Buna Vestire anul I, nr. 150, 27 august 1937

————————— 


raetori + 
DRAGOŞ PROTOPOPEscu 
TOMA VLADEscu 

În 


Guvernul 


Pretinde cetățeanul nostru 
are în nertarul «bu tonte meerotole de 
în orlos caz e) «trebue» să le stie_. fi 
singură dntă m'am nuzii intorpelai e 

EL d-ta că ești gazetar, 
varcătura de azi — ee gaveri bv. 


La care au răspunde 
pentru toată lumea ra 


Mai întal, într'ade 
moțianea asta... x cam 
să ri 


————— 
Redacția 
a 






In fața succesiunii 
de mâine 


de TOMA VLADESCU 








r lacă ay fi 
sep dece trebue, en, mi 
de vreme co asttel 
Brnunatoin, roca 





ii dul Durăb, casă 
Apoi dece trebue eu să stiu «gn- 


vornn) de mâine» — 
Când tă noii stie nimeni. Când sunt 


sigur că mol stie nimeni | 
Un om de presă serios, dealitel, 
îl Iează. E Iueomod! ŞI de n 


ml n pare 





evită relaţilie politica Le ovită 
utinli oameni ate. în ce mă priveste, diw + 
Patinii oameni politiei pe sari cunnse — unt peur AA Aa 


— am despre svâreol 
pn svăreolirile și persoana lor o atâta de medicii lee, incat 


ar fi greu să mă Int 
15 lnreseza ce yu m 
stana A a AA Vor 6, ce pun, ce gândesc (nu gândese 








de vorbă despre guvernul 


perde dili nt de Importanță reală și 


upe în censul aceata pe toţi. 
pater căuta în logiea rițel de asi, n atei care pe anuntă mâl 
ciui Mpaiagiata 8 zii A ironre, desiur, Tată delay să afirma 
ătendată atât de puțiu stăpână pe pat 
Dar anetaia pal alex paslonaolă. Gănditi-vă că caltunţio, cum se 
pune, na fost nieloântă mat «incnreală», sp paza, d iu 
mantra Zen nleleantă 38 pare, — dap niel, n Areni 
2! oxidant, ial poruaeitoare și mal limpeâ decăd mpi” Paradutai 2 
i dăm la a parta să vpăea realul — o-atata ae simplu 
acă i Vorla întradevăr să ganiit, șă privim Iaca ai vea 
Puică pașa de pricepatieă de Teja motlră se aratau dea a 
AI matălte-: 100 o parte clumntă»-— 5) da atita tot ce pa Aur, 
vi sa Ihrțe ohieure impotriva ei; au e decăt nt? 
ruaLetiă £8ra ciiioaele astăsi — în prted, în adunări pomalare. Ia sate, 
protubiudeni —- curentul mrla Sara se umflă și sete din adânl ai 
mări, din impulsori mult sugrumate, ca neouta Ă 
i valuri, întărâta 
mării, pe care Je privese acum pe consta fericită dela Bale a Ale 


lar de partea ecalattă, o desperată eseroeherie eleetorală care în- 


cearcă să opună valulu! urias un dig imizerahi 
= II de bani ca pistrul 
voturi smulse, Dumnezeu stia cum ! Dumnezen, fireste, și za D. Ada 











nta sit 





(Continuare în pag. LiLa) 


—S eu 
Tara Vrancei, 


Țara lui Stefan Vodă 


de IOAN VICTOR VOJEN 
Dela Valea-Serii în sus, trobue 4%] 4. Inceput cexplaalarea. Pădurea a 
Iooi mațina „penirucă șoseaua. dezină | ozi rasă. Copacii tăiați din rădăcină. 
impraetieabNă. Blocuri mari de piatra | lar, apoi, jidorii i-au dal foc. A ars 
se rup neconterit din craștet i se pră- | până sa făcut pământul tot a coajă 
vălesc cu zgomot pe şosea, lat malurile | na ară, Când u font aă plece urgia lui 
se surpă mereu, Huda, oamenit le-au cerut să păzească 
Intri în ținutul lut Ștefan-Podă... caniraetul, 44 replantoze, cu să aibă și 
Simyi parea nevala de reculogere, PA. | copiti lor cu ce trăi 
sești cu afială sub poriicul premurilor | Judooil, de astă. dată, i-au toott cu 
de mărire de demult, pi inima tre- | izele și te-au răspuns: 
mură. Oamenii Ii păstrează wmnintirea — «Dar cu, noi n'am respectat con: 
de parcă ar ŢI fost ori. De parcă ări ar | tractul? Num replanint? Dar daca 
1 umblat «5/ântuls prin Jocurile nces- | ara! Ce a vina noaatră dara ars P Dacy 
ten. Pe alel şi-a murtat calul, pe cără- | taţi stins focul Ps ŞI wau dus rânjinit 
ile acestea a pășit cu păleul de curteni, | pt inzăreați de aur. 
pa plaiul din faţă a ținut sfat și =alu- Curând, de ploi și oremi, pământu- 
deţ», far în antul din ate, btrânii povâa- | zile toate au început să se rupă pi stra. 
tosc cum, pe sub seară domnul an stre- 






















Bulevardul Elisabeta 12, 















9! Administraţia: 
ucuneşri 





Rrawii nostri călăreți, 







Am trăit nu de mult un 
mare spectacol: am văzut 
pe General Gheorghe Can-| 
tacuzino-Grănicerul  bol- 
nau. 

Sta la fereastra casei sa» 
le din strada Imprimerii 
cu ochii peste schelele pe 
care trupuri vinjoase de 
legicnari urcau sediul cel 
nou, realizat din dania lui 
şi împrumutul public re- 
cent. 

Pe orice cm boala îl de- 


di dă o gravitate, un gind 
prelungit ca o untbră pes- 





ralui — numai puţin slăbi 
— serlea însă cu capul în 
cot, plecat banal, parcă su- 
praveahind cum cineva 
lustrueşte  ghetele, sau 
stropește florile în curte. 

Intru, o genială înjură- 
tură trimete la plimbare 
pe însoțitorul meu, — nu şi 
pe mine, care, idolatru al 
acestei adorabile îngemă- 
nări de om, tremur la gîn- 
dul că trebue să mă apro- 
de un general Cantacu= 
zino în pană de dispoziți 

Din scaun, generalul se 
întoarce uşor spre mine, 
îmi întinde o mină palidă 
şi apoi cu un gest pe care 
nu-l voi uita niciodată, ca 
şi cum ar expetia o scri 
soare la poştă, imi spune: 
Ptuit! Măi Dragos mi se pa- 
re că am. fleşcăit-o (ne» 
greşit, dinsul dă cuvintul 
literari)... mă duc dracu- 

















cura nepătut la o casă de vădană ulsși 
moi uite de grijile m nevoie. stăpă- 
mirii 

Țara Prancei, țara lui Ştelan Vodă! 

Odinioară pe aceste locuri, câl cu 

prindeaj cu ochii erau numai codri deși 
astfel că nimeni nu se incumeta să pă- 
trundă dacă nu ura om pâmânteam să 
cunoască potecile, La poalele munților 
întunecați se spărgeau fonte năvălirile, 
toate pârjolurile şi nlel-un plelor de 
pănân n'a pășit oroadată în impărăjia 
neguritor de brad. Unde sunt astăsi pă- 
durile, unde e podoaba munţilor prân- 
aeni ? 

Astăzi |n tot cursul vâti Zăbalei și a 
Putnei ni bezi decât stânci pleguve și 
Jalnice, lerenuri care sa prăbupeac, mr 
turi cara sv murpă, stânci intregi, cara 
se romtopolese huind din ereptut. până 
jos în râu, Țara inireagă e numai pră- 
bugire | 

Au venit de Joa dela oraș Jidoeli să 
umpere pădurile. I-au încântal. pe oa- 
meri, waa ploconit în fala lot ca la 
miște stăpâni pi le-au pramla bani 
anulţi. Oamenii zau sfăluut ce să pacă: 
“dur Jidovii mu cumpărat în Nevara 














(Continuare în vag. III-a) 





[ra după Crăciun, zăpada incepuse 
să an moale pe drum, Duugi de plod 
pitau albul poselei. Pe dealuri înce 
peau să se vadă pele negre de pământ 
Toată ziua entgiau ulueițe, zăpada de 
pe casă pornta Ja vale, Dimineaţa 
turțuri lungi de ghlață tmpodabeau 
mtrașina. Pe la 40 incepeau să plingă 
și apoi ze deslipean şi cădeau jos cu 
zgomot. 





Noi, de cum me fica dimintaja, 

poranam a propagandă. Telepălum 
în ploi până În penunehi. Ţăranii 
cura ne vudenu intrând în sat. se a- 
dunan fa fala veoalei. 

Se dum Veatea că oile 
spun ceva tou la pam 


Le spuneam 0 ne priceptama și mol, 





uilenţi 





vbyte pa cel mai bun de ură, cata i-a | mare filuvolie nu era căel aici săteni 


Untermnat săi asculte şi să vândă. Din | wu ar fi toţeles, nică noi nu volum să 
cele 18 obpil numai 2 mau vândut; dar | le Smpulem capul cu programe, Le po: 
mu făcut totuşi contract în regulă, ca |.veatcaza cum este pu Ia noi, prio Mol: 








— Dela stânga În die. 
maior Chirculescu, It. Tzo pestu, cor pectcă 









|lămmălaia uni 


i ăia 


6 pagini 3 lei 


UNA VE 


Z4N LIDEN DE EVDYA SI 





a a iii ti 
BOALA GENERALULUI 


Lingă dinsuli în picioare 
stă Rafailă (di Wortur 12) 
credinciosul secretar 
particular, 
Intreb cur 
neralul e] 


face că ge- 
în pratul şi 
moui com 
strucții, şi.nu B dus unde 
aula munte, Ls mara... 

— Poftim (ace cu un 
gest spre Rafailă), şi m. 








D. GENERAL CANTACUZINO 


pretinde că-i om deştept!.. 
Cum să pleo măi, dacă nici 
mu mă pot mişca de po 
scaun? O săptămină fără 
nimic în gură, tu-ți dai sea-| 
ma, ori te-ai prostit si tu?..| 

Mă uitam la general, şi- 
mi spuneam! ăsta-i om ca- 
re ma mincat de şante zi 
le? Afară de o slăbiciune 
foarte normală, la o boa- 
lă banală, nimic din pri 
rea, vioiciunea, agresivita- 
tea lui veselă, care să-mi 

















Mut 





Benzina cu zahăr 


de NECULAI TOTU 


rea la «i în şeoală să audi ce le apui- 
nem Ja oameni, de se speriaeră  foate 
partidele 
noastră, Și'a chemat şi partizani 





avântul luat de mișcarea 
Di 


ei mai 





AMD 


A început Amos Pop, făranul umai 


ca «găse clăşi primare», cum îi plea 
lui să apue, să Je votbemică de dure- 
vile Jor, așa cum nu se pricepe nimeni 
să le atingă din toţi domul vealţi fa 
propagandă. Apal eu mm înteput să 
le poveatese despre Moldova wumstră. 
Despre cetățile lui Ştotan pustii, devpre 
Moldova pângăriță. de obiceiurile. us 
tite aduse de străini, de lupta por- 
mită de uol tinerii pentru creinrea u- 
ari pol Românii 

La urmă și partizanii d-lul Invh- | comparaţie tatea eslaspuse de nai fâri 
|itor ae voit să vină la pol 


De rușinea iuvăățorului le-am spus 


să se mai gândească incă, 





să se pila ce e al fiecărui 
Jegau ca dupd tăiere — care şi ea tre- 


Jidooii se | dova, durerile nonstre, i ne faţelegeau 


perfect, căci aprospn uceleași dureri e- 


pula să se facă cu socâteală = să în: | rau și prin Ardeal, 


samânțeze, pentruca păduraa să creat 
bă din nau. 


Intro zi Invăjătorul țărănist dia- 
tran sat, ne-a poltit să ținera aduna: 


Invăţătoral acu polii la un raebiu 
tare ardelenesc și la o avatare cu pâl- 
ne monle cu coaja arsă, rasă cu cu 
piu 

— «Frumos, foarte 


Arumon 68 spu- | dăduse până 


indice un pacient răpus. 


ți, dar când ef teui să convin: 
peli Aoală fara; că doar sunteţi aşa de 
puțini? 

Pe taţa, da mită, fafJorută, pabarele 
en rachiu și pălmea de prân ne imbia, 
Casa de țari tu pătea ei, Pe goumari 
se sedea în vale datul cu gradini 

Linia Mureşului Insemuată cu plopi 
podul de Jemus Mă simțeam așa de 
bine și cu sufletul porit spre mar- 
tutisiri. Nu pliu Gaza vorbiţ, ce-a 
spun că la plecare ram. fraji lu ace- 
caşi credință. 

Orpanlznsvas o plasă, Vestea, se da- 
see până ln Cluj, lacăt aw Inceput să 
se miște puvornul ti Jandarmii și ee 
lelatie partie, 

Şi pe samne așa As Dumnezu că a 
inţă trebuie fuăzltă prin anferiuţe. 
en chț et rău mare privata cu 
ali creştea și se înlârea organizația, 

Au venit _apol Mate partidele cu 
îiruniri și au baeeput să ne batjuco- 
rească, 

ŞI lumea asculta, d dia cap si făcea 

















eri 





patimă și cuviatele, urite şi Intre șu- 
Whmile politicianilar. Nowă nu pe fă- 





i amana a AER alea 


Direcţia Adminiatraţia 4542 
Redacţia n sa... 


cpt, 








os, să nu te superi, vino 
peste trei 


îini tace plăcere să te văd, 
dar dacă mă duc măi, să-i 


a 


POMANEASCA 






sut 


Rana, It. Tudorai 
We Zaha 


p 


M aşezăm pe o canapea 


-mi adaogă; Dragă Dra. |; 





le dacă nu crăp | 


(era cam acum o lună)... 


spui morței că mă doare n 
spate de ea, si-i. (asa şi 
ne dincolol), 
Cu vigoare crescindă, go- 
neralul începe o crincenă 
polemică la persoana treia 
O ploaie de 
O sarie 
i si zeflemele, par- 
că generalul wavea moar- 
tea în faţă ci pe Griguță 
Filipescu-Mătură. 
Am plecat ducind cu mi- 
me chinul unui om care cu 
adevărat privea moartea 
în faţă. O spuneam cu toţii 
la figurat. Dar cu am vă- 
zut aevea un om privind 
moartean față, bătindu-şi 
ioc de ea, scuipând-o intre 
sprincene. 
General Gheorghe Can- 
tacuzino-Grănicerul! 
Bătrin ne'ncovoiat, spa- 
dasin al restriştei, pamtle- 
tar nl vieței, duelgiu al 
morţei, erou de zi şi noap- 
te, erou de fiecare clipă 
superb mucenic şi mare 
ronist al destinului i 
meşte te rog di 
mea de scris pină la pi 
cioarele patului tău dela 
Predeal, fruntea mea pro- 
sternată, 

Dragoș Protopopescu 


| 















vine fn minte, îşi la un concedia de 
duuă zile. Vineri şi Sâmbătă, Dnmi- 
pica N Duminică 
Soseşie val vârtej cu o falcă în cer 
şi ca alin în pământ, mai ceva ca 
vmeul din poveşti, supărat de Indrău 
nvala nonstră de a chlea în județul 
Damniet- Sale 
Intâmplarea face să-l cunoaxă În 
Ludon numai pe Amos Bine Tales 
trage la Arca eu Donnna și autozo 
bila. Ce săi faci, doşman să-ți fie și 
când vina omul la cată de-l pri- 
meşte frumos, Masă bună, vinipor, Ne 
cam ințepum 10 varbe în timpul me- 
sei, destul de potolit Insă, cât ne per 
mitea obrazul ta casă sirăiuă, 
A doua zi d, P. trebuia să meargă 
ta: județ, să pe distrugă. Nu şilu ce 
argunent avera, ln tot cazul nouă A pe 
vena. Dacă dușmanii spun mineiu- 
încă vin In oumele aceleași Ulei și 
procedează la fel ea politielanii, a: 
cast Inera. sapă nidajiea gi stomănă 
atata. + + + 
lar “me fuceza Erenolole? 
— 45f-| punem oleacă de sâra 














ii 





cea nici cald nici Fete, mergeara Ina- 
inte cu unganlzattă. 

Nu stlu cum & ajuns Vestea și la ue 
rechile d-lui profesat P din Claj, şeful 
cuziştilor pe wremea apela. Deşi nu 
atune prin Judeţ, eh 


ezarvar - 
CU stricăra manta, că-l ruginese 


toate țerile. 


TIRE 


Imiperialismulu contor 


nică vitalitate, n Torţă politică ori 

tnatârsit imperlonse necesități econmnice. Din acest ultim punet de ve: 

dere imperialismul anglo-iranoez din secolul trecut diferă total 

perialianul Italian si cel japonea din allele nostre. 

Imperialismiil anglo-trancez era un insperiallm al sătullor, ai boa 

sinul Ithlorjaponea e un imperialiim ai fămăn- 

alor, nl măracilor, Necenitățile economice care implugenu Marea Br 

tanle si Franţa In cuceriri coleniale eran da ordin capitalist. Maeile la» 

0 si cumereiale au impins Ang)la de pildă — nrhisătulă 

tn ultimi! nui al veacului al noudaprezecelea — la odionul războl de em- 
cerlre impolriva Burilor, posesori ai minelor de aur și diamante. 


Wor, pe când Impe 


terese finaneli 


ritorii din care să-și 


Franţa 






ABONAMENTE: 


m Lai 700 
Coctene urdu! Mara i 
„aaa el 








Naţiunile proletare 


de MIH, 
Râabolui din Extremul Ortent ndua 








ealiticate impotriva integrității 


porult in npsle indepârtatulul Vanitie — ee ironie — e a răsbol de eu 
cerlre. După nm război de cucerire n fost si acel italo-aliisininn, eu tenta 
Inimmentațiile presel nacista asupra «mlataati clvilizatariia pe care şl-o 
atribuia spro causa» Italia. 


De alitol. la timpul lor, tot mub pretu 


alte baliverne de ncent tel si-au srott atat Anulin cât ai Franța Imenmale 
imperii coloniale, 


La temelia oricărui lmgerialitm viaw 
nizati 











Dimpotrivă Japonla si Malin sant 


lajin, 





dleă maltuslaniam, sinucidere 





Dar Italia, Germania, Japonin sunt 





imperiul lar colo 


rea 





senin al 


urpa. Orleât ar incerca diplomnția japoneză mă 
winenneă pretexte juridici, oricât mr vol Niponul s% arante praf ln ochii 
lumii, nimeni ww poata pune 14 induțală faptul să me aflăm in faţa ei 


inier 


lan! î, 10 


AIL POLIHRONIADE 


din nou iu lumină profiterin 


teritoriale chineze, că râsboiul 


atu) «minlanii alv)lbzatorite și 


Firesta în primul rând o putor: 
conştientă de posibilităţile ot. 





împinse pe calea cuceririlor de 


foame. Şi Japonia, și Italia, si Germania nu populații numeroase. ce se 
inmulțese continuu, si teritarii miei, sărace, care mu lo pot hrănl 
Ventro ele nu există de eât două soluţii: ori sd-ai resueă voluntar po- 


lentă; ori ski apraple noul te- 


'vaţă materiile prime necesare, în definitiv hrana. 


ntato tinere, a căror forţă și vi- 


talitate an ajuns Ja apogvu shia acuma. Anglia si Franta au început să-și 
împartă lumea de două secole, int alte state miei — Belin, Olanda, 
Portugalia — favorizate de imprejariri istorlee, si-au constituit și ele 

cu mult inainte. Locuriln ele mai tine sun cete 
paie. Deacela pa bunb dreptate Ducele a putut vorbi da «naţiuni prole- 
uaţiuni eu populații numeroase, eu teritoriu mie și sărac, eare văd 
lumea stăpânită de nsţinni bogate, cu populații — proporțional — puțin 
nomeroast, avănd la dispoziții teritorii colosale și fertile. Denesia nnaţiu= 
nile proletare nu-și pot câştiga un loc sub soare decât fie rupând din fm- 
periile națiunilor bogate, fie cucerind state indepenitente sau semi-inde 
pendente. 
Deocamdată Misdia și Xanonda na preterat apluţia n doua, mai lemni- 


eluasă, denecia au mers în China și în Ahisiuin, înr- Marea Britanie și 





xi 





u resemnat, de xoe de uevoe; preferânil ca împerialismul lia 
lian şi Japontz să se indrepte spre casa veelnului, de cât spre imperial 
lor. Toate bune ar putea să spună un socialist, dar în loa de expanalune, 
ra, în loc de imperinllam, de ce n'ar proceda Germania, Japonia și 


Italia In a vouă repartiție a bagățillor interne, la rezolvirea probleme 


sociale 7 


Răspunsul ș simplu: pentrucă n'ar rezolva nimie, pentrocă o noaă 


repartiție a bogățiilor var insemna în reslitate decit o mai echitabilă 


repartizare a mizeriei. Orleum ar fi 


sucită, problema națiunilor prals- 


tare rămâne simplă, elementară teritoriu mle pi sărae — populaţie nu- 


meroasă. în plină creştere, 
[Continuare în 








pag. LIL-a) 





Lcuis 


Nu știu dacă ași putea mărturisi 
emotia cu care am cetit dvolarațiile 

d-lui Louis Marin la sosirea d-sale 

în Jomanla. 

Nazamm abicinizit atâta eu priate- 
miile căutate, cu mâinile întinse de 
dincolo de graniță, sau cu mânușile 
aruncata, înodt. atunci când avem 
prilejul să constatăm în mijlocul 
mostru un autentie și mare. prieten, 
simt pentru taţi col cari bau pri 
mit pe d. Louis Marin cu atâtea 
bine meritatu flori, sn Își de jenă 
Wasi putea lămuri prea bine da co. 
Trebuie să Pie însă un repune [4- 
rase la măreția cu care d-aa ne 
leimnteşte fara un rdsmuna la satu 
tul călduros, incer al ochilor săt. 


bir cubie. TI fietbem și facem alrop, 
npol 1 turmăm lu rezorvoral dela 
magină, 

Mâţăniim imagina să se amestece bine 
cu benzina. Zabărul find mai gros se 
Insă Ja fund, Amestecat cu benzină 
vine ln motor, de căldură se tapeste 
Mpindu-ae de țevi aga că benzina ou 










mal vie, Apok uveastă pasă este greu 
de descoperii căti nui trece nimâ+ 
mul prin cap ce-o fi având. 

A dona zi dimineaţa maşiaa porai- 
te. 0 la spre satul Cheţa, Urcă nn dea) 
mare și a În la vale! merge vreo 6 kim: 
cât a avul benzină în vacum, dar cum 
Ajunge acela din rezervor, maturul pă- 
câte si ee opreşte, Prafesaral se Invârie, 
ve suceşte tu jurul el, dar o se priepe 
viei de fel, el şile mumal să conducă, 
fiind șoleur nmator, Îşi lasă nevanta în 
mațioă și olvlon pe joa la Lndos, Slam a- 
ptam să vedtra resnltatal, 





cusă și nstoj 
Taltă-i că upare ptesedind pria slod, 





Recunoaştem- acum virtuțile unii 
meam pe cari mo-am darobieinult să 
le mei căutăm. Se pierduseră în mu 
pf ce destin prea trist al unei țări 
prea mart: 

D. Louia Marin nea spus: «Sunt 
încântot, ca vechiu prieten al Ro- 
mântei de a veni, cu titi personal. 
să-mi reimpraspătea amintirile din 
18931890 și 1808. 

SI mai doparte: «Imoântat, deane= 
menea, de a pent la eongremul nter 
naţiomal de antropolagia, unda nu 
pat să înc politiei, niet măoar poli- 
Hed franco-română deoarece com 
grovul este internațional, dar vor: 
Vind de el trebue tatuși să spun că 
atmoarafia este aceea cara mia de- 
torminat, pe când eram încă lânăr, 
sa vin în România» 

Observati în aceste câteva cuminte 
cea din parhumatele discursuri alo 
tuturor ealortalți. multi «printenis? 
Nu? Dor să na amintim incă. L-am 
cunosett pa d. Lala Marin ri în 
bătătura țării sale. L-am cunoscut 
Mnaă menoile și sufletul — studenție 
tor români. Alături de ei la oferea 
Iara prietenia și. xprijinul. 








ȘI ea miqte batăl. da clopot, în 
seara unei vecernti sunau ana 
anii vizitelor sale la noi. 

1498 1504—1808, 

Ti traia 

“Acum. 149. 

Padeţi-L mândru, me priveta 
drept. 


D. Louia Marin nta emit să facă 
politica. Sa simţit dator să na a 
nunţe—Cum cata pastă. ma mulem 
încă întraba, Dar toți pentru asta 
rin 

Tată cum sint că sit român îi 





Nol e. ivătiaza de rân, săriam în. sus și 
ve Invărieam între picior. Iniră_ în 
casă sărit, işi lebeşte cnscheta ue pat: 
2 SA o fa focal de mațini! Am ră- 
mau În pini de motor 

= ele de ai 

Zu taaia pane. Malti să 
să vedeti ce are, ştiu că vă pri 








1 „Atunţi să-i punem zahăr; Să-i 


„da anal ţevile 
ri o jumătate de kilogram za- 





cepeli, 
up EEE 
Continuare în pag. II-a) 


tata unui francez. ȘI mat ales simt 
că avem un froncea în mijlocul nat 
tru, Toată grandoarea spiritului 
său, toată bunătalea —Hourei sala 
sau încununat Hrevo cu prezentă 
tuj stăpânitoare, în buchetul uita- 
telar virtuţi. framooea, 

Satutăm prin Loula Marin ade- 
vărata Pramtă pa cure a bibi, 


Gabriel Bălănescu 














le ve. 

natie 

ni ue 

foc, 

rănit 

nl ce 

rar ieri 1, E. Torouţiu 

e. zi Leine are sut rasa FI FII 

dig se numește vohiemel d-lai Teodor AL [ „Stati pi documente tilerare». Ceeace 

nl Munteanu mr pen) telent al tinerel Re [a facu 1 E Torvuţie pentru Iera 

panel seneiti. Decoriodem: fura română prin publicarea. aceator 
Lia bufintiai năbodul olefii, volume. nr trebui răsplăti! prin cete 

E Caru APA n e potocu ere, mt mari distinctie Amintim că Le E. 

e În Pta lu“ parmpmte ma. "ncavelam | Terenita Incă hu e deeter honârta cau 

ară erăpnind, [ea at nici ne psesiat de i =: 

tine în ochii trigii | Remânia și că nu va creeat nici -a 

pi Ai pa Mi uzlua |tedră specială pentru n) aceata, 
a deși nimic nu me pa mai pritea serte ca 

ds (RENUNTARE) | istaria. litarară fară conrultarea opere: 

sPiori du stepă cafenle, Ș jor dut 1. E. Toroujiu, acest adevărat 

pu. Purig — ea un păcat — coboară n POfl: | soț cultural al Bucovinei, pe căre 

aL Baia era Giga tgp | eat Se e e 

p 3. Târg basarabean, târg trist, Hre mort» 


vii 
1. «La noapte îmi bela adace aminte ile 
că mine, 
E De bucurie votu turma foamei alt [mese 0 lame 
pi pahar, 
i 
3 ca un aa, 
e utrânge clipa ca so bărs în mâine». 
m Pola strâmte CP * (GAND NOU 
iu «Snectacolul» 
i Se numește un x 
cure pregătește d Aurel Chliuescu 
1 a prozator, ear sia relevat la paginile 
CC aVremil, 
i 
i cubeu peste fară», 
sCuraubou pei ui Teoril Lia: 





(CARNET BASARABFAND 





aa, va apare la 1 Septembrie n. €. Va 
fi n carte mare, frumoasă 


Lirism şi cultură» 
* volunial N eseuri ale dlui Lodote 


Dracea va apare Ja 1 Septembrie, Vom 
meeni pe larg. cilei Îl cunoaştem CU- 
priunul și ştim cât dc interesant e 


„Amintiri din Jilava 
valumul d-lui Mihali Polihroniade va 
avoca mamorabilele zile din 1953. Va 
Şi o Huerare laceră, nudă, realistă. O 
zarte care ne va mărturisi parini mari 
Me viaţi 










Benzina cu zahăr 


(Continuare din pag. I-a) 


Mergem toţi trei, Pe drum îi sie: 

— Vezi, când vrei să faci rău, av-ţ 
ojută Dzeu. 

Trag cu ochiul la Eremeiu, care abia 
pi vtăpâneşte râsul, Din coama dealului 
se vede 1n vale miaţina trasă la mar 
ginea drumului. Incercăm să pornin 
motorul, p pulăie şi ee opreşte, 
O moşim noi vreuu ceas 

— Na-i chip, domoule profesor, tre 
due să o duceţi la ua gataj, 

Mă sui la volan. Dia spate imping 











pralesurul şi eu Doamna, iar Eremeia 
de lingă miue, Ne wiricăm de râs. La 
ideal o anibalex prozav şi reuşeae să urc 
dealul uui impingănd, mal cu motorul 





Iutrâm pe poarta mare a lui Amos, În 
Banul imteegei familie 
să povestea. 


După masă cheamă un șafeur, Acesta 





care ştia cum 


des: 





tot umblă lu mașină. destace iti, 
face colo, nimic. 

— Trebue o chiulasă nouă, E spartă 
vi vine apa la bujil 

— Cat costa? Întreabă pperiată soţia 
ai prol 
— Vreo 3900 lei nouă. Veche a luaţi 
eu 130 

— Vai de mine şi de mhe 

Când vedem că se Ingrosșă gluma. 
deslacem — vacuuzaul, 
ceea ca zahăr și punem vreo 2 litri 
curată. Motorul zbârnăie de răsuaă 
dealurile. Fuceza uz tur prin oraș. 

— e tolas că merge acu. S'a făcaț 
sceră, au mai pot pleca icăeri 

De ciudă comaadă vin și bea lati 
rit. Di 

A doua zi dimineața va sculat pe 
la noul. O porneşie în altă direcție, 
spre lernu. Merge vito doi kilumetri 
alară din orășel Pe la 12 [i vedem la 
volan, lar în faţă o pereche de cni trag 
munșina. 


« 





vărsăm benziua 











— Dar cei, domnule prefesor? 


Contribuţii la un mare destin 


românesc 


Trăim un stil de vinţ de care în 
notație noastre, n color cari sau 
trecut încă de patruzeci de ani, i-o 
















ragine, N ii aa abiganit cn el 
și ucceptă, Ponte e aheătie de gust 
ori poate e chestie de destin, ocine 
ştiu? Nul au vrem să ne Jiguim pă 
rinții, dar mensjamente în daun: 
imtoriej nu se fac şi o gi ție ea 
x6pi prontitucază destinul, fie a: 


cenata chiar și din 
0 goui 


unogtiipţă 


ie fără porsouulitate. 





Ponte să fie bina hrănită, poate să | minoră, de 


fie bloo îmbrăcată, poate nă fio o- 
dihnită și torte din punotu) de vs 
dere al mnțehilor — mueori chiar 


















volum de nuvele, pe |uar ș] care ne-a înllorit ca pe un 

























«Braţul de fier», 
ordache Nicoară serie ura 
crește sub car româ- 
5, logodită ca visal, 
moartea. O lume | 
Iptă cu rădăcinile suflețaloi In mor- 
|maintele Jerifelor româneşti din veac 

și uprijinită cu truutea pe marginea 

de azur a ceralul. O lume care-și poar- 
1ă elanul in piepi ea pe:o sămânță de 
mar 


mică, 










domuese, din hotar în botar, în pragul 
valalui lo; Dumnezea». 





desbătuite, 









Paul Constantinescu 

2 terminat opera în rel act «Meşte- 
rut Manole», în care aduce o inferesan- 
14 concepție estetică bazată pe pechea 
marie româneaară, 





nat 


| 


bora; N. Totu, Ion Dăloanu, George 
Dramur, Gh. Antonovici, Vasile L Pos- 
teucă, ele. Elortal d-lor Pompeiu A- 
tanasin și Const. lacob, de-a da o Îra- 
moasă revistă, e demn de toată lauda. 
Puiu Gârcineanu, 

care ne-a dat un frumos și iospirat 
roza acuma trei-palru anl, va reveni 
n earână ca o nouă carte 





— Ce să lie 
!a oprit iar. 
Chiamă în coasult aproape toți şo- 
Teurii. Unul zice că-i asta. altul că-i 
cealaltă. Căi trebue chiulasa nouă, 
ba că trebue schimbat carburatorul 
Proolsorul se ja cu mâna de cap. 


A mers ce a mere şi 


— Propagandă şi-a trebuit! IL apo- 
strolează nevasta, Ai stricat 
acum nici nu avem cu ce ne 
— Dar când vreți să vă lui 
— Chiar mâine dimineaţă. 
masă avem de făcut o vizită 
— Dacă plecaţi mă 
cu Ereme 












arceţi? 
După 








e. tu mă prind 


mă vă mparăm maşina, 





— Fac cinste 
vu/titor. 
au 


Nu-i nevoie. 
Șoleurii toţi su uită la noi zâmbind [7% 





După ce pleacă toată 
loumea, dim drumul să curgă toată | 07229! 


beazina dia reezrvor şi vacuum. 


Mlâm eu pompn prin favi să le cură, 








Rectata cu vital de mal vas, pe care-ă | îrueă ai au fot, dia reuţii s5-1! găscancă 
coaduce d. profesor Mihail Manoilea- | echilibru. Decade şi moare Iumea ca 
n | us ti continuă pictori drumul, fiind 
intr'al șaselea 
Numai puține neatate reupese adşt 
mențină pentru un timp atât de Inde- 
lungat eiaja — căci, pantru o pablica- 
je perlodică, pase ai sunt cât pase 
seci Faptul că «Lumea Nouăa se pă- 
seșle în anul VI de apariţie regulată, 
inseamnă că ea corespunde unei nece- 
sitaţi reale. Cititerii de azi vor să fie 
informați în chestiunile economice. ŞI 
muume: obiacti informaţi, Dar nu ni 
mai atâta. EX vor aă fie și îndrumați. 
Lumea Nouă, sub necontenit pri- 
peghlere a d-lui prof. Alihait Manoiles- 
cu, îndeplineşte aceste dauă misiant: 
informarea obiectivă și 
iătoarete; | pe un drum sănătos de vlală econa- 






în Ne. 29 al «Lumii Noats, d. prof. 
Mihail. Manoilescu 
Costin Stoicescu la niște ebiecţiun 
duse teoriilor aspra protecțienismului 
Hi a schimbului international. 
Intro tinie de perlectă şi 
obiecitoltate, d. prof. Mihail Manoilea- 
cu răstoarnă toate crillesle d-lut Cos- 
[tin Stoteeacu, 
când ei nu stu 


D.1. C, Băca aduce un eseu întitu- 
Metafizica pomului oprit. Des 
prindem aceste rândari. mărturiaitoare: 

„Trătm În zodia remunțărilor şi res 
tricțiunilor acceptate cu cotogie cuce- 
ritoare. Se inmulțese tot mai mult oa: 
manii, cărora nu li se mai poate lua 
-| pă mu li se ma poate da nimie, pen- 


FILE DE CARNET 


A u crnir. deunăzi o scrisoare a 


Serisoarea tut Sul 
inundată de tristefi nepotolite, grele 
ca plumbul. Se vorbeşte acolo 
procesul cu Opora, de întridile pres 
gătite în culisele bucureştene, 
pigmei și asarinate morale. 
Pentrucă celace va întâmplat 
Sabin Drăgoi, este o adevărată ten 
talivă de asazinat moral, 

qvem şi noi un compozitor mare. 
Ridicat prin el însuşi, fără 
de presă plătită şi, mai ales, 
reclama Curierului lsrae 
Primul accent bi 
NESC, pe plan m 
este Sabin Drăpoi, Nu numai 
irație, armonie, con 
orchestrație 
telmică şi talent, Ci prin originalt- 





aparatul de 
In 
pentrueă Drăgoi se în 
torul nostru, au lovit în origimali 
tatea cântecului, popular 











raliune pi înteleet, Ranaia ri se ridică 
lumea ca volnță pi pirtute. Pomul o- 
prit trebuește din, nou vădit și culiloal, 
în mijlocu? “în milocul țării, O- 
mul Incina cu pirtulea, ia locul descă- 
tărâmaţilor morali Pai da cei dercinţi 
în lumea care vingts. 

D. Sever Cărpiniganu, un fânâr eco- 
momist, care a îndoput să se lnpună, 
verte despre vOrtodasla juridică a 
d-lui Tageăs. D-aă mânulerie cu dis- 
tineţte finreta polemicei, meniinănd-o 
întrun cadru stie Şilihjific. 

D. prof. Mihail Manvileacu publică 
pi un articol intitulat «Dimenslunea 
slnoă», din care a pecetat să citim «- 
erat pazagiu: 

«Slaolsmuul inasammnă lipsa de rezie- 
tența indtoiduală sau colectivă tn fal 

Tesemnare de marite 
în fața indrăsnelii şi a obrăsmicte! 
tora şi un refugia fu mmtsticim în fata 
cienţelor triunifăipare ale oleții Dar 
ceace este mat rap als0)tmul Inicar- 
pă descurajaresresaztare dela Luptă 
şi o voluptate dem, te lăsa înlrânt şi 
mmarilrizat, egală ga ;xolupiatea. pe care 
alt popor o: enulă fa !riuzalul asupra 
altora „0 

Urmează rubrjea idlulată «Pa linda 

oremit. noaatresi afubliniem articolul 
«Climatul nafioalt „europeana. aru- 
pra căruia vom fnalita altădată. 
D-na Elena Manoilescu semnează o 
amplă notă «In jarul unui polemici a- 
supra credinlalsula care desbale pro- 
blema divorțului din punctul de vedere 
al religiei și, implicit, al moralei. 


de aparitie. 






îndrumarea 


1 răspunde d-lul 


pantă 


tămurind cititorilor, chiar 
nt specialişti, problemele 
















cunoaște dusmani 
tecte, — ta idenicat — vi 





miestrului Drăgoi, adresată d-lui [nevăzuţi, 

Mario Depaoli, un prieten fidel, un | In vremea a de luptă apriză, 
prieten dă chipa tmară, de bucurii vi scrie, deziura 8 Ifmiţita. dela țară, 
Vureri, al marelui nostru compati- [pe m plat bă dle [rumuaeţi. 
tor, fără pereche; 


Badin Drazet îtâiu bran. si nu 
so teme de pigmei.” Lupta e orca, 
știm. Dar biruința va Ji a lui, 

Pentrucă biruința lui Sabin Drd- 
poi va fi e vietotțe românească. 





Drăvot. era 


de 


de 


Î N MATERIE de sport mă priv 
probabil, foarte pațin, ȘI nici rio4 
vrea să discut profesional problema 
pe care o ridic azi. 

Voi privi toată întâmplarea prin 
prisma bunului simţ şi sub unghiul 
prestigiului nostra naţional. Ne-a 
facut aseară o, vizită la redacţie lo 
cotenentul 'Țopeseu, anul dintre pre 
miaţii concursurilor internaționale 
de călărie. Ne-a povestit, entusiaat, 
— asa cum îi şade bine românului, 
— performanțele realizate în străi 
nătate. 


cu 


sgomot 
fără 





to. 

e simbit, RONA- 
al universal, 
prin 
apunet şi 
deci, Nu mumal prin 

















tate. Prin ceiace este al nostru, al . i E 
pământului și-al cerului românese.|  Ofilerii acegtiăiăa făcut, întrun 
Treaba aceasta nu pula să placă ativ meudli alajbă de ple 


ari pesta hotare, Ne-au dus 
faima și aa făcu pentru tară mai 
mal 


i dulții sau pus pe lu 
alănțuit iudatimul cu tot 

întrigării de 
ditatea Şi 


pira din fot 


propagandă decăt o duzină de 
ii și. nesfărgăt mai mult, decât 
toti ntaşații uogizi de presă. 

Asa cum a apus marele dascăl al 
Neamului, d. praf, Nicolae Ioria, o: 





Sa lovit 





ori lui, 








ardelean 











fim. Puzem benzina bună 3 kgr. Por- Îi autenticitatea catimdetor. fițarii acuştia au ăzbutit sa ne ducă 
nim motorul şi ne plimbăra pria taţe | Deşi acest folclor, în afară de a- |ounele peste gratiță şi să reali 
casej lui Amos, la deal și la vale. Mai [numite asemănări de ritmică, ex. |celate excelențele ministeriale n'au 
oprim. doschidera la motor și ne ta- [pfieaite, este numai al mostru și me |PULu! îi Nici nu SOF Putea realiza 
cem că umblăza, apoi far dur la dea [oglindește numai pe mol. Cinste lor] 






și la vale. Şoleuril din 
ci 

Soţia d-lui proefsor zic că ar fi bi- 
ne să plece seara, să nu se strice pâuă 
a doua zi. Noi garantim că nu sa la- 
tâmplă uinic 


aţă stau era- 





A doua zi dimineața, după ce pri- 
mim mulțumiri dela domnul și doaza- 
na, mergem impreună de | 


serlcegti, 

















































Si așa autorul «Năpasta» a trebuit 
sd se retragă undeva, În tăcere, 
tovărășia melodiilor fermecate, 


Taft au jubilat. Incă 








Ap. Exmue LABARTHE, serie urmă- 









Prin mite ceda A dot 8 ete n ste IRI st 
preslonant oratorium smuls din dra dine faina progres FA 
ma Prâncorenească, oarecum anate atei ne Para hi. 
mizat chiar de forurile moastre  bi- |vertale, nicio anțoritate. Fară auto 


ritate, nicio Jibaztale. 


un Admirabil joe de cuvinte. Sar pa- 


stejar 




































E. Groforeanu, Criatea Niculescu și 








Europei au rimit necesit 
cipitia eemnomia, caționalizând toată 
activitate» lor. Statele, 
intra criză internă destul de mare, 
pentru care extatenla lor națională era 
prehudieiat 
vân 
"de auloritale ce exclude opoziţia Erau 
deci aceleaşi milșcări ce au determinat 
apariţia partidului unie, 





prin calitățile sale negative, (de opo- 
zijte cantra guvernelor existenie) ci 
prin principiile sale conelrucitoe, 













Calendar 


Joi, 26 August 1937 


i 


BB, ei 





TEATIUL CANA 


Alle note vunt semnale de d-mil: dr. a 


















d i . bau 

ă CATOLIC: St. Zetiria, 

La vlârții, se dă în traducere un ar | SOARLE: răsare 354, apa D i 

col ai d-lui D. Tangari, un apreciat |” uainia dela Cricy intre Fenucei și | TEATOUL CSiuoror “ 

ziarist irătian, despre «La parti untque» | pavezi Ta 1954, când vau intrehuintai Ă i 0a 4, e 
ventra prima casă tunurile, $ AR b 


RADIO 


Joi, 26 August 1937 


RADIO-NOMANIA, i 
urmat și completare N 
MUCURESTI ATUP-A: Parade Apa 
a dimineţii cenți. Pie 
rom si > 


«In ultimii douăseci de ant popoarele 


CINEMAT! Ă 
a de a dis MaNiRAre i 
CAPITOL și ROSI; 


care treceau 
eu Fana Albei şp 








au recurs la revoluție, ce- 


să me saoeze adaptând un rtdiin | 439: Deschiderea emisiunii: gimnav. | OMNIA: Macul 


Badia jurat. Coacert de ă 
dimineaţă (dive PAN E Aia 
2 Saturi pespodlărești și. medicale: 
730, Inchiderea emisiunii, 

154 Ora, Caltuzale, Spust. Gota Du- 
ării. 
13. 




























Acest purită unte ze afirmă, nu atât 


cd 
Adrestnulu-se ln cele mai nobite cali- Speta aie 


1ali ate aufletului omenete, dânsul e 
altă patriotinnul,  sentimeniul dem- 
mității naţionale; uniicând tot ceence 
priveşte blaja și sufletul najiunei, [ace 
din Stat-tn simbol, un tdeat piu Identi- 
ficat cu insuși partidul, pentru câre 
tot poporul trebue să accepte o nnui 
elică de jertfă pda datorie hi 

In coneluzie, «Lumea Nouă», SI pai = 
Blizaţte te categorică utilitate, detii UNIVERSITATEA RADIL2 și Far - 
tate (acte ci mi te 2045: Crasna feumonsă, de Peof. Nne | MARNA, Tit gl 

D. profesor Mihai! Manotlorcu, în- | POPESC: sunt Zei și Danielle Darieu 
hinjnd-o, pia câștigat încă un mare | . 2030: Război şi Pace în sunelui pa: | REGELE FERDINAND: Oas 

parului român, de prof, Nicolae Lari erifieiu și Gendoljoraj 
DIANA: Mesatul către 


merit, căci «Lumea Nouă» e inir'ade- 
2035; Concert de muzică distraciivă |. way, 
D-ra Constanţa Bhdesea-canta |. -gare cu Diet Popa SME ți Tau 


păr solia unei nout lumi. 
Mircea Streinul |(d0:): 
Aşi vrea să te întălueac, de Lisat: Cop- | BARCELONA: Rtsbuiaj 0 
paliau da Delibes: Varialiuni, de Proch: | Demonal de lei tale pi 
Vals de J. Strauta CARMEN. qi 
2120: Muzică simfonică, Orebestra | și treia Sub dou 


i: Cin ca ut 


mil. Bursa, Ştiri înterae şi externe. 
1423: Cootinunrea conceriului. 
15: Ultimele ştiri, 
19: Ora. Mersul vrezli, 
1942: A 8-a Baleauindă de atleți | VA 
Me Ion Camărigese: 
19:47: Concert de muzică vara“ (ds 


Cuarlea Boyer 
Cat: Granăearii A fa 
mi Final pierdut cu 
JOLTA-BUZEŞTI 
Subjugat de tine și 




























SA 























2230: Sport. Badlo-juranl, 
2245: Concert de noapte al jazzului | ATENEUL-TEI: Manea 
James Kok transmis dela Terasa La 
fayeite, 

D549: Jurnal pentru, străinătate, vu 
lmaba franceză și germasă, 
2335: Ultimele ştiri. 


aat al paradoxelo, 
Dar aplicati, vă rog, observaţiile 
lui Labarthe la situaţia și mentali- 
taten organizațiilor democrate. 
BL veţi avea viziunen perfectă a 
dezastrului. 
Labaribe apără ordivea demoera: 
tă. Si depe această poziţie a rustit 
cuvintele de mai sus. Labarthe ere- 
de în democrație, eu o rezervă Îni- 
prumutată dela Prevost-Paradeli 
«Revoluția franceză a fondat o s0- 
celelate. Această sosiotate îşi caută 
încă sistemul de guvernare: 
ŞI totuşi Emil Labarihe a afirmat: 
«Fără autoritate, nielo libertate» 
Priviţi autoritate la «demoeratiia 
nostri. j 
«Fără ordine, niciun progres» ŞI moasi 
nu vedeţi, domnilor ordine, In na-[de operaţie şi-au luat brât zeii 
țional-țărăniști, de pildă? purtare. Vii 7 a, 
Sârmana democrație românească. | Sau apucat să dea lecţii da Fo] ea at 
A conliseat an cuvint, l-a monope- |mânism şi de toate ale ca: i „| ante engazul o bi 
lizat, terorizează în numele lul. se |eu)turie inclialv buni iza | Pa Acei Aa, 
azită, îşi dă ochii peste cap, lesină,| Aa xog, = să no mal întrebă | las, aţă pi 
si — risum teneatis! — vrea să re- [dată cine sunt domnit , ă 
alizere, — repede, domnilor — un pomaii munt pile resturi de) 
tat Dică, dani pripăşiți în: redacţia mnei fi: 
“Fără autoritate morală. Fără or-luuici, Sunt obraznisi, — bezaţie 
că pap proşti. Seria eu piciorul. visează eu | 





































































TIC 
Domni clienți ai meseler rs 
î) 


meopr: 








Din punctul lor de vedere. bine [stomacul şi gând i Ea 
Id. , naiba gândi. Mai seria abecedara de- 
E ana npvele: Ș4 prop moeratica, în. sfârşit sunt niste aa” 


Niel de libertăţi. 

Uhestiunile acestea rămân dezi- 
derate «programatice» și articole 
de Constituţie, 

Să vină aţional-țărăniştii la 
putere! mai grabmie. Să li se 
pună aerodinamicul la dispoziție 
si să fie transportați în Capitală! 

Orice întârziere costă bani. Si 
nervi. 

Bietul Madgearu! 

Lmpul, săracul! 

Ce băeţi buni, mon cher! 

Asa-i, Bubi, Braunstein, 
pul meu aproape— 

Săâraeul de tine. Te-ai apucat să 
citesti Biblia şi să ne înveți ereşti- 





ment detiniţi numai prin ghilizoele- 
Mai mult na vă spua că mi-e sili 


DESPRE INȚELEPCIUNE 


Compania de ovrtă «Lofeadia Și 
Huddoek», dela Facla transerit 
vite «maxime morile şi imorale» 
diu Eticune Rey: 

Vua dintre aceste maxime; 

«laţelepciunea întoarce vieţii spa 


LIBERTATEA 


onamică, politică, socială, eultara- 
Mă. Director IL. Gigurtu, Sumarul 
Valeriu Bulgaru; Invăţământul nun. 
economie şi influenţa sa în politica 





seum- 






































































na şi ulei. Mașina nu mai are nimie jromânere sta gata să ca lezesci 
Ne rampa mima pioni | Iemat ata a ten tmeureat me “3 re ul LEE "e Pisa sa 
ore rituri aa Arta 7) Pacala d Pi] SI totusi aci zage ehela unul mare| Nil nimic. Bubi. o să mergem [Figuri polițice din Bora veohe; Ina- 
ego abeau Aaaa ndevăr. Pentrucă, demulteori. ade- | noi amândoi la Paris, să aranjam |doptubilnl Cicero; P. Dinopol: Haoa 
= La vevădeea și mal palti pe atett pa de 2 fi area român L, y rul se ascundă după jocul para.| dija un guvern Madgearu, Ideologie; C. Gane! Acum o sută de 
prea puternto, Hazistă și ratată ta a elor Savem și noi progresal nostru ![ani, Nate, comentarii, observații, 
eo iata Pas tat unilor, Sabin Dră- | FE tipie pentru meant lucra Miguci| Servus, Bubi! conflictal chino-japonez, Numărul 
ai sut mânuga și luptă, [ni de Unamuno, cate a fost un paslo- Valeriu Cârdu |dubin 20 lei. 
complesi. Comodul, transaeți mi “ t 
PALE, Demedal imeteliă x i venit preistoria. Bine. o ni go. Apostolii sau epuizat în xalea [nur arunca un anatema categarie, gi spitit da) 
Soia i „umai jâncă, în Inc. AaERRIE, n ma eladi lordanului, Cu de bărbaţi aul 0, minunată, clasică, celebră rup- 1 i 
ete ai a.| ain carăraidă, fansformmând dito- | so pot Iaca asecusiani și expediţii [tură între geueraţiil Aceasta e, Oac a 
ZE oale 1 eul conta da prof în imărontiş pentru [el, cal mult, puvintieă Dolitic, pu-[ o binecuvăntată moaşă o fi tăiat 
otil vi ca | bu ! La noi arhitectura nu cu- | tintică nagustorie, puțiutică agri-] cordonul ombilical dintre zuamă, șă 
AC d Cai esa | nooata noţiaue ale monuzasatal cultură. Acesta me este stilul: dimi: | Tat? E bine să te sautari totdeauna . 
Modramatie — au ln ' au si cazi alea cau | Avem prea puţină anameni n nutivul, Niei unul dintre ubsoleantii | de traditiile miei. Elo digneze lite 
zale sina tirul ăla pentru, ta ERE aa ton: de Teologie n simţit parul. Ce ar însemua astăzi,  penizu 
pentra viaţă viziunea ei mare, de omitează la mir i do pagiul, BÂEă coperă, două | voia să predice ortodoxiamul în Elo- | O2eniră, tradiția Taitei dacă şicăs 
rapi nea plaga țintei rel lorâităizaj. La oi arit- |nolalni. Do ce-ar fi făcnto când] fi Pâsirut po lângă Columna ji 
ire proprio, axta ue unei tica nu cunongiă Înfinitestimalui. | * ata de comod să-ți ai crestinii a: Mara dnzalte. si nl Sega 
fe ia na canonăiăntinitotialut. [ete otet ati pă erotnii a cana Roton nlieilae Anat Babi 
i : atu avant. cut] AICI e traiainut saprezn; au numai Bi Sloloaiiiui ar saca ati stări 
ir rile Mi Aaaa eroatoaie. [Că Du creăm Boi lucruri mari, dat | 29 S2E9 abra îui, ei AR A 
Inajotaţii ne-au legat de n via 1 peatru nai a Insula Şărilor, do unde [meri find — pe sie din afara, | sai eaadtă E 
at de o viziune | fezic peniea mâine. Maraute, | dar să seimaseă Napoleoni! [să puţiu gi ar începe zidicolul,| țar a 
umilință cotidiană, de | iile indosite prin boseheta, se tara | spre oameni, ce să mai var- | încă rit tre 


insuficientă și plebei- 
ari aim fost nici vreziuta 
deazemaui niciodată n'am fost prea | patra do 








parcă să vo 


lam: foarte uibani, foarte împăvini- 


acă, se tem să ne re- |tori, tou; i 
, ori. foarte modegti,. îi A 
0 invazie şin douăzeai şi | hei, Tai, alai ta Ne 


ore istoria noastră a do- | bun, 








Nici an Titan, bilei un Ne-[aid, de oauteni aumiați 
aici un. Vizlanar pâză le săo- | ţia despre : sai 
3 engte. A 








Dacă, impotriva tuturor acestora 


— chiar cu riscul de a fi pasă la A 






acul 
L nostra sint 
Mitea apele liniștite, uneăadu, 
impădarit, 
fane aleateă wlată. cu noi, trei pa 
7i mari, ulbe. dealtțal 
are le-am Vaut prin părţile 














La stânga naastră, 
monta Stres cu e 
euro a durat 
unei nopă de 
botniuri 


Stres, — fai, 
pactal cr trei, 
ai puțin devât visul 
Sră — îniruo vile şi 
pchote ln pealale Tai Man. 
leraui, mâret, cu vârful Sneeat ie 
emală, Probabil oh farmecele caste 
inlui Borumee dia «sola Bela: ue 
de Mu tinut couferinta nun puțu 
învhage “Inolaliă aut DNA să 
pui Bi de felurite! Morgam . apre 
Pallanza. 0 disting de depuste după 
țileudida terasă n Jai +Gramd Eoral 
Modestia» sau Alborz Ma jeatoa 
Un eucali, 

















boară până i, i 
* puntea vaporului călătorii sr 

pui Unpă naoalităţ e ET 
Pnl eu noi francezi, nem, iapa 
— discută evenimeutu) zilei. Astăzi 
1A orele sase vorboşte Duvele în i. 
cilin. «Prea Tltalia, per îi mondot, 
occontuiuză un bătrăuel oipatie o 
privirea linrpode Si eu zâmbetul pe 
fiară, nitânda-se i 
dintre noi. vrând să vada 
sio an facu “aviutele lai, 
Vegte. mmerau, 
daspre Sieil 
acolo despri 
pre Duca, 

Drept în fata zu 
montoriu 


monuincirt 





na taaratal 
atei, 


costat şase 
fundaţia are 


spre 


snsrorele 










e [nevoile Sicili, 


T4::P0 


aut la si 
Sehii ndntiţi spre 






din jurul mea 


DUCELE 


aparatul inislerios. ne 
cati parcă din piatra 
tă vrăjiți cuvinte 
coborit din veaa. 
ligii noai 
— londaţo, 


işenţi, —ridi 
lacului. ascul- 
e unui om care s'a 
Profptul unei re- 
— 8 muncii i a erodinţii 
rul unui inpuriu și al a. 
A Houi spiritualități Iotie, 
Sicilia 














oi și lo va 
«Sicilia dov 
una delle p; 
terra! Cat 


în Ing Mormântul e făcut din iei, Sicilia să au aibă nici o tdamă ! 
să (00. Marina soldați earj |'Aiol mn. va debarca nimeni Aaaa 
taluirise ândăitari soranal sarea. JEOldat>, (Ovaţiună putarmioeă oa. 
ului Joc, înscarină: cele. doăapia. Mal Danovrelor st pasare 
zece batălii câștizala do Cadocoa. ui deeadnar,S0Bizul geografie al 
tă atâtea iutformații pe cara orice selui de ai doilea pre ri 

itali-u. în orieo parte a Ttaliai, și 19 

dă cu multa bunăvoință şi ca mân- 

drie maj ules.. Am ajuns în faţa de- 


buroaderului, Prezentăra biletele ji 
eăire gi mo îndreptăm in grabă spre 
totol, Mai sont căteva minute până 
se mierotoanole vor împrăștia în lu- 
me cuviutul Ducelui | Prieteni 
dusmani ni regimului fascist 
veae astăzi spre Palermo, 

Co va npuue Mussoliul despre ro. 
lutile cu Marea Britanio1 Dar des. 
pre problema Moditerauei și războ. 
ul spuuiol 1 lata utâtea întrebări pe 
care Întreaza presă I-a discutat de 
îndată ce Ducele şi-a anunțat dia- 
cursul, 

Vino a avut norocul să cutrearo 
Jtilia zilele acestea, va fi văzut ră- 
sunetul imens po care Va avut în ini. 
wile tuturor italienilor evenimente 
le diu Sivilin, unde în timp ca se 
Uealiturau marile manevra care au 
arătat Satului zanjor italian că Si- 
filia nu poate [i invadată aici chiar 
io trupe urmate cu cele mai moder 
ve mijloace de războiu; Ducele a cu- 
wat îutrcaza iusulă primit pro- 
tutiidoni de dragostea calda şi en: 
Wuziastă m sicilienilor. Acente man. 
rob szile palormitano» trebuiau pe- 
erliuite printruu mare expozoa ul 
loturorînfăpluirilor fasciste din 
tresut şi din viitor. Dar să no gră- 
bira să aseultăza discursul Ducelui. 

Mica Piuţă Giuseppe Garibaldi din 
Pullanza « plină de lume, Pescari, 
muncitori, bnmali și faseigti imbră- 
cati in cămizile nogre se atrivese în 
Tata unor microloune ariuge instala 
te în faţa primăriei. Mai suat dour 
cinci minute, De co nu Încope mai 
repedu7 Soarele u coborit după Mon. 
toroni, Umbrela sarii so corn poate 
Laco Magyiore. Deodată s'a ficut o 
liniște mormbnta)ă, A început? Incă 
nu. Taucto de aplauze caro nu mal 
conlenese nnunță sosirea Ducelui. 
Târziu când ui încetat, nd pri- 
mele acconte ale unei voci cure so 
pare că în momentul aceșta ne vroa 
să domine lumea, 


pri- 




















Guvernul de mâiac 


















„Creştinii“ din Sărindar 


Obrăznicia monitoarelor. jido- 
veși 
lzrael se pare îşi joacă înainte 
rolul său nefast, cu toată osân. 
da ce românismul i- 





Mai eri, <Adevărul> ne intorazi- 
cea pur și simplu. 
tătn credința noastră creştină or. 
tadoxă, 

Şi în acelaş timp, desigur <A- 
deverul», discuta pe toate Țețele 
învățăturile Domnului Nostru 
Isus Hristos 

Nouă «goilor» Lzrael,ne interzi- 
ce astăzi să norbim de creştinism, 
Căci, dacă facem lucrul ucesta, 
înseamnă  axiomație, că mono- 
polizăm — creştinismul, adică fa- 
cem exact ce-am Țăcul cu naţio- 
nalismul și nu lăsăm nimic lui 
Lzraal. 

Și <Adevărul>, intenționând 
desigur nă ne epateze complect, 
își ia şi de data aceasta o coadă 

le topor cu el (când vure a pro- 
codat altfel?), 

In consecință ne este prezentat 
ca mare doctrinar al creştinis- 
mului, d. prof. Petre Andrei, a- 
teul şi propagatorul marxismu- 
lui dela laşi, sociologul de tristă 
memorie dela Agricultură, 

Mai eri, tot «<Adevăruls, în co= 
laborare cu <Lupta> de vis-a-vis 
acuza de anti-creştiniam, trupe- 
le ereştine ale generalului Franco, 

La fel, cu aceiași furie şi ne- 
pulință, sunt acuzate de păgă- 
nism toate mișcările naţionaliste 
şi creştine din lume. 

Că doar jidovii nu fac decât 
comentează pe Isus. Și, EL a zis 
jidavilor. 




















a ranminat 

















în urmă! 
teva delrlialia — spuna 
Durole—uba copcezione naporțiuiai 
? piltorezea, di quel pitoresc che 
io detemto, Non și cononceta ancora 
|icata piuvane _risoluta, fortiszima 
inta. te TE matoe mă traduc ceva i) 
Asa Roma-Berlin a o realitate de 
saro farâsi trebue să se tină orieaud 
scami. -Xw ae ajunse la Roma ig- 
norând Jertimul sau contra Berlin, 
ui și me se ajunge la Berlin igo. 
rând oma sau contra Romei, 

Petra politica externă destuț di 
olar, Roma și Bazlinul formeaza un 
lot iadestructibil. Cina a orezut alt- 
fel sa inselat Ultimile cuvinte aș 
[Ducelui au fost și mai categorica în 
ceeace priveste problema azneatera. 
ba rusesc în Mediterana și ln Soa 
muia. 
«Noi uu vora tolera în Moditerana 
|mestecul bolşevismului, sau ceva 
anemAvătora., 






























Ducele a sorbit. Italia şi Inracă fa 
jusenltai ! Dar mai alea poporul ace. 
la eimaplu, îngrămădit întzo seară 
e August pe piata Garibaldi din 
Pollanza. Cu credință și cu dragos. 











! [ma când seriu, îmi rasună d 


, este din ce în ce mai mare. | faptele tatălui votau voiţi a [u- 


să ne discu-| rele blestem. 


te nemârginită ca şe un om pe care 
wumai Dumnezeu -a trizmis- ŞI aca- 
la urechi 
wuteruiee, sonore, 
cal ans iniui cal- 


cuvintele neețea 


Vamarazi palermitaui 1 
Milano. 21 August 1987, 


<Voi sunteți dela diavolul și 


cea, 





Chiar când lau biciuit, scui- 
pat şi răstignit, 
Chiar când ie-a aruncat «ma- 









Dacă așa prea «Adevărul», ce 
putem noi face? 
DEMS. 


PRIEEEOREEIEEI ITI I IZEI 
D. Stoiadinovici 
Stăpân pe situaţie 
BELGRAD 23 (ador), — iarele 
publică urmatoarea notă ofieioasă: 
In cererile autorizate se deemint 
leateaerie toate venele azi mini 
fost lansate în ultimele zile și după 
care guvernul Stoladinoviei sar pă 
ni în ajunul unei crize. 
Toate aceste stiri sunt Mare și 
răuvoltoare, Ele au fost răspândite 
[de persoane și cercuri interesate. 
Situația cabinetului Stotadinoviei 
este solidă, 





HELSINKI, 26. (Balcaa Oriente). — 
Suprimarea invățăenntulu! superior, 4- 
nutilitaţea universităților, tată ce fră- 
mânta acum câțiva ani mintea con- 
ducatoriloz. sovietici. 

Prin toate mijloacele posibile, uti- 
zând mal ules acea bine cunoscută „pro- 
pogandă”, sovielele mu reuşit să ima- 
prime în mintea tineruțulul, că a fre- 
queata cursurile universităţilor este pur 
al simplu a pierdere de timp. Consecinja 





firească a fost scăderea numărului stu 
denților. Astăzi, numarul celor ce se 
înserlu în universițți este sub tminimă, 
ius totalul studențimii sovlețice se ridică 


Politieă internațională. A, 
ln-se conestăienilor săi siai 
hieni. ni sta adresat Vamuii | Tavăi 
jorbit despre tările cari fnconjoare 
talia pe cotineat. apoi dempre aaa 
“pre colonii. Incă odată sim, 
Pate centrul tuturor preocupă. îi 
ilor fasciste. Şi când. zicem izme 
Fin. aleam colonii și Mediterana, m, 
lo care se laneă de 
lică din unele țări ra 


Lipsa studenților in U.R.$.5. 


intensă propagandă pentru recutarea lor 


de abla la câteva mil. 

Puse în fuja acestor rezultate, care 
ac fi îvebult să satisfacă pe depila 
ambițiile sovietelor, aceleaşi antorităp 
cari au pledat cu anl în „urmă pentru 
desfilațareu universităților, plodenză azi 


Vontinuare din pag. I-a) 
a detinit voturile (ax Este în ele desigur tut sufletul pur al țărani: 
lor care se achimbă, pestiator, cu seulpatul retorie din pleava br)anda- 
jului electarul pe care «democrația» i] transportă la sate cu banii lui 
Auscinit ! Internațiunal-țărănistii z'au decât aceste stitluri», E Te, 
turi» — de alttel puţine ! — pe care priviți insă cum le pălmueste Si 
care zi curentul unaniro, valul arlay pe care-l vedeli și vi-l spun, sullei 


ta) țării! E 
i dei cine apără <vuturile», atitiurilea acestea : NUMAL gazetele 


peniru remisdlerea unul rău pe carl sin 
gure şi I-au volt. 
Comisariatul educaţiei poporului 





dar se luptă astăzi cu 
alitione! NUMAI ELE, Toată România așa lul-- [hotărit prelungirea termenului de jn- 


unei 
scriere în univeraltăţi șă zeu set brit militanță a o mele 


Pariiăul d-lui nenator Auşult! Cu milioanele — cu miliardele? — 


SI ca, astiel, să poată avea o fară! ama Vlădescu |eampanii de a 


în favoarea lor, luiad masuri drastice 


oui preciză 
CU acțiunea ne 


Redăm întocmai preci 
aărita star. 
lui d-lui prof. N, Larga. .; 





de 
vei 










ande 
toare externă, o mot. 


sa e redac- 
lă privind 


tei 


te cercuri vor 
rului 





spa de U. se alla, în 
Paris! lar d-na Ta. 
ea curajul să serie că 
sanumite cercuri franceze vor 
suzera lactorulni constitațional.. 
un guverna Mihalache. 

ra, sau 


nu 








la, să reluăm bu; 
wietele 


Rointroduterea 
de ră 


Școlarii Invaţă di 
tm e 


MOSCOVA 26 (Balcah orlente). 
Sovetele aa hotarit reinirodu- 
cerea cursurilor de istorie în în- 
"orimdatal seruudar şi superior. În 
jucest scop au organitat un coniurs 
public pentru redactarea unei carți 
de istorie. Cum rezaltatul concarsu 
ai a fost nat, întrucât nici una 
din cărțile prezentate nu a răspuns 
cerințelor şcolilor saperioare sovie= 
tice, autoritățile au decta să reintra= 
dacă în urmăyămâni carțile de isto- 
pie „ale  projesoralui Ktrezowski, 
[după cari se preda in timpul „pe: 





E 


ROMA, 25. (Radar): — O maljime e- 
normă a [Acut astăseară o primire iri: 
um[ală piloților învingători in curea 
Intres-Damase- Parta. 

Aerodromul Littorie era pazoazal 
penru a primi pe aolalori, De faţă se 
ajlau intre alții d. Mussolini, contele 
Ciano, general Pariani, subsecretar de 
slat la miniaterul de răsboi, generalul 
Valle, subsecretar de dat al aviajlei, 
gubernatorul și prefectul Romei, accre- 
taral general al partidului fas-tat, pre- 
vedintele Senatului, pi toate Inaliole 








studeaţi. Tineretul e departe imă de a 
Imţelege chemarea conducătorilor bol. 
mevici. Crescut intro atmosteră de te- 
roare și dispreț [aţă de preocupăriie ta- 
telectuale, tineretul p-aferă via:a raţio- 
alizată de către Stat, 


Dela organizația par- 
tidului Naţional-Gre tin 
din Strehaia-Mehedinţi 


STREHATA 3, — Priu Incetarea 
din viată a fostului depntat Virgil 
|Ciochini, a rhmas țacant local de 
presedinte al Seetorului Struhin şi 
cum până în prezeuţ Presointelo 
organizației jodețene nu a lant mă- 
sari 

























sor universițar Ionel Ciochiuă. 
In acest sens a fost înaintat 


eşti, semnat de pesta 





acuzaţi 


utilizată 
[i 





lere ani da 


Ie în sala cazinoului balnear, concertul 
zece a 


bătorit priniriwn concert 
mummumilei societăți, urmai de dana, 


pe 
e linia remarci Mpa în ara 2 
De [ore aa ua 

rare mami mot cca Dap a 


———————————— 


pă cărțile folosite în 
Tegimului țarist 


sapertoritatea. instracilunit 


h 
acum ale „purghezici! 
nea publica sovietică se va ridica 

















de, complectare, întreaga ct 
leanizaţia sia solidnzizaţ cu d. profe- 


la Bucu 
rocerertal ci la Abe 








tele 





le insă un act zdrol ir de 
ie pentru d. Madgearu, 
închipaia că prin astlei 
poate să obțină gu- 
a clubul d-sale... 
recunonște că metoda 
te de-adreptul revol. 
avem convingerea că 
apropiat prea mult de pu: 
re, pe d. lon Mihalache. 


1 a 
vă 





mijloace, 
raul pentru 
Se va 


fost 
Tumi 
vila 








anii 
conu 





Concertul jubiliar 


a Soc. de € 
nai, Cuv 


PATRA DORNRI 33. — Marţi a avut 
vata 

billar al soc, aDornas, care și-a merbat 
de exitenţa, 

Aerul evenimeni exiltural, 


Pua 
a fost să. 
dat de corui 





Intelectualii. Dornei 


cl 


. 
a 


pimatai farist”, 


Prin aceasta Misură, — spun au 
orităție sovietice — se va dovedi 
public 
ovielice. „Cunoscând și uiitizând 
oate operile și producție de pănă | 
instrucția- 





male deasapra lor, atingând culmi 


nebănuite”, 


Este și acesta un jel de a tăgidul 
„ncapazitatea profesionala şi inte- 
fectaală a noailor intelectuali co- 


munistie 


poetii. ds nam PONEC RDI oa 
Primire entuziastă 


făcută aviatorilor italieni în 
tursa istres-P, 


vinzători 
aris 


personalități ale vieţii polittea și mili- 
are iialiene, Dalașamenia din armala 
aviației şi din organizaţiile tineretului 
fascist erau ingirala în dreptul plasei 
de aerizare, pentru ada onorurile, In 
Sfârgit, se mai obieroa prezența unul 
reprezentant al însărcinalului cu afa- 
ceri francea, precum și alașatal mill- 
tar al Franţei, cari aeau să felicite 
Incă odată, în numele gubernului fran 
cez, pe câșligătorii italienţ al tulurar 
premiilor cu care fusese datată marea 
curtă meriană, 

Cu mult inainte de aozitea aoloana- 
lor, aerodromul era o adeărată mare 
de capele. Mulțimea scanda în wilaba 
numele fiului d-lul Mussolini, Bruno, 
care se află printre câștigători, 

La ora 18, chemările ascuțite ale st- 
renclor semnalează apropierea avlea- 
melor, cari în curând se ivesc la ort: 
zont. Sunt patru, deoarece nl cincelea 
tate în întârziere și urmează să sue. 
că după 20 de minute, In timp ce a 
viatorii coboară din carlinge, fanfara 
wmtonează imnul naţional italian m im- 
mul fascist, 

Generalul Valle ordonă «salut pen- 
înu Duces, Imediat apoi d. Mussolini 
se apropie de aoialori, felicitându-, în 
timp ce piloții ascultă cu ateajiz. 

Ducele işi terinină puținele sale cu- 
vinte de Jelicitare spunând: «A[i bine- 
meritat dela patrie, dela regim și dela 
aolația Jascistăa. 

Drama Wubeăt et steel ee 
taţii speciale din partea părintelui 
ri ea examinează rând pa rând 




















Vom da câteva date 
tru a pune mai Vina în evidență au 


Platai. Unii poate pentru prima da. 


Chiar 


tronsportând 460408 de călători. Iu 


activitate ă 
ântarea miră 


arăta arest domn €u sprâncenele pen. 
prevedinte at of, tocal da 
eteceri, 

D. Vasiloviei tace lațarieud societ, 
Arâtâud. importanța aseiotaților cutu, 
eee mul mare parte În meaţiar.a uni. 


ol foștilor condneatori penira manea 
depusă în decureal 


In! Totesca, care a tosț sufletul acentul 
cor. 


ing. insp, Constaatinesen și moelor sari 
loviel țerminând spuna: Sont feri 


Ma ace ani câtiva nămani pătrungi de 
scatimenie mderirat ramicimti, su pa: 


Tomâeier și îo realitate fac coatrariu. 


+ Suveranul s'a inapoiat 











călătoreşte 
poporul lta 


lin; 


=Xeamul Nomânete» d, vimul 
le e : De se 
dc mame da PĂR ou caiac DE oil, una mai rară ca | „Di ete ai aia Mee 8. pote pp 
de 4. Pirzu wear | ceai Popalarea. îijiva extrem dn avon. | anului eta dăm meat 
Ş i tedea da. călători ou prețuri de. | muta tie el SĂ 
moabgate i Pola Tori, dand nulă potidiatea și | mat ale mereu 
si eter ncenazi asi exnonate mân:| Dupa mea pati 
mala lor țară. Părul că Hi mul acerta aj, 0 


Htatiatiea pen: | depăși cu mult pa cele. pre Bi 
Putem mentiona că biletala ÎN 
vând decât în limita tocuri, 8 
ponibile. (bine de știut pent 
ce eventual ar trgoniza și 
aementa, sistema de cdldiep, 
Intormirea, itimeraralar ap, 
tuită în mod intelioemi ccm) 
verturile mibiieului, tn Hp 
verselor sărbători și 10 pa 
Timpul verei. Nu există ma 
fiuni cu caroater național 
gional fără ca treimrile 
să nu străbată talia în hai 
tot, ducând pa mitamea la Na, 
pe sicilian (a Penezia. 
Unele dintra excursii au 
de a lega marile centra di 
matele lor împrehirimi, cu, 
Milano eu Come, Urodmă, 
zano, ete. sau Roma ex Tva, 
DFste, Nocca di Papa ele, 
vorbim da primăvara, alei 
de marile cmpetiluni sari 
cztmplu cursa de aulomeli 
Monza tau cupa dcerto di 
caras ete, ele. 
e pi obrajii pujelie în calitate dal Trenurile populare sunt 
Inriim îm. |munai din vagoane do ela; 
Sânte vântera | Mar pe parcursuriid mai lun 
daupă vi câte un vagon + 
I-a pentru n oferi celor b 
edlătorie mai comodă. 
Prin acest ingonioa slate 
volint dorește ca. poporul 4 
cunoască țara și să ţa pari, 
mai importante manifestați 
urale, sportiee vi patrioti 
Tin va atroa atenția ee 
nostri ed tom publica și 
parte după date statiatice, | 
după prealabile atudtţă 
Tealisări fasciste data de 
dim wnitar atât în domeni 
cât mat alex în cel 


manelar, Teodor. Tata 
RE aaa = 
Constătuirea 
Tătărăscu- Valer, 


D. Gh. Tătărescu, proșeăln de 
silialul de miniștri, a lucrat 0% 
Valer Pop, ministrul indasteinte 
merțalut. 


de mii da cumeni ce rau de. 


u părăaii și ei lacurile unde au 
4 hemina zilei, 

din primul an rezultatul ai 
maj mult decât eatisțăcăter, in 
le Auunisi și Septembrie trenu, 
populare au parcurs 1404900 lim. 


următori se menţine o medie 


atantă, lar în vara luj 1935 sta 








Itură „Dorna“ 


ta 


me munieii militare 





CUVANTAREA  PRESEDINTULUI 


le din Bacoriaa, cari au coniriienți în 
Mii maționale românești, Malţuzaind a. 


oilor în folosul so 
etăţil si evidentiseă meritele păr, Ai. 





Donsemenea d-sa tanițumieșta a-lui 


a aiutat me, corală «orga. D. Vas. 
«a 





at artiva pa teren najlonal, mai tautt 
eeât acei cari pretină să lupta pentre 


CORESP. 


PI e 








. Sau examinat problemele 
în Capitală (popa loneea i 
si situația balanței moasire 
M. S. Regele Carol — ca- | iale. n - 


Ia Vamina datelor faratzaj pi 
Valer Pup, se va proeila, Înji « 
a edlață a delegației copi 
o revizuire a sistemului acts, p 
acordarea uaor mai mari facţ || 
import, du 


dai 
Țara Vran:: 


(Continuare din paţ 


re a stat câteva sile la Efo- 
rie — sa înapoiat eri după 
amiază în Capitală. 





nului au ieşit d-nii: Gh. Tă. 
tărăscu, Richard Franaso- 
vici, Valer Pop, dr. 1, Cos- 
tinescu, L. Nistor, M. Negu- 
ră, 0. Sescioreanu. gen. 
Gabriel Marinescu, V. 6. 
Bârcă, Tiberiu Mosoiu, ete, 









aaa aez zecea SETAEZIEA ca « 
„ Îuri, atratari, să lunece peste anu 
Grevă la Varşovia m drumuri, incât oamenii img o 
prins să-și smulgă părul și ga e 

teme silele 
ARŞOVIA, 95 (Rador: | “an za tir it masti 
Partidul socialist a lansat îeri [ea că jdeau au pia cu jr, Il 
uu ordin de arevă de 24 de ore; | astăzi orâncenii, fără păduri, ura 


mânturi, ca și Jrajii lor Moi, 2 în 
adrenje, cu fala ca de pământ; 
Intunecaţi de ură şi dosnădej al 
mână pe jdoot, blestemănd u * 
ueagră, oamenii Și pământul... 

Iar, la domnii, dela Bucuratât 


aeaba dau jeluil, acela nau e 


solidarizându-se astfel cu făra- 
mii grevisti.. Lucrătorii dela în- 
treprinderile industriale şi eo 
merciale şi dela serviciile de 
transporturi nu au lucrat astăzi. 
Niciun (ramway sau taxi n'a 
cireulat la Vargovia. 

















eziu de peste 20.000 aud, mu vad. 
Face ine pe stră-| ara Vrancii, fara o nd 
zile capitalei. Nu sa înregistrat | fan-Poca. fure MEA 





Naţiunile proletar. 


(Continuare din pagina 1) 


lema seci 
Iată dece pentra Germaula, Italia și Japonia prubi 
realitate o problemă națională. Numai prin cucerire de nvai 
iutreg poporul poate uăzul ln o viață mal bună. inia 
Ca și Germania, Italia sau Japonia, România e v națiune vişe | 
E o națiune proletară nu pentracă ar ayea o populațluue prea «ci 
rasă pe un teritoriu mule și sărac, ci peutrucă toate boăţiile 
teritoriu sant in mălni străine, Nouăzeei la sută din pia au 
veb — Mărăulm, mueneltozise eletaalitte: =. rătale mlm 
senin burgheala ovrelscă, stăpâna eeunoraet rumânest. duce SĂ Î 


Li il dă, i 
iei mol soluția nroblerei e alta ca în Italia, Germania saităte 


nia. La nol soluția problemele inilanial sapt Isi miză 
i cucerease bogățiile țării din mâtal Casă, 
ata ae în Rowmânla există o problemă a roparitici, darie 





avioanele, șelul —dubernului părăseşte 
sazoportul, aclamat frenctie de mul- 
"fa Tape cordoanele de cara 
binteri și aviatori şi înconjoară pa în- 
Dingători, cari aunt ridicali pe umeri 
ui purtați până la aulemobile pe alu 
vile mișcătoare a oameni. 


verta Io, ei 
artițiuni de la popor la popor, dela popurul 
efiiepli, elasă socinlă la clasă socială. Dar chiar dacă bi 
bieaia din puuet de vedere stele social, incă rar Di mule s 
trucă la noi capitalismul se confundă cu judaisaul, AS 

Tată dece pentru națiunea sei apese A A i 
a mesa dată ea ec oafinal, era Verca Selo a, 











Ce se petrece în județul Alba-lulia 


Ticăloşia unui nemernic 
— Ministrul de interna trebue să facă o anthotă — 


. — Ziarat mostra a | miciliul și sa deseăreat salve de pevol= | O rpanem sis pi tare ca ptmeni aa 
pepe pg je e pi Pia EL po a A e 
uorsăiaa a sătoniter dim faral Albei Ir île. das le îndepiinize. Parehatal. îi |etma acastal vabelifer rave n alpi a 
Ha. Am publicat lo timp pe bază de |bunotulai Alba ind sesizat San tunt | datorie ma are alei a prictente în d 
avent că tă primăria comunei /ahiu | toate măsurile de ordine şi astini cazat | una. 

Va pacat jort în stă mare, dat prime” [se amehatroză (a postal da Jandarmi. |  Adonast întreg aparate potile det 
ci rai comanri, Moise Mie. vavărsit Jet | Parte dintre criminali sa fost deja des | Abotatia n Jost pus în mişcare ca 3 
din 4 probe, văte una pe îi Clasi- [in acte pablice pentru tare motive am | copariți, datorita abilității și desteinie'eă | &ra saulajactie acestor talhar. 

icaren se făcea Ja urmă pe caul |erut iniervențin prchetalat Pană în [a-tai plat. Marea, sefii pontalei da] —D. plat Manea arată ciul 
ee totaliza minimum de puncte ic-€. | present ma va tat mici e masară. Ce | Jam armi lehta. slotalat și dt cdasa coastei Pe, 

Această peijiuie ete covat- [vripoadeaiui aiarmiai pastra care a ine | D-ua este dacurănd venit în Iota [9 ua aa ie 

„| derată ca, cea mai importantă in [tervenit penira arestarea exerorilor di a [tuia ior japtal că este omal ginitel, Asupra nenorociri care bântale «= 
Premiul 8, Mocoi, Zaei cu Hi "ter. bre- Trofeul este otvrii de [cantar să vestobiieaici o diseieiiaz, a | aulceipă și a cereciitadimei, oadăjtulei | enosta localitate vant rail. 


de amamă. Cta ) colea acordare atei ai PP PETE Doar sit pi 
Imeni wa băgai de sea: L 


























In |eest scop primarat Molse He a orga- IN AT! MA MINISTE 
Y A. — LONDRA 17 — 25 IUNI Echipa noastră e intruniat jeest scap pratre a situației menororiie de Japt. d 
pe oa Er a PRE Ca Ir PCIe ERA N aL ii, 
Ram. hi. Detns md In a ai Li A ae aa morosiiă a areale: pai 
poale d pita ae mate RA Pole Aa „pi rc pește să termine nepenaiizat cu ca- |mus la casa d-iai Jenet C. Ptoresca je 1 pei se anti 





















p. 


1ada nn car de e indpăzneată „revolte | mp ice, de talere exte cu in: 


— Cabplonatul pentiu cupe slanuut [lui GASKONY la fel cu căp, BAR- [amde era zândalt corespondentul now 










13 cală imn Pravilor mentri Al 
LX 








prin comună in căularea corespondea. | vreme ce d-=a era beat și în nesimiire, [imediat şi arestat, 
Momeli 0 UA. Tadorab Ton și dt + : e picui incoa- |iulul mestru. L-au imtâtnit în piaţă și] Rusineri Gh. Matei 
i Zabei C. (dela Se. Aplie. C N 5 y i an; zilele urmâțoa e Dicu 1ncoh“ [duorită tatecveației mate energice a să. 
! rară suhvenţii erase, fără A ia ist. [eat ea prin miuns. 
YTerusalini, numai cu Berif A Ura clocotimd iasă ha sutieiele aces- 
e Aeatoratala! de alerle, ri 










e aa violat de= toare porti pg pelerin ați ai 
2 et, Toprsea Fel 3 (German, tra să In miez de meuple aa vlelal de” tea rată i ii 
mari vitae i cale la D-melteri.| Dad Mai, zoret, Tapciae Fete. pe NEKOW A(Gtumonla): ES 
În miagur glas minsul de mare, vw ensa abornt da 4 folia ea ceqri ra wm german In ziua l-a acei Ti ad e e mei. 
PT totiea autoritate a d-lui ȘI von Mackensen a e a a e UI iat 
Mă sa ridicat si a Inehinai est 


in fieelite clipă se aşteaptă ca loculiu: 
1a ziua de 20 August a € bătăi | de ploaie de pe pervazul unei ferestre, Îrti acestei comune să plece în eamă 


i Râca Zi N E : primarului Moise Ile, durpăes [Isa ser- |n dus-o ia legiunea de Jandatnil ruraii [pe Jos să cerțeanră dreptate la ușa par- 
Ri ce datei Eltea)eaeu, Potra |. : zile ze 9 aragti die NONY,teeg parcure, fără prevenit. [ve Barrera ratată sa Pocalul crea. | Ribe- Dal A ua Dadaca! aa marotiptre | RMAaL: 
Cuza CA) opt. Rang ir du = E SE P i Astfel dupa 2 zi! Aa n! NE- |marului peliiie Popa Vasile au porni! [că ar (i luat-o de pe umerii sefului, în |  Exereeul Motee Mile să fie destitui 
d LL Ti olix (Garda), 4 d i Else Mao A NE 





A - braili via descărcat asupra _sler A Îi prof Gh gh Bel 
ET pererrra fosa e tu adu le scapa a m mn sii] AROSAROA Ca aa 


. 
i le și I-a smopii n bAAL Factorul poş. 
Pins vietorii. naţionale i. Ă locurile: 5 pein cip: Raig, 6 prin |“ nu "Amărenle a lent tat Beată dela Tg. Mureș în Un 


re 0 
| 2uiţiativa Fehipei bipice a luat-o i i n: Topeeua 9 prin În. Zanei și 10 [1 „ante, tarii în morot, călcat în pt: După ce a fost arestat fără nici u 


ai ana d. General Moruzi. Dentunei ză j FA O [ac at aa 
1 Teri! români au perseverat, și-au 












ha 'ventad un jandarza și ineeeeă- d să- A 
er 7 Sieteiler mari 0 Te ca ce e ca inoate ma a lanţuri la Seghedin și încarcerat. 
Rare A torită tatervenției 4-1 peazu bă a 
OLIMPIADA 1936 . h a Sobe ss și Să 

un pi, sn grena, Meet 3 | 0 | 0encatn na mape Iată 1 a dat |eăotămni  pleost co. dan și un [tară a să tacă alo ei bani 
i Pa a a ; dez, 1 italian, : prin = copil de 3 ani la azaa în Un: 
peer -ere ina t După 2 BARÂJE (8 butacote) |teaitatta că Mecaria, pie pa Pete desire ear 

câ ce nuiele ă ) pe pamas în pimaba E cp. CON |" ni Marea ba pus în lanţari şile carei avea acolo dela peima so: |ahiar da siltaă, rea, ferecat 
încat pere 0 100.00 speta Danaa i PORZY 3 Ep RANO, care ce ta |, aepei amet cuvezită, areână ali ție cata a marii oua cțiva ast ga gl 
|nrn, de un ostaș al țării. ntunc Lt Bi Mae On pealA, 3 dateje,, „ «ela- |naztatana porehstalea Bmupreaaă en. sii 
îmi Rang, azi cp. Rang AI A | Conjorii 
[] 








ş tatraciori ordtmari. = i 
du participat sei 21 naţiuni . 4 Ă la urma delegaţiei parcbelulul Alba | A plecat fără mici o griji 
'Caproba hipică trebuia să cuprindă | ra: CU RACA E: Marar ai venit pisoiul îni cea | cdi: i Aa IN A 
dubrabt de Dresaj general, 0. pro- d-lui Jonel C. Florescu, pe care l-a 
tecde Campionat şi una de obsta- i A m adica po- rugat să trimită o declarație în seria 
7 (CUPA NAȚIUNILOR), A] mei ata şi le-au des. [in sensul cuza 4 s'a violat, domiciini și 
e probă — limitativ — 
aur ca Sate cal cai p & isp ânțuit în aplauze frenetice. Mai [sa cop ati e aenpă = rage 
„a proba de dresa) general echipa | fe i, Să venea ales germanii, care călăreţi pr sf Se edi mur 
tre n'a concurat, ici cerându-se - Li 4 d Iaru ăȘB n acu întărit 40 Sofa o Sl PO ea a tabu da 
experiență şi tradiţie, p ș AIR viieloşilori noștri ofițeri, când [io +9 deplesi e La sa 
|(ir în dresați pentru Compio- j 2 aa] îi vedea wetnic cot la cot cu că. | Sua! deoarece aa 
a imav şi sulerind pe pat de aproape 
intre 57 concurenți. MR. XIR- lkreţii lox rupind cu eforturi ; 
a, LESCU pe calul GASCONY 0-| 5 988! sublima a Aa su ie inpscnitte ga 
d Jocul ÎII (medalia de bronz î lasă cel pujla în ogradă., 
IL Zahel (3000) locul 23 : D. 14 TZOPESCU Cursa pâruia totdeauna în at 























“Cerearile 
întrun mod cum na se putea cai [protestează 
bine. 


























































































































motiv împreună 
vă LA Fe GRAI aur porcăa Nicole sis tis: timer [CU soţia şi un copil de 3 ani, a fost transportat în 
re, caii la punet și și-au dozat teh- . ? i 






în 


























































feră tăcere religioasă, a timpul acesta primarul Moise Ile 
arfstărşii. Cupa Naţiunilor! Echi- 0 săritură de ohstarole la ronenrsul dela Berlin ca Pe 2 mată cre a dat târcoale şetului de post „ca să 
tipică romina a-repuriai «ei mai Oh : ri m i joau elibereze din, închisoare pe acest csp 
Ep triumf.. şi 601 mal cumplit Înle și ia derl:Ini ps biaiii opri că-! — — Campienaia? pentiu Cupa Regeie acol. etate rue ani |de bandă cecare s'a impotrisit. Ca exe- 
nion. Germania se calificase cu |lăreţi George V.- Căp'tamst Rame. H. pe Dei=] trecut. Mussa de speci ie at seanjă excrocul Molse Ilie a dat -svon 
A puncie greșite. ROMANIA CU] dat Veleranui Dona ei ridieat dia | pa a argaa aa alți 0 ari tm dica în smurusur de fzenetică ad- | inele aere el Mu cae Sa Sas 
S PUNCTE GREȘITE N'A PU- [re lespezi, a tăcut ŞI n zis: Pre-| B DUSSELDORF 20 IUNIE — A bai Inrăş se pen prese cmeace e de domeniul fantzziei, că nu > x 
i VULIE ra n seheze ralul şi călare- | ae corespunde legalităţii si câte altele ublia 
acei și] BILANŢUL PE 1937 — Proza armatelor strane: Premiul tul. pentruca compromițându-1 în fața su- Un ovrei avocat şi funcționar pi Sa 
u iului PARIS ș-12 MAI 2 capii. RRang F. pe Mândra. pre- Ofilerii moşiei sint cunoscuți |perioriior să nu i se îngăduie anche- BOTOŞANI 23. — Mişcarea de nați- mizare a avocaților. 
petat sărilura (1) ilind Capa Framţe”" echipa a| miul 3, loot Zahei C pe Troiţa. Pre-| pe nume, Pe stradă sau pe pistă | tarea şi scoaterea la iveală a tuturor a | +) a baroazilor avocaţilor dia Un caz tipic, contra căruia nn sia 
fealificată echipa. L!, Tudo a | n îc3; Iar la parcursul in-| mlul 4, locot. Apostol C pe Bucure. [minca Îi recunonște: Uite pe [buzurilor şi excrocteriilor săvârşite în România, are darul să nu impresione- | luat mici o măsură de 
ilerea, pi d medalia sa clasat ai 2-lea. | Ptemat 6 locot. Tudora T. pe Pyr.|iana, uita pe [ae ile po ultimii azi de către acest melegiult e deloe pe avocații evnel: ia Notă de aia sali 
A cel m Natiunilor” e:h pa | Premiul 7 tocot. Topesc pe Giuny. | Zaluri pe Vadoran. pe Kirenles-| peste noapte exerocul Moise Ille a i Sg iu 
ali | uzaPraie dice de viteză. Premnll eu. pe. Avătial. E aleargă, sar |patiuna în cries, padurii tnsoțit e sei repre Erin poola 
-) urmări Dar | oehto Nolund: Prealal 1 lecut Zanel[ş, cueerese 100,000 spectatori. — [de ați doi bendiţi cu intenția de a [EeAlă ca și mai Inaini i : 
jan. de re d ținta titlul [pe Troiţa. Premiul 3 câpilen Rana H.|- Drapelbliăemluesc se tnaltă, torta așa tachimorii si să el eze pe [unii politiciani veroși, pe care li au pg a 
pe prea A Sr atu dm, re Delplie bremiui So locot. Abestăl|'Tăceze de litnrghie. Poporul |criminal Văzând că truda lor e made, arii ln ne 
ay avâna in viteză și Ra q a nos. x) are pe Mda, Premiul 8 Jocol. Tepescu T+| germaniridită dreapta 'n sus şi [nică, mitalrea la fel, amentatăriie, ca | 4 masitariale crpazete, aizâaă în aaa : 
p cbitigitorul de fapt al mele. | sai pir “At PRO suoare| face front. Ostay ni pling. |&estitutrea deasemenea, a furat pelerina [las timp și dispozițiile legei de orge- [Pe În partidului libera] din Dorobol. 
de nur, se nuljumeşte perene Mr. Kirculeseu salută cu mina | e și atocat al primăriei din ace) oraș 
u gas: Pro grea remi 5 lorot opace E. pei AT = —— 
relee m pr i rd Sle Pun PE|tremurind pe vizieră. Ua popor Până să ină time enorm dna 
at ul naţional şi difuzat în= | premiat 2 teu c Premiul 7 loci Zahut pe! Uriaț, Germania, simte că există primar (ră simațimlate, aaţionale. şi-a ape 
„ăt cadru de o votcmnitate papi | Preda 2 ; în Europalia papa puternic, și pese era uri ol A 
A ie Ted pm a ut arayuiul taes-| itras, paăzul romi, anu = 
ÎMORSA PRORA A CE: | n Taj Premiul 1 lecol. Zausl pe Troi=| Ofițerii d avut glorie. Gloria se e ate de speță — sa slabe 
4 ta nici 2 capitan Rang săracă. N u-a cintă acasă i 
e EAI Mn rr 1 eu Daă 1 mim Ma a șa NA Rat scan Purea em eta că avemiul 
i Deiphls -a încununat pa : - = A 
A $ 7 PRAKEHNEN-INSTERWURA . [sporirii glurioși ai Italiei cu a- [| voiajând cu excursiunea colectivă organizată de ei Aire ear i 
e | tert și 3 cal parfiipaațt sigură “unerete. Hitler le-a dat [ÎI noi între 14 Septembrie — 3 Octombrie 1937 tosani unde țelul instituției d N RI 
roi Pamgeaiehe = cctea a ir tva. HE si Brinkman. dv- (ÎI cel mai instructiv şi contortabil voiaj Eta ca toate că o viață întreagă a fot 
na snap aber 23 d nat. de română, deci mecompetent de 
a aa verii Asi Hobt: Promna| Ei. daribiițerii rommini au Rt 3 
SL. e Tamua »t = dâla. Premiat| 1 i de onoare fotot. Tadorun T. pelxirina mină Regelui Angliei i n sta în fruntea ei mai ales că acum k 
! i „| em Premii 7 inot. Zatut pe cun ERLAREŢII A ASA. A 
“apa Ţ sex RI 
vimal baraj: 170100 li dae - - pm Cancerarutul Hitier Cred ea cel mai complet și mai 
i - mini î tocat T. pe Pr] 
1 pe (i. Țopesca ui pe Teme . m Just certificat de conduită. li-a fost 
doilea i | Premial 2 tocet. Zahei pe Oasceay. dat de raportul atasatulai militar dela inst Moilera de 
lee E Parcura ameriein. Premiai 3 bol în Patoni «1. G. Duca, de vreo 15000 | 
> cresti gri Toderea (oC, Zoli pe Sena. Pramui 7 cet] 2_. preateilie Sempăebaată și 1m Banca Najlonală de 3000 
DE 130, OPREŞ Todoran pe Mânăta maiiitatea călăreților. 
i Premii: Praga -Orentae:: Pre: "E ela Ga 
Teme grase Pt pe adera pe Pe. Pi ind au al 
dona bare nelu 7] a pe Gasevny. sailor; 
e Peeuit + - "Hu. (tea, — |. — tohaaiuiă și interloral echipei 





Mamma, flisarea tnlămuna eu majoritatea 


1SCUL, MARELE LoR 
Risc 





































Varsend: Na Pe Soma cailor 
uncăți În cursă vioroasi, intinsă 6 cal — plasan=| 19 aie Dar este up lucru pe ere vrean 
4 pânâniuiuă, cal Și câlâret hm. A. Zahal eu Sanya. | 2 cai purtici- Mă-l cemnemaea. 
ve vemeriiate riscul, mcelăemtuț | PIRlii 7; decat Tuderam co ya | Danii: Premiul 2 Dolphin Premiul 6 „Holul lor AR ambasaderi ai tării. 
poate 4 n goli și frimge | FĂ pna rai, ră Pr Dracu Ştie Pesle hotare ne-au purtai ru min 
a donertute, unui din cele mal] Pi 9 COPII. fag eu Detfia Premiul CE drie culorile, din vietorie în viete. 
cotrursari din hat. a 2 bam=| Met Apottel cu Hunter sul a] banu). e ric. ȘI acela unde prezența cennșie 
2 viviere pe parcurs, a murit | | 000 APostol cu Dracu Şiia | Pai + n ambasadorului eu trieora și as 
aeram și eu intrat fa mpa d A z Acu Troiţa Premiu 1g|7 tota pert monzalle, mu tsbutime decât să 
vi Haludea și 3 germani e matii fu loha Pretul ii ec ee rage rog at rennme dubios, 
comuai în avenoria unul călârej pen 00t. Todoran cu Auca mini A „bor. Premii 6 Deipiin. Pre-/ ipieă a aedlăițeli câte rea 
: identat și mort i ur, se ţ i. rep a 3 eg y Era: cu și 100.000 de aplauze frenetiee pea- 
Ma regulat PARCURSUL AARE AL: Hang au Dai j în două obliga + > are: 
| | Li i 
ȘI arie MĂ. atâția a Peres it ratia i 9 | cum ti Mavățam intra ai. tot in în stat pai 
pia cual 8 paziaă, spalle pe d. 6. M. Zamlire. me ni niz 
LA ROBANEŞTI LA... sem, de proliăluna romanele și alt ora Penit i 
| și alte 
VON MAKENSEN 


| molte și mărunte. a domn zi dupa B 


Vietoria lut Ban In Olimpiadă san 






stresaţi catăregi 


TAXA DE PARTICIPARE: 
——————— SE TICIPARE: 





1 atei mal mul Dea î Ii Tatort în Axel Holet, statul | 
ma) elanul lor, curajul și să: | atu ie me eee Se | potra misi în imprumut. 
reme trateale | | căpit Ha € 


tu 





sate și muuina, dar o rutină repede 
să, ui 





noi și Germa 


= Cupa Naţhunitor, =— rola a + ni buni călăreți 


at din 2 manşa, 
4. Maag “eu 





remiui 





Ofictatițatea ar 
mi-i preitate în cau 


al și eu + caportenă mpoclală 
a Naţlonală, de 20 de salt pr lea 
ir Mepă Meritul 4 la Maha și, eu: [ocima imapue și alei e grea ii 
murliurd de pară a prin: lasă n plasei A mi a 
— Seurelu) obsiavotelor de tru sare ai prețedialelu air 

















Ad s'a disputat „1 
at „Das Brau 
Dand des Sprisegsporia” cara ant 


- să RE mana E 


III 















































io marie de nrtieolă că. majori 


nând cu Tatmoşii «mneialniei» d 
nințerul finanțelor, 


nli aceștia njuosi sluJjbasi Fi 


sucolese că sinuura lor datorie 
i pă ne Imhogățeaacă eu ori ee 
averea vârlitmini data de 


a 
il Ri so consideră TOVARAHLe: 


tul — tnvarnui incorvaţi. pantru- 


în între 60-90 In mută, lnr ata 


ui fi Inxă numai 10-40 In sută din 
ace me cuvine să fpcasoze deln 


ribanbilit 


sum mu există la alt departament, 
unde na se prea mânaese bani! — 
e putarnică cloacă do exorosi, dupa 
chipul ai asemânarea gangsterilor 
nwmericani. 

Rolul prianipal în aroastă bandă, 
11 doncă asa xisli azlarivii fisenţi», 
car), evident, mu legăturile lor atât 
en bla mari dia minister cât si, mai 
ales cn anumiți politiciani meein 
lizaţi în materie da trafie de faflu- 
anti — fără de-a căror complieita- 
te nimie nu ar reuși să «aranjor», 

1 Boeeia bandei sie «si- 
arisi mcali» se remarcă 
următorii jidovit Zoit Mar- 
Jun, sia Lultan Marius («Ad 
ministrația financiară» HI, 
Leicu._xin Haralamb (Iri. 
buna Financiară»), Herţot 
Zilberman, sin Theodor S. 
Zane («Garda Financiară») 











Abonamente forțate la reviste și ziare 


Odată ce faneţionarii “fineali =— 
vorbuse de lia numiţi, san avansați 
prin «ofielul  MarlusNaameseu d 
politicianii» — își dutoreao situaţia 
uceator trnflonuți, fn nfară de «ono- 
arluls ce lau mehitat la primirea 
doeretulai san sezisiei, și — menaro 
citit! — sunt obligati pe vina înţă: 
ae protectorii lor. 

poate să nu servească pe Bla 








în dat phinea si cutitul în 
muâivă 1 
Astlel, unoţionarii fiscali, mu 


ajuns un fel de unelte în mâinile 
tuturor tilborilor. E i natural aă 
fie ușa, din moment ce funetionarul 
nu-și poate câştiga drepturile po 
deal. EI, eklar dacă vrea să 

fie cinsti! — munt și dintre acestia! 
— no ponte, căci ori riscă să rămă- 
nă toată viaţa ampiegal sau agent 
de urmărire, ori, eu saluriul de mi- 
„sate expus să inprăveaseăi Jo 
1r'an sanatoriu ile tuboreulogi, 
De aceea: fură, dela mie În mare, 
pentru a ajunge la situaţii mate- 
riale și la grade — dacă avansarea, 
chiar meritată, trebue plătită co 

















si «unt gata a aduce orice servicii, 
în dauna Macului. ş 


Pa 


Linie aeriană Bucureşti-homa 


ri ia amiază e soi pm neroporiul 
Băneasa un avicn de pasageri ai com 
paniei itatiema «Ala Littorlas, bela bor- 
dul — aelomului a devina d, Penturini, 
directorul companiei. Ala Attorie, 
Daepeţii au font imitmpimați de dati 















eu, direct 
direstorul 
Dectaru, dir, 


n n n a n 
Plata pensiilor pe luna August 


na Agaat [nairi se var prezenta ea carnatul de 
de |dentitate 


Piata penmiilor po | 
e mu faca cu Încupere 
Miercuri 25 Aust 1897, le wdrol 
țraţia de încasări și plăti. sectia iii 
Albustru fn ordinea următoare: 
Mereari 35 August 184% inral. ră 
duse ext. de rimb pi kt AB. 
Zet 36 Auanat 1857 litere 0. DP. 
Vinuri 21 Amaust 1687 litera 
LI.E. 
Simbata 38 Angnet 1947 Itarate Li 
ay, 
Damn) 3a Abypunt 1037 titerale O.PIL 
Mazţi 31 Angaat 1957 Jitoznle & 7 
Dv, zi. 
D-uii paslonari aut rugați a st 
prezinte în vedarea plătii după ar- 
dinea alfabeţioă și In zilala Mtxate, 
Pinta nu şe va taca decât fa 







n 












pele titularilor aaa 


ANDA D 
dela Mini 


Ja diferite ziare și reviste 


fiica funeționsrilor - finesli, înce-[p)ă en un eparii 
fin cu uenţii de urmărire și tor. 


contandă 
NOȚIUNEA cu TOVARAȘIA. 


Şi ea tara, fraților, pe Tată. ara 
gicio fovă san frică de sancțiuni. 


- Galeria escrotilor dela Ministerul Finantelor 

Dacă înl inchipale cineva că jm 

tal acesta din finanţele tării ar fi 

posibil, fâră complicitatea atotnu- 
î 


Raistă In ministerul de tinanţe -— 











cură, proaura trebule să fip eliber 
rată în noul 1967 și să fie depasa la 
|Aăminintratie. mpre n so, 


lratoan plata, 


GB |ungat restanţe dela 1 Aprilte 1841 
I1anie 407, sunt rugaţi a se prinanta 
la aămainintratia pro al Incas 
dreptariin eu îi me oavta 


detașările de funcţio 


ta» | complicată, încât rare ori sa întâm, 
hoţ de rând, să 
întunde rameaia — mai alea dintre 
iu ce fară mal din gros 
Câină ma întâmplă însă — și se în 
pă rar de tot — să 4 ma Infun+ 
an oa ct a a 
în" (adavăratei. Justitii. omasoni- 
Ma4R), atunci încape vtouriva bile: 
țelelor dela «oanionii hote, «ville. 
lea coecnnelor color căzmţi ln cap- 
ennă po În ssalvatori», şi tot felul 
de jonglerii.. pentru a se ajunge la 
«clasarea afacerii din lipsă de pro 
e», anu, dacă merge până la jude: 
cată, achitarea «do orlee ponallitates. 
Deşi, toată lumea stie că «vieti. 
ma: cate un punins ordinar. 





in 














Stoimălă Netman, 





Nimic nu se mişcă la mi- 
misterul de finanțe fără 
«aprobarea» acestor gana- 
Sterii nwmiri noua, van. 
sări, detasări si mutări, 
precum și tot felul de de- 
tonații upeciate de inspec- 
tori si controlori, se obțin 
numai după ce «candida 
tul: trece pela un anumit 
birow al acestor păduchi pi- 
nanciari, unde, dacă de- 
pune suma respectivă, i se 
aduce — în doi timpi şi trei 
mişcări — ordinul ministo= 
ral 

De altfel cu nani descoperii cora 
moa: enlițenit ăstla Inercază de mult 
timp, sub tonte guvernele si aproa 
pe (aţi tancționarii finali din fară, 
munt convini că fără intervenţia 
peaevenehilor Mariun sau Nauies- 
eu, rădaruie așteaptă avansări, de 
tașări mau delezajli vpeelale- 











traficurile de intlueuță, cutreeră| 
tara și încanenză abonamente la 
areviatele» sau «ziarele: ce le repre- 
aintă. Aproape toţi tunețonarii fs 
vali, sunt oblizaţi să se abontze, 
*Administraţia  Fhinneiarib, — dlri- 
buna Financiari, «Garda Fivan: 
vidră, ete, ă 

Oblizația de a sa abona 
SUS în JOS. 

Dar nu numai atăț: jidovii, «i 
roetorii» de «reviste» și «ziare», sint 
tindu-se ntotputerniol la CENTRU, 
au transformat pe bieţii funeţlo- | 
mari în simpli percevtori personal 
—obligaţi, nu numai eă se abonezo| 
si si să plătearcă abonamentul a! 
zi, dar să Incă abonamente și prin: 
tre contribuabili, jar banii inoasaţi, 
sti trimiti odată cu lista de ab 
anţi doninilor vdieeetori», la Bucu- 
reati. 

UN DOCUMENT EDIFI- 

FICATOR 

Redăm textul unei chitanțe, clibe 
rată de Naumeseu și a cărei original 
11 peedăni- 





vina de 








Lei 2800 — a- 


teoației Ma 


tremeu și reprevenlantii 
nene, 

De Penburini a menit îm  Ducureşti 
pomtru perfectarea tratativelor eu Pri- 
ctre la Infiiţarea liniei aeriene Ruma— 
Wactresti, cara va fi deaerellă „de avl- 


„Ziarişti fiscali“. Cum se obțin 
nari la fiss. 
cuşer. didovul loil Markus, zis lulian Naumescu 
8 mai tare ca d. Gancicov? 


PRIȘINAU. — Am arhtat prin-|Rateaun gangsterilor este atât de 


| bune» financiare, C 


| tară. 


Abonamente forțate 


lor», me-a rugat să nud 
arătăm numele şi porcop- 
ţia In care functioncază N. 
R.) Percepția... în contul 






abonamentelor, 
Urmimd ca restul să pri. 
mesc odată cu lista. S, să 


mescuz. 

Cum procedează idanii, In tnaa- 
sarea abonamentelor: Sosit intro 
localitate, trage la ndminintratorul 
financiar — pe care nu Me poate să 
mul fn servit vreodată, fie ln na-| 
mire, În avansare, în la detasare! 
Aci, fie că încasează direct dela ca- 
nierul ad-țici, fin că dela controlori 
mau parceptori. 

Abonamentul pentru Taneţlonari 
e 1990 lei anual; pentra cumerelanţi 
dela 5400 lei în nus — în Basarabia 
(do sigur că şi In restul țării) toţi, 
dar „absolut toți comerainnții mal 
mari, sunt abonaţi la aceste «tri. 
woutru aceata 
abouamenle, comerciantul îşi acoa- 
te pârioula.. la impunere, asta e 
altă chestie! Cert o că bandiții my 
Mu -— pe care-i cunoaşte bine domn 
Crista Simloneseu„—incasează auto! 
do mii, milioane chiar, drept abona- 
mente, în numele unor publicaţii 

ioate cari apar trimoatrial, sau 
anual 

Să mai protestăm contra 
acestor neleniuiri? Inutil! 

eni nu aude, nimeni nu 
vede. E ceva nutred în... 
România! 

SERGIU FLORESCU 


Informațiuni 


SCOLARE. — Dire iunea gimna 
ziului „„Brotanu” D.agăyuui VA den, 
aduce În cunoştinţă ca imc, le. e se 
Mac zilnic In cancelaria şeoalei. in 
toate clasele mal sunt încă locui 
libere. Şcualu ae interni inzaurut 
leu: bac, săli de leclură, dormitoare, 
igienice: 

Exumenele de corigența sunt pe 
ziua de 4 Sepțembrie- Cursurie se 
ten în cluzu l-a și diferența pe 
lua de 1 Septembrie, Cu surle se 
deschid. pe ziua de H Septenib ie = 
rele. 4 Oimineața, rând toţi ele 
piu ei ear 



































Mâine Vineri 47 ertuota 6 sară Pet 
Ma mainlonnră «Patriarhul Miron «i 
«lţi buni eredineașă, var lua parte Iaru: 
sietunea vownank 4 privizberii 1 Bise- 
fiea BI. Dumitru din sr, Carol, 

Bate stiut că Uwiveraițărea 
mduţi mea mu a 


uim. Cer 
un inca] propelu ei 








eorerpunzător uni avmenra meniri, 

De curând, 4, P. 8. Mitropolitul Visa. 
rien al Bucovinei o hotârit. punerea la 
îndemână a trei milioane din porta 
fondului bisericase 01 eparhiai pentru 
Imeeperen Iverăritor da camarila a a- 
cestui măreț edificiu, ee ea fi în ucelas 
timp și p podoabă pentru vramul Cer 
minți, dar și un mos pilon pentru Întă- 
Tinea româniematui în acrat calţ de 





Construirea unui palat 
pentru biblioteca Univ.r- 
sității din Cerniuţi 


De curând mu fest terminate Jucei 
vile de restaurare alo unela din ari 
pele vechii etădiri; la cealaltă lacră- 
ile de renwvare suut Io lol. 

Pentra o cât mai compleciă fozestea 
re a universității, sa. piiauit ridicarea 
unui pala, care 4ă adăpostească hiblio- 
inca univenității i arhivele matolul. 
Pinnal construcției a fost aprobat. 
cura e săptimâuă de d, ministru al E- 
dnraţiei XI nt tuerării 
Amniniat. cpmistunii 
taţii. care a dat aviz pentra publleare. 
























camee ace. «Ala tiltoria» și LARRA, 

După amiază a fout primit de d, îng. 
Rade Irimuateu, miniairul aervlal, lar 
asi dimineulă directorul moeletăţii tia- 
ileme a conferi eu d. comandor Anărri 


Paportei, 


Wantra en cari Încasează cu pro 






ton notă 
ni carni gi reginten, alilel so va 






Dali ponalonari, cari an de În 





















Construirea palatulal va Incepe chiar 
Juba mecasta şi va Îi ridleat pe cam 
pralaţă de 1400 m. p: 








și Varșovia cu inundarea 












Intocmirea cârțior tunduare 
ela Ministerul Jos iției 


Patra. eehipe și ino/ruciani ari 
ment nea Ca poet 
Sa disaua Wpărivea ur de 
Carte Puntiară și va jatezvenli la 
Mlalatezul de daeaenii, direcțianea. ca: 
dasirului, pontra delegarea a patru În- 
ieri. tomograie, cari vor enla. dia 
unei de veder techni PI 
n Ioerările dor, alerge 
Dioii judeeăleni vor toştiința de n- 
dată conforma nrl. 40 «lin Îngea. Carla 
tratui şi a Carţilor Fandunrr, pe pri: 
marii dileritelor. camvne asupra datei 
În care vor începe lucrrila În fața la 
clu 

Ia conferlață nu participat și d-nii 
Gu. Sesclureanu, secrelar peueral al mi- 
mlsteralul și N, Dialtreneu, direetornl 
afacerilor judiciare. 


——————————_ 


Strălucitul succes 


al partidelor naționaliste 
comuna au eee 


POCȘANI, 25 Aug. — Partiaeie de 
dreapla au marcat un deosebit anetea 
învingând la ategerilai ejetuate la s9 
comaae din Jadelul Pataa și pe tlbe- 
vali și pe țărănisti. Incă o davadă e 
saleanalul mari mal place demagogia 
partidelor damoeratleta 

Din tatalui di ITÂ00, da voturi, „ca 
toata roarupția ni demagogia trant- 
ilor și Hiberalilor, treapta (a un Ie 
a tat 6357. voturi, zaprezenlând na 
procent da 41474 cu 62 mandate, 
Nafionaloţaraniyini sa. 9.43. votari 
ca un procent de. Î9ĂSTM i 38 de 
mandate şi Hbaralii 3306 voturi ca un 
procent de 40. > 

ral grupărili dă droupta aa a- 
val următoarele. volti ŞI mandate: 
Parildal național-&rețlin 258% vetari 
având un procent de 107% 3i 8 
mandate, Prouiul Românesc 2402 vo= 
furi ca 15,18%, cu A8 de mandate și 
tberalignorgiştli 1785 voturi ea 10,21% 


su 
ară, elezei 
Boeurevli IV 





oii de Carter 
pe lângă. judecătorie 
“tati, Vidra, Bucegi I. Gl Daca, pu 
mogul fatocanirii Punduare ln 
clreumseripțtile ceri jodeeătar ii. 

Au feat preszali dal Salvator li, 
anu, veterent ln Carlial Legala, 
delogai de minister ribuțianea de 
m conduce și ennirolă oprațiunile ce. 
lor patra mehipe, di jndecători Aa. 
gelescu, Haţia, Saleesen și Prniuiache 
(i directori da Carte Faninară N. Cu 
drama. R. Lothar: Count. Tătaru şi 
Mate. Botnş, - 

D. minriru Aurellin Beatitu dai 
axtegațile necesare. Preeizână. eomuine: 
le în care va lucra Flecare dintre cale 








formata 



































wmaod, Voldisti 110 vot 1 mandat. 
Comunn Jerwali. Liberalii 87 ral. 
2 mand, țărănisill SE vot 2 mand. 
Vuidistă 71 vot. 1 mandat 

După cum se vede în ueente eo 
mune drenia n obținut Zi mandate 
faţă do 12 mandate, luate de be. 
rali și tărănisli 18 mandate, 

0 iîntrăţire p tuturor partidelor 
de dreavta ar doce cum se vede la 
Virulnța nlgură a românismulul. 
IOAN D, FULAER 




























incuraiaţi industria 
comertul românesc 








NILE pormiizare şi Cert oisale 
LA GOGU GEORGES 
româneso de mobile 
Medalint cu Meritul Comereial şi Industrial 
Bocareşii, Str. Bărăției No. 55 i B-dul Maria No, L. — Tel. 475A4 


a a 
VIZITATI Ceasorniocăria Românvasci 


ANTON PETRAŞINCU 


B-aul diisabeta 41 (vis-a-vis 4 tizaal vastei 
ini 


TEI 
da salza 


u 

















MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE 
Vasile Vasilescu 


Bucureşti, STR. CAROL No. 46 
urma. tlovdeaena variutui 
« mutuma, ileana ee Beata i ei, pote roti 
incai „dentul sortival, legloaaral şi premilitatui, TI 
dati Sri te VO3O Tim EQ contat“ 4 facă ei 
eri Go tnt pa 4 cina 








CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Buouregti, Calen Moşilor, Zi — Telefon 34440 








Pădurile Moldovei cad 
sub securea lui Izrael 


rata 2: i 0 ORASTIE PERII 
Vistula amenință Graco 


429 mandate. | 
Cirrele. de moi Mă sunt 0. dovadă 
coneludenta de. Dirulnţa areptel. 

Putneanul, prin Îekutul său istorie 


l-a dat neama ua Ghimarea vrumil si 
a recul hotărit, cu Moale promistunile 
dernagogilor barul șă țărănist. 
Partidele najlonialiste mu făcut ca 
Vtanceni! Iul Ştefan Jeal Mare ce tsi 
pletdusară Ineredurval în el. însisi de 


tata viţregie u. ABBE fhrantle si 
baraje, să creadă  Ihlrfo, mlipânire nu 
mal 3 romhuttor în Beast tinecuvârn 
tata, țară, Ș 

Din reoltatul “mlegerilor în cate 





din comunnie, dia judeţ, 
Comuna. Mândrajtie Muntenia, lu 
verali 43 voturi 1 ihandat, Na. Oro- 


stini 6% voturi 3 mandate, țărânistii 
4 voturi 1 mandat. 

Comuna Adu: Hiberali 203 vo- 
tari 4 mandate, Mărănistii 156 vo- 
turi 3 mandate si Georzintii 143 vo- 
turi si 2 mandate 

Comuna Făurei, Naţ, Ornstini 102 
voturi 2 mandate și maț. fărânisti 
105 voturi 3 mnudate, 

Comuna, Pateati, Nat. Tără 
voturi, £ mandate, Vaiditei 
2 mandate, 

Comuna Filionesti. Frontul Romă 
nemo 175 voturi, 3 mandate, 'Țâră- 
ninti 99 voturi, 2 mandate. 

Comuna Anăredgu de Sua. ără- 
misti 30 vol. 4 mană. Naţ. Crestin 
73 vot. 4 mnnâni 

Comuna Pănteat. Iăberali 174 vu 
turi 2 mandate, țărănimii! 157 vot. 
1 mană. na. crestini 222 vot. 2 man- 
date. 

Comuna Broylan, tăveralii 169 vo- 






luda profanoază te avom mal sfânt. Cazul dureros și rau; Li 
dela „tupola Sfântă“, dela Hoamţu. impresionant istoric aj 
telei mal vechi icoane din Moldova 


ratat adevărul, 
modul cum se faca vantoațarea pădu 
ritar. proprietate a 





Tn reportajul nostru de eri, am a- 
în celaee 







SH. Mănăstiri 
Neamţu, de către convartiul  tudate 
tulinh, Sahari și Zendlor, 
Pugăriţi din mândra noastră Du: 
crvimă. din peulurite pe care apraa- 


ettori, dar eu multa milioane puse 
draparte, au reuşit după abite mama 
lore și derizur mule sbuctum, să 
noposeareă în umul din cele mai 
minunate ținuturi românaști, ea ră- 
măseae încă aedisinurat, nepângă- 
rit, 

4m arătat cum Soc, «Iradul-Car 
pumitinas, a acestor tret dani, die 
truge mândra pădure moldoveneas- 
e, cum consul techmic al păduri: 
tos na luat încă nici o măsură şi în 
apecial, insiatăm asipra nelmeetate- 
Lor arofanări care inerent se produe 
eilmic în S/ânta Mănăstire, 

In adevăr, la Mânăstirea Noomiu, 
lnate eretată astăzi o atare de spirit 
eu totul aparte. Atât sfințit călu 
gări, cât simiile a săteni din tm 
prejurimi, eât şi unanimitatea eizi- 
tatorilor din aeeat an si-au mamniles- 
tat gt-ei  monifestă  neineatal 
revalto, atât de fustificată dealirel, 
în contra jidanilor pânvăritori, care 








turi 3 mană, țărămintii 121 vol. 1 





Delegaţi 


So slie că fatre evoperativa „Ax 
roi motilor» formată exelusiv din 
mminieri moţi băxtinnși şi nocietatra 
«Albia» n isbarnit un confliot pe 
tema hotacular miaiere pe eari ua: 
Albini le exp muteară fură nici up 
titu, 

Moţii nu «cat mintaterului do in: 
lânatrie, nedreptăfile ca 1 se far oe- 
rând oprirea lucrărilor pe cari o: 
Alhini le face în bunuii ea nui n 
parțin. 

D. ministru Vatar Pop. a oFlonat 
In faţa locului auchete, cari aa dat 

















VARŞOVIA, 25 (Hudor), — 
Dia cauza ploilor neintrerupte 
ce mu căzut în ultima vreme, 
mai multe cursuri do apă sau 
revărsat. 

Apele mu luat numeroase po- 
duri, au inundat jarincle şi au 
prodav pagube gospodăriilor ță- 





Ploi torențiale ș 


CONSTANȚA. zi, — Pluie turație: 
te Muvojite de violenta manitestajiaut 
etentriee, au cazul pe talregul Btoral 
ai măi 
Pizule iletunlee an fost avariate Me- 
tre comuntle Matgalla, Tapratas, Bi: 
sarah, Negregti, Monte Verde, Șiprteli 
Serul, ale, aie. 
Ştrele dn pa ao 






fest Inate de totez 


areptate Moților, 

Ohlar dan sin latareaul de aprow: 
pa de acest eonflist și pentru &lre 
ectva a fost In Alba Talia și abo 
vărât sa mo oseoătetă la direchunea 
regională minieră dle Zlatus, ton 
1 drepturile mlulure le so0, Alhini 

Anehota făcută de di depatat 0- 
eidiu Baden. pi da rozreseatăaţii 


i furtuni în ţar 


GALAȚI, 25, — 8 furtuna de azi 
noapte, irkawelu) 8 dătat supra eri 
vaze dia cartierul, a. Apa 
n iuundat gate și 4 intaână tn curti 


e a beriuriie E 
PLOEŞTI, 2, — Partea deiliotultă 


mevărarea răa- 
aiule Apes- 
































 ——————— 
moților 
la ministerul de industrie 


„Cooperativei Aurul Minier=. d-nii 
Ioan Micu și Oetasian Macareia 4 
dat droptate moţilor oustatână 
leoe. Albini mara ici un tiu de 
drept asupra teritoriilor miniere eo 


le dnține. 
Eri dolezuţia moţilor, compusă din 
ceprezoataaţii conperativei, d-nii 


Toun Mien directorul pcenlei norma 
le Abrud, Oetaviun Macavei. loan 
'Totoio, Petru Sturza li caro sa a 
ocint d-nii dr. Simion Voteu pro- 
fecțul jndațatni Alba si d. dr. Ovidiu 
[Rade deputat do Alba a toat primi: 
în da d. mmu.intru Valer Pop, căruia 
ma arătat aitanţia după ultimele 
loareatiri 

D. winintru a amânat rezolvare 
leonfilețutui ea însă to 


ş! 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREȘTIN 


Davelopeaxă, măreşte, re 
Donglopeauă, etireitazuizoie 
ventru Folograti amatori. 
CALEA VICTORIA Na, 3 
A VIA 


Sarei ae 
Puii 





























Iacurajaţi industria 


şi 
erțul românesi 


priveste | mânase. 


pe Le-au distrus, jidanit acaștia rătă- | 43. și sinţoni 


Dela trimisul nostru special 


Ia. 











PROFANAREA CUPOLE! 
SFINTE 


La 20 motel de fabrica jidovului a- 
aaparuttr se atit eluiiiă cu aul tra] 
Cupola și Cardacal 
stiut. Zidirea aceasta de mare recu- 
noytlinlă creştină, a sărârgit-a, alinții 
monahi conduşi da Arkimandrital. și 
Starețul lor Neonil, la b Sept. 1699. 

Pe ucl, la locul acesta a trecut și s'a 
oprit Ioana cea mai venorată ln ta- 
treaza Moldovă, Icoana Maieet Dau: 
nului făcătoare de minuni și Oeroti- 
inare a Silatei Mânărtiri Neamţu. 

(La anul 7%, lu tzapul luptelor con: 
tra vtintelor jecane, 
fost ascunsă În Home 
al III-lea a averat-o to biserica Sfin 
tului Petru, unde n alai 106 ani, peak 








La anul 1521, slânta icoană a 
fost ascunsă în muntele Rusu, 
unde azi este un schit ce se nu- 
meşte In Icoană, și unde jidoxii 
dela fabrică și-au instalat clase- 
tele lor, 

Dar ln 24 Octombrie 1822, + 
coana a fost adusă înapoi spre 
Mânăstire, căci pericolul înain- 
tării păgânului fusese înlăturat. 
Și venind carul ca boi spe Mi 
uăstire, acesta sa oprit, roțile 
Wau sărmat. Spre aducere amin: 
te armașilor, aci pe locul acesta 
al minusii, Arhimandritul Neo- 
nil, stareţ la Neamţu în 18%, a 








4 | ridicat o eruce și a impreimait-o 


ea un mare zid în formă de cu- 
polă. 

Pe erucen aceasta sa gravat 
armiătoarea inscripție: 

adoeantă ctuce sa ridical aicea 
spre semnul ți aducerea aminle a 
anului Mal când venind Turcii în 
Motdova și în țara Nomânească, a- 
rupra grecilor 
malta răutăți făcând, biseriellor şi 





gprecsm putea. diol, în acei tim, la 
această Sfântă Monustire. stărețirul 
si. o părintela arie, ne-a poruncii 
mai Jos îmemnaților da am dua SI. 
Teoand a Maieii Domnului cea mare, 
din biserica soa mare spre munlele 
Rusul, ri am axount-e în pământ, 
înțr'un deal, în pădure, si eu alle 
odoare și decuimente la anu) 2921, 
Dune & 











torii cre: 


acesta 


Snre muntele stăpânt astăzi de lu 


ca se revoltata și 


eregtinilor, fişe care se mântuca 


runt de fapt stăpânii codrului ro- pla anul 845. La acest an, luptele cos 


tea icoanelor llind dia, se ta ce mal 
violente, icoana a last dusă dela Has 
mia la Cuoatantinvpol, aude a stat 338 
da mal. până lo timpul Impăretalat 
Mancii Pacologu. ŢI 
ln anul 1400, In 
Melacveae 
ua iu a] acestui Paleolog, trecând 
prin țara Moldovel şi filad intâmpinat 
cu maro cinste de Dozua și Prea Sfin 
ditul Mitropulit lostf, a prozals că va 
dena Moldorei Iconaa minunată. Cei» 
ce după ua an se pi latâmplă: Leouna 
a stat 14 ani ln Biserica Nirăați, ler 
la anal 1815, ea a fost transportată la 
St-ia Mantatiro Neamţu, axide ne gi 
este şi astăzi, la afănta biserică. 
Vechimea neestej jeoane este dea 
de 1370 de ani dela zugrăveală și de 
534 ani, de când esto în siiata Mons 
stire Neamţu. (Vezi locrazea păriotea 
lui Gammalii Pănălia delu Nea. 











«Adică eu Necnil, Arhimandrit — 
Btareţ de astazi, dimpreună cu pă 
vintela Sevastian. cămărasul și cu 
părintele Filip, duhovnicul. 

«Iar în mul 1822, Octombrie 28, ma 
rânduit larăei părintale Storej [la 
via de am adu-o înapoi, și după 
rândurala privieherei de toaiă noup- 
tea şi a sfintei Liturghit, a egit pă: 
rimtele atarej cu tat soborul spre 
întâmpinare qi venind până la locul 
acesta, am ajans st noi cu Sfânta 
Icoană și Păcându-te acatiat de cbata 
am adus iccana în biserica mare. 
Mai tnurmaite aicea și milmunca cara 
a făcut în faţa Maiori Domnului, 
care moi mai sua însemnați cu ochii 
noştri am pdzul, că în premea când 
sa început Dumneantasca Liturghie, 
îndată va inogrit cu totul laţa - 
ccanei Maleei Domnului, și da in 
tumecat întru et ne-am În/riconat 
socotind că poale ra stricat în pă- 
mânt unde a fost ascunsă, Insă când 
a eşii părintele stareț eu zoborml 
wpra întâmpinare, atunci indată a 
inceput a ae lumina, mai In!âi la o 
brezul din dreapta, apoi toată Jala 
Wa rumenit și mai luminoasă de 
cum era mai inainte, deoanta Xa 
însemnul pre mirirea lui Dumne- 
zeu și spru aducerea aminte o ur- 
magilor Beriu pa piniză la 6 Sept. 


1529 
NEONIL 


Arhimandrit și stareța SI M-ri 
Neamj i Sec 


sărhătorile mari, se ple! 
îm pelerinagiu sare «! 





1 Domanieă 
ip ea 








1 












|. Tiectul campaniei dela Paris: 


XI 


























area dela Paria a d-lui Madarara| închipuit că poate detor- 
iemasia vajiopnl-țărăninte autil mina swecosiunea pontru| află 
pei fi 
le gravele frământări din partid. |fima comandă arma. | ri 
ră vemnitientivele abfioeri| ment și incepând santajua | fiunca lui. 
Slanic și Dobregt, ale potriva factorului cons-| Pa! i 
lor qi aropului dela Sovata, | ituţional, prin redesohide- 

național-țărâniste | mea umei chestiuni terito- 
rinle asupra căreia foștii | poe! 


şi-u spus de mult (1 


















t de jocul 





Solidarizindu-se cu d. V 
eoieeteize oii | Madrearu, înseamnă n iei 


şezolva oriza de! puii 


tras din timp atentiun 
d-lui Ion Mihalache, că 
partidul mu se poate impu- 
no ta guvern printr'o acti-| d 
une de intimidare a facto- 


Mania. 


inte, 





ă tucțiilor noastra fundamen- | nu aro decăt o ai 

d eh ezrosarerii tale. ; plecarea din par 

. Comentând acțiunea d-lui!  Iarăţi menţinerea d-lui Miha- 
te | Madgearu ziarul Viitorul publi-|Jache Îa sefia. este” o. imp 





Lupu culeg recoltele. întărzia 
ale succeselor obținute în nume- 
Je partidului  naţional-țărănese 
în străinătate. 

i Cavital»i nu 
mai dalta Adezivi sova-| tot ce se petrece în parti- 
tist face răspunzător pe d,| dul național-țărăneso nu 


că eri un articol de violent atac 
impotriva  național-țărăniştilor 
care încbeie în felul următor: 


litate, dată fiind presiunea 
partea ardelenilor. 


lată dar situația 





în capitala Franţii, 


Mihai falii tul | sunt întrigării scornite de|la două mii de kilom 
ea eee ia celelalte partide, ci reay- | departe de realităţi, 
misia dela preşedenția|tăți pe cari nu le poate STILEX 


partidului, iar grupul cen- 
trist care nu vrea aduce- 
rea d-lui Maniu la sefie, 
socoate că numi sanotio- 
maree d-lui Madacaru oste 
suficientă pentru satisfa- 
facerea opiniei publice. 
DILEMA D-LUI MIHA- 
LACHE 





Cert este că d. Mibalache n'a [a oferit astăseară un dineu in onoa. 


mai putut ascunde nimănui po- 





Vizita ministrului de externe 


al Snediei la Varşovi 


VARSOVIA. 25 (Rador). D. 
Beck, ministrul afacerilor străine, 








rea d-lui Sandler, ministrul aface- 


aiţia grea în care se găsește par. | rilor străine al Saedjei. 


tidul național-țărănese după e- 
gecul dela Paris. 


In discursul ținut cu acest prilej, 
d. Beck a subliniat atrânsele rela. 


E E E 


Turcia va iutensifica controlul 


în Dar 


ISTAMBUL, 20 (Bador).| 
— In cercurile bine infor- 
mat afirmă că Turcia 
e întenti de a pune pe 
plan internațional, con. 


















form celor stabilite în con- 
Montrauz, 
tății unor 


dela 
chestiunea uctii 
aubmari 













Dup nm avunțat in vumerile 
monsire anterioare ale ziarului uos- 
tra, toate cărţile de legitimație el 
Verâte du nol sunt ANULATE 

Ohutăm corespondenți harulel vi 
pricepuți în toate oraşele țării. Ofer 
Sele me voe trimite pe ndresa were: 
Harintului de redacţie, însoţite de 2 
fotogratil. Deasemeni ui se va tri. 
male o corespondență de probă. 


Nimeni nu se poate folo- 
ziarului, de 
echile cărți de legitima. 
ție. Valabile sunt numai a- 
colea cari poartă data vi- 
zei 15—20 August 1937, 





Lăueiorii sectorului III Albastru 









var fi presanți la apelul ce va avoa 
lee Viu ora E jura, sea 
za la + Albastrăs din Eplaial 
Uuirol 23, 

1n ziltlv de 4, și 5 Boptombria so va 


fine, la Oradea, congresul gonaral aj 
Invătătorilar 

Ministerul educației najlonale a. 
duce la cunoștința învătăloaretor și 
Invățătorilor cari își aleg aa por 
buri, să to preainta la scoala pri» 
iară nr. 45 de băeţi din air, Pazila 
ihero)gl a (tramvaiul 6 până la 
firand) la ora 5 dim, şi nula 
so de fete 











danele 


ministri de ieri nu sunt cu- 
noscute deocamdată, dar o 
personalitate competentă 
din cercurile ministerului 
afacerilor străine a decda- 
rat că această chestiune nu 
intereseasă numai Turcia, 
ci si toate celelalte puteri 
ale căror vase navigheasă 
în apele turcesti, vi că sta- 
rea actuală de insecuritate 
cere remedii energice, 











D.1 
muntele Pe slop, unde a uvut lac Du 
tâlnirea av Hoiza eu A, 
Oh. Tatâroina, sn oprit În (Chmpu 


N alor întorebudu se de pu 











lung (Buzosina) ua la 4 fă rai 
multe vizite “ssoţit de aetli amtori 
taţilor, 

Alegerile comunale complimealare 
pentru vrațu) Ismail sunt fixate pen: 





tru data de 19 Seplembrie a. e 


D. general Mihail Ionescu a Inspee 
tay liuin Carunsabeș.oșila 





7, ministral Fraujei 
vin pelrecul eoa- 
redlul In airbiuătațe, sa Inapolat ast 
în Capitală, 





D, rol, Nieulae Iorga 
mâias ia Capitală veniud dela Vila 


nii de Munta, 











D. genera) Sichitiu,. șeful ma- 
relui stat major, sa intors azi 
îu Capitală venind Turtia, 

D-sa va pleca la inceputul lu. 
nii Septembrie în  Jugoslavia 


peniru a participa la manevrele 
satului vecin, 





BPASTIVA DE FOC ține pedință 
astăscară Jo, 36 August a, e. ora ş, 
la sediul din Bulevardul Pako 14. 








(Ii Istorice, în spealal pe tărâmul eo. 
mereial, cari unese cele două țări 
aşezate pe. țărmurile mării Baltice. 
După ce a făcut elogiul calităţilor 
poporului suedez, oratoral și-a ex. 
primat convingerea că ambele na- 
tiuni, polonă și suedeză. sunt ehe- 
mate la o cooperaţie rodnică şi lea- 
1%, bazată pe respectul mutual al 
vieţii celor donă popoare și al ideo- 
logiilor cari le sant proprii. Atmos 
fera de azi este de natură să trezea. 
scă mari îngrijorări. Sunt totuşi 
destule surse de bunăv inţă pentru 
m se asigura generației de azi con- 
dițiile indispensabile unei desvol. 
tări pasnlee și creatoare, 

D. Sandler a răspunn malțumină 
pentru cuvintele călduroase rostite 
de d. Beck. D-sa și-a expriniat con- 
vingerea că o colaborare rodnică în. 
tre popoarele polun şi suedez nu va 
putea fi decât spre folosul ambelor 
tări și al păeli, atât în scetorul mă. 
ril baltice cât și al păcii europene, 
Dună dineu a urmat o receptie, 














D. dr, C. Angeleseu, minlatrul e. 
ducajiei mațiomale, suferind da o 
stare pripală serioasă, va [i movolt 
să rămână în casă câteva zile, 


In cursul lunei Septembrie d. 
Gh, Brătianu vn face declaraţii pi 
Jitice, în cadrul unei mari intruniri 
ce ne ra ține la Roman, 





D. D. R. Ioaniţescu, președintele 
eosiliului județean al Iifovuluj 
avut ori o lutrovedere cu d. Y. Q. 
Bârcă, subsecretar de stat la in 
terne. 








Mâine scară Vineri, ora 3, în cadrul 
Cercului de studii a Ciro, 19a a 
*Prontului Românosce, de sub prag. 
d-lui av, Anghel Demetrescu va vor. 
bi d. Emanoil Serban despre «Boli. 
daritatea evrolanot», 

D, prof. N. Iorga va vorbi mâine 
Viuori, ora Bdo In radio dospro;Naa 


bol și Pace în auflotul poporalui ro- 
mâna, 








Athaneul cultural «lan 1, C, Brătla 
hus air. L. (Parcul Rahonaj București, 


va face un turneu la Giurgtu în atua 





Însa iai i aaa 

In_faţa succesiunii Măști contra 
peniru po 
germ 


retragerea d-lui Ion Mihalache 


Două acțiuni concomitente: Sovatiștii tac răspunzător 
pe d. Mihalache, centriștii cer sancţionarea trădătorului 


dilemă să-l 


rea, 
sancționeze pe d. Virgil Madgea- 
ace tagriierarța.proroaaiă | partitiial săa-, gairotând sk-|sancționcae po d, Virgil Madgea: 


Dacă președintele 
alege prima dintre 
cele două alternative, inscanină 
că împlicit îşi recunoaște înca- 
itatea de conducere, liind aa: 
funesi şi nopa- 
ie al secretarului său gene- 


EEE 
E 
tă cu acesta, la braţ, din viața 


Deaceia d. Mihalache s'a hotă- 
Centristii de altfel au a-| rit ca singur să ofere şefia d-lai 


Acesta este obiectul întrevede. 
rii dintre d-sa și fostul prege- 


centrist în acest caz [d 








«j 

“Iată fapte cari arată că | vernului Sohachmann ta. 
bouis-Madgearw aranjat 

că 








da Drainică î9 August unde va avea 





le o reprezentajia cu piesele: «Volun. 
tara» și «Platre dia casă, 





TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, $, 






A. STR, ING. ANGHI 









mal 




















































î “i 
PE imobilă în Spania pr 
'piarmbri, 
sepe distribuirea de minti Oraşul Santander a fost ocupat de trupele naţionaii Te: 
intreaga :panie sărbătorește victoria. Comuniştii: se: 
A Ni at i va) „trec de partea naționaliștilor 
dute cu de 5 mărei.| += SALAMANCA, 26 (Rador). — Agenţin Reuter jiabitirea servi r 
Ponta Eeaala Iana iar post ANES di seal ropitomera, cai tr 4 
do mijioate se va face o ie anu oial că orasul Santander n fost cu | Uzinele și minele din Dima, 
corit aționolisti. Oragul este acum în intregime |iniacte pe dinafară. pr Eu 
reducere şi nsupra acestui | în md fortelor naţionaliste. e negzigigeuglă pr ara pi na ma 
preț. in otiunea lor, nationalistii au tost ajutaţi si de |ricrute de punerii er 
ata emeemmnaman |S0ICotii gărzilor civile și nierii. guvornamoni- |iia retragera tor. Y 
tali, cari sau răsculat impotriva conducătorilor lor Su 
Sit aţi mi au trecut de partea generalului Franco, Li ; 
Lo i a Entuziasmul stârnit în toat naționalistă 
Paiestin. â de eliberarea Santandorului descris, ROMA 23 (Nadar). — Agenţia aria 
e In sate şi oraşe, aia nebună de bucurie a |/ami- arată că sitrea ceupătii mas 
gti e, umplut străzile si piotole, cântând şi dansând, ului Rantander de către. magie «i 
ALIM 3 (Ilor), — Oponi. lul naționalist este arborat peste tot, tsi, adusă la eunortința mare | -s 
tia arabă faţă do proleotul de tra: Cortegii imonso străbat străzile orașelor aclamâmd |ublio prin odițitle spentale ctg Di 
Părtire a Paliaţinai a inceput sa | armata naționalistă și po generalul Fianec nelor, d provonat o Mucuria imi e 
capete /a; fosailiaesteă, Matu di Marriteții deosebit de impunătoare şi mișeă. [in tzara I/ata. Hucuria site ouă 
toare mai lamanca, Buraos ma i 
Toruualiza orginizoază un congroa San Sebastian. icre: i onderuut Pe ein în 1% 
paa-inlazale, 6age va avoa de szazal, eotatu voluntarii taliei ata Lt 
pat viltoral alatut al Palestinei și[ BILBAO. 20 (Rador). — Trupele generalului Franco au nea pisat epani 
va robul să organlzeae miscarea ce: | Toate forțele republicane fost primite de populația erarului | La. Roma, au fort improvizate 
ootivă de prolalare menită să intor | care au mai rămas în Sam. |eliberai cu aclamații mesaraite. nifantații ta sodiiia aruăritar, =, 
aucee Soclotatea, Natiiailor inainta | Oder: Şi oare ae ridică m-j. Alustica eceăab A a are Mita pice ze obrtztle prineletăa paie aa 
oa ta pro: eri la 16.000 namentali! o te: 'ormai e rile ice, ere 
ere aaa +. anatomia 23 recapete preia mda ec og VA iree 2 pipe aci (ama 
Congrosul sale prevăzut pontra arii Pilat 
is aa Seiiniriesi mima int] cum a rost ocupa. |, dA su ot pu. în Pier, 
masa. Reina e pia TOARE LA VEGA Putea. Merge 
telegrame de solidari Toate casele sunt pavoazate cu E 





irapeluț naționaltat. 


Trupele naționaliste au impăriit 





Havas transmite: 


Războiul_chino-japonez atu esti ea ta 


te eventualitatea. 


toate fronturile 





Lupte crâncene pe 


70.000 japonezi 





vasele nipone susțin ofensiva tru 


SANGE, aa lirei 
07 za ve secție 


nea Lotien, fa 0 kilometri | 
nord-vest do Sha | 





une, au îsbutit să se men- 
țină în orașul Lotien, cu 
toată marea presiune a 
fortelor chineze. 


%* 

SHANGHAI, % (Rador). — Lupta 
din apropiere de Lotien continuă și 
antăseară, după 15 ore dela incepe- 
rea ei. 

La ca participă toate trupele ja- 
poneze derareate În zonele Shnw- 
shaikuan şi Paotiang, la nord de 
Uzanz, sprijinite, de tormidnbălal 
bombardumetit pi zece Vase de ris- 
botu şi n 20 de ayloabe Japontze. 

Totusi se anunță că și chinezii au 
primit întăriri: 


PATRU SUTE DE MI! 
CHINEZI 5 INDREAPTA 
SPRE NORD 

TOK10, 26 (Rador). — La 
a reuniune a Balea 
ponez, ministrul de 
a mrătat colegilor 
săi că 30 de divizii cl 
totalizând un ete: 













drepta spre nord, 
ţia Pokino şi Tientsin, 
crede că guvern, 
ponez va chema forțele 
sale dela Kvantung, pen» 
tru a întări le iapo- 
neze din C le Nord. 
ALTA VICTOFUE A 
NIPONILOR 
SHANORAL, Slhador), — Un re. 
prosontant autorizat al marinei Ja- 
poneze a declarat 0ă 80.000—70.000 da 











japonezi au reușit să debarce lânvă | miei 


iul: și că se Mndroaptă în more 





LONDRA, 3 (Rador), — 
Chamberlain, Halifax m Eden au 
minat în curaul tnimabederii de tert ai- 
fuaţia din Extremul Orient, aprobând 
în totul măsurile lunla până houm și 
stabilind că guvernul britanie oa tre 
bul să ta toate măsurile menite să a- 
pere plaja și tnteregala supușilor brita- 
nici la Shanghai 

Guvernul britanie mw socotește apar- 
tună concuarea, dăr Ba inalula A cb- 
tind ca orapul Shanghal să fe seca din 
zona ortilităților. 

Gubernul britanie aa declară favora- 
bu apelului adresat de d. Hull, minis- 
Mrul de externa at Statelor Unite gu- 


Dinu 








ostilităţilor. 



















bernelor chinea şi daponea in rderea | merelale britanice în bazinul acelea: 


| 


aruncaţi în luptă. 


orțat în direcția sudică, 





La Lotien sa desfăşurat o luptă chinezeşti | n 
j invereunată cart sa tnohelat prin! pa o întindere de o mis de ta 
viotoria: japonesilor. mile. 
NANTAO VA FI BOM- nu loveste decât 
BARDAT vasele chinezeşti, 
SHANGHAI, % (Rador), — Un re- 
prezeutaut a! urimatei japoneze a de- % nare Ci ate 


clarat azi dimineaţa că bombarda- 





IMPARATUL 





rea artileriei china din Putune 
asupra cartierului uwnerul juponea 
din Konkou a omorât 30 de oivili ai 
n rai 200 

Daca bombardumuntul acesta au 
larat reprezautantal 
o trupele 








arzantei japonez 
chineze din Patung, Dioarovo ale se 
vor refugia, cu siguranță, lo Nantaa, 
ne vom vedea nevoiţi a bombarda 










Nantuo, dar vom preveni dianiute 

populaţia civilă. 

COASTELE CHINEZE 
BLOCATE 

T00 10, Ap 





ul gawa, comi 
dontul flotei 


ostilităților 


Membrii guvernului prioese cu deva 
bită satisfacția o acțtuna de strânsă ce- 
laborare ca celelalte guberne, în ape 
cial cu gudernala jrancea şi american 
pi aunţ de părere că este foarle impor- 
tant ca aceanlă colaborare să conii- 
nule. 

Cu privire ta numărul lot mat mara 
al atacurilor contra vaselar de comer) 
în Marea Mediierană, gubernul rita- 
nic aro intenția să menjină n parta» 
nență o flotă britanică In apele me: 
diteraneene sau cel pulin e flaţilă de 
distrugăloare şi două crueişetuare pane 
tru a asigura protecția nadigallet ce- 








tal al Mediterana, 
ZU 









(Rador). — A- tariitor presei, în urma ou- 


japoneze dela| a apelului adr 


— Avioanele şi 
pelor de uscat 


Stenptal.a 


















Insărcinatul cu afaceri al Statelor 
PEBING, 26 ăRador) —|ie la Berlin, va pleca la 
Situaţia celor cinci diviaii| pentru a asinla In congresul nmlenal. 
chineze ce so aftă în câm-| rocialut. 
pia Huailai este din ce in 
ce mai critică, dat fina cod | IMI A 
forţele Junonese înaintea- 
sa simultan deta Kalgan și) CONSIĂNUNOa deja 
Namkaa, 
Tunelurite  trecătoarei|. (. Gr. Tătărăstu 
Nankau mau fost distruse 
de chinesi în retragerea| “Aal dimineaţă a avut loe ln loc: 
tor. Ei Sau mărginit mumai | inţa d-lui Tătărăsea o conatătalre 
să ridice piele ctg ferctta 1n care au luat parte dul: Inculej, 
Linia țerată deta vest de| n. pranasoviei și Valer 
Ralgan este întreruptă în) Pg masea A Valet At A 
apropiere de Hungciang. | gaură ca renaltatel aliata și 
„ Luptele date în regiunea h și %a hotărât intensificarea — 
trecătoarei Namkan eu fost | ICE ȘI Xa Pi e 
eztrem de violente, mai) Incrărilor cu caracter pubile. 1 
ales acolo unde ta luptă a) rutsul acestei săptămâni se va ține 
participat armata chinesă| o nouă constătuire, după care va 
regulată. avea Joc un Conailia de ministri. 
Nu se mai poate refuza dreptul 
de beligerant Spaniei naționaliste 
Ce scriu ziarel> franceze după 
ocuparea orașului Santander 
PARIS, 26 (Rador), —|pectul internațional al con- 
Problema spaniolă revine | plictului spaniol nu se ua 
pe primul plan al comen-| schimba de loca, i 
"L'Bpogues constată: «Cu 
intenție guvernul din Pa. 
const. 








ceririi oragului Santander, 
esat de gu- 
vernul din Valencia Socie- 
tătii Naţiunilor si a atacu- 
rilor indreptate contra va- 
selor de comerţ în Marea 
Mediterană. 

«Lo Jaura scrie; 







tul diplomatic al proble- 
mei spâniole, Puterile nu 
vor mai putea acum să re- 
fuse  pencralului Franca 
dreptul de beligerant 
Dimpotrivă, sinrul aL Au- : 
be» declară; «Naţionaliatii | nici, Acesta 
vor putea acum vă-si gru- | apropierii 
pese toate fortele lor în 
Tata Madridului, Capitala a | 
rezistat până acum la 


a Societăţii Naţiunilor, Sa 
va dincuta în special recu- 








moașteve, 
certa carea y 























zi