Cuvantul-serie-noua-nr-22-4-noembrie-1940

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

Anul XVII (Serie nouă) Nr. 22
jmremeletor! TITUS ENACOVIeI
critori NAE 1oNEsScu

ȚPACȚIA CALEA VICTORIEI 25
PO MINISTRAȚIA STR. SĂRINDA a-i
TELEFOANE

ss Luni 4 Noemvrie 1940

tron Imprimeriilar și Administrația

c „+ e + 58708] Redacţia dă gti, 28470
Direcin st Bebe 25700 Paztnu ŞI Sport ara
se tal + «.« 557409] Pcovnela [ir

37034

ireetor:P.P.

seara BIM e
tă

7m aprobări
Nr di gara

161.875, Tep)

IN ȚARA MOȚILOR

aPz,

-| desconerim, să

cele mai multe [Tasii generoşi,

refacem
datători de mari di-

O problemă la care se poate răs-lcă ro

zarit aa 4 la ca e răs- [că românească Jsată să +

e ale. Casitalei i li nițiatori de iertiă, într'un Punde in foarte multe feluri. Sim-|cu toată see chivotul
în ea 6 ORI E Piu, den: pie. PA CORY [ocina denătarea, bogat
târgul străjuit „pe a

nurile mânăstirilor
un oraș ce se deo-
celelalte. Pare
în visul amintiri-
perit de o ceață u-

Vom folosi tnatii averea încă me
exploatată până acum: lenea romă
nească.

Lenea de zândire ca și lenea de
a lucra.

De bună seamă fiecare răspuns
după măsura intelegerii celui care
ÎN dă,

Si ca atare,
tră. vom înce

după aceca a ni
m

in | | ni câte td

ca să deslezăm rostul| Trebuie să ni ă E a
să ne Înhimăm la zi
unor lucruri care Sau v et ză
i et a MAI ERORI (0, E our Fat soi reb- [intins unca pe apucate, munca
i i ae jet E ati e pa pacâiă Su [oamenilăt prea inteligenți pentru a
pa LG Ci [ticolul 15 — se ocupă de monahism,

Marea româneaecă să poată pricepe
că nu este vorba de minuni,
să râstoame sensul vieții, ci de 1
buri care să i-l dea pe cel adevărat,
Ce sa tăcut până m? Fiecare
om nou vroia să dărâme toț ce fă-
cuse cel dinaintea lui şi să inceapă
de la capăt

Cu asta işi dărâma un adversar

liti urcă pe culmea [7ală-i aci caprine
Averea monahilor
adusă cu dânșii în mânăstire. ca şi
cea dobândită, în orice mod, tn tin,
pal mnanzhismului, rămâne Intreagă
mânăstirii de care ţin”. At f
Candiţiunile primirii In mânăstire
aflăm in articolul 90 sin Statut
Dacă cet ce bine la mânăstire

se opri să adâncească. este fisibie
rea zădarnică a energiilor neamite
hui,

Planul de lucru va fi de durată și
va trebui dus până la sfârsit.

Altiei vom continua să trăim să
raci în cea mai bogată tară din labe
me,

Dar la acest plan de lucrm vă

monahlilor
pornit totuşi cele mai

uri, marile miscări de
îi. Mibalache Cogâlni-
din curțile boereşti
sul Unirii, urmat de le
ete mari, îmbrăcați
mare poet al no-

i-comanda
x

care o evocă circulara ca-

nt Horia Sim,

put lupta Căpitanul no-

rioare, se poal= aproba și fără
ia, | Men şi la nârata de 23 ant

Prinurmart, cine nu ia exameni

era.

MENTALITATE DE STAT

învățăturile ce se desprind din el.

De aceea gândind la toate aceste
ureseli ale trecutului credem a în-

si îsi dădea siesi impresia că lumea| trebui să se înfarae taţi acei cara
ni miar ori te eranâhaztur” “dă doge au stea, eta se mare tau SC ca
m întreg, Eroirbau iile Ai Nei n) fcalle: pen ru In chipul acesta am rămas totdeu- această tară şi să se bucure de toa
și a câni sub teini sfânt |Piscopului, spre a fi supus ezame una departe de desăvârsirea care |te bogăţiile ei.
poue De acolo: e Egal [nai Pee, 2.7 „up ezame- nu inseamnă sfârșitul ci echilibrul.| Nimeni nu-și poate rezerva pri
sehe şi-a ridicat gla- lumi anume insittitită în acest sep Nu vom înşira statistic Iucrările | vilexiul de a rămâne Darazit şi ex
t arab iai apă care pxamen eeiuo aci CAD incepute şi părăsite, sau pe acele a[atât mai puțin de a sa Dume dea-
p pta imp a evrei-| primirea şi tamleee prison Şăror incetineală echivalează cu |curmezişul rosturilor noi pe carg
ori, profesorul A. C.| mana dacă a împligii ș ia ru părăsirea. Nu pentru a invectivalle dorim Neamului nostru,
30 ni: dacă candidelel aude trecutul scrim, ci pentru a reține lon
ales, amintire scumpățteolagice sau altei de sludii. supe.

Protopopescu

-
sl mei apar ate jeleme că lucrurile nu sau făcait Cre d N ţ a
1 alături de Pancu, cell tea renume Pa Pa bir tul (512| Miscarea Legionară a luat la în-|Neam. In conceptii legionară mai vălre. Legile rele trebuese schim-| fândite după ui plan dinainie și
ini ae urale ie În pri [zamren asapra... celor rel Jazăduinj, |Cebuturi, lără vola ei, Intâtitorea| presus de toate MI Mamaul. Din bate dar sea rele eesc i supu- | bine chibzult. S'au tăcut improvizat.
agini ale cărţii „Pentru Le-| călugărești: s ăcia Ş

La Nicolina a ridicat Că-
azul tricolor pe; ateliere,

fecioria și 1ăi
Tea, voii şi a socolejii de sine!
Examen numai pentru preyti. Pe

unei răsvrătiri impotriva ui
instrăinat și organizat cu meșteșug
pentru exploatarea neamului, În a-

neam izvorâste wlşearea, ca duh și

ideologie și to! diM meam trebue

ne lor, pentrucă e de preferat o le-
ge rea faţă-de bunul plac al dei

Fantazia şi. de cele mai multe ori.
imitația au lost mobilele acțiunilor.

ne-a păstrat...

Căpitanul n'a legat mişearea Te

lormat Statul. călinliloe de realiza- | nitarului sau gustul fiecărui partida. | lată de ce ne găsim în situatia de gionară de mecesități momentape.
nd printre cetele de munci-|!ră cei cu studii superioare, mu. Fi. [ceastă iara mevolle bătăliei au tm |re a meniului îi .Din_prkina |lar. A te încadra în Stai a avea Orase cu periferii ruşinouse | Din înţelepetunt acumalate de
ziti de comunism. Pe bănei- | INdcă ri ru ptiimță de carte xânt Ma [pus un anumit'4el de om: leglona-| aceasta Statul valisează căt valo-|za a te incadra în aie aere. prin contrastiitiea centrul. fată de| veacuri, a sea ailevărari mtânei,
rsității ieşene a studiat | Iadul for eâmd_ e narba dei feciarie. tut: eroic, gata de luptă şi de jertfă. | rează Miscarea. vie, de | daca ele iti dan drepturi sam si im [53 Mrăupere de inimă, inchizi P7lind toli, in bamine, etruttațui
înd pentru viitorul mea: | “ARTE: it ud Postare. Formaţia aceasta n'au avut-o, cum | linie înaltă, vă da at viguros [pum datorii. Ci cobati, la Sinaia. dela pia ii ap ei di pi
și tot la lași a făcut pri-le infalcree pom aaa PU arianiti [ta crezul mută. vreme, mal DL joi de vel abea EM ai ee | PT at legionar. se străduseie, tn |HOlClul Care strățueste creasta mi | sere, (nrerii „pe calea «de eta
soare, nului pe faţă pământalei. In mânăs. |StOlarii", (expresia e a dusmanilor), | şi resemnată, va da un Stat rutinar e Ja ioa, vecibăMIE- îi căii Ie-

raşul acesta este al no-

rămas nobil din vechea

tirea a

In această mânăstire nu se

nizării din 1925 mu puteau
intra decâi creștinii cu „certificat de
bună puriare” eliberoi de primărie.

ci în genere toți legionarii. Nae lo-
nescu, Ionel Moţa, Puiu Gârcinea-
nu — oameni din generaţii diierite

şi incapabil, De acega trebue să pă-
străm Miscarea la Înăltimile ei de
început, Mișcarea trebue să rămâ-

ajungă la legi drepte si la o admi-
distrație bazată pe omenie și pe
muncă, dar până atunci du trebue

rale de inainte de intrarea în statie,
A avut cineva capriciul să-si ne-
murească anonimatul cu o lucrare?

Prevederile Căpilannlai sau ade-
veri! matematic. E? n'a fost predeu=
pat niciodată de inirigării mărunte,
de obscure lupte de culise. A anali

Perne = e raba p A pornit-o, fără nici 0 altă sacotea- |zm! ca profunzime și seriazitale, pro
iai e azteci n putea |— au fost luptători și intelectuali în |nă pe linia agelulasi spirit de jerită. |să cedăm ispiel de a călca legile. air sa paza esch az ton iară Dati Se pia Aire ir
a A mea 1 misca nimic fără știrea episcopului egală măsură și au primit să moară |cu aceeaşi infensă trăire in valorile | pe motivul că nu sunt făcute de noi, . 7
a lăsat acnlo moste-|„conduzătorni suprem al oricăre: an

tuală.

hrisov

nâstirt”

peniru credința şi convingerea lor.

grantă dintr'un tot funcţional.

ternte cu sersțbilitatea Lui uriașe

Ş ji
- eterne ale ncămului, cu aceeaşi pu- | că nu sunt ale noastre, asa cum nc A le-a turnat în legi de nezdruneinat.
a ) dițiunite a r îi em bi e rău o serie di - = -
Ca „un Ca | dubusui pt AedipCondifiunile vieţii [1n aceste tmprejurării. s'a Îvit In [tere de credinţă în lacul ee ri [paint aie, 2029 străini de Mig- | ANen de bine de mieoniciie, 49 Vot analiza una din mullele îrăsă
Perrin) [est „n mim sin Sie lehip firesc o mentalitate specifică | pornit la drifn acum 13 ani. Să mu care. Legile sumt ale tarii, au ai vera o area Jast modernizate. [sur cari fac tăria Legiunti: ema ret
n însă cu mân- U j gar 1 pară i 'e | vem = prea rise 4
sângele a ma-| SUP reglimul legii din 1925 supre. | Omului de luptă. Statul acaparat de | ne indepărtăn de izvoare, de duhul | gruparilor. Ele trehuesc deci re: modennizăte. si avea 0 altă) are [2 Pa, cecul ab i
rr n “ Îma treaplă pe care a putat-o atinge | mâini dușmane, era transiormat în | nemuritor ab întemeetorilor. Căpi- lpectate cu orice pret. Grupările serie care asieaptă. asitagti cu de. od rizetagnț
Ei isi: 4 iara mânăstirilor a fost atelierul, |instrument de teroare. Politie, jan- | tanul trebue jsă rămână peniru po-| pot lupta pentru schimbarea legilor, aeserene. 08 i Ce ale. ce f0et, eaetonieti Mtapelat ui pg
artiere întregi ale oraşu-| E piscopu: eu erle mai numeroase a. | darmerie, administrație, școală, bi- | porul nostru; cât va dura pe pă-| dar nu peniru călcarea lor. F Ştiti care este situaţia reală? Re-|al Legtuni!, ca blândefea Peligiei ep.
4 pline de streini. carilteliere mânăstirenti se mândrea ca | serică — intreaga aparatură de Stai | mântul acesi Legiunea, singura | lată pentruce trebue să ne impli- pet ceace am spus de nenumărate |ştine. A unit două caracteristice, cază
i ochi dusmani. Econo- manohi: Icar i0ă din eparhia sa. Lera folosită ca unealtă de subiuga- |noastră normă de viată si normă | nim mentalitatea de Miscare. men-|,-, Sistemul nostru rutier. apara- [În aparenţă se ciacneau.
te în; aoRio da: Ati 0 Mat “0 puteai anoiatil, 7% |re a natiunii în folosul câtorva înși | pentru moarte, talitatea de traia şi de miei în [tul circulator al tării, este ca un w-| In Cărliciea Sefulzi de _cutb se
i mulţi s'au înstrei. | Nâstirilor utea fi aflată la a-i ae intţă și e , A mentalitațe de Stat, mentalitate de
ag democrati | MERE cari na erau niet călugări, mici |HPSIti de conștiință și răspundere. | La Mișcară Sa adăugat astăzi

preoți de mir

Miscarea legionară, in luptă cu a-

pacat circulator fără vase capilare,

spune: „Cuibul adunat este n bis

ŞI ei i ă 3 4 ed. Acolo în cuib se vor înălța ru-

. nici mirenț, — Deacela carea nară, i Statul. Acestă nu mal e dah. i teh- emca Ietă de lei e eeairera „E drept că lucrările pornite a- se A Madi pante a a

au Cele Mai] paragina, bălărille și strimbarea |Cesti Înşi acaparatori de tară, se nică, nu male morală, ci lege, nu |rikuroas Sur crea ri Cum. pe acest plan de complectare În: Cophandi, ve aa oct Meat: NE

n isi eciale: Jon -ta- [m'am conlenit să innăbușe și să bâr. |izbea mereu de organele . Statului, | mal e credință, <i ordine obiestivă. | mai aşa putem respinge si rar cu vasele capilare ce lipsesc astăzi, [0 prP/Uril e A erei Dre lia

] e profesori, pe mazi-| ture viața sirălueitetor celăji —“ duhow, |până la declararea conilictului tra- nu mai e luptă crâncenă, ci muncă |atac viclean. al adversarilor nostri.| n, constituesc o vițrină care să o- rit Pia pres dizei AA ae i ri ao ine

funcționari, înalţi fal- | miceali din wremile de slavă ale bi. nic dintre ea și Stat, care a dus În |tără preget, De accea iară să pără- | lu Miscare trebue să cultivăm spi- | prească în loc pe trecător. Ponte de nară, prfeteni. părinţi, bunici şi stă.

N'au fost lași care |sericii măcelurile descreerale din ultimii [sim mentalitaţea «de Mișcare, tără de |ritul de iecită, eredinta în destinele aceea s'a și lucrat altiel. Rezultatul [272 PLICLeNI, PĂrin duhurile 10,”

poarte sarcina marilor! „RAU ze mp au „nat an: [anl Ca să fie indepărtaţi dela con- | care nu putem rodi nimic, trebue să menu Ad aa atpate anlul cate însă îl vedem. pă Căpilenut. in ragăetune șia găsit

au putut duce la capăt! puscas ini pe ba pb irc pea 111 | ducere câteva zeci de oameni, nu |ne adăugăm Deaparat mentalitatea |rei si al datoriei. În Asa n mai poate merge: mânydierea, in „o tipi of
nturi născ sânul | da 3 fue A "eopire i i; care baljocoreau țara și Stat; Statul este însulleţit de |cultivăm deprinderea acțiunii lega-| De a renunțăm să ne loto-|Gotaalelor ui conseeuti

ute în sânul nu mat poate întârzia mai mulţi, care batjocoreau ț și | de Stat; Statul | obiectivitat n fe în fiecare | pierdea în murmurul cuvintelor să

uptătoare au căzut o duceau la ruină. Leglunea a_ tre-| Miscare, dar este altceva decât|le, răbdarea și obiectivitatea, — araliem la inaugurarea. în fiecare pi? pr iu o arta >

e. după ce au pornit lo- G. Racoveanu |huii să lupte ani de zile cu Statul] Miecarea. Sali este ue i atru esa: [ca acdanată si conștiința că, foile: an. a câte unei lucrări ocazionale si [e ruină orice eaiazat ae at

ntuitoare. Să fie si aci a- întreg, decăzut în starea de uncaltă | prin care Mişcarea slujeste neamul, |reut de erâd si functie, sosea toți de tatudă si vom porni la o treabă ces) (noua lie. ete oaMă Ati

erbul_că nimeni nu e personală in mâinile conduciitorilor. ia serviciul neamului și deci -in to

tara lui? Dar Legionarii
nic

dantul

lă, nici descu-
cere să recu-

In corpul ziarului:

ADAPTAREA

In impreiurările acestea nu e mira-
re că mulți legionari au contopit
cele două realități, uzurpatori! şi

Instrumentul acesta politie, pentru
a-și ajunge S60pul, trebue să albă
anumite iusuşiri,

Statul mu poate lucra arbitrar— du-

ce săvârșim nn trebue să avemialtă
preocupare decât interesele a:
cestuia. »

temeinică.

Avem de. lăzut şosele, căi ieratu
locuințe higienice, pentru cei mulți
mici şi năpăstuiți

tori si cu figura de sțânt bizantin, se
topia în glasul psalmilor. ridicându-se
deasupra pământului. Imi spunea: a-
sea la Vaslui: „când mă rog. simt

i i iscarea exprimă nevoile neamu- p i însă întâm- | cum mă ridie peste această lume. Mi

25, care este de drepi Sp ont, Sion Munti pă prietenie; Fadenie. interese per: jeni ratei ass ase Ig [nce. Nane cau, d Ie a a nemâranite și

Celace € ntru națio- rivă de vrednice de dispret. -Isonale, ete, EPiisemnează mial îna- 4 pipe E: aa x ?|odat frumaseţi, inaceesibite vtețit de
i Sai In răstimp insă, lucrurile sau tisiacă. Dacă cea dintâi poate pro- [+ politie ci după un plan chibzuit | Pda

raşul bavarez

INVĂȚĂMÂNTULUI SUPER

schimbat. Astăzi, după una din vic-
tariile legionare, Statul nu mai este

inte de orice; ordinc juridică. Legea
trebue să treacă deci inaintea omu
Imi și a slăbiciunitor lui firești.

ceda vulcanic, prin luptă și credin-
ță, Statul trebue să pi ze sis-

în raport cu nevoile +i mai ales cu
urzenta lor.

toale zilele,”

Legionarii mari, personalitățile

A N ales puternice, au fost xulete religioase,
“ni ap: tematic. prin muncă şi prin ordine.| 1. vom ace, însă nu cu cxpe- iar cet mici încarcă să meargă pe
pentru cauză, be- RA STATULUJ PO e cării, deci se impune | De aceea in Slăt trebue să e. su: [tematic prin mată alioria ordine: te + după procedeul din „anitere» | mate [ue

cput să “vozbeaă LA STRUCTU ee orar ce pugeon:cu AGNReilor. AI încene | de oecegară dest. ca vineaiaihatea | i i Aaa ia d Da ea |uPTIelE danii a ae lt. anipezita
doit Titler, pentru fas- In țările totalitare ordinea con-| unarbia, adică destrămarea vieții de izvorilă' din păi victorii. să nina anca, pesuii fond. veligloai a finui ama de
Milanul, oraşul În care stituțională se bazează, in atară del Stai. O lege poate ii rea sau poate

NAŢIONAL LEGIONAR!

istoria no je pândea la voenozit
i ) Le vom face cu toată acea mun-| istoria noastră, Se gi i
ci ător, Stat,” Mișcare - și îi bună, ne Yom supune ei fără so- Traian. Herseni cucerniei, ce-au presărat fara ca
de 1o a poa i reci re, “a - seriei și mânăstiri, la damnileie n
a de foc a credintei na- ce
Pavolo d'italia, aceasta

„giunea a izbutit să

PROBLEME

ESENTIALE

nuiască. in imtejurările descrise în
prima temă Di € eoizurată numal de
superioritatea imerică a maşteri-

tură economică noi. aparținem în
mod nătutal „spatiului economie
german", cu alte cuvinte acelui spa-

Câte: trele temele au precum se
vede un cacaeter mai întâi politie,

vre smerite, ce Jăceau. Diaţă comună
eu neprihănirea, la, biserieile rtăte
cate. eu fiecare” bătălie, cânliaată, Se

ana etul “mislic. al poporas
Jor in raport GU Vecinii și de sâna- [ţiu european de influență econo-|ca scopuri mari si. directive, dar pet bn: peste preia pia
e răului: gândul ei 88 tatea biologică rasei. ci şi de pu- | mică a poporului de unică „ui ne- | reatzarea Joc imapiieă rezolvarea pe (li sfera Deslc,
y d spiritua întrecută vitalitate şi potenţial eco- - fâră tecgtversări. ai Be= i aloe pâslă
avie spre orașul pri- a ăi |tecea şi unitatii e! spirituală intreeu! Pr plan vas și în foptele simbotiee al W
li mte ne de ras - | nomic, care este Germania, Această î i că
pte. ale primelor nădej- IN ECONOMIA ROMANEASCĂ e e mel BE: de vagă itp a ale Seen piper pere feet sitări a unor probleme economice de | crţlari mi neamului, Căpitanul a citit
"imelor suferințe. Nu tre=

1! ingăduim ei

"ant pentru mol să stăpă-
rein sau durman. Pe

a în acest loc

Am arălat că in viața noului atat
Legionar există o dominantă unică

„Blatul şi elitele iul conducătoare.

e tar centru de | rmainantei”

nerey energie. Sita | Prima Lemă Numărul și vitalitatea.

ra nepăvăr
n fos

i si a ivbmiei |

cure din când înliui

Numârul reprezentanților neamu-
românes din apatiui statulu

-ocste şi ne luminează, Noi incă neciuntii atingea tbia 15 mil-

cane. Ei atini inconjuraţi, ca o
sulă de ape, de marea masă slavă,
în continuă creştere numerică Dacă
această anclavă latină a nearaului

neainu) nostru din acest puneţ de
vedeze. o vom subilnia ma, jos,

A doua temă: Homogeneitatea și
coherența ramală.

Posibilitatea ca up neam să dăi-

număr mare AA mizen neamului 1
redue considerabil! coherența și unl-
tatea spirituală, micsorandu-j mult
mai mult degăț se crede și se ştie
in genere vitălilatea s; potențialul

mal acut și MAL Brav decât la urla
i bamogedă iInassi germană,

4 brrin temăă D:cadrarea 3 noua
ecimomie eurăennă “o „spațiului
german“,

Prin poziție Bfografică gi atruc=

Germanie, a existat mult inalnte de
actuala ej supremație politică, tind
o realitate pe care nici inghenun-
ebiarea e!-politică dintre 1910—1933
nu o putuse elimina saw eseamota

mul și potențialul economie la
nouile condiții şi aceasta cât mai
peintăratat, condițiile Bind stin-
gente şi conjunctura de o exlemă
gravitate,

foarte vastă anvergură,

Dominanta cepe rezolvarea ace-
sto teme, politica de stay impune
si conduce realizarea lor.

mal care-i mupase până acum
drepturile ducând țara a desastre
și Neamul Ja ruină și mizere

ca "'nir'o fântână clară, Căet candu-

cătorul adevărat e acela e intact
ează esenla naliri,. în. celace

E proțund și mai curat, Faptele si

legile tui trebuie să Coop ată ce
rinjelor marnle şi materiale ale colon

3 p Mitică de atat prela A i te cerințe,
nete ă „a|+e& „si fiecare organ În parte, cu [ic « 3 vitalitate |de rezistenţă gl desvoliare. Se de- | acest spațiu german în câre in-| Gonducerea pe! condusi. ȘI una dintre aceste Ş
plute pe cari le-a ("43 slecare jegionar sunt „le sesviciu A te „ou ie 20 patit due de aci impăretivele politice A tă majoritatea atatelor europene | comanda intregel economii, impu- | “+04 pegiunea a sexizal-a să a eta
na acest Oras: Carac-|" comandat“ în. slujba. Naamniul, a pelrea ei e slguă. Asigurarea creg- |uITIINTIl „DERIĂDIlor și segregării |, arară de bălcânicii din aud. ca- | nându-i tranatormâri adânci îi 0 je, tork "pecenlialiea. - SA
cu inteligenţă. să-i] câsti-|"aăzi asigure acestuia — dălnhirea [iezii vitalizații și pataiiațăi sue e ae PAR tel, eve, | pâlă o structură economică mauă i! | „ou discloitn. pr, ali aia aaa
cica Der 88 ani pe Tome ma [traiau lent orei că ursaă? pă entomct [raiut den e apă are [oma Geconi, a ua mm tai n te

] a N fa e, în care A r ilor
ve tekustorii «din: etnpliel* An eaută dominantă de veriileă va- RU Viei A palilui pune oc |Benelzare fațăite cellaiui. — Acesta | MORIC, in ete, Al Gthet ur2 [in caze Btatul era condus ai :Măpânit taia vitregiilor. nermenenle,. ia af
nlătar imbiiitate pune trei probleme mari, | papi mi P cât fl fate. 21 senat Mdânc. explicația par [ej 1e conduce, irebueae aă 88 Incă” [de magnasii economiei, moni, Stat | d peer E ere d =
rem să scuturăm Jetargla [revoluţionare de actualitate, pe cari] Cât e de auută si arzătoare. cât Uicei atlă Bg te SI îiuli |areze adaptându-al, structura, regi- prela el comanda sectorului mate- ni a 20) pir ae 8 să "bee
'ă în sunet de clopot a laşielie vaz numi „eele trei teme ale do- |de nras este impasul în care de ati pepe

iseze, preoția, Cuiteie> „rai fe Pt
are pad”, subiioa mândria ste

Horaţiu Comaniciu

Dan Radulescu 7Contimuara tn pag. Ia)

Sfinţii Mucenici
tul pai
Gotlie

Pa stani!
Mahomedan: 2 eri] 1359.

weneul când s'a răstid

DUMINECA, 3 NOE MVRIE 1940

Achepelma. lost «i Altale

Ma rele Pairam.

Mucenicii Achepsima, losif şi Aitala

1 învârtească, Şi bre-

onlt] pi-a porancit n

“Ai, i răriăi. în

ae atătea Mii de|nre e îrcl ctmsuri le-a E în

ad] dn ami aplal. sânul Tull cetei cn Iicetul, vosrle, de muzcau

Dumnezeu cu cele de mitetnici, oul şi eel din, p-eă/mă infricogata lor!

Danesti ci “harimiteri —— veacul] sărobpre. Pe” mâsăli! 1-a dh apoi în

m, A tor pe vtemea ll Savorte al|temnilă. ct NA fierbinte de arsi
atu! beat de sânpele si durere

070% la 1" trei 'onă. acolo. După

Achepilma ere eptetop In

Netason. In optteci de ani, un copil] rul Ardamabor, i-a dai porencă, săi] d -
nebihobăt. î-a tărulal cununa Imi de| Pană lnninte E ral orange
păr îmhătrână.. zicântiari cu grau] rau act ta etdită

remntai de mut: „Fericit este ca] PI co : le Pa 3
pul nettta, cei va cădea pehtru ud ca Lă mori, chii sit
i “pentru ceres

fară preorecla pranculul nebino-|,
vreme.

pat şa plini! după
Cici a da! poruncă
și vhăjitorilor să facă
erentinitar, vânădu-i

cate pi din axennrișuri
stima l-am prins și l-a das în ce
tea Ab tea domnului. bră
topilor cu numele Adrax, și l-an b
În! et toage phimpoase de lrandaji
pănă sau sehra mal toate

ete din e.

A doua £i au prins și pe
preatal, de saplezeci de anii
diaeonu! Aitsla, bărbații plini de
nă ttemenra probroctlni Ie.

Cumplit î-a chinni! biranul
săi tepe en frânghii de mă
coapse şi de fluerele pirtoare

puţină
S

arie popili

în di

Tosi

erste frânphit le-a legat de un da Firmi ian protosinghelul

eetalen

jaj în viehile
in

mârunta

trei ani, a sosit Satorie cit brăjite

î ste ostași fran bătui, pe spal
și pe pânieee, cn enrele crude,
a slăbit și a tâcul!, În urmă, i-a
și capul.
Celtalji doi
taln,
ucişi
Său
tnirebi

mucenici,
vind în via
pietre mn
de _sâhereruas
Archevah

a.
ir

în seamă
că ca pt o via

î lume,
ru xiăța a
la maosrte

BĂTĂLIILE” LECIONARE

tact cu Jamea din afară sen-
i protund nu dă numal gest,
ci sia o atiual
eptia, dorinţa de faptă, nu dă de
câț aparea! forma de judecată oime-
nească. Deaceia tomunicatea aces-
tai sentimen! nu se poate face nu-
mai prin semne concrete, nu e imi. |
tată și inchisă intro așezare tiză, cl |
vimâne În pnierea de interpretare
mă de căldură și entuziasm a

celui chemat să-și îndeplinească
restul. ]

Legiunea nu trăețte numai prin
suprapunere de fapte, prin gestul
care se alătură altuia pentru a da
Mumai an produs de muncă şi de
argie. lipsită de mdcremța suile-
teaseă & celui destinat să ințelea-
pă rostul, Mişcarea Legionară nu
i-ar putea ajinge un scop care
pu stă mumai ii puterea de activi-
tate a uhula, ei se realizează prin
contactul permenen! intre saflet și
energie.
tem senin! sau
cum eplindesc în
problemele vieţii, — in cadru le-
glenar, — după cum mintea și gân-
dul nostru le cerne şi le dă formă
şi stil De sees Legiunea și-a pre-
gătit armonia bopățiilor tra pre=
slumi pentru d crela o ne
niteră și a desăvâtyi convingerea
destinat tuturor.
intreaga înțelegere pentru
sbătăliile” pornite.

tarburați după
sufletul nostru

Ajuteru! legionar afirmă legea
Căpitapulai pentru asistența
proapt căra! in nenorocire”, E:
su e
care e în lipsuri. ȘI lipsa u-
nui că! mic ajutor dă mizeriei

Preciziunea |

|lui care ajală. Un ajutor, oricat de
mie, tinde să regenereze moralul
Stânjenit de lipsă, tantă să atirme
participarea coloctivă Ja o durere
care devine astie) măi ușor de sn.
portat, Durerile mari unt mute ua
|prin făcute lor acceptare ci prin
imensitatea lot, câre răpește vigoa-
|n de reztateniă și face pe cel În-
ca) „a dnrere ca'n
elementul să
Peniru cel care plată insă se cre-
lază o nouă lege de viață, se lizea-
ză țeluri cari, cu timpul, întră fa
erălnen firească a deprinderilor sa-
le. Este şcoala cea mai puternică și
mai durabilă oferită sufletului ro-
mânest.
In actiai ordine a conștii
Honale se sitalază o altă
cela a „i i

i me”. Bogaţi
In jarul ațâtor daruri ale aateci,

ne-am resemnat totuți in mârdi
uoastră sărăcie, convinşi că nu
resortul demnității româneşti

munca de albină să strângem ce

" Achepsima ret.

pănă
iat

Ardeal, cai

CERACI se prelinde pentru n
păstra unitați

stărua

ună, ese

strâns unit alături
tău, şi sateri

spiritul

Pitanui! a îă

Orpaizaţ

Ennizaţie

inţie
Lăsăm e
noi
tulara
ne”
(Cârtic!ta

Filica să ne-i

cât ni

MINTUIVORUL SI VIȚA DE VIE

re a prileluit ut

Caru
se
uesăvărgită în Le
Weplina aeceplare 4 or-

istler prizalte, In fiecare |rchuo să
tehvihjerea
continuă Să pândeaseh, ncercână să
felossască toate portijele prin care
să-si strecoare veninu! tău. Nimic
nu e mai dureros decăt

ct dhemanul

destrăma-

ta. Te veri pe th drum de lapiă,
camaratul
pavăirea

de
când simți
dle nepâlie. Dea
ut atenți pe
In nvastră
critică

de
spirit
tate, ie ofenst
facă istori-
m să cucerit

cât mul

sotelai de cuib pag. 38).
*

LUMEA VECHE: Jaime de invidie

şi ră, de forme şi de patimi, în ca-
re! fariseif stățneau pamânini țin
care iubitorii de arginți
sulletul cu prețul m atiunii,

tumpărău

mSe apropie ceasul de inviere

şi mântuire românească. Ci

va crede, cel ce va lupta si
răsplătit şi birie-cuvăn-
bsi Vrebitzi

Ti, va fi
tat de n
noul bat
lume, tu
moare şi

eamal
Ma porțile boastre!
sufletul sterp şi usc:
alta șa naște: a acelora

cu sull=tul plin de credință

In lumen aceasta ouă,
care Își va avea

ce prisoseşle și zace neutilizat la
marpiae de drumori, E timpul altor!
concepții și viața în comunitatea
legionară tere e altă condnită în |
taja vieții. Va imțelege fiecare că!
participă etectiv la o muncă de re-
dresare, la o ridicare a conştiinţei
de afirmare națională, atunci când
va simți că în farul Iul, clipă
clipă, se ridică valul energiei rotmă-
ami! şi te e rm de

mesărisea

tra marea operă începută. Atirmi

un caracter de nemârginire, o face
mai ăsătoare și maj de nebiruit.
Ajutorai pu inscamnă milostenia
cam slingherește uneori, nu dă nu-
mai măsura căldurii sufleteşti, a ce-

după $co

e-
locul său, au
ala, nu după inteligen-

ta, pu dapă știința, ci în primul

râhă după tredința

i după

earacternl său”.
LUMEA NOUA este in noL Şi va

rămâne pururi a noastră, a tuturor
celor ce credom În Leziuie şi Căpl-
tan

zristofor Dancu semnează în Vre:

A o ierem

sufletului miselnic

mândrie a poporulai nostra,
Sensul războinie ai cuvântului de rul. Limita
„bătălie” dă întreaga măsură pen. chiu/, cerând

tn care nn se pândise niciodată,

dă biciultoare adresată
A venit catremu.
depe străzi a ingenun
ajutor. anni Dumnezea

insă E] finalul plin de drie et | nind dr mei. Cristafor Dancu supune
tar n inebein porno" mâneație [anf/letal las și înrăit unei diseeții ne
caleetivi. miloase, en accenlele de flagelare

Victoriei îi trebue luptă. Fără top-| crudă ale unui icalor. netertătar,
tă adevrârată victoria Npsită sau ale unui păcătos lovit de duhul
nimbz! gloriei. ispăgirii,

Traian Christescu

Duminecă 3 Noembrie 1940

RADIO ROMANIA, RADIO BUCU-
EESTI ȘI POSTUL PE UNDA
SCURTA 324 m,

00: ORA DIMINETII

9400: ORA RELIGIOASĂ: Predică
de Pr. Mle Imbrescu; Muzică rell-
Rivash

j40 ORA OSTAȘULU”:

Dra; Cola Dunării şi a barei
pula: informații artistice și spor-

a, Cotiteri de prânz, Orchestra
oras Dinicu
„00: Madie juma (0,
sii fetei i concertului or-
. [i 4 Dinicu
adie jurnal 10); Jurnal
ral; Btaturi azricule
“up Inşilințări pentru retugiați
4 9, tâlscuri)
RA de D.
A Nieae Păun (sure): Cân-
mc de Mihâilesu-Țoscani.
DĂ Badio-iurna) (UV)
jr ile i

Tarafuri
vi

Cântece lezlenare tdliseuri),
ORA BATULAN LEGIONAR.

pă,

2100: TEATRU:
GuL

22.00: Radio-jurnal (W);
tele sportive,

22.25: Muzică românească ușoară

„HEIDELBER-

Rezulta-

și populară (discuri)
2230: Jurnal pentru străinătate
în limbile: germană și Maltană.
2340: Continuarea concertului de
muzică românească (discuri),
2420: Jurnaj pentru străinătate
în limba franceză,
POSTURILE STRAINE CARI EMIT
RADIO-IURNAL ÎN LIMBA ROMANA
Ora 154:
Ora Ia
Ora 154:
Dumiamăi
Ora 2015
Ora 2014:
Ora 01:
Ora 2030:
Ora
Or um: Ă
Ora E: Dunărea S54 m.
Ora 40: Daventry Colonial, 281 to,
3030 m. — 4490 în,

Şi smftetutui

Nu eșii tu

„Nu epti lu

rejea arta se ruga j
coasa morții

Na esti în

feri Îfi plimbat desfrăul, uzul, bogă-
fin și eteatența...
goniile ascezei,
care alături de superba ta indijeren:

zideau cu
mpărarea si

fala lui Dumnezen?".

„Na sii tu

erzn sfinților depe pereții bisericeşti
rădeai de
rite prigoanei

ase

0, În câte

tele acestea, ar trebui înficrale eu
ere de jăratec!

CAPITANU

potriva lapităţii, adesăr
potrivea minciunii,
„Poporul. nn se rondțice după
vointa. lui :

pă voința unei perseani

apă i te

Sunt norme,
wială si norme,

ture. Ci
de Iegile

mearie.
Leglit

0 națiune merge la viată sau la ai
moarte după cum respectă pe u-

ele său

LitU SEA

morții
si-a mers la viată în Duhul Căpila-

1 nemernie ti spune, în-

tre altele, acentea:

arela, pe Nângă care

neagra hecatombă a morții ce-a robit
neamul și tinerețea lui i-a mâneat-a
pănă mai eri,
migte ?

a trecut jără să te

acela care, când tine
penunchiată sub

radini?
acra, enre până mai

pâra să
chinarite

barul. a-
sângetul,

ehinari și moarte răs-
ufielulmi unui meam in

acela care Ironizal ax-

Hnereii din ehinu-

suflete mișelnice cuvti

Li
spadă ridiestă îm-
îndițal 1m-

Niel di
Dicu
i. Nu e vorba

e oameni.
naturale de
naturale de

Democraţia.

vieții și. legite_ morţi.

pe vltele din aceste

a depăşit legile

erudit studiu

IPȚIIlscR:

Ce pate ni mal vio, mal
sânt și mai personal ca e cârespon-
ență. Din cele ai fechi timpuri
și până în zilele noastre, câte &

câte răvaşe, n'a fost pubiteate

, pitoreşti, pătimiae, €

And documentăt! pEețieAse, 15-
totdenuna cetirea lor e interesantă
Unele aparţin Jezende)

MUNCA td, de prea și ănevoloasă
pe câre frglonăral îrebwe să o Inde-
plinrateă Îi cere mnltă energie și
mat eninziom, ÎN cere convingerea
că roițat Int It are o chemare care
H depâteste, că lot cerace [ace este
destinat unui fel superior.

Pentru aceasta ti Irebue o stare su-
[etenrcă necesară, |i trebne eredimp
că nina! odată lacru! terminat poate
să se pucure In linişte privind în nr-
mă eceace a realizat, Scopul superior,
înțeles adâne de jiecare, — dă 6
voe bună și a liniște sufletească, se-
nină şi curată

A sput-6 Căpitanul
pentu de cnib":
„Luerurile mari și bune se ne cu
+ Ținimă bună, penlrucă unde e inimă
| bună acolo e Dumnezeu, jar unde e
întma rea acnlo s'a băgat dlavalul.
|De acela unde este Inima rea nlel la-
eul nare spor. Toate merg pa dos,
Despre omul care răşeşte en Inima
rea, se zice că niel păpugoti eul crese
pe dgor.”

altele isto-
viei; tonta poartă pecetea epoca! 10,
mai stârmtor ca altă sertere, Pe
vrema când nu toată lume Eta

Y
-
Di
&
+

în „Cărtielea si

DEMOCRAȚIA nu putea să trătas-
că. Pentrucă — deși a leşit din ne-
vola reală de descătușare a ființei o0-|
menesti — democrația a sărit din-!
|irodată în văzăuhul Iluziilor, pregă-
tind robia omului prin domnia nâlu-
elor,

Ion Moța precizează :

Statui democratie pornește
Insă dela un exces de abstracți-
une în sensul că imaginile și re-
«ulele abstracte pe cari le pre-
zintă e! ca find expresia mari-

coana, picta'ă pe sticlă In
lui universităr N,

o jan

|bului, BOMBA ncamiilui Istoria lui lor finalităţi și a realităților car-
veșnică, Fiimilea 1 unea este ex- dinate ale vieții, aceste imagini știutoare de carte, epistola rămânea
DreMlă: SERE cecivârțire a nea- sunt atăt de diformate, atât de| un privilegiu de clasă, Era un nobil

milă,

ANUL 1938

depărtate de realitatea pe care
pretină a o înfățișa și servi, —
încât sunt pur și simplu ceșa cu
totul străin, inventat, ceva ce na
poate servi” de indieptar vieții
reale, ci rămâne doar o con-
strângere stearpă, inutilă, chiar

sport cu incricișăzi de spirite, Oa-
meni! scriau, pentru că aveau plă-
cerea să scrie. să comuriice cu prie-
tenii. bucuride intristările şi nedu-
meririle teate. O astte de scrisoare

este ceva din sufletul nostru care

obicetuț de a țihe

tile, natotasite te,
deci ea apropie suie ea

tetisori
mide

corâă. e

m se mai citegtie
urile. O tânără p
uriseşte că nu poate
muri pe cartă postată,
n când ae isrbiește ea

stea, serlsarea vă,
iresc de expresie, In
arie, nuanţă, intărp

apă

Be spune că cele
je sertu ni
femeile, Na
cele mai trumoaae, DB
nu fără plăceră, a ei
uzul bile, trimia de
prieten pentru a-l BORN
Acum aproape două mil
stă, glumet, aa răvnulul
de sal:
„Dacă te poţi rebeli a
pe paturi vechi gi îi ţi
să mănânet fegtuae, tai
ine Torquatiis, În stii
Vei Bea Vinil anu
noseut şi tras în va sui

la tine, dă p
primeşte-o pe 4 mea,
gățiile, Am să vezhez ca
curat, să te poți oglindă tu Să

iz; dacă ni oaspeți, arici i
dar află un jueru Că „raba:
așează |n masa meâ”
scriptum. Horaţiu serie;

mai printr cuvâni

Lola lo
Gospodăreşi

(masa de mâine)

i Ei Minire, şi e cel tnai fri-
au > pustii, dăunătoare, inăbușind forţele vi- | Câută o imp! ,Ş

Ver 2 Ă sf zi, tale”. N ia.|EE5 8% tiest în amiciţie, Azi sun-
în vă 1 oarbei bătălii, — |] „n umble acerțer abatraețiantaia-| term eeăbiţi; gazeta ne dă ştiri din
a fost întemhițată și lerețea | toată lumea, dintr'p aruneătură de
- 4 In trunte, râstignită, Niel o teorie însă nu re-| privite aflără tat. Ne pririer prie-
îi zistă în fața dreptalai vieții. Istorta| fesiu ci mimut da teleteaa să tre

ori În fărunche, — me-a arătat-o intotdeauna — istoria 4 d p-

bâm de sănătate să je spunem, sau

pe druiiufile ta'e de peste pentru care Mota a luptat și a că-

i zut. să je cerem cevă.
cin'va rămi cz 3 O epocă otilitară si proeaică. „00-
să stă ni uigere, drept TIMPUL na are Inloldeanna ace- respondența” şi „conversația” nu
si, ncelintitiea un minte iaşi valeure peniru om. Cu atât mai
„ARE un. pă mall. pentru ncemuri! Sant perioade
ateu si0 "miriinte” ! [| junoi, de întuneric și lene, care nn
şi-erineeii, pipngeniinche?! || preţuiesc, în istorie, nici cdi a sinau-
ră clipă de olirmmare și de + lumină. d E
cinV'a e pir Penirucă una este desfășurarea ma-
cu târd desiezat temalică a vremii şi alta durata îsto-| Srău dăschis ferestrele şi aerul sa
de pal rică a timpalal. „| primenit. S'4u aprins luminile toate
şi de piine Comaradul Comandant a! Mișcării] şi sau desvelit sufletele, Răsună ce-
cu visul ipiaş, urcuben peste |] lez/onnre. HORIA SIAră- a rosti a-[rui de cântec și norii se cutremiară
miine || 2% ai a de ziua Căpitanului, la| de tunetul țăşnit din ptepturi legto-
Fi Casa Vere tije
să te ramin Biruința dela 6 Septembrie €| Seinnalul Britt ata eat lnsă
să tenficri miilt mai insemnală dec! tot trecu-lsemnal de banchete. S'a schimbat;
Şi ca un FOI . | tu: istor.c de până acum. penirucălceva în firea lucrurilor. Altădată
cu vorbe de poporul romântse debine, peniru în- | „succesele” erau parafate cu ospă-
sbuclumul surd, ftrtunos să ţi-l i. sthpăn pe destinul lui. ţuri. Dar odată cu lichidarea unui
cânte, ma e ca not. Camarnii. El trecut de regimuri prăbușite s'a pus

|| veghează ea drumat nostru să nu se
|| abată dei epiohară și să ne
ducă nana: spre biruință”.

Nurnta tegronară a istoriei româ-
nesti a incepul Căpitanul li siatorni-
ceşte, de dincolo de moarte, eșni

-a păstrat...

pagina l-a)

lungă breme, locașuri păstrătoare de
culară și datini.
Daniil Sihastru, e mângtiat și tn-
tărit pe marele Ștefan, intr'un mo-
ment de indoinli

Mdnăslirea ului e monumen-
ful de artă, căre ne-a ridicat pe art
pile Jruimukeților universale,

Cu Isis pe buze și cu Patria în
sânge, an căzut legionarii,

In Ardealul robit, Biserteite și ca-
tedralele noastre fainice, vor vorbi
veeinic de stăpânirea românească.

Credinţa ne-a păstrat prin fartuna
vremurilar și tot prin ea vom ajunge
ta Inbiere.

orațiu Comaniciu
ACADEMIA ROMÂN

ŞEDINŢA INTIMĂ DE VINERI

Academia Itoraj edu
Mă intimă Vineri 4 mbrie, sub pre-
ediniia d-lui pi C. Răduteseu-

oiru.

D. Alex. Lapedi secretarul

nerâl n prezcnitabinătoarele
ruri
1

punct însăși idei! de „suceese”. Da-
torta statului este de a avea numai
grija de nevoile jul, ir a conducerii
de a implini intocmai. Nu ca în lu-
mea veche, unde banchetul era mal
copios decât realizarea benchetultă,
S'a schimbat ceva in firea lucrurilor,
Pentru România legionari, ziua bi-
rulnței a fost prima zi de închinare
in fata mormintelor e! și întâia zi
de muncă efectivă. creatoare. mun-
că de zidire nouă.

Nu avem vreme de odihnă. Sau
prea tolânit alții in fără de griji
Precum țăranul care, pornit la
drum, se urcăn fânu! câruții şi a-
doarme lăsându-se în... boli Dom-
nului. Sau dat in râpă. Am pus u-
marii Bg cel netrebnici rr leri și

tat țara la loc. De-atunci
Pate că santier.

Spirit jiu lumea noastră,
ritul creator — în politie, în sax! AĂ
în cultural. Acțiuni pozitive. enerei
ce pe tărâm politie, organizare pe
Unte simplă și sobră în problemele
sociale. venindu-se eu soluţii etecti-
ve, nu cu ipoteze şi experiențe, spl-
vujiitlate arhangheliană în cul-
u

tară cu brăi ate A

Lisabona

Credința ne

(Urmare din

stituției, Căci an [as acolo.
sufletul ne amu n ei — in mare
parte — a !râ-! edițlința națională
ei au parint v- uBă Pevelulitie ma;
[ionale, „Preoţi eiucea ?n frunte”
a Tag Andrei bin suni cuvinte
smulse din ri toare.
Aura Iancu tlmlesese mulli tri:
Duiit din preo!i. GOE uremuri grele
ne amenințau 'cslăientele sirăhune,
îsi părăseau ni!arâliBăă prindea con:
sete în mână. 11 vtăăna, eonducătorut
oatilor angnres! ip de hărtar-
bitaril te din partea
r lui Tanga plecat spur
dracul + org ea popii
In Principat stirile nu msi

prebj

S'a trănt până acum faza doc-
trinară a fenomenului leglonar, At
intrat din ziua biruinței În faza de
organizare, de rodire. Singurul pro-
gram cultural, organizarea, Singurul
element — spiritul creator, Elimina-

ismulul
le muncă,

itara tomântăscă n'a avut 0
comodă,

Mhnită, liberă de in-

Și luni; plasată de vitraliile geo-
toriel în ptața de schimb a tuturor
influențelor. la răscruce de drumuri,

miar Străine Sau primit o serie de
60 de lucrări de propagandă publi-
cate recent în limbile germană si
A sub auspiciile acelui dopar-

Mind insoţite și de atlas et-

Simionescu . a prezentat ri
centa acpiare a d-lul Mihail Saulo-
van, Ivan: pav!
orientală (desenuri de pictorul
SA Ea eo) pubileata de
Românească” in Send
E, eu pastă, Maini

ani

aur bizantine
Hulgaroetonul
tin C Giu-

Zece moneiaăi
dela Vasile al ÎN
primite dela 4
tescu

2. Traducerea fă
ja manuscris,
acleano a teiul
erârii lui 1. D,

"BUNURI RURALE

Bta olita tău „Ba

lu!

Rom net di
ro E 95

Vartit de

rea tra!

e»
BAtinueă, BE

A ae [ Lă rezentat
rile ianlitulal” ae

e 1040; ei mi
(Buc 1!

arestări
[i di ctronului
stă a ele Ye [EH
Feătral n. olari a rog pute îns
Ei să Românisehe

ă upra ză lucrări

PENTRU CEI CARE

Supă de kamion eu păine
Câmaţi prosspeţi pe pirta. ar
rosie.

țoti. Salată de varză
cu nel

REATO

cultura noastră a umblat cenu
să veacuri de-arândul. Dar aşa
4 umblat a putut

lu! bizantin şi vrăjitului

şi iertinului fanariotism i — e
parfumatului parizianism

şi-a sult igrasia pânăn

păstra în adâncurile ei,

cat sămbure. Cultură fixată.
tive de spiritualitate o

flețind un fond -temp
moștenire dacică.

Cultura unu! popor îl fai
racterul şi durata. Dar cul
popor nu inseamnă poziția î
temporană, cl rezistența ek
Cu alte cuvinte, cultura, Hell
rează, deși momentul
grec este de o străvezime
porțională cu densitatea, ei
chei Elade, Cultură În
tă istorică — indiferent, ABB
terița statală,

Nol vrem să inodăm
trâna noastră cultură. culturi
a luptat din sârg. nu a trăle
comode de prestigiu et
faptul mon dfauizri Ii pai
visului, vrem. sto inodănu li
rele e! rădăcini, Plivind în
burulana care a crescut
mare. Am mal! pornit cănd
VI de burueni, dar R.
prizoana şi ne-a legat cl
terzicându-l Pi

Așa inţelezem să De
spiritul activ, spiritul
lori, singurul program pe cl
punem, dacă ariv!
pretinde, dat fiind
programele nu pot
mele. Rezolvanta lor
fapta, „fapta creat
vântul, câlăuzitor al

rea

ae c A

Lumi 4 Noembrie IB4D

| DIN Lumea

UN GRUP DE LE

A PLECAT
Ei sunt invitaţi de

german „„Mitlerjugend”

Cucăatul

GIONARI
LA BERLIN

organizaţia tineretului

D. prol. N, Patrascu, secretarul general al Mişcării Legio i
ținându-se cu d, Stelzer, Insărcinatul cu mi iobelieg

Afaceri al Legaţiei Germane,

la aeroport

In urma aprobării d-lui General
Antonescu, Conducătorul Statului și
sefa! Regimului Legionar, o delega-
ție a tineretului legionar, în frunte
eu d-nii profesor C, Stolcănescu și
Die Smultea, șeful „Frățillor de Cru-
ce“, a plecat eri cu avionul în Germa-
aia, fiind invitaţi de organizația
neretulu! german „Hitlerjugend”,

Si sunt însoțiți de d-nii dr. Wal-
demar Fink, reprezentantul orga:
zaţie! „Hitlerjugend” pentru Româ-
nla; prof. N. Petrașcu, secretarul ge-
nera! ai Mișcării Legionare; dr, Vic-
wr Biriș, secretarul general al mil-
nisterulul de Interne, și Victor Me-
drea, directorul general al Presel,

Programul, în lni! generale, este
următorul +
Sambătă 2 Noembrie 1940, ora
1230, sosirea la Viena, Primire ofi-
clală,

După amiază audienţă la d. Bal-
dur von Sehirach, Relehsleiter şi
Relehstatthalter pentru Ost-Mark,

Seara plecare spre Miinchen.

Duminică 3 Noembrie 1940, primi-
re Ja Munchen de către d-nii minis-
tru presedinte Liebert și Reichstatt-
balter Ritter von Epp.

Vizitarea Mausoleniui de onoare, a
diferitelor instituţii și a expoziţiei
Artei germane.

Lun! 4 Noembrie 1940, plecarea la
VWelmar, unde are loc în onoarea
caspeților o mare demonstrație a ți-
neretului din „Hiterjugend”, de-
monstrație care are drept scop să a-
rate întreaga evoluție a educației ti-
neretului german.

Marţi 5 Noembrie 1940, sosirea la

Berlin, Primire oficială de către Con-
ducătorul tineretului german, d. Ax-
mann,

Delegația va fi primită în audlen-

Restul programalul se va comuni-
ca la timp.

PLECAREA

Eri dimineaţă la orele 9 şi-a relua!
sborul avionul care duce
arupul de legionari si

Viena

ice” în frunte cu d. praf. C. $ -
escu și Ilie Smuliea. Acest arup
a fost invitat de organizația „Hitler.

jugend” să viziteze Gera
La plecare au fost de faţă d. mi-
nistru Fabricius, d. Rielger, Fănică
Anastasescu din partea ziarului ,
vântul” Titi Vasilescu și reprezen-
tanţii presei si agențiilor germane
din Bucureşti. Delegatia română este
însoţită de d-nii Valdemar Fink, ze-
prezeniantul organizaţiei Hiterjugend
din România; prof. N. Pătrașcu, se-
cretarul general al Mișcărei, leglo-
nare, Victor Biris, secrelar general la
interne și Victor Medrea -direclorul

presei. Inainte de plecare legionarii
români au trecut în revistă grupul
orgamzației Hitlerjugend din Romă

mia care venise pe aeroport să salute
pe legionari.

SOSIREA LA VIENA

La ora 13, grupul legionar român
a ajuns la Viena unde a fost primit
de d. von Schirah, Gauleiteruj Măr-
cei de Est.

După ce li s'a făcul o primire fru-
moasă la ora 5 avionul a aterisal la
Muenchen, Aci în capitala spirituală
a germanismutui grupului românesc
i s'a făcn! deasemenea o călduroa-
să primire.

Mâine Luni, legionarii români *or |
sosi la Weimar, iar Marti vor fi pri-
miţi la Berlin

gionarii român; se vor înmola la Bu

ți și de alte personalităţi de seamă
ale Reichuhul.

curești,

Vizita unor personalități germane
la aşezămintele Ajutorului Legionar

după amiază la ora 2 jumău
e. d-na Himmler, soția ministrului
șerman Himmler, Reiehstuehrer. S.S,
țiă de d, prof, Gephardi, Ober-
ppenfuehrer şi conducător al sta»
»rtiv Hochenlychen,

rlin, — precum Şi de e
: mne din societatea germană,
Vizitat următoarele aşezăminte ale
Tului legionar”: cantina ar, 2
Brătianu 31; dispensarul me-
din str. Cobileescu 41: servi-
le de plasare şi statistică din str.
6; sediul central ah „Ă-

ovar” din str. Roma, Şi
dela Bucureştii A
au fost primiţi de cama-
Virgil Mibăilescu, dr. Mauch,

asa Verde

ie Nicolescu, d-na Mircea, etc, cari
au dat toate lămuririle cerute.

In str. Clemenceau, distinşii vizita-
tori au fost martorii unei scene im-
presionante. Erau acolo numeroși re-

fugiați ardeleni solicitatori de servi-
cii I, de hrană, sau de Ingri-
jiri medicale. Printre aceștia, câteva

mame românce asvârlile de maghiari
peste frontieră copiii fiindu-le _reţi-
nuţi în Ardealul răpit. Erau şi câțiva
tineri veniți În țară pentru a scăpa
de urgia abătulă asupra părinților
lor prizonieri în lagăre sau în ter-
nițe

D-na Himmler şi insațitorii
s'au Interesat indeaproape de aceste
cazuri, cum şi de organizarea şi
funcționarea „Ajulorului Legionar”,

săi

Un apel al Ajutorului Legionar

către comisarii

ia Piugiaţi cât şi „Ajutorul Legio-
psd — Serviciul plasării auai asal-
le de aumeroși refugiați și
Pease lipsiţi de posibilităţi de trai,
raid solicită locuri de muncă in in-
'“prinderi,
„Fin apeluri anterioare, lansate de
fvaitarii de romanizare, comisarii
Piziali și inspectori de control, ara

de românizare

Alât camisariatele generale pen- Deoarce suntem in pragul lernei,

toți comisarii de romanizare,
sarii speciali şi inspectorii de con-
tre] sunt invitaţi insistent de a ne
trimite de urgentă tablouri de pos-
turi vacante, san care vor deveni
vacante prin inlocuirea sirăinilor.
întrucât iarna bate la ușe lar miile
de români fără câmine și bri
mă muncească cinstit, ocu-

până locuri cari li-se cuvenan mai
de mult să

Tabloarile vor îi inaintate le

JUTORUL LEGIONAR, — serviciul
(Bucureşti str. Clemenceau

e |mic

i i
In cursul săptămânii xiitoare le-|F

Centrul Ajulorului Legionar Jace
cunoscut upir -ultatele
i/rice ale activității sale în lu
Oct, 1940, primu .u juncţio-
nare și în același timp de organi-

zare,

DARURI IN BANI

39.828.947 lei. Se menționează că
dela 15 Octombrie intrările de sume
au fost descentralizate, cea mal m
parle din secțiunile provinciale r
Jinând pentru nevoile locale ale Aj!
torului Legionar sumele colectate la
rasieriile proprii sau la C.E.E-ul lo-
cal
In consecință, suma de aproape 40
milioane lei inregistrată la Centru

Ohiecte din

100 verighete de aur, 17 înele de
aur, 5 lanţuri de aur, 7 medalioane
de aur, 34 monezi de aur, 32 obiecte
de argint, 4 obiecte diverse de aur,
1 creion de aur, 3 brățări de aur, 5
ceasornice de aur, o broșe de aur, 3
cruci de aur, 3 perechi cercei de
aur. Toale aceste obiccle formează
un depozit al Ajutoralui Legionar.

IMBRĂCĂMINTE

Imbrăcăminte primită: 1870 pal-
toane, 3030 haine, 90 perechi pan-
țaloni, 700 pardesiuri, 480 căciuli,
364 7 786 Manele, 11
cojo, ari, 39.170 rufe
250 paltoane pentru femei, 380
pardesiuri pentru
ruri, 2460 bluze femeiești, 13
0 haine peniru copii,
chii, 170 blănuri
Din acestea au fost împărțite si

0 fuste,
1510 ro:

cilor şi refugiaților: 1610 p,
20 haine, 905 perechi
pardesiuri, 200 căciuli, 273
, 760 Manele, 10 cojoace,

ri, 31.160
femeiești

rufe mici,

50 paltoane 230 parde-

iuri femeiești, 611 tailoruri, 2010
Dluze femeiești, 9RD de fuste, 531
haine de copii, 2610 rochii, 120 blă-
nuri
INCĂLŢAMINTE
Incălțăminte primită: 2548 perechi
de ghele, 2331 perechi pantaji, 2813

perechi de bocanc perechi şo-
șoni, 84 perechi de galoși, 100 pe-
rechi cisme, 1000 (circa) pantoţi [e-

Activitatea servi

Au fost plasați: Refugiaţi

intelectuali uncționari 18 z

ori 17, meseriași 17, muncitori 26;
otal 80; Femei intelecluale: 5, func-
ionare 9, vânzătoare 15, meseriaşe
; muncitoare 40 total 70,

erefugiați; bărbaţi: intelectuali
34, funcţionari 53, vânzători S, mese-

riaşi 78, muncitori 240, total 413,
iale 21, funcționare
oare 15, meseriașe 12,

n re 272, total 352,
Servielul plasării funcjlonează e-

fectiv din ziua de 8 Octombrie,

Sau înregistrat în acest timp
3725 cereri de serviciu şi au fos sa-
tisfăcute 915.

S'an impărțit 14.500 de fişe pen-
tra depistarea familiilor nevola:
din Capitală Complectarea lor pe
teren de către echipele

legionare a
incepu! şi va fi terminată până
15 Noembrie.

Până atunci acordă ajutoare pe
urgente,

Se electusază zilnic circa 50 trans-
porturi cu 2 echipe de autovehicule
Și anume: aducere; ajutoarelor in
natură oferite pe teren, precum și
internări urgente in spitaluri si a-
ziluri,

S'au incartiruit gratuit 30 familii

CAMARAZI,
In cadrul „Bătăliei materiilor pri-
me“, am hotârit să ducem, până la
căderea zăpezii, o campanie de
strângere a jirului și a ghindei, din
județele bogate în păduri de fag și
de. stejar,
legionarii, copiii, femeile și țăra-
nii, care au timp liber, sunt rugaţi
să adune jiru) și shinda, să le usuce
și să le predea depozitelor fixate

ay- [de şefii judeţeni al materiilor prime,

Preţul de cumpărare, peniru acei

care nu au posibilitatea să doneze,

se va fixa ulterior,

Comandant Leglonar,
MIHAI JORIOAIA

COMUNICAT
Legionarii care au adunat obiecta
şi materiale vechi vor raporta de

femei, 820 taio-|F

- lkgr. săpun

CE A REALIZAT PÂNĂ ACUM
“AJUTORUL LEGIONAR».

Dare de seamă pentru Prima lună de activitate

este depășită cu ÎWile secțiunilor
provinciale.

După centraliZăBBBe datelor din
propincle cifra FEBER ma (1 aducă
la cunoştinţa opidigipublice.

DARURI! INNATURA

Pontru daruri ÎN matură clirele
de mai Jos Pa Numai colectele
din București primita direct Ia Cen-
tru! Mutorului Lăglonar.

Lucrurile colectalg până la 31 Oc-
tombrie de câtre BEganizațiile legio-
nare din Capilală YBr îi depuse Cen-
tralui abia în CUR] Junei Noem-
brie, iar cele sttăisa îm provinele
mu fost reținute Dăhtrm mevoile Jo-
cai

metal preţios

meleşti, 73 sosonă Băimelesti, 90 paloși
femeteşti, 459 PERBGRI Incălțăminte
de_copii.

Dinire acestea Go Joap Impărțite:
1170 ahete, 1190 Opanloji, 2770 bo-
canci, 41 şosoni, Gigalost, 90 cisme,
610 pantoți [emeltăli 138 şoșont fe-
meieşti, 410 încălțăminte pentru
copil.

CARȚŢI SI RECHIZITE
ȘCOLARE

Primite: _ 181.360 mânuale, 160
ghiozdane, 36.410 %eael, 117.530 bu-

căţi rechizite

Distribuite: 1380800 manuale, 150
hiozdane, 36.170eăele, 17 bu
căţi rechizite

DIVERSE

1250 bucăli săpun, 1123
910. metri pânzeturi,
59 pături, 410, petnea BO saltele, 1030
metri stofă, 11 tablouri de artă, 1 in-
strument muzicale 330 kg, lână, 350
cearcea[uri si |eţede mese.

Impărțite : 4240 bucăţi săpun,
1112 kg. sânune X9N0 metri pânze-
turi, 50 pături, 360 perne, 60 saltele,
140 kg. lână.

ALIMENTE

Primite 635 kg. fălgă, 588 kg. za-
hâr. 364 kg. paste făigoase, 1350 cutii
conserve, 97 kg. dolciuri, circa 500
kg. alimente diverse.

Aceste cnbtități sunt distribuite
cantinelor lggionare.

iului de plasare

In 200 de Pazuri s'a obținut penlru
nevoiaşi şi Irelugiați călătoria gra-
tuită pe C.E,

Au fost internați în școli in mod
gratuit! in Căpitală 50 eleve şi elevi
reJugiaţi şi săraci, scutiţi filnd şi de
razele scolare.
Sau făcut

Primite

iesle 300 de interventii
pentru primăzea tot gratuită a altor
elevi _relugiăji la școlile şi înterna-
tele din probineie
In orfelinălele „dr. Ziaara”. „Ra
du Vodă”, „Gasa Copilului” şi „Lea
gânul Sf." Ecaterina” au fosi plasati
65 de copii Îmlre ? luni şi 10 ani

51 bâtrânt neputincioşi au Jost in-
ternați În azilurile „Tudor Fcono-
mu” și „Nae lonescu

10.000 cămăși verzi în serviciul „Ajutorului
Legionar“ din Capitală

relupiate. In această direcție oler-
tele sunt puția numeroase Îar cere-

rile toarte multe.

nt păz-

p
se a rost (2-3 zile).
Au lost trimiși la snitale pentru
consultații gratuite 450 de bolnavi.
199 bolnavi au fost internaț! in
spitale. S'a dat asistență medicală
urgentă ln 58 bolnavi, făcându-se în

le. Se execulă re atulte pentru
mAlutorul la următoarel!
larmacii: desc”, „Eulampia

BĂTĂLIA MATERIILOR. PRIME

urgenţă Coma nentului legionar
al materiilor Bfire. următoarele:

1. Cantitatea și natura materiale-
lor ai te până la 1 Nocmbrie a €

2. Locul de depozit

3. Mijlomeelă prin care vor putea
Hi transportate depozitul central
jadejean.

4 Adresa Blde 1! se vor trimite
noile Lastrucțiăni, privind strâng
rea obiectelot

Comunicărilă sa vor face în scris
fonle la sediul Co:

INI a

sau
mentului
me din

scu na. 4i (elă] 1 Corpul

0 vor comunica prin

rilor prima,
ziare, radia şi pe cale de circulară:

” |prisosinţă, rămâne ca și marele pu-

DA A

LECIONARA

Gheo
s

tință numai
chipolor de

rimite de servicii
intervenții
ră di
prin in!
trecerea de câteva

plasare si

acelea a căror sola-
enţii necesită o
zile. Rozaitatul

pozitiv

A se a ază imediat, |
e constată un inapt regretabil: SE

OFERĂ FOARTE PUȚINE LOCUIN-

m
titlu gratuit — FAȚĂ DE NUMĂRUL
CERERILOR REFUGIAȚILOR FA-
RĂ ADĂPOST.
Cei avuți n'au sesizat incă pri-
mejdia națională a 150.000 de retu-
, cari nu an nici o vină pentru
nenorocirea lor şi cari Du pot pe-
trece iarna in stradă.
Se mai menționează că în cursul
lunei, Noembrie, echipele legionare |
din Capitală cai

Li
îrlg în timpul fernii care bate la

use.
Legionarii 1şj vor face datoria cu

blic românesc să
timpurilor de azi.

SERVICIUL CANTINE-
LoR

He la inălțimi

Cantina No. 1 deschisă la 14 Detom
brie în strada Isvar No. 112 serveşte
zilnie 840 mese ja: 600 refugiați, 40
ucenici, 200 nevoiaşi. Un fel unice de
mâncare şi paine la discreție — to-
tu) gratuit

Cantina No. 2 deschisă la 31 Oc-
tembrie în strada Brezolanu No, 31
serveşte zilnle 1.000 mase la retu-
giaţi. Un fei de mâncare, pâine la
discreție — gratuit,

Cantina No. 3 se deschide Dumi-
necă 3 Ncembrie in strada Doamnei
13. Va servi zlinic 1200 mese la re-
tugiaţi gratuit şi la nevolaşi şi le-
gionari cu lei 12 mnsa

La toate cantinele serviciul este
asigurat de legionare
Masa se serveşte la: refeglații

trimiși cu cartelă dela comisaria-
tele respective; nevolașii trimiși cu
cartelă de grupuri şi de serviciul din
str. Clemenceau No. 6.

Cantina dela şcoala Romanescu
70 copii primesc zilnic 2 feluri de
mârcare şi cea! dimineața.

Cantina este asigurată de
pul 11 Răsleţi

Supa populară: 400 grame builoa
cu legume şi paste făinoase cu Li
kgr. pâine. Se va distribui in 20
centre periferie Ja 6.000 nevclaşi
Este nevoe de autovehicule pentru
ca această asistență să înceapă A
funcţiona imediat.

ASISTENŢA SANITARA

Dispensarul din str. Cobălcescu
Nr. 41 şi-a început activitatea nu-
mai de câteva zile.

Complet organizat. activitatea lui
este foarte însemnată pentru nevo-
iașii Capitalei și pentru refugiați, iar
cifrele statistice ale consultațiilor şt
tratamentelor pratuite, ale medi-
camentelor impârtțite gratis şi ale
înternărilor în spitale vor Ji publi-
cate la 15 Noembrie.

gTu-

Donatia unei fetițe

rezolvă pe |f

Astăzi la ora 11 dim. se inaugu-
rează în Capitală str. Doamnei No,

seara 600 persoane și anume
şi nevoiaşii gratuit, legionarii
ci vor piăti 12 lei o masă. Se
va servi numai un lel de mă
bine curat găti
tă, pâine la discreție,
Spre deosebire de cantinele | și
puse deja în funcţiune, cantina
No. 3, ce se inaugurează mâine, va
servi masa oricărui legionar său
prieten care are putinţa de a ajuta
pe reiugiați sub forma unei contri=
buţii benevole la ora prânzului şi
a cinei.

In acest scop, facem apel la prie=
tenii Miscarii, și la camarazi ca să
ia masa — dacă e posibil pe cui-
huri — la această cantină (situati
intr'o poziţie centrală) cot la cot cu
i și retuziaţii măcar odată
pe săptămă

porția suticien-

Armonizarea leilor

Pe lângă președinția Consiliului
de ministri s'a iustituit o comislune
pentru coordonarea între diierite
departamente, precum şi pentru ar-
monizarea cu principiile Statului
Naţional Leglonar, a proectelor de
reorganizare a ministerelor și a lu=
crărilor pentru incadrarea și salari-

zarea luncționarilor.
Comisiunea va da Instructiunile
necesare pentru desavârsirea aces-

Var mânca la fel ca aceştia si vor!

Astăzi se inaugurează
o nouă cantină legionară

Iplati: pretul de restaurant.

Ajutorul Legionar nu se indoeşta
acest mod de a se veni In aju-
torul săracilor, lansat cu titlul de
experiență, va da rezultate pozitive,

O precizare

Elevii și elevele cari au fost aju-
taţi cu manuale și rechiziții scolare
de „Ajutorul Legionar“ se plâng că
profesorii refuză o parte din ma-
nuale, intrucăt nu sunt ale autorilog
indicaţi de el,

Deoarece este vorba Dedeoparte
de elevii săraei san refugiați, lar
pe dealtă parte, manualele diatri=
bulte de Ajutorul Legionar sunt al-
cătulte în conformitate cu proara=
mele analitice si aprobate de minii=
terul Educaţiei Naţionale, d. minis-
tru “Tralan Brâlleanu esle rugat a
da dispozițiuni profesorilor prea
exigenți, din categoria arătată mal
sus, ca să îngăduie copiilor ntiliza=
rea acestor manuale,

organice ale statului

cu principiile Statului National Legionar

tor proecte şi lucrări.

In această comislune au lost nu=
miţi d-nii: Cosmovici Horia, sub
secretar de Stat, ca presedinte;
Portocală Rudu, avocat, fost minise
tru; Rarincescu Constantin, proke=
sor universitar; Petrescu Cristian,
selul contabilităţii soc, an, Minele
de Aur ale Statului Bala Mare si
Ulrich Rudolf, referendar titular la
ministerul de Finanţe, ca membri,

1 Die Gârneaţă roagă incă
Domni! A, În :

legătură cu sltuații
2 pala n Hecărui membru al |
protesia, si-

mure” din ]
Arad a dat peniru Ajutorul Legionar
suma de 400 lei, sumă pe cure 0

> |atrăribese dela vârata de 2 anl şi unica

sa păpuşă, care să fle dată unei le:
je retugla

unei
ohestinne.
Judelele sunt
roseăe şi să coini
1e de mai aus, asupra

te să se inta-
obligat

ppaaiai See

„Pentru familiile celor ucişi
“în timpul prigoanei

narilor căzuți, originari din ude
tele renpaulive.

Dela Consiliul de ju
decată legionar

Cererhie de juduvată du, privize lă
uita și atitudinea trecut,
condi m al! nai adi.

natiind actuale, na se vei
sa deocamdată coasiliniui: de id

cată.
rivința clor cală ali N Ce
du ae Asuialitaiaa . Consiliu

de
cercetare mamă
pori adi în

dai N? ui, cra
tn d e tea

aie

ALBITURI-TES

-78-80-82

Cea mai mare expoziție d

ULTURUL DE

TRADA CAROL
i fe

ATURI
I

IMPRIMATE: MATASU

TITI
Theodor Atanasiu z (9;4

RI: x] RCE

Î,

TIN

N!
|

U: PEȘTELE IN GHi

STR. BAZACA:

MINI

STR. HaLELOR 21

SCUTIRI DE TIMBRUL
AVIAȚIEI

D, general Ion Antonesou, Con-
ducătoral Statului și presedintele
Consilhilui de ministri n semnat de-
|Sretul leue prin care sunt scutite de
lexen fondului național al aviației
din 13 Octombrie 1935, patițiunile
ndresațe autorităților pubilee dă că-
tre refugiații din teritoriile cedate,
nțunei când sunt ticute în loghtura
CU evacuarea,

Această scutire se aplică si pati-

Vunilor din categoria de mal sus

care au lost inaintate autorităților

Î fără să N tost timbrate cu timbrul
[aviatie

Nouii secretari generali ai
+ ministerului“ Comunicațiilor

D. prof. ton Protopopostu, mini

Inul Lucrărilor Publice ţi al Co-
munteațiiltor, a semnat dectettie
prin care,d. ing, insp, oral An-

dreescu Cale, din acest departament
şi d. ing, Ştefan Oredeseu, din di-
recția silozurilor regionale, au fost
delegați să indeptinească i fune-
fiunea da secretari generali at mi-
nisterului de Lucrări Publice şi Co-
municațit cu incepere dela 1 Noam=
brie a. e.

Îi

BURSELE STUDENȚEȘTI

"DSP PIRUOJEN oua ap sms

'ppejoads poat

E J0Bde [8 Joţano InaoisturW
denților Crostini Români,

Directoratul de foot-hall a propus data de 20
Mai 1941 pentru revansa c Germania

D. col. Lupaşcu, care pleacă astăzi la Berlin, va trata şi un match
de handhall, cu reprezentativa Reichului

bal pe ca matchul să se desfişoare în pri-

ichui
care rep: i,
cat in

ționala

germană

fecteze o revanșă,

Sau făcut astfel propuneri Fe-
ca

derației gerur

dispute in toamna
pitată,

Patru jocuri importante în Divizia A

bul

de tot
oa.

+ cu

Li] care

pe
lut cu severul scor de 9—3, fo-
a căutat să per-

la București,

revanșa să
acea

german de apecialitate a
t revanm dar, din Jipeă de
n toamna aceasta, a propus

sta, în Ca-

l-a ju-] măvară, intre 15 Aprilie şi 20 Mal

na-

să In urma schimbărilor lăcute

conducerea sportului românesc,
col. Lupaşcu, lostul presedinte al
F. A, a trecut ca director
handbal. Proectul n'a lost ultat
acest timp, căci d. col. Lupatei

** [care pleacă astăzi in Germana,

Germania. S'a dat în acest scop
o adresă a directoratului de Foo!

„o.

lost autorizat, de d. Vică Negules-
cu, directorul Foot-ballului să tra-
teze in mumele d-sale, revanșa cu

dificil pentru

avea. de alesi înico nfaiehurile
se. dispută po
Venus şi Giulggii
Bo arena di Splală 5)

Monțeac. va juca e Gloriei v
con și romiri pă din Ara
Cato so prezintă cu Dn ca
10 do vizita. Dosi BUcafI reintrodui

tul St

ball către forul german, cerându-se
Ca revansa să se joace la 20 Mai
1941, când Jucătorii nosiri sunt în
cea mal bună lormă.

în
d,

F In divizia A, totuși

*| Cu prilejul aceste! călătorii, d'eol. |ehipă tânără, bine pu Ja punct

a Lupaşcu, va trata şi perlectaraa u- |initronninuntilo, 0rMORină, dntorită
Lu =

faptului că Icar fe
schimbaţi, cretom EX Fi o aurpr
ză pentru publicul buforoştean.
Jucători on SiclâVarii Isma, Han
gar și on cr&tlă)
mult do lucru atu dn
Sportul Studenta
ăptămâna

nul match de handbal cu reprezen- Wnu
tativa Germanie, care va constitul
revanșa locului plerdut de nol cu

scorul de 19-3,

Intâlnires ar urma să se dispute
în deschidere la Românla-Germa-

u,
a

antran
și

Astăzi spedtalerii bucuresteni vor

arenela

cearta dăilun mod tonr

Astăzi, la Giuleşti şi in Splai

Gloria din Arad, un adversar

Sp. Studențesc

orice Dra? * AIR * puneri Bobusate
co [pontru ridicarea în clasament.

Pe do altă pante orădeni vor să

arate publicului bucurestean că a=

nul trecut au fost scoţi pa nedrept
din divizin A

DA GIULEȘTI, Rapid în vrma
matehului cu Vonus şi-a ridicat
moralul s'a antrenat mai serios si
Şi-a moditioat echipa, Asttol că Ju-
cătorii privea cu foarte mult opti-
mism matohul de astăzi pa carol
consideră va si câtigat.

Ploaştenii insă sub supraveghorea
noului mtrenor Dunăreanu au că
tat să-şi pună condiția tizică Ja
punct și pontra astăzi și-au aloă-
tult con mai bună formație

Rointră fostul oborean Alexan-
drescu care s'a dovadit a (i cel mal

să

4- Înla, te curios, ndici mawfantronat se- lofianca Inaintas al republicanilor și
rio Au luat purti Iucătarii. [onre va da mult da Ineru cuplului
Drovodem o luntăbgitânsă în cari [Slivăţ-Lenghorin,

studenţii

AZI IN PROVINCIE

pr cauţi obțină e

Organizarea Sportului
românesc

Etapa de astăzi a campionatului (ţa jocului, vborenii s'au antrenat cu urma infrângerii mutorite în guse COMUNICAT
național de footbal Prooiamează |multă seriozitate, Victoria, caro, Du [apzezecimila de finnlă ale Cupel Ro SALUT BRORTIV
reia p ua Ad Provate. As le poate scăpa, 11 va detinitiva în |mâniei, din partea formaţilei Jiul, La toate manitestările cu carae-
i rile D „răul ni = > Li e primul loc 8) claanmentului, dacă |Matehul ae poata termina printr'iin [| tor sportiv inportill aniatar), anl»
Dore. de e ai "pelor Con- Ripensia va suferi un eşec la: Brad. [draw tul sportiv este obllgător,

In deplasare joacă formaţiile bu- Va conduce d, Rusau Gabriel, ur D, Ritter va conduce urmâtonrale Formula nalutulul portiv este:

cureştene Unirea

Bipensia îşi susține sansele acasă la
Universitatea
Brâua, cel de-al treilea match im ac

Mica tar

tualul camptonat

olor şi Venu

joacă

RIPENSIA SUSȚINE

UN JOC GREU LA BRAD
la Brad, Ripenaln
are de uusținui un joc foarte greu

grupării locale Mica
intilnirea prezintă um doosebii in-
teros pentru timişoreni. deoarece o
victorie la Brad, le axigură din nou
tondaceraa in clasament. Hopul va
Hi însă foarte grea de trecut, Mica
posndând astăzi o formaţie reduta:

Deplasăndu-se

în tovărișia

WIlA, în oare vigoarea și tehnica

wunţ armonios unite,

Echipa din Brad, revelația act
ului campionat, nu poate pierde

ces! match
D. Huniag
mele lormaţii:
MICA
vid, Aliman
deanu, Pop 1
Pap 11
RIPENSIA Pavlovie
lecan |, Simator
Bindoa,
Vodă.

UNIREA TI
SE DEPLASE,
Chao

Cociubi

Andrepatu,

seuză la Craiva. unde
ul venbar. caro pe teren
55 facă tot impoelbilul
vinge. Congtleziţi Anat,

ul,
Teodorescu,

Ya conduce următoa-

Langu, Da
Churoslii
An, lvâneeu,

, Oprean, Fe

Kotorinani, Covaci
Ma

cu, Jieoviel

RICOLOR
AZA LA
VA

Fruziasa Alusamentu)

Ul se dupla
Intălnaşte n
Bropriu vrea
pentru a ine
de irmpovtan,

mâtoarele formaţii

UNIREA TRICOLOR: Cristea, Pa:
trescu, Iliescu, FI
Brădescu, Mihăilescu,
Niculescu, Paraschiva
drei), Criciotoln.

(Alecu An

II, Dumitrescu. Magheru, Sângeor.
zan, Chirilă, Țâranu 11, Coman, ȚA
anu 1, Medrea III, Cazaou,

PF. 0. BRAILA: Negrescu. Emilian,
Weisz, Kis, Vulleris, Niatar, Stole
eseu, Câmpeanu, Constantin,
dan. Hagiopol
Va condvse d

repie M. Petrescu.
»D. A, PRIMESTE
RIPOSTA VENUSULUI
Campionii national! se deplaanază
ln Rasiţa, unde inthinene: formația
UD: R Dând, importanța care se
euvina întâlnire), Venus sia proză

a, Anghelache,
Dumitrescu,

UNIVERSITATEA POATE

echipe

VENUS: David, Stara, Naproscn,
Ploeşteanu, Gabor, Petoa, lordacho;
Lupag. Poraru, Brandabura, Eno,
U. D, R.: Canrat, Boroca, Fodor,

„Pentru Românii legionară;

Fraza va fi promimțată en glas
puterile de câtre găămebtorul sau
arbitrul probei ce MERIPARĂ să se
desfănonre,

Pâpârâșnnu, Pop Vasile, Solejn, || După pronunțaneă fivântului ule-

P.C: CRAIOVA: Ciocânten. Mân-|Micu, Pântea, Cosma, Zizeik, Sto. [| slonară”, echiplert Munii spor.

dia, Straja, Gaorge, Oprig, Nistor |lan. Uve aflale pe mu în nala de

ozochi, 'Toth, 'Thieryung, Nicules spori, vor ridica drept în ss,
Prâţie ta DIVIZIA. FAVORITI executând salutul

După 15 secuni

ARAD: Crisana CFR=—CPR (Tito: [| ppiițate —desav
CAŞTIGA PRIMELE juuu! probl ma cort
PUNCTE Favorit: CFR (Timisoara), mucoasă comanda,

Fosta grupare cluinnă, Universi.]_ TIMIŞOARA: Chinrzul—Vultuni lotului sportiv fi
tatea susține Ja Brăila ca] de al trol. la Pe teren mau in,
lea joc n aetuulul campionat și pri orit: Chinezul, lua pentru saluii
mul în deplamaru, Politechniea—8,8.M.R, Munea, pe care f]
Din ve în co mal bine, studenţii | Favorit Politechnica. Sportiv o va fixa
vor da mult de lucru F.C. Boatidi Electriea— Rapid. sportul respectiv,
Va fi o luptă strânsă, din cae] Pavorit: Rapid. In timpul saluj
Universitatea va câștiga primele] T: SEVERIN: CER.—CAMT, publicul spectatagi
nunel Favorit: Cr.n, flaţi pe teren,
Echipele vor juca în formavii RIA II păstreze cea mal

UNIVERSITATEA: Boroș, Modrea| PETROSANI: Jul CPR, VARĂ pohra

Peniru n obține,
necesară pronun
Uv, conducătorul
braţul drept în și

Numai după c

Pavarit: Jiu).
CÂMPIA TURZII: Ind, Sării
Motaloaport,
BRAȘOV: ACPR-—Vitromotan,
Favorit: Ind, Sârmel,

orit, ACER,
LUPENI: MinerulCimontu),
Pavorit: Minarul.

SERIA ll-a
PLOESTI: Prabova—Alonoul "T-
tragi
Favorit: Prahova,

GALAȚI: DA —Olimpta
Favorit; DV.A,
CONSTANȚA: A. S, Constanţa

vu gândul la cel Bă
Jertfa sângelui la

Cu multă atenţie Eehipa Jocală insă
Mine neapărat să se realiliteze de pe

urdu
Favorite A. $, Constanta

O rectificare

In numărul de eri al ziarului a
strocurat o eroare, anunțându-sa că
toate bunurile fostei Straja Tărit
trec în patrimoniul Conducerii Spar-
lurtor,

Rectiticăm: In patrimo-
niul Conducerii Sporturi-
lor teec numai instalațiile

shortive ale fostei Straja

STIRI SPORTIVE

FOOTBALL
GHENEA, oxcelentul portar al
Sportului Studențeae, care eate con
contrat, a venit În Capitală, în
run concediu, Nefiind antrenat. el
nu va apâra culori
în Jocul eu Goria din Arad,
Suntem informaţi că Ghenea du:
ce tratative pontru a se tranatera la

o grupare distrietuală din Capitală. | ce!
*

UNIREA TRICOLOR a părăsit eri
la orele 13, Capitala, cu destinația
Oralova, unde Ausţine cei de al op-
tulea mateh al camplonatului,

Bodea, de curând legitimat pentru
oboreni, a plecat și el la Craiova, dur
mu se ştie dacă va juca,

Campionatul de foot-ball
in Ungaria

Vinori sau dlaputat în Ungaria we
mitoarele matehuri de football în
enlnul campionatului,

Tokod=W.M.P.O, 3-a , iu tehalriai
| Im cl duca Perene: In d «i
Era! La a Ferenovaron inepliil leo

INFORMAȚ

[nm 9p ep njop oynpuooe ay pe
18 Deulsaoarun ap
0P61 9iqmo)50 1 pi Dupa ayepaoo
2 pâojuapnys ajosanq no Jeqoade|

Varieteurile vo
liste de personal

rolor și speci
educației hationi
lor aduci
de varleteuri,
tur cu program arbație aa

cântă numai omestra că
trți N ANRE AI

ABONAMENTE

IN ȚARA

Trei luni .
mo n.
nan .

In străinătate în raport |

cu tariful poşta! : şi valuta,

Ta comialn centrală de recapție a
Inetărilor tehnice ale Primăriei Mu-
Wielplului, Bucuresti mar fast numiți

d-nil: arhitect Jon Constantin; în-
piner Marineseu Marin; athiteat
Ghineseu (Aurel; indiner ntecante

Maru Ioan, far ca mupleanți d-nii:
arhitect Atinascu Valeriu, inginer
Popesau H, Ioan, arhitect Grorgta-
cu Haralambie şi inginer olnctro-
tehnle Conatantineaeu Stelian.

Loglonnrii cari vor să luarea în
vadul grupului musical din Con=
teul studii și documentare, aa

a cnmiradului Mirea Moi

primiren. etremtăreți Mp.

| ateeator matiaat ai
|mranenvaneţii

Leni 4

nisteral Mee

inv Semtete ete
srilae me entre pt
pamânizare Tin title

de Stat pi piteitcatateai
că ra o văr Pi ARĂ, AIR
agent adtean mande Î
prinderen 1 cate ma

D. dr. Ovtăta Ga

Min

tera) E)

n mblinţat pa hi
agricola Tin
plante medtetna
Wiinen 46 Pa ANII
produetiat și
mad/einaba
Tiemia,

n
plantele
în judeţele

Y
d
Mumerloarn. Snverin si Gaia

Pe seama minta!
Interne, Propaganda
matăți și Oorotirilae

eratarul, grupului, în zilele de
Mlarouri, Vinari, între orel

Luni
5-2 d. n. în atrada Romei 32-34, ata:
jul TI, seara B

Situația pe

Ministerul apărării naționale a In:
tncmiy țin. decret lege prin, care per:
sonalul slințifie şi specializat de la
Institului, Meteorologie Central, re
partizal În timp de concentrare, ma-

Vilizaro mu râzbalu la Comandaman:
tele şi unitățile Armatei, pantru In-
depliniren servicikor de' specialitate
mețeorologică, a. fost asimilat price
De militare, după cum sa n stabili

de ehire Subsecrelariatul de Stat nl
Aerului şi Marinei, din minlaterul A-
părâcii Naţionale "(Marele Stat Ma
Mae av morene Directia Institutului
Meteorologie Gontral, ținându-se sea.
mă de ierarhia ve fiecare ocupă la
I.M. C,

Ofițerii se rezervă cu grade supa:
rioare acelora ee le-ar reveni prin n
similare, işi pâstrează gradul În re
zerya Armatei.

Personalul va trebul să poarte unl-
formn militară și mrmamentul de
campanie respectiv, bueurânilu-an de
aceleași drepturi şi tratament în În

dela Institutul Meteorologie Cent

rsonalulu

deplinirea funcțiuni bul ea
dele milMure cu care va A i

Drepturile de: salariu pi 30
pentru personalul repartiaat li
mandamentele seu unitățile
In enz de mobilizare, vor fi acte a
văzute prin Jegea și regulmmai
delor de campania, poteteit
de mimilare pwtând opta ca și
alți tunețlonari a Statului, gi
leafa etvilă anu solda pendiluj male
tar cu cara va îi asimilat n A

La ponala | aa va aoeati trai
vit în companie și va nveai p
lament ca și personnlul militari
pentru familiția celor marți în Ai
pul” si din enuza riabatulii a
pentru coj enre rimânână
flnvese a-și nranin drepturih
alo,

Fomilia personalului mal
mort în timpul si din cauza răzi
lui. vn avea dreptul la penale ei
fomilia militarilor morți în

cu ingrăşăm

face direct prin instituțiun

past scop, specialități și preparate
modioamentoase și alimentare des
tinnte uzului veterinar, produsa în-
trebuințate pantru combaterea du-
manilar la plante, îngrăşăminte chi-
mice, precum și produse pentru stâr
pirea animalelor vătimâtoare,
Prin docizhini ministarialo no poa
te intorzien prapararea și vânzarea
altor preparate și poduse, cars prin
compoziția, prin dozarea şi prin «
tectul lor na so deasehoso esențial
de acelea pu care ln produ: as
face ministerul Agriculturii si Do
mentor,
Ministerul Agriculturii și Dome:
miilor ard dreptul a cumpăra la pre
Val da producția tonts produsala ve
se găsesc in dapozite sau în comari
d publicării docizlunii do in=
lerzioaroa preparării și vânzării lor.
Toate podu peattionte mat sus,

Desființarea Institutului rom

de arheologie

D. genei Iom Antonescu, Condu-

le univeraitarilot | cătarm Statulud și preşedintele Con=
sutului de miniştri a semnat urmâ=
torul decret-lege cu art, unlo,

„Institut român de studii şi cer=
tă! arheologice din Albaniu, în=

Diteotia generală a

Ja cunoştinţa d-lor patrani

muisle-haliuri. şi

unt 0 Mată ul

n între

uardaroblere,
IL axtiat, ma
Vonar sau um dă tă 4

Aprovizionarea agricultorilor

iilor a fost autorizat de n prepara

au prin alte Inatitnții și orga=
nizații autorizate do minister tn m

r inainta lur

teatrelor, opo- mu
tacalelor din minlaterul | ci
ale. cultelor ai arte | tron
exactitai

fă d
ap [ine

» [pe care

= [praună

inte chimice -

tabrioata și destăauta da
Agriculturii și Domeniilor,
pi aorurile, vnacinurila și
dune biologice destinata
tinar, în ntară de impozii
xelo tisoala legale, sunt
lori și cn alta taxa de altă
oare ar îi supuse axtial de

„URANIA”

Socletate Anonimă de Asigură
Roaslgurări în lichida
Doţinătorii sub.
tiu de anțiuni ali
tății sunt obligaţi
la data de 13
1940 inclusiv, să
acțiunile, la sediul
tății, împreună cu
le, justificâna daținar
sau proprietatea lor şi
arate titularul lor a
rior, A

ră,

IRA

din Albania

fibnţat prin decedate:
mia, No, 2805998, pubileab În
tor Oftehhl No, 17% din
1098, se deaființenaă pe
cârii prezentului decretul

enționa origina
are persan,

N.N

Pandurilor

niste prop

ca "pe măi dacă zuteră a-l omoi

Puse că dela tat-săn

Tudor îl observă,

r IONITA URDAREANU, [fă Du Vă maj jăzaţi e hoţii

Ar fi bine. ca numele de
Urdăreanu să nu maj muri
străzile unei mahalale pe
călcat pas) pand,
cel ucis măseleşte.

1. 6, Dimitriu

Noul conducător al Oficiului
național de turism

D, Valeriu Puscarin asistent uni-
Versitar, a fost delegat, cu începere
de la 1 Noembrie a. e, cu eondu-
cerea Oficiulni Naţiona) de Turism
din Subsecretariata! de Stat a! Pre-
sei și Propagandei.

Audienţele la d. ministru
al Coordonării au fost
suspendate

Audienţele ta d. N. Drazomir, ml-
nistrul Coordonării și Statului Ma-
jor Economic au fost suspendate

Oarcă și
dărească
unde -a
uresc al lui "Tudor

în „Memnrin]«
at în „Românul“ din IBS2
or prin patru-pandriri
a pe Utdăreanu şi-]

Remoluție“ a Tuj
spune că acesta
santinelele nomptea să că
prntza ca să se îneredințeza
uta Toi. După o inspecție
irimese să-i vină cel patru și-
vaţi de trădare, Doi, Darcă şi Cu-
fagiră, fiinăcă știam ce inseam-
minla lui Tudor; Urdăreanu și
a fură prinşi.

3 cu toții Ja nişte săleli pe-o
i aci Tudor porunci gări
or și panzure pe ceștia dal, ca
FEBELI si HOTL Și Urdăreanu fu
4 de săleii.—

mai apoi. după câteva nre,
unară și alţi căpitani de frunte
privească“ pe fârtatul lor spân:
pentru. credință jurată lui
Și se cutremurară foarte că-
Vasile Crăpatu, Frunte Lată,
GHELMEGEANU (7!), Ore-
alţii şi privind trupol Ur-
nului ce efa rudă cu cel mai
incepură, a mur
udor. Iară Mace-
și ei în lumina focu-
Urdăreanului Jegă-

p0VESTEA URDĂREANULUL_

A că ae
avicaptă z Două celas soartă pi
ab îi i
* năezătn “eperă [ea al Maceonakie Ti Ub bona:
m vredhi- | Aricegea în
Pa e atat ce în mu
duel iul Ea lor văii d intro zi pe Urdărea-
E pentru unii. Bă rehă ae mpiyar2rc de ATEIhl, în în-

Revizuirea | situaţiei tuturor “membrilor
şi ajutător din invățămânțul

3 par mit pa

repuse si i D. Genaral Too Antonescu, Condu-scrrelar Er E Minisira din.

Todor E a rel ei E pAliDAl. porc de cătne! tată-tăn | eătoral Biata Român Şi președin- fre. /unc/tona iRlate rai Educa-
n Ce pata man idcat dn vaza de lemn și pă. | tele, Comsiitutaj dn ministri a sem (e! Naţionale, GălGlar să Artelor.

cătari Ca ARE e RIN iza lar nn din vase de argint. O |nnt următaral decret lege: i ele e ca pa cercela

Pi 4, căpitanii. Oanei, Gable A Spâzur pe toți, hotomanilor, | “ Având ta vedere ni n invăță.

"Imânt;

b) Activitatea Bliafăriea;

emulțarniță & me ste leabe de d; pr - | partamental Educaţiei e) Activitatea ,
mila Citat a a aaa ea E Ieabe de ințeles că ereditatea | Portar şi Artelor eu Nr. 200481/4940; | 1, dai pica:
i Aecsanăra Balgaral, căpe. [piei 2e7iroare și daterilă ci ex: | a muzi deetiiaati a aula €) Pinula mel
'Buicarilor, Viu. corsa meneazCă. Tot celace-i |jepl Ne 3062 din £ Septumatiele și NE. Comistiraca. VIII cae
7 au arat îndrăzneală să e [in viaţa miie, Putregalu, mocirla | 3072 dia 7 Boptesubile 1948 activității etiinpWIRaXapereL,
ted că nn mal Je trebue așa Viața unui jna işi are explicarea aruivităzii, e rate
i- mevreânică de ei. N |Precisă în străbuni AM DECRETAT ȘI DECRETAM: EPrrialie 8 ieamă numai

cu răapiun-
dere și va p'!eBOMMllia martori.

Cei interesaţi Drezenia contra
referate mau 1N4WÂBEBERi por. fi che
maţi să dez "4răfătii verbale

DECRET-LEGE

PENTRU ADAPTAREA INVAȚAĂ-
MANTULUI SUPERIOR LA STRUC-

TURA STATULUI NAȚIONAL ART. 3 Comuna va hntări

LEGIONAR pentru fiecare căWimănd seama. da

ART. 1. — Ministerul Educației | 'Pireaza, = Mi a telul revizuit.

Naţionale, Cultelor și Artelor este au- | ART. 5: — Pr aa psipeopiia
torizat să revizuiască situația taturor | Wrmătoare!e, ASE

membrilor Corpului didactic și aju- | , 2) Mentinerea ÎlmWăţămâni In ei-

tălor 'din invăţământul supe. tunția în care eee

Ministerul Fducaţiei Naţionale, | Pb) Inca. 2 n altă catedra sai
Cultelor și Artelor în vederea revi- | altă institu! GlWllază, smdifarent
zuirii va numi de localitat

2) 0 comisiune pentru Universt-| _c) Mentincrea Invăţământ can
tăţi, compusă din câte doi profesori | diționata 2dapiarea, în termen
uninersitari reprezentanți al Țacul-| de doi ani. !n sRĂEtUL Maaltului De.
tățile de Litere, Drept, Medicină și | cret No. 3

Silințe și câle un singur . reprezen-
fani pentru celelalte Facullăţi, afară

d) Duiii 1n Înătitiute Miinţifiee
fară drept a mai fămeționa in învă»

de cele prevăzute la punctul b; țământ

b)_0 comisiune” san mat mulle,| _*) Utitiarea Ya ăla inatituţii de
pentru școlile speclale, compusă din | Stat;
câte doi profesori pentru [iecare gen | î) Pensionareala minimum 20 de
de Facnltale a Politehnieelor şi câle | ani de ecrviciu la Stat, eu retineri
unul pentru celelalte școli speciale. | pentra

Secretarul general al ministerului
Educaliei Naţionale și directoral In-
rălământulai superior sunt membri
de drept ai acestor comisiuni.

Preyedinlele [iecărei comisiuni va

2) Destituirea N Imvăţămant;
h) Trimiterea Afața justiţiei
ART. 6. — Hotăririls comisiunii se
iau cu majoritate absolută și vor îi
motiyi

KICA

ADAPTAREA INVĂTĂMÂTULUI SUPERIOR
LA STRUCTURA STATULUI NAȚIONAL LEGIONAR

- |oficiu, în vadezea saplinirii, pa ori-

ANRE.

corpului didactic
Superior

Vacanţele se
miniiter. în

ca
21

m
vor publica de cttre
Monitorul Oficial.

Candidaţii cari întrunesc condi
fille de studii și tiitari stiințițice ce.
rata de dispozițlunile legilor rejeri.

DESFII
COMISARIATULUL SPECULEI

desNințarea cu
prevăzute in |

neral pentru

rea măsurilor prevăzute In
pentru ri

= =

NŢAREA

Monitorul Oficial

de astăzi publi.
următorul

decrei-leze — pentm
omisariatului general
și aplicării măsurilor
Legea pentr repri.
area *peculei:

ART, UNIC, — Comisariatul ge-
coordonarea si aplica.
le;

delegatiile, nzajările si inte imsăre
cinările date în cadrui acestui cm
misariat, încetează pe data destin.
țârh Ii, fără nici un dreot în vite
la salarii, diurne, indemnizaţii sam
jorice alte plăți pentru parsemal,
Funcţionarii publici transterați
sau detașați în serviciile acestui en-
zea |misariat, revin ta hmetimie ine an-
infiintat |terloare san vor fi trecuți în alte

ccordonării

reprimarea specnlei,

a prin decretul jeze nr. 4097 di acant

toare la Invâțământul sup i (0 „15 |nețiaul vacante.

moare, vor Inalnla In pepe ea OR, lil in, Monito- | „Dat în Bucuresti ja 1 Noembele

File lor Insoțite de diplome și Inosăii 9 vembrie 1939, se | 1940.

dun 7iriedii 15 ?lle. tbere” dela |dEStlintează pe data decretulia Jess | — Conducătorul Statului Romina.

data publicaţiei. de tată. Presedintele Consilhitui de Ministri
Comisiunea va ezamina titlarile şt] Funetiunea de comhar general, General lon Antonescu

activitatea științifică a fiecărui ras. i

didat și sa Vaca minta paru cat Expunerea de motive

neri molivate, pe bi
Jinând seama de prevederile art. 3
lt. b, cd şi e din decretul-lege de
fală. Propunerile trebuese Ineininte
In termen de 15 zile dela constitul-
rea comisiei.

Dacă ministrul. iși Inzușegte pro-
Punerea, ba dispune intocmirea -de-
erelulul de numire.

Odată cu decretul se va publica
în Monitoral Oficial şi propunerea
comisiunii,

aza deciziei luale

Nu
14

Ministri un „Comisariat General
A

General pentru cooritemi

vea pentru reprimarea speculer,

torul

Decret Lege pentru
=

Prin Decretul
oembrie. 1938,
mpă Presedii

Lege Nr. 4097 din 15
au Jost înființate pe
nția Consiliului de
a
„Comisariat
area și a-
dzute în !e-

prin Decretul-Lege Nr. 4097/1939, cât
și Ofietul Central aj sperulei tnftin=
at prin Decretul-Lege Nr. 4090930,
pentru reprimarea speculej iieite.
Airibuțiunile arestul Oficiu, au fost
trecute asupra Directiunii activărit
produrției și controlul prețurilor dir:
ul Economiei Naţionale,

După această smplițieare, cei pu
țin care tinde ma atrimirea aefhuniă
de reprimarea speculei, în sarcina
organelor ordinare, existența Carta

procizionării” și un

licarea măsurilor preri

Două zile mat târziu, prin Deore-
ul Lege Nr. 4099 publicat în Moni.
I Oficial din 18 Noembrie 1935,
injrânarea şi

rimarea speculti ilicite, sau în-| sari tutari ral al de
ART. 8. — Pană la ocuparea cu | pipote cepe centrală a spe-| at a e rafie
titulari a catedrelor şi conferintelor | culei pe 1ngă ministezul Economiei aj

vatante, ministerul va dntașa, din

conferențiar sau membru al
Corpului didactic ajutător din spe-
rialitatea respectivă dela orice Fa.
cultate sau scoală specială.

Suplinitorii pot fi numiţi de mi-
nisler pe baza recomandări consi-
lilni profesoral a] facultăţii sau
scolii superioare rrepectivie și dim-
1re persoanele care, indeplinesr con
dițiile de studii si lucrări cerute de
legile in vigoare, pentru ocuparea
postului respectiv, fără să fie mezn-
bri ai învățământului superior,

fi numit de minister dintre membrii,

di
comisiunii. Ele rămân detiailive după ce mi-

nisterul Educaţiei Naţionale, Culte-

nindu-se în văzduh ziseră că „Sunt până la 15 Noembrie 1940,

„oa

CĂLĂTORIA DE STUDII A SUVERANULUI

Zilele acestea Ș m relatat îm reportajul nostru apărut eri, M. S. Regele a făcut o călătorie de
udii î4 por iri pe Fotogralia noastră ni-L arată pe tânărul nostru Suveran la amtiteatrul

vechei cetăţi dacice

Fiecare comislune va avea câle un

Jor și Artelor le Ya supune Președin.
telni Consiliului de miniştri, care
'reședin!

impreună. eu. tele var
decide in ultimă instanță.
Pe baza Botăririy detinitive mini-
strul Educaţiei Naţionale, Cultelor
şi Artelor Ya întocmi decretul pen-
tru fiecare categorie in parte,
ART. 7. — Catedrele şi coalerin-
țele aflate vacante ln data publl-
cării prezentului decret-lege precum
şi acele care vor deveni vacante pă-
nă la 30 Detembrie 1949, sa vor ocu-

——

a) Prin pumirea celor reașiţi |.
concursurile ținute după data de
Pebruarie 1939 și desăvârșite până
la data de 10 Iulie 1940, la posturi
pentru carg au candidat. numai cu
avizul lavozabil al comisiunii pre-
văzute de art. 2;

b) Prin îmcadrarea din oficiu de
către ministerul Educaţiei Naţiona-
le, Cultelor şi Artelor a membrilor
Corpului didactic care dublează pe
Htalari, la catedrele sau conferin-
țele de specialitatea lor, vacante in
orice localitate. Personalul ajutător
va urma pe prolesor;

c) Prin mumire de tițular pe bază
de concurs ptiințitic.

Concursul se va trece in fala unei
comisiuni compusă din decanul Fa-
cultății sau directorul şcoalei spe-
ciale unde se află vacanţa, ca preşe-
dinte și din keel profesori de specia-

ART. 9. — Personalul didastie a:
Jutător se numeşte tot prin concurs
științific, trecat în faţa unei comi-
siuni compusă din profesorul. titu-
lar al catedrei și doj membri ai
Corpnlui didactic universitar, nu-
miţi de minister. Procedura e aceiaşi
ra la art. 7 al. c. și următoarele.

ART. 10. — Revizuirile prevăzute,
în prezentul Decret-Lege vor fi ef.
tuate cel mai târziu până la 20 De
cembi
trebui supuse spre aprobare Conda-
cătoralui Statului.

ART. 11, — Toate . dispozitiunile
contrarii Decretului-Leze de faţă
sunt și rămân abrogate.

Dat în Bucuresti, la 31 Octombrie
134,

Nr. 3670,

Naţionale, Oficii
lângă fiecare Ţinur și
Bucureşti şi un Ofichu
lAngă ministerul Econ,
male. Deşi, astjei cum era normal,
acest Decret Lege abroga toate dis-
pozițtunile contrarii, ezistența Co-
misariatului General al speculei, nu

organizări și a continuat.

Astăzi, acțiunea de aprovizionare
și de reprimare a apeculei, plina ar
ganizată în colaborare, de către mi
misterul Economiei Naţionale minta
sterul Coordonârii şi primăria Capte
falei, continuarea ezistentei unu
pri-le cain în plus, nu-și mat cre ro»
stu

Sarcina ce maț constituie acest
Comisariat al speculei. pentru bu=
getul Statului, trebue înlăturată,

In- acest , prin alăturatul Dea
cret-Lege das în baza qi

ale speculei pe
Munietprul
central pe

omiei Naţio-

a Jost considerată contrarie noui

Prin Decretul-Lege Nr. 2775 pen-
tru desjtințarea unor Consilii și Co-
mistuni, publicat în „Monitorul O-| lor Decretelor-Legt Ne. 3052 din Ș
fictal' din 17 August 1940 au fost| Septembrie şi Nr. 3072 din.
desființate: atăt Comisariatul Ge-
meral al aproizionării,

Noui primari
şi ajutori de primari

rie 1940, dată până la care vor pt

Au fost. numiţi în funcțiunea de

Valeriu Negulescu, Vazile Mailat și
Dumitra Popescu Cuconu. în func-
Viunea de ajutor de primar.

La Băile Slănic, în funcția de pri-
mar d. dr. Constantin Bontas, ar.

La Bușteni, în funcţia de ajutor
de primar, d. Ion Roșeuleţ,

La Vatra Dornei. în funcția de

Membri — delegației

germane pentru

repatrierea populaţiei din Bucovina
au sosit la Gura-Humorului

SUCEAVA, 1 (prin telefon)
Eri dimineaţă au sosit in gara Gura
Humorului două Wenuri speciale:

i iali rimul incărcat cu maşinile şi utt-
litatea respechivă sau de specialita- | P' 2
te Inrudită, mami/i de ministerul E-| I8lul necesar. iar aj doilea cu men,

noarea oaspetilor o recepție În sala
„Dasei germane”.

A lua cuvântul comisaru] guver-
nului, d. L Negură. care a urat 0as-
peților bun sosit. A răspuns locți-

primar, d. Dumitru Păulesca. x)

Decretul eferitar la aceste vita
miri, a apărut in „Monitorul Oflă
cial de azi“.

D. av. M. Lefter a fost
instalat la conducerea
Monitorului Oficial
Eri dimineață d. Mille L. Leiter,
avocat, acul. director general al
Monitorului apei CN Iiprieeitti

tului a depus la ministerul
= nrimântu în faţa d-lui mi-
sara d 11,30 a avut loc la direca
țiunea generală a Monitorului Ofi-
clal, instalarea d-lui av. Lefter.

Au asistat d-nii: G. Cretzianu,
ministrul îinanțelor; Constantin Pa=
subsecretar

zeneral al

ducației Naționale, Cultelor și Ar-
telar.

Comisiunea va
activității si Muerărilor candidaţilor

indeplinirea Jatmelor.

brii comisiunii germane pentru re-
patzlerea populației germane din

cercela valoarea | sudul Bucovinel.

In gară comisiunea a fost saluta-

i, Mi ai guver-
și va decide prin vot scris şi moli-| tă de comisarii regionai
vat. Preşedinlele comisianii va con-| ului, d-nii Ion Ni
duce desbaterile ri va supraveghea | vici.

legură şi Vasilo-
La ora 10 jumătate, sa dat în 9-

delegatului Fuehrezului, mul-

urati căii pentru deosebita |țelor, a recomandat celor prezenti
ospitalitate pe care o găseste dele- pe noul director general.

zația germană in țara noastră, D. director general av. Lefter a

La banchei au luat parte zepre- [arătat în poltaa Seneinle pote în

române din |care i

acsiu irita zoiestit los san îles : pc nuci

LOLKISCHEREBEOBACHTER
LOLKISCHEREBEOBACHITER

ce îi Octombrie 1340, ocupân-
tuaţia și de soarta Greciei,
Zâvură cu comflietul stalo-grec, pă
e tai articol intitulat „Inoozigibila
in care intre altele serie Ur-

|uc were un contact strâns cu coman-!
damentele britanice, in așteptarea aju-
torului englez, pentru ipoteza, unui con-
fot. care putea isbucui oricând din
cauza atisudinei Greciei. Guvernul grec!
si-a pus tara la dispoziţia Angliei pen-
tru s serși ca bază de agresiune con-
ta Dahet

Istoria Greciei tace eu. prisosinţă măr-
taria categorică a faptului că Londra a
considera! intotdeauna această țari ca

i: a Jucat prin dravermediuui du
2 Societatea Nutiunilar, xoluti
T-tuute vrâgitoare de atori în 0)
apusene și e ubei fanatic,
aznotubal integral”, În
umai că m iuat. parte!
actiunile contra - Italiei,
cure Msrea Brilanie, dar &.
— 15% la dispoziția Angliei. chiar!
punctele sale de sprijlă, pese

+a ură războlu sata!

pretul, tzebue intiiu so lazi să sange-
reze Aneiia, In conciuzie Grecia
trebue să mulțumească Azugilei si poli-
țicienilor săi, penira actizalul conflict şi
imtomzăitura Dlină de grele consecințe 4
soartei suit

Ana e pilule să Bpie,
“ualea crescândă a relațiier,

treacă pese o foarte NTERi

= I% infiientei anestela, Cine: RU
i 2 eresata cu „auticlemiă initiate,
A Ă in 1989, cănd (Grecia n ari
- tccunotinţă garanţia” ep

"ceia a reauvateut acuza, căjdin 30 Octombrie 1!
soma “poreeat cavewueagare bea intitulat „Cosul

pe 0 ţară vaială, pe care pentru a 0] ziarul

1940, publica un u-
Greci”, ş

Relevând nerpozilatea care dom- ta România A in proporţii mal mazi
nea în Grecia din cauza lipsei de ela-| in Turcia), Ieprur:
ritale a politicei externe, autorul ar-lia rând cozmtiiiăn!: și agenți — cari
ticolului serie;

toate mijloactiă tare ii stăteau la în-
demână”.

rană In insulele Egee, în
cazul violării mădiralitații greceși, zia-l

PRESA STRAĂI

ze, relativ la cele „100 de divizii ale sta-
telor [3 Germaniel
Inţelegerea Bakanică care şi 2șa nu

posibilități de
ză fe atrasă”, Ziarul inches: „Grecia a
fost pusă în ultima oră inaintea botă-

de a se declara penizu Europa.

leză, ar fi lisat că se ini la i
«nai Abia se intelează ui 2ă E ei față de
lâcut să primeaară mitiară îm a e Mite axe,
Pe Garanţie: ] i lamen-
a Angliei. i-a urmat, Ia pr dpi varul pomeneşte Ge| Relativ la deschiderea pari aa
câlexa luni, un imprumut. (acelag planul britanie. pri per de e en

INTREPR
IN REGIMU

Sohlimbarea cuvintelor inu însean- | ordin, superior, obligâni
ificarea substanțială a lu- [act de trezire mori

mod su)
la Aceasti ieri
ritului Jegtonar o nonă peripec:
îi mentă pă-l (ink într'o încor-
dare continuă. Aceasți judecată
valabilă și pentra viața majori!

pen
onmeniitr pe pământ, Intreprin
torul este un am situat prin

Dexmţiforegt înăuntrul ordinei ma-

rii, plan rațional de organizare
toate

entele gospodăriei
tal numită intreprindere. Privit su-
mar din afară, prin manifostările
caracteristice lul, cam așa s'ar putea
fixa imaginea acestul țip de umani-
tate, Este vorba de economul care
trăește în sectorul privat capitalist
a căral viață îmbracă forme diferite:
Dancher, industriaș, comerelant, Este
cert, că neliniştile 10! izvorăsc, în
majoritatea cazurilor, din situația
Mu! materială, din formele de viată
în care se toarnă activitățile Jai dI-
ferite,

Un mare istorie occidental a afir-
mat, că misticii sunt foarte buni
pe Cu alte cuvinte, instine-

posestunii ar fi la nivelul trăirii
în tovărășia fortelor misterioase ale
Universului. Fără glumă, acl at fi
un teren de explorat și de exploatat
de către o conducere politică lumi-
nată. Trebuie să constatăm dela în-
ceput, acest adevăr permanent, că
soarele dogoritar al une! ordini mo-
Tale nbeolute usucă rădăcinile exi-
stenței acestui tip de umanitate, EI
stie că viața încolțește în întuneric
și se desrontă într'an climat cu lumi!-
nile scăzute, Acest ]ucra îl știe bine.
Și tabia valorilor şi-o construește
pe acest mod de înțelegere. In frun-
tea ei stă interesul, „forța motrice”
a activităţii lui. El nu se poate
schimba, Pentrucă este așa. Și cână
tncrează în conformitate cu natura
lui, activitatea desfășurată este rod-
mică, Totuși, în cetatea românească
“a schimbat cera. Peste voia lui. A-
ceastă schimbare îl obliză să-şi a-
lează alte eriterii de orientare s0-
clală. In primul rând, în locul în-
treprinzătoralui incolor, apare Ro-
mânul. In greastă formă, rasa noa-
stră își afirmă drepturile la existență
în viața economică, în spațiul eco-
nomle românesc, care coincide cn
frontierele suveranității Satului Ro-
mân. Revenind Ja subiect, repet: a
fi tu însuți, însemneazi a tră! fi-
ese. a fi just şi fecund.
Conducerea Statului Legionar a
cucerit puterea printr'o lovitură, a
cărei frumusețe o pricep și simt nu-
mai cel pregătiți in meșteșugul lup-
tei politice. Sforțările și jertfele fă-
cute pentru cucerirea puterii se a-
dună astăzi în hotărirea neclintită
de a păstra această cucerire, en
arice preţ și împotriva oricărui dus-
man din afară sau dinlăuntru.
Jertia supremă a Căpitanului, Orea-
tora) spiritual al Ordine! Legionare,
despică istoria României moderne în
două, Aceasta dă sistemului politie
instaurat un caracter definitie, Jar
conducerii Jegionare completă 1l-
beriate de acţiune. Intreprinzăto-
torului nu-l! este îngăduit, să igno-
reze această stare de fapt. Dacă
înțelege bine „interesul”, Activita,
tea intreprinzitoralui, sau mai e-
zact, libertatea ui de acțiune este
imilată de coezistența altor interese
i anume: interesele salariaților lui,
ale intreprinzătorilor concurenţi, ale
subiecților economic! din zona ne-
capitalistă, ale naţiunei ca intreg și
ale Statului. Tabloul pleţii, acest loc
de intăinire a tuturor intereselor, a
avut și până acum aceeasi confizu-
Taţie. De azi înainte, în regimul le-
Zionar, sa funcționa o nouă ierarhie,
care va structura forțele productive
ale Națiunii intrun nou sistem. Nu
este punlbilă o economie ordonată în
sens totalitar-legionar, fără incadra

INZĂTORUL

întreprin=
se [socotește necesar

nefiresc şi deci nelegionar, omul de

L LEGIONAR

da-l a mă
acele forme transpe' ale vieți

- |mmane,

| Poziţia de menopol a întreprinră-

le | tornini este determinată de o serie
de factori, dintre cnre se ri

- | însușirile personale care-l lază

anumite |ealitativ deasupra concarenților, în-

tâmplarea și voința conducerii” po-
Mtice, atunei când aceasta din urmă
n interes comn-

siu-
t

nu-
mai de bunul simț, pe care _trebule
să-l albă orice bun gospodar. Exa-
gerările se plătesc scump. Cu atât
mal mult în lumea întreprinzători-
lor, în care s'a acumulat destulă ex-
periență, în ceeace privește ordinea
morală şi juridică, pentru gusta o-
Tientare a lor. Industriașul, banche-
rul și comerciantul, știu mai multe
lucruri decât țăranul şi meseroaşul,
Pentru conducerea politică lo
nară, toate eforturile comunității
converg spre om, socotit centrul or-
dinei naționale, Această maximă nu
mal are nevole de nici o desbatere,
Este vorba de omul concret, nu de o
construcție abstractă împletită din
ficțiuni jnriăice, In acest sector al
vieţii materiale, armonia nn ma! este
concepută ca un echilibru rezultat
din Ilberm] joe al forțelor, ci reali-
zarea el presupime o intervenție de
sus, pentru înlăturarea conflictelor.
In acest plan, jibertatea întreprin-
zătorului se întinde până la fron-
tiera unde întâlnește voința condu-
cerii Statului Naţional - Legionar,
Astfel conducerea politică
printr'o înțeleaptă dozare și energică
indrumare, trebale să rezolve pro-
blema fundamentală a timpului no-
stru: armonizarea interesului națio-
nal-stata] cu interesul individual. In
această formulă se cuprină toate
zonele de interese mal sus
cate, care limitează libertatea de
mișcare a întreprinzătorului. In a-
cest câmp, întreprinzătorul este
doar întrebat, inițiativa și hotărârea
aparținână factorilor de conducere
extra-economică. Evident, dată fină
libertatea absolută a conducerii po-
ltice, aceasta poate pune oricând
capăt forme! de viață a întreprinză-
torului și întreprinderii lui private.
Pe donă căi: prin proclamarea sfin-
țeniel ca singura formă de viaţă po-
sibilă pe pământ, și prin dirijare
absolută, etatizare totală prin ab-
sorbția în corpul statal-comunitar
a tuturor celulelor economice auto-
mome, Acest mod de a guverna este

stat legtonar respectând ordinea fI-
rească și odată cu ea forțele acttve
ale vieții în genere,

Un ru tor pt mi-a spus

odată venerează sfințenia, dar
privind rostul lui în lume, Î1 înspăl-
mântă totala e! mbrățișare. Acelaș
sentiment îl încearcă față de exage-
rărije colectiviste,
Elortarile la care este supus în-
treprinzătorul astăzi pot să-l sur-
prindă, dar na trebuie să-l! înrăias-
că, fiinăcă acum se pun barele unul
viitor mal bun pentru acest neam
măpâstult, Ţelurile interne şi ex-
terne ale conducerii politice legto-
nare ie cunoaște şi el n mod sumar,
Sau le simte. Desiifel, fio că este
intrebat sau nu, că | se cere eola-
borarea sau na, el trebule să parti-
cipe 1a acest joc istoric. Cu cât sub-
stanța lui românească va fi mal
bună, cu atât viitoru) acestel ţări va
fi ma! sigur şi construcția mal so-
naă.

Avem nevole de oameni mulți,
tari, sânătoși la trup și la suflet, A-

CA! |auvernare, conf

Ministerul Coordonării şi Statul
Major Economic au [izat noui prelur+
pentru porumb, orz, ovăz și secară.

Aceste prețuri constituasc o nouă
perioadă în interesul ce se arată
producătorilor agricoli, mal ales în
timpurile atât de grele ca acele de
astăzi,

Este de alifel politica cea mat să-
nătoasă, care se duce de acluala

'orm ca indicațiile
Conducătorului Statului, domnul
General Jon. Antoneseu: proteelia e.
gală pentrn producătorul agricol și
pentru consumator: pentru cel din-
14t prețari remoneratorit, pentru cel
de al doilea, prețuri omenești, ap:
rate la caz 'de nevole, prin prețuri
maximale, care infrânează și in
frâng specula întermediasilor san a
negustoritor (angrosisit san detat-
Isi), care incearcă să profile de
timpurile grele și anormale de ax-
tăzi, folosind atât de pe urma pro-
dncitornlui câ și a consamatoralui.

Plecând dela asemenea principii,
sau stabilit următoarele preţuri
fixe:

PORUMBUL la 52.000 lei vagonul
de 10.000 kgr. loco gara sau schela
producător, umiditatea 16%, cu 3%
boabe pătate. Pentra varictățile
pisnoleto şi cincantin se adaocă
15*/, iar pentra hângănese 10%
cu bonificări sau scăderi pentru
fiecare grad de umlăitate sau de
pătare în plus sau în minus,
ORZUL se fixează la 50.000 lei
vagonul, la baza de 58 Kgr, greu
tate hectolitrică cu 4% corpuri
străine și ca aceeași variațiuni de
bonificări sau scăzăminte,

OVAZUL se fixează la 25.000 lei

vagonul, la bara de 40 ker. greu-
tate hectalitrică cn 4*/, corpari
srăâne cu bonificările și. scăderile

respective.

SECARA se fixează In :0.000 lei
vagonul, la baza de 68 kgr. greu-
tate hectolitrică cu 4%, corpari
străine, cu bonificările și scăderile
respective,

DIFERENȚELE FAŢĂ
DE VECHILE PREŢURI

Plusurile acordate Jaţă de vechile
prețuri ale acestor cereale, repre-
zintă 3.000 lei la porumb, 10.000 lei
la orz, 20.000 lei la ovăz, 20.000 lei la
secară, Ele constituesc o primă de
încurajare pentru producătorii a-
gricoi — în 7narea majoritate țăra-
ni — în împrejurările grele ale anu-
Tu agricol atât de mediocru, ca cel
actual și un îndemn pentru plugari,
de a munci cu același râvnă şi pen-
tru viitor, țara având nevoie să fie
garantată cu stocul de mrodite a-
gricole necesare consumului tuterry,
civil și militar, cu un stoc de rezer-
vă şi cu un stoc de export, pentru
a-și putea asigura tmportui produ-
selor străine,

Pe această stabilitate se bazează
toată orânduirea economie! romă-
neşti și scoaterea el din haus.

Pe această stabilitate se bazează
lupta contra speculei și inirângerea
acesteia.

Pe această stabilitate se va clădi
economia noastră solidă și sigură,
în care fiecare va ști cum să —
și pentru ce muncește şi ce i se plă-

Deciziunea prevede însă, că în ca-
zul când la actualele preţuri (bine

vem mnevole de soldaţi, Și de scule

de luptă.
Petre Tuţea

rea intreprinzătorului în corpul spl-
Tilual și material a) Națiunii și fără
minarea lu! în matca firească a în-
deleinicirilor sale, Din moment ce
Statul Legionar creează conâţiile
obiective. necesare desveltării mor-
male a intreprinderii lui, acest Stat
este îndreptăţit si-l pună o serie de
probleme pe care este chemat, în
câmpul iul de activitate, să le re-
zolve. Intreprinzătoru! afirmă me-
zeu, că libertatea lui dle miscare în
marginie ordinei stabilite este fruc-
Val spiritului lui întreprinzător şi al
practicității acestui spirit. De data
aecasta, insă, este obligat să dove-
dească in fiscare clipă acest lucru,
In fapt, Tot ce-i dă statul, indițe-
sent de forma în care-i dă, îl impu-
me obligaţii corespunzătoare. Zona
Ibertăţii lui se lărgește acolo unde
casează din proprie iniţiativă. Un
lucru rămâne definitiv stabilit: el
nu isa! poate trăi în afara naţiuni
Și a Statului National-lLegionar, In-
pridime Dbertăţii e ebtre Stat gi

aţiune este compensată mă-
gradului de siguraui

Pot afirma

atica economică =
106 dă dmavolie În ei pi interesa dc se

sta-
E, pri legală.

Negocierile

ehibzuite și socotite în raport cu
toate condițiuniie de producție) nu
se vor putea achiziționa peurile

cerealelor

vor fi controlate

Ministerul agriculturii şi dome=
niilor atrage atenţia organelor sale
exterioare că se vor lua măsuri ca
atât grâul cât şi celelalte produse
agricole să se negocieze la preţuri-
le fixe prevăzute în jurnalul consi-
Wului de miniștri și legea respec-
vă.

Se încearcă în unele oboare și
târguri din provincie negucierea a-
cesior produse la prețari mal scă-
zute decât cele te.

De oarece acest fapt ar implede-
ca procesul de stabilitate al preţu-
rilor ce se urmărește în toate sec-
toarele economice, Camerele agri-
cole au hulisit să se la măsuri pen-
tru înlăturarea incorvenlentelor ce
le-ar naşie această negociere a
produselor amintite ta tur! mai
scăzute decât cele -flzale pe calea

In acelaş
vor lua sai

Mmp+ de-acu inalale,

narea celor care vor nesocoli pre-
țarile fixate oflelal,

AGRICU

GUVERNUL VINE IN AJUTORUL
TORILOR

fă

necesare, datălagia sar
vânzarea, sa

ziții, 1a prei

repuza

izate,

Comitetul da Donducnre al Tsti-
tutulut Nalionate Cooperaţiei tn
urma. disolvăritigomsil11or de nd-ție
a Să jor, a nimit noul

tori itățile cooperati
și federalela, te mat Jos, dupi
cum urmeză:

Banca Populară,

București, Bodaj iu :

beri: Niculescu dem, Popescu Niciu-l
lae, Gheorghiu Gh, pirvăreanu Va-!
se, Kronet Bill, Marinescu C-tin,
Chirită Gh, Gâhzori: Urs C-tin,
Zăinescu Giodartu Hantbal,

Federala , KOGALNI-
CEANU” —. : Comatileri: Nl=

colae Antache, Nicola» Nicolau, Du-
mitru Gh, Beregt, Andronie Guriţă,
Nicolae Drăgomi, dr. Ghezi Gher-
coviei. Cengari; Wastic Popov, NIcO-
le Bi Ioan Picuraru.
Federala „UUDEAFARUL” = Huși:

Ministerul da Binanţe a atras a-
tenția vămilor că începând dela 28
Septembrie a Bumu se va putea în-
troduce în de către călătorii
români sau strătmi sume mai mari
decât lei 2000 făoua mii) efecti
jără o prealabilă autorizație a Băn-
cit Naţionale a. RE tel,

Introducerea țară a sumelor
mai mari de dei său de credi-
tare la vre-o băâncă din
atitoriza de BIN. R.
solicitatorul valjace
de lei a Jost sebasă di
autorizarea Băncii
că suma exista că.

la că suma
țară tot cu
„sati
mibil în

Orice încălcare a
zițiunt urmează a se
form, dispozițiunei ai
menţionatul Decret
carea sumei de let
țară sau creditate în
bănet din țară și ou i
1a 2-5 ani.

Față de dispoziții
lui Decret-Lege, in
se va constata la ci
străini, ce vin din ai

Misoarea de

amintilu-

Introducerea in tară
a Sumelor de bani

recurgă la asemenea măsuri, Jlecare
recurga la rechi- | pigap producător agrico! fiind con
Vina de conventența acestui

Desigur, CĂ îi pa ji nevole să se | și de avantapiite preturilor jire.

NOUL CONDUCĂTORI LA FEDERALE
ȘI UNITĂŢI COOPERATIVE

N brom

Cnstiteri; Enulescu preşedinte,
Boghiceanu, C. Mihali, dr. C. Ada-

1 Drahmă EI
nu, D-tru Moisicară, Ion Gri- - Pi u -

sorlu, Gh. Condurashe e Cezar, 1 Dinar — 4
Antonovici Vasile, Gh. Năstase, Ion [1 Reiehemiarie * e = 4130-30
Durnltcescu, a 1 Cor, slovacă . e 4.68 ar

ederala „ILEOV” — Bucureşti, [1 Gorigal e =
B-dul AL 1. Cuza 25: Comsiileri: An- [1 Corâaă danezi - = Zi
ghel Faur, Donescu Victor, ing. Nes- | 1 Marca finlandeză » 208 Bă
tor Toan, img. Mariaeseu Joan. Me- [1 Liză, turcă i Sa %
faca Aron, Botea Btolez: atei (a mei a 2 a e 5 i ri
cei ca Cornes [1 1iră, sterlină 950 —

să cu Nicolae, Vereștea- 1 Liră italiană 4
nu . pu 3;
„Menționăm că 1 Federala „AGRA- 1 Proc vraneta Ec] ici Et

ȚEANA” din Tinișoara |] 6

Comitetul de Conducere al înstitu- |] forest Cehă 4:20 33
tului a desemnat 3consiilori de [1 Coroană suedeză 253 18
drept în persoană d-lar: Ican Din- [1 E 29,5 32.78 2629
MA, dr. Eusebie Nicoressu Și Căr- [1 Franc eluțiin£ i ka i
p! Tihomir, în loc foștilor ii

consliteri,

potrivit art. 3 din Decret, conțis-
când sumele care vor fi consemnate
și apoi vărsate la BN.R, în contul
ministerului de Finanțe.

Un exemplar al procesului verbal
de contravenție se va înainta Par-
chetului Tribunalului respectiv în
jurisdicția căruia se ajlă vama ce a

CURSUL DEVIZELOR ŞI
MONETELOR EFECTIV]

PO |

Dolaru, .
Franeul elve!

Valabil in ziua de 1 Moombrie 1940

1. DEVIZE LIBER CONVEATIBILE

CUMPARARE

Fără
primă

Cw380/e plus)
100 ]p 10705

211.65
49,16

ri
1. DEVIZE NECONVEATIBILE SAU IN GLEARINE

CUMPARARE

ACȚIUNI

EFECTE, SCRISUEI,
Impropriatărirea, 45%, 454,

Letea 980, 980, 950, 965
Redevenţa 20.

E e A BAR 0, a eri 25,
, 850, 840. Consolidată 32, 32%, 38;
S..R. D. 1330, 1300. 32%, 32%, 33. îi

Miva, 1040, 1090, 1020, 1010, 1000,

B. N. R. 5400, 5250, Consolldată Londra 14%.

Stabilizare 42%, 43.
Desvoltare 4114, :
Banca Românească 550, 565,
Credit Minier 450,

Prahova 290. Refacerii 50.

CURSURI IN FORMATIVE

constatat infracțiunea pentru a
deschide acțiune publică pe baza
dispozițiunilor art. 3 a Decretulut-
Lege Nr. 3268 din 28 Septembrie
1940.

APROVIZIONARE
CU SEMINȚE

Prin decret leze termenul de
rambursare a sumelor ridicate de
Institntul Naţional al Cooperaţiei
din creditul de 300 milioane lei pus
la dispoziţie de Banca Naţională a
României, pentru aprovizionarea

de lei, mai mari
să importe fără ai

revizia, se va dresa,

de contravenție in lu exemplar,

Un principal arti de primă
mecesitate, din pun
gienle și sanitar,
provizionarea cu

fabricaţia și dist

matei
ADI
obiectul unei ribifite

din partea Ministeritlui rai
nări și al Statului jor Econo-
mie, care prin E i 31 0o-
tombrie a. c. a stabilt noul regim
de fabricaţie al ul
Important este a că, sau
menținut cele 4 cal ii de săpu-
nuri de până acu ețurile fi-
xate ÎN vara anul ŞI mai
important este îi faptul căsa
inttodus pe piață pu produs al
ştiinţei şi al ind 4 româneşti.
Eate săpunul cu bagă de acizi nui-
tenici, săpunu) din
Realizarea sa a
torită contribuție
unaversitar Pamiil,
horioase experlen

Actele de contravenție vor fi în-
dreptate Oficiului de control pen-
tru valorificarea grâului, lar orga-
mele agricole exterioare vor veghia
ca legea respectivă să fie aplicată
în spiritul ei,

Controlul. devizelor

Comistunea pentru Controlul A-
vordbarii și intrebuințării devizolor
de Banca Naţionala a homâniei, 10
continuarea operațiunilor de audie-
rea martorilor și informatorilor, &
ascultat Vineri continuare
udministralor

Baci

formula comercială,

RAPORTUL DE PRO-
Duc

Prin dectzia mal
precizează că loai
pun irc prod

î4 producă

FE Pati ce v
grași, ca pânâ aa

40 la sulă din
m cu bază d

sâpu

nuntul, după celei
actuale.
Prețul de vânza

ului
va

agricultorilor cu semințe in vede-
rea insămânțărilor de primăvară
a fost prelungit până la data de 1
Mal 1941,

Sa intăturat criza săpunului

AVANTAGIILE
Prin introducerea acizilor naite-
nici din petroi ca materii prime de
fabricație a săpunului, sau realizat
o serle de avantagii:

1) Se întrebuințează o materie
primă, care se găseşte din abon-
denţă în țara noastră (Petrolul sau
motorina).

2) Această materie primă se
obține eu un preț mult scăzut față
de celelalte materii prime.

3) Din punct de vedere calitativ,
săpanui având ca bază perolul
o putere de saponificare la fel cu a
43 maj bune săpunuri de mare
producție.

4) Din punet de vedere ul pre-
țului, după cum se constată
datele mai sus menţionate, săpu-
nul acesta se vinde cu un preț re-
dus, față de calitățile lu

5) Criza totală a săpunului care
ne amenință toarte greu, a fost
lAturată definitiv, Mal mult chiar,
săpunul din petrol a și fost cerut la

țării, cât şi pen
populației nevolase cu un

a psi tât de if eră pentru
grași sanitari
ete, erul Coordonării a execa-

ACȚIUNI Cer. Ofer, „Petrol as opt, 300
Asig. Dacia Rom. ex. cup. 4000 4100| m Cancari 450
„Generala ex. re a 1200 1250| „ LRD.P. 200
n Naţională 20 300| „ Prâhova ex. cup. 290
Agricola Foneiera 300 335| » pisi tea e e -
B-ca Naţională cuă. pert. 5250 5350| * e
„ Românească ex, cup. 560 570| ” iei Govora 240
7 Comereiaie m 200 330| n Eram, Om-ex euo-1188
m Cerealiștilor 315 400| Mica 1090,
Scont ZI0 280| „ Loc, eftine ex. cup. 250
Agricola, 70 80| - S.R.D.ex.cup.
Of. Rom, aria, 950 915] „ Cred. Carb. ex. cup. 550
„Com. Cralova 180 200| „ Letea ex. cup. 1000
Soc, Astra Rom. ex. cup. 960 980| „„ Cred, Indr. ex, cup, 535
„ Steaus Rom. ex. cup. 500 510| „ Clăd. Rom. ex. cup. 500 .
„Cred. Minier ex. cup. 500 510| „ Telefoane ex. cup. 900

PREȚURI REMUNERATORII LA PRODUCĂ
ŞI OMENDASE LA CONSUMATOR

Noul regim âl cartofilor

Guvernul actual, urmând planul tor aduşi pe piață, cu
conoi și ieri apă cari Aa mis de Legea Sprculet.
Conducătorul Statului d, general Ion
Amtomescu, caută ca prin măsurile NOUILE PREȚURA

Pentru producător sau

pe care le ta să satisfacă atât inte- D
resele producătorilor cât şi ale con- | așa dar, următoarele prețuri de Fă
vare po regiuni de produețiui

sumatorilor,
Intreaga problemă economică ac-| 1. Braşov: 4.30 lei IESE. cari
punari şi 3.80 lei kgr. cartoli

tuală se rezumă la realizarea unul
principiu fundamental: cât mai a-
proplat contact între producție şt
consumație, prin eliminarea specu-
Latorilor ce se interpun între cei dot
factori economici. Deacela sa acor-
dat o atât de mare importanță ele-
mentului cooperatist (prin Instilu-
tut Național al Cooperaţiei), care în-
deplineşte din ce în ce mai mult ro-
tul de legătură directă intre consu-
mație şi productie.

Ministerul Coordonării şi Statul
Major Economic, în ala cărui atrihu-
țiuni întră aprovizionarea țării şi
reglementarea raporturilor între
producție şi consumaţiune, Jizarea
prețurilor la producător şi consu-
mator şi înfrânarea speculei, a Jizat
astăzi prețurile cartofilor la producă-
tor și [4 consumator.
prețului era grea pentru
următoarele motive:

1. în țară, sunt anumite regiuni

rizate prin cultura cartoli-

mulţi.
3. Roman, Suceava

fi fixate de către

trattve comunale,

locale și având în vedere:
1, Preţul de bază plătit

tor,
2. Condiţiunile de
3. Aprovizionările locale:
4. Câștigul legal prevăzut

întrânării speculei, A
Primarii vor iba

în termen de 3 zile,

1! confirmate de preli

Producătorul primește
muneratoriu pentru, prod
nr consumatorul plăi

distanța de cen-
in le

te. In fiecare din a-
ul esta diferit, A-l
treaza țară era
Deacela, sau

ile! dorința d-lui general Ion
Viteză ori ătorii Statului,

de a se da extensiune cât

mai mare

industrillor, care au la baza lur în-

sa
sta! urile
lori, În căi de PARI Ale
organelor administrative loezle

ni smcietățile sau asecla-
fel. i-au avut saa ÎI an

aresti, numârui, secle-
iațiilor este mul mai
de intențiunea de sade-
= adevărului, pen- ris

piedica piasarea avocaţi. [zis 1 ui
al celor evrei. Bucureşti Ste.

banalului Ito

eroi

e_și Justiţie,

D.
stabilit zilele acestea aj
jurisprodență în aceastăi

„dosul

dacă această semnătură
e lața cambiei iar nu pe

apelul, reclamantului] sociaj
molvând că din textul
nu rezultă calitatea de ava-
ui Calavreze şi Intrucât sem-l
fără nici o arătare se află
biletului, această semnătură

ată pe Vasile Lupu
Mar, domiciliat în

= azere] „UE TOMANIZare
emis de Gheorge Cris-| — Misterul Manet, Sariuta pi
« ama de lei 50.000, la| OCzotiriloc Bociale a imantati arti

în fute:
* şi după data

m a

Ce trebue Să comunice comisari

ministerului Muncii

ŞI, 5) Care este sai

mediu și maxim pentru:
a) Muncitori;

rect To] b) Punctizari;
ela aa intreprinderile del ce) Mega Consbiulul
Ă i at și particulare, prin care să se are
rul Constantin Calavrezol înainteze în timpul ce) mai goprt pac Pale
a posibil m raport asupra chestiunii | 7) Care sunt locurile Ubere
Fag ad intreprinderea la care au |apeotalăți?
ost delegați și anume:

Unde nu sunt cantine, să se

1) „Corn locuete lncrătorii şi fa.| ceapă imediat, oma iai Se
2 implă sem-] 1 s Arta ș
ă un adaos, auaaaeai”| mile Jo? Dacă intreprinderea le-a | provizionarea. lor.
ate fi considerată ca dată] PS la dispoziție locuințe și în cel Dacă mu lorii nu pot face față

aria! minimal,

Gai-
eată
dn &

Ia "Nae i No. 4
A e Pare e = rată imind dela Sa ai < vizibil
onatantin Diauj =
ă Wtalte, destule mijloace | perechi dn paniujecii p Băuruteei de [5 va vii

pentraca epera de 10. |imstrăinat piara ia Pta soi aa
, se peată face în moă * dn «i ie cartoti de către Cooperativa
= Puhliei din BRucu-
stra pe aasitate de comert |riznn, pini dia
şimpla semnătură pe bancă fără un FL. Fiind văzuti de
verso a unei cambij autorizaţie in £ Lei ali ipac
poate fi considerată țoDATid Câmpeanu. proprietarul sup | RCEreat Să pe agentul
ca aval? oră individuală | ca“ emileuă |(orlei publice, a PENA

Numiri de

în-
a-

și gosp
La şeolile

condiția? imprejurăşilor. cu salariile care le tara E
a Minist 1 Muncii

2) Dacă sunt cantine muncitorești] Priznese, să să inceapă imediat tra- | eg prin decizia “ ruliaterială Ne.
A în ce condițiuni funețioanează? erau cadă mir ai îmbu- | s8897- Huzmiți ja catedrele

pe ASA 7 nătățirea. condi e angajament. Gu =

sin $p î3te Creanată acitența | met cet contitiicr de nn Gornisatţi aci dia fasie pe ant

ș : de românizare vor urmări și raper- următorii profesori
d Cum este organizat timpu) 11- ta imediat reatitatul acestor trata. | suplinitori 2

72 ve.

LA CURSURILE
: [nea PROFESIONALE

te condițiunile de formă.
lege ȘI ca atare nu are nic
cacitale,
acestei sentințe sa făcut
re prin decizia No. 813/8940
respins pe considerentul că
mi. 34 al. 1 şi II din legea asu:
ambiei, avalui se dă pe cambie
adaos și se exprimă prin cu.
bun peztra aval” sau prin
i formulă echivalentă,

Viz
Georgescu

CONSTANȚA, 1 (Prin teleton)

Cine a inventat cerceii

„Teletouui nu

tradiţie, inventatorul cercei-
fi un tiran care, pentru a da
dureroasă și dearadantă
r din riizboi, sta gândit săle
ul urechiar și ca ual-
1 lega 18 usa stăpânului | A
la unul din capete |
Această gaură în u- | Ș
tuia un semn al sclaviei
nu se astupa, în rană era
cată de lemn da mâsi-

izbutea să scape din
ilitoare In care se afla,
ascundă semnul degradan!
hi, înlocuia bastonașuj de
Tintr'o verigă de argint aa

1. când obicețul acesta

dispărul, veriga de aur sau

zint a fost purtata de că,
alea, ca o podoabă

Cum merg femeile

! decât jumătate din femei
e picioarelor intinse
45 la sută au ten-
ale, a
n sută prezina Balocti. | Americanu vorbese de televzi
timpul —mersolui, receptorul in momen
constatare a făcut-o olonlar IrnAzinta pen
prolesor doctor american,

unea
tal oh
oanel
fir, O primă incercare a func

ita d-lui ministru Corneliu

la Constanţa

va mai fi orb“

pda
telefonului, Cu acest

emării, se vede deasu
care se gi

aparat, rl-
pra, intrun
ăsește Ia celalt capăt de
r suntem incă de-

Horifieiă dia Ia de alua când aplicarea acestei invenţii va fi extinsă ln toată
i eesti Fra pe pe telefoanele une! reţele urbane, Tehnicienii spun că aceste telefoane
1 diferite oraşe ale Comfe-] _ YOF deveni pentru toți o realitate numai peste treizeci de mul

sorul american susține
rocentaj mu este valabil
„ai Pentru femeile americane cl şi.
“ele din Europa, Luna trecută patru sindenţi în
Hi Harifield, în observa» | impul unei excursii ficulă în ina:
1 incercul să determine, pe] >rejurimile lui Montignac-sur-Bezăre
* cu putință, gi vârsta fe-!(Dondegne), explorând o peşteră a
chipul în care umblă, Asi- cărui gură verticală, aproape îm:
peri! că trei sferturi din practicubilă, slujea ca groapă de au:
i * mu trecul de vărsta delnoi, au descoperi! pe pereţii ei nu-
de ani merg cu labele pi- |meroase desene colorate,
clute În uforă, Acest lu: | Tineriy vxplorulori au desprins
"este, după părerea Iul, [mai mule pietra desenate de pe pe-
utăţii, căci femelle bii-|reţii peșterii și le-au udus profesoru
dinja de a se îngrăşa, lul lor care le-a arăta la rândul lui
i Mai mult asupra pi- [celebrului speolog, abatele Brenil,
vlipăndu-le „să privească | Savantul rancez, după ce a ceree-
„Pentru a stabili mn echilibru [tat peştera, a declarat că acesie de.
e sene sunt cele maj frumoase și ma)

Desene de acum trei mii de ani făcute intr'o peșteră

bine păstrate dintre cel
până acum.

Peștera are o lungime de 30 de
melri şi trebue că acum 3000 de ani
a slujit ca adăpost vânătorilor,

In afară de culoarea neagră au fost
Întrebuințate pentru coloratul dese-
nelor, culorile galbenă și Jiljachie.
Figurile sunt de un realism câteodată
brulal,, Printre aceste desene trohue
nota! în special unul infălişând |
lupiă între un zimbru şi un vânător,
care este gata să fie răpus de fiară.

In prima săptămână dela descope-
rirea ei a fost vizitată de 1300 per-
soane,

le. descoperite

UCENIC! INDUSTRIALI
BUCUREȘTI No, 1
Arte- Gafe
Marinescu Marin a catedra de
partea literară (Pele Gherman).
BUCUREȘTI Ne. 5

Drăgănescu Nicole la catedra de
partea științifică: Rpbu ron detașat
dela Cercul protesicha! pentru uce-

A A . seu a prezidat o consfătui:- ia pre-|pj I cai ln or,

i, MI „din eelaș articol, [astăzi a sosi în localitate d Copaă-[peuAa de jodeț, unde sau giscutat | ption Spor, RĂU
ă avalul este socotit că re-[llu Georgescu, ministrul Coioniaăii in amănunt modalitățile cele mail catea d temari Guţ
simpla semnălară a avalis-[lor. în gară, d-sa a fost întăi ti Papei lira teară -ZlGaia:

pe faja cambiei, afară n: | de d-nii N. Seitan, prefectul inena | P a eoaDeRiTu Duisarea refugiaţi. | lescu Constanfin),

că semnătura este a trasului| Iul; putu “Tralan, primarul imurii_ | 107 din Cadrilater. BU ITI No. 7

igălorului, Piuii?; Nicu Bujin, şeful organizației] După conferință, d, ministru Gear. Obor"

*î. dacă „semnătura de pe| Legionare din județul Constanţa, și] geo a one întrevedere cu d.

e. găsește pe verso, şi mul Cola Clumeti, comisar general, de Lorenz, şeful delegație! pentru re-| Popese I la catedra de par-
lită de cuvintele sau de for.| colonizare. Dobrogea. tea ilterară (Gonstantin Stelian).
„aleniă cerută de lege, cal După amiază, d, ministra George- |patieisa populației germane din BUCUREȘTI No, 10

== » Seceta | uter ADI le catedra de

tea ştiințiică; Plămadă Niou=
ne la catedra de partea ştiinţifică.

BUI TI No, U
Niculescu re detașat dela
de partea ştlinți-

Ploești la cati
ei

INA
Cimpolu la catedra de
partea. ştiln ifiEă,

GURA OCNIȚEI
Ionescu Constantin, la catedra de
partea, literară,

Profesori titulari
la şcolile

Ministerul Muncii, tace cunoscut
că prin deciiiile ministeriale Nr.
58699 și 58701:040, au fost mumii
următorii profesori titulari provi-e
zori! la catedrele Yacante, la Cursu-
rile profesionale pentru uoaniei şi
ucenice din i

LA CURSURILE PROFE-

SIONA! PENTRU
UCENICI INDUSTRIALI
MORENI

Cârstoiu Ştefan la catodra de par-

tea literară,

D
Lădariu oneste In catedra de

ă Runoghtne răe n e.

Nr, 1 Marele Vocvod Mat
Niţescu Gh, Ion la catedra de eu-
nostințe-protestonale.

LA CURSURILE PROFE-
ȘI MRS PENTRU
UCENICE :
BUCURESTI
Nr, 6 Principesa Maria

Mai ale. când este vorba

de medicamente. ia

ri, fieca-

ve tabletă de Aspirin poat-

crucea »Baye*

——————————

suplinitori

in învățământul industrial

odăresc

de ucenici

MISLEA

Dănciulescu Barbu, la catedra de
partea literară.

MORENI
Constantinescu Iulian, ja catedra

de partea literară, (Ştefan Câr-
stotu)

PLOEŞTI Nr. 1
Ing. Moisin Octavian, la catedra
de cunoștințe protesionale (Ge. Ni-
eueseu).
PLOEȘTI Nr. 2
Braga Ion, ln catedra de partea
Ştiimţirica.

RÂȘNOV
Dogaru Const. Vladimir, Ja cate-
ra de partea literară.
SALIȘTE
Dumbravă Fablu. la catedra de
partea literară.

LA CURSURILE
PROFESIONALE PENTRU
UCENICI COMERCIALI
BRAȘOV
Constanţinescu Sever, la catedra

de partea literară (Rabi Ion),
BUCUREȘTI

Cârstalu Ștefan, detașat dela Mo-
Teni in catedra de partea lietrară
(Dustin Tlieşiu),

LA CURSURILE
PROFESIONALE PENTRU
UCENICI INDUSTRIALI
ŞI COMERCIALI
CALARAȘI

Albulescu Constantin In catedra
de partea ştiinţifică;

numiți provizoriu

i e ae e Sai

LUCRĂTORI
FALANŢ

A se adresa de urgență la Imprimeriile

ARI

„Cuvântul“:

Strada Sărindar Nr, 7

DELA C.F.R.

Francarea transporturilor

Oficiul centra) al transporturilor
din Barna a inştiințat direcțiunea
generală cir, că guvernul francez a
luat următoarele măsuri aplicabile
în traficul intre Franţa qi țările al-
tuate dincoace de Franța deoparte
şi Spania şi Portugalia de altă
parte, In traficul cu Spania taxele
de transport dela sau până In sta=
Ha de frontiera franco-spaniolă,
precum şi toate taxele ivite pe par-
cursul sapnlol se plătesc obligatoriu
îm Spania; taxele de transport, pre=
cum şi toate taxele aferente par
cursurilor în afară de Spania vor fi
plătite în Franţa sau în țările si-
vuste dincoace pentru direcția Fran-
ţa sau în țărie situate dincolo
pentru direcția Spania-Franța.

Expeditiunile grevate de râmburse

de ucenici

D-na Stela Toma Comşa, proft=
soară titulară, la catedra de partea
ştiințitică, transferată dela Braşov,

BUCUREȘTI
Nr, 10, eroitorese

Chiriţă Nicolaeta, In catedra de

partea ştiinţifică (completată cu 3

ore dela Cursul de ucenice Nr. 1
„Clemenţa“),

] IN SPANIA
S'A PRĂBUȘIT 0 CASĂ
CU ŞASE ETAJE

MADRID, 2 (Rador). — O casă
sase etaje s'a prăbușit Vineri la

Prăbușirea casei se datorește

faptului că temelia fusese stricată
grav de inundaţii.

Nu sant victime, întrucât casa

fusese dela evacuată,

Noui comisii
la Camerele

interimare
de comerț

Ministerul Ei 1 Naţionala ajși Anton Stâneseu, industriaș,
numit 0 aouk iune intorima- |" tatna NEAMȚ: Gh. Ioniţă, Pe-
A, la următoarele camara da co-[tru Balin, farmacist, Const. GălAța=
mer şi de industrie din țară: nu, Vasile Ionescu și Const. Eganu.

D. SARAT, ju e om labiadi RADA aaa Stoa 4

d, la Ghitoosau [comerolanti;
sr diau Ghij loulasau, pis |merelani; Ion Enescu, comarulant si

eiant; don Î, 'Teoi

Şi deburse nu vor îi admise,

In traficul cu Portugalia pentru
transporturile directe din Franța
sau din țările dincoace de Franța
cu destinația Portugalia, taxele a-
ferente parcursurilor spaniole şi
portugheze vor îi plătite în Portu-
gala,

pentru Franța, Spania și Portugalia

Pentru transporturile directa dis
Portugalia destinate Franței saw
dincoace de Franța, taxele aferen=

te ursului spania] vor
la Veatiaie. ea:

VALABILITATEA REDUCERILOR
PE C.F. R. LA UNELE STAŢIUNI
CLIMATERICE

Date kura, generală a căllor fa-
Petrii ăiră iilaay at
ae vi s
neare Vatra Dorne! gi ataj
climaterice Breaza, Comarnle Bela
şi Posada să fle valabile numaj tn
timpul semnului, adică dela 1 Tu»
nle-30 Septembrie,

bilete scoaze
înainte de Si Octombrie 1940, var
putea benetiela da reduce;
apolere în conformitate eu aetu
alele, dispozițiuni tarifare,

„ODAMP"

Şcoala de Specializare

BUCUREŞTI

aprovizionare cu Materii Prime S. A, R. Bucureşti, Sir,
E apa No deschide pe zhia de 1 Noembrie a. e un:
CURS DE SPECIALIZARE IN CUNOAŞTEREA ȘI MANIPU»
LAREA PIEILOR CRUDE, în localul scolii Bucuresti, Sir. Bucur 12,
Candidaţii primiți la curs vor avea loculnță și inireținere în na=
tură pe tot timpul celor 4 luni cât durează cursul,

Condiţille de primire sunt:

1. Să,ile româu de origină etnică,
2. Să albă certitlcat de ubsolvilre a cel puțin 4 clase secundare:

3. Vârsta Intre 18-25 anl,

Cererile de prmlre se vor inainta pe adresa: Otelul de Aprovi
zlonare cu Materii Prime, Bucureşti, Str, Anastase Simu Na. bphoă es)
mult la 23 Octombrie 1940, anexăudu-se următoarele acte:

1, Certificat de nailonalitate
2. Certilicat scolar.

3, Livret sau act miltar,

4, Extras de naştere,

Numărul total al cundidaților admiși la curs vor 1

TIMIŞOARA

; ; îi i sa interesantă, cn parte din textul
De a stabilit ancheta.-Dela Casa Asigurărilor Sociale [si mmovăiăe evirse, Peste an
TIMISOARA, 3, —D. general Ton stata: că terenuy de exploatare nl |oxeeaunta,a 108t prezidată de a. ar.
Antonescu. conducătorul Statului |cărămidăriei pata aproape terminat el ucătorul
şi presedinte al consiului de m!-[ sia 7vat măsuri ca ză Ie extina. De.
mistri, fină sesizat că la Casa Asi- [asemeni d-ta a luat hotărirea ca d-sale
gurărilor Sociale di Timisoara „se |mijloncele de exploatare ră fie mo-
poi Mace Eee in de- | dernizate pentru a da um cât mai
trimentui asiguraţilor, a ordenat O | mare razi
anchetă. cu care n fost insârcinat pi
d. inspector general sanitar Q.
Enescu.
D. inmpertor general Enescu înce-

Cu ocazia viitoarei soăihțe a 1ns-

ot în cadrul tos imipecții d titutui, d, prof. V. Ardeleanu va face

primar a vizitat şi abatorul comumal 09-lea DE aaa
eonstatând că frigoriferul necesită | Farmacii de servicia. — în ziua de
pănă cercetările, a luat primul] IPOrI2NIE l grabnice reparațiuni. | 2 Noeombrie 1940, — Cetate: farmma-
contact cu reprezentanții presei. | „Dea Institatul Boctal BanatCri-| ela „Saivater” bd Regele Ferdi-
care au semnalat la timp lipsa de vana. — In cadrul Istitutului Social | rand 3; Fabrica: Sit. Treime
umanitate n personalului medical Bana, Crișana, cu ocazia ultimei şe-
nl acestei case, datorită căruia mi! me săptămânale d, prof. Nicolae
de asiguraţi sunt lâsaţi fără nic! um | UIZU i-a citit raportul asupra fOI-
fe) de tratament. Klorulul muzical dela Ohapa Bistra

Astfel în timp ce asiguraţi nu] (Jud. Sevrrin). Nustrând expimerea, şer 1

e îăzabe Tatu vs aaa și ta. | DECIZIUnile comisiunii pentru reglementarea drepturilor
avocaţii or evrei

t'o complectă dezinteresare, decât
cu rețete. s'a putut constata că în
deporitul de medicamente aj uces-
tei instituțiuni se aflau nu mal| TIMIȘOARA. — Lu Baroul avoca- fraudă +i simulațiune, săvârșite pen»
puțin de 368 feluri de modicamen- | ților din Timisoura a avut loc con-[tru eludarea tor se Vor pedepsi cu
fe. care stau neatinse de ani de zi-|stituirea comisiunel prevăzută de |amendă dela 100000 lei până la
le. fără a fl distribuite bolnavilor, [ari. 4 din Decretul Lege privitor la [500.000 lei și cu închisoare dela 1-3
eonfărm rețetelor prescrise de me- |reglementarea drepturilor avocaţilor | luni”,
Sa evrei. din care fac parie d-nii: Şte-| b) Toate schimbările survenite in
Pentru compiectarea anchetei, d. [fan Deleanu prim:președiniele tri- |acest soi de personal, sub orice for-
inspector general a audlat ped-hit: [bunalului Timiş-Torontal ca preșe- [mă, până ha data Decretului Lege, a-
Simion Gârboveanu secretarul bre- [dinte, Adrian Brudariu avocat, de- |dică 17 Octombrie 1940.
sei muncitorilor metalurgiști, Va- |can al Baroului Timișoara şi dr. Ilie] c) Toţi avocații stagiari şi detini-
sie Teodorescu din partea munei- | Radu avocul, primar al municipiului | tivi, de orice origine etnică, cari nu
torior tipografi. Dănilă Ciortuș Timişoara, ca membrii delegați ni [funcționează dela 1 Tanuarie 1930, ln
presedintele pielarilor, Bratu din [Baroului şi d. dr. Caius Rămneanţu [zi, cu arătarea daiei angajării atrtbu.
partea eslariaților şi Traian No-|ca secretar „_„ tiunor avute, salariul și orice altă
vac președintele tămplarilor: Comisiunea procedând la aplica- |remunerație, sub orice formă (0n0-
Au mai fost aactiltaţi medicii în- [rea dispozițiunilor susnumitului De- [rar fix, piată lunară, procentaj, ete).
stitaţiei, în frunte cu d, modic șef dat următoarele decizii: d) Să se înființeze un birou spe:
Teodor Dejeu. farmacistul și dir se ceară dela Camera de co- [cial pentru primirea ioformațiunilor
merţ și indusirie din Timișoara, ub [actelor, etc, etc., pe lingă Barnul A-
tablou, de loale societățile anonime |vocaţilor, unde “funcțiorisază Lomi.
și firmele sociale, cu capital mai [siunea, instituită prin Decretul Lege

Sarea str. Ciprian Porumbescu 1;

torm administrativ a] Oase! Asigu-
rărilor sociale,

FRUNTAȘII COMUNEI JEBEL IN

EFECT marede 300.000, precum și cele în-| e) Prezenta Doua ce a e
- ce net AL |aividuale _recunoscule mai impor. |munica, Batut Avocaţilor. Turn.
y tante din Timişoara și județul Timiş: | soara LR

id ilor din co- 3 i şoara, tuluror firmelor, societăților

O delegație a fruntașilor din co-|Toronial, ce funețiomează la dala | vizate, dându-se publicaţii pe calea
zune, Jebe. în prunle Cu pr, Lia (Dearetului de mai zus. presei prin ziarele Jocele

Surlaș. sia prezentat în audiență] 2) Să se ceară dela tribunalul Ti-| 1) Se invită Baroul Avocaţilor din

a-i prot. Ile Ghenadie prefectul | miș-Toronial, un tablou, aspra fir- |m;mișoara. ca să Inainteze In termen

Județului, pentru a cere sprijin pen- [melor și societăţilor, ce se află la

dai de B zile Comisiunei. un tabl z
tru terminarea —localuiui — scoalei [secţiunea III-a. constituite conform |vocaţitor, cani iu Geica poa a

primare din acea comună. pentra [Legii per: lor juridice din 1924, | ;ndivi FI Î

care sa cheltut până acum aduse, azi în func: păcat ara grila

2.500.000 lei, care stă de ani de zile ătarea datei constituirei, | din Decietul Lege vorbii nui Sus.

în părăsire, de conducere, sediul, scopul. ai ie Ghe »
Pentru terminarea acestei con- z Apelul d-lui prof. Ilie Ghenadie

prefecta! judeţului pentru ajalorarea
refugialilor. — D. prof. Ii Ghena-
die prefectul județului Timiş-Toron-

strucţii, ar ma! fi mevoe aproximna-
ty.de am miuon de lei.

3) Să se ceară Baroului Avocaţilor

Timişoara, un. tablou despre avoca- e

ţii evrei, care beneficiază de dispo- [ial a lasat un călduros apel către
zițiunile art, 2 dia acest Decrel |populația acestui judeţ, îndemnân-|Y
Lege. d-o_a ajula întro cât mai largă mă-

se ceară tuturor Întrepriu-
sanelor juridice, cari
pozițiunile Decreluloi
nă la data de 9 Noembrie
nainteze la sediul Comi

sură pe refugiaţi.

Inaugurarea unui dispensar. legio-
nar. — Vineri după amiază la orele
Şase. a avut loc în casa parohială a
bisericii orlodoxe române din car-

MISARI DE ROMANIZARE PE
LANGA INTREPRINDERILE
TIMIȘORENE |

|sianel în !atul Justiţiei, la Baroul |tierul Iozefia, sfinţi, is; i

Ministerul Economie! Naţionale a | Aşi +. un tablou, cuprinzând: |organizat de A ere Psae aăablbi
dat o decizie prin care au fost nu-| a) foji funcționarii evrei, licea-| La această Jolemnitale mu luat jar.
zlți ca inspectori de tr ţi, sa de în drept, aflaţi în [te d-nii: prof, lie Ghenadie pretec-
lângă următoare în la 1 ie 1939, sau an- [tul județului, dr. Mie Radu primarul
h te d-ni i acea dată. până Ja 17 municipiului Timişoara, pr. Puşca-
„Ind brie 1940, cu arălarea atribu- [yu șeful regiunei 1 Lestonare, Tănase

unilor
orice

vechimea în serviciu, salar

șeful județului, prof. Boldea şi Crau-
„tă atribuție, sab orice for- A

„Caro, cuie seful Corpului Răzieţ, dr. Gaspar,

za Duanitru i anume: salariu fix, În nume- | Teodorovici, dr. Muţiu, dr, Miclea.

far d. Cojocaru Dumitru în fabrica | î dr. Onciu, ar. Maria seful conten-

„Gubar g ră, procental, tan- |elosului Legionar, prof. Stoia șeful
Des ațiuni, cadouri, pon- [.„Ajutorului Legionar”, un grup! de
E e n cuvânt, sub orice formă [legionari și legionare din Cettţui.

sn mată errist un câșiig permanent, sau] Serviciul religios a fost oficiat de

Transilvania“ şi |
că rom, de membre
dea la „Fabrica de

toate acestea ținându-se
ancțiunile prevăzute in
le Decrtului Lege, care spune:
respectarea dispoziţiunilor din De-
ui Lege de faţă si orice acte de

pr. camarad

preotul Titus Popa şi
"Comun.

Pr. Titus Popa, a ținut după termi-
narea serviciului divin o foarte fsu.
moasă cuvântare.

brica chimică pipe —
la „Auto-Import”
tor“ Ille Sturza ni
enț Nerva la „Te -
in „Carlton, Sar .
Daridesu Romeo 5 see
Vintan Valeriu la Trimisi in judecală. —D. D. Ză luai și dus la sediul poliției care a|T*!
Chiu Trifu ia Wiliam Wet și |mmum strada Î. 4, Duca 14; s|anunțai parchetul,
Piu)”. Mitrofan la Framex”, Bâr-|reciuma! pe P!'sabeta Boceanu și fiul] D. prim procuror a. delegat pe d.
bulescu Marin la „Phoebus”, Badea sira faptul că su Imedic egist Victor Mogea care de-|Ai
Constantin la „Fi Berne- | numitul i-a vândut două pături lu-lphasindu-se și usistat de autopsierull
vea Ernest ia c Dâniis [rate de acasă pe cari părinții le-aulMedaru a procedai la facerea autop.|ra!
loan la „Albert Bohn“ şi „Barueh”, | cerul Înwpo sei, peniru aflarea cauzelor morții.| b
Gh. Boldra ln „Moravele” și „Ga-| Cu nan, B'a stiai că pâiu-] Mach de football, — Astăzi 3 No-| fu
lambos”. Ercuţa V „Hamer și Ney”, |ril se la intervenția mâ-lcembrie se va juca pe stadionul din
Aure] Bobariu la „Avram Goht* și] me eevului le-s restitui cu abhga-]b-dul Carol un mare match de tool.
Ey-Qu a on ia „Prați[ilunes ca în maximum de o săptă-lball intre CAMT, — Timişoara și

ş Gheţa, rezumat. la [mână să-i înmpoleze costul de eilC.F.R. din tocalitiie, Acem Joe corl

Bâniteană Grabaţ 1000. Neprimind suma

Cazuj Totis din nou în faţa jus- [cazul parchetului care a des

titiei D. prhnar aj municipiului | liune conteu susnuruituiui elev
Tim a dr. Tue Radu studiind] Rerlamaţie Plutonierul major! nuj
d suzei 'Totia, privitor Ja pa- | Seulasu din Turau Severin oti—— Leghostarii din com.
iau: acestula din piața Corcelzai gi] Miriun a reclamat pe Gh. MunaculBatoţi au ținut obisnaita ședință di-[jos,

vâna că trgmaitia șa tacit | comerciant cu aparate de radio pen-lglomară.

comditluni. onercaae, păgubirdu |ITICĂ anu trecul i-a dat un aparat! La această ședință au participat şi

Me arimărla de radio spre „reparatie și cm pânălo mulţime de simpatizanți, ai mișcă-
cer in prezen! cl refuză să-l predea, par.Îrii, luând fiinţă un nou cuib în a:
R : “betul i-a deschis acțiune de dare Inlerastă comună.

i „judecată, Invăţătorul legionar Gh. longules-|

hei gi | casei care se| Ameninţare. — D. Dee Raţă di-leu, căpitan lu rezervă, a vorbii par

dr 100.000 lei aia. [rectorul cooperativei „Comanda” dialicipanților, expunknd în fromoasel

mania nenorocire din [Strehaia ar nat pe on Bălteanu,jeuvinie insemnătatea acestei ședin-|

mnița Elena In gara Dom- [din Meinţii din Faţă peniru că a incl și acelora ce vor urma şi rostul

din locsiitate sa intiun- [irat îu biroul d-sale și fără mici onimișcării degionare, în actuala con-l

p 1 Zilei de eri o impre= [inotiv l-a apostrofai si amenințstlducere de Stat, indemnând pe Be
nenaraeite

faţă de numeroși oameni care se alicipanţi la muncă cinstită. ordine și!

Bau în acel moment pe sală, increderea ce trebuie să aibe la con-
Deshumare, — Locuitorul Gh. P-|ducătorii

săre din conmna Ghelmegeoaia, Serbare.

care venea dela Lo-
pe muncitorul ce-
diae în etate de 47
cu Tătăreşti, tăin-
indu-l grave

stă Baivarca a toat
iernat pentru ingrijiri
anale Bega
Anspecțiile d-lui primar Ile Rada.
D. d. Die Radu primarul man
cipului Tanișoara inaoțit de d. Vie= E
Li Botea și d Hans lung autori Programul a fast complecia! cul
de primar! - e dle 3 luni arun-l diferite chalece pairiolice,
cat ligă un stuf de brad. Serbarea s'a du! în folosul Ajule-
Anmuţând poliția, copilul a fe

a cerut deshuimarea
aulopsierea, care s'a efectua de
LI

N.
Maria, soție,
diu, avocal,

Isetin: farmacia Ungvary, str. Pre-|E

asup!
luplat.

d-voastră al

legere. munăg. şi
raia. Fiţi sigări că
le voiu lua sunt

tes
serviciu comand

până nu vom izbuti
Craicrva
strălucitoare

bogate regiuni

D. dr, fon Trifan,

pi
unui a studia: dimeprimele zile a
A testabi!

a Craio-
Ol mă da următoa-
3

mei societăți ș

reparaţiuni de

Dad nu este

D. primar a e
băilor propuneri
sedarea lor pent
panzători chirietăă

E: = aaa
tor, ca. ajutor de |zaţia Legionar

an ai pri a 1 uree, ,,_Teinființână liceul
i retede

ET judeţului Tale. iplect cu 8 clase.

nare din Oraș, în=

încvoile lor.

tonstatat,

singură geoală pri-
câte. tuncțio- [liceul „Stirbei Vodă

opt

ibil
demni
8

voili
area
medii

Mar apec
bustibil să

[
lu

perlor exlri
ați. peste 100| făina la timp, i-a aplicat o
adunării ge- | mumă de lei 2000 în folosul săracilor din| a. În prez

bugetar.

de părtați e
nerale, "i

In cursul desbaterilor

cuvânbul pregtul Gogu Popescu In- actele.

CRAIOVA

ui Municipiului. — jarest in cercetarea Cab. de Instruc- |lescu, prefectul Județului,
primarul Munici-
urmnâte-

conducerea
Inainte de 3
nă, lămuresc

u care avem. de

a vorbi al

real
arte

u ajutorul DU D

inger,

Fac dpel ve;

vă
at

Considerat
tru

ceeace

Intru realizarza gi

rii adânc înfiltrați
tanul
concetățenii nc
Aronăm în tos:
corectitudine si
la temelia crezu!

nostru. In

Problema Bhilor

ultimul timp, maj,
fac ecoul conrrti

ândusţi oâbr ret
ale supt Incă toț

i. Intrebat de ni
le lămuriri

Băile Comore

te de aproape
t timp «au
1, unele ame!
i me găneac
ineționare. Cala)

sistemul de raiiaj
vizuit.
tot ceeaes reclan

Instalatia

neve
men
si lemnări

mare Băile 1
cel

vantagii privind
forta electri

far
or de foc era | noasă”. Benefich
hotărât să ae |rului Legionar”.
*ablou, ținân-
tiecărel

| GOMANESTI-(Bacău)

mult

anezeu
07, wrebne să le în-

terca de
ificiu a
urile pe
binele «
moi toţ
făuri
iilor noştri

Cawitala
framoase

căuta să în-
ile o part
enie care stă

Băile Comer
lusile zăvarite
arul Mani

amarazi leglo- [şi să arate conducerii
d populația orașu- | județului, mulțumirile şi recunoș-

gospodari

0 precizare a ministerului

în prăsă a apărut un articol cu
uemiu Dia” nevoie învatamântului
Jalorițean” în care se atraga alen-
Wa ch cele două seali agricola ce se
lehsese 1n Ialomița sunt insuficiente
ca număr și ca personal,

Intr'adevăr direcţia Tnvățământu-
ui şi Propagandei Agricole nu po-
adn in acea regiune decât şeonln

grila ce
și județului, organt-

oraşului
A de sub conducerea

și 4coala
ahiliu.
Cen dintii în cursul anului 1030,

de agricultură de

|arfeultură gr. I în sconlă de specia-
e | iata,

Aceaată. scoală cu internat a or-
eanizat cursuri practice da 2 luni
Legionare &|pentru cunoasterea Masinilor azri-
tnța ialomițenilor, pentru ințelege-

tract A două
one gar du ta etonrelor. A dat până acum don

serii de absolvenți si anume 75 în

de tractonre In vederea folosirii u-
precum și [nui număr mai mare a nenațor ma-

Zilnic, cetățeni săraci,
elevi de şcoală, lipsiti de mijloace, |șini în lucrările agricole.
sunt ajutaţi cu haine, cărţi, bani și| Cu timpul ac
alimente, ma mecanici agricoli calificaţi cari

Pentru ziua de 8 Noembrie a. c.|să invete nu numai să

le putea repara în orica imprejur:

INVĂŢĂMÂNTUL AGRICOL P

a fost transformată din şcoală de i

cole si mai alea pentr conducerea

stă şeonlă vn for-

conducă
a organizat, |tractonrele și sh pună în mişeare
aprovizionată su- |cu elevii cl, VIII-a, o serbare, Se [orice masină agricolă, ci să capate

tabloul | va O noapte furtu-[5| cunotințele necesare
e IM aer ed c „Ajuto. |canismului acestor masini pentru n

upra, me-

Te, precum și cunoștinlele agricole
pentru ca să poată executa în bune 'tate bune,

AaricuKarii și Ba

canale muză
Im neatt scapi
plata. pnieseruntial
Mura d Dutt A
indelungate
totodată să să.
necesare pent,
nalalui, acedtagi
actunirinnte
Aceanti Leanață
strfini legată d Bă
2. Scoala agricoli
comuna. Lehliu, pici. *
inzeattntă și. sing
din, județul Tatămii
tația et bine stabilit
slab. populatii. fn
tari sa trirmantă
alte juttete, numal
1 de ngrteulturie
o durata de 4 an) (4
un an practică), i
multe dropturi, A
Această Mebatău, enem
toata ramurile dot
facu propagandă. Fei
nre nevoie dn eesti a
cuţi în spiritul di
riei agricola,
Imființarea — altor
i |eari necesită inzestrăi
momentan posthilă,
rilor.

studiază — în Ba
nizarea unor. Seal, aur
pr lânen dirarite: ferm gi
gricole — cari să Du fi
tisltoare «i să dan, tatoal

Contravențienți la legea speculei.
brutăriei din Lăloala, T.

proces, verbal

speculei pen-

loaia drept că mu a declarat
amendă în
Ha d-luiprefec! N,
comună, sumă ce a și fost vărsată depulescu, sa fătul
duat cel în cauză, fără a 1 se mai înainta| comile! de conducere în. frunte c
d. președinte
Salcia la Federala
din Craiova. După

Damilru Cinciu, Cucernicia Sa
urat bu
la mancă.
A luoi apoi cuvântul d. N. R
care
ţie, pentrucă şi-a aruncat copilul |arălat rostul precii

mau năzcat în fântână.

Marcu Premă zis Marcu Ilie din
com. 'Terpeziţa, recidivist m furturi
de stupuri de albine, a fost din nou
trimis judecății. pentru faptul pre-

văzut şi penat de art. 535 cod penal.
extraordinară,

adunarea generală

ĂGĂȘANI

COMITET. — Comitetul pentru
ridicarea bustului scriitorului Gib
. Mihăescu s'a intrunit Joi 31 Oc!
e 7 d. a. în salonul primăriei și
s'a reorganizat, începând imediat
strângerea fondurilor pentru r-dica-
rea bustului strălucituiui fiu aj Dră-
găsanilor.

Comitelul sa format asiel: pre-
sedinte, Ion Avrămuţ, primarul ora-
şului Drăgăşani; vicepreşedinte, Mi-
hail Bărăgaa; secretar, prof. Ion M.
Negreanu; casier G, Stoian, farma-
cist, membrii în comitet: M. Mihăi-
lescu, avoca! N, Grejeanu, director
de bancă; lan Lungu, directorul
gimnaziului „Brătianu” şi D. Laza-
ru avocat,

nomică a Statalai.
că prima instituţ

mășile verzi au pălrans În întregi
me. este această Federală:
punderea le este cu alât mai mare

trei

dar ca alâ! mai intemeiate.

D. Inspector Mi
dapă ce a în

si de servicia, că trebue i =

j2tua de 7 Noembrie Cei care

cuţii și cititoi lui Gib Mil
de a se insci

pentru, ri

„INSTALAREA NOULUI COMIT
AL FEDERALEI COGPERATIVE DIN CRAI

CRAIOVA, 2. — Eri la orele pe miti, a făcut a paralelă”
a:
instalarea noului

Damilru Stăneseu-
Mihai Viteazul
oficierea unei
slujbe religioase de către p. e. preot

enit noBor numiţi şi spor

şi hotărilor pe
care Îl are ecoperația în viața eco-
A amintit apoi
In Dolj, unde că-

deci răs-

Grădinaru,
urat bun veni! noilor nu-

UN AVIS AL FACULTĂȚI
DIN TIMIŞOARA.

zinte la serviciu cel mai tărziu in
se |studenți şi pi
vor prezenta sau nu-și vor scuza ab- |barea. de
Y sența prim poștă, sau nu vor putea. [către președintele
S'a făcul apel !a prielenii. cunos-| justifica lega! și suficient absența
i „| e

coniperajiei şi drumul
Mișcării. Legionare, dru
cum Irebue să se supra

te unul și acelaş: a
sitmaţiei materiale a celor di
banătăţirea slării econon

D. Dumitru Stănes

preşedinte, accentaiază
put că nn expune nici
pentru că nu este în fire
-[ lor ezpunerea de pro

d| por vedea gândurile p-

D. Bărzeanu, din
marilor. a asigurat noua
de concursul, neprecupelit
fionarilor. instituției.

A urmat apoi o şedin
care s'au repartizat atribuții

unde sista pus ta punct toate am
nădejdile care se leagă de !ruda lor

în ce priveşte grabnica

nei câl mai strânse legături
unitățile cooperative în sa
din jadeț.

DE STII

ste d

Sesiunea normală de eg

administrativ, tehnic , cepe la 5 Noembrie şi va d
Decembrie

“la 1 1940.

intrare în Cămin

Ştiinţe d. Tone Stamate,
nat.

nez, stau lansat
ziarişti și scriitori

Sumele se vor trimile pe adresa
d-lui G. Stotan, farmacist, Drăgă-
sani.

SOCIETATEA

cart a avut În trecut o frumoasă și

- [românească activitate. Comitetul s'a

a)ms_ sub conducerea d-lui praf. Ion

N areanu și se compune din cei
buni elevi linte, Gi

FUNESTĂ NĂSCUTĂ

răga V
casier Diaconu Maria (IV). Din fie
care clasă au fost delegați câle doi
repeezestanți, cu scopul de a sti
cantrala lucrările ce se vor citi la

sezătoare,

Clasar., Necşulescu Maxim și
toriuD.; clusa II, Râpă Isidor si
Râmiiotăii Florin: clasa III, Băian

Nic. el. IV, Coclg Oe-

PARIS, 1. (Rador), Celebrui
savant, Georges Claude a tăcuț pre-
sei următoarea deciarație:

„Sunt alături de maresalul Petain
pentru colaborarea europeană, Ho-
tărirea ilustrului soldat trebue să
aibă adeziunea tutuor francezilor
eiogi,, Be arite ax, me a mea o

RIBUINEA AJUTOARELOR,
it distribui.

DEBARASAȚI DEFINITIV DE IDEO

DIN REVOLUŢI

care demnitatea
irebua să le accepte,
Dar, fiinde: n
pr
să comprh
invingăotri, fle ca
imediat

Pâna în preza
coneretă in acesţ
Dacă

se va prag
toată atenția

rinescu, pădurar

DRAGOSTEA
MUNCITORULUI
PENTRU LEGIUNE

Siârae lema cantinelor mun.
eitorești, Au dreptul la o rmasă muzi

nl ME capita | [azeri Pi maree
căzuți și cei mar. ? [cer frana band penira ași reface pa.
muncitorul ro. ? |feriie. Deaceia În fabrici. uzine, ” În
tea răpi |. $ mine, pretutindeni să fie semănate
mesterea mutată R cari ; cz Cam RR orpanizate? In ce
omâ- | (spirit poe fi conduse? Un singur 73.
apitole va fi consacrat Imp- f|pans: In spirit legienar. Dărmire
Bă, din atelier, [4
din mină, de ș |complectă na dor de căpălaiată, tm-
eri saitaaa. Dooârice. Ralert de cantine în ioală
a. 1) Pentra e inzdrăveni pe man-
numele de = | citori, 2) penira a azvarii erei! din
comerţ.
şi binecuvântata (| La aieastă pagină muncitorii vor
triei pe care Moța ; |afia ce s'a făcul, ce se face şi ce tre-
: frumoasă ca un Ș|buc făent in această privință. Orice

1 Mere: a rama
OMUL MUNCII

pentru « se intoarce la matu-

Fă, Ja forma și legile omului primar.
și Jertfa sa | Omul care s'a trezit în faţa greotăți.
irebul să me in- [lor naturii și în fnţa imensităţii
ace a cerut și va cere, [cosmice și diviue, ul“a început a
omului legionar, La = munci cântind, ragându-se, pentru a
al legionar cum se des- [putea trăi și î -
in „Cărtieiea șețalmi de Piti PE bena n
n „Pentra Legionari”, din] Noi românii trebue să ne intoar-
e Căplamnini” și din toticem la calitățile omului primar. Tre.
1 și a îndemnat prin [bue să deveni legionari. ȘI de-abia
Cipitana), pe aceste calități ale omului primar

raport cu el Însuși.

cari an murit atăția martiri, sunt pur-
rapori ca neamul din care

înte în spale și hodorogite de nişte
monștri, de niste degeneraț

m eu Dumbezea-și -cu

4 |ezempia ban va fi dat la tveală spre

a servi de pildă pretatindeni. Vom a-

ș |răta astăzi ce sa făcut la Cantina C.

tamentul nostra le- $ RI Sa E i Bolnapi nn se poti t(n
pi cum spune A Inainte funeţionau cantine. Erau | stânci vlitorul unui nem
za! nostra marş SA răsune văile și dealurile aci a” i 3
«și cântecele voastre. ȘI de Ia an capăt In mita a Cantinele
1 din miloane de pleptu zi de oțel și de Măcări șa d. (| s iu
- Sunt puține cantine ia noi, Lipse-l 1 sală unda se la
enească cuvântul nemu ritornlui nostru mars „La lup- H un plan Bonaral de organizare. d == asi
+ mancitori”, 4 Dar mn numa! planul a lipst, ci şi
€ Îsprijinul, impalsul veni! din paru
Dumitru Groza autorităților. Camera de muncă a măteşie mereu.
m e a lacercat să vină in special in[Aa inceput să vină si
sprijina ucenicilor. Pe sir, Lânări:i [dala aceste ateliere. Problema unei

sa Înființat o cantină una» iu masa
tre! sute dintre care 180 uccuici, rs-
siul lucrători. Pe un preţ raie se dă
hrană îndestalătoare dar se pregă-
teşte numai odată pe zi. Ar fi nece-
sar ca cel pulin de două ori pe zi să
fie servilă. Personal de serviciu nu
este muli: 4 persoane plătite cu
5500 lei total. Aceşti bani sunt văr-
sali de Camera de Muncă. Altă can-
tină pe str. Sebastian. Ceva mai lu-
minoasă, mal igienică. Ferestrele
mari. Lumina se varsă din belşug. O
masă cos lei. Lucrătorii plărese
12, In curând va fi inaugurată 0 ai-
tă cantină la Obor, Condijiunile iu
cari funcționează aceste cantine sant

judeei în mod corect și sa- [să montăm toat tehnica, toată civi- |iirmăioarele: instalarea și personalul
7. Be Dn omu, trebue să-l ju-[lizaţia și cmitura veacului în care este plătii de Camera te Muncă. Ali-
trei puncte de vedere. trăim. Altfel aceste bunuri pentra [mesele se cun; pe banii celor

ce i.0 masa aci.

Asociația Femeilor “retine a pus
și ea la diapeziția,refugiaților o can-
tină. lan masa 1200 reâ ți ailnic.

să | Peatra omul atesta, pristar, curat,
3za creșt muncitor, jeztteiniz. avand legături |Asoriala Tinerilor CFeșist a cul e
zen! foare” corecți. dia | organice ci ea ioan gAturi [anchetă în cariierul Vian pentru a
vedere. persanal. foarte [bogăția acumnlata eabarie a acE0t* [afla condițiile de iral ale ucenicilor.
re curiineiogi, dar cari vară o rușine. p, A înființa v cantină acordându-le în
ziză și'a sânge dorul de| "12" mormimisii inziăptmjrii legiona- |acelas,tirap asisienia medicală. necz
ea de neam. Neu tm [ului poate lol papa Iimuegionă” [sară În fiecare seară sa servit Câte
veotra care „să lapte, [ai von existe big nara mine: [un steri de litru lapte și câte un seri

e Jeritească. Aceştia 7 păinc sa 200 usenici

tii cari cred ci
în viaţă, făcând

cari cred în neamul

unt în stare chiar să mon

3 mult

ați, ci numai eroi ai muncil,

în
lor, | a

fi un muncitor, un si

nici şi leneși, imbaibaţi și înfome-

Atunci se va putea vorbi de biru-
ja muncii, prin înstăpânirea totală
omului muncii, Atunci ministrul va
tar al neamu-

TD, dar car? au un mare
u cred în Dumnezta.
răși, alții, cari ered

îi iuli, La fel: funcţionarul, profeso-
rul, ofijerul, țăranul,
Și în momentul acesta cei mai
alțumiţi vor [i muncitorii. Ei cari
lăzi jerilesc ca să ajungă la această
letal colectiv al nexma- | “pe ile „pei Ia
- dal, eu marile ini 4-| consideraţi, asupriţi și totoși luptă.
Nu pentru a deveni ei stăplini peste
manca altora, ci pentru a readuce
lostă naţia sub cerul muncii. Dar,
ziua aceea a României legionare și a
muncii vine,

Vine pentracă începe stăpânirea
legionaralui: omol muncii!
Vasile Posteucă
Brno 0 Mutant

fa-

“estia sunt oameni diformi,
u pot răspunde Î4 mamele

Tia sant încă, cai puțini,
mulți din oameni nu pot
ei În mure cm, nici.
i dap mese
parte dintr'an nemm, sa

pagandei cu următoarele Bervicii:
— Presă;

n ei, i neamul de pe
+ e hrănesc și au Un nu
2, Dentraeă baijocorin-

1! batjocoresc pe Dum,

Cinematografie

Fotegralii;

Biblioteca;

Editura -Colporta);,

— Timpu! liber ai Muncitorul,

Camarazii cari doteac să, activeze

1! sufletește, Moncitor, iubi. [in unul din serviciile menționate
"a. de neam, Pulrie pi | Suzi rugaţi să se ndreseze la Biroul

ate aceste soluri de oameni,
nds ca o coloană de foe: le.
El răspunde fo gradul ce)

colității de om. E sănătos

In mrezent ministerul Mancii, Să-
nătății si Ocratisiior Sociale studiază
Şi adânceşte p-obicina aceasta. Cor-
pul muncitereac legionar precum și
Aintorul legicnni sunt la datorie,
Un ersdi! de 80 miliuane lei A'a cerul
și credem că va 4 dat,

Dar muncitorii legionari trebue să
poraească plini de avânt, singuri
impinși de dorul de a resliza cena
Ce guvernele trecule uu au pului. In
felul acesta «i îsi var primi drep-
toile prin propriile lor faple, Un
plm general de lucru sa veni. Ince-
pularile trebuesc făcute. Nu de sus
În Jos ci de jos în sus Rolul Statu-
Ii este să sprijine inițiativele fru-
moase leșite din mijlocul molțimii
pi să le rândulască pe drumul cel
bun. Unde sunt săli potrivite să se a-
menajeze bucătarii și săli de mese.
Dacă lucrul acesta nu se poate tre-

e legături și obligații | ime Incercată organizarea canlinelor
eatorul lozaii. Aceştia sunt „ Jambulanie, instalându-se în citeva
senții și 2) trădători, Biroul andei puncte ale orașului „măici” de unde
“2 pentroeă trilese anl eo autobuzul de transport va pulea

fi dusă hrana In instituțiile din a
Wim pentrucă atanei cană]. 18 Căârui Corpalui Muncitoresc (propiere și pusă la dispoziția lu
mă. trădează.“ batjocorese, Legionar, a luat fiinţă Biro Pro- lcrătorilor.

O CANTINA MODEL

Cantina dela Orivija C.F.R. a tost
condusă inainte de nn concesionar
particular. Hrana era puțină şi rea.
Dar in primele zile ale lui Octom-
brie dreptul de regie Ta laat o
echipa de legionari. In timp scurt
sa lucrat molt, Adevărate minuni.
Inalate lu asa 409. Acum inu
1580, La lamă vor mânca 4.080 din
cel 8.009 de lucrători cari sunt la a-

Îu măsoară viața cu anlj | Propagandei și Munci!
nmari, eu intensitatea | rese Legionar ntr. Roms 32-34. Tel
nani, II pentru un ideal, Le. | 240100. Interior 20,
wie say PUNE Tal presus de inlere-

„2. Devolle Patrieţ, E crede ja

e șile organic că țelul (i

lui este Invierea, na
făptuină
i i Dame

12! prin avegltarea biucuroa-

+ dintii lege pe care a să.
buezeu omului: amuanea,

9 spunem mel cu toată

+ problema muncitorului

+ Pulea îi deslegali

> entul, 1runstorvalrii

i na tru întrun nem de lee

“Piouari cari să snuincească

"alural, bucuros, fără efari,

Telând, trăind şi
varul ete. aproplai

ri, cari să mul posi

pi, “>, traiul În dx, riakea, exe
i p Muncii alora, Mari să the
porcu uug P* Ie peria a Marul
în, in sudoare, penru me
1 penip “Piru ași nbntul

tea, 9 4 inerhta inviere bn Dum

*sle de d
Rare se

up! tegionarul 7 Win
i desprbuda de forma vl-
* vacieitţii mărega

în se! 0 umitate dia Corul Manstoreas Lenionar în drum spre Predeal

cesta ateliere,

“|aloanțe, Masele papilare

!| busolă de orientară,

înză conduse de

de viaţă, erau |
Mancitora! era exp!

e.
nare, hrana impa!"4nĂB ga raport
Invers ea prețal. Mur I Ineepea
să privească ca ncIncă pa: =.
sele „infăpiairi” mună pi

lana! ți scădea m
hrană rece de acc

ne stie ce alumenie peairue.
na avea bani penira CăBama pază
Wa cel căsăte soția
druma! până la /abr iona trebuia
să mai plardă al eptând.
Bucatele reci pe IE pu a

mancltoral de ai

de înfometați și

II smplimentare se DURa series și
care să île desicoată Bât mai de-
grabă.

2) O bucătărie. E destul de spa-
ționsă. In trei cazane ate pregătită
mâncarea. Instalate Madara fierb
mub presiune. Dar trfl cazane ma
Bt suticiente pentrul L488 lucră-
tori. Mai trebue anul San chiar mai
multe.

3) O spălătorie. Aici Sa curăță ta-
câmarile. Sunt vreo 309 la număr.
multe. S'au cumpărat ÎI dale mari
care suplinesc lipsa cazanelor.

4) O magazie. Nu sis mare. Bine
măturat pe jos. Total 68 [ntră es
frames aranjat.

5) Un birou. Alci esle Gasieria și
contabilitatea,

Aprovizionarea. «+ "NăEe eumpărân
du-se totul dela nămustori legionari

în [aja câlarvă Să Munjt al mul

eltorilor. In felij/acestă me elimină
intermediul negtălorilor Jidani și se
câştigă încrede murdlorimei,

Camaradul i Imi spune că
sosesc oferte, „Mălazit”. Tipourajta C
F. RF. Filaret A fabricu ȘET din

Hrațo cer eonțarul teglonarilor,
primilor, incepe să pă-
|

Sptritul non,
trandă

Din toate pățile. ţării vin copil
miei, săraci, cală Invele comerț și
să se adape cu duh legionar. În a-
ceastă cantină săeresc tinere olfalu-
re cari mai târziu vor impânzi țara.
Şi por mal veni. Mulţi. Trebue prepă-
dită tinerimea. Dâgehidcm doar o ma-
re bătălie: în colent si ocupăm pi=
zițiile pierdule,

Benevol și grabătt ajută si legiona-
rele. Rup din timpul lor nentra at

NTRU ORGANIZ
CANTINELOR MUNCITOREȘTI

Cum trebue să fie 9 cantină model

fancționare
: Earavia. Pe:

treizeci
ori 1n

zi | ele, cartofi,

Se cumpără totul dela negustorii legionari

AREA

Ba neupă cn arganizarea și buna
a cantinei camaradal

Tsonalul de seryicin: ua

femei angai
topii Ia ssrvit, doi distribui.
Pine, un șef ai personalului.

IN LOCUL HARTIEI,
FAPTA

„Registre nu sunt multe. în loenl|
hirtlei, fapta. Un repertor arată la
ce pazină afli articolul căutat (4re-
pâine, ete.); Vreau mă șilu
câți moreovi am. lan reperterul in
mână și cant la litera N. Alei
„moreavi” și sunt trimis la o pagină
dintr'un caiet. Deschizând registru) la
na indicată afin că în ziun ex-
tare a intizi alâta, în zica urmmăto:
re atâta, Văd și cât a fost întrebub

boi
1n-
trebuințează ia 1200 persoane: 110
kar. carne; 95 kar. cartofi; 35 kgr.
morcovi: 20 kgr. ceapă; 10 kar. :as0-
vii: 3 ar: arpneaş; 100

leuștean, sare. Pentru
națională (felu) doi): 104 kar. carne,
80 kaz. cartofi, 65 kar, ceapă. 60 kg.
roșii, 1 ker. bola, 1/4 piper, 6 i
untdelema, 300 suc. ardei gras, 3 le-
ături mărar, 3 legături de pătrunjel,
kgr, sare de bucătărie.
Muncitorul fa o cartelă
drept la 12 mese. Cartela ne
an Imprumut. un avans, dat munci-
torilor. La quenzină e) plătesie, sir.
mând să ridice alta. Costul unei me-
se compusă din două feluri este de
18 lei.

toc,

care dă
asta este

Nr. 8. Se pa face tu schimbul“ Cati
mare exemplu pe ară. Unde ar pu-
tea munci mai cu folos decât acolo

bunuri din Munţii Apuseni,
umilire gi sărăcie vredaleă
pătimire.

Praf

producție — ei nu au căutat să cer-
mândrie

cut istoric, dar ce valoare avea acest
trecut pentru streini! aclulți în pos-
turi de conducere în Munţi, pui a-
colo de în
fals romi
bunuri, nu aveau nimie comun eu

EI erau fericiţi în supra=zat

lor in ţii, pe când bieţii mu
teni an râmas cu grija interpreta!
plaatie de poet

E D————
== RASARIT DE SOARE PENTRU TRUDMICII
MINERI DIN ȚARA MOTILOR>

Lăcomia și tendința araparatoare | nice, eri
e da|și îndi
au co-|acordarea de

unor societ
rit Moţii muncitori ja o

Tușinea conducătorilor socie-
lostatoare — cart n'au în- | de

le; 20 kgr, re Vățat să privească muncitorul ea pe
buc. ardei, 5 kar. varză, 10 legături | Un prețios colaborator şi factor de

enţabhi satrapi a! unui
ism. Nu, acumulatorii de

buciumatul nestru trecut istor

Na-i mălai, îi pâine,
Ce ca fi mdine, poimâine?
Gândul ca un Am

Dăstizagi. 7oRaARi dim
seni

rea minereurilor

Inapoi rămâne.

Na există sat in Munţii Apuseni
în care să nu găseşti săteni cu obra-
zul erispat in crețele căruia să nu
ctesti expresia aceletaţi îngrijorări
la vol uita niciodată durerea m!-

unde a fiert mereu cazanul re/orme-
lor şi Iuluror revoltelor, in muncito-
rime! Prin bunătatea ei, Prin munca
dărni!ă muncilarilor va pulen să câs-
Live sufletul.

în care mănâncă muncitorii Unii

„Am uilat să mai râd,
mai tineri, alții mai în vârstă. Ro-

De bună seamă plânsul mi-e hăd...

crea pepinierelor pormieate
rumarea spre cultura Iveziar,
credite eftine munei-

stare de |torilor mineri și metaargiști pentzu
de com- | construirea de loezințe salubre, eo
struirea de drumuri Comunale și

realizarea de opera sociale reclamate

Visţa satului pi i
4) Modificarea minelor
stra forma

zensci
pentru obținerea drepturilor miriere
de către munteni.

formate
Moanţi Apa-
6) Cralerea de centre de

clanursre pentru produsele mi-
lere ale micilor producători de auz.
1) Reducerea taxelor de prelacza-
şi coneentratelor
de mirii proddueăteri Ig

pen ROD de de
a
la Rosia, Montană gi oră
tat

9) Eitanirea materialelor explost>

a 3 lemnului mecezăr sustinerii
mi pentru

directorii generali ai intreprinderi-
lor era când

când miniştei.

A trebuit să trecem prin

directori “generali,

NU meriior Moţi ajunși slugi din stăpâni | toarele frământări nationale,
ALGE VĂ SĂ mi a! bogățiilor de aur. cari na ştiu săl tragica trăire a răpirii pământniui
a - |răaă și nu ştiu să piingă. după cura | strămoșese, a sărăcirii noastre ma
ŞI INJURATUR spune postul Cotruy în poezia „MI-|tertale şi sufeteşti, ca în
Demn de subliniat este atmosfera | Darul”: Moţii mineri să aibă fericirea des-

buști. Cu brazde pe irunte. Nu ror-
Li dacă vorbesc sunt măsu-
Tați la cuvinte. Sunt doar la masă
și trebue să domnească linişte. Nu
zarvă și gâlceavă, sadălmi, injură-
tari ca mai înainte. Ordine desă

şită în toate, Disciplină de fier. Dar
nu comandată. Ci impusă tiecare
sie-3l. Ia aerul acesta, stăpânit, so-
bru, cu incredere hotărită in alt vii-

dărui_ Legiunii, În loc să se odth-
nească, lucrează da implinit cele
din cuibul Sadaclia două săplă-
mâni. Acum ajulă cu „Sadaclia”

ERA CINSTEI $

Poporul munellăt a ccrut cinste și
egalitate dela toate guvernele, dar.
muvernele cari au b03, cum le-ar fi
pului da când mlebele nu le aveau?

Trebula o acțiune ă po porulul nur
citar să le spună Băbernanților — ar=
goltași și vitioși: pololi/-vă patimile,
porniţi cu credință la muncă — căci
de nu, val va [i de popor — dar și
de voi, De geabă, Boli 'icianit noştri
nici o dală nu oala să rruie ta reali:
tale

Noi meseriasi ÎB ăp+ cal, asteptam
infrigurali ca să Săleăm pe un pă»
mânt sănălos, ni gă În trecut. Cata=
combe și pușcărilităminuri şi azi:
Iuri de vagabonzi, pltole de copii la
berculoi. copeluge da ulclierele ca
munale, şi îm Ge de revendicări
pierduseră
cu totul increderea = nu era niel a
se găsea nlel
un om euraglas Ieraslă Jară. Nu
măi spinări inconulăle.

Deodată n răsări un wenerul hatăs
rit, curaglos și cinălil, cu o ceată de
cămăal ve.

Noi muncitorii Băurmâm domnule
general, scoateţi [UB «lin nevoi, noi
meseriași! mă vom dt recunoscători,
sunlem alături de dgbasiră, țără 30

văire. Poate că ln bul din urmă
Dumnezeu « avut de noi. Deși
aţi venit in niște limăpar! foare gre

le, când egalitatea șheinatcu dispăru-
seră, lotași. aveg oală sneranla
ca noul soare ce TOMăre pe pămâniul
României să [le Nalăsitor pentru în-

Ireaga suflare a Lă
Paporul. muncitot pierduse înore=

derea In taţi de i democrați,
cari erau demi numai in pro
age sua lecrațal tă pn, Sulă “Adi
politici fac pe icrații de 1 sa
Pune întima de maălleri. as adu

tor 'se mulşcă legionarul.
iuţ Teodor

SCRISORI DELA MUNCITORI

! A EGALITĂŢII

ruții demueraţi eram Inhăniuţi la eu-
rul robiei.

Se cerea şt trebuia o politică nonă,
o politică radical opasă celei urmată
Pentru asemenea polilică
nouă, ne trebuiaa și oameni noi,
Poporul român a dat cum a dat și in
alte timpuri de muti, conducători din
masa imensă, urmași ai acelora gr
din pleptul lor au făcut zid de mar
lir in contra năvălitorilor nemilagi.
Din acei urmasi ai martirilor se mal
găsesc nu unnl sau doi, dar sate de
mii și ehiar milioane.

Patriotismul făţarnie era monopo-
izal de câțiva politietent, care ru dus
țara în prăpanlie, și nu lăsau ca pa-
Iriotismul adevărat să iasă la iveală,
Acei care propovădalau patriotismul
adevăra! au murit pentru țara şi nea-
mul lor,

Astăzi lu cârma Statului sunt oa-
meni capabili de a ne salva de res-
friştea în care se aJlă țara, Not stim
că este o situație area, a recunaaț-
tem si a simţim eu taţii,

AȚI venit în niste timpari cum nu
se mai poale de critice, dar cu bună

Trupul mi-e gol, blidul mi-e go
Bratul se face to! mai domol,”

vâr- | co,
Mi-i-a îngropat pe amândot

ceva decât ura

Pe o zi de per ca asta
Mi-am dus sub pămâny nevanla..
i, galbeni ca ceara,

Primăvara...”
In contra sorții crude ce sa crelat
Moților am protestat prin articole
de ziare, memorii şi audiența la mi-
niștri, fără ca să fi putut obține ait-
dușmânia atotpu-
teraleflor capitaliști. Un prim-mini-
stra ascultând expunerea ce i-am
făcut asupra dureroaselor realități
din Munţii Apuseni, ne-a mângâiat
cu asigurarea că nic! cel din Teleor-
man nu au o viață mai bună ca
Moţi.

Desnădăjdulț! au alergat delegați!
Moților după dreptate, dar căţi au
avut măcar râbdare a le asculta du-
rerile. ŞI nn se prezentau Moţii să
le ceară lucruri greu de rezolvat, De
pildă, la congresul Astrei dia 10—12
Septembrie 1938, în cauza mineritu-
lui şi minerilor, au fost formulate
următoarele cereri,

1 O salarizare mal omenească
pentru muncitorii din industria mi-
nieră, cari au o salarizare medle de
Bo lel pe zi. E usor de înțeles că
dintr'un astfel de salariu nu poate
trăi omenește o familie de miner!
compusă în mediu din 5—6 membit.
2) Cointerasarea muncitorilor la
beneficiul intreprinderii miniere şi
metalurgice,

3. Creiarea unul fond social pen:
tru Munții Apuseni, ce ar urma să
fie alimentat din 2% din beneticiul
intreprinderii miniere sau metalur=
aice; 50% din cota premiilor date
de Banca Naţională peste prețul oli-
clal al aurului, pentru cantitățile de
aur preschimbat ; 0.50% din cota
impozitelor miniere asupra metale-

dor zu
Fondul socia, ar urma să fie des-
nat: pentru ajutorarea instituțiilor

voință și cu mari sfarțări totul se
poale realiza, cu răbdarea i cumiti-
fenia poporului,

Vor urla îucă multă vreme dulăii
nemângăiaţi, var vărsa mulle lacrâmi
și rduri de cerneală ea să aţățe slo-
masurile amenințate de regimul gu-
Neiunti, dar incelul cu incetul. ordi-
nea se ba apă și acest guvern va ri
IL imca datoriei.

di intrăm în altă vlață politică
şi wa lrebui să intrăm, ca să salvăin
ara, putând menţine o Românie ta-

a,
Saoha Grigore

de culturalizarea maselor populare,

tuțiilor sanitare, finanțarea
tnuataitr de fiul fi
consum; inițierea şi înci
conomiei de munte și industriei

cas»

midă la Al femaa

(Din „Căticica selului de cuib

poa mmunalia iona
pina irea

adi

energică a săvârşit de
dreptate socială pentra minerii Moţi
dela societatea Mica și afiliatele el:

vitată îs iar
fiindcă aci totul scumpi
100—300%, chiar şi prețul aurului

scos sudoarea feţii muntenilor,
sa Eat dela 111111 lei in 360.000
lei. pe când salariu! muneltoriloe
suferise o urcare numat de 7—10%.

D. Horia Sima a pus capăt aceste!
anomallt făcând ca inimile munte-
nilor să simtă căldura răsăritului de

soare.

tru M

rea poetului

„Zorii oremurilor nout.

Vor izaani de prinire noi,

Ca sape noui. en coate nori.

Ca pe o haită de strigoi, +

Pa int de 'pe urmă aroft şt eiocot?*
loan

PD ai SS

Biblioteci muncitoreşti
tnt darea

legionară, facem un
către toate Bibliotecile publice ai-
claie și parțiculare din întreagă

„care posedă, fie exemplare în
e an unele lucrări (dublete, tri

tie volume de cari nu se

Pie lăle găidu-1e să durulac

scă, pentru întemelerea Bibliotecii
jonare Muncitoresti.

stitul şi persoanele care do=
cet să n tra noastră
sunt rugate să se adreseze Corpului
luncitorese Legionar, Camaradilul
Bumuea, Între erele iri

Tm. și 16-20 p. m. la
Sida dacat Tel, voda. beri

or 20.

. Muncește
muncii

LOTERIA DE STAT

on Antonescu, Condu-

necesâre Academiei :

i REGLEMENTAT FUNCȚIONAREA CONSILJ
OMINISTRAȚIE AL ACADEMIEI DE MEDICINĂ DIN RA

p Secretarul anual delegat de A

vie anal a ,

mistra= |eamt apart .
1 și Presedintele Con- | c) Propune spre anrobare, deschi- |cademie în consiiiul de administra mâttit penten
CONEXATA CU i17!. a semnat decre- | derea de noul eredite Wie are indatceirea de a se ceupa * pini r ati
i) a promulgat regula- | d; tea, financiară și economică a A- OEI rată
LOTFRIA UNIUNII FUNDAȚIILOR CULTURALE REGALE uiui de, administrație | peron i aaa a nani iepilnitea, prin | Dea ne, Ti e recrea Tatuare | ale Reader cet
Să de medicină din Ro- Mata de presedinte si consiliul de paie eat Late a pi Ea, 20 lamai n
administrație : secretarul gene ă „e :
PLANUL DE ERAGERE me urmez contesa umpreuna ca pre | ET E letter pet
PENTRU dintele numirile personatulu admi. | te să fle trimis spre aprobare pi în Banca Maanati
Se RapE Bruni, Dart nistrativ ; dirtelui; cena, stuc carat
IRU SIUNEA | medicină din Româ- i] asemenea secretarul ar consiliu
miere amo TRĂNŞĂ 15 NDEMVRIE 1940 mms es sezmarea [| [ma Siege retea ara mi | „1 Propune cemuinuot “mnmurea | ic De azemenea eeretarin ammzl| „conetiulapreăi
CUPRINDE iri eco RIRI | ta de stiu de administrație | remunerarea personajului adminis- | oblectaa ordonanţelor de piată, ina- |eosare. Academiei casă
Ina LOPURI MATCA AGBUTA 33) DEUN LOX ANEXA | alcătuit normele stabilite de | trativ inte de a fi semnate de presedinte, | ma de 10.000 lei. Pita ji
| Rp e a Academiei din | e) Are sub supravegherea sa in- Atrtbutiunile camerului |mâ, cheltelile A
TRANŞA verde cu Tragerea VINERI, 15 NOEMVRYPE 1940 nădezăi e căliciall aie Art ase EI tis Biratea e ai (n: EA aze următoarele atribu- pe feateitate BRURI ie
LOTERIA DE STAY carca sezut prin eretar care îngrijește de co- [ălecărula : 2) Bă țină în caza Academie! până | creta general fa
ulut si de execti- b n
ai LHlaz3 bi Reflactează ordinea de zi a șe- |la aurma de lei 50.000 numerar tu.
Câstizuri alei —— Tatal iza onăllralUd Ie Sa dințelor consiliului și inarijegte, de cate său o Siza Eului APr9-| La sfârșitul fiecăer
000.000 000. redactarea proceselor-verbale; ate de președinte; 4-| de administraţie va pa
- eta 000 pub coo ndministrație este| 4; Are sub supravegherea sa în-| P? Să plătească ordonaniele veri- | e eerusori, cmprusă jp
[] e & adela zei et „IO TEA treg localul Academiei, cu toate] ficate de ia atât Sel a Academiei și ue dea
;] i si i A Pale at 2 serviciile şi anexele sale ; ului și semnate de presedinte și sterului . Educațiurij
36 200.000 3.200.000 câ RER iministrație cata | „17 Precum și toate însărcinările [le semneze după plată; za, | Cuirelor și artelor,
PT mj- | PESvăzute de legea si regulamentele | c) Să țină un registru de casă | Această ci
20 100.000 2.000.000 10 SRR postei ae SAE Academiei de medicină. gin care să relasă în orica iale tmația, preia iară, pr
60 40.000 2-400.000 imitate Culigea pentru crearea Aca-| AVTibuftunile secretarilor anuati | APPrațiunile de anna Po PINA 17| demiet, far. rezultate a
so 3.000 4.000.000 demlel deigledicină și cu zeguln-| ay Au datoria de a lua parte 13| 45 Să Taca ce dare de ceară a-|f1 consemnat Inter. pag
8000 800 6.400.000 mentele şedinţele consiliului și de a colabora | nuială. ce va fi adăugată In raportul| Această dare de seamă
aie aie ba! al consiliului de] e aliata tpată | anual. odată cu prezentarea buge-| să Ja cimoștința, Apa
3613 32-090-900 nâmăal trebue. să voarle, cel] 12 PONul mers al Academiei in toată | anuni, mele luni ale anului viitagă
puțin je a bel membri cul atm i f istrete de con-| În care Ministerul nu va
LOTERIA U. F. C. R. v-am Lozugi moni vot, delibezățăv. 110!aririle vor fI lua- lateral pă vata alta, celei preşedintele | legatul său, veritleaxeg
te cu malagibei de o parte din atribuțiunile acest |$ cu comisia de cenzori: de cet 0%. reia
20 100.020 2.000.000 Membrii &Basuulu! pot primi ori- | corzii: SE îi SA elibereze dințrun registru Recenlii, înzei
so 40.000 2.000.000 ce ii ec juve da de Dre-| e) Iniocuesc în atribuțtuni pe se. [eul maică şi numerotat. chitante| Constiiul va deseraa
140 19.000 1-400.002 sedinte icon. Lu le. Aca-| SICYAru! Erreteu său pe easler, când |p€pinaie de CA, pentru orice sumă | materialul meat
i Et A O6a Egipriveste bunurile Aca- | aceștia sunt în concediu. Inloculrea p iuni de recepție. Br
1600 1.090 1.600.000 der SOMAlliu. de administrație] casierului nu poate Fi făcută decât „fenbru dicaairile suna aie vale de TecepBla er fi
7.000.600 înce GR overațiuni umane. | PE gAeezati, dată e pregedimuz [1], Done, da, ariezație secretarul |trun ceziiru sere
arc, INBDGRU avizul biroului Acade- | pas ai poricepresedinte şi numai| semana, În urraă coterul, după con ccniiu. 8 a E
LAZAL ESTE VALABIL AI Câştigurile se plătesc jucăto: Prea em lac Vatra, Lai 00 miei ia i punali, trojul cuvenit; dnpă :
ără ni i In, toai hestiun de ad-| posi datoria „de a urmări și a| “e castrul va îi ajutat în opera-| !e2 angela, după propia
PERU TRANŞA IWSCHSĂ PE LI | fără nici o reţinere de impozite — |Preţa| roi stri de In. Lei 200 MBBâleiauic chestiuni de ad-| ealiza, impreună cu președintele, , i contabil | tarului general, penteu,
e ale ae ministzațigi orcanizare.. constiul | Suueiypi impreună cu donațiile a-| Nile Zile, de secretarul contabili «e denrate “Denial
aa. 30 385 de adiinistraț,e poate decide sin-|%) Eug e 3-a! hcademiel; i E
Un plan de tragere nou va anunta câștigurile pentru tranşa ce se eur. E d du miei fe Menigle „N Caserui area fn, plus Asie (orele Pa i
i ; brilor în cansl- SEREe a - |altd atribuțiuni desemnate =] Vor, a ș
va trage la 15 Decemvrie 1940 „aa ERA mc Mor „iu Cani: [este pe secretarul general, are toate | dă administrație şi care intra bibliotecar, supraveghetor.
următăe BEfac ir. [lecare an intro] Atibuțiunile acestula din urmă; Jin Compelința sa. zeu, oameni de servietu, își
= o = e in (EC t acest personal ra
şedințăi Gata avca loc în luna No- . RAE? . IDE ace x
: embie BB: ie „| Afribuțiunile secretarului contabil — |n=iesca secete
nd secre! ul general este obli-
gat să a o ședință, pre-|Tea consiliului de administrație, ca | neral, deschide credit nou pentru a- consiliului un statut penta
sedintele poate dispune înlocuirea |attibuţiunile fiecărui funcționar” să|cel articol din: „Fondul de deschi-| nal in care se vor
sa printziim secretar anual. fie puse în concordanță cu necesi-| dere de credit! stabilirii ierarhiei, a ati
Consiliile administratie nume-]tătile contabilităţii; Consiilul de administraţie propune | a avansărilor, a revocărițor,
şte și fevoaeă pe toti funcționarii! c) El este responsabil față de con-|la sfârșitul flecărul an, pentru a-|şi a oricărei alte dispozi
Academiei i Ic fixează atribuţiu- sillul de administraţie de buna or-| nul viitor, fixarea taxelor de contri- |bligațiuni privind personali
nile și MEmlihecarca, după propune- | Eanizare şi funcționare a serviciului | am >

rea secrătazulu:

rai de contabilitate, E are sub condu-

Atri ie presedintelui cerea sa pe toți funcționarii ajutori !
a) Pr tel- consiliului de ad-[a! contabilităţii, fiind şeful serviciu-
ministrație rez dează ședințele; i
) Pune UE vor“ deciziunile consi-| d) In toate măsurile ce le va lua Î
ului : Y cu privire la organizarea sau nece-

sitățile serviciului, fie privind per-| Actualul guvern a depus în ecur-
sonalul, fie privină pe rara Pai tul timp dela instaurarea lui In con:
va trebu să se conformeze dispozi-|ducerea țării toate eforturile ome-
iunilor regulamentului de față; nești pentru infrânarea tendinței
e) Va ingriji de incheierea situa-|de speculă a comercianților avizi
țiilor, facerea inventarelor, a bilan-| de căştizuri mari, fără muncă cins-
țelor de verificare, a vizării registre- | tiră.
lor la tribunal şi in sfârșit de toate] D. aeneral Ion Antonescu, condu
cele legale cu privire Ja contabilitate. | cătorul Statului și Președintele con—
El va semna pentru certificarea |siliului de miniştri, sia ocupat per-
şi exactitatea operațiunilor toate|sona) de această arzătoare proble-
registrele legale. Va avea în păstra- | mă

repuzul de a vinde, schi
prețuri a mărjurilor' de cătra
clanți, micșorarea jrai
produselor de către indusă
şi acumularea de către
de provizii în cantități ca.
nevoile normale de înt re
Pentru așezarea unei agil
nomice sănătoase, faptele dă
sus sunt considerate crime AR
Jost trimise în judecata

€) Veehenză lăibuna funcționare
a intregeliadminiătratii a Academi-
ei și poate coatrda oricând activi-
tatea adninistratăă, dând indru-
mări și dispozitiuii. în conformitate
cu legea și regulardentul
d) Aprobi congaiile
consiliului si ale
nistrativ:

e) Semnează Îi
tarul general Bi

membrilor
rsonalului admi-

reună cu secre-
rile versonalului

k stanțe speciale, pentru a.
administrativ 3 tea sa toate lucrările consiliului de] Prin îndrumările date s'a ajuns| represiunea şi. le-am I0ul
1) Inchele ul de prezență, |administraţie, inventarul, precum şila se fixa prețuri accpetabile pentru sancțiune aspră”
semnându-l toate actele şi lucrările privitoare Ja |toute pungiic la mai toate articole: | cu toţii trebua să Inţeli
£) Semncazăigipreună cu casierul | Punurile Academiei; la da prana necsitate. „| comandament. In aceste Xa
şi censorii registițle lecale de con-| 1) El poate primi delegații din] In calcularea acestor prețuri &'alarele încercări sunteti
tabliitate partea consiliului de administrație [avut în federe toate elementele contribuim — cu mijlomei

h) Semnează impreună cu casie-
rul ordonante deiplată. duvă ce au
fost verificate delecatul const-
Mului:

W Semnează Împreună cu unul
din membrii GOBSiliului în numele
Academiei pentiă primiri de bani,
valori, etc.. sati zidicări de bani pen-
tru nevoile Academiei :

]) Reprezintă Academia în fața
justiției, putănil Bi asistat de unul
sau mal mulţi avocați:

k) Poate dă diverse insărcinări
membrilor dim eonsiliul de admini-

sau din partea preşedintelui, după [Pentru asigurarea unui câștig rezo-
propunerea secretarului general, |anbi! celor cari muncesc cinstit și
pentru orice alte ocupațiuni cu dragoste de țară și aproapele lui.

Personalul! secretariatului şi al a: Tendinţa speculativă a continuat
hivei are atribuțiunile următoare : | totuşi. 4

a) Registratura, adică evidența] E adevărat ca la tendința mereu
tuturor scrisorilor intrate şi ieşite, [erescânlă a preturilor cei caro dis-
expedierea scrisorilor, telegrameloz; pun. de o situație materială bună și
imprimatelor, buletinelor ete: trecând peste orice conaideraţiuni

b) Evidenţa materialului de birou |ale colectivităţii în care trăesc, fac
şi procurarea rechizitelor şi impri- | masive aprovizionări.
matelor necesare; La această situație mai contribue
€) Conservarea actelor şi serisori- | şi străinii de neam precum şi acei
lor intrate in diverse dosare, pentru|cari încă nu si-au putut lua vălul
alcătuirea unei cât mai bune ar-|depe ochi, ce nu pot să priceapă şisă

dispunem și în sectorul în
tivăm — la redresarea Văzi
Cei ce nu se incadrenză
comandament; cei ce ni
rostul lor în noul stat, (r&b
mai aspru și prompt samă
Azi nu se mai poata.
pici un cuvânt pauperizarăii
niţia păturei muncitoară a
dauna unor speculatori. fă

CEHOSLOVACA

PRIMA FABRICA PENTRU € MFECTIUNI DE HAINE

„marca _
înregistrată,

ANUNȚĂ SCHIMBAREA

strație in icgăbuză cu nevojle A-|hive; Se încadreze în noul ritm de viaţă,
cademiei : d) Ținerea Ja curent a registrelor făcând. toate greutățile posibila şi
EMBLEMEI SALE 1 Aprobi ebelibelile propuse de |de prezență şi proceselor-yerbale ale| imposibile unei reale deasă

secretarul censtal până la suma de
10.000 lei inc

m) Presedimiele imoreună cu
membrii consiliului se vor îngiji de
obținerea subyănțiilor si orice alte

şedinţelor; leii economice,

e) Ținerea unul opis de evidență Orpanela statului au avut de în-
a tuturor dosarelor şi registrelor se-|registrat în ultimul timp actiuni
cretariatulul şi orice alte atribuțiuni | criminale de sabotaj comercial, in-

de acelaş ordin, dustrial și financiar, ce pun în joc

CONFECȚIUNILE NOASTRE FIIND EXECUTATE

Direcţia generală a te
9 REWUNITELE Store SCHERG

relor și speci

fonduri sau pentni, Aca- UGRUL ta prizaol rând normala. aprovizio- edocaiei nasii II
2 demie. mei Ya veghea i Dare a populației acestei ţări, tr
WOUD DENUMIRE p INTREPRINDERII ESTE RI mirea legatelagug donațiilor: In fața acestei acţiuni inadmisibi-
at n) Presediai

guvernul trebue să intervină.

Conducătorul Statului, dacă a în-
telea să acorde un câștig rezonabil
Pentru negustori. nu a permis nici-
odată apecularea întregei clase ne-
voiaşe a țării,

Ma -
uMgoiii | „Alsurile indulgente luate pană a.

um mau vrut a fi înţelese. Au fost
să aa pentru tipărirea artico- | minimalizate Metodele civilizate ale | şei
lor din bul guvernului au fost ignorate,
S'a sperat că

CONFECŢIUNI SCHERG:+
PE DE i Sf TINE SOREL

fostă CEHOSLOVACA

BUCUREȘTI Str Berzei! 100, Bul Elisabeta 8-10

tr. Selari 13, Cal Grivite' 1
CREIOVE - ERLEŢI = PLOEŞTI > TIMISOREA

Po 7 ba dă MARO 37 EREI

atribu țiu nule
Vicepresedj
atributiuni
a) Inlocueş
lipsa sa in ţ
b) Are da
ședințele co;
ție unde răni
e prezent i:
a) Secretai
drept memb
nistratie
a) Secretari
membru in

iedintelui și

pe presedinte în
ii Eugtanile zare: e
e a lua pai ia

lui de administra- marit „pe
dacă preşedintele | jului "rechizite. îi

vilă epeculei îlicite.
In expunerea de mative a recent:
ecret lege pentru reprimarea
sabotajului economic, d. ministru M.

Antonescu, 3
pe Spune prinire altele tex-

„In împrejurările
trece Statul, a tur
nomică 4

consiliul de admi- | Vor, eneliueii A tra
Ă taxe, cheltueli ne
Fonduri de

Îi)

Se aduce la cunoștința d-lor
depozitari al ziarului nostru că|Plă
pol depune in cont C, E, C, No,
133, sumele rezultate din vân-

zarea ziarelor. De A URAcA

Căutăm onrespondenți protoziacai
Terința legionari, in Cei dci plic pre

i te cores| ă
vor fi pede) rap iv pret |
Poor ore eo eroeoeeeoverererenrverereeereoenonnesă

tam
leul

secretariatului

Pentru in,
este în drepți

nt d Moembrie 1Da0

jHIVERSITATEA DIN B
PORTILE PENTRU CEL

Viaţă nouă int

UGUREŞTI (ȘI DESCHIDE

ziduri |

e cetății universitare

a pământul şi

onjutat pe! peo-
pulini, drepți şi
i rămas

inserisă cu li

nai bogat istor de
dna de bou ce tre:

ă pe bănelle uni-

i pe vrejul sănă»

a aceasta dau lăs- Slujba religioasă
Stinția Sa pre
cu—Bdineţi, parohul

Anton. Curtea Veche a
ujbă de incepere a

= i
otul Nicolae Georges- Puehrerului | printre gucrături de e10aBi& ea stra. | or. cat, de Protivnice s'au arătat, du-
1

drapat în [bătut drumul d

Studentul Impăr-

in stân- | tate şi până as

tal, Ducelui Mussolini, îm-| Statul acesta

brăcat cu drapelul italian

In sală fau Joc oaspeții de onoare: | 2. Deschiderea se

i Germani și Italieni.
Delegația germană este condusă de | studenţi.

d. dr, în; flosotie Fritz Ruland, re-| Raporiurile di

Oficlat sfânta
noului an unive
Răspunsurile au
legionar al stua:
In amfiteatru! cel
vărsat ca o apă vie sutletul s
Nu-l incăpea
peau balcoanele, ni
Tile, dela etajul al trei

tonte antenele
u fost date de corul
lenților in teologie,
mare sa re-

v stea de țară, iefegit cazaci
Reichului pentru România, | €ele ma! bune. Pentru Cătmotive, A: pis, ete

d. Reinhardt conducătorul stu- | nu ma! amint
d

decani! şi dele-
cultăţi cu dra-
pelele purtate printre

Hans Andreș, locțiitorul conducăto-| Să ne inchipuin
rului stndențimii germane din țara |dela 1923 când
noastră, d. Ripper.
tutulul german, numeroase delegații | rel zile de grevă și tOPORre șiziua

studenți | de azi când in
să se pătrun-
universitar le-

ceață s'a abilu! peste
românismului
alui legionar s'a im-

ivirea ministrului
i

Malieni cari au ţin!
dă de măreția anulu

rea de Vineri tăcută
crălt sumedenie de învăță-
Deschiderea Universității ce-
sionar, se radică, prin

către culmile

ntu! biblie pătrunde ca o esen-

m
CASPEŢII GERMANI sufletele drept

ŞI ITALIENI

este drapat cu verdele legionar.
oc portretul Regelui şi al
i, juminate de feștila a-

Insfârşit se pogonsă în casa acea-
ta Duhul Sfânt pentm implinitea
învățăturii care dela EI pnrende.
Ia apoi cuvântul d. P. P. Panal-
tescn, rector, Uni

Cuvântul rectorului

TIE, DOAMNE nu
hovricul studenților din 1920—| prinsă a candelei,

D-LE MINISTRU,

DOMNILOR COLEGI,

Avem in grija noastră suilete. Să
n'o uităm nici o clipă, nu numai în
taja studenţilor,
noastră viață. Noi vom fi acela care
prin exemplul nostru ii
lăuzi. Astăzi, in această miscare de
ufletului țării, toti acei
cari au pus idealismal lor in slujba
Ştiinţe, toți cei nepătaţi, sant da-
tori să fie alături de cei tineri, în
revoluția legionară spre a-i ajuta
cu experienta lor.

Tabiţi Studenji,

Sânteji alci in casa voastră. Acea-
este un imens atelier
muncă şi de inăljare su;

dâncită poate nduce servicii țării,
căreia îi datorăm inchinarea intre:
gii noastre flinți.

Stilul nostru nu este oratoric.
Munca unită cu credință este |-
dezlul nostru. Acestea sânt lucruri
aşa de adânci, incât nu au nevole
de comentarii. Ele stau în pragul U-
niversității românești și intâmpină
pe cel ce vor să intre in ca.

Trăiască Legiunea și Căpitanul
SE IMPLINEŞTE
VIAŢA CEA NOUA

ântează apoi camaraduj Valer
Neagoe, șeful studenților din Bucu-

m azi lucrările Universi-
urești in imprejurări
oseblte pentru țară. Ţara
șorată din vina noastră
cari ne-au cârmult până
azi o mare revoluție
1 a formelor, an splen-
d lan tineresc, care ne poate în-
indrăznele pădejd!

atea mu poate si nu tre-
rul de tildeş, izolat de
bucurii ale patriei.
n primul rând creerul gân-
, în sălile ei se adună

cteristice la deschiderea cursu-

e care o aşteptăm dela
vol, trebue să umple golul lasat de
rămaşi dincolo de

1. Deschiderea

trun stat legionar.
Contribuţia studențimii la creea-
rea. noului stat, fiind aşa cum toată
|lumea știe, de importanță covârzi-
toare, bucuria realizări! lui, o trăim
de|in primul rând noj studenții
Avem convingerea că neamul ro-
mânesc sa regăsit pe zine şi că o
viață nouă incepe sk se realizeze
Va fi desigur o viaţă aspră, dar
tocmai! asta ne
trucă în asprimele ei am crescut şi

intâmplă în-
Care este datoria Universităţii in |atâjia Români
granije și să
psurile lăsate de cei ce ne-au stri-|
cat țara cu pă;
nevole nu num,
vostru, de puteri
tehnica invăţa-
1ă sever pe băncile universității.

Azi mai mult ca oricând un stat
tehnicieni, sau mai
pe românește de oameni pricepuli.
Fiecare in specialitatea sa bine a-

na in sensul coborârii ei
a cercetării adevărului și
1 oblectivităţii, dar ştiinţă | e:
pentru ridicarea presti-
mului si a numelui săn

Da: universitatea na e mumai un |ara nevole de
Institnt de ştiinţă, Ea are o

inte edncatoare.

$
Cupântag

D. Gheorghe 1, Brâu,

RI de "Ba-
conte;

oembrie 1500, An
Viteazul, biruitor in gaj

ceritor a Ardi
rea in Alba-
lui ne-au pi

un cal roib, cu tm,
lucenu șoimii cu
rând în vântuy toamne!
14 „de pietre scumpe şi
ungul șelii, in cap cu vestită ex
impodobită cu pene de cocoș. [a i
ina lui se destăşu:a alalul învingă.
torului: opt cai cu podoabe nuite
duși de slujitori în vestminte Doga
te, trâmblțasii sunând după ab
celul turcesc, fără să Jipsească, nici
taraful Mbutarilor, cântând din
scripcă, căsora le urma purtate
pe laturi și piecate 1a pământ. stea-
le cucerite dela oastea invinsă a
lui Andrei Bathory și cetaje boferilor.
Și Ostaşilor. Astfe) intra pe poarta
|g€a mare a cetăţii și a istoriei Ar-
calului, În prag veacului ne,
|stăpânirea voevodului de
nge cu acel al poporului romă.
psc, asuprit de atâtea sute da ani
de stăzile privilegiate aje provinciei,
Aprinsese în sufletul acestui no-
rod impilat și umilit lumina unei

d. prof. Gh. |. Brătianu

acelaș [149

Tăzbol al con=

citorilor: cu tiparul
al eronicarilor, rod

ÎI
i Y:! GOMEMORAREA INTRĂRII
DINTAI AN LEGIONAR [LUI MAI VITEAZUL IN ALBA-IULIA

Conferinţa ţinută Vineri la radio de

... ele Craii a
t Păce cu 'Tarcii și n faut allan-

1 cu Polonii și cu "Țara Moldovei
N Inglitera i,

i-m plecat arechen. pârilor
lor cu care l-au incăreat

Voeundul român nemeşii ce nn-( pua
teau valeri domnia. 7 e E

GLORIA BIRUINȚEI
OMENIA STAPANIREA

nădeja! ce nu era să se mai stingă,

pă această scurtă ellpă de izbândă
Macul- | Împrejurările şi vremurile ce ţati
urmat până în zilele noastre.

AI, YA găsi în| La această încheiere atât de ji-
e e rezacă pentru 704, astăzi, nu sa a-
a mai | juna desigur decât după trecere in.
perfectă armonie dintre fEBJRBorţ și | delungată de timp sâni pita
Z care număra printre ostas săi pe

4
dec |atuatăți arat rect rodi a câmpia dela Şelimber, pe lângă oa-

nol pe soldații de

oete - IBcoB?urat în sfatul său deta
Alba-Iulia și de nemeşi unguri, pu-
3, AR, tea Ji socotit cu adevărat altfel de.
a i cara cât un cuceritor vremelnic, ea un

reprezentant că une idei și unei
Acluide, teebula | conștiințe naționale? Yi

Astăzi lucrur

Univerzităţilo

Oare putea această conştiinţă si
tv a: stiință să
universității cu.

ăciuni aparține | într: --
universității şi ul el. '0 vreme În care de-abia în ța-

rari, al predicatoriloi

sute de ani au frământat
contenit sufletul

scrisul, în deşi

a
acest război al tiparului şi propa-
gandei, atunei când nu i se

inflăcăreze luptele luj Mihat Vodă, i arme egale! Dar

rile luminata ale Apusulut începea

Hi * uyrăPorturile |aă se intrezărească dezvoltarea?
dintre conducă studențimii și| Asemenea întrebări au frdsântat
rectorate, nu mai ce Mult decât | multă creme pe cercetata gat
* Ratvoravăle Pantis dat oa | Pute ziae

e! le. denby Poliţiei pe „La 1600, ie

gelu studenții şi boliăgu pe atu- orice ao: ane aa pia
denți să-și calce tyfăntulide ondăre [române au aline tub eee po
pentru a putea înveţe carte în [litic al lui Mihaţ Viteazul, tocmaf
țară — și gândițişvă la ziua de azi, [Hpsa conştiinţei a Test
când niciun fapt, important; în
viața studențească, nu se intămplă
fără ca mai inalte, siudeuții să
stea de vorbă culreetorul şi profe-

sorii lor. Ş tăţii românesti, Mihaj Viteazul a

| O armonie pentzu care am iuptat|adua fapta; ci a creiat precedentul
|si pe care am dobândit-c storic, a Intrunit intâla oară pe pe-
| „3. La deschiderg participă stu-leetea unui Votvod român armele
| dențimea cu mouile ei oroanizații, — celor trei principate, a primit juri-
| _ Caracteristica npului ici de orga-|mântul ca Domn al Țării Romă.
|nizare, este conducerea prin sine eşti, a! Ardealului și al Moldovei,
însăși și prin astă, cr Dela intrarea lui în Alba lulia, ori
mentului de responsab câte nenorociri şi greutăţi sau mai
de pe băncile universităț.. vit in cale, unirea neamului rornă-
A ne conduce pă nou! inșine, nu(nese de dincouce şi de dincala de
inseamnă însă a me face de capul|munți, na maj fost numai visul
nostru, ci a urmă o nie, linia unor cărturari străini de realităţile
tradițional studențeasei. în spiritilumel, ci an fapt indeplinit odată în
legionar, așa cum Bu trasat-o Tra-|vâltoarea vremurilor. o stare care
ian Cotigă, Gh. Furdui, Ion Anto-lîn împrejurări prielnice se poate
niu, Ion Caratanase, Paul Craja, oricând reface odată ce ea răspunde
Victor Dragomireseii, Mircea Goga do-npururi renlițăţii etnice și drep-
şi toți morţii noștzi pentru credința jtâţii politice. Şi atunci desigur are
lor legionară. Studenţimea este ca-|mai mică însemnătate rezultatul
pabilă să se conducă sinvură imediat al acţiunii lu Mihai Vodă
Dar conducerea Bilic ntimil, cum |şi trage mai puțin m cumpănă, da»
a afirmat-o_ presediileie Uniunii,(ca triurutul daln Alba Iulia i dru-
|camaradul Viorel Trifa: mulai său pioripe până an, Niat-u
| camn, t de eșarfă, ge= |le-uu urmaț zilele de restriste +1 de
asia: de mită Pare: i pet tatângeri. „A. dal o formă reală a-
ci creatie. piraților nonstra”: astfel 1-judeca
Douâzect de ani de lupte crân- bupin pentru Ardeal; In preziua unei
cene studențesti, cer generației noa- |nout treceri a munţilor, Ion |. C

Aduceţi-vă ami

In procesul de frământare al uni-

Conducere prin sing însăși insea- [porni războlul întregirii noastre din
mnă pentru noi, €ODduccrea pro- 1816. Implinirea unei asemenea mi-
priei noastre vieţi, leiuni e mai pesus de norocul achim-
A se spune că nal prin asta vrem] Ator a) armelor, de biruință aau de
să introducem anihila, cste a ge [invinzere.

care, numai anarhie B'a fost, deşi biruitorului dela 1030 este dacă nu

, anarhie I-au |cangființa deplină, dar cel puțin în-

ok, potenta EI Ş slinetul unităţii, ce o făpluise. EI Ii

CORAICOrE prin sing In:isi nu în- | dădea bine seamă — şi o davedese
On să

Creatorul precedentului istoric

al țărilor românești, de o parte

de alta a Carpaţilor.

Dee ala al mult

scrisori: Ardealal 1 întreg. nu

umai cât putuse cuprinde eu satu care a dus pe cal dintii făuritor al

tai oștilor sale: „Alta poltese dala
ului dela Viena la mişeleasea uci-

Pupăratal. şi dala Vaza Uagareaioă | see aia Căonpia “Tipul traaedli

pam, ea hotar aa on pătate Mă |? „A Ceea a dia

riei lui, Maximilian Impăratul, ci
Tanăş Cralu. intre Ardeal
şi Ţara Ungurească, acei betar
fie și de acum; din care hotar din
'reme de răzmăriți n tras la
Impărăţia lui: una Oradea cu ținutul
Bihorului și Bustul cu ținutul Mara-
murășului, și ținztu) Crasnei și ale

stre să injăptutască. |Brătiana, căte-va zile inainte de n [gy

insulta tot trecutul mbătru de lupie.| Ceeace nur se na putea Insă tăpădni [e

adea și dincolo
Nea end maalvi ai Munţilor [hai V
Apuseni ținutul de baştină al Vala-

tură risorile ce nt San păstrat, cuprin-
eamnă „deloc, o FURIEI. cu Protăz |sdnd Instruefiunile sate, odire.. soli
ri NU,
giului profesoral. Ea Bu este decât
o economie a propriei Boastre vieți,
rămânând să ne ai și pe mal
departe la izvoarele stință ale

profesorilor noştri. Ța

Țara Ungurească să caule bine acea-

am fi refuzat ca eu pă-|ândit cu aceaste că are a [i el în
rinții noștri; suflel Chiar În pro- a Tureilor şi in loc de nerire în
blemele strict studei Tara Româneocă.. n'a gândit de pe-
Din contră, am „0 avem 41| aha țării intratăția ani şi de chel-
o vom întări, .

toate puterile noastră Ca să dove- [dela Curuna Țării Unguri

3 1
din partea statului nat a IDlf-[in miaştinele dela Mohaci şi că |
câri, legionare şi a rilor DO,

ul legionar

să se menţină la mare pe jul Mihali a trecut doar ca im
care a volt-o Căi let A noaptea vremurilor, Iar
t dăinui, nu eniei

Incremeniţi in gea
gtonar, studenţii câni
man. italian, „afântă
nară, cântecul dela

Regal. PE

n singar pla, e
dinguc gând,

ă o tranite
ȘI nimeni nu ne adie dovedi că [,4a, ea Mihai Voevod Domnia lui n'a ta adn Aizăgăe ipeelie pei

ştie ca alte dovezi am fi căpătat alo
acestui aa ta ziţațăuAL da E
servare națională, ce se ea 20Ă

3 ăjmașii ăi
capul lui”, EI știa că de trei sfer- [și la vri
[i in Mol cu „
Noi studenții vom lupta din [6 00 eat a fot iepadat pribezti + m ae LL
dim, că, increderea 68 ni se arată (când ultimul rege a! Ungariei plerise lo limba și ogpa lege”.

Mihai Viteazul și-a inchinat spada creștinității

Imperiul germanic care [mite

studențimii| par soarta a voit altfel gistăpă- | Europel. i POpoare-

7, cari timp de | Basta,

“cola coca proastă. rise

plată a slujbei. mele credinetoase,
cum a şi urmat!” Jar ceva mai lâre

iu, în timpat
la curtea acei

sân unel-
lin „CE fiindeă toate

ile erau inchise de
arsi sa Intâmplat de au

ob sotii mel
A ta
R: la sine, spre a

pap Dori e era ai
darea ce au eugelat Impotriva Mărlei
Tale”, căci, dușmanul cel mai da 1e-
mut și mal primejdios, mi-a fost
chiar” acela edre se laudă ca namele
de creștin, care Insă loideauna a cil.

loezmeala lui și cu peire a| cat Invoelile şi a lurburat pacea: Ar.
oinlei, Că se roagă Impăratu-
lui și Țării Ungureşti să-i socotea- | înțelegea. firește stările privilegiate
scă penira această slujbă și nevoință |ale provinciei, și ca deosebire ne-

a nevail, să-i lase Țara Romd-
nească și fara Ardealului. să-i [ie de
moşie lui şi cine se va |inea

deleniii”. Sub. numele acesta, et

meșii unguri," Împotriva cărora a-
flase reazăm la Secuii războinici

ln fe-| părțile munţilor, “nemeșii cart să
Deci nu numai guverna: | puteaa erla tel gloria biratnjei,
locotenentul imperial, al căn| niel amenia stăpânirei.
rui titlul ni la
Cariea dim Vtena săi săpa șab et
pul lui de bronz din [aja Universilă-
nul stăpânilor și ereditar | scă, cari 1şi deschideau porțile birua
(ic „aipdomaal atăga or i erei |iEA pet a0 deea perie Biro

Poate va (| fost și supărarea împo-
triva oportunismulul orășenilor în
stăriți de negoţul eu Ţara Românea=

lași A, atunci când norocul M
Tragedie a destinului românesc,

unirilor sale, prin amărăciunea dru=

impărăției ce a dat preferință unele

4 | trii maghiare şi a bănuit de trădă-

tor pe singurul care lupta impotriva

trădării; tragedie din care neamul
mosiru a păstrat și păsirează porun=
ca „Visului t, copil al sufe=

„ din care marele său vecin,

Imperiu

ilor de dincolo de munți. Va îi tost [care Rege!
amintirea latomea a gtanijei trase [lare în Alba Tula

50.000 avioane, var
fabrica, Statee- Unite

CONFLICTUL IT
NU AMENINȚĂ PACEA IN

Grecia nu poate spera ajutor din
din statele danubiene balcaa

1, (ador). — Redactorul | SITUAȚIA

ROMA,
diplomatie ai agenţiei Stefani serie:
1 zadar Propaganda britanică și

CĂRȚI DE MEDICINĂ, MINISTERULUI (ŞI ALIMENTE
EDUCAȚIEI NAȚIONALE | pegulamentul iezi

Solemnitatea predării la Institutul de știință german

ri, ln orele 12. a avut Joc la Insti-] A vorbit d ministru Pabricius,
tutal germar pentru stiință, din str, | zubiiziind dragoetea pe care guver-
Vazile Lascăr, 45, siemnitatea pre-|nul Reich-ului o are în consiida.
dări, cărților de medicină, donate rea prieteniei româno-germane,
de guvernul Rekh-ului. ministerului] A vorbit apoi in limba română și
Educației Naţionale.

Au fost de faţă d-nii: Pabrietus, [ian Brăileanu,

reprimarea sabotajului comercial
și. financiar

r ei. în termen deva deduce treptat consumul
blicarea prezentului | lunar.

D. general lun Anlonescu, Condu-
- |eătorul Statului Român şi Presedin-
tele Consiliniai de Miniştri a sem-
nat următorul regulament :

Având în vedere dispoziţiumile

înmăduită deasemenea,
erea unei cantități de

— Comit delicte de sa-[d,

ministrul Germaniei la Bucuresti, nationale, arătând că acest valoros | Decretului-Lege pentru reprimarea stofă necesară pentra nn cos care, la instigația Angliei, I-a Pro

prof. Traian Brăbeanu, ministrul e-|dar al Germaniei vine tocmai la |sabotalului, cu No. 3674 din 31 Oc-lp cari nu afisează | tam de fiecare persoană și 19 |vocat guvernui elen. Dirt

Bveaţiei naționale, prof. dr. Hum-|timp; cărțile de medieină erau 14- |tombrie 1940, publicat în Monitorul „r în mod. vizibil | metri de pânză pentru fiecare | ITALIA NU VUFTA COLA

peri, directorul Institutului de ana-|sate, până acum, în mâna strătmi- [Oficiai cu NO. 236 dim 1 Noembrie aceste măr-! persoană. GRECIEI, Cl COSTEA INTRI

+omie pataiogică al universității e 104), in mod îrau- Nu se admite d de |NILOR BRITANICE IN = ,
mane din Praga și sate. e deținerea de nruL GEEO.

câteva
tre, dr

— oaspetele tării
Peist. atasat de x

versitaiea din Viena,

prof. de. Tomescu, de: e
căţii de medicină din resti, dr. [aduc un real folos specialităților me-
Dan Theodaresca. dr. Stoia, Tonldicale românesti

Sân Georgiu, Telgara Samurcaş or

Sa servit apoi o gustare invitații
fran şi alţii n

NOUI NUMIRI DE MEMBRI IN COMISIUNEA
DE CONDUCERE A CASELOR DE ASIGURĂRI
SOCIALE DIN TARA

Prin decizia Direcţiei generale

camnerţ,

Aurel
s Casei Centrale a asig.
conformitate cu dispoai

CIALE SIGHIȘOARA d-ni!
ara, Constantin, reprezentant

cere a Caselor de
după cum ur-

sa!
pri

riat muncitor;

ezentant comerț.

TA “CASA DIE ASIGURARI SOCTA- LA CASA DE ASIGURARI So-|Câre nu an fost afisate sau de a re-
LE BU CUBEI: d-ni Tașcă Di |oratz TIMIȘOARA d-nii: Boboca. |fuza vânzarea pe motivul că nu €-
eprezentant patron; Dima [sa Vasile, zeprezentant patron; |XIStă martă disponibilă, atunci când
Da, mea Dana Gheoeghe, patron salariat |Comerctantul mal are încă disponi-

pere susalexiat ltor; Peresehita Robert, re- | DMNă.
Lo mere t comerţ. ART. 3. — Comit crima de sabo-

Dumitru 1 -

Sea CASA DE ASIGURĂRI tai industrial:

CIALE TARGOVIȘTE d-nii: Sia
eanu Gheorghe, reprezentant
tron

LA CASA DE ASIGURARI SOCIA

pa:
Catană Dumitru, reprezentani
iat muncitor: Panaitescu Ioan,

IA ga e PE ASIGURARI SOCIA- | CIALE BACAU d-nii: Luca Gheor-

ARAD 6 Cmstantin Po-|Ehe, reprezentant patron: Stanciu |nal. încetarea sau reducerea plăți-
miri, reprezentant patron; Vârdol | Nicolae, reprezentant salariat mun- | lor. refuzul de a primi Comenzi sau
azile, reprezentant salariat munei-|eltor: Bogdan Paul, reprezentant [de a executa pe cele primite, pre-

tor: Herman Schuler, reprezentant | Comerţ. cum si prin orice alte miiloace ase-

din comerț

LA CASA DE ASIGURARI DOCI

reprezentant patron; Suta-
i reprezentant salariat
citor; Pădureţ Ioan, reprezen-
comerţ,
ASA DE ASIGURARI SOCIA-
U d-nil: Petze Mitrea, repre-
Sărățeanu Ioan,
salartat muneitor;
can, reprezentant. comerț.
face pe termen de 2
dela data prezentei

LA CASA DE ASIGURĂRI SOCIA-
1 BRASOY d-nii: C tu

CA PREȘEDINȚI AI COMISIUNI-
|LOR DE CONDUCERE, se numesc
Tasu Dihifschicta la Casa
ești: Constantin Po-

asa de Asig, Arad; Victor
e la Casa de Asig. Brăila; Pro-
de Asig. Braşov;

orghe la Casa de Asig.
Marinescu Constantin la
ianța: Voicu Ioaz
Craiova: Bors can
sa de Asig. Deva; Costăchescu
Gheorghe la Casa de Asig. Iaşi;
Cosma bn Casa de Asig
Bicguţ David a Casa de Asia.
ni; Petre Purtună la Casa de
ieamţ; Gheorghe Nicola la
Asie. Pitești, loan Drosu
de Asiz. Pioegti; Marei
la Casa de Asta. Rădăwii; Au-
re! Dumitru ja Casa de Asig. Reşiţa:
Braniște la Casa de Asi. Bl-

Dumitru, reprezentant

LA CASA DE ASIGURĂRI S80-
Beche-

pa-
Precup Zaharia, reprezentant
arie Braniște,

La CASA DE ASIGURARI S0-

LA CASA DE ASIGURARI S80-
a GALAŢI d-nii: Hanganu

lor-Legi No. 3052 din 5 Septembrii
Am decretat şi decretăm
REGULAMENT

De aplicarea Legii pentru repri-

și financiar,

„1. — Comit crima de sabo-
ta: comercial
a
cari în scop de

strial
RT.

vinde mal târziu cu prețuri
cate:

si alimentele.

depozitele
E m atară de localul de deslacere,
furi depozitate.

a) Cei cari, în scopul de a vătă-
ma interesele Statului, micşorează
sau fac să inceteze producțiunea
prin reducerea activității intreprin-
derii. reducerea aprovizionării cu
materii prime, concedieri de perso-

mănătoare.
Întreprinderile care se-vor - găsi
in situațiunea de a înceta sau redu-
ce activitatea lor. sunt obligate să
se adreseze cu cel puţin 30 zile îna-
inte de a lua orice măsură şi numai
dacă străduințele lor au rămas fără
rezultat, Ministerului Economiei Na-
ționale, care va decide dacă este
justificată cererea.
b) Cei cari, în scopul mai sus a-
rătat, refuză să vândă
intreprinderii lor.

ART. 4. — Comii crima de su-
botaj financiar cei cari, în scopul de
a vâtăma interesele Statului. tezau-
rizează moneda Statului sau mone-
da străină

Săvârșesc această intrucțiune
acei cari, având ca protesinne ope-
rațiuni economice şi linanciare de
orice fel, reduc sau încetează acti-
vitatea constituind depozite inactive
de monedă.

Nu se socoleste tezaurizare ilici-
1ă deținerea în Bănci sau la domici-
lin, de rezerve necesare continuării
unei activități productive în curs de
destăsurare.

De asemeni nu se socotește te-
zaurizare ilicită depunerea în Bănci
sau depozitul la domiciliu făcute de

Ie baza dispozițiunilor_ Decrete-
Na. 3972 din 7 Septembrie 1940.

inarea sabotajului comercial, indu-

Comerclanții și intermediarii.
dosesc

mărturi sam alimente pe
=

b) Comercianţii cari retuză de a
vinde pe preturile afisate, mărturile

Fiecare comerclani va afișa în
mod vizibil inlăuntrul magazinului,

sale de mărturi, existen-
cu specificarea categorilior de măr-

ART. 2. — Se socotește dosire de
mărturi faptul de a deține depozite

produsele |

e cari vor acapara şi

obicinaită a lor şi a
intră în sarcina lor.
articolele de mai jos
ile drept cen mai ma-
te necesară lunar
pentru o persoană:

vegetale și animale
m, unt și untură) 4

E 4 kar. cu excepția
i rurale si produ-
agricoli.

a maximă ingădai-
tă pentru deținerea articole-
lor prevăzuie mai sus, este n:

forespunzătoare unei a:
provizionări după normele s!

lani socotit

VIS Pe termen maxim de 6
dela 1 Noembrie
1940. Din această cantitate se

talpă și piele.

ART. 7. — Prin deciziunea mini-
sterului Coordonării se vor putea
modiiica articolele si cantităţile su-
puse restricțiunilor din acest regu-
lament.

ART. 8. — Articolele de consum
care nu sunt supuse regimului res-
trictiv de mai sus, rămân libere
pentru ie

ART. 9. — Toţi acel cari deţin
astăzi cantități mai mari decăt cele
prevăzute în regulamentul de față,
sunt liberi să lichideze stocurile
suplimentare În termen de 30 zile,
dela publicarea prezentului regula-
ment.

ART. 10. — Cantităţile maxime
de alimente permise a fi depozitate
de către restauratori, se vor apro-
ba de primăriile respective, la ce-
rerea acestora.
Dat_în Bucuresti, la 1 Noembrie
1940.

Conducătorul Statului Român și
Presedintele Consiliului de Miniştri

Cererea italiană, de a ocupa pen-
tru durata conflictului artuni cu
Marea BrRanie anumite puncte stra
tegice depe teritoriu grec ca 0 Sa-
ete s neutralității Greciei şi ca
garanție pentru securitatea ita-
Dani, nr atigea câtai de puțin o-
noarea Greciei și acest lucru este a-
tât de adevărat încât însăși Angia,
putare de un rang cu muit mai mare
decât acela pa Greciei, nu n socotit
că este o ofensă adusă omoarel ei
rea de a ceda Statelor-Unite câ-
teva din bazele sale cele mai impar
tante de peste Atlantic.

Știrile răspândite de guvernul Me-
tazas asupra unei revolte în Alba-
mia și cu privire la un ațutor din
partea statelor balcanice şi din par-
tea Angliei nu sunt decât fantezii
grotesti IN ALBANIA. ZECI DE
MII DE TINERI S'AU INROLAT
PENTRU ELIBERAREA TERITO-
BIULUI ALBANEZ AL CIAMURIEI.
Imaintarea acestor tineri albanezi

dul cel mai evident ştirile false ri-
dicale ale agenţiilor britanice și cle
presei d-lui Metazas aservită imte-

lon Antonescu
Ministrul Justiţiei,
MIHAI A. ANTONESCU

Teselor engleze.
IN INTREAGA PENINSULA BAL-
cină, CU EXCEPŢIA GRECIEI.

mintelae ești
Ofici frunte cu d. dr.
Teatrul genera! al

tății, noul epi-

zopi personalul fnedica! si admings-

Cuvâ

Rugăciuniţe deimulțumire pe care
le-am ina!țat impreună lui Dumne-
zeu întăresc și din punct de vedere
crestin măsura pctualei conduceri
legionare. da, ducătorului Sta-
tului Domnul Gehera! Ion Antones-
cu.

Măsura aceasta este bine venită.
Este adevărat, Asezămintele Brân-
covenest! sunt B fundaţiune testa-
mentară pai ră cu drept 28 a
se conduce e, conform dorin-
ei nobilei Ri care le-a înte-
melat dar, trebuie să mărturisim
sincer, în ritmul de viaţă actual, era
nevoie de o rebrganizare sub con-
trolu! statului,

Celace este esențial în actuala
măsură a ului, nu este ca-
racterul ei r de control, ci
ci este acela tă toţi reprezentanții
actuali ai Statului Legionar, dela cel
mal de sus și pănă la cel ma! de Jos
sunt oameni adânc pătrunși de lu-
birea de Dumnezeu și de Sfânta lul
Biserică si elaF văzători în celace
privește funtțiunea socială pe care

SOLEMNITATEA INSTALĂRII NOUILOR EPITROPI
AI ASEZĂMINTELOR BRÂNCOVENEŞTI

trativ, au asistat la serviciul religios
ce sia oficiat la biserica Damnita
Bălașa, de către preoții G. Gribescu,
Florian Gârdău, a diaconilor Popes-
cu-A-geş 1 Decebal Serpeanu.
La sfârsitul slujbei. părintele GAl-
dău a rostit următoarea cuvântare:

rea părintelui Galdan

date onorul s'a îndreptat spre Amfi-
țeatrul spitaluimi Brâncovenesc, unde
a avut loc solemnitatea instalării.

ASISTENȚA

An fost prezenți la solemnă
Garda intonează imnul „Stântă ti-
nereţe legionară”.

Camaradul dr. Sandi Popovici. se-
cretarul ministerului Muncii și Sănă-
tăţii, Ivând cuvântul a spus:

In calitate de delegat al ministeru.
hui Atății em onoarea să face ii!
talarea primului epitrop legionar, a
camarariului dr. C. Zisu.

Riespună ecararadul dr. Zisu prim
epitrop :

In această clipă în care lam com
ducerea aceste raşezăminte de ctito-
rie voevodală, gândul meu se în-
dreaptă către Căpitanul nostru și că-
ele tuturor martirilor noș
trii căzuți pentru biruinta Legiunii.

* al spitalutai și garda legionară.

d-na Elena Cornelia Codreanu, d-na
prof. Sumaleanu, d-na Zisa mama
camaradalui prim epiterop, d-na dr.
C. Zisu și Sandi Popovici secretar
gen. ni ministeralai sănătăţii, prim
epiterop dr. C. Zisa, director de. 0-
vidin Catangia, camarazii d-ri Co,
sa. Clandian, prim efor, Petere N
culesen dir. general al spitalelar ci-
vile, d-na Mavrodin, Muşa!, Lacian
Georgesen, prof. dr. G. Băltăceana,
prof. dr. Mante, dr. Hristide, dr.
Vintilescu, prof. Hagiescu, dr. Lăzi
rescu, dr. Seimeanu. dr. Săbală, dr.
Țiacra, dr. Canetovlei, dr. Prisloven-
nu, Berceanu, dr. Bâr precum şi în-
1reg personalul medical și ajutător

area
Mă leg în faţa luj Dumnezeu și a
Dys. să respect cu sfințenie trudiția

creștină ortodoxă a testatorilor, să
muncese cu râvnă și cu dragoste în
spiritul legionar și a celui mai bun
samaritean; încât să nu Înşel aștep-
tările pe cari conducătorii de azi ai
Statalui le-au pus în mine și să spul-
ber ori ce urmă de neincredere pe
care unuii dintre dvs. o mai păs-
irează față de Legiune.

Trăiască Legiunea și Căpitanul.

După această scurtă și legionară

VA INSULE
pus mâna e &
corporeze finta

asa cum a făcut ex

împotriva grecilor desminte în mo-|;

lată și amenința
însuși teritoriu

GRI

tindă mâna ei

elor de aur ale
Atena aşa cum a.

că partidur îerar bn
conducător era d.
fost răstornat pentru 48
în ce pi

In legătură cu

statare, la Belgrad
ea este oc
Iugoslave că Inţ

Secţia Cinematoi
2 ML L aduca
torilor de fot fe le
lângă această
laborator care i
fotografii luate cu a
taţiilor legionare,
Amatorii pot faca,
Secţia Cinematograli
Victoriei No. 52,

teriilor prime anunță:
Comunicăm tuburi
urma îndemnului

instalare, sa trecut la vizitarea spi-
talului și a saloanelor cu bolnavi,
solemnitatea Tuănd sfârșit la ora

şi ghinda, să le st7ăi

căcă să nu le a A

nate cantități ori &
Deasemenea în

Bodocan Vasile la Casa |PErsOane care mu intră în prevede- | trebbie si-a Fealizeze biserica pen- 1 jumătate.
Timișoara; Panaitescu Ioan |file al. 2 al acestui articol. tru întărirea Năiunii Românești, au tate ce
» ! de Asie. Timişoara; Pana ART, 5, — Toţi acei cari posedă] De acela toţi pel care slujim în- . leci să o păzi
e, reprezentant] teseb Ioan ja Casa de Asie. Târgo- Monedă străină sau aur sub ori ce Batai e tra binele carare copi a anulată leglai
= viste; Loca Gheorghe la Casa de |lormă, — cu excepția bijuteriilor şijmari și bi ime POOR
„CASA DE ASIGURARI 80- [Asie. Bachu: Hangu: Mibaii ia [obiectelor de artă și colectni. —| Brâncoveneșăiăttbule să fim Le a Bizare 5
LUGOI d-nii: Duma Cusa de Asie. Gaiat:- Gheootghe |sunt obligați să le declare prin scri= | POŢI Că reci actual, legionar sent .
reprezei patron; Pa- de Asie. Sihin soare recomandată, Băncii Naţionu ai indo i id pp ore SAR U
u, reprezentant salariat Ațel Bă- sist pai
Gheorghe Cozma, repre- Se E Biserica E a Domniței scite paul
zentant comerţ i 4 z, A Imsa în special, care, fără supărare, n
LA CASA DE ASIGURARI 80- Ş ha 4 |a devenit um fel de cenușăreasă a| cale vile a
Gate PETROȘANI d-nli pp (| [e IN 1) ] Oru u! Iona bisericilor dim Capitală, este sizară| GENEVA, 7 (Rador). — Cares- cursul ultimelor săptămâni, pe teri- = ierte, rel
reprezentant patron; » că-și ta splendoarea aa pondentul agenţiei D. N- B. trans- |toriul francez. S'au inregistrat mai| Brezolanu Ne. 23
A reprezentant ealaziat A: . A gainioari, AARE toare a tatii: | mite: multe incderări cu soldații englezi.| Iei 112362 donată 8%
zeii =! la CâineniMâlcea — |n Itermatiani parvenire Vb „cer de tă
LA CASA DE ASIGURARI 80- | In acestă ri și sentimente, |din Coasta de Fildeş arată că un a-
Olaf abate AEZORAEI, DO |: stteă 7 “alien. th ei e punii marar de aia arce s-| NUMĂTUL BULGaTilOr Car | 2
ze Purtuni, reprezentant patror; |uvut loc in saloanele școaiei primare |ireeut —— a evidenjlal că, poale „în BR Daoi d fanteristi din formațiunile coloniale
3; Dediu, reprezentani” sala: [din Caineni-Vâleca, € Irumoasă ser- oriunde s'ar. găal, trebue să muncea | 6010” Brân şi tiraliori ai marinei, au fost inter-
at muncilor; Ei) Carol. epre- [bare legionară urmată de bal. dată lacă. Găsindu me astăzi în ueaată |pa MULTI nați în colonia enaleză învecinată se Vor repatria
ni comerţ de voncenirații delașamentalui de 1a- | parte a țării. câțioa camarazi 2an-| WneScY- cu Coasta de Aur pentrucă au relu- Ă
LA CABA DE ASIGURARI B0- |cru Câineni-Vâleca, în folosul „Aju- centraţi, venim să ne infrățim ea ca- a sa zat să se ralieze la mişcarea fostu-| SOFIA. 2 îtpi. — cret = lege sem
CIALE PITEȘTI d-ni!: 1. 1ota, re- |lorulul Legionar marazii de ale! din Vâleaa Aaae pi. ja e aAretă ui ral de Gaulie. mită ciao Diiură Aaaa nu- | Antonesei,
wrezentant patron: Ioan Dragomiz,| Serbarea sa.dat sub conducerea |irează neatinsă comoara d cartel aa. [In Cel mai plz eri iat s mărul definitiv al cari
reprezentant salâriat muncitor: |comaradului legionar G, Păunescu | mâmeac ca tii dea ec ai aura. | de, Caro ba ua R8i 9]. Acesti prizonieri, care erau păziți| urmanză să aie repatriați E Do=
Gheatghe Nicola, reprezentant co- |Manasla — inițiatorul şi 'orpanizato- | lor aostre Deace 0 pl trupesti și 1, asa cum 2,49: [intrun lagăr fconlurat de garduri| brogea de Nord în de Sad.
meri Tul et —— fiind secondat. de camara. Vri. Dap? qi Rompiii sai iait-e testatoare, „Safta [je sârmă ghimpată, au incercat în| Număzul acestora — ete. d sa ne de ectia,
LA CAEA DE ASIGURĂRI S0- |dul Nic. Munteanu-Huc. (. Georges. | A atistat la această serbare legio- | Brâncoveai mai multe rânduri să evadeze, înl bărbaţi, temei și copil. Ş :
CIALE PLOESTI d-nii: Nicu 1. 8to- |ca, Zăblău, Drăgașin, ete. Neacyu, | 127â; autoritățile şi mulți săteni din | — Mulţumb pen- secret
lcescu, meezentant patron: Popa [A dai concursul tineretul legionar |“omunele vecine, câțiva camarazi din | tru sufiui ă
Vasile, reprezentant salariat zmun- |din com. Căineni-Vâlcea, în frunte | Râmnteul-Valcea, ete. totul pent alei
itar: Toan Drosu, reprezentant co. |ea camarazii: Nicolae Popeueu vai | „În cuvântat de Ineheere, eamara- | Națiunii nu Ţ N a ma,
meri marul com. Nic, S1. Darte, C-tin Ca. | dul învățătar A. Fănaţ, directorul | Vă mui 4 în i
ÎA CAZA DE ASIGURARI B0- |lafeleanu! le 1. Dania Netu Vinde, |scoalei primare, a. mallumit. pent?a |stre cu ani rtitiea
CIALE RADAUŢI d-nii: Bârjoveanu ete, care în armonie jrățească cu ca. |1%â3lă serbare camaradului Gh. Păn- | da care vă ul
Constantin, reprezentant paieon; | maazi contenirați din toată Masa. |nescu. căt și celorlalți camarazi eari | sunteţi DIN BOMBAY AU [ cuie
Ortopiiă Vasile, reprezentant sala- [au ezerulal diferite dialoguri, mone. |l-au, dal concursul pentru Tata ți (i | conduce

rist muncitor; Marcu Ștefan, nulă legianară cât şi pentru ridica-

Se et - re a 4 acrpriae, a: pi Piesa inegl- |ulă leglonară c pă ia SEE tree er
+ comer a 0, Câineni” „de camaradul ul, Ap: Mau Culte tea
Le CASA DE ASIGURARI 80- |Nic. Muniranu. * de atei. Sta și «e mt atei out tea Rei, va a it i a tat aratat
CIALE REŞIŢA d-nii: Doboșan| In ruvâniul de deschidere camara. e fe Tei 1451 ce sa strâns in ata poata, pi dia î ie

Han, reprezentant patron; Indries [dul (. Păunescu — care g (inu! să

Petru, reprezentant salariat imbn- | aubl/ileze dela incepul — că nu (ne «furt Lip

Apai ma 9 = [sint Măi apărarea Mânia
"Ajaloralni iglonarie

corduanele. restării setari totale ir ea

rari

e: telor

pâtem constata

Semnificativ în Dat
A

Ne privirile atac
venimeni fiopeae

e,
dest a6

ALE AVIA

ca acțhimea militară
“pământu peninsulei
„cordat o deosebită în-
31 tudinei de exettativă a
te faine cristalizată pri

din Parlament al
preşedintelă re-

britanice, după.
te publicațitie,
PB Dașnicii lov
război împotri
fosţ arestat
Inptător

cari nu
uitori aj

şi 14 vapoare au cun osc

BERLIN, 2 (Rador).

dh
OUI MARI SUCCESE
ȚIE! REICHULUI

Două convoiuri britanice imprăștiate= un GU) şetor, un contratorpilor
ut din nou eficacitatea aviaţiei germane

— Corespon- Hahpartle și barăcile d0/ pă pb ficat
[i Ve dentul agenției „Stetani” transm aerodroi din Anglia cebtzajă lost atacate cu succes nu-
ie aliat cu Anglia, a w simi odrom mp
e, sălit SE A Li Sa bel Nica, Un avion de bombardament ger- lost deasemeni atinse de AVlMlla per |eneata coreeni ati Inădatelate Și mai
S al îndej Mi a atacat cu mare succes un mană. Un aia german, A Bombar- |nea oecldontală a Tamisei îi Tegiu-
e de idei poate fi sonvotu naval puritane, escortat de [at cu succes un depozit di sarba [ratei VI în ae.
o i â i 8 cotratormiloare și numeroase lranți aflat latin cca i
pi caatoriă, SL JR DRE Sa amtitil arat SPaniol „Alcazar* (submarine, în time e nr ta [ab a ai isi iTAtoz miră eg
m Reichului la An- ta exp nivo lungă și docnmenta. |pele dela Great Yarmonth. Instalaţiile portului Măzgăle aa pitanul Ceslau și ea = că-
uni —uălee [exanstane pi ANUIEAEA politică de |. Cu tot focal intens al apărării an- [lost bombardate paterni ăggte |PMahul | îl 39-lea
eg pă eee și dominație -a Statear- Tene, avionul german — ua 3
sti de unde s'a îndreptat cari se pare că de mai multă | Henkel 111, — după ce a lovit cu opt
m special eri dimineaţă [țome fină Bă încereitască acri |base inoata pi
*ila Germaniei — atitudi- [tiv în zonn lor de

pitala

prit și a început să se încline într'o
cermul ture se crede
care purernul

parte a lovi! apoi

cu bombe nn

iri pe mare vapor de transpori, care a tos!
„i vazinm mediteranean. | penetrație spr incendiat, avariind apoi" alte doua $
siătorie a d-lui von Pa- | merica doctrina Tăpoară. IM p 0 Ţ R IVA
A sin miar fi exelms ea |Eoe —— Amore Echipajul avionului german, în
[eri neschimbată ăla vă- [fie inseala die. timp ce se indepărta, n putut să con-

să fie premergătoăre |mulă de politici

x e că intreg convoiul britanie ta-
mile

a Dreșe:

ATAG ENGLEZ

BERLINULUI

i eenimente în Seă-Etul|dimtlai Roeserte care noa Ste: [ame taprâțiăt "aMitte' sagoste [AU fost bombardate Gărtierile locuite şi coloniile rurale
e s e - [ince e -

E A Prupdă cele ouă Ameriel înteg sin. |UnCexcAnă SA "apte mean P9it În | BERLIN. 2 (Rador). Aare cereat să alungă deasupra capitalei

ânăn-ne spre părțile unde Fură nemisteră umană, Un alt miare siicces a fost dobânăit |zilci de 1 Noemvrie, orasul Amster- | Reichului, Apărarea germană acti-

ptară cealaltă fază a războ- | Nap fi exej de avioanele de bombardament dam a fost bombardat E aviația |vă a împilts totuşi spre sud sI nord

ce] de distrugere a Angliei imane, cari an atacat buri alt con; militară britani

verului — înreșistrăm. fn

» Cea inai mare parte dintre avioa-
naval britanie în apropierea co Avioane . britanice at amaicat |nele britanice. Numai căt i
i a anic | . „teva avioa-
mumirea noului nostru re: snd-orlentale a Angliei, adică în re- [bombe explosive asup Sikilerelor |ne inamice au reuşit să shoare pe
ez leerness, în Care se găsesc în mOdVEXEisiv | deasupra centrului oraşului. la mare
i iai unuia date A Tano Rre, eu umai locuinte, i altitudine. Ele au aruncat bombe
Pee NANE plasare gri pe terit pp Un spital militar a fost &tăilovit. |explosive și incendiare deasupra
n urma întrevederii sâle au fost deasemi grav |DUDă ştirile primite până dem au | cartierelor loouite și coloniilor an.
erbiii saten na avariată. Printre ele se află și um [fst Omoriți 10 soldați răniiigare |rale. ins,
A erucișetor uşor. erau ititernați în spita Bombe incendiare au atins, între
Aviația de bombarănment germa- |. Îi Oras au fost omoriţi Seăple o- [alte obiective, spitalul 'Rudolţ Vir-

Dă a reușit să atingă şi două aero-
dromuri britanice. Pe aerodromul

dela Norwich, din Anglia centrală, a

fost aruncat în aer un depozit de

benzină. Trei avioane engleze au

fost distruse pe teren.

Acelaşi forminție de bombarda-
t a atacat, în apropierea coastei

viel

landezi.
Numărul celor r
moaşte încă în m
că numărul tat
mal mare de
Modul în care s
tra orasului Amst
în totul celorlalte
ce. comise pân;

ANE DE NAȚIONALITATE
INOSCUTĂ AU VIOLAT DIN NOU
TERITORIUL ELVEȚIAN

nu se cu-
nod precis, Se Grede
1 al victimelor dr fi
tat,

cedat con-
1 COTESDunde
ten'ate britani-
acum inipOlriva u-

eza, nn mic vas britanic ja ser-

ul organizat pentra patrularea [IQ Oraşe Olandeze pasnitea
coastelor. Vasul britanic a fost clu- Dică pal timp, s'a dat im atac
Fait de gloanțele trase de mitraiie- [Contra Berlinului.
HA, 2 (Rador). — Corespon-| veţia pe la frontiera de sad. rele de pe bord avi - | Un oareez r
agenției DNB. transmite. Din cauza relei viziviiitaţi artile- per p al loanelor ger: n Oarecare număr d& ăvioane

zu nopții de 1 spre 2 No-lria antiaeriană nu a pati ina ie

teritoriul elvețian a fost

acțiune şi nu s'a putut constata

de un mic număr de avioane

] de ascultare n constatat
au pătruns pe frontiera din

nici numărul, nici felul avioanelor,
O oră mat tărziu, aceleași avioă-
ne an sburat din nou deasupra El.

de bombardament hr ahjge a

SUPERIORITATEA

vețiel, dinspre sud spre nord-vest,
că, in parte, au părâsit EI-

Comunicat englez

— Marele car-

brie, în sectorul Kassala, o patrulă
ic publică urmă-

britanică a distrus tot materialul
transportat de un miE convalu de
meharişti, făcând un prizonier,

In sectorul Nilului albastru, deta-
Șamentele de recunoaștere ale ina-
ânau-i „|imicului, care fuseseră atacate cu
a avut nicio pler-| succes în ziua de 28 Octombrie, con-

tinuă să se retragă,

In Kenia şi Palestina nu este ni-

Raportul generalului

BERLIN, 2 (Rador). — Raportul
militar săptămânal, întocmit de ge-
neralul Ginise-Horienau, colabora-
torul militar al agenție! D. N, B., de-
clară între altele :

Operaţiile din săptămâna trecută,
a opta de când au inceput atacu-

început atacurile aefene de repre-
salii, și până azi, intliativa a apar-
ținut tot timpul aviației cermane,
care și-a îndeplinit “misiunile sale
ofensive fără a îl stingherită nici de
intemperii, nici de acțiunile inamil-
culu!. Totdeauna sa dovedit per-

tinuă activitatea

) rile intense contra Marei Britani fecțiunea tehnică a materialului

„ptea de 29 Octom- mie de semnalat, dovedesc că lupta în Anglia, conti- | germani și desarângiia, Mut aalul
nuă cu Acela violenţă, Această lup- | abilitate a piloților aviației zermane,
ta este

uriașă caracterizată prin
atacurile vijelloase ale aviației ger-
mane şi prin perseverența tenace a
aviatori germani de a sdrobl forța
defensivă a inamicului,

INIȚIATIVA GERMANA

Dela 7 Septembrie, ziua când au

Activitatea av

Aviația germană loveste zilnic, in
cursul unor atacuri fparte violente,

Superioritatea evidentă a apartelot
germane nu poate fi contestată de
nimeni, Graţie admirabile! organiza-
ţii germane, atacurile contra Angliei
sunt din ce in ce mal distrugătoare
și ele pot fi executate ibiriva unor
regluni foarte îndepărtate,

BORÂTE IN LUPTĂ
AVIAȚIA ITALIANĂ

iaţiei germane
b

nbarda-
volurile

avioanele germane de
ment atacă neincetat

pi atât Londra, cât și principalele por- | britanice, impledicându: 1 ajun=
/ — Trimisul |nour de fum. Anioaiile fc ajutor t- |tunt ale Angliei —_ Liverpool, Man. Ed în Age
îp pmutte al agenţiei Stefani Țraltene ma au mai găsit niet un mem. | 5. Ale Birralne ham, Gotalry aa
ile a e asupra luptei în- [bra al echipayiuim brilanic la su- | Gigugna aaa armament, in-| COOPERAREA DINTRE

de vânăloare
lerland” cuirasate,
a de a alaca stbria-

pralaja apel.

Un al doilia „Sunderland, trimis
probabil în ajutorul celor căznţi, “a
sosit la fala locului şi o nouă luptă
a începul, „Sunderlondul” a fost a-
lins la unul din moloare, dar a reu-
și! să fugă.

Pierderea unni „Șunderiand” este
greu resimțită de baza aeriană din
Malta, căci echipagiile acestor avioa:
ne necesită a jormaţiune foare în-
delungală.

MARINA ŞI AVIAŢIE

Marina și aviația germani a con-
Unonat fără întrerupere să așeze
mine în jurul constelor engleze și în
fața porturilor Angliei, Astfel. zi de
7, aprovizionarea Marei Britanii
este îngreunată tot mal mult în ce
privește procurarea materiilor prime
Și a materialului de răabel.
Comunicatul oficial din 25 Octam-
brie a constataţ că pÂRĂ acum 26
de avioane inamice au fost doborite
de forțele navale germâne și 90 de
artileria marinei, Mărina sermană
rtieipă astfel, cu foarte mare suc-
= iri ral viației britanii

stalațiile şi paralizând aproviziona=
Tea Întregei țări. Regiunile indus-
trisle din Anglia sunt bombardate
sstematic, fiind puse In imposibili-
tate de a face față nevollor armatei
Şi populaţiei.

Marina de răzbăi germană, îtn-
preună cu aviația, asigură reușita
contra-blocadei germane, In luna
Octombrie, numărul vapoarelor de
comerț inamice, cari au fost seufun-
date, poate fi socotit drept un re-
cord. Astfel a fost atacat şi scutun-
dat, de câtre un vas de râzbol ger-
man, marele pachebot englez „Em-
press of Britain”, de 42.000 toni

LEGĂTURA FLUVIALĂ INTRE ELVEȚIA

aliene

1 de pânăloa.
a! imedial în M,
un avion „Sandfi
a răspuns cu toate
1 inceput o Laplă în

la un moment
de um, care indica
Puțin în urit,
! în mare tnhriun

DISCUTAT IN ULTIMUL

e a

[O CR ma tente Nm | MEDITERANA p E RA UL RH 1] NE

v S B icons. “riarat manele a Putilei Cc sedintele Societăţii Mfanceze a
P sojise în călătorie, a „ — Corespon- | președini =

PENT pp PT e retrleă BpRNA £ (Eadori nica! |Binemuaie Se va duct pele startul

dentul Agenţiei HAVAS comunică:

Dali Laval pi Bouihiilier inu Tzi deootu ii “aranţarii navigației | Tanti Noam în Birefiiienre 2 ee
pi

Chow, care mai , fusese atins in
cursul unni raid anterior. Incendiile
dela acoperișuri au fost repede
stinse, mai inainte de a se produce
pazibe importante,
În rândurile populației civile se
semnalează mai mulţi morți si ră-
niți
Acest bombardament a confirmat
din nou faptul că aviația britanică
aruncă bombele sale. chiar când vi-
zibilitatea este foarte bună, asupra
cartierelor locuite, situate - departe
desorice Dbiectiv mititarze

NEW:YORK, 2 (Rador),
pondentul age să

Președintele

In
su

Introdu ă
ae să Întrodueă die
Dimpotrivă,
metrică libară,

Dl să Be bucur

el luptă pentru o A-

In care toți cetâța=
e de drepturi egal,
Orntorui a inchetat, alemani
ferma sa voință de a țin
Statelor Unite departe
patati A de a nu

e, wențat de concepțiiii
regimuri străine, i Pine

DISCURSUL D-Lui HULL
WASHINGTON, 2 (Rador). — Co.

respondeniul agenţiei D.N.B. trans.
mile:

IN STATELE UNITE

D. Roosevelt luptă pentru o Americă liberă

D. Cordeit Full, secratarat Degas
famentalut de Stat, a jinat an dis

sura la radio in favoarea realegerti
d-lul Roosevelt ea preyedinte, Pa
a aria

cd remlegerea acestuta ar a

Pigura seenritatea țări şi mânjinerea

păcii
America,
oale resurtei
slalelor a ci
nătate pent
nite,
Oralorul a pretina că
"9resoare” lind şi la cucei
continente. Această primețate, a 1.
chelat oratoriul, ba debeni etdantă
şi penira continantut amertean Un
clipa în care acele najtunt von în.
cerea să-și asigure controlul posesia.
nilor așezate în emiațera oceldente.

a adăugat d-sa,
te Țării dispozitia
firor existență are inseme
Tm securitatea Slatelor De

pane

„națianite
rirea allor

NEW-YORK, 1. (Rador). — Co-
respondentul agenției „Havas”
transmite:

Scăderea sanselor d-lul Roosevelt
in apropiatele alegeri se datorește
după părerea observatorilor poll
tiți, următoarelor cinci cauze prin.
cipale:
1. Numirea d-lui Elliot Roose-
velt, ful preşedintelui, în gradul de
Căpitan, fără a îl trecut prin gra-
dele inferivare. Această numire a
provocat În presă o campanie vio-

ia de nepotism.

2. Incidentul în cursul cărula d,
Early, secretarul preşedintelui Roo-
sevelt, ar Îl lovit pe un poliţist
negru când trenul prezidenţial s'a

EVIDENTĂ
A MATERIALULUI TEHNIG ȘI UMAN GERMAN
NUMAI POATE FI CONTESTATĂ DE NIMENI

Glaise

Hortenau

AGRAVAREA SITUAȚIEI

Prin intervenția aviației ita-
liene în atacurile contra Angliei,
situaţia acestela este şi mai cri-
tică decăt în săptămâna trecută.
Acțiunea de represalii contra An-
gllei câştigă deci tot mai mult in
intensitate, pierderile engleze îl-
ind grele,

oprit la New=York, Această ajace-
re a lăcut ca d. Roosevelt să piardă
multe din simpatiile pe care le a-
vea in rândurile negrilor.

3, Recrutarea decretată de d.
Roosevelt, impunând populației un
sacriiiciu, a îndepărtat deasemenea
multe simpatii.

4. Inlocuirea d-lui Farley prin d,

lentă, ziarele acuzând administra= [i

14 și care aparțin unor puteri ine
dinn

DIN CE CAUZĂ AU SCĂZUT
ŞANSELE D-LU: ROOSEVELT

Flynn la conducerea partidului dem
mocrat a provocat o oarecare nea
mulțumire,
5. Campania, prin care d. Rooses
Velt este acuzat că duce țara [ă
războlu, a înregistrat succese.

Modificări în compoziţia

(Rador), — Cotmpozi=
la Ebyermului stability prin legea
din 6 Septembrie 1940 se modifică
după cum urmează:

1— Se crează un
ta

la, secrstariatul „da „stat,
Preşedenţie! Consiliului se atagea.

secretariatul „general al Preşe-
dinției Consiliului, — secretariatut
Feneral al tineretului și instituțiile
prlivitoare la ucenici;

3— La secretariatul de stat al
afacerilod interne se ataşează se=
eretariatul general al sănătății fa
millei şi secretariatul general
fostilor luptătoi

BERNA, 2 (Rador), — Ziarul „Der
Bund“ publică un articol „Despre
evoluția din România“ din care ex-
tragem uncle pasigi! caracteristice
cu privire la prezența trupelor ger-
mane in România, Autorul spune
că deşi uniformele germane nu
predomină pe străzi, ele sa văd to-
tpși destul de des. Ofițerii şi sol-
dații german! însoțiți de camarazi
români, cari fae pe interpreții, sunt
priviți de trecători cu simpatie și de
foarte puțini cu neincredere. Neln-

PREZENŢA TRUPELOR REICHULUI IN
ROMÂNIA COMENTATĂ DE UN ZIAR GERMAN

cdederea sau nervizitatea, nnumitart
cercuri româneşti nu se datorează
atit prezenței trupelor germane cât
nenumăratelor svonuri cari circulă
pretutindeni şi cari sunt puse în
circulație de aceleași elemente susa
pecte cari au maj fost și inainta
urmărite pentru alarmalsm.

Im ce priveşe iminenta călăto»
re a generalului Antonescu Uz
Roma, autorul scrie că această că:
lătorie va cduta să strângă rapore
turile de prietenie româno-italțene,

nistri sa Sntrupit,| pună, 18 dat piisp de păi

pune în legătură cu techhicienii el-

la Geneva, care
i si guvernului, prin] pe Kohn dela Lyon le- | veţieni,
i la ora 17, sublinuli! membri ai guvernului, ) mare insemnătate pentru le. zi
aril „Pta, 31 expăală, Cape Iu Jo viță, imi Eat 0 vioaeiauă patee Edreia i mi9-| benruale count ite ani a
celiberările la ora 10, tatea -

este exaniinată din uou
iană,
SUISSE anunţă că d. Aubert,

vut loc în trecut, sau țimut în vara
anului 1039, când sa diseutat pro-

:vernului stau În jurul sefului sta-
fn de blema navigație! pe Bhyhe

tului şi a vice h pen-
sila, i" Laval,

DUCELE IN INSPECȚIE

N 4

AVIATIA ITALIANĂ

Armatele Ducelui ina
spre anina şi

ROMA. 2. (Rador). — Agenţia]

din avic

taptul că principalele centre ale

Avionul misterios a

Sbuirat din nou deasupra
A BOMBARDAT VIOLENT SALONICU. |.

“oază ne valea fluviului Kalamas,
munţii Pindului

altarului

mit celebra prin sbaru
Oibraltaralai
i

ati

și

As, 2 (Radar). — Derea-
agenției Havas emanță că

si
[-

AVIOANELE GERMANE DE BOMBARDAMENT
AU ATACA TREI CONVOI
IN FAȚA LITORALULUI SUD AL

Au fost scufundate 13 vapoare cu un tonaj ded
tone iar alte 9 au fost avariate

o i Tritotsa viației grecesti sunt cele dela Fa-

„Stefani” transmite următorul noastre de vânătoare|!era. Taloi, Larisa și Salonic, insă A
comunicat în 145 al Cartierului orit wm avionli, Tessa a pe Mai eta aaa: BEGLIN, 2 (Rador), — Ina Peste zi cau desfășurat. cu stc- 198 setea ate N
General Italian « rland cu patru motoa-| muri, Toate aceste instalații au rmi- comandament. al. forțelor es pentra noi, mai multe iupte ae- 13% portari

In Gre acțiunile trupelor... Un alt Hinderland a fost grai suni anti-albaneze. Mai există de germane comunică: ete. e
noastre sunt în curs în valea flu- lovit în impreiurimile insulei Malta. | asemeni numeroase terenufi de mac Arma aerian di-a contintat a- || ia timpu! nepfii, sberarile de re- [lar XX
viului Kalamas în direcţia lanina a Orientală. patrulele ina-| nevră pentru n e și escale pen- tacurile de represalii contra Lom- ||presalii contra LonArei au nat ces- rând pe

pe înălțimile Pindului. inite de automobile blin-[tru hidroavioane, atăt în penivisulă mate ca » intensitate sporită, aa

7 - ia ta in posturile [cât și în insulele grecești! moeai |iment,

In cursul zilei de eri, aviația at unul din post iata aaa ei de Ce debreiere per bei ee
noastră a bombardat — arsenalul niieră cin zona Ics-|autică a Greciel, făcută în ujtimul aerodromurile imdastriale sterdam a fost
militar dela Salamina și vapoa- an. mu reprezintă decăt un lux, ea britanice. Ele au incendiat hanga- |Cowmentry și îm parta L pa i
rele ancorate în acest port, cum „Pieun raport, cu Hevoile [baraj Slsc dc turtună, au apărut[rele și depozitele de aprovizionare |Atacari violente ma last îdrepiate lar bsi
si obiectivele militare dela Cor-| nizarea doc sat ebeltuli ceai te acut. | (IRU c, Suediei. op.|E! au distrus mai multe avioane a-
lu, pricinuind explozii puternice |, ne și s'au sustras agriculturii | DD; ce să, ani 1- [Hate pe pământ.
și incendii. Ele au mal bombar- a ti mari suprafețe de teren Servalii acum te A e Ale atacuri au lost indreptate
dat „cu bune rezultate, taberele „Messaggero” relevă deasemeni! nu. |2SEMENBA ba!o-ne. Cablurile lor au [contra instalațiilor de porturi și in-
at „e e Ctpaee erai j|mârui disproportionat ai rezervoa- [Pricindibigi dc data aceasta strică-| austriale din sudul Angliei. La
de trupe dela re relor de benzină, împrăștiate pe tot | Ciimi, Portsmouth, o mare uzină electri-
rissa — unde un tren a tost lovit, teritoriul Greciei, arătând că ele nu| Ți . e tau măsari pen- că a fost grav lovită.

— canalul Corint şi calea ferată pot fi socotite decât drept ntaţii del 4nu disiiBer-. baloanelor rătăci-|- pm cursul ailei, avioane, de boii: tena
Corint-Atena, care a fost între-|** aprovizionare pentra avioane ale că-| 1oare, i înatt

ite locuri. Salo- [ter ror baze sunt foarte indepărtate, bardament în picai au atacat tre la e la a
ruptă în mai multe locriri. Sa Inamicul a efectuat o acțiune de |cum suni avioanele engleze din Egipt convoiuri, in fata IMoralului sudic al |1;%,Ci'r aci E Sa
nicul a tost bombardat de avioa- | o.

wa localităţi sita,
ferate Adele-Aiseia,

nele noastre în două valuri suc-

cesive.
> Și - y =
Intro luptă aeriană, un avion a Egee, formațiunile noa-
înamic a fost, dupa toate proba- aeriene an bombardat şi milra-
bilitățile, doborit. Hat, cu rezultate vădite, trupe ce se

|re, instalaţii
; | de, răshaie
« ane

pola! la bază.

i au doborit

Acalmie pe | frontu

grec dintre

BELCRAD, 2 actor VON BCA. ȘI F ala două or
aa elor „Vreme” şi „Politi are i TE
k=" mzmaţă dela irontiera greco-la- |. a i în “ae

că e anumită acalmie alu 7 - i
n I zilei de Vineri, pe 7 Sun -a

uini dintr

a.
arată că cele două părţi ri în e

ările a |GRECIA SOLICITA
a că, dapă patra |Ş

e. a sesit Vineri | SLIEI
imul tren grec care a a- |
din Grecia. |

NUMEROASE ALARME |

itaio-grec
rma

GĂDUIT

das post

pondentul agenţiei „Stelani“ trai

bombardament aerian asupra câtor-
e dealungul căii
provocând pa-

pregăteau să debarce in Creta. Au
fest lovite şi avariate câteva vapea-
din port si materiale |

Tonte avioapele noastre san ina-

ion

AN.
AJUTORUL FA-

"HELSINKI 2 (Rador). — Cores-

ns-

Greciei

PREGĂTIRILE GRECIEI
IMPOTRIVA ALBANIEI

scrie ziar o“

ul „-Messagger

rebue sublini

Grupul celor 10 legionari, in nouig upilorme de iarnă
,

genera! al Miscarii Legionare,
IMPRIFPIIL

sub comanda Camarai
[

|si Palestina
cesti
britanice și că centrele
marea piloților si specialistilor
conduc după metodele britanice

Anglia făcuse, termină „Messag.
gero”, din toată Grecia și din uzi
nele elene,
navale contra Itati

specială d

de pe lângă Inalta Curte de Casaţii

: | st Justiţie, a audiat Vineri dimineață
pe următorii invinuit de crimele si

| delictele săvârite în timpuj prigoa
| nel. impotriva legionarilor:
Maloroi Blebea Alex, fost substi.

|imt de procuror la Trib, militar din

Ziara! ma! arată că avioanele gre-
din aviația de războiul, sunt
pentru for-

imense bare aeriene și
Hei

Comisiunea specială de anchetă,

— Din Belrat

eo.

e sensibilă |
zat cu 18 la

Dă

Noui audieri la comisia

e anchetă

e | asasimăleiăr <ivarsite asupra celo'

sapte legiămar! din Huedin.

Tot Vhitri Comisiunea a mai au.
dia și 1de and.
Gheorzh sub comanda mate

Talui Magreah fa execuția teste.

marilor dela E ical-Sărat

de mur inrcească a
Siria

Cluj, emite a dresat actele cu prilejul

Nieolasen

pe
Berlinulnl. la mare fnâlțime
mneat bombe explozive și meendi
re asupra caselor de Incnit. - Mai
multe rame au fost avariate, ȘI

UN DETAȘAMENT AL ORGANE
„HTLERJUGENO- ŞI 0 CENTURI FĂ
a taria PARTICIPĂ LA SERBĂRILE. LEGI

de locul nostru. In ate et i i mare Dor e con
Bateriile inamice au tras câteva [Care au loc cu oca: - dp m

ori mire retede [Nec it, tarzan iei AGE a

coastă. dar fără succes, Noi am,ri- tezatiuni streime din organizațtunile | tiv.

postat si am redus pe adversar la. tineresti-şi de aptă ale _mișcărilor| Va participa deas

tăcere naționaliste germane și italiene. . | meros grup alcătuit d

Angliei. Au fost sculundate 13 va-
poare, cu o deplasare totală de
47.000 de tone, lar alte 9 vapoare
au lost avariate,

In apropiere de Great Yarmouth.
echipazivlui unui avion Heinkel 111.
sburând la o mică înălțime. a scu-
fundat un distrugător si trei carzo-
boturi ce se aflau în faţa portului
Dover, întrun convoiu foarte bime
apărat

Bateriile cu tragere lungă ale ar-
matei si marinei au prins sub focul
lor un convoiu inamic şi l-au îimprăs
tiat. S'a observat că imele obuze au
lovit în plin. Vasele au fugit în

VIENA, 1. — Ca tot timpul aeta-
vorabil pe care comunicatul german
de azi îl relevă în mod explicit, a-

"ACTIVITATEA AWATIEI GERMANE
IN SPATIUL AERIAN BRITANIC

(Prin telefon dela corespondentul nostru)

nă germară
stracțiunea

de altă parte

in
lor

pă

Astiel organizațiunea germană a|Ciei din Bucuresti.
tineretului „Hitlerjugend” va trimi-|. Programul p
te un detașament de 200 de membri! va [i comunicat la ţin

0 delegaţie de ofil
şi demnitari germani în pe
la cimitirul legionar din Pi

- [im picaj au atacat eri, da;
comunică, cu mare cces un convoi

britanie în faţa |

tacurile germane impotriva Londrei cea mal groasă nu ud-estice. Cu această ocazie su | PREDEAL. 1 (Prin telefon). —ureinhumaţi 198 m
Îşi impotriva altor blectăye de M- să le impiedseă la în fost scutundale 3 vase cu un Mâine dimineață, la ora 11 va sosildela Vastai, — MI
portanță militară in Anplia a con- siunilor primilă se total 27.009 i 7 : iu ri
|tinuat târa slăbire. Deasemegea și curile germame. dintre care 5 fore Darao iii pie apatia da peace oră și
extinderea regională a ataturilor arii tente |aser britanie gra: E - -
aeriene germane a rămas neschim- DEnrile oponent de bombele aruncate de aviatorii |DEn/ru a face un pelerinaj la Cimiti-|ire camarazii legi

bată. Formațiunile germi
4
toriului Angliei meridionale, centra.
ls şi apusene și chiar până in lar:
gal Atlanticului la vest de Irlani
Pe când timpul extrem de nefavoi
a totală a ac-
cțiunen germa--
Dă a continuat lără incetare.
Pe de o parie apropierea bazei
germane de operațiuni de insula
britanică ușurează activi aeria-

politice și strategice vaste ale aces-
ei acţiuni, fararile germane îl văd
in discursul Hestit eri la radioul
englez de câtEs amiralul englez lor-
dal Chetertie Pentra presa germa-
mă care publieă pe larg discursul
acestuia comentând totdeod:
clarațiile samţ de e insemnătate cu
atât mai mare eu cât amiralul Che-
tertield este personalitate a cărei
judecata
experților
realitățile, ziarele

mă t
neluzia că Balerea maritimă
mică a fost Sărancinală destul de
serios in urma metivității marinei
și aviație! germane de războin. Cea
mai imporiamiă concluzie germană
ar ti că penti prima dată în iste-
rie flota britănieă a fost silita să
renunie !a pigpria ei libertate de
scllane și primejdiile sunt depen-
dente exclusiv de cooperările şi de-
elziunile puterilor Axei.

a
?

germani. ral Lezionar din Predeal, unde suntideal, Braşov, Busi

ÎI

NU POATE EXISTA PAGE IN EUR
FĂRĂ UN ACORD INTRE FRANȚA ŞI GER

Invingătorii de azi să nu repete greșeli săvârşite de noi i
Declaraţiile d-lui Georges Bonnet, fost ministru de externe ]

MARSILIA, 2 (Rador). — Agenţia

D. Bonnet_ aminieșie acțiunea pe [ricii în noua or

Havas transmite: care a tiesfăyurat-e în lunile ce au [a lumii, Sunt
Părăsind pentru prima dată re- [precedat războiul $i inaistă asupra că America mu

era pe-care: aa iinpus-o de când fautului că a voit să-evite Franţei să | bucure de:

a plecat dela fiinisterul de Externe, [fie tărită în conflict. EL a Intămpinat a

Avioanele păzmane Stuke cu sber

dentul Agen

vapoarele statului Thai-
land nu mai pot pătrund

actuale, d. Bonnet declară că nu |irevederea pe care
poate să existe pace in Europa are
sau ordine europeană lără un a- |eare va îi semnata
cord intre Franta și Germania. |ta pi Releh trebue sa tie

d. Georges Bonner, fost ministru ai [insă diticultăti deoarece | s'a eerat
Macerilor Străine, a acorda! lui „Le [să dacă o politică de termitate și re-
Journal” un interview îm care |şi ex: ă, fară a se ține seama de mij-
pune concepția aupra păcii eurape- jlaacele materiale pxistenta,

ne, în deplin acord cu' America. .

Trecând PAGE, AS, selabe

ehalui a avut-o ca
e insemnâtata

Viitorul ar putea îl mai puțin ne-

TOKIO, 2 ). —. Corespon-

. transmite o |t

iniormaţe a

dului N. Petrașcu, secretarul

ranceză lără o
a autoritaților

linistitor decât se crede. Dar pen-

ru aceasta trebue ca invingato-