită CC unii pia Au fost arestați conducătorii comitetului central executiv bolşevic. Sinuoig Ă, 
Evenimentele di ltimele | 1 lu ziua de 15 lupie, faima Au fost condamnați la fr 7 - ” -i tr T 
două zile sa arat darul dea oiiae Rao, pi teruă | Razi mei care î, Riboane, te. moarte și executaţi ime-|președintelui republicel ruse albe. Traficul la granița polono-soviatica supapă 
ic din canevasal po- isori bit ca totdeaun, lixase ter- ", bi mi [i ondentul ziarului ” 
uim aia | ori N mi, pei oltire | biţea fopdăcanaa e (Pena pp tes PARIS, 10 (Ager), — de, pâză scun a E | lana că i Dal Bu 
parecare  modili- Oricum, „.rezbalența partidului [Evreul Szezorbowski asa-| Tompa» publică stii ure/revoluțonură coniia, bu iti RT) ca ră rom rece nadie 
pe barta combi- naional-țăriinesc după acest «| sinul dela B a fost | mătoarca corespondență |iul scena se c+pii fe iile calaje — un procent dela qi 
mafiilor succesorale. în urma u- şoc revino la un calcul obiectiv; | SINUI dela Urza80 din Roma Mica din pro ii au lost ela cavald, — și pâna val Id ah | 
edori cari au avut loa unu pe dol, adică jumătate. condamnat la moarte Evonimentele din Rusia procesul cele  geriti Pi etinarad, [ae cuterie arad" 1600 m 
mai puțină plă- ju Negintrsbârm însă întrucât i VARSOVIA, 16 (Rador), | sunt urmărite la Foma ouliulie din Joscov Juat parte In complotu „n49 ai Pati 
lor în cauză. în politică ne aplică acoiași lege | __ A sonţia aPaps masurnțăs | Cca mai vie atenție, Cer-(In bla de Vart  - sei Sovietite,|tra Iul Stalin de oare dielațul rez) 
ureşti irun- universală a lui Lavoiaier, în fo- si aj ui, vân| urile politice italione| Trouedia (Ina a Ru tau | celintți qenerali due Tu 
losul „en se aceantă | „E Vrei Szororbo'isiii! vin cred oă aceste ovonimenito pr rai imitarea) corearec E recarie acum ana i 1a 
n forță ? î3 sunt extrem de importan- |Zlerului „Daly Expres”, — Incepe] ua o m 0htl 5 
ca internă dar de i orășelul Bezos, caro a u- o prize a, mu produs o îm, > 
î Ifizal der. degzre Ie aig de eee Mite leo cs cum câtva im e un te. Se crede ohiar că ce-|"0ORĂrn 16, (inălprese), —Co-lronsă în! stnul corpul 0 Rin 
rănist au lăsat să se vorbească ta, proporțional cu forța | POI sa Mos, 
: viii confisto tanto deo cova ar putea avea ro- mer 
puiu poet! Dana cavitiță ar îxiptontă și ou «formas 8-| cerne! tăiată Seat veapoo- peroualuni_ in Eurona în Moi arestări se-zaţionale =: 
Nu vroza să mtăraim „ziai maalt aci a oaie aloe | leaboriai până 19| MOSCOVA 16. (Radar): — A-| PRESEDINTELE. nu a 
pe această temă tocmai din cau- Donceia d. Vaida rămâ- se ela : zenția Reuter află din Minak <â| ALBE S'A Sinucuilti - 
el no în frmtea olasamontu. | Prin spânzurătoare, înaltei lităţi ale Li . 
Albu Ghei „a contrarii, deși zetațelese poa- jnej tate PD —— | RASCOALA IN ARMATA | printre inaltele personal 
î că Plata te pentru cei din lotul țărănist. n arotour»-ul d-sai Conflict fi Ii ROŞIE lusiei Albe se efectuează o «cu-| LONDRA, 16 ( î 
zei Daci osii east icita.de Parepa rd fort ranto-englez rățire» draconică- „| Anenţia Router animă ” 
m pentru! frământări zadarnice, par | «tinerotul - tără | Mihalea oii ale clu la Ganava LONDRA 16 (adloprese). — Zi-| , Aseste operații au lost desil-| dim. Moscova că certă 
tidele politice s'au noutra-| nesce invitându-i să roin. | Destaai, — aul „Dely Express” anunti ca inj luite azi în conferința partidă” - 
lizat ca în chimic, fărăltro în ordinele comuni-| îi ii ŢI GENEVA 17 (Rador): — Un [Ucraina au inceput rebeliuni In uni. | lui comunist din Rusia u 
vreo putință do a mai în-| tăţii. tionai i-a juzeă| for incident va produs ieri du [tigle armatei roși, inâreptate coa.| 2ută la Minak- A 4 
fluonța hârtiile da turne- de două zile, citi esa, pă amiază în coraltetul textile- [tra hi Stolin, care după svonurile| „ Fostul prim ministru. Golod 
politie. Cu mite cuvinto| PANA LA | IULIE Îsi a piordut, în tim care | Or dela conferința interpațio- răspândie e pe ele de rttce min| foii comisari ln. asrieatură ; 
d. Mihalache s'a învârtit in Vaida ai mt ae oz. | Dali a muncii” între, d. Scholes, [tată în urma maniei persecuției. Cu| educație precum, și mai mali [ 
i Bodola vă ma pu-| Groutăjile partidului najioaai | X câstiant «pe novă-| dcjegatul patronatului britanie |iozte sevezitație cenpurei da. aliat] morabrii ai comitetului seațză) 1 
a la cană pcoiegrerati pralea cer etice ra . și d. Charles Piequenard, dele- [că in orașul ucrainian Priuld s'a] al partidului comunist au Î « 
parca Ceai de îmțeles), | cani încop. A tocat e oa su natul suvernamențal francez. [răzvrătit Intreaga garnizoană cora-| arestaţi. | 
le a ee) A Delegatul englez a luat atitu- | pusă din 3000 soldaţi, In conforința dela Minsk sa, ; 
osii 0) NOUA INCERCA MA dine contra aplicării legii de 46|. In reglunea Petropaviomiă s'au fa] alles op aja o arsanizae | 
, TIONAL-TARANISTA Vizita d-lui Mila Fisa dan ml ete BRIO agrement Sotia 2 a N | 
la |. e store de lininte de ona|zamale cola cec i fanisea ca 4 epiolpă, cuprinzhnă cd 
bet Epecul| pajiozăl |EFXEse tre la B natură încât Marea Britanie să | colhozuri, care care demiterea il Sta. | 45 de i goporii 
itori.  isttatîn ultimele zile, a detas. ucureşti poată fi. îndemnată să urmeze | a. Acestia ar A propăiit Între al 
ti în + minat conducerea partidului mă exemplul Franţei în materie de| La Moscova și la Leningrad ni-| distzngerea recoltelor și a 
i ceea la o nouă acțiune in- Comunicat 40 ore de muncă pe săptămâni.  Bunţia este foarte încordată, Dacă ! lor de muncă și de alimentare: 
eclă și edembostrativă> pentru “Asupra ascuptuntor de mar mua Pa de răsbat comand 
Jiteni factorul constituțional, "de me | dar ere anii e ta în oaia a aa 
ana 29le cureni „deroeratie de care _Prmea comozi "i spontana pe | ama eee ut Deea m TE, zi îi = 
e cuprini care poporul român a făcut-o d-i e AA a ala că 
ret p,Asttel înainte” de n pleca, al Man rds, prapearaee ce canu ut pes /ecerată după ua 
ta] Arsara, Mecea lupistă,- doctorul [al Cehoriooactt a dedu până Te ea | am al ză aranlamentele pr. 
n tul - Nicolae Lupa a Îsat "în urmări | zane? alianța Cohorta ea Rem | ul anrta Dor. Tneliemcasă 
sutat! Man interview ceelui mai cura- inta corespunde sentimenietor intime ul |, PPPIeca vatfacţie a cler dă sp 
jos jurnal Sera prin care der două naja Aa sia = 
vii wi i avocaţi anvoribirile d-lui Hodza cu oamenii punct 
ori Agata i aa eat ete [ae sn ce ae a E Iaz Ban | RIES ŞI LEIUIILEAL : în. ajunul Kofi. 
pentru izbânda  domo-| Berotor seniimente de adanca. atumă | bir Lie Ira i A ri SL a 
ai în alegerile | i prietenie și au îngăduit să se PV Fade Em prd) EI (I0eni qi a Ro sei sovietice n Fii 
ință Duminică la cUniu- state o armonie completă ma seric | Munca da urmat pentru a realiza cola- cheile. =>: ;=0iea, — 





ri 
nea generală a Avocatilor din 
Românii 









lângă 
ocăţienea de 
d-sa a mai trimis ci 


e mu emisari ln «Comunitatea evre- 


Veni inscă din Bucureşti» unde Convorbirile Intre cei doi președ, 

Mar asemenea alegeri pleeba de Consiltu au purtat ae autmeraa | Itu Stiti aia pica ca 

"Al ca și altă dată de tot sprijinul, |*4Pra relațiilor economice dintre Ceho. | cepta nici o modificare tinzând. să al. 

am Curn însă tineretul oune. | 1204cla și Cu acest prile] | bească Pactul, ci numai pa acelea care 

ese din Capitală este hotă- importante chealiuni de ordin aconam!o | ar fi susceptibile să-l întărească. 

la mit să depună liste separa. [i Jinanelar cari interesează cele două | In ce privete chestiunile de ordin 
fe în aceste alegeri, «Co. | 120,24 fort rezoloite Cei doi pefi da| politie și aconomie care su fest dle. 
munitaten» a roca la aa. | 140477 au confirmat de asmenea acor-| cutata pt care priome. Mica. Iilezeia 










D, 
















1a diferitele chestiuni de ordin politie 
pi economie care au [oct abordate. 


devine din 74 în zi mai complactă și ca- 
inci | 722 desfăşoară în cadrul Micei Infe- 


dul tor comun cu privire la necesitat 
de a desvolia volumul scMnbuzilor cc. 
















orare, atât de necesară intra Statele 
'ozinului Dunărean și au avizal la 
"oacele practica cara cdi ai ea 
acest rezultat. 
In. cursul schimburilor lor da vederi 
"| cet dol sefi de puzern au reafirmat pro 
fundul lor ataşament la Pactul Soclată- 
HM Naţiunilor ale cărui principii formau 
ă baza colaborării lor mutuale cum. şi 
2 relafiunilor lor cu celelalte State. In 





în Intregul ei, cei doi președinți con- 
sideră cu satisfacție prilejul ca le este 
dat de a întâlni pe Execelența Sa pra- 
mdintela, Stoyndinooiei și. de 
ou Domnia Sa stadul acestor chesttu 





cele trei State ale Micel 

















AL, Vaida-V 
ieri din e dea miei] d 


La sediul legionar, 
str. imprimeriei No. 


uuvernului| sele d-lui 
F : no-Girăni 


Havas anunţă: 


Bombele e 
Bonaliste mu țicut In 
rul de transbordare pe care-l nilJzan |nenumârate dovezi despre vandelis- 
elragerea | mele săvârşite de unităţile basce şi de 

străinii din rândurile lor, cari au dis- 


basdi ja Arenas pentru ri 


Acum bascii ma mal dispun pea- |brus 
ru retragere decât de un tingur od |publice „cese „poduri „sosele şi căi 
peste rău, ln Deserilo. i 


VITORIA, 16, (Rador). — Agenţia 


aruncate de - 
te ela 


E La 
ie Ftei: a 






10.000 prizonieri n 
|meatelor străine din rândul acestora a 
că dlstrug, oreşele și satele basce si 





pe loculton. 
In notă, se mal afirmă că există 


numeroase ferme, sate, clădiri 





ia A FOST SUSPENDAT 
fost materialmente săro| TRAFICUL LA GRANIȚA 
Dită. Numai o singură co- “POLONIEI 
toană naționalistă a făcut 

600 prizonieri. Pierderile] VARSOVIA, 18 (Radar), — Trat 
sul la granița păi 


e eimiogat al eri sunt enorme, 

tar matei capturat | lost suspendat incepând 

veate considerabil,  Seara,| mineaţă. In staţiunea de grioli 
|nartionatiatii au ocupat gi! Stoloee, nia sosit tel un siar dla 
pozițiile inamice dela Pico-| Ualunea sovietică. 

"tan si Lacorva, 

Pe frontul Aragon, îna- 
micul a deslăntuit în sec- 
„torul Huesca un violent 
tao, sprijinit de tancuri 5i 
avioane, dar a fost respina| TORII PRIN SIBERIA 
cu pierderi enorme, lăsând PENTRU EUROPA 
si două tancuri în mâinile y 
nationalistilor, Un alt atao| LONDRA, 16 (Badio-Central). — 
inamic în sectorul Chinil- | Daily Telegraph» anunță din Pe 
las a fost deasemeni res-| king că tuturor călătorilor cari ym 
să vină in Europa trecând pria 














Această suspendare e pusă tn le 
a i 
ai 


NU SE MAI ADMIT C_LA 













Bedia, 
BARBARIA LOR 
comuniere. 


SALAMAN 


|vernul busc și în care cesta uduce | barbaria! 
scuzajii trupelor. naționaliste şi ele- | quvernnmentale. 





GENERALUL FRANCO 


Nota reamintește distrugerile. co- 
mise de guvernamentali la Inun, Guer. 
nica, Amoreblela, Munguia şi nite 
, distrugeri care — dovedesa 
conducătorilot trupelor basce 


ICA, 16 (Rador),—Care 
general al urmmatelar. naţioni 
ică o notă 





Peste 10.000 noi prizonieri 

















daro ar putea indruma | largul mării, 


VITORIA ador) = (Co-| generalul Franco şi Spania naţio- 










respondentul Agenţiei. «Havas» ! nalintă. 
agale REA caca 
lumi nierilor COMUNICATUL OFICIAL 
7 aa ional ultimele NAȚIONALIST. 
aa Moga ea DOIiR | BALAMANCA, 17 (Ita- 
linuă a dor). — Agenţia «Havas 
străpi a centurii de | ranamite: 
lui Bilbao, Comunicatul oficial al 
naţii Hi au (e 10000] marelui cartier general 
de prizonieri, ul de răz-| naționaligt arată că pe 
boi și ijiile e mte sunt] frontul Hiscaia înaintarea 
în cantități iengae trupelor generalului Pran- 
i Îi co continuă, A fost ocupa- 
ST CAP.|tă cota 528, la mud-est de 
Mendoa, și localităţile 
Seata, Stranda şi San Ko- 
BI 15 Ctador)—| que, la sud-vest de Bilbao. 
0 DN. ile: Deasemeni au mai fost o- 
Azi a intrat în Dort un. vaa cis |cupate localităţile Sarrata- 


rat do maţionaliati în| mo, Avrigoriaga, Malme- 
v oin și Larreta. Pormatiile 

















luptători | Pa bordul vasului se aflau 900 de| eaăgețitor megre» au ocu- 

u *Bivari- | foraai, copil şi din Bilbao] pat Algorta, Lejona si La- 
riralul în atrătni de, guverna: | Juca. 

montalii busci. Inamicul a incendiat, a- 

Ratuginţii. con capturarea | poi a părăsit satul Castillo. 

rulul ca o ali pautru si| In sectorul Plencia, ort- 

si își exprimă entuziasmul faţă del ce rezistentă a inamicului 







No, 2. TELEFON 3.26.68 


ins. 
Pe fronturile 


malai 


unișt 


mic de 


Com 





ților comunisti germani din Rusia, 
Haiman, împreună cu 22 comp 
trloți vor apare Luni în faţa triba- 
malului suprem din Moscova spre 
a răspunde pentru vina de a îi tă 
ut aplonaj în favoarea regimului 


Madrid, | Siberia, Uu 
Avila şi Soria nu este nt. | trenul 


interala călătoria e 
ranssiberian. ou toate că ni 










germani... 


agenţi „„hitierişti'“ 1? 
Comuniştii americani expulzați 


VARŞOVIA, 17, — Sotul refugia» naţional-socialist 


Impreună ca comuniştii germ 


a mal fost arestat și comunhii 
austriac Franta Bamberg. 


Comunintii amerieani au fost 


pulaați ori seară prin Siberia ri 
Vladivostoa, 








Senzaționala atitudine 
“politică a Elvețiu 


In contra relaţiilor cu Sovietele. 


Pentru aduterea inayol la Soc. Naţiunilor 
a statelor ce au părăsit-o 


BERNA, 18 (Rador), — D. Motta 
a făcut în fața consiliului federal o 
cxpunere asupra politicii externe a 
Elvațiel. 

După ce a vorbit despre recunoa- 
mterea de jure a imperiului, italian, 
diva a declarat, în legătură cu Ru- 
ta 

„Wat timp cât Uniunea Sovlebioă 
și Internahionala III-a vor consti- 
tut un singur organism care urmă. 
roate scopuri revoluționare pe te- 
renul mondial, comalliul federal nu 


va întreține cu Ruata relații d 
matioe, 

Aoeaată atitudine este. Inbikezl 
de poporul elveţian, cum o 
recentele evenimente din casleai 

D. Motta a încheiat, arâltul 4 
înterosul Elveţiei este de a 1 
ce la Sooletatea. Najiunilor Hi 
cara vau îndepărtat, decartee 4 
trebue ca (natituțiunea din 0! 
ză aibă caracterul unul bioe de 
teri despărțit de un alt bloc de P 
feri printre anumită ideolon P 
Htică. 





-  Hedactor responsabil, V. OLANIUG STERE