Cuvantul-serie-noua-nr-72-24-dec-1940

meetor: TITUS 
or: NAE 







BELEFOA 
impiineriiior » 


soia | Srte 


L- geera 





Za 








ISlimăntai 

fost hotărât 

je sensul, care e valoarea is- 
acestui act? 

Vorba în primul rând. de un 
uman întreg, mergând a- 
la toate aspectele wetn 

i românesc, așa frânt 

păseste momentul acestei 0 
















JI inregistrate persoanele, cu 
infățişările care inreresează 
tul, cu limba. religia. cultura 
sărela aparțin. cu caracterul 
pe care-l duc cu ele. cu legă- 
familiale. Pentrucă desigur 
recensământ va porni dela 
de viată națională pe care o 
ie lamilia, prinzănd pe in- 
ca n component al ei 
şecensământului va fi o zi a 
lu! național românesc. o zi 
GATE se va pune în evidență va- 
biologică adevărată a rasei 
ssieia puțin cunoscută. selecțio- 
tă de atâtea secole de luptă, de a- 
sacrificii şi de atâtea virtuţi, 
de (meri vor purta culoarea 
| dim casă în casă, din cămin 
Cămin, ducând căldura umei co- 
m i „îm sentimentul fortelor 
şi a dreptăţii istorice pen- 
FN Care această zi trebuie să fie 
[ia cea mai puternică 
Îrebui să o pregătească mal 
limi pentru ca într'o singură 
Sirânsă dovada exactă şi sin- 
a realității românesti pe care 
înstirşit. mu numai să o sim- 
E dar să o cunoastem. 
reau să vorbesc azi aici des- 
iicondițiile științifice ale unel a: 
Wnere rele. dar tocma! de a: 
Bută a acestei jumi a noastră 
Mare parte de lucruri uşare 
Ei ma ie iibeșie, 
trieatar ai onţizu - este 
pur demogralie în înţelesul 
Ec şi restrâns al acesiui cuvânt. 
trebuie să adâncească şi as- 
mai pur biologice sau rasiale 
E fealititilor românești. după cum 
Să meargă la coniigurația 
ÎI și economică a lor. la! 

























LX VII (Serie nouă) Nr 72 


IONESCcu 
ADMINISTRAȚIA Sr. 


nishte e n 


|Protmuțin e ee a 
Publicitatea ș 4 9,8308 
4 "Provincia |, 


UN INVENTAR AL NAȚIUNII 


general al popu-. 




















[se și atât. Opera vie este acea tare 


ENACOV:CI 


SĂRINDAR 5-79 
NE: 










LET 


ELE 


10157 


în vaJoare 'sacrificiul si priceperea, 
atâtora dintre tinerii noştri care 
sub flamura legiunii voese să șe în- 
cadreze în una din cele mai vii și 
mai actuale dintre realizările ei. 

Recensământul va însemna o; 
mare probă a puterii de organizare 
pe care tineretul natiei a căpiitat-o; 
în sânul legiunii şi care va însemna: 
adaosul une! mari virtuţi la acele 
Su care am pornit pentru consi- 
tuirea noului Stat românesc, 

Efectuarea mul recensământ 
complect. a umul inventar viu aj 
realităților noastre naționale, în- 
scamnă verificarea unei conceptii 
organice despre Stat, legat de na: 
țiune. cunonscător al ei. sensibil la 
toate aspectele pe care viața el le 
ia sub apăsarea sau în triumtul 
vremilor, 

Atâţia ani a fost guvernată țara 
având ca simplă orientare statistică 
de care se ținea seamă, rezultatele 
incasării dărilor. Statisticele fiscale 
erau sinzora evidență națională 
care reținea atenţia parlamentelor 
sI a guvernelor aceasta doar în 
perioada alcătuire! bugetului, Ce 
îi aceste statistici vedem 
1 lămurit. Azi ne dăm seamă că 
țara s'a despărțit în două, că am 
pornit cu o bucată din ea înainte, pe 
drum de aventură, și am lăsat res-: 
tul țătii, partea cea mare, cea per- 
manentă, aceea care nn se distrage, 
aceta căre Crează mereu în urmă 
Am lăsat-o unor destine pe care a- 
cum ne silim să le cunoaştem, acum 
chiar când am înțeles să me înte- 
zrăm lor căci altiel pierim. 

Acest recensământ să ne arate 
figura adevărată a țării si după ea 
să facem planurile adevărate del! 
guvern. 

Dar pentru aceasta nn trebuie să! 
pitzm cețace sa uitat intotdeauna 
în trecut: Nu»i snficient să. facem: 
opera de înregistrare, Trebuie să o 
şi feconstitaim și să o publicăm, 
Altminteri ea va însemna doar foi 
moarte impachetate în lăzi pretioa- 















a sta reimtezrată în fața ochilor 






Horia Sima. Comandant, 
Legionare şi vice-presedinteie Con-. 
siliulut de Miniştri, însoțit de d prot. 
Stolcânescu 
și a 








D. General lon Antonescu rostindu-si cuvă 












ea 





nu 


x 







































(Reportajul în cornul ziarului) 


„DISCIPLINĂ INĂĂNTRUL ORGANIZAȚIEI 


ȘI DISCIPLINĂ IN BAPORTURILE CU STATUL“ 


in oraşul? 


BUZAU. 2i. (Prin telefon). — Dj 


Mișcării 


Ta) Muneli 
AVTam. a sosit 





i 


feo a 


ră 12. în iocalitate, 





miandaţ 







pă de legaţi 
dețului Buzăj 


dir 



















Oru! de către o gru- 









Ti 


IN COMUNA PATARLA- 


Vizita d-lui Horia Sima, Bămandantul Mișcării Legionare, 
(județul Buzău 


cine organizate, având Inainge, tot 
deauna 
cării Legioare la Buzău 


icoana intemeetorrilui Mi: 





vodores 














Pe Stelian 


Mișcării Legionare 


A MINISTE 


[lei Ar 


arie” 











dea) de 








Marţi 24 Decemvrie 
8 Pacii Nr, 72 


Ingişi staiătielenii 
nose că marea majoritate a popula 


Dintriun total de 
numărul Rominitor. e 
lloane 409.075 
Germani, 
alții. Totași 


nu 


Ungur 
Nouve 
vrea 











rea ziduri 

para! pân 

de Ungaria ș 

maghiar ai T 

Citind proza r 

Revue d Honarie 

Transilvania. Rom 

dacă există, ei nu 

dacă sunt totuşi on 
nici un drept 
Dar pi 

ria? Nu cum 








uflet 





Hanarie” 
AL tradiția pe 


591 


Ce 
Secul 
Me Re 













unguri 


de pesta 


























„TRADIȚIA MAGHIARĂ“ 
A ARDEALULUI 


Născocirile unei reviste de propagandă maghiară 












„Nouvelle Rewma de Homgrie“, una m'au secept At nielodați onestă 
din revistele de propagandă magia. | ungurească și atat ua tati 
TĂ, m scos recent un humăr special [una impotriva asupririlor lor părin 
de peste 110 pagini, inchinat il Budapesta 
sonalităților“ și „tradițiilor Tradiţia maghiară Transi!v 
lenești, tradiția? P 


nici? Dar eine creiază 
recu- E 











elle 


enză cu 
Revue de Ai 
doar 





al 
Rut 















me ale 


Car 


au 
ata Un 








opulațin maghiară a Ardealului și nemaghiară, C 
de „personalități maghiare” și tra. |pătoarei populației 
diții maghiare”. 1921) din! 

Dar „Nouvelle Revue de Budapeate 
merge și m le e Un 
așteptată exaa s 








din 
râșovul hu_avea 
Aradul în 1720 nu 
Taguri, iar Sibiul în 
ri, Sighiş, 




































ste sttuația 


Transilvania m'a fost niciodată ungurească 


























Imdreptate. iinpo P i aţă hole Baks Prib 
Slimae pi majoritare” româneşti Alba Iulia, Tărgu-Murog, Bra 
Este !radiția tobașlic şov, Sibiu. vom cuceri Ardealul 
este Iradiția revoltelor detul n 1 stare să 
românesc. [ate n n + de anl. Or 
xi din 19 tulie 1711 dela Turda, zhiarizărit 
„consilierii“ acestui oraş — aghiarizarii  € 





uprimy 





de a 



















iv 





41 în Arii 








































































































































ci Tadul N [a zarea tuturor nu putea deveni mag 
ie a eee tatei m,|nostri. oglindind în cifre feluritele| “Le. sediul getii Legionare, or. |I0l, GELE ME. Pa bau Merbei, tufaţar ca paata 
a aaaae detali caneliatete ale i aceasta cere| ganizația jud. Buzău. d-sa sa oprit Cu maşinile, d. Horia Sima. insoțit | Ura Bolaze Turda şi ja tinta. nare 
SE în Muc fctaiti carei at a cea mail Pentru câieva minule, cu care Mac, Bă adusă dela mor. prof, Stoicăncecu. ing. Asta | reuni s E ; 
Ar fi intus de insemnătate de 59| area şi mai costisitoare Cu cât p|2ie d. Eug, Iles. șefuj organizației 4 fost ingropat de [iescu. șetul orga ei Bu- |radiţia p 
NA pentr opera ce urmă si ei: tai repede fata ca aeti locale, a daţ raportul, tar o grupălcălăti Ci ul u. En. Hagi Moscu. prefectul j0-| româneşti « 
Care este integrarea unui adevkr il ard or ri it Se legiomuri din Gărzile de Fier, co- tului, Ionel Bogu şeful Mișcării | orașe pe motiva lar a îi 
: ă a! acestui momeai, o lu- [pe 0 Cheia i mai oc -. e Și . nare: Al, Murea. țaiul ora-| „neam de hoi at insula arti n 
apasă ca caracter de vastă [2 9! se pare aici sa sacrificiu vrea| “Declaraţiile d-lui comandant Moria Sima [ai Putea Ola datat 
a Suttovrăi A „|mare pentru ace Arzilor de f n Judeţ 1588). Menta 
[A ar, înovărăși recensâmân-( 4, avem oameni vredaiei să ÎI se în-| La seenetariatul mipeării locale, fă, Mindcă ȘI] tenj. | Piu Tonită. sefu! servici mim chi 
tă jucrare ar însemna ve-[9i avetn oameni vrednici ande me ciieau drd N, N, rama [Er 1 WEB! are o mosteni- [și Perm. Biescu. 
x si si în ace_|credințeze n r re pe care e continue”, 
aprig ing Baegetea Octav Onicescu |Primirui orasului Buzăn; șenu qe(1€ 1 „E ăia una dintre localitățile cele mai jovi- | e, 
sectoare din întregul judeţ Buzău, |te de cutremurul dela 9 Noemtvrie. | Pi“ 


Cluj 
alele 
ritare 3 








împreună cu gradele. funcțiunile și 
statul major, a luat parte la o con- 
stătulre. D. Gh. Popesu-C FR. a- 
jutorai sefului de judeţ. a dat ra- 


La primăria comunei Mărunțișul 
unde a, lucrat o echipă de muz 
care a construit patru case tip legio- 
nar. camaradul Gârboveanu. şetul 
portul. Apoi sa vi- 





icăpna ndevăratu- 
a Sma a spus 


un sullei armo- 





RAVE ACCIDENTE 





ne este cât 
A pentru felul « 



















Nu vitejia dă ca- A ke = lor stăpânitori 
Ii . îi casa pei Li ta D. Qi 
PPVNL Cu atat itile dim a 0 lală a legionarulul| a Sai ee ata Di Oe: [iei Transilvanii de 
tit celor adunaţi, spunând cl drazos!ca,maa de dărulre, o-] "ACată din temele de legionari, | “Adevarul cate că u 
„Orzanizaţia Buzău are o tri Vesa Ă ma 4 în ecenutia PMitrlagale d oosiad-[, 14 niciortală Mur Adevâra- |n 





mania usa ei 
vălre țăranul 
marului ma € 


dant Tomescu, şeful taberei de mun 
că legionară din accastă comună, a 
dat raportul d-lui Horia Sima. "Pa- 


esțe ințeleasd de 
n. Jertia leglo- 
d în cantitate 









ră de magia 
ania a incegui al 





ditle lezlonară. Fa a activat și în 
timpul prigoanei, din cauză că 





Un alt acciden! sa prodm la o 





STERDAM. 21 (Rador). —| 





























































































































să vel verdam și age ră persecuția” Ind 
dimineata au | ana b- proze de 09 dute, Antatariiar inceputurile ei au fost puse pelin caliral lace ceva aricâr ac isa aeiaaii. Aioorgt |tortalte nenmuri n eri cd RP RER e e 
fde miwel în. apnoplere del automobil particular a fost sp. | Paze solide de către Stelian Teo- de marc nriăan interes. mi este] ay e $0 fenonari. a inerat |lorialte înent - 
Alesd 2 0 prins pe linie de expresul de Ani-]dorescu, pe care și eu l-am cu-[iin fadov. oma,  Leslonarul + iul. cu tot elanul sufte= | 1850 daspri ada, i îi 
ina i 1oai complect sfâri-|îterdam. Cele două persoane cari |moteul în Carmen-Sylva. Pier. |nu alea Păvig sau lorie| tem, Numai cu 1tă:ul0 i a reaizai [cu orice pret NI 1 m 
i mineri au lost omoriti. w-|se aflau îm automobil sa fost omor. derea Wu este mare pentru Miș- a a e seoburârea Ideel| 3] oare şi 3 ecarut, din teaeăa| zAvţan judete In ctre nirle nu citea 
: ! p, jert- cate pentru ar : A em i Revue d 
fa rânii şi O răniți mai usor, rite pe loc care. Păstrați spiritul tul de Dima ar: apă ia asupra atita: | un: de dei sea s00. cât E Be sous malăţe de + aria. Asa oi [n YI) 
lunea noud ate tatal despăr- | iserae acum pentra a e deschide] tra ta mă obtiuta eu : [in e ne nimeni m dop 
ja, a i Aprilie 1941. când se va cona-| coniapireu În rusa ungi a ! Ha 
„Dela 10005 peche spune | vrut bisertea „Arhanghelul Mihail | turor 
u-sa — irchiiiimilar ceeace este| din cătunul Pihigor SAX& A pete Vrâa- | aro p sat 8 
[ban pen!rucăiilar și suțietele cari] bisă ai a:să până ia temelii nutariie romăânati 
mit ARE are ea Poe ee ara i VAL DE FRIG 
|edutisare cu prin pulerea su-| Co te ere me gâmeau ocnițe. | Mai aaa 
ele un sră sânitos RTĂ-| ziia molare. Dar ehioadanie, | Tot ee r scelal și de Stat tre; IN SPANIA 
dină buni de ar care au fost date copiilor sărmani| buc maghiarizat Mughiarizarea În- 
din comunele Pătărlagele şi cele în-| dintele și comertului 
Disc! UNITA: | vecinate impreună cu phehete de a-| maghiarizarea oraselor. MADRID, 21 (Rador). Valuă 
TEA D VARȘITA A |umeut stabil că maohiarizarea industriei |, MOR oa 
II Mal erau :[ui comerțului nostru o datorum mac | de IFIE + ut, aupra, ERATE 
| IN | Papadopol din Bi ahiarizării Eroilor. Maghiarul evită | Ternera fai a scăzut consida e: 
, Horia SIE recomandă apal| comandant Telanu- Padina. imdastria și comerţul Comerciantii! [a Madrid. sau inregistrat 
[2 dr fi m ia al a ia n aci prea maghiari suni Ey. Păcat să pre erade sub zeco 
ri n a fost făcută de prewții Zu-loesul de e . cină ia 
pepe nr ORE diceioima: "| * ptotaai irtvueu P Boboc. și] aninaeeat de. mativemiți Antiseraie 00 aid 
zMiacer: 'Atlonaru carti n Prân cu tismal e condamnabil câoi instrăi- 
a 07 1OEIRRA pe dlecinină| "mona că pe Eat Fâra a ate nici! MISIUNEA MILITARĂ 
și dragoste. Ugarectăndu-se prin) „Di Bora măcar 6 milioane de suflete. SA upe-| Îi 
celattă rr E râm că Evreii se var mentine buni a: 
Mărunc ie meri  trehuesc | pere «pate de Capi_| patrioii Unguri și co timpul ara- EZ 
atenualc. Să într'o discipi mă 3 fintate de vrăj Ungarial dela Barat pită DI A 
de ler peniră Dave unitatea desd- | mau | sa inceput a- wa vor deveni unguresti. (pag 
|uârgita a Lai ca mm ce ae vu cout Dan. : . 
In raport Statul — trebaal în vară saga tară tara asă mân:| PLEAC LA 
Pâna ÎN, uimvazale dese a. vrabstotma imuro tabără delura ini Pranrit | 
casemenda 4 măpraznic de|îe Xa, pa, în i 
dtsejalimai E] se impui esie:| "Grubu, munettoriler n obatat apoi] pinten n Români (| 70XJ0, 21 (Radae) 
|ieimă in RR acea eco, gone pa oară 4 Ec [aa îi 004% tară uooneăi 
j | Penrr. E de bazau d-sa eta Tâloată o troiță a Micadu- îi pe de te, tomina du man! meralul Yamasirita, va 
: - PE a deep” N i uhiarizațe — dacă nu se pute ali mecă dimieaţa spre Berlin 


să Fe atvia cliciai de doechidenea bazarului „Culimoarelor de ai dia sala Dalma 











şi ce 
se 
Sfera 


e, 
ata e 


“ U 
nora 


noşiri, ai lutarora, 


ian protosinghelul 


ee 
LĂSAȚI COPIII SĂ COLINDE. 


sfântă, noaptea Crăelunu- | Viidătorti vor 
n, tori) Tisus se [și toate ar trehui 
re noi ca să ne ierte și 


istal coboa- [la Bobotea: 


imi aceste daruri 
păstrate cu religia- 
zitute, sărutate cu wredință şi aşe- 
zate Ta Icoană ca firul de busuioe de 
ră, Yumânarea dia noap- 


lobit em ]p- [tea Invierii si salcia dela Rusalii. Așa 


Mae Matina si 


mata podoabă a jernii, zăpai 
sclipitoare. sunt 
unt irărați In vestmhnt! 


tai 
zile mari și păi 


opul fuga din cer a „miilor 
în noaptea acen! 


line, că redevii ci 
sa dispare și 


ră 


moșleniri 
lin generație în 


sare putem 


albe, 


fie [toli cu 

2 SA siplem simi 
pregăţi! să aseuli 
lăsate din strâbimi, 
ncnrruție, din om În 
apă ra gura păzitorilor nevinovați 


ai 
Dalia e feresiruica fermecată prin 
In_ trecutul Inde- 


un neam atunci trăeşte 
cu adevărat când datinile nu sunt a: 
tinse ci cresc ca d floure udată de 
el apă a amintirilor. 


imântul toi e alb. 
per: dar nimeni și nimic Ta urma nbastră, cu v! 


mâni, din orice familie, 
je frumoasei noastre țări, 
Mă armonie omencască pă- 
atunci când la răspânila înză- 
ă şi la Iumina felinarulci ce pâl- 


„Sunteţi ln fel, bus 
A |r Daia e tată să le 


câei x: 
ina 
lor cu adevărul românenscă.: Lăsaţi 


novate, lar noi prin ei să putem În- 
jeleae sfânta taină, 

Cât e să nr multumeaacă mal târ- 
alu, când grijile îl vor cuprini 


dacă am putea vedea țot [In copilărie acest indemn și aceasi 


k tu 
"prindă 


două mil de 


mâneşti,.. 
ui 
mici de 


i 


eolinditari, care prin 
jenia și nevin: 


„Iei, eolindători 


noaptea Moș Ajunului; cola, colin. |eovrigul, 
eu siele lucrate de huilă 


Jor miiestre, care arată cu! 
Ş 


lea 
ules de Dumnezeire [lui în glasul lor 


cin Şi dacă am putea privi taţi | maturitatea vieții lor, că le-am dărui 
ui în 
ecutul Int 


mun tublou care să cu- 
de istoria 
românească, am avea În fața ochilor|sulletul lor și 
meta irăire n minubntelor dalini ro» bătrâni vor lăcrăma 
Nenumărate căsuțe curate | când vor auzi stă 
i azhira, La fereastra lor impodo- 
eu Mari de ghiață sticloasă, sa 

e 


nevinovăția „lor. pregăt 
Ha! ea să poală primi pe 


liberta!e in noaptea cea mare, Aces 
eamintiri vor rămânea neşterse În 
Anteun tărziu ochii 
ini d 
pe IA 
lauri de «i Al” si 
Lit din uliţe Indepări, 
„| “Iar vol taţi, dragi ei 
leae | nosculi, primiţi couindătorii cu dna 
tul | deriţi:i, aseptați-i și dăruiți din ini 
păstraţi datina, nuca 


din | mă, ca să 
i urile Vâmmilate. Da 


nevinovi 


omului Hri= | Nașlere m'ar găsi plăngând 


pruneului sfânt. Lol.ndeie |renăscută, să câutâr cu taj 
linoase, i 


mi , 
Yindă prin fața ochilor și Eris 
p de legendă din ate 


xoire. MI lor 
e pa Ad 
imbine ee 


inlate, Ieri —— asilzi 








vremuri, de 
prin teresirulea |iru sâni apa aoastră și 


În această noaple, care 
prima nowphe sfântă intro Român 


di, [ie săraci să ne îinpi 
să ne ridicâm inimii 


n 
niru Cel ce se nașle pen; 
să ne în; 


fnrestrele casei 
dorim vă ne inţi 
timpuri. ferieite, 


000 lei și 
tonmum  „Vulean 

m 0 sepia 
MA ia inta cu 


cu un 
mubeeriă și vârmat de 104.500 let. 


“nzucurarea expoziţie 
15 


expoziției 
R, 


de aeromndele F. A, 


Azi la ara 1030, inaugura 
in acului at babesaritul Jucar Cai 
Nea ta de" arama. pita 


A, exp: 
armanizată de Crheiun. de 
Arma lică 


iute 


ves |hană în snnțenie inaintea hu Dumhe- 


" [uitând aatfel de stinte predanii ale Bi- 


lori nec 


mar veni mleli colindhtori la lerea- 


sira mea și m'aj 1 cuvânt e 
EI TA ca getea i art şi muncitori să ne proeternâm în fața 


ruri întâmpinați»: Mriatoa pe pâmâni 
dle. | Wnitaui-vă, cântai Domnului tot pă- 
eu! 


leriri din Betieem s 
Adelina Busulocesou |ieiale noasire. Cu ma vom 


Meimeţein ce ne apasă, și cu ca om 


Mamâniei 


Icu prilejul 
Nristos se naște, Slăviti-L, 


Ascultare, 


meu, Taţăi nostru, la venirea Dozunului 
nostru Iisus Hristos 





erite privință, 
ţa vieții de acum si a celei viitoare. 
SI cum sau întâmpim multe necazari 
și suferințe, și au câzut ea o năpastă 
aupra nostru ajunzând în 
Dejttile pe multi din fraţii nostri, ne-am 
rugat Perhinte bumulul Dumneneu A 
dea înțalepelune celor în dregitarii înal- 
tă TADANAIA în + 
te de durere. întărind cre 
dința în dreptatea nosațră și mporind 
mădejăea ouimtă 


și pentru toată Stăpânirea drept-ore- 
dineloasă, ca să putem duca, matiel, 0 
viență pagnică și liniştită, cu toată e- 


ispășire al pâratelor noastre, Cu pasii 
ameriți și plini da pocăință ca fiul ri- 
sipitor din Evanghelie. ne apropiem a- 
cum de praznicul mare aj Sărbătoririi 
Nasterii Domnulu 

x 


Tabiţii mel fii în Pomnul, 


1 oare sa supua de bună 
nostru Tisus Hristos, Juând 


mărăcăzioaul stan n 
totdeauna mţeleasă. Pilda aceazta de 
modeatie şi curâție n font, in zilele noa- 
sire, întunecată de dorințele vremalni- 
ce mda unb! vieţi de imbulbam, Multi 
i-au Eis în cugetul lor, că nu este Dum: 
nezeu. 

Şi-nu creat duminezei din poltele lor. 


seritii și de indateritile față de neam, 

ŞI astfel, când a câzul poporul în 
mâna msupritorilor, nimâni mu i-a ve- 
FIE în ajutor, jar vrăjmagti te uitau la 
el mi rhdeau de prăbuglrea lu. 

Ca altădată plângerea jul Ieremia 
proorâmil, maa s'a fimilt ai plânaul nen- 
mului nastru, Numai apiritiil de jerttă, 
leă)it în credința Bfintai Cruci, ne-a i 
bit de pietre, BA dm slavă Jul Dum- 
meu pentru induraxea sa și cinsitre 

celor ee cu vieața lor ind, 
pârtat urtia blestemului! Ne găsim 
mattel, plini de resemnare, lângă alla: 
rele strămoșilor ncetri, Neam de phatori 


pruncunui Isus, și ca rile! alt când să-l 
prosiArim, cu cântarea înpemenscă: Mri- 
stone te naste MMviți=U; Turtntos din ce 


, ca oazecând magi, aur, emirnă și 
Vmâle 


dela 
de |luj, Oăei cine se ascunde dela indato- 
naționale în vremuri 
nnetnatete | ua: 
marturie de ruzinoani 


ririle morale si 


strâmtoare, ucela ţii 
dand 


un | nemernicie, 


tal | Pe urma meertul dezartru multi din: 


cate am trecut, cu 


a 
Blatul, prin „Ajuta 


Legionar”, 


|Ratnnoese | staturile ce vi le-am dat: 
aul” primera 


Fe: | minoaee, 
fie În munte. curtu 


lar bnvăații și cei ce me pretind a N 
tori ai tihiilor lumii să aducă 


alunga 


urma actmtul dematru mulţi din- 
i Hodiri su rămaa SPA adăposturi 
aut 


14 sline durerile și să ucopere Hpeurile. 


vomtru, prin cxice 
pe fraili voal. Pururea să 

le Căphanulul, 
Permbnlei net „AjuA=ti îrate 


muncă 


Tabiţii met 


neni tema 
e mi dorii: 
sfântă Je in 
începu! nlei 
Dumnezeu s 
detanitatea. 
mt chemate 
treburile pubu 
Deamului su 


Mu. Ateste marturii 
Dunee -vădite 
AA vină fara 
piine legea dr 
ate mai mare 
miner viata p 
CI toți con 
de jertfă pentr 
Mânie și ertași În 
mereu de cuvintele 
apus! Orite mil 
End pi nauce - 
pe orice nun 
eurățerte ca 
roadă 
Noi toți 
nnâsite Daca rii 
Mite) Bată na 
Jertiim pentru e 
ncest lucru 
Cei ce couta 
Patriei, vor i n. 


Any 


Ta Womurie de 
aectiltarea si mur 
alea aunt arm 


















































DELA 


Trib. 1tav Sr 


nat o și iri 
tut In Iv A 
|. Lăzarovigiă d 
DI 


n Amorul 
ierta Dino Big 
judecată pi Hagi 
bal thehaln! de 
(le Impureri clei 
sn ua În sarel 
en eaait cu rii 
» impntlanta. 
aur i 
Ta numele lupă 
V, Stanelu, invă 
gulamentu) lo 
SA so imptrna 
dovizoln acară 
are cele naneordil 
tutiune, n tu 
tru cele du ARI 
rea lor în te 
W'au foot uliul 
Ja cauză oda. 
cordate de Ii 
Aflarin tn Aj 
multar inopațiă 

ata, a. font Bă 
bul abia 
noua care a Acă 
slunea vache. 
acbimbul, dai 
eu vânaanta 
tina ouă A 
uniă caro, de 
atinge. foipuleție 
fa. 
Roferinlu-ut 
de fapt apărăi 
invoca! x DUR 
luj cod penal 
roarea dle fai 
asapra unul 
înteaeţ) umil 88 
pajenză îi ON 
suhiitnten Dia) 

Mai mult GR 
ponale nu 
cp), în achita 
ranța ai Dr Ni 
perimimă, Mid 
de fapi 

De nel 
putut Îi In. 
tării unei ded) 
maroniu 

adu 


, 


In vigonre 
etabiiind dal 
rațiunilar. dă 

CO dim ol 
aceatel Noah 
asupra uhul 
Totalul, una 
albia 

îm ce Li 
mertudii Med 
noa Hnzbnd 


i 





ate) dovada dr credință In Dum 


m iubire sle Patrie, 


sl acoalul (i 


Lo! 29 0. 


| ropolitului Irineu Minorii şi femeile nu po: 
“Sărbători |in localuri peste ora 10 a 


Maneh, 





aţi pe cei aflați în nevoie. [Ei zi ia : 


8 şi dragoste 


ce platică + rtatut, 
De ncees, aduceți-ră aminte de mal 
Bari! voetri, care vu velit Cumăpiul 
e] Dumnezeu: uitati-ră ea bigare de 

sami la sfâritul feluri ie de vita 
Te si urmaţi-le credința Ascultati, 
căci ei prireehează meupea eulietetor 
tata, ea unti ce ati să dia metil 
e ed 

Si cum mulţi dintre frații montet, pie 
masi printre străini, iu ve avea li 
brtatea să se bucure de prasnietil Na 








Deschiderea Cantinei Le: 
din Caracal 


m muncă Caracalu. > 
e fas radu site 


CARACAL, î. — Du 
de sAptămâni a unei ni 








stezi, Domnului, rugațiară pentzi ai: Da a concura se] Sfintia 
Aduceţi-ră aminte de cei ce şut în[(?0i /XRRAte focal fostul esta [proridenția 
danturi ca ai cm ţi 1 qi vei legati Pomul Verda” a înveruit altrunte cu >) 


tant 
tăzi cu adevărat între prietenoasă | durătarui 
cantină legionară, maădaniol [ace 
Potrivit prevedarilăr eamaraddulai [tra fer . 
Drulu tuna Decembrie a fost pentea (3! a bi! 
noi acecă a biruințalor faptelor le= | marcă 
givuare. E. d, G ă intemelal 
iv Ibrăria legionară Astdal la 
miază s'a inauabrat cantina legiona- [Alona 
ră, Tedeumaul fiind ofielat de părin: [pentru 
ve Florescu şi de preații legionari: [rel j 
Alex. Papesei și D, Stoian. Camarartul 
Au participat toți șefii leglonaai | vietoriei 
in frunte cu d; prefect Liber Tărno» [*pirat din N 
veinu și getul Judetului eămenatu |Pecâninnda! et 


Druiu precum si camatadul Maai, | PAInteI laic 
rep orlucația fa 


eu ei; de cei ehinulți, ca unii care si 
voi sunteți în trup. Să nătântulm ci 
toții, că sonrele dreptății ne va încă 
barat la un ine pe cei ce ne trafeni 
E din aceeaşi tulpină, căci am frământat 
A E eu sânge pământul Jai de Dumnezeu 
îm stăpânirea noastră si mm păstrat 
Dbptirhite sfintele predanii, Dreptătea 
mu poate fn demită, căci Dumnezeu nu 
cau la fmța oamenilor”, 

Tar Nol, în sfintele noastre ruriciuni 
și slujbe, pururea vorm fl cu gândul în 
cel asupriti, ea si în cel ce am bueu 
de bucuria căminului familiar, ca ai 
fel Dumnezeul mille și al indurări 
să reveme din harurile sale cale Dogute. 


curate ale 
Ne din siritum- 
Nea dim i 
















me amintim 
ditorunu! care 








ai A | ioacu N. dela Wucuresti și tarii 
Be ed e Alnare ui multunire fitaroe după Alef (Meu, Ali di Adesea. imoneonți ilor „eormer 
mai mult | orasului Ai Ă 
HU Domnului ni riatoa | "e îi 
Marul Damnului menta Time Perl Părintele! Ploresen a cuvântat și a [mânecă forms 
eelă morală 


şi dmgmtea jul Duminestu-TaMAl ni im= 
păârtășirea Sfântului Duh să fie cu tul 
cu toți 

Amin 

Dată în retedința noaatră Mitripo= 
Mană din Tașt, nai 20 Decemirie. anul 
mântutrii. 1040, 

AL vostru întru fonta binevotine ai 
câte bunul Dumnezeu rugăter. 

IRINEU 


Mitropoliţul Moldovei si Sucevei 


binecuvântat înțelesul şi pe fiptagii [de : 
acelei isprăvi erejiine legtonare [Pările actuale 

motivând inspirația „Autorului ee Mali Aden, căi 
gionar din sensul adâne crestin al | MISiplinați si să 
epelului Căpilanulute „Săi [ubeşai | la conducătorii 

aproapele ca pe tine însuți-A, Sau În. [4 face cu drasr 
truc! aţi făcut unuia mai mie din: |intonează 
tre val, inie misaţii tăcut, Actele ca: [MIEL Are” și se ser 
ritabile Iscarâse din adâncul intenii, | Drână ei aubataniți 


România a fost în toată latoria o ţa: 
ră profund flantropieăi. "și. 100 eee Serharea da! 
de Crăciun 


Gâminul cultura 
din Caracal, a organ 
Daren dalinelor de « 
curul tuturer —geoal 
din localitate, Prourar 
plin de fastul m 
a (lost organizat de 
Căminului Cultural, 
CGanstantineseu, care a 
„Sensul oineneme al da 
a evoeat coloritul de nu 
tel Grăslunulul, pa care 
deiu si ritunlul ereştin 
apol molivele cari lea 
strâns vopilăria de far 
delun, o asemenea a 
idela. naţhanalimuului In! 
WU român isra Inapirat di 
doetrina și eu viața trăiri + 
pur creștinism, Acuni ta 
cât oricând 

D, profesor V, Pi 
apol cu corul mint n 
vea teoretice câteva 
tare remarcăn In ddeosel 
Gana Galiei şi Pra 
ari au divinlaa! In 
alegorie „Nagterea Dom 
uat luscenat de Liceul 


inele Patrie! 
Wata el a- 





Bl mar rere 


dA viitorul 
lădiițelor ua- 
ducă în foc 
Vărte, numai 
si drag 
învinze art 














GONSTITUE 0 INFRACŢIUNE? 


a eplutin- nețti, Sicoteled Saraza si alui 

aa ffahiee tru, Înaud= cu eeeluri si deva 
șor ei. Auutiei Pronuițaraa la 3 Tanuarie [DAL 
tetor sotiei fn 


Lat DURE As 
n tos ded în 








Tribunalul avoooatata! inaxitanta 
imbrac tiunii. _aehită nul, 


Procese de devize 
venite spre judecare 


nul. brnce MĂ 
male do MB Tribunalu) titav mectia I-a a ju 
7 decat eri procesul În care au! um 
„[piieați Sehonertann Max. ca 


lege, prin Gal 
EUGEN TITEANU 


Camera de punere sub ncuzare 
depe lânga Curtea da Apel Bucu. 
test, a roaplua apelul fârut de Tu- 
on Titoanu detinut la înehiaoarea 
Vacaresti sub tnvinuiraa de fraude 


Ajutorarea copiilor 
cu imbrăcăminte la Drăgăşani 


DRAGĂBANI, 21. — După intiin. 
țarea cantinelar acolare, hătălla fie. 
wului și A materiilor prime, parai. 
zouna legionară Drăgăşani, inreg, 
1rtază-= prin Jana inţelere n papu. 
luțiej — o nou birutiţă legionară: 
„Autorarea cu imbrăcăminte a co. 
piilor sâruci”. Asttel misoaren loglo. 





i pan 





x - 
Tribunalul Iitov sestin I-a a lunt 
nr în cercetare procesa în cara 
drubul Baublenă, Honey, Forând 
Arthur, este Acuzat da fală de catur 
1 traficul de aoviee, 
Pronuntarea mâine. 


RĂMÂNE ARESTAT 


In fostul Subsocretariat ni. Miniate. 
ului torte căruia după cum 
mo știe cabinetul de natpucțio unde 
se află pricini aura carcatare, 





nel Bak 


et 
to mesiaa la 


d ue We 
art. SI d Pita 
lor. a APĂ 
june lit 
NR. si 
nreastă tati 
A număl Baa 
mnune. rotilule 
15 elle dacă 


tuluk 
4] 
VI 
ln 
a n 
ar 





Miaterul Nasterii Dor 
dantatiaat sub multe a 
lelalte reprezentații ca 
Grăeiun”, de Serafim 
mată și frumos realiza 
Moeu lndustetal de fete. 
mația îngerilor dintre 
hollzau tabloul „Scari! 
Împreună cu acompania 
RI OA fie lăsau 
Diletataţii, au toat Phaplatiii qi ri bulutora În lumea 
a turvugcala punte DĂ Bu VA oi Spalhale. con cea 
mm dd, Serafim 1 lun 
Farmecul de seat 


Moartea. inginerului | temi na in 
Titus Carahaşiu 





fin de dora nau= 


perii a ninti 
provonienlă pe 

[ta (n prin chilie 
Bus de omisluliea 
n circulație abil 

n eusținut, ca 

sin a ti gluonim 
fapt lol în 

BA uupă legea po» 











Hatori!! şi ropresentuln 
evului leorelle, 

















cu datinele de Criohm și în cadrul 
bo. 





Ra inlorprață: 
al dB Hard, A dat, cu conevrtij gimnaziu, Ă comerelal sub supruvou 
Binibut da vâheae | Mr, A At, au egirtr ) Va tra momit and pu nu varii V, Sârbulescu 3 
inclusi ra putut gândi, lovit de a apopla: | Plesu noa coborit In a 
robiernn ardaral | Ndustritu. de, fete, o rolumită sertare pie. rostul DiRoutur ui Vintan e mosteră. familiara av 
tar 


culpatului tului din Hunedoara și Direal dia scara Crăciunului «A 


gărela ap distribuit: 00 per 





ie motive A nnus neta n părăsit VI fa. [este vlaltată 
stabileste eh e. | GAnel, 87 Dalne; BA câmâșt, 51 per. [ij lui muneltorti bi OARE di uumui 
| entru a căror vile [Ell pi bine vestita 
func! când, poartă | pantaloni, 8i per. opinei, 41 rcehițe, [or sta abătut d NU 0, ADA AU Ă UN A btu, 





ni conatitutiv al 
ențiali, Bir Ane 
nad. PEpon= 


"8 choluil, 7 jarsauri, 83 per, elorabi, [ţru care pia 
5 pe, mânugi, 3 per, goșoni, 3 fulare |n 
pi 1 cojoc, 

Programul aa deafâgurat in sala 
gimnaziului teoretic, 

Ta festivitate a purtioipat ropre. 
zentanții autorităților loonle, cotă. 
Veni! otamlul cum caniaradul 
prefect, d. avocat V. Bărbulescu 
Beabarea n font deschisă cu Inul 
cate, camaradul prafbat 
ua! ținut o ncurtă cu. 
vântare, imslatând aupra „Ajutaru 





incorduț toută munca [Iranului 
Pubiloul n maniesta 


peniru fericita alegere a 
a continu 
Mala Valor pentu sania IMAlă, Me [ioe sure au manitosta + 
timpul privoanei, ceugind să ingles |YĂrale taleple artiative 
părlone vechea. gondusere a usbat. |. In deosebi rămâne o 
lor al realizând din primul moment |rolul Smărănditel, fata 
o Imbunitățire a Vieţii muneltorilan, [Po Care a ntrupulo cu ui! 
Nacut la tin jud, Munedoara fn [06 cu artă și cu tie 
mau top. leul Iu wmale 149 Pay [Motoraeanu, A tin roluri 
dr paote, muoarlegee tn Buaureşii, lan a boat laterpretat cu 
ajinânil diplai lana upali I putinţa de 
tut Lasfonat” din judetul Vâlaea, [a Facvitaţii de Opimf 00 Ade | auriuela A mutante a, 
A râspuna B. 8, pr. paroh legionar Da Hunodaara 4 | cal 10 anu | del! Tudorunoanu Aur) 
O. Negulescu mânitestându-si bi. [răiţi In acest oraș unde a Iuoraț a [OMA Hlăeăul Chiru, cel 
curia că din puținul celor roni să [praciienut apol 6a iglnei MIRA)? [DAMME atât dle dea i vio: 
mel cât ai din beliudul celor bopați | timele luni cu direatări anu ihioitorile Srânuile! n 
din localitate, sta reușit a se ajita [filbd tat tinipul un pl ri 4 ale 
cu imbrăcăminte copii celor novo. [că și de coreatiudie. Bani ta ve 
Saco A făeua a font incredintat și cu 
wradul 1 Abagiu, comanda, [lemnltatea de Divectar general 
vu) aarnlecanei legionare Drăgăzani, | Desi Boluav In ultimate alla. tel 
inlun_endiu imprestenant ce-l for. [un ne măndea săeși ingeijease 
mau copii echipau cu Imbrăoăinin, [tatea venind bolnav la postul 
tea abrânaă de legionari, m adus mandă dela care a văaut oboi le 
muițumiri celor care au contribuit [mdârita care 0 ia numai flat [et a 


Tânăr, de 7 de ani, E 
apa oil vila leglonară, ni vioto, 

rea mau 
adultă (art 195 
ponren Bau lin 
lor neponala cale 
durată 9A oroare 





ea invinuitul a 
asupra, Imterpre= 
B nu oăte penali 
sira interpretare 

si din 1 € 
net ani 

















r meponal, 
AUDA OD0= 


pu Gh, premiu i tara 
Se [eu Dallu “aţi au vii 
EL (Dee, suh botenul + 

să Ogapețilar, Au urma! 

1 lo N 


a ua IE 
ale e eroarea 
pi exentlal al de 
Mia tea nu pata po= 











ln intâphiuirea noestul ajutor, vă bn anerilieat prea ia religioasă populură 
oo meațarea, dee „Elevii giranalulul tăatatic, pi la. [Dereă la anna să poa, IAA. ee tergratala, do, sie! al 
sa a er ze. | Vele gtmnalului industrial ae rete:[ In Moslarmeat Fl au sulintăout perte 
Bhinuorcă doar vec | aub condimereu danel Moteliea, aulbrie cnd. rar ag i d Sl auilovulul și conceptia 


imitat” piăteăei 
pentru april 
tori le luam 
Du i acne 
| eacu, 


exeeutit oântaca pl colinde lar 0. [i i 
ruj rulat legionar, a cânlal: „atân. m 1 putea viile 
tă. tinerele leaieniară, Dounnul Laua | Ie Iele 
Hrana Thu leglonarilo; Olteni, O Seblsinbeia 
se vesta minunată, Tmnul biruințal [să te 
si Stefan Vodă al Moldovul” 





Apus, Ineu 
setivă la, ovitura sin i 
A rii vabrimat dovinga 
inmormântal la Hi 

donință care i Sp va res Ali 


lat jad, Pt Cr 
JURE Ti maiaoari 
Uluă a Meoului ude fete 
fatineoul cul un viveri 
lat executat de nui 
Womuma de acuta 
mulge 


Gui ou asumat Lui 














GENERAL ION AN' 


AT PARTE LA SERBAR 


EAP 


. 


0 


LA MINISTERUL JUST 


(avântarea d-lui ministru Mihail Antonescu și răspunsul Conducăi 


Crăciun a poporit aseară în- 

IA ministerul de Justitie, Este 

oară că, în acest pă 

eri cei însetat dupi 

zartaruic la toate 

să âstască un dram de 

Ka săvârşit cinstirea 
a unei tradiții. 

Pomului de Crăciun 

mare ai depar- 


Aşi vrea să simțiți că con. 
dusă de generalul pri este 
cae de rari Inmănunehiate, că 

E) 
... La bara ma mu este voința 
e i 
se n ne face datori 
ere rr orice preț inele 
In in tonte cămineli ti 
ericare dintre coral Steyr 


enri, pri 





„ Exprim toată 
d-nei general Ani! 


i 


5 CU 
ACIUN 
IE| 


i Statului 


plină de sârgnință 
Birucă ncensta va îi 
el ai pe sare 

eralali E 
„a ni Anto. 


ai Antonescu, a 
oxlor de față că 
escn în marea lui 
pentrn lomea fnne. 
veni dnpă sărbători 
Bă inlesnenseă trata! 


AUTOVEHICULELE LEGIONARILOR ȘI A ORGANIZA 


LEGIONARE APARȚIN MIȘCĂRII LEGIONARE 
Comandantv! Mişcării Legionare către șefii de regiuni, județe, 


Ca urmare ordinului elreui in 
20 Noemhrie 1940 al pei 
General, se pune în vedere tuturor, 
regiunilor, organizațillor jndețene. 
corpurilor speciale, serviciilor leglo- 
nare, unităților și enbunităților cât 
și tuturor persoanelor care în cali- 
tate de legionari detin sau au spre 
folosință antovehicule de orice na- 
tură și de orice proveniență, ră a- 
cestea aparțin Mișcării Legionare si 
ca atare întră sub administratie si 
control! Administrației Patrimo- 
nlulu! Miseării Legionare (A.P.M.L..) 


tehnle și adminintrativ, 


In acest mcop toate organiza 
iile 
corpurile și serviciile legionare vor 
- Administrație: raormoniiui 
Date datele ce mr vor cere si îl ve 
inlesni prin toate mijinacele exerci. 
tarea atribuţianilor de mai sus, 
nd urmare dispozițiunilar de or- 

din administratie ce vor primi, 
Seiii tuturor acestor unnat! vor 
îngriji ca pănă la 1 annarie 1011, 
AP.ML. să primească fişele con: 
form modelului alăturat, completate 
pentru toate autorehiaulele rexpec- 










corpuri speciale şi servicii leg'onare 


Serv. Auto. Cancomitamt ea prădar 
tea artelor se va prannda i la pre 
darea legală a autovehicileler în 
caziză. Chiar şi autavehieuiele peni- 
tru ari s'a sera actele tngpactive 
mint snipuge acelocai regii 





In acest scop se vor coribiata fl- 
sala dupa modelui ajăturat 








Unităple sau persoanele cary ma 


catp funcțio-| Cu cesta ventimente ereștinesti, 
ile. precum şi un nu- | mârturisasc un gând de racunoștin. actoal Administrația  Patrimoniulu va 
d vor prim! pri . i 
e trei sute de copii. 4-| fă d-lui general Antonescu pen Pi rai man toate măsurile ce se Impun pen. |tive. fiind răspunzători de exactita- decora 1000 Doe PAR N 2 
aa e L tru raționalizarea utilizării mutare. |fea datelor înserise în ele. |amintit, mont totuși obiizate ca pătă 





d mieilor siujbnai ai duzti_| că e dat astă seară n milă 


dela penitenciare şi ate. 


piere a Conducătorala! Statului 


fot onomtă cu prezența 


rii a salarilor 


hiculelor, reglementarea 
lor legale pe câlle publice 


eireulației 
cât 


T1.XI1.1940 


In 1 Ianuarie 1441 să prezinta figala 
eotmpletate 





se la autovehicul, lar celelalte două 


era, unei bncurii maica i exercitarea efectivă î i H, si 
a fost numai pentru cel . . i A E: A z ob ati ata ori ima | Pisele se var compilată în mpi 
Discursul d-lui General lon Antonescu, Gonducatărul Statului Instrucţiuni privind Completarea fişelor [E Ze Te 


d-lui general 1 Antonescu, 
al Statului; a d-lor Mi- 


Antonescu, ministru de Jus- 


oaia puerta: de] Doamnelor și domnilor, 


am credința fermă că voi îl nu în 


ondă niciodată. 





autovehiculelor Mişcării Legionare 





voz fi predate la A. P. ML. până la 
1 Ianbarie 1941 


Totodată se aduce a emostința 





A A Propagandă; D. D aseultat și voi reuși. Ultima ale Conducătaru- x 
Po E Propaeaneă; D-D.| Mulţumesc domnului minis- | Merminând cu aceste cuvin- iu A femducigeru: | „AB, conformitate cu ordinul circu- |autovehieulelor apazținâna - Mișca- tutror unităților și. rormațiiee 16 
perla ie 1940 al Comau- | ri! Legionare și in baza dreptului de] gionare, că in vederna standazdiză- 


tru Antonescu pentru caldele 


„de Justiţie; pe d-nelor Victo- 
cuvinte spuse copiilor dum- 


Barbu, Aca Barbu. dr. 


te vă urez la toți un an spor- [vațlile, Inlră 


nio, sănătate și in acelaş timp 


care şi: 


in acestea, pra- 





dantului Mișcării Legionare, se adi 
ce la cunoștința unităților legionare. 





administrare și control ce Îl are 


A P.M. L. asupra acestor autavehi- 






ri! tipurilor autovehicul 







atură, îns 








eate tac parte din Oonsi- - i 

aim). dopii Judecător 1 |NEaVonstră. Regret că domnia |contez și pe munca și pe sulle- m fepouPaăliă [ct 4 persoanelor vizate în acest [cule, toate actele de bord île fiecă- |pârarea de autovehi 
„ direrin: de cabinet vs-|Să Da surprins cu curântarea [tul dumneavoastră, să ridicăm 19 |ordin, că pentru reglementarea cir- |rui autovehicul e var scoate și se gate peria Bel iese 

tulației legale pe căile publice a vor preda e mpin APML, APML 


sa, pentru că eu n'am venit la 
conducerea acestui Stat ca 
vorbesc, am venit ca să întăp- 
tuiesc. 
Domnilor, 
preocuparea 
nonple, este 
în sus şi să 
în 


ue și Vidrașcu șefi de ca- 
“ele. precum fi a funcționari- 
eri din minister, în frunte 
i: H, August. C. Vulpescu. C 
RR. Racmwiceann, Paul Bar- 
Eugen Decusea'i. docent dr. 
Sorin Banciu. N, E Du: 

gi Gh. Vlădou directori 
“Ponit de Crăciun, baga! impodo- 
bit c „nt etil şi arnat cu 
ri mat me afla aşezat în 
Nine! draperii vera pe care au 

degparte și de alta po' 
d Câpitanulu! și a! d-lui general! 
mijiocui draperiei atârmin stin- 
țării. pe care era așezat chl- 

B. Regelui Miha! L 

soirea Oonducătoralui Stata- 
4 d-nei genera! Antonescu, În- 
asistență a izbucnit în prale. 
indelung pe distingii oas- 


Ă ii de copi gălăgioși şi cu 0- 
4 pi de Eueuria a 
- a Jarmec au amuții ș| Sa ertați deci pe toți cel de 
E ron E Aaa ee sus şi de subi voi care an gre- 


Sf. Dle 'Gorpani. onfeaoru |Sht- 
zi de zi. este să 





si credeţi că 
mea de zi și de 
să îndrept de jos 
pedepsesc de sus 





Va roy să credeți și pe mai 
departe în opera pe care o in- 
fâptaiesc și care nu este decât 
la incepntul si 

S'au tăcul greşeli şi se vor! 
mai face. Nimeni pe acest pă- 
'mânt m'a tos! scutit de greșea- 
1ă, însă miciedată la baza gre- | 
selii noastre nu va fi reaua! 
credinţă. 








indrept 





|nachete_ cu alimente, 80 costure 





țara aceasta acolo de unde ea 


Impărțirea dar 


jiunea d-li general An- dacurile „pă 
Antouese 
nerel. Ano 


procedat în Impărțirea 
numeroaselor daruri. 

Făcându-ș: cu greu lor prin puho- 
îul de copii de toate vârstele, doam- 
na generai Antonescu şi d. minisin: 

jastiei impreană co doaminehe 
din Consiliul du paronaj au inrmânat 
mersnaal fiecăruia dintre cei mici 
câle un pacher de “+ kilogram de 
bomboane, ncării, mere, nuci şi alle 
vanătăţi, 

Funcjionarilor cec copii şi celor 
psi: de mijloace li sau impărții 
pachete de căte 10 kar. ru nlimente, 
hăinuje groase de iarnă ca să-și im 
brace odraslele, iar scolatilor mici 
şi mari, doamna general Anlonescu 
le-a fa! cărt cu poze şi lecturi in- 


|atroelive, 


în total 300 
de | 
şi 


Împărți! asifel 


Sau 


binme. 7 kilmarame. bomboane 
200 purhețe cu cărți, 


în, imp ee 


Si 
te 


atului 
cu 


aja 


Aci, «d. 


zentul d 


al 


sa ni 


Th “na 


sc să 
tă In 


a ind 


năral UB 


Mihai L CĂ 


și 


repli 
Apoi Ci 


turaie In 
tru Mih 


ce 
m 
pi 


a i 
tul 
cel 1 


I-sae ia 


zare o 
oaia eieănigcab Lesibnar. 


[E 


ilor 


ministru Mihai 
< pe doamna ge 
nducătorul 
aţi în biblie 
afla ame 





i a.pre- 
direelorii 
ful Statatu 





strădu- 
a drag. 
Antonescu 
câtre 
Tgele 
1 viata lungi 











Criza articolelor de prima mecest- 
tate merge crescând pretutindeni, 
deci și în tara noastră 

Această criză se manifestă 





sub 





cantitatea 
a din produse 

de speculă 
sunt misr în vânare 


eu care 


„21 preturile 





Astfel stână Iuchiirie Girwermul 
trebuie să sa două serii de mâsu 











| de stofe, expuse şi cu pre- 
rile afișate, 


Dacă astăzi o pereche de 








continua; 
pentru produse făcând parte 
dintrun plan mai vast, care urmâ- 
rește standardizarea unar article 















a: 





INTRODUCEI::A SISTEMULUI 


DE PRODUSE STANDARD 


Infrângerea şi infrânarea oricărei incercări de speculă.- 
Gerantarea prețurilor remuner atorii 






agricole. 
) zi pe piață, treb 
şt eoncen: 


pat 
| cari 





Epilare abc 


| POLITICA ECONOMICA 
A GUVERNULUI 


Politica economică a Guvernului 





de Jaime, a oficai ni lapta mea, i. dig. xi: 
Tehgoaaă, toșie aceste pregeli și sii tacul Iei arăt 


executată prin Ministerul Coordo- 


pentru îndreptarea celor două pune- | 
nării urmăreste= 


de prima necesitate, prin introduee- 










































“rea di maistru 
ret Stagii e + fe de mai ss | cea Tabeicati şi 
stie a noi în SERĂ Guvernul o Teze: populare sau naționale! a) garantarea unui pret remune- 
Ei | prins această cețiune prin ministe- | puterii de părare a marei mase |ratoria pentru producător; 
ă îi Je*a. agrul + .. u n ia 1 Coordonăni și al Statu Maţor așa b) stabilirea unui preț omenoa 
rea aa A | EXTINDEREA SISTE. |P?iriafnmaleri o narea, arte 
me: i IPROGRAMUL DE LUCRU MULUI cărei încercări de speculă. 
oua poa O | Frosramul ae era a canrns ur: | |arlaad Ge ia e picante 
mwmele fanrțianariie! minite- tă soi tezele taxe F > standard, tip popular san național. 
fe justiţie. şi părinților aces Stabilirea stocurilor existente. 
a 2) Repartizarea acestor Stocur! 
irucă. ari alei sau ada-| intre populația civiiă si ei militară 
Îsi stabilirea eventualelor plusuri 











si. vă exprimăm toată re- 
pentru omwarea care ne-c 
veniti în mijlocul nostru în | 
ai de cinstire cremineaară | 
in şi Justitia domnnie pe-! 
snm mednspărțite au nemai! 
mnde trebuie sa imparti drop. 
Să apare ectoritalea Inot! si! 
litaazt a molorititi | 
Ha și fmstitia sant mele! 
misi in incercarea te ca | 
să e dim cn tonaționarii să 
Biata! Român ante cârmuit | 
si mai alee că drevtalea. 
regim, Inseminenză drepte. | 
, dropiate care injalepe | 
are incalzeste | 
dar, me wm un pom de 
boget. jastijia ete tatdenu- | 
ulrucă setare fmee pu- | 
este tomul acra 
ea mu la; ea se lerpartr ) 
vând justiția. aduni, pu | 
deasă, Minimerul Justi 
le şi ei la jel: nu prea să dra 
. esumpla 
(drop! funcționari. 
punte să far pâră ax 
ru fireare dintre dum 
dan mm eri hazul mel [. 


ministerulni și nn func | 


Organizar 


mmt tubil! manat et 
cei dânpă care laerrază 
să mu Injrirgeţ; loţi că cr-| 
Be pilerea errdinjri maur | 
u ale torenai gândul a | 
m afințeiate e pan- | 

"ied. dar care tt 
niru ef nirtodată nu 
de mâa | 





pm n intarit și eee. 


erp. pentra mate) 

pr pentru mergi capii 
Pad mmm! en nice, 
să intelegeti mă în, 
se eului. au du 
„mârtanisazi 


ea secțiilor «L 





tevista _Munri- 
muncii 

in velor man- 

să fie munca 


toţi. Toată ln- 
o muncă este 


ÎN Lareină” 


Gearge Macrin 


1] FABRICAREA 


| pentru export. 
3) repartizarea egală pe tari. din 
|reziunile mvute în rele lipsite, pre- 
cum și aprovizionarea marilor centre 
fe populație 

4 Stabliirea pret 
ție și de destacere 


Jor de prodme- 
introduearea 








rilor fixr și marimale generale 
|. m Intrânarea «i înfrângerea spe- 
culei, prin introducerea preturilor 
maximale. bocările și reehizițiile 
teână a fost cazul) si drastiea sanc- 
Momare a oricăror Încercări de spe 
rută. 

6; Organizarea aprovizinărilor ș 
|iransportarilor pentru o cât mat 
repede deplasare a produselor din- 
tra regiune într'aita 


PRIMELE REZULTATE 


Dar in alară de aceste actiuni cu 
caracter general şi a căror aplicare 
au dat rezultate loarte multumi- 
toare în rapurt eu condiitunile ec 

nmice și naturăle atât de. vitrei 
|din timpurile actuale, ministerul 
Comrdonării a aclional și în alte fe 
duri şi umor dintre acestea asupra 
căruia vom insista esle: intruduce: 
vea sistemului de prodase standard. 
vip popular sau național, Până In 
prezeri suu stabili asemenea fi- 
puri populare pentru imbrăcăminte | 
si incâltâminte, 

Dacă astăzi un metru de stofă o- 
bișmuttă, costă intre 1241-2000 lei 
1a acest pret nu era accesibilă pute 
rea de cumodrare a marei mase| 
ensumatoare. Și arunci, s'a între 
das stala standard care se vinde cu 
| pretut de end lei metrul. 









STOFE- 
LOR 


Această stată zi fabrică în esa 
viu suficiente şi fabricele ca și ae- 
pastorii sunt obligaţi, sub aspre 
sancțiuni. & in permânenţă 
| rabricate, rempective expuse prodaze 

andară li aceste preburi populare 
și de calitate bună. Cu alta euțiuite. 

a coșium de hale obigauit care 
costă BUDO-BU0N iei se poate avea 


acale unde sa simtit newnia preta- | 


|vechiu fabricilor autarizate de mi- 


Blocarea cauciucului brut, 
sintetic și vechiu 


D. N. Dragomir, ministrul Coarda- , posedă 
nârii și al Statului Major Economic, | b' cu ce titlu posedă acest tau- 
|n semnat e deciziune prin care s'a |clue; 


| prelungit pe termen de 30 ile, adică | ce) cantitatea și felul caucioculul. 


până in 23 lanuarie IM], blocarea — | 

la dispoziția ministerului Apărării! CAUCIUCUL BRUT ȘI SINTETIC 

Naţionale — a următoarelor canti- 

tăți de tauelue brut 

Vrinele Banloc 

Pabr. de cauciue Brașov 

Cauciucul Quadrat 

See, „Mira” com. Java 

Total 

Deasemenea sn blocat 





Ministeruj Coordonârii a mai blo- 
cat, Ja dispozitia Miniateralui Apă- 
tării Nationale, până la data de 25 
Ianuarie 1041, 30% din cantitățile 
de cauciuc brut și sintetic aflat la 
|artee imtreprindere industrială, ca- 
|merclală, depozitari, ete. Această 


ţia ministerului Apărării Naţionale | blocare nu se referă Ja cauciucul din 
care a rezultat cantitățile menția- 


cantitățile de cauchue brut remulta- 
te din reducerea sau chiar anularea | nato mal sun. 

|unor comansi milita-e date direct! Contraventiile la dispozitiunile a- 
| mau indirect fabricilor de cavelue. | cestei deciziuni vor ft sanctionate 
Ministerul Apărării Naţionale ur- | in conformitate cu prevederile de- 
mează a dispune de acest catelue; | oretului pentru supravegherea si a- 
în raport cu ordinea de urgentă În | părarea ecunomioi naționale, publi 
care irehuese satisfăcute nevoile ar- | eat în Monitorul OPelay No 214 din 
matei 14 Septemvrie 1040. 


a 


REZIDENTUL MAROCULUI 
A SOSIT LA VICHY 


GENEVA, 21 (Rador). — Cant 


pondentul agenţiei D. N. B. ailă din 
Vichy că generalul Nogues, reziden= 


tul general a! Marocului, a sosit V- 
neri la Vichy 


SUBSCRIEŢI 
PENTRU 











CAUCIUCUL VECHIU 
Totijeadată sta prelungit blocarea 
până ia neeenal dată, la dispariția 
ministerului Apărării Naţionale a 
73. din cantitățile de cauciuc ve- 
chiu provenit din anvelope și ca-| 
mere detinute cu orice titiu de toa- 
te intreprimderile industriale, co- 
merclale sau deparitari. 

Deţinători pot vinde 











| 
omuciucul | 


misterul Apărării Naţionale și Mls- 
carii Legionare, Comandamentul 
materiilor prime, conform. articu- 
jurul 7 din Decizlunea Ministerului 
Coordouării No. 46/940. 
DECLARAREA TITAȚULOR 
"Taţi deținătorii ;intreprinderi ca- 
merelale. industriale, depozitari ete. 
de cauciuc brut, stuletie. vechiu sau 
regenerat, sunt obligați să ananţe 
— în termen de 10 zile — cu înce: 
pere dela 23 Decembrie 10, mini 
sterele Apărării Vaţionale, Subie 
eretartatul de Stat ai Waestrârii 4 
Adininistrării, armatei (Direcţia in- 
ustriei de râzbal) : 
























astăzi in prețul da 3000-4000 le! (li- 


pui popular) BA. CU se Poate te 
dea, materazul la viiriaale oricărui | 


a) Cantitatea de cauciuc brut, 
statafie, vechia tau regenerai ce 


SINISTRATI 


Procesul „celor 7 milioane'* 
ale evreului Max Springer dela Sibiu 


sărace în fața unui viitor £ 

Ea An el 
le 

nu_font A M de „up asi) 


gis lea 

nt chesturii poliți 
Geatul Jul ata eu 
mese si merită toat 
îm primul] Pentru 


Ho. | tiricat eu 500 lei pi l-a 
pu dove.] din de zi. 
tearte liniștii. 


NEA Cuza Vodă 


aia aha 
a hrica da vagoana pÂstra” 8 i: 





axului trecul, 8 





A A, N. 


Mana 





Pârcae Gh. de 


ta ca să ducă la bun 


Bietul etudent ze vede tingur și rurale. 


erbarea „Frăţiilor de Cruce“ din Braşov 
| familiilor sărace 
„Prăuile de oaia ai cărei benefi_ | C. se menține și prin E Gncarehe “sănii er e Dir 


Agapia, insirue. 
ar regiune! F. D. 


"tor legionar și 
Da pentru prima 
tări 


eolectind bani penima cumpărarea 











„Aiutorului Legionar" 


i aieialae eri 
“EP%abra 


au exacul 
e tanlezul 
ui 

Gr și anei Mii 

Berbarea Wa incheiat eu „i 

i eretăi 

fanta 

penteu 









ȘT 


Frumoasa serbare de Crăcij 


ARAD, 31 — A, la ore) 
urat o impresionantă sarbare 


bricii, în 
aaa ara | E Pa ei ne 


ETA: | sia ridicat drapelul național si dra- 


Prin 9r-| pelul erde al corpului muncitoresc 


aseeat un 
mare pom de Orăclun, cu luminitale 
multicolore aprinse. 
A fost serbare de Crăciim 


imgineru alt d 
LI [i în camu- te lat, domnea o atmosferă de 
a 


Inveci- |put de datină nouă în marea fa- 
e câmp pe moșia care ee, Între [be mea arădeană. 


Direcția fabricii a pregătit pu- 
ută. 


C. Angelescu, prima- | blicului o surpriză plăci 
d. pretor a mers la fa- | In nwmeroasa asistență am re- 
constatând  temeinicia | marcat pe d-nii: 


plângeri săt 
vată în mod echitabil. 


Şedinţă legionară 
La sediu! legionar din 
Vodă sa tinut o sedință 


lului Stănescu, comandantul plă- d, 
AO di eăreal, Ay just parta cguniaa- | cea a ee En ici, plat 


ing, Constantin 
- | Zoan, şerul legionar al județului, dr. 
Dimitrie a, comandantul par- 


Ouza- | juţiu pri le Oficiuiui județean 
muib pe [aj Muncii, Vasile Vârdol, coman- 


- | danbul earpului muncitorese leglo- 


Și | rărflor sociale, Ion Ghinolu, delega- 


cam, 
Deisis iul Etân- | ţul saolii de ucenici, Al. Şerban, dl- 


Pri- | rectorului Căminului de uceniei, pr. 
lor |v. Lugojanu, Ion V, Marin şi Corlo- 
lan Bărbat, ziarişti, 

Tar din partea fabricii „Astra“ 
erau prezenți, d-nii; ing. Gheorghe 
Tonescu, director, Îng, Ion Clula- 
mescu, sub-director. Gavril Mâcea- 
mu, procurist, ing, dr. Gh, Filip, ing. 
Ton M. Dummitreaeu, ing. Peride 
George, ing. Popa Bazil, ing. Pau- 
descu Canstantin, ing. Eduard Ul- 
menu, ing. Barbu Valeriu, Ing. Tiu- 
ara Mircea, ing. Vincenz Tudor, Re- 


Onceanu Ioan, Cristea Constantin, 


aduc un E 
Sar pt Aaa | ie Ta 


Petre. Nicolae Bondoe, Cheriei MI- 


pia „Dn-| In 1927. Cristache Solomon, prin-[1oș. Tica N, Vasile Ardeleanu. Qom- 


Pe| sa Vasile, Gavriş Ioan, apoi d-nele 
Bidonla m Spânu Iulia, Hui 


Dehalaani 
erace a luat | dema Natalia, d-şoarele Maria Bar- 


In atenţia contribuabililor 


la marșul din Basara.| Primăria municipiului face cu- 
bila pentru desrobirea țărânimei din | noscut: 


mhiareie comunismului, pata pentru| ge aduce ia cunaștina generală câ. 


îm conformitate cm  dispoziţiunile 


iceau legătura între Căpitan şijart, 206 din regulamentul pentru 
, când|atabilirea, amezarea și perceperea 
s'a desănțuit marea prigoană, trații | ympozitelor, taxelor și contribuțiuni- 
cruce su fost impuscaţi, închiși [or comunale, înființate în baza legii 


te administrative, din 11 August 1938, 
ază | toţi contribuabiii de pe raza muni- 


de tezele a gevalei legionare |eplului Arad, sunt obligati a intocmi 


până în ziua de 15 Ianuarie 1041, de- 
clazație de impunere în vederea im- 


Programul 
a desfășurat apoi programul ser. | punerilor ca se var efectua po exer- 


cițiul 1941-1042, 


Aelăoveana, ele, 8 |. pocmularele de declarații sa pot 


"pic |ridica dela Biroui de constatare de 


„Uniţi pe veci" | pe Jângă primâzia Arad, parter, ca- 
inscu. Corul F. D. C.|'mera No. 36, contra costului de 2 lei 


bucata. 
legionarilor, Ol- | Be atrage atențiunea că nu te mai 


distribua declaraţii la domiciliu, insă 
se vor ridica de ohtre agenții Primă- 


ului 4'8 | dei. Cemtribuabilii munt, obligaţi a le 


"|intocmi personal mau prin imputer- 


ace. de Cegee Dorueliu 005. | micii lor, și a le tine la disparitie 


agentului de constatare, care le va 


MA deea. vtanță, ae ra-|7IAlea eu ocazia recanabmântului ce 


se va efectua 


ratan 
In conformitate cu dinpozițiunile 
legionar: avocat oaia arţ, 4 și 1 din legea timbrului, tonte 


casta decinrații vor îi timbrate, cu 
[8 lei fiscal pi 1 leu aviaţie, 


vor compleeia contocm indicațiuni- 
"|eamute, ln care se ae anexa toate 
piesele justilicative În legătură cu 
nerile din declarații. în scopul 
iliri, baze! imponabile 


biroul da constatare, cu ocazia Tdl- 


rmann | cărți declarațiilor de impunere 
Inizeprinderile cari au gucursale 
sau exercită comerț, industrie sau 
profesiune, in localuri diferite, vor 
taca declaraţii aparte pentru flecare 
joci ce servaste la exareliarea pro. 





fesanii, intreprinderii sau la 
de desfacere, după cum va îl carul 


"Tei contribuabilii sant rugati e 
maspreta cale de mal aus. pentru e 
de |! Pam al adăpostul sancţiunilor rea- 


pective 







în 

tnzese legienar 

marsăulu! Vaziie Vardol 

„|apsie printre abona: ecrpuiui 

Ajutorarea familiilor 
concentraţilor 


IRI DIN 


N dela fabrica „Astra“ [ste cit e iei 


na, Eva Gligor, 


Vanica și 


Eu cântecul 
i, execu- | se sparyeri săvârnita in orasul 


“sub direcția | siru și în Juaoţ, 
Ă — "Acelas tribunal n condamnat! (ingerii), Hulea Lucia (Lalea Ana, 






Navae Ecatarini, 










Eu, diree- 


arătând dragostagi 
familia sa de muză 
Vântul cel nou 


pentru 
LA 
- 


vorbit apol pentru 
tari Ă 
umit d-lui 


Dle Rotea, prette 










tru darul făcu! vas 


tare a d-lui ing. GH 


ecitată de ureni 
n ueeni- 


— poazie de 
uaenleul Stol- 






























de Mir- 


„Bieagul nostru” Bă 
illa tă de uceni- 


cea Rădulescu 


i — colin= 


— poezie de 
Miroea Rădulescu 
cenleul Cloabi 


E — 0x0- 


Cuvânt de mul 


ar 
pus de u- 
canieul iMelea Ma. 


155 perechi de 


boane, oferita de 
tea, și neriumă 











tă In cola- 

borare cu Oficiu a Munelj, 

prezidat de d. Io 

Intrenga. nalstr 

feri, cozonaci! ! 

vădit imprestona fi de 
lb! 


rela 1 sn o- 
Bl, n. plecat 


plăti în alua de 


LX 
ora 11 dimineatala sediu! comite-| unde ră 







































c 
Tribunalul Ari 


Joe o serbare a 
În sala cea mai 


ut prin „liănul 
renal” și „Sfântăiine rele legionari”! 


iblaglnnar” eviden- 


rilor si prietagă 
vlelul Altar pi 


apăra de rlA B 


pentru Neamulă 
Asie! tina, toate declarațiunile e 
lor da De imprimat, cu toate datale 


Raimţii etalate se vor primi de Ja 


in acest ora, 0 


nu pazeda nlei 


„| Arena de ae eg a legio- 


mul| 1n păduriara orașului, ia deschis 





grena ee patinat e corpului munc- 


vab conducerea ca- tă in socoteală 


Legienarii vant invitati a se in- 








mai multe lovituri şi-a omorit 
tintele în tata de 70 anl 


logionar 


tru ncest scop. 


BECU, Ă 
Matea pro- | Deschiderea sta icut printrun 
earviciu religios, Btlelnt da Ieromno- 
arul | nahul Stefan Luenciu, 
4 Au lunt parte d-nii: Min Rotea 
33 Răzor, —| protestul judeţului; dr Emil Me 
Ă iaz | la. primarul municipiului: profan 
a Marțian, | ulgi Cini, aelegalul Inetiintului ra] de 2230 
evitură Halană: dr. Dimitria Zon-[€ 
na, comandantul garmizoanei loglo: 
mare Arad; Ing, Constantin Ibnh, şe. 
ful Jeglonar nl județului; Ar. Blaga 
por tor Goal. i Amionagau, | GA CMTIUg, dei ap Are BANI aA08 
denela Mihalache. Antonescu, Novne, 
Adam, d, Ten Crivit învățător, d, N 


Adam, ele 


oenale. 


nraat bazar. leglonar, 


de lucrări ei imprimate. 


- q ve) m ag 

Rat Ille Ro- FALTICENI 

Bătălia picilor de poro 

Migearea Legtonnră a jud. Bala Bi 
da! un ordin câtre toate familiile si 
cuiburile din hadeț să adune pieila 
dl ot Cup apte, de; ta cd soeletataa „Viiltmrul”, din Te. Oena, 
bijitatea să țale porci, se speră ca 
feu. 
moase căe) aceste plel se var folasi 
la comfeeționarea incălțămintei pen. 
tiu 
e trimită sunt rugați să n. 
nunțe pe gatuj maferiilor — prim, 
camaradul ing, Radu Iordache ln O. 
gectia Ia a con- colul Glivio Pălticeni, 


remitatul bătăliei să den ronde 


tru copiii nărnei, Ce! cam mm 











]9 Dec._a_ avut [rioare ărăneşti. 
lor de Grăelun, 


la de crucea 


După aceasta Frăjla de 
eonebit piesa 


ent eu un talent d 
versuri. „lrozii”, 


eatonare și prezeniarea pomului 


Constantin Cergă care con: 


st serviciu cu o p 


eu o dragoste caracteristică legiani 


rului, 


Leglonarii de prin sate au adunat 
mereu bani si alimante, Comuna care 
s'a distins pe Judeţ ea mai mare 
sumă în timp de. o jună este Arpașul 
de Jon cu 10,622 lei apoi Lisa cu 
- [15.000 Lei, camaradul Malene a do- 


pa d-ra profesoară Fllaabata Pareki 
[in 4 luni inchisoare earaețianală, cu | Amen), Mureșan Ligia (Didula Lu- 
suspendarea padepani, pontrucă prin| ela), Giirdua ia Igeta Jnglo- 
Cioriea Lmert- 


Deschiderea bazarului 


e Bazărul cate condus da d-ra Mica 
A - Dârioa. ajutată do d-nn Adim 
zecitată de | d.ra Miihnincho, en vânzătoare, 


0 nouă tipografie româ- 
Nagură — nească 
o Timogratia „Atheneura” din Bul. 
Regina Maria No. 9, a fost praluntă 
de tipografii români Giulan Nieblae 
si Dăârlea Traian. Execută tot felul 






TURDA, 31. — La poti, prititiă 


protram : 1, Plecarea Mgilor, or 
mixt; 2, MouQrăciun, recitarea dA e- 


damnat pa frizerul Andros Belgras | leva Lietu A! el, TV-a; 8 Trei 
A Inaieoare, paroațlonală și| păstori, ear; 4, Th afuniii Grei 
10 mi! lei amendă. pentru numaraa:| ÎN, piesă intrun met. cu eleve: 


no-| Alma Bendog (Mog-Crăeiumi Marcu 
Maria, Pop Ana, Biduleseu Doina 


Dimitriu Elena și Hara Ana (fetele 


pă- | nară, Susiu Doina 
ţia. Poteanu Awrella şi Dan Liv 
Îngiomare : 5. O ce veste minunntă, 
cor: 6. Copiii ebtra Mog-Orienim. re- 
citare de Mureșan Ligia cl. TV: 





; Pi 
Intrun Jocal dela Tenteul Copiu- | Bună diinineața la Mog-Afum, cor. 
ului, pen- | nn]. ma deachia un mie bazar de Moş Orăeiun, cor. Plesa Pa 

sărbători, cu obiecte date dn (ami 
da cuvân- [lila Tegionare, lucrate anume pan 


ciun_a fost prazătită de d-na Vala- 
ria Dimibrin cn elevile din cl, TV, lar 
corurile, foarta bine reusite, au font 
conduse da d, Sonrnt Todirită, D. 
Gavril Corolu a ținut la atăraltul 
serbări o acurtă cuvântare dempre 
obiceturițe de Crâciim, Dn asemonea 
a dat conouma ln rupi serbări 
d-na Marip Baclu, s'a incasat suma 

Intre himeroşii donatori 






net şcolare. Ja care lau masa 80 de 
"| elayi ziinic, gratult, In specla cepili 
ș. | sârael al muncitorilor i rețugiațlor 
do] dn Ardealul robt, 


Varlotaten mara a obiectelor arată Dela prefectură 
itată de u- | munca depusă pentru „Ajutorul 


Le]. D, Vasile Hanu, prefectul județu- 


gionar”, tn foloaul căruia se vând. | jul, i 
: Bento Nota | publicul aste invitat mă viziteae ui, 1. dăp 0 decluie path. care ae ini 


BACAU, 2, — De ani de ile. 
transporturile de câlâtari pa tra. 
meele: Bachu.Tg. Ocna. Bachu-Mal- 
pesti și relour, aunt concesionate de 


Tăniile deservite de autobuzele A. 
caste, aoeletăţi, fiiid artere prinel, 
pale de circulație, implică mmijlon. 
ce de transport — dacă ni indea. 
juna de confortabhe — cel puțin ac. 
cepiablle, 

Venim az, cu relatarea unor fapte 
care mau mal scria în colonnele a. 
eastul ziar, acum câțiva ani — Îna- 
inta de prigoană-— dar care 
miau tost luate in seamă de nimeni, 
Autobuzele  evsnumital — soajatță 
unt intr'o stare deplorabilă: necon. 
fartabile. neincâlaite, neiglenice, vo. 
chi, defecte, 

Pentru cel mai puțin pretențios 
parnger, drumul eu unul din aceata 
autobuze e un calvar, 

Pornind — de exemplu — la orele 
[] dimineața din Moinesti, apre Ba. 
jena și inlenționând să lungi la 
in | oreje 8 in Bacău — conform pro. 
pramuluj — pasagerul riscă mă a- 








Serbarea na Inchelat cu cântece | jungă vmear! la amlană, au mai 


de | târmiu negiiându.şi aatte) intare. 

sele cel reclamau de urgenţă în 
capitala Judetului. Acenata tra 
faptul că autobuzele sunt 











nat darul "de nunță de 13.250 Lei,| sea coloniptilor 2 după Tăzol — 


Densemonea în multa din comuna 
s [ee Mace antubiogi sorti Danizia | II BuPATine Pitt, MtNlOlAă et 


„A utorul__eșionar”. 
lamnare 


"Tribunalul Făgăraș a condamnat 
duține. de [la trei ani lemailă grea pe indivi 
+ [riul Dali Ilie zis Toacă, câre a spari 


biserica ortodaxă din com Galaţi 


LBA-IULIA 


persoanele sus Dume ale regimurilor | Incatul cu incetul, preotul satului 


tecule, 
Pentru ca acest evreu vâ-gi 


continuă să Jazulnacă gratia, 


SUBSCRIEȚI 





Piata piuloareler penizy «Dc4B 
Scaun tite ae 174 






PENTRU SIMSTRAŢI 





mouilor sate: Aurei Vlaicu, Bodeasa, 
şi Principele Mihai din LR Bra. 
i secta ro 








nit cu timpul pentru aceşti dec. 
tanți adevărata lor patria, căci nu 
greu le_n fost nouilar propaatari 
de nouă crtdință — puţini ca nu. 
mâr ju inceput — să ademeneaacă 
pe ați ioaultari, acestor pate, Dar 
nu numai aţă! EI pl-au nlina rare. 


multi sau ma! puuni aderenţi, Inaă, 






vAduitA_ da preol ri 
lead preo! in Biserică, prin 


sunt de! 
Blujba va alia! 
cana Adrlan Poponiei titularul 

paiahim SHubiani -- cara le-a e 








vorbit deapre această sfântă na val, 


boteauluii preotul Gh. Dienltrtu tie 


tulasul panahiei Birâmibu, jud. Daţi, | gefului do Pot d 
nl; | imediat a luu 
buzei | pentru daeconari 








acum uliliaat în ce 
bi în ocazia Mire 





Serbare şcolară la 








Mamă adună 





cauză prețurile 
persitate erau 
Paetina ţii, lar in 
mu se puteau 

netaaara traiulu 


Pentru rofw 





Autorităţile int 


lul cedat Ungar 
varea pa cale diplnr 
delor româna-mna) 
ma vardictubu dela 
eliberează autorizat 
frontierei în teritori 
un motiv, Români! 
pulii să nu se în 
dată, cât riseă si 
câtre antoritățile m 


Sfințirea libr: 
grației logion 








din plata Mihai! vii 
je-a reorganizat în 
cazia deschidori! 
protopopul orașului 
tante, Ja care an 
zentanții Mecări 1 


Marig, petul M, L di 
gi un numeros public « 
demni! au primit cu 
nouat Infăptulr! leg 
Intăreancă și ma m 
nenscă de mijloc. 





BACĂU 


Starea deplorabilă in e are se face transpori 
călătorilor pe traseul Bacău-Tg.-0cn: 
6e impun grabnice măsuri de indropi: 


rău întreținute, incât p 
reori njung In desiinație 
de motor, enucluc, sau 
de aceldente, cart caer 


De tontort niei nu poate 
Sdrumeinăturile 
seriei şi marea Inghos 
mullă da faptul că se 
peste, numărul permia, 
miile insuportabila cu nu 
ctetăți! „Vulturul“, 

Nu ne putem explica 
prajurări concesiemari! 
cletăți sa menţin In ser: 
porturilor de câlitor, p 
portante tmamuri. So 
timp de o înloculre eu 
FR Sa cu autohur 
palti de primăria Pac 


Condamnat pentru 








Bolomon Bank dir 
fost condamnnt in J7 
Tu Bacău, ln d luni 
tru că n îngela! cu ma 





uj Papadopol și nu- 


Botezul a Îl copii adveni! 
la Săveni-Dorohoi 


SAVENI, 21. — Odată cu nduce.| Viajeu', M, Nichilciuc 


marul comunei Săveni 
pretoru plâzei Bare 
patul datașamentului 
Veni; V. Jar as 
politie, gâveni; 
erotarul prunărioi 
torii Natalia şi Io 
tul M, Nichilelue 
leac și săleanul Les 
cehi din comuna 
s'au mal maoclat pi d 
Aubul Viaieu, 
Iele și prin satele vecine, găsind mai | și toni pu 
jucate că, cu tim 
lesa și cel rămași |v 
hai Meehiletua, “in olatarre cu | Aita” adventista; lar 
10 | InY, Ioachim Halunga, ocupându-se | inmulţi fini 
răsplata faptelor sale, rugăm inals.| indeaproape de ei, și ardtându.le 
tent. organele de resori. a dispune] CALA greailă pe rare nu apucat.o, 
conțiltuires, spei comuli de anchetă a suna 58 Maltei le, metnsta 38 
penizu a stabili eiricăciunile sau. | Mai Presinia un periei tra | eunosauti fâcăt 
sata instalațiilor de incaparitatea i | Ieuitorii din eat Aurel ti ful Vortleeni.Doi 
lipsa de cuncstiință a evreul pro.| 8, din inițintiva pețului dal intre fortat în pr 
te)at. și a-l paneționa In comsceliță. | MECtor — primarul cormunei 
Rugăm de asemeni evacuarea ur, | ÎIMPreună cu preotul și inv. 
genti a platruate! fAmilli judaise din | Vialeu, nu botezat 11 copii ni acamar 
imobilele armatei, unde desi deati,| idventisti, In nauu crodiniă prop. | curia a lest afara. 
vult, dala data de d Dicambria 1840, 3 





veni, [It N Chalnru, socrul 
ului | Ungureanu in 
avind egemotul 


meat momani n 
si "Cite Cui boutal | nulă mauvi 
un an până, ln 17 and, teva lovituri de 

at de praotul e. | oferieltu 
mânt fără a m 























i 








i 











lânzi £i aesculți nu 
astă clamare Daţi: 
niributin cu suma de 
n fost depusă de d, 
FN. Bhian la gedlul 
Jezianar” pe numele 
ițătarilar ee au suhecris. 
de areastă contrihulie, 
iu parte activă ln bhtă 
i me, organizând 
inerea materiilor 
m instruețiunilar pri- 
mreanele senlare, 


iva sanitară 
instrucuunilor primite 
mănătății, d. CoL 
Lu primarul orasului, 
sala de redințe a pri: 


pe prenţii și directarii 


araţ, pentru atahilirea 


GLEMENTAREA REGIMULUI 
RESTAURANTELO 


II, 21. — Pentru a se pune 
cult) neomenoase, practi- 
timp fără teamă de 
de patronii restaurante- 
ilor, cârciumilor şi birturi- 
una clienţilor, d. primar 
aru a dat o ordonanță de 
maximale pentru localuri 
ea mâncăruri, 
doaă categorii și 
întocmească menu-uri cu 


menu-urllor a fost fixat la 
de ci. 1, cu 28 lei și la 
TI eu 25 lei. 

sunt obligaţi să servească 


Ș. Joi, Sembată și Duminică 


fix compus Cin două feluri 








































e ide 75 


Sa 


SI 





MI Itu: e pupă: o ciorbă 


și patru fel man de 
Er. felia), alese de pe 
consumator astfel : 


onanţă se prevăd restauran- 

de ci E: Brtul d-nei 
Eufrosina (i ; - 
laria,  Potoroacă Vasile și 
Danat. 


celelalte localuri de conau- 
Care e Bervește mâncare 


soentite de cl. 1. 
I-urile 





fixe se vor aervi intre 
sg 1-8 








OCSAN 


„AJUTORUL LEGIONAR: | 
DIN R. 


i. — In cadrul operei 


SĂRAT 


programului de lucru 

Tenilvei sanitare peri oi, 
După ce d, dr. E. Dumitrezeu, 

medicul primar a) comunei a dat 

lămurimie după care trehua să 

ronducă organele desemnata pen: 

Mru plensiva sanitară. s'au limat op! 

mchipe 

preot, 





parnhială 
Activitatea ce urmează a depune 
areste echipe constă în a merge din 
rasă In casă — unde esta populație 


pătură cu curâltnia Casei 

corporală, luând ei măsuri 
dinte unde esto cazul, ca spra axem 
plu, tunderea celor murdari pe cap 
și trimiterea la bala comunală. 
unde pat face bae în raod gratuit 
Tot ra această ocazia sa fac și la- 
hele cu acel găsiți în stare de lo- 
tală lipek materială, pentru A ln 
veni! în njutnr, primăria orașului, 


şi e 





R LA PAŞCANI 


Ajutorarea celor căzuţi 
în nevoie 

Pentru ajutorarea săracilor din 
comuna nostră (cu 12.000 su- 
fete) de sfintele sărbători nle Cră- 
ciunului, Ajutorul Legionar, a strâns 
dia timp donație dela cei mai cu 

e 


D. Constantin Mosor, ajutee de 
primar şi şefui corpului muncitoresc 
jegtonar judetean a hotărit ca daru- 
a T- facă la primărie 

ceapă din timp pentzu a evi- 

ta ingrămădirea. Din sazma de 80.000 
iei destinați fondului de ajutor s'au 
cumpărat 100 îm. mojtom, 100 7. 
E ie 70 kET. săpun, 
de porumb, 500 kgr. 

făină grâu st eră 

Brutarii crestini au donat 420 kgr. 
pâine tar d Constantin Sturza-Cră- 

tat, a donat (ca 





Serharea datinilor 
Joi, sa sărbătorit ln șonii datinile 
de Oririim și anui rpu sub comduce- 
reg corpului didactic, 





î 


Tinând 
lnunță o 
uterului 

gândit 


"Sub imolaut 
de sărbătorile 
o noul 


acastul 

[reni i I 
Ti a EU 
ui 

ia cu meiuietinunte a tre! su 


văreasă care 
in timp ce Veni 
In apropiere « 


timei n'a putut 

Dela Soc. 
rezervă „Ri 
Conducerea Societăţii 


In, rezervă și retrageri 
activitate „Rei 





Societatea 
Di 


Iernii 


1 celelalte obiecte 
nat comandata. a 
pevolasă — și ea den ataturi în le. dare CĂ A Men 
va avea Buccesul 
şi celalalte “intreprinderi de 
acum, 


Lăptăreasă mâncată de 
tupi 


Un grup de sătente care vi 
în oras peniru a desface diferite 
linente. au relatat că pt 
ce duce spre comuna 
găsit resturile unui corp omenest, 
precum și imbrăcătminte ferenină. 
Se crede că este vorba de o lAp- 
fost atacată de lupi 
spre orasul nOSIru 
pâsit și un bidon 
de Impte, lucru ce întăresta prezurmn- 
le anchetatorilor. Identitatea vic- 
ti încă stabiliţă. 


te ein 








str 
urmând 


ml 4 


ctiv tatea comisiunilor pentru verf.carea 
imobilelor avariate de cutremur 


E 


(NI, 20. — Imediat: după 
cuizemur din 10 Noein- 
de srhtacii Ga Bu 


ce, bieririle, apa ca- 


de citeați: cme- 


5 inchiderea imediată a 


CALi AU fas apoi ve- 
dala și reparaie 
iocala! 


prele=vure 
d, *ribunaiu 
fănute, a i 
ad în primăvară ch 


E face emnoldâriie pi repa:a- 


a fost inchisă câ- 
unde era 


Ma cu suipurei 
tzupeiar 


d 
media: 


sirimuție acrtană a cu 
ZI 


tar 


mas in 


maae 
mile au constitui cu 
. Per Moca 
repus În 


E ea 
it şi repara: cor. 


or au ft 






pu'âna-e 
Di utilizabie, 


i ze 
paza pentru 

Echipe: 
Fu în 5 aectaaze 
sectar câte a ochii 
a vuezes la birau pentru centralizare 
Ş: pentru Cepiasâri urzenie 


Dela ajutorul legionar 


An emdru! Ajutarulu! Legionar 
| munetiunsază o comislune rompusa 
din prefectul, primarul, Comandan- 
va: Miseârii Legionare, directorul 
Banrei Navenale, ajutorui de pe 
mar, secretarul primăriei și rerizo» 
mu: menlar, Această comis une a fer- 
cetat și aprobat 199 cereri de aju- 
voare astăai, acordând intre 
7000 i 5000 iei și totalizând lei 


973.900. 

a re lza4 orasului, tot în ra- 
drul Ajutorului Legionar, urmâlea- 
Tele materiale: 5 vagoane ciment, 
o vagoane lemne construriie, 3000 
r cule și un numâr de 3-400 ju- 


«ălari țI. 
Sp eentroiui echipelor de arni- 

jprţi wa construit o magazie pentru 

deparitaa materialele Până la pri 


mâsară. Bmerătarii au loa! reparii- 


Za: pu ate 


spre a le face 

locu'biie până la [rar e 
De remascat că intre sinistraţi nu 
suni prea muti oameni săraci, da- 
oarece loeuiniele acestora. conztru- 
mui! materia! 
























Par 


cercetările, a dispus trimiterea crir 
au lucrat, împă: țină sea. |minalei, pen! judecare 
apt |n fiecaze |curul Criminale. 

fe 3 O eehnă Deschiderea unei cantine 
legianare 
Se cunnagie sărăc 
le lu perileria urapului Bostru 
vrialea ceăunilar 






te 


tu 


rar ei 


cati 


totul 





faarte vechi, 
”. incăt, cale ma! multe fonduri 


jutoare au fest inâreplate spre 
tri — unde devantrul a fost 





mapăt 


ros, situaţia br 
m bea, 
Legivanii inșen 
riolica iniția IVă de a veni în 
 calor nenorociţi. 


VE 


rul 


porimiă de către 


naştere, Descaperirea se 
unei fetițe de 1U ani, copila 
gardian public. Litimul copil a fos 
ăi intro valiză de nbele, 
angulst cu un cordon ue rochie, 

en apoi mum criminala 
iu curtea cusei din 
cartierul Crucea Rohie. 

La primele cercetări, Ana Pali 4 
vecunoseul că a rani 
do; copii. Primul 
curea caselor din comulia ei 
jar pe al doilea in puntea caselor 
dârimaie 25 imobile; |upde locuia, fapt verifica! urm gă- 
TTAăză a pe Cârhma în [pirea GMiuiniielor. 


ngroape 


chetul local 













din nevoia, 


devin parcă din ce 
Daaţă cu venirea anomalii frigu- 
a capălă un ca 








inelor sporeste 


spre bacuria celor Ipaiţi de siriesa 
necesar, 

incepând de 
funcționează la geagla de fete „Alea. 
Lamabriar” e cantină le care pri 
mese zilnic mâncare ua număr de 
a ele 


. cra 
săraci, 


Organizarea pi eheulala este su 
cuibul „D. ing. (rh 
Cume”. de mb conducerea d-lui a 
sisteai universitar — ing. 
Aces calh a imbrăcal ln prima zi 
12 eleve şi wa sentanua opere de 3 
iaorame În acelaș ritm 


Memoriul fructarilor 


Imirian număr irceri 
am relatat că Baguslotii brânsuri se 
făcu un memorii la Camera de cm 
mer die Lacgiiiaiee + 


maiorar 
ă pe dh 


de fu! 
« 


gele Mihai 
călduros apel către toți d-nii ofi 
țeri lost activi veterani, 
deblocaţi, precum şi către acei cari 
din diferite motive au părăsi ca- 
drele active ale armalei. să se în- 
serie cu membri în societate. Unii 
profesează avocatura, ingineria, me 
dieina sau alte funcțiuni civle: 
Esta necesar să se creieze o străn- 
să solidaritate a fostilor luptători, 
pentra a putea duce prin toate mi! 
lcacele lupta în vederea realizării 
tuturor urepturilor. Dezbaterile co- 
mitetuiui au loe ni fiecare 1 si 
wle lunii, intre arele 10-12 dim. 
se bucură de 
pnizonaj al M. S. Regelui Mihai 1. 
saciețatea ofițerilor 
rezervă şi a So a pie 

scop păstrarea legăturilor sotta- 
le şi cumaradereşti precum şi de a 
se organiza pe baze linAnciare seri 
louse pentru ajutorarea — membrilor 
scăphiaţi în caz de nevole 

Sediul societăţii 
Cercului Militar din str. Carol 


Proces de triplă prunc- 
ucitiere 


Am serie la timup ii coloanele a- 
ceaiui ziar despre Brava descoperi- 
re a polibei locale facută in cariie= 
tul Ciucea Rosie. Late vorba de fe- 
mmsia Ana Pali, originară din jud. 


este în palatul 


4 


i ai 


săpt 


i 1 comă eu mal 

ăi ca prejul cpazitial (ina de şri- 
e 

| Intă că acum şi coinerrianții truc 


viza 


di 


end! 
tate 
e ul 


- i cu d, 
îmbrăcămintea | ş D.1 
uitnate, au 


sosi 


Împre 
la lu 
iului 
Elara! 
plec! 
tăţile 
înasier 
e 
iri 

țar 


cara | 





gosoaua 
Buciumi au 














reci, 
UI circ 


i de 
de 
Mă Un 
de 
ani p 
Alin co, 
der 
cui 
îiareie 
e. 
forma! 
nând 
fim di 
Şi 1-00 





ofițerilor 
e proveniți din 
” face un 


invalizi, 










del 














E <a |i 








cer 
005, 


în 
se fară fără 
satului dați 
didat. 





Nanea, consilă 
poliei şi pr. 
dipiele asc. 
Memoriul a 
siderajiunea 
nu are calitali 
ci vamal ue B 
unui prea! însă 
Subleciul 'eză 
este Dume 
mul! Ce mrii 
cer transferarea 
După termini 
da rezut'niu! 


veți 

NI] 

ui. 
ri 


il 


ie 
re 
la 






descoperă că 


datoreşte 
unui 


ţină 






de come 

dresă prin cu 

de pasari 

mu un cspitu! 

xereitarea ui 

priu, 
Subancre!arial 


ln 


aainat incă 
n 
ali 





ing! op: 








mări; populatiei mate a repar 
za In judelul un număr 
terminându-si | refugiați rin Dăiogea de Sud 


au renunta! 14 BB 
optând pentru E 
castia au ca) 
comerţ pe cint 


in lata 






















in ee mai mari: | Acei ce nuu 
ca luncii 


der din le 


Arestare 
Pod 

Legianea d 
Mintată că la. PO 
vestată a bandă 
vile prin mi 
Gu megain | 
sâleva mile ju 
joaai venine Iun 
feetua rurmră răi 
sul moviru a | 
loveituri, 

Indivizii inte 
timp ee unu 
asupra mârturi 
sustrăgeau mări 
cunzându-le sh 

descoperii! si 


la di 


ti 


ma! frumoasa 






Numărul 
zi ce tecr 






sd 











lămăna trecută 









păriați suni ee 














Brevimao 


i ziamului 


prin care 


i oara 


cmmmpitci. Menansirucţia acestei vrag jah mu (dem un memoriu similar 


insă, me va face În primârară. dere- 


rr 


mal a tructelar , iau 
ianzacha. Despre aceasta a 


scoatere. de 


pret manat 
te liberă 
fost 


auloritățile 


câ! și legionarii 


ineendiului 






iceaslă 





ej 


Intnemil um plan 

taţilr 
se înesne. « 

uiiimerţ pe c 








inizarea agricolă 














lo 


cellaly 


iu la mom 


„Dacia” 


u_a izbucnit le 
Soseaua Moara 
Ime 


ul, mu sosit 

























Mă centre de potm- 
Mucerea d-lul  căp. 
Ocurorul de servi. 


poliţie 
chestor Rai 
comisar. 


şi N. Cimeeanmu, 


ii la locul În- 


Ansemna! număr de 


ind eu pompte: 
crările de loca- 


la urina morii, 
Din cercetările 
locale, rezultă 
e dela um scuri 
n motor defee! 








supraomenesti 
Auto. 
pentru n sta: 
ml nu se dato- 


i criminale, 


unui depo- 


necistit 






apel secţia L-a 
"apelul făcut 
iversul”, Impo- 
hitare dată de 
centru. individul 
una Tăugeşti- 


zilar al ziarului. 





inova! de a nu 
vândule, sub 


seniința Iribu 
pe Simion Bo- 
e 6.489 Jej des- 
00 lei chelimieli 


la Sf. Mi- 


opolie 


mut la Catedra- 


arsul pentr 
ohil vacante 
15 iscopiri — Iaşilor, 
a lași 
înaltul număr de aproape 


isiunei un me- 
ca numirile să 
numai pe ba 





ci i i al fiecărui can- 
căuta dim: părin- 


inspeelor_g-ral 
ilor. pr. Const. 
erent al milro- 
alrinei, preşe- 


espins, pe con- 
omisiune 
a numi preoţi, 
cunoştinţele 
comeurs. 
Marior imi 






















a inaintat c 
localitate a 


Arcelor ce 



















e stat al enlani 


n. Parte din a 
pot inlaheba un 











Camera de € 31 rugată e 
je da dal snriiUMDBR săi poală ni 
care sălăir [abate comertul ampoderic pn 
il, Boiu. [inu ca acenti: s lUcă aportul lor în 
1 alcă- | opera de rom ali a comerțului în 
de căror puri |ebsnee nat 


Î, vor fi pl 


lerite intreprin: 


i bande la 
iei 


rmi a fost Înv 


Bdul loaiei a fost n: 


furtu. 








ullă pentru a e 


în bandă din ora: 


eva 





magazin, și în 
cu negustorul 
complici 

n rafun a 
CM văr [4 
bi numiţi: Va 
deleanu și A 


i a județului 
linrul Tender 
9 fost deseepe 


e produse 3 
I) ae 





Teuirutui Nu 
pa camedie 
ale Carnava- 











Dăria munieipiulut, justa”, 
Dinrită direcției de seeng dirijată 


da d. Matin eât și eamtribuția 


mucees. 








Karl și Frante Moor. 
D-sa interprelează deasemeni 


ducere din lheratura 
Cole e 


de Sr 


la! Incal, var fi: „D'ale 





cominn”, „In ziua de 1 


eu n nouă fistribuie 


Teză de doctorat 


V, Troteanu și |. Bălteanu. 


Tucraraa, origina 





dienlă si intitulată 
In studiu) mecanismului 

histidinel în ulcerul gastric”, 
Cnmisiunea a elogiat 


la spitalu: „Izolarea 
spitalul Socola. 
asistenței Mndicahe 
jurat desinteresat 


mai 


Pnriersit 
anrapiin 


zu 
vului 














părut femeia Ann Rasa, 
anul 1819 în oraşul Chi 
du-i totodată a importantă su 
bani precum 
casnice. 


Un an dela venire: 



























Inst) 


zeci 





|eumte si? II) 

















conducerea ' legionarului ev 


stantin Crai 








ape de a îlula frate 
re. Aceasla datorită 
rului acesiui vervielu 
Acum a luat inițiativa dea 
brazi de Crăciun În orasele 
ra, Braşov și Siahioara. Din 








ln ziua de 19 Dec 



















| pia de Cruce” d 
Toi dela „Al 
tmpării!. dnamne) 


pe sul= incadrate 1 








marii A) she hp. dh: i 
că. din care se vor 

vricouri. alora și ruduuat 
Mdali. vameali nwvaiai și 


ai. 








rilor. teșeni, piesa a reputat un real 


Premiera de după Sfintele Săr. 
ori va fi „Hoţii” de Sehilles, 
care d. Ștafen Cinhotărami joacă pe 


— Piesele care var fi reprezentate 
Sărbători pe scena Naţionalu- 
Carnnvalu. 





lanuarie se 
va reprezenta operete „Baba Hârca” 


dinte, inr ea membri d-nii prof, dr, 


3. în Interpreta 
Fe, a fost efectuată în Clinlco 1 Me: 
Contrihuţiuni 
acțiunii 


activitatea 
tânărului docțor. oare atit ca intern 
apoi 
cât și ra Intern ni 


are 


intdeauna sufletul da cel al Polna- 


Şerătoare legionară 


sturei poliției locale. a reclamat au- 
toritiților că dela locuința ea a dis- 
niscută în 
nău, furân: 


mă 


și numernase lucruri 


|P. 
$. S, Mitropolit Irineu 


căldura de pnparul drept credincios 


Mitronnlit Trimeu a reali 
lueuri bune mi de 





Dela Polilerhnică 





Con 
se ina) de pe ozi re 


altă mai mult la misiunea pe care e 
cărat În nen- 
canducilo- 


îi 


ac 


ta va realiza un frumos beneficiu 
va da o serbare 
eu datinile de Crăciun în orașul Fă 


tor din era precum Mi familiilor de | 
carea Legio: 


ro: 
lu! principal în „Snenntheale”, tra. 
sanscrită de 








Sistematizarea orașului Beiuș 


BEIUŞ. 21, — Orașul Beluy, de- forma », Nou. 

jşnii În urma. durerokzeier enim, a RL De tretarime e. Te 
bări de granită capitală de judeţ, 1 |mișoara pentru a putea fane o fabri- 
fost un aray uilat și nebăga! În sep: [că de cărâmizi în Beius, pentru cn 
mă. Cai cari cu ani Înainte au Vonuitorii cari vor pă clădeaneă. să 
miciliat Intr'insul, Jârturisese cu [poată obtine cărămida pa un preţ 
destul regret, că aspeclul lui patriar- [mai scăzut si pe credit. Deasamenea 
bal nu s'a schimbat co nimie. Ace- lease în plan procurarea de lemne 
leaşi sirăzi nenranjale, cu lrotuare [pentru eanttrurtie, Se va veni astlel 
aproape impracticabile, lipsă de po- [în ajutorul sutelor Ae refuzinți si ex 
duri, lormenză probleme ca se cer |pulzaţi din teritoriul cedat Unnuriei, 
imperios rezolvate, pentru a-si putea înjgheha un nou 

Odată cu schimbarea regimnlul, |cămin, 

nouii conducători legionari ai arașu: | Momentan a Inceput repararea pn- 
1ui nu și pornit În acțiune pentru 











lia a | durilor. In primăvară se va _con- 
OR al lpaeă pile |se curina eu ua reas mal de Vreme [stru un pod ma pesta. oslcai Bl 
9! din fereastră”, „Coana Chiriţa” |lipeurile de cari suferă orașul, emtilor, în dreptul străzii Târgul de 





Intrehându-l pe d. primar  Nico- 
Ine Pop asupra proeetelor de viitor, 
-sa ne-a dat câteva informațiani In- 
sucurățoare, Asifel, zilele acesțea a 
sosit In Jocalitale d. arhitect Vlad, 


bucate, 

De asemenea se va zidi un au e- 
îmi ln hotelul și restaurantul Coop 
din localitate, droarsee sa constatat 
lipsa ncesor Înesiuri pentru un aras 








Tm amfiteatru! Facultăţii de Me-|Pralesr la politechnica din Yimi- | devenit reședință de Judeţ, care nu 
aiclnă sl-a susținut teza pentru doc. |Yonra; cu misiunea de n Intoemi plh: [poate face faţă numărului tot mai 
tara iezii Danela pes. | nurila de sistematizarea și canaliza- | mare de călători, 

Moiintele mneletătii” stucențilur "pa. |FEa Orașului, pentru ca În primăvară | Amintim aici şi de ajutorul pa 
Sa eesti fa Medii em are. [lucrările să 'şi poată incepe. După |eare primăria !! va acorda de sf, 
dul Viri! Bănulescu câl se știe, se va face p operă mag- sărbători săracilor, dându-le —grira, 

Comiala n faut compusi din d,|Nificâ. orasul primind un aspect cu [lemne și zahăr. Siau intocmit fac 
prof de Patrue Xieuleatu ca pree. |Iolul nou, Se intenționează clădirea Iblouri În seest senz şi vor fi ajutate 


mai multor locuinţe noui, cari vor 116 familii nevotaşe. 


Distribu'rea grâului colectat pentru sinistraţi 


Serviciul Economie de pe lângă 
organizația legionară a judeţului, în 
ințelegere cu șeful judeţului, pr. 
Traian Şolea, a trimia 0 cireulară 
către toate notariatele din judeţul 
Bihor, cu următorul cuprins: „Veţi 
lua măsurile de mai jos, pentru dis- 
tribuirea arbului colecta pentru si- 
nistrați: 

1. Grâul se va împărți oamenilor 
concentraji mai mult şi cari au co- 


Dizolvare 


pi. 

1. Grâul se va distribui în prezen- 

ţa setului de garnizoană al Miscărit 
Legionare, a notarului si a prima- 
rului. 
3, Se va întocmi un tablou în da- 
bla exemplar în care vor semna toti 
cei care primesc grâul, Un exemplar 
va fi păstrat de primărie, far al 
doica ezmmplar pi ve „vai inainis 
nouă”. 


Ja 



























Familia „Niztru” a orznnizat ul 

erbnre din ac iesi a A 4 4 
ma serbare din acemt, Arimertii | dn ziua de 19 Decembrie a. ca în [funcționarilor administrativi dinju- 
Programul a fost pregătit epecial. [sala de ședințe a preteciurii, sia MI- [detul Bihor”. 
E ri mut adunarea generală extraardina- Tim, 

TE Ci din cartea „Pentru Legio. [TA a Casei de Ajutor a funcționari: | „n, pasi . 4 
pie citit din cartea -Pentru, Legio [ior “administrativi din jud. Bihor”, | „1n ltimele zile, un ger. năprainic 
pari ca Cănitanului. Apoi ea €ân- [cu următoarea oridne de zi "sia abătut asupra regiunii noastre. 
ni geme „lega i Marele [9!chărao(7aprobre trezeau |Doă ciur nasi arat, sc 

= verbal incheia! în inta unării 3 5 e] CUI le 
vali, “Ontinarea „programului, cama-| generale ardinare din 28 Ianuarie |de aproape 20 cm. de o săpiăi 
tierului. In celace priveste felul cum | 1240; « Insmpui un (rig A8DrU, fa 
trebue sărbătorit Crăciuna de că-|, seste) consiliilui fe admini, fus ptetulialiai. oral -alesgăl FREE 
e aărtă a raie asupra gesliunei financiare a| , unde îrizul este şi mai in- 
tre ani, romanii erețilui: La Mârsitu) [analui 1940 şi aprobarea lui, lene, La munte și dealuri a anărat 
săptămânii i Raportul Fomilelului de cenzori |lupii. atatând turmele de; aj; apro- 

PI E =, şi descărcarea consiliului de admi- |Piindu-se chiar și de sale. Tempe- 

Reclamaţie Distrație şi a enmmitelului de cenanri, |ratura a scăzut brusc, menţinăndu- 

D. Gh Rataru. funcţianar al che-| Dizolvarea „Casei de Afuinr a|se cam la 15 grade. 


GALAȚI 


In jurul afacerii cu buletinele 


Camera de punere sub acuzare a |1040 au [os nserise firme 
viduale după cum urmează. 


Th 











Se implineste um an, dela ungerea! vespina apelul făcut de parchet im- 
ca iei aa Moinibval. af. Breae | porva iii! mandătulul de a-| Colomiale engros 3, băutuzLres. 
Sel, a [P.S Sale Irineu Mihilceseu,| testare lansat impotriva avocatului | tauramte 13, vomselășii 1. manufac- 
Cârturar dis si wurlet als. Inal- | Marcovici Adoit. implicat ca 4ul0i| ţură en gros 3. galanteiie 5, divert. 
tut arii n “toaf Drimit pu foată [in afacerea de fala cu buletinele de | „e 19, băcănii 8  import-expartu 


populație pentru evrei, Numitul este 


reprezentanța şi agenţii 7, peseării 3. 








care le monortea tan e voep.|&cuzat de fais. ingelăciune și (ratie | 'pirme anolale nu fot inerte: 
tate mândri că în truntea bisericii! de intluență. e alai d ri 
texte mândri că In runiae e eă ai] Deasemeni Camera de punere sub Voirezontanțe impori-eipont Î Și 
le ? acuzare a respins apelurile făcute de | Petar” a 

pui o - o we, | Peă „Tati 
aniț deabia e un an tm[ jet, Aurel avocat. și Rai, TAL | za acelna toterva, au fost radiâta 
s- Y - i) vi LU irme 

| slinefor. bisericii nonatre. | UMDONIYA CONdiMiAr! de “areatare.| 29 firme individuale si d firm 





ciale. 


. “torii prineipa:! 
Aceștia doi sunt autorii prineipai! a [CI 1 data da 


15 Decembrie 


surilor eu buletinele. Ei vor ră 
ine at 1040 vama locală a incatat suma de 
tite 253.940.360 let 
Deoclarați in stare de 
faliment Noua condurere a Cole 


ela! a declarat i 
pe inginerul Mi- 





niului medical 
Prin deelala, Nr. 113.829, ministerul 


Tribunaluj i 
stare de falimea 

















D. nref ing: Cristea Otin. peetarul | atăre de, faliment, pe, (nă ue nu ao, ni i 
Poliiaehai salii rein” [iul de articole elestro-tehnice, „Blec- [ev , sănătății și acratizilor cita 
1nme în Incalitate venind « mu. | 10 di 5 ups ea ; i cal 
tere In ancatitale teiiat aa” îuerările | 4109” din ati. Domaraată: bo 'arenae [secţia Covurtut a fost numită 0 e 

st: plata sume! de 43,612 lei ce o Ă tuzoltă, a 
pentru pevizulre» membrilor în în ta sume) diva: din Bucureşu,  |misttine interimară formată d 
nântu! soperiar an ta. | d-nii: Phunel Mihăaacu, Stallan Ga- 
SEAN spa Același instanță a dezlarat În si a hâeaou, &tallan Ga- 
| "Dian a participat Ia hrummnasa ter |v, “e Yăuimant pe comerciantul A: | rilesou, Costin Radiag, ADal BA 
a De strumaseati. mrga- | 1200 câ din Er, Taauai Id, pro-| lădeanu și Stolan Tosi k. 
PiTaa” m pina de 20 Decembrie ae | viteta, Oohn din Me uinsde contteţii| Sediul Qolegi-iul medical rămâne 
de către studenții senaleţ paliterh ș articole de batea. Numitul n'a pu-|tot a serviciul sanitar jus RĂM În 
nice în amiteatrul propriu Și să-şi indeplineaseă obligaţiuni | ste. Holban. Medeil sunt rusă 
ut sâ-ai, Ind AES creditarii sâl.| conformeze instrucțiunilor primat 
Miroea Soripcă |** e Stag penteu relngerierea n colegiu pre- 
Acţiuni de daune tentându-se cu actele necezare 
r, Fă Tribunalui secția Ti-a a amânat Ai 
FĂGĂRAŞ | iii chit itinti| — spargeri si furturi 
a 8 Wanua 4 tiodusa de. Dumitiu| aismarul Gheorghe Mârsa dia ate 
Serviehul „Ajutorul Legionar” sub | Plămădeală din Guta Galbenă-Ti- [str. Holban, Medicii aunt ruztă ai na 





hina. Toader Pâslaru din Taraalla- 
Di și Ohirua Prodanov din Ce- 
regiei auta- 


1tiei că hoţi nec:nomull, prin ap 
gerea usel, sau Introdus în ala iarul 
său din sta. Domnească 103, de nada 
au furat lucruri de incălțăminte. 

— D. 0. Pinchelgtein din fundă- 
tura Bioicavici a reslamat că | să 


£ 


tatea. Albă, impotriva 

nome C.F.R, 
Numiii au cerut despăgubiri câte 

700.000 lei primii dal, şi 300,000 le! al 





treilea. pentru infirmități  peinâ- | puvraa din casă, auma die 10000) lei 
pente căpătate in accidentul de cale | ș; o breșă de aur. Ca autor ai furtu- 
ferata dela Precâţel. 1 bânuaste pe servitorul său Li 





Biumenifeia, 
— Locultaru) Flip Toma din Chr- 
terui Demobiiizaților a rec)smat po 


Abuz de incredere 
Tribunalul corectionaj a condaru- 
mat la 2000 lei amendă şi 12.000 lei 





Târat. al cărui program va Hi aleă sa L 1000 lei | Maru Bemobl zeta Mace masti 
tuji din datini de Grăclun de ps la, empăgul pe, NEAURI ji servi- |cuti i-au furat acânduzi din ard îi 
tele, Fânărăvene, earcutale „le “fi. |aini galeaturei, „Daglă“. peniny abuz | poarta, 

pei MUDfonune axeculate de „Erăe | da incredere. Muma Bine. IAR Copil dispărut 


tonuri ale Lotariai de Stat. 

Tot bibunaluj 3 respins apalul lut 
Swoa Apoatai din atr. Cazărmal 124. 
condamnat la o lună Inshisare pen 
m Tusk de bani 


Radiori şi înscrieri de 
firme comerciale 


După e statatica a Cumsel de + 
in cursul anului 


Femela Mândica. Cesnihu din str. 
Oltului 4ă a depus o roalanialie la 
biroul judiolag al ehiabu-e:. În, dăze 
arată că bâlatul său Ohecagha Cer 
nitu în etate de 10 ani a diapăzut da, 
acasă ce doua săptămâni 
“Toate cercataile (iute pe la Cu 
uți și rud: u dus JA miei WI 
ezultat, copilu] neluind găsit 



















Să ne descrețim, 


același bu 


Prăznuim sărbătorile numa: intra 
lor bucurie și desfătare li 
pregătirea 


stintelor sârbă 
filosofia pog 

Domnului 

eo 
noastră mâniui 
Să ne strădu; 
car În aceste 


î care ne 

ivesc — şi pe pământ cu chibzu- 
tala traiului zilnie — și în ceruri cu 
fericirea veşnică. 

Mulţi s'au lega! numa! de avere 
€. tratu intru Atâri, zicând, ca 
ș bogatul din Sf. Evanghelie: 

„Suflete, ai multe bunâtăți strân- 









slujbă divina 
Cu anul nou 


Cate nu putem avea nici bine 
fericirea pentru care atăta 
- | du'm 

Tabiţi mel fii în Domnul. 

Trăim vremuri apocaliptice, pre- 
zise de Însuşi Domnul și Mântnito- 
zu! nostru Isus Hristos, a cârul Na- 
tere a prăznulm. 

„Când veţi auzi vești de -ăzboale 

şi resmerite, să nu vă spălmântați, 

rli| că se cade să fie acestea“ zice E! 
sunt mult mai asteptate| Se va sula neam peste beam și 

e 


împărăție peste impărăț e, si vor fi 
mâniwwirii din non ni se a- 
siajhe Ara! 


ceti. toate spr 
să le fecei 
Numai astre! 
supra Yalurilo» 
mejdiile ce nu 
Tia de vestire 
cesta este Fi 
carele bme am 











cutremure mari pe alociirea și foa- 
mete și lume și soaime și emur 
mar! din cer vor fi”. (Inca XX, 
19-11). „SI se vor-uri unul pe altu: 
Insă: „Cel ce va răbda până în 
sfârşi: acela se va mântui”. (Mat 
XXIV 10) 


vestire dumnezei. 
Domnului 

După acesati 
ne întelepțim s 
numai dacă ne 





Intraderăr muntem generația asu- 
Pra căreia se pare că sa indeplinii 
această prezicere. Focul războlului 
se intinde ura si neintâlegerile ne 
căprină. eutremurile ne d strua, să- 
şi) Tăria și foametea ne amenintă, 

Rai ne Stati lzbăvirea. din aatfe! 

Puterile omenești cu mândria 
siințe” cărturărești sau dovedit ne- 
putineinase. Nădejdea nu poate fi 
decăt ia supracereasca muă părin- 
tedacă cu dragostea dumnezetancă. 
pentru cure a venit în Jume Domni 
mi Mântuitorul nosteu Tisus Hriztu 
Intru umilința Nasterii ce o prăz- 

num, 
Prima indrumare întăriteare este 
Aires divină: „Cel ce va răbda 





neamiii si jar: 
Din nillocu 
| rhor anulu 19aj 
| credere. ibă nalt 
jaga, cântând ţ 
| Vasile. care indj 
cu atâtea iă:j 
putul fincăru 
mântul a feşit 


ii 
i 


îş 
sgP 





i li 


? 


i 
a 
2 


| 


și 


Li 
[i 


A 


zi 


i 
îi 


| 


ja 

















| $L Gr. Alexandrescu” 

















n FBETUIBE AzA Age 









noul 





astră eplaco. | brică de Cămăsi, Costică N. Dumi- 


n crie 1940, 


ișim ea îns f GIik & Pui 
an 
1. Terazh 
omenirea 
clra ln ÎNgB. 





"| tura Chiajna  Bueureștii-Noul lei 


ria Sima, in numele uuluy de 
patronaj al Operelot Sociale”, 
care solicitau tra 
clunul Soldaţilor”, 
toarele daruri 
Prefectura jud. Arad lei 2.000.000; 
Ministerul de interne Bucureşti lei 
1500000; Ministerul de Justiţiej Bu. 
eureșii lei 500.000; Boc. Minieră „Pe. 
troșan!” București iei 1.000.000; Uzi. 
nele „N. Malaxa” Bucureşti 1.000.000, 


















"| prin d. Comănescu lei 1.000.000; „As. 
Wa Română Soc. Petsoliferă tei 
1000000; „Steaua Română” Se. 
pelroliferă lei 700000; „Redevenţa” 
Soc. Petroliferă le, 500.000; „ROMA. 
no-Americană” Soc, Petroliferă lei 
500.000; „Concordia” Soe. Petroliferă 
lei 500.000. . Reșița: Soc. Mmieră jel 
500.000; Banca Naţională a Romă. 
miei lei 475.000; „Colombia Soc. 
Petroliferă Je! 300, „Danubiana” 
Soc. Anon, lei 250.000; Fabricele Du. 
Mitru Moetorniță lei 209755; „Cre. 
ditu' Minier”. Sor, Petroliferă lei 
200,000; Fabrica şi Depoiztele Carol 
Andreniy le) 200000; Fabrica de 
Mălase „Juquard” lei 200.000; Fa. 
brica de Ciorapi „Adesgo“ le! 200.000. 
Drogueria Standard S, A. lei 200.000 
F. A. P. 1. T. Soc, Anon. lei 200.000 
Pabrica de Mita „Lyons lei 
150,000; Manufactura Țărânească 
lei 150.000; Fabrien de Mătase „Tre. 
bitsch” lei 150000; Vartparonian â 
Hlenbnichian lei 150.000; Inspt, Reg 
de Poliție Timişoara lei 130.000: 
Talpa” 8. A. 1. V. Prodanoit ki 
125.000; Intreprinderile Gralex iei 
125,000; Fab, de Incăiţ, „Fraţii M 
lei 125.000; 
-Romilex" Pabr. de Textile Timi. 
şoara lej 100123; „Gobot* S. A. lei 
100.026; Galeriea Lafayette 100.000; 
Fabrica de Bere „Bragadiru“ lei 
100.000; Fabrica de Bere „Luther” 
lei 100.000; Titan Nădrag  Câlan 
Sor. Minleră le, 100.000; „Româno- 
” So:. Anan lei 100.000: „.Praho_ 
Soc. Petroliferă lei 100,000; Pa_ 
egreanu Soc. Ano. lei 100.000; 
sian, Soe. Anoni. lei 100000 
„Aptetura” Fabrică de Textile lei 
100.000; B. Kaufman, Soc, Anon. lei 
100.000; Tesătoriile Reunite 100.000; 
Pop & Bunescu Soc. Anan lei 100.000 
aneoteseu d Nicolau Soc 



































le, 95.000; „Dămbo. 

lei 91908 toate din 
Bucureşii: „Wilhelm S-herg” 
de postaY Brasov lei 24451 
cârta Naţională” 
București 80.000; 1 
Depoeitul București; lei 719523 
Tesă= 
70.000 
lei. „Delta Veche” fabr. texilel! 
București, lel 70.000; Uniunea Tex- 
Hlă Soc. Anon. lej 60.000; Postără- 
via Română lei 58.074, Anton David 
si Petre Pundoianu. 1. Weissman 
Se. Anon. Blefan Cerchez, Fabr. 
ricotajr. Comalana Soc, Anon, W. 
Soc. Anon. .Ripex* 
AGroeprseui  „Asira“ Fabrică de 
Şicte, Marinescu 4 Voicu Jalea, || 
Toneseu & Jalea, A Sehein Soe.|” 
Auon., ,Siitex- Soc. Anon.. Brgali & 
Waidentelă, „Teatila Indigenă toți 
din București câte lei 50.000; Fila- 











50.000; Stan Rizescu Fabră Texule, 
Bucureşti, lei 43000: D,  Ludaiei 
„Rosioru”, Fratii 


Banca Comere. 
Talisnă și Română. Fabrica de Bere 


„| Ingpectoratui Reg. Poliţie Ein Se. Rom. 














rubil pentra 


lică perseverenlă vlagă 
ran român. prin! deseba 


fe complezenţă, care 


Dapă ce xau imbogăţi! pe spinarea 
Brapsitului de 





lei 25.000; 
„La Crucea 


ioria Sf. Anton lei 20.108; d-ma Ma- |Dreș Caru: de +. 
tilda Bonea, d, col. Boteana. x, teza, 4. „e fa 
E Cr 





industria 
str, Carol 68 lef ad 
maşiny de cusut d 
Elena col. Orezeanu, 15000; „Ageco” 
ta: Soo, Franco-Română' 


Soe. Anon, lei 12810 toți Bucuresti; 
D-na Alice 8! Duet Jet 


10.000; 2 AO iesi Dat 
resti let 10.000; Sac, razi 
București, lei 10000;  Manufaetura 
Românească se. anon mă, let 10.000 





E e A 
UI lei 800; 
hu Str. Răspântiiicr 


Nicolas Vaiy & Comp, Bucureşti iei| Constanța Petre pr. 
9.000; Anton Muradian Str, Oituz. [d-na Alex cpt se. 
București, lei 8.000; d, Al. Duca, Bu- lei 500; dna 


cureşti lei 7.200; d-na Sofia Peono- 
mu, Str. Ca ie al Iad a 
marul Oraşului a, 700; 
Iorga ea Ghindu Jud. Ialo- 
mița, lei 4592; 


com, Greci jud. Tu 
Corbu, Sibiu je 500 
Stoicescu, Bucureșt 
IL Gâină Câlimâne 





prin o: 
Dania el iz: te geh [bcu jud. R. Sărai - 
; „Mitorpolia Bucovinei Gi Ciupe Tim 
ceaava, int 15000; d. Vietor Bădule- | GPEOrahe Ciupe 7 
seu. director B. N. R, Bucureşti lel[sog: N 
12.000; d. C-tin 1. C. Brătianu, Bd. Dragomirescu Bcur 
Dorobanți, jel 10.000; d-na Leonida București 
colescu Horatiu, Str. Cai vastla Pelimon Fuc 
19, le! 10.000; Soc. „Oltul“ prin d. [iai lei 18. MIR 93! 
Pi Otopopeseu Slatina lei 10.000; d-na| "Consiliul de Pat 
Adina Hariton Str. Atena Nr. 5, lei va publica 
10.000; d-na Florica Solacolu, Bd.[ta donatorilor Şi n dar. 
Brătianu 52, le! 9.000; D. Petre St4- | pentru ostași, 
nolu, ad-tor Financiar, T. Severin 
ie! 6.000; d-na general Eliade Str. 
Leomida 3 București, lei 8.000; d-na 
col. Alex. Dumitrescu, Str. Paris 49 
lei 5000; d-na Aristotel Gheorghiu 
președintele C. A. M. lei 5000; d. 
Adolt Hubert Bd. Dacia 12 jet 5.000; 
incționarii institutului de Stati- | public, în total 19.481 
săcă lei 4000; d. Popescu Zâtrenu,| Pachetele trimise 
Jud. Vâlcea, lei 1.000; d. M. G. Mol- | mente, imbrăcăni e 
sue, Vaslui, lei 1000; d-na Elena și |bipele folositoare osia: 





Li 
Din ajntoarele pri 
bei! până acum la 
re 12.000 tricouri, 2 
mănuși; 4000 ks 
Sau distribuit dea 
pachete tip; 5000 pa 

































ici RI 
Românizarea comerțului la Hat 


'7! 
(ue 
HAȚEG, > Orasul Haţeg exte ș lin Timişoara a dat o re 
mai ales — a fos n sala liceului comere 
ale, jucând piesa în 4 
u două stele”, de Losir 
In fruntea ansamblulu 
Vireteanu, Al. Economu. 
vonză, Taniza Brătășanu, Vi 
Ves-Darna, N. Dragomir, M. 
ete. 
Aiel este locul să amir 
frumosul turneu înireprin 
i le lie. comercial din locali 
munca intensă deniită pene | nişoarele din oraș, care 
ihrea animalelor fiind rue | piesa „Ardealul ran: 
"pensută le numeroșii mes | sete, de Cehan Racoviţ 
venili ln aceste. lrăgzu "e centre din județul 
Venitul realizat 
dalui peniru njutorare 
lugiața dela liceul din 












județul Hnnedoaru, 
jurat de numeroase și ba. 








































niinde pe un 
pătraţi, avănd 
Desikur că ace 


ritoria se 2 
3.000 de locuite 
h ă 


















Iată rezumatul insir 
lative la achitarea buni 
“hziție: în scopul de a 
ajutorul populației + 
Male câl și dela oras 

vhitarea bonurilor de 

incepere dela 


»ugind cu n diaho- 











eristicelar linguşiri şi excesur 


e sunt proprii 





pentru plata 
Harnașamentului, tr: 





„Azuga”_d-na Elisabeta Lasch. Ma. 
zazinul Papazian”, „Aero-Club” Fa- 


treseu Ţesătoria Mâtăsei și a Lânei 
toți din București câte lmi 30400; 





i 





îi 


5 
| 


a iegtonară Io- 
e sanitară 
bă 


român. — 


"nu mutat =u 
perciunii și barba, la ou 

continuat să ui 
teze munca demnilor urmaşi ai 
Traian 


lăran. spurcăciunile 

avut lor, inciusiy 
unde au 
speculeze şi să caglau 
în 


eielete, autovehicule 
rechiziționate pâna 
tur PEDITI bunurii 
Fuse sau dixpărule In ? 
zitionării; 

îm |. Peniru diferite sir 
accelerat, leagănul paponiui | "e binurilor rechizi 


și Decebal. 


Invazia evreească a contmuat 
ten 





rotropi 
Ruincioasa căpușe jidovenacă. 
ln tirap scurt, în Pr, Haţeg » 
Infiripat 20 de prăvălii şi cârelumi 
evreesii, și numai $ prăvălii romă 
eg, 







| Sheotsbe Radu, Țuche, 


| a 
Atanaze 


ră 
Dania area ln a medica. |SI90isti al taturar fără, 
sub | mentelor. medicu gecţie: legionare, 


au teteur pe teren şi au vizitat co- 
muneie: Mastacani, Sm- 
can) și Vâriezi. In aceste patru co- 
mune au dat peste 200 sonsultaţ 


Interraze în 
le. Intemnarea boinavilor în 
= face În contul ajutorului 

In zilele ce urmează 
medici vor vizita și celelalte 
unde asistenta medicală 
tăi de imperica necesară. 


SUBSU..IEŢI 


cornune. 





a 






d stii 
imeni în dubioasa lor 


tembrie a. c,, 
muinţă legiona: 


de |inţă și de 
lor legionar, 


nul romi 
Tratan, va 
verde a căi 
onari. 
Asi 


Tara Hategului”, — hind pi 

sistematic de imensa și xăr. 

au proprietari a cel 
Proprietarii a un 

vehicul și care fo, 

loc de existență, n 

venit de orice naturi 

ră 






ai impresia că te ai în plin 
palm! iar 





Achitarea bonurilor 
ve mai sus, se va face n 
pe numele cărui a ru 
Toi locuitorii ce ă 
de mai sus şi p 
nuri de rechiziţie, vor 
bonuri la percepția (> 
impuşi în termen mi 
rcepțiile fiscale, vor 
lacuilor o adeveri 
isirare 
Bonuurile de rec 
percepliile fiscale vor | 
îrimise In cel ma 
pe măsura primirii ic 
ției de Inc i Plăj 
depune Cercului de F 
pectir. 
Honurile te rechizijie 
ru pilula chirii, vor 
tveai cul de Recrulare 
Mieitaner” | fler ele al cercu 
tă. Jai al adnrinistrațici 
vo. | beetive. 
În scopul de a se e 
eventual ae fi posibile 
de rechiziție, după 
recalculute ă 
late cu cul 


mare mâsi 






1 evreii, ne fii 


vitate. 
Asitei prezeata sii iu 
rade gi e 













de elemente ţi 


ze 


Li 
lor atlate 






























pănă la SI Dec. 1940. 
Cercurile de Hecruta. 
urile de rechizii 
adiuluisirațiilar de incusă 
In termen ue maai ] 
Adininistr 
vor dispune 





Zi 


ICATELE 





L — Minato. 
ubeăterul co- 






ide 
te 
an ale serviciu 
mai multa n- 
iaredromurilor gi 
Briul ocupa de 
















ariilor din aproploral Au tast pe Sie 
. a (i 900 ; : 
NE Nu fost Atacate, [eri jtntieni Bacon e PENA sl ori. 
ară din apropiere n| La frontiera Su Sr Magda 
nonstre au con , 
EI a fost oblinuin |oronetya. “ONHiNUAt activitatea lor 
aprovizionare. Niei 










da Vineri 
ine bfilanice nu bom- 
LFeklunea Fuhr &i 
Huri de invazie 
hului mu fost pro- 
inzondi! și explo- 
ieitate asupra vinei 
fe mvintie si în 
fi lunii atacate, 
mal târziu în n. 
întina Incenăiile 
n nnui. 
or Impotriva por 
e, Mau obilnut re: 
bune ln Ostonae, 
Havre. Fliossinaen, 
din Amster | 
| Buiseraonoa  bombar:| £ 
(N) aceleiasi nopți Pi 
de unități anznjnte 
la mhre distan. [a 
iri mu fost în 
ti suferit nici o pier 


spre 






ţ 


lor) — Marele rare 
II irupalor britanirn din wi 









VĂ IN Loc 


dentul era destinaț 


SI cu totul neobișnuită, a| pi 





n vândut din -aresolă |fectura. petiției, 
d unei daamhe ne- ceva, Prejeetut a uvul “(deta 


strat pe frontul Kenia. 


dar) 


ronate[ Ii sau 


E UMMĂRREI UNI Di 
FARMACISTUL 1 VÂNDUSE 


O întâmpla. ina! 


lâne papnlajia arașu- | milă. 





OPERAȚIILOR 


ARE BRITANICE 


Egipt tranamite următorul comuni: 


cat 
în timp ce tr 
ce trupele inamice e 
nPâră Bardia eunt bărţuite de (pai 
artilariei, forțele ni ci on 





stre 0, 
Hhuă a fi întărite, ozruni 
dela nondvest şi vest 
calitate, > 








9 „schimbare nu sia Inregi. 


ÎNREIOIRa ama aL 0 3 CREEA 


REPATRIEREA. SOLDA- 
ȚILOR FRANCEZI RĂNIŢI 
DN ELVEȚIA 


CLERMONT FERRAND. U, 
— Primul tren, 
n tară ecldati franceki dintre cel ce 
usexeră internati în Elveţia, n so. 
ii, Sâmbătă la Chermoni Ferrand, 
Cu acest tren au fost repatriați 400 
oldaţi usor răniți «i bolhavi, cărora 
făcut ennrury militare. 
Toţi cej sosit! mu vorbit eu ema- 
i drspre atentia și îngrijirile ce | 
nu dat In timpul şederii lor (n RI- 


TRu- 
cate readuce 














UNEI DOAMNE 





DE MEDIGAMEN!E 


unei fetițe de opt ani 


Dar. din causa orei Anaintate, 
istul din Bologna n'a mal putul să 


Farmacistul sa dus atunci la pre: 





Tăță roulunile 
de ncenstă Io. 


1 Aviația engleză a qi 









comandament 
armate germane comunică: 
In noaptea de 19 spre 20 
Decembrie nvionne germane 
au atacat „cn rezultat bun, di- 
ferite obiective de importanță 
militară din Londra- 
Deasemenea, în cursul zilei, 
aviatorii germani au arunent 
bombe asupra capitalei An: 
gliei. 
O uzină de armament din 
Cholmstoră a lost deasemeni 
serios lovită. 

Sborurilo do recunoaştere 
înarmate au fost executate pe 
deasupra intregii insule, până 
în Shetland. 

In noaptea de 20 spre 21 De: 
cembrie, puternice iormaţiuni 


























ROMA, 21 (Rador). — Redactorul 
a Ain a Agenției „Stefani 
serie + 
Pentru a urmări desvoltarea eve- 
hlmentelor pe diferitele fronturi 
ale politicii mondiale, Italia, Ger- 
mania și Japonia au instituit în île- 
câre din cele trei capitale o comi- 
siane politică, o comistune militari 
si o comisiune economică, 








rupândn-l să -facă 
salba- 


fi ceruse un praf ean-| toare die m (Piimle în cariterul în ca; 
P intestinali pentra'n Je-ţse aia farmaelw un aatomabil inzi 
, tral ca puternice megaoane, din ta. 


dai scame de 
birebuia sa aibă cn ur- 









sa dus imrial |n pos- 
radio, peniru n a- 





ze medicamentul 


UL FINLA 








za preşedintelui Rity 


iai D.N B. anunti a 
dintele _republicel 
us Sâmbită. în miri 
Atul ja localul Par- 

prezenta membrilor 
neraliar si a unui 
impartanie persa 

EDaDI na lun! harti 


4 








Btitate representan. | nul să 


im Şi un public nu-[e 





varinmentului a cetit 
funetulai fos: prr- 
cinstindu-l momo. 











mtatirea jurâmân- 
dinte după care 
din nou memoria 
Bidinie errda! 
d că cea m 
În sa none face in: 
Drăsodintr, rate 
Bara pentru unir 
BIR pa n sim car! 
Arthue pu ari si re 
sireptul de e dr- 
IP soarta lui şi să fie 


1ru- 











| 








plecarea elfeniei. țar-|re nn potiţ 
gresala | medicamentul! cumpărat dela farma: 


sigură a copilei dat 


țarea și astfel fetiţa lar a fost salva. 
[pe cumpărătoare că nu |t6 dela o moarte sigură. 


ÎȘI (Nadar, — Coras- cale eu Germania. eu care a avu! 


turle. 





dentul agenției D.N. B. 


anunța pretutindeni <ă 


e este o otravă mortală şt nu trebue 
ninavet. 
Părinţii pacientei 





m auzit ingtiin- 








NDEZ. DORESTE 


MÂNĂ IN AFA CONFLICTULUI 


la depunerea jurământului 


tiniăți istorice, gtonomice si eul. 

















Amieițin mu Suodin esta bazată 
ri de ». enmuna, ea ge 
pe arnleați concepții de 
acelasi dorință de nantrali. 

Torminându-al auvântarea, d. By- 

| a cerut ea Parlament) si guver- 
Inboreza Intro cât mini 

trănea unhra 

Prima sedintă a Parlamentului 





1 Joe la 30 Decembrie 





m 


ALTE TREI VASE NOR: 


VEGIENE SCUFUNDATE 


21 (Rador). — Corespon- 
transmiu 
„Monitorul comerţului şi naviga- 
lel norvegiene” anunță că alte trei 
'giene folosite 


OSLO, 















4 Aa heat cre Mea 
Da arm). menar- [de englezi, au fost scufundate, 
rare, Este varba vasul petrolier 
ÎN Dima si ma mult] ,Havhor“ de 7.614 tone, vasul „Dia- 
ii patriei. Arm na” de 1,145 tone, si vasul „Hund- 






ratate pazul 
, pemorul tirila: 
Tita 






n tări, a flecla- 
ide vocatie a ră 
iului a m 
A pm toţi veri 
tone mano 









dorii de a «e 
cu Rusin + 
dlui te aa de 
drnmuriie eri 
Ea ipiatr a 
tonmo)i ia ni 4 


plati lie pr 









e dle cât în anl- [vaag. de 6.000 tone, 





CRIM NALI CONDAMNAȚI 
LA MOARTE IN SPANIA 


MADRID. 21 (Radar). — Tribu- 
palu! militar din Madrid a condam- 





: două persoane, care; 
nat la moarte două 
au oma un falanzist, pentru a-l 
jeiul 


ta a fost executată în ter- 
men de 24 Oe 








Aceste crea dle "pu A Își dacer 
jena ac itatea, și. | m 
ati faza Aha ie prac- 


tice. 
D. Matsuoka, ministruj de afaceri 
străine a) Japoniei, a precizat ati- 
tudinea guvernului din Toklo în ter- 
meni foarte limpezi. „Doresc, a de- 


rul american Îndolala asupra faj 
tului că Japonia rămâne și va con= 
tinua să rămână credincioasi alla- 
ilor săi, și că, pe viitor, politica ex- 
ternă a Japoniei va fi bazată pe 
pactul tripartit“, 

Această declarație tace să se ințe- 
leagă mai bine semnificația intrării 
în funcțiune a comisiunilor politce, 
militare şi economice  italo-nipono- 
germane. 

Cele trel puteri ale paetului dela 
Berlin consolidează blotul forțelor 
lor. printe'ua front vale internațio- 
nai. 

Pactul este un instrument de ș, 
ce, deoarece tinde să evite exti 
derea conflictalui în curs în regio 
nile euro-africane și în Extremul 

















MIL DE BOMBE E! 


ARUNCATE / 


DVOC 


BERLIN, 21 (Ratlor)— Inal- [de a 
tal al forțelor lau ataca 


(N FAZA APLIG 


Cele trei puteri semnată 
printr'un 


ROMA 






Matauă 

| intrări 
italiani a 
avertismi 
fac inti 
cendiutati 
cun 
San 
d 






și “Tokio i 


RoST 
LOCUIT 


PARIS 
Blică urmă 
Stiri ineia 
în public cu 
tul, ce: se 
exilorilor din 
flaţi în 
Acest rece 
|tixeae mie 
ultimilor 
















MOSCOVA, 21 (Radar). — Corea. 
pondentul agenliei DNB iranamita: 

D. Mikoian, comisarul >“ poporului 
peniru comerțul exterior, a oferit 
Vineri seară un banchet În onoarea 
delegatiei economice germane, 

Din partea Bovietelor efuu de aţă 
d.mi  Viginiki, vicepresedinte al 
eonaliluiuy comisarilor poporului fi 
viee.miniairu al nfacerijor externe; 
Krutikov. comisar adinnet ui po- 
porului pentru comerțul externi 





ROMA, 21 (Radar), — Din iniţia- 
ua contelui Volpi di Misarata, pre- 
sedintele axoclațiunii italiene pentru 
schimburile technieo- culturale eu 
Germania, au avut loc conversații 
cu. von Techămmer und Oxten, 
presediniele lui „Deulsehe Malieni- 
she Studienfund”, care a venit la 
Roma pentru a asita îa inăugura- 
Tea sediului asociației italo-germane 
de, cultură, 

In urma acestor conrtnațiuni s'a 
incheiat un acord privilaz ja sebim- 
burile rezulale ale tehhicienilor ce- 
lor dosă țări, în sewpul m a 
dănci și mă! mult relațiile reciproce, 

Acei tehnicieni vor trebui să fie 








Orient. Dar el este și un pact del rea legătu' 
război, în cazul când una din cele cunnscule 


BANCHET DAT LA MOSCOVA 
IN ONOAREA DELEGAȚIEI ECONOMIGE GERMANE 


Stepanov 
departa m; 
tanti a 
căteriar, 
Din partea 
menți contele + 
bazadbr ul 
Sehnuere 
germane, n 
multi reprezentă 
Reichulu! 








IN VEDEREA SCHIMBURILOR 
ALE TECHNICIENILOR CELOR DOUĂ ȚĂRI 


alesi din ramiuriie 
tante ale industi 
serviciu rez 
destul de in 
derilo celeilalte 
Un schimb ui 
curând pentru 
stria electrică. ă 
"Tennicienii val aleşi dintre per- 
U de 30 de aa 
epătire su- 
i experiență 


Inainte de as 
tehnicienii vor 
va fi predată 


































atacului. 


lost 






case si catedrala 


e ar 
în prezent 


, declarațiile 
a 

Mețiune a 
mane constitue 


OSIVE ŞI IN 
UPRA ANGLIEI 


tricăciuni catedralei din Berțn 


bombardament 
npă difarita o- 
&portanță milita- 
i centrul Angliei 

alaţil portunre 
aruncând mii 
iplosive și incen- 


incendii, mari și 
nice explozii, ce 
to de echipagii- 
stau mărturie 


Bopții de 20 spre 
avinția inamloă 
având drept ţin- 
capitala Roichu- 
îndreptat 
ra unor obiective 


(i atacată de o 
nebelige- 


dul 
ințarea oficială a 
comisiilor 
un 





din Berlin an 









când se dase alarma. 


borât două avioane. 








TEDRALA 


cultelor coninnică ! 


Berlin de bombei 
Blezi sant 





PACTUL DELĂ BERLIN INTRĂ - 
SALE PRACTICE 


consolidează blocul forțelor lor 
unic intermaţional 










competenta itallene ca flex, 
comitetele de politică genarai 






legoric pentru cel cara 


jederea extinderii in- 


lulu 


Ri FUNCȚIONA 


Srie 


E cu privi 
plat tchaice m 
eze In Berlin 
Blormitate + 










să, 


al 





pi 


tncăiiB)ualmente 


>) 








4. 6 
ml 






ar ml ace 
alți repr 
ui 



















GULATE 


rioaddă de 
în întreprii 


să albă loc 
Jeni! din ind 


ia 
cepe 













aru amice, 










- | aproape 
- | dim capital: 


]. — Ziarele pu- 


al lo. 
[Ela și Lorena a- 


are de scop să | e 
pulației în timpul 





en. 
comerțului 


inilor ernu pre. 
tillenbure, am. 










le mai impor- 
să presteze un 





un curs în care 








mnatare, 


ei 





pur, pe ntasații 


respectivă, 


L RECENSĂMÂNTULUI 
LOR DIN ALSACIA ŞI LORENA 


In pri. 
cia gi Lorena 


lorenilor de rasă germană 


vința innpoierij în Alea 
































m sau pentru n le aduce 








neajuns din c atitudine: 
Din partea lor, autorități 
ceze au luat şi ele disporiţi 






sare pentru a Înl 
cămmurlie lor pe 
din Alsacia și Lor 











BUDAPESTA, 21 
atul agenţiei D, 
ransmite 





mulți. parlamentari 


15 lanuarie 1941. 


ROMA, 21 (Rador). 











Mel slovace, 








tâna schimburile italo-slovace. 


e a 
CENDIARE 


suferit strică 
ciuni. Au fost omorite 6 per: 
soane civile şi 17 au fost răni: 
te; o parte din victime nu in- 
traseră în adăposturi Atunci 


Artileria antiaeriană a do- 


VALOAREA PAGUBE. 
LOR SUFERITE DE CA- 


BERLIN, 24 (Rador). — Ministerul 
Papubele cauzate entedrălei din 


1.500.000 marel. 
enea constata că 
aviatori englezi snm slujit de para- 
pute lominonse inainte de a arunca 
Bombele, asifel incât nimeni nu poate 
tagădni că aviatori onplezi au br: 
mărit să bombardarea eatedrala. 


tul tripartit, se anunță din certuri 
ze din 

va îi 
prezidat de ministrul afacerilor ex- 
terme al țării din care lucrează co- 
mitetul, La aceste comitete de poi 


In consecință, comitatul 4e politi- 
a ko- 

ontele Clano 
și ambasadorii Germaniei” și-dapo- 


Comitetele militare vor cuprinde. 
militari 


vteun 





tran. 
mece- 
sni intoarcerea la 
oantlor originare 
care pot şi 





S'A AMÂNAT VIZITA 
PARLAMENTARILOR 
UNGURI LA BELGRAD 


Rador), — Co- 
N. 





Be 


ŞTIRI EXTERNE 


NEW-YORK. 24 (Rador). — Cores- personalități, a avut loc distribuirea 
pondentul agenției „Ştelani” trans-| in numele Ducelui, a 

Crăciun la copiii 
tinerești ale colectivități! italiana, 


Vizita plănnită de mal multă vre- 
me și pe care urmau să o facă mal 
unguri la Bel 
grad, u fost amânată pentru ziua de 





REGLEMENTAREA SCHIM 
BURILOR :TALU-SLOVACE 


Senavurul 
lannini și d. Polyak, ministru ple- 
ipotențiar și președinte al delega- 
v semnat Vineri trata 
serviciul, | ţa) comercial, acordul comerelal 
|precum și alte acorduri —regiemien- 


0 BĂTĂLI 





BERNA 21 (Prin 


cum câteva zile dealonzul coa: 
Cirenaicet intre avioanele it 
lansatoare de 
navală enuleză, 
Escadra engleză, 
două crucişetaare 






compusă 
care erau înso- 


Un grup de vase ugoai 
spre largul portului Bardia 
formatiune de 
Mallene se afla 
engleze, sburând 
căutare: 
nsa 


„ăYloane torpiloare 
deasupra 





momentului 
rpilela Vasele anu 








eze 


nele italiene sunt voite 
moment a renunța la planul lor. 
O oră mai 
lene sunt lărăs în 
formaţiunei  ensli 
ceasta două aparate reuş 
seze împotriva unui 


sbor 


ă lan- 









glez două torpile cari lovesc În plin 





















- 
ROMA, 2! (Rador) —Trimisal spe= 
dial al agentiei Stetan! transmiţe de 
pe frantul greco-albanez 
Acţiunea desfășurată de marina 
Italiană pe coastele ionice ne dove- 











munică din sursă autorizată: 
Sugestiile tăcute recent 

Cross, ministrul britanii 
în fața reprezentanții 



















or. presei a- 


de pe urma 
torpilărilor germane — să pumă la 
dispoziția Angliei „mal multe vase 
inamice aflate in porturile ameri- 
cane”, inseamnă după opinia 
cercurilor politice din Berlin — că 
guvernul american este indemnat 
să comită un „act de război”, intru 
Cât un asemonra act ar constitui un 
aiutor direct dat Angiiei. 

intrebârile puse cu privire la 
Beeâstă sagestie a d-lui Crosa, un 
purtător de cuvânt al ministerului 
atacerilor străina al Belchului a de- 
clarat mai multor ziarişti străini, 














sau in alte teritorii germane. că în uitima vreme a putut con 
Pentru fiecare alsaci=n sau lOren, (stat că se cantă mereu să se 
este o datorie să dea indicațiile ce_[g, o interpretare „avocățească” 
rute. Autorilăţile de ocupație B'aulunor setiani al căror caracter nu 
cătuși de puțin intenția de a exer_Imai poate îi pus la îndoială dia 
a vreo presiune pentru a influ. (punctul de vedere al dreptului in- 
hoțărirea alSaelenilor și lore. [lertaționaL 


Cu toate acestea, este imposibil ca 
îmeă pentru multă vreme, atunci 
când una din părți tace dovadă de 
dea mni mare rezervă, cealaltă să 
adopte o atitudine contrară, , 


(Rador) Adrestu 
copti. numeroși 


ROMA, 21 
du-se părinților cu 


Ducele a decla- 
ni nu reprezintă 





[A la palatul Venel 
fat cd deeşii pă 
numai Halia de astăzi. ci și pe cea 
de mine, care noi volm să a 
—' şi o vam faca — din ce 














i Smith și Merritt, cari 
Trinldau pentru a 







rendele co i 


țila engleze şi celo americ: 


teleton). — O 
bătălie dramatică si tarneteristică 
n epoci noastre sa desfășurat a- 
e 
lene 
torpile şi o escadră 


din 
tite de trei contra-torpiloare şi de 


naviga 
O mică 








vaselor 
împrejurul lor în 
potrivit de a 
unt 
însă aşezate în asa fel încât avloa- 
pentru 










âfalu, avioanele. jta- 
deasupra 
e și de data a- 






erucişetor en- 





BERLIN, 21 (Rador). — Se co- 


de d. 
a] blocadei, 


mericane, ca Statele Unite — în ac- 
țiunea lor de ajutorare a flotei co: 
merctale britanice, tot mal redusă 
bombardamentelor și 


pe cari î-a primit Sâmbata «timinea- | 










E NAVALĂ 


IN LARGUL COASTELOR CIRENAICEI 


deşta armonioasa colaborare cargi 
exiștă intre torțele Armate Natan, 

Un_van de rasbal iallan n apărut 
pe neasteptate ealungal Morala 
Frecese, desehirând Imediaţ font 
impotriva mar multor posturi dă are 
Wilefie, aflate în ntânei, pa ere 2 
Waţia nu reugiee încă să 1 dtseo- 
pere, 

Au venit apol unități navațe Ialta 
en cari au bombardat și alte ohles. 
tive, peiniina mamiealui pierderi 
foarto grave, 

ar 


ACORD VAMAL INTRE 
GERMANIA ȘI IUBO- 
SLAVIA 

























B AD, 31 (Rador), — Agenţia 
Avala” transraite 
Vineri au font terminata ec 


versațille dintre delegațiile cârner- 
ciale iugoslavă și germană i Gâm= 














Mancul marelui vas britanic. Elee.| PATĂ J2 amiază nu foet eranate 
le exploziei sunt imediate” Piloţii| aurite anupea eee 

uă aparate au putut obser-|ințre Iugoslavia și G 

en etorul s'a aplecat p pra măsurilor d, din 
p parte: şi peste putin s'a scufundat] care sunt în legătură cu acest trafia 
în timp ce membrii echip: Și asupra repteslunii cohtrabande- 
Căutau în mod disperat să se sal-| lor. 
veze, Acordurile au fost semnate di 


partea Yugoslaviei de d, Tinţan 
Marcovici. ministrul  Afacerilăe 
Străine, |i n partea Germaniei 





fe d. von. Heeren, minintrul Refeht= 
lui la Belgrad si de d. Bucher, şe= 
ful delegației germane. 














CUVERNUL AMERICAN ESTE INDEMNAT 
SĂ COMITĂ UN „ACT DE RĂZBOIU“ 


ministralui britanie al 
blocadei, în legătură cu ajutaral 
dat de Statelo Unite Angliei cara 39 
află în agonie, a atras atenția careu: 
rilor politica din Berlin. In. acesta 
cercuri se declară 'ci-vn: fi foarta 
lateresant să se vadă co urmare vor 
da Statele Unite acestui eerart-pre- 
cisa a ministrului britanie. 


ANGLIA POATE FI CON. 
SIDERATA IN STARE 
DE EPUIZARE 


BERLIN, 21 (Rado 
pondentul agenției 


Tnvitaţia 





Cores= 
ajani“ transe 












mite 
„Berliner Boersenaeitung”. se. ocus 
pă de noua sit a Angilet, ina 


trebându-se dacă această țară poa 
te fi in mod efectiv considerată ta 
atare de cptiizare 

Ziarul subiintază că Anglia. ur 
moază ca de acum inainte să-ţi de 
pere singură nu mumai prestigiul 
său mondial, et şi însăși existență 


sa. 
în ce privește Statele Unite, ela 


























au declarat că vor lua multe pre 
caut înainte de a da alte aţtitoara, 

Ziarul declară cu mu  pretinsela 
erticlade anti-hitleriste 4 antifasote 
ste și nici glumele tiuzioniste ala 





d-Iul Churchii vor fi în stare să 
salveze Anglia, al cărut destin esta 
de pe acum marcat. 

















ITALIENII CU COPII NUMEROSI 
AU FOST PRIMIŢI DE DUCE 


ce mai puternică, mal bogată să 
mai înfloritoare 


Adresându-se pot președinjiloi 
provinciale” al Operei 








'mitetelor 
ționale pentru protecția. mamei și 
copilului, Ducele a amintit împo. 
tanța politicet demouralice, a reaimi 
tut fascisl şi a dat dizectiue peat 
viitor, 














darurilor. da 
din. organizațiila 

= E 
DAMASC, 21 (ador). — Ganera 
ul Beyeut, ministru  secrelari 


stat al aviației franceze, care face 


pătură cu utilizarea bazelor codato| călătorie de inspecție în Siria, a s9- 


de Anglia autorităţilor militare a- 
mericane, au prezentat un raport. 

Raportul a fost dopus pe biroul 
comisiei militare a Camarii Repre- 
zentanţilor. 











Li « 
BERLIN. (Rador. In. Casa 
Maltei în presența d-lul Alfieri, 
ambasadarul Italiei la Berti», a tan- |ri 





sulului generăl al Italtăi, a seereta- 
«ului (ascillor si a numeroase alte 





Academiei. Sue 


sit eu avionul la Alep, 


El a fost primit de d. Fugera, inalt 


omisar ad interim, 

a 
STOCKHOLM, 21 (Rador), — Poza 
fii suedezi Mlalmar Gutlbera și Pag A 





cul sariti 


ilor Selma Lagerloej şi Verner 


Hetdenstam, cari au încetat din vi 


pă de erând, 









e 






VA FI SPORIT NUMĂRUL G ARDIENILOR isa EUPREŞEDI NTELE ROOSE/ 
PUBLICI DIN CAPITALĂ |:335..PREGĂTEŞTE DICTAT. 


MAMA 

din străinătate . . 
Motăririle Consiliului prezidat de d. General lon Antonescu der Roale E Convocarea congresului americ. 
„pita meat ne g iza te Pc ua (Prin telefom dela corespondentul nostru) 
BERLIN, 21. — Puţine săp- 
tămâni după Trealegerea preşe- 


sub conducerea și controlul] 
t de d. General Antonescu, ministerului Afacerilor Intor- 
dintelui Roosevelt, Imixtițiunea 
Statelor Unite în războiul su- 


ropean a făcut progrese consi- 
derabile. Sub pretextul inar- 
mării armatei americane pre- 
şedintele Roosevelt a tăcut 
toate pregătirile pentru pro- 
procesul|clamarea peste tot întinsul 
intentat deputatuluiăWlrih și celor |Statelor Unite a stării oxecep- 














prezentată și o 1 
Doar comerciale « 
dintre cele mai mo, 
rinei americane 

și cunoscutul 
rio” — cari vase 
siderate ca soche: 
de astăzi. Poderaţ 
lor și a societăților 
port a protestat în. 
cestul demers a! « 


la oare au luat parte d-nii: ge- 
meral 0. Petrovicescu, 

trul Afacerilor Interne; AL 
Rioșanu, snbsecretar de Stat 
1 ministerul Afacerilor Inter- 
ne; prof. I. Gh Vântu, ppieă 


3. — In urma unui raport 
făcut de d. Radu Mironovici, 
s'a hotărit sporirea ear ali 
gardienilor publici din Capl- 
tală, pentru ca paza tuturor CRUCILE 
cartierelor să fie făcută în cât| ș1 
mai bune condițiuni. BUDAPESTA, 20 

4. — D. prof. 1. Gh. Vântu a lvunalul a dat scuti 
făcut un raport asupra situa- 


CĂTORILOR 















Const Vașiliu, inspector geno- 
ral al Jandarmeriei și Radu 















țlei aprovizionării cu alimente [23 coinculpați, a; III de complotiționale. Deși pregătirile sunt tului de stat amer 
Mironovici, prefectul Poliţiei și asupra prețurilor articole: [contra ordinei de terminate președintele Roose- 
bobi ral Petrovicescu, lor de mare consum în Capi- n volt mai așteaptă cu procla- SCADERI LA B A 
a Al pa le sup : tală, precum și a operii de a- marea stării excepționale pâ- DIN NEwW.yc 





sistenţă socială, a distribuire 
|de alimente, îmbrăcăminte și 
lemne, populaţiei nevoiașe. 


nă la 3 Ianuarie pentru care 
dată a fost convocat congresul 
american cu scopul de a lua o 
hotărire cu privire la proectul 
de ajutorare a Angliei, deși 
preşedintele Roosevelt se aș 4 

teaptă, că numai cu amenin- S pia lcaie, arderi 
area proclamării stării ex- IIREUSEVELI 18 cazuri cursuri 

cepțiomale va putea înlătura [sant cităma o adresă oficială [Valoare nu scăzui 
scrupulile unui numeros grup |pe care departamentul de stat |mai jos decât în 

de deputați și senatori ameri- [american a trimis-o armatori» [brie a. c. Aceste 


interne și asupra acti- 
acră organelor administra: 


„tei locale. 


MEDITERANA ARE O IMPORTANŢ 





lalţi 23 de acuzaţi 
nați la pedepse cai 
luni inchisoare pană 
zlune, 


EXECUTAREA URĂRI 
LOR MILITARE ALE 


Stirea planur 
sevelt de imixtiţ 
tul european a 
bursa din New-y 


da curs aproape 





& merg dela 4 
4 ani reclu- 

























|] IMPERIUL BRITAN IC ST UNITE cani lor şi societăților de transport |CUrs au fost prov 
EI In ceeace priveşte imixtițiu- lin care li se pune în vedere să |reâ că pentru rea 
. . NEW YORR,21 ( ). — Cores- aa - războiul american el a fie pregătite pentra momentul SEILUT sale E ia 
en ției »b - apăt ătiri a] 7 
În eset scop au ast eanoenirate fl enorme pe frontul afican ps i ARE e e i eat ei ez era a 





Comitetu) superior Bl apărării nu- 
ționale, prezidat de Winudsen, cu 


Eee: E ÎN ELVETU, NEUTRALITATEA NU ESTE CONSDL 
tumeaa ai CA O OBLIGATIE, CI CA UN PARAVAN CO: 
AA. |NDĂRĂTUL CĂRUIA SE IAU ATITUDINI AGRE: 


aim Presa germană despre atitudinea Elveţiei 


BERLIN, 21. (Rador), — mVoslk. populația germană din Elveţia se că noi tragecm din ele con. 
ischer Beobachter” consacră jdentitică ca oteace debitează zilnic | Elveția se mizează pe o car! 
ticol amănunţit bombardării oraşe. să ne | tă, care începe să flo lar: 
1 lo, In | derată ca un valoros atu 

Vede în aceste bombardări răspun- X con. | rații ar trebui să știe sing 
sal englezilor la aeglifența cu care | sidarată ca o obligație, ci ca un pa. | ui le toloa şi ce le es 

E | ravam comod. indărătul căruia Rămânând la o perspectiv 
te ale neutralității sale de catre a-| lau atitadini agresive. SA și mesocotind situația istori 
viajia britanică. | Bâle, la Berna și la Zoerich că to; Eramponează do valori fie! 
a nmnati 





Această ofensivă găseste pregă-| teva zile au sosit, numai la Cairo 12 
tite spiritele și forțele Italiene și a-|trenuri încărcate cu răniți şi că au 
bia peste câteva săptămâni sau luni | iost distruse 66 care cuirasate și 38 
vor putea [i constatate rezultatele. [camioane inamice, „Giornale d'lta- 

Puternica rezistență italiană u- lia“ mai subliniază şi faptul că, 
zează oamenii și mijloacele de luptă |pentru a încerca să se apropie de 
ale englezilor și sileşte comanda- | prima linie a apărării Italiene dela 
mentul inamic să arunce necontenit | Bardia, inamicul a recurs la ruși- 
În luptă noni resurse. nosul mijloc de a inainta la adăpo- 
După ce amintește că încă de câ- stul drapelului alb. 


FRUNTAȘII SLOVENILOR AU AVUT 
INTREVEDERI CU PANCPELE PAUL Fi 
„m ŞI CU D. SVETCOVICI IN PRIMUL 


BERLIN, 21 (Rador). — Cores- tele consiliului de ministri. | 
DUCELE mgeniul aenliei D. N. B. trans-| In aceste conversatii sa exami-l RECHUL A 

MARI Ziarul exprimă părerea că protes. | te acesta lucruri se înregiat 
tal guvernului din Berna contra 


ROMA, 21 (Rador). — Sub titlul | mite; nat și chestiunea intrării eventuale 
„Etoriul britanic“, iornale dita-| Principele Paul, Regeatu! lugo-lîn guvern a d-hui Kuolovec, dat 
lia”. ocupându-se de nota publicată | slaviei, a primit Vineri in audiență fiind că d-sa trebuia să imloculască 
e 3 a bombardării orașului neutru BA 
piete or demite caza DE RS DN] 
tmul numar iati” ste] toi do pet tactică aviatie enaeie 


eri de agenția oficioasă „Aroi“, sub- |pe doi framtași politiei sloveni, s0- [pe detunctul Koroset mu numa! În 
Uiniază importanța Medii E calitatea sa de conducător politic al 
nWirtschitt ună tistik“, să Rei- aj y 7 
seara azi zu ic ace ca ierese e e DIN PARIS COMPLICE |N 
an de război dafâiiin valoare de 2,1 | senză pentr i Ai observatia făcută 
miliarde de mări 


tru imperiul britanic, arătând si banul Natlacek. slovenilor ci și în calitatea sa de 
de consiliu, că ar fi bine să sa su- 


Cei dol fruntași au avut între-| ministru al instrucției publice, 
ederi și cu d. Svetcovici. presedin. 
al 5 |. Desi nevolie de ale Relchu- | prime măsura intunecârii, pentru a ANI 
î lui au crescut di a războlului, | se da putință aviatorilor englezi să OR A 
însemmătate, acest amortisnu Apeste chiar | se orienteze mai bine 
chiar dacă astăzi ele nu sunt între- pe acela realizați ultimul an de| Ocupându.se de faptul că fetul 


e (O ARDINALULUI SECRETAR DE STAŢ [issa ee e a eco erat aa mezinieie| Sa cerut revocarea funcţionarilor vinoral 


ce subliniază că 1a citrele 1a sută. Hei va îi lomina elkischer Bec. | BERLIN, 21 (Rador). — Agentia noștinta departamentului 


sărut ET pu Moat de unei AL SFÂNTU LUI SCAUN bachter” observă că aici D.N. B. transmite: merican aceste fapte, cer 


pâaură nu va avea efoctul armărit|! “D-na Fiisabeta Deegan, cetiițeană |carea funcționarilor vino. 
război engleze din terană 


IR Ă oii perie, Sarat să to- [n StatojorUnite plen eni an Departamentul de stat a 
bue să se a șora suferințele aduse de război, a . . to de tonul altor cuv . | ambasada Statelor Unite din Paris, nostmță de această inti 
, vând o grijă deosebită de soarta co. 

piilor. 

























care a durat trei 







































































ralului Gulsan, care a n) audă a ofiter cngiez scă-[a anuntat că va deschid i 

furări a fost mult mat o Pat din captivitatea germană, cău- CAN 

M ] N | STER Î] L DE aattol jncăod tând sa-l ajute să fugă, GUVERNUL AMEREEA 
i Pe lângă aceasta, autoritățile ger-|A APROBAT CERE 






In același timp, Sfântul Părinte in 




















? Beobachler”, ci 
deamnă pe copiii favorizați de soar- XTERN i AGHIAR introbuințeze doua ta, E NA 
| 1ă să ajute la Induleirea suferințelor E remă  prudeaiă io; cererii | MAN 2% Santal î secrodarii de BERIMA 
ţ ropiilor loviți de război E Angliei şi un ton provoca. |N) Să 5I Hunt sunt com-| BERLIN, 21 (Rador). 
Ineheind, Papa roagă pe Dumne- BUDAPESTAGEI (ador) —Regen-| tor faţa de puterile Axel, Această jel tu, mcaRAl astia: pondentul agenţiei Stelan 
zeu să nu tungeuacă timpul de aufe.|tul “omcânuele | atitudine este cu atât mal aimitoa. | Totodată autoritățile germane au! mite: 
rință și dă binecuvântarea sa, cu do-| Paul î] nsilulul că! ea nu este prin nimic jus. [Stabilit că un cetățean britanie, a-| Ziarele semnaleaza 
rinja de a vedea venind zile imal|de miniștri eu ministe- dacă se consultă harta Ea [ilat in slujba lui Intelligence Ser- [splona] in favoarea An 





N î maâtiea pria Vice, fusese ascuns timp de mal sunt implicaţi mal mulţi m 


multe luni de d. Cross, în clădirea | per: amba p| St 
tinde d Ă sonalul ambasadei 
face „Baaler National Zettoag” 0 |ambasadel. Acest Ialta a dIrta te, caz care a lusi descop 


Ș y ; ————— - p î restat la Paris, pe când se alla î 
4 BULGARIA A EXCLUS EVREII 4 IN VIAŢA or ehontune dee ima! "Val desi alara clădirii ambasade], rig za RES avernuu R 
ie prea ] 5 d p Cunoscut să a continuat splonalul 


cerul guvernului Statelur 
in Mediterana și 


3 y y |e Său impotriva Germaniei în tot Chemarta vicovajllur 
din Airica si dă o idee de sforţarea n 4 victimele boz. 
Pe ue a A a Mea de lor CULTURALĂ POLITICĂ ŞI MILITARĂ [se e ez rue 
n 


timpul căt se alla în clădie amba-| Guvernul american a 
Prin acest atac, în care a angaja! 
i, eu ntul Ş, . . f . lojilor “ s nice de trei luni până ce 
pare ina a interzis funcţionarea loj as0 rocedeza, la repres, 


rca 
sade! americane din Pasti e AVAruui arie 
Guvernul Reichului a adus ja cu=|Shaiă Cerore și îi 
i stă! de mari ri 
ritanic Încearcă să-si usureze CETATBA VATICANULUI, i unu 
a pocă mareizle ce ate de 1o-| „ca Ai p Bebe ratb îaEa AMA) opta, 24 radar) Corespan- |rală, politică pt iata ÎN 


Precizările d-lui Hull 
Papa Plus ĂII a aiirenal a seri. |dentul agenţie! D.N.B. transmite. pr va [i redusă meniul e. | IA 


bune pentru nefericita familie a ere- |ralui de afaceri pe tot tim- 
stinătă ţii. pul cât contele 1 bolnav, 





presa 





















HINGTON, 21 (Rador), — D,! pei 
tarul departamentului de | preia 




























pare cardinaluliii secretar de stai al| In Sobrania, discutia !a legea apă că la ) E le |<ă ele sunt vinovate de 
ză |rării nationale a fosl Inicereăii eri, cal. «| credinta că nu mai a. | unite vor da urmare cererii avea. să 00 ofițer britanie =ă 
motive formale neri la miezul | ur i bulaari.| şti, că d. Ghurchill n'a volt războiul rel miei da 8 NOE eclruze pa dai |oumnția a ne să 
tăreasci apărarea la nord, amenin. | ro nopiti. Ea va fi continuată la ince | a! “1 pi să tulălure drept „lloțiune” con. membri al personalului nmba. clnă, 


in, (nd | statarea Fuehrerului că in conțile. |Sădei americane din Pasi. 
| tul actual sunt în luptă dau lumi; | D. Hull a Mubiiniat că orice nu 
şiatul,saclal german și pluiooralia [Yan Are ceaiul să ceată duet gat 


date de noi vase mari de război |n putul săptămânii wii 


ci -| Vineri au fosi «i prinelpa: | 
fi 
Re iri acu fo erviclu lele demnă părți ale legii. și anume| 





















e rai L func ționariioi 3 
lea priviloare la  inlerzirereajtecția națiuni nu Asurite | britanică, unul al guw 
pi ICE oara irerea | tectia noii p.: A punc | Toata acestea — iachea „Vosiki. [a dn motive. Susan fr 
jar franemasanier, ate. şi partea capăt propasal î po” | scher Brabachter cont oa. adăogut că departamentul d, afla 





ce Mies de mult: Lăsând la e paria [xtat va face o ana ait cu pelvire la 


chestiunea de a ști până 1n ce nuuct |Alogațiuniie gt vontra celur' tra 
ana d 09 Bouct  Alogaţiua 


referitoare la eurei, Areali par [i ea [irina matii 














IMEBIMERIILE „CUVANTUL“ S. A, hi... Bucuresti,