Buna Vestire anul I, nr. 110, 10 iulie 1937

Directori: 
DRAGOȘ PROTOPOPESGU 
TOMA VLADEsc 


de TOMA VLADESCU 






















A tost un răsboi în Iomâni 

poate intâmpla ca multă lua a AR încă qi 
ostile totusi A'au găsit de multe ori înţă ata de 
ficat vreau rât, dnr în orice cas pe aria ră Să 


ăomullor=. Sau bătut zeueraţille: pe irc cata ev : 
sta. tare a 


mă plietineaseă ) «Denernţiili 
Ș le», asa ul 
vocabula niar fi fost prea mult palti 
denar să aibă un sens Ar fi Josomna 
Î dscordante sau vlolente, ar Fi îns 
emuni 
ie art art ze da alui cliimaturi dite- 
ne 1 petat si nseinue; vărală | Adică e tmemuni uerau Aur era 
ra n inceput să se lime pe subt eat eta 
m i sa es i pala noi, E vinu aflat că e dorea pdieeederoa 
(SĂ E prâă imtrei și continua! Că răsbulil ceata Pale: 
stai de abur oa risbolul elaselar bnăvară.. Că. e orrieei le 
seriutră> ele Duo cel mal șizar pe care avem —. call 
ce vrea ei să fie <răsbol>, in calitate erai 
: cate, nu 
vietei, din care tonte 





urează ! — vi dacă se 





















imeej 
ia însemnezză sta ț periei 
de «pablicisti», ar îi putut 


t sincere psichologii, adeseori 














condeele de mi 














trebue să 1le decât exerciţii 
pa că Met tul etern si fecund al 







Dar atunol de unde 
PC zip posete n ceia tera tal cra 
Dean e TA a ai a aud ai da Dali pei, imlimi cărare. dea 
mult! Au sresat. nomalăeeăt că asta e ea 10 A ai et 
desohidă aqor, fără cultură, fără muncă, TA zare redutei 
vorbe mia! late mult aeoăt fruntea loa topi pai na! Că 
snăilate n Macar, al mn apiasa A zi eri portile vieței. Ch actul de 
vărla alata ăn sutuzdat-a, sa Vatraniiea tei alai ae come 
i e : 
pg UWla certiticatului de” nașiere o sio priccpă ei mai târziu — tu 
rit treia niciodată. ponte ! — interesant e jusă că ea a putut câte- 
retur Literele a Xipiaigii si mai regretabile mult= 
Auen fi = = dantltalţi ear Al câteodată și adevăraţi tineri, cari aa fost 
uenţi atita abis al estar aa! Anduaeitatt La Iazată dace 
pla Nm ta de itrâni chiar foarte bătrâni. Acestia n'aa 
tește că tânărul e priv patura lui nemulțomit si 

prolestatar, Hindeă de anta întră el în viență ca să nu Inse tot cum a fost— 
ca să nducă febra, visiunea, căldura, accental Iul! ȘI toţi pamenli tineri 
— de nu împortă ce vârstă — nu inebid ochii fără această protestare 
care nu e sTârseste decăt A iroăpă. 

ar, rămânând să continal, pentru sal numai aici vre X 
Ba O nota Aeterna bnr e neo arta re 

Acesta e lucrul care trebue priceput azi, azi mal ales, ca o inexora- 
bilă condiţie de vieaţă ! ŞI astfel când un tânăr dintre col mai frumest 
mi tineri. iuțe'o exasparare ndorahila și feroce a corni na stiu ce trondă 
muotrita Dătranilor sau clar — Donimur ferestet — 0 unsple a sTân- 
talui Bartolomeu, din noaptea asta cu sunt sigur că doi «bătrâni» cel 
puţin ar £i rămas întacți și inncecsibili pe crestele ireductibilei lor tie- 
reţi. Ca plecarea Jor, va piori odată mult din toată tineretea noastră- 

Lam privit acum de curând, la Iasi, de departe- 

Ei sinururi au protestat impotriva acelora cari confundă vârita— 
cu initoa ! 

Cel bătrâni, cu adevărat, se culcă în fiecare seară tibniţi.. habar 
miau că se vorbeste do el! 

Dar N. Iorga cum sar fi putut resemnat Co gură-cască, uepedepalt 
in liceu, săi spună lui, azi, vârsta pe care o aro! Sau «domnul» care 
si-a uitat exnmmenele de atâta orgoliu si demnitate, ce-ar putea să vrea 
dela N, lorga.. decât bilă neagră! 

Se confundă experiența, gravitatea, admonextarea severă, a omului 
care tot atâta de bine știe să râdă și să glumească, dar care” printre 
Htâtea strigăte barbare indrăseşte încă să afirme prerogativele Inteli- 
Minței „— toate satea se confundă cu bătrânețe ? Atunci N. Lorga are 
îreptul să protesteze! Pentru si nu l-ar interesa sio facă, sant slgur- 
dar. pentru not, ceilalți — e bime din cână în când să ne învețe! De pe 
o stâncă, unde oarecum e destul de bine păzit, el ne ponte vorbi: 

Cu mine eo vreți 1 Când pm ureșit miaţi înjurat — m'aţi injurat 
puate si când W'ami greșit! — dar pentru tot binele pe earo vi lam 
tinut. ato să za puteti pliiti niciodată! 


desigur t 



































































a, 





(Continuare în pag. II-a) 


fini. 








Biata casă de odihnă 
dela Buşteni! 


vozatre, acolo pa unde se inspiră, 
lar vot bran mândri, rapeli-vă di 


Meseria de seriltut mat este focal apa 
de ingrată, cănd seritaral are, vara pe 
catdurite ocextea legioasa, postbiiitatea să 





plece ta maznte, în oxenal brazilor i mel 
aproape de impărăţia valurilor, 
Sveletatea Seriltoritor Români (5. S. 
R, acorda Imtotileaana — câm În sita 
mul burselor spadeaţagi — dreptul serile 
rilor să ue dură vara să 80 odiinească 
fa nutenl 

pâna alei total a normal și aplaada= 
divorii, ea basunarelă. tor Ande= 
foarte pațin aptomerate si delae 


pământ, ca pădurea din Marhelh, 
amjtaţi-vă vijorele i alungeli-l pa Ik 
danii prelați serlitori, de pe Bument, 
până în Văcăreşti si Dudegi uade si-i 
ducă viața din eolporia]. 

Anpet ozonul brădelulul dela Dugten 
se otrăvagle ai me mată gi ei tn altă fară 
Jară. dani 











lon Băleapu 




























Zilele trecute, un domn coionel, 
iteazul, ne-a adus câteva file 


tuia | 








adus, astf 






pi 


6 pagini 3 lei 


BTA 


Z4R 4IDEN DE YPYA 


Redacţia şi 





Administ 
Son) tataie) 
Vardu! Biisabata 12, 









VE 


SI DOcTnINA 





i “cesairi 


ind, 





tare. 








lui lan c 


zut o piatră informă care ne spune 
In paragina aceasta care învăl 
vremilor pe cari le trăim» 


egoiste, nu ne mai permit să ne îi 
ale istoriei noastre, 


Am alunnat, se pare; 
noastră de Neam. 

















Şi 
s: 


Ca dintro menai 
bil asortată, tot aşu din cetăju- 
ile asiriene şi baldeice ale pre- 
mocrate, au începul să râ- 
urlete şi guițături stridente 
împotriva avocaţilor români creş- 
israiliteai, 
mâniaţi de iminența pericolului, 
obsedaţi de ceasul 
se toț ei au chemat, îşi exterio- 
revoluția din măruntae 
după antica manieră a celor do- 
triburi, însă pe cla- 
viatura modernă a rotativelor ti- 





sei d 
sune 


Scribii 


rizează 
uăsprezece 


pografice. 


Tatuşi din maşinile de tipănt 
nu ies de cât lamentaţiuni stila- 
proteste platonice, apeluri 
ordine şi la forța 
Gândurile haldeilor cele 
mai bătăioase, dorințele lor cele 
mai fierbinţi, sunt 
înc 


te, 
burg 
arm 


heze_ la 


să rămână 
craniile ponci 
vă 


Ab, şi cât e de 


pot hotără să sp 
ra mare ce simt 
că atunci am ai 











e 





n. ci 


fuclii pe ca- 


condamnate 
bermelic în 
„ îmecate în sali- 
otrăvită de macabei 
Caci că mau ici inăcar curajul 
să-şi încredințeze hârtiei supre- 
mele lor aspiraţiuni democrati- 
ce, visele lor arse 
ritoare a pasiunilor şi neputinței. 
păcat că ci nu se 
ună odată in gu- 
i ce vor. Pontru 
nu ordin 


de para doge- 


Vodă Cuza. Nicu Filipescu. Iancu Ax: 
Coşkuc, Şi Emines cu, Şi alții, 
nostri din par agină. 


„Guvernul va | 


crie admira- 


îuspăi- 


rataţi. 











pat — în mod protult — 




















strâns de noul ghetto aşezat In voest 
loruş, Dont crăşma lui Creangă şi a 
arat, mal rău 


lui Eminescu, din Tău 
departe de 





avoastră? 


de NECULAI TOTU 


na incă E god şi pres 


centru ca să fie comerciali 


haita de gale 


1aşul a lost la incepul, 


de haiduci. Ascuns in 


si-i varețe tutunul dia plept i + ee 
sut, nerazupiie aditoriete. C = d 

cere atit ee Aer EINCI sa viu 
Wat $. $, Rucutul, Dn ape sun Iapa 
ru mbrit Sostetaţii, V'afi tmptederaă | d 
cet ee ala urat a dumne 

4 "pauneasă «lllonții. Patestin 
ratăcite pe la aal, 

Şi deea da Dacă inctlzi ociill şi te gindeşti 

pică damecate APR ĂREROIRE  Ioa M oneiă A 0 

mutat 28 poate ai il Ma Da A gândeşti apoi ce-i zl, o mate durere 

putanie a peste fl Mă a Belt Zile ovală. Mau I8tul 8, Iom0g 

pir mind. pe a Dai II RI departe. Spre seară, Din 

durata, muta meat, AU E BB IEN IE E 0, fel de fuma albia Be 

durere te suțlet, 08 da Cata a ui |N UR d d ai pe det 

dota Husteal . iul dela Celaţulu, îţi pure un vo 

: dnae seite aa luminile ce alia [lor 


presâral cu peruzsie» 


vestul as învelită Me ce fum cal ln 


d finale? scipese prin ceața 
tnă acum, ÎN 0 vâtuie, 

mica “ Pee aşezat pe dealuri ci grădini, case 

anmete le Mali fiecare colț de pli- 


are se d e ar sri 
videa tuminări. de zi ta 7 S3 “prețulască?. Strâlnli?! 





tirolez 








sunt şi azi câ 
proape 


ceașdncuri inundate 
pe vrenuui ha 
Vinuri şi tarafuri de lăutar 


ue-gi beau 


1 Latrelaiere 
vama cea mmăre a negusi 


de 


dum, 
tarilor, Mai 



















astă de 


o așezare 
ocul codrl- 
sa 


eva bamguri vechi a- 


de Gulata, ca pridvoare şi 
de routuscă, sd- 
ui banii. 


4 mai 


sa snre Dumpenea, la dala de JA Bila 
[ 1 a Dopenilor, vă « suleţil i piei iau e argiuni, : 
bin 4 FA e, Patos on i a Maiala fumas]. Acu e un orășel fdovesc: Mendel 
Dei a Cry Banati cpt aaa cade gănăindu le 1 le BIS ll unul sl je ta Ni  pacare,p 
Poti și nădugala tor auipasă pe darba [VOril COLINĂ ziduri ue cetăți, aibă | pri banri i tag ma Per Di ae 
Iv oustă d muntelui. 3 x = a piei 

i i e ua paru ai bule 













|posedaţilor de 





ilelor şi trapidaţi 


privirile 
mot ce 








SYIRE 





Direcţia Administrația d-t5sa 
Redacţia, 


al mare lui răzhoi 
mamuseria sii leca prana aie nel 


3 întră uară care moartă un nume alori 
— numele unui câmp de mari orce Nae 
lg nui câ mare viteiie Mi oncare în timpul războiului, — sta 
Am traversat de câteva ori al 
căteva din 3timtele figuri ale Neam 


La Ţeboa, odată, alături de 
de marmoră dăruită de d. profesor 


frate în chenar de blestemată ui- 


jhe Brăti anu, între bălării, am vă- 


Sewer, Buteanu. 





NOMANEASCA 








vous 


Inalt, elegant, veşnic surăzător, eu o 


întățiează ultima 
om de lumie, redutabiin 


Onuing, ou Palmerston, un Bear 
Chamberiaia, râspunder pei 
cărei titular e sir An 


me menține cum se menține. 





eoneetățenilor. săi t 


se se câștigă In mese verzi. 


ABONAMENTE 


1 ao Le 
crama mn E E je 
Era Comana rurale 





xterne 





| aa Lai 


CĂ-I 


L! 


nuanță de superioritaja dis 


tantă in ținută, cu tradiționala umbrelă britanică in mână, anitel ni-l 


ratie, pe cel tare poartă natâzi pe umerii săi da 
răspunilere purtată odinloară de un Piti, un 


an Salisbury, un Balfour, un 
n imperiului britanie ai 


Bizară, carieră acela a ii 
Pr, Frei i ÎL tânărnlui ministru englez! Fără mari tra 
priza a le a) să-l impingă pe primul plana — cazul Eduard Grey, 
Dator, Charberlala -. ră mar rerome oraariee tră male dori j 
e etielentă, Sir Anthony a aJuns anda a ajun și —. asta-i mirsenul 





Ce misterioasă putere mi 
1 ore maguatieă, ce tainie fluid răspândește avelti 
tac mt Persleo Orlice let că poate împraa, c ve msi ont atat 


„Marea Britanie a pierdut muli 
te bătălii» spane un vechiu sdagii 
«atară de zea dela masa verde a păcii!» Căci și pacea e un fel de ii 


Ori de In Pitt incoace, Sir Anthu 
! iony e primul ministru de axtari 
E eine pierre a lea va fii ratare boală Gta 





sunt decât vreo doi sui — Decembrie 1925 — de când într'o Ara. 


atică şedinţă a Camerii Comunelor un 
ca multă dragoste de tară, cobora de Ii 


om serloa, co malt simț politie, 
a tribună — în mijlocul emaţiei 


onerale — plângănd, după ce demisionasa de la Foreign Office, mâtaa 


lugonea pentracă. impreună cu d. Lari 
solini căteva deserturi abisinlene. Era 
Lizii Naţiunilor, a prestigiului cuglez 
pe care opinia publică britanică, exali 
le lui Sir Anthony, vu putea ierta hi 














Interesele imperiului, 
u, cinstit doar de o placă 
i Dar destinul e săgalnie cn Sir A 


preocupărilor 
spre capitolele de alorii Ce va face d. Eden în chestiune 


za de un val de indignare al opiniei publice, val regisat en măextrie ds 
Anthong, Acel om se numea Samuel Hoare si poporul britanie D 


propus spre rezolvare o nou problemă, în care neeunostatele suni 
tarăs Ligă, prestigiu, interese imperiale, 


, indrăzise să ofere d-lul Mas 
o crimă impotriva Nezasulul, 4 
si a intereselor imperiului, erimă 
lată de dlseorsurile întransliente 
ui Sir Samuel 


şi Şi Sir Samael a plecat pentracă valse să cedeze două deserturi iar 
r Anthony rămâne pentrucă a plerdat (oată Abiainia, a comoromla 
Tăza Naţiunilor, a sitonat complect prestigiul 


britanie și n. încureat 


„PR să a creem că 4. Idea » ea vrâtitor care știa să dea om: 
nitor cel mal miraculos balsam; uitarea, 


nthony eăel în loc să-l lase în vase 






ea. spaniolă 


Va vol săi în revansa aduptănă o politică de turţăt Dar Duceln 


avem mai sfâmt în ființa |» an adversar periraloa carea 


terne şi chiar lui Sir Anlhony, 






uitării să numai opereze asupra poj 


v. Atunci t 











şi legalitatea e suprema lor aspi- 
rație, ci exterminarea totală a 
celor ce năzuese să instaureze a 
erarhie românească în toate ba- 
rourile țării. 

Umanitariştii aceştia frenetici, 
stigmatizaţi de natură cu toate 
deformaţiunile exterioare şi lă- 
untrice ale degenerescenții şi ale 
satana, ar inven- 
ta pentru noi chinurile cele mai 
inedite, torturile cele mai ra- 
rafinate, durerile cele mai atro- 
ce, numai ca să nt facă să uităm 
că avem o Ţară şi datorii către 
dânsa; mumai Să-și potolească 
panica și să dobândească — pen- 
tru ei şi balabustele lor — certi- 
tudinea că-şi vor putca devora 

tihnă bogăţiile acumulate prin 
furt, situațiunile dobândite prin 
fraudă, Ar fi în stare să ue des- 
poaie de piele, să ue scoată ochii 
Pi furculița, să ne tragă prin 
lungi spănzi de fer şi apoi să 
danseze în jurul nostru până la 
istovire, cu ochii înfierbântaţi 
de lchra unei nebunii sadice. ne- 
potolită în veci. 

Cum însă nu pot să-şi traducă 
in faptă aceste nevinovate aspi- 
raţii democratice, sărăcuţii de «i 
sunt siliți să se tăvălească zi 4 
roprin lor fiere, să ur- 











apte î 











pun tot 
sori, români, departe, hăt de: 





eg 
parte, 
Ventorit, 
mai poți gusta o 
nuriu în uieică: 
Cenuul e 
joc, batjocura crestinilor, 
ŞI 


ja Chirilă, In Muhalaciie, 





putere 
de hoţi, ucduroşi care 
jcolă oămenii În lumiua zici 
adapostul legi: 

pe cel vechi del prindea, 4 pân 
mara stăpânirea. ASR de azi, de 
zici ceva, le pedepseste legea pen- 


jură şi in 


tru calomnie, 






şi-ţi Inc singur drepiatee 


povestea e unilbuză tie 
Inst, Cetăleanul romăn creștin esi 


ua măsuri... 





pe le rohntea târgului La 
picătură de Cotma: | 
n. stăpânirea păgâni 
în locul fanilor haiduci pe 


cal iuți ca vintul, cavaleri În tostă 
a cuvântuiui, Ingul zi e, plin 


si sub 
[3 
aşa că de multe ari 
n mai soseoleşti săigele balduce 
pute 
din moravurile negusleri/ar sani cin 


acelea ale dezastrului. 


intransigentă. — ca flotă, ca tunuri 


de NICOLAE BOGDAN generalului Franco. Ba e vorba de 


le a jale în palatele lor baldeice 
cari încep să mirouse a cavou, să 
învoace mila armată a guvernu- 
lui, batalioanele internaţionale 
ale generalului Miaja, consiliile 
strategice ale lui Trotzky şi con- 
cursul imediat al Federatiei C. 
F.R. 

Totuşi spre marele nostra re- 
gret, până şi invocările acestea 
par sa se producă în van. Fiind- 
Pa” iuvernul nu sc arată de lve 
dispus să mai pue jandarmii la 
divpoziția lui Fildermaa, cu toa- 
de intețirile icnite ale <ADEVE- 
RULUI», care în fierbinţeala 
sbuciuuului său epileptitorm. 
crede că toate dorințele bolnave 
Sie comanditarilor săi, au şi îm- 
brăcat forma oficială a deciziu- 
uilor. Mimsterului de interne, Pe 
de altă parte Trolzky e pierdut 
prin dezerturile Mexicului, sar 
Spania roşie e prea departe şi 
prea izolată ca însăși, 

Țipetele, şi stropgelile alde: 
lor, atât de sieategie piliţi între 
zidurile crenelate din Sărindar, 
frau fost ascultale aşa dar de 
cât de o foarte restrânsă _armie 
de tstângaci» care crede tă o bă- 
tilie mare ca aceasta se poate 
câştiea numai cu proteste pate 


Neurath, 


siului și a intereselor imperiale 
reci — dar si de dragul pătii să oi 


Calea tranzaeţiunilor 
când revnnsele nu sunt sigure 
Remember Sir Anthony! 





Nu inlenționea vă Doresc despre 
alți trei», din acelap pluton, ftapiri și 
d, însă mai pulin anonimi. Gândesc la 
dete, lansate de presa deme- 
are americană, Alezan: 
iu și lon Bă 





ultimele pe: 
erată, 


dru lorgulescu, Ion Rale 
di 





ceanu. prezumjloşii cand 
de Ion pentru locurile 
Dumnealor, aceşti îrel 


dintrun confortabil anonimă, 
am de 


de la Uniune. 





români, 


cătăna preme o Dlață exiri im- 


portantă: agățați de ri 
muşehetari ai demecrai 

Vlădescu 
mun purtaţi prin 


jel, Dem. Do: 


rescu, lonel pi Romulus 
Groroceanu, 


presa săridarului un 




















dat săracului tocrmal cu. min 

mai bine zis din cauze met 
Eram într'o permisie de câte 

ile dela regimentul de gar 

îmi ftceam stagiul. L 

regiment cum 

gat o ca 

Sray sa-mi cumpere nişte sâpui 

de dinți şi cum magazin 

era 






















In laşi sunt categorii de mărturi 
ciusiv pe inna jidanilor. 

Pe strada |. C- Brătianu, sau cum 
se chema pe vremuri strada de Sus, 
moghemiţele şi prăvâlule jidanilor se 
țin lanţ Maria ocupă jumătate de 
strada, lar fidanii soloşi te trag a- 
proape cu deasila în prăvălie și nui 
fu drumul până nu fe poicovesr 
De această stradă a descliis num 
5 anl o prâvâlie de articole de galan- 
osie și mâranțisuri, un. jidan, spli- 
caut. venit, zicea ci, dela Paris e 
firma „la e” 

Reclame enorme arătau pre 
scazute ca în altă parle, însă te 
partea că la martă. Lumea, cum ÎL tu 
Pen, cumpără dela ei, ba chiar watt 
muame ereu incâmale de gratiie 
panulut corelat. 

Majoritatea cilentelor erau, stu- 


țențe. Se plângetu unele că jidanul 
den SPOR “atitudini, peeu- 


pestă 
domnului „Elie 
proape de tăminti 
a intrat acolo 
Jidanul n 
de redus, inchi ctmarada i 
atentia că poa 
teal. 
— No, nu, văi 
Jidanul a La: 
inciput să-si făţâle 
a ictpăl Suna In ag, don 
mile, cu buze buguiti 
— desigur să nu i! 
şulică vânzători — 
je chez pus? 


sari mal 


de mine! 


Qunnă viendr 


A a | cut roşie, i-a svăriit în Cap 
ge 





(Continmare în pad: 


uita pe alții, dar «i însusi na altă 
e mal paţia glorioasă dar mai sănătoanie 


dați la baroul 


scoul 
trătese de 


morca celor trei 


toată 
de se epulzrază in 






sau 


da, unde 
p plecare la 
mă grăbeazu um fur 
maredă, să se reptasdă în 


mal ae 
A Rapa Galbenă, 
facut un preţ extrem 


a. Blras 
e a gresit la z0c0- 


figură mieriasă, 
trupul, şi când 


Me, În SDU 


Camarsda nici mta înteles Je ir 
ceput se vrea jidanul, opoi să te 


numai 
iese prost ce va face magicianul? Sar putea întâmpla es balarul 


»porulul englez 





Să adopte o atitudine impăcinitoare ? Şansale revanșei dispar dar și 


Dar Sir Anthony na se poate hotări aşar, Anglia e în dilemă! 
Deacein citim în ziare stiri contradictorii Ba e vorba de o atitudine 


si cu avioane — în chesilanea spa 


nlolă. Ba + vorba de posibilitatea recunoașterii calității de belizerant 


a pasiune subită care l-a apucal 


pe d. Neviie Thamberian de a invita. pentru a dona oară, pe oa 


Politica britanică își caată făzasal! Pontra binale Lisii, e presti- 
— Tncruri care pe nol ne 


1asă compleeă 


ăăjdutm că d. Eden. stie să facă n 
] 


Mihail Polihroniade . 


TREI ILUŞTRI ANONIMI 


ALEXANDRU CONSTANT 


interoleeari, bat. scările minlaterulu 
Dreptaţii. unde protestează, in diicute 
uri și semnează majhuni dinamice. și 
umanitariste, inafărit mun. aclamal 
mugeiitulo la adunările de prin Grle 
oita și promooali deadreptul aşi al dee 
mocrațiel, martiri nt idealurilor stelare 
şi. digealioe, naufragiate în generos 
sule dumnealor inimi 
Cine unt domnii apa? Ce voch 
Cosi doare? Da ce atâta subilă căiniret 
Ne iirebăm oi și transmitem mal 
duparie intrebarea. tutulor  apocațilete 
cai dupun de un, pot, tutular români: 
lor cari urmârese lupta te la barat: 
Var Pi Hind oameni cumsecade, Aud 
seapre unul că te i poet: Sigur nul A 
tact + mul cuneaţle imenb nu le-a 1ee 
tinut munele miel pentru 3 
(itvilate și taețime proleanal aparia 
39 Map pentru oersuri. de antolaţia 
ea nimte aparte, prin. et innigk Nas 
Da vel pula bel Sunt url nume te 

anegti. Atât. 
eta, ant arta esential, ca tt cal 
tatea de basarabean în anumite Aur 
me repreneuulia. Da aerle ni e 
cole aeulla tudaică, intere 
Mezole Cc icre mueări de dlberure 
7 jiunală Şt le-a atol e adeoărali e 
ma) în eat mat obcur awinol 

br candida unt uitaţi 
pormmnal nu ala ca. nimiă, Potle nici 
Pevindere, LL A5ălă lasă. publi 
fe, sărindăreaacă, popularilatea TIS! 
lea dr Griița ai ao sstlacia de 
9 sea: ineppila comentate. Numele Ai 
tea romvâneșii, untura și MereCO 
Mea entre de la aacendenil 4 (oil 
mateate pe terabă, sant Opal Mu, 
mea de roma, INI MNAC, 
mad de reT at alienare Note 
op dt, Mari tdrelogl. e 

“Lraraa uns hate 

wat burleze; 1 








an apocă 








si 
N] 

















ul 


a) 
carti 





re mea 
veurcă 


-a) 











N SE 



















e iti 





Petre d să câștige nimic din cauza lor, întru- 
câ sunt Ile cedeze și cel nai îndreptățit câștia pe care l-ar | lor pe cari mie. de Badia i-a chemal 
Ala realiza din indeletnicirile. ce le au, Jidanii econoi icește i-au | — în cursul stagiunii din urmă — să 
putea, reali si”ia Moldova, Siazurele cariere care le rămân [reprezinte aria muatelă > remânea 
| cestura. din urmă sunt indeletnicirile intelectuale și in cadrul celor mai de seamă mani/ee 
rănească, Toate func- | gări: conceriele aim/eaice. 





muncile ngricole brutale. pentru pătu 
iunile din viața economică a țări 
baie prin care banii intră și iea din fară 
şi cea mni mare parte din ncesti bâr 
Acestea anni fapte incontestabile și 
le-ar putea tăzădui 
Se înțelege deci 
muli de o sută de 
ei au motive temeinice să ducă această luptă, 









să 


bani rămân în mi Ă 
numai renmi rtedinţă| Chetaru-Serbeseu, Mina Alexandrescu, 


ta, Muntenia ajuu- 
ij se dedice niei nnei 
lar țară. Ei sunt boicotai pe tonte 





au fost acaparate 
mt dn atâpânicea Lor | cava velar ceeretete a fat ami 





a jidovească 


de ini exelusivismal economie 
dată de Romă Co ie cate preerie de 





le lor. 


că dacă Românii se bat şi se Iaptă de mai | Cosm, Taastan, Strova 
spre a-și apăra fara de uăvi 










Mihail Polihroniade 
mi AL Cristian Tell au tipărit fn 


eiltara «Vremea» luerarea 
mia lai Carok In în care fizează Por. 
“uotul politia si smelal al României |n. 
din secolul XIX, Vania aperă „m [197% 
dlor Pulihroainde și Tell Iateresea- [ital bazale, 
să ma uumal wpealaliatii, el si cer. 





merituoar 











«Cei vupie stâlpi ai în. | Statoraicie 





apară a dai La 
wroute, culilul-fantoma. n av 
mut de curând între tradare rw 
mântască, pretentață de «Fandaţii 
1 Reale 


rea ruină 
Alb. 





Ponta ape 


«1933» 


volumul de pacate le 





e manu 
gionar.a lui Constantin Gopu, care] Numai Kina: 
mal prepâterie urmâtoarele cărți Tina 

Munte atcutit 


„Capitamul, si sdrhanahelul At 


aiba Tânărul pori nrdeloan trebuie | În re 








«Cartea albastră» La toamnă 
e un volutau de varsori a dlui 

"Praian Mibhileaca. Pateu lipsi eli- | Pedeoparte, 

şoui. Deca, oare, mina funii ponţial/a: « 







A dăut peut Și Mananesea 
si Virzii Uheoreia 

tul arena altred” Alezantrena, care sati 

din ve În ce mal mreesară u ghem 

Margi de sititori, Li ri Ş i 


buuul mimţ den mu se înfățișa cu 





mist Câteva Frânturi de ver- |'PTi/Inl, 
arată că d. 7. Miăilezeu nr 
i poet. Dar orala în. 
renuntare 





avere ea de po 


Y 





«Crucificaţiin 























a Spaniei, vera realist, și, totusi, 
de comandantul Iele: 
Dobre, va îi mâlne în | 
«Note depe front, 
N. Tote, stia 
«Ba şi nus, 
Fi 
/ i Li u d e ș 
Da 
| pre dati mă eu Iulian Verei : 
L te M. Str, 
ip — 
Ladmins-Anăr eescu Muzicale 
ied a e 
TPI Marţi mara 13 Lulie se va exceuta 
evarietul io fa misar 







Lumea Nouâs 


















ŞI nu temtri-ee 


iaca în 


amenință să devină 





«Doni- | Caiterou-Delaturda uduoe 


Imăitutas. «Dumnezeul 


e numeşte ap glngus poeru do L 
'mul-Pe, pe carul redăm în traduce 
aacă a dlui 


«Norii miau aburat 
Paseri 
Bâs au seuturot 
Peate tări, departe 


Sur valermleL. neetinaiie. 


a începe o mare bătălie Hterară 
«internaționali», 
ata literatură româneu- 
1că, pe core nuineroase reviste o vor 


«Cuiburi de lumină», 


ie legionară ai iul 
a Cărda va fi În eurând în 


wlomul despre erulsmul 
riloe români pe frontul naţiuu, 





» LL Boniy N. Apeato-| 


«România eroică» 


reelată 


a dlui von] N. schmearte aia Negreanu, Elolra Loe 

un fru-| bel. Inzeminăm penira eri ce ar dori să 

mos articol al d-lui £. 0. Sucreto-| fnea e legătură, și numele peior de 
Umsuri: | archesiră cari au avut atei de sotigii 

Dacă natele şi eromiea ar [i d-nii Olema, G. Georgemu, Perlea. 
revista ar deveni mat| bresach, Panteha MWladigerot] tldan 

feamuniati, 


sie. O veviata fără multe aroniei —| din tulaaria),. Scherehen 
un magazin | Rogalaki, Nottara, Jean. Dobencu, «le 





N. 


pede 


Ingtena 
lt 








de acest 










dani. 













Intre incepuloă și sfărșitul stagiunii. 


nenți artiqti remâni ca d-mele Siloia 





Gujianui d-nii C. Rabercu. Ştefâneneu- 
în restul sta- 
gtunid, ae. de Radio a gănii cu cale să 
apere la cemeareul următoriler repre 
mmtanţi al ariei muzicale româneali 
Vareet Gall, Stein (mu Steiu cum îsi 
zice ali. Saroaţ,  Koganul[, Milatein, 
Metener, Ira Doliea, Yan 
xăreseu (Letreroslei) 4. de 
pium-Plor, Dony lanaz, Frriedmann, 
ca odată Keganel], Stein.  Feurman, 
4 Mihail (Hidan), terăși Koganolf 
mou Yan Gall, Margarela Koun, 


















B 
sin 








ORCHESTRA DELA RA- 
DIO AZIL PENTRU OVRE! 


Dopă cum ve ştie prea bine, toc, de 
Badiu a cheliuii mume enorme penire 





tastalarea unui put 
sie care aai, după cum se vede este mil 
„pandă a arii iudaice. 

Se, de Radio, elementul 








veac este reprezentat prin. L. Rosa 
(ţie Kohn), Seidman-Zvoreşteanw, 
Marcel Gai), Wexler Sehmarte, Leib 


cu. Toţi primese salașii 








taine 910000 ei lunar, — afară dle 
Futmsn, care me becuri ide uzi trata 
ecial. Silit de regtaul oațioaal. 
as lent 








+5 csdere unui bi 











pe care) ceapa în Germania, îudivtdul 
şi-a atdus atminie că este — prin anexia- 
me cetățeas român. Soc. de Radio, so- 
colind că trebuie reparată nvdreptatea 
Tăculă — acestut mare aril român, a 
dat afară pe ua tânăr bucovinean, 

locaindo-l cu Leib Furman. Fate tate: 


t ză arătăm, 6ă însiramental din 


ă victimă a najlo 















de Aceasta însă ua putut 
d G. Georgescu, directoral Fil 
zi, ea la ua coateri dirijat la Ra 





Lam Furman. 


Pe vremea acrea q. Georgescu ocupn 


e dezoitate La Nadia. 
De atunci, lui Faran i 

mb mână ua por de 

tar de căteva laul, în pi 

1009 lei — caca. ce [ace ca 








să primească cel cat salariu. 

N it de dani 
to Radio cu 
supoarii și de dansii de noua meserie pe 
care şi-au aăzit-a ja muzică, aceea. de 
lăutari, exproprilnd pe adevărații re 
prezeninoţi al nceățeg meserii. — pe bi 


Ne-ara ocupa 


ct daune 


ani 


ŞI. UN PIPERGAL 
rr Pi 


LL 
Tablet eă lu vre- 


Vom retine 











Soc. de Radio mijloc de propagandă 
A ARTEI IUDAICE 


Românii sunt dați afară lar evreilor Îi se m 


Vom prezenta azi numele muziciană. să Meserie în. prog, — ca sâlint pe 


ue e pentru valorenii muzicii 
măni mu se pot găsi locuri la Ra 
to, această instituție are nnzniat 





un conrolor muzical pe nume Dawn 


va dat pe 
de 300 tel 
oficial tmeă 
aceal jidan 





uziea 
plini 


cost controlor, muzical 
feale=. medie. 

ŞI atanel se înţelege usor felul în 
are aces medie jidan ponte inde 





atribuţiile ea eari a fost în- 
vestit si mai alea, ce fe de critică 


înțelege să facă anul muzielan ro 
mân, ajuns bieţul de el la cheremul 
unui nare eara Piperzal muxieal! 


Mihait Hoidă 





Azineapig in fartună au gemut stejarii 
si văntal lung a chinit pria văgăuni 


băteau pătanii 


largi lăstarii 


când falgere brăziaa deasupra lor cununi 


"Trosnta berdeiul meu din bârne inșphebat 


n 


dar ecdeuliini ținea privirea drept, 


doar ekaul și câui da chiot scurt sfufiorat 


ca uu bățdae co junghiu'afipt în piept 








simi 


Fiii 


li auzeani grăind cu teruu vonpie, 
sarănol dimineţii mia gâsit plângând 


Iv 


Când zarile poruirăa rău de soare 


macatul cârului 


1 spele 





stejarii boli stau falnici în picleare 
sin crengi daceau ghirlănzi de stele. 


Un singur cerb 
ducând nădejd 


Y. 
morise'atr'o polavă 
sub plevapele-amândouă, 


W săruta pe ochi un fir de sânzălană 








i scânțelau In cap făclii de rană 


i de-un gând am alergat în noapte 
„apacii suţi pe rând. 











E, 


(u familia 

















gran! in Europa 


(u familia joretan! in Europa 
Colindând prin Roma 


de PAUL MIHAIL 













































































Iospăretulai 


a se bucură dee 
ie tn 








lama 1 






CALENDAR | 


Vineri 9 tulie 1937 
ORTODOX; St. Martir Paneraţiu | SOARELE, 
19%, 


"Evineop. 
CATOLIC: 8. Ciril. 


SPECTACOLE î 











Tise u 









TEATRE 
"TEATRUL CANABUŞ: Electro-Căribuş | STRANDUL — Xass) 
Uorezateri), tot. plaja bi a IE, 






TEATMUL COMEDIA + (Temei n 

liber) + Kontuşovca, Palace. 

GRADINA MARCONI. (Teatru! Vesel 
de vari) + Pustele dala miateter, 

A. 1. P. A- Grădina Coloa: Corpunla 
Toneanu. Scandal la 3 Papuci, 


«LUNA BUCURI 
tieiee. — EFRLOA, 


PIAȚA BRATIANU; 
Trei teprezratații; 
moara. 


Cinematografe românești 
CAPITOL și ROXY: Complicaţii senti- | MANCONI: Lugosale 
mentale și Maichul de Box Jimeny | Meme Butierliy ee tt 
Braddock cu Joe Louis şi Jumal. | AIDA! Şoagte de ivi he 
FORUM: Oameni poi și Noaptea feri- |  lanuazie, vu 
ării cu Liliau Harcey. EZ m 
OMNIA: Reputaţia. dati Ce pa ae AA „mo: 
și Cine o ucist ctre 
CITY: fermalul unei cameziite și Am | COTROCENIL Dida i pia 
ucis cu Peter Loare. ibn il 
DACIA (Sala și arădiau), 


VOX: Chipuri milate eu Herbert 
Maria) şi Fugara eu Marg, Sallivan, | bord: Rezele văuzătoriloe 
seră. 


EI 
DARLY: Impăratul Californiei şi Allo- la 
ŞIC (grădina): Casa 


tria cu Reoatte Mueller, 
Variete, Pivtenan, 


FEMINA (Plafonul deacaperit) Tu eşti 
arăcul meu şi completare, ATENEUL TEI: lgerut ay 
piderilor. L 


FRANKLIN: Scandalul şi Nu mă uita 
FLORIDA (Sala și peăica); 


eu Benjamiao Gigli. 
AK. P. A: Rezina Junglei și Mana: | _șă Circul veteliei ea Pat şi 
vele de toamnă, CARMEN KISELEF (Grădina) N, 
RADOVA: Meputaţia d-oră Aljeabury |. tele celebre și Uirul nf AXE 
şi Tinereţea Îşi cere dreptul. tenburg, L) Ni 


n 09) 


Act Ă 




































Aleabury 






























ri, 





Mahru drumă Is 
act de A. Wagner tatea, dA 
ln La Qi. 2 
= pauza Rin Gt 4 i. 
1n: paza I-a (2405-39, 
Rodia, juraal- 4 


mii. Buna. Ştiri interne și externe. 
1430: Continuarea conceztalai: flo 
manţe ţi Arii naţionale, 
13.00: Ultimele ştiri. 
1900: Ora. Mersul vrema 
19403 Concert de după asmlază să 
4| dazzului Dinu Șerbănescu, trananate de, 
la Bazinul «Lidos. 
UNIVERSITATEA RADIO 
200: «Drept şi Dreptatea de prot. 
1] Nicolae lorga. : 
202: Cântece de cățiva mari cor» | 22: : Cal. 25: Muzică ș, 
+ | pozătari cehi. şoară. 2345: Muzică de dans, 24: Muay 
2n35: Mangalia de Gh. D. Mugur, N jurnal 


franceză desure exgoziți 
pl Greco dela Paris 


Expoziţia El Gr 
manizuă în Galeriile Beaanmrie, 
tzaltul patremaj a Bl S Meselul, con 
tinea că a cbuine WR tare Su6etă 
publicul a în presa partaladă Ia 

taci săplimni, de când e 
apeipe dovăzecidemli e i 
tatori au trecut prin fala, Paluuusalăt) 
jar catalogul expudiitei, “egale = 
tar catalogul eaputițizi, „ep 
a sl. 

Picânrita care fac, tal alea 
sunt cele tosă tabiouri lin 
S. Ragetai Card ÎN, piata 
Pai 
„sar drezt opeze amimăteare Mei 
crai și specia 
soăete apăra în prita trahei 
motbea: despre acemiă expariţle că. desi 
pre um evenimena wenmorălil, că ma, 
2 U Mptit de iatinenră ara (ac 
» ceatemporane, Ne e. tpesibilj 
reproducem nici munte: miti 
ca aresti acele peuita -0e! 
porele expune pi mal ales pentru plem. 
verile tmimise dia Romina. Ne raăagle 
a să semnala rele din ala, la le 
apare 

în Deoza-ă pt dn 10 fani, 5 te 
ana! dim cei mal "apă cret feamezal, 
Elie Faare, vardrate pe patra valea, 
despre „mausiita eapealție” a altemâadi 
că prodigioasi anale de Maleurt 
roata de ugur primire manlpvatieile ei 
ma tosaitereste came eu arat fe în 














Presa 











































îi 


















Xa 
tt 


i 









Ş 
i 


i 


A Maliană 
când sseretarul șeali, d, Pers 
4 mu oz de preo treizeci de aie 
simpatie m amabil, De cuuduata 
pri portie «Academiele în ea 
ae! apare. venind din. 4 

ras d. Niehifer Crainia Dap Ceai 
nu era veritalitul Ceaiul, et 
9. proteze Punat- 

E .u directorul inatituțiai, 
Cn rentă honozle și en o bud 


i 


i 






T 
+ 












| să 






i 







Li 
3 






3 
iz 







îi 











MA, vărinteaneă me imcodeții pă sai 
un explică. Dapă *roan cana DAR. Astreagi 8 
1 Gaze Xenon d î LE 







„peranie,  Sucăntați, 
miti, mâzateii că aan putut e 
ca în strălnltnte de apere mona 
4 ca face elnnte țăirla, 

fasati dă n: Mă 






























furt da lași, conrtitue sn ma: | armată 










iese, atăt 
mezat române; 
Imeea Mau dirculat, 








rate lor. 






uzul eonluerând la abea tm, 

aniinator 
„litor de suflete româneşti— 
Drmuri de văseruce pentru 





marele cărturar, 


forom; pe cel ce 


sării naționale, prof, 


eeeția Zasi, de prof, suie, 


acest 
mbtintem, eu zotislaeția, 


| trecătoare” se, vor 


0. snlidaritate desăvârgiță 
mentă, cel arujta î 


me poate apune că suntem 
i pentru a Me sluji meammut 

aropstt? 

iIncolo, leemii: autorități. şi 
ari, au cam lnsit 


iprejurarea cd In congres ae 
tau tocmai merele Ingulul 


REA IASULUI 


pn și teren romulmere 
râe de mare dreptate are d, 
lerzn în alarma ce a dat, 





aceste zile. 
prins o emnpanie de 
ale 5000 mm. ma pe care se îngrămădi 


rele 30.008 1, pa praprirtatea 


cere doreşte să cumpere azeat tere 
Desigur că Românii au respins 
rezistat da toute. tentotiile. 
Dar va trebui că în seur 
coste terenuri sa. treană 
vomiâseuti. altțel mu te can neta 
La Iași si xiarul sUnivuraul 








urală să construiaseă ncoln ui 
mare palat de cultură cu Aa) di 





Când să vu la 


Jul și a venit acasă foarte supărată, 


de, 
crâpan 


de 





E II ape 
şul vremurilor 


valoarea partiipenților, Nu | setea 
deus lo numărul acestora, că | tar 


ze i 
i mazistrat primejdla voreia. 
m de 4 0. Cusa; e luptătorul 


Bpreui și pe Presei. Eioii Cultu- 


Şuenuleamu. omul ce uneia în 
„ama 30 conseguenla de luptătaș. 
umalisi — alături de delicateţe 
merazitatea sa. calități ex-i foc 
ie protector al tineretului erote. 
fapt un eveniment pe 


e că în momentele grele pentru, 
mul mostru, toate acezie eoopa. 


transtarma 


domeniul 


dela acest 
gres. Mecasta, ca o îrente aimbru 


IMPUNE ROMANIZA. 


Dar, faptul important şi care. ercă 
n răscalii și sanetele pulinilor Tn- uni mare canoti 


lașul noa şi lașul jidanilor 


Numat ca o pătmuire a indolentei ] du 
ntre a tesontlor d, rar. N, forgu | u 
>a vorbit de abmdonarea erehlw- 
ui Jai pentru a construl ataturi ua 
asi noi, pe cara mei must pulema In 
e:ze decăt ca o intapratilute de eu- ÎN 





9 de 
te următorul fapt pe care l-am 
Bereii au între 
acoparare a îi 

Este la Copou un teren 


să-l cumpere; cor ză pună mâva p 
ditea 
seului Tătărași. oferînd chiar 38000: 
ri aperţ Direcției atemeutui pentru 
aşi retrage oferta dată la C. A. Mu 


timp 
fm mâini 


intrunire. i. cinewatokrat ulo Sa 
im Spiritual. dar si mmverini 





(Continvare din piz. î.) 


Când um auzit cu de acest lu- lam către şoseaua Păcurari, — 
eu tartorul jidanilor din [dreptul magazinului „La Ille” 
ciudă. Această in- 





noni 
romaâncaai a râscolire 


trebui azi 
i „Ligii cu ită Ale 


Pentru | care a. 
Sat i |arcastă ocazie. a 


* 
Filnă vorba de Bajionallat și ge: 
lagatai în spectal, ali. 


neraţil, ee exemplo mal admirabil 


e imprratival de de tinerele, decat atituilinea. d 
Rr rol reromânizare, A za oa, 
La fue Iormele a acoalor rațe. [orei acesta, a dlui pret N, 


agate, al 


contra. literatura 
Rupralice și aiuritiee ce destrame 
otrhvesie sunletal Naţiel- * 
pn, fala Araaatrals, ma care se re 
a Inval complect ȘI atei 
Imirăinat. atituălaza ital Aaaa 
dă E 


orga, al cărui mafiei în mod mla- 
lerios va lăsat lufluențat de splel- 
bu de rasareeţie din vremurile ti- 
Dereţii vale și desigur şi ie «piritul 
acelui tineret. care anl ln Taxi —sab 
imboldu) celui mai aprig dintre 
vl—a dat semnalul hotărit al vremab- 
rilor noul de răreolire în nddneari a 
sufletalui rowmânese și erestin diwlai 
sI de alarea care n Jupiat și lavtă, 
întruntână tente primejdiile și ta 
rând toate Jertțela —-până la Jertia 
de nămge — pentra a ercata și aldi 
În eruel, trolțe, biverlel și alte zi: 
dirt. în trup si suflet non —renas- 
cat si reinvint Istoria si vizlunhe 
profetie de Neam vi Credinţă eres- 
Vimă a cărturarului N. Xarxa. 
Ctitoria de construcție româneas- 
ră auunțată de duza În lași se mă 
veste inxerisă de meest tineret în 










a for 





1. Ga. 


om, 


Cor. 


D soLuțiE 


la afară de preveupăriie palier: 
al ca eoneuraul tutnror oamonilar 
da bine din tară, fatre care manie, 
îwa. alături de d, lorgu, pe d, Ste 
Han Poneseu, M, Manoilesau și altii 
ea vor să daa concarsul. toți iogenij 
bartioulari qi societăţi, întrunite 
mob auspiciile Lăgii Culturale ao 
între federație a lar, să înceapă n 
para de românizare: inntitnili eul 
Yaraja şi ecobamileo româeaii, al. 
tari da teren ui vonstruntli rob: 
neşti să ocupim ceoaoe nu o oeu 
bat inafară sito Imantra! Iasutal și 
Să dislotăru ceeace e acaparat și 
înstrăinat, O societate ou sancarsul 
Băucii Nationale si al Statului ar 
nula Drocura terenuri ai construi. 
Pentru Infiintarea acesti sosietiii. 
conteala «lăzi Culturala, cu zatj- 
Inneele de care dispune ponte da ce! 





de a 









Ungheni pi eâmi- 


































capat de Jan 
Nicolae Bouran 
Avooal laşi 


prea 
nas. 





par- 


din 





1AŞI, 8. — Marţi au toat trans 
pbriaţi În Braşov studenţii Carpen, 
Zisu şi MĂ, trei din cei şase 
studenti acuzați de atentat contra 
d-lui Brulu, Ducerea la Braşov a 
fost Ancută în ura hoWrărei Inatei 
Curți militare de a strămula pro] 
cesul In Brasov, Hotărâre ce a pro- 
vocn! nedumerire şi cunsternăre În 
întreuga opinie publică romănenacă, 
denarzce nu era nici un motiv te- 
micinic de sirâmutare, lar depinsarea 
mmrtorilor prin a căror depuziții se 
ve. vedea nevinovăția acuzaților. şe 
Va zace foarte greu, deoărece ma- 
joritetea martorilor sunt oanemi să- 





"Tara acvaatu, în care Evreii se 
dă că atăplimene totul. inr. nn 
outim niște. tolorați. 
== 

"Toată jumna a fast alaturi de de 

orzn când sa condumuat |ita 
natura pornberafică și alwr 
Iașul sa angajat și el în 











> 





sonală | 
luptă contra tuturor întorcărilor 
scubroase n pervertiților și invarti 
ține îm 





mii sau români i 

















tare urmăresc dărâmarea țări. lo: lsuci, lipsiţi de mijloace şi pentru 
ae | vind la rădăcina colurii și apiri- | care câteva zile de siat la Braşov 
vualitătii românesti si crestine exte £. mult, deasemenea sunt mar- 
tori care au venit când pro- 

IAŞUL — VEEMURILOR me judeca la lași deşi lo- 
NOUI DE RASCOLIRE RO 1a lași, dar acuma când pro- 





MANEAScaA cesil se tudecă la Brasov 

n Dauarece faptul este consumat Și 
lu acest congres sa bus intidun- [v ruvemre nu mat este posibilă ce- 
rom autorităţilor militare recte Con» 
sitului de Răsboiu din Braşov să se 
cagenizeze din timp o încartirulre 
In vreun internat snu In vreo ca- 
ze mă unde martori în numar de 





tal în discuție și 
intra aonerații. 


problozin luptei 
Sau dat si unele 





răspunsuri asupra avextel chestiuzii, 
D. praf. N. Iorga a us însă 
vanet morastă problemă. Nu exintă 











aa a A e ue imureule roi . |vmo câteva sute (aproape 300) să 

[i " a Wjirii», Ar pă [luptă între generatii. aibă matb si casă, Altfel desbaterile 

tea mb n Antelegore eul Fate o slhaură loptă si anunt, în-| pre ctitor area de auterit pela 
en Antirevimorinti» mi «Tia [tre priatenii și dusmanii natie rv-[P i 





neprezentarea martorilor, Un. alt lu- 
cru ce-l cerem Consiliului de Râs- 
boiu este și acela al citațiilor mar- 
torilor, Citațiile şi folle de drum să 
fie trimise cu mult înainte de înce- 
perca procesului, ir marturii care 
eu tmai lips! şi la prima Judecare şi 
tevi care vor fi recomandați de a- 
vocuții mpârăril să Ji se tacă man- 
daiv de arlucere căci si ifel na vor veni 
Credem că cele înşiiate mai sus vos 
(i aduse la indeplinire, aceasta pen, 
tru ca procesul să se judece si tot 


n | mânesti. 

lo | Deoparte și nita a tranșeelar «tun 
aliinți oștile, în care se încadrează 
toate vărntale. Deoparte asten îmi 














dumneavoastră ? 





strada 1, C. Brătianu şi ne indrup- 
în 
lu 
me strâns; de a trebuit să oprim 





Treiiluştri 


sultă, această îndrăzneală tocmai | mațina, MA uit pe geam, magazinul 
cină cineva era irimia de minei Dar |heroca parcea, far Jidanul cam sito-| GER 940 ENÂRTUĂ 
nu pulcam face nimic. dial avuse= [nat se văita şi se ficea că nu ştie 

» vu un mic conflict prin laşi cu [pentru ce şi cum a leat bilnie (Continuare din pagina 1) 


| tubltul nosteu domn Bejan 
tuse peşcheg pe degeahu 45 de 
zil 


cam luaseră pe gând ofițerii când 


și stă- 


a Inchisoarea militară, De se 





Am afl! mai târziu cum a stal 
azul, Sau dus șase inşi, doi eu stat 
pe stradă, doi la ușă şi doi ou 
iatrat în prăvălie. Jidanul paltțicos 


mea prin proteste ta miniștri, gelopi 
cara intemnuază Frana frontului pus 
încă she prealiaiu] ocetdentalismuluit 





veram concediu, să mu mal: foc [a intrebat: |iar), m reclamaţii la Tga Naţiunilor 

sar vre o poznă — Ce doriti mă rog? vi Liza pentru apărarea. Drepturilor 
Ms scobor din camera men şi]  Metea s'a uitat fioros în el și i-a Omului 

ein în mare consiliu pe Nicolmelspus: — Qwand je viendrai chez, poranitor candidați, Inpla e prea nr 

Strugatu, Metea, Stângă, Tofaa, su | vous? 


praniumit 


că Du 


„Vielul blond”, şi încă o 
ți băeţi unu şi anu, [fe= 
nnezeu să mi dentnce cu 





«e spun cunt stă azul, Eu, male 
treuin săi plec cu imagina, 
vcela, la Roman. Să, 
mu în fost eu râcai şi deostilat pe 
Ie regiment, era aleea. Bhelil mel 
când mi auzit Cum. stă ee 

pe. dai. l-am 
n putut şi an eran)at 
ya mumat o cotecție sănl fie 





a freul bădie 
duc Varga teatrul Naţioa 





a ceesul pațeu 


„ când dec eu autobuzul „pla 





ec nisi 


unde stejona mokgina de “cursă pules, știind cu cine ate de a face. 


Peste 10 ml-j se mal Insită In nimeni în vizită, 


pinacă pentruea până la sfărșit să va 
Jidanul nu & ml aut timp să 3e | re bineda în seamă: Dacă ntap ar In- 
dumirească și pe dânsul, dă-i, mr- | șămpta vio incerce careva, Var pula să 
de-l, răstoarnă ralurile, În trei mi, mă din  beatitudinea 
mule i-au nreijat, Au plecat şi l-au | urmanalexea și mă Dă redea. poeriei 
Tăsat pe jidan și pe vânzător pe oneste. Jutecălerii de Ocol, 
sub. tejghcle, acoperiți de ralturi | sizaetulul, vin care un destin cinie va 
Şi de marti, seaș penru a sdemonstra odată mal 
Prefectul Poliţiei a all el cum] rep Ca maritata 9 prostia sant surori 
stă cnzul și cine a fest, Deși fâră- [7 ce aureue 
mist, dotuși om de ieeablt şi proletare ochit 
mor uhiiversița, mâncat şi el de o, rentă 7 
brireniciite dar, nu a descoperit tică! 1197 
până în ziuă de azi nimic. Tor i-] Vorbim despre-, da, sira eee 
asul care ştio bine dela Cine a [ru lergulereu. Ten Maiste și en Bât” 
mânent călcare, tdesa chitic, atins |eeatu, rm itușiri mmamimi, ret tregr 
duse a mitsea pa căciulă și mai |ewmice exemple de cximplitate» —feitil 
sprostir) umană, 


Alexandru Constant 





desmetevească 





pr an 





cast accident realist, 
d dea bn 








Cred că sta lecult definiilv și nu 
Neculai Totu 


= ei mona 


IDR 








Qarda cavalerii 
ordinului hal 
Viteazu 


— După crearea cel 





La 20 alte 9X3 Mini 

met" del sărăiăie einer 

u Marelui Rege 7, tie 

torul României. Îni , Cavalerii 

"Ordinului „Must Vl * urmând, 

drumul bolării În 00) 1927, vor 

merge (n ziua SE lie în pe- 

irinaju loc anual, ÎA Curtea "de Farsa iudaică cu 
rgcs 


Gardo Cavalerilor va incepe în | N'au trecut nel doua site ela 
ziua de 19 1ule, Ora 20 și țoe- | ubliearsa eomistuneă Feaale ati i 
mată din două Schimburi, în vor. | kleze asupra viitorului 
dinea anuarului Cavâkriţar, Paleatinai si Jidovisuea din intren 

Fiecare schimb Va Bta pase Ca | dă lume sa Aa lu pică agita, 
maleri dun cere: paltălla, mormân. | Crearea nui ee ani au 
tul Regelui Ferdinaid gi dai “la | atar evreasa mavemamez imititul aia 
mormânțul Reaslul Carol 1 i a1| unul mandat permae cae cui 
Reginei Elisabeta, acordat Marei Britanii și cara ar| |! 


i avta de scop proiejurea  erupeier 
A murit vice-Ministrul ie Terurun Nicart Et 


Minte Termurt Miorita 
instrucției din Polo ja [ie ,prrrdie adanca constenvan 
VARSOVIA, 3 (Malo — Asi da | i 

ora 45 n inectat din, Vaţă ja Vai 


Jidovimea uteranțională și soda 
asttel spulberat 23 vi un mare Si 
movia d. Ujelsdd. Metmtneira at 
Vastruejiunel publles 


mesa ni zantiioării unei trena 
=> 


mineluni, se a Vedea 10 eraate Mur 
Anăolinizat darea ai 
Ambasado! 

pe lângă 
fraj 





„Ereta Iaraeta, bonta aionistă. au [Pi 
toată Exsentira ei, confariuțele 
fondurile imense udubate din lente 
ikeile Tamil, vestea 





dată. în căteva miohia In adovăr | es 
toată Ispita. tot sboeinusal Dortoru 
lui Wiseman, n fost în alilar. To 
44 frământarea iwânieă x'a dovedit 
uepulinefnasă. 

Asa 
DA ereăintă, convinsi că Ira! a 


















ROMA, 8 (Radur, = 
ta di Compalta, cai 
ambasador a Italie 


vernul din Salamah 
rin Paria la post 











Noua atitudine a Amalivi proba 
bl izvorită din convingerea fermă 
că jidamii sau agitat (n această ăi 
reotie du formă, a produs în masela 
m în conducătorii jidani, o mare 
conaternare. Jidanii încep a uri An- 
alia. blestemele inăreptale în con. 
tra Marii Hritamil. de două site me 
im tm, 


dela ca să se pertlibe 


grsba, 





ALBA-IULIA, — Setul meeţiel de heze un parastas în cinstea zemo- 
faudarmul Ziaina, Sears Gh. a das! riei eroilor Maţa si Marin, 

in ultimul timp u ai rată aa. | intervenivă legionarul Medrea Io: 
vă impotriva membrilor pai atit | manie din por, Ţelna a scăpat ca 
“Totul penru țarăs, [Bate _unosat | vrin minune ea să na fle sebinjult 
carul dela 1 Deeonibeie 336 oâmd| la Iei. In schimb insă a fost at în 
pentru 20 fanii de apă pririte de | ivăecată pe motivul că Parta pe ab 























15 Martie n. e. a bătut pănă ln sân. 
e sase legionari din tamuna ghici 
pe motivul că sl-an permis să ser 





tre acest snbaltern, 
| GB. ML 


Doi „bâtrâni“ 
[Coi 


Inărăsniţi «5 putin să mă pricepsti imai multa 








mare din pag. I-a) 


ami 





Hi vreodată mai tânăr! 
Ava am privit pe amăudoi, de departe, la Iasi. ea un 


April, o adoleseență da anotimp; Cea mai pură și limpede din bucurii 
vleţei + 





e tinerețe t Am simţit în 
tără pierdere de timp! 
Acesti bătrâni mă consolează de grozava dilemă a derului Faust 
Jeh bin zu alt um nur zu spielen 
Zu juniz am ohne Wunch o sein. 
Imi dau ontusiasm — fenavaua di forta, a lui Mistral 


Di tut ij 
toat SR TOMA VLADESCU 


„Guvernul va : 
lua măsuri“ .. 


(Continuare din pag. I-a) 


+ăţi ideologice de pore mistrej 
DEM. BRESCUI 
din vreme bir cu fugiţii, 





tice, cu bocete lugubre la căpă- 
tălul democraţiei mgonizânde şi 


Impărțirea Palestinei 


Jidov.mea internaţională în plină agitaţie. incap boicotul 
în contra Angliei 


— Manifestaţiunite jidovimii din România — 


statut ui| Din materleire insă, adevărul sate! 
mitul, leraal mu 


clipă va între; 
această direaţia: 


De 61 Eatruordinar de simpta. 


zonțuri, alte precapte de îndecilnlt| 
orbeste. 


no învaţă alteava. cu totul alteera. 
Marii iniţiaţi nu Dotărit defiuitiv, 
sa. Traci să rămâle tmpratiat pa 
tontă fata pământului, să cucerea- 
nnebilozaze întriwn anara atat în 
inlemelerii noalai stat, jidanii aa 
«roclădlizal | me Tabulonaa, nu pentru Palestina, 
Vârai afinte», totul se nărnie dintro- | ei pentru Tapia lor odloană de ea- 


pare m fi dafinitie: botărita, 
tiiseşta prilej de (rmântara, de noi 





r ertde toți oamesii de bor [aia pierdut atelvdată aritalul masa | noi «neamul alex 
lar saltat. 


se anuuță un nou boicot 


vârsite dela a vreme iueoaca de eă. 





ŞI Mângă ei — AC. Cuza! Ce «bătrân», şi acesta! Ay vrea numai să 
ese că nul n'am devenit tineri— DECAT DUPACE AM INVAȚAT 
LECȚIA LUI! ŞI almeni nu va protesta vreodată cât e— Nimeni au va 


Miine de 


Apoi am simțit găt se lubese— Docăt Iubirea — există alt certifieat 
sfârsit că ei sinzurii trebue ascultați azi 


— «Bătrăneţea» lor, Că-mi-o min, Doimne, acum, în primăvara 





a dat 





lor două state: arab şi evreiesc. 


Eretz Izrael“, în mare pericol 


Ma alu-se penru rstnivarearea 


această odinasă armă de protest, 
Patentias, 


peciție iudaică, intră în actiune 
imediat ce arat este atins. 
Executia Sionistă presată din 
toate părțila va ceda și va da sem. 
malul acestei noi lupte. Dacă Exe- 
cutiva a întârziat până astăzi. cu 
luarea aeratei măsuri, faptul se da 
toregte invățământului ca Ta exășă- 
tai în trecutul ma prea îndepărtat. 
Boăeatul în cumtra Gerwmmlei, a dat 
un formidabil Plante și condvearea 
vupremit julovească mu doreşte de 
loa, în actuala vimație a lui Ierast 
în lume să mal inregistreze um 
aqre. 


dânălt o singură 
Aa ceva sarioa în 





anl are alte planuri, alta ari: 


“Protocoalele Marilor Laţeloptiv, 


a și să domine lumea, aa mă se 


'aleatina, Co povestea aceasta a 


mat Imeore €antităţi Ip aur 


POSTURA IN CARE E 
PUSA ROMANIA 


In detinitiy pe noi puțin ne în- 
terexează tonte aceste maaitee- 
tări le răzbunării lui lzrael 
Dar situaţia în care ne pune pe 

au ne poate 


arire a pământului, 


Aatăzi, cănd soarta Palvstinei, 
1arnsi 








sitații în toată lumea. didarismul 





lăsa impasibili, 

Ne amintim cât râu ne-au (ă- 
cut nouă jidanii când a fost or- 
zanizat boicotal contra Germa- 
Sunt ştinte atitudinile jidovimu| niei. Toată presa mondială ce se 
intermoționale in contra Germani. | află în miinile jidanilor nu a- 
Timp de trei ant, jidanii au tucrat| nunţa că i din România 
aistematie ta organizarea așa rivu-| juptă, economiceşte în contra 
tui «boleot, indreptat In contra ee | Germaniei, ci, amunța pur și 
tut de al II-lea Netea. simplu că «România duce ca 


dunet, ca întotdeauna. dealtfel. | eroisra (7) boicotul contra Hitle- 
Fidumii din amanta. Polonia, Fran! rici». 
fa, cimeriea, sto. nau mat font «ce: 














Au inceput să circule manifestela 


Organizația mondiață «Statal ludeu 
10 Palestina, cu are bumeruase filia- 
e în România, n dat semnalul luptei. 





executive în unantenltate 
doicetuli 


Capitala a tost 


ţa 








inundată de 








det dă haină o câmase de culoare verde. | Anilol. imediat ce sa aflat de buiără-| zec. de mii de manifeste, prim 
ln idem din Zioaa a “mpltentat | “Astazi 6 eăic e Satneal preataal rea Ueă Loara. tele camiltle aa] care împărlirea, Palesinei esta 
şt DAtut până 10 Age an 700 de [ramai ecou ae Ia trai 1 ete eezrtina ce. | oaată Eoept catealat. înârepiat 
de putea Aire [sora tul La achitat ura 4 dnlibra. La lașt. Ceradoji, CA. ia Contra existenţii  poporalal 
asemenea. cale proaspătă întâm |" Se atrase atențin d-lui ministru [ea ca stie | iudeua, 
Plarea în mintea tuturora câud Ja [de faterae asupra nbuzarilor Mă] e correct mobidrezaeae ia) 


intediala îarepere a luptei. Camitetele | «Statal Tadeu în Pavestiman. lată-l: 


No.1 EVREII! No.1 





Execuliva Sionistă actuală este gala să accepte 
planu! de Impărțire a Palestinei, Ţara aspiratiilor 
noastre naționale; 


Executiva este slabă, obosită, fără curaj 
şi fără credință. 


Sionişti, luptaţi contra atentatu- 
*| ui ce sepregătește asupra exis- 
tenţei noastre de popor. - 


Nu lăsați ca în momente primejdioase, 
să slăbească marele nostru ideal, 


Votaţi cu toţii pentru 
Uniunea sionistă „Statul 


ludeu în Palestina“ 


care stă garda marelor noastre 
interese naţionale. 


VOTAŢI LISTA No.1 


în trunte cu 








cu răenete vitejeşii, împiuruta, 
te din panopliile verbale ale 
boschimanilor și phisinienilor ra 
sului Nasibu. Aceştia au şi ioşit 
afară dintre ziduri, cu pumnii 
strânși, dar cu inima cât purice- 
le: ei presiimt sărmanii, că deşi 
în fruntea lor stau erași» şi «de 
seaci» de talia vaui Georoceana 
şi Raicia, vistavoi de calibrul 
uni Bestceanu =—erow demo 
crai cu vume simbalie — şi v 

vaniliere contmmare ca Ella Ne 
gruizi, victoria e mai mult de 
cât problematică, Aceasta cu a- 
tât mai mult, cu cât până şi ne- 
uusul lor cu tăcălie şi impeluozi- 


Concluzie: înfrângerea «demo- 
crujilara poate fi privită ca cer 
ta de pe acum. Jidaniada sărin- 
dărcască uu se Ya putea conver- 
ti în epopee, după cum păsatul 
nu se poate converti în bici. Căei 
un război ou se câștigă cu inter- 
view-uri tâmpite şi en proteste a- 
nalfabete pe cari mu le citeşte 
vimeni, inc destinul unui neara 
tâuăr şi viguros nu poata Îi oprit 
cu zăgazuri de hârlie, 

"Vumbele ideologice ale jivinee 
lor din meuageria sărindări 
tucepe să ung amuze BOU 

și Nicolae lan 














mă deci. 


M.GRO 





te — 


irmațiile noastre, se. confir- 
Afrţi trăia omănia se 


axită, protestează și pornesc la 
luptă. 

E pana ftecagă ma Ei 
„iz în "SOARTA, 
pentru dreptatea <cauzei 


MED ia tntămpla să ira- 
gem grave conseciule, din cauza 


SSMAN 


oa Stas 





poa ȘI 





tabile, 

ERI, fără vola noa 
situat pe un plan atât de 
simpatie 
dza ne va 
tură 


tă 
În 


ial! 


atitudinii noastre atât de regre- 


oia noastră ne-am 


ţin 
Bien. MAINE Lon 
vedea. in aceiasi os 


Guvernanţii noștri au curâne 
Dem. Sutu 












ac A 





peria lie (ud. Cernâu) 


ză demnitatea statului „ 
ntea acestui organizaţii R 
= 






__ Gum se subminea 


Funcţionarii în fru i 
me pi tă! comunale: primarul se | lu românea 
„pe ut reme | ter, ca i 3 eonalite-| dit puli rr 


-L i - CERNAUȚI P — 
nâniă B.-A. - Lituania | Sa ai 0 | a ZI eu a 
J -“ Por o wa orannheat In Anul nau | elue-să aid te 
ca atopul de a ei] Dapineatui Dairtala NI 

























































220 (1-0) ă 1500 e colindă ea, ional ă Zi 

A strănge fonturi părarea | dteata penira srp 

Peste rezultatele mateburilor bal- coc, "a vrai 

Pelecan cel mai bun depe feren [usucă a daca a feat îneacă Ta A it po| umar artele ptntea Mneari 9 Ant că Dante Tutti 
cătaltă expedițin, sn comis a mare temere ueraimtănă, juctnă. Calormtica si] dela bolnave di. A doua ai, = ja A 

meri. la azas, na spatii mal: [cat de Boitola ea cabal, dlătrto sen. sresală inițială. Tarnen) proretat a arti ir apte er Paper pie are a guste piei lia: ERA 

“EOHIPE. | trare în eareuheu tot a Iul Pioct- pentru echipa ÎN devine un eompro- ] N T R N re E pri a are vc | aut diatro Ronlănl, “a0ă în na ri pi ha 
E piiniaai, a urat | de 3 ante 1837, când San pomenit enseă intâlu Ă 

monument conice. impreună eu, 


Veni, tot dim Usa vc a ra 
Sa: ie precum tie arita. Dr ă- | eu e erosta — ] 
peron nDezilit, lucaază aud laltă- | albastru și serisă cu litere galbene eralniane — și pe Îi 
Ci [eat tenăvătoa Dimiwie Star | — emlorile merainlene si pe care | 7atari ză în emitea e 
pecete ete cel ni] era erise mrmitoarele  veraari:| renlt acest Jura Mă 
„rareot plateste | după woetul 'Daraa-eveeuco care | rele molire; Pute 


Cine sprijină îredentismul ucy 
sin, 


1, dnema concursul prectulal pub | ui la grota și ca pretu 
alesanăra Totiescu,, dapă cam vota a= | spre erueca Sevcaneo, mute 
fate pi 2. Spriimul d-rulei dinailov | Jrate aa afuca de Dup sg 
Tudoij,, 2 lpsca dia localitati aeul da | preotul cooperetar V, rs 
Deca ză facă ordinea corală. Acesta | cad a mică stajha, ju tu 
fra chemat impreună ca ajutorul săa IP | Jăparat un mic praga oa 
Remozna, penira menjiaerea ordinei preamirire a sro sut ÎI 
“Apa că a atorza zi, 10 funie dapă ter- | de luptă, ea e 
minizaa slujbei religioase sia Jormel £2f- | 1aas acors tn ce 
iuiul pentr meta ta cimilr, ca pre- atei tunețenari i pt it 
mite? ta |runte, «raul, MAjerii Co | neon acentă. olari 
imvațăterit tor, coret gcoatei cohduz da | 1. Preotul AL Talpa a TEMA 
D. Chipioacă dir. sealli, apel. peveetil= | vicuse gratust, a Ea a ua, 
oo îj 
a, 





















enta 






feroce dempauan 3 maus 
cu &cea lei penale lonară 
îxpavă paea mult, a arul «rijă 
cască mai întilu cadrele, 
propazandai jar 20 săst înlțiete a 
n ribră, 
Acsaue cadre mnt: Conitantin Diienie 
20 Carbut, care la rivăol lor 


— | sr 
Î|e muza m pe nide și peleeai. ama ci 


II EEE 


iuptă tedentistă, ala Bucovina. Die 33 
me crvada că pecasta ese spre! fe 
n contra, aci se pile 
funcţionează zilaic, Intre el, di 
orete 430-11,30 şt 18,30-20,30 
in strada imprimeriei No. % 












ra 

































































dun vletarla 
Ra Arie: Paotroea nu fat £ E teana suis ca Echipa A. Adică, se anuaţă 
siana cura a fost. Eei- orletal Evhipa B n tare lentă ele. i — 
Topr.L 
i sn Mecinatia; Pavlovici: Pulbas-Fe- | ealelinite A + BD. De e oi trazem pe slmară be 
baltici 
j 1iptă3; Ploesteann—Moldoveanu - | Cnimr rusiavase au fost: CU U A 
o tnvaei- Bostan. i vaci. ea. tentativ rominizarea completă a e NTIN 
St De ee a fost reținat Ana 0” cnipei noastra BL Le lăsă mastila- CONTINUE 
at d Dogan dino centrare Pre ale opuse de rela 
itsă a lui Ploesteanu: = sigle sonate ete fă termală din 
a Timan fa local i Răsioare) eu a 
a Iar Piscul Jai Oaratt. Oueael [s-a atatornlătt lotul ta Prhlen Ra | ponrPA NOASTEAE De ce na 
n oeaiasă Doba în Men Iei| LAtoanlenii nt le abecedar Ma! «sis uăinsaţi flimăeă aveti null ca 
Bau răsărit m fost Nedineor, halta e! par deree tu l-ati fant din fată 
same. Dare a să poată lua Ratiu! si 
Toata = primele resneetivet 


roi Vanelurii: 

ehipe ROMANIA p (+ A abate [pa (B+ A) n dat fat ramlamental jucutele eterogene din Echipa A. LEGIONAR 
Mean. Denbdaburs—Răpinasi= Mac] Deer wan avut rost fatocutrile ——— 

Sau de co să fie impiedicata o 

Rezultatul 1-8 prin punetn! mar. ră 
teama sata eu lapte a echipei Boc DB cină dia pe 
Repr. IL România A (+ B) apare = i 
inte ferit noa ce caută Rafinskb si ace in 
în tocul foi Meloreama și eotae [finală dați palme federalilor. Veti spune 
dan 
Rezultal) 1-9 prin punetul mar stinge. 90 set inărituiţi. 
———— 
Jtalianul Bartali în turul Franţei se i ee ae ne 
IP să mrem îi romini. 





me trec la fapte curat 
untiromâneșii şi. reilinalste, cae aa 
vecunene alt sata deci „Ucraina noa 
au „nai Veralaji* com o aomeac 




















i 




















































După, ce n cvadaa iei etape gerzua- | dal, aamucoi, eu. elpereitate itrita Î. cetate af Tant vs. domnilor fe- Area i lumea zii i Ne rari ee 
bată ee e colt 10 cete Prima [hu pasțieni atât de der și având aerul, este exo-mp-rco-m-la.  V'ati [cum P Ci. dată câteva Amt dee pilda Tu ba : 
ice nl clasamentului în favoarea lui |ntilari complect diparate, |iăudat că echipa B, este laboratorul [fun îi t pen! FONDURI EAT RII PRO- iesti 7. Deca acizi arati aa exiră ai fihut. sesana 
Dara care e Meu a cumă ear: po | vedetelor românesti. consultațiuni, procese, PAGANDA. INI EN | e ape cint, der pre iba erele mi „Lt 
vila în etapa AheLew-Dalas — Grea Dacă a cala trol să avtariai cimitire eee i i 
ble. După Majerus ilax și Bavla La Strand|, ice best si Lui Ara e alutorali si contarsni mutori= e parte dim paper «a Portile prima: ura. care on ra a i 
(Gez.). poritanul «Gin este al treilea e: rea ia e i sa et Sale epi i re 
mir cre sraei bcrere ca [A au ei diac 2 e sote [ete za A scie Ea a tevp acut (gală E 
care pireaseră echipele naționale Fran: | man fa tare a participat şi vedeta er rapi pre ua 
lee mia eee tr [apă e ae 4 perie i ei ca un mean apel aloritica Far nu tm tă E . 
crean că lupta pentru cucerinma Tur |ssaf — oarecum — satisfăcătoare, ae ln prehri OXAN 
mal Ca e colo înlre ei. Duzul [7 rebuz remarcată performanța timi- A, E ză pă ke 78 : 4 
SE Era EEE a catel m tea lui a intrat în vigoare de astăzi 
atural intre a ai [E 4 , 
e ue ine Dică cot da a grâulu | 
â « 
| 
| 


van tării M oameni care mă pere ln 
justa sa paloare ela cteliumului Mta- 
Han. Deaceca păzi interesani de are 


Parent mai serios care să-l Jarteze. 
REZULTATELE TEHNICE 







Declaraţiile d-lui ministru Negură 


ţie imnul mult producătorilor iniua- 


este titiul Poiletemului de mâine, 
din Hlmul turist «Prim Buceri». 


















prodocu, In aetaată direcție, cătaoa pa Sela : 
sarii extrate din serul March și sem 1 Pobunizki 106.2. Pe aiun dă ăla itrat în Vizoure 
i ji Săptămâna patimilor ă i au- | tro, pretal minimal In export coz- 

2. Picin E. (Vit. Dada) 111,5, non) rogim dă uloriticare a uri Ira tel eee certau sro: 


male de Antonin Magna, lent camplai 
mundi de fond și de deuă eri câlsă 
ter al Turului Praaţei Wederile lui 
(ont: mumia tăi mal interesante 
seu vât le au fost impartăţita Imedia 
up conmumarea primei etape — Parte 
Liu — a Turulul. Franţei 
Redăm. 


lui de u îndruma marfa spre țări 
cu devize forte, a procnzat Statului 


un stoc foarte important de dovize, 
Astfel dela 1 Iulie 1906 — 30 A-| olearing: 





3. Papazolu (A. S. E. C) 1,122.] este în footballai amastriae patru | "9; : ] 
8. Nenlţescu (Vii. Dacia) 1,14.[eă Adroira o'a seos decăt an peni- N O ecezirenpepeie 
N ia Sa NR br ăraw dela Genova, far Fu. Aus: | ptitaie. tot pe azi, Oficiul 
2 Pepezole (AS d Sa jale aia a bătot la 1 goal difezerță | q, valorificare grăului. 
prnpiirt Li EX 134, [pe tormidabilal jpest. La Viena | Acest Ofieiă câte preziănt de d. Prima de valorificare 
idee MAL Dia mă [amandoua Dumiseea vor fi sitieze | Neziră si Made din anii: 
4 le inatehuri nustriaeo în Cupu Ea-] 0, Seseiorăuiiu preşndinlelo Uuiw | a Prima de valurificare nu je risturnă consumatorilor de pâine | diapres peatru legile 
functionari, pentru că sa dovedit Ie 0 Ei, Vino 
























Sylvăre Maes, căgligăturul Turulul de 2 $ ni 
Laleaua pei pag Simoniu (Vit. Daria) 4.15. - [ropei Centrale 15 Comtrelorită aăricultată; AL.| fixat prim dcarvt peniza o lană sui 
ai dn lmpa, Perii — ddleu.sea mai | 1. Warmu (Vit. Dacia) b,zi Ceruta) penazal al îninii- [o Inna jumatate: S'a lăsat oficialui [atunci ineperant vă nacomino lati 
gt ma |. tau [Daia alu [ret Ai, secrstăfăl sonerii i [9 uta earoana de'a atabiîa ran] Sun de mat înainte sisu, Gl 
pr Dee rea e Ito af ori au tota Rotavlelezăţii Băncii a- | port eu nevoile de susţiuere a anu [eltp4 ednd acc 
a a bătut recordul mondial pe 300 | bionale; pr. Gian, praședintele | unumit preţ inăuotra cotaţiunile [efectie în acțiune, ele vor 
mumai cauza asociațiilor, 


«Decopavei>; 1 Witmer,. direetorul | mondiale. 

soneral Instiţotalui Naţional de ex-| In acest cip se ecouomiseşte fon: [rheționa oa regulatoare a - [e 

port :prof. Eu. Brancovici, prese | dul, când piata exlernă a grăului e [197 acolo unde excesele vor d; i 
Sare na 


susținută şi su măreso jertfele, când [apare, : 
Pentru desăvârgirea acestui plan | bănești 


Mavedii An sevastă etapă «a unul dia 200 m, spate 
ari mal viguroşi oameni pe sare ati a 1: Russu (Tir) 17. 


vul ocatta de ml vedea ln ultimii mai | 2 Vasiliu (C.F. RL 340. 
= N. Văcarul 





metri. 


































Dei n m de loc drumuri 
Nord «i ra ailaptat media! en o apu- dintele Uniabii tăportatorii 
inta. miza re supărat pe mat Dumnealal [roi Solacolu. peăedintele Uniunii | devin slubă. 
ste Kadian Alias Rabinoviel. ho | sindicatelor agribolei Androneseu,| 4 Deși precum ur dovedit al. [mem ucurat de concuraul mebmi-. ca aticiall 
V. Dăr tat și înțelegerea asociaţiilor de | 1 Erotea 


dată ridicarea simțitor a prețului 


din partea LG 4 Ru! 
xrâului de producător, 


Bariall, daca ale tat arăt de bon 
primea după cum se anim va dn | Baa ZÂ „NE eint vi ina. care, maspenănt pen. (4: ni partea Baii centrate coc: 








unctiomari în frunte cu Federaţia | 5: St 
Centrală, cărora te aduc multizatri | Starea i 






































mut de Iaeru lui Syirtre tru atitudine murdară și sabotare 
Dacă Maas nu va pulea pănă în Alpi Vitorul-Decia o tăcut la Londra deel peatire; 1. Căiiătesou. din par-[în aceeasi proportie pretul păii 
se în ua. preiei reaa atpre 01 | ut Dea 2 Si facut antrena- — a deelarat că pleacă | tea nericultorilagă  C. Grigorescu. | la consumator. o uşoară urcare sa [fi to doresc deplin succes. E: 
tao. te fane p ta Pope SAU a a Ga orl otian | A ră directara! Oficiulai de valorificare | produs totași. Guvernul Plind hotărt să dea toa- 
pop ea pa Ape azeri eroi Shiţescu tare a| Să fie o simplă diversiuue care, 4 griului; Neayl din partea morar Dază orioo broslă are putinţa să-şi [le înleanirite şi toată aci 
mica dar tiapla: untul | 09 tata i! lar 400 m, | să înduplece apela! U. F. Sruluit| tilor și L Simiontsca. ruprezutăni! | puă veniturile în scord eu ahal- |stor cooperative, cum de a 
tal ma anuală Patenate ln | oma a Oa de UAI a il-| ina înce. pă pioasă, Mâţer mei: interesele brutarilor. lucliie, reclamână echivaleutal mau [epriJinit orice. asoctafiuni ajmiltară,j 
mă privește voiu fi loricit dea | Lăpugan a reugt 53 1. Necul cii sau preţul mărfii corespunzător, [nu am nicio îndolală amupra, rezulte | 8988 
ea umâri elocalma dintre mamii Jos și Poponei 0,7, n | Cădelnitar DECLARAȚIILE D-LUI  |categoria funcţionarilor și peasior |fatetor Binefăcătoare e mar DU în 0 
M. NEGURA norilor nu are aceeași posibilitate, | 7l4trate; „se re 






Mai mult, dacă statul ar urmări 
D. A. Negură a facut eri urmwă- Îsnoral salariilor la costul vieţii 
toarele declaraţii privitor Ia uoul | scumpetea ar depăși această limită, 


ut cu rampele Volane echiia | Iaret de valorilibaza a srăului: — | intrucât prin experiaula pecentă a 
Sa totocmit ţi M. S: Regele n |altor State sisteraul sia dovedit un |flerarea produzeler și a acurilor (e a 


Mai i 
Ită j . te canudieni a Prantei 
NM multă seriozitate nu strică |, e cam [tea găote abz |oz icuz  aaarta az Bat N RU RI 


n .——— Prucuare 
încep să-l arule pe Jidoeul Babi 
producătorii se. vor n de echt 


vatentut Just al muncii grele ad 
pan. o jertfelor ee fac pentru ame | Sertei 

a 
A 





Nădajdulese ed si în _rieest a zei 











nerici drept o alorie a hokewului 


Hand-oall |» ia contractului 

























nul: nostru, redevenit ceeace 
Sică ace „it sua modificări Antroduse sant nr: |eszuri, iu foarte multe centre, şi [on eu e& am primit taci 
mătoarele peatru foarte multe articole se du- [Untunii Sindicatetar, ed se. var atăt | 2 






rii Musate «ante pre a aportului, decat sa numeri tn roată ve 

















că + patut uheeria, ia [repietrele Federație 
grevei a ai | coat iei un mumâr ma 
SAD, pi ad a aa E v de chip cari Tau dovadă de v | Şah la Balcaniactă Na sia fixat prim deeret prețul mi. toregto speculei sar putea în chip |lura prim intervențiuni în ewmpăe || 
1, pe 3, Jecăiere ăn at [otitudine vaemvalereavea” și nea nimal de vânzare îvăuntri, din ur- nigur remedia multe articole prin |rărt de grâu actiuni oaoaseeziaaer | 
îmi. a dese. Pope atal pi | usd, IDoroieevie Precstui adueecii și ln Buuren aa ei ai asociaţii cooperatiste pataraioe, va [oclace constitue o. contribuție afaa 
; Ă ret ea cau] Pa VIeână peste sean steuea, cam» [se pare că a căzut po prețul ureşti | ai Din esperieaţa făcntă sa cons-| producătorii, tea în susținerea prețurilor, ( 
[ i A prețul rovan- | tatat că enisiosul siur de sustine. | La incezut însă aceste asocioțiunt | Producătorii pot fi Met eă. 





a dilvseat În acm i eu Uumuri 





bn area maină | mine 


si-ur îi axpri riuța d. Fodor | o 
i oxprimat dorința d. Fodor | mondial, plus primele piitite Ja ex-| Deaceca din jertfa orașelor consu- [să Mi ae grăbească la vânzări, fn. 





tot mii. Ca [> = A 
1 miti. Cam așa| roa unui pret în mrmonie uu cel jur trebui încurajate și ajutate.  |atea dreapta răsplată a muncit, EIIG 
[ ei A 








Hami-baliste, poat | sua 
ice aa | state Iuehrerul foothallului onsgure purţ celor 2 ani, 
 Oemati unguresc 4, 4 fost intervențiunea con! ri 
pair lie za erai matoare de pâine, sa alocat prinde. [irucâi din experiența rin 
y ' . „De AfTel mu poata, îi dest amar | RAR pe toate “BEMAIA Btatalu! |eretul de valorificare pir nu în prietela repre foi pac i zi 
CA MU ea cei î maeălări ai aniianar îl e 43 dcvarit în deauran) celor |apreat de ajutorării acestor a- [tul cel mai convenalit lait, 
io nmaeiea „Asie sit tie Dani Ap pliată proțal minitan! |eociajiuni pentru îmehirieri de imo-] Guvernul vrin experienta dovedi: 
că să-i “a bile în care să funeţiomeze asocia. [1d și mijloacele asigurate, va combi=. 



















i bată tat al | ment, iunea de înţăriru 
ui lor. În tot cazul dagă fixare, 
|. wa unui |hiunile, fondul de rul pentru |nua 
% a seu jurat iguai vi stu proză fap tite area mâr/urilor ete g: [] precare per “ 
ÎI dovrui ar putea ră-| Nu ne-am ingelat, sistemul îi gi term 
Aaceiiai i mine acelea în ct Ban aa. die aurar în anal DEEE ca tn e nenea Aaa eta isa 
e această enaza pasibilitatea de ari |dul fazelor atunel Fziba plina areamcele 9 EROI mate 







„a | 9 Malta lui, fa lăsat fn sari: 
na Oficialul 341 propună. după ele 


| 1 due 4 atemilne esec: | mentale dn înot ateu Sad narilo 
| ii 2 it ve 2 | Dat "ae Ret. ag ADD panta 3 ia SA aitaul 
ş i - Na e d bogieai la | peuiru răul rompănese, pas prize- ile t : 

ic rqrea inta. | a a orci 8 a RI 
erat aca|Ect me ă î ezea omee SA MR ERR 
E e e 


Mora gaulze 








Pinot pentru în 
die, returul dr i tri 













dul, e ostile până | - 
mie tul de prod la pane 
eenat. A «4 de productie sal mi îndepărtat 
iu onreeări măsuri și fa 


rul Daia 
savura — e m cete 


















































pai 26 Bu 
Pax danii care sa diacuu 
Munilax cu gumierinații par: | fe ae ati tăi la riocipial, Mpa 


sasi ext îi nea ii'a 10 SDeramţă 2 ahhiem] ue reisad ie mat ana | ae ct vama Ta 


































































ale (n dteraa 
iai en [ete e 
cemnlaii. nd nt ae Imre di sam A 
pp AN Me a Atrueaaaă. dei de porturi, agrar 
rebiutu i e 2 Sa Ivua ea. legal evlerazma | ea S: 
en. a fer Pus Zrebule menlionai Sub scosi lila me omava uterul | rau NEAliZat e inlimară luntă în | ae Mmanlă peuru meuoa are aaa | aueiet, PUI dn răceli pi 
îprutat ia. ce i A ului si Pi Aula de Gallima b; ul | apt. de acord cu Ualenea Exparta. dare ai patălitare, in= | viciu și pentru acordarea de pratașiunii 
o cate velelulte echip DI inceunoseut în | torilor: fix "| 1. la a la aci 

se forlaitet iai caiete che 4 în sară jociler: fisazea- gratalaă miminal ti În See pere aiarzura, pe de |-- 5 Sa nu mal pot înabnta, 
batruo sat intreg d a d p IbWiasăturul Taralul Rama, Minura are de N Parte lauliclenia lor, far pe de alti] dea 1 mai hotără: sd se intefie pedura. 
ui Apa de 4 anul veni, care a dont rănit a | Denta ca re deal bapertaata | e ste ie aa pe ulilutarea examenelor da. secretari. del 
ua oara A dz edit în | Ea oare tă al d | ml 2 de fie, ră | 728, ar, de manta 
i alte funcțiuni in- e spilale, pentru acei car ari. 





oteasă din ai în am i a urodusel 
. - A Pagere dprpecteră rele acuze lor. aoasire 
tn satu de mea anal. Foarte ehigauie die În Cib-| ne asupra pactuimiRatt se rtatrăa- | calit 
aluire orapa tă Anul! în curente] progeabra Btotulal se reatimază | ate și da lempertanta 
1n curele uheaitor de vioi | Producător Aceste anomalii 

aa e are Bate d a |" uzura pi EET etate a 
muâzisa, Inalt, subiire, și biza | PN acest. penonal est irecut 
= vana”, iiguna | CAo caonureuta, uit g,geret: „29 | 29ă5- Pe a de 5 Ap 

m an i ne zăteri în afar iți ei 3 A 
Dprteră temi | ui Prim de Cumana arian | AF e afară cabană prelat, E, pete ie, tau 
viei tată mata ne Tunul ggiaturălek | cela că ein iaită?l serifieat și [ms ». A, Oatoleirârile acestui, pere 
3 MlAz6 poate olari tea ae în | care să ta isaac e ee 
* Dot | dzesbisă nezlru medi eat 
Iu Gedregtăgie 


dupii, sii Pelleruţia, udata ee e 
rhaitaru ca date 

ce Aer/oltru en duhemul.laaana 

omule să aşi 

ințânde-le pur și 









Meticare ta grad nesininău- 





indeplinei coodlţiunile 
viovarilor. vite, «datata 


Sta botirii să se 
prezinte 
Asociaţiei ua aemesta ca A în 










Dat, ce tata 
d can i ba zf 
artele, re 














intro difeziţii oarapă- 


be 
Dănntru sidieă proțal, po 


Acest Merită! ante 





atmintu, 
ei bine să ai 3-4 ecler 








îi dea pa 












te și pătrime de adevărara 





























“Sfârşitul unui viş 





Dorinţa impăcării arabilor c 
ja a devenit pentr eng 
jitazii: ne mult mini commpaleai 
3 9it problema elasică d 

Ad Wiai între capră și 
"că după cum Sa vibaţ 
inerea împărtirei. Plen; 
Pirnit protente. vehemente! ni je 
vtntapuni inrranle Şi ah 
alta 











In fiecare stat se pune astăsl din 

















jzirae at,ca 

narmaren mu mal este o chestlu- 
daţi [De de culisă diplomatică și nlei o 
preocupare de ordin secunilari inar- 


R. măre| întoi "A 

"0 alinii pe nas, samuljgatanea: 

fina ca o deaparuta piine: 
“Actul ucesia va provoci 





mare desamăkire printre 5 Marca exte astăzi însăși garanții 
»* rostese ulemalele i-a dă SRL Mareea aaa aa 





In timpul din urmă 
ŞI |eonducătorilar ae popoare, se 
drepta spre industriile Indigei 
venimentele inte. 
precipită, deteri 
1a posibilităţile 
producţie și fabrii 
armament. 

Avărarea palțounlă n fiecărui 
Stat, pretinde și o Industrie naţio- 





(lunea 
u 


tură enre nu he 





spune 










maj 
teatrul viitoarei 
red că an găsit un 
lace 





ţie în ma 





ponte realiza o joarimare eorespun- 
zătoare. O pace bună si țeninică na 
me Ponte 
Avest capitol 





lor. ȘI cate notoriu fabini că des 
me doreste, mai mult sau mal puţin 
wiucer pacea toate ntatele se înar- 
meară meren. 

Ta țarn noastră, această problemă 
nvut pertoada ei de 


Vicna de altâdată 


Avei la demnitatea națională 


Le Chiev, in anul 
Beiute răstigrea punte As00% „ovul |câine, 








copil de culac, prin ea: nul [mie si lui aa imcnţie. 
zi 10 lmge, petru ritualul d [tem Biblia o conilrmă, Eclptul, |, Tie priiă sac: însă iz ei 
Ă Ă npte, In realizarea propriu als 
pie sine, su rispune |oreseanu, a Bpteerat PUI ul. * : 
în 1907 Moldova era pângaria |Uerea: "| _ NECESITATEA UNEI 
mi Jelută de jidovi şi Mota GOSPODARII CHIBZUITE 
plit e reocționat, "| UN NOU CAZ, CA ALTELE 


Şi a întâmplat acest fenomen, în 
țara discuțiilor. interminabile: "sa 
trecut ta realizări. Intradetăr, la 
noi, înarmarea a trebuit să ae facă 
treptat, după un plan de bizeetrare, 
adaptat Amprejurărilor moastra eco: 
monica și industriale: In primul 
rând era necesar ză ae Jocă comei 
cari să acopere 'mrliaț lpaurile 
provenite din negtijența acelora cari 
au întrebuințat timpul mai mult 
pentru dlacujiuni decât pentru cum- 
părarea de urmament ri numai în 
al doilea rând, va procedat la for. 
marea de industrii românesti, cari 
să satisfacă necoile viitoare aie ar- 
matei, 

Pentru indeplinirea netoilor ima 
date, au încheiat importante con- 
tracte de armament la uzinele din 
Cehoslovacia, Franţa și acum se 
due tratative și cu Poloni 

Prim aceste comenzi va 
și un alt scop: o uni/ormitale a ar- 
mamentului, în țările aliate. 

Astăzi se pune cu auto- 
iza an de a doua nece- 

er țarea do îi 
dustrii proprii, capabile să 


ZILNIC 


«Viena de altă dată» depa 
- | enlea Griviței, exploatează Jidovii pa. 
mportari Moyer si Richard Şie eu bre- 
vet pe numele 


Lu Platra-Neamj, Hucartşt), Bote. 
ani și niurei, gcolarii jidovi” aculaăi La i ă 
obrazul profesorilor cu balale vei, ala 
micei Jor şi dermmitatea corpului dida. 
dic inghite scuipatul. 
La Sadagura, un veleraa ul răsbo- 
ui de unitite națianală, decorat ca 
„Bărbâlie şi credință” cale matralai sita era mnțiouale, este bă- 
a Mic de aceste fiare. jilovezii, lar | tut, torturat, lasat in nesimţire, das la 
„Federaţia foştilor luptători” 0 Ia | circ. polițieneaseă, iarăși adma, larăşi 
shi Câte n'o fi inghiţii ea? torturat, larăși — maltratat, ete, ete 
Chiginău jidovii au spintecat| pontra motivat ex la ara 1244 noaptea 
un crestin. sănlt plenica 18 sau că fiind 
La Cernănţi bravii olițeri ui Reg. | prea departe pința, ar Li tntârzlat cinei 
5 Vânători sunt insultaţi de o ji-| minate 
că. Na învie morții din 1916] Bătote imgozit neavizat. 
acestui. Regiment Românul maltratat,“ Țara venipată. 
Dăunăzi, în Colentina, ucenici] cre» | pălmultă. Camera de mnacă ntaata, 
uni simt torturați până la nesimtire| Ce aice demnitatea mațianalăt San, 
an fidov, nu mai este nici demnitate aațională? 
Reptilele acesten oriunde, orl:And | Pâna când? Dar Camera de 
muşcă obraztie, Sunt niște porei-de 


Curier judiciar 


TOT TRIPOTEURUI DIN TE 















Mirza Vasile, de 
erător În acest 




















VARVERIS A PRIMIT UN TO. 





nală de armament. Numai asilel, se | 
















Apărarea nați i: 


Nerositatea de Pi Pirene 


facă, dată tituror 





podea 
dea statuat, aa atăt cari „să 
ei imeuni, desi 





serabile. 
Au inceBut mă ta 
ns feat at Piintă și 


fabrici 
să furmicete arma oii 
Ezemnle avem destiile: 
Bate dealunu să amintiza 
fabrica de avioane «Net. 
candună de d. ing. Zamfi. 
vonou,.  fabrioa de măşti 
contra Jăsolor, «Sarogaz», 

























cerinţe- | rând 


creiată si condusă cu atâta 


conteu, 







uiui de războl 





DIZITĂTI C-asornicăria Românesc+ 


“ANTON PETRAŞINCU 


B-dai Ziisabeta 41 (vis-a-vis da Liceul Lazăr: 


















CUMPARAȚI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, rame, cristale şi picturi 


IOAN PUCHIU 


Bucureşti, Calea Moşilor, 21 — Telefon 34450 






pricepe de d, Petre Papa- 
uzinele «Malazas 
ruene acm a 
mare industrie pentru fa- 
bricarea explonibitelor, ca 
mă ne facem ideie de poni- 
Bititătile industriei autor - 
tone. 

Rămâne numai ca statul 
— marele cumpăriitor — -i 
încurajeze aceste 
trii, pentru ca ele verii 
fionându-se, să facă fi 




























Sulragerii cablate, SIuato: 


OBILE pini genuri: 
LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medalint cu Meritul Comercial şi Industrial 


Bucureşti, Str, Bărăţiei No. 55 și B-dul Maria No. 1. — Tel. 4.75/14 
Dă 



























turturo tor actuale ș 
vicii mozaiiteare ele apă-[ÎĂ Incălţăminte modernă de sezon 
D. Ghorasi MODELE NOUI 






PENTRU DAME, BARBAȚI ŞI COPIL 







































Recolta de grâu de anul acesta - — Cumpârați cu prețuri convenabile — — taţi în 
va fi d 95 La MAGAZINUL ROMÂNESC rate 
„„Wă,Al, de 350.000 vagoane N VASILE VASILESCU | -. 
e la mi- [ne si i ; 
misterul aș Hi reiese că În |pioaie paziti pută „nevoie de BUCUREŞTI, — STRADA CAROL No. 40 
urma  ploildE tare au căzut, în| In ceeace priveşte grâul, duj 
canal săpiăMbvilor. trecut, în | calculele Tatu nau "acela | — a 
multe regiuni din țară, situația | Yom avea o recoltă de căra 350 - PP . 
bi x ia :, cceace îns . ri 
semănăturăt Xa îmianăta ai sezane, ceace imcamtă ca([ (DOL DENLIȘL LEGIUNARI asociați TA 
Dacă vor Cădea ploi suficiente | NUL trecut Ţinându-se seama că |] găsesc laborator instalat în am ca 
ta timp, poriimbul va da anul a-| ui ao aae ET e conru- PUNE Acio Tara eăgilata 
cesta o mbundentă. Ia | mâne libere pent srl 170 ad comercial format, excelent! eră 
special în va și Basarabia mii Yazomue ea Peri 170 Predare în condilluni ati, 4 de avantajoase. ba 
A se adresa: La ziar, comit 
Devalorizarea francului CASA PODURILOR STATULUI O 
şi contractele de armament Direcţia tomerdală a 
Onlerința dela ministerul finanțelor ata 
€ la ministerul de ti. | inehelate in Franta, în urma deva- PU =] LICAŢIE 
l-d Li bei Prezidată de d.| lorizării francului, examioându-te 
M. Caneleoy, rilăintrul finantelor || toate comitelnele derivina din se Nr. 34.898 
ea. dir i ae: e jimnal conteioțe, d. Caneicin | Se abia age cumostiniă gema-| Orisa oleă care va. cauta p 
ni at anii ui |n arate: veletonieă en A. |rejă că în ziua de 29 luna 1937 „ea | aci condiția 







dela Bauea Na- 
jă dela aticiul de 
teraal de finanţe. 

discutat altaația vă. 
tele de armament 


Ceutei 
ilor la 











iz PI 
|Mireca Durma care me află fa Pa- [11 dimineața in localul Direcţiei Re- RR au 4 
ris, unde duce tratative sentra 5 |aonale Sie Aa ae e ce o E bei pi hier 
ranjarea plăţilor pe al doilea au la [citaţie publică cu oferte inchise, com-| Dacă în ziua menioaata ma! ia 
cantractele de armament. form legei contabilităţii publice pen- [Uditaţia va fi (Ară rezultet, atunci se 
Negocierile vor. mal dura câteva |iru vânzarea materialul lemnos men |ta ține o nouă licitație in ziua de 





FILIPESCU 
Cu ecazia descinderii —Jăcule de 
către d. jude inair. Lasaroneanu la 
sulunca de jal din strada N: Pili- 
pescu, unde a fost arcstată banda, 
au sodzat două dintre  lipitorile 
principale; Ziceifer și Hol 

Numitul Ho/ner a căzut însă eri 
Iu rupcana brigăzi de urmăriri. a 
prefecturii poliţiei și predat cal- 
netului 2 du instrucție gi expediat, 
vub pază la Văcăreşti, pe buza man. 
dalului de arestare co i sa emis. 

Mandatul aste supus astăzi spre 
confirmare. 

Tovurăpil său Zueifer e încalțit 





VARAS 

instrucțin judiciară a opere an 
avfabetalni cassler Varvaris, scoate 
in iveală, din când În cână şi cătu 
o surpriză. Numai că. eroul sarpri 
zei. mai tatdeauna devine martir, 

Eri a fost arestat și avocatul Fi 
lip Grea, din nix, Const. Morala 1, 
usapra cârpia sn. extina actiunea 
pubiieă, (lină învinuit că deși a cu- 
Doscat proveulența delietaoasă a 
averii Ii Varverii, «m pratat să 
dosasen bunurile achiziționate. 

A cumpărat adică Varveria niscai 
nvere, dar, pe numele d-lni axoeat 
Filip Grecu. 






















| 











Ascară Ko întrunit lu ministerul 
de industrie și comerț, delezuţia e- 
couoraieă a guvernului. La şedinţă 





















umarnla de aceeași Vrizadă de ur | In consecinţă, d. avocat sa făcut | au luat parte d-nii: N, C xy 
Ariri, dea cd va fi dua în rdenari abil de art. 44 e. penal Pop, V. P. Samu, I. Franas 
el mrintârziat. M urii, A. Borcsanu, 0, Seselo- 
Dar eri sa mai constulat că wi- |Cetiţi răspândiţi | ran + Eni arie 


puul cca u adevărată suctetate ae 
nimă de praparţit, 

Ca urmare, au mal furt arestați 
i civoelații; Ne. Bosch, îng, Gear 
pescu 1%) şi portarul Gealatu 


ți şi 
UNA 
„toni vei e fue eat) VIESTIRE** 
Ştiri economice 


APROBARII DE DEVIZE  |hutărit prețuri maximale la MENU. 
Hancu Xntională E Cumas: [urile fixe ale restaurantelor, 
cul că sulicitalorii deviae din în mtată 
a NU a 0) Sapt dal |. Ia &eeat mea a slatiult santal ta 
rumuritor pa elese, 
PN. hi. aprobări pentru leairea “ 
din țară cu vutute și dolar din dis. | Sa Constatot însă ulterior oă na 
pinibitul propriu, până la contra [Est o oleaiticare oticială a mew 
vulvurea de 10009 le, de perenă. [tnurantelor din capital. 
Puntru cvreri cari intree această | Pantru a se puten pune în apli 
raluare, solieitatorii vor 14 obligati |eare ordonanta dată sia hotarit 
dovadu cu doeimente despre 5 nu 
pruventenţu. aceatăr. valute 
vize ca panedă 


ACORDAREA DE FRANCI 
FRANCEZI 

lu urma holerei Biueli Najle: 
deviae do pe lingă 
rvobiuneu  Camrțalai atentat, 
put dori mă aprobe frane 
„i wtatra vivitatorii expusi 





REGIMUL _EXPORTULUI 
DE FRUCTE 


Ludndlurse Wpre *xamiuare cere- 
rea cxportatorilue de fructe, cari 
cereau să ÎI e aprobe și anul aceala 
compensa ţiuui speciale, cu derazări 
dela regimul comun al compensa 
Wilor, delegaţia economică a hotă 
rit să se mențină pentru exporturile 
de Iruete regimul latelor A ai 
fără alte avantagii sperlale. 

Nu se vor mai admite de- 
rogări dela aceste liste, 
deoarece, articolele di 
continyentate au fost spo- 
rite prin modificările a- 
aduse acum câteva zile, 
regimului comețului mos. 
tru exterior. 
REORGANIZAREA RE: 

GIEI COMERCIALE 

BR. I.M.M.A. 
Delegaţia economiei a nr 


(e pătește un român, 
când cumpară dela jidani 





































mtleuro a restaurantelor, rnubni 











Fixarea regimului 
la exoortul de fructe 


Modificarea convențiilor 


a aprotaţ 
MM 


mai mare libertate do acțiuua, sta 


Sa tuat apoi, în discuție — în. 


tână, care se plângeau că în urma 
demersului mipisterulal cooperațici, 
direcția vămitar, mu mad admita 
importul jirelor de lână, jără e au: 
dorizație Spejală a ministerulal 
cooperației, pe lângă aceia a mini: 
serului de industrie si comert. 
Sa cunstatat că 
mwinţelegere, deloga 
conomică precizând că mi 
misterul  cooperaţiei 





de 20 ta sută, 


ȚIILOR COMERCIALE 


Ta altă ordine de idei, 





hotărât — dapă cum se ştie — 
cewerea unde Begvelari peniru 
Morarea aștaalelor convenții 
vlearing, că diversele state vuro 
pene. 






pe 





nternnMonale dela Paris 


CONSTITUIREA CONSI- 
LIULUI SUPERIOR 

ECONOMIC 

Ari dimineaţă ma constituit, da 
Hroția CousiMalui de mântatri, 
Iul suportor economie. A Prea 

s'a d. pelui ribatisten (he tăi 

tu. D-nii Y. Pop și M, Genele, 


La tarmcie „dma” dia calea Vitae 
isi «a prulea eri o milaaacă apte» 
suna Mopotriva a dal ramânț cari aa 
intrat di tntâzaplare În această apelam 
să, prarietatea mvesiiuăul Dinei, ji 
di botezat. 

Twa amudeaut regii Gl Veta» 
seu, Îmtoţit de ua prieten, a lateat la 
0 | ioamata hui Bardeame per a ue 


mă Între în prăirălia Iul, ca e msantă 
nagieoaliată ta mână. 

De față cra pi decorul Iininaca, 
prieleuul tanmaristulul Barda. 

“Tea Antimplanea a făcut, pese. ca 
punti tamătalui dosion Tânăseo să ze 
idive și sa. limeaacă pa stedeutul monde 
Vlademu, la timp de d. Bășdrana om 
dara și 
















e 














mntilelaţ Importanța aeratal eonal: pâna un aeateniant. Dapă câteza duzei de pună prizlji în 
10 [1 e indrumarea  eeowomulei Cel sal ravmlal tei, aa ian cap, tat cul dal, av dat de cre 
“pin pârat, dă a sivea axypeă Jen două pasate | garda și como ln cite, 21 de poliție, 
CLASIFICAREA RES. pe iai ; dea fn pr Ape dei 


„TAURANTELOR [uda da apă celanea a nuc pi sn | Rapae, repet, sula 
vuverlonsă m. apeeule „a | pat aa alele 








merciale. Hotărârile delegaţiei 
economice a guvernului 


A 

i, procutul de reor: 
sanizaro  Fogiei comerciale E. L 
A. digi păstreze caracterul 
de teuie domereială, având o cât 


importul fielor de lână 


tâmpinarea importatorilor de jire de 





mu 
treba să-și dea acizul, de- 
cât pentu a atenta dacă 
va cumpărat din țară cota 


MODIFICAREA CONVEN- 


iu legă- 
tură ea modilicările aduse recent 
romimulai de comerţ exterior, mi- 
misterul de imduateie şi comerţ a 


de 









mile. Vonat mai jos: 10 Auguat a. c. la Direcţia Sivică li 
1. 1184,11 m. c, trunchi de Mejar | Arad, şi ln același oră. ;. 
de ceri” dimensiuni fasonaţi în - 
parch. 1936—1937, din seria ], 3ă- JUDECATORIA MIXTA SIBIU u 
durea Statului Sistarovăţ, ocolul «li- Sectia ci. i: 
vic Lipova, n 
Bstimația acestui material este de 4 Va 
lei 606.763 (sense sute sense ai 
tele sule şense şi trei) în za şi d 
Garanţia provizorie ce urmei n j 
a se dehune Pa Mvătaje este de tal] Mo: 639%/937 dt T 


31.000. 

2. 929,96 m. c, trunchi de stejar 
de diferite dimensiuni, tosonaţi în 
parc. 1936—37 din pădurea Stata- 
iu Dorgoş seria 1 Petârș, oc, silvic 
Dorgoş 

Estimaţia eceslul matezinl este de 
lei 241.098 (două sute patruzed i 
unu m(i nouăzed şi pt) în total. 

Garanjia provizorle ce urmează 
m se depune la Wenaţie este de tel 
13.000. 

Vă 
generale de exploatarea 


Se aduce ta cunogtină că debto= 
ut Carol Weindel din Sibiu, prin sex 
glstrnta sab No, 6334/097 
ct. a cerut radierea ni de e 
sauare de sub No. 3664/934 ct. 
tmculă conlorm ueț. 26 dia legea 
pentru ikhifarea dalorlor agricole 
şi urbane din 7 Aprilie 1934 asupra 
imobilelor oprise în ef No, ata? 
Sibiu pentru care cerere via frf 
termen de Intâjizare pe dida de 74 
MUUE 1937, ora 9, la sediul ace- 
slel lastanțe Str, Carmen Sylva No, 
'7 parter, camera Na. 40, pentru când 








tul rezervându-și dreptul unul se 

Ver control. 
Procetul do re 

tArit po cale de d 












în condițiunile 
pădutilor 


ca se face 





schimbarile de mărfuri eu Sirla și 



















Palratina, ezre mt Înehee cu rexpee- |Syayujui publicate în Monitorul Ofl- [se citeaza toți cel af. 
tivele Camerelor mixte de comert |ăși No. 106 da 12 ugust 1912] Sibiu la 28 lume 10%. 

Prin acexte convenții, cari ne vor | și cu cele specinle ce se pot vedea În| Judecător (54) Blămotenn, | 
semna peste câteva zile, se alabl- [Direcţin Reglonală Sivici Arad, Dir cl. (m) Dr. jurca 
leste raportul de 1 la 7 în favoarea | Supraoferte nu se primesc: | pentru cont, Indescitrhăt 
noastră, 

Rep. 

Procesul” spolierii| *<€“CINFORMAȚIUNI 


moţilor 
Inalta Curte de casaţie & LU, ca- Hdine dimineață, va avea loc ia 
nd deunăal decizla de condaana- | minisferal finanțelor, întrun, cadra 
rea inginerului |. Popescu Pera la|sofemn, constituirea. consiliilor de 
an an inchisoare filodeă, în silute |gziinistratie a mollor institute de 
împrejurări i iutociit o expertii [ere 
menlneeră eu privire la dreptul me. 
ilor din munţii Apuseni dea HIPEN 
tmproprietăriți pe latatundiile Tis- 
ebler et Bunker, a trimis proeeau) 
spre o nouă judecare Curţii de apel 
din Bucuresti. 





D. Pop, ministrul industrie și 
comertului, a avut eri după aminză 


o întrevedere cu d, von Fabrictus, 
ministrul Germaniei 


TRU PLECAREA în VACANŢA! ) 


APROVIZIONAŢI-VA CU LUCRURI SOLIDE 
mantane, Valize, Trui Casete, Cutii de 
păi a-i Serviete, Genţi dame, Portolele, Po! 
mrtizat seeţiel 111 [MEI e, 


Cordoane, toate numai din piele. 
INCĂLȚĂMINTE DE TOR: Em 
JAMNE, DOMNI ŞI COPII: SANDALE, PAN 
Cum se face expuizarea |[pâvrorivesint 
străinilor indezirabili 
Gheorghieni, 6 Tull 











e. 

























ANC DE MUNTE și TURISM, ete. 
cu preţuri mail leltine ca oriunde 


tis ie MOCIORNIŢȚA 


proprii de vănza- 
Baaureşti, ar. Caru! 29, calea Grivijel 12A, pooaua 





va_mle_ fanriailor 





1 de tesort, buând dirpa- 














ia vinete. 
a urata Înlervenpianilor fârute| „ii de a ve expulzo peale are DR Re 
9% ii A ce În Pro! Aipă toți străinii aflătari în fară i | Iane 
agale si | aeând cetățenia neclară, a dal pu- — = G suite « obtinut 
guvaruele 0, olamlea şi alge biicieaptt eunascutele tobele de cel] Asi părăseste tara aisiuuea male, Eforia At, VU da Mă 
Van. vtvaţt. In tabele figurau mameroși | tară poloneză în frunte eu d. ie [autorizația lesală de e iieopr 


Concomileni, en ncestea, pegotie 


zile pentru Inesiereu ucordului de | pup că marenu în reaulă cetățenia 
comanri ca Uugaria earo| română, fie, în cele mai multe ca- 
tă sunt pe stârehe.| zuri, n'o av 

00 răspunsurile altar 
vor sem), vur incepe | va cvrbi din localitate. 
ciori și cu acestea tot] munt recul printre cei vi 
oa vuehilar eanvonţii | indezirabiii, pi poate că La ini 
a ai comoriului exte-| figurează acum c2 trecuți peste 


alearivj 
se das la 
Pe 
state iul 
automat n 
pentru 
su noul 
dor, 

















a aprobat a-| în localitate, comtinuându-gi weroa- 
pentru | cele afaceri 


Mom de maree tu star 


+ | minoritari de pa aeeate plaiuri, cari, | nora! Stakiumlea. ționuunea. jocur 


Sase unea olbnaterieă: Sluala. Aceast 
Ca urmare ta întercenlia Uniunii 

fienerale a Induatriitar, ecmaitiul mu 
ze câți | mortar at cartelurilor a dut avtaui 
ori, dest |prin care se prebunueete până la 54 
(zaţi ca | rulie e. data până la care eartelurie 
intster jle pot rărpunde la adresa minirte 
ului de tmduatrie ai comert privi: 
nestândeniți |ţac-v la modul de culeutare a pre 
pai lhuritar produselor țabricole de caz: [ua incepere 
olurile respective, 


lapxobara su dat prin Juroalul con 
„iliahal do mânigtri a, 1728/097, po: 
Wieată tu «Monitorul Oitolab» dia 
4 Male 1877. 

Pollvit acestui Jurnal sa apro: 
but desehiderva cazinoului aantiutit, 
din 10 Lulie 17. 


ue delee, 
dn această ribuoție, te gi 











graniță, trdesc totusi 














aicea 


Dictatorul dela 


Mihalache d 
patriot“, d 


piscursul d-lui 


bătorirea d-lui, Căpăţivea- 
ma da olt pentru ara 
ietorale olifinute (1, 








ve deschide printr'an nou dis 


curs, care co şi 
lung tinut acum 0 


nelu dub care cinei 
mute acaperi Tără alle obl 
i, d 


idicel, 
aţi 0 TIĂEAL: tea Mihalache 
avea un 


4 ut ai 
su? Cunioe 








res să arate o- 









rul d-sale. 








10N MINALACIIE 





mul partidului și anumite |" La 
itudini po cari u 





fruntaşi 


rin de n putea risipi mă- 
ei publice asunra lig- 





on 





drolo partidul 


. MUSSOLINI SI 
INTRE Pi IMALACHE 


In faţa adunarii dela Slatina, rient. 


4. Ton Mitul 


vole de un certificat de nuj 





te, li trebuia prestigiul dietato | japonezii 


Suveranul a aprobat decretul 
muncii naţionale 


ub care să-ţi ascundă ne 
a personală, 

ŞI fără să-şi mai amintească 
de celo declarate după întoarce 
rea d-sale din Italia, despre re- 
gimul fascist și ri 











tag at taat ma ee DOD DROLBOȚIA 





traordinare decăt ale Belgi 
tează un ctimpei de conversaţie 
avută cu Ducele la Roma, în 
care d, Mussolini ar fi di 
că n'a văzut un om politi 
perspicace ca d-a. 


ci- 








puse 
Mussolini au fost rostite 
întradevăr, otunci d-lui 








pat nuanța şi surâsul cu 


subliniate. 


Eu cred — spune d, Mihala- | dhastrieă 
mai greu i-ar [text care a fost — în ulti- 
să Joace ro-| ma vreme — complectat şi 
in, decit| amendat de către factorii 
a în Italia, ca și lui | competenți în examinarea 
cărora a fost supus 










dul polii 
l-a putut 
Manco 








Angli 





Topoloveni 


ela Slatina. „Cel mai mare 


icolae Lupu 


permite patricie- 
roi, alor 

ii Romi pi i 
prilejul! [Ii eatadisi ai Îpailan 
'etrlă Mahalacne cazi de a [i Bucurețilore 


it să îngăduie 

lore îm- 
pretor tao 
sună în practică prora- 


irănizarea, orașelor, În 
e fărănizari tome au per 


ui Mussolini toate 


i tai 
1 dela Câmpu- | pi 
Sel lana jumita-| 2 
te, redem că va rămâne mul de ți 
ui d-li 
A e rapieacitateay dd Ton MI- 
ii [A care | nalache ieyine e 
rim. obiectiv pe ace ein 
piiintăa ca. dulai naţioi 
lisciplinat grapnte în iu- | preşte aci. 
elor disciplinat ara! arsig ot, 
E: sate, pri- | făjișa opinii 
Desmintirile d Lă Tatiţa opinii 
Iui popular, drept unul 
cei mai mari oameni poli 
care îi are astăzi 
— a | staurar 
nr ca A i lia preconizat de d-sa. 
niste, în] 


dintelui parti: 
irânese nu se 0- 
datorie de prieten 

0 a în- 
publice pe, docto- 
Lupu, elul frontu- 














costa mare al 
spune că e com: 


otriva bolşevicilor de cat 
în vânt și admonestări 
verbale, ei pun mâna regulat po 


hineze şi-şi con- 
un vast im- 


că de astă dată, războ- 
pe pm ina donbinolea In Ex. 
rient.  Japone: 
par a se încuniela cu gren a un 
Mac Tajiy impotriva. soviotolor, 
tabără ph chineji a căror slăbi- 
ută mai de mult 


iul s'a aj 
sremul 





ciune le e cuno: 
d frământările din sâ |și mai adân 











din | mulţumi 
ii maţionai-țără- |se oferă de a al 
nisti le-au luat față de u-| capele licoi 
nele ovonimente rocant| urilor şi t_se 
potrecute, nu mu avut tă-| pare — se slujesc de chineji 
şi de un paratoner, e 
car în. parte convinqoroa | foarte nostim să constați că, ori 
câte ori generalii Mikadou- 
sei de coeziune dintre ca-| ju, devig astesivi, 

. cad japonezilor pe la spate, Lu- 
cruce dovedește că rublele şi 
cervoneți Moscovei au un cuj 
ridicat în Extromul 


aa apele 


te asupra altor 
'ăsboinică a sa- 
după cât se 


foarte 


tot, Firegia 
cal de auforile. | cari căi 


















din România 


impuşenb — spune 
Inche. 





executați? 





poloveni se fermi 
una printr!o amenințare. 


[i 
tro| poată îngădui, ca Lorzi 
ici po tai MacDonald şi pai 
cienii €-tul Mussolini, în: 
ulei buco- 





ca regin 
STILEX 





ca îmj 
alosul 


imense terilori 





stitue tea jAt 








periu asiatic, Puropenii şi ame- 
ricanii nepulând ridica — vreun 
protest, deoarece  niponii _răs- 
pand cu amabilul lor surâs enig 
matie; «Nu putera ataca pe bol- 
vevici până ce nu ne creiem o 
bază serioasă in China, de unde 
să putem da lovitura decisivă iu 
însăşi inima Siberiei, pe lacul 
Baical>. 

Iar europeo-americanii, n că- 
ror intelivență și prevedere po- 
litică s'a desvoltat în mod invers 
praporlional cu prestigiul şi bo- 
găția lor din ultimul veac, tre 
bue să facă, și să înuhiti 

Totuşi noi an credem că diver- 
iunea chineză va servi până la 
urmă numai japonezilor. Şi am 
dori din ininiă ca Iuptele să ne 
desmintă şi să ne dovedim proo. 























Am anunțat în numărul 
larat | de ieri producerea unui o- 
mai | veniment de mare impor- 
fantă pentru prosperite- 
Nu stim intâiu dacă a-|tea elomentului si a mun- 

ceastă conversatie a awst| ii românesti: Intr'adovăr, 
loc intocmai cum declară | suntem în: 
d. Mihalache, dar dacă oe- | veranul a ajrobat deore- 
seama delui| tul pentru protectin mun- 

ii naționale, 

Inainto de a pleca în 
Mihalache desinur i-a scă.| străinătate, M. S. Rogela 
să rovadă textul 
care aceste vorba nu fost | decretului întoomit de d. 
Valeriu Pop, ministrul in- 
si comerțului — 


ați că, Sw 


tinut 








roci mincinoși, 





M. S. Regele a atmis die- 
cretul în forma lui dofini- 
tivă în care a fost prezen- 
tat, 

Aceste lucrări sunt ter- 
minate, urmând ca decre- 
tul. pentru protecția cle- 
montului românesc să a. 
pară cât mai neintâraiat 
în Monitorul Oficial. In ca 
sul când M. S. Negele n'a 
mai avut timpul material 
1 semnese, decretul 
Pi semnat, potrivit prero- 
gativelor regale, cari au 
ravonit asupra primului 
ministi de către d, Gh. 
Tătărăn 























te. 


delu moartea croite, 





ionari Mota si Marin,| de revizie în ziua de 12 lu. 


mâine la cra 10 dim 





aţa 








biserica te Gorgani 


In 
Mstea € e ase 





a Dăz 
utul avatar, 
a Itrua alteali 












pentru batarta 





Căpitanul dle, Poptyteanu a 
cat usi ln Pruga, spre 








D. lulu Maniu se aha la 
bad. Disa se va Inapolg 
witunre în țară. 





—— te 
D. Oh, Brătiuuu, vaze se află ta [tate 
Ponsiaata, va veni Luni în Capi-ldin - 





bu 











1 Suit n. parastan ta | cum aresit sa anunțat. 








Prin 
a une ta Paris al |âvoravacu, dtreatorul ziaralai «Nea. 


mau sa font numit mon 








difuziune, Dea a de: 











D. ingiutr Rada Irimrecu, ralalae 
Aud norului și nl marinat. a 





Inat cu interimatel mintale. 

rii mațlonate, pe tot tm, 
1 Wtularalui, cărula 1 sa 
- | asorăut un eonseăia. de sa 


rolul apără 


val alisențe 





















7iui un candidat 





beu 37 din îngea 


a Sa 
OLENICE! 


mvirilor se 


luptai naj 





va fi oxpusă 





liste. 


rul de interne a interzis n 








ROMA, 4 (Rador), 
vrărilor 








tat retenua 











peulru a inaugura această 














adminlatrațivă, 





lacho, oalifi- 
snelg d ialetiei ei se 
toți acei cari au atacat pe 
şeful Frontului Popular 


«In Rusia Lupu ar 1 f0at 


e co nu, când alți co- 
munisti notorii şi mai ca- 
abili decât doctorul Nico- 

Lupu, au fost recont 


Discursul aistatevalui dle [9 


ă 
Numai de-ar vene 4 
poată intimida po cLprilan. 
fii Bucurestilor», cari să-l 


Pleoarea M. $. Regelui 


Varoi al ik-lea în 
străinătate 


Azi dimineață, M, 5. Fo- 
E 2, pirăzit apiziee 

locâr in streinătate, Ma- 
ieri sn va vizita Parl- 





er 








ce 
Mie « 


Temeri că japonezii ar in 


SANGEAL, 8 (Rador) — Cercuri 


a trupelor japan 


Numărul nostru de mâi- 
ne va fi special consacrat 
te din ba- 
i. Probie- 
ma românizării bărourilor 
rezolvată 
de cole mai strălucite pe- 
ne legionare și naţiona 


că 


HOMA, 9 (Rador), — Ministe- 
tehul 


de Iootball ce urma să aibă loe 
Duminică la € va între echi- 
pu Genova și echipa ani 

sAdmira seta rel 


Ministrul Ju. 


|ae sonate ain rozlunea ate 
Panl. ia 
e mare expaie  irtrier 
ee realiate dn fazele be Re 

în Sela. vi 
că Dintele personal va veni al 





VARSOVIA, 8 (Rador), — Mintate. 
nul de interne a intrata vâna, 
în a snpte 
1. 8. Rutkerteri, 
vin (Btatela Urilte) 

de sSerutotorii Dilie, ; 





M.S. REGELE 


sul incognito şi mite me- 
tronole din Occident. 

In tot timpul absenței 
M. Sale din țară, preroga- 
tivele regale vor fi exer- 
citate ve căbe igidon- 
Consiliului de miniştri, 
care va da un comunicat 
în sensul celor de mai us: 


COMUNICAT No, 67 


Maresătatul Curţii Hema- 

Ie face cunoscute 
Majestatea Sa Regele a 

plecat. din Bucuresti în 





viua de P Iulie a, e. ora 


9.30. 
Majestătea Sa va vizita 
Franţa, Belgia, Anglia vi 


Jugostavia. 


Majestatea Sa Regele 


călătoreste strict încog- 


to, 


rilor 
complotul Oriţ ue Sta 


ficare“. Arastaroa 
Leg 27 exauuli 





DIA, & (Mtadioptean)— Asen: 
„PONDIA, Sdma jleveafinat să 


edov, eominarul uonral al sizu: 


omplot contra lui Sta 
sarit tii comloliat a laat fine 
44 tutrina roimant dia, trupele O. 
P. Uuulai cu misiune specială, Ie 
zimantal ucunta încuzariaat Ju Mos 
tava, ocupa. de; ohiealu ponturile d 
arda la Krumlin, 
Mal unteai iuâleulal saapiatiat 
„unt ofițerii acestui rogimanut căpi 
tauul Joana şi locotoutnții Wor 
now şi Dezaonoy, Complotistii pr» 
zătisoră un uteatat contra lui Sta- 
lin chiar sa zidurile Krotlinului, 
daz în eurnul progălirilor au fost 
descoperiţi şi areulaţi imodiat 


ARESTAREA COMANDAN 

TULUI GARNIZOANEI 

DIN MOSCOVA 

LONDEA, 8 (Radiopreas)—Augn- 
ţia «Exchange Telourapto  tolozra 
fiază că la Moscova a fost arostat 
pn neaștaptato goneralal Goxbiur: 
comandantul karufzoanei din Ma 
nora. 

IN CE CONSTA ACŢIU- 
NEA DE «PURIFICARE» 
IN RUSIA 
MOSCOVA, 8 (elor), — In urma 
execuției, prin îmbuacara a altor 21 
de funcționari ai editor ferata din 
Extremul Orient, execuția cara va 
făcut Marţi, mumărul total aj fune- 
Honaritor, care au căzut victime 
ultimei «acțluni de murificare» în. 
troprinsă de Stalin în Extremul 
Orient, 10 ridică la 176 de er. 

scana. 














Din evaluările unor. observatori 


eee 








industria grea. 








STALIN 


mlet, agenției oficiale «Ian si co- 
mitatelor. anttaertene. 
ALTE EXECUTARI IN 
EXTREMUL ORIENT 
LONDRA, 8 (Rador), — Coreapon- 
entul din Moscova al agenției 
«Router» anunță că un urup de 64 
de persoane, puse sub acuzația de 
sabotaj al căilor forate din Extra 
mul Orient și de spionaj, ar [i lost 
executata în localitatea Suvobodnt 
(Stberla) 














Evenimentele din Extremul Orient 


— Japonezii vreau să ocupe Pekingul ? Luptele continuă — 


'TOICIO, 4 (Rador), —Alftnjia «Do- 


met» anuuţă că intro trupele rhiine- 
ze și Javoneze sa prudua elocniri 
rave, . 


Regimentul ebinez No, 209, sta 


țlonat Ja Luguciau a A%6is focul 
pe neai 
weze din acea garnlaoană 


opiate aspra tripolor japo. 








rile Învoneze xodite imediat 


din zarnizoanole diu varul Chinei | 
au fost primite cu focuri de trupe- | 
le chiueze 

Asi dimineaţă se dau Jupte în ma) 
multe localităţi din 
orasuli Luguciau, La Liiarwang, ar. 
Wileria a intervenit in japtă. 

Deocamdată mu se cunonsle nu- 
mărul vieti 





lor acestor eioeriri, 
Azi 





v. 





In cerci 









nordul Chi 











e ofielala chineza îşi exprimă teme: 
rea că japonezii ur avea intenția să 
ocupe Pekinpul, dacă 6hinezil nu 
vor dinmuna ca trupele [ap să-al eva: 
cueze poziţiile 


Aceleaşi cercuri arată că cioent- 





fast pruvocată 











Trupele 





provineiet. Hope 


% 
SHANGHAI, “3 (Rador). — 
put în nordul 
a reluzului tru- 


Luptele au re 
Chinei |; 







de a evacua loc 


itutea Lukucian şi împrejuri- 


mile. 


Delaşamente” chineze au oca- 





pet aerodromul din Bek 
Vioanele cari fac cursa Pe 
lokio nu bu putut pleca, 


China cere soluționarea 





NAVEING, 3 (Madora 

trul da afaceri sirăl w 
țrul de afaceri străine SE aruvermu, 
tut ohinea sin Nankinaltl faut Mn 
gemeni. oral ao lânzd aăabaseulotul 





a Cage din reotăta moral 











Reprezentantul China a carul 
ambasadorului Juana ac 
struețiumi — comanda ortelar 
Rai ep mitului fortolar 





ia bende aapaliită ami 


Mor jonona Si pă ară autorită: 





TIPARUL INSTITUTULU 7 DE ARTE GRAFIC! 


E 


RR 


“EMINESCU. S. AJ STA. IN G, 


din regiui 
a Cn mi ăia roalunta multă 





Haprejurisuile 


in «Domei» declară că a- 
ceste lupte sunt cele mal grave din 
ultimul 4 
ile politice altunțin este 
considerată ca extrem de gravă din 
2n atitudinei anti-joponeze du 
e mai pronunța a popula- 


4 0 manevră 
care simulau 
un atac Îimpolriva localității Lu 
Fuciau 

Porţile  Pekingului au Joat dn- 


chineze, care fau parte la 
lupte, aparțin cotei de a 87-a divlali 
a corpului 29, de sub comanda ge- 

i vuvernator a 











la ineteetale 


ve cu repre 


Ea War datori recențolor măsuri 
Munte de guveruul din Nankinz, care 
n început să pună sub controlul său, 
inistrația lutependentă a Pe- 








PBEING, 3 Qt 
bine informate declară că au 
tilo mail 


or), — Qecurile: 





a chin 





su primit din 

















partea guvernului din Nanking în 
strucțiuni să localizeze inei dental 
dela vusț de Heori. 

Lupta între detașamentele ehineze 
şi cele japonbze a lucoput în zorii 
ziloi în apropierea podului Marco 
Polo situat la 20 mile de Heori. 

Iucareările da a se localiza inei- 
dentul, cu tot armistițiul co se în- 


cheiase, n'au putut da rezultate do- 
rile. Armintiţiul a fos denunțat şi 
lupta Wa reluat Ju ora 1140. Ea nu 
n durat decât câteva minute, Se con 
finuă negocieri penru aplauurea 
conflictului, 

Printre v 











mele ciotnirei — star 
isi și mai mulţi civili, 


tenționa sa ocupe Pekingul 
Dealungul liniei ferate Peking 

--Sbankau, pe o distanță de 15 

e sunt înşirniți peste 3000 de 
In cercurile politice se afirmă 

că ambele părți caută să soluțio- 

meze conflictul, 

STAREA DE ASEDIU LA 

PEKING 


PEKING, $ (Raiio-Central), — 
Fosta capitala chineză a prezontat 
nai un nspoet liniştit 

Louiturilo fatro Peking, Fankaa 
vi Tioutain sant întrerupte, din oqu- 
za luptelor chiuo-inponeze. Legația 




















joponză costa înconjurată de. ba: 
Tieade și sârme abirpată, fiind a- 
părală de numeroase xnltealiora, 
Poaria orientală 4 oragulai a fost 





închisă în curiul zilei 

Nu s'a porzmin eşirea din oras du- 
cât unor tnmmioaue umerinane, care 
wu transportat alimunte pentru 200, 
marinari americani, cari ficonu ex: 
erciţii în apropierea oraşului. 

Numuroase detașamente japoneze 
cireulă po wtrăei 





Sta detlarat starea de asedin, 


pașnică a conilictului 


zontanţii autorităiilor chineze inte 
resate a soluțiimării pag 
tul, 






că Jonenta nu urmărește agrava- 
rea altuației și a fănăduit să trans 
mită corerile uvernului: chinea dia 
NanMina lacului în 








STANGEHAL 9 (tau 'ega 
oterile dintro autoritățile ma litare 
înponeze și comitete) din Hapui 
Tauhur, ea roprozentani al pusee 
noului din Nanktog, pontru aplaa- 














SALIGNY Na. 2 TEL 3.26.58 


ta. [e 


rea conflictului ohiuo-jăponua, dia 
nordul Chibui, vor fi cantinnate ază 
dirmneaţiă, 

Deocamdaţă nu so poata prevodsa 
cure va fi rezultatul acestor. nega: 
cieri, dată fiind încordarea ca dom. 





noști 
chineze, 





mereu aatan, 


2 ve Duzrnsă usebuzte pe | Se adaidă că ele vi 
errain cere re ie ed. a/lelut, roar |organitzalta trotemtnra și ag 
Mir 2 Mimărul alor. executaţi în ul: oi 
i îi), n domoo- |timete săptămânț în. întreaga Rulste 
ioni e că el Soilanicăl se videă ta peste Aa di 
persoana, ba acoasta se adaovă mat 
multe mii de funetiunari ai atatu- 
d, partidului și armatel, cari au 
Pose arcaați mau mtmoi, destitulț 
Thimate măsuri de <urilicarea Nau | a 
îndreptat. impotriva. comiuazatulul 
poworulul pent 
[nmortiva. "obnintatraltei. dle: pa To 
Domitutul axocult ctn, 
wintolor va ntrunii eri lati 
în a patra seslume, 


vături strânse cu 
maj. pupomea. Li 


Mos: tor), > 


PI 


rilor. novlati 
sowietica, 






trol si numeroși. roorexentau 
tuturor. orpanizaţitlor. mu 
cari asistă la tuerări, au gigi 
ovații entuziaste e dinij 
Molotov, Kalinin, Kavanapial 
roşilov, Andrece, Mikoyan, 
Koinlor, Jdunov și Ejot, 

tetul executie central. 





tor La promunțat d. Raltnin, 
care d. Yakovlev a făcut un Tom, 


sul 














vervletul qjĂ 


MOSCOVA, 1 Vary cu 

Cu atnste din urma pac 
mărul celor. oseoutaţie 

timp în ectremul Orlea, 


21, 
Ei 





Vranszițta; 






In ordinea Ga zi a lucrat 

ză discutia asupra rd 

privire ta reglementaag 
ui cuorem a A 


Membrit comitetului execuţia 
n 
LA 


meltem, 


Discuraul de deschiderea erp, 


MARESALUL 


asupra procetului pentru realemen 
tarra alegerilor. 


intre corcurila juponeze şi] La pedință au astatat și memorii 
corpului diplomatie, 





Corespondentul Agenţiei Havas 
transmite: 


care a inceput alnltăeri la vest de 
Madrid, a continuat eri ea vigoare 
sporită. Ofensiva este unu din cele 
mal violente pe acest front 

Etortul priucipal se dă pe o lule 
care pleacă doln Majadahonda și 
trece prin Vilia Faraneta-Del Caa- 
tito-Valle, Nueva-De] Perdillo-Val 
de-Valde Moziilo pentru a ae torzal: 
na la Naval Camala, adică pe o li 
Bio abprunpe dreaptă, dela uord.vanţ 
spre Sud-est. Frontul de atac esta 
de 14 kilometri, 

Se crede că guvernamentali] au 
anaiat pesle 204009 oameni pe acest 
front. Ei au obținut însă reaultate, 
neinsemuate in raport cu pierderile 
incercata, 

Guvornamentalii au atacat și la 








— Alegerea 


Azi dim. a avut loc şedinţa cop 
siliulul superior economic sub. prea 
edinția d-lui Gh. Tătărăscu, 


La această şedinţă au partie 

d-nii Cancico ministru i: rare 
Vale; Pop ministru de. industrie Îi 
contr, T. Nistor iinistrul angel 
C. Sesctorearu, praf, Vanleseia a 
pen, Victor Slăvescu, C. Garofiid 
Mirova Bâdărău, Iancu “Botez 
Mosornța Vasile Aliminişteani, 7. 
Mitilineu, L. Bujor, Conti les. 
eu, Fr. Koniezt, Partenie iosip et 


kovici, 1. Valuţă, N. i 
Neamfu Fiucraş, GI: pete E 











Atacul trupelor guverunuientale | 












Imi Consiliu, roagă | 
vice-presedinte. să procedeze |n cona 
biuroului, 





Spanie 


Lupte înverşunate 
la Vest de Madrid 


Recunoaşterea generalului Franco ea beligerant 


NAVAL CARNERO, 8 (Rador) | sud de A 


n dreptal Localităţi 
pat st he fa 
tatin maplonaliă între citi 
PRESA. ANA CERE 
ANGLIEI RECUNOAȘTE. 

Ri LuLUI 


EA 
FRANCO CA BELIGE. 


pauuin, NT, — Zar 


<Yoeii „Beobachter» da aul 
Tnce În guvernul britanie 
aducă o contribuție pozitivă și să 
revunuască pe generalul Franeo că 
beligerant. 

„d PE ii ala pe îsi mi 
sperauj Anglia, 
Franla nu vor întinde prea mult 
coarda în chestiunea nointervențiel. 
Iu general tonul prese! germane la 
ajunul reuniunii comitetalui din 

Londra este moderat 





Constituirea consiliului 
Superior economic 


biuroului — 


Vreme această constiţuire din caz 
împrejurărilor, nefavorabile, 


D-sa _relevând importanța aces 
d pe. prezedinle d