Cuvantul-serie-noua-nr-62-14-dec-1940

Nae 
pi ADIMISTRAȚIA 


% 





E 


| meneral 547.00 


! (Serile nouă) Nr. 62 
: TITUS ENACO 
IlONEs cu 


ELEFOANE. 
Ilor și Admini 
m 587.08 Redacj 
Paginaţii 
Publicitatea 
„537.00 Provincia 


VIcI 





Bir. SĂRIMDAR 6.7.9 


atrația, « . 324.30 
fia ti Sport 8.7004 

788 
. 23309 
. 39.70.34 


PANAITESCU 


ănire pe vechi aseză 









e ne face să 


istigarea lor, unul dii 
seamă ale testamentu. 
nului. 





i, am fost noi romă: 
de săteni. După ce rul. 
ilor de piatră ale stăpâni. 
mii s'au acoperit cu pă 
Ltrăit în aceste părți nu- 
timp de veacuri multe 


păstori și plugari, depăr- 
rile drumuri ale _ negotu- 
i avut orașe. Dar dela o 


prin veacul al XII-lea în 
nai ju dincoace de 
venit negustori germani şi 
b târguri, întărite cu tur- 
de piatră. In tot sud- 
entrul-Europei, în Ungaria, 
a lonia, Germanii (la noi 
in fost elementul colonizator 
E, au fost primii târgoveţi. 
: oare aceasta că orașele 
în Ardeal, ca si în Moldo- 
în Muntenia sunt de origine 
Desigur că nu. Căci pe lân- 
e aa 
iul, irita Ar 
Baia în Moldova şi Ci 
n Muscel, noi am avut şi 
ip sătesc. rase e- 
5 mai -mari, -asemănă- 
ăi ele prin felul clădirilor. 
imenilor și chiar ocupaţia 
mulţi „orășeri” de aceștia 
int si azi pe alocurea, plu- 
mele din Jur. Ridicarea 
mari se datorește târ- 
cercetate ce se făceau 
hi pricina lor se aduna şi 
Nică în acele părți, 
sele de tip. occidental 
ilor, erau numai un mu-| 
san, la mijloc, inconjurate 
eşti cari-se contopeau 
juru! zidurilor. Cine cu- 
[. stie -bine aceasta; 
rea între. orasul apu- 
Și orașul de tip sătesc 
cheii și Prundul) se vi 
Vitalitatea poporului 
0 parte, faptul că cen- 
Erau izolate, au făcu: 
al XVizlea elementul 
 câstize teren, ofensi 
a dobândit deplin pen- 
Mosiru oraşe ca Baia 
Siretul în Bucovina 
mane. Chiar în Arde: 
[i săsești au fost româ- 
Săsesc, de pildă 
ir veacuri bătălia 
câștigată de Români 
oraşe rămase în 
sești în Ardeal, Ro- 
UDrasele în mâinile lor 
Euă laturile Carpaţilor. 
cul al XIX-lea am în- 
inapoi Şi a pierde locul 
ndisem şi ce e mal 
pe care-l aveam din- 
pildă în târgurile din 
esle usor de înte- 
D orase, dar naveam 






















D am spus, oraşe de 
sate mai mari, care 
4 um număr res- 
de meștezuzari şi 





















re. spre nenoro- 
„descoperite“ de 
când grâul, 

au devenii! mar- 
Ea Întreagă, noi n'ar 

ca să luăm noi în 

vială economică — 

căzut în stăpânirea 
ui năpădit orașele, 
care cea dint 

drum spre economia 

alia e Dee 

Wa. Din Uaza- 

v al XIX-lea, au 


jânesti, pe centre econo- 
oară vi! în viața noastră 


oraselor are un aspect] — 
înțelegem 
ei ce se deschide acum 





ei? Căci pentru n 
teşte ziua 
Si Sfaturi, 
Orasele tării, 


toate ora 
drept şi raşel 


din vechime a! 
aşii din Ardea] a 


ri 0i am mai câștigat odat; 


P. P. Panaitescu 
f(C 






Stude 


de luptă 


vi Căpitanul. 

Un nesfârşit convoi de t 
umilințe amare, de însămgerări pe 
baricade. Un imens Rardu de tru- 
puri frânte, de suflete jertfite. Șila 
capătui tuturora, Biruinţa. 

Biruința pentru neamul românesc 
şi Dumnezeu, 

Biruința peste moarte, 

în urmă : Tinerețe fără bucurii. 
Sirigoi. Morminte jără cruci. Tem- 
nițe Jilave. Cimitire întregi. Golgo- 
a : 1938-1929. Hotare ciopârțite. 
Fraţi, pe drumuri pribege, 

Acum : Legiunea mai puternică 
decât oricând, In coloane nesjârșite, 
ducând, în cântec mal departe, 
stindardul neamului și crucea im- 
plintrilor românești ridicată dela 
mormântul Căpitanului, dela Jilava 
Sub urcuzul ei tinereac, trosnituri- 
te unei lim, care se prăbisește. sub 
porara propriilor et păcate și crime, 


blestemată din neam th E 

în Jață : Toate crestele tă măriri 
pe cari le merită neamul românesc. 
Pe-cari le va urca, cu pas de istorie 
untbersolă. sțărmână prin moarte. 
toate opreliștile. odată cu oastea le- 
ptonară, condusă de dincolo de Că- 
pitan. * 


10 Decembrie 1940, In cetatea uni- 
versitară. In cetatea în care doi ant 
au- cântat cucuvaiele crimelor dirt- 
jale de toți dusman meamului la 
un loc. Studenții români de pretu- 
Hndeni se regăsesc în acelaș înalt 
cântec de țară, sub flacăra fierbinte 
a aceluias crez legionar, mai hotă- 
rit, mai puternici, mai pata de 
moarte. Mai legaţi de Căpitan. A 
țăst acolo. alături de Horta Sima, 
sub privirile de foc ale Câpitanului, 
tat corpul studențesc. cu morții şi 
PH Lui, eu toți cei ce vor mai ceni. 
Şi sau luat acolo, din adâncuri, 
hatăriri râspicate: Miscarea Legio- 
nară și neamul romănese are Că- 
vitan! Pe drumul jertfei și al onoa- 
ei. neamul românesc a naşte me- 
reu căpitani! Oridecâteori va avea 
nevoe! 

Miscarea legionară și neamul ro- 
mânesc nu are dreptul să lecte. Cel 
ce putea ierta, n'a fost lăsat să aibă 
loc sub soarele românesc | 
Studenţii, setsmograjul 
pericolelor și - măririlor 
Studenţii, avant-garda  Iuptelor. şa 
jertfelor pentru neam; Studenţii, 
osatura de Joc și avani-garda Legi 
uni, de acum și de totdeauna, 
an sirigat-o răspicat, să răsune 
râacurile 
Legiunea va fi veșnic biruitoare. 
Pentru tot ce a dat ea, pentru tot 
ce a jurat ea. de acest 10 Decemb- 
vrie, nins cu albul de onoare al ză- 
pezii, pentru ce are de dat ea, in 
sânul neamului românesc, studenți- 
mea şi-a strâns rândurile și stă gata 
de moarte. 
Stă pata, alăturându-se tuturor 
corpurilor legionare, cu care va in- 
Jrățit prin lupte şi erlfe. Sub co- 
mandă de Câpuan. 

Studențimea a demonstrat că Le- 
giunea sa inoclonat vifaros pentru 
a cuceri pe seama neamului româ- 
nesc tot ce este și ce va maj ji de 
cucerit 

Prin luptele câștigate şi prin mor- 
ţii ei glorioni, ea repetă că are, la 
îndemână. miflocul tuturor biru- 
snțelor româneşti. : dinamita pro- 
priei ei cenure 

Cei ce-au ințelea, 
drum : Legiunea 
Cei ce mau înteles sau nu vreau 
să ințeleagă, să se aproprie de siu- 
dențime. De permanenta revaluțio- 
nară a acestei naţii. ŞI vor ințeleae. 
Căci există un singur drum de- 
















tuturor 
neamului; 




















au un singur 











ari au umplut târzu- 
din Galiţia au nă- 
0yel. apoi asupra 
Evreii. 

pus pretutindeni, 
ca, poate cea mal 
instrăinării oraşe- 
mintele istori- 






acum. Biruimtă sau moarte 
Da. Weamul acesta, măcar, acum 
după opteprerece ani, trebue să se 
aplece și să sâruie cu dragoste jrun- 
tea tineretului său. fruntea atuden- 
țimii legicmare. Cel mal viteaz tine- 
rel care se ridică în tatorie. 


Vasile Posteucă 
















ontinuare în pag. 10-a) 


nții 






e, 
le 
u 


ă 


cu jidanii şi francmasone- 
ia. Oplsprezece ani de lupte dârze 
cu conducătorii inatrăinați, străini 
A! trădători. Optsprezece ant de ur- 
Cuș în istorie dub stindardul verde 


de 


La punctul de frontieră un bătrân 





.... Sâmbătă 14 Decemvria 1 


12. PAGINI 


Mișcării Legionare 




















Ul 


î <a inainte de a trece in noua s; 
ni 


țăran bul 
mi rului român 


a palrie, să strângă 





In Săptămâna Patimilor,. în 
<are an, cântările Bisericii creștine, 
— cântări vechi de aproape dauă 
mii de ani — stărule asupra. taptei 
uda. Cine va sta la slujba Blse- 
ricii lertării, a Bisericii rul hu- 
nei-volri între oameni, a Îrăţiei ge. 
nerale, va putea auzi, spre surprin- 
derea lul, cuvinte de neindurare; 
cuvinte ca acestea: 
Mai bine ar fi fost, ludo, de nu 
te-ai fi zămislit în pântecele maicii 
tale! Şi bine ar fi fost de tine, vân- 
zătorule, de nu te-ai fi născut! 

Astăzi și-a pus asupră-şi, Iuda, 
spânzurare pentru bani și s'a lipsit 
de amândouă vieţile: de viața tre- 
cătoare şi de viată veşnică! 

Cu dormire diavolească fiind cu- 
prins luda, a adormit întru moarte, 
„uda sluga și vicleanul. ucenicul 
Și pizmătăreţul, prieten şi diavol! 

ŞI relrenul stihirilor care vorbese 
de ucigașii Mântuitorului: Ci le dă 
lor, Doamne, după laptele lor! 

CI Je dă lor, Doamne, după tap- 
tele lor! Nu: lartă-le lor, Doamne, 
că nu ştiu ce tac! Cum se tălmăce- 
ste, dar, această stărultoare netn- 
durare? 

Cel ce cunosc învățătura 
nă din auzite; cel ce au deprins-o 
„după ureche” mu „pe note“, vor 
ridica din umeri la auzul bkesteme- 
lor şi capetelor de acuzare rostite 
de intreaga Biserică cresti de 


creşti- 








RĂZBOIUL PENTRU INDEPEND 


Be ştie că la Congresul de; = 
Un din 1878, care a pice li 
nile păcii în Balcani În urma războ. 
lului româno-ruso-ture, pa discu- 
tat și chestiunea Evreilor din Ro- 
mânia, În vremea aceea a căutat 
să-și spună cuvântul. pregă! nd o- 
pinia publică, europeană, un alla 
Care avusese strânge legături cu 
poporul român, MARIO ANTONIO 
CANINI. E! a publicat o broșură cu 
titlul Les Julis en Roumanie, Re- 
margues sur la Convention de com- 
merce entre Vlialle et la Roumanie 
Roma, Tip. Artei, În 4, 42 
paz, 
La Congresul dela Beriin, Roma. 
nia a fost nedreptățită din toule 








politica externă iaca 


A sa ri- 
a A Dieână ta 
auextiun israeli 
Roumanie, Paris, 10970, uepue CR 
câte n'o mențonează Ororges Ban. 
uesco in Bibilographie tiancn-rau- 
maine. 

In revista Nubya 
Roma (13 August 1879), Canini a 
publicat de aseniene; ui articol 
privitor la chestiunea evreilor dia 


Antologia fu 





DREPT 





lie- 




















DE A IERTA 


Ci le-dă lor, Doamne; după faptele lor!. 


darea ludei. Dumnezeu? El da 
le poate pe toate câte le voeste 


să iudece — sub. sj 
N'au cum. să şi 
ci creștinului” să 
hrăznicie, . lângă 

Tron. și să judece 
vedere al Dumn 
creștin are o sin 
taria de a asculta 
sericii. E! nu poate 


Stirdentilar.. Domnul 
Comandantul, Miscării. 









crime cer dela leglonari 
sfinți şi zel, după ce ne-: 


să 





datorie: da- 
poruncile B|- 
ice ce a lăcut 


ierte“, 
O judecată de adâncimea teoto- 
gică a acesteia nn putea izvori de- 
cât dintr'un suflet scăldat în luml- 
na celei mai autentice învățături 
creștine. Păcatul tăcut impotriva 
naţiei cele noni: — nație pe care El, 
Căpitanul, a născut-o — mol. cel de 
azi, nu avem cum să-l lertăm. Flind- 
că nu avem calitatea. Singur EL 
creatorul lumii noul, putea să-i 
ierte. Dar ucigasii orbi, si-au tăiat 
craca de sub picioare. 
Noi? 
Noi ne vom lace datoria noastră. 
ne vom depăși, ca niste lipsiți 
de minte, rosturile Păcatul. impo- 
triva nației noi nu-l putem leria. 
ŞI luând de la, Biserică pildă. îi 
vom blestema pe lăptași, an de an, 
prin veacuri, până ce se va stinge, 
Prin vrerea dumnezeiască, pomeni- 
rea noastră. 










ta el paşii săl, 
Ci după poruncile lui Dumnezeu da- 
te Jul. Ca Dumnezeu a lăcut cerul 
și pământul, jar omul nu le poate 
face, Crestinul nu uită că omul nu 
se allă in aceleași. condițiuni cu 
Dumnezeu. Deci va. Indrăsni 
să-și la pildă și ufmare lapta lui 
Dumnezeu. ] 


Crestinul cunoașie porunca  Bise- 
ricii de a ierta | ce-ţi greşeşte 
ție, ŞI cel ce nu ține porunca vino- 
Vat este si nevrednic de Hristos 
Dar porunca adeasia priveste lap- 
tele făcute tie, gresalele comise tată 
de tine. Pe acestea, pe toate, dator 
ești să le treci cu vederea. Dar 
cum vei putea lerta tu greşeli fă- 
cute altuia? Cam vei cuteza a lerta 
iu păcate comise lată de Dumne- 
zeu? Biserica Însăși nu lartă tră- 


BIBLIOGRAFIE “ |TALO - ROMANĂ 


ENȚĂ ŞI ITALIA 


Ramânla, Artiedlul a apărut in a- 
celaș timp și ÎI broșură cu titlul 
GI Iraeliu di Romania e | om- 




































































G. Racoveanu 











Cuza. Eram in Adunarea română. )a 
Bucureşti. in 1877, când s'a. proela- 
mat Independența României. Eram 
la Griviţa, în calitate de corespon- 
dent. de ziare, aproape de Generalul 
Cernat, când Românii peatru in- 
tâla oară sau luptat așa de voini- 
ceşte și au câștigat o glorie nemu- 
ritoare. 

După alegerea lui Cuza am pu- 
blicat un, cânt in limba italiană sub 





Ş $e: utiul „România“. După oroclama- 
îm caza aie Lead ego er Pl perre 
1879, 45 paz 4 j bătălia dela Griviţa am avut în 

La 1883 sa publicat ia Venezia a| Rând să compun o altă poezii 





au fost multe pledici care m'au 0- 
prit. In fine m'am hotărit acum să 
reproduc cântul meu publicat la 
1858, cu oare care sehimbări 


Am adăogat o traducere a îru- 
moase! poezii a lui Alecsandri; 
Ginta latină”. 

Cine doreşte să cunoască impre- 
jutările care l-au silit pe Canini 
să-și părăsească țara, va consulta 
cu folos scrierea sa: Vingt ans d! 
xi), paz Mario Antonio, ancien erul- 
gr vânitien. Paris, Dremard-Bau- 
dry. 1866, in 8, 384 pag. Acolo se 
arată cum a lăcut cunoştinţă cu e- 
migranții român! in urma mișcări! 
de la 1848. şi ce atrânse legături de 
prietenie a avut cu-el 

O setiere lterură in lezătură cu 
Răabojul pentru Independenţă este 


acua eaiţ 

Dragostea Iul Ganini pentru Ro- 
mâni și interesul ce ne purta s'au 
vizul și în alle împrejurări 

Tot în vremea Războlulu nostru 
penizu Independență, Canini a pu- 
blieat: La Romania, Iuno. E. tra- 
duzlone dei canto La gene latina 
di B. Alessandil. (România. imnu 
p traducerea tăntului Ginta lati- 
Bă aj lui Vasile Alecsandri). Bucu- 
reati, Tipouralia "Theodor Michale- 
seu, 1678 

In pretal4, Canin! dă 
rele lămuriri 

„Ca să explic eltitarior cauza pu- 
biicării poeziilor mele caprinse in 
sceastă cărticică, trebue mal na- 
Inte de toate Bă vorbesc de câteva 
din cole mal XÎ di mai scumpe a 





urmărea 








Dar noi dei ce alcătulm. Biserica 
SI judecata noastră 
ini 
In epocalui discurs rostit la Casa 
Horla _Sima 
Legisbare, 
vorbind despre lumea veche a.spus: 
„Oamenii miilor. de ilegalităţi tă 
ui sicis Con- 
ducătorul care, singur, putea să-l 













dependență, 


veşte 


PENTRU M 


cltorilor germani, are o însemnătate 
covârsitoare și pentr muncitorii 
români. 

Fuehrerul german a arătat căile|i 
prin care nu numai poporul ger- 
man ci toate popoarele lumii vor a- 





ne în trel cuvințe: unire, muncă şi 
luptă. 


mănesc de moarte. Ţăranii cu ta- 
băra lor,-muncitorii cu a lor, preo- 
ţii cu a lor, ofiterii și armata altă 
tabără și așa mai departe. Toti 
pretind. că vreau dreptate, toți 
dau vina pe ceilalţi şi nimeni nu 
e în stare să facă nimic. Destrăbă- 
larea aceasta s'a organizat în par- 
tide. Numai în Germania existan 
peste douăzeci de partide, în afară 
de organizațiile militariste formate 
din diferite categorii de patrioți. Toţi 
oamenii aceştia ar fl putut să cadă 
de acord la orice, numai !a unire nu 
se învolau. Adoli Hitler a pornit 
lupta în numele unirei poporului 
german şi aceasta a fost cea mai 
grea luptă şi cea mai mare biruință 
pe care a câştizat-o, 

„Drumul dela necimoscutul fără 
nume până la Fuehrerul  Natiuni! 
Germane a fost mai greu decât dru- 
mul dela Puehrerul Națiunii Ger- 
ritorul epocii de pace ce 














veni”. 
„A trebuit să lupt şi să mă fră- 
mânt?timp de”1ă -ani Pentra a ob- 
ține încrederea voastră”. a spus 
Puehrerul în cnvântărea 'sa. 

în adevăr muncitorimea nu sa 
lăsat convinsă până la urmă. Pa a 
luptat şi după venirea la putere a 
naționa|-socialiştilor pentru ura de 
clasă. pentru desbinare. Atât de pă- 
truns era comunismul în Germania. 

Dar prin măsurile pe care le-a 
luat guvermi naționalist german 
împotriva speculei şi a speculanți- 
lor, a dispărut sămânța orei. Lu- 
crătorii au înteles de unde vine 
răul cu adevărat. Căci răul nu vine 
din faptu! că în lume sunt unii pa- 
troni iar alţii muncitori, cum cre- 
deau ei după învățătura comuni: 
tă. ci. răul vine din stăpânirea au- 
rului, a banului. 


Nu trebue omoriți țăranii ori 
boerii. or ofițerii, ci puterea banu- 
lui. Omul care era sluga banului 
trebue să devie liber cu adevărat. 
Omul şi munca omului trebue puse 
în frunte, Banul e numai o unea 
ca oricare alta. Deci fiecare om să 
se socotească după munca lui nu 
după câți bani are si atunci va îi 
dreptate. Cea mai mare dreptate o 
va avea omul cel mai muncitor. 
Schimbarea aceasta nu se poate 
face dela o zi la alta, nici în doi 











rată de un episod a) ră din 
1817. Cuprinsul e următorul 

„O tânără bogată, Elena Pope- 
seu, educată ja Paris. cu talent la 
pictură, vine să petreacă vara. pen- 


tru prima oară, în casteluj părin- 


ui 1 


3 





hu 
s 


model, ÎI invaţă să citească, |L vor- 
beşte de mişcarea de la (848, Ii in- 
sullă iubirea de patrie. 

Când Elena bagă de seamă căld; 
ciobanul Dumitru o iubeşte. Îl pă- 
râşeşte, ducându-se la oraş. Du-|le 





A. Rosetti, 
Printre publicațiunile perlodiee 
din vremea Războlului pentru In- 


ro: 
aşi 


La voce d'ltalla, primo darie ltalo- | Pe! 


Apărea de două ari pe săptâmă- |bu! 
nă, Pol, mare (1x35). 
Director Enrico Croce, 


și 
Redactat în românește și italle- 


Ac 








muntiri ale vieţi) mele. 
Eu um lost dle faţă la 


U Curoana al cărei autor este d-na 
MELISURGO-VEQEZZI (Ida Rua- 


zel um 


ta sa, nă- |ealla) E o povestire romantiea pu- | ialleni 
ao "VINE terte, Ron biicată ma! intâlu ia ziaru La Lora- | atrălnă va 7! vorba cu alt prilej 


nilor 
Eram in Adunarea moldoveană !a | bardia și apărulă apoi in volum la 
Vei in 1858, când s'a ales domnitor Milano, Givel, 1883; a fost inapl- 


bu 
d 
[i 


Iu privința activității ziariştilor 
În presa românească şi 


DISCURSUL FUEHRERULUI 


Discursul ținut de Puehrer mun-uti 
c 


s: 
junge la dreptate și putere. Condi-|ze şi 
țiile pentru a le câstiga se pot spu- |d 


Democratia și comunismul au îm- [Or intelizența și elita 
părțit lumea-in tabere cari se duş-|nele de germani au 


ere şi tipografii. în acelaş timp 
organiză 
cațitlor, cu cărți, reviste, ziare, care 


duri de milioane, dar cu puterea 


trebue să menționăm | politică? — Pând şi jertia su 


declara că ceeace se clădea 


rebuia să râsune !ot m 
unei steala Lagtunit 3 


1 


FARĂ 


94Q 





Nr. 62 








UNCITORI 


rel ani de zile dar ea trebue In- 
epută. 

Că Iucrurile acestea nu sunt plă- 
ute oamenilor bogați e dela sine 
nţeles. Totuși Fuehrerul a reuşit 
ă-l facă chiar pe bogătaşii germani 
înțeleagă că trebue să se înrole- 
ei în acest front al muncii şi 
reptății. 

Mai cârteşte și azi câte unul 
Hitler „a coborit la un rang infert 



















minune pe care a adus-o 





unirea şi 
munca lor. 

S'a întâmplat însă că bozătașii 
lumii, văzând cele ce se petrec în 
Germania, să se pue în de 





teamă să nu se întâmple acelaş lu- 
cru şi la ei. Deaceia în toate țările 
democratice ei au început: masacr 
rea naționaliștilor si înal! doile 
rând an pornit războlu contra Ce 
manlei, Deci pentru dreptate, 
lângă unire şi nmmcă, mai trebuie s 
luptă. 

Căpitanul nostru prevăzând, din 
vreme, toate acestea, a hotărit că 
România nu poate fi decât lângă a- 
ceia cari luptă pentru dreptatea p 
porului, Pentm aceasta şi-a dat 
viața. Nici azi n'aw înțeles toţi 
muncitorii că El a murit pentru 
dreptatea, lor. 

Dar iată, că dia toate părțile 
noaptea urei şi a desbinărilor din- 
tre frați e zdrobită de lumina drep- 
tății. Pretutindeni banul e învins de 
muncă. Vine altă viață pe lume. 
Muncitori! şi țăranii germani si-au 
dat mâna cn toţi ceilalți frați de 
muncă şi la ei s'a făcut ziuă. Mum- 
citori, țărani şi intelectuali români 
să'ntindem mâna căci iată în cea- 
Sul al doisprezecelea s'au ridicat, cu 
voia lui Dumnezeu, si steagurile 
Românilor. 























George Macrin 


Reprivire, 


dela Centru ordin să incepem cam- 
panta electorală pentru alegerile din 
Decembrie următor, o mare mâhni- 
re cuprinse pe cei mai mulți legio- 
mari, Incepând din 1935, Legiunea 
inchegată în cuiburi, părăsise cu to= 
tul preocupările „politice“. La Arno- 
ta, La Chintău şi Cluj, la Carm 
Sylva, la Dealul-Negru, la Storojineţ 
şi pe Rardu, la Casa Verde, taberele 
si pantierele deveniseră şcoli şi uni. 
versităţi ale muncii şi ale credinței 
legionare. 

Fiecare an işi avea campania lut. 





Dar nu erau „campantile” obicinuite 
ale oropsitelor de partide. Legion 
rii le numeau bătălii, A fost bătălia 
corectitudinii, urmată de bătălia 
leganţei sufleteşti şi a cuviinței. 
pui, ştiind că era un domeniu în care 
Românul Jusese încălcat de străin, 
comerțul, — porni 
vechiu pentru strângere de 








hdtăua fierului 
capital, 
ncepură. intreprinderile şi coopera= 
ivele, restaurante şi croitorii, ateli- 





bombardamentul  publt= 


d lămurească poporul de sus şi 


telui său din Carpaţi. Cercetează |pină jos ce gândim, ce credem, ce 
colibele țăranilor, ori pictează pe | facem 

vârful munților. Desemnează mal| Din munca brațelor începură să 
ales costume țărănești, Pace cu-[se înalțe şcali, cămine, biserici, cise 
noştința unul cloban tânăr, bas- [culturale, troițe. Albumul taberelor 
tard, cu numele Dumitru, Il (a ca(de muncă, publicat de Mihail Poli- 


roniade arată ce muncă clăditoare 
a desfăşurat atunci, fără capita- 








ragaste şi de dăruire a săracului. 
Im ședința de cuib, plină de re; 
gere și cântec, în marșul voini 











mitru se înscrie voluntar intrun [de in/rățire cu plaiurile. în ta 

regiment de curcani şi cade lup- [in toate bătăliile, cretea sufletul 
tând vitejeste. Ultimele sale cu- [nou prin care țara se putea mântut. 
pinte au fost: „Elena, iubita mea, [Care om de bună credință vedea 
trălască România' „Bolitieă” in aceste manifestări. de 





Povestirea e dedicată Mariel C.|educare și regenerare a poporului ? 
Nici unul. Dar vrăjmasit ci 







mâneşii,  cârcotagii şi e 
a spuneau ;. dece nu văd ldsatt 


ntru apărarea Crucii ameni 


romeno in Romania, Bucureşti 19/31 |a gdait hulitori 
Octomvrie 1878-18/30 tanuazie 18179 


Munca de creație a Legiunii 
ia pusă la adăpost. 


Ohietalita, 


în 


pe glie era suduersiv şi 
tivitatea ziditoura a Legiunii 
ta andrată, cuvântul ai de 











profesor 


Vpreanu 


Barbu Sluşauschi__ 


(Continuare în- pag. 10-a) 





Ultimele întrebări 
ale lui lon Mota 


1 „Asa sl-an dat duhul fane Mota și Vasile 
Ag Ceenee dă rang i ha au e conștiința en care 

sau dăruit vi esind în cal 

în detinitiv mulţi nameni su marit curaglosi și Vără tremat, impă- 
tea! cu sfârsitul sbuciumulul lor lumese, 

Unii viteţi mor cu indiferență vi nepăsare, pentrn gustul riscului 
sI al aventurii. altii cu sicrie, pla mor desamăgiti. Unii E 
viața ca timiâmântul datorii și alţii din Wen 


di LI 
pi FI] Vad pet a Bin, UR da d ie trai 
i si Lg lar ere „EX pa, n mu 












TRADIȚIA BIRUINȚEI 


SFÂNTU 


VINERI, SA DECEMVRIE 1 


IGORIE, AL DOILEA Paint, Mutatii) Poeti, Avmenile, Pun 


în Mipenrea Lmphnnară nn coc 0 tona Small 
Pai ră era, sfri. = R D E D U M N E Z E LU rpecaaizt 1 Cul-ilcadă 10, 


poate ÎI privit ea un fembmen din 










, Poale manileslările de voință 


na, leată metiwitatea ei, se re. 
irene_pa dinin tradițională 
rmAneii, afur> 


Incereare, de 
orice natură, care să nn solicite la 
un mameni dal intreaga_reservă a 
su/retulai colectiv, penirara să sa 
mpună cu înalta ddărenta Ta Iatălura 
Tea primejdie! 

ȘI cu AHBh arăt ali, ha heruca 
drumurilor. de apr Inebrearr, când 
se cerea YMPebhe tel? mâl «bem 


Mucenicii Bvstratie, Amentie, 
A ara plină de ul cârd 


tapâneau. fuma 7IPMORA 
Ham și Marta, „Aug ma) 
Mrtntoa, Pentru tărie DR d 
Jae_—— Al biutari de 
Din mulțimea je de ah 
mim mata, în 70 th ada n 
cinei sfiit ORI pi Pietei 
fenil ru vote Marte 
sAnA bârbirea Apelul net, trecă 
me ia Murtra vin uitat stii, A We! 





Peene, Mardare 





pod n ad A varut p 


Impărați en germani, iata nt AG: | ua animatii nor), 


mata lui 
poe] e Pereti mata acea 
Decatorie, | umaeta. 


tu 


m Dita mu va 


Viata, Ca 28 aroma i 


ema cute, că sa tn 
Pi ai man 


săli hei exahări e. Dimitri ă, lar [nice și mai durabile, poporul romă trat în rândul  batapiice regim PU vite, mamar comm! mm 
au rup voluntar dintre cei muli! cari, în marea lor Juhire, ÎI legase= | pret a intiti? bă se ame Ain mwipi „fând înumțeae ateamutut, te mutat ju d 
ră, 1] strimeean de păinânL 1] Bu yut torta Să me destacă de e [re fn vtr ct vi pa tinta cu gretă ete pentru Poduri | pu plecat și mnrnri 


ni lar cari, nici în tară, în 
pă. Acbastă 3 lost tu 
pa Moţa si-a prefigarat și si-a a apoteoza marii a 
viza zis + „Atel ar trebui să tr, S , Pentru 
acest decnr sunt făcut eu. Asa îhă 


Tind în a poeata”, 
Meme! a Inel dintre Datini care-și viseară și apol cu IdAHI- 
re își Hupese cnmetruețin, tin! și ornnmenlaliă i fu 

în vltimele ale zile de vtătă, când îă Văzut ea prih minte 
de un sti de tot cret ai mori, și-a put TAvă Intrebarea : 
„dar ducă eregesc? 

„Dacă Dumnezeu a chibiuh și! a scot că sfjba meu nu t să 
mât cl să trălee, ca să miricese, să tulăr, ti rământ vi sa crter 
în Iutmta românească. Oare hthunia mea senint nu-i nesocotestt pla 
urile și destiturează rosti) câre-mmi bote APR? Cu a A des- 
Masi! că rostul meu e să hr. Am tentă! moartea și nn ma vful Oare 
îm îeasmnă tă m'am Imschii în desdutireh mrsitei câte mi-a Iom Bre 
găliă de Dumnezeu, Dătofia cănestii cade în Sarcină Poate bate alle 
ȘI seihi Chenist să rămân În viaţă. Dare pu phcbiubee față de mad 
mită, față de comarazii pe care-i ermană pe linia acea de mati pri 
Er de ai mel cărora I& Gatores berbtite, ÎNtă de leziune, față 
d meza î cărui poriinei nu lesâm imțetes, când continui pe acetat 
povârph al morii?” 

FI si-a pn In ultimele sale zile ateste imistultare întrebări, ind: 
EX ei Ditcase la marte pe trentul din Spania. Mră shetănte de deh: 
pare, Aşa gândise cl că e Jul. Si jegen treba vi «e Imilimeascti 

Eu cred totuv! că el și-a intelei protetic 





Alexandru Cantacuzin» 





INTARZIERI 


ele din noi tetirtitmm vă tim ara 
Sim Vrea Și aia une pe-atr 
Mimi ui bine Anemteate Mu € 
iei meymtre de cueâni Sal de mi 
Anti de eva fntâmpih! 


la îndtnnțti exe up sm boh, e ta 
Brel co bi Binadimui BA afin n 


au ap Ii în 
A, u L3 
Îi buceria 

Lo poti eva decâtana 

m 9 arme ramai să 

ehumantg pi să ie di pe 





eroul 
Arii st 
larger » 



















Pine Vâatul mapri-|amtmpri din ab ittepatori ae arii e le -y 
île VE Buena mite mmuliat tota. [in care îm Imărăzhețte eh te ete] zommemulu/. — ([! al mamă de ce IN LI A | 
atare! omul înc ace Inter! la În meemță luptă eo 
seal eri Pai Dl beata mai atita tote. | IEFii08,. e meriliei, —- dar mel lei Eu. vevotiţ Amin Dansuri, piptre ai tom Pa 
Ina Gorki să pui ajunse fâe petittu iimea vemtmenaca. Vei |!]! dfeipiinezt eforta! dap diapoai- d o ear et | 9) pi fommeei Thenanr — Icomar| „De mult de VA bu misu mai că. IF 

si nu palete răpire în n chimtnate | pa earnamt - 1 [Vima pemeral, Mpeaitrat în Megile mari se ţia | ris Izimaaţi — Dremnbrie m dca.| cas piricareie prin LAGE; [| ) 
să ici și surle, înai bibe Petăr ă - emtentrete strate, ralu) Nicnlae ia ami Mintr'mea | re) insă am avut n Cârgulală da Fă 
Pee și totuți 4. alupaeti Înt70 +! Aeţuriea dia fără tel tnțețe nitlaata, | stam, sin rele md inu mut si tată. pe mrada aj Iu 

pere, fără vanmehterea eenctă a rola. | 08) nație sa] 0 ilie mingilară weupă Preda. |1ă intru brate. în strada În ERPR 

fu pe mare Îl are [irtare pi mai timpu [la a lui Gh hora ana toata  mormelila 













Pret marim în ei 
m-a e Dă d Bară ai 
Mira? în nâi i Mă te îmtmnei, bă 
e rami îngi e pie ra măeituir 
Dacă i Stima, cati bogtiă | 
rii Upiimere uim erei 





ra că 
A e acenst drum cei si 








Bogtiuriie pe mate iu fn teen fe 
În! porti în trag imninte 
inidnruinie ae ar 
om 





e shui e rep mr 
Por dem coace e 
Dre de imi N. 
rm Dati insh sigur în cemtiția de- | 
ir 









ada | gri pentru mebpal prop 







aj fină i pa 











penin, penlru a ve regiei FI. pn 
erei tării, feta de aețiune îi 
pi enimetam, Și efartarite (ării mn 
firii tntordteăa, măleterl mia ră 
pai, i armei BANI, din. care Mrehmttn 
să mă finete formate rurale le 


mpi retbettar. deviata Fnmbnrară | 


Moore Ibm ae simtă pe 
poetă Dale a datoriei ui n desimrtmi 
românear, 

Tivățămeteti e mun tree sin de 
perene Iretatulai, Marea. pi 
snmmhtal mâmuriinr ba m matoaren_și 
periei for hc meriltente 
nrtmretăi 
Nimic pm Potemete mn mult în e 
fort stern dmintirba înfrângerile 
vmperiti_ AL Tirol pară Im 
gimră stimeheritonte a Dita me 
meplipțe. apimarba dtnreriată a mi 
petele căra te. tMtrmil 
Dimprarieă, un ureei ră de mir 






































Ați rormpiteate_Imerziterea. tp_ Jarre | 


tote, Ip îrigmră e tăind definirea 
en sbnpel membrii, Ti 48 enter murl 
mm) ri Ineereari. dă In eomAIti! 
mm bnmb_pentru nvtmiraren deplin 
a streini 

78 ere. Căpitemi. ea Inreperra 
pivearei. „DIMRIIL. cânta să adune Ina 
te ertgiire păniru mn timpu e]nri, 
pentrura realizarea Int să fie desă 
râegttă pn primi marilor birmințr 
naţinnale 
Arenstă contentrare_ de forțe, acen 
70 îrae e PI a nefinnii mijtna 
arte vele mal denarbite să se renii 
zeze rapid și palepnie. Este o demon: 
straie de Parma vi mm mioe pentru 
peri learta relee bari pariielpă la en 

în aromată inirtcere și sirâduință 
se Poate far? ml bine yebala nel 
mn inte. Mâmmae batintă Pech 
rula să-și fară an examen al ințele- 




































Amoi Vammlpt e dul Atât de preo 
m de nbmaitee al Irerrărilar, me și, 


ura prrmanrnță arama” ve” li 
y [ai ră pie 







alea fără contribuția  ordemală, În 
care sd. se oglindească atât pansilin 
n clară a bempalui cd! și spiritul de 
ee ptimă_ pe care trebue să-l dee 
bunei fibenre, — risipește enaraiilt 
amusteaă ețertal, tar resultalcd 
îm Marei, Phimuted ramai ef 
fad dimeiplimei exle în «fure să mim. 
zlie. cucerită. 
fi Anetă strădnința și 
făcute dară. dară 
biruinta, fierare 
utțiuni  veparată, 
Var tototi Mera A& ohtigalla di 
ciplinei și at hate dapă trulle 
sale proprii. dn Ireculal na prea Im 












n deatriireri 
sm: 


unt! memenre aeiuni, 


un 


mn | 


| 


| 












râd 


drpăriel îm ptetu hesire police dn 


sti 






1uri 



























n] 










nesrirea lui 

Nevuratul judecător tea tătat 
stand, 

„Duâleati în Vhaduh, ea fript, pe! 
amat înriuaet Aurii rAdlă MA agita 


pt 


ien de petenta: 8 că înbatuă Me. 
min pula mă fie mat sote a mt, 

Tora dupa undă, m Pia da mumie 
asa 





Pret a-ti min durerite PRI 
n poetii să frana Ap Artă dmante- 
vata cm oțet meate vânt și mă le rea 
cu hârburi ascuțite, 

An ridicat lunci mânta_ în dt ae 
va4, Pyuhenie, prietenul. cretu orhiu 
venite pi î-a în/rmiat pe futlecătar 

Du pati eroatin, o Lama! i bialetă 


— “Dripueae Intretaţă 
dem mea, d ua 

arumeatit în Anemia, 

A tema m pimeănă la Mieotele, a pe 
mumii md seomtă min închiaara pe e- 
vtraile și, sâmbin, tea «tii 

Putură-00 IPrtratia, 

= binara căreia În puuhiee pă ta Ie 
miel ȘI e tina, Aug vretnitta, jade- 
satorule, a Fârpuha Puteti, 

—— bea pa ma fe Duminetii 
Mn, DerseaitArA, primate. tuttamnth= 


monatti t 
2 temut, 





Drivorie Papa, Crizele cel Mare) 
de Damian leromonah (1440) 


ENTĂRI 


Crawură 

























let] + câmgnte nr... Mâtanlala 
Tasematri 








LD 
Bu, Portnteala e În mai 


îm han în PAȚ o Pita in 


tea mreana, a să meri eu Piata eat, 
ȘI erau PneăIpămintete mrerma da Ji, 
ru inte bug PN amuțite ei pâ-i m 


tramtă pietomrete, Astfel incănțat tei Fiemiltan proto ing! 


CUVANTUL 
FEMEI 





a a Pduriig din noapieă 
araba 

fie leagă mhelă fe achelă, și 248. 
ru până mbantea 




















In 
îmate că da abia se ponte 
menui prin cârâmimt pi Er 


ru inf m Bă îm teme mal 
uta, că fug de INT pi rit, 


e pe met Dutiti-i cu ltaaa Mie | pregati, 


Lite la pune 
temnita Pui erori! 
pretu, Arte cretu 
ame, 


„Zau Maedarta s-am ntre 
ș tau spâmenrar 

fo și L-au vhrâpuna mu + 
foă, Până ten fat duhul 

Apupea ju Bothamia n 
pna: „0 4 e tan ni 
ore, N me tata mi 
minim îi tu ietnaa sa se n 
Ta 187, Ptimirea otmazi n 
m 


Tri tasta, Tata n! 
șă prioeaneă pe mii 
pate. Intra tdi, un apa 
arunca mal bihe. Thu 
ja, din mul lui a bi 
Pe mara ian ta | 
moarte, Catană se ham 

Pundut Prut, mp, 1 
imi pe Petrei voma, 
+ tarmul alu —— cara 1 
frumtari Mi Azoaehi pui 
ratarea. și târla sfântului 
stă porunci. tiu, 

„m Byetrulle, ei a nu + 
raihoul Mipărăiaati pi n'a 
Tene Mle, Pruna mi 
1 fo ah atârnă purintul + 
30 ra ofdrmt, 

Bară eu uleiul Mu da! 
ul, era Mape miei un pre! 





































semi În nr 
ft, Vague 
Iată == în 
prrineigate Ai 
Vaii terti 
4 primu 

răatie — pe 


(Apianii pa să lară dim „bâta 

e] de eduehiie, să dh Merăruit 
patimi mă se rebharăscă În IPeratut 
tit atei Prompt, hetzorit 
Papară. mare aro pietrei en bpiitnţa bi 
| meimanea neomairă 
Căpitan fhdră Incă la an fapt 
de cea anei mure fmpertai nt 
mă Pila Premiu martor 00074 
E sd 0 sortate ete ari traita 
negii m pratatile meet 

Le A 


bar Vinde mu 
Tibi rog, _beât, tonte 
tm și Imnpietttă de mână, 
Migne en ta tu 
Vreti 












. 
18 Mataputul 
nn 





ee atrbimestre, lenea qi ratat 
primei me Sea. Gmmtri în emma 
poopri era în ai tin mame a 
putiiate în e i dimpeetait cam 
Brit i tea mirat ame fe 

Sbii EE pmmte ame ma mi moră 







Peg Ara = cope sta a 
4tă jap 

Pe mg RL! 
în 8 ne gândi că aceia mp] PÂNTĂ, dizepe de viu 
La Pipire sentimental) [10 îmi da fi 


Man fort si ma în tăhupatadă, 
- Ca Vima? 


















| 























4 


ineainla 
SI 





























Prperut rome pate pin de ener 
păi meaeeaie,  Presența, ++ primire 
mdmintă vimamate, — 





4 Lean i 





[ 
it 





TE 





















a atmmetp .e "9 Pa) =. „AMR 0 i 
Wars Mofeameae |, mite CT) mpi toata. 
be 7 Aer e sun cai die Pt mematai 20 Aia | aa prrp Xer EURES Labe famesou mur: 
pred sina alone matei Logan “Mera drtatcăt denar PAPA | ame 
Pi. Amatata tt în Ma 
Chan ve meu om | pc, almătară, ] 
pai At e ie SFÂNTA IMPĂRTĂSI! 


ţia demnă pe emir 4 Mddea îre. 1 & 
pie Temtmii drmnmni de î i Li : 


Wincarea begtubară își pă 
ste tenul mtecttrat (n Amitiția e. 
rulz e moartea trata - 
Când an paper ini afiă dia pom în. | 3 A | 
creerea ta sine si Ii mtlrtmă cm fă a hanek j 4/4 
Pe ragtiința aoibiunii, alte. oferii 
ini agtindenie  mrătucitet unul ma 
pl emperieare, care 
| qm draamai ctre » mag birui 
reventrea în trediție birda. 
sete cai 













„8 palatul ve area 408 metri Mai. 


| mmm și ve fl ce mi îmaita atamiral 
com dama 


o vam at sa atita înda 
Îmi de a 
E e a 






cineanu negri, veș- 
adumbriu de gene 
mie boltită imensă 
Mal era par'că numai 


si Căpitanului și a! 
erau exprema 


lt se vădea și gla- 
asul lui Gârcineanu — 
tri) de fiuer clobânese 
la ca sunetele violonce- 
1 care exrela ca un 
i măprasnic-fartuna. 


ei, în nu- 
pe care I-a Iubit cu 
dărati. 


n fericit pentru în- 
„maltiplelor sale stăn 


„Cine iși lăsase barbi 
E, deasă. neagră. îi în 
palidă, dân 


jertte a Căpitanu- 

În cu'mea des- 

de bunstatea 

3 și eu capul plecat dis- 
îi rele la a 
Uni am vrui 

mele — iartă-me 
eaplesiimăre că 


E ae pe 
să fie merea 

mor dea 
ie ce tace? 


, 


FIGURI LEGIONARE 


prin! sân- 


„Dacă niel acum neamul nu te va 
înțelege, suntem gata până ia cel 
dln urmă pentra Jertfa sapremă în 


slujba credințe! Jegionare. “i dar 
sigur și dormi liniștit, Moţa, legi 
marii ver biral, 
descența privirilor tul Gâr- 

cineanu şi vocea sa mustrătoare 
De-a limpezi! sufletele, ne-a potolit 
arâtandu-ne m totu! semnincația 
jertfe! Căpitanalui. 

Ostaș și Căpetenie a Ordinalui 
Moţa Marin, 


- lepădare și sa prezătit de moar- 


altul își pp] ai safleta! 
in așteptarea morții de martir pe 
care și-o sortise. : 

La E Aeaet 1938, poa vizitat de 


cu 
stins de inger: Nu-m! trebuese. 


Nu-mi cere să vin acasă_ Te-a! 
imi răn ea mine. Alei în lagăr, în- 
tre sârme, intre camarazi, mi-ar 
fâarit lumea mea de visuri, care no 
seamână cu cea de afară. Alci 
neamui men, familia mea. snfleto! 
numai aici mă simi 
nespus de fericit“, 

Complei impăcat cu gândul Jeri- 
firii, care se aprople. viața lui Gâr- 
clmeanu sa scor în post neztu 5 
rogăciane, in totală izolare. 


Ce mare vredniele pentru noi < 
am fost alesi de Daomnezea să-i ar- 


ŞI. 
Herele uclgasilor de neam l-au se- 
erat. au marit senini. fără mo, 
mar, fără cârtire, fără serâsnet, fă- 


sut a NE 

0 faptă lăudabilă 

Duminecă 5 Decembrie a. 6, 3 
avut loc in biserica Sf Corneliu Su. 
tașu din Balta_Alba, in prezenta u- 
nul mare număr de credincloşi, bo- 
tezul une! fetite. a câre mamă. lu. 
erâloare la frbrica 
Popescu Elena era linsia de mij- 
joace a primit numele de Nicoleta. 

Siulba a fost oficiată de părn. 
tie Popovici Dumit: dela acta. 
stă biserică. iar in ți-tiva creştină 
ri! acestu' copii a ovut.o tamilta le. 
gimnară Vasile Poneseu” dn m. 
puli TI de sub conducerea legicma. 
vulu' Dumitrescu Dumitru având 
soritinu! mater'al pentru ape-stă 
fantă, și d.re! Aurelia Furmuz. 

E si! doilea copil ce a fost botezat 


CUM ESTE PI 


MISCARI 


Adversităţii dinzintea 


Ce spun 


Trebue să o spunem chiar dela In- 
cepul că, și In această privință, ca 
și în toate privințele, opiniile sunt 
foarte tmpăârțite, Cu toale aceslea, 
pentru majoritatea cetăţenilor, Mii 
carea apare așa cum a fost in/ălișată 
de presa evreo-lrantmasonă, care, 
nu numai că era de comun acord cu 
călăii din România, ci de multe ori, 
era chiar inspiraloare — directă san 


indirectă — a crimelor  indreplate | care 


Impotriva tineretalul român. 


SITUAŢIA PANĂ LA 
RAZBOI 


Alături de ucenstă presă . jidovea- 
scă ostilă, mai exista, totuș, şi o pre- 
istă, care ne simpatiza şi 


comple! văr, In timpul warei 
prigoane din România, guvernul Da- 
ladier a introdus în Franţa o cen- 


zură, mai mult sau mai pulin disere= |, 


tă, prin care se ciunlei 
mau sau chiar erau Impiedecate de 
n fi publicate în presa. naționalistă 
intormaţiunile sau documentările cu 
privire la Mișcarea legionară. Aşa 
ajuns că tocmai În vremurile cele 
mai vitrege pentru noi, în Franţa 
nu mai aveam nicio Înjelegere și a: 
proape nicio simpatie. Se indepâr- 
laseră de noi până şi aceia care ne 
cunoșteau mai direct, cum au fost de 
pildă fraţii Tharaud, Cartea acesto- 
ra, „L'envoyt de TÂrchange”, con- 
cepută intrum spirit destul de înţe- 
legător și cu un bogut material do- 
cumentar, a fost denaturată, inninte 
de apariție, pentru a fi pe placul 
„generoasei” noastre oficialilăţi, aşa 
n realitate această carte n'a avul 
în Franța niclun ecou 

Dealilel, între noi şi ei era un ob- 
stacol insurmontabil, anume: orien- 
larea politicii noasire externe, Sim» 
patia noasiră peniru Germania și 
Italia, cunoscutele şi Săi faticele de 

ara] tan rie 

Sia ata MEE nă 
lempereze până și cele mai calde 
simpatii. 

Decl, in concluzie, până acum de 
curind, în Franţe ar fost priviţi de 
unii, — de cei mai mulți! — cu ură 
şi dușmănie, iar de alţii cu o simpa- 
Me destul de rezervată. 


„ŞI CEA DE AZI 


Astăzi, tasă, lucrurile incep să se 
schimbe. Tragedia Țării Românești 
apărând la un moment dat pe intâlul 
plan al ctualitățilar, toți an fost 
Migați să-și întoarcă privirile spre 
noi. Nu puţini au fost acela care au 
manifestat cu această oca- 


Aşa se tace că a fost urmărită apoi 
cu multa atenție întrenga succesiu. 


mod deosebit mai ales pria faptul 
că, dintrodată Mișcare! 

pe care o consider, 

măatată, a reapârat cu toată năval. 


insă foarte intalipen! „tranelst”, des. 
coperind în colectia gazelal lor oi. 
ciale. traducerea declaratiilor Câpi. 
tenvlni dala $ Noemvrie 1936 si drla 


A! de bine n inteles aresta 
venlitătile tramcere, Pranta de a- 
îmnet de acum si adevărala, eterna, 


Pren!a. 
0 CARTE DESPRE 
CAPITAN 


D. Guiraud. un mare admirator a! 


Căpitenului și an inflăcărat prieten 


a! Mişcării legionare, ne 
nu de mult la Paris, că 


borhană. cu ajutorul mag. [89 


probleme! 
Tenle acemina l-au indemnsi pr 4 
Biâaâţ i scris o carte despre Că- 


a, | de legionari. ma i 


răzholilă i luat locul 


joare stan scris vreodata 
ui 


LEGIONAR IN- 
RGANIZAȚIE 
INNCEZA 


alei și faptul că, un 
Jrancez, d. Rebaţiet; 
neimpuţinată 

fiarda de Fler — 

EI o carle despre Că- 
lila: „Codreanu n'est 


alle! a tradus, mai de 
llElca rcfului de cuib” și. 
sale, în gruparea na- 
cure Jace parte, sa a. 
ganizaren noasiră pe_cai- 
legionare date de Căpi- 
imenea au fost adaplate 
horia de conduită și 
Eniru !inerelal din ca- 
org: ați, 


AM!S DE LA 
DE DE FER” 


condiţii, este evident 
Pentru o ințelezere și 
cu Franța naționalistă 

bila si că poziția mta- 


pretul franc 


avi. luptători, 
A, după păre- 
fos! un mare 
toare, că a fost 
1 figuri ale o- 
a mare peniru 
ca a| nostru. 








Op Toule, 

Mepuntt, du În- 
realizare, mai 
săvârşită Insa 


d le 
at pi [) 
mul! sau mal puțin 
numai pe plan, mal 
eeiaec este lreeătar | 
EI mul adnapă ei 
ar trăi integral pri 
jura! să le trăiască 
1ui Moţa și Marin, 
putea garania-o trăi 
a unei 
a lumii intregi. Cani 
d. petru all 


e cari a 
n fața sicrillor 
la legionară, ar 
o propăşire 
iuni sau chiar 
uzina jui era că, 
popoare. forma 
“polilico-snclale 
€ schileze, pen- 
a fos! definitis 
dodreanu. 
ațiuni, cred că 


irasată de Corneliu 
Asemenea consi 


A LEGIONARĂ 


ezii despre Legiune 





0 ințeleaare sinceră.- 


stră față de el este c a 

pa ala de At se poate de 
In adevăr, cred că este destul de 
semnificatiy fnptuj că sa paluţ în- 
Igheba, Ja Paris, de curând. din ini. 
Hativa d-lui Guldon o asociaţie — 
Les amis de la Gazde de Fer — 
care a debutat prin o prăznuire a 
memorie|_Căpitannlui si a Martiri. 
log Legiumi. 

Pe de sită parte. este interesant 
că, la această ceremonie av partici- 
pat delegați dn toate organizaţiile 
naționaliste franceze dela Paris, A 
fos singuruj lor act asupra cărula 


Rt organizații au fost în deplin 


Interesu] grupărilor naționaliste 
franceze pentru Mișcarea Legiona- 
ră eteste din zi în zi, deoarece, ca 
cât o cunose mai mult, cu atât își 
găsesc in ea, cristalizate gata, gân- 
duri și Idei care, pentru el, până 
acum eran încă destul de nehuloa- 
se. Pe de altă parte, fapta că 
Miscarea noastră prezintă un atât 
de puternic și de earactezistie fond 
mistico-creştin, îi face să se regă- 
sească oarectm, pe acelas drum cu 
noi și pe militanţii acestae organl- 
zaţii care şi-au făcut neeniria în 
srupările tineretului eatalia. 


ez şi Căpitanul 


Legioanare a mai fost consacrată 
tot Ia Pâris, și prin; faptul că, acum 
când se proectează organizarea și 
inchegarea une! rândveli noul in 
lume. România legionară este tre- 
cută printre cele dintâi State în- 
cadrate deja în acest ritm nou. în 
adevăr, d. Guldon, despre care am 
amintit și mal sus, — acela care a 
realizat gruparea „les amis de ja 
Garde de Fer“ — este pe cale de a 
scoate o revistă săptămânală — 
»WEurope unle“ — la care ne-a 
considerat dela inceput părtași — 
alături de Franța, Germania. Italia 
şi Spanta. 

Intreg acest ansamblu de fapte 
ne arată că, pentru Franța de mâi- 
ne. pentru Franţa cea nouă. Miș- 
carea Leglomară prezintă un foarte 
vlu înteres. așa că, acei care își în- 
chipue că relațiile prietenești din- 
tre noi și Franţa s'au isprăvit, se 
înşeaţă. România Leglonară și-a U- 
chidat relațiile cu Franța de lerl. 
insă in acelas timp intinde o mă- 























deno'ă o totală înţi 
sonalilăți: univei a Căpitanului 
câ! și a Mișcării ionare ! 
FRANŢA NOUA ŞI 
ROMÂNIA NOUA 


Valoarea aniversa 1ă a Mişcări 
ă 


pere alât a per- 


Li 


TO, NEAMŢ, 12. — Duminică. în- 
run cadru legionar sn făcut sfin- 
țirea sediul, > 

La această glințire au luat parte 
toate parnizoânăle din plasa Ceta- 
tea Neam! 

frontul a fost în. 
Legionar Qr gorag 
plăşi Cetatea 

ul camaradului 
Silviu Crăclunuş, 


de 
mt 


D pă servitiul religios, camaraduj 
Crielunuy l0să Vorbit leg onarilor şi 
le-a arătat 66 
sediu pentr 
gtomară. Aici 


Mica: Îlică, ajutorul legto- 
mar. co'porialul, secția eotomică 
și pe deasiptă i darmitor. uade 

Pot să găzduiască 
Dupi cinlele camaradului ca- 
legionar |, sub comanda 
Instzuctorului  legiomar Butnaru 
Si<tar au catat ma! multe cânte- 
ce legionare, 

La acesstă sărbătoare. in afară 
lat parte un mare 
număr de o printre ca- 
re nolăm DE d-nii 1 Savnesu di- 
reatorul şcâlii Humulegti, instituta- 





Sfințirea Sedi ului Legionar 
din Tg.-Neamţ 


nă frățească celei de mâine, co 
care vom contribui în mod reaj In 
un echilibra de armonică propăsire 
a popoarelor de pe acest continent. 


N. Santa 


rii Munteanu cu d-na, Ilinca M- 
ron o: d-na. Dimitriu, d'rectorul 
şcolii de meserii. Romus Popovi 
secretarul comune! Tg. Neamţ, în 
vățător Grancea. institutor Ile R2- 
ban, Ciocan şeful of. de as'gurare 
d-ra Ana Istrate profesoară, d-ra 
Elena Grigoriu, ete 

După terminarea aceste! feativi- 
MâţI, fecare parn zoană încolona'ă 
şi cu șet1 in frunte, în cântece le. 
gionare au indreptat spre satele 





Bătălia comerțului legionar este 
în plină desfisurare, Zilnic. alte şi 
alte prăvâlii şi magazine trec În 
mâini româneşti. eliminând pe ve- 
netieii cazi cotropiteră comerțul ro. 
mânese 


Asti, Familia 10 Decembrie, 
din corpul Răzieţi, a deschis în 
calea 1 NO, 182, magazinul 





co0) 
rul 


Eccmom'a funcționa. 
de unde se pot pro_ 
pânzetuni, stămbărie. 





romb 
cura haine, 
ete, pe un preţ mult inferior celui 
aflat astăzi pe plață, 

Slujba reliioasă a fost oficiată 
de părintele Ioan Popescu, parohul 


biserici; St. Vineri.Nouă. La slujbă 
au luat parte Fomilia 10 Decembrie 
în frunte cu camaradul Radu Florin 
şeful familiei. precum și up nume- 


ros publi. 
Consiliul de administrație şi con. 
ducerea acestei cooperative este 


compus din camarazii: Nicolae Sa_ 
motlă, președințe, Gheorghe Ungu_ 
reanu, 


INAUGURAREA MAGAZINULUI LEGIONAR 
„ECONOMIA FUNCȚIONARULUI ROMÂN 
DIN CAPITALĂ 


huţ, Teodor Cernat 
Florea 
membri. 
După slujba religicas 
Ioan Popescu a ținut o 
vântare în caze a arhtat re 
gitor ce. are comerțul în 
economiei naționale 

- 

De asemenea, constitul de 
cere al Băncii popuare Eronimia 
Fuarționarilui“ a fost inlocuit dă 
către Institutu! National aj Coope= 
răției cu o conducere le sat 
fel că Pamilia 10 Dece 


Ton Drăguşin, 
„Cenusu şi Drimitra Merciou, 





sotul 
eu 






ata a 


mânia 













Munca legtonară pe 
merțului trebua inaă 
toti buni români, c: 
tunei se poate realiz 
de români 














Din inițiativa 









Domnului 





Adormirea 
pri 


Maicii 


Ziarul Allmemeine 
tanga” pubh 
5_Decem un articol inlituloi 
Principiile reconsirucțtei lea'onare” 
nstatând noma formă de viaţă 
care a luat naştere în România. dipă 
schimba 
respondentul serte: printre altele: 
Schimbarea nu a surveni! numa! 
ctura Statului, ci e o _schira 


Dentsche 



















an nou spiriț de comul 
nea curentului național 
faselst. 


n strânsă legh'ură eu Invălitura «i 
apera Căpitanului, cu 
Foehreroiul și Ducelui. Conducătorii 
marilor naliuni amice. premergălaa 








lor, 





ne. Pretenția formulată si practicu 
de Căpitan, ca veniturile legionaru- 





Muncitorii leglonari dela Subsecila „Cuvântul”, după ce au depus 
o lerbă de ori la mormântul profesorului Nae lonescu, dă onorul 


vicepresedinte și Marin MI. 


fost săvârșit la biserica 
„în 


ţa unui mizmeros public și a 


Principiile recons 


Zel- 
ă în numărul săa din 


survenită In Septembrie, 


msceinţă n tuturor frământă: 


acrifiein sunt cei dai stâlpi al gân- 
dirit legionare, cure hotărăsc drumul 
Sinlului legionar, cuprirzână În sine 





Ma; departe _artienlul subliniază 
activitatea rodnică a alutorulul legi 
na, n Corpului Muncitorese les'e 
si a multelor Cantin funct 


De aceea, tot ce se plănveste și se 
realizează În România leginnară, e 


alizările 









și va duca la 


Botez legionar la Constanta 





Botez legionar la biserica „Adormirea” 
culburilor „Basa_, 80 camarazi, la pruncul 









şi „Valurile Mării“, sa să- simbolic „Corneltuti 
şi Duminică botezul in eredința | Fapta creștinegscă a camari 
ară a unu! viitor luptător celor două cu can 
mișcării. acțiuni! intrepi 


re 
şasea creștinare de capi 


trucției legionare 


lut să fle limitate 
tn cedarea venitului 
necesitățile vital en. ajuloa 
rului Iginnar Căpitanul fAră 
să se gândească la profiluri persa= 
male, ori la cistig i prelen 
modest și simplu, în mijlocul. enma 
razilor săi, având un 
redestepla sal 
său popor. 

„Trebue să axem vointa si curnlul 





a găsit o ai 









t 





ă 








a prop 








a şi 


Li 





7 cari mu. revoluționat profund] să începem cu nimic.” Această friză 
vinla *piriluli şi morală a româ-[a roviita Căpitanul. când a fărut 
nului. Observatorul nn poale trece[ prima tabără de mune anima IAB 
peste noni stil românese de viaţă, [ră de muncă ce n existat în Mormde 
care nu este altul decât stilul leglo-|nia. Asa a Azi Di Pl 
nar. pe care l-a cerul și l-a practicat [in lagăre și Şcoala comanu J or 
Codreanu, dându-i o desroltare crea: deabi 
toare. Voința de muncă si spiritul de|€ roni 














nează zi de zi, almentând în me 


gratui! san pe un pret 





mnre extindere, 





fapte 


Cunoasterea acestor 
principiilor legionare. 
pentru a În valnarea 





imp 
si 









tanta internă n României în nroce 
su de renastere europeană, 

Toate planurile României +) cele 
economice sunt de situl les 
gionar. Genermul nada 
eătorul Statului Român dr d 


Horia Sima, Comandantul MY 
legionare, a afirmat întrun 1 
că nu va face numa, 
suni “poporului rom 
cător si un soldat irehue 
tuereze Dacă a uduaa! 
arăta tări! ce a făcut 
nar în trei luni si ca 
să „realizeze ne + tar 
sisuri că alturi de 
până acum. va exisla un Di 
na siructurat in vederea operei 
reconstruire, 








Un 
că va 
nu 





arca 





aram b 











SUBSCRIEŢI 
PENTRU SINISTRAȚI 














Românizarea comertu 









nu de ai. 
care simt români 
line odată 


si 


elungat, introducânduei 
exercitarea practică a ca- 


pi. 

Inţeleg prin aceasta să se Impu- 
mă fiecărui negustor — mal de sea: 

pi să ntjma — să primească pe lângă e] ci 
în țara n0a-. te un român, absolvent al unei şcoll 
or și pia! alea șuperioare sau aeadernlel de comert 

d spre a-l iniţia în tot ruajol si pârți- 

le mai intime ale comerțului cum 
sunt comenzile, transportul, anga- 
jamentele şi plata mârtei, creditele 
şi dobânzile precum și focul factu- 
rilor, Asemenea și pentru personalul 
intertor, să primească 1—3 români, 
absolvenți al unei școli inferioare de 
comerț sau numai a cursului pri- 
mar, pe cari să-l învețe cum să vor- 
bească cu lumea și să fie respectu- 
oși, cum să prezinte marta, spre a 
„|le eomplecta educaţia; patronii 
fitna obligaţi a-l găzdul și a se ocu- 
pa de purtarea și contactul lor in 
afara orelor de serviciu. 

Tot pentru complectarea educa- 
țel și eventual a instracției lor, e! 
mmerile de muncă ale fecărul judeţ. 
să fie ohiigate a organiza cursuri 

pase direcția și conduce- 

rea unui organ a) lor a ajutorul 

rilor local! ce sar pune cn 

e şi în mod gratait la dispo- 

pentru a implini lipsurile me- 
rente acestor copii nepregătiți. 

In mofu) acesta socot eu, -ezalta- 
tele vor fi neaştepate și întrun timp 
foarte scurt reinlie vom obține cela 
ce dorim de atâta vreme și pentro 
are nimeni nu a fâcut nimic. 

















direcţia ocupa- 
să-i facă tot 


ereărel bnr- 
şi moder- 


îi 
i 


e pregătire 
aduce 
























































PITAR E 
NOILE PRETURI MAXIMAL 
LA CHERESTEA 










Clasificarea cherestelei..Caleularea prețurilat de pe locul de exploatare.- 


Marcarea marfei cu semne distincte. Costul transportului la domiciliu 



















































D. N. Dragomir, ministrul Coor:] București, Cralova. Butii Poris,] Zei 150: Bacău, Pocpani, Tecuci, 
donării, a semnat deciziunta prin | Ghergani, Urzici ari Cor- | Drâgăsant, Atud, Blaj, Făgăraţ, 
care Sau fixat noile preturi maxi-|bu. Potcoava, Stolnicl duleni, | Deva, Stghigoara, Lugoj și Caran- 
malo pentru ehereateaun da  răsi- | Afumaţi, Butoesti, PoriABBBBR după | sebeg, 
nonse, franco stația de destinaţie |cum urmează x Lei 100 Iași, Brașov, Mediaş, Di- 
pentru localitățile: ctosânmartin, Ia, Vaslui, Crasna, 

AUSSCHUSSREINE pitt ză Râmnicul Sărat, Mt- 
. Pitertt. 
11424 m. 3-84 m, 1-6 m Lei 50: Ploiești, Galaţi, Brăila, 
BRAD 10—16  17—30 10—1B 17—8%0 10-18 Beresti, Târgu Bufor, — Targoviste. 

12 mr al 2150 2800 2.050 2.000 Găești. 

18 2, D400 9400 280 0 Pentru stățiuni care nu figurează 
ăn 2100 2300 40 2050 2750 în lista de fată se va lua ca bază 
a IN 3300 2600 000 450 540 stațiunea. cea mat apropiată, din- 

4%. 2.800 2.800 8200 3330 3.400 tre cele menționate de mai tus. 

TOMBANTE CALCULAREA PREȚU- 
934 m. RILOR 
10161702 2500 Preţurile franco stațianile de în- 






creare ln pabrici se vor socoti Imând 
de real stația de destinație 
respectivă minus fraehtul c. £. 7. 
până la ncea stație. 

Preţurile franco depozitele de vân- 
zare În detaliu, se vor nocoti ja bara 
celor stabilite franco statia de des- 
tinație în localitatea nnde se nmă 
depozitul, plus 20 la sută, In acest 
spor sunt cuprinse și toate taxele si 
timbrele Ae factură plătite de depo- 
zitar Ma ciimpărarea mărții. Consu- 
matorii vor shporta timbrele de fac- 
tură către ei, 2 la mută contribu 

















Numai Ihtimile di 













d) CL V-a 3-4 m fiat A bre Apt dela de 
12 ez Pentru margini sporul va fi de 25 
Ig E i 13 sută. 





Preţurile de detalm pentru lem- 


























E | Morile ţă 


Pi 


| 


h_ 





răneşti cu valțu [ 


autorizate să macine făină superioar 


Ministerul da Pinanța a aprobat 
ca morile ţărăneşti cu valțuri, care 
au plătit în anul 1940 sau or 
anticipat, taza  Jorjetară suple 
mentară de 1000 lei pe metru liniar 
de valț, să macine cu incepere dela 
9 Decembrie până la 24 Decembrie 
1940 și făină de calități superioare, 
în vmita cantității de 30 ftretzeci) 
har. pentru fiecare cap de Jamilla 
de plugar. 

Taza suplimentară se socotește 
pe anul calendariatie I Ianuarie— 
31 Decembrie şi sa pa face venit la 
Stat, 220/0 tn contul tarei da con- 
sumație asupra făine! și 789e în 
cantul tazei de malorițieara, 

Desigilarea ulucilor (pasagiilor) 
pentru scurgerea țdinei superioare, 
sm în face îmh Arasare de prodes 
verbal, numat după ce moara va 
da o declarație scrisă de acceptare 
a plății acestei taza suplimentare și 
după ce va achita anticipat acea- 
stă tază. în cazul când nu sa plă= 
(IE de sărbătorile Paptelui. urmând 
ca Yesigharea acestor pasaoii să se 
Jăcă îm seara zilei de 24 Decembrie 
1940 si tot sub dresare da proces 
verbal. 


Se vor desigila mumat trecerile 
'pasagiile) care corespund la nu- 
mărul de postamente cu care fun- 
cționează în prezent moara, pe 
baza aprobărilor anterioare, date 


da Ofictul Centru pentru 
carea grâului. 


drasat Îi a “ 
iilor, cât și ia resigila 
înainta ministerului de 
Ofietului Central pen! 
carea grâului, insoțite 
care să cuprindă: num 
morilor, lunoimea valturii 
tri suma încasală, numâr 
chitanțelor. 

Deosebit de aceasta, exp 
marilor sunt obligati ca 
mească tablouri nominale 
cinători, în care să se 
toate cantitățile de jâmnă 4» 
mperioară măcinată și ca 
păstra la administratia 
se prezenta organelor de c 
cerere, 


Comisiunea interimară leg 
nară a Bursei de efecte 


Bucureşti se instalează ast 


Azi, Vineri 13 Decemb; 
16.40 va avea Ine Instalar. 
siunel interimare a Barsei 
te, Actiuni si Schimb din £i 
Solemnitatea se va desfa 
sala Gamerei de Arbitraj din 
Bursei No, 4. 


pr 




















CURSUL DEVIZELOR ŞI A! 


""MONETELOR EFECTIV: 


Valabi! in ziua de 12 Decomvrie 1940 






































































































































































































mult | Conducerea de azi a țării care a [e 5 1] 
dacat mal toate problemele vieței - năria cuprinsă în decizia No. 40 din | ZE LIB 
se mat me Da eee pavat | 1 + 0-2: tesuturi) 2300 15 Noemyrie 1940, adică pentru ehe- să Ei U ER CONVERTIBILE | 
ie ea Cre ocru PE e) Asteraala și cotrage: dee pi i re. ARAD e MPĂNANE VANZARE 
tara cautati EP aaa iaca vHță i-ar illa ore clopiitură şi bile rotatde, rămân a tară [Guinee plus] Fara [Cu 
a îsi Poti 18 a cele mențimate în acea decta. nehni - oofpmiiai| prima [Our 
aa 105 TRANSPOR - = 
b 28448 ai TUL LA Do- 
lao 0 Fise si tocuri î MICILIU 
Prize pi tosurl SARE | cd 
a se Cl Vi e mea 00 p 1017: ate, | eco 
- ZI GRA | e) Schnduri pentru Miz: 17 mam. 540 „ema val PS 
DIN ACIZI GRAŞ 7 pal: -i Eee SALA AEM 
Ă i i Fără Cu Fără [5 
Ministerul coordonării a repartizat cotele fabri- | » Seurinturi mara eosrturi — ato-u7 mm prima Su a 
4 18 1.73 ISpo' a 
cilor şi atelierelor producătoare de săpun pm 170 mai apropiată și până fa Segeziti[! tort utundea E i gr 
Arii | Lupu Bercoviel, Iași, 3 tone. cae AIE ei Vânzările în detaltu se vor face ITAA Ul Ba = 1-82 
a-| Capra, Bucureşti, 3 tone. 1) Palz-tab 18 mm 3235 m socotind grosimea mârturilor în plin [1 Dinaz a e pi ră ii 1+2252,08 
Paima, Bucureşti, 3 tone. ai em iţi ani ti pis (15, 20, 25, 30. 40 și[l Reichamare „| 40,50-40 _ "1 s00ă 
Cerbui-Piateman, București, 3 to- uz La Şi aa! IMticaile piața IÂNIRU Rar [ÎI Q0e nlovacă + + e » „38 de Sua 
lacobescu, Te.-dlu, 3 tone. D. Nut-Feder 2448 mm 3275 m facepțin şipailo, rigieloe și grinzi= [1 Cortes daneză * ? ai = i 
Schuinoti Deto, 'Timis-Torontal, 2 10—11 cra 2.250 or ce se vor vinde pe ambele părți, [1 Marca finlandeză 24 — ri 
De Mania Unione 70 v Weline, Sibia, 3 tone dai 4] Rau) tinci mamei Pe (dia nel în [4 (MEA (Rareă e za = a 
Ş „Timişoara, 70 me et a, i -) Ri 146275 a 1 Escudo ră 3,80 s, 
Bucureşti 40 tone. 4. Brenner, Ortştie. 3 tone ) FR pia ii n: MARCAREA CHERE- 1 Digi sterlină + 40,30 67,87 set 
Hermes, Bweureşii, 2 vane, Pentru comenzi speciale, pentru sonde, prețul (Bi ațahilosic Liber STELEI ea e A a SI - 9450 
Samuei Goidsehiseger, Rădăuţi. intre parti. In taripul afiat se va menționa 1 pese . — 14 
2 pentru scânduri și dulapt culoar, francea » 230 3.2 4 
Eatia Fabrică de exp ma] pci oa 150-175 2079 9-53 Cu care e bopeită piecare clasă 1 Tdani: sabă » A Li Sa | 
Fă ina 4 Acestea se or colora ta capete] Coana siedezi 5440 3 ară 
Legrzine, Bocateţii, 2 tone. ARID f 4 fidea, sia dle câtre „ depori- |1 Zior x ia , SIR la 
Fiore Frateiina, Tizigearu, 2 vo- 24/4045 5 O 1900 O 1.330 1.000 2.000 epocii cdi eu eneeziatente în [1 rana elvețian 13,70 1278 242 j 
ne. 28/4045 | ă şi de către  adrtcanți , 
Tanara, Timipoara, 2 tei 1/2 1400 1.400 1.900 2200 Pentru, mărfurile, ce 38 vor expetia 
ad îaatia eur 3 to Me Ma oa VO 1 + [Eee acer emma eta ACȚIUNI 
Negari P. L Te-Ilu, 3 tona. n) Maraini 130175 2 3—3M) temi RH R: o stea, 
Merkei N Codisa. Bra! 18 mm p, m.l 300 3.20 7 Austehussrelne: două dun, ÎI . i y 
„găk. 0. Welt. Meâiay, 97 a 04| n) Manele 45_cra vânt W/8 emâMăgliă/11 ema vârt |baatre e a i d 91 al-| Resița 410: 408: 410; 418; 428; 435; sosea Imari 68; 654; 06; 6 
e. Pontro lungimi 34 mm pro ml 480 s.3 10 unod albastră, Letea 850; 840; 830; Fi nsolidată 31; 314: 314; 
îi, eta, Aga, 2 totu. Pentru lungim| Irolste plua We + = a 3 0, după roția, Barca petit fu: 838; 830. pret orar Sed 
d , i Bila 0-9 10—12 m [ ncardia 310; ; 
gpl SA mp (E va Ei mga//re0e ni aatereală: o dungă ş CIcdit Minier 400; etapa n da i 
da 1070 % 
iptecatul acândurilor o singură | Hamangia, Man raomaer, Ca. | Se acordă depozitarior — datau pi Să fel i Rfacerii 53: - 
18 mar. lei 250 per m, mă, di lajat, Golenţi, Si parsom pls un Petrăă ORE Ia 31 inmuarie FIA B: păemirobraiaa Naţiona! mp si 
Sie ag Pr 2 FA loui TE mi. poti in pi rep 19 Butea de mal| Banca Natională n României 5400, Renta 1933 44; 
., şi „| _ Beurtătură 24 mmm., tecate. la Piu, Perie eri, „Moăiet, în dei e "urilor aflate |EFECTE, SCRISURI, OBLIGAŢIUNI| Rurale praschizibate se 
Pa. L ca Ducat 8 d. pret egal cu scânduri pe u lăzi. | Medgidia, Carni Călăraşi, Ol SANCŢIUNI Improprietărirea 51%; Consolidare Londra 13: 
erva. Bucarest, V Se spintecă din calități dela cisea tenița, Budoti, Comana, | Intraatiuniie la prevederile presei : 
V-a în ua. ueturarea mârtarilor | Ajezaaria "| vel decia ani, pe păsa Wrosali- CURSURI INFORMA 
Phoeniz, Bucureşti, 7 teme. mezate se va face in grosime Gri-| zuziu“Mazurela dea al, 38 Taetdreană În dispa- TIVE 
Phoenix, Bucureşti. inală gi 2 cm sp! iapa i 2 Buztaş Lipova, pentru supravegherea area | RĂMASE PE ZIUA DE 11 DEC, 
Pentru calitati pi dimenaluni ne.| „Lei. 50: Slobozia 1940 Sax. Petrol Blok opt sua 
caprine În aceasiă listă, prețurie| FEL. Siohireanu, Fundulea. Asia. Dacia Rom Ex. cup, 3800 3pn0 | Sos. Ser ala n 
E [se vor stabil liber intre părti Vidra, Galbinag, bio, Pitagi, Asiă. Generala Ex. cup. 1080 110| 80%: Brio Ei =] 
fie pe care e mer dorea! inlreprip. | „„FAPTicelie de cherestea sunt obil-| Miron. Balaci, 28. MANA, 270 00 [80 Rodev OD 2 
ate pt zici pe | ori e ma ai [ie Armee IE SRȚEE Ra e 
d i . 0 
Doe aa poa di ve DreTedea 00| Por i acela nota at email B-ca Rom Ex, guri: AD 5300 |80t. Botzgl Govora 220 
Pati de vâzaaii: La tacuri [data arat pie ars Ea tati Mom. Ex cup 200 290| Soc. Tnniv, Ea -- 
: tii mereială Rom. 200 20| Soc : N €. 1080 
a) ; : i Cazpa 
"araba imtai. citra da at 23 2i bo: ie valcea: tentat 318 00| Soc. Baieti na 
contribuție excepțională taxa iiniei| Alba-/ulta wi, Băbeni. rai On din 15 Noemyrie | B-ca Argicola 210 280| Soc. Loc, eftine ex, e 
ră de uta în sosire și jel 100 de ra: S B-ca Oi. Bor org. La tu Soc. $. R. D. ex. tuge 
SE eta aia eee | E, a, Ea re la zi RU ZA Cimieeta 480 Ma [Să Cre amici? 1, 
LEAR. px ia data inebrebri! mârtu ea, aţa Ş [ de sărbători Va Inca e Soo. Steaua Rom, Aa hi) 750| Soc, Gr mă E cup, 0 
ca u . sean , 4 d 
PÂINE POPULARĂ] Pena gargiâcre i PE [E emita e ce să dle Guta ce, i 
PENTRU CELELALT În intreaga | ă | 15 D mb . a cup. 80 
Bursa de 
IN JUCOS AY A Pentru Tocâlitătile mat E notate, : ară la ce! [ie OPERAȚIUNILE. INCI mărturi din Bucureşe 
preurile franco stația da dasthia-| D, ZIUA Di MEIATE IN nuj să 
ție vor pi acele în "ta_| „ D: general Ion Aatui Ga 25 10 DECEMBRIE Into opun 2 VAR, lei S25 suta ks: 
3 saca |, BELGRAD, 11 (ip). — Guernul| dlou piua dijarente dă | Aucătorul Statolul şi Presedinte! lei 001 pet 1040. da 17 kat, 2 v . Negru Vodă. E 
RARE i bat toma ietet e, der dupa [pete lo mac Ceata d menite pentru plăţi 49 salarii la ineâitarai E Po, Yapi atata daf vagă MR RN, La ua 
AZBOlA Ion, înăi. 3 tone. ne ed inapare dela A Numatile TIlU, | Atmel os ia IVetay Anime: | decretul prin Wau reparii-| suma de Iei. 166.251.935 “drept | mu0râu 190. 1940, de'a ar, a ua uta | eră Mg. 700. va 
Pinira- Neale 3 Loma, (76% făluă de rău m 0% făină de | img, Lovrin * Cornlcyul-Bănataas za! peniru ai i, lichidari, ar» |subvenile Casei le pensiuni, peu- | aut 2 Va el Băa aula iaz = Ab E00. 1040, 244 umid 
LPP MIT ae Po. pr 19 Zao' de | Bâmnicolauă Mare Periam, peclea. sonaaitii ŞI plăți de. salarii  si[iru plata pensiunilor, » p60- | vag ptație dă Inbăroare, e pă: nula, e va laj 430 
in na doi, Beta, Oraviţa, pe luna le ac] PI ui Ş " a ini Adărei 
ase 4 AzzăztzE, Bach, 3| cole 2% atu 18 |ârzasae ora” Gat! Gin tate | ala boost agite Stau [air i jar, al, peostu |? Mă ura el aia a foi ot ata ura n-a 
Bica, Cenad, Babadag, lel 1,615.056,833, - > "pe zlua de 15 Decembrie c Ora res, 1000, da Să at, 4 1 aura sută ir. Feo 
) Maaire verde conf. pr 









Lei 2000 suta gr, Fo, vaz, ti 








TRU SOLDATUL ROMÂN Politica extel 


le depuse de Conda- 
tra tai 


Paralel cn dispozi și 
re x estuare ulei ENI 


n 
rirea alocației lui de hrabă. 

Incepând dela Ianuarie vii 
datul va primi ca alocaţie de 
25 lei pe zi în loc de 18 lei cât 
acum. Această sporire, cât și măsu. 
Xile drastice ce se vor Ina contra a- 
celora cari sar dovedi că nu res- 
pectă intra totul dispozițiuhile pri- 
mite. vor face ostaşului nn trai bun 
în cazarmă, mult mai bun chiar, de 
cât îl au, majoritatea dintre el, 
căminurile lor. 





Ă țin integrală TA 
a 


tor sol- 
hi 





anbdepartamentelor 

i sub președinția 

ral Antonescu a fost con 
lui amintit, Inându: 








căt! 
astăzi sub drapel. chiar 
intelor Sărbători. 
prăzaulre 
Iaiamen! upetial In cae priverie 
lent si ee privesi 
hrana, totul, în această direcţie 
tlină de pe acum pus la punct 
Sentimentele de adâncă dragoste 
ce împărtășește Generalul pentru 
armată îşi găsesc astiel expresia (i- 
delă și în aceste ultime hotăriri, 
menite să asigure celor ce ati ta 


în lapt 
Tână san luat măsari 
irarea pertectei sănătăți 
eforturile vor fi concentra- 
nea de a preintâmpina 
epidemii ce îmi în 
iglomerate cauza 
sau a reingiaților. 
1 soop, se vor 
caran. 


şi di 
itlerele teritoriilor ce- 

















tea doar să amintească 
principale, problemele ce le-a avut 
de rezolvat şi unele din momentele 
cele mai insemnate, 
Dela început, Principele s'a Ishil 
de greutățile ce | le ridica în cale 
suzeranitatea imperiului otoman, 
care tindea să devie tot mai apăsă- 
toare. Scopul principal al politicei 
sale exlerne, în prima fază a dom. 
niei, a fost cășligarea independentei: 
un prim rezultat, cu „sacrificii in 
ordinea economică, a fost tratatul 
în; ni încheiat cu Austria In 








Tot atunci incepe însă şi criza o- 
rienială. Ea duce la o nouă apropie- 
re a lui 1. C. Brătianu de Caro) 1; în 
concepția acestui bărbat politic, Ro- 
mânia, intre Rusia şi Turela, nu 
mai putea avea numai le mii ai 
unui tealru de operațiuni. Nepulân- 
du-se opune la trecerea armatelor 





să se sacrifice patrii di - 
time de viață. aaa e 





ca adevărata ofensi- 
militară ce incepe: să-și 


iea în țară a Ex. Sale Batino Giulana, 
istru al Educaţiei Naţionale italiene 


A Sa anunțat, guvernul|la aceea de filosofie teoretică din 
3 na România pentru | Bologna. 

anului academic a! în-| Alăturându se imediat după stâr. 

Cultură Italiană. pe gituj războiului in care luptase ca 

2 mai reprezentative £L. | ofițer. mișcării naţionaliste bolonie. 

(Mumei politice şi culturale| ze, ajunse să obțină un rol impor. 

die de astăzi, pe Ex. Sa profe.|tant nu numai: prin căldura şi ela. 

o Giuliano, Titatea vizunei lui dar și printro 

= Balbino Giultano. care| insuflețită elocință rararteristică o_ 

la ore 2220 cu Stmplo.| ratorilor de rasă Inradrându-se în 

contact eu lumea cul. 


miscarea fascistă fu ales deputat 
nă prin conferinta ce o 


lar în 1924.25 fu chemat de Duce 

să indeplinească sarcina de subse_ 

eretar ia Ministerul Educaţiei Na 

Homale, iar mai târzin dela 1029 la 

.] 1932, aceea de ministru al aceluiași 
departament, 


„Problemele scoala! fasciste au gă- 

sit prin urmare în d-aa pu numa! 

va | un teoretician și un doctrinar lumi. 

mat. dar și un om de acţiune, un 

realizator prețios în anii în care 

mişcarea cămăşilor negre se extin. 

dea în spațiu si adâncime $n massa 

poporului itaan, in toate stra:n. 
rile lui sociale. 

Ales senator la inceputul ini 1934 
a continuat şi continuă să dea re. 
gimului, contribuția activităţii sale 
multilaterale, indepiinind fenețiuni 
foarte importante ca aceea de co. 
misar pentru „Confederazione Na 
zionale Fasciste dei Professionisti 
e G'Artisti” și de vice-pregedinte al 
Comsiliului superior al edacație! na. 
țiomale, cera ce dovedeşte increde. 
ma statornică pe care şeful guver. 
nuiui italian acordă acestui credin. 
cios interpret şi colaborator, 

Acum este vicepresedintele 


va vorbi despre „For. 
ale istoriei 1tajel” 
In România a Ex. Sale 
este o nouă do. 
fesaliui pe care guvernul 

tă pentru dezvoltarea 
culturale şi spirituale 
legionară. 


Giuliano apar. 

iei de intelectual, care 
a: MEA Fasciste. arti. 
elpând în largă măsu. 
doctrinețor politice 
Cămășilor Negre. Deo 
şi profondă, pia ex. 
de activitate în cele 
do ale istore! și 
licându.se incă din 
stodju ia ilustrarea 
mamă peremal'tați si 
civilizație! italiene; 
de cunoscute lucră. 

fa lui Marmilio Ficino 
coli, en pi marea 
cercetărilor isto- 
prin publicații în nu- 
i Teviste literare 
tratatele azupra ac. 

ie  politico_morale 
Pasrist, Aceste nn 
au făcut să i se 

a a etică la Un 
B Roma, după ce mai 
lase ca liber docen! 


ma. 


ast pentru relațiile culturale cu 


străinătatea. 


. 





pori 
în jocalurile publice de orice fel, din 
intreaea țară, nu sunt permise de- 


re! institutii create de guvernul faa. | di 





Ruseşti, România trebuia să-i si 
lească modalităţile prinirio conven- 
țiune. 





torie a] tratativelor cari au dus la 
Incheierea acestei convențiuni ln 4 
Aprilie 1877, prin care se garanta 
„integritatea actuslă a României” şi 
aminieşte rostul insemnat al armatei 
Române în luptele din Bulgaria. To- 
tuşi imperiul rusesc Îşi calcă angaja- 
mentele şi ohține în. cele din urmă, 
la congresul din Berlin, cele trei 
județe ale Basarahiei de Miază-Zi. 

Aa fost atunci două păreri în lu- 
că: una de n se 
făcând concesiu- 
mile inevitabile, spre a obține alte 
compensații: cealaltă, susținută cu 
întregul sprijin a] Domnitorului, de 
1. C. Brătianu, de a nu părăsi drep- 
tu) nostru aspra unui pământ ro- 














mânesc. Când cancelarul Gorceacey [di 


a amenințat că va dezarma armata 
română, î s'a răspuns că oștirea care 
a lupta! sub ochii Impăratului Ale- 
randru al IlJea. poate fi sdrobită, 
dar nu se ra lăsa niciodată dezar- 








mată. La Berlin, 1. C. Brătianu si M. 





Kogălniceanu au apăra! „cauza pier: 
dată. dar intransizența lor şi-a dai 
roadele în viitor. Telegrama lui C. 
A. Rosetti. din timpul congresului, e 
In această privință  lămuritoare: 
„Cei mari pot face tranzarții, micile 
națiuni nu-ți pot vinde nici pâmân- 
tal, mei fraţii. Sărac si Curat?" 


INDEPENDENŢA ŞI 
PROCLAMAREA  REGA- 
TULUI 


La Berlin, România a obținut Do- 
brogea. ch o graniță trasă insă în 
delavoarea ei. prin stăruința duşmă- 
noasă a Rusiei. | s'a recunoscut in- 
dependența, dar condiționată de 
drepturile acordate Evreilor. Cu toa- 
1 presiunea Marilor Puteri, Romă- 
Dia a știut să Ingrădească . 7 din 
Constituţie en garanţiile necesare. 

După proclamarea. Regatului, în- 
cepe o nouă ioadă în politica ex- 
poa a lui 1 1: etapa consali- 











Pentru a se putea impotrivi ex- 


pansianei rasesli- spre Balcani și nă- i 
imperialiste - 


zuinţelor 


In localurile publice 
recepţiile posturilor 


Societatea Români de Radio Di- 
fuziune aduce ia cunoștință abona- 


ale Austro- 


Nu Sunt permise 
de radio străine 





Dura 
IDunăre, România caută 
Driiin în apropierea ei 


REA IN TRIPLA 
LIANȚA 


cari au 
In intrarea României 
Fiplei Alianțe. Din con- 
le-a avut la Gastein şi la 
Brătianu cu Principele 
îi cu: Kalnoky, se vede 
de a păstra, pe de o 
ile culturale ale Statu- 
EU Românii din Transil- 
acea de a nu subordo- 
război, conducerea ar- 
Be altui comandan! de- 
. Astfel se statorniceşte 
ni politica externă 
rală Impotriva pri- 
Răsărit, fără miei o 
dependenței ei de Stat 
„noastră 1și poate des- 
Eplin folos, legăturile sale 
Germania. 
muri 


oamenii de stat 
eră politiea externă a 
ai domniei: 1. 
Kogălniceanu. De 
rolul Regelui devine 
In directivele et. 


JA_ ROMANILOR 
E HOTARE 


dineios 


rii 
ce ip 
imen tul 
R 


1msă preocupat 
u zilnic, în 
vitreg la care 
din Ungaria. 
Arhiducelui 
moștenitorul 
dădeau pers- 


ri 


ntimenele 
IFerdinan 
lustro-Ungar 
Indrep 
totuşi să se precizeze în 
ai domniei, în urma poll- 
ce a dublei Monarhii. Ro- 
aci de rat interesele 
inile populațiti românești 
onia, ln urma primolui 
nic din 1912, s'a văzut 
le legătura între politica 
acea a Pulgariei, Reven- 
Aneşti găseau aci o sta, 
e a Înlăturat-o numai al 
în care artmata 
doua oară Du- 
Bulgari: 
București a 
poli- 
r a insemna! 
e în îndruma 


Toti i 


fără lupte. Pacea 
fost un sucota al 
ticel sale ințelepte, 
ua punct de Întoa: 
rea politicei nOnstrelex/erne. 


RECUNOASTEREA RE- 
VENDICĂRILOR NOA- 
STRE NAŢIONALE 
In 1914, apropiei de Rusia. 
liniată de vi fului Nicolae al 
Il-les la Constanţa, a insemnat un 
pas mai deparie. Moartea tragică a 
lui Francisc Ferdinănd, care năruia 
nădejdiile unei janizări pașnice 
a Monarhiei vecine și izbucnirea 
războiului european au găsit astfel 
țara pregătită, din punc! de vedere 
moral, pentru Împrejurările ce erau 
Departe de a fi o piedică în 
realizarea  năzuinitlor de iniregire 
ale neamului, poli Regelui Carol 
1 a şliut să le tească şi să le 
dea reazemul desi simătoase, 
toate domeniile, a Regatuli său 
orbit male de situația grea în 
care_s'ar fi aflat bătrânul Suveran 
In Consiliul de (Garoană din 3 Au: 
must 1914, care a holării neuiralita- 
lea României, Desigur cântăreau 
o in judecatii Sa, legăturile tra- 
Honale de prietenie cu Imperiile 
Centrale și in Spâcia) cu Germania 
de alife! nici nul din factorii de 
răspundere n Anfățişa cu inima 
uşoară intrarea României în răz- 
boi Într'o tabără opusă acelei, în 
care luplau arialeje mermane, Nu- 
mal necesitatea de a afirma drepiul 
nosiru cu a al cărei prilej nu 
trebuia pierdutigra să ridice Romă. 
nia împotriva Manarhiei Austro ln 


a 


heorghe |. Brătianu 


Rare. Regele Carol 1 a murit Inain e 
de a se fi ajuns la această hotărire; 
a avut însă cunoștință, cum a arătal 
Ton 1. C. Brătianu In conferința sa 
dela Ateneu, de întelegera cu Rusia 
care garanta României, in schimbul 
neutralității ei, teritoriile loculte de 
Români ale Monarhiei habsburgice. 
În cazul când ea ar f; fost: impărţită! 

Era de fap! Întâia recunoaștere o; 
ficială a revendicărilor noastre na- 
ționale. Regele Carol 1 Intorsese şi 
acum filele istoriei dar a avut pre- 
simțirea că era dat altora să Je 
scrie. In Jutul mormântului său dela 
Curtea de Argeș, după o jumătate de 
veac de domnie glorioasă și rodni- 
că, poporul român a păstra! cu ev- 
lavie amintirea acleuia care a fost 
În toate Imprejurările ei și în toată 
puterea cuvântului, după lozinca 
neamului său, cel dintii şi cel mai 
credincios sluitor al Statului și al 
Naţiunel, 


Suspendarea activităţii comi- 
siunei pentru revizuirea proce- 
Selor politice și sancţionarea 


magistraților vinovaţi 
Printrun decret lege care 
apare azi în „Monitorul Ofi- 
cial” s'a suspendat activit 
comisiunei pentru revizuirea 
proceselor politice și sancțio- 








narea magistraților vinovaţi. 


Subsecretariatul de Stat pentru 
Presă și Propagandă de pe lângă 
Presidenţia consiliului de miniștri. 
prin d. secretar general Em. Bul- 
buc n chemat în judecată „Asocia- 
ţia corespondenților de presă strel- 
mă“, ca sediul în str. Roma 37, pen. 
tra ca în conformitate cu prevede- 
he art. 44 dim legea Sindicatelor 
profesionale din 26 Mai 1921, să se 


Doamnele Maria Genaral Antone- 
scu și Elvira Horia Bima, an lansat 
următorul apel: 

„ROMANCE. 

In desnădejde, în durere, în Jert- 
tă, se arată lemeia lângă om si lda- 
să Națiune. 

Mama, soția şi sora, atunci tre- 
bue să lie prezente. 

Destinul nostru este să ne impăr- 
țim bucuria, dar să me adunăm su- 
ferința. 

Este comoara noastră 

Si niciodată femela ma trebue să 
uite de a dărul alinare. de a mân- 





gâla rânile, de a zămisli bucuria 
altora. 

Este datoria noastră. 

Crestine, nu trebue să pierdem 











D-na și D. Zyofi Machida, Generali 





ia Reselui Carol | Plecarea di Machia insrinau 
de afaceri al Japoniei, la Tokio 





îi E 
G. Băgulescu și Gârneaţă Co- 





lui 


mandant al „Bunei Vestiri” la Legația Japoniei 


D. Iyoji Machida, fostul însărel. 
nat cu afaceri al Japoniei, a pără- 
sit București Miercuri dim. plecând 
en aatomobilul la Giurglu-Rusctak- 
Varna. De acolo, pemare și prin Si- 
beria se inapolază je Tokyo. 

D. general G. Băgulescu, preşe- 
dintele asociaţiei Japono-Române, 
cu d-na, însoțit de d-nii Ionesco 
Constant, secretarul genera] al a- 
sociației, părintele Boldeanu, co- 
mandant jeglonar, colonej Popescu- 
Corbu. ete. membri în comitetul 
de direcție, aa satatat în seara din 
ajun, pe cei care erau gata de ple. 
care. 


SA CERUT DIZOLVAREA „ASOCAȚI 
CORESPONDENȚILOR DE PRESĂ STRĂINĂ” 


hotărască inexistența acestei aso- 
ciaţii. dispunându-se disoivarea el 
judiciară întrucât este constituită 
în majoritate de ziariști profesto- 
histi străini, m căror activitate, în 
actualele împrejurări este socotită 
de acest Subsecretariat de Stat, ca 
eobivnleă  Entereaeiec Statutul “ro. 
mân. 


„oa 


Se apropie Crăciunul, sărbătoa- 
rea Domnului. 

Crăciunul acesta este Intumecut 
şi trist. Să incercăm să aducem un 
fir de lumină și o taptă de bucurie. 

Soldaţii nostri, ostas, își tac 
Crăchmul departe de vetrele lor. 
departe de mame, de soţii și de su- 
rori. 

Să le umplem 
griia noastră. 

Facem, deci, un apel cald la toa- 
te româncele — si prin românce la 
toţi, mari şi mici, tineri şi bătrâni 
— ca să ne alute să pregătim și să 
aducem darul tuturor ostasilor. 

Fiecare româncă să lucreze si să 
trhneată un pachet pentru soldati. 

Asteptăm sprijinul vostru, Sun- 


singurătatea cu 





niciun prilel de a săvârși binele, 





de a insulleți ca binele să He lăcut 


tem sizure că va veni. 


Sau oferit de d-na lesca 
fiori d-nei Machida, brad și 
casături românești. Din partea a- 
soclației mau oferit deasemeni cu- 
sături naţionale. 

D. general Băgulesca a oferit 
d-lui Machida insigna luptători= 
lor, deasemenea insignele, legtona- 
re: Crucea Verde, Arhangheial Ml- 
hall, Mărțișorul cu România ln 
ei, cartea Căpitanntui 
„Pentra Legionari“, Cărtiolea șefa- 
lui de cuib și o serțe de alte volu= 
me de doctrină legionari, aduse de 
Părintele Boldeanu. 

„Sunt încredințat că vs 
ne aşa cum vă cunosc, um arie 
al Țării mele şi o veţi tub! dela di- 

ță, așa cum şi not tubim Japo= 
nia. Naţia Românească, solid, 
unită merge pe drumul dest 
ei și va învinge“. 

Mișcat a răspuns d. Jyoji Machi- 
da, arătând cât de mult se simte 
legat de România și că-i va rămâ- 
ne totdeauna devotat. în Ministe- 
rul de Externe din Tokyo. unde 
este mutat, nu va uita "Țara Româ- 
nească, atât de ospitalieră și care 
înțelege aşa de bine sufletul Japo- 
nez. 

Excelența Sa d. Chyoshi Tsutsul, 
noul ministru al Japoniei ja Bucu- 
rești, a tăcut a doua zi după sosire 
o vizită d-lui general. Gu Băgule- 
seu. 




















DARURI PENTRU OSTAȘI 


APELUL DOAMNELOR 
MARIA GENERAL ANTONESCU 
ŞI ELVIRA HORIA SIMA 





Vă mulțumim dim imimă pentra 


lapta voastră. 
MARIA GEN. ANTONESCU 
ELVIRA HORIA SIMA”. 
Ei 


Pachetele se pot trimite pe adre- 
sa „Preşedinţia Consiliului de Ml- 
niştri — daruri pentru soldaţi”, 

Pachetele pot cuprinde orice da- 
rari. De preterin(ă: tricouri de lână, 
mănuși, mânicute, clorapi de lână, 
căciuli de lână, batiste, săpun, pa- 
chete cu ciocolată, pachete cu tutun, 
pieptene, masină de ras, cremă de 
ghete. 

Pachetal va avea o listă de 
prinsul lui. 

Trimiţătoarele vor arăta numale 
şi odresa pe o carte poştală pentru 
a primi multumiri chiar de la os- 
taşii cărora Li s'a inâmat darul. 


[a 














"economie româ- 
| scrie sub titlul 
fior în noua 

|primu rând pentza România, cu 
sale eco-|îaze Germania a incheiat încă din 
sudestului €uro-| una Martie 1939, un acord econo- 
bagă și in afara | mie — care a oferit României cola- 





PRE SA 


Or asigura românești un 
mândio fata fite sect 

. tar, 
economiei europene”. A 


mi schimbarilor | vederea nâI- 
borarea Germană, n ca 
Sapaciiății de : Voate domeniile, a. produc- Bam temăenbi 
y idee iata za pu burger, laL. 
Sub titlul : Ei 


le s- 
pe car L> 
economică”, ziarul serie între altele 
următoarele 


asiguraie pentru 
ur juste ae. 
etepiere. statele! 


a» | POI 


— dup 
„i cari făceau. Impambil. seen 
tă au calaborare. ao fas defi 
SA i Porpartate — imenarle bo- 
i beci 

băţii naturale ale soiuiui și aul 
îuj, ear constau produse agri- 
din materii pime, foarte im 
ecie an pupi ce vedere indu- 
Pentri ai | mai Toate acestea—ln măsura lo 
mul: epreouda: care se adopta întul treptat di 
emmliocare |iematic necesităților pleţii ger. 
(eazinul dună- | mane, care dispune de 0 Mare câ 
ul acesta pacitate de e i 
i nataa me efec] Bogata expr niă pe care Ger- 
ajantu- | pe acest leren — pre 


Ș are 
com. pei male 0 irivul să Ge Organizare, 


„Ţine de premizele cele maj im- 
postanie, ale nouei politiei cama 
mice europene. că economiile naţi- 

tățile de 


onale 
penb niitenin pi Iată pini Ea. a 








Pretulrea poribiliiăjilor comerejale 
este inzinte de toate D chestiune de 
tehnică orpanizatorie, care se poate 





e 


merelală și lco-econormică, și 
most mult d $, deterinină rit- 
mul producției Şi al comerțului 

Tosţe acesită au fost de multă 
vreme dovedilăi = mai ales insă in 
ultimile iuni SS bn consfătuirile c- 
canomiee ale Germaniei cu vecinii 
să! mi cu degigbire cu țaârie sud- 
estice. 


Un argumenk ÎI reprezintă acor- 
dul ecanomic Mălogerman și o altă 
dosadă o constitue incheerea aca- 
duluj econoiile germano. român, 


la e 

românesc de 

Germania a ințeles să a- 

corde României în loate sectoarele 
economiei. sniijinul său tehnic și fi- 





mancla; peniiă reconstrucția tări! 
Germania ui Wea să inlesnească 
zesitalea tehnică prin U- 
insteumente și magini agri. 

cdle, ci și de a colabora la incura- 
procucției industriale, potzivit 





STRĂI 


naturale ale economiei 
nuuei ordine 


debuşeelar 
românești, în cadrele 
europene 
Colaborarea celor două state pe 
teren economie și financia:, clădește 
asttel un larg fundament. Exeeula- 
rea planurilor va asigura ambilor 
parteneri avantazil. ŞI anume, Ger- 


cisl. Eziragem următoarele 


> 


N A 


preşedintele Camerei Fasciilor şi al 
Corporaţiilor, una din cele mai de 
vază personalităţi ale Regimului Jas- 


„Războiul de astăzi este urmarea 
firească, logică si fatală a rândule- 
lilor economice şi istorice a socielă- 
ţii moderne. 











„Războiul de astăzi prezintă, ca 
să spunem aşa, un defect” 

„Vechiul si tiranicul vițiu al stă 
pânirei in casa altuia, care nu se 
împacă cu mentalitatea modernă, 
duce ln acest trist rezultat. Din ac 
siă pricină, odată rezolvată pentru 
toideauna problema naţională, lupa 
tele dintre popoare vor căpăta sere 
nificația lor modernă. 










„De fapt. astăzi, există numai o 
singură stăpânire. stăpânirea care 
vine dela producţie şi dela muncă 


„Războiul a căpătat o semnifiea- 
ție cu totul nouă, a devenit un fapt 


manlei prin lărgirea posibilităţilor! „Este —, sau mai bine spus, arjsocial cu cauze economice, 
de aprovimonare depe plața româ-| imcbui să ife — marele război, „cel | „Treptala, tainica, fatala ascensk-i 
nească, lar României prin imbună- | dintâi” mare război al burgheziilor [une a proletariatului spre capita 
tățicea standardului general de via- | naționale care se irudese febril să-[lism, fapt mesocolit de mulți pal 
ță. Piata germană va rămâne un[și Indeplincască rolul Ic de pro-| considerat de aljil ea un episod, și-a 


debușeu simur peniru produsele ro- 
mânesti. având asigurate preţuri 
juste. Asa că toate elementele cari 
trebue să conlusceze la asigurarea 
sucesului sunt întrunite. 


Gerarchia 


Cunoscula revistă. de doctrină fas: 
cistă, întemelală de Duce, publică 








duclie si de cucerire comic 

„Aceasla ar luxemna războlul în 
lermenii Ii siricţi, ducă nu lar re 
veni şi rolul de a rezolva adulă pen- 
tru to!deauna și problema diferitelor 
unități raționale. Problemă care nu 
este de loc cauza i Obârsla acestui 
război, care mai (le arabă este un 
inciden!, Incident de o atât de mare 











și găsit sancțlanarea. practică cu un 
rezulta! imediat în ră iul madera. 

„Războaiele moderne, războalele 
de mâine vor izbucni în chip fatal 
intre naţiile sărace, între najiile 
care muncesc și produc şi naliilei 
care Alăpânese capitalul şi bogăltile, 

Război cu un caraelep emdinae 











însemnătate incă esle în stare să 
schimbe pentru un mormeat serani- 
ficația etică a acestei conflagrații, 








un lung arlicol intitula! _„Înteruen- 
fiontam 1945 şi înteranțloniam 
1930 dotari dai Dino 


să devalizeze termenii şi să le ia (l- 
lor stins datorie. 


menle rexoluțlanar 
„Riabol al acelora care pat mal 

mult impotriva acelora care au mal 

mult. 

wLupta de clasă totre mpi 











MICA PUBLICITATE! 


Apare în fiecare zi Minimum 10 cuvinte 











Anunţurie în chenar, prețul dublu, tar ce 
a. Die tn cerat să apară în altă rubrică decât 
= respectivă se tarează dubla. 
















. secția II, 


a e AA 
Ş made Ie Desi Restante sau la Ziar 
elevi liceu. uta inferior 


lrosate 
|n 
._. MEDITEZ în de 3 
Cereri de servicia |am ma: Aeemă î me se 16 [bet ie de rtDetartas a po. 


STUDENT pEepar coriştilnesce tești, a arătat că acum câțiva anl. 
feriae de liceu. La uiar pub „maternati.| chemat in jdecată de câtre preo- 
lomeră tul Orvanitache, coleg la același pa- 
Tneditea eleri—elere cura în- ia eset ezitare X amenință. 
cea. Pretenţiuni modeste. Te- re, care lacă pe 
Pct urmă să renunțe la postul obținut 


a fos condamnat la 10.000 lei a- 
aooraai închine DER Ape-| merăi penală sub învinuirea de 
"| santaj, 


In fața instanței de revizuire a 
susținut că între timp a descoperit 
pe autorul scrisorilor anonime cari 

“|lan serrit de temelu în scrisoarea 

“|de amenințare adresată colegului 

4a1-2| său. că deci elementul bunei cre- 

dințe este dovedit și ca atare pes. 

primat şi liceu inferior fcar- | tul incriminat este apărat de culpa- 
reuşita. Dris- | bilitate. 

In fmcursul care a purtat asupra 
respingerii cererii! de revizutre şi 
care a judecat eri în fața spre. 
ej Curți, reprezentantul Ministe. 
rului pubile a arătat că dovedirea 

Camere și apartamente |provenienți revtințiunilor trecute 
goai în scrisoarea de șantaj și deci a bu 


nei credințe nu destintează delictul 

cuvântu comis, acest element nefiind esen. 
3 Lei | ţia! pentru ca delictul să existe. 

FUNCTIONAR căsătorit caută ioculnță,| Inalta Curte a respins recursul ca 

cameră. vestibul. aa cartierul PUantro-| nefomdat. 

pia, Banaparie. fn sar sub locuință 

tacă. A fost arestat 


INCHIRIERI Cab. X instrucție a lansat man- 


dat de arestare impotriva lui Lazăr 
Rudolt zis Rudich, din Şos. Bona- 

sia aim 

FUNCTIONAREA cat serviciu misu! Camere și apartamente 

mmortest. Maria ML. lmee Ti. mobilate 


parte S2, care pe timpul când se 
caut serviciu E 
3 Lei cuvântul 


afla în serviciul generalului Filip, 
VILA mobilată Gonea 3 camere, 3 dor 
[0 


de 

















tomobii și canetucuri, 
Şi-a tăcut dreptate 
singur 


area Vezeann, ing. din București 
str. Gl. Angelescu, 129, a fost trimis 


ș-a însust nenmârate piese de au- 
der, pi 






PRIMARIA ORAȘULUI 
CAMPULUNGUL-MOLD. 
NE. 6459/40 din 3/XII 1940 


PUBLICAŢIUNE 


Se aduce in cunoștința generală 
că Primâria ut lung- 
Mold. va ține în ziua de 

woe| CAmbrie 1040. orele 11 in 
Primâniei licitaţie 

09-a | PEchise pentru materia. 

lulu! demmos de lucru și de foc de 

Drlee esență aflător pe suprafața de 
sâreraţi în iar| 1001 ha'din pădurea comunală Bo- 

toș parcela 10 c. 

Ucitaţia se ta ține în conformi- 
tate cu art, 88—110 inclusiv din L. 
C. P. cu Regulamental Oficiului 
Central de Licitaţii şi cu normele 
generale publicate în Mon. Of, No 
127 din 4/VI 1991 

Toate persoanele care vor lua 
parte în licitație vor depune pe lân- 
gă oferte și o garanție de 5% din 
prețul oferit în numerar sau efecte 
garantate de stat socotită ja valoa- 
rea noeminală 

Oterenţii camerelanți sau indu- 
striagi îm vor fi primiți ia licitaţie 
dacă nu vor prezenta dovezi că au 
firmă inaerisă și că sunt inseriși în 
registrul de comerț a) Uniune! Ca. 
marei de pndustrie și Comerţ. 

Câbâlțiunile speciale de Ucitaţie 
m pot. vedea ziinie în orele da ser- 
Veta în biroul meretariatului 

In caz de nercagită licitația de 
ma! sus se va repeta pe ziua de 16 
Tanisarie 1041 în acelaș je şi da a- 
cata! oră Sări a ma! tace altă pu- 
biieati one 

Bapranterte, oferte tptearafice, te 
lefrmion și oferte condiţionate nu 
nazale. Călai DEPERIaiI Și | var fi late |n comslderare 

Paula Dudagii 88. Primar. (m0) Indeseitrabil 
Sneretar. (ma) Idea 


PRIMARIA ORASULUI 
CAMPULANGUL- MOLD. 
Nr. 6430/40 din 7/XII 10 


PUBLICAȚIUNE 


fe pâuce ln cunoștință ponerală 
€4 Primâra orașului Câmpulun 
Mid. va ține în ua de 30 Decem- 
Die 1840. oxele 10, in localul Primă- 
Tai leitaţia publică cu oterte 
ehise pentru vânzarea materialului 
Jemnos de juera şi de toe de orice 
esență aflitor pe mapratața de 10| 











i 







ee 






Profesionale 


3 Lei cuvântul 


EXECUT haeziri de agTireaili rope- 
DEE pt en atm Tae, 








i 





LUCREZ 
reparat: 





si 


Maze pe tumete 
Braa 
tnazarare 


0 interesantă jurisprudență a 


Cuzte de Casaţie In judecată penală p 
t o interesantă spețăic. 


de chiriaş, pe V 
se alfa concern 
dela ușa acestuia 
Vuerurile pe care |e 













Directoratul sporturilor de iarnă va n” 
concursuri şi campionate de sar 

Skeleton şi bobslgig la Sinaia 
şi in alte centre 


săpadi favorabilă patru 
antrenamentelor. 

Pentru peatuj țărei ++ 
strucțiuni. 

La concursurile de bob 


Bi iciparea de e-h 
re jduros apel 


DE ŞANTAJ 
tei Curți de Casaţie 


vând de srop: reprezentanța da 00- 
merț, industrie, creare de indus 
trii. antreprize și construcții; 
„HORTICULTURA”  (Gortenban 
A 8) cu sediul in Bucureşti, capi= 
tal inițial 3 milioane, având de 
„|seop cumpărarea și prelucrarea] Secția bobileigh, sănicțe și skelaton 
fructelor și leguminoaselor, din Directoratul $ lor de lar 
mă, înştitațează pe toți amatorii că 
1n vederea unei cât mal bune pre 
zentări, în această larnă, conducerta 
n te al, careia eă păzi i 
nste de săântuțe, skeleton ei 
la Sinaln și în alte centre din e să fie Ja înălțime. 
Pârtia dela Sinaia n fo cnmpiceti Informațiuni se dan n 
pusă la pune! și se aştesptă numaijtul Sporturilor de Iara 
Cantacuzino No, 93 


3 intre ar 
cc. — 


In locul echipei naționale italiene, va | 
la Bucureşti o reprezentativă a ora: 
Milano sau a regiunii Lombardia 


“Acum câteva zile sia primit în | sează jucători din diferite 
adresă | Italiei, Directoratul noatr: 


p. 
Susnumitul este înrij 



























sub motiv că nu ! sa 
Autorizare de 


Trib. Dfov Se. 1 
torizat, în şedint 
rea și funcționa 
societăți: 

ARIANA" cu 
şovie, 4, capita! 





Ingelăciune 


Acelnș cabinet a trimis în jade- 
cată penală pe Florica] D. lear- 
ghiu, din strada Griviţe 392, sub 
eslifiearea. de exreceherie, întrucât 
a loaț bani dela ma! mulți lucrători, 


DE NUME 


apel, cerând reformarea sentinței 
tribunalului și condamnarea incul. 
patulut, 

D. procuror general Constantin T. 
Viorescu a cerut de asemenea admi. 
terea apelului şi condamnarea în. 
culpatului, 

Inculpatul intimat Virgii Ehriieh 
Ecomomu, prin tocat Mircea 10 
ş| neseu a contestat calitatea pârții 

civile, lar în fond a cerut respinge. 


rea apelului. 

: Directoratul de football o 5 
mate” formată dim Exai pate-| A Partea tedezaţie Hniiee pralea MeGaraie itatene - 
ritate : Pre$e-| care se accepta o întâlnire intrelintre reprementativale a dori 
dintre Damian Stetinescu şi consi.| aug reprezentative ale celor două| san a două regtuni. 
ler Petre Poptecu fiind pentru ad. tară. IA cOnTenAbIA az î 
miterea apelului părții civile: lar] “ Cum federația italiană intenția. | gutui Milano, lar reprezenta: 


d. consilier M. Manolescu, opinând sr 
pentru achitarea incuipatului Virgil nează să trimită pentru data de 18| regiune cea a Lombariim 


Ehriich Economu 
Termen pentru Judecarea diver. 
genței, la 31 Ianuarie 1941. 


IN JUDECATĂ PENTRU 
E DEVIZE 


avocaților, M. Rosenstein zis Mar. 
ehiteanu, fiind surprnia în flagrant 
delict de executarea profesiuni! de 
roma, fAră ca să pozele acest 













pelantul parta c 
Domu și inttmat 
Ehrlieh Econo 
Incuipatul, 
rul Agriculturii 
fost trimia în jua 
toriuy Parchetu 
tru câlcarea di 
şi 31 din logea 
codul civil, deo: 
natural a] Caro! 
țeană străină. d 
a fost adopta: d 
toşi refuză să 
Virgil Ehrileh Fcon 
ŞI Pur şi simplu v 
Tribunalu |. 
Reclama: 
membru în Co 
avocatul A 


ALŢI EVREI 


































Grupările divizionare bucureştene au ce, 
schimbarea datei matchulu 
România- Germania 


ţia | putărei acestui! mate, 
Direcoratul înțelegând că 
venția grapărilor hucuraștene 
justă va interveni pe ț 
german de a schimba data disp 
rel acestei întâlniri pentru sina 
3 Iunie 1941. 
Această intervenţie se va 
d copca săptămi 
e: este foarte p> 
= să avem un turneu intern: 


Marcu 


site de art_2 și 3 
legii devizelor și 
legii pentru ap 
publie, 


Exerocherie 
Jock Kromnitzez, din str. Gene- 

Tal Ipătescu 61, sa ficut vinovat 

de eserox! 

man A vândut lu! Zussm 

sterline plătibile 1 Lor 





Experții numiți de către orga: : 
mele  anchetatoare în afacerea 
„Cariton”, g-au depus raportul, 
Abandon 


A fost trimis în judecată, Petru 
Moga, din str. G) Tei Nr. 7, 


Grupările bucureteene sau sesiza 
5 au intervenit la Directoratul ri 
football pentru a schimba data dis, 





melon. ofer dis, Dar tot atât de probabh est 3 


teius ln jude= 


prin imprudență, 
A de ă pe Q. 


rectificare 


din strida Dare 
în j.dccată pe 
tza), «pre a se 
Ip. șia în. 
Bub pus minei, 
BI ei ficateu A. 


copiii A 
copiii pe care 
recunâseut ca 


Naționale a 






ha. jr 
parceta 19 a. 

ţine în comtormi. 

incluse din Li 

Obetului 


generale pabiicate in Monitarul Of» 
cil Nr. 127 din 4/V1 1991 
Tonle persoanele care vor ua 
parte in licitație vor depune pe lin. 
Șă clertă și > garanție de 5 ln mată 
din prețul oterit în irumarar mau e. 
tate de stat ao 
inală 

Oterenţii comercianți mau indus 
sara| iiizi nu oc fi primiți in ilestație 
uizze. | dacă nu vor presenta domni că aa 
Dramă inacrial şi că sunt în 







viola n tiromi eceretariateulul 
In cas de nereagtă Meltatia de 
mal gue se va repeia pe mima de în 











pădurea comunală Botoş din | 





iţerent dacă ou 
confecțtuni — 88 


sus. suni obiipațe 
săptămâna! 


scoase dim fai 


maetar câtre cara ala) ja. 


Pabriciie de 4 












anuar I00I în acel je și la 
toagiaiie în) acetaai oră fâră a mal face git pu. 
buico piurie. 


vor pi laste in: conaiderari 
i A [3 [rrearietaă 
Docretar, (mi Leadeacitrabii 







a|664/300. ratrieutee pi ate: 





secțiuni de ei DR [E Gehara) 
restul de Î nirucăl nu +a ajuna la sodujtona- de Instrucție 
umâtate din p-: probleme ce pre, nea Ît pe toli cel ce au 
sută de art 8 din + fra ÎL oaiboiantă și lau 

e A 


conjectisni ge 





de către ministerul Economiei Naţionale 





cart iuereazi pd 
vită și mu au usii ge'ră 





arte îm doleanja, 


pentru abandon familiar, 
Sabotaj 


Edgar Lătel din șos Bonaparte 
02, a fest condamnat la 15 zile în- 
chlucare şi marfii. 
peniru infracțiune ia legea pentru 
reprimarea sabotajului comereial 
şi economie, 


Diverse 














să-i 
DR ani 
prezentând rentă unificată Paris 


su Berlin, încredințată - 
i țată și neres- 


cORdațtunul, fiomat, 
INN mocitae. mate de Gecatai 


Neprezentarea în term, decta. 
rațiundor a L- or e 
formitate art. » 
Jege Nr. 218 din 4-111-1940. 





Problema orariului 
in farmacii 


ADUNAREA COMITETULUI 
MACEUTIC AL COLEGIULUI 
DE ILroy 


Miercuri, la orele 9 şi jumătate, 


je [tinut în siz, Pitar Moș Na 6, adi 


narea comitetului farmaceutic, 
pa Dor. 
A prezidat d. Clocata, 
luat în diseuție chestiunea o: [da 


rartului în farmacii și a gărzilor de 
soapte. 


FAR. [tert 





Vineri 13 


RADIO ROMANIA, RADIO 
REȘTI a 
BA m 
790: ORA DIMINEȚII 
Lai: Ora; 
barei Sulina; 











va sancţiona în con. Mare: „Abu Mama 
din decretul | îi „Dana - 


1 1ma 
ing câniă din coenpazi 
leur pătate: 

urii do; Dea 


1015: Gieseău 
francezi (i 























BUCU- 
POSTUL PE UNDĂ SCURTA 


Cota apelor Dunării 
Informaţii artânticeti 


Decemvrie 1940 





Fals 
Carol 50 | mului”, potpurtu 
A fost ttmia Îi condamnat la 10 amend. / POSTURILE STRAINE EI 
eblatiariu, — poti pentru. neatiehatare ide MLepuinenidă | le a. trauma: RADIO, FURNAL CAI AI 


Ora 1843: Dunărea S2854 m. 
Ora 18.45: Bateen 31.13 m 
Ora 1943: Tirana 4930 ma (ata! 















4 

pe "Duziltre, 

familile tautiia ana ec 
Matului lor soţ, tata, frate și vi 


MAE DUMITRESC! 


Profesor, 


Preșodiniele Tin 
» Di 


la 
moni rOligioac ua 
î lie Gongu, Si 
i Sub ăi 
Unda costuglu va mr 


do 
Belu. 





ST) 
SERI, 












2((E TRAGEREA 
LOTERIEIbESTAT 


1 MAICA SE FACE CU 


== 
i sata ESTE INVITAT SĂ IA PARTE LA SOLEMNITATE ZU MÂNA | | 
ALA FUNDAȚIEI CAROL L DIN PIAŢA PALATULU! REGAL 


j 





























AGEREA LOTERIE 







tieapurilor, cât 
epoca! aaterioare =a 


EA ca rol capital sii în 
Boalelor cât şi în răs- 
dezmlilor. ŞI intr'adevăr, 

schizabi 






Jemume de exteriorizare a 
E manifestă prin apariția 


7-a cunoscută 
1, lăcrimare, 


meni accentuată 
cu stare de 


e care 






a tuneționarilor 
stabilite pria a- 


00 —100.000 
ile cae au 


- | calizarea In fandal gătaluia mmicrobi- 


e te autorităţi, vor fi amendate 


Bănității și O-| intreprinderile să înțeleagă necei- 


000 iei 
mu dela 101- | Atdira 


tuse 


te. 
aprinderea de plămân, apase 1. Talpă 
Tăceală și ma! ales prin trecere de ie! EEE, 
13, căldură in frig, transpirat şi obo-| 8. Box 


ee pună a „a trigorel 
drept csazi declanșaloare = pote 
baziă a dimptomelor boalei care 
preexista în stare latentă, tot frigul 
Amigdalitele — produse prin lo 


or, ajutați fiind de terenal propice 
crelat prin iritația dată de nl: za sent 
destul de f te toamna şi iarna. 
Amigdalele  bolaave pot perielita 
sănătatea omului st! prin ele insăşi 
cât şi prin fapiul că pot servi ca 
poartă de intrare a alor maladţi de 
multă gravitate. 

Beumalismal — atât reumatismul 
poliarticular acut, cât și cel cronic 
apar sau Îşi intețesc simptomele În 
sezonul friguros şi umed. Reamin- 
tim deasemeni efectele locale ime- 
diate, pe cari le dă frigul mai mare 

mai prelangi! asupra extremităţi- 
lor — măinilor și picioarelor, sau a 
urechilor, anume: degerătarile; 

degerături compromit foarte 





ce, și 
se” vindecă rasă şi fără 

țiunl; dacă este expusă la răceală 
irigația saagaină locală, acela care 


zarea, 
greuiată și Intârziali, complicațiuni. 
le apar. Se vede deci că frigul, pe 
ingă că este un paralizant al activi. 
tăţi omului stingherindui munea de 
afară, constitue unul dintre dușma- 
nfl cel mai de seamă al sănătății și 
vieţii. Mijloacele naturale şi artifi- 
clale pentru apârarea organismalai, 
le vol expune intro  eromică vii. 
oare. 


D II mlanitea Popescu 


nu respectă salariile 


tatea de a asigura muncitorilor și 
„| funevionarilor partieuiar; ur. salariu 
care să le permită un traiu omenesc 
şi să se conformeze deciziuniior În 


şi funcționarilor particulari, 





A murit prof. 


Nae Dumitrescu 


jață a cunoscut o singură lo 
ef aci a tăcul și a manei, 
Tăcerea era date e! cuvâniul cel 
mal grăitor; munea an cult. Ca pre- 
Pedinle al Soc. Tinerimea Română, 
a știut să arole elevilor ce enetă 
“ai dea ezamenul inteligenţi! şi al 
Pragălirii, toată dragostea pe, care 


= 4 an pralesor. 
Papabil so dăruiască an preletor. 





= devărai 
A dori er raţii aa sorbit cuvântul 
Adica Vifetepelune, indemnul lut 

met] li cer de muncă consiruclivă, 


Pe mormântal lui proaspăt des- 
aha, eteoti de eri pt cel de azi picură 
o taorimă curată de recunopinjă- 


E] 


ini 
TITI 


im 


timbrele legale de factură și 2 la 
sua contribuiane națonală 


cept-onală. 

"Toţi industriașii ' şi iri 
i|eare dețin stocuri din aer 
prevăzute in prezenta decizie, sunt 
obligați ca în termen de S$ 
i | publicarea deciziei în Monitorul O- 
ficlal să declare prin scrisoare TBCO- 


Ac ÎN 




















RETUL3 JOCULUI ŞI PLATA CAŞTI 


aj 





GURILOR 





i Hi 
pu li e 


i 





i 
În 


PENTRU PIELE TĂBĂCITE | 









HI] 
Ha 


l 








e 
ă 


si 
Hi 


A 


certe prețuri se 


ex. 
națion=! ca 
vor efecte iilnic, 
măloi 
Zilnic în a/aMă de 
3, 


pă orartul ar- 


mineca. 


zile dela 


Ora 13.00 plecare Sotia 
1440 sosire Bucureştie 
Plecare căt 








1n arte Bemeza ant serosze sate patru cin căimal mari turine 
te de 100.000 


uzinelor electrice 
de pe twiui Yaiu, ia frooliereie dinire Corea și Marcu 


Cum se măritau femeile la caldeeni 


Ho Lţă FERica penimu ea să se poată 


dia Cal un bi celela mal uri 
toate fetele de mărita! erau adunate să li iezat, birbații 
şi expuse În plața de merinde, Cale bi 
frumoase erat. 
iar eeie urite în 
Un pristav incepea a pune 
la mezat pe cea nai frumoasă, al 
cărei preţ era văreal intr'o puşcu- 


In Cetatea Vaticanului se vor mânca mai puține spaghete 


Zilele tacute în Cetatea Vaticanului, Prin măsurile inta de conducezea 
a tom botârită şi | Cetăgi Vaucanului, raționalizarea au 
pastelor mentelor este mal severă decât cea ho- 
VArâtă în Tiaiia, Whde mu au fos! intro- 
duze până in PrEăea miei un fel de c- 
prelişii in cecace consumul pâl- 
„zi ai ai sposbel 

Prepurile mărfurilor au tost armoni- 
zate în Orașul Vaticanului în raport cu 


sie da pe Lerllozial Ezatului italia, 








a 

Astfe] fernelle Uite se puteau mâ- 

rita cu banii abinuţi prim vânza- 
celora fruniaăse, 











mpaghete lunar. 
din fină moăetamtă 
uta a foet insă intzodună și (lina inta- 


Co iunicaţii aeriene zilnice 
re Bucureşti şi Sofia 
























Lares”, Bă. Brătianu 





deta societatea 
6. 


Axionul plecat din București are, 
le Sotia. legătură . pentra Belgrad, 
Budapesta și Viena, astfe] încât cină 

ceastă nouă linie, 
a iesi uri aeriene cu Buda 













Trensportul se face ca avionul 
Junker Tip. JU 52 x 
Infarmaţiani şi rețineri de locuri 














la birourile de rola) 






Cine a inventat moneta 
hârtie 


Cele dintâi Bilete de Bancă au feat 
puse în circulație în China, în anul 
2300 în. d. r. cu alte cuvinte a. 

urm 4740 de ant. Sub mai multe aa- 
pecte actate bilete erau aeemână- 
toare celor din zilele noastre, ci 
purtau numele bă: , dată de emi. 
sie. un număr progresiv. semnătura 
tunețtonarului care a ordonat pu 
carea și valoarea indicată în eltre 
si în litere. 

Pe marginea acestor bilete se pu- 
tea eiti următorul sfat plin de ințe 
lepelune: „Produ cât poți mai mult 
eheltunșta ca cumpătare”. Biletele 
erau tipărite cu cerneală albastră 
pe hârtie fabricată din lemn de dud. 
La Muzeul din Leningrad se pia. 
trează un astfel de exemplar, 














p 
m 


Statistica destinului 


Observaţia la timp a vătămârilor 
sănătății este deo insemnătate 
esenţială în combaterea cancerului. 
SI în această direcție a fost între- 
prinsă o mâsură sistematică atât la 
suprafață cât şi în adâncime. 


Cancerul este combătut prin toate 
mijloacele ştiinţei moderne. Pentru 








țele Industriale, nu poate fi Inatrăi- 
nată sau regenerată prin nletun mik 
loc, 


mal sau indusirial. 


pozițiuni săvârşese infracțiuni cari 
se pedepsesc conform celor slablite 


Casa Autonomă a Monopolurilar pen- 


tru procurarea de sare 
cu preț redus, sunt obligate: 


care să 
sare pre 
tându-se 








vă bronchiile? 


în urma vioientelor și ne 





Menajaţi 
Ele sunt ui 
mumăratelar accese de tuse. Ingriiiți-vă 
căcl fiecare acces de tuse vă slăbețte 
și plămâni. Sirop Cază este re 
mediul, care vă va ajuta. 








La turmacii şi droguerii 


INDATORIRILE  INDUSTRIAŞILOR 
CARI CUMPĂRĂ SAFE CU PREŢ REDUS 


atrate în fa- 








Potrivit art. 35 din legea pentru |poaitate), cantitățile 









administrarea și exploatarea Mono» [bricație, cele efestiv consumate și 
polurilor, sarea industrială procu- 
rată cu prej redus pentru irebuin- cate registre la din 





speciale CAM 







vizitarea inalta 
În care se cobi 
cu pre| cedus 
toate lămuririle mecesaze în vederea 
executării efective a conirolului 
Controlul modului de folosire al 
sării industriale au preț redus, fiind 


fie pentru a servi consumului 


fie pentru a fi pusă În co- 


= şi a da 


ropri. 
nerț pentru consumul uman, 





Cel ce se abat dela aceste di» 






imeredințat d-lui or teenie 

audieri ing. Nicolae Teodoru dire ceţia 

la vederea executării curentului | safe ajă “CAM, aie i teteti 

cantrol, toate iotrepriaderile, lodes: |dusiriale în cauză sunt rugate a În 
triale 'care obția aulorizali dela [dă de această 





permite accesul în fabri 
tive în vodecea executăral 
maadat. 

1. A ține un registru specia] în Se menționează că la 
treacă zilnie caniitățile de |bligaţiuni sunt impuse şi pescăriile 
ale eu prej redus (no- sau fabricele de consarva cae folo- 
zile în care sunt de- sexe sare indusirială cu prej redus 


industrială 


alesi 0 























aceste mijieace organizația joacă 
un roi dintre cele mai importante. 
Este in pregătire o serie de statisti- 
ci, care răspund, fiecare la o pro- 
blemmă specială. Cea ma! aprinzătoa- 
re este aşa numita statistică a de- 
stinuiui, în care sunt notate, în cor- [| 
diții cât mai perfecte. datele asu- [Îl 
pra vieții boinavilor da cancer de pe ||| 
cuprinsul aproape al tuturor provin= 
ctilor germana şi se completează In 
fiecare bre! luni. In acest mod se 
trage nădejdea că se va putea da 


PROPRIETARII DE IMOBILE 


DIN CLUJ, ORADEA SATU-MARE ŞI TG. MUREȘ 
sunt inştiințați că sucursalele 


ROMÂNEŞTI! 


BĂNCII 


rămase in teritoriile cedate. sunt dispuse a se ocupa cu admita» | 

trația IMOBILELOR urbane aparțiulad peopriatazior allaji în 

România. Informațuai la Centrală (Say. Sucursalelar) şi în pro» | 
vincie la sucursalele baneli. 





de urma anumitor isp! ale boalel, 








ceeenaea! CRAI ît — în Cati 

a Crmizale > neam sa Paeesi 
vama de m i — venit ce jirăzautae = pre 
Revenie ada dam Mara Tastpemee fată 
E 

CCN FA PRODI 

me. mima pâsă 
ae at 
arma 
mare. n 
oda case 





„da pt Mea 
care a Pemetama! în această camate 
Până cămin întăi învata ca da | 
| Nae Profa enze în date e tmeee) 






meteo dm Maria eo i 
Penn: 1 îniăbzea meastă nerenie 


| 2 tam în reteta pă a 
a | imite rempaeite în ma clean 


Râpeanu? sa 
Dee e Ponte Domitre dim Bu 
dei perete Dede Pensii 








meat Ş în Mipera | de curini den mediana Dică, 
mm în na m-a Încet |N 6 în. MA oda 104 îm. 00? cea megii ae out ae mana îm va 
îi mă îmainiă dn dea DE mei: fe N? ae TAR (pa ezru, ce plimbe să dea e a 

în, jentănaz Dum. ph sili «n ia e. Ioa cea IT în feri 
sta: de ate, e D300 are Ra | „a acest mos e tim ea nt inel 


n mm a nm 
Remiteaie mi da ee 


m atoăen dt 
























| mmm moase d. Pop nizoace 4 


Cirima baid 


m Dore = 
a ca apoi 
oaze 
vele ne în: 






















Daia aa 


rege &e 
Aa ai 


. j 
i amanati e Eta A | Ama Săhema detapituterui ae]: 
ne moi goe dare paie SIL | me de 19 minae dela Vaza Cu 

oare db A Pain pre 20 pa ÎN alim | mea ecgărei ee în ba otem 

e bniiuin Nacalernae Mimi | piatabui Curt Cei 
i aia de ce | Dtze I ate 
ice e ora niz 
2 mia Da ca ia eine redilmhee îmemine mmexgei | Stii et 
sămd a mcenatăi dnmmiie. Mean | eta. Mitea Lmpmmeană da îi Toma tatană tur 
eeieeție. dimpmmaeai pe în maia | teii ve tre În diane ee | Mnieirei Pamanetane ÎN aceata 
DD inlizal cama înc. cere ame e în. Să ii Ni cânte mem asta Ipimhre uaitettă  gnbaita vă: 
Dima d 9 Pute ammee Înme ierte i pomii de me a ie de Sâmaă | 
m e Pa 3 Starea | mt n pe i a 
ES Dat ma. ÎNheisei tras | 
"e e e a etentui Îi mi nea de d pemearee 
CE e d sateni rata, see Dre es Ta aritiiei | aerul Dame Ogaluaa, cete d.£| 
m See, înpitee e | în săzeiă li până Sim | Petâmare 

Ia 0 cai iii e e lapme moară când e meta: Li 

va înce ee i a lamă ee me de ce 

aia Nerei. cate ea a van. a. Ala e Me ma 


] 


[. 


i 


] 
+] 


m; 


| 


-k 














Sr 
LS 


ta 





Un senzational proces 
in fata Curţii Criminale din Craiova m 


Procesul vine prin st dela Timişoara 
















| 


VALEA CARAŞULU 


ORA A — Dna dn cele mi odin mie 


vane pi eat mpi ea e DE, a ea 
Digi e e E arii rupe inu a ai 

ma Dama mem Meier Coma mii mmm m 

DR.) ma n peoena ză ea din pene SĂ ace adi, MĂ mie e Mangalia me de i aci: 
0 | ama meant clemta. Meremai PAZUIA, | sioemaacă Îmmgee mie me ae seste Pie cae m = 
ge rămârâna za dani meceaii SĂ ai mi me ut nt eiima VAL î= | (egean exc 

| să e dimia d căite miile (ceia a opiniei, Ditaieati Damit- (CA nemai 
» "Tae penime meet IMDB! a Cm) si Nembabei Peene 8: Mom ma 
seta. | de înei aa aenieiine. sn ai DARirii n seeee ceea După INROMDIA temetecma 
e 


me 
Curtea 


e pmdnt! 
D + 

mă îi » 
came sue. 
E 


e atm 


* 
. 


Tm 































ji 
58 i 


i 


a me. 


re. 


ta e 





E 


beta 


perere 


se 


Dati 





tom de hram 


mesa sara 
| ne muimesmeedie, eri în coempteniie! ma. ne 
ca mapa sate 





eomai 
Came ai miiziazea n Mt Anime. 079 E! came fm e e mate 
apesimea pe ldaigă Petze e 


meri 


Damage » dimatae Peohea 
d. sai IMomotimie Dmpedadat. aceia n dna 
în care se | 2 fnonedită aipmaere, mdzimt cae 
a | Malaia came ie etică în bmienătie 
— ma »mmeiioriine 
, a 
Doagă meeata getima a da atitea 20, e 2 


- 
e Ei 
marmeiate 

Teesieeai Dumitra e Mie 
Paarma On Xena ie 


mameea * 
dna în Peteeald pentzană me ră 
dand ce Waemate 


Sara va inoate ÎN CORR demo în și 

de | cemeitmeeee me aeia Mea Îi mame me a 
de e Pacaă mat mai DRE Om paie mea 

TI) omenie. pete și dim Metmeenă= I-a Demn e 

în peer Să 

Ce mie betie cele ANA temei | Dacia pe Memaa a na 

în once îm mazda 


mă 





4 i 
vă de 


N | Poeti de ata 


d 


4 


e 
x 


Sa_meiie 


i 








si ama mzaearer 
came ee 
de seâa momeala | Lou Mae. dame sa îmi 
sageei mele ări ore Memo acdiă Vama e 


ae, pai pie "Dag îi Sam 
e. ceea 
îs pie a Maia mem ae înte sie 


ge reăie sie a mai în dea 
vie sa îuzaa e caaittale  PIANRĂI> e: câte 1 Rt 


în Întme mam x 

Te. sei “miti. treia magnenieni: mada NP Em me Pai 

ni. i fină dn teal date ema | Pe datt, 
ză îi 











= a Tema Omen y 
etniei ce aa Dam ni în îi 
mem azot de ară dmat ce mei O Diode n > 
săe e mei i 
Te ei pe soia ciie n ouaă de sina De măi 
m. Sr. Crap 
ce pemobănce ză acea ex 

m Dute cola ED Dome 
dm 72 ae ze 
rimă 2 RR 9 Doom > 
e aa N NE m me 
mele de Set îm me 











Întemeiat 


n mea emit de Da 
A <a în temeri mire 
mom cielo PA 0 9 Em n ai 
Î maini ee pi met met mumame N PP i me de ao 
mare oa îm mă e» 
maci mmilicale a mapiime Se că am azi sept 
manie, dn ma înca ameeti Îmi Meueci, îmeme ne a 
Î mal emmaeăee mei Comat Came at rii dei dim over 
Îi Mee în emotie Dai în m a 
ț Meme Ia înc în mădire ni 


mite e i ema 
Dume ueceaize de = ză Pe ma: de mai me 
moaastă mea ma 


Moetalitatea 


NEA 200eă da» e 





* LE 





a ao Doamatăte a 





some n înmoaie da 
Wee ame Dame Samir: 

Dn petma sănnă n mimi Iageice 
Lagoa mame. se DÂND dee 
Îmi 3 bamaime cală n mea 
€. Câte | ctmazt ma ma m căme: maine me hi 
în odaie de Ti act în mumia ati Mi 


sa izola 7 mă 

A ete Pe ae =, în 
Iasul | Să Imi, n mem în Dom, SR 
ma ne în mamăidme Meemeie: mmamitiraiiia ea, Meta Ne 
CA a mamaie Mea e tao 
ea Num 











în paine ame duzei e 
oameni Dai, e e Nazi: Onea De ace 


tă 


tată 










e sageti 

Sie ma dn ie mai mie 
vă. oaie netede de e AR 
ietalte a me AA me îndioul î 





sa veni | arvate, deopaiiiaia  ae ae= CĂU A n păi 


gi epaaea | DNS De m: 4 


pete ante oaia! 
NES 





rii ea 
Peas i în ta 





i 


î 
Îi ia 


i 


| dd 
zi 


”: 









mea 7) d sg eschiderea comerțului ro= Câmpilone și in fă cit 
a până | tii cotmerciani 


nea a 


ea totalmente inexistent 


Viet. = Sa scast judeţ cu o mulțima de 


orăpele şi târguri. 

Camardui (Gr, Rusu. potul serv. 
econ. judelan Rădănți arată că până 
În prezent s'a deschis acolo 0 mare 

onară, care aprovizio. | dl 
mează judeșal intzeg, s'a mal desena | FITI 


jo lăptărie in care se folosesc 120 vaci 


ia fosta proprietate jidovească Mar- 
Rosches din Dorneții. Dela această! 
întmă se aprovizionează ocapul Ră- 
daţi cu lapte și uni, precum și cu 
lauri, In prezent se increată pentru 
gesediderea conu, dapozit insemnat 
de enloniuie, care va deveni fapt 
peste căteva zile 

Camacadul _Jonmici, gelu) setv, 
dir. Pederalei Saceavi, ex- 
pune Yeglizările de până acum ale 
aceriei Fed in comerțul de co 
Joninle, îlbrărie, porumb și produse 
CAM | 

bi Sfera de acţiune a Federaleior | 
şi CoopeTativelor, 

D. iau, gta, al Cooperaţiei, prof, 
univ. Pavelescu, ridică probiema care 
dela inceput necesită o soluție pri 
letală anurae dncă Federelele și în | 
onserință evopstativele u-mază să 


“a atace veste ramarile pormereiait, der! 


sonpecativelor 
gr. Aural C: îi 
tatiu (Doenhol) 10 | 
y. 
“TRădnuţi a: 
em Ti. Grigoraș. 
Betina. deschide se- | 
3 i ctm.Ș* Romaş- | 


| pizațiile cooperatiste trebue 
recete. 


intregul domenţu bconomie, său me 
var ocupa întâi cu articolele de 
mă necesitate, urmând ca du; 
Se vor cuceri și să tor fortifica posi 


line dobândite în acest domeniu, ph; 
| Şi economii 


m extindă activitatea asupis 0: 


D-sa arată că sunt câteva ranturi 
de costert pe cai fidin inceput E 
ri 





cantitat 
- dle, 
e ace judeţ, de un 


Se apă 


eralcie trebue să angajeze astfel 
sate Proâsele roBOpolitale și 5E- 
fe 


ar iei |turilor, fiecare Gepozit centzal ni Pe- 
detaiei 


ar avea mevoe de un capital 
mailigane jel, Se pane decta 
!Goua problemă principală, arme 


buna funețio. | Meeea e creditelor. dară acestea ur- 






ate mevoe de 




















Luat o scurtă daralitae,  apea- 


fe pentru incura. | băndu-ar în unsnteuitate puzetul de 
| vecere u; 


d-lui ina. gen. Pavleseu 
in slera ce acțiune a 0r- 


| Muntele COUDETĂSUEe  babuuiirul 


REGIUNII 8-A LEGIOI 


dela 10 Decembrie.-Românizarea comerțului şi a 
istorilor români.-Activitat ea Federalelor de Coop 


si ml- obține o 
aţă și 
noni i 


fă atatia 
de sg pro 


rul comerelaat o piaetică de un an 
cel puțin, care ingreuinză 
foarte mult romănizarea comerțului. 


pe 

va păşi câtre o federație a Pidi 
lo”. deocamdată chiar sub fotma 
simplă a unul biro de ură, 
care va sta ln dispoziția lera)elor 
cu diverse informațiuni şi recoman= 
ați, putând prelua și diferite repre- 
zentanțe. 

d! Considerațiuni tpeciale cu pri- 
wire la unele articole de comerţ, 

Cam, St, Romațoan aduce Ia e- 
noţunță că Fondul bimericese este 
gata să pue n dispoziția Federalelar 
jemun de foc pi cherestea in baza u- 
nor contracte de consignație. 
Pentru inchelrea acestor contrac= 
te, efii serviatilor econo; a &- 
|mectari de Federale var trimite pr 
pentra cantitățile necesare până Joj 
12 Decetnbrie a, £. 

Se in apoi act că Pederalele sunt 


de | pe cale de a obține distribuirea tu- 


vunuiui Pină în prezent s'a ad)ode- 
eat vânzarea arestul produa Pedara. 
lelor Buia, Dorohoi, Rădăuţi Sutea- 
va. iar pentr Pattpai WrmaAzĂ a 
se cimbaste rozultătul 

se ptă ncum sdjudecarea de- 
Pnitteă 

La stâritul padinte) cam. Tr. Oui- 
gozaz-Sucevan, șeful Regiunii, teco- 
mană tutuzor d!restorilor de Pode- 
zale mă aibă toată grija pentru a se 


eat 
lei 58 iar 


Penttu 
nbaţi pete 16 kgr. 


ue mi 
ca tinig Pup sa de azaţi, sub 


Pentra pittie de bivoj de orice 
greutate, i 50 
Pentru ptelie de maniac! de srice 
ereutete, iei 55 gr, 

entru 


r. Pielle se or curati 
de murdiri după erei stabilite 
ia shatorui din Boeureşu, 





GcRDRTVali, se potzi ca Gib pie 


| ea Ragiuali 4 da să me facă Gomez. 


centzu pentru a A OBAE Ep 
te in bani, ceata deoarece mu e 
ate sabii apruti ÎN ce direcție 
irebue fiecaze Peceeută să fi mal 
Bine Aprovsietia tă. 

Cara. lomesa IBuceava) arată = 
| probiezua cediteior nu e poale Cutie 
| tepe aumiai ca o aimptă ajugrare zu| 
| capital a Prderalelor, lu Begiunes 
|n Bou, maj azil: decăt în mile părți 

pie jăru, cate o pradienă de sai, tot 
ma de juprriantă ca și cea a Cui 
| mozmiazii datueuice, de pUGR. De ae 

ue ad LOCTRERe DIEOCUPae 
mitul integ Cosnrtii le 











A Regina e fc pâră cu 
E e E e SAPTAMANI 
| pacese E cetar! ext aordinaze tru 





| problema roi nizâri enmerțului să 
| ne justă în eonalăvrare in mod apte 
cai 

| Mud departe cam 


1omeneu arată că 




















ieole și 


vila primite 
rusă şcoala di 
va avi 


inte: 
uri şi 
uzanţele abatorului 
Vor putea trece de 
Preturile stabiiite m, 








rea economie! națion 
Monitorul Oticiai No, 
brte 1940. preei 
lunile Decretitui 
tru metivarea pradei 
lor la prodi 
IL! la prod 
publicate în onitozul 
din 4 Martie 1040, 
























LA 15 DEM ie 


APAR 


V4A 







REVISTA MDIIMATA DUPA CELE 






PROCEDEE GRAFICE 


> 44 








aviație ae acolo, lar 


Pagre va 












(O, /iatea a 


să fe fotără loare 





tu deosebire, când e vorba da sănătatea 


prețurilor de pe 
vleliloe eco- 
trimită în mod 






ipra situaţiei eeo- Dvs.| Nu cumpăraţi surogata inferioare, 
Pomerțului în ju- 


felul acesta va fi 







Ii 

| 
cari azi vi ve impun printrio reclamă sga- ||| 

li 





motoasă, ca mâine să dispară de pa piață. || 







Aspirin veţi putea găsi totdeauna şi ea 






vă va fi de folos aşa ca şi până acum. Timp 






de decenii, ea o ajutat multor milioane de 


oameni în toa!ă lumea. Lo dureri de cap, 






răceli şi gripă nu există ceva mai bun ca 
a API AR zii E e 


veritabile numai cu crucea »Baget« 


OTEL 


Proprietari, 
IMOBILE CU SCHELET METALIC 


Oţelul este. materialul cel mai rezistent, cel mai constant în cali- 
fute pi cel mai sigur, & 
Otelu prezintă cea mai mare siguranță contra sarcinilor aeel- 


dentale CUTREMURE, VIBRAȚII, sau tasări ale fundațiilor. 
AVANTAJELE SCHELETULUI METALIC: 

1, — Material bine cunoscut, 

2, — Calcul ușor. 

3. — Greutate proprie redusă. Fundaţii economice şi sinure, 

4, — Sinuranța construcției este realizată prin eliminarea riscu» 
rilor de şantier, deoarece cțelul sosit ne locui de construoție este un 
material de calitaie constantă, cunoscută și oare a fost supus la incer- 
cări înainte de a fi expediat. 

5, — Montaj rapiu și uşor, 

6. — Snaţiul și volumul util mărit, 

7. — Modificări ulterioare şi consolidări uşoare, 

8. — Suprapreţul ce rezultă din intrebuințarea scheletului me- 
talic, reprezintă o sumă relativ mică față de valoarea întregei cem- 
strucțiuni şi acest suprapreţ este larg compensat de Partea avar» 
taje ce le prezintă intrebuintarea scheletului metalic, 


UZINELE REŞIŢA 


a oxotutal numeroase construcţii melalie de o! lelul: hangare, fabrici, hale, etc 
precum şi sohelote matalice ale următoarelor coastruzţinai din Cap a căror soliditate se 
poate orinând constata: 
Palatul Societăţii de Telefoane 
Blocul _„ ” din Piaţa Ti trului ! 
Societatea de Gaz și Electricilate, £ 
Palatul Ad-tiv C.F. R, — Gara de Nord, 
Pentru informatiuni si wroecte a se arena: 


UZINELE DE FIER ȘI DOMENIILE DIN REȘIȚA 


STR. VASILE ALECSANDRI 4 
i 






















de bombardare 
on mom atne 
il Vunnan. Dă dă 
acum. a fost dis- 


































îm fos! dobormt in 


PENTRU 
SIGURANȚĂ 


Arbitecți, Ingineri, Constructori, 
CONSTRUIȚI 


laponeză a atacat, 
luni, o cemirață 
dealungul eăU fe 








































RANARAARRAD PI e arnae 


a Coradaţ 

















pont tnt ttniebetitetttit 

CASSA AUTONONIA A MONOPOLU. | 

RILOR REGATULUI RONĂNIEI 

DIRECȚIA TECHNICĂ INDUSTAI- 
ALA 





LBRAĂRIA FRANZ V. MUHLDORF 


(Propr. Wenzăi Eugen Măhidort) 
bine cunoseuță cereuriar giințilice şi intelectuale, își va relua 
ln curând activitatea ei ta Bucuresti. 

Onor Clinţ! sunt ragați a lua cunoștință de doschitierea 
acestei Wbrări) în Capitală și a-l rezerva comenzile ee ar dori să 
tacă. 


MINIERĂ 
Sereletal, Construcțiilor și 
IT 


Publicaţie de licitaţie 
60 sâuce ln cunopiinta interesa. 
ler, tă in ziua de 3 Decembrie 194) 
ora 1] a, 9. se va ține fa jocu 








Alte amânante peste căteva zile. 

























































sr dee: feeliunei Generale C INA ROMANIA 
Ar “pulea aluă „Eonairaețilar și“ înatarat tr PISANIA ORDERIAI VARA PREŞEDINTELE Tia, Durov 
por Reci pers din Calea Vietoriei Nr. 143, a lait eeția Notariat 
pl ea 1 produs A peiezrtti e terte eter PUBLICAȚIUNE [rf-- n 
| e de rece Se bre și te s PT Hi șia aleria toebite, găntru, darta în No. 5429 10 Doogrubria. 14 
j mai, Suceava ar ntropritdara a Iverâuilar Vata 4 2 3 
eri ue demarii uni mate e 7 | WR oupriniie cele mai documentate reportagii del! ritialilor de lemn dela ca] La 23, Decerubeie 940; „orele ui i mara SAR 
căci a Poe mafia rgicarra ară Erimpui der, imită Cata € A d[i aa Mal et art it e lt 
mai noui fotografii ob 600 tel de luary, e cole și urbane ia 7 April 
e; Atutoraraa negustorilor români PPP ate în tuturor eXănlmantelor [0 i, ae ticitante se tiaează in |ral în cantine la cea . Jereditorii d-lui Gri rosilataeie 
Biticindu-me  probieara româră- 40.00 [ni ta mamare ace alea ga |eare va tesulta din tăi vocal, domiciliat În ucuneşii 
sări comaralui. sin dlculat În e vantata de Stat. consemnate ja Camag [Unei suprafete rase de 1216 "a pi Regina Maria Ne. 19, sunt co 
Piz pi premutsta ajatarări coroat- de Dpumeri din care 23% var di la |ihure comunală. s.30 prsâvată în ziua de 2 ) 
(atiiior, banazi pentru intaatrarea arimatal, | Lemnul va [i exploatat ta vegie |Î08I. ora 120. ma în Camera (i 
Cam, Bau er. artă ch în Pede- Dosarul eu toata piesele pi condi. [îi Vându! fasonat gala ta malai apel, [sillu. la tribunalul Mie 3 Nutanat, 
main dir RAdăs ttu Premntat e vunila apariale ale Ierârii se phată |. Condillunile speciale de vânzare [upre ani da stiau dauna 
auzi cmmarlaati car aricită | etmsalta în orică ai da lucru miza [Me hol vedea zilnic ja orele delprin cara suamumitu! sere radliai 
atita parai ag desebide divate | prele 11-13 hat În Servielul Can. |5eexielu la serviciul linangiar ca- |meniiunii cu Nr MW) luata can. 
ramii simuețitior si Inmtalatiitor CA, M. | Duaial turma art. 20 dn a 
Cam. Grigoan-Buervan aduce ln Conaurenții, peninu a [i admişi la |pra imobilelor dim fincuri 
| asset [23 2000 d iaca SAp - isigi Pitic lil ver depune pe lângă ame Fonteriai Nr. 17, Bul Mpa Nr a 
de Nod ni ve mu ie acsta - TA lor sgllale, u Rarinţie de 5 la [atr. Patra Tpiraacu Nr și 'ema; 
ARDEA dn 7 mie mire site n |SUBSCRIEȚII île e taria e în [ur pate Muay în Sute 
cut ersupin: seortariesă, În carare au plete garaniate de Ala. ta 
păzea coriureres și va uree în me- [VA Yen mubirioi speciale dei Ci Cinema, Ti Ă Diet, NTRU SINIST Primar, i) DB. Paiiescu, Doe. Nr. 16723/0ă4 ț 
d în ocasele. BAALată, Sport, Curiozii PE BAŢI i Sezviclului Fipaaciar] _ Preecătata, Indemeltranii 
ucizi, 4 Humor, A Dă 
Asa) Se ti Po a er, Dadantitraltă 





TO 


smche Pe prgiregu ta 
| punea îmi a 
ds da pofietanaa 
teru, ocunsnala de 

ma 6-34 . ni 





pobtrs fobii etapa ur 
peela disi giapriiaar pa ie As uda 
înv: ae cafea mag ae tea ad fie 
mona Abemar Ma mutari ru e 
PR a ai 
pre p reuetie în Mia ue 4 e 

Mutarea pile. Mtcipfeă pi pante 
e are Și separa e pripite du pri 
pui dap de epice de gal 
pivot point te Madi, pâna ta le: | 





| mtnaa fara taia 



























a 


itemi vemngteini 
dn corigatele te fe popi 
di aha mb în as bate 
Feet vu apei stai 


pana. bapesnatai alai taila data | 
prâli ma pie prieten, Mi a ORAŞELE NO [să RE 
ae ml Ma e PI dida | A . srmisale manart 
pd Mamlă a mer Ar ji aula dn 9 sai v mia e te empatia 
po > 4] end salae pala. | adora sigri-ala e 
În pe vi Munoaulei cate îi amdrima | Îi di map, In hope 

dncata ei fai jegorierelaa 8: În glia e rapel, 6 putem că Meat root 
pieirii fe Mera dama ls pr ra 
sr ihte nimfe ereditii Pie ra Alia n 0 și 9/9 Fe 
să jopiei mana bn atit Alain le | pia d p e . 
pu vata —priepețiemaa și mtpaavaa | a der ploua PrPEDIERE Du The. 
îi pm ele, dept fodiole ee a e a MURI ACCELERATE 

Alva dle alma pelemala pg |, adie peria mdieniea sei te 

2 alai e otel arati. | mean ruta out p-u0 ta ar states tau | 

i fmme ddae ponpeai armate mu ont pu, | mirii octet e date mm 
popii email aţia demara și area ua dacă prim acre fr a e pr aa 
se oulei alegerii sri tnpătoieeră | ns im | dee Morii tanar i mai Pe 4 
pie ia lori beta n AAefARlA | putea NV Î sate me ui ma doetimafie mie si 
e pai mb Mad! catre e al e e lie dim pri ete 
A e mi pi fona că să | mantia vi Votanmateta pa capita: | Mle oprirea trompe male de sul -Ăopetri 

ie atente du păi atita | . 7 sle fn aa 

5 tzac Tnpasi, Moni n te : | ee e ou ma |Peter 
fani fatlave pi mraație pi dn meelay ju mp de n poiă de] EXPEDIERE CU | 
mp adi veoputa ai. veditatu mumia] | Me! vor bine albi date mille MUNI RAPIDE pede 





SL Ţ 


REPRIVIRE| 


(Urmare din pagina I-a) 


(end atenârul și Manele aă inst r 
dat dala «| 
coptă Armia astia 


Marin Buga hi 


- . 





P emvaltaeea 


e 
Mișcare în corpul comisarilor 





pu fel, Ve 


GHEORGHI 


pe i ierea transporturilor 
“şi vietăţi în prezjma 


| Măsuri pentru asigurarea trans 
supuse str'câciunilor.-Cum vo 


mail ta La 
ral ua e 
pi matoriala ș 
Al 
ra pla er 























[a teamurile rome seed 
| edr atatea rii Mmhre 
tar crtetele pedate ci bule 
put Mirărea_ e mi 


In 
PA | 





| mata 
de mesageri 
deasă prin menaata mu me prilua în 
| pârtiei tremarliee și mai penru | 
| etajele ura aula de 

[a 7 mitul 


p PA 





THAN 
RD SA 











de rom ânizare 








(TA 
stante Pt 
[ca da 

7. 1, Mattel 
ieri die tag. Pere 
e hagi 





VU bapdeamțne 
4 lat 
4 


ANA Priopa faca aa mima e amieattuma 






















——— PR Pr meet RR rea Ba e = i Are 1” AARE | pt, adepta na memat presate £, 
e plovae tei | ! D. Mumia, pe atuncea Daran 4 E 
În aagei mrmtru, dară mii mpiaela= | e. partii avutul da ii, daca 
pene sti E CARA | ri, 0 9, Attra 
| fut ata da terititata | Mitea a proged . 7 | pat u 
pi poat do etapa ia am meta Îla Imam În Ie boat ORE ANU PI. m pene 
lea repleia de perminaii [1 în alară de prmmpir — prior tra ing TA 
ei Mimi van amt8 un eat avale | meat Al i (tă ln | sinuiia , oraaiiineea de fi . e meta în [Ie atenariii 
. mb de talentul, | di Și ag și eureuta pelbiiae ra p sa Cati 
ten pa rime, n îi mm .e sp erasmi mersi nt prima | email mr si “atat mari sa sie . 
Pie pi d r- pă Bo [3 papat md a see not mem. | mepean, ae implant peitu n atata e +09 pm | ate n urmarit etternite doru | ara Piectar ST] Sitiâtaval Mia, 
seo” poetii e, jenti gtenat de, | tie catre în inte d-lmt paine | mimeera e ; Bilantul | duri, penizu reabaaree mâmma e (0- Îbvuaria 1009 (puteti in Mc pie 7 taur 
maina Lp) pr L sat pipaita  afoețări înfei E iat. sr. 28 din 89! lie | pata, dap urări 
x nai ami tai caută găopi taia Fi Lp Mei a diapa BAMAIA Ari, 
. mie n bibe de tale ame ie i in amaventia Meta 
ear pă ră 9999, 20 Ati vi dn Votammatar ea tai famutăța | Moga in 17 În piine În | mut seular 1 
Ă ne APE n - fata din varia sl maronii pri eva. | predare «i E par iv, 
| pla si aa Îmnoai dala | plai" Die | cp inte agioemmlee, po) „mem, | pret ie Meimanial ep Preta | Pan, 
evul belea .. Prepi. va tipat Incă din 4 D000, | rau Boemiei și Îi IN Î aduemule Maini din! 
PARA, 3, Mu mp range» pila certau cteitaat și în plină „Ari pd prd i p-- sm ai indiana și sie mit da | vepere data î Decembrie 14 e 
i a ee em pla cxfiata sare Dra 
e psi [i uece În mată sări de poeme a mel ţi Mm pe — 3 
. pi <ş Via ctre) pi mie . Miaisirmi pârtii Malta a ] 
pet în în fala mall Și ramai Tata mea” e 1977 dm mite | nai prin pis minielerială Dara 
bn de, i pian dama să wa arh ein dinam în perit | male privitoare În enmenlareaa ierta | fer din lama 
7 sa r votate te in aaliiatea da „îi afl pile rutei memutetemetete PALA Poet ini 
ep Ad duieie de mu ÎN luată imn atita at fa | 070 ambele valea, aa jabințarea mat | im mtletui midrmaratia și aarutmta, |eaniaata și | titer 1 
aurii Pe gi atettate hui | te e omlene n ieomatii, dh | da agrievituri arameteie nitar, 
[i me nu mi bmprrmai | sama mihaela 4 Vii tăia ai aâii da munte 
tinenagie fe temi at pre rdrte deo phetre pole pa cei e pă pmtă even 
(ARalneitn ptctiu va pm nd mă md lunete tina e te vi ! taliei amă, pe TI] 
pripieiea Prieteni Mpa: pe amulete QCNI 
cva ţia | Me e atat etalat fina ge metal mila 
4-8 ai Moacbhiată [0 OPbg tg vane ilin e i a mirhna până meta ama de 
ÎL aceea [0920008 fațete — 0 0 Lai ii. Pantea maemate. gat 
pi cama aa | Poet m bpittatia mb frr-* Mâllla mere | vila marime peri adie amanat inut 
Și ve Da cei | ea e aibiotimie danii de tru pe e Mina 0 | voţia e cină ma indeolă pătee 
sd poanta a gr - pi de ruta rii PRI tinea pi | 12708 tdi semăna Ma! ral Ain Sunt 1 oinal farâmale 
depune 9 nm: În tf e. fin cante agil, (89 1, arina ML. tru morți j no sfirâmale 
nai ea E IO În oo e a ia să SER Pe RA 9 pe pere | SUN patru morți 8 0;n0l vagoane s 
. . P fPsoi e on iati în lea sai MA ien. | potire! de amina “mai “mdast | Toreawunea Cantal Ce P.M, adela trenul tie 
spc ale în y rea poza dia te nea pe. | Peiab Pultmai foat inaltata de setul stației Fus | dela trenul ho 
A [ari put rege pl ai "| fm. matii Mda manat tare n feamt [rel că ceri la tmde POR dm. aa în. femdurele ară 
2 NE hau AA . pe d Îi ajaaşi a aha! ga at m cleme mt dei tre | deralat 
inaiutatii. tv d terilo seg cin i tin | icăeald s caga |ratde marin oua în [ta ar, 
j Ţ Ir, EU 0, Fie aa. pat batea și | jena , ie te e dai ina reauilale | NUT] dela trenul Nu. Mar 
4, oaie e tata Ama od la i Ade Piitocasa Promit Wa MOMZ a momit ba oma trenul Mo 
"i ia Mp ape de betia d Mara n eat m fer) strai edi în ine i di cad 4 ta sompalul da datată da ae [trenului me arti în 
i: cp ul inta. wi LE Pre PA tutte da până pie, În Mana ce trenul No, Băi] norvomnlulul sau ] 
rari Prigat ME ce i mă Pi mr manevra su a ru de 44 vagoane, |. La ra nt dim 
319 pi pps tre 2 oa d NE pa Be ape 8 Lai 4 ? tour încauui de a 
prior pla 8 Vele sc e Asa eu ed ara avant la meat | co at 
y | că i fonta pa Vp airatana |; trenului aflat oo pasat de hal, TA ao atit 
ai, ai g Va ooatitul! a 
7 te dicta ae 4 . La 18 Aga în 0 Cote doi tranti manu lot [A petru abili 
















E MANTA LEI i 
Comitat treaiarilr de mari ri span 
sote i bottle va ÎN damă e în 





d Mona Miaţienale e (de vpenbetaere sagă tema „Niaa”, |iretaa rea dela org 44 dm srp 
e În amper [ă deaitia alaiaă, see de doi e mere Vii ZI fe 
si "sa carei n de A eee ăi 
Am ee - î ph -$, 


"Rechizările soc, „Preta, Şt 
Gul.urad 






















































































sange, plină 





























+7) 




































perimte a.| 


ARA F UL EA 


) /7, 


(a 


DELA C.F.R. 


e 


colete alimentzre 


(bătorilor Crăciunului | 


urilor rapide de mărfuri 


cula trenurile de marfă 
NORMMIZANEA an. 


ANLAŢ 






STANOIU 















SCĂ 


PT TIT OPT i 
(60) V04 


SAU Pav 








INAUGURAREA BAZARUL 
SOCIETĂȚI „PRINCIPELE MIR 


ş zsstat A.5,P. Arhiducesa lean 
mn ștri Gontaii y Paginach i 


$ 








ateiniaa Praga 4 pa 
oa impera ler) în puteai ma 4 
ma. aie miam are 4 
urar 4 p 
in wiematea na , 

atat A 8, 1. Arie P “ 
Moti Am mel, m o am 
miel Mimi vi Ga A cam 

manere da pa rz 






























Un istoric şi o isbândă 

















Veta dental sri 
| pentru temerile de artar se v 
fasa pe data de 77 Thocemvria la 
| pm data mai 
| dn ataca privgte sta tre 
marite rapide de 
trena o a caca 
| scatoiita tm rrdie = Mp aa . . 
de retea mirăr Parke : ABONAME! 
| —. 128.074 4 4 
| ” 1 Tana 
| , Tr luni „he 
„2% Noul secretar a RP e 
se] A n an ? 
h turii Brâ la pa. erilmiea 44 , In stebinstate in 
ches 1 faca 413 Mariiut postei și 
|4 CA 
PT] D. dmeter ponei puiu i , 
Sigurantei Maluini e dale prim D, Liviu Jureha 
PA Beigtreae hear ş - mu pe data de 5 
arm, p Adi 
lopuționes de saci. pi i 1940). cconaaai in 
|itera 1 chenare cade moale | rilor Fnterne, si tran 
| p > / aași cală ca ie 
“ - tatalui Momeli din 
ul primar al orzul; a 
Vaslui în | 
| Meimtatarua amtanârii a sli 
rii, ema 80|. DD, Muc, Peaamata loa a test în de borne, pres i perie | 4 
pri "Pup. | legat că tedmgribeanaă tuncamea de | mamaie de mr m tarteă [și Imprimeria 
apar sal rani Va tati pie tie Da 
pere pc gaz 
[4 D, Meat ce membru in acei | si rara 
| alama mes wi [Pe] în 
4 lui pat. Ci. angetiana | 
Pentru rea . se] Ministerul  Apărări 
pes se e i. p , le a imtocnit  deciziw 
4 Mele Wa |emre se snecilică olitur 
- sresar. | rail, stperieri și Imeriur 








i ami 


a intelectualitații oltenești 


“Se impune creearea unui Palat | 
Cetatea Ban lor 











































































[4 trecuţi din olita în w 









r M ere] dl rezervă, m 
be Bia i etă dee ereu) ] 
A 8. Meme: “ci mita 


mit membra smplam! in 
Metale metil de Its 
gat să Mamlui Blat My 





„Sanatoriul Busegi” 














































avalusațea pna 


prova ma luară 4 gata 









ONCURSUL DAT CHINEI DE CĂTRE 


LIA ȘI ST. UNITE 
o A Tu 


ritani U) 
| ab: 
pri”, coincidență 


|! 


nceitul hpramit tn cel 


ameHtaţi 
SI Statele Unite de A rerăcta 
Dra statelor Impresii pă cate 
tatea or 1-a lit în China 
him și în TA po 


DIU CATASTROFAL 
SUEDIA 


DLM. 12 aţă — În] multe sute de mil de coroane. 
elstad, Aproprirea| Intreaza Sukdie se Bucură că ve: 
lea, a isbucnit. Miercuri, [chea biserică din Gammelstad. cară 
catastrofal căruia i-au | datează din veacul a! Jă-lea. a pu: 
a eladiri. i fi Krită de căi, desi fă &E ri- 
[IE intervenției iei tă dica în Hiilocul cdirilor, cari au 
namită, focul î putut Îi fost nimicită, 
ubele se cifrează la maj 


îi 








E ACTIV... ATE 
“FRONTURILE ITALIENE 


Un crutișetor britanie lovit 


(Raaor), Mbrele |Sah dovedit 13 avioane dobrite 
3) forțelor _atnihte [a căror zdrobire de pămâni a fost 
te de hhdeva din (stabiiltă, 

Ebidunirăt 0feai | Dintre avioanele noastre .7 nn 

sab mal reintors ja bâza lor, 
căteta atâcuii Î-| In Africa orientală activitate de 

Mihmle îi fost mici  detațamente. La frontiera 

, capiirat sudaneză una din patrulele noastre 
mime Dima A e cara şi distrus an post ina- 
astre merieie, cu toate | mie. 
lenozierite In 















din cele mai a, Tessenri (Erstreea),. o 
efectuat acțiuni de [tentativă înămită dk infiltrâre În= 
asupra eonrenira- |cercată de câteva care de asal! și 







A zona Botora și [automobile blindate, a fost oprită 
orelor ancorate în £nl- [ȘI respinsă de trajele ngastre. și 
de artileria -anti-tar, 

Unui din 






Van [de inamice, 
flăcări pe mnai din ele reîntorcân- 
du-se apoi la baza sa neatins. 

Ta optetae britanic s apărut in 
faţa tocalităţel Chismale și a tras 
câteva obuze asupra orasului fără 
a provoca stricăcinni: fa rândul si, 
arest crucisetor a fost loxit de tirul) 
bateriilor nmastre de voastă. 

Awaanele inamice sn 










inamicniui „grele 
fe mameni căt și de 
rile noastre sunt 


telor meriene sem- 
iiratui mostra o- 
en No. 186, în 1be Ae 
me inamice doborâte, 


















acordat 
gutbrnbiii din Clunk King de câtre 
ț Invită Mârta Britanie 


NEPLĂCUT IMPRESIONATĂ ICONVERSAȚIILE D A LGRAD SUNT DUSE INTRUN 





SPIRIT DE AMICIȚIESŞI INȚELEGERE MUTUALĂ 


BELGRAD, 12 (Radar). — Ren: 
ţa _telegrafică — imposlavă mAYN 
transmite: 
"Amin antelut Gaky._1A Belirări 
reține atenția tuturor ziarelor Îukă: 
xinve, enre publică lunji dări de sea. 
ma amipra sosirii și activității mini: 
sirului de afateri străine BI Unga- 
rit, da enpituln tugoslăvă, 

„Vreme”, îi articolul său de fond, 
serie €ă vizita contelui Canky eons: 
titue un capitol «ptelnl în istâcia ce- 
Mţiilor dintre Wnitarta si Tugnslatla 
închărimdmite în sein marilor ere- 
himente fhitnnționale, menite Ah A 
sifure menţinerea păcii. 

Conlele Ceaky bitul virat n 
venit da Belgia petru n Mesăvârăț, 
printrun_coninet, direet “i. Bers 
obhEă sa FOZAI je le ma! Mult timp. 
pe. câle a A Fri si Azi, ton- 
tele Canky tratehză Ma Beard thes- 
lunile, Băvitoare In rapartitile vil. 
lt) imire Uhgfia ȘI fufasiavia. 

Ministrul de externe ai Ungniiti €- 
gntminează Acum ex bimenii de Stat 
fugoslavi toată ehestiunite fmpărran- 
te ce rivese cele două state și fetal. 
mare Insemmnătate îi va area repertii- 
shui de mre amploare În acest sE6 
tor ai Earopei, 

„Vreme” țermină declarând că 
contele Cenky șia putut dn «i 

persana! de rordinlitătea senumente- 
Wor phhărului Mugoslav față de d-sa. 
Ta darea de 




































Canyon ae 
enii de stat hr 

avi ” petelzeară că 
mini a Ungariei n e. 
xhmint &i ntanțil_ Tugosln 













ş nteresenză ali 
doua | seama di veci 
amintea I0E. Jin ce se dif 
Dată nel " Euraph, mâl a 
1 Continui 

int due în. 


tes Înțelearere 
foarte mini! 
In Pelaraă 

ArĂ Fonverin 
aky și oămenii 
șI atmăste. 











duse, Pepieziniă 
A raportarile 
au aline nn ni 


Buni! prin rin 





BUDAI 
texponi 
nunță: 

În cetei 
Metlară că. 
astăzi Il 


IL (Rador), — Co: 
ARențiel Ștăfani a- 


bine informâte se 
| care va fi sănitat 
a ad, conține dot 
ia 

și Inposiavia inchee o 
e durabilă și de a- 
uk și, b 





mă asupra conrer. țâti se 





BANGKOK, 11 (Rador). — Co 
rtspandentul agenției D. N. B. tran- 
mite: 


Corespondentul agenției  Domei 
!ransmite următorul comunicat dat 
de comandantul suprem a! trupelor 
slameze: 

La granița dintre Thailand și la- 












| CREDITE ACORDATE 
NTINEI DE STATELE-UNITE 


12 (Rador) 
agenției DN Iran. 


malia britani 






— Mirea come 
alt ereu d 
Yu Pehilibrirea monetară a 
Blu departamentului de| mulai. 

De arii, e drelarat Bara federală de rezervă a mal & 
dt din pariee (enrdat Argentinei și un cred 
ÎN Eta | Ein etate, (A no cin AI 

dăiari pentru Inlex- | răturilor făcute În Statele Unite 


AGIILE PROVACATE 
IRTUNĂ IN FILIPINE 


(Radar). —|rânile arole. 
bântmii, săptă: | Au fost deasemeni i amară pe- 
lipite, ă con. | pre materiale, în special la 
prtioahe. clădiri și recolte 
Calieja au | Gumernatorul a cerul să te 
ae. trimită de urgență alimente, 
e n puber- | mestmimte, medicamente și ma- 
Albap măi |teriat de construrie, 
au Jost 


rțalai su exterior și an 
e 50 milionne Aelari pen. 
Tetaa- 

























i dnsul 










pre me 


Li 


bombardat 
mmmete, Arghelza și EI at din :8o- [ui 


trupe iranceze au 
ras cu mitralierele, Duminică di- 
miveaţa, impolriva asa ie 
richanmal și a împrejurimilor 
Trupele thallandeze ari răspuns. 

În cursu) acelecași dimineți, ta 
ora fi şi 30, trei avioane iranceze 
au sburat pe deasupra localitatii 
Lokhon. Unul dintre acestea a fost 
doborât de două avioane de apă- 
rare thailandeze. 

0 oră mai târziu, o altă lormaţie 





aerlană franceză a bombardat cli- 
direa municipală din Lokhon; s'au 


GENEBA, 11 tădor), — ore 
pondentul agenţii NB tranimi- 
te: 


: 
Se anunţă din Vichy că cerearile 
meniul din gg 
rea 
arata fr N, in - 


efectuat an bombardamen de re- 


DETA tn Bt 

ului că aviăța dram din la: 
atins ri a simi at 
ce in A cum i 





Roti 









samisarul i J d 

Ă Beichalui in Tarile de Jos, inconiurat 

cu prilelul vizitei pe care a d-sa la 
Heorieo 


CERCURILE OFIGIALE DIN VICHY 


CONFRMĂ. MĂSURILE DE REPRESALI 
LUATE IMPOTRIVA SIAMULUI 


Cine ațăță Siamul impotriva Indochinei ? 


„la Tempr (0 MEI e, indo- 
a E A în pe ă că Agia, 
| pro: nd de aăbunia situație a 
Social Cei Sei ImorăA umbra vo 
au tomi, Vernsl din ok. 
metoase 4 Bombele pe aviatori fran- 
ă tii l-au nruheătpe teritoriul hi 
sureraui îi iandez.  constiti_ prima dovadă 
mal multe com concretă că Du este dinpusă 
Să cedeze îi ță past- 
ă snt, pe care (ei au Simi $ 
pte e au dura 
fABteria Shai-| zeci de ani 





Arâs Și focuri d& miifălicră atupra 
el. Avioanele Iranceze an fost izgo- 
nite de avioanele Mhailandeze 

Luni dimineaţa, Sa ivit din nou 
o formaţie de cinci avioane iranceze 
pe deanpra lăcalității 1okhon. 
Tancând 10 bambe, dintre cari că- 
teva au căzut Ja E 4] de metri 
de Casa administrativă. 

In Cursul acelecași dimineti, ar- 
tileria Iranceză a bombardat pozi- 
ție  thailandeze delă  Mukdahan, 
trăgând dela  Savămnaket, peste 
Muviui Mekong. 7 

In cursul aC&%tui ME de arunca- 
toare de pranatt, au lost aruncate 
peste ID de uranate lranceze asu- 
pra pozitiilor thallai ă 

Răspunzând la acest atac, a 
Via thaltandeză a bombardat pori: 
țiile tnocere, 











prisaii! împotrivă Blamalu!. 
Se declară că Bfloanele nu arun- 
a! firea 20 boi 


Exit pentru prilă Dară va autori 
tăVile franceze ttmunleate of: 
ciale asupra cani Sătilor Idate 
me aviația din 


ina. 


acțiuni eilitare aţă ae revân- 
Aicârie țerito! ate de Tha 
land pe cale dlj tica. 


Acum câtevi Xl vAe Temps” și-a 


pus val state Muta” area ln: 
dorea să aţăţe da impotriva 
Imam 


Ziarul francez ităle că cercurile 
politice tranceăăi Nu bănuiala pu- 
termică că AnșilR Be Află in spatele 
acestor aejuni, 


NOU! INCIDENTE 


Gomentariile presei iugoslave 
atat 


tarea amieiție) dintre Iugoslavia 
Urmgaria. 


LA E! 
Bi 


și 





RAD, 12 (Rador), — Agentia 
transmita ; 


neața, in cimitirul maghiar din Bel: 
grad, unde â depus o 
flori 

ADO! d-să. însbțit de sulta sa s'au 
deasemeni o gornani dă 


goslav 
[2] 





mânie dă 
onorurile. 

ta drele 130 misti 
In Belgrad, d. Bakach 
oferit un dejun de 
loănble  Tegaţiunti 
stea contelui! Oshky. 


infanteHe a ai 





onoar 
dngare 


Minutul probabil al pactului 


supra oricărei chestiuni! 
privi interesele lor. 


COLABORAREA TURI- 
STICA 
























""Gomunicatul trupelor siameze 


val între Indochina si Stam 
In ziua de 9 Decembrie, avioan 







ROUL NECUNOSCUT 


tele Csaky Sa Au Joi ăimi- 
coroană de 


dus pe muntele Avalh uhde a Anpus 


n fort pe 
mormântul eroulul necunotent Iw- 





care ar 


— 0 de- 


e turismului tu: 


CASTLE” ESTE M 
DECAT AU ANU 


MONTEVIDEO, 12 (Rador).— 
Corespondentul * agenţiei DNB 
cominiei 
Se confirmă presupimerea că 
numărul morţilor și răniților 
de pe enreişătorul auxiliar bri- 
tmnie „Carnavon  Gasti este 
mai mâre decât nu anunțat en: 
glezii 

Delu membrii echipagiului, a- 
flaţi în permisiune la Montevi. 
deo, se ştie acum că vașul engl 
a avut 27 înorți şi 80 
printre care numeroşi ofițari. 















ră 





Pentru a ascunde aceste pier 
»mandantul 








NUMĂRUL VICTIMELOR. DE PE „CARNAVON 


ULT MAI MARE 
NȚAT ENGLEZII 


britanic a refuzat 
răniți la spitalul 
Montevideo. 


Ridicarea măsurilor 
de camuflare a luminitor 
la. Istanbul 


ISTANBUL, 12 (tp), — Ziarele da 
ieri după masă adue știrea că ri= 
surle de camuflare n caselor parti. 
culăre, mâgazinelot și le 
blico au fost ridicat 

ua di i, 


să ducă pa 
militar din 














vaporului 


MARI INUNDA 


Oraşul Adrianopole izo 
inconjurate de 


feroviare 


ISTANBUL. 12 (Rador). — Co- 
respondentul agenției D. N. B. 
transmite: 

Inundaţiile determinate de re- 
vărsarea apelor îluviilor Marița 
si Tundsa au provocat foarte 
mari pagube in orașul Adiano- 
pole. 

Peste 1.900 case sunt înconlu- 
rate de a 

Autoritățile au luat măsuri 
pentru imediata evacuare a clă- 
dirilor inundate, dintre care 200 
stau dărâmat, lar 150 nu vor maj 
putea fi locuite după retragerea 
apelor. 

Comunicaţiile cu exteriorul a- 
rasului sunt întrerupte, 















halta grupuri 25| Legătura feroviară dintre Is- 
| câte două ne aparate. în două |tanbul și Furapa, via. Adriannpo- 
Tânduri, au bombardat —tocaittatea |le, este întrerută. 





=) 





aruncând 13 bombe. 














tății Savannaket, 
cembrte 





sigur atins. 


BERLIN, 12 (Rador). — 
comandament al forțelor 
ketmane comunică : 

Di submarin a seutundat, din: 
tun convoi puternte apărat, patră 
vapoare inamice cu o deplaxăre to- 
tală de 30.000 tone, Convolul a fost 
imprastiat 

la 11 Decembrie, prineipâtele 
atacari date de forțele noastre ae- 
riene în cursul raidurilor de meeu- 
noaştere armată, au fost indreptate 
en deosebire conira vapenrelor ina- 
mler. în apropiere de vasul 
„Kentisch Knock”, avioanele noas- 
bre au inhulit să avarteze grav nn 
vaper rembreat de un cârgubol. Spre 
sud-vest de Clacton-om-Sea, un câr- 
obo de 1500 tone a fest scufundat, 
un tanc petrolifer inzestrat cu tunuri 
și mitrallere a fost atacăl, lat un alt 
carpobat de 1500 tome a fust grat 
avariat, în cursul unul atac dat de 
1a foarte mică înălțime, râmânand 
imobilizat și inciinându-ae mult jn- 
ta parte, gala să se sculunde. 

In noaptea de 11 spre 12 Decem- 
brie, puternice unităţi aeriene au! 
atacat cu succes obicelive militare! 
importante în Angila centrală şi sa- 
dica. 

Noaptea ireeută, mal mulle a- 
vloane britanice aa Aruncat bombe 
explosive, și incendiare în teriLoriui 
ocupat să în partea de sud-vest a 


în 
Germaniel, prieinuina numal pagube 


Inaltul 
armate 











ViChy, 11 Rh). — aperiia 
„Havas transmite: 

Se anunță din Hanoi că noulin- 
cidenta de frontieră mau desfâşu- 


neinpermmate. Dn incendiu a prodas | 


4 au fost wetime, Se înregti: 
Irează d are pagube mate. 
riae 

Ca represălti. abtația ranceză a 
bomba terenul de antație Dăorn 


în ztua de 9 De- 


un avton siamez a fost 
doborâr de ariația de vânătoare 
franceză, tar un altul a fost în mod 


ȘI IN BULGARIA 


SOFIA, 12 (Rador). — Cores- 
pondentul agentiei D.N.B. anunță 


la horă de Vietinne. ne au fos |Că inihdațiile din regluneă fron- 
arueate 1.500 kgr. de bombe. tierei. în apropiere de granita 

In sjârzit. în cx9su) unui anga-|tarcească, au nat propârții în= 
jament aerian pe deasupra localt- griiorătoare. 


Mai multe sate sunt acoperite 
de ape. Foarte multe vite “au 
inecat 

Autoritățile 





PUTERNICE CAITAȚI AERIENE GERMANE AU ATACAT 
CU SUCCES OBIECTIVE MILITARE 


DIN ANGLIA CENTRALĂ ŞI NORDICĂ 


Tiți tar mai multe persoane civile 
au fost rănite, 
Artiletia antiaeriană a dobârit pa- 


| 


NEW-YURK, 12, (Rador), — o 
respondentul agenţiei DN.B trans- 
mite: 

Oficini maritim comunică dis= 
trugerea a trel vase britanice, 

Acestei Tostul  vApor-ei- 
ternă amerie; Brea” arând 
6465 tone, care a mai fos torpilat 
In luna August în largul insulelor 
Hebride; apoi cargobotul „Dalca- 
irm“* de 4008 tone care făcea parte 
dintr'un convoi și care a fost su 
fundat Ja 300 mile West de irlanda 
m înstărit, 
bank” de 5 tone 
tm de bombe de 





w 















mite: 

Comitetuj american pentru apra- 
yizionarea cu alimerite a Finlandei, 
Norvegiei, Olandei, Belgiei și Gu- 
vernământul general, a comunicat 








slricăcluni în sala cazanelor dintz'a 
mică uzină. in teritariul ocupat, un 
tranocea și un belgian au fost oma- 


că deocamdată a părăsit proectul 


va 
său de aprovizonare, din cauza 


e 





faptului că Marea Buiţanie a re- [soră 








voeşte a continua aforțările 
În vederea găsirei unei oluțiuni a 
aprovizionărei aus iselor stale, so 








[Il IN TRACIA 


lat.-Două mii de case 
apă.-Legăturile 
întrerupte 


pentru ajutorarea populației să 
nistrate. 


MĂSURILE DE APĂRARE 
ALE CANALULUI PANAMA 


NU SUNT SUFICIENTE 


NEW-YORK, 12 (Rador). — (oa 
espondentul agenției DNB ancnţăs 
D. Ka rul. Departaren- 
ui appial, Mlercuri, 
nspecție! pe .Eare a 
0 la Incrările de apârare. din 
zona_ Canalului Panama și Marea 
Caraibelor. 

D. Knox n declarat că nu const 
deră suficiente măsurile de. apărare 
Iuate în regiunea Canalului Pa 


NOUL COMANDANT 
ADJUNCT AL FLOTEI 
BRITANIGE 


AMSTERDAM, 12 (Rador), — Coe 
tespondentul agenției D.N.B, trans. 
mite: 

Amiralitatea britanică o anunţat 
Miercuri seara că amiralul Wltwarth 
a lost mumit comandant adfunet al 

1 metropolitane. 

























tra avioane Ihamlee. 
Au tos pierdute dona 


avtoine 
strmână 


TREI VASE BRITANICE 
DISTRUSE 


fuzat a face blocada sa pentru a= 
Ceste țări, ma! puțin riguroasă 


Totuși ace! comitat a declarat că 
sale, 


uție care ar conveni tuturor gu- 
ernelor, 





ACORD COMERCIAL 


TALO-SLOVAG 


PRESBURG, 12. (Rador). — Co 


respondentul âgenției DNB urans- 


it 
0 delegațiune slovacă a plecat IA 





Roma, în vedera inchelerel unui a- 
cord comercial, 


Deocamdată această comisiune 
duce numai tratative în vedera 
tăței ineheerei acestui a- 


e 


LEG 


“LE LUNAR VOR D 


ACEASTĂ SUMĂ 
A MIȘC 


Secretariatul general al Mie 
cării Legionare comunică: 


Toţi legionarii funcționari cu 
Jeluri mal mari de 20.000 lei pe 


jună, contorm ordinului d-lui Co: 
mandant HORIA SIMA, 
Miscării Legionare, 


setul 
trebue să 
depună diferenta de salariu dela 


IN SUS LA GAS 


trală a Miscârii Legionare. 


Nr. 3, lar de cel din provincie la 





pective, care indul lor le vor 


casleriile sediilor legionare res- 


IONARII CARI AU SALARII MAI MARI DE 20.000 INTREV 
EPUNE DIFERENTELE DELA | CIANO- 


IERIA CENTRALĂ 


ĂRII LEGIONARE 


20.000 le! în sus, la Caslerla Cen- 


trimite deasemenea, lunar, Ca- 
slerlei Centrhle a Mişcării Le- 


ceste sume se vor vărsa: de | gionare. 
cel din Bucuresti direct la Casle- 
ria Centrală din str. Gutemberg 


Trălască Leglunea și Căplta- 


nul! 
Secretar general, 
NICOLAE PETRAŞC! 
Bucuresti, 12 Dec, 1940. 














DE ANUL NOU D. 


CHURCHILL VA COMUNICA LUMI: 


ȚELURILE DE RĂZBOI ALE ANGLIEI ŞI ALIAȚILOR EI 


LONDRA, 12 (Rador), — Agenţie 
REUTER anunţă: 

Svonurile că ar fi |minentă o de- 
cimeație, britanică asupra —lelurilor 
războiului sun! prematare, 

De chtăva vreme. comitetul cabi- 
netrlui a făcu: un examen preliminar 
si principiilor ce ar putea eMăuri o 
reglementare generală, deşi este recu- 
noscul că sar pulea ca pacea să fie 
închelată de alt guvern decâ! de cel 
cure va îi eâşțima! răzhoiul 

Când guvern! va fi dus aceste, di- 
seuţil prelimibare până la o fară 
mal dăfimită, guvernele dominins- 
metor şi gevernele aliate vor fi div 





METODA. ANGLIEI PENTRU-A APĂRA ŞI A 
DOMINAȚIA SA MONDIALĂ CONSTĂ IN A LOVI 


au consultate 

Este deci evident că până atunci 
pici o declarație publică nu poate fi 
facuță și în orice caz, orice declara» 
ție de acest fel n'ar putea fi decât de 
lardin general. 

Afară de aceasta, guvernul irebur 
să mu piardă acum din vedere că, 
oricât de mult ar fi de dorit să se 
încă cunoscut acea! „pentru ce” al 
Mare! Britanii șa] aliaţilor «ăi de 
luptă, nu este otuși de dorit să (le 
Jega! In vreuu fel, de mui Inainte, un 
guvern care sr pulta succeda celui 
prezent după vietorie și nici ca, prin 
sounțarea unor propuneri ce ar pu- 





tea da loc În controverse, 
invle certurile de partid și 
bească efortul de războiu 

Niel o declarație britanic nu esle 
aştepială să se producă inainte de 
Anul Nou. dar se prevede că primul 
ministru se va folosi de prilejul A- 
nului Nou penira a comunica lumii 
Velurile de războin ale aliaților, 

In același ordine de Idei, trebe n. 
mintit că d, Roosevelt Îşi va |lne 
primul său diseurs dela realegere 10 
primele zile ale lui Ianuarie, la Wu. 
shinaton, şi se crede că declarațiile 
pe care le va face presedint 
telor Unite vor fi loarte Impoi 


se re 
se să 















ante 


MENȚINE 





PE ORI- CINE NU SE PLEACĂ VOINȚEI EL 




































prima, fără mânjentre, părerile, 
METODELE ANGLIEI 
Probabil câ. intinte de a rosti a 
caste cuvinte, d. Grtenwnod nu Sa 
pur de sed cu d. Herbert Marri. 
mo. ministru! de Interne, came a: 
es partizan ai libertăţii de pâreri 
Dimpotrivă, dema a afirmat că dacă 
nr (i fout în gavernul german pe 
vreraea tând Puehrerul jupta impo- 
triva stema dela Weimar, Fue- 
brerui nu ar fi ieșit din inehiscare 
Că su at fi supraviețui. Putem 
crede pe 6, Morrison tă ar fi în- 
cehia pura acelora gari voleu să dea- 


robeaseă poporul gmrman, ba chiar! PI. transmite 


ar îi asasinat imediat. Făcând 
urmat metodele pe 


TRIBUTUL INDIEI 


Andie plătesc această libertate 
prin pierderea Ubertăţii și a sănă- 


M, 12 (Ra 
si entul 

D.N.B. comunică! 
udson, ministrul en- 
glez al Agriculturii, a de- 
clarat Miercuri, că situa- 
ţia alimentară a Marei 


AMSTERDAI! 
—_Core 





NEW YORK, 12 (Rador) 
Corespondentul agenţiri D. 





N 


tăţi!. In țările arabe se jucrează ma! 
radical căci, pentru a nu cita decât 
iplăele Irakului si Egiptului. amin- 
tim că sau petrecut și se petrec a- 
colo accidente misterioase. care pun 
capăt vieți! celor cari la un moment 
dat sunt indezirabili. 

Metoda Angle! pentru a apăra și 
menține dominaţia sa mondia 
cmslă în a lovi pe oricine 
pleacă voinţei ci. 





ANGLIA ESTE APROAPE 
DE PRIMEJDIA INFOMETĂRII 


Britanii este tot atât de 
neplăcută ca în cele mai 
grele zile ale războiului 

ondi când Anglia 
tost aproape de primejdia 
înfometării. 








ANGLIA N'A RAMBURSAT NICI IN TRECUT 
IMPRUMUTURILE PE CARE LE-A FĂCUT IN AMERICA 


Senatorul republican — Taft, 
intro cuvântare ținută la Co- 
lambus, (statul Ohio), a deela- 
rat că Statele Unile ar trebui să 
acorde mai bine imprumuturi 
Canadei, decăt Angliei, Țiindoă 
Canada le va rambursa mai de- 
grabă decât Anglia. 

In ațară de aceasta, Statele 
Unite au legături mai puternice 
cu Cietede, Si Deseret militar 
şi economic, decât cu Angila, 
Pe de altă parte, a Pata d, 
Taft, Anglia nu a rambursat ni. 
ci în trecut împrunuatugile sale 
şi nu e va [ace niri în viitor, 


MONETE FRANCEZE 
CU EFIGIA MAREȘALULUI PETAIN 


GENEVA, 12 (Radori, — Cares 
pondentul agenției DNR enunţă din 
ich că, în curând, par ji pie în 
ctreulație manele franceze de 10 și 20 
ca ejigia mareșalului Pelaln 








IMPRIMERIILE „CUVANTUL: 5. A, A. Buouresii, Sir. Sărindar 5-7-8 









WASHINGTOY, 13, (Rador). 
Corespondentul agenției D. N. 
Transmite 

Lordul Lofhian, ambasadarul An: 
glie la Wahinglan, a eomuniea! ră 
Anglia nu ar admite aprovizionarea 
|reianitor ocupate de irupele germa 
ne. 

Aceasta hotarire a fost foarte rău 
primită la ministerul de externe 
Statelor. Unite, cu alt mai mult eu 
41 lordul Lothian a adângat că An- 
alta nu poale să admită apropizlona: 
Tea acestor regiuni cu prodase all- 
mbentare americane. 

D, Hull, pefu! departamentului de 
stat, Intr'o conferință de presă, a 
declarat ca guvernul Statelor Unite 
va continua să studieze această ches 
tune și va face tot ce-t stă în putine 
ță peniru a pune în aplicare măsuri- 


le de ajutorare. 

STATELE UNITE CAU- 
TA NOU! MIJLOACE 
WASHINGTON, 12 (Rador). 

Corespondentul agenției Havas: 

nanță: 
ia tot refuzi puvernulal englez 

le a ridica blocusul spre a lăsa 
1reacă alimentele destinale 
țiitar civile din teritoriile 
de Germania, Dep 
continnă a căuta milos ele 

a trimite acestor populaţii un alutor 

care să nu poată folos mnor seapari 

militare. 











ocupate 
ROMA. 12 (Radăje —  Con- 


țele Cianc „rime d. lon 
Vielor Vojen, minisieal Romă 
nici la Roma, întăălungă au- 


dienţă, : 

D. Ion Victor Valia remis 
1ej mă] ului de 
taliei uBBergament 
at, EA n 


Hull In eursul unei conferinle 
presă în care a aminti! că preocupă 





cu acest 











artist 















textul mesagiului + Duce- |] 
lui de către d. Gen Ion An- 
toneseu, Conducătal Statului 
Homân, cu ocazia Bi rii Ro- 
mâniei la pactul t it, 

D, ministru Vojeni mai avnt | : 
il tei c ab itgăere =! Declaraţiile d-lui 
d. Paxolini, minisl culturii| posey, 12 (Badon. — D. Rein. 
populare, în curul căreia au werstaz de atat în minlateral 
fost examinule toațe probleme. |de linanţe, a tinut o cuvântare 12 
le în legături eh intensificarea [9Rre 4 edit că finanțele Roicha- 





Jai sunt sănătoase şi că puterea 
nanciară a Germaniei aste mai ma- 
re ca oricând. 


raporturilog culbupule itala = ro- 
mâne. La fecastă convorbire a 
luat parte şi de Vladimir lone- 
seu, consilier de presă. 


SECRETARUL UI GANDHI es Saea see, xi 
A FOST ARESTAT 


rătat că parte: 









A în ti 


mari decât necesitățile de credit ale 
Reichului si ale industriei, 

Do aceea, Reichul poate oricând 
acoperi, fără grentate, nevoile sale 


NEW-YORB, 12 (ador), — 7o- |financlare, care întrec  venitarile 
rospondentul agenției D, 5. |din impozite. Deasemeni, și indus 
transmite tria germană poate acinalmente să 

0 ştire rmdloditazati anunța că|aconere usor necesitățile financiare. 


Sitanţia favorabilă pe plata capi- 





uhul dintre steratarii lui Gandhi a 
fos! arestat dă autoritatile britanice 
din Indii pentra campani 
dusă în contra legislatiei 
decretată 









mai lost arestați și 
rlizani al ni Gandhi, par 


A întocmit de en- 
vine, 
tre Analia și 


colaborarea din- 


VREME REA 
IN IUGOSLAVIA 


Traficul autobuzelor 








ROMA, 12 (Rador), — Citrele o 
fietale, relative la pierderile totale 
suferite de italieni dela 11 Iunie şi 














a ă până la 30 Noerobrie, sunt reproduse 
fost intrerupt [in mure veliet de tone zlarele apă- 
BELORAD, 12 (ador. — „|ruta 10 dimineaţă, care te comen= 

pondeatul m) 7 orei: licază pe lar În articolele de fond 





Presa subliniază In primul rând c 
aceste vilre reprezintă o desminţire 
formală a cifrelor absolut fantastice, 
m [răspândite de propaganda din Lon: 
dra şi Atena, far În al doilea rând 
că ele nu sunt grave: 

miadevâr, morții italieni se cl 
trează la 3.645, nuimărul râniților se 
ridică ln 7.538, lar al dispăruților 
la 2.845, iar trupele albaneze nu au 
avut decât 14 morți, 43 răniți și 20 





că în tei 
Van 0 vreme FR 





abundentă în- 
treboit 


a ali 

cât traficul autohiiselar a 
să tie intrerupt 
Ta Croniii 






Exerciţiile tineretului 
sovietic 
MOSCOVA, 12 dador) 


pondentul agenției S tc fani 
mite 


In țoate regiuiile Uniunii sovie 


Core» 
tran» 






tice se orpanizeată pxe rciții la care 
iau parte tineri Inte 10 si 15 ani și 
re seamănă cui miăpr: rele militare 


Miomelutui 
de arma: 


iii, | WASHINGTON, 12 (Radar)-— 
vurtarile Curespondeutul agenţiei D.N, DB. 
d atijeri | anunţă că deputatul 








înnai uregât chiar d 

ornate, mitraliere şi 
tupiele sur îl end 

din_arneatu terestră, 





, | rradittonală a 


popula- 


artamântul de Stat 
peniru 


Aceasta a confirmat-o și d. Cordili 





| boiaturi 


re de erdin amanitar san] în Mina 
eitielţ amerleane. 

D. Cordeil Han a sugerat 
persoană interesată să jocă apel la 
Reich spre a afla dacă acesta ar pă 
!ea da asigurare că va coopera la 0 
asementa operă, Totuşi, secretarul 
de Stat m a preeizal eine ar putea 
Ta o asemenea inițiativă și se tie. 


BLOCUSUL 





ROMA, 12 (Rador). — Cazul car 
jerman „Helgoland”. care 
reașit 









gueni 
lan în 
rată că nceastă acțiune 








TEREA FINANCIARĂ A GERMANIEI 
TE MAI MARE CA ORI CAND 


ministru Reinhardt 


talarilor rezultă clar din taptul că 
de. surând, a fost posibilă miesora- 
rea ratei dobânzilor, 

Buna stare a finanțelor 










imn o desvoltare extrem de lavora- 
bilă 

D, Reinhardt a vorbit apoi de an 
doaret promulgat de curând, care 
roglementează ajutorarea copiilor, 
In baza acestui decret namărul co- 
piilar ațutați va spori simțitor dela 
oare 1941. Incepând dela acea: 
tă toate familiile gar 














ațutoare 45 milioane copil. 





pa de altă parte, «4 »+ 
mallee amaricane n 


ea o| mâstece sub ntele 


cerea râzbolula! 
De aceea. atitadine 

mericăne, favorat 

din regimnile cenpare 

inițiativei prtnate 

o solutie a acestei 


BRITAN 


smocesala vabmersibilelor 
etieien eolaborârii 
marina a axe 


m 








AL URUGUAY-ULUI A 


MONTEVIDEO, 12 
respondeniul agenţiei 

D. Guant, ministral 
ine a! Uruguauului, înc 
malte personalități e: 
a plecat in Argentina, an 
tăint cu d. Roca, minisir 
nean al Afacerilor Stră! 

Ministrul de Ezter 
pului va rămâne doaă sile 
fina, unde va discuta pr: 
ordin politie și econo 
teresează cele două țări, 

















SUEDE 


STOCKHOLM, 12 (Radc 
pondentul agenției D. N 

Riksdagul anodez 
Miercuri, un crediţ de 
coroane destinat marinei 

Din această aumă 20 im 
deatinate penru începar 
Vai a dou crucişetoare 
vor eoata împreună 
proapa 100 milioane 

Celelalte 12 milioane ror 
pentru finantarea începere 
țel de distrugătoare și « 
căror cost total se va ri 
50 milioane coroane. 



















REHOTĂRÂREA ANGLIEI DE A NU ADMINI 
PROVIZIONAREA REGIUNILOR OCUPA! 
RĂU PRIMITĂ LA WASHINGTO) 





SLĂBEŞTE TOT MAI ML 


MINISTRUL DE Ex 
IN ARGENT 


CREDITE IMPORTA 
-IPENTRU MARI 


ZA 





dispăruți. Pierderile trupelor de eu: 
loare sunt: 802 morți, 2:474 răniți 
și 1.433 dispăruți 

Ziarul „Messaggero” relevă, pe de 
altă parte, că poporul italian  păs- 
trează grele amintiri din timpul 
mondial, care l-a coalat 
700.000 morţi. 

„Messaggero” aminteşte toldeoda- 
1ă'că itailenii ştia prea bine că toală 
istoria lor este formată dinir'o serte 
de conflicte şi revoluții şi că tot ce 
constitue Marea Italie de azi repre 
zintă produsa! “luptelor sângeroase 
pe care le-a purtat și al arelelor sa 
eriicii pe care le-a indurat. 

Haila Îşi dă perțect de bine seama 
de măreața insemnătate a războiului 





Bates a propus Miercuri, de 


actual, das contra Ang! 
ților săi. 

Ea știe că trupele itailer 
șapte fronturi. Cu cât 
sale sunt angajate și ma 
confilet, cu atât ma! mult 
italiană îşi strânge rându 
sata să îndure orice sacri! 
tru a dobândi victoria | 

„Popolo di Roma” sub 
în Italia nimeni nu va 
războiul ar putea să albi 
mai mică sau ma! mare d 
care aste necesară pentru 
vietorie a forțelor itallen 
Mallan are o singură dorin 
de a lupta, din toate pu 
pentru a distruge pe nam 





In schimb, Canada ar 


partamentului de Stat inchirierea | acorde Statelor Unite “i 


re antericane. 





democrat | către Canada a unor distugătoa- | trecere spre Alaska. 


POPORUL ITALIAN ARE O SINGURĂ DORINTA! 
ACEIA DE A LUPTA DIN TOATE PUTERI 


PENTRU A DISTRUGE PE INAMICII SA! 


na on e căt dat me eta E 
IN SCHIMBUL UNOR DISTRUGĂTOARE 
STATELE-UNITE PRETIND ANGLIE! 
DREPTUL DE TRECERE SPRE ALASK!