Cuvantul-serie-noua-nr-12-25-oct-1940

Anul XVII (Serie nouă) Nr. 12 


mmremeletort TITUS ENACOVICI 
cer: NAE IONESCU 


ȚFDACȚIA CALEA VICTORIEI. 48-50 
ADMINISTRAȚIA STR. SĂRINDAR, 5.7.9 


TELEFOANE 


Imprimeriilor și Admihistraji 
205 










































A84%0 
1 za 
S7R 88 
379.54 


i ai 
pirector: P. P. PANAITESCU 





Rostul misiunii 
militare germane 


esfășurat subg 
ns câteva pagini | ţi 
ie cele mai tru 





anducă torii. acei care au avut pu- 
crea iri mână, ci, alături de ei, toţi 
ace! ce i-au sprijinit cu aplauzele! 
lor nesăbuite sau interesate, cu sfa- | 
tul lor, ba chiar şi cu tăcerca lor. | 
: In faţa operei lor, a rezuitatelor 
Narvik. | greselilor făptuite, autorii direcţi | 
ni, izolați la[sau  indirecți ai dezastrului ar îi 
de patria lor, trebuit: să-şi cunoască păcatele, | 
i al stâncilor] să-și „.pue cenușe în cap 
hrăniți numai cu | poporul şi să pue umărul si ei. să| 
din avioane, s'au (apte pe oti ce Stau dovedit imai| 
i noaptea. |prevăzători ca dânşii, ca 








morală 














să refacă | 
şi ătate, ilotei | ceiace ei au stricat. Umilinţa si re- 
mare corp expedi-I<umoasterea greselilor este insă o| 


nir'o dimineață, de [floare wană. 


Vinovaţii stau încă de- 
dru- |parte de elanul splendid al tinere- 
veneau |tu'ui acestei țări, strâmbând ironic 
: esoare. S'a |din nas, criticând şi dând lecţii de 
e ânt de prezi demnitate națională. Avem  con- 
i armatelor ger-] Stiinta că toti cei Curaţi la suflet 
ovagă de băr-[toți cei ce iubesc cu adevărat țara 
sarabilă în zilele noas-[fără reticente egoiste ne-au intele 
si nu pot bănui intențiile regimulu 
legionar. Legiunea prin trecutul e 
stă prea sus in privința Inptei n. 
„]tionale, ca să cuteze sto bânuiasc 
Cineva pe acest teren. lar cei car 
n rost în Stare să conducă țara 
si dus-o aproape de prăbuşir 
Cu sfaturile lor cele le, acum tre- 
bacau: le pe sac Şi să ne mii să lucrăm, 
Acei Ai ali Gatorie de elementară decenţă 


























ește! Cine are 
ledume- 


"CĂPITANUL 
=] ŞI PROFESORUL 


„Deutsche Allgezmeine Zeitung” pu- 
blică un nare articol despre: „Garda 
de | 


a 





p 





tălne 








Ionescu, 





arul german a aval vizianea 
Tiară a faptului. 
77 - 







Jafionar pe oare 
cemsia. Nu un revoluționar de 
ale mâniei și morţii, ci de ad, 
de sujlele şi definitive realităţi 
Un revniațlonar și an mare edu. 
eainr In acelaş timp. Care a avut tă- 
ria, răbdarea și geniul de a plămădi 
omul nau, chemând lot ce e 








a vin și) 





ca mii de familii | „ss 


țării de pe. 
Pe acriaș linie de gândire politică 
militând tot pentra o mare reeniu- 





Nădăiduim că 
ost încă witat de| 


româno-ge 





e 105 | rul si altal prezența nedefinilă a ce. 
rd pe calea undelor jajiati . 


ene soptite de de- 
n şi tări. i cu- 
sânt cei 


Deoparie singurul” realizator poli- 
tic în plină acțiune, De cealaltă pân 








si câteva figuri |sim! de a prevedea — car 











- musa retulu... Amândoi aoean acelaș mare 

se orbesc OREI din în Dumas 

2]. Din Întâlnirea tor Miscarea tegic- | 

PSI „20 Singur Drolesii ară o.Jesit mai pulernică, ca frate, 
mai strivitoate. i-l] mat Anaită, 

sa Sbâtut meamull, da'e plate când. caminţii îşi. pe 

disnaţi că guvernulldcau numai de persoana și ombiția 


















nd ca prieten cu În-ffor, profesorul Nat Ionesu a Innătet A ri 
p a obtinut aducerea |sacrilielul intai '1n- penala -Căpita- R N TR E RA 1 
zu militare 
















fi A îndural asprimea lagărului — ca 

e. in vremea cândipulini alții din generalia și sprajala 
zi dela Paris şițiui — după cum Cornellu Cudrranu 
 - arilor. 





eunoscul marcătura indoelii, 
Șiiau ră Mişcarea legionară va In- 
pinge, Parlau acest adepâr În. sânge 
şi în muflet. Mergeau pe acelaş druan 





tam cu capetele pie- 


pi sânt vinovaţi. 








= primit garanția em 
a dovedi! imoperantă. 

a Politica fatală pen: 
în ceasul pri 
= în situația de a 6 singuri 
Politica monstri Ex 

pini la venirea regimului de 
tării, intemelată pe: 

de eneva. Liga Nathu- 
b sprijinul  făzăduit del măveri. 
cn naveau mii 
oricat de depărtat, pe 
= ne vie în anator, mea dus 
2ovanbearta tări Și 


Frămâlarea, lupta, aȚatul' și pilda 
tor rămân vii pentra deamiruri. a 
dar ai în de ci, Irgaji atât arin | 





a ad) 









ma toeie puterile: 





dela Rarău 


Această casă a lost ridicată de Căpitan in 1934, pe) 

tuată la 1400 m. altitudine. 
Căpitamu a lucrat tii 
mandant al Bunei V 


S â rult de Principele Nicolae, ilind unul din 
"zrregezolarez 7 P.P. Panaitescu  |cele mai mari adăvosturi, 


La construirea acestei case, 
cari se aflau: Radu Mironovici, co 





i lumi cu o echipă de legionari, printre 
ivocat Ştefan Anastasescu. 




















15 Ti 490. 





Cării Legionare 





Problema dominantă 
în noua concepţie economică 


„Im articolul precedent spuneam Ţării: Ea există pentru a servi Nea 








că una din carateristicele atitudinii Imiul. O parte a lui lucrează în sec» 
legionare în economie este noul 


Scop, noul „mobil” al acţiunii orică-lcelelalte sectoare, adică pentru tat 


torul economic pentru ea și pentru 





rui legiouar: „mobilul serviciu”,  |Neamul, Statului nu-i mmai -este me 
Lezionarul se simte în serviciu |diterent cine şi cur lucrează în eco= 








comandat, ca un oștean pe vremelnomie. Conducerea politică an mai 











de război. are ca mobil „profitul” fiscal, ei 
Legionarul ştie numai decât. a în-|=Serviciul”, în sensul 


tuit de ce e vorba, chiar'dacă ter-[S05 
mmenul îi era strein, în schimb mulţi poz tat pot, gi cred Lage 
Vameni din Jumea veche m'au in- ă 


re si cel i. bune drumuri 
trebat: în. serviciul cazi? AI Statului? E sora Ve tacerea si ai să ura 


Răspunsul e nu, nu al Statului, ci|măm cu zându! dram 
al Neamului Românesc. Statul în-[după această stea polară. 
susi, prin conducătorii lui, e şi el în Dan Rădulescu 
serviciu comandat, există şi Jucrea- 
ză pentm Neam. lar neamul nn 


e > 
numai colectivitatea românească de [N EACŢI UNEA 
azi, e Neamul de ieri, de azi şi de 

mâine, care. depăşind - individul şi 

“lipa lui se vrea nemuritor şi tot POLITICIANISMIĂ 18 
mai puternic, pentru misiunea A 


lui 
pe lume. Politicianii români mu 
Pentru el. în sluiba lui, au sănge-| Pic! odată pohtică adenărată, 

VA cei mai pu SÂNZE-| Hidele politice au trăit 

rat şi s'au jertfit cei mai buni fii ai] „pe să dispart când € 
vremilor, eroli noștri. Pentru el 2 
traiesc si se vor mai jertii în toate, 
chipurile, elitele lui adevărate, cele 
















































































Aspru ca aspriuil zilelor de azi, om 
i Deureptăți, ge-, 
biruie prih. mi- 
area fericită care a făcut să se în- |Siunea care i-a lost rezervată 


+ 
e 

= | Bărțuli 

L legionarii și pbporul rau n 

in fad mg al ireal oră neralul Anton 
[s'au stins yisând 
rele siânt de pe 
multe mamele cari Eu ochii arsi de 
lacrimi, scruitau zărije in aşteptarea 
acelora ce nu vor mai veni niclo=. 


că în Legiune doi oameni”: |sbarta acestui Neam, la răspântia 
lin Codreanu și profesorul Noe |celor mai crâncene - vremuri. 

In zile când toate testamentele 
sunt falimentare, când totul e pus- 
hoţie și Evo 
cai opinii zare, trebuia să apară omul severi- 
pr pc eae poaiui 7 E Îtăjăeri caiet Toamyi. duse. pă să 
martiraj, sub pasiunea de a trăi 
exclasiv pentru Ţară. 

Atunci când Neamul e umilit de 
nedreptate, pentrucă mii 
au câștigat 
|pânit și stăpânesc, mai mult decât 


lit de ris: 


In zilele desnad 
lalnice ca jelania 
deața brazilor uzi, când noaptea 
pătrunde în văzduh și suflete, pu- 
țini sunt legionarii cari nu înfiripau 
drept unică nădeide, amintirea că 
in cabana Predealului s'au căutat și 
Văzut de câteva ori Crăișorul nă- 
dejdilor şi jertielor noastre, cu Ge= 
neralul care ne-a căutat mereu şi 


ilor din lagăr, 
ntului în ver= 


lânăr ln școala eroismului. și a sacri. uitimea milioanelor de inși, + 
ficinlai total răscumpărând atât (baia să răzbată omul în care Nea- 
ja, prin fapta. cât șilmul crede că-i va lace dreptate, 
părăsindu-si| Prin moarico lai, intreg răul făcut! Câmd palmele aspre de muncă nu 
per il erații nenumărate pot răzbate sărăcia, 
ales omul cu voință. să-l 
|lipsurile și când sulerințele mușcă 
ie românească .— fesoraj 2 n - - 
i 9) re ocru ara profesoral Noc| din tinta meamudui nu putea fi altul 
id punea dormea 0 ORDER Nn din |mal potrivit decât omul cu asprimi 
d = Inlâmplate, Ci pentrucă se cănlau |părintești și ochi umeziţi de dra- 
seara pe în-|1*,7Dul! fără să se știe. Simjcau și u- |goste de țară. 
ia Când desirăul și crima au ucis 
binele și fericirea acestui 
când tineretea lrumoasă și arzătoa- 
re a lost strătulgerată ca sub bles- 
Ti | ditorai polite, având aceiaș viziune - 
e urma vechiv- | — la inceput nu atât de inireg can. |tEM, de pusca românească. trebuia 
cari nu se pot|tarată. să apară stăvilitorul. Trebula să a- 
â de sacrilicii ma-| Amândoi era dotați eu acelaș |Pară ceasul Generalului, 
poli- |prea era pustiitoare de suilete cer- 
»etate”, ebcoane răs=[lică e cen mai bună căltuză. Amân- |nirea lăsată grea, peste mii de câ. 
e puțină. dar [doi erau aplecaţi către sufietu! tinr-lenimari româneşti. prea erau multe 
mormintele ce așteptau să |i se în- 
| 


In corpul ziarului: 


DESFIINŢAREA 
NORMALE SUPERI 


DECORAREA OSTAȘILOR [es de Suter pa său tratut în 


ăzbunare, care să curme cu sânge 
aaa piata: posahiia pământu- 


CAZUȚI LA DIOSIG lil românesc. Dar pentru aceasta 








de BARBU SLUŞANSCHI |ieinntii 


epta sediment i 












pătul car! de versuri al lui Arcu Co 

3 trug. Ne ceti de 

spritinul lor, re-lol istoriei — ande insăşi isteria 4 Își apai comehine apodictic „Asta nu 
chema. e poeziei” 


sensibilitatea și 
ţia, prin evocarăă 


Horia proregat 





iulă cât și prin Irecerea dincolo, „ [all părere 
Au marii le puţin timp anul de|P* A că 
aliul, Căpitana! ucis mișrieie' la an ae p-: 
(NE e Piemioriţ, Prețăgaral ame 08,2! că 00 e ianaliarat! poa! 
î la inceputul unei pri. [de aferentă românească, lot ca era 
sremene şi bronz aulochion li dis 
î cea 
Le chemarea numelui lor Miscarea |P! 
nară, cu eroii şi martirii ei, Pra To. euflelale 


Se intâmpla că tocrani 
Bogdan:Duică scoica ua 

Najiunea și. în ronver: 
„Ba jionaliemul cons 


seculare inupal 
Aron Catrag en, 





cel ai conțin 


1a4inului deca, 
Hinta celor cu 


pierâut în tntunu 
Noastre poezia |zia atunci la. mi 


aura a lui Aron Catruş deş 





1) Talierea Graficoa Ermeaţa Gitne 
sat ireal Ri Nicolae Andrieş cui 16 y 16, imastni, muzisă 


a seră: 


ENERAL 


căpă- pe. care. l-am așteptat mereu, 





D. Gemeri Ia imb pe  Câptae 


i-a înțeles și sprijinit lur 
a irzuă Jui Horia Stma. 
au 









C. Stoicănescu 


CRONICA LITERATĂ PA, aere alele 


era stă! de deparie de suaterit, tact 
au mal conta inspirația. ci factura. 

Glnaul de tulnie furtunos a) lui 
AruB Colraş distona în câncertul mi- 
nor 4) lirice) bolnave de atunci. Es- 
au ianorai  plietisiţi 
Dar în inimile bărbătești el a axa! 

ne, 










i Acum, Aron 
= e Rp politar le hiotuzuns 
sau a unuilstinaher per vânt de munie-.ci un 
istorie că 
> a măzwrătirii 


Loriei ep î-ae: destăsyra sub 
ij pia Cotrus a devenit uatfet 






comunității, să j: 
4 VĂ exalii. Sunt momente 


7 trăirea iso 
Îi i carat 


vorba d vera 
unor peelaşi 
ca azi 





De aceea, când ne-am pierdut 
Țara, și în întindere si in adânc, 
atunci când armata Ţării a lost des- 
Curajată pentrucă prin nepricepere 
și trădare a tost jlcnită de politicieni 
netrebnici și pusă în imposibilitate 
de a-şi implini misiunea: când spi- 
ritu! ostăşesc al tinereții iși vola 
inirățirea cu armata pentru mobi- 
lizarea unui nou suilet eroic, ne-am 


Şi EI şi noi am căutat acelaşi 
spirit ostăşesc şi acelaşi voință de 
“|luptatori în toate manitestările vie- 
“|ţii. Deaceea suntem ai lui, cu EI in 
rândurile noastre. Deaceea pentru 
noi vrerea lui e ia regi re lui 
Numai tru EL. res 

păzi pi SE nii erunți şi 





si să nu uite greaua misiune a Ge- elitelor. 
hai, 









probie- 

gresit Sa spus ades de cărturarii] mele politicianilor, Nimie pezitto 

deştepţi fără înţelepciune că „ro-| nimie creator. Toate elementele e 

stul neamurilor ar îi să dea elite | adevărat creatoare au fost statematie 

strălucite, precum a! plantei să dea | incadrate în ea decit n 

i Morilor”. E fals precum o teii atei Cer E Aa O 
arată chiar comparaţia însăși: îloa- Zu d Tăutut. 


re e acolo penira a asigura dăinui- er gl ne: IN placa 
i; area malului româa 






ea Tegenerarta plantei. As gri 
dl dee Zune dricui 4 
„TO area. li „agâr 


intlo re a-l regenera şi a-i a-l  râspundu 
ea ae e SR a 
In “aceasta stă dreptul etiteiat: de | Ftanii manevri i za 
a conduce. Când e altfel. elitele E Eero a 

oricăt de strălucite sunt sterpe, pa- pănă'n temelii 

Tazitare ca florile fără rod şi vii-| trie românească. 























Așa şi nu altiel se pune tema con- 
ducerii unui stat prin elitele lui ade-| Mişcarea  Legiemară; 
vărate şi acesta este înțelesul pro-| i9ate mițioacele impatriva 


-|ior de iuate de 
poziţiei de mai sus: „Slafal insuşi, 207 „ceia, Ei 


prin elitele conducătoare, e În ser-| inatăj 4; 
ciu comandat”: în stuiba Neama- | le Dee. A d 
tai. > lui impotriva ș 
Aci e criteriul binelui şi răului po-| futut şi a Legiunei.. 
litic, aci e dominanta unică și su- 
















































nuri, ținte speciale, orice alcătuiri ja icre ae, 
sunt secundare faţă de dominanta stăparirea, r feri 
aceasta, sunt, de fapt, simple mij-| au ntmic de pieri 
loace întrebuințate pentru a o cal ea 
tinxe. Ca atare pot fi supuse Crili-| qyag amin 
cei de eficiență, pot fi modiiicate,| politice m 
schimbate, chiar cu totul, numai do- 3 ză 
minanta naţională rămâne neschim- e inr feză aula K 
bată, eternă stea polară a busolei a. si totdeauna” 
voinţii şi acțiunii spre mai bine a[ 1, ral 
E trucă oamenii 
De aci decurge însă și atitudinea încă, nici azi, că 
Statului Legionar față de economia| mar. mu e o ctiză dz 

—— e (cațărață le 

ui lor? Căzi ce alta tale un | poporul 
dee atol așa cum e vitregiilor 
Tul Homer este pentru artei ani | m 
Creapia poetică a lui Aron Cotrug bin ia pă 
jategrează în această linie. er, 
deta Madrid, caetul | fu 
































































aetualițate, sgle i 
Poriul vorbeste Romei eterte: 
în fata ta. 

> i drept 



































JOI, 24 OCTOMVRIE 1940 
mpreună eu el. 











Mucenieul Are mpreună cu el 


za a Ineepnt uciderea a tnt fe- 
și vărtta de areptini. Pe alți pa- 
i, Jecieare și eleziei, i-a 
Sininiti 
telor 
tălate cu sabie, 
d în auzul păgân 





Donmne 
că moi invredni 








! în te înăll, tn artă ei, a a: 
Areta, mel marele, pi cu 
e tovarăși 


prinră m fest împotrimtrea în eu- 
impăzat și a bae- 
Jideval a 





Neputinriea cum tra, 
pe Areta şi pe cei Împri 


Dunătn a 


ea m lezt și Imereasă ă. 


tut Hristea cel rie- 


iat. Finmilian protosinghelul 


TICA TĂCERII 


ceeace te pregăteșt 




















pretuim setea de cu- 





prizoanei si să mu- 
Este dorul cu- 














ola sufletului de a predica 
ceace nv putise să afine, Una 





le fit prieten. Muscă dit 


ship ce diseurțiul că- 
or de enflet reprezintă 





ne dim încă teama 
te votba fără 





dia rea credin d Di y 
cderea celor pe care vretn 





1ă dec d temniță a cuvânt 
— mal grea detât toate în- 
pământului — în care ne 
lipsă de cum- 
L s de mândrie. 

i în tăcerile tale făptul 
adevărat liber, 

poate multumit min: 
rea Insă îți sporeşte dem. [4 


sfâsie în acelas 








autoritatea dogme 











eta! înseamaă a trăi 
Când eşti sigur, 












că 
dat mnmai tăcerea poate să și hm 





măm calea ho 
în locul pierderi 
cercăm să ne gi 
tă adevăratele tice 
— spun mai m 


„A lăsa bmzele să rosteaetă în tnt- 
Geauna ceace graiul 





zere și fără drentul me care 
întăptulrea — (ntetnnează să 












Există uh erai 


Dumnezeu a dăruit oriutui Cuvin 
tul Său ca să-! îndrepte spre cer, 
Au penir ca acerta să-l vestejeat- 
că în lutul răutății şi al egolsmului 

Cine uită că avem grai ca șă în- 
em dummezeescu! din om, să lasă 


iuttric, care arde] 
și limpezește, care dnspeste gândul 
şi zideste fapta. Prin el 
Pitm de siintenie. Per 
este un nujlat de 








mărturiseste in 
pă: st exprimă în realizări, dar se 


Ara cuibncut zi 
destramă în oratorie aril 


Ve-a arătat-o în Am 
wibrăcat În haine virtuții, am 
învestmântată în 
t e ne mantia dreptății, am găsit 
trebue Ah Intăi» jde farisei purtăad pe 
Va îi picio» ma simţilor. 
S 












Dumnezeu, tu a 













Vse' de dircursuri: 
dul asa cum nu 
tă şi. mai ales, trebuie să-i um ele san nătuit atunci când 
ina! locul luptăiarului, 
rpăt ori de câte ari 
a Imlățurat pildele 


că, dincolo de săonio- 


se ridică armnnia 
lăuntru,, Acolo ij 


Dati vrei 4ă-1 cunpi , 
Cunpști. poțt să 
iti! cu acelasi vorbă au ari 
pus adevărul si șă înseli cu a, 
i dag PrI5 Câre ai cerut dre! 


Ni doritn, desi 


ele s'au 
beţia Hecarulai 





bin tăcerea mistică Wa tinut diteureuri. Nu 


avea darul vothirii, No! 
cât de &rept. Ci SA 





DULI ROMA 
eg 


Se vorbeşte mult de tinerețe ae în | po: 
o vreme incoace, Atât de 


LT 


ale 









cât acsle 



















































dinţă. 


CA aceste primejdii ce ne ai 
ta la toi pesul mu depind aiâl de 


cât te LA pr: 
poate ridica harul 
nstte) tinerațea. 


Că atanei trebue să me dăm ln 
parte, trecând atolora mai lubiți 
Domnul, cinstea | 

Harul poate să lumineze uni! oa- 
la marea trecere cu line 
trânețe, după cum pe al- 

început, lăsându-i || 
bătrâni pustii, int timpul, Căci tine- 
7ețea este într'odevâr un har, De 















rej 
ȘI 41 otoleate del 


casa 1 se și 


Iar astăzi, Domnul, în bemârgiai 

a vrut să afinței 
eredința acestei afine ţi- 
nereii joslamare, 


MIRCEA L GORUNEANU 
* 


ta Sa b 
munca 


CANTITATEA este nn 





terti 


desleparea 


de loteeeale pământes 
se mabițeată prin dntinj 
cerea de-a n rupe în ei 
jeoe m pămănthi 
a neamului zomânese şi coua 


erneti”, 


asultin4 cum țină năzarăvan, 
dinu'un aţivrnut de aapră dacă ti] Câri pe nui, 


roinan 
intii î — întâlul [tul atepel 





rodul lar cer 









Powul ar vreg 
„să fac să se'nalje, ca dintraa sul: 


tan 
peste vâztahul nostru: umbra ini 


pe Decebal din munte Mă set 
cu curajul lui tnt 


în cântare de ton 
Poate neam, 


IP 


„ROMANISMUL 
tre tamea legimnră 
mobistă”, „Cum sâni 
te de Hotâr întipte 
Cantaciizino între dont lumi 
săbiei și al credinței, 
eroica pi al rugăciunii era un 
pământean mitul! de Arhanphelt. 
aţa tubitorului de moarte 


1 se pante cârtopi cântând, 
en. oamenii, are! 


U 1n ziarul 
Sâmbiă 19 Oe. 1040 i 
Cuvântul”, nm ehtit o Fibtilată, 
ispletel. prima legionară și cea Mai 
destinieă.. 










Am e! 
teră, cuvânt cu cuvânt, din otle sp, 
me de ea, prizepână n brie 

fitte phmă azi, &nn nepteţuite, 
ap i insă le-am ințeles adevăratul [5 
1ofi mana 

Tot "03, Anretândmiă în râsul [lară, Send 
„ebninii. veri”, 
ent Ja cot cu ele, la marea operă de 
refacere, nu maţ venit și molte al- 
telă, In fel ca miha, ei aceleasi gân- 
duri și porniti setești. 


tai idei să na n. dar n'a dement 
Upsel de înțelegere 

inchise în abest magia cuvânt 
Să fie oare voi 


a noimni adanci 


ma. E vorba aie, mai 

de toate, de pnterea de intui- 
Te. de prospetime 

muiui, far. acenata, deși 

înțeles, depăgaate ilmitele 


CHEN haben Kelni 


joate cânte & mut Îmi 
Pip lonarul eiată, Căm. 


Luaţi ealea tea cu be 
intrumusețată de mormini 
ceaata este cal 


trasă penteu noi 
| de dagetui tnt 


imihezeu, este ca- 
rabat Apa ai 
mânești și.n este ca- 

desthită strămoşii noşt. 
pEtiea Alenaă și incercati 


vintă de facări. pe care vitea- 
ul martir le-a pecetluit cu tânge 


RA 


ai nouăey vieţi.” 
amulit sub povara ihaciuali- 
pianul politie, niei 
unul și alta! in sens 
piritaai: noi n'am trădat nict linia 
ut Ştefan cel Mare 31 a marilnr hai- 
due! ai furtanitor neltonale, nici con- 
wingeren literară a așa acuzatului ro- 
mantism istorie, 

Am sncolit viața tpră. 

Primim şi cnltura ea pe o bătăl 
La hotarele enlniret noastre 
nale, imigrărițe trebue vămnite, In 
valea lor, le ridicăm țara, În gând, în 
cunânt, In tărie. 

ŢI pe care Cotruş o inţelege 
minunat de cinsti! rând spune „kara 
je şterge la ochi şi pașii și-l sehim- 


Țara — larăreaă en bogății «piri. 
taale, cu- arhanghelii ei, cu cronicile 
faronă. cu literatara ei, 
desculță, macenicind din 


4 
si! putinţa de a deveni din î 
riei — cum a fost până Pl 
aha — subiect al castel. Dar în 
taterte mu po! intra decăt acela nea 
mMhri enre adne en ele ceva nou și 
propriu în simfonia evitarii. Condi- 
[in asta nu o pet însă indeplini de 
comunități ce stia 

samani infjoririi și mă ra 
n edită sup semnul tinereții 
ipâre astfel ea vârita, ea siriictura 
necesară fasirui din 


pieet, al lui 






scuturăm de viața mondenă de tare 
ne-âm |inat până ari Noi ar jr 
vera te căuta În ea: nu ne ponte [Nr h m 
juţă eu mimie, decât 44 ne micțoreze orarul EI 
în de obligațilie noastre, SĂ nu ne 








Hu 
Sul legtonhe, părut 
Et vreau sa scriu despre 


pun n temă dă eărm. 
Că sentimentalisee an 















iobimatul Apa- 
ltie al wmel sub-istorii vegetative la 
rosgul de putere poli 
Că popoarele odată riâleate pe 
sehimha felul lor dn a 
se ab alt seinn, a În- 







unde hu ne 
af probleme de mi 
Aici ne mulțumim a arăta ve tre Li Alecu Russo, pi a 
bue să ştim neapărat ea îoțil: 

număral anilor, ci 
prin puterea de trăire, prin permea- 
bilitatea nnastră spirituală şi mai 
ales prin capacitatea noastră da mo 
dire suntem dsa cum sunteri și em 
trebue să fim: tineri, vii. 

Că putem perde 
mult inal uşor decăt am putea-o ere 
“lar; prin fixare și inehistare fa als- 

tem, prin usenre, prin lipaă de ere- | 


mentin. |£2insuf 


CA nu prin tat, met ales tn per 


dacă pole ți, 
zisa — vitregă, des- 







Delavrancea ar 


patrtolism_ adăp- 





intereae scetare, Fl 


halttate polutită, înterm 
benit c'/el asentimentul 


la ingrijirea: celor de care 


fra a Apirit, ca enit: 


aleriu Cârdu a seria „| 
Pe-|îta hui a trebuit să fugă, să se as- 
bi- |enndă, căti era arsă de vie (da de 
vie, căci serisul lu era viață). 
Peniru toate acestea, ne-am 
Ies și ne-am scoborit În moi, să po- 
tote rarpaline ale „(a- 
sin sulletul nostru, 


ânnrti. t-m descoj : plec asa sa strâus lume ca la 
tă: „Clorba de potenavă”, Un biet Ă 

om 'sărac lipit pământului, alunse|e! totul, pase potcoava; 
întrun sat de oameni sgârciţi, cari | INCeDuriiertuta. _ 4 
nu-l miluiră nici cu n fărâmă de|, =7 wPOd Să gust st 

mămăliguță. În faţa hanului druțe-|182” ihtrebă un rumâne, 
tul nostru găsi o potcoavă. Cum|r0% dar poate că matali 







anele, suferințele și 
bici isborăse, din dn- 
ina dăraire Megionară, jerifei pen- 


fară. 
| Ne tubim țohe cu sălbilecă Ina 


"grea Boastră culpă, 
Mubim fară resrv 








De aci va porni 0 nonă enltură, un 
nou ritm lilerar, o nonă lumină inte- 
cân, |lectuală gând și sallet tegianar, 

șa cum a spus Căpitanul, cullura 









Xptesla Reniului najinrial 





„Nu mulți la număr, dar 


„etltuhi pen 


ânorea  taatră 
de a sta nrelinţi 
oricărei. vijelii, 


cclă | deeebalici ș 
ap! ce] tul Moţu si 


ip vile-| înr români 


pa cel dintâiu pas 
al lesmului meu. 
Adurănd din peapi 
treeatiul, 


pat iati 

da tie 
Picenăl Ei LA 
sau împâcaţ de pill si mi! de ari 


L 
Tar noaniu! rommântae,  piăatlit 
cin Sania atăduziior icorronasi, 


ef ară 
le îni ii 
ia În cat 


eu Maroa-Nenagră u Dutanezeu, 
aceinsi | mda” pă i 



















F 3, 
inspieația e pesta imnul de lupă ai 
hui Andreiu Muroșăn, da 

mnoalej lene. Conţtijata a) 




















FEN 


noile legionati 


y. Ti 
Se ri 


Pentru noi, 





rânăoit 








» să pătrund literă, ca lia 








Mal lu 
Pai 

p IP rAROU | a Tomei ID 

ca ră pot luer te care fumănii, i] 
Dece fontătii 
sau dinir'o po 
n 












Dar din circulara Nicoletei, etcă 


ata [la pură. : 
că multe dintre hol, am tațelea chiă[l0 pură. „tă 
Bevole de o refacere sufietenaeă a-|răzi DU 

vera, 


inteluzente, St 6) 
Mi mâresez nouă celor efiătorite, |lepcluni€ În 


ta 4 ci 
care unele suntem man, sau vii-[iria re IPN 
toare, 
ru. ni n suflet cul 
a pi evâie de|măm un. sus 
mai ai „pair care avem ni Asa cum ne-o Cer NI 











re 
Ne trebuie o voință tare pen. 5! tere) IE RE 
astă demnitate de care m-am 





lata «i, 
Un Alt lucru de Bă 

credem că pui 

pe noi suntem de MĂ 

Nu_haina imbie 


Deci prin câteva cuvinte. 
Camarade, În primul fină, să ne 












ij 


de modă, care merge în pas eu |S!7ă7i, iar purtătei 





viata, dar care « un vițiu slerp, fără | duli În ele ! Mashji 
de niel un folm. Căci multe lucruri | pai 
merd în pas cu vialn, dar nu od £ 
sunt demie de urmat 

Jar aceea care se Iată dusă de lui, pa relee 
mu poate decât să tindă spre scăderi] Mina cu e, d 
Jomesti, deci nu mai poate 7 mată, E 
cel mai sacra Minte roluri, cări dela 
ga coboară, viitori mpărători al țării, 
Or, azi mai mult ca ori când, avem A 
nevoie de brațe tari și minţi sână-|APeptul 1ă fe mândri 
inase, 





tan dece o poartă, ș 
ste cap de, 
7 goi la suflet, 









mă, 









fi demni de ra, 


puriăm. 
Deci să ne întelegi 
wmputile. cochetăriel 





aparține sulleteşie, E 
Orele. ce le petrecem ]n „ceaiuri”| În momenţul” când 






„| „cămasa verde” să ne 
zise ore de bârtenlă, să le ex. 

Pula parinti piei nuante. | ne. sufetene, Să ate 
Ce ne poate Interes pe nni, ce face] iaține, căel noi sunteți 
domnu X eu doamna Y$ De celiudecălor, [ind conşi 
are nu am întrebuința aceste ore|NOAstre,.. 

amiit mai înţelege ? 






4 







Şi incă ceva de prim 
Smu unele din noi mal vrem «5 ne [1ă Nb uiliim Că la 
















distrăm «jucând cărți”, Poate fi dis- | 1 Fiflioarea Neamului 
tracție când se pierd de. multe ori at 
până și banii de coaniță? Iar multe | „„PMiicânducne suf 
isăim Sin munca setului, (oră să lim 
i mt xunt câștisați aci bani |, | voi pula, fi 


ehemate priatre cei dini 


credință 1n 
rea ind pe 





Dece ateste ort să nu e folosim |FIODArE; gâta a lunta 
suntem le-|7£% Scoli, 


CONDIMENTE 


Şă incep cu o islorioără cunoșca-|7ă 3%, vază airiiuie: 















i 





lume maultă strânsă, el o ridică|te Văd eu, ficar placa 
„care din voi ştie să facă | d? Soric şi vezi, cata 










ciorhă de potenav32* Răseră oame-| Păcat, zău, că buită ai 


— Păi dacă-i numaj 
sta! c'aduc eu... — Inks 
vru un iscusit să guste; 
mesteca şi vorbea sii 
Să-i pui puțină varză, 
ardelași, e ceapă-dâuj 
vorba ala, dacii 
mânca şi asa... Dar f 
varză, o mănânci d 
ce-i astal* 4 

Cum-cum, fugarfi 
când altul, fie 














Morala a parte, 
mente cari joacă 
astrouomi 
bradesti gustul, Pen 
tecurzem la 
meritul e totuşi. 
care mărește gus 
mentului. Este 
este ardeiaşul 
















1, cu 












care-a cântă azi furtunile și 


aleanul 
neamul meu... 
ia Valaliă” se leagi 








«a 







tene a proknest în Trah- [Duni 
e acum 
























“AJUTORU 







însă, cugetul leg 


aturi la realizare, 
în 





ntăptuirile realizate 


tot cuprinsul țării, 
aul măreț care esti 





gionar”, 
pe marele splrit de orga. 
eciunii și contând cu nă. 
adeziunea cinstită și per. 


de soluționare practică şi 1. 








operă, 


mare 
spiritului întreprinzător le- 
ie pe cale să somuționeze 


ea pe care i-au impus-0 

Tara cu o promptitu- 
o eficacitate neintâlnite Ja 
care a mai fost încercată 
de grea lovitură. 





corpul ,, 


COMUNICAT 

aduce la cunoștință că în- 
pând cu ziua de 23 Octombrie 

se suspendă până la 31 

mbrie 1940, orice noul în- 
în Corpul Răsleţi. 
de cuiburi, familii şi 
sunt direct responsa- 
e nerespectarea vrezen- 






LA R. Braşov 
angajează ime- 
şi 4 ajutoare de 
4 în serviciu 
e) şi cunoscând 
ilor moderne de 










Dă 
setii de cuiburi din familiile: 

mânească, Avantgarde 13, 
Martiral Horia și Dragoş 
sunt convocați pentru ziua 
ctombrie, ora 22,38, în sala 




















DESHUMAREA. LEGIONARILOR 
UCIŞI LA VASLUI: 


nhumarea se va face Duminică la Predeal.-Numele legionarilor asesinaţi 
ITINERARIUL TRENURILOR SPECIALE 


[] 


A 


Astazi, Joi, se va face des- 
humarea rămășițelor pămân- 
ale legionarilor uciși la 
slul, iar Duminecă 27 ert., 
a orele 3 după amiază se va 
face reinhomarea lorla Pre- 





Numele legionarilor 


ls numele legionarilor uclși ja 


legionar ; 
comandânt je- 
Tudose Teodor, comandant 
”; căpitan Marieari Nicolae, 
Fetre, Antoniu Joan, Cârău 
Motoc Mircea, 
rhe, Constantiniu Daria, Stabu 
”. Goga Mircea, Borzea Virgil, 






riatul genera al 







ntămpinate de com- 
te, hărnicie și cre- 
Legionare, au fost 


rit izbânda, pășind din [ridică gămie, 





pomenim în amănunțime 
din 


Gamenă, a taberelor | în 


1 până la înființarea 
r, — cel mal ban 
alizării de astăzi, este 


marel_masse românesti, 
egionar” a introdus un 


probleme ce | s'a 
alutorarea  retu- 


creația 





Nu se mai fac încadrări in 


ltizer_riul trenurilor speciale 


Mucâri Brazi 
„| Ploegti Vest sce. 25! opr, 3 pl 854 








DIN LUM 


LEGIONAR“ 


L 


Strângâna 
EI, 
Și-a înțeles d; 


io- | dit de nevoi, iei San 


In afară de cantine (prima st 
z t sa și 









or celor In nevoie, 


a 
e 
Cu mal multă 
cerbicie vrăjmăela destimuhui, decât 
munca. 


întăptuiri, care 
transtormă pe zi ce trece pământul 
nostru, grozav ciuntit de harda de 
foc a destinulul, în gospodăria u- 
riasă a celui mai vrednic şi disci- 
Plinat furnicar, ne dăm toți cu sme- 
renie si seama. că spiritul 
tâșnit din uriașa energie legionară, 
sboară peste capetele noastre să se 
Inscrie m paginile cele mal dragi 
si mândre ale viitorului nostru iz- 
băvitor. 








RĂSLEŢI:+ 


tului ordin. 

Acest comunicat este valabil 
pumaj pentru Capitală şi nu 
priveşte incadrările „Prieteni- 
lor Legiunii”, 

VASILE IASINSCHI 
Comandant legionar 
22.X.1940. 





de șadinje a Corpului Răsleţi, din 
st. Roma 32-34, et IL 

Cn acest prilej fiecare va depune 
situația reală a cuibului, ca funcția. 
ile date in cadrul lui, adică ajuto- 
rul, curierul și casierul cu adresele 
lor, precum și roirile ce eventual 
Tau efectuat 

Nu se admite nici o lipsă, lar șe 
dințele fixate penira ziua şi ora 


mereu cu neinire 
ndreptând tructul strâns 
marei mulțimi care 


ților, le 
ar” a pus definitiv la punct un 
Vast mecanism de plasare al tutu- 


























—. 


La 


A MIȘC 


cipat 
a Rădăuţilor și mare parte 
din judeţ, nuzneroşi orăşeni şi în- 
treaga garnizoană legionară din lo- 
calitate. 


S. S. păr. O. Gherasim işi incepe 
contezipia, arătându-și mulțumirea 
profundă că a tzecut timpul când 
mărturisirea credințelor și convin- 
ilor legionare, iţi aduceau in 
muirea de trădător de țară“ și 
călcător de lege”. 

Recaplimiează apoi pe lare lupta 
aprigă dusă/de Căpitan, pe când era 
student ja Iași— pentru păstrazea 
legii şi datinelor creştine în Univer- 
sitate — pentru stă 
Tii unei revoluţii Ja Iași, pusă la cale 
de comuniștii jidani şi care ar fi 
dus Statu, și Biserica Ja prăpastie. 
Când deci ia ființă Legiunea Ar- 
hanghehu, Mihail, în ziua de Vineri 


A parti 
lectuală 


| 
| 


cale 
pentzu 


parcurse fo 
lungă de lupte şi sacrificii 
credința lui Hristos. 
Transformarea omulul — susține 
conferențiar — este primul scop 
aa Legiunii şi, dela acest scop, ea nu 









menționată mai sus, vor îi ținute 
sub petle camaradului desemnat de 
șeful cuibului respectiv, 


„oa 


deal, alături de ale camarazi- 
lor aduşi dela Miercurea-Ciu- 
cului. 

Comandantul ajutor, Vasile 
Iovin este însărcinat cu execu- 
tarea acestei misiuni: 


Busuioc ioan, Popescu Spiru, Bujgoli 
Spiru, Ciime Traian, Spânu lorda- 
che, Supila Pojis Perhon Boboc Con- 
stantin, Calapar Mihai, Popescu Va- 
sile, Racmân Gogu, Dobre Radu, Ca- 
a Chiriac, Sola Stavre, Comă- 


mesca Nicolae, Danlelescu Zosim, 
“Teohari Mircea Î. Moraru Alexan- 
dru, Tucan Boris. 


sos. 1,57 opr. 24 pl 821 
Ploeşii Tria] sos. 8,32, 0pr. 10 pl. 842 





plecare 21,12 
a05, 2210 apr. 6 pl. 2216 
sos. 206 opt. 14 pL 0,10 





Sa abătut nici o clipă. Această tran- 
sformare Legiunea vrea so intăp- 


Ploeşt! Vest son. 1,13 
emană Nord sos, 3,1. 

Tinerariul trenului special care 
Pe pământești ale 
Legionarilor Eroi uciși la Vaslui in 
luna Septembrie 1939 va (i 


TREN SPECIAL VASLUI. 
PREDEAL 


opr. 5 pl. 118 
5, 


Pleacă Vineri 25 Octombrie 1940 


VASLUI plecare 6.00 | 
Crasna sos. 6,20 opr. &' pl. 635 
Bârlad sos. 1.48 opr, 12' pl. 800 
Ghidigeni sos. 950 opr. 11' plă 852 
TECUCI sos, 9,59 opr, 14! pl. 10,13 
Focsani sos, 11,54 opr. 16: pl. 12,40 
Râmnicu S, sos. 1342 opr. B' pl. 1350 


BUZAU sos, 15,11 opr. 14 pl. 
Miz) sos. 16,39 opr. 3 pl, 
Ploeşti Sud sos, 17.54 opr. 16 pl. 
CAMPINA sce, 1927 opr. 13: pl 
Comarnie sos. 20,17 opr, 8 pl 
Valea Largă sos. 20,57 opi. 4! pl. 
Binala sos, 21.36 opr. 5! pl. 
PREDEAL sos. 2230, 

III, Se aduce la cunoştinţa fami- 
Milor legionarilor martiri ucişi la 
Vaslui, că pentru participarea la 
desbumarea lor, se atazează un va- 
gon special la trenul accelerat Nr. 
601 din seara zilei de 23 Octombrie 


ei 





„SPIRITUALITĂ 


Activitatea cercului de s 
din Radăuţi -Cuvântarea pri 


lirea deslănțai- | 1 











CCI 





COMANDANTUL MIŞCĂRII LEGIONARE 


CĂTRE TOATE ORGANIZAȚIILE LEGIONARE 
ORDIN 


Presa și Radio nu pot îi î& 
losite decât pemtra chestiuni 
importante și numai de marile 
aprobarea mea sau a certa 


Secretariatului general. HORIA SIMA 


COMERTUL LEGIONAR 
A CÂSTIGAT BĂTĂLIA PESTELUI 


Populaţia Capitalei se poate aproviziona 








Cantina ! 






se cere rezolvată, 
mepuuasionară caută ză viat ca se- 
măsurile cele mai 
eficace. 


A CREȘTINĂ 
GIONARE:: 


RE 


& 





ĂRII 


EREI 
Să - 






EgB& 


Un sta sa făcut cu concur- 






Vulască pe calea Când inteleotualitatea și o bună 
parte din pătura de jos — a spus 
pâr. Gherasim, relevând un crud 3- 


= Pentru familile legionarilor uciși 


D. Ilie Gârneaţă, roagă incă odată 
(qâruta, ataâii, protenla, staţia mar: 









— [să 1 se comunice personal și în scris 
umită | de către familiile celor ucişi 
lume se imbuiba, inconștientă de 





arii, tuire; 
şi în special activitatea le |stiune. 


2) Date în legătură cu situația ma- 

terială în general a întregii familii. 

ia - | 3) Date în legătură cu situaţia per. 
tro curată spiritualitate creștiă, |sonală a fiecărui membru sl familiei |tiva. 


e e =] Sa inființat „Auministrația patrimoniului 
Mişcării Legionare“ 


jerttă este esențialul” 

Acest spirit de jertfă a făcut ca, 

atâtea mil de legionari. în frunte ci 
Căpitanul, să moartea 

= 1 E 

Circulară 

Creditita lezlonază și spirit jert-| Sa imființează „Administrația Pa |orice ban va ti 

rinsul |trimonialai Mişcării Legionare!” |atitait 
Telgucila, Iute ţ. pelgu ecee ectta „Adrainistrația Patrimoniului Miy-|plă acceptare. 
cării Legionare” 


Moţa. Vasile 
Ionescu, Vicţor 
3. a, 










Sărăcia — virtul 


evanghelice. 

, cetarea Bisericii, 
impărtăşirea cu Stinteie Taine, — 
lonarul le implineşte nu dia or- 
din sau obligație silită. ci dirtriun 
impuls nestăviliția! suşletului. 
Conferențiarul! remarcă puterea 
credinţei jul Ione: Moţa, care ade- 
sea, în timpul Hugăciunii plângea. 
Aminteşte apoi impreslonantele mo- 
mente, când legionarii din - lagăre, 
inainte de a fi secerați de gloanțele 
mitralierelor. cădeau în genunchi, 
rugându-se lui Dumnezeu 
In general, orice activitate în Le- 
giune, se incepe cu rugăciune. Ieca- 
ha Arhanghelului Mihail, protegul- 
torul Legiunii, apare Căpitanului în 
preajma, tuturor actelor mari din 
Viața lui: ia Văcărești, Ja Schitul 











Căpitanului: „creatori de religie na- 


primească 

fără cârtire și impotzivire, conștienți 

că prin ea, va veni biruința. Prin a- 

ceasta e! au devenit, după expresia 

țională“, a RL: 
țări! troițe, lăcașuri de inchinare, 

azi mouite din ele fiind doborite la are misiunea de a 

nebunia 








pământ. şi profanate de 
trecutului. apropiat. F 

Părintele Gherasim iși incheie 
conferința, făcând -o admirabilă 
comparație intra biruința erestinis- 


gionare, san care aparțin 
Legionare. 
Administraţia va H condusă de în- 


h 


zarea, şi 
ce vor funcționa la această 


Rarău, şi alte locuri. lar celor 7 le- 
gionari, in frunte cu Moţa, pleca 
in Spania, pentru a apăra crucea lui 
Hristos, „În abrazu! cărula se trăgea 
cu mitraliera”, Arhaneheiti le apare 


mului orin moartea şi învierea Mân- 
tuitorului şi biruința Legiunii Ar- 
hanghelulni Mihail. prin jertfa Că- 
pitanului „această  extzaordinară 
personalitate şi cea mo! caldă inimă 





ginerii Nicolae Horodniceanu și Dui-|strați», printr'a decizie, 
Mu Stimţes: 
Administratorii „vor putea primi 














22 Oct. 1948. 














la tot pasul: În H-mhurg, Salaman- | de român“ 


ca, Toledo 


DARURILE CASEI REGALE 
PENTRU „AJUTORUL LEGIONAR“ 


Casa Regală a inștiințat dela |in numerar, 1700 parecki cio- 
Castelul Peleş din Sinaia, prin |rapi, 1400 tricouri, 2000 că- 
d. mareșal Râmniceanu, că ține | măși, 2500 perechi indispen- 
la dispoziţia „Ajutorului Legio- | sabili, 1000 batiste, 1200 fulare, 
nar” următoarele: 1400 perechi mănns! și 1700 pe- 

Lei 500.000 (cinci sute mil) |rechi bocanci. 


FIII LEGIONARILOR UCIȘI SCUTIȚI 
DE ORI CE TAXE ȘCOLARE 


Ministerul educaţiei națio- | Adeverinţele astfel eliberate 
nale, cultelor și artelor a dat [vor fi prezentate direct şcoalei 
o deciziune prin care au fost] sau facultății respective, 
scutiți de ori taxe şcolare, 
precum şi de orice taxe de e- 
xamen, | tor, ate, elevii 
şi studenții Hi ai legionarilor 
uciși pentru credința legio- 
nară. 4 

Deasemeni vor îi primiţi ca 
bursieri în nele şi inter- 
natele de 

Cel în vor dovedi si: 





Scăderea impozitelor legionarilor 
profesionişti care au fost impiedeeaţi 
să-şi exercite nrofesiunea 


Având in vedere situația creată (celor interesați și chiar din atetu, 
meseriagilor și prot 





= 


Trertirăt trecut, când au 
de guverai ui 
toat arestați şi UI Sa fixat domiciliul 






























P “tugalia a iuterzig rii or arimiaaie 
intrarea evreilor 








cu plecarea din Gara de Nord la ora 
2235 gi sosirea la Vaslui la ora 6 di. 


ţa. 
Bucures, 22 Octombrie 1640, 
Becretez . general N, Pătrașcu 


tuaţia de legionari ucişi 
ou adey eliborate de Se- stă “maâai 
cretariatul general'al Miscării 
Legionare, : i posedă 









MINISTERUL ECONOMIEI 
DIRECȚIUNEA PETROLULUI 


DECIZIUNE 


Noi, Ministru Secretar de Stat, Având în vedere refera 


la Departamentul Economie! Na= | recțiune! Petrolului și 





celor- [din acelaș regulament. combinat | cinei zile în 
Otite dela data pu. 
tionale + me]ite exoienări, miniere, _reg [eu art 50 dim Laeta Contabită Pica ati pie „dale SA aa 
cjAVAnă În vedere. Jurnalele(+ Nr. 91400/Jurm. 25486/3,X,J+h Publice 8i eu art. 187 alin, 16,[f0rm art 107 alin. 16 din legea 
îi alte Moriau cu Aile |ipaba 17 și 1A din Lemea Minelor dela [Minelor Dare, să-și com- 
564 din 27 luni ; 


8 August 1040 și 1968 din 8 Au- 
gust 1940; 


Regulamentul Oficiului 


Li formitate cu art. 26 din [24 
guinea Central |sale ulterioare; 


tul Di-jde Licitaţii şi cu art. 68 litera 


artie 1937 cu 


DECIDEM: 






















NAȚIE 


plecteze 
modificările când si 









5 obligate că acelas termen & 


ALE| Papă 


Fie prin aceaață 


ăia 





De 

















Marii adunarea gsnarală a, F. 
8. 8, E. sa intunit pontau aul de- 










Art, IPantru examinarea [Pine mandatul, mi apre a tace Joc 
Ș Mini |volală, după procedura  prevă”| 1947 cu moditicăriie sale ulte.|ofertelo; ie în termen şi|UN! Noi inondrată in 
VE Ie Rl tar art 107 alin, 16 si 17 din loa A următoarelor 28 neri-[pentru intreprinde auptataptatet aaa 
prin bună în-/legea minelor dela 24 Martie metre patrolilere: care, în i condițiunile ce-|morturilor d. Manole aizalai. 
„Valea Bucovalului JI” în_supr, 40,0000 Ha, rit! jnelor «i Să oi ugittai „Ar Blt, Plagina, ao i 
„Valea Bucovelului 1” m. Ș0,dooa . țină dela $ Mea concern în, Ai a stat CT 
. UR Li Muni  petrolifepe, prin bună In- Batu, Neaiu Boarescu, ate. delegații 
Na ia Volală, se Înătițue si se numeşte | lenionari și presa. 
. 1 i n 0 comisiune ei e va fi compusă|  Luind cuvântul foatuț presadinte 
€ să 0000 din d-nii oma P. Ghita 8. 8, R-umui 4. Pla- 
a C mm 8440 escu, Sei ID eneral. INDust urat bun venit noul cendu- 
s) n CXXXIX O "Mărzineni ÎI jacta A j pi, iperturilor din România 
8) „wc "PiPratul Migurei) po 208000 1 D resedinte al Co-lin acela (imp d-aa a prezentav 40 
9) Perim. VIII „Oenita >] n ra easca, misiunii; Al. Krupentky,| Mistile proședințiler de todaraţii, 
10) XV „(Gornetul Cricov Li h 8.0000 Directorul Jului și a_celar. cuvântul oamaradul 
Al. Ion „AER ii nm 400000 lalte_expl miniere, Gr. On | Strolei, mulțumeste 
10 „Valea LE re la + grină, Din | Bugetului şi al tăi pentru munoa de- 
12) „Valea Bueevelului Di 4010000 ontabilitățil Generale a Statu- [pună în ni ujba sportului Roma- 
13) „Bucşani” ia 0 a lui. D, Ştei iu, geolog, mem» | Daăo și în acelaș timp primegia 
14) h Iforâta” wm 434700” bri ai co şi Nic, E, lo-|demisiile prezentate. 
15) „YViforâta” mini a Mestu, sef. Serviciu, secretar]  D-sa expune viitoarea strue- 
16) „YVilorăla, wm D al comisiuj tură a sporturilor din România 
10) crima CĂĂV  Nileriar Aa n Tea IRIDosrele, pie | că A atena toate a treba 
19) Pee BODO "MaoLa Comisar ca zând Retal Ktură cu (MN Lala ut i 
15) Duriay CI "Hăbeni-Lazuri-Comisani” mn ture ali) ea  coricesiU Mite ze orturi- 
7 Ev „Teis Satul Nou" 3 3 Sus mentionglg, Neo a 2 viitor pina 
2 ” + Ca "Telş Satul Nou” ăia Direcțiunea Pe- i 
20) CX „Teis Satul Nou” e K lorlalte exploatări 
4) 2 „Bunul Mic. Ganea” „n 30 4 Bzițiunea tuturor 
25 5 CALVI „Urlaţi Nord” : 3 petrolifere. care 
5 Total suneatata 2020 Tia. ină în concesiune: 


Se face menţiune specială că minelor 
din exploatarea Grupei CĂXXIX 
Mărgineni se exceptează stratul 
I Meotic formând un zăcă- 
mânt numai de gaze uscate, va 
lerificarea acestuia urmează să 
se facă conform art. 209 din le- 
gea minelor, astiel cum prevede 
alin, 2 de şub art, |, din deziziu- 
mea acestui Minister, înreg, sub 
Nr, 6866/Jurn. 11438/21.1V,1939, 
publicată. în Monitorul Oficial 

stea l-a cu Nr, 98/28,1V.1939, 
“ART. [|. — Concestunile peri» 
metrelor petrolifere, specificate 
În art. precedent, se vor institu, 


rale ale legii dela 
ult 
rele condițiuni speciale ; 

A. — Instituirea şi acordar 
concesiunilor respective se 
face În conditiunile 
contract de concesiune şi eaiet 
sarcini, intocmit pentru fieca 
perimetru în parte. 

Potrivit dispozițiunili 





























Martie 1937 cu modificările sale 
are, precum și în următoa- 


câteunui 


art. IV, alin. 2, din Jurnalul Con 
siliului de Miristri eu Nr. 823-dim 
9 Martie 1939 și art-VI'aha 2 dau 
Jurnalul Consiliului de Ministri 
cu Nr 48Zii 31 lanuarie 1930, 


24 | var adjudeca prin bună Invoială 
perimetrele specificate “mai sus, 
sunt scutite de ohlizațiunea “e 
săpare a unei sonde de explorare 
într'o altă regiune posibil petro- 
liferă, adică sunt seutite de obli- 
națiunea prevăzută de: art. 186 
alin, 6 din legta minelor. 


ea 
va 


de 
re n 
torizată în cuprinsul. perimetre» 


or [lor mentionate mai ias. intreprin» 








C, — Pentru fiecare sondă au 4 


etive, 
estor dosare de. 
ați se Va putea 
ai de lucru, între 
Serviciul Drep= 
i — din Direoțiu= 
| a celorlalte exr 








pusă eogeealamaă partii va. 
io) Să plătească, ime» |! 
diat ae “ce | se va acorda auto: 

Tizatiunea de instalare a sondei 
câte o suma de lei, fixată dtp 


















E Direcţiunea Pen 
] lalte exploațări 
Hinfărcinată cu adu- 
nire a deciziunii 

re. stiința gene» 

tă in Monita- 

ga t=a, ST întru. 
tidiane din. Buy 





Am arătat inainta ch că, Lili 
lalea este mijloeuy cel mai pile de 
a completa educația integrală a tie 
neretului, Metodeie științifice armo. 
Dizează educația fizică cu acela su- 
e! 3] asigură formarea cât 
mai pertectă a noului țip de om, ce. 
aut ăn spiritul revoiaționar 
cării. Legionare, Intrepuințarea. a_ 
lor. matode in practu - pe 
păi tota martea pa 
rul"nesecat! da energie: d[n căra se 
adapă metodele asgurătoare ale xi 
iar forțelor morale ale indivi- 
ui, 


Nu avem pretenția că aceasta ar 
A definiția cea mai potrivită a edu- 
oației fizice. Știm însă că numai 
aattei se poale asigura cea mai bună 
caniuerare in domeniile; fizie și psi- 
le. pentru a dobândi o educaţie 
integrală, 

Dar pentru a asigara individului 
o atare oțelire a puterii trupului, 
trebuie să urmărim desyoltarea nor- 












 |mală a corpului. Stim că numa! prin 
| exereiții laice ajungem sai. Dozarea 


ler rațională cere ea odată cu prae- 
floarea să vaghem asupra edihnei, 
hranei și inerijizei igienice. da 








€ îi suresti, : 

si acorda în condițiunile pene- intreprinderile asupra cărona se cum Ar RARĂ fi, cdBinul m ate 
1) Pentru Perim, LUI „Valea Bucovelulul In lei 30.000. 12 Octombrie 1940 
z) n DIV „V alea Bucovelului III Ea 000 p. Ministrul Econbimici Naţionale, 
7 Pi edie de [r „Bucșani i pa (ss) v. DIMITI 
— Pe „LXXVII „Teiş” = 100.000.— 33) v, ITRIUC 
Za „OLXXVIIN — „Teis" 108,000. Spre Mesehimhare,JRafarent Juridic 
6) ne i MC „Viiorâţa” 75000 (ss) Nig E, lonescu 
7) = VI „Oenita” (Plaiul MagureD n: 90000 pm Na, 91.491/iurmă No, 25.487 qin 
E), e atat SE ga ogbieasca, 3 ioan 3 Oetombrie 1940 
= Mega 2 08 Valea Bucovelului 1” = 30.000 7 

UI ma „Valea Rucovelului [V” + a Magazinale Bene 8 şi 
2 e alai 713000 7 Antrepozitele „Dior, Soc 
3 F X „75.000. i 

Iv 3 = 70002 e acțiuni 

13) = că - ea AVIZ CATRE ACTIONARI 

5 . D - „000 

17 . „Hăbeni-Comisani” 100.000.— ru Inde, 

18 = „Hăbeni-Lazuri-Comisani” : 100,000 i scapi Di Otie 

A se, = „Teis Satul Noy” „75.000 temp 1840, care pre 

20) p Teis Satul Nou” n 78.000 marea soțiunii pi 

90). o „Teis Satul Nau” - _75000— țiuni nominati U 

22) + e „Bunul Mic. Gamea” m .300,000.— o A 

23). „O CXLVI Urlaţi Nord" „60,000.— Ip Sau | a ax/ig i 

Li ntrepozite. acţiu 
D, = Concurenta intreprinde» | rimetrul denumit; „EXLVI Wrlagi 82. Nr. 1148 din 10, IUL 1935, pu- [unt "Ploae d ei 


rilor ofertante va avea ca obieet 
numai un adaos la cotele de re- 
deventă prevăzute la art. 190 din 
legea minelor, aplicat unitorm 
tuturor treptelor din scara pro» 
Tesivă specilicată in acest text 
e lege 

E, — La obtinerea concesiune 
lor prin bună Învolală, În lumi 
tele primelor 23 perimetre peiro- 
liiere, specificate în art. |. din 
deciziunea de față pot concura 
toate societățile care au capasi- 
tatea technică și financiară 
care îndeplinesc conditiuni!e , 


pă societățile care 
lit, a. din legea minelor, si socie- 
tățile care nu au vapital în ma= 
joritate românesc. şi nici consiliul 
de administrație alcătuit În în. 
tregime de români, cu conditiue 
nea ca aceste societăți să aihă 
capacitatea technică și finaniară 
necesară si să dețină exploatări 
In vecinătatea acestor perimetre 
astiel cum prevede ari. 187 alin. 
hnal din legea minelor, — a. 
| ceasta In conformitate cu dispo» 
Tate de art. 21 alin, ultim din le-lziţiunile jurnalelar Consiliului de 
id minelor, indiferent de faptul | Ministri cu Narile 1967 și 1968 
DORI ai ri nu au capitalul no» [din & August 1940, 

LA „petinut sau nu, În ma-| An ŢII, - Societăţile care îne 
Joritate de români şi al căror deplinene sondă ue pa în 
consiliu „Ju administraue este articolul precedent din deal» 
Sau nu este alcătuit în întregime ziunea de Tată și care doresc 
d români, adică indiferent de obină în concesiune unul sau 

ptul dacă întreprinderile con, mai multe din perimetrele speci. 


Curente indeplinesc sau nu zen» licate reze! 
fițiunile cerute de art. 187 ji a. ae Mere ee, Aaaa up la 


din legta minelor, —— aceasta în 

(SP oeitnte RU A UI] din Jurna- lia, de Au 
ui ului de Miniştri Ă 
1864 din 27 luni 1940 CU N 


P. == La obtinerea concesiuui 
ler prin bună i 



























cum 
din 


i 


Nard”, vor putea concura pe lâna 
indeplinesc 
vondițiunile cerute de art. IS7, 


bhieat in Manjtorul Oficial partea 
l-a cu Nr, 88 din 11 Martie 1934, 
pagina 1361—1362. 





pi 
!ru fiecare perimetru în parțe, 





binat cu art. 187 alin. 3 şi urmă= 


asa Deciziei 
unlicată NU 
din 14 


Ofertele vor îi întocmite, pen- ziu 
pună |] 


în conformitate cu art, 33 come puna ARN 


Minti 
Mani 
Datomhi 
igați ca. cel mal 
de 14 Noembria 
sediu! Soaii 
alea Victor 


] 


tori din legea minelor dela 24 lupă Ci AA AA [i 


Martie 1937, cu modijieările 

ulterioare, si cu dispoziţii 

cuprinse în deciziunea de in 
In Hee. 


584, conlorm art. 4. para» 
gralul 32 din legea timbrului cu 
modificările sale ulterioare. 

In cazul când ol 
tive nu ver 


Antale de promrini 
ver îi acelea avâni 
Tioară datei 


In conformitate eye 
+ antiunile neg 
ml prevăzut mabă 


„|oukteară 


Urmărină În și _desvoltarea 
calităților de ordine. disciplină, ca- 
maraderie, echitate în aplicarea re» 
gullor ja sport. Joe si gimmastică, 
precum 
omogen 


că am lămurit di 

educatia fizieă si ORA a i 
Din cele expuse mal sus reese clar 

d 


uri urmărim ea la 

ai numai performan , BEA 

după aptitudini și Preia 

iau" Vrem altceva decât 
Dacă însă simultan en aceasta na 

Ingrijim în desvoltarea 


tutte ectă au tate 


ectivitata. rnalizăm pn adevărat, e- 
explicațiuni credem 
dintre 


POR 


D. Manole Stroici a expus noua str c 
a sportului române 





EDUCAŢIE FIZIC A 
CU.TURĂ FIZICĂ, SPOR 






















ASE 


trimiși în jud 

3) Oblioati 
zinn şi fabriai 
săli de sduoația fi 
dioana, Ri: 

4) Obigativitai 
sportive de a d; 
pinaria de sporti 
da țării, 

5) Propaganda 
rândurile părin! 
lor, și publicului oa ga 
prin broșuri, i 

Be va înființa e 
sportivă, ă 

9) Presa sportivă ş 
Bă răspândească 
nătoase ale sp. 

7) Moralizarea si 

ină în prezent 

Camarnderia și 
tie pusă pe primul 


Toata fedarațiila vor dispare 
In locul lor apar directoratele. 
In locul color 22 de federaţii 
vom avea în viitor 14 direato- 
rate, deci sportorile minore 
vor fi contopite in cale mari, 
Astiel nu vom mal avea fede- 
vația de poploa, ping-pong, ete. 

Fi 9 judeţ va avea un co- 
mite! sportiv oare vi câte 
un instructor de eduenție Hzl- 
0ă care va fi pi seoretarul ju- 
deţulni, 

Aportul va Hi difuzat in spa- 
clal: 


— în şcoli 

— îm fabriei 

— imtra promilițari 

=— din inițiativă privata 

D, Manole Straiei expune un 
Program minimal: 

1) Grija pentru Atleţism — 
până la 1 Iunie 1940 se spară ca 
tecnre jpaei să aibă un stadion 
cu pistă pentru alozgări, 

5 vor contrui si poligoane 
pentru tir, 

3) Inatructorii var îi reera 
taţi dela A. N. BF, 





end | 











i 
















nu. Atunci cână, odată ca ergani. 
Zarea pur tehnică, intervin 


leastă puterea cârpului, ne dă isvo- | porti 










SI pentru a ineheia, aecentuărg că 
—— 


Fampianatele şcolare de atletis 
După prima zi, „Colegiul Naţional Sf, 
conduce in clasament 


Cencursurile continuă astăzi 


































































pr par 






mar mur pe 









wimani 25 Dotombrie 1940 


A PNLEE 
DOVEDI TEMENICIA STABILIREA COMPETENȚEI 
DAŢI JUDECĂȚI | UNOR TRIBUNALE 





Cu 


PODE.EKA 


eluați ura din Cadrilater mutumesc/RECLAMANTII CARI NU 
iorităţilor române pentru ocrotirea dată AFIRMAȚIILOR VOR 


PT 
General lina Lc mromânești, gândul nostru se 
mâtoarea _telogi „îndreaptă cu adâncă recunoș- 






[i 
L 





































iaților tarei din Cnărilater, 






























= a. L . 
părăsit Romania, plocân SB ia pesteri ajutorul și Doro- Hotaririle Consi lui de miniştri Decre tiege 
1 i aoritățila ra: GENERAL ION ANTONESCU, 
i general Ion. ARtotitef| SOGARERN Ret tureă stia. n sia ie 22 Otomtbrle'a. co a. 4) Srau lua ca ofițerii ionale, | une 
m ministru și Conducătorul |»Cadrilater”, avut loc un Consiliu de ministri, rii ei i) Si taia înapelu unor „0 Ko isa TULUI prose 
ee Delegatul retugiații prezidat de d. general Antone- 3 In Justiție, caravane sanitare, cari Vor inu] PRESEDINTELE. CONSIENULUI Pe 
In momentul când părăsim aţilor, seu. în fața interesele |cepe să funcționeze în primăvara DE MINIȘTRI 
mântul ospitalier al ţării Avocat OMER NALID”, Au participat d-nii miniștri: | firmelor evreeștiiiiă anului ce urmează, Având în vedere raportul dom» |sele 
| Horia Sima,  vice-președintelo| Acei cari vor EBilimua să se|.9) Ge: hotărit ca pentru o co-|Dulul ministru 
| v a ri ÎI Consiliului; general C. Petrovi-lpună în serv intereselor | laborare mai strânsă între serv]. | dePartamentul justiţiei cu Nr. 145444 | te île calpârăte, se vor 
| ile r Sescu, Traian Brăileanu,  Mihal|străine, pătându-ții trecutul. lorclile si din 22 Octomprie 1940; 
E Ucrar e evrei Sturza, V. Iasinschi, Al. Riosanu | militar, vor îi elli țI din ca. In baza dispozițiunilor Decrete- Acte 
. şi Corneliu Georgescu. ale armatei. Jor-Legi Nr. 3052 din 5 Septembrie 


1) S'a constatat că s'au făcut 
guvernului numeroase  reclama- 
fiuni care au fost găsite neade- 
vărate, 
Asttel, preşedintele Federaţiei 
Uniunilor de comunități evreeşti 
din țară, d. dr. W. Fildermann, 
a reclamat că la Piatra Neamţ nu 
se dă voe să se înmormânteze 
niciun evreu până nu se plătesc 
taxe în folosul mișcării legio- 
nare, 
Rabinul-sei din Platra Neamţ și 
preşedintele Comunităţii evreoşti 
locale au dat declarații în scris 
că afirmația nu este adevărată. 
D. Filderman a mai reclamat 
că la Negreşti (Vaslui) au fost si- 
gilate magaziile de cereale ale 
comercianților evrel. 


Turda, Arad și 
speciale pentru 
a refugiaților. 

6) Să se acc 
recoltelor de pe. 





mu trebue să mai fie. tipărite 


«turarea din folosința publică a lucrărilor scrise de evrei 


ul Statului, ai 


pentru orga- 
izarea corpulul de avocați pubitet,|Prie 1940, 
A în vedere Deere Conducătorul Statului Român şt 


AM DECRETAT ŞI Di ETĂM; 
DECRET LOR 

Pentru stabilirea competenţei unor 

ribunale, 

ART, UNIC, — In judeţele-in.care 


Expunerea de m 


DOMNULE GENERAL, 

Prin art, 3 din legea penlru or-| 
ganizarea. Corpului de. Adocali. Pa. 
bilei, se prevede că în Jiecare capl- 
tală de judej 






strângerea 
Me expro- 





7) Ca societati 
să fle trecută del 
gale, la nrinisti 


SEMNE 


In ziua de 1 Odi 
ofițeri pensionari 


Ministrul justiției 
MIHAI A, ANTONESEU 
otive 


văl sau reclamant, lar pe de altă 
parle să se fixeze, in mod corean 
punzălor şi sediul” conlenetoazelor. 
Statului din aceste jadefe, 

- In acest scop am socolit să daa 
conleneioa, dispozițiune | aceste procese maumai în. competi 
corespundea cu  dispoziţiunea din| ţa tribunalelor cari funcționează In 
legea peniru organizarea, judecălo-| capitala, Jodefulni, în care va fune- 
rească, potrivit căreia În lecare ju-| flona şi cdritencicesul Statutul 




















op! partea mea 
iri 


călduroase şi respectuoa- 
se mulțamiri. 


aa i = E, rămas din promoția de! funcționa câte un intbunal, cul Am at aceast imestară în. 
cărților | psendonimaurui, za a Dia, pleiteirea |. Stau făcut cercetări şi sia con» |răr22+ din pron Conducătorul Statutul Român [o singură “excepție” pentru, jadeful) na pur pui Eco t ă ră d Rat 
autorilor evrei se atrage [menite să înșele controlul. “4*€' [statat că au fost blocate conlorm și prepedintele Consiilulut de | Severin unde fiind două tribunale) on dneP nt înființarea unor non 
a d-lor editori că, în sensul zau legii numai cerealele provenind miniştri In (Lugoj şi în Caransebeș), exzisla| contencioase . (avou 


E 


icați, secretari, 
câle un contencios în Jlecare din a-l funcţionari, biurouri, ee.) gi în. ad 
cest oraş, doilea rând, pentra a evita contao= 

Deoarece prin  Decretul-lege No, |ersele posibile cu privire la coma 
No, 9486/1940 în județul” Hunedoa-| plina tribanatelor nos înţienfateg 
ra funcționează tret tribunale (Brad,| in aceste procese. 


Deva şi Haţea) şi în județul Alba) " primiţi, "vă ragăm, Di : 

fanejuimezed sută ipu2slei Alba [Er pm rama le 

şi Abrud), este necesar, pe de 0|conslderațieni, U 
Minstrul justiției, 


parle, să se stabilească care din a- 
Mihai 1. Antonescu 
No, 445443 din 22 Oct,, 1940, 


DECORAREA OSTAȘILOR. ROMÂNI 
CE AU LUAT PARTE LA INCIDENTUL 
SÂNGEROS DIOSIG 


Prin decret regal sa conlerit|4 Septembrie 1940, unde an fost.ră- 


de pe moşiile expropriate. De 
altiel toți au dreptul legal de a 
face contestaţie în fața justiției, 
Tot d, Filderman a mai recla- 
mat că la Răducăneni (Fălciu) au 
fost închise magazinele evreeşti; 
și această afirmaţie este inexactă. 
S'a hotărit ca pe viitor toți 
cari fac recle='a'iuni de această! 
natură să fie cușşi, impreună cu 
organele anchetatoare, la faţa 
locului și dacă se va constata 
netemeinicia. reclamațiunilor lor, 
să fie trimişi în judecată pentru 
răspândire de ştiri false şi ten- 
dențioase. 

2) Sa hotărit ca pentru ajuto- 
rarea elevilor refugiați și lipsiţi 
de mijloace, să se facă apel la 
părinții celorlalți elevi din şcolile 
respective, pentru ajutorarea lor 
Cu cărţi și cu haine. 


ss. General 1. Antonescu 
Bucureşti, 15 Octombrie 1940. 
Casa M .S; Regelui 

No. 2021 
Domnule General, 


Ma Sa 
| mică nina, 
aceluj [și devotamen 


Sau desființat toate şcolile 
normale superioar- 


Tralan Brăiteanu, ministrul edu-| Studenţii școlilor normale. supe- 
naţionale, cultelor si artelor | rloare concentrați, urmează să-și 
<<mnat o deciziune prin care șco- [lichideze situația şcolară în prima 
normale superioare se desfiin- | sesiune de examene, după descon 
4 pe ziua de 1 Decembrie 1940. | ocritrare. 
1 Octombrie 1940—1 Decem- isterul va decide asupra re- 
410 se vor completa operațiile | partizării bunurilor i 
hidare a acestor şcoli. jostelor şcoli normale 
cu începere dela 1 Octom- 
1940 nu se va mai plăti ni 
Actualii bursieri, pentru Ilici 
e vor adresa U. N. St. R. C. 
x asemenea mu se va mal face 
plată ide material, din sumele 
e în buget, pentru aceste 











protună 








Președinției 
câte un exemplar 
interesant act. 


Domnia Sa a pi 
răspunsuri: 















următoarele 
a vă transmite, atât Dom- 

niei ah îi pet al a vechi 
pi ei jorlai ca- 
Panraai câni at aci iad viaţă, 
înalte mulțermiri și urări de mulță 


Domnule Gepi 





Am primit-otu, 
soarea. prin care 

pământul pliri 4ekabânt al celar. opl 
bătrâni ai. prombției 1 Octombrie 
1890, 

Sentimentele 

dă le face cinsti 
Vă rog pe dviă personal că şi pe 
toţi cei ce au seânat să primiți“ din 


o 

a seri 

comi pe 
(] anicaţi le: 

Mă folosesc de această ocazie Li 
tru a vă reinol, domnule general, 
asigurarea comsiderațiunei mele cea 
mai deosebită, 


Mareșalul Curţii Regale 
Colonel M. Rimniceanu 


Ssupenioare. 

















..] i) e au dat di 
Inspecţiile d-lui profesor E și 


Pompiliu Nicolau 
Duminecă 2 Octombrie, d. praţe- 























sor Pompiliu Nicolau ministraj Lu- 
crărilor Publice şi al Comunicatii. 
lor, a inspectat inopinat centrele de 
comunicație C, F. R. și sosele : wre- 
deal, Brasov, Făgăraș, Sibiu. 

In Sibiu a fost inspectată și Cen- 
trala de comunicații telefonice și te- 
legratice 


iile personalului didactic. şi 
rativ al acestor scoli nu se 
tesc cu începere dela 1 No- 
1940, urmând ca acest per- 

fie revizuit, repartizat la 
eventual pus in cadrul 





îl 
nții dela sectia A (invăţă- 
undar) din anul Il, cu si- 
scolară lichidată la 30 Oc 

1940, precum, și studenții 
II, își vor completa pregă- 
pedagogică în anul ultim a! 
»minarilor pedagogice, ce vor lua 





lu 


DIN TERITORALE CED 


Ministerul Afacerilor Interne a- 
uce la cunoștința notarilor comu- 
nali evacuaţi din teritoriile cedate 
Și nerepartizați până în prezent, că 
urmează să trimită Serviciului Per- 
sonalului din acest Departament ce- 
reri prin cari să arate preferința 
Pentru locurile libere dela 3 judeţe, 
In petițiune se vor arăta studiile 
şi starea civilă, dându-se în acelas 
timp adresa exactă unde domicitia- 
ză în momentul de față. 

Posturile de notari aflate vacan- 
te sunt următoarele: 

Judeţeje: Bacău, 1 post; Baia, 4 


Srudentii dela secţia B (invăță- 
mantul primar) din anul III, își vor 
2 pregătirea școlară în cursul 
colar 1940—1941 la univer- 
espectivă, în aceleasi con-. 
și cel dela secția A, după 
eram ce va îi stabilit ulte- 








amenele din sesiunea de 0 
rie 194 se vor ţine cu proie- 
scolllor normale superioare, 
aceleasi norme ca și cele din 
unea lunie 1940 pentru amân- 
ă sectiunile, 


Ex 
tom, 












———_—— > a .—— 


Testamentul profetic al 


dr. Gh. Marinescu 





“pulul marei  prioane În|tamental profesorului Gh. Marines- 
755. profesorul dr. Gh. Marinesculcu, ca un glas de dincolo de mor- 
iri testamentul. Marele nostrulmâni, este, în câleva cuvinte sim- 
"eirole ajuns prin stiință şi grinlple, un rechizitor cumplit, venii din! 
şpra sa la o autoritale mecontes-lcele mai înalte sfere ale intelectua- 
«, judecă în ultimele lui clipe, ităţii românești, 

ș în mlilocal gărela Arăia, lu-] jată vraemeniul din testamentul 

hului regim putred şi ne-|protecorulai dr. Marinescu, care ui 

alor cu cei nevoiaşi. Azi aces-la fost publica! până acum; 

nte aa un ecou nroletie, Tes- 23 Februarie 1938 


Testament 
a încuraja pe cei sulerinzi. Să 










Pro. Dr, 


prea numeroși, — cei cu dare 

Ni o floare, nisi un discurs, | de mână, cei îmbogățiți trăesc 
îi care m'au iubit să inire-| din exploatarea intrun tei sau 
bainţeze banii u copiii lalini a celor care muncesc. 
Strazi vi vorhele bune paniru | Plecirad în-lumea din care mi. 


INSTRUCȚIUNI PENTRU NOTARII EVACUAŢI 








Stau dat în acelaş timp dispo- 
ziții cum să se vină în ajutorul 
studenților refugiați. 

3) S'a dispus ca desconcentrații 
din teritoriile ocupate să fie ime- 
diat angajaţi cu plată Ia lucrările 
de căi ferate. 


2 


ATE NEREPARTIZAŢI 


posturi; Botoşani, 2 posturi; Brăi- 
la, 1 post; Covurlui 3 posturi; Doli 
1 post; Dorohoi, 1 post; Fălciu, 3 
posturi; Gori, 14 posturi; laşi, 6 
posturi; Mehedinţi, 1 post: Olt, 8 
posturi; R. Sărat 2 posturi; Roman, 
3 posturi; Romanați, 18 posturi: 
Tulcea, 11 posturi, Tutova, 10 pos- 
turi; Vasiui 10 posturi; Vâlcea 1 
post; Argeş 1 post. Total 101 pos- 
turi, 

Cei ce nu vor trimite cererile 
până la 10 Noembrie a. c, vor fi în- 
depărtati din funcțiune, 













profesorului 


ci 









vitale ale patriei. 
Lipsa de adevărată educaţie 
cetățenească și a sentimentul! 
datoriei precum şi un orgoliu 


multe 


său guvernanţii noștri 
drăsni să privească în față cru. 
da realitate îşi vor da seamă de 


greșelile tăcute.. 


imens, sau al unor ainbiţiuni oaia 
trecătoare, au dat naştere la |lui gen: 
Gheorghe. 
anomalii por ghie 
Când oamenii noştri politici |s, 
Vor în» |ienenti 


Formula de jurămân 
a primarilor şi ajutorilor de primari 


Prin decret lege s'a adus modili- 


care art, 13 din legea administrati- 
vă și a decretului leze No, 2990 din 


Septembrie 1940. 
Modilicarea se reteră la noua lor- 


mulă de jurământ a primarilor şi a- 


jutorilor de primari. 


Formula este următoarea: 
„La inlrarea în funcțiune, prima- 


jurământ; 


„Jur credință natiunii, Regelui şi 


Statului Român. 


cătorului Si Ă 
„Jur să păsirez ordinea şi secre- 


DREPTUL DE A PURTA 
DECORAŢIUNI COMEMORATIVE 


Prin decret regal sa acordat ofl- 


terilor notați mai jos, dreptul di 
parta „Că 
Medalia. „| 

războiului 19181 
diție”, 
din 1877-1 


le a 
Trecerea Dunării” şi 
Comemeorativă” a 
918, cu baret a- 
denţi ai ofiţerilor 
Şi 1916-3918. 


a 


racea „ri 









le. Gheorghe. 
rezervă Dianu 
scendent al 


Colonel 


Dunărit” cu bareta| 


ussescu N, Allred, 
“a! maiorului $ Bruse: 


ei brigadă Cialik Gh. 
Generstilii eadiai al colonelu- 


A ul 
, [E Pia 
7 U- Ştefan Consti 
pezervă î Dianu Şt. 
$ 


ere 


descendent 
"divizie “în mezervi Ii 


tul ce mi s'a incredințal. 


„Jur să execut fără şovăire ordi- 


nele, 
„dur să fiu cinstit. 
„Asa să-mi ajute Dumnezeu”, 


Jurămânul se depune în !ața pre- 
Jectului de județ, cu excepția prima- F= 


rului Municipiului Bucureşti, car 


E, va SAIEZA MurăgpAtzi in'tața mini- 
i ajutorii săi, depun următorul| strul Afacerilor interne. 
pe AU Organul tutelar va putea inlocui 


oricând pe primari şi aiutorii săi. 


au li inaziizule art. 43 
i supanere Condu- 'gea administrativă, precum şi 
iz Sar. si decretul-leze No. 2.990 din 2 Sep- 


tembrie 1940, 


Gheorghiu C, Theodor, 

Locotenetului-colonel, Ionescu 
Aurel, ca ndent al 
Ionescu Vasile al IL-lea 





idru, ca descendent al 
Aleea brigadă ? Fălcoianu Ale: 


ali 
=bolului 1916/1918 cu barela 
peste, Tradiţie 
Căpitanului Disilicierjei 


xandru, ca  descendeni 
nului + Dimitrievici Sava. 


y, 
maiorului + 
Malorului în rezervă Fălcoianu M. 






S. Ale 
al căpita- 


„Post Mortem', Ordinul „Steaua 
României”, cu spade, în gradul de 
cavaler, locotenentului Lazea Du- 
mitru, pentru spiritul de sacriticiu, 
curajul şi devotamentul manitestat 
în mod neprecupețit, cu. prilejul In- 
cidentului sângeros dela Diosiz, în 
ziuă de 4 Septembrie 1940, unde 


ziua de 4 Septembrie 1940, unde mu 
căzut vheeşte la datorie: 
Sergentului Mitu 


tingentul 1939, 
Sergentului Tamas Gheorghe, 
contingentul 1934, 
Caporalului Mocanu P.. contin- 
gentul 1937. 
Fruntaşului Herma Şt. contin- 


entul 1940, 
Ă Soldatului Valan V, contingentul 


1939, 

Conterim Crucea „Serviclul Cre- 
dinclos*, cu spade, clasa III-a, gra- 
delor inierjoare notate mai jos, pen- 
tru curajul și devotamentul de care 
au dat dovadă cu ocazia incidentu- 
lul sângeros dela Diosig. în ziua de 


Gheorghe, con- | ceri 


niţi: . 
Sergentului A. Mariei Alexandrit, 
conting 1938, 

“Serzentului Puscaru M,, contine 
gentul 1938, 

Caporahilui Onicescu Ilie, contine 
gentul 1937, d 

Pruntaşului Zarand loan, coatin= 
gentil 1938, 


Soldatului Toader Petre, contia 
tul 1940. 


dentulu din ziua de tr 


continzentul 1 
Carizal au Ai Saar, contin 


gentul 1938, 

eu aul Creţu Vasile, sontit= 
gentul 1038. 

tota fat Diiceeeal Meci 
tingeni , 

Soldatului Grădinaru Dumitra; 


contingentul 1939, 
Soldatului Călugăru Ioan, cantin=. 
gentul 1940, 





u 


în: ul, “eruea. cameneratez” | AVATISĂTILOI ŞI TED 








Căpltanului Ganea St. Gheorghe, 





descendent al 
ete n rezervă lunea Ștefan, 
Căplanului Mandoca Eduard. 


eneralului de di- 


căpitanului Handoca Eduard Can- 
pasa descendent al maiorului 


in retragere 


tan în 


| Sublocotenentului Gabrielesci 
Valeni 
ului 
tru, 


- 


rd, 
si Ci, ca 
medicului colonel î 
tii 


i u D, 
ndent al genera- 
in, Sa, AS RES lene 



















































legionare 


mâniată; eta 
cen mai frumoasă hola; 
bună recol 
bătăliile aces 
par că țăranii 


Căpitann! delinan oăntă noua ece- 
nomie legicnară; „ărageste de oa- 
meni, dragoste de meserie“. ŞI alei 
a înțins sabia intre donă lumi. De- 
parte a rămas economia liberală, — 
capitalistă, burgheră, fadalch,. mate: 


2 trebubse 
singuri. Agronemi! între el. Iniili 








Plugarii în cuiburi 


mai adâncă arătură; 
cea mai 





Tăsaţi 








Fixarea cotelor de par 
a fabricilor de 


an o cotă de 
oată de 138; RM 
Vant o cotă de 10 
Timișoara: Time o, Cada 
na, Galaţi-Cowarlui 5 
Olivta Meani-Suecăyă a. 
Dobrogea, Taleeai 

1.50 






rmă 


asupra impozitului pe salarii 
Nu Sau sporit impozitele pe $ larii până la 55.000 lei lunar 






D. praf. Gh. Leon, mimatrul Eee 1,004 

namiei Naţionale a dal a decizie prin 

+ de parite!pajiune, la vân- 
îulut comestibil pafinat se 

artizează astfel întee Intreprinde- 

producătoare 















rile 






ce. 5 cold de 


















Ă i ci ale peti. wo cotă 
rinlistă; de altă parte ea t eco» [țille prefeeților Icrionari sau otaiol “Ta cazut 00Ră AB 
legionară cuprinsă într'o sin- [lor de regiuni vor fi desigur net Reforma f'scală înfăptuită prin| De azi inabi salariatul Și. pa- | impozitului pe salarii de până acum, ;_Fi OU le le aroduci III RR 
pură mare formală românească: [sare Pe alt plan, se Şa reveni „18| tevea din 22 Octombrie 1900, eu pri- tronul știa RI 1 cat a e (0. petic uL aa DACI eâire [cola de 125; S. A. P. Bi curegticIl: [e le pro dinui O 
omenia străvechea tovărășie, antăzi Sa, rire în perceperea  impostiului pe platit, 1ai tr'o, simplă Brk | inatituțiile și inttepzinderiie patti- |/0v o colă de B,25; Babouleme « COT ata e ha 


nară, mai puternică, mai închegat 


s a 
Batal românere, d AERID sită 9e [O upiiatia ep mama e Mia, aa 


i pară și autentică forma de 

Sintă românească. Manilestările 1ui 

sunt ca gi manitestările Căpitanului, 

făaritoare de adevărată viață romă 
ponscă, fiuritoare de istoric, Legiu- 
neon de aceea esto țărănească. Din 
provineia au venit întotdeauna cele 
mai limpezi izvoare de viață legio!- 
mară. Capitala, în duh și structură 
nu e legionară. Alei ca şi in cele- 
alte erașe mu venit să moară leplo- 
narii, mu să trăiască. Pentrucă în 
cetăți se încuibaseră vrămașii 
Ce patințe de realizări economice 
nu legionarii satelor? Cele mai mari. 
Se ştie că în Miscarea Legionară iu: 
piâtivele sun! necesități inexorabile 
de viaţă. In oraş aceste inițiative 
sunt îngrădite de candițiunile spe 
cifica de viață urbană. Câmpul lor e 
limitat. In lumea satelor cuiburile 
legionare au cv] mai darnic câmp de 
acțiune. Aceasta, în primul rând in 
agricultară. 

Istoria voastră politică și econo- 
mică din uitimii ani, este stigmati- 
zată printro lentă şi continuă pră- 
bușire a plagărimii. Ea se alătură de 
mitiel dramei românismului. Nu o 
vom arăta si noi ati. Biruinta legio- 
Bară e fost la sate ca o țâsnire ga: 
dnitoure spre, viața. „Marele 


7ă, va fi in economia naţională leg; 





a orâșalai, Vi 


mivăiarii dintre aceste dou 
viață. Se va putea porni apol la îl 
lapte: 

sprijinul moral și material al 
penești. şi vor luminoase] 
strae țărănești. 


apare 


triazhală. Nu 





si „Dropresiste 





e 
ale „productivității“, ale „renț 
lorialți monstri năpastiți din oraşei 
gile pământului 
Deci: viață legiora- 


Noi ştim că sat 
cum cumplit de 


oastre sunt a- 
e. Sunt sate 








societatea ro: 





mâna şi suflotal legionarului, din: 
tran pustiu se face o grădină“, 


George Stanciu 


Su 
dn cele mal frumoase bătălti: Nici o 
palmă de pământ nearată şi neinsă- 


UN IMPORTANT COMUNICAT 
AL MINISTERULUI DE FINANȚE 


Ministerul de Finasiţe, este se- |va fi considerată ca fiind făcută 
sizat că unele întreprinderi caută | în pipe iiscului. n 
să plătească gratificații sau tan-| „l-a asemenea sume mu num: 
tieme, până ja 1 N rie a, c.|Că nu Yor îi calculate Impozitele 


sa a pe baza cotelor până la 1 Noem- 
pentru a beneficia de vechile cote brie a. c. ci se vor lua măsuri şi 
e impozit. 


de 3 
e aduce la cunoștință tuturor | Se exceptează bine înţeles pla- 
întreprinderilor că orice aseme- 


ta salariilor care urmează regi- 
nea distribuire sau plată de sume | mul în vigoare. 


Instituii de comisiuni la ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor 


Pe lângă ministerul Agriculturii | malelor, pendinte de ministerul A- 
si Domeniilor au instituit urmâtoa- | gricul!arli și Domenilor, membri, 
Tele două comisiuni; 2) Comisiunea pentru infiintarea 

I Comisiunea pentru aprovizio- | și organizarea une! genii de l&pta- 
Dtea ca carne a Cepitaie| compaasă | rie gi lapte 
astfel: a Capitalei 

d. N. Mareş, ministrul Agriculturii | d. img. X. Mares, ministrul  Agri 
și Domeniiier, ca președinte; d. N [cuiiarii și Domeniilor, ca presedia. 
Gr. Dragomir, ministrul Coarăonă- |te; d, prof. G. E. Constat, 
rel și Statului Major Economie: q.| Directorul Institutului Xational Zaa 
E. Neimolana, subsecretar de Stat ia |tehnie; d, dr. losei Dumitru. mea. 
depariamenial Agriculturii pi Do- [tar general je departazental Agri. 
meniflor; d. 1. G. Vânta, primarul ge- [culturi și Deomeniiior, delepatul 
peral al maniciplului București; d, |ptimărie! maticiginiuj Baenreșii; d. 
dr. Taset Dumitru, secretar general |âr. Iuliu Badoloviei, directorul DM- 
a departamentul Agriculturii Tecției crestere! animalelor d mi- 
Domeniilor; d. dr. Distera) Agriculturii şi Domentilor, 
membri, 


APROVIZIONAREA CAPITALEI 
CU CARE PRIN SINDICALIZAREA MĂCELARILOR 
ENT"OS'SŞTI ROMÂNI 


Se glie că Intre ministerul Coordo-p Xa u, Nae Petre 
nări și reprezeniantii comertului en. | Pciresru cl Gherghines 
free de măcelărie din Capilaia se preşed'nii, Costică Iona 
duc discațiuni cu privire la apromi- general, Gogu Teodeee secrelar, 
4 Cmplialei eu carne în care (Gh, Danciu, " cnsea. Ma e Da 
1 preconiz! înfiintarea unui |dean Iliescu u Dragomirescu, 
ai mă ir, eDarosisti| Gogu Stănescu, M, Siămeiulescu, Va 
a oblipațiunea de a olimen-Îsile ivan. GA. Iordămentu Ce ei 
pepe Pale Cami atei, fără laireru-l gâsca Dulieă, Gh. Palrieli Și Gogu 
vi fneorgestu Membri, si; intrunit în 
inţă plenară, la sediu! breslei, și a 
iuut În disculine stam lutrăriia 
orânduite de ministerul Coordpnării 
care, preocupa! de inieresul general 
ai aprovizionării pietei Cupilaiei eu 
carne, a da! indicațiuni ca sindicali. 
zaren mâcelarilor engrosiyii rotnbal, 
să se tacă fără prea multă întârziere 
D. presetate Romulus Costea 
Tătat putietui la care au ajuns aceste 
lucrări si că ele ai continuă cursul, 


























Gh.D. 
4, vie 


secretar 








































Se șile deasemenea că Consiliul de 
Dinigiri, în ultima ma şedinţă, a în- 
sărcimat pe d, ministru ai Coordonă 
TU și De d, primar general al Capi- 
1alei. sf studieze chesilunea în toate 
aemânumeir sale pi să traducă În Tep 
Mindlcalizarea mieelarilnr engrnsiști 

Marţi seară comitetul breslei maăge- 
dariler engrotiști forza! din: Maru 
dos Costea mrevedinte Radu Vas. 


Iicu. T, Voiculescu, Nae Vaslteaeu, 
+ 











Ceior ce vor zice: 
mreți vai să biruiţi 


» 


îi 





smplsă din inima satalui ca o buru- 
iană rea. O altă cooperație, leglona- 


viața economi- 


dispare cej mai mari parnriți: înter- 
forme de 


1 fără sărac, sărscli aviină 
eul 
burilor. Se vor impnţina h inele ora- 


Cuibul legtouar a) satalui va 1n- 
semna marea iatoarcere la viala pa- 


strangulate de antenalo capitaliste 





tăţii”, ale „bancarismului” și ale ce- 


ingenunchiate. Ci sate vii, comuni- 
tâți do viaţă țărănească, trăire în le- 
și ale neamalui. 


pustii. Țărănimea uvar este wltima 
clasă secială unde se ingrămădesc, 
cu dibăcie, toate poverile care apasă 


apare 
































Comp. Vaslui n cotă de 2.00; Zimmer 


/ o cală de 54U: 0- - 
rile Melo ida 00-a de 4.00; |ţa, în. plus va fi XORSU 


Tapi-luși o cotă de 9.30; Pro-|etle lor respective I8 


R, hi pa [i rpeari 
dagricol Roman-Roman o rolă de|bi şi o 4 Pt: 
6.40; Suharoviel. Rotoșant.Bolopani o |treprinderi depa ) 
Cota degree Doo "ala-Brătla | tt cur cota heeărata dă 


o cotă de 223; Grumbern Roman-Ro- 


veniturile din salarii, constitue atăt 
o simpu/ieare de ordin techmte fiscal, 
cât şi realizarea unui principiu de 
justiție Jiscălă care tmpune parti- 
ciparea mai actentuntă la sarcinile 
publice a contribuabililor cu vent- 
turi mai mari din salarii, tahtteme 
și pratificații, față de marea massă 
a salariaților de toate categoriile 
Inovaţiile lepti din 22 Octombrte 
1840 trebuesc cunoscute de toată 
Iumen pentru a avea o imăgine cu 
primzătoare a acestei importante 
Tefarme. 

NU S'A SPORIT IMPOZI- 
TUL PE SALARII PANA 
LA 55.000 LEI LUNAR 
Pentru salariiie până Ja 55.090 'ei 
Munâr, plătite fie de Stat fie de par. 
ticulari, mu «a adus nlei o sporite 
cetelor existente. 

Prin tablourile anexate legii, sau 






peste cu preck 


[lea 
câ! 3 vagoane de 
casat pentru île decât atu jlecaa 


culare, care nu Ingicbau Ia salariu 
toate sumele plătite funcționarilor 
sub diterite forme. 

Prin noua reformă sunt totalizata 
tente sumele primite într'o lună 
dela același Intreprindere. Ub ori- 
ce formă zi cu orice titlu intr'o ain- 
gură ciiră, la care se aplică nota ——— 
eorespiinzătoare, pentru a nu mai 
11 posibilă evaziunea pin sistemul CURSUL DEVIZELOR 
de până acum al calculării imp- 
zitului le diferite sume plătite + 
mod izolat, 


mopirreanea raxei |MONETELOR EFECTI 


PE CELIBATARI Valabi! în ziua de 19 Octombrie 1940. 


iza etică (6 cita 1. DEVIZE LIBER CONVERTIBILE 


pea separat, se încasează de dcum 
înainte odată cu impozitul pe sata 

VAN 2 AB 
Fără, 











Yire în ta! 
siune cât aa 
care sălariat, 













E i VENITURI. 
IALARIILE 
EA IMPO- 
ULu!: 
, simptiflearea 
e aplică pentru 
vemunerațiile, 4m= 









ot 












In acela 
perceperii, 
toate sala, 










presivitatea, 
egalitatea 
publici şi fi 
membrii co 
dela întrep 





prima me 


a 
dintre salariati 

















A viu, transformându-se intrun plus 


de impozit pe lângă impozituj pe 
salariu, 


Prin această | 


tauri. 
bilă 
tantieme, gratie 






sub dife= UUMPARARE 


cu 380/e plus! 





e taxa pe celibat 


















eta _| Hicaţii, jeta li de reprez 1 7) rimă [5 
„|ătenat ue am, maj intre are i | ea Pee ama, Partile sim bi BA 
o |stente " (elementar, adițional pen: iemplu cât de ae teanaformată. tun Fi Pi o: 
Spănarea „ mafionilă, ii „aaa, Deresivița (ca PER: [alte directe pe lângă Mecare imiă [DOI +... 100 
muri, pentru camera de muncă. este deajuns ăi iemneniai i i Înraeia Elvbpiia -. + zi, 








tru un venit mi 
cota 
ntru 


supra cota și impozitul pe celiba. 
tari), 

Toate calculele complicate și for. 
malităţile complexe de până acum 
care necesită "personal, registre şi 
mancă inutilă, atât pentra marele 
întreprinderi, pentru massa patro= 
nilor și instituțiile pubilce de tot fe. |ă 
Iul cât și pentri “organele fiscale 
însărcinate cu controlul și percepe 


Ținând seama de faptul că celt. 
batarii cu o vârstă mai înaintată 
nu ma! sunt elemente de produc 
Țiune de bimuri și că cea mai mare 
parte trăese din bunurile și dreptu- 
File realizate In etatea de muncă s'a 
limitat la 57 ani vârsta până Ja 
care aceștia sunt oblizați să suporte 
taxa pe celibatari. 





lunar, 





lei 









IN. CLEARIA 






































tu Geică arte Ti ea terei Dra aaa 
lăturate 'ăela, sine. Ceace detectu! stabilzii cestul impozit, indiferent de vârstă. [1 Dimaz . 398 p5 
iu manie 1 Reichsmark | 405040 41.50-50 
1 Cor, slovacă . , 3:39 68 34 
i 1 Pesi pei 26,50 = 27 
REZILIEREA CONTRACTULUI 2] i | 3 
. . j 1 Liză ENE 822 = Si 
Di e | a | a 
. 1 Liza italiană 2: 950 za 950 
DINTRE C I DISCOM =: | il i 
j . . i Ooroeat cea 2 5 Esi E E 
ya pe A e A = 
ps Na E 1 Coroană suedeză . , 2, 98.67 > 
Distribuirea produselor monenelitate se va face de către C. A. M. Pe dm 20 | 0 m | mat 
— STATUL REINTRĂ IN DREPTURILE LUI — ACŢIUNI 








Prin jurnal al Consiliului de Mi- 
aiștri s'a reziliat pe data de 22 Oc 














Reşiţa 445, 455, 450, EFECTE, SCRISURI, 
Letea 900, 890, 885, 880, OBLIGAȚIUNI - 
Mies 500, 299, 900, 10, 905, 910, 915| Improprietărirea 49%, 
Clădirea Românească 480, 

S. T. B. 1100, 1145, 1110, 1120, 1414 
Banca Naţională 5000, > 


tarului şi vechiculelar, necesare con. | de disiribuire comerciată prin. inlă- 
tinuării distribuirii produselor C. A. | tnrarea acestet clauze, remiza. flind 
M. este autorizate să procedeze la xe- |redusă dela 11,95% la numai 11,50 


chiziționarea lor. ta sută. Ș 
RECUPERAREA SUME. Este deci nădit că în urma modifi- 
L 










din Bucareş! îi 
sonal si ca mandatară a rii 
cietăți de Distribuire Comercială sin 
Ciaj, Brașov, Timişoara, Craiova, 
Constanţa, Galaţi, Chişinău, Iași și 
Cernăuţi, incheiat la Bucureti sub 
No. 103.442 din 14 August 1931, pre- 
cum și contractul moditicator 

venit între C.AHL şi Societate 
Distribuire Comercială sub 
104579 din 6 

toate cantracie 


cărilor din 1935 C.A. M. a renunlat |S. R. D. 1350, 1840, 

în Javoarea Societăţii de Distributre 
Comercială la drepturile sale, fără să 

Primească nici un contra echivalent 

corespunzălor acestei rennnțări, con- 

zl devenind asi/el oneros pentru 
tat. 

Afară de aceasta contractul modi. 
Țicator din 1935, contravine dispozt. 
Hunilor legii din 2 Talie 1930, pentru 
adminisirarea și exploatarea mon»- |, 
poluritor Slatului, care prevede la |? 
ari, 63 că distribuirea produselor 
monopolizate poale fi acardată nu- 
mai peniru anumite localităţi sau ju- 
dețe iar nu pe întreaga |ară. 

Contractul incheiat de C. A, M. cu 
Snctelatea de Distribuire  Comereia- 
» [1ă, în forma lui actuală 








Credit Industrial 505. 





SI 


BURSA DE MĂRFURI DIN BUCUREŞ 
OPERAȚIUNILE INCHEIATE PE ZIUA DE 2 O OM 


Grâu 1940 de 74 kgr. cu Sta e. 8. Grâu 1940 ue_70 lar, cu 
Vag. lo! 850 f-co stuţie de încărcare. vag. lei 82350 suta da 
Grâu 1940 de 67 kzr. cu 3% c. s, 3|moară. - 
vag. lei 700,50 suta de kar, î-co stație] Grau 1940 de 74 kar. eu 
de_mcăreare. vag. lei 850 suta kar, fe 

Grâu 1940 de 77 kr. cu 1% e. s. 5|Halăucești, i 
Yag- lei BI2230 suta de kar. 1-0 vag, Orz 1940 de 5730 Ig 
Miro; 15 vag, lei 489.50 suta, 
gara Dobrogea. 

Mei 1940 cu 375 c, 8, 2Yag 
suta de kr. f-co vag, a 
Porumb Rom. 1930, & 
Sula kgr, î-co vag, gura | 


CURSURI IN FORMATIVE 
Func. rur. 10% 55 ni A 
Seris Pune, rurale 5, 25 enia De reia y 
Seria. Pune. Urb. Buc, 10% 51 Rentă 5% 1903 
arătate ca și de caracterul vădit one- | Seris Punc. urb. Buc, 5% 284 Rentă din 1918 4 
i le eAlgertel oc Iata ca Sc | Seria, Pune, Ub. Be 5% 28, Renta Unire! 54, 1919, 
dat fiind că în curs de 8 ani La Ure 904 “sau A El 1000 
seri unei remize cu mult mai 
mare decât eca normală, C. A. M. a 
Te-ar | fat păgabit cu circa două ” miliarde n 
Tei intrale in patrimantul societăţii Obiig. 
de Disiribalre Comercială, fără ca a- y 
ceanră socfelnte să Ji executat obliga» | Obiig. 
[iunile contractuale de a contribui la Obilz. Com. ă 
sporirea masivă a vân. Lă Oblig. jud. com. 467, 


Conta de allă parte. co | OB. Jua Caini 
sr Îmi satana inadara Să î- 


Ministerul de Finanţe și Banca Na. pa Es, 
Măsuri în vedere 


de n parte Mar- 
Blank le Di 
lată fi pl “d : 
că aceasi 


i d a i 
“| operațiunilor de ș omb 


cultură şi 
cunoscut a onerej arta af 
î Ie 





























re 
a atordal 
"Distribui- 






cuperărea  snmelor 
drept credite Socicu 
re Domerelală S. A. 
Coniractele de inchăr 
cletăţi! de Distribuire, 
A. pentru localuri de 
lor sau subdepoziteloi 
te de C. A.M, 
ca toate condiții 
putându-se eventual pi 
recle intre C. A. M. şi 
respeclivi, să se mg 
care ar reprezenta 
cnndițiani aneroare. 
Societatea de Din 
etală $. A. este obii, 
nea confiscării paranbă 
țel. ce are depunc le 
sume la care ar avi 
orice titlu, precum 
plății taturăr pna 
încerca C A.M, 


monepolizate, până 
ganiza și pune în 
său apară! penru 
duselor monopri 


Statul reintră în drepturile lui 


Se site că în buzn contractului din realizate in anul pri 
14 August 1941 șia lumentului rti contractului. 
aneză, intervenite Intre Societatea de | “In 
Distribuire Comerevală Cassa 
Aur 





rile 


DISTRIBUIREA SE 
FACE DE C.A, 


Distribuirea produselor monopo- 
Hzate ale C. A. Malai si a timbre- 
lor, distribuite până în prezent de 
Societatea 






























i de [u 

” jadminisirare_ a momnpolurilor Sta: 
tului, intrucât titularal unie al con- 
cesiunei de distribuire a produselor 
manopolizate este, cu începere din 
1935. Socielalea de Distribuire  Co- 
mereială S. A, organizată ca o între- | Seria 

prindere cu caracter de monopol. 
Tinându-se seama de cele mai sus 






va. lei 84 aula de kar. 


Teo. vag. 
Beuca. ui 


















jiile și instalațiile de orice 
fe), precum și inventarul de vechi- 
cule şi materiale at! ale Socielăţii de 
Distribuire Comerelată cât şi al 
subconcesianarilor și. agenților săi 
manâstari, pot fi protuate de CAM, 
după ce se va face În prealabil pre. 
țourea lor de tălre e Comisie de trei 
experți numiți de ministerul de Pi 
nanițe. 
In cazul când Sociolatea de Distri- 
buire Comereială, subroneastonarii, 
sau agenţii săi mandatari ar 
predarea totală sau parțială a Inven 
















li zal 







că în conformii 
rea și 


mi 25 Detombrle 1940 I 





BECURI ALBASTRE „ARGON“ 
E e eee 
Deniru apărarea pasivă 





in depozit la 


„ELECTROSTAR' 


CALEA VICTORIEI, 2 
Telefon 4.62 26 —3.05.67 












'Ombaterea șomajului intelectual 
„Textul Dec 


p. General 10% oneseni, Com. 
ducătoriil, Sit i 






protesorilee secundari”, Lo în 
A profesiunea le aduce un venit de cel | disco 
dintele | Puțin 1 daun art salariu 
semnat ] mii 






IT 
ml ae Stai ue su prin De 
DA i după data de 6 
anti 
orice so 
ca cu nici + sub alei a! 









UI. IA = Prota 
curs! din Invăj 
formă ă în nVâță-[socunanre nl AIE 
mmântul partie Onfesiona! sau [elalitaten 


în desbatere care 
L L] Tesează [Ri 
: | etațizat Deeratului-Lege | să. 
Q IA ro plinirea a i de ni pe „it ocupate on grăldaa e eee 
o 0 a beri p [i caoaoae AMBASADORUL 


L] (natia un așaţi. 19 «In pecinlitatea. reapecit: 
i | . “sa pa | etc iza zip Sete ST. UNITE N ANGLIA 
d » IUIUI medicilor |;:.: [i 


Câteva precizări 


jură cu noua organi- tegorie vor îngriji numai de ja colegiului medicilor creștini, [Î%,, 
2 - lor, în particu- | având puterea să saspende şe- | cupute 
sant să subliniem [lar Sau în sanatorii evreeşti. | dința şi să dizolve adunarea, — | ART 
voziţiuni privind si- [Na pot fi înscrişi în asociaţie | preşedintele va expune numai | Corpul! 


"i medicilor”, | coreligionarii 








evrei, medicii evrei stabiliți în țară situația financiară, 
mozaică sau | mu vor exercita protesiunea de R 

dicii Tomei, fie că| cât în localitatea u de își au PA EVA 
nare, căsătorite cu | ao; 

creştini sat “ariani, 








Taz materice și nici să facă consult sia județeană. 
in dispozițiunile | Medical cu medicii creștini. 











peniru fiecare _judeţ,| administrează bunurile asocia- | 1) interdicția temporară 





tetul coleginlui| form aprobării colegiului me- | nă la un 2; 








făcat o dovadă del trol financiar) şi aduce la in-| cerea definitivă a practicei, 


probitate 





varea radicală a proble- 
i în România şi va fi o- 








re La adunarea generală, care | neşti sau creştine. 


“. 9 va avea loc odată pe an, la 15 Deasemenea nu vor avea voe | ae Comisiune + 
a REEEIRR IR MEDICII Ianuarie, în prezența obligato- | sâ asiste la ședințele societăți- E IT BE 
rie a unui observator delegat | lor științifice sau să facă parte 


licii evrei din această ca- | de secția județeană respectivă din ele. 


Un copil în clasa doua 
primară, eare rezolvă 
orice peoblemă de 


matematică pură 


gentina) o. cornisie 
niversitari a examinat 
po copilul Giorgio Fer- 
lasa doua primară, 
ușurință prodi- 
nai grele probleme de 
este tară miei o 
e de serne alge 
ați, utilizând normen: 
sală cu o siguranță și 

o ntoare. 
rii au cerut părinților 
minune ingăduința de. 
arcina educaţiei i în- 
Ei nu admix eu condi 
A locuiască împreună 
nu fle transformat intrih 

iriozitate 
r chilian, de malte- 
dn Labuma, a Venit 
eze în amtinunt acest 

















Reputația de incăpățânați a măza |rilor a lăsat să treacă nebiăgată 
seamă alte, să le zicem, însușiri, De| ex. obiectivul unul fotogra! abil, 
surprins pe acest ambițios măgărus | care iși dă osteneala să se țină 
pas cu tovarășii cai. Nu va izbuti și va rămâne in urmă 








catărilor vor fl. c0- 
demia de Știință 
res în curan) geziunei 









Cel mai puternie Strămoșii noștri romanii țineau în |prinir'o excepțională abililute și 


cea mai înaltă stimă munchie câm- |șiretenle de vulpe. E greu ca rele probă, îi concediu 


procctii construit până pe: Prețuirea lor pentru agricul= | ce silualie sar afla ln viaţă, 


a atât de mare incât această | reușească să scape de Incurcălură 


uni primiti medicii] după 1 Tunte 1919, Medicii evrei SANCŢIUNI IMPOTRIVA A-| Fin 


deili In ceeace privește chestiunea 

| domiciliul real. Deasemenea ei | sancţionării eventualelor aba- 

d să fie excluşi] DX YOr avea dreptul să exerci- |teri va hotări comisia de dis- telor, dci! 

r pe data pa- te prolesiunea în stațiunile cli- ciplină a colegiului sau comi- pion nd ta sint 
Au 


Sancţiunile, pronunţate du-|., pic un tiu și 
orma o asociație] Președintele medicilor evrei | pă gravitatea cazurilor, vor fi:|i, incă! p 


ini dimre medicii | dicilor creștini (comisia de con- 2) în caz de recidivă, interzi- 


e profesională. | deplinire deciziile consiliului | Medicii evrei sau asociația lor |în învi 

inna să functioneze pă-| superior al coleginlui. nu vor putea să editeze nici an |" ol i partii ore şi seminarul Central. 

Evreii vor prescrie medica. | fel de revistă, publicaţie ştiin-[““ ; 

Pai ri menite pe rețete prevăzate cu ||ifică sau profesională; el nu 
nteze, lunar, art, - d 

dial E ea timbru sec şi pe care se valvor fi colaboratori la revistele 

i şi domicilialui medi.| Serie vizibil: „medic evreu”. | științifice, publicaţiile romă- 






i gradaţiile, In car de epuizare a tabloului de 




















BculAr, pol îi + oare me teza ce Tata” inaiteeeet 33| A PLEGAT SPRE WASHINGTON 


setat. din | ce eattate și prin ce taiilonca, Vor îi doi 

resptotive sunt. OB nl 1 suit! dim sa gâ aa eacae YI LONDRA, 23 (Rador). — D, Jo- 
membri ART. 21, — Orlea dinpoziţii din suntaeăiăit, State- 
delașaţi + i c £9l puțin [legi anu regulamente cântrarii Da 


si numaui |eretalui- Lega da aţi se abrog. 
în cazul când 


NOUI UTILIZ 


detașa ca profesori lav 
Următorii profesori și profesoare 
Jeaslă,| se utilizează pe anul școlac 1940-41 | tedra 


lu: 4 = 
Memiiieormulu! qi [18 SE0lile arătate în dreptul fiecă: 


dactic penslonar li 










categorie, nu 
șI dircelor 


ĂRI DE PROFESORI 


in reintegrare fostul titular, | jad loc. com. utilizează la Alba 
uheeaaăe la Deva le, bâleți, ca-| Tula je, daia z 
Cârdel, "Trirt 


si sut 
min 
sina 
con. 

















asional sau e 


sineur preşe-| țiel, întocmește bugetul, con-| practicei medicinei dela o lu:| ART. 5 Feler Gheorghe, ot li, de 1. 


vățători 
A 


i lână dela lic. b. Dej la Turda 
RT. 6. - rofesori n] UP: 

facultăţi sau dlogice pre- Ra plati b, 8 ore mi Ile. b. 3 ore. 

ii Dă de religie] „Popa Aurel, prof, tit, 1. română 
ământul d d secundar,|utilizat în Giurgiu se utilizează în 











Bucusești lic. b. „Aurel Vlaicu” 9 1 ae; 
4 ; inferior “AnCeză | „a 
polari 0 4 î.|  Palamazu N, prof, ti, 1. latină (2228 LE: Pi cura interior 1. tr na 
cutară, Ei își pAstiă Focșani la șe.  b-| Tăutu Alee, utilizată 1a ploegti 1le,| “296 






























a sluj Gl ind. £. | franceză se utilizează ja 


rohiă la. ci 
ART 7, 
nu pot face parti 


entare, 
zise „integraniej le naem- imn, | 
brii Corpului i ăla | băteţi, se utilizează la Sighşoara ore 


dula publicării 
Lee, se desfiin e înni Bârlea Ioan, prof. tit. religie gr. 
pl pe cei care le-au cat. utilizat in Deva, se utilizează e. 
a in Bucureşti ore in inv. secundar|  Buzilă Speranţia, utiiizață în SA- 
s oricare ar. fi | băieţi. te lie. com. ram. franc. se utilizea-! 
proveniența lor,ivor fi ocupale nu-|] Tănase Eugen, prof. tit. de |. fran-|Ză la Siblu şe. norm. gospod. mutată 
i. afară de cazul| ceză dela Cluj le. com. b. se utiui-| din 


urupale 
rior, la școlile 
pot fi suplinite fi 
lipsă de solici!ală ep| coară seria B, în locul d-rei Popa 
tori e, Eugenie care va teece in locul dsale 
AR da le. ind. b. 
ci ancțiunile politice de orice] patachi Liviu, 
fel, măci funcțiunile de control d- 
dactie sau de direclor de învăță- b 
mânt LN re „€ ANM N-a serla B 8 ore și lic, com. b. 6 ore, pt 
vale, culelor și artelor, pentru 0- Ciprian, prot. tit. geografie 
pupareăi (Găgra (egean Fieăura&glu: acte Del ia e E utiizeăaă JA Ha Atat pe DE 7 poa 7 it 
ui cere culitătea de membru al cor- j x rafie. ăi Ș 
peluididactie, „cu“ conditia, unei | 9 NE, Ca. Pius te câsua ive.b, | „VOEDICU Oheorghe, utitzat a Băr- 
singure. salarizări, 4 a ln Arad ile. 
ART, 11, = Membri! corpului di- 
dactie. și fioahiul ajutător 
învățământul superior pot ocupa 
funcțiuni. lu elinicele și ânstituțiile Pe ae 


stiinţifice sau la Mihai” 
sate prin lege pe lângă catedra nes- me, om. b. „MY. 


pectivă sau la oricure altă instituție 
științifică În 
speciniitatea or, 
dela cea de a dou 
xirmrn o] 











tare flosofle-drept, 
i. buee srguxa Leontin, pi ut, 1, ro 










MR reRACEE. personalul. dldaeti u ana 

90 tote ML 1 cr SR ERE E i cau 
In |crei-Lege anu ”Bastur inter | Drasen, Sat, vtkuzat In Gala în apeplre şi Măcârle a 
in | cedente, dia Mțiur, articoleler pre | atlinb cu d. vânesca Dumitru dela [Papă 











Caracal gimn. ind, bălți. 
Dum 


men de 15 zile pentru una din fune- tru, prot, 
tematici dela Dej lic, b. se 


țiunt, 


ij i ; | Cel cari mile vor contorma, vor! 1“ matematică-fizică 
Cum erau prețuite muncile câmpului la romani |n Conssăcoală aewicronație ata apa Sibiu Me. b 


ciu de către filnisier dela una din 
o | funețiumi, 3 
ANT. 13, — Ministerul poate 








membrilor 
orice și cu plata a 


trudă a fost socotita ca „nobilă“. 4 mu aibă e soluție pentru ceajut€ - 
in prezent are 35 (di, cate pricină slugile erau exclusc A A e siluație. Ştiu săl20% din sa) plus gradaţiile, 


















ca fiind nedemne, scape ue pundere, pe care de 
de ani Despre nobleța muncilor ae bicei o uruncă în spatele altora 
Industria de război din jusmea ine] ÎMi me Băsete mărturii în aa Optimiști şi înclinați repede 
ci îi în uni dl tri | Bertltriă Satin. „Nanie nu este mai | unt istorie Su ut pica 
mitoare dar 4 frumos de cât agricultura — serie] rueluncolici, primire cei cure poartă [ul carei șoţ aBiavea un venit UB? 
ata 











e. nemai inMăinită sn trecut, Gel le place să înceapă o mie de 
bule proecetii fabrica până 


a tegit dintro uzină 


Cicero — nimic nu este mai plăcul.| „cast nume. [n chestiunile lor pro-|uet de cel 
suzele au abintră pertet. | păimie Bu face mal demn pe omul| psi; suni cam bocuacă Murae, (idea ete Cel PU 


fără să se mai ocupe să ducă vre-| 
unul până la capăt. Nestatornicia lar 









o-| . Ministerul cuţier Naţionale, 
Cultelor si or poate pune În 
concediu, afli In uceleaăi, condi: 

ce profesoară, 


maestră sau ovare, fără copii, 


30.000 el hu 1» do cațegaria | 
35.00) Tel d ifăfaar e ue eateitoi 


“ultelor şi 


Cu 
(Extremul Orient). fără vreun motiv plauzibil. Totuși, cerere det 








tu de 1aă arat 





meze. 
, Fall va din latine] 
or chizuți în pr E e “up ppt blond] Au pastune pentru eleganță și, 













i sa 
Gea Fulia a fost n sece] genere, pentru Yuerurile frumoase! îi pt 


pri- senlimentaliceșie, au mal degrabă sonrelor, 
«e nu a fost mirlori nevoie de o finţă mai tare, careliar care nu 
să-i chlăuzească și cure să-i îndru-lulațului 


din salariu 
injsunt fără 
salariu pei 


: acelaş vmp și ca in-] pi: mulernică familie romană Le plac balurile, câmpia, viața inf ART. 44, = 
- lor de pe amane) Se apune că peroanele cure aer deschis. Predispozițle penirulxaţionala, 
“ i Orei, pantă acest miime se deuwhesd sporturi, zerea «Mini 










“CĂLĂRAȘI 


Atutorul Jogtonar. — Ajutorul Je- 


început activitatea 


i-a 
pm obțini tru 


în județul nostru 
moase rezultate 
de inimă se prim, 
izaţiei locale di 
(Cusa verde). In 


In sediu orga 
St. Nicola 
nd el va în 


e 


cepe să funcționeze pe tera, pen- 
ă ajuta pe cel loviți de soartă 
și pe cei în imposibilitate de a se 
pe- 
ție! legionare din jude- 
continuă seria vizi- 
re in intreg jude- 
stu Comandantul organiza- 
la 
i asupra tuturor nevol- 


ajuța singuri 
Reita "Teglozare, — D. Ioraș 


țul 
telor de inform 


se documentează 


ui și soluţionează toate 
le cari sunt de competen- 


Ajutorarea refugiaților din SUl- 
sira. — Lemnele aduse de Primă 
ri destinate populației 
fugtate sărace. vor fi distribuite 
irele sediului Jeginar local 

e a se evita orice nedreptăţi. 
Muscată de un câine turbat. — 
2 acetat din viață 
copila Ioana 1 Achim, în vârstă de 
12 ani. originară din comuna Vlad 


pes. 
Mefericita copilă a fost muscată 
20 zile de un câtne iar pă- 
1 mu au datnicio importanță 
i fapt, până ieri când copi- 

eput să dea semne de tur- 


pr 
tat din viaţă in chinuri groaznice. 
Ou acest pri ne facem dato- 
zia de a arăta că pe lingă Spitalul 
local funcționează o secție antira- 
bică sub priceputa conducere 
el Dr. Elena Ionescu, care su- 
ează și face cuvenitele tra- 
tututor celor suspecți de 
sau gușcaţi de câini turbați 
himbul modicei taxe de 100 
tra intreg tratamentul. La 
talul local toţi cei lipsiţi de îmlj- 
au și întreținere gratuită, A- 
fapt trebue adus continuu la 
ta celor interesaţi. pentru 
ca drama trăită de fainilia neferi- 
Ioana Achim să nu se ma! 


Shi 


e 
e 


epete. 
Pe Bărăgan se fac intense ară- 
fur. — In urma ploii care a căzut 
acum două zile, plugarii de pe Bă- 
răgaz, au început o intensă campa- 
mie de prăturt pi semânături de 
toazmă. Dacă timpul se va men 
favorabil intinderea suprafețe. 
cultivate cu grâu de toamnă se 
a nări în znod considerabil, 


Ciailc, primarul orașnlui a; fost 
zizat de bratari! din localitate că 
moara Stefan Vineşiu a urcat cu 
dela sine putere prețul făinii n, 
gre Și albe, impiedecând asttel 
Dormala aprovizionare a populației 
ca pâine ja prețurile fixate de mu- 
nicipalttate. Transportându-se la 
sedtal morii insoțit de d-nii malor 
Ionescu comandantul Legiunii şi 
N. Moldoveanu. şeful poliției de ai- 
Eiranţă locală. primarul orașului 
constatat totalitatea celor afir- 
mate de brutari drezând o serie de 
procese 


autorită, 
Pe baza acestor constatări 
etanţa ală de apeculi, pi 
judecător G. Dima q a- 
d-lui ielan Vineşiu, o a- 


d-lor G. Bache- 
prin respingerea 
du-te și în a doua 
de speculă comis 
Hunii orașului nos. 


darie și C. Bușiă. 
dl, confirmân, 
imstanţă faptul 
în dauna popula! 
tru 


Uzina de apă a fost Tepusă în 
taucțiune. — Din cauza impoteno 
Uri arbului prin care Uzina ioca- 


Imedia 
apel. în dreptul sorbrulul, un. 
au constatat 


|eartierul Măgureni, Scoala de fete 
de sub conducerea d-nal N. Vasile- 
seu gi scoala de băieţi din strada 


şi 


nlile românilor | Valter Mărăcineanu 


- Cu această ocaziune conducătorii 
e | administrației  Jocale au cercetat 
nevolle şcolilor respective. și au a- 
rordat diverse ajutoare în cărți și 
In bani, pentru procurare de im- 
brăcăminte elevilor meritoşi şi lip- 
siți de mijloace. 

In special s'a avut în vedere la 
intocmirea listelor pentru dcorda- 
tea ajutoarelor distribuite copiilor 
celor concentrați sau familiilor cu 
un mare număr de copii, dacă a- 
ceştia sunt elemente 'meritoasa, 

Aceste vizite vor continua în 
cursu) aceste! săptămâni și ln ci 
lelalte şcoli primare din oraș, pei 
tru a se aduce astfel In timp aju- 
tor celor în nevole. 

Exerciţii de apărare pasivă. — 
Incepând de aseară sa reluat firul 
pentru o clipă întrerupt al exerc!- 
țillor de apărare pasivă, constând 
din stingerea și camutlarea lumini- 
lor, folosirea.  ndăposfurilor  înd!- 
viduale şi colective, ete. 

In acest scop Primăria orașului 
a emis o ordonanță cuprinzând mă- 
surile ce trebtiesc luate de toți ce- 


„Bătălia curățenie”. — Cu ince- 
pere de eri. în conformitate cu pro- 
gramul de activitate intocmit de d. 
Puiu Tratan, primaru municipiului 
nostru, care a fost enunțat întrun 
recent apsl adresat populației con- 
stânțene, a intrat în vigoare primul 
Punct al pregramulul „bătălia cu- 
răteniel”, 

ordonanță specială a fost emi- 
să, în care sunt prevăzute dispoziţi- 
unite mecesae unei bune reușite -a 
aceste! acțiuni care tinde să deprin- 
dă pe constănţeni cu alfabetul higi- 
exel, 
Dela Camera agricolă. — D. ing 
agrcmom Gh. Gheorghiu, directorul 
Camere! agricole, a inspectat zilele 
trecute occaleie agricole Cogealac ȘI 
Hârșova; cerărul agricoj Ferdinand 
Și ferma dela Bala. D-sa sa intere- 
Sat de ritmul insămânțărilor şi a 
aa dispozițiuni pentru accelerarea 


— Din rapoartele sosite până în 
Prezent ia Cameră, se constată că a 
fost insăzâițătă o suprafață dă 26 
mil ha. în judetul 3 


t credite agricole sătenilor 
nevolași pentru procurarea semin- 
ței 


tățenii, 
lu] în ci 


minatul 
până de 

provoca. sanoţiunt 
nejustificate, autoritățile comuna- 
le și Biroul M. O. N, Tin Prima 
rlel de acord cu organele poliției 
gu difuzat măsurile impuse de im- 
prejurări din casă în casă și nui afl. 
sat pretutindeni inst uni cu 
Privire a  obligațiunile cetățenilor, 
Ordonanța atrage atențiunea ce- 
lor recalcitranți că pedepsele pre 
Yâzute de lege sunt extrem de se. 
vere; contravenlenții. fiind! juatiția= 
but de Curțile Marţiale, 

De astă seară conducătotii Pri- 
măriei vor controla executarea 
măsurilor ordonata iar echipele de 
A. P. ale oraşului vor fi perma- 
ment pe teren, pentr 
pe contravenienți şi pentru a a- 
Justa toate măsurile ordoate In 

ațiunea reală a orașului nos- 


tru, 

Sau luat deasemenea măsuri ca 
Uzina electrică să reducă Ja mini- 
mum iluminatul publie, fixând la 





CONSTANȚA 


punctele importante de circulație 
lampi cu becuri albastre, prevăzu- 
te cu abatjoururi de tablă, 


Vânzarea Pâinii la consumatori se vai 
face numai la brutării şi debitele anu- 
me mutorizate. ale lor. Nu se nd- 
mite vânzarea pâinii la băcănii. Brutarii 
sunt obligați a pune la dispozii 
sumatorilor centițăți suticlente de pal- 
ne neagră tip poptiar, 

Carnea, — Carnea de vită (bou, vacă 
sau mânzat) se va vinde în detaliu: eu! 
36 lei ker.; gât, cap și pieloare de vacă 
lei 18 kg. 

Produețiunea fe: 
zeluri din ar 
în mod obligatorii 
tipuri de arălaoie; 
lar 


sărei fabrici de me- 
lu următoarele două! 


„ oarbe), precum! 
Și tăierea viteilor și viţelelor până 1a| 
etatea de ase luni). 
Pentru untura de 


se stabileşte astfel; 
La restaurante 
ului fix va. fi de 90 lel; la restaurantel 
€L. Ina de lei 60; Ja; resturante-cl. II-a, 
de lei 45 și la restaurantele de cl, II-a, 
de lei 25, 
Sarea. — Prețurie de detaliu ln sare, 
se fixează după cum urmează: - sarea 
se ve vinde cu prețul de 14| 
440 gr; Sarea mâcihată, urulală Şi 
Ş5, mare se va vinde cu prețul de 520 


Petrolul. — Petrolul dens 
tate 0425, se va vinde cu jel 4425 kgr. 
cu ridicata și cu jel 4 litrul, ou amă- 
mezat. 

Vlelul — La uleiul rafinat de fioa- 
Tea soarelui 





bill condițiuniie de aşezare a ce- 
lor evacuați în satele ce vor fi 
răsite de bulgari 4, 
prefect Geltan a făcut o sere de 
7ecomandațiuni în legătură cu hi- 
Elena locuințelor, cari trebuiesc 
desinfectate.  vărnite şi curățate 
pura â se preveni eventuale epi- 
ezmtt 

In aclaș sens a vorbit și d. dr. 
d'Argenta, medicul judetului. 

Noui prețuri naazimaie 


patiserie 
de iei 2750 kg; 
1250 ker, Extrac- 


se va vinde cu prețul 
fâina populari cu lei 
țin de fână va îi 


ext splică după eliminarea 
corpurilor sizline, Preţul tătnei 
b re 


Phina fabrica4 
în greutate de 1 


Pumai dir făină tip! 
kgr. sau 2 


va pu: 


i 





IŢI 


PESE RESRE 
s 


î 


sie 
1 
LI 


| 


Si 


u a identifica [£e 


ţia com-] 


municipiu va, cuprinde) 


de lux prețul menur| Țăndi 


1| dințe de culb modi 


mtobaz. — Luni 
Datele aaa 
fan a-Mul Cristea Al: 
saverin în. judeţ 
sau dupt ar- 
i din roţile din față, 
t în sanțul gonalei 
întrun pora 


i 

Unii din, pi 
perișul nutobiizal 
du-se cu răni, 


tricăcluni Ja, 
vând și geamurile 
fe Inndarmi a tă-|! 
rială din 
prevederi 
lelași legi. 

Taxa se va încasa de căi 
Tii agronomi |mputerniciți 
plombarea, 

Pentru a simplifica operațiunea în- 
casării, taxn se va înscri în. dreptul 


Viţele admise in comerţ 


țluriile pe care trebue să le control ale ministerului, se va ține o 
cască vițele sunt nrmătoa- evidență precisă de toate cererile 
ietățile admise ja |Pentru aplicarea plumburilor, 


u din com, 

prin Apararea u- 

bin Tulbaru din a- 
i-a furat au! 

sta avea ag0- 


sta avea în 
ard, 


Plat în judațu 
Mircea. Drinâeam 
a pândit pe Con- 


ia nplicân- 


loc. Crimina- 
jnndarmi şi 





din comuna Rogo- 
lăcearti cu cumnatăul 
[E Cu rare etătea întrta 
ÎN puternică 10ViE 
dn unei coase. În 
la spital, a încetați 
drum 
Dlae Nicolescu din, 
eşit în cab 
Lupeanu. 
ji și descărcănpi un 
asupra lui l-a lovit 


stare. gravi 
din viaţă îmi 


lus la spital a înce- 


Hogea însoţit de 

u at în co- 

munele respertiia cerea au- 
topsiilor, 


Şcoala de cazre, 
Octombrie  Şă organizat la 


cadre, ja cae 


un tedeum pentru 
legionare. A urmai 
rământul primarii; 
Pimari legionari, 
După amiază say 
e]. Sau dat apoi 





pă- | cut 


54 li 
50 ar. 


peniru 
Be fimează 


n decizie ministe- 
lă o nouă comisie 


E [ră (SP ata: 
oma leanu, 

pelaa Nicoluu«Caracal şi 
rea lonescu, 


a, 
Pregediniele comisiei a fost ales 
d. Ion C. U4ă. un vrednic fruni 


Ploeyteanu, |: 


ora 
er A) guvernului a fost numit 


lastalarea s'a făcut de către d, Ia- 
Hugescu, primul președinte si 


tribunalului“ Romanuji, tn. 
ni Es) rad 


instrucțiile de zeorganizare, 


concursul prefetuul 
si 

porci i 

mire de țară, 

sulul, reședință de ja 


iz 


ni 
In controlul comerțului eu material |bare. 


da 27 ani, din |rei 


e sa oficlat| nul care a făcut această operațiune, 


ceputul muncii 
lupă aceea. Ju- 
și ajutorilor de 


ui tăcut două șe- 


CONTROLUL COMER 


CU MATERIAL SĂDITOR 


Instrucţiunile ministerului de agricultură referitoare la e 


Pe de altă parte se n 


PI 
Ministerul de gricultură și dorae-| fiecărei varietăți, în coloana rempec- Pe 
! alcătuit o circulară cu “privire]tivă din procesul verbal de plon- (ca na, 
Innintate [ce san 
a cu pro-|eând î 
în 'ter- vinde 
etectu-| fără a 
nă ce 


ăditor viticol. 
In conform 


con- 

idriculturii, ln fon- 

ul pentru incurajarea agriculturii. 

n, fiecare judeţ sunt imputerniciţi| pe 

in toţi ingineriy agranori șefi de ocoa- eri 
rule agricole, fiecare în ocolul respec- |!e! 

ar dacă titularul lipseşte, ră [RET 

ul biroulni viticol şi horti- 

erei agricole, iar dacă. și [ii 

I -ace- [acesta lipseste, se va delega orice alt |racă 

- [inginer agronom, desemnat de diree- |pe_d 

tre ingine. [torii camerelor, Ca 

să facă 

plumburile numai 

Tor proprietari au cernt aceasta, con- 


form prevederilor din 
n 


cuți 
Condi 
indeplini 
le : 
Să fle din vari 
înmulţire; 
puse in pachete de câte 


Să fle 
20 bucăţi; 

Să fie de calitatea 1-a. adică să 
albă caracteristicile: 

Lungimea portului cel puţin . 35 


vârt, 
cel pi 


regi: 
inta 


Încărcarea şi 


R. a [se 
şi des- [pe 
ane [fi 


înț 
Li 

Vițele care nu vor îndeplini con- 
ditumile de mai sus, vor fi clasate 
de calitatea II-a şi na |! se va a- 
plica plumbul de verificare. 

Ele nu vor putea fi vândute de- 
Cât în anul a' dnilea, după ce se 
vor imputernici in pepinieră şi 
dacă vor indeplini aceleași condi- 


R 


pe liniile de garaj 

roduce vagoane din 

stea ar fi ocupate, va- 

el ieri! sau al proprieta- |Roanele sosita se vor pune la des: 
Ma ci a cta poza E aa) REIES a publica, nstlel. că 
în pachet, varietatea altotului gi a |'lescărcarea să se poată face în ter- 
port-altoiului, numărul de ordine |Denul prevăzut de tarif, iar terme- 
al pachetului şi data impachetării. [nul liber de locaţie va decurge din 


Rapa nemtii A aleaace î 

n cazi când vagoanele vor f; pu- 

DRESAREA PROCESE- i 
LOR VERBALE 


După terminarea plombării, orga- 


Cu ocazia unei inspecțiun; fă- 
<ule de domnul ministru pl Lucră. 
rilor Publice şi a] Comunicaţiilor, 
constatat că unele mărfuri îm- 
exemplare, complectând formularele | credințate transportului pe căile 
trimise de minister, câte palru pen-|ferate se avariază din cauza minut 
tru fiecare pepinierist. pulării n sdiltte din partea per: 
ceferist. 


ră sonalului 
Din acestea, un exemplar se va! Pentru a te pune capăt 





va dresa un proces verbal in 


acestor 


primi cereri pen! 
alți pepinieristi, în 


și 


a di 


contra 
dumi E 
Tinându-se seama că. în. zi] 

duminici şi sărbători 
ziile C. F. R. sunt di 


VITICOI 


a vor aplica, pam 
"fa" materiala 

4 comunicaţi da a ate 
n mod excepilonali 
materialul prods. 
vea dreptul În. 

nu se vor ptite de 


m ; 


inleriştii cari vor să 
ul lor, sunt oblițată 
la camera agricolă, 


Cererile se vor reparti 
ginerilor agronom. 


plombarea, după ea. 
osul lor următori 
mtitatea de viţe alta 


Personalul imputernicit va aplica |țile admise Ja plombare; 
la vițele ale că- |neadmise la plombare. 
Aceste date se vor ext 


regulament, |bloul trimis de minister, 


cazul când camera 


tra 

ă de, 
pe tabloul direcțiuali 
korticulturii, după ee 


stra la acea carceră, se şa 
de urgență rainisterul 


descărca 


vagoanelor în anumite 


pa locuri publice din 
locuri de garaj, destin 
ivizaţi despre aceasta 


ut de tarit vor fi supusa 


vi 
de locaţie 


Nu este permisă desi 


oanelor pe teren 


mărtii, 


In scopul executării acestui 


aram, ministerul Mt 


şi mi 


e de Duminie 


te necanaiăi 
enienți la legea 
inical. 


tiile paragrafului 309 

ritul local de mi 3 
se aplică şi deci 
de locaţie nu se 


te zile, 


pre! 


dispoziţiunilor 1n 
când că manipularea cu 


Măsuri pentru preintâmpinarea  ayarierii mări 


a « 
E 
nici terme 

mingeşte 


nul 


Ink 


vigoare, 


a mărturilor încredințate ei 


Tate spre 

izvorită din însăşi 

sluibaş ale fiecăruia. 
Totodată, s'a. dat d, 


trolorilor ca, atunci când A 


sări pe locuri, să se o 


IDE 


lăsa pepinieristului, iar celelalte trei 
se vor depune ka 


Plar pentru arhivă, va afișa al doilea 
exemplar In cancelarie — ca cet în- 


camera agricolă, |Ezuri, 
care la rândul ei wa opri un exem-|E: Ri a 


direcțiunea comercialuiui C. ecial di 

pus în vedere stațiilor C. FE Joe îi pi 
de şcoălă cu per- magaziile, 

de tran să le|în vagoanele de bagaje. 


iune asupra rapide, 


ale 


A ubuz ce se va constata, s 


teresaţi să ia cunoștință — şi va ina- 
inta un al treilea exeraplar direc 
unii viticulturii şi hortieulturii, În 
termen de 5 zile dela primirea lo 

Totodată, se reamintește că trană 
portul şi diurna cuvenită organelor! 
Impulernicite să facă 
sunt în sarcina 


şeful 
timpul 
Ivernu- 


prezice! Ş 
laanatire pere, nu a lăzi a 


La orice abatere sau lucerc, 


Dubunătă ți 
are de] putut ob! 
rapgria | Ti 
sancţiu- 


ar face 
când dispozițiunea dată de direa- 
camerelor, 


[de îndată, pentru a se dicta 
nea cuvenită, când abuzul 


“LIMITA FATAL 
A REZISTENȚEI ENGLI 


fost lungită prin Bloe 

ius at Alia 
ne n 

turile, ale 





expediere esta a 
îndatari 


JĂ 





























] stitutul Medieo- 


ctre Gheorghiu care 








ar pentru a-l 
dela moarte 








Obligaţiunea de a ține 
registrul de cifră 
de ataceri 


zi din str. Carol 40, a 
n e procetului 

av e, încheiat de 
Etrueât s'6 earisța. 
in afară de tpeălță- 

4 de fabrici şi dmcăl 
usi de maestrii cărora 
rialul. Legea, citrei 

4 preducătari şi 
ru altora cu 
considerat ca e 
ue să suporta la 
tra de cari și 













de lucrări 


„za calea s€. MIBaiii gi 
dedezat apel în can- 
verbal de eenizayen- 












y larg de, iuerările “ [rr e 9 ra de direnter conducător al directia E 
n mirat ai stia Valatatiiatea “în In scatătă eşlilale, dem ve avea | pg 
FĂ pr 31 Martie | compelintele mpeeiale (i sd. 


ev neregulile săvârşite | 


Îi, 
! Inaugurarea asociaţiei sătești!: 






area comisarului 


etina bani dela un | 



























ze 
Noul audiiesi în legătură | 


u» [III cea penal 


ae [fertă Bâneii Dunărea Românie! 








Uărea Constantin dia comuna Co 


Bai? a deciarat | ruţa 
verbal de | din Bebăgare de samă 

n prin can le fa. | COPila Maria Oprea t 
Saale Ft lial icanpa ine iau arată de din 


Acela că a. văzul pe mama otpilei 
Srecute opera» | ineeână şoesaun și pi și Motta cale 


18 Muia lar înjia căzuți, fără tusă aă bage ac 
vea net a o-| SEAMĂ că în acelas timp a păstrat 
zattu ŞI pa eopilE. Victima a încetat din 
„| Peratiune dela milintare ai până ta viată, Și 


UNUL CARE DÂNDU-SE DREPȚ PROPRIETAR 
VINDE MOŞIA ALTUIA 








trebuit să-si vândă 


Bercovici, de prote: 
moşii” gin Bucu: 





l-ar mat PH căzul 


In 
vinu: 





pl, Salomon Beneowiei esta în- 
CĂ în anul 1684 fmpreună eu 
nginerul S. Devideseu, a fazut 





tare solicita dela aceasta 
rea moție! Pilisea tn jud. Tre 
+ 





IL.000 pe-[a Bancii D iat 
"e ciiculi | Actele viuata și taxate 
de Acinuinistraţia 

financiară in mod 
Solamen Berenvici intrat în pose- | 


ie a irisarii băncii. se aduce | gremie, pot duce la 
în 












mg. Dawi 














derea 
Astfel: întălnaete 








rio Doniei 118 în 


p. 
in 


Noui numiri de comisari speciali 


a 

D. ingiper Geazian Tănase se ma. 

imeste în exițiate e Comer ogial ear ir me Chirilă se nume- 
A 8. „Po mânia” co Îşle calitate "1 

it Pata, cert, Retele! ce [le pe linai S-AR. „Fetreazi” eu | CnePedărille 

Uber, 


„Mareşalul Presan“ 





ui prefegi ei jud 
Cu prilejul inqugurări 
7|fășara şi o fra 

baga! pregram aptia 















rarea localului, care se află 


și inspectori de control 


lizaă BA. „lacustre Tentid” 





D. inginer Oz. Socolescu, se ay- [20 





n] în București, calea Vietoriei 
Nr. 63 la locul d-lai inginer Ştotan 
Dei 


Popeeca, în lepul d-lui, Ma” [sadic] in Basuzești, 


5 tat, te 
II Sa DAL e amante ic. 





MANDATE DE TRANSPORT PENTRU 
PERSONALUL ȘI PENSIONARII C.F.R. REFUGAŢI 


CONDUCATOR 

S] DIRECȚIEI ATELIE. 

penicu car! su avut ș RELOR 
fe-au pierdut, precum m penru In baza aprebășii 


scai 
dar 


Octamian, pef de sacvielu ja direetia 
Deasemenea șa mal aprobat pțe» atelierelor a fest autoriza a Inde- 
organele flacului en» | ICRIZbAZeA mardatelar aaa plini În mod paerlmariu zeii 


 DELA C.F.R. 


din 





Togâzia fun. Ilfov, a fost trimis în 
electiv „Cri-| Judecată pentzucă conducând o că- 
i Su lemne, la 24 Septembrie 1040, 










u; 
La 










n eutremar 
Vu. 





Până la urmă = 
Ora 11, apel aa 1 
mai! departe. 
Unu pentru e 
având o 
Început să fura că au auzit 
rada. 


msn SDhriziata 
ara 


Fezemaul 6, F- BB | arabii se prelunetie până ja 31 leie 
€. 


AL 


ATI au ansovama! cu lemne 


D023 moritinai e Bămizustrație, d, inginer gef Bucui 


Banater i a 
|, lunaegie până la inanelăze, sd” | numa! e “ni 
fe că au fost sau vie ministialive si de personal, stabilite | murale 
| Pezteu rePrâu [-i  rerulamenia Matte | [i 
7 metan din e Aa a, 27234 i pipi 


î ÎN 


fost oameni EN 


mal bună ei 
ție mai 


luat 


+ în 


a tost 


bilă de făcut dim cauza 


cafeneaua 
timp sub 












vacan! 


stradă. 


e 


Și de alei țimeste zarvă și ineureă, 
0), În lesul d-luj inginer Tema SE 2 ÎN 
ela, retazai. să al rămână prin 
ri, seal 
mzeție im calitate de eomisar speeial | TOUri, 
pe lângă S-AR. Minleră „Mica” cu | FOSPodinele au 


publica au fost 


au loc in declanșarea 


-| 3i. Brinrăvara. 


Salaniaite, peznan, 
Pe linistită — și: săsgt- 


Abea: după ee a 


vezistrat şi victime omenes 
LA FOcş, 


trativa 


iat EN 
ciz 


SI! că 


apelurițor | țal, 


Dim mai jes felul eum a fost re- 
simi îm unele orase uade sau în- 


din cauze 


Mermen fatal — ora 1 Ă. a. — Sas! 


Moj- 







aiari, la 


tal 






S'a râs de 
















Testa. 
Incepână ovala 7 și SA minute 
pe marchează 
[ze Xperia DR 
137, adică ora când a avut ine 
entremurul de păraăt, 







Durata perturbațiilor dee peeastă 
eorizomrait fost “de decadere și 
itrasprezece inute, 

P, deelinaţiei maznetice a 













DIN 
In legătară ca puternicul 
reimil1n ae fn dimineața nat 
2 Oct, 


gh E, 
dnașii ag reusit 


anecdote, 


stra 
intro comtinuă stare de 


Numeroase victime în dif rite orașe ale 


tarul! Obse; 


fie de pe lângă Fac 
ANI a Universilăţii din Bacareşti, 
roagă pe Întelectualil” satelor şi ora 
şelor, care az eee atenție fe- 
nomannl, să-i trimită urmăloarele 
date: i! 


; ara ezactă: durata 
: fetal 


Facultatea de Ştilaje, 
din Bacareșii. - 








jocalita- | lagrozită a Jesit din case i 
a STRIGACIUNI 
a. 
Pi|  SORILE DIN 





ternicelop 
Peztcoa stan și 
iloarelor au e: 











ii 


MOSCOVA, 22 (Baden): — Dire» 






mes! tan rele 
că Marţi ditminesță (ntre e 
3 și 10 s'au simţit RA 


tele Ai 











| DRESARE/ 
VIZITAŢI NOUL REGIM AL CORNURILOR sa dă RON 


D R O G HERI A S'a fixat prețul la 9 lei bucata sau 50 lei de kgr.-Păinea |Presa străină despre declarațiile (Ii general jo 


| ATENA. 22 (Rador). — „Domnul rea Statului Re 
de gra 


U m ] I i f Gen nescu re redresa- |măreste mii ala B08 

la . rea prin su, dee pentru re- |tătii românesti în Rp 
j e : tn lenaţi şi  proceă: organizarea Statului Romă De- | economic, MOTĂI sa 
LĂL i 


si nizarea 
larațiunile Generalului Antonescu [si oraa! 
despre Cormeliu Codreanu si des- |oeastă redresare 


. . ax, leeretal lartia pen Cotaborarea ta dy 
(Str. Lipscani 24) : citarea 
E zare ln 3Sa theniene din 18 Octombrie au pi- |de despre Codrea 
cornarilor ebiganite, | ————— sere ————— [i jicat o lungă telegramă din Berlin, | Statului Român 


Bine asertată CA tei 0 Se ie Plombele pentru sigi ES Ea i | it 
farmaceutice, şi de parfumerie străine şi indigene. E erifviteta four (er datat penru roua 20 
3 = 
: | 

: acts de _vițe 


D. Rust a părăsit cumpe și în cantități | Ministerul de Agricultură şi Do- Ţ 
mi "pentr — fabriearea |menii a trimis Camerelor aricole 
nuite (zahăr, unt, lap. [din țară o circulară în care sunt ru- 
ofia ale să pună în Vedere pepinierişu- 


nm se va fabrica în [lor viticoli cari nu găsesc În loca- 


























































23 


















JS 


SOFIA, 22 (Rador). — După o şe- litate plombe opel Cite tăia V. 
je, dere de le zile în Bulgaria, d. = Pâimei gra- | rea pachetelor de vițe de vie, ma . . 
Ruat, ministru al RelchMul. apără. convtnsbil ca pre): că plumiburile Ce scrie ziarul „Vrei! 
ȘI De sit Sofia Marţi. seară. pentru. sia e 12 mm. diametru, - F Ază i 
/ Erau prezenţi la gară, in momen- consumatorulai să-i [se po! procura din București cu pre-| BELGRAD, 22 (Rador), — Intro, observă față de 
tul plecării, d. prof. Filoj[, preşe- 





praham Și ln cântar. 













jo de 80 lei kgr. Intrun kgr. intră] corespondență din Bucureşti, sia-| Bucureşti. 


E YF, 
x 
( O cură cu 





















3 
i ă Ă 7 î tă 
3 dintele — Consiliului de miniștri, a- na vor  respeeta 250 bucăţi. cul „Vremea” scrie intre altele: Intro ali 

proape toţi membri guvernului bul. “i După părerea cercurilor tmpar- | Bucuresti acelaş. ziape 
e4mito gar, reprezentanți ai Curţii Regale, țiale, situația din România se aJlă | guvernul român este să 
membrii. legaţiei germane, miniștrii Pe calea consotdărit depline. Regi- | al situnției că el 36 
Prin vezică, rinichi și căile urinara se elimină Tlaliei, Japoniei și Ungariei şi in- mul legionar a pia ză ia po seţiint i şi EA ah 
sârcinatul cu afaceri al Slovaciei. Htica externă nouei situații, exclu- | treagă de măsuri. stati 

substanțele pe care nu le putem asimila. Diipă ce a lrecut in revistă com- zând tot ceeace ar putea câtuși de | stiuiea rejuglaților 





pania de onoare, d. Rust a luat loc puțin să turbure relațiunile Româ- | zolvată; Casa Stati 

În vagonul special ce i-a fost pus miei cu puterile Azei. Triunghiul | rele de venituri a 

la dispoziție de guvernul bulgar. aria OZ MAGI ja, a dazemi. nisa oa acţ 

= patrat în care intră și Bucrueștii. |tanță înarmărilor și 3 
a Ziarul „Bukarester Tageblalt” —| armatei. A 


continuă corespondența — sublinia FI & 
R A D | O = i Pazeria gti reservut ai o Baa p 
E miei in această parte a Euri  7 
3 acordă numeroase burse  |iiscsrere ae poeta pritezie se |nalizare a vietii Sta 


jeâmpletarea nevoilor ae-| rate vârsta de cel mult 22 ani la 
fin ingineri, s. 8. Octomvrie 1940. 

Certificatul medlea! Ein 
serviciului sanitar al 8. 8. A. M. 
Dalei Politechnice, pre- BURSA 
€ studenților din anul| Bursa studenților este de lel.3,500] 

litehnie lunar. i 
acestor. concedii de| Taxele şcolare anuale pentru ofi- Căutăm _coresp. profesionişti, d 

E america MIrse se va face pe bază |ţerii și studenții bursieri vor fi su-[$ femință legionari, în oraşele lin 
ete tube pu) 3 Pmdurigi vraleii int obligaţi a Ofertele insojite de corespondenței dai 

445: . i ŢI i: 

ai o-ji 4 Z absolvi Scoala politehnică în. te vor fi inaintate urgent secretariatului 
menul prevăzut de programu! școiii.|$ dacție, 

Prelungiri pentru trecerea. tuturor 


Desinfectaţi deci rinichii și căile 







urinare cu Helmitel! O cură cu 








Helmitel Inviorează organismul. 


HELMITOL (io) 
TA a'a2a pa 


sunt us produs =Bagete 




















RADIO ROMANIA, RADIO BUCU- 
REȘTI și POSTUL PE UNDA 
SCURTA 324 m, 


















f IMINEȚII. 
1300: Ora; Cota apelor Dunării și a 
























1400: Radio-jurnal (II) 



















21 55: Radio-jurnal (V): udenţi ai Școalelor 






1930: Siifidele — balet: de Chopin Bucutești și Tim!- [Ja caz la caz, Retugiaţii ucenici din toate 
tOrch. filarm. din Londra, dir. de Mal- j cel puțin a! anu-| Dacă studenții rămân în urmă culbranşele se vor prezența între A BON A MEI 
pna) refugiați. La Îi e canecaneă examenele sau mu obțin media co-loreje S—12 la biroul ucenicilor ) 
tru ti. 





















50: înştiințări PI respunzătoare de trecere din =au- ri 
20: ABC atică. făiscurt oriatza 30. ză fe neglijență, trequență neregu- de sub gări d-lui dr. pa 
48: D-na Sabina Niculescu-harpă | pătaia înc lată, rea voință sau lipsă de serie. ngă Comisari 


19. 

20 

20. 

20.45: 

2108: Oamânt,tatrotiuctiv, 
trei 










IN TARĂ 
Trei luni . . 
































Sata „| zitate la studii, 8. 8, A. M. general de plasare, str. Cobâl- ura; a sai 
pb: Conan „tiieale nl Orehes- n ei j it | Cescu 41, urmând a fi plasați în! n an, . 
larenonica, onel Perlea ă Dă 
ei gama Siria Șerbineu. Eepiemvrie E fabrici şi ateliere. mi atita tată 
piere: i precum și 1 rogura cu condițiu= | M. îi pe ata zi aiva) ati par «e. cu tariful poştal ; 
= : N. N. a, de pe ursa de 
2330: Jump! pentru străinătate in | DUE de Mdmităre În Școala  Poll- ANGAJAMENT efecte, acțiuni şj schimb din Bucu: 
MUmbilee: gi engleză. 


hnică din București, pentru anul! opiţerii ri 4 
1 reuşi pa r a- 
2015: Jurnal pentru i străinătate în | 1940. te țI la concurs vor a-[reşti, a făcut din nou cunoscut d-lor 
s 


duce u FR Marţi au întrat în 
Mmbile franceză și engleză. pe rebele pe făra JA vor tzece stu- care mă aratati vot ae a ai aburi A ice tati Bai Lup N Dero 
POSTURILE STRAINE -CARI EMIL | fenil peniru Bbţinerea bursei. vor |nautică 9 ani, incepând dela datajeare intarzia feel Ienei sei |, Tot ieri, au [af 
RADIO-IURNAL IN LIMBA ROMANA | În BOtArite di Coelate, pa ext expirării uitimului angajament con-[înregistrarea valorilor neinscrise în | 2% de depozite de lei 





























tractat cu M. riei 185.000 kg. lemne, 
Ora 1845: Dunărea 3254 m. II al Școalelar Politehnice. ere A E aia N părțite populaţiei nevoia 
Ora 1845: Zeesen 31.38 m. CONCURSUL S. A. M. vo aduce un angajament] Sia nfințat pe data de 25 Octom-] de kg de fiecare famil 

Doza). se30 m, (afară de | Concursul are loe În București, [autentificat care să arate că vorlbrie a. c., sucursala vamală Bariera a preful de 190 de [el 


la data de 1 Noemirie 1940, in jo. servi 12 ani in neronautică dela data | Negru Vodă, pendinte de vama Ne. 
Ora 20.15: Zeesen 318 m. calul Scoalei Ofițeri de Aviaţie. [obtinerii diplomei de inginer. sru Vodă, precum şi sucursala va-| D. Alexandru Ghica, 
Pentru a ft'admigi la concurs: | Sthdenţi! vor da un angajamentimală Beriera Ostropv, pendinte de |aszal al Poliţiei a: 
a) Ofițerii trebue să prezinte la |âutentificat semnat de părinte. tu-| vama Osirov, dispoziţii 
Dizecţia ! personalul SI 5. A. MA | tore și respectivul student, că În caz Na A ridicat delegaţia, 
Ea. ș|de. pierderea bursei penru motivele: Comisariatul general al refugiați- |cat Solon Vasilache 
Până la data de 28 Octomvrie a. e. Fa 
Memoriul completat ja zi cu pro |aătăte la art. 8 sau pentru elimi-[lor anunță pe d-nii avocati Galeriu | Cheatara Poliției Gal 
erai 2 ale nare din scoală din cauza purtărlor | Rada. și Dombromehi Olauălu să se | pricepera. 
: ' ) _| sau necompatibile situa-| prezinte de urgență la secretariatul | A dat delegație da, 
036 mA m. Dee E i care i 37 |tiet unul viitor funcționar în insti- [oficiului de plăsare al comisariăta- țiunea oprea 
Zar Pr itrata AU tuțiile militare, se obligă să plăteas- | lut, str. Cobălcescu 41. lung-Muscel, d-lui - 


. € că solidar sumele cheltuite de S. 8. Constantin. 
adrarea personalului |czizș» se Aetere mata e [î 3 săi ătorii | amira ao a a aaa ua 


Vor ma! da de asemenea un an-|zii ra go 
e), Studenulu Eehue să prezinte | gajament autentricat care să arate | ua aurie Cate, Aonie deleoallanile |. Vasile, Dragă 






























i ia păi i Până la aceeaşi dată; că In caz de accident suferit speclalitate în direcții 
din 2Sipvrările saciale naționalitate. eu | timp cât sunt studenți, nu vor tului, proterional 
nicio pretenție de despăgubire din Au atins a 1 
In vederea incadrării  perso-| „Cei iticatul 8 abiolvirea — com- | partea Statului, e și ore ai 
i i iv și ic| Pletă 2 ciclului E Ja Secala Poli-| pentru studenţii minori aceste an- pector general 
i detzi aiministatig pi Aehnie|tecmnica. 0 E gajamente le vor da părintele sau |A0Ul induztelal Ali bAgR 
in asigurările sociale, d. V, la.| Extractul da nas re care să a- [tutorele respectivului student. odată Const. D. Sau 
sinschi, ministrul muncii, sănă- d eu consimțimintele autentinicate. |, ASidalli domni magistrați delegați | profesor. la liceul di 


tății și ocratirilar sociale a nu- lini aceste funcțiuni, vor con- 


“ meze la inlo. | MAN. a fost deles 
mi! următoarea comisiune: culrea lor indivlănală prin noi titu. | PTA Tiedle 
D. dr. Silaghi, directorul ge- lut 


i. tul secundar. E 
A Pa - 
ii iz îi 2 NOU 4 ABINET JAP . ga 
a 3 .prof. Gh, Constantineseu. a fost i il 
ședinte; Mihoc Gheorghe, Po. NO i L reci membrilor_ romăn 
poc Constantin și Mitoseriu Sa- A ia Pmiar, al. ocagoluiCaracă), ERAE i i 
3 vel ca membri, secretar d. Za- VA FI YD Ministerul Economiei. Naţionale a [Mânăstirea Curtea d 
% 
















han loan. fixat precum de [va fi adunarea g 


cotel 
Pentru Încadrarea personalu- 0 zei va fi: 
0 R D | N | E U R 46 |iui medical auziliar sanitar din 0 ai de Prin hidrogenare, ra Alegerea no 
asigurările sociale comisiunea tranamite ed ca de seamă 







: le că marina Ja-| Phenix, Bu $ rilor, 
E compune din d-nii: dr. Gh. a E ti 
a pă A buleacu, președinte; dr. Mi- ! 
„National Zeitung” despre „României Legionare“ —|s7 Zavergiu! di. Petre Parana, E! a ptea Invătătorul 10 
Ziarul „Nationa Zeitung din Es- ei i = tul. BAH tal 


sen” publică un articol intitulat: 






o 


d-lui Ge- Se d 


“construlască la face parte din ciclul de 


arupării de artă şi cultu. 
|: DErRour, 8 mt e Mea 
DNB lea rtodoză N [ională 
D. primarul neilor române a acordat în c 
w-Ye sit aie licee 
i car n "iara “ei "tai Ca tată şi 





i 






es octombrie IB4D 





























RAȚIILE PE FRONTUL 
DIN AFRICA 


Alexandria, semnalată de com! 





unăbra_ dib 
munteat NE. 1 





lente explozii și ho” intenăli la N, 22 (Rador). — VUrmâte- 
Noră avioane inatml. | Bazelă Io, eat e Aba aeilee —T7 
rpble noâstre între | în Arrita oienIală avioanate rioas. | set publicat la Berlin : 
Brodromul de In Buta |. Carele pniitice de ari văd în 
pe fiului Tama Dombardână și tră- | Încercarea d-lui (hurchili, de a re- 
anal din atiobătie |gimi focuri de mitralieră asupra câstiga Franta ca aliată, o nouă [i 
are a atâcat ȘI î: |fâztrebriilor da carburant ei a |n-| vadă a situației ÎAră eșire a Angliei, 
ana inhiăeb îtalniiiallar aritineriene luată Be vâluri. 
de Hp aWellinaton, | Aviaţia inminieă a tăci imeariteni | Londra ar fi vrebult să-si = mă 
a suferi i 
pe unui Bin ele care Alias eimaitații Miupta lcatității ||ma că Franţa a suferit. alături 


dobarât Marea Britanie, prăbușirea cca mal 
2 bmbardat baza |Bbrgăvo și ashptă attbdromelal As- DR eta şi desilăzia câa mâl a- 


ri Sad. Dura mară a istoriei sale. Se știe că după 
ental bazei mâvăle dăla incidentele dela Oran și Dakar, 
MAINILE ENGLEZE RUNT PATATE 
= . CU SANGE FRANCEZ, : 

Aci domneşte cont a 5 

7RSUL. rciranamla PR radio, al 

INUNDAȚIILE DIN SPANIA QURSUL, reiranamia Prio, rodie 

NUMAI SĂ OBȚINA CA FRANTA 




































BERLIN, 22 (Badăr), — Discursul 
ini 4 


provocate de revărsarea apelor sunt considerabile | = 


AN, 22. (Rador). — Co] roluln rămas “după retragerea ape. | | î ste o IMdrâthtAla Aemai porne= 

agenției „Hava s”|lăr exolă un miros pestilențlal mită, observă „Lokal Anzeiger“, din 
Serviciul de igienă a irimes de paflea Angliei de a vol să în- 

e Prats și Mollo şilurgentă malerii d, Co-| demne Franța, care a fost înşelată, 

e provocate de îluh- | munieaţitie reletonii E Rsaztăi şi ekicată 20 i OR aaa, ae 
a nb ho; ajutor Marei Britanii, fa - 

sar =, si PE ză ze Narhonhu nsitiii com. | t£a să atbă cele mai grave consecințe 

ă he . pe Pentru fosta el aliată, 

emnaleză enori pră- |nal ai wotat an prim i apătul . pulerilor 

ănci în munţi și amine [ajutor pentru sinistraţi. de 100.006 | «ai, Intr'alăt, incât 
le de terenuri. franci. pic. de răgaz. ca 

TUNE AU DISPĂRUT.| VICTIME OMENEŞTI 

IDENTIFICAȚI UN-NU-| BERNA, 22 /Aader) 

24 DE DISPARUTI DIN p Lai 

COMUNE; AU FOST]: 

DIN_APE CADAVRELE 
PERSOANE; LA TECH 

NALEAZĂ ALTE 7 VIC- i 















dierite alle 










— Cares 
agenjiei DNB. transmi- 


2, Viza de intrare în Slovacia 
ez zare diza =] 58 AGOrUĂ DUMA PENIU 


pe ncaba, izbuti? Î. 
eter, declară că te- & 
mie de tai sin arieni 


repivhe catdilrofale 




















e primite la 





















BRATISLAVA, 


coala 







âdinile 
pri tata. 





FRANŢA PAGU. GENEYA, 2, (aer) —Cores- 


LE SUNE MARI Za 0 ae ASOCIAȚIA TINERETULUI 





minietral francez al 


Armieuiturii, a piveat., Mari dim 
ze ae ei ni [LEGIONAR BULCAR | 
k.. Ş Eionile atinse de inundaţii în Pi- 
„7 „aPeinr. Fesiunea| ien arientan, pentru a se informa 


cipoc tema, 02| Inptăta. Ivesti de importanta "-TIȘI VA RELUA ACTIVITATEA 
n r risipite În me- peler, 


















23 (Rador). — Cores 
iei D. N. B. transmite 
națională a tinere 
re fusese interzisă d 
din 1934, a adresat publi- 






















fi P 


«UMBARDAMENTELE GERMANE 


DEASUPRA ANGLIEI i: 
VELATATE DE COMUNIEATUL BRITANIC ae pa 


Cistia cea mai kiportantă in ca- 
dr Ashciatizi i 
bulgar, rietnbrii să 
mai ales printre stu 









iste- [Se Semnalează mai 
terhe Numerb4se case și 
neață umnă-.suterit pagube. Nu 
este redus, Sunt întă şi câţiva 


73 sari Ema aa test areeate aesse-| DINEU IN ONOAREA 




















Comunicatul. efieial. italian DE A CASTI 


iama dai iii Un comentar germa 


E] Ş ATE AU DISPĂRUT Persiflaj şi insultă la adresă i | eee e EXODUL POPULAȚIEI DE PE POASTA 








| HAVAS transmite: ba lite iei 















FIE Dn + a ta un simptom semnificativ al sttua- 
Șă Pi Hei [oaste grave in care se află pu. 
verhul britanic, care cantă In mod 
PEIDIL să se dmaje de orice pentru 

















a 2 mu naufragia: 

d. supe upă ce a solicita! -aprităul ealp- 
dreptului, A A 7 tenilâr, arabilor, evreilor. lia 
prop turetlor și grecilor, 1eHt Anpiia'să a. 











După, 





dresot Franţei, care se ela achm in 
asmenea condițiuni incât ea na 





















cate bă poat A poate acţiona. 

| eat popor FRANȚA NU VA REAC- 
|cea ea ei zi dea TIONA IN NICIUN FEL 
mintală a Anr 

înaintată — - CENEVA, 2 (Bade). — 





Cati 
ea no mal |n belea agenței D.X.B. mnunță di 
îtil, a fancţiun ă 
E Lua seri Tevi Na discutană “adtesat 
Pusta Pranjei prin radio de d. Charchiil, 
In sercuriis: mministeralni de eterna 










cari le ni 
derajrari 


In ateleaşi arcuri se deti 


. îi an apel direct al ni om L 
„2 RE an eat Sete | GUD ESTICĂ A ANG 
A ot Se atrage atthția asupta faptului 

- ta 

incert ala, aatui E iar NEW YORK, 23 (ador). — Co- |Anlia sateră foarte malt de pe st 



































+ e E britanice de amestec ln atăcerile a rapa agenței D.N.B. trans- cip iz căi a 
tue a [Ca privire ia eapriasa! ă "farul „Chicago Tribune”, întro stei de. sud-est a. Age; de. către 
simPToM AL BIB 1mi, 8 dsriseă că: datratăt zina din corespoitdentă dea Viei sân din îi sotii a provocat exo- 
t L şi - rile ui populației, 
FOARTE GRAVE ari „al: | Londra Anini că prefaceri „29 
BERLIN, 22. (| E - | mentionate referă. să 















i AR ERE Ea ce NOUL “REGLEMENT DISCIPLINAR 


cursa 
















poi 
9 ASHIINGT NEI 221 pn dea 057 fiat”, pitefnu Stroe Pa să re- 
atteatul iert > DT Arans-| fuze Hberarea autorizăției ste export] da, 


ntzu material de” 

n > gulament disciplinar ai 
mons prime două|. Nola suhiintasă că miniăterul delgi emis de maresalel Tizidezacă, 
uedez rbltiv Ia] răzbnin, a arăint că forțele serieneeomisaruj poporului la depărțănien- 
10 avinane fabri- | amerieant sat nece absolută de ace- Fier Bret 
ite și desioalb[ sie 110 aparate, câri var fl folosite! pla reziement Aeipeat, Să 

peniru instricția — persomadular mâl sever decât anal 
viei care prezială. o urgență im- 
ațomale, au o-perioătăi „3 a 


























oriinete SAR 


UTE == pentru Ip Ea: „2 


în |oneza 
tor”, bare PE Tacară ae 


SE VA HOTĂRĂ IN INTREVEDEREA E iei Aaa de 
"DINTRE FUEHRER ŞI D. LAVAL 22222 
Ea Ba te ear «eee » < << ELVEȚIA. VA LUA TI 
zici et late e Să eee [Mp OTRIVA  MOLĂRII  TERIO 


CAUZELE CUTREMURULUI DE | CĂTRE AVIOANELE vaz 


inel Iapa 

































o scară (meni în regiunea Londrei, în coml- 


Pila câtor-|tatele din jurul capitalei şi în țimu- D-LUI HIMMLER 
curile ablturi izolate din Anglia occidentală. [] 


apti, Pretutindeni pagubele intarit 


Ti eleRiaaie Teo 200% SEFUL Ș, S, GERMANE 
CI FRUNTAŞI SOCIAUŞTI SPANOLI| A MADRID 


MADRID, 23 (Rador. — ateie 


Mayaide E: ul genera! e &- 
CONDAMNA | girahței spaninie. care săptimanile 
trecute a fost in Germania oatpe- 
tele povernulul Reichului, a dat 
Marti seara un dineu î 


 URID, 23 (Radar). —— Corese | aiiiiisitative pentru coerile del d-Isi Fine, getul secției Ce 
P ul asentie! D.N, B. anumită a această ceazie, contele Ma 




















D. Himmler Jaină 
expritat recanostin 
Tea de care 
aiât din pa-te, 










declarat, cu 
de pământ 





în 


e: INSULEI BAMREI E 
ă pivliă asi cu privire stelle pere americane = AVIO ANELE !/ 











= ME Sa Eit GENERE DESTINATE su 





Pap. 12-a 





N 


INTRIGILE ŞI MANEVRELE D-LUI EDEN 
NU POT SCHIMBA CURSUL FATAL AL RĂSBOIULUI 


Soarta Angliei este pecetluită 


dra tuturor naliunilor arabe in- 
dependenţa pe care ele au pier- 
dat-o faţă de expansiunea en- 












S că unul dintre 
puri ale deplasării 


a fost de a ridica lu- 


şti 


princi- 


ROMA, 23 




















dreaptă și omul de încre- 



























IN IUGOSLAVIA 


Şase persoane au fost ucise, îar 6 grav 
). —ypereche 
se! DetleR Sau aa 


ral după 5 minute se d 
părtare de cam 3 RI 
a inat deodată loâ 


NOUL AUDIERI IN LEGĂTURĂ | MARE ACCIDENT DE | 





Când aparat 









rumbisti, prăbusindie 


Avlonal de tip „Lokhead” a ateri- 


Corespondentul zi 
anunță din Borovo ăi 
vionalui compus din ri 

















arabă, 


a fost Anglia 

Este sigur, pe de altă parle, 
că numai revizuirea sistemului 
imperial britanic va pulea să 





mea arabă impotriva Italiei | gleză pi pnstaniti ai dere. a] înatorulii Dina. 
| pentru ca astfel să se ameliore- | Se ştie că Anglia, termină zia- itru din tescu, 
e pozițiile britanice din Medi- |rul, a avut o politică menită 
terana şi Marca Roşie și de a|să-i asigure controlul tuturor te- = 
găsi forțe proaspete, care să se |ritoriilor până în Indiile bri ă 
apărarea impe- | nice, deci al tuturor țărilor NEGOCIERILE ECONOMICE JAPONEZE 
be. Or, arabii nu pot să uite 
Acest scop însă, dela începul, | cest trecut şi nu au încredere în 
a fost sortit nereuşitei. Arabii | Anglia. In aceste împrejurări . , 
atat atir ci prea ine noa pote sara ie at] CU INDIILE OLANDEZE NAU DUS 
că nicio țară din Europa nu a i » J 
-| fost atât d ostilă faţă de ei cum Eden ar putea să înregistreze 3 


vreun succes prin intrigile sale 
puse la cale în rândurile lumii 
musulmane. 











GUVERNUL BRITANIC ŞFA ALES 























] i pasa 
zat la ora 15.45 minute pe aeropor- |cum, şi trei e 
ful dela Borovo, unde a coborit di- când 6 pasageri Sali 
rectoral general al uzinelor „Bata”,|Un pasazer a dISPĂraGI 
d. Toma Maximovici impreună culse crede că a ars în 


un funcționar al uzinei, pe când o 


NEINTELEGERI 
DINTRE EGIPTENI ŞI ENG 













INGĂ LA UN ACORD 


ne ca Indiile olardeze să île dispuse 
de a cădea de acord cu Japonia 
trebue san ca aceasta din urmă să 
facă autoritățile din Indiile otan- 
deze să înțeleagă inconvenientele u- 
Dei aprapieri de Angtin și Statele- 
Unite sau, dacă nn reușește aceasta, 
mă Je oblice, fără altă explicaţie, să 
depună armele. 

„Yomlari Shimbun” constată că 
intrigile an, amerieane au creat 


Corespon- 
anamite: 


Stațiunea de 


n atare de spirit anti-Japoneză în 
Indiile olandeze. Japonezii sunt sur- 
prinsi că aatoritățile Indiilor o- 
landere ma an imat miei o măsură 
pentr a impiedeca propaganda fă- 
cută de anglo-americani în special 
cu _ajutarnr presei. 

Japonia. termină ziarul. trebue să 


VIITORUL SEDIU IN CANADA 


ez la Washington in capitala Angliei 


ROMA, 25 Octombrie (!p)— După 
ştiri sosite din Egipt, constrângerea 
exercitată acolo de autoritățile mi- 
litare britanice. a dus la o adânctre 
a încadrării dintre egipteni şi en- 
glezi 

Rechiziţii de bunuri particulare 
continuă mereu, Nemulțumirea a 


anunțat în mod semniii 
în emistunea şi în b 
motive de propagandă, 


ar o 





potente 
rată, că comunicatul 


Rostul vizitei ambasadorului engl 


STOCKHOLM, 22 (Rador).— Cores- 


pondeatul agenției D.N.B. transmite: | + 


Se află aici știrea că sosirea am- 
basadorului Marei Britanii la Wa- 


shington, lordul Lothian, în capitala | ș 


Marei Britanii este interpretată în 
cercurile străine din Londra, ca e 
contirmare a svenarilor di ace în ce 
mai repetate, după care guvernul en- 
plez ar tace preparative pentru a pă- 
zăsi, la pevoie, țara. 

O „asemenea deplasare a guvernu- 
lui ar evoca, in opinia acestor cercuri 
probleme delicate și ar cere o pre- 
paraţie adecuată pe cale diplomatică. 

Nimeni nu se mai îndoeşte la 
e faptul că guvernul 
ca eventual sediu 







Oz, e asemenea deplassze, pen- 


IMPORTANTE 
ALE DIPLOMAŢ 
DIN BALCANI, 


Este așteptat și d, Eden, ministrul de Războiu al Angliei 


ISTANBUL, 22 (Rador). 
Corespondentul agenţiei 
D.N.B. transmite: 

D. Knatohbull Huges- 
sen, ambasadorul Marei 
Brilanii, ține în prezent 
la Istanbul o conferință 
cu membrii legației brita- 
nice din Bucureşti, D-sa a 


INTREVEDEREA 


aua să se ducă de acolo 
ar fi posibilă fără prea- 
ative 





tru 


oni 













ari circulă In Lon- 


stă ordine de tei s 
âlătoria iminentă 
Iui Kennedy, 
Statelor Unite la Lon- 
din Londra cari co- 
e lucruri se refer de- 
asemenea ia călătoria guvernatoru- 
Tui genera? a! Canadei care. fără a 
de ceremonide ce se o- 
ocazivrii, a 
având cât 








ații oficiale 
| 7 competente 
din Washington cu 

a aceste svomnuri. 


INTREVEDERI 
ILOR ENGLEZI, 
LA ISTANBUI. 








mai avut convorbiri cu d. 
Rendelili, colegul său dela 
Sofia, care s'a reintors în 
Bulgaria. 


sen se va inapoia Miercuri 
la Ankara unde va sosi şi 
d. Eden, pe la mijlocul 


creseut și între francezii din Egipt, | a subliniat faptul că 
printre cari se află şi echipajele 

vaselor franceze de război internate 

în portul Alezandria, și englezi. 


In măsuri pentru a pune capăt aci- 
tațiilor anti-taponeze puse la cale 
de snmio-amerieani, 











săptămânii viitoare, 
* 

STOCKHOLM, 22. (Rador). — 
Corespondentul agenției DNB tran- 
sinite: 

Posturile de radio din Londra 
desmint, ştirea după care d. Eden 
ar fi intentionând să se ducă la Ari- 
kara pentru a conferi cu ambasado- 
rul Marei Britanii, sir Hugh Knat- 
chbuli Hugessen, 


CÂND SE SERBEAZĂ 
ZIUA M. $. REGELUI 


” Ministerul Afacerilor In- 
terne aduce la cunoştinţa 
generală cât atât ziua de 
maştere a M. S. Regelui 
Mihai, cât şi ziua numelui 
M. Sale, vor fi sărbătorite 
la 8 Noembrie, 


RELUAREA 
BOMBARDAMENTULUI 


BERLIN, 23 (Rador). — Agenţia 
D. N. B. anunță următoarele: 








Se așteaptă azi 
bul sosirea d-lui Camp- 
beli, ministrul Angliei la 
Belgrad, 

Sir Knatchbull Huges- 


In noaptea de Marţi spre Miercuri, 
imediat ce s'a jăsat intunericul, în- 
sula britanică a trebuii să suporte 
avântul lulgerător al atacurilor noc- 
turne aeriene germane, a căror in- 
tensitate nu a contenit. 





HITLER-LA VAL 


A asistat şi d. von Ribbentrop 


BERLIN, 22 (Rador). — Agenţia D.X.B. trans- 


mite din Franţa: 
In timpul şederii sale 


primit pe d. Laval, vice-preşedintele consiliului de 


ministri francez, 


D. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine 
ai Reichului a asistat la aceste întrevederi, 


(Prin telefon dela corespondentul nostru particular) 


VIENA, 22. — 0 stire lansată de 
agenția Daily Press în legătură cu 
acea parte a discursului d-lul 
Churchill, care s'a ocupat de Fran: 
ja, Zasegte o mare atenție în cercu- 
ri germane. 

Agenţia anunţă din Vichy că d. 
Pierre Lavl, vice-preşedintele coi 
Sijiului de miniştri. care sa intai 








Imprimeriile 


in Franţa, Fuehrerul a 


călătorii circulă in cercuri mai 
mult sau mai puțin informate 
ale Capitalei provizorii a F 

tei cele mai eronate svonuri. 
Singurul lucru care 


„CUVANTUL“ S.A,.R.. 


de mari probleme cari 


Lei 

Importanța chestiunii parti- 
cularităților deosebite a per- 
sonalităților care participa di- 
rect la aceste tratative precum 
şi dorința exprimată in mod 
formal de aceste personalități 
cer în momentul de față toate 
precauțiunile şi rezervele. 

Vice președintele consiliului 
de miniștri d. Pierre Laval şi-a 
exprimat dorința sa de a lua 
contact cu Germania la care 
Germania a şi răspuns, In orice 


— Hindcă lui îi 















DUCELE A INVITAT LA ROM 









Statului Român şi Preşedinte al 
Consiliului de Ministri, în legă- 
[tură cu raporturile de prietenie 
italo-române, 
Aceste declarații pe care le 
reproducem mai jos, au fost de- 

meni citite de două ori în lim- 


s'a așezat ordinea îm 
mană şi a zămisiit cel, 
chiu popor creştin 
regiune europeană. 
TRECUTUL R 
DALTUIT IN CO 
LUI TRAI 
Priviţi Columna lui TE 
re vă aparține — 4 
istoric ne aparține şi noi 
găsi dăltuit de d 
ziditorului Impărat 
cut românesc. Con 
rile, porturile și 
porului „Daciei 
găsi chipul ţi ținuta ţi 
mân de azi; VEŢI 
DOMNILOR, CĂ 
STA UN TITLU 
ŞI MÂNDRIE RO 
Am pus 2.000 le 
să ne infăptuim. 7 
drepturilor; 
va sdruncina 


OCHII NOŞTRII ŞI AI ISTO- 
RIEL 


POPORUL ROMÂN ESTE 
PREZENT IN ACEASTĂ NOUĂ 
CROIRE DE DESTINE. 

Statul Naţional Legionar, Miş- 
carea Legionară şi Cămăşile 
Verzi, sunt pârghiile pe care Ro- 
mânia — sensibilă, ca totdeauna, 
la marile preiaceri ale lumii eu- 
ropene — işi reazămă soarta. 

Sunt convins că, trăind aci, în 
mijlocul nostru, vă dați seama 
că această adeziune la iormele 
de viaţă nouă, este o trăire a- 
dâncă, scuturătoare, o reinviere 
care ridică, pe umerii tineri al 
Legionarilor, POVARA DEE 
TIVĂ ŞI MÂNDRĂ A INTRE- 
GULUI DESTIN ROMÂNESC. 

O vom purta, fără șovălre, 

Intr'o formulă de antologie re- 
voluționară, marele intemeietor 
al Italiei Fasciste a spus cândva: 
„Statul crelază Națiunea”, 

Intradevăr, Statul Naţional 
Legionar va construi o nouă Na- 
țiune Românească. 

O Națiune conştientă de drep- 
turile ei vesnice, o Națiune su- 
pusă datoriei zilnice, o Națiune 
trează la chemarea viitorului. 

Suntem aici un popor care-şi 
trage obârşia din veacuri de cl- 
ia ul statoare 

Y: „vrăjmăși şi ale|nari; primire pi 
desnădejdii nu ne-au putut clinți, [prilejul să vă. 

Pe civilizatia tracă de milenii|nea noastră. 


In veci uniţi de 













„Giornale d'Ital 

„Mattino di 

XIX” şi ", publică inte- 
ral declarațiile făcute reprezen- 
tanților presei italiene de d. Ge-[ba italiană, de toate posturile de 
meral Antones Conducătorul | Radiodituziune ale Italiei. 


Declaratiile d-lui general Antonescu, conducătorul 


Statului Român 


Sunt fericit sa pot primi azi pe 
reprezentanții presei Italiene, pe 
inlormatorii și purtătorii de cu- 
vânt zilnic al p fasciste și 
al agenţiei St pe cetățenii 
marelui Regat u ale că- 
rul destine le te Ducele 
plin de geniu, Benlto Mussolini. 

Sunt mândru Să mă adresez 
prin D-voastră splrului italian 

1 vorbi azi — 

















imperiale, ajungeau pe țărmurile 
Mării Nesre, unde poeta! Ovidiu a 
cânta! nemuritor lumea. 

Să relnviem În cugetele noastre 
epoca luptei moderne, a culturii şi 
idealurilor de rcinviere. comune; 

Vremea în care „Cântarea Româ- 
niet” a fost scrisă sub cerul italian, 
când cărturarii noştri — izgoniți din 
Pairie pentru ideile lor de renaştere 
națională — mureau plini de nădej- 
de pe pământul italian; 

Vremea când, inspirându-se din 
lupta Carbonarilor italieni, Cărha- 
nerii noştri luptau pentru libertatea 
românească; 

Câte rădă.| Vremea când, marele „Risorgi- 
, ne-au unit |mento italiano” Işi găsea ecoul re: 

fire |invierii în rezunantele de libertate 
ale Principatelor Românesti: 

Vremea când poetul Vasile Alec- 
sandri primea cupa latinității pen- 
tru „Latina Gintă”; 

Vremea când Mazini şi Macini 


în he 
și să-l aduc salu 
Prntre D-vo 
mulţi — mai a 
intre noi de mal 
care şi-au dat 
cini, înfipte în 
întotdeauna și & 
de păianjen, toaji 
despărțit în ul 
AZI, TOT CE 
LUMINILE STR 
Maru. UL SA 
TI IMP 4 ală, 
SCUMP, POP! INTU ie, 
NERIC. d Să ne intoarcem _instârsit, la po- 
EVOCAR litica ințeieaptă n Mareşalului Ave- 
rescu, la 1926, când bazele unei co- 
Să ne întuu laborări rudnice ircenuseră să 
trecutul nosiru, 
torul, 


1 
Să oncâm a 
cit Leziunile 






| meu. 

Sunt desigur 
sei care trăesc 
De O naţiune veche 

se reintrupează 
sub ochii D-vo 
Urmăriți=o cu în 
guranță şi cu acei 
cu care Patria D- 
mit zilele trecute p 













dere spre