Cuvantul-serie-noua-nr-15-28-oct-1940

Anul XVII (Serie nouă) Nr. 15 


iptemeletor: TITUS ENACOVICI 
ctitort NAE IONEsScu 


FTDACȚIA CALEA VICTORIEI, 48-50 

ADMINISTRAȚIA STR. SĂRINDAR, 5.7.0 
TELEFOANE 

Imprimeriilor și Administrația + e AB 


„ss a BEȚĂRI Redacţia şi $ 4 


1 | Provincia 7034 














pirecto 












































































de ordine în ce prive 
lariaţi: un om și un sa- 
linisterele aplică pe rând 
ncipiu şi astfel se ivesc 


partizăm cinstit suferințele 


bu 

















noi pentru cei carepână|tem străbate fără turburări 
crau lăsaţi să moară del momentele actuale şi numai 
Mai ales tineretul e pus| prin jertfa tuturor rom ajun- 
t în drepturile care i-aulge In o țară pe care o visăm 
it de des respinse: de a |cu. toţii 


i a trăi prin muncă pro- Traian Herseni 


DUMINECA 


se găsesc oameni care 
a nevoia și justiția a- 





isuri și spre uimir E 

re nu cunosc psiholc Sruneam aci, acum o săptămână, 
ilor, upul lor se că Biserica va !i aiulată să se In- 
dintre cei care câștigă |toarcă la viața canonică, de la care 





mii pe lună și au averi |s'g abătut. Biserica ortodoxă romă- 
e. Omul sărac crede . 
Omul sărac crede | „ească are, de vreo 15 ani o „eze 
ac. Cei care şi-au căşti. | 206 225 
rea prin afaceri nelămu. |2€ 2 de 


O lege care n'a fost plămădită in 








i nemuncite s 
ţii nemeritate, se sbat, |duh evanzhelie; care nn ştie nimic 
nu vor să se integre- de predanie. n prieten făcea când- 
a familie a Români" |va o socoteală plină de tâlc: de câte 


ren 


acestea 


nțe, cel puțin în 
excepţionale, 
din plăcerile lor de 


ori se întâlnește În legea de or- 
zanizare a Bisericii cuvântul Dum- 
nezeu și cuvântul Hristos; şi de câte 
ori se inlâlnesc aceste cuvinte In 
cârticica selului de cuib. (Tot o le- 
ge de organizare), E de prisos să 
mai insist; comparația ruşinează bi- 
serica. 

Lezea de organizare a bisericii 
ortodoxe, cu statut cu tot, abia 
pomenește de monahism, fără de 
care m poate fi vorba de biserică 
adevărată, ŞI ca să vedeți în ce duh 
a fost plămădită, volu spune aci că 
prevede absurditalea numită „exa- 
menul de monah”, Despre lumă- 
dușma- nări, despre chirii, despre tot ce e 
aprig “al dubuluilireabă părălească se vorbeşte, în 









burghez, pe care mar- 
făcut decât să-l Întă- 
pe care național-so- 
sdruncinat din te- 

at un om legat de 
bunurile vieţii ani- 
! burghez a pus lat 
pturile individuale 
de comunitatea na- 
promovat în chipul 
ul egoist, meschin, 
„umai de burtă şi de 
pești. De: aici va 
i rezistența cea mai 
ilășiueşte 








REPARTIZAREA 
SUFERINŢELOR| 


cutățile drept înjîn o blană, In o sticlă de șam- 
rire și cu chibzuin-[panie sau o culie de icre! ne. 
„ condiţie pentru a[are — ndică În un lux care bi 
nge. De aceea nu vremurile de azi nu este numai 
m nici o elipălsfidător și ncomenos, dar este 
prin care trece țara [pur și simplu ridicol şi absurd 
E cm din vedere sufe- [Micile lor renunțări ar asigura 
de Romini de[o pâine, un adăpost, un medi- 
ni. Să ne gândim Ia |eament sau o îmbrăcăminte fra 
gândim la mun- [ţilor noștri căzuți fără vină în 
micii funcţionari, la | suferinţă 

telor — atâtea ca-| Ţara noastră a fost odată 
eni care nu cfiști- (mare și boga Ea a fost secă- 
1 care cu tot câști- [tuită și bntjocorită ani de zile 
își duc vința de pe |de mulți dintre cei care deţin și 
scumpetea crudă [azi bogăţiile ei. Cât au mers lu- 
npresoară. Sunt fraţii [erurile bine sau mulțumitor, n'a 
m dreptul să-i lă- zis nimeni nimic N'are mare 
sire. Patria este a |insemnâtate dacă unul trăeşte 
toți trebue să ducă [mai bine decât celălalt când 

1 omenească În sâ-| toţi își pot agonisi traiul 
Azi lucrurile au luat o altă 
a legionară a înțeles [întorsătură Din vina conducă- 





Nu cu sila, ci cu dragoste și 
oință. Numai prin efortul 
acesta comun şi consimțit pu- 





O figură înaltă cu ten bronzat, 
ochii nitel bulbucați de meridional. 
un surâs plin de înțelesuri, de iron: 
amestecată cu largă simpatie, P: 
rea că incerca să acopere cu acel 
'surăs ce mu-] părăsea, ca o apărare 
sfioasă a lumii dinăuntru, o energie 
clocolitoare, pe care mu vola so 
mărturisească orlcul. Elev al mac- 
strului răscolitor de gânduri din a- 
dâncimi. care a repus în valoare 
pentru noi lumea Dacilor nemuri- 
tori și viteii, Vasile Pârvan, se in- 
<hinase şi el cercetării Antichității 
noastre, supunându-se 
pline morale a ştiinţei. In sulletul 
lui de luptător ea a lăsat o ordine și 
o intransigență înrudită cu a k- 
giunilor romane din Dacia. studiate 
de dânsul cu râvnă iubitoare. De 
peste veacuri, din imaginile să- 
pate în piatră ale Columnei Tra- 
lane, din paginile cu descrieri 
războinice ale lui Cassius Dio, a 
cules viața unor oameni cari nu e- 
rau ca cei de azi, oameni ce clă- 
deau o lume nouă din piatră și ler, 
cu temperamențe asemănătoare € 
clădirile Jor, In lucrarea lui de că- 
petenle „Istoria militară a Daciei 
Romane”, cea mai însemnată operă 
de sinteză scrisă in ultimul timp a- 
supra trecutului nostru îndepărtat, 
pusese imagini, a căror legendă 
ne-o cetea cu vesnicul său surâs: 
„Legionarii ascultând o cuvânta- 

















re -a imipăratului Tralan“, Legio 
narli construesc un castru“, „Le- 
sionarii romani în mars“. ȘI în 


zând avea pe legionarii ce ascultau 
cuvintele Căpitanului, legionarii ce 
clădezu o lăntână, și mergeau sub 
ochii Jul sântând în mars. Intre lu- 
mea eroică de atunci și lumea erol- 
că de azi, trecuseră opisprezece 





Sali Italienii și-AU| schimb, făra sgârcenie 
1 dela început de un- , 
primejdia și au izbutit] Lezea de organizare bisericeas- 
:. La noi nu trebue] e rea, din nastere. Ea na se poa- 
"ple altfel Iuerurile. |fe corecta. Trebue născută din nou. 
um măsura omului o[Dar lucrul trebue făcut cu socotea- 
Justriașul, negustorul [1d, Este vremea așezărilor de cale 
! De azi încolo, fără [rungă. Na e vremea grăbiților şi a 
im meseriile neeatea, [ugimacilor reformatori. 
rul 00 ea a Miscarea legionară nu-are moti- 
trchue să în.|Ve 3d se grăbească. Tot lucral se! 
n clica lepădării de sine,|Va Jace la vreme si ca chibznială. 
a jertfei, a înca-| Căpitanul ne-a ardlat drumul. Ne 
ivărșite în  neam,lvom strădal să-i intăptulm - gândul. 
irii cinstite nulGândul Lui, atât de temător de! 
Ă urule, ci şi la to" [Dumnezeu, va Inlesni o „Innolre” 
NĂ paa : care să Insemneze o restituție, Din 
sirmani, cu două-trei 
i pe lună, Îşi rup dela |207£ să nască o miscare de Inolre a 
14 pe cei căzuţi în ne. Jumulai celui vechin. Restituțle care 
(ei cari au din belşug]să inlesnească participarea electivă 
1 Webue, nu vor să rela societălii românești la o înaltă! 
Nici o danie [viaţă dahovnicească. 
vnută, nici un pes de] Lucru cu atâ! mai ușar de Inlăp- 
je oameni ma venit dinliuit, cu cât miscarea aceasta rell- 
tora. Și totuş pen | pioasă, păstrându-se în cadrele or- 
poate fi vorba decâtlradoxiei, răspunde „și genialui na- 
"ur la um speetacol setei și spiritalui vremii”. 


la o magină, G. Racoveanu 






:] şi eroul 











nimie, 





Vi j uberria 





veacuri. el o simţea prezentă, trăia 
intr'iosă, Vremea care usucă toate, 
nu adumbreste eroismul: e singura 
lumină mare care străbate intune- 
recul veacurilor. 





Căpitanul la 


, clipă nevola de n ne |torilor de ieri, care nu s'au gân 
noi. Nu e destul în- [dit decât Ia folosul lor, jara se 
tam din prisosul pos- [găseste în grea cumpănă Nu] Dela stânga Ja dreapta: Ion Dobrin, Căpitanul, proleEE 
să acceptăm cu toții [vom fi biruiţi, dar greutățile tre- Codreanu, pictorul Ba sarb BBole 
a plăcerilor și să re- |buese înfruntate de neamul în- = 
m just suferințele, treg şi lupta trebue bine org 
ul Antonescu a datinizată. De aceea trebue să re- 





D- 
































Nu vol aminti rile sale 
stiințilice ce Îi c turii romă- 
esti, citate si și le cu elogii 
în toată lumei ă, articolele 


D 
|să 
rii 
m 
a 

Cc 


lui 


c 


al 
U 
la, 





din Axa si 
lui C. Gang, studii 






dul 
văzut de mal multe 
Vasile Christestu sur idea mulţumit 





nei:  Sitoaţia 
României după a L dela Muen- 
chen, — mă Yol mulțurii să spun că a 
lost unul din cei mai druditi siina- 


celași timp. dintre cei lunai realisști 
sânditori. al istoriosratii 


noastre. 
ar stiința nu l-a !inut închis în bi- 


marii disei- | blioteci sau izolat in Câmpurile de 


pături arheologice. Pentru el lumea 


aceia de tantame a'e trecutului era 
vie, Sa simţit luat de mână de ma- 


le figuri pe Eari Ik evoca, prins în 
arsul lor de lupta :i glorie, Cu €le 
trait în eternitate 

A fost unul din “menii pe cari 
ăpitanul L-a Îubit mai mult, îl în- 


credintase în timpul înmormântării 


i Mota și Mafia, conducerea parti- 
i „Totul pentru Tară“. l-am 
orl. impreună, 





ăpitanul se uita !a cl, invăluindu-l 


cu o largă privire de <impatie, „Este 


meu trup și sulici. părea că zice. 
n învățat, cobori! din lumea Idea- 
intrase ÎM accastă mișcare 


populară, de oameni simpl! si viteji, |nute. simțindu-se urmărit si aci, a 
venise spre ea, Bu | pădându-se de | Pkeca! 








In corpul ziarului: 


LUITOARELE 
DESGOPERIRI 
DN SUBTERANELE 
GREMATORIULUI 


Carmen-Sylva 


Smulescu. prof. Lupu-Cernăuţi, proi. lon Zelea 
C. Zopa, Dumitru Popescu 


ASILE CHRISTESC 
















pin 
pa 








cel 
tre 





mu 





no: 
a 







nd 
al 
pu 
a 















p: 


p 
p: 


stiinta lul, cl adus de ea, închinân- 
d-o întreagă cauzel celei mari pen- 
"ru care a trăit și a murit. Stâtuse 
„Viteaz în inchisori“. Cu nesecata-i 





ri 
n, 
a 
a; 


b; 













vorbirile cu paznicii, toate erau 
pentru el obiecte de studiu al ace- 
Stei sinzure realităţi care este su- 
fletul omenesc privit intotdeauna cu 
indulzență si milă, 

O ultimă amintire despre Vasile 
Christescu: izhutise să evadeze 
impreună cu Alecu Cantacuzino din 
trenul care-i aducea la judecată în 
București, stetea ascuns în casele 
prietenilor, când la unul, când la 
altul. Intr'o zi de iarnă când patru- 
lele de jandarmi percbiziționau ca- 
sele pe rând, pe la orele 3 după a- 
miază a venit la mine, insoțit de 
doi prieteni. 1$i lăsase mustață, o 
mustață neagră groasă, care nu-l 
schimba insă prea mult. Era urmă- 
rit ca o fiară de toată poliția Capita- 











ţ 
Li 














d 










c a deschis un roman si a cetit 
căteva rânduri. comentându-le. A 
povestit câteva anecdote despre 
viliziatura” ce o făcuse de curând, 
ascuns la Braşov, Peste câteva mi- 











cat în grabă. Nu l-am mai văzut 
niciodată, Curând, ziarele au publi 
cat grozava icoană a lui Vasile 
Christescu aruncat pe podele im- 
puscat în cap de polițiștii asasini. 
Nu voi termina aceste rânduri cu 
cuvintele de revoltă ce-mi vin pe 
buze. 

Urna cu cenușa lui, ca urnele de 
marmoră albă ak morților Romani, 
se ridică azi intre mormintele de lu 
Predeal. La munte, în aerul senin, 
deasupra tării pe care a iubit-o, E 










alături de marii eroi tăcuţi, a căror |f, 





amintire a evocat-o. 
„ P. Panaitescu 











CRONICA LITERARĂ 





CE VA FI REPREZENTATIV 


de BARBU SLUȘANSCHI 


Din perspectiva secolelor, cultura 
popoarelor vechi ne apare nedife- 
renlimă. Astăzi, diviziunile obici- 
multe separă, de exemplu, istoria, fi- 
losolia sau morala de literatura pro- 





priu zisă. Când insă ne referim la 
conceptul de -literatură elină”, „J- 
teratură lati imbrățisăm În a 


ceastă noțiune poezia, istoria și (i- 
losofia. Eporile vechi ele înși-le nu 
dierenţiau net categoria esiclică de 
cea şliinjifică și de mule îmbi 
mau frumosul ru De 
run natura 

iar scrisorile 


sexăru 


re 


lui 


un. poe 
Piiniu cei tânăr 





pa 
tu 


da 








şi 


Mi 





rticipă delă şillajă și dela litera- 
ră, 

Evul 
rea caleaorâa 


medii siabu:=t de confun- 
dindu-ne gram: 
01 soiul de poeme 


. Poezia Era haina maralei 








a șiiinței în mo obicinuit. Ştiinţa 
de astăzi deosebește catego- 
cataloghează. operele ca par 
rare, cranidă Bu arricre religăoa- 
dar nu mal pulin consideră lota- 
leu acestor luc !iuni 
piritolui SĂ literatură ma 


Inte istozle aobicraturii latine 


variate [plai 


asezăm impreună pe Catul, Marţial, 
Ovidin, Virgiliu, Horaţiu, eu Tacil, 
Salust, Tit-Liviu, Cesar şi Cicero. Li: 
teratura elină inţelegem că cuprinde 
pe Pindar, Anacreon, Sofocle cași 
pe Herodot și Xenofon, pe Platon, 
Aristotel sau şi pe geogratul Stra- 
bon. n 

Vechea literatură. românească cu 
prinde cronicari şi scriitori _reli- 
gioşi, singurii poeţi (versifieatari) 
fiind Miron Costin şi Dosofteiu, Ne- 
calce e singura! prozator mal lite- 
rar” (cu „0 seamă de cuvinte”); to- 
tuşi, deşi departe de estetică” și de 
predeuparea de artă, serierile vi bi 
constitue pentru noi „literatură”, 

Seasnl acesta mal larg al noțiunii 
„Ateratură” poale fi aplicat și epo- 
cilor tal recenle, Căci uneori ca- 
racterul «dominant ai unei perioade 
este imprimat de opere extra literar 
re mai mult decât de scrieri litera: 
re propriu zic. Operele de prim 
m in secolal al XVill-lea francez 
sunt semnate de Montesquieu. cuge- 
tător politic, de Voltaire ca islarie, 
de Rousseau ca pedazoa şi lilosol. 











Problema economiei sătești se 

prezintă în clipa de faţă cu toa- 

tă acuitatea ei. 
Studiile. făcute 


Concluzia care sa tras pe vre- 
fost că popoarele 


producătoare de materii pri 
sunt menite unei economii 1mi- 


gricultura. 
propunere, suscepti 
neralitatea ei, de 


poate cuprinde şi fața sub ca 
voim să privim acum această 


fapt, pentrucă soluțiunea a fost 


pe care o constituie agricultura 





nicire. Inainte de toate popoa- 
rele trebue să aibă ce mânca şi 


drăm. 


nând problema în cadrul reali- 


munei 


cile agricole sunt pe 
puri și deci ele trebuese făcute 
la date fixe şi în intervale foar- 


se poate extinde capacitatea de 


Luni 2 Octomvrie 1940 












INDUSTRIA CASNICĂ 


de ION PROTOPOPESCU 
mai un sfert din ce câștigă um 
lucrător industrial „atâta vremă 
ocupațiile muncitorului 
ol se limitează la timpul da 
muncă cerut numai de ogar. 















D cât 
f și. publicate [arici 
a acum au evidențiat ra- 


tul defavorabil, pentru mun-| De. 


e - |căm; 
i mult superior [incă 


ui folosit pe ogoarele 


uri din această constatare a mi 
agricole şi 


re, față de econamia majoră 
popoarelor industrializaţe. 

Și pentru a ieşi din acest mi- 
brat economic, ca un corolar 
concluziunii arătate, sa pro- 
is industrializarea acelor țări 
căror economie are la bază a- 





De bună seamă că această 
ibilă, în ge- 


interpretă 










































roblemă. 
In aplicarea făcută acestui 
rincipiu, rezultatele au fost de- 
arte de a indrepta starea de 
calizată pe un singur plan, pe ? 
cel al marei industrii, care nu 
vea puterea să absoarbă din 
pricultură decât prea puține 
rațe. 

De altfel bogăţia 





naţională, 


ci nu îngăduie ipoteza părăsi- 
acestui domeniu de îndelet- 


ara noastră este grânarul spa- 
iului economic în care ne Înca- 
In aceste condiții, reexami- 
ților, socotim că soluția este 
de căutat pe un alt plan. 
Desigur e adevărat că un 
lor agricol câştigă a pa- 
tra şi jumătate parte din ce 
câştigă unul din industrii 
Este iarăși adevărat că mun- 
anotim- 








te scurte de timp așa fel că nu 


lucru a unui muncitor agricol 
dincolo de limita în care anu- 
mită muncă trebuie realizată, 
In aceste condiții un munci- 
tor agricol lucrează, în agricul- 
tură ln câmp, 59 zile pe an. 
Dacă ținem seamă că un lu- 
crător industrial lucrează, în fa- 
brici şi ateliere, 250 de zile pe 
an şi dacă facem raportul între 
aceste două valori, 59 şi 230, gă- 
sim tocmai raportul de 1 la 45. 
Privită problema sub această 
se po-te trage o altă con- 
cluzie și anuu:» că € fatal ca un 
muncitor agricol să câștige nu- 














Serlerile lar mu numai că intră în 
domeniul literaturii, ci au priori- 
tate, pentru epoca lor, față de ro- 
man, tragedie, comedie sau lirică, 
Caracterul dominant exte cel dat de 
operele reprezenlative, şi reprezeata- 
live sunt scrierile care concrelizea- 
ză spiritul epocii In ceeace are esta» 
Spiritul epocii determină opera 
r ea îl defineşte. A 
Prin acelaş proces de unificare 
pe care Îl cuuzează perspectiva de- 
părtată, am putea încerca să ne ima- 
'ginăm cum va considera viitorul li- 
teratura românească de azi, Depăr- 
tarea simplitică și nu se opreste de- 
cât la esențial, care devine criteriul 
pentru stabilirea caracterului domi- 
naut. Și 
Figura reprezentativă a literaturii 
româneşti pentru secolul al XIX-lea 
rămâne Eminescu. “Tot restul va fi 
văzut “aravitând planetar în jurul 
mărimii solare a noetului si ideolo- 











gului Eminescu. Toate scrierile ce-i 


(Continuare în pag, L-a)! (Continuare 





câștigul |duselor 
din indus- |soluția 
I în cel mai |potriviri de 
5. Aceasta nu nu- [timpului de lu 


scăzănd pe 


e 
me |( Continuare în pag. II 
îti i doi Anini 


Refugiații 


Una din problemele grele moștaa 

nite dela trecutul regim politie eșt 

aceea a refugiaților, E de orizos să 

amintesc condițiuniia în care aceştă 
Români au putut să se refugieze pă 
teritoriul Statului nostru. Impreţita? 
rările sunt destul de bine cunoscută 
de toată lumea ca să fie mevole da 
lâmurtri în aceasă prioi 


această şitui 
de lipsă în care se găse cel ce tre= 
cea frontiera, ci modul în care q 
Jost concepută solutionarea 
mei în ansamblu. 





Lă 





a 


ci nu mărirea prețului pro 
agricole poate constitui 
definitivă a acestei ne 

ăştia ci mărirea 
ru în interioriul 
in 230 de zile 
e E, folosite la 
p. ngricultorul dispune de 
190 de zile care ga fi între 





nons- |buinţate pentru economia Ji şi 
pentru cea naţională. 

Dacă inmulțiți 190 zile cu 2 

ilioane și jumătate de capete, 


-a) 





Ceeace a agravat. insă. mat mult 
ație, mu a fost starea 


probiza 
4 


Instituţiile particulare de bt 


inefaa 


cere cati autoritățile de Stat sad 


răbit să aţute, fiecare în felul său, 


pe refugiați, Jără să atbă un. statemă 
de anscmble şi fără să 
cOmirăI riguros asuura celor. stii 
Principiul era că rețugiatii să fl 
ajutați — şi cât se poate mat mult— 
cu bani pentru traiul zilnic. In 
1ul acesta, în primele trei t:nt, 
cheltuit peste 150 milioana. fără că 
problema refugiaților să fi Jost z0e 
iuționată măcar în parte. Banit ax 
fost consumaţi, iar refugiații au ră= 
mas aceiast ca număr. 
insă, in schimb cu abicetul de a ceră 
şi dela Stat şi dela institutiile para 
ticulare de asistență. Ceeace a îma 
piedicat, deci, solutionarea prodlea 
mei, n'a fost lipsa de tonduri, Di 
coniră, ay putea spune cd toemi 
abundența fondurilor a impiedieăt 
găsirea soluțiilor reale cle problăă' 


ezereite um 


Fi 


depringte 


mei. La un moment dat ne păseastă 
în Jața situației că um muncitori 
manual primea masă. casă și 1500 
tei lunar în baza calitătii lui de 
Pugiar, jără să presteze vra un fi 
de muncă. 

Sistemul vechi trebuia, dect, 
desăvărţire abandonat. In locul aa 
țutorului Dănesc pe seama tr 
trebuia introdus sistemul pi 
reJugiatului la muncă, şi prin acea= 
sta incadrarea lui din nou in via 
profesională, Dintriun relualat des= 
rădăcinat de soartă din roaturile luă 
ireşti, trebuia să facem un. elemen& 
de producție si de cooperare sociali 
Stârpirea obicelulut ce sa inrădi 
cinase sub Jorma unui drept câştiă 
gat a produs. e adevărat. unete nea, 
multumiri, Problema, insă, int gă: 
sete pe 24 ce trece a rezolvare d 
ce în ce mai bund, atât pentru ref 
giață cât vi pentru Stat. Comată 
cianţii, proprietari de orice categâa 
rie, precum şi muncitorii Maru 
vor fi în curând plasați în ocupi 
țiunile lor fireşti, devenind din nu 
elemente active și creatoare di 
vieții sociale. E ceeace sa făcut, 
ate pian. cu runchonari pubă. 

Problema grea, însă, este a - 
ftonarilor pirticulart.' Posibuttațila 
de plasare a acestora sunt rediția, 
Statul nu-i poate anaata ca sala» 
riați publici din motive indeajuns 
bine cunoscute. Sinaure întreprin=, 
derile particulare ot dealega 
stă problemă. Bla însă nu se a 








stare să muncească, dar cari ni pot. 
pe forositi decât în intreprinderile. 
Hicul e chemarea 


Particularul care a 2) 


de 

sibitități de muncă şi 

ită— probabil în FE Ara 
mai ca vapualati 28 aănete 
starea nenorocită de 


DULII NO 


DUMINECĂ, 27 OCTOMBRIE 1940 
: Cuwlocul Dimitrie cel nou. 
Sfântul Frumentiu, 
testant 
Mahomedan 


Cuviosul Dimitrie cel nou 


25 Ramazan 1350. 


au fost 
fde și umini, în satul 


să le trimită în pravoslavnică Rusie, 

mu ne-au Dară boerti, dregâlori și domnitorul 

preerie ae eg ret 

mat, în tatnă, lor, pentru atingerea  pagubei a- 

i dusă țării de nărala ostirilor rusești. 
Care rugăminte sa imolintt 

Atunci a tești domnul Valahiei cu 


frut anii mașierii și 
sate „pe cari i-a temi 
Dumsezeu în cartea vieții sale. 
pâstor și căa 
mru, nicind 


românese 
între el şi Dumnezeu în marile der 
Wi_mărumtele sale merol. 
îrm 


CARTE DE RUGĂCIUNE 


wială legionară [izate pentra eterni- 
tate. 





Anem e literatură legionară. O W- 


Cei ce man înțeles mediul legio- 
mar, mu l-a cunoscul. Nan pula! 
astfel imagina ședința de cuib decât 
ca o secretă întrunite politică, cn 
perdele _ trase, cu ritaal magie, cu 
cântări jantomalice. Nelăzând suf! 


goană crâncenă. 
- rămâne, în 


ateaa 
ile tor, liniştite |au dat drumul unci Janlezii invemi- 
nale să ne falsifice obiceiurile» 
Dar v ședință de caib nu poate fi 


en Japi politic peniru simplal motiv 


că fenomenul legionar este perfec!] creatoare de ară 
data 


epirituei, o revoluție in evoluție cdu- 
catio-nafională. Şedinţa de catb, prin 
atmosfera ei de inminunală recule 
pere, de Inldinire cu sufletele stră- 
moșaşti ai 


CREDINȚA este părghia tuturor 
biruințetor. Din îndoială na san pu- 
fut naște decât înfrângeri și ură. 
Credința ta te va mântul, a spus 


Deaceia: 
„ele crede în vletorin finală, elne 


nă îsi va fi tras, prin voința e! pro- 


. 
GENERAȚIA care a reclemat mai 
mult ca oricând, ca orice, sacrificiul 
ln slujba neamului, a fost hulită, a 
rucă nu reclamă 
confortul, odihna, pernele moi, Sor- 
tirea ei era lupta. suferința. “Prin- 
ir'acestea se deschideau porţile bl- 
ruinjelor. 

Serie Ion Bane. 
Generaţia noastră este sortită să 
lupte, să transforme, să oducă o vio- 
nu-i este Ingădul! nici 


muci veselia dulceagă, ci 
Mai ales lupta, 


confortul, 


cum. 

Pentruce? 

Peniracă ne găsim la o mare co- 
titură a vieţii neamului. Ne găsim la 
un moment istoric, când formele de 
existență prin care ne duceam ira- 
îul au devenit sarbăde, s'au uzat şi 
nu mai imbracă potrivi! şi după ee 
rință, trupul românesc, In haina cea 
veche cu fondul ei de viaţă simie 
neamul cum se sufocă și se otrăveş- 
te. Aşa nu mai poate dăinui căci se 


tu! să me cuprindă, să ne înleleagă. | păzeşte în primejdie de moarte. 


Neamul nosiru își reclamă azi o 
altă viață, călăuzită de un duh nou, 
ca alt iipar sufleles 

Pentru biruința sufletulul tinereţii 
nouă, a trebuit să 
ircacă prin flăcările credinței legio- 
nare. 

> 


MULȚI CAMARAZI au căzal, ucişi 


Neamului. de comunicare | mişeleşte de urgia celor fără dt lege. 


ca Dumnezeu, este prilejul săplămi- | Legiunea însă ma pierdut un sin. 


nai de a fi cu tine însuţi, în faţa 
conștiinței 

penlru. verificări propi 

ceres din săptămâna de muncă. E cea- 

ami de urcuș la cer, de rugăciane. 

Acolo, în ceazal acesta sa ferecat 

prigoană. destinul tegionar ol țării. Indreptar 
Doctrina legionară și-a păsii mij-|peniru ceasul! de reculee're şi pen- 
loace propri! de o se impune. - [ir conduita legionară în viață, ne-a 
vintul ilanalni sa dătuit da! Căpitanul, „Cărticica Şefulai de 


pPăriiica Şelalai de Cai” in „Pen-|Caib 
Legionari” în „Circulări”. 


Linii ze pol angaja tn discuții sa-| 
Ne oprim la „Cârtieica Şealui de 


dacă este epică, lirică sau re- 

decă este lilerară sau polii 
Bunica — prin sfințenia slovenitului 
ei mi-a fizat genul „Cărtieieăt” mele, 


E, 
cdulătorii de lectură cu deafălări, iar |ier nevoia mea permanenlă, nevoia 
mea suflelească de a o deschide și |U 


li au privil-o vag și dispre- 
lar ce pulea conjine o umilă ce-la-i culege slova, ani de ani, zile de|i 
-=Me. și dune. și rele, ma dumirit: 


mi de Cuib” a fost 
pentru legionari cartea lor de rugă 
elune, de reculegere, de comunicare 
continuă cu spiritul diriguitor al Că. 
pitamului, isvornl de inlelepeiune al 
ardenăratei lor educaţii — e 
de OM. acela pe care nimeni 
dase, ocela pentru care UN OM 
jertfi, Precum Hristos pentru învă. |€, 
lătura evanghelică in e 
saferit Căpitanul 


interzisă, aaa ocolil-o 


n 
ogăție de 
de organizare 


morală a legionarilor. Erau legi de an Băleanu 


sul și 


ducați | minail 
i nu le-o | printr'ui 
„Păi 


are a trăit și a |U: 
Pe umerele goale, 
Jar 


gur om. Rândurile sani intregi: ca 
tale și a lui Dumnezeu, | altădată, ca toldeauna. 


Nu lipsește 


măcar an | nimeni. Nu va lipsi nimeni. Marlirii 


au rămas in Mișcare și vor rămâne 


n vecii peetior, prin cetace aveau 


ma legionar in ei: Duhul. 


„Un glas se'nalțăn zări 
Străbate munţi 
E glasul sfini 


i şi mări 
ei ierife ce-aţi adas: 
n semn de faptă pentru neam 
n foc aprins pentru dușmani 


Senalță lol mai sus 


Legionarii căzuți penireg cuprin- 
i 2 PREZENŢII * 


NEMURIREA e portrelizată de 
Eminesca „in Luceafărul, 
n tânăr transfigurat ; 

a an lânăr Von 
u pâr de aur moalu ă 
n vânăt giu 


bra feţii 





mire dăfâmătarile unei lumi pră- 
bușite o zidire nomă a sufletului ro- 
măgec, ese cartea Căpitanului 
Pentru leglonari”. Este scrierea 
care rezumă o eporă şi deschide alta 
Bază. Ente esenţa ullimă a trăirilor 
unej aemeraţii care șia lega! desti- 
nul omenese şi spiritual de perma- 
neuțele  fundameniale ale nramolui 

isturta vitejească şi credința re- 

iousă. Este o carte de câpâtătu, 
una din acelea e inloenese p bi- 
bilotecă şi pol inlovărâşi ca breviar 

acel filosof din poveste, silit să 
plece În pustiu cu o singură carle. 

Prevedem că, din perspectiva de. 
pârtată a xiioralui, tare „Penira 
Legionar:”, atât de greu de upropial 
fe conceptul literatură”, va fi 
Muşi opera reprezentativă a creației 
Apirituale a eporii noastre. Ea va fi 
criteriul de jdecare, esența ei va 
imprima perioadei actuale eoloriiul 
lundumenta! și tarăsi, în jurul ei şi 
a) creatorului ei vor aravila satetiţii | să, 
Ieraturii de spiritoalitate legionară. 
Care, alenri cân mu scris, mumai Îi 
IHeratară nu sau găndil. Siilul nein 
Hari resia nemijlocită a veăirii 
9! 4 faplei, în vânioasa ei simplitate, 
Ya constilui caracterul formal exte- 
rior de recunoastere. Ne gândim la 
rue Părintelui Dumitreneu- 

i din $ 

scrisul ei sobru și 
Mungede. Ne gândi 
se impune cu evidon- (de lalentuia se tuse le odirala arăt 
voriiă din zbucium a |serteriie hui în | icter (4 


ză și interpre- | cineanu şi au n 
ata vieți neamului, și înalţă sefului de Cai 00 po ebruelea 


bi 


Tioadă Eminescu Îi reprezentati, i 


Sar pulea intimpla ca. din pers 
pectira unui viitor depirtat, poa 
perioada de după războiul mondial 
şi pealru cea sciuală. personalitatea 
230 Opera reprezenialivă a lieratu- 
7ii româneși să mu fie găsită în cer. 
cul heletristicel, In adevăr care o- 
peră și care personalitate seriitari. 
cenacă de azi ar putea să albă v 
Aeilatea de a fi considerată repre 
Benlalivă? Nici în roman, mici în 
fesiru, nici in poezie nu Sau Inre- 
fisa! producții care să depășească 
ger Sau „5 mule ueruri 

, dar câie din t 
2099 sie pol! infrunta 

Și atunci, zice, 
timpla ca opera și personalitatea re. 
Bimzenieiie$ peniru perioăda actau- 

“ n alara categori 
Siriei eslatice ar ri pf 
ca nnjianea iiterutură 


iarăşi cunlinatul pes 
cuprinde upere care 


fe 
ui 


la 
n 
a 


di 


Wur putea în- a, 


acestei e 
e nu îngăduie șo- 


tează 


corpul de doctrină al Legiunii 


românească 
pe care o lrăim să nu fie aceea pe 
care au compuse sei 


departe 
rară, 


va cuprinde un capital insemn, 
cepind dela cântecul legionar phuă 


cum de esență lirică, 
aria, eu a creat un nou sii) portie 


d pour 
În sti) pecetia suflului cu adevă: 


rat poetic, căci ideile și irăirile su- 


lime d mu stilul lor propriu deter- 
ina! de autenticitate şi sinceritate, 
Astlel se va intâmpla ca literatura 
eritabilă a perioadei 


torii „de pro- 
mir”, ei aceea pe care au alcâtuit-o 
ptălorii unei credinţe, in răguzuri, 
de orice preocupare ile: 


Alături de această producţie, lirica 
în 


poezia lui Radu Gyr, a lui Vale. 
Cârdu, a tul Constantin Goga și 

altora. Trăirea legionară este oare: 

Imbinală cu 

n care artificiul se eliminat în 

od. firese, 

Literatura beletristi 


canina 


buie comple 


daneul pâna 
cămintea di 
uit frumosi 


Casa ci ntut 


MANE 


INSCRIPȚII 


faimos cu ochit vit 
ele'a afara. 
Bară. cost auzați de 
Nemurirea nu 
intr'o icoană de 


a se limitează 
Irtul cunoaște 
bue ui refaatu 
„che ce depășește 


PS ai 


NEAM VALAH, NEAM AL MEU! 


note pian. neam al men, 


fier, cu pumni 'de 
cine-ăF putea 'n izbânzi să ȘI si 


m» „i preaă ame, — 


neam al men?! 


mea, 
aprigă paznică, — 


de toate furtunile gata, mereu, 
neam Yalah, nam al meu! 


neâm valah, neam ai meu, 
Tdică-ţi, peste aspra lumii 
pi erat 
neam Palah, neam al meu! 


neam valah, nram al men, — 
oțeliți de truda. și de lupte crân, 


j 
| 
i 
| 


de-om de-acum, de ne-om cruța, pustiul mânce-ne, 
râdem casne și-asupriri, mereu, — 


neam valah, neam al men!.. 


a aaa 


temporalili Brintr'o arije atentă 
bue. cultiva 
wins ci 
afirme plin de 
O cullară atentă va putea ridica 
această demilate Ia conștiința anet 
colectivități demne, în care sentimen- 
tul onoarei să dea voința hotărilă 
gala de aețiaae. Peni!ru aceasta e 
cesar să se folosească exemplul plin 
de măndrieăal curajului legionar, ar- 
mă necesară gt p-rmanentă în vede- 
rea păstrării mes 'tbite a demnităţii 
fe. E 3 


* 
întă la mormânt, re- 
pier €', pu eposibilitatea 
în acceptarea prealabi- 
1ă, neşoviitoare, senină, a durerii 
mormântul " 


(Poezie trimisă pentru „Cuvântul“, 
dela Lisabona) 


remene, — 


Joare — oaste năpraznieă, 


întrecere 
frunte, coasă, sapă, secere, 
fulgere, prin timp, mereu, — 


SC [isi 


Bate numele ales de Căpitan 
Parcă se văd enimile stâncoase 
strânse întrun brâu ferde ImMens, 
zidurile străvechi, incă strălueină in 
bătaia soarelui, făifăirea steagului 
tar în astințituy înroșit, zidurile de 
rugină a toamnei, inchid odată cu 
grele, ca pe 6 înină, viață 


Da 
Sunt cuvintele Căpttanului, care 
prin „cine renunță la mormânt, re- 
nunță la Invere”, pune psibiltlatea 
ezistenții inșilor din afara Legiunii, 
Aceta care au tremurat în scăpăra- 
tul fuloerelor, de teamă să mu la Portaa, | te Aa tiarese 
enuși celor din lăuntrn. Acolo se făarese 
spulbere vântul cenusa. Aceştia au gânduri și arme, de acolo porze 
renunțat la Inviere, fiindcă au re- |înotătorii, aeole e adăpostul în Pri- 
nunțat la moarte cmj cm cf c ccolmejale, chei de acoto vor rezista | 
nunțat la jertră. Aceştia nici azi nu 


Până la ultima suflare. ȘI toate sa- 
pot trăi Invierea, fiindcă n'o simt; 


n 


pi 


ah 


filetele. din Cetăţale urmăreseee cu | 
gânduy și cu inima pe cei plecați: 
ştia bine că na se vor intoarce de- 
cM atunei cână au învins — și nu 
se îtreabă mal mol. Se închină 

privirea lor caută tot mal departe— 
țara — legământay lor de viață. 


că 


Ei 

Din chinuitoarea neliniște a omu- 
ful pribeag în lume, numai inima, 
„Biata inimă omenească, în dorul ei 
adânc, neastămpărat, acord prtlang 
ay veșnielel, numai ea a presimțit și 
presimte adevărul” — tainical rost 
aă tamii. Căci inimă este conștiința 
si tnină nepătrunsă Iumea. Femeile 
au intimă. Cântăriți o clipă ce e după 
privrea ingândurată a tărancelor 
noastre și veți afla mistere de d 
mult; ele au găsit credința cea a- 
devărată în rândulala firii și în ea, 
nădejdea nșurări! durerii omenesti 
și apoi tăria mptel în chemarea hui 


de ARON COTRI 


asemene, 








ţ 
| 
| 


Gândul meu de azi, e să vă dau 
de lucru. Serile de iarnă sun! | 
şi drag ne este tuturora să le p 
cem acasă la căldură sub lumina 
prietenoasă a lămpii, Vrednicile 
mâini femelești nn odihnesc toată 
ziulica, lar seara, după atâta robo- 
teală, 'când trupul și gândul cer un 
răgaz trudii zilnice, ele dovedesc 
Incă neastămpărata lor hărnicie 
Cârligele, andrelele, invârtite meca- 
nic sporesc  impletiturile de lână, 
ca să crească întriuna grămada de 
ghugi, ciorapi, mănuși și tricouri. 
In serile lungi de iarnă, cu perdelele 
trase, ca pic de lumină să mu se ză- 


cene, 


și mu o vor simţi niciodată, fără înăl- 
țarea sacrificiului. fără “suferința 
legionară, acea „acceptare senină a 
durerii”, care, depâșmd astfel dure- 
rea, devine dragoste. 


* 


„GENERAȚIA tânără de legionari 
din Ardeal, nu ştie ce inseamnă re- 
gionalism. Cine cunoaste bine Ar- 
dealul știe că generația tânără a Ar- 
dealului trăieşte cu o singură obre- 
sie: misiunea legionară e neamului 
românesc“. V. P. Gârrineanu. 

Fiindcă reglonalismul e potri 
nicie.. instrăinare de tine, ca ro- 
măn, instrăinare de neamul tău, si 
trădarea Misiunii legionare „a nea 
mului românesc“. Carpaţii ne lensă 
şi ne înalţă în spiritualitatea şi de- 
stinul nostru. Carpaţii ne-au ocrntit 
în istorie. 











INDUSTRIA CASNICĂ 


(Urmare din 


de familie, rezultă un deficit 
de 475 milioane zile lucrătoare. 
Ceeace reprezintă, la preţul de 
50 lei pe zi, aproape 24 de mili- 
arde pe an pierdute pentru eco- 
nomia națională, 


formă de păsări și ouă și în loc 
de porumb să Wândă vite îngră- 
sate & 

Va fi o valăzificare cu mult 
mai bună u ji sale şi o fo- 
losire mai E 5 a timpului de 
care dispune, 

Totuși, fii 
renlele nu pi 
şi nici toate 
(i trecute lu g 


nici joate ce 
trausformute 
alele nu pot 
r, soluţia tre- 
pe linia dela 
care ecanon SAlvaacă a fost, 
Istomatic și premeditat, inde 
pârtata. 4 

Trebuie neapărat și cu precă- 
dere repusă În toate drepturile 
ci industria 

Prin privi 
dustriei mo 


le acordate în. 
slistrus toată 
casnică şi 

a ţesătoriel. 

n fost succe- 

i imbră. 


e m a substi: 
Suite național, 


tribu 
d 


lar când 


tarii altor 


eu — „A Ilie ii 


case | pat a imvăța să 


|gaste în omigiee În 
porneste Miveaeag, 
tăria 


nacontenită toptă, fn 


părăsi n clipă gândi 
renunța la luptă ea 
na poate inceta, ex 


u 
incăduitoare eu 
intă na inseamnă a 
nai, păcatele cetarialții 
şrije sofletele lor, a 
îm lor ca Biândete sei 
comoara le — Cerul = 
buni mai buni decât par. 
cuvă 


uia 


Unde sm 
pătrande. fit, 


pe sare n 


| 


Ș 
=e 
€ 
țăta 
to va putea rodi 5 


Trandafie 


Biruința în pietii, 
mne in cartea 

a dintâi birninţă 

te accea săpa, 
mtr'ai noștri. Atemai, 


der si înțătii pă 


egtonara va fl neeruj 


*] 


Mult din puţin 


mioară de toată (rumh 


„|tenă a croit tot din bu 


mănuși cu un sij 


curat, TOP slă 


Sunt lucruri pe care 
opiii noştri în orele li 
făcul alegerea cârpele 
e frumos cu fierul di 
e un tipar de hârtie 
se taie patratele egal. ŞĂ 
pot face. Fire de lină 
ieje de la alte impletite 
unele cu altele se implei 
cald. Din albituri vechi 
tice, cârpe mai, pentru €ă 
. Pe ei cei dintii 
Fetijele, micile româneu 
crează deseori cu o rară În 
re rochite pentru păpuşile 
putea sc facă atâtor păp 
chițe, cămăşuțe și seufițe. 
întrebuințează, din puțin, 
micuri se poale face mult 
mână dragostea de aproapeli 
lipsă, Din lnvățăturile bul 
Basarab desprindem: „Luei 
mâinile tale ca să afle 
nea ta, că șederea fără de 
moartea sufletului”. 


Lola la 


Gospodăreşti | 


zes e 
f 4 





reaseă de afară, femeile românce 
priveghează: sont mii şi mii, nu le 
|stim fața, binele se face În umbră. 
ÎMii de suflete triste aşteaptă, şi nu 
vor aştepta în zadar de data asta. Să 
vă mai împărtăşesc, ca la clacă, o 
ideie-donă. Cotrobăind prin legătura 
de zdrențe, am descoperit bucățele 
felurite, răseroieli 
imprimate şi stămburi. Le-am tăiat 
în pătrățele de 15 centimetri, le-am 
cusut între ele la maşină, Am făcut 
peste cusături un punct larg de lă- 
nică în culoare verde. Am căptușit 
cu alte pălrate de stambă tot astfel 
tăiate şi am făcut o mică plăpu- 


pagina l-a) 


deplină cunoștință de cauză. 
Sa făcut teoria regiei care se 
micșorează în unităţile mari și 
Sa neglijat că prin aceasta se î- 
mobilizează milioane de braţe, 
din pătura cea mai interesantă 
i numâr şi prin valoare 


rămase, de lână, 


Puneţi la cuptor un bi 
bec Impănat cu usturoi 
fasole albă ca pentru o i 
nând boabe mai multe: D 
fiert, strecuraţi. Ca 
faceţi o supă cu zarza 

ărunt. Iar fasolea o p 
tiță şi o amestecați eu 
adună din tava unde 
rul.“ Tăiaţi felii subțiri p 
care, Câţiva gogoşari 
ceastă masă bu 

Friptura se păstrează 
serveşte cu o salată de 


Ca dulce, iaurt cu zahăr a 





rasială. 

Rezultatele acestei politici, ca- 
re a răpit dreptul de muncă, nu 
Sau lăsat prea mult așteptate 
nici pe tărâmul economic şi nici 
pe cel social, 

Ele sunt prea cunoscute şi 
prea evidente pentru a insista, 

Datoria noastră astăzi este 
să dăm replica cuvenilă acestei 
politici de distrugere de până 
acum şi să repunem în drep- 
turile ei Industria Casnică. 


lon Protopopescu 


Refugiații 
(Urmare din pag. Ll-aj 
Jicarea unei părti din tară, ca să 
poată trăi restul în tihmă și Jără 
grijă, E nedrept până la crimă, ca 
cei ce au beneficiat de ve urma sa- 
crificiului altora, să uite si de cele 
mai elementare princioi de morală 
TA solidaritate natională pe cari 
dea simţ le impune și omului bar- 
Vită. apoi, aceste întreprinderi că 
Statul Român va prelera mai de- 
grabă să lovească în ele decât să 

tragă în cei ce vor cere. cu orteeDalionale. 

pret, pâine şi imbrăcăminte. Im nici] 1445: Badio-jurnal (II. 
run caz ordinea nu va fi men-| 1500: Jurnal cul 

fieaia Sa angela reglat ro- | cale, 

mân, pentru a asigura câstiguri ja-| 1830: Inatiințări pentru 

buloase umei categorii restrânse de| 1940: Ora; Fanfara Reg. de 


Mihai Viteazul pt. Glusariu, 
Ce măsuri va mai lua Statul, ră- ice dale 
mâne de văzut. Putem totuși 


rai. Statut și Mis- 
carea legionară și-au luat acest an- 
gajament. EI va fi resvectat, 


lon Ţurcan 


Duminecă 27 Octombrie 


RADIO ROMANIA, RADIO BUCU 
BEȘTI și POSTUL PE UNDA SCURTA 
224 m. 


645: ORA DIMINEȚIL 
900: ORA RELIOIOASA : 
1. Predică de Ștefan Palaghiţă. 


XI. Muzică religioasă, 
10.00: ORA OSTAȘULUI: 


neul Român). 
barei Sulina; Ind, 


o; artistice. 
13.10: Orchestra Petrică Moţa: Muzl- 
că românească. 


lea Nistrului, de D. lor. 





de Vasile Alecsandri: E 
DISTRIBUŢIA 

Ion. 'Teslaru A 

Moe 


1148; Cancert simfonie al Orchestrei 
Radio dirij. de Ionel Perlea; olt: 
Konrad Hansen (Transinisie dela Ate= 


13.00: Ora; Cota apelor Dunări și a 
rmaţiuui 


ural, Sfaturi agri- | PU: 


gardă 
1945: Drumuri in țara perdulă: Va- 


 . 


ii 


i 
| 















































(EL DIN URMĂ DRUM 
LEGIONARILOR MARTIRI DELA VASLUI 


Sosirea la Predeal 





copilărie grea. Encerease 
de mit viaţa pieptis. ȘI viaţa U luase 
Im seria Plecasa de pe băncile șeo-| 
Hi, din Banatul sârbesc, fără sprijin, 
ndâri! contra aner ecepanți aspri. 
Urmase liceul la Timişoara cu bar- 
să şi privațiuni. Venise apoi la Ba. 
ii |emrești și se inscrisese la filosetie, 

Azi traiul era mai greu, sărăcia mai 
Ioela. 

Tisereţea însă e licată pentru bă- 
tălii, ca și pentra frig, ca și pentra | 
foame. 

In unii azi se mai găsea câte-an 
pat ln un cămin, câte-un loc la masa 
unei cantina. Altădată insă era za 
şreu — adică nu mai era nimic din 
lente acestea | 

In vremea acela de studenţie, când | 
m atrăgea mal ales carsarile prote- 
soralui Nae Ionescu, Ion Belgea e 
avut ua prieten ceva mai vârstnic, 
pe taia Teodaresca — dela care 
prinsese dialectica, judecata concen- 
























ze fost aruncate peste gard trupurile legionarilor uciși. 











+ Septembrie 1988, mormântul lor ma avat nici tată, lovitura de praştie a între 
i Impre jammire.— Se inarmase bine pentre luptă. 
AL, 35 (Prim telefon). — . Pără grabă, cu adâncime și deese- 


E bită tactică. 


Nu Imase piei viața, alei cartea ca 
anetant. 

Na răstola, — ei stăruia, anscri cu 
Imăariire. 

O gravitate sănătoasă, matură — 
„fără pază sam pedanterie — carei 
făcea să se aplece indelung arapra 
problemeler. 

Afirmarea lui in viața st 
scă a fost botăritoara 
Vortiter savurat și cumpănit, fără 
accente dramatice, leon Belgea era 


fie cetatea birotmţei 
astăzi din mou cer- 


pentra biruința 
Camarad 





iti de gioanţele tira- 
daia Vastul și în alte 
esti, alături de cel 58 











manda pentru one. Corul legionari- 
Moe intonează apei imnul Jegiomari- 
lor cărți. Preoţii Pântea și Nean-| 
dru, înconjurați de un sobor de 
preoți. care au făcut de veghe la 
căpătălul sierilior pe tot parcursni 
z din garniznană |dramalui, înalță o regăctane. 
ş ei în front, tăcuți Trenui mortuar este apoi garat pe 
m 2234. Tremmi întră în stație fnle speciali amenajaţă până 
—ara e grea. În cele șase | Duminică, atunci când râmâstțele 
transportate truparile | pământești ale legionarilor uetsi pr- 
binzite a 34 martiri je- | mează să fie reinhumate în cizmiti- 
car si-am sacrificat viața | rul din Predeal 


PROCESIUNEA DE AZI 
DELA PREDEAL 


ltiner 


D 





sosirea trenului. Ca- 





ca adversar. 


mare dela inceput — a fost unul din 
cei cari la depunerea legământului | 
căpătase săcașarul cu pământ, — a 
Imptat mulți azi îm viața stedențea- 
Îscă. 

| Presedinte ai studenţilor în litere | 
|m Mlosofie, a avut una dintre cele! 
| 

| 


mai bogate activități, impărținăa-şi 
munca intre Legiune, Societatea pe 
care o conducea și e amărită de 
slufbă la Academia română. 
Membru al grupului Axa. era anal | 
din puținii care nu scriau la revistă. 
Căci Ienel Belgea avea ua fel de 
teamă a scrisalui, de care a scăpat 
de-abia ca ani mai târziu. Cumpă- 
nea atât de mult cuvântul încât a- 
cesta refuza parcă să se așere pe 
bartie. 
In schimb ce vorbitor desăvârşit! 
Plin de căldură, de convingere, tare 
î |pe tet ce susținea, fără nici e por- 
tiţa de superticial. 
Mulți dintre cei grupați în jurul 
Axe”, el i-a adus. 
Erau câteva nume formate în pu- 
blicistică, pentra cari întâlnirea cu 
Belgea a lost hotăritoare. 

Malte din folletoanele şi articolele 
| de atunci — erau de fapt ale lui Bel- 
7E [gma. El le vorbise, el le formulase, 
e |el le rezolvase — alții scrtinda-le 

|doar. Faptul îl făcea să zâmbească 
: Își atâta tot. 
eral. N. Pătrateu  Ua patron de cotidian, ea intinse 


îs — UE 


0 TROIȚĂ LUI STERIE CIUMET 


Dr 






ariul trenurilor speciale, 


genere ai Mișcării | Câmpina 
ă | Sinaia 


03 














INAPOIERE 


plecare 2 











ar ger 








|mânâst o anchetă, În ara 
minunat ca prieten, și mult incomod |! 


Intrat în rândurile Mișcării legio- |” 



































camarad. E “A 
Na lipult la aici ua storţă- 

rile Legiunii. 
După dizolvarea 





număr din „Axa 
trimis în bună parte d grupul dela 
Jilava, scris de Icon Moţa, Mihail Po- 
Mhreniade și ceilalți. Ama făcut a- 





sul binevoitor a 
mistrator, care 


Dare mal Îl ataca. ENE mâtee 
atunci. 

Câteva luni mai târziu, după exe- 
cntarea lui Duca, poliția avea să 


= samă de notițe laate la 
















|taat apa. 
din intemeiterii grapsiai 


stea la gânduri — ca toate că acesla, 



















icele. Intra! ini Belgea se 

















Comandant legionar, e fost unui| 
Când | 
Fa iat Hi cere să | 


generale, 
demisionează dela Academie fără să | 


era singura! lai mijloc de existență. | 
a e militează, tace | 

permanent prezint 
toate bătălie și = 
mutat. 

In acelaş timp, ca să poată trăi, 
face traduceri și Imcepe să serie 
„Cuvâatel”. z 

Cu distincția Iul saflatească, ca lo- 
gica, cu cultura, ca stăpânirea unui 
vast material naționalist, ca palerea 
Ii de viaţă, cu tăria ini în sărăcie— 
Belgea ar fi putut ajunge și wa mare 
gazetar. 

Vine insă din mou prigoana. 

„Cuvântul” e suprimat 

Urmează arestările, 

Belgea îşi schimbă dozaiciiiile și 
intrebainjează toată tactica din a- 
zal revoluţionar. Mancește în acelaş 
timp, strănge inlormaţii, dă ordine, 



























Căpitanul săratănd Stinta Evanghelie cu peieiul siuibei 
Sa oficiat la sedii legtonar dm ste. Gaeateae, NO a i 
1937 când lucrările pentra Casa Partidateri 
ajunseseră la 


zi „Totul pentra Ţară” 
acoperis Eau 











ce într'o noapte, di acelaș casă 
— și să ajungem (ĂTĂ glorie la Ji- 





tr'un glas pe sjutoru! de comandant 
al inchisorii — o păine caldă de om: 
It-eolonelu! Marinesca, dacă-mi a- 
mintese bine — ce tace coga Fânică? 

ŞI răspunsul a venit plin de vole 
bună : 

— Vă așteaptă 

Eram uimiți. Ne-am dumerit însă 


ma zi, de arestarea noastră — 





eram așteptați. 

Bacuroși cu toţii — și cei mai vechi 
şi cei mal noL 

lar conu Fănică — cine mm-l ca- 


O tață deschisă, leală — în care 
vedeai dintrodată intelicența, curs 
tenia sufletească şi hotărîrea fermă 
a omului ce ma EMmoștea decât ua 
drum în viață. 








ca 





Hi îndrăgit dela inceput. 
us o viață grta, adeseori chiar 


A 

rea aspră. N 

A muzcit eu tmdărjire, reușind să 
Universi- 





se afirme de pe Băncile 
taţii 

Luptător plin de pigoare, era în a- 
celas timp unul din cei mai buzi 
mânuitori de cuvăă Na un oralor 
sau vorta tre 


cu gesturi stu: 

molată, mici îi 

dinatară şi 
Cuvântările Îmi gran calde, ades 








stăpânită. 
Tot ce spunea Belgea interesa, pa- 
siona, câștiga. 
Niciodată supertielaL 
aceasta Sia una din me- 
2 ai! 
Haze nu se avânia fără sa fi lost 
bine pregătit 
Nu imbea lucrarile de lajadă și 
poză. Cunoştea previaiea cuvânta- 
lui și-l mânula pâRă la transtige: 


terminat să vină În rândurile mit- 








L stinna tunei Decembrie a anului 1933, Sterte 
Pe locu 








cârii si să impte Sdată cu el pănă! 





Ua suflet 
prieteniei, ca 
O inimă caldă, pare bătea pentru toi 
ce era îrames, pealze îi ce era 


Prietenul meu 


se intălzeşte ca curieri La un me 
ment dat captează an ageat din ria- 
darile SiguranțeL Dar agentul lu- 
crează pe cartea amtarității Belgea 
e filat şi ridicat în acelaș noapte de 
la domiciliul pănă atunci mecunes- 
cut. 

E dus tn lagăr la Miercurea Cis- 
cului, apei la Vaslui, unde la 22 Sep- 
tembrie 1939 e impacat ca ceilalți 

Departe în Bazatal sârbesc, intr'aa 
sat numai de români, ca malte al- 
țele, Jăcrămează poale un tată ce nu 
și-a văzat de malți ani feciaral 

Tar nai, prieteni și camarazi, ră 
mântm ca gândul incleștat, aci, în 
ceasurile cănd oasele lui aa permit 
îm wltimul drum — spre Predeal. 
Căci Belgea a fost unui din cei mai 
buni, anul din cel mai botăriți — 
emul dintre cei mari, pe cari i-a 
pierdat Miscarea legienară în tim- 
pul masacrului. 





geranzi | papa - 
măpraznie din ră- N ta a 


cer. 
EA menit să despire furtuni și zâri 
Fântănă mesecată de credință le- 
gionar.. izvor răbutnit de sub ce- 
dri de brad. rece, prăvălatie, 

D văd ehipal slab, sidefia, de 
teoană bizantină. falgerat de doi 
cehi mari. adinci. ca adâncul sa- 
Mletalui său. 

Eraa în el tăiate pe răboajul o- 
brazalui, dărzeala Panduralui din 
Vlădimiri şi tot chiotaj jiemese al 
Haidoculai. 

Cine i-a cunoscut. şi-a luat ca 
drag cracea suferinţii şi sa dus 
deschis să înfrângă moartea. pen- 


i 


i 
a 
[| 
 
[i 
ț 
i 


i 
ij 


i 


Nicolae Andrieș 

















sine. 
peste lat tările imălțizilar IE, înmie, cumani „0 DP: 
și es din criptele witate martirii [ral Npit pe tâmple. sah pălăria 
istoriel să șadă deaăreapta Iul. să-l | curând ca 9 Hainele Pe 
Ionel Belgea şi-a iubit infinit prie- i o Norolal năctiise pam» 
şi-a respectat toți adrer- dincolo de 





Doi ochi vii, sub e trante înaltă şi [și 

L] bine proparționată — cere| Mi-l aduc aminte din nopțile pt- | miste na altul să 

ştia de trumes rosti cuvintele. |trecute, de atâtea ori, cu câtiva a-| mandant Ca el. fiecare clipă era 0| măreției, a jertiei, a 

Acesta era Belgia la prima înfă- | mici, la Şesea. Cu întreaga ni rce| jertfă sfințitoare. Infruntam Ti-| — greşit” mal a 
tisare. bună, cu vorba ui caldă, ca sufletul | ireziiie și ara. câbți în ațelal dra-| amărit, E. 
Trebuia să îi fost cineva om rău, tel de tară. * 


Dai deschis, ca râsul lui care-ţi mer- 
inimă 


Na pot crede! Victor Pata 
eineana. o mână de case albe 


cuvânt — 
de politică, de artă, de literatură, de 
viață. 

O minunată plămădire de inteli- 
genă, de caltură, suflet şi bană- 
tate. Căci bunătatea era una din 





- | trunsese 
maradal Potea ne spune : 
marazi, Dumnezea ne 


la î Eve ședință în Coresi. 
Comadantul trebuia să deta 
Dărmănesti-Ctaeereasa. cu echipa 


Secţia Sanitară a Centruhă Le 
gionaz de Studii şi Domumeatare 
aduce la cuneştiintă Cammarazilor, 
medici şi prieteni că rare 
nvată la ora îi are los 
Sfintii Apostoli un servicia nellgias! 


sfârsită. 





ŞTIRI 


Secretariatul Miscării  kgionare 


nică: TI ind prii arad. 
ceai e cmaănatui Mit ga atei ta aptă, 83 camarazi 
cără îezhiar SA ar - a E se îngnmată Lai dai 
iza egiezae ereu de ee | ie sau i mă dn în 








irajelile tretitului no 
inele sunt sirigătoare 
ma ooliarul or desprindem 
unică (n felul ei, care se i 
păr de o soluționare d 
şi armenemecă. 

Din. venirea de 
1eftuL capitolul chre n seri 
1ă Bezamăaire si 
[ncă. pensia vhduvelor 
probierză care 3 neersilat nenumă! 
te diseuhati 


Ea E 
o zace care 

3ul 9 4ă de orice minte Intreagă, 
Faptele nu-i de 


domeniul fantesi 
4 niă u 


da: 

jeune caniroiabile de 
de_rea credinţă. 

Tovarhsele de 
ce au căzut 
rele război. 
rauitorii. trecutu)u 
me şi adevărata 
triei pentru suprei 
ruirea vieții. 
Pentru cei ce nu 
dim mai Jos nomele, ad. 
rul tiilulai de pensie, 
când var li voind să 
a controla 

















snt reale, dureroase 


autenlicitatea faptelor, 
CATEGORIA 25 LEI 


Din anewtă categorie fac parte vă- [Pentru a putea căpăta pensi 
limbre de 18 


dutele fără copii. Iată-le: 


Coloc Manele, sir. Matei Ba- 


ii 


[i 
F 


. 
Ei 


ZI) 
i 


- 


Maria 
tundătura Dorobanţi 80, 
148781 din 1923; Elena Lun, 


str. Laborator 23, tit. Nr. 242292 din 
1920; Florica 3 
vei 288, tit. Nr. 101780 din 
nica Sorescu Grigore, sir. Vapor 33, 
tit. Nr. 237653 din 1920: 

Popovici, sir, Cuza Vodh 


păeate a regimului 
Anat mul-. 


dinrere a fost și este] quvele en 2, 3 și 3 copii. Şi alei 
de războlu [aurile sant tot atăt 


orleare din cei 





var să crendă, 
iresa și mumă. 
pentru eazul|lunar „ea o incurajare pentru creș- |nume deținea cu celebritate toate 


se omlenească | terea natalității?! (Sic. 





calea Raho 
1922; FA- 


Lucreția S. 
33, UL Nr, 


DIN PĂCATELE TRECUTULUI 


25 LEI PENSIE LUNARĂ... 





cazari din ce) 
multe și din diferite cartiere, spre 











pune | pulen inlesni cercetarea de către cei 
jreaptă ce vor să in de adevăr această con 


statare. 
CATEGORIA 30 LEI ȘI 50 LEI 
Din mceaslă categorie fac parte v 


ra: 
i-a 
Ne 


iar penlru cercetare prezini pe: 
talia 1. Goeln, din str. 

Matei, sir. i 

UL. Nr, 09; 








iei in 29 Angust 1922; Tu 


sihuset forțat de reportaj | dozița Deapan. vos. Vergului 214, tit. 
a : Teodora Gb, 


RI EI 






und. Voevod 20, til. 

Del. 1985; Dumitra 

nox 22, tit, Nr. 122070 din 1936. 
CATEGORIA 100 LEI 


numai văduvele cu 5 copii, şi proba: 
bil pensia a fost ridicată In 100 le 








ȘI O MICA SOCOTEALA 
Dar lucrurile nu se opresc aici. 


buesc timbre, ti 


Numai vorbim de cele cu 30, 50 și 
100 lei pensie lunară; acestea „pol 
face fală chelinelilor de ineasare”. 

 înstăpânit omenia. 
Dreptatea își trăește ființa. Mişcarea 
Legionară îşi manifestă prezența in 
toate domeniile, 

Nădejdea de mai bine a răsărit 
puternic în sufletele tuturor năpăs- 
toiților, Deaceia desigur că şi acea- 
stă problemă va fi rezolvată așa cum 
trebue: adică omenește. 














Isprăvile unui escroc 
„din Capitală 


EI a inşelat numeroşi naivi d 

Ia ultima! timp Poliţia legionară 
primsese de veste că un individ oare- 
cure, cu numele de Nicolae Cristescu 
deraieiia! in str. Tălerii 25, n vâr- 
stă de 19 anl. absolventa 5 clase li 
ceale, inarma! cu o falsă legitimație 
a Poliției Legionare se deda la acte 
de m fm A şanlaj depe urma 
căror estorca paivi şi fricoşi di- 
ferite sume de bani. 

CUM OPEEA EXCROCUL 


Inzestral ca o indrăzneală nemai 
pomenită și uzând de o legitimaţie 
piăsmuită de el, cutreera de predi- 
lecție cartierele rău lamale și in spe 
cial casele de toleraniă, imbrăcat în 
cămița verde și însoți! de alți 10 
indivizi de categoria lui şi cerând 
registrele de control ai pensionare- 
lor, proteda la ştergerea din regis 
tru n diferitelor proslituste, ca apoi 
Muâpă anumite sume să revină asuw- 
pra radieril, 

Pentru aceleași scopuri a vizitat, 
dindu-se drept inspector al poliţiei 
Legionare, casa de toleranță din str. 
Mavrogheni, de unde a luat suma de 
1000 lei. o allă casă de toleranță depe 
strada Vulturi 133 de unde a plecat 
eu 1000 lei, 

Câmpul de acţiune și-l alesese în 
cartierul Crucea de Piatră. 

OPERAȚII LA CENTRU 

Nemultumit cu ce reușea să obțină 
din „inspecţiile” prin casele de tole- 
ranță, ingeniosa! excroc îi mută 
rimpul de activitate mal la centru. 
DOdstă puncte de atac stabilite, por- 





ându-se drept agent la $. 0. L. 


„ Astlel incepe, sub 
pretext de e , să viziteze dife- 
tite hotele, locuite mai cu seamă, de 
indivizi din lumea interlopă. După 
plecare, cei iuspectați constatau lip- 


ii 








su diferitelor obiecte de valoare, 
pertmonee și chiar paltoane. 
Hotel Caraiman din str. Oituz 5, 


a fost unul din primele hoteluri vi- 
altate 

In unele jcuri, daturită tadrăzne- 
li cu care era Însuşit a reugit să cu- 
pete asistența şi sprijinul ntulul 
din post, în prezența căruia devenea 
si mai Indrăzmet 

UN CEEER BOLNAY 
Nienime Crisimeu este fiul unel 


“amilii de oameni cinstiți şi azezați.| 4 


incurcat cu o modistă, care fi cerea 
mereu bani pentru satisfacerea us 
vurilar ei de lux a incolţii jo mintea 
iai bolnavă Ideea exerocheriei. Pro- 
fitând de prestanța cămăşii verzi, pe 





jeare în mod ilegal o purta, a porni e , 
să-ți _pule în aplicare planul în-| mem 
tocmit, 


Explicaţia faptelor hui îşi ma pă 
sesie un punc! de reazăm în “aptul 
că era suferind de un sifilis netratai 

Biejii lui părinu incearcă o ne: 
pusă durere la gândul ruşine! ce le-a 
ficutu: 

Urmări! îndeapronpe de elitre po- 
liția legionară, exeroeul a putul fi 
prins asupra laplului de către d, în- 
specior al Poliţiei 
Lungu, asistat fiind de 
misar Jujescu 












N. V.A 





Proprietarii d 


in Cadrilater 


se pot duce nestingheriți 
in teritoriul cedat Bulgariei 


Potrivit 





1 comisiunea mixtă 
rea tratatului româno- 
duce la cunoștința butu- 
rielorijor de terenuri ru: 
in Cadrilater şi intrind 


5 al tratatulai, 


periru api 





iunile art 
», neslingheriţi de au- 


Me buanre, e n se ocupa 
de administrarea bunurilor lor din 











fosteie judele faliarra și Durostor, 
pe buza certificatului eliberat de 
Ministerul de Externe. vi vizat de 
Leaniuunna Bulgară din București 


Resollele acelor bunuri, le aparțin 
şi se vor repara greşelile si conu 
ziunile făczite ln fata locului de auw- 
toritățile bulgare, care în lipaa pro 
wrisiarilor şi a populației nu puleau 


comunicărilor anterioare jcunoașie liraltele proprietăţilor. fie 
ate de călre delega- | chruia. 


Deasemenea se aduce la cunoştin 
ță, că toti românii, care au emigrat 
din Dobrogea de Sud şi sunt pro- 
prielari de pământuri sau de pro- 
prietăți urbane în ucea regiune, ed 
se pal duce la fostele lor domieiiii 
spre a-şi aranja toate chestiunile în 
legătură cu averea lor, pe baza unor 











de numeroase. 





Lămureanu, 
20 A, tir. Na. 185354; Maria Dumitru 
tropolitul Dosofei 26, 


Această categorie pare să fie cea 
mai „favorizată”. Din ea tac parte 


in Îți tre- 
ei şi la 
care, dacă adăugăm 4 lei tramvaiul 


A 
senmaționa! stă în galeria sportivi- 
o — po. 


Răspunsul d-lui von Ischammer und Osten 
la telegrama d-lui Manole Stroici 





e “aie C.|iuând inițiativa unel vaste activităţi, 
re d, co- [face pe această cale o rughminle câ: 


de 
a 


„A Host un bozeur 
ani a fost cambton 


mare, La 
mondial şi îş 


căra științei sale, Astăzi ochti să 
sunt acoperiți de ochelari negri. 
Merge condus la brat de soția sa 


i 
pertențele 


că dau un rezultat 

îşi continuă viața în noapte”. 

Cu aceste fraze Gaston Benac în- 
reportajul său, în care arată 

metuala viaţă a fostului campion 

mondla și totodată imbrățisarea 

monel sale meserii, obținând diplo- 

ma de maseur sportiv. 

Intadevâr, acum câțiva ani acest 





afişele, forma subiectul marilor re- 
tlame internaționale, lar presa spor- 
divă îl rezerva coloane şi pagini in- 
regi, oglindină entuziasmul pubil- 
cului spectator și admirația Isa, 
fară ri- 


său 


DE aaa ui 


. 
Comunicat 
Conducerea Sportului  Ro- 
vAnesc comunică : 

Ziarul „Universul Sport“ cu 
No, 208 din 25 Octombrie 1940 
a publicat o informaţie după 
care d-nii Neagu Boerescu și 
Dimitrie Bolcoscu ar fi demi- 
slonat din „U.F. SR. 

Alte ziare de după amiază 
au reprodus şi ele această 
ştire, 

„Conducerea Sportului ro- 
mânesc“ roagă pe această cale 
pe reprezentanții prese! spor- 
tive să nu ma! difuzeze în mi 
xele. public. informații. cari nu 
corespund, adevărului. fiindcă: 
1. — D-niy Neagu Boerescu - 
și Dem. Boicesu nu pot de- 
mislona din U, F, S. R., deoa- 
rece Uniunea este desființată 
automat În urma numirii ca- 
maradului Manole Stroie! în 
calitatea de şef al „Conducerii 
Sportului Românese“, 

inis- 


2 — Organizaţia 
trativă a fostei Uniuni trecând 
până la no! dispoziții în sub- 
ordinea noul! conduceri, d-nii 
Neagu Boerescu și Dimitrie 
Bolcescu au devenit automat 





[A 
LA 
LA 
LA 








LA 
LA 
Lă 
; 


LA 
! urmă. Până în prezeni 

cătorul sportiilui românesc n'a 
primiţ nici o demisle. 

3, — Presa sportivă trebue 
să se ferească de anumite an- 
tcipări care nu folosesc cau- 
ze! sportive şi nu pot influen- 
ţa „Conducerea Sportului ro- 
mânese“, In schimb ar putea 
fi interpretate ca artificii prea ș 
gazetăreşti“, 


€ 
LA 
4 
; 


| 


Delac Conducerea Sportului 
Românesc 


sportuluj românesc 


Conducerea 


ratele. sportive ca să 

rupărilor din or. 
gonizația Poze un chestionar, 
ale cărui căspunsuri vor ipebul să 
redea, starea actuală a posibilităților 
noastre de ordin sportiv, 

Chestionarul va cuprinde urmă: 
tourele n glauiă 

Numele președintelui grupării cu 
specificarea precisă a naționabiăjii 
1 religiet. Nomârul exact a) mer 
Lrilor sporiivi, setivi şi membeli su- 
orteuri. Sumele de veni! ale cibu- 
lui, Dacă au cabinet sportiv, Terenul 
pe_care Îl au, ce dimensiuni are. 
Dacă acest teren nu există, atunci 

me spună eventual dacă se află, 
reun loc peniru bastrueția sporii- 
vă. Cine este proprielarul acestui loc] 
şi dacă se poale închiria. 

După cum vedem este o primă 
măsură in vederea nnei ere sportive 
mai rodnice, care să cuprindă ln- 
țreaga suflare românească. 


tre toate Direcloi 
expedicae tuturor 











Divizia 
In 


campionatului diviziei, 


cadrul 
certificate de trecere eliberate de că-| secunde au loe În pară urmâtoarele| 


ie comisiunea mixtă pentru achim- | matchui 


bul de „opulație dela Constana, ri- 
zate Din de d, C, Nieololi, priu ex- 








SERIA la 
TIMIŞOARA: Polileehatea — Val- 


pert al delegaținaei bulgare, cu se- Îturii Fanorit ri. 
diul la Primăria Municipiului Con]. TIMIŞOARA: CAMT — CPR Tr. 
stanţa. iperin. Favorit CAMT, 

Rec lasațiuni, ale celor eventual le- | ARAD: Crişana CFR — SSMR. Fa- 
all. se adresa Comisianei mixte | varii SAMI, 
veniru aplicarea “Pratalului, la Mi] C, TUAZII: Ind, Sărmel — Cimene 
misterul de Externe, Bucurepti, tul. Fanarii Ind. Sărmei, 


20 


plimba pe toate rinourile europene 
technica sa precisă, metoda și Jla- 


purtând îm mână baxtonul alb al 
orbilor. De patru ant Emile Pladner 
ma văzut lumina zilei. cu toate ex- 
în decurs de 2 ani, ale 
unul medie specialist străin. experi- 
ențe cari la in moment dat pârcau 
Si fostul bozeur 





!] Stuaenţese nu 


Exemplul fostului campion mondial Emile Pladner 


dor. Franței minturi de Carpenter, 
"hit, ete, ale. dovedind cu gloriile 
sale, calității rase! franceze, Acest 
male camplon a fost unul 
dintre exteplomalii reprezentanți al 
nobilel arte a purilatulul, 

„Nobila meta a purilntului”: denu- 
mire care a însemnat în Istoria bo- 
xulul o s6himbare capitală a meta- 
delor vechi în lupta cu pumnii, 
transforiiănd barbarele reguli nle 
Jocului întetaltele mnit mal civilizate 
cu scopul de p prerât! pe atleți ca 
să atingă 6 forma fizică completă 
sI cât mal armnloasă 

Dacă netlea au fost bazele tun- 
damentale ale reforme! făcută în 
America şi apol transmisă Europei, 
baze valabile penru practicarea bo- 
xului ca sport — adică mijloc în 
realizarea educa (le! fizice — prekă- 
tirea Jul pentru a deveni scop, adică 
meserie. (profealonallsm) — n'a re- 
nunțat la plelun fe! de exces în an- 
trenament, dăt ma! ales în disputa- 
rea luptei pentru intăletate, Dela a- 
censtă rea înțelegere porneste lanțul 
nestârșit a ncnorocirilor pentru 
multi dintre profeslonistii pugiiisti. 

Din fotografi alăturată cetitorul 
poate vedea starea fizică în care n- 


[j 





Ca răspuns la telegrama trimisă 





de d. Manai conducătorul 
Sportului “Rom, d-lui Von 
Tschamiiee und Osten.  Relchs- 


sporttihrerul german a trimis ur- 
miătoarea telegrami 

„Vă mulțumesc din toată Inima 
tările prietenoase ce 
trimis în numele sportnlul 


Fac cele ma! calde urări ca oa- 


Noui  matchuri 25 
“i Cuna 


“Astăzi me dispută, în provincie 
şasesprezedimile de flnulă ale Cu- 
pel Româglei 

Din pragramul inițial intocmit de 
comisiunen organizatoare, au fost a- 
mânnate două matehuri: Crișana 0. 
P. R—Ripensia şi Electrica—C. F. R. 
Timişoara, 

DOUA ECHIPE DISTRIC- 
TUALE AU RAMAS 
IN LUPTA 
La Brașov, se dispută matchui din- 
tre Metrop și Sportul Studențesc. 
Districtual!! brasaşen! sunt o echipă 
de valoare, care va pune pe stu- 
denții bucu'cstenlia muncă serioasă. 
Totuş, cu echipa refăcută. Sportul 

te plerăde. 

Ultima districiuală rămasă în com- 
petiție, N, M. Cugir, primeste vizita 
Chinezulu!, din işoara. 

Formația din Cugir, de toarte 
bună calitate, este capabilă să facă 
o performanta mare și să elimine pe 
timişoreni. In Bilic caz, In Cuzir 
maichul promită să necesite prelun- 


sir, 
INTRE A ŞI B 

la Timișoanii ToSeverin, Con- 
stanța, Petrol Şi Calan. divizio= 
narole B. Rapl , Ru A. S, Con 
stanță, dul DA art dau re- 
plica „superioatălăr* lor Gloria, F. 
0. Craiova, F. 6; Ploești, U. D. E. și 






Turneul F.C. Austriei, 
pentru 2 şi 


Vienezii nu mai 


Timişoara o tale- 
Bipensiei în care | 
ză F. C, An- 


NIST 


desea termină matchurile destai me- 
seriași al boxului, 

Lovituriie dure și de cele mai 
muuilte ori barbare, aplicate organe: 
lor sensibile ale corpulni, cu scopul 
de a anihila vigoarea și elanul ad 
versarulul, aduc zi de zi slăbirea fi- 
zică prin îmbolnăvirea organismu- 
1ul și defectarea bumei sale funcțio- 
mări, Impta permanentă contra des- 
volțării normale fiziologice, în sco- 
pu ca individul să-și menţie ace- 
las greutate cerută de unele reguli 
tehnice, cu caracter pur convenția- 
mal, are aportul său nefast, La toate 
acestea adăugând unele privatiuni 
exagerate, obosesc peste măsură or- 
ganismul, cui toate că aparent dar 
pentru o scurtă durată, forţa indi- 
vidului pare a se mări 

Jată dar puse întrun cadru res- 
trâns cele mai de seamă excese ale 
practicării boului profestomint, E- 
xmplul ctar a] anula dintre cei mai 
nutentici și valorosi reprezentanţi al 
pochismulul profesionist trebne să 
fie un nou indrentar pentru coniu- 
cătorii boxnlul românese, și pentra 


Eri a sosit del 
aramă din parte 
ţa că echipa vii 
stria na poate veni Timișoara d 
cât la 2 și 3 Noambrie, dată pentr 
care sa amână turneul internațional | 
programat pentra azi și mâine. | 
în aceasta sitaație, Riponsin va fi| 
nevoită să joaca cu Austria Sâmbătă 





D. Aurel Ianculescu n fost numit 
primul inspector aporiiv pentru pro- 
vincie. D-sa va intreprinde anchete 
pe lângă pratecţii de judiaja și cele- 
lalte antorități, în chestiuni în le- 
pâtară cu sportul și va [i și amba- 
sadorul doleanjelor grupărilor pe 
lângă conducătora! Sportului. 
Ci 


D. Patrică Sonda a fost Insărcinat 
e ocupe cu luptele, în cadrul al 
ratului boxului şi luptator. 














Mica. 
Partidele pramit spectacole de 





Unirea Tricolor și-a alcătuit echipa 


pentru matchul 


maestrii ul D. profesor Paul Popescu a fost 
numit secretar general al directora- 
N. Albescu [tului de volley-basket și hand-ball. 
- 

Iarna ueenala vor îl organizate 
din iniţiativa directoratului sportu- 
rilor de sarnă, concursuri de sănlute 
cu pânză pa lacul. Băneasa, 





Se proectează o relegitimare a ju- 
cătorilor da hokay şi impărțiroa ce- 
lor mai buni în 4 grupuri ce vor for- 
ma catogoria L. 

In ce privește grupările corpora- 
menii noi, care au luat această vor fi formate numai din 
înaltă sarcină în spiritul revoluțio- ce fac parte din funcționarii 
mar al patriotismului legionar săli respective şi vor activa in 
dobândească tot succesul in înalta | categoria II-a, 

lor misiune, 

Din parte-mi vă tăgăduese cea 
mai puternică colaborare și nădâj- 
duesc că legăturile sportive dintre 
țările noastre vor fi din ce în ce 
mai strânse, — V. TSCHAMMER 





au activaț în timpul celor 15 an! la 


azi Sâmbată 26 crt 


cel Mare 43, 


Zi, în  BrOVinCie, 
României 


bună calitate și mai ales luple foar- 
te strânse, ca de obicelu de altfel 
în Cupă. 

Anul acesta în special, matchurile 
trebue să albă o semnificație spe- 
clală: accea de a demonstra regre- 


intre echipele reprezentative ale 


Danemarcei și Germaniei. 


sul tehnic al divizie! nationale A. FOOTBALL 
Căci suntem siguri că astăzi, foarte! selecționata Cluj va intâlni astăzi 
multe formaţi! din prima ligă vor A-| reprezentativa districtului Bekescs 





vea de trecut momente grele, ina- 
inte de a fi calificate pentru optimi 
Mai! mult chiar, nu suntem convinşi 
că toate vor reuşi, 


INTRE EGALI 

Mai rămân două jocuri: la last, 
Ateneul Tătăraşi—Fr. Româna si la 
Galaţi, Gloria C. F. R—F. C. Brăila 

Matchui dela lași, cu toată opo- 
ziţia gazdelor, nu poate scăpa Fran- 
co-Românel, 

In ce priveşte jocul dela Galaţi, 
prevedem o luptă strânsă, cu toată 
forma falimentară a F. C. Brăilei. 


ha, Clujul va alinia următoarea 
majie: Farzoni, Regner Îl, Vass, 
nislo 1, Pol, Esiki, Brassol, S: 
Szanislo 1, Kegos, Dobay. 

* 


ntăt, 





nata amaloare a Budapestei, Orad 
Vardoy, Sehoek, Zahorszky, Kraus: 
Yuhasz, Demeny Seres, Kiss, Sarvari 


Bodola, Csoeke. 


Lă 

Tnainlea matchula! ca Italia M.L 
Sz. a ales ca spariag partener al e 
echipei naționale selecționata Ardea 
tului cedat, 








D. Tică Iliescu va conduce 


finala Cupei României 


Finala Cupei României care 
se dispută astăzi la Giulești, 
va fi condusă de d. Tică Iies- 
cu. 

La tuşe vor funcționa d-nii 
Şt. Planu (Botoșani )și Şt, Io- 
mescu (Ploești). 


run 
câştigat 

BERLIN, 25 (Rador), — Jo! a in: 
disputat de echipele 


teres pentru desvoltarea 





rul sportului german. 
Rezultatele inregistrate sunt: 

Poziţia culcat (tragere ca 

Ravila (Fi; 2 


cu Universitătea 





ȘTIRI SPORTIVE 


» 
Asociația Sportivă. şi Culturală VI- 
forul-Dacia roagă petoți acela cart 


vreuna, din secțiunile sportive sau 
in conducerea grupării, să la parte 
ora 10,15, ln ser- 
barea de 15 an! de activitate a aso- 
ctațiune! la Parcul Sportiv al Sec- 
tozului I Galben din şoseaua Ştefan 


SCRIMĂ 

COPENHAGA, 25 (Rador). — In 
cursul lumel Noembrie va avea loc 
un mateh internațional de scrimă 





STRĂINĂTATEA 





In vederea malehului cu selecțio- 


Mare și-a format echipa urmâloate: 


Matchul triunghiular de tir a ] 


ceput matchu! intemațional de tir,| (8); 
reprezentative | Prietsch (7.); 10) 
ale; Suediei, Finlandel şi Germaniei. 
Această manifestațiune de mare in-[2. Suedia și a, 3-a Geru 
sportului 
ntilitar german, a fost urmărită del lbru mic): 1) R. Grela 
un public numeros, de reprezentan- 
YU aportivi al celor tre! ţări şi de Von 
Tsohammer und Osten, conducăto= 


calibra 
Kurt Jo- 




























la Timişoara, ap 
3 Noembrie 
joacă la S$ 


dupa amiază, iar fapid, 
Din meonstă anză, di 


nm cernt să jostă mai 

plomat Miercuri depi 
cit privetee tmrneni ja 

na mai este posibil, 

sitaten aa poata jhen 

tămaânii, fiind! + 

match da camptonat, 


ză 


74 


| Intălnirea se va 
|Hamburg. Matehul 
|organizat în orasul îi 
situl Junei vioara, 


ontza, 


[ 
Oruparen A. 8 PE 
ședință in ziua de 24 Oi 
a lua 
Mo 
dinte ș 
către 4 y 
narea generală când. Bg 
preşedinte. Membrii 
işi păstrează locurile gif 


Constituirea Directaatiă 
de scrimă 


Directoratul scrimel. Ag 
astfel 


— Maior Raleiu Dumitra dia 
niu, director; tin 
Burlacu 4] 


— Căpitan Eugenlu 
Artilerii 
— Ing, Radu Matak, Gj 


Ri 
me] 


a] 
"ej 

















e sa raportat 
stituire conducătorului. apăr 
sa ținut prima ședință [n Bag 
hoţărăt 
1) Luarea. în primire a 
și arhivei fostei Federaţii 
scrimă, pentru a se gunonştă sia 
actunlă a scrimei în țară, 
2) Intocmiri 
unui plan de lucru di 
în vederea totalei rcorganizăaie 
mel (1940—1945) = 
— unui plan de lucru ex 
mediat pe-anul 194041, | 
3. Stabilirea exactă a sitaabiia 
“nnalului. instructor: (profes 
Iri 3i instructori de scrimă) 3 


























La 1 Noembrie va ant, 
maleh de football intre a. 
nată universitară” a orașalale 
pesla şi aceea a  aniversltăi 
Claj. 


iar] 
i] 


Ț 


* 

Prima contestaţie din -] 
cedate a fost făculă de GL Lc 
contra echipei $. E. Salu Ma 
pra jucătorului Dragoș eat. 
gitwnat peniru S. E, Bal 
Cluj are ganse mari să Ed I 
chal pierdut. 









* 
Bodola conduce În. 
goalgelerilor din teritoriile 
două puncte. 





de Suedia 


= | Olle Ericsson (85); 13 E 
8) Jonas JONAS 


Clasamentul pe te 1 Fiul 
Poziţia în pleloare ( 


.; 2) 'T_Exicason (5 
onen (P.) 372, 


Clasamentul : d 
2. Suedia; 3, pe da 
Clasamentul tuturor 


țâri: 1. Suedia 83 p 
landa. 82,5 puncte şi 3 G 
puncte, 


zale) : 1) 
hansen (8); 9) Siul (0): 4) He- 
rannen (F.); 5 ; 
In vederca joi pe care arm După antronameni, s'a alcătuit d aaa A Al 
ză să-l sustin mătăzi, ln Sibiu, In [următoarea formatie, care va juca 
cadrul diviziei Am cu Univeritatea, |impotriva Univereităţii 


Unirea Tricolat ă făcut Vinari d 
mo, un seriâ mnbrenament sub 


supravezherea Babrenorului St. Câr- i 


jan. La antrematiint a luat parta si 
d. Vică Neu] noul conducător 
a Directoratului de football. 
Jucătorii at rătat e bună condi: 
țle fizica, voie pupă ei poftă de Joc. 





B în provincie] Ministerul de Finanțe studiază problema 
reducerii pe 6. F. R. pentru sportiv 


ut eri | de cenvenţie între Sport şi O. 
C. P.|ce a tos preseni 
că-| Sportului urmând ca ucel miniater 






Canduc crea BpOrtului iaeepi 
discuţiun! cu jeneru 
R. pentru 


tarie cu 
C.F.R 





a, Patrescu, Iliescu, Plorea, 
Angholache, Boteanu, Mihăilescu, 
Damitreseu, Sonny, Aleea Andrei și 


carea d-lui IL col. Crateseu şi a ju- 
cătorului Cârjan. 


FR. 
tat de Conducătorul 


La terminarea unul tb ue box proastă 












. 














Dă 


A 
[ Y 
"ulatia țărti e conatitai 
» impresionant proceni 
priveste ermata, mie: 
omponerea  anitățiloi 





datorită Inptului 










celor 


stină pentr. intrebuinj 
ante. 





tar, ande oră- 





precedent al „Cuvânta= 
tonte că ele sunt furni- 
Jementalui combativ mi- 
beneficiat direct de pe 
culrii cu armata, deoarece 
aparţin; în totalitate a- 
elor. Inviorarea pe ca: 
regiment o aduce g 
prin cumpărăturile ce le 
revarsă numai asupra 
ranul producător .vinăe 
izorin, lar intermediarti 
1 această Inture economică 
plemei, mai există alta privină 
alai 'de războl al nael, în 
iră ca factor principal capi- 
pentru noi: țărănimea. 
țăran sănbtos, viguros şi clvi- 
asteptat de armată. Ori, 
acesta de ridicare a țără- 
iinuește dela 1819 şi ca toată 
ră, cu toată practica 
universal”, el nu sa ter- 


când în trantea statului 
se află un mare general şi 
o reorganizare a armatei se 
e din cauza nouilor fronțiera. 
rile mari de o nouă strae- 
a statului se anunță, socotim 
momental prielnic ca intr'o 
cere onanimă să se caute a se 
» ajutorul țărănimii pentru 
: a standardul de viaţă. 

“Capitanul s'a ocupat de problema 
rănești şi o vedea rezolvată 
elitelor legionare țără- 



















Sătenii răsăriți urmau să flo 
i pentru ceilalţi, atât prin 
ia cât şi prin omenia lor, 
ură țărănească mai bine des- 

: și inchegată va avea desigur 
ninență binefăcătoare şi asupra 








7, această ldee ar putea fi intre- 
u prilejul reorganizării arma- 
n dislocarea unităţilor mili- 
2 sate. Avem atâtea unități re- 
fin teritoriul, temporal cedat 
7, care n'am cazărmi. arii 
or garnizoane nu este de- 
de existența unor clădiri, 
e în orașe, 
u toate aceste unități, ca și 









conzta- 1zărmi In nai 


1 procent creşte uneori 
că 
ri, îngroaşă ca- 


Deasemenea, 
mă şi muamărul 
m crescănă, pentru 
boia şi tot felul de 


znți pe loc san apară, pe; 
plăcere 
care au nevoie de atâta |astie) de garnizo. mă. 
după cum a arătat odată Consecinta importantă şi directă 
nr d. Tralan Horseni, în-[pentra organizarea armatei va fi în- 











e 
Ti 


te, Nu în toni 
Imp. 


te pi 
L E] 


r 
ler, 


complecta: 






la mai 

nivelului 
po lângă preot 
ribui ofițerul şi 











registrată prin sconterea soldatului 
din atmostera oraşului, prin disp 
nerea de terenuri suficiente pentra 
instrucție, prin mărirea capacității 
de eantonare, de întreținere şi de 
mișcare a regiunii. Dacă creem un 
ritm mai viu de viață, atunci ne- 
voile, ca și mijloacele, se vor ivi in 
mod organic. Camarazii, e au 
stat en unitățile prin le din 
preajma Prutului, vor ințelege re- 
pede cât de imperios și urgent este 
să se mărească standarăul de viaţă 
al țăranilor. Sătenii noştri dac o 
viață de minimală existență, încat 
rămâi surprins cum, o unitate ia- 
trată intr'un sat, în câteva zile, nu 
mai are nimic de cumpărat. Așa 
dar, transplantarea anițăților mmili- 
tare la sate va da posibilitatea unui 
contact viu între militar și țăran, 
fapt ce va duce mai repede la fău- 
zirea elitelor țărănești legionare în- 
trevăzute de Căpitan. 

Construirea cazărmilor însă mece- 
sită banL Dacă însă, nu se fac la 
sate ci ln oraşe, nu trebuesc bani? 
Tocmai prin org de vaste 
şantiere sar putea aduce o înflorire 
economică. Echipe de lucrători, au- 
treprenori, toți români, vor avea 
surse de câştig, sutele de milioane 
de 1el mergând la ei, nu la străini. 
S'au construit cazărmi de nenumă- 
Tate zeci de milioane la Silistra, 
Bazargic şi aiurea, dar cu ce s'a ales 
muncitorul local român ceste 
eheltueli ale statului? Astăzi, în si 
tul legionar ideza se poante re 

cu mare randament, dat flină din. 
mismul creator stăpâneşte  po- 
porul român, 

Noi punem problema şi ştim că 
mai sunt și alte laturi ale ei, ce 
trebuese studiate. Dar, pentru a în- 
treprinde o asemenea muncă de or- 
din colectiv, depășiaă cadrul pur 
militar, este nevoie de consensul 
legionar. Legiunea prin puterea el 
de organizare, prin răvna pentru a 
ridica țărănimea și a spori puterea 
armată a nației, poate duce la bun 
siârșit opera, me tare am schițat-o. 
Acesta este primul pas spre Româ- 
mia. tabără militară. 







































ele ce se vor mai înfiinţa, 
so consiruească ca- 


propunem să 


Frăția de arme 


pen 





româno- 
Trista solemnitate de 


pe aeroportul dela 
prezența reprezentanţilor 
„mâne şi germane, Sa dat 
1 rămășitelor pămiinteşti 
narad de oaste, căzait la 
urmau să fie trans- 
mania. . 
neinsufiețit al inspector» 
istrațici“ misiunei germane 
Hânsler, care a căzut 
intâmplări uragice, a fost 
azilor sii din aviația 

pre a fi dus In Patrie. 
cremonie s'a desfăşurat 3n- 
hangar de pe aeroport, Care a 
iwos imeadrat cu drapelul şi 
Reichului. Sicriul era împo- 
1 și plante şi infășural 
de răsboi al Germaniei, 
prin prezenla ge- 




















C. Petrescu şi N. Tălăranu, 
ompunii de anu aţi 
exprime sentimentele ei 


a intimplare, 
ermaailor au fost pre- 
1, coniher Lobmana dela Le- 
Șeul Statului Major 
eminune in România, col, 
precum si reprezentanți ai 
L el uerman dia Bominia. 
o, nu din urmala germană, 
2 arda de onoare, a fost 





Lt. colonel C. Atanasiu 





MATA ȘI ȚĂRĂNIMEA| Importanța 


ma] A atlasului dem 


Conferinţa d- 













TELEGRAMELE FUEMRERULUI ŞI A. S. A, 
PRINCIPELE PAUL TRIMISE M. S. REGELUI 
CU OCAZIA ANIVERSĂRII ZILEI DE NAŞTERE 


tiinţifică 
afic german 


rmjanz Heinrich 





lui prof.. 















D. prof. H. Barmjanz dela Univ. |pentru eistemul «la d-sn și ja 
Erankturi (pe Main flind Invitat ds [de numerosii SĂ i orien snur cu MENITĂ că data prete 

nivereitațaa din București, a ținut | Conferenţi diteritele hărți a "| Cn pri E $ E 
aseară la Facultate, de litere şi fi- [primit cu aplav? riului prez mie pABler și impe: up pe ESTĂZEA 40! pie! MATESTĂTII SALE REGELUI 
osofie din Bucureşti, sub patrona- [ne următoa asezărilar medi Din roslă inima, adresez MAIES= 


jul dul prof. P. P. Panaitescu, rec- 
torni Universității din Rucureşti, o 
conferință dospre Importanţa ştiin- 
Hlică a Atingulai demneratic ger: 
man. 

Primiţi cu imnul legionar, nume- 
Tosi ptafasori având în frunte pe 
A. „prof. Al. Marcu, decanul Facul- 
tății de litere, au. intrat în sala pli- 
nă de nameroşi studenți. D. prof. 
Marcu a salutat pe d. Harmjanz, pre- 
zintând activitatea d-sale ca profe- 
sar universita> și demograf, D. de- 
can mwmilţumește apoi d-lui Harm- 
Janz pentru sprijinul, pe care îl pă- 
sesc In el toţi studenții şi profesorii 


dei 
m 
ni 
bi 
toi 


lo 


ri 


(oi 


Rermane a înviorat și demogratia. 
Dela inventarierea faptelor d. Harm- 
janz a cutezat pasul spre explicarea 
intelectuală, găsind la congresul de 
demografie din Paris din anu) 1997, 
adeziunea. aproape internațională 





stui lucru o face noua măsură luată 


Această dispoziție, care vine să 





regim în ceeace priveşte concentră- 
rile. 

Este stiut de toată lumea, că în 
timp ce domnişorii aciuiați prin tot 
soiul de societăţi jidovite se plimbau 
sfidători pe calea Victoriei, plugarii 
noştri erau ținuți pe zonă pe un an 
si mai bine, iar pământurile lor ră- 
mâneau pârloagă. 

După cum a constatat şi d. gene- 
ral Antonescu, Conducătorul Statu- 
lui, această stare de lucruri a fost 
unul din factorii căruia îi datorim în 
mare parte lipsurile noastre de azi. 

Cum o conducere luminată a Sta- 
tului stie să armonizeze elementul 
de apărare cu cel de producție, s'a 
aiuns în mod firesc la normalizarea 
acestei probleme, care va avea 


d 








germană 
la aeroportul Băneasa 


treculă 1n revistă de reprezentanţii 
armalei române şi ai armatei ger- 
mane. d 08 

Pastorul, dr. Petri, dela biserica 
evanghelică din Bucureşti, în cuvinte 
sobre a făcul elogiul celui dispărut. 

După intonarea rugăciunii, de că- 
tre mazica militară română, colonelul 
Stenzel a spus câteva cuvinte de a- 
dio camaradului plecat atâ! de repe- 
de_din mijlocul prietenilor săi. 

Reprezentantul Marelui Sist Major 
român, a sublinia! valoarea priele- 
miei de arme româno-germană în al 
cărei serviciu a căzut la datorie cel 
dispărut, 

După un ultim salut dat de către 
ofiterii prezenţi și după întonarea 
umui marș funerar, subolițerii au ri 
dica! eostiugul, pe care l-au trans 
paria! întrun avion militar serman. 

Din partea armatei rombne, s'au 








drept prim rezultat că în vara vii- 
toare holdele vor fi iarăși rodnice 
şi îmbelsugate ca în alti ani pe în- 
trez cuprinsul Ţării. 

Dacă privim mai deaproape me- 
canismul acestei, măsuri, putem con 
Staia că normele de mobilizare pen- 


tru lucru a agricultorilor au fost|c: 
foarte iudicios chibzuite, 
Astfel, incepând dela suprafaţa | 


de 50 hectare de teren arabil vedem 
că dispoziţiile pentru a putea fi o- 
prit la lucru sunt următoarele: 32 
ani impliniti pentru zradele  inie- 
rioare, 40 ani impliniti pentru ofi- 
terii de rezervă din intauterie, ca- 
valerie sau administrație. și 42 ani 
pentru ofițerii de rezervă din cele- 
lalte arme, 

Pentru a se curma eventualul a- 
buz ce sar putea face prin creare 
de „agricultori” improvizati. măsu- 
ra prevede că orice teren ca să fie 
recunoscut ca Joc de muncă agrico- 
lă trebue să aibă această destinatie 


ni 


Li 





proprietarul pământului respectiv 





depus splendide coroane de “lari, cu 
drapelul românese. Deasemenea, ro- 
roane din parlea Legaţie: germane, a 
misiunei militare germane și a grupu- 
luj germanilor din România. 

Companiile de onoare române şi 
germane, au defilat apoi În sunetele 
smmnului național arrman, în fața a- 
vionului care purta _ rămășițele pă- 
mânteşti ale soldatului căzut la da- 
torie, 


————— 


'oui audieri la comisiunea 
entru controlul acordării 
devizelor de B.N.R. 


i 
» somiinuarea 


ud ir 








jterul de justiție” vomunică: 
operațiunilor del ascultat în 7ua 


de Banca Naţională a 
de 23 
Naţională a | 


Octombrie 


ra 


gene 
sunt următoarele: 


„SE Ocumă personal. permanent şi 
în mod exclusiv cu exploatarea a- 
gricolă”, 


pentr cunc 





fice în 24.000 ae | 
pe baza unui « 
necesitând 5 ani 





dar și pr 
hărţi sunt de 
ceanre pentru 
hărţi 


MOBILIZĂRILE 
ALE AGRIC 





ATII VOASTRE, en prilejul ani- 
iza Sale, felicitărite. Mele 
SALE mai sincere precam şi urările 
în Rox pe MAIESTATFA VOASTRA| mai călduroase pentru fericirea Sa 
să binevoiască a primi cele mai sin- şi prosperitatea Rezatulwi 
cere nrări de fericire cu prilejul a- 
niversării de azi, 


impună cnva [tor hărţi 
Masul de- junel părți 
ee acesta [lor prusiei 





ele 





tinitiv în le 
ografin geru 
i Pete tarmin 
learea lui, 
4 folosul, 









MAJESTĂȚII SALE REGE 











să-l aa [ailv: XP 
euinrităi. |linguistice. PAUL 


Stiințe — a, 











> mhționale ger 
Sta făcut p 
er& a partie 


ADOLF HITLER 
* 
Răspunsul Majestății Sale Rege- 






> 
Răspunsul Maiestăţii Sale Rege 










ui 




















Aleţei Sate Regale Princinele 
Regent Paul Li 
Deosebit de miscat de urările pe 
Sare ALTETA VOASTRA RFGA- 
LĂ a binevoit să Mi le adreseze cu 









Excelenjei Sale 
Domnului ADOLF HITLER 
Fuehrer și Cancelar af 


Totalitatea 
Dtinute) es 


primite 
Si lipane fi 
Usa la Institutul 












români la Berlin. SA cari au E, 

După cuvântarea d-lui deean a |demografic dela pe M. prilelul antversării Mele, O rog să 
luat euvântul d. prof. Caracostea | Am apărut c 120 Rekhulul German Nea mulțumirile Mele cele 
cate în limba germană a epus ur [hărţi, i sase Sincerile urări VII precum și urările cete mai 
mătoarele: Noua orientare a stiintei | Nu toat chr viile |cordiale pentru fericirea Sa perso= 





Și urările |nală si prosperitatea Regatului Ju 

tatea Ex. | zostaviei. e 
3 MIHAT j 
* Li 








onse și ma- [Cancel, Lambri 
celorlalte |nese 


25 Octombrie 1941. 





- 


Anularea punerii în rezervă 


a d-lui general Petrovicescu 
Constantin 





ria 


„NE c e 
PENTRU LUCRU 
TORILOR 


Probleme. în_p lu 









venităimormmă 








Regimul Legionar trăeşte adânci Această de mo-| Este de noiat faptul 

Fata A că măsura a- 

înfipt în plămada vie a realităților.bilizare pentru lucră sei cupă apoi | ceasta a ineiai AD asupra meseria] „De general lon Antonescu Condu- Brigadă în rezervă Petrovicescu 
Dovada cea mai perfectă a ace-|în amănunt i|silor dela sate ca fierari, lemnari, |cătorul Statului Român şi Preşe- | Constantin, se anulează, 










dintele Consiliului de  minişt 
semnat următorul decret : 


ri a| ART. 3. — Domnul subsecretar 


morari, etc. cu condiția ca locălitar. 






de guvern, de a acorda un mare|gricultori, tea în care locu de Stat al Armatei de uscat pe lân- 
rumăr de mobilizări pentru lucru | mecanici de J9Biiporie = Lo sUe8c/3ă venă ie (A00 |! A snraţ maori desaintu cau aa Departamentul Apărării Natia. 
agricultorilor. tori de animale, Datorită acestei măsuri putem a-] Secretar de Stat al Armatei de Us- | nale, este însărcinat cu executarea 






Deasemeni se vea toată speranța ca în viitor tre.| Cat Pe lângă Departamentul Apă- acestui Decret. 


burile agricole — care trebue să |Tării Naţionale, cu Nr. 50809 din 25 















desăvârsească punând la punct de- Se 4 
finitiv încercările, Similare, ale tre_|Ia vii pe rod (de recunoaştem. constitue. preocupația | Octombrie si Nr. 3052 dim 7 Sep-|p„Datoin București la 25 Octom= 
Șutului, are menirea. să înlăture a- [la livezi, grădinâriie păduri, crescă:| de căpetenie a Statului posira | tembrle 1940; Conducătorul Statului Român 

ci * ri ID - 
buzul se s'a făcut de către vechinl | torii tgpiul, ferme, ete mu Vor mai avea de suferit,“ - [AM DECRETAT ŞI DECRETAM: | Preşedintele  Consilinlul de 


miniştri şi Ministru al Apărării 


Pi 
D. ministri 


tombrie 1940, a Intrat în 


mai desăvârșite, 


trainice de suteri eu 


cu cel putin doi ani înainte şi că m 






| 


a luat con 


D. ministri 


prof. |. Protopopescu 
ducerea departamentului 


Comunicaţiilor. şi al Lucrărilor Publice 


prof. Xon Protopo- 
pescu trecând la conducerea mini- 


„erului de Lucrări Publice şi Co- 


imineață 





i regiilor C.F. 


COMUNICAT No. 4 


DIN INALT ORDIN, Mareșalul 
Curţii Regale 


ice 
ă, incepând 


Statutul 0, provizoriu — di 


0. 

universitățiloi 

pastra a dat di 
felegeri şi afec: 








luni reciproce, 

Acestei. legături, 
le comune în: 
a idele a rev: 


ul Statului, d, ge; 


Putea  ințelegi 





vacante 101 po 


Ministerul Afacerilor „Interne a- 
duce la cunoştinţa notarilor comu- 
nali evacuaţi din teritoriile cedate 
şi nerepartizaţi până (n prezent, că 
urmează să trimită serviciului per- 
sonalului din acest departament ce- 
reri prin care să arale prelerința 
pentru locurile libere dela a judeţe, 

In metițiune se vor arăta studiile 
3) starea civilă, dându-se in acelaş 
timp adresa exactă unde domicilia- 
[ză în momentul de față. 

Posturile de notari allate vacante 


Judeţele: Buzău, 1 post; Bala, 4 





Ministerul de Intel 


erne 
Sturi 


post 


posturi; 


2. e vox Înei 





CASA M. S. REGELUI 


3 
“a AHERIIIEE| Oieial si ze. va aolisa sub deea 


vigoare |răspundere a Mareșalului Curţii, 


ori roadele celel 
tărite rar, dar 


adresat eri în 


tea participa cu 


posturi; Brăila, 
Di 


municații, s'a prezentat  alaltăeri 
la acest departament, 

aţă la ora 10 jum. a 
luat contact eu directorii generali 
PTT. şi Drumu- 


funcționarilor, apol, a organizărel 
departamentului în cadrul concep- 
Viei Statului legtonar, 


funcționare al Curţii MAJESTĂȚII 
SALE REGELUI ROMÂNILOR 
Statutul va îi publicat în Monlto- 


le Bucureşti, 25 Octombrie 1940. 


durere și credință cu cei pe cari îi 
călăuzesc în învățătură. 

Iată dece, d. genera! Antonescu a 
înțeles să se adreseze acestora ptin 
apelul ce le-a făcut eri, apel în 
care spune cu claritatea care-i este 
obișnuită că salariile membrilor în- 
wățământului superior cari exercită 
o profesiune liberă pot reduse 
pentru a ajutora, prin sumele astfel 
economisite pe studenții refuzinți si 
săraci, 


Tă 


e 
p. Antonescu, după ce 
subite arate provizariu al 







și 
înalt 


i. 


E 
e cea mat 


























înţelegere IN 
decat area ta Rat ajute | 


ART. 1. — Trecerea in poziliu- 
nea de rezervă, efectuată prin Inal- 
tul Decret Nr. 3527 din 1938, pe 
data de 4 Noembrie 1938, a Gene- 
ralului Petrovicescu Constantin, se 
anulează. 

ART. 2. — Gneralul de Brigadă 
Petrovicescu Constantin se inalță 
la gradul de General de Divizie pe 
data prezentului Decret si cu ve- 
chimea dela 1 lunie 1938, 

Oliţerul avea tot dreptul să [le 
ălțat în acest grad, insă nu a fost 
inaintat la vreme, pentru atitudi- 
mea elegantă şi cavalerească pe 
care a avut-o in procesul Corneliu 
Zelea Codreanu. 

Ca urmare, înălțarea la gradul 
de General de Divizie in rezervă, 
efectuată prin Decretul Nr, 3181 din 
19 Septembrie 1940, pe data de 5 
Noembrie 193$, a Generalului de 




















Chestiunea incudrărilor la Casa 
Centrală a Asigurărilor sociale a că- 
pălut_o formă  aproupe definitivă, 
merările în acest sens, studiale cu 
multă prije, sunt pa sfârșile, uşa că 
săptămâna iloure, — Marţi sau 
Miercuri, — se va cunoașie 











tatul lor. 


bue să facă tutămpivări ele fiind î- 
țile şi tăpini 

uonducătoi lar, cari se străduiesc să 

desăvârşească problema încadrărilor 

rezul- în spiritul dreptății, 


Nationale 
General ANTONESCU 
Subsecretar de stat al armatei 
de uscat pe lângă departamen= 
tul Apărării Nationale 
Generai de Divizie PANTAZI 





Pedepse aplicate funcţiona- 
rilor ministerului Azriculturii 


şi Domeniilor 
Prin decizia d-lui ing. N. Mareş, 


ministrul Agriculturii şi Domeniilor 
s! 


a dispus: 
D. Constantin Renel, inginer agro= 
om, directorul Camerei Agricola 


Suceava, se suspendă din serviciu, 
pe data de 23 Octombrie n c., până 
la terminarea cercetărilor admini- 
strativa contra Sa. 





Când se termină incadrările la Casa 
centrală a asigurărilor sociale 


i — nu tree 






Nimeni — până alun 


timpul prejins al 








timbrelor şi eiectelor iiscale vân- 
dute, prevăzută de art, 105 din 
legea timbrului, să île după cum 
urmează : 

Debltanţilor din comunele ur- 
baue 250 la i 

Debltauţilor din comunele tu 
rale 3,00 la sut 








Noua comisie de cenzură 








Noua remiză pentru vânzarea 
timbrelor şi efectelor 


Orice alte dispozițiuni la plata 


remizelor, contrarii celor de mal 


— 







cinematografică 


subsecretar 























Ştoala Tehnică de Publicitate, 
ființată de Camera de comerț și 
dusimie din Bucuresti din iniția! 
ministerului.“ Beonomlei 
ist ba deschide cursurile în ziua 
4 Noemărie 1040. 


Scopul pealii este 


publicitate, technieleni şi |. Cei mai buni absolvenţi vor ft aJu- 
Pale uite, decoratori, [taţi să-și poală înființa agenții de 
elalagișii, aranjalori de vitrine, de |publicitate. 


senduri, de expoziții, ele. 
Durata carsuritar este de 

Prin excepție, anul acesta, elevi 

da un examen! în Febroarie 


FI 





194 


Dei reaștii vor primi un certifica de 
singurul pe 

care ministerul Economiei Nalionale 
îl ve sozali valabil pentru a ocupa 
Iocarile străinilar, cari, polrivit De- 
eretatui Lege din 9 August 7040, vor 
intreprinderile 


calificare, probizorin, 


trebuj să părăsească 
și, sernictile de publicitate 
dota de 9 Februarie 1951, 

Admiterea, Peniru anul şcolar 
curs sunt admiși absolvenții acei 
pulin 4 clase secundare, comercial 
sau abxolvenții șeoalelor practice d 


până 4 


cameri care au servielul militar sa- 


tixțăcut. 
“Se primesc numai elevi de 
malitate etnie română. 


najto: 


Cursuri. Cursurile se țin seara, de 
vizi- 


In 19—21, o zi find rezervată 
telor în întreprinderi, 

Practica. Pe tot timpul şcolarităţii, 
praclioa inir'o intreprindere de 
blicilate san într'o secţiane publica. 
ră a unei întreprinderi, este oblipa- 
torie, 


ROLUL $COALEI TEHNICE 
DE PUBLICITATE 


Vir se percep nici un fel de 
Naţionale, 


să formeze: 


ani, 
vor 


în 


Pi 





Tare, 
taxe, 
Burse şi ajutoare, 


în- 
tu- 
ua 


Pentra elevi 


de | merţ 
măr 
nar, timp de 3 tuni, 


fi de industrie instiiue un nu 
e 


brevet de calificare profesională, sin 
pural care va conferi dreptul de a e 


1. |zercita  indeletnicirile publicitare, 


prii, pol presta serviciile lor 


de națiune şi de fară. 
Elevii şi absolvenți! aceste! 
Hiind destinaji să ocupe toate 
rile vacante, ce se ivesc 

Decretului-lege prioltor la 
nea evreilor din 9 Angust 1940, 


scoli, 
locu 


la 


sitaaţiu- 
tre- 


] 
e 
e 
și Bine pregătiți pentru profesia lor, 
şi totodată de o onestitate exemplară, 
peniru a moraliza profesia publici. 
tară și a o ridica la nivelul pe care 
0 merită. 

Inscrierile se primesc 
incepere de astăzi şi durează până la 
data de 30 Octombrie cri., la Camera 
de comerț şi industrie din București, 
str. Barsei Nr. 4, între orele 9—13. 
Candidaţii vor prezenta actele de 
nastere, de najionalitate, de stadii, de 
sănălale și de moralitate. 


zilnic, cu 





TÂRGUL INTERNAŢI 


Direcjiunea Târgului Interaațional 
din Milano, anunță că, în anul 1941, 
mecsi târg, va avea loc dela. 14—27 
ale tunei Aprilie. 

Şlirea aceasta nu îmbracă un ca- 
rarter excepțional, debarece rhiar în 
wtuala stare de război, puterile Axei 
nu pierd din sedere operele consirue- 
“ime de pace. Aceasta este uuul din 
caracterele distincte ale fascismulni 
+! naţional socialisraulu, cari, în timp 
re-si concentrează toate puterile lor 
pentru a câștiga războiul ce le-a fost 
impus, lucrează şi pe Jatura cen- 
structivă, la soluționarea =omplexe- 
or probleme care se întâlnesc in 
mom aspeci a! Europei, protleme, a 
căror soluționare se bazecză pe des- 





APROVIZIONAREA POPULAȚIEI 
CU ARTICOLELE DE MARE CONSUM 


ESTE ASIGURATĂ 


Se vor importa mari cantități de untdelemn şi coloniele.-Bumbac 


pentru 


Printre măsurile care au fost lua- 
le de guvern În stăvilirea speculei 
sunt şi acelea ale aprovizionării 
populației cu articolele necesare şi 
de mare consum ce se aduc din 
Sirdinătate, 

Sa dat în acest scop mandat In- 
stitutului Naţional al Cooperaţiei să 
procure din străinătate mărfurile de 
mare consum necesare, ca bumbac, 
untdelemn şi coloniale. 


O PRIMA COMANDA DE 
270 TONE UNTDELEMN 


„Astiel, Institutul Naţional al 
Cooperaţiei a făcul zilele trecute 
0 nouă comandă de 270 tone de 
untdelemn de măsline în Turci 
punându-se clauza că acest ulei 
Să sosească cât mai curând în 
tară. 

Sunt în curs tratative pentru 
voui $i importante cantități. 





EUMEAC PENTRU 
INDUSTRIA CASNICA ŞI 
FILATURI 
În ce priveşte aprovizionarea 
cu bumbac, atât de Decesar in- 
dustriei casnice şi filaturilor, [n= 


siilutul a dus tratative pentru 
Piocurarea cantităților necesare 
Unei prompte aproviziouări atât 
a unităţilor cooperative, cât şi a 
pieţei. 

Zilele acestea vor sosi în tară, 
venind din Grecia, 70 tone bur- 
SE „cp Sac, iar o altă 
Cantitate de 50 tone este în e 
de incărcare, iii 

Distribuirea cantităților de 
bac ce sosesc În țară se face 
„ Dumând-o la dispoziția 


ONAL DIN MILANO 


voltarea și organizarea economică 
comercială a producțisi continentale 
și a viitoarelor traficuri, 
Schimburile de ide; care au joc în 
aceste zile la Berlin, ntre ministri 
Riceardi și Funk sunt n dovadă. 
Este firesc deci, că așa precun, în 
Germania în acest an. s'au ținul in 
mod regulat reuniunile de primăva- 
ră şi de toamnă a Târcuioi 'in Lip- 
sca, to, astfel și Italia va trebui să se 
prezinte în Aprilie, cu c cât nai bo- 
gală gamă a celor mai alese produse 
naţionale, spre a demon: tra lumii în- 
tregi, valoarea industrială și agricolă 
a fărăi, în acelaș timp cu dorieța ue 
a asocia la acest efory constructiv — 
toate celelate țări prietene. 


„oa 








filaturi și industria 


lăranilor prin unităţile coopera- 
tiste. 

In ultima săptămână, Institutul 
Naţional al Cooperaţiei a distri- 
buit bumbac pentru industria 
Casnică în valoare de aproxima» 
tiv 10 milioane lei. 

In depozitele Institutului se 
află mari cantităţi de bumbac 
mule și dublu fir. Valoarea aces- 
tui bumbac depăşeşte 200 milioa- 
ne lei. 

Pentru ca piața să nu sufere 
din cauza lipsei acestui articol, 
se fac dilizente pentru importa- 
rea de orice fel de bumbac, din 
toate țările exportatoare. 
IMPORT DE COLONIALE 

Totdeodată, Institutul Naţional 
al Cooperaţiei duce tratative 
pentru importul a unor coloniale 
de mare consum, ca: ceai, orez, 
Piper, vanilie, scorțisoară, catea, 
etc. 

S'au iuchelat o serie de com. 
tracte, 

In curând, o parte din mărfuri 
vor sosi în țară, ele urmând a 4 
puse imediat în consumaţie și la 
un preţ redus, 


IMPORTUL DE NOUI 
CANTITĂȚI DE BUMBAC 
In Capitală a sosit o delegație a 
asociaţiei producătorilor de bumbac 
din Turcia în vederea încheerel 


uuul nou contract pentru viitoarele 
livrări, 





sârguitori și săraci, Camera de co- 
10—15 burse a 3.000 lei ln- 


Avantagii,. Absolvenţii. primese. un 


Brevetațit acestei şcoli, in afară de | rilor comerciale şi industriale ce nu 
faptul că își pol intemeta agenţii pro- | activat sub orice formă în teritoriile 
Intr'o | evacuate din Basarabia, 
ramură de activitate ecânomică Joar- 

te rentabilă şi de mare viitor, în care 
până azi nu an aclivat de câi străinii 


în. virtulea 


bune să [ie nu numai buni români, dar 








ut 


- 


Recent. s'a publicat, Decretul-Lege 
pentru scutirea de impozite a co- 
merciariţilor și industriagilor din 
tecitoriile evacuate. care reglemen- 
tează situația fiscală a. intreprinde- 


Bucovina 
de Nord, Ardeal și Cadrilater 

Aplicarea legii respective se 
face potrivit instrucțiunilor ce 
mează 





va 
ur 


SITUAŢIA 


Intreprinderile  comerctale şi în- 
dustriale, persoane fizice sau țuri- 
dice, care au avut sediul social sau 
sediul principal al activității lor în 
teritoriile evacuate, sunt scutite de 
Orice impozite sau' taze datorate 
Statului, fudețelor, comunelor şi ori- 
căror altor instituții publice, pentru 
timpul până la data evacuării, pen- 
tru activitatea comercială sau indu- 
strială nzercitată în teritoriul eva- 
Cuat. 

Prin urmare, independent dacă 
Intreprinderea sa refugiat sau nu 
pe teritoriul Iiber, ea este scutită de 
drept şi ca atare nu va ma! fi ur- 
mărită pentru impozitele si tazele 
de orice fel datorate până In data 
evacuării, pentru veniturile comerțu- 
lui sau industriei ezercitate in teri- 
tortul evacuat și pentru faptele sau 
actele susceptibile de impunere cari 
sunt în legătură cu industria sau 


comertul exercitat în teritoriul €- 
vacuat, 
Scutirea operează pentru toate 


si 





contribuțiunile directe si indirecte 
aferente industriei sau comerțului 
ezercitat în teritoriul evacunt și da- 
forate până la data evacuării 


CINE BENEFICIAZA 
DE SCUTIRI 


Intreprinderile comerelale şi. im- 
ustriale 


al căror sediu prineipal 
se află în teritorial liber si care ati 
avut sucursale sau agenţii in -teri- 
toriile evacuate. sunt <cntițe 
orice impozite san taxe datorate pe 








casnică 


prin Băncile Naţionale respective, 
aplicându-se sistemul plăţilor anti- 
cipate, 

Cele două delegaţiuni, au luat în 
studiu posibilitatea de a se executa 
şi vechile angalamente, din care au 
rimas nelivrate mari cantităţi, 

APROVIZIONAREA 
ESTE ASIGURATA 


Graţie măsurilor luate la timp, 
populaţia va îi suficient aprovi. 


CUM SE APLIGĂ SCUTIREA DE IMPOZITE ACORDATĂ 
COMERGIANȚILOR ȘI INDUSTRIA SILOR EVACUAȚI 


importantele instrucțiuni ale Ministerului de Finanţe. 
Cine beneficiază de scutirile ce se acordă 


timpul până În gata evacuării, pen. 
tru motivitajea a cea mau E 
dustrială exerolțati in teritoriile 
Pvacuate, ppiR sucursalele &4u a- 
sențiile tive. 

Pentru aceste cazuri, dacă. ex- 
plontărie ive nu sunt impu- 
se separat, diipumeriie In impozitul 
comercial miiaqustrial. stabilite 
Pentru exerolțiuy curent, vor îl re- 


Wzulte după cum urmează: 

Pe baza Eercetării registrelor co- 
merciale sau prin cciclalte metode 
prevăzute de ari 3v din 1. c. d. se 
va stabili prinipun proces verbal 
de constatăte, venitul impozabil 
total al înt inderii, pe exerel- 
Hul curent, Inelusiv venitul sucur_ 
salelor sediilor de exploatare sau 
agențiilor din jeritoriiie evacuate 





ȘI Impozitul camerei! sau Indus 
adiționalele și complimenta. 
rul sau supratota re-pectivă, atât 


Procedura 






Pe baza prăcagulu: verbal de con- 
statare retăiae PA da dectete 
de scădere prim car: »zitul, da= 
torat de întregrinc tru tota- 


Htatea operațiunilo: |! 


forat eu impozihu corespunzător 
sucursalelor, ezpinatâr ilor sau a- 
gențiilor. din derițori uate, 


Scăderea se pa opera in măsura în 
care impozitul mu + fost acht- 
tat, atât penttu timpul până la da 
ta evacuării, At şi pentru timpul 
după evăcuara până In finele ezer- 
ctfiutui, 


SCUTIREA_ INTREPRIN- 
DERILOR DIN TERITO- 
RIILE EVACUATE 


intreprinderile cari cu avut tota- 
Miatea ezploatăpilor lor in țeritori. 
e rana Şi Sau rc/ugiat în te- 
0iul țiber 'si scutite orice 
Feomtipiuțal Sur. se ap7ice 
Comstaloie prâi acte Tegulaie de 
impunere şt datăprie pentru timpul 
dipă evacuare, - 
Pentru întregrinderile ear: au a- 
uut sediul prigicival al activității lor 
în teritoriu! evacuat, tar în terito- 
riul Liber. posedă 1.umai sucursale, ex- 
ploatări izolate sau agenții se vor 
stabili numaăi tm puneri la impozitul 
comercial sau, industrial potrivit 
dispozițiunilor. + rmâtoare : 
a) Dacă întreprinderea a rămas 
în leritoziul evocuat se va stabili 
răte o impuner» pentru fiecare su- 
cursală, ezplon:nre sau agenție din 
teritoriul 1iber arte. 
Impunerea sc va stabili vrin me- 
i0dele de con:tatare prevăzute de 
art. 39 î. cd. iar mărirea ra fi 
exercilață muriai pentru, impozitul 
corespunzător timnului posterior e- 
vacuării. Rest! de debit ce rămâne 
pa baza vechilor impuneri stahilite 


Scutirile nen 


Reluziații din teritoriile evacuate, 
independen! «ducă Îmalmle de eva- 
cuare erau sui ruicorereianli sau 
indastriași cure vag” îndiința_ între- 
nrinderi noui in teziloriul liber vor 
benelicia de scutirile şi 
de taxe și. imozile prevăzute la 
pet, V neutrucci dare ÎŞI vor reln- 
mațricula firma in deritoriul liber. 

Prin impozi! 0 În sensul 
Decretului Le ont. se inte» 
leg orice impozit&3ă taxe, privind 
intreprinderea comigreială sau indus. 
irlala și datorate Statului, autori. 






























zionată cu articolele de mare 
consum. 

Ca urmare a sforțărilor ce se 
fac de guvern și autorităţile z0rm- 
pelente, toate nevoile consumu- 
lui intern vor îl acoperite, mal 
ales că importante cantități con- 
tractate în străinătate, de colo- 
niale şi untdelemn sunt în drum 
spre țară, 

RAȚIONALIZAREA 

APROVIZIONARILOR 

S'a constat că una din laturile 
lipsei de alimente şi a scumpirei lor 
aste şi lipsa de coordonare în ma- 
dul de distribuire a articolelor de 
mare consum În zonele aglomerate. 

Până azi, în unele centre se adu- 
ceau mărturi din colțuri cu totul o- 


puse, prin transportul lor mărindu- | ja 


se enorm prețul de cost, când ele 
erau mult mai uşor plasate În a- 
propierea centrelor de productie, 
Prin coordonarea tuturor factari- 
10, de producție şi aprovizionare, În 
curând se va normaliza întreaga 
nroblemă a abundenței mărlurilor 
de mare consum în toate centrele! 
supra ponulale din tară. 
către cen- 
va avea 
Tout elle 


mana 


tățilar locale și ariăărar instituliuni 
publice. Li) 

Sculirile de impozite şi taxe pen: 
tru trecut se orcrează mumal în mă- 
sura în care debitele respective sunt 
neachitate, 

Drept date de evacuare se vor 
socoti: pentru Basarabia şi Bucovi- 
na de Nord data dal August 1940, 
iar peniru teritaj evacuate. din 
Ardeal şi Cadri data de 1 Oc- 
tombrie 1940, 


REVIZUIREA IMPUNE- 
RILOR 
Operațiunile de. revizulre a îm- 


punerilor la impozitul comercial şi 
industria! se e 





ad-torilor 
de constatare, pe baza declarații- 





IE pe care ini le intere- 
sate trebue să lei cel mai 
târziu până la data de 25 Noem- 
brie 1940. Impunerile noul se vor 
stabili de or; prevăzute de 
legea contribui or directe pe 

declarați se vor da în 
condițiuniie ae eat 

Pentru cazurile revizuire, ca 
Și pentru cazurile de noul Impu- 

Lrej eri țu au 

2, expl sau agen 
1 Mber, de a se co 
Muniea conte reapealizi 
Meziziile de sau procesele 


reducerile | ă! 














€ele cuvenite In venitul Imporabii 
Tespeciiv, căt și cele datorate pe 
baza impmnerilor existente. După 
aceasta se va determina venitul 
impozibil corespunzător  sucnrsa- 
lelor, sediilor de exploatare sau 
gențiilor din teritoriile evarnate pe 
baza registrelor comerciale dacă “- 
cestea sunt regulat ținute și dacă 
din cuprinsul lor se poate separa 
venitul exploatărilor respective și 
având în vedere raportul între ca- 
pitalul întreprinderii și capitalni 
Bfectat sucursalei, raportul între 
cifra de afaceri totală a intreprin- 
derii şi cifra de afaceri a sucurs: 
lei, importanța sucursalei în acti- 
Vilatea totală n intreprinderii, îm. 
pozitele datorate și cele cuvenite 
pe baza constatărilor pentru exer- 
cițiul curent și adiționalele r- 
Hzate în trecut autorităților. locale, 


SI 


de scădere 


pentru totalitatea o, 


perațtuitor în- 
treprinderii va fi a 


at la scădere. 


b) Dacă, intreprinderea. s'a. roju- | 
giat în teritoriul liber unde şi-a re- 
înmatriculat firma, se va proceda |a 
Potrtoi disnozițtunilor dela pet. V. |, 


NOUILE IMPUNERI 


Intreprinderile comerelale și in- 
dustriale din teritoriile evacuate 
care s'au refugiat în terițoriul J- 
ber unde și-au reinmatriculat fir. 
ma. vor fi date la scădere cu lm_ 
pozitele datorate pe baza vechilor 
impuneri și Ii se vor stabili noul 
Icipanezi Ja comercial sau indus- 
trial, 

Nonile impuneri vor fi stabilite 
prin metodele prevăznte de art. 39 
1. e. d., lar impozitele se vor apiica 
reduse cu 3/4 pentru exercițiul 
curent. Reducerea va îl mentinută 
cu 34 din impozit pentru primul 
an: de - funcții „cu 4% tru 
cel de ai auiea aie ac 3, pete 
și cu :4 pentru cel de al treilea an 
de funcționare. 

Impunerile vor fi stabilite cu în- 
cepere dela data începerii funcțio- 
mării când întreprinderea începe 
să funcționeze în teritoriul Jiber 
după data evacuării și cu începere 
dela data evacuării dacă întreprin- 
derea a avut sucursale, exploatări 
sau agenţii in teritoriul IIber. 

Reduceri în aceleași proporții se 
vor acorda din toate contribuțiu- 
mile directe și indirecte în legătu- 
ră cu întreprinderea reinmatricu- 


lată. 
şi de 


Totodată ele vor beneficia 
scutirea totală de plata oricăror 
taxe şi impozit datorate Statului, 
județului, comunei, Camerei de co- 
merţ şi industrie și uniunei dor, 
pentru faptul reinmatriculării fe- 
mel, 


tru refugiaţi 


verbale de impunere se vor înain- 
ta Ministerului pentru verificare, 
dosarele cuprinzând toate lucră- 
rile referitoare și anume: procesul 
verbal de cercetare preliminară, cu 
toate constatările, toate actele și 
aele avute in vedere, decizia de 
scădere sau procesul vorbal de im= 
punere și o deseriere completă și 
detailată n situației intreprinde- 
rel. Comunicarea deciziilor de scă- 
dere și a proceselor verbale de Im- 
Dunere va avea lic numai după 
verificarea și aprobarea Ministe- 
rul. 

In toate cazurile în care nu veți 
fi suficlent lămurit asupra sensu- 
Iul exact al legii și prezentelor în- 








Li 


4 





strucțiuni, veţi înainta Ministeru- 
lui la Direcțiunile de resort toaţe 
lucrările respective, pentra a dis- 
pune pe cale generală sau dela 
caz la caz, | 

Dispozițiunile de mal sus nu 
sunt aplicabile pentru contribuţia 
naţională pe beneficiile excepţio- 


Ş 


Averea personală a lui Blank a fost deasemeni blonaţă > 


ducător 
Prin jurnat a! Consiliului de|lost con 
|anatstri ta declarat blocate și | mhelor instituțiuni, 


indisponibile fără indeplinirea u- 
nel formalităţi de inscripție sau |torizat a numi prin 


sechestru, toate bunurile mobile|ni 


morosch, Blank & Co, 
Banca Industrială, precum și cele | cesare pentru asigiirarea 
aparținând d-lui Aristide Blank, 


Tratativele comerciale 
româno-germâne vor Incepe 


nea guvernamentală români 
reglementarea raporturilor ec 
ce dintre Germânia și România, cu 


(ionale; Nicolae Răsmeriță, directo- 
Tul general al C. A. F. A. din mini- 
sterul de Finanţe; Aurelia Smâdu, 
directorul reglementării exportului 
din minst. Economie! Naţionale; N. 
Georgescu 
mentării exportului din 
Economiei Naţioni 
duloviel, director 
terul Asriculturii 
viu Orbonaș, ataşat comercial al aproximativ 15 


13 Septembrie 1940 s'a hotărit des- 
filnțarea bugetelor fondurilor cu 
afectațiune specială, urmând 
toate aceste fonduri să fie vărsate 
în bugetul general 
anumite articole bugetare. 


de biet, destinată fostului minis- 
ter al Cultelor și Artelor, transfor. 
mat acum în ministerul Educaţiei 
Naţionale Cultelor şi Artelor, ce se 


tice şi distractive și cea destinată 
Uniunii Federațiilor de Sport din 
România dela manifestările sporti- 
ve, flind un fond cu 
specială, a fost trecută cu incepere 
dela data Decretului-lege de mai 
sus în bugetul ordinar reintegrat 
la art, 231. 


din această taxă după daţa Decre- 


tului-lege de ma! sus, se vor face 
venit la articolul bugetar 231. 


LA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOME 


ministrul Agriculturii şi Domeniilor, 
sa dispus cm d: Pop loan, secretar 


Camera Agricol 
zează, jupă carere, pe eatu de 22 Oc. 


Prahova, 






diurnist, dela Cameră Agricolă Ce- 


COMERȚ TUR CO - ELVEŢIA 










au blocat toate bunurile; 
băncilor Blank și Industriala 


arie d 


+ 





Ministerul de finariţe a fogp. 


erlală, un administraror, 
a va face inventarul pai 
imobile, aparținând S. A. Mar- |, ocate si lovite de ind 
si. S. A-ltate şi va lua toate mi 












rilor Statului. 





A 


Luni la Berlin 


Delegaţiunea guve rnamentală română 
a părăsit Vineri seară Capitala 


Aseară a părăsit Capitala comisia | României la Berlin: Gheorghe | 
A pentrul referent la direcțiunea, 

economi- | din ministerul Economiei Na 

Nicolae Badea și Gheorghe 


estinația Berlin. roiu, referenți la Banca S 
Comisiunea este compusă din| României și d, Tralan Zara pi 
-nil: V. 1. Dimitriue, subsecretar de| rectorul de cabinet al debal 


eretar de stat. 

In gara de Nord se mal 
d-nii: dr. Sehober, din partea 
țici germane; C. Elriţescu, N. 
N. Butolanu, ete, 

LUNI INCEP TRATATIVELE 

Membri! deleșației guvernamentale 
române sosesc în cagitala p 
ale; dr. Iuliu Ba-| Duminică dimineața. 
genera] în minis-| Tratativele vor începe în 
si Domeniilor; SIl- | zilei de Luni. Negocierile or nr 


zile. “ă 
Ei 
N 


TAXA TEATRALĂ. 
ŞI ARTISTICĂ 


Prin Decretul Lese Nr. 3124 din Dacă după data Decretului, 
din 13 Septembrie 1940. sam 
vărsat sume din această taxă 
B. N. R, se vor face formele 
cesare pentru vărsarea acelor 
me la articolul bugetar 231, 


Aplicarea Contribuţie DN 
nale la-unele măriuri 


Ministerul de Finanţe a, arăj 
mărțurile care sunt pe 
ateliere sau industrii care le 
sesc ca materii 
dule la diferite preparațiuni și. 
dustrializându-le, sunt supuse 
Contribuției 


tat la departamentul Economiei Na- 





„ directorul regle- 
ministerul 








ca 


al Statului la 





Taxa teatrală și artistică de el 2 


ucasează dela manifestările artis- 







afectațiune 


In consecință, sumele incasate 
această dată urmează să se 
Contribuţia, oală 2) 


pânzările-cumpărările respective, 












MISCĂRI DE PERSONAL ARRONC 






tatea-Albă, se repartizeazii dup 
rgre, po data de 22 Octoribi 
la Camera. Agricolă Muscul. 
D, Ion Cogâlniceanu, ing. 
erviciului Agricol delu Ci 
gricolă Suceava, se deleazăt 
conducerea postului de di 
Camerei Agricale Suceava, 
de 23 Octombrie 1040 până 
dispozițiuni. 


Prin decizia d-lui ing. N. Mareş, 


o Jibou, pendinte de 


la Ocolul asri 
Sălaj, se reparti. 







1040 mera Agricolă 


D. Priceputu Stefan, set de cultură 


n 


ombrie 











nele. 





În atenția comercianților 
refugiați din Basarâhia si 


i 





relătiv ln lelul cum sunt tratate va 


PE DUNĂR 


VIENA, 25 (ip). Di 
ratativele dintre Elvetia și 





: [importatorii elveţieni 
aducă mărturile lor diu 
livreze acesteia pe culca, 





Nordul Bucovinei 


Comerclanții refugiaţi din Basa: 
vrabia și Butovina de Nord cari au 
exercitat electiv comerțul, având 
irma inserisă sunt ragaţi să comu- 
nice de urgență Statului Negustoresc 
secția comercianților refugii 
Basarabia și Bucovina de 
Bncurești, calea Victoriei Nr. 28 et, 
JI, actualele lor adrese spre a li se 
ace comunicări importante. 






majiuui zilnic intre 
17-18. 


firii elvețian, transportând bu- | deseă, 
nuri exclusiv pentru folosința Elve= | Viena și 
tiei, s'au dus Ja rezultate tavorabile; 


aţi dia[a 

Noră, |7; 
misiunii mizte pentru stabilirea sa. | 
tarilor minimale deve lângă ina 
pectoratul 


Cei din Capitală pot obține infar- foi, prin care sau lizat următoa- zi 


orele 8-13 și d, 
AC) 












rele maritime care navigă sub | are si a Dunării, Mărturie: 
reate depe vase la 

Regensburg. 

voral 





Stabilirea "ariilor min 


Ministerul Muncii, Sănătății și 
crotirilor Sociale a aprobat hotă- 
rea din 30 Septembrie a. e, a co- 


general a! muncii din 


salarii minimale intreorinderi- 


din Tast 
1, tucrătorăi mână la, 











Fantasticele mărturisiri ale mecanicului 


mi închit în 











“4 CREMATORIUL 


L a 
AU FO ARII 


credință în 
ni române 








ță, an fost 


aţ 





p 


au fost carcetate 
e şi coduri se- 





zii îşi căntau frații. Tara 
Lenosa martiri 








plutea 


stie 





Nimeni nu 


Povestea tristă ș 


uneasca nălă a mecani- 
j-i loan Cerchez, oseminiele gă- 
fost înhumate primă- 
a crematoi 





ului 





ai povesteste mecanicul, 
MU Sc Pare seara 
an fost aduse 10 












sant ce 
Călinescu. Incinerarea 
pa | lără participarea noastră 
nia unui domn colonel şi 
i. Cine au lost mu 











scos-o en dimineaţa, 
merarea a durat până la 
si am pus-o intr'o lădiţă, 
Idila ceia de colo, pe care apol am 
ascuns-o intrim colt din subsolul 
capre 









"o arunc pe 
ră, am luat 
in loc să ar“nc cenuşa, am Îngro- 
Hai in colţul crematoriulul, din- 
re „Valea Plângerii” apol grădi- 
Barul a tăcut mai târziu straturi cu 


Dort <hez e loarte eloquentă. 


Urat acestui om sa putut pă- 
sira cenusa echipei hui Miti Dumi- 


LUITOAR 
IN SUBTE 


Sa găsit 


UNDE 
OST ARȘI LEGIO- 


Dam- 
în în 


trupurile 
împinși 





trebuie vă- 
t poate să mai fe vă- 


RA 


cenușa martirilor 














„Aici au fost aduse 


rate” 





doar ucigași 





treprins cercetări şi de legionari 
Camarada Dumitrescu, soția It. 
N. Dumitrescu, ucis 
lanuarie anul trecut a reusit 
tină unele indicații pretioase, 


CE SA DESCOPERIT 





. 
trescu care a pedepsit pe Armand 
Călinescu. Cel de al zecelea ca- 
davru. findcă zece spume mecanicul 
că au fost, se pare a Î al camara 
dului Victor Dragomirescu. 

Am coborit apoi în tainițele clă- 
direi ce serveşte la arderea morţi- 
lor. 

Din sala în Care cadavrele sunt 
asezate cu sicrieie pe regulator şi 
împinse în cuptor, coborăm în sub- 
sol pe niste scări înguste la cupto- 
rul Nr. 2 de unde se scoate cenușa 
celor incinerați. 

In subsolul acesta cu miros greu, 
întunecos si Strania, au fost schin- 
xiuiti, inainte de a fi omorâți. foarte 
multi Jeszionari. 

Şi tot aici este și o cameră re- 





atâtea ca- 
davre în cutare noapte şi incine- 


Atât. Numele nu-l ştan. Il stiau 


Camarazii man disperat. Paralel 
cu cercetările autorităților s'au în- 


şi incinerat în 
ă ob- 


Pe baza umor intormații date de 


indurerată a mecanicului lon Cerkez 


ELE 
DESCOPERĂ rio ervo res 


Impotriva oricărei agitații 
Un comunicat al preşe dintelui V. N. S, C.A. 


Profilină de preearea 


RIULUI 


d Călinescu 







legionari cari au pedepsit Pe Arman 













ac e SM, cpr n mea 
în putut fi conititaite deabia în uk jena pie ati d 
dela cuptorul Crematoriului Me cat Are ul [Eine te a 




















e nu pot ef 
versităti 
sbieroa e 


! x A [sama te vor sus 
ă porwens Insă prin bea 


stustențesti 4 

LU je în sue a 
e. Imănătasiți 
sitară și sateunat 





rm de la orele 23 sau 4 
Cu. o masină de term uteau 
Prefecturii Poliţiei.  ÎoeRe 
Depunerea în siriu sa 
dosul crematoriulul pe intuneric, 
asa că na pot da altă relatiune. In. 
<inerarea s'a tăcut în prezenta de- 





L] 
o 









făcut în 





4 proprie putere 
scupareai cămin, siutein țese 
sau excluderea din cămin a eutărala 








și cotărula dragi at e 
calmarmtia aeemeta mi foatiiecu irita de anii ata Al eat [artă acută catăn AA 
cole Nico. | tesari, ajungând uneori aci iure [CĂ automat Ai în cel ial scurt aa 


fin Vateersițăţi, îi 
€ [inri ai până A p 
€) Bătata ere 


€) Au început să se lamde A vor aia o. 
bate” pe evreii cari vin să-și Nichi 


deze examenele, şi multe alele de 





menta foxt atei în 
m) nostru, A fot xi 
asta în earaeterut unor anumiți ste 
denţi și unor anumite timpuri, A 
Mixt însă, evreii sunt mai slabi dec 
cât nat. Unite este cavateriuzul ne 
Sirn. dacă vom ridica sabia tipe» 
Wriva celui ce nw are sabie. Dacă se 
va Intâmpla însă ca evreii să ridice, 
nu sabia, ci ghiarele, vă rog să ere. 
Meli că dispoziția noastră va îi n 
să bateţi, ci să sxtirpaţi. Dar, pentru 
asta, aşteptaţi dipoaitii dela ar 
nele voaatre de conducere Atel e 
și mipinar și nu e de folos, 


In ziua de 27 
1939 au tost 
dela 


mașina Societăţii. Cadavrele 
ma fost însoțite do un jan: 
darm, iar incinerarea sta fă- 
cat în prezența jandarmului 
si a unui comisar civil. Cinelcu forța Nimeni în Statul Legionar 
sunt nu ştiu. nu se opune ea noi studenții să 

ioăm în primire ceace ni se civina 
Preluarea căminelor studențești nu 


se va face lasă decât căi legal 
In ziua de 10 Octombrie 1939 în tinip. TEN. SC ÎN că nueAle| Gu aceste mândri vă ros să mu 


s'a adus un cadavre cu mâl-[iminele studenţeşti În pritaire Le ee „ugrniil, ca, ia toni_rărmaă 
nile legate Ia spate, îmbrăcat |:"ri în care 0 rara neinae „să NL să me impletite în Iaca 
și pus cu fața în jos, întrun derea din că i 


denți impecabil luderea din că 











Toate aceste proecte de acțiuni nu 
sunt studenţeşti şi cine va încorea 
Să le realizeze, se va lovi în primul 
rânil de organizațiile studențeşii 


ŞI aceasta pentru următoarele mo: 
Să 

















2) Căminele nu se mai ocupă ari 









































sicriu. Incinerarea s'a făcut în [Mint nu o poate face oricine. Sin] București, 24 Oef. 
p ţa a doi co. tn ci guri roiorii a cpr după ce Prepedintele PX. S C.A, 
= rezen! misari - [au aprobarea Preşedintelui de Cow 
vi. tru respectiv, tea exclude sau şŞ 
Cershez, în lața cuptorului dela Crematoriu, dă explicatii cum au 'ost angi legionarii Ta ziua dă 31 Ootocitiu aug |Uia sa azi în uit Nat tiri studenţeşti 





oamenii din serviciul Crematoriuli, 
San început săpături de câtre 
o echipă de kgionari, condusă de 
camaradul comandant Bartolomelu 
Livezeanu. 

Vineri la amiază, la un colt sub 
un strat de lori sa dat peste un 


altul nu exte indreptățit a lua deci 
incinerat densemeni un|:iuzi întrun cămin, pen 


cadavru în asistența delega- Re minat ă FI 1 odjinerea vizei de papapari, ti 
z Sipur e sari buiee să Aa 
ților Prefecturii Poliţiei, mat profesori cari [iese să ae avirezeze Legaţiet tie 


mau priceput nimic din toată impta |ifene. 
acemtă cnte, ra acnee ln 


cum si a al 
R cunosc. 


VASILE CHRISTEScu 
ŞI LT. N. DUMITRESCU 


Cadavrele, după dată, noson._ 


pă BR, Datarilă nnet erori. sa anunțat că 


tra care el [xtustenţit care atedteză în Ialta, 
4 
















astre. Nu este chemat 


«4 
fiecare stadent să judece de [naytinţe celor interesați, că edita 
capul lui, dacă d. profesor e vred-[penira wire nu trehulese adresate 























DN eri ata di a A Pa aaa emana man [Nic sau nu de atenția dale. Inle. | Legațiet, et Coama taia 
Cu mare atenție s'a procedat ha i E, a ga : Sa mate adi ai 

strângerea lor din groapa peste Y st iată n RD ial sa 3 

Sete Eta, Eee m [VIZITELE D-LUI PROF. HARMIANZ IN ŢAPĂ 

novate. Gladiole, tufănele, tranda- 3 4 ă = 


firi insângerați. Dumnezeu a vrut 

ca osemintele să nu ile singure. 
Din relatările mecanicului lon 

Cerchez s'a putut afla cui aparțin. 


D. prof. dr. Heinrich Harmhanz de 
ta Universitetea din Frană?u 
ţit de d-ra von Usterreie d 
întal german din Bucureşti și 
Emil Niegler-Dinn dela snbsecreta 
riatal pentra presă și propagandă, a 

al în decarai sei de Vineri lo 
calitățile Curea de Arges, Valea Da: 
nutai. Câmpulung, Rucăr. Bran și 
Brerap. 


La Rucăr, snmania) german a sere 
tal cu deamănuniul ruinele celt 
de pe Valea Saxului, dintre Ru 

și Bran, Dsa e îdienlifieat acest 
Aa vestigiu de fortăreață medte- 
a cu una din cele 7 cetăți construite 
te de cavalerii germani in Truzitet 
nia, da începutul sec, XI, din vare 
nani $ ereu cana 




















zervată pentru 
năstrează cennșa 
Aici stă de vegh ntinela de 
onoare legionară, | urnele. Ca- 
marazilor identificați până acum. 


urngie în <ari 
T arsi, 


se 








tesc 


pulverizat 
ale atâtor legionari... 


Alte uluitoare mărtu risiri ale mecanicului 


In stânga camarada Nicoletta Nk 
colescu. în dreapta "camaradul Lt, 
N. Dumitrescu. 

Jos urnele simbolice ale echipei 
lul_ Mi Dumitrescu, 

S'a dat onorul. pentru legionarii 
ce au iost arşi. Pentru cei ce slin- 
cu cenuşa trupurilor 
templul păgân. În cl s'a ars cel m- 
cisi nevinovaţi, martirii 
martiri neamului, 

In pântecele acestui monstru s'au 
rămășițele pământești 


lon Cerkez 


lon Cer- adus dela Institutul Medico Legal, 
două cadavre cu auto-dricul institu- 

insi tului. incinerarea s'a tă 

„În ziua de 26 lanuarie 1939 s'au |zenta d-lui comisar al Circ. 23 pre- 








legionari, 


ut în pre= 


br 


Lima 
1 
Urnele Jeclonarilor uşi 


sunt ale camarazilor Va- 
sile Christescu și It, N. Du- 
mitrescu, 


1939, 
Lu Deea ne 
toriu 7 


n'am putut să văd 
trucât nu mi Sa permis 
ies din iu, 

Cadavrele erai Însotite de câtre 
mai multi vutableri de jandarmi, 
Tot ei araniau Gădivrele în slerie 
bine acoperite Belilru a nu puțea fi 
văzute, 

Macabra apei sa făcut în 
asistența unui el, a unui pro 
curor, a unui DIBĂIE si alte persoane 
din Prefectura Politie! pe cari nu le 
<unos, 

Despre identitatea celor arsi n'am 
cunostinţă, 


incinerarea a Început pe la ora 4 
si sa terminat Pe la ora 5 dimk 
neata, 


NICOLETA NICOLESCU 
1n ziua de 40 lulie 1930 sta adus 














în. 
să 

































sI arsi la Crematoriu 


Declaraţia e semnată de me- 
canicul Ion Corkez. 







Si declaraţia asta este a unui si 
cur om. Nunai din ce Spune se 
vede că ucigașii aduceau fără între- 
rupere, să Îie arsi, oameni cari şi 
după moarte oasele lor rămase în- 
tregi ar Îi constituit a primejdie pen 
tru ei sau poate chiar pentru „„Siiu= 
ranța statului”, Vroiau să fte dispă= 
ruti cu orice chip, Dar eroii cari au 
sfintit cu sângele lor o credință si au 
plătit cu viața o acțiune de salvare 
si regenerare a ncamului, martirii 
legionari. nau dispărut, Trăese mal 
puternic ca oricând în <oustiinta 
neamului, 

Moartea lor mărturiseşte veacu= 
rilor că din jertia lexiunilor romane 
Sa năseut neamul românesc şi toi 


n jertlă. Jertia legionarilor ro- 
i a înviat Neamul, sa resăsit 
pe drumul marilor traditii si asph= 
raţii. istorice, 

Smerenia cu care se pleacă țara 
peste mormin'ele sa 'vutorilar e 
este supremul omagiu de luchulare 
şi de proshăvire adus memoriei si 
verttel in veci aeperitoare, 









1 „Ajutorel Legionar face un apal 
călduros conducătorilor de autotmo- 
dil cu turisme camionete sau căznlo- 
nete proprii, spre a so inseria la Aju 
țarul Legionar, din sir. Clemen 
& pentru a face serviciu căteva 
sau chiar ore po săptămână şi 
transporte alintente ŞI efecte săraci 
ter din Bucureşti”, 

2. „Reprezentanțele farmaceutice, 
depozitele de meticamente si intru: 
mente medicale, d-nii farmacisti si 


„DESTINUL 


de malor C. 


Apariţia acestei cărți a fost oprită 
de trecutul regim din care motiv ca 
vede lumina tiparului cu miârale 
re 

n 
mal 


maior Sandoviei se ocupă de 
alți ant de problema valorilor 
sociale pe care a must să o priâlu» 
ve cu mult aucesa în două lucrări 
mai vechi. „Determinarea Valoritar” 
și „Dinar Valoritar”, 

In această lucrare dia Inceno prin 
a desvolta procesul psihologie din 
care a javorit conflictul între Ron 
rații la afârsitul războlolui şi dis 
cuțiunile filozofice asupra probe» 
moi destinului, 

Lucrarea preconinează vo reintra 
nare a valorilor: 

Pentru aceasta cate nevoie da o 
rotatoateere la om, p carcolate A 
problemelor lui sufletesti si o apro 
pliere satlatenacă de opera ce vaini 
să întâptuim, 

Fâră acest coeficient uatua do 1 
jologera, care lavorâşte din convin» 
He) nu se poata clădi durabil, Le 
genda populară  româneaacă are 
diptate când apune că megterul 
Manolo până co nu a pus în zidi 
(lina omenească nu a putut înăl 
va Mânăstirea, Epoca nuantră cure 
motode noi şi oricare ar în aveate 
metode. ele nu var putea ignora e 
xintonța unul suflet amensae, 

elenii soclale nu adue În serv 
ciul inahtuțillor şi statului numa 
progălirea și priceporea, ci şi talont 
aaa vocaţie care poi A roalizeze 
coace conducătorul. improvizat nu 
va reuşi nici oilai vtualaamul 
pentru idee, entuziasmul pentru a 
perna provatată — do acela valorile 
xoclale au activat totdeauna cu on 
simţâmântul spontan nl masele 

Avvastă vorcotare n ofomenhultul 
uman sațe necesară si din punotul 
do vedere al răsbalului viitor, le 
mentely slabe care iu timp da pace 






























Un apel al „Ajutorului Legionar“ 


medici, care au eşantioana medicala, 
sunt rugaţi să doneze: pansamente, 
medicamente și inatrumenta medi 
cale de 'care nau navala, le Ajuta» 
rul Legionar din str. Clomeneeau 
telefon 47354 

La cererea donatorilor, donatiunila 
sa pot ridica dela domiciliu”, 

3 „Porsoanele cara au înaintaț 0 
reri Îa Ajutorul Legionar din strada 
Clomencoau 6, pot vedea rezultatul 
lor, afişat la uşa dela intrare 


VALORILOR“ 


M. Sandoviei 


pot fi utile contra massalor doza 
mata ca și pentru cadanța miscăni= 
loe pe câmpurile de paradă nu var 
putea însă face tată nevoilor vito: 
rutui câmp do bătălie, unde se vor 
sere caractere dela auldat ca şi dela 
comandant, 

1n pregătirea de războlu a Natiui 
mitor, olementela alaba sunt faeterit 
de dezagregare socială şi de învrăle 
Dire care distrug armonia inijarină 
neeosară mobilizării şi execuţiei ra 
boiulul 

Acvaată Iuerare poate ft privită 
şi ca eemont de intarprotae a jale 
miei, deci şi ca învățământ de azianr 
taxe în grelele ppoblonte ale prozane 
ului. 








e m 


Su format tomisile intari: 
mare ale cologiilor marinnla 
din tară 


NI se anunță că Sau format cani 
e, iataiiuată ale tuturor e 
"atele boullor membri au nat 

tate ului modela ee 
mână ca tificarea comitetu» 
Imi de conducere să n pa 
instalarea comisiilor pi Li 
județelor reapeotive, 

























Consiliul de, 
piei "luna 


ii 





Dirocțiunea ganerulă n căilor Te= 


rate n fost insuințată că | 
de 2 spre 21 Octombrie 








Huşi o violontă eloenire între 


rup de vagoane din garnitura unu! 

tauzfă și utomotorul 
ien Aptcial 5 azi! dare era plecnt 
in Huşi. 
INTUL 





1 special de marjă. compus 
da ran a sosi In halta Olte- 


neşti la ora 23498 şi a fost gara! com. 
care a fost 
Jără ca pru- 
urma, trenii- 
erea 
lan în grup. 
, cele 23 va- 
au pornit tn vale. 


pleci tinta 1-a, duj 
a aril Ia ocne del 
a e 
pi 
“Linia iri în pari 
goane 


strâng! 


trenul antomotor 


[A eat compus din două 


clasă, a ' plecat din sta 


Oltenești 
croat — din 1 


"trenul de Lă 


Tremul anlomotor 6022, plecat din 


stația Creleşti la ora 443 cu linie 
eră gireciă pâna t 
căt halta Olteneşti mu are servici 
noapte 


—at 
minut în Deneșit, tar ajuns, 


“Crasna, sa Inidinit 


pro! 
în hilta Olteneșui depe linia Crasnu- 


pie nai dA se fi ob: 
or de can. 
ea Pealar Gala 


ta Crasna — Intru- 
ranzttat ca oprire de 


94-88, la distanță de 1135 metri 
e air ia Cite apre 


RAVĂ CIOCNIRE DE TRENURI 


HALTA OLTENEŞŢI, 
DEPE LINIA CRASNA-HUŞI 
Sunt 4 morţi și 18 răniți.-Vinovaţii.-.Pagubele.-Relaţia oficială 


asupra accidentului 


vagoane fugite, provocându-se 
raerea și disirugerea a 5 vagoane 
grupul celor de marță, precum 
inimagerea” parțială a cutle 

Tai automotor și stricăelunt la 
marcă, 








un 


Din primele cercetări rezultă 
proporția nceidentului 


Taptului că linia fiind in curbă 


VICTIME OMENEŞTI 
Din cauza violentei ciocniri și 


trat numeroase victime omenești, 
b slărimăturile vagoanel 
lost scoase patru cadavre. 





de mecanicul trenului 


Hță Ion. 
Ha 


naţi. 
U- 


lu 


la 





1 vagonu- 


CAUZELE mimica Amd ACCIDEN- 
TULI 


distrugerii vagoanelor s'au înregis- 


crede că numârul morților este 
mai mare. Printre cei morți se află 
automotor, 


sați lar cei răniți mai grav inter- 


CINE SUNT VINOVAȚI DE ACCI- 
DENT 


de- 
din 
şi 


pului de 23 de vagoane care ave 
8 frâne ce trebuiau strânse că 





mului de marfă. 
re- 








interesat de asigurarea grupului 
vagoane deși ştia că linia se află 
ch | pantă iar în predarea serviclului e 


so datoreste | tre controlorul Antohi Ion nu î-a 
mimic în această pri- 
mascaţă de stufării, grupul vakoa- |vinţă. Vinovat mai este si controlo- 
Dolor de mariă nu putea fi observat [rul Antohi Ion care primise serul- 
We conducătorul trenului autotaotor. |etuz de noapte dela titularul haltei 
mişcările de 
a| manevră și asigurarea grupului de 
vagoane care ulterior au fugit pe 


şi | comunicat 


gi nu s'a interesat de 


Hmte. 


lor | 7n interesul cercetăriloy parchet 
vați, 

Paralel cu ancheta justiției, dir 
țiunea generală C. F. R. 
cercetarea cauzelor și a 


PAGUBELE 


vocate de această puternică ciocni 
re, Sau inregistrat și important 
pazube la material rulant i lini 
Şi n căror valoare se ridică dupi 


Organele anchetatoare cercetând | primele cercetări In ciren 800.009 lei. 
cauzele accidentului, au constatat că 
vinovat principal este șejul de tren |n fost intreruptă până In ora 1245 
Aldea C-tin din stația Iași, pentrucă [a doua zi, cână linla a fost redeschi- 
ca grupul de 2] nu a luat măsuri de asigurarea pru- să și redată circulației, 


Din cauza accidentului circulații 





NUMIRI DE PROFESORI ŞI CONDUCĂTORI 
LA ŞCOLILE DE UCENICI 


isterul Muni face cunoscut 
gi ip Piri Nr. 


că decizia 
56700 aia 24 Octombrie 1940, au fost 
mumi 


PENTRU 
NICI INDUSTRIALI 


Alba Iulia: Purdel Nicolae, la ca- 


tedra de cunoştinţe profesionale; ina 


Popescu Alexanâru, la catedra de 


artea științifică. 
4 Blaj: Bara Pompal, la catedra d: 
pa cs LAR” 
raşov Nr, 2, „LAR”: 
Enache 


Varvara 
Gheorghe, 


Constantin şi Mi 


clescu Nicolae la catedra de partea 
literară. 
Bucureşti Nr. 7, „Obor: Pârvu 


Aurel, la catedra de partea ştiin- 
țăfică. 


Bucureştii Nr. 10: Comerzan Octa- 
wian, la catedra de cunoștințe pro!e. 
slonale. 

Bucureşti Nr, 11: Petre Ioan, la 
catedra de cunoștințe proteslonale. 


Bucureşti Nr. 12: Nicolae, 
1a catedra de pariea şilințitică. 
Bucureşti Nr, 14: Stoieolu M, NI. 


colae, la catedra de cunoștințe profe. 
sionale 


Bucureşti Nr. 15: Neagoe Tie, la 
catedra de pariea tiințirică; Ceor- 


gescu D. lon, la catedra de partea W- | 


terară. 
Bucureşti Nr, 16: Agoplan Grigore, 
1a catedra de partea ştiinţifică; 


Constanţa: Constantinescu Stelian 
la catedre de partea literari. 

Craiova „Obedeanu”: Teodorescu 
Petre, la catedra de partea literară 

Galaţi Nr, 2: Tomescu Emil, la ca- 
tedra de partea literară. 


ași 
ledra 








Sorin Cou- 


În catedra de partea 


ilajifică. 

Timișoara Nr. 1, „Marele Voevod 
Mihai”: Breazu lan,” la catedra de 
pis literară 


Brăila: Siraju Şietan, 

de partea literari. 
Prasoy: Bobu Ion, la catedra de 
3 literară, 


Ampina: Turtureanu Const, la ca: 
> de partea literară, 


la catedra 





UCE. 
NICI INDUSTRIA 
COMERCIALI o 


Călăraşi: Dragomirescu 3 
tedra de partea litera She în ae 
icolae, la ca- 





profesori titulari cu titlul pro- 
iu, la estedrele rămase vacante, 


dra de partea literară, 


t |dra de partea literară. 
Râmnicu-Vâlcea: 
la catedra de partea literară, 


dra de partea literară, 


UCENICE 


dra de cunoștințe profesional, 


dra de partea științifică. 


SIONALE PI 
NICI PE SPECIALITĂŢI 


Bucureşti Nr, 2, „Picoli”: Lupașca 
Teofila, la entedra de specialitate 
(bucătărie) şi alimente, 








NEW-YORK, 25 (Rador). — Co- 


” respondentul agenţiei DNB anunţă: 


„Associated Press" află din Lon. 
dra amănunte asupra stricăclunilor 
foarte grave pricinulte retele! en- 
gieze de cale ferată de atacurile 
aeriene germane, 


0 bombă de mare calibru a dis- 





Dorohoi: Munteanu 
tedra de pariea lierară. 
fAgăraș: Dumitrescu Alex, la ca- 
tera de partea literară. %p 
tauggiu: Voivezeanu Petze, la ca. 
i fe partea, llerari, 
uşi: Cazan Constantin: la catedru 
d: purica literară. i 
Pa 
parica Uierară: Moga Dumitru, lv 
caicâra de cunoşiințe prolesţonăle 
industriale, 


ietari, la catedru 


RABAT, 25 (Rador). — Corespon: 
dental agenţiei Havas anunță urmă- 
toarele 

In uriua marilor inundaţii, calea 


ferată de în Anger este întreruptă în 
zona spanioli, 


lo, mod provizoriu, călătorii 
mărturiie_ n face 
Dai zi Pie ace tracctul E 


Nu se pomle lucă precizu căi va 





Piteşti: Bratu Gh. Florea, la cate- 


dura Intreruperea circulajiei 


Râmnicu-Săru!: Tău loan, la cate- 


Georgescu Iosu, 


Tecuci: Vâlca Conttantin. la, cate 


Bacău: Boghiceanu Elena, In cate- 


Eraşov: Macovei Veturia, la cate- 


LA CURSURILE PROFE- 
ENTRU UCE. LA 









Blajului). 
Braşov Nr, 2, 1 Manolescu 
Eugen, profesor, cu gație provi- 





zorie, 
Bucureşti Nr, 16: 


Georgescu LD, 
lon, profesor titular, 


izarie. 
“LA CURSURILE PROFE=| Constanța: Constanunesca Stelian, 
SIONALE PENTRU profesor titular. 


Iaşi Nr. 2: Zaharia Niculae, prole- 


sor titular, 
Pioeşti Nr, 
sor titular, 





2; 


MEIcA Bochiș Gavril, profesor titu- 
ar. 

CURSURILE PROFE- 
SIGNALE PENTRU UCE. 
NICI COMERCIALI 

Brașov: Robu Ion, profesor titular, 
LA CURSURILE PROFE- 
SIONALE PENTRU UCE- 








grupul a fost destegat de restul tre- 


De atemenea a mai fost găsit w- 
novat șeful de pară Nicolae Panaite 
din halta Oltenești fiindcă nu sa 


de Fălciu a reținut pe cet trei vino- 


continuă 
pagubelor 


In afară do victimele omenesti pro- 


pă recomandarea Sfintei Mitropolii u 





aut 
nd 


de 
în 
da 


ul 


i. 
e 
e 
a 


n 


delegat cu comduceren 


cepționarea că urmează n se face 
materiilor, 


cauză s'a fixat în orașul Beluși 


nizării şi Populaţiei Evacuate face 


Cuvantul 
Numiri de primari 


D. tavian n_ fost nu- 
mit ajutor la În Suceava, 

D. Nicolae n fost numit 
ajutar dă) e Ja Râninicu Bă- 
Tat, 


D. Ion Romilescu, a fost numit 
ajutor de pila pa Slatina. 


INFORMAȚII 


ABONAMENTE 





cu "Taritul Beata +] vatta. 


In vetiere. lucrărilor 
ai Dunârene, a 
sosit în lă delegaţi 
ra Cap itală delegaţii 














II] 
sita era? o n Bat 


cls ca jurisdicția teritorială n 
fostelor  administrațiuni 
constatare mizti și de inca- 
sări şi plăți în jud. Bihor să 
fie incadrață pe data de 18 
Septembrie €. în actuala în- 
tinderoe teritoriali a județului 
Bihor-Beluș, 

Sediul administrațiilor 





în 


din judeţul Bihor-Beiași. 


C. Preot doan Andovescu, a Jost 
Seminarului 
din Curtea de Argeş. 





Ministerul de Justiţie a instituit 
sub preşedinţia 
nu, pentru re- 











Subsecretariaul de Stat al Colo- 





Dandeseu [.. profe- 
Comisariatele de ajutorare a reiu- 
Timişoara Nr. 1, „Marele Voevod |giaţilor, institulte pe lângă Pretec- 
turi. 


G 









trus un viaduct cu opt linii ferate, 
astiel incă! transporturile se tac nu- 
mai pe două linii. 

Bombe incendiare au aprins mal 
multe trenuri de mariă și muniții și 
vagoane-cisterne. 

O pâlale urlasă a blocat mal mul- 
tă vreme toate căile unel linii fe 
rate, intr'un punct vital al acestela. 





e 
CALE FERATĂ INTRERUPTĂ 
DIN CAUZA INUNDAȚIILOR IN SPANIA 


agronomi, din! 


tre 
imi, dipli 
Pântalui pi 





Punerea in circulaţie a 


D. | apel la toți bunii români, cari 
cu delegație | uniforme de ale fostului Front al 
Renaşterii Naţidnate, să le predea 
Conrisariateldr 
Ajutorului Legionar, spre a îi dis- 
tribulte. 


camarazii din război, la o constătui- 
re, pentru mâine ora 9 dim. la ee- 
Jiul societăţii noastre, din strada Sf. 


lui de Stare Civilă a sect. II Negru. 


au 


ntrul refugiaţi, sau 


In provincie, predarea se tace la 





Soc. „Gloriile Neamului” invită pe 


heorghe Nr. 35 Et I, Palatul Oficiu- 

















erilor 
rii a- 

ai invăţă- 
agronomie, 


riori în corpul în 





trenului 1091 intre 
Golești-Gâmpulung 


inii 





APLICAREA DECRETULUI-LEGE CU PRIME i 
AŞEZAREA IMPOZITULUI MOBILIAR ŞI PE SA 


Ministerul de Finanţe a precizat economia acestu 


Decretnl-Lege pentru modificarea, 5 
şi unițicarea cotelor impozitelor di- 
rele oare se realizează pe cale de 


IN ŢARA reținere directă şi vărsare” se ocupă| pet, 5 din legea contribuțiunilor di- 5. EZA remnneratiile Di 
Trei luni tei 200 |de impozitu! mobiliar și impozitul| reete, veniturile din inntieme vor f|fele plătite tn 
= pe salarii cum și de inxa pe celiba- [supuse impozitului pe salarii, În con-[ca:, intreținere: 
nse m. : m 380 [îi pi provede: dițiunile de mat Jos. înță, Muminat, Ineătsit 
nan ,, . m 750 6. Toate celelalte dispozițluni din|nuri, ete 


LA IMPOZITUL MOBI- 
LIAR 


1, Unificarea cotelor de impozite 
partea Statului cu adiționalele şi su- 
pracota. 

Prin 
cotele de impozit după felul venita. 
rilor. Cotele unificate (Stat, adițio- 
nale și supracotă) sant: 


fectuate pe termen până la 3 luni și 
15 Aa sută peste 3 luni; 

21 la sulă pentru 
scrisurile de credit funciar formate 
prin asociația de propeletari și aal- 
torizate prin lege a emite asemenea 


Ministerul de tinanţe a de- piure: ori din titlurile societă- 


18 la sută pentru cupoanele scri: 
surilor Creditului funciar ruraj din|sa făcut op enumerare mai amănun- 
Bucureşti, precum 
clare urbane din 
irita seo la sută Apa Pi 
la sută pentru veniturile din] ţay EI 

impozite În nutverar, facute de airă.| (urile „prevăzute de art. 43 
domiciliați în străinătate, 

băncile din țară, precum şi pent 
veniturile din renta pe expropriere; 

29 la sută veniturile din străină- 
tate, realizate de locuitorii din țară. 

Cotele de impozit menţionate, sol, i 
așează ca si în trecut, asupra venita» 
rilor brute; 

2. Veniturile capitalurilor mobilia. 
re, care pria legile În vigoare suni 
scutite de supracotă, 
cotele de mai sus 
respectiv, In ordinea de mai sus, co- 
tele de impozit în cazurile când nu 


se aplică supracota, vor fi: 
alimentelo: și medica- | 22% 0 


mentelor din central și exterior. 


4, Inpozitul stabilit intro si ră 

sumă se Încasi i 

ză in coloana întitulat 

biliar” 
Cu ocazia vărsări! 

repartizează pe case 

următorii coeficienţi: 


25% Ap. Ă 
4% Dat 


100% Total, 


Exemplu: Presupunând că din ve- 
nitorile i 







pracota şi sporul celibatanilor), 
pariizarea pe case și fonduri se facă 


Cu inceper Octombrie ac. | Pozit 
trenul de persg cu plecarea | de: pariei 
fas utaeti la s In 

NOUI VICTIME polung 1 1040088 subriată, lar astre: 


TARAGONA, 25. (Rador). — Ca. 
respondentul Agenţiei 
transmite următoarele; 






în locul Iu, se în 
însă numai 7 ante Golești 
i 23.00. 


precum și cu 
celeratul 108 
va, ele, 


circulație 
Stat 


1.000.000xX71 


Ap. Na ————— 2 250000 lei 


rurauri 


14%, 10%, 1695, 13% şi 24% 

3. Taxa pe celibatari asupra veni- 
turilor supuse impozitului i 
este transformată în plus de impozi- 
tul elementar, astfel: 

Pentru veniturile până 
lei imp. elementar respectiv se ma- 
jorează cu 10 la sută. 

Pentru veniturile până la 
Iei imp. elemeniar respectiv 
jorează cu 20 la sută. 

Pentru veniturile până la 
lei imp. elementar respectiv 
jorează cu 40 la sută. 

Pentru veniturile până la 
lei imp. elementar respectiv 
jorează cu 45 la sută. 

Pentru veniturile peste 500.000 Jei 
imp. elementar 
rează cu 50 la sută. 

Exemple de calcularea impozitului 
mobiliar potrivit dispozițiunilor de- 
cretului lege: 

Presupunem 
mii din redevenţe: 

















































































Lumi 28 O i 


decret-lege prin instrucțiunile de mai jos 


e) sumele plătite a 
n despăgubiri în legătură ea 
23| servietatai 





Vi se atrage stenţiunea că p 
vit art, IV din decretul lege și pi 
derogare, dela dispozijiunile ar! 





Cap. TII titiul TI din legea contribu: 
țiunilor. directe, smt în vigonre și se 
aplică ca și în trecut 


IMPOZITUL PE SALARII 


Prin decretul lege 
adus impozitului pe 
toarele modificări: 


— e) sumele pratite "05 form 
ajutoare, afară de ere, aeoiie o 
tra boală gravă dovedită. 
Immormântare şi numat dag 
pășesc echivalental satariuțaj 
tnt; 

—/) orice alle sume gaj 
orice (illa salariaţilor. pent 
se dovedește că eu ont ehaj 


decretul-lege s'au menjiaul 


menționat sa 
salarii armă 





“şi Italiei. 20 la sută pentru orice venit din|'%7/“5;n(rieat cotele de impo-|/eetiv în interesat întemprimăi 
Del la sovietică este Spit je iei i din aeţiumt| 2! partea Stafalat cu ariițtomalete,|  — a) sunt sapă =, 
teptată să sosească as- ie darea supracota și taxa pe celibatari, sta-| pozilului, pe salarii, tantlemă 
tăzi nominative; Bilindu-ae lmpozitele cuvenite asăpra| de Intreprinderi membrilă 
zi 19 Ia sulă Ja veniturile ala depu-| satazilor. din cete pala fabele ame. |iut de Administrație și cena 
aeziie, pote sa dă alte sata la decratal legi, p zital stabilit pentea tantiemie. 
E ra i 3 2. La satartile mat mari de 85.000 | P24te „11. infertor., Impozttututi 


punzător cotei de 36. la 

4. Toate sumele primite de um 
Iariat dela aceiaşi. intregi 
cumulează in vederea. slabi] 
pozitulai, Sumele cara se 
perioade” de mai malte lan 


tei lunar, sm prevăzat cote progre- 
sive de impozi! mai accentuate [aţă 
de cele eziatente până In prezenl. 
Salariile până la 55.000 let lunar nu 
au suferit nici o majorare de (m- 


veniturile din 





pozile, quantumi impozitalui dato- : a 
ilor de locuinţe efiine create în baza |rat fiind acelaș ca și până în pre- pârra zel ie Pop . 
egii din 13 Februarie 1910. zent. În te j [ pi: 


în legătură cu timpul se (răpită a 
tă en salariu lunei in care aa 
nit ezigibile. 

5. Salariu! impozabil se dati 
ca şi până in prezent, a 
salariul lunar sumele pi 
pancinl 3 de mai sas, din a 
acordă scăderile prevăzale 
36 din legea contribuţiuniloe 
Dispozițtuntle  prtoind. muz 
manuali se menjin in totul. 

6. Prin art. VI al decrelulai 
se prevede că întreprinderile: căi 
cale “şi “ industriale. n BR 
micşora până la 1 Aprilie 19% 
lariile individuale plătite valuri, 
in luna Septembie 1940. 


Fixarea salariilor 


b) nonile cote pita sem 
aplica veziturilor capi! 

da ex 

că şi iuturig 


3. Prin art. IV din decretul lege 


gi Creditele fun-|Jită a veniturilor supuse impozitului 
ucureşti şi Ieși,| pe salarii, 

Se precizează că deosebit de vent- 
L. C.D. 
sunt supuse impozitului pe salarii, 
la | sumele plătite de Intreprinderi sub 
ru| diferite vienumiri, ca: 

— a) jetoane de orice (el, 
— b) chellueli de deplasare, de 
reprezentare, de voiaj, de studii, ele 
ăsura în care na se justifică 
prin acte suficient că au fost efectiv 
cheltaile în interesul direct al între- 
prinderii; 


se impun cu 
micşorate cu 5, 


24%, e 

k- mobilare și dia salarii 

țină | gibile după data de 1 Noembrie; 

impozitele, nemal fiindu-le ingădult | Deasemenea, se apli 

să fizeze salariile nete, urmând, ca | veniturilor din aceleași cal 

impozitele să fie suportate de între- | au devenit exigibile înainte de DB 

prinderi. In cazurile când întreprin- | lombrie 1940, pentru care i | 

derile au avut fixate până în pre-|de reţinere şi vărsarea impozit! 

zent salarii nete, salariile brute co|a expirat până la data de 31 Oct 

se vor fixa, vor îl egale cu nr 'co- | brie 1940; i, i “ zi] 

respunzătoaze salariilor” plătite pins| -Fac excepție dela principial spila 

impozitul suportat până la acea dată | carii In toate case cap 

de aug aaete ee uniticate, auzaal posi a) 

se atrage atențiunea că pen- | inainte de 31 Octombrie 1 

tru stabiurea impozitului de plată | iru care termenul de reținere și 

potrivit tablourilor anexe legii, frac- | sare nu a expirat incă până la di 

țiunile de venituri se neglijează sau | de 31 Octombri 

se intregesc după cum urmează : Cum unele întreprinderi es 
2)_1a veniturile cu intervale din |ciale şi industriale pentru a 

100 în 100 lel, fracțiunea sub 50 lei|plicarea nouilor cote progi 

se neglijează, lar fracțiunea de 50| salarii cuprinse în legea 

le! sau mai mare se întregește la | mai sus, au luat măsuri să pă 

suma Imediat superioară, Astfel, Ia |in: intervalul de timp. dela pu 

un salariu de lei AI-149. impozitul [rea legii și până la 31 Octombeă 

venit 220 |este acela ce corespunde salariului | 1940, tanticme, Jetome, 

pa, eR de et 200| 7 a Sila e) e per ur. maăatin 


mobiliar 
la 50.000 
100.000 


se ma- 


200.000 


se ma- 


500.000 
se ma- 








respectiv se majo- 





despăgubiri, ajutoare, “cheltuelie 









ii a i ja- i -| de 11.150 impozitul este acela ce co- |tot felul, etc., neobisnnite nej 
CONDUCATOR! AI! NICI INDUSTRIALI ŞI ac xl apela. [0 Deneficlarulpăta o amazaoecitit | a Ave Ampere jet ata ficate, şi atata numai SA 
CURSURILOR PROFE. COMERCIALI în strada Orlando No. 5, diverse] „Gala de impozit ta acest caz esel AD) agezitarile ca interrale at [sila iropunere lor ce Beni RD 
SIONALE Dorohoi: Munteanu Nicolae, pro-[brevete de decorațiuni, le pot ridica | 29 la sută: tar impozitul este: se neglijează, iar fracțiunile de 200 [la muceară tata rea aie 
Ministera! Muncii, face cunoscut că |1€50r titular, în ori ce al de lucmasorele 18-20,30,| 000020 03800 lei lei şi mai mari se întregesc la cifra |menea plăți, care se VOR Drezei 
prin decizia ministerială Nr. 56801 | FăEăraș: Dumitrescu Alexandru, — 700 i imediat superioară, Astfel, la un sa- | cursul lunilor Octombele şi NI 
din 24 Ort, 1940, ineredințează con. | Profesor titular, Ministerul Agriouițarii și Dome-| ;) pencriciarul est p |harta de iei 15.199 impozitul datorat | brie, a identifica Moat. coturi 
ducerea Cursurilor prolesionale pen. Volvozeanu Petre, profe-|ullor face cunoscuţiBă Nonile com: | n, Nenelicirul este o. persoană este” acela, corespunzitor «cafeniu | actet del şi a refuza primirea ÎN 
tra ucenici rmaioaa aoAle Ca <u delegație provizorie. _| ajțiuni necesare mebiiizării pentru |/uridică scutită de supracolă: de lei 15.000, tar la un salariu de Iei [zitului inaintând ministerul 
talari Gin invătâniaatu Erori an Constantin, profesor | exploatările, agrical“ publicate în |, Cora, faep UmPOzi! va fi 29 la sală —[15.z00, impozitul datorat cate acela [și toate da in agonia pentru ai 
dă e pe şi la cursurile specif- Lugoj: Popescu Stefan, profesor (j ziarelo cu data de 25 şi 20 Ootom-| impozitul m ce Da a Aa INEU plica sancțiunile cuvenite, N 
ad : „area : , A ra . : m , 
Fate = deac aa tale, a mtae Me E e e coat în- 1008 jel rracțiunie sub do 1 se] TAXA PE CELIBATARI 
LA CURSURILE PROFE-| ieri: Bratu Gh, Florea, profesor 3 TI a AP dal neglijează. iar cele de 300 lei sau mal | Prin art. [X al Decretului Lege 
SIONALE PENTRU UCE-| fuininicu Sire al Doriti esor| Pe lângă aciialii delegaţi,| cp peneticlarul este celipatar: modifică art, 1 din legea pen 
NICI INDUSTRIALI  |iltular, cu delegație provizorie. revăzuți. de ABBA! devizelor, | Cota de impozit este deci 29 în 
Alb-talla-. Bă - Râmnicu-Vlcea: Georgescu Ioan, | Ministerul Economiei Naţionale |sută: acela ce corespunde salariului de lei 
tulag, 2 A“ $ieug Ion, profesor fi- [profesor titular, a mai delegat d. profesor | Impozitul este: 50.000, lar la un salariu de 50.300, 
Bic: Asii cit sus ecuel: Vâlea Const, profesor ti-[ Dr, N, N, StoileăiiGomisarul gu- | 220:000X29 impozitul este acela ce corespunde 
ru Erail, protesur (du-ltular, cu delegaţie provizorie, ventilate IA ENI Aa a Sr — 63.800 lei salariului de lei 51.000. 
E lori din Bucureşti, ea Împreună |1n care se adaogă plusul de impozit] INCASAREA IMPOZITE. 
să supravegheze și să impedice | pe celibatari, venitul fiind până | LOR UNIFICATE 
târgul clandestin de valute. și | 2004000 Iel, „sporul de Impozit este sudpHDORItele unireate,. (partea 
« ni p. tatului, adiţionale, 
PRD + ta MR EA iai) aupra ai 
Li = 28,710 lei casa Într'o ai şi se vor 
BOMBARDAME Ministeru! agriculturii și do contabiliza în coloana intitulată „Ia.| bi 
meniilor, a i t decretul [acei impazitul datorat este de leilpozit pe salarii”. La fiecare vărsare, 
prin care sau. 4 noul în- [v2.510, totalul impozitului aflat în caloana 


„Impozit pe salarii” din borderoui 
contabilizea- | de vărsare, se va repartiza pe fon- 
Impozit mo-| duri și case, cu următorii coeficienţi: 


69% Stat 


erum. și 
duvi prin decesul soției. 
i ip i 





impozitul se 
şi fonduri cu 


Ministerul Agriculiuri 
niilor, avânl in vedere e 
didaţi la exumenul de 


prln.| est, 

Statului, sdiliomalele, m-| lementar cât 

pracola şi taxa pe 
tribuția pe Tens se va 


vărsării, 
casărilor coefli 







ae ie! 710.000 lei 
1.000.000xX25 


1.000.000 x4 
n => 40.000 lei 


Total 1.000.000 1ef| 













rca legionară va da muncitorimii mai 
cât un program neimplinit, mai mult decât 
mai albă, i mult decit un pat mai bun 
asă simătoană 
a da muncitorimiidreptul de a se simţi stă- 
te tară, deopotrivă cu toţi ceilalţi români. 
“a putea păi pe calea Victoriei cu pas de ată- 
ar mu de rob. 
vontru prima dată muncitorul va simţi senzaţia, 
pucuria. mândria de a fi stăpân. De a fi stăpânul 
| Pasdle aceste tote. ceisiaita cNomiiaiat. întos a 
țin. 
ru că muncitorul stăpân ivi va avea legi- 
le organizarea în stat şi moarta, pe care singur şi le, 
ra face cu mână, cu cap şi cu conștiință de stăpân“. 
(Corneliu Z. Codreanu) 














i de ani, muncitorii (brie 1940 şi se pregătesc acum să 
cu muncitorii [infrunte greutățile zidirii unei țări 
tari, — au fost amăziți! „ea soarele sfânt de pe cer“ așa 
uri de oameni: de eel cari [cura i-a învățat Căpitanul 

d pe preţ de ni-| Corpul muncilorese, răvâșii și el 
pentru a se im- [in prizoană ca și celelalte corpuri, 
intrebuințănă |se reorganizează pe garnizoane. In 
tăi drept undiță |sânul 1u! muncitorii români, îşi vor 
n apă telbure, căutau |găsi implinirea cererilor Jor drepte 
pe muncitori impotriva 














Era în 1935. Se ținuse Cemar 


lo, 
să-l împă 








ochi, 

Dar în loc să mulțumească, a 

trebat, 

— Muncitorilor dela Buhuși Je 

luat apărarea? 

— Da. Căpitane. S'a votat şi 

moţiune. S'au trimis telegrame 
— Bine, Imi pare bin 

ŞI ochii Îi jucau în la. 











truda brațelor lor, 
ceasta putregă. 
Cel care a scos o întreagă gene- 
rație din crâsme, dela chefuri şi Joc 
de cărți pentru a o îndrepta cu fata 
la duşmanii Neamului şi Patriei, 
pentru a o pune la muncă aspră, 
zică, pe drumul unui ideal, s'a gă 
dit pe urmă și la organizarea mun- 


toată cetatea a- 





dreptate în 

drul neamului românesc, în care să 
triumfe legea orzanică a muncito- 
rulul: manca. 

Căpitanul l-a văzut pe muncitor, 
ca pe un impărat al muncii. Care să 
albă legea lui, în cadrul neamului, 
dreptatea lui, brațul, sufletul și min- 
tea Îni de stăpân şi împărat. L-a 
văzut cel mai aproape de Dumme- 
zeu şi de aceea educarea şi organi- 
zarea mimcitorimii legionare, i-a 
fost mereu uma din cele mai pline 
de grilă preocupări. 

La 25 Oct. 1936, Căpitanul a dat 
ordinul pentru înființarea Corpalui 
muncitoresc legionar, numind set pe 
inginerul Gh. Clime, comandant al 
Bunei Vestiri. 

De atunci acest corp de elită al 
Legiunii şi al neamului, a păşit din 
biruinţă în biruinţă, lăsând, pe câm- 
pul de luptă pentru desrobirea nea- 
mului, pe cei maj buni, pe cei mai 
falnici ostaşi ai săi. 

Adversarii neamului credeau că 
acest corp ia ființă pentru a ridica, 
sus, stindardul revendicărilor de 
clasă. S'au înșelat profund! 

Muncitorii au înălțat în ziua de 25 
Octombrie 1926, lângă troița dela 
Azuga, ridicată prin brațele lor, un 
stindard mai mare, mai luminos: 
Aa ridicat stindardul verde al tutu- 
ror revendicărilor neamului româ- 
nesc. Și nu pentru o zi, nu pentru 
unul sau zece ani. Ci pentru tot tim- 
pul cât se va mai ctitori istorie ro- 
mânească in lume. 

Şi pentrucă muncitorii l-au înțe- 
les, Căpitanul i-a învăluit totdeauna 
în cea mai curată și mai arzătoare 


CĂPITANUL ŞI 


esul! — Asa vam visat. NR Maurer 
general studeuțesc dela Cralova şilrând și înrăindu-vă 5 pentru 
după imensa revărsare de entu-lo bucată de pâine 7 ci m- 


ziasm şi credință legionară de aco- 
conducătorii 


stndențimii s 









t cu sânze în- 
sisi camarazii și comandznţi 

De când a apărut ran, he 
alonar, a dispărut greva în fabrică. 
A apărut în locui ei rmmea si jerita 


dicânân-vă hortur 
| Patrie şi Dumm 


pi 
Pe linia trasată de Căoian si 


Bam, 



















ă- | sfiențită cu supreme FNEici- | pentru 

era| torimea legionară. va Căilga toate că asupritori, mu 

din bătălie. ca st - torimea îi va extermina. nu rez 
reptatea ei SEO de nc-| țând la muncă, c cind îns 

în-| volle unei ci: sa ea 


Şi cântând. 

Si ca simuranţă, în felul acesta, 
asupritorii vor. dispare. 

Astăzi muncitorii trec cu fruntea 
sus, Cu pas de stăpân. Își orzani- 
zează cu sufletul, braţri si mintea 
lor. destinul. Orzanizind tntodată 


-aţi 


o 







nul lui să stea n 











NCITORII ING. cu. 








zicând că ceea- 
pla de clasă“ 
sri pe munei- 





arte mulți muncitori 
1 pradă acestor a- 
te țări sa văzut 
ri au dus 

itanul a stiut să infăta- 


e fraţ 












i. sânt fiii acelorasi 
cu toții trebue să pule 
una stare a gospodăriei 


Căpitanul a adus 
Yaptă de clasă” im 
1, lupta pentru neam, 
at manciterii, — putini, 
uiti. au inteles că nu- 
une poate fi mântuirea 
malui și sa atăturaț ei. 
1 ta dasi Capitanul 
iva comuziatiler, — BD 








ri minător ai tul. Când 
Căpitanabai «armeni 
unii din ei cu dare de 
stii să frământe 
în taberele 








ta jomea muncește şi 
t multă incredere. 
1 raberelor și au 
uiti si mal eoniți 
Oe tombele 1936, Căpi- 
marele jor număr și 
vicanirați impreună pot 
7 intrunia prizoanele si a- 
biruinţa Legiunii și a dor. a 
! muneiiorese jeglo= 
Me munciteenţi me 
1sată țara, 
luni de 











mie. 





judete ale 
Hionari Imerează în ta= 
uncă, ridleă troițe și 
isvană, cot la cot en 
impotriva cârgră 00- 
! indemn vă pormediă 











IN 
* În biruinţa din 6 Bepteme 


și să arate că 
ac parte dintr'un neam, | 


(onsantin Pancu, a fost isub care luptam, ci Mindcă condu- 


de [EA 
zat si muritorii că |PISITU 


în bună frăţie eu toţi camarazi |UrARoste. Dragostea Lui, îi urmă- 
ȘI aşa cum a fost vreme de 4 ani, Teste Și astăzi. 

va fi şi de acum înainte una din] Cu siguranță, că oridecâteori 

martie nădejdi ale Legiunii. acest corp de elită mărsălueşte 





victorios, în cântec de eroică tine- 
rețe, Căpitanul e undeva pe-aproa- 
pe, şi le trimite zâmbet de lumină 
şi indemn nou. 


— 


Statul Legionar 


imi sau la Paris, in i- [si desti Aceaai tr 
A mai adăugat câteva cuvinte, |nă de ură. mutitorul, să E ce sa al orară 
uitându-se undeva departe, peste| moară pe baricade. StrĂBRR3 și amu- [4 a Căpitanului şi pen. 
vreme: prit de fratele cehi Moscova [tracă muncitorii sunt vrednici de 
— Numai pe ei mu-i înțelege, silsau Paris dânsa. 
nu-i apără nimeni. ŞI ei hrănesc, cul Lucrurile acest Peste vreme, muncitorii pot spui- 


niul unei amintir 
Muncitorul român 

trebue, aci în țară 

unde să se adape. are idealuri, are 

mijloace prin car Pirue, 

el acasă 


PAGINA MU 








Au mal lost pagini În irunteacărora 


muncitori. 

Nici una n'a fost a lor. Nici u 
au izvorit din gând 
cu preţul comercializării 
cltori. 

Astăzi „Cuvântul? ne închină 
dei și dorul muncitorului, Fa va 
dinței muncitorilor. 


In curând se VOF comvinze toți că muncitorimea legionară 


este hotărită să birule, în mareab 





ne : 
Căpitane. 
— Acum ne apărăm sinzuri. Şi 
mu numai atăt. Apărâm și țara. Vom 
face-o „ca soarele sfânt depe o 


NCITORULUI 










se scria că sunt pentru 


na nu le-a plâns durerile. 


0 pagină. In ea va apare gân- 
fi mărturia vie a forţei și a cre- 


ătălie a muncii. 
Dumitru Groza 





Au apărut Santierele legionare 


In comuna, sabifbană Co 
lentina. Leglonari au sâpal 
în 1936 un puț la kilometrul 


3,200, între comuna Ştefăneşti 
şi Colenina, pe locul dăruit de 
locuitorul Dumitru Arcuș, 
Fostul primar al comunei 
Colentina T. V, Zagoritz, a gă- 
sit de cuviinţă să astupe acest 
izvor din care Îşi mai potoleau 
setea drumeţii, crezând că o- 
dată cu potolirea setei dmime- 
ţii își aduc aminte 
ce au săpat acel puț, căci avea 
apa prea curată, curată ca la- 
crimile mamelor, soțiilor şi 
copiilor celor ce l-au săpat şi 
pe acea vreme &i stăteau între 
gratii 
c 








să nu mai rămână nici 
un semn din cele multe lu- 
cruri bune făcute de braţele 
legionarilor, l-aw dărâmaţ, lă- 
sând să crească din nou bu- 
ruienile până la brâu. Apa nu 
mai era bună nici pentru ani- 


male. 
Muncitorii din 






Colentina, 





şi muncitorimea 


13 Decembrie 1915, zi neagră și 
sângeroasă pentru intreaga munel- 
torime românească, zi in care sân- 
gele de muncitor a curs din belşug 
pe străzile capitalei şi pe intreg cu- 
prinsul țării. Asa şi-a lăcul debutul 
muncitorimea pe pământul Romă- 
nici întregite. De atunci si până in 
Decembrie 1936, noi nu am cungscul 
decât infrâneeri și umilințe. Şi a- 
ceasta nu din cauză că noi ma am 
“ast cinstiți și credincioși steagului 





câtorii nosiri ne-au trădat la 1le- 
care pas, lacomi după răsrlata ar- 
ginţilor lui Iuda, ocupând atâtea po- 
sturi în Stat, până la postul de mi- 


In ziua insă când studențimea a- 
pelează pentru ultima dată la noi 
muncitorii, arătându-ne  adevărala 
cale care duce la biruință, am răs- 
muns cu totii şi cu tat sulletul a 
prim! lupta alâtari de ei. Luptă ce a 
inceput si mal sâneroasă, deslăn- 
[ulnd impotriva noastră cele mai 





grozave prigoane ce le-a cunoscul 
vreodată neamul românesc. 

Dar fortele moastre dublate cu 
ale stadențimei, nu au cunoscut ob- 
stacale, învingând grozăviile tira- 
nici și distrugând portile  Yerecate 


ale iadalui. 
Muncitorimea a ajans pe reduta 

României Legionare, cântând 

rând vor Tâlăi a noastre e 

Hamuri, robia noastră va avea 

sârgi” 


După tabăra 
în Putna. 
„Mon Smadea |mijiocul muncitorilor dela tabără. 


de muncă dela Ungheal 
muncii pe teren, — nu numa! la noi în țară dar chiar 


conştienţi de misiunea lor, au 
pus din nou mâna pe târnă- 
coape şi în timpul liber jert- 
fesc căteva ore durând cu bra- 
țele lor din nou acest izvor cu 
o apă curată ca sufletul lor. 
Vouă, camarazi, vă zic, mun- 
ciţi, zi de zi, să clădim Nea- 
mului nostru ceeace a între- 
zărit mintea lui 1. Moța „O 
TARĂ CA SOARELE SFÂNT 


DE PE CERP 
POPA ION 
Muncitor 


CIRCULARA No. 6 


Toţi legionarii încadraţi în Corpul 
Muncitoresc Legionar nu vor inainta 
decât prin Comandantul acestui 
corp, cererile și plângerile către toa- 
te aatoritățile de stat, 

Muncitorul legicnar trebue să lie 
convins că toate problemele care-l 
interesează se vor rezolva cu bine 
şi la timpul potrivit. 

Trăiască Legiunea și Căpllanul 
Comandantul Corpului 
Muncitoresc Legionar 

DUMITRU GROZA 











(Iavi) dim 1924, care a tost 
pa, —a 


doua tabără a luat fiinţă in 1926, 














[i LN 
PILDA 


Căpitanul înaintea marilor în-l 
ceputuri a dat pilde vii, pentru a 
îi urmate. Primul şef al Corpului 
Muncitoresc Legionar, zoman- 
dantul Bunei Vestiri, Gheorzhe 
Clime, a fost dat ca o icoană mun- 
citorimii, pentru veacul 
se clădeşte, 

Inginerul Clime . este. întrupa- 
rea dragostei peritru Căpitan si 
Legiune... Credinţă «me tată 
in Dumnezeu şin biruința drep- 
tăţii celor ce muncesc impotriva 
întunericului smecheriei şi lași- 
tății. 

Muncă necontenită, luptă şi o- 
noare. Pentrucă munca este lup- 
tă şi în acelaş timp onoare. Mun- 
citorul este astasul care dăltue- 
şte zi de zi in fierul viitorului o 
patrie tot mai puternică şi mai 
frumoasă. 

Prin muncă vom deveni alții: 










(Fragment din 


Suntem singuri. Puterea de a ne 
croi o altă soartă şi acum ca şi mâi- 
ne, nu vam găsi-o decăt în noi. Tre- 
bue să ne invățăm cu această idee: 
că dela Dumnezeu şi până ia noi 
nu mai este nimeni care să ne a- 
iute. 

De aceia nu tă altă desizgare 
decât de a ne face singuri cu bra- 
țele noastre, casa de care avem 
nevoie. Desigur, nici unul dintre 
noi n'am zidit case şi nici n'am fă- 
cut cărămizi. laţeleg că ne trebuie 
în primul rând curajul de a sfărma 
mentalitatea in care creştem noi, 
mentalitate care face pe tânărul 
intelectual să-i fie rusine, de a 
doua zi, după ce a devenit student, 
să mai ducă un pachet în mână pe 
stradă. Ne trebue curajul si vointa 
de a porni dela nimic. Vointa de a 
răsturna obstacolele si inirânge 
reutățile, 

$ Pra noastră tabără de muncă a 
avut efectul unui început de revo- 
luţie în mentalitatea curentă, Toată 
hunea din jur — țărani. muncitori 
şi nu mai puțin. intelectuali — se 
aduna plină de curiozitate să ne 
privească, Această lume era învă- 








Su 


disciplinată a 





In totogratie vedem pe Căpitan, alătari de bătrânul stătultor și luptător Hristache Solomon, în 


CLIME: 


Îi 


CĂPIi ANULUI PENTRU MUNCITORI 





3 





E 


buni, uniți, gata de moarte. Prin 
muncă mergem spre înviere, 
Munca ne utnple sufleteie de soa- 
re şi soarele acesta va revărsa 
intr'o zi mană peste ară, dra- 
goste peste suilete și putere pe= 
nou ce|ste neamul românesc. 


Inginerul Clime înseamnă tea 
te acestea cuprinse într”'o armo= 
mie depiină, într'o-fostă: de: necue 
prins. Poruncă de urmat ! Drum 
hotărît pentru muncitorul legio= 
nar. 

S'a zidit pe sine în cerul eter 
nităţii româneşti şi deacolo e= 
ghează, cu ochii de vultur, îm- 
plinirea vrerii Căpitanului. 

Lanţurile muncitorilor au în- 
ceput să pârâe, Căpitane, pentrut 
că ai pus în îrunte pildă pentru 


totdeauna. 
George Macrin 





INCEPUTURILE 


Tabăra dela Ungheni 


„Pentru. legionari”) 


țată să-i vadă pe studenți plim- 
bându-se, eleganți, pe Lăpusneanu 
sau cântând cântece de veselie în 
jurul meselor din berării, în ceasuri 
Je lor libere. Acum îi privea cum 
frământă lutul cu picioarele, plini 
de noroi până la brâu, cum cară 
apă din Prut cu căldările, cum stau 
aplecaţi pe sapă sub arsita soarelui, 
Lumea asista la sfărmarea unei 
mentalități stăpânitoare până  a- 
tunei: e ruşine pentru un întelec= 
tual = pie e apă Ea e, E 
ales în muncile greoaie. rezervat 
în trecut robilor sau claselor dis- 
rețuite. 
E Cei dintâi care au înteles valoa- 
rea din acest punct de vedere, a ta- 
berei, au fost tocmai cei din clasele 
disprețuite. 

Tăranii si muncitorii, despărții 
suileteşte de SEI ca (ERE as: 
fioşi, pentru că munca lor nu 
prefuită, s'au |uminat la faţă, văzând 
în aceasta, din primul moment, un 
semn al prețuirii muncii istovitoare 
şi a prețuirii lor. Ă 

Ei s'au simţit onorați şi poate au 
întrezărit în viitor zile mai bune 
pentru el şi pentru copiii lor. 


CITIŢI IN FIECARE DUMINICĂ 


PAGINA MUNCITOREASGĂ 


MUNCITORI! ESTE PAGINA VOASTRĂ: 


SCRIŢI- 


O! 


CLTIŢI-95 
RĂSPÂNDIŢI:O! 








antul a cir 


















Ogoare de tosmnă şi însemmân- elri inimphite in judeţul nostru. Ini legionare. — Garnizoana le-| Grijă Bă mmuna. — D. 1. Avrâmuţ, | H : ] | d i strare--Ex . 
PR ba uiti. Prima, nenorocire, sa. Intăenplati gicnată di Drăgivar-a pacali zu tptzi | priit orinţa ex: pot. ler r.- Lermenele de | 
e pn et de Fi acc Bulei atu“ Umbrâresti vice |Notâriți, pe calea. 7eaiitârilor. imediate = dorinte ae i-a napo erea o ecte! 0! p 


mil raport 
= . [ ri _ | Legionarii se afirmă in toate ocaziile. a “) ct Pipe i is | mandate biterhe, 
gricol pitunția agriceă în județalltima find cepliul Teodor Manola- E alege ca RE: niru iarnă, a sta-| Obiectele da corespondență care, ehidere și la înregistrarea doen dar, 





obiecte prațiotiei 





Iom Regheru sA|din diferite imprejurări, nu au pu- |mentelor și a valorilor găsite. 
















„CUVANIUL“ IN ȚARA Reglementarea situației | 
GALAȚI DRĂGĂŞANI (e corespondență ce call in re |: 





zei IP oct a intă Prețari ate. — Primăria orașu- e; ele; i sare, - | biecte de cornigan 
ia 16 piciare, ca secară 24 în, [, Cestală,nenoroxire sa intamplat |veere sei ft n e a "A mate. —, Pl orapu-| dare cbiocteler ae eoreseendență | sare mamă, imetiae, înapoiate cepe. bi pen 







Cometa se prezintă după cum ur-[che. Acesta a fost lăsat singur a- E» 
Tnenză: -, casă de părinții să! şi din neatenție | Liric fizut, prin grija legionarilor ai populație — câteva va-| tut fi predate la destinație şi niei| Cu exe celor care end în| b) zu intro 
Pană în data de 19 Octombrie sam |ER apropiat de foc. prib larga ințelegere a populației locale, |iecane dei &ăiţari, 1» pretul de $ iei ksr.| reatituite expeditorilec, cad îm re-|comtravenție, obiectele de cores-[ie cu tarii redus, altă 
peazătii 5606 hectare şi 25 aul 0-] Hainele copliului sau aprins și [oil ee geci pată ini Sasa Pap Iihimpor: n și fost distribuit.| but pondență, înăuntrul cârora la d xab_e la e st e . 
gcare de toamnă; imsemânțări eu| micuțul a murit carbonizat SpA a a dot EL Aa 6ă ară Ai lele acestea. Motivele care au impiedecat pre-| chidere se găsesc indicațiile nere-| ci! Ci s'au expediat aa a 
AT, 





„ plecat | ditorilor, de preferință reexpediate | particular, sau 
































17 şi 18 Oct. a picuat din abonden- iei 50 kare piu] Blecte și întotdeanuna pe învelișul | Jar celelalte, obiecte de corsepei 


în săpămâna aceasta, legionarii del de pote, ne, 


cre 3 ha ai rapiță 20 ha. , Hiativa legionară (.necunoscu 
a: crabi Copliul Gheorghe Năstase aflân- maximale d ere: carnea da vaci, se| fără a-si ls adresa”, „hevecla. | destinatarilor. d) Că sau imteodua . 
on m-ai Da rii du-se în rad, a fost Jovi: de un acc Dura a a a oo | E TAURI 2 har : creez de tmcă| mavr, ete), se vo: notii de. factanii | Serisorile vor fi elnchise prin N- | cblecte da nespei - 5, 
Ei cal, în cap și omorât pe loc. anii . carnea” de oa şi ber- a Vă i Due tati 
joasă fină + 7 grade. In zilele de|eoj În cap ea A Pi tocia con= |IMBIt de miţloace: bec lei aaa: i si Antrizeataă| distribuitori pe verso acestor o-| Pirea eu benzi a capetelor plicul p d 
















































E And 7-8 cn în pă_|doere legionară a primăriei muni- | apoi at agita pat E, :|ior (nu in interior). Pe cărțile poș- | dentă vor fi recondiționate, păs- 
PA Braa pa e CP, [oii ee eocuftndeapeea [ua Pt în Gemene | dea d BR e cet E bl iaca, Gări 29| bagat otenencana ati 
DR: pământal. asăzurt stem facute Ge, soluționarea problemei vân- | jul Teglonar și ună et de tururi tenta IE, ee "| de căcți poștale, cauza  neremitezii | ca să asiure continutul. î 
a Da ei și fabricărei pini cât şi ace- |" Dragisenerii privea ct nâdejăe n-lea Ie! 16 7, iretcu, im 86 va nota Pe Dartea adrești Pe plie sau îveliș se va aplica o| cor 
ohne în județ se continuă [1ela pusă de aprovizionarea piețelor | ceate începuturi (oaia E, Ti de d. Marintacu. | Această motivare se face prin | etichetă cu textul: P. T.T, [4 
care va da ou ata i Io curând vor urma și alte realizări] Fosol, m imipie., cate tcclile din oras] lIPirea unei etichete, sau în lipsă, | Deschis de serviciu! rebuturi-| Banii in eireniaţii » 
um Pilnes nimeni [n comert: peniru a se tâviii o speculă[și județ, eăfivaaa — Ia fata locului —| Prin se-iere cu mâna, în mod citeţ.| IOF e CE i tava | e n UE EI i 
Apostol  S e rimairul | PERMEDOARĂ, tn mcente vremuri „rele. [învMMORIiGĂĂ tur. itoncază la acoale| La Oblettele secomandate, moti-| | 0 par ste 14 a cent 7 
la facerea | municii nea Alia „AJutorului Legionar” este] si cine suni canc-rtra!i spre o buni] VUl se va nota și în lista de predare, Obiectul et teii te prin | 
se baiete, a dispo- | uni pie A i a are e a duză cu toată dârzenin. IndrumAnă scosi! s! a invățimântu-|În locu] semnăturii destinatarului. at a er EI Pa Saele ră Fa 
E a pita și Oa ibol, cast: ani allee Printre cari n A] Acum a inceput si bătălie fleratui[ dul. Scrisorile care poartă în. exterior | exPedlazi. tot ea, trimitere simpli pa 
arat 30 hectare din ogoarele COD | mut june oc 0 cin. pentr EI ră Se ARS “Concert, = Retuciat11 polonezi din lo-| adresa rditorilor și celelalte o- La ai m eh ere ee ema sea f pia 
prd aa ein, poate pulbrărie, legtenară, —— m iocatitate n[icslitate; GrgăBlaea=: pentru “Bâmbată| biocte de corespondență care cbr. | HAtă7ulol în nerviclul interne, sava 
IERI irită rii A a poPace tal ne, E inca rai e legionari, condu-| meara, in iălăfin primariei. tm concert| culă deschis și caze poartă în exte- | PHOUlaI de agil 
im cornitet. în folosul biarabenilor refugiați riorul sau interiorul lor, indicaţii | “18! Internațlonal 





Banca fede-| Nesocntirea acestor dispoziţii atra- Innpolerea În origine sau reex-| bit 





să suficiente spre n găsi pe expeditori. 















ss x i 9rl-| pedlerea după destinatar, se face 1 din cui 
nt înapoiate la SI lee orgi fără niclo taxă suplimentară, afară e va, face AReatăla 
a de taxe porto pentru eventuală în- a, a! x 


i 4 
i Ia populația sărncă. a fi restitui 
Acănii, cârciumi si debite pâi- Oc ooaă panată (particu- 
va vinde cu acelaş re i-si Pe A hi Deta eri ae n Eni 
eliberare, — Inginerul sdmiţânilu-se nici o majorare, Se fa- sa 0! 
ee le ea pccalee agate ea excepție cu. pâinea Bdută In do-| Nol director al Operei EI A AIR cun în Dumă părte plicuile oficiale simnle se inapo- 
n mâinile mur 





sufielență san lipsă de francare. 
Trimiteriie recomandate, care 
nu conțin valori și care urmează felu! vor fi 
a fi restitnite celor în drept, vor| tâimplător în folosul Adi) 
fi conditionate și trimise pe a-|p. "7. T.. lac bijuteriile ăi 
dresa expeditorulai sau destinata- | prețioase vor fI inaintate Base 
Talui cu numărul de recomandare | ju Centraj de Rebuturii 
a1 ohiectnlui rebut. veşti 





ca 

A 

Lu 

m 

1 
LL 

= 

se 


























re înză la oticițle de origine În orice 

Viziru-Brilla, deținut preven-|miciliu cu căruia sau cu cosurile, După o vacanță de câteva săp- ritarilor, guvernul | ca, 

vederea i are caz se adimite o urcare |tămâni, locul de director ai Operel| a botărit mbimirei unor comisari. |" 

lapidere, în care este implicat, [ile 1 leu lu rlubla de 2 kgr. Române din Timișoara, cu firarea| Pentru gădărnicirea speculel. Obiectele recomandate, care nu 
zădărn! 


a cerut Curţii Criminale pune-ea în] Bratărie închisă. — Cu ocazin ins | căruia fusese delegat d. Calus Ola-| Pentru a. po sist n exbeditorilor vor fi, 
nmânate. no 



















cula cate cu 





eţiilor făcute la brutării, primarul | ru, administratorul aceste! instituţii | fiecare ot mai simțită ore după adresa in- i: E 

til mu i tr [ceri ca rent re RAR oma ema n [ati „cae dir ai [nemai „Bă vesernanea ne-[ Bea iert, ete 
„ Seennu din strada Unirei 3. zitor Sabin DrăgoL rit să impledi tiu criminală XCEPŢIU zi ş mân t 
pătrunzând ln Inborator, d. primar | O. grădină botanică la Timişo: DR actiunea - Triraiterile simple gi recomanda- | mania 


a acelotă ări fac depozite clandes-| Oficiile destinatare vor trata ca| te. cu excepția celor prevăzute mai | aie 
a rămas surprina de condițiunile ne-| — Incă de acum un an și ceva s de îmătiuri, pe care le sustrag| rebuturi, jiră a inapota la origine | jos și a. d cil ete taie si se. arie, i 





lnigienire în care se fabrică phinea la | plănuit ca ja Timişoara să se or- [astfel de lați, ca prin lipsa lor|imprimatele nedistribuile şi lipsite | procese-i și 7 

|eccaziă brutărie. D. primar n dispus | ganizeze 6 Erădină. botanică să determiăe Bi: de valoare, chiar dec au ales ez. | sută pitrate tim de can atenţie: | cunos inta, Dicectiel E 

mehiserea definitivă, n brutăriei Mutarea facultăţii de științe dela | Toate mirfuriie a-tfel depozitate rilor, afară numai dacă ezpe-| După expirarea acestui termen. | iecaza în afizhul de reaeia 

Problema  untâșlemnului a fost| Cinj in acest oraş. va determina [vot fi Gonfiicate, Iar autorii aapru ! au cerut inapaerea Tor prin- | scrisorile şi hărțile de ataceri, dacă | ja htărirea Directiei BE 

solaționată. — Aprovizionnren culca acest plan să devină o realitate, | sancHionaţi, tro adnotație. scria pa greva Er. a tur aa alea sea acă | la botăriroa, Directii 

untdelemn vomastihil, a negustorilor | cu atât mai mult cu cât postbili-| Problema Memnelor. — Desi plata! mireri. ment important sunt clasate ca ar- | zute în rebut, eriginarai da 
Timişoarei nu este indeajuns de a-| Prin ;mmprimatele lipite de va-| hivă iar probele de mărfuri și pa-| mia care contin obiectele 
provizionată fu lemne, totuşi dato-[icare se ințeleg în general: ziarele, | chetele mici sunt trimise de patru| prohibite. vor fi tratate E 


tă ni ijor făcute de d. dr pistele, cataloagele, tintele de pre- | ori pe an (1 Ianuarie, 1 Aj 
- ia, 1 Aprilie. 1|initerile | d 
Tie E 3 municipiului, pe țurt cnrente, cotele de bursă, pros-| Iui=, 1 Octombrie), “depozitului | Pipe Interne ie 























lângă di generală C.F. R.. ne-| pectele circulările de comerț şidi- | Central de rebuturi d; E nație 
circulă E * e pe Vingă : 
gustorii de lemne vor prim! vagoă-| persele anunturi Oficiul Postal Bucureşti 1. MIBECAREA SE 
Didi Moe Pe a se putea apro- epile și se vor înapoia to- | , Trimiterile conţinând obiecte şi 
ndeajun + : aridina ocumente  neprohibile. dar care 
cp Pateri A te: mă ur, ipalafă Cataioagei revistele ilus- | prin natura lor prezintă oare care 
eincarre a: A Îi AR ul ere | trate, care prin: înfățișarea Lor importanță, ca: fotografii. portre- 
ae kg, va SE a 7 x tiatică ar reprezenia oare care te, Mbrete, diplome. acte de studii 
Aalolăi (Mai, (4 Seălul secției| i0are pentru,  ezzeditori, — (dacă zau de proprlețete, etc. vor 11 pâs- 
judeţean a Spui ul ireloniar e | B0t7ld 4resa! ezneditcrilar trate timp de 3 ani, dugă care Vor | simi a tazalor 0. pret 
da cai Auolaeorenare. a b) Ziarele și revistele cu “ubona= (i, inainate) Depozitului, Central de | razipul E. 7. ri 
4 re ment poștal Sabuturi din Bucureşti, cu aplica- teză 

Bea DO XP. dpMii podul șa-| 1 pachetele cu ziare şi revuta rea dieporițior art, 68 din legea de „rad getea fel 

NE n -| sd E lor; explcatare sa , Ă 
Def rea nat | “area, “rimitetue. rconinâna ee | 7Edut, lasate ca arie, 
ga dă regi fu, cite are di ic Anina E ră 
laspectij aaministrative— D, prof.| Oblectele de coresponden exvizarea - unui termmea de 2 luni | tudut (Central de Rebutut 

i| nu au putut 1! predate la destina-| sunt trimise „recomandat. din ofl- | cureti, 

Tie Ghenadie, prefectul judeţulu pu predate e: a ţi vândute la Wcitatie. 
'Ticalş- Tâtonta! a Înipecta! in curzul| ți=. sunt inapoiate la oficiul de eri-| clu: la Depozitul Central de Rebu-| % mu mpree incrustate mi 
FL eri mal milțe comune din| gine, in termenele următoare: (95 Ola CEIA eat a pei ae axial aa Nr RI RER 






Deasemeni, prin moxirea recentă a] citoritor timisoreni, — Timișoara 
de 0.000 ker. zahăr, este unu! dintre cele mai impor- 
iuintă si cu acest 4-] tante centre muncitoreşti din țară, 
marde din viața care pulsează ne 

Revocarea administratorilor dela | poate deduce fără posibilități de 
unale. — D. avocat Hn- | indoială adevăratele sentimente ale 





Liberarea obiectelor. dei 
denţă rebu. se [ace pe b 
cereri, depusă inăuntrul 

ior prevăzute la fiecure 
după stabilirea tdentităția 
torului tezpeditor sau desi 
contra tarelor de păstrare 



































magic ccunisarul aiariei op Lă i 
tri. piului la U. C. Gu înt Tur despte mueltori in 
o dia Pi ae Pereira paulea jale nica pearl na au 
Stelianio, proprietarul ma- Simieie ln UC C. d-nii: avocat getea pere ţ 
, „dia [Alexandru Guţu. Adam, Anioneacu titudinea lor, inţelepelunea acestei 
1. Nuzuituj cotmerei- Petrescu Dâmboviţa și Gh. 4 E au AR ate E&t 
pescu. de greșit au fost ințeleși 
In baza acestui raport, inaintat Că asa este ne-a dovedit-o ujti- 
amână, 4 pai E ii iei ma ianibeaie e ear eaa Ea i 
o decize pin care ei r C.F.R. de! 
patru sdmimistratori delegaţi. Domnița Elena, unde a avut loc o 
Prager dee Temple | Irumoasă ISA toare) Elia, Pra 
ei Ă re rr! t 
nalului sectia 2-a a venit mpre jude- | A0h IEEIOnAr. la Are ei participa 
Pare eri, procesul aroparilor Jrlul- |“ pomânizarea Industriilor timișo- 
tari de cadavre dela cimitirul „Eter- | „era Pentru românizarea Indu_ 
arii instanței au compărut ra striloe! Siriene le 
imeulpati aroparii Ghiţă Constanii» 


























e P e le, r 
a) Imediat după motivare, obiec ae vizită şi formu- | Tebut ct voy fi distruse 


iarele de mandate poştale, nu ma! | triniterile îm cauză. 
sunt clasate, ci distruse. Trimiterile P. T.T. 






Redacţionale. — Redacţia noastră | tele de corespondenţă simplă sau 
din Timișoara se află în str, Lono-| recomandate, motivate: „refuzat“, 
viei 1, telefon 22M0ifedactor fiind d.| „necunoscut“, „plecat fără a-și i nivă isiri 
2) Timbrele poştale având valoarea | a7hivă, vor fi distruse, arii 
“i Aga e E ag totală pâna la'30 lei. sunt lăsate în | în prezența dirigintelil aa 
b) După 48 ore dela sosire, obiec- | merisorile în care au fost expediate, | rulut său şi in asistența a 

















tele de corespondență simple sau Acestea T A rat țin dot funcționari Sup 
„ Jon Constanun, A se clasează separa! 
2 red 2000) noile Ver, Coat recomandate, al căror destinatari! La expirarea termenului de 1 an, | 7. dresându-se proces-uerhali 
ei cuzaţi de prOfanare de morminte ȘI au murit. Acest termen poate fi| timbrele unt scoase din scrisori, |l-|se ca păstra în arhita d] 
Lam prelungit, dacă mostenitorii cer|pite pe foi de hârtie. obliterate și| (Serviciul de rebuturi), 
păstrarea lor, pi 1a procurarea | apol expediate Depozitului de Re- Obiectele şi document 


documentelor necesare. In acest din | buturi Bucureşti, spre a fi vândute | inaintate depozitului Ci 
urmă caz te-menul de păstrare nu | prin iteitație, București, conform lama 
ră In mijlocul săliluis Au vorbit: in-| poata insă depăși 10 zile libere dela| Când se constată că: de faţă, zor fi vândute Ci 
siruetorul leionm l, Nesu, cd!, aj, | sosire; a) Expeditorii au introdus în tri- | forme şt in același timp & 
Diac, N. Constanlin şi eamaradu! dr c) După 7 zile dela sosire, obiec= | miterile poştale simple sau reco- | geriile rebut. 
Păcurariu. Cat, tr Constantin n] tele recomandate cu ramburs; . 


7 aeCiproct/| Bin lectura ordonanţei definitive, 
FA [rezultă că cei patru gropari. în mni 


















i ani. | d După 10 ile libere dela sosize . . - . 
dat indramâri inbleaătură cu oraani- | „4 Dubă, 10 le ler dela sos frizeriile Vor ii incliise Di mir 
zarea cuibului Bătălia fierului prezentare fâră rezultat la domi- 4 
vechiu și a făcubbhemare la luptă «| ciliu, pentru obiectele recamandate, 
celor Daimi și cinstiii, nedistribuite din cauza lipsei desti- 


Cumaridul dfi Bărurariu a ant |atario: și. nereolamate de aceștia şi sărbato rile lega 


directive de oi are comandanţi: - 
Do nirod e), După 30 zile libere dela sosire, | In urmn acurdului stabilit întrojchide la ora 740 și se 
pere i Nocri obictlel» simple si recomandate. a- veprozenlauții patronilor frizeri şi [In ura 13. După amiază, se 
upă gedința din cor. r dresate poste-restante, coatori și reprezentanţii exlariaţilor |chide lu ora 15 și 80 NOR. 
legionarii nu „|, Se va da totuşi curs cererilor de [din atelierele de frizerie şi coatură, [ura 20, 
lec prin com Înnpoloe imediată, formulate de |ministerul muncii, sănătăţii şi ocro-| Simbutii senră si înca 
d. | Procesul celor patru expeditari, fle printrio adnotare |tirilor sociale a dat o decizie prinjtorilor lapale se vor inchid 
tm Pa judecat în fond, Legionare. — Lupta legionară can- scrisă pe adresa trimiterii, [le prin- [caro sa stabilit că, până la 1 Iunie] In te pr alele 8. 
de eri. cu mult avânt și cu roultă dâr- tr'o dispoziție ultecicară prezen- [ID1, atelierele de frizerie şi coafură [și sărbători lugule, alelianăiă 
Tribunalul va da pronunțarea Ja |zenie în întreg judeţul Sibiu, Durai- tată prin oficiul de origine, din Bucureşti vor avoa următorul [zerie și coafură dim Tube 
partumeriije din ara, n o e. necă 20 Oet. au avul loc adunări de ar vor fi inchise, tonală giuă 
E luu eee sectoare În comunele: Săliște și * oficiile destinatare, z 
white au fost sechestrate. si- 


Ri 




















vele de dinţi 
eribiemele: yu Ir, 4 e a Lei 
Ă | ocuzie d-sa a 
Dăm mai Jos raneate. [i] 
iau "na unita | psQeli inuheiară, fzanoaie, “vos | | AmerrERIAnu, = rtadori. — Cosi! Bate vorha datini 
ina: somnul 6! taxelor taritare, aplicare. in |tespondentuj ageniiei D.NB. traru- | cara va îl vărsat pop 
nul A lei, La] momentul rei 1 mite: Mesilpaa, i 
2 dei, linul 2| taxă de plată coreapunzătoaze, Se află din aursă competentă ger-| Comisarul Reich 
mană din că d, Seyss Iquart |această operă de 
Reichului, a organizat un | terdom deonracs, 
vor | autor pentru olandezii din Reiter-| nul dintre cele 
care au avut in ata AT aa mult depe urmau tă 
n LĂZIDO 


DOMICILIU FS 






size 
= 


în 


E 
zi 


Ei 
: 


transmite unde 


p: iai 
Tedui Tancu 


28 Octombrie 1940 


ACADEMIA ROMA 


ppugierea memoriei. celebru lui Matematician itlian wta 
aterra şi a Îurisconsultului român Beorge Plopu 
pomunicarea d-lui prof. |. Nistor, 


4 despre Luciu 
Aprovianus eroul țării Sipenitului A 







































a 
scademia, Română şesiința, 
proședintin d-lui prof, 0 


anrea ședinței, d. praf. G 
ora, președintele Acgaei. 
moria a doi dinte 
ai Acudemiel Fo. u 


teza RE ae 3 a XE ASORTĂ CE TB FELUL pe 

ce nat pe | Arata ic [| SPECIALITĂŢI FARMACEUTICE ŞI DE 

Su ca-l ara PARFUMERIE STRĂINE şi INDIGENE 
acestor dol savanți en, === TR 

ntul d-lui prof. IL Nistor 


în Ard, unde e! pe 
zile înaintea moni 
= OS 
xpune comunicarea; dom. | intemeietor mi pei matii aaa a 
PC -: Peniţului cu Age, ATA 
alian Filippo Buonacorsl Iova, i 
eceptorul Prințului Ioan rr intitula 
oniel, desorie în una A Borsa: Domn 1) A 
storico-literare, mapa A Până 
care s'a Ant In 1350 în gara | NĂTIL. câmpii GANIZAR PULU 
OR EA COR Ul DE AVOCAŢI 


între qucele Luci! Ea 
nlev Olesznicki, COIDAn= 

pe Alexandru Prin decretul lege din 26 Octom- camplectari 
i epotul Voaa: brie 1980, au fos dlsolvaiee, Scena a 







E A 
„DUMITRU GARIBALDI“ 


STR. LIPSCANI 24 




















































































Cumpărați 
Becurile TUNGSRAM-KRYPTON- 


român este un nume le 















polone năvălitoare, Nu- 
Iul Gencraj 


uramvează ÎN ee 








































Vedea Essey Cu cari puteți economisi 
ei tă ete EEE ARIE Eta mu] i pu caz cata 
zl veacurilor satza | psee & dcat ag Sa [e bau : Recurs  motivaţ dar |Mi:<f) Euenboren. cai a scos diri de cumpărare... 
Poloni ca cae în ien ia nesustinut p Ste pe Produs de 
de. corsa i Inalta Curte de Ci Fabrica Românească de Becuri 
a ce a aj tente ie -ucla Bei [tă Sate de a ta TUNEZIA £ Ai 
alina “dela” Deresme al fi pronizea ve toate că buni emotii et Se Sea 
ince ste IE = . cerea Uniunii B, soțite și de deela a 
1 TuraSepenițalui, nu Z 


















localitatea Sipeniţi diz 
Pruculul mi sus de Cermăurţi gi 
elebră stațiune” proisto- 

a, 


Touri, în coadi recurenților 
decret, 


înțeleg a - ALBASTRU 
meiul. ma d EXTRA 
Aceste comistuni au au fost încă | E 17 “oală A / 
ataca Sh despărți numite, astfel incâţ vechile Cornisit pi CT ua 
eee cercările | Interimare continuă să. rupețiută 
lui Buonae- 


iz ltei Curt GaGgaaena- 
Pâni la 1775 când Au- [in forma şi in constituirea rându. | Zar a Inaltei Cu Casaţie, 
co este confirmată de cro- E 


= za-[ită de vechiul regim, aplicând și Ba Aladar De 
” Dimegse, Enze în opera sa: [ana în ele pata dcr astăzi, in statul legionar aceleaii nda Aladar Deutsch 
i Polenine, nrată că ln moartea [cu mura Umprunutăt dela „bucovine= | Sisterie din trecut si acela 








a povestirii 





























US ROMÂNESC 









































PLOEŞTI-NORG 

teme aln tre la îel de ăi în fața judecății vorbi d, av. C. Sol lira a E | 
Meanp in „Mara Bipenițului [de” aeatuneul pan grabițe! rocaților itbațiunea i interesele. a Bunda lui Aladar Deutăeh core Marcel Ellenbogen: far Luni ora, 14 

pn 1309, izbucnise —hapte| Neceeptaia ae vocatilor, să din Seuermar Manea NP | va ivarta a. av. Vettati ventru so. CAM UFLAȚI LUMINA ARTIFICIALĂ 
eo: pentru domnie kitze fii, săi mare e Deşi dispoziţiuri Solimon Lupu zis Ş a A 
a și Petru, Flul cel zaai imare Şie= | dea văd numirea | Miţa Lupu, Reghina 

ia ajutorul armat al rege. |carânâ Țeera â poa da 

Ouziznir cel Mare, care tri. | sasi 


mai | etate Manoliu și d, av, Mihnea pen. 
pene, Mihnea pen. 


tru. Tony, Caully, 
melnie : VINDERE DE mă 
za e 


în timpul nopții contra vederilor din opein d orile 
cu albastra special preparat n (AI ATloane vi E 


A. 5. LUMYERE 


Produs romăneie de S, A. R. „Metalochimicar, — str, 
Temișana, No, 48 — 'Teltton AA5SI, za 












sirra în țara Bipenitului sub co 
u Sbigmiev. Oi, Plui 
zic Petru bimuindu=se pe spriji» 
provinelalilâ 


lor Ia 








J beleriior i al „d 




































































































































Ad- 
i ţia Financiară 
pnlunii Barourilor. care prim noa | PERtru că au Vânut carne ia ulii int la tei Pentru viză, 
eşti NE: 08, | PU y PRIMARIA MUNICIPIULUI 
» 213,| Pentru aceasta 
Ion Sterian. căkeivurnă 
dul Consiliu Superior de Disciplină, 
ara + Slerlu, | în contra Procesului verbal D,. Caj- PUBLICAŢIUNE 
amiliei (vărsta, studii. profesia, si.|de recurs până Ja numirea nouei | Cârclumă din Miha Bravu Nr. 10,| manoviej, a deci, i 
1 su comunice personal și in scris mor A . Dlamandi Ga Petrol în benzină Se publică spre cunoștința gene- Serviciul Cumpărărilor 
erau sprijinite de cel azi La aceasta se adaugă si faptul că | 2t€%, Plăcintârie din Piaţa “Amzei 
1) Dale biografice ale legionarului 
ate și închis ic. sigilat pe 
Tudor Borcea birţ din Mihalu Bra. | făcut de Organele, fiacului găsindu- |PTale 3! inchise în plic sigilai pe 
i în ata Sate |atte trt că b1 ceiă ză fo ee e ] onătii este del brie 1040, ora 10 a, m. se va 
i coneestonă 
j gi! pentru sporirea taxelor garmaer |. “Termenul coneciiu 
în locul celei din 5 Septembrie, a- 
micăral membre mă |pmaiea 727! A Indie, ame, i Art. BI—110 din L. CP. sunt a- 
—— incarajării tineretului și a celor ea=| , Parchetul Tribunalului nfav a Ale 
e i 5 - 
ani lut cea delinilivă de 10-lu sută, care | 410 metri pânză de halate, 
ă i lua dela biroul 1i-|tun R. Sărat. 
t timbre ce | Armatei, ceriind Suma” de "7:888.92p | formatiuni se pol lua dela biroul 
pre Meme a legală în | mai Tuseseră intsebulțate 
ds în judecată penală 


zare care o produc Ministerul Ecohorguei pe 
= |isee este singura instantă de re-| nepermise pe următorii POLURILOR REGATULUI 
dinişos. Mle [un atent Aaaa 2 fost amendat cu CONSTANȚA ROMANIEI 
mu se poate constitul ca i să 
A RO Ă 3 arat apel, Nr. 313% 
tuația materială, etc). Comisiuni, Consecința nu se ponte | Mihail Georgescu găzcluna du gas. 
pătate Bla ris Na tau rală c de 9 Noembrie a. c. 
Nr. 15, Reveca te birt din. 
dat locul nașterii, stuă! 5) Orice alte date în vederea alcă- | Prețedinlele Uniunii Avocaţilor şi-a cca Sollete birt din Plaţa 
data ş 
zi: Se aduce la cunoştinţa ge 
ru 83 se că benzina ce o dehita avea dB |Iru concesionarea. afișajulai n 
tregii roseze unice t datele | pentru a se veni cu o nouă lege de A ora 10 y 
a RR SE ata ae = sumaţie” pe j i-a decani ca incepere dela data adju-lţine la Serviciul Cumpără- 
umație pe produsele petrolifere. 
ceastă intârziere ar avea interesul anulate Tate i 1. ecua al e Noe 
icabile acestei licitaj 
E & 7 în trimis in judecată pe Ghe "ghe Ca- Importantă acţiune 
HU și nepătați nu este acel care = i a 
FRANȚA ȘI GERMANIA UNIŢE Es eee ee aa eee ș.cu a muza [a io e, | la mu pânză a alte 
> aplicare drebue să conducă la inlă- | derourile referitoare la ceolamele și str. Batiştei Nr, 1 
lei rest ce i sar datara din executa. |italiilor camera Nr. 5. Condiţiunile de admitere ln 
anizarea Corpului de avocaţi, 
i Pe erat Cumpărărilor C.A. MR. R4 
în ă 
. 
plutonierul de jamdărmi Nicodia 


: Hionâle a. și jvartar 
Asiei Poniislunea Interimară a|!imis îi “judecata Pibumat ui itilsteăia SDU că le ace la 
Si 1aneseu, | JA lermenu ce ta ae ta E ROMANIA CASA AUTONOMA A MON! 
] |ebrs. avâna si atrinutiunie vechiu. | măcelar, din calea Duci | pe iezenlg 
haiu Bravu Ne_88, Jon Qi Duherea, anuală şi DIRECȚIUNEA COMER. 
D, Ilie Gărnenţă, roagă incă odată 521, 24 Oct. 1440 CIALA 
Pantelimon Nr, 34, 
Judeca nici un recurs, ) î 
rigoabei, următoarele! date: 4), Dale Azapra altar persoane care iau dimineața, se_va” Ține ja 
i Permian, din, Bucureşti calea Primăria Municipiului Canatanţa li. ş 
unii Floreasca, Alexandu Cl nescu câz. | Rahovei, Ne ai având o autopom- eitaţie publiea, cu ofere scrise. tir. 
olesin și in special activitatea [inirii unei statistici în această che. |prezentat deznisiuaea ul. | Aumă din sos. Mihai Bravu Nr. Săi | pă de benzină, a contzolut ee 4 sa Îi! 
F paria pi stiune. Dacă întârzierea in numirea noul- reaionare săi nreală că în ziua de 15 Noten. 
priusal maniei pi e, 
Patrol, a fost amendat conform le. 
de avocati. | Intrebuințare de timbre 
de mai sus ale tuturor legionarilor| CrEanizare a Corpului e ie No. 
3) Date in legătură cu situaţia |căzați, In contra Procesului Peaal ie decării definilive, rilor din Calea Victoriei No. 
ei, pentrucă Iplul. legionar al a: 
Dr — n .g ze gțrică Guranţia provizorie de 5 la sută, | blICĂ pentru procurarea 
13 Septembrie 198, deburece pe bor. | D, inginer 3 
ŞI pentrucă acest principiu, a cărui | 19 S€Ptembrie 198. dedurece pe bor ati a aisteeraa E duc JE us negat asha tag Uau 207 MA i Bă 
Fă, panourile din togratul „ce |decată Subseeretaratul Inzestrării | „ Caclul de si 
i a area a a. | ERE 
AR P UI EA F ACE F AȚĂ IUTU OR TR ea : ă tinosțuripactulul de Muerări de to. „Ia vurănlia iefinitivă dacă va 1ze: |uicitaţie, cura: și ai Se uaae 
ij ce 1 2000 — 2 a » 
Abandon de tamilie tificații, în zona Oradea, Incrări ce je) titluri pentru înzestrarea | ZAT6, Se pot vedea In 
UNELTIRILOR“ |aencrati au. menu] e o e Pau 
.Arga 4 
A 3 cercetat la comisia de |vicoiae, din Cori, Ștetiă- 
uk A (Rador). — “Cores- război în“ vlitor, căci Germania ar 
vențici D.N.B, transmite 





Ii cae, că la primul termen lici- [în zilele de lucru între orelă; 
In reportajul juridic din ziarul tajia nu va da rezultaț, din lipsă de | 12-19,30, 
nosleu apărut Slimbătă 17 Octara- concurenți say alte motive, ul doilea 
Ii i pDERtru Că Alepâ-dalt sotia, | peja popa PATE Sări că d. dr, It=col 
considera pe viitor, după cum a con-|  COMtPOL a averilor f 
sidera-to şi:tm trecat, orice tnjelege. 







tătoarele 
» ai din Vichy că revista fran» 
zi 




















































i fi la 20 Noembrie a. cu ARARII NAȚIO= 
ii, lăsându-i în DĂFILlrei st Apilee| IOnaseu Gh pina cari seg n an, abil POE A 
copii, lăsându-i in iul Jilava. a fost cercetat şi coni p , Inilescăfrebil. Ş 
re Franca-Brilanică, ca find talie. demnitarilor asistență. matarială inorală peu- [cu inalt enieiaa regimblul | “Seeretăr Genutel ndeseifrabit Direcţia Sanitară 
[ Inutratom” publică ua arii [iată impotriva d, d Vineri dimineaţă. ia ora 4 jum. | agil în conaubliai cu Na tre, implicat în nzăslpstea ee Aaa 5 TRIRTACE, PE PUBLICAŢIE 
I d-lui Lesdain care vorbește de-l Dar para se poale neglija, — con» gardă a Poliţiei Legionare, u adu ba d „ Apele Minerale Nr, 
(uiauă, cooperare latre” Fran- | pană, i Petdai ate Sfara pel acea Lnchisoana pion jiava, in |Loviri si fals în decla-| Medicul ji. colonel Tonnsău s fâst |EVADaRE Si Spa HU A IER dh Seoul, UN 
Gerniai : “gt ar 9/erta. Franei o,tpleleaete,| aața Duebimttca Milară + a averii vaţi "Romă a „ PUBLICAȚIUNE e pă eu tare stiate pet 
pur vede trei solulii n star o» | pănă gânduri ascunse, cu cel 80 mi. demnitarilor, pe generalul Gh. Ar- coniocmitate cu dispozițiu- | că, Direcțiunaa 
, Prezent Fruniei eu privire la | lioană af națiunet germane? peseanu, fostul vii ministru, card 
tera, YA SI GERMANIA UNITE 
1,0 "sPlendidă izolare” pe care] „FFÂNȚA. SI GER Z 


Filiuță Gneorgie 
u execulat ordinul asasinării legio- : 

48 REPREZENTA UN BLOC DE nazilor ai a ea uitări Sep-| Iul Nr. 19 și Vasile 
aj, * “enslderă- ca dlimă inapozejze, miri TA a E PUTEA 


e = 
1 ran. Se 1 
ue AIR EN Vi [Tan i a ale, Decretului. | cltaţii publice ce vor. avea 

mia an A Ul) g aterizat scări Ie Mae e aa er al Pr fomea oie 

tembrie 1938. Vergului Nr, 18, au fost 






















brie 12 Noembrie 1940 pentru aprovizia= 
decată. di când se gă at i Suedi în Rt A dă „A oii nare de: Gutazeră ata pară, 
VELT) vată deuazece P . , : per 
i 9 iueleaere ca, masea Dita: [FACE-FATĂ TUTOROR uNeLTI.| Cine Iana ae eri | Indecată. decace d e forțat In Suedia „TO deetocu sau. ropieuc | tezele pistă etice ii 
FM - os mudiat de cătze Comisiunea ct cu reclamantul Aiculae: e aci et Ai deci 
: Din punc! de vedere, ecenornie, o atu pentzu controlul fonduri- | iii Cu dul „Vasile|. STOCIEHOLM, 26, (aneci. = Co-| plata Ai pi oa „Ia PONNEALE, A E A zile 
) 9 inelegere cu Germania, deoa- Germania și Halta ar trebai să fie in. lor secrete şi de ordine publică, Ra- Maria 1-a aphcat o lovitură de di. [șa RE tel Stefani zau” | pi d hi ere ta | Materia de si Male i 
Franţa nu poate trăi Prin ca |tcrezate la o colaborare cu Franţa, | du Lobey. cene în plebt pricinulhdu-l o lezlu= reg ia Rabi au) ia dă erati iei 
 irebuina să se sprijine pe en | 7erzatadnd arilealul adu, d. Les tirea timpului |n: 1iră mare grașitate i iad dusi | Cola unei erori de busolă, |evetâtii. . Apele Minerale No. | apruvizlei 
în mai puternic. . dain a solicitat pe compalriajii săi]  Soeo 'p Ia setul de past cercetări, 
Pui Pranda ar ineheca o tnjelege- | de a ae unt acesie politie P a Să 







pi 5, 
com un avion german de recunoaștere & | 15, toate acțiunile împreună cu E set și ARIRIRII, furi. piu 
rontiei y aţi, u stă 
= PȘ inculpatul. Pilluţă he în 360-| aterizat în Si trea, u Aa sari, pa a pi 
gură poale salva Franţa. făcut în plectare Pul de a se sustrage Mstanțelor de | feoptierel Noragiel. PA poarta Ata J0F precum sa Altul eaDREaUe se vo tine „la aetă 
na anca ra ua la anii de pensie a |iudecaţi si-o dat mumieie de Du. Fchipagtul a fos în 
Zina un nou germene pentru an 


pu Mar= 
SEEN Bl i i Acţiunile aflate in străinătate, G, P, regulamenul O, C. L. și 
valtru Manduc, o re tai 

reangajaților militari 


=, pri pei - împreună du actele iustiticativa vor | niele Le pentru (inerea lic 
TZT:ȚEŢA Setul sindicatelor ame | e cz ae puze car, eereitare ae somer [Dale societatea Earl | pita ti a 
GH "Înca a 4-a prin deciziunea Nr. 39 din 


n de et Cain 
fară autorizățiune | română „Carmen“ 


18 legațiile Regale ale României, La licitaţie vor fi sims anal 
ul Casei de 4 dar PA 
ne iiină candida- eee laic te a Dial- | Camieza de Comert și Industrie | Soaletătea corală Carmen” ui 
TUNDANESCU fie Sp a tel Curți de Conturi considerând 













cari vae 

interesați sunt | purnizori de specialitate ză VA 

ci oăe lene ee | prea ie ia et sai d 
, i ; 0 să real Ş 

ORE Bi (Bec AUU-UARO IE (IRU PL | car 
















Ș i 
i nTOrmAre, Anderei le coreawund oo; 
A pline arest te [40464 an, A ii fii Dai, Cs tari Culiea de Românizare în: turniturel pentru care sa 
Hormitate ou uri. 5 din i 1._Biliner din Bucuresti, str. [patronul în ziua de Și unu ă Ă re [ul tun | ; 
tura d-lui Willie ice pereraie ce oct ceai Viet Nei OEICA Axă 3 SARPIA DEAR Na, „apă AR ARI Sepurue de olertă se vă data 
d n [] rit în armală ca arad inferior în avea autoizațiunea ze) de Ca- cu ai biserica. Danila Bălașa, | zi india dă, 
se socoti! ca timp util lu | unt ercită col lu) de penstu- |ncuțu, în, bis! ap "hunetalat | ' pnzaalia „agitata ; k 
ca ich er pad tiapul | me us emblema BR si oniete [adi dl Au ie ea] Sală e ne Ri 
capre Oră perioada trecutului | e e ae doi ve o |iuerru Dimitri r 
ş războiu. se socpteste dubiu. Că asi- 


i Imdrinnătoruț Societăţii, şi] an ) pi Bonuit 
mule. Maui RAiiaIe are. 67 Va ai ami mulinel Iu Ea la [ant Ul tea A 
pă pei. Ade, Macau pune ma, Invest ea A imuliovtoritor “ucetăţii, azi dece] mi Di Ainaleu 
gi, si n p- A Să i ar i , A 
Ra a Pintea asa | Met nare AP NREiatta NN a dată e: na. NOU, e la joace din șlu i] 
a i ăla calcului ia Orgaele” tisculti ai dresat pro fo put 3 a lea 
aa ae aa leetuitorultii mu | ces-verbal de rontaventiune Iul D. [tutiumile 


ăi] os În aula Atenaului Honviu, Iba. vor f& din nou, 
Ri pf cca iu Aura fa ae MONI i iri “pile RA Tustuhui maestrului Kiriac, [pâine al E, 
WI când din cauza ul. î i ? 











: ec, xea Armadei. 
în serviciu chiar aub tiilu de taje, cerlriduri-ae Jusual |entru a-l cuniemora prin. căalei 
nul serviciu Ză 





Carântat 
CARE ESTE SITUAŢIA 
INSULELOR BAHREIN 








Lumi 28 





D-NII PETAIN ŞI | 
SE INAPOIAZĂ LA N 


DRAMELE CAPITALEI 


UN AVOCAT ŞI-A INJUNGHIAT IUBITA 
FIINDCĂ IL. PĂRĂSISE PENTRU UN INCINER| 





N. izări i Greva. 23 (Rador). — orez: | prezentele e 7 
i i mdentul Agenţiei DN aftă nd. La si ta 
[N precizări italiene cu privire Viehy că maregulul Petain și viee-|Ta Vichy, Vineri ae 





la un protest american 



















Trerătorii intârziati dăpe b-dul Ta: Tumee, Eu wa renuntat Ja inginerul] Era ora 5 d. n. când şi-a luat în md iii —. — 
che Ionesei mu fost rapăimântați |Dimitrtevici Primire postul «le observaţie si n atat | , ROMĂ, 25 rr ) Corespon-i că insulele Bahrein sunt in realitate > pe 
8nl aeapie do Tipe „aici Ap A Eolo pa Iura ȘI etala! D.N. tramsmiai |n năulele Pahretn sunt In, realitate RE IN 
Wbel femei, care mau pleraut înceti. Abnci a apărut și femela. cu ps In svonurile despre un [file „Standard Gil “şt „Teza pir” Ş 
sar în bnrehite dn ukonie. Sirăpat depe patul de auterință, cu |. BI a ncosiat-o incercand aN eye o |prelină Biglea/ american contra a-|cari lucrează In actasiă reginei i 

Dâniu-me alarma au Incepit, cer [trupul int răvasit de doruri care se tacurilak meri. ene asupra in- [sunt sub raportul juridie sneietăţi L 

entăvila Și In întrarea. canti tri NE |emteat aria ae ao CaTa mis SORĂ n'a vrut său rave [let B&ăggai- «vie oz re |n, 32 qebortal „dertale  pocieăţi ŢI C F A 
28 dep ucenstă stradă Sa găsit îru-[Iliulă, ca să poată acâpa de toate NundA nimir Ințormele tu 2. că până în pre: Capital america, 
pu amorut al unți Irimie ARpaoăte i-a WU In gând atei 0-| A urmării-o până acosă si în uşa |*Ehl dh aigmenea protest ma foi] Ii consecimță, Italia atacă şi caută Ă h 
care 80 găsea intrun lac de sânge. inoate iubita. locuinței e), văzânn, ultimu primit A să distrugă  inler, oprietăţi [i ini iar | 
En Deca pruni Ali n tiaeastăt „eu ina |păcerăute t, Agt gel ai na, 141 [Print mel oaia engleze. 90 WMterese st proorietsul D, Truelle a fost numit ministru plenipotenţiar 
traneportată In. sanmtoriul Gerota, [fAcând toate planvrile. mici un rezultat.  6cos cuțitul și y , E: 

unda 1 Sau fiat primele îngrijiri] in lun do 18 Septembrie luându-și [la mint In apaie, VICHY, 25 (Rador). — Următoa- mit 1 

borne. salariul 'a dus In mâgazinul „Fan-| Ca un mah mp0 e'a repazit pe rea mișcare în corpul diplomatic a | Belgi De Bi 
In notele victimei rămăanse în-|tini” si si-n cumpărat, eu 250 lei, un î. 





Mirizi Si n'a prezentat la 
serinția 3-a polițlenenscă, 
„Am omorât pe d-na Eugenia Cos: 
Diţă, din b-dul Tache Ionescu No. 26 
si nu regret nimic”, 
Asupra motivelor n'a vrut sh tea 
nicio lămurire. 

In cesaca priveşte 


circu 
fipt um cmţit mare de vânătoare. rcu ta: 
In ateat timp Ia cirrumacripția 3-a 
palillenenscă 'a prezenta! un am eu 
chipul răvăsit entre, 0upA ca s'a re- 
nn că este nvoeatul Ernest I- 
Mut, de 30 anl, referent In direcțiu- 
ma generală CF. Rn mărturisit 
«Aa săvârșit d crimă. 


cuțit mare de vânătoare 
tuceput să-l 
nstupră Iul 
Căuta numai prilejul ca să-şi pue 
Planul disperat în. aplicare. 

Eri Aeară I-a telefonat lubitel, 

In Jorul ei 1-a răspuna ucelălalt”, 
care ia comunicat că „doamna nu-i 


Jost publicată Vineri 
D. Truelle, ministzu plenipotențiar 
cL II-a însărcina cu funcțiunea de 
comațiier de ambasadă cl, 1 la Wa: 
bington, a fost numit m 
nipotențiar la București; d. 
teleneau ministru plenipotenţ 

d. 


ambasadă e), Ta dai 
administrațiă centi 
numit atasat de Arab 
; d, Denlker edi 
inat cu funațiurieăe d 
basadă Ja Belgrad, 
onsulatil, din 


pe care a 
poarte în permanență 









DE ĂLĂT 
Cn câteva minute îninte și-a nsa- | Cea Puțină speranțe că va acăpa cu viată ? 

i : L Povestea ae wfirgiae 
Sue ae vip ei e ep Be 1-4, amorant mire locuinta: ial și a Epilogul,.. în faţa Curţii Criminale, Ş ASE DIN CIRCULAŢIE holm, numit ministru plenjpoten- 
Pa RER i aaa areetai și ap |POStat ln usă. Stea.-e. “ țar a Lapaz; d. Rivlere, conaljier 
Pncepul îmedint cercetările. ————————— 











victima sunt 





nța penerală  M. de ambasadă cl. I-a pe 







2295, M. 2206 aut. pers. pe dis- 














Scaun, numit la Washington 
o ina PE coasrA Ann „puma ir. tnia A See Su rate asa 
In vara anului 19% avocatul Er- valabil dela 10] ta, M. aut, pers, pe dis-| administrația cen 


nest Iliu n cunoscut In Mangalia pe 
tânăra d-nA — divorțată — Eugenia 
Cosniţă, a femea frumoasă ve 31 ani, 
earn [cea furori pe plajă, originară 





consulatul generaz de ja 

d. Roux secretar de ma 
la Ankara, ntmjt, 

Franței de a. 


tanța Timişoara—Termata. 
3009, 3010 persoana pe distanța 
București—Războleni. 


n 
Stockholm; d, Ostrorog. e 
ambasadă cl. II-a, 


ingenios furt in centrul Capitalei 


distanța Bucu- 


















funcția de atașat pe ; d. B 

. . A dă pF - ai 3011, 3012, 3013, 3014, persoane pe |straţia centi cretar de ambasadă el 
din Bucuretsi, b-dul Tache Ionescu] () SETVitOATe NSCENEAZĂ 0 tentativă de tâlhărie |„+2 me 4, îistanța  Bucu- | distanța ie zic Bee șperetar, da ambasadă cl. II-a numit |ntimit 14, arata 
No. 3%, N distani & = distanța | Ja legațiunea din Bucureşti: lop- A 3 

Sp ia timp. în bhtaia. razelor de| _Serviloarea Tereza Ardeleanu, în [1erijle și o casetă ln care erau 4.000 nani 8 able pe distanța Bucuzești | Ploești S- București N pe, seczetar de ambasadă cl. II-a 

1ună şi fn cliporitul valurilor, o 1dilă |complicitate cu fratele ei punsașul [II tara 00 rapid pe distanța |p2021. 3022 persoane pe distanţa 
s'a Inchogat Intre cei doi tineri. Bănuj Gheoghe, plănuia de multă| “ADEVARUL IESE CA IVEALA. | Bud, i Galaţi = Brasov Teiuș, 

Ajutată de albastrul nemărginit a! [vreme jefuirea stăpânei sale. Taptul fiind adus | fn 93, pi stanța Bucureşti] „3025. 3026 persoane pe distanța oa E - 
mării, de săgețile fierbinți ale soa-| Profitând de faptul că stăpâna ca- uvteiP paurzaaă, adna la Sea ear i Di | Nora, Pe d Teluș—Războeni 
zelui tori *| de vrăjitoutele nopii cu |sti. d-nu Ancla Samsoni, din bd. EU rană, ral, i br ugen 100/93a,94a/0; rapid pe distanța|  M- 3051, M, 3052 aut. per. pe dis. 
uni plină dene coasta “mării, Tâlla [seta 34. care acupă un anartarocni |CLORIA, pete poliliet ju: a “aa. | Constă ee Pe pet, anțat Ploești S.—Slănle. | 
sia pralăcui intro dragoste Inflăcă- [la etajul ÎI, lipsea de a NCyiăul | pia rame area aincerei la Exi-| SĂ st.“ Bucureşti] „_M-3057, M. 3058 aut. pers, pe dis- 
rata. Bănuţ Gheorghe, ajutat de a sa, [9 i Nord i tanța Bucureşti N.—Ploești S. 

Dintă cu tonzana iubiții au trebuit [strâng toate blănurile și bijuteriile | Luată din scurt de către a. comi- = E 





dist. Piatra Olt— —— Persoâne pe distanța Bu- 
însă să-și părăsească cuibul drago- [impreună cu o casetă ce conținea su- |Sar șet Aurică Ionescu, secondat de | st. PI o: 



































, curesti —Buzău. 
= ma de 30.000 ic. comisarul ajutor Constantineseu, er. | Bucureşti | „5007, 5008 pecsoane pe distan DIN BUCOVINA | DOBR( 
pet 7-a AT RDIRINAI te SORA yitoarea “Tereza Ardeleanu a început | : MSuresti | ploegti S,aăăpae ii U 
după nenumărate jurăminte scălăn- SREA, să_se încurţe în răspunsuri. 305, ţa Bucu- „5010 persoane pe distanța ş si Și S „0 
te m Macrămi, să-şi rela ocupațiile o-| Spre a îndepărin orice bănuială | Strânsă ăla ce în ce mai mult ca ae: Ploeşti—Buzău, Un articol al ziarului „Voelkischer Beohachti 
fn Alei rată serviloarea Tereza Ardeleanu se lasă [ușa și pusă în fața dovezilor, saiwi- 400, 410 acel. pe distanța Dărmă- | 5017, 5018 persoane pe distanța la g 
Eugenia Cosniţă a venit la Bucu-| să fle legată de mâini și Picloare și [toarea a stârșit prin a recunoaşte nești—Dorneşt.. Buzău-Mărășeşti, do Oriet 
esti. Înr avocatul Iiuț sta dna în [ca trucul să reusească și mai Binc se [inscenarea ticlaită de ea, în cocsul 303, ei pe distanța Bucu-| 5028. 3030 perscane pe distanța] “BERLIN, 25 (Rador). — „i uă guverne, orietene, Fi 
Cernhuţi unde își axea serviciul, pusa = faţă SN i petre cltate cn fratele ei, Bănuţ Gheorghe.! resți ad Adjud-Pascani. scie Beooasăi Ei ai isus iei a de muta 
ela o mică sgârictură pe obraz. ARESTAREA CO! 701, 1705. 705 accel, pe dist.| 5033. 5094 persoane distanţa [rele cu privire la repatrierea Ger- |cut într'un timp surp 
DEPÂRTĂRILE  OMOARĂ DRA- pp Iara aceasta 1 Test AIR IN Rm zypeeeegi Al sucuteşăi d Iaşi Buiău_ga. | PECN-Paseani cai | tsi și din [scart. Orzanizatea 
TEA napoiere, de către stăpâna ci d-na a ţa Buzău—Ga- | M. 5043, M. 5044 ast. persoaxi, : eri s'a soriiinit p 
A drecut apoi o lună. două. Tubi: | Aneta Samsani, care a adus, imediat, |Yitoarea era carcatată la poliție, jan-| „00 ei rara | Dobroea ear = 


Vii îsi scriau des. La inceput scrisori [faptele la cunoștința poliției judi: 
altele 
eptimiste cu planri mâreţe de viitor 


intlăcărate si desnădăjduite, 


— apoj incetul cu incetul, din seri 
sere fermeei 
Tăecală, tot 
soare pe care le spui din obisnuință 
Frământat de dorul iubitej și mai 
alea de atmosfera degajată din seri- 








tot mai multă] Chiar din primele momente servi- 
multe banalităţi u- 


ciare. 
CE DECLARA SERVITOAREA 


loarea, simulând încă groaza, a de: 
clara! stăpânei xale că seara pe la o- 
rele 19,30 doi damn; bine îmbrăcați 
au sunat și ieşinda-le în întâmpinare 


darmil dela postul din comuna sub. 
urbană „Principele Nicolae” reu- 
sit să aresteze pe fratele complice. 


GĂSIREA OBIECTELOR FURATE 
Datorită măsurilor urgente, . luate 
de către poliție, obiectele furate — 
blănurile_ şi bijuteriile — au putut fi 
redate păgubaşei. 

Din suma de 30.000 lei, aflaţi în 








distanța S. Burdujeni-Dărmânești. 






M. 812 anto-aocel, pe dist.| AM. 5055, M. 5056 aut, persoane pe 
uză! 70 distanța Pascani-Dolmasca. 
M. 81 | și M 808/809 auto-ac-| M. 5057, M. 5058 aut, perscane pe 
calea . Gal a = Cotare: e distanța Dolhasca — S. Burdujeni. 
. 931. ME 932 auta-accel. pe dist persoane 
Burt rd Giunziu Burt M. 5059. M. 5080 aut. pe 


1001/1002 persoane pe dist, Bucu- 
test Nord—Qralova, 
1 










Din nou se pregătesc 60.000 de 
germani să se reintoarcă acasă. 
Convenția dintre România și Ger- | manii din Basarabia. În B 
mania asupra repatrierii germanilor | repatrierea germanilor 
din Pucovina de Sud și Dobrogea, e |na şi Dobrogea va dura. 
un exemplu de colaborare a celor | va săptămân 


convenției de repatriere, 
mania si Rusia, priv! 
















































1003. 1004 persoane pe dist. Bucu- = 
ronile, ei, avocatul Ernest Îliut s'a [au întrebaț dacă doamna e acasă. casetă, n'au mai fost iți decâ! |teşti Nord= Cralova, cani — Tagi, N | 
botărât să se mate în Capital. L-a răspunsul că doamna nu-l aca- [19.000 lei; restul de 11.000 lel fuse. | 1007gAr 1008 mulo-pers. pe dls-| 600g. 6008 persoane pe distanța | 

Și-a lsat locul din. Centenelosul [să. servitoarea pretinde că aceștia Îsară cheltuiţi de punga Brusy [taia 00 loa Slatina Mărășești — lași 
Imtreprinderii unde era și a venit Ja |siou năpustit asupra ei şi lovind-o |Gheorghe In chefuri Ei în seara | AM 101, AL 1012, M.10133iM 1014] 6007 e0oa persoane pe distanța . 
Bucuresti, unde, fiind un tânăr va- [peste faţă au legal-o și apoi au jefuit |zilei furtulul. aito-pers. pe dist, Piatra Olt—Cra- | qecuci —— Bartaă . 
loros, a putut intra ca referent În |casa. Atây servitoarea Tereza cât și fra: | tova. M. 6022 aut. pers pe distanța Și 
direcia generală C.F. R. mir adevă». d-na Aneta Samsani a [tele complice au fost înaintați. par.| 1010, 1020 persoane pe dist. Fiuași Crasna — Bârlad, 
3 ija- 7. Seven 
POVESTEA 1ȘI DESTRĂMA ULYI- |ONsiata! că-i lipsesc blănurile, biju- |chctujai. T. Severi 1028, 1024 persoane pe | A Ca ata Pecs. pe distanța! OKI0, 25 (Rador). Corespon- alte vase la dispoziția 
MILE CAPITOLE. Dubl = e di tr. Halel pr inSTienişoaa. Bia E 2 distanța |îentul agenției DNB transmite ur- |mericani pentru ev; 
Ajuns ta Bucuresti primul gână, a ramre din str. Halelor pa 1069, M. 10auto-pera, pe als- | puli ARomauk: PET. Pe meloareie d RI TAR aa e TA apoare ce în 
1 drum ai lui Ernest Iliu ţa Lugoj x. E semnalează că cu vrilejul so-|zenţ in drum, 
ia casa iubitet, e 1916 A| Ia moaptea zilei de 24, pe În orele fan, anul dintre i tractor l-a ntacat, “A 1007 to a: ast | Rae mami Aaa asa 2 Par e Mae pleci REY care sosește Săi 
. api2i, „indivizii Ştefan Vagilesca zis [en caital, provocându-i o rană de 5 „Al: 105I 1! Crasma- Huşi. 2 MONTEREY, la |POSA. asteptat meri 
tsnstai A plnni dela, Toceput [atintcu, mamicile ba pt Deea 8 [en calita remedia anrâlanul pa:| “SA Moss ar SR pere pe aut, | ME 6098, AA. 6036 aut, pers. pe ais- zoeiaa eeret  E i 
d cata A „ar celica peria 52 și an Aarelian cu domici- [blic Dobrică Ion, susnumiţii indivizi aa. y i 


părea a fel erau silite bi! se cunoş- 
tra. Incercările lui disperate de a o 
vendure la vechile sentimente au 
fost zadarnice. Firul dragostei lor se 
Tupstea undova și totul se transfor- 


lu] in str. Tleana Cos, 









grav pe Va- 
profesie cismar, do- 





Nr. S2, [i-au 


mase intre timp în zădârnicie, 

Pentru Illuţ mu venit znomente, 
crasuri, zile de umilință și de dex 
nădejăli, 

Iubita lui mu 1] primea ecât arare 
ori si cu tăcere. Nu mai mergea îa 
Ținama, nu se mai ducea cu el în 
Îreun restaurant, îi închidea ade- 
seori ușa în nas de ee întorcea bui- 
ne pe eirăzile Capitalei, 

Cumpăra flori anulte — își dădea 
pe ele totaă leafa — iar de ar (i avut 
ani multi ar fi cumpărat toate fla- 
rile din Capitală — și 1 le trimelea. 

Zadarnic. 

Femeia rămânea In fe], Când su- 
Tizfitonre și drăgăeloual, cână dis 
tanţată +! rece ca un aloiu de ghiață. 

Propunerile lui de a o lun în cl 


sitorie în uhimul timp erau un eu. 
biect de batiocură. 


SE DESVĂLUE MISTERUL 


In cele din urmă un prieten bine. 


Cârlig, 
miciliat în str. Polovraci Nr, 31. 
Iniervenind revizorul Eşanu Şte- 


Vineri dimineaţă pe la orele 9 au- 
tomobiluj cu Nr. 4210 B. condus de 
proprietar, d. Miha Predoescu, do- 
imicilia! în Sos, Viilor Nr, 11, și In 
care mașină se aflau d-nele:' Sofia 
Cristescu din str. C. Marineseu Nr. 37 
şi Adriana Ghizela L. Fenta din str. 
Cluceruluj Nr. 68, fiind în mers 
Sos. Kiselei, direcţie Băneasa, si 
!amponat puternic cu aulocamionul 
Nr. 5311 PI,, proprietatea Soc. „Fero. 


fi 








A 








MINISTERUL  ECONO 





Voltor i-a explicat misterul. Toţi comisarii speciali, inspectorii de control si comisarii de roma- 
Intre tiinp Fugenie Cosniţă—cână | mizare mumiti până în prezent de ministerul Economiei Naţionale, atât 

Niut era departe — cunoscuse pa in-| cal din pro: tală, vor 11 preze! larţi 29 Oetoi 

7 norul Dimitrieriei ea care mmndase | brie ora 47 in Aula Academii Gant (Pi Romană) pentru a 

firul altai dragoate. Primul cHunile urgente ale domnului ministra Leon, 





Incerca acum ă pi 
amândai, 


favorurile, 
Frmest 1liut a 
momen! 


-i păstreze 


pe 
impărtăeindu-le pe ră 


nă 


lerlat-o în primul 
lar n rugat-o, a implorat-e 
ră alondonere pe entălaMt, 

Femela va vrut tom 

Până la urmă sa trezit ex tine 
Elar mai mult Ja inginerul Dirod- 
triexiei ai de atunci dul Iiuţa 4 se 


DRASTICE MĂSURI 
IMPOTRIVA A 


Accident de automobil 


Email” din Plocyti, care staţiona, 
tind în pană. 
Mașina cu Nr. 4210 B. a fost com- 





sportați la spitalul Filantropia, 
Mihai! Predoescu a incetat din v 


având baza craniului fracturată, iar 
sată a fost lăsă liberă. 


Comunicat 


două. 


t arma în a 4 —| „6085 — pers pe distanta Vereşti- 
cunoseuți iniractori, an provocai un | 1n cele din and scandalagii au |galuploi îub Bets pe dist. Ptu—| „6085 — 
scanâal în localul d-lai Zalduiis din tost arestaţi. Revizorul Eşanu tota] 8051 pers. pe distanța Iaşi—Paș- 
str. Halelor Ne. 3, răni 



















şi cele 





4ă, 
Sofia Cristescu a rămas internată, 


driana Ghizela dupii ce a fost pan- 


MIEI NAȚIONALE 











DE REPRESIUNE 
GITAŢIILOR 


Titu—Bâldana, 


tanța Crasna-Huși. 





cani. 
„| _ 7002 pers. pe distanța Galaţi — 
București N, 
080 aut. pers, pe dist.| 8005, 8006 pers. pe distanta Bu- 
d—Titu. zău— Galaţi = 
pe dist. Titu—Pie-| 8009 — pezs, pe distanța Buzău— 
ța— "Titu. 


Galaţi. 

t. Pietre 8091, 8092 pera. pe distanța Adjud- 
pe det. Goleşti- 
E, pers, pe dist. 












Bacău. 
M. 9015, M. 9016 aut. pers. pe dis- 
tanța Civiniţa — Fetesti. 











tanța Ciumita — Feteşti. 


pe distanța Pi-|tanţa Bucureşti N. — 


Bucureşti N, — Cătăragi. 
9083, M. 9084 aut. pers. pe dis- 
e, Bucureşti N. — Călăraşi. 
E ranţa Ola tote „Goa ut perec pe aianța 
A Călărași P. — Călăraşi. 
E Ma, de ruta | Cena pers. pe distanța Că- 
Ri Vărasi rasi Port, 


M. 9103 aut pera. pe distanța Că- 
pe sustanța| rasi — Călărași Port, 
M. 1125, M. 11%, 


e De distanta Bucu- tenta 






— M. 9108 aut, pers. pe distanța 
N. 1132 auț| Călărași — Călăra! Port 
: — aut pere. 
Piteşti— Costeşti. | M. 9107 ri 
distanța | Călărași — Călărași 
Dane pe distanta| “1. "9100 M, 9096 aut pers. pe dis- 
tanta Călărași — Călăraşi Port, 

[LITA aut, pers. Cra-[M 9I1l, M. 9112 aut pers. pe dis- 

iminita — Călăraşi 
4. 1104, M. item, | tanta, Ciuhnita 
mul, pers. Lugi—]q, 









M, 21. M 9124 aut. 
stanța Ciumita — Slobozia Veche. 


— aut, pe distan- 
ţa Ciulniţa — Slobozia Veche. 


Statelor Unite a adus la cunoștința 





M. 9017, M. 9018 aut. pers. pe dis- | Baudoin, ministrul francez al|în calitate de ta imis | 

ta Ciul sa afacerilor străine, 

M. 9041, M. 9042 aut: pers. pedis-[d, FHiott care i-a ri 
Giurpin. So) 


SUBMARIN JAPONEZ 


distanța [rul marinei a semnalat 
submarinului „] 67“, 


poneze, acest submarin s'a sculun- 
dat la sud de Goriul Toklo, în ziua 
pers. pe [de 29 August. 











lunei Noembrie la 
HINGTON” a cărui d 


publicului, că nu se vor mai pune incă nu se cunoaste, 


NOUL MINISTRU ALR OMÂNIEI IN F 
S'A PREZENTAT LA POS 


VICHY, 25 (Rador). D. 










rile prin care esti 






a primit pe |dinar, ministru plen 
emis scriso-lal României în F inţ 











DIN CAUZA FURTUNI 


A pierit intreg echipajul 
TOKIO, 25 (Rador). — Ministe- frământată de tu 
pierderea | = toti oamenii din e 









In timpul manevrelor marinei ja= Toti oliterii şi 


victime ale aces 
fost inaintaţi cu 
mortem, de Im, 












Aceldentul s'a produs pe o: mare 


















= iei FRUNTAŞII COMERŢULUI IT 
nenul dea a în ma i ape- z015 > aut po AR E aupeini d intre 'Telup- E 
ere Jur, selta su fâră COMUNISTE DIN FRANŢA Arad, o pereche de tzenuri aecele- Ă 

DISPERARE i aut. pers. pe dls- i : | 

Vâzână că n, Și S'au erat sute d . psa AMUcă. Teluş. cu vagoane j 4 || 
ei Smile mit daţi | Sau op o de arestări a Betina cz Sigilate pă 
a încercat ah me omoare, CLERMOND. Fi 2 a Mea A ip: Ă E E. 
„en A, Inoiarie 3040 a Motărit să ser) = Ia Taia mine atate |utaaade 42 tiPăroaa și unde sa răs- aer ă ra ari o AR ci „pERLIN, 23 (uter, —— Ndopan- ini 
„Gândul ai 1-a pun romsntie în a-Îne esec re ceri 1 apasata ra a a pers. pe See a Gate „se 
pilcare «imucigându-se În usa ue. ema in mod act leneave, St. ne MDreemaz 

4 a La si unei 
„d Pi imune medii Ma EA Marsilia aut. peza. pe dis- | resti 


me, punând 
Gestul jui na impresionata pe de n mol lucra aa ni 





Zi n M 
retele comanistă des-! lanta & 
tute importate 4 i aparat 

arestări dintre cazi 10 temei a 








lunte ot 
comerțului ital 


r mai inj 
profeslonate aa i 





șa, că sosindu-ne un 
+ de Şosoni și Galoşi 
oseuta marcă mondială 


pliată la dispoziția onor. clienților 
ştri. 


ra! 
n 
gan 
eu 





STRADA SF. IOAN No. 26 





Diteri de rezervă căutați 
de Cercul de recrutare Ilfov 





Oelinnehi V, 
clec, Gall Er 
Viosn Ştefan, 





Endiala 


igo Joan, 


Gheoral 


Tm teritoriul 
1 se cunoaște 





1. Vaal 


Aplicarea decretului lege 
privitor la avocaţii evrei 


area dispozițiunilor deere= 
ji) Iese privitor la reglementarea 

r avocaţilor evrei, d. prim 
1e al tribunalului Mov a în. 
te intreprinderile și persoa- 


















ridice care întră în prevede- | mumerațiun. 
ențlonatulu! decret lege ca] ————— rap 
i la data de 31 Octombrie e, să i 7 FU 
la sedicul comistanii pre-| LUNI Se inaugurează dispen- 


de art. 4 [Tribunalul Dlov 
rimului presedinte, ga. 
17) un tablou cuprinzând: 





sarul medical legionar 












luncționarii evrei, licențlaţi din Capitală 
iau doctori în drept, aliați în ser. 
bisiu la data de 4 lamuarie 1939, i Indagurateă ai pene arulul medical 
pm anzolati după acea dată, până| e pese pai siiip oobâlecaca, 41, ae 
b zi inclusiv €6i “Hcentiaţi intre! Vo; pi prezenpr Iei stelt tegto- 
limp din serviciu, cu arătarea atri-|narș din Capitală, ” 
bajiunir, vechimel în serviciu, sa-|.- Dia pensarart ta fitnță din înățiettva 


oricare alte retributiuni; 


Z. 


arta d-lai Ilie Gârneaţă, în cadral operei 





Viaţă de fakie 


T fo 


1 dat 3% umblaţi 
situntă la vreo 
!e Bbaratpur Rajputann, In= 
fi contemplat um. speciatol 
n viu, atârnând en ea- 
rennga unui copae 

un fachir care răspunde 
Gungarad, a crezul ne- 
pentru a ajun 


4 poziţie 





fi last con, Dia 7 
aste doi ani 
i şi admira 
mal des, îl 
pentruca să nu 
himbe poriția. 









en hrăinuse 


expc:._aţă eludată 
urmată de o decenție 


an, Robert 

Iacă o expe- 

comparativă. a 

a nuştere, pe fiu) lui îm 
pul de cimpanzei, 

e de do! ani aeite douh fi- 


azeri 
































Er tu îsi inconjurate de acelagi| ara Marei Britanii, Putână atinge 
gi "puse aceluiaș tratament 
La «i ui celui de al doilea an, a 
a nu fără să Ampere 0 mare 
e, că fiul lu 
& pb (9 dA cari Cai mai recent şi mai perfeet în. 
. urile 'ornilul. “A ip ce |iirumeni muzical electric este, fără 
te: a, râmmăii Sol maimuţă |ibdotală, „Trautoniun'-ul. prezentat 


pentru prima oară la Berlin, în 
1930, de către inventatorul Jai, prof. 
dr. Trautweih, dela care Îşi şi tra 
ge numele, 

Bizuinduse pe experiențele făcu- 
te în ultimii trei ani, technleisnul 
Oskar Sala a construit ua nou tip 
cu mul! ma! perfecționat. 

„Trautoniară"-ul este un inatru 
men! electric, având caracteristici 
cu lotu: speciale şi eu ajatarul că- 
rula executorul poate că determine, 
după vointa și fantezia sa, aciajtatea 
sunetelor, loarea, intensitatea şi 
« unea. 

im punc! de vedere lechmie ei 
apartine familiei inatrumentelor cu 
coarde. Sunetele sunt produse prin 
atingerea cu - amd a două coarde 
intinse orizontal, 

Apâsând pe mceste coarde ele faci 

de metal aşe- 
chipul acesta se 
produce vibrații elecirice. 

Prinir'o a doua presiune a baghe- 
lei este DN da funcţie araplificato- 
ra) si dii mul 


Gama se intinde dela coniraher 


Cel mai mare corp 
ceres a căzut 


ascară in Suedia 
Lecuitor 


suedez Emkoe- 
1 treziţi din soma monp- 
de ua Corp Cerese Mr 
iste a provocat e mare pa 
sin pricina orbitoare a hu- 
! a puternicei explozii pe 
„vredu-o la coptaetil cu pl 








zut lo incepr el este 
vairotă sau de un a 
Wonstru; deahea după căteal 
su aflat ceea ce de iată 





“2 suedezi cari au patat man) 

bolidul ceresc, flat met 
“Mencine de aere amelri dm păi 
“bun că sale, după glina 
tare corp cerea Clizul 


——_—_———— 


Gheorghe, 


Toţi avocaţii stagiari si definitivi, 
de orice origină etnică, ce au tunc- 
Honat dela 1 Ianuarie 1939 la zi, cu 
arătarea datei angajării, atributiuni- 
lor, salariului si ori căror alte re- 


DIC DE COLO 





„„Trautonium-ul“* sau instrumentul cumulard 


PN 
“SOSONI şi GALOŞI 


ca onoare aducem la cunoştinţa gene- 






ga iniater zi Educaţiei Naţionale 







TUL ȘCOLAR 
BUCUREȘTI 
Tiieacu Mihu, 
Iide Petre, 


Zancă Durnltru, 
Petre, ajustaj 


, tapițerie. Niculescu 


Dumitru, automobile, Leomiescu Gh. 
desen spec. lemn, Duhovnicu N. 
desen arnarmental la Buzău; 
diac Profir electricitate, la Piteşti; 
Oristian N. Liviu, mat, spec. 
Plocși; Oprisan Maxin 
ie, Darie Iom mat, 
în pimnaziul Bolntin; 






ghelea Mihai, lăcă 
ta; Ioa Pânzăriu, 
for Vasile, 
Vasile. mat, spo 
Pătrașcu Ene, nat 
Călinești; Ploeşte, 
la Ci 
spec metal, Dumitrescu Vi 
spec. lemn, la Clejani; Andrea Oon- 
Stantin mat, spec. croitorie 
Iom, ceramică Ja C.de-Arg 
nescu Gh. lâcătușerie, Costache AL. 
fierărie, Bubneza Mih, lăcătugeri 
Ing. Caraman MIh., mat, spec. mel 
Brezeanu Spiridon imat. spec. lemn, 
ia Filipești; Morărescu D-tru, fleră. 
Tie, ja Fierbinți; Cantemeru ' Slave, 
zotărle, One Nicolae, lăcătuşărie, I- 
giner Magdu Aurei mat, spec. met 
la gimn. Fierbinți; Ionescu Dumi- 
tru, fierărie, Popescu Alin, mat 
spec. lemn, la Giurelu; Georgescu 
Nicolae. dogărie, la Mizil; Theodore- 
scu Anton, lăcătușerie, Ing, Viorel 
Vloreanu, mat. spec, met. la Mircși; 
Ing.; Tecfil  Ioanoviei, mat, apec 
tenița; Constantin - Sava, 
spec. lemn. Mi 
la Olter 


u, 






















lern a Ion 
la Roşiori, Petea 
Alex. lăcătugerie, Iordache 1 Qh., 
tinichigerie, Ton Pătru, electricitate, 
Jonescu Radu, mat. spec, lemn, la 
Sapoea; Bucur Ion, croitorie la Şu- 
et; Ionescu Const, mat. spec, lemn, 
la Sulci; Dinescu Alex.. lăcătușerie, 
Imbru Const, fierărie, Mănescu St. 
Dumitru, mat. spec. lemn, da Al 































COLO 





şi până la otavin. Intensitatea în, 
due cel mai delicat „pianisairo”, 
cea msi dulce „mezzavote” şi „for. 
tissimo” ce) ma! triumtal, 
Construcţie specială a instromen- 
tului ingădue executarea tuturor o- 
perelor scrise pentra instrumentele 
cu coarde şi de suflal. Au fost insă 
scrise și opere speciale pentru aces! 
nou instrument cum este de pildă 
„Concertul pentru Trautonium” de 
compozitor Herald 


Un tată cu 370 copii 


Reprezintă un record greu de in- 
Irecut, pentru un tată. O progeni- 
tură atăt de numeroasă, deseinzând 
dintrunul și acelaş om, ar părea în 
zilele nonstre de mecrezul. Și totuşi 
nu trebue să apelăm la Bibile, ca să 
constatăm  veracitatea afirmațiunci 

Rame a) V-lea, regele Siamului, 
mori În 1910, a lăsa na mai puțin de[! 
134 fii și 226 fete, Lmuerul acesta 
nu rele să uimească prea lare, 
fiindcă a avu! trei mij de soţii. De 
abtel. unii sultani turci din secolul 
trecut sar fi mstu! luu la intrecere 
cu aces tată feraeii, 



















Ha- 






str. civ. pi edilitare, 


Cuvântut 


NUMIRI DE SUPLIN 
IN INVĂŢĂMÂNTUL INDUSTRIAL 


arin BorGăB 
; Tudor Gia 


Boului; PoE, 
lemn. Ctobotaru Ton, Efa 


grafie. Iiescu M. NE 
metal, Rădulescu ANR 
met, Rădulescu Al 
lemn, ja Breaza 
decorative, Par 

rie. Lambien 

mltzescu Gh 





| zar; Negoiţă 


şe. Bilciurești; 


i] atel. sc. Gâtăs 


ghirolu Ioan. d 
sești; O-tinesr 
c. Isvorul de 8 


Stefan, rotărie. POPOARE Gh. D-tru, 
fierărie, atel, șe onăeeni di 
tor; C-tinescu 1 
turi atel. sc. Odobesti Diţa pi direc- 
tro:: Popescu Oh. 

atel, pe. Mozăcrr 


Mirem Eman ă 
trari D-ta și directOtă IGontescu Au- 





INSPECTORATUL BOOLAR 
CONSTANȚA 


Şandru Nicol 
teanu Florea 
scu Sebastian, , 
cola Const. materii BpB€, Barala 
Ing, spec. lemn la 6, Constani 
Grosariu Alex. — tăimaj 
Btroe, lăcătușerie 
mat, 


INSPECTORATUL ŞCOLAR 
GALAȚI 


Popovici C: 
Nicolae, lăcătu 
gil. tinichigerie, 
tin, mat, spec 
mat. spec 
cureţ Nicolae 
Ioan, tâmplărie 


Opris Vasile.  aprătură, Moise 
D-tru, torcătorie, Rebreanu Petre, 
țesătorie, Guldo - Quai. mat spec. 
text, la ile. Cisnădie: Negruţiu Ni- 
colae, Jăcătuşerie, Doboșăn "Tiberiu, 
mat. spec. lemn la gimn, Aud; Ne- 
Rrescu D-tru, lăcătuserie, Dragoș M. 
D-tru, lăcătuşerie. Poneniciu Va: 
Jentin. _lăcătugerie la gimn, Blaj; 
Redu Pascu, lăcătuserie, Harnagea 
Vasile tâmplărie, Hulea Octavian 
mat spec. met. la Miercurea Sibiu; 
Paxino N. Gheorghe. lăcătușerie, 
Frâncu Nicolag, Jăcitușerie, Lau- 
rențiu Eugen, mat spec. met, la 
gimn. Rupea; Părău Nicolae, cea- 
sornicărie, Velcă D-t . 


spec Viştea-de-jos; 
Florea Nicolae, teciar în  pintră, 
Muguț Gh. fierărie. Moldoveanu 
Ion, Mecanic la gimn. Ziatna. 


INSPECTORAȚUL ȘCOLAR 
TIMIŞOARA 


Petrache Ioan, lâcâtușerie, Pâr- 
vulescu Nicolae, lăcâtuserie,  Mari- 
nesu Victor, elesiricitate, ' Roman 
Mihal, des. ornat proecții, Mihulin 
Virgil, des, oranmi, seometric, Ing. 
1, T. Patega, mat spec. lemn, Bulat 
Constantin, “ajuiăj la le. Arad; 
Ciocolu 8. Alex, Mcâtușerie, la lie, 
Timişoara; Manoliu Gh. tâmplărie, 
Popa Titi. lâcătugărie. Faur Tiberiu, 
mat.apec. met, gimn. Bala-de- 
Cris: Roxin Şialan ajustaj, Marleţ 
Vasile, lăcăi > Borea Nicodim, 
lăcâtuserie, BoroăBeă Mircea. mat. 
spec, lemn la BB. Deva; Mihalug 
Octavian, ajustal, Faur Mihail, mat, 
spec, met. ln gii. Dobra; Micu 
câtuțerie, Bârdag Dionisie, Ă 
spec. lemn la imn. Oravița: Olaru 
Vasile, lăeătaşezie, Radu Ille, lâcă- 
tușerie. Popescu Florian. lăcătuge= 
rie la gimn. Reţiţă; Mârcus Simion 
des. ind. și orna, Keller Pranelse. 
proecte 30 ore la lic. Timişoara, 
constr, civ, şi edilitare: Ing. Vuia 
Traian. mat. pet. la lic. Timişoara 
industrial; Tudge I. Iulian, des. 
geom. stiluri la ie. Timișoara con- 


INSPECTORATUL SCOLAR 
CRAIOVA 
P, loan. cei 


la le. Cralova; Tommtacu G. loan, 


ăcătuserie. Marineseu Mircea, mat 


=. lemn la BUBB, Amărăști, 1e- 
proză Ioan. tâmplărie. Cosma Jen! 
E Fa e RE 
Aramă; Păunescu E 
"Tudor alusta 
Ioan, mat, spec, VU 


Badeli £ 
sin, Ba 


Nicolae 








Inspectoratul şcolar Alba-lulia 






ITORI 





Pa Vasile Dumitrov, mat, 


Bacău; 





torie, 
ajustaj, 
Jean, Îi 






Dumitru, impteti- | Pe 







la gimn. Vas! utaru 
totărie, at. şe. Boroaia-Bala și 
etaj] mirii i tâmpiărie, 
„Negrești-Vaslui și director; 
Postelnicu D-tru, fieră; e, la at. e. 
Trușeşti-Botoșani și director, 
INSPECTORATUL LAR 
SUCEAVA (RADĂUȚI) 
Turculeţ Vasile Totărie, Pânzaru 
Ton lăcătușerie, Huţan Theodor, ț|- 
hichigerie, Manolescu Petre, mat. 
spec. lemn, Boianciue Roman, in- 
str. muzicale, la gimn. Bucșoalj 
Hristea Gh., mat, spec, met, Pala- 
ghian Modest. mat. spec. lemn, Dra_ 
Eomireacu Mihai, croitorie, la gimn, 
Dorohoi; Cuba Ton, fierărie. ln la 
Petrescu Petze, 
Roeseh Artur. lăcătuşerie, 


a 
ua 







ini il iu RR 
Restauraniu „BORDEI: 


DIN ŞOSEAUA JIANU 
RĂMANE DESCHI. PE TOT TIMPUL ANULUI 


D-i TEODOR ŞEREĂNESCU, proprietarul 
restaurantul anunţă că sa retras dela 
eonducerea restaurantului „Bucureşti“. 


Trib. Jud. Prahova S. | 
PUBLICAȚIUNE 


Se publică spre cunoștința gene- 


















INŞTIINȚARE 


Toţi acel care, sub orice titlu, de- 
Vin acțiuni ia purtător ale şoc. anon, 
rom. „Ripicenit', fabrici și ratinării 
de zahă şi „acld carbonic, 
Sunt, invitați a le depune ja sediul 
societății in strada Dionisie Nr. 82, 
până cel mai târziu la 4 Noembrie | rată a amatorilor că în ziua de 15 
1940, in vederea nominalizări lar | Noembrie 1940 dela ora a Jam. dimi- 
-| neaţa în sus, se va vinde la licitaţie 
+] publică în sala şedinţă a Tribuna- 

iului Prahova s, L. imobliul debito- 
zului Lazăr Montaureanu comere:— 



















lești; Volvoreanu Const, 
Mitrache Const, mat. spec. 
gimn, Balș; Mateescu GQ. Ioa, 
Spec. lemn, gimn. 


„NE. 233 din 5 Octombrie 1940. 
Tâtucu. mat 


Odată cu depunerea i ppuzidb 
spec, d] depunătorii vor trebui să  justitice 
3 ; ab gat titim în baza că-ula le dețin, ară- 

spec. lemn. Oroviceanu Şte-[tând şi titularul lor anterior. 
fan. ajustaj. gimu. Filaşi; Niţu C.| Acţiunile nedepuse in termenul 
Ștefan. fierărie. Truscă” N. Ioan.| arătat mai sus sunt considerate ca 
mat, spec. metal. Triculescu Gri- | abandonate și intrate drept în 
„ mat. spec. lemn. gimn, Gu-] patrimoniul Statului, -eprezentat 
ra-Motrului; Mărgulescu Ioan, mat, | prin Ministerul Economiei . Naţla- 
spec. lemn, Mârgulescu Simlon,| nale. 
fierărie. Băclotu Gheorghe, crolta- „RIPICENI: S. A.R. 
re, gimn. Novaci; Mazin !T. Nico- Fabrici și rafinării de zabăr, 
Ine. lăcătușerie. Pop Gavrilă, mat, spirt și acid carbonic 
spec. lemn, gunn. Pleniţa; Grigo- 


procente şi cheitueli de executare și 
care imobil are urmât sltua- 
We: Imobiluy situat în orașul Ploeşti 
strada Mihaiy Gegălniceanu No, 33, 
astăzi No. 43 având o suprafață de 
circa 80 m. p. fiind compusdintr'un 
petic de teren pavat şi o clădire 




























» | construcție cărămidă, acoperită cu 
Tiu P. Nicolae, mat. spec. metal. i Dă. avănd: de d SE 
Ghiga Grigore, ferâzie” Stamatatu | UZINELE Comunale Bucureşti|jatit. arina iatalație se nisa e 


Vasile, croitorie, gimn. Pojogeni; In Ziua de 6 Noembrie 1940, ora [7; cuprinzând: parter, etajul I, eta- 

Ing. Buholţ Alexandru, mat. spe-|10 a. m. se va ține licitație pu-[ju! II și dependințe; parterul cu- 

Clale, gimn. R. Vâlcea; Căprarul biică în Str. Sărindar No. 8 pei- | prinde a cameră, etajuy I cuprinde: 
lăcătușerie. Ştefănescu V.| t-u procurarea a: Două camere, din care una cu sobă 
lăcătuşerie, 10.000 kgr. Ulei auto; de 

fund și un balcon 





70.000 Kgr. Motorină neutrală; spre stradă, 
2.000 kgr. Vaselină; Etajul II cuprinde: Două came= 
20.000 litri petroj lampant. re o cămară;  Dependinţele 
Garanţia de 5% din valoarea o-|sunt alcătuite din: Una cameră, 


va depune conform DOr- [bucătărie la parter 
crt ri legei î vigoare. de servitori la etajul 1 
Caetele de sarcini se pot con-[juj X se mai află un closet, Parterul 
onomat, între orele[şi etajele se leagă intre ele prin 
două scări de lemn. Imobilul are şi 
o pivniţă. Vecinătățile imobilului 
sus menţiona. sunt: la răsărit pro- 
prietatea, Gh. Dumitreseu, a tă 
No. 5811/1940 c. £. proprietatea D. Dumitrescu: obor, 
la apus proprietatea moșt. Ioan 
EXTR AS colescu fostă proprietatea def. Ioan 
apei icolescu, în fund proprietatea Ha- 
DIN PUBLICAȚIUNE ŞI CONDIȚI-| imsohn (Teatruy Odeon) fostă pre 
ILE DE LICITAȚIE peletaiea. trațior Alexandru și Ni- 
șc.| In cauza de executare pornită del colae Mișu şi la faţă str. Mihail Fo. 
către Revnic Simioa contra urmuă-| găluiceanu. 
ritului Gheorghe Burele, i ADE Pc afl 
Judecătoria. mixtă Braşov, secția imobit dr 
C. F. ordonă siefbea serul anal 46 
wpra imobilelor inserise în C. E. ara i 
1 vumunei Rotbav pr, 740 i 2410; ip, ebeia tă IBIS ANRE 
sub No. topoar, 1430 arabil IV, c | 20,44 Et Aritenl emca Sl 
pul de joc cu 2 jugăre şi 1465 sli: pr. Ma AIR a 
în valoare de 6U0U lei cu pretul de rela DCL. Căplescu, 
sirigare de 4500 ej, No, topoaralie| „9ă0<Oct, în. Das, 0949 din 998. 
2212/3 loc de casă cu 400 ati, pl. În[ A) Doetărel A E 


valoare de 4000 lel, cu prețul de atri-| 
Publicaţie 


de 3000 lei dela care preţuri har! 
Se cumpără imediat texen, altunt 


sirizălele, „rea ereuajel de 500 
cuprinsul Municipiului Bucur 
i a atat de 15400 m, n 


cupilal şi accesorii, precum și 
cu linle de garaj saw lângă gară 


de 
închise aduni 


ş 
ECĂTORIA MIXTA BRASOV 
AD SECŢIA C.F. 










tin Alexandru, lăcătuerie, Clime 


Toan, maț. spec, lemn. Perea Ioan. 
rotărie. gimn. Vădeni; Desu Gh. 








este de lel 600.000 reduse cu 


























GHEORGHE 
FUNDANESCU 








Hiclaţie pe 
1940 





Alei pariere camera 18, 
cari voese să 1! 
A să depoziteze ln delegclul jude-i 
cătorese drept garanția de 10 la sută! 
din prețul de strigare lu numerar Si 
să semaeze condițiunile de licitație, 
Braşov, ÎI Octombrie 140. 
Judecător, Al. R. Moroianu. 
Dir, de ef., C, Purcărea 
pi, conformitate, Nicoleunu mat 














PENTRU PRIMA DATĂ AVIAȚIA ITALIANA ŞI GERM 
AU COLABORAT LA BOMBARDAREA LONDREI 


Cenirele de armament şi numeroase porturi britanice bombardate violent 









apele por 
continuat 


PRIMA_OARĂ, 








PENT on 
BAZELE LOR DEF DECOLARE 
ZONA DCUPATA, AU 
ACTIUNILE DUSE CONTI 
AVIAȚIA GERMAN 
Je curaj, în cura 
Jena 





LA 
ANGIAEI DE 
"rin atacuri pline 
cărora nvlonnete | 
bombe asupra unor obiective 
țintuit au dobândit 

a înetalațiior din poi 
de răsărit 































i 
au arunc 
biv 











n partea 
britanice. 
noapte, 

deasupra trermaniei d 


BERLIN, 25 (Rdor). — Tanital 


tnamtent a pătran 
eomandament 


nord. și 


anelor inamice a fost Hamburpu 

unde au : 

van semnalat uhele stricăciuni 
Ascuns în nouri, inamicul a putu 

ajange până la Berlin, Câteva bom 

be aruncate de el an produs tncen: 

dii ta acoperișuri 

case. Deasemenea n fost provocal 

an incendia la un depozit de lemne 

La Berlin, au fost câțiva morţi ș 

răniți 

La Hamburg, an fost doborite 5 a 

bloanr inamice. 


ALE ŞI INSTALAȚII DE TRÂNS- 
PORTURI DIN SUDUL ANGLIEI 

Peste noapte, atacurile au fost în- 
dreptate mai ales contra Londrei, 
unde incendiile și exploziile izbue 
nite mu arătat succesele noastre. 

ALTE ATACURI DE NOAPTE AU 
FOST INDREPTATE CONTRA CE: 
TRELOR DE ARMAMENT ŞI DIF! 
RITELOR PORTURI. 


„Aviatorii germani ştiu perfect să lovească 
Cu bombele lor obiectivele țintite“ a declarat 
mareșalul aerului englez 


AMSTERDAM, 25 (Rador). — Go, Pazubele pritinulte 
respondentil agenției D:NB. travs-|de zi mie avioanelor ai 
zalte: 

Sir Philip Joubest, mareșal al aa 
xului englez, a declarat aseară la ra- 
din Landra că invazia germană a 
inceput depmult și că ea continuă jzi 
şi noapte, + a 


Din ce se compune corpul 


RUNA, 25 (Rador). — Ca, privire 
la, participarea aviație! fasciste ta 
bor larea Anpliei, se ațiă că ini- 
țiativa de a trece 
i 





sau îtalian, 


în atacurile 
le. bombarda- 
ment gormane — a adăagat e] 
pu sunt prea importanta. dar aceste 
bonibardamente au efect asupra stă: 
Tii nervoase a populației engleze si 
în deosebi a populației din Londra, 














r germani și populația 
fin Reich mu Jăcut aviatorilor ila- 
lient o primire entuziastă, Ofițerii 


un si soldații nostri au Jost Obiectul u. 


corp aerian 


ian în zonele de ccupalie, din |nor manifestații de amiciție Li 
zprdal Earopel a fost luată de iDace. |călăuroaa cele pa doare 
Imaltal comandament 


german și-a 

dat imedia! cohsimhimântul deplin 

ia această inițiativă. iar ministeral 

aerenaalicei ilalienela făcut în grabă 

Cecuce era necesar pentra a orga- 

nisa ansamblul forțălor și că seroi. 
lor, 


Carpul aerian italian, comandat de 


amice și aliate 
adevărată  frăție 
arme. 
Păstrându-și o largă libertate de 
acțiane, corpul aerian italian face 
parte din marea flotă aeriană a Md- 
necii. sub comanda Feld-mareșalalui 
Kesseriing Legătarile intre cele 


sia stabilit pe loc o 
de simfiri și de 


în intregime de 
Wenienţă italiană. 


Avioanele s'au das 1 taberele 
le eran destinate a. 


calea serul: 
az serviciile de apei area: 
vele de piese demostate, depozitele, 
uzine complecie şi birouri aa sosii 
cu trena 


mezina italian, avimă de 


ROMA, 25 (Rador). — Trimisul 
special al agenției Stefani pe frontul 
Canalalui Mânecei relevează că arma 
aeriană ileliană care luptă pe ceral 
Patriei, in Africa, în Mediterana şi 
in Oceanul Indian, și-a făcut ca 1. 


cepere de ieri apariția pe cerul bri. 
tanic. 


J ALIENE, PLECÂND DELA 
TIUNI 17 ELA 
AT PARTI 


de 
vest. Tinta principală a ridurilor a: 


zenit cătera incendii și 


stricăciuni in 


Nu lipsește niciun avion german 


u neliniste con: 
înce ca acnate 
jăloase. 


date de 


A 
im 

















Cazaci tai 





vata nenumă- 
nd. la Bromlev, 
e sud al Lon- 
1 plin da o dom. 


de sud. Au fos 
rate incendii o 
situată în capi 
drei, a font tor 














a formaţiuni de hombnrda- [bă Care mor a! o explozie for- 
ment, prict rest, a continuat | midabilă 8 *. este vorba de 
MA [a bart, pazube mult mai mari. [o uzină de. 7 
A. |Populaţin engleză trebua să-și întă- | IN ACELAŞI TIMP. OBIECTIVE 
ul |renacă curajul și să astepte soairen [MILITARE Di ESTUARUL TANI. 
at |uvioanelor americane SE AU FOSP BOMBARDATE DE A- 
ae | Imainte de a incheia, mareșalul | VIAȚIA GERAAA 


vinte dempia precizia cu care sunt 
arancate bombela. În această privin- 
1a, avionnele de bombardament 
mane smnt cu adevărat de temi 





să lovească cu bombele Jor obiecti- 





1, 


vele țintite. Dat flind ex cele mai 
multe bombe sunt aruncate noaptea, 








[i 





o 
caură lovire, 
mn lucru foarte greu. Cum în; 
Londra există unnumăr ext 
obiective militare, este 
ca germanii să lovească și 
de obiective, chiar aruncână 
bombele la intâmplare. 


AVIAȚIA ENGLEZA A 
BOMBARDAT UN SPI- 
TAL DE RĂZBOIU 


HAMBURG, (Rador) In 
noaptea de 24 spre 25 Octombrie, 
avioane engleze mu atacat, dela mare 
înălțime, oraşul Hamburg, pricl- 
nuină pierderi prin aruncări de 
bombe incendiare și explosive. 
Cartiere cu populație deasă au fost 
din nou lovite. Case de locuit și un 
spilal de război au suferit strică- 
ciuni 

Sunt şi căteva victime din rându- 
rile populației civile. 

Incendiile provocate au fost re- 
pede potolite de serviciul apărării 
pasive și de pompieri. 


] 


i 















Dovă avioane inamice au fost 
doborite. 

aerian itali 

două comandamente sunt foarte 


strânse. 

Mesagii foarte călduroase au fost 
adresate zilele acestea de mareșalul 
Goering, de feid-mareșalnaj Kesser- 
Ing şi de generalul Der Fliezer Wim 
ner generalului Fougier, care in răs- 
punsurile sale după ce a multumi, 
a exprimat în numele său și a na- 
menilor săi mândria de a lupta ală_ 
turi de vitejii camarazi germani și 
certitudinea că lupta comuna va fi 
încununată de succes. 


Apariţia avioanelor italiene pe cerul britanie 


luri și de obieclive a Azei, 
Ca incepere de Joi, englezii au 


nerului a jiaut să spună câteva cu- 





căci aviatorii germeni tin portect 







AVIAŢIA |TALIANA N'A 
AVUT PIERDERI 


ROMA, 85 (nador) "Trimisul 
special al ţiei „Stefani“ pe fron- 
tul dela Canaln! Mânceli anunță ar- 
mâtoarele + 

Forţele darjene Italiene, care au 
început colaborarea lor cu arma a€- 
riană în noaptea de 24 
brie, în reglunea de 





și-au 


misiunea lor fără a suefri pagube 
sau plerăeri. 
Raidul avioanelor de _bombarda- 


ment itajieme marchează inceputul 
unei acțiuin tomplexe, pe care arma 
aeriană italiană o va desfășura 
strânsă cămaraderie ca detașame 
tele aeriene germane, imoptriva Ma- 
rel Britanii eu titlu de represalii și 


ATACURILE AV 
AU PROVOCAT 




















ANA 


d 


> 


toate pai 


OMA, 20. (Rador), — Cu toate 
a NPiriiă pe care propaganda peita: 
nică je face pentru a, convinse ci 

la mai are șan: J a 
"gta ni a En era uni 
va, atât in domeniul politie, cât și în 
cei militar continnă a (1 în mânile 
sal. Manevrele d-lal Eden în Ori 

tal apropint an dux JA este 
în sehimb. popoarele, axe astepti 
|| em seninătate și incredere desfășu- 
raren_acționii sefilor lor în dome- 
nim politie și resultatul opernț 

de război în cur i 
e tătetrile din mitimele zile intre | 
sefii de State, observă „Mesnrre- 
ro", au săranainat Anglia, Chiar 
și siarele, considerate ca cale mal 
moderate, se dedau acum ra jocari- 
Je cele mai contradietorii și In nâs- 
eoeirile cele mai paradoxale spre A 
abate atenția țării dela temerii 
tot mal mari in prezența atacuri: 
le neriene neîncetate, An contra- 
Mocusalui maritim, a scăderii, pro 
dneţiei locale și a prentăților lernli. 
De partea ei, Mala desăvârse 

în Eipt pregătirile care il or per- 
mite să rela ofensiva si să dea. e 
nonă și formidabilă lovitură, Anglicl: 

„Popolo di Roma" serie că Ang 
se 'bate numa! pentru a supravi 
țul pe când rărbotui dus de a 
1oţil italieni, obișmuiți cu cerul Li 















ci 





ea un sever avertisment în contra 
agreslunilor aviațiej britanice fă- 
cute în regiunile din nordul Italiei. 


PAGUBELE SUNT EX- 
CEPȚIONAL DE MARI 


BERLIN, 25 (Rador) Aviajia 
germană a ata-at cu o violență ne 
mai pomenilă, în volari succesive, 
mat multe orașe din Anglia, în cursul 
întregii zile de Vineri. 

Pretutindeni, obiective militare 
atacat cu bombe, Escadrilele 
m înapoiat la bazele lor sem- 
că pagubele provocate sunt 
































IN DOMENIUL POLITIG, ŞI 
INIŢIATIVA ESTE IN MAINELE A 


domenini 


Angliei 


€ 
| 


Me 

















£. 
impatin, smerit 
dintomatie si 


1ite dinainte între. Iata 
Fiecare Inițintivă a UR 
tenerii axei 

celuilait partener, 


corespertiă 


OMENTARIILE 
ITALIENE 


ROMA, 26 (Radori, 


te subită dei 


Malene in orfană 


























mbAtĂ, Alnițal 


oase ambunte 
taitan, stă 
MAnecil 
une, viotortoaal, 


Jor impotriva Angliei ae 
tate nu numai E pă 





excepțional de mari, 

Sem produs lupte aeriene înlre a: 
pioanele de vânătoare permane și 
avioanele de vânătoare britanice, 

Până la ora 17.20 (ora Greenwich) 
“a semnalat doborirea a 14 avioane 
inamice, dintre care şaple de tipul 
„Spilțire” şt şapte de tipul „Hurri- 
cane”, 

Patru atoane germane 
lipsă. 

In cenrsul luptelor de Vineri. ma- 
forul Moeldere a dobândit a 53-a 
piotorie aeriană. 


IAȚIEI ITALIENE 
VASTE INCENDII 


i a 25 (Rador). — Avioanele 
DriARiee: de Uoimbartiare au. execu- 
tat o nouă serie de ratduri de 
noapte deasupra localității Gura 
din Eritreea. Au fost inregistrate 
lovituri directe asupra unej clă- 
diri, iar Încendlul care a isbucnit 
în depozite a minat catea avioa- 
nelor următoare. 

Alte avioane au executat raiduri 
impotriva  aerodzomulul din As- 
mara, unde an fost atacate avioane 
aflate pe so), precum şi automobile. 
Au isbuenit mai multe incendii. 











ACTIVITATEA AVIAȚIEI BRITANBE 
PE FRONTUL AFRIGĂN 









La Tessenie, şi 
picaj 


drom 
fost atacate in 
militare italiene. 



























| 





a, dar Usi 


preciza întinderea. stai 


unei serii de 


“In deșertul oceldentaj, 


ecunonştari, 


nele britanice au execuțațe 










împotriva localității Sidi EUB 


mai multe bombe 
unor concentrări de 


căzând și 


cauza cețet de pe sol, nici geții 


cluda încercărilor disperate de re- 
zistență ale marinei și aviației en- 
pleze. 





ui 
Ha, armătoral comnnicat oficial Nr. 
TEI 





In Africa de Nord coloanele noa- 
stre inaintata au pas pe fagă anităj 
motorizate mamica la Est de Sidi 
Barrani. 

Formațiunile mcasthe aeriene au 
bombardat instalaţiile de port de la 
Port Said, aerodromul de la Cathbur 
(Nard-Esi de Cairo), instalațiile de 
la Abukir ŢEst Alexandria). de la 
Moaten Bagu:h. atrodromurile de la 
Fuka vi BI Daba precum şi gările 
din această din urmă localitate şi de 
la Marsa Mu'ruh, Pretutindeni au 
fost obținule considerabile rezultate, 
liind provocate şi vasle incendii. 
Toate avioanele noastre s'au rein- 
tors tefere la bazele lor. 


D. Laval așteptat să 
sosească la Vichy 


GENEVA, 26 (Rador). — Cores- 
pondentul agenţiei D. N. B. anunţă: 

D. Laval, vice-preşedintele con- 
siliului, care plecase la Paris după 
întrevederea mareșalului Petain cu 
Fuehrerul, este așteptat să sosească 
la Vichy, încă în cursul dimineţii de 
mbătă. 


za 














văzut căzând la ei şi bombe italiene 
cari au lovit în mod eficace obiecti- 
vele vizate. 

După cum dijicultăţile — naturale 
din Africa n'au impiedecat şi nu im- 





Corpul 
luptat în 
de bazale 
sine tot 


centre foarte indepărtate 
pui de origină, an luat cu 
Ta mtcesar pentru viața 
în az eee, i a 
 E'âni ana, ui 
le via tot din Italia = 


Au fost provocate dis 


BERLIN, 25 (Rador). — Agenţia 
D.N. B. tza : 
ia nam-te depe tromt; 


Ca forie 
Ttalia 





pariând 
It pe 
reale 
consacrând odaiă mai 
. comanilatea de 1dea- 


VUL PRINCIPAL AL 
GERMANE. ATACURILOR | 


| _Astfej continuă distrugerea siste- 
matică a bazei de prodacţie inamică 
ar în acelazi timp aprovizionarea 
Angliei devine din ce in ce mal grea. 
ATACURILE NOCTURNE INDREP. 
TATE IMPOTRIVA LONDREI DE. 
VIN DIN CE IN CE MAI VIOLENTE, 
pian a zac er si explozii o0b- 
ertate de aviatorii oermant - 
firmă eficacitatea atacurilor. lot, 
noaptea de Ji spre Vineri bombe 
de toate calibrele au fost aruncate 
Cu „Succes asupra instalațiunilor. 
porturilor și asupra uzinelor da a: 
mament din Analia centrală, 
Li] VER ANTUL SPATIU DELA 
RMINGRAM.—00- 
VENTRY, SPAȚIU EXTREM DE IM 


VAPORUL BULGAR 
PE BORDUL CĂRUIA SE AFLAU 


Najiurea 


Halană priet, 
să partie, prietenă 


ipe În za Si 


ai direct ja aro 


AŢIUNI DE 
AT cu 
zilei 


ANIC. Raza de acţiune 
eta IHorahn meridional 
ee, s0fiepalee du 

nglia centrală. LON 
A FOST DIN NOU OBIECT. 


“a întine di 
Până la cei 
porturile q 
DEA 












piedecă pe piloții italieni să-şi inde. 
Plineaacă misiunile lor contra ina- 
micului, to astfel şi obstacolele me- 
teoroloice din Nordul Europei nu 
vor micșora indrăzneala i vitejia 
aviatarilor  tialieni, in acţiunea lor 
impotriva Marei Britanii. 


PORTAXT PENTIU PRODU 
ENORMA DE FIER ȘI DE 
PRECUM ȘI PENTRU 
SALE DE MATERIAL DE 
AU 


CŢIA 


ITE PANA ACUM ȘI 
pi MAI GRAVE PENTRU INA- 


CARE VOR AVEA CONSECII 

Se află, pe de altă varte, 
cursul atacurilor  asunra Londrei, 
e/ectuate în ziua de Vineri de for. 
mațiuni de avioane germane, doku- 
rile „Comercial și Hyde Park" au 
Jost lovite de bombe. 

Deasemeni, instalatiuni industri= 
ale și de aprovizionare extrem de 
importante au fost lovite de bombe 
în centrul orașului n cartierele 


NȚELE 
„că în 








„PENCIU“ 
EVREI EMIGRANȚI 


A NAUFRAGIAT IN MAREA EGEE 


- Îraziat, zilele acestea, 
italiene din Marea Egee. 


Cu toata starea de război, gu- 

Yernatorul italiau al insulelor din 

prea tere i ne 2 eritat și, în. 
un spirit ] 

2 nau-l ajutoare mauraziație: “re 


în apele cari se aflau 130 temei şi copil. 


Ei au lom 


Siți în 
Rece A găsiți în condițiuni 


și, dupa ce 1 s'au 


Aviația inamică a efectuat in- 
cursiuni aeriene asupra localităților: 
Tobruk fără vre-a consecință și Ben. 
ghazi, unde un libian a fost omorât 
avariindu-se și căteva case arabe. O- 
biectivelor militare nu II s'a produs 
nici un de atricăciune, 

In Africa Orientală lupte între de- 
laşamente mecanizale în zona Cassa 
la şi in apropieră de Setit, s'au des- 
fășurat cu rezuliate favorabile pen- 
tru italieni, 


Imediat după înapoierea d-lui La- 
val, consiliul de ministri francez se 
va întrani 


Novi timbre ungare 


BUDAPESTA, 2% (Rador). — Di- 
Tecțiunea Poștelor ungare va emite, 
cu începere de la 17 Noembrie. car- 
nete de timbre de 20 fileri, valabile 
până 1n finele anului, cu o supra- 
taxă de un pengoe din venitul că- 
rela se va înființa un „Institut de 





BOMBAR. 
IN PORT 








La Gondor. a isbuenit un mare 
incendiu in urma bombardării unui 
obiectiv dela nord-vest de mezo- 


COASTA DE EST A SCOȚIE 
BOMBARDATĂ VIOLE 


BERLIN, 26. (Rador). — Sâmbă- 
tă, din zorii zilei, avioane de luptă 
germane, au plecat din nou în va- 
luri succesive pentru a ataca Ma- 
rea Britanie. Acţiunea aeriană con- 
tinză în momentul de față. 
> 

BERLIN, 26, (ador). — In noap- 
tea spre 26 Octombrie avioane de 
luptă germane an atacat cu succes 
mai multe aerodromuri de pe coas- 
ta de Est a Scotiei, unde hangare și 
cazărmi an fost atinse în plin de 
numeroase bombe cari au provocat 


SOE. MISIONARĂ A BISERICEI ANELICAR 
SI-A INCETAT ACTIVITAT 


TOKIO, 23 (Rador), — Societatea 
misionară a Bisericei Anglicane din 
Canada, a căre! activitate este răs- 


putut observa prea bine în 
atacului. 













importante devastări, 
Pistele de parnire a avi 
fost distruse în mare păi 
grup de aparate „Heinkel* 
zburând la mică înălțime, a 
prin surprindere un a 
cum și instalațiunițe de căl. 
distrugându-te prin bombe; si] 
rafale de mitraliere, Hank 
camente și avioane ce se 
aerodrom au fost incendiate] 
strălucitoare a. făcărilnr 6 
în zorii zilei de Sâmbătă 
tanță de 100 kilometri, 




















cls să inceteze această actii 
cauza situației 













Zozo, Cassala, | Cultură Transilvâneană”, 


fost rănile cinci persoana, 

Asmara, El Ouak și Ei 
malta), Mără nici un fel de 
L 5 


FORȚELE ENGLEZE DIN 
EGIPT ATING CIFRA DE 
260 MII OAMENI 

ROMA. 25 (Rador), — Forțele ita- 
Hene de pe, fontul egiptean, după 
ce au făcut BB Ce era necesar în 
vederea nouei Blensice, deatăşoar 
acum o intemăă activitate, menită 


lovească irte inamicului, 
atace şi  -iă trupele cnl- 


trasate inaintate ale inamicului. 

Englezii, foaie îngrijoraţi de e 
nouă lovitură formidabilă pe care ita- 
Veni! amenință să le-o dea, fae stor- 
țări disperate pentru a aduna pe te- 
Titorini egiptean un număr cât mai 
mare de oameni şi cantități cât mai 
mari de materiale. 

„Giornale Diltalia”, într'o notă a 
directorului să, precizează că tor- 
tele ingrămădile de: comandamen- 
tul ensle: tm Egipt ating citra de 
260.000 oamemk, Totuşi comanda- 
mentul britanle mu se simte încă a- 
Sizurat și va mai Intări această ar- 
mată, Peste 30000 de oameni sunt 
In drum spe Egipt, iar In Austra- 
lia se lucrează la ridiaarea a trei, 
divizii nout destinate Exiptului. 


Aceste uriaşe pregătiri engleze d 
edese en 

















Be a . sa 
Un curăţitor de mine eerman 





CURĂŢIREA MĂ 








Toţi membrii misionari albă 
țel se reintorc in Canadi 






pândită în intreaga Japonie, a de- 


RILOR DE MII 











Y 


%) 






rule ama 






















ppuzeul șefului Admin 


prin teleton dela 











înfiintarea şi 
istituții “ adminst 
asa cum di 
s în Germa 
mp. Deasemenea e: 
ația letodică 
nsul social şi în s 








pirea bunurilor Îi 
de toate zilele, 








în ultima sa călătorie l-ar 
impuse de greana 


Jeriiier Boerzenaeitumg” obser: 
ei, cmntrar informațiilor postu 
îm encleze de radio că Germani 


pe enelezi în Flandra la e 
pere din care na mu ridicat 
Tel 
i] 
A 


forțelor germane. nu 


: 


indemnat să 
călătorie din cauza „ame 
dări! unei ofensive engleze”, a 
iei pricinnlă de alinta sa 
” am incât Fwehrerul ar fi 
esatarea unor noni aliați cari 
situația și să scoată 
> din izolare. Asemenea cu- 
le viarul, les din pura 
em. care a declarat de curână 
Anţiia luptă pentru existența 
Spectacolul este grotese. Care 


răstoarne 
ma. 
e, 


N 


TON 25 (Rador) 
Agenției D.N. B. 


rii. indispensabili 
e de inarmiare. 
can, n adăuga! 





Li 


bi-rsarea unui an dela n 








ș0ul MĂSURI. ECONOMI 
JUATE IN BELGIA 


guvernatorilor din provincii 


AFRMAȚIILE  PROPAGANDEI BRITANICE 


BERLIN (Radar), — In c0- este în realitate starea de spirit a | 

urile sale. de Săbătă dimi- |englezhar? O aflăm din ziarele cari, | ROMA, 26 Oct. (tp). — Amirali- 

e Dopapandei ppințe, a- [sub presiunea nevoii, roagă pe d! ltatea briinnică a anunțat pierderea 

ala propagandei — britanice că | Churehiu să mu aștepte, şi de data contratorpilorul „Venetia“ în 
erlic_pe care Fuehreruj le-a | aceasta, până ce Puehrerul va fi d 






situație în 
Na actuaimente Germa- 

























e ueTiene germane domiată | 

erian englez, astfel încât | 
are 

e nevoe să fie stimulat prin- 


acțiune dramatică“, Hauzesung, a fost ajuns din ormă și| ROMA. 26 (tp). — Din Tanger se 
„Iociiischer Beobaebter” eltează |doborit de avioane germane de vâ- | comunică că astoritați) spaniole 
mentele posturilor engleze de | nătoare. au 


fn care pretind că Paehrerul a 
întreprindă a- 


E DATORESC INSTRUCȚIE 
COMPARABILE 


('IVITATE INTENSĂ ŞI ORDINE 
POLONIA GERMANĂ 









CE 


POLITICA 


istrației germane in Belgia făcut 


corespondentul nostru) 














si de a înlătura eventualele focare 
de neliniște și de a combate svonu- 
rile dezastruoase şi pe politielenii 
vechilor sisteme parlamentare în 
măsura În care acestia ar turbura 
munca refacerii. Din partea autori- 
tătilor germane administrative s'a 
manilestat voința pentru o colaho- 
rare loială şi plină de înțelegere 
cu guvernatorii belgieni. 


în 
Ta 
ela 
mia 
ste 

a 
en- 


CONVOCAREA 
PARLAMENTULUI 
EGIPTEAN 


ROMA, 3 Din Gairo me 
comnanieă că pariamontul egiptean 
a fost convocat definitiv pentru elua 
de 14 Noembrie, regele Faruk având 
să semnoze ul respectiv în ziua 
de Joi 


CONTRATORPILOR ENGLEZ 
SCUFUNDAT 





im- 
nu 




















urma ciocnirii cu o mină inamică, 
Contratorpilorul „Veneţia“ a fă- 
cut parte din clasa vaselor „Admi- 
rality”, având o deplasare de 1090 
tone, 4 tunuri de câte 10 cm, 5 
mitraliere și 5 lanstorpile. lujea!a 
era de 34 noduri 


fi | pregătit o nouă fază a luptei. 


Avion englez doborit 


pe coasta Norvegiei 


OSLO, 26 (Rador). — Carespon- 
dentul agenţiei DNB anunţă: 
Un avion britanie de bomhandare, 
care făcea o incursiune deasupra 
coastei Norveziel, în apropiere de 


la 


— —_ . 


Arestarea unui agent 
al generalului de Gaulle 





, Nicio citră privitoare la livră 
| rile de avioane pentru Anglia 


| _ WASHINGTON 25 (Radoi), | 
Corespondentul agenţiei D. N. B.a- 
nunță că guvernul american a în- 
terzis publicarea oricăror cifre pri- 
wiloare la erăkile de avioane! 
pentru Anglia sau ae puteri. 











ARE UN GENERAL NEGRU! 


WASHINGTON, 26 (Rador). —| 
Corespordentul ag! DNB 
munță că președintele 
naintat pe colonelul Beniami 
vis la gradul de general de briga- 












Davis este primul negru înaln- 
tat general. Cercurile republicane 
cred că avansarea s'a făcut în scop 
i] 








n. 


DISTRUGĂTOR ENGLEZ 
ATINS DE BOMBELE UNUI | 
AVION GERMAN 


BERLIN, 26 (Rador). — Un avion! 
german de recunvațtere a ataca! Vi- 
ieri, pe coasta de răsărit a Angliei, 
un mare convaiu britanie, 


peneraiul Andrews. trebue să fie e 
ducat intrun spirit patriotic şi na- 
Vonal 

Succesele armatei germane în 
primul an de războlu sunt nu nu- 
mai rezultatul punerii în linie a 
unor mari mase de avicane și de 
efective mecanizate. ci și al unei 
instracții incomparabile și a! unui 
excelent sprit al combatanţilor, 















în plin. Piloții germani au zărit 1â- 
lcări pe bordul distragătoralui, lar 
artileria anti-acriană a incetat să 
mai tragă. 

Vasul de războl 
spre coastă având 

jumătate scufundată. 


N N i in mei 





sa indreptat 
rtea dinapoi pe 











temeierea guvernământului | 












ln distragătar ceglez a fost lovit | 1. 


CREAREA UNEI EUROPE A CĂREI LEGE 
ESTE INTERESUL POPOARELOR 


» recepție a gu-]mai este suportabilă. — si 
ni de prâvinedi d, dr, Roca atu osie i 

August, şeful admi-] Şetul admiu BERLIN, 26 (Rador). — antâlni-! le-a avut cu Camillo și 6 maresa- 
namen d, dr. uitat apoi nl al n În-[riie Fuehrerului eu oamenii da Stai [Iei "Potata decura și ic, EBA Nope | 
> în fnta suvernato-[să înlocuiască pe priit DEIZleNI[ai două mari naținni dm apusul din rezultatele eiilitare, A rind 
ndultă ce au del&ari Sa PoPrimarii- bătrâni, | Buropal nu an numai 6 insemnâtate | cate aa fost obținute ; 4 
tatea lor vit [urgia Ma! POL face față cerintelor] istorică, serie „Deutsche Diploma: | “Fold puterilor axClUBU bignu= 
nutatea or Vil-Țtimpului, eu forțe metive, apte şi ti.Itisch Holitiache Iorrespondenz” el | eşte să sa oprească la IHWNOAR) dau. 
$ cere cari, fără să țină seama de/Mant și un simbol a) evoluției, caro[mului, Ba urmâreste ORIBRI (Es 
„at misiunile _plineeonsiderente politie sau de parti. | innugiirează o nouă Burapă Europe a cărei lege +uPTRBĂ pate be 

n domeniul econo-lde; sunt în stare să aplice ordona Inămieul nu mii încearcă decât| teresul popoarelor N 
d: esherii [tele statului fără multe “apa OMAN [din afară n lupta împotriva comu-| Sa poate pune / inct Mecutului 
Ş salariilor. “ Abaterile | Est uite discuțiunii, [nităţii pe care o constitue astazi |eâna Late vota de'a inc&pe calabo- 
: trebultnd Saraca e necesar densemeni de a men- Europa rarea tuturor elementeldii gara do. 
păi i n rr e ține liniştea şi ordinea în toată țara, Convorbirile pe care Fuchrerul res să lucreze în intertăăăi ansam. 





ASUL AVIAŢI 
"INĂLȚAT LA “GRADU 


BERLIN, 26 (Rador) Cu prl- 
telul cele) de a 50-a vICHORI aerlene 
a malorulul Moelders, rul a 
inaintat pe acesta la gradul de jo- 
cotenent-colonel, ca răspiață a cu- 
rajulul său deosebit și marilor sa- 





'DIN SUD-ESTUL ANGLIEI 


ATACATE 


Comunicat 


BERLIN 26 (Rador). — Impitu! co 





comandate de măresnlul general 
Resselring, au atacat cu bombe ca- 
pitala Marei Britanii precum si im- 
portante obiective În Sud-Estul An- 
glie. 

Au fost atinse numeroase căl 
te_şi fabrici situate Ja Est de Bat- 
er Sea Park şi alte regiuni ale Lom- 
drei cari lucrau pen'ra apravi- 
zlonare. 

Pe coasta de răsărit a Angliei au 
fost atacate două convoaie, de către 
avioane germane şi risipite Un 
por de comerţ a fost atins în plin. Se 
contează cu piorăerea lui totală. 
In obscuritate, un alt convoiu 
inamic s'a aproiat mult de coasta 
britanică, in Canalul Dover: artile= 
ria de marină si artileria area a ar- 














elicace, ŞI acest conyo! a iost ri- 
ipit., O parte din vapoare s'a re 





LONDRA SI OBIECTIVELE 





matei, au deschis asupra lui un foc | 124 


MĂREŞTE: 


Mutu, 
Va, duce insă mai 

fără lertare impoi 
Britanii, care cutează 
ara drumul spre _sojidarttatea 
Ealvaroa Europei. Dar niet aci 
nici mâsurile miiitate nu vo, 
Opri această des 
ostilitățile, oricau 
putea decăt să 
ce se fac în ace: 
Și mai mult 

Împotriva. oriei 


departe „o 
Ariva. Marei | 
să incerce a 


Be 
lupta 


r puteai 
voltare, Dimpotrivă, 
re ar fi ele, nu vor 
intăreaseă sfortariie 
si scop și să strângă 
soldaritalea. Puneti 
Brel, an'mozitați, 


EI GERMANE 
L DE LT. COLONEL, 


le. merite în domeniul aviației de 
vânătoare, 

Se stie că locotenent-colonelul 
Moclders a repurtat Vineri a 53-a 
victorie aeriană. 





CU BOMBE 


N ITALIA 


Ducele Mussolini sta întâlnit laStudeno 
Principele de Piemont. 





ul german 


rii noastre grele, 

In timpul nopții avioane grele 
de luptă au atacat în valuri succe- 
VE Şi ii reziiltate bune, Londra. 
Liverpool și Birmingham, precum 
si instalațiunile porturilor de pe 
coasta occidentală şi meridională, 
|Au mai fost atacate aerodromuri 


„|din Anglia centrală. S'a continuat 


apoi, cu asezarea de mine în por- 
turile britanice, 

In noaptea spre 26 Octombrie, 
avioane inamice au efectuat in- 
curslun! inamica asupra teritoriului 
Reichului, aruncând în maj multe 
locuri bombe cari, totuși, aproape 
toate au căzut pe un teren nelocuit 
Sa declarat un singur incendiu la 
un. acoperiş. 

In cursul luptelor aeriene de Vi- 
hei, avioanele noastre de vână- 
toare au doborât 17 avioane ina- 

ca. 


Locotenentul colonel Moelders a 
inregistrat a 52-a si a 33-a sa vic- 





fuglat în portul Dover, unde au 
lost prinse din nou sub focul artile= 





ROMA, 26 (Radar), — Ducele a 
primit în audiență pe: ministrul 
schimburilor și al devizelor d, Ric- 
carui, care i-a lăcut un detailat ra- 
port asupra rezultatelor intrevede- 
rilor sale de la Berliă cu ministrul 
economiei Reichului, 





BUDAPESTA, 26 (Bădor) 
urma invitație! migiătulni italian 
a Agriculturii contele Mihai! “Teleki 
ministrul ungar al Agricuitanri a 
plecat. Sâmbătă dmiiigăța, în Ita- 


mn 


EI a fost salutat IN ATi de mini- 
struj Italiei Ja ta şi de 
membri! Jegaţiei Italăne. 
NEW-YORK, 26 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei DNB anunţă: 
Contra-amiraluj Power: seful a- 
vtaţiei navale americane, a cerut în- 
+run diseurs ca Statele Unite săll- 
vreze An, avioanele de tipul 
„Fortăreața  sburăteate”, deoarece 
Marea Britanie tuptă şi pentru A- 
merica, 





Berlin, 26 (Rador Azenţia 
DNB anunţă din Indii: ă 
Conferinţa „ărupuliii răsăritean! 
a fost deschisă, Vineri, ba New Delhi 
La această coalerii 
vreo 100 de deleali 4 
siunile britanice din dibisiera de ră- 
sărit. 








. . 
gen eral Regele Angliei a adresat 
2 Wador) — D. dr. [tul general fiind lipsit de e bază Ci 
ua al Ralchalul, a pi pet Un MESE mareşalubri 
=uisl agenţiei DNB din | Se imerează cu inirigurare la con 4 
» 19! nonerni e canverbi- Istralzea de şosele și la reorpanizarea Petain 
i aniversării Boti „se |tilar dată, poe ax (n setestă ze 
: A a tedaztai intra Bale. Unliaee| GENEVA, 26 (Rador). — Cores 
|_a aminui imprejurăriie  Bovietelor și România. pondeniul agenției D. N. B. comu- 
cană tomnea mize- | Situaţia pata îmenie mat mică: 
visiiat situația astmală de | pusaltaare şi stabilitatea ziotul Din cercurile franceze bine inte 
“uleasă şi ordine, este asigurată 


male dela Vichy se amunță câ Re- 
im Bomerel Be” | scie Angliei ar fi adresal un mesa- 
giu mareșalului Petain. 


Viceregele Indiligr, GAre a inau: | 
aurat conferința, a ab citire unui 
iu al d-lui CHuEEhil în carei 

i conferinței, 
cel mal 
ler re 








este de a organiza În IB0d! 
eficient resursele Lubirăe tări 
prezentate 


torle aeriană, 
Lipsese nouă avioane germane. 


ŞTIRI EXTERNE 


WASHINGTON, 25 (Radar), — Co- 
respondentul Agenţiei DNB anunță: 

Senatorul american democrat 
Vannuys a anuniat că va combate 
orice moţiune tinzând In acordarea 
de credite Marei Britanii pentru 
cumpărarea de material de râzboiu 
ta Statele Unite, 


BUENOS AIRES, 26 (Rador). 
Noul ambasador al Italiei, d. Bosca- 
relii, a prezentat rile sale de 
acreditare vice»! telui a ră 
blicei argentinene, preşedintele 
iz continuând a îl bolnav. 








PARIS, 26 (Rador). — Departa- 
mentul Senei numără acum 3 mili- 
vane 610.535 locuitori. 

La 7 August acest departament 
număra 1.938.832 locuitori. De la 
această dată 1.671.703 locuitori s'au 
reîntors În circumscripția acestul 


departament. 
———— . — 





Succesul chetei ajutorului 
de iarmă german 


de chetă 

it ARE e ra 

i = 

tul a 22073.44 mărci şi 95 
ptentsi 

cifrele anulu! trecut. spo- 

ae: e de, saitao mărci și 38 ple- 


adică de vreo SI 
de 


fiecare gospodă- 


rie sia ridicat dela 33 ja 3 plenigt. [fost 





(Monte Nero) 


a AS 


ÎN a 
NOUI RESTRICȚII 
LA CIRCULAȚIA AUTOMOBILELOR 


PARIS, 28 (Rador). — Agenţia Ba- 
vas transmite: 

Din cauza lipsei de benzină, auto- 
ritățile germane au Botărit noni re- 
stricții la circulația automobilelor. 

Numărul antorizațiilar de cireula- 
ție pentra automobilele de tarism va 








REORGANIZAREA NU 
DECÂT PRINTR'O 


TORIO, 26 (Rador). — Cores- 
= aa Asenţiei D. N. B. trans- 
mi 


Intrun articol consacrat confile- 
tului din China. ziarul „Shuga! 
Shogyo Shimpo” subliniază că o 
reorganizare a Asie! orientale nu 
va (1 eu putință decât după în- 
cheerea unel păci, ale cărel eond!- 
Ii vor trehul să fle clare și cin- 





IN TERITORIUL FRANCEZ OCUPAT 


HI redus la 7000. Mai bine de 10.409 
parmise vor îi suprimate inainta de 
1 Noambrie 1942. 

In cele 7080 permise nn sunt ca- 
prinsa vehiculele de turism cara 
funcționează cu alcool, electricitate 
sau cu cărbuni. 


CONFLICTUL  CHINO-JAPONEZ 


VA FI CU PUTINȚĂ 


E CLARĂ ŞI CINSTITĂ 


stite. 

Pacea va fi cu neputinţă, atâta 
timp cât guvernul din Clungking 
va putea continua lupta cu spriji= 
nul Statelor Unite şi al Angilel. 

Crearea de baze navale japoneze 
în Imdechina franceză va avea însă 
urmări fericite asupra întregel Blr- 
manii și nu va rămâne fără efect 
asupra guvernului din  Ctuugking, 





ARMATELE DUCELUI 
ACTIVEAZĂ INTENS IN AFRICA 


Comunicatul forțelor armate italiene 


ROMA, 26 (Rador).— Marele 
Cartier General al iorțelor ar- 


vânătoare lar două altele, dintre 
cari unul lovit de artileria antl- 


mate italiene transmite de unde-! aeriană a marinei, au fost proba 


din ltalta următorul comuni 
cat oficial No. MI: 

In Airica septentrională avloa- 
nele poastre au Somthgeai a 
stalațiunile de căl ferate a 
Mana Matrub, Fuka și EI Daba, 
provocând pagube vizibile şi în 
cendii. 

Unităţi navale inamice au 
bombardat în cersul nopţii pozi= 
țille noastre din zona Maktila 
(Est de Sidi El Bac tără a 

voca vreo pagubă. 
Pr Valia inamică a bombara 





Tohruk, cauzând stricăciuni mar! 207 


terlale fearte usoare Și neprovo- 


maţi«mile noastre aeriene a bom- 
paria tabăra Inamică de la Ma- 


Ay! inamică a atacat luca- 
Eh (Kenya). rinind doi 
soldați dubaţi, apoi localitatea 
Assab, unde au îosi provocate 
pagube ușoare, precum și locali- 
tatea Decamore, fără nisi un îl 


de consecinţă, 
| Comandantul contratorpiloru- 
lenentul-coman= 


„Nullo”, locot 
ia capltano di corvetia) 





pai 
D 








=V( 


ESTE 


RIRIIX, 26 (Rador), — „Pran)e 
furter Zelhing” publică în" canti 





uâre ja articolul din sina de 24 0o- 
tombnie,, apreeleri judieloave în. Ie= 


mătură cu ldenlogia și istoricul Mi 
cărti Zeptonare, aprecieri din 





a eta oarole: DuDA Un Dâe | dințel rezultă, probnbil șI Idela 
mii. at care. se acazit tuia contra [de sacrillelu, câro n. avut un rol 
poriideloe plătite cu bani evreesti, [determinant în toată lupta poll- 


ziarul drege la bilele cardinale ale 
programului 1ogtonar, căutând Să n 


cari 






LUȚIA LUI Ci 
DE NATURĂ MAI MULT 
UMANĂ DECÂT SOCIALĂ 


„Frankfurter Zeitung“ despre indoitul rol al Mişcării Legionare 


Loziune, se intomelază pe com: 
nitatea aproape Irățească din ca- 
re trebue să rezulte sprijinul și 
alutorul reciproc În spirit crosti= 
nesc, Tot din însemnătatea: ere- 





tică a Căpitanulul”, 

OBLIGAȚIUNI INDOITE 
In incheiere, ziarul vorbeste 
despre indoltul ral pe care îl aro 
Miscarea astăzi, când a luat con- 
ducerea Statului. Tonte semnele 
arată că legionarii sunt conşti= 
enți de obligaţiile ce și le-au luat 








lor pentru Indrumaren 
în cadrele guvernulul, 


reeducare 
mordială pentru 


nu poate îl efectuat numa! 






a-şi ereia programe pentru 
Fl. A 





ca și de nevolle cărora trebue să 





























de luptă dar şi pentru ri 
















































Ducele după se a făcut 0 Vizită d 4 














m 





1 de incheerea unul acord TUS 


indeplinirea lor”, 








UN NOU CAPITOL IN RĂZBOIUL! 
IMPOTRIVA ANGLIEI 


Puterile Axei lucrează in comun, nu numai pe câmpiile 


organizarea nouei vieţi 




















DUCELE SALUTĂ 


MUNCITORII 


abricele de arme din lerei 





ul, răspunde entuslastelor aclamații 


Stat, In timpul prikoanelor, Le- 
iunea nau putut găsi timpul de 





facerea politică şi socială a 7 
Stăzi, en se piiseste In fața 
unor obligaţiuni indoite; de a-şi 
luce programe si de a proceda la 












IN DAL 
EA! 


N ŞI 
Agenţia Ti 
tenta 


JĂRTIAN, 20 (Made 
Va trunimitoi 
diruneo dare, AupA 1 


Vrovadrtia eu Ir uehrorul, na dum 


me In San 


lacă faţă, Pe lingă colaborarea 
Statului, 


lor le mal 
revine și rolul de a proceda la o. 
poporului, chel acel 
trebue citată condițiunea pri. 
transtormarea 
poporului în Națiune, proces care 


de 


0- 
%- 


pro Madelă, 
Generalul Brann 
Sevrană SUBOR, ministrul ni 


acorile 
Arolna, 


- 


mâniei la Madrid 











ordinar și ministru plenipotențiar 
TIT) la Madrid, 
politice E] Europel Pe acecați 2], d, Frederie Nanu 
(Prin telefon dela corespondentul nostru) tc rlost „rasa în administrația 
VIENA, 25, — Prima acțiune a EAlo vorba în ncenstă politică de o Sturală a Ministerului Afacerilor 
dai au Mișcarea, pa OUI- [,ormațiuiițor soriane taieri fn: caz | RONOAVIE la europeană, de-o ne= |S h 
4 muznal structura, politia gi te] (Deta ic ring AA aviația | iune care să ducă complect ln ră | ———tr 
perii ppt Su or tuetuta | pormană contra Angliei. “anmnțată turnarea spiritunlă și poltigă a Tu . UE ă Ă 
ia ei iua xl Armeana, Runc A PESE AA NE Romei) N GI N Ja RON Comisia dunăreană 
te și oare n dpșirămat întreaga [Armatei gerra pălitice, Jocul de | torlel Cancelarului Alter pe vede oi 3 & 4 
Hă, politiei a “ării. Astret, “ownul |evehlratn prea i acela că pe drumul spre noua orân. ă ] t Ca o consecință a celor gânsta- 
roza în acută Canta |. e raci Va CA. angajarea în [duire a Xuropel, care se dexfiscară | [USA A p eca spre tate de d, General Antonescu în 
ofrelau a ocara ata EA [aa ea cae ia aA Ia șub, conaioarea Axel, Germania. și 4 Plata Obor în ziua, de ză Octom 
CA 'oomnțialul sin acte Ea ol [Iloaie aia a se arată gata de n folosi toate B brie. a fost convocat un Consiliu 
uim. peigeaina bunele, Ace [ue 6 . contribui în oa atetili forțele lor spre a se putea pâsl pe ucurești ln Bresedinula, Consiilulul de Mini 
m un om nb ameni noni cit Ia înfrângerea Angliei, Din acea- |ArUMUl care mă asigure Europei un SOFIA, 2 A 
A XII ora ai meat a A incepe [Viitor nou, Europa n început dejasă | S 26. (ip, — După cum |S y I-A Sima 
AUTORITATEA LUI di poe prinde. inceputuj unul [“APete o nouă infhțișare si tinde să [$0 anunț din Moscova, delega- |. Au participat. d-nii a E 
DUMNEZEU a capitol în răsbolul “impotriva [devină un centru d butere în Mume, [la sotiei pentru ședința dela | Vice-Presedinte SU nl 3 
i pr și | Anetiei, asa cum a fost și până acum. 28 Octombrie a comisie! dunare. | Ministri; General Const. <“ Petrov 
j programul Ieglanar La, Berlin, se. subliniază că pâuă |, Erte vorba de o mare opâră de ze- [N 0 A cu. |eescu, Ministrul Afacerilor. Intern 
(“ui |acum puterile Axel omuneau în iup= [facere In care por să parlielve toata [Ile Care Va avem loc la Duce. [Deuaia] Coral Enntazi Gibiearai 
U use; aflăltă fortele foc rallita pe diferite [Popoarele Furopel, flo ele. prietene |TEȘti, a părasit Moscova Cu avl-| ţar de Stat pentru armata de uscat: 
Deasupra autorității po- | teatre ae imptă, fecare pentru sine, |Său inamicii de eri, onu General D. Popescu, Comandantul 
rulul este însă autoritatea Iul] Se poate spune cu certitudine că a- Militar al Capltalel; Prof, Nicolae 
mnezeu egătura U » militară boira.ae Diagoxrir. Ministru al Coordonării 
însemnătatea credin. |Vlatia germană și cea Hallană n fost ARO Mara 4 eaorăpnării 
, sinbiltă de comun rd Între ele, Rloseanu, Subsecretar de Stat pen- 
( 1 Ro- puteri o consecință a evo. ic UR et a vu 
Ţ Dar, |Inţiei politice din mitimal timp, A= tru Poliţie şi Siguranţă; 1, i Vânt 
T arile na-Ţeennta demonstrează din nou — Primarul Capitalei, Dumitru Popes- 
1 A n pă cum se accentulază în Berlin, cu-Cuconul, ajutor de Primar; Co- 
. clj| caracterul. intim. at retatiunitor - Jonel Zăvolanu, Prefectul - Poliţie; 
aţi N "| politice si militare dintre cele două Tie Gârneaţă, Şeful Asistenţel Le. 
i Mubirii,] puteri ate Axe palti gionare; Vasile Mallat, ajutor de 
velia M i Le-| Cancelaruy Hitler si TOKIO, 26, (Rador), — Cores. | Japonez, scrie alarul Asahi Shim- | Primar: Virsiitu Midilescu, — Co- 
! int i în calitatea xa de sef al Statul |PONdentul Agenţiei D.N.B, trans- | bun, mandant-Ajutor Legfonar, 
ia ci, precum se subliniază Ia |IItE ; Totuși, adaugă ziarul, amabila u luat următoarele hotăriri: 
t ! sa, reprezentant al puteri | Ar ÎI cel puțin prematur a vor. Primire ce s'aălăcut la Moscova 1. D. Primar al Capitale! va da 
I Li p Miticel Axe 


d-lui Tatekawăy ambasadorul Ja- 
ponei, este uitsemn evident al 
imbunătă (In) relațiilor dintre ce- 
le două țari. 
Ziarul incheg indemnând  Ja- 
ponia să stârug dlu toate puterile 
spre a alunge la o aproplere cu 
Rusia, 





A ISTORI 


Petain şi can 


CLERMONDeBERRAND 26 (Ra- 
dor) Agenţia Havas transmite; 

Ziarele frandete din partea ne- 
ocupată n Franţei comontează re. 
centa intiiniee Aire seful statului, 


maresalul “Boti, şi cancelarul 
Title 

La Croix elle că nu este Hp- 
sită de interes Boincidența că pa 
tru luni, zi deal, dela intrarea în 


Vigoare a armistițiului, care can= 
stată cea mal Inbunecată infrânge- 
re din istoria Brantel, Intâlnirea cu 
Puchroru cgugătră opera mazesa= 
Jului Petain, Bi că aceste conslde= 
rați!, inchei BlBPuUL să linistească 
Vețâbdarea Dare o resimte fln- 


care din nol idea cunoaşte rezul- 
tatele cuntaatiriloe. aotunle, 
Le Monitaii care cate canal 


derat cu un m care oplindeşte 


utilza puvernâmentale, 





părerile corei 
serie 


| SPRE MADRID 






Dylan, n DĂNANIL Mannt 













orag, Vind dupa amiază, plecând 


ara însoțit dau, 





Noul ministru al Ro- 


Pe ziua dă 1 Nocmbrie, d, Radu 
Ghenea a fost numit trimis extra- 


„FRANTA LA 0 RĂSC RUCE HOTĂRÂTOARE 


Ziarele framgeze despre intâlnirea dintre mareșalul 





n= 
Ba 







BIRLIN, 26 (Hndar), — D, Her- 
man Ginzel, cunoscuti! zinriat caro 
a fâcut In ultima Vreme 6 câlitotie 
de ntudii in Românin, n publicat o 
marile de articole în" ziarul „West 
Doutacher Beobachter”, După ca in 
numerele trooute ziarul a rojațat 
textul convorbirilor avuta cu d. Gr- 
nern) Antonescu, şi cu d, Horia SI 
ma, În humârul de astizi dA publi- 
FitĂțII convorbirea cu d, ministru de 
Externe, Bimrdza, 

la intrebarea dacă Garda de Fier 
în are fixată dinainte concepția sa 
de politică externă, d, ministru de 
Externe a răspuns; 

„Corneliu Codreanu n scris în anul 
1936 fostului rege Carol, urmatoa. 
rele; 











„Locul nostru este alături de 
Germania și Italla, In urma Im 
perativelor lixate de Irancmaso- 
merla dela Paris și Londra, gu- 
vernele Majestății Voastre sau 
chiar Malestatea Voastră aţl dus 
o politică externă contrară Inte- 








CĂPITANUL A CERUT TOTDEAUJ 
O INȚELEGERE CU BERLINUL ȘI 


Declaraţiile d-lui Sturdza, ministrul Afacerilor Exţ 
făcute ziarului „West Deuischer Beobachter“ 






ventură şi ne va obliga 
martorii desmembrarii Tării, In 
Ința, acestei perspective cata- 
Strotale, rog pe Malestatea Voa- 
Stră să-și la răspunderea perso- 
nală pentru această politicii ex- 
ternii. Nol asteplăm acest gest 
cavaleresc pentru ca Țara, in 
momentul când nu se va mal pu- 
ten salva, să ştie cel puţin cine 
poarta răspunderea”, 


In lexătură cu acensta, d, mini 
tru Sturza a mal amintit” despre 
declarațiunile făcute de Corneliu 
Codreanu prese) în Noembrie 1947, 
deelarațiuni care aveau următorul 
conținui u sunt contra demoorn= 
ților din Ocoldent, sunt contra MI- 
cil Antante, sunt comtra Inţelegeri! 
Balvanice si n'am niel cen mal mică 
simpatie pentru Lia Naţiunilor, în 
care nu cred, 
Cndreanu n cerut totdeauna v în- 
țelegera en Berlinul și Foma. 
Vorbind deapre. prezent, d. minia- 


să îlm 





















reselor Natlunii. Această politică 


ar [e Va duce la o dezastruoasă a- 












neret misolri naţi 
"Țara nonstrĂ n tes 
toate obligațiile iata ja. 
în consecință Areptuj a 
rândul ei ea Ungaria sait 
neaseă si ea pe aj fai 
un millon patru suj 
mâni care trăese În m 
te în Ardealul cedat, 
D. ministri Sturăză. 
continuă autorul. A 
ora mislunea miltaă 
tâcut intrarea, fn. Biaeha 
dnelnrat legătură, 
Chiar acum m. mălat d 
mialunit militare, Gea 08 
marcat, cât de, solemn i 
moment, Lâna mine săi 
zontanţii Germania Da) 
niei și Spaniat, adio 
acelar națiimi, alături dig 
tanuj neatru, dorea să Bă 
Inboraren miltbari regi 
nă este o trndiție vechii 
tatrorupt acum Be Poli 

A 
















































Eu sper, ca de pe Urma 
gem la cea. maţ ferieltăi 








tru de Externe, scrle autorul, mi-a 
spus: „Poţ să declar în numele tl- 


a relatinilor dintre Vă 

































dispozițluni pentru intocmirea unei 
situații exacte a cantinelor sia 
centrelor intlințate de „Ajutorul Le- 
glonar”, cu amânunte asupra modu- 
lui lor de constituire și lunctionare, 
2, Se va Institul la Primarie un 
control asupra activităţii Mecărul 
luncți aplicându: podopse 








EI SALE: 


celarul Hitler 


riozitate, dar să ştim că depinde de 
mol, În mare parte, ca coasul Ac 
cesta să fie acela al salvării, al pâ. 
il și al unor evenimente fecuriede, 
Trebue să ințolegem cu toții că 


am ajun la o răscruce hotâritoa= 
re, a istoriei noastre" 


ap 


Preşedintele Roosevelt 
Va rosti un discurs 


la Boston 


WASHINGTON. 26 (Rador) 
Corespondentul agentiei DNE comu- 
Med 


Casa Albă anunță că oresedintela 
Roosevelt va rosti viitorul său dis= 








SA_ne ferim dă nerăbdare gi cu» 


curs electoral la Boston in 30 Oetom- 


„Belazioni Intermaalan 
tând călătoria d-lui 
ca a dus la un eșec, 


să păstreze o atitua 
4 prezența d-lui ki 
să-l facă a tre 
vel Britanii, 
tului va îi hota 
melor, "ruj 
tensiva 
oprite, Fpipluy se. 
ca si acum 2000 
echitatea armelor 
mei, 


TOTI SPECULANȚII VOR FI TRIME 
IN LAGĂRE DE CONCENTRAR 


intensificarea măs urilor de control a functionarilor 
Pedepsirea exemplară a poliţiştilor incorecţ 


Hotărârile Consiliului de minişt 





D, GENERAL 1, AN 
aspre celor dovediţi că nus 
datoria, 


3. Se va întlința un organ de con- 
trot mobil al Capitalei, făcut de a- 


TONESCU 


ŞI lac 
















genţi motociclisti, cari var 
necontenit oraşul, raport; 
dată orice abatere a orj 
resort, care vor hotări | 
târzlere potrivit împrejurări) 
4. Primăria mul 
lui, Poliţia şi min 
Internelor, vor po 
conwmn aca 
ă ofensivă ini 
tra speculanților di 
categorie, 
Se vor lua măs 











şi consumatori, c 
pesc viața. 

Toţi acei carţ 
preturi de speculă i 
trimişi în tabere di 

rare. 

Ș. Primăria Capitalei, perla 
nele ei competente, va, Mă 
ventar al tuturor avuțiilari 
6, Se va urmări ca lui 
aparțin mal multor. Depuriă 
să se rezolve In cea, mal de 
monie, In ce priveşte di 
caracter economic, ela 
hotărite de acord cu Min 
conomle| Naţionale și al 6 
ri, 

7. Se vor lua cele mal 
suri impotriva organelo 
nesti care; 

a) nu se poartă omen 
blicul; 

b) nu-si indeplinese d 9 

<) pentru a şlo Ind 
tind dela publicul. solizi 
de bani, E 


































IN INDIA BATE UN 


Eşecul inregist 


MILANO, 26 (Rador). — Revista 
ali, cumen= 
Eden, serie că 
In primul rând, Egiptuj continuă 
dine de asteptare 
den nu n lzbutit 
ce tățis de partea Ma- 
Do ultiei, soarta Epip- 

rită de puterea ar- 
polo ițallene vor relua 0. 
Și ele nu vor putea 1 ugar 
poate salva, astăzi 


de aul, sperând în 
vletorivase alo Bu 





brie, 





IMPRIMERIILE „CUVANTUL: S. A. R, B 


In Palestina, situația este conul 
n Palestina, 4 
uoureşti, Str, Sărinder 5-7-3 pi 


IMPOTRIVA  IMPERIALISMULUI £ 








VÂNT DE 


rat de d. 


xA din cauza politieli i 
tlo-avreașii 4 toata 
lui din Londra, Nu di 
cela cara va șil să 
Mictul ieduatibii 
părți, mai ales in 
bulu pe care arabii 
tăehalu de eliberate i