Buna Vestire anul I, nr. 124, 27 iulie 1937

| 


Directori: 
DRAGOȘ PROTOPOPEscU 
MA VLADEScu 


Doi ani de luptă „naţional- 
creştină“ sau doi si) ră 


Diuir'o vacanță ridicol de es 
termin atât do curând, — câteva ca, 





pe care inci 
lucruri, fapte, i 





allel. Au fost mai multe aceste eve 
st toi anl amarat at 
11 inu astăzi pe acela care mi je 
îndrumările nonstre de mâl; 
de aal, La 14 Iulie trecut 

0 dată care vorbeste deatu 

wutin : 2 and 

Asa dar În ziua în care demoeraj 
care nu, pe zidarile A aber se ai zl pape ec 
oala, demența revoluționară și, cu ea, teze Re ie Eagle pă 
par per asi toate mizerubilele aspirații ale 
ii iai ate ala Merarhii ai-gl Intră anarhicele idealuri mle indivi- 
Sprinmlul sl desagrezării — 3ntro antel de al. ea um femmes aspect de 

imâni! s'au găsit să facă un gest de unire: A. C. Cuza 
si Detavlnn Goga şi-au întins mâinile pente steaguri care Tâltâlau feri 
cite si peste unanime uădejăli românesti care astăzi îi asteaptă pari sc 

Semnificația ncestul gest este covărsitoare! ŞI d mai ales atât i pete 

mionsă, incât cred că, neapărat, trehue sohliniată Almetrin porteolă care 

n mirrimă in greza judec palltlană: în care pmeudonlue, oevedale (dar 

ntrui) laudă un In ca a [ 

intern Peretvoli Deauarilate al demnatatii Flea pete be 
tori, dansează anual pe zidarii dărâmatei Bastilii,—casieind i drizneză 

țicnat astfel un diterond milenar intre Paakerii nostri si Loiovleii Fran. 

țel! — exnltând insă, freneala asta suspectă, toi ce ascunde reni aceast ui 
pita de crimă ai de oarbă revoltă: adică toemal :Vaboutimement» eum 
aice francezul, acest Blum adică ajuns În un momeni stapi ri 
ministru peste Pranceal (Regii erau prea național e picta der 
Dizarea, eu un cuvânt, și iudalzarea socletăţii revolnţionare. Ă 
e si lulie» Decară i laudă Sărindarul si la ncenntă pentru această 
solemnitate REPUBLICANA, ANTI-MONARHICA, REVOLUȚIONARA 
şi OOMUNISANTA, Innădusese de fericire taţi pezevenehii Galitiei cari 
Tae meserie de publieişti pi de seriitori «românia. 

Când işi intore insăstața (și ce faţă!) spre «Patria» lor. adoptivă 
ntonel. păduchi, oricât sar părea de bizar, varsă Inerimi de.. crocodil 
pentra on 14 Iolle, de data sata siroa românesc! E cela de acum dol ant 
care s'a ridlenț pe creasta entuziasmelor noastre și A dat ideet națio- 
aul In no o uriase forţă dle guvernământ pe care no moni clinteste 

me, 

Nu trecut auul acesta, cate zile — 5, 19 f-. — dela a 
sl scurgerea de conjunativită pe mnet joate din Crima aa 
stirii! Injură insă «ideologii» ăntia pestriţi întrun ritm deprimant — 
îngură făefindu-s1 Dgnjele.. Necazul lor îl pricepem! 

Partidul d-lor Cuza și Goga este antăzi a formidnbilă realitate, Ridi+ 
ent din constiința tiueretului si a vlitelor — Jată-l deopotrivă acum pe 
culmea apzobăriipr populare ! Cum să pu gtamă atunci, pe brânci, în 
tipografiile lor, acesti cămătari al doctrimelor internaţionale cari strat 
ea inntinetul lor sigur, că plelorul Românnlnl n ajuns neam foarte apron- 
pe de turul pantalonilor lor! 

La aniversarea lui de doi nuj partidul naționnl-erestin a publicat 
un bilanț... care nu este decât prea modest! Dar sa desprinde din el, on 
cum. orgoliul triumfal și calm care astenptă Târă emoţii ziua de mâine, 
eu linistea siguranței, Un neam întreg a fost ridicat din toropealn care 
monința să-l adoarmă ni să-l uoidă, a fost făcut constient de ci, de rea- 
Mintea lui, a fost convertit pur și simplu, Ja românism! Mirncal: Jueral 
ăsta a tost posibil fară hutone cu țaleă, posibil mal ales fără bnul, din 
cca mai lucie sărâcie— dar si din cea mai glarioasă desigar! 

Sutietul vibrant al țării, sufletul ei bun și par, a fost de ajuns Cu 
e se punte, a putut Iura. Dar peutra o parte din țară cel puțin a mal 
fost vi alieeva, si altelneva. Trebue să-l uumim: George Cuza Dacă 
d-voanțră nu I-aţi nuzit vorbind, eu stiu bine că încă nu cunoasteţi ee 
înseamnă un extraordinar orator de masse! Fa am auzit mal molți 
Vaillant — Conturier, Blum chiar, Darloi— Georie Cuza însă are stilul, 

eentul Iul; Eu mu le mal uit. I-am murit pe o ertastă de deal, intrun 
astințit. <Imeeathrul insorhrii» — ca să spun așa — punea atâta reve- 
ric pe frunjile nătenilor! George Cuza a așteptat să se fară tâcere— Apoi 
n inceput să-l deseânte! Când a terminat, țăranii ÎI adornu— Asa îl adoră 
tnată Moldova. 

1 adoră, Mindeă și el e iubeste — pi nu se odihnește în nielo at 
Deunăazi, bolnav chiar, de apendicită îmi pare, s'a dus, mi se spune, în 
Fâleiu unde auzise că intense Lapu.. eu care vrola să dea plept acasă 
la el... în ograda Iul elveti VA înebipuiți ce-a fost. 

SI acum, fruetul acestor munei misionare, a acestor dăruiri totale? 

Constiința publică a țării de azi! Apoi voturile acestea revelatoare 
din nlngerile care mn fost Voturile instârșit care mâine vor votremnra 


se pare cu deosebire interesant 
re lateresant pentei 
ne cât și pentru vieața publică rumăneaacă 
aa implinit dol ani de luptă naționat-erestiua. 
14 Iulie! ŞI » anlversare care nu spune mal 





în fie 

















Acest 





















































actia și Administrația: 
aucuneşr: 
Bulevardul Elisabeta 12, ata ii. 


mere 





Direcţia Administrația  4-53.92 
Redacţia. sasa 





mu 
ai 








destin. 
0 străveche organizaţie tradițională, si 
oii, de popoare care formau marea împărăție a Chi 
ență arătaseră şi durabilitatea şi ef! 
O civilizație completă, cu totul 
culmi nebănuite şi greu de inteles 
în acost carlru. 

„Dar asunra imperiului co părea 
liticei europene. Tot ce-augăsit mai 
țătură» în Europa şi America au fest a 
penn şi surogatele lor Americane, 
crație întro căreia 

Rezultatul a fost treizeci de ani 
ra, au slăbit-o, au nolit-o 
nilor, prădalnici ca toți vecinii. 



















punând să se omoare Chinezii intro ei, 

lar politicianii chinezi aceiaşi ca pretutindeni 
cut ni armată 
meni. 


= PRI 
Un imperiu tare moara 


De mii de ani Impirăția Chinei îşi purta fără intrerupere marole ei 
pânea haosul de țări 


uritor sa abătut maimuțăreala po- 
importat studenţii tri 
le imhătrânitului Occident Euro- 
«parlament» 


tuții mult zi praţi 
răsboaie care au sei 


de cei mal buni oameni ai ei şi au dat-o pradă zica 
Astăzi Japonia şi Rusia îşi duc răshoiul lor ascuns po pământul Chinei 


de legi «temocratice» pe care nu le cunoaste şi nu le aplică ni 


MANOIL GRIGOREANU 





de provi 





mişi «la învă- 





«libertăţi» udemo- 










e felicită că au mai fă 





cii de felul cum ne vom lamuri 
pe această temă fundamentală 
atârnă lie rătăcirea noastră prin 
bezncele  domagogiei  iudearbi- 
zantino-jigăneşti, poate încă zece 
ani de aci înainte, fie deplina 
noastră clarificare și mântuire 
naţională, 

Să presupunem în adevăr, că 
partidele noastre politice «de- 
mocratice», mâseute din ainbi 
țiuni personale, din cupiditate, 
din nevoi şi interese străine și 
adesea ostile . celor româneşti, 
după ce au făcut totul spre a o 
trăvi sufletește națiun româ- 


In vălmășagul recentelor ale- 
geri comunale şi judeţene, hno 
țic cor țigănesc, de nuanţă iudea- 
demagogică, sa distins o siog 
vă notă curată: biruinţa romă- 
nilor dela Braşov, biruinţă dato- 
zită unirii 

Fără îndoială că diviziunea 
iraţională în partide, Tărămiţa- 
rea unităţii de simjire, de cuget 
şi de voință a naţiunii, este cea 
imai grozavă calamitate ce s'a 
bătut asupra capetelor noastre 
în ultimul veac, Acestei fârâmi- 
țări îi datorim noi de fapt, toate 
înfrângerile cu caracter catastro 


























tara 
Partidul mabanal crestin a biruit. 
TOMA VLADESCU 


FRENTE POPULAR 








Un star democrat de dimineaţă — |e tnareje entuziastă, conptlentă a 
„mărturisit de stingă. accenluata — pe | PIB. 





care nceaslă Capitală a României Mari | Frontul popular este un copmar ai 





ză, spre a-i diviza puterile de 
viață şi de apărare, spre a-i in- 
sirăina patrimoniul economic 

spre a o impinge — legată — în 
“iarele dusmanilor, se pocăese 
în ultimul ceas şi se impacă intre 


fie dela unire în e „când ne- 
am descoperit mai slabi de cât 
inainte de 1914 și când toate cen- 
trele strategice ale culturii, poli- 
ueei şi economiei românesti au 
încăput în mâini spureate de ji- 

















Adiţiune mecanică 
sau unitate organică? 


dan. Si desigur că pentru toți a- 
taia dintre noi, ce se arătau alar- 
aţi — și pe drept cuvânt — de 
progresia vrăjmăgiilor demente 
şi Ieateicide dintre partide, vie- 


ele spre a drege ce nu siricat 
spre a adora ceea ce nu scuipat 
Ponte ieşi de aci vre-an folos 
pentru biata ramânime” Dar ini 





nle aponte [i sinceră căința cre 


țină a acestor bătrâni motani p 





1 radă, face anumite conaiderajtuni în 


demoeratet, 


foria dela Brasov trehue, să fi 


probleme naționale. Nu vor pu: 
tea reda țării încrederea, liniş- 
tea, veritabila autoritate de care 
are novoe spre a se reface şi sp 
a crea, nu Vor putea înarma mo- 
ralmente nația spre a-i reda in 
treaga capacitate defensivă și o- 
fensivă la care are dreptul și da- 
toria să aspire, nu vor putea o- 
pera restituirea patrimon 

gonomic pierdut. 

Un singur lucru vor putea fa- 
ce: să zăpăcească pe naivi, după 
cura am mai spus și să Îngreune 
ae procesul normal de clarifica 
re ce se operează în momentul 
de faţă. Intârziere care ne poate 
fe totuşi fatală. Pentru că în 
tump ce noi ne irosim în combi 
uaţii superficiale, în speranțe 
vane, în socoteli cupilăroase, de 
jur imprejurul nostra gizanți 
vedutabili se prezătese de luptă 
peste capul nostru şi poate că 
chiar pe socoteala noasiri. Ace- 
ştia suni tari, sunt. puternici, 
sunt uniţi, sunt implacabili. Ex 
ştiu ce vor şi merg drept le jin- 

nouă dacă în 














nenorocire 


vistă ortoduxă 
d un răspuns admirabilului nrileel despre Ortoiloxio si 
publicate de Jadu Dragnea iu chiar zinrn) nostra (Nr, 77, din 20 Mal, 


1997), Arkieolul, orieit do scurt si ortodax în smsrita-l ntitudite, e, fără 
nielo exacorbai 








ABONAMENTE 


nemai E er me pt Și 


şi ortodoxie 


Ta ultimul număr, primit de mine abia neam, al Prodauioinabila re 
Ma! G. Racoveanu — 





ne Lomeseu, sub țitlul de mal hus, 
Ninţionatismu 





de entuziaseu, o capodoperă de stil și dinlcetieă, 
Nu vreau să alimentea o diseație, urleit de gravă si înaltă, 
Am orsare de teorie și doctrină. Dacă naţionatistii nostrii au ajuna 








vin In faza epsitemoloică a flințel lor, adică la intrebarea: ea e acein 


nţionalism, ce e acela ortodoxie, poți îi si maţionalint si ortodoxt, — 
unei să deschidem un seminar si să na comandăm caftane. 


La ve huă discuția, cînd eu un siugur cuvint o poţi inchide: ce să le 


ma! intrebi dacă poți 1i și naționalist și ortodox, cind e In noi o întreagă 
miscare profund si voinic naționalistă care e deopotrivă ni de ortodoxă, 


indrăzni să spun e chiar mat mulț (ori mal puțin, seumpii mer Ipes 


temolosi?) decit ortontoxă. e profund religlonsa și creștiuă— 


Mine dlaleeticienii nostrii se vor întreba, ea In vremi seolaxtiee (de= 


vigur cele mai triste vremi ale condiţiei umane) dată e mai Vine ca na- 
Womalist să fl băiat uri fată, său ce-ar ÎI dacă un om, ca si Isus foarte 
com se eade dealtfel. Căpitanul, 
Ori mal tirziu! (Ar fi fest tot căplina, vă asigur, numai că ama f! fost not 





fi născut cu un an mal de vreme 


mai prosti, care ne pierdem timpul eu asttel de oțiozității) 
Ce-i trebue naţionallamului nostru nu-i raportarea lui teoretică la 
ortodxle: aceasta raportare e] si-o trăeste de fapt. CI tot mai multă ae 
iune, curaj, perseveerntă, consecvență, lenlitate. 
Cit timp vom vedea leaderi seulpină furibund acolo unde mu lina 
soldaţi de ineredere trădind miselește, fraţi de singe ni jarâmint călein- 
du-si și sîngele si jurămindu-l, atita timp să ne întrebăm. 
Restul, literatură! 

jă ne gindim că afară de eltăva dubluasă lterntură — din care vol 
excepta Fortul 14, carte mare, denl e a mea (6l alte duuă recent apărute; 
de care se pun lucruri excepționale) onțlonalismul romintse n'a tieut 
piuă “a prezent ulnile, — decit o mină de tineri, st un flăcău de rasă 
printre «1, dn tare si el, nu vin dela toarle, al yorha lut Nae Jonesev, de 
da Dumnezeu 


i ATI 
titaten, — inutilitate de ia, par miatsi m 0 ni stuc 


soama, dacă juderâm după nerul Dlazat en care au pus problema și sau 
retras, unul in redacția Neamului Hominese, celălalt, dacă nn mteșese; tu 
yartul său de pe Marea Neagră. 

Ma! parilelp și pentru un motiv de frânchețe ea mine însumi (ayem 
91 not ziaristii taiuul nostru de savoare) 

MA simt parecă dator să nu mă las prins de emvinle, și sh arăt că 
aacă poate exista vreo discuţie despre ortodoxie si paționalism, acela cel 
puțin să tie un prilej de n spane adevărul răsmieat, din fundul acelei Ii 
vertăţi interioare, a cu acea groază de sotia, ea care nt-a deprins ol 








puţin, miscarea pe care o stujlin, 

Acest adovăr, cu acea libertate Interioară pe cart 
ulei măcar aro datorea națioualiimalui (de oarece cu en m'am niaeat) si 
de acela constitue deliciul vletel mele, vol avea să-l anan In articolul ce 


va să vină. 


în ce mă priveste, 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


>>> 


Menelos Varveri 


"Adi: trului de Fimanbe, care e haivul să 
acela! creadă poribilă și nficaee? Intr'un 
1alorganism do stat bântuit de ea 
“ara, micăe a aâminitrațiel, a reu- |mat furioat imeralitate, srăție , 
|meatei experleale democratice. din 
ultimit 20 de ani, totul e de rolă- 
cut, Cu cea mat crudă severitate, 
pornind dela conducători mi sâr: 
gind cu ultimul portar, 

Gradul alarmant te corupție: în 
care înoată democraţia noastră a 
transformat în ehelneri pe f0li 
tunehomarti, publici, ehelneri— eu 
Bacrly fără nici o obligație din par: 
tta patronului, 

Puneţiomarul a devenit o între 
prindere în participaţie: unebio- 
norul cumpără Tecul, plătind numa 
var mau Hdelități etectorale, si-l 
|malorițieă aport cu benelicit apnle 


Obacurul funcționar dela 
nistrația Jinanciară de Verde, 
e, deri 


insigniliant casier 





ca 





câteva miloane, ofe- 





să în pulint ani de serviciu arituu 


1 daturmezi 





în sezonul cesta atarp de nete 
zational intern, un subiect de co- 
Men 





pioase reportagii — exticale. 
Inul acesta arahiralil ar Ji conti- 
opereze maslingherit în 


anjolor noastre, dacă un 





muat să 
vasta fi 
accident stupid nu ar i dua În des 
coperirea fraudelor. 

Prowerhiila acestor froude au im- 
|presionat, au atoe, pe iniuş Yistiere 
nteul țării, care al-a pus în dând să 
dusiântuie o aoțiune de couteriza- 
re a răului în teală hoarda auta 
anHipatieă ai woraco a imanțelor 








Prente popular a murit în ztua bo- 
testat 

tarmilele doeirinare democratice se 
precipită. în eprubetele combinațiilor 
poltitea ale ultimă oră. ŞI rezultatul cate 
negatio. Democzaţia, diaperată, ee prin- 
de eu mâinile de păr, Colarul de val. 
are al froctuluț popula este inalti pe 
imensul aceun al Aneoitabilelor. brana- 
ormări. 

Se preeipin, însă, și o altă formulă 
Din și pentru tata Nalet. 

Totuţi. se bime 4% ne cunnațtem. E 
bine să ne numărăm. Să pedem cine 
Incarca să mape, le măcar numit feo: 
retle, marmântul acearut near 

1 ziua jălecăii se mor petepal și 


jurul unei probleme cara ada mări 
falete demesrajielt frontul populat, 

Vormula aceasta, în deruta castelul 
mate un liman apre cara arii 
stre ale ordines. moseadltă at 
rea să-ul care doate bagajele, în ape- 

nta urii redreaări și, ma ales în nă- 
deliea unei gubernări eăt mal apropia: 
te. Iluzia optică a demaeruților de toat 
nandela, te podea îmacerală de mara 
na castelelar din Spania, 

Pentrueă, da-acum, au mal asistăm la 
desfășurarea unar deplasări, zert și nu 
merice, da a2ă incolo vremea și «Dent: 
aoelete nu mat parroneaaă banalele pi 
perlodicele  pariurbaliună în atotistiea 
sevonteră. a mutulul. 























Cetaoe se 'mlămplă azi, sub ochii neg | tentatia 
iri, în inimile moaste, ta: sufletul nene | ŞE ata judecății: ne apartine numai 
mulbuţ, cate o xenaştere Vie, ete mu mal | nouă. 





Nu pentracă no am dori așa. Na 
pentrucă asa cer curentele europene. CX 
pentrucă alfel nu pe poate, Penitucă 
în aiua Judecăţii nm vor morti decti 
acei cari puartă cotă de piață însânge: 
rată şi numai acei cart su dreptul să 


judece, 
Valeriu Cârdu 


tine cunt de speculațiile tactice și nek 
de aparatul fichianial, prepagandliatie at 
tdcotogte, manearat de. histeria demo: 
eratiei. apanteane- 

Peste canalderațiile de laborator ale 
vconritor comunizante, sa rldleă ari — 
epadă — judecata dreaptă a Naţtel care 
se recunoayte în steagurile arborate de 


litici, ruginiți în ateism +i maso” 
merie? Răspundem categorie și 
hotărât: NUI Și explicația e ne- 
tedă, socoteală e sinplă: ei vor 
rămâne şi mai deparie divizaţ: 
sub tulele lor aparențe unitare, 
deoarece dinir'o simplă ndijiune 
de eguisme stupide și de ambiţi: 
uni leroce, nu poate rezulta un 


venit ca un balsazu, ca o justili tă, Şi 
iare a previziunilor lor de, în- 
dreptare, ca 0 înnurajare de a 
persevara pe aceieşi calt- 
Acestora um vrea să le pu- 
nem estăzi o simplă întrebare: 
Vara inteleg ei coordonarea şi to 
talizarea forţelor româneşti: prin 
mecunică, sau 




















negaţie, către unifica 
că u nujiei 
comand 


Către 








fnjn acestor pericole de moarte 
ne vom mulțumi cu o simplă adi- | comvenaul n 
țiune mecanică şi wu vom ace 
un efort eroic, de supremă ab 
arca organi 
unitatea de |ate țarii de lipa oricărei 
uent personificată în- |a noului, 
iun şef și într'o elită crescută 


pentru al și stat. CĂ mu se oprehie 
ta o justă hi (p Dacă mu e înfrd- 
mal! Dar cine ere imberilul cere 
şelul treburilor băneşti mă ze oprească atunel când îi murd- 
vmurilăe perrpeettea. unei. rapide Imbogă 
cura avea întrejinută car tri de ample poxibulllăi? Dad ba- 
foarta Îmul spală totul, mat ales obrazul? 
“4lăturăm un plasa celor cari se 


lpubltee, unde se fură, eu vtiința și 
im, fără mici o limi 











ta rezonabilă. dr JA râman, at pare, 
contrariat. 


tiritoare, cu garsonieră fi 


smplă adiţiune “poat Dao ALU atei stele i ări 

îti unificare organică ce pre- altruism, anzelit, Nimic mai u- [in Piri! de disciplină și de |etreeărență vilă la Sinaia, a e eri a edeme Iravde 
ă iza d si pen. | jertfă. sint pe piată, mal ghia eor fi 

Pupune în primul rând realiza: |gor aşa dar pentru jidani și pen- |) scie, ret matint ze zita: pi nu ist e Aire 4 PND a 


tu anumite imperialisme vuro- 
pene rapace, de-ai ridica pe a- 
Lesti nemernici ademoerafi» pe 
unii împotriva altora ca şi până 
acum, spre diza ori ce În- 
cercare de însănătoşire, de uni- 


rea unituții de comandament? 
Sau cu alte cuvinte: unirea a- 
veasta va fi cu adevărat eficace 
atunci când se va realiza prin- 
ir'un consens ralional şi momeu- 
tan de voințe, potrivit ritualului 




















să tie e 
țelor lar 
re dacă sar 
numai inelicace, 


Din punct de vedere 


important este pentru 
farmă de unire a lur- 


NU este de dorit si ca 
xenliza ar [i nu evident. de mare faroa 
dar chiar dău- [importanța afacerii. 
numai Ira ea ză exprimăr alt- ,/ienfudai eretnu east 


Li 


câte alte mărunțisuri de astea. 0- 





pai Vănăregtă întrio inu me Jacent nici 2 Wuaie de pole 


"in reoime IDittățile canduoatorilor 1 aiatemt” 
bai aotual 

Nu md pot reține totu dela o în- 
trebare: Cât timp imbecilitatea a 
ceatei turme eleetorale va mat co 


mul stă acm la 
răcoare aurtabilă și mb 
re, dată find 


Ineredinlat 











d “ratie. ori atunci când ea | ficare și de regenerare naţiona- Ă - 

detimeratie ori tund, Give [14 eeală, Dapăisuzt ma e ori pu | minteeli acest adie ee dan er za ce ret fra Aro ai 

e rontoase. ale uaţiei, din [fin adesăraț, nuri mai puțin eri fim proveniţi din vreme ca ie piei ret ir e ee e pe eee ni 

tele sdaătoase ale „1 Hf tea] lent căi, venind la putere sub | cădem în cursa diavolească a [etineae ale ardei e user ut 10 CA "007 aroarie mu ile 2 

Şolea impacat de rep: [ni 5, ta cea umar Tea bn cre [aa ură dee e | rider ra Si 

E i : i ă i re ni lovărai pub! i il 

sli Îi a se realira integralmen. | rii democratice de forte, pad, pi a m a atente) "le ea connama burahee E contor : iii umel rătăciri eolectloal 

ia E această e ep bi ori PE eti-| capul și peste voințele șovbiton- aeemhrePr Ta sigur. Cât due Mexandru Constant 
Yi i ai le 3, 

chisătaa Sora a lic ani ee acuta oana le Vata pearl « ame 





una din marile şi dureroasele 











„Sil 











pubicaţia condueăteților tehnici: 


siiviel div România. Colaborează, anii 
Carei Socec, Gh. Selegmau, G Mice- | curând, în 
sann. N. Ciobanu, ele. O buna abli- 





cadjie proteslonală, D-nil 
Val. hepeea și Ioan Jiplea pot îi mu 
furniti she revinta. lov 


„Satu, 
Troială de culteră pentru popor, con 

dusă de d. Anrei ah 

rarea dler A. E. Voâ 

NV. Tordilă, Ten Micnt, «te 





D. Pateanui 





Vasile Alecsandri» 
= namegte ni erite ol d-lui 


Ociny Rusu. care va upase la loan, 











aţă. când marele poet mollovean 
e tot mai ultat, iniţiativa îl lui Oetav 


Racu e binevenită. 


Radu Gyr 


pane În punct Volamele de pocăle 


«Cunsmi uscate» și „Fântânn eu. pan- 
ur» Anariția lor va Hi ua renal de 
posale. Când, care se vor gândi direc- 
torii moștri de teatra să fonce și pie 
1ai Rada Gyr, sezish In colaborare ca 
N. Mileut 


Dragoș Protopopescu 


Îvcrează la o nouă carte de studii 
are va apare la tonmnb 





enelere, 


«Culegere de coruri 





îtin compuzitorii bucobinenie, wntole- 
ia muzteală a d-lui Lloiu Rum va a- 
pare în tenmnă. Tor das lugzrază la o 
«Introducere în. armtonlea — a lucrare 
manti, de peste 300 de papii 








Revistele legionare 








sunt inpurele cari inregistreazi n 
adevărat succes de elitori și de eriție 


Lucrul «explicabil, căci mmnjaritatea 
iielor nilerlonare trilizse în Yună. 








"uremea» 
« apărut în ultimul număr cu un 
material cu ingrijire selectat.  Najinem 





articolele delor. 
Acterian, N 


K. H. Zamb 


Motandrei 


Ar, 





«Aventurile lui lom Sa- 








1 din cele mai amuzante rovonvi 
ale lui Mark Twain a fos! tradus | 
n Liz E] 
Cartea lui Mark 





imneșie de d-na Caru 





Ya apare În toarnă. 


Twa 


ne o minune de fane 
































George Gregorian 

sens. Nagi vrea să spun că d, George 
Gregorian esta prea tânăr, Ne place 
să-l stocadrăm» însă te spieiadae “oa 
wa 

e lingă activitatea d-sale mdmiaia 
trativă depusă pe lână Socletatea Seri 
itorilor Rumăai și Fuudaţiile — Regale 
4. George Gregorian pune la pune! pen 
tru foanipm aceasta două volume de 
La Buşteni 

o avut loc eri o gezătoara literară dată 
Morilor, Au cetit din operile lor, denui 
Radu Oyr, George. Gregorian, Şerban 
Boscoviei, D. N, Teodorescu, Drumej, 
ale. nic 

D. Radu Gyr a cstit versuri inedite, 


D. George Gregorian din «Săracă țară 
D. 
eu munții, 


bogată: D, Șerban Boscoviei o proaste 


, niluce cotate 








mea Tic lut Valeriu Că 
N. 1. Stanciu, |un nau stii de portie. 


olirinete  librariilor. 





Sezonul de toamnă 
poe te) eee 


TI pile și viața literară a provin- 
In Ardeal, «Gănil moue 
o lui Iou Chineza, «Pagini litecunee vi 
0 Per 
tară apa 
erori. val 


iei tuvioran 


- | eLanurb a 
viția. In Bu 
versilari. S 
Morariu și 
îm. preparaţi 








1e 
Teorii 


tate de 
tineri, 








noastră. Vas 


enorm munca intoriculul liferar de 
mine. 

«Fluvii 

so numeşte un potm de luliun 


treime: 


„Selipiri da 


„Albu, care-gi revede nuveli 


Cogbue și desi 
publicului Mazg decât peti pr d 
Vudit, Monografiile, apiate ar mut 


d-lor Axente și G 
a bogate 
ucisa, d-nii pi 
meoa heli Leca. și 
Bălan, mu noi 
La ud por 











veluni. 
Vasile 





mirângo 
1, Lisau, 


este 





a bibiioreeă biogratic ta lHteratura 


Alexandei, Sri 





ecsuăresea, Nile. Bălcescu, Gheoryhe 
i alţii nu sunt cunoscuți 








Venpar, pa care-l transeriem În îi 


viuţi, uceleari, ate 


timpurilor și cele de pesta zări, 


Dutre țărmul simguratee și trupul 
duopururi anus 
Vânt (n răscruce ţi o stea da 
primei pe mări 
Ajung pontru navigatorii do sus. 





Iu 
N. Tea 





1. Ponteucă 
și E. Ar. Zabarin pregătesc ării nou 


Pnl tn ee 
77 peoee ultimele pagini %e pacate 
din «Ciaiburt de lumini, care ea i, în 


Dina: 


tu relenă 


Victor 


1n8- 
Dintre 


re A- 


puţine 


Sa celebrează anul acesta primul cer 
tenar al morti lui Giavomo. Leoparii, 
“decedat la: 14 Inte MO7. in mârati de39 
ani, după o scurtă existenţă, meneru- 
cită, dar 4oturi luminată de puterea fe 
vundă a geniului arilstie, rrvator de 
opere imortale. 

Nu vom putea face aci o aaumarare 
ei w deaneltare a tuturor apurelor Jile- 
sofice gi [itolopicv ale lu Lexparăl: ne 
nam măriiat a cita numai cele mal re: 
prezentatioa, cum ar [1 de axsi «tanti 
»Opereile moralis și. «Ziballone: 

Sunt 30 devapere lirice, urmate de 
câteva fragmente și povaviri ce av Hit 
tut vie de «Canta 
cântece. HaHonale alter. 
moară ea dilete și-cântecelu cu caracter 
wubtecite. și. Jilesuție, Minunatul cut 
«La Ginetran und dia ultimate, poczii 
scriam de Leoparăi, constitue un adleoă- 
rat. unie. poem liric, reprezentând ep 
Ioul îniredă opere: 

„Operatie. morali» sunt bucăji de pra- 
sa gi dialoguri. filosofice, de maniera 
poetului grec Lucian. Elte an fost com: 
puse în mai multe reprize, în "R20, a8B, 
1830-32 pi conțin, printre alele, și ce 
tebrul dialog al lui si Fucliro, 
unde poetul dapășețle viziunea 
descoparind tvoarele mântuirii în ine 
felesul mufletului». indemnând oamanii 
să se ajute frățeate pniru a rombu 
răul 








Frummaa 


























Tafârgii, «Zibhaldanex, a bagata. sinte 
de notițe și amintiri postume, seroasa ca 
fond și cadru fuhurot operelor. Iul Loa- 
pardi, punând în eoldență geneza. pre 
el si a pevztilor sale, arătănid mul toate 
mapectele parea drăiţe mu li ap 
flat 


Aceslu apere 





multiple ate lui Leo- 
pardi prezintă un profund caracter u- 
nltar — ei pentru a eoalua importanța 


Ochiul știind! cascudele pământeeti, lor, tn dezooltarea literaturi itatlena ei 


Clipele ca se frinu și orizonturile 
ce si încacă, 


Desehidă ab pene lunăre fereşti 


Aotiași sunto 


Rosa vânturi 


Vom aştepta 


mu n tree 


——— 


ŞI fetele turburi s'au aplecat 


să treacă. 


em, totuşi cuvințele 


mu seu născut, 


ilor lucegte în 


răsăritul tuturor 


înpalesurilor 
Drum viu intra solstiții și norinc 
Cu viala in adevăratele piscuri 


ale soarelui 


cătoarle form 





M. s. 


N. GRIGORESCU 


Cu prilejul 
dela moartea 


gorescu -„Vremea” publiea o pagină 


omagială serr 
moscător. pla: 
ccion din car 
„Arta 

Andreescu 
șit din 4 
a putut 


pa 


da m 
Firea ri 
m i ca, 

divergente 
it teren 
fotuşi 
și la Bucure 
aproape 
elemente 





dul unei tm 











română 










majoritatea cazuri 
nlruse ale căror maniles= 
tari estetice nu se pot altoi pe jon= 


celor 30 de ani 
marelui pictor N, 





nna!ă de un adăn 
stic d. K. 
e reproducem 
prin 
Luchian 


Origore 
sa Imp; 


ce geniul. plastic jrancez 


nai original şi mai 


lnat 


'omânului. înc 


inte 
ie!nic ta no 
ȘI, ele 


e. datora: 








anităţi datine" 











— Fragment — 


Adrian privea atu din nou la 
pârluți și la Bunicii delu Zafodia, 
eu mila uui superiori 
toare 





Desteptacinu 
Ce 


uflns 





făceau du 





În vreme ca «i 
stiut Discuta 





heia unul d 


banalitiţi la o mită de restaura 
vina 





5 itâud, witan Mi treacă 








bucate 
Adeinu, vito lista] 


ia purtat și 

Ola Pe 
Fixează. 

până ce vine chtloeral sa ia co 


alege ce-ţi pice 


put. Alege ce-ţi placat 
rilor de pe-o lata de 
prezenta ca 0 onora: 


complicată decât citi 














rea slestinulor, pentru un licaan praa 
Puțin depriva să aibă sah nchi un 
Dotmeliie tm patruzeci de produsa 
ale urțui culinar rozâno - fra 
orivatale, Mai ales când storahu 
« asmațit de toauiva de lup a văr 
stoi, omugite . numai cu un amar 
ta de bare ţi o cafna cn atelațe de 
unt du ie, 

Intorcăvă. lista we parte şi ja 
studiu de egiptolog, eămiinidu-mo să 
deseitreze palidele  lneeripții vă 
lete de pe papirusul tras Iu centi. 


arat, cu fro 
ful Exporiţia 
Laborioasa 
turburali de 
îmyinea 











mtiepeiu): «La Tri 
oi Jubiliarea, 
ceuirare l-a 





o um domn grae, 
starul sanului 


ennturi 
obsciire, 
Boha Jroamătă în vid ca la început 
Sin vând imi răspund temoliile 
sure 


H. Zamba- 





nu au 
şi dacă ele 
au Incercat atât ta Paris cât 




















cu- 


cu, 


ră 


spre 


în 
unor 





Im 


tom! 
care 





u spiritului național —. trebue să le 
Ss SARBATOREŞTE unul - acesta 








centenarul merții lui Glacomo Leopard, 
ate marelul ita 
din ao 


Act vom desprinde câte 





Data lexpre'viaja şi op 
Man găsiți intrun. arile 
pagină 
ale: peisajului din. Recanali, târ 








natal al poetului. Pentrucă. acolo 


sa 


conturat oceanul de neliniști noolbu 
rate și de penlmiem accentuat în sufte 
tul lut Gtacoma Leopardi.. Din heca: 
nati, ca o linle ireală de ota, se vedea. 

marca, plerdută în nelinlgtea 


tristă en toat din 





wfânierile 





ol. 


poziția 


alexandru Marcu reliefoază 
a pesimistulul 


nul dle 
riza prin «tape de posi. 





qua, 
dela Recanti. Romanii 








mism dens, mânat până la hotarul a- 
tetsmului, pentru-a sălta, mal târziu, ln 


tureşul izbuculritor de- soare și viața, 





Uincamo. Leopi 
tupă 
din Recanati, cu Joc sgomatos de copit, 
îi alinta rar de tot sufletul, ca în ad 
Sabata del Villaggio. Incota, autorul lui 
Tibaldone sa sbălut mereu pe a piatră 
reali 


1 a trăit d 





ar prima e 


A murit tânăr. Peisajul norii 





de dureri și medita. pesimiate 


unice 





zand frumuseți poat 
mai direc 
moarte 


bătorege un cantenar dela 
poet, care a reeditat fru- 
Inolcinm Uniind n 


rna, toată simfonia 





musţea ul andte, 





vera de marmură 
unui au/let inte 
nilul, 
«Il cole delle "n [latos 
Un centenar dela frumuu 
Hi leopardiene 


In sbuctum ca tnți 


lea riste 


La Rreanali, marea pi 





Mă. o atttu 





buri facă loc,  Dotunul n 

omul au, 
voia să treacii. Isi deschidea valaa. 
să ajungă la tunsa lor 





in verde intro mână 





tă mâuă, 






Senator. si 


scuno Iorduche! 0 plăcere n'tm 





















lordache Cumpătă sin ridicat șa 
întindă palma lata, cu semne de 
măi moderată, iuelintare 

Domuul gras şi zoeat, purta bul 
as foarte clogaule, cărămizi ca 
mari patrate vers, ochelari cu pe. 
mă de nur și barele uuguroști 
tunue scurt lavă ureenite deshăr 
aate în lături ca dogă terţi 

— Dacă na mi însală ocliij, ama 


foriciren să ad aiceu şi p 


Bennlori, 





norma 
năua în cară 
mă ua pas 


a arătat cu 
m tigara da Lai, fonj 
să su preziute: 


— Nu-l cunoşti, frate 





1 mo miră-mpa 





i 

































lui Giacomo Leooardi 


consteterăm sub. 
Tingularice, ţa 


ru ăpecte diforite: 
, Hlorahie «i politie, 

1 „mrimul dar, agoerile postulul au pe: 
zolcat In mod. dăliniiie sproblema lira 
veto, caru a elânbit Intotdeauna prii- 





torii alicud, Hallana este o limbă, au 
TIcă — consaerăță ea lAtinizanii și «uta 
roră de căra clapci — cara pusedă a 
serie de tdlome. populare, vide a 
exemplu muimunalul lasean are 9 mas 
apantaneltate și eficacitata în expresii 
dar în acolup (lim și a-in/instate de tor. 
me și locutiuint eronata: dlatisane, nea 
Toata ete 

In conwecință, mul. de litere, pentru 
a i clasic, Wrehute ile multe ori să re- 
nunţe la spohtatsilale; seritorul spon- 
tan nu cata nici plaic, nici corset, Cum 
sar puteă realizau idioma italiană, cara 
să fie în ucelag Mp clasică și muti 
nd, apontanăl gă garcctă, armontoasă în 
perțectiuniea atilujui și e[icace In forța 
melaidă. a exprațieii 

aceata esta reăullațul, la cara a ajuta 

















CALENDAR 


Luni 26 lulie 1937 












MTB între Stoina cel Moca, 


SPECTACOLE 


TEATRE 


ORTODONE: St. Mache Emotie) SOARELE, ribae 14, ma, | 
(too), Bata „delo Hâvreni AN 
CATOLIG: Sia Ana 1, - 


musaţea tracdițiel Latine. cu conelafunu 
lopieă a prosăi aroceșii, În senw 
inetie. a cvântulul etaste, apa taneli 







ia expresivi varbite, TEATRUL CARABUŞ: Revista «Eos: | PLATA BRATIANU + Cireuj pu e 
Din punet de vedere lerar, Leaparut | vro Ciirkbuge LUNA HUCUREȘTILOI, ieri 
n aulua literaturii îtaHene două roniriy | VEALRUL COMOUDIA (Teatru în nor ilor. Lu 
Palit Inudameninle: demonstrănd cum | liber): Kimtusovea-Paluce, TEATRUL VESEL de vaza, 


Marconi. Fola dea Mp (ât 


GHADINA ABPA, (Catoay, i i 
eee Santa je] 


ps 
Cinematografe româneș ti 


CAPITOL; America Melody 4907, jur |ŞIC (Filantropia 83): Regele, 
nul și eoăplecțare. rilor și Gubiver în țara pitidfar, : 
uOXY: America Meloily 1932, furas) și |. trupa, iv Mana: 
ouplecțare: RAROVA: Intinităţi ceasul sup 
NOX: Margul de juţat de tine, 
ANNEI SULA A, BISELITE Gea pl 
INA (pltemst descopezi; Stan, ă |Heairoria): Metrapolaa și Sei 


se pot retrăt modern traditiile litota- 
“ E nitel vaita me 
cesară contra remulelor rigide ale ma- 
rleei Arădițienale. In poatile vale «1- 
dlilis se. Iberează du veohile traditii, 
dăm! noui oarlațiuni de nuanţe. de ar. 
onie, un nu modernism de expre. 
stune și de pință. Dela dănsnl dutenză 
revoluția metricei Maliene. 

Esaminănd mai departe gândul fito- 
solie a marelui poet ne-ar trebhat un 
discura prea lung și profi; In reiumat 
vinpele logice a gândirei lui Lvopardi 
sint următoarele; inaufietența rai 
amenești, ei conaitură că. intrehiuința: 


GRADINA MANCONI (Teatrul Vesti 
de var): Fustele sirla minlater 


























lira 















noapte și Cum YA 





Bran, nventurleri si Confeil. Buda, 


















Pea cva mal biină pe care o putem da | AR, P, As: Băotann și Taxernele din | FLORIDA Guli-gcllaa, dul Per, 
rațiuni ndantre este ncvea ile a ne eroi | Sanstantiato, mată It: Daran cu canal ga Pe 
In cunoaşterea erorilor, EL FORUM Mr. Flow si Nu mi-am ucis |. la bărbaţilor, în 





a imensă u naturii urmează tentle sale 
44 mos absolut, în afara 
pirațiilor. umenești 
Realitatea alsolută a durerii eera In 
soțeșta pe vameni in voltajul Tor trngle 
dela inceputul exislențel până Ta moar- 
te, este rezultanta permanentă a con: 
teastului Intre cruda indiferență a na» 
turet și continua iuxla omenească, 
In secolul XX, al Tiallei favetete, 
cela poetului nu insoti marurit și 






pisi ILEARA (08 şt tras, Str Ang gpl 

OMNIA: Ora fatală și Fata din Salem. |, Nestle femeilor și Agratul steme 

DOAMNEEI: Echipagiul și Malec răpit | DILLI (eală și posi, Cal. Râvaseţ 
de somie- MILANO Că n At ii 

Ana rin vi vald: 

DARLY: Circul si Cei 7 eroi. nui A Pita pa 

| MODEL: EvEadntut Ata Inul Diasez 
Julul și Rusa Nosie. 

PACIIE (Btmda Mătăsari No, 3: lau 
ezil tntrunerieului si Stan și Ran 


eraeal, 
Mom. 


lar gt aa 






















FRANKIIN: Are Marla și Ultimul ba 
în Petersburg, 

ADA: Vinnvatul și Cavalerii noptii, 

TEI: Moartea se rivbană și Cântinn In 
marie. 








eroii Italiei. po câmpurile. însânavrute, | REX: Nmmoi un comedian și Dragestea | BARCELONA: Vonitorul nf. 
e taxi, 





în tuptele cele mal aprigi. pe locurile 
sfințe ale saurifieiilor mupeame, Cânte: 
cele au fost: inălțătonre de mul 
au fost şi sunt creatoare ile. viații 

Astăzi inlia creatoare a unei moni 
civilizaţii, printeo voință unitară și o, 
mare lensiuine ideală, este vontinuar a 
în secole a toț ce u avut mai frumos 
latinitatea, 


crimă pe mormbat, 
Sp 


RADIO 


Luni 26 lulie 1937 
RADIO BUCUREŞTI 




















Leopard, care mi patut să unească fru- 


DE CARNET | 





die statică, tmplottită în,durerite mar» 
turtaite, demult. 

Tereza, Jata modeată, răsara la foreat- 
tra liminată de Morile roșii. 

Şi. atunci când. asfinhilul se prăbu- 
sete pesta târgugat, la cusa străoeche 
a conților. Laoparăi se opreşte o umbră. 
Nu vede nici at, În, zare, limanul odih- 
nitor al Sanetuarului din Lareto. 

Tristetea cale acfiașt. Din zarea mă- 
rii, min, de paste 0 sită ant, necentete 
din Canti 

Leopard, după 100 ani, e olu și pre- 


zent 











Au vane etibușienii..“Loaţa 
lumea giie că sunt la poalele Caruima- 
nului, și că au ua pitoresc netutrecur, 
Dar pe lângă frumusețile acestea fuchi- 
pulți-vă. pitorescul acestei staţiuni ci 
inaterice, — pitoRGME, determinat de au 
de jidanie Juluie: De sitnuţie 
morală mu mai vorbeste, Este sui 
AI va spu 








te și sui 
eat 
cun ba numite cane: mari» 
doamnelor se rislață 
e mii de Iei 
Să va spin că pentu aceşti. Judet nu 
puniai poliele lor 
uterea. lar do corupţie. 
Nu poate 1 dul spectacol! mai penibil 


decât Iminicaralde Jilnni pe care Lan 





exiuii lege ne 
săjlouse și 


văzut acolo 

Ss «ui atunci aehli din majesta 
munţilor şi din Mnigtea sulterulu tău 
în natat ipalt enzam demonte, 
si să-(i dai seama, de tot ce se petrece 
talăuntrul lui — E senzaţla mner cur 
plite deanădejdi 

Totv) este. plerăit până 








Iu 0 rndl- 


Arondaşul  zămabea, privind la 
doamna Senaţor, desvolindn:și «ub 
muslaţa rosie, dinţii cu plombe q€ 
alt aur în cantițale mult mai cou- 
sidorubiţă, Crezy Boceaar. să subli 
nieze o nuanţă 

— Isidor L 
verealisi 





voviei, agricaltor şi 
doamnă Sennlor.. Nume 
le nu vă apune nienieii 

Pâri să una) hțlepte efectul aces: 
toi aublinieri de duanţă, ocolize ju: 
muătate de mană gi) se. prozălea să 
virute. mâna 

Cu so uiba pe sa liberă, ușeză 
fa vrealabi) ţigara de fol po far: 
furia lui Adrian, Bitoanul obsarsă 
«ă dopetele domnului Isidor. Leiba- 
Viei. agricultor şi porealist, erau 
uram și umflate da zipte eăeuăole 
i, curmate de multe și itouna Ine- 
Ie, pistruinte sab blana roeață. ȘI 
mai observă Adrian alțenva. de do- 
Meniul mirgcolulal + in fenomen 





si ara, lardache Curmpătă Bom 
Sidor Leiboviei, arebdașul  Prig 
reuilori ă 


vredoia de iluziile aptica din Grata 
fermecată, 













































Teodor Tăzlăuanu RADIO.ROMANIA. 

1810: Rad juriul, ra, 
Vuteu, Ştiri interne al exlerae 

193; Muzici variată (liicuri)e. 

15: Vliunele stire 

19: Ora. Mersul vremi. 


ui 


cală curățenie. 
Să ne luvreduie 
pentru nceasla. 


chrestra Badia: 3 ă 
2045: Obsesie și tabin de dr, Jan 
Cunlacuzine. a 


1093: Piese mici de compozitori. 


cât mai curând 





Fam ELIBEREA AZĂ-Dis: 


; (discuri) 
sint cuvinte desprinse din înmul | & Ă 
caro a precedat diseursul lui Do-| 2120: Gării şi rerirte: 
rit, (ankul dreptei franteze, în 


congresul regional n partidului po- 
pulnr la Lyon, 
Vrneinda împotriva 
dul se întinde (i cuprinde tot ce 
este demnitate sufletească si atitu- 
dime fermă fu faţa prăpastillor, 
Este cunoscută faima tristă a căr- 
tii lui Leon Binw, despro «Căsătse 
res, nude obrăsuieia Iul iudaică 
merge până In elogiul incestalui- 
Asa că, în Beeiny zi în caro la Pac 
ris Frontul populnr își sentura piine 
tecele insoținbil sub cavantărite Iul 
Max DornioS cara făcea aplica 
predecesorilor, la Lyon, Doria! pu: 
teraie ca un Riguulot, ea un ridică: 
tor de altare, lua Tățiy și sincer a- 
părarea familiei. france 
Fata în sufletul Frantei o mică 
mare trazedle, 
Dar destinul unui popor se împli+ 


neste tot sub retin eticei lui naţio= 
nzle 


Asa că acest Cain al lumii de asi, 
comanixmul își va lun securea la 
soinare și umbră a jidavului rătă. 
sitor va porni în altă planetă, 


com 





mu- 


a 


UMILIŢI-VA 

Ta ultimul Bnr din 
d. Arsorir Acterian 
col «Dmmiliţi-vi> din 
ducem: 





mu sunt uij 
țutărziaţi, sunt cheviați, ba chine | 
ua datoria să coluboraz Ja desăvăr: za 
siroa opurii celui ales, Pontruca. o 
fie însă conți pentru o ase 
tiune se care urii 
umilință, care umilinţă nus 
lipsă de demnitate, nici stupldit 
si 
ţii do om faţi de Duranozouo: 
INCA O VICTIMA 
Compauiu Lafcadiu şi Haddock co 
dusă de jidanul ERA i 
mari conliauă necuvinlele. La 
rul de eri, se dau În prof. Paul L 
padopul, atacându-l. pentru. se cond 
zință jinata Ta VăTonle 














Bunica dela Zapodiu nu mat rveaebiar pentru cei care nlar fi cunos: 
mâini. cat legendara tăioșeuie m eonnei 
Ampatati do ambele braţe, aibta| mari dela Zapo pci 
vărului Bumoi pelerinnța de zale) Domnul Isidor Loiboviei asi ua 
notre, notedii la urmezi și  Vpită [se desouraiă. Atabil si ămbitor,s a 
plat po piept. Bucele strânse pungă [inclizat citire toate porsoauale ela, 
nu tridan însă nici urmă de aufo-|inasă, adresândecie au general pi] 
riniă. Anpntarea se petrecuse fără [oireular buuă-searu. A părat oar | SG 
durere, te satisfăcut de răspunsurile mult || 
Domnul Isidor Leibovioi, agricul- [elatinate dia cap şi a iztor atei [i 


tor și. corealiat, se opri diu «anal [ej talai di doaza 
nf rămas Tără oblecțiv. A sehim- ip; peri, a ca Aa barea [i 
bat direația măinei întinsă, ducân- [la cure mu reunuta, E 
do în unghin drept ln cravată ți] — Nu vă upune zumela aa 
Pibllinda:și cul. deși piatra cât bo-[mic, coonă. Smirăudițăt= 
bul de miazăre părea înfipt de nă- [să-mi imagidez! VA mol sa vi „e 
dejda, Amoi sa multuroit ssi for |diti putial YA asigus ca ara a dej 
maleze intenţia verbal, la anrpriză. din cele i 
Velam "să vă aie sut mâna, poutza, damnoavousizăla 
nator, Glasul doamuej, Senutor. 
Smaranda  Cumpătă a zispuna uscat. i at RAI 
Pra să se alintească din zalele po | =— Mamă j i 
leriuuței, aproape fâri să clintea [le pllonle. ] 
să uiel Maze; ama săzit 
— Bună scara, domnule! 
Raceala primirii era ovldontă, 














Inființarea c 


manu, ea EN 
„pt ist al te Tue area 
imurin ma ataali cea anl se. ae pia 
in. âm punet de sedara românese. uit, 
ne, PePecaa T 

orele iza 





deputat. mi. 








woas- 
A ntrăinilor și mai 
a în ale ovrtilor, 








a lui peculator, comertul 
„i a cante a e RI 





af 
pi 











ezedintă, pa cuvânt și pa onoarea ai 
eztn o îndeletoiciro, de jefuirea 
consumatorului obligat de mteesi. 





tațila vinții să mo ndroseze eo 
vinntulal. 


Inainte de invazia evreilor in Ro- 








mânia, e „răneaa. exustari, mese: | Bâni poporului po- 
riași și luulusiriagi romăn, de muze | EFECTI 
vază, elostiţi și bine aprovinți do ELE EDUCAȚIEI 


m DE PARVENIRI 
n ultima vr&me 
munzou reșulă ce sa comis prin ia: 
oaia ici i e apialea, peste 
— a slementali 

dia ol rimtri da pr ep 
nomică, cure „ln alte î i 
1n ferajuraii mormale ne 
mantat eta mai sănătoasă și znaj 
prosperă clasă de burghasi rotuliij 
— pârghie de rezistență a statulu 
tn Yromurile de oriză. Si 
mi ne îndrepte lurrurile; 
conferințe, sau ținut djacurmari: 
sea Intiziat coli Some 
meserii, sau ținut oursuri demon; 
strativa. iau schimbat titularii de 
scali— si înfina, săte nu sau făcut 
pentru a determina pe tinerii o; 
mâni să se indrepte și în spre co 
raorţ, mesurii și induntril. 
"Trobue să mărturinim cu, toni 
aceste eforturi n'au prea dat rezul 
tate; în scolile oomercinle Anu în. 
seria, în majoritate, tot atrelui; ae 
cadomiile comerciale ay fost pi sunt 
armunte tot de entre «băeţii» nogur- 
torilor pvrel, comertul a răinaa tot 
us monopol al atroinilor, ca și tăsă 
pasaport. 

Etorturile v'au dat rezultate, pen 
trucă ele erau şi sunt numai de nu 
prataţă, au sunt AJUDĂTE necon- 
diționat de acțiunea de educare — 
în neeastă diroeţie — a cetăţe 
Mal. Nu sa căutat să se schimbe 


E 


Wa recunoscut! 


publi 





1 consumator, Negoţal te în. 
vita dle tată în fl, BI aa n 
gen câțiva roxatal aim pieiuda ve. 
ho, la care negoţul cata o traditie 
familiară. Durere, lasă, sont pu, 
tini CAI au mal rămas — străzile. 
rați economioeete, din cauza ton. 
curonţei nooivatile a avroilot, sari, 
folovena „ fâră mă “fie. nanoționaţi 
ssitemul: lor. elnl, da îmbagiilre 
AUT CAESAR, AUT 
ai cp MA, TOADER 
„2 pornit apoi, vremea sinvazlebe 
intelectuale ——'0 mare. greșeală a 
politiei age mămite: de seniturali 
sarea, inawgurată imediat di 
raziei. Besie zu Ton tera a 
ate — vorbim de șeolile arcundure 
și cele superioare. Sta destânțult o 
Wemazogia Juribund: «Daţ-ua ea- 
pili ta Heeer Daţi i 
pila rel Depeă emil ta ui. 
Drla Uniri şi pândă azi, scolite ve 
cundare și. superioare au ollverat 
serii, serii Je diplome, în timp ce 
cotile primare, au [ont tat atăt “te 
nuțin populata cu și mai inuinte 
Nu mate rău să cât. mal 
mulţi intelectuali: am vrea ca și ță- 
ranul ză albe câteva. clse de liceu, 
să știe. Vine citi, să fie abonat la 
reviste de educație agricolă și să 
eițească cat mal multe — cărți. Am 






























e ARIDE aura dear 
dear 


Mişcarea legionară şi întrumarea 


Ooperativelor le 


| demnitate. 





gionare. — Reîn 


nu poate fi zii ip e moas 
părat să He contal Mol "wa 
Profesor ie 'eraa, scoală? 
Dece un anoeat n poate PA și 
lun omorati meguntar? Dece un tn. 
pimer nu poate fueră dot atât de 
omorabit: ei întrun Ahilter? 

4 vinde intro cooperativă, în bă. 


lizărt de înstituții comaratata, 

In concepția legionară a fi ce: 
|merciant nu a rugina. 4 A mame 
or mu îmneamnă ah ntirbi din 
Exercitarea unei, mere- 
rii mu degradeaza ou nimia, 
învață  oducația 













la îi 





veni 
pan) 
Nu 


274 nemuntor, 








































moenetiea 








Dela meost ndovăr, dela această 
vlucaţin, lexiouarii au irecul usor] 


v-au denel 


mPtodolor pollelanlate de favoruri, 














Pregătirea României de mâine 


tineretului spre comerţ 


vierea comerțului românesc. 


Drădeanu, ter, 
Daria Livezeanu, stodent an, II 
aroat, 
10, îi muneeme pentru Laelune și 
aeunvii 
NEREA VECHIU- 
LUI RENUME AL COMERI- 
„ULUI ROMANESC 
rin acomtă operă 
mereiaii urmări 
A) Să reinvie vechiul re- 
nume al comerțului româ- 
noso şi creștin, bazat pe 6- 
sara pi ze rame de 
„iar nu po jofui- 
Enea m li 
i dispărut odată cu bietul 
comerciant român, în fața 
măvalei iudaice 
B) Să arătăm țarii aces-l 
teia că s'a născut, în sfâr- 
sit, o mână de tineri, pe a 
cest ămâmt române: 
crescuţi în credinţa logio. 
mară, care no incumotăm 
ne măsurăm în vretini- 
e și să repunem. pe ro 
mâri în poziţiile lor e00- 
nomice pierdute, 
C. Să stărâmâm în zece 
bucăţi, argumentul că _ro-I 
mânii sunt incapabili de a 
Tace comerţ și că trobuie 
deci, să se resemneze în 
situoi 
că In care au ajuns. 


anunt dota ueasată eaperatia. Die 
vasta a toate: păpor, sur, lămiline 
ast da lemn, satea, (bidă, ares, mar: 
maladă, vatară, vin, săpuz, bras, 
mezslari, ala. ala. , 

Ut. privește, proțal, epoparatira 
Metionara nu fnaa spezulă; proțuri- 
le sunt ncăzate față da prevafile pe 
sate ln iau omnercianţii. detellleti. 

nt anale arțisola caro se vând — 
deal ealitativ nuut euverioara — va 
preturi u inalt mai redus chiar 
decăt nealaa ala enireoaiştilor, Da 
pilda, cooparativa. te. apruvilonea 
4 ou brăusă direet dela produeătar, 
dia Focșani și Xilogramul po ear fn 

1 parta A plăti n 7230 lei, ln 
Cooporativă costă. 46-88 jel. 

Deanebit de faptul că se mențin 
prețurile de engroa, Quoprrattea la: 
vionară a alun astăzi în situaţia 
de a avea în orice moment marlă 
în valoare da 6020074400 lei, a- 
când vânzare pe ai de 3540000 Lat, 

A rtuait, deasemenea, să în/iinţe: 
i și a suieureală, ta Ducurantii nota, 
apromizionată au marfă în valora 
de d0ao0 ll, 

Conperativele legionare — de 
pacat vi dela Carmina 
precum si tente eolelalie firme co: 
marelale leglonare futilnțate ta In. 
treaka țară, po urmărese să dim 
trugă eomercinnții români existen. 
ți, Prin conenrentță mau atilisănă 
alta metode, 

Domperativele legionare au altă 
semnltlenţie și alt rost ; pregătesa 
a ne-au] Homânia eeonomieă de mâtna. nde- 
vărat românească, rin muncă. pria 
urganizare și mal Ales prin elustat 


apte! nu orenuizat Cowptraiive 

prăvălii și ntellere,| 
truca nităzi să le to plină cam. 
le de Yomânizare s comerțulei 
cu ajutorul Aeeretelor-leai, și a 

































ze 
Mulţumim tuturora acelora eare 
ne-au privit eu Mimpatte 
dat coneuruul lors, 
14 Nov. 1948. 














Interior din restaurantul cooperativei le 


cânte, nu este ceva ruținos, E ru 
minov' când intel la Câmtar, când 
furi. oâng minti, când cati lenoy al 
eoravat. 

A munei nu ele raiue — în 
concepția leglonarât 


discurs“: o 
de Căpitan, la înt 
tivei legionare 
«IN LOC DE DISCURS» 


Togicmară, imseamnă a fi deatolnie, 
narmi tit, drept, atreim de îm- 
petatorie, de viclemuu. Comerciant 
nu înseamnă lipett de carle, fără 
învățătură, Un abaplvent. un îk- 
lcențiat ul “Academiei  comerctale, 


„in loc de 


indrumările date 


a 








Io aveat reportaj, mu volu isista 


ol numai prin munea lor cinstită, 


ră po el material 


bun vin care s'a aflat în momentul 
de faţa in Drăzigani și Odobeşti, 


cz.c. 
SITUAŢIA DE AZI A 
COOPERATIVEI 
Familiile legionare se aprovisle- 
nează acum, cu articole alimentare, 


Pentru un mausoleu 


realizare !lui Nicolae Filipescu 
nţarea Coopera- Subscripția deschisă de ziarul 


„Buna Vestire“ 
Suma din urmă 32080 lel/1oan Meinic 


Strelnii nu me combat ea vorba 
ni ca fapte, 


Nicolae V, ilieșiu 





qionare 


renută și rozoAneaseă. 
Capitalul, lor este, În Primul 
And, up, capital moral, care alu: 













vrra să avem și not un făra olani 
es, sau un agriculior abonat tat la 
utătca atare ca și țăranul din Dame- 


marea şi Germania, Dar nu me Mu- 
Ten Impăea cu greşita conceplie a 
românului nostru, datorită desigur, 


tot deșănfatei morale politice, că- 
reia i Wa mubiugat; «aut Caosnr, aut 
sunmi Toader] 


mentalitatea fundamental uresită a 
Pavorului nostru. 

Nan dat rezultate, ponțrucă lipsea 
EDUCATIA NOUA es irebile să 7] 
se dea națiunel românești. 

Am spus-o la bcepul; românul e 
astăzl este discipolul unei concepții 
politielaninte care l-a vlclat. Exluca- 
fin lui este p indrumare de atrictă 


decât asupra infăptulrii, cvoporati- 
voi legionare diu Bucureşti, pa euro, 
ura vizlint-a odată co _ronțatitanital 


pe acest drum părdnli de românt, 
lat comertului, în 4 


2. «Am luat hotărirea de a porni 


DT) 














9, Porsonalul ture vinds: 
Taoiă Tatewmi, doctor în medielaă 


Bănică Dobre 









100 » 


ră alte cuvinte: Or fae din copl:| PARVENIRE! 1! lpseate diselplinn 
1ul meu sdoma» — adică: invhtător,| unei morale, agze să se baztze pe 


preot, notar, prefect, profesor, me-! onoarea munoli! 


Școala legionară și îndrumarea 


















legionur, i Septembrie, 1055. 
De mom nai Tube cl rau 3, Tor co de ee parte] Viana, gaste n: sp a 
rămas ațintiți ne o ramă din pere” [părțile de tor, aste iuorai de mâl | cină, Cluj, pe ră pă 
te: uctal de înființare ul caoperaţi: nţ/e noastre: atdurile rafturile, pi EA n 
vel! Nu esto un acte conatitutiv, | popsitorial Mariuua Kantse), studentă în fI- 
Vezi G9Dize iza la bata ulei |" și Am aevel pe desaă cale eu | PU ee auz % 
te sooparotivo,. sopietăți,. asociaţii |zaâeg Lei — aimă idumală de noi Donează (MEL asia ze i 
ate, Nu aminteşte de consilii lin iabăra dela Corman Sula. stiintele adr îi D-ra Marioara Albu 200 i 
is admisinteațin, miei aa taatteme| "a. Peste 70009 tel air intrat În re-| Ca aaa ie sită era Menta Haiduo i E a Bfoetii, : 500 » 

2 sărâmbă lor Tăzlăoanu » 


şi nici decomitele do conducere eu 
admnistratori delegaţi ras platiţi, 
no srută 


paralit. 
$. De aceta astăzi a Noembrie ne 


Actul acesta inrăcmnt, prezentăm cu pulina mărhuri şi a 











tineretului 


Inființarea cooperativelor legionare 

Ca pentru toate problomele, și în 
accastă direcție, scoala leylonară a 
prezentat uoluții practice, efective, 
Nu prin 
prin 


de îndreptare a răului 


unit de. imătate, nu die 





pania după unanderăzhoi 


Spre comeri 


cursuri, mu prin cursuri demomalra- 
Htee, mu prim trâmbițări Jăfari 
lei printro educație pilduitoare da 
apte, printr'o ststematică poală a 
unchi, prin îndrumarea. spre rea 











tire concludente și comparații 


La 18 Julie s'a fmiplinit un an do 
când naţionaligtii spanioli un înce 
put la de eliberare a Spani 
«nb teroarea comoniată, 
su mondială s'a ocupt de 
mimeţ din punet de vei 
sic, politie şi militar 
Totuşi uni rhzboi nu me duce nu 
mat cu armata, vu wuniţiunile si 
enluzianmul, nau mai bio zis 
toate uooata elemente sunt în hu 
mă parta condiționate da mituulia 
mconomieă și finnucinră, de întin: 
deron tesivoriului ai de numărul 
populației, de posibilitățile. telunină 
ala tarilor îu lupii. Deuceea 40- 
votimi că e întereapnt să. prezeutin 
cititorilor nogiri un tablou al răa- 
haialul spaniol dim meat punct do 
von, 

SUPRAFAȚA, PROVIN- 

CU, POPULAŢII 

La 18 lulie 1936 din supra! fa de 
50518 kilometri pătrați, cât cupriu 
de teritoriul Sphniel, uaţionaliștii 
controlau o inttodere de 200200 km 
pătrați, stăpăniua 2% de nrovineli 
alin cale 3 ale Spaniei, cu VATA 
de locuitori. 

După un au de răsol, la 1% Tull 
1587, najtonatistii stăwânene 34 de 














re ideota- 














provincii, cu u suprafată de 44197 | 
kilometri patraţi, lovulie do 14 aie no. 


llvane 614327 loeultori 

Asa dar intrun an uationalialil 
su vucerit 6 pruvibeli, 5306, kile 
matei vatrați si 3404438 Localuri, 

Armatele ubiionale ocupă, astăzi 
45 Ja nută din intinderea teritoriur 
1ui spawtol locuit de 50 la sulă div 
unulația Spaniei. 

Spania nnţionalială 338787 km 

mitrati, 

Spnuia 
Arad. 


Spania națlonalinlă 14515427 lo-| 
enitori 

Spania comunistă 7467.40 locul- 
tari [i 

Din 585 de capitale de provincil 
naționalistii stăpânese 24, bolsevieii 
16. 

Dia 17 insule oaționnlistii stăpă- 
nene 16, bolnevieli 1 

Maroeul e în wăan naționalisti- 
lor. toate poseslunile coloniale spa- 
miole deasemenea 


PORTURI, BAZE NAVA- 
LE, ŞANTIERE, MARINA 


wauia posedă 8 de porturi mai 
însemnate, din care avoanlitii 
«ln pănese 45 și eomunsatii 29 

Morile baze uavule alo marinei 
upaninle sunt Ferrol, Cata şi Cur- 
taueno, diu nuestea primele două 
sant sub stăpânirea naţională si 
mundai vltisua -— pă ae 
Mi pentru un minte tip de mov: 
uminurinul —e fn mâna roşiilor. 








comunistă AS7812 ku. pă or. sustenbibile 
5 A ale aurie 


santinre natale iar nu sut «le: 
at da Perral, la Cudir și la Bilbua— 
noa munt edle wal imporiaule san 
tine ale Sonniei «Construecion mi 
puls si «Ema: Raliuna» — tente tevi 
aragele mint snb oootralul lui en 


fugtiărat, marina pornreislă apă 
vală a în “proporție de 65% con 
irolai de nojonntiati gi nui, 
pas de ranii, 


PRODUCȚIA 
n teate războalele problema aub- 
| atenţi a esentiali. Subintentă nu 
| numai aja anst de videre alinten- | 
ine ei si dim punel de vedere al sub 
de n di folo- 
muniţiunilor. lată 








înec 





utul cooperativei legionara 
semnilenția Jul este nare, pentiu 
«A prin el, Căpitanul deschide cale 
ouă, o Dotirălă ucțiune de fapte 
pentru formarea muui adevărat 
merţ fomânese. Ealo un document 
vare o bine să fio cunoscut, lată 
textul lui C 

















edificatoare 


douii tablouri concludente + 








lea mumai pe credit; Cotemiale nu 
atom pentrueă mei. _un anyrosist 
de cotoniale wa volt să ne acorde 
urnarrhie/tedaove_r_rdgow rdgord 
erpdit, miei miear da 400 lei. Ie 
vom ridica pi moț. creditul mâine 
când vor veni să-l orară delu moi. 
Nol, poporul român, um acordat 
atâta credit tuturor vanetieilar. ca 
vă ne umite ca balenele, aici în fa- 
maus miel măcar în- 
tolinenţă, necum bunul simț de a se 
purta ex trebuie, 

6. In poneru toț ce se va 
wuni bun, mai săndtoa, xuni 
țara nonatră, vom aduce. 

1. Lomea trebuie să stia că nici 
nu se va găsi niciodată, pini mariă 
proastă si mici cântar strâmb, 

Nici esto totul năuătos și corect 
oa mufiotul legionurului 

8. Am luat un nilo acont și 
mari avantuii de piață, col 


— 


Rezultatul aleger 
lor de ari 


BRAȘOV 











ra noastră și 












pisi 
rat în 











cu 
mni 














Produse şi Spa Spania 
animale aționalu  buleevică 
tirâu 6% 15% 
Vintăelemn Da 39% 
Orez n 79% 
Cartofi n 2% 
Păsări 10% [La 
15% 25% 
10% 10% 
67% 1% 
3 zi 
5 
E cante indispau șabile 
trial de războl 
Mine 75% 25% 
Minereu ide fler 80% 2 
Otel ss 20% 
Mimeren de cupru 98% 2% 
Ciment [că 33% 
Kaplonlbile Li 4% 


Asa dar produsele uecesare all 
memtării populației ea si cele tre 
bultoare lodustriei de război unt 
iu proportii covârsitanare in mi 
maonalistitar. 

Dar să nu ue arăbim să lragem 
caneluali, pentrueă mâlns vom înfă 
(isa elitorilor alte elre tot atăt de 
xeneludente. 

pi = 


Lansarea unui nou 
cuirasat italian 


PRIEST, 2 (ador), — Primul 
culrasat Malin construit dela răx- 
bol îmocace, «Vibtorio Vonetoa, a 
Hust lanant azi dimineaţă, In Pro 
aenţa Suverauilor Ita)el și a 
imense muţi. 














In urma alegerilor de ari dela 
Brasov, locul Momânese a fost 
ales în intregime. Partidele mina- 
vitare w'au lutrunit nici elncimea 
necesară. 

Rezulatul este următorul + 

Voinnţi LI 

Anulale, 133 

BLOCUL ROMANESO 3454 

Lista saşilor tineri 5% 

Sail bătrâni 585 

Maehlarii 461 

Cartelul Arzetolanu-maghiari| 
partilul pvreexe, 15 

Sovialigtii 135 

Orannlzaţiile minoritare în fata 
acestul rezultaţ Sau retran înaln- 
tânu conțestaţie. Higur această eon- 
teatațin va JI reăpinsă. 

TARNAVA-MICA 
PUONTIIL ROMANESC 208 
Tâbernlii 2407. 

Tarăuiili 1609, 





* Sava unde o mulțime numeroasă 8 





Inciicerea toat 


Agenţia sAvala transmite: 
Shupcina a adaplat cu 166 voturi 
contra 128 proectul da lege privitor 
Ia ratificarea coneordatului. dintre 
ugoalavia și Sfântul Sean. 

Auonţin iRudiopress» trausmite: 
0 nouă manirestațiune ostilă a te 
Vuenit aseară la biserica Sfantului 

























" ascultat discursurile “'tnfocato ale 
mai multor oratori cari au criticat 
eu violență politica guvernului în 
legătură. eu ratilicarea concordahu: 
Tuie 

du intervenit jandarmii trimiși 
dela prefectură. S'a produs o cloeni- 
re. Mal multe persoane sut rănite, 

Acestea sunt talegrimela sosite 
dela Belgrad în legătură cu oveu 
muntele ca frământă dela un timp 
Iugoslavia. 

Intreaga Ortodoxiv nârboasoă a 
vând în frunte po patriarhul râpo, 
sat Varnava. a ridicat Furtunoasă 
impolriva incheerii concordatului 

Vaticanul. 

Adus ln cârma Jugoslaviei d. Mi- 
lan Stoladinovici a incercat să o pa: 
citiea, formând un cabinet de con- 
centeare ales printre dusmanii fos 
tunfit corivi, unele dintre excvlenţe 
fina aduse la cârma țării dizoet 
dim inchisorile politica, 

CONCORDATUL CU VA- 

TICANUL 

Unul dintre primele acte politioe 
ale noului guvărn a fost Incheerea 
unul concordat eu Vaticanul, eoncor 
dat încheiat pe zia de 25 Iulia 1935 
prin care, Paticanul devenea aăpâ- 
mul CATOLICISMULUI. JUGO- 


















Maplutorii 154, 

Glormauli, 88% 

National wroptinit 478 

Garmnuii voci 6 
RADAUȚI 

Tanarisi 40,588. Votaaţi SATI, 

Au ohtinul 

NAMHIONAL ORESTINIL F9b 





Noni sulrasat Malian Weplarează 
25400 tone, are 230 metri lungime 'Tarănustii Îa 
vi cale imarmat cu tunuri de 3 ă 
Pre. și 182 împa, en banari îutime:| Germanii IT: 
riene și mamorosse mitraliere, corzăștii 048. 


4 


SLA, dar Delarodul stăpânul poli 
lia al JUGOSLAPULUI CATOLIC. 

Inătieaiabi) prlu fucheerea_pae- 
tului eu Vaticanul guvernul Sola: 
dinniwiet, câsliză teren tn Slovenia, 
Hotul eleatoral ni ministerului 
da interne Anton Corogeta — dar 
plarde foarte mult în Serbia 
Vetodoxă, uude Intiueuța preofinii 
cata eovârpitor de mare. 

Totuy ouvernul ypunându-as Opt: 
iei publice „lerulu 





| ortodox dar în 


special majorităii. parlamentare a 
votat concordatul cu 164 voturi cam 
tra 1%. 

MATEMATIC, GUVER- 
NUL A FOST INFRANT 

168 voturi, 128 contra. Totalul par 
Inwmentarilor cari au votat fie «pr 
Tie contra e numai de 304 

Parlamunțul jugoslay are un nu 
măr de 345 deputaţi 

Seâzând din cei 343 deputati al 
Skupoinei numărul du 20 care au 
vatat ue rămâne uu rest de 51 depa- 
taţi cari sau obținut dela vot 

Acogti 51 dopotaţi însă nu s'au ab- 
ținut ci aunt depulați opozitioniati 
din gruparea lui Macok și Lovuno- 
viol cara n au voit să intro în par- 
lamant din primul moment al înfiin: 
țării nctualei «Skupoiniv dând însă 
somunteațe prin care se declari con 
tra închoerii coneordatului. 

In cazul când acesti deputați ar 
fi votat am fi avut 179 votari «ton 
tra pi 166 «pro. 

Deci nu numai clerul, oploia pu: 
blică el şi parlaracutal a tost înv 
potriva coneordatului, 


CONCORDATUL ŞI MA- 
CEK 


Indiveutauiă acest concordat a. a 
cut ualeul scop de a înfrânge 304 
căt puțin de u atăeili miyearea se 
paratirtă a duetoruhi Matek. 

“4 reușit mare mubernul în acea: 
tut 

Maceke se Vazenză în migonrea sa 
pe tineret, pa acelap tineret croat 
care du dul an; incoace e Andoctrie 
nat intrun spirit notiznal auhune- 
Mist tocmai de slerul cari cai tre- 
bue să-l reneae. 

'Pinoretul a fost sii 
tar vălăgia Belerodulul a dat 
de vândit, 

Preotiţ sunt 
candurate cu jandarmi 

EA bine Zaureluul, aliți ce a ereaul 
da toate acestea? 

Macek a 
mase ale: 














zat de aceazla 
mult 


tătuţi, Viverleita în- 





declurat-o solemn aci 


ureve la Belgrad na e 


După încheerea concordatului 
dintre Jugoslavia şi Vatican 


orăatului este o vittorie a guvernului 
Stoiadinovici, sau nu? 


ie arate, că Inehterea contordato- 
Jai e un mare aet de cartoaale și 
amaultate la adresa nonatră. 

Totue Pladeo Mucek sa inşelati 
„otula de la Belgrad au fost acte 
autentice, tar crucile tăvălite pa 
străat munt și astăzi citntite: 


LUPTA PENTRU APA- 
RAREA ORTODOXIEI 





Dar preaţii care măngerau în ju: 
cul biserici Sfeti Sava, ao avut 
mi tare apărător În porsnna Iai 
laktiei, şatul partiduloi Naţional ju- 
moalay, şat al opoziției din Skupel- 
mă. 

Aceasta nu de puţine ari a ridi- 
cut glaxul în apărarea. Ortolozisi 
sârbegti. 

— Coucordnta) eu Vaticanul e 
iupotriva diseetivelor  trbante da 
marele mostra rege Alexandru» — 
ma de puțlue ori atriza fostul pre- 
mier, 

— et ce putem acorda catollet- 
Jor e eanlitatea cu Bol, dar na Pu- 
tem admite, și ma vom admite 9% 
biserlea catolică să fie deasupra 
noastră: 

— aSârhi, Lăsaţi Ja o Parte inter 
sele de parild — nu votaţi eonsare 








dațul n feat oltimul apel ai în 
detiel, 
'Tatug ceueardatul a fost votat în- 


Luta politică pe tuzna eoncordatui- 
Jai aul insă terminată, 
Itendevăr comeordatul nu va fi 
supun incă sraatulul, d. Stoladino- 
ici declarănă că vrea să adună tu 
Vrealabil la un cort ea biserita E 
odaie 
Asta dori 
Bolgrad ua por 
paste opoziția veci 
=, 
Frimântărie politica pa tema 
consosdatalui Yar oana. 
Ne vota ține cititorii In corent ea 
aceste evenimente hotărâtoare nl 
uliatei i veelani noastre Tagoslae 


edeata că guvernul din 
ate trece cu uşurinţă 
auji Secbil Urtade- 








“Tot ce sa pei 





decăt o piesă de teatru pare Vrea Mă 


Na Paul Petri 


Prin Bucegi Carnet 


Inscripţii pe munte 


L-A "E vorba ile niscatea ur-] și owvloz, fericit loc de încântare ei 
Apostol br rară a sultetulul spre Dume 
urii. Semnele despre onte vreau tă | nezeu 
vorbere mu amintesc nici o faptă | Cy PRE sehit urei agale pe o po- 
demnă sa retin, miei ms au vreo [40 seeută poparătră: emo te silațte 
begâtură cu veerhimea mai îndolun. | să-ți ţii capul plecat apre mei 
pată dreât omul a muntelui urie- | Ajuns pe prapul poeterii, i 
ae tintre Totomița şt Prohava, Au | noetiaer șiță rălet oohil și Puntea 
id vândeze nlei măcar în semnele | spre cele două înerâri — de res za 
colorate care erată neofițilar sau | dumnoariaoă și oimineaacă — sri 
Priecallar drumul spre țintă — ana. | mănata, Din puștoră SARI plidtă 
ore cadana Homnulei odăne, tu/8- | une, rdevras, cu mtrox do piotră u- 
urat în abasenta de plumb a mer- pr Pita sl brăi, tă 
te. 
i 17 28 pun câte eăva uta. | Dor nu pentru amult tim Pinto 
pre alle de inserinții, cara tur. | din jurul tocuhul tn At es cp 
bună frumusetea gravă a operei îm: | a-i săpat visunia — pe atâneă 
tz re Dinu a Hz ar [rile al ea neru 
end ar. pre ta 9tee mu/ioteniat | e ro i renămului, "Găsarti 
78 vorba de asa ainele ticăli- | atonea dela Peștora toată iolee- 
cotiere atac ți pe arborb În [Ata mumetor romanesti i-, Judouasti 
coloare sasi serielate barbar cu da 













|— deamupra mânăstirii, — vo sălg RECORDURI NAŢIO- 
19, mol cultul: afli că sat cățărat pe-acolo sute de |€ ALE | 


Imi închiulsem că ortoine se ho- 
tărăste să evadeze pentru un țimp 
spre singurătățile fermecata alu 
muntelui, edută inolarea dintre 
ateturi și culmi cu suflet curat di 





imbecili, speriați de propria lor te- 


până la Padina şi chiar mai depar- 


pelerin crodinetoa, ptin de oueiintă| e vant apintreați cu upiate a tot [VIFORUL DACIA—CN-R, 


față de cceace mu este ul lui, dar 


ei vesăbuiți, cari țin să af | „a wpaterpala: 1-1 (6-0. pa 
mai ales față de ceeace a] nu wa au. | JEN de nesabui H ta Watorpalo: 1-1 (6-0. Au m 


eroa nielud e dat SE LucR; 

dată, “ml maia si dee ele ata Bam, Pletu, Slăvescu, Cel mai bin IEAZA şi 
dr Apa Aaa e de mult a rămas | âcol ama apa font Blocat  —————_—_—_— BATOAREA 
nchipuiraa mea de ȘI San. 








ln natația — obțimite la To. Mureş 
Pia mi aăte singurul sta. Top | 0 talent 4) Beheal drantotaul 
brazii dela Casa. Turina-Ciudului | Erds: 4 Români autentici 












: Fi i „Bună su căt tute. 7 
== |Sărmană muncă românească! 


HUZAU îi, — La margiuea ora: [ră vi vând eu. 200-400, țutla, Cr. 





i 
sulai nostri, în cartierul sAliha Vi- | 1846-84 Tel! Te o, urii de Mautal dai salică, află 


lei Vine 











aria păuncă iri 
Meazule: se Ul fahrioa de sasi) | re îi costă caximura 139 let, dar po [ră a ale Farmila iz 
BILINSKY | ie sălcat și ae turnatoria „Mutatur: | care et o visuă că 430-300 le, astă dia în bitii de don cm 
ZIN CRESTIN zica, proprietatea jidovilor. Iyror ă 
NAKIDES |oari fără rayinoure su adaptat ea Li 
KIR ei name ratbutsc, pă aetla al lni lo 


eine pre osii nn encar ris Aiiritorul di fatorio Furmbneas iad 
leat şi ax fi eâștinat detaşat daen i să. A 

aaa E to este fila înteut de Călnce se petreoo alai sunt loturi Ea 0 unele amta 
Kaberston, îngroritoure, ou a tnt 

” ș 
s-o. 3 
Eute scorul cu care. Spit din 
Mediaş a învia achialțiile Juven- 
minuta: Aureţ, Oană, Dumăraasi, 
Sava ete. 


ARGENTINIANUL 
MURZA 
Va putut impiedica inirănge- 
ea APM.E. Frei dia parta 
A.M, Tului, cu 3—2 (3—2) care 













um, așa încât sulariul zilnie al fin 
cărula a între 24 lei, sât primeste 
luorătorul dola atara (ou palierul) 
si 60 lei cât priwmoste cal dela îmn- 
wohotat. In timp ve jidovii exnlon- 
tatori, olgtiă înmutii și inmtit. 





Farmaciştii 
-Chimiștii 


1 bolnav, tema 
mu mal 4 nul 
Soreo plidil, la a mangiuă de vălent octet PoT la el: 
















Uni tue. 

J E Ă slofuită, care nui coxlă ani mult Marul daiba, nu 
înfrânsesexă Duminecă și pe fai: cari doresc a pune bazele| Y 3 MU eliam că se amare nui mueini fa 

rea cloşeă Ripensia. unul “4 40 del dar. pi ena. al o; veâuă au | Tunile d! ideaat 0 eoatoia la pe acesta dat-o altuta 


azi aţea Li DA0-180 166, acteti thihari “căștiaă | rețineri reperul le [Eat uta de | să sub eilai ace 


30-440 del, Tar In mau Dicholată; caro | GA rap Lafe 
îi costă nivhotaivl cu 7 Je mun mult [esp = „ret Sula 1 Das 
pasta 40, dur pe sara o vând eu 220: | Piaget ele rit carea. din fabr 
să iN tri părul 378 |n, seal moes atiu nol di | SE GU a PE 
ei La o garnituri corn dinţa lut uz de a edita Sade | salariul re 
fite cât mai bine de pa urma sfinta | de primit ș 






LABORATOR LEGIONAR 


de pri chimico-larma- 
ceutice indigene, sunt ru- 
trimete adezlunile 






















































E 19| munci româneşti, dlullel ectmplela var putea 

Inginer Horodniceanu . jidovii clstigă 1 întrueat inmul 

Aia: Horodnic --91 doi! Tar ln o garnitura mice», mai adam, pla căt ui Jietare et se întm 
lată enro îi cotă 16 lel, dar pe ca. | biCtiul ră îngele 








Dar bata de E 
IT ASBM, Deasupra Pegterii aste pr adn Ig Idu per uură. 
smtetire U icatua o seca feoraie 1 BUCUREŞTILAL EXAN- Scandalul cu Blocul Spre pildă se toarna 10 de] art: Pin fostul 
Adică am rămas doar cu tul | poa. Su i PER BUGURESTI opel Le ) 
puirea chior dela prima mea. călă- | pipaar: . H. Apoi Jon Sărescu, 


torie pe munte, cara ta întâmplat | Puțea ete. ta. Cum dracu tes. Pi 






























Cura a reșenit snmiazaer sat: |JIANI- We ssman şi, Wexler vor da socoteala justiţiei| 


De atâtea ari intenţionat se cauta 






















sta sa nea Per mana so ŞI ca Tr rca: umani sări ama care |. românaști de modul în cara au deposedat pe 200 marură mentorul run (arta air le văr, în 
prin munţii pe card 1 atrădălea co: | use cu aăleata de culori? Şi cum | mers ea o medie de 27 kim. 287 pe oră, bătrâna D-nă Lerescu de imobilul său i ta salaru, zau penru a! și asi a St me Etna, = 
pilul de ntuxei Ad zăsit atâta ne] 4 o ji tâsat inima po rportivil. ăe- | armnt de Tadese, Niculici, Țoncu, A ka iesi e ermetu ua pi pentru at | obignulte de lucru, pri 4) 
he, î rbarie ea aceca EA es — 1% i. Ă anticipata averi 
eri a) ste eee ei ora per a DUR ea PE Printre puținele feropuri nentra-[sizal cu ocezată afacere prin ncțiu- | Spre epaară Eeioirata piată rdiați. In tinig ce în ua, 
vacale Had. “rapesult arimoatil până pi 2 tiri aviatice 1e, cara nt Îi corespuns în mod i- [ca în anulare n roțiumului mat | vliodud 2 rbecul dela 
NI de site mi-a stat pe inimă] elusetul cabanei 7. C.A. deal consttuirii uni «Block-haase | do vânzare a terenului fheuta la 








mreupiința pa cara unii dintre] [sista o lege da protacție e fru 
drumeţii muntelui e comit. tocmai | amiseților naturale ale jării. Iar wi. 
fală de locurile care ar trebui să-i | movații se cunore, Pinded au ţinut 







A s . ţa Anasiasia No. 1 bis de judecată In 23 Sapt. 1997 când 
înpenunohe pios prin /rumusciea| să-şi nemuraască numele, Ar Ți «| ROMANIA j D-ţa Anasiasia No. i ip în 
Je: de basm. Da mult aşteptam pri-Îrat de _areu să fie trași la răspun- | Prietenia aviatică româ.| Doi jiduni, de profesiune proprie 
































tru « sarge lamă și 


Fabrica focar de tub- rculoză aa 










ara și esl al batrânci  oetogenare | d:na Alesanărina Dereacti muti 
din toată iumea |... ceace oare | ame « fost repartizată S, Tla a 
auroşti, stă, Brezpianu NO, 7, fost |'Trib. TIfov și d a atei ae 




















idoxii vor avea să dea socoteli de Ca i re, cerem Oreanelur 
tejul de fot ca să artene în faţa tu-] deret Măoar ca esemplu ponei a. no-polonă tari de «Bloouri» nu pus vebii lor | fanta lor, Cenei gale Ministaralui Mancuy 
turor ruţinea mor nesăbuiţi cari | torii infroctori, a de păsări dv prulă pe acest tereu| Scandalul ea Iua prourții intru: | tags Pee A î 
Bânbareau Jără cuget și! toi mă. Virgil Popescu | După tizitu escadrilei tinerutului (până mu nt pus ală: [edr Sidovit aut vândut dega aparta- i facă o avehetă 
reața frumtrețe a stâncilor din Bu- aviatie, Polonla vecină şi amică na 5 sl printr'un pretins act | monte din blockul ce urmează să za | fi 
cepl, p $ Fiindcă veni vorba de pocirea |trimite alți dot mesaveri at ei, iupărare smuls bâtrii-| cohatrulastă pa averea — bătrânei 
Să nă dau un exeniplu. Deasupra |Î sW9a muntelui, întrebăm miniaterul | D-1 Tadeua Setubel, diroetorul LL: 





Ialomiței, în gura unor chei. fără do domenii daoă a luat vreo mă. | ai 
pereche, se deschida misterios și 
maonijie, în stâncă, sninunata Peș-| tarea Sehiel să Pe reimpăduriţi, | colt 
teră, da intrarea căreta niste mdini | Din vata Afineii până în cheta ZA. 

- Prepiinetii au ridicat acum mai bima | noagel cate p jale. 
de o rută de ani, wm schit gârbov 










a dobândi toate informaliunile ne- 





Het 


Stadionul dela Giuleşti 


Se eunoaițe jalnlca tragedie a acesiti pidului dau asul 





Ituri bine susţinute peu 
lucrări care trebuia să fie una dintze 


«podoabele arhitectonice» ele Bucuroş: 
tilor 

Zidit cu buzi atrânți cu japca de 
da tiu 





R- autorizația de funcționari 

nului și fonăari pentru a ferzina ulii 

pe | zoele Mucrări 

Mioanrii C.E, E. şi techizițiunați |. “Suntena Ina siguri că 
iația “culturală a acelorași 

mari, atadioa 


a nladio- | învă 















ale 





d. general M 
bai! Ionesco nu +a lua o hotărire ta a. 


cula 
ul stă și astăzi trist | eeastii cheat 





une pănă. ma va cerceta | Jor, 














































«Poleha Zinjnas, au sorit An Bucu- omuzița dna e 
reti si au luat eontuct cu forurile > 
V. P. |aironautiea superioare, în scopul de | SES 


cosara veoaterii tunul Mumăr festiv 
al ciarului summit, închinat avia- 


Marinei și opt. aviator Sava hoș- 





amulsă în condițlunile arătate mai 


de Apărare Aeriană (L.O.PP.) sus, ți prin anularea actului de vân 







aură Ca, piunfii de/risați de exxploa- | 6i d. Colonel aulator Sergius Ab- % are a terenului rămân mule si de 


rile făcute de jidani, 
„REPORTER 


ochit, reprezentantul  vlarului e nul afect vânzăr 







române. 










Ă NN PPP ge) mire pa. 
Frumoasa manifestare legionară |: aa tnt: | 











i zi Hărer (Horia!) Otto, casier; 
mot d ăn meraer ccm] CĂ COD, BUCETUOa-ViNOaSĂ |n: ma te 
leu a obține dela noua direcțlune C. Ții 


1ă, pregodintele comisiunii — de 


a a ru EL Mă judeţul Alba 


Fleesei P. mebanle; 
turnător şeş, 
“Toţi acestia primesc salarii pelu- 


ciare în raport eu acela primit de! mului, sunt. 
nenorocitul muncitor român, 4 















dat al Miminterului Aerului gi | ALBA IULIA, 33. — Pruntaţa co: | câlre logtonari — se află tocmal ta uulg: 
mună Bucerdea-Vinoasă din jul. Alba | locul semănăturilor, departa de sat, 
a avut parte In ziua da 20 lulle m. c, de | unde se întâlnesc itile și Lucratorii 











delegat ol Marelui Stat Ma 















































































oaseții au vizitat diferitele |e impunătoare maniestajie  tegtonara, | mai multor. mate dimpreji și site de E = 
si acisprăvi. Cauza? Chiar dela ne | ecaral Menace at coli și asociații de aviația i. 2 | cu. priteluă a PBIRA ORE Jântă un folos nepralult, mai alex că pe a a 
pot sa oluezeat că plaurila sunț gre. [hu Și a EA curaști și apa Valea Prahovei. La], Priitre parkileanți am remarcat pe | rază de cățioa chiemetri m si avale 
| Intea unei masse și de gpeeta» [ul, nu me tadoia să 4 va a Ss Cote) Aa inta [od ep zi rez. Aron, Pugaciw Siloiu, aud. Racea | Tralan, șeful garnizoanei Bucerdea-VU 
șpri SĂ 1ereaul este proat asezat în tara | doslnţa asociaţiei aportive. și cul o unul din avioanele, Ba. | Ton dir, veoaleli primare din. Cricău, |atoasă, a stârnit admirația tuturor pur muce 
i miros d C.F, R. dia banii căruta wa ridicat lu Junpmann ale Aeroclubului | in Pașca: Eugen, stud, Barbu, Harta | icipanților, tar munca î-a fost învare- î Ș În + A 
mata CP. rar del Giaep. (Cu tt ettul că | Proog Araci | e, Pe AEG RR aa a a FUNOTIONARII STATULUI ȘI . cazurile: cind inta. aa 
iiaeaț locrarea del | aceşti ban an fost aruncati tatei fo. | e die a iEe Fântâna —_ curu ai fost ridicată de | Seroiciul relgloa a fost oltelut TIMBA ROMANA ceri bilețul in limba ron 
n urmă au inati» [ear de tuberculoză) Pizită ma încheiat la Braşov, uu Adtre cucerrilenă lălonat edu laba. imutiei i 
irita froațe că | Menta. mai alea e a-l erat 3 [ge ocaputi at tale Bratote m Olteanu Vale, Puneţionarii Statu ul Român pro- |uedumerit cu ital” 
louearo-Biuetu dela Şe îi [util lonetca a revenit. la conducerea [tatea rodnled ce at eo aie, an eri rurale Ft grill [eat in protiarile aia da spea volei to 
4 die Bu Aa ata. [palier ezalo pentru n fariatace delean. | aurie 1. 0 Re și la AT | p Î | | de reconfortare mufteteasea a pagulatei [elal ungurii dela ct. acel i ionari cu 
e lea de mea tn | a TPI ot Fă ati Pe dealul. Patriarhei [2 omor na aa DOARE RI 
e tucil concluzii Prin rmatei  Slodionul asoetației | 244 acer donepeţii nu părăsit no-| SE. y ia 0 nouă La ora 19 jum, mulțimea Sa imară- [UMbrA fac pe iredentiştii uriguti, [o, 
de ami, 4 și atat 2e- [culturale și sportive a funcționarilor și | mânia d Ole) fiat în cen mat perfaetă ordine. nau binevoit să învele romaneste romjta, o; 
a cgpua de căteva leat. Vă ta | muncitorilor C, FR na ol mama i GH. MATEI Îniei până ostăzi. Sunt revoltatoare |respiuis: Tecursul unui 
ral aia = fi |aperturi Bawer, Aver, Baraiki, Ratinski |MAREA BRITANIE intrare la Parlament Pa A i tii, de exemplar, pre u 
favorabile, anuisarii dela Rapid su | etc, ete, cu toată Mada du ae atinsă i derş 
ar ti tatrlat să le dea tu vileag, Dell! şi alţii de aetcay teapăi arate fe axigen la bor. mu n AGRISleBIatlse deflultiv sta 
, diperali de metaco- | Ca să se Aia ca ul avioanelor dealul Patrinxitui aia întocmult un ii ip 
ea Miniiterut Aerului brianle a pm. [Prost caro Bevedei orelarea. una î | 
i e Biicar un aviz prin care prevede o. |nout intrări 8 Adunării Deputaţi Dar CU a! (I0ş n 
ie ș | biipaiia de a înzestra cu aparata cu |lar, bu teren LĂ i 
bapehie a câstigat Turul Fran it cata ce erat ca et 2aeaM lat ae RO | ac nat ia A RR 
dertinate aborurilor ta înalţi 7, Principatelor, Unita Wunarilor particulari rumâni din sir. legou m înjelogeroa dintre cei doi fa 
Turul Prantei a fost odptipat de] 3. Mareallluu, (Praiuta) sa | P8ite 3000 metri. Prin cont avim,| Noul procataoaifleă compteat | Cars Na. 3% etaj TI, o pediuţă oxtia- | tori interesați tu: această lege, dă un 
tranceaul “Lope, origin dia | A iai a) 199 ore si] proprietarii de Avioane sunt obli: [vcehea sistomabtzara m dealulut Pa. | ontinară de comitet sub —președioția |arăla ca magazinele să fie desalise la |. 
Vardeonar, cura a acoperit diutanta |. 8. Pianere (Frosa) 109 are 34 iu pati să (a dumporilttini pentru ua: |irtarhiei muntând la multe din | Iul G. Cristescu, 1n care sta divestat [ora 3 pl tachsa seara când rac dnli rau, 
totală de 4813 Am. Paris-Paria, 1 [ad excunde Ve re re tu Pi securității Jexpropriorile prevăzute mntertor, |. |î Sta Să e peiolN za . să | patroni, au fost puși 
19 de olane, pentra un timp de 1] 7. Ohocava (Pranţaj 140 ore oa vii ai pasagerilor. era E menan e ergo lite ură 
2re 54 minuta 31 avevnde min. 30 eecwnde. 


lor spre a-i adace la cunoştinţă situa. 
Prese ae urmat în orăne da]. Gotic (rima) tu ore 5 mi] RSSOCA dem acoidente | TUQRUN BURUTORĂI- [n rca e aeeate ita, 














Sa lotărit să se iutervină ln d, mi: [pentru abuz de. înere 
nistru al intarnelor spre a fi rugat să |cherli şt trimi; 
or 

















































a județului Mehedinţi, care prlutre | dea ordizie vevere peattu temperarea | Ceretăr 
Piecini (Italita) 138 or m [12 meeunde Dela 1 Ianuarie If d i i in P, 
teen (alta) 138 aro aa min. |, mind ranit). 1 op. ag] mit A VAntarie 107 ei paoa nat, Snagov disnoriţie uexoovtită obligă pe tuncylo- | P9I9ului protect al jud. Mehedinţi, Aa 
m mt Bt (Oe a mczat Au erat DT dot ma, marii comcrelali din T: Sevorin să mun, | Are are dutoria să sacnţină liniștea șa | 
pă dtere (reia) 0 ere ut ie piere (Panta), 10 are su) morii Nusiue me im iile ni 48] Couuriin dăasialitata aaa | e după bmuul plac ul patroviloe | Puna ordine fa liuiştita urte a Tura 
in 4 pi alpin d, [de mândit “ego tare dA mult | posibiliintea: ugut vea: paoiect ile pesle prevederile legale, faţă de de= | Severinului, nu să dea ocazii 
i ra (lina) 280 ore 33] Vineri, Gelllea PT PO XR part im Mor aviației | nou a liniei alochriee po tru”[ ciztu ministerială a eaiuisteruloi man, | flat nemulțumiri în rânduri 
ine BE accunde, terti co adie soul Buouneştiiinagor, cit. prin care stabileşte pe ltmpuil ve 
—— = ez ITALIA ap |, E Vorba cn legătura diuire Du] rii ora de deschidere a magazinelor 
curogtă şi & 28 m, 
enzaţional! * expoziție aoroniu. | Vi70ati și Su wa fin făcută cu 4-8 n, me 


„enzational! 
Ferencuaros sa râsbuna „sie 


pe Austria tu & 


Sindelar contra Sarossv 2 


acut 





La Hudapesta, e an jucat Te 
Prmnțile nrmătoarer TERENULUI, 

An marcel Kaweny, Sartaay, indie: 
tc, Ki, Kenny, Sarammy, Toldy, 


Col mal buuj in ordinei Hamori, a. 





enpraros: Hoda, Matray, — Mau 
zany; Hemuri — Polgar 
Tacuaer — Kia = 
Kracuy 


 Laman 
Baron, — Tolili — 














deschid 


6-1 (2-0 ci ete ei eat asr 


Da rose o Îutratrzeea+IS97e gtlinţa oOtriDuaDIlOD 








tică ln Milana un tren eleciri în 3 minute, Sun, 

lacrări. prali ii eu axperienţă, 
wrent, su | enteu marile Mnarări cari ae fire; 
doilea salon | Pui +0 île etoatuate pe talea Pra: 


Funcţionarii si patrouii megustori 
diu T. Severin au căzn! de acord ea să 
nu 10 facă nicio derogate dela lege şi 
ara do daschidere și tacldere Mă n. 









ta Milano a! 





















sta 











ale sale, printi 
intre eari 
A a [i expune tipuri mon 
orb și irita 


Și a, funcționarilor fiscali 


nilor tanețlonari fini, ca dun 






nu ata nicio lagătară au tulcuiu 




















Ma pri: . fila trațin nloiunei ri 

F.C. Avaleia: Zănrer; Amârita-ee- | Pi Dan și sentaaţii 

; Audrita Alee eremevaras exe finalletă. ca sura) stiri primite do. nur aţi. rara 
lo: Adamek — Mock — Naua le oral | ls n € În fin | 
jar Atenei — Mee Nae aloe: [e r- V justă! finala ca Laate va | Mit: mal, puli de 45009 loarăteri dala erai 
- = lertsalem [avea loc, de vreme ee at w apa e auto a 

| Nenaaer. dee călăi? aa 6l A ae [pla mamii alla Pete de a AO HallA 

în eta a 4109 aneciatori, unguri 2a toi pe contul Mnfaterolug oi cau Ale, d-aalit si 1 se aduză Ja conoptiață, 

vatul, cn și pa cui în 





n 4 a erau 1 Inspeetorilor 
în domnilor cn: ÎSpolal$ pe cet Hinanțetar, 


e O N ORI 






o să ară romăneaseă 
pntrel se tea al extureluniie 
tutură. 


viteu 


Diverse companii și Gooutăţi 





ta 
aci 


ȘI nu prea costisitoare 
Numai fas 
o 
eu praf vi hori, 
votul la gară. 


Anul ae 














fiiul sarite de nutobasn CER. 







aan) 
mau trăsuri fn cara vizitatorii 


Areni 
tinea Neamtului, 
Ei bine tocmai la acent pumal 


NDINEȚI—1u târgul Pdineţi,jud. 


ntină so tolerează lucruri cari i 
afură din comuu. Sănitatea cetățeni 
dor cate periolitată. Alttel jidanli Ro 





săpun și lumânări, 
Mirgulul Edineţi, Ja 


pun nu se răspândește nici dela o 

alta mirosul şi murdaria ce aproa- 
e nu se pol suporta la o dintanță 
de BA mute metri. 

"Co spun acești bieţi locuitori cari 
locues în imediata apropiere—gard 
An gard— cu această fabrică In ca 
puricol permanent e săvătaten o00- 
Pillor lor, și m lor proprie, si din 
nenaredixe fiind crestini? Având în 
medure că la fabrică zilole me aduc 
porci și alte vite plezite de diferite 
boli contagioase ca antrax, şi cari 
mo riipândese foarte usor prin mij: 
Xooizen _ mustelor acuza în toiul 








verii? Bi ce mer răspir acesti oa- 
ameni? De această chentiune no e 
intererează nimeni, Conducătorii 


lui și a județului au grijă de 
măaătatea lor, şi nici decom n seme- 
milor Jor. Bi nreasta mw poate face 
mumai în acest colţ depărtat al 
țării, și numai din cauza că Comi- 
siunea Speciula de igienă, Smpreună 
eu autoritiţile locale, s'au înfrupint 





să pretu! paroh Grimalschi pi dr. 
med. de circumscripție Sobolevnhi 
Velerează ca vecina fabrica de alei 
a evrenlui Beniumem  Acherbotm, 
ehiar gard în gurd unde domieliia- 
mă pe strada principală ln o Mistan- 


AA opranimațiv de 2-4 rute 
motri de biserică. 

ALTA INDRAZNEALA IUDAICA 

AI treilea focar de boli ei mirosul 
rât o acela a fabrioei de săpun n 

lui Bniumon Orinberg la o dupăr- 
inre si mai anronlată do biserică, 
012 maximum de metri, caro 
tuneţiononaă fard pici o uriţăi cn me 
puriclita năuhintea publică, și f&ză 
miel o utenție din partea autorită- 
„Alor. 

Deel na naste o fatrebare; co este 
ma) sonmp vulintea voastră și a 
copiilor vostri domnilor dela copilu: 
cere, nuu banul spureat n Jidanilor 

vă întruptati de loleraţi 
tate nesaten! 

Co tele medieiuă n siuălat d. 
doeler da clrenmreripție de e ne 
păstor faţă de aeente cazuri? 

D. prefect al județului «i comistu- 
noa de lienă ev uri) mu de v'an 
Juat până Tupresent în conuldorație 
veste cozuri, ou tonte eă le cate 


de 














incendii la Galaţi, 
Moreni şi în com. |. 6. Brătianu 


La Galaţi, n ibuenit Sâmbată 
moaplea un Incendiu care amenința 
să cuprindă un întreg cartier, 

Focul a labucnit ins, din mag 

* zinul de Perărle n Jidovului 1. Vina 





ame furnizeaza trausporturi de 
urecana și bagaj în enree reluata 


ele sint o nonoroelre, 
ți due mat. 


rani mult ca oricind 
pireatianea CFR a luat etstlunea 
fn mină pniulle retele provineiale 


vi se distribuo în masini 


indrenviă apro Oelinzi. Hnlţăţegti 
Varater, Howuionti MIU! 


pare nepllenta. Bagajele vunt date 
Jos fără, sau aproape fără ntetun 
control, și date pe mina unor ga 
viei «trăgor-le care île fost sunt mie. 
tu ioănuzi sau plerde-vară care ori 


Hotlu, cu e populatie mal multere. 


xonborg au construit o înbrică de 


în plin centrabrien lua Benlumen 


o depărtare de |care ou toute contesta! 
aproximativ 280 metri de St, Bise- |constraitt 
ră Nu e nevoie de pomenit că 


din orice fabrică emauă diferite 
mudării, dar ea dela fabrica de să- 


rompresoare și poi în nişte ba- 


in chestia autobuzelor CFR. 


** | le îmenreă sori te 
de ori, 
de | omenirii 
se 
TătAcii tori 
ta si aura 
Pi mână In Dăltațegii 


Numai datorii 
Fii devotata a e 








Anitel de 
ot tai 
ui se pling de obieete de pri 
Male în autobuzele CFR citea 
n cere dei mal maduă ordine 
supraveghere. 7 otolmăe 
date pe mina 
Tine tea nt 
lar treotru să 
ne odata. um 


ra oricarui 


He aleri din persca. 
număr limitat, 





un mumăr În oii. 


PRE e e 
Indrăzneala ludaică 
nare margeni 


foarte biue cunoscută situația fe- 
cărei fabrici filnă chiar "up domar eu 
recinmația vomezului fabricanțilar 
n tat Invehel Gruxman, care a făcut 
rontestație contra coustroației una 
noul Înbrica de ulei via-a- 













Ti 





Acente cazuri (rebuje să albi o 
capitală Importanță în ochii ante: 
rităților, și ar ronalderate ca 
eheatinni de apărare 





utoritățile vor reacționa 
sau ve fi navole de repetaret 


Stadiul 


_Cotzisiuuea. valulară ex fi 
în tat paul Marmara Aa 
cadrul Ministerului de Industrie, sevi- 
clu) Reglementărei Comerţului Exierior, 
a mutat dela etajul țatAlu la etaţul al 
doilea al acelulaş imobil, 

Din enuza trunsbordărei, cereril€ eu- 





Pieră sori le jură 


abia a potni 


unii și alcepe: 
a. 


mn. ajutor, 
A aie mobimu) da caruia 


omieari bravi, an a 
însă oriunde. fi multi 


Bavajele nu trebue 
rauabond 
rus vă le și coboare 


vepcei zpretale acu în orice cae sui 





Eri 31 a tinut — (n sa 
la Marconi din calea Grivitei — 
e sicin goneri puteruieei asa 
Sinţii ceteriate Staţia. In afară de 
Welesaţij — câte 












SE hac să al pentru (ln 
Pirecealil e eajiza e Pa cură toli cotnimarii = pi-a pasi [CATE Arp de 10 n colur 60 de fila 

pilda controlul Dagajelor, Ia ai ace | ROPIL de servioiu nedormite 1 ate | Tarii, au participat zumerogi uroca 

e primoloală, 08 a at însă dovedească încă odată ax be | 7! dornici să la 

[E ma dau şes ae entavtăi | dibtrietal Jai ma se pante Fueaci în | toarce ianitentaţ 


ovală a 
miscare și comert. 

D. GH. TEODORESCU, premedl: 
Mele asociației deschide sedinta în 
4 aplaure vi onturinate a 

asistenţei l cuvânt d-lni 

ATANASE NICOLAU, secretar 
ueneral cure citeste o documentată 

A dare de seamă pe curu 























din lipsă de spaţiu pe vedea siliţi 
să o rodii, în rezumat, abia mâloe, 
deoarece cuprinde 4 pa. diu Ne. 


1-19 al *Drumului de fi 
de presă ni auce, Staţia. 
După cetiren dării de seamă mal 
țameste pentru Increderea qi con, 
ursul acordat vremv ie un an. A. 
dunatea aprobă darea do seamă a 
metivității 

GH. EODORESCU, presă 
în numele copsjiului pecunose mn 
ser că o mamă de dealderate ana 
spitat soluționare, dar trebue aa 
zecunoastem că în condițiunile în 
ar am luptat realizările fafaptuite 
reprezintă un uriaş pas inninte spre 
deplina noastră untisfacere. 

VH. NICOLAU, preşedintele to: 
misloi de couzeri, eiteete raportul 
caro ocuvă și ei o pagină din aia: 
zul mai mus citat, In rezumat, re 
zulta 08 averea de 2 milioane va 
adminlatrut cu grijă și maltă pre- 
wrdere, după toate normele cerute 
de tei 





2 orgauul 











son.00 
lei, Niimai In Casa de depuneri sa 
depun S00c0o lei, 

GH. TEODORESCU pune Ja vot 


—————— 


lucrărilor 


serviciului de pe lângă 
comisiunea valutară 


"rente de devize au suportat a mită tn: 
târziere fapi care a adus după size 
protealele solicitanţiloz de deviza. 

Acuma serviciul a fest coraplect es 
tabilit astfel că Iverările se rezulvă ta 
mod eureaț, ca cea mai mare exactitate 
ml urgență posibilă, 


————————— 
FAPTE DIVERSE 





AGRESIUNE 

Ion 0, Bălan, negustor ambulant 
în piața Obor domiciliat în atrasa 
Avrig 11, în drum spre casă, a fost 
acostat de doi chefiii cari, fără nici 
o altă introducere, l-au poftit ln so 
cinzoacăie. 

Bălan roluzână, sa pomenit cu e 
lamă de briceag infiptă In piept. 

Auresorii au dispărut, iar Bilan 
n fost pansut la spitalul Colentina: 

INCERCARE DE SINUCIDERE 

Femela Maria Petrescu din sir. Be 
wele Carol 11, a luat eirea 238 gr. 
odă enustică, cu Intenţia de a se 
sinuelăe. 

In urma njutoralui medical pr 
mit la spitalul Colentina, sete în a- 
iră de oriee pericol. 

NENOROCIRE 
Tu depoul de locozotive Oriviţa. 
wa tregisirat ascară o nenorocire 
su urmări grava 

Locritorul Nicolae Q, mergea l- 
atalit pe Iulie, în timp se o Inoame- 
îvă se îndrepta spre depoul B. O, 

Ajuns din urmA, luerătorul a font 
Ibit și procetat cu capul de un 
stâlp de fier. 

Ta stare extrun de gravă, a fost 





4 provoent aprinderea sondel, 


| sa întins la instalația he 





Internat în spitalul Brâncovanesa. 
INECAT 

Zidaru! Gbtorghe Ferenţ, oriyl- 
nar din Petroşani, sa dus eri să 
facă bae ln strandul «Florida: din 
Tri. 

Dar, vechea poveste, cu toate că 
nu ştin să inoate, su avântat n larg 
tnecându-se. 

A font peseult de colegii sai de 
strană 


VIOTIMA A OALDURILOR 

Eri sia toregiatrat în enpllală un 
neobișauit val de căldură. Astrol, 
au fast, 32 grade la soare, 36 grade 
în aur și 35 grade ln umbră. 

Această temperatură a produs și 
e vieti. 

Maneltorul ie Toueseu de 45 ani, 
în Too să se ducă uudevu. la un 
strand a eşit la plimbare pe calea 
Rahovei. Lovit de Inenlatie, a căzut 
pe trotu 

Tu nesimtire, a fost zlălcat și dua 
în spital. Orlee ajutor a fost însă 
de prisos 

Naterleltul a sacombat pe drum. 








0 REVEDERE NEPLACUTA 

An avut elegantele dudul cari se 
ceupau cu bănvana meserie de 
punzăsoalee de buzunare. LA sa 
permla, pentru altima dată poate 
imbrace obișuuitele rochii de 
o desăvârnită ță. pentrucă tei 
mengă €u încăpățânare îndeetnlel. 
rile 

SI cum în elezanța costumelor 
dela Văeăresti nu pat fi recunoscute 














Adunarea g 


a asociaţiei , 


90 la sută din doleanțele erarhizării au fost satislacute, 
800,000 lei economii Și importante realizari 


descărcarea conmiliului de năminta- 
truție de gestiunea în. 

(n unaniraitate de voturi adina 
rea dă cuvonita demtâreare apre- 
dând raportul eăitorijor, bilanțul 
si bagetul anului expirat. 

LAZESCU ALEX, vie preaăln- 
ww sitagte proeetul de buget pe anul 
urmitar la întoculirea cărula a ţi [e 
mut senzuă de realizărilu anului ex | 
pirate 

GH. 'TEODORESOU, prepoainte, 
pnue al vot aprobata procetulai ae 
buget pe care ndunirea îl votează 
tn unanimita 

Tot odată adunare voliaat ca nbo 
nammeatul la «Drumul de Flers, or. |? 
laanut de presă ul asoeiației. să de. | 
vioi ohligatoriă pentru fiecare 


n 




















putin adevărat ek Didi înfaptalrile 
realizate nu sunt dtatul de npre: 
eialo, deoarece aiYârtarii caută să 
na diminueze meritele tnvusindu-și 
reulizarile noastre ori catomoțin 
du-ae. 

Greseala paferişilăr esta că nn se 
arupează întfe singură ascoiaţie 
mare și puternică, disciplinată vi 
ordonata, național și apolitică. 

Atât timp cât na Yom fi oniţi re- 
zultatelo nu pot Ti decât eiticabila 
Reintadrarea a solojionat iorarhi- 
sarea. Salarizarea, da să [ie ideala, 
trohue să crească În nesias mâxură 
eu prațurile. Mai aYeru dle lurtat 
pontro sfeatoarea ATansărilor cari 
nu stau mai făcut de 12 ani, pentru 
plata avansărilor În ul, poutra o 
pensionare echitabilă, pentru cre: 
rea Casei Autonome n Pentionari- 
lor 0. F. R. și peulră reorganizarea 
Casei de Credit CF. E 

Iu afară de mici Fedtifieări ce mai 
sunt de fheut, 99% din doteanyele 
noastre nu tâxţ satisfiieate. 

Imi fae e datoriă de cobatiință 














|plat cu în fruntea armatei 3-a 
vin un oma al dreptiţii din armata |! 


mărturisind eă, datorita bună voiu- 
ei dlui ministra E. Franszoviei, 
n d-lui “Traian Păru, eceretar ge- 
nora! și a d-lui 1. Macovei, director 
meneral, 99% din desideratele de 
lorazhi lisfănute, 

In comparaj etivlalte asa 
eiaţii Staţia a vâștigat 99 la sută 

In numele în permonal po 
care îi reprezint le adue cele ioni 
sincere mulţumiri, rugânda-i ca și 
fn iitor să fie at mai apreape de 
nafletul şi nevoile personalului. 

D. MAZILU, președintele Asoola- 
fiei maegtrilor de ateliere aduce 
lutul acestora al arează «Asocia- 
iei Statia» să meargă din sucaz 
lin succes. Apoi spune; Nei, esi cari 
ne-ura strâns sub faldurile tricolo- 
rului știm să răbdăm dar tot asa 
de bine să fim solidari, energiei și 
porsoverenți cănd revundicăm — în 
ondrul legal — să ni se facă drep- 





enerală «] 


vedintele filialei Craiova mate alea 
heecroi 


nu 


Loseala. 
DS DUMITRESCU, pr 
Jel_mai vechi asocia 
6 «Unireay sfătuegie nainleota 
nu me sehiril consiliul. li ac 





primă 


gucă coariode posta 1/9 din lot p 


membru ca ati mal mult cu pat a |ionalal C. E. R, Arată cura un 
tont fixat În asuma îiuiră de 3o lei |iette stânga În contrn usoețiilor 
pe an. tounlin 
D. PETRE CONSTANTIN, 
CUVANTANEA PREŞEDIN. dintele Pieonlal, eitegin lista nonlnt 
TELOL consiliu de administrație pe care Îl 
Reatisărilo infăpiuite nu sunt [PTOPIDe 


te miei schimbări: 





escu, şef de gară Bucu 











Anunţă meu 
repedintele UI 
». 





ca d-lui Gh. Chelara 
WC PR 
PETILE CONSTANTIN, pre 





resedinte al Mronlui ce va face n 
aliat iar d'aii fo- 
vi Meutagu dela 
sant ulmi serulatori, Adi 
ulțumiri presei și roagă vi 
him] consiliu să Jane În o parte o- 





noului 





eu 


ela Crala 























dorlula sa tona asoelaţiile 
oferite a se sirânură mb drape- 
al tricalor al asoc. Staţia care sin. 














E tinta veebiolul consiliu en foar- 


ALEGEREA NOULUI CONS 
DE ADMINISTRATIE 





irița: N, 
lo, eaaier:Cernăuţii Gh. Gongescu | 
Tela]; Gr, E Jomemca, Cer: | 
euluu Atanasie, BacureșiiGrl- 
Barbu Dumitru, Câmpina; Parte- 
mn. Bicân: Vasile Teodari 
Gogea — lea, 















rel Dumitreseu, Cluj; Ion Diacunescu: 





Ta-Murey; Florin Radovici, laşi; Ale- 
xandru Lăzeseu, Bucureşti;  Hortopaa 
Gh. Palas; Bogdan C-tin, Bucura 





Canac Dionisie, Bucureşti Triaj: Crăcii 
Stelan, Bacureşti; Voicaleacu Marin, Si- 
bla; louerca (D, R. E), Bacureşii; le- 
pescu Teodor, Bncureati-Grivila, Gâr: 
ea Iuliu, Arad; Şerb Muan. Bucure 
M-Bucurertii Marea Constantin, Bucu: 
veşti; Teodorescu M,, Bucureşti;  GUA 
Mihail, Destul Spirei; Voiculescu, Plo- 
esil; Vârzaru D. R. B.; Panait Andrei 






























Bucureşti; Popescu Lazăr, Baciu; Bă- 
leanu Negoescu, Bucureştii Şrec, Cluj, 
Finnian, Bucureşti; Mihăilescu, Bacu- 
reşti-Esi; Mibheacu Braşov; Mavo- 
deseu inspecția 1. M-: Ponsa, Cralova: 








mie: Şeptilii, Tecuci; Martinescu Co 
Constanţa; Clinescu. Titu; Butoi Lazăr 
Boboc: Comiţă C-tin. Piatra-Olt; Pap 
Ian, Timişoara; Şoragiti 

Ceazori: Teodor Nicolau, Bucarești: 
Mărealeseu Traian, Bacaregti; Mar: 
corachi, București 

Cenzari sapteauți; Drie Ştefan, Ga- 
dat 

Au vorhit apa d. C-tin Bogdan care 
aduce omagii M. 5. Regelui Carol Il-lea 
musțioăterul tntaror cauzelor drepte 

A urmat o masă comuni ln Latber, 


ALEGEREA COWIITEULUL DE 
CONDUCERI 


La orele 9 seara a avut Inc primal 

















tata, 
N. VABILIU, vice presedinte, a- 
ta că cu toate că în ultimii 5 ani 
sn făcut, pantra ceferiatii ori 
peri, mai mult decăt în 80 de ani, 
na sa făcut abedlut nimic pentru 
soi btrâni cari lea ln pensie. Reli- 
merila ni se Tae Ia salariul din 193 
War pensiile nu se plătese după cel 
din 1929 adică vu 80-40 la sută re- 
dncaro. 

Insugi d. direatar general L. Ma- 
covei a susţinut drepturile nons 
tre în fata ministrului de Finanţe. 

Spre ferieirea noastră sa îutâm- 
[i 











L-a, d. aeneral de divizie Mihail 
Ionesco, un ndână cunoscător al 
tutoror problemelor, ceferiate, care 
u tinut să declare din prima si 
me vm tace dreptate. 

Numai 8 ln mută din personalul 
er. mjuuge ln pensie. i aceștia 
sunt pipte epave, căci nerviciul cele 
intovitor, Cerem ereiarea. Casei Au- 
tonatme a 








realizate dela noi se plătesc alte ca 
tezurh despersaual. 
GH. TEODORESOU, 
prezintă demisia întregului eomi- 
tot al:ei 
slege alt 





de vlettaie, e) fost ohiiznle, să 
imibrare costumele în cari «lucrau». 








taluri cu păcură. 
Echipele de stingere soslle în 


Ă IA veni) o che nau decăt să oprească 
sertnusin, (carkerul Brăgoveni) grabă, fs 


eliune care poate fl cu tâlc, 
că înnințe cu la Mee, înc 
man și-a aslgurul casa 
puna) de Herârie  ponteu 1.800 
ui ÎĂ 

De părere invobilul din care & 







sări, 
nel 


u | intinderea 


Abia după şapte evasuri de efor- 
focul a putut (i atins. 


Paggubele se ridică la 2 milioane 


ishuenit incendiul este inta grup | AU ȘIRELE DIE DIN 
de ca în imbata, e nici e VC E E RATIA 

panică. porii tari, au 

ntară în costume sumare, inovrcână Ne otsie i orele 3, gvapadi 
si-și salveze Jucrurile mat de vo [din com. 1. C. Brâtaau 







oare. 


După 0 muncă vie trei Geasuri 
tocul n fos ş 
Poliția continuă cercetările, | 


INCENDIU IA MONUENI 


= 












eonsilial eu elemente ooul intrucat 
ne simte obosit. 


roces legionar 
amânat 


CONSTANTA. — In siua 
Tulie, orele 8 a. ni. a venit spre ju: 
Mecare, inainlea Curţii de apel «. 1. 
prucesul a A? legionari, între cari 
leon Caratănase, Ştelan ticorgeseu, 
Pr. Chivu, Eugen Teodorescu & a. 





arii | trimisi ta judecată pentru Inelden- 
au fost] ţele petrecute în toamna anului 


estetia 
ele de pre din e 


1513, în timpul campaniei electorale 
din Dobrogea. La vramea lor, ace- 
ste îneldeute an pruvocat mare «| 
ele tâcână parte din sis! 

are a 


23| solationat printre sentiuță de achi- 


tare, po care parthelul a apelate 
la în tul d-lor 7, Du- 
uilirtnea, Stoicescu si 


Stoian, coetllr, mt „Marinca 
prucuror general, apelul nu va pu- 

odeca dia mutive procedurale. 
art a gel 
tranăre. Ooeataat: 


rnellu Georgesen și E 





5 0e| 





Pensonnrilar 0. F. R.| mobilul 0 
lper.teuea din fondarile de pensii | automobile «Steur> sa 


provedinte | piere d 


evasiliu de administrație pentru alege- 

rea cumitetului de conducere, 
Au fost aleşi: d. Gh. Teodorescu, pre- 
pedinte; N. Vnsilescu-Cerotuţi și Lăză- 
au Alex-Bucuzeati  vice-pregeliu 
Atanasie Niculnu secretar geoetal; Bog- 
dau Cotin, secrelar de şedinţă; Poper: 
ea GU-Buzău şi Bunescu Marin, mega: 

ainer BM. membri 

N, NEGULESCU 


Mai vorbesc d-uli: log. GB. Chelaru 
pregedintele Uniunii C.F. R. a cărui 
discura, din lipsă de spaţio, ne vedem 
siliți sa-1 redăm abia tn numărul viitor, 
și Dogdan C-tin care cere ca întreg ces- 
ă rămână în Capitală până mâine 
a orele 12 vpre a lamânn memoriul eu 














oda “Constanţa; balera | * 
ear cartei Ca. ate | 


CUMPARAȚI EFTIN 





== 


OB 
LA G 


CUATII 


Bucureşti, St, Bărăției No, 55 și B-dul 


incurajaţi industria 
comerțul românesc 


GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


București, Calea Moşilor, 


7 
Dormiicare 


OGU GEORGESCU 
Magazin românesc de mobile 
Modailat ca Meritul Comerelal și Industrial 













2 — Teleton MA 



















cal EAT, 
si Oaminuri tapisate de salon 


Maria No, |. — Tel. (75/14 
n 








MAGAZINUL DE INCALȚAMINTE 
Vasile Vasilescu 


Bucureşti, STR. CAROL No. 46 


A mulțumii (notăesuna cmițole marelui și varalulut pubiie rmmânate 


“in Capitală și Provincie 
Ac se losalţă studenta! și porti 





sub dăratgi tot Mu 9ra morene "ala foci ua 
| tatata Ca însă put W ehina: 


===, 







co "serviciile sala! 








VIZITAŢI 





C:asornicăria Românesc 


“ANTON PETRAŞINCU 


D-sai tiisazala di 


oligon de 


PUȘIILOR 


G. G. HAENEL 


cu aer (comprimat) 


LA DEPOZIT GENERAL; 


entru încercarea 


„CARTEA ROMANEASCA“ $. A. zu m 


ds Li dau 


dir!!! 










ŞI PiSTOALELOR 





Brigandaaiile „Societății 


Textil import 


Ce măsuri au luat autoritățile, spre a 


Am 
serie intreagă de articole, că există 
aci în Capitală un jidov maghini 
care jetueste ea nerusinare și per- 
severentă populația românească și 
meroiase din Capitală şi din Pro- 
vinele, In adăpostul firmei <FEX- 
TIL IMPORT», 

Am arătat că Jidovul în ehentla- 
me se numeşte Grosz (lada) și esta 
dema omul n celuilalt pirat ce 
Jebru. IMRE GROSZ, deoarece și 
acela a paruit ca și acesta dela o 
stare de complectă ealtele, din lu- 
panarele infeste ale graniţei de vest, 
spre a ajunge mare potentat ecuno- 
muie iu București și de oenamărate 
ori millonar. 

Amy arătat că firma TEXTIL IM. 
PORT feeteste IUDA GROSZ) vin- 
de mărturi de cea mal proastă ea- 
Mtate, adesea Inutilizabile ln pre- 
turi de jaf cartaginez, realizând eă- 














„curma jafurile jidovilor maghiari 
descoperiți 


ătat în aceste pagini, intre şliguri fantastice, adesea de trai 


de noi? 


suta la sută. 
Am arătat că TEXTIL GROSZ 
panzășeste de preteriață femele 
nalve ale muncitorilor şi mieilor 
taneţionari, a proecăee cari întră 
din pila în eaărele codului penal. 
Am arătat că GROSZ IMPORT 
fraudează fiscul cu sume enorme. 
Cu alte cuvinte, că el pungăseste ca 
o egală frenezie pe cel doul mari 
prosti din țara aceasta: Consuma- 
torul si Statul, 


E 

Acuma, drept primă con» 
cluzie, ara vrea să ştimi co 
măsuri au înțeles să ia au- 
toritățile noastre de. Si 
impotriva banditului 
GROSZ TEXTIL IMPORT, 
care după câte suntem în- 
Tormaţi, a și inceput să-şi 














strecoare milioanele pes- 
te graniţă? - 


e —— 








doleanţele eferistil 





ATANASIU 
————— , 


“| Gioaznică nenorocire |... 


în Austria 
PIE 


într'o prăpastie, impreun 
dul de 
localitatea 
Austria superioară. 


Directorul, sofia sa şi doi mem- [şi ciustiti, 


dorinta sm]! 
a ia za ariaeci | bri si 


familiei, au fost omoriți. 





Cetiţi U răspândiți 


NA 





NA, 26 (Rador), — Auto-|rer vechilor 
1 directorului Uizinelor de [umari și mict, rea : 
Abuit |aredurea ee ani în capacitatea și 
eu po- |patrietismul lor și in «olaborarea 
eate care trecea, în apro- |slnceră In apeza de inâltare a Cat 
IA Gasani, din |ior tocate, 


VESTIRE',:::: 


Cu ocuziu  lustalării a adresat 
personalului următoarele, curinte 
Fiind ehomnt penire a patra 
In postul de aouducere n Câllor 
ferate, de antă dată în calitate de 
Presedinte al consiliului de mdzul- 
mistrație trimit salutul mea tutu: 
eolabozalori al tel, 
utându-i de in: 








Indemu pe toți la muncă roduică 
In respectarea ch afin 
țenie a prestigiului mutarităței sur 





perioare. In păstrarea erlei mal de- 
săvârșit ordine, atât în sersiolu 
cât și fn viata socială. ă 
Toţi să me ferească do agtuţi 


straini instigatari răuvoitori Arii, 
a cărui prăbușire o urmărese şi să 
cca mai deplină îneredere în 
de i și de noaple ca 0 ate 


Capa area. materială și 





e ——— 


Palatul Operei 


construeşte în 


Novi 


trulrea 
pe terdiul 


Române nu se mai 


piața 8 lunie 


amecajarea| Bei Comunale și al Prveniei ae 
d-nii ar-| mmunale. 
For| Această soluție ar îi miorarat su 


wietei să de acea 


nulletească a Tatrogulul personal at 
Căilor ferate. 

Să aibă inerodera că volu veghea 
ea dreptatea să trium: tptdeau- 
na pentru cel ce o are; în același 
timp însă instigatorul sau rănvok 








1ONESCU 





D. GENERAL N 


oul își va lua negresit şi fără ara 
țare pedeapsa iertati. 
“Trobuo să inteleaă toți că ez 
sind cu credinţă Iustituţia servea 
'Țura și Trouul şi aceasta este dator 
fin slânta a oricărui Bomân ss 
cetățean român sonstient și slo 
atit In sutlel. A 
Acestea zisa urea tuturor spot IA 
umeă și deplină tăiate ui 
Y General M. IONESCU | 











Când va prezenta d. Tătărescu 


demisia guvernului ? 


elagerila comunala și 
mb dela Brașov 


imula | rea parti 

sunt a- |monta. Na vor să le mape ni noritarti 

Cerourile irbraroamoatale! sut ac mxânle, Ne, vic mă 2 câte varia | mterit 
aro a ui la ce ar 


Marea victoria naționalistă în 
Judeţene. “ttesul primei coaliții 


witate de holărirea pe «i 





a dormi: | viitoare 
primul maulntre. de n prez i BE a CADA: vi 
a euveenutinl în 18 Anunt: D. [IDE SUVER- 
aer "iuareasă natualinruite la | NUL LA 15 Al i 


pe caro lua | In unele cercuri se afirmă oX 
ari pe dare le Yn 


iltanrel meţiunl. electr 





vale 
In nonst noua a dat 
aPuror liiularilee ide dep 


sosiți ta- | interne căt ni externe cari cer 














In pri 
slltul Mieel Inţeleaea 





importanţă. 
Tâtărâseu_ va demisiona: 


EŞTI 
II ORA a ou 


enti a înregistrat pri 








rolă cure sa devehis. 
mtr'odevar, până acum, din cat 
meintele 





DAI VAIDA VOEVOD 


munate. deodt minoritari. 
vă unvoleros Juarărila în cura, să le d 

miataroatiteao lot ea nu TMaul ta ea 
patra aul do aruveraaze și. să lana: 


serii orapolor de paste munţi. 
trnațiile si operila 





uureze lonle oo 


cari au a populație minoritară dex 
tul de numeroară. 

Majoritățite, mai bine rin unant 
mitatva obținută eri de lista romă 
nentcd la Hrazou, pu rămâne Insem 
nara în Istoria politică a tării 
Dupa douăzeci de ant dela unire, 





ee ali ne oglindeancă tot te s'a 
thaut în cei patra anl 

Dacă d. Titărăsea juna In von 
vinioroa eh trobue mă părăncuucă 
ca, Dinu font înduplecaţi incă, 








parlimanii ear renunțe atât de upar 
An urantagiile pe cara Je au acum, 

Orupul TI, de pilda no găseşte as 
Masi în trigurile nltimolor uranja- 


românii pumn triumfător stăpânire, 
prin voturi libere — și acest lucru 
trebue menționat — pe conducerea! 
unică din oraşele In care descinde 


031 costă conflictul chino-japonez 


TOKIO 26 (Rador). — 
Autorităţile financiare Ja- 
poneze cvaluiază la 
107.100.000 yeni suma to- 
tală cheltuită cu ocazia 
contlictului din nordu' 
Chinei. 

Din această sumă 
8.100.000 yeni au fost plă- 





tare, Guvernul Careoi par- 


ticipă şi oi la cheltuolile 


de mai sus. 

Suma de 96.800.000 
yeni, destinată să complea 
teze suma totală a cheltu- 
olilor suplimentare, va fi 
trecută in budyotul pe 
1937—1938, ce va fi pre- 
zentat în curând Paria- 





diți din rezervele budge- 


montului, 


„Purificarea'“ in Rusia 
continuă... 


U nouă listă de vi 
MOSCOVA, 25 (Rador) — Oti 


elosal «Pravdaz anunță că în mo 
mantul de faţă o operaţie de «cu 
rățire pe şi în districtul Sa. 








are 

















mal ai 
partidului comunist din Saratov, 
it Krinitaki, care este 
membru in comitetul cepiral ai 
partidului, a fost demis din dem 
nitatea pe care o veupa. 
In tot felul de organizații acel 


CURIE 


se 






în egdere clevilyr antilui 
1 sal Geaolei briperi de A i 
aPrineipele Corolo.btbiu. aa cura 
rile Şoculet reimeeg în ama ie 
uni curent si 28 Maia 
prutenii la Gecală cei mal tdretu 
do 31 fulie 17. orele di 





Cel, î6 Iulie Ano 













atmgtiuitor or 

to Patriarhul Miran: e faut 

obicinuita adunare în Paroul Carei 
ouole Romane Printee preăi 

sie ține, mn 

diaron D, Bodala, 

vvanabelial «Veniti, 





val truăiţi și. ina 
va 





. 
atuuar 


A Aaiâtună 
inta 


ntre 





sala aegiina 
oa noii e tinerelului le 





iei Nr. a 
1 la built eragti 


pot la limplinirea 








Orice ajuloaee ap primese în sira 
da SIL Apontali Nr, 4. Aa primare 
si ei ne bor al-al facă e ehilie pre. 
brie peniru pomenirea celor ador 
iii din neamul lor, 









iitori impuşcaţ! la zid 


fi des 
lui 

La fel in organizațiile tinere- 
tului comunist, în ndministri 
agricolă, printre funcţia 
conducători ai ctonomiei, prin 
tre directorii de fabriel și prin 
tre redactorii ziarului reglonal 
al partidului comunist, 

Sapte redactori ai acestui ziar 
au fost arestați sub acuzarea că 


ar fi <trotekisti» anu celemente 
ostile statului» 


rit «dușmani ai statu 











Dirvoțiunea pemarală 0. p 
acordat o ueere de 79 la mută 
pentru participanți la aerbârile a 
niversării luptelor dela Marăyesti 


eari vor apea tce în ziua de e Au 
mat ln Nărăeșii 














BERLIN, 26 (Radar) 


Core 
pondentul Agenţiei Va 














pan irans 
Poliţia qecrelă uezmană a a 
tnt În Doha pe pasotrul VW 
helm Niemoellez, care în tipul 
vnsi predici a luat apărarea (ea, 
telui său pastorul Martin Nimea, 
oaller și a cele rapi conlrați ai 
săi din sânul Bissticei cuafeaja- 
nale, arestuli pân acum în AI 
Fite localități din ( ania, 
ROMA 10 (team) — Agenţia 
Stefani deamulate termal toate pe. 


urile 





lite În străinătate eu 





pri 
Mtrănitate 
alu 
Maregalui Badegiie me 
Piussi, unde în eattama 





afta 
odihua 


n 





var des: 
sfârsitul lauiii viitoare e var 
mia Importante evenimente atât 


pelmul râad o atabilitata de auver- 


vor lua hotăriri de e hotăritoare 


De acela se orode că până la sfăr: 
situl lunel August, gavernal d-lui 


V, PRIMA Bi- 
LA BA TA GOL IOARITA- 


rle_ în upta eleato 





naşti, în orașele din Ar- 
deal mu se alegeau în consiliile co 


| 





R. a| Excursia p 





D. Vatee Pop minimal iatastriaă 


ante rămâne pini 








resulatele alegerilor 

Vodetene, vietorie pa 

“iron lol după ee o îmnă parte 

10 inanifentai pri 

inele malealele ne: 
mmerezătorilet tunt văsternata 


județele unde 












pentru Ţarin nu a 
candidat în aceste nir- 


Județul 
47533 ni nu 





mare intrece voturile exprimate si 
Impărțite Intre partide, 

Dar ia alegerile efectuate au ob- 
Hinat următoarele reanitate totali- 
mate: 


P: 








naționaliste 





Cu inbânda de eri, sa daseMde un Imâneso şi georgisti) 
drum nou pantru cucerirea condu' , 


Homânlomul maree spre ofirma- Nae Țănă- 
vea definitivă și acolo, în vragele 


402.582 voturi | personalități bine cunoscute are! Madrid irapele naționaliste 

Guvernul 467.498 » intenția să formeze o «Ligă a Ar- | au capturat 8 tancuri republi- 
matei», cu capul de a arăin ne- | cane. 

misti 432.516 » cesitatea menţin i Pe frontul Terruel, trupele na- 

De vă întrebaţi incotro te tinere, de a ridica prestigiul le nu atacat satul Entram- 


ne îndreaptă tura, citiți ce 
atențiune numărătoarea 
|voeneritor. Şi nă se țină sca- 
mă că lintele naţionaligti. 
tor mu at fost votate decât 
le oameni cinstiți 
Concluzia rămân 
ma cetitorilor, 














pe nea. 


D. Gherasi 


—— = 


M. $. Rogole seseşte 
au la Bruxelioş 


INTREVEDEREA CU 
REGELE LEOPOLD AL 
BELGIEI 


BRUXELLES, 26. — Azi 
este asteptat să sosească 
în Capitala Belgiei M.S. 
Regele Carol II. 

Suveranul Româu va 
face o vizită Regelui Lao- 
pold şi va avea mai multe 
convorbiri cu fruntașii po- 
litici belgie, 


AL vas bolşevic, cap- 
turat de naționaliști 


GIBRALTAR 26 Rador). 
— Mai multe vase do pa. 
cui narmate, inând 
naționaliștilor, art oprit 
ieri după amiază vaporul 
sovietic -Varlaam 
sov», po când se afla înce. 


iunea strâmtoarei Gihral. 
1 conducându-i la C; 

















core: tăiat, ionale mâinile 
3) zamuntă sponden.| „Irupele chinăie au ing continuă să vină în vudu) pro- i 
se) A Slip - ta 1, a adoptat o nouă a- | ete enorm de mare. În a- 
0-a ni Agentiei Ha- ale armatei japoneze în| vinclei Mopei, a adoptat o 


RS 


OLENI 


D. 0. se face ln ajiete 
si Iocalităţile stabilita, 


Delegatia permanentă a consiliu 
IT 





ral al 


Mntă Mi 


primariei: Capitalei 





lina șa 
cari dimineaţă. 


ba 


srajelor dela Bu 




















LONDAA, 
Mm. S. A 


D. Eden a fost primit 
de M. S. Regele Carol 


i ze a 


t sară Ip 0 ropre- 
sontație n tontrului Crite 
rion. 











——— 


Anglia simte nevoia 
'unei armate proprii. 


LONDRA, 26 (Rudor), — Zi 

'artide! fr 

Naţionni-Creşti Ro-, rele anunță că un grap de mili- 
orgie teii N (tari, il) şi diferite 





| tari, ou. 





arma 












faţa poporului şi de 


n coopera la operaţiile de recru- 
tare prin companii de presă, în- 


truniri, ete, 





Madridul încercuit 


SALAMANCA, 23 (Rador). —|denlului pe care se nflă satul, 
Corespondentul agenţiei. Havas | pricinuinăl mari 
transmite următorul comunicat | nilor guvernari 
aficinl naţionalist: 

Pe frontul Bien 
tii au făcut o reei 
propiere de poz 





pierderi miliţie. 
enlali, care an 
să se retragă. 

ul Entrambasaguas exe 
important din punet “de 
Hrhtegic, deoarece el ca- 
jera. În timpul recunoașterei av | mandă nodul de căi dia istesa. 
dat peste 150 cadavre rămase pe | a regtuna, 


câmp în urma retragerii inan- 
exilul, AVIAŢIA NAȚIONALIS- 
Pe frontul Malrid. înaintarea] TA ACTIVA LA BARUE 
at în ur. LONA 
BARCELONA, 25 (Ra- 
dor). — Corespondentul a. 
venţiei «Havas» tranzitia 
Avioanele naţionaliste 
au aruncat azi dimineață 
numeroase bombe asupri 
diferitelor cartiere ale 
Barcelonei, 
Bombard. 
ceput la or; 










































istența sa. 
Republicanii nu lu 
oumeraşi mori 



























Nu sunt vi 
onnliștii au ocupat și ma: 

tale ale rânlui Gun 
şi localitatea Cusa 
și alte poziții impor. 
tente, mai înaintate, 

Esendrilele naționaliste au do- 
horit 7 nvionne de vânătoare re. 
publicane. 

În luptele de eri de pe Itontul 















ioni 
Ea s, în care se refuginseră 
trupele guvernamentale, 

pă nl doilea atac, naţiona- 
lintii au reușit să atingă vârtul 





Răsboiul p 194 


de naţionalişu 
Bombardarea Barcelonei. — Poziţii strate: te 





Subcomiletul de 
va Intrunt mâl. 
Din informațiile culese 
rile auto: izate rolei că 
va cere aprobarea Gea 
ante, care va îi uu 
nelor. particlpimte 
mitetul va avea 
ce dată vor trebul 
tăspuomuriie. diferialea 
acest chewionne, 

Su subliniază că tate 

ateste. răspunsuri. să 
Intârzlere, spre n se pl 
chivoc asupto, ntitudini Po 9 e 
din comitet, Cu tote 
cercurile bine intorimnţe e i 
că va trebui să se lase MCTI 
timp, pentru a lun 
documentul, britanie. și 
răspurisurițe, 
De aceln este probabil 
Office d. van Ribbentrop 
Minut cu Jordul Piymoul, 
m|Pus (n curant cu marite 
noului proact britanie, 








rat noul proet britanie ca 















Dire atug, 





Dentervenye 





În se 
presei 
OnBulul ba, 
PU Apoi Pe 
În acord, Ene 
pă tixeze pân 

a tie sn 

Buvernai 14, 


de 
pp 























Derbrii 
Disniri 







cunoștință ude 
2 tmhimily 
CA în scos 
Care |. 

Mini 


aul 
ZE tal PE 


von Ribbentrop ar ţi 





Avane- | & 


eu | 


Buletin Medical 
Sarea, sânătăți d-lui General 
Cantacuzino - Grănicerul 


Convnlescenta dia] general Caa-! 
tacuzino îşi urmează cursul. 

De trei alle suferă însă de ete 
rocolită acută. maladie care evo 
luiază sore vindecare 





Starea generală cate satistăcă- 









25 lalie 187 





ds) Dr, CR 





ANU 





e 
Atacuri vehemente și dintr'o parte 
şi din alta 


TOK10 26 (Rador). — A-| king si Tientsin 
genţia Domei anunță din| seara. 

Tientsin că o escadrilă de Lupta 
avioane japoneze a bom- dimineaţ 
bardat pozițiile chineze Jawanesii au anunțat că 


, alaltăeri 





continuat şi eri 











ie duel, Coiles, sta în aceste lupte au avut % 
Un bombardament con. 
tinuu s'a auzit toată noap- 
PERING, 25 (Mtador). — După ra» 
e atat E ăi paartale primite din partea somav- 
cat noapte: 
tand sosi nordul Chinei, garnizoana Japoneză 
let taci — alea din această rogiune, pretextând 
| i 


e | ramtti. 
* 
toa dinspre Lanafang unde 
ezi, ară cu imdtee |tamentului trupelor chiaeze din 
zi, se api 
avernului central din A 





regiunea Langfang. 


"a 7 iltle noni 
7 — „| au prezentat consiliului politia ne 
Pet aa e, [dn = cereri patru a se obține ca donă 
punea a daf d Mania tag. |rezimente din diviula 11%, care înle- 
tata oolreu a, la jema. | cueste diviiza 37, să île evacaate ln 
fă te nb 


„Franţă, eliberează-te“! 


Declaraţiile d-lui Doriot șeful parti- 
dului popular francez 


LYON, 35 (Rador), — In ultima | 


























în Ocna, e altele: «Vera invinge prin lase 
in Colentina, ca să ag mesi prehitata rel pna merhzar tiniite tor. 
A e: atmaaa 7, ÎN va Pi nimicit va trebui să reeon 
duile a “Pe intru alu raim. 5 
: i 
-— 
Pai, și (n importantă reformă Ila 
L În e A 
vite capitală un aripă moretară Japoneză Sun 
tând Yw Fe prezen, 
AN ar EEVALUAREA IN AUR 
eri suc jpa EARL) 
Y tuia | TOKIO 26 (Rador) 
Ana JAQURS DORIOT misterul finan 
n m/irat Bata, |eeătata. aia resula)) regianai at 
ag 2 a: *%5ta | vartiădulei powular fmaeea sea a 
spitalelor din Capet Maui emtat ni multe pieeta. relative 
na 'eresaă 
su ii fă ZimGutle pmdateua | But mire a tos 
Calațaie aj Foii lost depua pe |Primit ea aclamații fremetiea da a. 


mibirata, în capria ge 








mare în 


"etntecai «Feaaă. 









te, inamicul 
uiti 


tară de cele opt tancuri a 
d ințătoare, ra 
prureriinrve milan din Peking] căror capturare a fost a-l 







dor). — Coreapomtentul A. 
jrenţiei Hawan anunţă: 


fionalist dă urate 

date aupra situnției de pe 
diferitete fronturi de lup. tre 
ea, în coermul vitei de ieri: — |ovari, 


mootorul Brumet 
D. Doriol trasat programul par. |N Pionaliate as artere aa) e 
multe contraatactni insa 

imi popoare, dosar | La e aa a aia 














tare nn vor să nmenlte de 
natură să p 
alle guvernului din Valencia, naut! ciorilor în 
inregistrate la Bilbao, Himâne Mă [ 
ma] 


se vadă cul vor 44 înereatoțata 
vele guvernulni din Bargos, sau 
lut din Valeneia, Până la pronit-| italieni vos 
larea teibanalelor maritime, vas€la| sosacă, id 
nu fost oprite În porturi, In cererea 

armatarilor 


Crăncene lupte chino-japoneze |: 
Comuniştii sdrob 














iţi pe 
toate fronturile 


BILBAO 26 (Rador). — 
Corespondentul A, 
Havas transmite: 



















fost scos sin 
imete poziţii pe oase Iei 










naționaliștilor 














Comunicatul oficial 


SALAMANCA, 26 (Ha. 


atm 










Comunicatul oficial na 
ali ole 


Pe frontul Madrid, 
trupele 















mărul pierderilor su-vloane 


începutul lunei August 
| convocați 




















n ca