Buna Vestire anul I, nr. 149, 26 aug. 1937

No. 149 
— 







Directori + 
DRAGOŞ PROTOPOPEsScu 
TOMA VLADaEscu 





















Bulevardul 





In fața succesiunii 


Nu pot veni țărăniştii.. 


de VALERIU CARDU 
Mi-adae aminte de o formidnbilă gândire politică a d-lui Mihalache, 
pa tare n transeriwo in coloanele gazelei +Țărânimuul:. Spunea acolo 
metul uațional-țărânistilor eă orleo partid aro un ingur veop: să Ja 
Cugetarea aceasta, de granilonse proporții, ca sinceritate, pre- 
uInta, încă de heat câțiva anl, climatul moral al (ărănistilor si forța de 
concepție a setului. 
Dentunei până azi, națlonal-țărănistii nu agitat formula Statului 
țărănese, ndică o ordine politică și econnmică doctrinară, flcţioniată, care 
în ii AT do tărani în care trăima, In judecata noastră 
rămâne aci, ŞI vom arăta dece național-țărănisiii na pot veul la 
ore. D, prof, Mihail Mnnolleseu n spus intr'anul din articolele d-sale 
următoarele: 
j fait naţionnl-țărânist, se prezintă ca un partid extremist, Dacă 
ete să flo conseeveul ea programul său și dacă este «să 
dacă este «aă se poarte cum 
il este vorba» atunci venirea sa la putere inseamnă revizuirea Constitu- 
tiei pentru a întilnța Statul țărănese pi a realiza dominaţia de cinsă, 
destiiuțarea Senatului şi — 
n asinura persnteata și continatatea” Stoa (A aaa Acte tra 
temea habe sI a alternării lor la cârma țării, v 
dle Ati n Draramul MA insemne pentru neest partlă o simplă 
] trebue să ne exeludă singur de la guvern 
pentru nesiuceritate și neseriozitate», Ta 
E conturat aci un a i 
spru si meritat rcehizitorii 
docteluarii Statului țărănese nu vor putea răspunde, 
Dar suntem gata să ndmitem teza uațional. 
zicem no d: praf. Manoilescu. Facem atat țărânese, ded. Modifică — 
Demmtitia Pe cale democratică, oarecum. Penirucă santem democrați. 
Avem un partid, care a munopolizat democraţia, care se agită, furi, 
bani, în namele demoerațiel pi care vrem să sniveze fara prin iutreoniea, 
statului țărâneșa, Dar elne sunt azitatorii, cine sunt democraţii pi eine 
ional- țărăuistli t Decând există o disenție asupra statemutal 































In punctele cărula 


-țărănigtilor și să-l conira- 











Administrația: 


Eunabata 12, etaj |, 





Ducele pe o ba 


Neaşteptata prelungire a dez- 
baterilor procesului legionar de 





democratie, toţi doctrinarii acestui xistem L-a 
E vorba aci, mai ales, de virtutile civice, de pacienta Bari ară 
politie al sistemalui și al conducătorului, Analizat în ființa lui tin 
ațlouni-țărănismol, practicat În putere sin opoziţie este toei . 
tivul acestui deziderat democratie slue quu m. Solon spunea Ata mad 
câ morala exte o alcătuire de hine, frumos, adevăr si justeţe, eramiverari 
morală nu punte TI păzHă ni asigurată decât de o clasă dirigentă prin 
eacelentă morală, Este logic și evidont că un lup nu poate păzi o temă 
le miel. Virtutea, sub toate feţele, în pârtidul națlonal-țârăvexe. m fost 
un panou în care Sa tras va prebizie. Dar suntem gata să vestrăin și 
trecutul Ii naionat-țărâniștilor “St Tipsa de activitate pozitivă 
In imhulutere si nfacerimele, Suntem creștini și admitem îndroptarea 
pheătosulu. Virtutea din care — vorba lui Paul Valdry — n'a mal rămas 
decât cenușa, să zicem, nu ne împartă. Să linăm în rezervă și trinitatea 
principilor fundamentale democratice: Libertate, egalitate, fraternitate. 
Sa aităm că țărăulyti! aa innugurnt libertatea buzunarului insăţinbil 
vealitaten cu evreli eapitaliști și fraternitatea, în mizerie a țăranulul. 
SA nu ne oprim axupra fapiulul că au nuvernat, domoeratie, prin vlola- 
rea constituției și prin intermediul măsurilor excepțivoale. Iar când 
mu fost instituite de drept au netlvat prin organizarea 
de fapt Să ulțăm tot. Suntem erestiui, domnilor... Pe plan 
demoerntie, național-țărănistii vinu făcut altewvn decât să-si [der 
rille prințipii. Au guvernat, prin popor, impotriva poporului. Prin 
electoral, în contra binelui electorilor, Dar nsta aparține treentulul. 
SI trecutul — o, imensă bunhtate românească! — se lartă.. 
Să annlizăm național-țărănismul la ora netuslă. Fronlosii partidu- 
lul, tactic, gi-an pasat cadrele și doctrina pe poziţiile dnsmane Națiunii. 
1reductibil dusman al formațiilor paramilitare +faselstes, aa. orza-. 




























Sa pornit ta mol în Țară, o pastă, |, gași, conapirateri și acaparatari rămă- 
Teaitima și mult aștepiată campanie | nând numat fidovi întrali în fară e 
Impotrioa. smtantamulut tudate, ce-şi | douăreet de ant incoace! 
manifestă de mult căpeăuneasea Dolnţă | Aceanta e o Judecată greşită, ce măr- 
de extermina ca najtune- Oame: | turluegte o dureroasă lipsă de logică. 
1 mal de seamă al culturii romă. | Flimdeă pa calea aceasta, peate treizeci 
nesti, incepând cu profesorul-mag NI. | sau patruzeci de ani, în ipoteza neno- 
COLAE IORGA, au început a-și atri- | rocită când n'am putea rezaloa radhteal- 
se renolta și indignarea Impotrioa d- | mente problema taraeliă în acest mo- 
cvatri seminţii bleștemate care ne «trân | ment intorie suprem, star pula ajunge 











În Craiova, mia împiedecat să 
continui La zi publicarea spiei- 
rilor instructive din presa za 
vică, 

Reiau astăzi, după câteva zile 
de intrerupere, seria reportagii- 
lor începută săptămâna trecută. 


Am cercetat plină acuma cutu se 
reflectă in presa eco- 












e 


6 pagini 3 a 


UNA VESTIRE 


ZI4N LIDER DE LYDIA SI 


Redactia şi 
aucunEşTi 


N 


DOCTRINA 


EPoanu 























toză, muncii 


a cumpăra vite, Și-a însușit însă | «Consumul peștelui», interes ce | uistii nr avea urija să desăvârșenscă... opera, jidavindu-le complet. 
mpărat, ceea-| se manifestă prinir'o sistematică 


banii şi vite n'a 
ce paralizeuză adlivitatea Kolho- 
aula. 

Despre Kolb 
las ziar publică ui 
pilnteh Kol 
în folosul său 
Comisiunea de fepizuire a des 
caperit, în ularăide aceste fal- 
sun. ataumărate lie fraude. A- 










«Kim 
lătoarel, 


ace- 


, facturi. 






ana sovietică, să n re- | dunarea generi a alora, 
portajul. de astăai sant as-| bin 4 a 
rit ee CI pipe Papă aiba sonate 


Se știe că bolevismul a pretins 
intotdeauna că dispariția proprie 
tăţii private va duce cu necesi- 
tate la o nouă morală, mult supe- 
rioară celei creştine şi capita- 
liste. 

Interesul individual irecând pe 
a] doilea plan in faţa interesului 
colectiv, viaţa morală a societă- 
ţii socialiste arma să fe superi- 
cară celei burgheze. Furtul, ex- 
crocheria, abuzul de încredere, 
gautajul, toate acește delicte spe- 
cific burgheze, trebuiau să 
pară în paradisul sovietic. 

Practica a dovedit — în acest 
domeniu ca in toate celelalte — 
cât de mult sa înșelat, sa a min- 
țit comunismul 

In nicio societate burgheză e- 
oismul nu e mini liranic ca în 
sovietică. Abuzurile, fur- 
turile, fraudele, excrocheriile, 
santagiile se țin lanţ. 

Dar să dăm cavintul presei 
bolşevice 





is- 





CUM SE CONDUC KOLHO- 


ZURILE 
In oficionul comisariatului 
samilti pentru. agricultură. «jos 
Rumledehje» dia 11 Iulia găsim 
următoarele despre Kolhazul Vo: 
ruşilor: «Conducerea Kolhozului 





închiriază izlarul unor țărani ne- 


coleclivizaţi pentru o arendă de 





se în mădutările sale cu perftdta şi cu 
jerocitatea unul urlag Șarpe inmtzibit. 


ln ratificarea sederii printre mol și a 
celorlalte două milioane de tuide Înfer- 


nah Prea Stinţia So, PATRIARHUL | male și da sptoni incurabili, 


MIRON 





ondueătarul spiritual al Ro 


Ci altfel trebue s& prioim lucrurile: 


minimă a dat de aplşderi alarma în | problema Hdodească formează un tot 
numele. turmet tale hăcutte de fiară | imlotzibil pi ea trebue ratată pi re 
Anti tristă, ȘI o desinur de apteplatea | auloată ca atare. Iar întrun apropiat 


In urmă aeentel aprige treiri a Ina. 
tinctulul. de. eanseroare najională. at 
creștină, să sa ireneă le măsuri prae= 
tice tmparria cumplitului flagel. 

Un singur lucru neplăcut ne-a abil 
ateniunun tu ucenstă campaniei dna 
ranţa manifestată de unele personali 
1ați cari Sau pronunțat asupra proble= 
mel teraalite, in esta ce prieale Insăţt 
NATURA răufăcăteara a Jdanilar luaţi 
cn beta, mu mumat numărul lar eee: 
sto, Astfel, ateste personalităţi, diatinse 
si dă bună credință fară imidatală, fae 
o distinețtane cel puțin, cludată între 





artieol pam arăta mat pe lara de ce. 


Nicolne Bondan 


Problema românizării 
LELE ZAC PEEL 


500 de ruble. Acest eveniment fu 


sărbătorit printr'o beţia monsiră 
arte şi președintele 
că a 


Ia care luă 
comisiunei de revizuire (ad 
atzanului de control N. R.) 





Anul trecut progedintele. Kol. 
Nozului a strâns banii de la ță- 
Kolhozului spre 


rani membrii 





Dobrogei 
PO PREA 


Ziarul «Unitersale ta articole) prim 


jidootţ eat tșhi, alea cei statorniciti | și aiarl «Curvainle sub semuătara 
în tară tamtnta de văxbal șă btre Idooti | 4.1i Pazulii Șeicaru, ee ocupă de pre: 


cel noi, ce-au înuadat România dapă 
unire. Şi aie ehutală, deoabeve ni se 


bem colonizării Dobrogei 
O melualizează einigrarea twtellor. 


sugerează ca celor rlladăi să de aplicăm | şi unul ai altul face oaastatări și 


un tratament de tumoare, 
mpizurile. riguroase numai pentru cat 
dim urmă. 

Asta iata, nici mii 08, mici 
mai puțin, să. jdaaii cari piele- 
vugurilu dor drăneati, „prin Ieomia ar 
patologică, prin drădările dor. au 
ast revolta şi indianarea Meshiler nostri 
Domnttar, a ti KOGALNICEANU, a 
ti EMINESCU, a tul VASILE CONTA, 
a lui IAȘDEU, a lu XENOPOL ai a 
tuturor marilări d i 
aruţi, merită aj mire 
Vererta aaa „răutătari, pune 


star ÎN 





suprima rezete, D. Pomii Şelcara 
propune şi soluţii 
Departe de mina gândul să pilemi- 


ea cu cele două mari cotidiane Să 
sui lie lagaduit insă, ea unul dela fata 
oeulal. corb ia preocupat de aprva- 
această problemă. să aduc le 
po care lo ipasră erpauale 
mau foc pe izmarantul de 





pe 


pir 


| cea crodinţă — le igoură pres. deci şi 


jutroage opluie publică românescă 
n tratarta problemei, ambele ziare 
dooipbene două elemenie: emigrarea 


=Ă 


tmecitee și împroprietărirea | acelora 
ce mu mu lost salisfăesţi de legile a 
rare 

Gresento «Uulversulo, grepeate și d. 
Pamfil Şelearo. 

18 Dobrogea, dar mat ca seară lu 
Dubrogea de Sud, în așa zisul Cudri- 
later. nu există e problemă a coloni. 
vării, ei problema romasizării 

Şi problema mumânizării arată, 
aviguratea. atăpânieii de fapt aneetiel 
provincii. care au se poate rentiza de 
cât pria dewădăcinarea elementelor 
eteragiote şi dușmănoase Țăzli pi trâne 
aplaatarea fu lomul lor a lemeatelat 
razanizstoare 

Prin urmare grețala, vită su nete 
ită a organelor râspunzhieaze de stat. 





> comit şi cale două ziare, cănă des] Enumâră 


Procurorul clasează totuși recla” 
mația. pe considerațiunea că în 
constituțiunea mouă a lui Stalin, 
serie să Jil iubitor şi îngăduitor 
cu tovarășii făt, 
lată un procutor original, plin 
de pirasoaie pentru aproapele 
său! 

Despre Kolhozul «Câmpii_so- 
cialiste»- aflăm =— tot din «Soz. 
Semledelijes — următoarel 

«Preşedintele Kolhozului vin- 
de vacile şi caii Kolhozului; ba- 
nii îi Dea cu cei doi vice-preșe- 
dinți ai Kolhozului». 

Asadar ială cum sunt adminis 
traite Kolhozurile, fala economiei 
sovietice 
COMITETE COMU-NISTE 

Ziarul «Wolkikrai din 14 Iu- 
lie seme: «Cawmitetal partidului 
din Kuibyschew (Samara, pe 
Volka) a cheltuit în cursul anu- 
lu: 1956 suma de 130.000 de ru- 
ble numai pentru folosul perso- 
nal al membrilor comitetului. 
Din această sumă sau cheltuit 

2,000 de ruble pentru ruţii ali 
mentare suplimeutare și mai un 
te mii de ruble pentru băuturi, 
Restul sa împărht între mem- 
brii comitetului proporțional cu 
rangul fiecăruia, Neimpărţită a 
rămas suma de 8.500 ruble care 
a lost folosită în două beţii de 
pomină 
PRESA SOVIETICA 
<Pravedas, din ML Iulie zerie : 

Ziarul <Kolhazul» din Sassow 
care până în Mai 1957 nu se 0- 
pase de loc eu problemele e 
nomici urbaut, începu deoda- 
tă să arale mare interes coopera- 
tivelor. «Pentru produse alimenr 




































lături de ţăranii italieni 


Din paradisul bolşevic 


Moralitate sovietică 








DON AN EASCA 


Direcţia Administrația 48932 
Redacţia «e ne nn ABAA 


















ABONAMENTE: 
„paatal 10 ţi ei 
"3 luai 4] Via 











[- 
In taţa succesiunii soinita, 
A sorli 
ează îi 
mor M 
n pe 
+ — ma 
te că în 
uaret. ne 
1 adună 
muniaţi 
spre a 
de MIRCEA STREINUL: da mas 
Mal vunt A pațiomal-Jărinlşii câțiva oammcal. cari ored cd, priatriua în i 
mitranul, ar reasi să vină In putare D. Lon Mihalache e unul din e Ca- tale da 
ructerisiiea naivitate a Domniei-Salo se lasă uneori legănată în dulel i 4 cont 
roze speranțe — si, atunel, îl apare în faţa dehilor un enorm cascaval, 
căel ce alteeva decât un tagenval, reprezintă pentru denioerați. putereat 
Lăsând 1n o parte tonte imposibilitățile de ordin material, cari arată 
reela că naţiounl-țărănistii nu mai euot în stare xă guverneze țara, Yom a 
eanmina Incompatibilitățile morale ale partidalui. unde cuvintul dlui 4 
dr. N, Lupu a râsunat deatâtea ori în favoarea steagului stalinint zanul 
Sunt multe probleme mari In ordinea zilei, O nouă amânare a sol ei) 
tomării lor-na se mial pote nămite, căsl ariee întârziere ar da loc ln IC 
mewulțaimiri zu grave consecinte pentru mtuația generală n statolul, Ador 
Partidul, pe aare-t,., stăvăneate d. Im Mihalache, mu va holuționa Oua 
niciodată o problemă en nesea. atât de dureroasă, a moţilor, Naţional- gran, 
tărănistii mu sut animați de sentimente românesti. Simpatiile lor Bin poa) 
meri nleludată către alli decât cel cari au fost intotdeauna dușmauii 
nostrii: Jiădanii. II vedeţi pe d. Armană Călinescu, de pilăA, meeastă - țam, 


i 
ex 





Ur 


şi necruțătoare critică. Dimpotri- 
vă «Consumul Ravonului: Sas- 
sono» scăpa teafăr de orica criti- 


i “Pre-| că, cccace dădea impresia că la | icanstfenţi, ea fostul deputat Tacoban, nu ratenizat 
d a falzilical, | Consumul Rayonului» tatul era |iuoi ținuturi întregi, 


în cea mai perfectă ordine, spre 
deosebire de celelalte cooperati- | oi 
ve arătate maj sux. ln realitate a 
tastă speriectă ordine» deriva 
dintrun contract în regulă în- 
ehetat futre, e coop 
rativei  <Rayon-Consum> 
Possutman — şi redoclia puzetei. 
Prin acest contraci Possuiman se 
obliga să verse lunar 400 de ru- 
bile redacţiei, în schimb ziarul 
<Kolhoz» se obliga să atace ta: 
te cooperativele regiunei afară 
de «Consumul Razanului Sas- 
sow» condus de tovarășul Possut- 
man»: 















a 


Aşadar, fraude, falsuri, ganta- 
n Kolbozuri, în parti 
in presa sovietică. 

Bine dar lucrurile acestea se 
văd şi la Bucureşti? 

Fireşte că se văd! 

Numai că domnul Gheorghe 
irăscu nu pretinde a îi relor. 
matorul omenirii, iar sinfamul 
regim burghez», «paradisul> pe 
pământ, 

Insfârşit, pentru a ngunge ln a- 
coste frumoase rezultate n'au mu: 
rit la noi milioave de oameni, n'a 
fost masacrată elita intelectuală 
a țării, n'au fost distrase comori 
de civilizație şi de artă, n'a fost 
supus timp de două decenii po- 
porul unui regim de teroare, de] 
mizerie, de foamete neintâlnit în- 
că în istorie. 

Deaceia domnii care mai au 
tristul curaj să vorbească de <ra- 
iul bolșevice, de ceconomia pla- 

ificată>, de «formidabila indus- 
tria>, de «moralitatea proletaria- 
mă: ar face bine să citească din 
când în când presa sovietică. E 
mai iusiractivă decât toate căr- 
țile, decât toate reportagiile, de- 
cât toate statisticele! 























robi ai pământului, cari 
Potâreă de foamea Dasarnbenilor ? Fi diguri că d. Virgil Madgeara, 


mal rămas. 


oaza de acea (o dace 


depăşese Inteligența și moralitatea pațlonal-tărănistilar. 








tatea», unde prostia unul oarecare Oetav Livezeana. o adlorabilă coțofană 
pisteberă, 





istră vulpe, de-a extraordinară rapacitate, interosându-se ide umiiții 
maramureseni t Sau pe Javialul domn 


nt 1a finanţe, pimicente în trei luni puțina hună-atare. 
intă astăzi în fară, în cea mal bogată țară din Earopa! 

Comerțul și industria, cu tonte asigurările de odiuloară nle Mhora- 
lor, sunt. mai mult de jumătate, în mâinile jidanilor, Naţlonalţără- 





care mal 





Niel un partid n'a fâst maal absurd ca partidul național-țărânese. în 






ecace prlvesta pulltiea înţă de minoritari. Lar MI se datorevte faptul Că Bta 
maghiarii au devenit impertineuţi în Ardeal pi ucrainenii periculoși în YI] 
Bucovina, unde câteva canalii, ca dezertarul D. Moldovanu, și câtiva pă 
decurs de câteva na 

id 


Partidol țaleii sh-al Vătei nn se sinehiseste de țăran. Dimpotrivă, îl 
Arăveste en mineluni, ea, apoi, să-l Juponie de puțiuul avut. care I-a 





Problema moţhlar, a hăustriei și- 


ea 






No, națlonal-tărănisiii nu sunt chemați să orndninscă după lire 
lucrurile, Semnele lor sunt secerea și elacannl, mninte în singe, brția 


d-lny dr. N. Lupu, demagogia d-lul Ion Mibalache și vlelenia d-lai Vireil 
Mndavaru. Şara) 
capra si hiena. O siniatră trinitate, pe care-o țin legntă serpii țodalol, 
Uneori, un rânjet de vulpe botoasă: Armand (Armand!) Călinescu, san 


A (eitel lupul degenerează uneori, mărar la figurat), 


n-ul anul simpatie asia — nţi ghicit că e vorha de d. Virgil Potâreă. 
Inr peste toți. săreanța anal afielos eu nume luat în derâdere: aDrep- 





uuit pentru simbloză cu câteva stelnițe «zazetăresti»! 
Mi-e sllă să serlu despre naționni-țărănisti. Toţi nameni! ea sufintul 
sănătos, românese, îi dipretutese. Naţiamnl- țărănist! an început să 
putrezească. Da, nu devenit cadavre. Ca mâne, o să folască de viermi. ŞI 





(Continuare în pag. III-a) 


Gaudeamus juvenes! 


Sunt totuşi gânduri vi bucurii, cu convingere, Pasiine și mult zuf- 
sunt certitudini, cari luminează hao let. Apa crea nu va mai scris de pe 
A tutămere al eramit nanstra. O mea." uremea lui Gheorghe Simeai si N. 
dă rminenta aferă cartea ui Mi: "Bălcescu, () îatorie politică... Am 
hai! Polihroniade și Alexandru Cris impresia ed adevărata istorie romă- 
tian Tell, «Domnia luţ Carol LI», Dească a epocei lui Carol | acum ne 

Despre această carte da scris Iu! teorie. Pentrucă Istoria mu trebuia să 
moa şi mult; sa vorbit mai ules elo- rămână numai simplă înregistrare 
Dion In ea Fa recunoscut a serie de | miecumică, alatiztiea. Istoria nu po8- 
însusiri cari o diferentinsă. calitati te fi numa! deevoatt mu- zautla 

meroase alte lucrări da istorie. | iti intel ntarța Ain. poale, 

bah o claritate, o intecmi- | decât așa cum o scriu pi Pot 
e e aaa reiau d tat, | 000% IA -ceace Tae TE 
Ina oară mu-mtmoi clasate pe au 2. DUriht 97, retea dr 

si XXI ai cărții tor, în cart se tn/ăţi- 
tori. dar omorcază generația ncasiră | „soca problema stroimlmulut și 3 
m. eecurantițițler. partomentarirmuluă la ti. 

Apa aci în materie natimenteră Să mu ne ascundem laşitatea după 
si e constatare, oărara tu lee [În SR em leat, întocmai Cum 
dat publicitate, ducă niaa A jest în arid imoralismul ae acopere afi- 


| 
Ă 














far, «Comerțul Moscovei», 





bat problema sub ililul de «Coloniza- 
a Dobrogel. Exlită la mol o pro 
Mlemă foarte sefioaiă și exe cea at 
Romanizării Dobrogei. 

Aşa văzută şi Buhai aga tratată, o: 
ecastă probleaă elimluă ambele cle- 
mute: emigtaraa farejlor si Impro- 
prietăritea celar. aesatistăcui. 

Tareii sant mai atrăial ca to stră- 
tnii. Legea lor îl cadezurie de 
1a orice cuntaet eu Bei de aită credin: 
ți Sant exetusitişti prin rolizie. Sent 





leali, căci alei ua fi nitel. ŞI nu 
pot (1 alitel cel, el simăn fără elită, 
oclată ee îşi piară tatea politică 
Istoria ne Iavaţă &k de sade a lost 
smulsă — doralt gtomană. va 
vetraa. imediat masalmaa co 
oarecare cultură avore. Bămân 
peatra mai târdlu, &&l cari au se poi 
mişca. dar eu pestrămutai că 
sa se ducă în ini Alah, căci 
aa pot suparia gimarilor. cati. 
după retizia lor 
caialele or, 

Emigrarea 


Mihail! Polihroniade 


























Pazalit 
instivaţiilar de stat gari » 
vai de grawul oreaiment al emigrării 
turcilor 





Ministerul muncii sesbai, « carul 
colul de tuterae, ca prelecturile să o 
proaseă plecarea turcilor. Fa carui şi 
avizul ministrului de externe fi al 
matalui azajor şi al oficiulej naţional 
a! colonizărilor. 

Cu toții au fost de una şi aceiaţi 
păreme: oprirea emigrării. tarelor. 

a Pamtil Șeicaru: 





palaţii. care ni 
formează învâni 
tementul creator ai statnlai: 





astra antiinez la multor | satur. cu, Alatracțitmta “ariei pen- 
n 


a, b arte 
ate, intriodeeăr, o lutorie aeriuă | * 


Iataria unei epoci cate iață, mio- 
| ză trăită în aaasoite condițiuni, de o 
i varecari tudrumări | anumită colectivitate ca ua destin 
esloabzării — rană- | propriu. 
oizării Dobrugei şi asum Istoria este lupta, o luptă surdă 
«Una sdagur moment au sa gât ua pentru mântulra. 
i pună fireasca în] Jatoria este dramă: 
eee giga i “Acest punct de vedere AA Hatoriei 
trebare; Torei pleacă. în tocut lor, au | ACett Pine te um mufa nou, un 
aa putea ca români de peste botart | „na, Oberei cum lupta prezenkului 
caci smat tn sitoapa cu mult mat rea |, imțegreacă umui trecut: humea 
a cea a tarelor din Besinia: să le în | prezomă româneanoă me aimle ores: 
ile, să pună inina | and dintriun trecut ramâmere. Nea- 
pe si asha sei rii ce ro orz necuneaşte, de-alungul isto- 
pă atata ina | cai, salirtul sâw permanent, inCorti= 
fi părăsite? ou |titeea 
ama semrntul remantealae al De [PAI Tot uente, pe cara bel dă 
m cet proeauleat de 4. Paz | jserura «Domnia îi Carol 1» acesta 
1 Şeicaru. 
Ca bine vaktoarea hagidulață a Dire 


este. 
Caritas serisă de doi tineri al 2e- 
ui «Buna Vestire» val lacer- 
elementele nauli 











pavate cari ae 
“ala G Ciumetti 


istoria prezentă 
Alexandru Constant 








j 
. 












Act! 
să-si 


căci 
năzuiese 
pe să nu 


face necazuri 


4, 
Si 


i-mi fie cr 


Vasile 1. Posteucă 


nre sub tipar, la d, prof. LE. To- 


ronțiu, un volum de versuri. Tot 
editura «Bucovina» 


regretatul Mihai Horodnie; «Pu-lcu care d-sa a fscălit contractul. a pe care bule e veaptag |EPIDPIBee în ct 18) Orb orurăărie 
emee de lon Homea, și «Curcubeu | Toamna aceasta se va pune sub] PI Pe fi că și, fiind vieloși, caută su improașie și 
peste țară», de Teofil Liana. tipur: Hamlet. 


Teodor Al. Munteanu 


ste sul 4 






de-o nluge Meprodav 














«Na ma nimeni mud 
1n ettert e 
ur 
Pia mereu. Pe eine să mea atrigti, 
RIPȚII) 
roage 
MUANTEC DE DMNRĂ) 
Sub cerul de ameala 
(MELODIE. TRISTA 
«Pagini literare» 
a apărut cu următoarele eolabe- 


Tări lu No, 6-4: D. D. Hosea, Gri 
ore Popa. M. Beniuc, Vietar Papl. 
Ladmis-An- 
dreeneu, D. L Sârbu, Virgil Carla 
O. Angelesea, 
N, Bosu, 7. Murtsanu și Oonstan- 
Va Stelian. O revistă decentă, fru. 
Be 


Van, Ion Codrin, 





N, 


nopol. Silviu Lazăr. 


moask. Hagretăm absența lui 
es, 





Semnificația politică a marilor 
manevre italiene din Sicilia 


dest 
ln ru 








marile — uisuevre 








mraple e 
maj ale 
Maliană, aa pi 
Au leresa 
totdeauna, ulezere 









Maliene, n urmat [idei un drum tras 
inainte de viguroase și Waperialiala 
diplomație fasclată. În anul 1455, cânil 


uri, cârciumi si nici 


Jidovul nu-şi ține viața decât din viclesuguri şi 





Apleacă-te pe braziia nouă tara 
Și-o lacrimă alunecă spre mune, 
Şi mi cresc tulpină dreaptă n. primăvară 
Ca apicale de rod să-mi fra plin 
u-ș bob soărlit așa la intâmglari 
Pe rugul brazdei care ma 
Vreau jarifa mea să crească 
Cu sufletul deschis spre răsărit. 
feaptă-mă să mă ioese în viață 
terul somer ambon, 
Si cântecul să-mi fio dimaneaţă, 
Viaţa meu să fie numai &Don. 
Şi când de soara fi-boi, părguit 
Apleacă-ta şi mă rudieă'n mână 
Din brazda nouăin care m'am ivit 
Adună-mă în palma ta, stăpână. 
Adună-mă ca pe un bob de jar 
ji mă aruncă iar 'n oeșmcie; 
te pa pe jertfa în zadur 
Si viața iarăşi goală şi pustie. 
Ci-apleacă-te ge bă 
i-o lacrimă alunecă spre nime 
ă mă ridic senin în primăvară 
Cu misele de fine iarăși pline. 


Vor apare si 
următoarele: «Ilaidaeii», piesă de 


sViori de late, 














fiind oameni fără capitaluri 
e SA jiesae spre n ari sat prin 
aibă pi să ara, moşii, 
1acuințe prin sate: CICA 
Hrisovul din 1764 


E omâre i AVROCORDAT 


Irmvovul din 7782 








imi, 
nouă'n soare 


e brazda nouă iară 





C. Ştetăniu 


Regele Lear, 
traducerile de wână acum 
Shaherpeare, ale d-lui Dragon Pro-| a 
topapesou. vor vedea pe rând. lunii | pg 
na în Editura Fundațiilor Ragale. 








Voia intunericul: 

tragi-coratăla d-lui Dragos Proto- 
papeseu, directorul nostru, cu care 
we imaugurează noul Studio ai 
trului Naţi avea respectiv, 
în rolurile pi le, de bărbat şi 
femee. pe marele nostru comle Lon 
Sirbul, și marea noastră tragedia» 
nă, d-oa Aura Buzescu. 


D. Camil Petrescu 





1 
pe 
















Via 











politaiul Nicodem. O faptă eu ade- 
vârai grăitoare, care cinstește tipe- 
srafia călugărilor dela Neamţ. 
“Amintiri din Jilava» 

» cartea, la care Ier 
4 Polihromtale, 
tmprealonantă 





în prezent 
d. mu 





Va Hi a carte 





tea «i 





J.B, 























de EM, VoiNEscU |! 
se Mndeiase troaial dela Streza și a. [IL 
condul frantorialiau care rezoiea ae | Mee 
fiunee Taollui 4 3 
aa. Satânurai 0 4 a 
Firm: i 
] l, mglasea 
D 
pată eat 
Dergică upusă ina [ 
= trupele alea eoatea atacă chiar | a 
pe teritoriul țării agrenaari printrea 








tul cu cea mat mare repulajie din | vrir le paua 
presa noastră). Hitler a văsii pn | Journaux ani 
Dorbbele și pe Amara, — Aman care 

a fost /uzier şi azi a Relehspreaza- | par la preate 
see), pentrucă a ficut, a e 

jare, — presa naţional-socialiată, [ni atem, 
cu "Toate că a scris nictodată, o |tronii. Ziarul gala moi mu. aerial at de ce tratate să luptăm din 
singură pagină. Asi când scrie, vertu |eoeaca vede și rpmte, impistindu-te |răsputeră peniruca gazetele săpta- 
alții: et îşi apune ideile și alții lo [cu deatincle nea 

imăracă, le fardează așa cum cere Îprera noastră serie ccea ce-i ordonă |eustul poporult și nevoile preoților. 
gramatica şi sintaxa. Aman a aer: 
cit partidului peste două mi de ga. [tea și caroctarilțătin preta de. aa, [iprezece — douăzeci mit de preoti : | fe 
sete, unde sunt oameni mai eu cap [sunt căzute la mebui. Interesele 0e- |iar aceștia ar prinde gustul cititului. | Alexandrescu Ş 
ca el. Iată dar siaristul, adevăratul |nerale nu munt maprezentate nici în lar deveni cititori de cotidiane cres 
ziariat, 






decâ! Ta noi. Cet ce-și zie la noi at- ristulu 


1 oauoezmoneLe arta „foca”, 
teşile din gazolal ghettbarilor, anda oa 


din | din nou să ne „ala 


prin ironie, — ironia acera specijic îs= 





an 





devta e Hai fAMari3t_P€ | aceea, semnează e pâster”, „Kalvia- 

Junii tâmpiţi N. Milos este cea mau | ea „Oeeaa, Lamaie aaa aa 

marea ateritate monălolă în materie de |tazticolele noastre dB pauima II-a, când 

drept bivericese, a giorie a urtedeziei. [om sunt sermnate, 2 toți cititorii știa 

EI a jest ta din sârbeste, Im a= |eă le-mu seria "Valeria Cârdu, Gabriel 

toni Testament riină 4..| Proere toate Himâite. caropene Dălineseu san eu; după cam toată lu. 

părit la Stin Mânăstire Neamţ, Dra 1] Mircea E c mil Era Mie că „Val Şoimaru” e Valeriu 

ducerea, intr'o frumoasă românea. Wnente, na sila ah |Cârdu și că „Mirea Î6oaaru” sunt va, 
per pia Îsi eroii 1 decăt că Camil (ul/1) Bate [Mircea Streinu. Qeeaea muri cazul 

zar e poet, iar Pelte „Farta”, unde lui Maddock, lul Oscar! 


aie: redactor. 
mio intern, core: 
rietii si preaa creștind». Fo 
na să vorteae și astăzi în 


cadrul | redactori, ji 


Trebuie să repet că ziarist mu în 
semnează acel ce serie la zlara zi 
de zi. chiar când seria Irumat. 
trei sfer-! 
îi 
ca orice iar t- 
fa de cimitire 
ace a ra cmaecutul critie și. wa | rumâneaseă văr ati crt puţin două. 
ertar franera Satnte-Doube; «genia| cect mmti de e. Ori. hierul 
eat un roi qui certe son peaple. Se | aceata su se poală spune nici dotpre 
bucură presa dela nai de in/luenţa | un ziar dela 
pe care o ara Action Prancahe la Dacă am 
Paris? Nimie din tot ce-am pula să creeze: 
puna: presa creixă opinie publică | pun alarigtiă 4 
în România. Jată deci, decada od nu | mâtoarele 
avem ziariști și presă creștină. 
iiler ei Mussolini au fost i vă-|râ, archeveaue 
mân eri mai mari ziariști ai veacu- | L'heure cate 
tut nostru (Hitler deși nu serie, to- | alinea et 
tuşi e inci mare alarist decăt aiaria- | q/une chose 


ereatimi cari 
„de ce mu 


cardinal Labou- 
Rennes disaut : 
de batir des & 
autela, WI sy a 


peleat ln vârită 


Belptaua). 
tribule ca să 
ti unt pa- 


0 aită cauză bre 


ui. Zioriatul din 


romul. Din aata sincerita- 


proportie de 23 la sută. 
Misiunea 
a 


În Occident, zioriatul sate oliceva 









03 





-eica aie prujevetu. aniversitari Vaslie 
Tarmavsehi, Simeoa Reli și Valertan Şe=! 
ma. 

Pi, dacă sanleți încatia, ta 
mal vre 








tar, ce 








Bieţul eri 
simative (neo 





ia, pi 00 de Cuca, aunicle tau e jidan,. 
Mdanul mu poste irăl în curățenie. Se 


ențe, ildânugll ceulă so supliacaseă 





aupra oamenilor (idovii au pierdui 
dreptul de-a se numi oameni! 

Cel mat ban exeipli nl ozeră 
a, mceastă tribumă de mutilaţi ai spi- 
|ritutal. Deși el și că 'aa drep:ate; 
persistă totuși în afirmațiile lor, când 
|e vorba să-l atace pe elneva, lată dece's 
uriți Jidovii! Iată dece toată lumea HI 
ascuuleşte cu vlersulk Fie că se chlamă 
|ambauch, 1le că &rggeriitur” ca Barie 
Denador, lanul rămâne tot jidan — 
Mă de carme ea sufletul mâncat 
|ae iepră. 
Jdanalai (i palce anouicatul și, de- 







enervarea lor de 
de a 
dindu-și incdodată Inc: 








4 





din hargajii Jexstului port / 





are, care s'a transormat azi 





























„|Lemnaru și lui Kalvincar LE E MU- 
ŞINE SA SEMNEZE CU NUMELE A- 

DEVARAT! 

Ce blestem trebue să fie pe dovlea- 

cul perelunat al acestor jidovi, dacă le 

» rusine până și de numele părinţilor 

tor! 














Oh, bieţi jidani tieăloși! Incep: să-mi 


tipalul câmp de acţ 
Domisarea — Mediteranei pr 
ată al daljea zare deziderat 
ui, care all trecut spunea 
a aceaslă aeă dacă pentru 
e decă! ga simplu drum de 
tra tatii ete viața. 
luare maiiteată a problemei, 
cluzia că Ltatia 
ate toate în 
ana. dată fiind ase 
Iutr'adăăir, 0 la 
Tiallel. ant front 
mdu-i prim metaala o și 














gura tară care 
a Medii 
ecografieă 











dualitate Meogralică și po- 















noi şi de aiurea | Calendar 


miercuri, 25 August I87|1tATnuL câipilE,, 
1 de _riare dirtet proporționăT | OprODOx: Adotaren  Moaytetar Sf, 


[cu votoganetul caro se sere în hnz- 















GRADINA MARCO) 







Apemtei —“ Bartolomen, din Liparia în 
Venanda (839). 


CATOLIC: St. Ladonte (regeleg 11270). 
SOARELE: răsare 529, apane j92, 


curat ro: na pe prenti ca toate bisericile ră] Miercuri, 25 August 1937 


in adevărate Hbrării. 

Fiecare preot să-și simtă în suflet 
eotoaua de foc a mistonarismulut, 
ortodox și a mesiantemului româ- 
ne 

In zilele de asi, să tnireprindem 
lo anchetă în seminarii și academti- 
te teologice dela moi, ca să vedem 
lee presă citesc viitorii preoți și ce 
Ipreză pun gratis la dispoziție elevi- 
tor, elădicii acestor șeoale. de unde 
leor teși cei cure trebuie ză me ape- 
re credința, atunci când Doamne fe- 
regte, ar abate un vânt spaniul 


mir le pays del Itezultotul acestet anchete er fi | PESSS- 


mai mule decat trtat. 


sur lo propagende | Care profesor de teologia dela not | Sercioreauu 


a vorbit elevilor despre presă şi 
despre presa şi bimerică și despre 
|preotul gazetar? 


cparkiale să fie redaciate pe 


[Numai așa ar fi citite de cei opt: 


ine, predicatori și propagandişti ca 


apa de importantă a aia- | poporul să aboneze gazete, 
lu deobicei de pa- 


Mihail Cosma 





CARNET | 


vele auto pitt mat sas” — a [île sahă de vol, şerpi imbălaţi, pe cari | lioaba fcanceză 


|munrai diavolul vă mini voghiază, ca să! 
vedem pănă unde poate cădea omul, 


Foca veni vorbu de «Fa 
ela 

Iuculţii de acolo ne dau lecţie de 
latină, îneulţii, cu în 
tare să-ți la micar bacataareatul 
Iată o perlă din «Feclas (No. 1974, 
pa. IND: a lăsat două serisori în 
limba ELENA». Ştiţi, parcar fi 
vorba de Sofocle sau Aristofan 
Cred că gândacii din bucătăria 
d-lui Ion Vinea li sau urcat la cap 
«holzmanilor> (deși e loarte pro- 
blematie dacă bolamanui au cap!). 


mau fost 








Tor Facla» 4 ironizează din nou 
pe d. prolesar N, loraa. Aşa, ca şi 
specie 
de 


cum «Kalvinkarii» (o nouă 
de catâri) mar mai [i un solu 
laximale 

Dor obrăznictile iujtelor vor fi ptă 
tite odată cu vâri și îndesat, Căci, 
dacă Ii se poate ierta impertinența 
jidovească, mu li sa poate ierta și 
reaua credință. 

Ne-am săturat să-i vedem pe toți 
Românii înjuraţi de-o mână de pân: 
saci galițieni pe cari o inexplieabi- 
1ă indulgență a d-lui Ion Vinea. un 
fost mare poet, îi tolerează la «Fa- 


ela, UNDE NU ESTE NICI UN 
GAZETAR CREȘTIN în afară de 


director, 





Mircea Iconarul 


ma destul de bine. lapării: 
fă Tusfârit în nennmărate şi stele 
lupte interac, sute de ani Ilia ui la- 
smaai tn politica earopeană nimie: 
Din istoria Romei care, stăpânind Me- 
diverana și țărmurile de Nord ale Afri. 
ci a putut să domine o buuli parie 
din ha oamenii politiei 

mare lucru. Abin 





de atunci 
îmţelea 





[E 
braţele G 
aţă 
rat dinspre 






4 1870, când nemul- 
Halia se arancă ta 
mnaiei formând împreună 
și cu Aastro-Uugaria «tripla 


Franţa, 





cu 
ta va tucepe o fermă 














| p de exp colonială. Iniţ 
4 A ai Steilia. Ja Sud p torul și conducăi acestei politici 
e imdu daf ineceara, [ tmaperialiste cate, Crispi, care cel din: 
; Wet, afităirei puteri mari: | tâlu dintre coniimporanii săi a avut 
Ut u ate in “Mitai, Pe deltă | viziunea ne realdabile și duza 
h ' isă larprază un mal- | pitoate peste tniregal bazin ai mării 
A Mediteran 





Nord spre Vameţia. care devine 

attant ektru de ccannui: 
deci ala (e motive care. jus 
plin ovenlazea mediierauia- 
apărilor faselate. 










prin 
pansieulstă dela inceputul ei şi pănă 
astăzi. când peste destinele. Iialici ve- 





Dezizur că na vom putea arăta, la 
tun anticul de gazetă diversele faze 
are-a uecul această palilică ex- 








Ata timp cât Iulia a neglijat pre- 
biema mediteranei. destinul ei inlorie 








ari nu e pot face decăt pe 


sh 
aceasla a marcat pezicada de slăbire și 
* urmat drumul lipalt de giarie pe ca- | descurajare, din cauza lipsei de metm= cea 


Ducele, Au loat timpuri cănd 
























A deva lupiă srosznică la Oituz 


i |uszd 






RADIO-NOMANIA — BUCUREŞTI 


13: Ora. Cultarate. Sport. Cota Du- giezlt gt 
mru NTA: Mascul ro el 
1340: Cancer de prânz. Muzdeă va- | DARIX: Noaptea. te 
ma a oaat |mETe7 Et Ata tie 
1410: Radio.jarnal: a. lers: RE 
vremii. Bursa. Ştiri intarae și externe. | PALAS-DULEVARD; > 
za. Patenă muzicale dia “masa |. te Cite și Evaaaiuf RA . 
FORUM; Estray 
Bea fue, i dat 


animalelor (discuri). volului 
15: Ultimele ştiri. 
19: Ora. Marsul vremii 
19.05: Comvart de după nmiază, Mu- za iat 
zică de dans, Orchesira Dina Şerbă- Seaca nat a 
să Fiul pierdut eu put Gaglă 
VOLTA-BUZEȘTI (ata pi Sta 
Subjugat de tine și papii 
calize ca Adolphe 






ARIPA» Paraăii 










2035: Probleme ngrieole, de Const. 





RADIO ROMANIA 







curi). 






RADIO-BUCUREŞTI 
2053: Quurtetul de balalaiei «Bai- 
cai 


2130: Concert de orgă [diseari), 
2205: Romanţe româneşti — Aurel | p 






urm Ze și Dao Dea 
REGELE Eneas 



















2230: port. Radio-ţurnal. 
“Concert de noapis — 
















2545: Jurnal penru străinătate în 
m germană, 



























COCA FARAGO 
sa sapărat pe moi, penirucă mem 
întristat de situația el de seribă a zla=! 
relor cvreeşii. d > 
Mai biue Jăcea aliceva. Cobora Ș 
rile ca capul plecat și nu se mai Ina” | D PAUL 1, PAP. 
poia. Dar aci o tot vedem la „Adevâ-| — seonnează în asi 
mul” semndad rabriza: femeilor, tatre| get Clar” un articol 
ele. ED, ce să-l fact. Vorba vomânu- | se citesc pai”, citând: 
tai: taci și inghite. Bietele noastra ro- | Nini Martina”, 0 carte | 
mance! deserisă no 
ISTORIA LITERATURII | demua roșie”, d | 
CONTEMPORANE 
Ne-am acupat la apariție despre! 
„Istoria literaturii contemporane” a d-lui 
Eugen Lovinescu. i 
Spuneam că d. Lovinescu este şi i 
aelalormat, mu este nici eritie. Parca Cât CANA tură şi eiad căplază e 
sale suficient să tii prolesor secundar,| PRIMIM LA RED 
pentruca să fil critic. sâwirabilul săptămânal, «0 
D. prol. Aicolae Iorga lâmureste în| Apare la Arad sub cond 
ultimul număr al excelentei reviste „Ca-|Gearge Crişan și Ton Blagillă 
aei Clar” aceasta Istorie a literaturii. greada). Avem ta faţă asaei 
D. Lovinescu a găsit pentru fiecare [si 21 au 1 și 8 August: Bina + 


scrilior o dulcegarie sau 0 injurbtură- 
pa upate e care e meta ma. | Se Arte Pie da 


peclivul în Sarindarul iudeo-comunist [sa 4. 1oa Beuzdh peeanaazăi 


lală ce serie d. prof. Nicolae lorga: sI 
Un poet de noatatea d-lui Rada Gyr azsta) Sia dmpra i, Eni 
e bombardat cu epitete ca: „erupție”,| UL Care cităm: Li 
oliaitate”, „gongorizm''- langa d. N «Buna Prestire eata starul pe, 
Herescu, „zegionalist teoretic” și [l-a asteptat suflarea românească 
„folklorie efectiv”, şi... ete, ele. acestei țări, : î 
ț: 
Su 



























































1n încheere, d, prat. Nicole lorpa,| «Xxte cotidianul care aduae. 
scrie. cărata stovă româneastăa. 


















felegeze a oamenilor. Este destul să a- 1 Dacă chestiunea se rotimă 
minta că umat departe decăt To 1913 | la «tanăjs cum ered/ unii, pentr. 
atică după zăsboiul: penlru cncezirea 
Tripalitealei dela 'Parci, ministru! 
externe al Italiei San Giuliano spunea. 
are astăzi dreptul. uimeni mu 
va avea niciodată în viitor drepțul de 
a ui Mediterana «Mare nos 


A 














liber peatra. națiune. 

Tată cât de satranii apar astazi — 
dopă douăzeci şi patra de ani — ca 
vintele lui San Giuliano, când ideia de 
<Mare nostra» sumal este o ficţiune, 
au numai n vis îndepărtat și ireali- 
zabil, Politica Intepată de Crispi acuza 
căteva decenii este pe cale de fafăp- 
tare 




































ape Ludli este grav areniaţală. 

Am tosi numai În up pas de iabus- 
airta unul zăsbola intre Marea. Hziiae | 107. 
sie și Matia, Se spune că flota celeiline. 
tâiu dazuină iu prezenţi 
vând ua tonaj raul mal 

de a doua 














Die - 


ÎNRNID iaeiemtooiroaa 2 ea 
Ba ves 





Vom arăta imediat diveroonţi 
profunde, care cu toată unitatea 
parentă, marină frontul popular 


ele | «Procotul comunist prevede un par- 


a- |eid unio de struerură dietatoriulă ; 
do | oroanismul central ar dirija nu nu. 


Tormalia morzistă, front care are as- [moi adunarea partidului ci și pru. 


tări în mâini soarta Frantei, In Oe= 
va încerca o 


tombrie oredem moi. 
întărire a progromului socialist 
comunist. Radiealii, cari sunt, înal 





te de tvate moderați, vor deveni arti. 


trit situației, Dacă ai or acoepta 


încline apra revoluli, frontul popu- 
Franţa 


Zar va contimua, Dacă nui, 
naționalistă va câștiza partida. 


toate aparențele par a fi în favoa- 


rea ultimei ipoteze, 
Dar Iuorurile mera repede. 








Inul parlamentar si presa, Ori, dacă 
acest partid ar avea o ast/el da orga 
Imizaţie, ei ar Hi prelungirea,  contl.. 
nuarea partidului comunist metal, 
intrun cuvânt, partidul socialist, 
fără săspi dea seama ar adera la 
partidul comunist. 

«Esta cu atât mai exact eu odt tot 
eauna programul prezentat da 
laprnţii Moscotei. noului bloe pro 
Ietar, a avut ea element de bază «u- 
Irina celulă. Ori, singur partidul 


Li 


Si 


In fiocare zi disenstunile din sa.| eomuniat are înscris ocoast 

“ aeris vecasta. Jocut 
nul frontului po au proporții [cate evident și rossier, i 
în asa măsură încât. pe viitor, e-] «Alt motiv de dincorăte; partidul 


venbualitatea unei Tuzlumi a oonu- 
nipiitor cu socialiștii întrun iuur. 
wartid, pe care toată lumea îl preaua 


mem virtual voalizaț, 
totiăvauna înlăturată. 


para 


Istoria va lamuri aceontă ohastiu- 


A doua zi după canaresul soia. 
tnt, tinut în Lulic, fa Martilia a fost 


um delir în rânduite catre ulei, 
pi. Se wiunea că rușineasa placare 
tut Ivan Dum va fi fn 4 . 









roăresare Jimonclară a cati 
actual, condiia de d. Chirutemps, nu 
wo dura decât trei luni. Curând du 
pă această convalercență, ohtar cun 


tra evvinjei poporuliiv se va forma 


un singur partid cu comuniştii, d. 
odată legătură frătească a 


mile bastioane ale tunel. civilizaţii 


execrobile. Senatul ta fi «trimis în 
macanță» în acelas timp cu fepali- 


tatea, increderea Jinanciară, lbertă. 
Hile publice precum ai poliilcu mo. 
deraiă, acogti paaniei ridicoli at ar. 
venalului. burgheziei, La înehisoara, 
cu recnleitranții, cari sunt prin de. 
Viniţie:. dușmanii poporului în la 
Dăre cu penerolii nosinceri gi Pune, 
Vionarii. ostili republicol; la stâlpul 
rcecuţiai pefti mațtontaliși. Ah! Se 
a arăta, în sfârșit, Dati cum tre- 
buc să o stemiernție model... 
Din acest dinamiam înspătmântă- 
tor, din nceste apostrofe incendiare, 
n'a mal rămas aproapn nimic a două 
pi. Se continuă a înflera Senatul, 
dar po un ton melaneotic și pentrul 
a nu se plerde obiceiul. Nu se mal 
eorhmale de a arunca uduersarii în 
închisoare. Se revendică puterea 
dar fără agomot. Nu mai esta entu- 
zlamm. Apostolii roșii, rimt cun m 
de eredinta, Ir oeeoe 











Rămâne pentru democrație o sim- 
cură speronță, um suprem fel: 
partidul unic al proletariatului, Ni 





pentru 


curând răs- 


două 
vartide puternice ar pulverisa ulti. 


unio sar vedea obligat de a adera ta 
0 oruanizajie, internațională, a. că 
rul scop și mijloaca corespund prin- 
etvittor ei. E vorba deci, binrinţalea, 
de Internaționala 3-a acca a Monta. 
vei. Ori, proeiaeoză d. Lobas, mu 
unt dintre acei cari ered că, mai a- 
Ies în atarea actuală a Europei, par. 
tidul muncitoresc unificat n'a pur 
tea apartine unei Internaționala un. 
de el mar tntd!ni partidele muuneito. 
rosti ala țărilor democrate.  Socla. 
netii. mor rămâne. credinelogi Inter. 


a 


Goga 





prezentanții reg 


întregite 


Cercurile vaHonal-ereștine confir- 
mă îm total știrea că Duminică 29 
Aug, d. Octavian Goga, preșudinta- 
t= partidului, va fi oaspetele praye: 
dintotui său suprem A. 0, Cusa, 

Dnut Gona wa sosi la lași. Dumi- 





Scrisori din Franţa 


Pericolul frontului popular manist 





Vizita d-lui Octavian 


importantele intrevederi de Duminică 
i inica 
şi Luni. Au fost convocați la laşi re- 


ap deserie clasa muncitoare, apitân- 
tlu-se de nerăbdare în fața acostat 
Impăcări mărețe. Ei. bine, nu. Prin 
ultimile întâmplări partidul unio ac. 
omoară, partidul unic este mari, 

Un actual ministru socialist, d. 
Tebas, ne aduce atvontă constatare 
senzațională în oficiosul partidului 
adu: «le populnires, 

“Suntem prezaţi de a alârpi cu o 





D. OCTAVIAN 





manteră. cu ailevărat echivoră, ex. 
elamă el, în etență, De dei ani par 
tidul socialist a incercat o unificare, 
Comuniatii însă nau făcut miei o 
sfortare de împăcăciune, So vrea a 
we face brusc «Put că unirea nu mai 
poale suferi imtărziere și că nici o 
neinfelenere mu mei separă, pe. wil» 
or, partidele moaatre, 

«Dor aceasta, cate falg, Nol mu sun 
tem cu toții de acord, Dacă n'ar fi 
măcar în acost mveniment un oare- 
care Iueru comie; delezația oeiali- 
stă miei nu sa arătat, 


mică dimineaţă la vru ? şi ea trage 
direct Ia tocința d-lui prof. A. C. 
Cusa din mir. Codrescu. 

In cursul zilei d. Octavian Guga 
se va intreține numi cu denti prof, 
A. 0. Ouza și he. Cuza. Această 
primă intrevedere de Duminică, în- 
tre cel rel eonducători al variidu- 
lui, este asteptată cu multă nerâb- 
dare fn toate cercurile politice și in 
sperlal în tele naflonallate. 

Non atitudine ve care partidul 
maţlonal-creștin se prorătesta mă nl-o 
adopte, atttuiline de energică luptă, 











«Adevărul e că ne separă divir- 
gente profunda dar, care fătiș sunt 
Wpnorate penirucă e mai prudent a 
ne arăta tari prin unire spre a pu- 
îea astfel îndrăzmi să-i înlăturăm 
pe adversari, 


atât în contra naţionnl-țărănistilor 
eât și a guvernului, fag cercurile 


| 


nationalei a doua. 

«Inafărșit, a terminat — ministrul 
ocialişt, ca să zicem despre acest 
articol din programul de uni/ieare; 
epartidul unio combate pe detracto- 
rii U. R. S, Scului ori cari ar Ji ai 
si mii admite în rândurile lui. Nici 
un sooialiat miar accenta acvasta. 
Asta ar Pi să se lege corp și mult 
de Masoovar, 

Aceste reaetuni naturale de apă: 
rare națională, a unui partid are, 
totuși, sn proclamă internațional, 
me sunt pentru noi surprinzăttaro, 
Lbertătila publica mu me igaleg de 
eat în funoție de patrie, A te apăra 
pe ele înseamnă a apara patria. 

Lo capătul drumului care vrea 
să-i îndrepie spra U. R. S, $, imtân- 
tuinduci, muneltorii descoperă. deo. 
dată alte interese decât ale lor: laţa 
lerudă a unei puteri tinaniee. o Wu- 
roeratie omonima, un pustiu de pân. 

Fi se Inepăimântă, îşi verifică vo: 
inta lor rehuzând o unire în cara «i 
au mai mult încă de piendut se cât 
Piața fizică. 

Zarul este aruncat: partidul u- 
Inte huse va realiza, fără îndoială, 
ntetodata. 


Jaquer Saint Gormain 




















ionalei Moldovei 


wraf. A. O. Cuza, vor participa tuţi 
cei 27 de promudiuți ni organizatii 
Mor național:ereştine din Moldova, 
Banurabla si Bucovina, 

Druii Got. Goa pi (ih. Ozn vor 
felicita po d, A. C. Cuza iu numele 
partidului. je țură, 

lu numele Moldova va 
«nul depuat V, Prolipeeanu, 


vorbii 
Bu: 








surablei d praf, Univ, 6, Tomaru 
şi ul Bucovinei d, deputat Nichifor. 
Robu şi S, S. Preot. Iliuţ ioputat 


de Storojiniţ, 

Seara va avea loc Ja locuinţa d-lui 
prot. Gheorghe Cuza o pedinţă Inti: 
mă n celar 2? preşedinţi moldoveni, 
sediuță ce va ti prezidată de d, De- 
tavinn Goga. 

Simu anunţat deasemenea partie. 
paren la Iasi vi numeroși conducă. 











TIRE _ 


Un nou toigres 


național-sotiaiist 
Stuttgart 


LONDRA 3% (RadioContrat),  — 
«Daily Telegraph Enunță că intro 
22 August și 4 Septenibria te va fine 
ta Stuttuart un congres al pahtonal. 
socialiștilor germani din sirăinăța- 
te. 

Conuresul a fost orpunizat ds d. 
Buble, pelul biroului pentru organi- 
zaţiile din străinătate, La aceat son: 


lare» vor participa Pesta zece mii 
doteguţi germani din sirătnătat:. Din 


partea autuiMtăților por astata dinu 
|Goorina, Gosbels.. Nrurată, Ies, 
Himmler și Honten, alartatul vor. 
man expulzat din Amultn 


in Rusa tontinuă 
„Murificările” 


9 CONDAMNARI LA 


IL 





soripția Leningrail a con- 
damnat la moarte, in ziua 


de 22 August, un nou grup)! 


tionare, trotzkisto şi tero- 
risten, | 

Toţi condamnaţi au fost 
imediat împușcați, 

Ei erau acuzați de o serio 
de acte criminale», cum 
ar fi «otrăvirea unor mun- 
citori, explozii», ete. 


rErtereepempenaeasC:0, MIRE 


Guvernul ÎN. 0siau 
Se romaniaLă 
BELGRAD, % (Rador), — Princi- 


polo Regont Pau, sare mo aflu La 
lonatelul dit aprapuve de Rrauy, în 








rogluuea Lăuhilaua a primit pa d; 
Stoiadinovici, pewgodintele vonsiltu 
lui do miniştri, we președinții Ca 
vantului pi diferita porso: 
nalități politiei anunță eorea 
pondentul Agen Havas. 

Cercurile politiea acordă 
fntrovedari o foarle ture importan- 
4. Se întrevede ehinr a wventunlă re 





rcerei și S 





ncostor 








tori si parlamentari naf.xerestini du 
Muntenia si Ardeal, 


Nu pot veni 





leat In el acasă, gărzi teroriste, 
mar deslănțait, A instigat, a Fabifi 


patronat formnţii trontpopuleriste, 
parildul 


nulul, Iar dacă naţional-țărăuismul 
nenză că a făcut Jocul Moscovei. 


uesimur, lipsit de unitate, 


june că a rămas ludieaţia popula: 

coastă indicație mu există, 
Democratie privit, partidul naţi 

democratie. Nu poate Invaen, dee, 











jenziste să aştepte eu mult interes 
întrovederile dela Iaşi, 
ŞEDINŢA DE LUNI 
Lani 30 Aug, de ŞIt. Alezandru, 
la bărbitorirea  onomonticei d lul 





Naţional-ţărăniștii 


şi marile pro 


bleme româneşti 


(Continuare din pagina 1) 


d. lon Mihalache mai vrea să guverui 
vânduţii, dezertorii si uebunli ! 


veze. Dian, care-i patruneasă pe Il! 


Dacă d. lun Mihalache ar avea curiositalea să enireere satele arde 


lene, cele basarabene sau bucovinene 
polta de guvern. 

Eu iți vorbese drept, țărâneşte, 
sili 
mi 








putea-o înţelege, căel ea po! 


acestui neam şi DomulavTa, mu esti ch 


cu lupii si eu vulpile, 
National-fărănlstii și puecesiunea 


ultimul refugiu? 


și plalurile muldu-valatie, ar pierde 
domnule los Mihalache, Țării îi e 


voi. "Para are ntum ochii către lumină. ŞI Jumina nu sati Dom- 
Ta. Si nici masal d-lul dr. N. Lupu, orleăt ax atrătuei de beţie. 

Tmuminn, de eareȚi serju, «o lumină, pe care uumal cu greu ai 
ruble din adâncurile cale mai cinatita alo 


instit, căci at atârsit prin n “Te da 
Li 





judecat de către tribunalul mil 
ar din localitate vererea 
mere în libertate provizorie, a ce- 
lor 4 studenți legionari cernău- 
țeni cari san juilecat până acum 
în stare de arest. 


cal 


1n putere. 
Fără a vorbl do întoresele supei 


sintemu met antidemoeratice. A amenințat, a terori 


Iusă frontul popular este u formulă taotică, de camull 


u e u guvernului pentra o dată 
nu vrea tadepirtață. 


ţărăniştii... 








(Gontinuare di: pagini i-a) 


instrumente în ura biologiculul pri- 
lent, a copiat. A farat si n utilizat 
d, a complotat. A 
le-a adăpostit și gi-le-a insusit. Nu, 





ațlonal-țărănist na este comunist. “Să nu aeuziisa prea mult, 


a kominter- 
a adăpostit această formulă, ine 
SI dacă a Tăcut Jocul Moseovej, nu 





putea şi mu poate vorhi în numele naţiei. lar ancă, totuşi, vorbeate, în 


faţa manselor țărănesti, o face ptatru 
măcinat de trământări 


capabil să-l conducă, nu poate cere şi nu poate veni la putere, A, veţi 


mineluni și derută, Un, partid 
intestine, fără set 


ră. Dar Na dovedit şi vom doveli că 


lonal-țărânist «ste un orenalsm 
sprijinul argumentelor democratice, 


în ajunul succesiunii, Aualizat prin prima «demoerației» românești, 
prin eleetural, nnţional-țărinlsmul — vom dovedi — wu pante veni 


rioare ale nației, 


Fără n vorbi de primejdia pe care ue-o pregăteste, 


Fără m aminti de neamul acest 
bieluit până In săuze tocmai de naţi 





a, de lăranul mostra tare a fost 


ional-țărănisti, 


Naţlanni-țărănismul n plecat din suna erepusculară, ptuira a se 


opri undava, în noaptea unei amini 


arieni. In centrul lor, un nevinovat, mârnenl, set fr 


Mihalache: 


iri aurite, Se deslugeae blextome la 
ră vole: lan 


Valeriu Cârdu 


DN 


Hliberarea celor 


cernănțeni judecaţi la Oraiova| 


admis cererea şi a dispus pune- 
rea în libertate a legionarilor Vi- 
san, Nemţeanu, Zelinschi şi Ce- 
azr, pănă În 22 Septembrie, când 


CRAIOIVA, 24. — Astăzi « 
de pu- 


In urma pledoariilor d-lor ayo- 
fi: Emil Goanţă, decanul _ba- 
Boboc, 





patru legionari 


se va judeca procesul. 


Această hofărire consiliului 
a produs o deosebită impresie îu 





CHIŞINAU, — Vroţi încă o. do- (Darenpieln (Hotin), Sir 
vadă că iidovii srumuni» — adică, 
pricopeţi, luprele lun po care le a: 
phră 
sapă li temnlia țarii 


staţiunon baloară Buduchi-Cordon 
jur. Cetatea Albă. 


pra primejdii 
din Homânia 


Iminterualal (lin, au 
să se întrunească ela 


man. (Chişiasu), des 
năuțiy, Inwel Molpe (Cernăuţi), leran | be dar nici 





ne 
n 


Nick un ereșila totre al, JA măsuri 
irtan (Cet. AIBA), Hivea Feldman (Chi- | Adusi la Tribunalu) milita, 

Matu), Balan Malm (Chişinău) Free | Ohipinin și mupust unui ariitarle 6 
|Urinberg (Hotin), Sura Valsman (Cer-| tercgatoriu — îi anchetează donen” n 
nuţiy tava Griabeng (Hotlay,. Gherg| magietrat militar d. mator Mu sta 
Spaer' (olin), 1oset Botoşansehl (Bu-| care a băgat l& răcoare și pă fi 
teuren, Sura Ganăciman (oil), Clara] sui Constantinesesu-lagi — auit 38 bal 


Zăvărnicirea unui congres comuni 
Arestaraa dalagaților tineretului comunist din Moldova, Bucoviniă 
şi basarabia tari vau intrunit în congres clandestin ia Budarii 
Jud. Cetatea Albă 








dr. Filderman — 


Ascultaţi, atenţi. 


Dolekaţii — tingretului comunist 


din Moldova, Bucovina si Basara- |Protd (lasi), Cogan C- Osua (lotio),| ninat prin a recunoaste că 4 da 0 
bio, ascunși sub iasa unor oebipo |Molse Barda (lotiny, Yrida Averbuh| umele intregului Wosret al 9% 
sportive, s'au intrunit în congres la [(Inși) Mana Coliman (Hotin), vită să spană că sau nduni pa lipsa 





KWgman (Hotin), Adu Volman (Cabul) |" ela ti 
oma Cranj (Cel. Abă) Prips Sulaenlb |" el pe f 


eraberg Bunea (Xuroca), Er- 
a a orei | uta i hotări o serie de mă | 
rate, | erobueao luate URGENT contr 
îuravumșteta (BAI), Zei căritor naţiomallate, din Ros mm 
tatea Ata). Judecându-aa manăntele. de 


97 Mani sau adunat, mă rog, să|taro, 83 mandate au font couti, 








ORDINEA DE ZI: 
«1, Dosbaturi și rapoarta  asu- 


antivemitismului | A Ale 








2. Care este datoria evreilor, 


aj de mișcările fasciste şi di € intirmate ] 
3. Lupta cu orice. mijloace, | Pe 7 bn ettele Pfa RE | 
coniru ntisemitismului plin de PT PT 
grâze a0le empettli Pa 4 Ţărăniştii la bara apărării... + D[[ 
ARESTAREA 


incă dela! Deci: 2 jidani și 3 romă, 





Toţi, cei arests 





Datorită v. Ieaţei o;ganelor 

























NOBEL RR e: ai capitate Bavarabie, lam | primele — cercetări, au declarat| In interesul aeroetărilorin 4) 
E atat ee sa deschis congresul, pureții | că sunt membrii în partidul ma- alte amănunte asupra cetor e + 
MOSCOVA, 25 (Rador).— |eari credeau că ve găsesc întrun sat | țional fărănese, te de autoritățile militare € 
Ziarul «Leninaradsnaia fără săini unde pal discuta și lua bo-| - Aşa se și explică faptul că la [1% la intenfumile doritor lt, 
Geaunay anunti a teibur |Urirl impotriva lârii și neamubii au] judecarea mandatelor, de ores- |. Petit mit firma met 
Gravsa anunță că tribur (toat inconjura 3 arestaţi judecarea, n onntărării ea beat tului» partid naționaLtărăneți o, 





reveni, după terminarea hi 
del ) 

Ținom doar să repetam, * 
a multa cură. 





1nta numele acelara 





avocaţii i 
(cunoscuţi apărători ai comuniș- 
(ilor): Haralambie Markety (a 
"| cum vreo 3 ani, un ziar local a 





a cale acţiuni erlmiuale, cont 


îh 


















de nouă membri ai unei or |nr aul Dubai Di mat i a! Martel ar e sale Le re, ime 
anizațiuni -|Saalimau ile (Wucure de jiduni, — şi până as arti p 
aanizațiuni «contra-rovolu-| Suatu Uile (Wucureşii), ă de dani, — i până arti [40 Hat In” pariu 


Lehiman  Isae (Cer: pb 


f 0 5 
n fapte); Aver-| diteritelor soci 


nal-țărănesc) şi sub m 
Popescu şi tăi, 


& 











Brubovan (Ceroâuţi), Hena _Lupu-Vott| buh, Măţă, d 3 
(Bucuresti), Felga Lerner (Buc), Elea | (laşi pie tara şi 4 2 
2. Dacănuseiaum / 


de dizolvarea tuturor 
ganizaţiunilor jidov 
precum şi interzicarc 
danilor do a se maia 
la cluburile partidelo. 
litice, suntem siguri 1 
putem aștepta la sur. 


pentru Dreptatea 


Pauwmwarten aro un capitol upecial jurături să cadă sub ochii neştiu- 
intr'wnul dintro studiile sale asupra | torilor copii. ș 

frjuni Contrale, în care no D0uDB| Stau serii aceste rânduri numai 
Aria Bone e, aie aitaațilar | pentu doi otel data eDrapta- | ab cau aa 
pistă Aiuura patiazuloe Imitatire | 12, bdicăi panta, intelectualii | ulei 
le ncestor visţăţi, uţât de asmă-] qi, redacție. mai 
nătoura uneori ou «tipurile» primi- 
țivo da oameni cari Yau mai pă 
teal webatea uoi i 
Aceste imituţiuni, produsul unui 
mat mer, implică losă şi ua cere 
9) Houit de tireumvoluțiuni, pia 
cea ă nn teoacă coriplaxul stoza: 
ilor sosite diu afară. 

Campaniei noastro “en faţa we: 
cvahunila, cei dela «Dreptatoae bau 
opus prin imitație relioxă, una la 
fel, găsind însă şi oma) care să mibă 





m jidovi 
nu se jonce cu focul 

Restul maimuțelor na ne înte-| Cominternul Horea 
remenză. Sergiu Flore 


D. luliu Maniu 
se duce la Sova 


importante constătuiri ale naţiot 











totală aeontor inușiri lezate strâns țărăniștilor ardeleni i 
de regimul animal de care am or a ien, a lotul de în taviaa Tăaitoana, de, lo e 
e «1 manlștilor _ este anunțată pen [Ionel Pop, Tie Lazăr, A 





ladisentabil că oficiasul naţia- 











nal-țărănese este. astăzi gazeta 
cea mai prost serisă din Capitală 
deşi are colaborarea a doi 0a- 


meni inteligenți şi pregătiți, Mi- 
bail Ralea şi Petre Pandrea. 
Limbajul abșcet pe care-l 
trebuiuțează i sugerează o coli- 
vie cu papagali învăţaţi să înju- 
re toată ziua. 

Ruginea nu poate cădea asupra 
unor inconştienți, ca Livezeanu 
spre exemplu, hrăniți o viaţă în- 
bau ca Mieționaral oratoric al 
doctorului Lupu; ei sunt 
ele Ini Baumgurten. Rușinea „o 
suportă cei doi intelectuali dela 
«Dreptatea», 


















Iată gazeta unui partid, care-şi 
obligă membrii capi de Familie să 
acitească în cabinetele intime, de 
tenmă ca nu cumva abicetele în- 


d ela 


In dimineaţa zilei de 30 August 
dimineața vor sosi la Siiau d-nii 
dr. Stoiadinovi, preşedintele con- 
siliului de miniștri jugostav şi ml- 
aatrul afacerilor străine şi d; Ca- 
mil Kralta, ministrul de externe al 
Cehoslovaciei. 

D. Stoludinavici va Intea în ţară 
Duminică pria punctul Jimbolis La 
Mromteră va fi întâmpinat de a 
Papini, consilier de legajie De u- 
alo, d. Stoladinonid va pls i 
un. tren al pe la Timişoari 
iu pre SI main. La Telaș 
se va întâlni cu d, Mroftă gi vor 
călători impreună până 18 Sinais 
Luni la ora 10448 vor me:ge la 
Castelul Pelizor unde se vol ln- 
serle în registrele M. S. Regelui 
Apoi ln ora (1 va avea Joc prina 
conferință. La prânz cel trei mbriş- 
tri de externe vor lua dejunul îm 
preană la Palat. 





rândurile msistenței, 


Se ştie că ecilolți pase studenţi 
legionari nu fost în sta- 


Ziua |l-a 
A doua zi la ora 10, conferința 
va continua, La ora 12 şi jumătate 
ii 


rând în audieul 
Pia Dea zilei de 31 d 


tra Sâmbătă, sosirea d-lai Iolia 
Manta. 

Data va rămâne în localitate trei 
săvlămâni pentru n-şl fate cara o- 
bianuită. 

Namerosi fruntea! politiei arde 
Jeni asteaplă eu nerăbdare sosirea 
tontulul presedinte de consiliu. 

Printre cel sosiți până acum sunt 


Popa, Justin Marseu, Valenii 
waţio, Aurel Leucuţia șa: şi 
Pentru viitoarea acțiune +, 
alea penira frământările aap- 
tărăniste, sonatătulrile sovaşa 
vor avea an rol foarte Impareg 
Dealite) se anunță că d. Toleg- 
mia este holărit să imeeapă 
pentra doborirea delal Ion N 


d-uli; Aurel Dobresea, lon Pap, 0e- lche dela presedențin partidă 
Pi 


in legătură cu reapariti” 
„României crestine” .. 


D. SERGIU FLORESCU, dirse- 
tara! ziaralui «România Crextiaă» 
roagă să publicăm următoarele: 
Dragi Camarai 


e 





a ————— 


Conferința Micii intelegeri 


Sinaia 
intocmirea programulu . Conierința 


gust se un comunicat 
de felul cum au decurs discuiunule, 
iar seara va avea loc o recepție. 
D-nui Stoiadinovid şi Krofia vor 
părăsi Romănia după ie:mina:ea re- 


copiei. 

Conletinţa Micii Inţelegeri a p e- 
sei se va ține în ziua de 29 Au- 
gust, tot n Sinaiă. 


D. Gh. Tătarâscu 
s'a intors în Capitală 


Eri sa înapolat in Capitală, ve 
niod dela Sighet, i. Gb. Tătiroseu, 





ilule primese zel de 
dela fostii colaboratori și debite n 
ni alarolui <Hozuânia Creștină € 
se cer relații in lesătară ca dal 
ițin ularalai. Na am posibila 
materială să răspund liceăra, 
parte, prin postă- De aceea, rii“ 
pe această cale: sa 
1. La st Sept. ert. «Români 
tinta imcepe să reapară — dir 
dată în mod săptămânal. vas 
2 Camarasii colaboratori sub ! 
gați să trimită artieolele: 
SCURT şi CONOIS, până ln $ 
Ne juterosează, În speelal, snt 
mail asupra muneltorimil vie | 
pra mersului  miscări) vents 
imctivitate, prigoana, et) € 
3 Deporitarii beneficiază d 
abat de 23%, din vânzare. pa 
Acolo umăe se trimit slarelt 
malte — dela 30 ex. în, sas 
trimite prin O. F. B dacă i 
sară i Iocalitatea. rospetisăii 
tal prin poștă. Ziarăle vor su 
destinaţie, în fiecare Stmbităa 
în localităţi zaal iadepărtatar” 











presedintele consiliului, Dan a avut 
În tot ursul zilei numeroase intro 
vederi. 

Anitel dimineaţă n lucrat eu d-nii 
V. Q. Bârcă şi Sergiu Dimilriu, La 





minccă n 
Plata siartlur vândute sexe 
Tanar. 


4 Angaiim contependenți A 
IFICI sn tonte orale si are 
din, înră. Corespondenţii var 
siacul gratuit. A 


SEROIU FLORE: 











„ai dir înerut intruna de sărbătoare. Promit: | SALATA A LA BRAII 
j uz Die ace cn Teri ati ma eat De pere | PDOTRALLISTUL 


Zar confirmarea a venit promptă, uriașă, călare pe vulturii 


„ul ertor unaprezece parati 


uroine, vii Humirul cebobelelea și 

ara fowiteritor  engănerti (Remania-|  Miezcuri 15 
ora 11 a. 0. se va 
pablică Ia sediul 

e caro au camulul nouăzeci de mi- i 


întreaga energia a miilor de oameni — mafiot stie pi colectie — din | Mii meri dectrimari sporite ai Mada- 


me 
dânduţi-aă da siiuația în 


Tu ormenți de senul dinire eri mai buni, rămâtese doorientat, rătăcit 


lepinrie grea. Rezltaţe 


Tie. Pree târziu îusd pentru u voia e înfrângere de altfel memari- 


Dar Fenua ini regâsiae 


foara care e adus campionilor atâtea victorii in Jaţa umor aduermari | 2e uaiaii mem nt poecaterte, nmattrile, 
mutinați. mai celebri, dar cu mai ţină credința. 
îi Femua și-a pus în valoare acest afle, a învima Admira și a ară- | rep, le matiă Balea Geclurat-- el 


ea adată că „portul se 


? exim îniriron Venus — printre valorile etice cu care ae poate mândri 
j 


fehipa a marcat de trei ori prin Bodola. tor oustriacii s'au enertai | "sa vă lăsaţi susestioaaji, onorată co- 
| Wat incât au leat în catină jocui lor cavaleresc Vina lor e atât | miuiuna de selecție, de lajonejlanile 


Alea! Sau apărat dleșii on 


ţa viforulul. Tehnisă viemeză! Inalta concepție de Je? Păi toate 


te-am văzul îa Vemue. la 


1 tori ora mai bună echipă a turneului. Rac ne-a font dat să vetlem | LOVICI, care crede că miogea 
se atât de frumos, de sigur, de elashie. 
tarea — Gruim Plocsteanu, Bodola, Dan, Ene — a fost în perma 


4 peste actoersari, 8 sterulu 
sat colratte. 






paurin fără grerală. 


toredacă. 


-am lăsat ia urmă pe Zordăcheveu ea să spun pe indeteta că este cel 


in portar al nastru. Eate 
ei. Jordăeheveu care a foxi 
— ral! — Povlovici. 


cau s-a aJâreit lupta intrun hurey de apelează. [n timp ce ou iei d ZA 
f'orau afarșiti, Penus ar mai Pi făcat un mateh ȘI t-ar Ji câptigai | Ti, tele marcate, ca et, tn aţi 





Meranţă. 
1mpiomii mu odetizet Cupa 


«tara mai bnenă echipă din fară. campioni autentici. Nouă ne pure 
Dasi multor alor. Şi ne pare rău pentru cel puțini — proști — cari 
ticuri. Dar dștia miau niclo importontă. Haide. Venus! Moi oi incă 


tururi frumoasa de fdeut. 











e-a Fofoloa CAMPIONATELE INTER. |iu:tumani 
e | UNIVERSITARE DE |. Bulnatol a fast spălat pa mari în 
pe lusă si se în. 


a, Hinăcă a plouat sa amă-| 
metacolul lai Tănase pe a doua 


A am)aul, p terensl Venus, î 








n actor rineipul să victoriei a fost tinta de mmljtecagi. Bărbulescu | pay, cen mai rentă decepție de al- |ieăustrie pi d Craaril, malolstra ple 
ir hendagii, Sfera si Alu — înbfărșii Albu — au făcut u partidă 








paseorului. Firuitica Econamu, 
Se păseae de tente tn Haia de maa: 


— enunțat 4 a Bindetar Condiţiunile de licitaţie se gă- 


n a icate in Foaia Licitaţii- 
lor C.F.R 


pie = i po | pui Oreietiăă detailata „ve pot 


tat, tar diraime da da er 18 pun. srarn, | care în 
105664 


pe e catraiă tmproeizată, representatii 
Car a mpua între ui că, în fincw | Direcţiunea Miscării 


care ve alia Venus. Trădat — a câtea varat — 
slabe cu echipe slabe. O înfrângere justă dim 


sulichul. Se închegosu din non trdirea aovea 


Pi 















Incadrează fără înconiur — atunți când € | pia Ori emij-a strigat ema: 
24 PRIZANULE 1 aaa 
SA NU CARE CUMVA S'a semnat acordul între 


România și Belgia 


ehelilor și ale trepădugilor din presă.| zei wa manat la Palatal tarii 
(0 an argila tip em În e- (noua convenția de plăți intre To- 

chipa natională pe ormăterii: PAY. | mânia și Delia. 
o pa | In numele guvernului romăn, con- 
ră mălătată — pilică minge nătălleaiă | venţia a fest semnată de d. Victor 
în gura lui Pavlovici — HAFFINSKY, | Antoneseu, ministrul afacerilor 
at cu mul? umor apărarea Admirei și O |eare e completamente insufieieat — | streine, e ae 
a ec area bau rămas terităție DO. | ga Aa ai a 


ment cum au putut — ctim 0 mai putut — 


r Admira a avut cs intăța dela Fenua core 


timă ară a cocoanelor care câdeaa al. aipotențiar şi director 
sdata in transă âtviziei ceonamiee din ministerul de 
ŞI încă ceva. poems 
Să acei Biae să ințeleeţi, exorstă | Dia partea guvernului elglan a 
somiale de seleeție să: semnat baronni Galllaume, taiuls- 
IORDACHESCU, SFERA, VINTILA, [tru Belgiei la Ducuresti. 
PLOEȘTEANU și BOGDAN mu Imeu- 


singurul eare poate întra în poarta Na 
mui bun decât Zihrer, decât Buehberger, 


nai 
Si nu care camva 


UN ANONIM... CELEBRU: 
+ madeotu, mmaritan MC. DIARSID, 
sare a but să fară velace nici amin | — SITUAŢIA LINIILOR 


miei vua Cresa, nel marii teantamani FERATE 
mau reaşit S31 înviază pe BUDGE. | LINIA UNGHENI — BALII A 


ema mai dibace racheta n lumii, VOST INUNDATA — 
Bi inca categorie; 10-48, 10, 6-a. i 


Rapid-Ripensia '1=1)| Pamnime că vurepenii dot mel| ploaia toat 
apic-Ripansia (1-1) iati ve shestia ata. Def Capa Dati» [hizin Te. Wagheni 


ie sea e mea făie Scumpii Făloet 


turmoului. Au reueit să arate încă odată 



















Virai! Popescu 





Ci 





de eri n 
Paiţi, între sta 
şi Potromti — 








FOOTBALL 


ax tnreput la Paria, Malli—Letonla— 


Bindea suzhița 
cura să nu donrmă. 
Pe tereu Suhaia n via, 


tiuderi lar santurile împntruolite: 
Cireulaţia a intrerupta 
multe ore Î8 urma manrilor luate 





mai 
n: 





țuteă, p | Unzarta—0ermamia, ete. 





































“de apă deta Ma 


cum 


sormenta da nicaieri peniru e preintâm- 
pina moni dezastre. 

Pe de aia parte. Preiul, în starea ac 
nasi, ameninta foarte serice padurea și 
biveriva Mândativea Morocea, are sunt 
miivate pe malai apei. 

Desele delegațiani de șăteni. rari ma 


Apelam deci, 
muinisteral luerărilor publice, ea ei să 
uispună 








la destinatie: 


ur se va anexa În cerere în plus 














p. S.S. Mitropolitul Bucovinei 
şi nevoile sătenilor 
 politicianism josnic 
Desastrele manale jăime, indigulrea cat nui pebalet a Pra pet inaniatei enâniuibiuerieme 1uco: 


macar în locurile ese se simte 
labeoiută nevesitate, cum e porțiunea 


oma, 
să Viatica Vine. 
interea metre te. 
ace n atrimaa 


Per atata Meroere Măndatirei 
revarsările 


unde-a tmre. 





Problema zilei 


Marea noastră 


ate suat bucuriile pe cazi nu le Dazăre și PARĂ neuma stam fest dale 

taelege cănd priveşti și analizezi [es să-i lent de: ra ver 

prin organele sale din sbar- moastră de tat. Însă sunt ve masii, inta monsti 
diatre ele mari Intre orice margini ei sila be bata 


Mimtea îţi sta in le și, ca toata că 4A 
straavagti sa intelegi cova, pu ajuagi hand era ie i uteaţia 


în iei a mezat 
a cea enim ea sta nel nl 0 stă canoartem tramomție și îm 





în mod congiiimeros, la | — Aul 



















păzuintele, trăină din continue Î- 
sat dopă coma tasele na [iau i pirănă eră macar și 0 
atita în părți la predare san e fi i Da a 
mogtri mn glas obiponit rătina en tac 
mina depe aceste mtleaguri, zică nu 49! 
mjune ln mataritalea — exariinării must 
probiecoe merioaze. 


stii și polonetii să pe-o arate, 
Noi nu avem 0 perspectivă istorica, 
ii are e latarie în care esta seria 4 
Marea Keozră m test cânita «an lan 
moldoveneie, n arma niet mănar 18 

drtzneala iniliativelor. Trâlra între pa- 

siritate tondamnatilă. Sa decem zâtela y 








nd taxele reclamate au fost în 
a rhitanițe de venit extraor- 








ie chitanța 
erile de restitui 
aceste 

































mr bere, incât rapidistii no început a] Unei Mominlat ia servielul de întretinere linia a > asi Îl 
stii, polle achiziţii laporiate| me bălăbăni. "| Dare mtanem meMpă de atenti? Dar [font restabilită gi Wa reluat întrott Incurajați industria |. 
Indesti și Timuheoara: E. C] - dar una mie, una ţie. am putea du e aieateutita maţtamali, — lurefieale ie ere cesta paria a Europei. | 
INA SI F.C. PIPLENSIA. | Pauză Zarea avem Balconinle și turaaa dal. şi osnălate e mb regi e Ar 
Să vezi mepe ce «comedie»! | Iipensia intră fără Dobay, Underiy] 1% Tia tcp beat de Vl, acad 18 aa RE 
moară. ce piaa zis slămiile| — A adormit în dus Sforăe ca o! ARBITRUL CU ȚOIUL SUL POPORULUI SA D Di War și drepturi 5 
În: Au termal furmeal. Mai | Mpratalie tatrtază, ia matelul ipeaala--A BANAT comerțul românesc! 5; ius. vreme avânt sa tarm te (24 da manta ea ca ti ara 
dă un chet — că alei la Bo- ame — demn: arbitru — up în.[a avărut up arbitra imp A vă az - retine să si cn 4ă facă, 
1 sânt deaă lucruri bune: vi- iba shakeaparean «a fi san m aula! Omul fimer și ara pgănit articipanţii la ramgrazul sârbesc . 
7 îi mate, i bo ea Dima de VA Datea ivepe, fină arbitrul nu uta [din Manet benefigiasă de 73 la rută Spove ania unui voluntar roni DUMITIT OnenAsr 
elle bau privit de prin iri-| Bta la apă. Dar lan HI] tere dia eter i reducere din tăăăle erilulut tren d unt] ta ană, azi gomer intelectual 
ile ca mari, same, a.|imbătase Mubneala fai Bindea și] € Sb, meet Am ntane me dci ver alrea între 22| Fost voluntar în armata română, i E i REIESE E 
ul și alte: ba. vi el poaria tocmai prin tel-] „8 Taicărel a seve die adărai nn 70 ut imchusie la Timipoora și se| Ocupand Rușii comuna Boian, cu | In sfârşit, după turta Mria serbări 
Jena admir Ti aaa arbitrat ipalehili, decimăni [vor înapoia înlte 29-30 Augurt 1 [aja juat refugiul la WCermkutie [vreme bună: Sia făcut România ă reli- 
etă de ndcă-l căzuse vinal în[it, sro) |eluste. , E pile |AIE am tost recrutat de Austriacl [ Mare: Visul nostru de aur s'a îm- gioase în Maramureș 
eri paria La aucere 6 a călători cu bilet [(4915), instruit în Ungaria timp Îplinit. Iatâ-zză acasă In părinții mei uitai 
wimul, tan mâsit la! Amar — în treacăt spus face cati SILOGISM e so ta sută reducere. Inapolerea se | ae trei luni. dus apai pe frontul din |in com. Boian. Aici — tabula rasa — A y 
nurantul Presei. tot Rapidul la un loc — sia făcut] PUNĂ ca! biiee dela Hapid. [a face gratulh pe bara acetuia Bi- | vojinia. unde, după căteva atazuri [totul e distrus de războiu, Pe câmp| In lendlură eu înființarea mată ee. 
Hostaurant. echipa a | luntre punte și a marea. Mazotele, | RAPID fela Tricolor e, 7, P. N, lar Tri-[le, vizat la stable Timisoara si a |n, am lost făcut prizonier de |— tranşee şi rețele de sârmă. Prin |piscopii ortodoxe a Maramnregului 
pp pazei piete Baratki — Auer, mu leşii In seepă| 9/7” € 7. P. X- fo fel dela VACANI, Țeeririeatului eliberat de comitetul | catre Cazaci reiorma agrară sa dat pământ. Au [1 P. S. Mitropolie Visarion at Bu 
dninbivă și viena pupat. Deci: Noeaby a bătut pe ddmi or genieator, a 1917 aa rimit tocmai aceia cazi n'au făcut [covinel, de cara depinde noua epar- 
e . pupa In 1917 am intrat în corpul vo- |P 
v căpitan, Sau agezat Atentie — a ala-o «dija» Leemte Ţ chiar străini de nea- 
A Bai! Hui! Sotrat - 1untarilor români din Kiey. Imediat |războiul, unii 
ese si au trecut terti: Stlbermam de acum Stoicoru REDUCEREA PENTRU TAR- 


"la atacul sticlelor de 
"i a halbelor de bere. 
a fost intro forma ez- 
dimară, a <gonl-it pe 
uite, Tar ii Dobay i 
cut se un OSARDAŞ, 
i om de n ți- 
româneancă perfect 
dită, a mesinat pe un 
varte element, mai a- 
a-i cunustea de pe a- 
pe Hindea vi we Dao- 
Dar imaintarea ripen 
a trecut la un atac vi- 
pate immulte 
pa ne-a injurat, Hin- 
pe care ba răsfătat e 
întreagă si l-a same- 















e condeiul  mostru. 
1 Pie rusine lichea 
at de fratele său că-i 


stertoa). Cel putin Do 
SE DREPTUL sa me 
te nincer, 

ŞI cam vă spunnam, flindeă 
Arăbuş mu eredea că va pu- 
ol plin de 
1-a mugajat pe P 
e FE Dre 






b una mile, uma ție. una lui 
sebiteu. Asa o repriză, Intre 
Romeo (val! Slinkespoa, 

trânlit au 11 m, Prese 
kAevreaseă jocul, Mark 

Moarta în dreapta și a 

“bi în eslțul din Mânga 

“indova de pe tusă, «Calule 

si sl svârr! eu co Dohay 

4 muscă rătăcită, drept mi. 

nl că unde] calul hop și 











"n moment dat sau văzut că 
sătjori treze intre shoaturi 
Cu mon 

JL e mingurul de meserie, care 





pu betie 
jufle «e prime ' loe și ea ținea 
ju (A de râs. Tribunele hohotiaa 
so bul de sârmă me puntea cu 





jud Pămâut 
din dup crăpase si mingea de 


Ti 


Şi spectacolul la Afârșit cu o UA- 
PRIȚA admirabil reusită a lu Ba- 
ratki. care a dovedit reale însașiri 
pentru acest sport Fiindeă mu pu- 
tea băga val, 


GUL DIN LĂYOW (POLONIA) 


9 


Viaitatorii tăegulai internaţional 
ow, van beneficia de reduce 









îmi Aguer și a mere cu ei până în eee se se tn dl taxate taria 
woariă. i tren de a, ln înapovere; In 
Rapid — Hipensla — Fotoloaga ca intervalul 4-20 Mept. a. e. Inelast 





Nedncerea să acordat în eadrul 
leondiţianilor gtuerale prevazute pen 
tra 


Stan și Bran sea mai 
comedie a secolnini 
Lumea a râs și ln armă a hulduit 
Sie moară părinții cul a 
sos mimelună. Tac'asa 


Dita, 





mân 
ri similara U 


Mrfurile expuse vor benetiela In 
napoiere, de tedjacerea de 73 la 
vută. 





spus 


e — 


Trei mari recv 


RESTITUIREA TAXELOR 
INCASATE IN PLUS 


rdmani ! 






























































aa fost însărcinat de câtre de colo» 
nel Pietrariu, să ple 
siel pentru a fate prop 
tre priz 
ardeleni, 
voluntari în armata română. lu țimp 
de o lună de zile, chiar cu riscul 
vieţii. mele, 
să aduc vreo 300 de voluntari 








Neva, 
lui Dumaezeu, 

Din Rusia am ţzecut în 
unde am urmat şcoala de ofijeri da 
rezerv 
ferit foarte mult în jarna din 1917- 
1918, prin faptul că eram alarmați 














































mul nostru românesc. Eu n'am pri- 
în Nordul Ru- |mit nimic, fiindeă am fost voluniae [raze, în Sial 
în armata română — aşa mi--au râs |tu-Xfaye. 

erii români bucovineni și 


cu scopul de a-i inscrie 





am reuşi! de minune 

ro- 
din regiunea  Petrogradului, 
ghiar vola să mă ce in 


dar am scăpat cu ajutorul 


La ncrete serhâri, vor mai 


rude de a lui care m'a fosti rdabolu, ea opt poante 


spunânda-mi că veiu primi alta 
Până în prezent n'am primit casa, 
ei locuiesc impreună cu aut în- 
tr'un bordeiu de războlu. N'ai pei 
mit nici despagubiri de rhzboiu în perie divorie araba ala) dp 
bani, cum au primit alții. Având N 
studii universitare. am dreptul să 
cer o slujbă la stut. In această + 
privință, am inaintat vreo câteva 





Regat, 


din Botoşani. Aici an su= 


































Fără indoiala că noul recordai ii î | Directia gcuezălă c.f.r. a luat dis: |in fiecare noapte pentru a înce front 3 : 
ja EMA idol că noul ezrăman | Sentem elle romii 2 oaia ca Sera a ear aice ET i ara | PE necerila ăr doa i 
pasan, a reușit ces mei bună aier- |rderile noadire R apar anegeale fn alea A Aremmper[cesu de pe front ca gânderi de |primit nicun răspuns favorabl i 
are m entierel sale. Nu ne referim KRUPKA au ned «at ăla Mi sa întins frumos raâna, mi ic 
i decât ln record (1,39, 210 Echipirul rii E Sun din se promis cerul şi inăntu!l, dar 
m.), puteu foarte bine să fie Inv.ns, [Arad a doborit cu m dă H a a Bai Se cs e i 
ea oa at a ea e ze a are Splendlidă  EXCUISIUNE PAR 
i ducă cursa şi finalmente ul nu va du-a a căci ochiul lui Dumnezeu vede ne-= |din  stațianite i 
) entiil uoguzu a e 1Anârul Krapkn fihnd . se |dreptăţile de pe pământ. eat Araleni ore EI 
ad i cu tau SI e Eu rin Euro a Centrală ta prelina pice rasiala, en | OP at EREI 
Abilităţi d Ala A tul că și Lâpușan trucă am fost volunim în armate | biletelor, Mă me, ă 
u â termin: la eg Are ub. record română, ci mă simt cu conștiința im- iati rea 
Mate cu 1 asia «e 1004 PT ri cală că am lun te la între= | deserveşte lovalitatea. 4 
jubit i. Clima oiaită să da] a +» | Punttul de atracția: Vizitarea Boriinului. [Pico mm aut porc ade cute one, ale . 
[răspuns unguru ui cu a moni , . ra “ Paris — 5 poriția Uniunrsală — Eventual Londra |n îi inci: nevoie. România mea || In acest mod m + ul: 
L)ae 8 marit, samptanaiee „dolce / „1 n |. Sectiunea noastră de turism şi voiaj; în urma a vor mai, 
|ndu-ae periclitat dea 10 a Pig |emba „|Muentei de participanţi la excursiunile din sezonul ilela în 
de Lâpuţan inut o taștaia [ta degire din tazn 1 |acesta, a hotărât organizarea unei a patra excursiuni 
[emisa *[zăz revine pater A colective dpând sogimg rută <a si primele 3 excursii 
Siţuaţia Ja campionatele nato» | i u si osia uuralietai -a039 e sa inte P- Îne, cum s'a indurat bunul Dume apela! se ai 
IS cura er are por mart Poe = . ma: ——Î5 Octomabri: i zeu de m'a scos cu vieajă din cloea= pote E) A, 
En vamăutlui Lpugan. Areta ls ci iei An ae L [ocara "8 de vizite excelent, cu ghizi locali si au- [4 interval al sctidelar de abuzat ” 
ee preia elerl caz A eteș, co A Hoteturi de ul a! 2-lea ALE 
cita Deore pi maisui îi]. Tatote'de parăetaare sn N. A a a dc 
DE a bela tut de n u u ne Delia si pimă la Bucureşti clasa Ilia lei 15.350, „Am publicat acest documeal. 
atlete. eg a clasa l-a lei 17.500, 
ore în plus şi extrem Ă ari ui Dela și până la frontieră clasa Il-a lei 14.500, 
cludenta j a Aaaa 9 ca clasa I-a lei 16,350, 
Penira imternaționela! Jon La- | SI ai, Pernoumele din provincie vor putea să me remită 
uta al car, pati 220%, ar hui e actele pentru paşaport prin nostă, dar taza de parti 
izăaga aa carieră sporit aceatui | ace - cipare prin Ceo Pastal No. 1256, 
del, mgete memorială și da. | și record Locurile ment strict limitate ! 
reroasă. Cu alăi dureroast cu | paritor at atâta Partie 





taleţt de alia, 


căi Duminică ar pi i » Ghuter, ARI 


cultale, 





ui jăra diji» | mnai Pa 






















ădurile Mol 


Munții din Baia și Neam 
în mâini spuroate SI in 
Sohari și Zentier. Bestialiti 


—  Dela trimisul n 
MI. 


pustii. Pădurile 











cu care 





f .| mase de Zaruni depe 
intro parte a jad. Daia, de | tul. Statul a ont, 
tra consorțiul jidoveso Segal și 
lingher pe deoparte si Roz 
Labor, Maliea, Hara, Berdi. 

hi și Haimoviei pe dealta. 

Ş imintim cititorilor nostri că 
Sapiontarea jidovearcă în domeniul 

E ehtar. în prenjma Sfintei 
ăstiri, + ritorita de Patru Rareg, 

mu represiniă deeăi o alabă imagi. 
m a crudului adevăr. 

_ sHidorii stăpânese complect pădu- 
ile din jud, Baia, cu excepția doar 
“m «Domeniilor Coroanei» dela Mă- 
Jimi și Suba. Incole Izracl mi-a în 
Has dominația lui pretutindeni şi 
 dudeul istorie cu aste Baia, ve află 
- aaldai totalmente cucerit. 
4 Detpre soarta pădurilor moașire 
din județul Neamţ, este inutil să 
mai insistăm, Cititorii mostri cu- 
nosc Jalea de medesoris a codrilor 
tm Neamţ. Pădurile martora ale 
tuturor biruințelor moldoveneşti, 






muri şi frumuvețra unică a uni 
juclet intreg a fusi desfiinţată. 


UN NOU CONSORȚIU 


adevărat, în ceace priv 
e gta nimiel 
rea pădurilor, proprietate a Sfiaţei 


puţin, 
reapeatulai imena ce-l avem e 

a toți 
peutru Biserica noastră. Deacaia so 
cotim că şi d. insp. gen. ailvie Flo. 






rerousă problaă. 


Mănăstire Neamţu 











reprezintă în clipa de față cea 
mai mare înjurie posibilă, ce se 
aduce ortodoxismului întreg. 

Instalată numai la câteva te [32 PE ANTREPREIORUL IL 
de metri de incinta Mânăstirei | PÂN IOSUB BARAT, 
şi exact la 20 de metri de locul | tdorca pădurii 
sfânt al «icoanei făcătoare de | (TU hint, ele. şi. transportat la gura 
minuni», fabrica jidovilar mai 
„ns pomeniţi constituie o imensă 
nelegiuire, 

Soc. «Bradul-Carpantina» a 
fost constituită la 20 lanuarie 
1937, când detul constitutiv a fost 
autentificat la tribunalul Ilfov, 
având ea si tori anii: 
Avram Zeltzer, Otto Ciotiliel, 
David Schari, care din 
social de 3 milioane, 


Mânăstirea autorii 








bine!) m, e- de lexun, brad şi molift, 


conform contrastului acest ii 
sete plătit tot de Măndatire, 
12 din contract, observăm că ler 





si 
capitalul 
u subscris 
în total 





Bust eg taz a ra i aratat. 
easezonea alte multe D 
Deciră cale 800.000 lei sunt oferite tabrloai ideea. îi 
eci ioane 400 lei. Pâcă acum deci, nuraai din axa 
St-ta Mânăstire se obligă a da | mmluarea sumară a 3-3 artiooie, re. 
Boc, tot materialul lemnos de e-zaltă cu prisosință pierderta mo- 
soti Dea IRI pe timp de |rală și materială a Mânăatirei, în 
ani favoarea — jidovili tatori 
La art, 5 din contract citim că | Gottlieb, Soharf Mina A 


Cum tac jidovii tăerea 


"a introdus un artificiu, prevă- 

re Y carea tăerilor DE- 
le regenerare) şi nu 

în dilerite e; ci ie 

regulament! 

SE DIN 3 COPACI 1, 

Jupânii din această recentă 









at 


exploatare a pădurilor din MA- | exploatare sunt grăbiţi şi în con- 
i Prirea. Neaaaţ = deaaa vândut | eccisță: exizae din 3 eopeai a. 
astăzi şi exploatat de Soc. jido-| xact 4. 





Curier judiciar 


soare, iar pe ajutoarele lui la câte 
un an închisoare. 






Heinrich Weintraub a 
rămas la Văcăreşti 


Eri sau împlinit do zile dela con- 
tirmarea mandatului de arestare e 
impotriva orreiului  Hoiurioh 
Weintraub, eroul cunosinlelor 8: 
erocherii eu covoare şi obiecta de 
vres ca provenind din enatelul Gu 

Woiutraub a fost adun în fața trl- 
vunalului orerţional seeția L-a, mp 
» 1 se reconfirma. măndatut. 

D, procuror  Munaroviti a pna 
care coreua menţinerea și 

1 departe n exerotului în stire 
wet, pentru a s0 pritea Proebdn 
mplectarea carentiirilor, 

Tribanalul, în eotopletul d-lor Ma 
aeseu-Coptura a ruconfir., 
atul pe un termen de încă 

dinpunând retelwiteren hit 
ntranb In Wibeărepti, 


Aita reconfirmare de 
mandat 3 





Tot eri, sii e sea a judecat 
procesul lui Pintilie Conatantin sia 
[Victor Avram zis Sotronie, care în 
meara zile de 17 Aprilie a. 6, sa în- 
tradus într'un imobil din b-dul Mi- 
ai! Ghica, când nu ora nimeni aca- 
să, ineercână aa fare diverse lucrari 
leasnice, dur n fost prina asupra fap: 
tului, 

A fost eondamoat la un an închi- 
moara şi 3000 lei amandă către stat. 























Propaganda merea Matinută, 
intensitieatea 
eulea aarolul, de pare să a dat remi 














! cunoscute exerochariile dela 
tut C.I, Vote da SAPE |. ru 
1ul casier Gh, Costinesti, În dintre mal wmoferne, 
tei 500000, i To acest înopi mii n sotie pe aropar 
Fri eribninalul matartat a at în. 
tare mandatul de arestare aaa 
























Romi. 
Condamnări 2 aleariaa dintre ca 
Tribunalul corbețianiăle aoățlai pentru 
Eă lecat eri paz Îl 


„ Brancu să Maria Va 
ve pricepran de aiinune Să | 
ciclete şi ludruzi 0 SOARE 
carele oamenilor, 
Tribunalul m căn 
Pilumoo, la un an Şi 


dovei 
cad sub securea ini Israel 


Cum operează consoi 


ostru special — 


datorii, ou fontiSf-ta Mânagtir m 

Moca tinigect alive Neamfu în mod 
Păgubit aci de 
sute și sute de milivane iei, pâranii 
noştri munteni au fost lăsați pe dru- | 


Ca totul altele sani intenţiile 
noasten astăzi, Vor arăta săevăral 


faptal se datoregie ' uzat! 


escu, a scris numai două reportaje 
tn aiurul nostru privind această da- 


Dacă ținem seară <ă prin acelaș 
sontrast, la art. 6, aliniatul altim,| tirea. Dal 


Soo, «Bradul» | feră. Şi suferi lânăat 
mă Dlătoaacă din ratele atatate mal rei ia coctreaară re ca 


care fn mare, decăt toate 
m 2 lei m. c. pan.]rile materiale de orice fel 


de expiotaare, înseatona că Minis | uns astăzi 
Wirei îi revine numai 9% lei (eltiţi] Stei fala 


din care trebue căzut impuzitul « | gărivea Mânăstirei di 

a ital n. că 
sricol provăzut de Ut. II, e, [tre iidoi nținua | 
«Legii coateibuțiilor dtrceta Gas, ati eee daritincă ln e 


inpozit| măcie, si o sfă i 
Cp iri tree eri d 


nul pentru constrairea tabricsi lui| dintre moi. 


Se mărește parcul de avioane 
al companiei |. A.B. ES. 


tmtiaulai de estătari pe] peztra a fi prezentat natezităţilar nos- 











BUNa 


Alegerea locuri 


ațamântul primar 


In due de 26 e. VOR începe 
în poriwrite de îni iza) 


= pese 
Sfintei Manăstiri Neamţu, [usi sau d aaa or 

rțiul iudaic Gottlieb, [pater ri n mai sti 
se taa pădurea dleserea curieri aaa 


socata primară mr. Bd sta fete (at, 


arhitect Mineu, portale Kluarieţ/) 
incecre ada a Mai mt ce 


„Normatirtii vor Fi Băzduiţi la acoa. 
n memată e out pi ge 
rima). iar morentistele la aitul File 
na Doamna. 

In vederea aceatoi 


lorgunele de cemtrui 


barbar, mizerabil, fără mil, dm 
foot și am vizat pădurea. Te cuprin 
de jaiea şi durerea când iezi, bestia 
tatea jidorească în adevărata «i 
lumină. Din cauza modului barbar 
in care sau tăiat copacii, pădurea 
sia rănit guste măsură. Copacii mă. 
ndtoși au fort tmulși de furtuni, iar 
în căderea tor cei doboriţi au nimi- 
it și plantația tânâră, lăsând tere 
muz poi. 





iri, toata 
neâţămân- 
în 


ului primar cu [ont eoneocata 


Bucuresti. 











Intrebăm onoratul consi. 


"[liu technio dela laşi dacă 
ii de acest 


Puia Neazaţu, de către consor- 
iul jidumeao Goltlied, Sehar; 

Zeniier. Dacă până astăzi e mot. 
bit în presa românească de această 
Dobăi prufauare a lui lamei, foazte 


D. P. Alexandrestă Joman, se 
eretaril gneral ai multistarutui Moa 
dii, a tăcut o nouă Strle de inspre: 
Vii inopinate la dispenaarele Casei 
de Asigurări Sociale 

Dea a făcut o seria de cavstatări 
privitoare la felul de împărțire a 
bonaurilor de consultații, a suficieu- 
vei personalului medical, redus din 
cauza conesdiilor de de felul 
cam se distribne lcamentele 
cum și de tratamentul asiguraţilor. 











că Deasemenea d-sa a Mat sana: 
Popi divă ie pe prețal de metru cab va fi de 120 toriul Clement Pol » din Te. 
ati Pa ă Gott icb, [lei brad și molii fasonat (a ete chirghiol, unde n lat asanra 
out d Saal tasare a camee [ten, oră coit ete și predat poetei tăe e: = Mainaraţi 
rilor” Sri. Munaatni etapă: la ara de exploniare a pădarii.|nommia o fao jidovii, piee_| sariti care În ura comer 


sionării cantinei unui om fără ex 
pericață lamă foarte malt de dorit 

Cansintările Tâculh do d. secretar 
general, au foal sa. d-lal mint. 
stra Nintor, ventra i dispune cele 
tn conscelută, 


derea o sufere insă Mânăs-| 


Su 


MORAL, este cu mult mai 





tirea Neamţu a a. 
in, cauza ace- 

lidovesti, îi 

to situație jalnică Pan 






Preatal Domiaic ÎL larsca 


'Pretewer n Gemtearin Cemtrei 


ISTORIA BISERICI 


momente, cu o obrăz 


care pune pi 
duri pe cel mai optimist 


Dem. Şutu 
In mumărul de maine : 


PROFANAREA_ IUDA 
A CAPELEI SFINTE, SEA 


ŞTIRI DIVERSE 



















DIN ȚARA ACCIDENT DE AUTOBUZ 
DOI PREOŢI OMORIȚI latre comunele Uagurai și Ostrv- 
DE TRASNET 


ptu. pe soseaoa Zalbu-Clul, s'a înregis- 
trat eri un gromule pocient de aa- 
totuz. 

Autobuzul soc. „Badu'' (a care se 
aNau pasageri, sia Gocnlt la o eo- 
titură cu un autocamien. 

De sub slsrămături eu toat scpase 
12 persoane rănile grav, cari au fos 
transportate Ja spital, 


Cu ocâzia vizitei unul protepop, la 
biserica protestantă din Sălatig = Sâla), 
credincioșii zu venit — Duminică — la 
biserică întrun mumâr necbisemilt de 
mare. 
După ce un sobor de preoți a ofl- 
flat stânta liturghie, preotul Voneza 
loan sa urcat la azavon să țină o pre- 






lor în 


Incuraiați 


comerțul românesc 





„Imi fac 
o datorie...“ 


Suteriţi de 





industria 











ALE pia 
LA GoGuG 
Medal, și iz: 
aliat cu Merita! Comercial Indastria! 
Bucareşii, Str. Bărăţiei No. 35 pi B-dul mata a 1 edil 4751 
— 







[o ICC ezer area 
loare și Oarsituri inplaaia de mal 


RGESCU 


io de mobile 


E 









VIZITATI 


ANTON PE 


B-dut Elisabeta 44 ţots- 

















MAGAZINUL DE 





C'asvrnicăria Romin Li “ | 
TRAŞINC | i 
m-vis a»: .... A 
tact 
INCALȚAMINTE i 
Vasile Vasilescu i 
București, STR. CAROL No. 46 TE 


e multumi tatetasauna cennțele au 


di Capiată și Provincie cu sarvialle 
tura, les 

[circ 

mcrată cu well guri și elină. 


aci se incalță stadentai și 
și săracul — 


spori 
Wouta lomaa care 





area și ariatatul able romina d 
. i 


nacal și 
sa aibăo 












CUMPARAȚI EFTIN 





Ajutorarea sătenilor din regiune 
bătute de grindina si 


Eri d-nii D, R. Tonnițtacu fost mi 
loisteu, pote 





o al consiliului ju 





uețean Iifov, și Solacolu prefeatul 
iwdeţalai Ilfov, sau pretantaţ în au 
iență dili M. Canelcov, minintea 

finanța, eărula i-au solicitat fon 


dul necesar pentru ajutorarea săte 
Araţi. 

Tu expuneien fhcută reprezentan- 
ţii mai sua numiţi, au arătat că si 












tonţiunta sătenilor din judeţele da 
sea și în vpeela) din Ifoy şi Vlatea 
aste alirtnantă. po unii Isăndui 
muritori de fonme grindion, lar pe 
alţii, seceta, earând In primal rând 


en toți cel enri se află în ace 





Acordul de iransfer 
România - Belgia 


In urme Închecrii asordului de 
transfer între România şi Belgia, 
Banca Naţională a Raniniei n dat 
un comunicat prin care se arată 
modul cum se aplică noul acord. 

Se ocupă anume comunicatul de 
felul în care se face decontarea ex- 










GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Bucureşti, Calea Moșilor, 21 — Telelon 344/59 








inainte de a avea acest 

atlem. 

Nu am cuvinte dostule pen 
HERVEA la 















1. BOURILLON, ta R. 
(Crese) 


Nu este sorta nisi de an 
medicament nici de o drogă 
ci de'a plantă tropicală numită 
HERVEA. 













Dia foaia sa mică să face 














i sărăcite de secetă 


uintă situație să tie sentiţi de impo 
mite, 

In aecastă privință, d. miuiatru 
Canticav, a declarat că va da ordin 
dircețunilor, en să întoeruească În: 
strueținnile, dapă care administra: 
ile fidaneiare să propună scutirile, 
Şi că în ce priveşte aproviziona» 
ca săteuilor winistrați cu porumb, 
lzuvernul meaizaţ da eprezeutanţii 


ri 
prepară acăsi; UŞURAREA 
SE RESIMTE IMEDIAT și 
devine din zi in zi mai evident 
Bai o cetei de MERVEA 








etrăvurile acumulate de 

dul arie m PREVINE NOI 

ACUMULARI de alta dege- 

zite acide In orzaniim 
Referaţi controtacerite 

1n interesul consamatarilor 

Cealului HERVEA, ruzim « 

refuza orice ambalaj tare au 















5 fete za Pal A 
gate e ace a | IEERVEA 


an eredit de 30 milioane, pentra 
eutapărare de porumb pe care să-l 
lvuză ea prob redun la dispoziţia să- 
tonilor prin cooperative, sua unda 
sătenii sunt pren lipsiți contra mua- 


MARCA DEPUSA 
Singurele cari sant veritabile 
Dacă voii să-l locertaţă in 


exod serios. 
Scriji în: Becwelul Hervet, 





că. D. Caazicor e subliniat ea aceat| | St: SI 
iei Eee aaeeiA cae isiare ea cca zi 


dispoziţia ministerului Cooperaţiei. 





Pentru absolvenții şcoalelor 
comerciale superioare 


Prin decizia miniaterulai educaţiei |mercial pentru a patea urma învă: 





partatorilor, Jchida ea a iratelat co 
merciale, plata importurilor și viza 
de transfer belgiană şi cum se ca 
pâtă viza de transfer, 





CIOCNIRE DE TRENURI 


Eri la orele ii produs o gravă 
diocnire de trenuri la acul de intrare în 
stația Topleţ, 

Locomotivele și 12 vegoane s'au rts- 
turnat suferind 

Treaurie Mind de mari, a'au fost 
râniţi decat patru Oămeni dn perso- 
valul c fr. 







alea, 

Era ploae cu furtună și violente des- 
cărcâri electrice. 

La un moment dat. trâzactul a lo 
vit pe preotul din amvon, carbonizăa- 
da-l. A tost atins de trâsuct si un co- 
pil ai paracliserulul, care s'a ales ca o! 








mână și ua picior paralizate. pata 
Această penorociee n produs o impre- îi 
le extraordicară printre credlaciosii da Lil) 





Matregul Judet. 






Deasemeni, in comuna Brătula-Tg. 







pul une! furtuni cu descărcări electrice 
n tost Jovit de trăznei şi omorit pe loc, 
mpreună cu un copil, lar fetița a fost 
grav rânita, 






in şi Polonia, 














ful Danessa, ua avion Savoia-Marahetti 


stro uviatice. Rerultotule po care le-a 
dat meat mpa, 1 marvieiul porma- 
est a) aviației comereiale jlaltesa sa 
dearirunat pe eondutitorii — Laresulal, 
vă comnode para urloune, 

Cu aceata noi aparate, patesl da a- 
mioane cari să deservească atât Intile 
interne, cât și cale internaționale, va 
nani, 


o conferin! 
rceanu, sui 


industrie 
prezidată 


id 







din partea României și de către d. 
Vaw Hoovre, misnltral Olandei, a 


Pute, care 


apelor râului 


Preţul lemn 


Eri a avut loc la ministerul de 


lui, 
ste 


al vi 


Eri dimineaţă, la ora 10. s'a ținut, 
lrub prepidenția d-lui ministru 4, 
|Negură, prima prdință a comitetu 


lui național al vinului, la minlaterul [să concureze fiecare cu soluțiile. ce |trei 


apricutturti, 


4u participat d-nii: Cicero Gar- 
leu, secretar general al caise 
rost 
ministru, Em. Antonescu, preedine 
i tzte Untunii sindieatelor. citicele, 1. 
Apele provealle dia ploile toreațiale|C, Joneseu, directorul viticulturii, 
căzute ta ultimul timp, au toundat co- (1, C, Teodorescu, Azenie, G. George- 
mana Dărmănești, producând mari pa-ucu. Ardeleanu, Ambrosle, ete. 
Primul îa cuvântul d. ML Noguri| 


de domenii, Victor Slăvescu: 


[care arată situația precară prin ca: 
[re trece viticultura. Post 











elor de foc 








Sedinta comitetului naționa 


de 


să se întrebe dacă pe pia-| wa; iau parte în discuţii, prop 
sunt cantități 


e e 


naţianale Nr, 119775 din 39 Lalie 19% |ţimântul superior respectiv. 
Mabilit că abmolventii şeoalelor| Bectoratai Academiei comerciala 
lcomareiale superioare sunt dispea- [face cunoscut ei aa se vur admite 
lsaţi de exaunanal de bacalaureat co- [ca studenți ai academini comerciale 
decât bacalaareatii livealni teoretie 
și bacainureafăi lioeutai comeroial, 
Ta urma acestar dispozițiani care 
erează grave acăreptăţi in râadurite 
vechilor absolvenți mi seanloi co- 
rugăza pe toți cei în ehes- 
se prezlata Joi 25 August 


nului 
e. ora 5 nn, la fata ministerolui 


„|neceritând cheltuali mari în cadrul [educaţiei nmţioaale, pentru n şa în- 
„junor măzuri mai largi. tecmi tablonl nominal de lei fn 
D-va cere membrilor comitetului [cauză şi a botări demersurile ce 


facuta în vosterea clarifles- 
ta erede potrivite pentru mănuriie |rii sitanţini. 
care trebuese luate în vederea recot- 

IESI Se 


tei de anul acesta. 
Chestiunea hibrizilor profesoara- 
Discuţiile cad asupra Aibrizilor. lor tăsătorite u 
funcţionari de stat 


D. EM. ANTONESCU, prepedinte- 
Pratesoazele titulare în invățămăn 


le Uniuni sindicatelor viticole, ara: 

ta ea marea nenorocire în țara noa 

stra eate amestecarea politicului în [4 secundar, vâsbtarita co solă fune- 

|etaţa economica. jianari la stat, care u'nu fost tre 
Trebule ea în materie de vitteui» cute pe tabloul alor inicuptăţite să 

bună vă ve păsearcă Ia fapte, entru |bemetieiezo nuul soolar XW57—1388 de 

es ea se ună capăt unei ital dia |dotasara, za mantie să aa fost data 






































[sate 3 ani eousecutis, au inaintat 

egratice n |torilor tegate de prodveția din anul |perate. lui mini moria în care 

poi ate A adr. uncii Joezta 1 altele a căror se| "0 etuatiune de importantă citată ti Puse” ia cotata si 
end meeitnitoriite 8 lea foce întrun timp mai îndelunaat: |pemtru viticultură e te aţa sita |auai aceata. 


ehestiune a hibrizilore, ar tretul 
să se oprească plantarea acxatei vi 
lţe interioare care mu poale decât să 
strice viticulturii moaatre gi sdnătd- 
at care consumă vinul Jăcut din a 
jeegti ateuguri 


Iata motivelu pe cari le invocă 1a 
voriiiuu) curezei loc: 

Priveipiul dotaşării a fost trecut 
în legea lavăămăntalui seandar 
pro a veni po această cale în pri+ 
jiu! soţilar funeţianară de atat care 
nisa avut posibilitatea aă-4i fixeze 
postarile în acuiaşi localitata 

Priuelplul pedazoxie al cautau 
taţii tunetionării peofevorilor la ar 
eciagi catedră, caro a'ar [i respectat 
prin detasare nu poate ti zospectat 
ici 1a cazu! aceala uu poate (1 vot 

de continuitate, 
ez rocin detastrea lor. favuteabatol 
a poate ti pazubit, întrucât cale 
oetnăropibtita la dstagare anul ace: 
its, suzt ea wma! isulți ani de fune- 
tlozare în învătăniat, deal ca pe 
in exporienţă spre 7 condi 
a avut Luc în minialeral Ge indus P: ultaritar. 
de pei ab prevosioția d-iul Mk auzi suprioare 
Ball Barceana, mubicerelar de sizi, o 
între delegațile jagealară 


Indnd setubi de îndreptare, domnul: 
irdeleanu. |. C. Teado- 














fi 











ei wănise vantiauă să asrârio cate inal 
hala abjeete injarături de po maidaua 
speri în loc să formulozu az Fhspuns pro- 
ngri aia avuzațiilor aduse de noi bo 
er la Madetaru. 

mă lent că față de dureroaseli 
ceri adevăruri desvăluite de moi api- 
ri Ve 

că e 

cum 











10N MIHALACHE 





miei publice, «Dreptatea nu p 
tea avea o atitudine de calm, 
ales că partidul național-țăr 





ai 





aexe [usese anzajat direct în ac- |]ui general este evidentă, este 
Dar | momentul să formulăm câte 
socoteam că dată fiind gravitatea | întrebări deadreptul d-lui Miha 


fiunea odioasă dela Paris, 
situațici, când însuși secretarul 
general sl partidului  naţional- 
țărănist a ieşit virtualmente din 
viața politică, «Dreptatea ar [i 
putat mobiliza câtevn elemente 
capabile să scuze cel puțin în 
parte inconștiența unui trădător. 

Se pare însă că d. Virgil 


preşe. 
Madacaru e părăsit d pro.| dintele partidului de în-| în totul de acord cu secre- 


priul său partid, lăsându. 
intenţionat «răspunsu- 
te, Daia unor semi- 
i cari în 100 să-l scuzi 
Fat scufundat mai adânc! 
DE CE NU POATE RAS- 
PUNDE D. VIRGIL 
MADGEARU 





De două săptiimâni am formu- 
lat continuu secretarului general 
al partidului național-țărănese, o 
serie de întrebări, la care dacă 
nu direct, prin interpuşii săi, ar 
fi putut să ne răspundă precis. 

L'am întrebat în primul rând 
ce scop avea vizita sa la Paris, 

Intâia oară d. Madgearu a răs- 
puns, că a plecat să reprezinte 
România la congresul cooperației 
intelectuale. Cân 
că n'a participat activ la nici o 
comisiune, d-sa recțificând pri- 
wul răspuns, a pretins să se afla 
în capitala Franței pentru căuta. 
rea sănătății. 

l-am dovedit și de 
tă dată că mințea, fi 
ma părăsit Parisul 
săptămână c 
























in. 

L'am intrebat apoi, fiindcă a 
negat că sa intâlnt cu d-na Ta. 
bouis și Pertinax, deși probele au 





fost evidente, cum işi explică fa, 
tul că abia după sosirea isa la PE. 
Tis a început campania de presă 
împotriva României şi a integri 
tății sale feritoriale? 

De ce apoi, după precipi. 
tata sa plecare, campania 









Accidentul da automotil 

A. Ghelmegeanu a acut « 
e bruse temperalura deer 
Micolaa Lupu pe c 





inar la Slanieul 

dela Dobr 
Doctorul Lupu sa grabit 

teze pe ac 

tând că buletinu 





de târnosirea bi 




















rela din Sărindar 11 diagnosticasa o 
congesile pulmonară cu 49 grad, 
temperatură 

Nici dea ma vrut să imtăl 
la Dobresti pe d, Viral Mad, 
Sau i-eru teumă să mu se comprom 
Ha definitie în cercurile  jidoveşti 
Bariicipând la târmoalrea unei bia 
rici ortodox 

Dacă ar Hi fost o sinagogă | 

D, Louis Marin, distinsul vaap. 
Prancra va fat o vizită la mini 
sterul de căterne, Joi, d. Victor An 
toneicu va oferi la palalul Sturza 
un dejun în onoarea marelul nostru 





pricten 





dovedii|,, 


|sa ridicat împotriva politicianis. 
|mului pe care l-a condamnat în: 






Daca 









articol! 
inde | unde partidul naţional-ță- 






dr tor) — pe 
directorul ziarului ai 
„ prieten cu d-sa ? 
Sau când sa întalnit cu d, Ti 









să intervină pe lângă 
chestiune, cu care Ios 
ministru de externe este în strân- 
se legătu 





tă campanie ile presa. 
CATEVA INTREBARI 
D-LUI MIHALACHE 
Dapă dovezile sdrobitoare ada 
se contra d-lui Madgearu și după 
i | reproducerile din presa france- 
ză, unde complicitatea secretaru- 





teva 





lache, preşedintele partidului, şi 
deci acela care poartă în drept 
toată răspunderea acestor incali- 
ficabile fapte. 

Cunoştea întradevăr d, lon Mi. 
haloche intreg planul de acțiune 
al d-lui Madgearu la Paris? 





taâh inainte 
Madgearu pre 'ey inaini 
tinde pristă avut nici o le-| reprodus pasagi 


L'Dew- 








Răspundem noi: Fiindcă 
d. Madgearu plătise nceas- 








d. lon Mih 
ca noi să fi 


e, 


rănesc prin reprezentan- 
tul său autorizat d. Virgil 
Madgcaru iși lua obligaţiu- 
nea ca, în schimbul unui 
aStatu quo» în chestia Ba- 
sarabiei să se apropie m: 

de Rusia Sovietică? 
uoagte d. Mihalache 

















Ştie d. rara el a -u 
cest lucru insemna un 

rect atac în contra trata 
tului de alianţă cu Polonia 
şi contra celor cari l-au 
dorit? 








cu ministrul de exierne al Fran- 
feit 

A auzit de lecţia usturătoare 
pe care a primit-o emisarul său? |? 
Nu crede şi d. Ion Miha-|! 
lache că ai i 


tă trădare, elimină parti. 
dul naţional-țărănesc dela 
succesiune ? 











Avea cunoştinţă . 
cercarea făcută de d. Mad- 

earu de a sabota coman- 
3 de armament a Româ- 


ATI) DAREA D-LUT MIEALACI 


a succesiune“ 


Un violent articol al 


In numărul de eri ziarul «Pit 
torul», comentând deelaraţiile d-lui 
Ten Mihalache, făcute eu ocazia târ. 
Boririi bisericii dela Dobrești. în 
cari seful partidului naţional fără. 
mese se ridică impotriva  politicia- 
tsmu lent si drastie 


picuim doar câ 








Leva za conctudentee 

La solembitatea religioasă dela 
Dobresti, d, Mihalache, preşedin 
tele partidului național-țărănese, 





tr'o onrecare măsură, 
Cine poartă însă răspunderea 
introducerei politicianismului a: 
ape în toate manifestările vie 
tre național 
Partidul najional-țărănese n'a 
crațat nici un domeniu și n'a evi 
tat nici o instituție în care să na 
fi deslănţuit asaltul polit 
In recenta campa, 
lectorală s'a dezlânțuit o 
demagogie care uneori a 
mers până la iresponsabi. 
te. S'au gă, 




















S Bexele însoțit de Marele 
nl, a vizitat eri după 

lanța și Mamaia, 

Seara Wau întors la Etorie 








Vramănlările jiberale vonlinuă. D. 
Tătărescu În pregăteste poziție de a 
pârar Llid Impotriva asaliuzui dis, 

2 pa care Mrătieali ÎI vor da dame, 

n retrage, 
inii d-lui Dinu Bră 





ITI 
area dlui c 
ulri 





Neamţu ta € 


























TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRA 


„Viitorului“ Impotriva sistemelor |" 
politicianiste ale partidului național-ţărănese 





Sau d. preşedinte a fost 


farul general. 
Am vrea să ştim, 


STILEX 





tori ai acestui partid care 
au mers până acolo incât 
au atacat până şi institu. 
țiile militare, 

Sa ăduit desființarea stră- 
jeriei și a orzanizaţiilor premili- 
tare. 

Ce mai dovad 
nism excesiv m, 
lache? 


Credem că acest articol 
prefaţează «recomandarea 
d-lui lon Mihalache la suc- 
cesiune. 

Nu este de acei ărere 
şi presa din Sărindar ? 











de. politicia- 
vrea d. Miha- 











4 


zar 2 
D. Louis Marin în audienţă 
la d. prim-ministru 


Tătărăscu 
Aal dim. d. Louis Marin a făcut 
o lungă vizită d-lui prim ministru 
Oh. Tătărăseu la locuința d-sale. 
Daspetele francez a fost însoţit dei 
Însăreinnțul de afaceri al Frav 






an Paul Bon 








e inireabă, alarmat: dacă 




















abouis-Madgearu |Uu avion 


Severnul ojomone- nout roggeări 
Somăm pe d. Mihalache 


dament s'a prăbușit 


bit, di 


Lili 


ORAŞUL SANTANDER 
COMPLECT INCERCy 





de bombar- 
a 


în California 










;lImcă în cursul acestei seri, naționaliștii vor atinge coasta "E 
incercuirea orașului Torre'la Vega. ct 





La Biscaja COMuniși 

au pierdut 10.000 de oameni : 

PARIS, E ii i Enisala cu de- pu Tuate cu 
Havas de pe tronti San-! der. 


teleprafiază: 
INAINTAREA LEGIONA- 
Im cursul dimineţii, ai ILOR 


















două tate vind 
situnt îni Sl, 


'e bordul tor au cal 
de reluolați, Printra 
numeroase jenat. și 
e scowaleasă 


SAINT JEAN DE LUZ, 34 (Cta, 
dor). — Curempondentul  Agenţloi 
i brazi ba: 


ei Pa 
in cauza cetei, do vâr.| vaza, cari operează 












oile Că spre |v, stângă a forțelor logio- (i: 
i j unde a poetii ii oarăa-| „mita uat ei pr tnnintarea, L 
cei! Pe prăuie ln ip neintrerupt ce, gară, | cut celui o le seu ecșai|£i au auneaă j 
Membrii echipagiului au | exprimă speranţa că na-| 19770 În Vara 
fost răniţi: Aparatul nu! ționatiştii vor atinge coas- A 







avea pasageri pe bord. 


Inaugurarea stațiunii balneare 
şi de odihnă „Leghea Şorecanilor 





Dum 


îm cadru sărbătoresc, 
statiunii. balmătatimaterica «Leghen 
Şoreeauilor» a funrționarilor pi ml 
Imerilor dela Minele Şorvcani. 
2 nouă realizare românească adânc 
grăitoare pentru zilele de ast, 


LEGI 


jceumpărată de MINELE ŞORECANI 
exclasiv peatea folosul lucrătorilor 


i 
pi 





«Minerul» pag a o deschide la 
Iulie a. e, că Blaţinnp de cură 
odihnă puntru funeţionurii si mino- 
rii sat. 
aată pe zoseaua judoisană care 
rece prin tomina Aghireg la AUD 
mautri de poseăun naţională Ciuj-U- 








dea, 
te 





(Claj. Staţia deigiile ferată care o de- 
serveste 

3 ku. apre Nard. 

Altitudiaea 500 m. 
Climatul subalpia temperat 


Aerul 
zar. 


lavpare ca apă potabilă şi 
ainarală. 


Staţii 


Ofensiva japoneză la Shanghai sa 


Debarcarea „grupului morţii“. 
Atac general japonez. După lupte crâncene, 


SHA 


ter» anunţă că Xiolentul atac gene. 
ral, deslănțuit azi dimineață de ton- 


Shaugbaj, continuă. La luptă parți- 
cipă infanteria, avlaţia, artileria de 
câmp și vapoarele de război. 


Ca 


de pulerule al japonezilor- mal ale 
In regiunea Waosung, chinezii opun 
o rezistență invergunată. 


Japo 


treruptă, el ocupă e serie de posturi 
retransate. In general, linla front. 
lui de luptă pleneă dela cara de 
nord, ap 


După terminarea . războlului, Janonia va putea 


TOK! 


personallinte militară 





pa 
toarea declaraţie 


aâministtare Cercului Cultural 








ta mării încă în cursul a- 





cât și în Biseaia. 

Trupele brighali “castilione, pur- şi Giuj 
nito dela Valmasdu nainteasă| vornamentalii mu pi 
„pro Latedo. “tut sure această loea- | peste 70.000 de 
Vtate insintează şi leglonarii din spusele. lor, 4 
66 | cornu) «săgoților negre», cari nu o-| răniților ar fi enorm, TU 

cupat eri Castro Urdialea, 


GUVERNAMENTALII AU 
PIERDUT 70.000 DE 
DAMENI 
























e 5 ba. posedă trui corpuri de case 
jeu 4? camere de locult, mobilate com 
plet pontru 7o persoane, cu o. sală 
jde lectură (radio, aiare, biblioteci] BILBAO, 25. — Cucerirea fortăre- 
socuri distractive). un. restanraat, e|fei Costro Drăiales şi apropiata octe-| teo, fost miniatra, de. inăenteie = 
sală de mese pentru tineri, “mn| pare a localităţii Torre la Pepa de | muvernal base. ză 
zaraj, o ceutrală electrică pentru 4- | că/re maționatişti au provocat o a-| În meceasi sdință au maj [ 
laminat şi iucălzitul apoi pentru băi. | derărată panică în sânul populațial | condamnaţi la moarte st Iota, 
Are nu bazin de înot do Zs4 metri | micelor porturi de pe coasta canta- | tul Ceelllo Serrano și jena A e 
ret 


inecă, 33 „4ugust va avea loc, 
inougurarea 








Dol naționalist a condazznsţ a, ş 


te în nitima stdință pe Mansa 00 









Este 












NEA SORECANILOR a fost 












în aer liber, o pădure de brad cul brică aflate încă sub dominația gu-| lrazabal, ambii n 
alei pietruite, terenuri de spart şi | vernamentală, mllitare de pe lângă 
joc: «melloy-ball kriket, serânciob. Majoritatea vaselor pentru poscult | base. 


: Grave disensiuni în organizație 


La inaugurare vor vorhi 
ministru Valer Pop, prof, 
național-țărănistă a Capitalei 
Demisia d-lui prof, “, Mircea şeful culori 
e je 


primăvata anului 1997 şi dată 


w 


Ei 








d-nii 










Manoliescu, administrator! de 

ai Minelor Şorecani, un minier şi 

ducătorii exploatării. 

Sa alcătuit un program de cna- 

tece — cari vor fi executate de co- 

rol şi fanfara miverilor — şi jocuri 

naționale. 3 
Duminecă. 33 August, me va sfinți|  Dapă plecarea tineretului dia 

o mare realizare românească. Sluj-| partidul mațional-țătăuese,  doe-|mâneşti îm 

Da religioasă, euvântul realizatori. | torul Nicolae Lupu, patul oi b 

lor, cântecele si dansurile naţlora- | zaţiei Capitalei, şi-a început ae- 

le, se vor împleti în ziun când se va | țiunca de indaizara a. cadrelor, 

inaugura, pentru muneltori, o casă | nu. preşedinţi de cir- | aru. 

de cură şi odihnă, intro desăvârși. cumseripţii, adică în locurile ră- 

tă înirățire socială. Faptele vor- | mase vacante, numai evrei 

bese, Comentariile sunt inutile. 




























Regele Carol II (ku. 114) se 
Ta a departare de 25 ra, de 


Aebirej Iată, 6 ATA ln 


] curat. forit de careuii, ozo 


navă 








ea ca 9 auprafață proprie 





comuniștii |; 
thinezi din Mongolia au fost înfrânți. 


NGHAL 24 (Rador). — «Reu. chinezg şi cotele de comunişti ehl- 
uczi, care încercau să intre în Mou- 
golla, 


EA 
Placa 2 (Rador) 
raşul Tsi i, la 
30% oamatele a 
Tientsin, dealungul liniei 
ferate Tientsin — Pukeu, 
ste teatrul unei lupte vio- 
lente, 


coneesjunii internaţionale. 

Baterii chineze bombardează vlo- 
lent cazarma japoneză din seatorul 
Chapel-E langwuan. 





ele joponeze din regiuuea 





CUM SUB E BADEA Ja- 


tot bombardamentul extrem 





pital 
Sefii de circumscripții de 
la Galben si Verde cer de- 
Scurtopol 





, a declarat eri, 

unei conferi 
partidelor de muvern, că 
actualmente este cu nepu-| | 
ință să se aprecieze cât 
va dura conflictul chine- 
japonez. 


cursul 





mezi! nu dețin o linie ein: 





e răsărit până la limita mare amploare. 












i 

tui 
Lupu seful culorii cari 
ia ete E 


SHANGHAI, 23 (Rador). 
reprozataut autorizat al marinei ja- 
poneze a declarat căi 60.000-T04000 de 
3mponezi an reușit aa debarca lingă 
Linho și că se îndreaptă în targ 
forţat în direcția sudică. 

La Lotien sa deatășarat a luptă 





sia de vorb 


10, 24 (Bador), — O înaltă 
tăcut cores- 
vase 


ă cu chinezii 


țeleagă cu elementele chineze mo» 

derate, dacă acestea vor ști să la 

locul guvernului din Nanking, 
Japonia păstrează contactele dl 











tului asenției urmă 
































pica. ernul, cine vine, cine poate! învergunată care s'a încheiat priu 
veal MI cine trebue să vină, intrebarea | “Propunerea beltanleă de a se ne- [reete cu China și Insă rmerea poar. Pviotonia jnpoeailca 

Sar putea pune și la wegativ: Cine mu | WiTaliza zona SUABghal cate depăși. [ta deschisă pentru noul tratative, 

vine, ine nu poate veni și, mat aleg, [tă de evenimeniii Dată ce dapo-| Noi ou credem că puterile străi. 

vine mu trebue să vină? DIA a debarcat țrupe la Shanghai, [ne vor impiuze guvernul din Nan. . 

Moranal mamar. [Ce pete lil oaie [inc a eine Creta AD, congresul na ional-socialist 
Disiii. ŞI prin trăție, prin desila co-|Tealizării acestel propuneri decât |vicanii sunt împarțiali l Pe 
mun, est iei Adeverul,| după ce va admlalatra trupelor eh. dela N h rtici basadorii 

hip me o intrăugerăi eategurică. LA HONGKONG BANTUE e uern A i participa am i 

Dipă ce va veni în Copitală, |. Daoă se 'va T(N Brematele eh. HOLERA nţ i A liei ie fi 

Ion Mihalicha pa fac pa = neze din reziuuea Sbanghal, Japo. ş LI] 














ICE “EMINESCU, $. A. ST 






RA 








DRA, 25 (Flodio-Cen-| BERII. 


pretinde pă | se dea garanţii 2 
— Ultimele şi din| tral). — 





aa 25 (Radio-Cen- 



























sacritiearea dlui "pan A izure de securifale pentru jape:se- n cerci ro. 
“ae are a [aibă o întrevedere cu „[2ii din Shanghak Ea va cere între | Hongkong anunţă că e piate m mtetasataai a ia 
piesă ele ta m Îaniu altele să se intăfaltă trupelor eni-| demia de holeră din acesti terme se află că ambasa. 
A |iaeculera iu erimirum „sari one e, peace prezența la Bhanghaj, xub orj- naliei si Franţei van i 
Va cimal Sima” e în în up pe ei i ce formă, întru gimă suliclent de în. a la congresul parti- 
: podea" minat. decretul | tinsă pentru n (Aga Imposibilă ori. dului național-socialist dim 
Astăzi la Viata A E Și „,Inbătă- [ee ameniuțare cbimeză Impotriva o- Nitruberg, 
u, ministeaj Papă fe > rasului Shanchal, Este p 
oferit na dojur "| Japonia mu vagă să doboare cu: 
terne in an vernul din Nauking, dar este pro- 
Harrison babi că acesta șa cădea dela sine 
Bucureşti tare pă i |razi în Copitaţă incpelază a [ăla cauza frământărilor Interue, ce 
sepirip grai, scară la Sil WMând a picoa di-| vor reseta din label. 
a, rea lal. Japonia i arzaa! 
; 7 să se In-] ina armatei sale turele  regulatei 


SALIGNY Nr. 2. TELEFG