Cuvantul-serie-noua-nr-42-24-noemvrie-1940

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

TELEFOAN

IMPRESII

verificare,
O verilicare a poziții

unei pe Care o Tito Media.
; a acțiunilor pe
nu le lasă destul de si
rora constimia noastră si

siguranță şi autenticitate X
Ne-am regăsit pe noi însă

politic. italian, care Tăză

Care nevoia
tudiate şi că-

__De acela peneralul Antonescu a;

oria “în Italia a fost Dentra

avem despre]!

ITALIENE

acurmezișul

bui să-și Tevizula.
politică pr cei

Octav Onicescu

relele ea trec, cu ina- CÂRCO TAŞI

I MUNCITO
Nenoroctrie

au im-

nd preocupările Mișcărt
proau îndreptate în

acestui drum, vor tre-

Ne-au înțeles durerile dintr'odată.
etul italian s'a- deschis, în -stâr-
înțeiezător sufetalui nostru în-

L
Nu voi uita -atici când o scenă de

istorie pe care am trăit-o la Ronra

intre zidarile Lezaţiei noastre :

Generahul Antonescu. în mijlocul
zazetarilor -italieni emotionaţi, pre-
zintând, aplecat pe o hartă, cu sim-
Diicitate de soldat. cu sinceritate de
legionar. datele dreptății uoastre.
Na puţini din acei gazetari au plecat
de la întâlnire cu alte convinzeri
de cât acele cu care venise.

Un Stat nu e o simplă alcătuire
juridică. De aceia un stat nu se dă-
Tâmă. cum cred prea mulți oameai
crescuti în excesivă mentalitate je-
ridică, pentra-că unele raporturi
formale se înlocuesc: cu sitefe. Via-
ţa Statului necesită '0 prezență pes
manentă a marilor sale îmterese, o
silinţă continuă de interpretare a
împrejurărilor si o alcătuire institu-
tională care-l dă permanentă.

lată ce se vede sub forma cea
mal vie în talia. îm chiar câteva
zile de viață trăită alături de gu ranție regiă și ocrotitoare.
vernil săa, în mijlocul! acelei activi-l Oamenii aceștia, ceri aparțin tre-
taţi care inseamnă o continuă silia-| cutalui, luptă și ei cum pot: cu te
ţi spre mai bine, ba sau cu fapta. după curațul și pu-

Câte perspective schimbate tn| 720 lor de muncă”
numai douăzeci de ani de experi-
eaţă!

Ministrul Agriculturii acestui Stat| penirucă Miscarea Legionară

Camenilor

în

menk aceştia iși trăiesc mia
de nemulțumiți și de cârcotași
„Poți să munceşti până la istovire
să sacrifiei interesele tale personale
să-fi dai chiar şi viaţa pentru binele
Coman, sotul acesta de-oameni ra fi
în permanență nemulțumit
Aceste fiinţe n'au mici c aderență
ie efort ai acestui neam
re scopuri mai su,
iata și Pudecase lor mer =
pe limia intereselor lor personale
Tot ce-i contrazice sau sfidează a-
Htudinea lor, mu scapă de judecata
tâtoare.

Atata a acestor

de persane,
d cemgnilor şi Cumsera.
de”, seu mei pe mesi a cemenilar
burghezi, trebuie să adăopăm și ca-
ieporia Cestui de vnmeroisă a hie-
melor iuptătoare, a celor ce nu se
mulțumesc să clace numai cu vor-
ba, ci trec la lucruri mai grave. Ace-
ştia se crezu conducători și mântui.
tori de meom. penirucă ei nu înțeleg
să-și jase interesele lor jără a ga-

puțin de ei. Nu pentrucă mar area

păinea din pământul în mare măsu-| dnt Cel mult poate suferi Țara ţi
ră arid, plănneşte a reformă funda-| 92 Z/eră t5tradeot! Der nu-t mai
mentală a Agriculturii italiene. Nol ps i Tae a seri
incrări de irigatie, renal, amena-
jări techmice şi comerciale, silazuri.
statii de selecție a semintelnr.

cu crucijicat=a.
Oameni eceștia.

grajduri model, te. sunt în studiu | trataţi cu înţelegere. Ei au fost cre- | gi din Orăştie,

În cursa! anului care vime acestiscuţi între anumită menialitate

plan arias, destinat 4ă dea 6 mouă| Pentru meseria de cârcotazi și de |birii de neam si a dârzeniel, loa
fi toate || Mota 2 dovedit, cu prisosintă că
Pre- | imbirea _lal. că jertta hui si-a avut

productivitate pământului, o mai
puternică. situaţie economică popu-
lati! agrieale. va Îi pus în aplicare
Va costa aproape 15 miliarde de
franc: şi va însemna un adaos Îm-
porant. poate cel mai important
la toate stortările care se fac pen-
tru ridicarea naţiei ia un nivel de
Vială demm de trecutul său şi de
Va.0area sa omestască.

în pim războl în piine grentăti
ale umei lupte care ameninţă să se
Dre ungească!

Ceruudimea că cel mai insemnat
alztor pe care-l poate astepta o na-

nemulumsți. Zadarrice ar
mâsurile ce scr lua contra
cum zadarnice cu fost și suni toate

paie pe cari le-a dat lumea nouă,
cart st pidică apre islorie și spre ce

care se risipește în lucruri inutile. [n
istorie, însă, au trăit pi basi și răi
£ dreptul şi ci acestora din urmă
sâ-pi ducă e ezistenid. chiar dacă
ea ar fi penibilă și peziru ei și pea-

mai mare. SR mimaa arate pi
pe 9 cehe ince i foi
doaăzeni de ami, ca fimcredere. cu
încăpățânare, fără a se iila ta
multiple și variate ce impânzese

Legăturile dintre naționa -socialis,
mântesti ale eroilor Moţa și Marin
Beriin, autoritățile

Orăștia primeste astăzi, rentru

| dateaza, Lisi
Vara protopopului . Mota, stă sub

|recunoștința. O viaţă

cea din urmă oară, pe marc ar-
protopopul lon Mota.

Semnul lubirii de neam. La 72 de
ani al vieţii tul, Părintele Mota
pleacă dintre noi, plâns de un
neam întreg, de un neam cu sui et
tânăr, de un neam Care și> ce e
reagă Pă-
rintele Moţa S'a purtat cum i-a ost
vorba și a vorbit cum i-a lost por-
tul La școala iubirii tai de neam
au crescut Imptători neiniricaţi
pentru invivrea neamului românesc
cel adormit.

Ne părăsește un bătrân care

Mișcarea Leg:onară se preocupă |

răgazul să ja mâzuri comtra ler. ei | Viața lor au lost timeri. Părintele
su | Moţa a făcut

re-și scoate cu atâta osteneală| POale fi iod prin astje! de atita- celor din urmă

mai muli, din pricima ler, în limpu- |
rile când aceștia în inc so comdură |

totuși. trebuese |luminând ca în stesnic. Din casa

maria exemple de muncă și abne-|

care. Sjânta muncă legionară își! După o atat de dorerossă între-
arată roadele îm roate câmpurile de | rupere. reluarea acestei rmbriei ca-
activitate românească. în santierele |ineide eu incepatul unei nou acti-

a fost vesnic tânăr. Sant tineri cari
Wau fost niciodată tineri.
Precum sunt bătrâni cari toată

parte din categoria

si fruntașii partidului au daf

IN CĂLĂTORIA CEA MARE

SALARUL DE

Sitnaţia grea moştenită de
|mal legionar. se ogiin:
larizarea muncii, funct
muncitorului
|at

Sita;

români

ic nu operează di i -
Htățile cari sant el ma crează reali-
tăți. Dacă era ceva răn oamenii po-
litici ma schimban răul
se folosească de el.

Asa a fost si cu
oamenii de serv
rii de funcționa
R.. chiar profesorii
cele mai de mizeri
chiar „um mare v
știu eu că mai ciupi
asa se obisnn
cea: cutare servici
mare, dar. dă, nu
mal convenabil atu
unde cade de trei
așa statul însuşi i

ci căuta

ariile. De pildă
, anume
cei

Sunt vechi In 1937, sicriile
Spaniei, au fost aduse în
legionarilor căzuți la da

m și Miscarea Wiilmară

căzați pe front cu ramâșițele pă-

țară prin Germania. La
torie onorurile cuvenite

vieţii mele. Am iubit pe Cristos și

* * * Duminecă 24 Noemvrie 1940
12. PAGINI Ne, 42

EXISTENŢĂ

Dar să nu se nite că elita egte=
ră are la bază spiritul dei sacrif
iu. CA este o elită săracă -ŞI mmum-

mandatul Miscării Le
a botării ca plăfon maxima! de

existență pentru um legionar sala»
ra! de 20.000 lei.

mm încotro a pornit guver:
ealonar spre a soluţiona pro-
lema:

1. Hotărirea de a ua măsuri fără
utare, în primul rând a persoanei
au măsurile și a prieteni-
or lor. Dacă legionarii nu vor da

Georne Macrin

(Continuare în pag. I-a)

UNELTA

II știți ca toţii din anstie, dia vă
zule san din seris. Unii, la a oare-
care nreme şi au crezat la»

-|irîmsal. Alţii lan deteztat făra In-
trerupere.
Lăsându-i ehipal la-o parte — ar

C|7i mault prea la indemână să-i facem

portretul — vi-l vom Infăjișa
. numai cui harțagarile
e lui, in asa fel ca să nu
oată [i indoiată pentra nimeni,

0 vanitate incomensurabilă și u-
nară, o atitadine mereu alta
ind în eând cealailă,

Vreţi un pledant pentra marală?

am mers fericit la moarte pentru
el. De ce să ră prea malt,
4 în im

țări! mu puteau circula şi se inpre-
uia întreaza viată a cetățenilor. că
intram pretutindeni! pe drumul mor-
ţi, ma interesa. bugetul trebuia

salvat.

tru tânăr a trăit frumos. De la linia
credințelor lui aimi nu l-a putut
abate: nici onorurile, nki ameain-
țările, nici asasinatele.

La capătul unei vieţi de luptă,
Părintele Mota p'2 avut norocui să
vadă iarăși intregite granitele tării

ordine nouă într'o ase-

sa lui, în târgul hul în biserica lui,
protopopul Mota și-a tăcut datoria,

sa ivit om nou;
om sfânt. Crescul la scoala ju-

rădăcinile intrun teren sănălos,
din cale atară de sănătos. Inainte
de a pleca din Spania Moţa scria

ruri Păcat e numai de energia lov | Părinillor lui cuvânt de mângâiere:

„În durerea voastră gândiți-vă

sale, lnate de alții in stăpânire.
| Dar a murit multumit că a ajuns
zilele biruinții Legionare, biruință
| grăbită și de nemomăratele lui Jert-
18. ŞI de jeriia îmi lon L Mota,
| Acum, când pleacă în călătoria |,

"cea mare. ne inchinăm smeriţi, In

| fata sicrimlui creşiimese cel in-

chide. Neamul verde, neam cinsti-
ce an avut de indurat și alţi părinți, | tor de bătrâni înțelepti, va dovedi
ca Moscarda, Sare a stat de fată la | că stie să cinstească rămășitele pă-
telelon la Împuscarea fiului său! | mânteşti ai: vainicului lup'4'or lo
Și totusi mu a desnădăjdnii; ci a| Mota. Rămășițele, ca și amintirea |!
luptat si a trăi. pentru a-şi implini
datoria ! Aşa am ințeles datori:

existeatd
> Aşa ca

ORIENTĂRI

* iai | primari integrale a talentelor mr
PLASTICA (iii re ce marte te
sacrări ale trecutului nu toemal în-
românească con-

de..* care a ficu

rm de tot respectul și adiirația
mnastră. le punem operele in muzeul
care 5 se cuvine £ îi privim ca ue
documentar a! uni fnoment de ar-

ţă ce nu ma! poate îi viabil a i

dreptăm pe arică
siguri că tom da
stra românesc şi

ora
mbren că n'am oatenit degesi

MAC CONSTANTINESCU

zzânt o artă pasă hi indemână prin] pierdem din vedere că a sosit în 7 pare Pal rai

Teotodaceriia BE tivonrafie aie re-|afârgit timpul unui alitel de expr: | Bestă o ntuia a m

vtstaior străine, Este un bine ca ar- care tânărul artei de an joci? na :

tistal. la inetputari: sale. să-si. în- [şi enai alea artistul de mâine. va a-| cuvenită: ste iata ca atata
ivirile i citr expresii cură muliă atentie | Ce. Amară e rile ri

drepte priv se prasiiează ca sori izolați

aceiaşi, cele căteva alabere sanţ ne:

de artă decăt ctle afâtoare în țara
o| satisfăcătoare sete! noastre de îma-

sa, în căre UIMBPRri să lucreze şi ah

„|dreptut dumitale uine

1 puteți afia, in persoana damisale,
ntre câteva anecdote ce şi-au pier:
at hainele la întrare. din neince
tată specialitate intimă și uz pro-
prin, ca pi alte lacruri da călitate a
propială.

A făcut un fel de carleră politică.
unde a ahins 0 singură dală ce ar
i vrat să fie toată vitala.

La cazetă și parlament a funeţto-
dlucit mai nicicând contra
gavernalai și căt mai des penira:

Odată em schimbarea luminii și
ja pătratelor calendaristice, faptele
sale sau consumal ca la automatele
en șacolată: iniroduci o monedă, a
peși sam ghiontești dispozitioul, și

calitativ în

ar:

dintro speță mon.
a ajuns incomensarabii
mare lalorie, educator Jâră
matura aeniai, poet sabiil,
lam ilustru, temut pamfla-
mai ales extraordinar am

Făcând parte

sirmoasă,
urar

de vr'o cinei ori pe o pagină —
erat conziliaiui prolesotal săi
elimine; dacă an gazetar l-a atacat
alemiatal în lee să pană mâna pa
i și să râspundă, a irimis vat-
omului rezpeciio. de ziar să
afară pe redactorul Indră=neţ —
na era cu patință, i-a ca
ladecată.
i cef ce hau plical sa dt
oala ma t-aa făcet câtepa bine
|simiite termenele anzal, i-a armării
m ară și răshaanre. a

Ce n'a putut rupe san destiinle, &
mardărit sau a zgâriat

A schimbat călepa credinte dapă
anotima. toane și pănturi. Na si-a ţi»
nul in apropiere” și prietenie de &
Jață decât pragriai persoană și
umbrelă.
4 fost de cătaza ari antisemit și
ot ajâtea ari apârdlar ai oare
— atacânda-t cu alttma pinten»
ță le amumile perioade,- lăsându-se
apoi editat și aula dle ei, acerdâne
dute prefele si certilicale de. ro-
iam, binecaedolâmiu-l in Bioe si
făuretândiuri pe mume.
iti Madara ceziet FĂ fâcat
î productivă carieră de ași
rr şi de reveniri, Seriilor de
istorie se crez și făcător.
Shajind ca toate amdihiile si de-
feetele îmi. a lest na odată anrită
fn altimă ipostază s'a dapedit a
neninanal — pe bre

armârit eu a permanență tiedolică,
— a fost trimis In cenă și mai €
moemdnt, ca primat

cana

1 |vameura al acestei stlate persoane.

Paptele care se cunase de mult
Himp mubite „merp acum lo judecată,
rama precizează o recentă decizie de

Antarul moral e în căwlarea anei

să î se patripeancă mă
fizimitură de persoană. Da?
cantonle sense și nici

miei astotă.

Nicolae Amiriee |

—

Boa st moas-| sterile face doc” spiritului creator şi | testări sub formă de grupări R ă
re, lanrmarte de credinţa 03 plindtate sifletec- tă expoziţii personale. se manifeste; die i: bine intrucat 13 general. ekadiale sumar ar ă î
tri putzralcă. cătăuzite de copstiin-| 205 Menaiii amaca premiată | e cati la arest inceput inain-|icaiă această Ene” ati acemnint cânr atrastază 3 font clecatată, de | te da. Sisma ceetează sfioase în [unite
a misinngi nxastre de a Îi B0i De| “0 iume nomă se ridică prin trade |te de a purcede ia călătoria în „u-| poate sermi pipi?! i Pg
acest pământ ai nostru, DE ÎNIFEZ| e bucursă muncii creatoare. Gres- [Ti siliior de să facem | intelectului să; au ta merele că ș|- Manitestăriie din ultimul timp 16 | miseleşte
pământul mpsti această regia- n peste noi. departe de |pancta! orientării plastice! în ca-[cână mai MÂRlR. ceaiu a moale a - rip-Ariri —rpeegieea d
De a pare pg sa rol i-l a căi pioni di infăpizite legto- |ârE seta. piasticei noastr Pe tote bea la toate popoare Car ceea tiprit arlimacă artele deeo-alite în viata a:
Partee, j- i | tiguză 4, papoarelae și e
torie de adas la implinire. penele rar pe fă in ultimi ant, sate acela de a Î| menite de preităpare mai sericasă, ut. forma servind pietei ear pre Cr ramari ce
talia tind. Sarcina Be Pare contimnați arăta me- |sulerii de tnfiitrai prea muitori de eereztare egise gti =
i pată ata, Siiinugie deracolo. tecă- ma e more ee am gr iafivene strtine Aceste influențe | de bozate în iBibrratie. în aie | frescele Renaşterii, în tamoele [ ptr zu spune că decorattaație |" ca
miza intrebuintată multe probleme | tite e eeeeia de cărei. [aa pătruns fe artişti de tn-| parte incă îmedite ale medralui meritat, în, dimoeste, pi nutea
i E uzplelor .
martie exemole. idela va
ră forma, ecneretizată in e. ta cadru:
tot ceeace ambianta avea IA! CON" | manitestăriior intemationale. SUD!
j densat. wat specific.
4 „AMA va pole n o artă|__Buftetol românese Are o inelinăre iara fără
niolă ete Bistemul „A în. mantărel/Comtimuare în pag. I-a)

4 FVapina Ze

i]
DD Li: 38 IEN DI: Sai a i = tă xi DE diana Iau - ,
ÎMNĂ ș SAMBACA, ză NOEMVATE 1
| i ] AR ARTA MISIONARĂ + Spital Ambitie, piceronit lei ă i
AU Piu a 3 E, Catohe: “stinhii Clemen Papa *
îi pa, Prâealani Olement a Ft
. > Ain a Yotalitară, URA | MN LA MANA. ahimedan: 27 Bevat VAT
E „Pentru tine, harnic cântător de Inmină, tinere, serlu _ri In eonceplia de viaţă talitară, 1 î
E durile Cesioa Pontne tine +! pentru toţi camarazii tă! veniţi! de |„ma ai are bind stabilita misiunea „asta retin da Sfântul Amfilohie spiscopul
Prin sate său de prin orașele cu purlum de tel ale provinciei, (e; Deatjer carazliral mislanarist al 7. p A '
ne-am înmănunchint aci, în paginile acestei reviste și am 8IcĂ-(j,taror diseiplinelor est pregnant; Diirqăr — Nombnhie, uenteted _ Atuinet a ai
. tult, după piitințele noastre ale Ilecărula, o modestă frântură de |, „sara aci, În orice acliwitată, emaul

în punte, a fo0 beti să. | Dumneaea
Indreptar spiritual pentru mintea ta asemenea unul ogor lmbul.

Lă
TY PRUNTARIUL căr,
de comandameni și eonbinaare care

1 Tul Ionel pârșit epitenp în chip tren |Mal most
1 Mota pâsim. scan. odnauringi 0 be rândufata moestră, dar men vu paie fa
bat de sevă, o vorbă bună ca o imbrățișare de frate mal mare“ poate ft remizat acale nnile mi. Pianul, parere îi din 3i pn În plăcut tul. Dernier - or Arie
a Dă, 1 răsucit spre vieaţă ca floarea câtre soare. ial sep! uit pa UR i marie 1aa7 (700, rel PI fonta pila
peniru sufletul tău răsucit spre A 4 „ |slonariamni nn are decăt rapori eu i j rea
| rit înctozător, și Botării, dia trenul căre te-a pur. grea piața tota tată.le,; +0 vădnpi! bieeriea deaealo de ai-| Pa
Te-al coborit inererător $I hotărit AI DR Are A 9 j Eur | probetanda religreară, în viața 10 MA, pe, pari ineise atena de aie Bart Aa
tat dealungul țării, dela locul Er natai git elor optspre- [Mara me trheste st se muncește 1n le. R Nesmula! acentule mu ban font |Ingr rul Pi și a pornrelt tat intel lar. impera
sltății alese de tine. Ca suflet vitene și Cu tri za unei mtaluni. primite. inkeheatua. 4 Ș i |deajtinu miei aerial +, - hi: ra nete
sto ni în ochi, pășesii acum, pentru. Intla oară, peste pragul [:! sere iri sau: preobii L A a Mi er i PR pă, ae ni pop în date iii pati holul +45 atamge,
lare deschise! porți a vieiii. in cămăruța ta dela cămin seu de ri rca toride iuni, E ter timp de 14 an [Phil ecle doline ru LE AL
n ral că Ph r așezate În colțuri de [72 nr Ei + Ș our al Yriit ah-f faci dovnan mu. | PI ia îepi: Banita dA me femealmi
ainrea, în care plutește mirea mar] ar ie rins să despacherezi |77am luna și aspra a mistanarulut. h ÎN | premi; sa pal de pi i pl fie Inyetăetune, ȘI na arata Îi
fâr de mă bitoare ale imăicnții, al p i i cu] Arta ete mirtonară, Arttatal, mi. P lovituri, de în. (ricin dna oară, la fel găndini. tară firma
elen cai oil gel tei A e AR) sionap y Ubori si de pritnane, intro fara i A trzia Dară, ingerul fa strigat: „| rrtt_mur s'a pleca
rie ări te, pe marginile cărora si veghial mopți denlun. - f care tinerețea ta tomtă n avut Amilahie, senală din patul th” | Jinpăpatal pa
dul. dooiile alte ale adolesitațil tale InBIetild Ala speranțe și] Concepulă de Miller ca nn ele PAPE | | numai aa cra pe pent Fagul musa Met Pin, anna. A oz d
Brao0i ina e ut n ți. au delilar evocator eroii plămbdițli |an! de. luptă rastal-najionala, ea] (I ț BI a poltit Ingerul să stem en el In
eat ba de lor vieiii, cari au Tulgetai de atatea [dat o. lata aan: demnă de
cu pana, coborta războinicilor vieţii, cari ai a ă

orl cerul îi

rugăețune st să cântă intrata sape Vii, și
4 A A
aginaţiel tale. ȘI prins în zumzetul de stup al remi. |/analism”. Ca atare, arta mabilisează a Statului ratia

mescentelor 1

Alapie a lui Dumnezen. După _rmre, |oeara. fin Ă
ist flința eroului. preternt |?! să foale forțele, anerotle, pracumi “e - Miel-a! dat, Ecat aut intram sehtp jepd/mdn/Andu ae, a armat Iaisari | ag scape
terare, te-ai mistuli in flinţa i ra e -
emn să-ți cucerești un loc de frunte în vinţă și cu | Munca, precum tarta, Gândul și «d

jurat so

or. Noi stăm in Senunehi

in ceruri. se
: SI-Mi sărutăm fruntea ta de Thea 4 | La Ai mecla, noaptea, Intre blo |exbăă near
z] o dâră care să lie a ta și numai a ta. [Hitul fae front și plâmnuere . mini: f | de mueenie, sertenjăi SIrălucen. neeim ds. Iumnihur] inatee. at. vvehgta,
SoiuirRaat- pă Sag! 0 (Ara bare i arzi ile ce por dara creațiile unui poi i | Neamului care nu te-a 4, ai Janer Bărbaţi în weatmtnte atbe, Rar: | mânia d păi
duri e hid impărățin ta de vi. crezut, m
i, dincolo de zidurile care inc impără. L per, In sensul batăliei în care Wu Ş j trimitem senm din num scrisul tâva, |PAN! Jam lua! 4e mânn Arenpiă, lemn | iemternatel le
locoteste viaţa marelul oraș E j efinți, de ana meeasta en Jertra japroplat de altar și tou ste: „Dom. | A ennoseute
it l-ai dorit orașul acesta și cât de mult te atrage! In ea i am par: Proprinlui tău sânge. no aula ca the, de. A Intatea că FA
S Sa a pi gi A Arta Țiind expresia sorină, scula î Tara a 1, lt, Căi, put. die: em î
taină sau mărturisit, ți-al făgâdali să intrunţi i tu viaţa, să 1aid sau cântată a unul popor UE % | a-i) i ra PA pia pe i p oi, i pe e „ă
i răzbești cât mai „sus”, să devii „putornic”, pentruca intro zi să p pi, Inatampă ale puri oră popă il, sfânfulut Dany pune! 5 tptale Mora | fata, “cerul VA
| poți trece și ti rtuna pe străzile luminate, legănat pe arcu- nenul aeliv sare lucrează direa! a vin! de problema | credintei terlonare, Amiilohie episcop si eatățiy Iranda: [AMI LA
rile unu! automobil capitonat. Să ţi se deschidă si ție tonte ușile |eupra sufletului azetui popor. Și TB priodaxia FOMĂDĂ, | Ph dar sigur ȘI Ari Hnistit [să ne rugăm en toli! pante dânm), Li miha
acostea sirăjulte de portari galonaţi și dorinţele tale să mu in. |eerearea de internajtonalizare a artei mă cu tatăl exe Mota, — legionarii vo bin, a să viRR asupra joi darul tal Pr. |aeefee, x >
pri atecra N a ade, Cade așa cum se wulură pante - c A neze. Anal l-au dal pnee. F
ască j Jică în satislacerea lor, pentruca tot ce Lai - m-a Dernalin 4 dt,
tâlnească n j- 1 molezal putred at iudaismului, - Acestea au rest intele Câpl
unde oras bogăție «i plăceri să nu mal albă Pentru | care a incerca! ad ve. naționali e RI, rupti pl ”
rr Ardei ată în posesia cheli minunate, diploma univer-| mal sale ei aut pu mahon . MO) = 1 ele mu feat să fie. pe. -
Siiară, poarta către lumea lermecată stă deschisă larg, să te pr]. |piralier. Ce contează urta de, largă i rit Alfa, i
ea respirație a temei moderne AS In Afară (4 0 test = antena p
measci m mă, tmtorie poporti pa, | ș
Acestea toate ji le şopteşte la ureche În cămăruța ta dela [pirati areal LE aid Elode, - irc, Am Tatătnit, în anit dn duj an te,
cămin sau de aiurea, domnul amhitiei desarte, Si tu ascult! vră- | artă de respirație mârpinilă ta en ” rupa multa Tate ramura = 4 pi
It, în timp ce mâinile tale intore distrat filele din povestea lui finiile sufletesti ale poporul perie m i a a PE um di N ea
Rastianac și a lui Jullen Sorel clean : Sima Pra Tu
pr birlera, venit la Universitate ca să-ți cucereşi | Dee arta tudatată se prabigește “Fii aa pla atinae, 1A7Ă să 7 rit. Ru eri
eg Arte a ol pini ci tocul acesta |'4,//2iPtHle? Penirucă, ipdetiimuţ, 3 închinată Profea | datluite au feztra Tit mi a atatora | O Enră [hier
„Cu oric (”. Scutură=te, căci loc Sia | incercat pe pi rialle melo [
cât cu prațul viei ulei Vietii aceleia trătă |rouniee fn plati oi _Meodă e Ca "DRE ESA ue Lt Data Aia n mata
pnoare și validată cu luptă mândră. Na te lăsa dus de apa nat nt teapa f SN Pair reenle pen: |. A APARUT numârui al Aohea dim [î'Mipire zadarnică intro
bi interesate aceasta ee apa morții tale. Nu imbrăca 17 preerie ll aa Didi i si mile să Publicația Regionalei n V-a legi0- Inehipulri. fe uitare mtanieă
haina minciunii. nu te hrăni cu pâinea ambiției egiste si mu 10 [apeculate pastanile și met (jO|. Despre: rin ne. rom 19 | nare —„Riruitariie — Upărită mi |îr'n mata de deatrău
culca în patul deronoarel. Pregătește-te «i ajungi m „puternie” | nasti. me. In artă, [or Pupravegherea ln fm Fâţolu, Li Liri
ci drept. Nu dererta”, mele sterpe Incercând pă se părere A Despre acest număr n
: i Vasile Marin avezu 9ă lapte cu demninlea mile» de seria, Maite și

nară a formelor conititaite, pe tenă. 4 tera nume:
național, Din lupta formelor, au In

indepâur
a Piu alani, € ă a | ri 07%, pt
Dina realităţile nalarale, Şi au durai 1 să A 9 Do 4 er
ppt acpip lipi a «xpicrie nallona A e. ul d dat via: |n, lame. dm. aflat
14 în arlă, prerind, „riaipiauă ste ele) d AR ma: dâraă și și Ș Por Pi
E LI vi

sita

su pu făpetuţhigi canu ale și
mondiala, A Vine si, 7 dă
area heleulară i

IBice Oare dorecul ma construii mielodalăi
ictaniie? Da dar nu- din punti de bedere Internațional,
mai un Singur jueru nn cunoștea: |, prezem; mă explie: fiecare rasă
| meta PEacăTe să meargă până la mu |0i PT! mareată. prin propria et în
omenire La Dacă am ră- cerere In cartea arlei. alară dacă
A |eordia ra ni de to ace Îr, ca de ce. ladaimul, privată de
| n n noastră, nu la copaeiiaie artistică. (While,

Be datoreste. onre, lot forțe! de a Narenberg. 1938),

inu) ii. Artte! nm [trăi pe care am călii-e în Mapie ne pe
' sfârimat eu |ineetate

Persistenţa poporului român pe |

in rDie dlanutiiee are nu cunn-
şicăn toate

i de ochi; mis

Folie. A lupta

trăia

duse pe viată pi pe moar- | Prin incercările de imdăltare a
uurinţă pavă care Îi su- (te? Fiinăcă alife! nu sar Putea in. [artei sa ajuna la realizarea eprube-
foca d țelege cum am dăinuit în mijlocul |tică a hib ar — forme care. piei

Noi K am fost exact pe lunei lumi care nu ne lubia si îm jande, mie! când, nou dus le eter.
fâgaral ne de istorie, decât nu- |stăpi

măi atanri când am trăi

ea Unei lenebroase condu» |minarea unui presligiu, nau (72
Seri, care De ura. Atedlaii din utară |novat un popor sau popoare. Sau
și Binăuntru sxăriiti în fundul Sta. |Ptupi! formele hibroldale, ptnirucă
tutu ngați din pesturie de eo. [nu le Înrujlou 6 misiune, mu Veau
mandă. neingăduiți a vrăi omanegte |har.

fâră n sacri mânâria ta de fo- | Aria goală. arta fară har, fără ai-
Mân, totusi ne-am păstrat, pentra | sune în dehnl ri detenjeler și na
a ne ridica Honale, îi pene Ți. Poate ţi orice.

Acasă afirmare pulernică în |n/, reclamă, dar nu aria. Căci artă

locul unei imi nodurease și me- | inseamnă derată, Inseamna paranție
hubiimare, exte un ser ai destin. în viitor, inseamnă weeinicia unul
ui. Altei na war putea

popar. Cam spunea Hiller In 1945
dece în mipocu unei la Congresul Xallonai Socialiui dela
poa Nerenbera că „chiar învins un po
Pieni Du par care produce apare nemuritoare
"pre are-Râsare, Destinul |in fata istoriei, devine mdevăralul
Bosira exe fa fi în vesnica ineore [invingător și adversarilor săi”,
mea iure eieă meitcate, pentru ca | Nor eaniem în n mic. $n ju:
Minea slavă din fur, să na fie inghi- În nostra. se mall (pu il: a
țită de vamea slavă de dinemte, pen- (a, inaite. SA m aIriveaă NE.
MEaacâfă 28 se rupă echiltrui în [fe ediitiară. Avem un safte!

pi Mia Popomrelar pe Centinent. | ee imens mal imare decăt al mul.
tame Semn! acestui destin, Căpi» [pie din juru<me și ni-l mobilizăm

me Ajarătt neamului românese [rar ap Ari in Moale ptanurile. lar
mat imemiti tie vioara, Mă a [e 6 pretinde munră ale. nani
100 pna ita ac p0eaia tă de 198 | Bta iau, (ard dle Pnl!
Noi an rimas ca pivniti «piritaali [1/2 PEIBIă de arcadele one citea să- |ieta cărămida aril Dai facem en
IMMția, pe care sau aveai |Perimaze spre a putea restăti un po- | e 4! credință "n mlelanariermaul
nevui, ale c te Bra te uite pe «i. Arta mrasiră să fie în slujba mu.
Pur român - | gal aeteă Prtelai si pândalai masiru, ri toc.
Piru, ne mal această ind pentanța a artei re-

At mânesti și incodrarea ei în ritmal
întru câtra, normal ca peparul re- vin ai spiriladității totalitare, n wm
inst pe aceata melea, fre birulinare. Nu nea fani inter.

noastră

în eare

romântae ta
in mijloc) unei
etezra
Care ne-a stat în
Băre no le-am dăroi din
sufieta) nostru? Că no, >m saferit
la 7ănui nosira infiuențe. este in.
Tăși adevărat. Dar pie nu au fheut
bopățesacă, să umple
Biariie care nu puteau rămân
pei, și trebuiau să île întregite spre
Be pulea acorda promemu de ma-i
farizate cu eccarie sufletuigi n,
stru. Primeniriie as fheui insă, pa |
Spre a modifica struetar, motetră
sufieteaacă, dar pentru a e întregi

naționatizală,. Arta
e . lavă mică,
e rr 80 | rio: able: rodia. Sâ
; amgbere |fărui Boripei e Pumânie Legia. | pe Apor

popoerele, «i
leon

LEGIONARE

'TONIU NEINFRICATUL LUPTĂTOR PĂRINTELE ION MOȚA
SPRE DRUMUL DE VECINICĂ ODIHNĂ

Desfăşurarea programului. funeralilor naţionale

La Biserica Gorgani

câteva zile

Hotărit cum

asi învins de ha;

lor cari au erezet

Eionț și foame Lil

Tiaairea statal Mai Legionare RI
sat, troene omă

în brăn e hegca

Jandarmi! matoralu)
Blat de vestitul maier
rile și toamra an fost

la
dela p;
roimţei re.
ao DiEmuut, care știa să imbărba

Y' să inalțe sufletele tapatari
„ a acordat tuturor dela

Era pereti
tă torului
Antoniu n

Celan, gerv

ION ANIUNIU
in 'Impul prigoanei

a ma! sovălt en pas,
Ii. — LEGIUNEA ŞI CAPITA-

za e își Tati avea si-a coa-
u e ac! lea în viața stodențea-
vera! aim Mării INMintea mea, to [scă. fa a cărei comameie, age:

In tnamna ini 1989, ceilalţi celegi| Nita Caracterului său, a test che

si vu! Păsa. cum î spuneara, amin. | te
acelaș ah a fost ales secretar
Cu mai sus. erau plecaţi Și
state ta Bucuresti. n Paiver-[de meămtă ia Cs. B. cab eonasce
viată

E — dintre meințeleasă aprexi n
a comisiei de Bacalaureat, e pi De acam inainte. intreaga

sertn să mai rămână în Bâriaa, —
parcă anume. — pentra a pune
baze primala! cub.
Era prin ina Octombrie 1929,
and Căpitanul însoțit de Andre c.
eseu. păsea pentre prima dată in
ariad, ea să la contact cn organi-
ţa de'a Tutora. unul dintre cele
dintâi jodețe care l-20 armat pe
Lâpitan.

Erau de taţi cam 5—6 tineri ab-
solvenp de Jceu pe cari ion Antoal3
Î grupase în jurul marei idei. care

Anul următor secretar pemeral, ca
apoi în 1936 să fle președintele C. $
B. care a organizat și condus „Con-
Eresa! derordinelor studențești Aela
TE. Mures”.

Cine nu i-a auzit cuvântul In! răs-
picat ta adresa oricul. în aceste con-
grese?

Numa! asa a ajuns să prela dela
„Universul” acel fond subscris de
buni! Români și să pună ptatra țun

dela
ol ad râniți şi in-

care cn echipa tui

Motora. du. |

Eur drum, an singur gând una cv

Şi-o închină organizărei și ridicare! |!
Sietei studențești.

Era. nu sa jăsat te-

n
CNI

Im atu asta de

dârzulu, tuptător

Cruce” se' adună de

damentală și să înalțe „Casa sta
1entească”.

Dar chiar în acest post, aclivita-
tea in on Antoniu no era unlate
al-studențească ci si patriotică.

Na atăm de bolrotare a
prese din Sărndar și
scr sălai pazetărese românesc.
După ce a eșit din Jilava în 194.
și-a iuat licența. far vara a lucrat
în tabără la Rarău lingă Căpitan
după rare a fost inaintat Ajalar
Comandant,

Dar cât de mică era sfera de ac
tivitate ia Tutova, pe lo Ab:on'n

ia 6 Septembrie 1949, avea să adară
'sbăvirea României și salvarea dela
Pietre sigură.

= arest câțiva din jurul ini. An-
temla a es intra întâmpinarea Că-
ptanuiui. de unde au venit în îi-
ssta de lingă biserica SI. Dina. ce
peste donă iun ia 5 lanzarie IS3a
avea să dea asternut si adăpost Că-
pitanu'u! și iu jonei Moţa, cari se-
nas să vorbească despre Liga Na
pantior”,

Asa a inteles Antonia să răspundă
„Marei înțelegeri a profesorilor”,
"i 1-am distras um an de zile dela
activitatea vieţii sindențești bucu-
restene. dar ari ni l-au dai pentra
erpanizarea și mai ales peniro a-
rancarea sămânței celei mânoase, ce
peste doi ani — 1932 — avea să-și
dea roadele ia Tutova.
Era e minte ageră, lar la primi
mediere bâgal de seamă că era an
Volaniar și an caracter de fler

Asa avea să se facă cunoscut șie-

stmdentesti. pe care a lmat-a în

n eblar primu! an de Univer-

ea un barn c și devotat uvrier care
a ralabarat ta derveltarea şi unita-
tea e. Studenţii tutoreni își 2min-
lesc cât efort de muncă cinstită a
depas peni:u ajutorarea colegilor
săraci. Vedeam în el un condacăier
și un colaborator sincer. la lucrările
comune, sirăbătate de atâtea difi-
pe cavăţi.
Wiate Francheta si ielatitatea spiritulo:
P ecat la București în toamna a- sân |-aa făcut să fie iubit, aprertat
naia! 1531. cu toate insistențele pro- | și ascultat de toţi — oriunde și ori-
când.

lomascu, — premdintele!
Bărtadu! s-l aminteste din vara

de bacalaureat — de a
Drma ta lași, Pâsa sa Și avântai în |jnj 1977 cănd a arătat spirite! nep
ai vremel. — munca pe teren —

Vaia studenţească.
Asa sa ridieai siato'a martin! cti-

Ti-ct si cempânit în toate acţiu-
Bhe sale, „Motanul” aşa cum îl mai
Spaneam malți din noi, ajuns in
Bucaresii. a și inceput să-si amiie
Bir vi să aâuimece locurile ande

— a căra! contn

Andre! C ionescu. în strada Anrei
Viaicv 168, ai dotiea sedia ai Miy-

mei românești ta
care Căpitanul călca in Bu-
cară

Părintele
Toamnă târzie a

răsări alije! soarele pentru lum_na- | Pre:
rea drumului din urmă al bunuluţ şi

dela Orăştie —
din corpurile

„Bâzieţi-. „Muncitori și „Prăţiile de

dimineaţă la bi-

ser ca 57 Ilie-Gorgani.

Părintele Mota și-a slârșit z lele în
totul credințe: legionare; î sau dat
onorurile curente lepionarului frun-

taş. Funeraliile sațtonale eu
eri cel mat 'drevte chemări.

răspuns

INCHINARE

Membrii familiei
ardelean. d-na one!
copii, d-na Elena

marelui laptător
1 Moţa co cei doi
Cornelia £. Ce-

dreanu, nu se desprind de lângă si-
crini ărapat în calari naționale și
legionare.

In Sfânta Biserică ian joc: repre-
zentantuj M. S. Regelui, al preșe-

dinteia: Consiliaiui
mandantui
Horia Sima. ad-int

Mişcării. Legi

de miniștri: Co-
lomate, d.
ferim președinte

ai Consibula) de ministri; miniștrii
Germaniei, Malle, Japoniei și Spa-
miei; membrii guvernnin) ; primul-

președinte. procarorul

președinți de secții

de Casaţie și Justiție; Statul-Majo: | Regal
președintele Acadenule!
reprezentanţii inalleo

Legionar ;
Bomâne ;

general și
a inalti Curți

autorităţi civile și militare. al clera-

ii, a! seriitorilor Români, ai prese:

si ai diferitelor societăţi și delegaţi
COROANE

Fion mu. su uiuaaanat Blia-

Bu iicag
besc: din partea M.

Printre coroane se decese:

5. Benea. Cor

ducătorui Satului, Preşeainpa Con-

sibului Ge miniştri.
nară, etc.

Mişcarea Legio-

Tosje coroantie suni apezate pe

suporturi șa Jocuri
gram

aotâriie m pi

Cuvintele sun! scrise pe panglici

cu liicre de foc.
Mbâies,

Uabriela și Iridenta —

„Wrţan. a doua vară, le insoțim cu
sufletul pin de durere” —

pe doliul »

Pe coroana irina

Pi
pri.

de MS. BA
ioiel-cardina) se

deosebeste numai noa ciiru egal,

(mai eninistrului eRaaeR
Mara trâceae en pastile în
Fimari. comveca tntreara staden

PENTRU SINISTRAȚI

care cuvântează piâi de mul.
Ministerul Educaţiei Najooale:

Matei, La,

—. „Preoi
Mart!ralai ten. M,
Asociaţia Romi
neni din Bucureşti:
— „Laptătorulei
Victarta

ptătoralui și

ilor Transiivă-

penbesit pentra

seu silui Homânrar

LIBERTATEA : își pleacă siragul
eu durere la p'erderea neprețunului
ei Fondator și Părinte;

Anny, Sebmstias

— „Te vom purta
în suflet”;
Horia și Aorelis

— „Marele! tsționali
dartie

Case Carpatui ai
„Laptătoralai
dreptate”.

Neu. Eagen și Puiu
familiei marelu dispărut:

Mi Luc, Mircea.
- membri mi

eter in gând și

Cionca-Pipoş
i on Moți

peniru geam și

MAREA SLUJBA A
PREOȚILOR

In feja bisericii a sosi! aletul de
tan. tras de pase roi me care urme
ză să fie apezal sicriul,

Detasomenteir leginnere de omeore
ap incremeni! peziru anar.

Un batatinn din reg 39 Dorobanţi,
en masică si drapel: e companie din
reg 21 'mlanierie pentru

nrd'nei. Se at'nioză

gimerntalai de gorda

apni muzica re-
muzica
„Aihai Viea-

zur” și mozco botaltanalui de gardă
Polatatai.

iară
prentilor

oficiată de

marea sajbă a
întregul sobar

PARINTELC NOSTRU

Sg seri! despre părintele Moţa cca
lucra areu Condetul iți tremură fn |

ma re siânpen de tinte. Puţini

am curtea Ne 1 pi miei em
mâna inirigura!ă, A! mereu In foi deamuna Laeree com i 9
Jigura Sluiorulai drepi și a lupti |eare sa cuprindă mima In

Iorulai nefnfrieat
Dehii acela a

și te pălrund.

rmtremnră

nu mai extai

umie «pir

A aminii! apei de frățetatea șI
7! fe pribene țintă] perteeia intelegere dintre tăiem și
mireapa ta [mă we |lanet Mota. Şi mite emotie mimar die
fe simti me. de parrilapre ceț dei pretestimați

Intr adenăr dimensi- (ment dai a devenii dă
wat ale aresiur dame | mesi! fragmente
al nramului suni nebănuite 1alat.

Cam imdlmt In fimpai prigoanei) se

m-a pm

din drama Ardes

vâzerătine în «i amintire tat

Wa mâznt In schi m de arme Îitorte pa îm lonu

— lenenele mucenieilor mogtri, L'am| Se tnerunia oremaa din tenmatțele
reobzul la vas. în (etaira Itgrunii | magar,
Era tromligura! In tra acrea aut | Părintele Mota era dernier de

'ap-
teră. când câmâșile verzi mârgâtateu [18 “
in Istorie, am Irâi tânga
Mota mrmerie de imnii,

scă. Sanise mul! prea dei

Frn.omta_cemirn nani ursii
pârimtele | Credem puternic In inoate neant
safirtea dreptatea istorica,
rme ln 1] A plâma la 1ap părintele notre
bună. Fra obesii. Calatoria favese|Ş! ddri pa stai hat
lungă şi orea. Totuşi se (inen bine. aș lvgtuniie cerem Ia chemat
A orbit mal! L'am oseaitat eu sme-lacolo sue, SA sea de Deo POL
reale v-am răspuns ru mată sim. la! des nula! nostry Impârâtere,
1ă, Srem rm oehhi inlderimați, ve
neralal părinte

- lunci a Jost modest, Na se Itu

Făuritor de tstorie, san he!

- Stănciulescu- Mehedinţi

TOȚI CEI CARE SE AFLĂ IN STĂPÂNIRE

DE DOCUMENTE DE ISTORIE LEGIONARĂ
SUNT RUSAŢI A LE DEPUNE PENTRU PÂSTRARE
LA SEDIUL MIŞCĂRII LEBIC*

Secretariatul General ai Mls- de istorie legionară. a 'e de

cării Legionare comiiniră lpune sprs păstrare şi Inlosira
Având in vedere valoarea

neprețaită a documentelor 'e

nuserise, scrisori, cărți, pub | La fel cei cari am strâns a-
Veaţii, reviste, toi circulare, |semensa documente și n
manifeste, ediţii de cârți ajunse | fost depuse până astăzi. sunt
rare, provenite dela Căpilanul | invitați a le depune la Sedini
ori legionarii morți, rugăm pe! Mișcării Legionare, Gutem-
toți cei în stăpânirea cărora berg 3.
se găsesc asemenea documente

Instrucţiuni pentru folosirea de către
organizaţiile legionare a vehiculelor
confiscate, rechizionate sau găsite fără stăpân

ehiziționate sax aflate fără sâpta
și iacte spre f-losintă de legionari.
1; Natura mulc vehiculului (turim,

Mota pe catalalc la Biserica Si. Mie Gorgani

tn franie ca P. S. ea Veniamin
Man — Vicarul Sfintei Patrar hit,
Slujbă damnească = Inălțălrare.

Clopnilele. vise Gorgani daa
semnalul. Toaie lăbaurile sfinte din
Capitală răsp ziat.

Sicriul este pariat pe mmeri fra- |:
Hilor Intra siciirăă Domnule și [i
pezal pe afetul deban drapai in culo-
riele naţionale

Primul Procuror ay Tribunalului Ij-
E d. |. Gheorahiade;
refe

Primul pre-
+ Legitiatis —
cu: Primul Presedinte ai
Iministrative — d. Botez
tele Curtii de Conturi d. £
mezca
nel Orezeanu — directorul ge-
1 a) căilor ferate;
Statui Major Legionar în truwte
cu Comaniantut Bunei, Vestiri Rau
Mironovici.

SALUTUL DIN URMA

Drapeleie vin tn rând la loc de
Iranle, puriete de gerda de onoare.
Unităţile legionare sant incolona-
te în cea mai desăvârșilă ordine.
Sufletele tuturor sant Înmărmarite.
Tăcere. Numai muzicile militare
psalmodiază celebrul marș fenebra
a! Ia! Beethowen.
Câlre ara 1 și jumătaie cortegiul
porneşte spre Cara de Nord.

Mulţime, necuprinză ca ochii, ține
să salate cel din urmă drum al Lap-
tătorulai netn(ricat penira romă-
nism și Dreptate. Sa ora Liber; e
czelal „Libertatea” și iată, astăzi,
Mberal din cele pământeşti.

In loc de frane, simbolic, trăvara
M. $. Regelui — goală, urmează cor-
tegiul.
Cu ochii tmpălenjeniți de loerimi,
poporul sa'ată pe marele Triban.

LA GARA DE NORD
Cortegiui se apropie de gară. bar.

i a fost așezat in

bit în calo-

rile pent-a cari Părintele Jon Moţa

a luptat vajnic toată viața. e
To tren au jaat le numa! farzilia

ezentantui M. S, Regelui şi re-
pezentanții guvernului,

Peer 2.45 ţrenul mortuar se des-
prtade încet dela peron. sa'utat cu
sfințen'e de gărzile legionare şi de

"lintreaga azisteață.

Băiţă şi Inaenta Moia, Elena Corne-
Hu Z. Codreanu, Proleţor Lou

purtate

danții Bunei Vestiri Cornelia Geor-

gescu şi Mile Lefter; ing. lon Pro-

topopesca ministru al Ccmanicaţii-
Vladimir

general al Cultelor şi de Inalta! Cler
lormat d:

ş ma de 1 Decembrie a. e.
e maşină, motoricietă
din cele cocfiscate.

av afate fiză stă-

După membrii iamiliei urmează,
singur, tantu! M. S. Regelui
De Cai Eee Eau — Adiutantul

arsa Legisnare 1 re
FT] și “ad-i
Presedinte al Consilalui de Mini-
tri;
* Doamnele: Maria General Antene
sca. Horia Sima. Alexandrina Gr.
Cantscuzino: Membri! Guvernulai;
Miniştrii pienipatențiari ai Axei;
» entant i dimlomatic si ai pre-

sei stră'ne; Mistune! militare ger-
mane în România.

inalti: demnitari =! Statului: Pn-
mul Presedinte a] Inaltei Curti de
Casaţie si Justitie 4 D Lupu:
Procuroru) Generăl stie — a.
Comun Negoeseui Primul Pretedin-
te a) Curţii de Apel — d. lancu Ph
vreau; Prorureri) ser
de Ape d. Be:

8! Cine răspunde de eventualeta
contravenţii său accidente,

fectara fe Po

tn poliție judetene în restu! țării.
Aceasta pentru normalizarea Ser-

vieimiui de Czeslaţe si pentra pe-

deps'Tea contrarenieațior ia Legea

Cirealaţie! ăi 3

Inainte de a se “ete numărul

ra de cizeuiație Cecare masină

din acestea ra trece. cee pi:

generală a caucrucurir_ dimesn-
inec lor_— Notăn suplimentare.
Această îsi se va întocmi în
patru exemplare. Unui va fi pist-at
de şofer. al doilea va A păstrat de
ce id i organizatia judeţeană al iretiea ra

fi da: sermetalai de cizealate al
țara pe îa orgaaizatrie re Poliţiei odată cu adresa saterajut de
spre in'o-mirea unei

- adet mu a Secre'artatula, Gene

recomandarea necesară e'berăzii |.) ai Miceă-ti din Burureștă sere a

numărului și fotior de cheulație. [se elibera număr și toaie de ciem-
PIȘA-MODEL

fiecărei mastmi motociclete ca-
0 fetel "Ea cete comfiacate, re | sectia Statistica

NU AMÂNA DE AZI PE MĂINE

Înmormântarea are loc astăzi la Orăștie
COMUNICAT

Părin- giwaroeeitele delegaților

Migaiteiă 23 Nam
pag relee eee Mii de legionari din județele me sinistrate,

a în Bucureşti şi greu imrercate
a cutremur, spre a le reface inainte de căderea

Secretariatul general
al Mişcării tegionare

- părăsit pentru săptămâni de zile
Si erei familiile şi interesele personale
pa rca ea “a n-o nu san sink

refugiat
PNL apa Aro la e aju-
torare a fraţilur cuzuţi în nenorocire ?

N spune că şi tu eşti strâmtorat din caza
mape aloe apei: bogătaşilor și
profitarilor cu inima imeniată. pata

România de mâine. - raesifietițas:
rele afâmt de, pe cerurce [i Puisă ei sabiteri de
"oDreci pe la „Ajutorul Legionar” si dăruiente
Salar exit .

ge determină o rudă sau un prieten să facă
ta fel. >

Nu amâna de azi pe mâine!

„p

TIMI

Spunea cineva nu de
țară elviuzată se cunoa
stie publicul să n
se comporte În Joca
autobuze, tramvaie,

Dată pe noi timiso
deca c
ar râzi
tate. Exte c

RECOLTA DE FLOAREA
SOARELUI

Ta urma campanie! de anul trecu

e foarte mare parte din săteni a

umai decât.
enită de vagoane, car
însă, contrariu așteptărilor, nu gă
seşte încă cumpărători. penirucă ce
cari ar putea să cumpere
recoltă: nu au dreptul so facă.

In felul acesta, ştiind că un vagon
de finarea soarelui costa 95.000 lei,

cirea 1500

constatăm că o recoltă de 142 ml-
lei. așteaptă cumpă-

a-
cum când esta atâta lipsă de ulei

Ioane 500.000
rători. Şi aceasta când

tocmai

comestibil! în țară şi când majori-
tatea intreprinderile: industriale,
sunt lipaite deasemeni de uleiuri

Dacă nu se vor lua măsuri grab-
mice, tinând seama de ploile din ul-
tima vreme si de faptul că majori-
tatea producătarilor mu au unde
păstra floarea soarelui, aceasta va
avea mult de suferit de pe urma
umezelii, cauzând pagube mari a-
gricuiteriice.

REVIZUIREA ANUALA A SUPUŞI-
LOR STRAINI

Chestura poliției municipiului Ti-
mișoara aduce la cunoștință că la
data de 10 Decembrie a. c, începe
reviziuirea anuală a situației Eupu-
ilor străini. cari se află pe ram a-
cestei cheeturi de poliție.

La această revizuire sunt obligați
să ae prezinte toti supușii străini
căzera le expiră termenul de şedere
apă pe Ziua de 81 Decembrie
a

Toti supuşi străini cari intră în
Prvederile Decretului Legii Nr. 4072-
1958 şi toti acei cari au cerut În-
secierea ulterioară în listele de mmp-
Manalitate română şi au fost res-
pinul la inscriere în aceste liste

Cererile ai actele pentra rewizul-
re se depun cu incepe-e de mâine
la chestura politiei Timisoara (Pa-
latul Lloză), etajul 1. Camera Nr. 1
(Biroul Comtriului Străinilor), un-
de se poate prim! zilnic și informa-
fiuzi despre depunerea actelor.

Cererile supușilor străini ale că-
Tor acte nu voe fi complecte, vor fi
Tespinse, iar acei cari nu se vor
conforma dispazittunilor de mal sus
ver suferi rigorile legii

Cererile si actele se vor depune
immetiat şi ce) mai târziu până la
data de 5 Decembrie 1940, după a-
ceastă dată ru se va mal primi niel
0 Cerere ia- supuri! striuni în cau-
ză vce fi obligati să părăsească țara
la expirarea termenului
CONDAMNAREA UNUI PDOXENET

D= fata Curti! de ape) a venit spre
jadecaze procesul lui Petra lorpo-
Van, în etate de 39 ani din locai-
tate. care intâmină pe striziele ora-
= pe fata Maria Bocta ce se afa

După câteva huni fata a denuntat

cazu parchetului, care a trimis In
jatecată Petru
ae de 7

|
A_SA-SI VANDA

această

SOARA

Publicul timişorean şi tramvaele comunale

a majorat-o ln sase luni nehiscare

şi 1000 let amendă,

„DACIA”

sc: Viliam Sos, croitor dim
)

x. Mareea,

tuturor SA

cată împreună cu cărțile de foc.
Cu această ocazie Sa constat
nu aveau nici
în regulă.

— în urma informațiun
ese de legionazul Sata
ră din localita

ate

Ludoy

a întrun dulap 108 pa

rea 400.000 lei
Fiind inaintat

lui parchetului

torta
judecată a lui Ludoyie Bach și

Sa tealizat astfel în Banat o re:
e

| | economic și praetiearea clandestini

a comertului ambulant
Acest delict se pedepseşte dela

„|lună la un an. inchiderea întru

MICA A FOST ARESTAȚI
Acum câteva zile am arătat
mai mulți Jecaitori din tom. Iecea:

din comuna Ocna Sibiului, încă
primul a încetat din viață, iar cel

la spital.

zezultat intrucât locuitorii,

să se supună cercetărilor.

tra complec!
Tot în i

afiă ln Jecea-Mică.
Anularea contractului de închirie-
re dinire primărie si d-na Joana
Pozna. — Intre primărie şi d-na
Ioana Poza se află un contract
prin care d-na Pozna avea în chirie
un tecen de pe calea Buziașului în
mărime de 21 jugăre.
D. primar constatând că obliga-
Hunile contractului nu au fost res-
pectate de d-na Poza, a dat o de-
Cizie prin care a hotărit anularea
acestui contract,
O impresionantă nenorocire.
Pemeia Domele Elisabeta în etate
de 63 ani. din com. Ton:natec, în
timp ce făcea curat în grajd a fost
lovită de un cal eu copita in cap.
Moartea i-a fost fulserătoare

20 de zidari au plecat din Timi-
şoara pentru lucrările din Capitală.
— In urma cutremurului care a di-
stus o mare parte din clădirile Ca-
Pitale:, avarină grav altele, find
nevole pentru reparațiile necesare
de cât mai mulți Mucrători, prefec-

tren,

Odată în pomesia acestor chitan-
fiere n falsificat atampliele neceaare
si având tot materialul 4 reuşit să

600.000

plaseze se in valoare de pema

[i demeaperi
ba foarte me, iocaltălile,

t el

| DESCINDEREA DELA CAFENEAUA

Sehaerman
Jottze, 20 și Ferdi-
mine Drohakopij din str:
past
1, care a fost confis-

a ufui caz de sabotaț
Boa-

pere un caz de sa-

domiciliat în str. Miler Go- |
brtin, la care sta descoperit că s-
ete de
ză pentra cămăși, în valoare de

im-
preună cu corpurile delicte, d. pro-
curor Bujor Imbroane a dat rechizi-
definitiv pentra trimitere în

soției sale Elisabeta, pentu sabotaj

lagăr de muncă si confiscârea mâr-
rii

CEI NOUA CRIMINALI DIN IECEA
că

Mică au bătut atât de grav pe clo-
banii Gh. Băncilă şi Gh. Ciorogâriu

de al doilea se află în stare gravă

Cu toate cercetările intreprinse de
postul de jandarm! din acea comu-
nă, nu sa putut ajunge la nici-un
fiind
toți rrabi, sau solidarizat refurână

Intervepină poliția legionară, cri-
au putut fi identifi-

legătură cu această crimă
a fost prelungită ședecea în țară a
lui Denis Petru și N. Keller. care 2

A făcând o descin-

rama „Dacia” a deso-| CRAIOVA. — Odată cu deaființa-
perit mai mulți indivizi care jucau al din tocalitat,
cârți pe bai
ind legitimați sia constat că se

str

că
si- | zultate atât de eficai
Desființarea teatrului cratovean,

2? | insemnat pentru prorimeta

Se desfășura cu adevărat o activi.
tate care justifica pe deptin existen.

Național craiovean.

opere, tocmai atuncea când era mai
în floari
usurință condamnabilă,
Totuși
tradiție culturală, mat există un pu

Hotărâri luate de pr

a
Ă

o
m
Roșalescu, prefectul județului Dali.
pe zi ce trece, se dovedeşte
A

d-sale, indreptate numai și numai

_ |mul regim de muncă si einste în
fruntea unu! județ. răvășit până
acuma.

In ultimul timp. d-sa a luat unele
măsuri, care reliefează cu prisosin-
ță omul de muncă și înalte preoeu-
pări. S'a Junt astfel hotărirea ea su-
mele prevăzute in bugetele comune-
lor pentra diferite pubiicațiuni și
cari se cifrează la aproape trei mi-
Voane lei, = fie aantabisigy Mar
dmpă acela să se cumpere la-
cățori sari, Aita de rasă [i

“Nouă comisie interimară
In prezența d-lui Ilie Băleanu, pri-
mul preşedinte al tribunalului Dolj,
d. Nicolae Roşulescu, prefeciul jude-
ului, dr. I. Trifan, primarul mu!
ciplului, a avul Inc instalarea comi-
siei interimare a Camerei de co-
merţ.

După serviciul divin oficiat de
pr. Dumitru Cincin, “a procedat ln
luarea jurământului novei comisiuni
alcătuită din d-nii: Eugen Popescu,

+
1

Spiritul de sacrificiu al legioni
lor din oraşul nostru, se evidențiază
din ce în ce mai mult, luând forme
tot mai mare, tot mai simbolic.

Pe lângă sacriliciile de care au

Deschiderea curs

al Teatrelor

ramaradulni. Anton Balolă inspeclor
general al Tenirelar Naţlonale, care
a vorbi! despre „Ce datorăm Maliei”.

zenia membrilor eslonini Waliene, a
grupului german si a unui numeri
public în frunte eu reprezentanții tu.
tror mulorităților locale.

Inainte de conferință, carul Legio:
nn a întonst „Sfâmă tinerețe
javiaezza, dumă care d.

a Minut o scurtă
irită

a
inut

nară” si &
praf. lie

capi
de hotare.
pi ina ae tu
ori Lane
Dea a MEagaL el

ința catmara-

despre: „ie
4 nete a Bi-

0 trupă teateatrală la C
fos tului

Homal în Craiova, exista și o viață
culturală, pe care puține teatre din
provincie au cântat s'o desfășoare cu
atăta entuziasm şi mat ales cu re-

noastră
o adevărată sugrumare a unei vieți
cu adevărat spirituale, din care a
avut de profitat atât lumea orașelor
oltenești, cât și lumea satelor noaste.

ţa și mai ales necesitatea unui local
de cultură. așa cum a fost Teatrul

Samavoinicia și despotimul unor.
ototputermiei a curmat țrul acestei

Existența a opt decenii de
riață teatrală a fost nimicită cu e

în acest oras cu o veche

CRAIOVA. — Activitatea d-lul M.rieri, ca;

a fi din
cele ma! rodnice, lar preocupările

în interesul județului, vine să con-
firme cu temeinicie instaurarea u-

La Craiova, legionarii au început reclădirea caselo

de Cultură Italia nă din Timiş

Conferinţa camaradului Anton Balotă, inspect

râpmală prin Ni
Menasterea

Dormimina 24 3

UMILNTA ȘI MÂND
LEGIONARĂ

Conferința d-lui C. Racoveana, ţi
posturile noastre de radio

O VA
a. 0 inițiativă a actorilor
rului Naţional

In urma. acestei
1 simt netota

o realitate şi
atiunile ret.
tra o parte din
teatru. au tunt
1 trupe teatrale,
po-Bilităților, să
actiitate teatrala

Spun ex mieşti că venind. şi
Bdsha. diaroiu) n sfăntal Macarie i-a |
sin lui: «Tot ce faci ta ps
m postarii, eu na manane dete

reei

rrâneneta agRei,
9at să păi în Ei

biic care a
desfitnțări
unei înfohei
Ceeace m
incurajat
Piimțărit
fostii actari
imtțiativa

Astfel cuibul „Baba Novaa”*
d-lui A. Teorde

cnniinearea
fesen, a hu

e
fest
7

TR)

Pentru viața erettinului. masea
este celace cate rădăcina prniru e
ae. „De mă veţi întreba care este
dintai dintre virtuti zicea |
Ital Augustin — vă volu răa |
punde = smerenia! Care n dovsa, | Nita acestă
3 treia. a patra? — Smaremial „ră cumpăra, pentrg

răapund”, crazaa),

ipelor de Ier aj

Specula cu varul şi
cărămida la Craiova

Ul
i contra speciei în

un început
imite greutăți, a.

Cristos;
jertfă 1 voe
Între ei, ta
Aller vito, — ape

toazet*
2

AA îmtrânaraa,

nenzomlsiras

şi tontă învăţătura
fanta! Etrem Sir:

dârzenie otteneas.
primele încercări
-a fi realizate,

ei re di
e bazează În pri
petenta ortaltal,
ă-I facă cunoscuți

pentru șeolt,
e

tozitaten întția-
etele eratovenilor
vi ra căuta mă
bitate demnă de

Mota sa
nației înt

anumiţi oameni
e intrun mod barba

- | oruparea tea
mul rând pe
pe care var
În toată Oli
Se ror da și
militari și
Nădăjduim
tivei va area
un frumos ri
încurajeze
toată iauda.

caută să profit
Se cun

Fițadea tară amilim!a, su

aaa. NA. 80 cate cre

Smerenia teroriste din desăvârsita |?

anonstere da sina Florile ej sunt

şi | lacrimile, — cele ma! pntarmiea din-
tre moleite la ceruri ale păminta

mflor.

Luând pornire din amerenia Man
tuftorului, Ain emertal! aleii lat
Dumnezeu, din renia sfinţ
umilinta erestină a cuneseut ina
tim! nea fuma» de minta. Aceasta rate
"merenia singuraticiloe drumeţii ai
“ărărilor mântuirii.

să-şi repare imobi
Ie, cari amenințau să se dărâme.
Natural că cerințele «le var și câră-
midă sunt din abondenţă,
Negustorii de var și fabricanţii de
cărămidă am urca! imediat
De unde mai Inainte varul
prețul maximal se vindea la prețul
de ine Za a se vinde en
prețul de lei 3. Cărămida a ajun
în 3.200--2.400 ei mi ia
In prețurile acestea na inlră tran-
sportul, Dacă se mai pune In anco- | DONbitĂ, în emenia ei,
teală și transportul, pretul mărfii se | DIScările cunoacute nouă, muisearea
mai ridică cu câteva dule lei. Sărat 7 TafAtita și m Daloă noua.
In fața acestei situații, cum mai | SATĂGIA îl ara tavarășă credinelox
poale să-şi repare locuința mica) i buctria da a
sui!

Credem că ai nu ra dura
prea mult și se vor lua măsuri dras-
tice și contra acestui nou fel de spe-
culanţi.

efectura ju

țului Dolj

vor.
| merei qi
Comisia e:
Tea și punere;
chestiuni. este.
dr. lan Si
rectorul

punct a acestei
tuită din d.

fectul judetu-
mere! Agricole și
1 județului.

lui, d
medi
[]

urt tabăra
sul județului,
Saleaii an tacita Pe
noaptea Stântatui Aa

A ajutau si,
le jandar

- E, AA
a Camerei da Comer

mpetru

igharvegcii!, | Prist
ia pr. Dl

m i E dea

vântul următor a fost
prefer! Rașuleseu,
comisiei. Ultimul a
i d Popescu care
şefii autorităților
deplin datoria

hu je
man neincatat. se
IŞOARA. 22 (Prin tel), —| aoiu.
punctul de îrontieră Jim-| .Tâleui aceata! atițadini 11 aflăm
bolia, a intrat în tară un număr! Arte intii Căeltanuini Spane
de 126 români repatriați Îi ie i e
Franţa. camenilor ca ninteză a tatarer
Printre acestia se află trei me-| însușirilor. ax axista nimie care să
[dlei. un inginer și 122 muncitori, | POAlă de, Maiete și mea
cari rămăseseră fără lucru, ni eredința și monsa și taie
Cooperntiste.
țirea _ din Botoșani a [armă sunătaare și ehimyal
ar A Câteva zile. o şcoală de [tor Şi de ms awaa darul |
conj având ca elevi tinec! dela [si aş şti înate ininate și na!
atatea de 15 ani în sus m tnstă credinta, încât
Scopul acestei şcoli este de a for- |munţii. iara drgoat
ma viitorii contabili ai băncilor |ea nu, sunt

populare din judeţ.
Lemnele. —

presedinte, Toma F;
G. a şi Wu
roembri,

varii au sămânar
en ateastă floare
ca amilința ă

verde Pâmantul acetra,
atâtor lasităti

ata

săi

dat dovadă În noapi
când sute de legionari ș
pună viața În pericol,
binele aproapelui,
put să construia

ale celor nevoiaşi.

urilor. Insti

mut
le nu am nimi

pretul iemnelor de for este prea ri-
feat a făcut eunoseut tuturor ex
lor de pă=

sufere, toate te crede,
Dragostea alei-

Naţionale

nică a sarlei, dar
va ridica Jâstarul
ucă Roma ne-a,
Iura hminică cn păn
constlința că este

In continuare «i
tot că dacă până
urâte ne-au „od

mg Malice, In a
Veni legăturile ne
Dumă ge Suhiiniari
ir legături
Stefan cel Mare p
mâniul MaMei pn
nasterea, Apune

ne-a

Ca moenată fi
fara.
Ture ta.

ONAR

le dona Inimi
CArtin mă tnev,

nșă | între csj i A,
ar
camara
taturer năzmin.

Sânge In eroirea

pe care ni
tina nielan |

Pentru moment, noi ne vom opri
Ja nn singur aspect a] politicii con-
rare repimului actani mrmână ca,

dacă va îi nevolr, [monstri
câmpul discuțiilor

Areptat, să 1ărgim,

avea e aparență de adevăr,

vechi le-ar ti foarte aren să colabo-
tere cu aceea loglonară pe care
marim regimul politie actual. De;

si pentru emani
Deam românesc
rula abia acum îl
ni bun și mai fe-

Astie! văzână lucrarii
lost ostaş de bunăvole ai
mie nu mă tmpledeci
trepul mon concurs gen
nare care, pe alte ăi. nâzategte

L)
ura dtosebire că, ac
mai molți sorți de is-
generației mele

Dar lenlitatea men
român merge
vârsta nu-mi

mie celor două generații îngrenlază,
drocamăntă, găsirea primei

te de contact, dai bi
dhagăm că. din fericire,

Jmăecână drept, noi socotim că,
sea dintâi apropiere trebuie să por-

schimbare mare, politică sau voeia-
MM. este însoțită — după cum spune
soclalogul — de n câtime d
vință. care mu ponte (| pusă
nimânul și deci, nici în ncee
nțini lepionare. St
san râu orân-
râstarnat și cel dlslocați
no-și pot asi

de ostaș și de
si mai deoparte. Când
va mai permite
muncim cot la cot, şi, țintuit
casă, mă voi îndeletnici cu rândul-
rea bogatelor

mele, naș îi to;
ralraza Scrip!

astă spuduiri
utor o aşezare țihnită ca ara
dută. dar pe care cu oarecari adap-
târi In mona situație crelai
mu se gândeşte să le-o cont

Cu această judecată de baz
soțită de un dram de patriotism, cât

Legiunoa si Ca-

ostași mi Unirii,
ea şi toți cel ce au simțit românaște.

P. Nemoianu

FILMULUI

mai bine nu făceau decât să scoată
la iveală urzeala comunistă pe cari
"useseră Infiripate.

Asifel stând lucrurile, măsura de
romanizare n filmului se integrează
luminoasă si
constructivă a statului legionar, care
si dă perteci de bine seama de im.
portanța economică

și de marea lui putere de educație. a tuturor calităților de sânge şi au- | narea seri

Situația locuinţelor părăsite
de proprietarii din Transilvania de Nord

BUDAPESTA, 21 (Rador), — Presa
aghiară subliniază că Monitorul

apeslei publică dispoziţiunea ral-
nisterială privitoare la contractele
locuinţelor părăsite pe teritoriu] ar-
lui, pe timp de circa o lună,
locuințe ce pot fi utilizate în Interes
ohştesc, plasându-se în ele oficii pu-
elvili și militari,
refugiați, precum şi indivizi care
exercită industrii sau comerţ, Po-
trivit dlapozițiunii, locuințele pără-
lăsate goale pe
in plecarea chiria-
te fără să fi lăsat
culva vreo imputernicire pentru a
îngriji locuinţa, vor intra sub regi

EPURAȚI

0 nouă și salutară măsură n venit
si deparaziteze filmu) ce se proecta
pe ecranele românești, de uriasa ca-
racatiă comercială a evreilor.

Dispoziţia d-lui general Antonescu
Conducătoni! Statului, prin care se

ă toli ev-eli explonlatori
ai săl or de cinematograt snu case
vine să făpinlască un
ac! de dreplate peniru elementul el-
Dic romiinese, peniru care comerțul
stă! de lucrativ al filmului era in;

cesibil și un ac! de insănătoşire mo-
Tală a propagandei indirecte şi ne-
observale a filmului în massele po-

a limului da

rezolvând problema
pune! de vedere pur practic şi co-
real, avem sațisfacția de a vedea
acum că pot
pâine exploatând o ramură de acti
Witate economică atât de rușinos În-
străinală până azi.

In ceiace priveşie pariea morală
Sialul naţional-leaionar
se pune, incepând de acum, În. adă-
lu! oricărei Încercări
e a întărita spiritele sau de a sire-
curs pe nesimţile — perfid şi iudaic
| —in suletele spectatorilor toate sen-

timentele cele. mai josnice
euloase carj duc Încel dar sigur În
des'rămarea societăţii,

Nu vom mai vedea asi'el pe ecru-
filme cari arată

blice, funcţiona:

mele noastre acele
sub culori selipitoare jalul, destrăul
sau crima, și nici nu vom mai asis!
filmelor cu „teză”

site fără prea
timp de o lună
sulu! în străinăt,

reprezentarea

ele vreun bine Omenirei.
trei puteri Japonia. Gi și
talia, Irăgând invățăminte -din gre-
selile trecutului şi-au ales o
nouă pentru a deslega importantele
probleme, care frământă Omenirea,
In aceasta constă marea importanță
a pactului tripartii,
crasla își măseșle expresiun
pactul tmpariii prin asa numita or-
dine nouă. Ah! in Europa cât şi A-
lupte sângeroase.

igia ivieeair direci mau indiezel.| e vaita aa Du aanotoeive, a a. [El

Ambasadorul
d. Stratori, a seria următorul

col despre acest pael care ale
discuția cercurilor diplomatice — din

Japoniei la Roma,

nlpono-germana-italian,
tare a fost semnat la 27 Seplerabrie
da Berlin este un evenimeni de îrn:
portanță Tără egal în istoria de până

i. După cum su

a au loc acum

precum şi popoarele care stav sul

infiuenja acestor alale

baricade opuse, se privesc cu 0%

țililale și ură sau se cred amenin-

Hale. fără să aibă niciun moliv se
In asemenea imprejurăei este

lor, să se procure societății
Bei pace, linigte şi aecurii

le să se rerunoasă Ani că
suprapământeancă, Care
deosebire între dumnezel gi A
î larii acestei

Miscarea naționni-socialiată fer
mADĂ a reugit pă creeze un nout tip
de om, Bite una din marile ei in
bânal. Ponte cea mai mare. Fiindcă
A crela un om nou nu Insemnează
9 revoluție politică economica sau
socială — ci insemnează în primul
TÂnd, revoluție mornlă, In | acent
Sena național-soelalisnu). constitue
un adevărat început spiritun!

TRANSFORMAREA su.
FLETEASCA A OMULUI

Intro epocă dominată de „econo-
miam” (expresia (i aparține lil Som_
Dart) adică de instinctul orb al im-
borățirii, într'o jume robită cu totul
de elementara demonie n materia.
Usmului, în care aurul era templu
credințelor populare, Ador Hitler,
Renialul reformator nl Germaniei, n
lansat lozinca rennşterii sufletești a
națiunii sale, Revoluţia pentru care
n luptat și pe care a Intăptult-o cu
9 energie aproape neasemultă în ta-
toria universală, a pus accentul
principal pe transformarea morală
n Inălvidului, Ceence n vrut Hitler
să realizeze nu a fost o simplă
schimbare de forme sau o subati-
imire de persoane, aşa cum procedau
și procedează regimurile democra-
tice de pretutindeni, Hitler a dorit
alteeva. Anume : Să modifice strue-
tura adâncă a aoeletății permane pe
temelul une! noul aşezări etice a po:
porulu! său, Năzuința lu! izbăvitoara
se bucură astăzi de o deplină bi-
rmință. Germania naţional-soclajiată
este acum o realitate spirituală un!-
ficată pe bazele unei formidabile
opere de o reconstrucție politică și
economică, Omul german sa născut
din substanța naţională, Intre Ger-
mania, constituției dela Weimar
umilită de infrângerea războiului. şi
Germania hitleristă de după 1633
există asa dar, o deosebire nu de
nuanțe și de aspecte formale ci de
esență, de structură,

Nol vom Infățișa în rândurile ce
urmează tehnica de organizare a
mişcării hitleriste în ceeace priveste
Obiectivarea noului spirit german

CULTIVAREA_ VIRTU-
TILOR RASIALE
Ador. Hitler)î redat, “germanurtui
sentimentul increderii in sihe, “tii

puterile lui, în mistunea, lui, in de.
stinul lui,

rasă ale neamului german: sacriți
ciul individual În folosul comunilă
ţii, munca Incordală pentru prospe.
Titatea obștească, disciplina — pen
tru buna funcţionare a mecanixmu-
tui de Stat,
Ira biruirea tarilor
vieți, Sa plăsmait astfel, imaginea

ASPECTUL MORAL
NAȚIONAL-SOCIALISTE

Het ate poporului eta,

tate toate în concențltăe p

lonalgoptalistă, tale na
Bra ireno de

cupăriie. fundamentată "A

Tul mă Je tineretul: Ata e UPU

ale apiriinlul ge
ajunge. la gener
man preconizat d

care-l actamau

personalițăți!

armani

Ea ha din prea.

i acen! tineret
!nRuțifile profunde
"Man pentru. ase
20760 tipului u
nea Îni Ador

TINERETUL GERMAN

In Septemorte

celar declara la NâFberg, In faţa a

din Hi itlerjungen,

!reMălle că urea un
i ari ca Mate, reziatent
a Mama, dur ca AlMll Krupp”, Si
Inlătură atunci, Rae
tele răspicate alr
perimat al tânărululogetman ut
pal vieji! ușuratice Siigomoude, acel
Biersplesser” sim e

de ardoare st Srădință, er man
mulenție al oportunlăbulut de mâine.

In locul acestul 4; men fără e
axă, pulern(ă n ext ji

DER chiar cuvin
10 Hitler, idealui

le firește dar

lenței, najtonal.

socialismul n formalpe tânărul per.
cu suflălal căt în fla-

“d Debit lluminaţt

Spiritul

Fidel acestul prihelplu normativ,
Tegimu) hitierist a Introdus în invă-
țâmântul secundar gl
nota dominantă a
stilul culturii vmagllte se restrânge
toată frumusețen echilibrului indivi-
desiVăTgită proporție,
Energia spiritului

transfigurare diferen-
ială de mare tenslăne, Hitler a gă-

inedilă în problema
EL a dorit niclodată
distrugerea valorilor spirituale, e! a
năzult şi a izbutit Biruința acenata
de mari dimensiuni apiritunje, se
datorește în primii rând. sistemu-
lul educativ ce să ligtaurat în Ger-
mania hitleristă, Un sistem educa-
tiv făurit nu după rețetele faimoa-
sel pedagogi! moderne, ci creat pe
măsura noulior
naționale - germâng,

DEUTSCHES JUNG-
VOLK

univeraitar,
imanismului, Iri

ŞI a trupului ca-

imperative etico-

Copiii mermăai Între 10 si 13 ani
Aces sentimeni a fott consolida! |țac parte din organizația Deutsches
pe cultivarea tuturor virtuților de |Junavolk. Incepând dela vârsta de
14 ani, adolescenții sunt grupaţi In
vestila” Hilteriugend, până la pragul
vârstei de 19 ani,
ză în Jormele dis
dului, Apai sunt c
fortificarea fizică pen- [un stagiu de șase Iuni_ In. taberele
Incercări ale |de muncă —
premerge

did se incadrea-
plinare ale. parti-
emali să presteze

Arhoitsdienst — oare
satisfacerea

obligajiitar

ideală a omului german ca sinteză | militare in Reichswehr. După termi-

mul rezillerii contractelor. Autorita-
tea administrativă de primul grad
poate desemna persoanele care din
interesul autorităţilor sau din inte-
res obștesc pot fi plasate in locuin-
țele părăsite, Proprietarii sunt dec!
obligați a inchiria locuințele pentru
persoanele indicate de autorități în
timpuj prescris, lar dacă și proprie-
Aaruj este plecat, autorităţile vor
delega un administrator și ja caz de
nevoe autoritățile se vor ingriji de
depozitarea mobilelor sau altor o-
biecte aflate in casă, însă toate chel-

integre

el).

viciului militar, tinerii se

definitiv 1n sânul parti-
dului națianal-xocialist, [ie cn. lup.
tători în S, A,
[ie ca membru În S. S. (Schulizalaj-
In tot acest timp, tânărul ger-
man te ajlă în slujba comandată a
comunităţii.

EDUCAȚIA IN CADRELE
PARTIDULUI

Trei sunt [actorii care colaborează
la opera educativ
cadrele paritdulul: casa

(Schultzabteilung).

desăvârşită In
părintea-

AL REVOLU

ȚIEI

y
de oredința,
Patriei, E 1nt”adeuă,
aceata, riluent la
convingerilor
brând de conștiința
răspunderii. pertonala

r un om noi

Totale a societății, Intrun mediu de
degeneraţi, panlul exte o impoxthi.
Mate — a apus Adolf Hitler, Intro
pagină celebră din Mein Ramupt,
Nationai-socinlismul manifeată o
arilA specială faţă da tineretul ntât
sub raportul pregătirii Intalectuaje
CAL ș! sub acela Al eduențiat fizica
Vechea prejudecată care stabilea o
telație necesari Intra darul crenției
culturale și desechilibrul patho-fizlo-
logic n'are ce să caute în Europa te
voluțillor naționaliste de după răz=
bol, Hitler n înțelea dintru început
că afirmația potrivit căreia fenome.
ul de cultură n'ar fi decât flonrea
Amară a Individunitsmului anarhie
sau n morbidităţii, esta o farsă te
trebue demascată, In concepția na-
Monnl-nocialintă, persemalitatea e
rezultatul armonioasel colaborări (n-

tre forțele morale și fizice ala imdi-
vidului,

umanist

scă, peoala şi organizajlile tinereșii.
Conducătorii naţional-soclalişti au
Mlabilit un puternic acord între a.
cești factori care activează unitar
penru desvoltarea sufletească și
fizică a acelora care mâine vor
conduce destinele țării,

Adolf Hitler sa rostit în nenu
mărate rânduri asupra valorii mo-
Tale pe care o posedă organizațiile
care se ingrijesc de formarea tine-
etului german în spiritul non ai re-
voluţiei. național-socialiste. In locu)
de rrunte a afirmat rostul jor adâne
de a cultiva în sufletul tânărului,
însușirile morale: capacitatea de sa-
rinetu și sentimentul camaraderiei.
Intocmai după cum in viața socială
Sa procedat la o severă purificare
tot așa în aceste organizații se pro-
cedează la purificarea spiritului ger.
man de exerescențele dăunătoare.
Anttel sufletul german eltberat de
povara trecutului se clădeste zi de
zi, în flacăra moralei național-so-
claliste,: Smals de sub robia moște-
iri! Ingrate a regimurilor defuncte,
ei izbucnește cu o intensitatea nea!
terată în forme nou! de viață, A,
ste forme alcâtuesc tăria de granit
a cetății germane în Europa actuală.

Regimul auster pe care îl suportă
Şi îl cultivă cu o admirabilă rezis-
tență eroică tineretul german, face
ca bătrânul nostra continent să se
inalte incă odată avânturilor Spartel
antice. Spartanismul german vine
însă, imbogățit cu toate experientele
istorice și spirituale ale Europei
moderne,

Iată dece național-socialismul în-
semnează un nou stii de viață, o
nouă concepție despre lume și exls-
tență. mn adâncurile acestei concep-
ţii Germania se regăseşte. Linia
mare a destinului German se desfă-
şoară în direcția pe care impri-
mat-o viziunea Fuehrerulul, Această

direcție colneide cu năzuințele per-
manente ale spiritul! german, țrans-
tigurat și exaltate de geniul revolu-
Vonar al lui Hitler.

al Ion Antonescu,
torul statului și președi
siliului de ministri,

vuelile efectuate in ac;
pozitarea vor fi socotite în sarcina
proprietarului pleca în străinătate,

cele trei puleri semnalare nu sunt
prietene a războlului, la anii trecuţi,
pe timpul conflictului

Japonia a incerca! să facă pe chi-
pezi să injeleagă care suni adevă,
tele intenții ale Japoniei și ce anw-

ceastă lipsă de Ințelegere, cele două

IMPORTANȚA PACTULUI

tăi, Vor fi încă mulți din aceştia
nirucă este foarte greu să te li:
rea obișnuinţei. Ace:
Mia nu pot vedea incă unde suni
zvoarele din care se alimentează cu
putere Japonia, Germunia şi Malin
lucurile numai după
aparență. Datorilă acestui fapi, el nu

n China a

LEI 200.2.000 PENTRU REPARAREA
CASELOR I-.ICIT ORILOR ASICURAȚI

scop cu de- tul lege prin cara sia doschis an cre-
dit suplimentar în
000

le!
al

concepții diferite: lumea veche şi|poi înjelege că acțiunea celor lirei

lumea nouă, au dus și în Orient
aceiaşi evoluție a evenimentului

] în Occident, deslănțuind a lupi
inverșunată. Totuşi războiul de

cum se deosebeşie fund:
războaiele din trecul. Paralel en o-
perațiunile militare se desfășoară și
opera construciisă, Din roinele răz-
holului se insiță incet ordinea cen

A;
Za
In acas aeop cele trei puteri au

2 oi, odaie

a pi
ăr uimit
a Pa

ieai
Inamieli

puleri nu poale fi combătulă nu
prin mijlouee pur
deaceea fac slorțăi

disperate, Încercând să întârzie ba:
mența! delrem cu_un ceas prăbușirea lumei
vechi. Este o rislpă de energie care
se face peniru menținerea vechiului
sistem, acțiune zadarnică și care nu
poate fi altfel desemnată
Irapedie. Pactul

material

„RR A i pă ba
Arei puteri Japani ermania şi Ila-
să|ila Lira deci o necesitate, având
ME7R raba

mării pi
che și ordinea
are deoparte un caracter.

prăbirea. soluțio-
intre lumea ve=

nouă, Alianţu acea

nice» |

să zădări turală pr
războiului şi să-l| Prusiei a fost prima ni
ua principiu, fe:

cutremurului din

vor cruța alcio energie, Dar paclul,
are, în primul rând, un earacter po-
ziuv. anume Instaurarea u

noul în lume. Şi dacă cum arm spus
că Inchearea acestui paci are o. În:
semnălate istorică pentru omenire
m'am gândit In primul rând la acest [man mișcarea totalitară a atins punc:
al pactului. In <e[iui ei culminni. Numai învape nielo
constă oare această ordine navă pe [indolală că lumea de mâine va fi în-
ermania 3i Italia YOr [finențată intro mare măsură de d
In studiul nciual al lu: [cvastă nouă doctrină, Peniru mine
crucilor este greu să se dea un râs. ||,

puna «lup. Un lucru eme precis, şi |n, %Sre Insemnâtatea un,
asupra Iul toale cele trei puteri sunt |[e

de acord: principiul individu

caracter. pozitiv

care Japaniu,
.

lecât ca a|cepţia

rai
formări
ie-Icepţia individaaliată, . ză
vocată și de Ia île pui
ti
ra poor:

gli în Ce pap rc PORT, SI)

202%

Construaţiilor, pentru a se acorda
imprumuturi asianrațiii fane:

"Aptămâna! n) tinerti
en himitrea 1nohinată | etleoy intitnt;

peoala muncii șia | Autorul evocă an

nesdrunelnate, pls | tixate de Căpitan
ohemării și a |2ă întrenga sa Aia

aste clinat în entegoria ina,

Dar un asmenea om mu poate sq | Altar activi — pom

apară decât în urma reorganizării |) coborând In ai,

ROMA, 21 (Rador), — Grganni

bul untvnraitar
talian, „Roma faneista” pubiten are

„Preceptele Căpitanalui" in care
ele din prineipiile
, pe care se himen.
Chpitanul
rilor phin=
nind dei popor
— spre denmhire
fle ceniaită entexria a piăsmultorilar
de pisteme de gândire utapice, De
Mecena și preceptele alese sunt toc
mai cele care pornese mal adânc din
înțelegerea Căpitanulai față de rem-
Ntâţile românesti, Astfel; asenitarea
oarbă față de Căpitan; munen de-
sinterenată a față de dimeurau-
ile sterile; ajutoruj reciproc, onoa-
rea și demnitatea, seonla sncrifiela-
tut ferlnțel, educaţia poporului.
t analizate cn ealdă
comprehenslune a fenomenniul le.
Hionar și 1 marei oreaţii a Câpitanu-
In încheere, nntorni se ta
asupra sublimulul sacrificiu pi CA.
pitanolul. mublinlină prezenţa na vie
ntre legionari,
„Corrlere Adrintico” din 14 Noem-
brie 1940 publică pe șase coloane o
Culegere de cugetări și maxime ale
Căpitanului incaârată de a introdu-

“GĂPITANULVI

Un articol al revistei italiena

„ROMA — fascistă”

Comentatori inehea en emita.

rea frnsă

„Orlea mufint reomânete și cereşti

Me Inelihă în fața nometni ni Co.
dreanu,

Yoeându-) prexanța în învierea apte

Ftunlă a Patriei snle și n Europei
întregi. 2

sanetifient de martiriu. im

Tr ii

Funcționarele soți de

funcționari nu vor fi

pensionate

Anumiți ințaresați rhspăndese me.
nul 6ă ministerul educației nație
nate, cultelor și artator Intenționea.
ză să pensinneza soțiila tuneţiona-
rilor pnbilei,

Se desminte în modul cal ma! en-
tegorie acest svom, Mininteruţ edu
enției, emitetor și artelor nara in
studiu amemenea pensdonări, Fume-
Hionarii cu soțiile învățătoare sunt
rugaţi să-și păstreze neneași înere-
dere în purtarea de prija a comân-

cere și o încheere, semnate de G, de
Rossi delPArni

MUENCHEN, 20 — Un

nomiee,

posibilitate de efort fizic. Astfel sal

tru Stat și familie,

eoncursul medicilor.

COPIII ŞI RAZBOIUL

mult sau mai puțin

stă, Chiar pe timpul

baiului.

pe Germani — pe toată suprafaja te

Monarilor publici penira ratacere
Imobilelor ce au suferit de pe urma
Noembrie 1948.

TRIPARTIT

instaurea

depâriatele timpuri ale vechei Ela- [i
de până
n

uferit o. mulțime

-atunci

le atacurile neriene.

gui tinerelul

dividuală:
facă ce pi

e spre

ju societăţii ei 3) mai cu seamă nici
În ceeace priveste organismul ei de

stat, să se elibereze de concepția Ii:
verală şi individualistă, Dencera a

fost Invinsă. Germania în războiul
mondial. a
nind obieci. de batiocură al adv
sarilar

si
Cultura germană” deve-

Evenimentele care au ur
au arătat lasă cât de Indrepii

i ordine [uită a fost această „Kulturkarap/”

Mișcarea fascistă a devenit facla
re lumina un nou drum iar prin

revoluția naționai-soefalismului er:

miscarea totalitarismului din Euro
reveniri la
nalinctele de bărbăție ale lumei de

+ si Jacum, câteva mii de ani, lumea gre

me să fie excluse din [cilor si romanilor; Odată cu mișeă
Ei, emgeaile e prauneioiga code [la revoluționare din, Italia si din
totalitară latr'ap principiu de [Gurmania, s'a născut si In Anual aa
al societăţii omenesti, Din 1n- |ralgcare de restaurație nație . In

ponia nu poate ti vorba de o nuuă
acum, eivilizaţia euro- |tormă de stat, așa cum sa Intămplat

trans [in Germania si în Talia, penirucă

dar În toate aceste trans: [această formă de sint u Japoniei se

i i La
accentul a fost pa CĂ pi suolea dă FI Et luă Ala Dăua

ua Imperiului,

i Dă
in Japonia dă

dații victorioși, dar invalizi, mau
sentimentul de inferioritale, al ex-
tropiaților, care trăiesc fără să Ju.
creze, pe spinarea Statului, Căci noul
efort, ponte fi egal cu cel al unui
muncitor valid, In felul acesta sunt
redați comunităţii taţi tinerii, care
în ale țări consiituese epava, În
marginea soeletăței şi-o sarcină pen-

Reeducaţia profesională a Invali-
dului, începe încă din Inzaret, Fle-
care caz este tratat individual, cu

De când există omenirea și deci
răsboaie între popanre, mama și co-
pilul au fost mai totdeauna -- mai
respectaţi de
beligeranţi. In timpul nostra însă,
adică în cel sl „răsbololui total”, =
ceastă noțiune de fron! nu mai exk-

campaniei
mondiale din 1914—1918, artileria
și aviația nau respectat liniile de-
marcate de fronturi, astfel că şi ci-
vilii au avut de suferit rigorile râs

In actualul răsboiu, zona de râs:
hoiu se întinde — In ceence priveşte

riloriului ei, unde se găsesc — fi-
roşie — mari oraşe cu milioane de
copii. In aceste condiții, fireşte că
prateația copiilor şi-a tineretului
constitue pentru Reich, o problemă
politico-socială, de prim ordin, Tre
buia deci găsită soluția de-a prole-

In Anglia s'a recurs la soluția in-
fiece familie Irehue să
protegui copili

|ponea:

ceri. mintsternini

SCRISORI DIN GERMANIA

VIATA SOCIALĂ

(Dela corespondentul
oarecare
număr de tineri soldați, în urma
vietorloasei campanii germane, de:
venind invalizi, mulți din el nu-și
mal pot — adată desconcentraţi —
relua ocupaţia în cadrul vlejei eco-

Pentru aceștia, Statul na-
Honal-xoeinlist german și-a luat mi.
siunea de-a le crea posibilități de
existență, demne de eroi. Dar acen:
sin nu prin acordarea de pensii, ci
prin reeducarea lor la profesii, cari
se potrivesc ma! bine cu noua lor

nostru)

ei. Neajunsul politico-soelal al ace-
stel solul este că numai farailiile
Instărite reuşesc să-și pue În sigu-
rană copiii; familiile nevotașe, ur-
mează — din lipsă de bani — să
rimână și mal departe In zona pe-
riculoasă.

In Germania s'a dat aceste! pro-
bleme o mult mal vastă extindere şi
a fost aşezată pe o bază mult ral

1dă. Aci — Indiferent de rang sa
1 și avere — copiii munt grupați
) trimesi Ja țară, Participarea este
benevolă. Pelin cupiiie ein
Slatul suportă toate cheltuelile de
transport și Intreținere: cei avuţi,
mu de suportat ei cheltuelile.

Coplii mici pot fi întovărășiţi de
mama lor, i

In acest fel, Germania național-
socialistă, stie să-și nsiure. existen-
ţa si sănătatea generației viitoare,

CARȚULIA DE CAPA-
CITATE

Recent — unele mari industrii: din
regiunea Ruhr-ului _au introdus o
inovație pentru lucrătorii el: cărța-
lia de capacilate. (Leistungsbuch),

Această cârțulie o poate obține
orice lucrător, care sa distins
printr'un efort special, care dove-
deste inteligenți, agerime, spirit de
observaţie. și invenție,

Cei cari reușeac să se distingă și
ci să (le posesorii unei astfel de
țulii, pe lângă onoarea mare pe
care o au, mai capătă și unele avan»
tagii sociale, care nu sunt de
nealijat

De ori câte ori | se notează o nouă
mențiune în cărțulie primește, un
premiu — din parten direcției fa-
bricei — In valoare de 30 Rm; ara»
Hficaţia de Crăciun 1 este dubla!
primește un plus de $ zile de con:
cediu plătit, pe an; deasemeni sunt
merev avansați, de ori câte ori ta
pune o problemă nouă soclală, în
endrul acelei industrii.

Prin_această măsură politico-so-
cială, Reich-ul III urmăreşte crearea
şi cultivarea unei clase de munel-
tori-luerători de La pe care să se
poută baza, la nevole.

R. C.

mul secolului. trecut 4 exercitat o În»
Huenţă nefustă, subminând Influența
lor netastăi asupra formelor de viață
laponeze, Gunflictul, manelurian. din
1931 a prilejuit redeştepinrea ins
tinetelor sănătoase sle poporului În»

In afară, poporul Japonez va ri
dica! Impolriva prexiunei, exe citate
de democraţii, iar ANA), acelaf
ra fost câștigul pentru

pe a. revile în witiror . Ide)lor
impartate din străinătate, miscare,
care preconiza ln acelaş trap Intoar:
cerew lu „luponisu”. Mişcarea de
rebovure lauoneză m câștigat 3i mai
mult inran_ după labueniren coafile-
tului din China. Expresiunen clasică
akko ithin” (AleuA cati 4 Li
iut ule lumey sub acelaş acoperi

. devent lozinca, acestei mișcări,
nouă ordine asiatică esle țelul cari
panlei din China, care se bucurii de

susținerea. între;

mentele întâmp!

tir kt restaurare n

mi le

gmăla Mişcarea aceusla n'a căutat
să rie imrburată docăl de repremun-
tsnjii democrației inveehite, Conflice

ala, poate “privit

rii

lana SPOR

CEPEM CU PĂMÂNTUL STABILITATEA PREȚURILOR boz leit

ac E reintre | : A e pr E) R E, A L E, 0, av, Valeriu Negulescu a mai dat Miercuri două dag
ina de îmătme + Beecăia, Stai | Seeare petrte entel canducăttast i motiiică Integral concepția după care s'a lubrat ami

cale se vi Rolul Centralei Cerealelor.- a pot: pie E. ai
folositor atât pentru produ

— taranes
impui! supei
Reglementarea comerțuhi de e-

ă .
a aaraati, îmtane ci marei noul organ se va acționa în mod
îtori i . rile n văr 1 prog
tori cât și pentru consumatori A iute 2 reia
aere Gninari tonsemtiui pt

ae Cta cop: |
î cale eehail moditiea inte- [activitate în

fapanLaari pentAlă & C6tner-| căror abateri dela prevaneriia tn. [tal tameenția Auuă mai pita a0ti 1940,
» pate. Bânk în Drezent în tosthajiui Femă-

scz" prea aa

deșarte ale
arterul tehniro-ece.

Direetorui Pootbalivilai
3 un tra! mal m tabilitățe, pre STABILITAT PRE. [1 i
a că recomandă Ro y esa teptină și| IETĂ, NI Meviiibti stovtttiițer, Brae TURUL GA Dâm cele daua detail: tat Potenta IVAN
tură reoreanisa A. | atnar pintară 09%] actuntere eonariuni economiea în- Prin inființarea Ceni DECIZIA No. 6 PEDEPSELE
ducă intens, i etul mulțimii CAL Via- Cercalelr va avea rea tralei Carma-
E eat o ERP Mite e genermție pri | tine și interhalonale, j Imlor. ministerul Coordanărei page | Ee Sdaasă IA articolul 134 din RA. | DEZORDINI LA st
teme în emă-estul e Mt 0 erile molalăe mire ei, 0 aimahiti ribiananiiie în Dia o situație penârală |meniasză ce) ral impotant căpitol | următorul aliniat ; NU POT FI a
producție ealtatiză care = | torta entariastă. at fl singură ca- | Potte realiza prin întroduterea sta- | perealelor, prin făp- | aj, comârțului Văre! românești, reali | , „HBtăririle prin cara sa ere
z aiabora organic, în „genul| forță, entaziastă, at şi energiile vi-| temului cumpărăturilor centrali 1 teaza ntabililatea prețurilor și ac- [2520 disiplinare pent fracți. | Articolul 335 din ? A
ren)atar ai sângelui, jo "materiale și la talpa țării. Sub | sate. 1 Voneară în mod folositor atât pen. | UN! comite pe terenurile de sport n ia decizia Ne. Bg
le mdnurtrinle și tehnice, 210| „ere lirei asemenea senerații pă-| Ministerul Qoordonărei și al Sta- ! tru producătar, cât și pentra conu. | IEZARUTĂ cu foturiia, se dau dn către] ră Fie A ,
Statului german. O economie dec 08| ste) și glasul pământului nostru | tutul Major Economie, reprezentat pi i Bro- | mator, instanțele Spărinta, fără drept da| „Ai ea e tar n
numai cu caracter de schimb comer. | 2 tea' oFimi o desiegare tatal 7m-|prin inarttutuluă NaMonal al Go Mle, proluerate, vân-| Treptat, treptat, dar În mod să: Apel și sint. executorie”. Ii, apaletă dă RER
ial prin sehimb dle produse, el mha | 72, PU operației, în urma tratativelor ata în cureul lunai |nătos, se Încnâreasă vița etonomi. |, PIYCAREIA Acestui nicu aliniag în-| În cauză, în Ap
mult ma! intim legată (Prin exela- | Estetă 6 astfel de generaţie verăe, | duze cu reprezentanți, întreprinde. - Ă că A În vigoare pe data de i Neem- ORA jr Pena
sivtemul earaeterintie agrar), de (4. răsormee istorică, sub comanda | rilor de cuimeri de cereale, 2 aNaRă Controlăiaa se poate fâce eu form or a Moi Re pt
emotia Belch-ului. ta asta unei elite naționale, râvnită și de [la formula înfiimțărei „Centralei MA ennchtunile preci- rectorul Footbaliului
Pentru prima dată și de Ati. 2604 rarele chinuit de neliniști AL. VIA-| Cerbatelor= societate nonină a
nădăjăuim că einceritat a

ui oficial pentru eat
lu! Lege contra ori- | neray Ton Ani (se) Valeriu Negulescu ipelurile introduse

termene tor fi

cere mână. Această societate a hat DECIZIA No. 7 rerpinae
sist asi mare papi” 00 medi | Mase că da. ia regie sub cehii |ȚERȘE pita Detalii Ea a i - Prin mdăogirea n
ee ueuniaa adînc, | noștat și vine ca focul, ca apa peste | din 12 Motmbrie 1060.

» în început | stăviare, de nestăvilit. El ne aăre-| Centrala Cerealelor este chemată
= sarute ie reuni parvut 7 n Ia. | ai E cu, Bta Bă. paioantă, joi supravegheze și dirijeze întreg

L DEVIZELOR ȘI ALhiiis Ei Ea

se îi euroj depe acum și în prim rând, în 0r- [comerțul român de boreale, pentru E TŢ E L O R E F EC TI vV Aacă SC ȚA | mii
Dr iz ere aimea importanței, sitaația pămin- | mentinerea, orator peria Ra, relatate de „pe
= talui țării, fiinăcă ea va fi chemată, | cerealelor și celorialia produse a- Vi m atom de da. z : Lai nuapendâri LA
Să revenim la trecutul nostru a-|la plinirea vremii, să soluţioneze € | pricole prevăzute, I e oemvrie uni pai i tai S
iropint atât de complexă problemă de su- Ă ţ introduce entul
„ice ta, ta ete, ae isi. INCADIUIREA. FRI: DEVIZE UBER CONVERTIBILE ee aia ami
simptomelor slăbiciunilor pământu- ă LOR COMERCIALE aia tijă
lui Tizmiţan, pahlicat în anul 186| g.-iamm rândurile de mal sas În CUME Rm i Sa, ied
în Revista Xnstitutalui —Banat-Cri. | 706, iar astăzi minte în anul] 'Toate firmele camerelale și pared= = Epica irita
sâna, stiam următoarele ama 1940. anu, verde al Statului Naţio- | naie care se ocupă cu acest comerţ; ia ICu330a plus
elita Ea Raiasică care ne co na] Legionar, indrumat spre agricul- - vor intra în orztia da uită LA) primă [500/om 1070); bolte ţa ce aie grăpări
suis ră ci eronomică generală, ce fucăi frate
i E ă înțe- | tară-țărănească. Am ajuns deci la i
seste orare, întapaMUĂ să înţe: plinirea vremii şi vremurile s'an în- [obține autorizația de taneționare pase RI TI progra, se oonrieră crapă rau
patenoalul rara, fiisăcă înu este] săreinat să demonstreze usturător | conform prevederitor legale, Ptrmale ! ami , vinovati
a din marea masă sănbtoasă | elitei și economiștilor români de eri, |Neserioase, cu caracter epăculativ, imi

ca
fi dune „pastbile de pedetptă |ce nu ae fila punat eu
avertisării,, suspendării pe timp timi- | materiale mă tie
ancitorimi mA= Mal vieţii noastre economite | vor fi excluse din comerțul de ee- Ţ = id
neze A rapirea pr BULroiTă ile peiteigi <arură Că _înţa | renle, deoarece prin acțiunea lor de= Ac bca 30 de a său E de a Îi me apllta pedeapsa,
Z, CU; san dacă este ridicată de|lul este obraz țării noastre, Că pe | torientează pe producător și crela- idtoă lminare din compe- lun termen până la care

4 tiftunile la care participă lar | urmi
ztalu, n'a ajuns la posturile de eon- | întinsul lul în sadvarea frunții, cu [să mazl neajunsuri consumatorului. CUMPARARE i apese A & eh ează să se pană Ta
ducere trecând prin focul putșa- | sapa și cu plugul trebuie să-și serie [Numai acele firme vechi novi Fară

toftu al principiului selecțiunii (nul românii hărnieia, (eari vor lua ființă), cari destăşoa=
elecțiunii) sociale ; ea mu formeazi| Ni se cere deci raționalizarea în|ră o activitate folositoare economiei
o elită națională, singura care Poă- | special a grosului intreprinderilor a- naționale, vor putea lucra sub noul
te deselira, eandace și avertiza a-| ricole: intreprinderile agticole ță-

2. Se suspendă art. 116 din Regu-| SANCŢIUNI MAI
lamentul de Administra| DECA' 4
1 OUA automată a i-a ai EI 5

N = - . , + Există
ine ăn ii pate n at | Fero pa eat Ei [el al. catel Cei 3. ee | 2 2 |doae meerecue pronunte
carei dau ÎMMaltire fetele zel] Tănd, cadastzarea. măsurarea — pă- | Plc Feb setati FAG Naţiona! al[1 Dinar nn 0 tar Z alteme pentru obligaţiuni
mal fensitile le mar arintai fie | Pântonai tuturor proprietarilor și în Cooperaţiei, care nu este obligat a [1 Relchemarie | € € “lu 5648 &, Z Îră materială se raita „pori |
pi mtenai pian "Ti apol și | ventarierea jurialcă a acestor măsa- cere autorizarea de funcționare dela [1 Cor slav; 4 3,89 ss “67, până la data de 30 Noembrie 1040, ne auâpeni
nu se uite tă legătura dintre țăran | Tătari în cărți funciare, pentra cal Ceitaala Cencalelee. Institutul Na- |i Pangoe 26.50 să ua. dată până la care iapa urii egal)
2 Pământ ține de suflet și triinicia |£ă poată funcționa prompt „sanipia. | Monal al Cooperaţiei este chemat să [1 Gorcană i = soi pa oemipuoăta, cau IDR aceea
ei de odininară nu va putea fi re- Sax ij 2 este: mă supravegheze activitatea comerțului | | Maro 203 285 2,0u
Dio ca „Ret, intial pt pd] Asa ne, fă A, RN IRAN cooperaliv de cereale, și deci unită- [1 Liră Sau = -
sufietul căreia marile entnzasme| bal să începem. țile cooperative sunt obligate a cere | Escudo . , , RU 34 LEI ri *
sunt notoriu absentelete. Pentru a- lon Negeu | autorizaţia de funcționare din. par- Aa N ea 6782 584,91 prevedere art 391 bis de mil] Prima consecință a D
mal Centzalei Gertaleloe misti [1 Pesmas. "4 - = ICI 103 [sus cu 8 până la 30 de zile suspen-|este szmea 9ă arsa
ătavii ei tanti ui | Iei 1 cane 2000 MORI $ă 58 E 09. | "Tithuăarea colimaționiloe după [0 erele Ve
TO ucâtorii ŞI comercianții e grâu AREA CO. il .. . ... — data-de 1 Decembrie 1040, nu scuteşte | el, va recâștiga jocul
REGLEMENTARE 1 Coroană subdeză + ș 34,7 grupările de efectuarea pedepselor] Comisia cam) mată
MERȚULUI CU CEREALE | zi... — aplicate. aievea aa sedința. de Aa
x & 1 Frant elvețian . 39,40 Nelichidarea ohligațiunilor până| decizla dată și va reomi
vor declara cantitățile de grâu ce |.„2:c: cezzuu su pateu m

respinge ceterea de autorizație, im-

potriva acestui refuz se poate [ace if ACŢIUNI
d i = = d 0 000 pe) dn, 28 Me oulMCOROR TR d ps | le aptă Banca de Credit 290;
ețin, Mal mari de l . . het bagi rai ban. SR PE E. SCRISURI

Redevența 240.

1a depsti atrage dela | chul cu rezultatul de pa
sine Dune subgen dări pe ace-l pentru F. C. Cralova,

ŞTIRI SPORTIVE

EFECTE, UB!
Decretul jege lămurește și prei-| S. R. Di 1360, . Imprbprițtătirea. 48; tă

Pentru a se ii în permanență! Oficiul cen!ral pentr; valoritiea- |2ează şi următoarele chestiuni, în] Banca ia Lacie va ela SĂ PNI LIRI | SM) ca eee Ma
stocurile de prân disponibile din! „++ grâului va romunica aceste dute, | afară Ge reglementarea comerțului FA : E "| Asociaţiile sportive afiliate la vre- fotbalisti şt atleți
interiorul Mării și pentru a se pu»! «nirălizate pe județe, ministerului |de cereale interior și menţinerea Desvontare. 41%, ul din Ditectoralele sportive din acest prileţ, n
isa aplita în orice moment fanc-| -curionării, diviziunea aproviziona. | stabilităţei preţurilor; rpant, Buc. Erbls, nouă 37; 36%; [Organizarea Sportului Românese și[ „Cu acea, pri i
Muzi antre orităzor Incercâri si, prnerale și reglementării cohau: | a) cumpărări de cereale ce „a 56%; ELEN 4 Mia Fu Aer Lj Beni (CA pitetizmral (i ka pia deseori, în G
specula, dotirea grâului și spe-| mulul. servi la unei rezerve na- 835, MS, nat! ii i k
calarea ie prețuri peste cele ma-| ART, 1V. — infracțiunile Ia preve- | Honale lexecutat exclusiv plin In- 135,80, Salon) St rteloratul Avtetismului și AIE
zimale. Ministerul Coordenării și nl| ferijt petizi Aeciriun!, se tmenârea. | câp). 4, Renta 19! du, cei pe baza unei simple ndrbse
Btatului Major Econorale a intocmit! +; in fispozitiunile Aneretului lege | b) exportul de cereale îe va des-

care sa relată: REA LEGII
o decizie prin care toţi producătorii! pentru pedepairea eahotajulul teo. | fășura întrun cadru nou: hibrnal fiec URI INFORMATIVE 1. Numele bsbelallel eu adresa et MODIFICA a
şi comercianții de grău, cari dețin! pomi: publica! în Mnitorul Ofeial | mele autorizate vor putea face tx-

! Ţ: Lista comitetul!
cn orice titla, cantităţi de e. 214 fin 14 Septemerie a. € port, contarm vele, Centea- RAMASE PE Iu) Do Ă

Lis TIT
irma ae ala 390 îl „Pizagoceta în cae ete arte PERSONALULUI MIN
mari de 10.000 kg. sant oi Această deci ie apare în Moni» | le! Cerealelor și în limitele cantitâţi- 4 su ZM A ze iei | NINIS
le declare, torul Oficial de ari. Ie consimțite de guvern. Deci o re- 4000 scuti n h

ul de rare este de 15 1200 i E „Pe mi in) nl șa ia
ps în 50 [a activa.

„eee seste... Obligaţiunile firmelor exportatoare

385855
Saystssissă

Ri Camari itrescu

r “080 Cam 2 Dumi aja nduaaj ei
Re. Ea încă iu dopilazti si en- a ă aa Commerce, ri EMS pi: general al] Ministerul muneil
erci&ntj! de grha tari dețin cu p- Gerealiștio Ă i
Fice uliu, în data pile Prezan. Inscrierea lor în registru si pr lu 4 perii PPE = i săi

Wei „asrizluni, în Monitorul Oricial | aaialeterei Mtonomalai NA Ala, 80 numele d-sale în str. Gobu Can- )
tantităţi de grâu toal mari da 10000 || re se va tace de către firmele cari oricând, prin

ba. sant hfzati at je declare, în| mean Inearajării expertului e fas Matase pe di tale ar i] CN Aa

Diiciul Mubetian pentru valori

Tal în curs

125 erăulul Iunciionează pe Vnat |EA.*2 Vielorial Ne, 123 (etaj V) a Pentru aşurarea | lirmmela
Protectura judeţului), exportatoare vor menționa În catare

Detinătorii tun obligaţi a decta umărul sub are sunt Inserist

ra cantilățile de grâu san mențiv La cerere se va dlasa un lablou
Baie lo termen de 10 etle dela pubil al exporturilor lăcute in Cursul anl:
arte priteniei deciziuni, prin meri lar 1829 și 10 Acest tablau va con:
ADaPk Pteomanntă său remitere di Wine: numărul art. vam, denumirea
Tontă. contra ADVaGA

măriii, cantitatea, valoarea și jara
ART. IL. — Declnrațiunile ser de destin
mttiinbă urmhtperela: ai

1 Cantitatea totală qetinută 1a da
e %& Noemstie [cir stări

"a fără arătate

Sâjtonal de “Tir Rău i
cul

toat

sză

2085

ae
ass

eat neresemât pe
iat palti ne
tului: Î

zi
zar fii

2 Cartităţile care sant necenara, aa
Până IA ratolia viitoare, pentru ta
Matareraa ntvbllor proprii ple det.

, eriindu-te juziticarea
aceelar;

2. Canităule înstrăinat eu Brie
Sortat tnure 22 Notmrie 1440 și data
drpunerii decinrațianii.
arta: == în târzoan de 45 ae i,

i polar prerentel i
DEEE ia

e mem ad nad

potutotea Camerei de Muncă legionară
de pe santierul „Cariton“

mălina a lucrat alături de celelalte camarade

mi Cartii :
4 fartien (la Gătătina, venită sa
uri de celelate cama
Repartizata în ase
e CA
pana la or
la darea ra

portatui.

Cămășile werei, în

Căma In cti
miienței Cătălina, prin [a pică
avut ctarwizinnea trecerit am.
vu Câpitanutiut.

“uctările se apropie de sfheşii, Nu
mel fost aces nici Uh cadavru! Acuri
st lucrează la domajarea dhrârătu.
ehor din mobilul IL În cară se afl

e testurile ei
rolul şi subsolului pe MIMIUl Î. Barie-

ani î.C
Audieri la comisiunea pentru
revizuirea proceselor politice

Comisiun,

na:
tot
generat subinăpeetor de

talescu Dumitru, it.-eol
Petrescu Alexandru și col
= fost magistrat militar,

poliție AI
magistrat
Zeclu Y,

Comitetul de direcţie
al Casei Oştirii

Comitatul de

taina, copila Căpitanului pe şan-
tierul „Carlton” i

In ritm vlolu, tăcute și dârze, că.

fAireciia ai Canal

Bățile verzi robotese neintrerupi [OStirii a net alcătuit precum ur-
pte, dovedinâu-și trăirea în Lie
tal Căpitanulul, de brigada

tatea de pe sanțier a apă.
daniile inceputului. Se lu-
de muncă

genera] de brigadă în
Teserth Alexandrescu Gh. în. col.
Sireteanu Cristofor, d. Cantuniari
Cop rtpbezeptantul Banci] Naţionale
n României; ol, în rez. Crăiniceanu
reuri de dimineajă pe la ora|Gh,. atrectorul genera! macar Dati
n făcut apariția pe șantierul |ri|

MODIFICAREA LEGII
LIGII TUBERCULOZEI

Prin decrei lege, la finele ar 6 mară
in legea pentru înființarea |;

p din ? membri, din
are: anul desemna! ca prețedinte,
pe ua interval de tim; mart:
mum 6 luni, în care tim

mile consiliului general și ale
slunii de censori ver îi exerelt
ministera! Muncii, Săntății și Ocro.
tirilor Seciale; ln tel se vor put
dizolva si comitetele fiiialelor,
mindu-ss in locul lor comisiuni în-
Merimare, de câte 5 membri.

BANDITUL BERILĂ A FOST PRINS

Sintina, £1 Noembrie
Banditul Andrei Berilă « foi

el, ti
Demtirilor Sociale, dacă va const
în că comitetul de dirseție

anume Prisosci, după ce și-au tăiat
Marele dela picioare mil în sta-
Ha Costești, pe vagoi personal!
lui, unde găsiză an shican, l-au je
fait de d mil de lei și l-ao des.
mi: | brăeni de haina.
1n staţi» Slatina, păgubașul, dân-
du-se Jos din tren. a ds! alarma și
poliția din gară, decentă, a sai
i rismtnali, aflați + să prindă pe Barilă, pe ce
RIN 20 e Al în rile Pit, Eremia de asta,
a dispărut.
A aa E Ei Cazan) se cercetează de comisarii
alți] Borgorenzu și Preoţeseu de la pe
a) din ei lția Sistina

Beriit « evedat din trenul care
ducea la Alnd, dintr'un număr

bandiți. Borilă cu

Crimă descoperită

finanțelor a instituit
comishune:

ca presedinte: Stellan
și av. C. lonescu, ca membri, D.
Vasile Răscanu va îndeplini tunc-

cepere sau a administrației
Clare locale constând vărsarea
stat a taxe de examen de lei 100”

Cusa ntal

Statul sprijină actiunea intreprins INTENSIFICAREA ACȚIUNI AVIAȚIEI
de Mişcarea Legionară pentru refacerea țării |ITALIENE IMPOTRIVA GRECIEI

efectuate, În
cu dispozițiunile art,
9 din susmentlonntul decret lege,
urmând a ÎI utlitzate pentru lucrări
de utilitate socială
Administrația Patrimoniului Mis=
cări! Leglonare este în drept n

Ministerul educaţie! maționale e
trimia tuturor direcțiunilor de enii
secundare teoretice câte trei formu:
lare pentru Intocmirea proectului de
bupei al peoalelor, respeciive pe e
nul financiar 1941—1042

Unul din formularele complee-
țate va fi inaintat direc! minlaleru:
lui, până ln 38 Neembrie, cel de al
doilea inspectornlulul pcolar al [i:
nutului de care depinde școala, lat

al treilea ba [i păntra! în arhiva
scoalei,

Ministerul educației naționale,
cultelor și artelor, aduce la euno
tință următoarele:

D. Constantin Iliescu, Inspector
şeblar al jud. Viaşca, a fost reche-
mat la catedră pe data de 20 Noam:
brie pentru atimdine de deservire
şi neincredere In statul legionar,
Sa dat delegaţie să conducă In:
spectoritul d-lul Marin Dumilrescu,
subinspector. şcolar,

Ministerul edueajiei naţionale,
cultelor și artelor, atrage din noa
otențiunea salicitanţilor să pună

data pe cererile care le Inoinlenz
oerstul. minister,

De azi Ineble nu se ba pune nici
o rezoluție pe cererile care nu au
trecută dala.

D. Alexandru Seralim. a lost nu-

mit ajutor de primar la orasul T.

Severin.

Pentru Întocmirea Iserărilor de

reorganizarea serviciilor Casel de
depuneri și consemnațiuni și Înca-

ministerul
următoarea

drarea luncționarilor,

George Badea, secretar general,
Georgescu

tiunea de secretar.

D. Constantin Penea. licenţiat al

academiei de Inalte Studii Comer-
clale și Industriale a fost numit di-
rector cl. | la directia administra-
vă a contabiității și pertonalului
din Administrația Catei scoalelor

și a cultorii poporului

Dispozițiunile art. 52. punetul

din regulamentul legii asupra cir-
eulației pe drumurile publice

s'a

modificat "precum urmează:

„Recepisele unui birou de per-
finan-

D. Radu Ionescu. doctor în stiin-

Un important jurnal al Consiliului de miniştri

Bănel! Naţionale n Ra
pozitii și ordine de
acestul fond.
Justilicaren utitizrii Hopdutul va
1 Ticută In conformitatii dispo-
zitlunile legi! asupra abilități
publice și nsupra controlului huge.
tului si al patrimoniulul pubiie.

EXPUNEREA DE MOTIVE
D. N. Dragomir, minlstal eoordo-

nării, a prezentat consiliul de mi.| ro,
Brmătarea | pr

nistri acest Jurnal cu
expunere:

Miscarea Leeinnnră luat Iniţia

APONAMENTE

IN TARĂ

Trei luni

Sase
Un an „ 750

In străinatate În rapori

cu tariful postal şi valuta,

—————————————>—>—=———

D. genera! lon Antbmeseu, con-
ducătorul Statulul sk presedintele
Caonsltulul da ministri a semnat de-
cretul lege pentru mbdilicarea art
21 din legea pentru ÎnHintarea Ca-
sei de Credit, Fconomle și ajutor a
personalulul sanitar i de ocrotire
din România,

Pe seama administrațiunii gene.
rale a Casei Snătăţii sa deschis

lei dis: |fva unar importante tucrări de
Asupra |/i//tnta socială

In Imprelurărita de Ari, această
bine venită inițiativă eată să tie
sprijinită pe toate căile,

Miloacele ohtinute prin cantrt-
Putin publică Hind în mod oviteni
insulielente, nr Ii de nemerit ca
statul să intervină în sorijinal ace.
sol acțiuni
In acest senp s'ar putea destina
ndul rezultat din diterențele de
e[ stabilite prin decretal lege nr,
3293 din 1940, a cărei destinație ur.
me a hi dată de envorn,

Ministerul Educaţi
Inca cunnscui că sunt vaanie pe
tru suplinire câta o entadră fo lina:
DA AoEmAnĂ |n liceale de biieţi din
Alud și Dumbrăveni

Doritorii sa vor ndrmma Intpoeti=
raului Seolnr ATba-lulia.

D. minintra Corneliu Osorgesca a
Hxat avâlanțele pentra lie Li
mea, Miercurea și Sâmbata între o
rele 12 și 1 jmm.

D. Toma Coman a fost destituit
din postul de mijlocitor autorizat
pr lângă oborul de cereale Ostrov
ludeţul 'Tuleaa.

D on Mateovachi, funcționar di-
wnist, refugiat, repartizat la came.
ra de comert Giurgiu. se cemsideră
demistonat pe data de 1 Noemvrie
a e. deoarece ru sa prentat ln
serviciu în termenul legal

Prin decret lege +'au adus unele

un Credit suplimentar bugetar în
sumă totală de lei 500,000.

modilicări art. 20 și 42 dim legea
pentru valorilicarea grâului,

COMISII INTERIMARE

LA CAMERELE DE MUNCĂ

Ministerul muncii, sănBtății și o
erotirilor social numit! comisiuni
Interimare pe pă Camerele de
muncă și oflelile județene:

Camera de muncă Bucuresti, cu 0
ficlile județene: Pitesti, Câmpulung,
Târgoviite, T, Măgurele și Giurgiu.

Camera de muncă Con: mpa, cu
ofielile județene; Călărași și Tulcea,

Camera de muncă Galaji, cu ofi-
elile județene: Brăila, R. Sărat, Te-
cuci, Bârlad, Huşi și Focsani.

Camera de muncă Iaşi, cu oficiile
ladețene: Bacău, Botosani, Roman,
Vaslui și P, Neami,

Camera de muncă Suce
ciile_ județene: Alba Iulia, $
ra, Turda, Fă, 3

Camern de muncă Cralova, cu ofi
clile judelene: T. Severin, Ta. Jia,
R. Vâlcea, Caruca

Camera d, muncă Brasov, cu of
lile județene: Ploești şi Bază

Camera de muncă Timișoa. cu
aficille Județene: Arad, Deva, Ora-

vița, Lugoj, Betoșt
Numele elor numiţi în aceste co-

misiuni interimare au apărut în Mo-
nitorul Oficial de axi

STATELE GARANTATE DE ANGLIA
AU FOST PĂRĂSITE DE EA IN MOD CINIC

UN ARTICOL DIN „CO

MILANO, 22 (Rador). — „Exista
ceva mal grav decât despărțirea

la |amichior de eri de cauza Angilei și

irea Angilei de

oeasta este di
DR declară „Car-

amici) sa! de ei
rlere della Sera!

In articotul su de[zii au

RRIERE DELLA SERA*

nic. Pentru a invinge Cartagii
lost mevoe de trei războaie lungi
insă acum ritmul conllictelor sa
accelerat, așa cum a sporit ritmul

icărei activităţi omenesti. Eagle-

Merit dela atâtea inirân-

nției italiena conira

ROMA, 22 (ip), —

tacute ani
d
Venstrieă cu fimoare ga i 9 în
ela Marea Adriatică până -
iunea Piorhdei opereaui ratata
avioanele italiene, rare atacă În pi
ij _rână înerueietriie A gemea din

mterioray țării, porții de artilerie,
trape, ențaâne de automobile pre.

VUNSIITUIREA

MADRID 72 (Rador), — Corme-
pemdentul auenției D, N, B. tranu-
mite:

In conmiliul de stat ai Bpanial au
Intraţ Jo! următorii trei noul mem.
bri: d, Caliajo, d, Florea i d, Jor=
dana de Poras

Generalul Gomea Jerdana, prege-

dintele Conmitulmi de minintri, n
pronunțat 0 cuvântare în eursul
căreia a subliniat că impertanța

Politică a momentului aetini ere
mobilizarea tuturme forțelor mem-
brilor cemațiiuimi de stat spre a lu-
er pentru binele Patriei

MAREA BRITANIE A
PROPUNERI PENTRU U

LONDRA. 22 (Rador) — In cursa
cuvântării pe care a rostit-a înnin-
tea Camerei Lorzilor, lardu, Halifax.
ministrul Afacerilor Străine, a a-
nunțat că Marea Britania n fărut
guvernului Sovtetelor propuneri pen.
tru incheerea unu! acord comereial
Aceste propuneri se mal află în stu-
dul guvernului sovietie și aşteptâm
Tâapunsul său Ja aceste propuneri
pe care avem motive să la conatde-
Tim ca acceptabile

Deasemeni, Marea Britanie a mai
ficut Uniuni! Bowetelor propuneri
pentru „0 reglementare de compro-
mis în diteritele chestiuni, care de-
curg din anexâriie sovietica de te-
ritorii, ținându-se seama de obligu-
ilie existente ale guvernului brita-
aie

In. stârțit. „in speranta de a im
bunătăți relațiile Între cele două

DESFĂŞURATE N

SHANGHAI, 22 (Rador). — Co-

respondentul azenţiei Stefan! tran-
smite:

Ziarul „Central China Daly
News” serie că pregătirile febrile

| dela Hongkonz. măsurile din ce în
ce mai energice, adoptate faţă de
partidul indian ce tinde la dohân-
tea independenței Indiilor brita-
nice, o rări lenavale ale Sta-
telor Unite în regtunea insulelor
Filipine. presiunea anglo-saxonilor
son Thallandului si activitatea
destăsurată de cele dnuă puteri la
Saigan, dau o idee foarte precisă

vam si ranapa

mt firmă

peturi sin inaeuta
în mini multe hr pia

ma ini și Moiuia
tm praz tie aa

Tanmporiuri dn trupe, Ain

EI
pentru
cara

mtriebetemițee și m distrugerile pri
cinaite de uvinția itattana

CONSILIULUI

DE STAT AL SPANIEI

rea, adusă, sa comntituit în veri
rarele sedan actiuni

Prosadintia și inatrueția publi,
d. Edimrdn Callaja,

Poiitiea externă pi funtitia, 4 Al
Rea pauni

n internă pi mumen, d, Jane

dana de Perma.

Armata. marina și avtația, d. Ma
nue! Drran,

Pinanțale şi agrieultura, d.
Mar, Lomenâlo și

Umeririle publiee, indunteta și oa
merțul, d. Jose Permarita Pintado,

FĂCUT SOVIETELOR
N ACORD COMERCIAL

vene și de a inlâtura uzpl
nțelegeri, Marea Britanie a
cut unele propuneri de un căracte
general, azupra cărora an apărut
unele dări de seamă şi în pare”

Oratorul a adăugat ch Marea bete
tanie mai aşteaptă rimpunsul la ten=
te aresta propuneri

M. S. REGINA MAMĂ ELENA
A SOSIT LA BELGRAD

BELGRAD, 22 (Rador). — M,
„ Regina Mamă Elena a sosit,
jol seara, la ora 23.30, la Bel-
grad, unde a fost salutată de
Principele Regent Paul și de
Principesa Oiga.

neo

|SFORŢĂRILE ANGLIEI ŞI AMERICEI

ASIA ORIENTALĂ

de sforțările Angliei și Americei,
desfăşurate în Asia orientală.

In continuare, ziarul declară că
dacă popoarele din Asin orientală
ŞI snd-estică țin să se elibereze de
dominația anglo-saxonilor, ele nu
mai trebue să tolereze oprimarea.

Criza din Extremul Orient a de=
veni! o realitate foarte serioasă.

Ziarul subliniază prestigiul de
care se bucură Italia si Germania
și afirmă că actuala criză din Asia
orientală nu poate fi rezolvată de-
cât prin pace si colaborare între
China si Janonta

TREI MINIŞTRI GRECI ARESTAȚI
PENTRU ATITUDINE ANTI-ENGLEZĂ

țele economice, a fost numit În ca-
tate de consilier tehnice pe lângă
departatnentu) economiei nationale

Prin decret leze ministerul apri-
culturii și domeniilor a fost auto-
rizat a vinde spre exploatare socie-

14. 22 (Rador). — Corespon» | vica-maresal britanic al aerului.
PR agenţiei Stefan! anunță: Pe baza unor stiri primite din
Ziarele bulgare apărute Vineri! tena, zlarele anunță toideodaiă c
dimineaţă subliniază in mod deoe| trei ministri greci, acuzaţi de atl-
sehit stirea relativă la capturarea | tudinea contrară Angliei, au Inst a-
in Sicilia. de către ltaleni, a unul! restați.

NU SE CONFIRMĂ
OCUPAREA KORCIEI DE CĂTRE GRECI

ANKARA 32 (Radori, — Cores-| Ziarul termină deciarând că fron-

= tru ani
după pati impachetat

Li
.
şi ascuns într un coş tăţii anonime Întreprinderile lore-

provit: trib 08: Deasemenea Bartolomeu Ber-Îstiere. Române din Pucuresti, su-
Cipiait “renta in etate de 80 ati. fost dirnete» |pralata de 04.64 hectare din phdu-
sneiatatea _Mirigenti”. pe cânâjrea Drăganului. jodetu! Pihor
„a dimineata, în locuința = ape

atea
ac 4 cârd, Gesticănd paehetul
fa: poate scheletul unui
în crede că copilul &

d întitulat „Al treilea război pu-| seri, încât se poate spune că ei se
9 află în ultima tară, Fste posibil ca
dernă. FI ie, că Roma ca alia Baci
totdeai să sustin
lost in una Ra! RE UITAS“
Isi saoriliea lnrtele sale d
gina m Ii o
II. chiar dacă
er aa 9 îiVA FI INSOȚIT
om unul dintre molivele care au
dus la prăbuțirea Cartagiii,
u mola iei „Stefani”,
TI cu Angila, lndcă | Corespondentul agenției „5
Soia = garantate de Anglia av | transmite:
tăcuta de pui 1
sona Kalibaki, se găseste încă in
nat căilor lerate din Brazilia. va îi| vitan” subliniază că dai A cireu- | mâinile itaiierulor,
insoti! de un vas de război brazi-[ ip svomul că localitatea Korel

Ziarul tace o Comparație între [această lază să nu Ile atât de scur-
vechea Cartagină și Anslia mo-[tă, insă rezultatn! este sigur,
armele interesele celul mal mi
dintre allaţii să), în timp ce Carta-
ei erau amici credincios»
aan mei Seo ai [DE UN VAS DE RĂZBOI
della Sera” scrie că la lel| RIO DE JANEIRO, 21 (Rador!
- te îuptala și ster-
fost apoi Dârasite de ea în mod Ci-| Vasul cetroliter italian „Reaui-| Pondentul apeniei ra mande arai i n ee, a ina luptele și
tus” ingărcat au combustbii dest. |42iaoeuvarui tar at aiarulu iona?
i a
lian dela portul Fortaleza până la seupată de greci, totu niclun
Rin de Janeira. e iei obela! nu a confirmat

ORICE ROMÂNCĂ POATE LUCRA CEVA PENTRU NEFERIC'ȚII NEA. ULUI

iarna ta
Toate, seolirițeley elevele și ptodontele, er, teze in, lect cota

Ă a Ca
VA FI SPORIT pe -i ra mal gegaria că aer, d
NEW-YORK. pia ci, Sida “uzata de dead [alle i mei i
2 20 Cadaei, —0trt» nu suzi favorabili unaz even: motţumiri ză
agenţiei DNB transmite: tuztri ale pretor, îndării [In Saele E
"New-York "Times" anunţă că bu | "88 anmatti, elene ochire acestui [pie Nunerotia
aul Australiei va i aport pe anul | OF 48, FXDĂCĂ iprcanie inerea pl
viitor la 10 milioane Ir Sorina |, Pula rai ee Deca [az te a ră
faţă de 35 miicage În anul prece- | apăra Yiuina În GaRăi iii

Papi B--

DE PE

1 ÎȘI DE ORDINE PUBLICA

altor martori și informatori În 25, propagandei naționale afaceri

26 şi 27 Noemvrie 1940, străine

i La unele departament cercetările
|comisruNEA SPECIALA | e gasesc spre stârțitul Jor și mem-
PENTRU CONTROLUL

brii omisiune! studiază criteriile de
drept în conformitate cu care ur-
mează a-și stabil! concluziunile.

COMISIUNEA PENTRU
CONTROLUL FONDURI-
LOR FRONTULUI RENA-

eptembrie
ri Ja minis-
ia celelalte mi-

la data de
"nu făcut dei
e finanțe și

Până

„DE ANCHETA ŞI JUDECI
UI DE MINIŞTRI ŞI MINISTERUL JUST

pi ministerului de pi mele aa CE.
DT
| mara
Sau car și
arie pri
mai sua pe
nizare
Astfel
no cinsat
de locomotiva
mandate la

Stat și anume aetlea ale firmei (gat Ja dceastă Cotmislune ca specia |
Luca Miculescu in sumă de 180 mi. [list tehnician, examinează Ain pune!
Moane lei. a inceput și cercetăzile [de vedere tehnie ofertele; eaetete de
privitoare În aceustă firmă, ur- [srcini și contractul propria zis, ar
mând să audize martorii și infor- |mând « depune raporial său

matorii in vederea lămuriri » ntro lămurirea împrejurări
Hunilor sus mentionate! firme. |lor în care acest contract a font re:

COMISIUNEA P ziliat, au fost audiaţi d-nii: ing, N.

(Caranti, “Gheorghe Dumitria, Dra-
VERIFICAREA IU- | pornire Hurmuzescu, Iuliu Maniu, lon

NIL ŞI. ADMINISTRARII |Erilescu Voinești, Vietor Siăvescui
R

riveşte fondurile Pron-

calitatea unor chel-
rtante, Mind în

tului contabil fini

Ea se fixa: a) responsabil.
tru anumite fraude con-

Li ile ot Ţ onduri sa- A SOCIETAŢI OMANE [Părintele Popescu M, Nicolae, ing. [baza contracta
OMISIUNEA SPECIALA |î e îi arie pubici In lumii] _ STERII NATIONALE, e a apa taie] DE RADIODIFUZIUNE Emi Petracu. ing. Gheorghe CI] Vavmraa a
2 ISRA A CRIMI ce ani și anume: Președinția con- [PARTIDULUI NAȚIUNII Pen VAI IIS 1ac, înar Vietor Vălcoviel, avocat Ion nizate sta 180) pă
DE ii i ministerul afa- SOCIAL al Te, lonescu- Tulcea, avocat . Teo, | ridică ta smn
erreulata gestiune şi în et Mie. Pee
NALA ministerul afacerilor [ŞI SERVICIULUI nsabiutatea — morală 0 Muc panou mm are Mr | TOR Intocmai
t citi a ao na, A arhi i Da, pica heltuelile Mantile * și mitrie Gusti Clgone Amipa. 1oă Pipe
sterul inzestrării a e uri] rontulu enaşte! A [Y e. i , ri
artnei. minie- | iontie rau Partidului Natlunli și ai poata PI iii Gheorghe Păcuraru, ing | pleele ca Bă și
ul propagan- | Servielului Social premi m măi ârmu Munteanu. Sorin [ui sa vor facă

p
Marinesc

abriel

isteral muncii delegati
1 materialul ne-
a inceperea lucrărilor
eu dela data de 27 Sep-

prezent a ţinut Vn

In acest scop au fost

Comisiunea pentru controlul

Oomistunea a constatat că fostul
oficiu de Educaţie al Tineretului
Român (O. E. T. R) devenit la 8
Octâmbrie 1937
ministrat dela înființare și până la
7 Septembrie 1940 lei 5871.456.985 ce
reprezintă totaluj incasărilor buge-

interval de
țiuni tutu-
miniştri și subsecreta-
ri s'au perindat în
la menționatele de-
afară de d-nii Va-

timii zece ar
partamente, în

Straja Ţări! a ad-| din

Betolian, ing. Mircea (rtorgesea, ge-
neri imitru Ştefănescu Amza și
avocat Vasile Ionescu

4) Tot în aces! sep și pentru a
putea strânge cât mai multe dovezi,
În legătură cu neregulile săvârțite ln
această societate, an fost efectoate
6 descinderi domiciliare, adunând

cercetează condi.
Manile juridice, tehnice și finaneta.
re In care sa' incheiat contractul
pentru inființarea postului de Radto
România de 130 kw. intre Soeielalza
Homână de Radiodițuztune şi Cor.

pania Marconi.
se un bogal ti
D. ing. Dumitru Panaitescu dele- |cercetează eee IATĂ și

Comisiunea pentru controlul concesiunilor

trarea Strajii Țării

[els: și Reseh cum pi di-
Bmari foști în servietol
l, spre a se lămuri unele
irile comisul.

constatat în unele
ae respect a legii ecm-
iblice în ce privește mă-

Pop, Radu Irimeseu. V. Tillea
Gafencu, I. Pangal şi R. Frana-
care nu se află in țară

audiat 174 martori și Înfor

tare pe timpul susmenționat

In afară acestor sume atât la O,
E T. R. cât şi ln „Straja Țării” s'a
ma! administrat lei 14.424.000, tota-
lu, sumelor ridicate dela tondul de
ordine publică (Președinția Consi-
Hului de miniştri și ministeruj in-
terme) sume ce nu s'au contabilizat
in gestiunea Străjii Ţării ci s'au ad-
ministrat şi mânult de fostuj co-
mandant Teofil Sidorovici care până
îm prezent a justificat Jei 6.441.185
jar destuy de lei 72715 până îm
prezent nejustificaţi a depus lei
2.016.000 plus 6.000 mărci germane.

şi prospecţiunilor miniere şi petrolifere
un| Comisiunea a dispus intoemirea foi [
Intocmirea legii ota- |unor tablouri cupzinzâna pe categ | 0 crina e Pine
fără punerea ei [rii toate permisele de exploatare și | ori generali și directo-i CFR din
legislaţiei refe- |concesiune minieră şi petrolifere de ultimi! 10 ani. g
inu] mers Aj gOSpOdă- [ia 1929 până în prezeni. S'au intoc- și
legea contabilităţii pu- mit astfel următoarele 13 tablouri:
Inaltei Curți de Oom-| 1) Perimetrele de concesiune pe.
ste coni pre- |iroliferă atribuite de drept explora-
+ până Ja 1 Tanuarie | torului.
2) Perimetrele pelrolifere conce-
din examinarea re- |sionate prin licitaţie publică.
Jor din arhivele Stră | 3) Perimetrele petrolifere conce-
constatat vreun con- |sionate prin bană inroială.

făcut două comisii rogatorii
a la R. Sărat, — care a fost exe-
— și una la Tulcea în legă-

pentru lămurirsa
Valoarea acastor

este în cu

S'a emis mandat de arestare im-
| potriva In! Mihail Moruzov la data
5 Noembrie 1040, dându-se dis-
! de a fi reţinut la inchisoarea
colae | Tijava

im Popescu- S'au executat şi sunt in curs, un| Au fost audiaţi până in prezent A gestiunii fostelor orga-| (4) Sonde izolate de exploatare de
la | d-nii 'Teofi; Sidoroviei, general Ion [leziuni și stoluri) pijcalegoria l-a. dică la suma de
| ului de niştri, | Manoieseu, Are! Crudu C. Totorcea, je cu privire ja fondu-| 5) Permise exclusive de exploa- asemenea se sii
terme, ministerul] Nissa Cămărăşescu, Viorica Liteica. | rile de aceste organisme. |lire pentru petrol.
5) Sonde obligatorii de explorare
d Nicolae Les- | ._. : - . conform caietului de sareini ale
e | lul fonduril age nemti el art ina Tea
Comisiunea pentru controlul fondurilor | 4 Permite Veaelutive de explo- | *UP7A esta eventual. e netă fa
cotomei rare „peniru minereuri metalifere | | 2) Cercetarea furnizării commbusti- | fabricile
Comisi lust in cercetare! gistrat un număr de 6l4 declaraji- bilului (lichid și solid) pe ultimii 10 | „Astra

ui portofoliu pre- | (cl. II-a sub. cl. B.)
a Banca Naţională | 8) Idem de silicați aluminoși.

Băncii 9, Idem a cărbunilor.
10) Idem aurului și argintului.
11) ldem a grafitului
12) Idem a carierelor.
13) Concesluni de exploalare a
de creanţe pre- | minereurilor

In intervi

35| CA asta al de aere

„Sirius” si a eoncesiunilor acorda
drept. prin licitaţie publică și

uni din partea demnitarilor prevă
zați în decretele leg; Nr. 3262 şi 3490
din 1940, ale căror nume au fos!
publicate.

2. Dintre aceşiia. au fost citați de
către d-ali Consilieri raporiori, a-
proximativi 500 foşti demnitari, pen-
1ru a da explicaliuni de averile lor
şi a complecta lipsurile observate în
dosarele RA îi

3: Comithrhea a cerut felații dela
autoritățile respective, cu privire la
sumele pe cari demnitari vizali de
susmenționatele decrete. le-au în-
casat ca salariu. și in afară de sa-
lariu. ub orice denumire.

ani. rilor
n) S'au cerut toate datele referi- [lant
toare la contractele și comenzile Îmi
furnitorilor de combustibil.
b) Sa hotării facerea unei exper-
pe ai soc. „Petrogani” pentru sta
lui de revenire aj com-
usii solid cărbuni) în alti
ani

două chestiuni

justificativ ai Contului
tulativ pentru execu-—
ordinar de cheliveii
extraordinare bugetare
extraordinare cu aco-
pe ezerciţiile 1938—

de revenire,
iona ireal

dându-se in arest scop dele-

i subcarnisiunilor respective.
Ommcomitent cu aceste lucrări co-

maisiunea a pășii ia analizarea tatu-

far denunțarilor primite direct sau

repartizate

| Din toste acestea au rămas in

| stadii Comistunei denunţuriie pri-| pănă in prezent. însă ru au sosit
vile da, a toale aceste relațiuni.

Furnitura de căști olandeze, în le-| 4. Deasemenea Comisiunea a ce-

profi ” d. de
eontabil (Cezar: Mira “și: raportul 3 | use
fost depus la comisiune. A

u numerile | prin bună învoială in număr de pe-
5, p0, 14, 80. 60, | rimetri eăutându-ee în special, prin, | „;0 Sra cerut toate cotractele tur:|? pe

to subcomisiune compusă din d-nii ui
ri S. Gheţeanu și îng. Pieni-
ceanu. a se vedma dacă paguba re
zultată pentru Sar de cirra 5000000
Isi prin neaprobarea licitației nen.

3 procese poktice au î
jodecare. cu decizii di

759/938 al Tribunalul:
Ilitar al corpului II armată secţi
I-a privitor

rul relațiuni dela toate Adminis- - oare
precum si[iraţiile financiare. din țară, de silua-| Mile atatutare, tru perimelruil „rc AS Cmpitei
| Moise Ușer Periman reprezentantii | ţia acestor demnitari, din punct de| din MDiirâri puate fi imputabită cuiva ajungăin

ade-| tabricei „Biiehfabeil

adjudeca- Țiuni în curs de!
preluarea acestui.
a incercat un îmsemnrt Ș
rezultând din

a fost scoasă d
tatea angajamei
terul de finanț
garantarea pa
de această Ban
debitori. cunosc
insolubil, co

vedere al impunerilor. fiscale, rela-
țiuni cari. în cea mai mare parie,
au sosi! dela aceste Instituțiuai.
mandat de arestare. 3. Comisiunea a cerui. prin mi-
ra foilor de cort. nisterul justiţiei, să se intervină pe.
ra firelor de în cale diplomatică, spre a se slabili
ura măștiloe de gaze. in le-|dacă ocești demnitari. au, capitaluri
gătură cu caze a fost audiat anto- | depuse la băncile din Anglia. Fran-
- cenerai de divizie |la ocupată și neocupală. Belgia, 0-
n rezervă Trădescu. tanda. Danemarca, Elvelia. Germa-
Furniture de oulomebile pentru |Pia, Ialia și Statele Unite, precum
mată in legătară cu care şi fost |fi dacă au bunuri imobiliare in sirăt.
sulorii. denunbata pătate. dar răspansurile nu ou sosi!
| Adminisirarea fondarilor emise pă die in
d.lai Rod escu În calitate de expe
“fam minitra ai Homanici îi iat |arerior demniariice cercetarile or
| binptom hi incheiate şi se va aviza de Com!-
| Furnitura de armament în legă-| une. dază averile lor sunt sau nu
ură cu care sa audia! denunțălorul,| Justi ficate

COMISIUNEA PENTRU

ea-
Statul | probării a fost Intemeiată pe avizul
conform n! Comisiunei de licitaţie
și ne Imprejarările momentului.
- | Deasemenea printrin subcomisiu-
de. minis- | ne rompusă din d-nii con
rimind pentru | Hariton și ing. Al. Krupensehy. s'a
prezentat |» xaminat cneesionarea perime-
locuirea cu | irelnr „Degeraţi” si pădurea _Mie
lranca” (Prahova în care Siatul are

tată şi că prin | du-se la concluzia ca soluţia
portofoltu

ejudieiu,
a Blank

motorizare.
pentra sarviciui die cărăuşie pe to-| activitatea.

MPORTANȚA PACTULUI TRIP

pc eta 75.000.080 lei prin ne
Octombrie | aprobarea licitaţiei din Octombrie
1937 de către d. ministru de resort
din acel timp. In urma referatului,

e | omisiunea a cercetarea

Judecată,

delegat și di- | această solutiune.

pub = omisioanelor ce se ia care - | Constatându-se Intămplător că un
E AL pri a. 3 eau ezealani!! dia o CONTROLUL ACORDARII cat în acelas MB al vea ore număr de saze dosare eu nr. E. TI
niz ai Caselor furnisoare din

de aminist
triale. Deac
Tabacoriei. s

In contin:

srăimătate, audiindu-se o serie de
|iatormatori și tăcânda-se dexeinderi

a socielăţile: _Metron”, Banca de
din Praga. Banca Naţională
homâniei și la persoanele vizate,
d-na Roza col, Buhiea și numeroși
funcţionari si B. N. R,

Furnilura bocanci pentru Armată,
|audiindu-se denuntătorui D, Mar.
„|culescu și un nemăr de ofițeri.

Fondurile afectate lezesirării ar-
rpatei din impramutul de Inzestrai
in acest scop d
ță Constantinescu prof. Y
coviei, topi miniștri. C. Răsme-|]

SE. Nr. 14-033, referitoare la a-
pr, Dutas- eordarea unor perimetre de explo-

rare pentru silicați aluminosi
Şarrin.. | Carti (Caliaera) i

axă

necesa. Comisiunea cercetează
regimul de compensatii, examinând
compensațiile speciale aprobate So:
cietățiior : — Brogteni”,

prezece cereri şi dosare |
au fost examinate şi clasate după |
cum mea

recția |
steriu acnae [di
a A pepe

Sa analiza! în mod separat, tnt za proprii ——| tonală” : tiamână vaate res ni
Inadu! timbrului de aviaţie, precum i i

wi destinațiunea care | sa dat
Se cercelează tabelul de contrarie
de armameni incheiate ca diferite
firme frameeze a căror plală se «
feciua prin „Petrofina-Francaise”.

2 ca martori şi infor
Daia următori ;

Târă- | erau nici o
hiu | acestor Comi
priviloare la fen,

imică 24 Moemb, 540

Li
jub conducerea D-lui: A EZO'Anu

ND!
p. de Comerţ Me. 2201|935
UN PROGRAM

„m mumere care obțin m fiecare
meteația Primăriei Capitalei Xe. 2 D dn 18xX!

aţă ono

Lăi

asta primire făcută

p trecerea trenului prin gara Arad

E. Papanace, subseereiar de

Antonesco și insațiterii

„PRI a» trezi tn zi
7 gat = Tevistă compamla de eneare şi de-|
pre! e tașamentul de cămăși verzi, în timp

secretar general la ministeruj intena „Sfântă tinerețe

REI CRITA DAMIAN firmă

SENZAŢIONAL,

seară un tformidabii succes.
A940. Antnrtmatia Die. Gener

NUMEROASE BALOANE
DE BARAJ
SMULSE DE

ratei sale da

„făcută ui General Conducătorii cinematografului „Trianon
ionescu, conducătorul Statului Român

din Brăila amendaţi cu 2.354.000 lei

Brăila. 24 Noemb | până mal

de ia pi grea |până Ja eenemreațe » în.
|de_ergi md-ției fimanetare, » |

i) cemăneăterii cineme- E

ventente și anome David Schei

circulatia

sări

e omoare ca | i „0. Best”, pe arice «
cet le are de dai dim Pam
n d-nei Novac, [la dimpezițienile legii spectacolele. | comomeat ui E actața pa
33! verzi, e de.| ami, D.| Impotriva proeealoi ” î.
ru minie german pi | BEheiner şi 2. Galdanbera. expiea-| poprire, David Beheiner. sli Caleteai | ( î
eee Ea Stea Bnilime care umpli |tnlearea ciemetegratalei „erianea” | ma | | I maţă |ără «d, 3 p |
Vasile Iasimschi arti a 2254009 lei O (îi z „rom
Ssmataţii m Derotizitaa „La Intrarea treznisi în gară com-| financiară, | marea lar pentra rame! | | e cap.
ui Ema mut Ma. dă Era e Geta e | ere, EA et E ema | EE0 |]
Presă și P apei din tren, fiind n 20e. Gatare; | parte. | Ezte ca putind aceezter?. ve i
Era e ot anti » d. [le Rotea, preteetel | “ti. Impăr. Traian, pe orice smme de | Contestaţia au let Pete! catia ge Poe intrebe unfi. Râspuneul ne porta B decăt
pi atrectarul xiaralai sCuvân.| Dea aritiia metal Bâraeteace. | mere aia taţii oaia e taiata Un, (EIB. 8 [i-a care e (lăfîermes meiy În adevăr. stiinta a gtaii un inijloc. ecae loce posibilă a
primirea rapertalei, d. G-rai penemţii seeietăți! contre: | de judecata. mată Aspiri= cu crucen » Rage nemzazea

arme, AL Ri
are, Barbu Slașanschi, ate, a
azi dimineață prin gara Arad.
întâmpinarea d-imi G-ral Ante-
» aflae pe peronul gării d-ati:
Botea, prefectul jadeţalui, P.S.S.
mi ax. Andrei Maper, g-rel
o, p-ral Ioneriei, dr. Emil

fa. primarul orașului, dz. Julia
a. sebpreteetul fmdețalui, Re
Meldovana, ajutor de primar,
armei Preda, chestorul politiei,
smeretarul gennral ai Mișcării
re dim Meentitate, e delegație
ri dela Academia teclogică
“i șeolilar eneenfare. stedea.

lar mulțimea ovaţiena
călănre: pe Condncitaru) Statele
ce e trecut în revistă com.

pus în mişeare în vralele
mesfârțiie ale mulțimii care însoțea
cu gândurile cele mal bume pe Com
durăterui Statului îm călătoria ce e
face la Berlin

NCADRAREA FUNCŢI
MINISTERULUI DE FINANȚE

compusă din d-mii: Va-| Comisianea poate consniia pe ori-

Gheorghe C. Badea şilce conducător de uniiate financiară

eguli de higienă pentru bolnavii de inimă

E există aici o boulă puuira care
de de higieab să prezinle mai
mnâtate. ca denim bosi
putea sublinia
respecta ar&tle pertgpiă,
a bolnavii Mi anditice
de viată după putinţa
|. tratamenral 1nedi-
veni inptil, isp me-
en! numai În eazurile

Casa trebue să fe sersiă, cu soa-
re şi lipuită de omiditate. Ssriputul
vieţii mnderme este on factor impor.
lnni ce te repercoicară prin iat

mediul nervilor asapra Inimii şi
mule ori aa simple repaos a iară
face mai mul! decâi o serie de me
dicamente, Boinarai de sumă trebui
să se imbrace cn vestmiate eaide
așoare. Băile calde umrează unenri
pe acești bolnavi, — dilatând vasele

ONARILOR |.

(Şefii delegațiilor română și bulgară
au sosit la Constanţa

ONSTANTA, 23. Ei av so-|mixtă fomâna-!

în comisia
Predescu. prefeetu
an Nieviau. proc
marțiaie Ce

riataiu! evacuâriler
etc

La bordu: vasul
pinati de d-nii Mar :
motonatr fi și ep:

mandantui Po-
pescu Iom: ofițer de -
Ins'ate de masă tbâmbri com

siai au tizitat motunita „Trănsiiva=
niz”. explicațiile fiind date de d
mandant Marcu.

DESCHIDEREA CURSULUI

DE LIMBA ROMÂNĂ

LA UNIVERSITATEA DIN ROMA

ROMA, 21 (Rador). — La Univer-
sflotea din Rame a ara! loc lecţia +-

izează marile principii e -
are, care stan la baza prestei miș-
de regenerare a Românie „le.

Raugurala de deschidere a carsul
de limbă și literatură română. a|gălure em pământul românesc, mis-
d-im: prof. Clandie Isnpeseu. D-sa |licixmul de străveche Eten!
după ce a anunla! obiecini prelege- |— și na slavă cum aa ere

presus de

— antisemitismul și mai
Inate dragnstea. — tnmați
tot pasat eu cilate alese c
| grijă din cartea Căpilanam!
castă conferință emmstiice o In

rilor din ecest an. a insista! dela în-
ceput aeepre emspieitinr ca totul di
ferite, laţă de trecut, sub i

Intreaa prelegere,
1ă laraă perspe-tivă a nouilor
SN este t

cârii teginnure nlveri
Rama fiind osie! prima
ii lină, care va apeă nn c
pre Mimcarra L.egionară,
Aa participat danii: Pie!
ministrul. României pe dd,
nai: Vale Grgoreea, în
mănlei pe lângă SI. Sem,

scării legionare
Intro impresiunamiă si
ra epatației, în careul amler e

| de Fier, d. prof. Clondte Isapes-

- Îşi catmânda-l. Băile reci imareniază

cauzele bosielor (munca inimii prin faptul ră vasele

: factorilor ce infiuențea- [dela periferie se sirina m dati 0-
Ma lor aiteribară, ter- | pun o rezistentă mai mare impin-
» staturi în pricinia jaerii sângelui. băile carbonica și aa
stă ce trebaa Să ducă some fac bine În hipertemshme și
arterioscieroză, mărind d'ureza și

scăzând tensiunea prin sudalia pro-

Joacă ua rel
capital îm vina anni boinae de ini
mă. Masa or să fie uyaară, bazată
fa legume și lăpturi, săracă în sare.
Prânznrile copioase vant interzise.
Grăsimile şi cargea trebnese inaie ln
cantităţi mhei. paria de iara

zaharuri! şi

A _mibmneniele
fie mate în

diterițe infecţii
vareiat,, amis-

apoi
un dinle
te
n neleroza saseiat, [6
mportaa! ţa 40aa

ui le intâlmuaa Tetexeni
anu! bolaa e Alia
iementară ş fincărul stimă!
Brie beale îi obligă să me ducă,
pre a se venstata dacă!

Cânătoria și sarcina sua! în gene-
simi Să Tei mimi fac

ordul, lar
ciuma) ami

mă și ce spor

ga mei 0 rade
Papadopol

de 10: meiri le
Hirdcă aldieă tenskunea ri

personalul ombetoe degații
Română, precum și BR mameros pa-
bite de sindenți îlatiend,

Leeţinnea dlui praf, Cloartin tsp-
pescu a prilejuiţ o [ramoasd mani-
festațiune de prietenie fatn română.

UZINA ELEGTRICA
A ORAȘULUI 0DOBEŞTI

CAUTA
un mecanic la motoarele
Diezzel şi un electrician, con-
dițiunile la primărie

“dedi: Vl!

LUXUOSA

SUBSCRIEŢI PENTRU SIISTAAȚI
C. E. C. cent 513

- lat Pepesca-Jandarmal şi st

"ami CA zelul maișalese îi va imâlța și

Va =amucameni su pence

COMISIA DE ANCHETĂ A ASASINILOR LEGIONARILOR

= ASPIRIN

A LANSAT MANDATE DE ARESTARE CONTRA

COLONELULUI PANAITESCU ŞI

MAIORULUI

PO PESCU - JANDARMUL

Eri, comisia de ancbată criminală
| aa pe lângă Inalta Carte da Casaţie,
la audiat din pe maiorul Pepe. ja
sen-Janiarmal, !estul comandant al

| d scată şedinţa de eri
| a (i asasinați! Di această cauză Cartea a pre-
în fiecare judeţ, câte trei legioaari,| inrz: cesta, si pentru az re.
în judeţul Constanţa, ande în aceliie 3 d a. când ver mat pleda d-aii
momeat era comandant al jandar-| avocaţi Alexandru Vergati și Teo-
|milar materei Popescu, an fost asa-|ccru. pentru incuipatul ML Mircea.

[isi E team aCTatta Ce ăspunderi an
pare mă le ai de pei constructorii in urma
avariilor produse
clădirilor de cutremur

fn judeţul Constanţa și în comena
Asenrtanea

|cărula fasese asasinat prevtal legio-
|mar lon Chirică și față de depeziția
platoaleralui 1-a costrantat

|sâmgeroasele aptitadini ale

li groaznicelor
| memoroctn aduse de cutremir, care
rumetmat atâtea aşezâri ome-
— pe umerit constructorilor și
cților. cărora i sa prăbușit
n ior operă arhitectonică.

d _ căpitan Gheorghe
m București str, Puzeşti
cerul o auebetă imtuturum,
stabili gradul de dete-
proprietatea

a a test asasinat |
in grozava noapte de omorire a le-|./i
plonarilor in masă |
Au fost însă și bestii cari aa ere!

uneața alei de 10 No
mie Deteriorarea mobilului. suge
e d-sa me datorește în cea mal
parte vibiuiui inițial de coas-
iene; insuflerenței de dozaj a
imtrebuințat în beton
seum şi aidâria defec-
lor cate au intrat

a
Comisiunea a emis mand, -
restare și in contra colonelului Pa!
maitesco, test Chester al Poliţiei
Cluj, care a predat din imehisoarea
legiunii de Jaadarmi Cluj apentulai
Qâman pe legionarii Pâgădara, Ana
ala și Patre loan ce au tost asa
ați la 2 Decembrie 1858

A fost destul pentru colonelul Ps
maitesea, apariția lni Niki Ștetăne-
seu, cu care sa intălnii la Turda
pentru a exteuta ordinele mârave.
Niki Ştetănescu I-a recomanda! pe
Gaman și a dispus să predea arestul

1uoasă a ce
in compunetea zidurilor construcți-
unit.

Tot pentru aceleasi motive a ce-

intaturum si d-na

rut anchetă
a din Buc. ve. Barbu

Marta Dectu,
Catargiu Ne. 2

"Tribunalul Secţia l-a e. e. a sd-
mis cererile. susnumitilor numind o
comisiune de experti pentru conata-
tazea celor de Dai ui

Dela instanţa specială
eri-

Mona? în şedinta de es. noul comer-
cianți, cari st
tuație! grele se [i
a 1 condamhai:

Aa fu! ŞI

May Antoniadis. engroaist,
din str. Haleior n. 24 ia doaă luni
|katernare tata um, lagăr de

1a canfiscarta

dea în engres cu prețuri de detali

Nicolae Bădulescu, zarzavagin. din
ste. Alecu Bumo. ia una lună inter
nare

Niculae Cetea, zaravaziu din
ste. Ghioce! ar. 1, la una lamă înter-
pare.

Marin Sima, băcan, din
Dudești, la una ună

Rectificare
în anmăraj nostru de eri la Cr

mlea Judieiară” o informaţie a.
răta că d. Vietar Bălan casierul

Parcul

|Etoriei Sanitare a Municiplului Bu-

curești ar fi fost trimes în judeeată
pentrară ae fi deslipit timbre de pa
cereri

Tinem să precizăm că nu d. Vle-
tor Bălan a fost trimis în judecată
ei d. C. Livianu, fosta! șef a) regis
traturei Eforiei Sanitare, d. V. Bă-
lan neavând ie! un feţ de amastae
Îm această afacere, numele d-saln
apărând numai dintro rezretabilă
ermare. :

Judecarea apelurilor
1a confirmarea man-
datului de arestare
acelor găsiți respon-
sabii de prăbusirea
bloenlui „Carlton:
Eri Camera de punere sub se

zare a judecat apelurile fralilue
Sehindi, Otto Sehaltenberg, Oakar

Schneider şi tag. Achim, introdu
In contra confirmării mandatelor de
arestaee, prin care susnimilii «i
fost depui ea find găsiți respom-
sebili de prăbuşiria fostului bak

În a ate a eee a ai]
Tragerea tranşei populare
Nr. 83

Din £1 Noembrie 1940
Câştigă de 2 ori costul Jomulul ton.

te numere terminate în:
CICI EI ENEA
u 10 costul lozulat
Ai piete ia:
3

00 de ari costul iazu-
Ezra Pta ee

Pagtea_ 'o-a » ţi

INMORMANTAREA VICTIMELOR! Inmormânta; părintelui Mota | LONDRA ŞI CENTRELE

DELA are e 35 za 4 borer La

roi

CUM SA PRODUS CATTURAREA |
MARESALULUI AERULUI BRITANIC

„| E =:

+
E Lă
ia |

;
i

II
sr

-| mm mater și trei oferi taferimei a

PRIZONIERI! SUNT in umpui oiicierei sizidei religioase ta bi
TRATAŢI 0OMENOS Mişcării Legiozare și presedinte al
piei. reprezentantul M. S. Regelui fa

' i n aaa 2 gat ai
= BERLINUL ŞI VIZITA OFICIA E
„A D-LUI GENERAL ION ANTONESCU ==
2 22 AMĂNUNTE ASUPRA MCORDIUDI| | Ge Se Spume în Cereumje police Ce Serie presa germană
p> ITALO-GERMAN | (Prin telefon dela corespondentul nostru)
* Pere ÎPaaee pa t coz'emtteare a poponre- za ete considerată ea o deac A FOST TORPILAŢ

cocirabazdei, seeorat centrală asepra vizitei Cecdacăte- tare naturală a
precezează că acest a-| rola! Stalaimi Român și presedin.

Pafzia siz şi contra Eat
zece

UN INGINER DIN HAMBURG ŞI SOȚIA LUI Eseu SE

AU TRAVERSAT ATLANIICUL IN 45 ZILE E E ee E aa ee a ata aa
CU UN VAS CU PÂNZE |

că fiermania ș Ilalia vor şii
ză-+ arate oceastă prețuire pi a-

res-| ră |Wnă camaraderie mai aie în arma Reiebatai in
E prmai | revelație eaționa: leziemare și a 9! Pazez. ia Sofia. ses-
Sa. Proce=uimi orânduirii sale interne stea pe-

i
|
|

|
HI]
/
|

A
[i
-!

N
i]
Y

DOUĂ ALARME AERIENE 22 Eiz:
LA MA

| Emea serie că se poate vorbi deța de |

ra
“ma alarmă a fost dată a

aragaz de Mesesri
doi ziare îe-

(Rador). — Agentia | un, este
Viza pe care o face Comducă-| Halirfarj/e

Is timpul celei dei s, ră
(torul Statului Român în capitala şi dinlom,
ore 5 seal. | Reichului. ia pain temp după vizita i
s = 3 făcată în Italia si după întrevederi»
| sie sarate ie cu Daceie. se incadrează normal An â
i IC

dea şi Viena .
Ziarul aminteși că din prima zi
a corcinări sk Generalu! Anto-|

Dec, si-a mzuitesta! vointa de

pe o 4 mai meare

BULGARI

Cusântul

înțeleg sa «prijinide-sa

d TOATE RĂZBOAIELE SALE FETIĂ E A COMPROMITE OPERA

Eee ES DANGA A LĂSAT PE ALŢII DE SALVARE PE CARE A INTREPRINS-0
SĂ SCOATĂ CASTANELE DIN FOC PENTRU FRANTA MAREȘALUL PETAN

A. ara d
„Deutsche Diplomatische Korfespondenz '“despre |. m=rcse ina aia, Simdentilor, francezi

ultimul Das al Suveranului Marei Britanii

IA n
| precrăă n arma presiemei militare

Paralel cn acţi
tmme |cale seriana 4 A,

In £7ince me Brivente, tata ali, EDâral acestei permanente teo
Graeral Antenaneu, Damiueă. |
Dianei tape vel. [a comatmiii să elibereze pe

„de simenră aterimme epi- | CONDIȚIE ESENȚIALA

imitarea Remat ea petăna, în eine primate eta. A PACII ——————————
emisce priveste aderarea Waga. |dim ini ni o E tin n . A sg. -
i e za aria în Îțâri, care me Dă rd gret ARMATA oE MERCE. pia ee le parte ae ZARIŞTI SOVIETICI GENERALUL PERSHING

i | râzbe! alter! de Angii
seatei pateri- | Ceva mai mu, aa

NARI

0203 INVITAȚI DE REDOM | AMBASIOOR AL ST. UNITE
i Ze 7 tra AU SOSIT LA PRAGA LA VICHY?

Ang NE

- Pnac
PLANURILE ANGLIEI
3 " . aa paedent
O atehi! de proasta 4 WAU REUȘIT 4 mrieâre: cmmmu- (că mai m
die samplerui aliție Ft tn fa m toate pen să, fie |100tă pn Pompa, invitată de
e ridică împotriva e, EI me : zi iii

p tări e, PRI Roti .. va „pret amr pie Fi su fost primii de 4. Pramet.
Cmc poa Ag d p- - sertetar se Stat ea reprezentant ai 5

a maetaztere E TE ea ee E D. GRANDI, MINISTRUL DE JUSTIȚIE A MAME E

a JA FOST ALES MEMBRU AL ACADEMIEI PENTRU za” i MN . E miar

UMEA NU VA PUTEA! DE GERMAN TENORUL MGOSUAI | area

me zi ce trece intre papea-
apen, a semi Joi după mas

Axe: si celelalte țări ale Care dev
BELGRAD. 21 (fade. — Piarele |n Solia, renină en un amtem din
egemtave anaată că Joi după amia- | Viena. Exte probabil ca d-sa să ple-
ri mat degarte spre arm

de | ei. a sont, Vimeri, ÎN Muenchen

are siritne arabii. e
- oprea ina paşte, de. pesiunea -anmală scai, în a În vemipolențiar ai Belea

CONTINUA TRĂI -. gabi =: E rase:
a minintin Prask, ja asa germană a | Fetcane ez E, de vănbtaare, aparaleie srăine ae care am nat marte „(0 poeta
INTRUN HAOS ECONOMIC : i ai EI le SORE e aia
9 AR "| aedinta de demehildere a Meade e
De a E le n SOSIREA LA muEnChEn AEGEE 2 sa DOCUMENTE DE 0 MARE IMPORTANȚA
he m CGranii minbirm Malan ai Justiţi- rademiei germane de drept |
e i de Cuvantarea d- lui Grandi | ! AFLATE ASUPRA MAREȘALULUI BOYD

SToCEWALI ze oc

măimule italienilor ic
ndentai izeatie "su an n

Dacamentele mul de
pătate mititară fe

în fale ace d engiea Bavd mape. iei
R riri de n „vorba de plamnrile xtrategice al
putanentieă engleză let mA mrficeteze, Nutium, —jer aducerii rizdeiului in Orieatu a“

i rauzo prineipală m tatarer ele. | da n prapiat. în deasedi în Egipt

1e. câre au căzat are

| te

i ele prahlemn cerizală — care | mat
nrmză ret putin 90 de prpiare teme

" PREŞEDINTELE DE CONSILIU
ŞI MINISTRUL DE EXTERNE AL SLOVACIEI | D. MOLOTOY PĂRĂSIND BERLINUL

“52 INVITATI LA BERLIN

contoanat
în. fete temi seal PRESBURG, 22 (Radot), — Se] lutui și ministrul de Făterne ai]

car: au
e rdz-| anunţă oficial că Bivernul aaa! Slovaciei.
3 tul a invitat la Berlin pe d. dr. Ai D. de. Adalbert Juka va pleca,

e incălcătoriţ
. A» | lin i cvasi impreună cu suita. spre
deține Amphia | datbert Tuka. preşedinte ai A tie

ntre tir ami

NOUL MISTRU AL ROMÂNIEI LA BERLIN
D. VALER POP PRIMIȚI DE FUEMRER -

BI LIN. 22 (Radar). — Urmâ-! Imedini după aceea, Fuehrerul a |
2 notă nticioasă a lost dată! primit. în prezenta ministrului Ro-
Mohanu: ie. pe d Valer Pop. altui în
ar: cum se anunţă, Fuehrerul | misiune specială la Berlin.
prim. Vineri dimineața pe masi! Atât la sosirea. câ și la plecarea

ru român ta Berlin, d. Gre-| diplomaților români. un detasameni

e INTĂRIRILE ITALIENE DIN GRECIA
ROPAGANDA BRITANICĂ SE CONCENTREAZĂ PE NOUĂ LINE

FACE SFORȚĂRI DISPERATE SPRE A FOLOSI
(CIPTUL PENTRU REALIZAREA SCOPURILOR
DE RĂSBOI ALE ANGUEI
— serie ziarul „Messagero

ador) = Me mpablite unt imapeter a 1:

| i

D. Frank a anufat op cd ristarul

L
prieintie:

ii : că 90
de tip milioeiu a

sate
Deommere pi Mmiara |
Incurziiti aetlebe Înoriice Sau 1, Muta, P Ce Pet vic. |
odza la Bali, DUDrut și Beni - în mat și|

pastele, Miileriuie sunt A “anca, iad de

MaaBi LT i răniți nabonai și în.
je du inusapde ui
rele Ode Ba pi Barani. atemi

4 declară

in a i General An
a. Conducătorul
ia si
ni de

se
Belvedere.
oru!
va depune e coroană la

x sutul morților de pe
T des Lindez. dupi care
va avea e primă intrevedere

ca d. vea Bibbentrop, le Mi-
aisierul Afacerilor Striine.

In cursul după amierii, d.
General Aztonesca va îi primit
de Puehrer la nou! Cancelariat
a! Beichelai

LIN, Zi Rador. — 0
gătară ce vizita

Stata-
președintele
Miniştri, că
in cursa! dimineții
capitala Baicta-
işi va ina reședința

Stataiui Bo

Cancelarul
va oferi
care va ina

Seara, d. vea Ribbentrop, |
ministrai de afaceri străine ai!
Reichului, ve oferi an dinea
in onoarea caspetelui rmina.

Se mai află că Sâmbăta di-!
mineaţă, d. General! Antonesca
va face e vizită
Goering și d-lui Rudoli Hess,
adjunctul Fuehreralui. Du
Hitier
apei aa dejun,

Fuehrer
la
parte un număr

restrâns de personalițăți, d-.ai

suita se.

General Antonesca şi d-lor din

In cursul serii, este prevă-
zată e recepție la Legația Bo-

mâniei
D. General

părăsi Bertiza! Duminică di-

mineata

Sosirea d-lui Gen. Antonescu pe teritoriul

BERLIN, 21 (aderi. — A- =

gentia D. N. B. traasmite-

D. Gemsral lea Antonesce,
Condacătersi Statului Be
mia. di d Stardza. ministrul
ler externe ai Beomă-
aa placat te Germazia

Prmedintele Consiitului de

saistzti de misisnea ger
masă de eneare, de d. minis
= va Doergberg. selai
imcelaiai, de 4. E. E Oheriae.
bras Sineager, setul
alor ai

NUL DIN MARILE
CT
sg ERA

ză
azi

II
LE

LE
W

epera
ate de

JLINIAZA
| VIZITEI

e 5

pei.
se le

dai! i
pie ace

sall

în i

mareșals!ei

N /

CONDUCATORUL STATULU

A INCEPUT CONVERSAȚIILE POLITICE LA BERLIN

Călduroasa primire făcută dlui general Antonesen

la sosirea în

BERLIN, 2? (Eador!
miimeața, în ora 19 și 15, d. genera
on Antomeseu, Cendneiterui
tatui Român, și d. Sturăra. m
Afaceriine Străine. an simit În ga

vitaţiei guvernului
tra o vizită de mai multe zile.

masea fac parte, în afară de d
canu, ministru! României în Be:
care a esti în întâmpinarea came
miioe de stai români la frontieră
următoarele persoane : d-al
ministru] ecenomi
île Taaimsehi,

garii, d. vov Rb-
u rul afaceri tra-
ine al Reichului, a urat bun sosit,
în termeni cordiali, Condacăto-
și ministru-
lui român al aiacerilor străine.
Pentru a saluta pe oarenii de
Stat români. au jost de iață. pe

ia. de Miscarea Legioagri

| _ Se păsaţte deci la reorzamizarea
|Ezoze incă de pe cam. ceeace sa
mimai că va msore lncrăriie cnsle-
miei cenerde a pică stanri
ve fi osortan să se bntrun,
ar În aceleş (imp se creezi

srububd. a

— Vineri di

Amhalt, adică în Berta. în urma în-
Beiehutui. pen-

Din suita d-isi genera! Im Ante-

Mreza

ROLUL ROMÂNIEI IN OPERA Au ACEPUTC
DE REORGANIZARE A EUROPEI

ip.

Capitala M

Reich german

Seller, prelectal poliției din
Berlina, contele Helidori, precara
și alte persomalități ale statuini,
partidului și forțelor armate.

În asistență sa remarcat pre-|
zenţa d-lui vom Weizsaecier, se. |
cretar de stat la afacerile sirăi-
ne. și a d-lor Roble și Keppler.
secretari de stat, Woermana și
aus, subeecretari de
d-lui Wiebl, director mimisti
precum și a sefilor departames-
telor dim Mimisterul Afacerilor
Străine.

arelui

D. VON P/BBENTROP

peronul găfii. mareșalul Keitel. |;,
d. dr. Ley, rzanizaţiei par. |
tidalui națipma ialist, d. dr.
Dietrich, Sefu. i

d-aii Loren și H
supremi ai ba:= ;-
precum şi a
Berlina, Se:

N i
ONVERSAȚIILĂ

reorganizare a Esrepei
zale prim semnal naticau. Ava find, pebtica României extpi

"2 |n politică de pace. țar participarea

Aderarea Ungariei la a- = în opera de resipanieire a Ea,

cest pact, are o valoare pei este determinati em mama: de!

|di i pacific al politică meastre. |
| și de rela: pe care-i avem de

j Eat. tinână seama de asezarea 2ea-

siră peografică. de see

A AVUT O LUNGĂ CONSFĂTURE
CU CANCELARUL HITLER

ij;
ij

i
j

(Frame. — si în Sad-Est prin cole
|borsrea Româstie Lezionsre
Pact

i
i

ji
i

i
|

E
|
|
LE

i
ii
2]
ţi
)

N
ui
i
ii

i
i
|
i

i
|
|

o
[]
Re ?

ŢI
i
Li

Ji
i
|

*,
|

i
|