Buna Vestire anul I, nr. 137, 12 august 1937

Directori : 
i Ş PROTOPOPESCU 
TOMA VLADEscu 


Cuibul d i 
Cuibul de şerp 
Ain văzut leri, pe masa secretarintulai nostru de redacție, a fote- 
ie interesantă : dol Jidovi, îu superbe caftane de mătase, cu larmureă 
po acătăriie și cu perciuni cârltontați, de toată fromusețea, plim- 
arse tacticoa pe ulita anul orășel maramoregean. Cercetână mal în- 
Iotoaratia, nm putut deseltra i textul câtorva firme din res- 
iza uniti 
(0 bine, în ce limbă credeți că era redactat? Jidoveste. Da. jldo- 
Pur si simplu. Ca 'n Palestina, sau si mal rău, căci, în Palestina, 
Uvunt obligați să redacteze și 'n eugleneste textul firmelor, pe când 
fara monstră e! au latitudinea să desconsidere limba oflelali. 
ndu-mă. ca un erou din «Cartea de ehipuri: fără chipuria 
“Andersen, am descins în menţionatul pelsaglu marmureşean. 
 ntăzl pe cel doi jldov). Grasi. Faţa le străluceşte, însă na de sudoare, 
„biletului țăran, ei de grăsime. Is asa de gras! Jizii din Maramures 
itara Ie iese prin toţi porii. ca unei gâste, când o pal în frlgare 
diveută. Glaxul lor hârâle ca nl valpilor. Un aer de rară beatitue 
n obrajii bucălaţi, bani de luat la pâlmi. Pistrali, 


Redacţi 








au 
Bulovaraui 









































- Vnmale israeliților din acest târg maramureșean au 
de tibnă și bună stare Balabustele stau li 
ÎNărale al «Evora». Asta, ca să se opună ete distinse. Tar puli iallelor, 
răcaţi en niste zorzonne, cari costă cam cât mâncarea pe câteva luni 
unt țăran, îsi plimbă prin eolbal ulițelor morga de viltori stăpâni. 
Dacă ne-am lun după declarațiile ministeriale, i-am bătut pe suedezi 
izație ! Avem posele grozave (foarte pitoresti în ce priveste pratul 
pile), berechet de scoli (osterminate) și alte chestii fotogenlea. 
izauli ? Eh! TȚărnvi! Păranii! E scandalos să facem atâta caz de 
e... (Țăranii pot să crape de toberouloză (ee, pareă Musset n'a 
kuzit de aceeași nobilă boală ?), de altilin (altă boală distinsă.) și de 
(instârșit, intă un morb mai putin nobil 1). Să fle bucurosi că 
in dreptul să respire în mmbra vezicantă a sinagogelor din Maramures 
le amintirea Iu) Dragoş stăraie pe chipul îndurerat al robilor români. 
Dă sătenii nostri, aşa, necăjiţi cum îs, en sfintele lor brațe, bune in 
nl la armă, când trebulo, să formeze țara cea adevărată, — nare 
9 Importanță, cum tot nici o importanță nu prezintă faptul că ei. din 
munților, ne-au dăruit «Miorița» şi cântecele de stea și că datorită 
a fost posibil fenomenul Eminesen. 
“danii, în schimb, da, merită să Pie pretulţi. Ei nl I-nu dat pe Gros 
pe Anhnucb, pe Fokschanner și alte monumente de corupție. 
île rovoltăm împotriva serpilor din Maramures? Dimpotrivă, 
inu, căel at na elvilizează țara (ca rabinul Mark din Cernăuţi! 
ie parrunează tripourite, el ne euhturniteensa prin editurile. «Na» 
Cioruel» (un ticălos, care otrăveşte mal rău ca Marton Herta 
a] tineretului, cAlkalays, sSoeec> și «Adevărul», și tot e! ne redre- 
| Într'un mud foarte origiual, finanţele țării. 
i] fani facem scandal că Israelul asa și pe dincolo! 
găndiți-vă bine: ce sar fnce d. N. Lupu fără jidant? Ar îi o jale! 
i Armand Călinescu? Sau mărunțeii politielani provinelnii de 
dulor Pan Halipoa, Mite! Marmeliue, Artur Apati? Ar îi, întra- 
, o aitunție tragică 
ap)! (doctorul și eellnlţi) nu pot trăi fără jidovi. Deaecea. ei trebale 
ți oa orice preţ. Nu e frumos să fim taxaţi drept barbari din 
unui antisemitism perimat-. 
opun, deci, să ÎI se acorde ceva privilegii isrneliților- 
fraților, Al 11 ne dea pace serpilor, să-l brăntm bine, să le oerotim 


Dă, 


[A 




























































“Merită atâta luera — serpii. Dacă mu de alta, măcar de obrazul d-lul 
Călinescu. 
Mircea Streinul 


arul dc sub cenuşă 


jurdell Fult, ministrul de ex-p Maine, însă, când poporul va cere 
„Americii, a adresat un fel|drept la wiață, introagă această 
îpiu — obieelul este tipie a- fată morană va, dispare și ofieia- 
— tuturor națiunilor pen- IM vor păși pe teren minat 
mire unul plan menit să| Pentru mat, momentul acela va 7! 
pacea omenirii. si mat favorabil. Şi-as vrea să eli- 
onarul acesta a centralizat |min acest cuvânt care, mt se para, 
ÎNER, răspunmul câtorea state, |Mloneite tăria îmorederii si a viu: 
NI ținut să-si dea adeziunea la |rontel noastre între hotare vi pe ora: 
isa de ropectare « tratatelor și |ntle. 
e tdeca da reglementare a] Din punctul acesta de vedere, atât 
ilor. internajionale pe cale [momentul de ast cât și cet din »it- 
e torul apropiat, trebue să prezinte 
if icarea pieii prin  mesagii |indiferentă din partea noastră, Ceea 
IMibardarea vi pe cale de veri: [en trebue să ne trezească îngrijora- 






| 




































iplomatice, este o problemă |ren — şi e bine să aceentulm acri 
căreia nu na vom opri asi. [lucru — este poziția noastră fat! 
eram să derprindem din as- |de mot însine, fată de su/tatut și 
atul eveniment politio îm: |eomstlința moaatră, este, mat bine 
ional, este participarea de ac- eta, fața moastră politică în fata 
fevizionist în discuţii a Unpa: | Puropet. 

iPecinaa noastră dela Apur 4] In chestiunea magar, până azi, 
a adată să-ţi relialeze men |ma-am abismuit să negima „dreptul 
a revangardă și opoziția per |munhinr, Ne-am mulțumit să me ri- 
aţă de toate Statele cari au |tuim pe această pozițte magattula- 
fit oranițele statelor reintre i, predurpozantă la diseuli interel 
d rdebolul memndlal. Şi per | mnabita cari ar putea sugera lăeea 
fărpunrul «paei/tatx al Ungo: [ay vtigtu între net și Unguri. Ideea 
lauzi, în primul rând. De [4 Httatu tramspua în fața forurilor 
Vina să examinăm PTo-|imternațiemale, pentru Judecată, 
pentru „rezolvare. 
cal acul, imediat, prin ea | p bine sa iudm o atitudine de a- 
su. prezintă Umpariec sAMâs- | pirmare românească. Să apunem, că 
aata — cum Joarte bine t-a | ardenlut esto rorviinese, înlocuind 
Dă. Alexandru Vaida Vortod|iass de ast; Ardealul mu este ma- 
poate arela prea milte e-| aia, Ungurii nu au drept asupra 
Avitaţiile  rartatamate ale, Ardealului». Romântem, deci. Nu 
1, mentalitatea rovansardă |antimpurism, Ardeal românesc, nu 
idabilul arsenat propagan- | Ardeal memavhtar. 

care l-a motoriaal, nu Pod | rm drept mu se discută, D drop- 
duedi un rezultat; vedurra [ate mu se judeoă. Dreptul mw sate 
dul si buget 
vreme cât durează acvlo un Jtca mu se comentează ad infiuitum, 
feudal și cât țăranul ma- [fără a-i periolita fiinţa, 
ace sub etsma maanatului,| E singura învăătură pa care ne-o 

te revizioniste — intreft: [putem tmpune, asi, cand darul revl-| 
ttu de dimersluna — pot Îetontsi mocneate mub cenută., 

zallativ pentru molinlg i 
întorme, 




































e at 















un 


UNA 




















un protaz. Ci o concluale. Realita-| n 


6 





Administratia: 
cunaşri 


Eiisabata 12, sta) ui. 


Planul Expoziţi 








tantilor, idolul cel moi 





ce-i aceea viteii 





prim ordin. 


taie, pierde necontenit 


taie ci Demorri 


(Della 


Citind admirabilul număr ș 
cinl pe care «Buna Vestire» 


bare care 
ne-a ri 


în industria noastră există 
ată 
tească între patroni 
tori? 


şi 


fară ca muncitorii noştrii să 
că teadiţie socialistă 


cu intreprinderile în 


crează? 


care 


Explicaţia stă numai în lipsa 
desvoltări organice a in- 
realitățile 


una 
dustriei, bazată pe 
noastre naționale. 

Numai ceeace derivă 


lid și bine echilibrat 


zultate hibride. 


* 


Căci ce este la urma urmei în- 
dustria? este o activitate ome- 
de 
de 


ca aşa de 


nenacă colectivă dominată 
capacitate de a organiza şi 
+ comanda. Cum sp! 

frumos Ford: industria este 





meni mediocri. 
Dar unde s'a cultiva 





litică am avut-o 


rea proprietate. 


vileiul “exproprierii — 
st numai nişte absente! 





li 


explontatori fără de suflet 
pă 





meşii între 
care, spre 
r fi trebuit să se plardă. 







să su crezut la început 
royriatari vor fi di 
intradevăr p 


contiuce de cât după interesul | 
, dna eigiarei aeă 
cinste societăţile secrote. inezul e așa dar democrația incarnată. Os L 

aceasta China este extrem de bogată, ofupând în Asia a poziție. roate de 


Cu toate acestea, na 


giu. Şi aceasta din pricină că 
lor. biata Chină mai are parte și de o 
laţi, eaoişti. perfizi şi mai ales spertari 

Aşa ca să ştiţi: In Extremul Orient nu China este 
ați întegrală, en însăși: 


h 
inchinat muncitorimii, o intre- 
e ne preocupă de mult 


rit în minte mai vie ca 
totdeauna: cum se explică oare 


de mare instrăinare sulle- 
muncii- 


Cum se explică faptul că — 


avut ca în Occident o puterni- 
marxistă 
ci se simt atât de puţin solidari 
lu- 


din aşe- 
zări naturale și istorice este so- 
Tot ce este 
improvizație făcută cu elemen- 
te străine corpului nostru naţi- 
oma] nu poate duce decât la re- 


de a înce lucruri mari eu oa- 


si păs- 
trai în trecutul nostru istoric 
arta de a comanda? In ordinea 
în armată 
|ur în ordinea economică în ma- 


Marii proprietari — în cmda 
legendelor puse în circulaţie cu 

mau 
i care 
trăiau la Nissa sau numai niște 


iri. A existat la noi în 
aunrea proprietate și o tradiţie 
de raporturi omeneşti și creşti- 

xopriotar şi țăran 
binale acestul neam 


Câud sa făcut relorma agra- 
si 


Da 
pagini 3 lei 


VESTIRE 


ZI4N LIDEN DE 4YDVA SI DOCTININA DONANEAICA 


rsusboana| 





Au gustino din oma: Vedere din Lungstevere, 


Grăitorul exemplu al Chinei 


Se ştie de foarte multă vreme că ponorul chinez a f odobi! 
mofericitul său destin — sau cel putin hetoricit până EI je geme d 
şirile perfectului civism democratic, Mai întâi în ceeace priveste numărul vo- 
ibini i 
mo-masonii î phimesii întreo pe toate celbinite scurt i iei 

cincizeci de milioane compacte de locuitori, au cel nuții japtezeci 
lioane de alegători. Chinezul este apoi eminamente pacifist, ivit, lee 
, urăște armata şi armele, nu ştie 





preferat al acestor 


individual, 
idaritate Haţională, iar 








țiunea chineză — sărmana 
din teritori 











Dacă industria ar firomânească 


moş 





şi fonţele lor organizatorii din 
domeniul agricol în domeniul in- 
dusiol, 

Aceasta ar fi fost desigur un 
ideal. Dar rela de expropie- 
re, aa cum sia plătit după deva- 
lorizare, nu a însemnat nimic 
iar fii marilor moșieri au intrat 
funcţionari la bincile cvreeşti! 

Dacă sur fi făcut o trecere 
directă dela marea proprietate 
agricolă la industrie am (! putut 
pa sau chiar desvolin un 
bun tradițional: grija proprie- 
tarului de muacitorii lui: Mo- 
şierulni care trăia în mijlocul ță 
ranilor săi i-ar fi succedat 
dustrinșul care să trăi 
mijlocul lucrătorilor săi 
avut astfel în industria noastră 
acel paternalism pe care socia- 
liştii îl detestă şi îl considera ca 
o nenorocire [fiindcă într'ade- 
văr este o nenorocire pentru a- 
gitatorii socialişti care nu mal 
găsesc aici un mediu potrivit 
pentru speculaţii politice, per- 
somale) dar care este totuși 
așa de potrivit eu lirea și cu tra 


o 








ri 




























O industrie mare sau mică în 
care patronul este o realitate vie 
şi prezentă, în care el cunoaşte 
uproape pe toți muncitorii săi 
(după! cum cunoaște șeful de 
ploton pe toți oamenii săi]) o 
asemenea industrie se bazează 
pe raporturi dela om la om și 
nu are nevoie de legi şi de sanc- 
fiuni pentru a realiza buna în- 
feleuere dintre patroni și mnn- 
citori. 

In loc de aceasta, capitalismul 
a luai In nai forma oribilă a a- 
nonimotului, Patronul este o so- 
ctetate), o filujă abstractă fără 
viaţă, reprezentată faţă de mun- 
citori printeun sistem de regu- 
lamente rigide, aplicate de biu- 
roeraţi. rigu 


ta 





















ai 








pari 
de colaborare care stă la baza 
industriei, 
ŞI totuşi 
i | atrială 
rnele 


a Întreprindere în- 







Direcţia Administrația 4-A5A2 ABONAMENTE 

Radacţia 1 ante 70 

pe tn cream! 32 E) cre rana (| 3 
3 tat dis| ini] 


Exbo ziția = la Roma Dem 


din ponulaţie, din venituri 
afară de virtuțile democratice ale chinezi 
conducătoare de mandarini calcu- 


e la fabrică) 
de MIHAIL MANOILESCU 


"este pentru patron un umăr, 


In felul acesta se pierde toată 
tea omenească și toată ideia 


bazată pa raporturi [rai 
prictari 3 
mai 












ocrații îm 
hei e 


e Tanar stu [pei femoeraţilor din toată lumea ai e 
îsei sboini, mn 161 ds impulstune sugabaţă care-i 
impinge cu o imprestonsută regularitata să seulpe ce au adorat și a 
ndoro ce nu seuipat. ȘI când spunem cotaocrați» subiițelogem deape: 
trivă si pe acela din comvingere, adleă din ințeres — precum sum nație 
ieieiatait ee eclolslte varietăți de golani poliției și de demagogi 

nai — și pe acela din tactică, ndică din ncelerateţă și felonle; 
Măani, comunişti, iredentișii maghinro-bmalgaro-ueralaleni. 
Ce-j unea pe toţi acesti prea euvlosi motani pocălți intr'on trecut an 
toma! indepârtat t Ne nmintim foarte bine ca toţii: ura feroce impo- 
telra netunlei Constitaţii, un înalt dispreţ pentru prima electorală in: 
ventată de IONEL BRATIANU si mintiea adorare a alegerilor libere, 
singurele în măsură să dea nastere unor guverne cari să compleae ca 
bg: n: garzi a voinței boboralul. Țiganiada națlonal-țărăuletă 
im va lei Constituţii este Incă vie, aproape palpabilă, în momo- 
via noastră a tuturor, desi la noi marile evenimente nu ocupă mal mult 
dn n lună primul plan al atenţiei publlea. Parlamentul fusese transtor. 
mat intr'un fel de balnmae, sau intr'an laborator de experimentare a 
mezelor asfixiante si puturoaze, lar tumultul internal de fie care sters 
dominat de urtetele răgusite ale dortorului mpa. De acolo democraţii 
su iesit ca să amuza și strada ea tnmbele projudecăților şi «convingeri 
lor» lor ultragiate. 
Dar ceeace Je exaspera mat mult turbăciunea era prima electorală. 
Prima detestată și blestemată care dedea oricărul guvern reneţonar 
dreptul ln o legislatură completă dacă — na importă cum — ajungea să 
smulă patruzeci la sută din totalul voturilor exprimate 
Despre nlogerile libere și despre necesitatea lor absolută, perma- 
nentă, eternă, ce am putea să mal spuneti ? Fiindcă meeste alegeri libere 
aa constituit u numai calul de bătale al presei Sidovesti dela uulre și 
până mai acuma doal-trei ani, dar insăşl osatura sistemalul demoeratia, 
însăși baza mistică n jidovescolui editielu. 
EI bine, de ce credeți că se tem natăzi demoeraţii mai abitir ca de 
Dracul, Mustrul și sareastieul lor părinte? Niei nu v'ar veni să credeți 
ancă n'am putea lua mărturie însăși presa, inșlşt «discureurilo» lor când 
neresise, când miloage, pentru că ridieule sunt ele toțdenuua : De mod. 
Menren Constituţiei ceniraliste şi reseționare a lui Lone Brătianu se 
tem ; da suprimarea anu uhiar și aumai de modificarea bulitei prima 
electorale se tem: și, culme n hazulol omerie, coronament wuprem să 
enraghloslăculul democratie, chiar și de alegeri libere se tem! 
Cici — între nol fie vorba — de când credeţi că a devenit d. MIHA- 
LACHE cealm si respeetuas: în așteptarea perei măldețet De când a 
devenit sapasă, cuminte și inexistentă presa jidovească? De când, di 
când t Să vă atragem noi atenția, dacă dumnearonatră n'aţi observat; 
exact din clipa când sa pus în cirealație formula nevinovată a unul ga 
veru de alegeri. Pentrucă cu toții au avut atunci Impresia cena ajuns la 
eapătul tuturor şiretiicurilor, în preajma scadențe] severe — care trebala 
să se înfățiseze totuși odată și odată, — a completei desvălairi a lamen- 
tabilei escrocherii demoeratice și a sanețlonării ei exemplare, 
Mecanita aceste) demascări ar funcționa acuma foarte simpla: in 
urma unor alegeri realmente libere, fara întreagă — alătari de conducă 
tarii ei adevăraţi cari cunose mai de mult acest Ineru foarte simpla — 
ar fi adusă să constate iu coneret, că din dorințele, din «sisterele», dia 
Imerăturiie şi imtrigăriile demoeratiee, nn poate Iesi de eât confusla, ne- 
putinţă, fartişag, dezoaoare naţională si finalmente catastrofe Irepara- 
bile. ŞI toate neeatea fiindeă democraţii din interes, nu se adresează anal 
națiuni nnitare In simațirile, în cugetele și în marile sale acte de voință; 
nu se adresează unel națiuni ca instinete sănătoase, educată în spiritul 
eruie al jertfei şi al disciplinei, ei nel națlani po care democrații din 
tactică mu trausformal-o în prealabil într'o massă amortă de simţiri 
ljosniee, de curete lase, de volnţi contuze șI contradictorii, de interese 
eriminale adesea, anti-naționale și nuti-sociale totdeauna. Ca alte 00- 
vinte, demoeraţii din interes, simpli valeți politiei ai pintocraţiei iara 
lite internaționale, au misiunea de a culege ce au semănat demoeraţii 
din tactică. în frunte eu bancherii și conspiratorii jidani 
Astăzi însă, demoeraţii din tactieă na ma! pot să samene, Iar demo 
craţii din interea mu mai au ce nă secera. Seman bun, na e așa Români? 
Căel acesta o cel maj eloerent dintre semne că naţim noastră s'a trezit în 


atărşit, din fanesta sa hipnoză. 
Tae pe demoeraţi t Si lskm pe sama emeralelel lor, devora 
ducat ei taşimi templul de caşeaval, precum odinioară țiganii moscheea, 


Nicolae Bogdan 


a — 


Biruința modestici. 


Paturi, valuri de muncitori, be? 
lgriți de praf, obosiţi se îndreptau 
spre case. La un moment dat obatre 
că umasi muneitor, îmbrăcat lo fel 
cu ceilalți 4 se face loa eu foartă 
mult respect. i 
«n inginer, denigur, mi-am apus; 
obosită, cu 
Intradezăr Omul se oboeate st mal te luca Sea cane = 
cu cellalii «pre casă, Intre timp 
imi vine prietenul. «ndo4 Patra 
mul», SI întreb 
Vitându-ae vrin mulțimea 
toritor îmi arătă pe inginerul 
— mul din frații Sehlelo, lee, 
Am rămas înlemntt. FI 
Omul cara poate area 19 automio- 
vite, cara poate trăt fără să miște 
lun steget, este și el părtat pal 
Jorlalgi, tot atăt de vimolu i i 
ear e zi ei, merușinândui-ue da futa 
“ [rul înnegrită de ral, cot la cat 
eitaiti. 
ps meu mi-a dat apol toa- 
te tămuririla asupra vleței. oeeater 








cari sunt de- 
le lumii: la patru su- 











pe deasupra ține în maro 


— mânâncă requlat bă- 
din presti= 













Anumite exemple de care se 
vorbeşte chiar in numărul spe- 
cial al «Bunei Vestiri» şi asupra 
cărora noi personal, din motive 
uşor de înțeles nu putem însis- 
ta) dovedesc că în România se 
poate organiza o colaborare In- 
ire patroni și muncitori întrun 
spirit de înţelegere și de cama- 
ruderie. 
Când patronul cunoaşte toate 
necazul colective şi individu- 
ale ale Iucrătorilor, când el are 
grije de viața şi de sănătatea 
lor până în cele mai mici armă- 
nunte, când patronul nu mai 
este pentru muncitori o abstrac: 
țiune iar muncitorul nu mai 
























problema socială se rezolvă în 
alt spirit şi cu o altă ușurință. 
Şi mai. presus de toate când 
o tdec comună vine să-i lege și 
pe unii şi pe ceilalți, când dela 
patroni la technicienii conducă 
tori și până la cel din urmă sa- 
lahor domnește sentimentul de 
solidaritate românească şi am- 
biţia de a dovedi capacitatea ro- 
mânească de organizare și de 
ereațiune în domeniul indus- 
|, atunci. o întreprindere 
ponte realiza minuni pe care 
nici o technicitate materialistă 
nu le poale garanta. 

ldeca că în jara noasiră exis- 
ță alte intreprinderi, care n'an 
nimic românesc şi față de care 
intreprinderile româneşti trebne 
să facă o demonstrație de supe- 
rioritate este un stimulent unic, 
care nu-l pot cunoaşte acei, 
pentru care industria este un 
simplu xoijloc de câștig. 

lată în câteva linii abia schi- 
țate unde trebue căutată soluția 
conflictelor sociale intro Româ- 
aie legionară şi corporatistă. 
Legea cu obligaţiile ci trebue 
“ibă foarte puțin de interve+ 
în raporturile dintre paitoni 
și muncitori și anuwe numai în 
acele cazuri limită în care ex 
u ar domni spiritul 


ccpțional nu a „sa 
erie românească. 
de. camata maică 


alitatea. sa 

lee socială, colabo- 

ca armonică a tuiarot fler 
ente si 

pi sie reționse și 






















Citeam intr'o biografie a lui Mus- 
solii, cuvintele rostite de Duce, 
cândva, eu prieire la îndijarea od 
Imenitor: 

«Eule mult mal usor trecerea din- 
tun bordei întrun palat decât din 
patat în bordei= 






































tucră- 









trufia.  Tru/la care 
pierde pe om. Nimic nu tsvarășle 
din trufie decât mealârșită durere. 
Sunr însă și intetephi printre cel 
cari cu vota. Domnului au biriit. 
Tată, trecând de curând prim. But 





















































sute de milioame ie 
devăr reapectabilă. Erom oa 
lcunose, mal Die zis săi pribere m 
posesori ad uite? astmenea 
uneitor, mi-a 








praf se poate pune pe 
tor, dar modestia Cu 
viața poate hi o pildă 
tor aste, ără 





Destin elopiii dia ereanei 


Cupola Prumţii tale docarbamahel dări 
Prinos e biruinţă mpre sări valoare 
Ni Tulurare == rea verde = ee xromari 





Arhanghel Mihail 


de PIETRE PAULESOU, 


vrerl leglouare, 
ara, elitei 


vesbl, dmepleă 


Venus di Nalturi mure, etabhauri volvudale 


eră, în 
le. nt 
mani 


me mmalți Popii shi 
Croesta, vene DĂVrAvI 
ŞI ureă pent rutnuri, 


De mult inflorim fapte în 
aublim în feol atlet, eu pan 
Ne revăenăm destinul — 

Pe alla ee wezo dară buni 


spailă ardă de | 


Prin tine 
în sarea 


Pornim mat tren 





si comandouiuiul jegtonar Ion ae 
son, verte „Omul Nou” 


"Citeste, cnmarade, „uliul muâr 
n „Olosut Strămorene”!, revinta dela 
Cluj ca ținuta de primăvară şi crestetul 
a sas(1 dn menmn de otto 
vina lepionariul! Steton Vol, 
domnitorul, care a pas pentru o clipi 
romina pe plan european, nttnt nui 
aa crturrie, apare în „Qlaiul.trântoe, 
ese: mvâruj, human, privind dintate 
moricul altor. vreau ca un 
adevhtat afisi al tal nu, cum ni 
muult cu udinteaţie  comimporanii:. Val 
vedea ct de prezenl, ct de al nostrn 
esta «d, în legionari. Ponte că vel 
sdmţi cum ne cont u mol leglonarii 
ca sufletele tuluroe voevorilur, eroilor 
tre mu cromat în phmantul acestn, In 
puterea de vină n nenmulul monta! 
„Dar îmi cale coma elugura, bucurte: pe: 
rare jo intinde “ca pe 0 More, Ile 
care ni primit adunat seuipnt pat mal, 
Gina Mtrâmaesr!-+"* 








spre aur, ct 


peste ole 











«Cronica Hușilor 








1, A 
7 Amten 1. Popescu, Conul 
st 0 pa revată 

nroan 
6 tânără revistă mrdelennă, n apă 





rut cu colnburarea ilor Const. Oh, 
Paper, D, Minovennu, Mini Pă 
18], ton Sluzarit 0. Mulennu, Gh, 
Crisan, elan Meelan ete. Oronhel 
puține vi fări vlaţă, Antentăm 0 
mvlorarn 





Virgiliu Ettimescu 


me blmite poemul „0 rază: 








cupru 4 troumentar 





O atenta Joctură l-ar 
Măr! detintiive vena 


0 nouă istorie a litera- 











romime 
N, Teacdueo lim. Ea va apare în cu 
mud, adacămul în pagiuţie ai Intreg arte 
ul romdaase dela Inceput pi până a 
di 
V. Sadoveanu, 
un Vânâr acriltor de talent, a cârul 
carte ue «litere în Mollo a abținut 
un feutos mucus de brâie, preghe 








Cicerone Mucenio 
p numele unul serijtor regtonat de 
enlisări eplea. Pe Jângă o 






vele n poeztel leglouare, Ulee 
voua Mueanle prerăteate pi un en 
dum de nurele. 


«Maramureş» 
Velmilnu da redacție un frumos poe 


cu titiul de mal sus, O reproducem 





măuta măașa. rorilar, 











inima in 


acestal dal; ciunele valau 
Departe, dapă văl 
oprirăm ctutecul și mersul 
munții « de 
spatele ari. rumâna 


cu grâne, 


e de versul 








datre măguri de detălecare, 
umbra almbrulul și mal se vedea 
Dacil vitejiei na au de mânca 

Drago ati ai 14 Vital *n llvede 
Acote "ngenanehafam pi am. grlăna 
ba rugăciun! addaci, Pesaproape, 





cortari am [ăent. Cu sațletal arda 
manti-vom pu! ce noaptea sia anina 'n 
piroape, 


Cand crinul bisericii sa lumina "a 
leale, 






d priaes biamlresitor, 
saraci per lumi schele, 
de vaverali atelele în sar, 


sutiet si în altar; 
sarnăe în sale 
dv i tutelar 


avast de văpaie 
pnl whmutnți 


săpenre NI Duhoae 


d și părintii. 


uplă ditătoare 
veleaturilor noul, 


Ch, Autouaviei va țipâri in curând 
volumul de versuri „Veceruli Ja Prboe 
mama”, 


«Piniuri săcoleno» 
a apărut în Nr. dt cu urmatoarele 


semnături Vasile  hăncila (un intere= 
sant articol, aReaonallsn șI românlam”), 
Victor. Tadoran, Aare Muresanu, 
Ar. Zaharia, Luca Ducgoura, Dem 
Damela, ete, O admirabilă revlată re 
tonală, 

a«Insemnări depe front 


front 
n lut Neculai Totu, care cunane 


nte un Imena uconn de Mbrărie, va 
TI tipărită în aurând intro nouă e 
Mite 





Istoria bisorioli 
române 


n găsit un noi Întirptat În pocsvana 
dell prof, univ, „Slaveon Atoll, din a, 

perna. 9) paru voim, 
privința trecatulul erestlu nl țărilor non 
sire. Opata părintelul pratosor 8. Meli 
« de-a mare. Importanță pentru. himea 
stlințitică “din Romdan 





Vora Moran 


o cunoscută cântăreți mm cunoscută 
ai alea ja strbimdtnțe = repurtenz 








| mari succese în Cohoxlavnela, wide cre 
Well muzicali mu wuvinte elogioase. pe 

tu arta denole, la Iarnă, dra Vera 
Mara va da a merlu de concerte În 


«Insemnări Sociologico» 
va apare în curând cu colabora 


uslar. pro Tenlau Wrălleanu, dire 
1, lori Turcan Moerin, 
Claudiu note, ete 









George 


Problema ucrainenilor 











1 de desbatntă tn nttimul timp, va 
Jormă obiectul unei monograjil a delul 
pro. O Țopa, na adâne cunoveilor ul 
acestei. ehestiund 


Cunoaşterea lirică 


Cred că, până ln n ajunge du ate 
va Inreă a poomulul, trebule văsți 
asoli leul. inapieaţia Fri 
deo să opineal că un poem poate 
1 cit fără nlei o progâtira Mora 
ră. Oare Eminexeu mia font, atâta 
timp, ne'nțelea de cititori, cari Îl 
preferau po Beroh? Cum voţi 
voslun adâneimile de mer a tel 
Iul Bah fără vă [] 
pentra tot 
tea apreela po Rilke, de pildă, 
pe Vary, dacă nu ţi-ai făcut u- 
cenlela cunoasterii irloe, adică a 
pătrunderii poetica în înțelesul 
umil. 














m 
prozătit 
Atel mul val pu 








M.R 


1n ultimul număr al revistei „Sa= 
ciologie românenseă” doi din poe 
Jorli d-lui usii Înceneei să ră 
undă ur obiecții pe cari D. C. 
Ama şi cu mine le-am tăcut în 
perii „nlel soclotogiee dela Ducu 
vesti”, atât în ceeace privește priori 
pila după ati ne căliuzese, cât şi 
În cvende privește pasțea de apli= 
cajie în poliiica culturii, 

De oarece discuțiile şiiinţitiee pe 
sate le-am pornit mu sunt decăt la 
inceputul lor, urmând ca în article 
tai aori și lucrări speciale să Ja 
murim ce este cu necostă „soriolo» 

ie românească”, in rândurile de 
aţă von insemne doat ceva di ns 
peclul moral al articolelor apărute 
în sus munite publicație. Unul dun 

















Maglavi 


la vanii în o 


umpostbil să mat sonpe. După, par 
tru ora de rundetune lo Ainglauit 
cind mam întora doară, mama, ea 
prim farma scăpată da partool, Pul. 
porător de bute, sa Imadnătoni 

Noam amintit că anim 4 ant, un 
cloban aărao pi uitat du vourtă în 
ten cola otteva oi pa cara, rezimat 
intrun tolaa ai ou [uerul ta br 
în păzea au afințanie pâveutul, vi 
aflat intro mi în fata lui Dume 
neze 

Dumnezeu, ea altădată, po vremea 
Ooximsenelor și a Peţilor frumosi 
a pogorit în lama, aă-ph treacă Duhul 
printru oameni. 
ȘI așa, «omule A wa arătat tul 
Petraehe Lepus omul mruo si vin 
«tit dela Maglavit, 

La oprit și da apus să meargă 
să veătoască poporului Că prea mult 
sa umflat dosage păcatelor, 

Iar Patraoha Lupu a imecpul a 
propovădul. La tînooul tau ariltat 
ou denatul al lau ris, Dar thicat, ne 








mu rar mpa ti 
A0A încă mu ptiți-maţi putut 
afla sintimitătile» Fomenine a du 
ed mă interemnuză cotili eranioele 
mondena ala duduei  Parago Cocu 
(dimirunul din sarale du Mine 
Sadoveanu pe care să nul cumpă 
ruți), Poti alta acela catena curlort 
văți, Do pildă veți afla ce poate în 
semna pentru femeile in vileulatură 
Hpătul. păunulul» Coca Părava 
spună că vata foarte melinistiță când 
privegte soroavu şi când. țipă dom 
mut aim, hiai[i cui ce me ocupă 
sortitoarele noastra ajunse n vile 
matură ta starele puroegti? 

Ne pare râu că trebue să pomee 
uim mumaele drei Coca Farago: Su 
va tntrtata mult maina Blonn Warn 
go. Dar cum de ei-a lăsat fetița a- 
cotor Că e tara urât, ŞI tare mu stiu 






















So modați şi vo ectiti pa Coca Fu 
vauu. cin intinda nitanticul cu 
piatră a atenția upre tumea «dim: 
predur he 

Păi dacă şb-ar Întinde chiar atdin 
lacear aanmilantiee ar obrarva că 
moara por [i urătată cu degetul 

Se aftă meum — Co aga = 
intrun loc mu mumal dubios — dap 
me Vara vău că na putem menaj 
var murdar 

ŞI Coca Farago 
stărenacă articalul ou un 
dază.e vre 
Cosir [4 ducă mâlme Coca Farago 
ma trenul aura Craluva și ar nere 
iertare dnei Ilona Faravo de iris 
ta realitate» prin_ tare a irecul 

Co-ar Hil Rei, Coca, — bine ar Ji 


D 


de curând o carte 




















încearcă să-și 
ar fi 











ILARIE DOBHIDON a tpărit 
de evalesluni po 
„Organlaarea vula 





cute n botezat 





elan 
D. Dobriitor a doxenit puțin relebru 





Pentru şcolarii 
d-lui Gusti 


țre nutori, Anton Golopontin pâs= 
Mează o utitudine mai mult sau 
mal puţin obiectivă pi nendemică 
storțare pe cure nol am făcut-o cu 
tonte că terenul de discuție ara 
mult mal prieinie altor meloce: 
Avem Însă o mire nedumerire; ora 
todoxli desule față de „mnestru” 
Și upooelă”, Amintla dont un sin 
ut fapt: acum câteva luni (nu mal 
de mult.) prietenul mosteu (Gol 
pențin, prosapăt intors din Germu» 
mia și bine „lucrat În centru”, ue 
mărlurisea fecându=și mâinile er 
vos TA adâncind dem Iluli ca mişta 
nicole gutlee poruite din cele două 
pă ţi ale nasului spre coljuriie gurii + 
„i felicit că a-ţi Isbutit, boetilor 
să vă vliberaţi (eo vorbă dreaptă!) 







tul“ 


cet, ara topit truji 


4 |ooniaurația opirititală a ării noa 
tru 


tara envului și să pe Petrache Lu 


nului, prin 


ubre un portret viu în care 
contrattul dintre aimiitatua 
minareaa tub Mapra- 


Mogul 


620 
— Gimnastică ritmică, 
= Roalo jurnal 
2 Concurt de duhuență (iiseurl) 
îm Stuburi gmapodhregti să imedteale 
140; 


tarii a văzut pa 


pr 1 în 
au Pruncul Da 


incunjurat», 
Petracha Lupu = ohozășla dun 
nezeirit, 
Im al, Dicu șa pat cel mat 
satărnta, altar. 

Un altar dineala de oficialitate și 
de | peaaro: brava Woastră ultara ba lă- 

at să pralmadteze în Wna chindint 

dela Maplavit, toată dăruirea mule. 
rească a lui Petrache Lupu către | nn 
Mona 
Pămii Mintptit Petracha Luni, mu 

lâna udus de oftelali la, Iuou: 


sa făcut si în 
pbrâneuței. dela 


6. 
iul albantru at [ca 
banul „Patracha | regti seu aluraa, Cuvintul tău acolo 
piață introagă cu | duspeate. 

mu Do edu. | «Manlavitule =— după 2 ani ră 
intra alor mina a minune cu eternitațe ris 
arătat, în pustmi= | cată ca un oureubeu peste weuou- 


[la uoeanta. a dut | ile vomimaşti: 
ema mitie pentru Non Băleanu 


stelele și de 
vind pe. Dinei 





«ta lui și 


Moglavitulut 4 
Li 


I 


celolritu v6ll. celebru 1 an» 
mentul: fn alte vulipotrivut Inrielor 
politica, ta momentul fu maro n tene- 
ționat violent Imudtrlva acestor fara 
Mrigând tare minelina tuturor Ipoerl= 
Hloc, național: țărănlgii, 

Un aruănuut care ut baterea = şi po 
cure — pante mulți 4 eunonpteli + a: 
Dohridar. mat cate pă pot, 

S6 pure însă că At Milton Mmp a dv 
venit atât de Jueid fncât a putut ati 
dea acaran de o sarle ide conu 
„e condiții, de raluila con: 
turale, politieo (aptă şi din ele intari: 
arch sila descupare pentru 
a cât Mal noul, 
ale sar bucura da 


CU enlu o Înanșire de că 
utâugiutilor, P 
Mal arătam ce n Putut iubea 
manifestul În noi — ca și ninren =— 
dupii 44. BI upuneam că dacă — tu 
tut — neennță improprie formă e 
n unul impropriu spirit de masă 
(uteleetuatdeațizur) incenreă mă mină 
rânpundă unor rewminineențe Intoriea 
sente opunfndust:se memiljloeit che 
mneea 
Manitestuj este a formă de expri 
zane. SI nu ponte presupune nimle 
mai mult Nu este «n hotărira, na 
este nlel o impunere prin faptul 
duntel și nu întră nisi întrun ca- 
dr 
Atunel ce mat rămâne să ftet 
Rămâne mă Elo evence ente astăzi In 
earent: o trambulină intelectuală de 
unde orlelne se ponte arunea cu lie] 
18 la Hubsuonră, 
Dar eu hdelle na poţi construl, — 
mu poți închona elementele ntrueta: 
rnle ale neamului. Cu ideile nu poți 
decit mă dineuţi. 
Uri. timpul nontru cere Ateera. 































cet) și 








N 
Ultima arte n 
me eateva, calită 
scotim lună, că, Doliridor a tăcut 
câteva mart pregelli Nadmter, de Ie 
= de pildă capitolul Mircea Eliade — 
şi miei felul în: cati dineuti pe Mircea 
Vulcinea 
ȘI dupa ce-a plesat data nnjlonal-ță 
răuișii, aditmdinea mata culturală ” (are 
1osă multă drepinte În unele părți) pac 

















Aton. 
OATOLIO ML 
“doum, după 4 ani, dna Felicia | poAMIILĂE + riunre 


RADIO 


Miorauri (i August 1937 
Radio Rumdula și adio Bucuresti 


populara dia tontă. Mmou (discuri). 


olt: Bursa. Sri intwrna și externe. 


mâne, de praf. vtr. C,. Bacaloght: 


scuti), 


rul Radio. 





„Aupuat, 1883, j 
asteul din. 


"Tihuţa (4 208) 
5454 apune AMA, 















ma - = Maremb + Vustla, 


GRADINA ARPA pă 
Toueun, Meet N 


CINEMATO 
MA 


CAPITOL și NOX , 
mul mntaten, ca Ha 
Kaeber. Juruat și vama) 

VEXMINA + tplaonul dată 
vu se seria uomptea, 
1orati, ; 

Cutace | A. PL. P. A. Trecatul 

satula, 

FORUM, Eu și cuminte ga. 
“a Selene ÎN 

DOAMNEI + Echipagiăt 
de gangateri, 

OMNIA + Pieenity, Jin și 

CUrt , Cavalerii Nou ic 
sant. 

DARLE + Tin sărat la Vela 
nul unul spahlu, 
AIDA : Elbabeta, rgloa 
Francisca. 
BARCELONA + acadrila 
Ornynl pheatelor, 
CARMEN-SYLN AK 
"anttopin) + Shyrlel 7 
moantră și Atenţiuua Ni 
DACIA (aală și prd și 
pată-mea şi D-na și Dig 
Molmes, : 
MARCONI: Crcoghrița. 
Jack Mortizaer, 4 
roinntate ta | FLORIDA fată ertdină) 
nond 118) + Repin Ella 
pilel și Cata misterioasă, 
ŞIC (Filantropia 49) + Un 


Ora. dliuineții 
Desahlduren. omistuniie 


1nchideren. emialunii 
1300: Ora Culmrnle, Spart Col 
norii. 

15440: Concert de prânz, 


































14.40. Madi jurnal, Ora. Meriul vr= 


14.25: Muzleă disteaciivă (discuri). 

1600: Ultimele, stiri. 

19.00; On, Mersul vremi 

1003; Coucart ile miuzten văriati si 

jlonaln. Orchestra Costieă “Pondii, 
UNIVERSITATEA RADIO 

2030: Medie de tes, de ax) si de 


vi 






20.0: (dineuri). 
Radio România 
1430-2230; Muzică distenetivă (dle 









Radio. Bucuresti HU 
21.30. Concert de plan. 
2208: Cruclada da Selmbert; Flue= 
aşul de G. Ştefnescu. 

Radio Româna şi Radio Hucareştă 
2230: Sport. Radio= juenat. 

2245: Concert de nonpte ul Orchies 





> Jurnalul pontra. si 
nilbn franceză și gormană, 
2388, Unimale stiri. 





A Apbrut Stan d Bran aveturieri, 
(7 RAHOVA + Inamicul 
„CRUCIFICAŢII“ stra Morți: Uz: 
a sura 
= agenta pini Cara sant 
a ” , 
CA Prize rgralaorul MODEL.» Dinutonul i 





temolui, ea Richard Di 




















serie Liviu Uusui 

„eat o monumentală 
si faptă rumânească și trebue si 
un Indreptar pentru strădaniile do rea: 
Mazare ala culturii și civilizației noanire, 


privlud prin prisma Mmutritoare e nâs | parilor. teme rombusși 
Aulul Wlosafie tnplântat în actul de ere- 


lor probleme ule 
diaţă al muncii comune de futăptulze 
Poziţlunea nocanta n «Rândusliie, faţă tru, Dar el nu e mal pi 
de funcțiunile organismului nostru s0- a) pământului şi al coral 
clu, permite o perfectă unitate a pla- [Da alei s'b ridicat, EL a 
ului de activitate, au condiția ea toli [saumnă Isvor de: 
sei ca vor eontribut ca speelaliui. din [ce însenmnă artist. De: 
dilerite ramuri de cercetare, să ll roț cu țoulA sforțarea 
tat 
Vimuriţi asupra problemai rumneși: [je ființei sate ramhi 
cate, de multe orb un pante (i contre: [î€ (su mn inourob În 
îmi de imdrumățorii revistei in cauză [Pl ja 3 
de strictă pregătire profesională», sau mat ae "e N 
e sa & 
ANCILA ceeace vinta 
jeni docul, |din care a pornit, a 


arată următoarele: „aultura nani 
aflati (ut criză, n pierdut din ce în ce [fundurile ei. Dacă met 





ivă e găuă [spune, sub semnătura, del 
A devină Bernea, urmâtonrele. despyţi 
volumului plAngă. păr 

„Adrian Marti este 
































































ve și este putin dublonnă, Bate bine Să lămarim  perteet 
Deacoea nouit ne place cartea ului | nomnele ea ni se arată, 
Dobritdor. (n'am altibia în amăaunţime 
dar sfpuur mă va, plite și tunel), na 
y (Aareoane cate unul. din. aiarele 





punem Insă catedpele incercărilor e 
preflontate exeeutățe «tn vederom u 
nel altutri închipuit 

Pentru phriile ei bune și pentr păr: 
e slabe «tiiți catea di Dobrhilor, 


Mancena de dreapta, Intotdeauna blta 
serta şi actual. In Plecare număr berba 
dlui Climent Vautel, de exemplu o sa 
murăm. la rubrica «Selze Sela 
multe, 

în ultimul mumă sub titul 
sommet blumiei ete despre 
omoara a timbrului şi despre o eventui- 
ată efigle a d-lui Lion Blum, care domn 
um, alea d, Vautel n'ar tar fi de loc 
naţional 

Păi cum naiba să fle național, Se paru 
totuși că profilul fostului. premier. va 
para pe umileva 

Gabrioi Bălănescu 








pom 


A M SORIN eu câtva timp in ur 
mă un ntao imalelva manifestulul, 

Aceat utao n avut dani mă 00 
strânză câţiva vantul pentru 0 ro- 
cunvastere n panntului monstru de 
vedere — ine alții ohțiVa mă ne von 
teste cele infătinate, 

Arhtam atunel să manifestul cate 
v desthyarare grațultă de norme și 

















să Iueraţi pe cont propriu, Eu [ suşirile de filosoţ,,. de cari dispu- 
când m'am întors nu trăese bine. 
profesorul zlee că m'nu stricat name 
VU aia, zice că nu mal sunt ortodox, 
Dar ce pot face când. lucrurile stau 
alttel! Imi pare că am să inu dru= 
mul boeriilor vgnstre”. Cam aşa e 
exprima Anton Galopenţin, care i 
tepolnta rânduri se plângea de 
„Stlință şi regimul, geonlel  socta= 
logice” 
Cât priveşte aețioolul celul de ut 
doilea nutor, califică în chipul cal 
mpi strălucit, regia și pre toți (Cc 
unt mulți) conducătorii ei. 4 HA. 
Stahi) foloseşte în discuție ndevărnta 
matosla n „nestrului” adică In loc 
sh răspundă cum trebue la obiee= 
Mile de principii aduse, d-aa alue 
necă, întrun chip core ÎL esta atat 
de proprii, intro ntitudine bătă- 
iasă, „cun personală. 

Dimtr'o chesuune gilințilică, e 
chestiune personali, Și acenslo, pu 
teți crede, nu penirucă nu ar îl pate 
tut wo susţină pe cea dintăl—-06d 
cine nud cunoaște pregătirea şi în 





AI este chemarea, în 
unei E un mare me 


parte 
morali a ch 









și în care amume chesttune, Demo- 


ocazie 
dut să vorbenscă cu acest 











rumânisin, despre ținută şi linie 


drenptă,.. 
















tenseă, Navem nimic de zis. A 
el: inst 
wo. Intru cuvân 
se pulea să nu vorbească 





tea în sl 


și a cheațiuullor 


sonale. Noi, 
îndreptăţiţi ăi 


să o facem, 


8 PRO 2 TR 5 PRE E IE Pe RE EEE ar DEAN 


ne — dar a simţit desigur că în altă 
Intura 


vit să simţi când trebue să vorbeşti 


mul nu l-a părăsit nlel în nevastă 
Lui HU, H. Stahl ca fost 
pila), 
depre credinţi, despre dragoste de 


Era cel mal nimerit să se ros- 
e 
todest, cuminte şi tru 
: inbelept... Nu 
să nu 
den o lecţie, Star îi otrăvit virtu= 


ȘI acum ln încheere o dreapiă 
mărturisire: rău a făcut cine a pare 
mit pe această pantă n polemicel 


să 


cari am cules zi de zi, un material 
atât ide prețios, încât am putea 
face o adevărată frescă a moravu= 































mal mult spiritul ontologie, spiritul to [mal poate ducă purta pes 
salitar, (âră de care produnele culturala [şcoli strilne, apoi subil 
deva, în cazul cel mal bun, nişte |snle este din ceh mal p 
«mobra disjeetaa au nişte membre [naturală realitate 
tără coep. Mipalti de spiritul eseoțialiat [Chiar aci în ncenstă hi 
și de nnsamblu, epoca noastră nu mai stă o mare problemă o. 
putea tnțelege realitățile: organle gene» [Str Adrian Maniu a 088 
ien, du avea. ma mat piten. da tiupoa- |ISTEL. GURĂ, pauni e 
tanjă eulturii ea. ființă: da/ mmmtabluo, [0€ SE PNIE m puii 
nu suflet. Pe costa dă 
«FACLA» ; avea şi l-a pâstrat, l-a Î 
are o paglul oarocum litorară, în care [contact cu suiloțul colectit 
e vorba de raci. De ala merge aţa de Îmulul, 
bine «Facla: tot Innpol- 

TOT sRIACURa PRIMIM 
wpune: Dorul Lupu e vămns eeeace a | „rel zile fa alujba m 
tea cui beliv i comuniat), Mare | opileuen, Fotografi foarte 
iei tre altele, şi a domnului 
1. Niator, care arată țin 

mânuleşte ensmata, 
nr i font deosebit ile Inter 
arate și bugetul lnstituțielei 













rilor etilturii româneşti din vencul 
al XX-a, (ce tip balzaclan e „acu: 
estrul") am gândit că e mai bine 
să discutăm (del și nu persoane, 
Dacă ne starniţi o vom face aşa cum 
se cuvine. (Pot daveni şi „inco= 
mod”, d-le H. FL. Stahl, mai inco- 
mod decât inainte vreme)... Nu avera 
nevoe să Inventâm nimic. Vom 
dacur,entngi ca şi în discuțiile ştilne 
țifice. In toamnă, dacă cugetul i 
braţul nostru nu vor fi prinse de 
jucruri mal serloase şi mal pozi= 
tive, ne vom răsbol cum doriți 
„Mostrul” al poate conta 
Cat va mal putea 


CUNEST UEBNEA 
AVI19%7. Polana Wărului: Braşov 





















ț 








că 







Istoria l 
Daciei romă 


Vasile Crist 
272 pagini, At puri | 





























NOTA. — D.C. Amzăr a plecat de 
curând tu Gormania, așa că nu a putut 





viapunde incă inawltelar şi caloninlilor, iu 
ce Î stau adus lu, cu deosebire, Artico- Pasti 
tu patăent ate doar o prea, um ac || “Editura Pandalel 9 


veriiiment, 








„una 





XA 


_ Turcia sub regimul lui 
Kemai Ataturk 


0 mara realizare — Capitala 
ă. 


î dela Tureiai noi mw confundă eu |uăisi puranii sar Și tpriena: 
Fe partidului Muinibiiman ai Popo-] «Nu! orară rasă vigureară mu poate 
EȘri il, dr prin oovarta cu inrăși marea | pieri, căci dacă ar pieri, mielodata pa 
fa ui Kemal Alotură, peepedin-| exânluj mar avea putere 484 vuporia 
ele republicii otumer copetuguls, 
ÎN Dad uropa port-tmiles a tut o mul] la WAi, ovnvoseă Adanarea No: 
Îmi a eemducăteri politici, care au |uslh, cu toată upanerea multanuiui, fini) 
u în bine sax în Tau /etu 
rii patare aa ondur 









Juvă de vânturiie, rără canalizare, bă 
tut de vânturhe nisipoase ale ve: 
rel, areanta era «rapitala: în spe a 
Tarelel nul. 

Cel are unse :planarilen străzi 
lor din Orlent rămân Inmârmuriți 
de perspectiva are se deschide la 
voborârea din trenul ce aduce pe 
călător în Ixtambal eoceldentalizate 

Străzi drepte, asfaltate, plantate 
pe mareinl. larg! ca niste bulevarde 
viu să ajimonseă ochii acolora cari 
seră 0 imagine arlentală n 























promenţi 1n Meetată editare bolărătoare 





m dat Mi tlica prmii printre corn ze 
ate veimăra și Kemal “Ataruri, 


“VIAȚĂ LUI REMAL ATATURIK 
ÎN NMIMuL în iatouia aa 1604, Xuslata ur. 


Bănia railitari, oiptigană pe 
nilolet! și pareeta-regume de căe- 














Ankara, nouă, orasul en care se 
măndresto orice fiu nl memilunel, e 
olădită de dot oxmeni: de Masinta 
Kemal pi de prof. Jansen, directa, 
ral a 
orașului, Ankara» 

Lipsită de sonde petrolitere, Tur 
ela n pavat tots cu sfat atrăzile 
si bulevardele capitalei sale pr o 
lungime de 25439 m. și o suprafaţă 
LI tm. pătrați. 

Datată eu instalațiunile cele mai mo- 
Ankara poate rivaliza eu cele 
mai voi oraşe occidental 
Staţiunea de Radio cu o puitare de 2%0 
kilavwaţi instalată la Ankara, e una din 
mnilriile “Tureisi noi 

Spitale din cele mai moderve, orga- 
nizajiuni de pompieri cu aparie de cel 






IN 
- Roruluțianar matrivt, dorina să-și vai 
ăiria daronită de jug harmidian, dar 
Moăli) do rusinosal ounirol exetvitui 
Albia "Daretai do catre putevile mari, 
MAsă o. organizațin eoroiă dom 
“utilă stlnimnu pi progroi, fapt. carul 
na dn alina ori n inchisoare, 

N ine tonă să-i meoată n re: 
ÎN Mint aarile oalitați de strate, pe tru 
Mal la Culturi, primina telieltarile 
«j tal uaajor condus dn gene. 

Î mmlul otaua alieze, 
în Dumilionaază die armată la urzm 
vonjpiote avata mu ofițerii meremani 

în Constantinopol, 

ună îi vin miri din ca în ce mai 
pillălititoare, Armatele recenti cca. 
iute de către monaralel Prioupia, ta. 
Înliasă mpre Ura: ocmpând aproape 

ali dotata mrdietaniaoă. 
(e île că. aflând acesta tiri Aaa 
adu Roma), viltoral El:Ohnzj, ntre 






comisiunet da reconstruirta 













































KEMAL ATATURK 





peatru Turuia, peste B0 de parlamen- 
tari, care, Holărăse continuarea rkshe- 
îmlni i trecorea putorii roale, esnpra 
parlamentului, mai perteet tip. hoteluri cu instalații 
eoueralinami „uooi armațe | din cele zni inalntate, iată opera uni 
Symploetameate apuimtă, Iemal, prie | om în doxaeelul ediliar. 
geniul și enorzla sa roupogto să tavinga] Dar Aukare, nu e decât o fără 
Pe reci, tachelad răsbolul prin pacea | din realitatea Turclel Kemaliste 


dela Xufaaia în van de 11 Ootombrie Paul Petai 
na 





















Reorganizarea Turciei 


A Noombrie 1922, tanărul Impă [lat naval al puterilor rari 

faze pe bordul unul vas enslez. |cosmopolit in care mecretale ră puri 

Tant Earo-l determină pe Kemal, ora arta ari apărat, detar. 

| aşteptări, să proclame Turela |uoină pa Gaziu să-și mute royediu.. 

Hi aaa de 39 Ootombria |ţa, deci capitala țării la Ankara 
hau Angora —ecum Îl spnbem no 







de in 


Pataritl, maor. saarileaae fortari dl 
partia Otioiulul Naţional da Turla, 
Buzuregtică a dovunit un important con 
tra turiuule, Brrăliii depe diferita me- 
leaguri ne străbat ormpul și ne usta 
trumaseţiia, 

Bo întâmplă Insă an Iara, pa ore ni 
WM mocotim fonrte pat și oara trsbi 










ul înființează un parttă, cel 
ioan popular» alagurul par. 
țării. Opoziția cra inexistentă 
dece Turoia nonă n putut pro 

ajangină o putere unitară 


ANKARA, CAPITALA TUROIEI 
NOUI 














Dentinela “Turelei mol se confunda cu 
numele tul Kemal și ol capitalei — An- 


IBERAREA ISTAMRULUUL | Hara. imdlat remediat de chize minintarul 
4eh a fost proclama presedinte ot me. [de interae. 

Vapitaln insă, era ocupată de tu. |Pvăllori, în ziua da 25 Oetombrie 1909,| în inima ormavai, în fața Carepiai 

l6 aline. Ori ce activitate politi. |aci sa hotârar abolirea  poligamtai, a | Militar — menastă vlidire reprezenta. 

economiei era astfel stânjon. |/(%lui și a alfabetului arab, aci sa ho. [HIVA n Caplimini — în Hiecare sări: 





oare se strâng mulţime de unguri, Stau 
In talfaa în gara mare, ca intenţia vă. 
ata mite, Btrălnul caro 


fârdt emanelparea femeii și aduearea 
veolară obligatorie pentru tineri ei dă 
trâni, dar îm apeaiol aci sa votat lea 
pentru. proiecția munoli și a enpitataluj 
uaţioani, lege care a tmnaformat zadieal 
tar. 





acela, gencralismul Kemal, în. 
prin toate mijloncele so e. 
ere, reusind după lungi tratati 
politica, intrând trinmtal în zina 
$ Octombrie 1923 în Capitală. 
tul că Istambul era un oraș 
perit, supns veeinle controlu- 















a 















Ankara, un oraş rătăcit în mijlo» 
mul Aalej Miel, fără nlel o perspee- 


D. Al. Vaida Voevod 


„a avut o lungă intrevedere cu 


Printre manifestările, cari vor avea 
loc In toată Naliu de la 23 Septembrie 
1957 până În 25 Septembrie 193%, în 
cinstea bimilenarului lui August, E. S, 
Şelul guveruului italian a botărit ca la 
Roma să aibă loc expoziția auguatiană 
a Romanităţii, careva reprezenta da- 
cumentarea și preamărirea marei figuri 








E d. R. loanițescu e rrdeboe eee redrrrine 
aspectelor de viață ai de civilizația ro- 
cursul zilei de eri d. D. R |xamiuate rezultatele ultimelor ale: | mană. 








Această Expoziţie, care va (i inau- 
gurată solemn la 23 Seplembrie 195, 
va (i amenajată in palatul Expoziţiei, 
în Via Nazionale, mărit și adaptat prla- 
tra serie de lucrări. 

Expoziiţia a fost concepută îu onoa- 
rea lui August; ele „mai Irumbase por: 
rete ale Iul, ca şi acelea ale păriaților 
shi, ale colaboratorilor şi ale marilor 
artiști și poeți de la curtea aa, vor (1 
expuse acolo, ca şi toate documentele 
ce pol lumina mai biune persouvallia: 
tea lor şi marile intreprinderi sociale şi 


meri, precum și măsurile cari trebu. 
ese Imate pentru intârirea ovrgaul- 
zaţilor. 

Deasemtul sa hotărât dispoziţiy 
le ce irebuesa Junte pentru activita- 
tea de toamnă. 





unde a tăcut o lungă 
d-lui AL. Valda Voevod, 

ATătuirea a durat nai bine de 
ore, Înr în cursul ei au fost e- 
















In atenţia ministerului 


VESTIRE 


Bloc românesc la 
Carăliseheș 


In fața bloclil constituit de cele 
domă partile £Ormaue în vederea a 
legerilor comunile_ compiimentase 
o! sa vor face l&iOaranebes ln e 
Aupmat, de sigur: 0: setul de n a 
taxe și pe celelalte minorităţi — 
partidele româotăli: lberni over. 
namental. onțiăl-țărănist wi ma. 
|Wonal crestin San eanatitali întru 
Plos rominene În X&derea areatel ne 
tezei: 








consiliul comunal dela 
Brașov 


Miniaterul de intătne a numit urma. 
tort eonailteri de dt tn oratii se. 
mnal dela hroheăs dr. N, Stinghe, 
protopop. ca reprakihtanl ml Dteasteti 
xej N. HlodăMău, pretopop, ca 
eprazantant ni MNTĂRAi greco-catoliie 
Conrad Meckel, Tape tantul btaerteui 
eoahghelica; Ion Ungo, roprezentantat 
învălamântutal tecăhdar, GH. Mugatau- 
vă, reprezentantul abățmanitutul pri 
mor; Gh. Netter, FObiăzentantut înoăţă- 
mântului profestonăle ina, Ioarcă, re 
prosentantul Camarii de comerț; preo. 
tul Pugearti, repreătilanțul Camerei de 
agricultură, pi Gu urcă, reprezensas 
tut Camerei du PilAeă. Inslalarea cor 
sitiulul se oa face mâine Ta ora 17 

— ta 


Dela „Frontul Românesc“ 


Troatul Bomântsg airo, VI, aduce 
Ia eunostinta românilor domioiliaţi 
în raionul său. CĂ a reinceput act. 
vitatea politică, ținând ședințe ro- 
solaio, Vineren ihlze orele 1921 și 
|Dumintea între orele 10—12 in Casa 
de sfat din atr. Popa Savu Nr, 49, 




















terne 


n tra lo-hotalul datate duza, vede 
ti aude și trage oalnziile pe cari 
ln eroda de ouvlintă, 

Ar îi bine sa sminislârul de, interna 
mi ad ordin polibieă să opreamă nație 
marea — ca În bilaju — în fața: eset 
moi tromoasa cladiri a oraulal și ehiar 
tn iniraa Iul, 

Doasomsai tă) ja wmăsori en Vigânegti 
vânzători nmhilănți, să na tmal foă 
Dale du văzul bitutor, În fiecare după 
nininză. oăldutoasă, 

Suut luerari malai, oari insă ramediate 
nr xțâloa, prentirțul Oaplialel şi a! tării 














Ta POLITICAL 





Asasinii sufletului românesc 


din 


CHISINAU. — Maţ tragem odată 





Rs — de momnalul de alarmă. Cinu are | rai 
Consilierii de drept în [e vă coda ei ene are uree. sa 





Sa vadă și să audă elocotul laori: 
milor sărăcițitar - moldoveni dintre 
Prut și Nistru! 

Este varba do awărarea vllimului 
bun al acentor români: Sufletul 
Lăsând la o parte alolul toate bo 
păţiile (comerţ, proloatuni libere, 
diferite intreprinderi,  pămânțuri 
vi păduri, ete-- acapurate de Jidani 
în proporție de 90 la sută, ma ton 
ocupa astăzi — de alifel nu pentru. 
prima dată — deaneoace se ehlamă 
«a patra putere în State: Presa, 
Cea mai puternică armă, în zilole 
noastre, 

Avem, în Basarabia: 
veni; 5% idani; 9% ro 
mută alţi minoritari 
aari. găgăuţi, eroai, armeni, from 
vsi, ate), Ei bina, eu toata că ro- 
mânii formează trei sferturi din po 
pulația acestei provineli, vi nu au 0 
presă românenscă — în adevăratul 
înţeles n) cuvbatulai, Dar isi rupti 
— aum greșit e erele — ma au pre: 
să. Tonte votidianele şi 90 ln mută 
dintre publieaţiunile periodica — în 
diferent dacă sunt serlus ta ide, ru: 
soato mau ohiar româneşte — sunt 
eandusa (direct sau indirvat) de J- 
duni. 
Viormii Bgtla kalițieai, ajutați de 
cozile dn topor, otrăveso sutlotu) 
poporului românese din Basarabia! 





su 


4 












[i 








73 moldo- 
14 la 
ani, bu 

















0 STATISTICA EDIFI- 
CATOARE 


Pe tinipnl farlamului, în Banara- 
(bla apărea 4 cațiilane, serie in lim 
ba rusă: «asarabicole Ilanil» (căl- 
tat de nocialiniii de stanga — intre 
nesestin erau şi «patrioți» noștri 
P. Halippa, 1. Inculeţ, ste) și «Dra» 
(alaral antisemitului Cragevan), M 
npârea o gazetă săptămânală, «d 
vânt Moldoveneses (editat tot de s0- 
cln)istii moldoveni — efind 
moutul potrivit vom arăta cum d. 
Pan Malippa. în Nr, A245 din 6 
Tuule 1917, n nerls negru pe alb că 
exte contra unirei Dasarahioi en To. 
mânla), 




















Si mata o vrmm su toții, 





Expoziția Romanității la Roma 


Wrima secție va. [1 aranjată cu o des- 
voltare cronologică, care corespunde 
unul priza, grup de săli şi care, prin a= 
mintirile monumealale și epigrafice, 
prin portrelele de personagii ce nu trăit 
acoaată istorie prlu hărți geoxratice 
simboluri, grafice și fotogratii, va re- 
tavia această luminoasă istorie de ncum 


ape moulaprezece veacuri, Aceste 








fost aclamat de ponulație 


INA, 10, (Rador). — D, Mus- 
debarcat uiel uzi dimineață 
9, în aclamațiile nestârșite alo, 
mulţiini nenumârae, 
oraș domnea o animaţie extra- 


edilitare ale cpocel lui August. 

Dar, cum de slitel ele o indică 
foarte clar, Expoziţia Îşi propune sa 
prezinte o oroare talireață şi curmplectăi 
a elvilizațiel romane, care va ilustra 
toate formele şi fonte caracteriaticile 
vieții antice, 

poziția se va tmpării în două mari 
uncțiuni + acela ce va ilustra. desvol 
rea istorică a Romuci, dela originile ei 
legendare pănă la veacul al V-lea d 
Cristos, şi aceia ce va ilustra toate as- 
petele viebii publice şi private, 











prese realizate ia toate ramurile jde 
producţie dia provinela Messina. 

De alei, Ducele s'a dus în plața pri: 
mărlel, unde aștepta o anulţime imensă 
9 catuzlastă. De pe o tribună ta for: 
mă de proră de corabie, d. Mussollnl a 
vorbit mulțimi. 

După discurs, Ducele a pleca! cu! 
automobilul spre palatul prefecturii, 
"urmărit de nestărșite, 
puluţieL 

















ȘI li de persoane, venile dn 
A Sicilia pentru a saluta pe Duce, 
Arebult să petreacă moaplea sub ce: 
er, nemnigăslnd locuri de gâz- 
deoarece hotelurile cât 
n particulare erau pline de oas; 













PI 
















este tot, în limpul nopții, au fost 
Aăiate placarde luminoase, cu numele, 
ul și cu urări la adresa Sușe- 


ROMA 10 (Rador), — Agenţia 
D.N. B. transmite, 

In cercurile italiere coinpeterite 
se scoate în relief importata. de- 
cluraților făcute de d. Mussolini a- 
supra scopurilor constructive și pa- 
citice ale căistoriei sale în Şiciiia, 
precum şi usupra semniiira.ici e- 
acte pe care o nu toate comenta- 


a Expoziţiei, jca- 
te formele de viață vor fi infățisate 
întăi, leglunile Armatei care a dea 
ehis drumul păcii i elvilizației, pal 
marina, relizin, spectacolele publice, 
literatura, artele, al meseriile, viata 
familiară, stinin, agricultura, vi 

nătuarea, medicina, edilitatea ; în 





zorii zilel, tmoasa mulțime sa 1a- 
lili pe ehelu ar la ora Sau s0- 

Ii și reprezentanții autorităților, peur: 
a aștepta sosirea d-lui Mussolul, 
muljlocul ovapiuallor și. astumaţii- 
nrafârșite, Ducele a vital orașul. 








bundont și foarte valat Iu ansam- 


male, ci de reyruduceri 
capii, chel alitel ar i. tost imposibil 
să aduni din muztele publlee şi toa 
tro colecțiile din lume, atâtea monu 
mente gi plătea slrăjucite opere fie 
artă. In privinla obiectelor maj mă, 


CESARE AUUUSTO 





glorioase avebimenţe care au făcut dn 
Roma — sățuleț de agricultori şi de 
piaturi — mama tuturor popoarelor cl: 
vilizate, vor [i expuse şi documeutate 
după viguroase criterii şiiiațilee și cu 
o sinteză şi o jlustrare care le va pane 
tatea lumină accesibila tulurar, 






blu, el se eomupuae nu ilin origi: 
m do 




















două cuvlute, (ot ea: carneteriscază 
vința si civilizația nutică va 1 do- 
onmentat de o viziune ce ra intere. 
Isa toi atât pe arheolax și pe intorjo. 
lgrat, ea și pe vizitatorul grăbit, Ma 


Dcarilerele rurale, Lemelte tau fă- 
mișcătoare manitestație, vldicăn-| 
i copiii în braţe și înlinzându-l spre, 


riile plariniste răspândite în această 
privința. 

Intre altele se deelaiă că este ab- 

a 'surd şi ridicol Să se afirme câ ma- 

Mussollul a viziiat apa! sl pa-Înevrele «lin Sicilia îmbracă ui cae 

Mr anual din Messina, unelracter oiensiv. Teina nian: 

alu de soma “de marile pro- "un caracter et deferisi 















iv, 


sue! țorialul pregătit penten a sinteză a- |lă, copii în noi 
ne Vlât e vnată ai de complexă este a- |aaieuri vor ii lntăţi 


unțe şi a operelor de seniplură și 
de relief 
naelo: reltefari, opere perteet oriai 
'ualele;; relieluri, opere de arhitee- 
tară, planuri de praga, opere de ar- 


u executat malale pati- 






n) mo- 





de o intreagă serle de desene, dia: 
rame, reconstituiri pi machete. 

Aceest vant tahlom va fi complee- 
tat de două imsenunate reconstituiri: 
întradevăr, va îl expasă o mare 
Forma Urhis, care va reprezenta, În 
reliet, Roma Imperială la epoca Ii 
Constanţtn, reconatituită după rezul 
tatele săpăturilor făcute de guver, 
nul fascist, și întro curte de lângă 
pnlatul Expoziţiei, va îl reprodusă 
în mărime naturală o casă din Pam 
pel cu mobilierul, decorul 4 eră- 
dna et 


CEA MAI COMPLECTA 
DOCUMENTARE A ROMA- 
NITAȚII 

Se poate ulirna de pe acum <a e- 
znltatul acestei manifentăzi va (i grau 
dinu Ajuige să gândesti că Expoziția 
va alcătul cea mai complectă colecție 
ded ocumente asupra Rumanităţii 
Alcă un material imens ce ar [1 foarte 
preu de adunat alte), și care va alcătul 
0 noutate chiar pentru storici şi arheo- 
log, Cu atât rani mult cu căt se va 
putea găni și o arocare a modei feme: 
mine; a lustrumentelor de muucă, “a 
vehicule, imobile, o- 








modelelor de vaan 
pere de artă, focuri de copii ete. 
Tnsfârșit pentru a termina acest pres 
poet, va. Infiinjat şi u sală fn care var 
(i documentate toate ideile și formele, 
Romanității ce retrăeso fn Tascism, de 
In Simbolul Paselei până la inslgaele 
noilor legiuni, de la orașele clădite pe 
miaştini până la Imperiul din Africa: 
E sigur că toată lumea a Injelege 
frumusețea morală a acestei. manifea- 
tări care, eu tot materialul adunat. di 
foate redlunile Europei, ale Alricei m 
chiar ale Amarieel talățigează admira- 
Bit piața măreață a Ramet eterne 








Cum este otrăvit suflet 
Statiatica edificatoare, 6 
Se impune suprimarea monitoarelor 


După Unire (8141907), 







nu nunnță de stânga; 


venesee și «Basarabia Crestini, năp 


elarit Unirii 
| zuţi, cui 





Basarabia 


ul celor 75 la sută moldoveni. 0 
aleria  șacalilor ae cu perciuni. 
udeo-comuniste 


u pă [tămânal) și rovisiale «Din trecatuă 
1 In mod foarte neregulat; 18 co- |nosro» (n sare se ogitodaste trecu 
plimânale ro- [tal româneze al Basarabiei, Pata a. 

menţi- [dilată de d. Gh. 0. Parreconnăt, 

mar si ntăzi — urmitoare- [va tânăr talentate i pita de amore 
1 «Viata Dasarhieis (ărănist) si [ai «urmare (editat ln Tălţi de. dot 
20la Basarabiei» (libera); ama: [trandafiri de profexonre — d-na Mas 
eoliilane, mpre marele. rexret |rla Maanii și d-ra Tatiana (inlugrăj 
t conduse de spiritul lndale si | In (imp ce preaa Indeo-eomanteță 
«Basarahin» [bate recordariie: 44 eatiliane și 64 

pare când poate), «Cuvânt Molie. |perlodioe. Dintre acestei 


3 notidinne și 21 pertodice, 

















menţin 


Ticăloșia politicianilor 


Presa Jidomo-comuntetă, sa man: 
ine mnumal dalerită apriimului îi: 
ălopilor nostri politictami 





adoli Averbuch, Sin Valnytein, 
Dear Simon feomdamnat și exeeu. 
1 tnt 5 ani închisoare penten aplonaj 
Toată humea — alară de bneţi-lacenta este conducătorul. mtlorlaiţi 
poliielanit matont: ziaristi), Aron Ghenărieh, Gear. 
d. și mu aud nimle le Protapov (ol, trăeste mu «i 
stie că fiecare aiar jidoveae. din | doaveă, spa stay Ia Deal * 
Basarabia, repreaintă o baterie d |Fiistia Iane Srolt, Ghenăriel Blok. 
artelerie vrea, care trage necontenit | Oajoearatt 1vhn (gol. salațiat ca Al. 
în rullelul curat — atăt i-a mat ră | rector al cotiălantial «Basaralaeula 
mas | — al bletulul moldovean. O- | Poeits), Smăit Gimlou, TU. Altana 
Minte aerutei „prese, umoluie eul Alex. 'Teralman (vtehiul martea 
mulbere rogtoarăe comunală, exptoa |ellant-oușeăriay și speelaltnat n a 
unză și râneate de moarte aufletole |viatars poe), Nahăa Store ae 
pica: ji rulz Ştefan CA Nicolae Telsanu (omul de îneredere 
Aa A pei | deraiinasi al politielanalui Mibail Voia. A toat 
tuturor româniler (cari. întreprind |ondamnat pentru că n. bati 
era actiune malienalntă și ereuti n aer paie imi rin 
nd), atacurile impotriva. autorităţi» ri pa 
tor" romane, miveumite eul iat | rola 1» AL. Droliman, Le Den 
oăloase și informațiile cete mat] *T%ehl. Faima Olisinovsehi, Bolovi, 
tendențioana sunt prielpiile dota |eY Serzbel (sol), G. Calmanzan, 
care nu se abale această rasă de |moleneo C. (oh), Qodmaher Abram 
Gârlea Anărel (ol), Ianob Lempert 


scandat. 
Hoţii, spionii, criminalii, | Ver Lateht, David Nudeiman. 0. 
viol Avram, Puterman Saul, Plaţa 


agitatorii comuniști şi toţi 
toţi răutăci i, dene a-|man Qhers, Ftroim Polineovnehi, 
zel time îsi mâseso | Porivol Samuil, Ratslor (horn, Stol 
E aan deal în băcăniile pmee 20% Vnalle (sol), (here, Bteiuherea 
geo ied pg Aa Orice în |barint Motel, Smariman Elle, Ste 
Tâneseu Luca (ildani din orasel Ho 


are din oare un oreg: Pintea Lata 

tin ar putea ioşi compro-|!1). Abram 'fogana, Terer florin, 

mis este oxnloataă mişe= | 7Azhorman Abram, Raza Olga (goi 

teste de bandiții condeiu- Prijbilinehi E. (mol), Wald Obel- 

lui jidoveso; orice afacere | man, Sapira Abram. (eupus atrăta 
măncătorul fondurilor evlturale de 


ară. (crimă, spioni 
tc.) din care ar urma săia |ln preteotura jud. Tighina) Sobolev 
Raisa (llubeznas Jldavuloi Nuhăm 


să compromis un 
jidovit, este redată în aşa |Stoin-Telsanu), B Lempert. Porama 
fel incât să facă impresia! hescu Izanid (faneționar In comite. 
că delicvontul este o sim= tul local de ravimulre, pol), Sneh 
plă victimă... Hat, Sudleman Iacob, Sudit Iesi 
Nici Biserica nu este Cru Corneliu Sachelăroscu (viţă de ildnn 
țată, Zilnic se scriu artico=| Andrei Gheorehlu (go), Coast Po. 
le kilometrice impotriva |pescu (q0i), Avorbuch Nisaneehi, 
clerului basarabean. Se în | Abram Tahae. Nedolin-Sumaher, Sa 
sconează fel do fel de fap lumon Doseraițan, Fisel Rozenvelg 
te, de domeniul fantezii, | Molye Landou, Vaisman hora. Rit: 
cu un singur scop: COmprD man Nahăm, Haim Valaluder, 
mitere şi şantaj, Mat sunt si nlții, tot ntât de enter 
Deaceea, presa jidoveas- 
că, care, prin atitudinea ci | * 
îndepărtată de rosturilo u-| tată cine informează o- 
nei adevărate prese, ultra-| pinla publică din Bawara- 
giază si jianeşte, cu vădi-| bia! Acesti aventurieri, în 
tă rea credință, naţia ro- majoritate cu sentințe de 
mâmească, a ajuns să fie condamnare pentru fapte 
numită de țărani «Otrava! infamante; recrutați din- 
sufletului românesc». tre trațicanții de curne 
vie, Dbosiacii și drojdia a0- 
cietății, mu meobrăzarea 


ŞACALII PRESEI CU 
PERCIUNI să acționeze Țătis pentru a- 
sasinarea sufletului moldo 
venesc? 


Din cauza acesteii prese, 
|me întârzie și procesul de 




























































De romarcat că licoare ziar iu deo: 
comunist, ponedă — cu, aaa fiiră rol 


de conducere — câte unul sau mai 








mulţi ol: se înţilege că aerstia| esoluție românească a Ba- 
sunt simpli salariați, fără iel-a| sarabiei i 
vuture în dirijarea monitorului | "UNIC ute - demnitatea 


moseavit — chiar dacă, de formă. 
figurează In condueare, 
Acum, peatrnca opinia publică să 


noastră româneancă? Unde 
nunt apărătorii tărănimel 
din Basarabia?... 






tnțeleagii — să priceană ludignarea Sr 
noastră —, publicăm numele pacali: 
Ie prosal, majoritatea, înserigi Iu AED 





«Vniunea ziariştilor profesionişti 
din Basarabia» [99% dintre «aiaru 
ti» ăştia, au fost dovediți ca dug- 
mani ai românismului, San remar- 
cat în agilații subveraive, în ganta- 
fo i, mai ales, ţi-au câstigat tiluri 
de «decani ai inscenărilor pi al min. 
ciuneta): 
Moise Orester (asasinnl celor 6 vo 
untari români din gara x Cina: 
muarie 1915), Monch Int 
Aa perii Leoni. Wereov |. Aaeară da a garde era plecând 
sei (eul), Lazăr Berenstein, Rosen: [la Fiehy unde (4) face cura oda 
Wa Zelman, Rovin Walnstein, E nuită 


eee 





D. Gh. Brătianu 
a plecat în străinătate 


D. Gheorghe |. Brătianu a avut 
eri dimineață o constătuire cu prie- 
tenii săi politie! tar la” prâna a vă: 
lzut pe di dr, Angelescu ministrul e- 


1 
ducoliei. maltoele. 











Dată fiind. arganizația Expoziţie, a- 
cete obiecte nu vor fl expuse Jologră: 
fiesta cutărei sau culărei ări, ei tatul 
Da ji expus în armonizarea unul. an- 


samhlu. 
Astfel, în plin elocol de ardoațe tt- 


nereaacă. Italia, se. pregăleşle din arăl- 
nul Ducelui, să cinstenscă şloriile sale 
două mii de and, 
eset a. Q. GIGA, 
rector general al Expoziţie! 
z Augustiane din Roma 





Cu avionul a sosit un mesagiu 
al d-lui Octavian Goga 


taptal trizmiterii mesagiului eu a- 


i Capitală 
Erl a sosit cu avionul în Cani o A neodala/ aarealerul ovgoul 


niezazia al dial Oe 





Es, urit i oicăeii. 
tatiaa Gaga, skteo partidul nație [al eat Vf a ua meet sa 
[a mosagăul șa: fip adus la cunoștința 


So ştie va prajedintele național 


lereştinllor sa află în utrhiubiate şi faoterilor importanţi si artidalul. 




















mmte pleante anu basi. 


Despre Moşulet 
şi alţii 


Dacă mor fi fipie mimpiomazica. imtdplarea lui Megulei dela | btermţionalul român care sa pră- 
Oredes ar rămâne martimă și condimentată de tot elalul unor amă-| pădit mean d ani. 
Gestai minăstarenilor este fra: 


ridteării nai meanment lui Criza, 


îm definitie orice moralei ore dreptul să terbeze ziua mapiea 018| mos și dutoa. 


clim întelege pi-i place, iaz dacă va întrveut pe sine Întru cimalirea lui 
Derhur, nimeni mare voie să se supere că morulejului propriu sem comun | remânaşii Vieloriei dia 


Hi vine pofta sd fluere din țigani sau mumai din buze. 
Tibor ante rumânul să trălarcă în pace și enor în fera lui. moi ale?| Ba ver n 0000 lei? 


când ore în spate măduful n o ile de ani de încălcări dusmânzane ri 


vrstrietire. 


LL 
II vor intelege care F. BL. F. Ar 


saprițarii» tarelor baltice. 


Deaevea m-a mirat mult indignarea ansrtolor care au amunţat cu 
Drodra va presratai| DAN GAVRILESCU 


pranzalui ca după amiază nea să apară în nădragi teurti și cu [lucrul 
de gât pe terenul de sport. ȘI de-aia și-a permis, drupnțul de ei, să catee| DELA SPORTUL CAP 


în gura ldeomiei cu câteva pahare da pin su pălineă peste mănurd. 
ŞI înimos cum e românul, Moguloţ a primit cu plăcere ră faca o 
rurză de aeririre şi sdimătate pe lângă cei 22 de sclavi ni [lucrului său 
rapubăl. A orerii Moyuleţ în decizii? Imexact. Omul era bine dispus şi-a f4le pentru prima dată în România. | Octombrie, 
vrut să ve amuze. A Fluerat totul anapoda așa ca o experiență... pribo-| Convorbirea cu el am dus-a în limba 
Ingicd. Şi mu te poate spune că va reuși. Moruleţ ma încasat nici mA: | &rrmană, deoarece Platie mu cunoație lohiu, Ton Du 
car sim boranc în sezut. Piindeă așa e românul, răbduriu. Cecace a vrut] la Prrlecile românește». Am reprodus [şi alţi 
i Masule să demonstreae. In definitiv Masuleţ a Jăcut toate năsdrăgă-| oală tâmpenia virgulelor şi ne-am mi: [vor foce 
niite ca simplu şi dezinteremt maior. N'avea mici um inter 


expune 
si riyecățeari PV. «NU CUNOAȘTE LA PFREEC- [in i 
ea să zicem aşa, cum au atdjia ali semeni ai lui, cari măilutse matehu-| ȚIE ROMANEŞTE», chiar psi congresul 















rile la rece, conform înţelegeri 
trădării, 
Tată dece Morulct 









pi boali 
vienţe psiho-palolagice 
Pinovaţi zuni aceia cari bau 
Nu lau văzul oare că este. 





Oradea. tocmai Jiindeă numai ei 
Se prea poale. Se para clar 


„+ mnâtar, 


ilor prealabile, 


na este decât un simptom exterior, tangențial, Fi 
ai unei maladii mai grave care mu se propagă prin agenți alcoolici. ŞI| SAND) 
întă pentruce Moyulej miri măcar mu este un apent al morbului. 

EI repreaimă cel mult desmăţul enre domneste în spiritul apa zisii 
mortri arbitri. Dar mu şi venalitatea lor core se bucură de reprezentanți 
mai simandicoși, mai cu blazon, rițieşi oi banului, nu ci păhărelului. 
Deacera cerem reabilitarea lui Moșuleţ. In sposmele ui alcoolice 
a rămas cel puțin un cm einstu, cu stranii dorințe de expe- 







acordat încredere. 
„+ bime dispus? 


Sau, poale, au preferat un om beat celorlalți cacaleri cu țignal dim 


prezenta garanția cmentilății? 


că așa este, 





presedintele C. A. Obi, ba recuzat pe toți arbitrii orădent. 


ȘI cum sunt de preferat vamenii cinstiți chiar betivi, eplor vegeta- 


iemi dar mecinstiți, facem următoarea propunere: 


Toţi arbitrii să fie chemați la un examen la care să li se conslate 
aptitudinile de băutori. (Președintele comisiei să fie Costel Rădulescu) 


Tar conduceree matehurilor să fiu 


cu 
moslie dela 9 în rua. Inainte de match, cluburile beligerante să fie obli- 
paie să pună la dispoziția arbitrului cantităţi egale, de aceoa calitate, 


ie îneredințală numai celor ret 


din băutura lui preferată, ea sd nu fie motie de suspiciune. 


m fnlud acesta 
Raslii, amuzante. 


dienislae, 


Venus-A. [. 


7 Inaimea maicuului «u Hungaria 
şi pentru deslegarea jucătorului Ne 15,50 se vor intilmi Venas B cu 


se va asigura 


un arbitraj cinatit, presărat cu fax 


lar fcotballul românrsc ta prospera pentru binele şi cinstea lui 
'Bacehua și al diverșilor lui Costel, preoti mari și miei ai cultului 


Virgil Popescu 


Azi la ora 17.30 


iu mmațeh de deschidere la o: 


culescu, Venus arunca în arena din |Co//za. 


Splai, cele două echipe spre a | La Colțea va juca Burdari în 


incerca forţele şi a le supune apre- | poartă. 


Garii. publice. 


cu ACFR din Braşov, proaspăt 
movată în divizia celor 7 
ehipe 


* 


t pro 


p Aşa dar pe teren vor evalua toate 
La 17.3) se vor intâlni Venus A [vedetele Venusului, plus achizițiile 
la Braşo- 
veni Fânescu, Vasloiu şi Geargesca 


ACFR-ului. Vor juca 


dela F. C. Rapid. 


Dr. Fodor aespre turneul 


iungariei 


In legătură cu matcburile Hungariei 
de Sâmbătă şi Duminică, d. de. Fodor, 
cunoscutul pontit ungur şi umul din prțe 
fenli footbaliilul românesc a declarat 
urmatoarele 

Mă bucură taptul că Hungaria ser= 
veste interesele sporturilor dintre mal şi 


români. ŞI anul acesla, ca și acum un 
an, campionul nostru vine 18 inceput de 
sezon, întărind acesțe relaţii. Matehu 
rile dela Bucurggii vor Îl un nou 
prile) de manifestare n restul amicii 






Sp dată cu revanşa Venus-Hun= 
garie deln Budapesta se va stabili ua 
fel de trudiție. Doresc ca mmual si ne 
viteze o echipă din România 


In ce priveștia Hungaria, sm con- 
Vlogerea că la Bucureşti +a fate cel pu- 
fa sorei impresie ca și Uipest și că 
matchurile ei vor (1 in înâiţimea une 
innugurări de sezon" 


VORMAȚIA RIPENSIFI 





Ripensta şi-a văzut pregatirile incu 
snata cu succes Duminică la Oradea 
Matchal cu C.A.0. a onstiiult examenul 
del grea și lucătorii i-aa trecut. Vie 
teoria la scor este davada jorm! pe 
e driin 





care 


în contra + 





rio, umlșereall. va, 
ai 


produ 








câteoa retașări 


tivată, Sat mai multe Jormale în sta 
diu: 1, Lazăr, Deheleanu, Nagy; 2. 
Lazăr, Gall, Nagy; 3. Lazăr, Nagy, 
Deheleanu. O hotărire definitivă se va 


1aa dapă antrenamentele de 


a de tămana 
În atac va reintra Bindea sau Beck, 
Incolo va Jaca aceea; ca la Oradea. 
Adică: Bindea (Bahr), Marca, Sept, 
Sehwarte, Dobay. Tripleta aste menji= 
onira C.A.Ovatul a lost 

era mai bună parte a cchipel 


muta pen 





* 

Pojar,| antrenorul Ripensiei este ca, 
mai fericit după performanța de Du 
minică, din urmitoarete: 

Am dat echipe! condiția fizică, arma 
3i posibilitatea de a lupta timp de 90 
de minule Contra CAO-uhi n joeaț! 
asa și și-a lafrânt adversarul. Cred că 
vom face clipe grele Hungaria 

Echipa are tot ce-l trebue, condiție 
Tzică, formă și omogenitate 


eeance relee și 





Vesti aviatice din toată lumea 


0 NOUA FABRICA DE 
AVIOANE 
Societatea Biaktrura Atreratt Id. a ter 
mina! de curul cansirurția notă sate 
uzine diu Dumbarton, care își va in. 
cepe acliviiniea in Seplemabrie curent, 
Murmiad să consirueaseă exchaste hi. 
droavioane. Pe de sită parte „Dekay 
erta, face ae- 
incercări de ta 
bricare a uripelor de avion cu surle 
slauțe termoplasiice. Macheta ame) s- 
ripi ezeculate prin aerai stitezm de in 
ginerul-get Hart-SHlll a just încereată 
Find montată pe uu avien ușor a dai 
rezultate excelente. 
EXPOZIȚIA AERONAUTTICA 
INTERNATIONALA 

La 20 alle ri. sa deschis la 
Haga a expoiție acronaulică intgre 





națională organlzati de Awla, A 
ceasta este prima manifestare o- 
tandeză de acest jel din 1019 Ei 
Până acum. Aa participat la expo= 
ziţie industriile aviatica germane, 
engleze și cehoslovace. Expoziţia ra. 
prezintă totuși in primul rând o 
Incercăre olandeză, industria acestei 
țări Jaoând un suprem eJort spre a 
se aseza În rândul celortalte an 





fiuni prodacătoare de avicane. 
MISIUNEA AEKONAUFICA 
OHINEZA IN EUROPA 
După o știre primită din Nankiangg 
iu Paropa a 


se proeetează trimiterea 





sekimbul arginților 





alu e jormaţle aproape jdeatica ca a- 
2 dela Oradea, în care Insă, se vor | 


Astjel, 18 apărarea imediată, atatri| 
de Pavlovici și Clroiu, wa apare Bur-! 
ger. Linia de halji nu e Incă dejiat. 


TALEI CITIRE: 


rat că așa zisul antrenor ai Tr. C. F. 


petru prima oară în România 





TANTI 


tennis la campion: 
in Istavbul 


AUER 

nu mai vrea să vină la Rapid. EI 
pretinde majorarea salarialui în cazu! 
că | se dă şi sarcina de antrenor. În 
zealitate Aber au mai vrea să taebită 
și anul acesta porția leginită de înjuri 





mud d. Tatin Pulp, | ti şi buidaeti pe care i-ocferă arce. |voinţa, 


le bacureșiene 





este pe cale să declanseze un con- 
fet diplomatie între România și 
Grecia din cauza intransigenței ta 
tălui său care nu-l mal lasă mă se 
întoarcă la Venus, 








Că 


esti, 


eu ambele picioare și aleargă caşi mal 
înainte 





a|C.A.0. 

încă nu este sigur că va putra avea 
fa formaţia de campionat pe Orza a 
cărni deslegare ete în mod defectaos 
dată de un membru a! Universităţii ca- 
re nu avea căderea să semneze pere. 
nea acte. 


LIGA NAŢIONALA DE 

FOOTBALL 

Ya activa intens în această lună 
pentru obținerea  revendicărilor 
atât de îndreptățite în legătură cu 
mona formulă a campimatalaj na- 
țianal. 

Declaraţiile atât de drastice ale 
d-lui Tilea au avut daral să strân- 


să rândurile ronducătorilar grupă- 
rilor mari. Deci eleet contrar, 








LA MUNTE 
vremea a inceput să se lasenineze şi 
este favorahilă ascemiunilor în Bucegi 


«LABA DE URS» 
Insfârșii Wa găsit «molioul legale 
prin care Buibaş să fie recuzat și de F. 
C. Bapid și de F.R. F, A. (penru ne- 
Hională) 
dre, omul, labă de ara. 
Adică ţi lipseşte tălpti, albia. 
Bine, in naflonală n'are ce căi 
definitin pentru alt motio — ci 
alții mai buni, 
Dar dece dă “ndărăt Rapidul? 
Oare turneul baltie a fost organizat 
ca să încerce achizițiile F. C. Rapidu- 
du ? 





In 
nt 








laba de ura, netedă ca o sandală 
Lasă că-l mat bun IP etaer. 


COLEA VALCOv 

va juca ceniru-imaintag în mat. 
eul de azi cu A. C.F R. Dealtfel 
formația exactă pe care o vor ali- 
mia negrii are urmâlorul axpeet 

Iordăchescu, Sfera, Alina, — Bărbu= 
lescu, Feraru, Gain, Ploesteanu. Be 
dota, Colea, Petca, Ene 

Matehul are loa la era 17,30, tar 
eri de deschidere la ora 18. 


e 
Hungaria-Nemzeti 
4-2 





Io mateh amieal, Hangaria, a ta: 
vina Duminecă pe Nemzeti en 4-2 
(1-1), Am marcat Caek (2) și Szabo 
m, 


tehurile dela 
Bucuresti și an demonstrat eu 
ceată ocazie și o frumoasă condiţte 


Niei mu pulea veni derât deta 


Mermbrii 
Sau ma ma află Pani decăt pentra frizeri și a 


«In incheteze Ştefan Platko, spune că 


BOTEZ ŞI cons-| ji 


jar]  repreziată federația rumână d: 
de tennis 












— Pângăriea sfintelor mânăstiri | 
Se impune interzicerea jidanilor de-a te 


Bacorina, această 
4ulce Bacovisă, com e nuiseșie portal. 
e presărată cu veebi ctitarii voerodal, 
pentru slăvizma atâtor birainţi impatri- 
“a durmanilor enieopiteri, și peatra 
slăvirea vredaieiei ereștioruii în dle 

fost tuzes- 









SE von 
UNIUNI ȘI 
CONGRES 












mo se pot valorifiea în bani. Fiecare | lor, pe lângă 
taers e strâns legat de-a înplă istorică. | rite muri 3 
de-o jertfă, grăind despre vremari la | ura de-a se 
căpătăial cărora Tamina drepiaiea re- | cuprinsul lor, așa cum sa procedat 
a Ei prioința mănăstirilor din Moldova. 
Cazul dela Piatra-Neamt « râllicator 











ări sle Bacovinei, de-a le admira la 
dreapta lar prrețaire şi « se infiora de 
laminarea iburiumată a trecutalui 
mantra istoric. clădit pe drepinte dara- 
nrzeiască. 
Ime aei ce ne-au văzai sotletul prin 
aceste etitorii erexiineşti, unde Ireami 
| și acum dobul voerozilor. temătari 
de Dumnezeu, unde icoanele tmpărtă- 
pese şi azi înina săratului carat ai dora [NOUL EXCROCHERII A RASE 
niţelor apleeate ta geaunchi sub chipul LEI WEINTRAUB PE moare. 
Mairii Donmolni. spre a e ruga sin- a rit 
| mare linişite tn limpezimea taserării | 0. jude tustrustor dela eainetal 9,|psma i 
peatru biruiaja Domnului in luptă, nu [a primit o plângere din partea Berthei /enpotebra tai sui 
12 poate să na plece refăcuți, astid [N mataura, proprietara mel fabrici del cal 4 
comoare din Ardeal, prin cure arută CA] fine pobilcă în și 


împărtăşiți eu trecutul aserărilor noas- 
Lui şi ea a fost pagubiti de exerosca Ra] 476 71 473 cod, poat 
lasă. cu toată prețuirea acestor mă- | sela Weintraub. 
al, 


sindi- 

frize 4 şi contem 

ii cemare ulul pe- 
lor din tonă țara, 
18 Bucu'ești în 'ana 


A 
trecu, M. Gen lu 










care se va ji 







D-nii 















La interogatoriu, 


















il aj 
















Rsosiăla su oi. de va-iti e de 
râsbaiu 













central str, 
mă pe aseaită cale câ!du ome ma: a 
umiri tu u6x, doamnelor, ame :bre | dsvitor, distraână ară milă au no- a. —] tul portar at Ioatilual gi 
ae AACR? cele dn Cap tit | „aai codrii bucovineni, ci si tot ceau de în mumele câsei Welntraub —— obiecte) pare a încerc să oma 

a p pr Bnăstirile. nsignație- via Grădişteani, pentru 
parte cu Insufleii-e şi buna- | Prel mân Dela d-na Nosshmam a tut co 








Desi la inceput sa q 
scăpa cu șiață, d-na Gr 
rit eri după tnasă 

După facerea 


Asa de pildă, icoanele, pereții. ragră- 
velile în fresco, sani pfine cu sgârill- 
ile iscăliturilor israelite. 

Bătrânol clopot Bugoy dela minăsti- 
mea Painei, care a răseolit văzăooele 


patriotic şi bine 
ință faţă de jert- 
fiii patriei în răs- 


moare în valoare de 80.000 lei pe cari 
le-a vândut, dar mu i-m plătii decit 
20100 Jel, 






|meritota 










minte au 
mânt str 
trinte de a 

Eroilor i 
ziua de 1. 









Societatea Cultul 
lor glorioasă, m 
2. €. la Giurgiu. 
;, aducem mulțu:nir 
ticipaea la imiițăio=- 
btoare din zilele 







FRANGOPOL LA PARCHET Andi pai în 8 
p. 3 
Cailia Iul Daniil Sihastru, cloplită al consiliului de d 


tatr'o stâncă, e de-asemenea plină co | Vestital escroc Damitra Frange) trație C.E 
agârietarile şi incăliturile — pistraaților | ziz Laclan, a găsit un nou gen de es- p 
galițieoi. Şi gândiți-vă ce importaață | crocherii, victimele fiind debitamţii de| D pregediute al Conuiliulă 
istorică are acesl singaratec Jicaş de | fetaa- minstratie primeşte în 
ragteluae, In fereasțra căruia a bătutgi | latra anume Ja debitele de fatin, de| ami parlamentari fn 
Ştelan Vodă, in timpuri de restriște. |2reJerință cade era aglomerație, cerea i i, Vineri şi 
pot ; 


„Poceaele pt Hiaări și est la o male da lel pe care == 


împlinească imperativul rasei. Şi ce e 
distrus odată an se mai poate reface. 


Splendidă excursiune 
prin Europa Centrală 


Punctul de atracție: Vimtarea Beriinulu). 
Paris — txponiția Universală — Eventual Londra! 


Secţiunea noastră de turism şi voiai, în urma a-| 
| fluentei de participanți la excursiunile din sezonul! 
acesta, a hotărât organizarea unei a patra excursi 
| colective având aceiaş rută ca şi primele 3 excursii. 

Durata excuursiunei este de 20 zile între 14 Sep- 
tembrie — 3 Octombrie. 


lor jidoveşti: Zgărieturi peste zzâris- 
tari. 














“A Jost Inainlai parchetalui și repare | 0 a dorit 
maât tabtaeala 11 ae instruite, cada | Seat ate i 
d se va faca mandat da arestare. 


MANDAT DE ARESTARE IM- 
POTRIVA LUI FRAȚILA 













Ei, d. prezident Stânesca, tocţii- Sale. 
torat d-lai Mircea Tretiaesca deta ca- | Prezentarea In oricare, 
bimelal 3, a tacrat — în continaare — | AID cele arătate azi nus, my 
1 ceceetarea atentstorulzi Haralambia | Prin biroul de informatii 
Frăţilă, care a aruncat o ceacă ca vi- | îndruma pe solicitatori la, 

trial în obrezul d-nei Maria Jonesca | d-lui presedinte, cu bilet di 



















din str. Qeneral Stan Poras. spevial, 


Pagube imense pricinnite de | 
în jud. Făgăraș 


FAGARAȘ. 9, — Do o săptămănă| Circulaţia n fost fate 
s'au abătut asupra reginuii noastre [teva ore. Fiind avizat 
ploi, cari cad tară intrenpere, technle, sa amenajat un 

De accea apela piurilor cari sco- |asifel că circulația a în 
boară dela munte au crescut enorm. | Am mal suferit pazube, 
ameninţiod ca inundație, majorita | Porumbacu! de Sus și 10 db 



















Program de vizite exceleni, cu ghizi locali şi au- 


Hoteluri de ranaui ai 2-lea. 
Sai de participare 






sunt: 
pâmă la Bucureşti clasa Ill-a lei 15.350, 
17.500. 
14.500, 

















Locațiunva biletelor pentra 


vosţioe Hungaria la Bucuresti în| Bilet pentru un singur match 
zilele de 14 şi 15 Angust san pus în [lei 40. 


vânzare bilete cn următoarele 
tari a: 


Abonameat 
să-al ve-lchari lei 150, 


a-[80, 


tea comunelor prin cari tree, tiganilor, asezate pe mi 
La Bercaia, Voila și Arpaşul de [cari au fost distruse d 
Jos apele Oltului au trecut peste 
albie, inundând terenarile din apra- 
piarea Imi. 

Ia Vistea de Jos, apele Vistigou- 
vei an cuprins livezile de fânote ale 
leomanei, distrugând iarba, 

Din cauza ploilor cari cad zi şi 
noapte, au suferit mari pagabe cul- 
turite de cartofi recolta strânsă în 
căpiţe pe edinp, cum ei păionsela 
In oraş au suferit pagube grădinile 
de zarzavat, dar mai alea culturile 
bat. 4 grăuioereae din juru] cetăţii, 
cari an fost acoperite de ape. 
apele prodae  serionse 
aprope în toate comn- 


şi până la frontieră clasa lll-a lei 
clasa ll-a lei 16.350. 

Persoanele din provincie vor putea să ne remită 
actele pentru pasaport prin postă, iar taza de parti. 
cipare prin Cec Postal No. 1256. 

Locurile sunt strict limitate ! 

Participanţii noştri vor putea obține devizele n 


cesare prin biroul nostru de turism. 
In atențiunea participanților 
[d Ciu 14 August —2 Sen. 





























celerate şi de persoane se 
numai in stațiile de 

tor, cu excepţia stației 
zau în staţiile unde se 
“calitate vagoane clasă, cel 
zile și cel puțin cu 2 ore Înab 
carea trenurilor 






Trenul accelerat No. 501 
ora 13,20: în ziua de Sâmbătă 












somata nele din stânza Oltulni. Pentru călătasă Es » 
Floesti-Sua ora Ș Pteriperael s 
uzău Duminecă, apa răului Axpaz, ca. | la Blur. de olaj Ce E. R cel | 
Bacău 19,22 re veoboară din munte, venind ea | a zile şi cet pufin cu 2 are (Mă 
i clic că usi furie; a rupt capătul podului din Ar | plecarea trenurilor, după 
> ea 83: pasul de Jos, pe unde rece autostra | rezervarea se pa face în 


în Făzăras-Sihiu. vești Nord. 








CITIŢI în fecare lună 









matchariie cu Hungaria 


In vederea mateharilor pu care le |ehuri lei 80, 


PELUZA POPULARA 
TRIBUNA NUMEROTATA 


20. 


In ziua matehurilor biletele 
mate În ME scampe cn 24 ta sati. >să 


Bilet patra &n singur mateh Iei 













„ Instrăinarea bogățiilor 
LE din Maramureş 


Românii își pierd ultimile potete de pamânt. Falmoase sorietate 
“jiovească „Jewish tolonisation Asociatia“ a dostins in Maramuraţ 
Ticăloşia | oliticanilor. O singură rozistență In calea ataparatorilor 
a Dela trimisul nostru special 


imi atat trei site printre marm-| Na bănala tosă mimeni că se va ! Boa, «i 

muttgeni. dând timp liber, m'am | roarme atât de departe en wesneati. 

la Rd văd de ce m pina atăt! rea Interomelor unor oameni, ea îl 

t pu mura rămasă deti| mie vinovați, încât mă se tolerem 

Vodă. ȘI, martuirirese rin- | — să so contribme ollolal, câlar — Ia 

cer, Mam conv că intradevar, a le vânt si atima sdăraba» de pâ- 
il din aceantă parle a țarii linhnt ce Ion rămas 





RE. Ax el menţise și nu 
meste din noa funeţionari jldaui la 
Adţlile comunale, tot el patruneavă 
teate tâibăriile jidanilor, 

jln vederea alegerilor județene, se 
dus în Jvenlul Sinagngei dim Vişeul 
de Sus și a npus jidanilor; «Eu sunt 












































































ă în propriile lor lacrimi SI totuși am ajuns s-o vedem si [al vostru, lar voi munteţi ni mel. 
ăi jidmti și cozile lor del pe anin. Țăranii maramureseni înt | Cât voi fi eu în frautea județului, 
pleră ultima palmă de pământ. |nu sa va atinge bimeni de voi, SA 





că, etiți. „satul 
ali nu ara ncum 56 Ani to 

liernitele jidovesii, până la 
îndepărtat colţ at Maramure. 

0 observă o derârată for. 
Ndoveancă, 


Count Foarte usor, Există la noi In 
țară — ca filială a unei mosiotăţi in: 

roaţionale— Sos, «Jewish Colo- 
niation Anorintioa» (1. E. A-), care 
îm mod făția, se ceupă eu ncapara- 
ren pământurilor româneşti. 





arti toat dura. miner 

Şi. ca acest profeat, procedea- 
ză toţi politielanii miei și mari 
uin: Maramureș. 

Până şi manifostele electorale, 
fe editează în limbo ji 

Cum să mu sufere bieţii Plă 
mânzi din Maramureş, cu aşa po- 
aoube de «alegi» în frunte 
rilor obategti? 

0 SINGURA REZISTEN- 
TA. 

In calea desăvârsitei sabjugări a 
Văranilor, de către Jidanul și jldo 
vit. am remarcat o alagură robe 
tenţă din partea Ocolnlui silvle din 
Viseul de Sm. 

Cu toate că jidanii, prin ecaile 
lor de topor, dispun de elrea 65 la 
sută din pădurile comunale și com- 
potetarale, Deolai silvle din Viseul 
de Sus, enre administrează numai 
Halal pădurilor ma- 

e “destul 
de realatentă barleră în faţa Jeful- 
torilor Jidani. In 5 ani — decând 
Ocolul exploniează pădurile în re- 
le — a realizat celace nu sar 
fi realizat alei intro sută de anl, 
mub domnia antreprenorilor jidani. 
Datorită energicului ingier 
Virgiliu C. Itoae — un om 
Lee P — imi ce va realizat: 1, 
Rezillerea contrustulul firmei „Lo- 
(în dosul căreia operau jl- 
danii) care, pe baza unul conțzact 
lomeros, avea de exploatat — încă 
100.000 metri cubi de lemn; 2. A 
constrult o fabrică, în valoare de 
6 mil. (ateliere de reparații în va- 
loare de 8.200.000 baie pentru cel 






































Aa sa somnea 
comertiai muiere 


Ext ao tata vea 
tre delegatia heletana Fi te a 
tan sareraulul “omite rea 
intheerea sut a nara 
local eonvetliai ae eitauaranifee In 
denunțat 

mo nouicăi RR S68t ieelata, tu 
nat acorda TA Și semnat. ȘI 

e i 

Di ia asociaţia V 

„Mărășești: - 





pentru remtiborarta 





e lup 
și categorie 
„Mărășei” A Orgaalzat pentru, sua de 
£0 mare serbare la 
teortea grădină (oloseuj Bragadiru toni 
Gh 
Comeure de tăstume naționale, da 
trumuneţe și de data. Caruri și dansari 
naţionale. IBIrAFta penerală 20 le. 
Deta orele $ Aăra ln 4 dimineaţă. 
Pie e ca 


Numirile În învățământul 
primar Încep după 20 
August 


După cum 6 ştie. urma ca la 
20 August să înceapă nouile nu- 
miri în învățământul primar. 

Deoarece ă în prezent 
mau sosit încă la minister ta- 
blourile cu catedrele rămase va- 
cante în urma transferărilor, 
data începerel numirilor va Ii 


după 20 Augtat, 


Examenul practic la şcoala 
civilă de pilotaj €. F. R, 


O comistune formată din d-ui 
iocot-comandor Traim Păcleo, cpte 
onmandor perntitu, delegați al ml- 
nisterului perulil și marinei și ing, 
Cociaşu, dela i F.AR.Roe 
examinat eri 45, la ae-opor- 
tul Otopeni, seria nouă de elevi cae 
a urmat cursutile practice de stor 
ale şoolii civil pilotaj C.F.R. 

Stau prezentat n acest examen 
18 candidați. €8rl au exezulat cu 
succes probele de sbor ce le-au fost 
date, 





























Situaţia comerţului nostru exterior 

















peste 50 muncitori, în valoare de 
800.000 lei, tarnâtorie în valoare de 
1.200.000 lei); 41 km. de cale fe- 
sati (cu stații, 3 tunele, ete.) în 
valoare de 40.000.000, lei. 
Reslizaren acensta, care poate fi 
Juată drept exen:plu de: toate. Ins 
tituţiile silvice, pendinte de C. A. 
P, S. precum: şi de Fomdul bisericesc 
din Băcovina, constitue o cetate de 
rezistenţă în" calea _jidonilor hră- 
pâreți. 
Ceva mai mult, energicu! şef ai 
colului din Vişeu, îndurerat de ra- 
vagiile ce ie face „1, K. A.Y, a luat 
măsuri să planteze tegiuni intregi 
cu pomi fructiferi, fâcând mari a- 
vantagii ţăranilor 
A Inat, cu alte cuvinte, rolul agro 
nomului inexistent în Maramureş! 
Si, ca o stldare a deficitelor din 
anii când nu se lucra în regie, d. 
Virgilia C. Woae a realizat un venit 
met de 7.253.918 lei, în cursul a- 
nului 1955/136 

Aşa mai înțelegem și noi qos 
lor, biveinţeli E) de Leia 
. bineinţolea — 400 vagoane de A planulai. jido- 
moră dt Maramirep. Ildanit vor | pasă Pee Pere ala, 
eu aiva proț să în gi notantă ulti: | K. A.”, în fot Maramarețul ua sa 
mă bogăţie, Sabi diferite forme, 4 | găsit nimeni, afară de vrednicut In- 
dovii dela «L. E. A» compri pă; | piner se/ dela Vișeal de Sus? Unde 
mântarilo dela țărani si le plantea- | sunt autorițăţile județene și comu- 
ză ca pomi fructiferi (MERI). Ast: | ale? Unde sunt „aleşii! maramu- 
fel tonte pimânturile  maramure- | reşenilor? Raspunde dot noi: în 
menilor din Valea Ruseova și regiu» | Consiliile de ad-ţie ale jidanilor 





A pt CC ORI 
Hi 'Tesler (notarul comunei Vișăul de Sus) și 1 
și Iosil (setul poliției 
comaoale) plimbându-se Bâmbătă prin fifa Sinazgal | „da 


lanii domnese, iar tieţii ro! Im mod speci 

— datorită inconșliantei lor. activează În rez ba le ţă- 
al ales datorita trădării «ale | viii După ce, în Basarabii, 
i lor — se sbat in cea mai n/4-| a acaparat cel puţin BO pa 
paie Fi — sărmaalil — nu | sută din pământurile ex. 

inseamnă pâine alba, sau 7 Pi 

haină de sărbătoare, sau Catana zel: ratare ra 
aramă acum aflu că sa întins 


știu decdi că au ajuna robi N 
Di, și din această robie nu tinutul Maramureşu- 





































Intă cum: Maramuresenilor, din 
cele 3 boăţii — pădurile vitele si 
meretr — le-a mai râmas MERELE, 








NETATEA «i, K. Aa 
PAREAZA PAMAN. 





EA cdntă maramuresenil, au ră- | 
u dol. Ciucizeei au tre.| 
tăpânirea jidoviler — în de | 
40 de nul. Mai atlam că, da- | 
măpanirei maghiare, Mar, 
românese — pentru a-l în: 
— n fost colonizat eu tot 
Ie ntrein), majoritatea jidani. 
vine uu știe că, fn wrimn tra. 
olitieinnilor jeșiţi «i mo 
























Şedinţa delegației economice a guvernului 


ta] ln 1933 un export de 4452 milioane! perspertivele certe de viitor, cu s= 


EA după amiăză va intrunit 
ministerul indusilei și comertului, 
sub praședinția dlui 1. Inculeţ, da- 
|icgaţia economică a guvernului. 

„A papheipar Enti: Valeriu Pop 
ministrul industriei; 2, Niator, mi- 
intrut muneiiz A, Negură, minis- 
trul eooperațiză: Seseioreanu, consl= 
Her tehnic akmintsterului de dome. 
niu; Mircea Duriha, sceretar general 


ta Hmonţe. ete 


EXPUNEREA D-LUI VALER 
or 
ă 
D. Valeriu Pop. ministrul industriei 
şt Comerțalui a făcut o amplă expunere 
asupra situației remerțului nostru ex- 
tertor și a rezullatelor obținute în pri- 
mele 6 lumi ale anulul 197, Exportul 
până Le 30 lumle 1897 a atins suma 
de 14.691.900, taţă de un import 
do 23824 arătând deci un 
excedent de 6408808 9900 lei 
Pentru a demeastra rezultatele ex- 

















cepționat dle bnme obținute tn această 
epocă, d-aa a fieul comparația cu re 
atitatele din perioadă a anilor! 
precedeaţi și Lui 

1n 1836 un export de 7451.000.800 
import de 3640g000a, excedent i 
milion 557 mil 


ln 1935 un expori de 6471 milioane 
un import de 5223 milioane, esce 





si "| Dar asupra cetor comstalate pe 
mea Leorăloe, au intrat fn sipâni: | „jeapu7i17 maramareșene, vom mal 
rea jidanilor, 


i reveni: 
Si morietatea «LE, A» eappâră | Sigetul- Marmației, 9 VIII. 


Sergiu Florescu 
Ticăloşia politicianilor 


maramuresenilor se dato- [nu-l indrumenză — ugronomii nasi 
itini multor enuze. Arătăm pri.[lat eapul cu nsemenm flencuri 
eănze privelpale + 1. Napri | Politielanul, toscăbnnt ln patere 
(mlarea de intanerie) țăra- [tot prin votul «fTimânzilore, este to. 
2. Tieălogia politielanilor. |varăs eu jidanul. Se înțeleg de mi- 







blestematei democraţii, va 
la ținutul Maramuresulul au 
să eurseaseă din poartă în 































































pere da doi 19 August ert. 
pi Nr. 9 «Hugue Corul Ie 
rge dintanta  Hucureati 
Conmahţa în 2 aro 4 mminu- 
de 8 ae 20 minula ea până 
nt. "Preuul va pleca din Pu- 
Notă ora 1940 en și mcuni și 
ii ln Constanta je ora 237 în 

3040, 
iul apă nr. 93 «Regele Caroi 
pareusan distanța Constanţa 
4) Nord în 4 ora tu loc de 
mivute ca până lu rezeut, 
[| va vleca din Constanţa la 
U și va sosi la Foouregti Nord 
10.00 
ele teennri vor opri nutani fu 

a Chitila, 

incepere de Jol 19 Axupunt 
vor mal face pi urmălonrile 
ln tzenurilo de oăliilori 












































iranul madamurkman, spre dea-| nume să exploateze nalvitatea și 
e Moţ, Oltean saw Mondo: |ineonstența mhramuresanulul. Eri la ortle 1730 a sosli Ia acropor 
îiiie și a erși. un iugrijeste de ea. [ente el mal dosăvârnit mevitor al d. genera! de excadră Pellegrini. 
i ptle mă ingrijeasea. Cuci vimn) | jidanilor. IEI lolereaaă nativitatea| torul aviației aivile Hallene 
„L/Ala Lite 
Pe aeupart, d. general Pellegrlu! a 
ălatori pe linia Bucureşti Nord-Constanţa |oos ei e cea 
n de po linia Bnoureati--Conatanta și | precura și de numeroși membri ai a: 
dim Dneureati Nord Int ln ora 1300 | eteo al navigației rumâne şi cu ocazia 
în te de 1848, din Buoareati iat ta | meetlagului aviatie dela Mendau tn 
"Trenul de pertoaue 9131 va pleaa | mentale ile simpatie faţă de fara noa 
din Wucuraşti Nord le ora 3805 în | Iră 
ora 2940 în loe de 43 
Vazargie Înora 745 ca și rută. mal atrănse legătnri «de amaieiţie și cola” 
voastră și cea Ma 
m va sosi În Bucuresti Int Ja ora] După sdslrea pe neropait. a pemeral 
1831 tn loc ile 1238 și la București | Pelegrini a fast e vizită la sinintevul 
"Tronul accelerat 02 va pleca din | de d, Radu Irimeseu. 
Constanţa 1 ora 1932 fo oc de 1997 [si de d, «dor AL Gheorghiu, srerelar 


ju mtle să trătaseă. Desi are Preteetul de Maramures — un[ tul Bea. În bordul unui avloa tri 
dărioară, ei, omelmuit a|oareeate vromfin: MAN ZOLTANIE] motor «Savola 79», venind dela oma, 
> Disa cate tnsoii de d. Klinger, dr 
3 mectorul soc. de pavigațle aer 
bunătățiri în circulația trenurilor | re cae: 
etneseu, iatatrul nerului și marinei și 
Bazargie, 1sufei lallene, 

"Trenul de porsoane 8000 va pleca | D. general Peltegrlul este va bubpri 
ara A845 şi va sosi la Constanţa la | atla), d-sa și-a exprimal fo mod el 
ora IBiTea și astă. pion faţă de «L Rada Irimescu, sent 
loe da 22%, din Bnouregti Iat în Vlulia diatlonalui omapete marchează 

st va soti la | un tacuprut fericit ln năzunla amar cat 

“Tronuj de porsoane 504 sa pleca | barare dintre avlaţia 
din Constanţa la nu 612 ca și ata | lasă. 

Noră la nra 120% în los de 107. aermlui și marinei, ude a fost prizalt 
miniategi aerului, 
va sosi m Bucureşti Nord la ora general. 
ud 4 Begaai 





deni 1.442.008, 
Ta 1334 un export de 6164 miloane 


an fmprot de BIS miiloane, deficit 
23 miloane 


a 


Comandantul aviației civile italiene 
a sosit în Capitală 


rul Italiei, a afezii la legaţie an dineu 
ta elnstea oaspețilo 

ln cursul zilei de astăzi d. g-ral Pel- 
legrini va face d terle de vizile în cer- 
eurile aeronauliie din Capitală, ur 
mând ca mâine d-ta, să părăsească, toi 
po alea aerului jar ooastră 














Constanța Mamaia 
Direeţiunea generală CFR a di 
pus ea ineepână din zinn de să As 
urost a. 6. proli 
ple Conai 
vă fin de ţar 


















pe pieţ 


La mintaterul de Industrte și comerț 
ne lucrează În medaetarea abil deeze 





Reducerea tarifului pe linia 





unei pătitorii stra- 
nmain, nam Înveze 
plus on leu timbrul 






CUMPARAȚI EPTIN 


IOAN P 


Bucureşti, Calea Moşii 





E 
Magazin român 


Băcurești, Str. Dărăţiel Na, 55 și B-di 








MAGAZINUL DE 


Vasile V 


Bucureşti, STR. 


2 molțumn ialovdeaua, cerlațeia m, 
din Capitală și Provine 

Asi 
tai i săraci — Vent lumea crud 
îucrată ca mult 





—— 
venicăria Românoasci 


PETRAŞINCU 


eta 41 (vis-a-vis do Lioaul iar 


Bau Miabeta 





ANTON 









au nevoe de camere | 





„Consumul Legio! 
Se găsesc oamere îi 


un import de 5377 milioane excedent 
673 miltoane 


Potrizit datelor provizorii depe lana |roinistrul finanjeto-, E 
Talie exporiul arată o urcare cu 273| Pe Aaaa gi 
ulloane, tar excedentul +a spori cul 


peste un miliard let. 


PERSPECTIVELE EXPORTU. 
LUI DE GRAU 
Perspectivele de viitor sunt dia- 
tre cele mai sa'istâcătoare, Recolta 
de grau atât cemtitativ cât şi ca 
lilativ e superioară recoltei anuiul 
precedent şi astie! expo-tul de grâu 
va putea depăşi în campania viitoare 
cel puțin cu 15 la sut exporturile 

făcute în campamia precedentă, 

Deasemenea perspectivele de ex- 
part pentru exielalțe categorii de 
mărfturi. sunt în plin progres. 

Conjugând  sitanjia e:ononică 
foarte satistăcitoase ce rezultă din 
cifrele obținute în comerțul nostru 
exterior pe primele şase luni şi din 





DIN ŢARA 


ARMATORUL 


CERE DESPAGUBIRI 





somaţie, cerdnd 200000 let despâgi 
pentru fiecare zi intârziere dela 
rejioerii vasutul în portul Constanţa 


a eta pe invajtorul AL 
procuror Al. Popescu, care după «e 


reconstituirea crimei. 





Eri, cu trenul de 124 
Cluj, trupurile neinauflelita ate vieti 
ut molelte «Daugla, tar 
faut tnchne: 
enuțan. 





meler aolon 
după nintă la e 
varea for la cranaoriul « 








In dreptat comanel. Seimeni 





Mar 


din hotelul Constanţa, apele Danării sa 


acaa pa mal, exe/nh 
copti și oameni ln sării. 





Din cercetarile jacute s'a las teze 
JI vorba de victimele bo 


am 100 ont 





e 
Desfacerea mărfurilor 
blice 


ele pu 


oare, rampe, pleje, ele 
ainisterutui 






! | preeal 
parle va aveă 

antepraectul 

de comerț și ind 


terminat 





în memoriul joabatat 


incurajați industria 
comerțul românesc 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale și picturi 






meri 
Dormitoare şi Cu 


LA GOGU GEORGEScu 


Medallat cu Meritul Comorolal și Industria! 


Sg,inialtă studenta! și portia, 


Prietenii legionarilor cari 


se pot adresa direc! la 





ŞTIRI DIVERSE 


VASULUI LOLA» 


D. Erickson, armalorul vssubil „„Lo- 


18" sechestrat ln Coustanţa, a ficut o 
iri 





Fostă magisirat Varlureauu, care 
platan la 


bălte Pucioasa, este su cerestarea d-lui 


audiat pe toi martorii, a procedat la 


nu soatt dela 


la baza sa dispozilunile 
de lege trimis la Cameră 
bustele din Bucuresti 
ca si e parte dia mugestlile cuptine 











UCHIU 


lor, 24 — Teleton 4450 








TIC 
tur) tapiazie de salon 
ese de mobile 


al Maria 





1_— Te. 4.754 


INCALŢAMINTE 
aSilescu 


CAROL No. 46 


relul și viratulut, publle românate 








cu serviciile sale 





alonarsl și premititarul, be 
ata să aiba o Încătvminta 
uni și atină 








Carmen-Sylva 


nar“ din staţiune 
ntre 2000 — 2600 lei. 


tuaţia financiară şi bugeia  comu= 
nicnte de către d. Mircea Cancicov, | 





isrină pentră primee lut ale exerci= | 
iului bugetar în curs in-asări sa 
tistăcătoare ca-i în ultima lună că 
depăşit masiv cola lunară matenina 
tică și care ingădue să intrevederm 
cu certitudine un impo-tant exce= 
dent bugetar, ne duce la constata» 
rea să situația e-onomică și firzati= 
dară a României mu sa prezintat 
dela izbucnirea crizel niciodată mai 
solidă și mal promiţătoa-e, deman- 
strând eforturile incoronate de sa3- 
ces ce s'au făcut pentiu redresarea, 
şi consolidarea ecormomiei. naționale. 

Delegaţia  eanomică a. exuminnt 
şi a ratificat proactui de avord ce 
ureaza să se facheie cu Belgla. 
Prin moua convențiune vezhlul a 
cord de clearing se înlătură şi se 
talocuește <u ua simplu acord de 
transfer, 








Aseară ln orele 925 trenal aerodl 
male plecat din Carwca Sylva spre Con- 
atanța și de aci spre Bucureşi, a sur 
prima o cireadă de vite pe line între 
maţile Eforiei și Neptun. 

Au fosi omorâte cinci vile, far tre 
wul aerodinamic a deruiat pe 2 exil 
Circulaţia a fost Hutrezuptă. 

Stretul, în urma plodor ce au ctiul 
toată săpitmâna, a provocat multe pa- 
ube, rupând digul din aproplerea ce- 
Pe "e A tsi n 
capăt de pod 

Toi act, după ce a prăbușit digul de 
apărare de lângă cimitirl coreesc, 2 
săpat malul acojând la suprafaţă câle- 
oa ichalete 














La Ştelanenti, molle ai prepozat eur. 
parea a 30 case pia inundat terenul 
3 pe apronpe 43 hectare 





Azi conte a avut loa îu Capitală 
peoorali, fiind arestați o 


e "time de iedivisi Mră o eitaaţie 


malțime 
1] 





sa veazle, sia Tien și 
seaperire interesantă, In cate 
|ucaua dzlao din pinta 6 Tania a fost 
lămacoperit un tub care juca bar 
vut pa ame mari : 
An fot ridicate fisele banii din 
cantota. patronul cafenele el ducă” 
torii. Pa lângă seciia a fost zidi: 
io da” mei pi oarecare Bigiea, 
leare a dat mult de luera polițivi. 
In vontivagrea prosramalui de 
i înveaizarea Varil au moetr 
comunicaţii. si 








retace 
10, ministerul da 



























| inaugurate Vineri 8 August a, e. în 


„Am onătrea și ma grec 
dă a ră aduce ta uogtintă 
rezutiatiă pe care Lat ob 
ținut grația Herea, în ay 

14 de'70 de ari var a 
do Fneumasla Cronica 
articulara care d un ah 








p 
ada ma făceau nproape dem. 
Diet. paraltaat 


Dup oa am incetat tot 
inut Sad. Portale 
dn a ma mat tnideca câmd 
am citit amunțul Dao fa 
tra jurnal local, Bară "Yi 
fozuși conuina de efleadta 
tea “readtutut ed ca 
inceroat pi imediat șia = 
da în mina o schimbata. 
Am continuat 1ă lay Were 
Dna: "tara bal 
tru mina mu emil 
Temadtu icace, dar. 
re ta praleala i suit 
a nd putea ceri. 
ta, că astăzi chiar Aiht 
complect. pindecat 
M. CU. CAOROUX, at 
1-tatns 


n ae: vorba mei 
meet ie d fă 
Side 9 DOR eopicată da- 
Din toata în miră A fica 
9 băi, cre se, bea ca 


cmaăul, abignult. Mei o; 
fizeală azi m ticarinient: 


artă: 
demioa din. si in ză mal eri- 
- A 

mat 


în Pit dea pe PE RTEA 
veti aţi un ate oc dă ee 


HERVEA 
Marcă Inregistrată 


sg uri et, 
et ac Brin 
E iezi 


E, 


informaţiuni 


realul din minele de aur dela Săcărămli 
ale Soc, B. L M. ML A, earo au fost 


prezeața d-lul Vale Pop tatnistrul tu 
austriei și comerțului au fost furnizata 
de uzinele Humboldi-Deatemotorea A. 
G. din Kbn reprezeatate în România 
de Soeletatea „Ferrominlerat“ S. A. R. 
. Episcopiei & 

Frăția „Patriarhul Miron” la gri 
ja ca poartă operilor. sociale, a în 
tepat zidirea unni azil de Bălrâni 
în strada Doiuei Na, 3. SE 
Face'apel la burii creșihi să a 
pata ca po pot da birplinirea a 
vestul nobil glad. 

Orice ajutoare sa primese In str. 
ŞI. Apostol: No. 42; Şe primese i 
del ce vor să-și Jact o chilie pen= 
ja odihna batrânețelor sau penira 
pomenirea celor adormiţi din neta 
mal lor. 


22 August crt. ora 9 jum 
La 20 Stoa inivgurarea unsă 


tate dim, se 
monument sl eroilor, În com. Hor 


G 4 
dareasca-Gorj, olicialităile. să. to 
cel cari simt. româneşte unt rugați 
n lua parte În ceață COMKMOrBEE. 





Frontat Românesc cre, Vl-a a: 
duce la cunoştinţa românilor dee 
miciniaţi ta raionul său, ca a rele 
ceput actâniiatea politica, viadnă 
jeulațe reglate, Vinerea Intre Oe 
Pele 19—21 şi Duminica între 0 
rele 10—21 la Casa de Shut din 
dia strada Popa Savu mr- 49. 


Rezultatele alegerilor dela Eforie 
„i Carmen Sylva cu rămaa deținl+ 
ice recurmul fiind reapina. 

sterul Edueaţiet naționa- 


pentru numi: 
nvățămbntal 


La mii 
le incep sal luerările 
vile saplinitorilor în În 
sreandar: X 

Catedrale si orele de napllulre sa 
Bptea for in modul 
armături 

1) Celor eu examenul de capac: 
tate tategrati 

2) Celor uamat cu prineipal său 
secandari 

3) Celor cu semivarul pedagogie 
si 4) Celor eu Meonta 








ada noni Jue- 


pei blica ra aur 
ie at ioana lei. 


ări în valoare Fa mil 

sinate În opt lutazi- : 
Pepiita tuozărilor va i de d azi 
tax plata. sa va face aalonatioaae” 
ing tarzan. dia, ereditul de A ali: 
ară tz mtioave îi „scorățte 
stat 


în 





Dupa. datale stiti Alo dlzee: 
junel  veatingmatării, efectuat to 
darmul tuoet Talie a, 64 marebează 
e sendure do/1802 moflioune înţă da 
tuna Tunie și un plus de 72 

cane În. TapUrt A €D90A OIFeDUIe 


zatoare 


Tastalațianiie de prepararea maine | 












































i 


| 
j 
ct a 


























BUNA VESTINE 








Guvernarea liberală se prelungește) “2 


ătește 
area iale 
până la toamn 








SHANGHAI 1; (fador). 
— Se anunţă din isvor chi- 





we. japonezi au mobilizat 

















nez că meneraiui i»vone=lspanghalul Sub DON a N 
— Sagnki, sotul statului ma ndre: pi spra lord 

Combinațiile culiselor liberale. — Situaţia la naţional- |sce-:: impanore chineze se indreapta sur 

țărănist. Tari ala NANEING, 10 (Badon; „optez, ru sapate 

i i tia | sosi a Ş i le răb nneze au primit Instruce 

pt Edi 3 a cărti et Cs [0 Me Baam |eceti e te e e at tra 

ar ia sa pote: | A iale maro eoaritui atm. | de'a rticipa la convocarea de- | mat În curând sie con e, | nezii nu Acta EAT, ua vashoi cu Jponta va îl de lungi 
îi, cal bujin aparenie atat În ta. [Ura pentru d; Mihalache, tn în Slanigul Moldovei, Motive; |einean, diviiig,-joortezăr [ţie în estarol Tipmkeu. e 


ceince nare să anunțe În- 

conerea unor pstilități de aponeze 

mari pranorţii, incat puternic pozițiile chi 

Ziarele chineze nu pri-|dar nu foii reggae 

mit instrucțiuni să lămur ca 

necesară, inlrucăl preşedintele |ronscă pontulnjje că un eăz „SEANGAL 40, (tades), — 

pasiuni dn ba dpieiez a | sta ui "masa 1 dn codate Shane un 

eri pe care. congresu lu “ atele te pielita 

ati le Mat întrega, delitoiatea eine. armatele de răsboin japonez 5 

să în orce măsuri va crede de | bl etali!“r incap] NEGOCIERILE DE PA 

cuviință find sufietent. pentru | de pinten că legea EXcI 

angajarea partidulai, namti 1: |4ovin finală ni Chi-| NANKING 10 (Rador), — ln 
„d Aa sărmâ= |timp ce Japonia menţine atitudinea 

lacă națiunea ri n fermă, afirmând că mu va lua 


unită, diplorualice 
Sper linițintiva megocterilor — diplomalii 
E Ea ca pere tea 4t 


Vara pațional-fărinistă cât şi în | cazul când en war manifesta pu- Sprljinite de ac 


dagarul iuvernaţaeatal o [bile 
Întrovederea de alaltăeri din- LL 
> AȚIA NAȚIONAI 
: îns secteiarul general al parti |. SITUAȚIA, NAȚIONA 


dului aaţioţal țărănesc A 

ihulache al cărei rezultat e că, ultina ave 
ie în declarația Boul u: Al cărea apart cuezui 
mui'zar de. diminențe, că „o nimorte» în apee 

himbare de segim, acu este Corbi inei 
foarte putin probabilă, eredera |ă de «munvormul doara 
că ineaâreanai partect luna po ze 
sic” național faciniată Taj de 
guvbrnul Tătărăscu. î 

Concomiteni cu declaraţiile 
esrcurilor naţional-țărăniste în- 
registeate de <presa democrată», 

urări viu și din par. 


m a: 
70, 


consfăluirea fruntașilor _naj 
mal-țărănigti. 

Olielal, cercurile naflonal-ță 
rănite explică totuşi că această 
comfătuire nu ar [i fost absolut 


de asalt, trupele japoneze a 













că chineaii au 
uul detasamon 
sprijinili de 























insemnitate piere. 
desehide calea să 
mana Peklaz:Suţ 3 
In regiutea 


Arnţi 2500 Japonee 








STILEX 


















aceleaşi â ză 
i a schimbat punctul de vedere, ncesta 

a pa pa ac comuniat |RMEIICA de Sud [ema coniac vrut 

ELA cotanăiciea i inierisiă n vederea unei situaţii grave. 

Saph constătnirea ministerială Atac comunist reacţionează Pena i lată gata, A 

din cursul dimineții în care d, respins „Gemu eumez ete tt ata de 


Richard Fronasovici Își făcuse 
raportul asupra rezultatului ob- 
ținut la Paris, 

Insuş! d. Dina Brătianu, pre- 


RIO DE JANE, 14 (Rador). — Și: 
rea să Statele Unltălaj, aferit braziltet 
sat pună la diapotijie pace diatrugă- 
oara ameritana a dăpleplat in toată 


locapă el negocierile. 

Fruntaşii armutelor chineze, in 
intrevederile pe care le-au avut 
nu tixat modul în care națiunea ur- 


Generalul Cini-Kan-Sek ee mal 
ego able 3 inversunat disman Al Iapontel 
Corespondentul Agenţiei «D, N 


ini B.p transmite: 


durată, că armatele chineze vor su= 











pedintele partidului liberai pna D. GR. TATARASOU 3 Ameiea e Al apelul în ran |meaza să! se mpere În cazul unul Ieri inirngeri pi OBblia În Maat 
În atriat as alfel svenimen- Comuni bib Ste tei a lina reaețtuni. foarte tiu care |razbol. Pregătirea milltată este ter- [oaţilităţilor, dur că, victoria finală 
ți a sasolit că prezenia d-aule [or amostaey a eteiimet Me pariere PE | „Preta BaaiăWOĂM/enta oarecare Îemunată şi ormata chineză cute ia. [oara dar CA AI na lunea ră 






în Capitală mn este neeesnră, 


elarmă faţă de acealg reaci 
plecând la Mamaia: 


les după demersul [ăguj in ace 
dune de umbasădară 


1 


sit vechile bastioane din| lor naţionaliste, publicat astă- mâne unită, 
sâmul partidului  mnţio=| nonste, declară că inamicul a în- 
COMBINAŢIILE DE CU- |nal-țărănesc, cari toresol cercat un atac conlra poziţiilor 
LISE să-şi păstreze în eventuali| naționaliste dela Luviel, 
De altfel aproape toți geli! de Far isa aliminări ziscăl a fost respins. 
i începu iccosiune a tul Aragon, în secta. 
partide, alarmaţi la începui, de ola su parti-| pe frontul Aragon, în 
țtieile false ale presei dia Str. | dului, complete fibertata| „,€, jena trupele naj 
Sărindar în nrma informațiilor | de actiune, i e tii 
prumule, nu revocat. sosirea a-] , Contrar, tuturor deci i ei Tag pa Aa Rao A Bea ea preponăsfeni pe piaţa man- 
vunlală ia Capiială, Aslel (-[de simpatie pe cari unii. Iron: [ile lor, Târă să întâlnească vre: atală a bumbacului Din această comu- 
AL Vaida-Voovod_ rămâne. la [azi se arăbese să le lacă d-lui | rezistență, nieate se deduce că alele Unite caută 


Cluj, d. Octavian Goga până la | mam sd-i axigura în rit rând. controlul 
pe plața bumbacul 


20 August, la Berna, iar d. Mi- i apel atupra ză- 
balache pănă la terminarea ci wa cămintelor de te Draziliet, ser- 
Ce urmări DO ate avea | 
PET comontarti ala praz x! 
incidentul de presă anglo-germat 


_ Jtârâtă să nu tolereze invazia japa- 









Chinezii se îndreaptă spre Nord 


TIENTSIN, 10 (Rador), 
— Marele Cartier General 
al armatelor japoneze a- 
munţă că în regiunea Kal- 
gan, la vest de Poking se 

'a o importantă con- 
centrare de trupe chino- 
ze, cu un efectiv de mii 
mum trei divizii, 

Alte două divizii din ar- 
mata 20-a chineză înain- 
tează dela sud-vest în di 
recția Kalgan. ia 









rade că. și albă puler 
imi direct Dlăate ar intreprinde de- 
merauri analoăgt, 

Gunernul braziliană a publicat un co- 
munieat In care arălă ca Brazilia oc 








Trupe din amata chine- 
ză a auvernului central 
inaintează spre nord, doa- 
Iungul liniei ferate Pukau 
—Tsinantu, având. diree- 
tia spre. Tsintao, 

In cercurile din jurul Sta! lă o soluționare 
tului Maior iaponez dom-| contiictului. 
neşie credinia că ar i im E 
posibil să se evite un răz| snax 
boiu între China si Japo-| „A ACRAL, ui 
mia. 
marina japoneză şi 
ponea Snito, omorâţi 
cursul incidentului dig i 












Janoniei va 
ta auvernului 


Li ai 
ditiuni care să 

















































tei, În Slânle, Me rez 

Se pare deel că eventualitatea 
unei schimbări de resim, așa 
cum de altlel noi am afirmat 
dintru început este exclusă pă- 
nă la foamai 








Ziarela braziliene. 





“Incidentul acesta nui va contribui de 


Aceste stiri pornese chiar de- 
1 unii din membrii cabinetului 
cari până acun căteva zile so- 
coleau că demisia guvernului 
nu poate să întârzie după 15 
August. 


De eri, motivat sau nu, 
optimismul cercurilor gu- 
wernamentale a evoluat 
vertiginos, până ipote- 
za unei prelungiri a guver 
mării până la 10 Ianuarie 
1938, când după unele in- 
terpretări constituționale 
ar expira mandatul legis 
Intiv al regimului liberal. 

Imtemeiați po ultimul 
precentai obtinut ale- 
geri de partidul liberal, 
care deține capul coloanei 
de voturi exprimate, unii 
dintre fruntașii liberali 
sotot chiar că nar fi ex- 
clusă eventualitatea unui 
























BERLIN, 10 (Rador). — 
Agenţia D. N. B. publică o 
notă oficioasă, în care a- 
rată că guvernul Roichu. 
lui a invitat guvernul bri- 
tanic să uzeze de influența 
sa pe limgă conducerea 
ziarului «Times», pentru ca 
acest ziar să recheme în 
termen de 15 zile pe cores- 
pondentul său la Berlin, 
Norman Ebbut. in caz con- 
trar, autorizaţia de şedere 
în Germania va fi retrasă 
ziaristului englez, 

Nota adaogă că măsura 
această a fost necesară 
pontru că d. Ebutt şi 
| exercitat ip. 
mulţi ani activitatea sa de 
corespondent în Germania 
intrun sems exclusiv ostil 
Germaniei și abuzând de 
dreptul de ospitalitate, ca- 














loc la creşterea prestigiului Germani: 
el, care-și lace o curloasă idele despre 
rolul presei. Dar fiindcă ea se arată 
mtât de severă, se pare că ea na ar 
maj voi să lase propriile sale ziare, 
— centrolate de guvern, — să pornea. 
să atacari atât de violente contra ță- 
rilor străine. Să sperăm că facidental 
pa va compromite recentele storțări 
Micuta de guverne pentra n se ajung 
ln o destindere în situația earopeană». 

Examinând discursul pronun- 
fat de d. Mussolini, «I'Epoque» 
declară că el este destinat să 
dea asigurări opinlei publice en- 
kleze. Aceasta nu 
să că manevrele din Sicilia nu 
nu 0 mare insemnitate, Ele se 
fac într'o zonă dintre cele mai 
importante, poate mult mai im- 
portantă decâț bazinul din Me- 






















diterana, Desigur că este mult! 
mai ușor să se tale în două o 
importantă Mare internă. și 


re i-a fost acordat. 
cabinet do alegeri, rezul- 
tanta unei combinațiuni li * 
borale cu unele personali- 




















tăți politice ale opoziției.| PARIS îi (hadori,. — Agenţa Ha: [se întrerupă un baraj nerin 

Cercurile  naţional-țărăniste, | vas transmite vestea şi maritim, intre Orient 
puse în curerrt cu știrea lansată] Ziare «Iipoque pi Occident, Acest simbol nu 
de cercurile liberale, socot ed Incidentul de presă au 





poate să treacă merelevat». 























„tri tneruguplă„PAlatal Staraa'e Iri la orele 1230 soldate! Mala | 10, ae 14 
Aatoureae şi dpi p2-8li Vinlar |Or, din reg. 4 Roşiori, oriinae. din [en Cagitala pentru prim 
și Wehară Franazoviei, [eomuna Iuea-Brăila sa aruneai lna Și +a, u 
|ramuisi. a pleca si contiuui 
0 unitate din marina france condamne 
rontratarpilorul *Vanbant, purtând » | Ri 
ein etairalaiad Der 4 au fost incine| Toţi prefeeţii județelor bântatte 
sa de 1 Aura te videntului dn vina | de secetă san. nirunit asi la minta 
serbările marinei ă : Ea 


„ai Conferinţa prefeoţilor 
pazite] dela ministerul de Imterme 





1 a 


la interna ș)-0b; Seetoreanu, mana | 
| 


ara 
me. sua [her techute la minteral de 





dom: 

sit. D. ministra îi. Negură n făenţ| 
amplă expunere 

dul de aprovirlunare 








Imiimare ln sa | 
Judeţeler eu 




























BRUXELLES, 10 (Ra- 
dor). — Coremnandentul e. 
= sper «iii 
* Consulul Helga lat atar- 
celona, înapoiatale curtaaă 


aur or. 
GENERALUL FRANCO 
IŞI DECLINA RESPON. 
SABILITATEA 

LONDHA. 11 (Rador). — «Evening 
Standards arată că în răspunzul dat 
noteţ de protentare britanice, în 
chestiunea bombardării vaporului 
«Britisă Curparal,, generalul Fran- 
eo dectină orice: responsabilitate. 
Şeful statului națtonalist upemlol 
dectara; 

2. Portete arriene mațicnaliate ou 
+lectuat la data imeidentului nici un 
sbor tm acea somd, 

2. Fortele aeriene staftomate ta 
Los Patmos nu exreută in mod nor- 
mat nici un sbor în directa Alger. 

3, De altfei sunt mumeroare dovezi 
din cari se poate deduce că la Car 
tagina fiinţează o orpentaație at aă- 
rei scop esta de a crea Amprexia te. 
nor aeta agrestee din partea naţia- 
nătiuritor, Tmpotriva vaselor neutra 
și impotriva bazei duta . Gibraltar, 
Aecastă orpanizaţie cate pusă sub 
orătimete tmettiate ate îirhunii miti. 
tare sovietice și dispune de mume. 
Irovire aetoana cari română eu cela 
intrebumțate de maționntişti 

Aceate Inpte sunt cunascule și au 








GENERALUL FRANCO 


la Bruxelles, a declarat că 
victoria naționaliștilor nu 
mai poate fi pusă la indo- 
ială, date fiind dezordinea 
şi demoralizarea care dom 
neşte in rândulire armatei 











In Spania victoria naționaliştiior 
„este asigurată 


ziția fără să piardă un sin» |lo asemensa natură, 


dromalui chinea din, 
Cadaszul, locoteai 

se lângă nutomobilui 

ta venisa la acri 

tului a fost izăsit În di 
unda sa produs 
câmpie. 

Chinezii au săpat tran 

















LONDRA, |! (Rador) A 
tra pe ÎL lare anune cade dia saci do nisip, 
tă că ambasadorul brita-| Exodul masiv, 


alu 
spaniole să pună în liber-| ma agravării situa 
tate trei britanice | eventualelor rey 
ar Peer agp de | din partea ijapon 


Lu ministerul comunicațiilor stu! parte, după care Ya pi 
tinut zilele trecute liitaţie pontea | port d-lui 
procurarva spărgătoarelor do ghia: | resort. Dea va avea A dă 
44 necesare nsigurării navigabili- | în ultimă linstanţă dp 
taţii Dunărei de Jos, începând dela | potrivit pentru. țara: ma 
Brăila, și în timpul ierni Sau 
prezentat $ oferte din pariza case 
lar străine de specialitate, unele ae 
iale cu aburi, altele cu matar 
Diesel olscirie, Proţurie ca earu 
sunt oferiite difară unola de altele 
filnd vorta de tipuri diferite. 

Actonltnente dirceținaea, unorală 












torilor va putea, îi 
într'ua an, aşa că săi 





muvernamentale spaniole. 
iarul «La Nation Beige» 
scrie că Belgia «nu trebue 
să ezite in fata primeidivi 
roşii», Ziarul domuntă pri- 
meidia neutralității în to 
ta «colui ne pericol 
care ameninţă Mropa», 
A FOST ASASINAT A- 
GHIOTANTUL LUI PRI- 
MO DE RIVERA 


LONIMA, 19 (ana = 19 telogra; 
mă primită de agenta Reutee arală 
vă în Salamanca stie ăapăadit 
sos, după rare ducele [ormachai 
ln, fost ashlolant ni eneraluini Pri 
me de Rivera, ar îi Îl avesinai la 
Maria 


“COPII: Noi în 


toritățile mnvale britantee um rost 
puse în gardă contra unor. agreniuni 












UPT, 
OVIDEO, îi — 
Coresbondentul agenţiei 


Havas transmite 


tea trecuță, un arup| î- 
briaada|- |. 










n preturilor atudiară nvantagilie şi, 


e vor putea fn 
desavantagiilo. fivoiizei oferte în 


incepând din 1908, 














: ora . Baia, ! The | permmbul maner Mia miljleazelea | 9 leulon, E - 
să, Min pietele Cr XE [ce tre a a Tusa atu denumită mesi pda 
i = em | ia d Meme a ate [ocara Ba ital aaa pere re cae e 
mater Muti Naomale e Baze | le în care ” N -j paroanb vate mu de problema Insămănţărijar de nero, reda 
îi Ya relea astitilalea Lai] ş astă Porn mn EI m intâmpinat 
și LA această se taire țel. lea erei pa 
1 Angu Poezi pa d-nii D, Dăru secreta de ta | Ain 2 Dat stării ln pre pietei ia Dea 
ză A he au 
L INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE “EMINESCU, 5, A. STR. ING. ANGHEL SAL GR i Nr. 2.