Cuvantul-serie-noua-nr-46-28-noembrie-1940

anul AVI (Serie nouă) Nr 46 
lipremetetor t TITUS ENACOYIcI 
gritor: NAR 1OoNEescu 


Fmuca și ADMINISTRAȚIA Br. Peene 
TELEFOANE, “ 

trala imprimeriiler și Adefnistrai 
pirmcție + e ee e DETĂ0Ţ Raduețta 


Pup smaa[EE 
ipeeretarintul «a e BAT,00 Preia 


Director: P 










Ma, 1. Mas 
ti Sport aaa 
vene Baa 
aste 

















ama ai aa 
diracthena! eenerale 7. Th 


din orice eroare, îi 
a dec „fe cât 
meinsemnaţă, argumente spre Ey 
pet nepregătirea Legiunii] pen- 
ial Să doarmă liniștiți 
atât de îngrijor: - 
ta națiunii! Dao 


Au însă puternice motive de în- 


fine spec 
Socrate si pe Platon pretențiile 


i 
pe 
gilor de a conduce Statul, 







ExXEMPLARUL 3 Lei 


12 Pe 


Ziar al Miscării Legionare 


Intrevederea Hitler-Antonescu 


pect social- 
cel techni 
nu odată 
mai grav, se iau măsuri cu 


Problema 





olitie 





pe care de oi 








se propun soluţii sau și 


prețurilor are un as-lţi 


Mt plica: 
enii îl nesocatesc, încât | Control 


totul [si 


Joi 28 Noemvrie 1940 


Nr. 46 


PROBLEMA PREȚURILOR 


i economice şi se ajunge la com 
aparatului de stat pentru 

represiunea și aplanarea 
conilictetor. Nemulţumirile acestea 
e adaugă la nemulțumirile generala 













nedrepte, care nu fac decât să în- 
răutățească Iucrurile și să adân- 
cească fără încetare criza. 

„_În toate situațiile politica greie — 
în timp de război, de revoluţie, de 
restructurare a statului — apare, ca 
0 urmare firească a dezorganizării 
economice şi administrative, specu- 
la sub diferitele ei feţe. Facem a- 


grilorare nentmu soarta lor, da 
vor continua a-și exprima atât de 
zgomotos şi cu atâtea întlorituri în- 
doelile cu privire la puterea de or- 
anizare a Legiunii. Să citească 
mai bine. cu mare $i încordată aten- 
He, cartea Căpitanului „Pentru Le- 
gionari”. ca să cunoască temelia de 
granit a Legiunii, care este puterea 


pă cunoştinţele lor şi educa- 
aveau nicio însușire de 

i conducători. Polipragma- 
fa, ocupația cu multe afaceri de tot 
pu, a fost şi este o boală a demo- 
demagozice care a desor- 
+ societatea 

care trebue să stea Ja 


caracteristice pentru toate timpurile 

de criză, și pun în primejdie statul, 

Politica empirică a prețurilor este 

țotdeauna parțială. Ea mu privește 

de obicei decât artienlele de „strte- 

tă necesitate”, fără să poată nimeni 
Traian Hersem 








(Continuare în pag. III-a) 

























organizaţiei sociale, este 
ipllonalizarea şi specializarea. Or- 
idea socială trebue să fie o ordme 
aiculabilă. o ordine raţională, Noi 
vepingem orice compromis în des 
Hegurea acestei probleme. Individu) 














uman tremiește pregătiţ, educa! şi 
smna!, pentru tunctiu ce va 
e indepi în societate 
Napoleon ar fi fost profesor, 
tiga nicio bătălie, dar fără 
ă că ar Îi fost un bun ree- 





ini al unei Unrversități sau un bun 
ministru de educaţie. In democra- 
jille vechi și moderne, s'a ţinut 
scama şi trebuia să se țină seama, 
Pinir'o anumită măsură cel puţin, de 
ipruzătirea protesională. Dar ştim 








in Seivețiunea oamenilor de 
valoare pentru posturi de cond 
ctre şi mai ales bine plătite, crite 
în] mu era totdeauna „meritul per 
sonal” ci Înrudirea cu oameni in: 
fluenţi sau gseutntea electorală si. 


mulată prin orice mijloace. 

Puterea neingrădită a banului a 
aVut însă și alte urmări, foarte pă- 
ibitoăre, pentru organizația socia- 

Ea a deschis: drumul îniiltrației 
ldoveşti în toate domeniile de acti- 
vitate socială, Jidanii intrară ou 
mima în comerț, dar în toate pruie 
smile libere și, în urmă. și în tun 
imi publice, până chiar în învăță- 
mântul superior. 
Cu o uimitoare naivitate li se 
nea studenţilor, cari cereau cxclu- 
derea jidanilor din scolile românest 
că legea nu îngădue această măsu- 
ră, străinătatea se opune, că ji- 
danii sunt silitori la învăţătură, ba 
chiar mai silitori decăt Românii ș. 
a, m. d. In acest fel, jidanii dobân- 
dindu-și o bună pregătire proiesio- 
mală aveau dreptul, ziceau demo- 
trajii, să ocupe funcțiuni corespun- 
zătoare pregătirii lor. 

Miscarea legionară a reuşit, după 
lungi inpte si mari jertie, să opreas- 
tă infiltraţia jidovească şi să pregă- 
 lească o organizație socială a na 
(unii române, Suntem acuma în 
cesitate și organizarea legionară a 
Statului, care cuprinde îusă cu ne- 
| cesitale și organizarea legionară a 

etlorlalte „puteri sociale”, econa- 

mică, relizioasă, morală, estetică. 

E jimurit doar că aşezarea dura- 
bilă a regimului legionar, naţional 
şi totalitar, cere o reformă a în- 
treii comunităţi. Cucerirea puterii 
politice e numai o etapă, foarte în 
semnată fără îndoială, dar totuş nu- 
i mai o etapă în cucerirea tuturor pu 
Aerilor. 

Dar Legiunea a fost dela început 
lasta să mu uite dusmanii ei) o or- 
ganizatie totalitară, izvorâtă dintr'o 
Mezire a tuturor energiilor naţiona- 
le. Legiunea are oameni pregătiţi 
pentru toate țunctiunile sociale. Se 
Înșeală jidanii şi Jidoviţii crezând 
sau vrând a face să şe creadă 

prin uciderea Căpitanului şi a unei 
mari părti a etitei legionare, in 



















ta legionară e lipsită de „oameniiicti 
democrați, Si 
Sun! mai priceputi, mai abili în con 


pregătiţi” şi că vechii 





ducerea alacerilar publice. 


legiunea nu este o organizatie 


” -ratică, ci ea este organizati 
e 


că în stabilirea ierarhiei so-, 























bed 







naşterea ei, prin vointa Căpi- 


morală Pe această putere de ncîn- 
Vins se ridică toate celelalte puteri 








Traian Brăileanu 


SĂ SE IA 
AMINTE! 













Există o lume n trabii, o lume 
munceste fără pregel, gat 
fapta și sufletul Ia tot re se înfăp. 


faieste astăzi. Ea reprezintă adâneu 
rile si malțimea, adică țara cea ede. 
mărată, care nu are habar de nimie 
din câte se mestecă în vorbe pe tiră- 
He Bucareştilor. 


Şi mai ezistă o lame a celor fara 





în sfârşit, im p'utocraţiile demago- treabă. en neliniștile ei sterpe și 
pice holăica şi banul, bogăția acu-| al ce | 


șoaplele e: înneninate. Sant cel cari 
|serpese încă matinahul câle uni fost 
ministrn, băeţij de bridge, de presă 
su riainr; dansante. oamenii de 
rlub. de meserii impreci, i mai! 
ales de rațenea. Pi ințafitazi pe! 
nricine pre san no vreme să-i necolie. 
diTazează știri “extraordinare, - [I. 
|yrează otrăwri bine cântărie și ptiu | 
'oatr câte san Intâmplat iemei ales | 
nn s'ou întâmpla! derât - între | 


















A echipele fiotonte ale | 
ațilar. San aduna! fiecare | 
natal. când nu între cidurile 
ji îndemâna orical. pe calea Vic 
riei sau ln câle nn col! de stradă. 
|Na Ie mai ies anomile afaceri „nu le 
Imai me: anumite alcionre și mu le | 
ma! win onumile procopseli . | 
De șefii lor, niei ziarele. miei oo- 
menii na mai worbese. Agnniseala u- 
nei oarecare pnpolarităţi marit 




















fără ddisenrsari, Intro singură zi, du- 
pă ce aponizase câiva ani. Dar nu 
“a sfârsit cn rompălimirt de fa: 
milie. iei cu condeoleențe de cîr 
cumstanţă 


Sunt cumenii supăraţ! că hi u 
tulburat combinaţii și siricat inte 
rrse, Că «nn! supăra! Insă nu e nn 
secret pentru nimeni 

Lângă dânșii, partizanii și simra- 
tizanţii — rărora dacă nu le cădea 
late o dregătorie le iesea măcer câte 
[o afacere pe ușa de din dos. 
| Oamenii acestia te canlă pretalin 
deni, te rup din ceasurile tale de lu- 
ceru, te hârluese cu șoapte pi înfor- 
matii. 

ȘI câte sonpte, și ce informaţii! 

Înconştienți și îsterici, când nu 
deadreptul interesali și 'scelerai te 
pun la curent cu fel de țel de întAm- 
plări, — chiar când știu că prin 
meseria la ai 0 oarecare posibilitate 
de centrel apropiat, imbrărân- 
du-le într'o vastă, ades complicată 
aparatură de autenticitate 

Nu mai denarie decâ! acum a săp- 
țămână ni a vorbit despre două 
frumtarii ale ării nuastre cn ingrijo- 
cări gălâite, cu precizări de trenuri, 
de plecări și veniri masive. și ca e 
mie şi unu de alte amănanie. 

Desigur. nimic din toate 






































acestea 


isca- | nu era adewăra!. Totuşi cât de bine 


uit. câ de alarmant pus la punct 
prin câte guri cotportat! 

Căci eohortele clor fără treaba 
nu se mulţumesc să critice și să în- 
sinueze, ci inneniează, întrejin și 
Tansează neinchipuit de multe și a- 


riate tueruri. 
Contra svânului noi na vom lupta 


tannlul care este iage de temelie al Știm bine că ei pa mari Intro zi — 













Riunii, d 


Dragmatiei” 


Nu este legionar cel ce cere şi do- 
eşte n funcțiune pentru care nu | 
pregătit si ma are aplitudiul.] asa să se închidă 
A5uDra|iând la mijloace 
euca ce este în stare să înfăptuias-lcAnd depin mall preo de 


este 
| Daci s'a inselat e] însuşi 
Si. ei va xenunta singur la 
i aa 
și reuni 
In fiorberea şi frământarea 
Î strecura 


principiul „meritutiti | și 
personal” adică al înlăturării „DOli- 


ne e îndițerent când. 

Sar Ai totuşi ca Pastile acesta 
sfârșească prin a plictisi. 

pi arâle bube de suprafață au 
xtalal în toate timpurile leacuri. 
e puternice obișnaese a le 
singure — apt- 
imediate  namai 
ustăloare, 
je acela, immea claburilor. şi a 
De tite altă dată a Mie linişti: 
Şi mai po să 
fai 


n 






Nicolae Amtriey 


pe cari Legiunea si le va organiza | 


în Scurtă vreme, de oarece chiar! 
principi morale exclud „poli- 
pragmatia”. hoala care a distrus 
democrația 





într'o îndelungată intrevedere, 


două State. In dreapta, midistrul de 





In cadrul vizitei dela Berlin. Fiibrerul a primit î a C i 

j d Î 1 primit în noua Cancelarie a Reichului — in prezenţa 
ministrului de Externe von Ribbeiitrop — pe Conducătorul Statului Român, d. general Antonescu, 
in Spiritul de cordială ințelezere existent intre cele 
ihai 


care a decurs 








terne al României, d, 









a siărșitul erelor vechi și nce= 
putul erelor noi, apar sub tainele 
destinului marii, axatori al, ori- 
entărilor omenesti. La răspântia 
nelericirifor și nădejdilor de mal 
bine ale neamului romjânesc a stră- 
sh înourarea vremii apa- 
ritia de Trimis a ungi Om nov. În 
să Corneliu Codreanu, această |- 
coană de lumină a Omului nou, a 
trăit fiziceste putin, numai ca a în- 
gânare între eri şi mâine, căci re- 
prezentanții duhulgi vechi au vrut 
să vadă cu ochii lor şi să simtă 
sub destrânarea propriilor simturi. 
Calvarul Omului, 

Dusmanii măreției, acei ai căror 
ochi nu vor să se deschidă în lu- 
mină, cari mu vor sâ părăsească 
trândăvia larvelor, au vrut să mai 
prelungească noaplea peste exis 
tența românească, 

Cel meschini şi bicisnici, cari u- 
răsc măreția triumhurilor omeneșii, 
au vrut să vadă cum poate întârzia 
minciuna adevărul, ctim răul poate 
infrunta binele si cum poale îi usi- 
să frumusețea de urițenie. ŞI astiel 
cei vechi si-au trăit, pentru aminti- 
rea vremurilor, ultimul act: Incer- 
carea de ucidere a viitorului, în- 
cercarea de ucidere a Omului nou. 
De atunci în ceața opacă a ne- 
pătrunsului, mulți Caini își ascund 
privirea lar cel de azi și de mâine 
îsi strigă zadarnic în zorii tuluror 
zilelor: Căpitanul, 

Tara chimuită îl chiamă lar, | a- 
steaptă de peste lot şi-l va aştepta 
de-apururi, pentrucă mu se poale 
impăca cu gândul că s'a găsit vreo 


























tie? inseamnă stăpânirea unui a- 
numit teritoriu fle prin apărarea 
calu pe care Îl posedă un stat. fle 
prin cucerirea de noul teritorii. In 
acest sens organul cel mai impor- 
tant pe care se sprijină politica 
este armata. Dar țelul posedâri 
tezitortilor mu tzebue înţeles numai 
ad literam. Statul imperialist 10- 
man cucerea țară după țară Cu 
toate nrestea, adeseori primii plo- 
peri ai Romei au fost negustorii 
tennicienii.  Cucecirea Daciei face 
parte din astie, de cureriri; cuceri- 
rea militară fiind precedată ma! in- 
tălu printzun comert zomano-dac 
destul de activ. Prin urmare acţiu- 
pea politică poate fi îmbinată cu cea 
economică. şi de altă natură (cul- 
turlă) fiind expresia tuturor Mă- 
zu'țelar sociale ale unul POPE. 
Posestunea teritoriilor mn trebue 
să fie p-opriu zis „materială”. Ea 
poate îi exercitată și pe câ! de le- 








Mase 





turdza. 





APTĂMANA PATIMILOR GĂPITANULUI 


n găre să sugrume gâtul mân- 
i Eșii, Md=si poate închi- 
fi Diflut săpa cineva pentru 
iruinuseţea morală și dizică a mea- 
mului — o groapă in care să se mai 
vadă câteva oase arse de vitrial. 
Melodii de tulnic invoacă mereu: 
Garda, Căpitanul. Dar în amurgzuri 
siărşesc toate  asteptăriii Peste 
soarța neamului se simte evidenta 
unui blestem. Din sirul celor din a- 
dâncuri de vreme: Mihai Viteazul, 
Brâncoveanu, Horia. Tudor, lancu, 
răzhate încă o privire mustrătoare 
în tata neamului. Omul care a lup- 
tat şi a înfirioat o legendă cu ac- 
centele celul mai răscolitor eroism 
romănesc, martirul gratiilor, a stâr- 
sit în purități de rugăciune, dând 
neamului un crez al depășirii ome- 
nești, un crez al luptei și iertlei ca- 
răzbată drumuri spre toate 





















Strare pentru cei ce 
l-au lovit si indreptar pentru voi 
camarazi cari îl îubiţi nețărmurit 
fară Mă osent din aproapt, 
reproduc mai jos una din legile 
valorilor ierarhizate de Căpitan si 
îndreptar de lăptulre în duhul Lui, 

După moartea lui Mota «i Marin. 
Căpitanul prevupat mereu de ce 
vom face noi, a spus Într'un grup 
insemnat de gradați tuncţii le- 
gionare, următoarele: 











„Aş vrea ca voi, ori unde veţi 
face ceva și orice vetl iace să lăp- 
tulti sub duhul lul Moţa, astiel în- 
cât să aveti certitudinea că eu vă 
aprob“ 





POLITICA EXTERNĂ 


In sensul „clase” cuvântul poli- | gătuzi subordonate: ule unul popor 





Atunci cineva dintre noi l-a îu- 


ŞI INTERNĂ 


da LEON ȚOPA 


faţă de altul, fle de natuză spiri- 
ala sau -omomică 
astre] Jidanii, care dispun de ca- 
pitaluzi şi avuţii în diferite state 
exercită presiuni asupra acestora; 
ei eu posibilitatea de-a slăbi depli- 
na postsiune și exploatare a tert- 
toriului de câtre băstinaşi. 
iridentă bine alimentată in- 
tr'unvatat străin inseamnă un mMa- 
re procent de „posesiune” al res- 
pertivul itortu, 

Politica eate deci mai alea luptă. 
luptă intre state: războlu. altanțe, 
cane înță. schimb. stabilizări — 
până Ja producerea unul nou deso- 
chibru. 

In Ebzopă de azi societatea 2e 
contur ază tot mal mult pe baza 
primatului politie, Dar acest pri- 
mat, pentru a fi bine ințele nu 
insemiează numa! activitate pur 
politică, ci coordonare a tuturue Be- 


|mai vii din când în când ta Bucu- 





trebat: „Bine Căpitane, dar cum | 
ştim noi că suntem sub duhul lui 
Mota, ca să avem certitudinea că 
Dvs, ne aprobaţi?”. 

Altcineva, tot din rândurile noa- 
stre, a răspums usor: 

„Fi camarade, n'al 





decât să 
rești, sau să întrebi telefonic pen- 
tru celace nu al curaj să faci sin- 
zur”. 

La aceasta, Căpitanul a interve- 
nit spunând: „Stai. stai camarade, 
că nu poate să vie sau să telelo- 
neze pentru orice, din cele mai n 
depărtate colțuri ale țării și totu: 
eu vreau ca în orice veti făptui 
voi, să nu uitaţi duhul lui Mota si 
gândul că cu as aproba cela ce 
vreți voi să faceţi. Deci trebue să 
găsim un criteriu de judecată! 

„Sore exemplu, când voi vreti 
să laceţi ceva, dacă din capul locu- 
lui vedeți că ceeace vreți să faceti 
e rău pentru voi personal, mai ta- 
ceţi” 

Toţi au răspuns: „nu facem”. 

„Dar dacă ceeace vreti să laceţi 
este bine pentru voi, faceţi?” 

Aproape toti au răspuns „da”, 

Căpitanul a spus: „Ingrozitor de 
rău faceți. Pentrucă un lucru po; 
te să île bun pentru voi, dar rău 
pentru Legiune, Atunci îl mal la- 
set, 

Taţi au răspuns: mu”, 

„Dar_dacă ceace vreți să faceți e 

Proț, C. Stoicânescu 























(Continuare în pan. Al-a) 


tivităților în vederea victoriei poll- 
tuce. RE 

Astrel am ajuns la punetul, care 
mi se pare. a Îl esențial în viața 
stațelor de azi. întrucât, pentru a 
reuşi să faci intr'adevâr „politică”, 
nw poți sto faci decât arganizân- 
du-te pe baza primatului politie — 
dar primatul  palitie insemnează 
coordonare a tuturor activităţilor 
n stat — și atune! problema poli- 
t'--1 eterne devine o problemă In- 
te - Mau înțeles nimic cei ce 
cred că politica Europei de azi este 
în fumeție de diplomație, sau Du 
mai de economie sau și miimal în 
funeţi de poziții teritoriale ehlar 
când unele manifestări ar părea 
să indice aceasta, 

Principiul mai adânc ai politicet 
de azi izvorește din corelația poltti- 
cel interne cu cea extemă: şi se 
șor putea menține pe acest plan 
de luptă numai statele care au re- 
allzat cu adevărat. inlăuntrul lor. 
această corelație organică, spiri- 
tuală, totală. 






|culele 





ceastă precizare pentrucă cel mal 
mulți o pierd din vedere şi nu luptă 
decât împotriva efectelor. uitând cu 
desăvârşire cauzele. 

Specula este deci o urmare fireas- 
că a timpurilor de criză. Viaţa eco- 
nomică in imprejurările acestea nu 
mai prezintă siguranța de altă dată, 
evenimentele politice depăşesc cal- 
producătorilor şi negustorilor, 
propaganda inamică adaugă o stare 
de panică nemotivată, dar prin a- 
ceasta nu mai puţin reală, din care 
pricină specula ne apare, pe lângă 
dorința de câştig nelimitat, deslăn- 
țuită de lipsa de control ca un co- 
rectiv al acestor neajunsuri: plusul 
de câstig este o asigurare impotri- 
va numeroaselor riscuri ale iutre- 
prinderilor economice. 

Indiferent însă de măsura În care 
specula este institicată sau nu, din 
punct de vedere individual, ea ră- 
mâne totuși un factor de dezorga- 
nizare a vieții sociale şi pune în im- 
posibilitate de trai pe taţi cei care 
au venituri limitate, care au crese 
proporțional cu scumpirea vieţil 
Oferta şi cererea nu unctionează 
normal în aceste timpuri, încât îi- 
bera concurență pe care o preco- 
nizeazi amin 19 plepde “caracterul 
de regulator. Panica măreşte cere- 
rea (fiecare vrea să prevină criza 
asivurându-se pe sine prin depozite 
[de cele de 
































ma; multe ori lipsite 
os), lar creşterea neîncetată a pre- 
turilor seade oferta, în nădejdea 
unor câştiguri mai mari. Preţu- 
rile urcă deci în chip exagerat. 
Singurul regulator serios rămâne 
statul, cu toate că Inarte rar este 
pregătit mai dinamte pentru rolul a- 
cesta și sarcina îl revine într'o 





vreme în care funcțiile lui sunt toa- 
te mărite și intensificate 

Statul poate combate specula pe 
două căi: empiric, deci parțial şi în- 
termitent, după nevoile ivite pas cu 
pas şi presiunea exercitată de cel 
interesați — sau sistematic, deci in- 
tegral și susținut lementându-se. 
după un plan bine studiat, toate sec- 
toarele vieții economice, în acelas 
timp. 

Calea dintâi prezintă un singur a- 
vantaj: ea satisluce nevoi şi cereri 
imediate. cu mulțumirea pentru o- 
mul politic care o adoptă. de a [i 
răspuns cererilor care | se adresea- 
Ea are însă umărate desa- 




















idrul politice empirice mă- 


In 
surile se iau târziu. după ce snecula 
sa îvit şi răul s'a întâmplat. Poli 
iica empirică a preturilor este fatal 
o politică represivă. Ea n'are putere 


preventivă. Din oricina aceasta se 
mun în conflict mai toți factorii vie- 






te este binev: -'tă, ea este bineve- 
mită întrucât principiul va triumfa 
file acum, fie mai târziu, 

România a intrat în rândul sta- 
totalitare prin vietoria MIscă- 
rii Legionare, Această miscare a 
crescut ca un intreg bine configu- 
rat. Dela primele ei manifestări ea 
a enunțat pozițiile sale, atât în po- 
litica internă cât şi in cea externă. 
Vom sublinia că unul din punctele 
cardinale ale Mişcării Legionare a 
fost și este toma! corespondenta 
reală. naturală Între principiile de 
politică internă şi extornă şi că în 
felu, acesta Miscarea Leglouară a 
mobilizat pe toți inamicii statelor 
totalitare și impotriva ei. Victoria 
legionară insemna victoria unei 
nout politici externe a României, 
Deaceea plutocrația ludeo-engle- 
ză. franceză și din alte țâri, a des 
lânțult din timp războtuj impotriva 
Mişcării, Trebuia diatruză această 
a ganizaţie politică inainte ca sta= 
tele totalitare să obțină primele 
succes: mibtare, Trebuia anihilată 














Nu suntem profeţi; deci Sar pu- 
tea ca războiul actual e răi 
ne în scurtă vreme sau să mai du- 
reza. Pentru cei prețătiți, în senrul 


orice soslbititate de participare a 


României alături de Axă — prin 


Miscarea legionară ajunsă la Câr- 
a 


celor de mal sus, orice erentualita-|/ Continuare în pag. Da) 





„ÎNSEMNĂRI 
SOCIOLOGICE“ 


La Cernăuţi, în Aprilie 19, 
orimui mumie Gu anala ete 
mări Soctologice“ sub conducerea 
prof. Tratan Brăileanu. Administra= 
ţa este imeredințată prof. Const, 
Zoppa. Amintesc acest lucru, pen= 
Lit revista mavea fonduri și ca 
sd apară in mod regulat, 
fapt care n'a fost desmințit. Pri- 
goana a pua, însă, capăt acestei apa 
Tiții regulate. In Septemurie 1940, 
„Insemnările Sociologice” își reiau 
Hrul intrerupt în 1938, ca avantgar- 
dă a scrisului Miședrii Legionare. 

„Însemnările Sociologice” au apă- 
rut ca o revistă ştiințițică pură. Cer 
puțin așa o indica tățlul și primele 
articole. Ea a devenit, însă, în cu- 
rând un organ de luptă dintre cale 
mai temute de adversari, Căpitanut 
o numea artileria grea a Miacârii le= 
gionare. 

In această revistă va făcut şi ști= 
tnță. ȘI chiar multă. Profesori uni- 
perritari cu renume mondial, ca 
Gaston Richară și Andră Joutain, 
au fost colaboratori revistet, Și ca 
ară mmbi interesant, că acegti dot su- 
vanți francezi se ineadraseră perfect 
în spiritul revtitet. S'a făcut, însă, 
în coloanele aceatei reviste, ceva 
mat mult decât şttință, Toate arti- 
colele erau cuprinse de pasiunea și 
Horut adevărului românesc şi a rea- 
lităților noastre sociale, Atei s'a Jd- 
cut stiință numai pentru neamul 
românesc, S'au analizat cu griță 
cauzele decăderii noastre ca Neam 
si s'au indicat soluțiile ce puteau în- 
dreptăți starea de lucruri  Proble= 
ele primeau rezolvări organice. 
Cine nu-și aduce aminte de articole 
ce tratau problema elitelor, a forme. 
lor de guvernământ, a comunității 
morale, a libertății." problema sbu- 
dentească, jidovească, economică 
problema taberelor de muncă, cen 
a sptrituattății legionare, problema 
femenină ete. Nimic din ceea ce va 
scris în această revistă ma fost des- 
mințit până acuma, și am conoin- 
gerea că nici nu va fi. 

Marele maestru și neintrecutul a- 
nimator a fost și este prof. Traian 
Brâtleanu, EI a crelat o școală şi a 
revistă cu oameni cart mau studiat 
sociologia. Excepțiile au fost rare da 
tot. Și poate din această cauză prof. 
Brătleanu a biruit E 

A diruig în primul rând greutătile 
inceputului şi lipsa de rutină a cola- 
boratorilor săi. Multora. prof. Brăt- 
leanu le-a pus condetul în mână și 
după câteva lunt i-a pus să scrie a- 
lăturt de Gaston Richard. 

Proj. Brăileanu, apoi, a birtăt o 
întreagă mentalitate, coa a soetola- 
giei oficiale, reprezentată da Gutatt 
pe un plan și de Andrei şi Ralea pe 
alt plan, soctologii oțielale cari a- 
veau, insă, aceleaşi tendința crtmi- 
male 

„Insemnările soctologice” au fost 
arma de căpetenie, cu care proj. 
Brâileanu a in, aoeaital a 
jurul operet sale masiva și ci 
a desfințat armătura psaudo-șttin- 
tipică a acttunii de comunizare i de 
ludatzare a Țării. Prof. Gusti sa 
și grăbit sd contrabalanseze această 
revistă printr'o alta, superioară 
„Insemnărilor“ ca executia tehnică. 
Lupta a fost zadarnică şi nu după 
mult timp. a st fost abandonată, 
„Insemnările“, apoi, ati diruit o- 
dată cu Miycarea Legionară, Viaţa 
lor a fost împretită cu viata şi tifa- 
rintela Mişcării. Roviata aceasta a 
desohis drumuri  Migcării, acolo 
unde terenul era mal arid, în lumea 
intelectualilor, a celor mal  defor- 
mați suțiatevte de conceptia mate- 
riallamulut tatorie. &a a fost avant 
garda ritualitătii tegionare,, diatru= 
gând piedicile de ordin rational ce 
sa opuneau în calea Miyedrii Lagti= 


nare, 

Tagonita din Cernduţul atâtor 
1upte românesti, „Insemările 40el- 
logicu” îşi cantinuă apariția în mt 


ma Capitalei pentru a desinărai o- 


pera incepută 
ton Țurean 

















CALITĂŢILE POPORULUI. NOSTRU TRECE „CAPANUL'(09 38 R 27 33 INT Ă RA 


17m jerit mal mate e legi 
narlimblni, jertfe Căpitanelui, Dân, 


4! Fi 
de oameni nobili. suetal poxitu ingenuntha ta mai] FĂPTĂ DIN DARUIAE Droocupă 48 






„Suntem un neam «d ” 
Fiindcă suntem nise 
3 apel, traditiile 
parte a Furop 
Poe singuri stăpâni din vremuri imemarabile pe 
Fiindcă Sute peste care toate neamurile, dar absolut toa 
arce diete „au venit mult mal târziu. Oas 





neam care păstrăm aci, În această (gine de arnm ie inimile monnire| Doilea usrută Aug fenomenul lau | Mut 
Tui și ale cerului de deasupra [se toarna ontdetenia prenspăt pentru | SUNĂ. p ră uae neintăjea. Sânt mea 
amântului $ candela veinieă a erslintel în Ca [I0lți bar E Baal și reci 
Pitan ți Legiune, 4 du GE cv tare au 
Invierea leplonară era Iiremură așa (e aan făcu e 
|eum a fost și tavterea Mântaitornlal ani în uni. Aconstă par 
Tocepntn) sfârși 





punem. ai 
pori problema 






























olvă au nu în Peru MA pofieite, aere Moga 
terti, ei în ntivetijlea îm poeme CĂ Berea e n 
de ei în meseemmitat | PE 























































, ; pe entre Î-a putut in mn ami met 
i «ABite expiicațin tn 7 pres 18 run 
e neamurile cari ne Inconjoară, ai zi arii și Sârbii |trecmt pei sc = 
te neamurile turile acestea sunt și Ungurii și Bului 2000 de ani FApla lcelonară nu vata vrtarea | n pi sete porsatte ete e Pisep: 
S 
veți pe pământurile acestea si |milar. Tree ABE ps ran A unit Feat aa | E Intareiere. s'a d; „Se Ehema Tneot."inea Apasa « 
et Rușii și Polonil și Sat oră tragică, e |asta. ehinuiăn-și - omenesenl, pia | ACUL ȚA pna p i tuia și punc [eta lut. Sa dărat torat mun | eremin. a Arial parăteat pei 
SI măamul românesc mu a putut realiza Dână azi, 0 Istorie |Siacaio ae variata, alee nou -a: ea | * get ceai aDtă Două. | Bord stjha. Denta aci 
Caci neamul românesc „mal trântari de glorie : Mircea, [ae nici nădejdea nui mai ponte sas.) 23 : iri în. ec i 
luminoasă, Istoria noastră are nu rin ti tine omul Căpitannl e Lattt 3 d met Fa 
Stefan, Mihal. Maria, Mărăști, nodestă şi chinuită în înșirarea amin, dâra, bn Ș i [ră oz : Ea 
Dar toată Istoria noastră — modestă a demonstrează mo popor fră- . i n: A arti 
] toate momentele ei de izbucnire dem mmântat de vătealaeii miel [> er 
ie ajpoonf eamnhul nostru. Sufletul colectiv rohiă- |RARIAL de, vârcelaeii m = iza 
p pede absolat întotdeauna — un suflet [as pată a e i i 
a SI IN OtAT la toate marile chemări, Ce minunată ridi: |mare și lamia sentimta 


.. 1 Mi pezi! destin! poporului penira ea; 
ro de suflet românesc inseamnă domnia tul Stelan, a lui Mihal, o pâtimit și Sin ratia Uoacate 
care de sullei român 


! Hou or, momentul lul Cuza Vodă, mo (pui Băltultor a daspti nouri şi] - 

înălțarea lul Horia, ? iul rable momentul 1916. |ventarila în ureusol In i a por AN 

aentul petsegr se re de sale! românese inseamnă lanatica mie- [nt din, înalt fartuna Mebâvitoare % pia a dă el nn 
Ce mare DAleaii rguiii generalului Averescu, SI miscarea [tare n Mas Lapitnea 1a biele i i ţ 

care populară ok: 


« 3 SA fie dragostea pan Tatal at toată 
. ) |ziua îm enro oștile Arhanghelul a 5 | Prin s - 
naționalistă dela 1922, ŞI Imensa, oarba popularitate a pârtidu: | pac e roata tan 


Ș mape Meat Dăzenti A pie aaaDce: laat: „Mergi în 
Jul național-țărânesc în 1925, E semnificativă Izbucnirea acessta [motiiie elor văl, temeliile Talia ala ă 
ui național-țărimes 25, j mi 

































a! treilea Ă 
'ai 

care cade în 
o stărultor, cu |prinenitarilor, ș E m A ere i 
cole! orb dar neobosit, repetată aşa de st 0 air n 
mobi La ap război incoace. Lucrul acesta dovedeste în atita A păi untura i N inte” 

dooe d ru a A Tă b 

tip izbitor că neamul acesta nu e de loc un neam sceptic, nici [ji nea meest dentin trebnia 


! obosit. C ci Ință socială tmpui ditai 

1dualist, nlel obosit. CI e nn neam a cărul năzul se împlimenacă răctioniniae Se pie 
pair și a cărui putere de credință — deci de crea: [Sine EI n făe calm, Dotări, bi- 
re imitate Care neam ar mal îi lost In stare de elortul |ralter imainti birminta. stiinăn=se 











| x o SRI E Lan tătat al doilea deget st fai - 
te idealism gratult și nestârțit? Intrebati-vă, numal, da- - Sega Că ela mnan pe tine ,răpuns. „Primește. Doamnei și iirăznese. să 
38 pvorul italian ai fl fot în stare să repete fenomenul ră nat lipit arechea dă î Suprte (aa panică ala jaedea ta. pe care [iei FI 
a Îi 1ost ă Mussolini l-ar da pamâni să-l avdă dudaină soi 4 N, 
t de aderență colectivă în jurul altul om, dac p L-au tăint oi treilea d Mt pal, einek 
Enel! A TEANORI în, Atentia tar. ee spllisăva ui statie Spire anti în 


[ui 
mucenicul: Ti Şi în 
Dece atunci aceste mari posibilități suileteşti nu «au reali- ? Dece van |) prizaţi de Ara ie ul rei ispite sunt În m 


me și de dle m'am izbăvit: bine 

ip fumul amăgitor al leftinulul regize- vrema A : 

zat efectiv intro istorie glorioasă ? ' să |2? din citimil ani? Dece si-an strep- |funt: operă de birou, pi rii A at pre Fiul 
Pentrucă până azi soarta ne-a ținul mereu Într'o dramatică (at si. macar, simin! acela enraețe [în de Insmniinte penițu p ? 


- da al palrutea demel. 
trivire. h incoace, nu mai avem oameni. lar |rtstie ai emulai mijlociu, prodența, | Firea Siălului Spunam a „Cai i A 
Rimotrtelre,, Dau „răz Pia sea eine ape = lg e mspeeția? Plindsă bocurin lor [r% Ace! ut plan de | i Siluet, cre 
până în războiu, vaza] ne geărsieczri Ştetan, o miscare |Ara tandată pe creterui da ară al. |irteime mălai ȘI j . 
oricât de mare va s e A 


tui ti 

t - cante împniriva celni mai stânt om | SDiEHOAli B pot FI Ţ tului, al patrulea, tăi 
sufletească românească de proporțiile leglonarismulul nu s'ar îi n) Jării, impotriva tinereții aspre și Astfel prigită problem, | urisi 

putul realiza, pentrucă atunci sulletn! românesc mu avea conști: |ctmstite a Căpltanuiut. Când, în rina | Program 1 | 


Ința înaltă a tuturor posibilităților sale. lar dela răzholu incoace rii a obrarnicului comanicat 
legionarismul nu s'a putut realiza pentrucă, deși sufletul colec. ae =] E aL LEe de 10 et en 
tiv românesc a ajuns la maximul tensiunei, În toate momentele | ă . 


4 4 A speciale) atârnând ea niște pânze | dârnitor da fapta si cară are îi fu rd i dora 
decisive au lipsit oamenii excepționali care să canalizeze cu ge- |n, irapiate, recnnostândn-se prin In. |2imi de stâfitata? Sufletul! Poli sa 





et 
ineilea deget. valea 
rostind: „Sa cărare. 










































o pap 

a în | CI - [Irăoste un Blifer de vină F Ş are electivă și te paţi în: 

nlul lor această tensiune. erâmile din ochi și nenurimea în/ri j ip: 

Dar dacă fenomenul legionar până azi nu era posibil, azi pice ac Ar na Apa a Da i Dau:a Să în a: ai 4 Sens pe care 1] accepți, uni 

e tatal. les moartea. Pentrucă nioarten nu | sivârțeşte ma! ful Acost sms da cuprinsul unor ma 
Astăzi, pentru prima dată în istoria românească, Dumnezeu înseamnă uitare și neant. După cum ile day dn sate care formează Inaăgi par 

a hărăzi! potrivirea rodnică a acestor două puteri: sufletul co- Mișcarea Legionara |înedul de y 

lectiv românesc ajuns Instârșii la conștiința totală a valorilor tăindv-1 capul o soce- | pionar, enre aro novole 

i i a simultană a anu! cnndiicător exceptional”. , distrusă, Căpitanul, iara prin dăruire. LL 
nou fa ifaeron ctor P. Gârcineanu fi topi trânt tn. mâjaite | - paraitraa eătă tea 


msânpera! le“ plutonterior 
stai, fatzae ra lee aer ofimac( mmaronar NI "tat 





opune “nel 


cara nossiră An Stat ASABte A Al Inieale| cva eul ri) aţa ee atac o. AN 
$ G RIITC bi | TIN ERI în ata tati para le şt neeăta-|Pooeupâri partială oehmâginui se : fu mate de» jumplul 
mat pe dragul nostra Căpitan, De e. e, deo jump 

“” cele, din inimile color vii și din mor: ba E DE: n re ele Ma pre măresc mila 

mintele celor uciși, Căpitanul a can. Ş lă tim | ta lui La dezetul opt. a spus: „Tu. Doar] na 
dus MI ,azoli li ne, ai primit țhiere imprejur 
ii situati dia] OADLAMIANA DAUMILOT GĂDIATUU peste 
k să dea serannlul 
Problema generaţiei tinere căsim în săptămâna recoleae- A 


Mimâna trecerii prin fața satin. 


re preocupări comune. sentimente [telor esominte ale Capitanul. Int. (Urmare din pagina l-a) 






Un camara de reda 


















































iile idealuri cu mile noastre scrâșnese, căni no du- 
„= crai ea Genragia. 88. sed vina e ant [IE e aa ta i A It [ha îl penira vol și pentru  Le= [și pentru Țară și, totasi, 
săi problema ueneri de aj — todo ar 9. a ai NSLa Me Poate giune, iacaţi? „Ă 4 duirea Tai 

spun ran m n eucernieia re- Ă 
Pre! să papua toi mulate speaat enlegerii noastra mt pact art lesiaizai a losti uda! pei 

eie-s necesare pen re aenera» |Dehul Câpitanulai cajcână pe suile- înltanul a răspuns fa nou: 

zanta taai Iatenproane a sem | e era tela sunt strâna le. [tel tre senin, arhanghalian, adu. |„loarte rău faceți, o taptă 
rie de tineri ecrijtari şi atâta tat Nu |uaţ intre ei. integrați în aceiaşi = ahirea 1 imieatăe AaNossA răpire LU Sania * 
mă £ temuar "nire [spiritualitate în acelagi trdire. Fe şi rent . su | 
ginaratii, de plineara | legionar — în toată come  afeataleler U] Miscarea legionară, E rata a n, fact Hindcă esti le 
— tea rin șI speeifi- lui a abaorbit pe acești 2 noapie m p : 
care titlului: amfiitarii Maeri. In [sertiton și ia “aaimai bit PA BEetti rs tara noastră să île o mare 





cronică și anunța: 





o mal faceţi?“ A 

S'a răspuns lenat: „nu o mal fa- 
<em, Căpitan”, ij 
„Dar ducă cecace vreți să | 
e bine și pentru vol și pentru vă aprob”, 


tratt 


uneori, până 1n identitieare, 

Preocupări comune sunt. Preoeu 
Na pâri chiar iipedlata și, anime, pali- 
se Me erce [lee — Intradevar, dacă Benecatia 










rara 
ritică unate incidente [UC — În 
Ș? Arebiulane neapărat Mâmurite. Ar: |ARIAORdeRIA | iri pi 
dica! care a ro fneuțiuai —[Grepat. fa ata, 3 4 
P "edu! = „|iie) au avut o turburăi a riticare conștiința, pentru Țară, faceţi! Asa 

daciie? ata, “cometa ui, rer [dacă atasati iralre pina e [08 aa anaua ieimen,  nimienjela 19 ȘI DEntru ia 
Baii: „aa a btidale , artisiului (0 ee utiati poală îndeRRAit în SA aa. pământeană înaintea calei| Ca sub eliberarea din o. 
N a e dn. Fanii Cloran. Petre Tutea, ete ;— [B8l mari ferite a meamalui nostru. |ieamă s'a rătpuns: sla”, 
Buna! 0 echipă acenată trăire rare astAi să Trece Câplanul! SI, Capitanul a spus: „li 
veri”. Alunae in sctasiă caneluale |Mtata mtatal. polite Bi e seaarâzt, aceți dranti La rophelu= [4 taceji e ceva p 
Me bun pdl, pentru | 


Brin faplul că în porţii tineri Bo thi= |Facteriațiea ea ne, pentru a mâri 


































4 acum i 

























Miner! teme cctauna, probleme ma= |8Uh treizeci 
tlitice, prescuuări diva bine. (rue [care 0 dexcai 
Dot, sin — nu le poți dmacoperi a» | Constantin Pama aaa N 
cestor scriitori. imuatine mă, staluiul, Pornind deja aceata 
mau! ua fan ă erăine de pălitică esta: 
apldar problema pr fi 
diterentiaza 
preucupările ei metafiriee lonAA 
font suifirveae comun, to e tertini voluntare — unesc ani, potrivi Fei =) 
fâraarntul inu eonai pe inembrii acestei penerații și le aa 
n preacunările general 


sa esta condaranată În inexla. |Arentu! 
Mani. Componenți! ei se Dei e 
loga 4 tarie. în omenire, dar pu 
între generație românensul. 
Da! — nu hate la Viegii Ci 



































Poea aproape in up de Căpitan, ste 
Pretenurul Nae lonemtu, pentr u 
avea allA crediniă în Dumnezeu, 34 

preocupări metafiri 
4 Ptitu bruma m dar ia [Wen de trăire dap ssța nu Ingădule 
Inratnă Mi mea vaioarea-) pesti» [negarea ei Supă cun nisi metale 
Birehe forae de mapite= |eicul singur nu poate îl afițer al 















FA Asrutie aceste, 
"A epuizat cnzțihutul 
Minutul. Ţin, 













pinre! lapieler și aznințelor 
fericita și adevbrată drepti 






“a cnmarbdal men de cinsă, mai 


|. de enib mai apel 
pornl!-sm emândai “despe 


miei din Dalaţi, eram copii, apr: 
TE perceptele  Câpitanalai 





Pormasem 


ma noastră și di 





Tmphr-tm! Pra'mp 


glenerr si intărim unitatea mn, 
nvoaseă, 


pro, oânditor dar 

















m era emenitin banală, 


Mivimt mi Aria enta mn s-a ab 


piece adevărului! 
mr 





ii 
Nimeni mn-l peolea. en toții 


D ehotem. fie să 
îm lenă 









tm absolvenţii de atunci aj școale! 
mam-roiale sunerioare, ne inscrise 





sem În Acrdemis Comerri 





Bn-urerti. E! ere printre col Pico 
m prenarstorni imnreună.  apo 
mam despârtii, eu intor-ânda-mr 
în nrapni romanie! el rămânând le 





simi mat denerte 





ra pa întilne= + Rocarsti. 





absnlvise cu bin» A-atomia eu Inp 


















Te și care este exemplui faptei 








pla unu sârman român 






Bisericii, părintele Popescu 









precum și un numeros pubile 























Hi a legiunii, 


di” secua motorizată CM L. 


P sprijin 


d: Androne, 
Toaie cele necesare si. botez 
fost. dăruite de cult, 







Copa! muneitorului  D-tru 
bezut (n rândurile 
Por. 


insane 


ie, 





CĂ LEGIC 


humarea rămășițelor pământeşti | Mormantar 
_dle legionarului martir Constantin Chiriazi |. tiu 


sale de caracter, a trebuit iși 
răseaaeă.  pentra 
|său. Adamelim unde gedei 
mai era posibilă, VAR: 
In timpi prigoanei celei mari, de 
acum tre ani, Costea Chiriazi a Tă- 
maa ia datorie, pe poziție și nu a 
schițat nici măcar tin gest de des- 


= 
o —. mi să 


a 


FIGURI 


IORDACHE SPÂNU 


amirtirea Henri Jegtoneralai, 
win de Imperatival vremii, de. 





mal rămâsesera, ln 





1835. ne inseriem W"deauna satul 


dhdea în Seoz- 









ce 
la dn Miscarn a câili 






en alții câțiva din ele 

alte clase ale şroa- 
ji remerciale sunerionre din Ge. 
ja. no enib si îi dădnrâm mamele 





pâstra N'am 
motiva! că o 
no avem d'olomele 


de pbrolvire a e 








erai Ednonie Na, 
munlearea . căzu! ea mn 
ra. 
srnmensial zeta Sa aa 
me Tara rm rost în viată 
rată. Totasi “mânâria lot i verha 
emrinAt=(A, sare mn teida dalee 

revolta. pe main dintre re! care îl 
mnostusa n-ntrn mmima Ami e și 
entrm cela, 44 imbhrhatasa 

To 1] nriveam emm dan repii 
en emeertin pnatar na n meritau, 
„Cum. domn»i, 
"mon=ti pep=-in 
"m câteva „min 
Aiminma 1n mini 
ven! şi noi ln examen”? 
Risnnnen! ti-a în-t mânnnlerea, |n' 
A Era edevăral și eri! 
Min mră'nelar de mo 
mai mateam face 
Veseii fe râsvunsui lai, dinami»: 











m 
Jerdeche totdenena inârăneţ, ae. 
comnsicativ 


main îmi mantfee» tănila sale n A fost cej mai bun din cei cari mal 


rămâzese ac! pe poziția 
moartea, deși i 


2 A stidat 
se oterise Bilita= 
tea erităr, ei, Jertta jul srlztă ză ne 
câlfuzeatcă pasii în vitor” 
Legionaruj Chizeu a făcut apoi a- 
peiu, morț lor intz'o reculegere im» 





Ar, mp. 
ma lar dnrinta morstră de convinge. 


Jorâneha mernea ma o linie ee pi-o 
jpreeme. îme din prea vreme a co 
















. să 
Caru! cu osemintele erou 


OONSTANTA 
pă amiază, au fost desg 


iul Constantin Chirlazi 


A fost Intotdeauna în capul eo- 
e şi luptele Găr- 

omitulle  vrăjmaşe 
acoia Wude ptezența 


In timp ce amurgul 
vanbrele, trupuj chinuit aj martira- 
iul, cobora in groapa primitoare, in 
sunetele imnul! leg onarilor căzuți. 

Ei a fost aşezat alături deezilalț 
faze camarazi de martinu: Capora- 
Cavahei, Ardeana, Chita Po- 
Pesu, P. Catana și Tuh Cavachi. 


ară dela Piatra-Olt 


Pane Genrgeato și |, Liculeteu. îm 
4 Alexanărina 


n smterit și wa <—oritleat pentea in 





1 mrmtrm Taglane. en. .- r-=tra a pater — Sâmbată AX] 


fm esmararii În, pentra prietenii 





oanei. în marșu: 
"1 îBterven nd 


ui de vulcan er 
Ein cauza intransigentel si tărie! 


- Manfestaţa legion 


BP. OLT 28 — Activând în directia 
ajutorării apr. 





Constantin Ch riazi, 
în dimineața zi ei de 2 
939. in tmpui prigoanei 
4 de guvermnu 
Hecare activam tn | IEBI0! 





în clmeă că! si îm alară da scoala 
axvlice cA! 
Li B eu materia nteda 
în îm lasă fie ca me facă o trado- 
mere în limba germană. O îndrăgar 
serasta limba. Era printre primi! le 








Argețanu lmpotr 
Ani! treceav 4 
M-=oMila orănnate 

Veni! mrinnmma Nu-l mei văzasem 














Ion Chivu din 
anu din Dălgkeru 
dia Dobromiiaj d 


"mi, Mat țimmin. Im tomm=a snaimi d- 
"mină, gloanțele 





| Troteseu şi Iana Stane! 
Am văzut în anistență pe: 4. tude 
câtor şef Asrelian Nirscu cu Ana. 
d. pretor Cristea Lilu cu d-na. d di 
Mihânicu cu dna. d. jude 
dr. tihimpra Pe. 

trescu.. Marioara „Mihhesea. Aurelia 
Floreseu. Tliy Papescu ete. 
A mosfrra de ramarsdrrie. comu 


inut până în Îi) 


nd sta terminat partea 


vrăjmage î a- (n sals de feetiviiaţ 


Bimare C.F 6 frumoasă ser 
bare ale căre! venitiimi vor îi vărsate 


ma din jud 


au “dus la indepiini 
puloi asasin sunb plu- 









T! sirăponse trapul, dar na rate 
tal 





Jul va rămâne printre 
nai, toti r-4 are Vem cwmeeemi și 
"tem welanrea Ari i mhstrăm e 
mintiran mrim emtbmi ca-i pnartă au- 
mele. Azi în zina b'rntnteii 


Popescu C, Nicolae 


DIN FAPTELE CREȘTINEȘTI 
ALE LEGIUNII 


Familie Biruinţa !I, familia V Tudor V-adimirescu și Cuibul 
Dragoş Vodă 6. M. L. au botezat incă trei copii 


Crefinelog unula din prinetpile 
tare stau la beza Mișcării Legiona 
a 

zparazi! jezionari din familia Bim- 
înta [IL de sub șefia câmaredului 
Gh Zanidache. an botezat in ziua 
de Duminică 24 Noembrie a c.. co- 






4 numeraşilor ascul 
1 ȘI admiraloriea ui 















Câtiva mai met târzin. 1839, dir 









| mr! Meplomuri au făcu 
„ diiaiă tă ennt 

























SI | Muinrării aproapelui căzut. 











marca acensta 
(Di) rând, ca muradul Petre 
2. sf peetorului lagionar 


Corpul Legionarilor angajează 
|uerătoare de rufărie 


aere sana “ stabi exact ce insemnează acestiză mai adânc viata econamică și 
bena e desăvărstie, “a [lucru Dovadă = că un articol de-loentra o durată mult mai indelun= 
clarat de strictă mecesitate, Îşi Igată Dacă nu pntem cimnmpâru pă 


le pământești aie cama» 
4 Chiriaz au foşi. de-. 
puse în cațedzăia epistopală 4 0Ea- 
gului Sâmbătă seara. 

Duminică ja orele 2 d a. 
<lat de către 











rompe ina. a $nrbi 
ţn cuvântul. de desebidere, 
Crelarea omul 
Prim mierea 
terta. camaniantalui s 
ionar verilicaL. a fost 


- [vând practică și 
pentru un atelier de rufărie. 
Vor primi: casă, masă, 









ap p-efertu, jode- 
u'o' Constanta Dumitru Predescu, 





prezenți ca l'ind o documen ală ex 
nudere stiințifiră de principii și 1bc- 
trină lezronari. 

In partea artlatică gi eultarală « 
am ascultat: frumrase 
fe vgre nxecu 
a! de d-snara Aexandrina Trulese.+ 






torului Oficiaj 


un impres onent 









A 24 Noemsrie c 





mortuar, im podo= 
bit cu brad vezde si tori 
ce cămâriie verzi 


”, de A. Virtar Ion Popa. 
în care au Înformrtat destul le bi 





dădesu onorul 
DRUMUL SPRE CIMITIR 






ieierea sfintei taine a botezalu | Al. Micsuneazu și 
A fost făcută la biserica Cuţitui de 


Argint” de câtre preotu! paroh ai 










a 
ujba religioasă de 
icieri! tainei botezu 


ortegiu. care a fost deschis de COr- 
ocal tate, după 
rocea vie întocmită de 








La această slujbă a at parte in- 
reg etectivuj familiei Biruința LI 





Coplia bolztată a primit numele 
fe Cătălina. Toate cele necesar 
sfinte taine a botezulul au fost pro- 
furste de camsrazii legionari, care 
Îș dovedesc aatfei trăirea prin tap- 
Mi crestineaseă şi pe linia cea dreap 


Carui mortuar era tras desseme- 
De o parte şi de 
pet-e-eau. în aitimul 
ji drum pe Constant 





FAMILIA „IDEIA ROMA. 
NEASCĂ" A BOTEZAT 
COPILUL UNUI 


Duminscă dimineaţa 
sa oficiat în bi 
















O bună parte din strâzile orașului 
nostru, ajunseseră intro 

mpraet cabilă, în 

Jurui Cetăţii şi strada 

Hurezului, pe care în urma plollor,| lo! care greva, 

mu le maj pitea! străbate de noro! Dar totuş, acum, anumite străzi 

gta “ a, | iebolau refăcute” Pe iaca, Rd Sa 

ria, s'a văzut în situața de| făcea Vnetea târgul de oale. vi A = 

4 ; exercitate de cercurile mai binejsarcina agricuitorilor toate gr-u 

A era oi ea rai fear: d sasi upei piciul da pregătite pentru a se anăra. în de-[ţle prin cure trece tara, Proc 


Dapă famila. n 





BOTEZUL DELA BISERICA DELEA 
NOUA 





m 7) d | Andro- egim a străbâtut srăv'le: 
a initiativa esmaradutui - la bu evarduj Regna Ma- 
Be Stanescu, din cnlbui Dragoş Vo- | nula diz numeroșii copi a! unei fa- 4 la bu evarduj a 
Maze ș E'eroităui 
EEINBUMAREA 

După ce preo |i au cett crestin 
tile ragâriun! di 
va! cuvântul d Nicol: 





sept care a primit 

or au fost familia de 

Adeta Românească” 

M 8 Elens 

Biujba botezului a fos: oficiată de 
pet iescp-Gorgani 

Pruneu! a primit botezul în bise- | seanu, Esphenie O-phd 

fica Delea Nouă şi | Sa dat Domele|ilan Marin del> 81 


ŞTIRI 


Potrizit condițiunilor din ctreula- 
ra d-lu comandant 


om botezat copiiul unei farniii! for 
de tărase. Tată! eopiluu! Petru O- 
| aci muncitor cinatii. care a fost 
encentrat multă vreme. a găsit în 
imâșii» verzi intelegere, ragoste 


camenii trebuiau să inncate 






prop! 

Peștii petitieieni, atunci! când ve- 
mesu la putere, chulau ca de ochii, :, refa- 
DR A iz i gceen îus pentru! Pritaris, Aa, piMli Ial) ou de 
sees! jncru trebuau bani. Şi aa gă-l| 
sii, făcând dilerte 
care să preveze bugetu; 
destu de sreu prio plât! de anul-, 









iomermantare, a 





Prefectura de judet in unire 








cere Au apelat „a leg onarii. ca prin 
muncea de colectivitate ză Je re! 
Imprulmulari.; S'a dai ordinul, trecându-se ap 











tacă |sum zilnic și nevoa lor se nani 


ini Constanţa cate a rostt urmă- 
A da festă mai ales in orase Consecn- 


„Când s incolyt prima da- 
tă sămâața aruncată de Căpitan în 
aceasta parte de țară. Constantin 
Ch ra) a fost cnul dintra 

re au prim î-o drept m 4 
să rodească insati, 


Parteparea del egaţior Corpului 
muncitoresc legionar la solemnitatea 













LA BISERICA 13 SEPTEMBRIE 
Camarazi iegionari din euibui ar 
3, Pacila V Tudor Viadimireacu 
corpu! Ruzeti, au apezat ja temelia | Conducătorul Miscărn Legiwmare cu 
artadoesiamulul românese Încă Cidata de 17 foembrie 1940. voctela- 
piatră ruptă din mufiebui credinței [tea eooperatică Pilmul Legienar”, 
e, Fă în. meăeie în'rearind/rilor 4- 

Vrazu. impovârat Ge gri nemalicgrajice din Camtelă si pro- 
pi drep. eredineie- | pynete FA le exte cu desârârstre tn- 

ere a utiliza În rmd ritul mis 
cârii legionare su emblema cârsi 
de fier roorduli 


Darțin 

pn cazu când sa sâvârri! un a- 
semenea abuz. lărt șiiin'a Coop=- 
tatorul imtrear meriti 
are] a aterae imediat din firmă fitin) în 
'rarea saw emb'ema; 
nitiei pa 11 vndiat din 1rw'oul merm- 

j0=| britor asetați și chiar din cubul 





e 
aEE 
Ş 
R 


Î 
i 


Am 


E 
EI 


i 


Propagandei  Corpiiul 
(n lata, Fa UnRr, CA trţie cI- 
nematogra! Legicrar: CML 
eprezenitste prin conducătorii 

eamaraz* Constentin Moegtari, FHo- 


i. 
ii 


i 
i 


BE 
ge 


venătură cu mr 


a? 
i 
E i 













Moţa - Ma. . 








pă- 




































şi-a pâstrat acej zAm- 

ratie care a trecut 
vesnic ei Prezența lui a ţinut păsă 
in uitimo! moment in țuru-t a 
Dă de camaraz hotăriți, cari n'an 
Perdut niciodată Inerederea în bi- 


pragul 
























arunca 












La Bucureștii-Noul, fa Casa V 50. ati , 
Pret i er erde se află mormântul eroilor 


Tot acolo vor îl aduse Sămbătă 
Elia tate 1 spre vecinică odihnă și osemintele 








„IPROBLEMA PREŢURILOR 


“(Urmare din pagina l-a)" 


schimbă caracterul de pe o zi pelne si consumăm mămăligă răul e» 


întreți- |. î i î 
E sa aita chiar in concepția oficialității. |conomie este îndepărtat indula ce 
nere completă şi deosebit un mic |gups jocui forțelor sociale intere- [putem consuma din nou 





sate. Dealtfel acelas ariicol este de| dacă nu pot cumpăra un fier de plug 


Aceste elemente nm vor [i pri-[sirictă necesitate pentru a categurie|in limpui aratațui sau o coasă în tim 
mite decât atunci când se vor în- [de oameni și este lua peniru altâlpul cositolui. în zadar le cumwăr 
cadra în Miscarea Legionară si vor [categorie Cartea este un lux pentru mai târziu. lar urmările tehnice! a= 
consimti să ducă viață de tabără [anulfabeţi dar o necesitate oenirulericole rudimentare dim anu! aces 
Di Setiiorițici) „pe "ude pacea cărturari. Lămăia este un lux pen-|ta se resunt şi la anul. lar lipsa 
renegat rd tru omul sănătos, dar o necesitate|de câstiz de la anul se va resimti 
unde vor jua Contact cu camarada pentra bolnavul pus la regim. incă um an. dai, în orice gospiilăe 
narii: comandantă Lucia Trandalir. 


Legionarii refac 
străzile Făgărzşului 


materiale de a lucra ceva, căci tre- 
bulau să plăteaseă anuități. Nei 22 [tor şi graficelor armonioase. 


imprum=t noa să nu se mai poai 
tace, din câuza greutăţ oz tecutu- 





Alcoaţul este um lux pentru bău-|rie agricală. 

tori, dar o necesitate pentru mevi-] Nu rămâne decât o singură cale 
cină. Fracul este un lux pentru ță-lin politica preturiloi: calea regle- 
rani şi muncitori. dat 0 necesitate |mentării sistemutice adică a reuln- 
pentru cei cărora moravurile ac-|mentării tuturo: sectoarelor eca- 
tuaie le impun partul lui. Chiar păi-Inomice, după studiu! reailtăților si 
nea este um lux pentru consuma- [interesele statului. Imoresbnismul 
torii de mâmăliză şi n necesitate |nu poate da roade În viata econn= 
pentru consumatorii ceilalti.  Pro-Imică si nici procedeul lui Arvimta 
blema prin urmare. nu este deluc|de a tăia dintro purie penim + 
simplă Fa poate [i simplificată exi|cârpi în altă parte. Aci se cer ne 
mult în cabinet. de drazul tabluouri- [apărat previziune. armonizarea in 
rereselor. privire de ansamblu si a- 
In sfârsit pulmica empirică a pre- biectivitate politică, A reglementa 
turilor poate mări nedreptăuie si|prețurile agricole și a lăsa în voe 
deci nemulumurile dmurun stat. |preturile industriale sau a le calcu- 
arin faprul areu de imăturat că ealla aresit. Inseinnează să subluzi 

cedează în mod norma! oresiunilur |gricultura industriei si să pui în 























































trimentul cluselor de mici produ- |deul acesta de esență Iberaiă (exe 
cucători. Asa se intâmnă cu pretu-|eloatarea tuturur cluselur sac ale 
rile agricole şi cu cele indusiria=/de câtre burzhezime și acupurrea 
le Produsele agricole sunt de cum» statului pentru protecția exc usivă 
a aceleiași burghezii) țrebue să dis 
pară dn toate statele toli! targ 
Cel puţin statul nationul-legtonar 
nu poate admite nici o tie 
și lea duce la salidarizarea celor inte-[a omului de către om. sub ne! una 
resați si Îsi găseşte un ecnu ime-]din formele posbile. Toate cata 
diat în presă. în oficiile de studiiiriile de nrodusături si de mucitari 
ţi. irebuese deopotrivă  protelite 
toate trebuese aptate de stat ca Să 
maximum de randament. În 
ile cer me» 
chiar sacrilte 
















ţa: specula vită în acest done 
nia provoacă nemultumiri acute 
























potrivă  prodiisele 
consumă neregulat. au o durată 
de intrebuintare mai lungă lar 
când consumul lur se re Tir sale, 
nevoi. st te cu 
conducă» |rirea 2ui continuă mu in interesul te 
p> i ui nemurtanii Inei singure categorii île că e vorba 
de de acer ÎN „ne, lauren [d out n “a are 

vrodu! +! 

nu impreslou=acă -opina ru genom et 1 


col 
şi deci pe mul politic em De in fate. catei acne: 


A dh mice. Politica preturile 


lui de produse industriale specula tind, am de inizooatle racauiăă 
sele de 


imtere= 

tot atât de dezastruoasă ca dj! 
miine, a'tiel a! de are 
anrico'ă Urmni!e et sunt mat sele de a. Vl Oa a aer 





în, ganizara, 3 





pmopeeize bee 


Pepe auteziale, vateriie mai ales 


de peritezta crașa 








voligi, de cei ma! orepiiți 

















să piară sub zidurile caselor 








tai, cari uz multumiti că pot 


piltesacă o chirie de 100—150 lei pe | 


Dai. 


rate tmalubre încă de multă vreme 
astăzi sunt ccenplet avariate zidu- 


zile fură sasttnute ca prăjini 


Co toate areste proprietarul mu 
caută să facă cea mal mică repara- 
ție casei, me cum să procedeze la o 
completă  dărâmare, a 


unde sa cuibă : 
Locatarii acestor 


intrun "veșnie pericol, de-a fi 






Comemorarea părintelui 


Centrul preoților din Oealora, în 
cadrul unt pezători religioase, ţi- 
mată „în ala soc. Renașterea“ 
Băvârşi pomenirea  Protopoppulul 

Mota. 


Ta 
In deschidere, ținut. 
de Pepi d i Cmicrară cer 


trului, sfinta sa, a adus omaztu 
Mustrului dispărut pe care-l infâţi- 


Seâză ca un adevărat pre a) Bise- | 


e ai ae la actiaai timp şi 
un preot de jertfă pe ogorul nea 
românesc. 


mului 
Inzestrat cu 


pă picărată superi- 
cară ai cu un suflet cai 


de creştin 


Ion Mota, a dus o luptă 


aprigă in timpul cât Ardealul a fost | 
cotropit de dușmani și impreună | 


Cu ali acdrleri an ținut aprinsă 
lumina  nationalimului datorită 


căruia n adus Ardealul 
mamă 


le patria- 


După Unire na incetat lupta si 
Prin Ziarul „Libertatea“ a continuat 
Opera 


_. 


SER |: ș 
REFER EE efe 
A 


Î 
i 


i egib 
loza 

nobile, sunt 

stri- 


au 
la unde alături de fiul său Ionei 


[acte legionari. se roagă pentra 


a- dară . 


BEISCGUL DE ZARZAVATURI 
pg SULUI 













Populaţia poate astăzi să sa a- 
proviziomeze din abun, ă 
felul de zarzavaturi. fără nieio re- 
strictiune, 
Măcuriie luate 
"ă de câtre edi 
încă odată că Ii 
nbştesc. este una din preocupări 
de căpetenie ale  conducăto: 
municipiului nostru. 


[. Moţa la Craiova 


Acuma duvă toată prigoana s 
Cupă toată durerea ce-a avut-o 
luptătorul Ion Moţa. sa suit Ja ce- 


această privin- 
nostri dovedest, 














de Căpitan. impreună cu ella 


neantul românesc și cuzăciunile lor 
vor îi ascultate, jar va 
face ca România să fie iarăși mare 
așa cum ne-au lăsat-o el, 

le. Ciucu. încheie confe- 
Tința, spunând să ne rugăm și noj 
pehtru dânșii. Asistenţa în picioare 
în semn de doiiu păstrează an mj- 
nut de reculegere. 





AL JUDETULUI DOLJ 
or județean de speculă a ţ- 
nut sedință sub președinția d-lui dr. 
Im Stoica subprefectul jadețului 
Dolj. la care au mai participat și 
d-nii: D. Bărbulescu, ajutor de prt- 
mar, Gr. Georgescu insp. al Coope- 
raţiei, reprezentantul chesturej pre- 





elulaL 
Cu această ocazie sa dispus să 
se facă un riguros crmtroi în toate 


Așa că asta! piata Craiovei abua- 
| dă de zarzavaturi gi încă pe un preț 


si-au dat seama —| 
urma avertismentelor și sancți- | 





ŞEDINŢA OFICIULUI DE SPECULA | £ 


Cim şi d. Gr. Tittmer secretarul ofi- i? 















si munca 
suplinit 
„bătălia ag 


raință pentr 


sămânțări. p 





degrada 
pria plantari 
rând xor fi 

nea Balirteş 


mari inunda 


iuiorarea cel 
put să dea 





pietile publice pentru supravegherea 
și aplicarea strictă a prețurilor ma. 
ximale şi în special in plața „Elea“ 
unde, unti negustori ru țin seama, 
de orârmanțeie de 





NOTA COMISIE A CAMEREI D) 
MUNCA Ei 


II 


tutindeni de 





Conducătorii legionari ai 
Fiei județului au intreprins şi pus [n 
aplicare totul În spirituj legionar. 
reuşind să câștige astlel. o nouă bi- 


Activitatea ! 
Munca conducă; 
legionare” fatale, 


e cu ară și că mumai până săp- 
4 acest plafon a „fos: 


13 hectare 

țiunei de imsănu 
evideni cu cât, aci 
eciurei şi camerei 





a stigală. 


u munca legionară. 


După terminarea campaniei de In- 
refeetura județului va 
pune În execuție un plaa de 





4 


sii 


bunilar 
torul le- 





gospodă- 


Impă- | ș 
durire a regiunilor și ierenurilor 

din cuprinsul — judeţulur, 
ea de pueţi. In primul 
ăcute planlații In regiu- 
i, una din cele mai de. 
Eradate şi unde se produc cele mal 


legionarilor în oraș.— 
tariior organizației 
pusă în shijba: în- 
lereselor neamului sau peniru. . a 
or în nevoie a ince 
rezultate meritate. In 
special secția ajutorului 


zi ș legionar 
are de inregistrat frumoase zeali- 
zări. 








Accidental 











stantin N. 


o razie in în 





de noapte şi 
In sala cas 
Cansi 


- [Şaful poliţiei 


rea şi întărire, 
rile oamnilor nevoiaşi, fiind pre- 


un real sprijin, 


Zilele trecute, la semnaluj ince-- 


pere. „bătăi 
din secția 


tre rmâni 
rulul 


ei fierului“ legionarii 


Pe lângă 


ele comunale. 


no” 'uorătae v 


accident a 1088 inregistzaţi dear 
Ari unii imobul din ate Bea. 
Pe când un electrician dela Da 


iucra la demon, | 
balcon e (e oieri 


ponei | 


ud 
darâmat poate ee 


cum 
Anume Dle me: 
Imerăte- 


matelu iupta:q 


egal ea Mota, ln care 
at parte intreaga Organza U 
gionară, din Bat 







A ul 
cursul d-lui: comi. 
tinescu dela poli 


la gară, 


ei de bilete din stația 
tantin N. Săndulegeu, 


legionare, |. 
şeful sectorului 1 


plângerea verbal 
Vasile P. Seimeanu, 
A pece la Bucureşti şi In 


pe loc cazul. s'a e 


torul furtului 
IL Și 


de 
p! 'onstai 
Sau inaintat P; 


corpului 1 armată cu 
it din 19 Noembrie 1940, 
se 


nchete_bi 


Gropșani-Rom, 
o | și 


— a a 
ra de munţi anl 


făcu: 
Tașul ia Yxalurile 


tan- 
țin, de stat. Gon- 


dee SI] 








Al furturi — Deta leuluța ind 
na din ste, Danteleata, 
î2, DOI necunase 


Petre Moca. 


şi I. Oprițezcu. reese clar că Paul A 
eye Ganea. fost pareeptor si-a Insuşit 

banii încasați de implegatul Petre 
A. Florescu. pe câre i-a pierdut la 
Joc de cârți. 


| 


i 


DEDE, i-au furat 
Ti de storă. 
































E ARPM Ata 







aula până acum | date; 


2 
a 












za 
ii 


FE: 


33 








3 


3 
ră 















U 


Sa mă malo 
nenscă, 


Și pentru tru 
In orice «li, Ă 
SA stau pata d; moarte, 





=== 

inciplui sărăciei ca element aq; 
„e legtomară, Dus greșit în al A 

le, n proneat medumerite la 
rile mulți intelectuali, în specia) 
intre nelegionari, 
Ca si pot Î! înțeles. trebue mai 
tău să le dau acestora unele ex- 
Îphieatii prealabile: Legiunea Arhan_ 

eiuin! Mihai este comparabilă a. lei 
orăln profan, 
























JUR”, 


iai = Ei i sunt 
iră indrepta 
Fidlcarea morală și materia 
tarilor largi, țărani și muncitoi 
Elunea dorești 
muncă cinsti 
stare de trogioăiţi. Cână țăranul 
muncitoruj vor avea casa lor, grădi 
Da lor. bata, radio. hrană și imbră 
căminte bună, bilete Ia teatru și d 
călătorie, atunci vom putea spuni 
că ne-am aproplat de culmea ordi 
nel sociâle la care tindem. 
Pentru 
faţă de ce! mulți și nevoi 
cupându-ne de propria no: 
nă-stare, Căpitanuj ne- 
Târia 
Na sărăcie absolui 
ceptelor ordinului 






Dare a fost rațiunea 
Grija Căpitanului ca ace! pe 
cari el il considera prima generație 
de elită legionară să nu cadă după 
Birmință în mrejele tentației și a co. 
repțiel. compromițână pentra tot_ 
dauna cele ma! sfinte năzuințe și 
ma! grozave jertte, 
Cine cltește. după aceste explica- 
ji. cu atenție, toată formula jură. 
mântului, pe care o reproduc, va în- 

ma! bine sensu) Jul, 

„JUR în fala lui Dumnezeu, 

In fala jerijei voastre sjinie pen- 

ju Christos și Legiune. 
Să rup din mine bucuriile pă- 
mânteşti 






acestui jură- 























A. preo. 





n perpetuu memento: 
Ridică-l ma! în 
fraţii tă!. apoi ridică-te și pe tine 


Neagoe |. Flondor 


Reglementarea audienţelor Ja d. Horia 
Sima, comandantul Mişcării Legionare 


Pentru reglementarea audiente- 
















































scris mentionându-se obiectul au- 
jr la d. Comandant al Miscării|dienţei. 
Legionare Horia Sima, s'au daţ ur-| Fixarea datei audienței va fi a- 
mătoarele dispozițiun dusă la cunostinta solicitantului 


Audienţele se vor cere prin aci prin adresă scrisă. 


PR n mi 
ag 


“NOUL SECRETAR GENERAL AL FEDET. ȚIEI 
AERONAUTICE REGALE ROMÂNE (F.A.R.R.) 


Nona conducere a Federaţiei A 


să fie repusă in toate drepiurile a- 
moneulice a României (F.AR.R) se 


vate. 


Delegaţia economică română 
a plecat la Moscova 


zi, d. ing. Pavel a arălat celor de 
1ajă că aviația particulară se va 
incadra pe viitor pe lin 


gente Ja ordinea zilei, s'a dat co 
unanima)tate delegație de secretar 
-lui Radu Mironovici, co- 

mandant al Bunri Vestiri. 
Petru a sitaa dela inceput spiri- 
| m! în care se va Imera în viitor, 
cun conducere a luat botărirea de 
2 anula deciziile abuzive prin care 
mirat în rm sa încheierea unui acord comercial — şi 

Mircea Caniacuzin 

„artar ca conducerea acestei scoli Îde piăți. 


D. avocat Henri G. Meitani a refuzat 


anu stibereretar de stat pe lângă mi 
nisteral agriculturii st dameniiler a 
plrea! la Mascava. 

Deteonținnen română va duce tra- 
talipe În capilela V. R. S, S. penira 





Meitani a 
aj 


refuzat să 
tai Radu 


În vederea apărării sale îm proce- 
Sa) care se apropie, 





ENTUZIASTA PRIMIRE FĂCUTĂ 
D-LUI GENERAL ANTONESCU 


LA CURTICI, ARAD, PREDEAL, SINAA ŞI PLUEŞTI 


>= 
din dragoriea me. 


vierea neamului meu, 
pă, 


urmare vorba de un 
octrinar cate ar urma ca 
litica economică a re- 
lonar. A vrea <ă menţii 
u_ neam în sărăcie este 
absurd încât nici nu 
"um *a putut gândi 
ev: 


inspre 
a pă 
ri. Le. 
le îmbogățirea lor prin 
tă nu menţinerea lor in 


ca să nu nităm de datoria 


tra bu- 
cerut să- 


tă in sensu) pre- 


franciscan, ci a- 
cea relativă sărăcie care să ne fie 


lu din mizerie pe 


ARAD, 25. (Prin telefon) 
lea intnarcerii d-lui general 
Desen, Conducător) Statalui 


— ves 


Ro- 
L 
p indescripibilă bucurie. intreaca 
Populație românească de nici sa 
ETăbit să fie prezentă la sosirea iu- 
hitului Conducător ai Statuţui. Mil 
de cetățeni intelcetuali și din cele- 
lalte pături sociale precum și toţi 
capii autorităților, în feunte cu 
S. S. dr. Magheru, episcopul epar- 
hiei Aradulul, d. Emh Monţia, pri- 
mar, d, Ilie Rotea, prefeetu) Jude- 
tului, chestor Corneliu Preda, maior 
Rădulescu, comandantul bat, de 
grăniceri. col. Pohrtb, comand. lez 
de jandarmi, Deheleanu, setuj po- 
Nţie leglonăre și intreaga poulație 
au lesit în intâmpinarea trenului 
care aducea pe demnitari! Statului 
Român din streinătate, 
Pe peronul gării frumos impado- 
bite, o companie de onoare cu dra- 
pe! și muzică, un detașament de că 
măși verzi condus de d. lon Orivat 
delegatiunea germanilor Ain foeai! 
tate, colonia Italiană toţi în unitor- 
mele respective, precnm si auteri- 
tățile militare, în frunte cu d, se- 
neral loanoriri. comandanta) gar- 
nizoanei 
D. prefect Rotea, d, âr 
Preda. chestorul poliției, un mic 
detașament de cămăși vers san 
deplasat ja Curtici pentrn a leşi in 
întâmpinarea d-lui genera! Iom An 
tonesen și a însoțitorilor. Atât 
frontieră câ! și îm gara Sotronia 
a făcut înaiților demnitari a pri- 
mire călduroasă 


Trenn) specia! cu care d. general 
Antonesen. Conducătorii Statului 
Român se reintoarce în țară a in- 
trat îm gara Curtiel Ja ora 11.05 
La oprirea trenutui în stație, d. 
genera) Antonesea a eoborit din 
vagon surâzător și a strân+ mâna 
prefectulmi de jndet. Apoi, 'nanta 
de d. Fabrieivs n trecut in revi«- 
tă anitățile aflate pe peron, în m- 
| rale'e netontenite ale celnr prezenti 
Im acest timp muzica a intonat 
Marea leginriarilor” gi Stânt Tie 
|nerete Leslonară”, 

Dapă câteva minute trenn: sa 
pus în miscare îndreptându-se spre 
Arad. petrecut de aralele rninzias- 
te ale moltimil. 

Odată cu d, genera! 
sau reintora in țară şi 


le 
e 














Cornen 


Antanesen 
însoțitorii 
d-sale d-uli: V. Tasinsehi. ministrul 
Munci Sănătăţii și Ocrotirilor So- 
|eiale, Fabrie ministruj Reichului 
[la Bucuresti „ subse- 
agan- 
ecretar le Stat 
a Finante, colonel Gerstenbers, 
tasa! militar a! Reichalo! la Bucu- 
|rești, ralanei Diaronesru, aghiotant 
prof. P. P. Panaitescu, rectorul n- 
niversității din Bucuresti și director 
a) 7iaroiui „Cuşântul“; dr. Victor 
Biris, secretar general Ja 
Virtor Medrea directoru, general al 
Presei și seful protocolului legionar, 
colonel  Gheorzhe. alasataj nostru 
militar la Berlin, malor Marin, a- 
ghiotant, Al. Banda seful presei le- 
glonare, praf, Barbu Slusansch! dela 
ziaru! „Cuvântul“, dr. Mircea Popp 
dela ziar, „Buna Vestire“, prof. 
lemn Chineza, conwuinj României la 
Ciuj 

Trenul special a intrat în gara 
Arad ln ora 11.20 oprindu-se in faţa 
sălii festive de asteplare a gării, 
In usa vagonului apare d. general 
Antonesen si d. Fabrieius, ministrul 
Beirhului la Bucuresti, 

Mulțimea imensă instruită pe pe- 
Temtn gării isbmcneşte în urale pu 







































In numărul săa dela 23 Noembrie 
1440, ziaru! publică un articol inti- 
“ulei: „Statul Legionar”, dim care 
eziragem următnarele: 









(peneral Anlonesu care, în ca- 
ue E malor, a fost în timpul răz 
i mondial! sufietul Maretai Stat 


mânia ccrgie ama) mal A 
- vaiemiti Sale, Ea 





meni ci și de sisteme. România de 
ndinioară, In mod şi influențată 
de propaganda culturală franceză. 
preluate ș franeea admi 
nistrativ centralizate artificială 
wi de accentuare a importanței Ca. 
piialei, Efectele saw arăta! întrun 
schematism care nu era potrivi! nici 
formelor de viaţă pairiarhală e unui 
tâpâr r de tărani. nici pret 

selor sei României Mari”! după 
1915 prin Matâinirea a rel ri 
de cultură decsebită In acelas sta! 
Toate aceale iueruri pefiresi dispar 
In fața unei nrdine care se polri- 
veste realităților istorice ale unui 


popor, 


inta despre importanța pra- 
e) ala părea din” ee în 


Anta- 


mân, în țară a stârnit în localitate 


p. 


Interne, | 





- ternice, 





Int muzlea intonează ono- 
ru, Ja genera) 

La caborirea din vagon d. pene- 
ra) Antonescu este intâmpinat de 
A, general ldanoviei, care dă ra. 
portul și de d, dr. Emi) Monţia, pri. 
maruy orașului care aduce saintui 
populaţiei. 

insoțit de a-nii dr. Fabricius, mi- 
nistrul, Belehulul la Emeuresti, V. 
Pasinsehi, ie Rotea. prefeatuy ju. 
detului, genetaj loanoviei, coman. 
dantal garnizoanei. dr. Emil Mon. 
ţia primaruj orasulni. dr. Prea 
chestoruiy poliției, de capii tutur 
antorităţilor și de alte notabiiitati 
ale oOtasulni d genera! Antonescu 
1rece În evită compania de o- 
moare. unitățile legionare, delegatia 
arrmană, elevii scoalelor de toate 
categoriile și mulțimea imenea în- 
sirată în tot tuneuj peronulvi 

In timpn) trecerei in revistă popu- 
1atia a oxaționat indețung pe Can- 
ducătorol Statului si De ministru 
Cerimaniel, 

D. genera) Antonescu și însoțitorii 
| d-sale sunt profnnă impresjonațy de 


La Pr 


PREDEAL, 25 (prin telefon) 
| — Trenul specia! care aduce în 
jată pe d. p-ral loa Antonescu, 
Conducătorul Statulni, a sosi 
în Bara locală lu ura BA) seara 
|In vederea sosirii Sefului St 

| urlă Harn locală a fos! frumos 
Pasoazătă cu celini de brazi, 
Mlămnuri tricolore și drapele ale 
Uărzii de Fier 

















| 
fost intămpina! de camaradul 
Ptb!. Marin Stănescu, prefectul 
il. Prahova și de camaradul 
|Mozar, care a dat raportul 
PD. p-ral Antonescu a trecut a- 
în revistă detașamentul le 
mat din garnizoana Predeal, 
re se afla pe peron. In scurtul 
timp de oprire a] trenulni în 
gară. au mai coborit din va 
ne «d-nii Al 
tar de Sint si Propa- 
gandi. C. Papan subsecrular 
«e Stat ln Finanţe și alții 
Sau întreținut eu sefi 
Hilor local 













Pri 















mitori 














Lă plecare, d. prof. Marin 
Stănescu. prefeciul judeţului. 
Sa sil În trenul special, îns 
|ind pe d. p-ral Antonescu în 
drum spre Bucuresti 

In timpul opririi trenului în 
ară corul lepiannr a rântat 
„Urlă Amsmanii 

LA SINAIA 
SINAIA. 25 (prin telefon) In- 





torcându-se din drumul istorie făcut 
în Gemania, d, g-raj Antonescu 
Conducătorul Statului, In aara Sina- 
ia n fos! obiectul unei mărețe ma- 
nifestații de simpatie din partea 
garnizoanei, legionare si a publica- 
lui din localitate 
La intrarea trenului În - gară 

g-ral Antonescu a fos! primi! cu că 
lece legionare. D-sa n fost intâmp 

1 cnbarirea din tren de camara: 
mi Jon Vintilă, care l-a urm cuvân- 
val de hun sosit din drumul vitoru- 
iai romfinese. Camaradul Ion Vintilă 
a înmânat apoi vi-lui g-ral n hartă e 
României Mary. Incadrată de cuvin- 
vele: „Domnule General. du-ne la bi. 
Îrmința întind 


Si 


Joace Jidunea Lupescu un asemenea 
rol. Românii cred că primirea săr- 
hătareancă și devotală a Reginei Ma. 
me Elena, la intoarcerea în țară, e 
ea ua trihu! ca se datora potrivi 
proniei cereşti, şi văd prinelpiul 
maternității care fusese surbit, repus 
1n drepturile sale. A 
Rezolvarea problemei evreesti a'a 
Ansemnat în România doar o neceu 
tate pliiieă ramială ci și o prermiză 
mona ordine sneială pe care 
'0 aseze statu) legionar 

din aces! punei de velere statul 
legionar al României, ca pilon sud- 
esile. se Intearează activ In consirue. 
ia Europei celei noul cu ale cărei 
puteri, Germania si Italia se șiie le- 
gată din punci de vedere ideologie. 


Berliner 
Bârsen-Zeitund 


Cu titial „Lupta Lemunii alături 












de Ază”, cor fala! dia te 
"pote sere” ua acre a 
amin Ti mări ce 


La eoborirea din tren, d-sa n | 


Constani, subse: 


calda manitestație de simpatie ee 
MW Mau făcut de către arădeni. 
După treenrea în revistă d, generai 
Antonescu va intreținnt cu P, 4.8 
Episeopmj dr. Andrei Mageru. Ală- 
turi sunt reprezentanții colonial 
setmane şi personalitățile de seamă 
ale Aradului. care îi sunt prezentate, 








O delegație de doamne a oferit 
d-lui genera, Antonescu și d-lui mi 
nistra Pabriciua splendi buchete 





de_fori 

D. genera! Antonescu și d. minis- 
ir Fabrielas. profană miseați de a- 
ceastă manitesiație de simpatie 
mulțumesc călduros și schimbă + 
poi câteva cuvinte cu d-nii hieRo- 
tea prefectu, județului si Emi! Mon- 
Va. primaruj arasutuj 

Câteva clipe mai târziu A. cene- 
ra; Antonesen imsntit de d. minia- 
tu Fabricius se urcă în vagonni 
pecra! și, în "e trenul porneste 
muzica intnnează din now omoruy ja 





renerai Malţimea salută ca bratul 
Tidieat ovaționână  puternte pe 
inaitul conânetăne mi Anat nel ro- 
mânesti, 

deal 


D. p-ral Antnnescu a mulțumit pen. 
tru envintele de bun sosi! și apni a 
trecuy în revină unitățile legianare 
instruite pe peron. 

În Timp re trenuj pornea spre Bu 
uresti, corul 





teginnar 
cântece legionare, lar mulțimea a o- 


a Intai 


|entinna! prelung 


LA PLOEȘTI 


PLOESTI, 25 (Prin telefan).— 
In pederea trecerii prin gara lo- 
cală a trenului special cu tare 
d. general Antonescu se întor- 
cra din Germania. formațiuni 
|ăe Teqionari și un număr mare 
de cetățem au făcut front pe je- 
rnnul gării. așteptând pe acel 
care Înseamnă pentru România 
Leginnară simbolul credinței şi 
nândului Cănitanalui 


In uralele entuziaste ale mul. 
limit trenul sprcint a intrat în 
lanră la nrele 1139 La cobori- 
ren din naqan. d. generat Anto- 
nesen, Condnrălorul Statului ra- 
Imân. a fost întâmpinat de ca- 
mandantul garniznanei. Ploesti 
|eare a dar raportul, după 
|earul Irgionar a intonat ..„Slân 
tă tinerețe Irgiunară” 





care 


In sunetele _armoninase — ale 
imnului legionar, d. general A- 
tonescu a urcat în vaga, trenul 
parnind spre București 


| Ministrul Franţei 
in Grecia 


GENEVA, 25 (Rador). — Cores- 
pondentul agenți D. N. B. trana- 
mite 

Im cercurile bine informata din 
Vichy se afirmă că guvernul francez 
ar area de gând să numească pe d 
Mistler, președintele comistei aface- 
rilor strătne a Camerei, in postul de 
ministru în Alena 





UN CENTRU 
STUTY 


MUNCHEN, 1p 


Raporturile «- 








Bi o atrăcție penteu tarist — care 
pentru a-l vizita trej 


bue să parcurgă 
0 rază de cirea 100 


de kilometri — 


ci Și pentru omul de cultară și in. 
dustriay. Vigurosul puls al vieței 
industriale — însă —— depășește ce. 


lelalte domenii şi acordă acestui o 
ray 0 imporianță deovebită, nu nw 
mai pentru sudul și Intreaga Germa- 
manie, ci pentru Întreaga existență 
economică a Enropel. Produsele a: 
tul ținui — maşini de tot felul, 
aparate oplice, elecirotechnice şi 
de precizie, stielărie de artă, indu. 
Mrle teatilă și de mabilă, ele. — au 
cucerit de mult piața mondială, care 
Breueste la justa ei valoare aria In- 
dustrială a muncitorului din sudul 
Germaniei, 
Spre a pulea mai bine pătrunde 
Importanța Industrină, a orașului 
Stutiaart fără imprejurimi 
credem util a da căteva citre 
La Stuligari se găsesc TA fabrici 
de rârâmizi şi prelucrat plejre; 7A2 
industră metalurgice; 41 fabrici de 
masini, aparale, arioane, sutamo- 
bile: 349 industrii eleetratehnice: 16 
industrii chimice; 341 industrii de 
Aparate de optică: 514 fabrici de 
hârtie: 322 îndusirii textile; 3.924 
fabriei de Imbrăcăminie: 2.103 sa- 
cletăţi de construcție: 720 fabrici de 
preincra! lemne; 55% Bănci și so- 
cietăți de asizurări; ele., ete 








Am citat aci numai industria 
principală. cări dacă am vrea să 
menționăm toiul, ar trebui «i citim 
pentru orașul Stutigari, numai pu- 
tin de 27512 fabrici de producţii 


diferite. Printre acestea se află — fi- 


(Delia corespondentul m 





SCRISORI DIN GERMANIA 


Oi intuitii 


2CONOMIC: 
GART 





u) 











Se tomubile), Bosch (lam, do. 
oputmice mereu crescânde ate Ro: mobile, eheli i Pe 0 A 
piata Şu marea Germanie, ne In- [feste (țesături): Koiter (tmbrăeă; 
anti ijee Să Be ocupăm astăzi delminie), Bene der A 
unul din cele mar importante cen-] pe pi i pi i E 
re economie Ge tei d d pa rd Ad au s 
le aria die rmantei de sud: (rata actuntutai răsbolu — uncie îi 
Situai pe valea pitorescului Necar pu ua pa le at mate 
Șt „frumos oraș, nu constitue pa: [ccnică, le „Mși mlețareze san 


mhe producția, Spiritul de o. 
panizaţie minunat si germanilor, a 
rfectuat arest proes astfel, că niei 
Industria în cauză și nici viața e 
anomieă, n'a tras decât conseeințe 
huine 

Caence Însă este de mira 
faptul că, Germania, et toate că se 
Miseste în plin războln și în oaregi- 
care lipsă de materii prime, vința e. 
ronomică și industrială a Beiehuiul 
III posedă o dinamică derină de 
tomtă admirația, 
Căci întradevăr: vizitând nu nu- 
mai industria de impartanță seona. 
mică de prim ordin, el și pe cas 
mijlocie si chiar mich, ne-am putut 
fa seama, că ele dam matăzi — toate 
la un loc și individual — maxintura 
de randament. Căci fleeare munel- 
tor și industrinş german își eannaşte 
hine datoria și posedă o netimitată 
dorință de Jertfă, pentru binele eeo- 
nomie al Patriei lui, Insă este deran 
aci de sublinint, spiritul de eonsae- 
vre realist și săălos al germanulaj 
“tin Sud, care constitue trăsătura liţ 
nriginală, care-l deosebeşte de eai- 
1alţi germani. Totuşi și pentru neaşti 
șvabi. oranliui rămâne i mai de- 
parte în pieloare, aşa că că ve atrtă. 
fuese 34 menţie şi mai departe renu- 
mele produselor lor, ere de mult e 
eucezit piața de pretutindeni, 

Dacă acum ne reamintim că ora- 
sul Stuttgart, nu constitue decât un 
nucleu din zecile de nuclee indus 
triale germane, ne putem da bine 
seama, cât de puternică este satăzi 
incă, — în plin răzbala — forța 
vigoarea economică a Releh-utai TI 


ste 

















resie — fabrici cu renume mon 
dial. ea de pildă: Daimler-Benz (au: 





BRAȘOV. 36. — Eni a sosit în 
loealitate d. inu. N. Mares, ralninteul 
auriculturii, D-sa a făcut o inspecţie 
inopinată la Camera aaricoiă, unde 
s'a interesat de stadiul muncilor a 
gricole si de semănăturiie fcute In 
regiune. Examinând planul de Insă 
mânţări. d-aa a constatat că in n 
ea, juder a fost executat întocmai 
insămânțându-ae o suprataţă de ariu 
mult mal are ra În eriiniţi ani. 
Deanemen! a mai constatat că arhti- 
rile de tnamna sau facut şi me fac 
încă cu cale 50 tractoare din judet, 


cât si en vitele Jocuitorilor, agrieul 


Delegaţiunea română 





D. ministru aj ecomamiei naţiona- 
le a semnat decida prin câre a 
fost numită delegația care ra duce 
tratative comerelale cu delegația 
finlandeză, Au fost numiţi d-nii: 





Y. 
M. Buescu, referent în ministerul e- 





VIZITA D-LUI MINISTRU MAREŞ 
LA BRAŞOV 


tarii ehutând să nu lase nimic nea- 
rat. 

Sa arătat apoi d-lui miniateu că 
încă de pe acum, Camera agrienlă a 
luat măsuri pentru aprovizionarea 
i memințe pentru primăvară, în 
care scop ela] serviciului agricol 
a și plecat In jud, Turda și imprețu- 
Tim, pentru procurarea semințelor 
fe Jucernă și trifoi 

Dela Camera agricoli. dan n pla- 
cat la prefectura de judeţ, ande a 
sut loc o conatătuire. 

| In cursul după amiezii a părăsit 
B 


care va duce tratative 








cu felegațiunea finlandeză 


comomiei naționale; 1. Govela. dele- 
gatul mintsterniu! afacerilor străine; 
D. Ionescu, referent B, N. B.; M. Ma- 
Yet dn mminlvieral econmnlel nație: 
nale, puieti adr Le 

Increază sub conducerea d-lui Bru- 
no ministrul Finlandei 
la 


ucuresti, 








România Legionară a Căpitanului 
martir, aceasta constituind singura 
personificare u vninței de afirmare 
a poporului. s'a pus fără nici o re 
zervă și eu toale “orlele sale, î 
vleiul cauzei Inairii earopen, 

une care Îi revine prin Inaăsi situa 


„Prietenia _româno-germană” este 
fraza condueâloare a zilei, frază ca- 
re se găseşte seră sub portretele 
Fuehreratui și Conducătarului, pe 
prima pazină a oficlosului M' 
Legionare „Cuvântul 

Sub titlul „Revoluţia eliberatoare 
ziarul alăturenză marşului  triumial 
al mişcării naţional-socialisie dia 
Reich, lupta Cănitanuloi pentru 0 
nouă Românie. România Vaglamară 
si5 alături de Germania lui Adalt Hi 
Ver, in iuptă peniru realizarea unor 
idealuri naționale şi sociale comune. 

lar în această luptă România 


pb 3 ai, 9 


dim verere ai 


pene. 
Berlinul si Roma, «un! astăzi can: 
trele In jurul cărora gravitează 
marile evenimente mondiale, Toate 
drumurile Europei due astăzi la 


„BERLINER LOKAL-ANZEIGER"" 


Ziarul ace să apară in prima pu- 
gină a numărului da dela 23 Noem- 
brie ua editorial ajualel: ei pt 

* și ai re, be 
(i/0ratal Wartăniei înc" Europa 


d, : 

vorbeste de noua clădire. 
ea G. ară lui ipod i % 

le al tieneralulai Antonesei 
și umandantalii "Mipcarii Cegtond- 
re Horia Sima si Stata! lar Maer. și 
al cârut aapeci noa ese oarteum| 
simbalic pentru tat ceeace ele Oc 
ziar! 





di Cadu 
Fate caracteristic pealru 

ceaală casă. nu | se su: 

a ital tei toată 


verilate neladuplecată, 


fostului Rege, de a se reintoarce mai 
bine În die siț og i de a 
hi lumărăţi de misiuni, 

“omorbruisuri” inutile." Acestă. țintă 
morală. a fost E, care a [era 
In dramatica moanle, care sia 

nu! cu abdicareu Regelui, la salvarea 
României din hac si la 

drumului României Legionare. În a 


time și când con 
Yicieni. reluza colaborarea cu tuene- 
ralul, a fost sufieteniă propria Autor 
ritate plină de energie În colabora 
re sirânsă, cu lortele tinere ale Tie 
rii, aentru a feri Statul de alte tu 
duiri, Acesta a toat primul mare ser- 
viriu ne care Generalul  Antonestu 
ba făcut Palizei sale. AJ doilea 





















dreap- |e 



































Meeainaea dn tea .L = s 
Da me mg Alee a 

mut să în semaie de 

e mepeta — ee în cui Bei pe E 


mpa me i me cânte - 

ae toma piză în este și ă 
— i epecniimmile îmitmmămm-me în vea 
E mmnteiimai e satadai bămelle Pepe 






E SD i Ea | E ERREe Pe DE ae 





Î 
și 
i 





de cret Axatul Seliieri- e a ace î-ezr. 
> Foceerea 


fiți 


Tania, Cremzrriue Petra, 
moaca. Daia 1 Zezsca. Oră NE memes Gena Pia 
acu. roca, C-tie Lehari erocat, | ni: Cuniâri. Fiortea Pra 


4) 





ji 


n piane păime = mmm Sc e 
simeeneă, în sutele mite e i mea iramutoeemsrea himelte 
dn stat 5 în armene sosi căi de pooaare de ari. imcepănă ca fenie- 


uj 



















mă 


fi 


etil 
Î 


za Carmel. Pop | 
Pariov Sergie, Dopenep 





| 
li 
[ 
PA 


ji 


deta forare superioare în ra- 
ne-au răsuna În inriteriie ceupate si por: ce activitatea ei 


SE PE CURSUL DEVIZELOR ŞI AL 
SIZE E MONETELOR EFECTIVE ZEI 


Calitatea 
. pa i Valabil în ziua de 26 Noemvyrie 1940 


Pcmatatia mezat românesc pă | DEVIZE LIBER CONVERTIBILE 


zaâe leat si adâne în toate raza- | 

zile de activitate. Nimeni mu me pos- | Fi 
opri din dremal pe care înala- | 
=: : | 


r 





— sir nraze —ce 
înată tăria ca meamal nastra de ţă- 
rani să se ridice ia treapta pe care! 


|Cassee pius! 
Stea VTR 



















7 , relacerea pespeărizar | = pi ai tetey de concacere ai sate 
aici Băi de meta am ue ame e le [l. DEVIZE NECONVERTIBILE SAU N proba! Ei 


unități cooperative: 
In această reimeire a cadrelor ULMPARARE 


Fără Cu 
prima ae 















e ee Relu in tertoile oală 
aaa] Bă9ese angajament a CER 


măr de Si asociali cu un capital 
Comunicatul Nr. 12 a! Marelui Stat 


subscrie de 50.000 lei și vărsat de 
90 lei. 


ULEI 















AU 





Egg gli 


= y ma ET 
ămăligă 


E 


pei u a ză 
Se studiază „a zi de consum de mămăligă” pentru economisirea Ei RR Ea 
stocurilor de grâu și frânarea tendințelor de speculă cu grâul | Same eee: + 33 
a se ataca arati Rent |Antă e scădere a prețanua | Se ta i i Re. 


mlui, care va îi ten- 
Sterea consumului intern dinta actuală de s-acuaririe a- 
pâine și a înfrânge orice | cestui produs. 
tendință de specală a dețină- 


Lb 














Populația urbană - | Teleti sos 
sere de paaă "e studiază ia-|nuită cu consumul one LE De 30 so Deta 
- area pa pe săptă- care constitue an aliment să- Şiăcurea, Romzenacă 500. 525 Inzestrare cAtae și 
area se consume | nătos, hrănitor și cu spor. = , 460. 470, 480, 465, 470, 405| 33 61% valoare, 
pâine amestec de mălai sau - Consalidată sa 
“har mamei mămăligă. — Rasca Româneaecă 805, 810 inc: 
aproape in toate i 2 Credit Minier 425. 430, 420 e 
tările occidentale s'a ajuns la Tratativele CONOmIc Mica. 200. 000 iaca MĂ E 
amestecul făinei de grâu co & e 1790, 785. 780 ice erei pene ăi 
cea de poramb (mălai). cu Eu : ă A Piagazinelor pi 
Introdacând la pei 
tară, făina de porni, pl în eția s'au terminat iei 
orei Eiieiacie (o zi pe Le peiprd 
Ptămână), vom avea o nouă |îiYtliae s'au terminat ae 
Careia piele de au oa berea sin cae 30 pie Ace. Daca ama 3 Pa E Sl în age eneec 
na Peniru grâu vor scâ- |cordulae pre Cea atu a Aziz, Generala Ex cup. 1200 p 
în plus a aPoitie cn consumul [cam și menile iteurei de | ARE Nationala 
sata saalăină de porumb. [sikimbariie și piație os Egil : ară 
Produce astiel o ten „uDslevaltia elvetiana a părăsit Ca- Românească Ex 10 Resi 


ţi 
i 


jeni 


| at 
i 


PIFD-I57 
Epie! 


FRRRERRZ raaet 
ai Î 


EBSYSeusuuat 


i 








LE. 


IN GERMANIA CU GENERALUL ANTONECC 









L: |TMle al deanpra castel gti 

îi . | eului sâreaa 
E A Ai - & Ta dimineața sosirii delegației, d. | ala ler Ce o irrer-aai impre | nitarii germani în trata ee d-nii 
00 CARA = ORtelanu a fost primit de Fuhre-| Aomentat: culminan! ul dtriter Ge.| PIMREDIIOP Mi mâregatal Keitel. 
SN et ti rul Adolt Mitler și f-a remis teriea-] neratului În Germania a. MC | CAmâniie varei au lent tron | 


să R rile de merbditate. Un pentiomen în] desigur, ade E 
ta |rmață verde, cel dinti ministru tul [tri n aa nopti e a 
|lealonar In Germania, reprezintă a:| moră ale Cancetariatului — Refupmaai| ătta dâmnli, Aneta: = 
|eim moue  Pomânie. în cuvântarea [de pe Wilhelmalrasse răsună “puii | devAratalmi patriotism 
stmintit prinetpalul fapt pe care | Ao!AFI(i al delegallei româna! N. |IbA masă domneşte o 
se întemeiază ax! legiturile germa- [iro sală pătrată, de Jur îmiprejue | A90%ebitA. D. eneaili 
mo-române:_ declarație Câpilenului [erau diplomați, ntartpri, mita eu. | tente 
eX În 48 ore după hreren cârmuirel pionari La mană tau loc la mijloc d e Pia 
ar 1 alaturi de axa Roraa-Berlin, în. |//bpenirop la duet Gaia [d 
tra vreme când foarte puțini înțele- | un'formă militară românească, ap 
Menu ea forță dinamică reprezintă d. ministru Sturdra în edmaţe ver. 


primur onspeţilor germani. D. Pip. 
entrop a avut Suvinte de printenie 











































mișcări naționaliste. A- | de, la stânga miniztri! Italiei, Japa: vera tataror | 
m tare pe care se ba. n/e! pi Ungariei, Cenirul sălii ră români pe 
politica de prietenie româna. | ne gol. inconjura! eu flori, Su pei 1 vila. 0u 
zermană cotă pe perbazul une! fereste ppi.| VÂntaten dlui  Ribhantrep 


| An armat penvorbiri politica și ce-| rhrrila noasiră dela Radio România, | N n0ân seară Anosabit 
|romonii de etaste a erilor. CR d-na Liana Siton cu vocea mlat de La prâna am dev 
|lal a suite militara a depua e co-| (u10rcufă aseullAlorilor mapiri, Iran.| Ba d-an, lar până senra mm devenit 
roană In mitaral Bolântula! apune | 177//e Aspecte publicului “românesc | Priotent. A riătont paharul „Hay din | 
|ment german, pe Uni din fară De data. răsuna cuvânț| 9rdase Rumânieni 
sliăizea eră românese: Vorbește generălmi Anto-| mea  Româniet“. 
| ae Garaa pese. Limba noastră se face muzilă| produce wm fel de 
sie. Legionarii ta Berlin în Cancelariatal Relehulat, telegrame 
|Y. Tasinsehi au e Li Ta la lucul ei alei, Tai ge 
bronz În mormânt eralul rostegte şi traducerea ger: 
i n mană a fivureului sd, elor. data 
celaee a produs o foarte plăculA | Dar mu 
d Textele In_patru limbi ale| îm ordine, oampații se Imârenpta spre 
ului sunt prezeniate apre| natomohile, enre stribat apoi în în: 
nare, pe pergament şi lepate _în| tanecime orașul. AI 
unde vederea domină imprejarimi-| -/-] e oraș sosise d. de 
În e at ta încă mamaie ema epette Ear apa: “Petera| sarat Bahoatăea vi a'părăe”ă ma. 
oră a eoromnei depuse scum a i + rvae și 
- A depuse seum e ate, ei de un lemământ în d a a 
Presa. opinia pnbilel, lumea poli. | urle. La dorința gazdelor gi 

e şi militară din Germania acordă 

oarte mare imnnrtință semnăr arma! de emilali 

atatilul, România, ni se spune, va borit în Behui Ă=ii 
pei ala bază De care se va 
sbrilin! În Europa Sud-Fatiea poilti 
euialat Ei inut ordonă santul | prună. ȘI aceasta datorii per 

pg somalitMil Generanhal Antonesi ] e cafele, eonw 

In. neetași zi In Lepnţin Romaniei | Miscarii legionare, Asa de Inpudlia [pp orb pe citrilae 

Alex. Constant aubaecretar de stat cu național soclallemul german. SI | pa păpielomal Mbârndle: dela 
1 Propagandei a prezent film | d, eomândant Horia Sima e cunoseu! |/nirebaren dea Gunerital II amile 
eglomnr ziarisiilor germani i Îubit în Germania, plarele 11 Po- a soalt la ml ded ape eca 
În fața ochilor lor au defilat itom- mehese mereu numele, o faimă de (9, ce udă OfAPontul e mi- 


Paronul Doernbera dA toate ast. ofemn. și formei, 
purârile că nu este ntet o primedle [im ala Moisa Ferb E . L sincer și botârit, ta pactol 
si că Inattntat oaspete nu-l lpreşte [. luce totalitatea puterilor sale pentru realizarea teluriloe 
aimiei cuprinse in pact” — a declarat d, General Antonescu 


(ieneralul avea în seara acela, în |Cum temelia politică a acestei părți |mari miscări naționaliste, Putem a» 
Adăpastul snbpământean prinire că-|a continentului și mal alea simpa- [firma că În urma nenstet vizite, Floe 
mășile verzi o expresie de ferielre [ln exprimată peste tot pentra Miș |mânia Legionară a avut dovada că 
mlâncă, pentru datoria  Implinită, |ehtea Legionară a câşti; 
pentru Jară. De sub pământ se dă! Delegaţia română n avut impresia [socialiste și a condaehtarilor el 
tepătura telefonică em Bucureştini, clară a unei lnfrăjiri între cele două 
Generalul cere beşti din fară, trimite - 
|stirt bune vi molntări d-lut coman. | 

Jant Maria Sima și d-lut ministen 
MIhat Antonescu. 

D, Victor Medrem se apropie de | 
otollu!  Generatulni sii exprimă 
Incă odată increderea și dragostea 
Legtomarilor, în această din urmă 








ucis de comunisti. Poarta sim- 
mormântul este în partea cea 
mai fanlta a cimitirului Si. Nicolae, 

















































D. von Ribbentrop a dat o recepție la hotelul Adlon în onoarea d-lu 

General Antonescu și a d-lul ministru Sturdza. Cikeul nostru repre- 

zintă primirea amkali licută în halul hotelului Conducătorului Sta- 
tului Român de către d. von Ribbentrop 


În gara Mogoșoaia Miercurea tre- Bea: romuj Doernberg oferă un 
cată, Generalul Antonescu emoționat | dineu delegației române în vagonul 
dar sigur de sine, ca un comandant | Puehreralui. Acest vagon Jang, bine 
de aste inainiea bălăliei, sa apro- | echilibrat, cuprinde o masi a ur 

In ultima clipă de d. Horia| eap la altul, ln care pot lua loc pe- 
ma și l-a mărutal, Leplonarii pe | ste 40 de perso.: Instalaţii special: 
două rânduri au dal onbrul şi tre- | de iacâlzire și răcire a aerulai 








































sa pus incel în mipcare. suni prevâzule, precum si imi pri pe bene ră o Paplin. 
Călătoria până la Berlin care a |l-| cator im tavan pentru vitaza irenn Das, după o ord se anunță ca! 
mut 40 de ore a josi plină de o ac-| val. Teletomae i) lengă de alte va pimeldta a trecut, toți părătese A- | 
Heliate spornică. Se pregăteau in or- | ) mcum se 








Jăpostul și se due să se odihnească. | 
A doun zi Generalul Antonescu co | 
telegația română părăsesc Berlinul. 
| 
conduşi la gară cu același ceremo 
nial ca În sosire. 
Fate o zi eu soare, o vreme minut 
AR ceva sărhitârese pluteşte în 


dine hărțile, se redactau telegrame pre Ro 
pi memorii, In gări soseau ultimele | mania. rolul ei in Sud-Estul Euro 
ptiri. Cele domă secrelare ole misiu- | pai, viitorul ei. 

pil nu pridideau, până seara târziu, | Vineri diminrața la Berlin, un 
băland la mașină lezte in nemțeşte | mena steag verde prevăzut cu pard 
şi în româneşte. In vagonul restau- | legtonar, coboară din Inăițime 

fani, la masă, Generalul, alătari cu | D. Ribbeni o ligură de mare e 


















































dai ius, Sturdza şi Lancicov, | nergie stăpânită, |eldmareşalul von Ne ocupăm în altă parte a ziaru 
povestea din amintirile sale despre | Keltel cu bastonul de mareșal ir „i de importanța politică a vizitei 
Căpitan, de zilele grele ale prigoanei | mână, roșu impleti! cu aur, lalâr: i ne mulțumim să Inseranăm atme 





celei mari. Cămâșile verzi irecean | piaă pe (Generalul mostra. 
dintrun comparliment într'altul Delegații noștri in cămase verdr 





fera În care ea a decurs. Aceast 
şi are importanța ei: a simţit că 








in gările din țara mulțimea dor- se inpirue pe peron și sun! prezen su e vorba de o vizită protocolară, r A 
pică de a vedea pe Conducătaral [taţi demnilariiaf germani de căir de un mare act politie cu consecințe | i] sa : 
Statului legise în mare număr, urale ducătorul Statului Român, ! dânel În viitor. Se vedea acest 2 | : ela 
- zi zi mai omvoinl «de u din Interesul tuturor cercurilor 
i cântece legionare Tăsunau peste |slrăzi lame multă salută on ii tatura i 2 a : 
j La Curtici, ultima stație romă- |aatomobile deschise, care sirâba entru România. din aftrmaţiile me. || Dietrich, selul presel germane. Intreținându-se cu delegați că 








na mâsilor verzi 





repeta! eastă țară 





peiică, d. subsecrelar Constant pre- |Berlinul.  Oospeţii români dint! 
şinlă în vagon Generalului pe pri- |rari unii au trăit ca exilați. munci 
ei, un bătrân imbrăcat Mori in fabrici, în timpul prigoane 
p, Emoţionat şi mândru |revăd ca emoție acest oraș. D-nii Pe 
ie luptele naţionale din o- |panace, Constani, Biriş. sunt dintre 
aceştia. 

n Ungaria, trenul cu câ-| DD. secretar general dela Intern 
străbate Pusta: im gări | Birig, a finut să ae ducă în fabrica 


AMNISTIEREA UNOR INFRACȚIUNI DE TRECERE 
or „te unilerma Re [aa vectă se Tri îl cama FRAUDULOASĂ A FRONTIEREI 


La sosirea in Germania baronul [germani, Orașul are aspectul obiy: (1), General lon Antonescu, Conducătorul Statului Român semnând | monitorul Oficial de astăzi pabli- |duini penal, aceşti intraetori nu pot Na. 3072 din 7 Septembrie 1940, am 




































maberg şelul protocolului, um B-|nul!, nici e urmă nu sc pede de pa- otocotul aderării Rom âniei la Pactul - tripartit căurmâteruj Decret Regal: Hi expalzati decdi dand ce au execa- |anoare a supune la Inalta ap 
03 iai de dor metri tntifime, se |gubele bombardamenielor i PER ii ta oi eroism. linereye, de avânt luptător e MINA | tai andamnallunea în cars, având |si semnătură a Malastăţii Voastre, 
atei in îrem și salută în numele! Deiegalia română este pi a Octomyrle, cinstirea morţilor noș-| legată In Germania de dânsul. Nu Prin srația lui Dumnezeu și Y0- | vedere cd se impune o cât mai alăturalul pruect da decral-Regal. 
Puchrerulai pe imaltul onapete. Tot: [palatul fiellevue, un casicl din vea: "ahile cimitire dela munte,| merosi su! truntaii! nationaluocie: [inţa natională urgentă retrimitere peste graniță a| Sunt cu cei mai prolund respect 
dwoiata d. G. Grecianu mminisiral cul al XVII-lea, cu un mare parc: ar ag fil cari ţi-l eaprifabi dorlața REGE AL ROMANIEI Color. sasarâtai, Vă supunem. Sire, S 
rm pronpe de Columna Victoriei, pala! „i vedea Întro zi în mijlocul lor. | La toți de faţă si viitori sănătate. 








IRE 
[destinat mai omspeţilor Făhrernlui. | poralai n Seurla cuvântare rostită cu prile-| Asupra raportului Ministralai mo- [alduratul decret prin care ne om-| AL. MAJESTĂȚII VOASTRE 


sg tricolor românesc fâl- Sale flona. Mereu oaspații german | 

















pater, „ui înenei date În cinstea delegației 4 micuta me | lâiaratui, decret, pri, o6ca ce aj Al: MATERII VORRTRE 
ua n nerea aaeaa ta Ac 8. malairu Îminschi în |PiTa d tat 1 cDeparia- |edatiază „foaie „ear E Deal intii ci fii 
i ab Adolf Hiller, În nu: las Noembrie 1940: Site de catre evrei, urmând ca |me=| — dintele Consiliului, de, malai 
le Miscârii pincare si a € inta e i stepei aer Pre e At ae ora: eee arteră 
lantului ei. a eu . Lazi nr. 3052 din 5 Sei Deere! red pm d Gen Antonescu 
cual. înteresul pe care | 4 arătat se [agis atm 7 Septembrie 1940, privitor “7, baza alapozițianilor decretelor-| No. 18998 ta, 38 Niamabe IMA. 
ful statului Merman misc Arii nomtre 


la, prerogetiete, regate Na. 3052 din 5 Septembrie şi 
in eamereauil publice pi parueulare a „prerogaiieeie rfi Decuaram | Let No. 305 
„ umplu ru amintiri de luple, ate'| ART. 1. — Se amnestiază în vh- 


Dă 
" e duse de National-Soel» tului Decret toate În- 
oare 'aniă fn „National valea, prugeninăs Decani 85 ] TELE 
iale se ciădeşie ceva nou si serios. [0râeăaloasă a frontierei. săvârșite 


| Lagionarii gu fost primiţi și ÎN4'0| ga către evrei, prevăzute de art. 207 
„alta de d. Rudoil Mess, Incţiiin- | 68, Câte eTi*  0rire eoaul 


are a uta |eeeae ei | MINIST ERIALE 

















de figura scumpă nouh a inginaru- rea e 
[ări (punea Clme D. Rudel. Has a deea Minier aa Justiției 
a vorbit de sreinbrle sie [rapa este insăreinat cu executarea pre-| D- Ă ai Economiei e si 
as fremiul remânexe In y Decret. Lege. 
jar „De girat și Mâmnicul Sârat, unde [UIQ PECTEN Celei, ia sa Noemibele interhmai 














| lejut aă cunonacă si aă pre: 

| îubaată Pieia solistului AgâR. A sar. MAI a, pepecee el za dorea Pi 
vocal marea, fiu Et 5 Condueătorui Statului Hamân 
vocal mam, eâre au! aparține în- |, COPAUCĂCEl „utijalai da Maistri tară, din. vizita Superioară Administra= 
"9 izaropa, civilizate și niasul su aul 1 ANTONESCU Curteă 





TI 
Mă Intonaiie de ener 
| ante, 0 p "câ lerita dul ma] Motorul 
| umerii nerodnieă pentru neamul 





| Antonsacy a avut 
tea E aiticatrea Dap mda Bea cereatati F-) PE 
| tinara convorbire se intorcea ia all. edire organe metre e inruciie Pi 
| paie oa, ta [se cata e cal minti i 
A | ez pecete rep ta îi toasă a fran se 
aia nam a re ripper Ea Can potrivit dispoallianilor cu 





Îl 








M 


DROGHERIEI DIN STR. ACADEMIEI 8 


COLŢ CU B-DUL CAROL 
SUCURSALA DROGHERIEI DIN STRADA LIPSCANI No. 24 


Aa 
E a ina saă E 
N a 


Când crivățul 


Le 















uneori a de neasteptat. 
este exclus să e potrivim îmmbi 
cămintea dapă Caprici 

ra 


CA 
DUMITR 
Preşedintele Camerei 
Comerț 


ară se ingr: 



















M 


din București, 
IERCURI 


1940 ora 10 a. 
va avea loc 
deschiderea 


” 








se anunță 











a primele sema 


d 


a dureri de cap si 
rgeza 








din publicaţiunea 
de Licitaţie 


In cauza de excatare făcută de 


următoarea Bancă Naţională a Ro 





rală în ce prives 
te in comuna Racovita, circamecrip 
ţia judecătoriei. tribunalului Sibiu | 
cuprinse în e. £. a comanei Racoviţa, 
Er. coalej c. £ 1964, no. top. 4567 
în valsare de 5.000 Je! cu preţul de 
sirigare de 3730 lei în c. £. No. 2805, 
No. top. 5815/2, în valoare de 7.000 
lei. ea prețul de strigare de 5230 
lei, No. top. 6809 în valoare de 1.000 
cu prețul de etrigare de 730 lei, în 
e £. No. 2222 No. top. 3939/1 în va 
loare de 7.00%) je! cu nirețal destrigare 
de iei: 5250 în c (No. 147, No. top. 
2062 267/2 in valoare de 60.000 ce 
prețul! de etrizare de 45000 lei. pe 
lingă menţinerea dreptului de uzu- 
fraci viager imtabulat în favoarea 
tat Molnar Eduard. pentru încasarea 
Ereaniei de 31.085 și 5213 lel capita! 
mi accesorii 

icitațiunea se va țize in ziua de 
18 lana anul 1949 era 15, 
15 localul oficia! a! cf. eizada Car 
zoom Eylva mr. 7 usa SA partar. 








mată Sibiu. la 15 luna Iulie an: 
Vudecător, (mm) Se. Ghica 


Director de e. f. 
(e Dr. & 3m 
Pentru conformitate: Radujie e 


Secţia ct. 
Nr, 407 din 1040 ct. 


Extract din publicațiane de licitaţie 
In cerezea de exteutare făcută de 










Sectia ek. 


Nr. Sil 1949 et 


|Extrae! dia pablicații 


Ta 






cererea 





cea Petra, 
Judecătoria 
A ordonat 





prețul strigării 





capita! și acesorii. 


anul 1940 ora 11 





lonescu 
O 
JUDECATORIA EURALA NOCEICH 


Secţia cf. 
Extrze! di» pablicaţiune de licitaţie 


In cererea de executare făcută de 
urmăritoruj Hucie Dumitru contra 
mmăritala Subțire! Tobias Marta 
Judecătoria a ordonat 
execuțională in ce privește imobijele 
sitaate n comuna Alţina, 
scripția judecătoriei 
erteh cuprinse in ci, a comunei 
Aiţina nr cf. 687 sub nr. de ord, 1 A+-2 
top. 3677 in valoarea de 3000 lei cu 
prețul strigării 2250 Jel, insă numa! 
Cu rezervarea dreptuiul de uzutruct 
Viager intabulat in favoarea văd 
Exa Rata Subiirei nâsc. Stoica inta- 
bulat prin, inchelerea Nr. 236-1900 e! 
pentru Îmeasarta creantei de 5425 
iei capital și accesorii, Licitațiunea se 
va ține în ziua de 2 Decembrie 1940 
ora 9 in jocalu! oficial 2) Cf Str 
Moldovan 2, 
Aj. director ct. (ss) Rentes 
Judecător, (ss) oneseu 

—————————— 


ceoluiu! No- 








-|blocului 


Magazinul de articole fotogralice 
și Laboratorul pentru lucrări 
de iotograii amatori 


al cărui tondator 
și proprietar 
Și-a găsi! moartea sub ruinele 
Carlton”, iși continuă 
tatea neintrerupt sub con- 
Îratelul său și roagă pe 
Să-i acorde ace- 


ARADUL 


U GARIBALDI 


de Industrie şi 
anunță că 
27 NOEMBRIE 


ie Aa | meat să țină seamă de următea- 
e far-| rele: 


Cu |  Manuserisele se seriu clteţ și mu- 
oase se €X-| mai pe e singură față a hârtiel: 
e umei mai | 


fără | 


JUDECATORIA RURALA NOCRICE | 


2) PUBLICAȚIUNE 


Foteldea contra urmăritului Gran- 


Mcitațiunea executată | 










valoarea de 1500 lei cu prețul stri- 
păzi 1125 Mel, asupra 12 părții din 
iobilul caprins în cartea funduară 


pentru încasarea czeanței de 4050 


1 
Licitaţiunea se va ine în ziua de 


Ucitațiunea 


cizeum- 








| 








| 
| 
| 
| 


| 


Ruim pe corespondenții ziarelai 


| Coarespondenţele vor fi semnate | 
€| m mumele întreg a) celui cari ie tri- 
i | mite; 
Corespenăențele se vor expedia 
taptelor, 
târzta 





|far na a dona zi sau mal 
după producerea er. 





PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ 
Servicial Financlar 


Ne. 24948 
1940 Noemrrie 23 


aduce la cunostinta celor in- 
saţi că în Palatul A al Pre- 

judetului Dolj — Craiova— 
se va tine în ziua 
d Decembrie 1940. ora 1! 
licitație pubi pentru procurarea 
a trei maşini de scris. dintre care 
ua să aibă carul de SO cm şi la! 
să se poată, atasa şi.eer mic. 


se ocupă cu comerțul 














deman= 
de pre- 
Vonare. 
ntormi- 
nllz Texilar în vi 





tate 








goare, iar zul şi caelu] de ser: 
ni pat î; văzute îm fieanre pi de 
servielu între orele 10-13 la Biruul 
E amic s) Pretecturei Dolj 

Prefect, N. Roşulescu 
Şetul Serv. Financiar, 


At. Velianestu 


GREFFA_ TRIBUNALULUI ILFOY 
SECŢIA l-a ce. c. 
EXTRAS 
|In conformitate cu art. 92 din legea 
persoanelor juridice 
Prin sentința Nr. 41 din 30 Oc- 
vombrie 1940 rămasă definitivă. sa 
acordat personalitatea Juridică Fon- 
dațiune! Diaconeselor  „Binecurân- 
tarea Domnului”, cu sediul in Bucu- 
reşti. Sos, Ștefan cel Mare nr, 49 
având sucursalele: Brașov şi Con- 
stanța, şi în conformitate cu art B4 
si urm. din legea persoanelor duri 
dice, sa Înseris În registrul respec- 

[tiv al acestui "Tribunal 
1/1940, cu_ următorul consiliu de 

i Dechont Pastor H. Petri, 
d Pastor Walter Zila. 
Berlin-Lichtenrade; d Meltzer, 
Bucureşti; Sora Superioară a ordi- 
nului Diaconeselor Gottessegen din 
România. Ciara Stoecker, Bucu- 
vesti; Sora Hermine Ziske. Bucu- 
reşti Sora Emma Roemer. Braşov. 
Boa Marie Walter, Constanța: Sora 
eresn Boldingher, Braşov, Sora Ka- 
tbarina Baidingher, Sora Ida Sautet, 
Eero: înca ră. Dot. 

: insp. g-ral PD, anu, 

dr. H. Sontag și Pau! Franz 

Prim prefier. AL Șerbănescu 
Dos. nr, 2580/9040, 


e e 
TRAGEREA TRANŞEI POPULARE 
Nr. 9n din ză, XI. 940 


vaste mimetut 




























ori costul lozului 
terminate în; 


d . 
iai, aa e Pui 










| size Di fagi, sir. Cuea "ai în comuna 
Vodă 


| setare 
azi 


Pentru corespondenți |: 


cureşti, sub conducerea 


Georgescu, [ie Gârneaţă şi Ra 
Mironovici. 





raseu. 
dinan 


exe. Brăila. 


legionară. Priza redactor: Jag Falai. 
Constanţ 





George 


dactor: N Vălimăreanu. Cămp aline 
Muşcel. 


nica și Constantin Papanate. Biieu 
vesti 


TD | oimineața se imbareă în gara U 





RADIO ROMANIA RADIO BUCU-l4j 





SUBSCRIEŢII:: 
PENTRU SINISTRAȚI 


= ESTE 
TE(TTe)(3Ţ7] | 


e] ui 
ta: Maier 
Se-lunta ext 

30 site 


Y Lisi 
i fetei 


ji 


Ş carea i 
INPARȚIA LI 
<_mmele 
ROMANIA 







idiot 

ste. 7 Nomeabrte amete 
ta se îmbarcă în 

ei 18 cap: 

aleana şi 28 







CHEMAREA. anul VI Nr. 704 [comepa 







3 
ÎNTUL anul | Nr. 61, Cre 
ste. N. Biălcesce 28 
EMEA 


— În ziua de 


















Dimitrie Irimescu: Studeniu! :em| ba 
Insemnâr din viața stuiem-| — În ziua de 28 

> Bucuresti Edil Arte Gra=| dimiBeala se 

eABC trăite 


Neembrie orele 4 E 
îmbarcă în gara După vaita sa în Coma Abă jo 
e mille Sa ȘI |N Catan 













Brarul 
= bn sia de 
dimineata. se îmbarcă 


Pământul Strâmoșese apare la Eu 










urmează a se stabili ta 
Siuna Principele Mihai 
Glasul strămoșesc foaie seria n] — În niua de 3 Noembrie arate Bi 
bu! Ardealeiu! legionar. Edna- | 0imineaia se imhareă in pn 3 
iectar. N. Pe- |sireanu 133 capi e famile din co 
Regele Fer- (musa Dor Măruni cari urmează Li 
e Stabili Im comuna Ceciumova. 
— În ziua de 20 Noembrie orele Li 
“imineata se îmbarcă în ca 
Araţi 107 capi de familie din comu- 
Omul Now. Director: Stere Miha- [ra Dichisen. tar urmează a se sta. 
bill în ecmana Principele Mihai 
— În ziua de 30 Noembeie orele & 
dimimea (a «e îmbarcă în gara Pete 
sti 190 capi fe tnmitie din tomuna 
legionar.  Diregtor | Piatroiu care urmează n se stabili în 
Macri. Bucureşti ">mena Congaa 
Garda. Fondator: Gh Clima Re | — n ziua de 30 Noamprie orele 8 
titinenta ae Imharcă în gara Sado 
rin Veche 121 capi de tamilte din co: 
muna Grivita care urmează a se ata. 
bill în comuna Iulia, 


— In ziua de 30 Noembrie arele 6 




















Biratterii, ziar a! Regionalei a V-a 


Manciteral 












Armatelii. Fondatari: faneu Gara: 















con) 19 capi de familie fin comuna 
Manasia, În gara Perie, 13 capi de 
| familie din comuna Pniana şi în ga 
ras Slobenia Noua. 9 capu 









A 
și 





| 


| 






MIERCURI, 26 NOEMBRIE 


îl 
i 





i 





RESTI şi POSTUL PE UNDA + 
SCURTA 54 m. 








din comuna 


i; 
îș 

































ndu cari utmează n se stabili în | Câr 4 Sei 
7.00: Ora diminetii. câmuit, | cuieseu despre „Năpanta tiearea 
13.30; Ora orielală. stabili în cumuta Lunca. se imbarcă| Caragiale în Iuâlaa unei iDrragiiagi 
Concertul Orchastrei Radio di-| în para Si:bozin Nouă 12 capi de ta 
Tilat de Ion Ghiga. milte an emuna Ivănesti cari ue — 
13.50: Serviciul de siiri germane, mează a te stabili în comuna Ha ral educaţie! naţionale. 
1400: Continuarea concertulăi. Orb, | pibar și se tnhărcă în tarm Bucu 
Radio. 4) capi de famile din eimuna Co 
1410 sâmbieşti care urmează a se stabili! M- 
1430: ) şi 15——30/ 
sI le de cu 
15.00: 

















[i pr 

su 45 

P U £ 
Y 


ui 








metiemiui 4 este 
bamande medidanrtia, 
medicameni exte 

unei 









cel puțin raba ai 
vu medieului 


valabilă chiar 

















cute 





si Intrebuințate 


Imtitul un trata 
precizat dinnoatieul 
Hheaă boia, apoi 
obwereai bine, din Toate. punc 
e vedere, oraanlimul bălnavu 
ba după aceasta se ponteaai 
mijloc de tratament ne pâflte 
e Di Me. nevole de vrun 
[isa ment. trehule alea din prtunia 
mare cel mal potrivit, ară 
n Răsită CÂL Ai pentru or 
»inavulul, Odată med en 
e! trebe snt In anume 
în un antimit tim Și Dee pe 
Bia de rimn hotărită, Ghalrea Dori 
absersarea bolnavului, alegerea 
Beninului și 





























UNII) 
mil 
mestteamentelor pante Îi law 


A poate fi dăunătoare, sau poate 
ostrunasă. 

ru convingere val recurge la 

je obitnuite, nleldtewm. fa ea 

Tare. la care „nenorocul” ar fi 

un rol mal mare decăt ne 














no! dintre cele mai folosite me 
amenie fără avizul medicului este 
irina, 

avul ja mspirină când „se sira, 
dei!” si continuă până se shnte 
Adeseori însă depătește doza, 
simplul motiv că nu are no: 
dozei maxime, şi pentrucă 
Şi= să aces! medicament ati de 
lt ponte deveni un toxice pen. 
Inimă si pentru rinichi, 

[lo car de fripari palustre. numal 







Folosirea medica 
Mda 


flat. tăra 
când nu eXielă tepi van 






astă 
pentru 
suite bone şi penru 







Mut, Ori, 
seamnă 


bolnavul nu este oneral, și încă 
vat În timp, 


Sus reese_ 0 învățătură simplă și ușor 
de ținut minte 
nel nu aplie 
medicale umpra 

de boală, recuraeți 








mentelor 


n mhţii 
Câre în 
proprie initiativa 
tarilor nrolane, 
ment până 
sees nu 
videa, 

see y 

pe xp 








Mirmicază meet trata: 
anstută vu 
dal Sine, ia 
N Astfel se mimur 
iki pnluatre ca 
NY craniul, ci 
iai din timp a tip ul 
aces 

ŞI De care, bolnavul ajunae 
A n sdcoti incurabile și toloruli lu 
„Contra eheumatismuu polirarți 
Star eul vuulti mrăfani situ su 
"evonaniă, snlicitațul de sodiu dA 
Muma Medicul pie ca ducă nui este 
Wat dn slize mari si făra, înirera per 
NN Animit timp, survine compliee 
Ma mtuttă și ft drept În apele one 
cartita, Cave lasă inima Inflet 
ponlrn toată. viaţa, 
Pxetple ne TI multe, Val termina 
CN Acea catestarie dle medieatenie 
wi da Intrebuințane si care pont 
Ace dezantre: puugiit n e 
Desbiceii, omul la un punti tn 
car de „indigestie“ diagnosticată de 
el Mosușt sit dle un binevoitor Vine 
ur crede însă, afară de modic, că 
foarte niulte „Iidiuzestii" mu on «de: 
PÂ! manifestări ale apenedicatel, si ch 
cel mal mure «luisiman al apendiciiei 
vsle purgntivul? 
ŞI asitel, în mod vi 
orează npondiee_in 
siminlatrării fară 


1 an nu 
min sub. fază du 















Disnult se per 
“lamate In urma 
Os a porgativu 
perfornția apendiculnră în. 
peritonită și moarte, saci 

ape 


Din expunerea exemplelor de mat 


nu vă tratați «insari 
aj cunoștințele voastre 
semenilor, In car 

la asistenta di 





vetă a medicului 





den! administrează chinina în 





fatul executiv ml Colegiului 
Br din Remânia convoacă 
nerală extraordinară pen 
Noerabrie 1940, ora 9 en; 
DBMla cea mare a PaintuluiA 
R. str, Romană nr, 8, 
ordinea de zi! "Peg 
D ! Lupa Mirea: Ap)i- 
pe teten n noue! logi da orpa- 
a Coltglului medicitor, 
Dr. Steopoe Vasile: Protet de 
fo pentru înființarea Casa! de pan] e 
int. credit și ajutor a corpului me 





| =, 
ş pat 


” iai 


ilip temându-se că ouătea ui mi 
fine plep Bcitilor, a pus în spa- 
priearaglior cavaleria care îl 
mai credincioasă pi ia dat in- 
ea să mu lase să fugă din 
baţi! nici un soldat, lar pe cei te 
au a e streconie, msi 0- 

















tă etratagernă a Ii itp A 
pe sidați nu prea convin a 
sa 
de tovarăgii ter, In ehipta 
câstieă birubița, 

tă grăsime produce 
„A fate recente, produrţia rae 
BE de grâzime vegetală și animală 
R alia este: uleiuri Vegetale sli» 
Îi ehin'ae; sint 1 tuli. chintale 
DI diterite 402.000 ehiwiale, În 

i. deri 4470000 ehimtala. Pianul 
iMeatare vote act în deplină 
murate și se mhdhjduegie, vă În 

NA urrastă prodirție Ya Butea 


N ofera să fie uciși de vrg- 
deci 
ltaiia 
are: 2700000 chimale; unt B00 
II sporire a! producției «de grăsimi 
ni vw Meplin newaile pâ/osutle 











| 
“| 









Adunarea generală extraordinară 
Colegiului Medicilor din România 


mesren societății cooperative 


tisignă, proteslonață ă Flor, ra: 
dig "pieslonații, & „medi 


Deea, 
| poa, pă 


Dr, Al, Andriţoiu 





3. Dr. Milcoveanu Serban: Inte- 
Uzi- 


Pauiescu-Corota-Bu- 








“le Sanitare 


4 Dr. Lăzărescu Dumitru: Nona 





5. Dr. Verea Laurenţiu: Organina- 







ul medica! român și evreeae 
estiuni mdmintatrative și del+ 
zare interioară în urma pier-| + 
diulu! central prin prăbugi- 












un Mini datul de 

vrea vinilecă 
ehinina din 
mu Între ala 


Imieurie că 
e ocoleste 
A existenta 
ro minbază 


vârahnilu:4” et meta 'ptot 
au preturi maximale diferite, 


Popa Nan Nr, 2 


Tea serviciului de ordine profesional | î 
în ara d 
Ch 


diferite mârfuri 


say 
ZI: 


Instanta + 
Tea sebotațulni econawe, 
Cla! și intutrtal 
matțul_ pom 
mătorii com, 
risti 
!r reprimaea înbotajttt 

Vietnria Nathan Duo, Dr, Peu 
S2 în una Ind internare intrun la 
Pâr de munoă fiindcă n'a ațișat 


com 


a condampnt terţ pe ui 
erotanti care au încălca 





Ion Gitoan din ana 
4 _Nr, 16, valon 
Pitcat prețurile, 
nare, 


tret luni ințernara 
gat prețurila ș 
a! cu 180 dei Xor 
Ton Rădulescu, din atr. Dumbran 
Rosie 2 
indei 





A mu a ettehetat prețurile 
Milan Taconiei, din 
Ferdinand 149, la una ună int 





erna 
pentrucă a vândut lemne de fa 
cu 1700 Te mia de har, în Joe de 180) 
lei și prețurile erau afișate meulsibi 

Ton Dumitrache dim ale, Vanalle 
nr. 41, negustor. amhulant 
tună. internare, 
onâle în coșuri după o hârtie 


mal de lei 3.30 bucata, 


Bconomlei Naţionale și nle primăriei 
Municipiului Bucuresti pu trimilă dv 
Judecata axistenței speciale pante 
reprimarea sabataJulul pe 
torii comarelariți: 


de foe, din str, Vinicu VodA Nr, 36 
pentrucă vindea lemne de plop și 
mestoncân eu 1580 le! min de 
punând lemne de esonță moale po- 
nte rele do fag 

Elena 4 Vasile 0, Tonencu Pub. 
str. Vasile Lascăr 57 pentru că nu 
are etichete În mărturite din mngga= 
sin şi vinda cnztofi În preț de ape 
cultă 

Elena și Constantin Popdan Due 
str, Palade 60 pentru că pn are ni 
Hehete În mărfuri și a amonteoat 
cartofii obipnuiți cu cei mâpunari 
da et 


ta ntin Matenntii iile, be, 
pentru că nn ett- 
hrtat mărfurile 
Devld Sohhehte= Rue, str, 13 Bep- 
embrie 117, penteucă nu n nvuț e- 
iehete eu preticile respective la 










eului Carlton, 





DID COLO 


ratagoma lui Filip Cum se face iniţierea in francmazonorie 






















Ă ; Prania 
ine vol, i-l ri id 

li 
ear p- 


SAT 


le ale Intiii 
de 
de 


n 
Sare almmhullia + pealit: nn examen de nerui ri 
prin necăs 


eujuară |evodă dintre, 
. a e, 
ir e mul Saua + ln 


veri vila 
ral 


zu i, sa 
i are 
git 


Marin si Marin Popa din Par. str 










| vaţă utată de eMăria, diferite rose 


COMERCIANȚI CONDAMNAŢ 
ECONOMIC ŞI 


pecială pentru reprima 


de pe tânpă Trou 


ln deerotuint-lepe pen 


Mihai hu 
ate. finded nu a a 
la vina ună inter. 
Ton Rapera din str Antim 77 ma 
, Piimdeă mu a ap 
1 a vândut unt nepre. 


la sina tund internare Me 


R-du 


ta tina 
pentrucă eseu nada 


fa 
refuzat să le vândă cu prețul magi 


Ei 
Parehetul "Telbunaluhu) Tito gi 
organele de contre! ale ministerului 


Wurm 


Buciie Cojan, depozitar de 1emne 


har. 






COMER 


Popa Nan Ne 10, nu 
mMâiturile Win mirat și ode 
i. hodeă 

Atox. Neagu Purieal lAptar dia ru 
TRATA Sa PaiiUtov Care A rafusa 
“A vândă Jiptale cu prevul n 
pt, Prețul minima! 

Conntantin. d 
Filantropia. conu 
A dorit veneta 


L n etiehota 


a 


Mâtusa din _Pintu 
artinent ul 49 
tourtaţii 





Buell pante 
n_fost AL în funda 
pontru Îudeonreg 
Looa 





faptul nrâtn 





Intrati unio 
penal de pe TânmA Pi 
Municip. ucuregij Beat 
[II hd În desbntere 
vonmderând că În no 
disp deerăbiilui» lege 
Noe brie 1040 
ți da cătia 
de cătce înmtanta 
PA 1ribuRal, ata 
Wța 


le 
TimAri 
TI Noeu 
Prien ș 
n torni ta eu 
Nr. 3004 din 

mealisâria de 





a 





po. 





declinat compe 


Ti 
[] 
[ 
i] 


PAnA Be Instanțale — apeotate 


Curtea de Apel, sroția V-a, a rea. 
pin mel PoGitaul  combrelantuliu 
Pau! O&fule, măcolar dim Bucur 








none OBddlanț de 
IA potittu ej 
8 junk Intormare intimi lagăr de 
mundi deoarece nu aflase prații 
file VIBIbIL pi atârânduslă la un me 
v doiaupta oârnii si În parte din 
"ArTURI nici n pusese prețurile 

Pr respingerea recienulul, aan 
tinta Anatanței speciala _râmânână 
detnllivă, pedenpan dată comarel- 
ANU vi ÎL executată imedint, 


Camera de punere sub 
acuzare a respins 
apelul parchetului 
1 afacerea Streza- 
rabinul Stoin s.a. 


Fate in deobite cunoneuță noan- 
dnloin nfăgere eu dovize, In. cate 
nu fit. implicați, comisari) sabin 
tabinnl Stein, Budnet Gol 


instanța specia 


n 
A 








ude Inatr. dola cab, 10 funpseră puși 
În Mboltată, atât cei de mat uim cât 
si eomplieli acestora: Vietee Callf 
9. 8 

Parchitul a fAeuţ mpel contra n- 
vestei ofdonanțe, cara Judecându-so 
eri, de Camera de punere sub a- 
cubare, a font respina, Camera ot- 
donbnd punerea în libertate a colo 
de mn) sua 


Condamnaţi pentru 
banctută simplă 
şi fenuduloasă 


Tribunalul Tifov, mecția IV-a, n 
condamnat pe David Tighelnie, ezo= 
Itor patron din Bucuresti, la un an 
de ile inchisoare corecțională si in- 
terdieție, pentru banerută alnplă și 
frauduloasă, depareee fiind derla- 
rat In stare de faliment nu a imde- 
plinit dmposițiunile art, 877, Rol, da 
14 880 nod, comerelal 


Abuz de incredere 


Tribunalul Iitoy, Beoţia tea e 
a pondamnat alele. acestea pa 
Potre_7, Draloa, din com. Cluper= 
veni-G), în trei fun de zile tos 
ehinoare și 19080 Aenpâguliri cjvile. 
Bumumnitul fiind În nervielul 








ANGAJEAZĂ 20 


In atenţia 


Depoitul Hemonită Imn, ea 
Pg Comisia), judeţul Dâmbas 
vita, pănte prin de indată 20 copii 
călăreți Între 13-16 ani, menşti opt 
su următoarele drepturi Libre» 
minte, hrană ten alocațin aporită au 
3 lei față de ontasii, ouzare, mntateui= 
ță medloaiă pi 0,15 lol pe i, i ae 

















14 pu lucrări de birou, după nptitu= 
trai Impunină 17 n pot intra vo- 








de gradul ai Ill-lea terbula 
ir utibrutui viitarulu) ma 
rhitectul Turnului Babe, 





mu n fost nielodată fu 





=> 

til, An a sari ao Pact dea 

[i 

ir A 
fai că 
Fzu), 

dau, 


a "anda 


lav 

neuro 
secară, 

da 





5 





An mrmată, putând deveni 
Mita sau miaegiri militari de 
carteză. 

vor inainta Depoattulut : 

ete veatiimteală, cu timbre de 10 
1; Batunetul da pastace i euRiiă 
: Meat de naționalitate; Care 
1: Gorâlnieai de Ra alai pie 
Consimțm bitul phrinţiine 















“i vtnuiul: Gertifhent de buni 
purtare din eaniuaă, 
Actmle primite vie ÎN veritieata fuma vugmurila veriinata În 
după care se vu faca cunracut ph 


trimită popllul angajat 
"villa Guma au a celor ce 
in dplinase. condipunile us TA 
VAF 
minţi 


trace 


A În inatanța 


comarolanți Bă judecă 
Iad dă pe ln 


RECURSUL UNUI s 


tr „Mălbu Domnului Nr. da care fu- 


Drimaren aubitajului la 


ata 
cole 
i. D00 oi îi ara 


COS) (214) (517) 


toate numeriie eri 






valul 
„Peri date Stig et 
vor pre getea Dr, Vă 





ŞĂ 


I PENTRU SABOTAJ 


CIAL 


*[Dentru reprimarea 
Vede Ri) uu0l qi ami « 


de vomerttnnti 
Carl în cupiditațea je 








L|intorită aliunției zale îm. da 
[aan [is 

Onăânele de eonțtal și numire 
| Miintați au descopurit 





și trtini 
| IMdOCÂțII atât mini nomarotm iți en 








dimtinaţi [HU afivonaă mau etiehntinză bre 

area etar nad "| nentru consumul piețil la E Mei ei marti Arabu: 

Atevindru Negruț. dim ate. Maria |, C09! Chbunăriu din nue, oa. [A 16 vinda pa apa mări) proțuri a 

Roseti 59, da una rind internare pi. | Rehele AIDBEE NE 97 cara nul a an: | DOCUIĂ 0ât și ennrosiști ant țin În 

Indeă a vândut unt noprannr eu boi | RL e! etichetat paturi 1 (tavite | (pomi amunie mari enntităti de 
180 kor. în loc aa 100 lei mâcuri Mă turi pontru A peovoan 


a sum 
Pire și doei chistul Uleva 


Repotim un ta pont toți vo 
toti tre 
A Afipoau pi etape prețu 
imhrțunilee și toți teobite aă a. 

orloe mărfuri ne Avem şi ori 
o lesar nven depozitate 
A DARA noum sati onnălelerat dopi 
delete Adoste ubitari în Viitor a 
oundatile și depreitătiin pre 


morolantii. și producătarii 
bule 
il 








| 
d 
] 








astfol că pardonţan a 


(proape instantaneu 


ABOTEUR RESPINS 


clamantului Apostal 


exontA a 





Zatu_ brutar 
| din Bucuresti, ste. Malea Domnului 
Ne, 10, a fugit cu banii ineaaați din 


Vânzarea pâinii, 
Li 
” Trib. Iitov 8. IVoa n conda 


pa Morman Carol, din 
ste. Cobâle 














Lu) 


Inșelăciune cu garan- 
țiilo 


Prin ordonanță definitivă. au tan 
trimisi În judecnta Tribunaluluţ D- 
fov, Losit Labgar din ste, Toaranal 
Nr. 73 și Radu 'Toma eta Teodlae Too 
ma din atr. Brezoianu Nr, 37, cart 
nu nleătult în aparență o mootetata 
Pentru desfacerea untalii pi. cari 
dând anunțuri la divezne mara au 
Ankajat numeroa partonal eu pa 
ranții, inranții co ni e-un mal re 
mtităt 


Tnșolăciuneo 


Parchetul Trib. [fov. a trimia în 
Judecată pe Iom Neagoe din Bucu 
resti, enrtiorul Ghannea, pentru In. 
selăciune 


Buanumitul mub pestext <ă nu a 
păalt polițele, dar că In va da a doua 
Ti A determinat pe reclamantul Va» 
sie Gholeş, să-l vândă o masină, al 
cărui preț conveniae să-l anopere eu 
ambii 

După ce actul da vânzaze 1-a fost 
thout şi mugina predată, inevipatul 
a rotusat a-i mal dea politele, spu- 
nând reclamantului că dacă are 
Yro-o pretenția să îm adreseze In 
manțelor judecătorești 





Ducele a primit 
pe d. Varga 


ROMA, 33 ihadar) Ducele a 
primit Luni după amtază pa d, Var 
wa, ministrul de camert si vamtnieu 
Hi at Ungariei 





DEPOZITUL DE REMONTA FLAMANZI 


COPII CĂLĂREȚI 


refugiaților 


mu inatevețiuni de detaliu cu privire 
la prezentate, 


TRAGEREA TRANȘEI POPULA?E 


Nr. N dim 26. XI, MD 


Câgtigă du 9 ori votul 
vom mmeaile terminate. in 


teal 


Chgtiei de 10 ci costul Inalui 
voate numere terminate În Li 







Câmiză ce 100 ari coatul Lotul 
nita In: 


ie de 400 ori eat omului 






sabotajul at 


apoonlnasă 


de mârturi vor fi ronmdurate aj 
me 4) Meeato onuri aunț - taca 
urgent de instanțele 


jdeolitoragti 


1 suma rezultată 


tacerltar străine ai Reiohului, a con 
dus pe d de. Tulea dela 
Beltovue la gara Anhalt, După ce a 


woare, primul minlateu slovac a Mae 
tutat pe mumeroali Huneţlonart. Bu 
periei și irantanl at partidului vi al 
armate permune, veniţi W. ie 
pal ua re but 
Mera ri alta maresalul Mattel, dr 


Dietrich, setul bicoulul die presă al 


moarta si Claua, te, 


pă el "lesă 8 ae 


5 
1 


[ 


at 
București 
u Nr. 40, Ja 15 aila bn 
ehisoare corecțională, penteucă. Iu 


Ind mastă în conslanatia dela. foa 
Ancora, și-a înmupi 


dim vânzarea ma 


FUEARERUL A 


BERLIN, 25 (Rador), 
Puehrorul n primit In noul 
oaneslarint, în prozonța d iul 
von Ribbantrop, pa d. de, Tula, 


presedintele consiliului și ml: 
nistru al ntacerilor extorae nl 
Slovaclel, 








Spootelri, 
Mnnumentai Morților de pa ter 
stan Linden,, Insatii de an sp din 
înaltul romandament at forțelor ar 
mate, «de miniera Stowaetei la Mari 
lin pt de minhirul Germaniei la 
Preabarg. 
b, Tuta n depun a cornana in Mo 
numental Erotlar gremani și sa in 
elinal în reculegere in fața Mona 
mentutul. 
La pteeare, omul de stat slmwme a 
trecut In repiald compania de noare 
Toy Luni, d, Tha. a făcut n mietlă 
rmlul Gdrtner, ministrul husttdtat 


COMENTARIILE PRE. 
SEI ROMANE 


ROMA, 25 (Radar). — Presa rama: 
mă vubliniara că aderlunea Blow 
clei In partul tripartit sute n anuă 
fovadă n puterii rnojie pe sară 
a omareită axa și n întăririi mereu 
erescânde a blocului popaarelar au 
tibritanlen, 
jermanta lut Adoit Mita — morte 
marele Mallene — a dat Siponelal 
Mbortaten și aa nu va ui Di 
Da mosea, este tonrin naturală ale 
turaren Siavaelel la statale cara aa 
nteză sinuranța viitorului si și tot 
dt dp natural vate ca Slovaela să 
volabureze în deplină solidaritate en 
putorile cărora  Enropa le Invră 
soarta sa, Noua Bnropă nu 
la de vomiliele 
1 unită 


Va dea util dimineala ra 
D 














P* 































ale ans solidasiăți aeliva, 


Coman 


pactul 
fier mata Dalla” constat 


+ 
ROMA, 25 radar) 
vând astestanen. Slvvaotei la 
tipuri 
ta că sapă stimele 


D. dr. Tuka a 


BERLIN, 24 IRudor), = Prol 
dr, Pun, prevodintele constitui 
de minigini si ministrul ataceritor 
steăine-ar Slovaclal, a pirasit Marii 
seuru capitala Rolohulul, după 0 sa» 
sere de doua alte la Merlin, 

D. von Ribbeniran, ministrul a» 


IT 





[i 


wi 
castelul 
Li 





Vizita la d. dr. Guer 
HERLIN, 28 (Radari. — B, prot, 
Taka, prevediniete de  conilin al 


sul 


da fn em mnf mul tarani 


———————_— 


AVUT 0 NOUĂ INTREVEDERE 
CU PRIMUL MINISTRU SLOVAC 


BERLIN, 25 Madar) . 
D. Rudot Hoan, Ineţittorul Pine 
hrorubul la conturarea parți 
dulut național-anetaliat, n pr 
mit Luni diminenţă pr d, adr 
Tuka, președintele conniltatuţ 
41 ministrul afacerilor externa 
a Slovnelel 


tner, ministrul Justiţiei 


mul paetului tripartit 
milioane da oamani 
ne că ai n'a epuizal 
capaelțate se apa 
serie marul == a 
Mile me vor mddoga 
În coneluzte, ziarul faca n anmpm 
rate ntre aldhuraraa panuneelur Ja 
axa Bimaaviin si inliteor Im nare 
se nlă Anglia, după cum a nrătut 
prtai chiar Tordul Tothiam,_seimbate 
ul Angliei în State 





numără 160 
1 se pote mms 
învă Întreaga sd 
tn pizeânit 
Inrte remteai 
a acest bere 



























BRATISLAVA, 28 (hadar), 
D, dr, Tito, presedintele statutul 
slovac, a adresat următoarea ton 
logrumă de mulțumire Pireu» 
lui. cu prilelul adeziunii Slova= 
clei la pactul tripartit 
„Vă mulțumese din sullet pen» 
tru urările de bine adresate po 
porulul meu si mile cu prilelnl a 
derlunii Slovuolei la pactul tri= 
parut. 

Sunt recunoseilor  Pacolonţel 
Voastre penteu faptul că poporul 
meu poate să contribara, alturi 
de marea da allată, la mo or 
dine a vieții politice n popoare 
lor, bazată pe dreptate, 

Poporul meu, care printre cela 
dintăi a ridicat ormele spre n 
lupta pontru noua ordine, are de= 
plină incredere în comduvarea 
Voastră și aste convins câ sea» 
lonța Voastră consitua garanția 
că vietoria Vonstră va aduca, și 
naţiunii mele un viitor hori”, 


părăsit Berlinul 


rănit cu un tren smeclal ata ul 
alt 


UNGARIA SATISFA. 
TA DE ADEZIUNEA 
CUTA ARI 


BUBAPESTA, 28 Andor) «Eni 
espandenuiii atenta cântau 








Iapa, 


Ceraurile uogaee primonag su ni 
infanție alexiuinaa Alnvaritt la pat 
tripartit, aubliniinit să lua 
oi ordini marvltala catia ha 

dal 





jrocnt în rovhată o comande a» 
u 


D, de. Tuha aha luat upal rămas 


[o 


pepuntinieni tul i aula mes 


uni 


SERVICIU AERIAN 
BELGRAD - PODGORITA 


BRAANAD, 206 Calea Dr DA 





secui Derambele va [i paiuar aetvintul a 
Reichului tarul de stat Kepe [d rogi 2 Ra [o se 
pier, subeoeretarii e stat Were [gi papii e linia Metan N 


tul ale 
de git tai Re 
DVD de Ra 


ovia ua dată mb 


Li 


te PA 





























man miti PORT CATEDRE ŞI eroare SĂ 
EI CONFERINŢE. VA 
„DRUMUL ROMANIEI "3 z2=| “14 INVATAMANTUL SU 


UROPA TÂNĂRĂ" | Fi 
o execută numai testamentul E 


Generalul Antonescu nt 
martirulai Codreanu ci 


despre stările de lucrur 


și voința poporului roman Vitorai Daca-Soegiai taste eee. 
i dela noi | gsm re. 













a Tennie Cub 
ermana 3 
Presa g mmrpi sie poperuini. spi- Ivut loc 0 TEX eni cent 
nertimer | Bmaneler înrrt ZTUA te-a Pacsttatra de omtme: expibatări| Desen 
m Rate m |măzd în cenelasie d s E - Facultatea = extpema | Miniere etacteteitat Le: în | peoria 
Rum. 2 (Rate e rr re | Vietarta-Tennie CEB Bomeâr si exeget |catei conf pana! ci | IRoXIA, arti 








Viforul Daria 


ZIUA Şa |e vită Imp atație 


Viforai Dacia-Tenale Club Fomăe | pata 
Vietama-Eportu! Stedenţeae | 
Stadim Fomin-C, E.R 


rii MA Se a = =| Cupa Nicadorilor 
se ce acum sea în Emi ji 
Pama intre altele tra Comts- L D LUI HORIA SIM ZIUA t-at 
ie arce ma mile j F | Victoria — viori meta, 
we. dă în serata, căci „sală | Btaâtal Român — BR C.I 


ee 2 ADRESATE D-LUI PELLEBRIND GHIBI PENTRU eo sea 


ZIUA Da i dă obsterică și E . a 
minapimeată 


Icons). minerearilo: si 2 A - 













tă 














Tenis Club Româna = OP.r E telor mi artelor 
Y C. 13. ACADEMIA COVER. | ipernară pes! 


AŢIA FĂCUTĂ PENTRU SINISTRATI Ea m m „A Ret Ea 









Stadiul Româna — Tes Ro-|dfept comstitational. drept  ad-tte.| EENerală și mpiica'ă (com) limba i aj artelee- 
3 i îm 1 dcetrinelor economice ecremortenta română (cotă, i 





|mrmând ca aceste sume să île utili- | mmân 





- B zate pentru ajutorarea sinistratilor | victoria = C FR acu tatea de litere: ietera kte-l ACADEMIA DE VUZICA 
C | terisnatai cutremur care a ni a-| Vifarui E Ra. iz] safari L-A pi (] = SI ARTA DRAVATICA 
. be ctime în Romă- 1UA TV Tătra rană, roenână [ 
tâtea pagube și vi î tact aa ÎL sta. | Eieetere et conferință) te BUCUREŞTI 





aia. 
| i al Guvernului | dențese 
In momele meu și al Guvernului | Ceata rezilt R 


Român exprim Excelentei Voastre | 
[cele mai călduroase mrimumiri si] GP: REC 13 


elevă Cormtăle. armori». contrapmet și 
vioară. obni, trompetă, 





geseniderra dre 


mame În aere nai 
- tine și câmă comer- 








4 rog să binevolți a transmite În- ZIUA V-a ina 
li , E . Si ARTA DRAMATICA 2 
as treprinderilor donatoare toată re-| Yitorul Daca — CER E u 
u ce cele mai vă mul- Î Rit ia. | Sportul Simdențase — Tai Ciub : CLUJ (TIMISOARA) pă Dabitea. miel 





erei» în co'abarare strânsă ce (7. | 2 donație ce ati binevoit să IL Vi 5 - | Român del ai coara-| + Dieta i decat 
tumiri domaţide ce | „Primii. Vă rusăm Excetentă. a- | Boa DĂ | Manme, Fztologie ș zică medicală a tragedie, avizul coentstal. 












Statm “e mentmiri. Acesta a fi | ni le trimiteţi, în mumele întreprin- | «'eurarea distinse! mele considera- - 
Stati de ale erei care Gem: | derilor. industriale  „Flat-Romena” | them run | UNIVERSITATEA — 
Tata) Antomeare i-a fâzmi Patrie! (lei 100.000, „Societatea Italiană din | HCRIA SIMA R.C. 5 =TOB. IN IAŞI . „SE 
ie. AI avilea mare serrela a fost | Navisazione Damubiana” — 100.000 Presedinte a! Consiliniai de| Stadiul Rămân — Vilerul Mleia | „Păcoltatea de ieoiogie: exegeza | 
m topi imnreznă ee Cominriti- (lei „Usinda Romena” 100.000 lei, ministri ad-in'erim | Victoria = Sportul Btidenție: Vechiului Testament, | 





i Mimcării Lexionare. si ammme. de | Fe 
d pammi ea areeari enerrie eu c3- | ZIUA VII-a 
Vilorul Dada —TCE * 


az iz | SEORETARUL GENERAL AL COMISARIATULUI| 5 Sea 


petrece = AFACERILOR STRĂINE AL U.S, S-ULUI | reteta 
IN AUDIENȚĂ LA REGELE BORIS merg (A 


Directoratm Serimă comanăcă: 
D Sobolev. câre rrorex'ntă URSS | nus 








A PRODUS VIE IMFRESIE IN BULGAR 


SOFIA, 36 (Rador).— Carespon- în ordine 
, anunţă: s Aa 

















pregati 
sta istoriei a 
















trucât Soc elatea S 







SOFIA. 26 (Rador). — Corespen- 






p= 
Ma denare. ris: ntu) agenției Sietani comunică: [in comisinnea Dunării, fusese pri- [toți membrii acestei serții sont 
srestățile cp cari a ar Regele Boris a primit în anâlență [mit inainte de d. Filoft presedin- inserișa din oficu ta Saa Gereiiui 

pe seerelaral general al romisaria- (tele de consiliu bulgar îi Militar București care ra funeţie- 











atat Miscarea Ler 
pintu-te mi rai . m'mi Afacerlor Străine al URSS. d.| Stirea acestor snrevederi a trezit | na cu o Nouă Organizare, 
Sobir, insotit de ministraj Sovie- | interesul cercurvor diplomatice din |  Deseblerea sălii care aul va În- 
telor în Sofia, Sofia. tărz a, se sa anunța prin 

. Următor! ofițeri ser 


SITUAȚIA i:1UNDATIILOR îi 


Lorat. Dobre Ma 
Locat. Predescu T tus din arti erte 
ordine 


IN IUGOSLAVIA 253 


te 4 2 A cont. 
în valea Game dna “memaeai| Gruparea CHINEZUL 8 CETUL |ieoată. 


-[in valea Save! 57.000 hectare de 


























respondenta 








































si, care a nouă Laica arătari Poruitatea = 
tura sa. mistera) Incrărilor publice co- | Vreme” anunță că 2500 de case mubhiri rate. cea 
prin destin. ca Germania. mâzeind |manieă urmtosrele cu Doivae ln [e a pat ] “Făcuitatea de area 
e E creme, [E sit altă uoeăă de mea: |- 100.000) ÎB AEGDĂEUMI | ea eee e eee [eset 
marea apelor rhuui Sava a] — uri, d a «i utilizarea. Braga 
tat 570 hectare univ: e. 











pentru jucătorul Molnar maşini terzaice, 


FI 
ii 


i 


mea et „aul cure 03 SCOLI DE AVIAȚIE 


Clubul Chinezul din Timi- 
D. Yuloviei, 


ui 4 soara a trimis o adresă Diree- (cat. 
RE „ae [poll a iata o ma IN MEXIC ritului” Penal vea gar | te erat 
= de 


econummite și caltarale dela noi, aşa rată i 
ALTE AMANUNTE 39 PRaita, despăgubirilor cerute de gru: 
„057 amane. | ea | nui îs 2.2 FOSTUL PREMIER AL BULBAREI 
. 


sar. |potdentu! agenției DNB ani 


ÎNTRE STATELE UNITE ŞI ANGLIA = Bi papei ii e Eee FOSTE ESTE PENTRU 0 AMICIII 


SAU DUS TRATATIVE PENTRU iai 
„MODIFICAREA LEGII JOHNSON MP ORTA 7 | 


25 i 
meponteniul nora! Om Tae Pâriteae Părerea va 





i 






i 
Ad 




















SITUAȚIA EXTERNĂ 


putem înrezistea viel tm fapt 
pe esichiern Politice înterna- 
ale, fară să ma fim Atliți să a. 

că ÎMtrenga prooeupare dipla- 
iei n Furopel se întăgreasă pe | În ceac, 
pe trece tnt mai compaet intrun | del faţă a, 

rins de forțe animat da noe- 
ÎL țel comun de prefacere conti. 


declarat din nou 
de a rămâne în 





Fă are volnța ferm, 
afară de conflict, 
Lă 





Pâri di 
internaţională rămân = 


trlandeze, 
rlanda nu 


a va 
Ankilei  bnzele 


* 


geosebit de bin impresie a fa. 
în Germania ouvântarea d-lui | O nouă dovadă a Vnistel şi încete. 
Inquart, referitoare te legitu. | ÎEFII ce se Înseăunează cu incetul 

dintre Marele Reieh Garman și [În Franţa. o constitue preocupările 
fuvernulai din Vichy — care în a. 

şi n. [fară de problema prisonlerilor de 
ȘI că |TAZDol francezi — se ocupă de posi. 
ci al Tetnstalării eabinetalai in 

arts, 


aid 







n declarat că germanii 
i! se înțeleg foarte bine 
că vor termina prin a se uni 
pet. 











Fapta) că n d britanică a gă- 

să bombardeze Mar. 
îl interpretat decât 
sau Anella vrea să 


element de ptoro- 
Care față de Franţa, coala ce sar 


> ena. 
ra în metodale obie te 
Porurile internationale aşteaptă | „diplomația“ britanică, sau tri 


ea un văd!t interes rezultatul între- |unglezi ar fi 2 
de Dumineca dintre d-nii patori A : 
și Sarteiogin. 








eontunde 
an de pe 








mult că 
glia ori ce mille e bun 
tenta să-si afmnră topul 





are deloc intenția să 
Astfel stând inerurile, 


Contribuţia magistrailr şi funcţionarior 
 iudecătoreşti din Suceava-Cernăuţi 
pentru — sinistraţi 


reţine din jeata pentra 


La aceamtă teleeramă d-ma a dat 
| următ riupons 

ei ic U paper câliuros pentru fap- 
fanetionarii dela | ta de românească Înţelegere a ce- 
instanțele judecătorești din În imceteaț! de ultimele nenorociri 
eircumseripția Curţii de apel Sucea- și vă felicit pentre exemplul ee-l 
i m-Cernăuţi, au oferit să contribur daţi toezma! d-va.. caze sentați pri- 

rea sinistratilor în urma | beri încercați de alte miferințe”, 

enbemmurului, eu salariu, pe o si,| 


















fin parea cd-ul Prim rese= | 
e a] Curţii ce spe: Saceava-Cer- 
g: 


VAPORUL „PATRIA“ 
CU 1800 EMIGRANȚI EVREI 
S'A SCUFUNDAT 


NEW-YORK, 26. (Radoi), — €i 
ondentul agenske:i DB ani Sun! temeri că er !i victime. 

Vagortul „Patria, pe bordul că-l Este varba de na vapor ca eml- 
ia sc aflau vreo 18%) emigranţi «- | granți, cdrora || sa interzisese de-l 
i, so scufundat În urma unei ex- barcarea în Palestina. 


IN GERMANIA 


- 







!plozii în portal Hala 




































este 














BUDAPESTA, 26 (tp), — In le 
Sătură cu recenta desbatere parla- 
meniară despre convențiunea ger- 
Manosungară, inchelată la Viena, 
Cu privire în nroblema naţionalită- 
țhor, ziarul Deutsche  Zeltumg 











BERLIN 20 (Rador) 
comandamenţ al 
sermane comunică, 

Un submarin, sub comanda câpi- 
tannlui Sehepke, a scufundat va 
poare inamice cu o deplasare totală 
de 41.400 tone 

Aviația a executat, și în noăpiea 
dle 24 spre 25 Noembrie, atacuri de 
represalii incw hale de succes 
tra Londrei, Explozii violente şi in. 
cendi! au fost observate ma! ales in 
central! orașulu! si pe Ambele maluri 
ale 'Tamisel. 

După cum sa mal anunțat alte 
rmațiuni considerabile de avioane 
de luptă au atacut în acecasi noa p- 
te obiectivele de război Importante 
flela Bristol, Timp de mal multe vre, 
aviatori! negâri au aruncat bombe 
incendiare și explozive de cel mal 
mare calibru asupra instataţiitar 
marime și industriale și asupra tu- 
turer intreprinderilor de aprotizio. 
nare, In toată regiunea au fost In- 
cenâinie numeroase antrepozite. pil. 
ne en materii prime, inipreună cu 
instalații Jor industriale, TA. uzd- 
die de păr în fost nimiine Tăr o 
moară mate a fost pistultă de fla- 
eri. Dopă cum av putut confirma 





altui 
forțelor armate 























20 (Rador). — 0 do- 
ebsciută a neadeviruluj Afir- 
DE engl a fost dată Luni la 








zile engleze de radio afir- 
maseră că Duminecă noaptea atacuri 

mene britanice sar fi execulati 
deagupra Beriinuiul. Atacaniii ar fi] 
deasupra capitalei in primele! 
) at îi aruncate bam- 
asupra gării Gin 
m aupra gării de 
ter. In acelas timp ar 
arumeala vreo 1000 bombe 
intre gările Poladam şi 
endiile provocate ar îi 
a proporții incă 
a aiua interiorul avioa 
ante. Deammani șe vor 
tură în plin asupra 
















i Le 








iat aseme 
latzir m 





au 








gări Potdam 
I 


Bia gelului premi Rei- 














general 
fransmite, de andera din laba, ur 
= No, 1îă; 
Pe frontay grec, detașamente ina- 


i 


- |aetimatea de duptă a 


„OPINIA PUBLICĂ DIN UNGARIA 
PRIVEȘTE PROBLEMA MINORITĂȚILOR PRIN 


AGEIAŞI VECHE PRISMĂ A SECOLULUI TRECUT 


Un important articol de fond apărut in 


scrie, În articolul său de fond, ur- 
maătoarele: „Problema naționalități 
lor a lesit de mult din cadrul in- 
Rust, Câre l-a fost impus de către 
secotul liberalism! și ai demo- 
craţlel, 











EXPLOZII VIOLENTE ȘI INCENDII PUTERNICE 
PROVOCATE DE AVIAȚIA GERM ANĂ LA LONDRA 


Comunicatul inaltului comandament a! forţe lor armatei germane 


recunnastarile ulterioare 
incat dela Bristol deven)s 
foeăe de incendii 

In aceași noapte, alte atacuri 
Au fost indreptate” contra altor 
cAt&va Orase din Anglia centrală și 
sudleă 


Din 


spațiu a. 
e um ariaş 


chuza 





timpul eprieinie, 
st redusă 
3 Noembrie. Mici 
ane de luptă u- 
SOară au bombardat mai multe 0- 
bitetive militare importante din su. 
dul Angtiei, Bombardamentele au 
avut nn succes deplin, 


Porturile britanice şi căile de na- 





în eursuy zilei de 
Tatiaţiuni de a 





| 





| 


vigație au fo din nou minate 
melodie, 

Bateriile cu tragere lungă ale 
Afibatei Și marinei de râbol au 


deschis un foc plin de efect. după 
cm Sa mai anunțat, contra unui 
căhvol britanie, care în seara de 25 
Nocmbrie incerca să treacă pe la 
est Marea Mânecii. Convolul a fost 
împrăștiat, 

In noaptea île 25 spre 26 Noem 
brid, inamicul a aruncat câteva 








VA FACE 0 VIZITĂ 


NEW -VORK 
respondentu) 
mite 


20 (uurtor 
zentiei D.i 





[i 


Datiy 


New 


amunţă 





„Deutsche Zenung“ 


Totuși problema națio- 
nalitățiior este pri de 


Gpinia publică ungară 











că prin aceiaşi veche pri 
zmă 


secolului trecut“, 
MADRID, Rador) 


pomdentul agenției D. N. B. 
mite 


Consiiuj 





— Care 


tran, 


de miniştri wa întrunit 
Luni seară sub președinția ganera- 
ulut Franco, 
au adoptat mai multe proeete 
de leg! relative in agricultură şi Ja 
Iuerările publice ce urmează a și 
executate 
Generaul Samaria a font numit 
Ruvernalor militar al Cartaginei 
Consiliul de miniștri n deein co- 
lomizarea mal multe regiei mpa 
niole, care prezintă o deeebita im- 














Vestul Ciermaniei. întrun singur | portanță din punctul de vedere ul 
sat Wau înregistrat pagube mate. | apărării nationale 
riale. Ba ma! hotărit reconstrulrea ma! 
Inamicul a plerdut eri domă a- = _.. 
Vioane: mnul intro luptă aertană, 
lar ai dolen doborit de artileria 
antiaeriană, Ş 
Aviația nostra n'a muferit lei o 
| pierdere. | 
YOMUNICATUL ENGLEZ 
LONDRA, 25 (ador, — Minis-| BERLIN, 28 Noe, (ip). — a 
teruj merutul publică urmitarul ew- |tăreața engleză din Marea Medite- 
wunieat rană, Malta, a fost bombardată de 
Im noaptea de Luni spre Marti, a- | puternice emeadriie de bombarda- 
vioanele de bombardament britani- pa 





nu atacat baza navață şi şaniie= 
dela Kiel ș 


Alle 





Wilheimshaven. 


av 











bombe în unele ptincte din nard- 


ZIARIŞTRII STRĂINI AFLAȚI LA BERLIN INVITAŢI 
SĂ VIZITEZE PRET/NSELE DISTRUGERI EFECTUATE 


DE AVIATIA BRITANICĂ | 





Cho, d. d, 
raluiai Bodensch 












piețe, e infa, 
glezr fuseseră bombardate 
nspegtate de rep 


i sămnane și 
de a'apații milita: 






unit Sc 
Bpanie], Buedi 
Tiel, Finiandel. Blevetiei 
Tugtainviei și Boliviei 

re slotuțiuni 








unt râs 


în lumea intreagă și 


zilnic 
aduen Ia cunostinta publicului și în 
presa neutră, folosind ln formarea 


pândă! 














IN ȚĂRILE BELIGERA 


tran» | Îi 





SENATORUL AMERICAN GEORGE 


DE INFORMAȚIE 
NTE 


Dohtru afacerile 
sa tarul 
atenția 


temncr 
i rea 
ste tării 


fr 





mea N 
GENERALUL SAGARDIA A FOST NUMIT 
GUVERNATOR MILITAR AL CARTAGINEI 


işezăminta cultarate din Mae 
drid şi Barcelona, 


EXPOZIȚIA LIBRĂRIE GERMANE 
LA MADRID 


MADRID, 25 (Rador! Ama 
sadorul Germaţitet, vom Stohrer, 
Oferit o recepție cu acasa . exporta 
Hiei Ubrăriei germane la Madrid, 

Recepția a auut ice în Palatul Ara 
telor frumoase și a luat pazte in 
ea încății reprezentanți ai gurar=4 
null, at partidul falanulit, at” 
armatei spaniole, precum și reprea 

1 zentanţii Puterilor amica (in 


C BOMBARDATĂ 











DE AVIAŢIA ITALIANĂ 


ment italiene în cursul zilei de Luni, 
Se declară că formațiunile aviatica 
italiene au efectuat atacuri foame 
imprăstiind cu focuri de mitralieră 
concentrări de trupe engteze, 








INUNDAȚIILE CONTINUĂ 















su atacat 
dokurile de ei Wiltem= | 
sol, buze de, bidrvayidane Deraok : Ţ d 
da şi mat imite aerodromuri | INN U G O Ss 
Vaul dim atloanele m ire lip = Maui Ai 
D. 26 Noembrle Lin). —ţ continua, pentra a sata populația, 
e. L pei dă tar ntiale, tă e nu [averea ei. Afluenții rânlut Sava sun 
nceteauă, * de fundaţie [revărsat i aa inundat mari teritorii 
eantinuă (n unele parțt ate iii de. pământ 
“Râul Sava a Iundat până actma| Suburbia oragului Belarad, Pace 
71 ha. pâradat şi 8 2300 fami- | rtea, esta dea parte imune 
fi i ata şi detm- | dată. Capitala mu aaiă 











maţiilor engleze aticia Pda a-| LONDRA Rador! 








Amiral! 
























Toia! 17 vapoare cu un tonaj ge 
nea rempeci, 











1 gceşite. De aceea, sn 
reprezentantilor pre: 

Şi ntatatiior militari prilejul ai 
se convingă de neadevărul | 











DETAŞAMENTELE GRECEȘTI DEBARCATE 
PE LITORALUL EPIRULUI DISTRUSE 
ȘI CAPTURATE DE FORȚELE ITALIENE 


— Comunicatul N o, 172 al cartierului general italian — 


ră- 
] apropiete de Petali și Proeke au | stricăciuni, Nielum mort. niciun 
ROMA, 28 (faăm). — Cartierul [e râcaa Price 


dări dela inăițime, în picaj și din 
magi &in tinta Certu e fest 


Bienk bi Durazze, 
<a insine hu executat e | 
Lerea și era, iai 
iliri, din care nanai 
Si să militar. a saturit | 





erau in mod normal, iar trenurile | deri britanice au fost cer 















peral de 39 594 tone ai 
tatari. au putut conșinge că : tonaj global este bineințe- 
din pârile și imatatațiile din |, arte depârtat de tatalui de 
Putiintastzanse, Lehrter, Posada, | 137940 tone pe care germ A pre= 
ete, nu tind aj îl scufunda: în timpul msi 
arma de bombară als! săptămâni în care reaete ple 


ai puțin 











PIERDERILE RECUNOSCUTE DE ENGLEZI 
IN CURSUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE 


menintatea atacurilor din partea a 

















SI ru î vioanelor și submarinelor mamico 3 

cenata Du sate unică numai unitatea pabiieă urmâtoru font mal n Acest fapt al 
| 7 ri Be = ul pt rr Anei ocupă și pe care va termina prin 
i mondial a făcut| tin Apt mâna orubă 

e din esendri Riehtoten, a de. n pina 90 bj iei au a 

arat că in vremea ceea spada 74 eta a cină 9 înce A 

ca incrucizată cu rea cu  aq-| 14 vapoa a [- 
veteurul taia în e se 9ăă ati cu sa tea ce ra TIOTOIR. jADONBZE SU 
regretul că fată de neadevăruride|, 3 vaze aliate cu un e . : 
redamne ale avtatorilor englezi nu st a LARE tot ti facţ 
DE-A ceda o Pi niază cu satisfacţie 


adeziunea Slovaciei 


TORLO, 2 fftador), — Ziarele su- 
bliniază satisfacția Japoniei penteu 
faptul adeziune Slovaclel în pactul 


N ru toa- | tripartit : 
e: form orativiu!, pe când ridicata de cât milk p E, 3 $ Vp 
iesite data a A gările de[ tă perioada de răsbo E rai Yamlurie. și epitet rr 
mărtuii teenuriie scsita mult mai puțin ridicate de ci [n subliniază e 


din momentul 


Joeia pterdoriioe 














manat Ja că 
pobdarea ax: 
oi” sal tra lie 
ieri RA 


Moane inamice au fost 
dobarăte n Dacă de artileria anii- 
aeriană 


In Africa orientală, un so 


tra 


tării pe e în 
batai 


da 
importanţă iară, La i 


ROMA 25 (Nadar), — In vereu= 
ile CA i este desminţită cite 
gorie mlirea, ri de prupa- 
duemană, să în curse upte= 
[OP atatăsarate we. trzutul ereo, na. 
penil ae fi plerăuț un drapel 


220. (Raduri 
ao în audiență pe 


Acinane inamice ae aruneat bcr 
Se 1a Asab, pricinulad un mari și 
pateu răniți Pagubeie sunt ugpare. 


ralu 





RI EXTERNE 


se Marea Britanie în Turcia și Gre- 














ie i i să 

ia a Inceput intendi» [ela va. dispare în curând ai i 
oa asi e impotriva vaselor | NAsani Shimbun mibinlas să 
a N ripariit nu sate dropia 
comer mice. pactul tripartit, ou. cate 

murtie competente se inspateiva Statelor Unite, N 

mită “toluţi “eh nu din Alto alure relavenză, dp, at 
plerdenie „britanice, au toat Pe Olră mo, emte cuaul a se faze ÎMI cu 
seară mult mai puțin întinsă, tre-Iprivira In rulațtunile dintr 
bueție să se trmgă conciuzia că a-[inito 









Nomura, mut de curând ambasa= 
dor pr: gi Fram x] la Washington. 


Ratificarea stării 
de asediu în Turcia 


ANKARA 16 (aderi), — Carei 
pondontuj agenției „Șisfani” “aus 

te: 
ip tii Adunare Naţională a ra 
uflcat decretay de e: 

de amedia i N 

marirea olibecărei Adriavopo» 
ai 4 font celmbmală cu mase 
Mumutinte bn intreaga Turce 





— OO 


Pai LE 





ZECI DE M 
AU PRIMIT PE 


CONDUCĂTORUL STATULU 


d-lui Coman 


Cuvântarea 






mărsătaii lam seară, a 


tlmpimazea d-la! genera! Ion An 
tim” Condacătoral Statului 

Coloanele legionare sau adunat In 
Areul de Triumf și în fața Strandu- 
1ni, dela ora $ Și Jumătate veâra 
Incalomarea sia făcut în cea ma! de. | 
măvărțită ordine. direcția gara 
Mogeeata- Băneasa. 

Numa! în Corpul Mune 
fost prezenţi 
si mal multe mii în corpurile 
iţi, F. D. C, studenți și lestonare | 
în fața păzi ae aliniat gărzile| 
ma drapele, lar pe peron lan Ido: 0 
companie din regimentul de renta 


eu 








aarensație cu drapel și muzica poa 
1ni de afițeri de aviație; pă | 
eazarmate. sub comanda camarade 
Jmi Ovidie Gătnă; garda de onoare[j 
legionari din c Răzleţi”, sub 










ntalal-ajator Bul 





15 mijloc sosesc d-na peneral Ma- | 
via Antemescu, d. comandant Horia 
ad-interim a! Con 
miri, d-na Fabric 
rnuiui, corpul diploma 
străine și înalții dem 
ari a! statului 
Gărzile muncitorești suni coman 
1 Dumitru Groza 


Sum, 




















ORG CU 


merge lab 


II DE CĂMĂȘI VERZI 
D. CENERAL ION ANTONESCU, 


|, CU URALE NESFÂRSITE 
dant Horia Sima 


E: Y 








| Mg 
| 


german te drapel se afla deasemeni AZI 
be perene! de primire „Domnule General aţi plecat cu increderea poporulul român” a 
IN GARA s d. Horia Sima. întâmpinind Luni seară pe d. General Antonescu 










Pe -perta în 





= - 
MISIUNILE 





STRA 
. îi 


rea în 


cor 


zi 





i] 


Piti etarra notita ce i 
aderunea 
Pe ln pact treart, d. sa Parti, 4. foactim_+os Hibpenti oo ni. rusueet, Gui RE 












proteceluini 
| dim mara 


MI 
Mile Lefter 


Radu 


ert 


La ara 12 tremug își faze îmtra- Inul d-lui ptmeraj lon Antomeseu 
In sunetal Imnului Regal, Condu- 
câtora) Statului coboară vesel, îm- 


TĂ. Lovemativa este drapa- 
ariile țării 





clus, ministrul Germaniei şi sulla, 

lor Medrea, directorul gene- | preumă cu membrii suitei, d-nii: MI- lan trecul în fenială colounele le 
pei pi propaganâri, vefal [hal Sturdza, ministruj' Afacerilor |gionare in aclamații nes/âraite, apoi 
jepiemar, sare sprinten | Străine : Vasile Tasinschi. ministrul | (n maţina Condueilorulul iati loc: 


se indreapiă câtre razo- Muncii, Rănătăţii şi Oerotirilor So- 


AEFRIMERIULE 


N A 
INCRE 




























JURAREA DE BUN SOSIT! 


| cu increderea poporului român 



















Conducătorului 


- soelalist 








ministray E- 
conomiei Naţionale; Al, Constant 
subsecretar de Stat ni Presel și Pro- 
c er. subsecretar 
|de Stat pentru Finanţe; P, p. Pa- 


| naitescu. 


paranlel Pann 


rectorul Unieersităţii qin 
| Bucureşti, director ni ziarului „Cu- 
| vântul“;  Wietor Medrea, direatorul 


general al Presel, set aj Protocolului 
Legionar; Victor Biris, secretar ge- 
neral la Interne; col, Diaconescu. 
şetul cabinetului militar; Ay, Randa 
şeful presei loglonare; malor Al, Ma- 
rin, aghiatantu) A-lul generaj Anto- 
nescuț căpitan medie Stroesen; Bar- 
bu Slușansehi, dela ziarul „ 
tm": M, Pop, dela ziarul „Bana 
stire 














(A D-LUI. COMANDANT 
HORIA SIMA 


Prezentand raportul, d. coman- 
| dant a! Mişcării Legionare, Horia 
| Sima. vice-presedinte al Consillului 


de ministri, a rostit urmâtonrele eu- 
vinte : 
„Domnule general, aţi pleca! 


și vă Întoarceţi cu 
poporului german”. 


ROMÂNIA VA AVEA 
DREPTURILE EI“ 


răs- 


increderea 


D. General Antonescu a 
puns următoarele : 

Domnule vice-preşedin- 
te al Consiliului, când am 
plecat vam asigurat că 
intoarce cu În- 
crederea poporului ger- 
man. 

Pot să vă asigur astăzi 
că mă intorc cu încrevde» 
rea Fuehrerului şi a po 
porului german, 

România va merge la 
biruință; România va 2 
vea drepturile ei. 

Trăiască România!” 

Din miile de piepturi au pornit 
urale nestârsite, urmate de rit- 
mul sacadat : Conducător, Con- 
ducător, Conducător, Conducă- 
tor. 


Trecerea in revistă 


După aceea d, general Antonescu, d, 
comandani Horia Sima, d, Fabre 





d-na Maria general Anlonesea, d. 





DEREA FUE 


iruință, România va avea 


«ral lon Antonescu şi d. coman- 
dani Horia Sima, 


In mașina următoare se urcă (d. 
Wilhelm Fabelelus. 


INTREVEDERE 
AIBBENTROP-RANDI 


BERLIN, 26 ( . ron 
Ribbentrop, mini ] Afacerilor 
Străine, a primit pe ministru! de Ja- 
Stiție ai Italiei, d. Granai.” 

Din ordinul Fuebrerului, el a re- 
mis d-lui Grandi marea cruce a or- 
dinula! „Vulturul german”. Era de 
faţă și președintele Academiei ger- 
mane de drept, d. dr. Frank 


D. GRANDI A DEPUS 0 

COROANĂ LA MONU- 

MENTUL EROILOR 

BERLIN, 26 (Rador)—D. Grandi, 
ministrul de Jastiie ftaltan, a depus 
Marţi, in prezența d-lui-Frank, o ea- 
roană la monumentul eroilor ger 
mani de pe Unter den Linden. 

Erou deasemeni de față şi un re 
prezeniant a. ambasadei italiene, 
precum și o delegație a fasciei din 
Berlin şi reprezenlanți ai statului şi 
partidului 
D companie de aviae a dat ono- 
rurile. 


TRUPELE DIN THAILAND 
AU INCERCAT UN ATAC 


TOKIO, 24 (Rador). -- Corespon- 
dentu! agenției DNE transmite: 
„Nichi Nichi” anunță că 





trupe. 
Agenţia Dome! ammță din Hanoi 
că avanigarda trupelor din Thai- 





„CUVANTUL 


GENERALUL 


La piccarea din gara Bâncasa, d. general Antonescu 




























HRERULU 


drepturile 












esite în intâmpinarea sa. 


Convolul în aclamații 
pornește spre Pregedinție, 


. 
Grupuri compacte de cămăși 


entuziaste 


verzi s'au indreptat 
Voaaţule Germaniei, că AR 
rile Axel, = 


DESHUMAREA OSEMINTELOR 


CĂPITA NULUI 
NICADORILOR SI DECEMVIRILOR 


In cursul zilei de eri, sa tăcut| Din partea comisiei de anchetă 
la Jilava, deshumarea osemintelor peer ma pubiata pe: nare 
Htanului. - Aia 
dota Decearitilor și: Nea Curte, Bănescu, Vintilă ri 
p: şi Apostolide, 


PROBLEMA ADERĂRII BULGARI 
LA PACTUL TRIPARIII 
NU ESTE ACTUALĂ 


D. DRAGANOFF A SOSIT LA SOFIA 


SOFIA, 26 (Rador! 








i 








— Corespon- | In legătură cu faptul că ea 
dentuy agenţiei DNB ce de stat bulgari nu pleacă le Beriă 
Ministrul Bulgariei la Berlin, d. [a luat naștere svonul că d, IE 
Draganolt, a xosit ta Sofia. nott ar aduce cu sine penele 

EI va fi primit. probabil, incă în | pentru adeziunea 
d. Filoti, | tul tripartit, spre a le 


Papott.. min! Afacerilor Străine. 
Ce pe-a d agata 
la 


Rege. 
Sosirea ministrului Draganolt este 
urmărită aci eu un mare interes 


PUTERNICUL ECOU AL VIZITEI 
D-LUI GENERAL ANTONESCU LA BE 
IN PRESA SPANIOLĂ 


MAR 46 (Rador), —. Vizita cu onoare, pthica «iu GBA iri 


| 
- 






ma poze e a 











ntre 


NTONESCU 2 
Pi Eeeaae 7