Axa anul X, nr. 51, 8 ianuarie 1941

ANUL X — Nr. 91 


i (Ctitor : MIHAIL POLIHRONIADE 


REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 
Ba. Cami 1 Nr. 4 
fELETOANE 


Administ 33100 


8 PAGINI 3 Let 





Miercuri 8 Innuorie 1941 
——— 


Anonamanre, * 


Direcția: B3143 
| Bec sate Pobilehate și ahe- . zisa polare aud 
Rrâseţia atu maneta 21 a a | re room en supra 
pori sa Deponttari 391.24 Testa Etlttt [| PONI ui vatuta, 
Provincia 231 Pongrana Au48 n mortii tema 





Director: PAVEL COSTIN DELEANU 
Prim-redactor : CRIŞU AXENTE 





Bee e Ea Bai 
TUT te Pra 


10/64 din 140, 


Die. e. PT. Me: 








Minisiral şi rudele lai... 


„The society“ 
în lumina fulgerului 


hegele Legionar 


de CRIȘU AXENTE 


Sufletul ardelean a rămas prons- 
ua din „Gn-| pht și dur, cu inatinetul just, și nu- 
zeta del Popola delia Sera” despre | mai el a putut Inclina balanj 

Regele nostru, gândurile ne-au Prin Incoreirea sângelui și men- 
lunecat, în aceate şile de sărbătoare | talitatea selavalui liberat, sa în- 
a familiei și n cerului. In icoana lu- | târziat biruința legiunii. 


Moștenirea 
dela 6 Septemvrie 1940 


Situaţia. pe care a maștenit-o re- 
imul legionar În tnate sectoarele 


Citind cu satistacție rândurile 
d-lui Domenico Bevili 





zastrului ? Ce gfele “păcate a. să- 
vârgit acest prea bun și blind 








Bitului mosiru Rage tânăr Mihaiu 1.|  Aci este explicația dramei ei mă-| | UN RE ați de Stat este ăeadreptul mi-| por, pentru n ( pedi iz 
EPOR sci LUS = Pi , epait în chipul 
AR pet Jah pita Da 1 | dota pile Panta pt UN Ri TAJ SCRIS ÎN EXCLUSIVITATE PENTRU III mate R per peaiza IE adi 
mim "rar, dar mărturinim până la de târziu. prezentat de penaralul 


de KARL-ERIK LUNDSTAOEM 


Ispășim nai, eu to j 
Antonescu, care redă în culori res ete aj ca otil: pipătele da 




























moari 


Mărturisim cinstit eu tot sufletul | lege: 


mosttul. 


meant articol, fiind convinși că 
vam fi luaţi de către nimeni drepi 
ceia. care, pentru a place sau pen 


tru n chila anoruri, mu tâmâint cu 
ndelele aprinse un portret 


e în Nol, Este [zită, anu rămasă fâră reneţii safi 
în instinctul de viaţă, în | teşti care vrea România Mare când 
legile supreme ale fiinţei noastre | mplaudă la revistă, dar care fuge 

de concentrare, [i este frică de râz- 





şi decl ale Naţiunel etern, 

Nu no ultim În EL ca la cineva 
în afară de noi ca persoană, și ah- 
atrnei de vința noastră, ca Înstitu- 
ție, 


tru. Ne gâsim sufletul și 
moaste în EL. 


* | ceastă înaltă os 


drag și de tânăr cum este E 
ut între nai și mângălnt de toate 
mâdejdile monsire de pe vremea 












neam, ştiind că ne imțelege pe as- 
euns, că are un suflet curat pi ne- 
atins de păcatele vieţii: EI va îl 
Regele nostra, Regele legionar. 
Pentru sulletele noastre și pentru 
biruința politicazimtarică a rasei 
românești în Carpaţi, ne trebuește 
un Hege tânăr și curat în spirit. 
Inch de pe vremea când eram 
mmai tineri fiinţa Lui a crescut prin- 
re noi ea pomul din grădină. 
1 urrohreara prin portrete încet, 










ca. up 
soptindu-ne : „De 
18 ani”! 

Ara şilut apal cum sufletul 
mers dela sine însuș, către incleş- 
tata noastră revoluție, simţeam pi 

ant în EI instinctul marilor direc 
ţii naţionale și auzeam paveşti cu 
0 svantică. 

ilam că este atras de adevăr, de 
firesc și de simplu, Ştiam că re- 
fuza pria instinet lucrurile write. 

1 optat en mister 


r împlini odată 







credinţă. 

Iată-L. acum Regele nostru așa 

cum L-am derit. 
Caci în 


El pate Rogele lubit şi co 






















































al prelacerii intorice și spirituale a 
lumei, reprezintă pe plan politic n 
mare revoluție în Sud-Fatul euro-! 
pean, lar pe plan spiritual repre- 
zintă proporții unice de nori 
«plendoate a concepţiei. 

Alţi regi, mult mai mari în mpa: 
renţă, sunt regii unei lumi cai 
pune. 

FI este Regule unui lumi care se 

e din adâncuri de nepâtruns, 
cate ne. Incheagă și se ridică din 
banca sub achil mugtri. 

Este Regele primului triumf în 
torico-palitic al rasei autentiee ro- 


Au mal fost şi alţi Domni care 
personal, prin structura lor indivi= 
duală, mu mai reprezentat rasa ro 
mâne nscă, 

Dar Fi nu au putut da o stare 
coleetivă de trăire mdâncă romă- 
neaacă ca Stefan cel Mare. 

Deln acesta, rasa românească, 

ea valoare colectivă, mu ai 
mal acţionat. 

Incepânit dela Panariuţi. en 
font decimată în elita condur 
Anare și inlaculiă ea o cm 
sânge cnrcit, care a cielpii ramă: 
neşte și enre timp de sate de ani 
a dat direcția spirituală Naţiunel. 

Din meel moment, necentunt cu 
măvala ludalsmolui, pasa rmmă- 
meoteă autentică, noblețea snfle: 
mască nutohionă și marile im 
pulsuri ale geniului roați 5 
rituală și politică ale mmânismului | 
stau risipit. au aubilai s-au mu 
Au au răbulni 


pi 
duci, 
Dar nu ca acțiuni, ei ca renețiuni 
repede  inăbunite şi rămase doar 
rumantiee prin jest. Garda de Piu 
a fost ultima redută după cari 
asi arunca! rombndemul, pentru ea, 
te invinyă cu o ultimă despe- 



















pe iei, pe cola. 
"Tudur, eu un Jimnu, cu ni 


cănd ernm în Ingâre și când spu-| toare 


purtat pe umerii ei, netnţ 
și alabieh 
torlalţi. 


ra 
framuseţe morală. 

Dar a fost minus cinei. 

ȘI mutări îngă, din aceleaşi cauz 
cate naințelensă de o parte din po- 
porul. românesc. 

Adică tocmai de partea putre 


bolu şi nu 
viţa 
Marea misiune de salvare a sân- 


nutamobilal la rechi 


repunere a poporului intreg pe ve 
chea Iul esență, pe legendara v 

je a celor. zece mii care mu muri 
în Valea Albă pentru Moldova, 

re istorică npar 

tine Iegelui nostru alături de Re 
a Legionară. 

Tată drumul unei 

pe care 


birul: 


lapte 
impreună o 


purta, 


!Continuare în pag. 5-a) 
ma. 


Suilet social 


verutele regimuri politice au 
enmaiderat perieuloasă orice 
inigeare de rerendieore a ca- 
tgnrilor sociale sevolape 











stentat direct la rentabilitatea ca- 
su la imbupățirea celor 
i alteori penirucă rezolvari 
cererilor celor nevolași at fi mea- 
modat aan ar fi reclamat o dare- 
care preveupare din partea stăpă- 
miter. 

ŞI vezi bine — și una și alta in- 
semnna 0 sarcină, pe care atotpu- 
termici zilelor de atunci nu înțele- 

Tre miniatra le 
conducătorii Btatutui pănă 
solitari 
dum 








Ata 
cu toti 

















mai fericite, penir 
dacă Li se cerea, ri nrizi dem 
unelte de muelnieă dutrugere. 

paid. Dimea în aminteşte 





drama trâMă de pepulațin munc 
loreaseă dela Lupeni, inirumul din 
anii daţi prin menoroe unei giuwver 
ndri demoeratice 


i și a mulletalui românese, de 








uiţi prieteni, chiar bine în- 
tenționaţi, ai Imperiului se 
plâng de surprinzătorul fapt. 
că familiile din bi Angie, 
care conduc politic 
1 atât de strâns le 
prinți ai imperiului lui Mammmen, 
Cartea istoricului Haxey şi mtme- 
roaele declaraţii ale patrioților en- 
mlezi nu izvorăse din pasiunea, de 
n critica, ei sunt expresia unei priji 
chinuitoare şi adâne simţite. Oa- 














u se ştie incă destul cât sunt 





La Lupeni, in 1933, muncitorii 
mesința cu o grevă. în urma m 
înate de intreprindere, pes 

tra ovtcedierea unei părți dintre 
ei. Conerdierea era. uatificată de 
veduzerta putinței de plasarea câr- 
buniior, datorită intromueerii pâcu- 
vei la cfr 

Munettori nud, eu un sptrii de 
aheepație. de jertță. naintdinii ln 
nici una din cetelalte categorii so 
cole din Țar, au cerut intreprine 
deh aă nu concedieze pe nimeni, 
ci să obiimă retue dota și 
parificată a sarcinilor prin retu- 
carea mumârului zilelor de Luaru pe 
săptămână 

Minterii votau SE munceaaeă toți 
și să căștiae toți Cât de puțin, de 
ză poată toţi natupa gurile flămâr 
tilor da acană. 

Inţelegălori în fata 
mineprindeni, ei nu au 
amenințări, met blestema 
pumni 

Legat în viaţă şi în moarte prin 
moisdariintea muntii lor de răi 
Hari ai. bogățiilor dim bemele 8 
atwcurilor, mineri au dvedit un 
multe. aostal care ar fi trebuie vă 
viupuv. să Andudoaeză șia cei trata 
Ie cermm atât de pulimul din rare 
ei voiam să*pi omgure eta mal n 
mară. da” plină de mândra viaţă 
ŞI totu, Intreprinderea. dovedea 
vmpemihiiiratae amtuțiemârii —eerin 
pei ine 

Minttung pi ura cere derpârțesu 
pe de Intreprindere re: 
la să râmână edi mai pealterată, 
peninura pe temetul ei al-pi Întmm- 
4 domisalia „permenentul” pi „fl= 

ul” comfize. dintre elmnnte în 
sade Numai, patriei vă mat 
empluz acest camile avea 
Dre ca 
pustan pa de atiji esua 
în de Ţară, drepti capra 
tate, mizeluley aa mei, altera 


























nemuliniei 






























ea proterunilae de 








Aa Lies, mânat de d 
mâne ai omsarei, > mensiietă 
sa ax voda! pi era mă Uburnenacă 





eva. 

Siwaţia a ajune mă fie cunuarută 
Mimiaterele Munci şi de In 
că „mate revoltă a muneliori- 
ma 


sii aaa 
Loneit preia e  Matalimnale da 
Pomana m vi pe 18 inchide 
cet mai 


singe maentunană modemtre ai 
vorm zuliei secta 





N de strânse legăturile dintre 
diverii preşedinţi de eabi- 
nete de după războlu și industria 
engleză de armameni. F de ajuns 
să citim pe Bonar Law, Baldwin 
și Neville Chaniberlain. “Dar bu 








D, Churchill îşi numără zilele 


numai aceste personalități atăt de 
mareante sunt reprezentantei 
or cette inerea capitaliste, «i 
și ajuimarele lor imediate, merabrii 
cai tor. Marile firme en- 
plete de armament mu ptiut să se 
facă reprezentate în Parlament și 
mai alea în ministere, de grnile- 
meni. cari cu puțin mal Inainte fu- 
seseră direelari membri în 
consiliile ler de administraţie. Spre 
exemplu, aetonlul ministru de later 
ne, Sir John Amitersan, a fut che 
mat în parlament: mealegăndu-se 
192%, ca reprezentant al uni 
ilar sewțiene. Daratul serata, 
azi in vârstă du 5% de anl, era cei 
siderut de multă vreme ca o par- 
sanalitate luare remarcabilă. An- 
deran, care exercitare Jacă inainte 
ue războlu controlul de Atat sup 
unui intreg pir de aacietăţi de 
iasi timp de sere ani 
A În 1932, subsecretar de stat 
[EIRARtaL în alele de inarae 
taale și apa guveraator al Hen- 












































alului. Un seriitor englea ÎI de-l! de 
tie io-| Wood Acest Mr. Wood a devenit 


asitel ; „Printru lege rai 
noii, 













Un atac de noapte al aviației germane deasupra Londrei 





Sir John, marele businessman 





Halifax, Charler se mumepte din 
nai Mr, Woad și dacă Dumnezeu 
pi vepele 1 vor fi favorabili, va pri- 
mi și e! mai curând zau mai tă 
un alt nume Impreuna cu un titlu 
dat de Majestatea Sa. In modul 
acenta se împletesc lepăturile par- 
ticulare ale membrilor înaltei 3?ia. 
tocrații engleze. Cazul lui Chu 
hill, Lloyă George, Baldwin 

Chamberlain. 








ri 
la cari nu a inter- 





Mt nielo schimbare de mume 
mul carierti lor poti 
tue în Anglia excepția, regula o 
Jormează ceilalți Sir Erik Drun 
mond era cunoscut de mai mulți 
ca secretar general al Ligi Ni 

milor dela Geneta. Deutni apoi 
ambasador britanic la Roma fi ve 
numi de atunci lord Perth 
fel minirtrul — coloniilor 
Ormsby-Gare deveni, după moar. 
tea tatălui său, la 30 Maiu, lord 
Harlech, Mai sue numitul fiu al 
ordului Halijar, Mr. Charles Wood 
a luat în căsătorie o lady Primro- 
se, ai cărei părinți se mai chemau 
îmcă Rotehilă. Rotchizii erau de- 
altfel cumnaţi cu primul ministru 





ti 














tot ast- 
rul 











britanic  Roseberry și trebue să 
amintim că un urmas al familiei 
de bancheri judaici, Montague, 
poartă azi titlu de lord Swaythling 





și că urmaşul fomiliei negustoru. 
lui de măsline Samuei mie 
a Înființat soctetatea Shall — joa 
că azi ce lord Besratead un ol în- 











liste acenstă situație, ar trebui ţi 
Părit și răspândit în zeci de mili 
oane de exemplare, pentruca şi ul. 
timul copii: din ultimul cătun. re. 
mânese să; afle cari au fost „feri. 
cirile” sorocite acestei țări de oa 
meni! regimului trecut 

Ascultaţi 





Dinaatia zăruncinată și hulită 
granițele irădate și prăbuşite 
convențiile de cedarea teritorii 

lor închelate, fără măsuri studiata 

pentru evacuarea populației romă- 
peşti 

sute de mil de români izgoniţ 

in vetrele lor cotropite și arun- 

cați pe drumul desoădejaii; 

o treime din teritoriul Statului 
pierdut, cu toate bogăţiile, organi- 
zarea și veniturile lui; 

instituțiile şi funcționarii din a- 
ceste teritorii transformați in sar- 
cint fără Intrebuințare; 

țărănimea, şi muncitorii concen- 
taţi prea multă vreme; 

arăturile semănhturile de 
toamnă ncincepute 
oraşe şi regiani întregi de munte 


a 





neaprovizionate cu alimente, lem- 
ne, ete 
administraţia Statului dezorga- 


nizată şi risipitoare 
o stare econ 

de inflație mon, 
nici un sprijin 
urmare a unei pe 

ritate faţă de toți şi izol 


serica 





area ării 





fiveni în societatea engleză 


Camera Comunelor, 
e adunare 
de rubedenii! 
A ae a a 











ler, constatăm că cel puţin 


peinţeleasă de ni 










eni şi lovită de 


moarte ale raigeilor, trădătorilor și 
asasinilor acestui neam! ln 
milioanele de frați de sânge. inca- 
puti pe mâna mai sălbateei 
dintre nt. „il noștri dușman | Maj 
ales ei 
Vina nu poate fi aruneată pu- 
mal pe seama imprejarărilor, ari 
căt ar fi fost ele de vitrege. Vina 
cea mare au fost ei, conducătorii 
mari și mâlei de piină eri ai acestut 
neam — și pentru această vină a 
apacităii —Ineareetitudinii i 
idării lor vor fi aspru pedepel 
și de noi, i de itorie e 
Nu se poate trece la infinit ca 
vederea, fiindcă nu | se poate trage 
mereu chiulul “acestui r 
răbăator, ei 
In ceasurile cele mal vitrege 
In faţa celei mai dezastruoase situae 
ţii, regimul legionar a inceput că 
bărbăţie opera redresării pe toata 




















și 














planurile vieţii publice. ŞI numai 
după trei luni de guvernare, lupe 
tând cu dificultăți supraomaneşti, 
având de rezolvat probleme de-a 





nebănuită complicație şi urgență 
probleme atât de dificile, cum nu 
sau pus niciodată unul guvern 
regimul legionar are satisfacția să 
prezinte în fața țării cu un bi- 
lanţ de realizări care constitue din 
toate punctele de vedere un re: 
și a indreptățită mândrie, 
Cine-a citit bilanţul generalului 
Antonescu, cuprinzând înfăptuiri 
regimului legicmar dela 6 Septem- 
brie până ja 31 Dec. 1940, îşi dă 
peama pentruce este scest bilanţ 














toţi 
Pe deasupra tuturora 
aprigă între generaţii și anihilase: 


un record şi o mândrie. Sunt |n- 


o iupts | fâptuiri pozitive, este a operă rea- 


a [1 implinită cu o neasemuită ener- 


forțelor politice care ar fi putut] gie. perseverență şi tenacitate. 


constitui un reazem al ardinei”. 


In condițiile ceasului istnric pe 


Nici un giutern, în decuraul into-| care-l trecem,anumal eapazitulea 


rit acestu) mer 

dati uaţie 
Citesc, recitite și nu-m 
A. Dacă m'aș fi fost 


dezast 
































Ta promit wrea- 








legtonară de w servi Neamul. pu- 
mai dragostea și avântul legioaar 
de mate suflu istorie, împreună cu 

tamentul și abnegația genera- 










150 de deputaţi sunt înrudiţi di-| 21! € SE bt | RE ese 

imenil aceștia na înţeleg, cum e] 7ect au indirect. Gradul de rude | Citor | ea a cae E 
mână de bogătași nechibzuiţi botă- | pie cu membrii din cercurile cen- hipuirii in | de intriga nedemnă și de stearpa 
răse de soarta intinsului lor impe-| ducâtoare este pentru noul politi-| ecdezea uri sum de efect Da ă a baârfitorilor din umbră, n 
ziu, şi nu-şi pot închipui cum aţă-| cian prima condiţie a succesului.| o știm prea bine. nu e nici 0 mâs- recunoaște. Sunt fapte,—niu vor 
tea milioane de oameni, cari lo-| Dintre personalităţile conducătoare| cocire. nici o exageri tiină ere o dreaptă ju- 

se pe intinsul imperiu britanic| engleze de azi sunt incuscrile sau| (ol pa fe e a n tru cei în stare s'o aibă, 
abdă de atăta timp o situaţie atât| inrudite indirect: Preşedintele ul suferințelor fără număr, al ublinia această operă vastă 
de apăsătoare. Şi pentrucă “vor să| consiluloi de minișiri, “Churchill i 





salveze țara măcar în ultimul mo- 
ment, ridică vălul de pe chipul im- 
brobodit de atâta vreme al reali- 
văi 


ministrul Indiitbr Zetland. mini 
strul instrucţiunii de la Warr, Si 
Samuel Hi inistrul de ră: 
bolu Oliver ley, fostul mini 
siru de externe, 
şi fiul său Sir Charles Wood, fostul 












ministru de marină Duff Comper.| această țară, ce duhuri necurat 
de membri şi partizani ni congre- | ministrul sănătății Elliot. fostul xechea conducătorilor 
fură areatați atunci. Mi de! Ministru al apărării Inskif, mini. urile cele mai nimerit 





stra! fâră portofoliu Far! Winte 
ton și fostul ministru al coloniile: 
Amery. Acesta este până acum ne- 


bărbaţi și femei furi 
In Jagărele de concentrare. Plin de 
experiență proasphtă, Sir John se 
intoarce În 1937 în Anglia și i se 
ineredințează întrun timp record, 
posturi importante. Fu alea în aee- 








vrea să reprezentăm În amânuni 


ile dintre cei numiţi ar tre 





ei 
hui 





lay timp în consiliul de administra- 
ţie a uzinelor Vickers, în _teustul | cazuri. 
chimie și Midlandhank. In Fehrus-| amilia Derby este una din cele! 


vie 1934 devine deputat: iar în No- 
emvrie cate în slârşit chemat În 
cabinet. „Vickers și alte socletăţi, 
cu care Sr Jobn era atăt de strâns 


Actualul 
ea purtăto: 


mai bagate din Anglia. 
Eari ot Derby 
al titlului său, 
Came: 





Com 








legal. nu au înregistrat un profit 
tocmai mie după intrarea unui]! Comtimnare în pag. d-a 
membru al „Boarde of Directors“ 





a! lor în cabinetul britanie. Di 
dendele intreprinderilor Vickers au 


eresent de atunei la [el ca și ae 
ale „Baldwins Lid“, cu care eri 











în strânsă legătură. Ele atingeau 
în 1933 4 la sută, în 1825 8 la sută, 
— cu un „bonus” (primă) de 50 Ja 


sută, în 1998 și 10 În sută fa 1937 
în Martie 193%, câștigul net reali- 
mat de această societate, al cărui 
enpital pe acțiuni atinge 17.000.000 
Mre sterline, era de 1.300.000 lire 
sterline 


Membrii înaltei 
aristocrații 
isi schimba numele 


N nobil propfiu za este pur 


tat numai de membrul cel mai în 

familiei rerpeclive și 

mai multe do 
nume diferite 












obila remstituție engleză are 
particularitatea că titlul de 










fraţii poartă 


Bziată pi un Jet de serarhie pri 





titurile de stăpânire ale unea pi 
ateleiași Jamilii. Pentru a ilustra 
est fapr să Inăm ca exemplu pe 
patul minintru de externe ol An- 
gitei, lordul Halifax, Când a in 
trat în Camera Comunelor, ca de 

vata, acum 25 saw 20 
e numea Mr 

















simplu 
în 1926 pi a fose pănă bn 1327, îord 
înwin, vice rege al Indiei, 





din teritoriile meupate au fost adu 
In totogratia moasiră, vedeţi 








Lord Halifax ea 





maivăzut În alte țări și dacă am 


seriem volume. Deaceea vom 


; 
A e mintea re e 


fost membra În 









a 





ui şi vieţii mult 








E realitatea redată în toat 
goliciunea ei hădă ! 
In faţa acestui bilanț, demn de 





imaginaţia unui Di 
fernul 
e Geniu al Răului a trecut pesta 


ate — zugră: 
staj năucit și teintrel 











şi etica 


In pagina 3 
0 pagină 
cu serbarea Bobotezei în Capitală 


r 





la marile uzine germane de locomotive se desfăşoară o intensă 


use la Beri 
i aspectul unei uzine uriaşe, 


din pentru a fi reparale. 
în tim 





pentru desăvârșirea de- 


care încheie un „an de prăbugire 
şi de tapăire”, și-i vom desprinde 
perspectivele pe cari le deschitie 
e| in pragul unui „an de răscruce 
d] de inviere . 

Faptele sunt prea mari pentru a 
putea trece superticial peste ele 
Drumul României, Legionare. este 
croit. Pe el păşim înaigte, către bi- 
rulnța definitivă 


Nicolae Tatu 








e 





de iolograiii 


. 
: 
i 
: 
3 
ş 
î 
: 
ş 
ş 








activitate. Peste 100 de maşini 


pal lucrului de noapte. 





lercuri 8 lanunrie 198 














Spectacole 































7 tlanuarie 
. Pogonat, eciime, 
1931! Coralu, procuror general, Pogon: e e. 


a 
enestorul Dumbravă, Insp. g-ra! ies sighuratiă. e ee lea] 


reși aia comisari au făcut desci 
ni Arh. Mihail din Râpa Galbenă, precum și la 
nmize Y, E: Fa n Sant ie din Viena se Ieagă cu acele serbări] 





ale curții, cara au întemeiat gloria 
teatrelor vieneze în epoca barocu: 
lui și au facut ca realizările din 
Apusul Europei să fie-eu mult în- 


'glonari, ri 
. Nicadorii sum aduși în Cephală.. Incep interogate- 
moi tan, te înţeles să-l suprime pe vihovatul ma- 
surilor contra mișcării najlonal'ste extremiste și că n'au fă- 
cut-a decât atunci când au fost siguri că nu vor face și alte 








WERE nevinovate. P 

dela laboratorul legionar din st, Ci n ecut de. celt vieneze îm rococo, 
oară 25, e de ii. N. Dumitrescu, după  indicațiunile Baleţele lul Ludovic al XIV-lea 
Comandamentului legionar rep:exentat prin: Horia Sima, Va- pet fi puse pe același treaptă cu a- 
sie N. Pătraşcu, Vicior Dragomirescu și Th Cris celea de la serbările curții lui 


Leopold 1. Secolul at XVIII-lea cu- 
moaşte influența: dansatorilor fran- 
cezi, apoi 2 celor italieni. și în cele 
din urmă apar balete legate de 
muzica, Vienei, cum sunt „Dom Ju 


tescu. 
— sonore o Wororaror— 


Teatrul Municipal: „Invierea 


Pie.ă în 5 acle, adapiată după romana! 
ui To sto» 


Pacână ata De at 
ta luntetpal, esta o | în care ni mut lipsit de violciu- 
e meiul Mil eu, [n eu, Ara 9 at, 
i aoA Larva areșeli pe care Je | exclusiv. de boul adu uneori infiăcă- 
DURA cala eat foa. mpeciaăciul pu | rit i demn, alieori echitibrat vi so- 
va avea decâi de câștinal, bru, temperi 
Acțiunea e petrece in timpul miţ- | Despre Mania Antoncaa, dear 
aă/iiâr mihiliate din Rusia “farimtă, | mnnl, avem etvinte de Iuda Cine 
dar aceste milpbri sunt independente | ur fi tomt mal bine di tă in ro 
de cuntiietul central al piesei Jul Moalomei, dacă nu des? Doka- 
Pe mourt, pubieatul se rmluce IA[ tote mie remurse puleteni, sinoeri= 
drapoatea pe care prințul Dimitri! tuten și spunteneitatea Joculil su a- 
Noiudoy "o poartă Katugăi, priete- | val de wxprosiv, o ridică ln inăiți- 
na sa din copilărie și slujica mătu- | mea veritabilelor noastre tragediane: 
piine MU la tare n venit să pelreaci| singurul actor enre nu qi=a înțeles 
eimtele aărhători mie Paştilui. Duci | raluț, cate d Ti Petripop. Admira- 





Prometeu” de Berthoven (repre 
zentat în 1801, la serbările căsă- 


un scenariu da Vigano): 

Istoria modernă a baletului 
perei de stat începe 
dansului ptene= în toată lumea, 
sub aureola mumelor lui Fanny EL- 
later și Moria Taglioni. Amândouă 


înulorea”, Ba cum ne-a fnat în- 















gravură de Alexandru Bassarab 


veche, în toală originalitatea ei, 
prejăcută Intru nimic. 

D. 1on Diaconu ne-a dat o serie de 
variante extraordinar de interesante, 
Ultimul cuvânt incă mu sa apus tn 





perial, cea dintâi 
Schlager (1872—1885), iar o doua 
prin Maria Taglioni tânăra, anga 
iată de la 1853 la 1855. 

Baletul atinge primul lui apoge. 











an" de Gluck sau „Creaţiunea lui| KTENeT, 


au perpetuat arta lor prin elevele 
pe care le-au avut în baletul im- 
prin Hedwig 














de balel 


la Viena 


Arla dansulni îa irecul şi în preznt 


Istoricul baletului Operei de atat Germania drept un ezem,.+ al stl- 


ului wienes. Pereonalitatea multi- 
laterală a lui Hassreiter are meri: 
tul de a fi putut păatra atâta timp 
baletul de formă veche. Sub con- 
ducerea lui au dansat renumitele 
balerine Luiga Cerale și Căcilia 
Cerri. apoi Auguste Pichler, Cav 
Godleuiski și Van Hamme. 
Trecerea pre noua artă a dan 
sului, care începuse Încă de mul 
pe alte scene ale Europei, n'a în- 
ceput să se simtă la Opera de stat 
dim Viena decât după 
mondial, și acensta datorită mai a- 
les maestrului de balet Heinrich 
în timpul directoratului 
Ii Richard Strauss, care a acordat 
baletului vienez atenția cuvenită 


văsbotul 





toriei impărăteaei  Thereza, după| 7! 2 SCTia pentru el, În 1924, „Sehla- 


gobers”. S'au realizat atunci „Le 


o.|aerda lui Joset”, av cărei răsunet 
cu ertumful| 2 depăzit cu mult Viena și poata 


fi pusă alături de prima reprezen. 
tare a. baletelor ruseşti, și „Don 
Juan” de Gluck. 

In ultimul timp, sub noua com= 
ducere în frunte cu K. H. Strohra, 
din Hamburg, baletul Operei de 
stat a intrat intr'o nouă fază. Dupa 
a pauză indelungată, a începutul 
stagiunii 194041 sa Teprezentat o 
seară Întreagă de balet, care sa 
bucurat de un succes extraordinar 


a 





în secolul al XIX-lea prin celebra 

via revederi îi arumtă pe unul în [hi în cenetul cu ofițerul de poli- ceeace priveşte aceaziă parale, tre- 5 

Drava” ealatali 2 pi „din, eva, ase uitat în acele vrmâtae- Cea e za al mul da omul ep] Clouăine Couaui, care a uimit pe] In Viena tubiteare da dans. Pro- 

dragoste i” Kai | re vă e oluțiemar. y E: ramul 

Stea Dean i | ral us alea i a a au Magna, sa e sa Sela) ema capace at atu rr 

nă ahungaria ei din casa stăpânelor.| e) 4 iniliat, nu me spivetește prin- Adaug o varianiă diniriun loc inde| (1857-1808) pi a mimicilor Chav-| (re PE aaa a Vadim) 
După paiţi ani, je on prose ID ului cu tâclula în mană, areiindi „Când mil au vorbi! păstoritul nu e prineipala ocupația a] les Mabill, profesorul Lolei Mon- t și drama danzată (Zoltân Kal. 


cure prinţul Neieludav asistă ca jur 
zat, recunemgte în proatitmata Manlo- 
wa' pe Katugă ul de odipinară. ncu- 
zată de crimă ordinară <u pretnrdi- | uemilepti, CA Mimomant o Ibegte pe 
tare. Tonta Ineereările prințului dica | Maniniaa și vrea mă abțină deslega» 
sehiraba curul procesului sunt zadar: | rca prințului - Nekludov pentru Ba 


m de șira aplnăzu și smioredindu-me 
pentru a me înce înțelea Poţi să-ţi 
împiriăgeati dirmmoatea și fară să e 


„Ca să te omoare 
„Si să te doboare 
„SA te 'ngroape 'n gunoir 
„In turiştea de ol. 


Trei turme de oi 
Cu trei elobânei 
Tot urcând la dea 
Caborând la va! 
"Trei turme de oi 
























jăranulul, din Teleorman. Melodu. e] fez.Pi Luis Prappart. Ei unt 


extrem de frumoasă și neadapiată 
dela alt cântec de cinei și pase silabe 
leum e în Ardeci, pe melodii de cân- 


îmtârziat în baletul Operei curț 






la 


















miăiatorii înfloririi unul romantism 


din Viena, epocă ce s'a intins pâna 


daly : „Minierii::) și „„Sehehereza. 
de” de Rimtki Korsakoţi, și arată 
astfel în ce direcţie se va lucra în 
viitor, 





ăi sI Noua ma, u 

nice esto contaminată In 20| jun în căsătorie? De adoră. Dar un. Cn trei ciobânei: — „Dragă mioriţă. tete Incale, cu număr de silabe con: alârgitul secolului mulţumită a maestră de balet ete Hel- 
șa, sal meet sdetet, mxttel că. prior remlunlenar. cina irită, ma certat: |. Unu-l moldovean. „De îfer omori punzător):. unei riguroase tradiţii. A fozi ului. | în Swendlund, ale cărei succese 

mata - [re 73 vorbeste deshis, pune în cu : rinii enţi 1 deosebite au pro 

tr ui aawiaa de neninovătia eter | vintele sale. feancheiă și demnitate ga | Oniporsiai, „Să A A a Teztul, depi necomplet — (eocotina| ME 2feră de Influență a culturii gcontbite au produi admiraţie la 

aniila, ae hotărăție so ur Doe. utilitati jetnată în |. ŞI 3Ila-), Vrăaea ai în Cary tema morumariaţ, cum e în Alee-| TOTaNtice asupra teatrului vienez | Hamburg De Crăciun, baletul O. 
piuditea a decăt în ara Hal, rr | mina „mhiiaen că, Dec urmăn! |. Cu mcel Vrâncenn, „Drae, dragă mioară, „andri), aduce 0 mată de pronunțată] _ Artă lut Fonny Elliler și a lui| Perei din Viena a reprezentat doua 

eat aagara ei mângtere no găseşte | MARCA cale aruliaate de vi Ei se sfătuită „Nelea «ă se stoale. Taglioni revine de mat multe ori] Pie de dans de intpirație germa- 

















viață  pitoredică, meldeaMtată și un 


decit îm mlecal. 'Preeutul pentru ea 


este detinitiv mort și în viziia pe ŞI mi se vorbiră 


cu, Credem în că ar putea renun= 


în istoria baletului Operei curţi 
ţa În moulbalul pe cote. Întun mo» 


element nou: dorinţa de-a se scula. 


„De mor omori, 

























(iu prunul i-o loa „ma na vede n | (2,0 (OUipalul, pa care, îniun, ma | Ca să mi-l omenire apuci IE AER aa Si primtrun fel de farmec. | Prin, cele două dansatoare Berta ri 
Eee trăi dez, ee n | Ea gb te tot | Peel Iata ler aa Pica dora | Ut. marte suzaere e „pa |n et era e daia vi 
colț al azenu u Î te” (1875—1879), şi prin fa helm Busch). Pentru primătaru 
ta da înot n -] A e o Ş 
Tenyiță je Ivo. Vrea ue îi treturi | Parte maturaiă și răică de duiogie Dn să îti: S ia apăr! 448 sq: |Katharina Abet (1880192). Mai] 14! 1941 £a prevăzut o seară con 
de me. dar numa! si-4i râșeuripere | Post Siivia Pocu în malul Pedamei | Sep, ÎI oaie „Poate-a patregit. Muzeal Capitoliula: ales în această ultimă epocă bate. | 270! Iti! Mozart, în fermecăterul 
cm St Rae viata Ai mal] A aut. ne-l drept, um rol meundan| SĂ-I inăroape în eu Adazaggti: Teleorman epocă bale-| șeztru al: cautati 
[i pe aa ata soare | dac a reupi. st, ca d neega- | în turiție la oi. | tele vieneze rii moi pun a ae abia 
PR ina jetta ucagiite „open:  - a108. BhUpena Nedelea, e cole! Sei orfiiinile indieiăuale ele ar] 20 a Prezenta afară 4 
3 a, setei] Verde Daia, : + 90193 i arlie0 Ogice > | timtelâ, ci iehgnuizeaza vi capata mu | cena dp fi 
„renal. De Pe ui ha urit x Cileg Tarte Coclgtt | 37 | inbedte datoriă: 'tum sunt Batetele | pane E Iebetprabi”. In eaârul 
râralină credinicai văptămânii Richard Strauza, pe 







Mioriţa, — acenstă perlă a poeziei 
populare, — a f6st culeasă și studiată 
dela V. Alecandri tmzonea, de- foarte 


Adunarea operelor de artă cu- 
prinse în pământul Romei au dat în 
cursul acestui an roade mal 











Tot abierând la vale 
Apâna-! zicea : 





Un ciela de conte- 


mu- 





con 









„Coppelia” sau „Ercelaior”. Stilul 
decorativ italian, reprezentat prin 
trium Carlo Brioachi și Rottonara. 


Câpătă în acest timp o notă deose. 





e. 





e a pregătește Opera de na 
va înscena din nou „Legendă 
Jomeţ”. Alta pleze interesante runi 


n 














y „uprinse deasemeni în planul de 
Ca mi sn pânai perimal emnifi- | asa, = OUN. Wireană mulţi cercetători meroase de căt în anii precedențu | APătă în acer! timp e notă dece. | cuprinse, deaa planul « 
In7a PMI 40 „ee „Au ata rințe de |. cs aa ae paie, ma arm Ma 0 ia tonă DR; ura autazial de a na. | în ep etfevieueae, Corn, numără activitate nl Operei din Vima. Di 
pat talc ue” | Societatea studen-| -2" 2 ride: forta. îmteraventă: msi Bămuna| Vâgitoare îzemnălate, sare sa | pe dutas Price (lA551Mia) pi pal e aan e Ca ei aa 
Am umarul și poi, românii, o ame „De trei ailn 'meonee x! a, prim rămândirea culegerii ftrț Pre at Muzeului apitoliuluj, unde nsatorul Beau. O apariție t- 
Re ora, prim rărpi eg e, ved nu : 
ilor academiei de „larha nu-ți mai ptr poezii populare d ii Alecaahilei ori] va îl ținut ln dispoziția cercetăto-| rul deosebită a cdrei faimă de EP aride pile ivi 
„Guriţa nu-ţi tace. ante publicaţii im care a. fani imtro- rilor pu expus publicului dupălaerte cu mult Viena, erte aceia ave ani Dinire operele moderne 
Viata se confundă na intaretele mes calemăa normele cele mal. moderne ale mu-]| lu: Jarej Hassteiter (1870—1019); | pera de st Viena va da cele 
Mut m emita în maia m | arte frumoase, aaa (cărti de teoslă, celemeare, ee] Bormcle, cele n În e: | auă panteentma. demente ela lui 





Cai ași au |mitai vatnd mă întvupe= și unde trăește vie în popor tema 


me rabionallameul liberalii ca o re 
plan Juridic ca e 
„reptnarera a vimii de parle”, au 
untat că marile, mlmvârnlele revaluți 
mu poeme dela o lene. Fe munt îm 
presă une flapari venite dim adânc, 
reprez mu aite cuvinte reactiinea 


celebre, Intre care „Zâna păp 








secția 
cumente, în Aula 
Fundatiei Carol | 





Primul dicţionar 


ie ee lame alai limbii italiene 





end-a_căna -nu se lasă dmpântiă. în 





. 1 N A 
CĂ ideea 2 Ipublieat de  Aeademia Italiei 


! 


celui de guvernare ta pi În meat 


ele die Stat An curând va apare primul volum 





torii lu! au realizat un adevărat record 









Dar und „Invlempa” mu mate oma. Elementai ereiin Îîn 91 să aletonaruiul lim îtaMena, în- Intr adevar 

piesă cate poli tort intrun | parea ia Pl intuit de către 9 matție speciali e] Deuiaehea Woerterbuc, înce 
năr e mm mănini nf Dominieă 8 Feb, Îi: Ola Acmdeiniei iteme Gelgimite vetre] frații Grim a fat atingi tieabee 
vâriiizile a wemeenză în jocul metari= | armata: Chipul Mel Mmua în pie-] var apare În foarte smarte Intervule | după un vmac da trdă lar Noe Em 





Dicţionarul va avea ni volume d 
peste MA de pain fiecare 

"Todte Vabranile  îmtoemtrăi vestul 
stoner 4n fost tegniraite An Va Ade 
ani ani cela cu vedineie ae 
de către Danei și me poate apte, sn 


gliah Dietimmaru, a cerul n jumătate 
de secol de manră stiintig.eă 

Dicţienaral itaan pe care 
sâtea, Acesta 
în lime de 0 dn ari 
„Tr. su 


e 

» Creţohu. în roi pei 
bi Nei Bea dinteti! tă 
inta ele ulei imeoe ni talentului 
Mu te neabeitiat. Nice fnţat, ie 
în made ma le 


sara 
Dumelimă 2 Mat. IMI: Doi 

a Li » Bota 
Dumiuică. li Ge Rame 


en At L.j 
Ema pa UE9. ae De 





pre 


a june “i 








Viena ne lansează în ritm de vali: ritm al veseliei și 4 





taurul dacie, mtindarăul de pe necesitate ei va îi jertiit fără pă- 
vete de râu. Spre deosebire de de- 





mibtește discursul emir 
tre Balazid ui 


lan din- 


3-1 simnt: că Get „păttreaaă o tor 
ula » 


Mircea. 





înfuriat de furtună... deci încă | ea o murdărie a muflecului Mortul 
devine la Zalmoxe, un zeu, care 
nu damanegte vub păznânt, ci în ce- 
ru! sent. 


primit religia lor dela 
ridianaii ; căzi ei cematiti 






atăşi magnifica disciplină getic 

renunță la bucuriile 
închină intreaga Jar vieață 
D clasă de 


ese eli! 





Chiar și prima porenire imtorică 








lor”, vacotită multă vreme în tată 


Irumonselax pulate vieneme clădite în stil har oc, baletistele operei de 


estul commpiea de popoare, fiind 





Manuel de 


Falla. 


iubiri 


„Der Dreiapuz" 


















ine reței. 





mă jungând În Mediterana, 








tar ate religi i [tut reziata „chtonizării d 
suhpământean. ei cadența invazie mertătenate, ex. lui Scoryiu ca și distrugerea viilor pete Pa n ENRL ca ajf e muiitetea jeoslnicdor Dir 
a auului care etribate vikadu- | cesele alimentare sau vale apar] prin îndemnul lui Decenneu arata] Cell sau - Getmanii”. Geil nau : 





potrivă. Geţi 
trâlau În concepț 
ta | europene 

treceti 










Getilae, mbliniară speci y „ei mal vitați şi cel mal ciraziți: | Steagul nat 
: ' poe fear: sita cot V: Traian, nu e un șarple 
|Aețiine. cane se cred me-] Stilul erale a) vieţii petice na a teroiet IVAN. Intreaga ltera- | i Dă e Ur it 
font întrectt de nisi un prper Oe De tate „at tură manea. recunavine piperiorita | tnaa, ci „masi 
dată la patra anl. paporul tertteme poileniea, cantata raza. | 260 cuneepției lor de înviere: spre| de furtună. dec 
























Un m „căruia i se ta ma di 
came. ppire a | se darui cea de spi- 
vit, intru marea mistane de a pur- 
ta ame în cer dorințele pic 
nile venpnlul. Şi aceantă jesttă e 


| dmomebire de povazele meridional 

camaminate *de politeism, Geţi 
mt benotbiati, tar influenţa madic. 
saw estică se mârgi 
de in 





Mi Strabon. Duşi p 
ecleaiante și laice munl sapa: 
inenină totmgi e perteriă arm 
După Pârvan „aceste cala î 
ridica pe Geţi mai presas de toți 
barbarii... cu dreptate, itoricii an 
titi si moderai şi-au acâtat mira- 
zen și adimizația pentru aparitia 
sestui p te. deasebit 
miţlacul selaria)ți barbari”. 4) 
După formale pertmată „ex 
zieate dur fi primit 4 
crea de-a! 
vai 








—tanţă secundară, Jehelei 
zis e trrăurit de concepțiile dion 
ace thrac 





eat în vâsturiie de lânci na tonare. 
Imatammnă, că su zeul are întlă Ge 
ei și i-a lhmat viata, ci dimpotrleă, 
ră-l omândegte În moartea ciernă a 
„tatii tmupulul si-i sammtea nevred- 
mie de 4 me arăta înaintea sa Fe 
mice dn cei ce. aruneat în inel 
piarăe — viata trupului. pre a e 
fentepta în vimata rea vapmică în 








centelur 
astă! 





deecoperiri 
Pârvan seria 


stiinţifiee d 
Pe coastei 


a supe 





nul dia mer” Sati ma simacă. căi | srtirrame, a remuit să me i obiceiul înhomârti 
mubomibă fara, natia ma miburide du-Î dia peninmala Balanică mie, spre a (i pâstrai p 
vă emnartea mtmlui 3 Ardeal Esăzia exoterică mu a doua înviere, asermănăt 





Dar nieindată eroiseu) getic nu 
e leagă de biele net me 
Arapte Teiia dată de Demi 
zimaite d Lorsimach, cntropitoru! 
mei ări atente și mere me a 


_—— 


Es 


îmi Insă ete extraarien 
hai Pâr desenperă faptul 





Acă eri creștină. epui 
sa! barbar. imcepâni cu epo- 
ză - îmeizalui. unde tot gândul 
n mina inele cer şi spre disprețul 
mmupuhai “dare e ars ţi cena 
aransată- în vânt. îndo-eure- 


pehii, greca - tbrace- prygienii, a-i 


4 După Qmamaeu „fetarta Beard: 
îm 0 „datare astia dpi îm 
esta Maniutau. reliaia gută în: 
îDpimttatei pre Iana ei 


na se panta Memisă:rart 
aaa dar d 
dea tg. 





atare tii si 
manie m e 
ate dară 
aa aice 


ibeeiae  Mnâre sala 





naște In cultele | mu 


Cu a strălucită prevedere a re 


Moiiiteranei, străvecbile culte pre 








eredinței -egypteană, syriană. gre 
mar 



















na ai pă 
Numai monarhul 
A[lui li văd pe marele prec 
tele Kagetor n 
decât rareori În lumea c 
claşilor, pentru a a curâţi sau pe2 
tra a porunci, pentru a da î 
tuzi ma a face prevestiri, S: 
na ascultă respeetuoa pr 
Je călugăreşti ale ct 
lor. a căror nume înseat 
îni și 
a o puternică int 
educativă Stipânii 











e 
e| ora 









meetori! rest 








polit: 
isesc, că poporul se ara! 

r|umat asewtitor de îndemnuri 
lar”, când știe că „vin după inap 


rația dinvină” decât dacă ar îi avut 
a se supune „numa! violenței şi a- 
menințărilor lar protane“ 
San). 


D Getica, 19. 





(Stra- 


- 


(Pa urma) 


Miercuri 8 Ianuarie 1941 
ET APE Ier t 


—— SERBAREA —— 
SFINȚIRII APELOR 


an 101 |Pă 








Tealele vor Irebui să-ș' supună 
repertoriul seenie aprobarii 
direcției generale 








Problema agriculturii românești 
a format în toate timpurile o. preo- 
cupare pentru oamenii politici, — 
numai că în trecutal ultimilor 20 
de ani, această preocupare a avut 
un caracter cu totul superficial și 
nuraai În preajma alegerilor elec- 
torale. 


titlul 
ri e a Neale țăranilor pi comatianle 
pe în cure e lucra pământul erau en: 
: ; noscute de peliitianii candidați In 
scrie de directori de teatre parti deputăţie odată la patru i] 





N 
tunci din fuga automobilelor lu- 
moase, sau între două discursuri u- 
mul mai mincinos decât celălalt, 

Odată at locul deputat. 
toate promisiunile eraa 


—morororogrororerer— 





S'au furat mărfuri 
in valoare de circa 300 mi lei 


Negustorii cari au cumpărat mar- 
fa de furat au lost aresiați 


de Duzmtnecă. 5 7a-| dut-e pe pret de nimie negustorului 
"Votati Ohe- | Radu Anghel din b-dul Domenii, care 
aste in curiDoeiu Onea și Şietan[a mai muterii o condammațiune pen- | !7u Vremea care a trecut lar pen 
Dian, în complicitate cu „Vânxă-| tru snbotaj economic, Negustorului tru vremea care vine cu hotărire și 
torul de ponturi” Avram Pelre 0u-| Gavrilă Alexandru, hoţii i-au adus a[ cu Incredere. 
oral „de Ponarnele de „Nea Petrică”, | centitate de 30 kar. ceai și 6 kgr, cto-| Reformele și imbunătăţirea unor 
Dia cini Vaatnale magztnalor de co- | colată, Acenta „imiresină” că marta [atâri de lucruri nu pot îi înfăptulte 
Mada oopriatataa d-lee : Consta | e de furat, +şi-a cam făcut ei o soco-[fâră 0 prealabilă “cunoaștere, tn 
timescu, Compot și Docuzien. toți trei | teal” și i-a Juat la mod foarte amănunțit a renlităţi- 
în strada Halelor, au furat mârfuri | simind că nu-i a bine e 
constând. din, can. catea și elecolată.| fa și-au abughit-e: 
în valoare de aproximativ 300 mb JA. | Până JA completa lămuri 
O parte din marta turmtă au vân | torul nostru a fest și ei arestat 


— oaze rage rormer— 


00.000 tone fre de celuloză 


ger aană pentru lână sintetică 
şi mătase vegetală Oro za 


BEaLIN, 3 (3), — Ta pion de, dt feri dala 70000 le eso lore. |v tractoare, să Intemeem a Indus: 
4 ani a font prevăzut pe e ma- | Mai ales conu e | îi al man în te. 
joraze s intrebuinpări lemnului de] veche a dat posibilitatea unei di: pe pia aa n e 
Lo.0 iron x 00, itetue rile noastre”. lată cum ar Îi trebuit 
DE A A A A 4 fie pusă problema ridicării ela- 
deptinit cu tot războlui după cum de- Mrâneşti. 
clară însăreinatul Reichului pentru Inventarul agricol este una din-! 
tre condițiunile. esenj 


hârtie pi ambalaje în „planul de pa- 
dacţiei, iar Lipsa sau suplinirea lui 


pu ami. In timp ce "consumul de 
pini sa marar dela 13 milione. 
repercusiuni din cele mal grave a- 
supra producție, mergând până la 
compl, „i 












încă pământul cu pi 


pe vremea strămoților: Traci 
Daci. 


Sunt adevăruri triste, dar 





care 








Sunt probleme care na pot Îi re- 
din birou, la umbra tomu- 
Juminoase, sau prin pers- 
pectiva care ţi-a poate da stadiul 
tnoretie de specialitate. 

Agricultura are nevole de mă: 
suri hotărite pentru a putea să-și 
ocupe locul care |-se cuvine În eco- 
noria generală a producției Sta- 
tului românesc. 

în discursul rostit în ajunul a- 
nului nou, Conducătorul Statului, 
punea cu privire În aceat capitol : 
„Am făcut un mare acord eco- 
nomle sprijinit de Fohrer, ca să 














cat mumnai 89.000 1. atefă sintezieă. în 
1039 au font 248.000 £. lar impreună 
cu fosta Auatrie 210.000 +. Productia 
din Germania în 140 este apreciată 
la 300000 î. la care materialul de 
pază este fagul. Răzbeiul a pua fa- 
Bricajlunea celulozei germana în | 

a mari probiema. Invemrate ca 

de ctulază și Mrtla au trebuit să fila 
dertinate alte scopuri, Sa reuu de 
exemplu să se Jobrice un mutret nu: 
mit Palma mintetică care este extras 
din celuloză. S'a schimbat capacita- 
tea. unei contilăți de 300 000-—300.002 
1. Mârla pentru fohriearea_ de hârtie 
fină din murogat de iuld. Ca un nou 
eomaum de râzalu ze pot etutmera 
cantelale de alimente pentru & căror 
fabrieare se întrebuințează — lunar 
2.000 pănă la 1000 +. hârtie, Cu toare 








e, în anul foremtler 103718 la 19 
milioane m e. commumul de fag a 
arama dela sia ca m. e la 24 mic 
lmena. Oommimul aperit mă fagului 
mate în ate mal mare parte pentru 
lemne da foc, Acum însă ei aerveţ- 
te un scop mai înalt: acela a! fabri: 
carii ertulozei. Depi în ultimii 4 ani 
Va intrebuințat mal mult decât o 

virare dublă de lemn pentru pro- 
ducția. de zelloză, totuși a ahina să 
jempune mevotle de celuloză mereu 
erescărae. Dim aenamă cauză a tre” 
mut sd_re reeurpă la hârtie veche și 
Praduaţia de catulază din pale 





făcut di 
iu a putut 





susţinută simultan de o la 
ehidere a creditului 








telor de muncă care toate 
loe formează un inventar agricol. 














ur dala să00ă la 71.000 î. mi a | greutăţile ce sau tot dim cauza răs- Fi 
A dim” pala pabena pentru | Boul industria germană da celulo- - i 
arti și rule din Pate Mala 7.000 |2ă i-a indeplinit > întoteauna mu | 15, nl DAL Mârzi pei fost ne 
la.103,000 + In aeglag interval s'a] iunea și o va indeplini şi de cum cu o lege de conver- 





siune a datoriilor agricole, contrac- 
tate de țărani, în condițiuni ane- 
oase de la cămătari, pentru a-și 


majorat conmumul de Mâriie veche | inainte. 


i 





“ PRIMARIA completa acest inventar agricol 
„The society cremuzn mucunzen | |usPe,de,aă parte ilpea de eri 


telor de muncă, de către Stat, a m 
HA sine o miczorare a pro- 
ducției, care an de an a conti 


in Iarina falgerului 


(Continuare din pa a) 


ministru de diferite re- 
20 de ani a vândut nu- 
renuri urbane In valoare de 





Î 





1906 și n 
seruri, 
mai i 


Cu numarale obiigațiunilor 31/a%4 
Bucuregti 


aie Municiptului . Tati. 
0 mi Toon 0 că loturi din aul 


În econamia - politică problemele 
sunt sirims inlânțuite intre ele şi 





îoo,lba lira wterline. Fiul său cel | auzi. vepta a vorm î F 

ea etate a] a ina ti 1 tregeree An 4| pentru lajelegerea uneia este n 

lat moștenire la imoarima sa în| dr. Aotană eu tai 600000; ar. A38ă[ Yule să te referi În toate cale dlas- 
ea 


1B34 tera ministru al dominioane- 
lor) o avere de 2200.00 lire ster: 


eu lei 100.000; ar. 260.068 ou li 90.00%; 
De. 988.687 cu Lai 29.000; me, ANA TUS cu 








line. Inulnte de a indeplini această] D000; na 10930, 20007, ia, 
funcţiune: Edward “era dimeetar| UL 202, ARI, 1n0id, | imveatarului agricol, atacă frontal| tabiltate ia Academia 
conductor a băneli Bavelay. Piul| soma arâ dar. 330380 re numai astfel ponte din Bucureşti. Mircea Simian, dete- 
Se ol vie esa atzi a MO SM O AMBAOT G4AOTA, pat si Băncii Naţionale a peaităi 
ou sub guvern amberiain. | soma), BI2A30, 380083, Cine știe cum se face agricultura | P7ot. Prize Topa. dirertor ai 
iul lordului Derby ate] 55234, AIBIl, 83046, în Germania și Eh NL dnj ÎN ete. IL Cruce dn 3. 

. P.* Chariea Wood și chiar pie] DM, MAT, Ai, care natura a fost, din acest punet| „Gerioare de ceemeri, Vintan lan. 

nerole lui, Captain Maleom Bullotk| 70440, 192034, 404991, de vedere, mal puțin darnică de- 





39318. 
10500, 
900.306. 
care. 


4334, 
91270, pată, 
MMAALI, eu câte 1000 ini De 


este membru al Camarii Coruine- 
lor lar tratele bhtrânului, Sir Ar- 
thur Stanley, un foarte puternie 
magnat financiar, a făcut parte din 


Camera Comunelor de la 1898 


și cât 
acestei 














































impropristărirea țăranilor, care] tului lege de Comitet In- 
TR tet In- 
răsboiul mondial, eee Prea e pă 


licătoare, din cauză că nu a fost| parte toți președinții instituţiilor 
des-| controlate de stat, precum sunt: 
col care să] Creditul Naţional Indunti 
permită achiziţionarea instrumen-| ditul Naţional Agricol, Institutul 
ln un| Naţional ai Cooperaţiei, Banca In- 


ln sărăcirea clasei țărâneşti cea| Printre 
mai numeroasă și mai impartantă| Muncii, Onmsilrul Superior ai Cor 


Acordul economie inchelat cul aqamiei comeretali 
Germania pentru relacerea totală a toni îs profesor de con= 







tură cu modernizarea inventaralui 
agricol. 


categorii de țări. 
Problema schimbului internație- 
Un traotor întrun sat, înlocuește| nal, între țările agrienle și esle| Cine a cercetat 
nu numai 20 de perechi de bol,| industriale, analizată cu mult 
cari pot fi Intrehuințaţi la alte ne-| de amănunte de 
vol, dar prin forţe lul mecanică in- 
compa; înce o arătură mult 
mai adâncă, care foloseşte atât de 
mult producției. 
creearea. unei Industrii agricole, 
sprijinită de o țară care în acea- 
stă privință are o experiență de 
multe seenle, va putea asigura 
atat de fertil, 
productivitate 
cunoscut-o poate 








d-anle 
dauna țări 
țărilor industriale poati 












mezelurile, _orănimile, 
abundență qi la 


d mdova- [000 cimaa, dn 
a facă me elor în îm rapa | picțuee pan 
mateinatie și abatraet, dar cate | aonaral. 
compuet reșită dacă me gândim, 

că nielodată viața nu poate fi mar-| fiza! 
prinsă și îmehisă în formule sinte- | ale: fracie: Pettei păsări ou dori din 


Mee, 
Te AED sapt sn, palti | 202 PENA Sa: epitete n ao 


tre aceste două categorii de țări se| Rezultatul: toată lumea via aprovi- 








prețuri maximale sau 








pe care nu 


duntriale, fâră ca să atingă 
140 care tate eronat, 2-a au Tămaa nevândute adică: peș- 


datorește genlulai de! tele, mieii, purceii, curcani, pâșt, 
creație care este incomparabil mai| TŢEIe: 2, Tomaaa când publicul 
mare și mai necesar În industrie a reacționa în rii 
decât în agricultura. 

Inventarul agricol 
nevoie desvoltarea și raționaliaarea | rile în can 
agricultarei româneșii, și care va], Plinra ra ânt din belmo, 
deveni o realitate în urma Wățile de aprovizionare 
1. “ ate bună, greutai 
ana din marile rentiari ale rărel| o mea date ela În 
roade se vor Înce văzule nu peste] sa găsit și pâine altă = 
multă vreme și pentru toți. Carne de vacă și de pore din o- 

Vasile Marghesou |hundenia ni cu rârpectatea preturi. 

lor marimale— Fierare Cafea — 

SSC vorbim da cei cu mijloace materiale 

vedurt — a pulut cimpâra cu 130 

200 lei căteva kg”. de care de vacă 

i de pore pentru tradiționalele var- 
male și cârnaţi! 

în celact priverte materiile, grase. 
orâni menenimală /alfmimă, exdnză. și 
prânimea animală 
orănima topt:ă) 

















imense în două țări cu interese 
complimeatare. Intre țările agri- 
ile cu enrneter Industrial 
există o interdependență naturală 
care mu poate fi neglijată. fără 
riscul de a li dăunătoare ambelor 


e: 


Atribuţiile 
ministerului Economiei Naţ;onale 
privitoare la comerțul bancar 


D. general Antonancu a semnat ur. din președinții acestor instituțiuni, 
mătarul decret lape prin care se com-| numit ca președinte al Comiteta- 
pletează stribuțiunile ministerului E- | lui Interbancar, la propunerea tmi- 
comomiei Naţionale privitoare la co-| misterului Economiei Naţionale. 
merpul bomear şi credit mi peniru u-| Art. IV, Comitetul Interbanca 
mifizarea politizii de credit a statu- [se va întruni cel puțin odat 
mi lună la convoc președi 

Art. 1. Ministerul Economiei Na-| Comitetului și va cerceta proble- 
jlonale are în atribuțiunile sale în-| mele ce se pun ln raport cu soll- 
drumarea și inlesnirea desvoltării| citările de credit și plasament 
comerțului bancar și n €reditului| pentru ca satisfacerea lor În cs 













































unt pen'ru Capitală dim Braşov, Bi- 














CURSUL DEVIZELOR NEGOCIA- 
BILE LA 4 IANUARIE 101 






















ca tactori de producție în econo-|dral de politică economică să în-| Lira oma 
ițlonală, precum și încadri tări Ă încrederea în instituții, să Datarul m 
sistemul de politică e-| desw: ritul de economie şi| Fr. % 
conamică a depunere, precum și inițiativa po-| Fr. av 
Art. II. Pentru unifica mânească de producțiune. or apă 
ticli de credit și plazamen Prezenţa a cel puţin 3 membri] LI? EX 
vtuţillor de credit enmtrolate deleate necesară pentru ţinerea Tre DEA mn Anu 





dințelor. Deciniunile Comitetului 

se vor lua cu majoritatea membri: 

lor prezenți. In ax de impârțire 

»,potulul, votul prepedintalui de-l OTZAGAT De 4 1ARVARTE 1041 
Inchelerile Comitetului Int Apoi 

bancar vor fi prezentate de prege-| Bene Românească 

dintele Comitetului ministerului 

conomiei Naţionale. Acestea, oda 

aprobate de ministrul Economiei 

ionale, vor fi obligatorii pen- 

ete. tru toate instituţiile de eredit con- 
Comitetul va fi prezidat de unul| trolate de 


—noronore korororer— 


Noul consiliu al Corpului 


contabililor autorizați 


decizie delega sa: 0 Bizalul și Manila sub orice 
= Ma ir sectie Tie formă Wpleptănata „fire răsucite, ete). 
Cristian Petrescu, delegat ai secţini * 
Titov, Mihali Demetrescu, delegat al| Printr'un decret lege ga aprobat 
apti Ne, br , Ai ee ca termenul pentru depunerea ac- 
meaale ALA CL cuie iau aa te | Hunilor societăților petrolifere la 
A anatant si Banstului, Voiculescu | bederea vizării să se prelungească 
Stelian ca reprezentani al Munte= | până la 31 Ianuarie ABD, iaturie, 
piei. Gh. Bărbulescu, ca reprezentan! | numai peniru posesorii acțiuni 

Onteniei, Zima 0. ca reprezentant | petrolifere aflați în Olanda, Bel- 
si Dobrogei, N. Busuioc, ca repre- | gia și Alsacia-Lorena. 
sentant ai Moldovei, C Georgescu. 
ea reprezentant si Bueovii 
Marcu, ca reprezentant ai 
biet. 

In comisla de censori au font Du- 
miți: N. Bunuloe, T Sirul și îi 
Marie 


stat, ze înființează, pe data deere- 


COTA OPICIALA A CURSURILOR 
OPERAȚIUNI INREGISTRATE IX 











Art. III. Din acest Comitet fac 





Cre sm 









treprinderilor Aurilere și Miniere, 
Banca de credit a meseriașilor, 








Printrun decret, intocmit de ml- 
mistarul ecordonării, sa aprobat pro- 
Bibirea la export a următoarelor ar- 
ticele 

2) tărățela din orice cereale, inclu- 
siv cela măcinate (irimicub ; 

îi) cmara de albine, lumânările de 
ceară și orice alte ebieeta de ceară: 


pului contabililor mutoriaati și ex- 
perți-contăbili din România a fost 
dizivat, numindu-se următorii nou 
Comaliiu, compus din d-nii: 
Dumitru Garibaldi, președintele 
Camere, de comer; și Industrie dia 
Buc. Marin Mazilescu, rectorul Aca- 
Bucureşti, 





din 





Comercială 





Ministerul finanţelor a întocmit un 
decret lege prin care se introduce 
sub art. 1900 din tariful vama! urmă- 
toarea notă 

„Taxa vamală pentru greutățiie de 
fontă, simplu turnata. avână numai e 
gaură pentru atârnat, târă aici o altă 
praluerare, importate de industrii 
pentru necesităţile lor proprii, se re- 
duce ln 1/ 





Isomu- 
abecivent al 


—nononor op onororoa— 


d 
ușurin % 
ore e ua ce Sa Mee după] (rel) |dla cauza ptel de rațienalizare: oul COMISaP = 
a liaat liber ln export, fir ce 











sa “Minsterul door. | dară. neroause tot de Minut 
ordonării, 


pet |ni car. a avut un muzces 
role: pructe, pentr. păsări ou fort din | pentru populaţia nevoia 
Mmyai! fermei. Se apraap: 
nerâbdare, apariția n 3 i 
irlor tip mandara. 
iati cum. polltica eemem:că a 
faca adesea în favoarea țărilor În- | riomat din belmug cu articole din pri. | mub nou! regim. a înţeles câ-si fizi 
tnsă | ma categorie, tar cele din categoria n | umiatomile puncte <a 
aprovizionării și comsumației: politia 





—oreteze for 


Bursa de valori 


Tendinţa zile! 





Economie - Muncă -Finanţe 


industrializarea Prima otapă de stabilizare 


agriculturii românești a preţurilor 


Reza ialele po ilicei economice a guvernu'ai 
şi Ministernini Coordonării 


în ajumul bu pi Timișoara. în schimb. 

Wax | sărbătorilor, adică atunci când fie-[ animal a fost inlocuit prin untul ve 

n doctrinar eeo-| neve poapadar ni face aproviziema-| petal care a fost pus în con 
putut | în catnuăyi zuficiente și la pri 











reduse faţă 





e cet ari 
din preţul untului ani 
ue vemartat în mod 

1a pe piață a viofetor ti; 






la prețul ae 600 

























a 





feg crentarea 


rjor lupta dârză ommt:> apecu- 
, pentru marea bătălie ca o 


trebue să. constatăm 


vanat Teniiate ala” pole 
alementara a aprope b ati 
ful, Feutte în cârara 
celica ep de munti £ 
donâri ; 
e mice în at an 


„Recolta imneriului 
“tali=n se amriă a 











pia statului major e 


fi exrelantă 


BOMA. — Știm provenite din 

părite Imperiul Mali. vi mat e 
mamă cale din apus și din Harariea, 
arată că muncile câmpalal. datorita 
vremei bune, se desfâneară în con. 
Alţii mal mult decăt prielnice, fapt 
Tea nor importanta amaporiati da |eate tace ca agricultorii mă ma anti 

în e recită excelentă. (Bi) 





Teietoane 

sT.B 

Petrol Blok 400; 300 

Gaz Metan certat. pom, ÎI vâre 
cura licitaţie sn 


Banca Naţională (tiu 4 pi 20) 
3.300; 5400 cura Liei 
Perpetul, curs lieitaţie 

Imnastrare mari 








Credit Minier 
Unirea 1019, cura licitaţie mub 
talca [ci 


——sezororoorororo— 


Ştiri economice 


se vor exporta in Germania. prin de- 
legata! Pihreralui pantru repaitlerea 
populației germana din evul Baco- 
vina. 

Ministerul agriculturii și domenii: 
lee va imparta din Germania. fără 
drept ln deviza și ca eoatire de taxe 
vamale și orice taxe de import tauri 
și funiei de rasă brună în valoare de 
410.000 le. 

* 

Printrio deciziune 
tabilit ca pentru, 4 
cute de medici 
mul când deplasarea mi 
Mcută cu trenul, să se acord, 
demnizație fixă de 10 lei pea 
care km. dus și intora 


* 


In „Monitorul Oficial de azi a a- 


zaitnis 


















ART, 1 
din 1940, publicati 
fielal" Nr. 292 





ART. IL —  Cocmisiunea 
carea prețurilor, la 
farmaceutice. 
misterul Muncii, Sănătăţii şi al C 
tirilor Seeiale, în conformitate 




















nă În 1948. Laghturile de familial tuni dela data tragerii, ecetarm art | Socoteala greşită de până acuz 
ale lui Dundonald au dat șapte] 11 din regularmenă, ln Cantinria Cem- [are punea producția agricolă, mu-| Ministerul Eoanmamiei Naţionale a comisar de românizare pe iângă fir dare de devine și ce menlire de baze, și ai Statului Mar 
membri Camerelor Comunelor, sală a Municipiului Bucureşti mai în funeţie de suprafața lucra-|ţaemt următoarea nouă mişeare îm] mă Jon Vagel lost, moare Ciorani, | vamale și orice taze de export. un| până cel mal târziu la daț 
laurii se cuvin totuși familiei duce-| p. prima Capitalei, deci un punct de vedere canti- [corpul ceminariiee de românieare, | ncetează mmmâe de 23 cai de mai buțulă. ce Februarie IMI 
D. Bimion Popeseu me numește ce 
—nereneze erezarer— 


1ui de Devonablre, care a numărat 
în acelaș timp 18 deputaţi. printre 
ri un guvernator general al Ca- 

că, un viee=rege ul Indiei şi doi 


m! AL Contache 


A. Diac financiar, | când, ea fiind direct proporțională 
tă LR. Andraeeu [eu 
lase me 427. ma la rândul ei cate în strânsă legă 







FILATURA ŞI ŢESĂTORIA MECANICĂ 


„DÂMBOVIŢA“ s.a. 


BUCUREŞTI 
FILATURĂ DE BUMBAC, ȚESĂTORIE, IMPRIMERIE, APRETURĂ 


4 
tntiv, a încetat. Problema prodoc-| Mandatul d-lui P, Şerbânesen, 
jel se pune astăzi mai malt ca ari. | miza de rormânitane pe I8agă firma 


ea museli efectuate, care |23, incetează. 








misar de românisare pe Jnai firma 
„lâna“, pantru tabricețiunea firelor 
jextiia mir. Turturele Ne. 62, Bucu- 
rest 

D. Baăralexi Pavel se numeşte co- 
musar mpecial pe langă firma Lasa- 
ride, macietate în nume coimtir, 
Constanta. 

D. Cărângu Vasile se nimeste 602 
misăr de românizare pe lângă firma 
„Tesătoria Adriana” S A. ar Pi 
parari-layi şi la firma Fabrica Spec- 


„Armema” S A. calm Vietoriei No 


Mandatul d-lui loan Valineen, 


Ministerul de finanțe face cunot- 





torman, bulev, Lasir No. 43. lași 


Mă vau majorat fi 


anume : 
Pentra linuri anu sârenjele și ră- 
mășițele de lină (Kammiing) impor 





D. Talian Enestu me numeste 
mim de româminare pe lângă în 
Lozorechi ne. 28. 


tate: 
Delia 1 Aprille 1940 
1973 în mută pentru citra de afa- 
eri 
î0 ln sută pentru FE. AH 
Deta 16 Auguei 1940 
2370 la mută pentru citra de ala- 


ŞI  VOPSITORIE 





S'an majorat taxele fixe 
pentru pălării şi cloşuri de iână 


Pălăriile importate sa. ca produs 


fixe penira pălării și! intermediar taxabil. clopuriie de pă 


Mril. pentru care se datorează urmă- 
toarele taxe fixe, pe bucală 











Dela 1 Apriile 1940 
Ctopurila de copii : lei 2.40 citra de 
atac; lei 120 F. AN 
Cizgurile de bărbați: lei 4 cifra de 
afaceri; lei 120 F. AX. 
Ciomuriie da fetru: lel 12 citra de 
afaceri: lei A PAN 
Dela 10 August 1540 
Lai 320 citra de afaceri; lei 120 
P. A N. la cloțurile de copii. 
Lai B40 citza de afaceri: lei 2,10 
F. A N la clogurile de bărta! 


Lai 10 cite de afaceri: lei A 
FA N. la doțuriie de fetru 

Tamele fixa de mal mu se date 
mează perie impezitul citrei de ata 
cari ui materular prima importata 
sau produsa În fară și pâlăriilar imn 
portare. 





Drept striet- Dreptate relativă 


Evoluție și revoluție 


de MIRCEA NICULESscu 


n dinței, în providențiala mistuna d 

Plecând dela reâlitatea că înea-| popor arta, aria oeti ut n 

putul elaborării normelor de drept | eternitate de' celelalte popoai Să nu uitaţi niciodată 
) 
























. odată cu trăirea socială, cal trăind din munea ncestora. 
aceste norme urmează a limita Solidarismul Yi îi 
slera de activitate a tincârul îndi- [sta în najlane, Sega ha 
vid față de csilalți și colectivitati pâfesia 
ȘI „„steuseașterea 

repiurilor omului asupra celor 1 A 
societății, nu n foat decât formula | bilitatea. Toemai Fetite] ne 
pmmiracță, prin care maseneria| tărind mceastă pal du ind, 
Iranceză 4 transtormat o revoluție tate: 
populară Intr'o revoluție burghesă,| “uoaţarii ati, i 

, inchegă: - 

adune la ai existenței | taj molidarie ga ai a Totti 

pinul aniagonien, între îndiviă și| stența mer “conştiinţe rovnlaţinnare 

ai permanentizate și mu din treci 
toarea necesitate a unor interese, 
cari odmă satisfăcute abando- 
tate să cunoască existența acestui] nese orice dinamica via e: 
antagonism, realizându-l jaridie Revoluţiile — totalitare, pentru 
prin lege, după cum dreptul _o-| forarea unității şi omogenităţii 
mag a reglementat instituția sela-| națiunii pi loază In eliminaren 
Vajilal,. meteiltatea sau forța ju-| olezmentulir gin nemal recunas 
Pila 4 momen initiuția mau. | casa: vioaie eal TEnAR- 
peintriun conformism evolutie să| componeat a colactivităţii, 
ajungă la mtenunrea lui, 


atacând 
-| „Pe terenul economic, afirmând 
IRA Plliatia, preia fo ina 00, Ier obligațiunile de muncă 


torese euro Îl produceau regle- 
menita: poăng iati ȘI 'n conu. | Pentra individ, prin naționali anea 
maţiei. capitalului şi repunerea lui în ro- 
Alia inomtu 04 elle inci a lui de instrument de produețiune, 
compromisalui de moment, date-[ ASIEWrÂnd o dremptă repartiție n 
zită faptului că fn Statul demoerat, | TeNIabilității, între muncă, capital 
minoritatea schimbătoare a guver. | PI DAţiune, și prin aceasta putinţa 
nanților, produs de clasă, ehutand| unei Veţi orvemești pentru fiecare 
1ă afirme dreptul colectivități de i 
Stat, pe baza chrula exercită con-| Pe terenul politie, organizând 
duenrea, pe calea unei legiferări| permanența în timp a formei so- 
artitieiaje pi adequate, în fune-Iclale autonome și su, 
țiune de interese ale clasei sau gru- Fond am și In, lobi i | 
ine ta ri lemporară ca mijloc nl 
Lets pete eee pupa ara [trib pre Let 
dual, en n rezervă de luptă pen=| Da peste tonţe aces 
tru un viitor În enre conducerea| meniul spiritual, făcând din eom- 
va [i trecută altora. Iadividul, din | stlința progresului națiunii, cea 
afara guvernanților, au putea [1] mai Înaltă idele determinantă 
decăt un permanent luptitor con-| oricărei activităţi omanaşti, se ob- 
im drepturilor colectivităţi, _stb| ține dinamizarea permanențel re. 
care ve cazanfla Interesul de elasă | voluțlmare, în timp și spațiu. 
sau Erip seclal. Prin această permnentizare se 
Lupin nesiacară și interesați de | tinde la formarea omului ou, care 
pe plan politie, fusese transpusă şi] desbrăcat de materialitatea e 
pr plan juridic, legislativa  demo-[ atinetivă și primară a ezolemulul, 
eratică crelând o ordine juridici, [să se revoluționeze pe el însuși, ac- 
Becorempunzătoare noilor reali ceptând asprimea unel vieți de re- 
sociale nunțare și oferind-o jerila când 
Neputinţa dreptului de a se a-|trebuința va cere-o. Această revo- 
ta nevoilor sociale, evolutiv] luționare, aparținând mai mult cdi. 
ehiar când jaloanele punctului de| eului, cere an efort În timp pentru 
plecare fuseseră fixnte pe ealea re-|a se cancretiza și a face biet al 
i se intravadi| raporturilor omeneşti. 
funcțional 


co 


orice, 


sau trebuia cu sinceri. 














în do- 




















Decemvirii constănţeni: Ion Cozatănase și Fani Georgescu 


CONSTANȚA, 6. — Domnul Ho 
via Sima, vizitând la 15 Decembrie 
1040 orapul nostru, a recunoscut 
Constanţa en unul dintre cele mai 
puternice focare de credinyă, luptă 
şi Jertta lemanară, 








2a fara ză nu-și mai spânzure eo; 
pin «i, 
oastră 
Pitează și cu curaj, axeman, 
pini nu vom 
ata da moarte 
SCRISOAREA CAPITANULUI 
Peniru legionari  constănțenl. 
măreția jertfei Ju Virgil 
fost un imbold perma- 
nent la luptă. Trei cruce voini 
adorii — dol dintre ei dobre 









H, conştienţi de menirea 
cu brațul vânţos, cu inima 














suporta și vom sta 


Inapitrat tumiltuna- 
național, econorule și politic, , per- [sa carte „Cranii de Lerman“ a lui lo- 
tit să se creadă că finalitatea mpi. nel Maţa — a predestinat drumul 
între membrii colecilvităţii orga rituală, tramspusă În normele delde foc şi Dirulnii al netu oray 
Bismului social politie care era| drept pozitiv va fi obținută. 
statul, determinată de boteromeni-| dela de dreptate, numai pentru 
țatee națională a acestei colectivi-| individul, care, prin exiatanu zi 
















1 de evezlune 


Teodo- 








ASR PRE 


pe « 
Si 


gen 








— lrau răsturnat moartea, lar prin 
1ăţi, precum și a diversităţii și activitatea sa, va fi util progreau- leschide aberei dela Carmes 
TazzitAți de interese dintre. mem= | Iul național. stagura formă unitară 0 pr sr Moare Va je 

ce-o comprineau. sturleă, trebule mă [le fundamen- E NBX Tu pă a arad 
Crelarea stutelor naţionale, după| tul ordinei juridice, pe care me va a pa Apa: în, olt 
Tăzhalul trecut, nu a contrihuit În, clădi mocietatea de mâine. Spitanulul. De aceea, atunei când 

















trădarea a incercat nă-și croiască 
drum, șetul Decemvirilor, Ion Ca 
ratanase, a pornit din Constanţa, 
impreună cu alt consătean Fani 
Georgescu, să stigmatizeze răul 
Scrisoarea trimisă de Căpitan De- 
cemvirilor a fost înmânată spre 
păstrare de Fane Georgescu suro- 
rei sale 

lată conținutul acestei serizori 
inedite, care pentru prima dată a 


tnlăturarea defectului. Pentru celalt care nu inţelege! 

Solidarismul națieoal nu se pu-| primatul muncii. care crede a dit 
tea afirma, cât timp noțiunea incă! ce nu-l oprii sate permis. care mă. 
pâstra în sânul ei, allogenu) judale| dăjdueşte Incă în revenirea vre. 
neasimilabii prin simgele de altă | murilor de ușoară căpătulal: 
assă dar şi prin fanatismul ce-l țlunea eliminării sociale. 


—esereroproserera— 


Gu ce trenuri se pot inapoia 







RNELIU Z, CODREA! 








și Căp'tan 


instanțelor de judecată, 





lă 1 Dumnezeu. In $ 
joamne, fle voia ta! 


NU 








Dragii mei, 
Să nu uitaţi niciodată, că pa dea. 
zupra tuturor instanțaloy de jude. 
cată, In orice procsa, de orice natu. 
mă, mai este 0 instanță: DUM 
NEZEU 

In faţa acertei instanțe, leolona- 
rul pledează numai atât: DOAMNE, 
FIE VOIA TA! 





Nol am fost Marţi seara, cu toții, 
la biseriea, am pua câte o lumânare 
Pi ne-am rugat ră ze facă voia luj 
Dumnezeu spra binele și mântuirea 
uteatui neam 

SI Pa făcut voia lui Dumnezeu, 


Dovada! Un ura; 


pan de indignare 


dacut în toată lumea, prieteni 
vi chiar dumani 

BIRUINŢA LEGIONARA SE A- 
PROPIE. Voi și cu Nieadorii de 
veniţi ALCAZARUL tegtenar 

Fiţi Umiştiţi. Prezenţa voastră a- 
colo, face de zece ori mai mult 
pentru neam şi legiune, decât dacă 
veţi fi fiind afară. 

CORNELIU Z. CODREANU 

Intre timp a venit urzi i 
oanei, Setea de sânge 
tolit numai după ce, 
ordinului cifrat, nu fost 





















n urma 


i execu- 
taţi patru Jegionari constăn- 
Jeni: preoții Chivu, Secăreanu 





și Mocanu şi Constantin 
riazi, In aceiaşi noapte, 
Ingărele țării, alți constănţeni, 
dârji în credința lor, erau ve: 
cerăți de. gloanțele milraliere- 
Vasile Corbeanu, Mircea 
ga, Coman Cosmin, Marin 
Popescu, Tiheriu Popa. 

Dar nu n fost o acțiune hotă- 
ritoare n legiunii, la care să nu 
uat parte și un constănţean. 
Intre cei nonă răzbunători ai 
morţii Chpitanului, era şi Jean 
Vasiliu, din cartierul Pallaa, 
refugiat atunci la Ploeşti, 


Chi- 


prin 














A Jon dat acestul oraș ză parti. 


lut până în ultimul eeaz ot Wiruim= 
ței. Jarija dela 2 Septembrie va pi 
pentru totdeauna o zi de mare re. 
eulegere a constânțenilor.. Alături 
de tenacitatea străveche a vârfului 
Tâmpei din Brapmo, marea va îndl- 
at intrun singur val pentru sf 
mara 





aceluiaș zid de ură și mi 
pelie ce ne impresura. Preţul aces 
tel wriaze aforțări, atunei când pa 
rea că întreaga țară îngenunehii 
in 











fața tiraniei politicienilor vân- 
tori de tau plătit cu sdn- 
pele lor prea tânăr cai trei nelnfri- 
caţi biruitori : Mia Cavachi, Hriatu 
Caporani și C-tin Ardeleanu. 

lată de ce supraviețuitorii de 
azi se intrec în a fi demni de jert- 
Ja atâtor suflete prigonite pentru 
eredința lor de innierea acestei 
țămi. Tot ce za infăptueşte azi în 
Constanţa, se face în duhul Căpi- 
















fot dată publicității de ziarul le. 
tanar local „Biruitorii 


elevii Colegiului Naţional 
„Nicolae Filipescu' 


Prezentarea slevilar, ln Colegiu 
se va face după cum urmează 

1, Direcţia Timişoara =— Craiova 
— Bucureştii 

Se atâzează 2 vagoane în Cralo- 
va. îa trenul 1095 din 9 Ianuarie 
cu plecarea la 2052 şi maatrea în 
Bucuresti In £ Ianuarie, oea 11,14. 

Pisacă din Bucuresti, la Predeal, 
dn 8 Ianuarie ora 1349, cu trenul 
3077, 
na 


Troiţa ridicată lui Virgil Teodaresen, 

vrima jerită lexlonară, pe locul 

a font uela In fund, gardul pe 

Virgii Tendoreseu a lipit afişele de 
propagandă ale Logtunii. 


Moartea lui Virgil Teodorescu a 
toat prima grea Incercare a legiu- 
IL Căpitanul, Moţa, Generalul 
Cantacuzino, petotul Chiru, veni- 
seră la moartea adolescentului hr- 
lpovean. cu sufletele pline da du- 
Tere și revoltă 
Paste trupul nevinovat al lui 
Virgil, Căpitanul, eu mâna întinsă 
desazupra mormântului, a rostit 
„Dacă groapa azeasta nu va face 





2 Direcţia Moldova — Buzău — 
Predeal 

Se atașează 2 vagoane în Buriu, 
1a tronul 9048, In ziua de 6 Ianua: 
vie cu plecarea la 13,39, sonirea în 
Plonști la 15,39 de unde se atagrară 
i trenul 2077, cu atalrea în Pre- 
deal la sta 21,13 

3. Direcţia Bucureşti — Predeal 

Se atașează £ vagoane, în Bucu- 
Izeyti Noră la trenul 1043 din e Ia- 
sizea la Predeal ls ote[nuarie cu plecarea În E, şi scairea 
in Predeal la 19,58. 


(Continuare 


Românismal a recucerit astăzi, 
politie, poziţiile pierdute. 

Rămâne acura o operă de timp, 
de educație colectivă şi de rege 
nerare a celulei de sânge, 

Un alt stil de viaţă, prin preta- 
eerea istorică și morală a lumei 
intregi 

Este aci o bătălie de proporții gi- 
antice, care dincolo aspectul ei 
politie global, are aproape un s- 
poet metafizic. 

Judatrenul, 





























democrația, culta! 


Italiană 


(Decemerie 1940) 


Difesa della Rassa 





deabia cari circul 
datele aveau subleetal vrmăinr 
deseaperă șariataniile vrea 
Tate prins și eemdamnat În marie 
urmă. după țipetele și razămințile 
sale diperaie, verdielul da candum- 
schimbat în pedeapsă car. 
meculată în fața puhiicutul, 
re marea satinfarție n acestuia, 
Din aceste gtudinte ea patrat de 
1ulă materie pentru n umple pase vs- 
lume de scenarii emime de Morală 
Deeace arată că mirarea animeenit 
ma este wa eureni de e apariție 
importanță imemeaiaaă. ci e einegte 
în smbitretul ruliral ai fiecărei ear 
Mar dacă au mb forma decisă 
comiiemiă e caracteriatază man 
stațiile Apirituale din poa maasiră 


Germană 


Berliner Boersen Zeltung 


Războiul actual oaie 
iul american pentru 
noatârnare 


Mascarade antisemite 
în Renaștere 


F. interesant și cu rezonanțe de ae 
vaalitate artistul imtitalat „Mascara: 
fe antisemuile din Renaștere”, publi: 
sat în arelae mumâr al revtaiei „Di 
ma dela Baa 

Din sent scurt sodiu de moravuri 
ni sa relevă fapta! că mmrieaturizarea 








Mail, Incă dia smeolui XI 
seria În are stop ial suite ermarali 
cari aa feat raprezentate de artari 
cambnemați dom mda vrema și 
mancati 

Wigura memeuisi wearier e earleato. 
nieată în piese 10i Morte Vertu, în 






















şearea, una sunt, adâne legate prin 
luptă, sufletul și idealul lor. Regele 
Umplinindu-se pe El pentru a intra 
In istorie şi apoi implinind ceea ce 
trebue, adică destinul unui Neam. 





Presa extern 


dimera vestit In 












eolonimii ame 
Ur Impatriva 
vi si-nu erelat e ardine mană, lat așa 


eu 






tanului și al martirilor comatănțent. 


Teodor lonescu 





SR Mi AN 
REGELE LEGIONAR 


din pag. l-a) 


parvenirei prin setea omului și 
pentru individ singur, legea jun- 
slel, vor muri ea forțe dincolo de 
alunecarea upre periferia națiuni 
lor a unui sânge compromia. 


Deaceea Regele legionar și M- 











Crişu Axente 





ada, en acasla sar: 


dări anului nou, a ardei ea din 


Wmpul vănbeiului dela IMM o mare 
revoi 
european, care 
rempunzător co 
sigură aprovislena! 
merlean pentru satărnare. La fel cu| Germania lipsa de scară intre seeete 


jle sm destăgeară pe continentul 
are un mubmtrai e0- 
esta a răbalului 
din renervele 








ani cari stea răavră 





Hemulai fevdal magtez 





Wrptă xi pentru realimarea 


ai mul ordini ememune, eure e va 


Mera de pmetenjiile englezești de de-| teâi 


și am devina paliilemi Marei 


aivide ci imparer. 
Frankturter Zeltung 


Rovoluţionarea vieţii 
economice 
Cana Germania a intai la ră 





pipe cu jertța celor mai buna fii ai 





jertiă Un prim bilan 


al Revoluţiei Le 






Septa:ni 


de reorganizare ce 
în cele patra huni 


au putut săvârgi 





pentru tomta. compartimente 


ţ 


gionare 


dar mmistaniia data. in exârul 1 
Arii. oamenilor încercați tn ju 


sare mu trecut dela |nmantze sortate Dati Sai 
Incmputul Revoluției Vega pci 3, eră. acte de 
fot rana atrtaniat de out aa | E ontăct fai cu aţa te 


Tile unui trecut de; care incă mu ara 


Binţată de disoluția. 


In acelaş timp, d a 
reuțit să ne desprindem, nu a putaț [updatat tip, deci, a putuț tau 
Vedea ruptura imensă coafat Ma o AXPreanizare de usgeata a 


Mi aia avut cu ce material să judece 
luenurile noul ce l-au urpeima ta de. 
sivârșire nepregitit mufieteșta. 

Omul nostru comun, betăteanul 
blană care n suportat toațe avent 











Cara să-i dea putinţa de 
ficat ama cum se euvine, 


preia picard 
ea tut 
da "orice văeal a taţii 


fi val 


Falorzna, 








Trebule să afle toată juraca 









entire n bat gind, il eaină în țara asta 0 eeă că 
ro atae etaaaae ăia ratie de, tineri car ul verde, 
riujeege care î) ținuseră intro rare i imrățatura și că, de acum, 

îaiioate,„amortire, încât “aatart| Inninte, nu drepțul să 'ceară cau Cu 
Ebog viata unea aetar INCÂ! «8 ani În Cara să arata ee uiti 
mer, crede să ai înrui Tal ad 'si ca at înalt 
e ala aul arta de care nu se po rupa Dead 
Acum când ne strătulm să intram Eu Drm îi dat ta tă otapIZ Până 
In adevărata nermalitata a )uerurile | MB-l dea. 


acum când vrem să recâpatâm Jude. 
Cat sobră și matură, sertomitatea și 
puterea de creație rari ne-au toti 
parveriite până la desființare acu 

crede că trim vremuri macar 











sta ajunanem incât ni sa 
parea exeeoție nature ta eat 28 
naseoeirie caine mat bara te 8 
acrobat A demenței a 
devină natură. y EAI 
La adpastul unor legii exatee- 
enată ati dar met 08 pu eneitea 
cea mal eiementată ora IN 
tată uta sa a Peeatintă 9. 
Mormale cari. aiurea mai epitet 
por „retorme de mutant a ate 
intreg era raba imbinat o 
o mul pirati a Puteai da E 
ce în Jurul nostru Fe ast Aa 
2 aseara a un 

Toate aeteie Fate rau aivrut în 
vezi prime Tun de amare 
mâneancii mu mt decăt male 80 

















primă urgență ce trehulau linte pen. 

4 a renduce 1 viată neamul ce te 
In agonie. 

Anchetele ce stau instituit imediat 





de inventariere a de 
zastrulul care trebuia îuat în primire 
Pentru ea nota ratormă a Statului 
PA se facă pe baza unei reale ştiinţe 
»_rațiunit furnizată de insugi stati 
ncela falimentar, surprina în plină 
“escompunere, 

Iniccuirile 








celor mai importanți 
dintre exponanții acestei putrede 
veți de stat echivalau cu n acupare 
de poziţii fintrio redută de vitală înc, 





emnitate pentru o rewniuiie hotări 
44 să lichideze drastic vi fără tran. 


SA creadă toți cei cari rau avut 
îm A et 
cel cari sau svâreniit tata sta 
SS at 
Sea 
E a 
(destul dn routte și Din pe 
rară Dig Snap 
viei 

Zane i muta nat cn 
a na pair 
Ep zei 
si răbditoare realizarea deplina 
see i ia 
Su eat ZA dna 
îm se d a îat 
Dear n nu intra în viață pe ua din 

Aa n ema a 
o ta 
E alta E teza 
de salon, drept incapacitate de 4 
i 7 ESI 
it dei aul pe 
E rara 
a eee pai 








u 
măcar de luat în page 


în timpul cât mă 
ce gândi 





ne phaa 
nr mag 








tatea uneţ 
Murată de 

















zarții tat trecutul pentru a putea în. 
cepe opera de reccnstrueție 


prefectul 





1 Mitropolie, 
Miercuri & lanuarie, 
pământeii. var 





ramă 
porni 


rativa „Filmul Legionar”, 
ga în Bulevardul Elisabeta 
nr. 6, are în exploatare eine- 
matogratele Scal „Regal, 
Trianon” și „Eliste”, me trimite 
următorul comunicat pentru lămu- 
rirea publicului spectator: 
„Contrar svonurilor tendențioa- 
se răspândite de unii răuvaltori 
cari nu văd cn cehi buni trecerea 
acestor întreprinderi sab conduce- 
Ten legionară, se aduce la cunoştin 
ja generală cele ce urmează: 
einematogratele men- 
întră orice peraană, care 
îşi plătește biletul, cu un preţ mai 
redus decât cel de mai înainte, în 
care cuprinde și costul progrs- 


Personalul angajat Bind plătit, 
mn desființat baeșișul pentru ser- 
viciul de plasare; iar pentru gar- 
derobi se plăteşte numai 5 lel; 


























botul mondial materea de o pregătire 
inmatichentă. Deși dispanza de remer- 
vele de mur și de mârturi ale unei 
jări bazate, dependența «i de tra! 
mondial trebuia să me manifeste din 





prin arașe. Glu-| dumării naționale marvegiene, întrun | ce în ce mal mat 


Anglia, mantra meememiei Uberala 

in reiasaa-i 
"eaatari “memeeenite ai astia 
mondiali în aresta) mir fală de 
aeremaala, care putea să tie asae îe- 
Inta de ceatcie ei de aproriansare 
Tolea ecemaenică eagietă cermpaa- 
na țotalor sala pelitiea pe câaă în 








era evidentă. Na știa pentru ce 

piă. Povara datoriile de răsbela! 
porii depend catonala 

. dependența «i de 

mondială, care ara în mâna Angliei 

Sitaația părea firă măpare. Numai e 


aul 











ailanare a cameeţi 
ar plen să shi 


ala să adapte an nou 


rex 








ei 


mmlal și manele. 


Germania ara setaamiceșie săro 


mia. Aneme în ce sama? Era săraci | meoetur 
în privinta vaianilor mele mal a 

ale sistemului vechiu : 
poseda tr. aredile astea capii 


scene : ca 


Tania aceste iuarari lasă ai 








nităţi româneşti 
Virgil Mirescu 


—— noro Pororare— 


Moartea d-rului Alex. Ventonic, 


jud. lași 





JAŞI, & — Azi a Inceiat din viață) veanielei, spre locul de aainn 
Cunosculul luptător, dr. Alex.“ Veni mate de toţi camarazi și tatei 
onie, prefectul județului. la <a 

Corpul neimufeți se află dep La durere, emonie, va lua 





pane și d. Horia Sima, Camandaniă 
Miicâni Legionare și vieapreșesin 
tele conslidul de miniștri 


al eooperalivei 


„Filmul Legionar” 


La fiecare cinematogral domnee- 
te cea mai desăvârită bunăvnință 
ph eva mai perfectă online și dis 
ciplină, aceasta făcând parte din 
educaţia severă a noului personal 
de serviciu 

Cinefilii bucureșieni sunt rw 
uaji mă caute a se convinge per- 
sonal, că orânâuiala și liniştea de- 
plină domnese în cinematografele 











anastre și că disciplina constitue 
legea cblbuzitoare, iar politețe 
indatoritoare pentru toţi cei ce 


muncesc pentru mulțumirea publi- 
cului spectator. 

Orite eventuală neorânduială saw 
nermulțumire, publicul este rugat a 
o aduce la cunoştinţa Direcţiunei 
elnematografului, spre a lua ime- 
dint măsuri de îndreptare și chiar 
a aplica sancțiuni persenalului gă- 
sit vinovat”. 





valori eram date de sirlemel croma: 








mie corempumtăter și de unoralie 
Pascjiuni ce reprezenlau în armat si 
tem. Criza mandială perielilane aceate 
forme in med sanaibil 
Astăal, mițmația mate eu telul ala 
în scari timp, cu etertari pe care 


na le-a săvâni incă nici 
în epoea pani-belică Germazia și-a 
reintemelat viața sa economică pe 
Dame reale și abeatute. Azi organiza 
Ha ei econamică carespande întocmai 
situației male politice.  Inlezneșie o 
caneentraze extremă de Iveţe inizan 
aţia limitat, oferă baze unei cala: 
Dorări mtrămae cu țările veeine și 
asigură apravislonarea din reserale 
de materii prime Interne. 

Azi Germania pile pentru ce luptă 
ce importanți va avea victecia «i 


mală pentru hrmnea Intreagă. 

















Aa 








dvpă răsbel, Dinduă focal 
mioare ale schimb 
sant parțial re 
Behimbarea la față politică, eeono- 
mică şi serială e ln plin eur date 
7iuă vai samşilințe impertarbabile a 
peziiai și a datariei isterie asezate 








unaoiate. Imemaitatea acagier | de puterile camduebioare 





O IMBINARE 
DE VESELIE 
DE MUZICA 
DE DANS, DE 


ARO 


AZI MATINEU 
rin orele 9 dimineata 
za preturi cea? se 


= MAGAZINUL CREȘTIN := 
„FOTOCOPIE“ M. BILINSEI 


Ca'ea Victoriei 38 —Tel. 4.34.15 


AUTOMOBILIȘTI 


încălzitoare - geam, lanțuri 
galoritere, to aecezorii pt. automobile 
cumpăraţi ieftin dela 


GH. N. STANCIULESCU 


Bulevardul Take Ionesea Nr; 3 (Lida) Tel. 3457 


Spectacolele Capitaiei 


CARMEN: Vrăjitorul din Oz și Casa 
Guma a: |stare ai visit Atu 
NAL Pasaj. 3 EA MEXIC: eu tete VENUS. (Dudeşt 
PR „Isabella, Regina Spaniei” | Satvutozul. Vestuiti, și „Colivia de 
VICTORIA (fost Lueiter): Ingeri cu| DIANA (Griviței): 
fețe murdare și Cel 6 copil al străzii| cat” și „Dragostea mea tu 
:|_ şi Prezicătar fără vole. 
DICHIU : Copu alți, complectare 


otil . Foch, fur 
țel) : mat.: „Papa se 


lustruește” și 
Er să mă ubeşti. 
titi” SPLUNINA (te. Uranus): | Ndar?7 Orapii blestomaţilor si Ze- 
mat î elada cu minuni” și sea: | posta. 
„Micul Lord”. 
ANDAR (Sărindar: mat:: „Fritz 
SA ementr” și Calul măzdrăvan” și 
feara: „Erita și Franta 
EXCELSIOR (Str. Sf. D-tru) + 
i mcaraă: „Vânzătorul 
TEATRUL ION 
Comoedisă: mat. i 
de paperiu”. 
Cr LEA ĂRUL TUDOR MUŞA- 
Lipscani); mmat.: „Imi 


COPI 





FAST 














Gestiunea financia- 
ră a fostei F.R. F. 
A. va fi verificată 


A fost numită o comisie finan- 
clară pentru verificarea gestiunii 
fostei federaţii de toat-bal). 

Comisiunea este compusă din 
domnii A_ Gheorghiu, Luiceanu. 
Voeuţi si Paul Sterpu și va verifică 
gestiunea pe anii 1938-1940, 

Ea îşi incepe lucrările mâine. 

Amintim, numai ca statistică ca- 
teva capitole interesante de cerce_ 
tat. Sunt şcoala de antrenori, de- 
plasările echipei naţionale în străi- 
pătate, antrenamentele colective, 
În. matchurile internaționale și al- 
tele mal puţin importante dar: la 
el de interesante. 
























Viaţă de artist”. 
„La. râseru. 
„In vâltoarea val. 


„Ginerele d-tul 
„Capul de râțol". 
REGINA MARIA (Srl. 


UNIREA — (Filantropiei) 
Bran” eroi fără voe” 
roşii”. 


RADIO— 


Marţi 2 lanuarie 194241 


Grieg; Concert în tol-major pezitu 
Biuat și orebeatră de coarde, de Guarita 
(molist : Mihali Teodorescu), Serenădă 
de Mozari. 

1915: Posta tehnică. 

1930: Cântece cu Ioana şi Ton-woce: 
Alexandru Bojonescu, acomp. de tara? 
Tonn-loano-cântec românca ; Bade- 
loane-cânțee de Bojenescu; Toarce! 
loana ; Să nu plângi loano, de Vilnowi 
Ionel, 'tonelule, 

18.43 : Serviciul de ştiri germane. 

000: Radio-iuroal "(1) 

2020: Romante şi căatece româneşi 
D-na Lia Bottea (voce): Voina să uit 
de Zavallde: Rândunica de: Cavadala ; 
Mi-ai spua să plec de Gh. A. Dinicu 
Dorul de Scheleţti: Te chiamă, de 
Ralu: Foale verde nucă seacă. de N 





Stan și 
„Diavolii 























Pa 
mat] — 













RADIO ROMANIA 
1073. mm. (ao KEzy—130 dev, 
RADIO BUCUREŞTI 
RADIO BUCURESTI 
204,5 m. (823 KHE—I2 ko, 
POSTUL DE UNDE SCURTE 
KHz)—a kw, 
urna) A: 
ăreşti 


de mine” 
MUNECIPAL. LL. CA- 
misi more. dA | Sărata 
Fiecare cam vede” și seara ma apelor Dupăzi i 
ice 

Merei. Vietorieh: mat. i] "3330? Oreertra de muzicute „al 
f din! La pieeinina-anstep de Lazar: 
E In Suna ag St Deere Cta: 

tie "ndita din, „lose Maria” de, + 
Cinematografe | Pr tuaitoi de Stat; Poraria 


BCALA: Femela netrotlânzită cu | de muzică de dans oranj, de Naidin si 


















"Daruirot și Pa- | Marcu. 
ereu E etica 
mpa ne ra 
magic Gu aaa Iata, SET SE 


: "Tang 

talin de Traan Walaiz: Slow de 

iReGAL, Tibanu eo (elarieă. Geeret Nipnvăy i Romanţe pi cântece romă- 
jurnal nou V.F. 


mesi. 
CAPITOL: „Northwest Passage” cu 


ÎN10: Radiorjural (0, 
Artneer fracy și Boberi YOuBW.| 1430. Cântece populărezvoca d-na 
Jurnal nou. 


sari Latăreța pi Taraful ten Bugieă 
a ali murgule la li (voce : Maria 
TRIANON (Bă. Elisbeta): Dragoste | țarețu). Izrorâg cu apă rece. (vote : Mac 
fm DA Demgi pa Paal Borbet | ta, Lătâtețuli, Săleieara i, SI băgat. ci 
„Gusti Woltr, sue plug tes Marie Lătărețu) ;| 


înpdiicr ICal: victorie: „Anal D-rel| Epă săara tănăro, ună voce. ari 

n Er it tt 

4 “md. Elisabeta): „Călărețul : Entur ra 
DREA, EEEe (pa duală 20 urna: „ISI OM Gmaa0ăi de dupa dum 


za-Orehmmtra Badia die. de Th, Rofnl- 
ne PAIAS. Blana de Marsean cu îi A RI 


Două danwori norvegiene de 
Jean Gabin și Oameni In lanțari ca 
Maior 0. M. Sandoviei 
OT VU. N. Dandoviei: 


Comoara Samurailor 


nişoarei și trupa de reviste Till] Domnul Malor Sandovici a tipă Țăranul român va trebui să de- 
Minăuleseu. it în a doua ediție Comoara Sa: [vină un cetățean adevărat, un om 
Ati ja fot fonerilor și Florii|rurajlor înscriind în fruntea lu [politie conştient de menirea lui, — 
ge jerării o nouă prefaţă a cărei primă |pentru ca nu toţi aventurierii să se 
N (Moților 221): Şarpele 
orala i P parta cuprinde modul cum Comoara poată. erija în conducători de 
BPLENDID, Geronizme și Diimanielețila strecurat printre” lanlurile prii| Neam. 
sunt perlenloase cu Brent |gvanei lucând sufletelor chinuite|: Masele vor trebui să se mite 
REX: La risruce de vânturi și Vera |, gAL-AM DIN PUTEREA CRE- conform convingerilor lor. 
ame ta Zara i “oavastă[DINȚEL iar a doua parte cauzele , Sacrificrul elitelor va fi prea pu- 
a Jul „Barbă-Albastră” și „Prafi- sociale care au înlesnit asupritori- [țin pentru a menţine existența u- 
canții din lo”. lor, destânțuirea acelei prigoane. |nul popor, deaceia Miţcarea Legio- 
MILANO: Hotel imperial pi Vulpe | Aceste cauze rălăşluiesc în struc- [nară și-a luat rolul de a constitui 
PRENRLIN; Inxeri eu teje murdare|tura suflateaică a Neamului. nu un partid politic, ci o şcoală 
PI Vaio nat. Suntem un popor care am trăit |care să se instruiască Națiunea în- 
FEMINA, (d. Elisabeta): „Cetatea Ipcacuri la rând in robie. Sgomatul|treagă în spirit de demnitate, de 
AER Ei ga See a. jlanțurilor ne sună şi catăzi în u-țencrificiu şi de solidaritate Naţio- 
male în” grota fermeca- 
mate îi Aa ae uta Sur al [ue umei desvoltări 
Dăllescu: eroi civic. 
LIA (Grivița): na râverace de vân- 
tari” si „la vâttearea. valului”. trai 
Becrotul cel 13 











Lungu: Vezi pa col cu cojocei de N 
Lungu: Cântec de pahar de V. Popo- 
Dr. Şerban Milcoveanu: „Să- 
nătatea publică în statul legionar, 
2100: Muzică de dana (Alacuri)! 
3130: Orchestra havalană „Giny Stt> 
plosek; Chitara romanță-tango de Laz 
zaro; Moana  Lua-bluea de Nappe; 
Flori de Pibiscus-boston de Belcini: 
Perivoiitana-rumha de Ghearghe Mar: 
cu; Tango din pampas de Bixio: Ha- 
Mele Maacu-bula de Nappei; Tahiti- 
Vaston de Stiplogek. 
Za00: Raldo-jurnăl (19): Sport 
2220: Transmlale 
„Balota”-Orchestra 
vea: Mia Brala și Petre Alexandru. 
2000: Jurnal pentru etrbinătate în 
: mormană, italiană și engleză. 
















suntet 
Jurnal și 
complectai 
BIRUINŢA: Junula morţii și Roman- 
ţa aruentiniană. 
BITOLIA (lost Rialto): “La răseruce 
ar vânturi și Diavolii Aerului, 
FORUM: arpele și Parada cea mare 
OMNIA: Lanţuri sfărâmate, Copllaşul 























spirituale de |dârz în faja pericolului şi nu ze ta 
mai arcui sub vântul celor mai 
doar |mărunte interese sau amenințări ca 





nostru trecuse 






e] la atăpânul de origine iudaică, a- |văraticelor adieri. 
renday și ehiay proprietar de ma- 
fie. 

Autoritățile locale demoralizate 






umpl 


cat" cu Nelson Eddy şi Doha Mas: [slujba acestor 
sey: „Lestanes Dlavoluini“ cu Dick | puteraiei 
Foran. Ă 


MODELA Băgânal Mârilee i And aupa veac, cetățeanul ajunse in-Jaci înainte va 


OCEON: Portuna N Maharadiamb [to letargie  sufletzoacă în care ea un cavaler. 
din Mollo e] ta brazul 

uzilANO. Time racla, Oaciatatay|E2Mdibie mi-i mai Anteresa și 
«i aunamblu dei reviste. 

IASEE: Măscoala Munţilor și orenes- 
tra de muzieuțe Naidin. 


exploatatori atot |trăinaţii de Neam. 


trebui să trăi 





tucarului dala oraş bi 
lpandă electorală. 


în prapa- | Samurailor trebue să meargă de 


sea dela ciocotul de origine janariatică |trestiile da boită în bătaia primă- 


EI îşi va incorda mușchii și intr!o 
muncă rodnică în togte domeniile, 
d peste tot golurile în care 
ILEANA (Be. Avria Ne 1): „Balalai- [prin corupere erau în general în[ae actuate comod străini zau îns- 


EI este doar de uiță nobilă cobo- 


Audy] . Trdină ata, ax după an și oeae|ritor din cuceritori si de aceia de 
red 


Aceasta este teza Domnului Ma- 
boierului de pa moţie sau al sur-lior Sandoviei ţi de areia Comoara 


CU VIAȚA 












dela. xestautantul | tinuat în shln Inainte aseară, 
Costică Tanaln:| sau inregistrat următoarele 





IN 9" SEVA KE ce 
LUPTA Cu TATENTUIĂ, e JUDY GARLAND 


ŞIR 






Sportul românesc 
Pârlia dela Sinaia 











La Sinaia, urma să se deschidă 
Duminică, în mod oficial. pârtin 
pentru bobsbieig și săniuțe, 
Din pricina unei ninsori ne- 
aaieptat de abundentă, după o 
ploaie căzută în ajun, inaugurarea 
părtieLa fost amânată până în ziua 
când Pronia cerească s'ar li mi- 
lostivit de sportivi şi nr [i strâns 
baerile norilor, dând frău liber 
vântului care să svânte zăpada și 











o îngheţe, | 
Dacă nu am asistat cel puţiai 
la o mcoborire”, am avut ln 






schirob, prilejul să vizităm phrtia 
și instalațiunile aferente. 

Munca legionară împletită cu 
priceporea câtorva specialişti del 
marcă ai directoratului sporturi- 
lor de iarnă, a realizat şi aci lu- 
cruri extraordinare, 

Pârtia a fost prelungită, iat 
virajele — cari vor pune ln grea! 
încercare destoinica — bobeuri 
— au fost verificate şi consoli 
date în beton. Pe parcurs, ai 
fost construite, posturi de obser- 
vatie și de prim ajutor: pertor- 
manțele vor fi controlate 
torul cronometrelor cl ş 
paza pârtici va fi făcută de cehi- 
pe speciale. 

Intrun cuvânt, pârtia dela Si- 
pala, socotită azi ca cea mal per- 
fectă din țară, va fi un bun pri- 
lej de afirmare a tinerelor noas- 
tre talente și un minunat mijloc! 
pentru pregătirea lor. 

Ara stat de vorbă cu câţiva 
dintre camarazii cari au lucrat 
la desăvârşirea cohorâșului 
mândri de realizarea lo 
viri, în gesturi, se ves 
dragoste pentru „pârti 
cum le plăcea so numească, 

Ne-am despărțit cu greu de a- 
cești oameni, cari Iscodeau ne- 
contenit cerul, cercetând dacă 
un vint prielnic nu este gata să 
































In pri- 








vedem la 
cotidiene 
în altă parte... 


. Manolescu 








SAU MULTIPLuU 


Echi 
a jucat la Banska Bystrica 





şi a terminat nedecis cu Sparta: 2-2 





Cunascuta din limul „VRAJITORUL Di 07 
Prod, METRO-GOLDYI, tim ASTORIA 






AR 





ROONEY 





pa de hockey a Capitalei 











ambele părţi, echipele 


BRATISLAVA 6. — 
dovedindu-se de forțe 


te interesant, resă- 
Echipa de hockey pe „BE 


rat cu faze pasionan- 








ghiață a craşului Bu-! to, ambele eohipe| egal 

cureşti a jucat astăzi] având pe Intâlnirea sa tormi. 

la Banska Bystrica cu| tiva jocului. Superio-|! nat la egalitate, sco- 
iarta.|  ritatea a alternat de| rul fiind 2—2. 





Matchul a fost foar- | 
—— .———— 


Lucian POpeScu Vrea Să organizeze 


matehul cu Bondavalli, la Bucureşt... 


La circul Millea sau în Aprilie 


pe _ stadionul din Splaiu? 


Ce crede campionul despre maich 
și pre!endeniui Luigi Bondavalli 


Welss, 











Lucian Popeseu își cunoaşte chain Dar nu este Ernet 
cum se astepta toață lumea, ci ftallanol Mili, fostul eanpion al 
Malle și recentul învingător Bl lui WVelsa. CAci malchul disputat Dami- 
nică între cei doi pretendenți la mult invidiata cinste de a disputa titlu) 
european deținut de Luclan Popescu sa terminat cu vietoria italanului, 





Surpriza 
na 





plimba Luni seara, nu, 
nu-i convine deloc. ŞI da 
cuntacut, nici nu a ni 















In puncte. CE PARERE ARE 
ȘI unde wână acum se punea problema dacă matchul pen- TITULARI 
tru titlu sa va dexiăyara la Berlin saw la Ducnreșii, aMernativa ILARUL, 





schimbat: Bucareşii sau în Italia: n 
Fireyte,«nu_ se poate anticipa nimic în această privință, Urmează nDa — spunta e] — cate 
doar să inceapă iritativele intre managerii celor doi boxeuri pentru a i surpriză 
doar să inteapă tratat p şi pentru mine o surpriză, 
Pentrucă nu credeam că 


Aşadar pretendentul Ja titlul de- 
Vinut de Lucian Popescu e cunos- 
ut. Pentzu a doua oară Ernest 
Weiss a tost eliminat dia competi- 


Weiss poate pierde matchul. 
Dacă imi convine rezultatul? 
E adevărat că pe Weiss îl cu- 





BERLIN, 6. — Duminică 


sa 








VOLLEY-BAȘKET 3 
Rezultatul jocuri- 


lor de aseară 


Activitatea de vniley-baskat a can: 
câni 


rezul- 


tate normale 























parte în tate şi târguri pentru a lâ- 


NIBSA: Sudan cu Harry Baur și Răs-| Datorită acestei stări da lucruri, [muri marelor arest proces de im- 


botul fulger, 
AUDA ; Baialalca și Mătuga din Ga- 


nad 
IZEANDA: Ducele de Wasi-Dott și 


lpârma țării putea oscila cu ușurin- | portanță iatorică 
ţă fără ca nimeni so poată opri, 
Ip alăe. Spit a Organele de Stat ca şi Fotie, 
a focuri, [servile celor ce inseăunau ln, 
POS ; Căpitanul Moinard M Um- putere, tar Armata nu făcea pali-i 
VOLGA iDarobanţh: „La răseruee |fică, nu-şi avea daci o pertopalitate 


AE 


S'a descoperit 














vânturi”; Baa Bran eroi | generală proprie bine dejmită, —], 
rama A [deși prin niatemul siguranței în a- o ș2lună care a a- 
BARCELONA (BW. Mârutele); „Stân [lageri, ea cobora chiar în mijlocul 


si Bran aviatori” 
șI Arupa de reviste 
pâcră 

Bette 


ppiaeziulania” [1uptelor sttctorale. 

Essex“ cul Iu toate acestea, țăranul, adevd- 

bata Vagabon- |rotul aprijimitor al Statului, asista | 
E aaa pl porii, „zptetatar - melimurit «ij 


Ie “cimp dezorientat chiar 
Mahuea): Şarpele șijde 


arctice rusești 
din 1914 


te explica atteptorea dă 


Vai 


nartinut  expertitiei 







ZINA Podari — ae 
ca aie pi 


1934 in penin- 


CUPA „PROF. D. IONESCU” 
(VOLLEY MASCULIN) 
Cralo Nou-Fortuna, 
Sp. StudenţescoACT,  15-8, 
Dreptatea-E.F.A. 15-39, 
Inainte-Juventus Tir, 15-0, 15-0 (1) 


foctait 





Ay. Spartiv„Pebe, 15-08, 15-6 
Colţea-Dacia 15-0, 15-0(£) 
Venus-CF-R. 


fultorașul 





V. Dacia 
V. S G-Victoria 
„CUPA SELECŢIEI" 
(BASKETBALL) 
Colţea-E.F.A 52-45 (2 
V. S. C-duventus Tie 32-24 ( 
Venus-V. Dacia 28-24 Q 
Sp. Studenţesc-CFR. 56-41 (20-20 


Venus a cucerit 
Cuna Directora- 
tului 


Juniorii bucureşteni 
la lucru 


Activitatea hokeustă în țară a 
fom vedusă în mate 3-A zile de 








imechi. Nu era deci aci mediul prial-|mală. Românul va trebui să stea] rârbătcare. Patru matchuri în to-| i 


z. 

























BĂZU CANTACUZINO 


tat, dintre core două au canta 


pentru finala cupei Directoratului, 


VENUS A CAŞTIGAT 
CUPA DIRECTORATULUI 
După ce Sâmbătă seară dispu. 








sase de Juventut eu 4—I, scor just 
și meritat, Vamus a câştigat azeară 


şi e daua finală. dar de data a 
coasta la un sur mai catepurie 












desfășurat la Muenchen o mare 
sală de hox germano»italiană, al 


țin pentru campionatul Europei de 


un italian. Primul a fost Catianeo ; noşteam mai bine dar nu 


valoarea lui Bondavalli mă 
neliniştește, ci faptul că este 
foarte greu de boxat în Ita- 
La, ŞI apoi la Berlin organi- 
zatorul galei se și se găsisert, 
ŞI pentrucă prin rezultatu) dela 
pentru — tăttul 
şanse să se 


Muenchen matehul 
Europei are mai mu 
dlspute la Bucure 
întrebat pe 1 












a fixat termen de 


„LB.U 
disputare patru luni 
Voi serie imediat lui Bonda- 





valli pentru a-i cunoa 
tenţiile și 
ţiile materiale pentrucă aş 
vrea ca matchul să se dispu- 
te la Bucureşti. Mă gândesc 
la circul Milea, unde a fost 
organizată gala româno-ju- 
goslavă, dar dacă termenul, 
pe care îl vom fixa de co- 


mai ales preten- 





LUCIAN POPESCU 


cărei mateh vedetă a fost Weiss- | secundul e Bondavalli. La Muen- 
Bondavalli cure avea să desemu- |chen italianul a câștigat net la 







neze pe challengerul lui Lucian! Puncte și GAcă sorta sozea mun acord cu Bondavalli, va 
Popescu, campionul Europei la| (e, * ET cata mal puțin mer] fi în Aprilie ar fi mai ușor 


căci am putea organiza la 






pană tat 








Victoriile mu fost împărțite ;| Lucian Pepezcu vă baza deci cul Veous, In orice caz, trebue 
louă au revenit germanilor şi alli Ja o dată cul - 5 
Ș tre 15 Ianuarie şi 15 Mai, căci ră- să cer şi părerea directora- 








tului“, 






“ela technica: cazul dat de LBU. cate de patru 


Vată 







Lazek (G) a învins pe Merlo| un! e zile a Aşa dar la București sau în Ita- 

i în re- ă nici Lucian Popescu 

Prezio ([) prin abandon în re-| Siza dela Mfeneher este sau[liR Pentrucă nici Lucian Popescu 
PoE ai nu învorabilă Jul Lucian Popescu ?| nu crede că ar fi posibil ca ma 


CE a dt a se | chul să se dispute totuși la Berlin 
puncte de italianul Fabriani. 

De Stefani (L) a obținut deci: 
zia la puncte asupra germanului 
Hans Norbert. 

In sfârşit, fostul 
campion italian Bon- 
davalli a vins_ net 
ia puncte pe Ernst 
Vieiss ei şi Și apart 

lreptul de a lupta cu 
pi pentru titlul 


Echipa României de ski 
se va antrena la Garmisch 
mpreună cu lotul național al fermanle. 


de a trimite un 







































că federația germană ratului de munt 

uropei la categoria| Se știe că federația permar 
a * neputând satisface șererea directo- [antrenor te 
chipa naţia 








e 


a oferit în schimb 





Kolormani a plecal 
| în Ungaria... 


:|imişoreanul va juca ta Dradea su a Buda. 









00 410, 30, 2—0) Și acea EA d 
tor apune totul, întreaga auperie= fi Lp ă 
lati na de ventaliti pesta, ta W.MEL. pom 








masițeatata de 
rare au cuzerit cupa Directoratu 
lui cu un poal-average de 10-—1 

Ateară goalurile ax fost marcati 
de Canineuzine 14) şi Bu (2) 


„Bâzu” a veuzit o frumoasă îe- 
pravd, maveând — îm două mar- 
puri — din rele 10 pealuvi abţi 


mute de Venus, 
JUNIORI L.A LUCRU 


Juniorii Ducureşteni an fost foar 


1 etil. 
selectimtă 


Bei: 
„panetele 


e mazente 












E adevărat că 
mm dauă luni în tratat 


E dar 


TIMISOAĂA. 6 (Prin teletan). — | bill, Fate 
DUPA MARKESTEIKER,  CARE| a fst 

A PLECAT LA BUDAPESTA |ca antren 
UNDE JOACA INAINTAŞ CEN- | puţin 

TRU SUB NUMELE DE MAROS-| Orad 

VAROS, LA WMFC, RIPENSIA | ar putea juca la 
A PIERDUT ÎNCA UN JUCATORI 0, dar acolo joacă Juhasz astfel că 
DE VALOARE. ESTE VORBA DE] sipensiatul niar fi avut loc În e 
KROTORMANY. CARE A PLECAT chipa. 

IN UNGARIA. O MIILOCAȘUL| pute mut probabil că cl s 


Cert = SA AFLAT ABIA | avatare i amr 





e: 



















gar antrena împreună cu lotul 


național german sub supraveghe- 
ri și antrenori, 





fi 





a că în modul a- 








SM „ECAT 

ZE ai a MMFC căci este un lucru cunosc hipa României devine unul 
ar + că să a primit scrisoare de Juin cei mai importanți participanți 
Altei tinte Je, nici sa por, at eoneursului de la Garmisch 


Debcărdstă nu se ştie decăt că 
3 plecat în tingaria dar nu se cu- 
uoaşte localitatea În care ze va sta- 


sigur deduce tăptul că el ar îi ple- 


+enirchen. 
cat la Budapesta. Partenkire 


Miereuri 8 Immuarie 194 


AXA 





Informaţie 





si reportaj politic 





Pacea iără compromis 


Tn pragul unui îm od, în gis 
dul tuturor se înfiripează speran 
de pace. La unii, dintre nete de 
Pepaua, reminiscență n unui fel de 
n înțelege viața, astăzi inoportun i 
19 alţii, dintro nențelegere orga: 
nică a marilor curenta, ce, agitind 
Tumea în mersul cei, tmplică, în 
mod ecesar, riizholul, 

Dar deasupra ucestor preocupări 
Individunle mal precia ugolate, 
slam interesele superioare cc pre- 
tind staroa de pace ca o consecință 
armonioasă a unor profunde schim- 
bâri în ordinea socială și morală a 
ramurilor. In acest sens, pacea nu 
este decât implinirea spirituală a 

forței victorioase. 

Vorbind și cugetând la paco, a- 
ceata este înțelesul el pentru noi 
astăzi. Pentru luptătorul ce se 
ea por tăro și mănăra de 

lea aa superioară, pacea nu poa- 

te fi decti vietorloală: e 

Dicolo de ea este intunerecul, 
moartea. 

Intre ele, omul mediveru al stră- 
sii, prietenul nostru ce se întitu- 
lează membra al opiniei publice, 
modest în virtute şi umil în preo- 
cupări, se alătură de o nouă for- 
mulă, lansată cu mhiastră viclenie 
de dușmanul din totdenuna al o- 
mului poa: pacea de compromis, 
Adică o mijlocie, care să fie o ca- 
pitulare Înșe a omului tare, o pal- 
mă dată celor ce au murit luptând 
pentru victoria de mâine. 

Pentru etica nouă, ce trebue să 
fie învingitoare, pacea de compro- 
mis se înlătură şi nu numai din 
comalderațiuni. politice, - strategice 
— poate încă descutabile — ci și 
mai ales din eauza corelațiunii în- 
time ce există Intre forțele ad- 
vezse şi dau sisteme de viață per- 
foci opusa. 

Gloăină 1a e para de. aompro- 
mia, gândim implicit la eventuali- 
tatea insuccesului credinței nbas- 
tre, Frângână linla dreaptă a cre- 
dinței noastre, nu ne manitestim 
0 simplă neincredere, ci comite o 
ndevârnlă trădare față de toţi cei 
buni cari au murit ea Îranten se- 
mină și tari în speranța birulnţei 
din urmă. 

A ascapta sufleteşte această pa- 
ce de compromis, pentru a ne pu- 
tna matistace micile moastro Jocuri 
de copii egolşti, este n dovedi o 











nişte cafeaua de enre nimeni na 
te-a privat, nu faen pe ntrategul 
blazat și nici nu-ţi da mere de pro 
tot bârfind co mm poţi înţelege. 

Gândeşte-te mai hine că, neolo 
unde cu eroleă și nespusă tennci- 
tate se ate acvila imperială roma- 
ni, se lâmureşte şi o parie din des- 
tinul tău şi eă, poate, soarta vil- 
toarel tale catote cotidiane sa des- 
bate pe câmpiile africane. 

Nu calomnia și nu da cure nero- 
zillor ce-ţi şoptese voci vândute, tu 











Un pilot Italian își verifică mot 


Cititorii.“ care urmăresc în fieca 


re zi mersul războlului, au putut 





mmicime de suflet, inadecvată im- 
plinirii revotuțianare a binelui. 

A merge până la urmă pe un 
drum, a urma calea aleasă până la 
victorie, lală _cbamarea ce. forțele, 
sin reinvlere ale Europei lansează 


în prazul acestui noa sh. Așa aul oandnotul eseadrue! din care fi 


vorbit conducătorii acestor popoa» | 
re. punând capiit unor insinuări de 
lâncezeală spirituali, observată a- 
iurea ca și la nol. 

Timpul nostru e aprig, revoluți- 
Ale nu se câștigă pe căi comode. A- 
devărul e malt prea banal, şi to- 
tuşi mulți Îl ignoră, lăsându-se 
captuți de șoaptele propagan 
anglo-ludaice. 

E cu putinţă ca lupta Germaniei, 
efortul Italian, jertfa noastră să fi 
fost zadarnice, o aventură medie- 
vală în ey modern, o floare de ca- 
alorism înecată în valurile plnto- 
erației ? 

Acest războiu e dealsiv în soarta 
luznii ; tineretul Europei noul este 
într'o luptă fâră odihnă pentru 0 
noui așezare strălucitoare ca un: 
cez nemai intălnit de fermecător. 

Lupta acestor forțe e unitară; 
dar şi unică, Us singur front, deci 

biruință. Căderea unuia o 
vor fi toţi, o soartă comună 
leagă în mod indestruetihn tot 
maretul Europei de mâine. 

A ataca, cu inconștientă naivita- 
te san cu ocultă răutate, slibiei 
mile trecătoare ale unui prieten În. 
clipe rele poate nu va fi chiar 
trădare, dar un act de mișelnică 
prosile tot cate. 

Este bine că in coloanele acestul 
ziar, cu o rari sinceritate, sau pi 
clzat legăturile nezdruncinate ce 
lagă nu mure de Italia 
mânt teme, ci şi de di 
Tuplător pe un front comun, 

Când fratele tău se luptă, tu,ea- 
me atal comod şi-ţi consumi în ll 





























INFOR 


SORIITORII gi ziARisrii 
BUNY RUGATI 

zianuut 
CAROL Nr. 
ORICE FEL BE 
anosuni. 








e LA Mem de băieţi „Fa. Vad: 
pescu” din Tărwvie, unt lihao 
pentr suplinire 6 ore de 
Vand 






Cererile te var Adresa inipeetara= 
Sp București, str. Șilrbai Vodă Nr 
e Promoţia 1030 (Vasile Ruhui 
şi Constantin Hoboc) dala Cole- 
iul Carol 1 din Cralava sărhă- 





citi în comunicatul Marelui Stat 
Major italian Nr, 190 aceanță la- 
conică știre; „Un. ofițer cu o în- 


prețul. vieții alo, a-malvat pe ze! 
nea: „navali 4ă aterizeze — pe| 


Pa nana 

Cu astfel de epizoade este presă- 
vată întreaga trudă desfăşurată de 
armatele italiene pe un câmp de 
luptă în care sunt cuprinse  pă- 
mâațul, mările, oceanele. și Intin- 
sul cerului cu toate vrăjmășiile 
lor, câmp de luptă care se întinde 
pe sproape jumătate din glob, îm- 
potriva unul vrăimaş care utili- 
aează chiar și cele mai neloiale 
mijloace pentru a se apăra 

De multe ari, în iuregul bătălii- 
lor, de acente vitejil îşi dau sen- 
ma numai tovarășii apropiaţi care, 
crescuți Ja coala eroismului fus 
clst, uită adesea să semnaleze ae- 
tele nobile, nâscute firesc si tot 
ațât de firesc primite, pentrucă 
astăzi a fost rândul camaradului și 
mâine vine rândul tău 

Nici ziarele nu munt mat darnice 


Eroul dela 


Acum câteva zile, esendrilu din 
care face parte locotenentul Mario 
Visentini primește urdinul să ata: 
ee neroportul din Gaz Regeb. In 
zorii alei, piloţii Htalieni „ipichea- 
ză” asupra aeroportulu) duşman, 
ibulind să Incentileze cinci apa- 
rate ce se aflau pe pămiaţ, În tim- 
pul acestei acţiuni, eomandantul 
erendrilel de vânătoare. din pricl- 
na unei pane la rezarvorul de ulei 
străpuna de un proectil, se vede 
nevoit să aterhneze lângă Arama 














ore 


MAȚII 


e Sub ampiciile Centrului de 
Studii și Documentare ni Miyeârii 
Legionare, Culbul „Binivă Dobre” 
a orvanlznt În Sala Dalles un ciclu 
de conferințe dep 'roblemele 
Statului 

dot 
vorbi d prof. Traian Briileanu. 
ministrul Educaţiei Naţionale des 
pre: „Probiema elitelor în Statul 
Naţional Legionar. 

BSubsoeretariatul do Stat ai 
armatei de uscat comunică că pe 








oma Leona, 
Innuarie 141, orele 18, en 








drtanaală ca lise din comun şi cu pă viteaz neobosit. 


fi întreg și wândoște-te mereu la 


vietarle, 
Dar mumai 19 vietorie, mu la 
compromis. lar pentra acenita, pă- 
trunde-ie de un principiu grav ee 
ni se impune tatiror cu frățească 
solidaritate: că războlul aceata 
crud și sfărgitul acestui râzhol 
leagă pe toţi cai ce cred în tibăvi- 
rea lumii prin instâuraten unei 
noni ordine. ȘI i leagă până n 
vietorie sau la moarte: 
Compromis, însă, nicicând. 


Mircen Miulosou 
PTT 











Pe oale ivonturle, lemerarii sburătoi 
ai alei favciste săvârgest impresionante acle de eroism 


Cum s'a destăşural marea Inplă de la Gaz Regeb 





x 


i 


torul înainte de plecare 


în a preamâri înpte pe care co- 
municatela nu le pot înregistra de 
cât lacomie. Sunt atâtea de spus În 
legatură cu râzbolul... 


“Eroul citat Mă cantunieatal Mare- 
lui Staţ Major italan de zilele tre- 
cute este tânărul pilot aviator Ma- 
rio Visnetini din Parenzo. Promo- 
vat în 1997 la gradul de subloco- 
tenent de a în rezervă, vitea- 
zul pilot se Inrolează cu voluntar 
în Spania unde, pentru o seamă 
de acte eroice, este numi! pilot a 
tiv şi capătă Medalia de Argint cu 
spade, una din cele mai mari de: 
coraţii de răzbaiu Italiene 

La inceputul acestui război este 
trimis pe frontul diu Atrica Orien- 
tală unde se distinge, ca şi în Spa- 
na, printro indrăzoeală şi putere 
de Jert(A fâră senmin. Ori de câ 
te ori nevoile luptei cer e mislu- 
ne grea şi delieactă, locotenentul 
pilot Mario Visentini este 
Mi-ai la zborul, In ochii lui limpezi 
de abuzător străluceşte marea bu- 
curia n Hearului fâptaş neinvina și 
dornle de primejdii, 


Gaz Regeb 


pe pământ inurmie, după o trudă 
supraomenească de-a ajunge în li- 
nlile italiene. 

Locotenentul Visentini văzându- 
şi comandantul în situaţia de n fi 
ldeut prizanier, după ce mitraliază 

















Celebra aviatoare 
engleză Amy John- 


son, s'a inecat 


STOCKHOLM, ? (Radar), =— Co» 
verpandentul Agenţiei D, N. B. a- 

mă 
Din Londra n 
aviatcare engleză Amy 
var fi inecat 

Amy Johnaun țlcea, parte ta pi: 
lot din serviciul auziliar al arma- 
tei și pilota avioanele mnui dela 
fabrică In aerodromuri 

Duminica trecută, ea a sări! eu 
parovuta doarupra fwrilor Tamisei, 





afla că celebra 
Jshnaon 





Cursuri comerciale! 
serale de lichidare 


Mtinistorul educației națiemale, eul. 
telor și artotor a aprobat principial 
funețimarea untul cura comercial ve- 
rel maperior de lichidare, cu clasele 
MI, ITI, _1V, pentru cel tare, cu ani 
în urmă, au urmat acent eura seral, 
la Bucurerti, le. com. Rădulescu, Iaţi, 
Cratova, Timişoara, Galaţi, Comatan- 
fa, Stiu. 

Această aprobare se ba da mimat 
pentru acele cea, care (și vor lua 





Cai 


WASHINGTON, 
mesagiul nâresat ektre, cel deal 77. 


arhiplină și în prezeața niregului 
vorp diploma! 


Mesagiul d-lui Roosevelt 
călre Congresul Slalelor-Unite 


1 (ador). 





— "| 
ngrea, rotii în Capital, Tatr'o sal 










pregedințele oo 
rin a declara ei 
























FI « arătat apol primelăla prin care 
trece deinoeraţia În fiecare parta n 
Immit, asaltată cu Armele și e pro 












a vân țin și morala vor sfârși prin a n 
1n rân- | vinge. 
balul mondial di Apol n tezumat politica sa În ur 


toarele trei puncte 


4. Ca urmare a axpreslel preste 
voinței publice, tară a Vine 








ngajmentul ed “acer eta 70 va alai îniean me- eclor caro.” Inctareă „ui te portie, Statele Unit dna 
jusţina mumal din tazela eievilor (1i| mat fra precedent tn Itoria tate Mmitaiza i să - fvoriteze [enenlat Iatvn program pin de Inţe 
evenhiale ajuteare din partea celor [lor Write: Bimeorăla Intro mațlaniie. ce. irbeet | lesera pentru apărarea național 

care vor să musțină acest cura) fâră| „intre! jex aceste cavinte! „fAră | incă în pace. ele Unite mau mangai at să 
mici un autor. din partea miniateru= | present, Mura în pielea moment |. Prointale fooveveit a atirmat ch | prijine inteziat a aaa taia! pa 


imi educaţiei națienate. 


te 
ati 


Italia în război 


şi pune pe fagă o ceată de soldaţi 
inamici ce veneau să captureze pe 
neferieltul zburător, coboară fulge- 
aparatul ncestula, A- 
fuma la pământ, locotenentul îşi 
ureă în avion comandantul şi par- 
<ă nemulțumit de ntâta vitejie a 
întoarce să incendieze, aparatul lo- 
vit, căraln nu uită să-i la piesele 
do bord pe care le-a putut smulge 
în pripă și duce cu al. 

La câteva clipe după decolaj, 1- 
mamicii sosiți ln locul isprăvii lo- 
eotenentului pilot Mario Visantini, 
nau izbutit decat 
elteva gloanțe în aripele și în tru 
pul pasării lui de argint. 














6.8. 





BERLIN, 7 (Rador). — Aviația 
germană de luptă n dat, în cursul 
zilei de Luni, mai multe atacuri 
contra cehilor lerate și a nodurilor 
feroviare ce asigură legăturile în- 
tre comitatele din regiunea Lon- 
dei şi centrul Industrial din 
Midlands. 
Un avion german a sur- 
prins, după cum anunță 
agenţia D. N. B., opt tre- 
nuri de marfă în apropie- 
'e de o gară dela nord de 
Londra. 
Deta o foarte mică înăl- 
țime avionul german a a 
runcat asupra acestor 
trenuri numeroase bom- 
be, care și-au atins toate 
inta, Locomotivele şi 
loarte multe vagoane au 
fost distruse, Liniile fe- 
rate au fost avariate pe 
o mare întindere. 
Deasemeni au fost avm 
riate, din cauza bombelor 
germane, clădirile gării. 
In trei puncte diferite s'au nbrer- 
va mari lcendii. 
Un alt atac reuțit a fost dat de 
avioanele germane imputriva unul 
tron aflat pe o linie din 
nroplere dde loenlitaten Caleheater 
Asupra tronului și instalațiilor fe- 
roviare au fost aruneate fonrte 
multe bor Se, care mu atint nhire= 
tivele vizate. 























+ 

BERLIN, 7 (Rador), — O for- 
mnție de avioane de luptă ger- 
mană a atacat Luni după amiază 
un aerodrom ln aproplere de 
Wolverhampton. 

O serie de bombe explozive a 
lovit 10 avlonne care se aflau pe 
teren. 

0 n doua sorle de bombe a lo- 





iar medeta trimisă căutarea oi 
na a mai putut-o găsi. Avionul pe 
cape-l pilota s'a priibuşit în mare 








data de 1 lanuarie 1041 un nu 
mâr de căpitani ai lost insintaţi 


ln gradul de malor. 
torește 10 ani dela _torminarea A 
pt a escala Alter eine: 


1941 ln Craiova. 

La ora 10 n. m. Va nvea loc un 

20-a în Aleriea BL Teona, 

caze vor lua parte toți foști 

elevi şi profesori, după aceea 
me va dostigura în 


mabileste nous salarizare n tuturor 
funețietarilnr pablici ca salariile 
sub RU lei. 

$ în Monitorul Oficial de mata 
a upărul Dreretul-lege prin care 
me boțârăte mporirea —pentiilor 
funeţlomarilur ru începere dela 1 
lanuarie JM. 


Minister educației naţionale, 





—enoaaeţe 


De ce a pleca! d. While 
dela prezidenția comitetului 


vit în plin un hanpar, distruvân- 





inlorie ol momentelor 


Mihai 1 a 
pora pe d. general Io 
Antonescu, Conducătorul 


Viscolul continua, 


întrerupt 
pondentul agenţiei STEFANI a- 
nun : 


si-l tmplânte | cu furi 





pe șosele | calea ferată sunt 


Aviația 


și focuri 
trase dela o mică inălți- 


ohi 
tru armata britanică. 





Statelor Uni- 
nu a fost atât de amenințată din 
ară cum ete astăzi”! 

Preşedintele Roosevelt a făcut un 


— 





A 





Majestatea Sa Regele 
binevoit a de 








MADRID, 7 (Rador)— Ceres 





olul continuă să bântue 
În toată Spanii 
Din diferite provincii se sem! 
lează că toate comunicațiile! 











ral 
REPERE 


a dat în cursul zile: de Luni 
mai multe atacuri asupra Angliei 


Uzină chimică incendiată 


BERLIN, 7 (Rador). — 


0 escadrilă germană de 


luptă a atacat cu bombe 
de mitralieră, 


o importantă uzină 
ă, oare lucra pen» 









Atacul sa produs în 
cursul zilei de Luni. Uri a 
bombardată se află situ- 











du-l aproape complet. 
anea—— 





pentru ajutorarea Angliei 


NEW-VORK, 7 (Rador) — Co: 
vespondentni agenţiei D. N. Di 
anunţă: 


D. Mun White a publicat o 
serisoare în care a expus moti- 


preşedinţia comertului pentru 4» | oătorul unei 


hutararea Angliei. 


osie din New- |ța la 


York şi Washi 
prind grupuri aţâţă- 
tori la războiu și nu axis- 
tă posibilitatea do n le 
exclude. 


aduce În cunagiia! vele dermiatonat din. 
a e pd ml idee White, să rămân condu- 


care este foi 
ue 


ton cu- 


Nu am vrut, inohec d: 
nizaţii, 
de e 
Două erganisații loaale | este uri spre a aţă- 
i anus 





| 


oxoz— 


— 





ului spantel. 








politica națională a Statelor Unita în 
dntmeniul tacerii strbine esta ba- 
28tă pe respectul drepturilor și dem- 
nităţii tuturor națiunilor mari și matei 
eritiee pein| și ţi-a exprimat convingerea că justi- 


D. general Antonescu 
decorat de MM. S. Regele Mihai | 


Statului şi Preşedinte al 
Consiliului de ministri cu 
Marea Cruce a Ordimului 
Carol 1. 


în Spania 
Legăturile telefoni- 
ce și telegrafice sunt suspen 
date. 

Pagubele sunt foarte mari în 
|reglunle agricele: 

Mal multe vapo: 
cotite plerdute În reglunea to- 


germană 


sunt so- 





ată în regiunea dela nord 
de_ Londra, 
Echipajul escadrilei a 
observat cel puţin patru 
lovituri directe, Intreaga 
uzină a fost cuprinsă de 
flăcări. Incendiul a fost 
foarte bine observat, 
îmediat rupă aruncarea 
bombelar,  Uriaşe limbi 


de foc şi nouri graşi de 






poare hotartin să reziste agresunei 
a5 țină rhabolul departe de 
Continent ; 

3. Statela Unita vau 





angajat 


m 
prinetplului moralității și a pro- 
sale sacuritiţi, să nu lagădue 






+ 





priei 
nictodată o pace, dictată, 
partizanilor, destindazii 
O pace durmbili nu poata fi câști- 
48 eu prețul libertății aitor po- 
sare, a adăugat d. Roosevelt 
Preyediniele Rnonaveli a  daelarat 
că nu este satisfăcut de progresele 
realizate până astăzi In producție și 
<A trebue obținute rezultate și mal 
rapide și mal bune: „Lucrim si 
noapte pentru n rezolva nenumărate 
probleme și a recâștias timpul pler- 
aut, Vol cere Congresului noul ere- 
ate mult sporite, precum și sutorira- 
rea de a canlinun ceeare am Inceput, 
Vol cere Congremulul să votese fon- 
duri matlelente pentra 
niţiilor și a fornitus 
plimentare de tot fel 
în âlapeziţia naţiuni 
1n răbolu. Balul nostra cal mai util 
este de a constitui un arsenal Atât 
pentru ela, cât și pentra Doi inine. 
Acele națiuni na su neve de mate- 
rlal aman, ei au nevoe desiiur de 
miliarde de dolari și de muniţiuai”. 
Pregedintele Roosevelt e subliniat 
că, ehlar dacă acele națiuni na vor 
putea, plăti in bani, Stalele Unite nu 
pot și nu vor să le spună că trebue 
să capituleze din cauza ineaparității 
lor actuale da e plăti armele cele 
sunt necesare. EI a recomandat Can 
nresului să pună aceste națiuni i 
nitunția de a continua să obțină m 
terlal de râxbol din Statele Unite. 
fustâna comenzile lor după ceri 
le programului Statelor. Unite. Mata 
vialul necesar lor va îi ati apărări 
Statelor Unite, la nevoe. Pentru tot 
ce Il se va trimite, rambursarea se 
va face ln stârșitul astilităţilor, fie n 
material de acelaș fel, fle. după ale- 
were, în site mărturi, pe care ac 1 
țări Je produc și dn care Statele -- 
nite aa nevoe, 


ANGLIA VA PRIMI 

DIN CE IN CE MAI 

MULTE VAPOARE 
ŞI AVIOANE 


Preşedintele Roosevcit 
a mai declarat că Statele 
Unite vor trimite din ce 
în ce mai multe vapoare, 
avioane, tancuri şi tu 
nuri, 


Imeheindu-si mezaţal, «1 s declarat 
că pentru viitor trebuase Intrevâzute 
patru libertăți omeneşti esențiale: î 
libertatea cuvântului, 2) libertatea și 
dreptul de a țubi pe Dumnezeu, aa 


mub egian 





p 



































fum au acoperit, în scurt 
timp, toate clădirile uz 


noi. 











NOROCOASA 
mail ae fucăboti Ga 
LOTEGIA pe STAT pt 








com fineare ințelege, 3) eliberarea de 
tmama de neval și 4) sliberarea de 
| ntarea de neliniste și de temere. 














CLASE 





Porn 





Bai 


i i ULTIMA ORA 
Grav incident japono-american 


Violente încăerări între japonezi şi inianteriștii americani. Comandantul american ameninţă 
cu intervenția Washingtonului. Autorităţile japoneze reiuză loluși să ceară scuze 


pei ae eg PEKING, 7 (Rador), — CORESPONDENTUL AGENȚIEI STEFANI cCo— 


Ziua Generalului. MTAE. JAPONEZI 9i sot: Cronica externă 


URMA UNEI VIOLENTE INCAERARI 
DAȚII DIN INFANTERIA AMERICANA, COMANDANTUL FORȚELOR NAVA. 
LE AMERICANE A ADRESAT AUTORITAŢILOR JAPONEZE UN PROTEST Y = 
Ax! în sloe Sfântului loan Botez: tico, a tei gurii IMPOTRIVA FAPTULUI CA PATRU SOLDAŢI AMERICANI AR FI FOST e $ ar U 

erai, Goneralei Ameneseu își ser 1otee. încurajat și sprijini lupte dâr| ARESTAȚI ȘI SUPUȘI UNOR RELE TME a pun 0 
E A. intronnlgentă și totala e PROTESTUL A FOST RESPINS DE AUTORITĂȚILE JAPONEZE, CA. 

RE, CU TOATA INSISTENȚA COMANDANTULUI AMERICAN CARE d-lui Roosevelt? 
precizat ă 


A 
MENINȚA_CU 0 INTERVENȚI 
Eau, 3 TIE A WASHINGTONULUI, REFUZA SA 
aie Fata ae a 
Mal setat: aporireai ajatartiăi Paita 


eu tonterial de râzbelu. până la ca 
paciiatea maximă a industriei armei 
Ticana. 






























1 n palitieă provocătoara 
ele nu i-ar A plerăui 





Independența. 
area |  Neutraiita! 
va- [tată de Anu 
tunuri și laneuri.[radă victima 
că ca au va putea plăti co 





















: eretate da a 
Angiin are In Statele i 
Impotriva anu 
prețios. Prepeainicle ae 
Roosevelt recunoaște existența mea |: e Angie sac Dat e iaca 
De trei luni de ze, Generalul Am tel alianțe în termenii următori: Ro: d a 
A pipa tag pi IE mica cel = sua este de a con- | acenta este. dar +a, 
an arsenal atât pentru ele, căi | nesză pe ate can 
brom. mancețta i și moarte ln pa] ANKARA, 1 (Rada) — A- it, d. Saydam a declarat! ventra pal togoe. Accie naţiuni mu [mcază niaai! rari, sete 
a tea iei iri Șe mimit ui] Benţia telegratică turcă transmi-| nă, primul ministru al Turelel | că guvernul va recurge probabil | neveae alice maierial uman, ci au | Publice mondiale 
eee ceata realizarea | 4: a pet aeratul VA prezenta | la etatizarea importului, În ce-și da manuale mmiirde de dotari | Pretedintele tei ziua 
pi (n rocet peatri panerea în con- | mul în care importatorii nu ar” Area este vituația de fapt Pute-| iniiatate 97 cămate ederee e 
vumație a unui singur fel, de| lvera fo; conformitate cu intere_ | At su cent Meizu are | roata pl re dn near 
i onplir = 44 evatație a politice omeicaae și |(ionstă 


este de prevăzut că vor reacționa, în-| Această IA era) 
Sa za y morală condamnă suresia- 
imun mod ce ne va vedea mal devre- | nea și crearea dreptului priei fectă. 


. Să x n | me san mai târziu Faropa centrală a căzut. desigur, pie. 
=, Socotim însă că un mal mare în- estul sielem politie. Dar 
tetea prezintă noul atac — deși vechi | trebarea este tanda e iza adi. 
prin conținut — pe care d. Roosevelt | tăratul anresor? 
4 inâreapiă impotriva puterilor Axel.] Germania duce o luptă pentra pra- 


PE . . 
cedar i Arumenicle Preşedintelui Statelor | ria 20 extalea. pi PORT Pro, 
ÎSIOTA css e ci mat „ce [ec crateni erat atare 
i LUI | d decât ajutarăl material dat Anii. | malc 90 d Gan ral Iternați 
occidentală Ure unei tări 18 americane tn domul Elea lături e însie 1a:|puiae să ac aut ua 
i N mțiuni menanilare. poate șia. foarte | imzarieloma ȘI pa ai ataanir an pația 
te tin, petre even: Blog și Vireaaca sete de cânte a 'ma- [ip ce do miloane de engieai rtpi 
Ba ati - X Ub sua n fabricanți americaui. Attniea. | incet en mini dune d Klee stăpi- 
E = p | meâtele, ze pri ale ce vă] jgWASHNGTON, 7. (Ra-| sesiunile sale din emnisfe- | iei mantie a netu. Areamea: [nea un imera | ran Coloalal 
i ai ege e 4 al * le. Pot să afirm că] J0r); Coresponde! a occidentală vreunei | impresinna. Fie contribule desicur la| Acestei Intrebări d i cu 
pini co e Pai a Ele Carei ii. [alte țări me-americană. | Tarta scai aimasere:rnctreaae [1-a ace adi otet Bta 
Şir Pai comu te x pape icemă Mani falernalionale, date. | ar 1 Tazatia a a iaD ae. Dari 


.. ţi căreia o parte ni DA cas 
felicită pe d. general Antonescuj:="isireiziure zi aa sonete ameninte” eur ocara a a 















D. Saydam, președinetle con- 
4| siului de ministri a pronunțat în 
mumtem pe calea cea buni. faţa Camerii deputaților un dis-| pâine. 
orebită strălucire. Nu numai findcă| Miyzarea legionară, pe care a Im| curs politic, 
ete Conducătorul Statului, «i fiindcă! ţei Ti 
ă: St 
















mate fburiterui unei naul stări. var rentiza treptat și Iroalw 
Nol, legionarii, nu putem alta căltibil, 7] susţine pe acest drum, c. 1 

Deneralui Antonescu, a fest prietenul! aste. drumul“ Bitulnței Neamului, Ali pi CUVETDul “urmărește cu cen 

fidei ai Căpitanului, în care vedea| urează în această ii de sărbătoare, ă din î 

pe ereatorul României Noul, al Romă-| enl mulți și simbtate zdravină, pen- a m Seini 

niol integral najlonalivie, și că, în| tru a putea servi și mal departe Jera,| OMenire și caută să nu piatrdă 

vremea omnipotenjel partidelor poli-l Cu Dumnezeu Inainte! din vedere eventuala sa  desfă- 


urare. 
PRR 






ilență activitatea 
















































şi că principiul securității 
continuă să stea la baza po- 





















































MIHAI Rr 
Domnul General Antonescu a 
măspuna Majestății Sale Regelui 
după. cum „urmează 
„Rog pe Majestatea Voastră să 


















dite noui în suma de 509 
milioane dolari, 

ceastă sumă este de 
inată yrăbirii countr 

















fe dia nou libertatea și dreptatea în 
tat din nou un proect de | Senat, insă dintr'o eroare Opinia publică americană trebueşte | Slezi! fae prea pațint — qe Anita. 
Damaul General Antonescu a pri-| miti atât pentru bunele urări cât | C107%ă-Și Jeantă de alimnţele, noa- 
leze po-| fost amă; aslăul. Dacă sar intreba de clnc?, | lerana. Egipt sau în Balcani. Inae: 
pei noastre Țări. Dinastia consolidată, Țara mul-|ține niciun element sus- nla publică americană trebuie să tr. | Posibl, 
cu ea democrația, adică dreptatea şi | lia și in Amierica există un curent 


Mlă astăzi Ca diperare Ma Mea] Dianei În ascenalanea ei îl. 
: SI aria Aa ORMMpaainia, altei | mutual ti malitioăi mitai. | înecat atat A aa 
de ziua numelui Anglia cate de Vina. pent furi 
i Miesi amtnise stabila și eusșii | lee pei mame re pede le ocina tehnic, strecu-|ameţiă. Deaceca i se pan: setati | Germania cau ara Saul în 
ai ră precedent. Niclodai âni locul le Anglia: la Pra, o 
ză „Sintele-Unite nu vor|rat în textul proeotului fit Ari pricâen Tiizastă până apoi în Polonie eta al 
Misdin partea Majestății Sale Re-| și pentru cinstea ce mi-a făcut, 
gelu: următocrea telegtamă: numindu-mă membru al inaltu. var răspunde desigor: De Germania, brațele numervase și artaze 
„Vă rog să primiți cele mai! jui Ordin Carol |. Cea mai înal- | ot firește: Mille de kilometri ale Atlan- mi monstru preistorie, puterea 
întinde” pretuim ga 
i it i aa : iască sub teroarea i c iminent lnstârșii, președintele Roosevelt a- 
La mulţi ani! țumită şi viitorul Neamului asi- oi să za target re marie lar Ier eve o aer ra 
urat sub un Rege a cărui faptă Să meli cânigat bunvtința mancam m a | ma ver ingăani iale e leul 
să lie cel mai inalt și simplu e-| Care fară, mnucitori americani, cari, zi și noap- | tată sub exida pari 
xemplu de cinstire a datoriei. PASBINGLON, 7 (tă . do mate alea | FL Acea ao 
Să trăiţi SIRE d si 
fi pentru| dor). — Corespondentul Îmertulea pe at pulernie pentru incheerea unci păci 
a E admit 0 ao | ata ile a aaa a tă 


E 2 se salva, și pentru a face să trium. 
sa nă a Senatului, a prezen-|prezentanților, cât şi de ini ce ermanii fac copii pe a 
Cu. ocaziunea zilei. numalui,| primească cele mai calde mulțu- | te; Care este în totul eredin- i s 
ingădui sa o, naţiune votat, promulgarea lui | rosi arie de acnee ara Unii 0 | meat ein, Pelonla aaa, fn Nor- 
iza pg Pe teală, ogor aa .pe € | ticului desparte pacifismal 
e şi bune urări pentra ferici-| 14 distineţie, — Majestate. și cea care a primit apro- A a atata Războiul cu ea cale stem. ans 
rea Dys. şi pentru binele scum- | mai întreagă urare este să ştiu| barea dv. și care nu com mi 10ane 0 ari a atei De aia aaa (tă Tolea, de nenea curată” rii Es 
va Angila și odată | maţii precise 
GENERAL ANTONESCU | binele națiunii noastre. | Agenţiei DVB comunică : 

























era D. Vinson, preşedintele navale ureei gi] POLUS sa n  armtoarele toate grupările și de toate tendinţele 
) imarmarea: 2) aJatorar sau convins de. imatiiitalei unită 
comisiunii marinei, a de. ii de şantiere şi | statelor care. vor reziata sare răsbolu, care nu poate duce decăt n 







pua in Camera Repre:en-| araenale pentru fabrica. | 3 Statele uite ma vor joataui aici. | aistrucerea Anglia asa a Cereanitt 


tanților o cevere de cre-|rea de tunuri. odată o pace dictată sub egida pa Punânda-ne din punețul de vedere 











Senzaţionale descinderi 
iăcule de poliția socia ă a Capitalei 


Au fost cercelale sediile ioslelor loji masonice. 
Personalități din irecutele regimari - politice, membri 


aclivi ai lojilor masonice evreești După intormaţii primite din [cel ma târzie Marei. 
indelungate inves- 1 arle poliției au putut constata, călnume de societate de ajutor reci-] Vichy, Luni seara, dela ora 19 
ue Soci din Pret. [în li d ână la 21 vut ] - 
PAt Al Capietial i idea eat |n eatitatet e tie A IO Re | tau temeti ct Ki 
Mesagiul d-lui Roosevelt 
leje * lcătul un consiliu restrâns 
203 clatătloi -wenteșii din Câpi Continuarea anchet ae od. A 
tală, bănuite a fi, în realitate, loji| tus inchetei și compus din amiralul Darlan, mi- 
masanlee în șel mai deplia inţelea| carte âprlai, sa istrul marinei, generalul Hunt. 
ari ma mt i ca a se cit at iasi mai sei ti 3SDrU criticat în Congres 
Roadele acestor 
poliţişti, A fost descope- în | Stânga, fartu- | oeda și la înlocuirea câ- - a Pi 
it ln'scdiile moestos pe. Ted de [la peniii că înca săenini a |âzea intre miminti Re]  Si.-Umile, pregăleşie calea unei diclaluri, care să-i 
olotăi, tele în a psi — - pat E Ea 
Ivo Enerr ak- permilă devlararea războiului 
E c WASHINGTON, 7 (Ra-|depli ai fi obligat să con- 


pondentul agenţiei DNB comu-lproducă încă în cursul 
d-lul inspector Ille Stângă, i] relor franceze mai 
dat de comisarii După reuniune, sa putut afla 
un esua prealdențial, insigne, i d. Flandin, ministrul Afacerilor Bt dă a 
su și mub directa munraveghere a] Străine. Senatorul democral Wheeler aiirmă că preşedintele 
sește Duminică dor). — Corespondentul | în mă multe, în prealabil, Con- 
=, 4 mției DNB comunică: | material de râzboiu, fărăl| grosul. 
în Capitală 
















anilor destinderii a presedintelui “Bumeveli cane aa 
Eee Impreslonant este punctul al dol-|| admite posibilitatea capitulărei An- 
lea: opta impotriva " mareaiunel “A. [Elle intrebarea cele: e ta A 
G tresoarea este Germania. și fireşie ta | după Infrângerea “Germaniei? în a 
uvernul irancez::: ei a ae 
' caritatea. navală n statelor Unite 0 
va mal [i amenințată de Germania 
. anal | Maeul san Darbariă asistă. va Past 
va fi rema niat mirea din temelii insă stăpânire pe intreaga Europă. 
Be etiietaaă însă: Cereale a 0- |. Dat mare aaa apa oi 
nai Cetin era a 07 | demlai Deta a i ae UE Ce 
sin. Belzia Și Olanda, țări miel și aa. | Fusterii americani pi enslezi vor. Pa. 
răceli de 


GENEVA 7 (Rador). — Cores- | manierea ar urma să se 











vin, Cinci naţiuni eurepene 
si-au plerdut libertatea pentru reen. 
a luptă amăzi Analia şi 















































nică: lei de Marţi sau până 
din cercurile guvernamentale că 
d-lui inăpector de poliție Nile] Densemeni, se va pro- 
In cercurile congreau- ——————— a 


D. Wilhelm Pabricius, fontul mi-| lui se ridică mumeroase 


. 
nistru si Germaniei la Bucureşti se] noei, care critică mesa. ] i TI € an Ma 
va înapoia Sâmbătă ln Berlin. pini presedintelui Roose- 


Baronul van Killinger, noul re- 


Miz tn me e e "a prezentat un proect care 


isp RELiSta făieaţia:a sperie sees] prevede MOditiearea legii Jolnson 
Înseninări lesene“| ati catea unei dictaturi|” yp asnrverox. > rha- care se prevede revaca 


spre a pre- 
= : mită a decla- | j ul rea Legii Johnson 
ită ra răsbaiul. ai . ptie cap 


3 Senatorul somn se interzice gu- 
cu avertisment 


Capper consideră dease Deputatul dem american de a 

Se dă avertisment pu-|meni că mesagiul urmă-| May, preşedintele com E cui ra 

revistei „Imnemnări |reşte pregătirea paztici. | a Camerei repri esa pna plăttăt au 

Tegene”. de mub direcția |pării la răcboiu. tanților _pentau chex 0 aa ip idilă uta 

-bai dr. Gr. 7. pa. pen- Senatorul e publicam | mile militare, a pre up E E eta ai 

meu atitudine meleală faţă | Taft invinueşte pe preșe- | Camerii repre:entaiților uite de 
de narmativul presei. dintele Rnoseneit că cere lun procct de lege prinllu he 






































in legea