Cuvantul-serie-noua-nr-18-31-oct-1940

E 





D 





anei deslănțaite împotriva 





. 


în 


est 





al 


i marei 


fără 











că 
pregătin 





chiar. 





marii Legiunii | 
ri de o paidocrațe. de un des- 
copiilor, pe care Legiunea 
t să-l imtroducă în şcoală. 

neadevărat. Legiunea 


TDACTIA CALEA 


ADMINISTRAȚIA STR. SĂ 


TELEF 

= Tmprimerillor și 
5 S7ule 

557.00 
557.03 





intal 5 













0 


organizație, 
disciplină şi 








evilor. Ei, mai 


desc În suflet 


îi învață să 








cu 


lece 
In timpurile tu 


onar, autoritățile 





frățiilor de cruce. 





4, modestie 
profesori, 


si 


slufba neamului şi 


drum trebue să meargă 
astăzi când s'a întăp- 
tineret, | 
-0 și o snun, trebue să por- 
To- 

Frătiile de cruce în scolile 
are, formatiile legionare stu- 
ti 40 scolile superioare, tre- 
â dea scolii înfățișarea unei ar- 
disciplinate,- implinină întoc- 


legionar. Dela 


a reformă a şcolii 





io abatere ceea ci 


a vroit şi Căpitanu 


respectuos față de bătră- 
neret pata de jerttă pentru 
un tineret care doreste 
şi să-si dobândească 


si 


ea necesară spre a 


in timp de pace şi în 


războiu, 








de 
si în, 








a dă 


nu mâl trebue să adaug la 
decât doar că un tânăr 
să poarte cămasa verde, 
etul său nu arde flacăra 
de a-și dobândi toate 
impodobesc 


temelie ale Legiunii 
semnate şi tălmăcite 


+ Si mai ales vor găsi, 
unii, pilde inălțătoare 





sine. de aprigă stră- 
irui Țării um tineret 


rm carte si otelit pentru 


tut 


puri 





în 









disa 


uror primejăiilor. 


rebuesc ajutați în toa- 


implinirea zrelei lor 


-amararii mai slabi la in- 


mai puțin dispuşi să 
iplmei scolare tre- 


ducați de camarazii lor le- 
trebuesc conduşi cu blân- 
7 cu botărire pe calea cea 


Jerarhie. 
și profesorii sunt părin- 


formează caracterul 


scă tot ce e frumos 
s si, mai ales, să He drep- 
cumpenire 


multe nedreptăţi: 
m fost exmatriculați, elevi 
liminați din scoalele secun-, 
ales când se descoperea 


be să nităm că, În acele 
Căpitanul poruncise 
studentii legionari să fie 
disciplină si muncă 
se distinză prin 


Ei tre- 
râvnă 
aseul- 
străduin- 
dovedească astie] că legio- 
lement de ordine, ostaş dis- 





tinerețea. 


Anul XVII (Serie nouă) Ne. 18 


imremeletor? TITUS ENACO 
ctitor: NAE IONEscu 


VICTORIEI. 48-50 
RINDAR, 5.7.9 
CANE. 

Admin'straj la 
Rede 
Pai 
Prov 





Mia 2 = > Baza 
<ți 
“Stii si Sport 3zna0 









| 












sprobării 
ma 





aer 
Ii 


ALA LEGIONARĂ 


e în- 


zidită pe 


Mult [săvârşită 


ori şi el 
ara- 
fie 


buri. 


BĂTRÂNE 


O acuzație nem 


TE 


nerilată ce ni se 
respectăm 


sco- 


preveli săvă 
tot ce a câștital. 1n cei 20 anţ 
puvernare a făcut și multe ducri 
bune, dar a tăvări 
tat, în Wntile mari de mișcare 
Ca apucai-o pe cârări greșiie, 
Observat de mult. Tineret, 
stinctul lui sănătos 
din vreme. Dar nimeni 
3d-l audă. Era 
Aic și meseriot, surpător de ţa 
şi tradiții. El vedea însa 
sinistru “al unei lumi ce 
Pingta spre prăpastie. Luzu 
desmățul se răsfățau prin palatei 


t-a 
nu 


a considerat ana: 


batjocură, 
Valorile adevărate erau —sistemat 
inlăturate. tar lichelele Hnpujitoari 
urcau vertiginos in funcțiţ 
pundere. Pormula vremii era 





preciați cet ce ateau o linte ciari 


cestor vremuri vitrege, urma să | 
culegem noi 

Oricine poate vedea deri, că ține 
retul nu putea rămâne cu braţel 


în lepitimă apărare 
Inşelat în setea lut 
ă | ideal. tineretul 
frecută. în această izolare 
inființat Senatul Legionar, 
intrau cei mai vârsinici, cei cu ma: 
multă experiență dc viața 
Nae Jonescu, gen. Cantacuzino, d 
gen. Antonescu 


noastră. Erau insă oameni cu 
Pete curate. cavaleri ai crucii şi-a: 


sotească in trista ei alunecare 

E adevărat câ acesti oameni au 
Jos excepțional, Căci nu e lucru 
mic să te rupi de generația ta Pire 
ereditare si adânci,-te leagă cu pu- 
teri magnetice - de-o generație. Or 
aCEşti oameni au suferit ani de-a- 
rândul aciize de patroni aj crimei 
și anarhiei, apoi au Jost aruncaţi şi 
«i prin lagăre și închisori. Și nu e 
utor să înfrunti orputăti. când anti 
te imporărează. Nu mai ai elanul și 
Pigoarea, sperițice tineretii: Totuşi 
au suferit alăiurea de noi, invăluiti 
de memărginita mnastră stimă şi 
căldură sufletească 


Horaţiu Comani 


Continuare 


CRONICĂ LITERARĂ 


] 











MOTIVE NOUL DE INSPIRAȚIE 








istoria in 
a 


creastă 


vori 
nintele pre 





ie neim 
h + fapta 


interpretul. EI trâns- 


lesendă m legenda 


valorifică  yremelnicul 
„Sz, subuniază in spiritua- 


prismă considerăm 


= scriitorului și a postului. 
su trebue să fie, inter- 
bitori ai faptei nâscute din 


i0ane ale inzastrări- 


Mui. Un erou său un sfânt 


Nu rezervăm totugi seriitorului un 
rol de simplu comentator ai isto- 
ziei. ci pe acela de interpret al vieţii 
ȘI susţinem că, până azi, cu prea 
puţine excepții, linia vieții romă- 
ești a trecut maj preaus de linia 
interpretării  artistite de care au 
fost capabil scriitori zau poeții 
noştri. Au rămas fără râsunet În 
artă nenumărate trăiri eroice sau 
spirituale, Răsturmân sociale sau 
tragedii morale cate imbrăţisau In- 
Ireâga comunităte n'au avut ecou 
in arta timpului, Beriitorul stătea 
izolat de comanii 


au trenui si 
beacă mai mult de treizeci de ani 
ca zbuciuraul sângeros dela 1507 să 


Traian Brăileanu 


RESPECTĂM 


de unde isvoraşte | 


tincapa- 
bătrânețe, Și-a a- 
. Ză a făcuț Ro- 
nd la-Mărâșești 
Dar tot ea, prin marile 
Wșite, a pierdut aproape | 


Şi? preşeli de neier- 





voia 


tabloul 
ne îm- 


Viâteate din jaj. Cinstea ajunsese de 
iar consecrența de râs. 


de râs 
„Nu 
mai boul e consecvent”. Ața end a- 


încrucișate, în jața unui curent ce 
ne ducea inevitabil la prăbuşire. Bra 


de dreptate și 
sa rupt de generația 
e n'a 
părăsi, pe cei bătrâni. Căpitanul a 
în care 


d. prof. Codreanu 
și mulți aliii, nu erau din generația 


spadei, cari au preferat să se *mul- 
pă din generatia lor, decât: vo în 









evi! 


A 


a- 
pe 


de 
uri 


să 


7 | 
ră 
D-nii General lon Antonescu, 


şi 
le 





Conducătorul Statului 
spre cimitirul legionar dela Predeal unde Duminecă 


12 PASIN: 3 ai 


Și Horia Sima, 
au fost înhumați m 
la BuGupesti 





fe 
e, 


â 


e 


2 | realita 
E drept că este ca mult mai sim- 
plu să reţii o noțiune enunțată de- 
cât să 'observi direct o realitate, 
Pentru această din urmă operație 
se cere putere de observaţie și o 
storțare care de multe ori este de- 
pășită de comoditatea noastră. 
Astiel negiljăm să învăţăm a citi 
realitățile și prin asta nu reuşim ni- 
clodată să le cunoastem. Cu titlul 
de curiozitate citez un exemplu 
dintr'o mie. Cine vrea să ştie cum 
este o ceapă nu-și dă osteneală să 
o, taie și să constate că e alcătultă 
din foi alternate, una groasă si 
una subțire, învelite in o foae de- 
gencrată vând niste radicele. 
Nu face astiei fiindcă are la in- 
demână un dicționar al limbil ro- 
mâne la care dă fuga și găseste la 
Cuvântul „ceapă” — „legumă co. 
mestibilă”, 

Cât este de „legumă” acest zar- 
Zavat nu insist. Dar ca un caracter 
distinctiv se adaugă elementul ca- 
racteristic  „comestibilă” care a 
deosebește de usturoi, de salață, de 
spanac, ete lată deci ce poate afla 
cineva din singurul nostru dicțio- 
Bar al limbii române. 

Astiei stând merurile, trehue sa 
ne kândim dacă nu e timpul să 
Curmăm un râu care poate | fatal. 
Fatal in toate incheeturi 

















tului nostru inclinat să accepte mai 
Curând slova tipărită - decât însăși 





SPIRITULILIVRESC 


nic e | de viață Folosesc dinadins acest barba- (malul. nostru naţlonăi a$a Cum de- 
a ei scoală prin profesorii el.|  Politteienti și-au pierit cu desă- rism: livresc. Vreau să evidențiez pozitele făcute de substanțe  vătă- 
vorbeau pe] PâTFITE simțul moral, tar roadele a- acea iormație, detormantă, a. spiri- 


mătoare sunt dău 

mului nostru. 
Sau depus, s 

foarte adânc, o 


nătoare  organis- 


edimentind uneori 
serie intreagă de 
false concepțiuni de care 'ne împie- 
dicăm in orientarea noustră statată, 

In domieniul economic, în dome- 
nial social, în cel cultural, în gene- 
ral în toate compartimentele vieții 
noastre organizate. Reiuzăm cu in- 
Căpățânare să ac-cp'am realitățile 
de dragul unor. tcorii. care oricât 
ar fi de ademenito-re nu se pot sub- 
stitui lor, 


Ştiu că'a refuza un loc comun, 








La U'tima Oră: 

GERMANIA 
ŞI CONFLICTUL 
ITALO-GREC 


DIRECTORUL ȘI PERSONALUL 
CREMATORIULUI IN FAȚA 








Comandantul Mișcării 


COMISIEI “DE ANCHETĂ |: 











Li 


Legiouare, — 


artirii asasinați Ja Vaslui și cei arşi 


în te acceptat, echivalază cu 
a pice orare Da, acceptăm a- 
castă caracterizare oricât de pejo- 
rativă l-ar fi nuanța decât să sa- 
crificăm o realitate care neglijată se 
va răzbuna. t 
Asa am făcut în trecut şi această 
neglijare sa răzbunat cumplit. 
În această ordine de idei trehu- 
ește reținută tendința, aproape bol- 
năvicioasă, de a da năvală nebună 
1a carte. 
Să precizăm. Nu la cartea în care 
se sumează experiența de generaţii 
a vietel. E vorba de acea carte care 
trebue să detinească personalitatea, 
în deobște „originală” a autorului. 
Să nu surprindă pe nimeni că 
minescu este cunoscut si apreciat 
din multe studii critice dar cu atât 
mal puține versuri . irumoase sunt 
Știute din el. 
Tot asa cum foarte multă lume 
Cunoaște din lectură bisericile Mol- 
dovei de sus. Este dureros de con- 
statat căt de puţin este cercetată a- 
ceasti Mecă a românismului, mă- 
năstirile bucovinene. 
timi ca o ncapărată nevoe a- 
ceastă redresare “a lormajiunei 
noastre spirituale, 
Este o datorie a scoalei româ- 
nești si o datorie a societății româă- 
nești, a acelei, societăți care la orce 
informație întreabă cu o nalvă 'ne- 
vinovăție „Da' unde ai citit asta?" 
Să ne învăţăm a citi direct reali- 











lan Protopopescu 








roman sl războiului de 
întregire incă nu a fost sctis. In 
Aehimb câtă literatură de ami 
ment, dantelării psihologice, bal 
sând intre frivol și perversitate 
Sclavi plătiți ai edituri) jidovești și 
ai modei create de jiduni, scriitorii 
român! iși atrăgesu cititorii pe pan- 
ta problematice, sensuale. Seriitorii 
Cei mai de frunte nu au şovăit să-si 
pângărească opera cu sexualism 1ra- 
pudic, iar romanele lor, sub cheză- 
sia numelor autorilor, au devenit 
lectura obligată a tineretului şeolă- 
Teac. 

Nu ar trebui să ne ferim a numi 
pe acei serlitori. spre rușinea lor. 
Dar no! aici voim mai puţin să ne 
rătuim cu trecutul decât să pregătim 
Viltorul. Dacă ar fi vorba și la noi 
de un hoiotaust al literaturii imo- 
tale, așa acum l-au organizat na- 
Monal socialiștii indata după biruin 
ță, atunei n'ar scăpa de pârjol nici 
cei mai vestiți romaneleri actuali 

















Literaturii ânesti 1 se deschi 
de un nou câmi de inspirație, Voim 
să-l ajutăm Dă scriitor să-l desco- 
peze, 

De aproape douăzeci 
ce comunitatedi rom inească de zbu- 
ciumă în pliiă drama Ruperea de 
tradiţii, vânzaliita patimilor actua- 
Uzase climatul dest: amârii gi al de- 
cadenței. Simţul d cunservate etică 
s rasială sa Eelusiul intrun tine- 
ret insuflețit de duh marilor rup- 
turi. Conducăbirul ui, sable intre 
două lumi, să Inalta: mantultor, 
călind în sufitie ei 


de ani incoa- 





Moartă eroică pentru o 
credință a devenit un semn de ra- 
Mere si de inălțăre su'letească a co- 
munităţii romăgești. in drum de pre- 
lacere_ zi înviege, Trălrea t a 
imbogăţit sufletele, a desluşit zări 
necunoseute, a luminat orizonturi 
intunecate pentma care nimeni nu 





SI lor qi publicului i-ar prinde bine 
0 asemenea purificare. Arta nu acu. 
24 moralitatea, ci mai degrabă o 
acuză. Oricât ar fi de antipatic 
dogmatismui lui Bolleau aEUpIa a- 
cestul punct a. avut dreptate, 


iizea în duh ge lap 
infruntarea . eurajo 


avusese înțelegere, a căror existen- 
ță nimeni no bănuise. 
Ruperea de lumea veche 
pe culmi de în 70 spiritu fi 
si abnegație, 
chinurilor, 


-a ă 








credința. nest 


râmutată, apoi cununa 
de erou 


si martir pe tâmplele insân- 
iată câteva elemente, 
rupte din realitate, pe care un seru- 


nificaţia ci Intreagă. Roma cen 
nouă, 


Lă a destine 


SI pentru n 





MODELUL 


Roma îşi race 


pâta în sfârşit 
n_y 


si 
inta Statului nostru sem- 


al 


purtătoarea  constien- 
lor fixate de vechia 
urmei romane, leagă 
oi prezentul cel ve- 
de mostenirea noastră 
Drumul apropiat al şe- 
tatului român legionar 
de aceia semnificaţii 
istorice, a căror enunțare 6 
Yom lăsa în grija gândului 
fiecăruia din cei deprinşi sa 
eligios, anti- 
Me ale mul- 


apitală a | 


ritabil, 
latina. 
lului S 
Inchide 


pi 
îi 
ci 
s 


ţ 


Li 


asculte cuminte, r 
Cipările emoţionai 
țimei 


 esle Roma cai 
inţă politică a 
diată. Pe ace 


a nouă? Nu 
ctuală, ime- 
asta o simţira în 
fiecare zi. Ritmul puternic şi 
glorios al pasilor legiunilor îi 
se aude, peste undele turbu- 
rate ale Mediteranei, până la 
noi, din depărtările pnatiuri- 
lor Atricei, Forţa neînvinsă a 
zburătorilor ej îndrazneţi nn- 
Parte lovituri neasteptate pe 
întinsul apelor acestei mâri în 
care rătăcese încă, întărite nu- 
mai de iluzii, vasele unui 
neam străin undelor romane 
Vreau să vorbesc de Roma 
regeneratoare a Italiei, de Ro- 
ma centru de creație a unuii 
Stât transformat în spirituali 
tatea lui până Ia fundamente, 
de acea Romă a revoluției fi 


d 








luptat cu bog 
că este un imi 
eu omenească, 
elită crează, 
geniul cu acest mMirâj, fSloBităr 


bune, care a dus Italia la 





Joi 31 Octomvrie 1940 


ITALIAN 


mple, dar adânc 
n oamenilor ce 


Revoluția. 


omenesti 
lor PAI, 
fascistă nu sa 
âtia. Ea 4 gtiut 
bold pentru aud: 
că oameni da 
luptă, î&i tazecaăe 
Ană la urmă mulțimăi cârsia 
dă noui îndrumări de tau. 
A, noul perspective în viață și 
ensul necesar al ună partăe 
ionări de cara singură nu este 
apabila. 

Această revohiție, să de a- 


dânc omenească, a folosit că 
armă de căpetenie știința, A- 
cea știința 
geniul itali 


pură, pă care rătia 
ca pus-o din tâț 


leauna în strânsă artnoniă cu 


observatia fenomenelor nâtu- 
rale, 


Ea este condiția inăit- 
pensabilă a technicei celei 
a in- 
disciplinată și putar- 
nică, la stăpânirea unor prin- 
cipii de Organizaţie pentru 
rare războaiele, armele, mari- 
na, aviația italiană sunt apli. 
raţii care se fac în chipul cel 
mai natural. 

Cu gândul la aceste aspecte, 
în care geniul conducătorului 
Italiei a ştiut să Împaca opera 
sa politică, urmârese apropia- 
rea acum împlinită între re- 
Voluția noastră care Thcepe: şi 
acea italiană ale cărei fructe 


dustrie 





riste la care noi mergem. azi 
pentru a na regăsi pe noi îm 
Sine și ă cati în m 
Fuli penini 
o înfăptui. 
Revoluţia -fascistă a însem- 
nat totdeauna, în toate eta: 
pele ei, un mari respect pen- 
tru formele vieţii poporului i. 
talian, pentru toate obiceiu- 
rile lui, pentru credinţele lui, 
asa cum sunt la diferite clase 
sociale. Etapele succesive, ex- 
perimentale ale instaurării 
corporațiilor sunt un adevărat 
model, care a costat ceva repu 
taţii, mai multe situaţii, dar 
care au adus fascismului un 
rod preţios de experiență şi 
Italiei o formă de organizare 
economită a muncii câtre ca- 
re privesc toate naţiunile cu 
admiraţie. 

Massele muntitoare ale Ita- 
liei prefasciste erau cucerita 
de socialism, erau obicinuite 
Să gândească în sindicate, cu 
anume forme care deveniseră 
tradiționale; corporatismul i- 
talian a respectat aceste for- 
me, dar le-a dat un alt conţi- 
nut. A pus în vasul vid al agi- 
taţi şi al luptei, nectarul 
muncii, sentimentul viu al na- 
ției, disciplina organizării pen: 
tru un ţel nobil, asigurarea 
unei vieţi mai bune. Şi în pu- 
țină vreme vechia semnifica- 
ție a sindicatului a fost uitată. 
Pasiunea de lucru a revenit la 
muncitor, sentimentul respon- 
săbilităţii sa refăcut la între- 


revoluţia pe care 

















comune a luat locul conflic- 
tului permanent, principial. 





tor vrednic de misiunea sa, le poate 
interpreta și lămuri înțelegerii ge- 
merățillor viitoare. 

Un intreg peisaj de sentimente 
ngul, adânci şi grave, sa adaos su- 
letui 
gică a ultimului deceniu, Fiecare 
biografie de erou legionar este o 
realitate zguduitoare la care arta are 
prea puţin de adăogit. Viaţa și 
moartea legionară au ele 


—————————————— 


(Continuare-în pag. Il-a)|stracte, ci acea a gândurilor 


pe care-l. întrețineau sindica- 
tele. 
Revoluţia fascistă nu sa 


luptat cu nici una din ideile 


ij vrăase 
ul romănese prin trăirea tra- | SIraple, comune cu care 


oamenii cei mulţi. Ea numai 
a sprijinit pe acele care-i ea- 
rau ci mai de folos. 

dualismului excesiv al y 
politici, ea a opus familia, cu 
interesele ei 


ce 
nu msi reprezen!ia victoria î- 
nutilă a uuor principii ab- 


odelu) wi re- |_ 


prinzător, viziunea intereselor 


asa ae 


le înseamnă de pe acum îs- 
torta. 





Onicescu 


STRIGOI 


Sunt epoci in istorie, când neama- 
rile ajunse la conştiinţa destinului ine 
în lume, iși statornieere toate forţele 
materiale şi spiritaale, pe linia ma- 
rilor urcusuri spre creaţie. In aceste 
epoci neamurile trăbse nu  penirucă 
vor, eu Orice preţ, să trăiască. GI 
penirucă vor, cu orice rel, să kree- 
ze, să se Inalțe, să viețuiască în mune 
că şi onoare, şi să etitorească istorie 
nouă. Şi trăesz, în aceste epoci, și 
peniru altcena, Penirncă şthu' să 
moară! 

Alunei când toute drumurile din 
lume ti se închid, neamurile mari 
aleg calea în fala căreia !oale zăga- 
zurile pământești sant nepulineloase: 
moartea. 

. 


Neamul românesc a cunostut n- 
mai arareari această alternatihă su- 
premă. a morții. 

Şi n'a cunostul-a, na făcut apel la 
ea, mai ales acum câleva luni, cână 
i sau pus în cumpănă hotarele Pa- 
triej. Când ar [i trebuit Yo cudbaseă 
și ar fi trebuii sia adăpte, 

Dar conducălorii de ieri aj statulu 
mu raţional  mișelaște, tema; din 
cauza mociriei tn cart an scâborit, et 
însiși, prin quvernări criminale și 
iațuri, toate institațiile naționale și 
din cauza stări de robie şt napulin- 
tă în care au aruncat Întreg neamul. 
Și-au spas: — Cedăm. Decâl să pitr- 
dem lot, mai bine să cedăm ceta ce 
ni se cere! 

Şi au ctopârtit trupul Patriei! 

Cu gândul, desigur, că vor palea 
să huzurească, liberi, mal departe, 

Nu si-au dai seama, tă râmânii pe 
ear. iau Înmbrmântat sub 
onorabile”, pe cari i-a silii săși 
piardă meleagurile copilărie: si oa 
rele strâmnșesti, că desrădărimălti 








fular ilor, că oămeniț acela 
Sa ei Ie Moral statele din schi 
si cântecal din suflei, se var prelate 
în strigoi. Da, în strigat! 








Conducătorii cari lam creat pe a 


E E, 
(Continuare -în- a) 






































MIERCURI. 7 MBRIE 1940 









Ortodox: Sfin M Zenovie si Zenovia. 
Catolic: Sfântul ( 
Protestani: H 
Mahnomedan: a 
Sfinții Mucenici Zenovie și Zenovia 
n părțile « a eră op în Epea, ande l-a gătit prigoa: 


a cea mare a lui Diocteţian, dnș 

1. ereștinitor. 
nd în părțile Cittetel amui 
1mi.Diocteţian, evogdul _ Linie, 






















das la judecată. 
|rrmsea tdetiter. 
Norul, 





cerând lul să jert. 







însă, sfântul să se Ie: 
și pentru aceia a in- 
1 e chinuri. 0 induleire 
mpă i-a sosit în mijlocul dureri- 
1 tor. Sora ui, eea după trap și duh 
* |/eetoarm Zenovia, a părăsi! pustia şi 
ae rai Jrâ:neală muncitorului 









Jen morți pentru credința ei 
Astfel, inmânanehiali in moarte 
1 în tață, featele și sora an pur. 
către (ocașut Mtelului, find. tă- 
iaţi. cie abia. 

e, lor «lau xerite În cartea 
n cariea  inlmei crestine 
mA la musa! jarerii, 


Firrni protosinahelul 















PENTRU UNIVERSITATEA | 


LEGIONARĂ| 


ticul e aşa dar origine 
rar oricărei ființe umane. 

aici, de la acest punet iradiază 
+a fapta și tor gânăut 

cul este astle) centru) de gra- | 
entrul de inlerferenjă al ori- | 
























a 
ŞI | prins si pe episcopul Zenovle și I-a 








ni 
care se confundă cu 


1 a. 






Intro 
imnul său, entuzii 





să _întrante ndversitațile, 
dm putinţa marilor cutezări. 
a! 





legionare, a 


vităţui 
rei aprigă voinţ 


MSpTA incerca! 
n vremurilor de cumplită 
necesară pentru 





educaţie eroica, cer! 
intomie pantra tări, 
personalității e 








A ținmiă moral 





a shueimmulai legionar. Fiindcă, i 


drumul ei de grea încercare, Miyra- 
rea Legionară a trăi! intregul proces 








permanentă 


strâns» a creta! mândria enlec: 





telor, pentra e respirație de timpori 
aprige, pentru întreținerea anel con- 
știinle in stare de jmpulsiuni pute; 
ntea. 


ntimentalui de fertta, ca 


in fiecare clipă 



















j 


nintă preadiirea au; 


aceiași simțite i, 
din gândurile, 
din Intreg di I, 


Leatunea are drumul el,.. drumul 
Cruel 
Şi Crucea până să 1 văzut Inrle- 
Tea a urmat drumul Golgotei, 
Li 





timentele și 
re este un pa 










CAPITANUL. a fast numit spadă 


aparijta tut a despicat în două lu 
mea — lăsând de-o parte conforiul 
dorinta de-a trăi în mai bine şi fără 
munca gândurilor iar de ceaiallă 
parle lumea dăruirit necondiționate, 


că 
exte 





ni COMER A 


5-ți țralele 
n nenaraciă 1 1âm, 


zu 


chemarea CApilaulu: pentru a sizăn- 








a irii eulai şi a jertfei. 
ge în acelaşi mă a suflelalai cestea-a cele doua lumi. Se cu- 
taţi cari trăese Wlața In alt ses: d noașie lumea veche — de acum se 
<ăt al bucuriilgiăpă m ântegti vila şi marile exemple ale Legiunii. 
A rămas doar alegerea... 
Sun! raaari sk Băcar!. E Spanta Drumul Legiunii ii greu, Imens de 
"n serum..| greu. Iți trebue răbdare și credință 


'oanțele cad ÎN allar. 

In negrele șatlără cu sânge si fum 

Ploua cu schije Şi jar. 

Dar sup vb 

Gloanle și Puse, 
'emtonarti măjle munţi. 


iecare unde muncește poale ŢI an 
bun legionar, Cu cdi este mai In ele- 
mentul lui mal bun... 

Cei ce se decid dinir'odală foarte 
larau râmân pâna ia urmă. 
dromui Legiunii dar este splendid... 





re 








Rânuă "n tare 
| Crucea le-apate 2 „La luptă. muncitori! 
m eru-i mângăle pe /runji”, Zidari de veacuri viitoare” 


cea — acest dumnezeeie semi 
este ceen CE separă “undarmenti 
carea legionară de celelalte 
rearneratoare nationale, Niei 
ismul și miel național-socialisrmull 
au ca tematicii principală: eredința 
ceriuți. ACB doua mișeări me 
eptă, cred În (Gruce — pe când MI 
scarea lexionapăilsi î 


— iată aceasta-i concepția Legiuni 

despre muncă, despre muncitori, 

despre destinul Țării Româneşti, 
estin de muncă... 

Legiunea — am mai spus-o — n'o 
interesează faptul de-a fi sau nu la 
Ea a făcul, dela Intemeierea 
mă acurn, educația cadrelor. 
O va mai face. O va face mereu — 




















































mizele pe aceăălă fierbinte eredință [destinul de muncă al Legiunii. la- 
vom da -a-| tivități ai devenirii pe care 1:s avat de a |: Dumnezăliiiiă n e. zeita ae, păimay munca de liey- 
| esteti afirma chiar că politi-| Dat Degata îstorie a poporului to | pe „ic; și JARRE ensa Jertfă |ce zi cinstită este zidirea veacului 
e uciale experiențe a dat "modal propriu. și ape. | mese. | calitati antitativă — pe |romângse, veac pururea... 
legi oripilat TRAIAN CRISTESCU [care a adusa MEpasta Miscare. Nu 
p mt : actiunii palitice nu este asa AJUTORUL. legian deschide a veni Îipuicre Aceaila | „NU-ŢI VORBI de rău camarazii 
pus fn alţi ter este acela dintre | simplă sferă alături de cele-| posibilitățile de verificare a senti-[s'ar fi putut înfilăpla chiar co ni În [NU-4 piei. Nu Sapti la Urechia Și nu 
- u ' i una subordonată „spiri- |mentului colectiv. urmă. In iarna 957 sau AFleând | primi să ji se sopteaseă!”. — Ei 
pipi Easier ci „ea formează dmeniul| Fiecare trebue pregăti! pentru ra- [în 1935, cahoriilă ho'iriie ale sicte- [lege fundamentală a Legiunii — o 
teorie) ș Omul nu e o fiinţă ce -recu- [lul cel mai greu, — $i toli să-și ac-[riei ar fi putul !a -cmnul Căpila- [lege eare a desarmai pe multă Laza 
acjiane (pra moaste” şi realizează valori ci una |cepte misiunea cu. seajnălalea, „unei [nului — invadafbleui!e. institubiile si [pe lumea care-i [n in. posibilitata 8 
Doata istor perie |are le eregază, le naște din sine, — ——— = Doi — Imjeleagă. 
af af e ta: Se subatiiuie” astlel omului leare- Za Lagea-i categarică și fără dre 
aerul scțiu * - tipa „omulbi politie, teorie! comentaria. Tehnic: fără drept 
a ui 4 Jurisprudenţe. 
decalaj i între & | "Tigiul “teoretie se considera o enti Este o lege a onoarei şi Legiunea 
i tă teosie, titri dlriă 1ate de sine stătătoare care se pulea 


ar se considera obligat să se 
de societate spre a exprima 
ahsomi și permanent” 
rodine strict nralrală. 
zilelor momstre e fundal pe 
polilică. EI se priveste 
membru al poporului. său 
1 contempara» nouă nu 
ză de popor și viață ri 
aceste realități găseşte 
rilor sale. Ştiinţa are- 
nu isvorăște dintro atiludipe 


1] 


















rar sie 





3 cu idealurilor și ten- 
ale. 





Știința fiină n parte a culturii, e- 
utază în funeție de acest intreg. 


simți, 


ul la mormânt: (rupul te doare, fi 


indcă sufletul tăa iubeşte pământul, 


A fi însă sfânt, insemnează 


|ncutrală. rece şi indiferentă. et etna- | pumină din lumină, — sfântul: In: 

radiază din _nemijloritul rnn-[ cepe viața abia dinenla de moarte, 

|tact eu simta. cu atitudinea primată [ca prezenţă permaneniă in . lume! 

|a comunității Săpăm eimilire peniru oameni, 

Omul de stiință iubește și nu "b- (gar nu aflăm decât ogoare pentrul 
doar. cl Icagă cercetările sale | spini 


Sfântul se înalță din harul unei 
exiatențe 


dramatice: conflicle ra 





Parerea că siința. dreptul, tceno- | fin 
nome. este o manifestare specifică a 
ritului liberaltet ce desfăeea 
riginar aceste sentoare,. ră: 
e prin aceasta sensul Insași 
netul de gravitate, enltura mă- 
- |einându-se astfel în Alselpiine anar- 
|hice care se găseau fiecare ln n allă 
pârstă. în at mament stari, prile- 
julad asilet acel celebru și lragie di 
sort dintre di'eriele valori şi dintre 
|arestea şi viaţă 

Aslăzi, când suntem pe cale de a 
rupe definitiv puntile cu trecatul, ni 
e impune ca o inexorabilă necesita. 





de 





mă 


lui elan 3) ethas-aiui n 


0 Universitate 
cu botărire ext 


de aces 


va. 





întbură aia 





vechiu unive 





















tar ș 
trebue considera! ca un te centrarea acestor discipline tn spi- | rar 

feorie si Inte ritul auentie al vremii noastre. La 

Mania. dipire faplă și ș fub legionar, caitură și universitate | CA 

tază — falsă după cum vam vedea — [legionară 

a savantului gionară, 

Nu întae sttință și viată, ci tatre C&C Milata orasnle tmplâniată in [pre era 
enuditia mrătuită a solitaruluj me e |PEAIMățile româneşti nu se poate ex- lite: 
refugiază În tarnul de fildes și ntre [prima decât în spiritul mon si nu a Pie 
rul de faptă ai omului viu e can [rin ooaceptele şi perspectiva raţie- tate ş 

linte Adrvărată e lină. te nalistilor ce tronează încă pe atâtea [eine asi 
şi numa! În mâstara in gare exprimă |IIluri universitare, 158: 
Viata si odevârul, care se: schimbă, | Dar stiiața nouă presupune aullet 
etate. rodesr. Stijala re Ei 


exprim 
fază e Mnorutuui, copii ine 
tere, numai este stinia 

Aliție. emmanlea re einmen 
alinare, ba adrunri 


nu. Deci oameni aoui, 

Aliminleri, cu toată buna intenție 
« vecbil lumi universitare, riscăm 4% 
produteu o caricatură bibridă, tata- 


îmară în intenţii dar liheralistă ca 
pita emăsib ca pare numai fa structură, 
măvura În care e adânc ingată si] Concluui 
sizâns impletită (n activul “ra ne |n apă paie 
tuslitate. ici ao o mai “ormutăm, 

Primiar lu orice ființă nu e con |. E FTud poale procedeul. dar e sla- 
silinla ei atitudinea, care la m e Juru! ru putinţă. 
poiltică 


ri - super 
tr. nebmla. 


chiar “dăună: 








De 


Mircea |, Goruneanu nem hotari: 


din| dejdi — ci în capacitaiea 


Stnt fapte concrete zi 


aigtul sfințit 
Meniul, ma! trebue și carâțenia 
Metească, 


suri 
De acei ne-ar durea foarte mult 


ne Insuţi, 


In frică. in vanitate, In desnă: 


dăruire dramatică. 
Să inţelegem, Instârglt 


intulaşcă prin jeriță mufielul al. 


taia. Și numai cine poate să-și stă 





rietate nestârsită. Câci un eron 


pe plan omenesc, este un fiu, frate |ne de moartea inj 
204, fală; Legiunea a reinviat reli- [stii „artiat” 


familie', prima șecală a virtua- 


legăturii 
că 
re dânsul, 


celor ma adânci ale 
cei dragi, şi ale lor 


realități 


spirituale pe lingă care un intel 


poâte trece fAră ca sensibil 
ui să nu vibreze, Nici mu 
na numaj atât. Maj trebue 

se apropie de ele cu ple- 
in sobră reculegere Nu ari- 
te demn de impăârtâzire Orice 
pâneârtă nu poate atinge 
Nu ajunge: numai 


tea îi 


ai 
aceea | LE? 


A a 0 'mierpreta 
lanâtoare + aa 
să tea nani, ale. 


A fi om, însemnează a avea drep- 


întoldeauna şi pretutindeni. 
datoria veşnicel râstigniri : 
luptă cu nevoile pâmântalai, filntică 
Irupul tău nu cunoație mormântul. 

Amestec de umbră şi Jar, — omul 
sfârseşte prin a lăsa In urmă tris-| 
tefea aminitrilo:. 


sufirtul| 


Omul trăeşte, prin sânge şi gând, 


peniru a fe impăca În 
mi constituj domeaii auto-| Jan! cu Dumnezeu. Fiimdeă. Dumm- 
dpi dbeterei-— j nezeu nu opate în Izismul nostru 


nnastră) 
că numai 


cime şlie 40 se rupă din latul dure 
zar i bucuriilor sole, ojunge s8 


1i prima mişcare românească inchi- 
sa totalmente in acest nobil senti- 





pânească lucrimile penira sine, 1r& | ment. d 
"lepie iaina mesianică a p'ârisalui| HORIA SIMA: 

pentru ali. m-El, Căpitannl, cavaleral medie- 
d) 


La Prâdeul, In clmitimul legionar. 
se nme din nou morminte. Isloria le 
sapă cu făisiri ce foe ba cdâncimi 
de veacuri. Munţii de străjuese del Pi 
nânturi păgâne. Predțiă le Imbracă 
În alovă de Kw rabelil, Timpul se 
inchină în fala ctitorilor de vegni 
cii. Jar tulul se cultemară. Pentrucăl 
se coboară în  odihma pământului 
oameni care cu cumgieul  moariea 
fără mormân!. ! ndeua, jărădeleaca 
crestase, Mesigur. ut ganf. unde tru 
purile Im au /“-! Angaămadile. Une 
este Insă ingrovoreaăămului În gto 
dul care nu-l p 


val fără Izică şi tără prihană. 
Sabie intre două lumi, cum spa- 
Comandant leglonar azi dis- 
t din miflocal nostru, A des: 
Părțit Immea veche de lumea nsa: 
asa cum s'a despărțit pământul de 
apă. 
mm= De câte ori credeam că va pieri 
din oneltirile celor răi, de atâtea ori 
mâna lui Dumnezeu i-a joalțat de 
asupra oamenilor, dușmanii 1 
vit cu armele josnice ale minrianii, 
totamiei şi trădării; ei le-a răspuns 
ȘI l-a intruntat ca este și bună- 








































: c îs e î "E ascunde și alia.| tate”. 

e. vremii Aci știința cal pţestemul unei existențe lirice, în] mormântul cec, (ini care sufletul] Dragostea — legionară, această 
e=presle a vieți! e şi ea vie, creste [care Dumnezeu nu incape: te Înfr-| vine să-și caut: IARBĂ. imensă comoară, s'a răspândit va- 
|orsanie și se structurează după In-|jegi din inirebările tale şi te prelu La Predtol pro! im „ommeni!” [luri colosale peste Țara as A 
|irenar euiturii esti cu propriul tău destin, Afdla| Spălăm cu mire: miăbaze Şi cernemi 
| Stiinţa nu este — asa cum pte-bogăţie de piață intrun singur tru! prin patrafir 

4 raiopalivii — autonomă, în-| dovedeşte insă nepalința de a scăpa] văm „martirii ilomenească. Eroii legionari sm pri- 

n dentă. morţii. niciodată. N: 


mit moartea senini, Dumnezeiese de 
tramos lără să pângărească clipa 
i cu blesteme pentra călăii 
or. 

urngestea leglonară— este atat 
da gre 


na L-ou văzul 
de-a dreapta 1 

Legiunea a 
nal, pe Înlreg 
minte — popas 
fără să piardă ! 
tătar din șirul 
dreptate si od 
oli sunt pr 
Este prezculo pă 
tului — pildă st 


aptă, 
Victor 1 










IL țării, mor 
litegul istoriei — 
ufbiun singur lnp 
ilor - peniru 






















dea 

tis te. estul 

anenlă m slân-[tiecârei  atirmari “e FI insay 

ah, predică și| destinul mcestei țări, de care lega 
și suflet și gână. 

mimi asum răspunderea întreagă 

pentru cele ee spun acum: de data 

ați birai sub semn legio- 

lar. Jerta voastră va fi răsplătită 

en răsplată de învingători si de stă- 


















Un cuvânt deapri 


cu 
Imagini și st 


Vior sociale; dar tot Legiunea n in- |O rugăciune nu 
văța! depărirea omenesculul. pe care | pedant, 
e:oul a real'zat-o, cu slâzierea tutu- 


biruința snu pentru a ne 

torța să Doina i A, pia 
Programnl e trasat și fixat: 

vingători. Pe acesta îl opun tuturor 

programelor mincinoase, ticluite pe 
- |mei de articole, cari vi se fMatară 
astăzi pa dinaintea cehilor stinși 


toame' 

Mel se adresa Căpitanul munci. 
Morilor în Ortombrie 1936 eu Incre- 
derea Lai da, ana în marea 


A La 
INEST BERNEA: 
„40... carnetertatică n atilului tegio- 
o [rir este armonia, Viola legionară 
eale ctădită intrun desânârsit echili- 
Pru de forțe şi de elemente. Cage: 
tut st fapta legionară se manifestă ca 


Stiu) iiteraturej 
a; sufletului ieuia 
Bernea „Sti! leelanj 
tatea şi masivitaţi 
În auster tate ca 
nut în tragic ca sh 
suju! trebue sa 
povestit, a cârui 
adevărul de esen 
felu. Stilul rela; 
zie, dar din case 
abzeni, chiar dacă 
la persoana Intâl 
Realitatea jezion, 
nația, pe care o 
sinatia poate intai 
Meta un fapt, dag 

de adeva 
Pentru noi 
ro e 


di mom ae acu 


internă a elementelor ce a compun 
cât şi dimumisinul sân er, na 
utaideie eu nitmie limita necesară, 
nu e mai mult sau mai puțin 
decât trebuie.” 

Armonia 
[i tal i dica 1940 a nouă li-: 
ide unire Între carea Legiu- 

nieriă şi eternul elaale, Ă 
O linte pe care o tom discula, 


vizată . 
rm 2și 


« 
acesta te adi să rină Ja pulere), ci pentru a 
caractere |'ace un om mai bun, mai api 
o “datorie, [de Dumnezeu. Căpitannl 4 tratat 

nu este un tin afară, ci [mul Miscării pe tărimul dumner 

devărale PER re. aetliaiăe. | știi credințe și mu pe ai liniei imtrical 

te profunde, Rd, in! automatis- [lumesti — Da, Miscarea Lefiosară 

st, ris Cp Pia pa 

eforturile să dar nu n face dela sime și + ne 

rei si a Îj Mişcarea exrculă ordinele Cerurilor 
naştere Si “] şi nimle altceva. 


între doua lamt. Şi, pe drept cuvânt, | 


Ii greu 


i acei card intră "n Legiune Intră'a 








Imtreguri armonice. Atdt slructura |oii! 


este si ara din tarăete.| E. 
in aruncare ui 

[a Inima lar, vo! 
o 


u 
fe 


La piață 
o; patmsdmele Ge mine) PAD că grin ni 
ae a AR sp 
a pai "ore 
CR în 1 eră e. | 


de vata pm 
cină de Dream et 
dealungul, Ti 
varza. unim masti i 


CI 
ERi 


| 


FITE 
Fț 


i 


i 


tului, Chiar dacă nu putem umple 
beciul. fapt este că se găseşte. 

— „Vai, vai nu mai e de trăit cum 
să te iipești de ceva mâicunţă, auzi 
șapte lei kilo de. 

— „Câtăn 7! Aoleu!.. 

— „Beâmp. dragă, scâmp.. GA din 
cap o băbuță cu un coș go! treeat 
peste braț, oprindu-se iki şi colo, 
martoră tuțaror toemelilor. 
cu cumpărătorul, ziinie o aud, tân- 
guindu-i: scămp, maică, scâmp, 

— Ce e scump, mâlcuţo ? 

— Iaca beleiile de cartoti... şi plea- 
că ma! departe, 

Văicăreala a parte, coșnițale to- 
tuși se incarcă, ușurarea-l mare, 

Punitle de ceapă şi usturoi lat ca- 
lea podului. Sa le atărnați de grinzi, 
proptite de un arac, la adăpost de 
fer, — să nu se risipească acest ca- 
Dita! de vitamine, trebue neapărat 


RESPECTĂM BĂTRÂNEȚE 
(Urmare din pagina Fag Ă 


sii 


3 
: 


pă 
















în niei un caz însă, mu piitem pri- 
vi cu conşiderație ta aceia, cart. con- 
atten!i.sau inconrtienți, ne-au arun- 
tat țara în prăpastie. Doar pede 
oricine, ce-a rămas după aceşti po-| a 
Hticieni venali și pângăritort de da- 
tint: cimitire și mizerie, umilință şi 
descompunere. 

Noi respectăm bâtrânețea. Noi ne 
amintim de povtstea țări fără bă- 
trânț și ştim că această poceste e 
culeas dm sănâtatem înțelepetunit 


. nu-i 
ma soctetății, 
Noi mn dortm fara făra 
cu atât mai mult: cu căt 
rețea noastră nu va ft 
vrem bătrâm curaH, îi 
povara dragostei de neam, 
lorațiu Co 













(Urmare din pagina l-a) 

cesti strigoi, sani aerlașt cari i-au În- — Legianarii ei 

pâltora! si pe strigoii lui Ionel Moța. | altor ru ă 00 
Acum nu mai e cum spunea lonei | Adată. Penirucă sunt pi a 

Moța, că „se apropie slâpânirea siPi- | imțelar. Yoi refugiații, vu 

pallor, cumplită”. Acum trăim sub | biruin de utţa 

stăpânirea gre: a lor, a strigoilor! 


A 
i 
















* 
Biraința dela 6 Sept. 1940 a impli- 
ni! stăpânirea STRIGOILOR, Şi stri- 
goii sunt prezenţi, peste (ot, In somn. 
în trezie, pe stradă, în birouri, la 
banchele, În bucurii şi In lristele. 
Peale tot. 
Chemarea lor este să șcormonea- 
scă conallințele putrede, să certe, să 
aguduiasră. să strige mereu, să. fulae- 
re din privizile inlunecale și amare: 
— Voi cei cari aveli winlă. voi cei 
cari aveli Patrie. nn vă lăsați como- 
dății. Sunteţi râpunșători țajă de 
moi. față de mormântal umitinței + 
desrădăcinăru (n ente ne-ai arun- 
ă In muncă husutilă. 
n'a să vă iertăm, altfel, 
Va să vă lăsăm răgaz de somn. 
Vă vem chinui mereu. Până în cii] 
când nu veţi răsturna pittra umiltn- 
jei de pe pieptul neamului rome 
sc. 


dă, până In refuz si ned 
pa ewnda din mocirla 
morală în care se VAN 

mu va veni la not și la 
spune că nrea să 

ce nu va [i ana de ma 
România lui Corneliu 2, 6 


'psile P 

































ne: 


* 

Niste strigoi? Aşa sunt refugiații. 
Asa suntem și noi. Nişte alrigoi cari 
ip em cre România pă 
zu le lan. întreagă, mare si 
tare. Plăcută iai Dumnezeul y 

De aceia atrigoii acestia sunt veg- 
nic ta inima mişcării tegionare. De [Ca 
aceea. mişearen plânge cu ei, isea- 
Pol fecale ad cu et şi va tupla 
cu ei. 


+ 

Refugiații ar tsebui să va dăru- 
toscă vouă viața, slinir'u erestineaseă 
mitostenie; nu voi, tor, a hueită de 
Pâne și o irvanță de imbrăcat. 

Aa nr trebui sa [te 

Dar luceți ce vreti! 
cum vă taie capul din 


* 


Descureaji-vă 
lupta cur atri- 


Rândurite 
noi. Sunt 
tor xi-ai i 





earră so sârule, 
mei nădeidi -tn- 
i 
rediu 

sug de luptă: su 


m 3! Oetombete 





DIN LUMEA LEGIONA 


pe locul unde a fost asasinat Comandantul FIGURI LEGIONARE 


gena Meha Augistn, „lost itiatăotiă. GHEORGHE E URDUI __ ÎN TABĂRĂ 










































dimineața a avut loc în 
































s 
dețul Turda, so- 4 
roiţei ze Î În curând se vor redesehida Uni- Poliţia și Siguranță i-au căutat în e, 
orgi tite aa varsitățile. toate asounivuriie oală Malta rii: Inplonar a intrupat ta 
la ; Ștaaenţii in tonte unghinrila vor [ouresti si din TAzipiuaa UE Bu: tate creptină. Pardai nt 
Augu mâneca spre isvonrele lor de lu- |premin de 100.0 DB anul Sân, Ca. Fistocraţia soflotu, 
; solemnitate a ant parte mina pitanul a stat + dălaiatendn Gen |aeeai da pa 
ent de] ri din i Centrele sindanțești iși vor rejua |Borthelot, În DOR imedința [de-o delie, ne 
aX a sub comanda |] tumultoasa lor activitate pentru (MEtare a un MlsArlat de poli. profund umani 
Popa Cristian. Es Neam. e, i ara n 
ul plecat Vineri seara Namai Fordul nu va mai veni să| Poliţia îi cota Eni disperare și i 
piere armat din 30 le vsăn și <A în indrumeze. nn-l găsea. si i Îl credeau 
următoarele. mort. Furdui 1n<Ă MU gizduia și și 
13, Ideea Romă. Căpitanul a chemat in 1922 Nea- |Păzea cu stin 


Inger, 
garda 1 Atunci a canesculel itionen. și 





ele mul la o viaţă nouă 
a intrat în Ea. 
ietașamentul buci ȘI care 1-a dat primul Jet de lup- [A intrat tn Pe. (SĂ „OR 
aptă spre sediul de tâtori n fost. Moja. EI a polarizat jo |aŞ ut-o la 





resita a 
Anei i rea Jura) său mai iniâin sindențimea | CAPitan. Aces marele, n: 






a parte la 




















samente de legio- 





câmpie, 
lia, Tuşinul, Gră. 
Silivașul de câthpie, 


liferiți camarazi din le- 


gionar din Lu- 
ionarii veniți 








erima, 


D. prefect Vasile Hanu aduce oma 





clujană, dup'aceea întreagă stud:n 
țimen româna și Prin genialele arti- 
cole de doctrină mațioajistă ca și 
Prin dinamismul său a determinnt-o 
să se alăture Căpitanului în lupta 
ni cea mare 
La inceput națienalismul româ- 
] [mase ara unul. Cu timauj insă a luat 


Atunci a intervenit în viața stu- 





malismaţui, și anume în Mișcarea 
Legionară. 
Până seci studențimen fusese na- 


nicul favor pe corililza dărnit lui 
viata să île inctroitigiiformat jeglo- 
par vreme de dcuklluai de insugi 


zi si noapte. 11 păzBR mai malt cu 
rugăciunea sa căt Damnezen du 
CAt cu labele lui Baterie pi cl. 
lea cu stințenie (CĂG între timp Ca. 
pitanul se imbolni 





Sivas Bee de o pneu- 
Mare, Târgșor și Vişinelul. dterite nuanțe, In fala acestei scin- |monle grea). Dar mai ales asculta 
nt reşti, sosit dări, studențimea a rămas desoriea. ȘI culegen cuvin!elă ui sfinte, 

Sâmbătă dimineața, n fost tată. Nu ştin care drum să-l urmeze, |. Ca oilinioară Uci 


pa ale Dom- 
nului Bristos. 





dențimii Purdui. Ridicat îmigeră-| ŞI, ucenic lanatie al Căpitanului, | Gheorghe so găsise 
In fața trolței cântă tor în fruntea stadențimii bucure: [a devenit atunci, EBkăul. Ucenicul |indepărtată. Probabii 
RS SOLEM. DE Se Cântă Imnul le-|stene Şi apoi la conducerea intregei | iubit al Căpitanuluiă Şi co mulțumită | revoluției Ia 
cum A DECURS id gionarilor căzuți stadențimi române, Jul ii —rovino liramoasă a adus Bl Căpitanulu! |Părăsiseră Ar 
NITATEA marele merit de-a o fi adus în fAga- [pentru lamina cea mamă Du 0lU! [în Moldova, 
fel ii E 1 ARI celei mai carate forme a nație- [i-a impărtășit-o: a găzat foaie ee | Na Dot ata cat e Ierieit 
i de Duminecă 27 [iti cum n fost dus îegat <A vadă 


lupta pentru El! 
Căpitanul a descopezit în Pardui 
un copil extroordinazg de-o curăje- 


Căpitanul. Nu se miiea de lAnga FI |d 





Ardeal „şi anume din nea ÎI 
Prlaji săraci al Motilor. Probabil de 








Cu protopopul Pardaj 





Purdul, când Căpitanul l-a 
să candideze dopatat în judeţul 
Tarda la alegerile din 1937, S'a tm- 









ți leg 
2000. De aci într'o [giul său eroului Nichita, acceni 






Honalistă, E: a cristalizat-o leglo-| Dle snflotonscă desă bră inci în strae de moţ, şi-a 












= legionarii locali au [asupra operei insemnate pe care au | nara. crt cd de Dătran d A o pus 2 Finta 1 sasi și călare pe 
> na sportivă, unde s'au [săvârșit-o marlirii legionuri cari ce si uimitoare, o mi un cal de munte a colindat mai bie 
Sat Diraela rin ra 17 9% [aa ete dă Point i [te ela de 2 santaminl tote satele d ei 

= pre, insolite de fa-[. Gol. dr. Zambra Mibail în numele [ieplonari, cn amita inte tu deniii aaa datori Dau e Die jsiai 


su- | Se trezi: 
rilor Sale, Un Ionel Moja mai tânar, |9ii. In 
Un Ionel Moja la 23 dă ani 


atunci în el străme- 
zile Purdul n'a mai 





at şi de întreaga mul. [armatei din garnizoana Turda 


singuruj organ de acțiune al Le 
at către traița legio- [pune și el o Jacrimă pe 


mormântul |giumii. 


















preotul a istorisit asisten 











Leșu U din plasa Ghergar 
in număr destuj de mare, au 








> ordine desăvârşită, 
nanda șefulai plășii Ghez- 
ge merul Aurel Jovescu. Aici 
bor de preoți a. oficiat 
să. După aceea, des- 
) parohul bise- 























țize, intrucât a tost 
Pui prigoanei  A- 
iegiararilor și mai 
cate sunt streini 











chiar pe Incul unde a |mucegicuiui Netea în care 
Nichita Augustin. După | demo armaş al legi: 

ei religioase la care 
lujbei religioase în care 
eniți totți cei căzuţi pen 
- eu trenul la Bacure 


rilor romani 





Camarazii s'au reîn 
Luduş unde li s'a servit o 
seara detașamentul Răzieţi a 

1 





(um S'a făcut resfințirea troiței 
din Răcari-Dâmbovița 








Parastasul legionar 


E = lo- ârgi din oanele de 
| tmghiţit pământul Bizare cungneaeiaii tpuție la Orga” [aceea 1-a spuna aşa: „Fardul at Iaat| Camaradulul Ie pati Pata aaa | EIOr Gzuli. dul e, coloanei 
z luat cuvântul buri Pafiru "pula a ae sbaciamată a [Rizare congremlui “dela Craiova. |iceeâ, [a SPa4 aşa: și decât mă ag. rică. legionari și intreg Sabu] s'au indrep- 
= u se poate rea- dela Câineni [lost în primele zile acea disauiiție | Cine poale mita acele amo alora: a Di ÎN “natia iti pod tat spre locul unde s'a instalat stâl- 
îi Pac Ei = ja Căpitanalui. Ia fiecare noapte |zile de trăire anticipată a unor clipe Cine cunoaște enia în laude| care a arătat însemnătatea troițe | Pul mișellei, 
ristos care 











pentru pomen 


imprețurări tra 
rilor din 1927, 


ce în tim 





Câineni de Vâlceă, Brezoi-Vâlta 
un grup de camarazi lepiana 








unte. le-a făcut is- 
descriind  miţloa- 








ASISTENȚA LEGIONARĂ 








din București 





„oa 


ede un 








bizuin- 








rea sufletului legio- 
narului Nicolae M. Popescu mort în 
alege- 


Au Jost de jaţă în afară de legto- 
marii din sectorul Leoviștea, cei din 


i 





-|Pardni caracterul câruia 4i putea 


Moţa și Furdui, iată preşedinţii 
de răspântie ai studențimii române. 


Ei 

Intrarea lui Furdui în Leglune n 
fost relativ târziu, dar ascensiunea 
Ini intre comandanții legionari tnl- 
perătoare. 

In 1932 era incă student la Teolo- 
gia din Bucareti. Locnin la Inter 
satul Teologic depe Radu-Vodă și nu 
avea nici o jegătură cu Mişcarea 
Legionară 

Era însă un student emineat. Pu- 
țin comunicativ, citea toată ziua la 
cărți franțuzeşti. Noi abia apucan 
să vie seara. Atunci lăsa cititul și 
venea cu noi la glame. Atunri de- 
venta cuceritor: avea ceva atât de 
distins, atât de aristocrat în toata 





pe a venii să stea cu noi de vorbă. 
ŞI doar el mu era decât tiu de țăran 
din Roman. Distincția jul sufletea- 
scă era insă de-a dreptul fascinantă. 

In anul 2 de Facultate s'a căsăte- 
it și locula in oraş. 

In acel timp fusese ucis Duca 
Căpitanul dispăruse. Poliţia lu- 
Tioasă îl căuta peste tot locul Nu 
mai era insă de găsit; parcă j-ar fi 


schimba gazdă după gazdă. Dela un |dln 


totdeauna paţii, L-a indramat spre 
casa Domnului Colonel Zăvolann, 
unde locuia Purdui. A intrat aci şi 
aci a rămas. 

Dei Purdui nu era legionar, deși 
Căpitanul mu-l cunoscuse până a- 
tani, totuşi a rămas detinitiv as- 
Cuns la eL Căpitanul, care cunoștea 
omul dintr'o privire, a descoperit in 








) 





încredința viata Sa și viitorul Le: 
giunil. 


Denceea Căpitanul nu şi mulța- 
că cu Fur- 
dul, ci a inceput să discute cu 
Căpitanul, care nu prea discuta 
principiile Miscârii decăt cu Mate, 
a discutat cu Furduţ toate chestie 
nile noui pe care le dica Mişcarea 
Legionară in mersul ai tot mal larg 
şi cari nu păreau destul de Jamu 
te. Mărturisea Furdăl, că o sania. 
mână de-a rândul d discutat a. 
mândoi numai chesilunea violenței 
Și creştinismul (po Bare o ridica 
dreapta faptă e Niegăorilor), Ade- 
seori Ai găseau rorit discutând. 








+ 
In timpul fudecârii procesului NI- 
cadorilor, Căpitanui s'a predat au- 
torităților. 


Studenţii aflaseră că a siat ascuns 


Dazninecăl SR z'0 Cele diabolice întrebuința! că- |iinuta lui, avea un fel de a vorbi prinți năpăstaiți”, 
sinteză A Pa alea tate | TA afac Pai elegant şi de înali, incât noi [12 Purdul. Incepuse a ti cunoscut și [Pal La ntâi satisfacție morală 
+ resfințirea. trolței din Ră- putut [aveam impresia că an priaj de sân. |stim ce se dăduse vreodată maţilor. 


In curând a fost ales preşedinte 
al tcologilor din Bucureşti, Primul 
preşedinte legionar al unei socie- 


Spre cucerirea conducorii societăţi- 
lor studențești era deschis. 

Ascensiunea lui la conducerea vie- 
Hi studentesti a urmat apei fi 
Tătoare. In acelaş an a fost ali 
şedinte al Centrului stud. Bus 
In această calitate « avut 















aţa României Legionare cu su. 


Cuvântul lui fermecat, atitadinea 
lui princiară şi intransigenţa lnl le 
glonară indicaseră tuturor pe noul 
conducător al Uniunii. 

Ca preşedinte al C. S. B. a prezi- 
dat pune: pietrei tundamentale a 
Casei Studenţilor, In cuvântarea de 
tunci a arătat regelni prăpastia ze 
s'a săpat intre ggvernanți şi stu- 
dențime, iar In slârzit a adăngat, 
peste ceeace avea voie să spună, că 
studenții și poparal român au găsit 
in Cornelia Z; Codreanu ade- 














Două lani de zile, în care timp |varepar aaa Z0li lapător, de care uu 


dinte al Uniunii Studenţilor Cre: 
tini Români. In Această calitate a 
organizat conaresăl studențesc de! 


va mai îi pici o ere să-i despartă. 
La puţină vre) lost chemat in 
audiență de rege, Palatul a cunos- 











cut atunci prima spinare neincovo- 
lată ce s'a prezenla! regelui, 


In anul următor a lost ales preşe- 





Tg-Mureș. Cel mal impunător con- 


tți studenţeşti. Drumul legionarilor | preşei 


trăit viaţa lol ei pe aceea a strămo- 
gilor săi. Era un căpitan de-al lui 
Horia reinviat. Se schimbase si la 
Higară. Era transfigurat. Ca âln altă 
lume! 





* 
Se simţea legat de moţi și de 

Ardeal, minune mare! 

To. 


a Tg. 
sugestionat să ofere 
preridenția de onoare unui chiri- 
arh ardelean, cum s'a procedat și la 








„Nu-i nimeni mai indicat să prezi- 
deze acest congres ce se va ținea în 
orașul loi Avram Iancu decât Pi 
rintele Mota și 3 țărani Moţi. Fila. 











* 





După expirarea mandatului de 
dinte În UNSCR. la adunarea 


ră de implinirea datoriei. A fost 
primit cu aplauze furtunoase. 








a Căpitanului po: 





denţi Moja. 


Spaniel. 
= 

Există o uimitoare asemănare de 
destin intre Moja și Purdul Amân- 
doi de origine moţi; cel mai distinși 
conducători ai studențimii; cei mai 
intimi colaboratori ai Căpitanulni; 
cei mai iubiţi ucenici ai Lal. 

După moartea lui Moja, Furdui a 
căzut intr'un fel de apatia safle- 


chipal lui senin şi 
l-au cunascut pot 
mărturisi, că Furdui exclama ade- 
seori cu privirile pierdute undeva 
departe: „Cât aș dori şi eu să mor 
pentru Mdee. As îi nefericit 
mor în pat, 

Cum prevede, 











atunci, că B 








Craiova. El însă a răspuns (era a.| Generalul Gh. 
tunci după moartea lui Ionel Mata): | dant Jezionar, 


Căpitanul când l-a întâlnit dup'.| nilor și a 200 legionari sub comanda 


le aprecia felul în| lor ridicate. Intre altele 


noi, este su-prins de multimea cru- 

De atunci Căpitanul l-a luat in-[cilor presărate pe întreg cuprinsul 
iale Sale. In locul celuilalt moi! țări noastre. Silnta ee şi biseri- 
trecat la Dumnezeu pe dramariia| ca Lepezintă o atei Serie 





> tacut dar, ad 


Cantacuzino-Grânicerul și Victor Dragomirescu, coman- 
Care a fost aruncat de viu in cuptoarele Crematoriului 





pieri atei! Solemnitatea sfințirei. troiței 
din com. Radovanu-llfov 


Duminecă a avut loe în comuna 


Radovanu sfințirea troiței 
generală a Uniunii, Pardui a făcut și | E: = 
el cuvenita dare de seamă asapra| IN lemn e fe aa az, mpi 
activității lui ca preşedinte. Rapar.| Bari. pentru amintirea  marticili 


| morți în credinţa lcr 
INI (ul a fost o: capotizgară aglorie Un sobor de 12 preoți a ofielat 


slujba religioasă in prezența săte- 


colo la el. pentzu credința lui și a 
noastră! Să nu părăsim cruceaj Să 
ne râstignim pentru ea, pentru a 
învia prin ea. 

Sa făcut apelul legionarilor marți 
în_ccedința legionară. 

Sa intonat apol Imnul Legionn- 
Tilor câzuți, după care, în cea mai 


Intr'o insufiațită credință legio- 


toti păcătoşii Azurat | sâmbătă 26 Octombrie, a avu timp nn ştia unde să se mai ducă [tâţia ani inaintel Acolo s'a facil care şi-a tăcut Furdui datoria. Aşa| spus: nară. camarazii Petre Clorică și Ma= 
ez:onariloz o A muncă şi a iz la Câtnenii de Argeş un paresta Dumnezeu, care I-a condus insă |CUNOscut de întreagă studențimea. | cum Şi-a făcuse odinioară între stu-| Dacă un călător stzăin vine la |rin Dragomirescu au arătat insem= 
Piru Dumnezeu să ne ajui A 


nătatea şi zostul acestor stâlpi. 

Mergem pje drumul arătat de Că- 
ptian. „Vom clădi o țară nouă, dar 
pentru aceasta ne trebuese cruci, 
biserici și stâlpi de dreptate“, — 
spunea Căpitanul. Să invățăm să 
ceștem la școala Căpitanului no- 
stru, 


Stâlpul acesta pe care 11 instalăm 
astăzi în acest loc, este stălpu, mi= 
șeliei pentru cel răi şi prin el Le= 
lunea Arhanghelul Mihail va face 
creptate şi va aduce cinstea, 

Să preamăcim jertia şi biruința 
legionară prin credința neclintită 
in muncă, cinste și dreptate, 

Amintirea celor morti în credin- 
ţa legionară să ne ajuta pe noi să 
desăvârșim Jertfa, lor. 

Fle ca toate acestea cari stau ln 
temelța noastră legionară să asigu- 
re acestui nam un rodnie și strălu- 
cit viitor. 


































gres studenţesc şi cel dintălu exa- [nul Dumnezea ii va impliai așa de 
men public al diătiplinoi legionare. [curând acea arzătoare dorință a lai! 
Au urmat apol procesele și in- + 


chisoarea. Proces după proces şi 
temniță după temnijs . Până. la| După pierderea lui Moţa, Căpita- 
































lâmai Pordui. | - Ş 
Râmnicul Sărat Acolo l-a ajuns (nul i] luase lângă sine pe L ş Sica a e 
Pospiea de 23 Septembrie. Acea lu-(Căpătase aproape o slăbiciune pea-| de apărare. înainte de E cr aggâaa e: FA, girl ra E nina 
gri > Meg jokes ee nur ferata cirip toti |zinle de urgia secţia economie 
Poli pi ha = Ari le [că str. Roma 32—34, Ja camaradul 
cână | martirii creștinătății din primele |c. 4 
de-a (i impuşeaţi doi sau trei intem-| sine. Nu-l chema nici odată : E 
Dar dacă observa | timpuri și până in zilele noastre. . 
iuteeratai Dei a pa fir pri Catre indata neliniști! | Există două feluri de czuei: sfân- —— 
se pare col Vernescu) a sbierat că-| „Purdul unde-i? Nu-i aici? ta cruce așa cum ze vede ca xeia 
tre jandarmi: „Nm piete ci trelspre- * iaua [20 SASE Pi Stii atei ea, ŞTIRI STUDENȚEȘTI 
e Acum Purdui este Iarăşi gi poate vi pa 
ŞI au căzut 13 comandanţi legio- Căpitan. Alături a. pia E ai ip să se| Centrul Studențesc Bucureşti invi- 
mari, floarea comandanților —Jagie- |Ci9I acolo, de Sus, privese cum se | drept Tr cu Ardzoltge Bucugsăii iai 
bari: Clime, Totu, Bânică, Bansa, redeschia la. Uni d tăţițe, mântuiască să-și ia crucea și să mă tă pi N Aude roca, eregi foi 
Eng, de Ira n "| Cam stadenții vin iarăşi la isvoa- | urmeze deschiderii cursurilor. pe 
cugeiate ale unmi descrecral. pepe Artnata, topeanulă: Cupa. cxteăine |GACRIzMA, ies dei care va avea 
Pentru ca la o Jumâtate de oră, ['2l2 10, ăla cerari, ala curțile | iei: al suferinței pentru “moântulze, [anul penlar I44f-A041, are, va area 
Si” at Balti atm €2100 oaie Dima Dei tt | Ea acc VE) Ant, Ve îti , m, în arurioaiee) acad al Eul 
să vie dela Bucureşti ordinul ca să drumurile de hiraiuța ale | ge dusmanul prin credința ta. îi: dn aralitaaizo) ară al alt 
mai impuşte pe nimeni! studențimii române. Cernti jeginini, pa d isp versității Eta III pal Lira 
masonii, nu numai Mihai 
Asemenea aiatilar crestini, fie- Romul Grecu |czuriie sechi. dar au distzua pe cele |leazul. x 
PP POAAMAPDDE  a AO AI a | e cele inâlțate de legionarii 
credincioşi. Regimul vechi a tătat| Universitatea din Bucuresti faze 
coate crucile, le-a ars iselzteunăt cu e it - sua de Vimeri 1 
bis biserici, ca | Noemb: 
i oi am ca IMERIGE BA | gamei 0 aia a 
și în Spania. crucile pi le pe rai 
creste de munti au fost aruncate oii fată pentra anul 
1n aer cu dinamită. 
Pe drumu! crelit de Căpitan să| Serviciul religioa va ti olleiat de 


mergem. Leştonari! Să memgeri a- | părintele Georieaea 


CALENDA 


Rugby-ul 


incă din priraele timpuri ale vle- [trunăerea rugby-ului în Tranaliea- 
i, Jocul cu ba+ Incarei 

adepți 
da ti: 


țil spartve 
1onui oval a avut în Capitală 
Anus de un numar res 

nezi imapoiați dela studii 
ţa, eu mulți ani inainte 





atmosiera Ducuresteană, 





jucătorului o pregătire completă 
aptitudini natarale deosebite, a 





vut de întâmpinat în difuzarea sa 
preutăți. La aceste anerolnțe 
măsură și Lipsa |indă de jucători, cu apiitudlni și co 


mari 
a contribuit in mare 
de terenuri special amenaji 
trură acest aport na poate îi practi- 
cai orice teren. În opoziție cu 
ozatau ui ” asociație, regulamentul 
jecului este mult mai complicat. 
carind prartieanților acestui fel de 
sport o mai mare râvnă Și 0 mai 
indelunpată perinadă de pregătire. 
Acestea sunt greutățile intâmpinate 
de cluburi şi federația de speciali 
tate. Din acente mntive sportul ba 
Jazuiul ova) n'a putut pătrunde in 
massele compacte ale tineretalui de 
toata clasele sociale, răspândit pe 
întreg cuprinsul fâriL 











Până după întregirea României, 
rusby-ul era situat printre sportu- 
cucerească multe 


re capabile să 
adeziuni. Revenirea Ardealului 


adus n inclinare a românilor de pes- 
balenuiul 
rotund. fapt eare a împledicat pă- 


Matchul Venus-Rapid se rejoară la 8 
Noembrie pentru „Ajutorul Legionar” 


Am srătat eri că Venus a propus Luni, Cami 
ca a patra finală a Cupei României! cate urma să decidă, 
Luni comislunea 
a acceptat şi a fixat data matehului 


te munți pentru sportul 





să se dispute Ja 8 Noembrie şi inci 


sările să fle vărsate pentru ajutorul 


Legionar. 


Rapid a acceptat propunerea 


pentru ca suma incasată să fie vâr-| în organizarea coralslunii, 


sată integral, se oferă să 
toate cheltuciile de organizare. 
Propunerea a 


STIRI 


rul rezervă al ech! 
din Zagreb, cu ota 
Ungaria-Iugosla via 
rit a 25-a selecţionare e: 
în echipa natională sâr. 













* 
ucătar ei h 





etoratui atletism 





. 
Noui 
Cc 


a de 
ara. pe ur- 








ma b 


3 NOEMBRIE 
DIVIZIA NAȚIONALA A. 





DivIZIA NAȚIONALA 8B. 











SERIA UI 
Juventus — Franco — Română 
d. Fiaru Ştetan în locul d-iu 
A: 

8 NOEMBRIE 
DIVIZIA NAȚIONALA A. 
SIBIU 
Umiwezeitatea — Mica arb, d 1 

Cenureanu 
CUPA ROMANIEI 
jMenuE — Baplă arb d. M Pe- 
eseu Eu 





10 NOEMBRIE 
DIVIZIA NAȚIONALA A, 


BUCUREȘTI 


ia — F. C. Cralora azb. d. W- 
Tope 
A 





Univesaltate ab. d 


PLOESTI 
PF. 0. Pioesti— Goia arb. d. Ca- 
ctue Leemard 
TIMISOARA 
Ripeniia — Ep Btude 
Cosma (Lupeni) 
GALAȚI 
Giza C.F.R -UDRaba 


teze arb.d. 





fostul 
război mondial, vugby-ul și-a asigu- [aport 
Pat un bun teren de desvoltare În 


şcolari 
atletic de echipă, care cere 





R-SPORTIV 


nia. arile sportivilor Va- 
lea Jiului n'au dat rezultate satis- 
făcătoare, cu tot sprijinul moral si 
federatiei și mai ales cel material 
al see. Petroșani. Şi astfel acest 
a tâmaz apanajul cerourilar 
studențești și scolare din Capitală, 
prorinela din Basarabla și Vechiul 
regat flină complet refractară, 
Sub raportul tehnle, acest port 
a atins apogeul in epoca În care s'a 
manifestat inflaența directă a c 
cuzilor conducătoare franceze, O ple- 


pentru „„Ajuto 


Cu ocazia jocului disputat la SI- 
Blu, Intre cele două cluburi româ- 
nesti Universitatea şi Unirea Trico- 
lor, s'au cimentat legături de prie- 
tenle cari var duce la o colaborare 
eât mai strânsă în viltor, Primirea 
ce studenţii clujeni au făcut achipel 
bucureștene, nrecum și admirabila 
o pregătire tehnică deosebită, a [107 finută de pazde aldt pe teren 
crecat în multe licee și în cercurile (cd! şi In afara ui, au făcut o im- 
universitare bucurestene o tradiţie (presie excelentă conducătorilor şi 
de pe urma eârela acest sport n'a |Jucărorilor ucuresteni, 
Pe dum uepostăcșitiațle Vi | După maleh, conducerile color 
ragby pe găsesc deci asi, sub vapor. [4044 ochipe, au cdzul de acord să 
tul numerie a] judecătorilor, Inta'o gif BA dala 1318) Parte y 

e cal, ale că- 


oarecare scădere, deși factura lui 
technică se găseste intro situaţie [rul Incasări să île vărsate alutoru- 
lui legionar. 


Luni seară, d, M, col, Cruțescu a 
cerut aprobarea Directoratului Fo- 














ind un postament solld cu a- 
jatarul noului saflu de viață spor: 
tiva. fâră a neglija principiul ama- 





suporte 
fost făcută oflolal 







delegări de arbitri 


tarismului şi organizând difararea 

a. 
bandonând rechlui sistem empiric, 
putem aduce ruzhr-uj românese pe 
„ singura) mij- 
loc de a-si cuceri locul de frunte pa 


arestul sport pe baze atiințifice, 


a |ealea cea adevăr 


eare-] merită. 





României, 





tanei Cupei 


a-| In sedința de 


pentru 8 Noembrie, 





și] _ Partida se ca disputa ia A. N, E.P. [Participa si desa. 
care se 
ma! întruneșie încă odată mâine. E POSIBIL UN PROGRAM 


organizărea, 


SPORTIVE 


Sa procedat la preluarea sestiunii 
fostei federații. An fost de-dață d-nii 
a |celonel E. Pălăngeanu și Th. Popo- 
a |vici, fostul și actualul conducătar 





a] atlettemului românese, 





DUMINICA dimineața ra avea 
loc la Sosea un cross școlar. dotat 
|cu numernase premi. 





- 

INCEPAN Ain sina de 3 Noem- 
|erie — taxa fe toriait la rugby a 
Li ridicată dela suma de lei 50 la 
1100, 





FOO0T-EBALL 


arb Ghabercat 


d (Galaţi: 
|DIVIZIA NAȚIONALA B. 
SERIA l-a 


TIMIȘOARA 


ca ab, d 





Textia arb. d, 


ARAD 








Crişana CFR — Chinezul srb d 
Ucenic Gheorghe 
REȘIȚA 
er CAMT arb. d. Vorti- 
nar 
TURNU-SEVERIN 
CFR Timisoa- 
SERIA ll-a 
BRAȘOV 
ACFR — Metalcaport arb, 
Runiade E. 
SIMERIA 
CER Simeria — Ind. Sărmei arb 
d, Chiciu. 
TURDA 
Cimentul — Jiuj arb, d Dordea. 
MEDIAȘ 
Vitrometan  — Minaruj azb, d 
Melchior 
SERIA -a 
BUCUREŞTI 
Turda - DVA arb d. Oprea Ioa 


Juventus — A. 8. Constanta arh. d 


Stoenescu 
BRAILA 
Pranco-Rombna — Prahoys ab, 


pentru a pune ja punct în amănunt 


ot-ballulu) pentru acest match. 

De asemenea eri seară, Univer- 
sitatea a trebuit să prezinte Comi- 
slel Camplonatului Naţional, amâ- 
narea jocului de Campionat ce-l are 
programat pentru 8 Noembrie «i 
Mica la Siblu. 


MATCHUL VENUS— 
RAPID, O PIEDICA? 


După cutn se vede, există o con- 
tradictie intre cererea Unirii Trito- 
lor si hotărârea Comisiei Cupei Ro- 
mâniei, carea fixat a patra linală 
Venus — Rapid, la easi dată pe 
care o solicită exclusiv oborenii 

D. avocat Vică Neguloscu, Dj- 
rectorul Foot-ballului, va hotărt “(n 
această chesilune _astă seară, în 
ședința Comisiei Cupei, la care va 








CUPLAT 


Cum matchul dintre Venua şi Raptd 
se va disputa la A.N.EF, și Comisia 
Cupsi vrea să-t dea o amploare spe= 
ctală, s'au făcut Luni seară sugestii 
pentru un program cuplat, An.;care. 
Univerăitatea si Unirea Tricolor să 
Purnizeze deschiderea, 


imteresant și ar ntrage' cu siguranță 
un mumâr recără de apectatori. Nu» 
mai că, nise pare că nu va fi poe 





Programul ar HM intr'adevăr foarta |“ 









rul Leg 


mateh. Ci 
poat i 


3—Rapld, 
ăi 4 Vent la, 
ps Să 


ai i a cincea oară da 


Fondurile dnse de instituții 


şi autorităţi pentru refugiați 
vor fi Vărsate la 6. E. 0, 


Comisariatul. 
tenta popula 
rabi 





la Sau destinate aluto- 
le) evacuate, de astăzi 
Inainte mu Vor ma! inainta aces 
sume Comiartan + nostru, ch 
vor Inalnta dă upgen!i Casei 

nale de_F; Îi «i Cecuri 

tale (C.E C.) 'u Contul No, 272, 


Creditele arecesti. din 


lectaj 
rării populați 





nd 


ela grece 
America au fost blocate 


trans» 

ito: că 
Președintele Foosevol, 
a ordoni se anunţe 


a şi blocarea 

creditelor grecești in A- 

merica, 
a 


Aniversarea republicei 






Mâine zer- 
aniversare a 
Îl Cu această 
Ma sal făurtgtea i 
71 mu) ministra 3 
nins la 'orâ-520 o 
cuvântăre paritment, cuvânta- 
Te cață vai radiodituzată. Betul 
statului, d/ Ismet Inanu va primi 





sibi! dim cauza bre! prea timpurii la 
care ar urma să imceapă primul 


SOLEMNITATEA 
MARȘULUI AS 


Cuvântarea d-lui Adenigo, 








Anivergarea a 19 ani dela marșul 















In patlarisnt  teleitările corpului 
diploniati- 


LA GALAŢI 


COMEMORĂRII 
UPRA ROMEI 


Consulul genera) al Italiei 


A că evenimentele 














fascist asupra Romei a fost sărbă- | au depânit ac-nstă declarație, adu- 
torită, în localitate, în cadrul unet| când Întâi Tr apoi Spania 
drosebite solemnitățe deafăgurată la | și acum Romi același concep- 
„Casa Italiană”, Duminică ta orele |ţie politică. 
11 dimineaţa, Mai departe 1 arată ab- 
La această solemnitate uu fost de | surditalea all:r-aj unora, după 
față d-nii : Maţl Orleanu prefec- | cate o Inteleecre getlabazare latre 
tul judetului, căpitan Apostol Soare | Italia şi Germaniginu va [| posibilă 
primarul orasului Comm, Adenigo |hici odată, dec: evenimentele 
consulul genera! a) Itahei, dr. Alfred | au dovedit ci. e asilel de rolaboraza 
Loerner conaulul peneral a! Germa-|a dat totdeauna  veriileat a- 
miei, Cav, aţi, Celebotta. cancelar, | Cum prin frăția Ă 
Helzke cancelar. Hilbpenhajf co-| Astăzi si R se integrează 
mandantul brganizație! N, S, K, R.|in Uni axe. vriinoua conducere 
eu un grun de ofiteri germant, Ren. | legtonară, Ă 
ke! mecretar în partidul Naţtonal| Membri! mu:ci igionare 
Sneinlist, Oheraturm făhrer Bauer, | Spune d; conu! fara — nu su- 
Sta/enăal din N. 5. K. KE, de Po-|fet un ndeviratizaartiriu și după 
Vona! secretarul  organizațint fam= |ee aeenstă miss t printr'o 
etate din Galaţi. profesor Saleni di. |bhle de mâner. cui morţi ai el 
vectorul Imatiutului de cultură ta. |a râsărit ca o nrXară subită, prin 





Mamă Gianantonto directorul geoa- 
Jai ttalene, R Iomeseu comandant 
lagtonar, impreună cu un grup de 
leglonari, precum si mimeroşi mem- 
bri ai colontei stalene 





aroltele legturi 


dau dovada 










Găpitanulut. 


ŞI cine tie eătă credință 


au 
!I să incorone 20 A 





CIVANTAREA_ D-IUI CONSUL $ 
celui ella L 0 irtagena, În. 

A ce d consul general a sa-|SEl dinte  Forngiă CAI AR» 

iuli” vaspeții prezenti a “Fnstt o [Ehne adresand combatariler 
cuvântare spunând între altele : e: pa da „ACE Pare, ati 3 
Pentiu prima nază această o- | MAEa Nodul! pi 
- gătese cu : devărata pace 


memorare a Mazsului asupra Ramet 
nu mai esta excluziv italienească, 
denarere taseismul nu ma! este un 
fenomen pur național. ci a devenit 
un smrbal și ubatanța ouei EUuro- 
pe ririlizate 

Comemnrârile smucesive. a MArşu- 
1ui asupra Rome! nu sunt repetarea 
acelrmam anlemnitătă chei din cu- 
carire în cucerire fascismul B pu- 
tut de fiecare dată să anunte re- 
plizâri nout: dela reconstruirea Dro- 
scesvă imtarnă.la asanarea, terenu- 
rilor din însăm Talia. le fondarea 
vmpertuhii mână ln răzhalul actual 
care cu vintoria lui preghtesta a ată 
de eimiizatie mană n Puropel și A 
lumat”. 

După ce d, consul general faca a 


[i 














Petru Vasile 
BRAILA 
F 0. Brie — Dara Trio 


1 Bârbuleseu 


IAȘI 
Ateneul Tătaraj — Olimpia arb. 


d Mazin Domiteu, 


eampazatie intre istoria Romii au- 
tentica și Roma: faseiate, amintind 
declaratia Drucalui prin care 0 ara- 
a că fastsmul nu este nn articol 


flaltan a reușit 
da chimic. să 
de tmpregnare, 
proaspăt 
astfel preparată 
în primul rând 
la pasolar prei 

trueții de 
acțiu 
ler. 















un viitor sr MĂ) 

diseursulul l- 
umtat în Piaţa 
1940 eu ocazia 


ROMA, 
!ungi Încercări 
o materie 


tăria 


u2 obteni 


nea 0 M 
ut 








za unor foi de drum speciale, 
jpAteste, fo de drum mini da cu- 
loare albă pentru persoane și de 
culoare rom pentru bunuri și sunt 
Prevâzite cu timbrul see CFR. 

In baza fotlor de druna albe, sta- 
ție C.F. R, vor emite, ca i până 
acum buletine de însoţire valabile 
numai În clasa III-a, tren de per- 
soane. 

Pentru călătoria in clasa sau tre- 
nuri superioare, şa vor plăti diferan_ 
Vele tarifare respective, 

Pentru 1 de carnete O. F. 
R. cu reducere, diferentele se vor 
caleula aplicându-se reducerile tari- 
fate respective, 

In baza fotlor de drum de culoare 
ron (pentru transportul bunurilor) 
se vor intocmi scrisori de triaura 
militare care vor avea ca destinatar 
același persoană care figurează în 
fonia de drum, lar cartarea se va 
fâce cu foi de exj le fATA a se 
mai intocmi buletine de însoțiza, 

Asemenea transportiiri sunț Eeu- 
tite de aplicarea timbrelor fimeale, 
aviație, fond modernizarea drumu- 
rilor şi circulație. 

Decontarea atit pentru călători 
cât şi pentru bunuri se va face ln- | 
tocmindu-se conturi separate pen- 
tru toate transporturile de refu- 
sai făcute pe baza acestar foi spe- 
clale de drum, care vot îi inaintate 
la incheerea fiecărei luni centralei 
veniturilor C. P. R. 
Plata şi eliberarea bonwm 
rilor de lemne pontru foc 

Direcțiuinea ecomomatului C, PR. 
aduca In cunoștința personalului și 
pensionarilor G. F. R. insertii, cari 
s'au înscris ln lemne de foc cu bani 
gata că incepând de Vineri 1 No- 
embrie va funcționa în strada Bar- 
bu Catargiu Nr. 18 (localul fostei di- 
recțiuni generale O. A. P-O, E. R. 
un oficiu pentru plata şi eliberarea 
bonurilor pentzu lemne care va face 
această operație în wrmătoarea or- 
din : 

Lunea, Martea Miercurea, Vine- 
rea si Sâmbăta dela 6-12 pentru 
personalul activ 

Marțea. -Miercurea, Jela, Vinerea 
s! Sâmbăta: dela 2-12 pentru prnslo- 
mari CFR 

Până la nou dispozițiuni se vor 
putea plâti si ridiea bonuri până la 
5000 kgz, lemne de persoană. 

In celace priveste eliberarea lem- 
nelor din depozite. la inceput se 
vor da fiecăruia câte o căruță sau 
autocamion, după posibilitate 

Prețul lemnelor până la 5.000 kar, 
de persoană este socotit la 9.500 lei 
vagonul, lar pentru erentealitățile 
em care se depăseste 5.000 kar. de 
persoane se va sncoti la prețul de 
12.000 lei razonul. 


Staţii vacante 
Direcțiunea mişcării Q.P.R.a 
declarat vacante următoarele stații 
C.F. R.: Todireni și Dârste, de că- 








tul | 


EL) 


DELA 


„E ÎNOUL DISPOZIȚIUNI PENTRU TRANSPORI 
manie REFUGIAȚILOR ŞI A BUNURILOR 


LA E E MBRIE 
Un match Universitatea - Unirea Tricolor 







aj 


Li i „de categoria „rata n 0 
let ae a e te Pee cm emerit RI 
egpaetuaimente În vigoare — pentru | Teaficui de mărturi și [00 icon: SAUNE 
eătteria rerugtațiler și tramăpartul esngerii pentru S0, ata Mine 

urilor. lor, aunt valabila 14 ui LA a a RI 
data de 31 Octombrie ora 20, Carmemburg pir Ger-.|cugi de , mate 
pac Neepete dela 1 oembrie B: Laz i-l fata 

a embrie 1940 | Die Ador îe- pia ză 

călătoria refugiaților și transportul ai sans 
bunrilor lor, se vor face numai în 





Simplificarea a ga jărilăă i 
de cheltueli la județe 


e art. 16 din deare- rațiile locali 
nale, organ: 
fac | auz 1038, st 

haevresti, publicat ln. 


Prin decret | 


referitor la desființarea rezi- 


de angajarea ei 
tractările ce 


Miscare în person 


N. Mareş, ministrul agri-, 


D. ing. 
ir „a semnat de-l 


enlturii şt domenii 
istile prin care 

2 miycare În personalul departa-! 
mentului iațiunilor 
dinte: 

D.Nic, Gavrilescu, bidrobiolog el. 
1, din direcțiunea comercială a pes 
câriilor, se însărcinează pe dala 

5 Octombrie a. c. eu conducerea 
serviciului de hidrobiologie şi pis! 
cleultură din meeiaşi direcțiune, la 
locul d-lui Th. Buașniţă, director cl.| 
II, a cărei delegație incetează pe a 
celași dai! Li 

Se revine asupra repartizării, d-lori 
Haralambie Popescu și Ilie Vasilei 
fiar mu Vasiliu), azent el. [l-a | 
Administrația regională de  pescării 
Tutrea, d-lor rămânând- mai, departe! 
şi după 1. Octombrie «m, e. la Ins! 
regional de pescării Cra- 








D. lon 


d Mitu, agent el. II-a, dela 
Inspectoratul 


replonal de pescăriii 
Craiova, se repartizează pe data dej 
1 Octombrie 1940, Administrația 
regională de pescării Tulcea. 

D, dr. Dima Gheocghe; medie ve 
terinar dea_ Instbutul de seruri și 
vaccinuri „Pasteur”, se transferă pe 
data de 25 Octombrie 1940, în func- 
Viunea de subdirector a) acelui In- 
stitut, în locul d-lui medie veteri 
nar dr. Vasile Soituz, cm. reiribuți- 
unea actuală, 

D-ra Maria Martha V. Capeleânu, 
set de secție cl, II, dela fostul Consi- 












tagoria X-a şi Valea Dacilor, Por- 








agriculturii 


D. inginer N. Mareş, ministeul A- 
griculturii și Domeniilor, a semnat 
Deciziunea prin cate d. inginer a- 
gronom Victor Chirulescu, secretar 
general al ministerului, se insărei- 
nează cu conducerea direcțiunii In- 
vățâmântului și propagandei agri- 
cole, 

In calitate de conducător nl dizec- 
anii invătâmântulul și propagandei 
agricole, d. ing, agr. Victor Chiru- 
lescu. este autorizat să rezolve, să 
semneze şi să expedioze corespon- 
dența cu toate autoritățile, în afară 
de acelea cari prin legi pi regula- 
mente sunt tezervate ministrului 
persanal, 

D-aa va soluţiona, tau după caz 
va p:ezenta d-lui ministru spre re- 
zoivare  luerărila privitoare la mA- 
surile disciplinare, va semna dele- 
gaţiuni de serviciu precum și alte 
iuer&i pentru bunul mezs aj Dirse- 








*==* *| A fost asieurate toate dreptur le Statului 
asupra bunurilor Blank 


D, Vasile Beza a lost wumit pe 
data de 28 Octombrie a, e. adml- 
nistrator giraut, în care calita 
va face și inventarul patrimmo- 
niilor blocate și lovite de Indis- 
ponibiiitate și va lua toate măsu» 


aratat mul astă date 





Nou! director al invățamântului 
şi propagandei agricole dn ministerul 





liu permanent al agriculturii, se re- 





domeniilor 


Hunii invățământului şi propagan- 
de! agricole. va uproba concedii şi 
perinisii functionarilor din  Direc- 
une, până la 30 zile. 





Agriculturii şi Domeniilor 


e ace următoa-| ministei 


pene|dela Direcţiunea vă 
euitulut în apele de munte 8 


















apl- | publicat In Monitorul A 
olari din 11 lunile 1940. 


ele până În care 
ele dala Inceput, 





alul minister 











artizează pe data de. 
erviclul centenetoşul 


si 8) 


D. Gh. Economide, M-a i 




















ține detașat la 1. C. 
data de i Octombrie 
du-se asupra decizie 
ase această detași 

Deasemeni personalul mat jos 
jionat del Ofieini centeal p 
oriicarea grâului, se — repaa 





















Emi) Boianovici, Radu Sima, ] 
anu Ropeea,  Leiviei, 
Rădulescu, Maria Certeov, Marii 
maitreseu (născ. Tănăsescu), Vi 
Ojoc, Teodor Utium, Dumitru 
ciu, Savu Tânnse, Grigore Me 
nu, Ovidiu Calora, inst. 
Gherghina Marin, Teofil H 




















Familia şi rudele au 
durere de a smunța ni 
cunoscul şi iubit, perde 
țuitului. lor E 


General de Divizia. 


Traian Ep 


care_a dormi! in dreaphă 
la 27 Octombrie 1940. 
va avea loe Mercuri 30 
orele 15, la cimitirul 
Buzău, 

Rugaţi-vă pentru d 











Va aproba bugetele din veniturile 
scolilor, rezultatul examenelor și va 
semna diplomele de absolvire, 

D. inginer agronom Victor Chiru- 
Moscu mai este autorizat să aprobe 
si să lichideze cheltueli cari privesc 
Direcţiunea invătâmântului şi pro- 
pagande agricole pină la imita 
sumei de lei 30000, dela Cap. II 

Cheltueli de materiali ii 
„Cheltueii diverse" exclusiv subven- 
Mile. ajutoarele și alte cheltuali. cu 
caracter de personal ai dela Titlul 
II „Cheltueli extraordinace“ 
din bugetul general a! Statului — 


















toate |d, 





Wor. 
Ordonantarea cheltuelijor se 
tace pcin Directiunea contabilităţii, 





ror bunurilor declarate blocate și 
indisponibile aparținând S, A- 
Banca Marmorosch, Blank & 
Co, și S, A. Banca Iudustriată, 
precum și E aparținând d-lui 


conducător! 
princioal al “mumtelor iati 
uni : 








ministerul Agriculturii si Domeni- |G 
ue [i 


Caz 
Di Di 
Vasiliu, Alevra, 
ja. ete au 

a anunța 


THEMISTOCLE 


Român 


n O 


usd 











„ta! lansat pentra Xedresa: | dacă m i tag 
și a acamului, d, penaral | Putere 

a ținut să se mdreseze în | m căminniai 
fila! temeli române, cerân- [e 
renunțe la 





























LL 






nfs pivobml principal Bl age: [că și 

* nonstro scelale de totdeauna. |ghinră. 
f cadru unte și exeluslv aă-gi [mâna 

g. ci inainte, tot rostul el: 

de mamă, de educa- 





Desigur, femeia rom, 











de vedere  etnagralic, 
Da este atât de ze 
= cal românost. Cea mai 
dovadă despre nosasta.0 can- 
mbali din Banat. Ei au nu- 
au rezistat ou surces pre- 
maghiare şi germane, dar au 
ada și de o putere specială 








Turciei 















r cu turcli se nşezaseră in Ar- 
de aceea in multe sate din Ba: 
mba sârbească, obiceiurile sâr- 





binexoiți a 





progresul şi cultura zms- 
in mijlocul Și pe pământal 
trăiesc”. 
olaș sens scrie die exilul săn 
ala şi Ludovic Eossuth în zin- 
Cilenzek” din Cluj, din 18 şi 19 
Martie 1877, spunână că, desvoltarea 
in mint ențional a românilor mu se 
poate opri nici prin şcoală și mici 
rin aplicarea umor măsuri de mănă 
tere. NaHonalitatea şi limba româ- 
zi pâlptie la altaruj căminnlui 1a- 


GENERAL ANTONESI 








Fi 


luate in considerație 


Ministerul Afacerilor 
dat următorul comunicat: 








fonduri de peste 218 milioane lei 


conducători ai acestor instituţiuni 





1 controlul fon- 
enașterii Natio-]tabilă. comisiunea a 





procedat 





contabilă. | Nationale următoarele 








stitujiuni 
iție 


lost mânuite şi]vic. maior Traian Alexandrescu. 


giner Const. Filipescu, | 





/âlcu 
lar pentru Serviciul 


trei institutiuni 
manipulat fonduri În 





a va verifica a, Gheorehe a 
rată iurzea, Alex. Cazan, N.N 
analiz cu, jet * sori: pescu. N. loanițiu. Florea Cârjai 
alizâne nceritatea si| vasile Bucovineanu, loan Hulita 
d Elena Enulescu, 





privitoare la repatrierea germanilor 
fin Bucovina Şi Dobrogea 


pi. tal ion Aslaneseă, Condu- | mân si gu 

„ici Cttului Român şi Prese» privitor la repatrierea 

griele Consiliului de Ministel gi d. rizină germană din 

d. Gh. Lean, ministrul Econoralei 

îu semnat un decret le- 
aplicarea convenției ja- 
! regal român și guvernul 

terman privitor la repu- 

Populaţiei de origină = 

"9 Encovina Ge stă ah 

i În Germania, 

EI. 1. — Aplicanaa conveațici! stat aj 
“lată intre guvernul regal ro- 


5 £ 
Ș. 


20 vermiy 
ciciului 


evacnale, 





Wacuate. 


zu fn dOvedește comuna Ma, 


Ministerul Afacerilor Interne 
duce din nou la cunostinta publicu- 
lui că mu dă curs la nici an de-l! 


Frontul“ Renaşterii “Naţionale, Partidul 
Hatiunii şi Serviciul Social au manipulat 


(onisiunea specială de control a audiat Luni pe d-nii Dim. 
Gusti, prof. 6. 6. Biurescu, Victor Moldovan și pe ceilalţi 


Națiunii şi Servi-laudierea de inlormatori și martori, 
găsit 


esară înjascultând pentru Frontul Renaşterii 
persoane: 
bili auantumul fondurilor Const. G. Giurescu. Victor Moldo- 

4 le-au|Yan. genera! Petre Georgescu. co- 
proveninența lorjlone! N Strat. colonel Qh. Popo- 


Micle: 
ia care se a-| Toma Petrescu. Gh. Crăescu, Va. 
desprinde dea.]sile Suteu. Lucia Cristescu şi Const. 


Social pe 
de peste două sute |a-nii: prof. Dmitirie Gusti, dr. Gh. 

Banu. colonel Ştefan Corciu. malor 
ercetă. |] Virgil Polisoreanu. Octavian Neam- 
Petrescu, Octavian 
Po- 


Anlicarea convenției româno - germane 


GĂMINUL FAMILIAR 


atunci copiii 








de d-! general Antonescu 
Preşedintelui repvblicei 


le a Republicei Turciei, vă rog să 
prim! urările cele ma! | 
bune pentru fericirea și prosperi- | 


cu 


Denunţurile anonime nu sunt 


Interne a 


e tavă Apo aia (aa 

română, care face mai i A 
zul! acei zece învățători maghiari. | Cine are de făcut o reclamaţie să 
Ace sjunpână îm mediu româ- (0 facă sub proprie semnătură şi 
ze 1 stări prin a se româniza, 'responsabilitate, 


Paralel] cu această cercetare con-| IMprejurările în cari sa notârit în-. 


îm- 





n. 
si 




















popoarelor, 
totâea 
- | Astrei, 
nări! a 


na o insemnătate -deosebii 


ne era mai mare 
După războtuy cel mare din 181 
1918, insemnătatea europeană 
Duhării capătă un nou aspect, 
cest fluviu fiind 
în 1919 

Această ultimă statornicire, 


au fost Mlocuite cu cala româ- | tatea țării Dys, de care me Inagă 
de aceea, instârșii, se mențin | cele mai cordiale sentimenti a 
din Homolia și Craina as- | prietenie. 


La ministerul Afacerilor Străine 
sa deschis Luni d.a.. Conferința Du- 
nării Maritime, în prezența delega- 
țiilor Germaniei, Italiei, U. R. S. &. 
şi România, sub președinția d-lui 
zninistru plenipotențiar V, V. Pella 

Inainte de deschiderea ședinței 
inaugurale, membrii delegaților au 
fost salutați de către d. Mihail 
Sturza, ministrul Afacerilor Străine. 

D. ministru plenipotențiar V. V. 
Pella prim-delegat al României și 
preşedinte al Conferinței, a deschis 
apoi şedinţa printr'o scurtă alocu- 
iune, subliniind scopurile urmărite 
de această Conferinţă 
D-sa, a făcut următoarele decla- 
rații: 


CUVANTAREA D-LUI MI- 
NISTRU V. V. PELLA 


Nu este locul de a vâ reaminti 





trunirea unei conferințe chemată să 
intocmească un regulament provizo- 
riu privitor la chestiunile ce erau de 
competența Comistune: Europene a 
Dundrii 


Luând act de acordul care a tn- 
intervenit intre guvernele german, 
talian şi soviete referitor la nece- 
sitatea dizolvă Comistunet euro- 
pene a Dunării, guvernul român 
are ferma nădejde că regulamentul 
provizoriu ca va fi intocmi! de cd- 
tre plenipotențiarii Germaniei. Ita- 
Het, Uniuni Republicelor Sovietice 
Române, va ține seamă 


Socialiste 
— ai penru Dunărea Matia și [d 


purile ei — de prineipitle junda- 
mentale ale itbertății navigației și 
epalttâțu de tratament, princtpii ge- 
meratoare ale dreptului fluvial inter. 
națtonal. 

Interesele vitale ale României la 
Gurile Dunării, se contundă și alcă- 
mese un tot armonios și indivizibil 
eu interesele Puterilor dornice de a 
vedea transformându-se marea cale 
de comunicație fluvială pe care o re- 
prezintă Dunărea, întrun element 
de pace. de stabilitate și de roânică 
coeperare internațională. 

Sub imperiul acestor sentimente 





cel 2860 de kilometri a! Du- 
lu servit din cele mai vechi 
timpuri drept cea ma! de seamă 


statului m căru! forță de expansiu- 


a- 
internaționalizat 


da- 








CA ZILEI 


N. EE 





ROMÂNIA ŞI NOUA AȘEZARE JURIDICĂ 
A REGIMULUI EUR 


In istoria desvoltării economice a noi. 
marile fluvii au avut în- 


Dunărea. marea 
turor transformă 
colt popoarele ași 
el. nu putea rămăi 
de vedere juridic 


tă. 





dn pâstrătonre a tradiției Maptat cu sucoa so Ata artetă de uisaţie cenomică a ab, dominatia anu 

metil unțelege adevăratul venă site în a | mențio alizare din tre | ropei. grin 3 apărea, „calea e, 
at lansat, de Conducătorul [ruzaște, saver ea |irmână, din punct de vedere ju-| taror bogățiilor. (rEBla mă-șl - pa. 
aj trebuie sh privim wifal în [asmenea d Tidle internațional, toate meandre. | sească in dreptatea lor aşezări, 
vom. vedea câ, puternica [mânalul em aaa le politice ale timpurilor, Dunărea | integrarea perfecti realitatea 
rezistență în lupta cu alte [naționalitate și a servit mereu de obiectiv tuturor | necrnțătoare și de 6) a timpu- 

se datorește, îm primal [viii îi tendințelor vechi imperialiste ale | rilor noul. pa 
ișirilor excepționale le Ş țărilor cuprinse în preajma barinu-| Dunărea trebuia Bă fe instârșit 
române. . anu Jul apelor sale. în acord cu insăși e! menire 
carte de georatie asupra ze Astfel, dela infloența comerela- | pe care i-a hărărităă a aeo- 

ta la Belgrad în anul Te] i n pă |lă genoveză, la stăpânirea turcească | grafică. i 

T. Rodivolevici egTama expediată Şi până în zilele noastre, Dunărea) ȘI acest lucru s'a acum, când 
mătoarele: Sa văzut pusă vesnie in serviciul! problema spațiului WI al popoa- 


Telor din regtunca a făcut să 


s- 
a 


se vadă că dreptu! IOFĂB viaţă a pu- 
tut înfrânge conspli uriașe a în- 
teresului care se băză pe ficțianea 
francmasonică a A 


ie râma- 


Lichidănd astfel 
sițele juridice și n 
tului. comisiunile 


pa 








«GERMANIA, ITALIA, U. R. S.S. ŞI 
VOR ŢINE SEAMĂ DE PRINCIPIILE FUNDAMENTALE 
ALE LIBERTĂȚII NAVIGAȚIEI PE DUNĂRE» 


Prima şedinţă a conferinței Dunării Maritime 


D. ministru plenipotenţia: Marius 
incheiat, arătându-și sațisfacţia 
de a colabora cu celelalte delegații. 


CUVANTUL ITALIE! 


D. ministru, Silenz 
al Italiei, a mulțum:t 
Tea Jăcută delegație 
declarat că Italia se 
a lua parte la acea: 
Televând că Statul ita! 
1856, a participat la organizarea re- 
gimului Dunării, 

D-sa, a inchetat subiiniind faptul, 
că de aproape 100 ce ani, Italia 
contribue la sf ea menită să a- 
sigure prosperitatea +: egalitatea în 
stabilirea regimului Dunării, făcând 
urârt pentru Conferinței, 


4 
AU FOST NUMIȚI 
DE 


ri de 
Întreprinderile ma 
tul fiecăruia, pi 


prim delegat 
pentru primi- 
italiene şi a 
mândreşte de 


















a numit in calitale 

minizare pe lângă 
ionate în drep: 
mii 








Ing. Aposiel Spiridon Ruscoviei, 
„Tudor” fabrică de acumulatori, Bu- 

vurești, Sos, Bandparie Nr. 50; 
Nicolae  Conslăhtinescu, fierăria 
„Columb” S-AR, Bucuresti, str, De- 
Lgventer' Bu 


cebal No. 7 și sl 
cureşii str. Matei 





la Lie. Ac. Gomere 
him pelman”, Bu- 
curești, sir, IE 15.și „Sileoza” 


SAE. Bucareştiz, 





Guvernul Român, a asociat la 
propunerea pentru intâinirea la Bu- 
enresti a Conferinţei proectate. 

tână prezența în tara noastră 





vernul Reichului rr 
populației de 
Bucovina de 

Germania, = 
de stat al Colonirărilor şi populație! 


Calonizărilor și populației e- 


a plenipotențiarilor Germaniei, Ita- 
Mei și Uniunei Bepubiicelor Savie- 
dice Socialiste precum și a colabora- 

lor, declar deschisă Confe- 
rința Dunării Maritime” 





Profesor dr, 
de modelat şi 

Ing. chimist 
mina” fabrica d 
wEina” fabrică d 

Gheorghe Ga 
de nasturi, str, N 
Galaţi; 



























nOringoire” ain 10 Octombrie, sab 
































CAUZELE INFRÂNGERI FRANCEZE 









Ta următor, a! 
semnătura ja Raymond Recouiy, | va continea crinul SPArut, poate 
a oc, oasele prăbușirii ar-| - Valonraa slabă n forţalev trancat 
matei rancere. aa esto și do alt autor suaținuti ii 
ei raneaee în ar dulle diplomați. | mâna că aia cela 70 alelini AIE: 
zaltata în politiea externă. Alanţ 
i) | Frantei nu erau milităregie pen 
se. Anglia avea navole 
de trai ani, după incaperea raci 
= int, pentru a-mi pregăti armata dat 
tătic E n: | Rusu dn aincară era, incit sub 
in contorinitate cu concepția mpa. 
RR Vital, In” navigația pe Du 
Prin această ră de nou te e 
i i, 0870, în tirip ca Germanii 
ela eriae ni dreptăți unei i-l pe | (500 aparate. (Gran Feomadatie 
tru viitor exclus orice ameste. ai mabestimare 
unor puteri străine de spațiul ba în o alti tau 
ei rlezd Starea de spirit a sola, Ad Ir 
precis, definițe. Fi de interesele lui bl anutentae Demeray n e] pri 
einer Ai = [le Inspira curajui ae 1uptă până ta 
Bi mania ETaie coo- | jet soprmă, Nici un entostasm,| paul a 
ar pă - Napoleon spusese că un răsbot ligatt | Ic Ole Mr 
dela gurile Dunării, în faţa clarifi. | le entuziasm este pierdut. nterettate arta urat 
cârii definitive a drepturilor ta. Forțele, franceze. se pot ciira In k 





spune cuvântul în chestiunile ace- 
stul mare fluviu european. 
Această clarificare, rezolvată 


c-drul. formulei de unoaștera 
realtăților pe care a introduca nai 


în 


a total de cirea 120 divizii, far for- 
D 
ențiile Maginot şi Daladi 
aa 'perloritatea germană cantitativ 





ele germane 





ciroa 160 divizii. 
acă luăm în considarare și fortifi. 
rezultă 





nu era mare. Autorul con- 





















Daladier le făcea. Pentru oditicara, 
la an moment, Daladier 
5000 locari de ofițeri 
plac parlamentalui. 
Dotarea in armazicnt a unităților 
era slabă. Din prevederile făcute nu 
se realizase decât foarte puţin. Ar- 
mamentul anti-car de 25 m/m nu era 
eficace, contra tataror carelor ue 


a suprimat 
spre a face pe 


ROMÂNIA 





gură formă a 
tenci sar fi găsit, poate un remediu, 





PRIMA PARTICIPARE A 
U.R. S. S. LA 0 CONFE. 
RINŢĂ A DUNARII 
Ultimul, a luat cuvântul, d. Arca- 
dle Soboley, secretar general a] Co- 


i 
tr 


luptă germane, lar regimentele 
anceze nu-l aveau decât în parte, 
Tunul de 47 m/m anticar, ca şi pls- 
telul automat fiind în curs de dis- 
nu se cunostea bins mânui- 
rea lor. Arma Lebel inferioară ar- 
mei germane. Pusca mitralieră au 
putea fi comparată cu mitraliera a- 
|şoară germană. : Pe 
Lipsa de antrenament a trupelor 
tramoeze este de asemenea semnala 
tă. Trupele săpau și arişice mișcare 
imutilă era înlăturată. 
Urmarea acestui studiu, a lui Ray- 
mond Recouly, anunțată în numă- 














misariatului pentru Afaceri Străine, 
prim delegat al URSS-ului care a 
declarat că venind pentru prima 
oară la Bucureşti, ține să mulțu- 
mească ministerului Afacerilor Stră- 
ine şi delegației românești, tru 
primirea făcută. URSS-ul, partici- 
pândă pentru prima oară la o confe- 
rință a Dunării, D. Soboler şi-a ex- 
pet speranța, că toate interesele 
tatelor participante, se vor armo- 
Diza pe deplin. 


* 

După cuvântările rostite, d. V. V. 
Pella. președintele Conferinței. a 
mulțumit primilor delegați ai Ger- 
maniei, Italiei si U. R. S. S-ulu! și 
a ridicat ședința. 


NOUI COMISARI 


OMANIZARE 





Seas, Tesăto- 
ria şi vopsiloria Gălățe; 
rin națională S.N.C. Gi 
Dobre D. Manolescu 
mereială, 
Cosminului, 15 Bucureşti, 
Gheorghe Moraru, Producţia texti- 
M română, B-dul Tudor Viadimi- 
rescu No. 43 Bucureşti: i 
Ins. Petre Constantinescu, „Sar- 
val”, strada Gabrovenj No. 4, Bucu- 
reşti, şi Segall Weidenfeld, sir. Ga- 
broveni, 12 Bucureşti; 
Gzuere Câmpeanu, avocat, „Enri- 
ea Drimmer” Bacău şi Leon Drim- 


mer Bacău; 

Manole Iliuţ, Lie. Drept, Uniunea 
Anglo-Română pentru industria de 
Bacon S.A.R. Burdujeni; A 

Teodar Eiatan: Ab, Schein, str, 
Gabroxeni, 43 Bucureşti; 

e itic 'Stăpiauli Phentee S. 

AR. st. Spini Preda, 8, in local 
i Al rula. 

[i Rar ă ia iri aia Sa 
ială, Sindical irtului, Bucu- 

reg, SA: ai NE. 12, in locul 








3 Eugen Sogoreanu, „Flandria” S. A. [d-lui Florin Doroliei; 
1 NUMELE GERMANIEI [£,.0șin, „Damă Gaia. ml |, Dumitru Bale, conabii. Benea 
După rortirea aceste! aiocutiani « |" proesai: Similea. .0. Mustad [4, Bucureşti: 4 

lat cuvântul D. Martina miniatru fabrică de edele Galaţi: „lro-| IA. Col. Alex. Ffimov, „Moara lo 
Pientpatenţiar. prim deleoat oi Ger. | mg 13 A, fabrică ude cue. Galaţi; jeipovici”; Soctetalea Agrara Vaslul, 
maniei și resedinte oi Consaiului | "Miro teva Di u. „Țesătoria | Mandatul de Comisar de români 
Dunărn Fluvtaie, care şi-a exprimat Coruriui” SNC ai. „Filatura [zare dat domnului inginer Anastase 
bucuria de a vedea această Conle- Atantie” Galaţi; Para pe gă „ivdrotila” SAR. 
rință intruuită la Bucuresti. D-sa a| Țesiza Deagu lic. Ac.-Coruer- Bucuresti, urin Deciziunea ministe- 
paicgai că mb i fericit de a cu- |cială, „Apuloa. fabrică de să [ri Na. 100030/1940, ie ae ipaia pi 
n0eşie cu acest prilej. mai deaproa- |pua ; la Argus” ra Societăţii „Fraţii x) 
pe frumoasa noastră Capitală. daţi LEII + Au fa Bucuresti 4 

pi; 

* 
să 


















ecată, 
o introduce no-Isia, o 
] dea dreptul de a se ocupa de pro- | europeană ale Dunăfiiau fost de. | (aa vie d tă eră totuși o superioritate toaste 
si int le vii i 
„bol lata REG Cu ocazia telti de a IV-a anier- | blema canarent uta CUP țărilor | flințate. i obținută O apre inna atena [re dă aa COR TRRlay, Asa unri, Int 
limba vecinilor, lei sa pri- | pice 0 emite nelerea  republicei| riverane sau celor atzi imtetuuea | mtAle= —problerie — din inițiativă românească n date ce privesc malita- FARA atunci Interosează invatămin 
obicelarile 9i npagizile ra a pin Antonescu, Con- | economicește în bazinul Dunării. ci ară repn îşi „or YERI deac n această faptă. România ca- icătaltă ara I0vătămintele ca e ee, 
alai iului Sa ului 94 Președintele | şi celor-cari în urma păcii dela luționarea ieali $ Pi ertrag-r 3, 
ti sila Si sa out Consiliului de Miniștri, a trimes ur. | Veremiliea înțelegeau să țină lumea | rată de o nouă co! deauna. benenciii Snaaueaţ zarvisti, popa: arție zunit mat mare de starea traaceza „7or i da zeai 
ntre intri casă sârbeastă | MdL0Area telegramă - presedintelui | întreagă atrâmai 0 admin uuIea | Fată de o nouă co dat relementa- | urile Dunarii aaa iale Ia oiiai 80 polite di 1860 avea 2 | lei ataacl, săza ai a 20 or tate: 
ria vreme, toți ai se | E PEDUCeL ret 14 și uriașe a intereselor economice. rea navigației. pe, sCRRB lav mult colaborarea leală și definitia eu Tin factori coniplazi, cast duo: 
n lențel Sale inanclare ale ludeo-masoneriel. n această comi nouă. pe care a înțeles să o dea temelu- 
isa e caz îl ini ISMET INONU Timpurile însă au adus ca ele! reprezintă prin În in TIIGE de * viaţă nea alea temea ia eri raalității san teave: 
, printre, elementele atealiue, in ou în UBIICEI — | zostul revoinționar ai ane! Earope| tegrarea definitivă pd ii Iastrucţia ara  insuticientă din | Toate cele arătate de ambii autori, 
n. ma rămas mici o “urmă “ ANEARA me RI şaza „economiilor bugetare, pe care |CEed că nu sunt „cauele prăbușirii 
pirbii cari, pe wromea _răz- |. Ou acaziunea sărbătorii naționa- 


fandămentale gre. 


indie: 


ie ca umamitarisra, Ifberatis, 
e 


Dacă war ti reajizat măcar o sin» 
spiritului pacifist, a- 


Dar, întrun haos de jdei orice sa- 
laţie sprijinită pe o ideologie, în. 
tămpina rezistența celorlalie, 0. cae. 
ziune nn era a, 

Colectivitatea trebue să prezinte, 
Prin caracteristicețe potențialului ei 
3 agita tormă şi un conținut. 

a alta nu se poate. lată ma- 
rele învățământ, pe care trebue si 
ave: în vedere la reclădii 
terii românești. 

Statul legionar are acest prim a- 
vantaj de a asigura: un poză, o 
voință, nn țel suprem. 


t Col, C, Atanasiu 


zea pu- 





VIZITA D-LUI GENERAL ANTONESCU 


LA LEGAŢIA ITALIEI 


Telegramele expediate 


D. General lon Antonescu, Con- 
dacătoral Statului şi Preşedintele 
Consiliului de Miniştri, a făcut Luni 
28 Octombrie, la ora 6.30 d. a., o vi- 
zită la Legaţiunea Italiei, . prezen- 
tând d-lui P. Chizi, Ministrul Italiei, 
Telicitări cu ocazia celei de a 18-a 
aniversare. a Marşului asupra Ro- 
mei. 

Cu această ocazie s'au expediat 
urmâtoarele telegrame : 

Excelenţe! Sale 


BENITO MUSSOLINI 
DUCELE ITALIEI FASCISTE 
ROMA 


In ziua in a Poporul pan 
sărbătorește o aniversare ce il es- 
te atât de scumpă, România des- 
cendenților legionaritor lul Traian, 
participă cu trâțesc entuziasm la 
urările ce se ridică pentru alora 
Jaliei, pentru prosperitatea regi- 


Excelenței Sale 
CONTELUI CIANO 
Ministrul Afacerilor Străine 
ROMA 
Cu ocazia glorioasel aniversări, 
rog pe Excelenţa Voastră să pri- 
mească ielicitările și urările mele 
fir e, Puelroase penir Fasciste, 
tea si măreția 
ri ş Fra 


* 
Excelente! Sale 
DOMNULUI PAVOLINI 
Ministrul Propagandel : 
ROMA 
inindu-se astăzi 18 ani dela 
mi triumfător asupra  Romel 
eterne, exprim Exceleniei Voastre 
toate sentimentele de admirație 
pentru aniversarea birulniel care a 
redat latinitaţii prestigiul ei în îs- 
torie. 
Mişcarea Legionară ieșită din a= 
calea irăiăntări şi călăuzită de 





mului tascist, strâns legat de viito- 
rul țării si vă roagă să primiți cele 
ma! călduroase felicitări 


GENERAL ANTONESCU 
+ 


Generalul Argeșan 


lași idealuri, simte astăzi la 
inisou cu cămănile moare muldela 
latinităţii triumiătoare. 


ALEX. CONSTANT 
Subsecretar. SA al 
Presei si i 





u Gh. și colonelul 









Dumitru Const. din nou în fața 
comisiei pentru revizuirea 





Ministerul Justiţiei, comunică: 
Comialinaa pentru revizuirea pra- 


ceselor politice și sancţionarea ma- [re . 


IN at în ziua! 
de $3 Otomane e un se 





















































































CURSUL DEVIZELOR ] 
MONETELOR EFEC 


Vatabii in ziua de 29 Octombrie 


|. DEVIZE LIBER CONVERTIBILE 


XA 


AJUTORAREA COMERCIANTILOR ŞI INDUSTRIAŞILOA 
DIN TERITORIILE EVACUATE 


Guvernul a venit în ajutorul lor prin importante scutiri de impozite.-S'a re- 
glementat intreaga situaţia ţiscală a acestor intreprinderi 


printre mumeroaseie probleme e-] cursalelor, ș exploatare) 
onomice ridicate «de evaeuaren u-| sau ngențiilog gi, teritoriile evacun- Nate epioatăeloe vor sa eritorilie 
nor teritorii din patrimoniul națio-| ie pe baza _wggjnireloc  comerelalelrimi liber, guvernul ai terito- 
nal, era și aceea a comercianților și| ducă acestea mp! |inule regulat şi arta aa a decis scutirea 
induatrinşilor români din acele [i-| dacă din a ] lor se poale. indirectă, erârteri pei directă mu 
nutari, para veni ploutărilor respecti. | ate ae impunere i nete regu- 
fiuvernul țării, cunoscându-le tri tinta Arne Da d Atorate pentrb 
ta sitnalie, nu a ezitat nici un me vă SAD oi 
ment să le vină în ajutor, Printriun| raportul In a empref pb a intreprinderile 
decre! lege acești factori delermi-| deril și. e. tiitații 1 i pebitipă a! ae- 
nanți ai vieţii noasire economice aul raportul Indii Popolul e ur Pi 
fose ineurajaţi, fiind scutiți de pla-|lă n Intre în teritoriut liher poseda numa su- 
la oricăror impostle şi taxe dato-| ceri n Suci + exploatări izolate sau ngen- 
rale Statului pe lrecul şi mart ra. Soleil In elită 
dueeri pentru, viilor, deri!, imponitate” "1, 
Guvernul a. ținut nu numal să vi-] Venile pe  constatărilar pentrul 
nă In ajutorul lor, dar să şi-l fereas-| exercițiul cute „ditionalele “re. 
că de gicane [iscale, pre prd partizate în deget autorităților comu: 
dinole Inireaga miluaţie fiscală a In-] Dâle. * 
treprinderilor comereiale și indus. 
triale ce nu. aclival sub orlee_forină| SCADERE 
por verbale de com- 
se va da di 


ECONOMIA NAȚIONALA 


In viața economiei umei comuni- | ecomamice Jiberale ci Acel al unor 
4âţi sunt unele fenmnene care în a- | acțiuni îndrepinte constient Impo- 
parență arată o varietate de forme. |iriva noastră, nu putem răspunde 
Asitei uneori apar întâmplări care a gi uitai și nici măcar co 
surprind neașteptata 10 Bi lan născute din n; re- 
fisare d PEiere tee- dinigtit, — fâză | flex: al reactiunel în (nța pericolului. 
accidente, aproape neobsertate. Cele | In aceste conâiții trebue să orga 
dintăl, due en ele, adeseori oamenii |nizăm an sistem sconamie contro- 
și efarturile care caută să 1 se Im- [Int și dirijat, care nu va fimeționa 

misurije care se În- [automat ca legea cererii și ofertei 

el va vere e continnă intervenţie o- 
menească. 

In economia națională, trebe să 
arem noi inițiativa, să dăm nol ata: 
cul, să căutăm nol să cucerim. 
prevrim dinainte de a ajunge In 
noi, torent și să zidim zăgaruriie, 
nu să cădem surprinşi în somn de 
lovitura unul pizmeu, 

"Trebue să închidem toată politica 
noastr economică întrun nittem, 
Trehue să facem ca tot complexul 
vieții economice să formeze tin me- 
enim complicat dar sicur. Stă în 
fața noastră exemplul realizărilor 
Maliene și germane, pe care-l pu- 
tem urma. 

Să nu ultăm insă un lucru. Acele 
revolaţii care au dus la economia 
faselată și hitleristă, au fost porni- 
te și construite cu grile și au reuși! 
arație unul puternic efort material 





e 


a 35040 P 
primă [oja 
—— 


Dolaru, .. . 
Frâneul alveția 


Îl. DEVIZE NECONVEATIBILE SAU IN. CLEARI 


_NAN 





NIL 
40.46 





surl care nu sunţ în stare să o cu- 


prindă în întregime, 
) Ljberaliamuj lăs vieții economice 

dreptul la un mers oarecum liber, 
ă meingrădită de o voință care să por- 
mească dela căutarea aspectului 
tota) a] problemei și limitările erau 
mârrinite Ja mârara interesului ma- 
teriaj individual, 

Când au apărut cele dintâi în- 
cercări de oprire a liberului mers 
al vieții economice, reacţiunea li- 
neralistă a legilor ceonomice natu- 
vale, care ori cum ar f| ele, există, 
m fost puternică. Strânsă intrio 
parte, activitatea economică tzhu 
mea paterni și desordonat în al 
parte, spărgână răgazuri care lăsau 


IMPARARE 





nenea În vedere 

2 italul  lntreprin, 

„fectat, sucursalei 
fra de afaceri tal 
deci și cifra de ai 

importann. sucur 
tală_ A Întrepeii 


Se_va avea 


Ital 
alu fără 


cu primă 
pei 


fără 
5 


primă 





tii, ministerul de Finanţe a hatărit 
a se stabili nol impuneri 1a impori- 
tu] comercial san industrial, 
Dacă intreprinderea a rămas În 
teritoriuy evacuat, se va stabili câte 
o impmere pentru flecare sucursală 
expoatare san agenție din teritoriul 
Wber, în parte. Impunerea se va sta- 
bin prin metodele de constatare 
prevăzute de articolul 30 din legea 
contribuțiunilor directe, tar urmări- 


ate şi cele cu- 





= ț 
git 





1 Marea finlandeză 
1 Liră turcă . 
1 Escudo . 






În teritoriile evacuate din Basara- 
Dia, Bucovina de Nnrd, Ardeal și 





drum liber turburărilor vieţii e0- | pe jângă netăgădultul lor elan su- 2, Bi 
nomice fletese. adrilaler, : Meter rai 
Na există un druri de mijloc între | >, par rea va fl exercitată numai pentru [1 Liră steril 
= ri Noi clâdim un stat legionar din CINE BENEFICIAZĂ indere pentru tota- 
uiveralism și „economie „ comizoie | sărăela, noastră, „Pietrele de mor. DE SCUTIRE or ia îi meg corespunzător — timpului [1 Liră itaitană 
ă, U e su j E, 
mânt aie celor căzaţi, rămân fun- | un primul rând da avut În vedere escioePeau agenții |__Rentuy de debit ce rămâne pe baza 

vechilor. impaneri stabilite pentru îi 





iar totalitarismul un altul, Diferen- 
fa de structură între ele e mai ale 
aceia că pe când formele practice 
ale sistemului Mberal sunt puţine, o 
economie dirijată e multiplă în 
formele ei posibile chiar în aceleasi 
comdițiuni. Nu se ponte aproape 
vosbi, în economia totalitară, de un 
principiu unie pentru toate țările 
are practică această economie, pe- 
cum de un sistem care să fle unic. 
Atunel când viața economică 
unei țări e lovită de actiune din afi 
ră sau din jăuntru, care nu sunt re- 
wultatuy liberei manifestări a legilor 


SOCOTELI NECESARE 


anul 1030 s'a fixat prin recen= [dit străinii și sărăcia, silindu-! de 
populație! numărul locul- [multe ori să ja drumul pribegiei. 


EI 


damentul ființei noastre” 
Suntem numa! suflet. Priviţi chl- 
pul de transparență serafică a co- 
mandantului, 

Economia Naţionată n Statului 
Legtonar, pleacă dela această înțe- 
Jegere imaterială a vieţii, sistemul de 
fier care o va închide și nu o va 
lăsa să esdă, nu va fi un mecanism 
rece cl unitatea strălucitoare a spi- 
ritualității lezionare. Nu un om sau 
un fistem vor conduce Economia 
Naţională, ci Legiunea. 


Nicolae Petra 


evacuate, i 
erează în măsura În 
nu șa fi fost achitat, 
ipu) până Ia data 


tru timpul du 
ÎS inele Rei 


e care au avut tota- 


imtreprinderiie comerciale și indus- 
trlale, persoane” fizlen saw Juridice, 
cAre au avut sediul soclal san sediul 
principal al activităţii lor în terito- 
riile evacuate, 
Aceste intreprinderi au fost scuti- 
te de orice impozit sau taxe datorate 
Statului, judeţelor, comunelor și ori 
căror altor institaţiani publice, pen- 
tru timpul până la data evacuării, 
pentru activitatea comercială sau 
industrială exercitată în teritoriul 
Iber. 
Ea nu va fi urmărită sub nici un 
motiv pentru impozitele și taxele de 
orice natură datorate până la data 
evacuării, pentru veniturile comer- 
tului sau industriei exercitate în te- 
ritorin! evacuat și pentru actele 
susceptibile de impunere, care sunt 
în legătură en industria sau comer- 
ţa) exereltat în teritoriul evacuat, 
Scutirea de mai sus operează pen- 
tra toate contribuțiunile directe și 


totalitatea operațiunilor întreprin- 
derii va fi dat la scădere 

Simpla enumerăre a măsurilor in- 
felese a [i tuate de quvern In acea- 
stă chesthine, dovedeşte grila ce se 
poartă pentru păluza comercială şi 
industrială a Jării, 


[ 
Ei 
3 





ACȚIUNI 
Concordia 385, 380, 400. 


Soc. Tramvaalor 1100, 1115, 1120, 
Mica 900 

S.R.D. 1350, 1380, 1370, 1980. 
Banca Naţională 5100, 5150, 5200. 
Credit Industria! 510, 
Banca Românească 
Letea. B60. 


EFECTE 


Impropriet, 4Â; pi 
Inzestrare mici 
Tozeatrare titluri mari. 
Consolidata 29%. 
Stabilizare + 
Desvaltare 41%, 
Urbane Bucureşti 545. 
Renta. 1933, 50. 


ps 





inarea greutății calitative 


cerealelor 


la verificare şi balanța de cereale 
'Qaratteristicile nouei balanțe 














_ CURSURI INFORMATIVE 
LUNI Cer. Ofer. î 
Asie. Dasia-Rom. ex. cup: 4000 
„Generala ex, cup. 














i României la cifra de peste| E timpul sosit, să In 
A ei timpul sosit, să Inerijim mat i: ion. 
ei ore a Papa ri fii arii ! |inairecte aferente industriei sam co- i i 
ip stra, te în |nene ca mu fie îpae uiei TORA” [mertului exercitat în teritoriul eva- | Penifu dâlerniinarea pieui ce: | „Tubul pentru, umplere, contecţio-| ” Naţionala. 
2 ră IIS |emat și aatorate până la data ova- vea cerealelor, pe lÂMgă balanţa | nat alin teavă de alamă. trasă, tre-| ” Ag-icola Foneiera 
191 şi |bue să se adapteze foarte bine la [p_ea Naţională cup. perf. 5000 


su bloc, care face obiectul ar! 
următokii din resulamentul legii pen- 
tru aplicarea sisiemului metric de 
măsuri şi areută! şi pe lângă balanța 
de cereale țip „Standard” care face 
obiectul deciziunii minisleria N 
22.645 din 13 lunuarie 1930, Minisi 
Economiei Naţionale a admis la 
iticare și buinnjelă de cereale fă- 
zițiv de intârziore a 


pierzându-se intri luma 
Românească, ex cup, 525 


Credit rom. ex. cup. 270 
Comercială rom. 
Cerealiștiior 





partea de sus a măsurii de capaci- 
tate și să aibă 0 arosime a perete- 
lui de minimum O m. 

Diametrul interior Al tubului de 
umplera trebue aă fie de 7N2 mm. 
pentru balanța de 1 | si de 50 mm. 
pentru balanța de 0 
Toleranţele  asup! iametrului 
măsurii de capacitate și a tubului 


cuării. 

SITUAȚIA AGENŢIILOR 
ŞI SUCURSALELOR 
In aj doilea rând, guvernul sa o- 
cupat de silualia acelor. întreprin- 
deri comerciale și Industriale al 
căror sediu principal se ajlă În le- 
ritariul Aiber, şi care au avul su- 
















ani din u 


A, 
restere a populației 









Comart Craiova 





a putea indura sufe- 








derii cerealelor in măsura da capa- 
4 dispozitiv conată dintro 
pâlnie prevăzută cu un închizător 
cara opreşte căderea certalelor In 
timpul turnării lor în tubul de um= 


plere. 


1940, cu 2 m 
ide Bea în Carsale sau agenţii în terttoriite e-Iră bloc, cu iei baie: ai n tubului 
Bau refugiat în țară, la aa 6 | Vacuale, i eăderii cerealelor o sunt de plusminus 05| At one ae. 1110 
rain roata ata Aa Acestor intreprinderi It au acor-| Construcţia si fmellomurea acestor TI SE a 
Ş Vel de metri 8 | dal scutirea, de orice tmpozile. sau indie rel eiagbOparea acestor | mubun de umplere comporta ta] * BEA oa E Coe TOT ee cupe 
Ea gunsuri. BI | faze datorate pe timpul până la data) present): ee Pmanulu [partea aa inferioară un diapozitiv | - Get, Manler ex. Cup. 400 : 
] ito- | evacuării” pentru actlvllatea. eomer.| Pest RMani lee AAR&EAle: „re vAute |hentră întârzierea și Tegularea că 5 


190 din regulamentul legii pentru a- 
plicarea sistemului zacirie şi preve- 
ferilor prezen!e. declzluni, 
Balanța de cerenlă ră bloc şi cu 
Balanța de cereale fără bloc și cu 
dispozitiv pentru Mtărzierea căude- 


cială sau industrială _exercilală În 
teritorite evacuale, prin sucursale. 
le sau agențiile resprclive, 

Această măsură pulând. da_loc laj 
interprelări, ministerul de Finanţe 
a preciza! că dacă exploatările. nes- 





răm 





citate. Ac! 





Tătnă, Nici de 
-Și piardă 





! VĂMUIE 


rai 
gâlere 


IMPORTUL $ 


de 








webue să se poată 














or trece | Pe - 
A eproziitativ. | perie capul posts. precum au te. | PEaU Aa Aud Um puse aeparal, Îine[rii cereulelor, ++ pune din ur. | . Tuehisatorul i 
: să perdem gi cât sera [cut și altele in cursul veacurilor, | industrial, stabilite peniru. exerel.|PaMOarele păr! de umplere, fAră ea se producă su: 
răirmaa din populația tării la [Oriete d, 1 curea,“ Peacurilor, | industrial, stadiile Pen evizulte; |. A) O. măaurh ueiRapaeltate meta-| mânui cu ușurință din afara tubului 
L 1940. Când 3 e mări vor fi primejălile, y = [lică, cilindrica litru sau de|duiri ale măsurii de capacitate, «4 
oule granițe ce se vor abate asupra nnastră, să PROCEDURA CE SE UR. 05 |, prevăzuii o deschidere] Puterea balanței de 1 litru va fi E 
5 derile teritoriului cedat și ale |he păteaacă uniți în cugete şi sim- MEAZA pentru radere, brățară pentru | do 2000 a, lar a balanței de 025 1| Direcțiunea Reglementări! Im- 1. Toate autorizațiile 
suspendare ln vulanţă şi cu un di “e 500 g. Cuţitele balanței vor fi din | portului din Ministerul Economiei, eliberate de Dlrecțiunea ] 
Naţionale, flind sesizată de câtre| tării importului inaini 


oțel eălit. 


Pe baza cercetărilor registrelor! 
Sensibilitatea și precizia balanței 


comerciale sau prin celelalte melode! 
prevăzute de articolul 39 din legea 
cantribuțiunilor directe, se va sla-l 


mas €in pământul României, [țiri, spre a suporta amaruj cu băr- eu un 
e anţel; 


băție 


înerederea în puterile noastre de 


pozitiv de fixare 


B) Un cuţit unii importatori că oflelile vamale 


trâbue să fie de 1/20 din puterea [permit importul și vămulrea mărfu- 
maximă. la Incărearea maximă. Tilor a câror autorizați» de impart 
a expira! (fiind depășit termenul 


tombrie 1940, au v; 
trei luni, în afară de € 
este menționat expres | 
tate de şease luni. E. 





POPULAȚIA TOTALA 
PE NEAMURI 


Te: 
e pentru umple 
gura, măsurii 

































Cedată vecinilor rezistentă este acum mai mare en |bili prinir'un proces verbal de con: i; pat 
oricind. Recuegându- statare, t ozabil + Lt ct dela Mispozitivul de | Saria de greutăţi qe precizie, can- 
R A Aire parerile | brie e ImBozati, 'Ouleniu| intâraiere al corealelor: [stă din urmâtoartle piesa: de trel luni pentru care mutoriza-| 2. Se bucură de pu 
Boenă A 3.6185 a „eroi Bulerite, ne putem intări | inclusiv venitul sucursalelor, mediis| di O balanta precizie, simplă, ţia a fost emisă) justificână acea-| din decretul-lege Nr. 
Pair 182 |rândurile, strângându-ne sub dra- | lor de exploatare sau agenţiilor din| CU bâta agale “le Bputare de 2 kar. Numărul Numărul sta pe temeiul art. 6 din decretul-| numai autorizațiile de | 
nl Am 1040, |peiul legionar, mah care sa inceput | ieeitoriile evacuate și impozitul co-SAU de 50) ur daută pa o co pieselor ce pieselor ca lege Nr. 3368 din 1940. această în-| Derate după dala de 5 O 
Balgari als 2432 [lupta cea mare. pentru câstigari merele! sau industrial, adiţionalele I0ană de sustiner compun seria compun seria | terpretare fiind eronată; Ministerul | 1940 și ca atare numai eh a 
== fericite aia MA [tuturor sulletelor român sarea | și complimentarul, sau supra cotal,.€) O contra e:rulile cu cârlig care balanţe) de balanței de |de Finanţe a dat următoarele pre-[labilitate de șase luni i 
ma 3000 | ont Mata pe lo TOmânerti, ce au | respectivă, atât cele cuvenile ln veac echilibrul ru Grmuțăui Lit O 05 ltru | cizâri: emiterii,  ă 
put 146.0 Jzate în pârâzire. la vola in | mitul impozabil căt și cele datorale[ BOBlA, când area 200 £. 3 buc și Pi 
i 579.5 |tâmpliri, pe baza impunerilor existente. Dendate de hala 100 1 1 b îi a - 
| 3 lerate | EEE ăi se îi i 3: 424| Reglementarea situației  agrieul 
betă A 2 i 
Tota 71632 mitul imporabli  eareăpunzăloc 3u:[, „rurea cerealelad h - 
Faina i h, Un postameni Ş E 
sai: ea tează coloana halal Şi 1 i A i - = 3 suni 
I-omâni 4184 |49, ie teihui 2% tisează mâsura dagapacitate de un i ri a TON lera TOMAN0-JUgOS Va-ul d) 
E :319'au distribuit până acum 2291 vagoane iii îs: AA 
a ERE 5122 și In capacul e: BE pârte 4 eutlel i L : 
UI fovrei și alte uri) Sax e păatrag anţei idi i on 
neain 07 PRI A fn are se pa ae daiajei ' = Ridicarea recoltelor supusilor celor trei : 
ata 333905 e grau pentru Insamânţari tranăartalui gi Bu au 
Măsura de capi cația în telint dau ha adincime, a |. Ministerul de Finanje a fdcut cu- la aceste trecert, cuprinăă 
] nascut vămilor că sa aprabat tocui- |wențiile pentru Îndesn 
local de frontiei 


Am cedat 3.616 mii suflete romă. 









Vinnată din tenvă 


greutăţii reale, exprimată în grame 





tarilor iugoslavi și unguri proprii ră, pa. 
fari de pământuri in România sua [eu statele amintite, 


ști foarta mult amestecate cu alte] „+ Diametrul na! 

Ami) atri um rămas iunea de insămâzi griu, cei mai seur, timp roata ua 1484 RU întâi [i 
2134 mii gufiete românesti ha pe câze miniaterul pistei, [i vagvaa. urmând ea și ecLastă can || L va fi de ss2 FL n reci pa teal at 
amestec sizăie. Gocote destisară pete ai să Diametrul interkă k C te in zana de frontieră, să intre în 
aia aceasta pe =uprinsul țării] titate să fie distribuită agriculto- Toate greutățile afară do aubdl: i 

«fa imperios necesar şi trebue cât |PTiD mijlocirea Institutului Natib- | rilor. ja cerere, li Eur fi de 583 viziunile gramulul vor [1 de forma ard pata a-si culege porumbul și 

a perai cu dlamateul mai mare ca să-și lucreze pământul, permițându-le 

a, scoalerea din tară cu seulire de tare 














inspectori de 





ma! curând verificată printro nouă |P2) al Cooperaţiei dă posibilitatea 
muamârătoare, oblicalorie de aitte) |2&ricultorilor lipeiți să aghizițione- îi 1, va fi de minira pe pt turmă | 
Cupă regali stabilite de toate ță- |, Ja timp, sămânța  selecionată, O interpretare a| crin re ee franta ASE Rt au pr i [IE de faronăli(0âe ae cani Rata 18 
axife) că muncile agricole de tosan- L Pe mină ul "Tolerantele asupra greutății piese eram recoltat pe aceste pămân 
și D. prof. Gh. Leon, i 


zile europene 

O noui numâritoare a populaţie! 
Fomâniei nu mal poate intârzia, ca 
ră stim cât mâj exact pe ce fei de 


Dă să nu sufere. 


După situaţia întocmită În seara 
zilei da 5 Octombrie, rezultă că sa 





tarifului vamal 
In ședința dela 22 X. 940. Comi- 





lor co compun seriile balanțelar de 
cereale. sunt acnlea mentionate la 
art. 120 div regulamuntul logii pen 
tru aplirarea sistemului metric, 





Veaseimenea sa permis tocuilori- 
lor româui proprietari de pămân- 
turi In Jugostauia și Unuaria să leea- |, 
că în aceste [ări. penlru asi lucra 


populație se poate cprilini Btatul | trimis Pederalelor au-aa de 208 midi 1 
Ba ap nthe 950, x ă siunea Industrială a dat următorul i 
rile ace (0 Je! pentzu cumpărarea prbu- [aviz interpretativ la aplicarea ari. uratieraatele „ura, Anăteatilor [ra ndabirile” st ridica. recolleie "pe 
care bar putea să le aducă în tară 





de măi pretaceri ale lu- | lui de sămânță, 
Din această sumă. unitățile coo- 
perative au achizitionat până acum 


0 cantitate de 2201 vagoane, cari 


năfionaj 
ic grele, 
mal 
SA NE STRANGEM 
RANDURILE 
Neamul nostru 


trăiţ până acum, 
târb a-l poarte cineva de tijă, li 
ut în vola soartei, încât l-au năpă- 





nembnțe, care cate de 9.646 vagoa-|rice 
ne, Pedoralele tor achiziționa în 


A si fost distribuită, şi 
Paţă de necesitatea de a cumpăra |loizii sau corpi aliaţi pot să aibă o- 
proporție, să lie consilerate ca 
teroallaje în sensul art, sus amintit”, 


otel si 
Ya ave 


locul grosimei 


în |balanţele ue acest tip, sunt 


urmă 
loarele: 
Puterea balanței: 1 itru; 0,25 tru, 
La verificarea primiti: „li e, 


u 
pariodicăi be 





cu sculire «de teze și farmalităţi, 

In executarea aveslei măsuri, se va 
ine. sirict seama de dispozitinuile | 
legii vămilor. privitoare la „Praprie= 
tăți timitroțe” (art, 342 si următorii 
E 0944 de dismozițiunu. privitoare Lae- 








1 si Detombria 1940 


CUMPĂRAREA DE APARATE DE RADIO 


Acest semn al calităţii 


Importen! pentru bucuria 


este perie ce vă poate aduce un aparat de radi 
caţiunii, pei e au br jul si e fabr. 


decide singur 





VIZITAŢI 
DROGHERIA 


„DUMITRU GARIBALDI“ 


egerea unui 
ochiul Dv. SE 


STR. LIPSCANI 24 












Di 





Originea unor nume 


Sielania e. după cura se ştie, fe- 
nul lui Ste care — deri- 
grecescul stephanes „60- 

va să zică „Ancoronat“, 

Tancred: din germanicul tane 

"4! și roth „atat”. Numele ar 

«mna după această etimologie a 

care meditează inainte de 








lanislav, e un Dume Câre Pro- 
poloneză, mai precis din 
vrea sh zică „stat”, şi 
adică glorie, 
£ sa originară ar n 
atuiul* 











a în timpul lui Omer. 
ri. pentru a-şi proteja 
ucrările de. grădinârie. 





roman! de foloseau şi ei 








sr nui In evul-mediu mulţi 
Cintin predieatori  Norbedu ÎmpO- 

a mânusilor, ceeace mu imple- 
d sue portul lor, 





Ji. tare 
din catițe 


te ne tăneau mMÂ- 
din tafta. mbtase. 
alte piei preiion- 
se inpodobeau cu 








BINE ASORTATĂ CU TOT FELUL DE 
SPECIALITĂŢI FARMACEUTICE ŞI DE 
PARFUMERIE STRĂINE ȘI INBIGENE 


siunile italiene Lombardia” și „Berzamo” adunate pentru a delila prin fata Ducelui 


Femeile şi 


Oricât de siguros ar f, femeile 
mu se pol plânge de blocua cel 
puțin În domeniul cochetăriei. Nu 
tot așa a fost in timpul lul Napo- 
leon 1, când acesta forță Europa 
intreagă să participe la blocus-ui 
pe care Îl impunea inamicului! său. 
Cu deosebire in ceeace priven Gan- 
tela — faimosul punct englez — 
după care elegantele se prăpădcau 
şi nu puteau înțelege ca impăratul 
să pu renunte la constrângeri. cel 
puţin în favoarea acestor găteli, 


Asttei sta situatia când. a doua- 
zi după câsitoria cu arhiducesă 
Maria-Luiza de Austria 11810; Na- 
polean. vrind să arate soţiei o do- 
vadă a puterii lui, aduse toată 
curtea in Belgia și Olanda. Ali, 
grație unor Încercări contaban- 
desii. faimoasele dantele putuseră 
ajunge. Doamnele dela curte pli- 
viră sume importante negustorilor 
Dar aceste prețioase şi interzise 
podonbe trebuiau aduse în Franța. 
Și vamesii primiseră ordine extrei 
de severe. cari nu eruțau nlei tră- 
urile dela curte. Avpau să se lip- 
masă rlepantele de comorile lor. 
cari enstaseră atăt de senmu? In- 
cercară atunci un demers pe lân- 
gi impărăteasă, care nevoind si 





CINE ASCULTĂ RADIO, ACELA ŞTIE 1OTGE SE ÎNT 







blocus-ul 


fie mal prejos de losefina — ama- 
bilatea personilicată 1 cărei 
succesoare era, luă in bagajele ei 
toate  dantelele. Vameşii nu in- 
drhzniră să i le deschidă. ȘI așa, 
pentru a face plăcere câtorva co- 


chete, impirăleasa insă-şi lorță 
biocuzul organizat de imperlalul eh 
si 


In Epania luxul provo- 
cator este aspru 





pedepsit 
Zilele trecute mai mul îmalus das 
spaniăli sam oferit la restaurantul! 


„Ambasardeur” din Barcelona un ban 
chei unui grup de financiari străini 
Gazdele au cerut ca masa să fie ser- 
vită în veselă si tacămuri de aur, btw 
vernalorul civil ai orasului, alâud 
de acest lucru, a amenda! pe Inți co- 
mesegii spaniali cu câle zece mii de 
peselos, pentriică au comis — spune 

a areslei amenzi — un aci 






care poale Willnira ore 
ale 





î în acele monenle 













Fisa apa y io, ales anume 2, 

Pair. epor numervarele C 

Pparate Jnhricoblă ad ea mai mare 

Ei ra ze rr contravaloare pentru prețul 
ranjie a coli) superioare. 





















ESTE ACUM şi MAI UŞOARAI 









1. Pertecţiunea technică unică 


3. Formă elegantă si material deprimacalilate 


AMPLĂ ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ 





sa tC 
Mi 


4 


PUBLICITATE DE RECLAME ŞI INSERŢIUN! IN CARTEA DE TELEFON 


Comisunea pentru judecarea ne- 


D. Vladimir O) 
Consilier de 


țlunea Româniel) 












Numirea d-lutVladimir — lonescu 










N ; momentul când ma dat rezol di 

este o consaci normală a zia-|ințelegeriior dinlre Direcţia Publi- | minlat inanj a e ego rea germ r ri 
ristului care, a “lost redactor _al|eWAţII din Subsecretariatui de Stat rmtnieețu mnnpat rbEaeeea „e tiu dă aceata ja am 
„Cuvântului di (924 până în 1938, a! Propagandei și instituțiunile ce [nister, organele fiscale îi 


wemau să |verae canti ositor, nceștia 
numească, contribuția, fără amendă. |iidiaue colti Ai 0 aie ie 

In motivele 3 și 4 mocietatea cere [patului, Cositorul astfel sustras era 
a se reduce suma plătită şi li re- [piâsat de către soția lul Anton Man= 
vervă. dreptul a aștepta rezolvarea | helm care nu ştia de provenienta 
chestiunii și dela ministerul de fi-| materialului ln diverși comerelanți. 
nane corolla „apectală de contic- | In urma seebizitoriulut de tetmpi 

3 mare a proceselor 

verbale de contravtațiune. [a 0 bacau Sete dat. 


nitte 
Fals şi furt dela stăpân [46 den contra hu Anim 


Anton Manheim din Bucureşu, |(7IPunaluiui corecționai al tribuna | 
str, Emigrantului nt. 2, functionar |IVLUi TIfov. P 
1a Ziminer & Co, 8. A. lucra În a- 
celaş birou cu Ladiilaui Kârosy. ca- 
re avea inzârcinarea de a emite 


dau publicaţii, in urma cererii Di- 
rEcţiei Publicităţi a hotărit că socie- 






dată la care 
suspendat 


D. RADU GHENEA 
MINISTRUL ROMÂNIEI 
LA MADRID 


D. general lon Anronescu, Con- 
ducătorul Statului si preşedintele 
Consiliului de ninistri, a semnat 
decretele prin care Sa făcut ur- 
mătoarea miscare în diplomație 
D. Frederic Nanu, trimis ex- 
traordinar şi ministru  plenipo- 
tențiar al Rominici la Madrid, a 
fost rechemat în administrația 
centrală a ministerului Afaci 
Jor Externe pe data de 1 Noem- 
brie a. €, 
Pe aceeași dată, d. Radu Ghe- 
nea a fost numit trimis extraor= 
dinar şi ministru plenipotențiar 
al României la Madrid. 


m 


Mişcări. in personalul 


I nosirn a fost 


Munile din cartea de telefoane 

Societatea de Teleloane a declu- 
rat recurs contra deciziune! moti- 
vat astiel: 

1) Violarea si greșita interpre- 
tare, exces de putere a art. 21 din 
legea pentru modificarea unnr dis- 
pozitiuni din legea pentru controlti 
mijloacelor de existență ale publica- 
Hunilor periodice. 

Direcţia publicităţii exercită un 
control aupra reclamelor ce apar 
pe cale de afişaj public, cari recla- 
me trebile să parvină dela tustitu- 
Vile de Stat, reprezentanțele şi su- 
cursalele firmelor străine sau dela 
societățile şi firmele care au con- 
vracte de furnituri cu Statul, 

Declzi tacată violează și inter- 
pretează greșit art. 2 alin. 3 când 
spune că: în aprecierea sa Societa- 
ten de Telefoane, prin cartea sa de 


















Devize şi traficanţi 
Tribunalul Titav, secția 1 corocțio- 





Noua comisie interimară 
a camerei de comerț şi indusirie 
din Bucureşti 


D. D. D. Neghel, preşedintele cn-] Instalarea nouei comisiuni imteri- 
misiei interimare la Cenei de co- mare se vu face zilele aceslea: 
' |meri şi industrie din Bucuresti, u VERNU- 
prezentat demisia acestei comistuni „COMISAR ES AMERA 
Ministerul Economiei Najiunule DE COMERT DIN 
BUCUREŞTI 


la munit următoarea mută comistane 
interimară: 
Garibaldi Dumitru, cumerelant; ai iarna mpi Ia 
Bolintineamu Peire, industriaș;  |nomlei Nationale, ă 
im Du Gheorghe a tost numit comisar 
uvernului pe lângă Camera de Co 


firim Dumitru, comercial 
Posteuca Vasile. comerciant; 
au M Y mert și Industrie din Bucuresti» 


















D. Gheoghe Nicoară, conduefitor 

saricol cl. fosta Cnmeră 

colă Satu 

data de 1 mbrie 1940, | 

agricolă Timiș, fixânduei»ae a: 
le pet de cultură la pepi- 
Dara, revenind sue 

i sale la Ga 


firme, cari inserându-şi numele în 
cartea de telefon, înțeleg a se înce 
aunoscute unele altora, nemotivând 
țoldeodată deciziunea, căci aprecie- 
mea pe care se bazează nu este cu 
aimie SDaR aa sta m un 
exces de putere şi o violare, 

Inalta Curte de Casaţie, secția IV, 
prin. deciziunea Nr, 3458-1949-1940, 
a admis recurăul societății de "Ţele- 
toane, intru cât dispozițiunile art. 
21 şi 26 din Leg mintită, nu sunt 
epihtabue Societății de Telefoane 

nteu reclamele inserate în cartea 

abonați şi casând în lond a res- 
pina cererea Direețiunei publicităţii. 


Conteibuţiunea naţio- 


nală excepţională 
de 2 la sută 


Gurâu Marius, indusirias 
duală d-lui log, Agr, Pure 
, prin care a fost în- 
sărcinal cu lubrări de evaluare u re: 
lăsate de Bulmari în Dobro- 

pe dala de 

urmând a 


Şcoala ue ' specializare 


BUCUREȘTI 
Oficiu? de Aprovizionare cu 
Anastase Simu No. 1 deebita L-Ă 
CURS DE SPECIALIZAI 
PLEILOR CRUDE, în localul şeolii, București, strada Bucur No, e. 
Candidaţii primiţi la curs vor avea jocuință și întreținere în nai 
pe tot timpul celor 4 luni cât durează cursul, 
Condiţiile de primire ft sf 
„1 Să Be român de ori etu! 4 
2 Să aibă certificat de absolvire a cel puţin 4 clase secundare, 
vârsta între 18—25 anl. 
Darie de primire se vor inainta pe adresa: Oticiul de Aprori 
cu Materii Prime, Bucuresti, strada Anastasa Simu No, 1 până cet mi 
ta 23 Octombrie 1940, anexăndu-se următoarele acte: a 
1 Certificaţ de naWonalitate. 
2) Certificat şcolar, 
3) Livret sau ct militar. : 


> Extras de nastere. 
pri ti tota! al canăldațior admis la cui vor (i de 23 















me lucrările. de 
juare a reăllelur în Dobroi 
ord şi Sud ri peniru cure 
nu fost delegați u-nil ingineri agro- 
numi Ar și Coaalie 
1 


eva: 










Materii Prime S, A. B. București, Strada 
adun de 1 Noembrle a, c. un: 
CUNOAŞTEREA ŞI MANIPULAREA 















Steaua României 
verbal de contravenţie, deoarece la 
parafină, ce a 


crărilor. În. 
populație. 
Tot În col 
magistral, 
mbnului 
data de 
Stefan Mui 












il 
1040 şi u. [sută contorm legii pei 
Imp. ur E afla unel € contribuţiuni. na 
ouale. 
"Precându-se la executarea socle- 
vas, pentru, guma „de let sai, 
tribulia și amenda atei „30- 
cler ci României a făcut 
motivele următoare: 
e lei 48.020 ce re- 









Pe 





























'Radar), — Iarna A |procesi e m angajati pe timp de 2 anl 
i Absolvenţii acestui cur X0! A ze 
ia, Croatia şi în Bos- În, anulat. PE rr ee artizanul 9 am țară 


torii 
2i Societatea (ăcuse 0 cerere la oleotor 
apezii care a căzut, ministerul de finanțe, care uorebase € 








Suma rezultută. dit avene 
cate a fost pusă la dispoziția 
Carităţii” din Barcelona, 





comunicaţii au in cazul când nu s'au incheiat 
fi: ERĂ de contravenţie să se pr'meăs- 
că contribuția fără amendă. Ori In 





IN URMA REVIZUIRII DE FRONIIERĂ“ 


Un articol publicat în „Muenchner Neueste Nachrichten' 


toen- /codării de teritoriu, nu va înregiatra 













20 (Andor). — ui 
IN 0 Niebiebieu- publică [o prea mare sobimbare în atractie 
She ue invitatet oaia în [economieă. Nici na 1 economie 
notăui Trat subtitini: [ori de pro a 
"momânia și Ungaria în arma revi- [simțitor Prin 
mirii dv frontieră”. tie: fi 
Artieela! se Beupă m pt tie 
Dastitatala! „e contanstară permai maior notate rai 
ren îndui 
m Etiet raeae Varia? [iune at Tie te ieăt 
Dazoază, Apart Mojai și a oreșterii [cele apricole, România mentine ton: 
LA Du - amet de vedere îmdus- |tă marea industrie, cu e importanță 
fiti Teritoriaă ” recupera ntă |mial mare decât can Tocală, precum 
debnsex |și partea cea mare a produse- 
mami mult posibilitatea de del pi partea eaa mai mar 


de prodonția 
SeReminia, serie zi 


În prăvimța minelor de aur România deţine 
primul loc in Europa 


esti; 3) Câmpurile de petrol dela 
Moreni; 4) „O pădure de sonde”; 
5) Fotogralia unei mine de aur. 
România deține în această pri- 
vință primul loc din Europa si 6) 


ara), în urma 





Suplimentul ilustrat al ziarului 
„Vozikischer Beobachter” publi- 
că sub titlul „România, tara re- 
zervelor”, o serie de fotografii 
din Rominia, reprezentând : 1) 
Intiustria lemnului, un articol im- 
pârtant de export al țării; 2) La- 
muri de grâu alături de rafinăriile 
Societăților de petrol dela Plo- ta 


FORȚELE JAPONEZE AU ATACAT 
CU VIOLENȚĂ POZIȚIILE CHINEZE 


chinezi pe malul fluviului Yanatse, 
în apropiere de Yohaciau. 

Apele fluviului Yangtse au îost 
curățate de minele flotante. 

* 

Rador) —_Corezpoti= 
4 „D. N. B" tron 











rea icrelor negre, în al căror €x- 
port, România deține un impor- 
nt loc. 








TOKIO, să. (Rador). — Corespon- | 
dentul Agenţiei DNB transmite: 

Aviajia și marina de râzbei jape- 
neze au dasvoltat, în wltimele zile, 
e viguroasă  artivitate dealungul 
favialui Yangtse. 

Poziţiile chineze au fost atacate| 
în nenumărate râniuri, 











su bozibe, io met aaa 
în regienile Nenkinp si Tungelan, pa 

| au at Luti 
în timp ce vase din marine japo-| e ge a 






menză au tras ca mitralierele şi a: 


iMozia asupra pozițiilor ocupate de | aproape un an 





UN CONS 





ILIU DE 


td] proect, 





CUNOSCUTUL MORAR EVREU 





Pescăriile românești și extrage- | € 






ae Mu: 
ROMÂNIA ŞI UNGARIA N FO Fin 


întruniți în. şedini Ema 
i ai, hotarit  inloculrea 


funcțiilor de conducere trecânda-sn 
ltonduceren elementelor — legionare 
din! consiliu, 

Din această clipă asociaţia tărșă- 
luieyte pe drum legionar. 

în consecință, toți membrii aso; 
clației ineadrați în cuib, oriunde se 
vor găsi, vor sirânge rândurile, 









de _arhivistică 
din Bucureşti, strada Arhivelor Nr. 
Luni 4 Nov, ora 4 d. a. 
i elevii subit frvitaţi 
asemenea sunt ruga| 





Jua parte 
lua parte și fosti! elevi și diploma 
ai şcealei, 
Inscrierile 
nuă până în ziua de 2 Nov. 





și reinserierile cont: 






d. a. 





Prin decret-lege sa majorat cu 
suma de lei 26.342.769 ereditele spe- 
ciale deschise pe seama mimisteru- 
Jai Lucrărilor Publice si al Comuni- 
cațiilor pentru plata cheltueltor ce 
se vor face cu executări de lucrări 
de drumuri. 

D. Mircea Vnlcâneseu, directorul 
Datariel Pubiice din ministerul de 
Finanţe. a fost însărcinat cu con: 








sentei din țară a d-lui director ge- 
mergi Nicolae Răsmerița, care face 
parte din delegaţiunea română ce a 
plecat la Berlin, in vederea nouilor 
tratative comerciale, 





LA fosta Școală Media de Viticul- 
tură din Chişinău, redeschisă la Va- 
lea Călugărească din județul Praho- 
va, sunt vacante în ci. I-a 50 locuri 
Examenele de admitere vor avea 
loc Luni 4 Noembrie 1940. 


ERLIN, 2% (Radu). — Germanib 
priveste actiunea Franţei cu sânge 
rece 5 leplin ein al răspunde: 











rit, e în „Berliner 
Boerz 

Franța n declarat acest război 
Germaniei, indiferent dacă a făcut-o 
|de bunăvea sau instigată de Analia. 





pierdut şi trebi 


ţa trobue să 





pen- 
est război şi pentru 
Verenillea.  Al- 
ea roprezintă prin= 
ticei” de împărțire a Eu 
două tabere inamice, în- 
i să răpească Germaniei po: 
4e mare putere 

Lucrurile abestea 


Anglia, 


DACĂ FRANTA SE POATE ADAPTA 
IN NOUA ORDINE EUROPEANĂ, 
VA PUTEA DOBANDI LOCUL CEI SE CUVINE 


„Berliner Boersen Zeitung“ despre acțiunea Franţei. 





trebuese privite 











Lb 


mara) 









MAȚI 


Profesorii secundari, en licența 
până în 1918 inclusiv şi en exame: 
mal de capacitate 1n 1919, sunt incu- 
aoșiințaţi a trimite nel 


Land 


Mrziat, pe 
adresa d-lui H. Popa, profesor, C 
<bl. protesorilor. secundari, sh 
mreşti, wrmâtoarele date: 
litotea și șeonln la care 
funejionează. 
3) Anul nașterii. 
Aceasta, conform celor 
de comitelui din Bucureşti, 
intocmirea tabloalui definitiv. 


m: pa] 
Asociaţia generală 
solatori autrăsă 
tința. membrilăr, 
parte la ședința 
13 Octombrie. 1040, 
tărtri lunte spre Bu meri Bl A+ 
sociaţiei, şi cc ilor noilor paz 
ranci ale Con î Statului 
Naţional, 


patronilor În 
e la cunaş 
nu au Iuat 
din 


botărite 
pentru 





viaj 
în 


LASABONA, 29 (Ra: 
pondental agenţiei 


- Corek- 
trans 


conomlei Na 

anale, Cultelor 

chis diferite 4 
și mplimentare În. 

ei 32.401.020, pm” 





dar). = 
„NB. 


mite: 

Infanta Philippa-Marta de Brogan- 
za, nepoata Regrlui Don Miguel 1 a 
Portugaliei, sora lul Don Duarte Nu- 
mo, pretendent la Coroana Porluga- 
iei, a sosit la Lisabona, venind pe 
Bordal vaporului elen a Hellas” 

fiuvernual poringhe: a învitat pe 
ital | /njanta Phitippa-Maria de Braganza! 
ţi pe două mătuși ale sale să ia parte 
la serbările seculare ale restaurării, 
în calitatea lor de reprezentanie ale 
familiei de Bropanza, 





ARE. 
MADRID, 34 r) o 


pondental agențiel D, N. E. 
mite E 
Dlicial se anunță ea prneralul Vă: 


a plecat tn-l 
in insulele 
Capal Ja 
A Rio de 


tera, ministrul 
îro călătorie de. fețe 
Canare și în 5 


Du, din posesiunea apon 
Oro. pi 


i 








de lei 30487941 
tarea creditului extraordinar 
chis cu decreul Nr, 2421/940. 











ţia ei dipienă_ ea va trebul să deți- 
mească limpede nu numai atitudi- 
mea ră Jață de Germania, ci și rela- 
fite sale cu Anglia. i 
Atitudinea de principiu pe cara o 
za tua Franța în timpul ultimei faza 
a prăbușirii engleze va avea prin 
urmare — închee Megerle — o mare 
însemnătate. Dacă Franta metropo- 
Htană și imperială învată din nou 
să gândească pe plan european şi 
să-şi lege viitorul de moua ordine 
europeană în loc de a vol să-ţi fău- 
rească de cenirență cu inamicii na- 


un pion în jocu! al Blitit, var recu- 
moaşte mecegitateg acestei schimbari. 
Anglia nu mumal că s'a servit abu- 
ziv de Franje ca do c sabie asa pe 
continent și en da an sefia a, ei 
a împiedecaj orice apr iceră 
şi durabilă între Franţa şi Qermu- 
mia, cu intenți> de a pulea în orice 
moment să neutral!z-ze mbeste donă 
popoare unul prin allul isa se 
mențină astfel in rolul de arbitra si 
Europel. 

Acest sisțem enoie Îl trăeşte 
astăzi sfârșitul. Pe Franța, e! a co- 












Arunire ținută 


enuza exporintui, Si 
Notă foarte puternică 


Anfaritoare ca acum, Totuşi, ele m 


BELORAD, 29 (Rador). — Agen- | mi 
ţia telegrafică iugoslavă transmit! 

Unele posturi străine de 
difuziune au răspândit știrea 
Consiiul de ministri iugoslav a ţi- 
mut Luni o sedință extraordinară, în 


mare importanță si sar fi decretat 





CREDITE DE '2 
PENTRU ECONOMIA NA 


ajuta ec 
de lege rețoretie va fi prezentați 
braniti în actuala, seslune: /Gi 
var fi impărțite între miniatei 
război, comerți comunicații 
ministraţii i 
credite vor 71 puse la dispi 
cii Agricole, Serviciului. rola 
municipalității din Sofia. , 


dentul ageniei 'D: N. B. anunţă 


cordat credite. extraordinare , pentru 
urnitnr necesare statului, 


2 miliarde leva, 


stat-o positia ei de măr putere, | tural ai Furopel. atunci măturile mi |hicht: 
Dacă Franța vrea +: (să din situa- | ensecinţele potrivite se vor degaja| Al vas de vranapi 

Pieaiimaegă apune air > A at Britain” de 42000 tona, care fu- 

mese bombardat și incendiat de far- 





ROOSEVELT ACUZĂ PE A 
Ă S"AU OPUS LA 


ca 
ame | 


p VORK, 20 (Rador, — 


eta! sgenției DNE. 
rosti. 
re în 
are] dement 
caras 


piele Rootrat „e 
cp dincara în o 
ati la Mititean Se 


stturaţin 
eee nen tu 
vane de rabolia, Mari 
D. “Roosevelt 2 CXPeBĂI 
5 toate aceste ÎivTĂri A 


pre: 
ările| e 


Tinl miceva decit mărci 


DU 


- 
Li 









teggii 


amet! 


i 





ojte pentru America, 


in militară nu m 
timpde pace fntro_ stare a 


FORȚELOR ARMATE  JUGOSLĂNE 


obilizarea fortelor armata 
Agenţia mĂvala” este, 
să declare că Lant nu si 
sedință” a Consiliului 


radio- 
că 
nici 


rsul căreia s'ar fi mat măshri de 





SOFIA, 29 (Rador). — Corespon- 
i 
Consiliul de miniștri.bulgar a a- 


Creditele deschise trec de suma de 


Măsura sa luat în scopul/de a se 





La sfârșitul dsr 



















ordinară, nici extragrd 


că toate ştirile "relative În 
luate ia 
complet 


MILIARDE LE 


ea pretinsă şi 
nventate, 










ȚIONALĂ BULGAR 


omia națională. 







p, T. T, Parte 






cita 








AERODROMURILE. DIN 


ŞI MAL MULTE. UZINE BRITANICE, 
BOMBARDATE DE, AVIAȚIA GERMAN 
Un avion german a odă uz dă 
mari cargoboturi engleze 


inaituj jtacate. Nouă dintre avioanele, 


"7 
BERLIN, 2% (Rador) 


comandament al 
germane publică Următorul comu- 









ţele noastre eme şi pe care ca- 


forțelor armata |mane sunt date 


LAZĂR HERDAN 


cu calm şi trebue să se tragă din ele 
consecințele. Este de presupua că în 
anța mimeni nu-și maţ Jace tluzit 
această prtoință. 

Megerie aminteste că Germania 
are simțul răspunderii si că ea gân- 
dește pe planul european. Faptul a- 
cesta oferă Frantei o şansă, ceeace 











CUVÂNTAREA M.S. 
LA DESCHIDEREA 


REGELUI BULGARIEI 
PARLAMENTULUI 


A FOST ARESTAT LA BRĂILA 


BRAILA, 23. — Acum donă zile sa au fost arestati și inaintați parehe- 
prezentat la ehestara locală. gelnl (tului. 
morar si fabricilor Herdaa, Niculae 
sare a deciarat că, patroi 
morazul evreu Lazăr Her 
dan a inlocuit cantități foarie mari 
de făină, destinată unităților mill- 
tare cu iitad de calitatea a î-a. | 

Carcetările an fost imediat facute | 
de â-zii chestor Mazăin și Consten- |Mazila, a dispus trimiterea celor 
tin Balaban, șetul orâine! legionare |bânuli la Bucureşti pentru conti- 

Dapă descimdere, Lazăr Herdan, louarva cercetărilor si spre e se si 
Adoli Hetlpern, se! contabil și fune- Îbili dacă van făcut vinovaţi de 





eetările continuă pentra si 
rea exactă a vinevaţilor. 

latre timp, cei trei au lost puși în 
Mbartaie de d. prim procuror Nico- 
|lne Opris 

In mrma acestui fapt. d. chestor 

















nu 
evenimentelor. Dacă Franta se arată 
imțelepâtoare, ea şi poate imbună- 
tății soarta vi se bate adapta în 
noua ordine europeană 


va schâmba nimic din mersul 


putea dobândi Incul ce i se cunine 
Unele simpioame ale acestei schim- 
bâri sau manilesiai, lar intrevede- 
rea pe care Fuchreral a mvut-o cu 





vă. dacă toată Franţa îi in deo! 


cei ce n'au înţeles incă felul in care 





Honara! Sas, de origină maghiară bataj. 





LA 1 NOEMVRIE 


„CUVANTULE 


Ziar al Mişcării Legionare 


rRoouct MICA PUBLICITATE: 


Cereri de serviciu 1 leu cuvântul. Oferte de serviciu 
„e şi meditații 2 lei cuvântul. Vân: 
zări, cumparări 3 lei cuvântul. Cumpărări şi vânzări de 
2 „ păduri, terenuri 4 iei cuvântul. Inchirieri 
3 iei cuvântul. Pensiuni imprumuturi, pierderi 4 le 





3 lei cuvântul. Lecţ 











imobile. moşi 


cuvântul. 





în care va 





Anglia se folosește de Frana ca de 





x 
siana a adunării crâimare a: Sobr. 
miei s'a deschis Luni gă mâre s 
lemaitate, în prezența membrilor 
guvernului, a tuturor deputaților, a 
corpului diplomatic Li nui nu 
meros public. ă 


Turcia — continuă mesajul — se 

inspiră din tratatele ce ne leagă de 
acete țări. 

Raporturile aoastro politice şi e 

ai Sortetelor 

tm chip fe 





e 
a 


continna 
ricitL 

Păstrâna relaține și cu celelalte 
state, în măsura ităților da 
astăzi, guvernul, sprijinit pe incre- 
deren poporului, işi va da toate si- 
Umţele să menţină liniștea țarii și si 
apere interesnle ei vilale”. 

Dupa ca a enumerat sarcinile fna- 
damentale ale guvernului în tea! 
domeniile vieţii 
îmebelat astiel. 


„Consta! cu deosebi 
că politica externă d 

a dat rezultate fericite 
La 7 Septombrie tran, guve: 
au 1 

tratatul prin ci 

sud a zeintrat i 
Regatului Bulgar. A: eveniment 
adângă Bucurie de 


a fost primit cn 
pal popor bulga. 

După ce a amintit 
micală puterilor axei 


tiroa corapletă n tiecărai balgar 
tra area independenți țării 
noastre ae îngădue să privim viite- 
rul cu linişte”. 
I-| Mesajul regal a fost intrerapt în 

repetate rândari de puternice 
langi aplauze, iar Suveranul a fost 
aclamai trenatic la plecare, ca pi |. 
sosire. Lumea, adunata pe străzi în: 
tre Sobranie și palatul regal, a 2 
La intrarea în sale de şedinle, 

clamai deasemenea pe Sayaran 
în trunte ou d 


membrii guvnraului 
Pileit au fost obiectul unor satu: 


paria și aceste mari 
ris a di 


pe o cale pacitică, tepi 
condițiunile potrivite 


ziaste ovaţii. 





CAREA LEGII 
ISTRATIVE 


comdu- fi numiţi de către acelea 
e manei primarii fără a 











D. gea*ra lon Auig 
Atorul bula! și 


Și | REZULTAT  LOVIREA IN PLIN A 


glezii au Inc at a-l remorea sub o 
puternică escortă de  diatrugău 
și avizouri, a fast torpilat şi ecufun- 
dat de submarinul comandat de ci 
pitanul de marină Jeniach, 

] 





mare parte 
moare, au coalinuat în tot cursul 
zilei de fari atacuri represalii 
indreptate impotriva Londrei. Cu a; 
ceastă ocazin  BOMBARDIERELE 
















JURUL LA 













lipsă, 
- 
BERLIN, 28. (Rador), — D 







+ „Empresa |vioane aruncătoare de torpile tai 
nice au atacat, în ziua de 27 O 






brie, un vas de comerț 
mare tonaj care naviga în 
Nordului. 

Gratie unei manevre în, 
tece rasul german a reușit să 
ce intențiile avioanelor 
asttei încât le — axumeal 
engiezi nu și-au atins ținta, 


BENE a Au 














NOASTRE AU ATACAT AERODRO- dre 


MURILE SITUATE IN APROPIE 
REA CAPITALEI BRITANICE, PRE 
CUM ŞI ARSENALUL PRINCIPAL 
AL AVIAȚIEI DELA BENLOW, 
meroase hangare și edificii a: 
incendiate. 

In alte aerodromuri de pe lilora 
1nl de est aj Scoției, am reuşi! a 
distruge, în primele ore ale serii de 
Duminecă, aumeroase avioane alla- 
te pe sol. În afară de aceasia, alte 
OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ MI 


ATINSE DE MAI MULTE LOVI 
TURI IN PLIN. 

ta noră de Liverpool, UN AVION 
INDREPTAT LA 300 KM EST DE 
PUNCTUL DE NORD AL IRLANDEI, 
IMPOTRIVA UNUL CONVOIU PU- 
TERNIC PROTEJAT. A AVUT DREPT 


DOUA CARGOBOTURI DE 8000 








tare printre care se allă 9 Şi 


i (mai multe clădiri indiistzială 






Sao dat lupte intre aj Ă 
vânățoare germane de tipul d 

sersehmitt“ şi avioane 
Spitfire. 

In cursul acestor lupte. atiă 
germane au doborit dauă di 


imamice. i 
Un avion german este dat Apt 
+ 







BERLIN, 28 (Rador). — Î0 
plectarea comanicalulut 

tar de Luni. agenţia DNB 
forțele aeriene germane aut 

b distanță ce dopășenle eu m 
m. pentru a atinge în 
37 spre 28 Octombrie ai 
Sealia, 














TONE. CARE AU RAMAS PE LOC, 
PLECNDU-SE INTRO PARTE. 

In timpul nopții, atacurile înărep- 
tate de formațiunile de avioane de 
bombardament le iva ca- 
pitalei Marei Britanii aa sporit. In 
afară de instalaţiile industriale dela 
Birmingham și Coventry, a fost a- 
taca Liverpool. 


tsi 
Și eri, avloanele britanice au evi- 
tat în tot timpul zilei, teritoriul 
Raichului. Numai la adăpostul întu- 
nerecului avioanele britanice au a- 


tacat unele regiuni fără insemnă- 
tate muitară, ferit 













ii 


parte [de 


„EROL AL MU 
SOCIALI: 


MOSCOVA, 29 (Rador), 
ţia Tass transmite: 3 
Pentru a răsplăli emit 
lzdri in domeniul creerii 
tipuri de armament 
sporeste forța — delea 
preşedintele  Sooielu 
Uniunii Saoletice a d 
erou a! muncii s0 
cu nedinul Lenin. ai med 
i ciocanul”, 









o osvnieia 1500 


TEXTUL NOTEI ITAL 
ADRESATA GUVERNULUI 


d. Grazei, [lan tretu 


Po 








iz în scala din înm. 

























TERITORIALE, COASTE) 
RTURILE SALE SĂ FIE Fi 
DE FLOTA BRITANICA, 
atillor sale” de răzbl 












tani 












YEENUL ITALIAN ARE DU. 
E PREVAZUTA DE GUVER: 
ELEN ȘI 

NAVAL 


TAR. ȘI 


e câtre Grecia, ca 


precis luate de 
pentra a pune la dispoziţia 
” în războla cu Mala im- 
miante poziții strategice pe teri- 
ci grec, deci i a bazelor ai 
din Tessalla și Macedon! 


guvernul 








Cuvernul italian 


(Rador). — Redactorul 
ai agenţiei Stetani serie 


emisă astăzi gavernului e- 
rul taliei ia Atena 
i chestiunea răspun- 
are si-a asumal-o Grecia 
iinea ei provocătoare și 
enitele câlcări de neg- 
Acele la care se referă 
italian sunt în parte 


t 








1 violărite 
ale neu 
Apele | 
porturile are | 
















îolostie de fo 

| mru operațiuni de 
laliei, Cu complicita 

lin Ateag, Anglia a 
pooizeze În 101 arhipela 
retea de intarmații 

tem de de a] 

te acestea au fos 

mai «nule rânduri 

arsuri diplomatice . futute 
Dar guvernul grec, În loc 
prin măsuri — patriviie 


respeolarea new 


ELEN A TOLERAT CA APELE 


rovizlonările. forțelor 
si a ingădult or- 


CA ACEASTA COLABORARE 


REGLEMENTATA 
NTELEGERI CU CARACTER 
AERONAU- 
vernul Italian nu se referă 
1 garanția britanică aceap- 
tăcână 
intrun program de sacțiuna 

i impotriva secarității g- 

i ja angajaraentele expli- 





























Guvernul ltalian cere guvernulu 


= | jotec ca să dea imediat ordinele ne 


0- 


> pal ea aetaată acupglie să se + poat 
, ace În_imod pașnic. IN  GĂZU, i A 
CAND TRUPELE AR TREBUI SA| ATENA. 28 (RadOrh == Corespon- 






i 


INTAMPINE OPi 





RI, AGESTE O 












războiului, 
„Pester Lloyd” serie Între“altele 
că cu acțiunea de astăzi incepe o 
nouă fază a coniljetului european. 
Guvernul Metaxas devenise din 
ce În ce mal mult vasal al Angliei, 
mi numai prin acceptarea garanţi- 
ilor britanice, ci și prin prezenta u- 
nităților navale enzleze in porturile 
grecesti, 

Răspunderea față de destinul 
Greciei cade asupra politicei brita- 
nice, însă cade şi asupra guvernu- 
zi Metaxas care s'a sprijinit de An- 
alia. 

Suntem ferm 


M. S. Regele Impărat at Italiei 


tanii și a intenţiei 
ŞI alte țări in război 








a fost pi este menită 
transforme teritariul cel 
puțin să permită ca teritorial grec 
să île transtormat intro bază de ac- 
Hune războinică în contra Italiei. 
veasta nn ar putea decât să ducă la 
un conilict armat intre Italia și 
Grecia, canilici pe care guvernul 
talan are intenția să-l evite. 

GUVERNUL ITALIAN A DECIS fctiee: 


ARON: |„Pester Lioyă”, că armele Italiene 
GRECIEI [vor sfărâma în curând Orice rezi- 
ECU- !stență din partea Greciei. 


a dat dovată de o lungă răbdare 


sa „cu forțele armate britanice 

In ansamblu, atitudinea Greciel 
este în legătură cu garanția brila 
nică prin care s'a urmărit să se ala 
biiească, chiar dela Incepulul con. 
flietulni, angajamente politice şi le 
nătari millare sub o formă echivecă 
sugerată de Anglia peniru a da pu: 
|tere şi eziindere planarilor de în 
cereuire ale Angliei contra puleri 
lor azei. Meloda acestei pollilei a 
Josi de a atrage merea elle |ări in 














convinşi, 





conhict, penira apărarea imperia- 
tismalu! britanic. 

Răspunderi precise cad insă şi In 
sarcina guvernului grec, cari ar fi 
trebuit să-și dea seama că violările 
necontenite ale neutralității vor 
trebul să aibă cândva consecințe 
rare. 

Guvernul italian a dat dovadă de 
o lungă răbdare. Astăzi paharul 
este plin și intențiile Greciei tre- 
bule să fie definitis lămurite, 


PRIMUL MINISTRU ALBANEZ A CERUT 
INTERVENȚIA ITALIEI 








ROMA, 28 (Rador), — Intreaga a-ltolala identitate de vederi dintre ce. 
leația a Jâri este reținută de întreve-[le două puteri ale axei, cu privire la 
derea istorică dela Florența Intre 


teste chestiunile momentului actual. 


Duce şi Furhrer, în rlua celei de Atenţia siarelor se concentrează 





18-a aniversări a marțului asupra (Dra nouel situaţii in- 
Romei Roma și Atena, ca 
Ziarele, cari consacră evenimentu: | urmare a PROVOCARILOR CONTI- 





toală prima pagină pub 
[atoyralii ale celor dal 





4 mari 
de Stat 
subliniind totodată insemnătalea ma: 
nifestațiilor călduroase dela Floren.- 
la fâcute ln adresa Fuehrerulul şi 


NUI SI INTRIGILOR GRECIEI IN 
DAUNA POPORULUI ALBANEZ ŞI 
A COMPLICITATII SALE CU MA 
BEA BRITANIE IN RAZBOIUL IM- 
POTRIVA_ITALIEI ȘI IMPOTRIVA 


ș 











feat colaborarea 


Ducelui și mai ales importanța îsto- 


INTERESELOR AXEL 
Hieă ș canlerinței, care a confirmat 


Presa italiană oeșle)eşte 





llimele 











cesare aulorilăjilor militare în sco- 


antrenat o nouă victimă în ruina 

















itoriale și 


Mesagiul d- 


[i 


dentul agentie! DNE 





ni serviciu de imtor- PUNERI VOR FI SDROBITE PRIN| Agenţia olicială Gleă publică an 
mintare în arhipelagul elen, ARME ȘI GUVERNUL ELEN IȘI VA | mesaglu a! d-lui către po- 
aentul Italiei. ASUMA RASPUNDEREA CONSE. | porul grec. 
rfeci în ca 2 DR, C. CURGE 
mea efect în ear CINTELOR, CARE AR DECURC n A ae mesa „sein si 
in rânduri, obiectul DE: R ES. |Italla ceruse ce: ani r por- 
IMATICE DIN PRESA MAGHIARA b țiuni din teritoriul Wee şi a tăcut 
CARORA GU PRE CONFLICTUL ITA- cunoscut că va pună mişcare tru- 
re A CPR LO-GREC pele sale Du în E 6 dimineata, 
de gravele 
A ) pie Z pentru a proceda lă Beuparea ace- 
e, aula get e a „BUDAPESTA, 23 (Rador). — |lul teritoriu. 
ȚIE A PROPRIEI SALE n zh asesției “„Sietaui" |" n, Matazas a declarat ministrului 
AȚI, ci  dimpolribă, = Italiei că el cons!detă aceasta ca o 
nea sa PRIN FA: Atitudinea poporului ungar faţă 
FORȚELOR ARMATE de conflictul italo-grec este bine de- pozat e de războl TăGută de Italla 
E ȘI PHIN. COLABORA: finită. Englezii sunt acuzați că au| TES 
AMIGII ITALIEI 


Mesagiul presedintelui consiitulul 
se termină printr'o are ln 
luptă adresati popul 


COMENTARIILE PRESEI! 
ITALIENE 

ROMA 28 (Rador), — Ziarele de 

seară Italiene reprode mub titluri 

mari nota guvernubil italian adre- 

sată guvernului ele 


Fuzionarea forțelor. arm 


TIRANA, 2% (Rador), — Con: 
siliul Superior Făselst Corpo- 
rativ, reunit în Bedinţă ple- 
nară, a aproba [uni decretul 
de lege privitor la Wuzionarea 
forţelor armate italiene şi al- 
baneze 

Presedintela Consiliului Su- 
perior Pascist Corporativ, d. 
Toci, a ținut un discurs prin 
care a subliniat coincidenţa 
cara face că acea-tă aprobare 








lui Metaxas 


Primele comentarii gubliniază că 
Dalla a fost obligată să adopte mă. 
surile necesare pentru a gatanta 
propria sa securitate și securitatea 
Albaniei impotriva planurilor agre- 
five puse la cale de Anglia în Gre- 
ela, Pentru acesta motive și pentru 
A garanta neutralitatea Greelei 
conra violării britanice, Ttalis a ee- 
Tut guvernului elen să o las să o- 
co; pentru durata războiului eta. 
7 puncte atrategtee din teritaziul 
elen. 


nea. 


MINISTRUL GRECIEI LA|i; 


LONDRA PRIMIT DE 
LORDUL HALIFAX 


LONDRA, 28 (Rador). — Mniatrul 
Greoiei la Londra, care vizitase Luni 
tienta pe Str  Alezander Cado- 
gan, a fost pentru a doua oară la 
ministerul Afacerilor Străine Luni 
după amiază, peniru a avea o in- 
trevedere cu Lordul Halijaz, 


ate italiene şi albaneze 


cist a trecut frontiera de sud 
a Albaniei. 

Legea a fost' aprobată prin 
aclamații, în mijlocul  urale- 
lor adresate  Regelui-lImpărat 
si Ducelui, 


ANGLIA VA DA GRECIEI 
nTOT SPRIJINUL CE-I 
STĂ IN PUTINȚĂ“ 


LONDRA. 13. (Rador). — Agenţia 


| 











tațir de. CĂI 
Atena, n remis, fi - A Bu vernului |RITĂȚII ITALIEI — FACULTATEA | mani/es! fi gate ale Greciei 
a în ora 3. urmâton |BERFAGELUNEA e PROVOCATOARE [DE AT Qui 181, pr OUUTATEA | 47, "1008 i muoliniaza | Tetea! aa a tt: 
ui elen NEA ADR ATA DE - ÎLE PENTRU DURATA [valul de te N 1n toată | te 1 PĂI permanentă af 
ana a putut. în mai | TENOR BZĂ PRIN POLITICA |PREBENTULUL CONFLICT OU MA- “7 AERIDeNtalII. ostile. | tor armate etieza = forța Ep a 
10 a” constate modal [IN Or ISTA ADOPTATA CHIAR DE [REA BRITANICA RONIIAE i PRIBBEPÂNEZ S'A | Rate stabtit că. în urma scorăatai La abținulă și poate fi păstraţi, 
rânduri, „Mă, CRIMEA RI POPULAŢIA RAU L GREC FATA DE |SFRATEBICE De PE TERITORICL | FACUT 1v1/ + ABIL ACESTEI |inchelat, Grecia a permis îs tasula O femeie inteligență nu sa înqriioște 
j N CEAMURIA, pre: . ) “ S, 
RAII ELEN „A ADORTAT BE | euiă şi Eăcezcăriia coatlmnai Eupite dă | disernai, fiallan care  gube: nula | INDI un, LACO TERENDULUI "on. | ana, citea i Ea eaDaiă Fi numai de aparență, ei din timp în timp 
TD CONTRAST NU At |EIOL2ăA Getordin), dineălo de” fran. [arte na nu de opună IE actastă ocu. | SON NUI POPONULVI | un care exod: atita ta, Erigt faca câte o derinfecție radi 
pr ESTE IA ACONNILE NOL MR | IErElA Alei ȘI Dăbtra metale fane |palie și 20 Mu mlediec IlDera (re.| e RAEINCA R 1 ARMELE | to aimeie parieet chica că a 5 pariifeciie radicală e apara: 
L RELATTUNILE | VECINA. | DU Italian s'a găsit — cu loațe cere a trupelor menite să asigure 0-| FASCISTE SA FAGI EPTATE: de astmenna ntabilit că G tului urinar cu Helmital,- Daacata 
paCE ȘI DE ma) INA- [că zadarnic — in Situația de a trebui |eupalia. ACESTE TRUPE NU SE] Fata de această fe, Halta de- lea, urmână Planul intrigilor Hai 'ă recomandă [] 
ppsrne SAPT, I(OEIAR 18 trai taie gasita e ACE VOR PREZENTA CA INANICI „AI [etara că limiicie ut depașiie, |1e, era pa punetui dee ien aa V5 recomandăm e cură cu Helmital, 
BLIGATIIU E [supra consecintele POPORULUI VICIUN | scrie directorul 1 ăătăemate "De. | mea 3 i 
> GE SACE De REA | Care APEastĂ politică ie'ar avea “dl8 | CAZ GUVERNUL ITALIAN NU IN. [ina cara valea In RBRBIEN mb l | aătee teruamlului sia pielaieă 
i SI7VATIEI SALE DE SAE [ie ala DONE Areta NUI pal ELEGE CA OCUPA tâțile a «!, "TE Anita, In | eu seetorul Corita” In eat Pană 
LERA A ORV. - | cursul ac vata, mărite ttrela 
„i mute rândart. guverani [CĂTRE IAnia CAgEREARRIT DE | 4-A CATORVA Pui “Fiara preci»:""A 988 m oncaa [le SmuArte,&IeelTela trupelor să 
a pâst In situația de a in- [(RECIEI A DEVENIT DIN CE ÎN|DE MOMENT, ȘI GARE ARE UN SE GASESC 1! DE GRUPURI DE albaneză, 
mol elen să observe ace-| CE O SIMPLA APAREN peer CARACTER ri DEFENSIV, SA A-| MILITARI BRIT! 1 oa te 
si și să protestere în con-| maspunânra anu ii Fa DUCA VREO ATINGERE. SUVERA. | NATI CU DIFERITE De [mate anina: dee fate Ole: 
lor sirena a în primul sina ei nat - NITAȚII SI INDEPENDENȚEI GRE-| asemeni eate +'abilitifaptul că nu- | curul ultimelor patru d 
ma! gravă cu ei = IEI, 


ÎI i) 
SE CAUTA UN COMERCIANT-RESTAURATOR 


harnic, energic, cinstit şi priceput ta bransa restaurantului, pegtra s 
| se încredința conducerea unui restaurant în oraşul R-Sărat. 
Capitalul şi intreg inventarul necesar în această privință | se va 
Pune la dispoziție urmând a | se acorda un beneficiu la întregul 
câștig realizat și care se va stabili de comun acord. 
De preferat un macedonean refigiat legionar, 


Doritorii se vor adresa primăriei oraşului R-Sirat pentr ln 
formaţiuni. 


za ea BRAȘOV SECȚIA l-a cc. 1 
PUBLICAŢIUNE EXTRAS 


hotul Nr, Nămaia. 
Mii de strigare este de 220098 


Garanţia esta de 10 la mută din 
prețul oferit, 


Eoziie Ducu PE Mea. 
ca bu: 

nă EA inscriindu-se in E a- 
Actele de sstimaţie şi condițiunile | 2 Pai aan ez 


de ieitaţie se pot vedea la prizai-| cordacere: Prof 


In cazul că jeitația de ma! sus|Dr. 8. Samoilă fag. PP. 
nu va avea rezultat favorabili, se va| Prog. Al A Baceriotearu, 
ține a doua licitaţie in ziua de 22| G. Baiculescu, 
Noembrie 1940, osele 10, În acelaș Emeseu N. 
loc, fără altă publicare, 

Zărneşti, la 23 Octombrie 1940. 


| 








zori: L Ivănescu, C. Mertu, Ing. O. 
xonci Șiin pe e 
causa „Cuvântul” la plata tazelor legale, 
Prim grafier 
(e) AL. ȘERBANESCU 
la ac! OFICIALI DE PE 
LANGA BURSA ? AC= | _Doa. Mo. 2930-940. 


DE 
IȚIUNI ŞI SCHIMB DIN BUCUREŞTI 
Următorii foşti agenți oficiali de 





iunii Reuter anunță din Isror ofelai ca 
a fuziunii forţelor armate să Bd pc eeiei „tot 
se producă tocmai în ziua sprijinul ce-i stă in putință” peziiru 
când armata imperiului fas-la se apăr: 





Cum se va face schimbul 


Nr. 1524 
1940 lana Octombrie zima 23 
PUBLICA! DE LICITAŢIE 
noştința tuturor acelora care au de| se aduce cunoștința, tirmelor, 
primit bani sau valori, rezultata | caselor comerciale și a comercian- 
din operațiuni de. bursă ( E i că Vineri 15 


cumpă- 
Tări sau vânzări de valcey mobi- 
Mare), să-și, prezinte cererile lor, 
insoţite de toate actele fustitica- 





lor creșini - român. 
[opta 1940 ora 10 dim. se ține 
licitație In şeosla Normală de 
Bacău pentru aprovizionarea 








er 


Comisiunea miztă româno-bulga- 
ră pentru schimbul de populaţii a 
dat eri următoarele comunicate! 
După cum s'a mă! comunieat, ro- 
măni refugiați din judeţele Ca- 
Macra şi Durostor s+ pot apola 
până cel mai tăia |. 10 Decem- 
brie 1640, la fostele lor locuinţe pen- 
tru a-și ridica bunurile mobiliare ce 
ma! au acolo și a proceda la ulti- 
mele lichidări bămesti 
scop el trebule să albă o 
za ţia cu fotografie eliberată de 
Comlsariaţuj General pentru Dohro- 
zea sau de Prefectura respectivă si 
vizată de Comandamentul militar 
român dela Constanta 
Din partea gurtfhulu! bulgar ace- 
ste autorizaţii țrebiesc vizate de d. 
Nieoloff care primbşie in acest seop 
pe cei interesați, ÎN primăria Con- 
stanța, Lunea, Miercurea și Vine- 
vea, dela ora 8 la 
| Supusi! romântide origină  etuică 
bulgară. cari ar fl pârisit deja Do- 
| hrogea români pentru a se duce 
|in Cadrilater sau În Bulraria, se pot 
| reintoarce în scopul ș! până la data 














|arătată ma) sus, la locuințele lor. 
| EI trehule să albă o autorizație cu 
|totografie mlihberată de autoritățile 


| bulgare si vizată 
|nului român, de fEGheorghe Paz, 
care primi st scop [E 
| interesati în“ prafastura'“ Bază 

Lunea, Miercurea și Vinerea dela 


nea că nu pot 
zatia mal sus 







de 
ta 





menționată decât supusi! români de 
origină etnică ramân respectiv bul- 
gară cari fac o) 1 schimbului de 
popula! de tratatul dela 
Cralova și cari au Interes real de a 
Seat frontiera ro cele două 
LU 
CUM si FACE 
TRANS! RILE 
In ultima Corulstanea 
Mixtă Roi = Bulzară ntra 
schimbul de a schimbat 
definitiv bazele mului de «- 
vacuare, 
Locuitorii 


“multi 





partea guver- | m 


de populaţie cu Bulgaria 


Sud de calea ferată Cernavodă 
Constanţa șor (i transleraţi cu 
rațele, pana face În acest scoj 
ma! multe drumuri dus și întors; ce 
dela Nord de zisa câle ferată vor fi 
transportați respertie pe Dunăre, cu 
calea ferată sau pe Marea Neagră, 
după cum se găsesc agezaţi faţă de 
aceste rel artere de comunicație, 
Toate aceste transporturi (pe jos, 
pe apă sau pe calea ferată) vor în- 
jeepe ce! mai! târziu în jurul datei de 
5 Noembrie 1940, 
Vitele (oi, bal, vaci, biroli, ete. cum 
5 call netolosiţi la transporturile 
căruța) vor fi evacuați pe jos cu în- 
copere dela 1 Noembrie 1940, 
Autoritățile administrative au in- 
straoțiun! formale să facă loculto- 
rilor transterabili toate inlesnirile, 


PENTRU SUPUŞI! 





cu| ora 11 a. m, se va ține licitație pu- 


tive Camezei Sindicale a agenţilor | natului cu pâine, carne, grăsime, co- 
oficial! de schimb, Ste. Bursei Nr.[loniale, medicamente, ferărie, mate- 
4. ce) mai târziu ln termen de zece |riala pentru Întreţinere local, 

zile de la data apariției acesta în- [tra întreg anul şcolar 1940-41. 

ştiințări, publicată şi în Monitorul] Concurenţii vor depune garanții 
Oficial Nr. 241 din 15 Octombrie a. [conform normelor legale şi caletu= 
e.. cunoscând că oziee recjama-|lui de sarcini ce se poale vedea la 





peste tecmenul de maj sus. nu | 10. 
Li mai putea fi luate In considera- zale şi eoncurenții evrei sunt 
ec Directoare, 
Indescifrahil IS 
antadit, 
COMANDAMENTUL II TERITORIAL Tdi a 


Serv. Intendentei 


PUBLICAŢIE 


Se aduce la cunoștința Societăţi: 
lor petrolifere şi caselor de 
Ntate că în ziua de 7 Noembrie 


= 
PRIMARIA COMUNEI ZARNEŞTI 
JUDEȚUL BRAȘOY 
9341-1940, 


3 PUBLICAŢIUNE 


Se aduce la cunoştinţa publică că 
1940 | ziua de ii Noezibria 1440, orele 


localul acestei 
blieă cu oferte inchise pentru fur- |Îl. se va în e 
nizarea combustibilului uichid şi mată, bi a, E pentzu ră 
welurilor necesare unităţilor de pe | aia parchetul XX, 5 Valea. ia 


raza acestui Comandament. 


tai va ține în conformi- 
Pen e prevăzute în ast. 


ROI NE | S8—110 incluse dia L. C. P. 1el. 
pb ME li at Odată cu oferta se va depune și| Garanţia este de 10 la sută dn 
TURCA ȘI GREACA la a da 5% asupra |preţul oferit. 

Supusi români de origine turcă! valarei furnit ME de ecua Sei tunde 
sau A cari au domicilat în Ca-| —Caetul de sazetai In eare se cu-[ (e priză 
eri variat odată 64 | prind cantitățile și eocdltiuniia de | în caz că icitatia de sus ma ma te 
vugati în propriul lor Interes, săzgi | AV7A7e. 32 pot vedea la (fiecare vea rezultat ravaradi se, 

ță adresa la Co- pri 
ian pasul senina isteata de Su Mera ac a între orele 1940, orele Il. în acelaş 
populi eâre! sedii aă 13| —3%, publicare. î 
Peita Era a iz Nr. 42647 din 27 Oct, 1840, Tacnaţi, la 38 Ostombrie 1940, 
ANGHEL PAPACIOO 





Cui se acordă scutiril 
de rechiziţii 


felia de Line Mica ia 
cunoștința popula! elvi le pe 
uprinsul Ţării, că scutirile di 
etala i iza de "Prevedinţis 
Consillulu! de Mittal nu în 
eră A 
[x serial [i peau ție [Ig 
sau a materialelor evacuai 
se vor face ca și înainta, fără 


A —————— 
SOCIETATEA ANONIMĂ DE LA 





PABRICĂOSRȚIONĂLA DE 
AMIDON, SPIRT, A CARDONIE 
DROIDII co; ș 
E 
| conform Legii Asupra Rechi-| Socjelatea A. 
Hr alai 3 si? î 


alţiilor, art. 8 
Organele 























ahnder, Georgescu, a 
Sr, See cadavru! victime! a 
în montă 
Si-a jefuit soțul. — 
scu din fund 
zst poliției pe 
tru furtul unor 


n achătai-o. 


| declarând apel. proce- 
Parudteat din nou și tripanalul 


sol sp jud 


admis în parte, condamnând 








A 
şi 10700 el di iri 


espăgubi 
Cunoscuţ comerciant dat judecății. 
La parchetul local sa primit acum 
câtva timp e reclamaţie din partea 
pescar Petre Cozubaş 
impotriva 
comerriantului importator Paul Pa- 
raschevopolos din str, Portului '56, pe 
care-l învinunșia de abuz de încre- 


comerciantul 
din Piaţa Negri, 





făcută 


dere. 


In reclamația făcută, pescazul Co- 
A că a făcut o convenție 


mubaş a 
cu Pau 





Parasehevopoloe pent 


prepararea unei mari cantități de 
pest 


sărat, în butoaie, câștigul w 
să fie impărțit 
ntul Paraschevopolos 


cumpărat pestele, iar Oozubaș, 








crat la prepararea peştelui 

Odată terminată 
tele a fost pus 
Vzat un c 







a intervenit insă 





ein în urina căreia luj Co- 
mbaș ! s'a dat numai o mică parte, 
oprindu-i-se suma de 68.000 lei și 8 


Parchetul, după ceres 
7 











lui Paul + Paraschevopol 
ându-l în judecată pentru a: 





Siatistieă muncitorească. — Birou 
mumeli a întocmit o statistică asu 
pra veniturilor realizate de munci 

rul de port în 4 















mutarturisti 9471 lei. muncitorii pes- 
cari 19360 lei muneitori! cărbunari 
20 Das ii diverşi. 14.146 





le! 


20 let, ra 
14.144 
10.090 ei 





F.R 


cherestegi 


aduse Ge maestrul 
Avramescu de pe 


cercetările 
Spargeri și furturi 





Simon Bother, 








D Bicheru din str. Plugulu! 2 a 
seciamat că aut scuti sau 
introdus în casă, în lipsa lui și i-au 

toate | încercând să 

pi casa de bari 
Ca autor ai furtului este bin 

Popeecu Vasile din str. Bit Gheor- 
ge 7 île, care a fost arestat de po- 









ru! Costică Damian din 


cu ajutorul unor chel 
s'au introdus in atelier de 
u furaț me! multe scule 

— D-na Ecaterina Constantine- 








seu din str, Corabiei No. 7 p recia- 
Mau că bai Dactiaci u intrat 
în cast În imp! opță și ian fu- 


rar, za! multe lucruri 






ai Arad 16 a recizmat că o re- 
Tugistă din Cemănţi, pe nume Ene, 


pe care o gâzAula, i-a furat suma de 
275 iei şi un palton şi e dispărut, 
Caruri de cultura di limba ita- 
Hans. — Luni 18 Noembrie va avea 
joc redewhiâcrea cursurilor de lm- 
bă și cultură italiană, Gunt trei gtc- 
Funi: pentu incepător igremati- 
câ). medie pentru avansa g, 
1) eomverzație), superioară ge cul- 
targ titeratură ete. 





PaaoMEE 3, 9 Fcore pi Sela p- Crcenttcrizta mmslară Armeal, | zarza: şi care 
reje 10—15 i—a a mutată În coemma Alămos- nostru. foarte aproa- 
derui cm pe sptimână Sibiu, + pe de Capitală, a SE iale atei 


D. 1. Qiâne- 
iitura Cernei 2, 'a recia- 
sația sa Anica pen- 
bijuterii. .+“ Numita 

4 trimisă în judecată. prin re- 

a foruu definitiv, însă Judecătoria 


ia Olănescn la 1000 lei amendă 


Pentru acea- 


cu 
le şi căzile sale speciale. a lu- 





ș frumos. La distribul- 


ari prelimi- 
desehis acțiune publică îm- 








dela 1 Tanua- 
a 1 Octombrie 1940, După acea- 
statistică în cele 9 luni fiecare| 













aa) d-na Zinita Bogmează| 


g|dizul circumseriptiei 


in chestiunea ea - e ii 

Dracşani. — In cadrul lucrărilor 
Di, SAT | imbunătățiri funciare die. revitmea 
Sithna-lijia, asanarea iazului. Drac: 
sani are 0 importanță covârșitoare| 
ati! din punct de vedere al intere-] 
selor economice locale, cât și dinj 
punei de vedere al complectării lu- 
crărilor din intregul sector, lucrări) 
care se ror continua cu contribuției 
riveranilor. 

Pentru punerea n punct a lueră- 
rilor ce sunt necesare pentr asa-i 
area tarului, a avul loc la Dracşani! 
o. întrunire membrilor obștei 
vora li s'au dal toate indicațiunile 
Mechnice de către cei În drept. 

Acestor indicațiuni și propuneri 
de n se constitui o cooperativă care! 
să poată obține creditele necesare 
pentru acoperirea restului de lu: 
crări, după ce Statul a făcut impor: 
tante' cheltueli prin studii şi hiorări 
cari se pot evalua la 40.000.000 lei 
lar restul de cheltueli n'ar mai fi 
de cât cirea 4.000.000 Isi, obstenii 
au răspuns cu niște contra propun: 
neri cari fac impre: că mu fost a 
ranjate de către unii rău v*oitori, 

In adevăr aceste contra propuneri 

cedarea iaruli către Stat în 
locul  contravaloarei sub formă de! 
teren arabil, exproprierea iazului 
contra cost sau renunțarea la lucră 
rile de curățire și asanare și ridi 
carea nivelului iamhui până la noul] 
Dora) construit in actuala campanie 
Insă, rostul Statului este dea mas. 
ține și indemna inițiativa țărănea- 
scă pentru cooperație și lucru în. 
tensiv, nu se facă mare latifur 
diar În detrimentul celor ce trăese 
în această jară. 
Statul nu arc ce face cu moșiile 


Crima unui şofer. 
ciumă din strada Bucovinei a fost 
comisă Duminecă dimmeaţă, o cri- 
mă înfiorătoare, 

Safezuj Lecnida Haralambie, ori- 
ginar din Bucureşti, flind în stare 
de ebrietate a Just la ceartă şi 
pol în bătae cu Her Emanoil, refu- 
glat german, care era deasemeni 
beat 

La un moment dat, după o 1ovi- 
tură putemică primită dela Hern. 
care |-a deborit Ja pământ, șoferul 
Lecnita Haralambie a scos un stilet 
aplicând. o lovitură în stomac ad- 
verearului 
Acesta sa prăbușit intriun lac de 
sânge și în stare gravă a fost înter- 
nat în spitahu Spiridoniel, 
Criminaluj a dispărut şi este cău- 
tat de politie. 
Un vapor german cu repatriați a 
plecat din Galaţi. — Acţiunea de re- 
patrieze a germanilor din sudul Ba- 
sarabiei, este continuată întrun 
ritm accelerat, numărul celor ce ur- 
mează să mai île repatriați, fiind 
redus 
Vlnari a părăsit portm nostru va- 
sul german „Linz“ având pe bord un 
mumâr de: 424 germani, care merg 
spre patrie. 
Diverse știri. — La administrația 
financiară, a început eri. plata pen- 
siilor pe luna Octombrie. Sa plătit 
pentru carnetele de pensii dela 1 a 
1000. 
— Vineri 1 Octombrie va avea loc 
deschiderea cursurilor de limba 
franceză. Informații şi inserieri la 
sediul Institutului str. Domnească 
92 în fiecare zi între orele 5—B p.m. 





fost 


pe 


ru 
r- 


a 









ln proprieintea! 
Furtună, n isbue. 
mdiu 
i prielnie, tocul 
re repezieiane 
treţ de parânal 
2 ha. şi aproxi 
e sie grâu. 
ca Ia cirea 30.00C|, 
fac de către plot, 
ecției Frumuw.- 


TIMISOARA, 20, — intrun articol 
upârut zilele acestea în paginile ga- 
zotei noastre, d. Ion Protopopescu ae 
ocupa de induatria enanică, arâtână 








Mrea «tării economica a xhteanului. 
Din cela 250 iile, — srătând pe re- [a 
folosite la câmp, — agricuitorol |n 
dispune de 180 de zile enre pot fi în [a 
trebuințate pentru economia lui 
Pagta măi PX pentru cea naţională. 
Iei am enplurate. — Dacă  inmulţim 190 zile cu două [a 

In arădina benitorulvi Ilie Veli« [milioane si jumătate de capele dee! 
ca din satul Ligmes:: : a găsit cad [familii, documentează 1. Protopo- | 
vrul umui cOBll por niscut. de sex[pescu. rezultă un deficit dde 475 m! 
femenin, Hoane zile lucrătonre, celnce repre: 

Se crede 6ă mecasia ar fi faptalzintă Ja prețul de 80 lei pe zi, 
monstruoasă ame; mame denatura-lpronpe 24 miliarde pe an, pierdute [d 
te din Li pentru, economia național 

Astfel, [lină hinueli de erirmă,| Institutul Social 
imediat” sa paper! parchetului. sl|rare are sediul la Timisoara, a sesi- 
jegiunei de. ja 
Vartic, a însi 


rm 
d 
şeful postului. Eve Ruptă, 
cerea cercei venite. peni 
descoperinea ei criminale, 
Si-a găsit ba peronul gă-l 
rii Leorda, == inirul Eduand Lo 
ris, originar AIR comuna  Durneşti 
județul Rădăuți, ven + pe aceste me 
leaguri spre. cut de lucru, În] 
timp ce Yola pă plece «pre casă dir: 
preună cui tajăl său, jind trenul în| 
sara Lord peronul gării a În 
iți Mei 


cetat din us) ehemat laj 
Mina, 











"Tot, Sutaru,|eeastă problemă «i studi 
Poti, cu fa|re a. fost încredințată 


zarea unei expaziţii 
ea proporții, cu scopul de a stimula 
atât pe săteni pentru a da atenţia 
cuvenită arestel minunate ramuri 
de activitate, cât si pentru a farma 
gustul publicului în această direc- 
le. 

Odată formata acenstă opinie pu- 
blică, drumul pentru industrializa- 
rea Şi comercializarea produselor 
țărânesti ar deschide pâturei noss- 
tre rurale o nouă cale de câştig, 








grabă de aj CFR, a consta, 





i alte bunuri imobiliare pe câtă 
vreme țărănimea Incă este deparie| 
de a poseda ceeace Îi trebue. Bunuri 
le țării trebuesc puse în valoare şi 
exploatate în mod rațional în rit 
mul nou în care sa incadrat Satul 
român, cerându-se tuturor muncă şi 
înţelegere. 

Deasemeni ridicarea nivelului «: 
pei nu se poate face fără o prea, 
bilă desinfectare a iazului existent 
și În special fără construirea: dexer 
soarelor şi stăvilarelor care să asi 
gure existența iazului în viitor, Acei 
ce cred că au acum ocazia de-a pes- 
cui În actualele ape tulburi ale ia 
zului, trebue să-si mute găndai că 
vor. reusi Li 


9| — Sermieha regional de învăță- 


mânt Galaţi. cuprinzând inspecto- 
ratele invățământuni secundar şi 
primar Sa mutat in strada Mihali 
Bravu (fosta locuință a rezidențilar 
regali) 

Sfatul negustorese din Galaţi se 
încadrează în Statu Legionar. 
Consilii Sfatului negustorese a 
ut, Duminecă dimineață, o impor- 
tanta şedinţă. Pe ordinea de zi se 
afla: comemorarea inginerului IL 
Deleanu fost preşedinte al Statui: 
încadrarea în Statul Legionar; ro- 
mânizrea comitetului Sfatului, 

| La această şedinţă au luat parte 
| d-nii: Iorgu Penciu vice-președinte, 














Ştefineacu. Gh. Cerchez. Petze Că- 
peanu. Stamate Șeineanu. George 
u și N. Teodoraşeu, 

a luat cuvântuj d 1. Pen- 


artivităței fostului presedinte De- 
|leanu. aftat totdeauna în slujba în- 
tereselor cohnerelantilor pe care le-a 


Tastalarea noului primar.— Astăz; 
9 dim. a avut loc instalarea 
spodari ai oraşului no- 
stru, care au fost desemnați de mi- 
erui de Interne în persoana d-lor 
ăcele, ca primar si Al. Nestor, ca 
ajutor de primar. 

Păstrându-se tradiția la instala- 
rea nouilor edili au participat d-nii 
IL. B. Munteanu. prefectul judeţului, 
Eugen Cialic și L. S. Belcin, foşti 
conducători ai gospodăriei locale, d. 
Inoraș, seful miscârii legionare din 
jud. Yalorniţa, precum si funcţionarii 
primăriei în frunte cu d-nii C. Pe- 
trus, secretarul comunei, Dinu Cri- 
stea și P. D. Mitulescu, sefi de ser- 
viciu. C. Domnisoru. şeful biroului 
MONT, etc. Jurământul a fost luat 
e păr. Dim. Dobre. dela Catedrala 
orașului, care a oficiat un scurt ser- 
vieiu divin, 

După incheierea  soleranităţii 
Eugen Cialic. fostul primar 
rămas bun dela funcţionari 
Noul primar, d. dr. Săcele și d. Al 
Nestor. au luat apoi contact cu sefii 












lor 











+ en tot ea- 
omar 


(DOLJ) 


simţit locali 





SEGARCEA 








um 
localitate, Cu acest prilej, 
ci tag. Nicoiae, Emi Piider far- 
Murdariu, dir. oficiula PTT. 
Segarcen. dr. Unteanu. mafie veterinar. 





d, 
-a luat 








me Manea ni de servicii 
Noul buge! al liceului „81. Ghear- 
ghe”. — In cancelaria liceului de 


fete „St. Gheorghe”, căruia i sa re- 
Inftințat prin deciziunea d-lui Brăl- 
leanu, ministru! Educatiei Naţiona- 


| Ocna Sibiului 











rea milui primar. — in co-[le mu numai cursul superior ei și 
cea ibulal stiiune bal_|elasa I-a extrabugetară, pentru a 
aia, ACE * putea cuprinde numerosul lot de 


o-<lmmatică, a fost numit prin De-lejeve refugiate din Cadrilater, sa 
cret ca primar d. Dumitru Cotărlea. |iimut astăzi o importantă sedinta a 
avocat din Sibiu. Instalarea s'a fă-|Comitntului seplar, aub  prețidenția 
|cut fără nici o solemnitate — de că-|d-lui Eusen Cialic. prejedintele ea 
ltre d. prefect al iudetului, dr. |, Fle-|mitetului și In prezenta d-nei Ha- 











m gin, directoarea liceului 
- Fi . U] abili eu vastă ocaziune 
|__Noui primari dia plasă. — Au 105t|,periuelile mecesitate de reinilinţ 


„in comunele din [rea a emei woui clase extrabugetare 
Samoilă Ivămus- si sa rectiticat busetul adăugându- 
Vasile  Vecerdea-Topâr- [se sumele necesare funcționării 1i- 
loan: Mane-Haşaz; loan Stă-|ceului reintregit. Deasemenea Sau 
milă. Mândra: loan Tecsan-Pânca: |examinat sarcinele ce revin  şeolii 
Vasile Schian-Presaca: loan Ciur. [Prin înscrierea a peate (0 retugiate 
lo Reulea Bogatul |in “ursul interior ul. liceului, eleve 

PARI cari un datoreac taxe scolare, cĂrOTA 
se va asigura frecventa printriun 
user spor de taxe din partea elexe- 











Ajutori de pnmari: Attene Mun- 

sanu-Armeni și Nicolae Baltă- [lor localnice 
Ruscior Pe intreg Bărâganul continuă ară 
Agricole. — In urma poitor căzu-|turile. —- Datorită vremii frumoase 
te în ultimele zile. azricultorii au si]$i a temperaturi ridicate din ulti- 
pomit în grabă la semănat. mele zile, toti agricultorii ialomiţeni 
mg om N coş, setul |continuă febrij arâturile si semănă- 


urile de toamnă. 
regiunii agricole, transportându-se| Graul de! Anat ncepul să 
pe teren, în mijlocul sătenilor, i rin aitia 


s dă |rasară. vegetând în condițiuni fava- 

îndrumări pentru ca insămânțările |rabile 

să_se facă în condițiuni optime, Problema aprovizionării oraşulu” 
Sanitare. — Dizenteria care bân- | Călărași, — Printre multiplele pro- 

tuia printre iocwtorii câtorva co-]bleme ce se pun oricărei admini- 

mune din placă (Ocna Sibiului. To-|straţiuni locale. una din cele ma 

pârcea, Loammuz, etc) a putut fijimportante o formează probleme 


localizată si cazurile  imputinate | aProvizionării cu alimente de ge 
„nasurilor severe de higie.| Berală necesitate şi articolele de 
mă, luate de d, dr. Aurel Vidic, me.| PATE consum. Printre acestea ur 


eu concursul E 












CĂLĂRA ŞI 












tat molii lui, care se data; demnă de priceperea și munea ei. 
regie. UnGi GORIAlii pulmonare Procctul le. Organizare. a aeastel 
ASA „mtotieă)ă lransportarea și În-[exporiţii, găsind prea puţină înţele- 
Meme il aere la conducătorii da atunci, a 
Furt de cati — Locuitorul D-trujirebuit să [le limitat asa că din cele 
Vad din com. Gorhinesti satul Pre-ldouăsprezece regiuni ale Banatului 
hueşti, judeţul mos! a furat delcare prezintă diferite caractere lo- 
către autori rămași necunoscuţi, doilcale, nu au fost prezentate decât 





cai armăsari gihamuriie din grajd [cinei regiuni 





Se crede căl-m operut aceiași! Colecţionarea sa făcut in timu de 
hoţi cari mu fifa! și in com, Buce-[patru săptămâni. cercetându-se cu 
cea, zilele ş ai. dela|acenată ocazie 38 de sate, de unde 





Sa luat celace era mal reprezentativ 
mai caratteristic şi mai original ro- 
mânesc. 

In timpul 


Lipsa unei băi populare 


TIMIŞOARA, care este unul din- 
tre cele mai occidentale oraşe ale 
țării, printre alte lipsuri, pe care 
mintea refuză să le conceapă, “in- 
zegistrează și pe acela a unei bâi 
populare, 

Centru eminamente industrial, cu 
o populație de muncitori, care re- 
prezintă aproape cincizeci la sută 
din totaluy locuitorilor, Timișoara a 
fost lipsită dintro condamnabilă 
negitjență de cel mal elementar 
auxiliar al civilizației, care este baia 
publică populară. 

Patruzeci si ceva de mii de oa- 
meni deci, sunt lipsiti de posibilita- 
tea de a face o baie bună și ieftină. 


mai mulți Îi 

Spectacole, 
Vulturul a 
legionare, far. 
Cocoşatul dela. 
UFA. 


Eminescu 
biruinței 
Popovici : 
si îur 


Cinema 
Îi Marșul 
Dame 





colecționării sa putut 


re 








până În prezen! 0 aprovizionare 
normală : populațiunii dul, In spe- 
al carnea. lap!'cle; grăsimile și in 
special tele animale, zarzavaturile 
ŞI făina, sau pit din abundență 
pe plață ș: populațiunea nu a dus 


liosă de nimic 

Etorturile  scministrației comu- 
nale au detezr nat p largi apro- 
Ang a populațiuni 


Vizionare cu le 
Sau adus pân. În prezent circa 


2000 vagoane. ar în prezent sunt 

d Băile care funcționează astăzi Ja 
sateptate în 1o-4llăME incă 2 300| mimișoara. sunt impărite în două 
săptămânilor + oa pe apă și ca | CAtezorii: prima o constituie baia 


Neptun. care este extrem de scumpă 


cal-a ferată, Fină necesarul în [| dec, inaccesibilă nevolaşilor, iaz 


jurul cifrei de 2500 vagoane, In- 


0 frumoasă acţiune a Institutului social Banat - Grişă 


constata cu o. deosebită 
rău că în majoritatea cazurilor, lu 
cerurile vechi care prorentau 0 

lonre etnică reală sau vâdut, sau 
necesitatea stimulării si, ca ftinq de | fost irosite fâră n 40 păstra pe unele 
mara importanță pentru linbunătă- |locuri, nici urmă din ele, plerzându- 
sn astfel o Mara bogAţie artiatică n 


Ti putut să fie romplectată. 


româncale cât si cele străine, 
A- |nu vizitat mxpoziţia, 


casnică si mai ales pentru nota ca 
Banat-Crişana, |racteristică a artei bănătene 


ar d. malorizat Incă de acum un an Și ceva a-|vitaţi a cerceteze deaproape expo 
erea ei, ca- |ziţin, nu cerut amănunțite explicaţii, 
d-mei Elena |interesându-se de adresele de unde 
truldr. Secoşan, a început prin organi- [ar putea procura obiecte de indus 
apresionanta |trie casnică spre a Je trimite în ță- 
rile lor. 


constatări, Institutul Social Banat- 
Crisana de sub conducerea d-lui dr. 








dervăr 


să spună o serie de 
lomnioase in adresa 
Dovedindu-să 
apuse, prestate sub 
mânt, Kapis Tosif a 
deeată pentru jură 
condamnat detail 
juni inchisoare eoreei 
Nenozacire, — In că 
din jud, Timis “Torontal 
pint o impresiemantăi 
Copilul Delar Adam ji 
apropierea, unej, meze 
cate era demontată, şi gi 
un grilaj de fier, 
ment dat sa prăbusit, pieiiă 
ea pe nefericitul copii, 
zirobit. capul TE 
Micuța. Yictimă a ne 
din viață 
In urma anchetei 
tul a autorizat inhi 
rulul. 
Sinucidere. — Bă! 
Ivan, în etate de 51 ani, 
Fratelia str. 3 nr, 13, DU 
zat de câțiva ani, din că 
rilor care 1 le pricini Ba 
timp ce se afala. singur În eg 
strangulat cu o curea, Ă, 
Incercare de sinucid 
ționarui particular Kali 
in etate de 20 ani, din ate. 
nr. 3, se afla de aproape, 
irtr'o stare de deprimare, 
ce maj accentuată. 
deprimări este Jena fi 
Din cauza aceasta, în. CUR 
de eri a incercat să se ME 
bând o mare cantitate d 
vă necunoscută. Fiind dese 
timp de soţia sa, aceasta 
salvarea caze l-a 
Spitalul de Stat pentru în 
Koldori a mal 





părere de 

























na 
cmatei rexiuni. Dacă nu sar fi făcut 
pt! Ia unele eolecționare, dntorită 
cestai situațiuni, expoziția nu sr 












Cu toate asten, rausita a depăsit 
steptăriie, atât en. material varia! 
at si ca valoare artistică a obiecte- 
or. expus. 
Publicul, în! special doamnele, atât 
corn 
dovedit un 
industria 

























au 
interes pentru 






leceehit 















Consulii străini, care au fost în- ct 




















Pe ba ncsstor  îmbucurbtoare 
















Cornel Grotșoreanu, s luat hotără- 
rea de a determina pe săteni să aibă 
o cât mai largă activitate în această 
direcţie, căutând totodată să dirila- 
ze realizările lor în spiritul tradiţiei 
Si a) specificului bănăţean. 

Pentru aceasta, avându-se la In- 
Memână materialul atrâns pentru 
expoziţie, sa pășit la realizarea 
unui album de modele bănâțene. 
Stau executat matfel 200 dispozitive 
în culori pentru album şi trei filme 
entra proecţii cinematografice în 
vederea propagandei. : 
Tată deci că problema industriei 
casnice ţărăneşti, se află pe un fA- 
aa bun. ȘI era păcat să nu se dea 
atenția cuvenită acestei pro) 1 
tocmai atei unde isvonrele sunt a- |S2iVat de soția sa. 

lese cu atâta miestrie, iar realiza- | Farmacii de serviciu în 
rea lor se bucură de un renume [30 Octombrie, — Cetate: 
mondial. Minerva, str. 10 Mat 5, tel. 4 


„„, |Prică: Farmacta Sarpe, str 
se face tot mai simțită 


7, tel. 37.36. Elisabetin: 
sunt autentice case de toleranță. 


Stt. Antoniu, str. Miron G 
tel. 4336. Iosefin: Farmacia 

Muncitorii timişoreni deci nu pot 
frecventa aceste bâi și sunt nevoiți 


Piaţa Dragalina 15, tel. 18.48. 
Redacţionale, — Redacţia n 
$ din Timișoara se află în str, 
să se spele cum pot acasă la et,[vici 1, tel. 2270, redactor 
pentrucă nimeni nu sa gândit să 
le dea altă posibilitate, 


Const. Jaleş. 

Greşala aceasta a trecutului sun- 
tem convinși că va fi reparată şi în 
curând vom putea să inregistrăm 
Tealizarea unei importante opere 
sociale prin ridicarea unei bâi 
populare În centzul cartieruluţ Fa- 
brică, cartier al lumej muncitoare. 

D. dr. Ilie Radu, primarul muni- 
cipluiui Timisoara, a dat o decizie 
prin care d. Aurel Ciupe, cunoscutul 
pictor este numit director al Mu- 
zeului Bănățear. 

Numirea pictorului Ciupe în frun- 
tea acestej instituţii va insemna o 
eră nouă în viata acestei instituții 
culturale de o desăvârșită impor- 







































































ORAVIȚA 





Sfințirea _cantinei legio 
Sâmbătă 26 cor. în orașul ni 
sa deschis prima cantină legi 
în sala fostului internat al JI 
„General Dragalina“, 3 
E prima infâptulre în ati 
mişcări; legionare, în O 
scopurile bine definite: 





cea de a doua catezorie ruprinde 
acele pretinse bă care în fond 


Doi supuşi englezi dați in 


seamnă că nai mult de 70% din 
consumu lnornal a fost asigurat 
iar restu, poa'c fl asigurat in cel 
mult o lună de zile, Lemnele de 
fag sau vându: Înre 14.100 și 15 
"mit de lei vaconulilă ter și stejar de d 
vagon salcie. Funcţionarii vamali dela punctul 
„0 frână în c-leaipolielor de câs- | ae frontieră Jimbolia, au încezeat să 
lg a speculan!/lofi fost coopera- | dea de urma unei contrabande de 
tiva „Călărași GMEE a menținut qevize. pe care incercau să o să- 
continuu pretu! pieței în jurul pre- | vârșească supușii englezi Aris Ma- 
ului de 14.500 le! ul, thew şi Tremper Artur Paget. 
Grăsimea ar'mală se Vinde :n| Primul este administrator delegat 
jurul cifrei de 50 ll Kilogramul lar |, „F. A. P. 1. T-ului iar cel de 
uieturile vegetale Im 86 lei kgr. Car- [a] doilea inginer chimist angajat la 
ar e e call pă se - ai acelasi intreprindere. 
cu iei kilograi ir carnea de 
Ambii, în timp ce se aflau in tre- 
vită la 36 lei kereliAceasta se aă- | nu) care părăsește tara prin punctul 
seşte din abund, deoarece pe- | qe forntieră Jimbolia, au încercat să 
deoparte admin comunală | treacă peste graniță 435 dolari, as- 
n'a emis în uit două lun! or-| cunzându-i sub perna compartimen- 
donante enite gonească ali- | tului în care se aflau. 
mentele de pe iai lar pe de alti! piină descoperiţi, Ii Sau dresat 
parte comereian licelari, înțe- | cuvenitele acte care fiind înaintate 
ingandu-gi misu au sprijinit | parchetului, acesta a decis deschi- 
electiv dorinta de a avei| derea acțiunel publice pentru con- 
o piață abunden trabandă de devize. 
Mau fost prea 


Nici zarzavat i n! 












































scumpe. deși din Jurul o- 
tazulu aa to: MBiază aproape DIVERSE 
a! primi ra va! 
e az Dela „Alatorul Legionar”. — Fa- 
Toto. comer: de PA rtarturi | ile creştine din localitate sau 


n'au speculat ac 
au aprovizionat 
cu iegume de 
turi de iarnă. in 
ță sunt in cura d 
va zeci de vagoan 
dăcini de morcorăi 
Cu un cuvând, 
zionârii orașului 
mă în prezent re 
multe greutăți și 


provincie, care vor să angajeze per- 
sonal de serviciu, să binevolasă a 
comunica aceasta printrio carte po- 
ştală, indicând: adresa, felul servi- 
clului, condițiunile de primire şi re- 
tribuțiune lunară, sau alte avan- 
tagi! |a adresa: Sediul Legionar, 
„Serviciul Ajutorul Legionar” Timi- 
oara. 





din belșus 
Şi cu zarzava- 
omentul de fa- 
căte- 
le cartofi si ră- 







scoale pri_|rugiate și ne 
eg Er praz 
u a 

dresa şi 


mai 


tanță, pentra cunoasterea acestei 
regiuni si păstrărea relicvelor ei 


decată pentru contrabandă 
EViZe 






părintele protopop Virgil 
asistat de preoții dr. Aurel 
Simion Bâtca, 

Dupa terminarea slujbei 
s'a servit o gustare tuturo 
lor cari au luat parte, 
în procesu, de divorț al prietenului care obolul Ja „Ajutorul Î 
său Justin Coloman. a găsit de cu-| Intreaga asistență, 

Viintă pentru a-şi ajuta prietenul. [Sfântă tinerețe legionară 3 















Un grup de legionari din Bucur 
au venit in pelerinaj la mormint 
martirilor ucişi la R.Sărat. 
















R. SARAT, %. — Cu autobuze 
speciale, au sosit eri, in orașul nos- 
So un ra grup în Magical din 
„ic ureşi apar ținân grupului 
muncitezese al case! de editură 
„Cartea Românească”. 
Sccpul aceste! vizije a fost să facă 
un pelerinaj la mormintele martiri- 
lor legionari uciși în localitate. 
Condus de legionarii râmnicent, 
grupul de legionari pelerini, încă- 
Aa verzi, aria zapp din 
orașului spre ci - 
temnitatea”, cântând pe tot pa 
cursul 
Iu urmă pelerinii au vizitat 
nostra, unde au fost închiși frun- 
tașii mişcărei legionare. 
Ali. sau Vizitat toate incăperile 
asupra SEE iri Fe para 
viață. dusă de 
fruntașii leglonazi, pe timpuj pe- 
trecut în acest penitenciar, pre= 
Stima ni a at 
martiri 
înmormântați în cimitirul lo 
“cal. pe care Vau vizitat acum. 























măşi ME i 
tat întro. ial ă 
sească. 







Metească. 





De 


INTÂLNIREA DELA 
„PRIMĂ VOINTA FERMĂ A COND 













































pur scop, mosia de a 
mod definitie. Marea Bri- 
pa. Condiţia primor= 

de recomstrucțe a 
n desființarea oricărei 
cieze. în Interesul Bo- 
rapene trebuese exter- 
» râmâsitele infinențelor 
» ndesea sau arâtat a 
. acţiunile şi ma- 


Bperații. 
Puterile axei 
admită a fi 


enltăți în ceeace priveate realizarea 
daciziunilor lor. eu privire 1 aleă- 
tulrea unei Europe noul. Ele dorese 
ea tonte ntatele europene să parti- 
cipe la reconstruirea pi reinnolrea 
continentului, Este cert că erorile 
trecutului nu pot să fie suprimate 
printr'o singură trăsătiră. Ele au 
consecințe imediate şi comstituese 
astfel nou! condițiuni pentru evolm- 
ţia viitornlui. 
Cu fnnte acestea, termină „Deutsche 





a fost valabil pentru ce- 
din Europa, este vs- 
asemeni și pentra spațiul 
nean. unde Anglia a stint 
prin garanții date ntu- 
zisa puteri amiea 









care: | Diplomalisch Politisch  Rorrespon 

îsti desvoltarea uhlunii ce mia | dear ppul muierilor axei rămâne 
Europa. am fost și sunt| complet diferit de acela a puterilor 
ombiriuu  gâta să tea JA | victoriomse în 1918. Ble nu urmiărese 





aglezilor In neast- aph- | teseati/irmrca: popoarelor -și “aduce- 








acest fapt ale sunt  peri- 
au 9 atitudine ce Nuleare au' supnriat politica nefastă a! 
dureze. nliticienilor ş lor de 


namenilor 
|Stat, ci au dorința și voința de al 
asigura an toc tiluror — papoarclor, 
zare să corespundă coparilătii și vo- 
inței lor de a colabora În mod teal. | 


pniositatea ce domneşte la Londra dovedeşte | 
starea de spirit a Angliei - 





POLITICA GREȘITA 
Atiz. poporul grte se vade pun 
' nsreințelor politieei dusă 





- Presa celor Însuflețiţi 
dimineata publi: 

mirile din Flo- SCHE ALLGEMEINE ZEI 
imrevederta de TUNG deci Axa  Berlin-Roma 

și Duce. subli-leale ari in'r'aderăr axa Furapei. Nu 

tăinizii dintre] mai există niciun unghiu mori În 
care să se pantă retrage Anglia în-| 
vinsă, Armele germane continuă 
pretutindeni ofensiva împoiriva în 
silaloe hrimniee, înr rmele italiene 
[se grupează din er în re mai multi 
|in jurul poziţiilor britanice din Me 
diterana, sirânzind cercul. De pe 
urma victoriei asupra Angliei se va 
naste o nouă ordine inspirată de 
justiție pentru popoarele enminen 
tului, 

Fnalezi! neputincioşi 
spectatori, mu pot să înțeleagă 
un timp non Îşi face drum și 
vestul Europei 

Cele două puteri nle axel, termi 
na farul, formează centrul de am. 
vitale ce crează 0 nomă realitate 
Intre imn, d. A-leuropeană, care corespunde În 1 

1 Colonii-| i) euvintelor Ducelui andume că 
. e ofensivă pe care] „orice persoană este rhepunzăonre 
Brit r urma so ia prialin rapori eu capacitățile mile și orice 

rooperare, care În] stat În_rapori eu a n”. 

Tieeva decât să VOPIKISOHER  BFOBACHTER 
serie ch ndervariintea ce domneste 
la londra dovedese prea bine ala 
rea de spiri! a Angliei. Graţie pne 
ului tripartit se pnate vedea de pe 
acum cum se va desfăşura evnluțin 
viMonre și cum se va consolida si 
tuatia, 


de bună- 











zinrele 


+ 





din 
puterile sxel 





e di 
moi bine, Porni 
Fuehrerului cn 
eo_si mnresaluli 
francez, zinrele! 
Inirile. din ul 
ucced unn du, 
»purilor câtre care! 















simpli 
că 
In 


ublinlază „Berliner 
ridică noul edi-l 
fapi dnvedit 
ehrerului eu mene-i 

maresalul Petaln 














] 

erilor axei, con 
str. domeniile, exte o) 
niiceva decât săi 
rhie! introdus 
tela Verallles.. Arena 

14 prin eolabarareei 


ele marea justiției, care alehluese baza 
mineaţa 
azi in comentarii 


DE A PĂSTRA INIȚIATIVA DE ACȚIUNE 
IN TOATE DOMENIILE 


nu sunt dispuse să 
stânjenita sau să se 
găsească puse In fața vreunor difl- 





















FLORENŢA 
UCĂTORILOR AXEI 











gent provocator ai imperiâjiarivibi 


britanic in Marea Mediterană. Or, 
Această situație nu mai poate ti 
tolerată de Italia fascistă, 
COMENTARIILE 
UNGARE 
BUDAPESTA, 29 (tpl. — Pe pri: 
|'mul plan Al ziarelor din Bud: pesta 


se află intrunirea dela Florența. în 
decursul cârela. după cutii se cre- 
de nici, stau distutat problemele 
reclădiri! europene, stabilindu-se 
şi principiile continuării pol'tice și 
militâre ate puterilor Axei, 

Ziarele ungare mai Indiei in 
scurta comentarii Ja râzbolu! itâlo- 
elen. că grecii stau declarat de par- 
ten adversarilor Axel. incredințână 
destinul lor politie Angliei. Grecia 
a cedat Angie! imulele şt constele 


| 


rea lor in ruina. adică a popoarelor,| sale ca baze de operații, provrcând |dlență de plâcăre, la căsiâlul 


astfel .contietul; 


COMENTARII IUGO- 
SLAVE 


BELGRAD, 29 Octombrie (tp' 
Intâinirea dintre Poreruy și Ducele 
Mnessolim din Florența găseşte ia 
Belgrad cea mai mare atenție în 
legătură cu activitatea politică a 
puterilor Axel şi a evenimentelor 
car, se precipită 

Ziarul de seară „Prawda" se ocu- 
pă pe lângă evenimentele din Gre- 
cia, în special de ntâinirea impor- 
tantă, scriind că în urma acestui 
eveniment trebule așteptate mari | 
consecințe. 


Comunicatul “oficial 
asupra convorbirilor 


FLORENȚA, 28, (Rador).—La 
terminarea convorbirilor dintre 
Fuehrer și Duce s'a publicat ur- 
mătorul comunicat + 

„Ducele și Piehrerul au avut 
astăzi o convorbire, care a durat 
mai multe ore și care în, spiritul 
alianței dintre cele două popoare, 
sa deslăşurat, ca intotdeauna, in 
forma cea mal cordială, demon- 
strând o completă Identitate de 
vederi asupra tuturor chestiuni- 
lor actuale, 

La convorbiri au participat 
miniștrii Alacerilor Străine al ce- 
lor două țări allate”, 


Fiihrerul a păras't Flo- 
rența la ora 17.55 


FLORENȚA, 28, (Rador). — După 
dejun, Ducele și Fuehrerul au asi 
tat 14 un concert în fastuoasa „sa 
aTha” din palatul Pitti, apoi s'au îna- 











Ale intălnirii dintre 


* și caracterul 
Bai! Ttaliej 
m 
















a Angliei 
la a axei in imperiu- 
sle de acțiune și serie 
prniiz a se vadea lostă inipar: 


|nirevadarii dela Ploeanja tre- 


mă in compleia 
din Europa și in revizuirea 
ni său. 







* 
TURINO, 29. (Rador), 
„Antrun articol apărut, 
sia | Marţi diminența, mere că recentele 
activitate ex-| întrevederi ale Puehrerului, precum 
stă activitate este|şi evenimentele din Grecia urmă- 
pi A Jazzlor hotăritoai Tase acelaș s00p. adică  diatrugerea 
„ae istorica. ultimelor resturi de influență bri- 

tanieă în Europa 
Ziarul declară că înlăturare 
fiuența! britanice din 

lenă va completa Inlăturarea influ- 


Ziarul 







. 
amieiție, su continuat conversațiile, 


polaţ ja Palazzo Vecchio, Alei, intra 
tmosteră de extremă eordlaltate și 


enre de astădată nu mal! avena ea- 
raeterul protoe ela început, 
La ora 17 și 45 minute, Fuehrerul 
și Ducele au plecat cu automobilul 
ln gară, în mijlocul nonilar manife- 
staţii entuziaste ale populația ce se 
îngrâmâdea pe intreguj părenre, Au- 
1omobilu] străbâtea en greu printre 
mulțime, 

La pară, despărțirea a fest tot a- 
de afectuoasă cum Înstse și în- 
tălnirea, 











Ştiri ext 


VATIĂ 








CETATEA a VI 20 
(Rador! e AIR Ba Papa 
Piua al XEI-Ira 1 PE audien 
MĂ pe d. Vidim' E Ami 
Bâsadorul Pennț E Sfân: 
tin Braun i 

NEW-YORK, 29 (Wădar, — Co- 
respandentul ace n( IE beta) g- 





ele grecesi! MII în A 
meriea se ridică JA des mi- 
Moane dolari, pr 
Statelor Unite In Gl 
valoare de 14.100.000, 

Presedintele Roosă 
vântare pe care a 19 
son Garden și-a exhi 







regretul 








.. | 
. pentru criza relatiuii dintre 1. 
Coinentariile presei germane tnla și Grecia 
Rador). = Ă 20 (Radap ă 
gzzuiș, 20 „Radar). — «DeuteebEl enațiă Gritiel în are e a; imperualul britanie, aiume spre pă-| pas NA: agenției Ș, oeret 
“ "Marţi | 28 nu pierde nici o ocaze de a În. |breda joneștune Ante EtosD Au | PO tr 
x Apă Pia Șeica Al me mențină În Europa și de [și Arriea, mite: j 
& păi i Dai 3 impledeta rin toite. mijloacele|  "Gazetta del Popolo”, comentând] Ziarele publici în. reller, 
' Inn ovul înaeirOPel. Marea Britanie face |inirevederea dela Morentă. Rene | nota IAIAnA adresă vernutui 
cate a avut decta | Met Petru căi Europa să în poată [în arată de ponei taci | MOA 
= „But a dovada a" Ptcazete e Bai cinticeaa: „| corapemna.utapiată prin ntre | “er mne ae Loose au 
n vrânse pi neintre- Înă cerea ati e stint pe cale |derile Fiehrerului cu generalul] + ir fi 
ri iepa de toate mane-| Franco şi mareșalui Petain, ultima | NIATĂ că era lesn văzut ati. 
erima, Rat 0 ee rele, AIRARIRE 9 ea Mpa matcei | brie aaa a NPAtAIn, UIMITA agil aa Mtailei, d testele 
de păstra inițiativa de ntre Di Ro, 
mt Pro bi iat de o putere, cate toarte|a luat în considerare modul cum| repetate făcute de N Pi aver- 
, adesta &'a arățat prieten fata și „|8e va destăşura mețiunea d! “-mA-| țimentele presei liallei lArul re. 
SITUAȚIA CRITICA — |cereat intotdenur. rii adie [92 e pirate ere i PP ENRă aicui 
A ANGLIEI una să profite de di-[a, acţiunii italiene în Grecia = ma ii Eftea o 
vergențele dintre re . nouă ordine în Balcani 
ta bine seama de popoare Ziar] declară că Grtela nu şi-a 
Fzriaa ma! păstrat, în viitimul timp, (Nde-| IAN, 29 (adoră a a 
dna : : pendența, socotind. pe cel din Lon- RU Aa, ta i 
Eliminarea Marei Britanii ra ca aeiăiati abea. Armele | puri ta n intrebare. SUB 88. um 
continut să dea crezare Anglie! a. |7lăriţti straini iul afaceri- 
7iate cu „psPiritul con- grație manevrelor abile ale Apglie!. |teinci eână nimeni nu mal acorda |10r Atrăine a! Reicholul A dematrițit 
40 sali de stat. ai, Grecla a admi» ca teritoriul său să [vreo valoare garanțiilor britanice | MREUI, știrea râsmândită fler agen. 
x Germania și Italia | fie folosit de Anglia drept bază de! Grecia a primit să jomce rolul de a- | le ameri care  Dietindea dă 





trupe germane ar f! trecut fromiiera 

franea-spaniolă 
La ministerul afacerii N se 
declară ea aceasi știrei Mipaită 
La 


de orice temeiu 


Ministrul României 
la Stockholm in audiență 
de plecare” la 

regele $ 


STOCKHOLM. 29, Raj 
gele Gustav a primii, 





uni, 


—Re- 
In_au- 
Ja 


Drotininghohmb pe A Burlui 


stanlinescu. — ministri Românie Min 
Suedia 

Suveranul a reținut da lejun pe, 
şi d-na Barbul Gonslani:neseat 





Cu asi 


ocazie, Reccle Suodiei 
a oferit ministrului Rom iniei o fru- 
masă fologniffe la Sa ÎncadealA lat 
1f'o tamă de atgint drev! mminlire 
pentru limpul Câl_a reprezenta Ro 
mânia la Stockhoda, 

p- . 


Vapoarele grecești vor 
ancora numai in portirile 
britanice 


respondentul agenției DR anunţă: 
Postul de radio soma 


ez n 

toate vapoarele grecesti, care se află 
In largul mării, în special acelea care 
se găsese in Octânul Pacific, să an- 
corere În portarile nice său in 
porturile Indiilot alani șI în por- 
tu Pi 

niciun caz, 


să intre În 
porturile 










lor), — Co- 




























vapoarele elene na tri 
porturile franceze saj 
afate sub controlul 


ATACURILE 
AU DURAT | 


Comunicatul 


LONDRA, 29 (Ri 
nisterele Aerului şi 
terne publică, Mai 
următorul coniunici 
In noaptea de Luni. 
s'a dittusurat o 
nă inamică deasupri 
din Anglia, dar atacurile au fost 
indreptate in special impotriva 
regiunii Londra și a ținute! Mid- 
lands, ) 

Un avion de 
inamic a lost dist 


cez 


ir). — Mi 
urităţii în 
Wimineata, 


re Marti, 
te aerla- 
or reziuul 


bombardament 
s cursul 


Atacurile germa 
ceput la scurt timp. 
nopţii, au lost mal 
către milezul nopții, da 
nuat totuși până în 


i venirea 
lin Intense 
au conti- 
zilei, 








ente! Aaaa ae pe privi L 
va impinge acțiunra ax 
cât mai adânc spre centrul vital ai 





La ora 11,35 trenul Puehrerulul a 
părăzi, Florența, lăr la ora 18 a ple: 
em și Ducele, 


In regiunea Lon au lost 
provocate pagube mazazine, 
case și alte clădiri. leva în- 
cendil au ishucnit în au fost 
repede localizate linse. Ra- 











AMANE. ASUPRA ANGLIEI 
OT CURSUL NOPŢII DE LUN 


nisterului englez al aerului 








ENTARE POLITICĂ 
DUCE LA RĂZBOI 








Un semnificativ discurs al generalului Robert Wood 


CHICAGO, 29 (Rador), — Co. 
respondentul agenție! D, N. pi, 
transmite : 

(ieneralul Robert Wood a pra- 
nunțăt un diseues în faţa micro 
fonului postului de radivdituzlune 
din Chicago. 

Ormtorul a ntrne “atenţia po 
porului asupra politicei externe 
dusă de actualul guvern ameri- 
can, declarând această poll 
tlen va duce neapărat la razboi 
dacă orlentarea ei nu va 1 <ehilmu- 
bată grabmic. 

Adevărata misinne a Americii 
este de a se ocupa de America 
septentrională si meridionată, lar 
nu de continentele „supra popu- 
late”, cum sunt Europa și Asi 








ri 















să Se apere singiită, cu cel LAM 
milioane de Ibenitori at săt, tară 
Sa recurgă Ia Anglla stu Ta alte 


Mel ea Mu are Mici draptut sa 
mai existe, 





depinde mal mult 


ropn. 


sile că nimeni nu 
en locui fără a se arde. Nu se 
poate să se trimita material 
război unor anmtmite, puteri străt. 


Dacă America 





este în stare 


tale, a spus generalul Wong, 


în 


„In ce priveste pericolele unt 
îzbai economie, generalul Wood 
exprimat părerea că Furopa 
de America, 
aceasta din temă de Fu- 


Ia 
cu 


lei 





tri 
Poporul american ar trebui să 


se poate Juca 


de 








dotari, Car 


ne, in contra altora, contrar ae 
cordurilor, 


Poate ca si 
comme în Eneopa si în Asia, 
fără a (i implicat, până la urmă, 


Deasemeni nu se 
se întervină In mod 


coniliet, 


Daca America ar intra în răz= 
îi, datoria <a publică, care a» 
im se ridică la 50 miliarde de 
Intre! foarte repede, 


În Sfarsit, generalul Wood a 





erltizat guvernul Roosevelt pana 


u laptul că ascande poporului 


întentiunile sale 4! a terminat 
Prin concizia că un război ar fi 
justificat mima dacă America ae 
trebui să 
Sau zonele sale de Intimență. 





și apere teritoriul său 


aa iei RE a a pa a aa Ea na 
FORMAȚIUNILE AERIENE GERMANE 


INDREPTATE IMPOTRIVA LONDREI 
AU PROVOCAT NUMEROASE INCENDII 


BERLIN, 29 (Rador). — Inaltul 
comăndament al forțelor armate 
germane comunică : 

Formațiunile aeriene de lupta 
şi-au continuat eri acțiunea de: re- 
presalii comira capitalei engleze şi 
contra intafățiilor Industriale din 
sadul Angliei. Au tost lovite în de- 
vsebi industriile de importantă mui- 
litara situate în apropiere de Braok- 
lands, Stamdon, Clacton-ta-Mare şi 
Ashlerd, 

îm Anglia de sui s'a prododat la 
un bombardament plin de ele ai 
taherelor dE trupe. 

În Cursul unul atac, dat cotira u- 
nui convoi în lare de Lowestalt, o 
vedetă a lost atăt de grav lovită îm 
plin, drept li mițoc, incât Sa în- 
Clinat "si ă rămas imobilizată. 











tare adăposteşte niste cazane, dar 
hu Sa produs niciun deranjament 
scios în mesul intrepridtrii. 
Pe zu de eri, adversarul a pler- 
dut zece avioane, dintre care unul 
a fost. dubarât de artileria. navală. 
Lipsesc opl avioane germane. 
Dela începutul ostilităților, 
marina de războiu doborit 
numai ea singura, 116 avion- 
ne inamice; pa 
„Echipajul una! „avion „de 
Inptă, comandat de locotenen- 
tat Jope, s'a distins coprile- 
jul primului atac dat contra 
pachebotului „Empress ot Bri- 
tain”, care electua un mare 
transport sub pază puternică. 


* 








Noaptea iresntă, atacurile formu= 
tiunilor noastre grele de lupti au 
fost din nou îndreptate cu deose 
hire contra Lindrei, unde au fost 
provocate numeroase incendii. Aur 
fost apoi bmbardate cu succes îns- 
talațiile industriale dela Birmina- 
ham, dela Coventry, din portul Li- 
Verpool, um și mumeroase aero- 
dromuri. 

Printrun foc zine ținut, vase ger- 
mane de patrulă au respms atacul 
unor avioane-torpioare inamice. 
Torpilele aruncate de adversar si-au 
arest tinta. 

Raidurile nocturne, făcute da avi- 
oanele inamice deasupra Germaniei 
noaptea trecută, a avut, ca si cele 
precedente. un efect en totul neint 
semnat. Se semnalează. în unele | 
|, eartiere locuite atacate, cate 
flate, mai mulţi morţi Si răniți 
rândurile populatiei civie, Intriun 
oras Un nordul Germaniei în 
registrat stricăciuni la o constmeție 















poartele primite arată că sunt 
iai multe victime și răniți. 

Un rare numar de bombe în- 
cendiare a fost aruncat asi 
pra unul oras din regiunea MId- 
tands, Se semnalează numeroase 
incendii, mai ales la pravăiii. 
Toate îicendiile au lost însă re 
pede sliuse sau localizate, Nu- 
îărul victimelor nu este mure. 

De altlet inamicul a desfăşu= 
rat activitate în special în sud- 
estul și nord-estul Aneniei. In a- 
ceste regitii, pagubele sunt mici, 
la tel ca și în alte regiuni, unde 
Sau armcât bombe, Numărul 
victitnelor este mic, 

Olicial se anunţă că în noaptea 
de Luni spre 
bombardantent britanice au dat 
atacuri reușite impotriva unor a- 
biective din Germania, preculii 
si în contra porturilor și aero- 
porturilor din teritoriul ocupat de 
inamic. 


BERLIN, 2%. (Rador). — În noap- 
tea de 24 spre 29 Octombrie, forţele 
aeriene germane au intărit atacu- 
file Jor contra Angliei și cu dense- 
bire contra Londrei. 


mal multe incendii, La Liverponi 4 
fost distrusă o parte importantă din 
Instalaţiile, dockcurilor, 
Principala “țintă a atacurilor su 
fost însă nerodromarile, Au fost dă. 
struse avioane aflate pe terenurile 
de aterisare, 
Marţi, ehlar din zarii zilei. torma- 
Vuni uțoare ale aviației permâne sd 
sburat dn nou pe deasupra Ani 
Primele lor atacuri aa- fost indrep- 
Mate comtra Tondrei și Angiiei de 
sud, > 
In afară de bombardament, "ace 
ste forinațiani an ați misiune de 
a: aunstăta tesultatele amănunțite 
[Ste atacurilor de” peste: noapte. 

* 
BERLIN, 29 (Rador). — Aviația 
britanică a contimuat ți în noaptea 
de Luni spre Marţi raidurile sale 
pe deasupra mai multâr părți din 
teritoriul Reichuilui. 
Nan fost atinse obiectivele mi 
are. Fi 
O persăană a fost omorâtă şi a 
alta grav rănită de schilele de 














La Kensington au fost prooea 


ANKARA, 29 IRodpr). — Tureta 
serbează „Marți, a 17-a anivearsare 
dela intemeerea Republicei. In toa- 











D. ISMET INONU 
tă țara domnește o mare bucurie 


ei 
primul rând juță de d. Ismet Imonu, 


presedintele Republicei, pentru 6- 


poca de progres de care se bucură 
Preşa turcă se face interpretul 


nnanim al tenthnentelor i el 

stimță ale poporului, care Jar! 2 
Mp mac e un bloc compaet şi iul, în clipele 
de față în jurul iubitului său sef, 


Ismet [nomu, 
Incă din zori silei, populația ca: 


i? pe străzt pentru a a- 
pilalei a teși? pi Peru a ra 


(care a mera la Adunarea Naţională | externă, 


clama pe presedintele 


Poporul ture este profund recunos- 
ie jată. de conducătorii săi. si în 


bombe. 





ANIVERSAREA 
REPUBLICEI TURCE 


rbmi felcitărila membrilor 
Juncțtonarilor supeHterit 
şi corpului diplomatic. 


spre a 
guvernului, 


DISCURSUL PRIMULUI 
MINISTRU 


ANKARA, 29 (Rador). — D. Refl 
Saydam, presedintele Consiliului de 
ministri. a maugurat. Luni, ja ora 13 
sărbătoarea națională turcă 
tun discurs pronunțat la radio. 


După ce a tăcut brări poporului 
ture cu ocazia acestul eveniment, 
primul, ministru a dus elogii memo- 
riey mt Ataturk. fondatetul RAgu- 
bucel ai salvatorul națiunii turcești, 

Ovatorul, în numele națiunii te 
eeati, a exprimat devotamentil În- 
tregului popor față de preasătntelă 
Repubiicel, Iamat Inonw. declarând 
că loți stau strâns uniţi în jurul 
său al aatenntă rdimele sale. 

D. Relik Saydam a “vobit apol 
deapre progresul și eperilă realizată 
de regmuj republiean şi to, 
spunând înţre altala: 

Tn față gravităţii tot mal mari 4 
situatiei mondiale, nâbila natună 
tureă dă dovadă de unire, "can, 
demnitate. dragoste de indepeâden- 
ţa sl onoare Aceste Duntiri vot d9ti- 
vribui Să asigure securitatea neasttă 
Al aă no dea plitința să privim si 
incredere viitorul. pi 

Intreaga lume cunohgte YO 
necuintită a Tureiăi și spiritul 


de sacrificiu. precuta și dragbăteă 3 

















[i 











Pentru stabilirea unor 


clală pentra cercetarea şi trin 
terea În judecată a acelor ce 


u 
comis asasinatele, a citat și au- 
diat Luni pe d. ing. Mihai Po- 
crematoriului 
Inten- 
dent ; Andrei Peltan, zidar și lon| 


povici, directorul 

„Cenușa” ; loan Stoica, 

Cerchez, fochist. 
Acestia au făcut o 


naril. 
Nopți dearândul cuptoarele in 
roşite au mistult în 


mestinsă trupurile muncite ale ce 


lor mai nevinovaţi și mai aleşi i 
ai neamului, 

Au fost aruncați şi de 
cuptoare. 
bui 


vii i 


mai rămână din fința lor. 


Dar un suflet de creştin, me- 
canicul lon Cerchez, adunând in 
ascuns cennșa, s'a turișat într'un 
de noapte până la marginea 
unei prăpăstii din Valea Plânge- 





mii 


rii și acolo a ingropat-o. 


"9 etate stoc se! AMERIGĂNII DIN JAPONIA ŞI GHINĂ 
SFĂTUIŢI SĂ PLECE IN PATRIE 


De căteva săptămâni Comisia au- 
diază wecontenit, stabilind pen- 
tru fiecare partea lui de vină. 
Astiel, Luni, a mai audiat și con- 
truntat din nou pe Niki Ştetăne- 





scu, fost director al serviciului 
secrei şi mâna dreaptă a lul Mo- 
ruroii. malor Dinulescu, omul de 


LEGĂTURILE FEROVIARE DINTRE 
BULGARIA ŞI TURCIA AU FOST INTRERUPTE 





SOFIA, 29 tp). — Presa bulgară | teritoriul elen, care în prezent este | primite dela Departamentul de 
de dimin comunică că legătu- |inchis. Frontiera de acolo este trasă | Stat din Washington. 
rile feroviare dintre Bulgaria șilastiel că tremurile, cari vin din 





Turcia sunt întrerupte de eri. 
Trenul accelerat din Istanbul nu 
a sosit eri la Sofia, rămânând și 
trenul Sofla—Istanbul deocamdată 
ta Solia. Acest tren este nevoit să 
treacă lângă Adrianopole peste 





GERMANIA ŞI CONFLICTUL 
ITALO-GREC 


Cum este interpretată la Berlin, intrevederea 
Fiihrer-ului Hitler cu Ducele Mussolini 
(Prin telefon dela corespondentul nostru) 


VIENA, 28, — Faţă de conilic- 
tu! armat dintre Italia și Grecia 
incă nu s'a -dat nici o lâmurire 
zermană până in momentul ace- 
sta. Această chestiune își găseș-| ţi 
te explicația în lipsa umor stiri 
oliciale din Italia. Faţă de știrile 
și svonurile răspândite de propa- 

anda londoneză și iaţă de știrile 
sosite până acum din strălnăta- 
tea neutrală, cercurile germane 
păstrează o atitudine de especta- 
tivă. In schimb se atrage atenția 
la Berlin că în Albania au fost 
încălcări de teritoriu de către 
greci și că de mai multe ori poli- 
tica Atenei nu s'a opus tentative 
lor de prigoană britanice într'o 
măsură care ar îi corespuns unei 
atitudini intr'adevăr neutrale. Se 
amintesc declarațiile și pretenţii- 
Je engleze din ultimul timp publi- 
câte de altie! și de ziarul Times, 
din care rezultă pericolul acut al 
upe! imiziluni britanice și al w- 
nor formări de puncte de sprijin 
în-urma ocupării teritoriului gre- 
































am 
munte în legătură cu Încinerarea 
legionarilor ce au tast asasinați 
în timpul prigoanei, Comisia spe- 


Apoi cenușa lor tre- 
aruncată În vânt pentru ca 
pici măcar atât, scrumul, să nu 





tin, asasinul Căpitanului, 
detectivul Gaman. 

mi 
a 


serie de 
măturisiri cutremurătoare asupra 
modului cum au fost arşi legio- 


continuând anchetarea 


n 


"| zentul personal al 
Marinescu. 

Comisarul Georgescu a 
îndelung audiat asupra 


lui 
n 


de locul execuție. 





SHANGHAI, 29 (Rador). —| O informație din sursă ameri- 
Corespondentul agenţiei DNB | cană declară că ambasadorii Sta- 
comunică : 


Bulgaria trebuie să treacă mai în- 
teritoriu turcesc, apoi 
teritoriu grecesc, lar apoi 
iarăși peste teritoriu turcesc, cola 
ce reprezintă la fel unul din exce- 
sele trontierelor, trase după războ- 
|iu! mondial de puterile occidentale. 


tâiu peste 
peste 


cesc, Reacţiunea Italiei pentru a- 
sigurarea 
sau pentru siguranța proprie a 
Italiei iși va găsi la Berlin o mo- 


neutralității 


ivare suficientă. 
* 
Cu toate că nu s'a dat nici 


relatare oliclală asupra Întâlniri 
dela Florența dintre Cancelarul 
Hitler și Ducele Mussolini, totuși 
se desprinde, din declarațiunile 
cercurilor înlormate, 
destul de clară asupra conversa- 
țiilor dintre cei doi conducători 
de stat. Intrevederea pare a îl a- 
vut de scop unele precizări în le- 
gătură cu realizarea actuală și 
viitoare a planurilor și intențiilor 
puterilor Axei, care au-tost hotă- 
rite Ia Brennero in ziua de 4 Oc- 
tombrie. Hotăririle luate au de- 
venit de atunci evidente pentru 
lumea întreagă și ele sunt : 










Pactul tripartit ; 


ncredere al lul Armand Căline- 
cu, plut, de jand. Sârbu Constan- 
şi 


Acesta din urmă a declarat ce- 


ordine- 
lor pe cari le dădea Niki Ştelă- 
nescu de a se transporta legio- 
naril dela un lagăr la închisori, 
pentru a-l apropia cât mai mult | audieri în fiecare zi trece și la 


== 


Greciei 


o imagine 


şapte legionari. 


pe| Tot Luni a mai lost audiat d. 


în rezervă. 


CONFRUNTAREA ASASINILOR LEGIONARILOR 
CU UNELTELE LOR 


Comisia de anchetă criminală 
asasina- 
telor si asasinilor legionarilor, a 
audiat eri pe comisarul N. Geor- 
văpala lor | escu dela Siguranța Statului și 
pe plotonierul de Jandarmi în re- 
zervă Popescu zis Jandarmul, a- 
Gabriel 


După audierea celor dol, 
Ştefănescu, 


rui Sârbu. 
Sieuranța ce o aveau în tre- 


fost|inca o răsplată, se transiormă 


astăzi în panică, căutând fiecare 
a arunca rolurile și răspunderile 
asupra altora. Din această cauză 
Comisia de anchetă în afară de 


coniruntâri cât mal indelungate. 


telor Unite în Japonia și China 
septentrională au stătult pe ceră- 
țenii americani,  domiciliați în 
aceste țări, să se imbarce ime- 
diat ce vor avea posibilitatea. 

Se declară că acest sfat a fost 
dat de reprezentanţii diplomatici 
americani pe baza instrucțiunilor 


Funcţionarii americani din 
Shanghai, însărcinați cu evacua- 


Y, 


DIRECTORUL ȘI PERSONALUL 
CREMATORIULUI 
IN FATA COMISIEI DE ANCHETĂ 


lor ce-l păzesc că a ucis singur 


dr. lon Tintu, maior magistrat 


sa 
trecut la confruntarea lor cu Niki 
cu malorul Dinule- 
scn, agentul Găman şi plotonie- 


cut că oricăte crime vor făptul, 
vor rămâne nepedepsite, ba mal 
mult că orice asasinat le aduce 


SUVERANUL 
A FOST FELICITAT 
DE REGELE. IP ARAT AL ITALIE, 


DE IMPĂRATUL JAPONIEI 
ȘI DE REGELE BULGARIEI 






MAJESTATEA SA REGELE, cu 
prilelul Aniversări! zilei de nastere. 
a primit urm: ele telegrame de 
felicilateilă care a răspuns multu- 
mind: : 
MAIESTĂŢII SALE REGELUI 
Felicit gordia! pe -MAIESTATEA 
VOASTRA cu prilelul zilei Sale de 
naştere, 

VITTORIO EMANUELE 

. 

MAJESTĂȚII SALE REGELUI 
Rog pe MAIESTATEA VOASTRĂ 
să primească lelicitările Mele cele 
ma! călduroase cu prilejul zile! Sale 


de nastere, 
HIROHITO 


+» 
MAIESTĂŢII SALE REGELUI 
MIHALI 

Cu _pril zilei de aniversare a 
MAIESTĂTII VOASTRE, II adresez 
felicitarile și urăfile Mele sincer 
călduroase. 
BORIS 





D. Laval a fost numit 
ministru de externe 








|rea, afirmă că inainte de 1 De- 
cembrie vor pleca în America 
peste 1000 de americani, în spe- 
cial, femei și copil. 









conversațiile germano - fran 
ceze, 

In toate aceste trei cazuri s'a 
po- 






















o 





teană. Idela spațiilor m 
du-se în vedere realitățile lumil 
tice şi europene, în care În- 
și spațiul alrican, este recu- 
noscută și acceptată. Aceasta are 
valoare și pentru lumea sovieti- 
că, cum lasă a se intrevedea din 
atitudinea acestei puteri. 

In ceeace priveşte problema 












parte activă 


intrevederea Hitler-Franco şi |europene și alricane, 


MPRIMERIILE 


al Franţei 
























viCriv. XlRador). — Lurespon- 


Vichy că E; sursă autorizată se 
coniirmă d. Baudoin, părăseşte 
portololiul rilor Străine. 
succesor alăău maresalul Petain a 
desemnat d. Laval. vice-prese- 
dintele Consiliului de Miniştri. 

a dlui Laval ca ministru 






În urma 
resalului 
tinua să (i 
subsecre 
presedinţi 


parte din guvern, ca 
stat pe lângă vice- 
fului de Ministri. 


> 


„de aci 
din no 


„CUV! 


za 






dentul axenţiăi D. N. B. anunță din 


“JAPONIA ACORDĂ 









































MERSUL OPERATIILO 
MILITARE IN GRE 


Comunicatul forțelor armate itali 








incendii oi instnlațiu- [arizloiilă a fost 
al nite pull Marin 8 pic de tainmilată. 
Tatoi din apropiere de „Hochi Shimbug 
Atena, instalațiuni dea- |faţă de atitudinneă sai 
hmgul Canalului Cor nt șilelotilă a Cirectei, Map 
baza navală de la Preve mult timp etorturi. 
Luni în zorii zilei, tru- za, Toate avioanele noas- mod pasnic, pra 
le noastre aflate în Al- tre s'au reintors tefere la|în suspensie, 
ania au trecut frontiera bazele lor. Totusi Grecla 
acă, pătrunzând in| In Africa Orientală una|in ce mal proveeăi 
ai mul în [ii din formațiunile noastre | concentrat trupe d 
oriul inamic. Inaintarea |acriene a aruncat bombe |ilerelor sale și ca 
tinuă. de calibru mic asupra ta» |cia a respins 


Aviația noastră, cu tom 
condițiunile atmosteri. 
potrivnice a bombar- 

în mai multe rânduri 
iectivele militare ce-i 
u lo- 

basinul, 


berilor inamice din zona 
Soiusceis (Sudamul mij- 
tociu), * 
Avioane inamice au 
bombardat localitățile A- 
sosa (Sud-Est de MKurmuk) 
şi Dima (Nord-Est de B- 
inile ferate din |bramarcos), cauzând 7 ră- 
ortul Patras, provocând niți, 


PROCLAMAȚIA 
GUVERNULUI ALBANEZ 


TIRANA, 29 (Rador), — Guver- | duroase Rezelul-Impărat si Ducelui 
nul albanez a adresat poporului 6|subliniind totodată realizările regi- 
proclamaţie îm care se declară in-|mului fascist in Albania, 
tre altele că Idealul strămoșilor este In sfârsit, proclamația afirmă 
pe cale de realizare: adică reveni-[că orice sacrificiu nu este prea 
rea Ceamuriei la patria albaneză. |&reu, dat flind marele viitor care 

Proclamația adresează. în acea-|asteaptă Albania unită la Italia 
stă zi de eliberare, multumiri că!- | fascistă. 


PRESA BULGARĂ MANIFESTĂ 
O VIE SIMPATIE PENTRU ITALIA 


SOFIA, 29 (Rador), — Cores |pondentul agenției DNB 
pondentul Agenţiei „Stefani” trans- | mite; 
mite: Evoluţia  conilictului  greco- 
Preșa bulgară manitestează o vie | italian formează obiectul preocu- 
simpatie aţă de atitudinea italiană | părilor cercurilor politice japo- 
În Grecia, reliefând motivele cari | neze şi resei nipone. 
ai fortat Malla să reacționeze spre |  Aţitudinea recalcitrantă a Gre- 
4 pune, cabăt complicităte! rover: |ciei, scrie ziarul „Nichi Nichi” a 
putul din Atena Ja manevrele br!- [jost mai ales rezultatul stea: 
= șă țiilor continue ale Marei Britanii, 
Ziarul „Zora” subliniază mai _a-| 4 cărei intrigi şi dorinți de o nouă 
extindere a războiului, mu sunt 
cât foarte vizibile. . 
„Yomiuri Shimbun” constată 
că Grecia a declarat, la incepu- 
tul războiului, de a îl voit să ră- 
mână neutră, insă atitudinea sa 


Han. 

Desigur că ea a jo 
de Anglia pentru 
titudinea sa ostilă, 


Aniversarea Î 
falangei Sa 


MADRID, 29 (RI 
Marti, Spania. sărb 
tea aniversare dela 
langei. 

Tot astăzi este ziua de pi 
a eroilor morți în 











stu. 





trans- 





CAUDILLO 


aniversarea întemeeril di 
tineretului falangist 

Cu acest prilej, Falan 
dicatele au organizat Î 
țile țării, si cu deos 1 
tală, mari manitestaie A 


PROGRAMUL ECONOMIE. ME 
AL GENERALULUI ANTONESĂ 


| 





cum și politica acestei țări care a 
tavorizat operațiunile fortelor bri- 
tanice în conira Italiei. 


Raporturile italo- 
iugoslave sunt 
normale 


ROMA, 29 (ip). După cum se co- 
munică din Tirana, loaiă oticială a 
regatului Albaniei a publicat, un de- 
cret, care” dispune  iniroducerea 
stării de război în provinciile Tiran, 
Hozzia, Valona, Elbasen, Argiro- 
castro şi Beral. Dela această stare 
sunt exceptate provinciile din veci- 
nâtatea Juoslaviei si anume Scu- 
tari, Cosava şi Dibra, ceiace indică 
că relațianile dintre Italia şi Juzo- 
slavia sant absolut normale. 











Un articol din „Deutsche Alizemeine . Zăl 





TOT SPRIJINUL ITALIEI 


TOKIO, 29 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei STEFANI 
anunţă: 

Ziarul ASABI SHIMBUN a- 
munţă că consiliul de miniștri 
ce se întrunește Marţi se va 0- 
cupa intre altele şi de aplica- 
iunea articolului 3 al pactu- 
lui triparit, în arma noii si- 
tuații decurgând din conilic- 
tul grece-italian. 

IE ADA ptumăreă a D. General ION ANTONESCU 
„are ! s) BERLIN, R 
în militar, dar ca daponla va | pe Apele caini 
da Italiei, tot concursul poli- (bică un articol întitulat „Progra- p 
tie, economic şi moral. mul economic imediat a! Generaiu- | taxele vamale & 
CE SCRIE PRESA [12 Anhinemcn'„din, cara. cxtEMETa odaAI 8 
JAPONEZA - 


te, 
id ? „Consiliul de miniștri de , 
î.LOKI0. 29, (Rador). -— Cotes- [da de ăncituit, care tn tagiiesui | anidulnea la 


























= 5. A. R. Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9