Cuvantul-serie-noua-nr-23-5-noembrie-1940

tor? 


[i 





SPAȚIUL 
GER 


ce 
Ri 


a d 
















pen: 
ep majoritatea produselor 
ot 


55 la sută din şi în fă- 


ari constituesc azi ma- 
eriu Eerman. 
cumpăram dela Mpscănie 
până la unelte şi maşini 
ult de acolo indiferent de si- 
„ politică, aceasta se datora 
că țările germane n'aveau 
ele ce producem noi — 
„ agricole, lemne, petrol, ete, 
Par noi n'aveam de unde aduce 
maj bem. mai ieftin şi mai de aproa- 
» ne lipseşte. nouă. Avem 
de neamuri si țări în- 
n spațiu ale căror econo- 
plectează reciproc. Acea- 
ala economică dată de 
oamenilor din acest cu- 
prin 1 cuprins este. „Spațiul 
lsenmomie german”. 
[| zicem „SPăția german” pentru- 
si cei mouăzeci de milioane de 
em! sunt cu mult mal numerosi şi 
şa impus si pecetia neamului lor in= 
+ latregii Industrii din țările 
n acest spațiu. Nu e vorba deci de 
p motiune politică, susceptibilă de 
ris!!! sentimentale, ci de un fapt, 
de conditii de viață date: avem foar- 
Pb nuli! nemți cu străvechi și neln-. 
cu! spirit industrial și o mulțime 
e meamuri mai mititele şi mal mult 
rmicole imprejurul lor. Vrei mu 
E! place ori mu-ți place, te afli 
Lui 


un gTU 













» ţia! în care el domină technic, 

























încercările de a evita aceste con- 
pecinie s'au dovedit sterile: a putut 
pomane, parfum și mode, chiar şi 
ual! politicieni, lar Anglia 
iu! acești oameni şi acest spirit 
ke rt să mu se împace politic 
lanţ» pe hârtie, dar realitatea tot 
poor! e rămas şi wa rămâne — 
Pminsele gospodăriilor noastra 
ieri complementare lar neamurile 
wine decât schimbând Între ele 
bmurile lor complementare, 
cloclovine franțuzite şi 
te, că unor pripăşiți şi în- 


pnu! XVII (Serle nouă) Nr. 23 
jemeletor + TITUS ENACOVICI 
NAE IONEsS cu 


rnaCTIA_ CALEA VICTORIEI, a8-s0 
FE AIMISTRAȚIA STR. SĂRINDAR, 5.7.9 
Lai TELEFOANE. 


A Imprimeriiler și Administrația , 
pante „ua 58708 Reduetin şi Spott ra 
Ptciurini general BETEO | Pagtnaţia de ast 97038 
serirrintul „+ s 6809 Provunela 9 3 39 AINB8 
pireetor: P. P. PANAITESCU 


Tzu ae raneare BINE a emana antelea 
m diaDlisal eanerele TIE Nae IEEE ApigBrII 







msemnează „Spațiul economic, 


mimsal fI găsește cetitorul 
întreabă mal a) de 
im noi de o sută de ani 

ste L:P0joritatea articolelor de 
ie prima necesitate şi unde 


? Răspunsul e cunos= 









ECONOMIC 
MAN 


devenit așa niște hitleroi periculoşi, 
Sive datorite rasei sau educației, 
Pătura târgoveață, fezandată ca 
un camembert orl pistrulată şi us- 
turolată ca o năpârcă de nisipuri, an 
amândouă tendința de a birul” în 
Iupta vieti! cu pisicheriite parazitar. 
Ele nu pot suferi gravitațea munci- 
toare şi onestă, De aceea au văzul 
în ea si în neamul german un peri- 
col. Intulția era Justă: Un neam de 
lenesi și pişicheri paraziți nu poate 
rezista onestității mmeitoare şi în- 
telizente. 
Dar reprezintă oare această târ- 
govetime însuși neamul românesc? 
Doamne fereşte! Ea reprezintă doar 
paraziți trupului muncitor al unui 
neam care uitase dela o vreme uzul 
pleptenulul şi săpunulu! politie şi 
social. Dar exemplul curăteniei ve- 
cinulul a fost contagios, ŞI neamul 
nostru, odată Jăut si el, se va ulta 
cu simpatie Ja mesterul vecin care, 
pentru lapte și ouă, [i va da unelte 
dela furăria Jul. 
ŞI simpatia țăranclu! muncitor nu 
e de ieri de alaltăeri: „ucr 
nemțesc” e de multă vreme sinonim 
cu lucru bun şi bine făcut lar aseză- 
rile germane din Ardeal n'au arătat 
în cursul veacurilor că ele sunt un 
rău si o primejdie pentru cele ro- 
mânesti dimprețur: di prima a- 
rumcătură de ochi vezi că e dimpo- 
trivă. 
Astfel realitatea de a fi în „spa- 
țiul german” e un fapt nu numai in- 





contestabil și de neinlăturat dar e 


și o binefacere, nu e un pericol pen- 
tru matca sănătoasă a neamulul 
Pentru trântori e însă un pericol 


Fi pot s'o regrete”Si au dreptate. 


Dan Rădulescu 


. 


Poliţia din Tientsin 
a declarat grevă 


PEKINQ 3 (Rador), — Oorespon- 
dentul agenției D. N. B. transmite 
Poliția chineză din concesiunea 
britanică dela Tientain n declarat 
Ereva. pentru a protesta contra fap- 


[& 








vului că autoritățile angleze plătesc 


pe funcționarii chinezi în momnetă 
națională. depreciată, cu toate că 
aceleasib autorități nu acceptă plă- 
țile cuvenite lor: decât dacă sunt 
făcute în moneta Chinei de nord. 








bentul agenția D. N, B, transmite: 


Mareșala, Pâtaln a acordat d.lni 
Pernană de Brimou, adjunet al d-lul 





pa ranita să ne trimeată pe lângă 

u! cu lidanii respectivi, Au 

pe această situație, să facă chiar a- 

igmiem în spațiul german şi pace. 

btestre vecine nu pot trăi cum şe 
E oare o primejdie aceasta? 

i mu le-a plăcut situația și 





rava! d 
g upă ri 





E „etomav din Peninsula 
sicanică, s'a poa proplema soartei 
In caz o sor avaa provinatile ture 
J01! dela Marea A rlatică, = su ale 


Laval, ministrul afacerilor străine, 
nic! nemţii — mal ales decând au titin! de ambamdor ai Pranțel. 


DE CE A PRIMIT ALBANIA 
CU ENTUSIASM A CŢIUNEA 
ITALIEI IMPOTRIVA GRECIEI 


Intre Albania şi Anglia există o veche rivalitate 
care are rădăcini in veacurile trecute 


plan, a fiant tot ca i-a atat în pu- 
Unţă pentruca noul atat albaner să 
fie medua |n cele mai mici proporții. 
Malle,  dimporivă, a musţinut tat 
deauna, wudicările poporului ul 









mă rog e chestie de.. afinități repul- 


Dr .— ma! miei, Afară de aceasta trebue 

„ |să se țină seamă că în rășbolul mon- 

Ambasador 2] FI dial exista întotdeauna o acoperire | 
ȚaNȚEI |pentua donate cometa Pare 

pe, când acum o su de aproape 

PARIS, 2. (Rador), — Corespon- | 1,5 miliarde ]re sterline nu au aco- 


Preţurile au in Anglia te 


miloane, far la începutul lunel Au- 
pust aproape 8,5 milioane lire atâr- 
line, In ncesată micșorare s-chel- 
tmelior britanice pentru armare 
se oglindește lămurit măsura în ea- 
re atacurile aeriene germane au 
păzubit industria engleză de arma- 
ment, 

Străduințele ministerului britanie 
pentru procurarea de avioane și 
alte armamente sunt animate de 
dorința de a se mări producția în 
toate domeniile şi în acest neap ne 
învestese capitaluri din ce în ce 
mai mari pentru amenajarea de noi 
uzine și mărirea producției actuale. 
Cu tonte aceste cheltueli făcute, 
care nu pot avea un rezultat decât 
numai, peste câteva luni, cheltaeli 
în care sunt cuprinse și sumele ne- 
cesitate pentru. întreținerea -soțda- 
țor depo însulă și a] căror număr 
n orescut, totuș cheltasiiie pentr 
înarmare au scăzut, 

Observatori neutri spun că din 
această scăzută sumă cheltuită cu 
înarmarea numai 20 până la 25% 
poate fi considerată ca cheltuită 
pentru productia de armament 


A SPORIT NUMĂRUL 
ŞOMERILOR ENGLEZI 


Mărirea numărului somenrilar en- 
glezi, care după datele 'ofioinie: on- 
gleae a ajuna de 38.000. dovedoşte 
micşorarea producției engleza dă nr 
mament cnuzată de atacurile nerte- 
ne germane. 

Deşi cheltuelile de înarmare au 
sezut, finanțarea războlului produ- 
ce griji din ce în ce mai mari An- 
gllel. Străduința guvernului englez 
de a finanța acest război dovedeşte 
că intorsătura po care a luat-o 
războlul na fost prevăzută de en- 
pglezi. Anglia a crezut că va putea 
conduce ncest război pe baza expe- 
mențelor căpătate in râzbolul mon- 
dial, atât în domeniul militar cât 
gi în cel economie, 

Cheltuelile Anglie! pentru anul bu- 
petar 1940/1941 întrec cu mult cele 
mal mari cheltueii anuale din răz-| 
bolul mondial, în timp ce încasările 
corespund primului an din războiul 
mondial, când acestea am fost cele 





parire. Acum câteva zile an star suo- 
dea n anunțat mârirea din nou a 
soldului pasiv al comerțului extern 
al Angliei, urcându-se acum la 546 
miloane lire sterline, In acest cal- 








Ziar al Mi 





ne ridică la 80,6 
ne faţă de 95 
gust, 


8 Pac “a LEI 


“a 







PRODUCTIA ENGLEZĂ DE ARMAMENT 


IN CONTINUĂ SCĂDERE 
ndință 


[ 7 . 


Intr'o uzină germană unde submarinele se fabrică în serie. 


cul nu sunt Încă cuprinse cifrele re 
feritoare la importu) materialului de 
rhzbo! semifabricat «1 gata fabricat, 
deoarece. cltrele porcspunzătoare nu 
sunt trecute în stati-tiella oomerola» 
le, De acela cltra indicată mul sus 
trebup apreciabil m urit, 


IMPOR IN SEP. 
TEMA 


Cifrele publicate referitor a  bm= 
portuy din luna Săptembrie arată că 
walonrea mărfurile în deasă lună 
Iionne lire nterli= 

ane în luna Au= 
Dooarece phețurile medii ale 





de creșiere/Forța economică a Germaniei 


vernulut grec. In realitate, comtatu 
nea a vizital numai şase sale şi a pus 


câtorva persoane, 


REA NUA CREȘTERE 


Intrebări. numai 
care dealtfel au 
limba albaneză. Asifel a fost, 


materiilor prime şi ala alimentelor 
W'au menţinut relativ stabile pe ple- 
țele mondiale, acăa»ii cădere este 
probabil toț nga de maro şi cantitativ 
fa şi în privința alorii pi prin a» 





poasta se dovedeşte 000 ORl con- 
duchterțiar răsbolulu! submarin ger- 
man x | Septembrie, 

| Sa vede nnferă de o a 
cută Upeă chiar și pentru 
plata armami 1 cumpărat în 
Caninăn, celnog BB poate deduce din 
faptul că guveriiai a cumphrat va- 





lori cânnălene Pâhiru un tota de 
mai multe miloane jire sterline şi că 
după ce se va Înce cunoscut a- 








cu regarvele 
de valoare 


PREŢURILE IN CONTI. 


nur gi cu hârtii 





banex. Trebuo să be amintească in [de comisiune soarta unei vi A ința proțiitilor este în can 
deosebi fuptu) că în 1019 Italia s-a [uni, locuită in mare majorilăle de | UR creștere, tru începutul lu= 
pus si n luptat contra pretențiilor |albanezi, hotărirea ftind dată pe te-| mol. Noombrie BE nstenptă ca va. 
grecești asupra provinciilor sudice |meiuri de eeono- | lopj otelul ler să scadă cu 
uibapene, caro fuseseră ocupate de] mice, strategice și geografica del Puțin 10 ti. Preţul pân 
Grăcla. și n sustinut că piniru a no: doeul politie dus in această imore.| fel de tipar dela ineeputul 
lutiana chestiunea frontlerei de auă | jurare Ira mslgu= | războiului a blat aproape, me 
n Albaaloi, trebuia să ae țină seamă |ra, printr'o useri va sexanp! di u din cauza lip- 
de datele etnica si că în consecință [mele male de contre) în Mi teziițar e cu 24 până 

provinciile Janine. Arpirocaatro, Ko: [arlontală, n desvăluit incă și fă ra sterlina În tonă, După cul- 
ritea şi o bună parte din Cinmuriu [eesti semnat de tulburări culele pr hanciare englage. 
Vrobulau să fie incorporate In A): |monstitue amestecul Angliei intre | dela Led Yâzbolului, prețu- 
bania popoarele balcanice, en gros su mâă- 


Luerările comisiunii internaţionale 





write problema momen Aha 


Preia, aprig 
3 ln crbatea 
4 “ 


[i 


peulra delimitarea frontierelor, nu 
muigai că sau vesfăgura! In condi 
uni anormale din cauza onupaliei 
militare greztșii a teritoriilor canlea- 

daf au fagi chiar. suspendate 


tale, 
din causa alitudinei nagatiza n eu 
















vonoopul incă din 





d acela para au. 
din cnnau Wafla- 


pa pe șe luptă mal 
te ele pantru fie 
Dinara 


TI 
mate = după cum rele 












pa 








dintr'o declarație a ministrului de 
Hinanțe al Reichului, contele Sehwe- 
rin von Krosigk, — complet asi- 
gurată n contrast cu  războlul 
mondla) când Germania em finan. 
Vată numai 6 1n sută din impozite, 
pe lingă ucensta punându=ae în 
Tuoțiune pres pentru banenate, 
aai costrucția finunciară germană 
este atabiă și deşi nu se pot da a- 
mânunte totug ministrul de finanțe 
a, Relehunul a delearal, că inpoai- 
tele contribue foarte mult In recu- 
perarea choltulelilor de războL 

Mijloacele 'curi sunt necesare în 
afară de acestea nu sunt ereate cu 
presa pentru banenote. Constucția 
Hnanclară a Reichului este astfel 
intogmită incât toate mijloacele 
disponibile ale economiei poliiiee 
sunt canalizate prin diferite cai in 
casa Retehului, Soertul forței fi- 
Dihetare a Relchului constă în 
faptul că Statul are azi în mână 
frâucile din tonte domeniile, Nu nu- 
mai prețurile gi salariile sunt în 
mâna Statului, ci și mișearea de pe 
plața capitalului este sub controlul 
său. O dovadă elocventă pentru si- 
puranța finanțelor esta faptul că se 
oferă po piață imprumuturi eu do- 
bândă din ce în ce mal scăzută, 
Contrariul dovedeşte politica engle- 
să a imprumutului, Inauecenul im= 
prumuturilor engleze de până acum 
a provocat încercarea de a sa mii 


dor). — 


2 (Rador Cores: 


acordat un 


ție, întreținere cara, conform con 





TANGER, 2 
militare 


o și 








COLABORAREA GU 


WASHINGTON, 2. (Ra: 
Corespondentul 
Agenției „Stefani“ trans- 
mite : 

Concentrăvile de forţe 


navale ericuane la Mar- 
tinica, adelupa şi Gu- 
vana franceză stârnesc la 








NEW. YORK, 2 (Rador). — Co- 
respondenti agenției Havas trans- 
mite: 

Campania glegtorală pentru alt- 
gerile ca emlafe a atins astăzi 
punctul Ai [ nant, 
Presedintele Roosovelt pare a 
dispune încă de un număr sufictont 
de partizani Pentru a obține sufra= 
giile unui număr de 261 delezați e- 
lectorali ce reprezintă majoritatea 
colegiului electoral compus din S21 
delegaţi electorali votanți. 

Câteva state, a căror pozitie e 
lectorală pare în momentul de față 
neprecisă vor decide probabil aple- 
carea balantei, pentru unul sau ce- 
alt candidat, adică pentru d, Ro- 
osevelt su d; Wilkle. Aceste state 
ar fi: Pensvlvania, Statul New 
York, Mussashugsals, Dinais si Ohio, 
După unela prevederi, rămân cre: 
dinclogse dilul Roosevelt statele 
Carolina, Florida și Lulslania, apoi 


cele de pe toi Pacificului si ale 
Nat de Sa 


Toate i] vor_ asigura 





dobinzile ca prin ncensta să ne câ- 
știge noj interesați si nattel să an 
învingă insuecesele imprumuturilor 
d, ă nouma: 

PDA tu (ntre politia de tmpra- 
muturi ale Germaniei pi a Angliei, 
dovedeşte care din cele două slate 
este mal puternică din punet de ve- 


e 
dlui Roosevelt, cel puţin 21 dele- 
sati din numărul tota! de S21. 
Neştul de 25 voci uacesare pen» 


tru a obține madoritatea, d. Roose- 
velt va trehul să le obțină printre 
statele in călalca: unile se va des 
pi ade 

1, 


rata campania electo- 





AVIAȚIA ENGLEZA A 
TERITORIUL 


MERNA, 2 (Rador), Caraspan= 
dentul agenţiei Stefuni transmite: 
Cu privire la violarea spațiului ae- 





VIOLAT DIN NOU 
ELVEȚIAN 


june până deasupra localităţii "Paun 
unde unul din nlo sa rătăcit evolu: 
And mult trup deasupra eantoanelar 








tiv, vlolare de care eugleani | Nomande, 
rau pivot, lasate 0 să gta Aa | POERAIAR, v-au urinat drumul et 
dimineațu, se pare că nu ar fi vurbi[ Mani Colon pegiru ms) continua 
în dala precedentă de a ascadrilă] zborul către Italia, 
[1 oh numi de ov sau mi e m iiatretrți piloții stage 
omul aparate. a ațiu! aerian 
ş aparată mu sura! in forman: "prin munatul de Fonda 


(Rador). — In mari ala 
cercurile politice și 
din Tanger și de pe consta 
spaniolă este foarta mult co- 
mentată ştirea privitoare in o | sira, 
plecare din Gibralnr n unui | vapoare sar îndrepta spre A- 
convolu de vreo 60 de vapoare; 
puternice escortate de hidron- 
vioane, torpil 


merloa; 
duce în posesiunile engleze din 
unități Atrica orientală și din Indii, 


STATELE-UNITE VOR OCUPA COLONIILE 
FRANCEZE INDAȚĂ GE FRANȚA VA INCEPE 


D. ROOSEVELT CONTINUĂ A 


MARȚI 5 NOEMVRIE 1940 









NOUL CREDITE ACORDATE 
DE GUVERNUL FRANCEZ PENTRU 
INTREȚINEREA ARMATE GERMANE 
DE OCUPAŢIE 


GENEVA 
pondentul agenției DNB anunţă: 
Quvernul francez a 
nou credit de 15 miiarde pantru (n- 
traținerea trupelor germane de ocu- 


ventiei de armistițiu. cade în sar. 
cina Pranței 

Pânk acum, Pranța a cheltuit e 
această 
Îranci, 


întreținere 50 millarda 


PUTERNICE UNIT AŢI ALE MARINEI 


BRITANICE AU LUAT DIRECŢIA 
ATLANTICULUI DE SUD 


marinei britanioa, 


Wând dirooția Atlanticului dn 
sud, 


După ştiri primite din Alge 
numai puține din aceste 


cole mai multe r 





PUTERILE AXEI 


Washington cele 
comentarii, 
„Neo York Pimen“ serie 
că Statele Unite sunt ga- 
ta să ocupe coloniile fran» 
cese din emisfera amori- 
cană îndată co guvernul 
din Vichy va incepe cola- 
borarea cu puterile Axei, 


FI_ FAVORIT 


i 


mai vit 











D. Wilkie are spruinul satelor 
din Middle» West 

Până acum, victoria pare a îi de 
puntea d-lui Roaseveli cu soelielet 
tul de 5 coutra 4 

CINE CANDIDEAZA 

NEW-YORK, 2 (Andor). — Gorea» 
ponieatal aganției DN transmilv; 

Tn alară ue domoaratul Roosavali 
şi de ropubiloanul Willie mal can 
didaază |n pregediniiu Staielor U- 
mite și ocial-domoeratui Thomas 
comuniatul Browdar, socialistul de 
stânga Alken, proonm şi %ul 
care preconizează  oinlunta 

de, sapa să se 
mad sutoma 

Bing inteles, singuri dai Roose 
a ba aa şaua da atm 
Mesi 


AN D-LUI WILKIE 
PANSERE Du 


BERNA, 3 rad Sr dle re 
at ur agenti 
După 


E Erau 


aittmate 











! ; Supliniri în invătământul | 


profesional 


Drmâtanrele maastre ajutoare, (A | vechime, post ay. maestră, 
înte na fot] Claneiilan M, 
20 „eteeon, 08, ENpltata Amo ari VERMORIA Azi 8. aoere 















(Bi | Răi ui pi cveseătoria 






Cartotul 








































: 
1] Btâmbearu Meletinn, țăaut 12 ant p- 
sg DONSTANȚA vechime, post n]. maestră, de vulpi Burn de | prbgăieia 
m Tileă E. bi arii A TI [i Un vinătie Pinlamtez didu busnă 
Ticeul Pmăustrial de fete He, 4 mul vechime, post aj, maeatra. SIR Irecote în redaația unul mare 
"Teodorescu Ohehrehiti Dra CALAFAT i a 7: , vot ian din. Pi Tovârtinduri [e 
fărie. 10 nn] vechime poat ni - Gimnaziul Industrial fete căci n mar „ATD Ve= | Ger i e d 
esta. Panţeseu Lucreția, rufăriă 15 arh 4, Pintea, uite”, şi Kokte au Esaug RATE alu A Nea peria 
Pandoca Bmlun, vutărie, 18 ani | cehii gugti tor etia „ruĂ j Si Mepuse pe Hilton 0 splendidă | super arat, tataie. 4 > PARE Ă 
vechime ajut. maostră retur. Biedasiţeanu Elena, croitorie 4 anu | E A în | vulpe aralnnte, A A i sal fai | ae 
ger, Virstala,, rottorie. 17 870| poehitime, în continuare — Pont a) ă i mur Ampăgent-o du, ȘI ema sunt [el La pi e n VĂ og ls 
Ptehime aj, mieti nopti, i ! multe în pârdure, ada sări 1 
Ionescu Agila, croitori, 11 nl psi filia, croitărțe, 4 ml ve- Redactorii deschlieră ochii mar). | Bun în. fruntea Buătalor, PR Ang 
Yeohime A, mari chime, post aj, maestri, 
Bistriocnu Bucura, erbitărie, 4 ani 


pr LE |Volpl arniniii în Uhertate. D ptumât| multele Iul exilați mai ara mint 
Ciortea Gheorghiţă, țesut 3 ani : 















































j | Ai eva cine în sa) văzu, Ficeate| nmta virhite de a fi alimentul mă 
chime n). mnestră refug, e, Dos i N Ş și n “nt produsul | noului, In arealul al 18-lea Prmen- 
DGA Mării eitore, ani m. | Nehime, poa 4]. mata | E lime creării ani [Eau e tnt astă 
chimen. macatră i le-a Vhtit aletiind pe Fâmpii. Denii] tru insehwanren coctoPilut ca Brand 
Teodoreitu Solia, croltătia, 4 âni coolere far feilactori ateuu dece să fie nelneze. | de terasei a populației, Părmettiar a | Aa VA au ati 
vechime. a), mhestră rofug. Oprisan Marin, rufărie, 18 anl titori, siripa, inninten tuturor: „regimul | cu varza 
Minculescu Phorteln, cusături ro: | vechime post a), inert i A : Dnr recolta devenea din re în cu] Yogatal bu Mărinate omenie 6 tu | hinturăți fonta 
mâneşti, 3 ani vechime AJ. mask | Costavic! Elena, rfârie 13 anl ve- | PRE d 5 | mal numeroasă, până intro aj când] bereută mat lertină, mat sănătean 
ref Chime, post AJ. tnaeatră, ) ş misterul n font destegal: în Timpul] ai mai irehuinetoasă”. fi eri bietul A i 
CALARAȘI Birbul Elena, craltorie 16 ant vo- râsbolulti Aninhdez Mises pembar.| belaotat ahilar de niadiți. fra dovedit: goți Apoi intibia 
acei? Industria! de fete chime, pont aj. macstră “Int „o crescălăria de vulpi. n tare | printe nitale că sentdbaţi sar & svânta, 0 VĂI 
Ororgescu Zmiliă, croitorie, 18 ax Gimnaziul Industria! fete umăr teuțiseră să stape si fl pe | contine este mal usor da erat, ea | incinigată geti 
vrahime aj, maestră Pârvulescu Victoria, etoltarie 3 arii 1râcuseră vara „In deplină Inulepen.| armldorul fin phine, Cape AREA dum teullla de 
Dumitrescu Mateeia, eroltorie, 15 |vecime. poat a. mnektră oronă aati fentă, priă pădâri, pânn ce au at | facă BE IRU n Fi pinul AaBatieilor. | parle. cumani 
ant vechime_ 8], innesieă, răsbol vel eu vândrarii, Tar stupiin câe potaziu. ca | apel într'a eri 
Culinara G. Maria, croitorie, 13 CARACAL 


an] vechime aj. maestra, liceul induttrial fete 
Enesct Zoe eraltorie, 1i mn vr- Nașou Maria, cerditorie 14 nani 
chime n). mabsttă rofug. vechime past aj, maestră. 
psefer Angrin, țevut, 6 ani vechime] zantaca Olimpiu, erdllozie d asi 
a). maestri ţa vechime, post aj. rumestră. 
Pasat i eee E Pe- | Vlădescu Mitrina, tesut, 13 ani 
ehime aj. maestri Baza” | vechime, initoare rotugiită, 
ie (leul Ceacăresou Mârculescu). | Veohize, miplinitonre refugia! 


x . 7. SEVERIN 
toacă i ae Liceul Industrial feta 
Olăvan Elena, croitorie 3 ani ve 

1—Vătăpescu Fulvia. maestră bu. | „O : 
-bană thime în continuarea pâst aj. mae- 
Wbană gotpodârie stă. 

one; moi Oreleschi Eliza, țesut, 21 ani ve- 
acpApAronosea Sunete, adtoaze |urige, în cabane a! IN RL 


Jer Sibiu T. SEVERIN 
scu, Maria, ajutoare | Casele pimn. înd, dela Adakaleh 
maeiză pucătăcid, Dgtitatul de 4-| aonămn Na crtitotiă di Mal ie 
Pibația mehajat Bucartet chime, post al. maestră refugiată. 
SPALAT — CACAT Marinescu Constanța, rufărie, 47 
Mazia, moostră su- | ani vechime post aj, vnestră răfu= 
piată. 


|aetă testorie, oxid de fler) săntpre= 


Pre | un zhmbaa en a, 
Un rac aduce Btântului | |ionme pentr artriilel. Toate Bette gură de ÎNnă 


Begăi pint euibirite au eajă, e € 
Xaver o teuee pierăntă | a ce su curăța ae carne, A&U, AI 
d etuzi, a ropezeniă, e mai[ii n. 

ntre 24 Btântu Prăneiie Mayer | EA EU ee ou e Mtei-0 AMR 
pittă cu 0 Bârcă cu pânze, dela pernită pâstrată anuma pentr ei, umezi. Aenbaetii i 3 
Ambolâna În jtăulă Bărăn, ca 35 (mu puneti la fiert în haina Ie Parbă dn o pată dl arte, | 
Pipvăauinscă, Acolo pznijor î8- | 4 mpinenac, aste VA dobândi | (13% ina mada, 
piehelia., Pe duh se Fldc o maro | cu)” pooioraii nu Ma piara din | Ut. Di ; 
furtună, Văzând, Sfântul, că batea bulb În curățat ui cartofii înehit li ă 

A amenințată să se Ines, 1 tu 
rusea dela, cât i 9 Ecutunăă în | 2 e =: 
Valurile mări) înrutiate, AUDA cAra LA 
incepu 4ă se roage lui Dumiieaeu ea | cunoscute (1) Yenețe dn F 
să-l scâpa da acestă primețele, A i 
Dar pe când se ruga, lințișorul cru- . 
CL se rupăe și atâttii Oluvabr dis- 


spa ce pace ata | prinse ÎN Magrant Meliet de MI 















































Alună IA Sera, Bfântul Xaver v 
pe țărm, Insoțit de un soldat 


-ă i | [i Al, 
ir, raztlag, tu mezseta învă mul- | Lădahilul gest al unui detectiv leglonar din politia Ga 
Bpâru un 200 AUAta în foarfenul 


VANIULEŢ lui crusta pierdută și îndreptan. 


Gimn. ind. fete 
opestu Maria, ervitorie, 5 anl 
| vechime, pott aj. macatză 
Albulescu Ejena, rulărie, 8 ani 

post nl. maestză, 


Un interesant câa de nituire ta Contorin convțiat, 
potent eri dunineață in Capitală, | sui jujeacu sa nsnzat li 
in următoarele împrejiurbri: wurată, detectivul 
Detectivul legionar Toma Boti | numârându-l-sa g; 
Alexandru din poliţia legionară, sar. | de câte A00 de 1 p 























, p ţ viciul de moravuri, A foat acostat da buzuiar, 
 x = : j (ți două arni-cunosețite proșitite, mitu=| tomaeiat 
se numește | Vultari Elena, țesut, 4 Ani vechi- Un grup de copil dinlr'o pop aeIa n privesc amuzaţi, din | Bă bi | me Maria Berabas Patulea qi Tanţa contisarii date (+a 
je da „Ctevedia- [zno, post aj. maeattă trun „adâpoai”, ja o luptă aerlană co se deh upea căpult lor. | ' 2] |Loebe! Patulea, — proprietareie u- | unde Ul sp fu 
3). de mâestră iu SLATINA Acenstă mișcătoare priză de chipuri nevinomglăi bplimisle esțe ont Al | MA B&l jukoate cae clandeațiie de în. 
Jonescu Anachia, croitorie, 11 ant | EEle MAl frumonse elodii be ctre le-ati MURI i oloialii a Aa y [ri să Dual | rendet-vous, cati cara 4 fost ded. 
BAEŢI vechime post al. maastră, bo), căprui, ș j 4 coperită de politia de moramiri 
Dincă Elena, rufârie, 10 ani ve- ——— . i j inchisă — propunându-şi 
L pet ră ret cehia post Al. ptetad, 2 Pai dada y 50.000 lei dacă îl va redeschide 
Liceu Industrial fete , post naes y d € 
Grădescu Maris, rufizie, D Ani ve- sai i 
vescu eateztpa. ratare, 1 eg( Iri Eee Anti, RE Un jurnal găsit intâmplător, fi ptate 
e post aj. maestră, & GOSPODARIE RURALA DR Date deeetietioă du ei rates dă ad 
Tutărie, 18 ani ve- 


Gradul 1 


a E BA unui năpăstuit după 35 ani. 

























altă sumă desiză de vegetală, 
! nitoare [n Aeelag Linii "a poz A 
stră suplinitonre re- | Avocatul Carlo. (amibică, 03% prea '-A BIBODIE n pal si-a jutat A detectivului că dâcă aesastă sună Peg di 
BătLis ua din personalități  mareante [că să va ze: pi i mâl amintim de S i : este prea mică, să le anunțe pe pro= onal-1WB1onâră (dă 
AILEȘTI ale oraşului Milano. Printre alte și | ehipul în pare It, cei din Jurul TA, ete căt! atinej vor dubla îuma, | 0 e d : 
nazhul Industrial! casnte nenumărate merite care lau tăcut [lul, acenată not $ i Sta Detaciivul sa profăcut a primi | N foentea fe eee ai 
zu Elena. țesut, 2. anl ve- [$ă câștige prestigiul de astăzi ei După eg cre Audio și. & dat Ş & unarea proenetețve și a anun- pe 
continuare maestră-supii- | gi acela de a-şi 1 luat obigauia Să 1 se fabrice 2ă, cu totul ouă | bg ZE | int imediat pe d. inspector Lungu, SA 79 ap 
a susține bâneșie locul la care aldln Piu do ve plânului de con- solul mervietula! de moravuri, 
p ; ZA fost internat după ce i-au muz [iizueție, dupa oăgiia Mau ea = D. inspecter Luni a delegat eu 1 D0i fUNctionări 
La scolile de ucenici Numele marei avocati nişte „mru A Aa Ihacria la facereg „gozhelei, Dă. aerliiă du: L 
atăy pentru meritele sale; "mEBĂBICĂ „Mi apol ln cta 











LA CURSURILE PROFE.- LA cu URI PROFE. | L 4 pentru cele de mare le Pimele zile a rost |ân-se cătea 
SIONALE PENTRU | STORM E EuNTAROCE: | va ati a apa EEE, ua, SR | 9U a, ui ogor n 
UCENICI INDUSTRIALI:| NIC! COMERCIALI: lallințat. Buletinul bilunaz edibat 
AIUD BRAILA de elevii Ueeului, Îi pomereau, În 

ralan la catedra de pâr- Nice Conetar 









escu, tă tronsportându- sm Li 
tântaj i-o 24 la pi- |taurâtul „Carul eu bere”, a t biarul Biâşot, e: 
ca â€! ciontt. dpol llzhioana intoarse | la o masi pe cele două proxenate ch ui 
În apă detecilvul “Tana Soll Alexandeu. din si 
la catedra de| eohjurânău-l de laude, tot timpul 4 patrol e eur dul 
ințe profe: Ște. | numele, , 


iai EBU ua a race] APLICAREA DECRETULUI LEBE PRIVITOR LA. INTERDICEREA E 


a | departameni, 4 verbe 
p | Jivi4) Ohtorthe [LA CURSURILE PROFE. |eâst un cacțel care mupuin dea ci . 
în catedra de partea Ne 


btarară, pă i Ă care dili fin, lori A 
i Ea e lt e mie! GETEA ma el SCOTEA DIN TARĂ A OBIECT ELOR PREȚIOASE [rac rana 



























ARAD 
egcu Oprea ln estedra detin 





” Jurnal, seria de unul din elevii UI 
culci Jon la catedra de partea iite-| SIUNALE PENTRU UCE. d Sg BLA AV at 



































































































iaşi Dai Mer, LMI pat 
4 a Iul conținea amânunte senzaonale Win, serviti pe MOR 
a i e ai Matomaiieai Aurora? cateăra dă | EM. Drtvire la le atacarea (i în. | uter: « Ra e Jdeut cu- | de către bitecțin Repierventării Ex. | şi aul asupra Ir cblecte și Dijuteru, | a: &. 4 
ri Qhtomghe la entedra de partea, pal ai sii burat multă vreme viața liniştită a valea suf op zu în auboț poctiiul, la elbararea for arătate în at, i ala Dani lege e NEI 3 
rien literară, plecare, Meeului ne urmdtoa lepozițiuni cu vor [1 obiizate a le deciara In Bi- 
ARAD E Vreme cateâta de |, Autorul iii mărturisea, euptină | BPlMIZa la. aur, decretului-lega STEF BEVEORRARĂ „ORGANELOR. |zoul vamal de intri 
taOȚIA, Ghoonehe ta cateâra de par- SI * <* [de vemlșcăre, cam sotâniântl tură PA, [ate ONB, scoatere! din ţa ANA, ant 4 ine târă 
Verară - ” din sertarul  administratorului ji 0 La cşireă din țară, organele va- ă 
DICIOSAND TI L] - 
BRAILA No. £ Pt deasa a ceului sume de bani care adunate nu | Eate inter-ia baie Ve conte i aaiRaaiti TE |Dlar se îm da cĂIAtOrulul străla — 
Bi i , Precup Victor la catedra de pir- (i + Biletul | a pletrelor pr bi A posesorului, — la celălalt va ră- 
Elgiu înllan la catedra de par- lea uitezară; ii 408 „pipaita A. pen ir oh mă toată iu tuprea atât Sela se mânt ln vamă pentru a servi că | 
tea stiințiiea u și administrator silit si lea socote- autorizăţia cum $i mențiunea din 4 ? 
Sta „DUMBRAVENI due și neputând Jităica,  lipeurite | TATĂ pietre pri n tacâmurilor | pațaport, reținâni autaziția, tar în 7 Ti a E MEA 
aici DOR Pai n eat 2 ongin at în Cid ID ră în fe tă Rai, de îs ÎN va „dace Mmehițune 49 dalbe, | pu ncțonănii. vamal Însăreliiii ee 
in catedra de A d N să ă _ |Prin aplicarea unei ștampile, = i 
GURA-IUMORULI Duvi cereetari ndelungate, ră | CO9ll și Persanii i a cotor lu- |P pipa mega sganel ample PM pă Cei E da 
ALAȚI No, 1 Ivanovici Nichita Ja catedra de [cute de insă directorul cet, josesorblul pentru n să sere] de ea mă: de ordine seriindii-se cu 0 
. literară "a pt Bo admite iapolere, lar copla se va păstra 
la entodra as Partea lterară. *a putut afla că micul dellovent da ge polere, lar nul chimic și indigo, trecându-se 
4 10G03 e ga i altul de eat, ma pix Di , la vamă, numărul flsel și în pașaport 
HUNEDOARA Opreseu Gheorghe la entedra de |F£le bineticător de azi mad pt La ințoascerea in. țară, punotul| “a aceste (isa se vo brice di alte: 
« Conmantin ia catedra | Partea iterază; Avrkmulia Gh. la] Dorind să nu eompromilă o pâr- Ie 5 fac! Mii de intrare va controla dacă | ob cete dh valoare, ca piu: 
de, partea iiterară: Perga Iom, ja [catedra de partea ștințifieă, sonalitate atât de insemnată, di- tal 5 bijuteriile readuse sunt aceleasi |biănurile sau contecțiile cu blănuri, 
partea ştiinţifică; Mari- PIATRA-NEAMŢ rectorul a chemat pe avocatul Carlo î cu cele trecute în fişe, funcționarii | ete. 
fir, în catedra de paztea| popovel ri E ii Gambara și i-a imânat, cu totul] Astfel de chili vamali însărelmați cu revizia, vor tară a acoățoe să. 
A a epoviei „Văleriu în cmtedra 48| utingherii "uitai din copilărie, | eensoenicele +] semnade control și exactitate ina: 
Sal e 4 paciia Diargăgi rugându-l să facă tot ce-l stă fr] careeii, butoruțiăă r polnd fișa Direcțiune! Reglementă= 
o MEA SIGHISOARA putință ca să reabliiteze pe bietul Ti Exportulul ln ministerul Econo- 
7 rr: me, Sa eatedra de| dinu tetan la catedra de partea | administrator năphstult, ina miei Naționale. 
LUPEN literară. Marele avocat milanez a înmânat [și copli cu on, y 
PE Dacă vor constata nepoiriviri în 
(iati Dal, citate ai Ta.-amu Baroului Teibunalului Milano, o ee. [IOAȚE redus, e UI 
arlea erară cară Modoran Oh, IA eaiăra de par. | Tare, Insoțită de faimosul durnal,| Pi e valofă 


d lor san lor, În- 
PETROBANI tea lilerară prin care isi manifesta dorința da | 10.000 lei BRA, Te 






tiveate natura, teluj si umărul 
Mani N i 

























a es verbal de cuntravenție 10 
ca eateâa de par- TG -XEANT CC ii at i 3 ile admisă cint ta atăt e e at 
ah „„Coamantn, 14 „Fgenara „Dăitra În catedra de] “Tisântu gta să autiihul ăi Putori p) ast. 9 al 10 ai i 

Cea A atiinţitieă partea Jterâră, sefia, n lasat cererea | pe Ai eliberată a) n 
RESIŢA TRG. - OCNA ara. Acesta a cerut apol Tribuna» | nomiei Natioi 
Cea Ohrortbe, ln cateta del Pătureseu Dumitru la cătedra de |liluj reabhitarea lu! "Giovanni Dia= | țin se va eu 
tcp. literari partea literară, manti, todhui ndminiat-ator al l- [unul pentru pi 
SANTANA PT + tului, băfăla l-a tRlt, n e atletă Biroul ului În raza că- 
Idea Mihali, in cui nstantinasea Liviu 1n catedra | de țată unde ne rel so de ru 4 -a 
Pe vicar ce age la atei mă PPS era pre Trail la | ne un sec În valoaie 0. E000ia tă, a puue, sf Biroul rama ja, eare a | cari tac 
catedra de cunoțtinle profesianale- | rata, ul a elat procesu) verbal, lat at dul= mitaze 
IMIBOARA Nr, 1 comerciale, în i exali lea, împreună vu pasaportul se va tră În 
„Marele Voesod Mihai” LA CuRsuR Pilot fără pleloare |! din 98. Bo drabiadal 





Ing, Btefita Btebieu, la cavetea de SIONALE 
Albulescu 


Na 
Reglementări Ex- 
cioțiizie  protestenale; 





T def 





Prârul Aria Oreen du Pildeitia, «| Una va 
catea, lipese a: | dell 
Oh, don, în pateera de c poleit el, pote, Ar 3 


să A p 
prodesiorale: Achim N. Potre, în Doboş Margareta la catedra de accident de tren acum trei 
cutare de cghogtințe profesionale. runotinte profesionale, fie pilot, Inimosui Aro, în 




















IN LUMEA LEGI 






















serviciul religios 
dela laboratorul „Iefal,, 


7 industrie chimico-f armaceutică legionară 


mele „ICFAL” (indus 
farmacentică națională) 
vitatea prin ofi- 







meo Grigoresru, 
ic Sintea, prat. GA. man 





de preotii A. 
Sf. biserică Gar- 


biserică Si. [s'a servit o 





dr. Radu din pur 
i de agricultură, Bi 


Dela Comanda mentul legionar 
al Materiilor Prime 








le de închiriere. 


COMUNICAT 





propună un legionar pentru condu- 

cerea Centrului județean al Mate- 

Tillor Prime comunicând de urgenţă 

mumele şi adresa acestuia la Co- 

E mandamentul Legionar al Mate- 

Ea Nr. 41 (telefon SAT.5I) : măre- | riilor Prime, București. str. Cobălce- 
înremului, sau magaziel, adresa | acu Nr, 41. Telefon 3475. 


— BE ea 


Cadavrele a două legionare, descoperite 
pe muntele Piatra Arsă 


In ziua de 30 Octombrie a.| biserica Domnească din Buş- 
e. lucrătosii Gh. Scoranu și|teni. In fiecare zi, legionari şi 
Morel Gheorghe, au găsit pe| legionare stau de gardă la ca- 
Piatra-Arsă cadavrele cama-|pătâiul eroinelor. 





Su și dorese. să le pună ln ăls- 


ţia „Bătăliei Materiilor Prime”, 
imn sam contra plată, să comuni- 
1 Cmandamentului, în str. IOobăl- 





proprietarului, precum și condițiuni. 


IORDAC 





Nu ereă că a existat în ] 


altă figură ma! proemineni 
1 | blândete, camaraderie și credinţă. ca 
Nlecară. 






chinuri spălmâni e 
unde comisari și agenţi jidan! cano- 
neau până la refuz pe banii noștri 
camarazi. Nicoară era senin. Astep- 
ta parcă izbăvirea ultimă. Ca și alți 
comandanți, era veșnic pribeag. Ne 
vedeam zilnic. Vesti aduse tainie de 
la sorn-sa Marieta, dela Suzana, îl 
bucurară nespus. ȘI se mira, cum am 
scăpat de vigilența matoralut co 
mandant de lagăr să nu intrăm şi 


Se reamintește șeţilor de udeta să | noi în vreo pușcărie pentru atari în- 


drăznel. 

Cade Belgea arestat, Nicoară con- 
duce bine grupele, Ne vedeam de 
treburi deși incrurile începuseră să 
se incurce deabinelea. Printro m!- 
velnică trădare, Nicoară cade și el în 
ghiarele Prefecturii, iar sbirii nu s'au 
dat în lături să nu-1 chinulască tra- 
pul. rupânăa-l tendoanele dela pl- 
clornl drept. 

Din camera de tortură, în bună- 
tatea lui fără margini, trimite un 
bilet camaradel dr. Ana Marin, prin 
care o roagă să albă grijă de „inge- 
Tașul îngerului care-l chinuește în 
beciui prefecturii, bolnav în spital. 
Biletaj este dus chiar de respectivul 
comisar bătănș. 

Dar aceasta n'are importanță, bă- 
tala și martirizarea continuă. Bine- 
le-1 bine. Este trimis la Vaslui. 

Ziua de 30 Noembrie 1938 îl ridică 





radelor 
Patrichi Tăroiu. 


inaniției, 


tele fete fogărite de tirani mu 
mean de foame și frig, 
colț de stâncă. 


Post e noastre de radio au di- 
ri, următorul editorial: 

au publicat eri infiorăloa- 
rajit ale monptrilor cari, 
celor mai nemernice 

ale crimei și demenţii 
are, au uels pe cel mai cu- 
bilea= dintre ȚIil acestei 









a 





area lui Corneliu Zelea Co- 
d cale, mal ales prin cumulul 
de lasităţt și Josntele, de invergunări 
ș! :naime ce nu se aăharan E mDar= 
ică ucigașii au continuat să-i 
că și lesul, una din crimele 
care rușinează o Mntreagă Malorie și 
Injosește conștiința mană În genere 

lare fără sfârşit. 
desigur, chinultor pen- 
tru un am. din orice parte a lumii 
11 de străin de noi, — e în- 
| 1 ia cunoștință de pulinla a- 
1 rmenea teşiri, na name, din 
dar chiar din animalilalea 
isIrează totuși în desfășurarea 
mai crudă, e anume țărmurire 

"Ivă a feroeităţii. 

! aceștia trimiși din ladu- 
timelor adâncuri ale urii, uci- 
rari poartă, penlru olensa aa 








Maria Vaida şi Sofia 


Medicul legist a constatat că 
legionarele au murit din cauza 


în timp ce părinții le cre- 
dea plecate în Germania, bie- 


pe un 





gând pe Corneliu Codreanu, — nu 
I-au omori, totași. De aceia, i-au 
impuscat cadavrul. Deareia, l-au 
deshamat ca săi ardă cu vitriol. 
Simfeau nevoia să-l amoare Intr'una. 
Iși dau seama că el trăia, trăia me. 
rea. Nu-l puteau ucide, nici cu 
sireangul, nici ca glonțul, nici cu vi- 
trtolul. 

Era mereu prezeni, — cum este 
şi astăzi, — dominând peste nemer- 
nicia lor și peste restriștile noastre 
ca și peniru mileniul ce Incepe, 

Cetind grozăvia reparlajelor des- 
pre uciderea Căpitanalui, — spaneni 
mai incredintali ca oricând: 





TRAIASCA LEGIUNEA ŞI CAPI- 
TANUL ! 
Comunicat 


Toate unitățile legionare 
cari participă la sărbătoarea 
legionară dela lași, din ziua de 
8 Noembrie, vor veni cu stea- 


guri. 
SECRETARIATUL GENERAL 
AL MIȘCĂRII 





totdeauna, mume româneşti, 
! inpişi incredinţarea că uel- 


2 Noembrie 1940. 


STIRI 


„ul temeilor voluntare „Făari- 
Homâniei Mari”, invită pe ca 
u sediul str. C, A, Bosianu 

+, Mereuri $ Noembrie a, e. 0- 
! precis, urmând a vorbi dna 
n Tell, despre datoriile Me- 

1e Legiune. 
ale 


e grupelor de 


sindii 


Veonomice a Mişcării Legio» 
a in mod regula 
um urmează; 

le Publice Late 

e Private 


după 





Toţi legionarii cari tac parte din 
corul legianar Bucureşti sunt obligaţi 
să vină regula! la şedinjele corului, 

* 

Toti legionarii din Capitală, 
stiu conduce molocicleta Şi au timp 
liber, să fie prezeni luni, 4 Noem- 
vrie 1940, ora H30 dim, la Arcul 
de Triumf, pe terenul de spori (in- 
trarea vis-a-vis de Strand). 








cari 





* 

Cererile de judecată cu privire la 
conduita și atitudinea din trecut, 
nefiind actuale, nu se vor mai adre- 
sa deocamdată consiiiulul de jude- 


In privința celor cari au un ca- 
racter de actualitate, Consiliu, de 
va 


Li 


în cimitirul dim Bușteni. Incă două|în ochii tuturor, dar mal ales a co- 
camarade, meren prezente în ultimii | mandanților de lagăre, care tocmai 
doi ani, căzute ta luptă pentru bira- 
Cadavrele au lost depuse În | inja României Legionare. 


RADIO ROMÂNESC 
DESPRE MAREA CRIMĂ 


prin această tărie morală l-an soco- 
Ut primejdios, 

In Mai 1939 este adus cu alţi ca- 
marazi bun! la Miercurea Ciuc, în 
zorii zilei, și cu el yeniră o groază de 
vesti imbucurătoare, 

La școala legionară din Ciuc vena 
acum sutletul Jul Nicoară, za să con- 
tribue la cimentarea prieteniilor şi 
la educarea noastră spirituală 

I-a reuşit pe deplin 

A captat pe toată lumea şi se ul- 
tau cu admirație și respect la e! și 
unii din comandanți! militari, aproa- 
pe convinși de dreptatea și biruința 
legionai 

Când a venit Nicoară în lagăr, a 
venit și atmosferă  dumnezelască 
de binecuvântare, ce s'a lăsat asu- 
pra-ne. 

Posturile noastre, rugăciunea con- 
timuă, slujbele călugărești de zi 
si miez de noapte, disciplina mai 
strânsă și băgarea de seamă ar tot 
ce se face în jurul nostru, (Să nu 
uităm anul greu 1939, când lagă- 
rele erau bârne în ochiul chiorulul). 

Lesăturile cu profesorul Nae Io- 
nescu și bătrânul profesor Codreanu 
ne inflăcărau sufletele și le 'sâru- 
tam misivele Jor înțelepte, care ne 
dădeau seva în trupurile noastre 
uscate de durere. EI aranja totul, 

Nicoară veșnice pretutindeni, Sta. 
bilea legături, și comunica ordine și 
sfaturi tuturora. 

Inţelepciunea lu! Nicoară a inde- 
părtat mitrallerele de noi. 

Sedinţele de culb, cu caracter de 
sezătoare erau modele de organiza- 
re și suflet legionar, 

Totul lua ființă prin gralal ivi 
dulce și gestul Ini autoritar dar plin 
de prietenie, 

La 6 Iulie, copilul Nicorestilor este 
sărbătorit de noi, Implinea 33 ani. 
1 sau înmânat darurile noa 
zori, ! s'au cântat cântece, | 
poemul nașterii lui binecuvântate 
de Dumnezeu. 

ȘI astăzi îm! sună în urechi! me- 
lodiile funebre par'că cu care l-am 
trezit din somnul iul în care visa 
o Românie Mare, poate. 

In ochii Jul au mijit lacrimi de 
bucurie si ne-a multumit miscat a 
dame de dragostea noastră, mani- 
testată în chip dulos față de el. 
Participa la orice manifestare a 
gărului gări, wolleybali, 
turi, tri românească, coruri ea- 
maraderesti, unde ne arăta splendi. 
da-i voce de bariton, 

Mal malt, spre a îi cât mal util 









































HE 


E ai 





ŞI Dumnezeia: 
coct mâncare bun 
conomie săravână 
tățirea hranei! ci 
de piept și stomac 

Intro seară vi 
şi galben ceară 
Jeşinat.  Sărim cu 
grabnic ajutor. Th 
che că-i mort de f0ă 


Ne lipsea subs 


eu tații.că Nico | nostru 

cea din zori până ÎI moapte, mănca 
extrem de putin Si făcea post ne- 
ru Miercurea sie pentru 
curățirea sufictulul Zina se ruga, 
noapiea se ruca, ÎN zori se ruga 
pentru biruința 

rea noastră. Ostagi 
nului, păzitor al 
cesti, neinfricat a 
legionare, a înfri 
net în glas. 


mun- 








ICOARA 


a Magăralui, 
saferinta fizică și desehise a 
lumină spre cerari. e că 

Nici un lant nu-l atinge pe NI- 
oară, desi se prăbuseste cu dna de 
de camarazi Jesaţi în 
mâniosni comandanţ de lagăr, stră- 
în Ja nume și simțire românească, Și, 
€a din morţi. sare în sus 
până în vănătări: 





NARE 


Acelas pas. acelaș cadență, sro. 


laş elan. 


La colul spre apa Oitalal, ja so- 
mitraliera curma 


Trăiască Remmânia Legtonară! 
Trageţi bestilior şi "n mine | 





labit, 


* 


Legiunea n plerdut în Iordache 


cei aleși. 


Tată un camarad care nu poate 


“ |înlocult nielodată prin nimeni, 
căci a întrecut prin sufet, vremel- 


nicu! lui omenesc, 


1. G. Dimitriu 


grafele legionare 






lanţuri de 


răeneşte 


ȘI, au tras hainii. O rafală de 7. 
B. închis ochii jul dutoși și j-a 
înălțat sufletul spre Dumnezeni cel 


Nicoară un mare și însufleți, ostaș, 
care a înțeles pe Căpitan și sensul 
istorie ni mișcării ca puțini dintre 


Dacă se vorbește despre credință, 
Jerttă, jobire și derotament se vor- 
Veste despre Nicoară, mort în cre- 
dință nestrămutată; cavaler nepri- 
| bănit ay onoarei Jezionaze. 


Cum pot funcţiona cinemato- 


Se aduce Ja cunoștința taturor ca- 
marazilor din intreaga țară, că orice 


3 





Să insămânțăm cât mai mult, cât mai 
repede şi cât mai bine 





te ri pentr 
pa tnmaiii da rima 

mutare sa 
detin mai fericit în fuma. Bi 
Ipsenseă și ndei să lichideze îndeme 
nui metiv i celor mortiţi să ntre 
mese plagari pe teren, să a me 
văte iei să tânțeneeă brațni sitem 
malul cănd seârte vămimta rai. 
toare 


Chei aul i vs fi rama emiliat 
lat „va fi aura) cate va intra în țară 
pentru a aesperi imensele gnlari pn 
care trebue să le ample regim! e 
astăzi, din caura anei veehibmatațel 
regimurilor de ari . 


Sa islaxim zisele trumnane, se să 
Vuerăm nganreie căt mal mal? si cat 
mal bine. SA nu rămână um pair 
în pământ şi mtasămânțat. 
Să înțelegem en toți 


Namai printre înverțunată inene- | 


dare _a tatarer btaţeler 
rom răzeumpâra idaleia tratata. 








rilor regimari. semai prtai 
Bilizare n Se 
clasa 


ma- 
îmtaror forțelor, vii aie 


i vam pe 
intârzieriie 
candiținifla eltmai- 

de pâna acum, 






esa Hi temelia viitoare 

Să mn sa piardă nici e di, miei o 
loTă în sceantă imeleşinre ea gr 
Mțila de netnehipult nle ceasutut 
e Taţă. 





Guvernul a luat măsura înțeleap- 
a nor desceneantrări masive în 
Car ca brațelor harnicilor fii ai 





de îm 













parnnta 
He din nou puse în slujba [ță: să insămânțăm căt mai mult, 
ici erentoare eat repede și cât mai 





STUDENŢEŞTI 


D. general Antonescu a venit în ajutorul studenţimii dela Sibiu 


D. Genera! Antonescu, Conducă-. cel „Herma”, azi proprietatea „Fine 
torul Statului și Presedintele Con- |cli Românești”. Ministerul Educaţiei 
sillului de Miniștri, văzând sreută- | Naţionale, în prezența Presedinte- 
țile de încartiruire a studenţilor dela | tul U. N. S, C. R., a făcut lormele 
Sibiu, a decis deschiderea umul cre- |de cumpărare, urmând ca in cel 
dit extraordinar de lei 5.000.000 | mal scurt timp <ă se înceapă Imeril- 
pentru cumpărarea unui imobil care |rie de amenaiare. 

Vica memată mana no că noi ai e 0 

sum: cui - 
Sera ii = dn i, vea, ită acestul gest, casa lor; 


Rectoratul Politechnicei din Bu- | Calea Plevnei 16 bis, desehiderea 
euresti aduce la cunoștința earpu- |Cântinei studențești, 
lui său didactic și a studenţilor că | La cantină vor Ina mata ziinie 


solemnitatea deschideri; cursurilor [intre 500—1009 studenți. Cantina 
are loc astăzi 3 Noembrie 1940 orele |nu servește masă pentru partieu- 


Pentru studenții 





iu 


1. Serviciul religios, 

2. Cuvântul Rectorului. 

3. Lecţiunea de deschidere a 
cursului d-lui prof. C. Neniţesca cu 
norestai „Materiale rezistente sin- 

ice". 


întreprindere cinematografică por- 












«hip şi legaţi 
moarte. 


nită din iniţiativă legionară, va tre- 
bui să fie autorizată de către secția 
cinematografică din Corpul Munci- 
toresc Legionar. 
Şeful secţiei cinematografice, 
” HORIA IGIROȘEANU 





Tinuta legionarilor cămașă verde. 


Deschiderea cantinei dela 


refugiați 


Departamentul Burse și Ajutoare 


din UNSCR. a ezpediat la toți sta 


„Casa Studenţilor” 


Azi, Duminecă 3 Noembrie ora 1. 
are loc la „Casa Studenţilor” din 








$ 


Evacuarea popu'ației din terito- 
riile cedate a ridicat diferite pro- 
bleme economice, printre care şi a- 
ceea a situației comercianților și 
industriaşilor Fâmâni ' din acele ți- 
nuturi, ce sau Ye/giat în teritoriul 
Hber, lăsând tot ce au avut dincolo. 

Mare parte dintre ei mau putut 
pleca decât cu tecice au apucat la 
repezeală, însă tu dorința fermă de 
a reincepe aci eu puteri crescânde 
negotul lor, 

Guvernul țăfi sa sesizat de a- 
ceastă problemă, ;i pe lângă Japtul 
că a acordaț atestor factori econo- 
miei ai țării importante scutiri de 
impozite, a mat prevăzut ca pentru 
intreprinderile comerciale şi în- 
dustriale dim eritoriile evacuate, 
care sau refugia! în teritoriul M- 
ber, unde si=au inmatriculat firma, 
vor fi date la stâdere pentru tmpo- 
zitele datorate pe A Piri 4m- 

meri şi li se tor stabili not împu- 
puri mai sau imdustrial, 





















iHunilor directe, 
ea celor ce yor în- 


cepe noul in teritoriul Iber, 


guvernul a 1 a reducere de 
1a impozitul va stabili, pentru 
exercițiul ei Aceeasi. reducere 
se acordă si păliiru primul an de 


funcționare, 
Pentru 





camarazilor sa obligat să ajute Ju: 
Hemeleanu dentistul nostru. in ca- 
litate de ucenic. 

La inceputul Ju August, pentru a 
preintămpina jaful majurilor jan- 
darmi însărcinaţi cu aprovizionarea 
noastră, ne-am hotărit să ne ocu- 









Inuputiei 
pere dela da 
prinderii în 
cele ce se y 







i <ucursale. exploa- 
in teritoriul liber, 
zute mai sus se 


ŞI INDUSTRIAŞILOR DI 


la 25 Noemvrie expiră termenul pentru depunerea declarațiunilor 
in cauză-Ce scutiri se acordă refugiaților.-Termenul dela care 
incepe calcularea scutiri lor 


vor acorda la toate contributiunile 
dimecte si indirecte, in legătură cu 
întreprinderea reinmatriculată. şi în 
aceleaşi proportii. 

Intreprinderile care vor intra în 
categoria celor de mai sus, bencfi- 
ziază deasemeni şi de scutirza to- 
tată de plata oricăror taxe si impo- 
zite datorate statului, județelor, co- 
munei, câmerei de comert si de in- 
dustrie şi uniunii lor, pentru taptul 
reinmatriculărei îirmei. 


STIMULAREA INFIIN- 
ȚĂRII DE INTREPRIN- 
DERI NOI 

Pentru a se veni în ajutorul ener= 
iilor creatoare, guvernul țării a ţi- 
nut să dea o mână de ajutor acelo- 
ra care vor a înființa nou! intreprin- 
deri comerelale sau industriale. 

Astfel, sa prevăzut ca refugiații 
din teritoriile evacuate, independent 
dacă înainte de evacuare erau sau 
nu comerelanți sau industriași, cari 


PR 0 NR IEI SR Ip PUZ IA-TI EQ 
CUTIREA DE IMPOZITE A GOMERCIANȚILOR 


N TERITORIILE EVAGUATE | ema eee 


deal şi Cadrilater data de 1 Octom- 
vrie_1940. 


CINE FACE OPERA. 
ȚIUNILE DE _ REVI- 
ZUIRE 


Ministerul de Finante a decis ca 
operațiunile de revizuire a impune- 
rilor să fie făcute In impozitul co- 
mercial şi industrini de câtre con- 
trolorii şefi ai administrațiilor de 
constatare dela sediul întreprinderii 
sub supravegherea şi cu verificarea 
administrațiilor de constatare, pe 
baza declarațiunilor de impunere pe 
care intreprinderile interesate trebue 
să le depună cel mal târziu ln 25 
Nosmbrie 1940, 

împunerile noi vor îi stabilite de 
orțanele prevăzute de legea contri- 
buţiunilor directe, pe baza declara 
țiunllor ce se vor da în condițiunile 
noului decret lege de scutirea de 
impozite a comercianților și indus 
triasilar din teritoriile evacuate, 

Pentru cazunle de revizuire ca și 





vor dori să înființeze intreprinderi 
moul în teritoriul Iber, vor beneficia 
și ei de scutirile și reducerile de taxe 
si impozite prevazute pentru între- 
prinderile arătate mat sus, 


LA CE IMPOZITE SE 
ACORDA SCUTIREA 


Pentru a nu se da o interpretare 
eronată legii prin care se acordă 
scutirea de impozite a comerelanti- 
lar si industriașilor din . teritoriile 
evacuate, ministerul de finante n 
ținut să mrecizeze că prin impozite 
si taxe în sensul acestui Decret- 
Lege se înțelexe orice impozite şi 
taxe, privind intreprinderea comer- 
clală sau industrială și datorate 
Statului. autorităților locale sau ari- 
căror instituțiuni publice 

Scutirile de impozite și taxe nen- 





tru trecut operează nu mai in mă- rd 


sura in care debitele respective sunt 
neachitate. 

Drent date de evacuare se Vor s0- 
cati: pentru Basarabia şi Bucovina 
de Nord data de 1 August 1940; 
pentru teritoriile evacuate din Ar» 


tru cazurile de not impuneri, ale 
retete care au sucursale, 
exploatări sau agenții in teritoriul 
liber, inainte de a se comunica con- 
tribuabililor respectivi deciziunile de 
scădere sau procesele verbale de im- 
punere, ministerul de Finanțe a di 
pus a î se inainta pentru verii 
dosarele cuprinzând toate Mort 
referitoare şi anume: procesul var 
bal de cercetare preliminară, cu 
toate conxtatărite, toate actele si 
datele avute în vedere. decizia de 
scădere sau procesul verbal de, îm- 
punere 3! o descriere complectă „e 
detalată a situației întreprinderii. 
Comunicarea deciziuntar de scd- 
dere sau procesul verbal de impu 





& 


truca 


Ace. | 
Tatort econom |aturale, 
siguri că nu d ae pa nici a na- 11 din 
iar in ; 
A date Ei 


Cursul 
“despre Itorla pleturii 


denţii refugiaţi. anunţaţi în timp la 


noi, formularele de bursă. Formi- 
larele completate trehuese expediate 
cel mai târzin până la data de S 
Nov. UNS.C.Roulai. Cele sosite 
după această dată nu vor mai fi 
luate în considerație, Rugăm pe 
d-nii colegi să ințeleagă că na putem 
laștepta, cu  rapartizarea burselor, 
tuni intreg, 


pe luna Octombrie 


Președinții de Centre vor inainta, 
dă urgență U. N. S. C. R. tablourile 
de bursieri pe luna Oetombrie 1940 
intocmite conform  dispozițiunilat 
noastre, 


Studenţi: car! au avut anii dces= 
ta bursă, se vor interesa JA prrşa- 
dinții de Societăţi de situnția bursel 
lor, Până la data de 3 Noembrie cal 
mai idizu, tablourile de bursieri 
vor fi la casleria U, N. SU. R. pei= 
tr a sumelor de plată 
După azeastă dată nici-o moditi= 
care de late nu va mat îi admisă. 


ȘTIRI 


D. prof. Rudolt Esper dela nl 
versitatea din Viena va ține o pre 
Megere la Facultatea de Litero din 
București, Marţi 5 Noembrie e, ore= 
le 6 d, a. cu subiectul: „Noile carca= 
tări arheologice ale filialei din Vie= 
na, a institutului arheologie ger= 


man”, 
Intrarea liberă. 


+ 

D. profesor dr, T. Gane, va Incepa 
cursul de Puerleultură, cu studenții 
anului al Vi-lea, Marţi 5 Noembri 
ora 10 n, m. la Inatilutul de Pueri= 
cultură (Leagănu! S|. Ecaterina) Pia 
fadrcutui de Triumf No. 1 şi va con 
tinua conform rograrulul 





D. conferenţiar Al Buxuloceanu 
iși deschide cursul său da Iatoria 
Arte), ln Facultatea de Litore, Marţi 
5 Noambrie, ora 8 d, a, în Amiitea- 
trul pentru Tatoria Rombnilor, 

de anul ucesta 


1 d. a. şi Vineri dela 9 la 10 
datiieari va avea loa Bâmbita, 
la 10 Ja 12 dim, a 









Societatea Studonţilor în Tealg= 
gie anunţă deschidere ci 
iza [ 4 Noembrie 1440, 

nea! 

Prelegerea de demhidere, Va 

4inută de d-nul prof, Thoador | 





N 
arii vor veni în cămagă 


_ 


Dam... PN AN N N AI 
„CUVÂNTUL“ iN ȚARĂ 
OI IPEE 


RĂȘINA RI-SIBIU 


Dantima goolnră. — Pe ziua 


Noambrie sin deschia cantina $eu- 
dară conform oră primite dela au- 





taritățile superioare. La cantina Eco; de Ginz Metan, d tal se 
Iară care Ponononesă Pe „IADgă | Sediul ete donehia in fiecare ei [utilitatea Meta Iul it 
escala primară Nr. 1 inu moasa zil- [unde ea dau Iămuriri, se atrânge (le- [niprejurările ela tau Ra Ea 
1 dela arubele scoli | rul vechiu vi se primenc danii pen: |miătorul comitei dei aenduce Pi 
alitate. tru jutorul leton ședinta de onoare: dr, lohan Ziekel 
Recrutarea tinerilor premilitari. — |  Ajatorul onar. — In comuna [primarul orașului; președinte setiu: 





In localul șecalei primare 





tingent de premilitari din 
poastra 
Dale organizația locală legion 


r, 
facut eri de către d. dr. Romi 
Blaga vizita mealeală a noului ev; 


de 1) ohideroa nouluy sediu, unchi 


Aici sa ţin gedințele cuiburilor 
mai ales şedinţele generale, 








nonâtră a lunt flintă o subrecții 





ulua | Autorului Legionar sub conduc 








ari. rele 1R el 18 In mediul organiza! 


— Organizația locală, până la dvs ! leeale, 





BÂRLAD 


Noembre o șezătonre.Ilterară pen: 

tii 1992 de n se inaerle tru mărima fondului „Ajutorul Le: 

Dont E, dea et umana e acte masei COR TE DR 
ani 


Primăria orașului nostra, a eondam- 


pentru contravenție 
e următorii Infraelori: 
Scarvelis la 4000 | 


nat 
speculei 
Brutarii 


Maria Bnlmus In 300 lei, C. Lăeustă |tinerii născuți În anii 1921 şi 1022, |perele lor: 
por a 400 i] 


Ei 





Ia 300 lei și za: 
le 5000 lei, Sandu Andrei Ja 
Ion Corheiu 1500 lei amendă. 

Vietimă a cntremurului. 





tre cui 
dimineața zilei de 22 

Si 
Teri 





dim viață. 


Parchetul a autorizat inmormân- 


tarea, 


O Jamilie intoaicată ca pește, — 
In localitate s'a intimplat o neno- 


str. 
Lui 


rocire, care n făcu o victixmil. 
Familia Gheorghe Buiac din 

Trei Erarhi, compusă din soție 

un copil, E'au intoxicat eu peşte. 
Copilul Gheorghe de 1 an și 


uni a murit depe urme acestei in- 
toxicări. Părinții săi eu scăpat cu 


viajă 
Parchetul a autorizat inmormân: 
tarea vieHmel, 


Pregătirea premililară in fad. Tu- 


Subinspctoratul P. P. Jud 





— Am 

ile produse de 

relata! le tim; Toaca ar hu ta 
Octombrie 


2 a adas la cunoștința tinerilor 





zaji. 
e, 
dispensaţii din contii 


Tosa mo4b și 1041, 


39, 104 


ji 


nitatea inceperil noului en 
tar, În care vor asista autoritățile el 
vile și militare, 


e 


tul local find sesizat că 


pus deshumarea cadavrului și 
rea autopsiel. 


muna Clucer-Cahul, refugiată in lo- 
calitate eu locuința in hotelul Bu: 
ropa, a Înceret să-și pună capăt zi 
lelor, bind o mare cantitate de spiri 
denaturat. 

In stare extrem de gravă a fos 
internată în spitalul Beldiman. 


părăsită de concubinul el. 
Poliția face cercetări, 


ROMAN 


Amanunte supra deraarti 
ia Mirceşti, — Buntem in 


staţia 
Mircești. In această gară se afiaun 
vagcn incărcat cu opt cal, pe care 
a soldaţi se strătuiau să-l ma- 

e singuri prin impingere, A- 

cest vagon ajungind ia ac, din 
pricina pantei, a trecut pe linia pe 
care după câteva minute trebuie 
ze trenul personal Nr. 5009 


Dornești— București, 
Acarul ma putut obserpa ma- 


nevzra ostașilor, fina 
ploae se ndăpostise nezăpr- 
Ou toată truda soldaților, vago- 


că 

















nul cu cei nu a putut fi readus de 
pe linia sosirei trenul! ob 
teva minute trenul d-a 


Jicut apariţia, surprinzând vago- 
mul militar, pe care l-a tamponat 
cu putere sfărâmându-l gi arun- 
cându-l de pe linie, 

Din pricina șocului, locomotiva 
trenului a deraiat, răsturnândy-se 
şi ea și târând după dânsa vagonul 
de coletărie, 

Mecanicul Poca, care se afla 
locomotivă, din 
mașinel, si 


Cel opt cal ce se afluu in vagon, 
au fost literalmente stziviți, O parte 
din cai ce mai dădea semne de 
Viaţă au fost impușcaţi pentru a fi 
scutiți de chinuri. Un paznle ce se 
ala În vagonul cu cai, a scăpat ca 
prin minune alegându-se cu o lux 
aie și cu spaima. 

Perturbări. 
re a mulat Liniei 
ri cu ocazia acestei decaleri, 
Teieaua a fost avariată pe o lun- 
Eime de circa o sută de metri. Până 

d ca locomotivei, care, a 
i Brave avarii, gi până la re- 
tacerea Uniel, circulația trenurilor 
Sa făcut prin trensbordare, priel. 
Li mari intârzieri, 


ca 














lângă chestura 
poara, au reușit să aresteze ma 
=părgălori, printre care unul 
rit de mai toate polițiile din 


1ni 


Astfel stând lucrurile, cioentrea 
nu a putut fi evitată. 

Vinovăţiile nu su putut fi etabi- 
Hte încă definitiv, 

Oereatările ce sa duc, caută a 
elucida deraiere, care, numej unei 
adevărate minuni, nu s'a transfor- 
mat într'o catastrofă feroviară, dat 
fină faptul că trenul era supra 
aglomerat. 

Imediat, sub supravegherea orga- 
nelor C.F.R, s'a pășit la refacerea 
Hniel, mcrările merrând destul de 
Ereu din cauza timpului nefavore- 
bl. 


ŞTEFĂNEŞTI-BOTOȘANI 


Senzaţional arestare a unui bogă- 
laș evren, — Face senzaţie în Jocall- 
late arestarea cunoscutului bogătas 
evreu Adolf Șailofschi, comerciant 
de eberestea din Stefăneşti. Numi- 
tul a fost arestat de organele poliţie. 
neşti locale, trucă în urma unei 
informaţii primite, i s'a făcut o per- 
eheziţie domicillară și 1 s'a găsit, as- 
cunse sub grinzile casel, un revolver 
Browning și un număr de 22 car- 
tușe, 

In declarația dată numitul neagă 
că acestea ar f! ale lui şi precizează 
că sun! proprietatea unul alt core- 
liglonar gnume Ghertz care s'a refu- 
giat în Basarabia, 





Spărgători arestaţi. — In ultimile 
zile organele biroului judielar de pe 
munielptalui Tirmi- 


i cual 
E 


Sp In 





Astfel, a fost aresta! Oito 


hcria care a suferit pagube mari [etate de 41 anl, originar dia SU 

fl păeina detectiunei ltntei a|eare venit la MHimiponra de ceia 
fot: fabrica de zahăr „Danubiana“, |scur! timp, a reușit folagi să a 0rte 
fire nu a ma! putut” primi cale |mai puțin de irelsprezere  Iositunii 
Perie o sută ce vagoane de efeclă [În cursul cbrora A furat mal ui? 
€4 veneau din spre Paycani i eare |mașini de seria, bijuterii, hai uta 
urmau să alimenteze fabrica în a» |Pani, În Valoare aproximativ e i 





'p când, datorită ploii, ce 
ia praf cadă din abundență, 

Mvatori nu mal pot face tan- 
sporturile lor 





si-si intzeru 
săptămână 


ni 
dale, 
vândut ln dit 
și Sibiu, 


Tohbă Petre 


slert de milan. 


Cu ocazia 


primelor cercetări spăr- 
ilorul a i 


recunoscut toate loviturile 
arbiind că jucrurile furate le-a 
eriţi indivizi din Arad 


Au mul fost arestați deasemeni 





Tunetinnarea motoarelor 
Cereetările: Organelea 0, P. R. au 
pigit imediat !n facerea cuvenitelae 
cercetări pentru a stabili impreju- 
Tăriie în care sa petrecut deraterea, 
cât si pentru a stabil! vinovăție 


unde 
mai multe lucruri 


şi Real Ladisau, asupra 


drora nu găsit numeroase chel fal- 


se și două pile, Imaţi din scurt au 
recunoseul ci 


A ei sunt autorii furtu- 
In firma „Furnier”, de 
au Iuat numa de 354000 lei și 

de imbrăcăminte, 


ui săvârșit 


Eu putut afla aste] că Un sit client ul i 
r iției, anum, 

teze se ulieu în presa vugonalu! | Gheorghe Iulian. În E de 39 uni, 
cu ca! pe care î! impingeau, obser- abia scăput din pușeărie a.foni are 
vâna ului, mu lămst [int în era rporaerii comise Ja d. 
Vagonul pe lrde ferindu-ze în 1 Pevel Bentu. din str. Petru Ra, 
tari. La cercetări a recun, 

Mecanic! de pe locomotivă, Foca, | au!nrul şi că lucrurile fura 


și de tren Tăutu, dim wrictra! 


cal pă le vândă la cârciumi 





arul Ada: 


două camere din localul! „Conu! 


dlui Invătțător Severin Stan satul 
comuna | parnizoanni, Zilnie se primese dorin: 
Hi pentru ajutorul legionar Intre o: 


ședințele de instrucție In unul din 


Prima şedinţă se va ține Dumi-]); 
nică 8 Noembrie er. la ora 8 pe 
terenul sporiiv al Liceului Codrea: 
nu, cu care ocazie se va face solem- 
vremili- 


Mori din cauza bătăi. — Parche- 
Joeultorul 
Gheorghe A. M. Cercel, din comu: 
na Corodeșii, județul Tutova, deee- 
dat In 23 Sptembrie 1940 și ingro- 
pai În cimitirul satului, ar fi mu- 
rit în urma umor lovituri — a, dia-|rilor primi 
face- |d. 


Incercare de sinneidere, — Tă-|j) 
năra Maria Maney, originară din co- | Lespezi din jude 


Motivul acestui gest este că a fost 


umericului și a ploii dese mia au 
putut Combi obstacolui de pe H- 
mie. 





TIMIŞOARA 


- [eltorilar ea discuțiunile să fie amă- 


MEDIAŞ 


!nliințatea Kiitatei 
pie Prima sedință 
ven, Roşia” a fost prezi 
Andrei Popovie 


irimt 

















i, col, rezervă Dospinescu Io; 
pregedinți: dr. Muresanu 
d-nele  Polberth, Dulner şi Dorin 
ler; secretar: 
ri 












Hei 





Buc 
în 


Stau Inscris pân 
ni 329 membri, 

Sezătoare literară, — Gruparea re: 
vistei, „Lanuri”! cu concursul Aso: 
clației Scriitorilor Români din Ar: 
deal, orianizează 








cretarul general al ministerului 


di: ViPapilian, 
ine, Gr. Popa, Al 





Constan 


Li t M, 
Dima ete, Co 





slonare și naționale. 


TG, - LESPEZI 


Instalarea noilor ri 
Lespezi, “FR rii 


1940, în prezența d-lui pretor al plă- 
asisten 


sei Bireţ ţ în ţa funcționa. 
mia! nu depus ati Antul 
Popescu, pentru funoțiu- 
nea de primar și d, V, Blomanea, a- 
jutor de primar Ja primăria comtinel 
jul Bata, în locul 
- | d-lor Gh, Popovici şi Gh. Arseni, de- 
- | mistonaţi din această calitate, 
D. primar Tr, Popescu este unul 
1| din cel ma! gospodari și cipatiţi Jo- 
cultori din Tg. Lespezi, bucurându- 
se_de simpatia tuturor lespezenilor, 
ar d, ajutor de primar, este 
ai și 


ră 


T| 


t 
vrednicul nostru camarad 


y u 
Măsuri gospodăreşti în Jud. Făgă- 
e — Prefectul judeţului Făgăraş, 
a luat o serie de măsuri pentru buna 
gospodărie a comunelor. Acum după 
ce Wa terminat cu numirea definiti- 


„Crucea _Ro- 
filialei. „Cru 
i de Ina. 
eclor JA Să 






îi a ri Be p PRR au jud. Tr. 
u care vor fi reparti-| Mare; a font invilat și d. V. Biriş, se- 
Ja legea | subcentree Ja t 
Sunt obligaţi a urma cursurile și |interne. La şezătoare vur citi din o. 
e Paul 


rul Reuniunii Meseriaşi- 


lor Români, dirijat de inv. G, Popa, 
va întreține publicul et cânteea Je- 


iLă Ă 
, — In ziua de 26 Octombrie A 









Domen 


2 


Î aepomibliitate pe 
brie 1640, persona 


a 
Trifănescu I., ca- 
Mihail. Crişan; cenzori: Crăş. 
nu Oct, Sonen Al, Olteanu Ion și 


“medie. veterinar 
p 1ceit medie vete- 


pentru siua de B | Ioan 


Nicolae, medie ve- 


, jad, Cai: de. 
voterimar hergha- 
, medie veterinar 


erghelle, Y 
JUDEȚUL MARAMUREŞ 
Dr. 


, media veterinar 


MUREŞ 
Dr, Weliman Martin, medie vete- 
Tinar clro, Reghin de Jos; dz, Wit- 
! veterin, — circ, 
Reghin de Sua; dr, Fieischer Gheor- 
ghe medie primar n! oraș. Tg.-Mu- 


reg. 
Cimunnii: dp, Btreitrerdt Vi, 
medic veterinar. hi. 





vă a primarilor, a început să verifi. | ctre, 


ce activitatea acestora și anume în 
ce măsură vor corespunde sarcini- 
lor ce le-au foat inri late; pentru 
prosperarea satului respectiv. 

In acest scop a fost dată o clreu- 
lară tutulor. comunelor. 

Insemânțările. — Insemâni 
arăturile de primăvară d 
ordona! primăria nu vor stagna sub 
niciun motiv. Cuiburile legionare, 
vor ajuta familiile celor penru: 
Acolo unde nu se poate faca cu mij- 
loace locale, se va raporta, pentru a 
se putea lua măsuri dietate de tm- 
prejurări, 


ările și 
cum e 


BUZĂU 


Muncitor tălat de tren— Ieri du- 
pă amiază PA când  lucrâtorul 
Gheorghe Z. Iordache, din echipa 
de revizie nr, 2, traversa liniile din 
gară. a fost surprins de locomotiva, 
nr. 50444, care Î-n fracturat plelo- 
rul stâng, 

In atare gravă, Gheorghe 2. 1or- 
dache a fost transportat la spita- 
lul 1. C, Brătianu, unde ! s'au dat 
primele ingrijiri. Sunt puţine spe- 
ranţe că va scăpa cu viață, 








Dr, Banca Irata n SII uiortosă, 
prim. a] județuiu!; dr, Grigoriu Chi- 
Tan, medic, veterinitr de ctre. Su- 
purul de Jos, 

JUD! 


JEȚUL SOMEŞ 
Dr, Rozogan Gavrilă medie vet, 
circ. Gherla; dr. Dan Ştefan medie 
vot.  Chlochiș; dr, Kiss Carol, 
medic, vet, circ. TgsLăpușului. 
JUDEȚUL TREI SCAUNE 
Dr. Keoos Fruncige, medie vete- 
Tinar. prim, al jud ; dr, Wag- 
ner Brimo, medic , Ozun, 
JUDEȚUL 


Dr. Hagl D. Ivan, medie veterinar, 





mescu care a refuzat să | le cumpe- 
re, lar apol s'a dus la losit Grosu, 
din calea Dorobantilor, care | le-a 
cumpăra! pe nimic, Făcându-se o 
descindere |n acesta toate lucrurile 
au fost găsite, 

Cm actele dresate toji spărgătorii 
au fost inaint rehetului în ata 
re de arest, 

Dela liceul industrial și de conatrue- 

Hi. — Directiunea liceului  indus- 
Irinl și de construcţii edilitare din 
localitate, aduce la cunoștința celor 
interesați că ministerul n aprobat în 
mod excepțional un nou examen de 
selecționare peniru absolvenții licee- 
lor industriale, 

Examenul va incepe la 5 Noem- 
brie 1940 și se va ține în localul 1I- 
ceului industrial, 

Muneltareşii, — Faţă 
la indiferență a condur; 
de zahăr Taţii de nevaj 
privitor ln sporirea. si lor În ra- 
ori cu scumpirea vieţii, mancitarii 
au Inaintat direcțiunii fabricei de 
zahăr Freidort un memoriu prin 
rare cer ca în termen de 4% ore să 
Li i mărească salariile cu 50 lu 
sută, 


Conducerea fabricei a cerut mun- 











de complec- 
erii fabricei 
ilor, 









pate până în ziua de 2 Noembrie, 
peniru a se pule» lua contact cu di: 
recțiunea centrală dela Bucureşti, 
singura in măsură a decide, 











oaia Mufe i IAB petre, 
medic vater. i dr. a- 
av doan mieăie + dle „Cam: 
„ Cocalov Alexa medic et, 
ori Dmgia, 
JUDETUL DUROSTOR 
Dr, D. Peleg, medie vet. 
+ al judeţului; dr, Atanazov A- 
le, medic vet, i 
. Radet Ivan, rau wat, Kurthu- 
nar; dr, Kalcoi medic vet, 
circ, A 
DESTIDUNRI 
paid rae'ot aria, A 
au trecut ocupa! 
ărăaina ul, so dea- 
tă 
RE DATA DE 1940 
Grădintea, 







ore. Po- 
„pe data de 15 





ea În dispo | 
administrativ din ministerul Agri 
mas in teritoriile ocupat 


oemailine D. Ohiţlta, 


gTharti 















nibiitate 


iilor ră 


1 Augnugt 1940, 
OOMISARIATE PENTRU EVALUA- 


DIN BUCOVINA ȘI DOBROGEA 


Prin deciziunen ministerului n- 
griculturii domeniilor dela data 
de 1 Noembria 1040, vor finaţaca 
pentru evaluarea. terenurilor și tn- 
ventarului populației germana din 
Bucovina și Dobrogea, urmitonrele 
comiiaarta te 


I. Un Comianriat General cn se- 
fiul ln Gura Rumorulai, condusa de 
d. D. Ohiţolu, inginer agronom con- 
siller din Ad-ţia Centrală a Minis. 


tarului. 
II. Trei Oamisariate regionale, cu 
sedini indicat mai joa și anunti; 
D La Râdiuți, sub 
d-lui. Gh. Otulel, 
șet cam 1 den 1 0.AR. 
2) La Gura mb 


pers 


A da data res! 7IZ. Nonămprezere Comianriata 1o- 
peetivă a în! rai acestei I- [oale în Bimbvina, ca sediile md. 
vluni, se consideră tretut în - | este mal Jon CA anume: TE 
ruj ocupat de URBE (Bamtredit) și| 1) Ia RAdiuți, sum conducerea 
se iasă În disponibilitate pe data de | a-ti N, BENdAțeanu. Inge 


patul 





nom clam II, setul ccolului aaricol 
Bubeava, 


ata, E ocolului agricol Salea, 
7) Digești, mb conducerea 
d-lin Ciobanu Teodor, ing. gr. sta- 








ducerea d-lui O. Driigocecu 


a 


Producţie! Vegetmie ngrioole, 


4 


ISIS) 
i 


Tribunalul Iiţov Sooţia IV-a c, 
în cărăfleitul dloz A. Doltin, 
șădinte și O, Râșioveanu, jtidecâtor, 


Inalta Curte da Casaţie şi Juati- 
ție secţia III-a, a stabilit zilele a- 
cestea o importantă jurisprudență 
în această materie, 

Căpitanul Nicolae _Dudnleanu, n 
chemat in judecată Trlb. Ifov sec- 
ţia Il-a comercială, pe Năstase Sâr- 
bu, comeciant din Bucureşti, pen- 
tru neplata sumei de lei 300,000 in 
cambil, ce pârâtul refuza să o achite 
pe motivul că, semnăturile de pe 
cambii nu sunt ale lui. De oarece 
el nu ştie să semneze, 

Tribunalul a respins acţiunea, gă- 
sind-o neintemelată, 

Ajungând la apel, Curtea reţi- 
nând motivele Tribunalului a res- 
pins şi ea apelul. 

In contra acestei decizii reclaman- 
tul a declarat recurs, iar Inalta 
Curte de Casaţie prin decizia Nr. 
958 din 1040, a respins recursull, 
motivând că; Semnătura unui ne- 
stlutor de carte nu poate îi altă 
decât amprenta lut degitală și deci 
el nu poate ataca în fals semnă- 
turile, așa cum î se cere de câtre 
reclamant, cl numai in cazul când 
acenata i-ar fi fost alterată, 

In speță dovedit fiind că pârâtul 
nu ştia să semneze, susținerea recu- 
rentului bazată pe dispoz, arț, 102, 


» [167 proc. clv, de n se considera fap- 


tu pârâtului de a refuza să se ins- 
crie in fals în contra semnăturilor 


ANULATE CI 


Deotunctul Emil Socec, vânduse 
soției sale, cu puţine zile inainte de 
a muri, importanta creanţe (sulte 

rivilegiate rezultând dintr'un par- 

), cu preț de 5.000.000 let. 

Moștenitorii depunctului au atacat 
această vânzare, printr'o acțiune în 
anulare, întemeiată pe dispozițiunile 
art, 1307 pi 040 cod, clvil, care pre- 
văd că orlce vânzări sau donațiuni 
dechiznte intre soți sunt nule, 
Cumpărătoarea, Ana Bocea, n opus 
Intă ei lunea lipset de calitate 
a mosteni! 





TOT DIN ALE 


cător de instrucție Oda- 
escu dela cabinetul II, a continuat 
eri cu aslduitate anchetarea unora 
din falpuriie săvârșite da Hisenborg, 

EI isenberg, 


î) 
une mâna pe averea delunelulul 
Dao RARA pi a plăsmuit și fasii» | Bis 


cat acte de ale Justiției, introdu. 


când] coțându-le 
este 








entru a di 


dau 


E ra ce n aa 


[i] 
Roui, Vama, 
, — Păitinoaas, 
Vechi, 
și Pojorata, d, inginer a; 


E, 





RECONFIRMAREA MANDATULUI DE ARESTARE 
AL D-LUI EUGEN TITEANU 


d 
“pu 


EX rai oa 





"SEMNĂTURA: UNUI NESTIVITOR DE GARTE, | îs 
NU POATE FI ALTA DECÂT AMPRENTĂ | Cere 


GITALĂ 


din cambil, ca o recunoaștare, este 
neintemelată, deoarece apelanțul 
este dator să invedereze şi să do- 
vedească că acele cambii emană de 
la intimatul căruia 1 le opune, 

Că in conformitate cu diapoz, art, 
1177 gi 1178 din codul civil, când 
cineva este pus în fața unui act 
sub semnătura privată, cărrula i se 
Btzibue, trebue snu să-i recunoască, 
s'au să-l tăgădulască în termeni ca- 
tegorici, In acest ultim caz, Justiţia 
urmând a ordona verificarea ac- 
tului; 


Că din cuprinsul art 162 proc, civ. 
și următ, care organizează proca- 
dura verificării de seripte nu rezultă 
că cel ce defăimâlnd că actul ce 1 
se opune nu este scris sau aubscris 
de dânsul, să fie obligat a se inserle 
în fals, lar refuzul să fle considerat 
ca o recunoaştere implicită a actu- 
lui cum În mod greşit susține re- 
curentul, 

Inscriacea În falp cate lâsntă In 
Mbertatea şi congtiința aceluia că- 
Tula | se atribuie actul sau sem- 
nătura, 

Că din moment ce intimatul se 
conformase dispoz. art. 1177 cod cl. 
neretuneacând. semnitura, incum- 
bă reclamantului să facă dovada 
contrarie a afirmațiunilor sale, 








NU NUMAI VÂNZĂRILE INTRE SOȚI POT FI 


ŞI CESIUNILE 


cină nu intră in ințeleau! noțiunei 
de „vânzări” sau „donaţluni“, in- 
terzise între soţi, 

Moștenitorii reclamanți, nu pus 
conchualuni în sensul ințelamului ge- 
nerie, că orice tzansmistune Între 
soți este interzisă şi că orice con- 
Hnuntor al persoanei defunctului, 
nai oxercita zisa noțiune în anu- 


După deliberare, 'Tribunalu! Titov 
8. II-a C. C, n admis acțiunea re 
clamanților  mostenitori, anulină 
cestunile transmise de ml Socec 
soției sale, astfel încât, pe cale da 
suceoslune ab intestat, acele orean- 
țe revin moștenitorilor, 


LUI RIZEMBERG 


9 cerere de aciune de di 
FDliraă de inchiriere, ce ară ți ua 


muita, 
Aconte plăsmulri, sunt cercetate 
ace cu ele, vi i 
Li 









e cabinetul II, deaur 
a vlovedi Biierberg că gen, 
van, eră În deplinătutea 

Alge mintale şi că putea fuge 


onalului e e 


Inzpestor. ci 
tru valorifieai 
3) La 






















amenda 
căile din ra 


comisariate lot, 
Dama 


propunere. fi 
ngronom conatiiee D 
misterul să 1 de 


3 mo 
1V, Comimaa 
Dobrogea. cu 




























LPT a 
lama II dela 







vea griului, 







d-lul D. Tieulemeu, | 
dea LC. AR, 





lei 







































nar ta Gozp 
pi A 













La cabinetul X Instra; 
ce Gea = con! 
a 

în conărcerea 
hard, 

Se șile că în acest aero 
vreesc, care În reali 
je fanereasoraiel, [3 
riți o sumă de indivizi, Ji 
fapt pentru cari toat 
decăţii, 


Daţi judecății 
că au vândut 


Ministerul  Exonbmiei 
direcția nelivării. prod 
trolul prețurilor, A 
Hi să! legali, a a! ei 
verbale de contravenția 
comercianți  restauratori 
vândut carne în zilele 
trmvenind astfel dispoai 
cretulul lege din 4 Mark 

Gheorghe Niculescu 
los, Mihai Mrayn No, 






A 
cina 































regii, ate, Batigtai 


Amendaţi a 


JA 








datei, & 

veşti, a amendat eri pa că 
ri Bercovici din Bula 
Rahovei 119, cu suma d] 
pentrucă  susnu 

spoculă Micita. 








Reorganizarea ministerelor 
in cadrul Statului Legionar 


peatru punerea în aplicare a De-, Natlonal 


«ul Lege Nr, 3072 din 7 Sep- [reorganizare a mii 
r 






tru coordonarea între diferi Minele de, A si 


tele | Statului, Bala-M 












general al Monitorului Oficial 


D. 6. Papanace, subsecretar de 
tat la Ministerul de Finanțe a sem- 
nst decizia prin care d. avocat M. 
| Lefter, director general a? Moni- 
torulul Oficla! si Imprimeriilor Sta- 


toiul a lost autorizat ca In numele 
ministrului: 

a) să Inehee contracte prin bumă 
ivolală pentru furnituri, transpor 


b) să aprobe 
de licitații până 
chasiv; 

c) să ordonanteze si să manda 
teze plata orlcărei cheltuelj anga: 





nistrațillor  imanciare sau Bănci 
tur, lucrări, _arendări și închirieri | Naţionale a României, unde Direc- 
de Imobile necesare direcțhunii gene- | (lunca Generală are credite delega. 
rale a Monitornlui Otkial si Impri- |te sau cont curent, 





din Basarabia şi Nordul Bucovinei 


Toate persoanele refugiate aia Ba- 
sarnbla pi Bucovina care au bonuri 
de imbrăcăminte, eliberate dela Co- 
miwariatul Basarabiei și Bucovinei 
să sa prezinte în zlole de Loni4, 
Marţi 5 și Miercuri 6 Noambrie, În 
Dracea Beşia, Biroul Refupinjilor 
Amzei No, 12, intra e 
mele gi 16—1 tra a ridlea 
- tmbricămintea aprobată, 


Duph aceasta dată, orice bon este 
anulat, 

Voenioii refugiat încă neptasați, 
precum și cel ce doresc să devină u- 
cenioi, me vor prezenta intre orele 
8-12 și 17-20, în st, Cobălcescu Nr, 
41, la Biroul Veentedor de sub com- 
ducerea d-lui dr. Daraban. 

Cei afiători im provineie vor a- 
dresa cereri în seria euszinilui birou, 


Atitudinea obstrucționistă 


a guvernului maghiar 
Când desminte Budapesta... 


Presedintele Consillulul de Minis- 
tri, pu are nici un motiv de a-si 









Postul de emisiune maghiar și a- 
gentia telegrafică ungară, revin cu 


Legionar, a proeotaloe 
[nt vetoririma 


Atribuțiunile d-lui av. Lefter, directorul 


meriijor Statutul, Până la 300.000 tei 


adiudecări pe haza 
la le! 8.000.000 în: 


Inte și Tichidate asupra caseriilor 
direcțlunii generale și asupra admi- 


Dela Comisariatul general pentru refugiații 


pearteptate interpretări asupra des- 
mintirii publicată de presa română 
bn lezâtură cu atirmaţiile neinteme- 
late ale postului de Radio Budapes- 
ta in ce privește asa zisa tormula- 
re de către d. Plomer Gyarlas și 
pretinsa respingere a unei propu- 
ner! prin care sar îl solicitat Inati- 
tulrea une! comisluni mixte româna» 
unzare, pentru reglementarea sta- 
tului minoritar din ambele ţări. 
Cercurile bine inlormate “precl- 
zenză că d. General Antonescu, 
Umducatorul Statului Român și 


Tiindnee Jteucțte Mudridten 


pirica mb semmătura d-lui — Harald 
Laur coresmdentul său din Bucura» 
1 urmatarea corespondență. intitulata 
Toomna bucureşteană” al cărei tezt 
U redim integral: 

4 Bucuresti un semn Predia că 
vara: tigânella fiorărme da pe 
SMlanu. au dispărut, Ac 
sul cumpâza flori dela 
8 au uontt mile aapre, tare 
) rmesul comertul de 
«Omen se gândac la imbrb= 
* ca vară. me mal având elanul 
1rverite de care apartine îi poe 





acut 
ardui 











13 pe surtzile Buoeărestilul, 
ue ualtormele germane Oli- 
"mari germani want ebleatul 
avere din arrtea prepulețiel, 
* irapezabiiă. mg piete miei 
1 Dimie pu e rupt, teii gunt; 
Vera adeniră Mrerataa acetat 

Pe Caima Virtarimi, n molânt 


za 


schimba atitudinea și stărule dim- 
potrivă în acelasi lermă hotărire, 
care se explică prin atitudinea per- 
severent obstrucțlonistă a guvernu- 
lul maghiar. Se reamintește toto- 
dată că hotărârea guvernului ro- 
mân a lost delinită și pe larg moti- 
vată în memoriul depus la Buda- 
pesta de d. ministru plenipotențiar 
Valer Pop, şelul delegație! române. 
Toate cele susținute in acest me- 
moriu Își găsesc o permanentă și 
dealtlel! necontestată  Indreptățire 
In realitatea laptelor, 











rate de atitudinea unela din părți 


ludoii, |— ziarele din Budapesta continuă 
partampiăt, Drecira pi oi ar“ referent titular la Ministerul Finam: [să adopte un limbaj nepermis, le 
monirarea pi Statutul |tefor, ca membri In Comishme. câte ori este vorba de ţara noastră, 


ATACURI LA ADRESA 
ROMANIEI 

Cu o rea c“tdință, explicată poa 

te de acea „mobilitațe” caracteri- 

stică nesfârsitelor contrazieeri ale 

spiritului mashiar, mânaitorii de 

condei dela 


noştri de Stat, 
Nu ma! departe, acum câteva zile, 
ziarul „Pesti-Ujsag”, caro poartă 
E» răstălmăcind 
d-lul general 
Antonescu, Conduchtorul Statului 
Român, publică un articol plin de 
injurii la adresa României, pe care 
o caracterizează ca „un culb aj de- 
zordine! și murdăriel”. 
Faţă de această atitudi- 
ne incalificabilă, care ru- 
ie În mod brutal un anga- 
ament luat în cadrul 
ne 








dapestene, ocupându- ne 
în câteva rânduri de ren- 
lele stări de luoruri din 
Ungaria, care caracteri- 
zează ne deplin „civiliza 
ţia” din pustă, 


CE SPUN SCRIITORII 
MAGHIARI DESPRE 
SITUAȚIA ȚARANILOR 


Ceeace usurează enorm sarcina 
acestel replice, este faptul că nu 
suntem nevoiți să facem altceva 
decât să reproducem — într'o mă- 
sură foarte redusă — unele crâmpee 
din studiile sociologice sau literare 
ale unor cunoscuți scriitori maghia- 
ri, care nu se sflesc să desvălue 
toată tragedia de care este consu- 
mată tărănimea maghiară. 

Astfel, in cartea sa „Po- 
porul _puntoi“  ncriltorul 
Iuliu Miyâs, descriind via: 
ța țărănimei maghiare, a- 
rată că acenată țărănime 
este considerată în Unga- 
via ca o simplă aneră la 
nensfâryitele latițundii alo 
magnaților unguri, 

Goza Fejn infățișează 
pe țăramul ungur „don 
brăcat, flămând, chimuit 
și batjocorit de magnați 





Budapesta mu scapă 
niei un prile] pentru a ne atacă, tle 
răstălmăcină măsurile de ordin în- 
tern din România, !le comentând ca 
rea credință declarațile oamenhor 


ANGAJAMENTELE LUATE 


car, 
trdeno — din Bit | al 
viei — în c1ttfhe prainto. 
rice, la un 119 bu anima 
lele, 
ŞI repotim, nceMâă suni doar, câ- 
teva exemple! 
Imprudente! 


misiunei aviatice 


de Stat 


D, genera! de diviale Speid), setul 
misiune! naronnutieăi germane În Ro- 
mânia şi ofițeri! din eomandamentul 
său nu oferit netă la Ath Pa 
as comităzilor lor din a. 











lace, o m 
po oare presa română l-a viațla românenscăa 
respectat  dintr'un ele-| La accent “ublune, care Inthre 
mentar bun si me _so-|şte legătura s'rintă dinire sburătorii 
cotim azi obli să dăm |români și per IL au participat 
o scurtă replică prosei bu. | 1.1: comnnor Dapgre: 


comandor 


Pop, secr al sernlui; co 
mandor Suteu, coloni Dinulescu, co- 
mandor Gărleanu, cal, dr. Răduje- 
seu, căpitanii Cenuşu, Drăgoescu, 


D-na Himmler 
legionar d 


PREDEAL, 2 (Prin telefon), — 
Azi, la orela 1[, o delegație compu- 
să din d-na Himmler, soția minis- 
trului german al S. S,, un general si 
trei ziaristi au Viz'tat Cimitirul Le 
pionarilor dela Predeal, unde sunt 
inhumate rămătițe= pământesti ale 
leglonarilor martir! ucisi la Mereu» 
rea Ciucului, Vas!u!, Bucuresti si în 
Dobrogea, 

Distinsii oaspeti, după ce au vizi: 
tat urnele maăztirilor din bisericuța 
mică, au trecub printre mormintele 
legionarilor pe Bari au depus bucha- 
te de flori. 

In întâmpina saspetilor au ve- 
nit legionarii din carnizoana Pre- 
deal în frunte cu legionarul ing 
Lernălescu i Ec: din  ganizoana 
Brasov în Îrumle cu legionarul | 
Cosmoiu, lămutirile necesi Mind 
date de lealonărul dr. Ciora Virgil 

















NU-ŞI RE 


Presă budapentene, (nik, 


D. gen. Speid], 


0 Masă camaraderească 


aViatorilor români 
A participat şi d, comandor Jienescu subsecretar 









a Vizitat cimitirul 






————=— => 














SPECTĂ Confruntarea 















un grup de 7 tineri | N 
cântaseră n impiedlea nt iaaa 
dat de artista de gheto Aldy Thai 
n! Asupra locului de unda au pornit 
ta pentru asasinarea color 7 


moderi s 





deci, pe conlraţii huda- 
Destani, să se ocupa mal puțin de 
stările de lucruri din România și 
mal mult de mizeria și tragedia mi- 
Monnelor de tărani al unei Ungarii 
„mhenate” In leudatlmul e] anacro- 





Comisarul Oprol 

a matalul. ce animal 
Bârese prin en; 
inehitat În pri 


Lguran 
'eţiomase damă 
se carenu legionarii 
„n font anâlat aau- 








conducătorul 
germane a oferit 


chutau, după 
cum am maj seria, să arunca unii 
Maapra altora vina și întrucât ma- 
joritatea Joe nu lnat parta sau stlan 
de Aproapa tente asasinatele, cn- 
[x za n tăcut eri noul cantran- 


Aa fost comfrantați colonelul 
Panalteseu, comisarul Oprolu, Po- 
eseu Jandarmii, asasinul Incota- 
nantalai  Dumitreseu si agentul 
personal al lul Gabriel Marineseu, 
comisarul Patriei, asasinul Niea- 
Matei Nieolesea și comisarul Dumi- 








ftreneu, dela brimada moctală n jul 
al Aerului Paristena. 
Comisiunea a stabilit In Capitală, 
Gâlorghlen şi locotenenţii Sehmalţ și [multa amânunta asapra asasinata- 
Linculeţ, lor făptulte contra legionarilor, în 
In spiritul tradiționale! camara E 


deril care uneste pe aviatori, ofițerii 
din cele două arme surori și-au co. 
munieat impresiile, animați find de 
Almiăminte alese pentru vii. 


colaboai 5 
general, de. divizia Spalăl, con- 
aucinsrut malai mata f ri 
mane 3i d, c-dor Jenescu, subieere- 
tar de sla! al sernlal au inchinat 


pentru M.S, Hegele Mihal | Fue. 


Aducerea în ţar 














hrerul Cancelar Hiller și pentru pro- 
speritatea aviaţiei române și ger. 
mnne, 


dela 


Jeri, ln ora 11, au fost aduse ln 
run vagon mortuar, venind dela 
Constanţa, rămăsițele pământeşti 
ale lui Mihai! Adalbert Blenche, fost 
prim-secretar de legate si membru 
în comisia română dela Odesa, 

Miha!! Adalbert Blenche a incetat 
din viată, în urma unui atac de 
cord, a doua zi după sosirea co» 


ela Predeal 


După acest plos pelerinaj. oaspe- 
Hi au părăsit cimitirul Intreptându- 





mislel la Od 
se spre maşină, Însoțiii de coman-| La gară, în atară de familia și cu 
danți!  lexlonari din garnizoana |noscuţii defunctului a mai fost 
noastră prezent un număr de funcţionari 
Dela Cavaleri „Ordinului Mihai Viteazu 
ela Gavalerii „Ordinului Mihai Viteazu 
Pentru lua de 8 Noembrie crt, Ministerul Apărării Naționale va a: 
Cavalerii „Ordinului Mihalu Vilea- |eorda camarazilor ofițeri aetlul per. 





rul” «unt rugaţi să He pettenii la 
ora NAD la Cercul Militar Bucureşti. 

De acola vom merae in corpore la 
Diterica Mihai Voda. 

Un Te-Deum va avea lac la ora 11 
In prezența Majestății Sale Regelui 
Mihai | ai a d-iul general ton. Anto- 
neseu Conducătorul Statului_Ramân, 


miata necesară, 

Ținuta: campanie eu pelevină. 
Pentru camarazii ofițeri de rezervă 
ce nu au jinată militară, — pelerină, 
edetulă şi haină neagră. Decorații : 
numal „Mihat Viteazul”, 
1nitatea auțletească a Țării cere 
nrezenja tuturor 















După. serviclul velialos, Cavalerii 
se vor prezenta Majestaţii Sale Meme: |  Delematul Cavalerilor, 
Iul, la Pataj [n BAGULESCU 


PRESA STRAINA 


Wtare germane, Ofițerii români și cei 
germani fortate cu bârnicie. In haal- 
ul hotelului pot fi văzuţi câtiva engieu 
cu fete ingrijorata. Athente Palace-ul 
a dom multă vreme citadela aganiilor 
Intelligence fervice-ulul, mazcaț! ge 
eireuimutanță în comerelanti și mlarinti. 
Alei se țineau conferințe importanta, pe 
vremea când Anglia npera înch să-l zeu 
pească olenaiva economică în Bakani, 
De iei me puneau în executare planu- 
mile propagandei engleze, Uliimii engleri 
din hotei trec prin momenie grele, Bunt 
deaientați și surprinai câ nu-i,mal 14 
nimeni în seamă și că nu ii se totâmpiă 
miznic, Nu sunt câtuși de puțin intaze- 
sanţi, și 1 dau perfect de bine seama 
de scanate. In tirapul veri aveau încă 
planuri mari. toamna Însă ș adu uni- 
formele germane în București,  Uitimil 








„vvrarala etarmule, On grup 
e atit adunat în firul Dul 
1 exercită emaaerla GU 0 
peturi În anmaată DEampA. 
! Imlrante uit mei multime! 
mur emianeali. Bpecta- 
iară muia, Do aut 
a solarii mă se hadardaze 10 


1 de acestă a, 
. Minea Palace, 
tite alaturi de cal 

mase comman/inraeăitil malauzli rd 








Li 


taia | 


englez din Athente Palace în fac ba- 
pnjele, - 
Deemupra capetelor noastre ma nui 
motrarele pricanelor, Ommenii se pres 
pe sira și priveme În sua. Avlonnele 
e apropie și me distinge crucea Incâni- 
pată. Un măldat român de lângă mine, 
pune foarte mecentuat „Mei Hitler” 
Fate ponie singurul cuvânt 





rată Ă 
Poehrezuli fetaaptă mândrie şi imau- 


flotize in inimile românesti, Bunt sena- 
mele vimbile mln laptulul că garanția 
germană n'a fos o simplă promisiune 
m că România poate proceda în toata 
siguranta la reorganizarea a și că-și 
poata reompaniaa armata potrivit ul- 
malor experienta ale războiului, 
Armata nostri nu Intâlneşie nicâari 
neincredere. Vehiculele noastre militare 
sun examinala cu cehi cunaseători, On 
menii pipie roțile, Propaganda engleză 
Tăspândise poventea că germanii nu nu 
cauciuc și că datorită acestei lipae, vor 
pierde răzbalul, Germanii au o gumă 
mai bună decâț cea naturală, pe cea 
sintetică. De necrezut. Cine cunoante 
limba germană intră in vorbă eu cam- 
duektorii, Unde au luptat, cum e în 
Germania, dacă le placa în România și 
multe alle, sunt întrebările care Ul se 
pun roerey, Crucile de fler pe care le 
poartă foarta mulţi dintre soldati și of- 
veri, ntârnese multă canmderație, 
BolAaţii nostri varbeae despre biicuria 
cu care an fost anlulaţi în România 
Dacă populația civilă a fâcui toate pre 
gătirile peniri primirea drapelului ger- 
man, arăta română s'a depășit prin 
urmlele cu care a întâmpinat pe cama” 
razi! germani Moralul armatei român: 
"a refăcut, Ea are acum indatarirea de 
n desen! un prețica instrument, de luptă 








au ajutorul per 

Influența getdân! iusă, nu se louis 
tează numai Î8 Iatructia militară, Pe 
cani! s'a inehiă BRPoeitia cartii germane 
din Bala Dalai, Bâre a avut amet da mil 
de vizitatori, Ile tara (n care cartas 
franceză demmitiii 4 fost un mare tute 
ces. Regimul Melăar a dat drumul eAr= 
ilor germana DEOhibiie din 1993 Income 
ce, ama că CFO de cărți gurmane 
cragte repede ÎN asta me Mal ai 
intâptuirile permăne pe taten artiste, 
musica! și atiințille. Hans Carosaa foar= 
te sărbătorit alele a citi: cin operele sale. 
Walter Giaaeking & dat concerte cu Mă 
arhipline. inr GăPUl copiilne din Pages 
burg wa bucurat de e călduroasă primi» 
re, Piimele geziiăne pot fi văzute din 
ea în ce mat 60 Teatrul National re 
prezintă „Paualăi lar alte două teatre 
Joneă „Moi, eta trece dala pro- 
ducția franceză a producția vieneză. 
Gustul din ce ÎMite mai inte pentru 
cultura sei Î dnterminaţ naniimA- 
cale. Presventa 8 c 











rate cereri cari mi 







de studi) great. inrezitrează un. re» 
cord, apropiere Momânle! de Raleh se 
destvân 










van militar, teonotmie si cultural cita 
din ca n ce mai intensă În viața de 
toata ileie a capitalei românii, de pe 
care poleiala frantuzeateă, de șterge din 
na în ca mai mult. 


| Ponalo d'Italia 


Dimirio dare da seamă asupra reali 
vârilor fasciste in al XVIII-lea an alre= 
pimului, apărută în starul „Pofalo A'1- 
talia” ub țittuli „dalla la Iueru”, e+ 
tragem capitolul referitor la Aularhie, 

„Politica economică ancentusaaă me- 
zeu, bet mai Mult dureetiva sa autar- 
bică pe baze corporativa, Dramatică 
realitate n răsbolului n ravalat cât de 


în tapt a planurilor autazhice in toate 
ionale, 
erelat noul stabilimente, sau conatitult 
po organiame cum de mă, comisariatul 
penizu page şi societăți pentru Unit 
si site produse ale solului, au arga- 
nat toată Talia săptămâni nutar= 
ice, Wau favorisat noul initiative, sau 
valorificat tot mai mult == combâtân= 
dusse străinoiilin == produsele naţio= 
male mi moda italiană. Tar in premiile 
atuale de producție a uroului, Mussolini 
indemnând populția rurală pentru 
campania ngrară apropiată, î apune: 
„0 recoltă derieitară poale echivala cu 
o Ditalta pierdută” și aminteste tuturor 
Mallenilor eă bătălia autarhică are de 


E 









entivegetativă providentială n. fost [scop să „dea, odat4 en pâine, arme bu 
erei (i musoliniană a unei eanomil [ma poporului”, Târguri și exporitiuni ce 
autarhiee in tirn| pate, La comiaa [au Im: punatuni In date dinainte ata» 


lemonatrând cum |bilite, printre cari acelea dela Milană 
m până Ja cele dila Verona sau anus 
jnle expomiii ale  artizanntuliii, oglin= 
dese tot mai mult nfostările și romulta. 
tele autarhioe 

Palitica economică e sora mal mică a 
unei mat vii m mal netive politici a 
vaMimbului, bazată pe numeroase ueare 
uri comerelale cu sirăinătaten și cu 
palitiea fimanelară ale oĂrei printipa- 
le manifestațluni sunt noulle impuneri 
trecerii | asupra importului, patrimoniului și. SIBI» 







74 di 
supremă a nutarhiei, 
nu exlală 0 sermormi 
ţa de o economie 
îmeaputil anului: E Tal 
amabând din razboiul arma 
boa să domine și domină economia 
Bi comidunea Îsi  îmehele sestunu 
impună solemna vointa, datoria, Mun 
ca tuturor itallenilar in Apt, MA 
mat hotăriiă si infisainilă a, 3 
tarhice, A la metaria datini: 

au dat netu imrulauri 

















asasinilor 


legionarilor dela Huedin 


, publicat în Monitorul | crări 
tembrie 1240, pubiieat Jlor pentr încadrarea și male. Z 
țiehal Nr. 208 dim 8 Septembrie, |rlearea 4 i H Comiatuneai da anchetă evtmi, 
pe nui izețe depiaa ca 6 matăețder eee | Incalificabila atitudine 8 presei hudapestone Îi 2iii ss e mature rata am ra 
retu/al LA NE: Rezi ari tru desăvârșirea aceator proeote "M erati aice pe am de în [in teste fodațala ande aa fast ama 
P Mcmbrie 1940, n bara” Cărula| Izerla şi tragedia milioanelor de țărani unguri zimi mateeca:"eneatarat”" ant [iedera ate, n tote aa 
$enicitrele vor. proceda de asr] IN această Comiatane am fost nu. A male Aisaunigie ga A Apllea, atata: [tra ZE: 
MPitinialarul Finantelor la reorga=| miti domnul: RER iRtrargulatilul de presă Inter-loara tei. tr AM lata ti i-am uta pune ia disposlii [0 La TB a CUL ra — 
rea serviciilor pobliee i în sa] Cori ntre România şi Ungaria, fn |[itarut orbitor Gleaatereloy |Dilt „poze 0 bl: [astral en și rest Liric 
P'irarea taneţlonarito. publici, prim | Stat, ca ie Iloria:, Subeaeretar de Vederea usurării- sarcinel- acalorn|zoz feudale”: elor | tur, RAFRARA seritk de autori |amganisaud pestinea, CIalolui să le Contele (i i 
ete co Nr. A67R nau at ad. ieri a ul Portocală Ra- |Câre caută prin toate milloacele să| “Zoltan Saab du, [mi il: a-l oleri posibili: | trisa lentonarilar inu pain e IMȚOr ontele (iano a îost 
Drcarele. aspozițhual: ca Constaru pralea cniarines” |rosabilăască. în mod pasnic, râpor-[ee, întunecat BD rio n razant, Andlrta sa Muza adu: i 
Pe lingă Preedinția. Coneiialul | Petroaea et lar; vilizate Între caste doi nat, ge i erele pu: ordin lung „asupra modulul eum an, fost Ana! 
ge Minhtri s'a Institult o comislune | tății, Soc, An, Smeu re ai cala E agate furturi Ungaria, în Răi din tuesc cartea de visa Li Unit stan be (ini, ec Antreu, i 


ROMA, 2 (Rador) 
tetin al ministerului Aerului anun= 


— Uttimul be 


ță înaintarea la gradul de locnte= 
ment colomel da aviație a contetut 
Gatiazzo Ciano, ministrul Afacerilor, 
Străine. 


i a rămășițelor 


fostului prim-secretar de lesație 
şi membru in comisia română 


Odesa 


din ministerul Afacerilor Străine în 
frunte cu d, Mircea Babes, directar 
adiunet al personalului din acelas 
minister, 

Sieriul, conținând rămăşiţele ce= 
lui defunct, a fost luat si dus In do= 
miciliul dispărutulul, urmând să | sa 
facă înmormântarea. 


Situaţia politică 
din Extremul Orient 


TOKIO, 2 (Rador), — Cortapon= 
dentul agenției! DNB comunică: 

D. Matauoka, ministrul Afacerilor 
Străine, a daciarut reprezentanților 
presei că situația politică din Er 
tremul Oriant nu s'a schimbat dela 
inohaerea pactului tripartit 

D. Matauoka a adăugat că nu 
te şti dacă oxistă vre-o legătură îi 
tre evacuarea cetățenilor amerieant 
din Eztremul Orlent și alegerile pra= 
sedințiate EL se mârgineata 1 con 
stata că motivele carț au Îndemnat 
| punernut Statelor Unite să ia aceste 
măsuri munt netnțelea pentru 4. 





imlunea da noul banuri da tezaur ae 
vanale, cari mu Inneriari de poate 4 
miliarde 


Tot în legătură cu introvedarta — Pe= 
tain=Mitime „La jour serle printre ale 
i 





„Convereația trancospermani sata det 
prima și con mai importantă etapă 4 
unui plan mal vaat, a nai politică en 
tinentale, atât timp cât va dura râs 
botul, eu bleeusul naval cara înteralea, 
continentului reluarea sconotmivă și ine 
dustrală apropiată de norinal; au 48 
DN vorbi de un aranâjacuă i E 

v sau un aord parmanani 
tnptând a pace stabilă și reală, gusate 
mul Pelehulut eredn poalbil să nenea să 
veintraneam pe venită, nu 
vena da teatru de apornții erei 
un ragim cât mat apropiat de cal 
Pai, 








Nm A Mute Ina. 















“s 


1800 prin oare eu stabilit 


inimile IA întreprinderile de 
id Siaratua Dieci din Bucuresti |clatizaţi în naearia ZA 


si orașele municipii din 
ul] peberal al 
Bucuresti. 


Potrivit meastai dacizii, salariile [un an pentru specialitate, din cata- 
Mabilite sunt cele de mai ine: 


a) Lei 1.00 săptămâna) 
Yocrătorii dela 
sFământat Am fabricile As pi 
Doasa; 

DB) Lei 100 săptămânal, 


uerătării dela valturi din fabricile 


ÎN 
TUN eăputminaă 

muncitorii și  muncstoarele 
buiniati la gat si zar li] 

pete faimoase: 

9 pt săpthainal 

Mimettarii și muncitonzele 
uimit le maagini si custor 
micile de biscuiţi; 

Pele le DU camiauat. 

muncitoarele de  enrvoadă 

Tfrizebnintate la fabricile de 
făinoase și biscuiţi) 

Toata selariile minimale d 





pam plăti pe săptămâna da 
ora 


- 
7n Monitorul Oficia] No. 256 


Mosmbrie 1940 nu apărut urmitoa- 
Tele decizii ale ministerului muncii 
care se stabilesc salariile ml- 
le In diferite întreprinderi: 
Nr. 5R 435-140, prin care 


fn 
Ela 

1. Daci 
me etabileze salariile 
azuneltorilor și 
toate categoriile din fabritile 
tei „Pratii Verona” și 
din Frăia 








minimal 








Potrivit acestei decizii, se stabi- [achipă mita) dela atelierul de | toratalui geneza! a) muncii Buen- 
următoarele 4 categorii de sa- |strumgărit si dela cuploare : eşti aunt cele de mai j 
răi la fabricile de uleiu „Fraţii| e) Lei 700 săptămâna! pentru i: 
na” _ si „Adam Sezanov” din |munritoarele şi mumcitorii mode- — PENTRU BUCUREŞTI ŞI 
Brăila. îm categoria 4-a trecând ei [lari, marar turnători, si slefultori ORAȘELE MUNICIPII 
femeile. de articole sanitare şi de metaj, în- L 


1 Toţi salariaţii vor N calitieaţi: 


Distilator get; 
M 











toi 
acanicul; capselor. i 
reg d) Lei 650 săptămâna) pentru de- | torii 
Blectriciazul: coratorii și lucrătorii. intrebuințati 
Sondor: Ia Erazarea fariuriilor și a articole” | Du 
Set morar, lor de menaj pentru muncitorii au- 
2. Caliticaţi si mpecializați te me- |xiliari ei salahori (bărbaţi aci 
serie a) dei „350 săptămânal pentru [to7ii 
e ealițicat) acitonrele auxiliare (femei) 
feri epiger [A | Salariile stabilite mal “sue la loa 
Set extracție și - d, Și e se vor plăti pen- 
istilator ajute cializaţi tina de 48 are. 
eee Îi area ae II. Decizia No. 58457 din 1940.| aș 
2. Necaliticaţi însă specializaţi în r se stabilesc salariile mi- 
masarie: nimale pentru municiorii dela fa- 
Lucrătorii de extracţie; bricile de tăbhcărie, curelărie şi în- 
Lucrătorii diatilateri; călțăminie din Bucureşti și orasele 
Aţutori forari; municipii, precum și comunele ur- 
Cngiitari; bane și rurale dim regiunea inspec- 
| Cu L |iozatulmi» genera! ai muncii  Bucu- 
aliticaţi: rești 
Di Masi rrisia acestei decizii, salariile 





de serviciu. 








miuncitoarelor 


„Sezanor” 





ariile [o deosebire; 
E pei categoria III-a 


regiunea |sabire între cei noi angajați; 
muncii 


zaţi însă neralifieați un termen 


paria I-a și II-a; 
pentru 


pentri [Ill-a diminuate cu 2) la sută, 


Ziumea de fată nu aduce nici n 

pentru 
între- |torilor din Intreprindere. 
mbriei- | 7, 
minimale fără locuință: 
pentru |. a) Pentru categoria Î- 
îmtre- [inj săptămâna de 44 ore; 











E roi sa 


4. Se fixează pentru cei apeciali- 


5, Luerătarii prcalificați însă spe- | poi Măi cate 
presă si masinile de [cinlizaţi, dncă n'au vechimea de uz | UP! 

le fai- [am de «peeializare vor primi salarii- 

le respective dela categoria Il-a și 


tingere salariile actuale mle lueră- 
Se fixează urmbtoarele salarii 
câta 1196 


TABILIREA UNOR 
SALARII MINIMAL 


fn Monttarul Oticia! Na 255 


din jîn meserie. fhcându-se densabire în- 
ȘI Detambrie 1040, a mpărut de. 
Spies ap 


dogari, 
cizis tre cei Doi angnjați În specinlivaţi. |mecanici, fochiști, masinişti, comdu- 
lui murati No. S6551 din [pentr cei calificați nu se faca mini |cătoti de In PERI a) [a 
marea ucenicii, 





ci! 


săptămâna! paniru 
raleasi entngorii de mumeitori din 
nul II și III dupa terminarea uceni- 
clei. 


seleași catmgorii de muncitori, care 


citori dela aparate 
fierbătari, distilatori, presari, extrar. 
6. Comform ari 12 din lege, deei- [î0ri. vălțari, morari, coj 


dela elactriză şi autoclave. expediție, 
manipulatori de semințe și alţii, ln: 
1rebuințați la munci similare 





tricleni, ourelari, zidari, 


d Lai LZ6 





e) Lei 1440 săplămânal pentru a- 





an) vechime în meseria, 
(i Lei 990 săptămâna! pentru mun- 
(dezodorizatori, 





i, cei de- 
Aprralele de compresia oxigenului, 


£) Lei 650 eăptamânal pentru mun- 
torii salahori (hamaji bărbaţi) 
b) Lo 550 aăptămâna) peniza fe- 








în fa-| b) Pentru categoria Mi-a câte 920 |mefle de servicii și alee Pe de jutorii Aa 
lei săptămâna de 45 ore: muncă asemănătoare cu acela A a: 

pentr | c) Pentru categoria Ili-a cAte 090 | lan ăc să 

femei [lei săptămâna de 45 ore; Toi muncitorii și muncitoarele ta | tati; atatia 

Paste | d) Pentru categoria IV-a câte 508 | fane de uliur; vegetale din Bu- | simita de rii 
lată Riaisă, en ea rate 52 | FUTesti vor mai primi um tain gratuit | e) de Ei 

a în [i gt Eee a ete Se [ata ac get n tn eat | AD 


tare se stabilete 
la „Uzinele ceramice“ S A, fabri 
de faianță din Ploreti 
Potrivit acestei decizii. salarii 
minimale ln „Uzinele ceramice 
A. fabrică faianță 
sunt: cele de mai Jos 





din 1 






e ale 
de 


echipă (meșteri) modelari, mecani 
de 


Și dela ateliarul de turnat și şletui 
articole sanitare 


vârtitori 
trebuințaţi 


strungari, 


ln Rlasarea  artieolelo; 


sanitare, precum Și cei dela faceren 


























muncitorilor dela fa- 











Abăcărie, curelărie si în- 
1. In categoria l-a mu a m Bucureşti si orasele 
toți lue um *i comunele ur 
|bane și rurnle din ri unea Înspec- 
categoria II-a intră ei cali- |toratului gen muntii Bucu- 
! necalificaţi însă specializaţi reti, sunt joa 





A. — TĂBACĂRI 











asini, pre 
1.056, eăptămânal 
din categoria I-a « 
tori, lucrătorii dela & 





um și fălțuitorii 





(cenuserit 
tarii 
dei, 


de 
de mu gata 
c) Lei 5) ep 

Citorii din calegor 
dela 





ri și oamenii de corvoad, 
timâna! pentr: 
citoarele din catezoria TI 








a (femei 
i munci ea 








intrebuintate la acelea, n ema. luatruit talpa, des- 
ja jminei similare cu acele ale băr.|ChiS i Inchis ris, ciocănit, periat şi 
tilor din cateaoria III-a pr tos 
ai 150 săptămânal pentru man 
B. CURELĂRIE eitosii din categoria Ilia barbati 
Lei 1344 eăptămânal pentru Își anume varneni die serviciu, și sa 
Atarii din categoria I-a. și anu. | lati 
viril schunasii, — lucrătorii | 4) Lei 550 skptămmânal pentru Biti 
urele de transmisie şi artico 

















b) 1104 R femei de serviciv 

) 04 pentru lucrătorii din 
Ei Ia și anume: lueritorii| PENTRU COMUNELE UR. 
Lei Ga pi masini și sanie. BANE DIN REGIUNE, 

L 1 600 săptămâna) pentru mun. 
ciiari! din categoria Iil-a bărbați şi] Salariile Inerâtarilar și lucrătoa- 
îiiime: salahorii dela clei, mituri şi |relor dela fabricile de pielărie (tă- 
cârat bacă curtlărie și încălțăminte 

(Dei 530 săplămânaj pentru [situate În combnele! urbei dim re- 
unclioănele din categoria III-a, (te. [iunea inspectoratului mean a 
sa» ipirebuințale In aceleași. wunei |rauncii Bucureşti, vor i Saară cu a- 
MU muuri aramănătoare cu acelea |rele ale lucrătoriio, i lucrătoarelor, 
ale 


bărbaţilor din categoria III-a) 
C INCALȚAMINTE 
si Lei 1844 săptămâna] pentru lu- 


Pentru comunele 


Sulariile Iuerători lor 


și Iucriitou 
telor dela fodriciie de uubac pi ot 
Telărie  Incălâzninie, sitmate” în 
comunele rurale din regiunea imp 
Pertoratului genera! ai muncii Bu 
uregii, vor îl egale cu aceia shi 
lucrătorilor şi Iucrătoarelor, ice 
boinţaţi la raunri znilare In faduri- 


cile de tibiicărie, 


= gi i anume: raodelieri, eroitori de 
roze ec eră ap ră moainiști, richtuitori,. lucră- 
tori, emmduritari dee ze haiDe 2 ştanțe tălpi, bombeuri, 
NEL a up a DaRlol Iu staifuri) cei dela afecuit, 









- | meşteri, 











rele din categoria 





us 





talpa, freză, 44]. 
Apuit de mână, cel| 
cusut rame cu mâ- 
locuri, lustruit, netezi, 
călcat și stupuiL 
b) Lei 1,104 săptămâna! pentru lu- 

rii și Incrătoarele categoria 

și anume: croitori de meșină, 
A şi mărunțisuri lucrătorii dela 
șampilat, subțiat, îndoit, capse, cu. 














N-a 








râțit găurit, stănțuit, mărunţisuri, 
făcut și bătut tocuri pus umplulu- 
|r& între tălpi, scos şi preparat cala, 
poade, bâuat bombeuri și  staifuri. 
i |treza de vopsit, bătut flecuri şi 


tncuri de 









- |eitoarele din categoria III-a (temei) 





intrebuințati la muncă similare îi 






fabricile de tăbăcărie curejărie și 
Incălțârminte din Bucureşi și oraşele 
muni 





pii. diminuate cu 10 la sulă. 








TI. Decizia Nr. 58434 din 1940, prin 
ritle minimale 


dim Ploeesti, 


a) Lei 800 lunar pentru sefii de 


b) Lei 4000 lunar pentru sefii de 


focari, cei în- 











că 


le 


s |n 


[| 
it 
Tim, 
urb 


teri 
Li 





In 
stabii 
trepri 









cată 


ciale 









potrir 
sus, în 





sun 
lei de 


Tiu se ma constata că este inferior 
tariful 





Tonte salariile atabilite prin pre- 

zenta decizie se vor plăti 

mâna 
ch 


care se atabileac salariile minimale 


din Bueureşt; și comunele urbane și 
rarale din regiunea Inspectoratului 
general al muncii Bucureşti 
Potrivit norstei 
mimimale în fabricile de consarve a. 


Lei 1500 săptămânal pentru aju 
Lei 1.000 săptămâna! pentru lucră 
munci similare cu vechime de 


Lei 650 eăptămânal pentru munci 


B. — PENTRU COMUNELE URE 
NE ŞI RURALE DIN REGIUNE 


industriale și de transport 


din 1 
Muncii Sănătății m Ocrotirilor So- 


cari san jtzat snlariile minimale pe 
cari sunt obligate n le plăti  între- 
prinderile vizate. 
Deoarece unele 
respectă intocmai aceste decizii a- 
ducem la cunostinta 


cizii prin core suu 
minimale si cari nu se ver conforma 
tarițulvi salaritor minimale Hzate. 


Impresionantă 
SIBIU, 2 (prin teleton).—0 cum- 
plită nenorocire s'a intâmplat, eri, 
la Academia teologică din localita- 
te. Două fete, surori, din serviciul 
internatului 
ani și Ileana Tereanu de 17 ani, din 
comuna Ruși jud. Sibiu, an murit |lan, în satul lor ni 


pe săplă- 
de AR cre, : 
— Decizia No, 5430/1940. prin | 2 


fabricile de conearve alimentare 


decizii. aalaziile 


entare din Bucuresti și eomunale 
ame și rurale din regiunea imapee- 





ei 2000 săptămâna! pentru moș 





de mesteri. 


dela  preparaţii și celelalte 
cel 


n trei ani în meserie, 


indastriali sezonieri (bărbați 
1 900 săptămânal pantru mun 
ele industriale sezoniere, /frmr 





Pentru muncitorii dela fabricile 


comformitate cu Legea pentru 

tirea salariilor minimale în in- 

inderile particulare cumerciale, 

publi- 

în „Monitonu Oficial: Nr. 253 
Noembrie 1939, ministeri 


dubla. 







ge, 
a dat un număr de decizii prin 





intreprinderi nu 


acestora că, 
Hi? art. 15 din legea de mai 
ntreprindorile supuse unei de- 
fira! salariile 











pastile de n mentă de 500 
Hecare snlarint. al cărui sala- 





stabilit 





Maria Tereanu de 19 


In acelaş 


In caz de rsc 


nenorocire 








Deschiderea cursurilor noului 
scolar la Academia teologică din lo- 
calitate, a făcut în cadrul unei so 
lemnităţi deosebite, 

La ora 10 toți studenții sau adu- 
Bat În saia festivă, unde a avut lac 
solemnitatea deschiderii noului an 
colur, fiind prezenţi 


an 


SI. Sa păr. 


etor” Pop, vicar general 


ropese delegat 1, P. 
Litului dr, 





rurale din regiune: 





re se Blabilesc salariile minima. 
le in fabricile de uleiuri vegetale din, 











tinut 


Bucureşti Clerici! an tutonat Tunul sImpă= |tihe. 
Potris, „Zi 2 e caresr” invocând ajutorul Spi- 

it Ati ip ed 24 muci pe | IUlui Stânt peste munca ee vor Me 

petale din Bucures și Pune-o in_rursul anului eă Incepe. 

mal jos irgui pupi cela. fel iii aazu a ai cuvântul a fost 


5) Lei 2000 eăplămânal peatru 


tii de echipă. 
£) Lei 0 săptămânal pentru lu- 





pu 


sziieui Sulucaii dela atelierele și 
prinderea masinilor (strungari, 
ejuetari,  audayi, Msătugi, — Hanezi k, 


păr. dr. 
cuvinte 
SI. Sale, 


Sorbit apoi păr. Victor Pop, vicarul 


neral 


loan Cristea, care în câteva [di 
a salutat pe delegatul |. P. 
pe profesori și studenţi. A 


. Mitropalii, care a spus [să 


printre alteji 


să. cu să fiți vro 
celor preaţi cari 
Mele sufleteste 
dela Unire, 


dela silozuri, 
Lei 650 ui 


mai! si oan 


mal aua, Îni 
publicării fn 


care. au fast n 
reprezentanții 
rilor în comla 









Pentru a pun 


metan scăpate pi 
tă în camera lor, în 
Corpurile neins 
lor fete au 
cheltulala |. P. 


lost 


% pentru mule 
nenlului nostru 


Sunteţi veniti ag 
părți ale Provine 
politane, unii dim 


Hrma eveniment 


sa 








tare dim com unele 


| Regiunea București 


sala 
mat redume față 


inspectoratului 
Bucureşti, 


pentm muneitorii 
neorve din Bucu: 


Bre 


i. safariii 
ja: 

amânat penizu n 
i maeazioneri, . 
Iminal pentru clu. 


ie se vor plăti pe ze 


pi mâmi- 
îm IneMământul primar, nr. 


7 JUDEŢUL BUZAU ri 
- |__ Constantin 16n ra aubinspeatar de 
leontrai, In locul d-lui Stroe Gheor- 





e, rechemat ha catedră; Vasiles=a 
ale A TINE i EA A ec ati dn |eelarie, în tocul ddui 
d-lui Popa Tănase, rechemat la care trece sa subinspector de con- 
5 5401840, prin |eatedră; Popină Petre ca subinspee- |iro), In pastul d-lm 
1e minimale la [lor de control, în locul 









Constantin, rechemat Ja catedră; Du- 












pase, rechemat la catedră: d-nii: Ma- 
nole Alexandru, Dumitrescu Dumitru 
Leonte Ioan și Dobre Gheorghe, sub-. 


i. pintrari, Iueră. |IDSPectori de control, se reeheamă 






mie «i cei deln ma: 


mânal pentru 
jevari si lurrătorii 


na! pentru ha; 


ari, eărutast 


mâna! pentru fe 
roada. 

primi locuința și 

întreprinderile un; 


de mai sus, an vor 


44 me. 





Oficial. 


a! sa publi 





Ain par 
mează! 
Tila 





prese 


patronilor: Alexan 
titular ai 


muncitorilor: Pavel! 


Nicolae Batală, au 


A Sărătăți 


In afară de amedă, intreprinde- 
rile în culpă vor pulea fi condam- 
mate față de :-lariață pentru 
ezecutarea obivat 


cumscripie la cencelarie In leii 
divă, amenda se va — 
A egiun 
JUD. BALA 
ne- Vasile Seremel, ca subinspector de 
Prevăzute de |conirol. in tocul d-lui 4, Bratu. re 


Capăt abuzului in- 
treprinderilor cort Mal respectă de- | 
ciziile prin cari se! 
minimale. mini'erul Muncii, Sănă- 
tății și Derour: 
un control sever la tomte întreprin- 
derile prin org 
ție, cere au n-imit ordine 
dresa procese-: -r 
venție ort de câte aiba fi cazul 

Pentru a nu 
Hiunile arătate my 
Muncii. Sânătă'+ 
ciale. invită înrr, 
pecete deciziile rca 






Sociale a hotărit 


“le sale de inspec- 
de a 
de contra- 


ne la sanc- 
îmus. ministerul 
“Oeratirăor So- 
să -res- 
minister. 















durerea în 
căminurilur 







Regulu- 
Fă 


3 





eorvoadă în gene- 
cărutasii dela [vro 


n prezent, fiind 
rin Aeciziile de 


are din ziua 


5440/1940, prin 
sedintele si 
i maneito- 


Garabet 


ti salariile 


'sc salariile 








la catedrele lor. 

JUDEŢUL BRAŞOV 
Zamfir 

control, în locui d-lui Motncesen Ni- 





JUDEȚUL DAMBOVIȚA 
oma Pătru ca subinspector de can 
. In locul d-lui Gh. Platon. care 
se recheamă la catedră; Ion S. Po- 
pescu ca subinspector de control, 
neul d-lui Traian Tonesen, 

2 catedră, 
i BUCUREŞTI 

Mpioc Dumitra se numește insp, 
de eire. la Reg, Bucnrești, în locui 
d-ini Albu Mihail, care rămâne însp. 
de_cire. la dispoziția Ministerului 
d-na Teodnra Traizmeseu, insperioa. 


] 








JUD. R-SARAT 

Ene lorguleseu. ca subinspector de 
cancelarie, în locul d-lui Ion Dobrin, 
rechemat la catedră; Niculae ȘI 
ca subinspector de control, în locul 
dlui Popescu C. Mihail, rechemat la 
catedră: Ion Avrămescu, ca subins- 
pector de control în lacul d-im Ene 
Toraulescu, trecut la cancelarie: Vir- 
nil Ivănescu. ca subinspector de con- 
trei, în lacul d-ln; Ton Lungu, reche- 
mat la catedră; Georgescu C. Ștefan 
ca subinspector de control, In Ioeul 
d-lui 1. Ghinioiu, rechemat la cate- 
dră. 

JUD. BRAILA 

Serbaa Ion. se repune în postul de 
înspeetor al jud. Brăila. anulându-se 
numire» f-luj Nienlae Cânstantin. 

GALAȚI 

Vasile Popor, dela se. nr. 1 de 

băieţi din Galaţi, ca inspector de cir- 








ma! la catedră: Vasile Gavril, ca 
subinspector de control, în locul d-lu: 
Holban Gh. rechema! . la catedri 
|Bărleanu Gh. ca subinspector de 
control, în locu) d-lui Y, Drăguşe, 
rechemat la catedră; Bârleanu Nien. 
|lae, ca subinsnector de control. în la- 





















leul P. Atwidorei. rechema! la 
|eatedră: Arsinel Alexandru, ca sub: 
inspectur de control, se rerheamă ta 
catedră. 

JUD. NEAMŢ 


Cojocaru Mihai, numi! subinspector 
de cancelarie. va functinna în loci 
d-lui Hoiseseu Canstentin. 

JUD. BOTOSAN 
Marin Ion, ca inspeelor judetean 
în locul d-lu; Buşneanu Corneliu, re. 
chemat la catedră: Miron Dumitru, a 
subinspector de ca rie. în Jacal 
d-lui Ardetanu Dumitru, rechema! la 
catedră: Neagu Neculai. ca subin- 
spector de control, in locul d-lui Aa- 
driescu V.. rechemat la catedră: Mu- 
raru Dumitru. ca subinspector dm 
control, în locul d-lui Burlacu A! re- 






















membri si rorpalai dădaaiie | 
ice în Ineu] salar rachemaţi 
catedră pe scenaţ dată sam SE 
retragere din ofieim pentru pen 
nare: 





d-lui Jipa |chemat ln catedră; 1. Chiritescu, ca 

subinspector de 

mitreacu Diogene, ca snbimspeetâr fe et Atetăţofa, eee Be 
trol, ul d-lui Rurâucea Tă- |dră; Visoiu Pantelimon, E 

Dăse, rochita entlgErd pector de contrei, în locul d-lui Niță 

Petre, rechimat 













conirel, în Incut d-si Ionescu T, Ni 

rechemat 
oile oale Ca pralea Mezul în 
i 1oeul 'd-ui Gh. Dadăn. rechema! la 
PE rieraat, Je setări catedră: Garbea Nicolae. ca subins. 
pectâr de control 













Regiunea Galaţi 





































la 
In 


e grădini de enpii, se reeheamă În 


JUD. MUSCEL 


imspector de can 
lon Năstase ca șubinsperi ay Ta 
C. Predoiu, re- 
locul 


control, în 


tedră: Pandrea 


entedră. 
JUD. PRAHOVA 


Mocanu Platon, ca subinspeclor de 








ln catedră: Moldovanu 









d-lui Iordache Stoica, rechemat la 


Ja catredă: Cant 
inspector de eat 
Bucnţică 1. 
Topârceanu Nisa 
tor de control, în ja 
Y 


V.. demisionat: 


ea subinspector de cata 
d-lui Cociuban Emi), 


Tea 


de control, în locul e 
rechemat În catedră: 
ca subinspector de cante 
d-lui Putinică Andu, rea] 
tedră; Dobre Vasile. e 


de control, In locui E. 
C demisionat, Mi 
insp. jud. se nume 
loevi d-lui Paxel Pap 


JUD, TA! 


Teodar Ioanid, ca ji 
tean, În locul d-lui AMI 
escu, trecut in; 
seripție, în locul d 

care își va alege cated 
mânt Stan Petre, ca 
de cancelarie, În Jocul | 
Petrescu; [a 
inspector de conj 

Gr. Vasilescu; Niţă Fla 
inspector de control, d 
Alex. Ene. 

























control. în locul d-iai SE 
tei, rechemat la catedră; ȘI 
ca subinspector de co 





catedră. 
JUD. PUTNA 

D. Corobană, ca subinspector de enn- 

irol, în locul d-lui Leonescu Al, re. 

chemat la catedră; I. Zara, ca 


Regiunea Tim oara 

JUD. SEVERIN 

lon Văcărescu. ca subin 

control, În locul d-lui gli 

she. rechemat Ia catedră: Vieru Car. 

Stantin, ca subinspâctor de "contrel, 

în Ioeul d-ln; Drăzulescu Dionisie. 

re-hema! la catedră. 


ea laşi 


de control, în locul d-lui Cristea Du- 
milru, rechemat Ja ' caledră; Popa 
Constantin. subinspeetar de eontral, 
se recheamă la catedră 
JUD. BACAU 

Mexendru Mâxim. ca subinspector 
de eanes în locul d-lui Gh. Cu. 
cescu. demisionat: Alexandru Jigău. 
ca subinspector de control, în Jocni 
d-lui Dima Petre. rechema! 1. cute- 
dră: Nicolae Nielescu. ca subinspec- 
tor de control, In locci d-lui Gh, Ni- 
cole, rechemat la catedră; Nicolae 
Harabor, ca subinspector de contra!, 
în locul d-lui Ion Munteanu. reche. 
mat la catedră: G. Vi eu, ca subin- 
spertor de conirod, în lacul d-lui N. 
Focşa: Dospinescu Ion. subinspector 
fe control, se recheamă *a emtedră. 


Regiunea Rădăuţi 
JUD. RADAUȚI 
Hâncu lon. +: subinspector de cun. 
celarie, în Wmeui d-lui Andrievici 0- 


rechemat In catedră; Gavril 
Bujdei, ca subinspector de eontrol, 























chemat la catedră: Olaru Mihai. ea 
subinspecior de control, În locul 
d-lui Camuschi Mihail. rechemat. la 
catedră; Vasiliu Gh, ca subinspeelar 


Regiunea 


JUD. OLT 
V. Georgescu, numit inspector şco- 
lar de circumscripție, cu decizia ay. 
201283/940, xa funcționa ca inspec. 
tor de cancelarie, la regiunea 
iova, 
in retragere din aficeiu pentru pen- 
sionare: Marin Iliescu, ca inspector 
scolar de. circumseripție. în locul 
d-lui D. Giuculescu, pus pi retragere 
din oficiu pentru "pensionare; lie 
Sfrancioc, ca subinspector de cânirol, 
în locut d-lui FU 








catedră; 
spector de: control, în locul d-lui D. 
Ionescu, rechemat la catedră; Pană 
ra. |Marin, ca 
În locul d-lui Ilie Bădescu, pus |in locul 





in locul d-lui Ionenj V., rechemat la 


catedră. 


Jemnia Eusebie, ca inspectar jude- 
țeaa, in locul d-lui Niculescu Mihai, 
rechema! la catedră, 


Craiova 





Roşcu Nicolae, ca subin- 


ca subinspeclor de control, 
d-lui 1. Bărbulescu, reche- 


mat la catedră; V, Mateescu, subin- | gorit 





Biroul de export „Socoram” d 
amendat cu 9 ni 


















d-lui Munteanu Ton, 













JUDEŢUL BIHOR 
Popa Atanasie, ca subinspi 
canti, In locul d-lui Dia 

Alex... rechemat la eatedră; 
cu Ton, ca subinspector d 
în locul d-lui Roscăuneann 

rechema! la catedră: MI 

ea subinsperlor de coniral 
d-lui Nistorescu Dumitru, 
la catedră; Buauloiu Vaxii 
inspector. de control, în. 
Mihulia Gavril, rechemat la. 
Badea Florian, ca subia 
control, în locul d-lui 

Iru, rechemat la cntedrâs D 
leanu Graore, Neagoe D 
T.azăr şi Dimancea Alex 
tori de control, sunt 
catedră. 


In atenția 










































































































vire la sporirea 
sillor actuale, nd 
Ton Antonescu Con 
Tui. cu SN se 
'sigurări se Di 
justele dol 

de. per 






















i 


+ 






















m special cu aectarațiue pat 
aceste! țări, sunt la oră). 
relațiile existente între DU, 
Turela, relații ear după a. 






a plecat e, 
ipo- | Germania, lar o dâțe 
-[ și demiitâri germani 
mitiruj eroilor leglona 
Totodată un dctasn, 
Dea mult | nizaţie 


cu avionul, 


ii upilățaenezi al area: 
e „iBitlerjugenă“ și o centurie 
ernionale, intraeât jegă- fascistă vor Pt la th 1 

V. Rn. S. $, și celețaria | grbi ela B Noeribrit, ee se vor 
Asel — și în speblal eu! desfășura 14 Iași 


"URILE BRITANICE VICTOR 











































în 
1e- 
În 
ație de ofițeri 
au vizitat el. 
ri din Predeal, 



























— Tant bi 
pati el REVOLTELOR. IMPOTRIVE ACT 
ni rând, atitudinea akel In L Ă AL 
în, metalul 0 dtociete sant taria Dei states] mite, i 
„1 alta atâta [ata BE e IT VROle| - amivoRan 2 Chăaor), — co. putor. ate! te aaaue sa 
Deta RDRaă, BEEISRIRR reteriii dlui „Giornale_a'ftata“ | respontentul agenției „Stota- | monit, nici CLER E 
enter vito "ln sua: [oa stu 'EĂGăIAtele pansarat.| ni” transmite: focul învorș mitralia- 
rțan „Turela, după, epvin- | CAE că preșeamtale. ainu) au! Stirile date de retuginții im-| relor și artil mu pot tace 
Imi asriet InoRă,,ferinăucie ta pUhile nutrește uh anii de câ si.| Doslnvi sosiți cu trenul în sa-|înță violentei alensive ee 
„zenit SĂ Al ile stiinta e 16 „ță de. puterile Axei, | ra Djevetielin și provenind de Hone. 
i carul teritoriu, i ie: | de prtuEbililată ta dltimaele die | pe teritoriul pre Rea pre-|  Comunicatillă tes, 
i 48 ie Creta dniigba Aa: [E APAR, în faţă Ade Fuvemul (cit, după ce au părăsit, oh Balea intre ră 
relosinlă a, belleranților) șă | (TRnbez aln Vichy, care ot Aurii | prosinnea italiană, prima I- |bardamentele lene, nu au 
păstreze isgătarie de altanţă ta mydeDoeăarea Tu de Martinica a He apărare constituită, în | fost incă rest 
e do Analia, IYâha fr: afară de ob: 
tin Date at [SME mt ear Ga oma n [să ae oma de ele, etate, [Ca eoir. SBR tac 
k TIE, Drob, CAI N srări anticar, cazemate și am- | instaurat în (iale de ia 
"putea lua naștane „te [re ah it „A PRIEAlĂ ani intii Şaf | plasamente de artilerie ascun- | revoltelor POBIRR împotriva 
je puverntler anumităr țări | RARĂ Măi de netarorabiiă pentr [Se în enverne, s'nu retras în /actnnlhlui OUYBB 
E papă: Art de Spit a băstinayi. | Zona mai bine fortificată a W-| Cetățenii d8 origină albane- 
4 — amara e, Disulae inchiderea | nlei Metaxas, ză au fost oxClOŞi din armata 
revii 6 NN în [Ein Boibay în br i bt Nici întreruperea comunien- | greaca. 





Italia nu are intenția de a pracera a flegocieri 


nuna ar îi din cele mal cor. | EIrețiile letături de prietenie ce | || ierii ăi 
arti MOM e pin ce in vederea inchelerii pi 


ROMA, 2 (Bndor). — Svonu-l[ ini n fost Pază în mişcare și 


rile, care pretind că ar . exista | nu va putea flogrita pa: 

posibilitatea do a se lichida [nu va îi tran a ee 

conflictul italo-grec po cale flictal. 

de negotleri, sunt cateporie R 

desminţite în cercurile romane MIREA RUG GRECIEI 

autorizata, ROMA, 2. (WANG) — Corespon 
Dimpotrivă, se afirm îi a.| dentul nur DEE B. anunță că. 





celeaşi cercuri că Italia n'are 
nicidecum intenţia de n proct- 
da la negocieri în vederea In 
chobrii pănii. Mașina război: 


Atitudinea 


contrariu -sconbtlier care elreuiă 
mintstrui Grecieliăă pei, €IrCulă, 
află la Roma, URĂ pregătește va. 


In Soul ice GIĂIDR peron 
Bulgariei 















REGIM DE POLITIE MILITĂRĂ IN CRE 





























CIA DE TEAMA 
ULUI GUVERN 


Duet 
credință 


si a repeta: 
Saam 


pentru 


cu o foarte vie 
amtn chiar să 
ea Dunale tă 









TA atbonază Jniha 
a fost atins de 


SCRI/A de obtz. nu a tai Pr 
Saar Di n tot să părăsea. 
Râniții tai șI „albanea do- 





Test să te vin 
BOSIbII pentr 
în primate Mi 


d cât mai repede 
a se Înansta traia? 


AVANTGARZI 
LIENE Au ANITA 
INA 
at ri TĂ — Cores- 
„Corriere Sei lieL DNR eoihunlefi: 


Numele si 
vila a re 
imi, 


Cea mai mare sui 

trupele tallene. este sri fr 
Râsit snsele în Epir. Trupele italiane 
de zeniu au începni imediat repara. 
Ma podnrilor și construcția a m- 
sele care nă permită inaintarea gre. 
sal ee motorizate, 

e anunță că în inter! rectei 
domnese condiții arii Și 


BUBUITUL TUNULUI sE 
SE AUDE MEREU 
BELORAD, 2 (Rador), — Cores- 
pendenti agenție! DNB transmite: 
Ziarul „Pravda” publică o infor 
maţie din Ghevgheii, pe linia Bel- 
Prad-Salonie, că dea granita bugo- 
slava continu a se numi neineatat 
bubuitu timurilor de pe frontul 
irtcese 


tației de frontieră & 
9st schimbat în acea ai 








i FOST DISTRUSE DE / SOFIA, 2 (Ridot). — Coresnon:| tru a aduca !n WMEBBĂlBlfe o imper- 
AU | | | septul pia DX. &. irma] and in: WĂRARANIRTT [AJUTOARE BRITANIOE 
CX ai :, Ziarul „Mle” declată ca Bulzaria| trecut Inn Alans, câre, |. ATENA, 2 (Rador). — Goreipon. 
ron (Rador), — Sări de fabrici distruse sau grav. ava-|doreste si manileste atitilneă anu! dn uitimele 211, AIR ate dela | jeni Aer 7095 brau AER 
in Londra arati că cercu-lriate cea ce a provocat scăderea observator neutru în conHictul ita=| 2% 1n 60 metri Se M-a inde- |  Vapoarele brilanica de răzbiiu ar 
Ț init, măisiun ca BI) a 
ine din capitala Anbilei a-Iproduețiuriei de război zi 25 la sută, |lo-arec, pn e Eh un d ii Ep Ce Innota [7 fost zărite In apropiere de insulă 
o importanță deosehită.. de-lfată de cea de acum trei înti Ziar! este de părere că nu este ATI 4 de n AXR do valerian * [60% erat A 
elor, cauzate sistaciului A 297-a ALARMA LA  |sren să se prevadii evoluția: - ulteă Nea ieny '""itrăzueite AR 4 1) NR 1 20Nip le Încă 
SRI ra) de aţi) a “ LONDRA |rivară şitelu) cum se va termina "era zajgăr 7 câmaja TICROTă "in porturile fGreziel. Până. Viarţ la 
te ale aviaţiei germa £ ŞT9T pe al ae i cest conilic “uriba una Ap! dud pe 4 sata | tmiază, um 
ERIAN, 2. (n: — - Sr B îi d CR ir iba Plita 
li neutri, “afirâni “că PE orale use ab Traco riPon-| 1n “zarul „SIovo”, eăloitelul” Qin. rată «4 MA pi. a dattarat că | one: ant NNE TU dar 
Victoria , sunt distruse Incepând de Bimhută dimineaţă, |ECIf, Publicist hillitar bulkar - bihe[ oste MAREA Băi -At PI ofărit brațul rox. 
proporije de 20 până la] numeroase formațiuni aeriene ger. |CONOScut, examinează posibilitătea 
| fi t în| mame shoară fără incelare pe ceru! |exiinderii războiului în Balcani: El 
ași situație i zl eri Aaaa, eu e vio-[erede că această primejdie este ) 
e docicuri i extremă centrele cele mâl to- [foarte puțin probabilă. deoarece N LE OPERA JILOR 
nvANSAREA UNUI AS _|Pontane de proâioție și ae tratx-|Anelia hu este în Stare si d0a 4 
LL AVIAŢIEI GERMANE jutor Greciei, fapt care ar pune a- 
AIA TR SR EREI re imam | Pe AEL Care ee pue, e M BRI 
Pur rr Ratia js SCUFUNDATE opune n rezlstență serioasă, 
în cursul aces- | LONDRA 2 (Rador). — Amira- 
inaintat de Pue-|litatea anunță că vasele de. pescuit ELANUL ARMATELOR LONDRA, 2 (dor), = Un comul: Mai târzlu, în exraul Ai neţil, aa 
2 1ocotenent-colenal,| înarmate ;Elekory” și „Lord In- ITALIENE hleat al mini al Annual Anuală mule avipalle inatace a „*lăgui 
|ehcape” au fost n că în nonpida de Vineri spre Sim: [atacuri Impaltlva es farul 
UN EFECT AL BOMBAR- |ipamice, e 195t senfundate de mine| oa, 2 Radar). — Coreepon- [bară torăăiăa) vritaea EA |n aDADA) INA. “Exabia 4 dal 
DAMENTELUR E dentut agenției „Stelant” transmite [nn de bombatda-e nu executat ape: [Ioeblitanl, din coni)tatul Bontida 
= a e pe frontul greco-albane: y de auecei niv |eomitalul Essex, Au. fos 4 
„Ad Seur orei Măsuri severe CORA | Eee arta 22. am. [TM ncataBăă ea mt [roate Au tt Au 
„Stelani” trai tii aSUrI 0 bat, In tocul pioflor, vântului ei 7ri- | Mat multă dÂR incipalet pir de |provocindu-se şi căteva piuztibe 
rile competinte berlineze, Ea tai ; | Qulut din ultimite zile, a urmat un | călători A EĂWTuri. preatanh gi ela | m e 
1ză că o nouă dovadă de. 2] i] | | a | soare Ge miezul perii care permite | rile învociailăni (00t BtmB. ES 
tinderea distrugerilor Or în Uigârla soldaților amenajeze șoselele, |. Au mai fOMilen semeni dinente Ta: Re endici (le Ş ini 
| urile aeriene împo- “ muncă indispensabilă și jundamen- |brloi do poteălgui tie In Masdibulă j 4 i paniei 
zliel este furnizată de ară-| „ SOFIA, 2 (tp). — Pokţia bulgară |tază pentru ulterioara! acavoltare a | ci lsenkintehien, o uzină Industria: 
rităților engleze Însăși că| 2 Runțat măsuri savtre contra a- | inaintării, d Mn linga Geliini chan, mzineto do] MADRID, 2 (Rador), — Core 
omeurilor a sporit în ul- întăi or: „taie pi au fost] Elanul arie superb. Soldaţii nostri | armamenț KEWp «n fasa, undă n [pondentul agentiei DNB tranzimite: 
s vocata de pres oră, e se | sunt e să râvârneasci 3, 4 e . r 
1 30000, Se vuhiniază) ape să act meliile pritae pet | ntre ca că răvărească a attu- Tarumt a TO: vocals Blur |. Generalul Varele mutu 
sporire a șomajului este por m in opinia publică. Pedenpsa | Actele de erou int > eroii | Ea ml 7 Pod nlol al Apărării Naţionale, a vizitat 
direct cu marele număr pentru adarzmism va fi internarea. Astte!, un ofițer de cavalerie. pan- Insulele Canare, însoțit de xencera- 











a avut Ta 25 Octombrie, o biuga inlrovedere cu generalul Frane 
si doi cunducitori de state ini inu rămas bug 





 nite forninvii sjniu one 
trat atacurile aătipra naroilsomusilor 
fin teritoriul Boc pat de inamic 
Cinclaprazăcă Arodromuri my font 
bombardate pla ronntatat că nviaa 
ne nflate po BBlBh caro ea progitanu 
sh decoleze ali îi forit strleheluni, 

Avlonele din Berviclal do onstă ni 
ntacat tunutilă den Chp Grila Nok: 

Do din ADE!) nonstre Jipa nec 











+ 
LONDRA, 8 (hau 





7), — Minhatee 
rele nervului gi ăâcurității interhe pu. 
blich urma Bo municali 

Din zorii gilep de Sâmbată, doua 
puternice formiajluni de avioane las. 
mice În con zămă imnre parte formate 


din avioane dă Wâniroure şi de bom: 
hardauneni au IBocut doâsupra con 
lelor comitatul lent ludnd. direc. 
Munca Nord EĂUBO 1.ondra: 

Aviația Dată re vânătoare n le 
sit fn lotdmpibtea nvinanelăr Ani 
mice și primul atac ni lor care n avut 
lpe chtre Drâli BD a fost respins 
înainte cn avloahele inamice să ajun 
Ni demeupra bend! 

In cursul aceăiul raid au fast arun» 
cute câtevn baile aupra comitatu: 


Jul Kent, rănind numai citeva pers 
sonne și provătnd puține strică. 
eluni 





AL doilea atat Wa desfăpurat du n 
pronpe un casă jumătate mini Vrei, 
finit mult mul Whportant de oarece 
apronpe. 100, avldane vtacun, 

firovul. formaliine! meriene m fost 
din non unită «de ueloanele mată 
vine de vănățautăis! "le tirul artiteviei 
antiaevlene, Însăbhtevu avioane Îna- 
mice mu Reusit WE bonare la mara 
Voăltinate demită Indra 

Câteva bombă fost din mi 4 
une ele apa m ta ratia Eul Te 
î ară via lor 4 fost mie RU 
visteăciunile 
mannătata, 











lul Serador și de muvernâtorul mi- 
itar, generalul Escamez. Vizita a 












































—— == 


AȚIA GERMANĂ 


== 


AVI 





















Mareșalul Goering întreținându-sa ca 
dinteun raid 


BAZA NAVALĂ BRITANICĂ 
DIN MALTA BOMBARDATĂ 


Dr. AVIAȚIA ITALIANĂ 


„Stefani” anunţă că două escadrile 


aviatori! germani inapalațt 





Honate de comuntoatul sua: 
genții britantee, apot pilății 











de avioane de vânătoare, însoţite]?! germani ae por si mai mute anu 
de avioane de bombardament ita= | VăzAndd ratnete dela Pompei, xhur 
liene grele au atacat aeroportul de | 7fasurra Londret, 
la Micabhba Daza havalA din n 
Malta, 

Al Bartielpat la ni tă acțiune, 





— 0ea na mare dela începutul ti 
bolulul, — 8 de avioane de va: 
nățoare ȘI avioane de bombarda. 
ment, înarmate su bombe loarte 
krele şi cu boinbe incendiare, 
Papubele pricinuite de acestea au 
fost foarte considerabile, 

Un avion de vânătoare a doborit 
un avion englez, Pierderea unui alt 
vion englez aste prababilă, 

ROMA, 3 Rador), — Ziarele ta. 
lene pubitea în întregime comuni 
entut agenției opietate britantee „Nr: 
linh Dresi” asupra bnmbardameniu: 
li orățulit Neapole, pentra a de 
monsira tuturor Mălienilor precum și 
străinilor domteiliind ta Nenpole, 
până la ce punel anume poate râs 
pân înezactități propaganda brita- 


nică, 
„da pt 





Armata aeriană japoneză 
intrece pe a Statelor- 
Uite 


NEW YORK 3 (Rador), = D. Dap 
vonntructar marian da avioane 
imapolat de pe câmpul de juptă di 
Chilian, a declarăt n noslena d 
New. York că armata serlană [i 
stă ar întrece metunlmenta pa e 
1 Statelor Unite atât cn numire 
avioane cât și în domeniul lor cae 
Mat. tu 


Statele Unite, adaugă coresmon= 
dentul agenției D, N, Bu care bras 

















fost consacrată inspectiei Juerărilor 


BELGRAD, 2, (Prin teleton),— 
Azi a fost organizată în localita» 
te 0 gală Internațională de box, 
lu care au participat şi românii 
bL Petrescu, Clonolu și Şt, Bag» 

an, 

Dat Mindcă rândul trecut dus 
poeţii români au lâcut o gură 
foarte frumoasă, publicul a ținut 
să asiste în număr mare și la a- 
ceste dispute, Iind convins că 
spectacolul nu va îl nlel acum de 
proastă calitate, 

Din păcate, rezultatele inregl- 
strate de boxeurii români nu sunt 
de natură să provoace entusi- 
asm, deşi — pentru cunoscători 
—— adversarii co el au avut sunt 
dlimtre cei mal puternici. 

Primul român apărut pe ring a 
fost Stefan Bondan, Adversarul 
suu, Dusan Dimici, mal greu cu 
d gr a lost avantalat loarte 
muult de aceat lupi 








L si a reușit păr 
la rau săi « | 
pla urat sr aaa 


Ziarete italiene adaogă: 
i San amusal mult in a 


toții brite i 
al pe A dul", după] mite această ştire, au nubovatună 








mii îi mi ea EEE, 
ILIE PETRESCU LA EGALITATE CU VIRAB 


Cionoiu şi Bogdan învinşi 


mei Matchul a lost loarte Irumos, 
i ii animat și — după man 
| |estaţla publicului — terminat la 


alitate, 
iz a declarat lună jivingă= 
tor pe Popovici, declele bulduită 


coplos de spectatori, 


RATA EA ILATE 


Ultimul match a) serii a lost 
întâlnirea dintre Io Pelsescu și 
Ivan Vira 

Lupta fără să lie prea anitaață 
n plăcut prin claritate și mal ales 
prin duritatea loviturilor, 

Jurlul a dat un verde de ee 
Witate perieet Just do altii, 


E i 
„tele stta 


tsi mia în a 3 


PS 





| 


pi 
HE PEYRESCU 
AI doilea match Iternaţtonal 


ab serii (lomoiu lui bu 
su Popov una dp iggplale 


lugoslate, 
















MISCAREA ANTI- ENGLEZĂ 
DIN INDIA A CRESCUT SIMȚITOR 


ROMA, 2 (Rador), — Cores-| afla și p e Ligii ma-|tașese părerea ci această even. 
rulmano-j Diihnah. 





N 4 


Stie, 


În cinci zile stocurile de alimente LA FLORENȚA 
trebuesc lichidate sia 

0 impottantă decizie pentru deținătorii 
care au stocat alimente 





Institutul Naţionali al Coo-| Pondentul agentiei DNE trans- 











fe. | mite Dacă această leit ar nven consecințe 
ministri unță că termenul | perației, a dat dispozițiuni fe : ştire s'ar con- Icalabile, 

de lichidarea stocurilor de deralelor şi cooperativelor ca | Intre populația și natoritaţi. | firma, ar pă reprezen- | Arestările Îui Vinodn şi Nen- 
Hmente mai mari decât cele le britanice din India 


să cumpere toate cantitățile 
din aceste alimente ce sar 0- 
feri spre vânzare la prețorile 


tenslu- 
men sporește pe zi ce trece, — 
spun ştirile cari parvin ln Ro- 


tanții a 63, de mahomu- 


dani din India cam 22 
la sută din ISnuica 


ru au pricinuit o mare 


îmoăduite prin art. 6 din Re nare În țară. 


pnlamentul de aplicarea legii 


inâia- 
Ele au prilejuit i 


Ințin totala a | demonstrații în toate marile 
pentru reprimarea sabotaju- | stabilita de guvern. ma din această ţară. țării, s'an ri şi ei In mis-[orașe, ca și în numnronse alte 
lui, — este de cinci zile, dela| pent nicipta!  Bucu-|pj 12 Același timp cu Pandit/ carea anti. localități, 
finia publicării acestui regale- | „AEDiru, municipiul  Bucu-|Nehru, poliția engleză a ares- 


i In anturaj dhi Bombay, 
ment în Monitorul Oficial. rești, deținătorii se vor ndresa tnt în intreaga țară alți 50 de falii Can = La Bombny, In Calcutta și 


cooperativelor: Rândaiala, din steexelude păilbiliintea apro- [în alte mari 


entre, comer= 

militanţi ai mișcării „de nesu-| pintei sale aresta. lelanţii indieni si-an inchis ma, 

Se precizează cele de mai| Bucureștii-Noui, Griviţa C. F. n: L s ma- 
sus, dat fiindcă dintr'g eroare, | R, calea Griviței 285, Floreas. | PUNOTe Civilă trăi să 3 Cercu CONgre<!ste impar. gazinelo în somn da protest. 


in publicarea regulamentului, 
acest termen prevăzut la art. 


ca, din calea Floreasca, Munca 


din piața Regina Maria, Cuţi- 
tal de Argint, din str. Mitro- 



















5, = fost anunţat ca fiind de 
% zile 





polita! Grinore 59, Desvoltarea 
din str, Perentari, 


IN AJUNUL PĂCII 
DINTRE PUTERILE AXEI ŞI FRANŢA 


Condiţiile farmaniei Vizita d-hul Laval la Roma.-Intrevederea 
Mussolini-Petain.Un nou front impotriva Angliei 


(Prin telefon dela &oresponde ntul nostru) 


SOFIA, 2. — Presa bulgară — și în] 
specia] ziarul „Zora” — comentând 
7elatările corespoi.!: ilului agenției 
wAssociated Press”, care transmite 
din Berlin că, după intrevederile 
istorice dintre d-nii: Blitler-Franco, 
Bitler-Petain, Hihor-Mussolini, se 
aşteaptă evenimente mari. 
La Berlin, susține corespondentul, 
va fi semna act internațional de 
mare insemoitate. Germania este 








CONTELE CIANO NU VA FACE 
0 NOUĂ CĂLĂTORIE IN GERMANIA 


(Prin telefon dela corespondentul nostru) 
VIENA, E. — D. von Papen, care a 
plecat din Turcia spre Germania, 
nă prin Constanţa și București, 
m'a t decât foarte puțin timp la 
Beriin, părăsină capitala Reichului, 
în urma pnel invitații particulare. 
Amănunte asupra șederii d-sale la 
Berlin nu s'au putut afla până a- 
cum. Sr 
ceastă ci 
"emtelu! Ciano în Germania, aparțin 
de domeniul fanteziei. Se înțelege că 
îm legătură cu călătoria d-lu! von 
Papen interesul cercurilor politice 


din Berlin față de problema turcea- 
scă a crescut cu atât mal mult eu 
cât discursul președintelui Repabii- 
ci! tarce a precizat punctul de vede- 
re ai Turciei cu privire Ja conflictul 
greco-itajtan. 


La Wilhelmstrasse se declară 








| puse de germani. Corespondentul 
din Zirich al ziarului „Utro”, aaun- 
MA că intre Franța și Germania sa 
stabili! un acord principial: F! 
a Incheiat pi u Gerroania. 
După ziarul „National Brodk; 
ting Sistem” se dă ca sigară vizita 
d-lui Laval In Roma, unde sa va în- 
tâlni cu contele Ciano și va pregăti 
intrevederea dintre d-nii Mnssolini 
şi Pâtain. 


că 
nu există niei un motiv din partea 
Germaniei de ași fixa atitudinea fa- 
ță de acest discurs, dat fină că el 
na a adus nic! un element noa în 
situația actuală caracterizată prin 
prietenia turco-greacă şi a raportu- 
Filor contractuale turco-engleze. 









Multimile fasciste actamând pe Fuehrer și Duce cari le satută d 
conul Palatului Vecchlo 


COMERGANTI „ERE DN SOF 
AU FOST CONDAMNAȚI 


SOFIA, 














































ANGUA ANUNȚĂ CĂ A. MINA APELE EEE gi d eg eee | TRE 





Dă acum înțelepătoare faţă de im- 
portaaja ultimelor evenimente. 
tervenția  Hiller- France, după 
cum afirmă cercurile politice din 
Roma, va fi urmată de mari eveai- 
mente hotăritoare în ceeace priveşte 
acțiunea Axei în marea Mtditerană. 
Spania, în urma întrevederii, 


fini că au fost duse tratative 
ea Franţa să cedeze Italiei Nizsa și 
Corsica. 

Astiel războlul, după cum trai 
mite din Berlin corespondenta! zia- 
rului „Mir”, intră intro fază nouă. 
Germania creiază Angliei un singur 
trent: dela Naryik la ibraltar. dala 


CANALULUI MÂNECII ȘI GOLFULUI BISCAYA 


Precizări din sursă germană 
(Prin 


2. (Rador). 





Trei comerelanți evrei din Sofia 
telefon dela 


corespondentul 
































eagră, 
Gibraltar în Suez. In Aria cuvântul [au fost condamnați În diferite pe- [in chestiune se ridici ta pestă 
nostra) | tea aliat zeta |hotăritor îl va avea Rusia, Japonin |depse cu inchisoarea si la amenzi, | milioane teva. 
VIENA. 2. — O comunicare a Ami- | mine în această parte a mării, 'Tot- ee oare tii pacea în calarie Posea ind invinovățiți de a fi comis de-| Vineri, alți trei comercianţi 
ralităţii britanice pretinde că acce- | odată ele ao arătat că mu se poate an = az = ai ete în legătură cu devizele. fost arestați pentru urcare 
su! spre canalul Mânecii și golful | vorbi de un baraj de mine în sensul = 





D. LAV, 
zele sale navale 
2. Germania 
Franța matori 
ciut. 





Bistaya ar fi fost făcut impraetiea- 
bii prin așezarea unni baraj de 
mine. Această imformație, sublinia- 
ză presa germană, se aseamănă cu 
stirea răspânaită acum 6 luni care 


Hanea războialai 
Grecia, Siria și Gibraltar. 
Faţă de mona sitnația, crelată mai 
ales după întrevederea dela Floren- 
ta. Anglia a convoe 


oprietarii unella prețurilor tru com 
: ze fi hotărită în prop prețui și pen 

deplin a] cuvântului, având în vede- 

re saprafaţa enormă a zonei de mi- 
nare, Pentr aceasta Amiralitatea 


britanică ar avea nevoe de el- 


“Atara 


ată cump 
spbclale d 


Valentin Gr. Chelaru Pie morta de 





Jin, 
P 


ANGLIA INCEARGĂ GENERALIZARE) 
CONFLICTULUI IN BALCANI 


Atitudinea de nebelineranță a Turciei.Pact secret greco-tut 
(Prin telefon dela corespondentul nostru) 


| BERNA. 2. — Evenimentele e se| în același timp. lorurile mite [tut luni, Oa 

|desfâsoara in prezent în Sud-Estul| germane lasă să se intrevadă călcele două țări, 
lcontinentului curupean sunt privite] relatiile dintre U. R. S. S. și Relch Acest puct —, față de a 
| sunt <a și până acum, — adică bu-Inja călătorie a d-lui Eden 


pretutindeni cu cel mai mare 
Lai “e răzhoi britanie, în Asu AB 





































mensă cantitate de mine pe cari Dep n dei Dreptul di re 4 
cani e mine e f reptul de v -cefe pontri tru 
preciza că Marea Britanie ar fi barat |nu le poate produce din lipsă de tatei ital stia Pale ama îlalo-germa. ÎN urati 
„u mine Marea Baltică. Atunci, cer- | materii prime, care lipsă devine din cum afirm: ziaru! smarinan ."Te-] [TACE 
fazile germane aa arăta că acest [zi în zi mai simțită în urma efca. | Brodkasting Sistem”, a dus| 4: Trtcerca arm: ci găpinane prin 
baraj ma există decăt pe hârtie. Ex. [eităţii războiniai maritim german | ni rezultate pozitive, pentru. ritoriul, contine n! Blăliranțe! 
perientele făcute de atanei de nayi- i : 


In consecință, forurile germane nu 
văd în informatia Amiralității en- 
Fleze decât numai sn răspuns plato- 
nic dat aveceselor eresânde ale 
submarinelor germane. precum și e 
încereare de a linisti populația en- 
Eleză prin o pretinsă activitate a 
aşezat | fortelor navale e 


Ziarul bulgar adsugă, după postul 


rea unei acțiani tran 
a n încline pezriaiae da radio Moscova, că Frana va tre- 
IN 


mane, contra Anghel 
Ziarv! „Zora” transmit» palat 
londonez „Dailr Frp' 
care susține că Germania n prow 
Frantei urmAtoarele pupete ventru 
tmebalerea păett: 
1.P AX n 


siția neutrală în aceste ape au con- 
firmm afirmaţiile germane. În mod 
analog germanii nu ian în serios 
mici acum baraje de mtne din gol- 
fn] Biscala și dim intrarea de vest a, 
«analulu! Mânecii. Porarile germane | 
mp contestă că enpiezii as 










bui să cedezo; 
e) Alsacia, Lorena gi Maroru 
Germaniei 

D) Nisa și Tunisni, — Tatiet, 
€) Pirinaii, — Sraniei, | 
Flota Iranceză +n fi cedată Axei 
pentru apărarea bartlor din Tuats, 
Alger, Dakar şi Sirta, 

După ziarul emeYork Tim 
Franța și Italia trebuie să-și im 

te Tonisul, lar Pranţa 

rocal. 

Ziarul bulgar „U'ra”, observă că, 
în enzul dacă Fran!awa primi condi- 
Mile, ea va obține a soridor prin 
teritorial ocupat care să lege marea 
Nordică en Mriiterama; Ace!ns lar 
ntirmă ea Frnnin_ + mrimit conditii! 





































in- 





teres. 










Sosirea d-lui Himmler | 






Eri a sosi cu avionul la Brasov]! 


d. Himiler, Relchsfuebrer S, 
venind direct din Gemania. 

Cu tot timpul nefavorabil, avionul 
a aterizat în bune conditii. 


Răscumpărarea portofoliului 






la Praşov rioasă a războiului purțat de Axă 


cea mai desăvârsită delicateţe di- 
plomatică 


Conflictul italo-grec, care poate 


i considerat ca o anexă foarte se- 


mpotriva Marei Britanii. trezeste 


in sferele inalte de conducere a 


popoarelor un complex de probleme 


e trebuese deslezate în viitor cu 


Asttel, tață de statele aflate în ve- 
inălatea conflictului. mai dănuiese 
ncă anumite rezerve în felul cum 


Astlel stând lucrurile, pentru mo- 
ment, orice extindere a conilictu= 
lul din basmul mediteranean păre 
exclusivă. Cum insă, în ultimele zi- 
le sa vorbit de o Interventie a ar- 
matei germane, — la Berlin, acea- 
stă problemă nu este sub nici o 
formă discutată, de unde se pteci 
Zează Că asemenea ttiri sunt de 
domeniul fantezie], 


Pe de altă parte dat îlind că sis 










puţin inainte de jzbucninea SE 
tului italo-gres, pare să ia [le 
situ de legătură — ar Int 
după tbatt aparentele a Y 
simpatie pe care Turia a n 
clară încă pentru aliata să 
Marea Britânie, 










temul diplomatic al Intelezerii balca= 
mice, a încetat de a mai exista di 


vor întelege să reacționeze în fata E 
pricina adeziune! României la poli= [imi 


unor evenimente ce ar putea să se 
contureze prin forta imprejurărilor. 






de creanţe dela B. N. R. 


Comisiunea de a 










1924. Marețalul Averescu, pe atunci prim-ministru, 
e recunoscul, ca 
raze L ele 





nt 


3 


sie în vizită oficială la 
mare putere, realipire> Hasarahiv], 


semntază convențiile economice si politice 





Fotogralla noastră prezintă 
cari an due la n reală apropiere 


țări latine 
0 III CR A DR aa ea 


Roma. 


momentul istorie 
intre cele două 


la răscumpărare: 
portofoliului de 
ale Bânci! Naţio 
cadrul coreetar 
condițiunilor in 
îmanțe a răscumj 
de efecte aflat la 


1 
jpMiateru! de 
Dârat portofoliui 
Naţională, 


ai 
treaudiai 
Anaeleacu, fost, g 
cil Nntiomule; N 
direcior zi Bana 
"Blank & Co ai A. 
rector ai Băgci [i 








Da 


ATITUDINEA TURCIEI 


In această privință atitudinea 
urcki interesează în primul rând 


tica Axel — este de astentat o reace 

țiune. : 
In faţa acestei prăbusiri. de aliate, 

te, diplomaţia eugleză cantă să în 





pe |tervină din nou spre a inlocui prin 


ace 
ste dată 
strânse ce 

venit în 


au 
Turela si UR. 


2 


trun alt aranjament diplomatie, 
japera distrusă. 


ri 
existența e 


punctele de 
urma — d