Cuvantul-serie-noua-nr-6-17-oct-1940

FPS Aa 






PER RRERRe ne 




















anul AY (Serie nouă) Ne. 6 


„meletor: TITUS ENACOVIEI 
: NAE IONEScu 


ai aid 
ACȚIA_ ȘI ADMINISTRAȚIA 
pesTi. CALEA VICTORIEI, 
ve + | Seceta a i 
Administrația 


Tipoaratia a Ra 


rări foarte grele, 
trează 
uri căminele si cantinele univer: 
tare din toată țara, vor lua în mân: 
asistența medicală 
sele, celor săraci 
„Jorzaniza sporturile şi vor avi 
Şi Vor avea ră 
punderea fondurilor, as 
dențești. Mai mult decă 


0 organizație 





atăt, voi 





al studențimii rom 


tea ace- 
elită al Legiunii. 


ne ca un corp d 
nu se sperie d 
față 
i, ci le urăm: 





„Să fie într'un ceai 





nele nes 


ârşite a 
crescuți în această |Priveste tineretul ei cu dragoste și 
în conți. Jincredere în lupta pe carea por- 

n mare, „Cei |Nit-o. 





P. P. Panaitescu 


FAMILIA 








a tă nu s'au dat 
antaje materiale, bur- 

antine și cămin 
existat până_ acur 



















e acestea. Studentii 
n fata răspunderilor, 
e tutelă şi li s'a dat MU 
reanizeze, să-şi al- 
ri viata, așa Cum Vor. pa vemetia xoctetă 
vor] La temelia xoctetă ste on 
e lor puteri: Aceasta [indiordal. ct familii ieste Omul, 
nimic mai mult; asa [reforma a poa Peaaee la orice 
în st gionar. nească dela Jamilie. Dacă mn e așa 
tineretul universitar |permenii desagregării incep a-și a- 
neincredere și teamă, |răla pretutindenea colții. O familie 
al studenților erau tur: [Pulredă. e 9 celulă patreda în trupul 
ntru unele conștiințe în-|mițaz, entre apmatae 9 ba li 
Univer Sim- | anși poate implini funcţianile ei, și 
or; mai mult decât asis-| mai mull, le Impledică și pe cele să- 


ajutor, ar fi avnt nevoe denăloase să şi le Indeplincască, 
l-au] Cart acralea? Mai Inifi o 
Mulţi din ei, |func/mune de remenerare ă rasei. ln 
Ș- colțuri | neam mu se poate naște din îndipizt 
ci numai din famihii. A deva Ține 
e. țării în Universitatea | iune e ranite e manca. Aria 
siguri că vor cucerilirebue să muncească și să producă 
oare, i de încrede-| Nu pentru ea ct pentrn asigurarea 

, 





















dar răsturmătoare del pânti și vieții neamu 
r dela început, s'an]»fârși! o fancțiune: morală 
orajați pe să-|inală, de stabilire a legălurilor pro- 








aţi și des 
ata ghis 





funde 


care sudează familiile intro 
itate de. fier, în care se anco- 
antene în timp şi spaţiu asigu 
rând desvoltarea normelă și multi 
coloră a neamului 





lor Anonime 
ca niste nu- 
că nu sunt copți, 
ă nimic fără su- 



















nici măcar | Unde lipsește una din aceste [une 
prin colțuri păsul, |flund, în genere lipsesc toate. Unde 

rmăriți. Şi mai]an sunt copil — lasă excepţiile ce 
mul di câ au ma [lebre — atei ma se munceie, nici 





nu e dragoste şi ideal 

Au îndrăznit! Aspectul acesta jalnic îl prezintă 
iul păzit al celor |elasele conducătoare în decaderilă 
voiau să proiite| Familia e la ele atăt de disocială 
ama țării inere- |că aproape mu există. Copii lipnesc, 








studențească |in loc de muncă e pradă, fără milă 
devine un 
1și 


Neamul inxuşi 
de exploatare. 





tceva decât unde on. 


„dee 0 | mijloc 
numai în marile „ce stele de azi pe mâne in « 


Familia 








neamului, ea DUl râuri și meleginiri până ce va dis- 
la chestiuni |pare intra zi tâzând In urmă narnai 
chine, cu cari se îm-|ruine. Nici un criteria niel un Ideal 








ri şi atotstiutari]SI Innera unde sunt copii. Sporeșle 
La carte”, li salii munca și dragoslea și cinstea. 
a si cum cartea] Neamul creşte din râsputeri 


di Fi Lipsa de copii la clasele condu- 
de viață. Să nvleatoare ale Europei a pna pe pân 
nor tineri de 18-22 anl. |ăari pe filosofi și pe oamenii de 
a deveni, să-si| știință. Ca taţii vedeau pe aproape 
se intereseze de sfârşitul civilizației şi culturii en 
neamului, înseamnă | ropene. 
tul, căci numai parti-[„„Griia, cea mai maze exte că depre 
; ete învățătură na- |elerea biologică a claselor conducă 
este învățătură Da- |,oore a dus pretulindeni la depre 
clerea totală a neamurilor. Boala a 
ei au avutirâmas nedescoperilă până la reno 
ut viitorul sijiuţiile naţionale din ultimi! ani. Cari 
In marea luptă|au pus din nou problema familiei 
onală din veacul] Sunt multe de spus aci. Dar rezulta 
îţi din Apus aultele sunt precise. In Italia și Grrma 
ao nia a crescul nalalitatea, a dubla! 
crezut, impotriva (aproape. dar sa dablat şi producția 
unirea! naţională, au crescut la infinit for- 


















A „ dar În] jele apiriluale, 
din rândurile lor a] $i'atanel ce e de făcut? In toate 
ntru regenerarea) cele să se plece dela familie. Manci 


torul să na mai [e considera! ca in- 
divid el catală de familie. Fiecare Ja- 
milie să [ie pusă la muncă dacă do- 
râmsd se remenertză pramul În Irup 
şi in“snfiei. Cine ma vrea să mun 
cească, na poate fi nici moral și va 
irebui aces par si simpla din comu- 
nitatea națională. 
Pentrucă alije! na poate fi reapret 
nici de erl bolnav şi de cel bătrân 
care ria în piept armele unei 
munci o piață sau rânile muncii 
adevărale peniru țara ni 

La temelia statului paterne stă 
un neam sănătos și pulernic tar la 
lemelia neamului familia munciloare. 


George Macrin 
eee 


In pagina 13-a: 


e „cartea, învăţălu- 
tudenţii s'au _ ridicat 
cra stearpă? O miăriu= 
stor rânduri, De 
prolesor: Cei mai 
1 ini au fost acela 
acțiune legionară. 
care vaţi jucal 
tea curate, cum 
a mal frumoasă 
prețios ajutor al În- 
te tocmai aetastă 
ni creată de Misca- 





piedicilar şi 
are au păstrat 
intrează şi Yin 
in slujba reorgali= 
ţ simdenţimea cere 
de a se încadra În 
în chip autonom. 
a Căpitanulul, stu- 














ati în 
au de creat, 





va 


: în- 
; Vor trebui să conducă sin- 





+ vor împărți bur- 
şi merituoşi, vor 


enței stu- 


trebui să ţie viu spiritul naționalist 


munca si de răspunderea ce le stă în 
Nici noi nu ne speriem pentru 


bun!”. S'o stie. România Leglonară 


incredere în el. UA CONDUCEREA 4 
e iai] N MALAXA ls 





r 
e 


e 


s 


din şanţuri. 





14 Paaini a Le 


In anul 1937, din ordinul Căpitanulul s'a Ancenut 
str. Gutemberg pe locul destinat în acest scope seneri 
mătate. Au venit apoi prigoana, schinziulrile și moartea. ş 

Fotogralia. noastră ni-l arată pe Căpitan ntre” su 
























IN STATUL 


Istoria socială a României este o 
istorie precumpânitor , țărănească, 
mai €x. o istorie a sulerințelor 
țărănești. Problema aceasta n'a fost 
deslegată pe deplin şi deci n'a fost 
înlăturată nici în România întregi- 
jtă, cu toate că s'a săvârşit relorma 
azrară de proporții cunoscute. 
Rciorma noastră agrară a lost 
făcută sub zodia politicianismului, 
|Intenţiile ei n'au trecut dincolo de 
potolirea foamei de pământ a loști- 
lor luptători, care amenințau cu re» 
volta. Aplicarea el la teren a lost 
si incorectă şi nestudiată. De aceea 
țărănimea a dobândit pământ: lără 
sa-l] poată lucra și fără să-l poată 
păstra. Cultura extensivă (pastoral- 
|azrară) ma putut îl depăşită, lar 
lipsa de inventar bântue până azi 
economia sătească. Nu stăruim, pen- 
trucă lucrurie acestea sunt îndea- 
juns de cunoscute, Totuși nu pulem 
tăgadui că sa încercat în diferite 
rânduri și prin dilerite mijloace să 
|se ducă o luptă impotriva lor, dar 
lupta m'a reusit. Azi țărănimea se 
găseste incă Intro situație -apăsă- 
toare: economia aerară este rud- 
mentară, saltele sunt supra. popu- 
late, sănătatea tărânimil este critl- 
că, mortalitatea. infantilă  Inspăl- 
mântăloare, analiabetismul prea 
Irecvent, supersiiția și Ignoranța 
mult prea răspândite, elc, 

Dece nu s'a putut lace nimle pă- 
nă acum? Dece s'au lrosit adeseori 

















PROBLEMA. ȚĂRĂNEASCĂ 


NAȚIONA 


teva trăsături, de condei, Totuşi 
unele precizări se Împim dela NE: 

Problema tărânească nu esto 
prublemă de resort, Nic] mi 
Agriculturii, In organizarea îl teă= 
dițională, nici Yreun alt minister 
pot rezolva problema pri mi): 
lvace proprii. Ea este o problemă 
de Stat, adică de ansamb! 
blemă economică şi dar şi 
probleuiă politică, sanitară, juridi- 
ză şi educativă, Nouă nea lipsit 
până” azi climatul p-iltic Tăvorabil 
deslegărilor integrale, Un stat aca- 
parat de. o clică 'exploatatoare nu 
putea dori singer o, tărânime sănă- 
toasă și enltă, care să se opună cu 
înverșunare asupririlor si să ma se 





















Im corpul ziarului: 


BĂTĂLIA FIERULUI 
VECHIU 


INSTRUCŢIUNILE 
D-LUI HORIA SIMA, 


COMANDANTUL MIŞCĂRII 





atâta bunăvoință și elort omenesc, 
fără să se ajungă la roade? Desi- 
gur răspunsul nu se poate da în câ- 





LEGIONARE 





CU 


Lumea dela noi — străină de miş- 
carea legionară — se intreabă cu 


o prociamăm principiu permanent 
de vleuță 
Adică cum, legionarii doresc acest 
românesc să trălască În sărăcie? 
Bhrhcia este ca un ldea!? 








ţările de moncă cari ni se cer? 

Tată întrebări cari merită, dezl- 
gur, pentru oâmenii cinstiți — cari 
mu urmbrese nlmle ascună — Un 
seurț răspuns, Măcar dacă nu pen 
tru ulteeva, pentra spulberarea upar 
indoei!. cu totul pelntemelate, caii 
ie apasă sufletul 

Sărăcia a fost proclamată 
ță pentru elita legionară. Câpi- 
ul la mormântul lui Moţa și Ma- 
rin cerea gradelor legionare — a0- 








cotile ca Începutm! elitei românesti | zează miscarea 


— ză se lege prin jarământ ch mor 


PRIVIRE 


Ca să trăim în sărăcie se cer sfor-| sărdcia ca stare Dormi, 


, ucigând poftele de | sărăcie trobue 


buibarea, că vor impiedica exploata 
rea omului de câle pin, că se vor 


nedumerire ce e cu sărăcia pe care| jerti! pentru beali, 


Ce inseamnă sata? 
Inscamnă două lucrari 
Mai întăi, că, nu e vorba de un 


lucra, destui de straniu, ca neamul | principiu de OrdlAig socială, care se 





referă la condițiile propriu isa de 
viață materială a ării. pret nzând 
ideali & 


soctetăţii. româneşti 

In al dollea rând,că. n Lrăl in să- 
râcie este un drepl şi- datorie pre 
maordială a celor aleşi. acvedind pu- 
terea de-a spune Orice dorinţi de- 
șarte, În scopul slujirii țării şi nea- 
mulal 

Principluj sărăciei este, deci, in ar- 





lege dt | dinea valorilor leglonare un coniaa- 


dament moral. Este concluzia logi- 
ă, elementară, a aportului dinbe 
materiaj și spiritual p care se ba- 


lonară 
Ca rațiune ni, ra portarea 





de elita 
aeamagi PSELÂRBEE 








legionară pentru construlrea sediu 
Caniacuzino, Dar lucrul sa oprit la ju- 


16, vorbind muncitorilor. leglonari, 


i | elodată bucura de o liberă si dreap- 


Partidele politice, mari 
el e, ile partide, 
aşa cum au rămas azi, (in să na 


Că „au avut dreptate” 


luat sfărșit Ja 6 Septembrie 
după 14 ani lungi și grei în care au 
Vitat, în perioade alternative, acea- 
stă dreptate actuață, 

Ele „au avut dreptate” față de Cu- 
vântul si de Nae Ionescu, în primul 
rând, pentru-că punctul lor de ve- 
dere a izbândit. 

„mAu avut dreptate” față de sute- 
rința, față de sacrițiciul cel mare a! 
prietenului nostru, față de această 
Cazetă desființată, hulită cu însi- 
nuări dezonorante, la care atăta au 
colaborat şi ele, 

ŞI totuș amintirea lul Nae lones- 
cu. cel care „ma avut drepțate” 
este azi steag de rallere pentr ar- 
matele legionare ale victoriei. „Cu- 
Vântul” a cărul luptă nu era de par- 
tea dreptății, este azi Ziarul „Mis- 
cării Legionare”, care a-luptat, care 


Da 
Îmt 
tal 
de 

















cj 
lui din 








drepturile ei, şi a învinş. 

A izbândit oare nedreptatea, şi 
marile partide işi rezervă iar rolul 
cel frumos al apărătorilor drep! 
Sau notiunea aceasta e ne; 
pentru - politică şi 




















rea adevărată a pozițiilor pe care 
ne găsim? 
Nu au nici um rost „dreptatea! 
san „nedreptatea” în ipta- politică 
a-unei naţii, care-şi caută drumul 
. său cel. mai natural. cel mai potrivit 

aspirațiilor sale, - drumul pe care 
3 -si poată inaplini: misiurea. 

„Cuvântul” 4 semârit fară abatere 

aceste, săi als Iiteridi, pre siraii 

L) rii va, i să le din 
A = [tesutul posi ilor pentru ca par- 
închine stăpânitorilor  samavolnici. i 
O tărânime de acest iel nu poate fi 
enndusă cu uşurinţă decât de către 
0 pătură conducătoare de merit. și 
prestiziu, Massele nu s'au putut 


tă cu demiţig, cir af 
stor „drumuri de care 3) ga ținut 
credincios şi supus, partidele -pali- 
tice au. asezat, pentru mântuirea lor 
imposibilă. cele mai arbitrure obsta- 
cole. cu iluzia, poate, de a servi in- 
teresele tării. 

Istoria, însă, nu se opreşte 
mers. Obstacolele sau intors _îm- 
potriva celcr ce voiau să le lolo- 
sească şi au grăbit lichidarea unul 
proces care mu cunoaște întoarcere. 

Procesul era al partidelor politi- 
ce. al celor ce-si caută, azi, drepta- 
tea inutilă, EL reprezintă o mare 
revoluție, în forma de viată a So- 
cietății noastre, în organizarea şi 
problematica Statului, în viziunea 
despre lume si viață a celor che- 
mai să reprezinte natiunea, să Iup- 
te pentru ea. s'o roalizeze, - 

In tot acest timp partidele politice 
au preferat. cum era. de altiel, na- 
tara) pentru ele, să stea în posturile 































tă desvoltare decât acolo unde eli- 
la a avut o conștiința şi deci o răs- 
pundere istorică. Nu =e poa:e imari- 
na o elită decăzută care să lupte 
din rasputeri peniru buna sare și 
krumuseţea omenească a păturilor 
populare. 

Nici siructura pitiuicianist4 a s 
tuliii, nici structura mosală a elitei 
românești nu îngădulau o acțiune 
cinstită şi eficace pentru ridicarea. 
masselor țărănești. Cete câteva în- 
eercări tăcule cu scepticism şi per- 
Hidie au fost înăbușite fără cruțăre 
îndată ce s'a ivit bânulala că. ar 
putea să lzbuteaseă, 

Staini leglapar este intemeiat pe 
toate categoriile sociale muncitoa+ 
re, Elita legionară, în frunte cu 


dit 















Sâmbata 17 Octomvrie 1940 


„AM AVUT DREPTA 


măngăindu-se de a-i sta, 
convintă, în ilecare zi mai insistent, [i 
1n cauza care ”, dragi 

descliis la 4 lanuarie 1928, și ate Sredimtă. Val 
1940. [lină pe drepturi. Ea iese din 
ȘI Iupta s'a pronunțat. Niel un 
trecut, nici e 


Organisme condamnate de 


Răbdare 


ticiparea noastră la. ele, să fie făcu-|£ 
ere. Act-|, 


> 





























5 : 


limpede, alături. Safta st 

Bu se pot judeca cu „drepta= 

ci cu oste, ct înțelegere, 
loarea jor nu se spi 


Li 
di 
„draptata” mu ED deot 

















r_ pot fi pretext pentru a salva 
lerese sau a întârzia eta [i 
le, Nu-i alta calea 'veciiilor partie 

de cât n recunoaște : 


istoriei și a se încadra vi 










In fața asaltului de zei i 
d 


a suferit pentru a instaura nația in] tervențiuni cart - 
er, pe legionarii ee au mă; 

n stat şi în mişcarea legtonară, 
talent, ca un id, apelul, za 
lare 

?| Horta Sima, : 


al Comandaninlat 


Na 


Va e an zid pentra cet lomiţi, 
intrebuintat | are i fa afeini Eu E 
numai pentra a ludepărta înțelege» | mento peniru 
7 


el cari se agită ses 
Il propnnând reforme, ei 
cari cred că rostul WF 
pe lome plerda din |armez dacă at 
nu răpesc din timp fiecărat leglo» 
nar care vrea să muncească și tare: 
trebue să irmdească, rearganizând. 
Sant oameni inspăimântălor de 
fără conştiinţă ! î 
Pentru, aceștia = sldal. [or | te 


ad 
tar, inteză și organizare. 
toate. Ii 


ră ic 
la e) 


Aga deln-afat, toate. Dela indluid 
le, 


ople. = 
Trebue. sehimbală, odată, în nat, 
mentalitatea veche, care a khodorogit 
complet carul FĂ 
Trebae să se renunțe odată la și 
temul petiusă şi programului, con- 
struit pe hârtie, 
Individal ma are drepturi, Are 


latarii. 

Na Întârziați clădirea statulnl Tex 
pionu prin cereri de drepturi. Ala 
BL al muncă şi implinirea 
torizi Ş 

Când eereți drepturi,  gânziți-oă 
In „drepturile“ celor morți. la nene 
racirile. refagialilor, 

Tntr'un ala! în care Jiecare din cet 
ce Sapt ag pai Pr aveaa 

cererile şi înu 
Şir intrun ala! de muncă și 
dreptale ce most mai au? 

Nu. crede lumea că [oamea, mize= 
mia şi n&dreplalea generală, preocu- 
pă in grad suprem slalul și mişca 
realegionară? Că această mljcare 
nu va găsi impăcare până nu le ba 










comade ale asteptării sau ale cola- 
barării cu Statul anti-istorie al alti- 
milor ani, în vreme ce legiunile de 
țineri. în revoltă, îsi duceau sule- 
rinta şi sperantele nezdruncinate în 
închisori sau pe drinnurile străine 
ale surstuunului. Aceste partide au 


Conducătorul Statului, este o elită 
de muncă si de lertiă, Patria lexio- 
nară adăposteste un climat de drep- 
tate și înblre de oameni, Și mai pre- 
sus de toate ne leagă gândul drept 
sI draxostea nemărainită a Căpita- 
nului pentru țărănime si muncitori- 






















demonstrat astiel, istoric, absenta 
lor, neactualitatea lor, încetarea lor 
de a particioa la existența politică a 
matiuuei. 









me. De aceea condițiile - generale 
pentru a erela o soartă mai dreaptă 
pentru tărânlme sunt date. Rămă- 
ne să cibzulm cu grile, care sunt 
măsurile ce irebnesc luate și să le 
intăptulm apoi cinstit și fără zăba- 


ă 
Ş Traian Herseni 























rezolvi, omeneşte și legionărește, pe 


toate ? 

Sa inceapa nezare munca tn 
ul pe core se 
“Sa muncim teh din rasputeri. 


înfrânge numai 
SE Mda imaeeea 
i să mun 
Rizea ie darerilor.- generale & 
cate lePe „ri iuneind,  Utlizănil 
dumnezeeşte, timpul. A 
Vasile Posteucă 








Pentru cita legionară trăirea în a Pi et - 
sărăcie corespunde cu comanda- erei Cre 

priza ie = tn lata?” valotuec ea. un 
muri a Esi ES de ridicare | cât asigurând clasele deea ua rasete vieți. Vine cr a 
şi mărire a țării. Căci, cum se poate Air o rit Dior rolul Acne 
uşor înţelege. există o hotărită In- ET 
compatibilitațe între idealul de opbima 
muncă şi luptă permanentă în siuj- 


tru ea, ca Dn suport. moral pen- 
tru mâlținea idealului pe care-l e 


vește. Esta uevola de Le rel 
Vetifioane ascețică, de are. că 
Pentru ordinea soclală a neamuli 
românese principiul sărăciei cores 
nde cu comandamental rapontă- 
i i 


| de subordonare a Vai Prunea 
i E E al. 
"Saare iată — urmărind, a Stă, 
țelurile ci 'ae rioleace și ri a, tra a: E tal 
dă Te amant eg a pna da 
det ea, atare N 
sat Sărăcia Cara ar | Buibarea Iul, PA Bu 
somnaț să-şi condamne propriile sica A IE ri 209 
țeluri, Dimpotrivă. A nţelee, din Li Iu, 13, 9) usii ri 
mul tnoment, că apera de A 4 aa 


nu se poate A 


ci az iză EI: Pa 





pg iii eo 










g 





































VINERI, 


Ortodox fântul Apostol 
Catolic; Sfântul Luca eva 
Protestant; Luca evanghe! 
Mahomedat: 16 Ramazan 





Sfântul Apostol Duca event (EU 





riei, era crescut cu mârata și 
cu imțelegerea, când a 
ie a Dommului, Vistieria cu- 
terăi sale era plină cu greul 
Ene ar înțelepciunii elinești. Lim- 
și serteul Du migcau cu repezi 
lume în preceșta ţi evreeste. pi cu 
enre măbavă tn graiul egiptean 
Fmestea mântuirii a găsit, drept 
poeta, în, daftonul cunoaşterii dun- 
mesătul și pună neadăpat. Pen 
at 















Sător. A mera cu el pe drumul Emati- 
a. tându-l tâteuiriie. A otn 





a cunoscut din' jringerea 








din priteful acela, & 
inceput intrăm clipa simțirii, pe 
FEare a umua-b îndată prietenului său 
Ereopa: „An nu eră intma moastră 
greând întra mot, când me aria 
ouă -pe cale, și când me tăimăcța 





aimea după 
le-au pololit Insă, tn 
ul! Pavdl, mat pre urmă 





18 OC TOMVRIE 1940 


oftorui Luen, din Antiohia St- 


apuns 





Luca evanghelistul, 
n ghelistul. 

]) stul 

1359. Giuma 






ură Și ațeză- 
pentru tnparăți 
de care și Pavel, în teri- 
1 Luca, în. „Fabtele: Apo- 









cu dragoste pomenesc. 
emelat cu sufletul şi "naripat 
cu duhul, dojlorul Luca. scris a+ 


țunci, cu unghie de leu, cartea vor- 
belor și a, Japtelor lut Tau, ce-l 
em antăzi „evahphelta după Lu- 





car 

Tăr în răstimpuri, a euprăvit cu 
pana — dim ceară și uleturi — chi- 
pul Prea Sfintei Născătoarei de 
Dumnezeu cu Pruncul et in brațe, 











precum mărturistm cu toții la Prea 
cinstitul Paraclis: „Mulă să fie gura 
păgânilor, cari mu se închină slăvitei 

panel vale, ceta ce se chiamă Po- 


Apol, între scrisori pa plăle şi In- 









„grăvituri, doftorul Luc evan- 
î ai apostol, a adormit, cană 
a plinit optzeci de ani, 
1 de tmpărat, Constantie, 
> moastele în  Constantino- 
pole, Pente ele a plouat Dumnezeu 


cu colirie — cu apă pentru ochi — 





dela eupetare la ciigetare și dela în- 
insă lor trătre. Cel între meșterul 


Luca 
tm- 





mântulut și între doftorul 
va îitematnt, până a tfanțit, 


Dintre toate disctplimile, acrea a 
i pare să fi fost cea 7nal pu- 
metnată de cutremulrul 








Mentimându-se în genere la su- 
prefata evenimentelor pe care fine 
ză le jormuleze ru tat dinadinaul, 
odată peatra. tntoaeana, Dreptul 
mimetul săi de grata! ia 
ci in-nfară. En -pătitte ză | 
nt valorile vt și di 
ie! pe bare furtăic 
subsegirentă 
technică de co- 
or octiribiti 




















mie i reală a amulu! a 
tic denaturată ai înforită 
mal democratie cl pea- 
fa Tocul persoanei | 
md cu pb pal 
10, partietoâna Ja ro- | 
pozitinterud de 
pune o ființă tmnoblă. mâ- | 
marie doar m] 
sistem legal că | 


men 





Ar 








cu rarație 
palentă *p 
talitatea matori 
moberație 
mată de interesul ecc 
Inccetetată în rintdul 
era! drept Jormal 
te imnninra Tui homo meconml- 
re se manitrată în sacietnte a- 
semeni 1mui homo juridica în în 
țelmeul cel mal strâna a) eurânndutt, 
Smimtaneiimtza —mufletmlut. ame- 
mese nu pula îmsă roti drentul de | 
e portirina si în ate art rităti spiri 
funie decât mced norhă esenltare a 
legilor 
Intr'atemăr. 
muftetent 








dreptul snur nu 
ste in reglementarea 
vietii 

Este tarâm adenărat că dreptul este 
mercenar în replementarea socială 
dar aceasta nu inseamnă că e și su- 
fletent 


Diverțin vtetii apartine în mod = 


pibtnar potibenimi și moralei. edet 
acestea mu un deomentu mult mai 
gdtnr de remementare: arâimea o 


btectiză n comunității 
publeciiră o perene! 

Dreptul rnwmertntă astre morofini 
gocia! a] moralei. și raft intr. 
imfiri tun! o polttteulet 

Dreptul nu „reprezintă nsttr decât 
un codru mai mult si: mel putin 
formali ce treime pătruma de Ama 
mem? pottirulul mi memmntiicatiie 
motel îm e nțumme la bodătin 
spritutlt e emu)n, xiu 

Este grestiă, dori. credinta indiri. 
dsaliitiior mari ered că vidla ame. 
sească poate fi reglementată numa, 
gri= norme juridice. 

Tecmai aci stă interesul crtttett 
Cuze femaeratiei, că ea ar cădea în- 
tran acces de țuridictuare. 

Eesimul democratie potrivit 
conceptiei sale de mațe — imatatând 
excluse asunra dreptului pazite și 
în special asupra unei părți a ace- 


ue, a Grepiulul legal, a megiijat 
tdea insăgi de pe omțând 
sougiet zaainual etic și politie aa 


Schemahiearea aerusla artificială 
2 Aorcutii și oxifloarea macinlu- 
lui Astr'en simte rigid de delermi- 
n&țuni legale nu maj pr pi EA 


Ea 


mi ordimea 





po sugeastruc= 
Imlăturbiid=e uezea 
spre a juca loc taranului 


PENTRU 0 NOUĂ AȘEZARE 
A DREPTULUI 


i 
în spontanestatea conștiinței morale 









| înlei 


| rdor apropiate este cu nemitintă 












semn a! meștețuoiul doftoricese, 


Firmilian protosinghelul 


Garanţia unt regim mu poate fi 
păzită în ulttmă analtză decât în a- 
dâncul comunității de vtață și dra- 
poste care e națiunea, în eul nostru, 


şi mai ales în acea nemijlocită par- 
ticipare a tuturor la luarea hotărâri- 
lar angajând intrega. 
Simplițieând la marimum lucru 
e poate spune că pe când drep- 
democrației se baza pe moralul 
lui, dreptul totalitar se va 
ura pe totalitate ca expresie 
ică a grupului pe vomunitatea 
1 nu pe societatea 
lar 
ai moutlor unități 
/ă ce mase și crese 
ştri îșt cere formularea 
proprie. 
aceea Dreptul pe care I-am 
2 i-l mal praclicăm încă de 
tute o serioasă piedică 
înjelegerea moullor realități, ca 
unu ce reprezintă o technică for- 
ma 
m 

















b ochii 








neve 








+ depășită. 

A preluera materialul țarile al 
precutmrut potrivit mouei slări a sHi- 
adiogând îm retenua trecu- 
tului emeeptele Vecente ale timpu- 


Aceasta ar fi porhil numa! atunci 
când în trecut si îm prezent ar sta 
în baza cereetărtor aceean atitudi- 
ne țundamentală în fața bumii și a 
rietii 

Stâna la început de veac, da teme 
Ha unei ere noul. spiritul ce ne a- 
nimă este esential densehil de cel ce 
a stat în baza hotăririlar și ideilor 
ce me-ani fast transmise 

pste de n ermârsitoare insemnătate 
sA derenim denim constienti de n- 
devârul de atitea ari repetat, că 
mu se Dat introânce mi nrelnem în- 
tran Drent individmatint  ooneepte 
rompanitare 
A nu întelege ucest ducru elemen. 
tar — şi toemei de uceen fundamen» 
tal — imaramnă a trăda cauza pen- 
tru care lucrăm şi pentru care lup- 
tă. 

Comeeptele juridive transmise nemă 
dim trecut — deparie de a Îi cate- 
urit supra-istoriee, eum le place Șu- 
Pigtilar să le considere — sunt ez- 
Prest ale umor bine definitie pozitii 
spirituale ce an incetat de a mat fi 
trăite de mase, 

Tată de re este o Imperinasd dato- 
Tie a mmastră ca alune rând îucrtm 
în thociigbatare, în haină stiintipi 






d o attludime eprituală de |cârul suflet e sterp de credința 


Isere în „Nremeu” d-na Vera Totu, 


PENTRU STATUL "VO. 
date titlul volumului Aa 
Murieseu, dea- 

otazin A scriem, 


„NOLR 

TALILAR 
eNliv, de d, Cdatin. 1. 
pre care om at 





doar pu ceva ailă În rm, cu 
acnzia” pun)icăiii “cărţii sale aătipra 
Memorandului, 












Achinlul Volum Imi sn catipă 
miezut unei. savasdări din rubrică 
„Irieripiii?! — ul, do nrvaa, de data 
ceaata Dă mulpumbăe dup n, apte 
ptodace a mărturinire din. „LĂniu- 
rien” usrzată erestut cărții: 


„Enttoa a brescut mn atât Ain ne: 
vasltatea oa alăbora prinelpii, cât 
din credință Ea n'a tosi scrisă în 
umbra bibliotecilor, el cu tața în- 
toarsă câtre |ara care avea să 
crenscă din închisori”, 


CANTECUL LEGIONAR a urmat 
Japta tinereții românești, «i dința 
generației noastre, dedlăiiil si da-i 
tul țărdi. EI a ridicat seneteje tame 
31 ecoul tul a regia. 
mai ale io dice 















tsuorit din ini. itatea 
sufletească -d. legionare 4 îl se 
asemăe;-prin anonimatul, 
de mâtă ori cu balada punerii, 
Nu oricine poate cânta 

„Pentru a putea să cânţi, 
bule o anumită stare sirfleteaseă. 
armunie în sufletul tău, Cel ce mer- 
ge să lure pe cineva, aceia nu poale 
cânta, Nici cel ce merge să facă n 
nedreptate, Nici cel a) cărul suflet e 
ros de patimi şi de vrășmăsie față 
de camaradul său, Și nici acela al 


tre= 









Sunt cuviute pornite din marea 
înțelegere a Căpitanului pentru cân- 
tec. Ele au Jost scrise în carlea 
„Pentru Legionari“, 








DESTĂINDIRILE  donmnelor au 
avut intotdeauna mal mut efort 
prin accentele de sinceritate si de- 
Meatete, de multe ori necunoscute 
de suetul masculin, 

Mi pândes la acestea cetină cu- 
tremuritoarele rhnduri pe care le 


sub titlul de basm: , Drumuri în le- 
gendâ”, 






















Gravuri în lemn, reprezeutăind DO A 
Ș 


o |n 





Mere, merisoare 


tru combata. pă 
mie, fe FREDRRIRINĂ 
nstfel fut: Talați 
mere trutiane fă 
ennja. Le Dathati aa 
„pă. Bati ebera, pahaiipaă 
mare, Pămase dal 
îcobiretu le aumenti. 
strânaoti cu 

sa Je picat mărtint pi 
in praf. E 


BTANCIULESCU - 
Rr ua "ai ră. Apară_p__ble 
pantă placheta da. versuri — sub 
titial: Dânter. de lumină, 
TAĂ, din poemu de crestet, m a- 
cestel edesmințită a 
tie E Coneluzin-l proctah, Lipaită aa di- 
că wnoațile rudita și docle, eu care 
„Sa Dart VAceren pont în cântec |n învata estajii da pâna acum. 


STIL LEGIONAR _6sln una din 
| uzi dn tetnalie ale Mitârii, som- 
mată de camaradal Ernest Berna. 
Tntn, carnetarintinele stilului le: 
Blonar, care atint deavoltnta în pa: 
alnele cărţii: simplitaten; tăria, mi 
sivilatea şi armonia. 











lumină A Zenma de mere notată 
Stial onar mate stilnl romă: A Irecut azi dimineaţă o căruță | unda e Yi A 
ȘI minții 9 spnh 7nţa 4 ga nise da-a dl, sata stilul de vieața ad [pe ulița nostri: De vinde „ae E FORUA IRI 
neestul neam card Are on pământiuras de rumiin sirif! cati n 
Inibrată, dirhinenț Did) de her. | mi sa, mn cer și an legii 1) |merisoare,, Intârapin! A tocat tatii ari 
mini |șăm, caro are on destin propria In]OP7i! chlulii ch nitte tovarisi In- [iau matismaul sunk meg 
Si satele peniță În flitări 07” | istoria menmurilor, EI va invinge ca |/“Ien!! F ru doamnă AFAGR 
i culori”, |eeva Bireso mn inptă co se dă azi], Mali hunii si proaspătă — 2% le) | meloasa Implinge 
Tate book dai kllagrarul, mere crețesti pa ue | UI e MI luDAă, 
state, vedea câruw de Moparte, Nu [10 


ln veziatenta Ape 
yuataren pentru m) 
Pachetul e deseori 
ghjoman de cu a, 
tură rece, ali ca SIR soi 
S O prese) ci 
prâe.. mestecă, Brăşt 
ritmonua cu aDk PEG 
fligesti INgreuNAzI 
mico, siracoară, fi 
nului două mere osia 
) curățate; 
acasă Inviorat si E 
pede. Marul e feet 
tine şi de faxmei ii 
lui formă rotungă, al. 
țătură, se rostomalăi 
cele mai Indepărtatii 
Lala la 


Gospod: 


Y eterii destnj, căci merele se puătrea- 
4 28 usor iatrin, — sunt bine 8 mu 
rate, asa că îndestularea Alu, pm 
zile de ger, în pospndărie e aporniță 
şi prețioasă. Ca să poată infrunta 
frigul, trupul are nevoia de calorii. 
Socntină greşit, mulți cred numai 
In carma Și în grăsimb, Dar regimul 
carnivor nu phala fi bun pentru al- 
meni, O listă de bucate aimplă și 
lisciplinată este baza sănătăţii „ra 
teriale Și n progrezului spiritual 
Natura mamă bună zi mintoasă a 
prevăzut totul dăndu-ne fructele de 
iarnă. In Germai cura de mere, 
„apfelăiit”, pata gicotită ca tat atât 
fe minunntă e şi cura de strukuri. 
Cu această dinti sinu vindecat copil 
pare-se, muterinri de boli intestinale, 
și maț ales ndulți și bătrâni bol- 
navi de gută, reumatism si uravelă 















anu pimtră. Asa Air pentru comba- 
teren artritismului, mărul este ne-|  Xâlna-i zi ei că 
întrecut. Mărul “crud! Bunăoară [bă gustoa; 










pontna copiii mici şi pentru oamenii 
bătrâni se curăță mărul de coajă si 
se dă pe răzătoare până la color, 
Aa proasphi ras sa dă la masă. Pen- 


PIANIST. 
WALTER GIESEKII 


frig. Nista mâca 
gutui cante cu miti 




































i Eva și Stânbul Iie. (Seat lă în muzeul Matei Corvin 
dela Cluj). 


aste un ohidisiyur pen- d 
ul, BI este fio- | M: 
SAued la credinj 4, 

Ea ptanai 7osi 


DINTRE CĂRȚILE netipărite de 
Legionari 


dur Ernest Bernea, anume, CARTEA 
CAPITANILOR. — Este vorba de- 
spre Căpitamih tm destinul româ- 
nesc. Trei dintre ei: Horia, Tudor şi 
Iancu, 

Aceasta-t o carte care me va cau- 
za o revenire. O cere subiectul câr- 
ţii — o datorăm splendidei tratări a 
acestui subiect. 


rslda; 
tă, WU, legionari de azi san 
„de câte ori veţi favea ne- 
ă Wa urmat nict o scoală, şi niat 
instruirea muzicolă ma lost prea 
însemnată. La vârsta de € ant şi 
jumătate a început să cânte la Nea- 
pole, ia pian: a urmat acolo lecții 
'de pian, iar mat târziu. în mod ne- 
regulat, a tunat lectii mai mult de 
vioară, având ca profesor pe Eu- 
gtne Gandolţo, din Nizza In toam- 
na anului 1911 sa mutat în Germa- 
min; din Noembrie 1911 până în 
1915 a urmat studiile muzicale (pt- 
an) sub direcția profesorului Karl 
Leimer din Hanovra. debutând în 
Februarie 1912 la recitalurile con- 
servatorului orășenesc al Hanourri. 
In 1913 e dat vrimele concerte pu- 
Dijce, Projesorii săt dela Conserva- 
torul din Harovra du fost: Kart 
Leimer (pian si orhestră) sețul de 
Qrchestră al Curtii Gâle si Seful de 
orchestră Kar1 Leanharat fpartitu- 
, Lu Wuthmann 


(Să vă "weintoareeţi Ja aceste 
paț fu linii de început, care stan la 
iv vieţii nonsire, dar cântecul vă 
7 un indreptar. De nu veţi putea 
Şi ta, să știți că este o boală care vă 
e în adăncuț flințel voastre su- 
A eteșiăi suu că Yremea va turnat 
:ste sntleluj curat ; bar dacă 

nu le puteti vindeca, să vă dai deo- 
arte ȘI să Lăsaţi adun vostru celor 
ie vor. putea canta”, 


A” d au fost serla 
Căpitai + 

Ele, ARE să înfțunte nu numai 
vremurile dar şi pelcei care Incă 
nu și-au imbălaț 1 Im credin- 
ţa legianar, 





șase recitaluri de 
a dat primele concerte. în 
tate /Zirich, Mano, 


x 

„Nu veți Ji creatori Români dacă 
nu ați trecut prim şcoala su/erințiă. 

1mați cadea cea cu spini, calea î: 
rumusețată de morminte, aceasta 
este calea trasă pentru noi de de 
getul Iul Dumnezeu, este calea des- 
chisă de strămaşti noștri, este calea 
Mensă și încercată de Căpitan, 

Aceasta. e calea creației rezerrată 
omului român. 

E calea ce v'o vestesc” 

Acestea, după cum Am SPUS, au 
fost spuse de Alexandru Cantacuzino 
cu patru ani în urmă, 


SANC IUNEA TRAGICĂ 


ta divină prindeapsu care li absolvă, decât apă 
tinului.  Afuncilsarea &ri 









în 1927. 1028, [AA 

1934, 1937 şi 1938, 
Pentru vitonrea 

oferte din întreaga EN 

siv Statele Bnlcantee,. 

gipt, Palestina, A 

Sud, precum si dim In 

A fost fizată 



































1937 Fuehrer-ul a 
eseking titlul da 





dedin calcă ej 
vointa narbd a 
















emenna. mia înfiorat spre 
dania dnei Viena, sotia Dapianului 
— publicată zilele irecute de un 
iar de după amiază. Cuvintele-l 
erau însotite de armonia devin 
sri, suetesti — de amintiri gre 
în acelasi Vima — si, totusi ce mi 
numit de simplu povestea cel awroa- 
pe trei ani care an tretut destin 
crud peste neamu) si tara asta. 
Wândorie celea constituese mode]! 
de hicerafie, 

Dar despre Dlorrtiile tezlonnre: — 
despre vietile vita vom reveni 


CALEA BumtlăU.. scensla a 
fost cerută de Cipeleniile poastee 
pentru a ne curăța phenteie adunate 
În sullete, 
dată, în Martie, 936, Printul »: 
glonar, A. Cantacuzino — iniz'o 
vântare ce-a fos acum readitată de 
Miscarea ep te 1 Românismul 
nelu”) apune de conebusie — va 
pară despre consiruciiviamu) "Tomb 

















DEȘI PE racita noastră domină 
uralasi 






zeii dau semn, Şi 
cetatea. Paricăi 
luntare sunr dai 
Irâng legea di 
nrdeansă, să 

de mâpastă 
stabileşte. riini 
nea truzică si 
"aspri si nel 
Tuntar:. Com 
mut male sei 
tezoric, 


acunse. 

lima _cuprinde|  Sanctiunea este deci o cale de 
incestul up: absolvire. un el esențialmente 
crime care In- |etit, Este un e de a spăla con-| 
Vinovatul iși ia Pete vinovate de apăsarea pă: 
singur, îngrozit |ral 
„pedeapsă se ee 
la etica. Sanctiu- 
ace, a: Lwaca 
eu [SD 
nmenească 


tei iti ca- 
E nea 
Creon înc divină prin le |i 
a Miu, ii 


Hismentelor, tel adu n 
a abspivită de 


asupra cetatile 
leaea umană ad 
ua 





pară divă 


Vineri 18 Octombrie 1 


RADIO ROMANIA, RADIO BUCU- 
REFȘTI POSTUL UNDA 
CURIA a a. 


648: ORA DIMINEȚII, 
more SEE! pro 
mat Ea 


feet Pula a 





n past fat si n 
1 stituit le- 





















jude- 
ea 


g 4 [ră în alară 


denseşte. Atumi 
epsit, căci 
ihește. ne 
Crean este la 
ui de părinti 
ventil, npazrri 


atmdătă 19 Dot. 1040 


„IDARCEREA  BIRUITOARE| DELA I-au 
IN | 
p sută de leki stat. Miscarea Legionară a împlinit MUNCI RESC 
[tame Mamici cie| LEGIONAR 
ralu |POPOr italian de care suntem legaţi 
eretului [pen aceleaşi idealuri politice, 














Continuăm b 
ORDIN inalnte de prigoana ) tara 
Prin Simpla ei apariţie, în' zorii] Către toate Sectoarele şi Vom da un paterni mar, e 
răsăritul Ț Europei noul, la case va mine co-[Secțiile _din Garnizoana| mare valoare. de m 
SEO Ioane şi portice, România legionară Bucureşti ă Btrânsetia ră 1 lângă fler, pi astră, ndreaat ta 
timp. |apEcusit Să Tezolve definitiv această | _Interzicem. onteare Legionar din| aduna cauclucu [ vechi ; 71186 YI = TA romiAnese; ră- 
tim. [problemă politică n aceastălnter Muncitoresc. aa Omar „dr (d Frăiile de Cruce OT avea sectorul 


Nam băţut cu capul plecat - la ten orga tere a arta i Pozita pe centre 

î- [nicio poartă niciodată. O Stie foarte| Orice inițiativă de aces: fel va fi repartizarea lui. 
pub Hetare. Nici măcar la ușile ră |emporia a atiVă de acest tel va i eta Pe di recâștizate materiile prime, 1n | ANA si PETRE cALvocoREsco, 

testi; convinsi că neînțelegerea nu-i Jacestui Corp, rela Îl aparţine strângerea lor: i Str. Anastasie Panu 30 

între noi si ej, că ea are is-| , Camarazii cari nu pornit din inl- 

vorul în alte pricini. A între[tiativa lor la asttel d - 


ă a. N, i. rase „Vam trimis Prin cec postal mms, 
ȘI prăbnsi ări au cațivata pen [Port Sr ut ni din care se pat obține materii prime Espinaze 10900 mei "iară 
tru scopuri personale şi nu ale per- [ul e ; e 
. |manenței românești, E: “i SE OBȚINE i i pay else «] 
laţă dece drumul însorit at echi-] „Nic! un i : Pindrel-Taloral 
:|nei româneşti constit - |iaungiroreae. mu are, drepi : ; 4 
ii ia R Esi 1 T o gAm, depus pentru. „Au: ru ay 
Me i „„ |elonar” în cont 13 Cec” Lei 5.000, Să 
frații nostri Care trebule să . . . . nătaterr,: d 3 3 
dă Rem la pient pe toți pelerinii i te 
de bine |. 





fletului şi calită- |? y ui 5 
ului şi Calită- [mo putere si nădejdilor mari, |$ în Rămășițe dela 
epocale, zenţi, Sâmbată 1 1830 Ia Ri 


i a anun- „de adist MANOLIU 7, A 
Teveniți arsi de soarele tutu-|lă. ve toți car t Ă de ulei : Bucuregti-Grivița 2177 


Organizațiile ai “Alexan, i: 
rezlonale puls s00 paleta il 


-Dumnezau să vă late ca să ine 
şi construcții meţali- ră tromaţi faptele. în, apele vorbelor Ei 
Care ne-am urat”, 


MASTAS. PENTRU POMENIREA e i Aa ia a 
1” FRALULUI GANTĂ CUZINO-GRĂNICERUL & 


reparații şi fa- 
ţii diferite 





cu Ia «0 RI Pietei arii ctru R ile dela construcţii de 


Alexandria: Telnormag 
Tau parte din tontă înfma Te Bit, 

le de fier sau oţe) „Leion, 
DU mai au. utilizare 


Dela Asociaţia „Prietenii „pgoetieiima ii 
Legionarilor“ i ie eee aicate 


d candelabre, eţc:) 
1) Toți prietenii allători in Bucu- - Aparati lectrice delezlurite Inscriu tu 
resti şi care au făcut declaraţiile Izitoare, comu- pe cara o vol vi 
cerute. prin comanicatele anterioare. 3 2, prize, etc.) CUPRU . iaotonti din 
UA ia : 4 Ş ntralei Bucuresti”, ea 

se pot prezenta să-şi ridice legiti- 5 e sau stricate ZINC Ă 
maiile la. Polilechnica (intrarea e apă, Dr, C. L ANDREOIU Abruă | 
prin Str. Polizu), cu începere de tăvi stricate 
Vineri, 18 cor. intre orele 9-1 si . ovenite dela prepa- 
4-8 d.e. y i fabricație de plese 

2) Prietenilor din provincie, legi. lin alamă, spanuri, pliuri, 
timaţiile se vor trimite prin poştă & si orice obicete din 
3) Programul Adunării de Dumi. [i 
ncă 20 cor. se va anunța ulterior. 


STIRI. . diferite de pastă 
„ (aastă de dinţi, pastă de cu: 

Toţi leglenarii intelectuali aflători Î rățit etc) E 
în Capitală şi provenind din ținuta. „1 — Capace de sticlă de Bere 
a aa pa, tried nă — Mecanisme de sticle de stton 

m otin, Dobrog: . - 
dealalat, ant rugaţi ca cel mat tar. — 0 A apă, sparte san di- 
ziu până în 20 Oct. să se prezinte în. ; y dz ÎN 
tre orale 20-21 în ste Homa 52:34 Ni Vase pă are, de zin sau 
ai ş la sedial ret 
Cimitirul Legionar dela Predeal ai piine aa ine aiati — Foltă de siantol 
> Octombrie, la Pre-lpe cari le-a imbrăţisat în săptămă. |Ion N. Plorescu i 5 
i din loca- |n, ere atimilor, poate E 
at. aia pei ape ariile j încadrării. E A zgulalo electrici 
ufletalaj generalului | zane 





8 


al 





a 
ă 
2 î 


L 


| e € * i 
„iii? Vizitarea casei = Sie pier die 


3 


legăiura sufletească, 
s între ei Şi generalui 


“Elena Lupescu 


| 


"E 


îi 


i IE 
Îl 


Vizitarea casei Elena Iupeaez: de, III. La intrare se percepe o taxă — Catii de medicamente, pudră, 
| 2 (Parcul Filipescu) | pentza „Ajutorul Legionar“, ete. 
minică, în fața celor 5 face până de| IV. în caz de ploae, vizitarea se — Vase de bucătărie din - ata- 
Die legionare, ande îşi! Du Ost. €. conform pro-, oprește imediat, nlum 
veci trupuriie chi- | pra: V. Jidanii, nu pot intra, î— Orice oblect fabricat de alu 
e uzer misei, cama- AIA inium care nu mai poate 
lin Prodeai au tăcut! pş ? minium care 
re | Posta proprietale a Elenei Lupe- fi utilizat pentru. destinaţia 
acu de lângă Staţia de Radio Difu- si lui inițială 
ziune Băneasa, se poate vizita In 
tre orele 87, 
Vizitarea se face în gceleagi con. 2. ORGANICE 


dun. 
4 — Camere și anvelopă - pentru. = 
automoblie, motociclete şi 
. „biciclete porii 
arn!- — Galoși şi soşoni vechi - + 
C. M. L subg I ma enira tras apă san vin | CAUCIUC hp săi 
II i Mei e plz £ care 
ana p ice obleci 
za Pr ei 
tz estinaj iul 
e pd-l gag ia Ă Opinci şi sandale de cauciue 
i [această subparnimară pentru medinţă 


care va avea loc în str, Roma 92-24 E i Discuri de gramofon stricate 
etaj 2 Cutii de Pak soare f- ceLUuzA 
Capace și învelisuri da com [| SASINA ? 
CA LOI 


CORPUL RĂSLEȚI| i i 
CIRCULARA No. 8 murati sectii | 


cai !. Orice legionar, indiferent de grad sau funcţie, trebue să fie în- — Hârtie 
adrat îmtri, ii . 
m E Indata faţă de cuib trabuesc respectate cu sfinţenie, intrucât Gi CAMARAZI,: Sr 
hummai aci plămăde, sufletul! legionar. rau n obiect ă ă 

a, dai eat comisie de specialitate (economică, medicală, 7 . - sect perlat, re 
Peiroliferă, etc.) nu dispensează pe nimeni de incadrarea în cuib. p pif E 
a 4. Noile incadrări se vor face conform oriinelor date în acest scop 

mag, 


tilar d, Ă 
Trăiască Legiuae ii Căpitanul 


* Oct, 1940, 


uriie și codrii Predeale- 


îi [ 


ALUMINIUM 


inconjurat de cler 
clu religica, corul 
ansarila, i 
păiner Cerkiesen co-| Miercuri: 6-12: 15—16 pt 
Insă pentr oper”. Cile-| gol: 9--12: 15-18 pentu 
celor morţi: 4eti răspani| Vineri: 9-42: E pt 4 
2 8—12; 15—18 A 
ir. acești camarazi cătă- 
de poante, rr us : 9-12, pentru publie; 
isaenti Adi la Predeal, |15—18 C. M L, Râzieţii și Legio. 
oament spiritaal. pla- | marii din servicii sedilior și a Do. 
lot. Chiparile Căpitanw- | jiţiei Jegionare. 
nineralului Camincuzino,| 1 Vizitatorii din provinele vor 
oreintindegi, intra pe poarta No. 3, prezentând 
umbra codralni abia îmw- | legitimaţiile şi bietele de tren man 
răit Căpit ultimele | autobuz. 
de liheriale, visieă n biruinta | IL Camarazii legionar 
a, îlâturi de  curagioasa-i | în zilele fixate pe cu 
hiteA fiică — Cătălina, | grupuri sub comanăă 





Comand. legionar, 
1ASINSEI 











La 22 și 24 Octombrie 


Concursul atletic interşcolar! Unirea Tricolor, Rapid şi Ve 


pentru cupa Teodor Popovici 












zilele de 22 24 Octombrie, se | feta 4x100 m. plat, 
Da e eee etedimul A N, E. FV] In fară. de trofeul us în joc,sti 
rs etic interseolar pentni [vor distzibul primului clasat din| /n cadrul pasespreztetmilor da ji 


dr. Popenici”, 


u cuprinde “următoarele 





Inscrierile se primese |n sed 
rți 22 Octombrie; săritură in |F, R. A. din strada Caragiale 13, 
5.000 m. plat. aruncarea 
100 m. plat serii, săritu- 
ijina, atafetă 41000, m. 
0 m. Plat finală. 
aa Octombrie: 300 m. plat serii, 
ar area discului, săritura In lun- 
gime, 100 m. plat, aruncarea suliței, 
300 n. plat finală, trtolu ealt, gt 





19,30, la d, Aurei Lupan, cu menţi 
nea „Concursul atletic 
Cupa Theodor Popovici”, 





până lun! 21 crt, Sa va specifi 
inseriexe „scoala din care 








S'au delega 


Arbitrii jocurilor oficiale din Capitală, | 


din zilele de 19 si 20 Octombrie 


Tr șalnță de Mercuri a districtu- ora 11 arh. Drăgan Emil, 
dul Bucureşti-s'au delegat arbitzii| Coltea — M. Oficial teren 
jocuriiar oficiale din zilele de Sâmn-|drom ora 11 arb. Jarosleviei 
bătă și Duminecă, după cum uz-| Distribuţia — Uhivereul teren Bi 
meaziă, Tuința ora 11 arb. Neguţ Ion 
SAMBATA 19 OCT, 1940 Categoria I-a seria II-a 


Divizia Naţională Adespo — Ay. Sportiv, teren i: 
Venus — F. C. Brăila teren “Ve. |Phenix ora 1130 arb. Bărbulescu 
nus ora 1530 arb, Vartolomeu. Ștefan 


Juniori setra I-a 
Venus — Ind. lutal: teren Venus, 
ora 18.30 arb. Mihu Aug. 
DUMINECA 20 OCT. 1940 
Divizia Naţională 
Unirea — —PC Rapiă, teren Uni- 
rea ora 15.30 arb. Caciur Leonard. 
Turda — Prahova teren ACSA ora 
9, arb. Zamfirescu B. 
Olimpia — Juventus teen ACSA 
ma 11 arb. loneszu Bornad, 
Categoria I-a seria I-a 
Luceafărul — ACSA, teren 
nus ara 11 arb. Virgij Matei. s 
Gloria — Ascam teren Militari 19, arh, 


Ager — Vergu teren Phenix ora 1 
arb. Litz Wilhelm, 


STB 
arh. Ioachim M. Ion. 

Categoria I-a seria JIL-a 
nay ora 9, arb. Mateescu Nircea. 
ora fi arb. Grozea C-tin, 

Ve-, 





tari ara 15,20 arb. Dumitraşcu. 


Georgescu Vasile. 
HOCKEY | 
Incetână de a mat fi susținută | 
de Gabriei  Martmescu, ae pare că | 
secția de hockey a Venusului se pa 
cesfiinta. 
In acest caz, E O. Ranidul va a- 
pela la serviciile câtorva jucători tar 


Sportul Studentesc iei va relua ae- 
tiuitatea pe acest tărâm, 
P* 


In lipea Jul Biro. rămaa în terite- 
ziul cedat, H. C. Ravidul va utiliza 
in postul de fundaş pe talentetul 
Radu Tirase. 

* 


Be crede că nutenameniele de 







i de Volley si 
pendarea urmă- 
Ari pentru neplata ta- 

Sportu) Studenţesc; 
entus—Tirul: Varus: 
Foriuna 1940, 
Monitorul Oficial 
Lui. 





= 
In vederea promovării Ja catego- 
Tia Il-a graparea Radu Vod, 
cale sa legitimeze un cunoscut ju- 
ebtez bucureștean al cărui nume nu 
suatcri încă autorizaţi să-l dăm. 


hockey vor in Capitajă pela TENNIS 
20 ale lunii viitoare. odată cu des ZAGREB, 16 (prin telefon), —Fe- 
chiderea patinoarului. derația iugoslavă de tennis face 





mari saeriticii pentru popularizarea 
nnizului in rândurile Uneretului. 

1, pentru Sâmbătă si Durl- 
mică, reprezentanții. Unsariel, An 





FOOTBALL 


După cum suntem informați echi- 
pa districtuală „Carmen” tratează 
un turneu în Orient. 

Matchurile ar urma să aibă loe 
18 Atena, Istambul si Balonte, 


+ 





both si Gabocny, var disputa o noub. 
partidă, in 


rasul Osiek intruntând 
de mare clasă 





Cunoscutul ţucător — internațional 
Gică Popeseu (5p. Studențeac) se 
pregâtește intens în vederea eza- 
mMenului de admitere la medicină. 
DH wm consacratului Tootballist 
rupees deplin și in noua carteră. 


F. C. 13 a câștigat „Cupa 
Regele Boris“ 


SOFIA, 16. (Prin telefon), — FI- 
hala partidei pentru cupa, Regele 
Boris disputată între FO 13 și Sport 
Klub a revenit echipei FC 13 cu 
scorul de 2-1 (1-1), 

M, S. Ragele Bulgariei a fost re- 
prezenta; la match prin Mareșalul 
Curţii Regale. 

La această competiție, 
1i, considerată cea mai 
nire naţională sportivă, 
peste 14.000 de speclatei 


Frederick Stadt a câştigat 
campionatul de toamnă 
al Norvegiei 


OSLO, 16. — Partida de footbal 
disputată intre Frederick Stadt și 
Bcald pentru camplonatul de toam- 
mă ai Norvegiei, a fost câstigat de 
prima echipă cu scorul de 3-0 (1-0), 
hi sugea) au asistat 38.009 spec. 
atei 


5 





3 
Li 
Pa 





pi 
$ 
Es 


Ee 
ij 





i 


i 


persoane, culcat merezemat și 
distanță de 50 m. El-a anun- 


gR 
E 
e 





L-A 
janet 


ui A NE F. până 
cor. 


Fruntașii tenisului rom ânesc se vor antrena! 





fiecare probă câte un premiu, care 
va consta dintriân obiect de sport 
are z4 de luctu, intre orele 1B- 
intergeolar. 
Ele sunt 
te de orice taxă si sa primesc 


tace 
și clasa pe care o frecventează, 


Velo- 


Metalogiohus — Socec teren 0o- 
lentina ora 11 arh. Vasilescu . Bar- 
tal. 


— Ciclop teren STB ora 11 


Arsena] — Metropola teren Arse- 
Leonida — Ind. Iutei teren STB 
Militari — Vii. Dacia teren Mili- 


— Carmen teren Unirea ora 


LEY-BASKET 


pe [poartă —a militarilor bineințales— 


i 
are Întâi 


pentru optimile de finală 


pitală, 3 partide, Untreea Tricolor, 


iul , 


irea Tricolor a eliminat Militari, inv ingând cu 3-2 (1-1) 


in 


A 


căi 


Li 








Fi : 





Un duel 
Unirea Tricolor. care detine de la 
inceputul sezonului de toamnă o 
formă bună n'a , putut să invingă 
districtuale Militari. decât cu foarte 
multă greutațe . 

Matchul sa disputat in bârlogul 
yMilitarilor” pe un friz rece. de 
toamnă, care a contribuit extrem de 
mult Ja desfășurarea, jocului, Adver= 
sării obpfenilor u prezentat des- 
tul de bine, du axuț condiția fizică 
la nivelul A emil SA avut, mei 
tajul terenului, si În ) o: 
bf: pr EI Ala 
suburbie. fir SA pu A 
Aceasta mu-diminuează s0up nizuie, 
Jocul frumos pe bare l-au făcut „Mi- 
iMtarii” despre care nu avem de spus 
de cât cuvinte de încuralare. Ceva 
mai mult, ne-a surorins și jocul 
air”, pe care acestia îl practică 
deobicei foarte, foarte far. X 
Unirea-Tricolor a iucat mal. slab 
ce geobicelu. A jucaț slab pentrucă 
n uat adversarul! în serios ej drept 
un simplu antrenament, Dealttal au 
dominat tot malchul. repriza a. 
doua a fost mai mult un foc ln a 





și dacă scorul este atât de mic a- 
ceasta e datorită Jul Lulu care: n'a 
tras ca deobiceiu la poartă, lui Sonp, 
care a dat mingile mal mult cu 
tocul ghetei, și a lu]: Cricitoiu care 
n'a vrut să centreze decât cu apro- 
ximație de 3-4 ori In tot, Umpul 
matehului, 

La Unirea-Tricolor, Angelescu n'a 
Jucat find rănit din matehul cu FC. 
Poleşti, locul.) l-a ținut Paraschiva 
care nu corespunde nici pe departe 
postului de half centru, In locul său 
pe stânga a lucat Alecu Anărei care 








Dă 


a | Radu Flaria 
lege scorul 


pe tot timpul iernii în sala „Gaz şi Electricitate” [si 


nală, stau desfășurat Mirecuri în Ca- 






Cupa României 
nus s'au calificat 


Venus sau calihieat pentru 


Dreu destriceuale Miitari, Leonida 
de finaiă. îmvinoâna cu 


MC.F.RBT. 


ohmi 





Punctele au fost inscrise pentru 
învingători de Ionescu (m. 14), He- 
rescu (m, 17) si Cârcioa (m, 20 și 77) 
lar pentru învinși de Tulcă (mm, 5) 
şi Gorski, 

D. Taciue a condas bine forma- 


țile, 

: Budan, Ionescu Crum, Ne- 
Negoescu, Clarughin, Feraru, Bran- 
dabura Ene Ionescu, Cârclog, He- 
Tescu Iordache 

C.F.R. B. 7. : Luchian, Popescu t, 
Popescu II, Gorski, Ortinski, Cazac, 
Lăzărescu, Lazarovici, Borş, Tuică, 
Lazarovici şi Toma. 


„Dor de Ducă" va activa,.. 
şi pe uscat, dar... 
la volley-basket 


Cunoscuta grupare nautică și 
campioană regională la caiac „Dor 
de Ducă”, a luat frumoasa iniția- 
tivă să părăsească temporar apa și 
să păsească la o muncă fără preget 
si cu același ideal de propagare a 
sportului românesc și pe uscat, în- 
ființând o secţie de volley-basket. 

Cu mult entusiasm si-au anunțat 

participarea la noua echipă nume- 
“|roase elemente consacrate în do- 
meniul sporturilor minore. 


COMUNICAT 


Până la organizarea şi 
rea unui sediu de- 


SEE 


in 


tinând seama că n'a 
mult, flind concentrat. 







neglijat de fun- 
In repriza doua, Lulu 
încercări. reușește să, 
imos si plasat în urma 
deschideri a lui Sony 
dealtfel singura. 
înirea, Joacă numa! la 
pr Sony intoarce 9 
Pie Ari bombă 
bă) — ridică sco- 
pate că divizionarii vor 
dar. Sil ghy scapă odată 
Si Illercu' si trage la 
poațiA fâră ca portarul Cristea să 
may poată reține mineia. deci 3-2 
pentu Unirea-Tricolar, 

Suporteurii Militarilor speră intr'o 
egnlare, ce! al oborenilor in fuerul 
Thâl al arbitrului * 

Aceştia din urmă sunt mai noro- 
copi, Unirea e salvată, a rămas în 
Cupă, 

Deia Unirea nu rcăm pe nl- 
meni, toți au jucat la We! adică așa 
clim. amugcris maj 
chul drept antrena, 
nul cu galeria... Arbi 
datoria. Dela Militari, 
să joace bine şi-au: 


FORMA 
Untrea Ericolor + 
Iliescu, Florea, Porasi 
Lulu Mihăllescu, Iohi 
Sony, Alecu Andrei 
Militarii: Et mie, 


p 
va fi îndreptată și toa 
lămuririle vor fi ceru- 
te dela secretariatul Gene 
ral a! acest or sportiv 
instal -! provizoriu în ac= 
tualu! diu al Uniunei 
Fede--tiilor de Sport din 
România. str, G. C. Canta- 
cuzino No. 33, Bucureşti, 
Telefon 2.10.32 şi 2.841,43, 














Carnionatul regional 
de hand-hall va incepe 
la 3 Noembrie 


„| Cnmpionatul reglonal de rea a 

hali care fusese fixaț pentru dai 
EREU: |a0 45 a a ast aaa ala amaăet 
bine determinate de câtre Districtul 





ti. au căutat 
sit, 












Tvanciu, Muta, 


Pascu, Dobi 


in turneu! fina) aj camplonatului 
național, care va începe pe ziua de 
n Oct, Daaliit IS et dele- 

L di a j perea 
Fanii alai teztoaal pe data dat 
Noembrie, irevacabi! 


LN 
15.000 echipe susțin 


matehuri in fiecare Duminică 


F că Germania se găseşte 
în PRAI de războlu nu a miluen- 





Ati 
A 


E 


ingrijoră 






re 
n și 


toa 

















1) 4 


Spania va juca în 
Portugalia și Italia 


Federația spaniolă de football a 
area amor matehuri 


zer natie spaniolă va fn 


Li tur. Prima întâlnire 


viei, Porta. | 12 Tanuarie 144 în 
“float ABD e VBhiriel, Porta. (12, Tarilsvitl AO 
Primul mateh sa va disputa Ja spaniol, Cu ei II 


men la 11 Mai în 
Milano. 


A Decembrie n. 
e. cu Ungaria, In Portugalia repre 





După victoria lui 


Henry Amstrons a cerut 


Formidnbilui negru, Henry Arms- 
trong, fost campion la categoria 
|mifloele a învina Madison 
Square ien, de Zivie (nu She- 
iiteh enm din eroare an anunțat 
cablogramele. franceze). 

Ziarele comentând victoria ll 
Zivic, san că a fost mult mal știin- 


Pentru gala dela 20 





țifle dccât „minunea, n 
not superior în o 
dui, disputat în 19, 
cum sa comunicat, 
Negrul a cezut şi 
să-și recucerească 












































Șerbănescu, Cionoiu și Docul 


3 












































VASILE ŞERBĂNESCU 


După cum s'a anunțat, Duminecă 
va avea loc În Capitala Germaniei, 
o mare gală de box a] cărei cap de 
afiş va fi întâlnirea dintre fostul 
campion european, suedezul John An. 
dersohn și germanui Heintz Seldler. 
In acelazi seară vor evolua pe 
ringu deia Deutschlandhale și bo- | cât mai bună rep 
xeurii români, Vasile Șerbănescu, | jor- nouei Români n 
Constantin Cionolu şi Mielu Docu-| vantajul unei rutini r 
lescu, fapt care va contribui, dest-| veşte increzător rezulti 
gur, fa O mal strânsă Infrăţire ro-| match. 
mână-germană, pe tărâmul spor-|  Antrenamentui celor 
tului, români a continuat eri | 
Campioni nostru la categoria [au Captala tot 
mijlocie Constantin Cionolu, va. în- 





Si 
de în e! im element de. mare 
Inzestrat cu reale, cs î 


luțeală, elan şi posescrul unui 

excepțional, germanul 

de lucru campiona 
pariere 

antrenaț na, 

bilitățile advergarului şi d 








































i 
i oiaţia 


Neregulile dela primă 
Colentina | 


D. prof. Ion Vântu, primarul Ca- 






munti suburbane Colentina, a de- 
legat cu facerea unei anchete d. 
tor financiar Lazăr les- 








baza anchetei făcute, 






prin care se constată temelul de- 






al Capitalei a 


















Se impută fostului primar 


Zago- | prin intermai 
cate a demisionat ul | 




























CAFE 


iăți de gifuzai 
veroase şi c 
fără Jimi 
mai bolnăvici 








[ cunoseute. 
vântul puternic 
a început să 






hi profesioniști ai 











ezeu — în țara noasi 
azi închinată muncii 


r. Tot produsul sfi 


solul de xvonuri, bi 
«au tentative de „e 
ma! proastă calitate 
pcupările din ultim 





în cuvinte sobre și 
e! mai tuminat și cins! 








la! de astăzi publ 
DECRET-LEGE 


Superior 














farma 










u Nr. 74796 din 12 









zițiunilor Decreteior- 
5 Beptembrie şi 













și decretă 
DECRET-LEGE 














— Arucalul 86 din De- 
" pentru orgawizarea mj= 
sarătăți, i Ocrotirilor 
20 Noembrie 1399 se 
precum, urmează 
a farmaceutică se com- 























Dizolvarea 





Ion Antonescu Condu- 
ulu: român şi preşedin- 
1 de minigiri a semi 
ul decret-lege 
ere raportul d-lui 
r de Blat la depar- 
M Sănătății şi Oero- 
e cu Nr. 94797 din 12 
40 
ispozițiunilar Decretejor- 
2 din 5 Septembrie gi 
Septembrie 1940; 
ș. decretăm: 


DECRET -LEGE 



























E din  Regulazmeritl 
banizarea și funcțloBarei 
îi tarmaceutie, 
2. — Actualui comitet Exe- 
Nira! ai Colegiului darza» 
Fominia se dizlvă, 






al refagiu decât Astiel, aflăm ei 


cari au mai rămasinomărul militari 


ei să... muncească. | pleacă wredhea spi 


ntelectuale se închiagă 








clef” a constituit-o ve- [ai minelunei: 
a misiune! militare 


nul a arătat cu toată 


re este menirea aces- | Țării, deși în alte timpuri — în ina. 
miitaze ale Marelui! prejurări stemilare —— 304 au toi 


man. venite să ne pue ar-|0 seninătate anprlică de bibeion ce| 2 
rai zilelor de azi, totusi | portelan Zi 


Desființarea corpului superior 
de control 


pentru desființarea Cor-|! 
de Controi 


(Compunerea Comisiunii ; 








Farmaceutic 


Cuvântul 














re a acesti oameni — elobiari 
apa- | măniite ale techinlui regim d 


Tot soim de „aprecieri pă Maui 


lăsate 
nu | pe vilțeie Capitalei ** Să SE scurră 


u uimire invenține 
ca- [cele mal sfninftată referitoare 13 


for german! veniţi 


măsrociii din 
tră 
= ei, Statul naţional-lezionar nu-și 
Te a-l asculta si 

or- [nici nu-si micșorează demnitatea] 
poborindu-se până'ntr'acolo încât să| , Fostul primar general al Capitalei 
incât să F 


- [le onoreze bârteala cotidiană su]d. Victor Domhrowski, în ultimele 
vreo desmințire bficială. 2 


Totuși, un singur lueru' trebue 
ele | semnalat acestor” dolportori polnai 

















arati, 
„Prin atitidirrea lor si felul în care | de milioane si j 
înțeleg să-și manifeste chipul in|t 
care „sunt atât de bine informaţi”, 
a- [na fac aliceva decât să servească |n 
Mt [de unealtă inconștientă dusmanilor 


a cu care sau Iinchelat 
e, cât și costul îm, 
a plătit la facerea c 








— îsi păstrau toţi] € 


Cambu- 
al, şi-a 
ârile înaintând actuala 
Capitalei, d. prof, Ion 
un raport detailat 


RIMELE OPERAŢII 
litera sobră a rapor- 


a în ce condițiuni sa 





E] gedinției Consiliului de Miniştri, Se- 


12 28 0ăkbibrie 
e 













rai Statului Român 


Președintele Consiliului de Miniştri | 
General ANTONESCU | 


Ministrul Jastițici 


Mihai A. Antonescu 


m zona de Io 
. 3489 


trecut în Martie 


eleralul dlerior, incetat din or- 













ceutice ii 
a : măria evaluiază imobilul Ja 


d. Bountry tria 














2 Ti comistunei farm 
nu var fi retribaiti mb nici o 

Dat in Bucuresti. la 16 Octe 
1940 










Mihăescu | 
rziere p rhiteciul 

uarea. Acesta era- 
74 — cu o jumătate 
dpeât hotărâse 


Conducătoru! Statului și 
Președintele Consiligiai de Minbytri 


General ANTONESCU 


Ministrul Muncii, Sănătăţii | 
și Oczotirilor Soclale, 
Y. IASINSCEHII 








Evaluarea insă nu satisiace pe 
ginerul L. R. Mihăescu, care ale: 
tuieste în aceeasi zi o nouă evalua- 
* re de 93454612 lei. 












&n-| raportuluie pi 





-lae 


POLITICA Za 


NEAU A cum A FAST EXPROPRIAT MOBILUL BRÂNCOVEANU: 
„n unica eee! PENTRU 83 MILIOANE ȘI JUMĂTATE LEI 


pi iat aie au în Fe aste] O afacere a vechiului. regim inchelătă în ultimele luni.-Primarul IE: 
Dombrowski a tratat anticipat cu vânzătorul 
„m st te mii eat eat cam srezaz ci] Primăria  supraevaluează imobilul. Meoret obținut prin fraudă 


asteptat, această îm- | Reichului şi câte alte 
amen! fără treabă şi| cele mai tenebroase. 


Faţă de aceşti „domn!” al cafene- Societatea a trimis oferta după faCBORăt co ntractului.-Proprietarul 
concepea actele ce trehuiau făcute de primărie 


=ilioneze propr 


ANTICIPAT CU 


BROWSI 


In raportul sâu col 
tă a exproprierii im 
coveanu”, precizează 
rătate mai sus 
Inainte de a <e fi pronunțat 
misia speciala și am 
Te 1940, d, DomhroYi 
vorbire cu d. M. Boul 
sedinte al consiliului de administra- 
ție al Băncii Come Române, 
CĂRUIA ÎL PROPUNE SR 









RIA SA-L CUMPERE 
IN CHESTIUNE. 3 








lar mal departe se 











ciale Române. solicită: 


1luzmă să trateze vân, 


lui. 

Comitetul execuliv 
toriză pe d. M. Boul 
până la 3! Mal 1940, 
tru suma de A miilio; 
care 20 milioane la anl 
tractului, iar restul În 
gale plătibile din sase 
primăria obligându-se “n 
timp să ze Societatea comunală 
a tramvaielor a remite vânzătoarei 


_ |bilete la ordin pentru valoarea de 


6 milioane scadente la 3 hint și 





achitare a prețului. 


93 milioane si jumătate lei 


7 „ln “acelaș conăițiuni 
„ se trimite ministerului 
de interne un prosct de 


i-la antoriza primăria să di 


Bel cu p!'afa restalni de 89 milioa- 
vânzătoarea consimțină să 
predea imobilul inainte de plai 





i-| tegrală. 


In cele din urmă primăria 
torizaţă. Şi abtele sunt făcute plătin. 
dc-se primelă 23 milioane lel. 


IMOBILUL EXPROPRIAT 





|SE AFLĂ INTRO ZONA 


CU MULTĂ VERDEAŢĂ 

Comisia dă anchetă, constată În 
raporiul săută imobi'ul fiind situat 
in cartierui de vile din imediata re- 
cinătate a Părculai National, a pa 
cului Bonunable, a porcului Jianu şi 
a lacurilor asanăte, nu a fos! opri 
tun să se cumpere peniru a fi des 
Hnat ea zonă Verde -- terenul fiind 
meni! prin plănul diroctor să fie 
construit, Li n 

In acel cartier ăi În acea regiunz 
- arată raportiil = + destulă zonă 
verde, 











- Po Comisia de evaluări Isi insuseşte 
Qieciuiii | 
so. Cum imobilul fusese oferit la su 


ma de 50 milioane lei se acceptă o- 








ierta. 
|BANCA IȘI MAJOREAZA 
PRETENȚIILE 
Unnj din, membri va îi desemnat | „Hanca comercială română prin 


Ste a Te 2 cae a ai i ae 
Ice EXDaSRAI ip anjador du Epouisă "achitată cu prima rată ae 
marii în6l i Soon îs ia ce Pra 
Da! în București, la 15 Octombrie“! CUM S'A LUAT _ AUTOR 
APR atacati ad latul si ge bu pri Ea a At 
tele alai de Miniștri, 











0 OFERTA DE CARE SE 
VORBEŞ DAE NU 


Comisiunea dE he ctă cunslată bi 
serie de operațiuni reregalaie şi i 
legale. 

Din capul toi stubileate că bn 
vativele au fost e de Banca ee! 
mereială română dey nroprieiata, te 
mabiluiui este SĂ. 1. Generala Mie 
biliară si mubiliară, 





de din 1921 And să se achi-| se află Servieial 
di mitetul de era 
desigui 


Lă 
pre- REDUCEREA PREȚULUI |uânairii. românești 


NULAREA CON- 


TRACTULU Alătari de „Libe i imperaftmul  ceasnlui care-) 
In canelaztile Adei camieta Ep ireirar i eo ie y 
de anchelă arată că pre!ni ' dat  delceara trebus să apară cât mai cu-| Iată pentru ce, salutână ca bu- 
primăria Capitalei. este malt prea! 
Sunt acestea cuvintele exacte ale | mare. plină 

a 3 Ca mare trebue să se ceară pânză. [Este nădejdea noastră a tataroi | cotidian 
or o reducere simţitoare a pre-|zinriştilee Legionari. 


r. 
Dacă se obține aceasta imobilal! 
să Jie trecut în zona verde penira al 
nu î se schimba destinația 
Atel sa se ecară minisleralai- de 

nlerne annlarca actelor săvârșite = 

prin violarea legii și delarmare. del a a e 
















rea celor 23.434.612 lei achitaţi 
primăria munieipialui, 


preschimbabile până la completa |zultă 


In re ite sa = REA 
tu, primarul gene! pitalei “aj, pi 
alăturat conclăziilor. raportului ho-liilui de ministri, a sem- 
târănil să se oprească neîntârziat oria| nat decretul-lege p: în ca- 


ce plată către Societatea proprietară|re ofițerii şi asimilaţii de 
de către S, T. B. orice 


o razie - la direcțianea 
Monopolului Alcoolului şi a taxelor! 
de cansumaţie. 


Ncadenia Română ține astăzi 
“şedinţă publică 




















Presa şi reapariția „Cuvântului“ 


„OAZETA SPORTURILOR: ris pe câile trasaie atunci cu vigoace 


După de apostolatul redeșteptării natia- 
nă „Ci Bale a font m el victima part 


Este 
vântul 







„Profesoral Nas Ionescu — 

Horin Sima — De-a învățat 0 

dim. Dapă cum Căpitanul a despăr 

E a 

escu a despărţit lo- [sai E 
zi  lormmalelor stezpe de lumea cu. near Curi zmei 
Tatr'adevăr, optat E , 

peatra voalitatia- aapaal e Iobtzt[ini continuă iau 6 


de sistematizare, Co-| 
Comisia specială —.| 
ir din epoca aceia. 





marșul ul organ 
de ruptă legionară, al cărnj obieatia 
este de a reinălța poporul pe cul- 
mile orgoluluj și ale drepturilor 
In Leuinne, misiunea  „Cnvântu- | Ale Sacre 
Imi” sate de a prelua căile deschise 
Pentru a le aaa ao et statului, 
en. - 
mele consecințe. - Aceasţă presă română întelege 















Moţa si de 








rând, „Cuvântul“ va duce la de- [cure reapariția „Cuvântuini“. presa 
birniztă doctrina românească, | română și profesioniștii condetului 





ridicarea spiritului națiunii româna 


DISPENSĂ PENTRU CĂSĂTORILE 
—"OFITERILOR 


0 importantă modificare adusă actualei legi 


D. general low Antone- privitoare la dotă sau sta- 
onducătorul 





şi presedintele Coumsi. 


grad. din activitate 
și disponibilitate. cei che- 


N.A. 
10. M. Bumbu, directnrul gene- mat: zemporar în pederea 


trecerii în activitate, pre- 











ral al Monopolului alcoolului |e:em si gazete inferioare, 
a luat postul in primire 


„ai ii fai îs] Formarea ofițerilor de specialitate 


se vor putuna căsători, fără î j 4 
îndeplinirea cerințelor s: 








Ad caer a 

feri subalterni, cu sau fără, 

de aplicație a armei de origine, 
1 la Facultatea de construcții; . |re mu depășesc etatea de 26 ani la 
2 la Facultatea de mine și meta-l! Noembrie a. €. 


Dizolvarea comitetelor județene 



































Cât priveste oferta, deși se vorbe 
şte de ca peste tel mu există jnregi 
trată la primărie, 

In timpul lor oferta a lest 
trimisă prin 
Capitalei, L Gh. 

să tie remiză 






General ANTONESCU iepieși fara a aia și 


tra-semnată, emanată dela 
Ministrul Munei!, Sănătăţii | COR! Mă at 
si Ocrotirlior Sociale,  |Eeitl Primarului — dai 


Y. LASINSCEI 


Noua comisie interimară 





An legătură cu decretul lege privitor liric 1940, pentru a irterseele Colc- 
nice Ciporti- | izilui departe s- 
petizu organl- 
Btazle ca preşedinte. Andrieş 
Carsaica 


Banlzare e acestala, d-mii Chiale Ana-|e irezul îi 























Tolodală, la itolul  aperalii 
nereoulale, se i 
primar general 


i 
Dombropski o frolaltve de cumm-| 1, 
a se fi promuntal| mate 


a Colegiului Farmaceutic | al 


părare inaite 
imobilului. 


subliniază. că; 
Sejui 1 Ma 
tat la 25 ariig că imi nu 


Pentru propiet ii de maşini 
izi | 


că pa 















tionate 
4) Pe baza Iactur 








Cuzwcintig/ 














că această 
până Ja sânge, nu poa 





te fi re 

















în cadru i toi "au put 
Jidani! iugenui 
n de două i 
mâmântă În Ju a şi stăpâneau in- 
borând c 


































































































Sau hotărit preţurile 
bumbacul 


ut 
n 














GUVERNUL SPRIJINĂ OPERA 
DE VALORIFICAREA BUMBACULUI 


CURSUL DEVIZELOR ȘI 
MONETELOR EFECTI 


Valabil in ziua de 17 Octombrie 194| 


|. DEVIZE LIBER GONVERTIBILE 


CUMPARARE 
plus 


dal 












P 






fixe pentru. bumbacul neeerenat. - Colectarea 
lui. - Saneţionarea  contravenienţilor 


















VAN BAI 


Fără 
priraă 































































A războlul mondial economia 
t es! În Rusia Tusese Dragi i -oor-i tari ” i i fnizmal: de , caii i i DOE e, 
ni - |, D. N. Dragomir, ministrul coor-ituri de Hăanze şi cupsule. luciul, e-Inumai de către delezaţii instalația: 
„iăpinlna ee: | aoiii pi atotiail. mia ul ocoale) tosticitaliigi Pezi.tenta pot 11 înle_ajlar de egrenat și Iapa aula |Praneni eloefian >: 
a Semmat o decizinne, prin cure, cuirloara celor de culltalea |. Majori- |bumbac care au maşini de egrenot, II EVI ZE NECONVER 
începere dela 17 Octombrie a, cltatea semlmlelor să lie coapld, autorizaţi! de către ministerul agri. DEV E 
Sau Stabilit următoarele preturi!“ CALITATEA 111. Bumbacul este culturii și domeniitor, şi care în. ae-| meemmea 
pentru bumbacul neegrenat, |recoltat din uillimel+ capsule necra- tivitatea lor Se vor cânlarma indi. AUR 
această ge-]VINdUL culi/vatorulul : pate st crăpule urtilicial, la Soare |culiunilor și indrumărilor date de 
după care v formă talisma-| Calitatea 7 lei 50 mer ker. sau în cuptor, Fibra poate fi scurtă, | minister prin serviciul plantelor tex- 
satisfacerea A Calitatea 11 lei 45 per kgr, muţin rezistentă şi in parte necoaptă. | șile, 
România unde ânirea ju-| Calitatea III lei 35 per ker. Culoarea moale fi ulbă cenusie Sau Săra (arizațiani vor putea 11| 
A ajunsese până sus, problema| Aceste prețuri se Înfclez loco |golbenă ăăăănle. Se ud mite uni pro- pi ,aulerleati Ji pă ere Dramă... | V0%160 
iloreaseă nu numai că na să [cultivatori cent malitidicul ge resturi de Irun-| de către delegații muintstooet a 1212 
upă pes mt | eaolvit a: Sti ea e si Sei cl puli mal| ze şi cupsule, Simintu poale ÎI în «riculturii şi < domeniilor că cei În . PRE 
i probleme. — | până re a îi ținut în același [A42,rebue să tndeplinească urmă: | mare, DatE Bean d cauză nu se conformează indicaţia- > 4 
stare i eri feel Bumbacul va și| GRADUL DE UMIDITATE |,;/, primite și că lucrează în daa.. a 
Astăzi problema muncitorească în Si A AI. 3, ; i 
în burzheso-capitaltă | statui roma legienar rece În pază |retolfat nam Mih capsulele bine] Prehuile de mai îi A Injeleg Bă eul vatoiloz sau a interesnlui - 
e protilema im nelloeaReă erei o, este una din cele mai|coaple şi complect destăcule (nu alla marță cun! ie ai E pi 
ger i ee — datorită ro-[se admite prezența — Hbrelor — ne-| ERIE 0 a umezeală, Se PENALITĂŢI 1 Titu ay 
coupe i pa Zaai0i55i 2” |coapte). Culoarea lui să He albă, |ESPesta următoarele reguli cu prl- A Lira sterină 2 
a a Ie aa URL pa ta eă va îi rezonită prin-[p%ple), „Chldarea. tul 58 le. albă [rest ea, porumbului: île- |. Toti cel ce nu vor respecta ais-[] HIră atena - » + 
it pă ieiaar dir  lrnita , dar roblerie: „AD umil ot DRE aa Ta pipăit. | Sare Sul trebue să disuce Sin-| poziţlunile prevăzute mal sus vor [1 Perie a 
nimic nu trebuie e Os . e N a e 
Pe ns ooeue 30 9% Samanta să fie coapta, Să na, can: Pupgairitalăă de bus recoută și sanctionați cu pedepeele și pro- 1 razi francez 
lină Ag! de 'runze sau capsule, | ia ăi elle m mrca|setura Drovăzută de art. 14, 31 şi, făpoisă €ehă . « « 
CAUTAT EA AL a BUmbatal | uraiiaraă bea atac. “fa [30 din decretul Jeme, dia 4, Mastia 1 Coroană. suedeză . ; 
fie recolid din  capsulele etala magazie, 1940, pentna activarea producției și]! Zior . ii 
Jesnite) nalurul, pe câmp. Culoa- = ă 
rea să Te albă naturala sea vali OOCEGEAREA BUM. — |conicoul pretor în produte i.[! EEtoc vin i 
miei capita- |zdlbue. Se admite nn mie oroceni] BACULUI dustriele, agricole și produsele im- 1 
se tinde ia o|de fibre necoapte, precum şi de res- Colectarea humbacil ni se va lace portate. ACŢ IUN 
ce ajung în ata pai a în 0 a = E: 
a capitalului, Mal mult, |" nou — ze i Redevenţa 245, Inzestrare mari 6225, £ 
ările muncitorești] de Căpitap — va ajunge o realita i Reyiţa 420, 425, 430, 429, Consolidată 29, 28%, 2 
dustrie oarecum î Soc. Tramvaelor 1000, S0, Acord Berlin, 4/4 BB, 
da: incearcă inăbușl- Astra Română 760. 
rea în sânge a acestor maniiestă Banca Naţionaln 5200. Desvoltare ex. cupon | 
za es legat pe mai Sieg n lugOm Bacaeță 
ceastă sângeroasă măsură, să în EFECTE, SCRISURI, Stabilizare 42.73, 
carca acapatarea mazselor muneita_ OBLIGAȚIUNI Refacegii 52. 
rești în diferite forme de Stat. care 
se schimbau dela un deceniu la al- 


Problema muncitorească nu poate 
f soluționată decât prin voința u- 
nită a, tututor. anuneltorilar leglo- 
ari tăvălucul lor, vor stă- 
ele indeo-burgheze — 


tul, Pentru ca aceste forme de stat 
să pară că s'au născut dintr'un a- 
tribut a) masselor muncitoare și să 

înțeleagă adevăratul substrat 
iu! stat capitalist burghez, po- 


































cari tacă se opun acestei nây 
a născut cei mal eme- . RAR 
tă Se 200 fane d usi Pui A o lume n 
ri ncitoreşti. Așa au fost niscuţi | Ci Ea at. Mo = 
atru Tehova, Blank, Lassale. Trotki | „Ora invierii a sunat, Mori n 
TPI aere e amanet hennă. O lume nouă vrem a pi- 
aborese Mori, dar. guveraeje aub-] (A€Pl nu BE va palea opri să ne 
ei iza paie ta | Semnalul a fost dat: 1a luptă mm 
zu no | eltori 








z0lvirea probleme! mul 


rești, S'a mers aţa de departe Ştefan Cojocaru 


Suspenriarea urmăririi debitorilor 
din teritoriile cedate 


Domnul peneral Ion Antonescu 
Conducălerul Statului a semnat ui 
mătorul Decrei-Lege, publical in M 
nitorul Oficial de astă: 


DECRET-LEGE 
Privitor la completarea Iecretu- 
Iui-Lege peniru luarea unor măsuri 
de procedură, speciale și prubicorii, 
pricinuite de evacuarea Basarabiei 



















dnd unul din debitori intră în pre 
vederile acestei legi. 

Măsurile asigurătoare sm cu ca 
Tocter se conservare mi Intră în pre- 
prderile legii de Ja 
Sr suspendă de asemena, pina la! 
aceiași dată, în folosul celor cari a 
wean domiciliul ta 28 Iunie 1940, ini 
teritoriile enacuale. toate termenele 

















-|tru plantațiile de viţă nobilă şi 


«| bilă, 


VITIC 


Printr'um deerei-lege recent, 
ministerul Finanfelor a hatărit 
pentru exercițiul 1940-1941, re- 
ducerea impozitului pe hectarul 
de vie la 330 lei pe hectar pusa» 


la 1.300 lei pe hectar pentru 
plantațiile de hibrizi  producă- 
tori direcți. Totodală sa redus 
la 23) lei și contribuţia de 560 
Iei pe hectarul de plantație de 
viță nobilă, pentru Creditul pili- 
culturii şi asigurările. viticole. 

Prin aceste uşurări acordate. 
vilicultorilor, ministerul Finan- 
țelor ținând seamă de situația 
specială în care se aflau în acest 
an din cauza recoltei slabe, a 
indeplinit un adevărat act de 
echitate, cu atât mai necesar cu 
răl, ani drarândul, această ca- 
tegorie de_ producători a [ast 

















Ioproprietărirea 





5. Unirii 51.50, 


Cursuri in formative 


RAMASE PE ZIUA DE 16 OOTOM- 
BRIE 140 








ULTORILOR 


impozitului pe hectarul de vie, 
înseamnă ii 3 îngreuneze şi 
mai ip lte podyorenilor, 
şi ascileshu! de loviți 

Aceasta cu alăl mai mult. cu 


f 











în timp ce, în sistemul actual al 
impozitului fi pe hectar, impo- 
zilul esle datorat, independent 
de cuanlumul producţiei. 
Datorită reducerilar de impo- 
căl înainte, tara de consumuţie. | zit consimţite prin decretul lege 
ce si percenea la vin, fiind da- |susamintil, guvernul a contri- 
torulă numai la punerea în cir- |hi în largă măsură la ușura- 
rulație a produsului; praporțio- silualiri podgorenilor, rea- 
narta sartinei fiscale lu praduc- jizâna în acelaş limp un act de 
ți e[ectiwă se Țăcraxlela . sine, | dreptate fiscală. 
Scutiri de te la legea drumurilor : 
Ministerul de Fin 
cunoscut văilor căt 
cererea Direcţiunii 


drumurilor din nui 
erărilor Publice și 





Acţiuni Cerate Oter. 
Asig, Dacia Rom. ex. cup, 4000 4100 
Asig. Generala ex. cup. 1200 1250 
Asig. Naţionala 270 300 
Asig. Agricola Fonciera 300 325 
B-ca Naţională cup. perf. atei ir 



















B-ca Ram. 


















OPERAȚIUNILE 
ZIUA DE 16 OCTOMBI 


Grâu rec. 1040, de'73 i 
3 vag. lei 858 50%, kgr, 
Mărculești; 


Grâu rec, 1940, de 74 lar 
gr. 


e a făcut 
'u aprobat 
mebale a 
tenul Tu 
Comunicu- 


ale materialelor importate de 
Regia Autonomă CER, pentru 
folosința sa proprie, întrucât pe 
baza art 18, punelul 1, din legea 
drumurilor, este scutită de aces- 









graw lovită de conjunctura de. 
favorabilă a prețurilor, determi- 
nată de concurența dezastruna. 
să ce o Jăcea vinului de viță no- 





de prescripllune, decădere 
re, termenele pre ute de lege pen. 
tra indeplinirea unor anumiie mele 
în materie civilă, comereială, adi. 
nistrativă, penală și fiacală. 

Dat în Bucureşti, la 16 Detomnrle 
1940, 


Conducătorul Statatui 
i 


și a unei păriţ din Bucomina, 

ARŢ. UNIC, — DeerelalLege din 
24 Talte 1940 pentru tuorea unor mă 
suri de procedură, speciale şi jawi 
zorii, pricinuite de evaciurea Rana 
rabiei și a unei părți din Muconina, 
se completează cu urmăloarele — din 
pozițiuni 
Se suspendă, până la 15 Noembrie 
1340, toate actele de armărire și exe-i a 
fala ndrcail (iradiat egale Casta de Mii 
lor cari aveau domiciliul. ţa data de General! ION ANTONESCU 
25 bune 1340, in teritoriile evacuat 
lar astăzi domiriliază in cuprinsul 
tarii, 

Benetiolile legii dr față se aplică 
şi codebilorilor solidari în cazul 


NOUI CONDUCĂTORI AI DIRECȚIILOR 
CASEI AUTONOME A MONOPOLURILOR 









































Ministrat Jastiţiei 





















D. Sterie Ficătă, a fost delegat subdirector |/! 


general 





vinul de hibrizi  producă- 
tari direcţi. 

In scopul înlăturării efectelor 
crizei, în care Sau abătut în ul. 
Himii ani podgarenii, sa instituit 
prin legea din 1 Aprilie 1999, un 
impozit pe hectarul de vie de 
349%) lei pe hectar, din produsul 
căruia cea mai mare parte era 
destinată alcătuirii unui fond 
pentru răscumpărarea În ter. 
men de 5 ani a tuturor planta- 
țălar de hibrizi producători di. 
reeţi. 

In acelaș timp, ca o contra 
parte a acestei sarcini instituie 
asupra viticultarilor în scopul 
rezolvării problemei hibrizilor, 
va desființat taxa de constmaţie 
pr vin și rachiuri din drojdie și 
lescavină şi tara pe cifra de a- 
[aeri, care erau datorate la 
nerea în circulație a acestar pra- 








use, 


































, peniru a Du 
ute di 
murilor şi legea pi 
tondului de modei 
muri, In transpalii 








te luxe, 

In consecință sunt sentite de 

ceste taxe numai materiale im- 

portate de Regia Autonomă C. 
R. pentru prapria folosinţă. 


Producţia de fructe 
este deficitară 
a depăşi 25.600 vagoane 


statistice, Productia din anul ta este 
ul de resort, | delicitară cu peste 70 la sută din 


pe Întreaga |cea normali. ___ 
PS prea |sorierea in registrul imgor- 









1 vag. lei 790.509/0 gr. fi 
racal; 


Gcâu rec. 1940, de 88 
2 vag. lei 199% kgr, 


uEzE caazust 
















ARPERRERE BERE ORE RAE 








eri 





a 
Eu] 


SE 
ZE 
253 
E 
; 









E 
=, 
A 


: 
55 
sâş 


8 


FIR 


i 


astiel 
Merii, cu un 
sută din produ 


[ă 


a, 
Bpatgazs 


EFE5E 





$ 


i 






pro Eu id % 
sai d rca PEN ir 
Perii, cu ua'ph aa ș 







„ata 19 Dot 





1940 


cai de fosti ema Sup 


controlului averi 


|" de 
ul Decret-Legi 
a Decretului 





n 26 Septembrie 


oul 1 din De 


prin adău- 
nnitarilor ce ina 
le  Decretului- 
următorilor. 








menţionat 
nente în Ser 
nerale a căi 





a fost îndepăr- |Fi 


a de 1 0e- 
ind condi- 
tul-lege Nr. 
a mal îi 
și anume; 

a: Plu- 
„cat. IX, el. 











astăzi 


;2 din 26 Sep- 
i-at în Monito= 
Septembrie 





cat, X, el. 1, casier, 
Direcţiunea întreţinerii : Pol- 


schi losel, gr. |, cat. VI, cl. 2, sei 


birou tehnic, 


Ladislau, gr. III, 





Dat în 


r șI 
Preşedintele Consiliului de Mi. 
niștri, 
GENERAL A ONESCU 





e E a 
! DEPARŢ AŢI DELA (, FR [oaia arăt isi Magi 


Vitz A. Allred, 
ing. consilier, 


Gropper Mordko, 


Direc 





imp. birou, 


urilor : Horo 


„MENTAREA.. SBORURILOR 


TURISTICE 


e. sub- 





naționa 
al 


rurile 4 














IN ȚARĂ 


Otnpeni-Călărasi - Constanţa - Urz!- 
ceni-Giuleşti-Popeşti-L.eordeni. 

public 
pentru turism aerian intern, numai 
următoarele aeroporturi: 


Sunt deschise traficului 








Seiul Servieiuj 
«Stă Nita a an maner 
pentr “fai Bee, “ lenul de 50 zi 
Văzut de arlicenăi 3 apatltor pre imoaitorăl Otielai de astăzi pubileă acte de traaă și stranliinaa avar. 
- Lege No. 3262-1940, ci ul DECRET-LEGE 7 tele n Ze 
tru demult + CHirge Den- [Privitor 1a rea. aa or nobapitte det pa. 
arii prevăzuţi de pre Teplementarea drepturi. [A Ja 500.600 lei și Cu INohisgara de la 
a Di „Lege, dela ra ana, at pute moei „|1-3 unt. i 
publi * ata măi ca| Li ă , — Toata 
aNrli acestula în Montorii | baronri ta urraa”" revizctritor 12| co as ccrealul temi gEV ltlaalle 


ă Lol, Bucuresti, la 16 Octom. 
Conducătorul Statului Român 


gr. L, cat. V, cl, 


„Direcţiunea mișcării: D 
hei, gr. NI, cal. XI, cl. pie 


er. 1, 


cțiunea financiară: Szekely 
cat. XI, cl.1, 


Giulest 





Z N RT. 4. e 

Călărași Drăgășani, Alexandria, | pentru modificarea Jegii Asigurărilor ei e N î Lză 
ls Roşiorii de Vede, Curacal, Craiova, Sociale re a) Casei Centralei uniţi 
zone: £ Mitosi, T. Severin. Constanța și] ART. 1. — Se desființează pe data | din stnul acestei coniiini IAB con- 
Severin- Popeşti Leordeni. apariției acestui Decrel, următoarele i ă de ininis 
iorii de Vede- a administrație şi control în 818 si Oeroliri-! 

E Centrale: prevăzute de le | Jor Saciala; pu ; 
=: O laen a rilor sociali Președinții roimisiunilori de ron 
ia] 1) Adunarea Generală, ducere ule Caelor de siurări so-i 
LE A A ARA 2) Consiliul de ndminiatrulle. . [einle, vor urmiiiătbi RAR VOUA 
3) Comisiunea financiu cestor comislunl, prin uiaiâte dată 
4) Comisiunea technfe de. direclonul eneral al iCukoi Gen-l 

5) Comisiunea medicală, trade, | 


=! și la munte a căzut bruma 











na, nordul|brumă 7) Comisiunea administrativă de Jeolele precădente, ni pat fi pumili 
nsilvania și| Se urmează  recoltatu! fasolel, studii și asianrări prevăzulă de art. in funeliunba Mle prescăinţi sau! vi 
au căzut ploilfloarei soarelui porumbului. carţo-|173 punct 4 din legeu asigurărilor ce-DERI nad A 

ru arături sillilor, sieclei de zahăr si bumbacu-| sociale, A II oraisiuriie Bile Si 

fac cu foarte lut Ș 3) Comisiunea de indrumure pre- |7ari depe lingă Casele de asigurări 
ni EREI TE e, văzulă de art, 178 alin, uim din [Sociale se Westiinlenză 

Riunile în care a plouat. a-[uccise jee. Atilu) iuhile ei trec, asupra Di 

dere. În re-jrăturile ute timpuriu au răsărit! App. 2. — Atributiunile organe: |rectoriuui Gasei de asiubări respee 


căzutiși 

















etează bine 


erii mar? mutilați cari au dreptul 


la ordonanţe 


Naţionale a 
de re- 

na) 
avea drep- 








1, colonel sd 
Ghiteteu 
virgil, 
„. maior; 


Vali 






Mihbeseu 
Carol, 


; Nowsehl 
iocgt., 
Valter 
subit; 
tea Va 
sublt.; 
mir Tri- 


1 LOTERIE 











ageri No, 52 din 16 
populare seria L. 
orți câștigurile: 
zill tutiargr. Di 


| ranșe 


le 













tanov, 


subit: 






pt 


ditate; 


Argeţennu Criziea cepitan; pie 
xandrescu Remus, căpitan; Ionescu 
„|X. Gheorghe, lotot.; Tilescu Atexan- |”: 

dru, subit, 


ra 


Pentru profesorii 


suplinitori 


DE STAT [otite astre 
mu ASE Arde pete 
respective. 


Inceperea noului an şcolar 











la liceele militare 


Halbrecht Simicn; 
subit.; Cristea Toma, 1t.-- 

Deasemeni vor avta d 
ordonanță personală şi urniătorii 0- 
fițeri de rezervă invalia de râzbolu, 
mari mutilaţi cu procentaj 80% în- 


ul Ja 


rimele ul- 
la coale- 





[77 i 


REGLEMENTAREA 






cute de acesta, nt au dre 

ptul de a 
redacta acte, a Aa consuliațiuni, a 
Teprezinta în Justiţie sn a pleda in 


Taj 
şi rămân nbrogala. la ant 
Dat în București, 1 18 Delombrin 











184 
lata oricărei instanțe de” judecata, 140: 
decit în Afacerile evreilor persoane | CONduciitorul Statului „oma 
se și ni pot în genere exercita! $I Presediniele CONSINUIU 
profesiunea decât în serviciul şi in Bai Mini ptg i 





folosul coreligiona, 
a în gionarilor lor, 


persoa- 


GENERAL son ANTONESOL 
Expuneri de motive 


Ministrul Sustiţtei 
MIHAIL A ANYONE: 


zice. 





Dispozițiunilor deeretu- 
de faţă nu se aplică nvoce- 
|illor evrei invalizi de război, orfani 
|de război și celor decoraţi pentru 








In contencioasele intreprinderilor şi 

persoanelor jnridice în genere vor 

3 [1 ocnpate de avecați crestini. 

în] ART. 4. — O comisiune compusă 
din doi delegați ni baronlui prezi: 





3072 din 7 Septembrie Dă, ave. 
omoare a vă înainta penleu. apro 
rea şi semnătura Domaiel-V o ns! 
nlăturainl Decret-Legă relativ 
glementarea 





a 
re 
i re 
drepturilor avocaților 















daţi de primul preşedinte al tribuna. evrei. 
daloi local, va Decretul-Lege de față Este lavorii 
Pa nete dec! di concepție pi sta 


s, — Neresp 
din decretul 




















Yocat să tie limit 
evrei, mil 1a afacerile coreligiona. 
4 


Consiliulai de Miniştri di 
brie 1940. F 

















nurile, Deeretul-Lege 
ușui 


a 

în suferința lor, jurmiţi 
2e6es în contenci 

Până acum de prolestenigti 


tul evreese repre. 

A minoritațe în 
Hi românești, este fi. 
reițiul profesiunii qe n. 
1, pentru avocații 


lor lor. La aces! 
e se aa te Pi ea AI 


Impte de arme cu Virinten Militară luu terei invalizi de răzal 
Domnule General, orlani de război și poa nr 
Conform dispozițiunilor deereteloz. | decâraţi pentra 
ART. 3. — Locurile rămase libere |Icg! N. 3052 din 5 Septtmbrie şi No, | Virtul 


inte întoc- 
hotăririla 
1 Octom- 


Primiţi, vă rugăm, Domnnle Gene. 


contormi en 


Tal, asi; 
pai mirarea înaltei noastre const- 


Ministru) ruatiţiei 
MIHAI A ANTONESCU 


137244 Vis din 1 Oetornbrie 3040, 








Modificarea 'esii aSloyră 


D. General Ion Antonescu, Condu- 







Bucureşti la care paltonii SI sala: 

tele Consiliului de ministri a sem- |ianți 4) 4 
nat următori! decret-lege Din Gamiclunile  dătand [] 
Având în vedere raporiul damnu- aurări dale Mal fac 


lui ministru secretar 
parlamentul Muncii, 


Ma ne: 










ni 
erotirilor Sociale « sau 
i 2 
In baza dispozitiun $ 
legi Nr. 3052 din 5 Septerubrie și 








Nr. 3072 din 7 Septembrie 1940 





Am decretat și deer 
DECHET.LEGE 
















5) Comisiuneu medicală consulta: | Membrii de diapl cure face parle 


din comisiile menționate în arti- 


tivă, 











NI 5 
cita de o Gomisiu 
de conducerea numilă de minister 
Muncii, Sănătăţii si Ocrotirilor Se: 





lar de la punei 


live Şi a E i orgyuclor de control 
iul 1 'se vor exe 


și însmecțiebale Casei Cenhrale. 
ART, 6. = Comisiunea superioară 

de caniroliă Cusei Cenitale_ prevă- 

zută de urbe 180 din caca asigurări- 








Noul decret lege 


j | directorul Casei, 


| Conducătorul Statului Român 








rilor sociale 


în textele de mal sus, se vor face 
în termen de cel mult 15 zile, dela 
apariția acestui Derey pe termen de 
2 [i 






















IT. 8, — Membrii, consiliilor de 
câmilacere ni Casei Centrale sau al 
Caselor de asigurări sociale, vor fi 
convocați ln şedinţe, ori decâte ori 
nevgia vu cere, de directorul general 
al Case Gemrale sau în lipsa lut de 
sbdirectorul general, respectiv de 
de asigurare, din 
propria lor iniţiativă sau la propu- 
merea preşedinţilor Consiliilor de 
conducere: 

Lipsa nejusiificată, a unui mem- 
bru la trei şedinţe consecutive, atra- 
pe după sine înlocuirea sa. 

Membriii comisiunilor de condu- ” 
cere vor ayea dreptul la indemni- 
zații de ședinlă în conformitate en 
art. 180 din Legea asigurărilor so- 
cinle n limita Deeiziunit Consi- | ITI 
ului de miniştri. 

ART. 9. — Toate  dispozițiunile 
legei asigurărilor sociale referitoare 
In organele de administrație, con- 
ducere şi control, care nu sunt con- 
irare legii de faţă, sunt aplicabile şi 
organelor de conducere create prin 
prezenta lege. 

Orice alle dispozițiuni contrare 
legii de față sunt și rămân abro 
gate. 

Dat în Bucureşti, la 16 Oclom- 
brie 1940. 


Desființarea ministerului 
Aerului şi Marinei 





Instalarea noului chestor 
al poliţiei Craiova 


lemn: acel al itn- 
o singură în! 


CRAIOV, 





cboității; 
muca. 












și Preşedintele Consiliului de 
Miniştri 


GENERAL ANTONESCU toca, 





ciale, compusă din = 
doi reprezentanți patroni 
doi reprezentanți muncitori sale 


Spune 


numai 


cel doi miri aritaţi la punctul 





riaţi 2) si b) din menţionată arlicoi 
: RT, 7. Numirile. menţio 
un reprezentani meseriaș > 
un reprezentat din comerţ 
un medic, 
un jurist, 


nn în. asigurările xo- 
cine, 

Din aceasi Comisiune de Pondu- 
vere mal far :parte de drept cu ro! 
deliberativ directorul penernl a! Ca- 
sei Centrale care de lipsă 
este inlocuit de Subdireelorul Gene- 
a]; Diteetorul contabilităţii şi şeful 
Cantenelosului Casei Centrule 
Atribuțiunile Comisi 
re prevăzute Ja punciul 
var fi exercitate de d 
tabilităţii Casei Centrale tinpreună 
cu doi delegaţi din sânul Comisiunei 
de ennducere a Casei Centrale, 

Atribujiunile  Comisiunel tehnice 
prevăzule la punctul 4 articolul 1 
vor fi ladeplinile de camisiunea de 
Contenciosului Casei Centrale. 

Mribuţiunile comisiunei medicale 

3 Comisiunei medicale consulta 
live prevăzute la punctul 3 și 6 dela 
articola) Î, trec În sarcina Directo- 
rului Medieinei Casei Centrale, care 
le xa exercila impreună cu doi ins 
pecluri generali sanitari din Casa 
Centrală. delegați de direriorul pe- 
mesa] al Casei Centrale. Hotărizile 
jor vor fi supuse spre aprobare Cor 
misiunii de conducere a Casei Cen- 
iale. 
Atribuaţiunile Comisiunei adminir- 
vrative de studii şi asianrări, pre: 
văzute la puntul 7 de la articolul 1 
inec asupra Direcțiubei asignrărilor 
și Evideniei drepturilor, 

Atribuțiunile  Comisiunei de în- 
drumare prevăzult la puncini & de 
la articolul 1 trec asupra, Serviciu- 
Imi de Contencios al Casei Ceniralu 


AR 
jar 
|eelași dată prevăzută la art, 
Airibuținnile acestor arsune se Yor 
exercita de o Comisiune dentmită: 
"mruisinbea de candncere a Casei 
hp asigurări Sociale, compusă di 
n reprezeniai patron, 
de reprezenlani salariat mau 
pa reprezentau! slip comerț. 


Mezceplie lee asa de asigurare 


specialist 




























Compunerea viitoare a cond 


D, lon Antataăcu, Conducătorul 
Statului Român Şi Preşedintele Can 
siliului “de i și d, nrol. Gh. 
Lean, ministrul Beonomiei naționale, 
au semnat decretul Iese pentru a-| 
brogarea şi Îi irca art. 28, 29 şi 
32 din Decrebil Lee Nr. 2200 Y34, 
mizarea (onneraliei, cu 

































nentru Ora! 
adificările lar lic rioare cu urmă- 


toarele lexlei 
Institntul Naţional al Coopera- 
rat de un comi- 


de 5 membri, 








numesc 
tetutui de Sere aa ară 


tul 


Mar, 


Consiliul de administraţie şi comitetul 
de cenzori al Institutului Naţional 
al Cooperaţiei au fost dizolvate 













După instalare. întro scurtă en: 
vântare, d. chestor Vâleu Vlad a a- 
minti! subalternilor săi datoriile] 
cari le revin In organizarea atalulni 

se oval tnlria 
ei 


Minisiul Muncii, Sănătăţii 
şi Ocrotirilor Sociale 


anţia 
otrti omul orâii 







uceri Cooperaţiei romă 


oi tuturor 4 
dintelul decide, | i 
Pentru exercitarea controlului | de A 

asupra Institutului“ Naţional a1[*% 

















MINISTERUL EDUCAȚIEI 

NAȚIONALE: 

ȚINUTUL PAUT 

ŞCOALA NORMALA DEE ISVAȚA-[U 

TOARE „DOMNIȚA ELENA” | 
BACAU 






E 
siune va lucra cu 
prezenţa a cel puțin 2 membri. 
Actualul consiliu 










de Adminis- 



















Cuvantul 


„CUVANTUL“ _IN TAR. 








































CRONICA DOLJULUI | Un demers pentru eftenirea | O tristă solemni 


CAPITALA. OLTENIEI | iini în 7.-sevrin | da Sibiu 
LIP SITĂ DE 0 BAIE POPULARA SERE ue | CP e menta see ame | cănia Mun Al autortiţe sI publicul 


Ori JI et. mult a- y 
Eee o ea SIBIU. 16. — In urma arbitraju- | pentru a reciadi 0 ară n 
- țării, se Poate spune că phinea ar [lui dela Viena, prin care am pierdul | hească. A închelat 
unui greu impas: zeej de mil de re-, ciectuat in vremea din urmă o trebui, eftenită in orașul nostru, | inima Ardealului, Ciuiul. guvernul | zic adio. pentru to 
fugiați, trăți ai nostri, rătăcesc in] serie întreagă de descinderi la va ani, este unul din copropriatarii | dacă luăm ca bază prețul făinii fi- [4 hotărit mutarea Universităţii din | revedere. E 

noullor hotare. El si-au | marile magzine evreeşti, confis» | primelor două mori, pâinea pusă în xat la ătbznte oaia mag Xi10- | Cia] la Sibiu, c cel mai indicat cen-| D. Sextil Puşcăriu, regi 
părăsit tot avutul și astăzi pribe-| când importante stocuri. de imaz | ConauraaiiBită sii Eta sati | Cina nu a Pjel re. 1497, POPA, ja8 |n calfe af PR a | aia aa 
ese, prinire mol, fâră hair: des-[4ei si Aliate doeâieiai e unăi | o IeaIRăRR2?i e Ea rac eu DAN 12 Sta cel mal aaa ora pri, e ARID 
e Mel 9) fiaiânăi: Nu este omenie SA iesi ra Pe ina ai că ptrriru:-: 2: Voice De caca au pati MEA, A | potriviti Local munte ata a | Țeme, incepând 
și nici demn să-l dăm ultării, De a- |Si makezii, a fă e pâtnei h ionarilor st & 

ceea Alutoral Legionar. ate: wi |Scbită asupra. cetățenilor. : *ub preță maxima! zane anal acesti fidea) cete n [454 PS pot e cae A Eu jertfa fraţilor Asta 
Fa, | Gălduros apel ruzânda-vă să dove-| Au fost văzuli legionari, CON= | JA NOREBRII pr. FA BEKCARIE ge ude cal milă EA ACER, | Aula Bucureşti. + [Iul ocupat. Fumul acestei 
i ea „ Sulerinjelor Mor, [trolând greutatea pâinii, calitatea Poantă EU venirea uvernulul legio- | calculate pe fiecare regiune sau |. Marţi 15 Oetombrie ae e. în piata |rate se. înaltă CÂtE eg 
re | dând tot ce puteți, mai. ales haine, | laptelui, prețurile maximale, ora= 



























e în. i 











N nar SI CU dispozitiunile generale În | sibilitățile de cumpărare a grâului cea mare a Sibiului, Rezele Ferdi. | va răsări un vător mal 
At [rile popi: a me- | lingerie, ghete și bani. riul de închidere a] magazinelor, privința titanii ni! st a pâinii. [de cătae morarii de atei, pâinea nand !, a avut loc 6 portii solemni- | D. coione! Runceanu, 
aa tă Im „Prin aceasta part':lpăm în mod | viata din ateliere şi fabrici. condurătâtii primărie! arazului nos- | sar putea vinde şi la not,jfAră a se tate, în care ofiţerii si elevii şcolii | tul scolii militare. a 
a x creştinesc la o aperă de ajutorare - Wu au dato Brdonanță prin care pre- | lovi în interesele morarilor, cu 11 lei militare din infanterie şi-au Inat| pierdere suterită dei 
și înfeiezăre a durerilor celor lo- Ea DE ebay ra tul pâinii integrale a fost stabhiit da | kilogramul rămas. bun dela Sibiul familiarizat | Dunct de vedere. pi 
VIU atât de crud, E LA C i 








se la Bucuresti. Dap 
iutorul Legionar” funcționează de acum 20 de ani cu cântecele și 


; zei Suntem poate unicul mare oraş Pag răzile lor. An fost momente de) la Sibiu. pentruză „nah 
i ada St. Mina Nr. 24, Cra-| gin ţară ci în urmă cu problemă |oeberț retrăire a marei şi uli-| Sibiuiui iar Sfbiul est 
W.C.urilor publice, mei noastre umiliri. după cum Cluiuleste i 
CONSTRUCŢIILE DIN Ceva ma! mult, acum câțiva ani, 
4 


Y tăți, 
SATUL-MODEL DIOŞTI |din motive cu nimic. justificate, Au luat parte: |. P. S. Sa Mitro-|tât 


d i A încheiat exprimă 
fil si VC. di politul Ardealului Nicolae, general 
PRADA INTEMPERII. | fesținiat singurul iezi Ure Dela Asociaţia scriitorilor din Ba |vile și serviciul sanitar veterinar 


3 4 „| dinta nesdruncinată. că ma 
LOR VREMII zat În fata, muzeului Iul Aman, [RA 2 AsoGlația scriitorilor români | Noni comisari pentru more ARI can TU ai ș 
























i | mult si se vor reinto 
din Banat „Altarul Cartii, care stu [intreprinderilor, —— Ministerul Eco |7ia, rectorul. universității, dr. AI val eta notelore Sri 
Iri satul o , ne ae ce tac urEAIelE | nziăBBRruiINIALi, Cultui a! met |nomeii tapaaue a aerul Eee beri Dăr, primarul orașului, pr. dr. d 
dt term: i. | marilor intreprinderi petroiMere ce | mării undgid-nii scriitori sunt |torii noui comisari pentru români. [Spiridon Cândea, șeful judetean le- ceri Clujul pentru Uri 
loace rudimenta e işi desfac produsele în diferite punc- | rtugmție să i Arimita operele pentru [zarea intreprinderilor locale: d, a- Îgionar şi alţi reprezentanți ai au- | CUCeri Cluiul pi 
Ținem să precizăm că ocate sau epuizat. tar|te ale orașului. nu sunt obligate Să 


coniplectareu Bihliotrc asociației, |vocat Mircea Munteanu la fabrica 
Te importante sume de | construlască W, G-uri publice, cubi sira ih ibi 


prei s Tafiile Turul şi fabrica de piele fraţii le apoi imnul Sibiului, 
terane de comin acord cu primaâria. | AGRRAEU Tare. E ave | PmuL 9i fabrica Lucaciu la ta: cp Dietei ta, a Dat id 4 
firească a acestei stări | up POD DE FIER VA | '"Utâlui romancier Ionel Teodoreu» |brica Flit, d. dr. Valeriu Târziu la verzi, cu steagul verde şi numeras| Vorbind în numele 
faptul că unele pa- nu; căre Vaujine o rierință In [fabrica de lacuri $i vopsele iar d. Verzi, ci Eul a 

ie uit în i LEGA SATUL INDUS. | 


TRI BUCOVA 25 Octombrie in sala [Nunu Terenţiu la fabrica de spirt. |public. 
AL ICOV, DE Teatrul (Bl, „Altarul Cărţii” va [iraţii Neuman din Arad, 
CRAȘUL CRAIOVA d d 4 cintrats i primur| o Farmacii "de servieis, Vineri 18 


Din surse demne de toată în- lui ajutor de primer [piața Libertăţii 1, tel. 379%; Fabrii 
crederea deținem ştirea că satul M dimineaţa a | „Şi „ Piata Traian 7, tel. 7.06: . 
BucovățeDolj va fi legat de Cra- 153. SIL „Antoniu” Bul. [arbitrajului dela Viena să se retragă] Au defilat apoi, cu florii 


: = jud. Timiș-To- | Carol, tel. 435%; Iozelin: Ungvaary | 2 Sola Eu i u pu: 
josă Printr un pOd de fer — în |rontaliti a WRUă Ie Radu primarul |Losii, at. Preer. 1 cel A din „Dacia superioară”, să-i lase in mână, ilori aduse d 
locul celui existent astăzi şi care | municipiul 


ITimișoara, instalarea le— C 1 „Ca- [Pe „Daci”, pe frații nostri de acolo, | sibiene, venițe să-și maj 
aa dl Fans în: pt ae autor [pute muiere. OPeraaleratu 0% [Sar se agate TA most de, seol, | blene. venite să-si 
i See A en de primar cinematoeratul „Corso': prezină „Ce ee apte al ne fe elan si 
RE. Acesta este de altiel un vechi | Cu ateustiiibearie sa dat şi decu- patru cavaleri”: cinematograful „A- „ sub stăpânire străii ntece patriotice, 
NA ŞI OSANZA DEPE n așa da măsuriimeiate | deziderat al populației. doljene,|zie dei atrifgifunile pe care” le ace |honee preiei 0 memalokratul ; D-sa a încheiat urând ofiterilor | meros. elevi de liceu. ti 
PIAŢA CRAIOVEI se capăt piuă năa. busul | Caite eee RUDI sania) 8 a Be „sunt: | „ Redacţionale: Redacţia  noasiră [si elevilor: Scolii inita a ao Bun (răni i-au i: i 
Desi da 'abatorul ooamairial! al ..03 AGRICOLE seaua jidețeană Craiova Bucosăţ sârviciul e |din Timisoara se află în str, Lovo- |-! 


















ad 



























iv cu starea în 
inci în privin 


DECE LIPSEŞTE SLANI- 






sba 



























î| în ina Hui pietelor “şi fr. [viei 7. telefon 2270, redactor fiind SI ori să tăia în apro- pu va e ra iza i“ 
taie un număr Sificieni n este de o mare importanță eco- | urilor, Mebra in comisia pentru [d, Const. Jeleş. ze Aa asa Teesi ză dare cad 
de porci, cu toate acestea slănina| nomică pentru urbea noastră. întrânaze-, feri, fieiul stării ci- D. Albert Dărr, primarul  muni- stirii 
nza lipseşte depe pieţe sau hotarele 









mai toț 
alfa de porumb 





face pe uși dosnice la preburi 
extrem de e: e, 

reşte exclusiv 
i la care se dedau majo- 


Cipiului. a arătat regretul locuitori-| drepte. au intonat: Imnul 
x din Silii la pai soclii mi- Ceea ss sa Ş 
itare. german, d-sa a făcut]. s ni 
frumoasa mărturisire că germanii] incet. lăsând să se audă 

din tara noastră . 


F. C. CRAIOVA SE PRE- 
GĂTEŞTE INŢENS 
Echiplerii grupări! F. C, Craiova au 









Bocsa Montană 








te reireni 

făcut eri r sunt solidari astăzi | P2 

Titatea măcelarilor şi anume: după mei a E ppenarE E Ş în sentimente cu românii si că vor „Tara. Căpitan, 
ce aduc carnea de porc în pia daș al Venusului-Buc,, în vederea | Grandioasă manitestație jegtona- da tot sprijinul lor Gărzii de fier, Și Arhanzhelul din a 
măcelară desfac slănina si Partidei cu Gioria C. F. R.-Galaţi. | ră— Dumincă. 13 'Ocţombrie 1940. p 
o pun în căruțe si o trimit acasă Cr 





ovenii vor alinia la Galaţi wr- | cămăşile Verzi din plasa Bocșa au 
mâtoarea formaţie:  Scaeșteanu, | avut prilejui unel inălță toare “ma- 


îi când Bă 
Albu, Straja, Naghy, George, Nistor: | nifestaţii româneşti. Ş REA SEDIULUI MISCARII LEGIQ) 
Frăsie, Niculescu, Toth. Miere: Incepând dela ora 8 dimineata | numa! cu gândul la Căpitanul ri 
şi Ștefan. ”|oBesa-Montană a trăit elipe înălță- | martirii noştri. nu va trece mult = 
ftate de slănină şi osânză să ră- primăvară. dar aentru, 


toare. Au Venit camarazi age până ice iei sfințire a sediului ana ZE 76. == Diuaivacă aie: prefectnl județului; Vlad 
E TUM nele Ezesiş, Dornecea, Ocna ler | unor legionai vingi X put loc sfinţirea sediului mișcării le- viei, primarul orașului; Gr 
mână in pieţe la dispoziția publicu- ul fîntrucât recolta de MEU: IF IN RAN- şi Bocearomână. Se Asistând ionare, - ia i, d ru 
lui consumator. grâu a fost foarte slabă cat arie DURILE ECHIPIERILOR Cu acest prilej a 


E astăzi la a doua sfințire gi 4 su, şeful Ajutorului Legio 
je n Rata x Pit aue Z ne-a Pmitanaie BEI După sera ct E ci lea zile saci Prelipceanu, pri 
Dou. NOR, sta, se cump ă roprietari î.| DEL Dat un grup de camari citori din | ca să sărbătorim o biruin! an mare număr de credincioşi legia- |qionare; Dumitru Ne 
a EA DEROCIRI si să bir pi-aea i e ce rii ELA Ec CEDO Reșița sub conducerea camaradului | ne educăm din duhul Căpitanului. 
Marița Bosdânoiu din | duPĂ ce se stropeste cu paz pentru | In rândurile echiplerilor dela F. 


nari incolonaţi și urmați de nume- [central al mișcării; Arten 
Petre Radovan. care dă aportul şe- | căci fără această educație nu pu- Toși simpalizanţi printre cari foarte | comandantul narnizoanei, ș, & 
zi, Bopduooiu ai ntrebuintata în e niei | C. Craiova. ate oa a pal UE| perie avar GABI exista. mulți intelectuali din oraș şi judeţ, | După serviciul diulm ce 
25. pop zepdi sefa i - parte țăranilor, urmând | Zile 0 nemulțumire vădită. provenită | pescu, 


Șei ce rar să fe părtasi cu nol Ia in frunte cu preoții. sau indrepiat, își | proc aere Cocinschi, cu 
mâncarea si ; sau aprins | 2-1 achita costul la recolta ttitoare. | din faptul că nouile achiziţii respec- După sosirea ii Fit toate - tele să poftească, 
= A colonează 









spre a fi transformată în untură san 
alte produse. 

Credem că se impune un sever 
Control, în sensul că întreaga can- 










umai pentru regiunile 








Femei 
Merpeziţa 





















A tel ia aula pica atare spre et legionar, despre în, 

A E tiv Toth, Thierjune, Ştefan primesc | de 170 cămăș. verzi P e incheere un al [latul primăriei, noul sediu al mişi tului creștinesc săvârşit 
„AlErEAnd do. flăcări prin POLITAA LEGIONARA |iari tripie celorlalți cepibei tot așa | spre a e la slujbele religioase punând că trebue să că!- [rii legionare. Tea localului ce va adăpa 
Sata, șa ADEOrlat și de o coiare| up pă Casta IN SLUJ. |de huni ca și ei — mura! că suit] oprda a PETRE, 14 „al dim pe + mele înaini pAiei: un sobor de preoți. compus |până ieri atât de prigoni 
care 2 Just Apiedia foc. De aci fin BA CETAȚENILOR locainiei preot Ion Mel!ă, lar în Gea unită de |  Cuvântarea camaradului Gh. Te- |din: S, Lor. Cojocaru, Cocinsehi, | Tat cu această ocazie 3 
doi ra at fe preia .: Se crede că până la urmă contiic-| p. O. p, protoopul Emil Gasu, lescu: — Luând cuvântul camara- | Ghercsim si Hutu a oficiat un serul- |activitatea canlinti, care. | 
pi erp tie m Prea: | Faptul că poliția legionară a Itul isca! va putea fi aplanat, - 


arsuri, nefericita femee a incetat SID. 





Solemnitatea sfințirii. sedii dul Gh. Telescu, spune: alieze ciu divin, implorând harul şi bla- |ză pe lângă Ajutorul La 






a tă una din cele ma! mari |goslovenia dumnezeiască asupra to. | destalează. refugiații 
peur ai Pai a rai sediu | rele, dupte „pe care teebue sia dea [cafului ce adăposteşte mișca ce e |Uga alează, reluziațit și 
— 0 nenorocire asemănktoare sia unde după putin tim, tineretul Jegionar. jerile peniru credinla lui | Aici legtonarii serpese. 
întâmplat şi În_comuna Coşoventi legație a Organi ni 4, dn cazu Căpitanul si-a ia mod şi pu Suba pi 
de Sus. Fetiţa Niruilita Petre D. Va cinliste din Bocşa. să rifească ăde i ei au posibilitatea să-și 
Sile, pe când era cu vitele la păsu- partici) 
ne, i sau aprins hainele delia un fe 





de care s apropiase spre a se In: 





153 
ipă și la stințirea, sani e că cu Sale ate Au participat d-nil: N. Sulcină, tenja prin munca ta 
Ver control din partea autorităților „tor 






















ÎS eee AN 
călzi. Fiina vânt flăciile mu n in drept, numeroși precupeţi şi pre- si la cama- a 
prinș-o în intregime. Fără să | ve | tEYRU) săpi cupețe fin calea sătenilor la barie- | el. de luptă şi 4 
poată da via dz | care Lumi rele Orașului, le cumpără le A ujbă ț biruinte, Ţ =] 
zar meg in Aer ot ee E cei gene 20 ati ai a aa run rumoasa sero 
Ssauă Yy-zt- use, vânzându-! apol popula! , - j d 
nevoită să cumpere dela ei, cu pre- | biruinta! legi y : Si . Ş Xa = 

DESCHIDEREA CURSU- turi de apeculă. P*- | cum dupa lol Dus Cri-| Inchee muncitorească Drăștie 
RILOR ALELOR ŢA- In Această vrezae de renaştere na- Fri Iza i is 1 : 2 008 

TUL. konală, nu este permis ca o a- Zi e i) î a 

"MODEL MIGAȚi It logat cote mânăra 22 pastel ceri eine 
Să se 'a măsuri urgente ca inter- CA soareci 
Ir zilele din urmă, d, C. $, Fiâge- mediarii să 





Vl, directorul regionale! Oltenia, a 
Fupdaților Regale. a inspectat sa- 
mode! , Diogi 





se facă un con 


„a 
azi la 3—8,50 Jei; brânza - 
de oale sau de vacă 56 lei 





pz:p Mrănegti de băeţi și fete 
=ăla superimară țărăneaseă de bucai 
1ete. va functiona in localul geoalei beat 
are din satu) model, iar şcoala 
huge loară țArănească de bieți ţa Jo- 
cau! vechai scoli primare a satului, 
Eau luat măsurile necesare în ve- 
Gera castrului unui cuptor de 








bătă 19 Oct, 1940 - ca : ă 







Nelecația română în subcomisiunea ZI ZIZ A. —— 
„stă. româno- bulgară pentru VIZITA 


schimbul de populație _DROGHE RIA Seniruie depe decumentele importante 


trebuiesc autenti 3 
tința celor in-] clădite, și ei ntifizăte, căci dugă aceaată 


i . i y II 
tate cu ala: | supuse ApRtciădite ale persoanelor L = i Procedură valabilitatea lor este indiscutabi, 
ee el Dumitru ibaldi:: | czzizeee 
i iejcântelor gi Srepturlor +] Ă se face prin Crucea Bayer. ASPIRINI ade. 
: pr arata mai bn . _ ) Vărat aveți atunci când pe fiecare tabletă 
iese naturi tă jr persoanei (Str. Lipscani 24 i Crucea Bayer, Pentru sănătatea 
de mob RR expuiat ie înatoaie (formatie și trebuie să folosiţi numai ceia ce 


resafi $ FI y P 7 ft 4 A k Z 
[din „dudețeia | schimbiul de Aires tancas o Bine asortată cu tot felul de specialități sa dovedit în miloane de cazuri a fi 


2), cate vor] Cu aplieaea  Acagler, În legătură ri : 
Sale inadevăr bun și E. 
manea“ UPrinzâRE (16) daia Indepiini/ tauţe ea 0). Ei Cate 


veni, zona | Sima sad” & « ci([] farmaceutice, și de parlumarie străine şi indigene. | ASP RIN 


















































testați 
Marta. Mircea | numai tate se va adresa 


TABLETE 
Meldanchiotn, | pactive, île pn bCoinlstanol. res- 











mele care fac obiee- 
ONA II: Babadag, | tul pehinaiică 
vu. Clcorova. Sla- | laţiunie vop îi ice HEator de popu- 


E TINIINU MIRE E ea es| e atâta coala 
„ Pimaa [eee esa DESFINTAREA UNIUNI GĂMERELOR DE MUNCĂ 
E EEE ȘI REDUCEREA CAMERELOR DE MUNCĂ 


A] du- 
tive până la 31 Octombrie 1940. In char ata a Antezeac Condn | 
gaz de bânulals și pentru a evita | tale Gore de Mi 






































Pentru se-| cestui Deeret-Lage, urmând =: 
de munca | tocreazeă pi fre Doua 
| contul de gestiune în termen de 15 

Zile după incheierea gastiuse 
WI] ART, 11. — 


Camerele de Muncă 
revăzute 
a întocmi și 








ze 
Avână in vedere raportul d-lui 
pia strict personal al. bijuteriilor ministru geeretar de fiză la depar- 


ă belor sus indicate, făcând în- | tamentul Maicii Bănătăţii și Oc: 
schi! Baba, Vasile A. | vas 

















atlunile necesare. tiriloe Beriale cu nr. 75468 din 15 TAți gi Oe; aut: 
ZONA XII: | Potrivit Acordului intervenit tn- | Gu egaEe i aa ipOciale. Denta 
N Peceneaga, | tre Bân-ile de emisiune ale Statu- PER pi AE ARATA c2l meat Maru 5 i 





dipoaițiunilor Decrete- 
» [iul român şi buleâr, emigranții sunt |lor-Legi mr 900 due Sept, pir E ali 
autorizați! a egi din 2 a nea 3072 din 1 Sept. 1940; OerotLeili 
de m mum 2000 (două mii), let de [ 
aan. Sarighioi | persoană. in bliete ale Bancii iritatia ei 
ZONA XV: Os-| ționale a României RE pea Iese Beni Cpiseri 


Galţa, Gar- | număru călătoriilor înaini 
Pitz, „Giun- [carea definitivă. Orice gumă care |dcefințarea Uniunei Camerelor. de |! 


Esachietu; | va depăşi limite prevăzută ma! sus, ART. S ; * 
precum și orice cantitate de mo-| A i iţi za „elpancaaietită 
„|medă metalică românească. vor vor. corespunde. piteăreiui caer 
Erebui să fie dnwise la ssdlul cei zip a ali EDATUIUI: „piece 
Bânea ma! apropiat al Bănel! Naţionale a inspecție a tunele 
De 4, | României sau Temise autorităților ART. 3, — La piuvesea în aplica. 
| vamale în momentul Sant paie re_a prezentului Deciet-Lege ga 
Cocareea, | tOriului românesb. în schienbul tnt | e. cruda următoarele Camere de 
Rasova, Plo- | Tetipise de depunere. depu- | Muncă, având aceleaşi cize d 
Cochiri Cer. Emigranții sunt obligați să dep! - | 14 și sedii ca și regiunile A 
Mircea Vodă, Mea |n orice sumă în monedă de aur [ie f£ 3dll ca 
A XVIII: Mangalia | (cu excepția bijuteriilor În monede 
Măgura, Cerchez, vi. |aur) indicate mai aus sau În valute | 
pgeni. Genera) Bcăzigo lari USA. sau franci elveţieni, | 280! 
Genera! Ecârigo. | do! ș zl. | ai, 

zis târziu până în ziua de pala 
ria - 1840; la. sedii) ca] mat 


de 18 zile dela dat publiei 
i | zentul 2 = 












aa E tei RADU PASCU, FOSTUL PROCUROR AL CURȚII 
25| DE APEL BUCURESTI IM FAȚA COMISIEI 
DE ANCHETĂ CRIMINALĂ O 


















PE 13. dig Peaţia VAI i stie a audiat Aa tieția 
i, prevăzută de art. 1 dia iegtu [iostul procuror general al Curţii 
Si eu to, pazertă |de Apel din Bucureşti, care ca și | cet! temist 
unul articol 18 legea pentru recu- ţii 4 siel ea 

noașterea şi funcționarea breslelor | Alti! poartă și el răspunderea 

Se Muerători. funcționari parieuiati | melor săvârşite. de a. Pie 
E mes „de va percepe în viitor |cut, asupra legionarilor, în 
iaiaaila. mamii inci ztiză, EX | DER zi 
lestinația sume! 

m în Per Mee si 
n şi. Ocroi ? A 
ART. 14. — Se shrepă pr uo| Român a chemat 
119-183 ineluziv, 195, 197 și 200 din 
lagea, 42 din 29 Aprilia 1936 pentru 
"phase, Conu, Ra 
Con! Organi 

profesionala, prseum şi arin dipe. Barntiai Maritim Fomin & 
Tian contra prezentulm Deeret- | mâiisterul Lueraler Publica 
Lege. Camuniea! 


















ikor, Arad, Timis Torontal, 
de za tera N ia treime: în petintar mat 
Camera” de munc, iu cu (se: | cesteia: treci 4 e! - 
N: Iu . n - 
apropiat si ii Degetul mea) du la Sibiu cuprinzdid județele: | nistarului Minel,, Sănătății și O- 
et. Dara | mâniei Exenaă iaca din. tară co] Cluj, Turda, Alba. Sibiu, Târnava erori, e acc 
a Anegit imgziul | Mă de, rca See, Mae, BEE eee | Maze Târzava Mică, aFăetras, A 9, aa Re 38 se mezi 
& XX: Canstam- | monede SE pe sedea amera de muncă Cralova Cu se- i ta: Pi 4 E 
E | Roti 30 mircea A | oa Șealova cuprinzâna vudete” [rela e scuneă și a Uri Gama 
sia ma ri nți. Dolj, Gorj, VAle el. 2 i 
ret PR PERI PAL instituție  pabilcă, încetează de 
în cu | dept, 
Camera de muncă Bucureşti cu p i, 
i-ne-| secui le Buzuresti ouprinzănd fur |. Asii Lo. II CRNEAR 
Vi ȘI opu= | dețele i ARE AR în 
dr pi li Aa ea ză și Doza da | Et, age în ice Vega, (de CE etate 97 ME SI 
ar Je mhz “Denta vaci upai |  Caimera de muncă asistente și - ri el 
Sica ei dota ala Penie eerivA! Du- | d 1a Zrașsv COprina ae arie: SE DAM 0 e MORI) Mae în Bucureti la 16 Get. 1940 
a = ja ui Lie 108 | Brasov, Prahov uzău " ii s toral Statului Român 
enter, | lit 8 za PTR i | Ea. Epahorai pliu de inlsterul Muncii ătaeaţi | eine tera „eul e 






















































































Biruința. 
Mihai, “Tuzi 
Agigea. Cumpa- 
Pala: 

























ție de 


























: si Maetui ai Camera de muncă Constanţa .șu 8 [i 
X Sinoe. 1- lega "| Ocrotitilor ale | 
2 iai de sediul la Constanța cuprinzând ju- arunci, Miniştri, 
e. anca puse carază = thai ele aaa | dvi! unica Mazuti Ap General 1. ANTONESCU | i a Apetelat ] 
subcomiisiuni pentru a 1 se viza in |Iita aliniatul prătedant, cât Și Uniunea ngurean! 


i 
î 


Camerelor da Muncă. isi văr înche- | Ministrul Muneli. Sanătății și Octo- |contzaat de transport a 1, 
ta sectiune pe data publicării a- tirilor Beelale, V. lasinsehi 










ventarul imobi 





or sale intocmit! Camera da muncă Galaţi cu za- 
Giul la Galati ce nzând județele 
Putna 





E 








me se vor putea de- 
de comuna lor de 
ice localitate cuprin. | 


E 





inaintea subcomisiuniior p 










. 
în 
se 


tivă. ori de eâte| apuinizea la timp a acestor Oper 
şi indispensabi! | ati 

ez al operațiunel 
7 anunța sosirea | Pentzu delegațiunea română 
(ms) General Potopeann 


|  Publicaţiuna nr. 8020 dia 12 Ort, 
1040. 


Ai 





ste prin afiş 
dica şi orele de 
“uni au prmă- 





Wuiul. ce se 


Seneţioparez aglor car miederă ne lin E ie ea 
„isi tie]. Tefiat să-şi exercite atrihuțunile a n ae d ate 


ari 

1 „„ssezazutu: | D, prole Tralăn,Prleanu, mile: [repartizati vor i Im ediat sati | îc7? CRR-SaaR 33305 et 
i : 7 ției naționale, cultelor și [nati cu susp 
cazi Ca presta, a sctază | tipar RN amina ds: căt Sar ai puptattta din Firma Mbit ate 
a în listele tm- ] gaze Și patru Cari=- | - Preokil parolă preotii al une petala sin mată în i 
romă g incă menmert și bnalul bisericese | pecţive, care sunt datoare judeca 

zică piigază Catedre vecante a $to9'a "Ant ga Caraviai de anca |n ERRETANE Ba Fr mânăstiri, | naleze acestul departament SA asţi al ei 

bului . de FI | ver avea ci & ude care vor Impledăea pe clericii re- labateri săvârtite In 
=] elevilor muzicanți [iz ste caii, 


ei. din gir- 
: so fi ză Se aeei in cit” | tugini. N-AI. EXBEEIte atriultanie viaţă, i 
atiuni sor fi ev: p Ă ară $ 
miriunile An- | posta seaslă a elevilor muzeanii [vele În care ut eâsegte sediu! Ca- [00 lângă Inst e 
localității | msitari  transtormându-se Şi ui [zerei de Muncă ul i = 
î corecta cu AseHli-| mană a se incadra În normele de vie de Muncă 4 


„pe Se. An i : 
nene era piei e IND TI dat E At si morte 
repturii i . - . ta a se vatea in : pe Pot 
mixte , Penizii| învățământ secundar anunță ca : alază de drepturile a în f Use ă | circulație ja Na e K . 
ua că n : =) jpg 07 org Li 4 rdimare, d 
ia E del E Stat ae ei eee. CECT Î| DUSE azi net rue 
& rea 









































































Legea „inmăvămăztalui — aecuzdar [și uniunilor prin ai i „ai din 


= ; 
1 tru iicen > + 
PE te citadela da muzică (epe- er agite rorca Sa, lucrător tenurile suprimate p, A 
x Tu COBSET- | punicție rticulari și ret: E 
ciaitata) prevăzute fane Monând reia ră Ar paipe dn i k j 


vatoarele și de muzet, [air 1 Oe 
. . și numai 
k orz JE 
studii, gonit LD 
a deţ 1 intirderea Și emitere peiipeter pri pentru confiietă)e telective care ru ' vor Îl repul cireulațigi 

































d 1 [n 
vor zenia persona! e ci d. de sub art 
= tor iata ai „ie ec S AR. 5, — Pe lângă fiecare Ca-| Se aduce la Bunostința ceste 
z se vor prelungi până 
se vor putea intința oficii de con-| care au lost mate provizo- (suprimări ati 
ua mhuzieiiee, şes, Jianu citare și arata Pa San * |riu, eu în la 16 Det. crt. [la 15 Noerahria ert+ 3 
Je îndividuaie de munci ci pe 












Cei interesaţi pentru nunrire sau |cel=4 areptuziie prevazute de al 
n, data de 1 crt. 
Moti | in caz de lă. nesot A 
«| acteze de sia, eeatore Mpa devi: | est a Mică cau Geta judetean |rală, că trenulile de căi 
i, i 
Prietătiidr imobiliare vw 1. 87, 
























H atet die Z 







DaS REICA derkt SchoR 4 litische, militărische, wirtschalliche und 
îşi en mezi unserer Zeit * Prea ari rea sprechen in der groBen deutschen 
ture: 5 î 


So inbaltsreich wie das Leben selbst ist die : 





a Uberal 





















o sEstiNE ExTanoRoINARĂ NEF ORMA ŢII cei SUPLIMENI 


DE BACALAUR EAȚ COMERCL AL |. au got numiti în all se uâ- 

= inistrațte al Soctetății anonime ro- 
R cureşti, se pot înscrie. și |incunoștiiațează pe cel E iure 7 Cafea a D R B 9| B RIȚ n 
Ministerul edacatiel naţionale al |S:. In Btucsti “oct concentrați [că academia “Ronsară”. din Bucu- | AEON WIEN TE Maranata dei eh eral Se achuă E 


didații cari au fos 
cultelăr și artelor aduce. la cuno- | candidaj a Medie în rezervă Stoica Grigore, reprezen- Zi 
sfinți celor interesați că la exame- | si mu s'au pulut prezenta la ses IN ŢARA tând ministerul Apărtrii Națtonale;| LONDRA, 1 (Andor), — După de- plate pe zi, nÂNeR cu RBD 


nul de lacaaurezt comercial ce tir- | nea obișnuită. Trei luni , . lei 200 |coi. 7eodorescu Gheorghe, director |iibarări, căra an durat aproape o |jumitata masi TB0H di 
meazi a se.tino, Ja 30 Octombrie 2. e = ş 380 |oenera! P. 7. 7, reprezentând mt- oră, Caidera Comunelor a adoptat în]. Faptul — a apti. 
m Se VO face |: comandările de elevi git suplinirea actualilor ralesoii In străinătate în raport | „abil, reprezentand ministerul de acoperirea, cheltuelilor do război, timp atăt de setei 
de cultură generală si învăţătorilor [cu tariful poştal și valuta. | Finanţe Ministrul finanțelor a explicat că|curajatonre ă Prăg 
Se 
cultelor și artelor, a dat o deciziu- . N. Dragomi teanu Olimpiu, avocat, și Hannu [64 milibarie lire serline pe aăptămâ- i 
donării și al Sțatului Major Econo-| Ajpert, avocat, primul in funcția de adică aproximație nou milioane | cest nou credit de un 





























a i 4 misterul Lucrărilor Publice şi a! Co- |unanimitate un epodit suplimentar | eheltuclila pentru 8 

Ministerul agriculturii a prelun n an... „ 750 munieaţilor; Tom Cotroci, expert= |de un miliară ds lire stasie pontiu [tă au fost BEAM 
i +A A . . dela şcolile de agricultură, II Ia ultimele patru săptămâni, înche- [face sforțarea Bomstiă i 

ntru inscrierile in Colegiul Naţional tuia, mele 20 fa tări aleg [a Stă e sue dc [oa că ata 
t ! educațiun! ul E — a utor de mar, d-nii: Mun- [tale D icaţ lo eat pli va, ci 9 

Ței | Ministerul D.N în. ministrul Coop. | ar si a pi san și mi rătilogiu 1, peate |tunli up, creste RARE 











premlanți : I-ul, al II-lea sau al riu care membrii corpului di 
CONORIGIE e ai- | II-lea. ela de origine etnică română, | MIC. a suspendat până la 1 Noem-| primar și secundul ajutor de primar , ceeace inseamnă cu un milion | desigur epuizat PANA 
lori ae meoli pimare. eee și] - Totdeodată sunt datori să aleagă [PAV Dutea “publica în viitor lu |Prle mudianțiiăe la Siahlşoara; Gheorghe Dumitru, [și jumătate pe zi mai mult faţă de | lui Martie și că el mu 
rctori de mol Pare actice, că| dintre aceștia pe cel mal dotați şi|NU ce sau ştiinţifice la e E în funcția de ajutor de primar In] chelutelile dn lună Inlie. Numalltalitatea sumei nedase 
mnazi. teoretice sau pi : crări didactice sau ş = Ministerul de Pinanțe a deci ca le- | Giurgiu. pentru serviciile de luptă se rhel-|un avans 

















a Ministerială referitoare la | — în înțelegere cu părinții lor — [Cfr Ce t E n Bia 
Da ie ala dec adm! [să-i ajute în vederea prezentării dn |dIlufi eVreeşii. BuiniOMi ODA. linita, —“matărea 


tuesc num apte railioane, şi juniii- 
tere în clasa I-a a Colegiului Na - | concursu) ce va începe în ziua de ete) sunț seuție de taxa de 2 1a sută | 4 fost numiţi membri ln ecrnt- 
ia 21 Octombrie a. c., în centrele fi- | III waloratm, 



















comiribuție națională 0X- [aia de propuneri pentru numiri, 


looiae Piipesca” dela Mâ- cepticial Sin „piteoa MIRDE ja 1 Â pif — 
al ărut în Moni-| xate: Timisoara, Sibin, Craiova. a ă impor înaintărt şi translerări, pentra, June. 
Cub No. 20 dm 14 Octom- | Bucuresti. Brălla și Iaşi. ajatan_|  ReVânzători iza port fionari de arice grad din adminis. 
întocmirea [pentru aparatele de Irația fostului. minister de culte şi 


vile ui da procurarea şi — învocrat : A iplst 
ea e bula tă iul In Oestaarene dp Palit ii arte, până la orpanizarea. miplaterăe- 
mform art. 9 din e radio Schaub, motoci tai educației națlonale cultelor gi ar. 


elzie, Ministerul  Fducaținii, Cul- | lor 1 concurs. 1 / - A 
Izie NT eo gerni Pentru aducerea la îndepinirea|elete, biciclete, ete., telor, următorii: presedinte, Vladi. 

1a cunosti solvenţi cestor dispozițiuni se prelungeşte | 3 BE mir. Dumilreseu,  secrelar.. generali | 
la cunoștința absolvenţilor claselor | acestor disporiţi Rila a [in provineie şieapitală,| p roan ge Enazre. diurnist, se- | 5 pe” părintele dr. Liviu Stan, J 


telor și Artelor îl obligă s'o aducă 
IV-a si V-a a cursului pri- | termenul inserlerii candidaților Ja = 5 re 
mar, în Ionia d. e. care su fost | concura până în ziua de 20 Octom. |eaută SET-OCR, steada |eretat contilăe da rost: Cameră de | puteri nitatoi dept SIA 





















h = Comerţ Bazargic a icst repartizat în| Dan Botta, directaral artelor, ca 
JE iaiaci Eliade Rădulescu 42, „oa proiiiitipe data deciziunei | 20, p e (a. pe diErolerul artelor, COl.  AABERINGAION, 10 (Rador), i izazăi popularitatea cr 
= tel. 2.40.90. la Camera de Comert Constanța, sabdireclorul contabilităţii şi perso-| Corespondentul agenţiei Stefani | candidaturii d-lui Will 
. ind: N eți E eee E — nalului, ca secretar, transmite: nordice, estice pi dim. 
Noul comitet al sin dicatu ui artişti or D-ra Atena Mapiari, subselă de Anunţarea faptului că preşedin. | clu. i 
— birou cl, Ma În fosta Cameră de| n baza articolului unle din Decrețul. |tele Roosevelt va rosti trei discur- Pe de altă parte, fi 






a fost repartizată [rege privitor la modificarea unor dis_ | Surl electorale, cu toata că se afir. | torul Johnson s'a rali 





Consiliul de ministri iugoslav a 






























e = DN bei : fa p: L iu în acels grad Și| poziţiuni din Deeretul-i | Mase că el nu va participa la cam. | tura d-Iw4 Wii perm 
dramatici ȘI lirici Poe 0 ai NU „dalgiisciriunei IA Cemera | eopizrea mintala Spatii i 0. | aia pieetonală esta înteroretată | vada că” parcari 
Actmalul comiey de conducere al ca reprezentant al ministerului edu- 12! S4ÂNg al râului Sava, pe care se publicat. în“ Monitorul Oficial Nr, "acu |ca ua lor die pese 
Sindicatului artislilor dramatici și] cajiei maţionzle, cultelor. şi. artelor; află astăzi fabăra germanilor rena-| D, Betreseii e roari de secție |din 20 Noembrie 1930, d. V. Iazineehi, wikie în statele 
prezentăndu-si| 6. Vraca, G. Ciprian, Şerban Tas-]Iriali, electmarea. consiracțiilor a Î Josta Cameră de | ministrul muncii, sănntății și oczotirilr ntelor. alegeri. A ante 3 






Jos! Teparttâht | soclale a dispus ca d-nii Emil Beleot,| După cum constată deputatml | devărat ti 
-. P Caranica Nicolae, Clocolu George, ai- | Martin, vitimele rapoarte ii SME 






sian, Vasile Crejotu, Emil Botta. Du: | noului șantier dela Belerad, precum 
rea lu-| mitru Mngur, membri şi a noni port dunărean de iarnă, uta acclag grad și 

ului până la alegc-] Această isie interimară este[/4p.) iziunei la Camera | hălteanu Corneliu şi Opari Atanaate să 
He numiţi pe ziua de 17 Octombrie 1940, 


pr y 
comitet, având următos-| investită şi cu mandatul de a Întoc- Ed ae, tanța , ce 
E TREE mon eee a RE IE e DEO LORDULUI 
zare a! sindicatului vălători a „Sooietăi” din Bucu- iiYanțez, sea de birou | PUDrA farmaceutică de pe lângă mi- A 
























d-nii Gh. Storia, pri 
Bulandra, avocat: 'S : ui 
i rești, anunță că incepedrea cursu- asi dilicorierț Eau Muncii, Sănătății și Ocrotărilor 


consilier — ju 
- rilor ra avea 10€ frevocabil Lui 24 a BN repartizată în r * Ş 
Octombrie e. orele 8 dim. ta declziunei 1 Ca- 
re cae ROEA | eee mama | FĂCUTE IN CA MERA. LO 
1n cursul zilei de 22 Octombrie pen- : A teaca edi pi Fe 
ru instalare. % enerali a Gasel de judetul Ismail a LONDRA, 16 — Luând | scădea resursele 
vântul, în Lorzilo: răsbotul aerian 


E jost transferat în acetazi calitati 
bi didactic anunță | /âmgă. oborul de cereale Hamangia, 


d o 
Comitetul Central m) „Asotiaţiei j din județul Constanta. p-aci 

|| generale a profesorilor “secundari Timară pi : Snen 

din România“ sa întrunit Dumine- -| Elevii noul admişi la la ele- 

că, 13 Octombrie 1940, ora 16 d, P vilor muzicanți militari fiii Nici statul major al aviației, nici 

şi a luat următoarele hotăriri: ră reşti, se vor prezenta la școală în |Statul major general nu sunt de pă. 
Institutul de Cultară Italiană. cum si cele de după amiază pentru] 1. Si-a exprimat marea aatisfac- : i er-| ziua de 20 Octambrie a. e. rere că ar fi bine să se creeze o forță 
vând să satisfacă cererile exprima: | incepătoi Inaintaţi, se primesc |lie pentru actul de dreptate şi repa- i Cursurile urmând să se deschidă 
te de numeroase persoane doritoare | în fiecare zi dela orele 10 la 13 si ratie al ministerului Educaţiei Nn- in dimineața zilei de 1 N. rii 
de a îavăţa limba italian repede și |dela 16 Ia 2. ta Secretariatul curs: |iionale, prin care a fost. domi ei 
3n învă preetie, a hotării să desrhi- rilor, Strada Biserica Amzei ? (tele: |comisiunea interimară şi a fost A 


Hi În priraele zile ale hmel om 02 chemat ultimul comitet liber - ales 


exclusișă 
e ei tie 
brie pe lingă celelalte: obisnuite . şi de adunarea generală dela Braşov. - miri şi înaintări a ministerului edu- 
uZ cursuri rapide pentru încep 2. A fixat focul, data si ordinea de caţiunti “naționale; cultelor și arte- 


-a = a i 
tori : i7 |zi a viitoarei adunări generala ex- ior au fost? numiți d-nii Traian E = i în sa 
ar avea e curată [ÎN (Dată Țara Se VOT OTBANIZa |iraorăimte aură ea erala es. pro | crin, aereer gemerai ca ere” ÎDAStICE SA luni aplicate contravenier 
de i se xx 3 ori] A % , ne la Buzău, în 6, 7 și 8 Decembrie dinte; Stamulea Gh. Jon 1. loanică ud Lili 

cantine muncitoreşti 1930, peniru alegerea, poului Comi-|% şi directorul serciciului unde exista poi 
i n aia ai et x vacanța, ca membri. 2 ia S 
A pci a E pâupă Bolărit „măsurile necesare Ofertele însoţite de ca- e Ea aa la legea colectării pieilori de DU 
zor preteciilr în legăzră | Secliilor. în Vederea sitoaiti ali. |resnondențe de probă se cate) E 2 ae be 
zarea eantiieler muncitorești. | nări generale extraordinare. Dir, 2 ăi ecicendi N | | E 
i A aprobat nonaţia de 300 1ei| lui de redacție. ră umele celor sancţionaţi 
Ministerul Economiei Naţionale a | blceni. jud. Botoșani, arme 

































































































i de puvernui 
In ucelus timp, dând ur 
rințelor ce iau fi 







făină măJutorului Legionar“, de pe 
Comitet 2 5 i Z 
omitetul executiv, în mumele' Aso- Foii de as Da admitere in. anul 1, | rul genera] a! Canadel și soția. sa. 
















i 





si ceri vor fi 











doamnelor. b! un servici de depozitare şi ciaței ler: e: i 
e) uz servieta de aestacere și cantine. | eee; E DeTale a: Profesorilor, se [pn Cc ntataa e ae aul 1 dispazii 
cureşti,, pendinte de Pol'technică,| GENEVA, 17 (Rador), — Cores- | cretului-Lege privitor la reglermen- 
începe În dimineaţa zilei d= 25 Oe- | pondentul agenției DNB : | tarea colectării şi folosirii plellor de 
DELA C.F.R. ion: ac in dccai Ziarul „La bovine: Bal 
- - din Bulevardul Mărăşti Tăbăcarul Herman Schwelțer din 










. 59, 
Pentru anul scolar 1 tal al |eomuna Mihăileni, jud. Dorohoi, a- 


PLATA DREPTURILOR BĂNEȘTI e 


burse pentru toţi studi 
Li 





ALE CEFERIŞTILOR CONCENTRAȚI fi aa 


| N mare și ma! luxos pachebot ameri- | mii 
depe Wnla Dorzaşti-Paltini, care an A 0 TO raie Taniteant Aaaa ariel 
a [terior cedârii Bucovinei de Nord era | incepe în ziua de i 
suboricmată, staţiei Belet! e 4. a, la ora 9 


& clzează că halta Nisipit 
este pina 





i 
| 
a 
E) 
ud 
E] 





LUA | 






acord, cuţ ri peri Păi CFR. 
rea boni-| n genez Le 
ficărilor la traficul zale 3 proba aerilă, e către] Aueurtia i Vioșani. ambele de ea 


agerii 


incepând dela ai P A ? 
să, ineetez: acorăa- - d locuit în clipa în 
mai Stan ver cre ata st der aul Mar | 


a 20 | Tila) 






„pi 150, tată de 10 
a At 2038 e asul 






7 






n APEL AL 


RK, 16 (Rador), — 


președintei 


e tombre 


pentru cel 
ce F'an Înrolat spre 
militar obilgatoriu, 
cit a declarat între Al 


„ prin fața cărula tineri 


prima Jor datorie de cetă 


+ de fidelitate în faroa 


Statele Unite se 
«mtru n menține 


de 130 miloane oameni 
ce numără 








sunt mult mal miel 


maeveit n subliniat apoi că 
e un program de apă- 


COMUNICATEL 
MILITARE 


Rador) 


— Ministe- 
interne pu- 





al 
vitate redusă 


0o- 
asenţiei DNB anunțăi 


pronunțat o nlocuțiune 
16.000.000 


1 înce să renască ve- 
nmerican, ai consiliu: 


trecut canslderând a- 
= de cea mal mare impor: 

n prezent Statele Unite 

, a unirel voințelar ii 
înar 
pacea În 
Fle au e populatie, 


numai 
soldați, în timp ce 


1 4 1n 6 milioane de 


7] polau Ja bazele lor tefere. 


D-LUI ROOSEVELT 


rare, Amerita ini mobilimează cetă- 
e | bărbații și femeile el, bi 
si muncă î dead e pipe e Bester 
riroa Unite trăesc matări sub a- 
menințarea unui atac din partea 
străimulul. Tată pentr ce serviciul 
militar ce începe acum, va fi cheea 
de boltă a clădire! apărărei națio- 
ale, Această zi nu însemnează În- 
ceperea unei epoel ae obligaţiuni 
pentru cetățenii Statelor Unite, ci 
Je creează posibilitatea acțiunel co- 
Pune pentru cauza jbertățel. 
D. Roosevelt si-a închelat apelul 
său  radiodifuizat prin cuvintele: 
Methinea voastră de azi dovedeşte 
nu numai credință către Patrie, ci 
MI voința voastră de a vă construl 
propriul xostm viitor, Noj ameriea- 
ni din timpurile de asi, putem, en 
ajutorul 1ul Dumnezeu, să Jăsăm a- 
merieanilor de mâine, mostenirea 
pnei națhuni în care Mbertatea și 
justiția vor fl menținute și asigu- 
alai 0 astfel de națiune este închi- 
mn 


E OPERAȚIILOR 
ENGLEZE 


niilor de garaj. A fost greu să se 0b- 
serve pagubele pricinuite 
Toate avioanele noastre s'au îna- 


1 


ri 











Au mai fost efectuate raiduri și 


țenli, căci mpărarea țărei cere de ?n 


BERLIN ru) 
Wes Dei 
părut matăzi 
ducătorului Sta 
ral Antonescu 
Ginzel, care în 
următoarele: 
„Miyearea Legionară a ajuns la 
putere, dar revoluția Internă nu esta 
încă terminată. Intăptultorul idoo- 
Joglei Imi Corneliu Codreanu esta as: 
tăzi generalul Antonescu. Țăranii, 
muncitorii şi toate elemontole vred: 
mice ale Țării 11 pren-slăvese. Ini- 
preună cu Horia Sima, genoralul 
Antonescu stă în mijlocul renlizări- 
lor româneşti. Cum jndacă lumea pe 
om, cara, — dela mânăstirea 
Bistrița, unde ex-rogole Carol al 
II-lea Va exilat, — a ajuns Conducă- 
torul Statului? Acest rhspuna este 
unanim. Făcând abstracție do evrei și 
de straturile plutocrata, se racunoaț- 
ta de către toți că genoralul Anlonos: 
cu deține în mâinile salo destinele 
papornlai român. Fără cnorgin sn, 
Dare nu se apleacă în fajn nimânul, 
nu War fi putat salva nici Statui 
şi nici poporul român. Altial nr Hi is: 



























buenit o revoluție sângeronsă. Ni 
meni altul n'ar fi avut autoritatea 
necesară de a core abilicaroa lui Ca- 





701 nl II-lea. Astăzi "Țara poseda un 
salvator pe care și I'n dorit de mult, 
Acesta transpune ncum pe tărimul 
1aptelor ideile şi programul lul Co- 
droanu. 


N | aetzai IŞaltățiler Barăis, Capnzz0, | „Ga un incepâtor nl nonilor intor- 
bombe su fost a-[mile şi concentrările de trupe în |APlluni privitoare la România uout, 
oraș depe coasta timp ce In primele tre! localități au = 


punsul pe care generalul Antonos- 


bt pură taba să cu ni l'a dat la următoarele trei In: 


p fos bombardate cu suceea, în 
vest a Angliei. Nu se 


timp 





ce ultimele două bombe au căzut în 


i A i trebări; 
cio paiubă i e 0 Da a 1 La ce dată și în ce acop aţi 
Toate aparatele sau inapoiat ne- | îmceput să vă ocupați de chestiunile 
că amănuntele complete| vătămate din aceste raiduri. politica? 
incă primile se pare că] da Africa de est italiană, Dire-[P d î 
tensitatea bombardamen-| daua a fost Obiecta unul raid. Lo- „Dacă prin chestiuni: poli- 









lilor din Londra,|yituri în plin au fost inregistrate |tice Ințelegeţi forme de cultură, 
rți spre Miercuri, asupra clădirilor si gărilor. atunci trebue să vă răspund că 
omorițe care 


In timp ce se afla în patrulare pe (m'am ocupat de politică dela în- 
seama, Ma „Rog stai la a ceputul studiilor mele. Dacă prin. 
zu tzei avicane de bombardament i- |<hestluni, politice, înțelegeți. ati- 
tallene. Un avion inamic a fost asa |tudini de conştiinţă şi forme pa- 
de avariat incit a fost suit să vă-liriotice de viață, atunci trebue să 
re ata A e Seso-|Vă răspund deasemeni că miani 
einie ca e] să se fi inapola la ba-lOCiupat de chestiunile politice încă 






acela înregistra! 
este în rod COM- 
decăt acela” din 








20 sa. de pe vremea educaţiei mele, 
[] i Ar te e Avionul care conducea formația (când am primit în familla mea 
reda inamică a fost apoi atacat și ava-lcultul Patriei şi al demnităţii ro- 





riat 

Aparatu, nostru wa inapoiat tea- 
fâr la bază. 

Cazarma aviaţiei navei depe 
peninsula Abdelk a fos bombardată 
in mod efectiv de aparatele noastre 
operând pe deamupra Sudanul 


au fost efectuate a- 
Beghazi Marţi de 
ie bombardament brita- 


mânești, ca iundament al viei 
„Dacă prin chestiuni politice 
ințelegeţi cunoaşterea realităţii 
şi organizarea politică a Statu- 
lui, atunci de acestea am ince- 
put să mă ocup din timpul răz- 
boiului, când în calitate de sei al 
operațiunilor  Marelul Cartier 
General am avut în mâinile mele 
intreaga rețea a Statului, Atunel 
mi-am dat seama de viciile or- 
ganizării noastre şi de atunci am 
inceput, în cadrul carierei mele 
de militar, să lupt pentru innol- 
rea metodelor și pentru schim- 
barea sistemelor politice pe care 
se rezema armata. d în 1933, 
ca sel al Marelui Stat Major, 
purtam pe umerii mel răspunde- 
rea apărării Ţării, am denunţat 
public aceste vicii ale structurel 
noastre poliiice și am cerut lor- 
mal schimbarea ei radicală, 
„Am fost silit să plec dela Ma- 
rele Stat Malor pentrucă nu vo- 
lam să-mi leg numele de prăbu- 
șirea granitelor pe care de a- 
tunel am prevăzul-o, și de în 
torsătura tragică a Istoriei noa- 
stre, pe care din nelericire nu 
am putut-o impiedica, 

„Când conducerea tiranică a 
Statului nostru prăvălea tinere- 
tul și ducea luptă impotriva lul, 
am spus răspicat Regelui că lup- 
ta impotriva tineretului e în 
fond o luptă impotriva Țării, ȘI 
am vroit de atunci organizarea 
tuturor forțelor naționaliste pen- 
tru renașterea Statului, Nu an 
lost ascultat și am plecat în 
condiţiunile cunoscute. 

„Am lost aprig prigonit după 






n plin saga înregistrat 
şi bombe incendiare 
te azupra gării şi | 


(0 VOR CREA STATELE-UNITE. BAZE 
MILITARE IN AMERICA LATINĂ 


Ni 
a Ina pe bord carburanţii meoesari și 
alte materiale. 








” YORE, 18 (Rador), — Cores- 
agenției DNB transmite: 
*:tunea creării de baze mili- 
e Statelor Unita în Ambrica 
cerurile  pelitiee amerieani 
rere că guvernul Statelo: 
are intenția de a repeti 
cbelat en Anglia, adică de a 
Mateler din America latină să 
ee Statele Unite convenţii de 
fiere pentra bazale ale și 
In Statelor Unita. 
ie că o asemenea Certre ar 
1 la popoarele ibero-ame. 
banniala că Biatele Unite au 
mperialiste. 
+ mal curând probabil că ga: 
Etntelor Unita va cere auto: 
Tunţia da n se putea servi de bazale 





* 

NEW YORK, 16 (Radar). — Cores 
pondentul agenţiei DNR anunţă: 

Satul Statuii Major ml Braziliei 
d. Goma Monteiro care m sosit În 
Now York pentru convorbiri și ins 
pectarea inntalațiunilor militare, a 
declara! intrun interview acordat 
că în prezent, principalul in 

Văritar americane, este con 
asupra apărărei emisterei 
necidentale. 

D-aa n afirmat că ara ferm decis a 
realiza! acest program In colabo: 
vara cu şelul de Stat Major al State 
lor Unite, peneralul  Maraball, pre- 

cum și cu cercurile militare ala ce 
Davale și em tente, pentra 


IMPORTUL ȘI EXPORTUL DE ARME 
DN FRANȚA ESTE PROHIBIT 
"TOATĂ DURATA ARMISTIȚIULUI 


i In acelasi timp s'au decretat dis- 































































de comandant al unul Corp de 
armată am protestat contra mli- 


ri pl regimul su e tiranic de 
pul . ai incerca să distrugă o ac- 
ecum și materie prime pehtrulțiune care nu avea altă vină e- 

ză a, 00 aceia de a vrol, de a lupta și 
] se sacrilica pentru Indrep- 
Tării, Oricât eram lezat 

mea militară, oricât 


armne de 
31 explozibile pre- 
le de suplă 
or putea tace decogări 
după invoirea Fr gh 
ce nveniatițiu perna 
pentu no) fabrieațăuni, 
Me le mcesie diapuri: 
vite en Anehioare 
1 ani cu amendă sizatimal, cate va fi de 
? franci. precum] cerulă pentru exportul. 
materialului ta-] sau tranzitul acestor materii, 











anda 











elegrame externe 
RESTABILIREA MANDRIEI ROMÂNESTI 


Un mare interview al d-lui General Antonescu, acordat 
ziarului „West Deutscher Beobachter'“ 


seama că nu DulCĂN să mă 
mărginesc la cadrul militar. pen 
iri a opri alunecarea țării mele 
pe planul înclinat n& Care ea era 


jată, de o condiicere nepri- 







cepută, nepregătită şi Incoreată, 
Din această cauză am găsit că 
era de datoria mea Să mă preo- 
cup de problemele; ale ale 
Statului şi să pregă! — pen- 
tru a-l salva, — o! ne poll- 
tică, 

„Incercările de uriluna maţio- 


Program de jus 


„Inighebarea unul program de 
justiție reparatoare, care să re- 
facă increderea poporulul romăn 
în el însuşi, prin sancţionarea 
trecutului, a constituit cea de a 
treia preocupare importantă, Re- 
facerea societății românești atât 
din punct “de vedere economic, 
cât și din punct de vedere moral 
şi spiritual, întemeierea unul re- 
gim de muncă, de ordine, de sa- 
orificiu și de colaborare onestă 


ioga, nu au dat rezultat, Totusi, 
din toate aceste strădanii, a ră- 





e data tea 





GARANȚIA DATĂ ROMÂNIEI 
DE PUTERILE AXEI 
ŞI-A DOVEDIT EFICACITATEA 


Comertariile presei turcești 


ISTANBUL, 16 (Rador), — Co-| Ziarul „Tan constată că 
Tespondentul + agenției — Stefani |ranția dată Românlel de puteri 
transmite; Axei si-au dovedit eticacliatea. 
Presa turcă, care prevăzuse| Printre rânduri, se poate ve 
AVpIcalU, aa, pare foarte |dea că redactorul zlarulul tace o 
cenţlona! aptul că preve-|e, 

derile sale nu stau realizat și că paria, pi Aa alla 


situația în sud-estul Europei, de- |bri Inope 
parte de a se complica, s'a lini- ri) pci la 
pezit Icarte mult. 


mală, pe care le-am 


intreprins 
în 1938 în. cadrul mul 


Guvernului 


mas legătura mea cu Nişcarca 
Leglonară, Discursul Ai al 
d-lui Horia Sima-oste o lâmurire 
uit în această privința”. 
In timpul domieili 
Inninte aţi Atabile ra edu 
fundamentale ale marei Dvs. opere 
de reconstrucția? 
— incă din Anigust 1939 lu 
crez la aceasta, Am stabilit cu 
un colaborator Înțim al meu în- 
tregul plan de reconstrucție a 
țării, pentrucă nu mima! intuiţta, 
dar logica cea mal simplă Il 
Spunea că ceasul desrobirel de ţ| 
ranle și al reinvlerei româneşti 
se apropie și că totul trebue să 








ALE TRUPELOR JAPONEZE 





ile dna pregătit. Pe plan În- ARE w (Rador). — Corns- sa încareuit maf 
ternaţional, ca și pe plan Intern, |Pondentn) agenției Di Ata 

y Cu privire provincia operațiunile 
mi-am definit atunci toate prin-|rrontu? Ghidel te minge aa solaă [paie ial KlEngai seri 


Chi 
din sursă fagonază că la sud de lo- [au avut drept rezultat faptul că 
cul Taiha (160 km. de Shannhai),|nezii nu fost navoiți a retraga 50.000 


GENERALUL ANTONESCU: SINGURUL OM 


cipiile, am conceput sistemele 
ip realizare şi am stabilit meto- 
a. 
„Restabilirea mândriei romă- 
nești, înlăturarea regimului. de 
tiranle politică, eliberarea: tine- 
retulul și folosirea Miscării Le- 





gonare în acțiunea de recon- 
Strucție a Statului au constituit 
primul meu comandament, Sta- 
bilirea unei poziţiuni Internaţio- 
nale, realizări ferme şi credin- 
cioase, pentru a putea asigura 
propășirea țării și anzrenarea sa 
într'un sistem unitar de organi- 
zare internațională, au constituit 
al doilea punct esențial -al sco- 
Ipurilor mele. i 


tiţie reparatoare 
Codreanu. l-am spiis în această 
privință textual: 

— Garda de Fler este o rea- 


litate în viața românească şi in 
politică, cași în luptă, trehue să 


CAPABIL DE A 


Statului 


CAIRO, 16 (Rador). — La Pă- 
tre. marele cotidian egiptean con- 
sacră un amplu, si. elogios articol 
personalităţii, domurului general: An» 


mân-relevând calitățile sale de sol- 
dat si de om de Stat, arătând că 
Presedintele Consiliului de Miniștri 
român a remșit Intr'un înterval de 
timp extrem de scurt să schimbe 
cu desăvârşire structura Statului 
Român, atăt din punct de vedere 
extern. cât si în domeniul intern. 

După ce tace biografia domnului 





se ție seamă de realităţi. Cine nu 
o face este înirânt, De aceia nu 
te pot stățui şi nici nu te pat lăsa 


fiindcă în spatele lui se găseşte 
tineretul, cu tot ce are mai curat 
şi mai patriot, lar In spatele ti- 





a tuturor forțelor curate ale Nea- 
mului formau un al patrulea tel, 

„Din August 1939 şi până a: 
lăzi, în <pecial la Bistriţa, ani 
întocmit toate amănuntele aces- 
tui plan de radicală schimbare 
a Statului. Ama trecut apoi la ac- 
țiune şi rezultatele le cunoaşteţi, 

„Cinci zile după eliberarea 
mea din inshisoare, regimul a 
lost răsturnat fără vărsare de 
săuge şi ară  sdruncinări sau 
prăbușiri sociale, Odata trecu- 
tul spulberat şi drumul câtre în 
dreptare Mind deschis, organlza- 
rea Statului National-Legionar 
și folosirea Miscării Legionare 
în acțiunea de ridicare a Naţlu» 
nii si de reconstrucție a Statu 
lui, constline preocuparea mea 
în ceasul de faţă, Mi-aţi ficut o= 
noarea ca În Serlsoarea prin care 
îmi cereați acest interviem să 
pomeuiţi de proclamaţie, apelu= 
rile, convingerile +! actele mele 
cu Caracter normativ și legisla 
tiv, Orice vorbă asupra lor este 
de pe acum de prisos, 














Nadal [n 


neretului stă Națiunea. Dacă vel 
înviage pe Corneliu Codreanu, 
va trebul să Intri în luptă cu tine- 
râtul, Dacă îl vei învinue şi pe a- 
cesia, te vei găsi fața în lata cu 
Națiunea şi ea te va invinge”. 
Aşa a şi fost; nici nu putea [i 
altiel: 

Ultima mea Intăinire cu Car- 
neliu Codreanu a lost la Consi- 
Iul de Răzholu,. Dureroasă amin- 








este cupabil de trădare, am răs* 
pu 





tor nu aşi fi stat de vorbă cu 
d Generalul Antonescu nu [ 
intins, mu intinde și nu va | 
mâna trădătorilor. 


Judecătorii Iul totusi l-au son 


desc că iei. suilcient ca constitui 
să mărturii volnța neiniri- 


cata de reinv! a țării pe care 
0 reprezintă ul național le- 
gionar, și strădania mea perso- 
At intâlnitea eu 

pentru muncea 






Corneliu Code 
dv? 


— „Cu Codreanu am avut mal |. 





multe întâlni 


ţa nelimitată 
bul, E 





rezervele lui 
ţia lul nest 
nător al unei 
esti. Am 
Hent prolesi 
redeştent 


Era 











să Intri în luptă cu Codreanu, |tul 


general Antonescu, subliniind ex- 
ceptionaieie sale însușiri militare; 
autorul incheie astiel: „La începu- 
nel Septembrie, în urma gre- 
lei crize străbătută de România, 
(cil factorii răspunzători au recu= 
nascut că sinzurul om capabil de a 


tonescu, conducătorul Statului ro=|- 


SALVA ȚARA 


Presa egipteană despre personalitatea conducătorului! 


român 


mescu, care a list tuvestit cn: pute= 
rile cele mal întinse și cu 
de actitme a unui 


Dea am cae ata altă a 


singură posibilitate de a reda 

o posi 

Suteu românesc deplina Sa. în 
d olari 


Generalul Antonescu a transtor- 

mat pentru întâla oară sen Ă 

3 punte uri intr'o realitate pozi- 
Iv: * age ară 


stimat de toti românii 
generalul lon ui m ee 
deplini fără Indolală mislunea 


aa 
Erc 


salva țara era generalul lon Anto- ţia națiunii întregi”, 


G 





RAV ACCIDENT 


DE CALE FERATĂ IN OLANDA 


Un autobuz cu 30 şomeri surprins de tren 


AMSTERDAM, 16 (Rador), —| mal mulți metri 
tire. Fiind intrebat de el, dacă| Corespondenlul agenţiei D.N. B. ioni. des, al 
„|aene D 

tei daci o ctre de | Rt 
il imineată la o tre: “de i 
— Dacă te consideram triidă- a e “mir cra. păzită. de Iri locuottal| 


transute: 
Un 





Groninzen. 



























morâți și 


Un autobuz întesat cu vrea trei- sau mai pui 


eci de someuri a fost izbit 


t 









COPUL 
















si 


A$ 















N> 








————————————>—>— 











= 











i 


| 





IN MAREA BRITANIE 


Pe străzile Londrei rătăcesc sute de oameni roși de mizerie, 
ducând cu ei micul lor avut salvat 








STOCRROLM, 16 (Rador). — Co: |ineraclseară fășiile lor Inminoase aude soptindu-se că toţi a» 
respondentul agenție! DNB anunță: | deasupra orașulul a! că abia |CESti Oameni îsi trec ceasurile 

Intr'an_ impresionant raport spe: |- Este atraniu a ne rânăl că abia [€sicțenței lor așteptând şi Că 
00), reprientantai For Laparapia| eee 3 fii aa Pisclnați de tumt. |este 0 gravă problemă ce se pui 
oaia 9 EX i. njle acestor. proectoare. ne pentru anumite cartiere ale 
panticu) oraș ca | Anat, încet, incet, am început să | Londrei: acea a adăpostirei ace- 
vei Britanii, ce suferă sub loviturile | țrăim zile de adevărat Infern, Am stel mulțimi nu îndeajuns pre- 
mincuzilăr! Bosteae  poratanie, ȘI văzută cu cele strict _trebuine 





între altele: 


Timp de patru săptămâni atacu 











zile germane au Jovit continuu Lon- enit apol zile în cari[ce îmbracă un caracter militar, 
ara. Din punct de, vedere rail ar esa a et Aaaa pe mășură ce bombele aviatorilor 
are rninele caselor, gropile făcute nd pe oameni! să tremure de|zistență a populației, 

de bombe, conductele de gaz, stră- | spaimă. Fiecare nomă situație, năs-| Apoj viața în tunelurile me- 
Sfle distruse, nu vor mai putea fi| îns în nol o monă tensiune, troului! Această, viață de mize- 


privite sub unghiul unel noi pers- 





pective. 

Ştim acum cum se înfățișează 
spectacol! distrugerilor $i care va | 
fi simfonia orchestrei focului noc 





turn, Suntem familiarizați cu sgo- 
motul exploziilor bombelor. 


săturat de aceste explozii și nu mal 


răsim nlej un fe! de feeria în spec- Y 
taculosul joc a” proeeteai ilor ce-și locuințe. 


Scene ce evocă Spania, Dianda şi Franţa | 





vede 


e străzi cete 


ducă 





CEPUTUL RE 







Ne-am 






VOLUTIEI SOCIALE 



























cioase, Este o problemă socială 


te vapoare pe o mare 














Toate acestea san schimbat însă 
tăzi. Suntem obosiţi. Nervii noștri 
i | reacționează la cea: presiune, 
»rând necontenit not stimulente, 
Este o reacțiune ce inatate 
putea măcar concepe.  Moraln) va 
mai putea rezista el oare? Bomhar 
1 |damentele mărese în fiecare zi 
|mărul sinistraţilor și a celor fă 


rie pe care milioane de oameni! 
o duc, dovedeste în mod clar că 
problemul este mai acut decât 
-ar fi putut cineva, până acum, 
chipul. 

a dovedit că anumite car= 
liere au fost supuse mai mult pe- 
ricolelor atacurilor germane, 'e- 
cât altele. Aceste cartiere erau 
reprezentate prin casele ce sunt 
înțesate în preaima docutilor, a 
fabricilor, a uzinelor de gaz, de 
electricitate şi a liniilor de cale 
|ierată, cari au fost în fiecare 


| 


ra se| 











e în ultima clipă. S 
evocau Spania, Oland 








BERLINER BOERSENZEITUNG n interview al d-lui Dinn 
RĂSPUNDE MINISTRULUI BRITANIC ministrul schimburilor al 
AL COLONIILOR 


BERLIN, 17 (Rador). — Intrun 
discurs radlo-dituzat, lorânl LIoșd, 
ministrul Coloninor, a declarat că 
imperial colonial a! Marei Britanii a 
ispitit atăt de mnit „pe ce dol dic- 
tatori” încât ei au pornit la război, 
„Berliner Boersenseitune“ răspun- 
de ministrului britanic al Coloniilor 
că el speculează asupra ultârii și a 
'emoranțel politice a auditorilor săl. 
Lordul Lloyă, ad zarul, ar fi 
pus intra grea situație dacă | sar 
cere să elteze un singur pasagin din 
discursurile dinainte de Tăzbolu ale 
Fuehrerulul în spirijinul acestei 











TURCIA TREBUIE SĂ RĂMÂNÂ 
IN AFARA RĂSBOIULUI 





ISTANBUL, 17. (Rador)— Cores- 
pondentul agenției „Stefani” trans- 
mite: 

Ziarul „Usus” scrie intrun arti- 





col de inspirație oficioasă în legă- 
tură cu atitudinea Turciei lată de 
evenimentele. Internafionale, că a- 






au devenit deoda noapte, obiectivul  bombarda- 
Londra. mentelor nvioanelor germane. SAN SEBASTIAN, 17. (Rador). 
a mântui i ] il ului [agree „arena sie 
În adâncul pământului, în tunelurile metroului | szegăemirzza cete 


Cu repeziciunea tulgerului, o 
Ştire s'a raspândit prin toate a- 
ceste case, că nu există loc de 
simeranță, decât în adâncul pă- 
mântului, în tunelurile metroului. 
După trei seri, peroanele stații- 
lor de metrou erau tixite.-Oame» 
nii dormeaa pe jos, fără saltel 
copiii așezați clae peste grămadă 
pe vreun palton, câteodată pro- 
iejați impotriva unui curent te- 
ribil numai cu câteva jurnale ve- 
chi. 

Ochii mamelor strălulgerau Cu 
priviri de ură pe cel ce incercau 
să le vorbească. Desigur nu era 
permis să se doarmă in metrou. 
Dar dacă s'ar îi gonit în stradă 
aceste zeci de mii de oameni, in | 
ploaia de obuze, aceasta ar Îl în- 
semnat revoluția 

Cu chipul acesta metroul a de- 
venit în mod lega! adăpost impo- 
triva bombelor, Dar grămădeala 
a devenit din zi în zi mal mare 
jar trecerea oamenilor aproape 
imposibilă. 

Acesti oameni incbuniți de spai- | 
mă nu maj voiau să iasă alară sub 
cerul instetat. 

S'a încercal a se rezerva aceste 
Eobierane numai pentru femei, co- 
pii si invalizi; s'a făcut apel la spl- 
ritul cavaleresc; s'au lipit afise iar 
oameni speciali străbăteau statiu- 
nik metroului adresându-se popula- 
ție) masculine cu strizătul: „arată- 
te bărbat”. La urmă, linii întregi au 
fost inchise circulatiei. Paturi de 
campanie au fost asezate, pentru 
sute de mii de oameni, între finli, 
dar încă alte sute de mii își căutau 
adăpost. 

V=ni anoi problema sanitară: tea- 
ma de pericolul molimelor au si în. 
cepui să sc audi zzomolul celor 
Cari tes si strănută. Dar gerul! 
Noaptea domneşte în aceste suble- 
tane o duhoarc mai pestilențială 
detăt în grajduri. 

Cauza acestei stări de lucruri se 
daloreste numa! și numai unei po- 
litice talse, 
Ca si Franţa care s'a multumit. 
din punct de vedere militar să aibă 
o Une Maginol si de'a închide ochii 
în fata altor probleme, Anglia a 
Ciutat protecție din punct de ve- 
dori: acelal sub așa zisele „Ander- 
son  Sielters”, un fel de acoperi- 
minte de protejare făcute din otel 
în fermă de con în care intrau lo- 
cultorii în timpul atacurilor aerie- 
ne, Ap0) s'au construit în toae păr- 
file iu oras, adăposturi din cără- 
1mizi. Desigur aceste adăposturi re= 
Zistu la sciijeie de nbuze, dar mu 
erau «licace împotriva bombelor 
de avion si mai ales au puteau pro- 
tele pe Dâmeni ce ar fi voit să 
doarmă, 




































__ Cu dezvoliurua pe care a tuat-o 
Tg a ME 
sei pala în contra Lomdrei, 










leagă că ei sau înșelat sperânm 
bătălia pentru Marea Britanie a +- 
tins punctul e! culminant, 

Aviația germană are dreptul să 
confirme că violența și frecvența 
atacurilor el au sporit considerabil 
în cursul zile) de Marţi, 

Un mare număr de lupte aeriene 
sau produs deasemeni și când avloa- 
nele de vânătoare germane au des- 
chis drumul pentru avioanele de 
bombardament „Junkers" și „leln- 








a al situaţiei 
zboiul va. foi 


menta revoluția 
bună zi această 








la Londra. Intr'o 


Această 
care ar 
începutul 
ca Brita- 


= 

BERLIN, 16 (Rador). — Trimisul | kel”. Avioane de vânătoare "„Mes- 

special depe front i DNB, | serschmitt” au însoțit și protegult 
ze ra rez al (pg tra avioanele de luptă, 


Comunicatul oficial de Miercuri 
anunță că atacurile aeriene germane 
impotriva Insulei britanice au con- 


Au fost doborite 22 de avioane 
„Harricane“ și 10 „Spitfire”, 
Graţie curajului arătat de avia- 





de cercul 


tinuat Marţi atât zina cât și noap- 
tea, fără a lăsa vrâimașului o clipă 
de răgaz. 

Adesea, valurile formațiunilor san 
mecedat la Interval de doar căteva 
minute, 

Englezi! au trebalt acum să înţe- 


torii de vânătoare germani și grație 
vitezii avioanelor lor, a fost posibil 
să se angajeze în lupte atăția ina- 
mici, căci, după, experiențele făcute 





în cnrsul zilei de Marţi, spiritul de 
tuptă al aviatorilor de vânătoare 
englezi scade mereu, 




















EFECTELE BOMBARDAMENTULUI GERMAN 
ASUPRA LONDREI 


Subliniate de americani 


-YORK, 17 (Rador). — Co- coperite de  dărâmăturile caselor 
respondentul agenţiei D.N.B. trans-|prăbugite. 
mite: Stricăcluni mari a suferit dease- 
„Associated Press” află din Lon-|meni o clădire în care se aflau in- 
ra că atacurile aerlene germane, |stalate numeroase birouri, 
executate în noaptea de Marţi spre| Bombardamentele aeriene germa- 
Miercuri, au provocat importante [ne au provocat însemnate pagube şi 
pagube în capitala Angliei. alte clădiri publice, precum și la 
Un edificiu, care servea apărării lnumerouse adăposturi antiaeriene 
civile în contra avioanelor, a tost|publice. 

ras dela suprala(a solului. In zorii zile! de Miercuri atacurile 
Alte bombe au avariat grav unlaviației germane continuau cu a- 
squar celebru din Londra. ceiaşal vehemenţă. 

Străzile capitalei engleze sunt a- 


0 CERERE A MINISTRULUI 
BRITANIC AL NAVIGAȚIEI CARE POAT 


AVEA CONSECINȚE GRAVE 


NEW YORK, 17, (Rador). —|sigur că U. R. S. S va const 
Corespondentul agenției 
B., auunţă: 

O telegramă primită dia Lon- 
dra declară că ministerul brila- 
nic al navigației a somat pe că- | « 
pitanii a 10 cargoboluri letone 
şi estone, ancorate în porturile 
engleze, să pună imediat vasele 
pe a dispoziţia guvernului bri- 

ani, 

In unele cercuri din Londra 
domnește teama că această ce- 
rere a guvernulul britanie ar 
iitae “nptntt+t Am 3 VANINarER 
situaţiei disuzc gusssuul 

nic și cel sovietic, fr 


NE 






















recenta bătălie navală 
dim Canalul Siciliei, sunt atribuite 
vale spaniole d-lui 
în mod sistematic, 


Churchill, 
ascunde erile Anzliei spre a 


firmaţii, Fuchrerul, străduindu-ve să 
ajungă la o înțelegere cinstită cu 
Angila, a făcut. după cum se știe, 
generoasa și unica ofertă de a acor- 
da sprijinul Germanie! pentru salr- 
gardarea imperiului britanie, 

peasemeni, nfertele de pase adre- 
sate de Fachrer Anghel, după în- 
frângerile Poloniei și Franţei, nu 
conțineau nici o altă revendicare în 
afara cererii fireşti de înapolere a 
posesiunilor coloniale lunte cu sila 
Germanie! și care nu ar fi adus nici 
o atingere puterii coloniale a Marei 
Britanii. 





ra trebue să rămână ln afara răz- 
boiului și să nu cante nichim folos 
în extinderea conilictulul, | 

Turcia trebue, în acelaș ti să, 
lie puternică materialmente si mo- 
ralmente şi gata oricând să-și apere | 
libertatea și teritoriul. 


D. CHURCHIU, ASCUNDE 
PIERDERILE FLOTEI BRITANICE | 


nu da impresia unei scăderi a pu- 
terii flotei engleze, 

Se știe că în cursul războiului din 
1914-1918, pe când era lord al A- 
|miralităţii, d. Winston Churchill a 
aplicat acelaş sistem pe care l-a 
mărturisit mai târziu în fata Came- 
rei Comunelor și în diferite lucrări 
ale sale. 








NEGOCIE?ILE 
IUGOSLAVO 





Comentariile presei din Belgrad 


BELGRAD, 17 (Rador). — Agenția 
„Avala“ transmite; 

Ziarele iugoslave de Joi dimineață 
anunță că, negocierile comerctale 
duse 1 aBelorad cu Germania vor a- 
unge, probabil, incă În cursul zilei, 
Ia bun sfârșit. De altfel, majoritatea 
chestiunilor tratate au jost soluțio! 
mate dinainte, tar în ultimele zic, 
delegație sau ocupat numai 
problema contingentelor de produse 
tugoslave, E. 

„Politika” scrie că vechile contin- 
gente fizate pentru Reich şi pro- 
tectorat, vor fi menținute, dar că se 


ŞT 


NEW YORK, 17 (Rador), — Core- 

spondentul acenţiei DNB comunică: 
“Vaporul-cisternă „Panama“ a co- 

municat printr'o raAlogramă că a 

luat pe bord 16 supraviețuitori 

echipagiului vi 

comerţ „Kabal 

cari i-a desc 

sub-veat de 


VLADIVOSTI 17 (Rador). —Va- 
porul „Turkstb a sosit la Vladivo- 
stok având pe 
țiile pavillonul 
poziția inter: 
York, 

Agenţia „7: 








i 


MADRID, 17 
vion militar 
pe aerodrom 
dor, în timp 
strucție. 





COMERCIALE 
-GERMANE 










acordat ziarului VoelKischer Beal 






















0-2 





id pi 





D. Riccardi, ministrul italian al schimburilor și devizelor, al 
colegul săn german d. dr. Funk, cu prilejul actualei vizite pe 
face in capitala Relchutul. 
BERLIN, 17 (Rador). — D. Ric-[turbură san înce cu 
cardi, ministrul schimburilor şi |schimburile armonioase d 
devizelor, a acordat ziarului "Voel- [cu celelalte țări, 

kischer Beobachter”_ un interview - 

în care a declarat că resursele e- (Rador). 
conomice ale Italiei sunt departe ției, „Sti 
de a fi epuizate. 

Războiul mu a stânjenit desvol- 
tarea industrială a Italiei, ci dim- 
potrivă, a încurajat-o, 

Faptul că industria participă cu 
50% la exportul total al Itallei 
este cel mai bun răspuns la afir- 
maţiile adversarilor că autarhia 


CRUCISETORUL ENGLEZ LIVERPI 
GRAV AVARIAT DE O TORPI 











BERLIN, 17, 
pondentul Ag: 


si 

dat o recepție la sediul 
italo-germane. 

Au Imat parte între alți 
ministrul Econoi 
Bistra de Stat, d. Laăt 
crstar de stat, precum 
se alte personalităţi 


















- 


jeoarece. tut 
despre care comunicatul italian [tăţii britanice arată că fan 
din 15 Octombrie făcea mențiune, | victimelor vor îl anuntate: 
a tost atins de italleni şi a suterit curând, este evident că torp 
stricăciuni. pricinuit crucișătorului e 
Este vorba de un avion-torplior |căciuni, care vor face 
italian, care a atacat crucșiătorul [căteva luni de reparatii. 
"Liverpol” de 9.300 tone şi aeun- 











vor acorda Germaniei „contingente 
suplimentare” pentru "majoritatea 
produselor iugoslave. 

Problema constă în a jiza cantt- 
tățile de produse ce vor rămâne, du- 
pă satisfacerea nevoilor pteţei inter- 
ne şi ale celorlalți cumpărători. spre 





»„REVOLUȚŢI 







de | nie 


IRI EXTERNE 


a prectza apoi ce mai rămâne pentru 
nout contingente destinate Germa- 
ei, 


Această jormulă, scrie „Polittka”, 
va îngădui Tugoslaviei să-şi procu- 


re anumite materii prime și 


devize 
atrăine şi s dacorde apoi Germanie: 


„contingente suplimentare”, 


MAREȘALULUI PETAII 


O punere la punct 


MILANO, 17 (Rador). — mPopolo | puși a face această 
Uindu-ne la noua ordin 
sta nu va fi cu putini 










ISTANBUL, 17 (Rador), 
pondentul agenției , 
că o delegație 





de p 


să-și reducă pretențiile, - 













că revoluția Franţei irebue să fie 
o revoluție „de sus“, cu alte 





















CA 


ACTIUNEA MARESALUL 
IN A 


Rador). — Sub tittul 
nuă”, „Giornala d']. 
acțiunea ofensivă a 
ni mu s'a oprit, 
K mai departe 
uală, două probleme 
île soluţia: 
de noui etape pen. 
i a ofensivei si 
teritoriului care se 
1! și în spatele unită. 
dincolo de Cirenalca, 
italană trebe să se 
un işont de peste 600 
intr'o regiune unde 
putine puturi și mi. 
drum de pustiu ac. 
formațiuni maj mari, 
STIFICAŢIILE 
ERITANICE 
struit de multă vre- 
i până la 
trat unități 
de arme 


Italienii trebue dei 
jască sosele și să creezi 
inaintate apă 


să constr 
e depozite 
rându-le împotriva a- 
tacurilor aeriene $i navale ale ina- 
micului.  Trebuesă săpate deasey 
men) si puturi. Lucrările sunt înain. 
tate si pe teritoriul egiptean, în ve. 
Cinitatea noului front italian, au 
fost descoperite izvoare şi se ri. 
dică fântâni, 
Trebuese. deasemeni alungate ta 
pele motorizate ale generalului Wa- 
Vel, care sunt deosebi de puter- 
nice i Ari teritelat oaze, D ma- 
re parte din ele a și fost dezarm 
şi slăbită. Totusi, forțele Drilanica 
din aceste mari regiumi sunt încă 
însemnate. La Siwa. se află o divi- 
zic. la Marsa Matruh, cel puțin trei 
divizii. printre care și celebra di- 
Vizie cuirasată engleză, care în 
mai multe rânduri a mal fost în. 
frântă de ifalieni, dar Po care en- 
Flezii o reorganizează, de fiecare 
dată, în mod febril. 


al trupelor italiene 


a con 
are dispun 





ritul de luptă 


ABEBA, 16. (Rador), — 
mt agenției Stefani 


| tos nu numai în cursul ciocnirilor 
coloniale 


FUTERNIG CUTREMUR 
E PĂMÂNT IN ITALIA 


ziinice imotriva trupelor 





7- (Rador). — Obser- 
Faenza a Înregistrat 
ora 15 şi 19 minute, a 
uire sismică, a] cărei 
ea în vecinătatea ora- 


ciilar Uerugia și Siena. Treizeci de 

clădiri au suterit iuni la Celle 

sul Rigo. - Patru ane au fost 

usor rănite. 

ŞI IN JUGOSLAVIA 

BELGRAD, 17 (Rador)— Cores- 

pondentul Agenţiei DNB comunică : 

| Observatorul din Belgrad anunță 

zia, uu au fost pagube, că Miercuri, dela ora 14, 19 minute 

ua prăbuşit la Ciţta [şi 48 secunde şi până la ora 14 şi 30 

(ora Belgradului) au fost Înregis- 

enesti nu au fost, trale violente seudniri sismice, gl 

că a fost înregis-Icârar centru se allă la 530. km. de 

ntre ale provin-! Belgrad. 


s a durat-15 se- 





FRICA 


Un articol publicat in Gior 


! GRAZIANI 


nale d'Italia 


britanize, ci și în 
Permanenta apă- 
rare impot 
ia «impotriva incurțiunitor aerie- 
Printre tarta 
te inamice doboi 
xent deasupra t 
multe dintre e) 


numeroasele hpara. 
rite până în e. 
leritariilor imperiului 
e au fost distruse de 
Aceste arnloțane cu ai [stă 
Puite antianriene de care dispune 
infanteria. Intr'un foarte seurt timp 
Șarniznana de ln Metemma, de pe 
frontiera Sudanului, n doboriţ sase 
Aparate inamice, 


Aceasta dovedeste nu numai 
splendida tehnică a datasnmentelor 
italiene, naționale îi coloniale, ci 
si viul lor spirit de luptă, 


ROMA, 16 (Rador), — In legătură 
cu sentundarea submarinului brita. 
nic de clasa „Terseus” de chtre <ob 
mârinul italian „Toti”. anunțată An 
comunicatul phielal numărul 131 din 
ziua de Miercuri, se dau următea- 

amănunte: 

Submarinul italian naviga la su. 
pratață în zona centrală a Mării Me: 
diterane când, o ară mai târziu, a ză. 
rit submarinul inamic, Distanţa intre 
cele două unități era de circa.o mi 
IN marină, Submarinul inamic obser. 
vase de asemeni submarinul italian 
şi se afla intro poziție favorabilă 
pentru a Brunca torpilele „Toti, 
printr'o manevră exirem de rapidă 
spre stânga, s'a îndreptat deodată a. 
supra inamicului, Gele două unități 
e aflau atât de aproape țina lingă 
alta încât la un moment dat era gata 

se clocnească. Submarinul inamic 
avem o xiteză superioară celei a 
submarinului ilalian a evilat pritmei-. 
dia. Marinarii italieni au putut auzi 
în mod distinct wocile marinarilor. 
britanici, 

Indată după aceasta submarinul î- 
talian a deschis focul la care uni 
tea britanică a răspuns, Focurile 
tralierelor deperi, Poţiary fast „ar. 
mate „de, jinelele, marinarilor. brifg- 
nici răni. ni 

Submarinul britanic 8, încercat a- 
tunci o manevră de scufundare, însă 
o lovitură de tun l-a'atins în plin. De 
asemeni el a fost Lovit to! în plin de 
o torpilă. Explozia a fost teribilă, iar 
submarinul britanic, care mu reușise 
să se scufunde complet, a luat o po- 
ziție verticală, rămânână la treizeci 
de metri- deasupra apel. Imediat, du. 
pă aceasla unitatea inamică S'a scu- 
fundat și calmul şi liniștea au dom- 
nit din nou asupra mării. 

ra u u 
Misiune marină suedeză 


la Neapole 


NEAPOLE, 17. (Radar). —,0 mi 
A » maprinti suedeze, având în 
frunte pe Mibiralul Sehoerner, 8 80: 
sit ln Neapole, unde a vizitat, ni 
dimineata. Inbrica de torpile Bals 
Misiunea wa vizita demsemeni san- 
tierele melalureice bi avale Ain 
'mprejurimile, orasului păle. 


Franţa a respins cere- 
rile Thailandului 


C 17. (Rador). — Co: 
NEW-YORE, pm z kr: 
javeraul irancez a 

pins efiri rile Thailandului 
ainu a a Eee si Lam 


jasămânțările de iarnă 





cemandă 
mareţile serbări ale linge ia 
Lumitru Banea și Oe. Rosu. 


AVION BRITANIC 
DOBORĂŢ 


RIN F” 
Ytoana brlianloa de be; (3 
in Moon 


înterenț, în noaptea 
Spre doi, să mboare inna 


Dre A pătrunde densuj 
Mai Retehului 

Un avion britanie a 
fe artileria anti-aeri 
în regiunea de coastă 


PRE 
Malieni arestaţi în Franța 


la începutul răboluuj 
au fost eliberați 


PARIS, 17 (Rador). = 
dentul agenţiei D. N. Ba 

Cel 1000 Italtani 
arestați Ja Paris în 
clarării. războjulu 
duşi Într'o tabără de internare, si. 
Imapolat la Paris cu un teen, special. 

Colonia italiană din IBapiă.jeca 
lăcut o manitestatie de dimpatie la 
sosire, 


Corespan» 
transmite: 
Cat] au fost 


morentul de. 
Malbelrncez și 


i 


DECORAT DE FUEHRER 


BERI 11 (Rado 
dantul umiei escadrilei 
majbtul Pale: 
Fuehrer cu 
cil de Fier, 
Maiorul Palck comandă o seat. 
lă de noajtr, care, EG Eereață ME 
eurând, a doborit pânăiabhm [8 a. 
Yloane inamice. 


= Coman. 
de noapte, 
a fost aratat de 
rueea de cătăler a Ora. 


Englezi 2u bombardat 
portul Dunkerque 


LONDRA, 11 (Rador Uh Eo- 
municat al Amiralitățibitaniee a- 
nunță că portul Dunkăllue a fost 
botmbetdzt Te orortăe siiprate "Engleze, 
în..noaptea „de Maziiaspree Miercuri. 





Au isbuenit Încendil şi se lezede că 
tricăciunile Sunt, însemnate. 


fală venină a 


GRUPUL LEGIONAR 
CARE AU PARTICIPAT 


Miercuri scara a sesit în Capi- 


le- 


Ia Gara de Noră se afla centrul 


studențesc legionar, sub comanda 
camaratiului Jecu, o 
sec. Maliene, baronul Alolai 
comandanti, fascillor, pot. 
zoni, șeful societății ” italiene, 
cum! 


delegație a 
A Tozri, 


Man- 
1 , Dre 
un numeros pubile, 

Din tren au coborit cel 114 legio- 
nari, condusi de camaradul Victor 
Silaghi, care, mai inaințe de a se 
incelâna grupul, ne-a declarat: 

„XI 5 Țadul "o 'prihiire Pantasttea, 


Defilarea în fata Daceiui a fost îu.! 
iradebăr imprestonantă. 





POLITICA D-LUI ROOSEVELT 


PROVOACĂ NEMULTUMIRI 


respondentul agenţiei D, N. B. 
transmite : 

Ziarul „Aleazar”, ocupându-se 
de politica sud-americană a d-lui 
Roosevelt, declară că toate Inl- 
țiativele președintelui Statelor 
Unite, luate Eu privire la statele 
sud-americalie, str 


COPENHAGA, 17. (Rador), — 
Corespondentul agenției DNB anun- 
Ho pieri plozie 's'a pro 
dus Intr'o Tăbrii obiecte de plu- 
ță la Medenhusen, Bu departe de 
Copenha ta, 





i V. R.S. $. 


OSCOVA. 47. (Rador). m Pânh 
se oaia Poni! Ortombrie, Be i 
eumeră. în ibtorinderile aerieni 
sit to ia mit 4 Ei Er 
00 
ae mau din Platulie de nul 
mântari de toamnă. 


D, Dult Coopera interzis 
telegramele de presă cu 


privire la atacurile germane 


GENEVA, 17 (Rador), — Co- 
respondentul agenţiei DNB a- 


unţă : 

4 Bi Londra se află că ministe- 
nud britanie al Informaţiilor, d. 
Duli Cooper, a interzis, Mier uri, 
vremelnic, expedierea  țelegra- 
inclor de presă privitoare la ul 
limele atacuri aeriene germane 


17, (Rador). — Ager 
a ri Li 
mănunte 


avea misiunea 
dram situat pe 
al Angie, 


această 


e un treb, pilotul ai 


ferată se EÂA 


indar 5-71-9 


MADRID, 17 (Rador), — Co- Spania, au provocat nemulțu- 


thiri în această țară. 

intențiile d-luj Roosevelt sunt 
indeajuns de bine cunoscute, Se 
subliniază toideodată că unele 
dintre țările sud-americane ințe- 


s legate de'de ce urmează să se iertască, 


PUTEANIGĂ EXPLOZIE  INTR'O FABRICĂ 
DE OBIEGTE DE PLUTA DIN DANEMARKA 


i a fost pă. 4 certi 

încât o Întrează ari 

2 Sana e DRU 
| 

see 8 tis lucrători au suterit 

arsuri grave, 


AMĂNUNTE ASUPRA DISTRUG 
UNUI TREN MILITAR ENGLEZ 


5 
pă 


AL CELOR! 


ama 


lu gara de Nord, grupul de legionari cari ae Dotat la 
prieteni 


Noui numiri la Uzinele 
N. Malaxa 


In conducerea Uzinelor|marade! 

e End IT san ri eso . Ing mie 
ci a nui Runcan Adei: 
consiliul e anmierei si 
consiliul inj e tai 
“a constituit axtfel a ti iris ata Atat 2 
pete data + 94 Ape Al feud general: Came 

cra le-|radul legionar Ing. Ște- 
as ji.  comandantifan Vasiliu 
Ing. Nae Horodniceanuj! Secretar genera! 
Camaradul 


Ca 
iona av.lmaradul legionar Ing. lon 
Fănică ui. ipalzen Ca Nacu, 


NEUTRALITATEA STATELOR-UNITE 


ȘI CONCEPȚIA: LOR DESPRE DREP 


pi ate 
targ d 
de comeaptia lee 
uterul articol 
tat că 
Lă 
e murea, 
3