Buna Vestire anul I, nr. 143, 19 aug. 1937

ROTOPoPEscu 


Re dacţ 
VLADescu 





TOMA s, 
uri 





















































si sălime Ti 
Homobilistă, re: 





amină. 
Aevastă circulatie avu 
mai Iară imbrătisetoara. 


a la bază psi 
de e 
Era însusi ordinul Datelul 
eenăucătoralai dela volan ca și 


Cel dntil 





pal. la era tracțiunei anim, 


dispersivă — atât de grea și 
ml mai iute din Euro, 


pi deslăntuite. 
Cirealara Chesturel Caj 
trimițindu-te In pușcărie d, 





lui dela volan, abătiudu:se din dru 

Mai rămîne aroganța și neei 
ditr'un spirit plebeu, de ranei 
plus o veche, incuri 


m. 


ună impotriva 






se dedă la un adevărai 


în cel moi zuic gest, trebuo să fie gata 
bhdăraui și tânți ai atopurilor, 
ttoare, 

Lasă să staționeze ore intregi efi 
= pensiunel şi elnemagratului Sea! 
cat sau mai grăbit 


te zece trăsuri dealungul 
la. Dar dacă tu, 
si deel mai pretabil Ja sperț 


(Continuare în . II-a) 


—— 0 
Invăţăturile d-lui lorga 


Ovală mini mult în seria sa de arti- | sau spectacolul de sub-medioeră. call 
vale despre problema eoretască, damnul | tale, toate sunt făcute după. o metodă, 
lersa dooedește ceeace de alifel noi — | după un plan: gândit în detaliu, respec+ 
mi tineri — o Flim de totdeauna: că [tat Intocmai, planul de cucerire pi a. 
mie un mare gazetar. serpire tolală a pământului și poporu- 
Dscă cineva redă cu adevărat. scri | lui românesc, nenmutul lut Iuda. 

e tot prestigiul și intreaga sa | Ce opune acestei arinate unitar con- 
apoi acela este animatorul dala | duse, perfect organizate? 
1) Totală tpsă do unitate de condu- 





—————— 








În câteva articole a reușit să atragă 
nila intregii lumă românești asupra 
1 problemi Jidovești. dela noi. In 
rând relevă câte a nouă fajă, 
sga serle formează un tos unt: 
| intologia. Nu i-a scăpat nimic, 
su numal pe plan tdeologle dar. chiai 
pr cel tactie, de luptă zilnică. 
Domnul profesor lorga face a cons- 
tare de o deosebită importanță: cu- 
Firea Judalcă — ma spuna d-ta — se 
He după un anumit plan, după o-a- 
numită metadă, 
După un plan bine stabilit, bina cum- 
Pui! de canducerea. talmudică — sa. 
Prmyte la cueerirea metodică a țării. 
lt cu sat, târg eu târg. O pancărajle 
Jela, modeată, timidă la început, nimi- 
are de holde m suflet românese când 
alina) scopul. 
Ti după un plan cucerirpa orațelor. 
fs cu eat, apol earlier eu cartier. 
aurit sunt mat Inţăl coneurați, rul: 
! apol tagoniți și averea lor Dândută 
î mezat, In curând casele se tranafor: 
îspectul întregulul cartier de chim= 
N ca la un sep m alt stil străin. de 
tea noartră 4șl face apariția. Totul 
»odernizează, sa inlernaftonalizează, 
li! Junii au — şi pacultăţi exterton= | 
N Iu arată izbânzila tuturor, 
uita clasei nausire eonducălau= 
u acceag dibace metodă. de | 
marei majorități a conducilo: 
“mocrațiel — cui neteag drăcease 
Secătuirea bogățiilor noa 
* depădurirea munţilor, dogeneri 
Perorului. prin aleool, pardartirea 
eului prin mile de oolume de Hi 
1 porograjiez, peroerirea. Bute. 
Piturei culței prin cartea. vpoară. 







nele pe altele, Jidopimea profită, se 
slujește de unele contra altora și din 
lupta între frați duymanul, trage. fo- 
Ioase, 

2) Lipsă de caracter a conducători: 
lor: orlelna poale fi cumpărat sub o 
Jormă oarecare, interesat intr'o mare și 
băânoasă afacere, aserbit, transformat In 
unvaltă jidooeas 
In concluzie un neam dezarmal, fără 
unitate de comandă, fără conducători 
1a înălțimea greului mament, In fajo.u- 
nut alt neam haboinie, format de 2000 
de ani Ja şcoala  disciplinii Aalmudice, 
conştient de misiunea ta. Un neam care 
urăște și care prea pieireu tuturor. ce- 
















































In acesta condiții lupta ar [i pterdu- 
1ă și Hara noastră ar cunaație aceeay 
soartă ca Rusta sau Spania comunistă, 
Dar între cet tineri nimeni, mu se 
teme, nimeni nu se îndolegle de plete: 
rie! Pentrucă astăzi suntem sabat E 
lată un conducător — un Căpitan — 
şi-o urmată de zeci sia de Mineri. 
Gaia de luptă și de jertlă 

eri cum în dese pati! dovedit-o. 

Şi această armată are deatemenea o 
unitate gt-o disciplină perfectă, Și-o 
căpolene, 
Armata lumel noi. 



















hu |, 


trăit; şi de 10 ani a luptat, a suferit și 
a fit maieu imziuirea lu. 

lar acum se 
când după ochii tuturor. 






incap ui cada 





ție 


TOPOPEScu 


folgere de vu și 


care sub formula 
ca faxeismului, 











decit să ne den învins în faţa clocotu: 


astea agentului de eirculație, care tot 
“boerulal> automobilist, 


— de pildă 
ceva mal bine imbră- 
te opresti tre! ral 


btruinj 
iapa dela 





a si Adminis 
BucUnesri 
ardu! Elisabeta 12, etaj 


a! 


'vată 
ir! 


Jeole 


Această 
dotnine vi 


ni naționa 
ma d 


j 0 de 
in Ap 
a copiilor ei nec 
He nota dominantă 
iul românesc, 

ar, 








miliarde, 

Aatfel, dela începu 
au călcat cu piciorul 
cea mai capilală refa 


t] ciară a lor au luat ati 


a. 


In al doilea rând, 
fărănism spune înaiu 





Cele petrecute în ultimi 
Rusia Sovlatică, 







tori 


Bieţii locuitori ui imperi 








ate ogni speranza», 
Dar dezastrul, huosal, 
tatea, furtul, frauda nu 


numai în domeniul politie oi şi în 


economia noviatioi, în 


mnolt lăudată «economie planifica 
tă bolgavică». 


Pornind do Iu priuoipi 


raționalizări și orgunizări 


min sovietică n nanfragiat în ha 
anl col mai desăvârşit şi mai co- 
mio 
Din acest punct de vederea, mal 
instrootivă decât toata td re 
ortagiile san documente! 
întră prietenii şi inamioii dicta 
turii staliniane, e lectura presei s0- 
vietica, 


Vom prezenta eltitarila 


uite extrase din ziarele sovi- 
mape săi limuroască doti- 
nitiv ammpra  binnfacerilor metodei 
te 
i ră n'a font ron anul neoata 
în Tusia. Totusi e scite, A, 4 
i jelaga L fi lipsă do coros! ă 
Care în mai bine decât oricine | iarnă va A prea pete 
cuvântul marelui învățător pendrucă l-a | Să, papa sate de Aţi 
prova din 4 Dullo morii 











pol în non 


la 
ii 





ea alo. presei 
nu griju Genevei 


oriunde am căuta ac 
n Viața econoinică sau e 


polriva țărănimii și a intereselor 


destiinuirile 
cere: românii apar dezbinaţi în 22 de |Andrt Gido si Waltor Citrino, te- 
pariide cari se luptă şi dușmânese u- | rourea sângeroasă ca tindo să sa 
perpetueze, au. deschla ochii 
aupra adevăratei stări do lu- 
cruri din «paradisul bolşevic, 
«Rolul» 4u transformat in 


niari pot repeta după Dante «lasol: 


alkoaul «ras: 
ma le 


tra 














“ 


de Mi 
consolidarea 
ueşti, Or acenal 
supune npărar 
i de vânzări 
sala lacomă a 
Ce u făcut 


țărăneac în ac 
n toate oheatia 
țărănime a pro 


claroat libera ei 
lui țărănesc, d 
tul esto o marlă darecara ce ce 
vide şi se cusipără iar nu ue 
ban de familie cărui păstrare 
constitue an iidperativ național. 
lar în privința &editorilor, în lee | 4 
de a fi salvat ietutea țară- 
nenscă prinir'e 'ersiune Înrgă 
iâcută la vremây a avut acoa cu 
noscută atitudine mizerabilă şi 


Hară- 


mi 





vital, 


















Iul: a pro. 
ar laţiune a lotu. 


ind că pfimân | an, 


mirele poli. 
e Apusului, 
reclame plă- : 

lo 
d 
reclamă per- 






vheri interexel 
mâni și străini. 


Astfel la nctasță maro. piatră 


"bancherilor ro. 





ve 
"urală, nu o găsiza nicăei. «le încercare a Țărănismului lor, | în 
Cea dintâi datarie a unui pur. | Paţional-țărănisăii au trădat în 
d mațional-iărănist era să etnii. | chip. în/am fărădimea aşa curu 
sleau valorificure a produ. | cu atâta cleritai&ă precis uns mia | Că 


mai arătat în ziatul nostru, 
Dar tot în cetaze priveste mă- 





nimic pentr treditul fărtinese. 

Coaperativele de credit au dus 
sub ei o viață mediocră, iar insti- 
Iuțille cooperalioe în generul au 
fost noalijate total, numai de fri 
“a ca nu cumva băncile ovreești 
să nu fie deranjate în interesele 
Jor prin încurajarea unei forme 
de credit care înlătura exploata: 
rea tărănimii 


t țărănlytii 
stâng și în 
armă. Jinan 
itudina îm- 


cai 








cine spune 
te de orice 


e d (/ 
m 
in_parad 


rusine nel că se poate închipul. 





ile luni în 
lut 


ionului Sivay elrea 234000 pnaurin. 
Ta 6 Iulie «Prawda» revina nsu- 
Dra acestei cheațiuni, 
«Pierderile în ținotul Azov-Ma- 
rea Neagră se cifrează la 2-3 hec- 
tolitrii de hoatar, 1000 de hontăre da 
rapiță în ţinutul Belokolitwensk 
sunt coapte, boabele se risipese», 
«Imwoatia, din 4 Tulio ao jelegte 
astfel: Primele vile ala troeratului 
an dovedit defectuoasa organizare 
a parcului de bafoze, In regiunea 
IDniopropetowak stan, po los mai bi: 
no de un sfert din ciaginile de tro- 
erat. Pagnbela sunt snorme», 
Tot «Isvestiax serie la 14 Iulie: 
«Pa câmpiile ținutului  Dnjepropo- 
trowsk putrozose — după calcula mo 
deste — minimum 73 milioane pa: 
duri de grâu, In acest tizap, în pli- 
nă muncă n seceratului și troera- 
tului, se pot întilni zilnie arta si 
zaii de cara 'din satele Eolkoziene în 
ietele ornșnlor. Organizarea pi ra- 
Monalizarea sunt întradevăr impe 
cabile în paraulinul roșn, 
„Pratda» din Îl Talio serie des- 
pre aconată importantă ramură in: 
dustriulă urmitoarel 
“Aprovizionarea țărli cu lemn i 
material lomnos șo faca în condiţii 
eu totul noantisfăciltoare, Anul îre- 
cut nu sa putut executa decât 71 
Ma sută din planul de dofrisare și 
(117 la sată din colo da transporte 
Anul acrata suferă de lipsă de ma 
terial loninos nu nuroai societăţile 
de conntruaţie oi și total Aa 
tul Arbai e — ceni n 
70 pe a patru farăs- 
nau lucrat din 


Di 
mul- 


lioanu 


ad, 
ului stali- 


avea 
locui! 


ineapael- 

350 
Homes Ori 
celebra, 







ul totalsi 
Î,  ecano- 


vimții 






nerie: 










tate 
rători 









publi: 










uasi 









ir noştri 


bine 
de hui 





ragial 





ca var 
Tată 





tic, 
Mai 
vele ei 


ot grâul 
mmăral 










fiscal, aceiaşi pol 


au fu 


agrement care era 





mei 


«VARUIȚI CU PUDRA DB 


sWotaernnia Moskwas din 9 Iulie 
aCooperntivale pi 


rânterial de connirucție sunt 


ș.a. m, d. Lipsa da var petru vă: 
ruit trezeşte rani ales maro nemul: 
vumiro 
cumpărătorilor: vo vreme ce tot 
nu puteți căpăta var, 
Comicul atinze asi proporții. on- 


drel de dinți caro poaţe (i folosită 


2nta şi organizata economie sovio- 





HAIL MANOILESCU 


Şi, în cecare | 


mii. Spatind veşnic tezele 
insumație po. articolele 


ale care sub guvernele jărâne 


Tărknisraul a rămas doar 


st nu nu 


Dac 





|inerea şi sporirea drumurilor noa 
sire, țărăniștii sub 





ese pe țărani au des 
ia și în schimb au chel 


u reclamate 


tre eluburila internaționale 


automobilism! 





gajamentul solemn luat pe vra- 
muri de național-țărânişti de a 


sființa  ordonanțele _ofij 
ro constituia o degradare 
lui militar și o umilire 





a 


norilor țărani chemaţi la onoarea 
serviciului pentru țară. Dar ne o- 
prim la uu alt capitol de mare 
inporianță: sănătatea țărănimil, 

SI iileana La dl cl ce i 





(Continuare în mag. M-a) 


n cole 163 milioane de rubi 


proviizate pontru angajare do Ineră- 
tori nu sau cheltuit decât 42 ml- 


e de ruble. 


Intre timp tnsă sezonul favorabil 
trece, Socoteşto comisariatul că va 
farnă 
când ținuturile pordului unt do ua- 


lucrători suficienți în 


III) 


DINȚI» 
za în industria  constracțillor 


In din ce în co mai mari proporții. 
Lipsa de lemn, de cărămizi, do fier, 
de beton so face din ce în ce mai 


ta, 


prăvăliile cu 
asal- 
în fleco zi de sute do cumpă: 
i care. cer culori, erotă, tapetă 


Im populaţie.“ Vânsătorii 
eooperutive răspundenu nattst 
laaţi mat 
pudră «dnirifieoz, e fot atăt 
ni şi avem multăl», 

agil. CAE despre calitatea pa- 
a bine să nu mal vorbim. 

citeva aapecte din raflonali- 


ns vom conțiaua eu instrnoti- 


priveşte regimul 
itică ostilă țără- 
de 
indus 
triale consumate de marile masse 
larănești, au ajuna să îm pooăreze 
direct fărănimaa şi wa facă a. 
proape să renunțe la consumul 
articolalor industriala care ti apo 
Teac şi îi înlemesc biața. 

Nu mai vorbim de tarifele va 


pat accleaș ca și sub regim: 
nle inspirate de protecționiora. 


mal în afara țărănimii 
ar chiar impotriva vi. 
că de pildă țăranul suferă 


retext că ser- 
at prex 
lait mi- 
harde pentru şoselele de lux şi de |thrăuese, tu țara 


erilor | etinit La 
a sor- 


Li 


—., 





ABONAMaNTa: 


mai 
Coma vro ! | nui L-A DI nara | 
La tag 


E 





în_fața suocesiunii 


LUPU CABALLERO 


de VALERIU cânnu 





euipa. A 
do operaţtu 


Daten să vină A. 








ap 


varapeani. Deţia. taxă. 1) petenta personal. 


Văzut de nenumărate ori. L-a 
vitaten politică pe care 





mi-a rAmaa mal bine tn amintire, 
omal-ţ 
nmintt= Prin faţa tri 
bânăţene, veniţi, 


d mn pabreeai În us 


Hărântat», în proviuele. La Timisoara. Micatee 


unei improvizate, mărșălulau țărani din satele 
eu ocazia congresului 





un 





subiect de declarat icat |irebile în eapitala Banatalut, Cateva vi 
le specolajie else, ea Olea cumvolul. Fomelie râdeau, ea la teatru mel. apeetaeclul a tust Inte, 
tea practică tot ceea Poul muzant: întrun Mrstu, sarea va inroșii. Dedeparte, me aciiau Ia. 





wil si pumni strânși, Ievolta erest 
privea scana. 


Cânăvn, nm deslusit Inserlpf 


tea în wufetul publicului cara 








Mile plancartelor. Am elit și mam aga- 
ci urlja gli și | anii-fărăneancăiopunășelu sa di | de ceva, aa dirt lipsa dru- [Olt din temeliile vafietului. Nu credeam vi mu volan mă orei. Miutea, 
jiți, trebuia să | la început și pĂRĂ la sfârșit tdail | urilor. In loc dea fi realizat o [ufletul, logica, râbdaren, toate, dar nbeolat toate, rafuzau Imaginea 

n Hărănisnya- | Conpersiunii, D$hlru m mu slin-| Imbunătăţire sirațitoare în întro- |dnntese a acestui coșmar plita 








Cu Jtere mari, iu rosu violent. ecriu afiitor, trecea pe l&nxă noi sa: 
Mutul tonvoluluit — «Fljen a parasi pârte, 
Dehii vipernlei ai vo; or maghiari din Banat, trimitenu tul 
sere de ară, ustărsit, dntilaa liberi, sub patromnjal paridului oațiunate 
bilor puturost». Pumnli, rldleați ohraznle în ms, 
ou si Patria. 
In tribună, miscare mare, lu ritm Isevar, Lipa Caballero sa ridltat. 
2 surâs bestial. O clipă. In momentul următor, aitima celnă din fiul 
popii a murit. Lupa Caballero a răspuns salutului, tot eu pumnul ride 


















de | amenințau pe Duzane, 
de 









n sati i ae aţa ului exista o |eat Lăuză si, cale, supus, docil, Ton Mihalache n facuţ ln fel Iota Leu 
lor erată pe bâlnavi si dă ua asona de anii APATĂ nerul nea ge e e de iii zeulează pro [iure fans “iile ml mare decât acela ca aslor sisu contorma. In sonvol wa aosit biyete sălile Sanii) 
ţa annie dintre capitala. iri ei naţio= mal Metru pe Ar Ta Ti AI în Dpiul sutat d Adu să | Pronte popular își aclama protexultorii și conducătorii, 
ar e menită mă ezelesa și ii i exlata zace mii de învățători po-| —"pretue vă ne) întăuta a ră. nmleă, del 

Rominul nete pl e 220 pihologie a circulaţia, m ȘU Cât stabilitatea mondei sue rup îi Xe a tustunii Bax: uneuri, cărora miniatru le fine ie a ieri a mc a a 
eustezul, cura incepe să. se cane piețe an], js sai pri iri ăn să Fă) dl | fo Madgoaru le oferea drepi dual | Sa Eljent Trelavehot 
în Rente RI Lomări EI „Pa muneini e. aceasta, „fai bune, | uim de pin: 0rt9 oa agenți de rcopile? | A vurit Lupa Oabelloro. A nprobat trente popular, dz pnl une 
ceva în vleai sălăzie și tapaj! Tăeso, în pelmaa Iu ra eteet o] român; eairmuraSsetas 9 vea reala 

Că te oaţi il ima lui guvernare, FR [au intemul i ze 
eh Ia st lină il i-l real sula să asurzeşti lumea; saa| a debutat prin a faca e stabil. SA i Pg e creea a cul de ua uvern zia al țăranilor! Ministrul Iuternelor de pe vremuri, care n patronat fluturaren stea 
iti leii ră a-i cădea patru neeasta victima sat fosa ue în acel cura Ș7Hi | col prin modieitatea Mihoacelor „eeacmi peste Di pucrui mat | gurilor rosii po ateăzile Capitalei, a nat mit eee a opoziţia, 

d / esa men/n 3 ata Ie a-or | mărunte cur a fost 3) 

AcEresii. a 201 rămine ostilitatea plebaa a pletanulul da rînă care] ti BEA prin socrii. de) e, Pare răni cut ecua cum font pl nt [ear meat m 1 Tomunate 3 
preeră să fie căleat — ca gusti 


nistra de interne pet de cohorte rosti 
opoziționiat organizator de fronturi popa 
fun al Moseaval comuniate In Paris, în sala Buffalo, — asa 
pu Caballero. Na, nn, să on glumim. Să nu redueora netivita= 
tea d-rulai Lapu la aceea de bețiv fantaxtie, Să ua facea crima acenata, 
Ar iusemna să-l prezentăm în Iale pitorească de noademielan şi deea 
al nleoolului. Nu o treabă de pahare goale nel, 51 miei promemi de bu 
tel. Nu suntora în faţa unel basmale de tetăţeau furmentat oblanuft. 
Admitem teza că Lopa na bea. ŞI ciroumstanta cate agravanti. Itaspoa- 
mobilitatea este cu atât mal mare, 
Omul care ne-a părit țara in străinătate, omul care ne insultă — eoe 
tidinn — sufletul și omnl care are de gând să devină un fel de Caballera 
3! României, trebue privit mult mai atent. ȘI să nu ne însele aparențele. 
Să nu ne lăsăm faraţi de flețianj 


ni cap de coloană In defilare, 
lare, mei 








(Continuarea în pag, V. 


VASILE LUCACIU 
sau despre un basoreliei „jenant“ 


Nu numai în Bucovina, unde nu 'de-a amintit [terul peste viotoria tn 
maj fiu minte cărui gangster HI tre-| brom a luptătorului român! 

cuse prin cap Car. fi bine să sv] Da, astfel da îmbeciii politiei aie 
woargă depe soclul bustului emi-| ministrează platurite româneşti, — 
meselan dela Putna, ridieat din înt-| și car la,.. culturalzvază (oul. 
Hiativa reoretotului luptător Tudo-| cmționând pantezelo. și doctorii în 
se Popescu, nişte vermuri ustwră: | jipnotism). 

Moare lo adresa străimlamudui, există | pecoamdetă, luptătorul A 

macobre mulităși - politeoadminle | meu na vân aer a 
(rmtina, (om pra/eeție river Poti | acm arati lol at aul medie 
Cojocariu și Banorteu sau ca; pri:| pica, du prostia. 


natale Moga e) e să | E E 


morocire, atn Ardeal, Pop ie et 
aci, ta urma-urmi, dece să nu-ti |“ Saracu, popa Lucaetul 


atbă şi Ardealul marmeliueli? Nici în mormânt are. odihmă. Poli 


Tată celaă înfânalat Galena ET Helunti mărunți i urmărese pânătn ma 
e puteai d i ale "| părățta marilor, Tribunul nenfeteat al 
berii pica Maturilor. sătmărene, Popa Lucaciu, e 
mânărele plaiuri. transilvane, carenta pyeveducr pita ea 
Românii bau ridieat. neinfricatu- sei pie Ace sa ri 
tuț luptător Panile Lucaelu unjă Vă. a avi fratia 
mățd. monument. Um bosorotaț | UWuri4i de “prigoatta, In celuj 

[5 205 ee m bela ai 70-a a e pan aa 
tugtător momân. atrăpunpănd ou] iubirea de pămâni arieleneme Cana î 

milita o Data, arcul aprijtnga |oenli Românie Mara, ealra care 
ghiara în stema, fostei stăpâniri] aptat și a pulrezit în temniţi, Popa 
Lucaciu n'a cerul nimic, Bucuria (m= 


tare, 
(d) o'a Țăcul tun imbroit —" plinirii celet mari tar fi Inseninat at- 
tele cărunte, Nela răsplată n'a aptep. 


mu știu: un prefect, un primar suu 
care altă mărime administrativă | tat bătrânul, Şi totașt, răsplata a pei 
— socat de aovat bosorolie/7 — Anii. Aşa cum. situ s'a dea, politiclanii. 
dat ordin ca bosoreliețul să Pie a-| Sguduttoare. alucinantă și dramatică. 
lcoperit cu o placă da Perl Va aduceți aminte, decdsur, de scena 
Pur şi simplul pe care o relata, tot intr'un curalo, ca: 
Dobitocul — căci cum î-am Putea | maradul Faleriu Cârdu. Popa Lucsctu, 
spune olt/el? — a luat măsura asta, | ta adânci bătrânețe, pulla inainte da 
ca maohiarii să nu se simtă ofen- | moarte, fuvese solicitat-să candideze în 
ctrenmseriphia. Bătt- Mari, 


vindut 
i, ca și cum nu maghiarii ar | Și inteto zi, In marginea paselei, trân, 
h H1t tn pral, gemea un moţnead. 
| santeza. ara se ră et ieaa pa [1 în re. gena va momană 


vontă mit de Români, ca at cim -. 
1, î- | inmărmurtți, Omul din. praful drumu 
mu barbarii astatici ar fi jefui i ieta A0 [ateu tea 


Batjocarit sulictul unei na- 
fat "ubpuauta prin poriiău bara. „Se can. mt cam, aa ceguit d, 
aaa, 


























pieniri din presa bolgevică, 
Mihail Polihroniade 


nica şi silntoii de hiendr Sâracu Popa Eucaciu.. 


ei tie ca combinații electarale 
sto Pa Tău Ueheaua în has, Mircea Stroinul 













GAND 


Rămiy de moarte, 





DE ASUP 


Muntele, ce un volnte bolmar, cu ptepiul s/âpiat. 


vi schimbat de eremi nedrepte, 


uvantat. 
teaptă vă vină uragm năprazmie, bineci 
foaa ro răatoarne și legile săndreple, 


dară, pe cutite munților asi se teee 
Dumont Tubți dup. Mari ca avehla de cremene 
Pvar în plicuri pi rândurite uagre crese. 
Cine-i vede, cu merbti poate vă azemene: 


răbdați o clipă! — te pune umilul papă sdtero — 
asa, Pratilor — ment semna! — ei orocul hotitor, 


Veni rumânime 
ei îmtrea, muntelui, Dunării ei Morilor! 


destin tmpărătere, 








IN ITALIA FASCISTA 


pă 
ap îi 


CR poi 


ies 


cra PRE ae 
Spania 








Soseaua spre Garguano 


Tărănismul : 
dela isvor la bâltoacă 


(Continuare din pag. L-a) 


Alară de uuele îmbunătăţiri a-, nărila țărănist. 


duse geație vigilonei strici 


nale ale d-lui D, A. loaalțescu, 
rezintă 
uție la 
Imbunătățirea sănătăţii ţăranului 

In cooperațiune și în sănălate 
culminează incapacitatea și tră- 
darea faţă de interesele [ărăneşti 


Ce a mai rămas atunci din tot 


guvernele țărăniste nu re 
mici cea mai mică coniri 


h 


idealul țărănist? 
Ni 





rea țărănistă 
lalte. 


mai 








Dacă 
fost la început rărită, în schimb 





rxcesele jandarmilor au ajuns | Public în aceiaşi scară? Sau în |de râs în ntrălndtate, muecesele eate. |wuina tiparului 
anni lârziu fără sancțiuni și fără | ePrezaliile sălbatice din , Valea [orice ale d-soarei Vera Mora tre. | IE excelentă publieatie, care ar 
mci o rcacțiune euergică din par- | iului» care deasemenea n'au îza. | bule subliniate, ele fiind, ia peimul [trebui răspândi Hlecare cătun 





buzuri 








măcar demnitatea țăranu- 
a fost mai respectată sub 
mult 


taia la jandarmerie a 


ne național-ţărăni 
ate solemn să stârpească | f, 


Prin ce s'a caracterizal guvei 
narea în numele masselor, de 
fac atâta caz fruntașii naţional 
ţărănişti! Cine a văzut imbună; 
tăţindu-se sourta - muncitoruni 
prin instituții sociale concrete 








vafă socială nouă în care mun 





a unui recim care se instituie 
in numele ei? 


Salea Griviței muncitorii dela A 
telierele Căilor Ferate, 
tare n'a oprit pe un anumit ini 
mstru să danseze intr'un local 








piedecat pe ministrul muncii diu 
puvernul najional-țărânesc să 
ncheiuiască cu lăutari în ace. 
"ași zi la Piatra-Neamţ? 


Îi 


Și, în Sfârşit, naţional-țărănistii | lar azi național-țărăniștii re- 
pu şi-au luat angajamente numai | vendică conducerea Statului e. 
aţă de țărănimea, ci și faţă cu | mminesc ia numele masselor mun 





muncitorimea fabricelor. Afară [citoare și a idealului lor de STAT 
de anumite legi sociale standard, VARANI SC, 

copiate după preseripliunile biu-[ Vom examina şi acest aspect al 
xourilor dela Geneva, nici o o comediei, 


peră pozitivă de îmbunătăţirea 
meţii maleriale și morale a mun. 
chorilor nu sau văzut în guper- 


i 


Posiţiunea muncitorului 
în corporatism 


Diatre păturile  popolațlunilor maj 
tuturor țărilor europene acela care a 
fomi mal molt frământată, mai mau) 
forțată, sub prealonea istorică a ulii 

veacuri, să-și apropie și la. 
ideal politic coleeti, și să 
In antiteză cu individuala a) 




















vi democrație, a fost, fAră tadolal, pă- 
tura muncitorească dia lodovtrie și imeş- 
tepugărie 

Chiar și 1a țările cu caracter agricol, 


sa Romănia, unde accasiă muneitorizag 
e redusă, lipită de privilegiila orgaat- 
aalillor solide și de acelea ale uuei ţa. 
Dripări de tradiție adequaţă, datorită 
ailoptării, de către clastie-eoudaeătoare, 





Mihail Manoilescu 
lu numărul viitor; Dilema Sta- 
tului țărănesc) 





de SEVER cAnP 


a principilor da guveraămmânt iavorăte 
din revoluția Imaceză, cât și copsecia. 
felor abusive, Uranice, arblirare, eausee. 
veni Vasoțitoare acestor _priacipii, a 
euslă muneltorizae s'a modelat suflete 
te, sa modelat ideologie, 


tot În matca 
ucesei anlitere 





Lupiu de clasă In această priviață 
este mal puțla un mijloc pentru tală- 
tararca saprasteveturii. politico-ocale 
a statului burgbes-exerescenjă vitaliza. 
15 de sistema de guvernare ladiroctă, 
reprezentalivă, a statului individualtal 
— Cât mai alea lizează un imit and 





re 


ude au creat ei cenire model de 
torimea să se simtă beneficiara 


In. gloanjele cu 


care au fost culcaţi la pământ pe 


Eloanţe 


Wine e tortă pe apt nlel n fechnică 
represivă nu e Li 





muza acesta interseante colabo- 
ri: Areta Meareza,. Oioreie La 
Pira, Sandro Volta. Carlo Betoobi, | FĂENTTALUI A az 
ioola, Ca te. Una dintee eu toţii în diepanti 
e a atenta NE” [mt Tormlăabi aaa cet mm 


re ln Florența. Ultimul număr o în: esa) Instrument = fe grei 
leinat marelui piator Carlo Oarra. |P! decât tapeuri 


Merele: este brmpria nonstră eenu- 
Schiţă de poem: se! Niei o putere din lume no va 
atitasut a munat 


tunel cani 
intunecat, dupărtat, 
ară urmă. tarate 
pica arobuut să piu, 
na ascult sborul rotat 
caro mana departat, depărtat. 
mai depărtat, depărtat. 
intrun veac melepati 
«Nieiodatăre 

























tor vitel, săi pentru areptate 


si Dumneneua 









«1asii de odinioară». 

masica Iuerareia d-iui Nude? Su 
fu. prezintă multe întâmplări inedi- 
te din trecutul papitalei  malulove= 
mentă, Opera dăui hudol! Sutu me 
euvine prețultă și pentru dragos 
tea, cu care aubgrul a seris-o intrii 
amintirea Iaşilor de odinioară, Cred 
jeâ ar 14 frumaa na ae scrie și un 
«Clujul de adimtaară» (ponte d. prof. 
1. Chinezu) satu abernăuții» (pe cart 
tar putea doxaria d-nii prof. C. Lo- 
lohin seu N. Toagiue-4inu), Ar fi o 
!rumonsă incercare 


D. prof. Sexti! Puscariu 


a publicat anul acesta o magoiti- 
că lucrare: «Eudes de Lângulatiaue 
Roumnines. 















urmă, mu mat ettum: 
Pose corbul de aur satu plângea? 
Lămmurit se deatuțea 
numai sângele. care lumina 
intreaga dimineață 
leu ploaie și ceaţă — 
i-as 1pu eerbului de aur. 








Sirian s7ari 
peste munți, peste ape: 

era ca un eantee de dor — 
departa gi-aproapes. 








lon 1. Mota: 

«Când vel spune cumpliților tăi 
dusmani: Nu-mi pasă dacă mă veţi 
wărobi sau nu. nu-mi pasă dacă vot 
vedea sau nu ziua biruințel, dar 
munt slgur că Jerita mea va aduce 
prăbasirea voastră, gi când por. 
nesti şi te menţii în luptă până 14 [nanite di de eulari, de sunete și de 


Teodor Murâsanu 


serie în «Pagini literare» 
nope.. nn Orfeu vngnio prozent, în- 
frlcozav și uediuritor inaistra: mă 
veoţa natură că pe înconjură cu mi- 

















continuu asupra Di 
ea, da bautura și nareaza lor nu ne 


non 
Po ata monstrier pământ. 
econ, ehinz dnen nu ne dâm santa 
de femmusețile-minuni, Da sub cari 
ne plimbi, alo Imeroază totusi 





[3 
De atu 






A. 
[E 
putem lipal a clipa arâcar. Obosiţi. 
când pa le sai putem avea treii: 
continuam a le trăi În via, 





Constantin Noica 
a publicat o densă iuernre de pân: 
aiee „Coneepte deschise îm tatertn 

îi 
Htosopiei la Desearten, Leibniz și 
Kant. Tânărul filoro/ Comat, Notea. 
departe de cafeneaua tuturar Rata 


(or i-a eltimiilor, Mei conti- 
loan 





[ 





nud sobru un drum plin de 
realizări, 






«Căpitanul», 

Inerarea comandantului leglunar 
Ion Barnea, a apărut în ediţia Îl-a. 
Desprindem un fragment: «Această 
mare stoslă spiritanlăe — Lexinnea 
— «are In bază mal multe prinelpii, 
pe care sn desvoltă și wa denvoltat 
ormanje edifleinl ee nou. Aceste 
principii sunt: CREDINTA, MUN. 
CA, ORDINEA, DISCIPLINA SI 
TERRA RI 








«Rolul şi misiunea 


judecătorulu modern», da d. dr, 
'Toodior 77. Maudrea, e a luerare bo: 
Ina informată, bine gândită, Etoe- 
tal autorului de-a da e carta înche 
iată. a reuţit po deplin. 








capăt en această hotărire senină, [forme Frumnaaţile ei auditiva, vi- 
nu ineape ulei o îndoială că porți In zale, tactila, axaroiiă asupra sulle- 


Vera Mora e una din cele mal | Pi IN Ardeal mp vine rovinta 
ndmirate eântărețe române în străi. |«Minerul> a cerului cultural, cu 
uătate, unde Tace ca folelorul nos [necluz numa, din Bormcani. Eram 
tru să fie apreelat și iubit. incă Ja Cernăuţi, dând am luat pea- 
D-sa n cântat pe diferite scene de |trun(âia dată contact ou acenstă 
operă din Cehoslovacla, unde, turio a unui Înalt instinct ro- 
preună cn d. prot. anty, M mmânese — şi m'a emotionat semnul 
vel Sesan, a organizat numrenase [ile lumină, pe care o cotate do 
reprezentații eu piese pentru ten- muncitori harnici ni-l trimite solie, 
trul de păpuși, Amintiti-vă de viața chivută a 
Domnișoara Vera Mora a și tipă- | minerilor de pretutindeni. Nedrep- 
rit, în coleeția 




















«Iconar», o piesă tale. Oprimare Cea mpi abjectă 
pentru acest fel de teairu. — pienă |epeculare, exercitată pe umerii 
care a font jucată cu un deosebit | muncitorului. 





nuecea în limba cehă. 
Ca artistă de operă, domnisoara 
Vera Mora a bucurat de o reru: 
noaştere unanlină în străinătate. In 
era «Tosca» de pildă, d-sa a făcut 
a mare creaţie, care a fost subii- 
niată ca atare de toată critica m 
aicală din străinătate. 

In decursul iernii din acest an, 
dusoara Vera Mora se va intoarre 
în (ară, unde va juca în reperzem 
tație Ja Opera din Cluj si va da 
câteva coneerie. 


1|. Când atâţia falsi 


Nimic, din toate ucosten, In So- 
reeani. Dimpotrivă, dusă alai 
vaze, cultură, săvătate, 

Cu adevărat, Surecanii sunt o mi: 
miatură de stat model. 


ț 








p UBLICISTICA pentru cei 
mulți începe să cuuoaseă mari a- 
vânturi ln mol. Dintre revintele des- 
linate păturilor largi ale țării, rea- 
mintim «Neamul Românese pentru 
popor, eare vede din marele entu- 
niasm al prolesoralui N. orga lu. 





rtinti me ne 











rând, o ndmirabilă realizare rumâ- 
neancă și. totodată, artintică. 


românesc, căci paginile ei unt 
»trăbătule de un Îmenn muflu de 


dragoste pentru, plugar, 


s AU intâroplat ailole a 


teva arestări 
ferigtilor, 
o lionese amărdântele cari a 


Le Mânăstirea Adapia sau ținut, 
din inițlatira d-lui Vucol Dorna, a 
serie de conferinte, al căror venit a 
Post vărsat în /olorul bisericii din 
Deal. lată o bună inițiativă, care 
trebui cât mai imitară, 

In timpurile de azi, când unii vi. 








stea că. 
brintro conducătorii 
ar 














|FILE DE CARNET 





Mm. s. 


țineau ca orice chip vă fericească 
lucrătorul ca eșl puţin un rai s0- 
viotio pe care să-l prindă mărţişor 
la să 

Am fost tzimesi în judecata ednst- 
lulu de războlm 

Procesul este în tou. 

SA vodeti cu câtă abilitate so apă- 
ră boerii pa inima cărora suflă bri 
za stalinian. Să-i ascultati numal. 
După atâtea agitaţii, după atâtea 
vărsări do stage, după atâtea rati- 
oiri, vin foarte senlni şi-şi expun 
prineipille lor, Astfel unul dintre 
acozaj declamă cu emfuză în faţa 
judecătorilor: «Sunt da prinelpiul 
că statul român este un stat du 
urept>, Bravot 





Miercuri 18 August 1937 
ORT. S6 Martie Flor vi La 


CATA Sin Elena: 
ia. moarelul 333 


ali. Bara, Ştiri intecne și 





Caatacuzina. 


jana: (canto). 









Calendar 





"TRATRUL. căi 
sro Caribn 

TEATRUL Visa 
Marea, Pomteta PA ui 

GRADINA ARFA (ul 
Tomeanu, Me hot 

TEATRUL COMORE 


Ha 
crea tu i 
cavirot; MANET! 


vi_campleatara, 
ROXY: Trhita numa 
vomgleațara. 




















RADIO 


RADIO.ROMANIA 
Mt MN, 1873 cau, 190 Av 
















a Mosleă 














1425, Muzteă dietenatit 
15: Ultimele știti 
Ora. Mersul vremi 
194% Camenit de 
leur) 

2010; Actualităţi fruneeze, de 






i > 


muzien variată 























Radio- România și Raclio-Mucuraști 

a230: Sport. Radio-juraal, 

2243: Concert de noapte al Orvhes- 
trai Radio. dlij. da Lan Gbiga. 
2343: Jurbalul peutru străinătate tu 
limba franceză și germană, 



























































































Ați Văzut ee principii subiier 

Celălalt acuzat — Cureali — aro 
ret principiul ununie; «prin- 
cipluj colaborarii căt mai profunde 
între munctorul ntelectual și mup- 
eitorul manuale. 

Eh, ce să vă spun — numai unu! 
si unul. Toţi vor să-i fericeasaă pe 
muneltori, Sau observat însă incon. 
|etionui că această veolaborae» uu se 
face eu uu picior în Kremlin pi cu 
altul la CPR 

N'au observat și nu vor observa 
niciodată că ueeastă «colaborare o 
regisează din umbră Satana cu cel 
mai deaivărgit colaborator al situ 
Jidanul, 

Do fapt în ultimul timp na mal 
prezintau comunistii ăştia un peri- 
vol prea mare, pentrucă muncitorul 











tea interesa. Interesant de uubliniut 
esta faptul că fără nici un scandal, 
fară nielo disouțid, mu fost deodată 
arestați o mâuă do oameni propa- 
randiști agitutori domunisti, earo 


leptaturieti fără congtiință işi per. 
mit diferite năsdrăvănii în preajma 
slintelor lăcaguri, se care să prețulm 
frumoasa inovație dela Ayupia. 












actatut stat sceveat impeinoasa Manețiune u lavia: 

Inveryubarea acestei luple a fâcat să | gătarului român; «Pag pete | Uau 
1 rontunde acest obiect al său primor- | ovina delinitiv burghezia auncitoriunea 
dial, original și retortaator, eu țelul inue- 


a devenii sclară — Îmteun vena vau lo 











dat: lupta care, fa cazu) cel mai bun [altul —; uade'a Toia datiaie ue 
sp Putea teevi decăt de milot, La aceas- | citorimea, burghezia A, doveali sclavă. 
MA eoaladlube a ajutat păcatele regiinu- | Nu coacepțiunile Ia Ioale ea Maui. 
Ink indiviăualis și Vamoeraţ, păcate | taţi ireductibile iu aţezat uceste pături 
sate, Srescule ea preamta, au slârpit [de oamcal pe pozițiial extreme; au a 
brin al aseza sa obelacal ia calea pra- | biectivul țelului, cl Mubiaetivul luptei. 
trendul i Din cauza aceasta Îadivhduallunul și 
tea pe a paniilelică a mudeltorimei, | domocraţa pe deopadă Al nuncltesiaai 





vidualinun și de democrați 
pe o poziliuue: socială şi axociaţiuniață, 
adică toca 





io de alta, luate că/ieonțidut  poltt 
Wau prins sinteza jstorieă care se fenbi 





i celace conslitula aegarea 








va la marzivea lupte Mor. ladividualia- 
Modisidualiamulul şi democrației, cu tos | mal și: democrația 4 u sesizat binefa- 
te lacercările disperate, făeute altarior, | cerile eeiatoare li colectivului, ale 





n'0 putul Lisa să sa ajungă latoricaşte 
la un compramuls, Intre cele două tahe- 
re de Idei și de pături poclule: burghe- 
ie şi proletariat. Din nevastă cauză un 
secol Inireg s'a scurs sub semnul unei 
dujmănli reciproce, sub şarja barica- 


organ 





ului colecti,, lar. moncitorimea 
»'a prins binefacerila unei plte realități 
profunde, Najiunea și organicul najia 
mal. 


Tocmai celace trebila să-i unească l-a 








tetie regimului dominant, alsteznului do; 
Mlaut, și prizmatie peatru progres, al 





mapara( și tocmai aceasta i-a depărtat 
definitiv de orice nau ol social fa vi: 
lor. 


telor adversare, lar vletoriosul, departe 
de orice idele de joatiție, a repeta! cou- 


român şi-a căpătat o conştiinţă ro- 
mânească şi legionară po caro nl- 


eul şi mimio uu o mai poate în- 
frânko, 


G.B.8mM.s. 





Pentru concepția socială, mai aproa- 
pe de realitățile crolatoare au fost mua= 
citorii; pentru concepția lor naţională, 
au fost indiviualiștii democrați. Nerea- 
lizarca armoniei dintre aaţiune și colee- 
tiv a făcut pe unii să preamâreaseă ex. 
clusiv munca și pe alții exelusiv capita 
Iul ţi avuţiai pe uuii șă necepte îu pria- 
maţica progresului, pozițiunea fixă a 
societății, materialitatea sa, sasceptibilă 
de reacțiune, pe alţii pazițiunea ei mo- 
bilă, funeţiunea ei, susceptibilă de 
transformare și revoluție, Burgbezimea 
individualistă şi democrată s'a. ciruura- 
scris in granijele unei țări până tu con: 
copila rassială, meslanică de popori 
Vrolotariatul sia extius darie şi idiot 
ă la imbrățigarea pământului, to 
pindu-sc luteua mit (âră realitate, 
putere şi de daună progresului, al fra- 
teraităţii univerale, 

Lozinca: «Proletarii din toată lumea, 
uniți-băha a fost emisă de un născut 






































i 



















e Dunării 
Concert de vi 
tă.40; Radio:jurnal. Ora. Mersul vre | FORUM; Bărbaţi au 
i terne. Inajenut negra, 
wa serie noaptta, cu, 
vi Comedie eclorată. Cata 
ei, Partst și Gouliver în pi 
tom | DARLY + Chipuri uitata 
VOLTA BUZESTI sata 
20: Muzică variată (lscur) ab Mute Ca that, | 
3130; D-un Nadia Cheap. (plus). OrBrien. 3 
2140; D-un Margarela Vasilescu De | MARCONI: Panama sa € 
Gail Patrick, 
MODEL= Toamical pubie ae, ş % 
DIANA: Agentul secset și 
da cu Han Albama Cantal, 
ba; cumplectare comedie. 
me AD 
Conferința d-lui Ing. Cezar Cristea 
despr 
Subiitlul, tntitulat. sugestiv: «Suflete reglonaltamul pi tezulilamul 
mari îm România “mică pi multele mici | eonsectuţă în bună parte a e 
Halul conferinței plină de gină şi | luzillor 
suflet a d-lui ing. Cristea. 
veste atmenfere aperitică și aproape | Cu total alt suflet nou at 
mistică n Viitor, asintăezst Iaru | aere an sal m ata cre 
Apoi subliniază pilduitonrea afitadi- 
me constanță pe terenul uaționa! şi | răsbolului, lipsite de dragostea și n 
Solue Iorga, din vitimul timp: repliea | Courtrea eroltar ne lpseyte 
dată Dacelui Mussolini, Ungurilor me- | tănd trecutul, tradlite td 
reoangei—reaizloniste, precum, și mialo- | 5 
marismaluj spre desrobizea satletului | "ORULastul “dlaize: structura 
deviată din druzaul său firese și pa [34% Polonia — atatut fopiloz 
uârită de oculta sireină, moderaiszaul | tanţl. «Erate lut Carlyle și «0 
sibilitatea și nivelul cultural postbelie. | tasăța eu totul cuatrariu, o altă, 
Suflete mari, în vechile hotare ue | dine în laţa vizţii şi a mortilor 
ta geuerația eroică a sfetaleilor înțeleg. | moaatre, 
islut raze Carol 1 Chitor al reaatululi [. „ja gmeniflaaa ati esa m 
escu, Calargi, Nicu Filipeneu, Dela- | paza ţa pa 
vrancea. Tathe Ionescu Vale epo- | esraput dt Preta det 
ch. literați Alexandri, Creangă şi ge 
. | de ezathie, electoralul fa care cas 
ainlal Emisenea: Jar iveste de, vane |, E AN ata y 
Gheorghe Lazăr, Timotei Cipariu, An: A 
drei Dărseanul, Andrei Baron de Sagu- | P*r4do democrației; mie. de pi 
= i ivialitate, Ji 
cu. ealalul sburător Aurel Vlaleu, 0, | A4r%, materialiam și Ai 
Goma și atâți alţii dintre cel ce stau | AFICărul sere (n viaţă, 
vechiului regat. pregătind sfânta invle | din tranșee suni ari Tasingi, 
re şi ultima unire depliaa, sulletul steivit prea curând; peste 
riel celor doi mari regi Carol 1, mucce | asteapiă recolta secerişului vietoriel, 8. 
sorul pâmânteanului doma Cuza, ne- | căzu! grindina: ertza moral — palhi 
doarme uitat sub cripta dela Ruginaa- | D. ing. Crislea spicuaşte mperbe e 
ma. precum și blândului Ferdinand 1, | ogii dintrun Indreptar adresat than 
Romănia moderuă d-lor profesori; lorga, Mebedtaţi, 
Ce-am așteplat din Ardeal? Uu mu- | Wrovici, Manoilescu M, şi ale 
adevărat mealanism al fraţilor din tezi. | «Pedagogia țărăneascăs şi Vasile 
torlile eliberate; dar în schimb nl sa | pan «Datoria vieţii noastre i 


154 Ora, Culturala. Sport. Cara ape: 
tădtucuri): «Dom ] 
dafeară. | FEMINA tolateiul dcozeao, 
CITI bulevardul Carat ay 
ca Jean Marat, Li 
a430—aa30: Muzică variat (ducurd, |. pia și în aber spre 
bară i Două Lemet desă 14 Aa 
slujba datoriei. 
CARMEN: Avsotearda era șa 
Univ._pop. „N. Iorga“ Vă 
„Datoria noastră față de Implinitul ideal n; 
, exprimă maifinat | politice. atotăi 
In introducere, conferențiarul. zugră- | și tantrăinăndu-al- 
lim al Romântamului, esitiela, ajunsa, astă biata; son E 
proteica activitate a d-lui profesor Ni- | nomtința. noastră, 
salonaană: și: Najillen cara, patrate tie | ai a RA aaa RI Cristea, 
nație şi purificarea literaturei noastre | Moderne și [ascioaata [alle a. țasea 
şi pornogralin ce par a caraoțeriza sen. | alegi» de prof, Ioan Sicaioneseu 
dincolo de munți, aflăza cu prlsostaţă | care au platit prin moarte prețul 
Prăieni, Xogbinieeani, "Carp. Malo: | a si ainu pia le ca 
cali: Melchisedec și Vanlaniia Costa- ore aula aaa all 
4 da. Arăsalul vxemelale Abt? am | E a aaa a RR 
na, preoiul Lucaci, Goldig, Ames, Frân- | Prin orice mijloace, cultut «Viţelulat 
pus nulletul lor Îa temelia edificiului | Generaiţa de sacrificiu a vi 
Datorii pioasă recunoştinţă memo» [tile lor bogule în rod dat ln pârg, 
dreptățitul ctitor al primei uniri, ce [atăt de grea și acindurăloare, 
Tatregitorul de neaza, cari au ctitorit | tului, flori din entrovul. laţel 
Met nou regenerator de moravuri, mu | ilor: V. Bogrea, Ioan Paul 
oferit curind prilejul desamăgirel prin | Iele». 

















volul nostru nu mal permite ca cel 
cul, permanentizări in poziţiunl ste 
Acest imperativ de trălalele, de. 
tate, de realitate şi de forţă esta cel 
muia slujeşte — eorporatiazual și el. a 
poate [i realizat decăt prin corporati 
Muncitoryl este foarta apropii 
ceastă nonă cale. Slujlar acest iapa 
tiv în corporațiam eh va găsl res 
peotru munca sa, respect pani 
sa: putere politică pria muncă 
în sa. E siugurul loc uade! 
poate constitui o forță și capacllatea & 
politică poate fi promovati. E slogură 
loc de upde nu are n se tema do 
maţia capitalului, pentrucă pe 
acestuia. se ridică comanda 
Hunei și ale colectivități caro | 


infirma: un oma fără Patrie; fară botezul 
ideli de țară. 

Secolul motru, timpul nostru, depă- 
gind invechitele și dăuvătoarele pozi- 
țiuni ale acestei Inpte, creiază din fos 
tele antiteze care le-au alimentat și spri 
Jinit, o armonie, 0 sinteză, o realitate 
non: suprimă (ndfvidnalisznut decă- 
zut miucluna «ereiatoare» a demoeza- 
Mei, în care n'a cerozuț cel dintâi, făurt- 
torul ei: Jean Jacques Rousseau; pre 
cura suprimă şi concopțici muncitoreşti 
idela da internaționalism, Luând de pe 
o poziție naționalismul şi de pe cealal- 
1% colectivul, alcătuește uoua concepție 
politică, bună pentru viitor prin veri: 
carea atâtor Insângerări storicea can- 
cepila organisării colective, profesionale | nă. E singurul loc: uaile. 
a najlunei, A primi chemare etică în 

Este noul şi siogurul imperativ al zi: | interesalui național. 
Jej de zaâine și din punct de vedere at | Care este deci pozii 
luptei are aceasta de deosebit: cu ei la [lui 1 dem) a 
Victaria, mu fază ei la prăbașire, Se- | Aceia île stăpân, egal ea stăp 









i bre 


ce 




















Mpslţi de orice demnitate națională 


Pecbrog vezi Msă semnalăa re 
oea această îndrepiara, Orei 
apărătoare are datoria ae e alai 
, al păstra eu îngrijire, 
te găntuleste și-și îngădule n-ţi câș 


pricepere, mal alea în meșterazuri 






nmuaca (a obrazul eu 
UN ACT MISERABIL 
JUpsa de ortce inițiativă și 





dovednască 


Parle, elimarul român 
strlet 


3 se rhipit în vint? 
Dar vă poliească doctorul o st 
Par Peieată veteran ma cur într deraiate ramaneacă fară E 
E Şi aceasta ta totală lipeă de dn torta 
Statului poliiletaatsat și brate eratial 
Românul ponte face orter și cane 
j pa ortelae, 
tm fața eelm ce represintă de fapt E 
dor de viață ale tine enclelâți Istorice ot copii 
Trei rilente vor arăta ere 


Mlai de nimeai in toate domeniile indu, 






pa. tuia condei 
n Stat econs mie cei 
Morlee stupid oxpitaltere, egoația 


operații de înce ată 
argenite Veţi, trebute impieiecată, 


Să fin ajutat de țara lui 
| să 
mplect, împlintat în mijlocul or. 










dstragere, cara, eu ori 
care, eu ortee mul 
nrut Româneres). a) 


upta pentru priorita 
asupra Orientului 


Pe marginea evenimentelor din LI 


de apărat na imperiu. Aceas. | nistanaj a 
ja prea bine Englezii, deacela [ia pre depre De me 
viață a conducătorilor Marii- |ărumal spre Iad — ! zaă 
e să sue Mol ca se petrece pe | Acestor evenimente (i se ndaușă 
sOvhils şi «urccbilen ei aunt |inţelegerea Bulgaro.Jugoslavă, făurită 
jeni. la capitale de izperii sau | mabt nuspieli germana 
e de ducate Iară loc şi nome [alături de pactul asia meaeti ră 
mmetie drumul Angliei spre Indii și pe 
meat și pe mare. 
A sel dela F. O. o ştia una și 

Anglia trebue să domine lumea. Poe. 
tele impotriva si trebuese distrase. Ce 
contează pentra Anglin, pentru marea 
pi puternica Anglie, țări ca Turcia. 
Bulgaria. sau Perla Deci Inteligent. 
Serviee, la lucru, Tot ee stă în calea 
Indiei trebuie nimicit! 

Layrence e mori? O DD, dar ai tă 
ește în sufletul Englezolui-militar și 
ci otițeri englezi na vor să lie ua 
«Layrence, île chiar in miniatară, 
Vedeţi, Mediterana nu « numai a An- 
altet ct pi a altei, lar aceasta nu o pol 
uita cel dela Londra. Acestui fapt vine 
să i ne adauge declarațiile Ducelui. că 
va lupa pentru independența Arabiei. 

ŞI nu e un secret că Arabii din P. 
Testina sunt Inarmați de Jalieni și Tur- 
i. tot la fel cum nu e secret că pactul 
aslatte are un singur jel: Unirea forte 
lor mrabe, deci indirect slăbirea forței 
"ritanice 


te 


care se opuneau reformelor sala. 





































APE ee detestă aleze din oceanul Indian. 
anesc în două: Skotland Yard-ul, 
mare și Intelident Seroiee, ere- datra 4 
a păstra int 
când Skotland Yard-ul si 
li să dea omenirii o figură ima- 
Seberlock Holmes, Lutoligent- 
a dat o figură aderăralăt pa 
I Lawrence. 
că Lawrance a murit. Faptul 
i lomormântat subt alț muze, 
bănuit, credința multora fiinil 
cel înmormântat fa suburbiile 
nu ar fi el. 
iau nu Lawroace irăuşto prin 
Uajia pe care a servit-o şi pentru 
de puține ori şi-a ziscat viaţa 
ul când fotradevăr e mort. Aa 
le fi mândră că are ali «La: 


i 
u 


































entele care au survenit în 
luni in Mediterana, unde pu 
lei creşte din zi în zi, pre- 
«pactul aminte: incheiat luna 
a Ankara, pact în cari parti: 
aul, Iranul, Turela și Aga. 


Briul britanic, consolidat cu sânge 
„doi ani, Mahatma Gandl, trun- 
Arii de independență a Tu- 
tara la Bombay că, Britania 
Egătă In temelii, cu sânge. 
“intradevăr două din ultimile 
; dăte în luptă împotriva Impe. 
a i euglez, sani cal dol trun- 
ai armatei Irakului, Bekin Sid- 
șa, şeful Statului Major și ma- 
N imad-All-Djewas, comandan. 
ți 





valului Bekir-Sidky 


ul 








apeclale 
Regele t elsal 


E. 


turei de stat, impreună cu un fost 
prim-ministru, Nuri-Pașa. 

ln etate de 40 ani, generalul Bekir 
Sidky, a fost unul din marii relorma 
tori al lrakulul Având o cultură engle- 
23, a urit toțug pe Englezi, intreaga lui 
simpatie indreptândurse spre Keroal 
Ataturk, cu eare ora prieten dia fine 
reţe. 

Tată! său a toat guvernator ai unei 
provincii, fapt care i-a perzuts să urour- 
ze studţile în sirăjsătate ajungând ca la 
18 aul să devie peneral de stat mu 
al armatei turceşti, luptând sub! dra- 
pelul semilunei la Dardanele. 

După terminarea răsboiului, se relp- 
toarce tu patrie angajadu-se ofițer, fi- 
ind trimis ca atare să se specializeze În 
Anglia. Trecând prin Europa se căsă- 
toreşie cu o nemțoaică, care de alle! 
a avut e înrâurire foarte mare asupra 
la. 

Cariera lui începe 1osă în anul 1935 
când e trimis de regele Feisal să toă- 
buşe o revela Sirieailor creştini, re- 


Gjobi-Gozi, azi în ei 
Arata a cărut înu 


de 23 ani 









tator 


LUPTA DINTRE EN- 


Purtărea lui 
îns 
mat inlocuirea la 














, ucigi acum câteva zile de 
Manatic in oraşul Musul.. pe 
pregătenu de drum spre Tar- 
erau invitaţi la manevrele 
oraşului. Adrinnopol. 
TERMINAREA  MANEVRE- 
IRMATEI TURCEŞTI, CEI DOI 


precum şi excesele ai 

























să-l suprime. 

Aflând de cele ce î se pregăteau 
trecut, încearcă cu 
armatei o revoltă la Bagdad, 








SPRE A ASISTA IN CALI- 
INVITAŢI Al GUVERNU. 


MANEVRELE ARMATEI aa 


conducerea Jăril. Totu Anglia 
it să-al impue «panctul 
oul dintre marile acte, 












celor ue paveraul a tri- 
ul Berlin pe generalul 





vecin 


Stăpânind marele comerţ prin nani 

măratele sale firme Anglia ni Tema d, 
Sidky-Paga care Intrase în grațiile Tur. 
clor. Izvoarele petrolifere din nordul 
Perslel te găsesc în mâinile Angilei, pre 
cum și aolful persan, bază a flotei en- 


In conformitate cu tratatul tako-tn- 
Alea, secunda Iși lua angajamentul de 





Easin-Paşa, asasinul moral al gene- 


1939, Analia acorda independența Ira 
cu condijiunea de a încheia un 
tratat de amiciţie în cadrul unor elauze 


moare ucia Insă în a: 
nul 1733, devenind rege tânărul său fu 


subt influ 
enfa lui Stdky-Paşa care a devenit die- 


GLEZI ŞI SIDKY-PAŞA 


ky-Pasa, nelinitea 
pe Englezi, fapt care a determl- | cial galo; 


isemite dia 


tin acesta au delerminaţ pe Enzleal 





jutoral 
gind 
JA demită pe Easim-paţa în noaptea 
în moapea de 29 Octombrie 1934, înle- tă 
culndu-! cu ikmet Sinleiman, ua ma-| aţunci când afirmăm că, aci la 
miisemit, preluând însă personal 





de vedure» 
celui dis- 








părut, e pactul oriental, Inchelat Intre 
Turcia, Irak, Iran și Afganistan. 

Prin acest pact, statele semnatare își 
tuau angajamentul de ajutor mutual te 


ewei-pasa, consiijar militar 
[ 
soldat din garnizoana Mu: 


voltă înăbușită prio executarea e 300 
zebeli.“Relntors la Bagdad. e primit 
tmiumtal dându-i-se și denumirea de 





asaza ee ear zecea 
Nou! guvern al republica 
Paraguay 


ASSONPTION, 17 (na. 
dor). — Noul guvern ml re. 
publici Paragui a fose 
constituit astfel: 








manţe, d. Fresnarai Jmnti- 
fie si instrucție publică, d. 
Argana; Agricultură, ras: 
Boiu si marină, colonelul 
Ayama si sănătatea publi. 
că, d. Buengermint. 


Un imprumut d 





"de consoli- 
dare în Germania 


15 (ador). — S8 anunța 
1 va emite foarte. curână 
de consolidare în valea. 
te de 700 milioane mărci 
Imprumptat va fi rambnrimt în cel 


[ 












VIENA, 17 (Rador). — Guvernut 
a promulgat ostăzi o lee a <pro- 
tecției ordinei. publice+, care înto 
exioțte 3 de ordonante Cu tăacter 
exeepţionat, date în ultimi ani. 

Noua lege menț interzicerea 
Pimotionărit — partidu swetat-de- 
moerat și a pariidetor nahlenal-so- 
etalat și comunist. Ea comportă o 
serie de disporijii permanente, de- 
Hinind intre altele natura delictelor 
politice. 

Legea menţine taberile de concen- 
trare, prevăzând între allela și că 
vor putea fi trimiși în aceale tabe 
re şi acei cari îndeamnă tau or- 
panizază la greve și lock-outuri, 


Pentru spioni 


Unthertanii anonimi de la 
«LUPTA», se arată alarm 
Lonrte de unele afaceri de spio- 
magiu descoperite. prii 
dent, exprimându-și ucenstă a- 
larmă în cele mai grase carnete 
re tipoaralice. 
ăzăudu-i cu câtă artă de pa- 
țachine își minează îndiznaren 
şi îngrijorarea, excesul de cl, 
mai mult de cât suspect, cu care 
ies în chip ostentativ În drum, 
ai fi tentat în primul moment 
ci drept nişte prunci ine: 
cenți, ce se trezesc urlând din- 
truns vis urât, Dar această im- 
presie se şterge imediat ce-i exa 



































ci și de inocenți turmentaţi 
indignare im, 
le 


avar hidoasele muire de trădă. 


imundei fiţuici 
Caci pi 


oveşti. 





căteva lani la Vă 
vina u»-a fi înlesni 





de mâriuri sovietice 











erau prefăcute în bani, mer: 


imentele petrecute în Palesii-| genu să sporească fondurile ne- 
spionilor și agitatorilor 


cesare 


h.lre din Romi 





şi dureroasă experiență ne-a a- 
rătat, că iidansl întpe țară sa: 
bă şi dezorganizată nu e redu 
tabi] atâta în calitatea lui de pa 











portanță, fie chiar şi numai 
calitate de comerciant sau indu- 





Sfint 


Jidanii nimices 


BL: cereetălorul oblectia cale atrăbațut 


varbuzi Hugiri ai timpurilorin care 4 
bândeau prin cruce și padă. 








e pi credinței lut Christ 


noștri. pări 





ei 


minăm mai de aproape. Fiind- 
ca sub deghizamentul de prnn- 
de 
triva spionajului 


tari și de spioni ai patronilor 


este oare ALBERT 
HOMHUMAN acela care a stat 





rea în jară a unor mari cantităţi 
î în spe 
mărturi cari după ce 


Osebit de asta, o îndelungată 


i, cât în aceea de trădător şi 
ion. Şi nu exagerăm de loe 








8 lăcașul 


oidov 
un teza 





Bălând meleagurile Nemoţului pi ale | che în 











a, minunat Panihaon al na 
ur ne;rațult. Bistriţa, lăcaţ voavodal. Un jud. istoric: Bala 


pădurile mânastirești. Jalea Moldovei 


pf 


i din țara lui Ştefan 


miiul. Sita. Mânăstirea 5 





anu) 1602. Domn al Moldovei | La Secu ini dorm noninti de vest 





era în acei timp loremin Movilt.| Marele Vornie și ctitor Neator Ure- 
n sentiment de inaită adm “ Ei 
îezaa, e pearl pa Wralie H | Acolo unde astăzi este arbondarieul |cha, Doamna Mitrofana. Prea Sifla- 
ine cai lol mormintelor inainta: [aim partea stângă. odinioară e ţii Mitropotiţi Varlana și Sava | 


dirilor alinta, da 


le din piatră poale piniră, de muta 


acei 
vi. Se 


Aci în văile sabearpantine ale jude- 
elor Neamţ și Bala Sau așezat mână 
i pi Bisericuța mărunte, cui 

e de ooeoori, boeri și afinți părinii, 

de răzepi şi de hatduci, de oameni ce 

Minut oiața Intru simbolul eru: 








In aceste locuri, Vau adăpostit afinţul 

păsirăteri de datini. bau 

eat acela care au ținut treaz, interesul 

de e el capilal de genere. 

ăi sterne, de care a dat dovadă po: 
porul acesta mobi 














ZIDIREA LUI NESTOR 
URECHE 


Drumul dela Stia  Mânăstire 
Neamţu spre Secu, ecursiontatei 
tace prin pădurea imeust, proprie 
tntea lăcașului chitorit de marele 
Stefan. După ce se trece de lueul [tri 
uit sla cerbăriea, drumul Secului 
avare prăpâstlos sI aducător aminte 
de imagini din cronici si hrisonre. 
Ani ce poartă acelas name, aal | LE 
scăzut decât oricând, se trece agor |t1e 
vi imediat eălitoral se află în fața | 
Mânâsticel. ls 

-ta Mănăstire eco a fost etito- |" 
vită de Marele Vornie Nestor Ure- 


i dela „Lupta' 


tri 
furnizorii Statul 
ceşte cu comerțul de informați 
ADICA CU SPIONAJUL. Acea- 
stă gravă afirmaţie noi o putem 

i oricând pe fapte exirem 
de semnilicative și de conclu- 
dente. Fapte pe cari de alimin- 
treli, organele competente le ca- 
nosc! prea bine. 

Apoi e nu mai puțin clar că 
intro țară, nu sunt atât de pri- 
mejdioşi ziariştii sau străinii cu 
paşaport, pe care-i poţi suprave- 
ahea uşor, iar la rigonre îi poți 
chiar izola, ci iudele acestea 
trădătoare cari îmbracă pretu- 
tindeni aparențele înșelătoare 
ale cetățeanului autohton, pu: 
tând să se mai insinueze până 
cele mai tainice secrete națio- 
nale. 
mdcă uu se e de loc greu să ob. 
servi că pretutindeni în Europa, 
America și Asin, ori unde au a- 
pucal să se aşeze, ovreii sunt 
tetdeauna mai bine şi mai rapid 
informaţi ca băștinașii, precum 
şi egalmente dispuşi să comer: 
zeze aceste informații. 














| pol 

















est 
[i 
toți 
Li 


ea 


este aproape ca mai tmninie, 
Mânăstirea acensta a fost în de- 


, fără să mai pomenim de 
„se indelotni 











bi 
zau 
LI] 











si 





in 
i 
fi 
n 





at 












uloşi spioni au fost şi sunt 
i. Aşa că, să ne mai slă- 
bească puşcăriaşii de la LUPTA: 
tuată alarma lor pe de zgo- 
motonsă pe atât de ridiculă, nu-i 
de cât o diversiune grosolană, 
menită — cred ei — să-i înşele 
deopotrivă şi pe români şi pe 
englezi. Dar adevărul e că se în. 
seală ei înşişi. Deoarece Bi 
rlim acum împotriva căror spi 
ovi trebue să nespăzim cu toată 
atenția şi am început să ne Îi 
ăm măsuri în consecință. 


ADRIAN BALTAG 






















Doamua Mitrea 


onănda în rusi 
Camerile Prea Sfiuţitalui Mitro- 


In anul 15% în timpul eteri 


Tineri in Mânăntire ai trupe 





Viraințalor și nâzaințelor unui po: 
por întreg, Câtodntă, pustiotat 
salbatăcia codrilor moldoveneşti te 
tafioară; 


că ale pădurarilor, un mistar de ne- 
lpătruna te tnconjoară, simţi 
tal Moldovei reale Priuzi pnteri ne- 
bănuite, esti mai mândru și mal ro- 
mân, ști 
role Ştefan esta acolo, cu toate oşti- 
le lui, eu întroaga Moldovă. en voa- 
eurile toate, cn însuţi istoria. 


fața mândralui altar și te rogi pen 
tru Moldova zilelor nenorozile de 


ta, batiocorită, spureată și nlmiel- 
Ma de jldoral cotropitor. 


temnlată la ses. a XIV-lea de 


ate, să 


online întrun mutism abse 

Mtaralnice aflându-se că, 
Az al generalului Djatar: 
anul trecut În timpul lovi- 


«Pașa 
Din convlugeri, Bekir-Sidky-paşa, nra 


pe Eogleal pe carei Invinula că-l (a- 
urcă socotelile. finanţând pe fanatieli 













blemei arabe. 


care conducerea actanimente irak 
va p dăinui fără prezenţa lat 
sele e prea tânăr, lar lorța A 
prea mare, Garulsoanele din 





— evalate. 


Guvernai Siulelman, pepninâd Iace 
imentelur Sa retras, rekele 
savernalui 


pe totul de trei. ori premier Djemal 


tajă veni 
îmsăreinând ce forma 


Madtari. 
Oporihoniarii. fito-en 
în A se asită, prin 
paza Easin. Pasa, cerând 
muta demveratie. 









„Situaţia di 
mu este eselos ca de aci să cară 


cazul când una din Jâri e atacată, pre- 
cum şi susţinerea pe toate căile a pro- 


Doatai 
Acest paei a fost încălii la Ankara. | purmaneată a jad, Ilfov 
filad o mare victorie penitu Turci, ca4 again i Ape 
deveneau prin aceasta, mvonitori ni pro 


Stdky.Paşa e mort. Grupul miiiar | „careia, Mirooepti Ooani, Hoture-Seari- 












Musut, | gaţia parmanentă a judejalal Iitov, 
Nirkuk şi Basara, au rămas, — se see 


glezi, refualaţi 
lasat fontalal 


tra, e prea tolbure și [iu prezenta d- 


Frontul Românesc in jud. Ilfov 


DD, B loanițaseu tuseții da d-ll | posibilităților bugetare jodetena, În s 
lomasea membra în delegația] fară de ajatoarele po are fudațel le 
1, Tarbesea | va pune la dispoziţie vor înterseni și 
1n ministerul de lutarae și Duante, pet: 
tra ca să pu Iste pradă foamei ve ni 
asupra cărora no bălni aaoorecirea 
ariălaai. și secetei, 
Ca primă măsură, consiliul judeleaa 
să Îitovalal a intervenit În tministaral 
de finanțe peatru locetarea urmăririlot 
fimmale și statirea de impseltul agricol 
pentu acei a căror recolte au font di: 












iza și bântalte de sacei 













mara, eta. 
B.D, B, Ieanltesan a prevnilate și 
el. | 4, Cantal Tomescu ca membra în delega- 


Interusat dn pazubele prleliulte, pro 
mitnă sătenilor tei sprijinul tn Mn! 


PN i 
Activitatea Frontului Românesc 
din Capitaia 


La uăiuă dim bal Etaihata Dr, d.e. Ca atata coste a arat lee Inlte 20 


trusa. 

















eămările unde m fost forecată | Tezaarai Mânăsțirel, exte fâră la 
leuție cal mal splenâlă din țară. MIL 


nunate eruel eniptate în lemn, da 





pentru păcatele 
olmarvă bine impărtenla ea- 










Mânăstirea Secu 
Mar Di 





minei, co şi-a petrecut tână din see XVI și XVII, o parte 
mestârsile. [uim ele opera leromonahulul Palsle, 

vase, ennăele, stemiee și doar bt. 

 Varinnm, sau păstrat intacte, |mericenti toate de our și argint 
el si o parte din mobila si câr: | printre sutele de covoare de mare 
mcestul mare gânditor. preț se află ai minunațul Siiraz de 
aci | Persia, n cărui valoare este eoloma- 
axat loe lupte inversunate iuiee [1. Celebrul cpltat de catiten rosia, 
ele de călugări greci, ce se Întă- | juerat migălos și atât de artistie de 
at | către căluzărița Filortela, în secolul 
ni XVIl-jea, «Ingerii plângând», 
operă unică în lame poate, În care 
năhuzăm sutele de piese ee se pă 




















IT) 
n mceastă neoruțătonre bătălie 
i mrecii au fost masacrați. 

n anul 1944 





fve năpraznle n 


distrus e parte din Mânăilee, dap |sese In Secu, fac ca valoarea fezu- 


a fost în armă refăcută și astăzi |Olu! aceata să fie socotită astăzi la 
câteva sute de milioane lei. 

Notâm ch neost tezaur n fost sin: 

Imzestrață dia |iraru] din țarii cara în 1917 ta fost 


sul timpurilor 


mila Domnilor Moldovei, eu marijiritnia ln Moscova. Oaimgării Mr 


eri. Aattel, Canal: Moviiă ai Da |italărel, retuzânil să dea. 1: în: 
iin-Vodă mu donat atântului Ase- | gropat lu pădure și astfel, neamul 
mânt, păduri, mosii si molt aur rozmânose, n'a fost lipsit de atatea 
argiul și oduare de mare preţ. reale si sfinte minunati 


Pantheonul dela Bistriţa 





gări, In anul 
leavemdr ue l- Dum, 


zum Domnitorul 
zidogte a nouă 


Drumul prin sodril, 
vijelloți ni Moldore 


codrii vitaji 
spre Bistrl 








ţa, to fnce po tine călător, să trănati pbivorieă, ce 1a rândul oi esto re/dow 


tă de Alexandru Lăpușneanu la 1584. 
Petru Rareg, acest fiu plos al ma- 
relai Stofaa, mai mideste și ol o ată 
biserică po care o înzestrenzi cu mil- 
Inunate odoare, 
Iar în ograda Mânăstirei, Ștefan- 
et: Mare ridică sirept slavă lul Dura 
vezeu în anal 1498 o minunată bise- 
nică, 

Ta partea druaptă a bisericii dia 
mliloe se află mormântul lui Alex- 
eel-Bun și ui Doamuri Sale dintâi 
Niaeșa, Laapelea de po aecate mos- 
miute a aşezat:o cuceznieul Domn 
Ştotan-cel-Stânt. Io partea stângă 
a bisaricil se odihneşte Alexăndrel, 
fiul lui Lăcustă-Podă, iar Ia căpă: 


tons viața întreagă a unui glorion 
mândra trecut românesc. Aci, lu 
caro pas, sunt falnicii ntejari, 
artori ai durerilor 





ai bucuriiloc, 





phduroa este nsincotai 
răbătută de strigătele oroiea par- 


lima- 








sigur. na şti siugur, ma- 








Iar cănd ajungi în fața Slintoi]tăiul lui Alox-col-Bun, își dorm 
Mănăstiri Bistriţa. răsărită ca. prin [sotunul da veci copiii lui Vasilica să 
minune acolo, ingununehi amerit in | Roman. 


Sub o lespede mai la oparte se e 
aihnogta după o viaţă sbuciornată, 
Logofatal muntean Qoleseu, fugit 
in pribegie și mort tot pa pămi t 
româzesc, în Moldova ospitalier 

Dom. Şutu 


Vom continua în n-rul de mâine. 


stâzi. pentru biata Moldova robi: 


Sta Mânăstire Bistriţa a fost în- 
UI] 








Probicma circulațici 


(Continuare din pag. I-u/ 


cumpori e Testa, dela drogheria vecină, îţi iau uumăral şi se 
mal și rătoese, — pinkla echivalentul sumei pe care o anteptaa dala tina 
Adesea In stopul dala Corso staa site dol, de vorbă Tălfăsaese, rid, 
discută elorapii conițelor sas altimele șanse ale gavernalui “Tătărăscal 
De pe Calea Victoriei de mult nu mal vine alle masină, 

Aeatul ar trebui să-ţi dea dramal ba Jos spre Cimploeauu, 0, mul- 
țimae de maştul sina adunat. EI insă ride și tăităaveste inainte: Dacă pre 
testeal, îți în numărul și-ti atziză bădăran că asa vrea el! 

D. Chestor Botea și d. Eataţia să site că au la circulația la 
alor si-au cistigat merite mari, încă molţi agenți mâsari si sertare 
ŞI, îl rox — în numele mii de șoteari jecmâniti și mal mult auto- 
mobitişti santajați, să sa seape de o snmmă de brate care le întuneeă opera 
si în loc să accelereze circulația mai mult o imcetinenză Ă 
ără aceștia, ca si fără cițira pietoni răuvoitori, se va ajunge ni - 
noi Ja ealaee părea pină acum un paradox; anume să consta că m pori 
merge eu atit anal repede și dlgar ca căt se sasă mal patin, de pari e 
mn ducăterilor tind mat puțină zăpăetală si de partea pletonilor 5 


multă pară 
Se va alunge adi 





care 








că. la viteza Ideal. 


Fiinăeă nu-l pimie mal frumos €A ca. 


E replica dată celui mal darerus desasantal al omului moartea, E 





în, | uncă ice mamarii aob reebdinția dilai 0] areozați ua sebib de vederi e privire 


ulaea, rupazaoael în miar, be 
jodintala motoreta! și [la activarea p* padar ., 

i 3 rar Aslan, srarolat ai tarâmău-se pentra Joi seara ora aa 

A cina dlui Anat- 


mea unoi baacdt (a 
semen. prepedintale vi 
tel, în sala sUrlaii> 


n |nerai a! organizatiat Capiralti, o pedia- 
Wa vomitaiulal Frontului Hemuânese 
din enlearea de Galben, 


rganlaației  Capita- 
ata ate, Lizeaua. 


i crud adversar al nostra: timpnl. 
a, tara ine „A te azăbenti, vieața fiind scurtă, val. chiar. în 


nutomobili— 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 







| ărănimii moldov 
ger văr Prut şi m 


Baimaclia judeţul Cah 
Țăranii din nuca taraţi de ovrei 





rata și ariicai 
mater. 


A aj 











ul, 


cu, Pasaj 
tston 


Un_ club mare: 
— 


Viitorul Dacia 


























Cerul sta acu! aut piine | Baze 49 camu a vata; 0âi arii) es 
plonte Ia timpal patriei, retalta din Su- | tal. Iată Jalea pria 
Eta: d tra: ai pi a font compremi RACANII ă 

Viva să sariu epartayiul aecata | vase ani campionate] naţional atie- n paza leac e cala ee Io. ape BE ms Maat, | 
ae vreu trai sfiztori e ab, a ica| dle și, Impiieit, Cupa M. S. Regele [Satra colar Manaster- | in cca mai cranită mizerie. Demitdejdea | Piata Svorta ja 
tocmai de când sunt mitratizu n] ca- | Carol 17; anul trecut n fost cama- - pui Și lime în flat p ; 
a ta ali uportize | Bioahă 2a, rad, în anti aimeta 2: shi, mutat disciplinar din|"0,sesse tuia romina anutra | Vote Grota i, 
sin tacă PERU RUT, DACTA. Dar pantă în Cază tot în reg teh Cernăuţi Pidoii aleargă din sal în sat și trâng | Wotma 2“ Babipaviei, A fr 
aniacdizari “dea Mona tată | 9 ea ae oare see] Pleanatiee îopotiua Conul ȘI ma Te a ie Rao aa, eee „| Alen, Anemia ml, ZM OR ga mara 1 
care o dusări ră CERNAUȚI, 11. — Ziarul nus E Berea bila că 
mis miră probleme de constiinți Terre repara dea ri rea ar: a dus o vebementă campznle îm-| Ooreii deastează pi usucă lotul, Ssort. Bala turle, Sarata ei fiarei 
Să seri chiar eu ori <labul Fr i bela camluce și. fn. n. dată și odată. meolar age | Țăranii dejorganizați ie n-ai vie), Chin pi pere i de i, 
ară nu ear crada elitozi să sint? |eeeța de atittem caniace 4! tn ac] eat e Ani eee, ARI d 

CR mă înud ? că me Iuidâm 1 Şi am e Rr ÎN cioara sdorg i de at munt cel mat 
via! portă Ia fel de bine și dacă nu Pant| * p ul | eare a toat acusai Selcor, be] 
xenuntat do fiecare dată en mută, Dee it o eie Iom de metivi.| cate încep? conirâciul tu vechii să! sa” [în-aaPulâta Autorităţile școlare at | muti rogi de lepra imdaică si cei mat] Marvu Wolăman,. Ldeba r , 
pârere de rău, dar el cu impresia tate, luptă demn și aportiv stlină că | cători pe care îl lleznţiase în urma In- | mutat diweiplinar pe acest sdir la uitaţi de siăpânire, Perceplorii le +co! | Leiba Dancăl, lose Waldman, Mol V-a 
Terzaă că ixcagul met de eerupate- | (p48, umil cete tă ere mona] sueeesstr. din. unimete” malehari ate [ităansți 1 i agtermutul In mezat. Dăm aslări atolul | aa Vatăman. fire 
sitate nu mb aşează pe cca mai bu- camplonatului țrecut. Imvăţătorii P. Atanasiu, 0. Ineob ' de pisiruiaţi cari a nănăut MANUFACTURA D4 


tul, ei nsăst sportivitatea. 






10 dani. 
Tile Grotiman, Zaharia Syartz, 
Herșea Swarta, Fisel Protis, Mater 


Acum când S. T. B. a irtcut în 
Divizia C, trebue 56 renunje In dela 
—dealtieI frumoasă — tie a Juca în 


na poziţie 
UN CLUB MARE 


si altii, au inaintat Tribunalului 40! comuni din pnima jud. Cahi 


Cernăuţi p cerere. rin care. pre- 
ind să se proecdeze la controlul BAIMACLIA 

















CUM SE EXPLICA 
























































as [i por. | campionat mumri cu juniori, deoarece ateraki. i cati. Rabiuoviei,  Barte [n 
za eta ta m că Pe Gaza tele | aber Pe zecea Nae | 00 e ereme sede ne ae [Oa ra a ai 
Tor lei at met mie uzată tau inexplicabile deebt peatru deini- e aro ai Lp dară, vimtelnd o populate de FADRIOA DE APA GAZOASA =: 
îe vecțiuna spartiee ale Viforudui| HU, uruesti de asi po mâine gi |atietul Voruiai Dacia a test impzat.|INCADerea IUCTărilor de în- Sia SAI od ei gAM% Mani m 
Dacia Dent, bărţii ze adresau fostu- | ti îndetanoala că to prozinți | CAL să alerdo la Predeal în cursa de ființari cărților funduare| ”. E Smil Zarat, M 5 NIL 4 mah 
Zui lor proferor de limba română. | toti ni îărănuțala să 10 Priziiti | sea un. Favorit sigur i cursei, ae mu ea Fraţii jidnui Cata dezertori mai|  COFETARII. BOMBONERUI A 2 
bar Pi dorit în fruntea treburilor pe | Ca, 2960 Motan) e biti au. [11 adox Vitoratul Dacin căteva puncte Miniularui justitiei a. hotarit um. [ti rin. ecărit vobarilor fugind da ÎN pi: 
pazetarul sportiv, pe omul rămas cu | Ie Su. triple, dn. ani multe să 7: [4 clasamentul Cupei Hegele Carol II. |  Mibisterui jus itm e, Botărit In: [la aatorin. pe oare tara ti chomont neza) pi: 
întârziată paslune pentru un do- | FEnimzi tn rosie proprie reiolătă | şi acesta nu era pe placul unal oare: |otbetea lucrărilor de înfiintare a [ao facă. Şi săraci liGiți pământului. | cuva Cata, Sata Iteoviel. contribal In ridlearea AN ve 
e aiiri dela care 4] TIrh venituri, să aduci fa Bucu | în e ao mreuaomaha de pe în Bea. |cărtilor fanluare în patru Sg. IL [Astăzi mari milionari, co apronpe GALANTERIE dela tară. Atunel mâna aci 
rana candea a teribilă “ cancetu. | Tati achipo ae ball, vo- | 90%, care; coneetățran și superior 1e- | Sribtiuni judecătorești de ud: 1 [500 ha. pămăut, palate in Galaţi, la 19% jldnni. [mână de era eu pala) pu 
ie cu etocuri și ochelari academiei | TATĂ mutesa de cassă (aud Mall vi rate Hui Ioniţă, a avut posibiitatea [f0Y, Onule s'au terminat lac ia cea mai mara fabrică de] Tţie Volăman, Hergeu Tucherman Yi 
în frunte cu un directer dolorau și | Ue9 Pal Mtletierm, ele), dăinnirea | sa. oprească dela alergare. destrale. In acost scop Anu dat de- | puncte a “OhlentiiCahul pi cai [XTemea Gold. AI. Bu, 
acestui club pare şi este o ;| „Ca spune a. Cămarăşeseu despre a, Iogatiună mavistratilor și persona [îti da cereale Ă 








anti-aportie.. Aa că era o oarecare ă ile rai pupi i 
inoiaă în cererea fontilor mei alexi,| 0, Tinune cara, totu. se oxnilCă | Meldeveana, preşedintele ligii Tara [laiui abcesur pontrn exeautnrea a-[oja! „usri einer de moreate 


prin dragostea de clab don, peste | parai? cestor Îmerări. Prin - introduearea - 
dar mai ales un psi als fanatism, până la religie, Mei toți | AM DORI eArţiluk fanduare în jud, [fo su barlă = pri ae a nai EX Ioatarea MUN Nin | 
(ripper e ie "| de prin Floreasen, Dorobanti, Po-|sa vedem mai repede afișele şi pe= |face a pas însemnat în calea ea de corale cari în fiecare vi, mph | 










eu totul nevinovată răzbunare, 

în scurtă treme am pătrums toate 
vele acestul ctud spre caro mă în- 
drumase mu mumal ximpatta pentru 
Toatii mel elevi. Adteă am văzut și 


ame toate drumurile, principale 
tuorăud cu preţ de nimie munca tă- 
ranului, care mui mult cu forța € 
scoasă de ulta bandă de jidani ear- 
telati şi notați mat Jos pentru n vA 


lomă, Stefaa cul Maro, Bonaparte, 
viforiştii au, parcă, si un sentiment 
de unitate eeografică în virtutea 
cârnia își simt cotul în marea si 
omogena lor familie, unde cultul 


lizârii unificării legislative, dând o 
Mază vizibila şi usor conatatabilă 
transaețianiler imobiliare, creand 
astfel d atmosferă de siguranță jo- 
ridică necasară organizării proprle- 


clameie pe care Jideroţia de atletism 
trebue să le jacă Balcaniadei atletice 
care se va fine peste cătwa săptămâni 
ta Bucuresti. Era vorba să je tm 
podobite îramvaele, outobunele, ete. 














din Focşani de câtre | 


Femei plătite cu 1 leu or 









pi dinăuntru ceeace cunoscutem mit 

mal exterior, ca simplu _ spcetntor. 
gazetar sau cititor, — realizările ră- 
munătoare, prestigioase, de înaltă şi 
dargă intelegere mportivă ale Pifo- 
rulut Dacta. 

Au fost ucruri care mau uimil, 
pe care am vrut să le destăinuese în. 
dată cititorilor met, treabă dela care 
m'au oprit însă reculurile unet om. 
vtlințe prea comode. 

„Astăzi — Fiindcă este nevoe — m 
de deatăimuere. rupându-vă să mă 
credeți ca volu face să tacă toată 
dragontea mea de clu, Nu voiu face 
“decât ofielu de pazetar. 

MULTA BOGAŢIE DE... 

SUFLET 

Dupiire aim funt în primire dou 
ducerea secţiei de football, înainte 
de a-mi cunoaste membrii, am vrut 
să văd cu ce echipament Intra in 
campionat. Vă mărtarisese acum, 
târziu, eruda men desamâgire. Vreo 
trei perechi de ghete rupe, câţiva 
elorapi despereehiaţi, niște ehiloţi 
rupți, câteva tricouri vechi divera 
nuanţate în galben. Atât! In prima 
cedință de comitet arăt cum stă 
ehestin, și «cer fonduri> pentru Im- 
Prospătarea reeuzitei. Cererea mta 
a avut greutatea unei ghiulele de 
plumb. — «De unde să mal seoatem 
bani ?: Şi totuși tinerii; — chiar 


forței matculare cate valabil numai 
în măsura în care este dinamizat 
de o înaltă poziţie etică: dragosten 
de cint cu finaliatea ei naturală 
dere, culta! neamului şi 
. Să mai adaug că mem- 
brii Vitorului Dacia trebue să fio 
cel puţin crestini 


0 MARE PEPENIERA RO- 
MANEASCA 








ete, Până acam mu 30 văzal nimic. ȘI 
ma e bine, Jlimdeă pablical româneue 
încă are nevos de condacere Intrala aţ- 
tetixmalal 
CAPITANUL RANG 
a wa now strălucitor rimut arme 
tel și neamului româbesc. La Aachen n 
feșii primul în cursă de sărituri eu 
obstacole, călărind pe Deliis. 

Credem că suni de prisos Iaudete 












Nu esta deci g minune ea Piforul 
Dacta este un laborator în care se 
loătese forțe spirituale și fizice. ro- 
mânesti,<“ Atâtea recorduri atletice 
smulse, minoritarilor pentru a intra 
Im patrimoniul românesc; atatea ta- 
lenta culese din proapa Velodromu 
Tu și puse în fruntea etitelor spor- 
tive, atâtea realizări în domenii în- 
terzise multă vreme ramânilor stnu 
mărturie palpabilă şi de noînlaturat 
n unei activităţi româneşti de tal 
tă și frumoasă nositie morală 











DAR, MAI CU SEAMA, 0 
FAMILIE 


Intradevâr, Vitorol Dacia esta o 
mara si Impresionantă familie, Cu 
o siugură excepţie, ea, — conducă: 
torii grupării sunt fosti atleți san 
jucători, cari, renunțând din cauza 





foarte tinerii — mel camarazi din 
comitet mi-au strâns din panza lor 
personală si anemică suma de cs 
aveam nevoe. Tot asa sa! întâmplat 
când a nvnt nevoe de Dani seația a- 
tletică, secția de rugby, cen de vo: 
Mey şi baseket-ball, cea de nataţie, 
secția de ciclism, secția de țir şi 
toate celelalle secțiuni sportive pen 
tru fete şi băeţi. SA nu at Vitorul 
Dacia a mal primit și vreo 20.000 
lei dela Primăria de Galbea. Dar ce 
importanță are sum ncenstă eâmi 
numai imbrăcămintea unei echipe 
castă atât, inr deplasarea ei la un 
concura In Predeal, Cluj snu Timi. 
sonra mat mult ? 

ȘI nu trebue mă uiti eă mulţi 
dintre jucătorii diverselor seațlunt 
'i plătesc singuri echipamentele [] 
deplasările ca nita Perleeţi gentle 
mani, sportivi amatori. 


TOTUŞI, 


Vitorul Datla art aa clncl ori în 





————X———— 


Admira și Austria sunt în formă 


Afirmația do mai aus pe-a indrep 
bițit-o rezoltatela obținute de echi 
pole de mai sus, Duminecă. 

Astte] Admiru, jucând In Graz ca 
Btarin, în fatu căreia au capotat 
multe echipe cu faimă. a învia cu 
|-2 (40), An marcat Stoiber (3), 
Vogl, Vorel (2), şi Hahnoman, 

Cealaltă echipă ce ne va vizita, a 





vârstei la sportal netiv — în cehi- 


pe — înțeleg nă-si servească și mal 
departe, asa cum pot, clubul. In fe- 
Iul acesta acelaş fir de suflet ntră; 
|bate de jos până sus, dela echipa 
de pitici, până Ja conducător. ŞI fe 
care junior poate %pera că odată 
ni odată îşi va incorona munca și 
„dragostea de club întrun post de 
onoare pi de mare răsundere, 
Intă dece un Theodor Popovici, 
Gh. Sterian, Costică Beju, Vasile 
Manolescu și ntâțin alții îşi privese 
eu dragoste grădina și-și îngrijesc 
părinteste Morile maj mari sau ma 
alei, mal frumoase sau mal puţin 
| frumoase. Suni copiii lor safletesti 
|în care se Yăd pe ei de altădaj 
când purtau Dumâr și sapeă de | 
ceu. 

Jar eu unt fericit și mândru că 
am fost adoptat de marea și pater. 
niea familie a Viforalui Daela, 


Virgil Popescu 














dispus de Austria (din Klagenfurt) 
cu s—2 (4-0) prin punatele înscria 


.| uul moastre atitudini care ne dă drep- 














e Neumar (4), Sindelar (3). Jerusa. 
tem și Stroh. 
Matchul sa disputat cu ocazia 


Inaugurării stadionului din Rlagen- 
urt. 

Simdelar și Sesta, cul mai bun de 
pe teren, 


—.——,——— 


Programul 


Deoarece nu sa ajuna la un acord 
pentru orgunizarea unul al treilea 


malch (intre „Austria și Admira) 
Programul turneului rămâne astiel 
stabilit; 


Bâmbătă 21 August: Rapid- Adi. 
o și Hidensia—Auatria. 

Duminecă 33 Aggust; Jipenala — 
Bămira și Venus— austria, 





Turneul Campioi ilor 
definitiv 


Marţi 24 August; Rapid—Ripenala 
ate Venus — Admira, 

Asttel că au fost atabilite și pre- 
țarile locurilor, după cum urmează: 

ABONAMENTE: tribuna lei 24%; 
peluza lei 16; peluza populară lei 
Na. 

PENTRU O ZI: tribuna lei 3; 
peluza lei 44; populară lei 44, 





noastre care nu pol caprinăe în tntrs- 
gimea ei. frumuseţea operei de propa 
undă naţională pe care ne-au făcut-o 
și în acest sn bravii noșiri călăreți. 
UNIREA TRICOLOR 
a avut un debut feridt învingând pe 
Prahova din Pioesti cu 8-0. 
mneninţată cu retrogradarea, Uniria 
Tricolor dovedeşte oatizi cd tinerii sat 
jucători mu meritat surplusul de credit 
pe care 1 I-nu dot atht celelalte gru- 
pari divizionare cât si FE. R. F. A. lar | 
noi ne bucurăm de succesele lor si le | 
urâra altele și mal mari: 
OLIMPIA 
care vrea neapărat sa intre în Diviata 
C, a mâncat Dumineca bitae cu 10 0 
dela Sporilng din Piteyii. Adică dela a 
echipt goria cărela vrea să intre 
Mai este mevoa de comealarii? 
COMISIA CENTRALA DE 

ARBITRI 
anunţase la timpul verii mari retor- 
me menite să pună vrdinz în domeniul 
atât de sbuelumat al arbiirajutul de 
footbal. Suntem în preajma inceputu- 
1ul de campionat ȘI încă nu “a făcut 
nimic. 

Rugăm pe d. Xifando să hotărască 
de pe acum câteva norme după care 
vor 11 sancţionați arbitrii dovediţi ca 
necinstiţi sau incapabil. 
INFRANGEREA VE. 

NUSULUI 
a prodas o profundă impresie in lumea 
spectatorilor români de foo;ba'L. 

Este incă o dovadă că footballul a 
leşii de pe planal pur sportiv şi 
iuat printre problemele care se at 
șează profund de viața noastră națio- 
nală. 

Eate o conllemare masivă a între- 












tul să cerem in special jucăteritor ve- 
1 mal urultă atenţie și mal muliă 
pentru un nume care mu este 
1 lor. MAI ALES CAND AU E- 
UL CAMARADULUI LOR SFE 
RA, CARE A JUCAT CU ATATA DU- 
RERE DE CL 








TENNISUL ROMANESC 
a șomat pesta măsură În această vară 
de 


In afară de 
niori, Bucurestii n'au mai 


o alta maniji 


dteva campionate 





tare a sparta 
alA pe care o sabliniem 
cu părere de rău, jindca ua căzut In 
desuehudine Inte m 


Este o gre 





pulurile bune de 





câțiva ani 


GRADIŞTEA 


frumosnl sat de pe țărmul Arge- 
mului se află încă sub oeupație ŞI- 
doveasei. 

Toate malcele de pe Dudești și 
Văcăresti stau lăbărțate în nisip 





ca niște bivoliţe mardare, 
Dela Grădiștea Argesul 
mal murdar. 


Consideră ca inexistent matehul 
Broddock-Joo Louis şi-l deposedea- 
28 de titlu pe fontul camplan mon- 
dlal fiindcă nu şi-a ținut angaja- 
mentele fată de Bchmalling. 

Hotărârea L B. Usulul este v 
lubilă pentru Europa, nu înmă şi 
pentro Anglia cu toate Dominloa- 
nale ei şi America. 

Da această situatie curioasă lu- 
cerurile vor leşi și mal incarcate) 
decât până acum, si 


pleacă 









dile şi 
de credincioșii Frăției, ca-i sosiseră 
în numâr Şi mai mare decât in ajun — 


tăţii imobiliare şi deavol!ării eredi- 


tului. 


Pelerinajul Frăției Patriarhul Miron 
la Mânăstirea Viorogârla 





Cu prilejul hramului Mânăstiră 
Ciorogăra, Frăția Pot iarhul Miron 
a făcut şi anul acesta un pelerina) 
la Mănăstirea aceasta, lu care au lunt 
parte mi numal membrii din Bucu- 





|reşti ci'şi dintre membrii fi'laleior 
sale "am Judeţul Ilfov 


Incă din ajunul sărbătoarel au 
sosit la Mănăstire, mai mul: de 1000 
de credincioşi, cari au asistat la ser- 
viciul Vecerniei şi al Utreiiei, ofi iat 
de un sobor de preoți şi diazoni, c-au- 
pus din: Protos. Teofil Ionescu, pr, 
Const. Beuj, paroliul mânăstirii, pr, 
M, Rădulescu, pr. Anghel Tudo: 
deservenţi ai mânăstirii, Diacon Al. 
Misirliu, dela mânăstire și diacon 
Gh. Niţoiu din Busureşti, A urmat 
apoi cântarea prohodu'ui Adormirii 
Maicii Domnului, în patru cete, apoi 
ocolirea celor trei biserici, în cântări, 

A doua zi — Duminică 15 August 
— după citirea Acatistu'ui, — sa 
oficiat Sfânta Liturghie de acelaş 





|sobor de preoți și diaconi, răspun- 


surile fiind date alte'nativ, de mai- 
surorile din mânăstire, şi 


conduşi de frății: C. Stânescu şi 
Aurel Bădulescu 

Predica zilei a fost rostită de că- 
ue Fratele Toma Culcea, misionar 


eparhie), care a vo-bit despre viaja 
Maicii Domnului și minunile săvâr- 


şite la adormirea ei, arătând și în- 
vățăturile practice peniru mame şi 
fiice, cari reies din acest model de 
vinţă a Sfintei Fecioare 

A urmat apoi un parastas pentru 


decedatele Agatin Cristescu, fostă 


stareță a mânăstirei, Teodosia Bu” 
iuga schimonahie, ambeie membre 
donatoare ale Frăției, precum și pen- 
tru toți membrii dezedați ai acestei 
Frăţii, în timp de Î! ani dela în- 
ființare 

Au predicat după n:eea: Preotul 
Marin Rădulescu, care-şi arată mnt- 


țumirea că vede adunaţi la această 


Direcţiunea Generală C.F.R. 


Publicaţiune 





Se reamințeşte tuturor celor 
oi 19 VIII, 195%, 

ora 9 a. m. va avea loc In Dirce- 
n 


interesaţi că 


ținea Economatulni c. £. r. 
Bucureşti, str. Edzard Quinet 
Nr. 8 etaj 4, 
pentru procurarea 
















dn seama cum e speculat țăranul 
din jurul unui târg, ce alimentează | FOCŞANI, 17. == Am atras în mai ţe wapusă populație, my | 
multe rânduri, n coloanele acestui ziar, [mai frumosi nuj aj 
atenţia autorităţilor asupra batjocurii | pierd nărmanele n 
1a cars e supus lecrâlorul român de tv [ate bordeluri impui, 
tre proprietarii de fabrici din localitate [tocmai en niste Tori sa i 
care sunt toți jidani, tnt măcinate de n 
Nerespaclurea repaosulul  dumialca! |tuberenloza. ȘI atauej 
a desenit o obisnulnjă pratru aceata (u- | pot munei sunt data 
bria jidâneşi, Lecga patru grote” [tatea apocând drumal 
gulrea elementului najonal, deasemeni | - se voteaza mereu DE 
aa e Dată ge uătoyirea via! Jucrâtarilar 
Pentru n ilustra această slivațle dăm [insa 'seise dear pa ati 


cazul fabricei de jesătorie Zulum Sire 
Preotul (Gh. Teodorescu dela paro- | revtei. L Lea [i ale ala vegictă 
hin Chiujna, care a arătat că nceaată țeaătorie . Iuareasă | i, ARFArD)I Meci n 
metodele pe. care. această frăţiă 1 [aproape o aată da Inerătoare dela |, MAIA IT 6 
întrebuinţează pentru adâncirea sen- [14 — so an! si care nunt plătite ea! [ruleta îi 
timentului religios şi lupia contra see |nalarii Incepănă ela 1 leu ara de | pactate, ni vom! putea 
telor, sunt din cele mai buna. D. C. |tueru, român ferielt, 
Stânescu, teolog, care vorbeşte des- | E o bntioeură această salarizare.| Ta acenstă țenitaria tu 
pre educaţia creștină şi felul cum tre- |'Un eu ora de lucru în țara romă» |apas că lucrătoarale unt 
bule ca făcută atât copiilor, cât şi |neaseă, leafă pentru un român, în [1 Jen ora de lutrn, wțrățaj 
creştinilor în vârstă, Hind isvorătă tim» ee străinii și Jidanii, câstiză [si neam în puțida lore 
din predica Mântultorutul şi din [de pe urma muneli acestor luoră- |gulre a elementului nai 


scrierile Sfinţilor Pârinţi tori și de pe urma epeculei În care |malarizaţi ca matarii ali 
tort A. contabil Silan 
Mdan). Lmorătoarele ros 

de Studii Bucureşti, csto mutat în alin razi 







mânăstire cu prilejul hramului, atâta 
mulțime de creştini hotărâți să tră- 
inscă o adevărată viață cteştinească. 






























i 





D. ing, inspector general MICLE: 
SCU E. ŞTEPAN, sub director, grus 
pa I, categoria IP, clasa 1, la Dire 
tiunea Economatului, este mutat pa 
ziua de 15 August a. e, la Direcţtu: 
nea Comerelală CPR, unde va inde 
plin fumotia de director conducător 

D. ing. inspector general Stolca 
V. Vietor, director, urupa 1, cale 
goria II, clasa 1 la Direcţiunea In- 
trețimerii Căii, este mutat, pe siua 
de & Aug, a. c, la Direcţiunea de 
Studii, unde va îndeplini funcțiunea 
de inspector general de control. 






























fel: Otto Reimann dan 
Importante schisbări în personalul sie 
superior al Direcţiei Generale O.E.R. [55.3 e 
în [N Iun 

eat Ca ateu ti AIUREA 

deplini funcţianea de director con: | bueno să stea la «i j 

ducător al sas numitei dirocțiuni, |iude care de multe ori sa 

, due di 
cat, atat te | i at 
mintatereta da resort 

interesul serviciului, pe ziun do 16| ațpagândanle atentia d 
August 1497, la Direoţiunea, Intro: | revolta: să inceteze ax; 
ținerii Căii Bucureşti, unde va în- | cata şi sugrumarea vai 











N) 








ația publică 
cantităţii de 
sau Infipte în nămolul dela țărm| 1.000.000 traverse de fag cu (er- matului, 


Mus Siilan funcţionar 
Incopero dela 16 Aug; 1997, de-a în: | PE. Pi duPĂ com ta n 
gorin V, clasa I, din Dircoțianea Toate aceste dareri. spus N 
deplini funeţinnoa de subdirector | sta? Meu ir 









D. ing, inspector general Miclescu 
AM. loan, director grupa I, catego- 
zia III, clasa II la Direcţiunea Co- 
mercială, esto mutat, pe ziua do 18 
Aug. u. e. la Direcţiunea de Studii, 
ande va îndeplini funcțiunea de în- 
spector goneral do vontrol. 

D. in. inspector general Vercescu 
P, Petre, subdirector, grupa IL, ca- 


Legionari arestați 
în jud. Romani 


O hrana românească desfăşoară 0 de către subșelul h 

febrilă activitate, Zi şi aoapte legioua= Jul p. p. cioa 

rii sunt arestați pe capete, legaţi tâlti- | Inatârgit mestilnă is 
d aaa, 















reale şi purtaţi din post In poat, eoceaseli i 
In ziua de 7 Auszant camarazii; | găsit de iii A 
avocat Ormin și Mazilescu, po când [tricolorul ce: E A 
se odihucnu Ia camaradul Ton Do» [este vreun nenin subrenir 
bre din comuna Mirila, au font Am juna și vremea di 
arestaţi impreună cu gamla. „ |rieolarul, care a tasuleli 
După un mars obositor de o săp.| 2e ibaintașii pa ” 
tămâuă prin norăul judeţului, 
nlonarii si-au tăcat 





mene de predare, până la 30 lu- 
mie 1958, 

Orice informaţii și publicaţie 
se poate obține dela Direcţia E- 
conomatului e. £. r, str, Edgard 
Quinet Nr, 8, etaj. 4 
No, 326179 col. Dir. Econo- 










Direcţiunea Generală C. F. R. 





Marţi 24 Septembrie a. e. ora 
9 se va ţi 
C. P. R. din str. Edgart Quinet 
Nr, 5, o licitație publică pentru 
procurarea a; 
500.000 kg, ulei de n fiert. 
200.000 kg, ulei de rapiţă de 


10.900 kg. 
uiră pentru 


Publicaţiune 





fine în sala de licitaţii | (crud), 





5.000 kg. ulei de in nefiert 





Pentru orice inf 
fertanţil. se vor rmolizati e 
unei 


sir. 
de audi 














7ă del membrii 
Ape mirii rez artrinil li 18ă anunt, sant deasemeni 100 Î 
CONCURENȚA eat : Nânni, pentrucă chiar dacă 









pe lângă darie Bat 
le mate advenar. "ja 
Induntiagii producători de mntesti 
imi fabricate, acel dela cal se aaa 
ontară micii meseriași de roate. 
ile. ca ban cai 

i 
















1 jnt bine or. 
cul Ponte și de legile 





dreptul ln «primar în enază 






















Răzuâne probieua au 
au uderat la cartel și 
fini și netnsembaţi, fac e 
iţte la ridicarea prețurilor 





Tabricanţii carj 
cari deși pu. [rla care distrug pe micii meseriaşi eta 
o mmţită ep. | mari, o elasă carat românească 





An ekutat deci membrii cari cra. 





N fmbricaaji- 


dIorfiinteze: | să tolărure pe orleo căi pe şpmpromite, stocuri de mârturi deșe: 
po fabricanți 


pponibonieti, sau să-i aducă ln ata E coneladentt 
miute mai bune fa 


dela 3 milioane 3 ln mut 


IN de «coutrus, 


G. Panteli 


- Nevestaiva intăturări, 
ri sau i 
ră industria, concura darui, 


o actele uta dela lei 4 mitlioane în pun 4 ja 
7idicarea. prețurilor 









esaese, du- 
1a produzele cu. 
inzărtie conatde- 
peniracă fabricanți co. 
îifioniți, deși mu săMat ai ci prea, 
Î spulintels, ai rămas totuși sub mioulu 

ir impuse de arta. Deci, mariae a | Soaiun an cata obligata tac IE Ce 


într n veni ntunei penru opartte și 9 | îtivă enttu fabric! mon aia! 
i Pa simțit necesitatea uj 


Acest rabat ni 
mel înteroen- || n Putea li acordat 
N sonente ari să Ptălee și vanzarea | ue anuanl lvaţior ii cai 
rieanțiler cu obrazul de ati sia ntEBul lor dover exclusiv 
A juapărat ușiiei anume pe e- |1& ebricilo. maribre ale Uniune. aie 
ustoeii.detailgti de” pi a, gănote, pe antetul ace, 
risori. iu 


ră care ext mariri 
Sperăm că le; 


UNEA. nuuSTR [i la vitor ta 
LOR DE TALFA RAII salută, 





Tul Maiuniă indnatriaşiloz da talpă in 









brii unii 

















ăturile noastre vor ti 
5 dusi agreabile și vă 


IOMANIA SII Ri ru toată stima, 
Mernkrii: a Miunea înd. de talpă din România 
Dă is SITUAŢIA mic 
trepr. $, Fii MESERIA: Tai 


Asni că prin acenstă edrăgăstoasă 
nerisorică» cartelul  fabricanţiloe de 


elpă anihitează orice posibilități de 
concurență 





Mi 
tz Schlandt, fraţii Kos. 
i ete (pote tai piele MARY DON 
[j e ci % Mai este nev jeni n 
fapta ee iaca tat i nevoe de comentarii? Ho. în Doamna dela etajul II 
Rosler Hermann Abramo-| Numai o rugăminte: recitiţi 


Pisi pe Davitsohn | serivorii ca pricina şi veţi consta 


Stimate Domn, 























ș Drept probă și pentr t - 
Eur ,de tal van organizat tatro axo-| ile avantagii € psi i Rai vechi 
iație pentru. apărarea  intercaolor| voma meaţie e anterloar, i 
4 Preot constituind «Uniunea Iudus-| cestal Pe iri A ee erat pealie sub. prevedin- 
nu E de apă din Româalay, 1atăle : pei eră și ones Mali 
jEul Socaiei orguzizajiuni este de “Talpă erupon înainte 145, astăzi 9 piniet Aa, ninge 
a Inlătura cencureața neloială dintre [ei kg. ACR Aa e AR ci Saua licitație pică pen- 
iri et | nam n ae [PE ti tă 
Reala mingea acaraj sp, ay: pile ata aa „ei KT | La această licitație au partici- 
pui utuneePirată artoe de eolabar | Și pleca beată na a comit decat | PR. BFupal atălea KOyEU Mite 
Je țaturor elementelor interesate. In | cu 10 la mată îi germană și un grup fran- 
Interesul demallor cumpărători 











































sută ? 
Cei cartelaţi sunt — precum aţi con. 


statat — jidani, iar negustorii de ple- 
Hrle, acei beneficiari de câte 2300 


e 


= FA Prin Decizia Ministertală No. 202 di 
urier judiciar 
întări de matgtri ei subraacşiri militari 

ESDErIIEAII EEE ceace 


de marină pe data de 15 August 1937, 


_mrupra consumulni anual dapă cum 
| urmează 


dela lei 2 milioane 3 la sută. 


















A Ni Maeștri militari cl, II] la gradul de 
ÎNIIPARNITA PALSIVIOARILOR: - Cal jagetați L-a zactamat dă pac. | mai i Apostol, Gheor. 
i SOCEC cheț, : phe; Ilesca  Constaniio; Dumitrescu 

D. jude instructor Ziutku de la DIVERSE Constantinescu lou; Stoicovici Va: 


veabinetul 9 instrucție, a început cer= Pârvu Laurenţiu. 

pctârile în afacerea falsifficării W- | In localul „Vintilă“ din b-dul | Submaegtri militari ci, 1 la gradul de 

urilor „imprumuțul înzestrării” re- |Basarab, Dumitru Voicu şi Dorina | maestri militari cl: 11: Tătaru Simloa; 

“vent descoperit de căire organele mi Marin Voicu, au Jetuit un client | Muscalul Victor: Ştefau Gh.; Cocleţ Va- 

nisterului de finanțe. tir <a Scurtă 
laceputurile acestor relşi: |. Numiţii au fost arest trimiși 

in Mor qSiioări doc [în cercetarea cabinetulul de in 


re ma 0 Gară pi Mt [tie Un comunicat 


es, maj multe cupoane şi două ti- 
“uri eşite le sorţi cu 100000 lei, 
Cercetările gti la inceputul lor, [ambii din com, Bălăceanca, u 
constatat că titlurile mu s'au fal- [că au jetult un puznte dela ( hos- ni apt 
ficat in întregime, ci au lost susa |tânarle, E ip i nic Ata "e plată 
trase dela tipografie în timpul con = titluri false de zeată, zaloiateral dei 
fecţionării, cari au tost ulterior com Poşta Redarţial Mianrţe, — pentru a da indicaţii 
plectate cu numerele şi semnăiu păblicului de felul oum pot fi deo- 
in fals a unui funcţionar care garanta D, Lăviu Brad. "Trimiteţi coreapoa- | sebite aceste titluri de cele buna, — 
autenticitatea lor, dență. aa prob. ne trimite spre publicare următorul 
Stau fulsilicat apai borderourila 


“de bancă, pentru ca tiurile să poală 
Hi plasote ușor pe piala. 


a aia Constituirea Oficiului național 
"de finanțe precizenză că titlurile 
false provin din tiparniţa lu 
Scwvartz-Sorec, unde de fapt suu al (ex [] [1] 
tipărit şi cele bune. 


lată ce spune punctul 1, din ca- dai Moalar. 
Pi "| Ei dimineață ra ținut ta minte: nenoter au mai vorbit 
i aim pubterulul, de finanle: | sarut ngrloulheru nedinja da sere nifo, “Casatoria, P. dlimânletea. 
cec, mențlane ce se poate verijica stituire a Oficiului național al te | nu și Rizescu: 
Sub desemnul de pe carpul tilalaj, | bietor, sub prevedenţia d-lui minta „Sedite sa. terminat ta ora 15 
A * | tru At. Negura. 
A Panctul 3 ea nomerete pri. | au marteipat dle Tibariu Mo- 


i —.— => 
vazalat emise, imprimate o casa | otto eetater de nat le domni | MRUUGNBI tul DON JUAN 
cre, 


, 

wurieultură, 7, Mândru, Le Burade,] Îa grădina „Arpa-Colos! 
Dec: Tltticări sale “sate | Au iornipă, 0, Burete ate ate 

gerl. ale (Și au Aediul bine preclzot, | 5; 4: Negura el aeareivă regal | Pa soena featrudui de ară sArea 

în spelunca. avnălulul Selari, de 'eonatiimire. a ponstilului rupe- |Qolos». se ao. ultimele repalitii. cu, 

ESOROO ARESTAT riur al textilelor, . decoruri și costume, ale hilarianrei 
























































































în e RD Îzot seara, 2n grimela roluri als ocv- 
e e ni tei Jarse de mare oatuolitate, loco- 


tescu. 


Namitul avân 
ban 









ȘI a tot angajat până Şi as 
fiu pavanțiile oamenilor la 100000 





al Organizat” "e", 


mată întata Pemân tace parte din acest gen de ne. 
n - |astorin, ta tața ronturențel jitoveşti 

n patra nici odată face acel de- 
Ver de 3-3 milioane, care ski dea 


Suai apoi Iabricile de incăljiminta, 
neve anaxe ale indostriilor de ptelă: 


i Aceste Iabriei tatrebuințează mate. 
Tiatul cel mal ban şi pun în vânzare 
ma cortul produettorilr ae; țalpă, | Pentră ehmari mumat în ou) de 


——————— 


size al seară s'au proeotat 1100 metri 
mir em Anand la bază tota. din filmul tomânest 
ear tate tt e Vela etajul Îi 


TR] n N 


iei [iai acei c=isse Micitație penteu vinderea mouetelori 2: 
a CR de argint 


p % e 
gări al ea de finanțe 






Buna VEs 








Comisia fendtară a ținut ari la 
[ministerul fustilei a. gediațu res 
tntnsa, ta care a participat d. 
necrelar peneral O. Seseioreaa . 
e. Dumitrevcru director at aj 
indietare, Judecător app Postulathe 
si Salmaalor Erădeana, dea €. 
Mut tegintativ 

A prezidat d A. Bentoi, subsg- 
evetar de stat a departamențut jun. 
biet. 

Sa Hotării trimiterea unei cinea- 

lări la toate jidecitoriție cu secţia 
aaduară din Ardeal. Circulare în 
stiințează pe 101i Juncţionarii aces- 
tori secțiuni, Că Pot ji detasaţi ta 
Capitală pentru a lua parte ta tu. 
erărite da întocre a cărții unduare 
au care experiența lor poate Ji te 
mare. Jales: 
Ministerul. justiliei aşteaplă rezul- 
tatal circulării Pentru a se putea 
Hiva dejimitiv. asupra —personiatulut 
care va suprăteghea lucrările. 


Ii 














| In cadrul unei reprezentații 

ntru specialiști, va proectat 
eri seara în sula cinematogra[u- 
lui „Aro, 4100 metri din Filmul 
românesc «Doamna dela etajul 
ID, 

Aceşti 1100 malri reprezintă 4 
acte complei montale, adică bune 
de reprezentat, îar restul diver- 
se seena din film interpretate de 
Marw Don, Aura. Fotino, Mihai 
Misulică Fotino şi Vasi- 








Rezultatul. proecției fiind mai 
mult decâ! satisfăzător, a deter- 
minat societatea DIV A FILM să 
angajeza «chipa de specialişti şi 
peutru filmul viitor, 


cez care însă a olezit un preţ cu 
circa 8 la sută sub estimațiune. 

Până în prezent rezultatul _o- 
ficial al licitației nu se cunoaşte, 


Se pasa că olerln casei germa- 








Incuraiaţi industria 
comerțul românesc 


CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


„LOAN PUCHIU 


Suregti, Calea Mogilor, 21 — Teloton 34449 






















TOE SE EREZIE 
LA GOGU GEGRGESC 


Magazin românese de mobile 
Medaliat ca Meritul Comercial și Industria 
Str, Dărăiei No. 55 și B-dul Maria No, 1. — Tel, 4:73/14 
pa 


e e tit | 
MAGAZINUL DE INCALŢAMINTE 
Vasile Vasilescu 


București, STR, CAROL No. 46 
n mulțumit Intotdeauna, cerințele raarelul și. variat bi 
aaa din Capitală şi Provincie cu Merg SP tesbnpet 
39 Incalță studenta și sportivul, 1 d - 
tu pi saca (33 ama Qi cl lelonagl și prematura, bga- 
lucrața cu mult past și eta 
sa 






















META  Ceasornicăria Româneasză | 


ANTON PETRAȘINCU 


ai sueeta di (pia se oa pre 


Cum opereaza banda 
lui Bella Grosz 


Amănunte înedite asupra procedeelor tâlhărești utili- 
zate de „Textil import“ spre a plasa mărluri proaste 
cu prețuri fantastice 
In câlena roportagii cari desi. 
ur că mau riunus fără răsunel, 


an schițat pe larg cariera 
sterului  iudeo-maghiar. E, 
















şenvelelelor de hârtie utilizate 
pe la restaurante, cu prețul de 
fana |ă Iei bucata. Aceasta spre a se 
LLAjarăta că «TEXTIL IMPORT; 
supranumil Iuda, care| continuatoarea firmei falie îi 
din simplu portar al unei case | escrocului ALADAR DEUISCI 
de rendez-vous de pa la frontis- |și Heller, «TRUSOUL CEHOS- 
ra de West, a ajuns de o sută de | LOVAC>, are și lucruri ietiae 
ori milionar în Capitala. Româ- | în depozi 
nici Mari, pe socoteala | bieţilor. * 
consumatori naivi şi a unui Stal | Mâine vom arăta cu mu. 
imbecil şi inert. me 
Nam analizat însă în amănunt 
proeedeale. grație. cărora. insidio- 





















ne este cea mai nvantajoasă, 

Totulul moxetelor scoase la 
licitaţie se ridică la 15 vagoane 
metal. i 


bilit a scală de rabat de fidelitate ea ez Mia arabe ni PERDEA PARE 
Inaintări de maeştri 
în marina militară 


Dragumireacu Răducanu; Lăpugte 
David; Sideziaş Petre, 

Submaeşiri militari cl. 1] la gradul de 

submueştri. milari cl, 1: Munteanu 

Culeescu 

; Manca 

Pangrate Valle; Selaru Const: 

Florescu Haralambie; Duda Partenie; 

Tigănug Vasile; Boroș Gh Gezea 

Caluzntireacu loan: Constantin 

Tătaru Dobre; Aveam loan; 
Constantin Nle,; Filipescu Ioan. 


al ministerului 


COMUNICA? 










Fată de intormnțiunile publicata 
de unele ziare privitoare la titlu 
rile false do rentă 44% 1994, Im: 
prumutul de Iuzentrare a țării, dus» 
caperita fa veriticareu de catre Di- 
reotin Datorlel Publice: 

Ministerul da finanţe face ounot- 
cot că stan identificat 9 titluri fal- 
se n 20000 lol flecare care toate na 
font trimisa Parehetului de oătro 
Direcția Datariel. Publice, 

Toate titlurile identificate ca fal- 
10 so dtosebato por, de osle rogu- 
Jat emise prin următoarele caraa- 
tere 

7. Sunt din tirajul efootant de 
Caan Soeva, mențiune eo se poate 
verifica mob desmnul de pe corpul 
tului, 
2. Au semnătura do control falsă 
«Ohiinascu: sarit cite — sarană- 
tară co nu se află pe nici unul du 
ilurile. adevărate. 
3, Poartă număr de eontrol fals; 
Toliul da omisiune Nr. D881. 

4. Aa ca defeate de imprimare: 








































nul jidov unguresc, a putut rei 
liza asemenea melamorțoze şo- nța_ban- 
ciale record. O vom face aşa dar | dei lui BELLA GROSZ. şi, 
aci: când aceasta e realitatea, 
să mai cuteze cineva să a- 
EXEMPLE EDIFICA- |firme că nu are dreptate 
TOARE d. IORGA atunci când com- 
pară iudaismul cu un șar- 


«TEXTIL IMPORT» vinde o |pe care ne suge pe nesim- 
pânză ordinasă, intitulată ad-[ţite toată E ja şi toată 


e 
hoc «LILIOM» cu 210 lei metrul. | viaţa ? 
Exact aceiaşi pânză, poate de o 
calitate superioură la «POP și 
BUNESCU; se vinde cu 70 lei 
metrul. 
Mărfuri de amestecăturiă, [ur- 
ial mai Alea de li, fabri- 
cile jidoveşti din Ardeal, de 
ln Ligi în deosebi, şi aa a Campania pe care n deschia-o Ofi- 
rate a 30 lei metrul, se vând |eiul Naţional de Turism pentru bu- 
cu 120 până In 140 lei anetrul, [oa organizare a drumeției romă- 
Olanda KLINGER, de proye- |uesti aro foarte molte lipsuri, 
mienjă autohtonă (SI. Gheorghe) | Una dintre noestea este interven- 
pe caro gangsterul o dă drept [țin po care trebue să o facă la căile 
<Olandă belgiană», o vinde. ca [forate pentru n pune duminical v- 
950 lei metrul — în rate unde [toane spediale turistice ln dispozi- 
consumatorul se lasă mai uşor |tia Apocui oniștilor masivului“ Ba- 
jumulit — deşi anster nu-l |cegi, cel putin. 
[inar mică 200 esa iul. Intradevăr Valea Prahovei esto 


ŞI SPECULANT ȘI MIN- 
CINOS 
















































eri IOSZ îi obligă pa agen- 
Ții săi să [ăgăduiască clienţilor săi 
de oarecare importanță că le va 
procura mărfuri pe credit ieftin 


i line 5 di loa conducătorilor federaţiiler O. F, E, 


Deşi grosolan, sistemul totuşi eur ol fe rupi capi 
na, Flindeă escrocul a ajuna ir 

să aibil actualmenie un. dr |Plata. moazat că au ant imgotrie 

zilnic de 240,000 lai (CETIȚI Bl 

NE: DOUA SUTE PATRU ZECI 


Erl au venit spre conlirmare in 
fata consiliului de răsbol, manda= 
tele de arestare emiw impotriva 
























Stat care nu mai + capubil să-și 





român capabil, un institutor ro- 
mân, sau un cărturar de ași 


ja bolnan. 


CEA MAI RESPINGATOA- | „4, zarurile au fost erârlite. 


Tot a Vă GROSZ, | Drama spaniolă este prea aproape 
a ; 

vinde garnituri de masă «NOR- 
BERT LANGER>, confecționate [iza 
la Timişoara și cumpărate In 
prejul de 600 lei bucata, cu nu 










UN REZULTAT 
| REPEDE ui DURABIL 


REUMATISM 










. 










"mut, ARE 
Bielei ni 
e rennia, 


pentra o toceriare, Dacă simțit 
9 emeborate vi sa va trimita 
pocă canta. 


ri 
FEZAȚI portare 


HERVEA 


Marcă. înregistrată 
ui 
mă certă 


Ec în: goga area, 
te ca-n 


elis și dropueriie ata țară. 








Vinurile românești 
peste hotare 


Cu prilejul expoziției co se eset: 
de la 4 Septembrie la Linoin, mința. 
terul cooperafiei a luat inițiativa 
de a organiza un stand aprelal de 
vinuri și un restaurant unda vor HA 
otmsutmala vinuri româneşti: 

n acelaş timp sa anunțat că mal 
multe case da import din Belgia 
au făcut o ofertă Camerei de comarţ 
din Chirinău, pentru cumpărarea 
unor importante cantități de cin 
din Basarabia. Tot odată s'a anu: 
tat și sosirea la Chizinău a unul 
expert belgian care va lua cunoştin 
ță da calitățile vinului, luând și 
probe. 








in atenţia Oficiului National 


de Turism 


foarte aglomerată de viligiaturiati 
si călători obişnuiţi. Ar fi bine ca 
pentru ucei cari urcă pe munţi — 
penten a se evita incidentele și 
pentru o înlesnire a călatoziei — să 
fio vagoane cu sperificațiunea «pen 
tru turisti» 

0 singură intervonție care va fi 
înţeleasă do direoția căilor ferate 
i oare ar adace o amtlioraro a stă 
rii actuale de lueruri, 



















Conf.rmarea mandatelor de arestare 
milă stiati suc“ [ale CONdUCĂLOTĂLOr Federaţiei c.L.r. 


tatalui, 
Toţi dețin sau aa doținut demni 
tăți importante in Federaţia C.E, 
La arele 7,0 seara, consiliul intră 
In deliberare după care aduce con» 
lirmarea mandatelor tuturor ineul- 
aţilor. 


vi 








DE MIL DE LEI!) în timp ce LUPU CABALLERO 
sub câineasca oblăduire a unui 
apere de cât paraziți, un inginer (Continuare din pag. L-a) 


șişderi | vatată adânc, pentru ca să nu ne pomenim, intro bună si, în stadra de 
ramân, nu are cu ce să-ți Ctni- | septicemie. D:rul Lupu se pricepe la regisarea diveralunilor. Ştiu să le 
pere o carta sau să-și înarljească | genmtat epmrilal, a Vant iniţintiva aldirii ovel bisorlel în Arsura, ŞI 
mal ştie să ne aducă mereu aminte că este ful popii din Arsura. 
ALTE ESCROCHERII DE | “ ciurun mu mn! prinde însă. Hotarele aa tras. Doaă lant tau față 











de sufletul nostru și an mal putem 


- tlonal-ță 
să fim prizonlerii demagogici națiunal-țărăniate. Pentrucă aa 
rănlsmul, domaseat prin netele condacătorilor, este intors cu faţa spre 





va. 
Fiul popii din Arsura, omul sare salută ea pumnul, după ritualul 


afin d Tel! Deci eâş- |moneovit. nu mai poate vorbi în numele țării și nu mai poate amiuti 
mai puțin de 6000 





O |tăzua unui mormânt moldovean. 


Yo INN manie le Pentrucă acolo, lo Arsura, sn deslușit un glas din adâne. Un popă, 
M 


E LA SUT 


Mostrole de cari se ilujese î [săli mt, colindă paturile MaldoveL 


lereseut în datina neamului și ajitor vrednie al altarului, a spart sicriul 











— im — în sufletele nuasire un chip do preot cuetrnie să 
Aden ne dota ep ne roage, întăcrimat, să me cearii, să ne pretindă, 
Mere mţie Ia porţi. Ne roagă moșntagul să privim spre Spaula. 


0 mână a popii din Arsură, armncă blcatemul spre ful plecat din 


ulul. 
măr bla mea i, fa recete 





VALERIU CARDII 















CUI 


Cauzele cari au d 
dela Paris. — M 


Am relatat lu numeri autorii 


IV 
nevrele liberale. — 


Un vânt dela 


Buvernul_ Sohachmann-Tabo! 


ODEST 


terminat acțiunea partidului național-țarânesc 





însă 


» schimbat 





me alo siarului nostru, nativitatoa 
eimisarilor puțlanal-tarăniuti în 
mia unde d. Virgil Madsoara 





op 





sprjinul prombl aszsești din Cnpita- noscută prezența la congres. 
în aaol, e oeevat „tunmmebia | Del, omisâri, din patoa| Intă și molivele pentru cate 
oampnaie impotriva României, [et-hul Titulescu convina pol partidul najional-țărănene re- 


Am analizat la fel, ridicalul 
răspuns al seeretarului general 
vațional-țărănist, care nega ori- 
e întrevedere vreun ziarist 
francez. pe tot timpul sejourului 
sta le Bota doyelud 


fruntasii 


pentru _răsturnarea oabi. 
netului Tătărăscu, 


Evident, imix 





Toslulu 








iniţiaţi din partidul d: 
lache, struntatele minciuni 
d-lni Virgil Madgearu. 
Da, ln hotelul Chatham, 
» repetăm, 
LD 








perații pol 
sa alături de partidul d-tai Mi 
d. Madgoaru 
avea cartierul general 
rusinoasei acțiuni de 
denigrarea țării, slugărni- 
cindu-se_in fața lui Schach 
mann, care venoa în fio- 
care dimineață, după su- 
gostii şi moi ales după 
bani. Fiindcă, socretarul 








tărăiseu, 
Bateriile liberale schimbă po- 





timp d. Madgearn 


In acest 


île 
novoitoare a d-lui Tătă 
crin) de național-ță- 


naţional - țără- 
niști să inchoio um acord 


ministru de externe schimba 
complect situnția teatrului de a- 
ic, fiindcă prezenţa 


halache însemna a lupta pe via- 
ță și pe moarte contra d-lui Ta- 


genorai al partidului ma 
tional-țărănesc, dată fiind 
conjunctura politică de 
atunci, nu | se acorda o pă- 
suire mai mare de 18 de 








fi 
ecare zi, iar d-na Tabouis la do- 


convins că a putut înșela vigi- 
lența liberală și mai alea temăn- 
du-so să nu se deschidă aueceai- 


unea prea devreme, găsind 
întro' poziție strategică minoră, 
a început pe lață olensiva care 


avea un dublu scop: | răsturna- 
rea regimului liberal și IL înlă- | tat în primul rând nuvernul 
tararea unei alte lori i dela [îl bia atunci 








uă zile, pentru dineuri in oraș 
din Frontul 
în orice caz nu e- 





guvern, prinir'o susţii 
panie de presă in străinătate, 


Pentru dioptările politi- 





Popuar, cai 
rau membrii «congresului de co- 
operație» intelectuală, cum dă să | ce alo d-lui Maddaoaru, imi 


se înțeleagă d. Virgil Madgearu, | 


va. Îşi aminteşte d. Virgil 
Madqcaru cum se numea 


persoana care făcea tot presa străină a partidului 


timpul lcgătura între d-sa | naţional-țărânose. 
şi d. Titulescu? 

(e a determinat însă atât par. | călători 
vidul aţional-fărănesc, cât si pe | ris. Congresul amin 
d. Madgearu şă pornescă tocmai decit un lamentabil alibi, Hind- 
în avest timp campania de pre: [că este inadmisibil ca un repre- 
să din străinătate 

Sar păreu oarecum bizar, că [fest de atâtea ori ministru, să 
după ntitudinea de especiativă |nu prezinte un raport sam cel 
pc rare partidul a avut-o faţă de |paia o comunicare, cum au [ă- 
cabinetul liberal, să poracască | cul-o alţii de exemplu, ln alte 
«ex abraptoz, această violentă | congrese ce se țineau cam în a- 
acțiune de răsturnare, celași timp şi tot în Capitala 

Credea util să explieăm mo- | Franței. 


tivele acestei campanii Liaeile de 
previziune în care d, Madgearu 

O d=sminţ 
I. Gr. 


a loto la minge de wa 
polo în năinile d-lui Titără 
Cum era și matural, cei dintâi 
cari au sbrit ca Iripţi când va 
procedat In poprirea agitatori 
lor comunisti de la căile ferate, 



















CAUSA CAUSARu 


Anlirarăril 
d-lai Iei 


do recomătulare, ln | 
partidul. Libe- | 
Mibalacho cu diferita 





făcute de 

















ari se tot amânau moro 
erodem, suficient de cunoscuta | au Lost » jidani caibăriţi 
Ultima detă era ziua de 15 lin presa deochiată din Sărind, 
August când d. Tătărăscu părea | ca fiarele înte'o vizuină, Căe 
dispus să tragă, De aci în- | — după cum ați observat — cei 
cepe intoria internă, Un membru | ce-au tăbărât să-i «apere» pe n 





al cabinetului, inainte de a ple: 
ca in străinatate, a intrebat pe 
primul min tru, care i-a spus 
că este loarte posibil ca guvernul 
să se retragă în vară. Ministrul 
in cază, și-n anunțat imediat 
prietena! concetățean şi stieceso- 
rul prezumtiv al departomentu- 
lui său de pregătirile user. | 
nului. La rândul său Iruntagul | 
najional-țărănist a încanoștiin- 
fat-pe d. Mihalache, 

Din țară vestea va răspândit, 
in vreme ce d. Tătărăsca părea | 
că prin tăcerea sa, confirmă lu- 
crurile așa cum se relatan. 


zitatori, înainte de a şti măcar 
despre ce este vorba, au fost 
unterthamii de la LUPTA, DI- 
MINEAŢA şi ADEVERUL. 
si apere conform lamentabilu- 
lui ritual talmud că cu în 
sinuări și cu minciuni murdare. 
Astfel, în aceste ziare a apă- 
rut printre altele o informaţie, 
în care se arăta că printre apă- 
rrătorij agitatorilor sar fi în. 
scris şi d. | „GR, PERIEŢEANU 
reședintele UNIUNII AVOCA 
ILOR DIN ROMANIA. 
Părându-ni-se absolut neyeto- 


























oră dual ai 


4 tiunua Cameralur de agrleultu 
“Patlarhal [eg a da 





o clroulară Cazmerelor de 





























oi, Maat rioaltn veri 
g7, Talaa i af, aa dară, Aud să se latoemoas. | Munte, d profesor Niculae lorga. 
Danila dia av, A Ilaie da bani per 
coeur D, Jon Mihalache a primit ta 
Sa hotarit ca acesta bune gospa |Srul zilei de eri, numerosi fran 
0ă ntirile sosite la ministerul [ABeli să île jueurajata de wmlajata. W4i national-țăriiati riniza cari 
serinuluri, „situatia “aerieală e rul aariesturel mi da Cazarea de (12, (zl: Vinzi Moaeara, 1. Ohai 
broape jdentieă ca ces de săpta- [aaricaltura din localitate, ie es plopii 
seaca + Presedintele pariidalul m font in: 
e e ul ai n ra eri, d, Dinu |forrant asmora sitanțiai politiea. 
L Brătţanu a avuț ta 
stzaia, a avuț ta locul 
un vacedant expor- | Pidalu, dr. 1, Costinescu pi Valer | Pana! din Fagăras- 
ul ec fa Dad PI PR ră î i dapă aminză a avuț loe ln d. 
el 4 ae vavai i alineulle a toat pusă dim mau se |Ineulet noasă o cousfătulra 
A mănata! zapițel în] /te organizației Hberale de Ala, rinla poa carui iei pi E 
reziunile pruprii acastal caltazi Setul partidului Wberal si-a meant: | rd) 
sea featat dorința cu tente nindelgii 
D. GA. A. Cuza, secretarul general | existente ba sânul papi per ln atezi vesa d: A. Capalagv, cal 
aperat la spitalul ride ea ip p AI, 
cler 3 reia A Spiridon din i Doarenai * ostasi m achim-| Dima a plecat din nou În Baoku, 
1 bărila. cari se vor fica foarta ao|ia o 
o; a, făcută da d j 7 ia ora 114) seara, de unde 
perația, făcută de d. av, Luci. rând în conducerile mai multor ar. toarce îa capitală Vineri di i 
menu, a reușit pe deglin sanizațil Miberale, Deata, tat sasi 





nenta momentului, impu- 
Şi mai venea încă cina-| nea declansarea focului 





zentani al României la contre, 


3 





D. Madgearu în plasă 


Schiţarea unui protest, a lost 
fontă contribui lui Madyea- 
ru la deabatei nceasta foc 
mai în scopul de a | se faceseu- 





curge la presa ovreiască din 
Franţa, alimentată de ncrvozi» 
| tatea apolitică n d-lni Mndea- 
ru 

d 
CAZUT IN CURSA 


Cascada campaniilor de pre 
să din Franța pornită pentru 
prelat 
n sentiment meachin, 
orice demnitate naţio- 











insă 
Iipalt de 
mală. 
Dela hotel Chatham, d. Vir- 
gil Madgearu, aştepta rezultatul 
umilinţelor sale, pe Inâgă presa 
evreiască, îi mai ca acum irei 
sute de ani, când Mihnea II Tur- 
citul, Hal lui Mircea zia Cioba- 
nul era în adăstarea fimonului 
de domnie, la Galata. 
Ronoţiunea opiniei pw 
blico românesti cra nor 
mală și de acoasta a profi- 








reprezintă nu' numai un 
singular și interesat punct 
de vodere, dar chiar ocoul 
unei unanime revolte ro- 
mânegti. 

Şi consecința firească a lueru- 
rilor, a fost o nouă întări 

ui Totărăscu exact î 
pa când ar fi putut să cadă. 
Făcându:se bilanţul celor pa- 
tru ani de guvernare liberală se 
oate observa că în timp. ce li- 
beralii nu guvernat, partidul na: 
Honal-țărănese s'a uzat, în lupte 
cari. au consolidat pen 

nului Tătără 
Aceasta este 
că a evenimentelor cari au pto- 
vocat eşecul națiunal-țărănese, 
Cut prodont 
























STILEX 


ire a d-iui 
Perieţeanu 


similă informaţia, ne-am adre- 
sat imediat celui vizat pentru 
lămuriri şi îată ce ni va răspuns 
de către d, Perieţeanu: 
«Ştirea publicată în une- 
Le viare in sensul că aşi in- 
tonționa să iau apărarea 
agitatorilor comunisti de 
ta căile ferate este o in- 
ventie care ma umplut de 
indignare. 

“Ţin să afirm asa dar in 
ohipul cel mai categorie 
— ai vă rog să dați cea mai 
targă publicitate acentui 





Iuoru — că nu numai că nu 
voi lua apărarea acestor 
agitatori, dar că în intrea- 
ma mea carieră n'am luat 
apărarea acelora cari au 











Zilele mcesica 16 va Inapola fa 
Capitală venind dela Vălenii de 











Guvernul american 
și evenimentele 
din China 


WASHINGTON, ug, (nador). —dhi 
vernut amartoan d comunicat guver. 
nator «din Tokio și Nankinz că le 
pina direot răspuneătaara de toate 
pimdterile materiale puferite de o: 
ratenu amerteant ta Bhonghat. 

D, Hut, mintatrul afacerilor atrăi- 


1 
cata de ni 











Intervenţiunile streine în Sp 


— Care este realitatea? _ 


manta și [tata au intervenit în! pognndă sut, 


Tamta.” Aoeartă, late mu faca de-| streinătata! 
sat vă tva chestiunea intro Der] omra —" lu 
—aa 
«win ventitate, prima te tion 
ră stroină care a Inter”! 
notuai, este Rusia sovieti-| no ai 








O . (Balcon Orlenta), — 0 
MMA tara a Tot ținta. atătar 

Pina Ikeobnr para 00 
ia, a font domizar și 
mioara sata aliata 

„mia Dent aatări, tenta lunea 
ct bora războiul oii! din 
oalor dela 











vpooriuă. tngelătocară și Tata, 
Ps) 
nt în Spania în conflictul | poli 


no, a declari oă în ourand vor pleca 
ha Shanghai 1000 de malta din n 
runterta de marină americană. 

D-ra a ndăoat că tagea moutrali- 
tătii Statetor Umta mu va 14 pură 
in. mizoare faţă de Ohina și Jope- 
nia decât mat târatu din causa ara- 
ertor (ti outiătt Ta mare ar IN nat 
mă China, 


Un aviou italian 
s'a Îsbit de o casă 


ROMA 18 (Radar), — Va avlon de 


Vânhtoare mpariinână bazei de ovia 
[| Stella, 


Bpanin sata manoporn 


Moscova, dai, interehuţia Sorlate 
lor In Spania ate ananim ranita: 
aută; cu toate necaba, multa voroari 
SE din ditorite motiva — bar n Ba 
Toi ma 'reounonaeă adeste tări, de 
fapt, In necastă entagorie Intră 9 
Anul: Aconnta flind sitonțin, ne 
explletiru foarta bine prolunda km 
preaio și eoontornarea produsă dei 
articolul lat Arthur Brymnt, pu 
biicat in ziarul sObarvar» da Lon- 
dra, sub titlul «Pealtatea în Bpa- 
niaz, în oare nutorul ara ourajal 4 
spunu deschis adevăruri. po cari 
mulți par dimpugi a nu le racu 
ni 


1820 — 








tinui Ii 





vietelor 


atu: 
«In tar a (Anohia), — pu 
In țara noastră (Anu iale 


ne d. Bryant, — datorită calităților 
superlative ale publicității comu 
niste, a biruit Adela — dentul „de 


confuză 











pulin timp după ee îşi 
Pilotal a marit. Avlonul » 





tinua 





star 











+ compleat 


să. Portioi 
ntacerile 


şi anume 


vungă 


n 
A tara. 


Un veobi proverb enwlez — con 
d. Bryant — span: 
| praot ot tha padding in în the sa: 


«In noest seas, fatarvenila sovle”| tioiv, (proba. Watinaj 
tieă 1 Spania a 
7ila inăscută a păalolu:|tunsi când a” iii 
1ul de rând și metodole întalinte ale] și), aţi ] 
nâmlnistrației spaniole mu Usurnt| siriană eArla 
mait acenată intarvenile. Aurul wo 

propakania  novlotieă 


con-| o 





«Tho | 


ne mal departe sin 


u 


an 
90 Iuarătorii si viran e 
do propakandi, apă, 

nonreu — din 
malo de «auve 


oa oi activă» | esta n: 
interne _ alo |corerulu re 


naniei, a început încă din | [ul 1 at 
Spaniei. e inceput Iese ilelc, e 209000 


intensă campanie de pro-| ventiuneus, 


£ ovietele continuă să 
oameni şi arme în 












a 
formati 





pu 
+ 
ra 
pa 


oi [3 duri 


trim, 





minnhnal), pi si 


















ala 
«Dar intervenția ru, 
ni ba 


Ruraaj, i 








a măruinii 
and. 


atele 


87 avioane 


Sovi 


Nnmeroase divizii chineze aruncate în luptă. 


«In revolta 


în ajutorul Chinei 


chineze distruse de japonezi. 





SHANGHAI, ja (Rador). |iln Shnntung să plece la Talnan, 


(Rador). 











— Ziarole neze de 
dimineață Impe, că 
produs um incident intre 
consulatul soviotic și auto- 
ritâțilo joponaze, Acestea 
ar fi declarat că o lumină 
spinaă ieri ohtre scară la 
ultimul otaj ai consulatu. 
lui sovietic ar ji indrumat 
avioanele de bombarda- 
ment chineza caro nu ata- 
cat consulatul japonez. 
So ştie vă colo iouă con- 
"ulato sunt vecine, 
Corespondentul Agen 
Havas creta a şti că inci- 
dentul dela consulatul so- 
viotio s în adovăr, 
Din sursă bine informată 
se precizează însă că lu- 
mina se pori 
înainte de a 
























rins lumina, nu 
se afla nimeni în consula- 
tul sovietic. Consulul so- 
vietelor a venit imediat la 
fata locului 


E ră 


sosea îi n ceata 
chetă. 








SHANGHAI 18. Utador), — Nu: 
Imeroase porsoana uu font rânito de 
vohijale unui obuz de maro calibru 
leăzut în ponoeslunea |nternaţivnnlă, 
în timpul lupteldr de Inpi dim 
neată 

Avioanele japouiză uu aruncat 
mui multe bombe natipra cartierului 


TIENTSI JE, 
dn unde npol vor ti evacuați. — Din o 
Supusi jnponezi și personalul | anunță oă două divizii chi- 
consulatelor japoneze sau retoziat| nezo din Kalgran se în- 
toți In 'Tsluztao, ireal 

Sa creda că în rezlunea Talugtao | vinoiei, Chahar, 
sunt iminente Iuple grava: hol şi Mandciuria, 
















mere Germanul și aj 
minjunoa do control, y, 
font singura ont a tema fra, 
05 axertitându-en aie ma 
asupra 0onatei, vana sep 
alad da Mata Neagră NR 
intra oatinghorite în i 
lene Pra 
«Inaintea recenta), atena 
dela Brumete, slarele dj, 
anunțau triumfător, sia 
tankari ai RI8 avene m X 
Vantul că URS 
britanie de nelutervenție 
 sarprindă pe nimeni, N) 
manta și nici Italia nu bel 
au tat. minrxist în Sosul, i 
timp. eat URSA peralstă 
mevatațin În velnil sia, 


si 


(0 pioi tom 
la Ba tat! 












































Ofiţeri. japonezi. obser vând pozițiile rhineza 


Pe do altă parte, din u- 
mele ştiri reiese că la Cam 
ton tensiunea chino-iapo- 
neză a sporit. Chinezii ral 
premăteso înfrinurați de 
război. Toţi japonezii au 
părăsit 












PEKINA, 18, (Rador), — Coraa 
pondentu! Agenţiei Router anunță 

Nu cate exuat că trupele japoreza, 
în pumâr de 18000, nr fi muferii 
vee-a futrângare in regiunea dia În 
rul localitații Nankau, 

Japonezii ant deeia! mă Iacerod'un 
nou utao In neest seop au sosit în 
ultizaele zile in nordul C 
soldați japonezi, astfel 
fortelor japoneza mn ridică acum În 


























lgonera! ohinea dela vest Jo Shan 
hai 

Duasomeni avlatia japoneză a exe 
eatat un bombardament iari dimi- 
neaţă asupra cartiorelor dola sudul 
Mhanghalulul.  Pasubele  matariate 
sunt foarte mari 


* 
TOKIO 14 (ador), — Consulul 
american dia Taingţao n anuntat 
pe mislonarii și supușii nmerieani 


Trupeie din 


BAGDAD, 18 (Rador), — In 
ultimele două zile, regiunea pe- 
troliferă Mossul a lost pusă sub 
regim militar, în urma aasinării 
nenetalului Sidki Paşa, şeful 
marelui stat major irakian. 
Comandantul trupelor din 
Mossul a retuzaț să execute or- 
dinul guvernului de a aresta pe 
olițerii bănuiţi de participare la 
acest asasinat, răspunzând că 
orice încercare de a execula a- 
cest ordin ar produce 
de rebeliune în regimente, 
anunțat spal prin ziare că a 
rapt lexăturile cu kuvernul din 
Bagdad și că a luat răspunderea 
administraţiei. locale, 

au ocupat birourile 
ici civile locale. 
Puțin timp după aceasta însă, 
comandantul trupelar din regi 
unea Mosul, aflând de demite- 
rea primului ministra, a ordonat 
ca bironrile administraţiei lo- 
cale să fie lăsate din mou sub 



















sonducerea funcţionarilor civil 





TIPARUL INSTITUT ULUI DE ARTE GRAFICE “EMINESCU, 


S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY Nr, 






Di 


ascultarea ordinelor guvernului 


 |plinită sentința 





Orice speranță de pace a dispăn 
în Extremul Orient 


PARIS, 15 (Bador). — Amenţia China pentru indopenda 
Havana transmites ţa sa și de ia 
Intreaga preaă examlutază cu| axj 
abunebită nteaţie evenimentele dla| «La Journal» comatată: chlă sa, 
Extremul Orleat+ 






Hoo, soldaţi. 

87 AVIOANE CHINEZE 

DISTRUSE 

TOK10, 17 (Rador), — In ședința 
de azi a consiliului de ministri, ml- 
nistrul Marinei n anunțat că avla- 
țin Japoneză. a doborit si distrus 
până acum 81 avloans chineze și 8 
prleinuit strleheluni importante maj 
multor baze nriene chineza: 







































Mossul refuză 






vărat război 
redeşteptat 
nolă, ridi 
presorului. Trebuie să no| Chinezii ăndit dealgne bb. 
aşteptăm la un războiu nava, insă celnce-i wprejte lei 
fcarte lung şi nimicitor, EI | primul rână faytul că 

va fi dus până la capăt, de 


Situaţia nu este încă cu totul 
limpezită, Se speră iusă că noul 
guvern va găsi mijlocul de a 


termina cu actuala stare de lu- 





cru 


In Spania roşie au început 





menala po englezi, caci ua tri i 
Me atrași în cumplieații lucrati 
. . nale. Dar principalul mall sk! 
convertirile la naționalism [cei i ze 
SEVILLA, 14 — Ei a fost inde= ați deplinga moartea mea, . luând War apilea imediat lemta otatnlik 
de moarte prin |chiar represalii. Tec rreliea E: 
strangulare dată de Tribunalul din | Consider că cate Imutit să-i azur aI/Oeuure» marie: 
Bevilln contra Int Agapito Garela | că mor crezând în Dumntietu, D-la PS sc apte teritorii 
Atadeil, setul brigăzii roşii. Prieto, vechi prieten și. oamarad ăi 
A marit poehinău-se de oribilele |ândește-te că îmaă ate tm săeti| aie coasta de vest *| 
şi marile 
are bn 























sale erlme si a Aerls o nertsuare an. | rectifici conduita, Ai inimă și a- 
ceata cale primul prieiltahe pa] 
carei dă Dumheseu dinenilor pr- | i 


tru a obtina salvarea tor, Mă gi sama, 
na şi 


*C, 


tozrafă adresată lui Indaleelo Prie- 

te, formulată precum urmează + 
«Sevilla, 15 Iulie 187 

D-lui Indaleeie Prieta 
Drasă pristen, 
Eu nu mai sunt avelalist, Mor, 

Fiind catolte. Dacă aș fi sccinliat și pentru a 

o afirm acuma, aş muri ineredim tului, aceai 

tut că d-ia și fostii mai camarazi mite la d