Buna Vestire anul I, nr. 131, 4 august 1937

ANUL 1. No. 131 


e 







Directori + 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA vLabvEscu 


Declaraţiile d-lui 


Redact 





| Vaid 


Î De. Alexandru Valia este mu mare speeialint si tăcerilor si 
si, ceeace ns 1] vot să 
ehlar esonanța misterlvasă a acestul om care, prin tăcerea lui de vi 

maliţle aproape, condiționează totus indiscutabil «formula» 
sl nu ani puțiu trezeste cole mai diverse păreri. 
Dar acum d. Valda n vorbit. A vorbit fiindcă probabil 








“da uuterea sau că Inafârșit lucrul Ăsta mu 0 toemai pe placul lor 
ml vor. Dar atâta obsedantă preocupare de uu om care tace atâi 
î de Inalbtent, atâta de crud. poate, ax indrăsni să pun, să inărtariali 














mult, Suui tripţi — si de alegeri și de călduri, 
ŞI Mtunei d Valda, de acolo, dela Cluj sau dela Olpret, flindeă u 






„ocupă de 
i pu cearecatari intregi de wazată că d. Vnlda nn are cura să d 
nea, că nu irobne pan — Doamne fereşte! — că nu vor permite el 
În ina! A. Valda taco- și fumează 
î  Vorhese alții de o «trădare» n d-lui Vaida, că adică Frontul tv 
el ar merge mână 'u mână, pe subt pămâut probabil, cu «frontul 
lui Lupu, dela Buttalo, că toată chestia asta cu «valahicu, 
mă alungă decât Ja guvern, și În un guvern oricum: bin 
“în bine. sii, Vaida ini imai aprinde o pipă. 
Dar probabil că d. Vaida nu 
illy, atâta lume e in căldari, 
ndă tăcerea Și i 
Ai mai indicat 









nu vos 





la să apară acolo permanani 
in presa «română», 


Iată-l in balconul sau, probabil, în prazul casei Iul, pare 
i — atâta spomi 
iveste imprejur- 
a în serloa! Altfel Ja ce l-ar mal folosi d-lui Vaida 
dle pe care le piiet EI Je 
i phicenpă decât cine trebue. 


ten anec- 
spune si acum. E singurul mijloc ca să 
Oeilajti Intareseasă. puțini 
în vingur lucru, d. Vaida îl discută serios pi are dreptate. Aţi citit 
rațiile Iul. desigar, Dar resitiți-le, vă rox, ca sk ximaţiţi incă mai 
n magistral descust pe care bunul simi îl asvârlă domoeraţiei 

lo de aparatul doctrinar san do Iraza din bibliotecă, declari 
a dlui Vaida spun în envinte simple; rupte dlu vieață, revolta sin: 
ră a unul om întreg. 
„Minciuna popularității intermațlonal-țărăniate, — d. Valda ar avea 
nevo de un laborator, o analiză atentă care s'o definească. EI o deseum: 
ing toins cu o intuiție precisă în elementele infame care o compun! 

Bici subt envântul calm si tălos al d-lui Vaida promislunile rea- 

bile ale democraţiei și, peste valul destul de spumos al auveranită- 
ebrlolare, mal mult decât populare, peste revărsarea butoaelor de 
miăe și rachiu in care se sealdă majoritățile democraţiei, d, Valda 
li cu degetul fondurile «de misterioasă proveniență», 
















lisnbil 


dar pe care el 





(Continuare în pag. II-a) 


i CONFUZII GRAVE 


[dăe în ziar despre cazul preo-lcumulare a revoltei și indsprire a 
Auguslin op din Joseni |pumnilor? 
irgăului (Năsăud), căruia, 


Statului, în orice caz, nu 
pe baza Fiindod mu Sfatul este apărat uri 
dA Simplu raport al plutonieru» [toate aceste abucuri de forţă și au 
de Jandarmi din sat, Ministrul toritate, 


i-a reținut salariul pe două, 









Orod oare trecătorii învestiți ai 
latecolului electorat od dea/țințeaza 
last/ei cat mai adâne curent da via- 


Z ță pură care a răscolit vreodată 
Dumineoă, su ta evacuat |ueamul nostru? Cred oara ca, 


WDiserioa așa cum ar fi dorit soldează aste 

plutonier și cum ministrul | partide 
găseste că ar fi putut să 
Juati/icarea  sancţiunii, 


Vin preotului? A permia unui 
legionari să asiste la Litur- 







con 
pazitia propriului 





Aecastă confuzie nu mai prinde. 
Jocul de Iașițate și ieftină abilitata 





Bă a 


Bulevaraui &ij 
N 


de TOMA VLADESCU 


n ocou 
At cândva — dar Ins pentra altădată, — wsto 





au indulo- 
mai reporterii de ziare, l-au ametit nn I-au plictisit poste ai ecourile 


de presă, dacă nu cumen i-a fost milă chiar de adversarii d-sale cari 
nn me IMal ostanese strigând că d. Vaida nu poate sau că nu trebue bă 


m 
Î dela iiceput că este o favoare pe care foarte puțini o pâsese. 
- Deaceea presupun chlar că d. Vaida a vorbit acum.. LI să so a 
ze puţin! E vară. e cald. Redacţiile innăbuşese Domveraţii, tacă mai 


ni Allu pe unde stă, își fumează pipa, dar nu prieepe dece alăla lume me 
- caro nu Apune, mu vrea nă epună nimic! Demousirează 
pu- 


iar foar- 


că unii se 


puţin de- 
— apel face câteva glume, fireste famtază și 
Edo niuns casă pricepeţi cănu se gândește să În pe 








a și Administ 
mucuneşrt 
labnta 12, etaj i. 





ati 








[i 
ta 


au 





Sarcotaqul Patriarhului 


t 


Sângeevasale, evenimuntar co „se d 
Wfâşonră de un nu inu 
Sovietică un fost comentate și rhs- 
comantate in intreaga presă mon 
diață, Iutre n)lole stu arătat şă la mai 








wrotont diu, uomârul eelor  munsn» 





tihm rosu şi că puterea judaică ar 
încape si so clatine în Husi So: 
viotieă. 
Aparențele păreau că confirmă a- 





o în Rusia 


si aiurea, că Erreii au dai un mare, 


eruți, Do mei ww tras concluzia. ca 
ar fica Î6e un ahunilţ antigenii-| 


veLnroanu 








Varnava „parti pe 





Din Rusia Sovietică 


După ultimile epurări puterea judaică a rămas 
neatinsă în republica bolșevică 


lo-procent de condiiăllori jidant. In- 
tadetăr în noua Bemducere a parti. 
dului comunist tieTăincan — mumită 
ta 4 lunie 1997, digi <opurare» — 
Ecreii suna arleliteprezantați: în 
biroul politie — suprem _ da 
eonducore-—din 16 Membrii 7 Eorci, 
dee 445%, în Dir someiinali 
2 membrii 4 Borei, (Ut 44%, 
In locul ritmului: Postysov, Jostul 
om de încredere al lui Stalin în U- 
eraina, a:fost stumit, dup «epuro» 


cest fel de a vedea, O serio întreagă | 72: iidanut Mânidel  Markassohn 
do celebrii bolşevici jidani  — în | Chatajoriten. 
trunțe ou Zrotzky, Zinoviev, Kame- 


nef, Sobehohn — Radehk, ate. — fa- 
neseră exilați, imnpuscaţi sau întem- 
nitați 

Realitatea o însă alta, vedetele 
udalce nu fost Ilehidate, e drept, 
dar locul lor l-au Ina alţi JI 
dani, mai pațin celebrii astăzi, ce 
lebrii In rândul Jor mâlna. Aşa se 
explică de ce presa Jidovească, de 
la nol şi de pretutindeni, continuă 
să musțină pe Stalin. 
Regimul  stalinian,  bolgevismul. 
a răman ce a fost si până acum: o 
dictatura judnica, 

Urmărind notte numiri în posiu 
rile rămase vacanie, prin «liehida 
Tes, în Rusia, un apoeialiat al pro- 
blemelor sovietice, dr. Rudolf Ko 
mon, publică în ziarul eleoțian «Die 
Front», care apare la Zărich, câteva 
data edificatoare. 


SECRETARI 


Se ştie că în partidul comunis 


















enii raportului, este ului: 
preotul sa oticint o Jitoruhia 

eu scap poliție», 
Bolrina acestei măsuri abuzive 
intervenit înmua P.S, Sa Epla- 
îti) Wicolae Colan, sinpurul In 
sd aprecieze vina preotului, |oxistă o Juatitie imanentă, tmposl- 
Unio un rezultat. IntorvenÎbi? da înăbustt, Not credem în va, în 
Sala n'a avut cel pulin aim Îpriviroa ei vulturească și în necru- 


i răspuns, Cazul din Joe: 
dutul mu erte mici varimu|I1227ea routate a săutei. sate. 


nici ultimul. De când 
cea mai pravocătoare ala- 
feet al Cultelor, fostul mt- 
i Siguranței Statului, a fă: 
maloda din această reținera da 
i n areolilor vuspeotuți de o 
mghie murdiata. Cunoso încă 
oase cazuri similare la Ialo- 
uloea, Jași, Dolj ete. (Pr. 
eu, Grigoraș-lași, Manea- 
Mircea Marinescu, Niculescu 
oții suspecți şi-au văzul 


le de acum cunoscut, țar autorii lui, 
|— să m'o uita nietodată! — jinuţi 
permanent în atenția celor sscopi din 
Tegalitatex. 


2 






fie, cu toate repolatale pa] Pupescu Neculai.“ Ziarele variau, 
intervenții la miniaterul [L.| bn spocial colo jidovesti rotataa cu [i 
Hlilor. ortodoxe», lua de amionate uşa zinale nosatra [es 

ate actate casuri, anchetula |'spravi. Când am catit co ni se pu- Îni 


iri, peste dpul autoritălitar [la arma urmei treaba lor. De ce-n 
ei fără ascultarea impriel: 


i ne scăldam în Șicula 


ici aairapi locali, Piața pro- [ant si conducătorul cooperativele |twvă. La um birou cu mrotenţie do 


partidului, 

Şi, vorba unui ministru Iberal,| EA blue, după «epurările» ultime 
din noii scezolari numiţi — po țări, 

regiuni, oraşe, uzine — 35% sunt ji- 

dani 


Aloxandru Constant Îvrivilegiul de a area cel mat mare 


0 cacursie 


A doua zi după masă noram tre uzie și întreabă de Eremwviu. Biao că 
L Color deucasă nu le-aun apus mi- |tecmiui n fost cola tatăl său. EI 
ile reținute «aime die» Hard miei |D30 iar wu miam dat mumable dolyi-a luat garanția că îl aduce la 
poliţie ln Bistriţa, 44 a-i facă ru- 


ca la Siguranţă me fac de|hu în spinare, neam ceruri, Dar |eale întâmplate. 


pasele, să stziv tonte prostiile, Noi [și fie? Pleeăm fn trăsură cn tată) 
tului, [lu Eremeiu, Osmenii se deseope: 
irmil, qcaste docile balonete |mmâneum uumai pui şi beam Pra [reau cu respect în fața d-ini diroo 
te, cu dare ministru] cultelor [mii și Mpseatai, "Tatăl luj Er: [tor. Nai ervdvam că pe noi no salu: 
lucrat acum patru ani, au de-| nelu era directorul seoalei, om ho [tă AJunmema în Bistrita la ahes- 


ras rolul de conduchtori î Joacă so: 
eretarii partidului, Stalin insui 
nui decât aceretarul genoral al 


iN 
IN UCRAINA 
Nenoroeita Vcraimă se bucură de 





u bucluc 


de NECULAI TOTU 


€ 















inca în sat să-l ln ca po hoţ Om 
0 trecere, jundarmii au plecat. So- 
i acașă cum spariat și na povesti 


Hai la Bistriţa. In definitie ce o 


IN RUSIA ALBA 


0 situnţle asemănătoare întâlnim, 
după «epurare», N în Rusia Albă. 

Secretar general al partidului co. 
munist din Rust-albă a fost numit 
d-. Sarangoviei lar preşedintele eou. 
siliolui comisarilor poporului diu 
această fericită «republică sociali 
ta sovletieă», Jidanul Wolcoriel. 


FAMILIA -KAGANOVICI 


Atotputernicul neam ai Eagano- 
vleilor, n cărui situaţie părea la nn 
moment dat că se clatină nu numai 
ed gi-a păstrat pozițiile dar chiar 
vi-a mărit influenta, 

In fruutea familiei stă Lazăr Mo- 





snssohn Kananotici, comisar nl po- 





porului ln comunioații, membru al 
secretariatului general al partidu 
Jul, al biroului politie (politbirou») 
trorgbi. 
Li 


vi al biroului organizării 
row), E în acolag timp socrul 
intimul lui Stalin. 
Michael. Mosessol 


rămas morhru în 


n Kavanoulei a 
rizbirous 





Aaron Mosesmohn Kapanobiei a 
fost de curând confirmat membru 
ul secratariatului partidului la 


Kiow. înstărit July Mossrohn Ka: 
panoviei a font numit prim seerota 
a! partidului în orugul si ţinutul 
Darki, 





se prezintă, De ohestor strâmbă pu 
țin din nas și spunv că are ordin 
să-l ducă Ja Câmpuluagul Bucovi: 
noi, Mă prezlat şi ca. Se uită la 
mine şi au crede. Ti acot legitima: 
Via. Spune că este Imposibil, îmi a- 
Tată ziarul «Dimiboaţa». Culture 
do o sehioapăi seria «Apariţia lui 
Neculai Totu la Chişinău. Cam ar 
anunța «Apariţia lui Toronte la 
Brăila», miei o diferență. Și pov- 
trucă domnia sa, democrat convins, 
nu cetin decât «Dimineațaz, chiar 
tu faţa vuvi realităţi orvdea tot ce 
spune slural, După eo reugesa să-l 
vonvina do identitatea mea. o mul- 
vumire îi luminează fața. Ce caplu- 
ră pe uaștoptate! Desigur raportul 
va avea câteva floricelo do atil po- 
vestind abilitatea şi deatoini 
puso la prinderta mea, Plocăni spra 











Direcţia. Administrația 4-52 
Redacţia , 


umeri de către înalții domnitari ai 


+ |oua mâna pe voi. Ma pedepsit pe 


Sa sa iundurmizat complect. | Labit şi stimat în sat aşa sura şi-au [eloganţă, şade un tândr jrav eu o 






Ha acolo oriea liberă mani- [înteles preaţii și învățătarii vechi [ehelari, 
o mai alos o anumită muni- [menirea ler în Ardeal, 
foarte legală, 






Po masă «Dimineaţa» și 
Noi trăiam ea în sânul jui Avrua, | voinioului». Po atauci d. Tiloa or: 
4 înireb cui foloseşte acoastă | Dar după câteva zile se opreste a [nniza de mor +votnjeli», Sa aconlă 

a văbdărilor, această a. |eamionetă ou jandarmi În primi [gi ne îutreabă oa vaita, Erocaeiu 


ulur tare, cravată neagră. 
„Caltaza 


gară însaţiți de un comisar si ta- 
4! lui Eromoiu care no dă bani la 
amândoi, și mio ea la copilol Ini. 
După co Iorănieasă puţin. ploacă 





inapoi în trăsurioa 


dul en coş dala sută de Iei 
pai impletit. Mergom oa renal e-l Se uită în lturi 





it 


6 pagini 3 lea 


Ve sri 


Zi4R LIDER DE AYPYA SI DOCTRINA 


DONANEASCA 








































Asndar Kagnnoricii unt în plin 
progrty Iată o famile fericită în 
nenorociti Rusie comunista! 


CONDUCEREA CEN. 
TRALA 

Dacă ne aruncăm ochii asupra ar- 
mmslozside etnuduosra centrulă-a zur 
Hidului: Sceretariat general, Polit- 
birou, Orgbirou găsim următoarea 
situaţiei: 
Secrelariat general 5 membrii 

1 jidan (L. M. Kaganovici) 
Politbirou 10 membrii 1 jidan 
(L. M. Kaganovici). 
Orgbirou 9 membrii 5 jidani 
(L. M, Koganovici, M. M. Kaga- 
novici, Schwernik, Stetzki, Kri- 
nitzki). Adică 55 la sută, 


ROLUL EVREICELOR 


Numărul jidunilor în sompanerea 
scerelariatului general şi al Politbi- 
roulni ar putea să pară modest dacă 
dam ține seamă de un alt tenozman, 
lacol al căsătoriilor emixtes, ca să 
intrebuiuțăm up 
MA noi. 








tormeu consacrat 


Intr'adevăr, mai toţi demnitarii 
sovietici, cara nu sant jidani, sant 
căsătoriţi cu vvreica: 

Din cela șase persobalițiti condu- 
edtoare al Rusiei Sovietica: Stalia, 
1 M. Kaganoviei, Molotov, 
roşilov, Litvinot, 2 sunt wvrei (Kaga 

Titvinal), iar 3 căxhtoriţi cu 
relee (Stalin, Molotov, iar) 





jov.Wo 














ali 
Povestea Eateroi so repeta deci, eu 
succes, și în timpurile modernv, 


* 


Aceasla-i, exprimată citric, situa. 
Via puterii judalee în Rusia Sovie- 


nedumerire, 


dumneavoastră în ultima vreme 
pre 


sale conafătuiri palitiee eu vi: 
setul nominal al d-lor Moisei 
n rostit numeroase disenrsari politice, 









e CNIĂ 


ABONAMENTE 


Comune urbane | întti 
Ei 


d] 


0 iantomă uitată: 


Statul 


D. LON MINALACHE, care, 4 sti, 
nventiv, după cum nr vrea să pară. a 
are a fâcut carerare vâlvă: STATUL 


n Avut lasă soarta operilor Iilerare ale marilor aleavli 


unea, adesea nefondată, de a îi si ma 


IL uu se va serle nlet odată. rămânând 
en 0 romiseare: 


Ba. în cazul de faţă n'a mai rămas 


po d 
Na. dest 
mu. lipsit, 1) 
altul, case 
A Ziostela, 





ITATUL ȚARANESOI 
SI doar ocaziunila na 





esti, Băltaţii din Vale, Codobatura si 
mai fi 


ebet, 
EI blue, știți ce inseamnă ast 
» nici măcar un dema, 
bind, nu e nimic. Pentru că 
ginalitata, un strop de ever; 
repede altat, numeroase pri 
sub-arbană. Deonrece ca pr 











dacă ardea 


ntexto de des 


Stai cătevăntă asa vi te gândesti Îi 


Tară fn numele țărănlamulai și a clas 
orl ministru in trei guverne național 


SERIOASA ŞI EVIGACE In folosaj 
ee sia treziţ complet și din furia epile 


ŞI încă să-si nducă aminte pumai 
văzurăm, d-aa Ta uitat de mult până 


precom unele găini de rasă ne întâi 





ceea, fie ce-o fi. Chiar şi de to mai 


trădarea nevoilor de viață ale Romi 


Aterim demoerați și democrației 


Guvernarea 


In curând qucernul oa frebul să 
plece. 

Ori care dintre oamenii politici pa Ți 
chemat să prezideze noua formaţle mi- 
niaterială de un fapt — de o realitate — 
oa trebui să se fină seamă. Marele cu- 
rent nallonalist care a cuprina touta k- 
nimile româneati, De acela forțite na- 
Wonaliste pot realiza în parlament o 
majorate solidă, gata să impană în 
opozițil, cât de oehe- 





orice moment uni 
mentă. 

Deci, gupernul najiomali nu este 
numai un deziderat, dar și o poibili- 








tieă. 
Bolsevismul continuă a fi un re- 
aim condus, spiritual și politie, de 
Israel, 
Mihail Polihroniade 





) OBE E EEE E E E EEE EEE 


ietzie, Urcăm, la deal prin paduri 
dese de brad. Miroa de catină. Pe 
aici wa ajun coasa neimniloasă a 
jdnnului. Când niunema în drop- 
4ul gării Poiana Stampei, vedem 
plutonierul nostru de Jandarmi. 
Ne-a recnpostut și o), noi ue facem 
na ferim. Ca an poliţist dastoi 
nic s0 face că nu no bagă în samă 
până nu pleacă trenul ca să mu o: 
mai șterge, Nol rugiim pe pomisa- 
ral, caro este îmbrăcat civil să se 
tacă pentru căteva minuta că nu 
wsto cu nol Cum pornește trenul 
vo să plutonlorul. Vine la noi vie 
terioa. 

= Vam priv 








— Fii socrot soțulo 
— Ca secerat, ce na secroi, o ea an 





a dum'Capitan dar avum vam 
venit de hac. 
— Fii aurios și nn te ambala 


— Va declar arestaţi, rosteste ea. 





tate, 
De aci încape Insă arcul. 

Pontru că fara întreagă așteaptă de la 
o aunernare naflonalială mari tafaptu 
tri. Amteaptă sfârșitul tuturor. abuzurt- 
lor, aplaaplă lege cele mai chibzuite, 





Iagează po bancă lângă noi ei Mace: 
pe să răda. 

— Dar bine ral-ați căsut în pal 
ma pulşarilor. 

Noi râdem de ne tâvălim. EL o- 
fonant că nişte arestați nu-l respee+ 
ti, ne ghiontaște Sărim rși amida- 
ol 

— Vrei să zbori po geamii 
Intervine și comisara). 

— Fii linintit omule să sont în 
paza. muta, 

— Dita ein esti? sii 
— Ba auut comisarul dula Bistri+ 
ta și due pa domnii la Chmpalnor 
— Aba, la să vedem alele. 
Comisarul scoate hârtiile. Jandar 
mul A le smuneeste din mână, 

n să eleă am prima banda 











toată! A 
1n gara Dorna Căudreui face semn 
la alt jandarm: șI 
— Vino mă că tam prina pe toți 
"Aa şi comisar, acte false, voluu 4 








lo vooe tnartinlă; — pun rămăşa We 


i în lume, apoi 40) 


scapa. Dar i-aro găbjit ca. să vedem 
” 11-a) 


(Continuare în pag. 


Miere 4 Au 





enit nel măear tlilul operei 


? Pur și simpla că d. Mihalache na 
son si un agitator de nădejde. Ba ln dreptul or. 


io, ar fi găsit in titlul operei sale, atât de 


retoxt de declamația, trebue 4 recanoasiem 
că Statul țărânene reprezintă în adevăr cova, 





de ant si simţi cum te conrinde dalta. ȘI-L vom Jaa drepi exemplu chiar 
pe acest lamentabij d, Mihalnche, leader demoernițe și cron de canțonetă 
populară. După război. d-sa n agiint limp de zece ani această bintă 





eu. suhieete senzaţionale, rabrica politică n ziarelor iudaiee; a ajuna 
Chiar să erceze o mistieă mihalnehistă. Dapă accea a fost de vreo tre 


-țărănesti aneceslya, fără ea, aa- 
tural, să_patraneze O SINGURA MASURA GUVERNAMENTALĂ 


din dulcea beţie n guvernării, după ce pareanaa puterii îi fătase nume- 
rosi godaci de aur pe socoteala țăranilor, să-și aducă aminte că ar pu- 
tea exista și un STAT ȚARANESCI 


Gurile rele, între cari se prenumără și paţinii săi ndwiratori din 
partid, vrefăcuţi și acela, span că ilustrul topoloxean ns 
jos: STATUL TARANESC nic. măcar n, Ani), ganorale, de teamă că 
mi Ya găsi lu acest cadru un 100 maj comod pentru jldani de edi tu 
Statul târgoveţ și sartucar de astăzi. 


Pentru că d. MIHALACHE si-a uitat în adevăr avortonul ldeolagle, 


Acensta eu atăt mai mult ca cât d-sa e un simpla palitielan. pe care-l 
poti sehimba ca ori care altul ca pe o flgurină dintrian joc de cărți: 
suraliv în tinerete, lacoca Ja maturitate, ramolit și poltron la bătrânețe. 
Acuma șetul nominal ai țărănintilor se găseste exaet în nltima fază 
arlerel sale politice: asteaptă umil, respectuos si ea gura căsestă ca 
să-l maţ cadă — odată măcar! — pata coaptă a guvernării. După a 


sete abile de regisor, iotr'o rapidă mlseare de trizaj politie, vor sabsti- 
tai la xuvern lui MIHALACHE demagogul pe MADGEARU slagarni- 
cul, pe MADGEARU slutul şi cocoșatul, pe sinistrul laventin expert în 


peseftarilor monstruoase ale jidanilor, 













Comune turatie 


țărănesc 


Du» un spirit torni atât de 
stat totuși cândva o formulă 
ARANESC, Acest atat-avorton 

lei cari au pruten. 
ri seziltori: cartea nu s'a. maria 
In etreulaţie vamal till ca o 


ulei titlul, Căei ati mai auzit 
Mibnlnehe pomenină ceva des: 





imdeă în aj cotidianete 
erista, bncătăreasa și pureaaaa. 
Armand Câlinesezu si Priăreă, 
eu răsanei european pe la PL 
alte Localităţi celebra, fără sa 
sale beletriatiee plănuțte la 





în pieptul său o seăntee de ori. 


elnmaţie dldantică și de rețoriea 


oamenii si ln laerurile din zlaa 


1 țărânesti: n alimentat regulat 


Vărănimel, Pentru ea abea după 
leptitormă a opoziției primare și 


aşa în treacăt, fiindcă, dapă cum 
si titalatura. 


mai ocupat 


Credem că și acestia exagerează. 


implă să nite locul onde au ouat. 


tata purceama! San chiar dacă de 


Anjlor şi în disereta orândaire a 


] 
NICOLAE BOGDAN 


naționalistă 


administrația cea mat corectă, apteaptă 
— mai ales — rezolearea marilor pro- 
teme de Stai românești: problema jl- 
dănească, problema pedepsirit defrauda- 
toritor publiei, prabiem _trusturilor și 
carteturilar, protecții muneii româneşti, 
tnzeatrării armatei și altele.- 

De la un guoern de partid zis »dema- 
erat, adieă Inleudal intereselor. judeo- 
masonice, nimeni nu cere nimic. Pentru 
că nimeni nu apleaptă nimic. ŞI apoi pe 
toţi aceşti. politielani țara întrează ti 
cunoaște prea bine. Stie de pildă drapre 
național-țărăninti, că a doua zi după 
gubernare por Incepe iarăşi să menteza 
nai aJaceri Skoda, să oândă bancheri: 
lor jidooi internaționali și ce bruma 8 
mai rămaa bogăție în România-Mare, 
pile că por Ingenunehla și mat mult mo- 
la românească ab jugul atrălnilor:= 

Toate acealea nu_mal foc nimănui 
nici o impresie pentru că mut mult 








„prea cunoscute. 

Dar de la o quoernare nallonalistăi — 
ori care ar [i ea — Tara așeapiă mi- 
mun. dpteapiă tot. Sau promia atâtea, 
curentul cale aja de mare, conjunclura 
internă cât și cca externă sunt atăt de 
faoorabile, Încât întradevăr de la an 
capăt la altul a? jării, narodul ergde că 
a sosit atua marilor impliniri! 

Ori cine pa fi chemat să prenideze un 

gunern în numele idei naționaliste, 
pentru care alăția neșiiați. atâția oizlo- 
mari umili au lupiat și sin jertlule 4ă 
nu vite că trebula să [le la Imâtțimea 
acestor apteplări. Să na uita că acestă 
ideie a apt martiri și sfinți SA mu 4ca- 
boare, să nu terfelească celace aljii au 
ridicat pe culmile marilor. realizări le 
orice. 
Toeăute să: facă m primul rând un 
sinoer procea da conştiinţă, Firma cea 
nouă să cotespundă unei prafunda 
schimbări interioare. Căci najionalism 
imsemnează ta primul rând. eredință, 
om nau, și numai apoi program, discura 
şi guvernare. 


loan Victor Vojen 








ai Neamului 





YASILE CONTA: Noi dacă nu vom lupta în contra e 
iememtului iidovesc vom pieri ca natiune. A dparai simmanaarea»  caa-j 
. D, XENOPOL: Se deci că dacă Românii se | iscul ea. peste flu- 
Moat și se luptă de mai mult de o sută de ani spre | "În fe viricătul unei otel 
msi apăra fara de năvălirea jilovoască, oi au Imo- sote oglii 3 
five temeinice să ducă această luptă. i cepe ea? 
>STACHE NEGRI: Să înțelegem că trebue să tră- er = dra 2 = 
im de propria noastră viaţă: că după tara noas- De eri merile ei 
tră trebue să ne fie si politica, iar nu după cele ran pipa ob pi 
= A7L KOGALNICEANU, Toţi cei ce poartă un în. cundea Aramânul lezănându-și 
-Meres viu lor, sau Cn araoeag a opri petenta sei orgă ii 
==] minerii inris Ito Vlaholivadi și din Siracu şi de 


lime ” 

AI părintele Dumitrescu Bora 
gătese un volum de amintiri 
îrcmtul majionalist al Spaniei. 
tacă o carte mare, de sbucium și 
mărabile înălțări între jertla pent 


pre- Vawle Bănel 5 
depe | păemc pentr compania de teemnă a 
Va fi |«Rentaieiii», cate a nouă luerare. 

ad 

tre |«Revistete ate», 


ca să au ie zicem comoni 


tarile crestine. dela an timp numai ca literaturi străi- 
ună bine înţeles de acelaşi weinitie de 
Ştefan Balaci „|iămt. ŞI mama: pentr motivul ea, es 


sal «Destin, pe care: 


ne trimite peri 
puuilesun te. Int 





câțiva eltitari rătieiți, na eamva să-i 

prindă mai repede  simpatiile şi să le 

«ln curând mi-ar arde stele la cap ta | refuze macalatatan, — wpane za cama- 
puecare. moazite, 





dimineaţă pante 
mine, ptuzai, 


vol auzi cum creşte în serma Dl belpugul, 


Va trece n Hecare 
seric intra revistă: 

«ln această luptă — spre  vielorie 
(pe care numai orbii mu o văd cam 
se apropie) — Legionarul este lden 
tificat până la complecta jerifire a 
orice este onieaosc în el. pentru Le 
plane și Căpitan — deci pentr fară 
si neam — este identificat ca protw 
tipul de viitor român aşa cam vii 
îmehipnimu în viitoarea Impărăție ro- 


Dâng ex simţi murmurul păralelar de 
azi, 
auietal meu se ma seârcoli în groapă. 
II vor cai drumeții cuv: pidnge sub glie, 
10 moptile de teamai timpurie 
Iu cei anzi pi te, mumă, cum pete, 
când vei aărula paza 'arechiță de creme. 
Gândul tău ta fiecare scape 0 să vic, 
aâ-mi pălpale în cap ca o Jăetie». 





De acera de pe acum, ca o goarnă 
vestitoare a vremurilor de înviere ce 
ca 3ă va să vie, sună glasul celui care se 





Daciei» 

a ului Francisc 1, Ecian apare la N 
York; entitate imponsatu , acestei pu- 
alu ae Meci ai Stara CL 
1e ale Americii. fu memărul ultim, a a- 
parut și e murală de George Pramur, | mijlocul cărora sant caprias, cel mal 
«Lumea Nouă» drag, cel mai scump, cel mai ales, cel 

În cariad va apare un nou namăr| peaira care simt în miac pulcri nebi- 


De aceea dintre toate titlurile in 


Manoilescu, ca bogale colabarări se- 
feritoare la viaţa economică a fărti 







O excursie cu bucluc 


(Cotinuare din pag. i-a) 





ruziniseră de plictiseală. Directorul | 
închisorii pe care Îl cunoscuse tot | 
acolo prin 1977, s'a purtat omeneşte 
leu noi, mai ales că la instrucţie sin! 
văzu! că nu aveam aici o viuă. Dar 
era ordin să ne ţie să se mai polo | 
scă presa jidovească. co urla şi 
Dumai pogromuri. Abia la 
sfârgitul lui August ne-am libera 
şi mol. Câldarile trecuseră. lagul| 
era plin de lume, studenții incepa-, 
seră a veni În examene. Căminul! 
era un furnicar. 

Stăteam în faţa lui şi no poves 
team întâmplările căci în vara aco 
în mai toți am fost închiși, Căpita 
nul la Bucureşti. noi la C 
alţii prin alte părți, 


ce mai zice dom Căpitan de 
treabă. 

Ba uzuliă de mândra ce cata. Ja 
fandarm se postează la o nşă, altul 
la cealaltă. ln gară la Dorna Vatra 
1uze, jidaui, poliţie. Ne dăm jos şi 
me iudreptăm câtre comisaral Na 
bert. Plulonierul nostru se duce lA 
căpitan şi-i raporlează prezcatând 
actele. 

— Fugi mă că eşti prost. Na - „zi 
să şi-au bălui joo de tine. 

Cind pornim ea trenul la vale 
iandarinu! pvsiru gede foarte plouat 
pe peron. Noi îi scoatem limba. 

La Oâmpolung trecem pe la par 
ehot şi apoi la închisoare. Acolo pă 
sim pe Câja, Coca si alţii. Cam 
ne-ua văzut sau laminat la faţă. Se 


nga 












Note militare 


Iuvățămiute din răsboiul s aniol 


de VORNICUL BOLDUR 
„ 


furmare) 

Paza LII dela 2 Octombrie pâna la 
10 Novmbrie 1936, în care se alncă 
principalul gbieetiv, Madridul, Ar- 
matele de nord erau numaj la o dia- 
tanţă de 40-40 km, de capitală. Ia- 
trenga aleuţie a marelai earlier ge- 
nara! naţionalist se concentrează ae 
curu in jurul capitalei, eare arma să 
lie cucerită printro strin do mano- 
vro pu direcțiuni convergente. Ar- 
muta de Nord avea să atnte eu gro- 
sul forțelor pe direoția 'Terzovia—lta 
sarial, aaigurânda-şi spatele gi flan- 
col stâng eu un grup stcunilur de 
forţa. Aringta de Bud avea ă atace 
pe doua erapuri, dintre cara anal 







jici upeciale, amintind o serie do 
mauovre ctlebre în istoria războa 
jelor.. Centru guvernamental tre 
buin să we retragă luptând spre Mad- 
rid, în timp ce finucarile sprijinite 
puternie în Sud po Araniuca 
Nord pe Escoril, trebuiau să rezisto 
cu invergunare. Odată grosul națio= 
unfist ateas în punga creială prin 4 
ceasta abilă manserii, o conten ofen- 
sivă puteruică ar fi asvâriit po na 
i de sabt zidurile Madridu- 
lui. Hezultatele pe care le sconta ge- 
jueralu! Frauco nu sunt atinsa. 
Faza IV dela 19 Noembrie până la 
1 Mastie 1587, acțiuni delcnaiva. po] 
frontul Madridului, Rasboiu de ue 
ură. La luptele acestea își fue apu- 
lslui  Vurelu, are, sia gcnosă mice ai p ati 



















pi Erueat Bernea, pre | aul 


te, ne 'ceupă Gi 












prin Aminci. flucr păstoresc de 
Talcări nomade şi postaliii căr- 


vănăregti. 

Aromânii «roiu de albine bar- 
nice cari fac miere în crăpături 
de sănti» (cum fi numesti un 
francez călător prin Grecia). A- 
românii suferă amarnic 

Și <Dimandarea> ardloce tăi- 
pios, fără tânguiri, această 
„catre a sorții lor. 

Şi tot din rândurile pi mai 
pricepi că le-a sosit vremea. 
Fa Sa ua cavâatul generalului 
h, Cantacuzino Grănicerul, ca 
hotărăşte  dex- 











o pecelie ce-i 
ţ 








Şi e semn, pentru cive . îspi- 
tește nițel Istoria că acum două 
sute de ani, acelaş mare general 
de uzi (îl chema pe atumei Cons- 


Strigoii de dincolo de apă 


de AL. ALEXIANU 










venii-a oare ca în zilele strămo= 


zi mai aliați nici în chip] ilor moșii să calce ca amiân- 








nici în unele în | două ale lui picioare pe amân 
tăria și în fă de | don ale tale maluri? 

i i limba] Leziunile îniat-au şi bin să 
bor. a ca a. te» | Întemeieze a doua cară patria”... 
„Asa neria Constantin Stolnieul | (cântul 30) 
Cantacuzine și azi, urmașul lui | Da! Legiunile au taviat 
ei aşterne voința in truniea Ahn: | euitorul sa ivit acvea, cum 
vei aceluiați mem îmbrăţizăa- | e cântec 
du-l cu o binecuvântare: Şi Românii Maceloneni, ph 


piatră să fie. ar la sraniță”! | 2000 de ani, odată cu leziunile 

_AAți auzit? Parcă a vorbii | înviate din veac! 

Stolnicalt) Fălcările pi-au rezăsit păstorul 
Şi aşa va Bl şi Celnieii lor şi au aflat Căpi- 


Casctaţi numa] ta apropriezile | tanul! 


veac, cu 


acesta, şi veți înțelege! împărțit de. aj 
Că tot pe la 1700. pe strada | destin în patra părți a (Per Fi 
Schitu Magureanu Mihail Spăta-|  <Onmenii veacului de azi să-si 


rul. alt Cantacuzino. ctitoria Lă-| oprească o clipă huzurul și aepă- 
caş dumnezeleic. Și azi pe loct-| sarea şi să asculie ciudatele zgo- 
rile aceluiaşi Spătar domnesc sc| mote care frământă adâncurile 
ridică zidirea i celei noui! 

Şi fucă îmi mai răsare în mmin- 
te înţelesul vin al «Cântării Ro 





nopţii şi Să ştie: se apropie ală 
pânirea sirigoilor, cumplită», 


| FILE DE CARNET | 





Lines. ATURIZAREA.. — Ulecaturii e 
un lenoman, care se observă mai ale 
în culturile bătrâne. ADem, atunci, ope- 
1e hribride, lungi menoloage plicticoase 
cart: mu 1 mal pol interesa pe 
omanele literaterizanților var fi pline 
de reminiscențe liorești, de stufăriy liric. 
Nici o fârâmă de piață adevărată, ain- 
crră, 

La noi, woreil, cnd arsă “perne: 
grai, au font lietraturizanți (sau şi. 
combinaji, H. Boncia sau Froim A- 
derea). El n'au putut da niciodalA ope- 
7e ca adevărat epice (Nici măcar | 
Pet, trâmbițatut  «Balzace 
rumunilor dipi Văcăreşti, mu e epie, ci 
încâleit, pultar!). 

Literaturizarea se observă mal alea in 
piesele de teatru. Și, atunci, personagiite 
depe scenă varbesc can romane, 


cititor 








m al 





4 AM RECITIT între noapte târzie 


pe Deşi în inima Bucureștilor, 
parcă mă izolasem în cine şiie ce e: 
nă păduratecă. O lană halucinantă înăl 
bea celatea asta enormă, hastică. ȘI 
Dersul lui E. M.  Itilke se desjășara 
somptues ca o simfonie. 

Cilă deoacbire de poczla asta siupi- 
dă, improaizată, pe care-o găseşii în fi»- 
care revistă 

Ca și Eminescu, Bondelatre şi Ştefan 
George, — Rilke e, par'că, mag 

Oi Liniştite ape ale versului! 
poli serie poezii, poezii ade- 
Dărale, când nu devii ascet, rob al ver. 
sului. Dacă nu uceniceşii ani lungi pen 
iru el, Dacă mu i te aupul întru totul. 

Vă puteți inchipui un  giubaergiu, 
care să nu dâltuiască ani latregi, întâi 
în Jier, apoi în argint și, la urmă in 
mar, pentru a ajunge mare megter? 

Nu! 

Atunci, cum oreți să fiţi mari poeţi, 
dacă nu staţi ore dearândul, pentru a 
asculta dacă fiecare cuvânt cânlă după 
cum ai orea în năeuința la de 
artă? 














Dar n: 











mare 


R EINHUMAREA celor 105 de 


| eroi morţi pe cimpul de luptă bul- 





gar, sa petrecut iuiriuu cadru îm 
presiupant, 


zista cu încăpățânare. Şi în sfârșit, 


to! nationalist mată centrul do gra- 


vitate din jaral Madridului, pe alte 
fronturi. Astfel se encerește Malaga, 
en un efențiv de 8000 de oameni 
Incercarea de n caceri Gundatajara 


de unde să me amenințe Mndridai 


violente, (Duyă maiarul 0. Sundr 
viei), 


răsboiulni din Spania. 
i 
operaţiunilor și deci a învătămin, 


ultima luză, — a Va — dela 1 Mai 
la 1 Iunie 1937, în care eomandumeu- 


dinspre N. E. pe direcția Alcala, nu 
remgegte. Bazival minier Almadan 
este cneerit şi el, înr îu timpul din 
urmă Bilbao, după lupte extrem de 


— Cam acestea ar fi fazele în ca- 
re — după unii sau alţii dintre eri- [9 
ticii militari — mar putea împărți 


atru o mai uşoură înțelegere a! 


Malal bulzărae sirăjuit de an Iată nu dar pe care munca iudăr. 
va ani a criticului și 
prezent. lar din cuvintele care sau | Eânditurului intra ale teatrului îl 





baraj viu de pijăsți bulzari, a fost 











neînțelese şi chiuie cu vânturile 





CALENDAR 


Marţi 3 Aumust 1937 
BOAREILE + rame iri 
imaţia şi Fanat. aaa 
OATOLAC, Bta Lala, 
DD a i 3 
SPECTACOLE : 
TEATRE 
TEATRUL CABANUŞ: Maiata aBleetro ITEATIUL VEL de vu 


mt are i 
vwrteutoarue | 
Carabup. Marconi Pustele dei, 
TEATRUL COMOEDIA (Teatru în ser | GRADINA ARPA ici e bnfra] 
Wber)a Marii Helaehei Miercuri pro | Tonssnw, Mile Nitu, oi Te 
miera +Osa de increderea, ARENA BRATIANU, de 5 rată 
Reprezentaţile Incep de pe IA 


08 pritzaru 


ORTODOX, Cav. Părinte lene, 


In Pr 


$ e aa 
Catoitiui da +i 
Stea | 





“ 
js 








: St ma pirosi rea 
Cinematograte românești repate, în 

Vama Chata 
CAPITOL și ROXT: Surdaul seduestoe | COTROCENI, Nitihero ] d cae pe 
i Jurnal și cămplectăre, eat. Aia pita Trifa 08, n 
FEMINA: (plafonul descoperii Stan şi | DACIA (al i grădină, ARAL def da pu 


Caltoria snspeeti. 
DICHIU (Mtomană $94 
nuarie și Margul de 


Bran aveniurieti și Cenlati. 
ARPA: Grănicerii şi Na mi-am we 


e inurat ca jur 
m = Sea 





soțul. FLORIDA. Gala: 
FORLSI: Picadiliy Jim Și Păcatele pă: | mană its; Eritreea 
rinţilor, i elerai Li 














DOAMNEI, Penipagiul şi Matea eipit [ILEANA ală ai te Prahava, 
netă ie ali |“ D, Duba aa se 14) fute, 
OMNIA: Madame Buttertiy și Nupţi | Bra! din Bengal. mu ast ri 
pariziene. LILI (Sală i aeadisă, Ca Wise 
CITY (bul. Carol 21): Bozawaba şi pho- | 20! O aoapte de proaza, „ba 

o și Miky Mouse. pe gaura cheli și ltahora me ee 


DANLY: Patima și Ferma morții, 


PRANKLIN: Ave Maria si Ultimul bal 
la Petersburg, 


ADA: Hamoaa şi Spiritele nopţii. 
ATENEUL TEI: Megele femelloe și U- 
ragan la China. 





MILANO (grădină și sat): jeg 


maci cataeriste și Dau i da 260 
Beherlok Molanes, orar 
MODEL: Arangarde erotar ș pill Mlasratica 


PACHE (Strada Malhnari Ne, sait 






mostit, mai alea ale Bisericii atm [tace <a generozitate «apoeialintilor, | BARCELONA: Prisenteruă to junglă și | ina Valeulut și fin Tla atena 4 
Ruseluk. sa cala afiajeala momen. |nostri alăt de ocupați cn ala zilei] Să-mi cânți țizace romanța. Era ale. ţi 
talui alături des emaitieată apre.|incăi pa au timp uieioăată să a-| CARMEN-SYLVA-RISELEFE (Piața FL | end rime i înjursţi 
piere sufleleaaeă intre malarile Da. |dânecaneă probleme are:i prlvesc.| Iantroplu): Vreau să-i cuceree bă | RE pia terte ai 
ării Pentru că acesti  specinliști ai| batul şi Cobra Tango. 1957. ebeleaie 

Dunărea — dim Mără palbere —| Bostri sant simplii si în același! CENTRALA Călăretul fără frică și Nau- | ŞIC (Filantropia 45: Dei 
îl ec, ali In senile molera |timp destul de vazi oamoni de me= „Aeagiul. a a „Lubese tata demite, 

îi marenurul ej merie si atăta tot. Dacă venn nitee- ze : 

zrea intra malalie dulce de recu- [va au aveam astâni un teatre căzut E ae eat 


1egere îninică. 

Dunărea a is prezent! In apelul 
mortilor. N 

Atunci apele ei wau svâreolit și 
sub fiecare culnie de val se afla so- 
fetul unui erou. 
Poate că cei vii vor fi înţeles ac- 
tul sulenm al reinhumării, 
Dacă morții as putea vorbi 


Haig Acterian a lost inlătaret 


ză vetarburai la o totală elarifi 
re de sine prin parcurgerea i 
eclva 





era de mare eurai şi ținem sea: 





moi (il atiţi, nu Gr, E.) a fost iards „În male î 
intervievat de data asta la Galaţi. „tât mai mult cu cât gândirea 
Bine înțeles, «Lupta» Honigmani- Haig Acterlan ridleă problema 
lor, a luat avionul ca să-l prinda pe artă 31 lechoică la o problemă 
«4. senator Telelons să-l întrebe ca! actuală Tilosufie existenţială. 

e cu Spania. Scena pentru 
Iar profetul dela «Epoca» dielară 
ritos şi imspirant, ducindu-și pl 
mele la timple : 

„Conflictul spaniol mu se va ter-' unui Cocteau ne-a orbit multă 


minciuni, jucăria anui Deux 


impune punctul ei de vedere, căci aestăşoară rezultatele celor 
toată lumea are mevoe.— de lire ater- subtile: procese dialeetetice, 
times. Viziunea dramatică a existe! 
Pină acum a piplelizai în A î-a prilejuit lut Haig Acterian 
mia svecesul Negusului (17) și la mol 
cenirea țărăniștilor la putere dela 
73 Ie rest (7 fizică) prin care trece 
Din profeţiile d-lui Gr. F. nau ră: ţa si a altora de acum. 
mas Eecit poza lu de prestigidita: | "exemple strălucit 
tor si umbra înerimtată a tatălui | asa ultimul wumăr al revistei 
său care-şi arăta cu degetul, agrara 
Trist destin, să fii copilul ceea E a 
riant al unui uriag fată. e tags! HI BE 
peare, să se mal deschidă 
specialistilor care au su nu 
de împărţit eu teatrul. 
TRIUMVI 





cuperirea uuei 








| = PER Aeterian Îşi Inehee in 
linistea de culavă ntătitonre» a BAl- 
cicului o vaată monografie asupra 
vieţii și operei lui  Shekeapeare. 


rească o bună parle din teritoriul Joteetiv de circa: 60.00) onmoni 


'Spanici, prin indrăsneşe si abile ma- 
evo, 
— faza de stabilizare din Noembrie 
1536 până acum. Cuprinde bătăliile 
pentru eneerirea Mndridulai, reae: 
unea guvernameslalilor, precum şi 
operațiunile secundare de pe alte 
rrouturi: cucerirea orasului Maluize, 
loperaţionile dela Gundalajara şi di 
Pisenia. ete. 
Din punet de vedere strategie, n'a- 













liste. Dealtfel capilala fusese 


lenre dispunea de 30 batalioane 
salt, dotate cu cel mai modern 









|de incredere, Franco ar [i ataca 
ăridul — obicotivul său prim și 
cipa! — ca un efectiv de circa 









trebuo aă recunoastem că este 
măsură do temerar- 
Celebrul principin al +ccon 


fortelora stabilite do Napoleon și 


fn cea mai neagră deerepitudine. 
tenacitate si nistemalie de pe tere- 
mal acţiunii în teatru. Nepiertân- 


duși cumpălul, regisorul care era 
si un gânditor sa retras si luerea- 


celor mai vaste probleme, 
enm p accea a lai Shakespeare. Lu. 


A su peoteţiiae politice — deta|prima încercare de a sândi serios 
de teatru, la nai. Ca a- 


cânditorul Haig 
Acterian nu mai e doar o cutie cu 


Machina (concluzia miraculoasă a 


mina _militărește, ci Anplia își va” me) ci devine un podium pe care se 


metude de gândire 
"în faza pur existențială (au meta- 
| moase | 


este articolul 


capul 


lpuno cu succes manevrelor naționi 


în stare de apărare incă din Noen 
brie de către generalul rus Gare(f, 


ment, Ofensiva naționalistă sia oprit 
în fata Madridului din cauza lips 

ie efective şi mijloace de luptă sa- 
ficiente. Dupii unele invoaro demne 










loameni, ceia ea constitue, fără în- 
uoială o arezală scump plătită, Să 
atnei cu un efectiv așa de redus au 
obiectiv do importanța Madridului, 






cu 


Marţi 3 August 1937 








zii RADIO — BUCUREŞTI 19: Ora. Mersul vremiL 0 avem 
set RADIO — ROMANIA 05: Concert de anzieă varagirăgână 
chestra Radio. ol 





639: Deschiderea ezalslunii: Gimnas- 
tică ritmică; Rndio-juroal; Concert de 
dimineați (discuri). Slaturi gospo- 
veşti şi medicale, 

730; Tuchiderea emistanli. 

1: Ora. Culturale, Sport. Cota ape! 
lor Damării, 

13.10: Conceri de prânz. 
Petrică Moţoi. 

1410; Radio-juraal. Ora. Mersul rre- 
mii. Bursa, Știti interne și externe 


2045: Dinamica indiridaală şi ll în râzi 
mica sociali, de dr, Dem, Pauktulul. 
20.25: Continuarea concertului a 


20.33; Constantin Stroescu “ar 
li 


24.20: Concert simfonie de 


mă 


lait 
de 
de 


monntică. (discuri), 

2230: Sport. Radio-juroal, 

2245: Concert de noapte al O V! 
lene Giurgea, transzal dela. i 
tal Aodera». 

3245: Jurnal penira atrăiztiulițela aia 


Orrhestra 


ex| 1425; Conliavatea concertului. limba franceză. mo de e 
15: Ultimele știri. 2355: Ultimele şti. Moare | 
vre în S 


mai 


tel 


des. o: 





Asa dar, urmați înainte catea pe care singură 


ales-o, 
Ţineţi minte cele câteva fapte cardinale pen 


orlentarea oricărui Român d ] 








Si mai alea nu întârsiati, 





dac personal sunt îmcrediuțat că scăparea este 
bila, E 
pari: |P** 4târmă de felul cum veţi cugeta zilnic și cum mon 


alese |zucera zilnic. 
Sunteţi generația decinică. Fă asteaptă sau o “a 
re onoare, sau un mare blestem, 
| _ Din «Tineti minte» (cuvinte de îmtrumare, 
vântul Studenţesce anul X Nr, 1. lamuarie 1035 pi, 


ceva 


eu 

















naligtii mu vor conceutea în lofie 
capitalei majoritatea farțalor A 
momentului de care dispun, 
dul uu va ceda aşa de atat Î] 
liilo care se dau în moment, 
Tată acolo, aa arată destul det 
aceasta. Credem însă că most, 
en excepționale calități mita 
ma este Pranco, dublat do 15 at 
simt care nu sa dsamlațit 
cum, va sti şi va putea să 
cu succes și acest greu abil 
ro mai stă în calea vlotoriei 
nitive, 
Doocamdată, steădaința 


forțe suficiente, Un nlt fapt care-a 
împiedecat ca Madridul să fie cu- 
corit încă dela primele ofensive în- 
treprinse ln slâtşitul anului 1936, 
so mal datorește și acţiunii între- 
prinsă pentru degajarea Aleazaru- 
lui, care acţiune n sustras Hume 
oase forte dela îndeplinirea misi 
unii principale, Nu esto mal putin 
adovărat că un răsbolu civil îşi aro 
Megila lui specinlo după care se 
conduce, punâudu: probleme da 
ordin moral, care înir'an risboia 
normal ua se pune. ŞI însfârgit cA 
să închoam, pentru cuceriri UI 
dridului — care prin asezarea și 
importanta lui constituia primul şi 
yrinepalul obicativ atratogio 

'zupriar paţionaliste — trebue re! 
1evate ok eaţiunile făcute de anii 
critici militari autorizaţi, după ca 
za Franco ar fi trebuit să ovile a 


x o- 













pusă 





do n 
arma 























1 Ma- 






prin 
4000 








peste 





fonsiva esto astăzi forina 


pini Ju modara, Incă odată mun 






















Prinoana_imootriva_ieuionarilor 
„.„. BIți preoți arestaţi pentrucă au oficiat 

viciul religios ia ridicarea unei troițe 
a E 7 anova mu font areeteti 400 legionari O 


Sieliea Ștefan si Tancu. Gai 
com Pod! 

fost arestaţi 
următoarele imaprețurări. 

la 20 Iulie, ducându-se ta 

“Dulce, Prahova, spre a lipi 

dulyi „Totul peulru țară” au 

Jdă o ceată de agenţi Iu 
cu primarul B:bolu şi o 


„Popescu. 
ARILE ABUZIVE 
disorprinși da aces! atue mi 

amana. n toc să 4 

- Bud de 27 Muti 
acu Qăte), a Jost declarat 
ara) de fătre jandirmil: Dumiresca 
nlila, Trilay OH, birbalesca Const, 

U de post Trijaş si Bari 

iMei ca Jorfa in casa fegie= 
Ştelan pe are i-a ridi- 

pu ră trehaie sa dea „le 
alice În com. Valea Daica. 

da de 21 /uție dapa ce și-au dat 
ja ora 9 seara, au josi iri- 

a posi în posi, la egianea da 

Prahova, unde au ajuna 1 

UI Jolie, 

luu lost trimiși, lot pe jos, me 

psi! de apă și Istoviţi de 


Preotul C. Nicalesea care a ofieiai 


au fos! arestați și trimisi la Brașov, 





Sfinjirea troițe! în com. Mehedin 
arestat supunână baijocorii pe preotul 
LC. Tomega precum și pe Iegtonarii 
Gh, 1. Nicolescu, Const. L. Nicaleseu, 






















Pe Ja inceputul anului 1934 a tost 
înființată, sub muspiciile Ducei 
scoala centrali militară de alpi. 
misu. Creată de generalul Bessi, pe 
atunci inpector ÎI tupeloe alpine, 
a e așezată în inlma regiunii mun- 
toase, sea mal mâreați din toate, 
care se află pe pragul marelui ma- 
maiater,| alu ce. Se intinde dela piscurile 
rucăt | Muntelui Mare Paradis, până Ia pis- 
Şi a trimisese si „corpurile | curile muntelui Blanc gi deli P 
E adică ziarul Libertatea și două | lea ule falnicului munte Cervin pând 
e diul general Canlaeazloe | la muntele Rosa, cu privelişte -fer- 
până eri. când văzând că mecătoare. 
Jandarmi mu voeșie sa| Şcoala poartă un nume alorios al 
iicbrpurile delieie” piei Ia or-| Casei de Savoia: Duce de Abrurzi, 
ÎS iBligratice, i-a pus la Hbertale,| acest mare prinţ ce e fost tot 0. 
deci proceileal abuziv și amo | dată şi un mare ostaș, un mare al. 
oameni lipsiţi de conștilața | pinist, explotator, savnat şi mare 

a daloriei. pioner al imperiului african. 
Hmuţi în inchisori, ne- Şcoala destâşură o activitate mul- 
Buraţi și ca serviciile pisrdu- | titorma — cum a fost activitatea a- 
rea unor oămeni care au (a | celuin ce i-a dat numele. Ea nu 
isprăvi și mai mari ținteşte să creeze un alpinism mi- 
OŢI ARESTAȚI litar care dealtfel, ca şi alpinismul 
[RU CA AU OFICIAT, civil, exista mal de mult, dupa cum 
MJBA RELIGIOASA sunt mirturie erolsmele.  alpinilor 
serul de. secţie Duiuiirestu | din marele râzbol, ca acelea dela 
alua de 23 Marile 1837 a dat | Monte Nero, Adumello, Cole della 

îm inconjoare biseriea dia | Seutinella şi Tofann. Ea lucrează 
iedioța și jinănd. sechesteaţi | dimpotrivă, pentruca episoadele e- 
timp de o oră, Inr șelul | roice să nu mai (le în viltor gestul 
Gheorgho n pus Jan-| a numai câtorva viteji, să devie o 
păzească groupa peniru o | disciplină generală a alpinilor, după 
vea de gând Leylonarii | cetințele granițelor ce sau lărgit 
ze îm curiea bisericii, şi] De acei, ea urmâreşie ca tinerii 
[i sculele, au impledecat ofiţeri, iuistructori ni acestei masse 
Mroițel, în amintirea erollor | să dobândească nu numai tehnica | 
âxzbolul pentru — intregirea | alpină dar şi mentalitatea tiple al- 
pină, pentruca în viitor aceste e- 





















vorba, 









pica dal 




























o. 








ziare au vorbit în ultima 
convocarea Corpurilor le- 
intro sesiune extraordi- 
Septembrie, pentru ratifi. 
retelor legi. 
deplinelor pueri — vo- 
de Parlament — guvernul este 
nleli să netiveze pe bază de 


deerete legi, lără ca acestea să re 
clame o grabnieă și Imediată rati- 
fiare, 

Așa că sesiunea din Septembrie, 
Du va mai avea loe contrar tutu- 
ror svonurilor cari au persistat o 
bună bueată de vreme. 


| Rusia sovietică s'a descoperit 
) vastă organizaţie religioasă 


'OVA 2 (Rador). — Co- | gărițe, un fost prinț, trei foşti 
adentul agenției «Havas» | proprietari rarali şi cinci fosti 
date: proprietari de imobile, —au lost 

ul Orel va descoperit o | arcataţi. 
rganizație religioasă cul Revista «Bezbojnic (Fără 
axțirevoluțloner, | -Damnezen) scrie că fruntașii 
i i organizației îndemnau în public 


ii, — între cari episco- 
hentie Nichifor, 12| pe credincioşi să distrugă puta- 
rea sovietică. 


trei diaconi, două călu- 
eclaraţiile d-lui Vaida 
(Continuare din pagina 1) 
entilica uşor, paţiu mai târziu, cu un singur nume și, o drept, 
asta cu sufielentă cruzime; AUSCHNITT! 
ce ne întâmplă când vorbeşte d. Valda_ Sant bombe care lae 
piină departe şi lasă morţi pe teren. Acum drieul trage diseret 
din str. Corabiei, a partidului internnțional-ţărănese. 
joerațin de aici se cheamă Auschaiti! Câteva cadavre asilel — 
dgearu, poate chiar Mihalache. — trebua să dispară grăbit: 
a zin <Ausehuiti» pi preferă, cum e normal, mă stea de vorbă 
el numeşte «Stăpânul. 


















t 





te 


gau 
ge 
n îi 









slujba, impreimă cu d. C. Seărlătesca, 
n mod” obuzie | legtomar în vârstă de 59 uni, a doua zi. 


Acelas șet de posi, Trifay Gheorghe, 
tasoţit de Vasile Mortasto, și Gavriloy, 
ta zian de 31 Martie 1097 int pentru 

. 






si neelea de ski, are loc în fiecare 
an un curs penti 
tivul de «miei 
pieri»; 


ofițeri și al doilea de Alpinii și ar. 
tileristii 
menite 


exelusiv din diferite regiuni lau 
e! parte la acest curs, ca pentru 
confirma scopurile 
scolii. 


cereare tactică de ausambla care a 
cătueste o severă experienţă tactico- 


aprobare formală pentru partiei- 
panţi. Se aleze pentru aceasta un 


ducerea tuturor organizațiilor jn- 
detene. 
Săptămâna aceasta d-sa va pleca 


SUNA VESTIA 


RIGOARE late a aaa EC IREREI 


4 POL 


nţa, stă 





a 
s-au das calvarul pănă Ja Braşov, 


martirilor noştri 
Marin, numâriai 
lor „arestați în 
este de aproape 400 

tru sute) dinte cani, (oz 
de câte 2-3-4 ori, 


Corosp. 


Boșu și Const, N. Roșu, 
cari purtați din post în pont, de Jos, 


Delia înmormântarea 
legionari. 
Prahova 


In Fra 


Impotriva tuturâr aparențelor 
opiniă publică romănal elor 
ce în ce mai ine+actinformată e. 
supra celor ce se Ptirac actual. 
mente în Franţa. I87 cecace e mai 
trist, această lipsă de dacumun- 
tare 'se datorește ni atât rele pn 
ințe a. câtorva, El. indifern, 
rogresive și pene a publicu- 
ui nostru cult. 

Desinterasarta Atâta își are 
desigur o explicaţi nu şi o 





Realizări tasciste 


rolsme Să nu mai constitue accl- 
reşti şi normele ale unul popor e- 
Tale. 


DISCIPLINA IN TOATE 
RAMURILE DE ACTI 
VITATE 


Astăzi, când, în climatul faseist, 
mentalitatea alpină și posibilităţije 
tactice sunt educate și considerate 
a justa lor valoare şi că vechea de- 
viză a «penelor negre» a fost cum- 
plectată de către Duce: «Mergem și 
dincolo», trebuese cadre tot mai nu. 
meroase de tineri alpinisti. 

Astiel, la Scoala de Aipini se dau 
cursuri asupra stâncilor, zăpezii si 
sheţel. Iosiruetorii afloptă un pro- 
sram nule, atăt în pregătirea căt şi 

Itelor exerciţii. 
Instrucția pe stânci Se face când 
po Alpii oteidentali, cad pe ei o- 
rientali. Se alternează astfel exerel- 
Vile pe stânci de arauit si 
tența la inăltimulle ele run mari, cu 














sI cu escaladările acrobatite, Nu. 
mai ofiţeri și snb-oriţeri al regimen- 





telor de Alpiui şi de artilerie alpl- 
mă participă cu grupurile diverse» 
lor arme; odată terminată această 
Instrucție, ei se reintore la regimen- 
tele respective cu titlul “le instrue- 
tori. Intre cursurile asupra stâncilor 





obține califica. 
lieria și sal 
cel. dintâi din aceste titluri 
poate Î] obținnt de ofițeri și sub 















si din dilerite regi 


Un varceare număr de ghiduri si 
de alpiniști academicieni chemiiţi 








totalitare ale 


lustracţia se termină printr'o în- 


cenico-nlpinistă având valoare de 


leren de operații foarte difieli 





ITALIENII VICTORIOŞI 
IN CELE MAI INDRAS- 
NETE CURSE 


Şcoala militară de Alpinism 


îm_ 1995, Imcetiarea Mantee 


lui, | dente glorioase ci manifestări îi- [li Blanc a Jost săvăzită de secția 


de vaipiert” repartizali ta două :0- 
toane care a atins Diicarile: una, 
alcătuit: din 30 de Dameni ce ad 
plecat dela ghețarul Aiyage pină la 
coliba lella, cealaliă de î0 de ova- 
meni, plecâny dela Mape pina la 
coliba Gomaeiia, trtdlaă prin Do= 
me și Biomnassais, DE piscul cel 
mai ina din Europă comandantul, 
a bat jurământul rectuţilor 

Acestia Vai desfăturat în plin 
echipament de război, tu pusti şi 
mitraliere odată piscul ucesta 
nu jasese alins da 0 îtaljime atat 
de impunătoare de 0ameni Inormaţi, 
Framenii juseseră [006 mândri ve 
a ji condus, pe partea lor mal puţin 
aspră, 33 de oameni. 

Amul treiui s'a ejăluat vraver. 
sarea Jormidabilulai Ang at Marilor, 
ziduri. Aceasta a josbsavărgiti da 
o masă impunătoare de 000 de 
oameni în care era și batalionul Dua 
celui de Abruarzi, 

Astfel, sub regime Pesiit, trois 
mul ostăşesc a devenit o numi A 
totodată o disciplină penerală mes 
înita să înalțe şi mal mult virtuțile 

liene, 

















Densușianu-fiul 


(e sunt, 


3 August 1903. Sărbătoarea S/ân- 
tului Ilie, e atua dielanșării revo- 
luției Macedonene, 

Azi se implinesc i de ani din 
ziua când popoarele creştine din 
Macedonia, au ridicaţ arma, pentru 
independența patriei lor,  indepea: 
dență formulată odinoară de câtre 
prermierul englez Wiliam Gindatono 
prin lozinca +Macedonia Macedone: 
anilor»... 

Revoluţia a fost înăbușită ca mii 
de jortie recrutate în cea mai mare 
parte din elementul rominese, ele- 
menţ care până fn ziua de azi şi- 
lurătat tenacitatea, vitalitatea 








Exerciţiile ce au incununal până 


acum aciivilalea instrucției Şcolii i 
zu fost cu deosebire de îndrăznele |caul a trăit şi trăegta, spre fericirea 
si au provocat mare admirație și in- |sa şi mândria noastră. 


ves atăi în Italia cât şi în străl- 


nătate. 


nizaţiei Capitalei a partidului 
argint, d. Gheorghe L Brătianu 
inceput seria de romanieri fa con- 


] 


concordatului 












nul, atăt de uşor, de framos și raplă curățat, conelusia aproape 
maj aparține d-lui Vajda. EI o În totus ca s'o ofere, cu grija 
rispandere, Aceluia care o singur în drept so albă M.S 
piseste asttel simplu de tot în faţa entusioimului papuler 
Inţa lucidă a țării, fără basmmne, fără tuleă și fără Ausehnitt, 
aclamă astăzi intr'uu avânt de supremă uperanță, idelle ua- 


Bi 
La 


“ ta s 


pat 


priivul accent şi probabil cel nia! puternic pe care d. Alaxni 
l-a pus pe ziua de aul, Dar vom continun, vom examina mal 





ie aluminiu din Jugoslavia, 
La această inaugurare a pârtiei 


consiliului, care a ținut sim discura 
vorbind şi despre ultimele evenimen 
te de ordin religios, 


EZGHAD 2 (Radio-Central). 
Lozoveo, în aproplera de Şibene. 
fa inouzurat eri prima fabrică 


şi d, Stoiadinoviei, pregrdintele 









k să vedem tot ee ne desprinde din nevate declarații care, — ma 


TOMA VLADESCU 


Dea a spus că părerilu după cari 
 — dar înii par oarecum ca o aullelpare a unei mari opere |concordatul cu Vaţieanul ar păgubi 
biserica ortodoxă, sunt eremate. D. 
Stoladinoviai a făcut tot aspra a a- 


terminată, 
avea  covafătuiri eu prietenii săi 
politici, ca pivire la sobimbărila 
necesare În conducetea organizaţii- 


forţa de aatoconsertare. 
Elomentul Aromâneso din 


CE SUNT AROMANII 


Rupţi de ramura Daco-Romand în 





Remanieri în conducerea 
organizațiile aaoraisie 


Cu numirea d-lui Gbcorshe Sla- 
ma ca vice preşedinte unic al or- 


pentru o scurtă cură la Vichy, du- 


pă care se va întoarce în țară. 


Imediat după ce vacanța va fi 


profesarul dela Iaşi sa 


lor cari au dat rezultate slabe în 


ultimele. alegeri. 


D. Stoiadinovici despre incheerea 





cu Vaticanul 


păra biserica ortodoxă de pretinții 
prieteni, cari l-au adus în ultimul 
timp numai pagube, D-sa va căuta 
mai departe ca toate bisericile re- 
leunoseute de stat să se bucure de 
drepturile legale. 

m legătură cu ultimele evenimente 
pe răspândise la Belgrad diferite 
Irvonuri după cari guvernul ar în- 
tenționa să arealtze numeroase 
personalități politice, Cercurile o 
|Hiciale dezmint în mod categorie a- 
jeeste svonuri. 





Bal. |nerea îstoriet. 


lică 
factor important de echilibru în 
politica european, 
rai prezență 





Puțin bântuită de ef ăşiari interne. 
Ori, după informațiunile cari 


Fi 


1 








LEON BLUM 


ne parvin, tocmai această pace 
lăuntrică pare mai dificlă de re- 
alizat astăzi în Franța. Fiindcă 
iată ce citim în cel mai recent nu- 
măr al marelui  hebdomader 
<Gringoire», 


«FRONTUL POPULAR» 
REIA OFENSIVA 


«La Congresul Uniunii socia- 
lista și republicane, d. FROS- 
SARD a declara: printre altel 

In luna Oetombrie, vom cu- 
noaşte maximul de scumpire a 
vieții, Deoarece, atunci impozi 
tele, inflația şi devalorizarea îi 























„Aromânii: rezerva de 
vitalitate a României noui 


te vor și ce pot, Aromânii 


urma intaziilor barbare, Românii 
din Balcani sau Aromânii, au trătt 
prin forța vitalității lor acolo în 
munţii stâncoși ai Balcanilor, a- 
proape 29 de veacuri. 

Luptând de secole, impotriva Bi- 
2anţului, care voia să-4 robeasod, au 
ajuns la emancipare spirituală îna 
imtea noastră, concomitent cu Romă 
mii din Ardeal, cu care se aprople 
din toate punctele de vedere. 

Au avut regatele lor, Valahia 
ÎMare și Valahia Mică, dând cu se- 
cole inainte regi Imperiului Romă 
Ino-Bulgar, regi de mărimea Ii Pe- 
ltru, Asan și Iooniţiu, pe care Bul- 
|parit azi el-au însușit cu toată opu 


PRIMA UNIVERSITATE 
ROMANEASCA 


1n timpul când Românii dia stânga 
Dunăril duceau 0 luptă aprisă impo- 
triva Fanarulai, Românii Macede- 
meni aveau universitățile lor ca das: 
căt dia Țările Apusalui, uni. 
vensitatea din Moseopole, tiină of 
a Aromânsmalul. 

Având în vedere, că acest oraş a 
fost ars de Antarii în anul 1723, pa- 
tem deduce foarte uşor gradul de ei- 
vilizajle la care ajanseseră Românii 
Macedoneal. 


AROMANII CONDUCA- 
TORI DE ȚARI 


Dar Macadonenii, oamenii cari au 
dat, după greci, cultură propoarelor 
balcanteţ, au dat în decursul veacu- 
rilor, în afară de rapi imperiului 
Homăno-Bulgar, o seamă de condu- 
cătdri politici tuturor tărilor Bal- 
canice, ba chiar și altor țări, cum 
ar Hi de exemplu fostul pie 

stro-Ungar, căruia i-a dat printre 
eta pe Boronul Dumba, s/etnioul 
impăratului Frantz lost. 

Greciei, în mare parte indepea- 
ldonta i-aa dat-o Aromânii, căci 4 
unei, în anu) 1821 «Evzonila care co 
borau cu fiintele lor dla manți spre 
a da «Eheftorie Eladei» aran în a 
ro parte Cuţe-Valahil, cars meracăi 
aa moară no pentru «megalo-ldaa> 
aroacă, ai peatra eroştinătate. 











ă marea repu- vor fi 
occidentală rămâne încă un | lecte», 


ii 





tre cele două devalorizări 
zate în mai puţin de un an, nu|din 
se poate să nu priceapă sensul | nostru. 
sugubeţe enfomisme: «a | pro 


treabă GRINGOIRE 
întâmpla în Octombrie? 


LIBRE, reaminteste 
dreptate, că partidul 





produs  deplinele lor e-, Di 
" 
«Fără îndoială, adaugă 
vire», că d, FROSSARD 
EPEȘA TULUSEI (ofielos al 

rontului popular) aceea. care se[ri 
ntriba recent, dacă nu cumva a 
mul va fi obligat «să îm- 


prumute încă asupra monedei» şi | b nnsti 
«de a omite bonuri de tezaur cari 
Por risca de a reduce și mai mult| mars. De 
acoperirea reală u monateis? 


«Francezii, fafierbântaţi de că- | fi 


reali. | î 


cestor 
imprumuta asupra moneței» și 
a reduce acoperirea reală a ace- 


leiaşi monete». 
segiei 


MITUL. REVOI 
SANGERO 
«In aceste condițiuni — se în- 
ce se va 


«D. Frossard, în L'HOMME 
şi pe bună 

socialist 
Irancez nu e un partid de relor- 
me, ci unul de lovituri revolu- 
tionare, (la nevoie chiar suge- 
Tonse) 

«Deja la Marsilia, _opo; 
extremistă condusă de d. 
ROMSKY pe de o parte și de d. 
MARCEAU PIVERT pe de alta, 
a reunit 2.209 mandate, îm; 
triva a 2.949 rămase fidele d-lor 
BLUM şi PAUL FAURE. 

«Este prin urmare de prevă- 
zut că, amenințați de massa mi- 
litanților extremiști, d-nii BLUM 
şi FAURE, dacă vor ăi păs- 
teze autoritaten, vor trebui să 
pană capăt experienfei, CHAU; 

EMPS, după cum d, HERRIOT 
n pus capăt experiențelor 
POINCARE în circumstanțe 
asemănătoare (Noembrie 1928) 

















Dar oare ce a fost Axoro(f, marele 
Averolf, numele cărula stă înerua- 
tat pe stadionul Olimpie dia 
Atena, precum şi pe erncişăto- 
ral — fală — a flotei greceşti, de 
câ! an Valah din părțile Epiralui, 

Nu trebuo să uităm că tot aceşti 
«Tinţari» au da! Greciei ala veacul 
a) XIX-lea pe marele diplomat Co- 
lati si pe nemaritorul poat Valno- 
vid 

Greciei de azi, acest slement vital 
l-a dat doi strategi și dielatori: duș 
mani de moarte între vi — pe Ciu: 
dilin și Plastiraa 


BULGARIEI ŞI JUGO- 
SLAVIEI 


Dar nu numai Greciei; Palahii au 
dat oameni. Bulariei, aceștia au dat 
trei prim minigiri, pe Ghanndier,| 
pe Tache(t și pe octualul premier 
Einoselvanov. ză 

Jugoslaviei, întreaga neguatori: 
me, pa istoricul Tintar Marcovici, 
pe actuatul Ban al Serbiei de Sud, 
Jia Lazici, precum si pe dletatorul 
ifcoviet, ramân din Peristeri. 


Chiar Turclel, au dat pe un mi: 
misiru, pe Batzarta. 








e cam lucru, nu avem 
ea optimist. Căci nu este oare] puţin 


Franţa, 


Vera nu va 


di 








JOUMERGUE 
LAVAL (anu 


Pentru a na e 


Noembrie 19 

nrie 1936), ri 
onoinge de aceat 
decât să medităm 
cuvintele pronun late la 
ma de către d. DORMOY, mi. 


intru de interna (voelaliat d, 
nță Blum) erei 


— Nimic nu va puten opri 
ormarea revoluționară din 
actualmente în plin 

aci înainte, nici nn gu. 

putea ja 

. Insă noi nu 

mă repudiem nimie 

na și din programul 





ră noi, ocialișii 
injelegem 
[răi 


„der pentru  impnerea 
amului nostra, Ni 
COMPTAM" PE "SPRIJINEA 


MASELOR, (Oaza 
ne ştiu ce înxeam; 
R). Iar de astă d, 
va avea decăt să 
semneze), 
In altă parte, d, CHAUTEMPS 
leclară Insă înspăimântat în fa- 
tn imensitţi abil! dese îs 
calea Franţei de că i i 
îi Bl LIN AES Et den fa 
ai mult ca nici odată, o 
pauză e necesară -Intă 
MAȘINAȚIUNILE CRI. 
MINALE ALE COMUNIŞ. 


enii de ordl- 
mă aceasta, N, 
lată Senatul nu 
Încă și să se pe- 








i TILOR 
“În ăst timp, comiu — 
continuă GRINGOI A 





faţi de ordinele precise ale Mos. 
coozi, fac zilnic presiuni asupra 
socialiștilor, ca să realizeze, im. 
preună cu ei. marole partid «da 
unificare proletariană». Ei sunt 
gata la toate concesiunile pontru 
a ajunge la această realizare. Din 
momentul acela nu e de loc greu 
de prevăzut, că partidul  socia- 
list pa [i antrenat și de către i. 
litanţii săi extremiști, dar și da 
cătra, comunisti, la cucarlrea re- 
votuftonară a pute 
Bencficiara aperațivi ar [, eod- 
dent, Moseona care a şi pun la 
bătaie numele necosare. 
ABULIA FATALĂ A NA- 
TIONALIŞTILOR 
«In ceeace-i priveste pe 
națion — închiee cu o 
legitimă tristoță GRIN- 
GOIRE, — ei apar mai di- 
vizați ca nici odată, Tre 
hue să constatăm acest lu- 
cru cu o atât mai accentua 
tă părere de rău, cu cât 
noi n'am încetat nici odată 
de a preconiza unirea lor, 
«Astăzi mai mult ca ieri 
si mult mai puțin cn mâi- 
ne, marea concentrare an- 
ti-marxistă se impune, Fi- 
indcă nu oamenii, ci uresiu 
nea evenimentelor a trân- 
tit eri ln pământ guvernul 
BLUM. 
Intro zi, evenimentele îi 
vor constrânao ăla rai 
că pe toţi francezii cari nu 
vor să ajungă sclavii Mos- 
covei». + 


Dacă e vorba, adăugăm 
noi — ca acest act hotărâ- 
tor să rămână numai pe 
seama evenimentelor, a- 
tunci am înțeles! 








ADRIAN BALTAG 
Sp 


Catolicii germani m'au fost 
opriți a merge în pelerinaj 
la Roma 


BERLIN 2 (Rador). — In legătură 
ca unele știri apărute în xiarele din 
strămmătate, se comunică din sursă gtr- 
mană autorizată că nu va lual nici e 
masură în sentul interzicerii. pelerina 
fulul catolicilor germani la Roma 











Baronul 


dat pe 
Patriei lor, au a. 


Saguna. pe Valaori, și su 
tite în tupta națiomală 


CUM 1! PUTEM MENȚINE 


Bind 
In arma răztoiulul balcanle, 
Mmpâriţi ntre 4 papusi, a căror anl 
„cop este desmațlonalizarea popoarelor 
mlocaes, Anonânli 1 pre 
i btrerici, 
terat să-și lase căminuri și 
maraninte şi tradiţii sere a eoloala i 
vominiza granița sudică a sete 
mas 
Celor care aa rămas, și a rhmat 
mulți, sate de mii, trebue să le ară 
d. 
tm, că au i-sm uitai 
1ntiinţănă scoli și Mei Ar 
statele made trăeste acest ele 
tal în special În Jagonlavia. unde sie: 
va românească este pusă la index, pi 
tea îi siguri că nud vom, plorde, i 
vând totdeauna e rezervă a unită 
românesti: 





ca care ci 








Paul Petzi 


Printro ordonanță a poliției au fost 
suprimate numat papapoartele colective 
peniru pelerini, cari se dadusară până 
omul trecut, Pelerinii bor trebul să al- 

rte individuale. 
rimel justihicată da autorităţile 
germane prin preseripliznile care pre 
văl că ntei un tânăr german care nu 
și-a făcut seraietul militar nu poate să 
plece în străinătate dacă nu a abținut + 
2 autorizație speciată din pariea birou- 
ut de racrutare, 
te 


Maneuraie italiene 


i lasat 
ROMA 2 (Radar). — Nici un at 
militar străin. au a fast înpilat la nta- 
rile maneore italiene din prooiacia Ve 
la. 
"Se fâzut excepție — pentru mislunila 
upeciale germană, austriacă, ungară și 
aloefiană. 


In cursul maneorelor Dar fi XPerk 
mentale mal male arma no, 4 
pentru războtul de mipotre, 










ve disensiuni în org 
liberală din jud. Lăp 
| Fruntașii liberali se acuză reciproc de furt și Imba 


în ea mod au sinus VOISTUL 
matie, în ce med na 


“Carnet 


-F ntball . aţi lism 
sfeem cdtrea zile sentom că fiecare dintre vele trei formule propuse 
Pepi Sie agată mdaurd, avantagii şi de- 
Ca pimfarpo irina era renale 
SI — ereace este mai îrist — formula d-lui Tila, pină 
lată și vatară. precindă cele mai ăla csmireri dia ata ee Di 
este: en. critat 8 ti şi Ito Ciuma Sai dim 
In oceeaș serie joacă echipe mult ite ca valoare; deci din punct 


de weăere Iehnie întălnirile dinere azemena echipe mu prezinti miei un 
interes. 














ne, 
Nae geztuniie 





Ingine i 
Inginer, Horodnlccanu 


isa 
sii 


i 
să 





Fi 


i 


i 
PRI 


i 
îi 


EI 
i 


i 


au fost câștigate de ungari ta timpuri 
Până una altă aceasta vste singura soluție DE MOMENT. Adică a-| aa prea banc, apari pe care repre 
'eeastă formulă este categorie mecosară pentru campionatul core tncepe | acotanţii mopiri le-ai depășit la ate 


LE 


i 
îi 


mărită prin acoperirea cu sticlă i 
Părți! dia aţă m fmaelajalal. acuzat că a săvârit furturi din n- |ţionarii, cari, coni 


verea judetalai si, în timpul pre- [sume de leişori, 


zi 


Iată cum vedem moi accartă re/orenă. 
Intracâi sunt multe centre românești cara promit mult pentru foot- | vor reprezenla ta balcaniadă. In epeciai 
dell, dar care sunt incă nepregătite — mau vehipe tari, mau sindioane și | trebue să se pună, repede la punci ta- 


PUSIONEZE, pentru ca umindu-și averea, puterea de muncă i eie-| GALLEN 


mentele de mâna întăi, să poală prezenta parantia unet serioate compor- 


portări in complonat. 


Eventual, aceste formații comprimate pot fornia singure seria doua 
a Diviziei Naţionala A. rămânând ea printr'un sistem oarecare — cu ba 





raj sau 
şi 


făra — ză He introduze cu limpul în seria intâia. 


cura motivele cari vin în sprijinul acestei formule. 






Vedeta de anul trecut a turului o- 
mâniei, frumosul Gallien, ne-a înipt 4. 
nimile eu ingațiturtimen lui, de damă 
1ă/noasă și nesatiafâcută. 

Se plânge bietul băiat că în plin e 
fort de cursă a fost vilit să mănânce, 
















In afară de București, vechiul regat se găseşte încă în inferioritate | 4; 

diminati dine. 
sportivă fată de oraprie din Ardeal. Şi acum în Ardeal cele mai multe] —£ Toi 3 re ser este canta. 
echipe ama sngureșii — mimunut mijloc de propavondă iredentiată, — | stamină, că deci reșlile acestea Balea. 


i oo e ue 
ln nou ziar comunist 


—0u 
mauhiare, 





că; 





File divizionare, coroborat cu celalt 
vo duce în cei mult um an la rezulte 







apropiatul consiliu federal care se 
Statemul acesta PROTEOȚION 


Ar urma o batjocarire permanentă a ideii de românia, tar bieţii ju: 
români ar demoraliza iremediabil. 

fată dece cate mecetar ca F. R. F. A. să ducă o luptă 
geniru ridicarea footballului românesc. lor sistemul preconizat de ma-| cena mai bune 


«sle o mare greșală să se riște un campionat în care echipele din regat | , 
mdardul Tor rrdus — să se lupte cu vechile şi puternicele formaţii | ju 


sistematica 


sinteza expus mai mut, al comprimării. 
tatul dorit. 


Bate simptomatic că dinire echipele promovate peate noapte în Di. 
vizia A numai una cate din vechiul regat şi aceasta — D.U.I-G. — et, D 

d e o| trebuit a-i impună o rezeroă oarecare 
întreprindere jidoveaacă cu salariaţi unguri și jidani ȘI 
Cele expuse de moi pot fi luate în eomalderare şi Molăriia chiar în | una ca 


va ține La Eforie sau la Bucureati. 
IST ar motica singur existența fede 





rajiei ROMANE da fact 
5 pata ai sd Ve re 


0 excludere 
d 


e turism 


F. S. 1. R. adoce la cunoştinţă, că 
în medința  Conalliului Federal din 
21 curent d. Ion Udriște-Olt, casle- 


Tu) central al F. $. T. R și prese- 
dintele asociației <Admir», pcatru 


Turneu intern 






Traboe să menţlonhm 
traeuu cuplat se dat, 
Plârii 
pen 








eez3 dată la Bu 


- | tratat 


Joatbalui ca mm joc mopional și 
la F. B.P. 
Fa Virgil Popescu 


din federația 


inapune 
rau sdodreit 





Intormațiuni neadevărate și tenden- 
țioasa, transmise organelor O. Ia 
care -informațiuni au prejudieiai 
arav interesele asociațiilor afiliate 
si ale Federaţiei, comitețul în una- 
uimitate l-a exelus din sânul aku. 
—=——— 


Cum Rap 


dispune de teren — 
mu mal Ibgarea Glule 
e Venusulul 











speră în 











sportiv gestul Ve= 
de a scoute din impas pa 
rii organizatori” dela Rapid. 





Or fi simţit Bo= 
Al dela Rapid? | 





loc 





de Venus şi Admira de e 





Veşti 


Căpitanul Panană di 
de navigație celestă d 








Luta ce sar 
Bar 





























a avea la sfarșitul 


aviatice din toată lumea 
i 


diplomat al şcolii 
in Annapolis 






Rezultatul Campi- 
onatului mondial 
de Scrimă 


lată 













le complecte ale cam- 
plonatelor mondiale de scrimă dia 
Paris 
_Floreta pe echipe: 1. talie, 2 
Franţa, 3. Austria. Individual: 4 
Merzi (Italia), 2, Gardere E. (Fr.), 
3. Lemoine (Franța) 
_Floreta doamne: pe echipe: i 
hgaria, 2. Germania, 3. Dane- 
Individual: 1, Helene Ma- 
y mania), 2. Elek 1. (Ung), 
3. Ellen Prej z 
1 
Coutrot (Fr) 
1. Uagatia, 2 


„4. ROMANIA: 


Bercaclly, 








L-as ajutat mult la cucerirea titlu- 
de anul trecut. Iată, acum, în Fraw 
ţa. unde probabil a mâncat limbi de 
canar, Gallien n'a reușit a-și reediteze 
performanța dela nel nici măcar ca 
medie crară, deși a rulat pe drumuri 





Chiar dacă tot ce mârde (iallien este 
adevărat — și noi nu ne'ndoim de fel, — 
un 7est de educație elementară ar fi 





aţă de neamal românesc, care nu-i tot 
î. Cenaracha. Ce dracu! Gal 
Mem este doar francez şi se spune că 
francezii ar fi bine eresculi. 


TOT SNAGOVUL 
Ta plină țară romăneastă, în Ini- 
ma Munteniei, la 49 km. de Bueu- 
vesti, orice român are ocazia să so 
delecteze la sauetele ceardaşelur fa. 
rloase şi unse ca păpricas, pe care 
fili pastel, beţi și gol, le cântă fre- 
petic printre stajarii dela Snagov. 
Iochpulţi-vă apoi sleahta aceasta 
de beţivi mastăcioşi înconjurată de 
figurile hide ale Slănnilor din 
shelio-ul bucureştean, figari exta- 
zlate si pocite de entuziasm musical, 
Insoţindu-i pe unguri cu mârăitari 
afone şi eu bătăi plescălte din pal- 
me degenerate. 
ă Damiulcă la Snagov si 
ă. Suntem doar stăpâni în 
tara noastră 


TOT D. VLADIMIR 







BOANTA 

Simpatiea) sportiv d, av. Vladimir 
Boantă, despre care am seris fa rumă- 
rul nostra de eri, ne roagă să abunjăca 





că d-sa nu joacă extremă dreapă în 


echipa A. M. A, ei'ceatra Imainta; 








D-sa ne anunță că nn se ocupă numai 
de instalaţiile higienice ale Rapidului, 
ci și de ale Vennsulul. “ Deas:menea 


ne-a Impărtăşit speranța că In curând 
va fi însărcivat și cu instalarea latri- 
nelor de pe noul stadion al D. U. L G- 
alui, mai ales că d-sa este originae din 
Brăila. Din non, felicitări! 


UNIVERSITATEA 

din Cluj si-a licenţiat aproape 
toți Jucătorii pe eare I-a fntrebuin- 
țat în campionatul de anul tre- 
cui, Acest gest a produs o mare 
panică ln gazetele «de bpecialitate», 

e me vălcărese pe toate tonurile. 

Nol avem inerodere în noul condu 
cător al Universităţii, care a stiut 
să ducă la glorie si pe mânjii Vle- 
toriel 

Na ne îndolm că junlorii Univer- 
sităţii vor apăra cu îndârjire eulo- 
rile bătrânului și totuş atât dn ti 
nerescului Jor club și le urăm sue 
cea deplin pentru sezonul care se 
aprople. 








—tz— 


Cupa Ionel Ghica 


Federaţia Aeronautică Regală a Ro- 
din nou 1a cunoștință ax 
de pila 


mâniei aduce 








4 și tuturor pro. 
prietaritor da 





în curul lunei 
August se alsargă «Cupa Iona 0, 





Regulamentul acestei cuze se poate 
maulta la sediul P, 4, BB, 4n strada 

vauu 19 unda sa foa și instrieri 
acordate edpiigătorilar aces 





mlita 








w i în mumar de trei, 
primul clasat primind lei 33,000, oi dal- 
lea ini 15400 far al treilea clasat lei 


Iinerariul fixat 





ter BueuregtiaDona 





Ralesanii. (Tinnaria), 


staata—tialaţi=-laşi—Cernăuţi— Qiuj— 4 


rad—Turnu-Seserin— București, 












în 
Pușcăriașul Ghidali 


CHIȘINA, — ta potopul de 
pablicatiani tugeo-comuniste ce a- 
par între BEI și Nistru, se mal 
deugă o i nou apărută ta Ti- 
ghina, scrisBăestul de reyior de că- 
tre agita vomunist Ghidali Ka- 
hane. 
ti 


„Dia mt 
ramă, (2 ca nicio 
se simte neresitălea apariției unei pu- 
bliceţiuni di te democratice 
acum când val e rpacțiune şi fas- 
dis bmenințăisă, suprime bruma 
de libertăţi și drepturi caștigate cu 
mari secrifi când tone de 
maculatură.bil sevursă ziluie 
veninul intoleraniei şi inyrăjbirii de 
vessă, acurm- cănil extremiști vor să 
modifice politica externă a ţării...” 
1 seribul, cate serie „Vocea Tighi- 
nel" — așa este întilulată fițuica Mos- 
covel — na se mulțumește numal ca 
aşi anunța plamal de luptă, „in spri- 
jinul olensivel generale democratice 
ei — ca toţi temenii la din Săria- 
dar — se răbaleşie cu genera'ul Fran- 








rimului 







sarabia, de stânga 


Ba EI 
Ende a iau 
a oz em 
|sburat facă 
oze ca toți 
pa ee 7 









printre. pațional-țărănişii 
damoat pian ea pedeapsa pentru 


m 
Lese Majestate, este unul dare fila» | Și GH0A/e; 


tă | nu cart ma paper, sesările, emltu 


dela prefectura 
tieâtașlel fostului prefect Vellanen-Ye- | 
1sanu, astăzi dat afară și din prelee 
tară Și din organizația Mberstă); este 
în acetaşi timp, cel mal devotat adept 
al faimosului Motşe Zipstetn, le ele, 
Fate, în tine, un boslac orăldar, sara 
reprezintă pe adevăratul tip de jăaa 
odios! 













[n vreme ce eri este inj 
nat cu publ'cațiuil iudeo-com 
scrise sută In sută de jidant şi alți 





"| pe Ieul unde Gratul Munţilor a primit 


CAPITAN. In fiecare sat am întălalt 
. | batalioane de arhangheli iluminaţi cari 
pesleuz cu bratul întins spre soare Apra 


| 7ăseraci de drumuri te întâmpină dia- 






co, anunță „ubirea partidelor demo- 
eratiee la Iuntdoara” (alei est: vorba 
de «Frontu) popular” al pezevenchiu-ai 
ala de Petre Groza), lace apel la „cot 

cenirarea lulură? [o-ţe'or demoe: alee” 
atacă cu o vioteață Lahaliră, organiza: 
punile paţionzlate și culmea obrăzal- 
clei, dă statură și directive de telul 
cum trebule câmttusă țara. 






românească, scrisă ca dah ereştn | 
şi, în mod hotirăt, să combată seri- 


Sal. străin. ? . 
Singura publicație care umplea E i e 
Is, E 

ai 



















Romănia . 
fost su ati „pânk ta noni dis- 
pozițiani” încă acum un an — dn 
urma intervențiilor Jcula de căire! 

Mihail Voia şi Ivan Vă 


CINE ESTE INDIVIDUL 
GHIDALI KAHANE 


Ca să vedeţi, iubiţi cetitori cine 
poate cbţine autorizaţie să edileze tudea-contu: | 
ziare — sub vepimul stirii de a | ulsle — vreo 38 la murmăe — pol apare |. 
sedia! — in Basarabia, În malul | nestingherii in Basaratila, far o gaz tă 
Nistrului, mă mt dator să vă spun | românească şi profund 
cine este dirastorul noului zisr. Due să sica suspendală!? 

Individul, care răspunde la numele | Ghidale Rahane are trecere în fară. 
de Ghidali Kabane, este, mal întâi, | asfa, cu foate că o subminează la | 




























Am străbătut drumeagurile din ja 
rul Albei Iulia eu sufletul călii în mi- 
nunea veacului. dim călcat paste movile 
de morminte ukde tribunii lancului au 
adunat în sa hătturile magnaţilor și a 
prolilor de tridă memorie. Am plâna 


palme dela saitapul monzolie cu o re- 
mmnare turburăteare şi am plecat cu 
fruntea Inseninală Intra mare nădejde, 
Am întâlnit cătavana maţilor — coba- 
vând dela Abrud pe alea Ampalului, 
cu căruțele incăneale de danița pi etu- 
Mere. îndemnând gloabele [iămânde i 
supuse ca şi ei, eu fluerul la brâu, pur 
tând pa felele lor stigmatul celei mat 
cumplite tragedii, Fiecare mol e un 
crucilicai. Şi 1 dimpreună un stea& 
deafăşural în aurora dimineţii adusă de 


criminale aa labit paternie în 
te şi au făcut-o una tu 




















noapte bestiile cu eap de om au în 
bit mai paterne și au în | 
dram. O bătrână adunată de an 
întrun maldăr de peitee, a îi 
nauchist singură pe lucul profanat 
a făcut câteva mătănii și împr 









pierea marei BIRUINȚE în pese, La 


euraurile Căpitammlui: O biserică, e 





troijă, on pod. a fântână. O poruncă. 
Un jurămâni 

Un opaiț în plus în bezna înfricoșată 
ce ne-a sugi dela inceput. Şen 
credința biruințel ce nu va întârzia am 
Inâlţat [runiea semsață «pre saaret 
Căpitanul, Nădejdea, 















- Pedensit Dentrucă a respectat 
regulamentul 


La tvdacţia gazetei nostre 30 pre 
benlăt sateuro) Antan lardan, detina 
tul carnetului Nr. 100 Hteta 1, care 

Motta ta cumestini unul dintr 


fost sechestrată peniru 2 ore, lar turda! 
amendat de câtre comisarul Niculescu, 
care nici un moment au s'a ostenit să 
cvronteze cum stă cazul In adevăr. 
Sempalăm autorităților mul dintre 
cei mal abuzive fapte care nu face de- 
ct să implinească lanțul «te contimul mi- 
mirii, vexmţiuni şi nedreplăți, la care 
sunt mpaşi bieţii soteuri, ara partea ar 
punelor circulației. Na crede d. chestor 
Botez ch a venii timpul să sa sealnze 
to atârgit, și s4 la mâsmri? Si-şi com 
troleze riguroa pe cel din subordine? 
Cine e acest domn Stoicescu? Are la- 
tr'adevăr calintea de laspector polijie- 
nasc? 
Aşteplim răspuns. Până atunci var 
reveni căd acest pacudortaspector, mai 
are şi plte fapte În octivul tal. 





















Bom îtoltezcu, s'a arcat în Maxiul său. 
îpinăatu-i ca sn am ponuaiter, să 
poraaăică spre stâng. fAră a aa ceoii 
Penda olerai e Feat. eapiicanoai 
doimiulul în chesilune cd regulamentul 
dliealației interzice aceasta. Faptul a 
fosa suicient ca să-l înfurie pe d. to 
Opii peste mmzară, ca să Incvepa 48 
îmtle, sa râcocască și văl imite pe 
poleur, invocând de câteva ori, cull- 
Matea fa de „imepector de poliție” 
urătutiie st vociferăcile mu avut de ar- 
mini că ou dus tat pe bietul vofeur 
îm Guriea direulejiel, unde masiaa 





E 





N 


“intasăriie statului prezinta 











sporuri față de anul trecut 
Conterinţa dela ministerul finanţelor 


| Antară sia ținut la ministerul de [ca plata salariilor și penlilor să se 
finanje o conferință sub presedin- | facă eu ponctualitate, de arece în- 
dsiut Mircea Caneleov, titularul |târalerile orlet de miel nu au niei 
departamentului, In care au partial. [0 Jnstificare: 
pat d-nii moeretari gonerali Ohria- | Sao examinat apol problemele [1- 
a A „ |nanelare în legătnră cn inzestrarea 
te a rea Dar (iz ta Cuc 
a alo uitaţi Prâviae | rezulariiate mamelor mseesare pen. 


IA de anul tecaui încasări | (72 Hublinirea acestor evul, pe tot 









fg: 


Adi 







nn lalie n. e prezintă mn apo; 
selrea 300 milioane de lei. 


cursul exerelțiului. 
Dapă acela d. ministru de finanțe 
a rexolvm eu d-nii secretari gene- 


r 






Faţă cu această stare de Ineruri 


vali, Inerările curente ale departa- 
„8. Mircea Caneleov, a dat dispoziții 


mentulat. 










Da 1930, su ficat prima mare na- 
- mărătoare a populaţiei. Cu această 
“odazla sa pus bazele unui serviela 
tintic, care cu timpul sa tran- 
Blorinat în Institatul Cautral de Sta- 
iatică, trocut dela ministerul mun- 
slinatăţii și ocrotirilor sociule la 

torul de interne. 
ast serviciu, plină la fnza lui 
Ba avut mult do suterit din 
mutorităţilor tutelare. Dar 
dai, serviciul suferă din cauza 
ora ce conduc acest institut. 



























Sistemul caro se practică nică ori- 
II ar [i de american sau rusese, 
raşinon pentru rarele numitr 
de litrați, cari foncționoază la acest 
atita. 
î5 Din cai aproupe 300 de funetiona: 
îi institutului, sunt peste 200 de 
E i. doatori $i ingineri, Şi f4- 
dea suntera la capitalui statistic, 
ile numurit să apunem că această 
tuție numără cel mai mari 
poont de intelectuali, 
alfel. acest lucru se cunoaste 
îşi după Ivfarile pe cari le primese: 
Iliu dci cate stiut că la noi cei mai 
arost plătiți, din toate categoriile 
Taneţioari sunt diplomaţii goo- 
superiaure. 





n ue 


ADRARI FACUTE AR- 

RAR ȘI CU PRIGONI 

ELEMENTULUI RO- 
MANESC 


wrirmâvara aceasta, prin în 
Ipvenții numeroase si susţi 
fheut o serie de inradrâri a 
istilor, 

stă operație nu sa tinut 
nici de mwmele funeţionar 
il si nici de titlul lol, ei numai de 
lu! cum a eplonat pe camarazii 
mai alea de modul «cum m 
să raporteze» setilor. 
> Mumânii prin strueta 








lor mu 
seă alei mu se pricep |n codoş- 
duri şi nlel an le tac. Pentru anta 
! făcuţi Jidovii și rusii. EA bine, 
lia au Post inendrați la Imntita. 
| Central de Sintiatică şi lor 1 

mârit anlariile. 

menreieh-ai, Camilii si Minani- 
institutalui, au primii majo= 
salariului dela 2809 lunar la 
lei, lar Ionesti, Marinoatii și 
nitrestii, licenţiaţi, doetari si in- 






Dispărut 

dram spre atelier copilul Tudaras 
Florea lu etate de 15 anl, cu ao 
BI în strada Rotari No, 6, fiind 
4 de mepterul mu po Bule 
ul Carol (in draptul minisrerului 

jeni). 

je de statură mijlocie, sIăbuţ, eu 
pe faţă, fn cămaşă, cu vestă 
, capul gul, încălțat cu puntali e 
















tari îutârpihtor 11 văd sunt ru- 


Jen Theadoresca. (brezmutul): 















edreptăţile suferite de titraţii români 
dela institutul de statistică 


 Ovreii au lefuri mari, iar românii titraţi nu primesc 
salariile lor de mizerie 


gineri, 
cu leafa de mizerie. 

Esta — un fel de blestem — ca 
no] românii să mu pute pătrunde 
m să na avem lefurile pe cari le 
merităm — undet — în chiar insti- 
tațiile noastre. 

In nebimb jidovii, rusii fără că- 
pătâtu și dubioşi ca activitate, unt 
avansați, lefarile 1e sunt mărite și 
continuă a Alida și perseeuta pe re- 
mânii neaoşi. 


DIURNIŞTII NAU PRI- 
MIT INCA SALARIILE 





Dar su/erimța românilor mu se re- 
duce numai la îngenuneherea lor 
morală în faţa străinilor actulaţi, 
ci ei nu primesc nici măcar acele 
diurne mizere pentru cari stau co- 
cosati pe dosare opt ore siliie, 

Sonsnreich şi Miaznico// primesc 

= 


Punerea în circul 
de automotoare pe 
tonstanţa-Mamala 


Cu începere de Joi 3 August cor. 
tinia Constanţa — Mamala va fi 
deservită de 18 curse de automotoa- 
re. 

Dim Constanţa aceste automotoa- 
re vor pleca la orele 8230, 750. 845, 
11,15, 12.30, 10.15. 17.30, 1845; 2000. 
Din Mamaia se vor îmapola la 
orele 635, 805, 9.20, 11.30, 1915, 1650, 
18.05. 19.20, 20.38 

— 


Tratative comerciale 


1eri a avut loc, la ministerul în. 
dostriei și eomerțalul, o conferință 
|eonvoentă pentru n se discuta unele 
propuneri aduse din partea guver 
nului anstrinc, de către d. Hodzack, 
ntașatul comerelal al Austriei. 
Astăzi au început tratative cn de- 
legația guvernului olandez, venită 
pentru încheerea una! nou acord de 
plăți, pe aceleasi baze ca si acordul 
recent închelat cu Belin. 








| 


Incasarea “taxelor pentru 
drumuri la mărturile 
importate 


Conmtutânău-so eh unelo staţiuni 
de cale ferată puroep pentru s doun 
oară taxele de circulație şi de 1mo- 
dernizare a drumurilor, percepute 
odată do organele vamale, sa dat 
e clreulară prin sare se pune in Ye 
dere organelor vă nu se mal repate 
natta) de greseli, 


rămaa tot diuraisti şi tot (bani grei, 


a“ 





BARLAD 3. — Există în oraşui no 
tra v mare Intreprindere indailrială, 
condaă de briganzăi ovrei, jr Sara- 
ga, care își Bat Joe de manctiori, pu 
idaga să san! platiti cu an de a 
serie — 1300 Iei damar — lacrând 12-19 
are pe al, dar DI şi terorimează, (| da 
afară, pemira oriea lacra de. aimic. 

CE FAC ORGANELE CA- 

MEREI DE MUNCA? 

In nenumărate rânduri avreli traţi 
Şaraga, mu mers până n dvi pe bielil 
wunitori. Dacă vreunul din ei a la 
deisait 38 protesteze s'a văzut aruncat 
pe drumuri, Târă bucătura de pâine la 
o casă de copil. Camera tie muncă totusi 
nu s'a sesizat ricdodată pentru aplanarea 











pi 





Ce este cu siste 


Dacă luerurila sar opri alei parcă 
tei mar fi nimic, dar briganali 
frați Saraga. nu se mulțumese de- 
loc, În gândul că muncitorul ar 
putea leşi măcar cu ceva din acel 
wuizerabil salar. Şi atunci, după ee 
îl seade dările către corporație, ca- 
mera de muncă şi multe altele, 
pentru a ici cu cât mai puțin sau 
chiar deloc, Yin ca sistemul amen- 
ailor apentrm abatere în serviciu» 
ŞI caro sunt aceste abateri? Apoi 
cate posibil ea un om să stra 
are continuu In pont, prat, fum, ml- 
ros de del, făină, fără vă lasă să 
fumeze măcar o țigară? Dar de ce 
nu fntrerap manca, dece nu plă- 
tese suplimentul de ore si pe dea- 


























ordenă românilor și ti 
lalucrează» dar aceştia muncese din 
greu. asudă și fac datorii. 

Suntem în fara românească în a 
mut una mie nouă zule treizeci și 
lzapte și această stare de lucruri tre- 
buerte consemnată pentruca să ră- 
mană în istoria moravurilor con. 





munceate 


Moanenzl multe, se. prei | 
relungear orele ae 
muncă păi 18 10 dntra îa eea | 
pibtvasca căt n. ieu în pa, orce 
vopumentare 
a nedreptâtei. 
12, lucra na AA spendat maca, o 
mâtate de CE Mânâneă bieţii munci. | 
torl câte 0 bMdllară pe saci, în pretul și 
murdârin erelâlosreloe anu ei puli 


„UNA vESTIna 


Cum sunt spetulați muncitorii [incurai 
Cazul dela moata Şaraga din Bârlad 


Ce e cu sistemul amenzilor? 
In atenţia Ministerului muncii 


nu si 
vara 


Da asi Iul, orarul de ta are 

aptamână Aid gând mă se mpica 2 | 
de dimineata dea ora 6 gi! 

ană seara ÎN 6; ine când moara ai 


pra 
ale 
Ei 


e | meri 
m cm mai mare crima 


Ste că aici în timpul hi 


însa 


Deareia, inluinteral muneii trebue 
să la severe măsuri de contra) nau, 





parnția «i 


CE E CU EXPLOZIA? 

se cunose împrejurările în care mal 
ddunnzi e mut loa e expi 
coste vlali 


decât o țeavă care să dârme un perete 


Mingberit orice seţiune de sal 
a populației. 


reglementărei muncii 
n orelor de lurra. 

de manea Jocală și car. 
t st ale datoare să în mă 
de protejarea mineitorilar. 








ce era si 
n 300-600 mun Totul 
n fost atanjal, pentrit a nu exploila 









aţi în 
și 


comerțul românesc 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, tame, 


IOAN PUCHIU 


Bacuregti, Calea Moşilor, 









dustria 


crista 





și picturi 


21 = Telaton 4450 


MOBILE pe, au 


DARIE 
și Oarnituri tnpigate de Sa 


LA GOGU GEORGESCU 


Magazin româneno de mobile 
Medniiat cu Meritul Comercla) și Industria! 


Bucureşti, Str, Bărăţiei No, 55 și B-dul MU 








mirii vei irita a leat urat pe 

mul amenzilor > | simi ae ret 

mura dee să le maj în și din paţi.[e foriena faoa ln acesta cară 

mul lor? E. Vrabie 
Ba Vata când necăjitai ra 

manei Mee 40 dej i j 

Pta e antet aaa ee i! ÎN atenția părinților 


i. Deer Pentruea”ș E 

servieta fiind în aveti ca cal 
1ul directori pentru a aranja lonio 
laţia telefonită, a murdărit puţin 
fata de masă Destul de natural, 
doar e mAdiira mecanic, că dacă 
war în fost mMardar Var îl amendat 
<A nu se Vede atitvitate, că aţă de. 








Nr 


tat 


cari au copii orbi 


In Aşezămbatu! peutra Ocrotirea or- 
blo din Ciuj 


Invâțâmânt copii arti (oummal balsţi) in 


Calea Regele Carol 1 
25, se primesc pentru educate și 





e de 7-12 ani, educabiil si sâ- 


a multumi Istoldozuna cerințele marel 
“din Capitală și Provincie 


Ac sa lacaltă stadentul și sportivul, legionaral 


tul și săracul — toată lume care 4 


MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE 


Vasile Vasilescu 


Bucureşti, STR. CAROL No. 46 


No, |, — Tel, 475714 









ol și vartațului public rominate 


cu Marcile 
mara 
Ainata cint ui 


imcaaiă cu mult gust și ehina. 


VIZITAŢI 


geaha. 


nâtogi. Cererile timbrate legal, insoțite 
de actul de maytere, certificatul medi- 
cal şi ceriiticutul de paupertate (sără- 


SA INCETEZE EXPLOA- 
Ce ră 
STE- 

RULUI MUNCIt 


Au fost iiipitiori peste inspectori, 
toți aa țipat În bieţii muncitori, oda 
cându-le vină CĂ sunt palizi, câ mu dea 
drumul la fereilte ş. a. Nici unul insă, 
mu a intrebat Câle ore lucresză muncito= 
ri. Ce salar primesc? Sau ce au de spus? 
Nile Cu toate Să şi muncitorii în ase- 
menea ocâzii sifigă în cor că le mioara 
Şaraga „curge Î&pie si miere”, căci alt- 
fel cei care Crâaea îi culegea uneltele 
din stradă. 

Opinia bârldtană care suportă foa- 
te matrapazidcutila scestor brigaari, or 
ganizaţi în Carei, plăteşte fălaă mul 
scumpă deci. dă 5 ari, eu 14—15 Iei k9 

Brutarii în aceste condițiani nu 
înc pâinen Ietât de 608—708 grame. 

Până când Wrgantle administra. 
tive vor tolert asta 

An încercaț anii bratari mă im- 


ae 





temporane. 
D. Gherasi 


Linia Galaţi-Bârlad 
a fost inundată 


porte Tâtnă din alte părţi, Icapoal- 
bil. Ovroli an anărat și ea tperțul 


arhi din Cluj până în 1 Sept. 1997. 


„me adresează Asezâmântulul de 


E — 


Aniversarea luptelor 
de la Mărășești 


sac. Fâuritorii României Mari din 
Bucureşti, str. Bârăției Nr. Si educe 
la cunoștința esociațiunilur de foşti Jup- 
MAtori din inireaga țară precum si fi- 
Wslelor F. R. E. că în afară de progra= 
mul oficial anunțat Ja Foczani, aso= 
eințiunile foştilor tmptători se vor aduna 
Ma Mârăşeşii în ziun de $ August a. 
corn 18 pentru a se oficia un parasi 
la Cimitirul eroilor din orasul MAră- 
sesti, la mormântul sublocot. Pruncu, 
primul erou căzut în lupleie de ln MA- 
răsesti 

Se pretizează că reducerea de 734 
pe C.F. R. este numai pentru Mari 
pesti și tiletile peatru inapulere sunt 
valabile numal cu viza ecestel stațiuni. 

Foştii luptători să nu den crezare 
mici amul it înpt, căci botărirea luati 
de Pederaţie e irevocabilă, fostii lup- 
tâtori comemorează victoria tuptelor ma- 
toni in Jocalitatea Mărăşeşti. 

Ținata: haine inchlae, Base, deco- 
rraţii, mări aibe. 








Circulaţia trenurilor se face prin 


pilo 
In arma ploilor toreajiale cariau 
căzat eri, cirvulația trenurilor a 
fost întreruptă între Galaţi-Bărind, 
deoarece linia a fost acoperită 
în mai multe puncte — cu un strat 
le nămol de circa 35 em. 
In dreptul kim. 45+20 ape! 
svălat trasamentul pe o adâncime 
de aproape un motru sub nivela! li- 
Din cauza apelor mari, trenul 8121 
n'a putut circula decât până la Fol- 


au 





Personalul (.E.R. 


tare 


teşti, de unde sa înapoiat ca tren 
Ba24. 

Trenul 6019 n circulat până la ata- 
țin Maria Doamna şi sa fnnpoiat la 
Galati ea. ft SI33, 

Echipele da ceforisli au lucrat eri 
In restabilirea circulații pe morastă 
linia reugină să consolideze linia ln 
punctele întrtrupte. 

Circulaţia a fost aattel rodeschi- 
eă pentru toale traficurila, 

La punelele slnbite cirealația 
faca însă prin pilotare, 


care pierde 


dreptul la chirie și locuință 


Potrivit dispozițiunilor art 45 
partea II-a, din legea pentru stata- 
tul personalului ceferint şi art. 50| 
aliniatul ultim din regulamentul 
fancționarilor şi lucrătorilor C.F. 
R, funcţionarul, agentul. mesoringul 
sau locrătorul suspondat de drept, 
care, po timpul aumpondării, pierde 
toaţo drepturile, odată eu salariul 


La Buhuși, sa înregistrat eri o 
izapresionantă nenorocire: 

Locuitorul Varga Carol din com. 
Bâra, se intorcea spre casă cu ui 
car cu trifol. 10 car era eopiul su. 
care din canza ploii sia acoperit cu 
trifoi. 

Dist cauza zărunciuătuzilor au că- 
zut din car consa și grebla. 

Imtorcându-se să le ridica din 
drum, Vorga a aruncat consu în 
tzifai, tocmai în locul unde era ce 
pilul. Aseuţisal coasol sin înfipt în 
stomacul copilului, caro a murit 
în hivuri groazalce. 

Disperat, pârintele a încercat să 





Sun reinfiintat halele Canton 3 
şi Canton 4, ambele situate po linia 
Siebe Cogtini, 

Aseatu balta vor fanaţiuna numai 





pentru teficul de calatori. Bile 


ielefona ln No. 32640 întrebând |lele se vor elibera de către pers» [la unui copil, 
nula) de tran. 


so sinucidă. 


Im Bucău, Wa deseoverit craniul 
anui timbru, Exemplarul este de 
la xuloare oxenpțională 











Ta comuna Găuinoi-Vlagea, sa în: 
regivtrat eri un incendiu violent ca; 
vo alimentat de vânt sa întins, dis: 
rupând 14 gospodării. 

Pocul n lunt nnstero din negilitu- 
care do frică sn ur 
louna gi a fost găsit apol carbonizat. 


informați 


pierde şi drepiul 1 indemnizarea de 
chirie, carv esto un necesoria al sa- 
lariulai reapictiv. 

Dreptul de m beneficia dp locuia 
ta în natură, tu imobilele ndminle 
trației OFER în conformitate cu 
art, 43 aliniatul 3 din sus numita le 
ga, nu so pote acorda decât parto- 
vatutui în funefana 


i. Diverse 

Deasemrni, În comuna Peoria 
Dolj, a urs Întreaga recoltă de pe 
a heotara 

Se crede că și aci focul a fost pa: 
do către Gh. Cagotă din com. Stân- 
cânn, penira a se răzbuna pe pro 
tul antului Perigorn. en care e 8 
[a în dugmăbie, 

Din aecastă cauză, Bo săteni 
ramas fărk pâine. 

Pagabole se cifrează ln 8 milioane! 
le 








[i 


Frăția mislonară creşt. erlodoxă 
„Pairiarhal Miron" joc camoscut p- €. 
preoti si bunllor ereztale că are în de- 
pozitul să dia sir. 5). Apesteli 40, cârii 
teine, ce pot | Jolosite în combaterea 
sectalor. Se pot trimite și cu membari 
coatra coat. 





La Caustanţa, sta ficat eri nonpta 
lo dusemdere În eafenenua Braua- 
stolo, unde arganela poliției aveau 
informaţii că so practică jocul de 
norao po o stari întinsă. 

Am fost arestați 15 minori și p4- 
tronul eafonciii Banu-Braanateia. 


Psocinţiunile vor trimite drapele ca 
gardă 











Curier 


ARESTAREA DENTISTULUI 
GOLDŞTEIN 
Dospre activitatea psemtodeatistalai 
Haimazna Goldstein, ara scris a timp: 
D. procuror Deleanu Î-a deschita acţia- 
ae publică pentru exerocherie. 
Nuzaitut exte invinuit de practică îl 
eită a dentisticei fără să fie 
technician şi peatra că preiladea clico- 
tilor aur petru dinți pe care:! felocula: 
cu material ordizar şi intoxicant. 
Carol este In cercetarea d-lui jude 
întruetae Opresca dela cabietal 9. 
Mandatul lansat tmpotriva acestui 
paliținn a fost supus ari conflemării 
tribunatulul. 








Se recmandi ca le care cemarad 


pentru 2 site 





Principala cauz 


infant.le rurale 


CERNAUŢI, 1. — Nu odată sa atras 
atenția autorităților noastre în drept, 
asupra crimiuaţei atitudiui pe care ji- 
danii o au faţă de țărănimea nvastri. 
Sau arătat şi se arată prin cilre impo- 
aibite de desniații, operațiunile ascunse 
și hojegii al habamilor în toate dome- 
mille de activitate, fie comerciale sau 
culturale. Şi totuși măsarile aa se ivesc 
de nirăiri. Dat nu bumai fn comerj ci 
în toate vităţile, unde sau băgat 
Jidanii, urmăresc distrugerea pria orice 
căi, a cregtinienulul. 

Aşa de pildă dacă ne aruncăm puțin 
privirea asupra statisticilor cazi privesc 
mişcarea demagralică a țării noastre 
vom găsi cilre ce vorbesc despre aitua- 
ţii inspăimâniătoare, la special la ca- 
pitolul snarialitatea infantilă la sate 
problema e cătrem de tagrijerăloare: 
Anual tar sute de iii de cupii, fără ca 
moâvarile de profilaxie să aibe vre-o el 
caciiate, Pariea de vină su mai mult 
autorităjile sanitare, cari trimit în. sa 
tele moastre mardici jilaul, în timp ce 
medicii româvi tineri șomenză decât 
săteoil lnsraşi 

Numal unul din cazurile pe carei 
demascim mal jos, arăia în adevă- 
vata lumină ce criminală e acțiunea me- 
diciloz jdani în sate 

în județul Cernăuţi comunala  Mă- 
Siperil, ete. au drept medie pe un Jidaa 

Stpenit, ete. au drept medic pe un Jidan 
Mbidinoa de. HI. Mori. Acest intri 

istruial pentra a o 
i ca CA arată meea, birul 
suapielune întrebuințează un ser pechi 
și stricat pentru vaccinarea loc. Anilel 
atenti din obignulnță pila că penru a 
slecui» un copil bolnav e necesar LE 
pentru înmormântare, mal 
paccinarea care tinişteşte la 


















pregătească 
întăi, apoi 
e neeele micaţulul. 

ŞI acest impertinent doo dr. 
Marita ma ne afilezle să apula publle 
avapre eficacitatea gerurilor zu ari In 
'ectează și ammoară captil sătenilor, La 





Poliția deotzelor din Banca 


Dureri bucovinene 
— 


ă a mortalității 





piei ienle i Carmen-Sylva 


„Consumul Legionar“ din staţiune 
Se găsesc camere între 2000 — 2500 lei. 


0 NOUA EXPERTIZA IN AFA- 
să se îngrijească petru bran lutnd-o | CERILE LUI ABRAHAM BERG 
aţie- 


Ceasornicâria Român 
ANTON PETRAŞINCU 


B-dui Elisabeta 41 (vls- 2 


da tional Laair 
_— 















judiciar 
DZ Es 

nală a Românie, a descoperii 9 suni 

a 

tului Abraham Berg. Sa dresat 

mitul procea de contravenţie, care p 

vede că numilul Berg a sustras de 

controlul B. Roulul, sume 

rable, Intro singură partidă, 

Berg a fraudat Sialal cu pete 3 

Hoane let. 

La prima expertiză contabilă |naă, | 

conaialat că n'ar fi oarba de nr e 

batere. 

B.N. Roul a cerul d-lui jude 

tor Oprescu dela cabinetul 9, 

ip ui 

admisă, find numiţi în acelaș tim 

d-nii contabili R Popescu, Radu Ște(| 

neaca și Aurei Lupycan, 


CERCEȚARILE FURTULUI Di 
BIJUTERII DIN BELGIA 


La cabinetul 4 de tastruci 
tinnat toată elua de eri cercetările, 
tacerea gacsocheriilae lui Both și Ri 
bin, cari an adus fu țară bijuterii 

peste t0b:000 tranci belgieni în dauil 
cclor mai mari nagustari de bijutei 
din Anvers 

















ta refuzat politicos serolelul eu urmă- 
tearea frază: «Nu pot să ol-l oaccinea 
fiindeă serul « stricai pi May Drea tă 
port consecințele. Copili țăranilor -i 
Daceinez, fiindcă nu contează, al dos 
însă nu pal». lată mărturisirile propri 


Sa supus confirmării mandatul de 
vestare lansat împotriva ni Dar 
Both și a fest confirmat de pe cau 
eu toaţă erânceoa opanere n incuipi 
tului care a sosţiaut că aci e vorba 
o alacere arat comercială și că a al 
bijuteriile aci cu inteație și mal <i 
mată de a le vinde şi de aţi achita d] 
toriile In Belgia. 





















la câteva zile Both îşi va primi 
bonă şi tovarășul de afaceri. 


SA RESPINS CEREREA DE 
DIRAREA AVOCATULUI V, 
MUȘI 
Cartea cu juraţi de litov, în (rusi 
ca d, președiate Duma, a judecat 
cererea. de liberare provizaria ad. 
direct înstatței de către avocatal 


Mori 

A ministerului pubiie 
reamintit trprejurările pen cari ter: 
patul a tmpușcat pe esatabilet 


sean: 
Curtea a respins cerecea d libera 


ale darului. 

In afară de aceasta copi! mai mă- 
ricei cari au scăpat de seringa erl- 
minalulai, umblă răiosi, plini eu 
diferite bube si contaminează pe cei 
1nlţi seolari, fâră ca Sidovol să la 
măsuri de vindecare și de izolare a 
celor bolnavi: 
Iată ce fel de modiri decimează| 
capii satelor noastre în timp ce au- 
torităţile privese pasive și nu a: 
vancă în temniță pe acești taimoşi 
«doctori». 

Cerem organelor sanitare Jude- 
țene să dispună imediata destitabe 
a criminalului doctor Morits si a 
celorlalţi mediei jidanl în asemenea 
situaţii. 













— 


Se primesc anunțuri 
pentru 
mica publicitate 


George Drumur 


———— 


Un nou export de grâu 


xi via ținut to localul «Uniunea ex 
poctatorilor de cerealea, ședința oficia: 
ul ceatral peatru valarilicurea grâului, 
„b preaiăcația d-lul MA. Negură, mlal- 
atrul eooperaţiei, 

Aa participat d-allt Era, Braneoriel 
aci, Munteanu, pr. C- Dawa, C Gri 
goreseu, Manolescu-Strunga, Bârcă, ele. 
aa aprubat exporturi de grâu, uraf- 
toarelor firme: Salomonidisa, 2000 10 
ae cu 24 lege. greutate hectoliteică și 10 
ln sută corpuri străine; «Stilo EA 
tame, eu 76 kg. gtealate beclaltrie! 4, 
10 în sută corpuri străine; «Exo, = 
toma, cu 74 kgt, greutate bectolitrică și 
10 la sută corpuri strălne, 

Sa luat în examinaze ua apel contre 





» 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN de 
lopează, mărește, re- 
pei “Aparate și artloolt 
vantru Fotograti amatori. 


CALEA VICTORIEI No, 3% 
(ia, Ps atat 

















miru a îi bine serviti 
a enticiul nostru de ex” 
ptdlţie — rugăm pe domnii 
Poonaţi ca la înolre de abo: 
Mament, sehimbare de adre- 
să și orice reclamajle să ne 
expedieze eticheta cu care 





intelectual dinirunul din satele în care 

prafenează acest criminal dest, ta 
entat copilul să-l paccineza en 

Tita da diferite boli infantile, dat 


prețului meximal al fălaci, dela pik 
urla Culţisău, 

Oliciul ata Maat elel a Botărăre, ră 

mânând să se „certeteze cazul 


lorimesc ziarul: 














_Rebutul succesiunii 
d-lui Ion Mihalache 









D. Mussolini a răspuns la strisoarea d-lui ch; 


respondent si «Asoelației Franceze 














peatra studiul 8 — Origina apropierii angloritaliene — 
Î S ile; LONDI A 
Semnificația declarațiilor d jul AL D. lullu Maula, recent dim LONDRA 2 (ador). — Agen- ral ra lora 5 A pile i (hote 
oricui ge =! ice pt i fin Havas krenenitiie- din Lon. | crea trecută în Camere Comu- [at vi primul mi i 
Wuaţiei pol Ă 
Eptămâni, pe care aproape întrea- tului Românesc», E 













a Intetru, 
[i lor de câtre d, Eden, prin care | rlain mur a drag 
ela aa. dea. pen rehiaută ast, detin oaţe | nelgi e re ut vila al tie mute. dest, 
unda con | 49, PeriPOcbimb de comuniea- tengibili taţi comunicațiilor din [n eur area iu 

UA în sedarea Asian Rama și Londra, Mediterana. In aceste declaraţii [rele Grandi a renta ag 
mim anna [da rama ca d. Nerutal se prea că areauiritnie [em tepe TAR 
h i de gând nu duce nicio pol - arm SĂ 
el după amlasăia ara 10 o în-| Chamberlain „ore de File “e [in ent aa de revanză. 1ajă da [ae fut pura 


D. AL Lai 








e Faţa acestor declaraţii fă: 


- trevedore între d-nii N, N. Săreana | Con ă tra puteri |Itolia-  Instârşit, al tFeitea ele-| D Ohamberiatn, aa 
bezmeață puțin obiș. e Ana patentat nas tecaPA' den va | ment 1 constitue rămpansal seria [heokere anu 
Dea Ta d Veda i sali răreă asupra în- | dot de primul ministru britanie [irevedera, a precat în 
E 


e 1 oi 3 ini zin Londra, în 
intii ii BERLIN, 3 (Rador), — Primarul rnului din Berlin [d-lui Mussolini, 4 Ag 
ml e amiral e ei tă NE, (io, Matea ler relata îi făcut o vizită Ja] „ Intracăt miesagul . Ducelui a [tate Pa cere pepe 
bileceta a icmgeait nttinetti | Roma, pentru n culege în 504 adresai stă plierierză|. o piei 
i Pilsudski în timpul enpticităţii sa- ză i A d, [primelor deelarațiuni ale d-lui UL 
Ea e lao aa le n Gemania rătote fani de neelo ora pe Jânză d, primelor „ueeinrafiuni ale d-lui „CANCER Seti 
7 


i 
ultimii doi ani într'o rezervă, lut mondlal. d întrebate întrucât ace- | din aceste declarați nu este SIMILARA fe 





















i i fiind de re 

care ascundea mai mult decât ii ste informaţiuni sunt întem, considerat la Roma ca fii LONDEA 2 (tag, Mă 
declarații ce ar u 4 mele oficiale declară | natură să împiedice o njustare ae Badia leat 4 

E ie AA e eveni- AU Rezultatele. alegerilor jel anti mă inipiedice a afartară | Ca e aaa : 







tele i depănau. 
oneste comunale. din județul 
Areta 7emantasov| 3 lin axiotui mana ha 


itali ă că d, N 
lu cercurile autorizate se a- [italian pi reetiz, 
daugă că nu există niciun SCRISOARE TRIMISA DE 


pori între negocierile locarnie-|  D- MURSOLINA „D-LUI 
e azi o are: că în stu 2 i schimbul de mesagii isi 
pe car o deosebi mota de categorică | Guvernul 213; Najional-ţărănisti | tre Roma şi Londra, mesagi 
a ac Paidti mațio: |simuranţă, pe care i eee dm | 168, Auletăi IN ara ve care privese în mod esențial si- 
+ din nou în gura pieței un tor: pei: 6rineco mu ai tâinit-o în nici o altă ooa» | nul 12, național-țărăniști 6. tuntia ii a ue y 
mea «oeata care nu e poala tree, |! Piindce ati au, (SUI pen-lete Ln Gem, în. itienil “Bel PENA MURES, | ua timele elemeat e ale sem 
anod sirul până In 15 August din | ţru rest e lesne de înțeles că în ani, aranaă Iapa pes- pin 594; ela seek Însa peer sani N E al £ 
d-lni Ton Mikalnehe, refugiat fuli ipi- te pi estivai suo=| 56%; e ; 4 A ră 
in Cozia” 1 Balea older, |!Polezb, ae puctesiuai,precipi- te. opitodlut, ontiel ai ee 4,2, Montidigierrau 1 aa municrta verbală Hot de d: 4 ăla Apel 
Aşa dar partidul național-ță-| poate fi format decât de o sin- STILEX | nul-tărăniy assol -lui , 
Tănose apleaptă — sau mai do-| gură persoană. Şi pe aceasta, 
grabă aștepta până alaltăeri — | fecizur e cunoaşte mai bine de. 
venirea la putere Ja finele lui | cat oricare d Al, Vaid, 


a. ——-__—_—_—_ 

îi i ) [] a 4 
August, când. guvernul își va| “Trei fruntași ai partidului na- 
ri fional-țărânese din Vechiul Re- 
toralai Constituțional. [eat mu pi plecat cena pe 
Evident că ultimele îrămân-[Slănicul Moldovei să întâlnea- 


tări din sânul partidului liberal dia ACI aa 
ar indreptăți în parte opinia p curent cu ultimele 
blică să creadă într'o precipi 
tată retragere a guvernul 
ilat continuu de intrigile intes- 
ine alimentate de tabăra bătrâ- 
ilor rupați în jurul d-lui 
inu Brătiana. zi o ir fea ră 
zl «R Ani si fost complect pacifi- 
Se pare. însă că între[pi, d9%ă rile, Homânia| Teintiia a DL LONDRA 2 fi 4 mentelor din Extremul Orient. 
20 Ullman] eri rodii NE E Ea Cercurile nuvernamentale din 
intervenit. din se o ii|baricade național-țărănis| virtual paciliearea oraşului | Consulatul Senat socolese însă că dacă pre-|! 
Meneteei saca ii 0 001% [te şi impotriva d-lui Vaida, | Liei. ina 
“să poată permite d-iul Gh. 


Au fost confiscate palra mil 
ătiirăscu să-şi prelungeas ROZIT IA IE TUR MIHA- [ae puşti, o sută de mitraliere, 
pă muvernarea până la 















D. VAIDA VOEVOD 




























































Bombardarea regiunei Tientsin. — Consulatul 
Anţări, cari se pare au în Sovietelor din Ţientsin jetuit 

ceput din nou între cele două 

baricade dela nltimul comitet! 7ORIO 2 (Rador), — Coman: CONSULATUL SOVIETE. Mai mulți membri ni Congresu: 


exeentiv. dantul japonez din China de LOR DIN TI IN ATA-| lui nu cerut preredintelai Ro- 
Focul îl va deschide pes-| Nord anunță că primul district! CAT DE J, EZ! ŞI ă pună în vigoare legea: 


RUŞI ALBI în vederea eveni- 






















































într'un războiu cu Japonia și 
pondonța nflută Ja sediu! „conavla: 


că aceasta n'ar fi spre binele ce- 






300.000 de cartușe, cinci tone 










5 Situaţia d-lui Ion Mihalache | de granate, ete. tului Saviatalor, 8 lor două țări. Sti “e teme) 
Pet E a DE [ta all Zi tao ATITUDINEA STATELOR |buie să aibă ț 7 ORICE 
va demisiona la 15 August, | ficil PIC TUL IN ERP i Japonia — declară cer- Originea apropierii anglo- 
eee jopeeedete eee i ENT curile guvernamentale. din Se. edi 





MUL ORI 
SEMNIFICAȚIA DECLA- și au pierdut 100| “WASHINGTONIZ (ador). — | nat LONDRA, 2. (Rador). — Cores- 


RAȚIILOR D-LUI AL. patru tunuri de pepelear i) Agenj Havas. telegra- 
ază: 


VAIDA eveniment: vor | câmp şi donă avioane, = Ș 1 | Eticii ee m a Se 
Guvernamentalii comunişti +5 5 zis 


Pentru partidul — naţional-ță-| de+minţi categorie anumite de. 
nică de cen mal lină. încredere, 


TOKIO 2 (Rd). — Forţele 
2 
iifiânii pe toate fronturile|: =: seaca ta 



























japoneze au dezarmat aseară în 
ai 
SALAMANCA 2 (Rador), — cost de Oviedo, nu au reuşit întru- 


E legea ca207 de pila: 
Qermian0-20l0n ăla 
: . : Au fost fiseate 5200 di 
ȘI comentariile presei germane „e te aceotecee 20, se canaria A iaca a în rata re 8 îti 
mar transmite; Trupele wuvornamentale cari au| atac britanie ar fi iminent. 


DERLIN, 3 (ador). — «Speran. din Reich nu pot aă le găsească ne Comunicatul oficial naţiona- | atacat erau în numite de pate Booo| Şeful guvernului italian a pus 
ele ce sau pua în acordul germa- |justilicate», continnă alaral ea,| O MOȚIUNE DEPUSA IN list anunță: . m ele dispuneau de o puternică ar-| d-lul Hiller o întreabre precisă, pe | mat că. 
mo-polon din 2 lunte 1994 mu ana |lermluă asilel: CAMERA JAPONEZA Pe rontul Astuţii inamicul a[ tilerio ndusă dola Castro Alen. [tru a afla care ar. fie alitudtiea 
vealizat in celace priveşte minorita. “zisă intre Polonia și Germa- dat un atac contra pozițiilor de Guvernamentalii au avut to] Relchulul într'o asemenea eventiia= 
te nă, serie «Der Angriit, vă chestiune a minorită. |, TOKIO, 2 In Cuero şi Tre aa Atacul | mie de morţi și i razii littate. 
n ormană, seria « marita, s n 5 : e morți și numeri Ş 
care se ridică contra misarlor măe ler și ar 1 acuta timpul ca aa să [tidelo Minssito şi Seiukai |n C* respins cu mari pierderi, | foarta lan a Se atirmă că ini ueet sep Ducele 
tb fie rezolvată în spiritul acordului |YOT depune pe biroul Ca-[1 0 ărul morților ar fi mai a trimis in prima săptămână a lu- 
eanațlonalizare» luate de guverau) merii o moţiune comună]. : Vai ia tate"ii| ATENTAT LA BARCE. lui ger- 
sea, din 1834. Aceasta aste necesar pen, cerând “guvernului ia | mare de 2000. Numai în faţa LONA li Iulie o scrisoare eancelauriui ger 
Caile : tra. se soprima posibilitatea ces. |CArÂnd, Muvernul t măsuri | Piilor naționaliste” inamicul a| BARCELONA 2. (Rador). — A.| man, expunând convingerea sa, ai 
u incetat să se (ielelor, care constituie ani obete a aaa a 8 fani | Părăsit 200 morţi, Un avion ina. | senţia tau anunţă: politica, enplenă i ti ae 
reni ainu e! pă asi în calea bunelor relațiani a se ajunge astfel mic a lost doborăţs : Azi după amiază necunoscuți aa ireala de Iei AA regi 3 
ntre cele două țăria o reglementare de! Po Irontul Arasga a continuat | tras dntiun nutomobil 25 d dea mobi. să? slavileaacă. Ace inez= | August. 
ji ir cani imunitate aa jonatt tr dir putem 2 n în 
ze si la o pace durabilă în e au ocupat poziţiile impor-| dren, presedintele Carţii de Apel, 


Gene li F . + [Extremul Orient. et dela iară Sail care tocmai părăsea palatul de jus. | RE, 
rali sovietici arestaţi Săzieeiitinarana tei poza, tact a ' Tandreţe americano-bolgeriti 













































producă din p 
restdlnța în 








































NANKING 2 (Rador). — Numărul pair re MADRI 

MOSCOVA 2 (Rador) —. Ce- rectorul Academiei militare de] Weiterilor cari as ramas rară ada A, 3 (Rador). WASHINGTON 3 
respondentul “agenţiei «Havas, aviația vant In Tiontalu, în urma unul bom- 

ransmite 







= Corespond Aa, Fa MADRID, 3 (Rador). — 3, (tidob 
y 4 ' hardament care a durat rel aie, ieca| fie Havas tramsmitea” | Corespondentul Agenţiei | D- Cordeil Tull, niinistral 
Reale, Aceşti doi generali nu au fost | ae see "| imaintarea foste io. | Havas transmite: cerilor Străine a declarat 
ir vedle fot mai insistent] văzuți nicăeri în utimele zile, ia af ori ari ea La un sfert de oră după| 2c0lanţilor presei că 
aci, fără a se obține vreo verif. | ceiaai pică - Până acuta s'au ridicat 50 de lagăre | PRLIS frontul dnia Ter i tru închei 
205 natie vreo veri a Tor 'uă caile JEspTe| peatra edăpatirea oc ate atita rel n diae Ia ini 3 | miezul mogie Date iii uEA | pentu îneacă ana 
organizației militare” “+A vlaţia| multă cauuensă gaPee dot mal îeru statii le re nem | Cele? e la, aparea poze pi e i 
dependentă», ae ultă  consistenj si supraf rnic bombard 
iedependentă „aja Ni fost aresiat | . Comitetul partiăului comunist [UN AVION CHINEZ DEA- im pata MOR ide ati 
prize da dela Institutul de aviație di SUPRA TIENTSINULUI | râzi cucerit.de naționa- 
irpe lea e „ne Moscova a cerut destituirea di. Era dU „avien | Misti în ultimola de 
ati a comaninmen. [a Int, Aeroritbulni aeem [oa urat et dineu el pet! eronata "SE pita e 
a stituții, Scheia " |deazupra oragului Teste 
tral plicilor» săi, Viana i Atom autoritar” mine i neze pru| 1Rte innportaa CURAȚIREA FRONTULUI 


Rp o para atata | aste e,| OU Vede Germania pa 
orităților centrale chimae din | pondentul ai: Zi - iai n : 
Nankino, Raidul lut ar conatitui | ea enoralul Quelpa, Hiei Mavea tranamite; a glo ă e: 
- ma interw ge 4 Să 
Isprăvile greviştilor | i nara zi cetei e, iu, 
fi anglo- permite 


din Tuni a iza Fă iza taie Ser car 
Uunis 


dăoza! «d tn seetoruj A1.| 2Peraflile — de 





















Se mai vorbește şi de aresta 
rea generalului Pompanfev, di. 





Lie 


taj 











acuză de sal 


























































raului Tien in barracin se continuă acțiunea d] 7! ” i Tacă  considata- 
Srede că baza aviației „ohimeza | aearățire», Naţionali 
TUNIS 3 (Rado; e elebil alipi) aa cucerit 
clica 5. ada). in apro-] vist a fost omorăi, Sunt mal |revmii“tită „te Paotinofu, — unde] tn metat sector cat beata pace 
Bizerte, greviytii ” dela "eBiunea | mulţi răniţi - | 200 prizonleri. 'Trupăle. naţionaliste 
pizerte, areviștii dela un șan il bt a ] Peri di ma caplurat 129 arme automatieo și Anturii, 1 
ler de construcție mu unt ta rari — a armată chin 4 mitraliere grele. "| mamicul a trimen la atac 
ou pietre asupra unul puteti nsfătulrea de au rii, mordu ATACURI COMUNISTE | I0ă brigade, din care tru. 
alea pare încerca să între pe]  Antăal dim. la ora 18 jumătața a [CIOnil, 4 intrat RESPINSE pele naționaliste au dia. 
Eder nvat 100 la lveulnţa d-le capitala provinciei 
Serviciul de ordine a trebuit A n dial prim sil, 





cut joneiun 








SALANANCA, + (Rador). — 0o.] f7ten complect Patru bata. |in Moditeraua, — şi ani 


























nistra Talărăţea e sanul i, pat [ae cu Jurlele uimara= | renoutentul Azeeiiei Mesa iroe | Ioana, piaggio 
și dragă mai multe focuri dela, n. atărisea Imatei e [lut Liu Vu Ming, mvernaer at] aa me (00| ia chemat diminetel ca [isi ii Esti 
apmă peatra o obliga pe urevigti| ua ora 11 d Gu Tătărănca e pri, |OAR2TWlui. decat aeneral trecea pa. | Pe trontul Asturijor trol atacuri | 1972 Mate captunat 180 
Părăsească șantierul. Un gre- | mit per a uni Erata, 34 cum drept un element favora- | uuvernamentala asupra —localitţi gi 6 mitraliere, Pe teren au 
AL Japoniei : 
TIPARUL INSTITUTI 


Jor_Cuero și Tracporana, ln sud.| 22%, „Bdaite 100. cada 


republicane, 
5. ING. ANGHEL SALIGNY Ne. E. TELL: aaa — 


ULUI DE ARTE GRAFIC! 








E «EMINESCU, 5, A. ST