Cuvantul-serie-noua-nr-84-10-ianuarie-1941

NI (Serie nouă) Nr. 84 
; TITUS ENACOVicI 
AE IoNESscu 


ISTRAȚIA Str. SĂRINDAR 5-7-9 










EFOANE 
seriilor şi Adiministrații FETE) 
Sp ne e 347934 
agina SR 
587.00 | pabiteltatza eee ie 


SPA | Provinela 





saz,nu 


P. P. PANAITESCU. 





a întreținerii câli 
în urmă pentru su- 
nillarde lei 
ua noastră de linii 
| jumătate depăşeste 

D de ani şi trebue nea- 


ază din datele de mai 
“a patruzecea parte, 

de reinoit întrun 

sal, avem de reinoit o 
jdică de douăzeci ori 


d 














iată că de douăzeci 
ce trebuia pen- 
rețelei de cala fe- 








Toată lumea se 
mizerabilă a şo- 
Nu se poate circu- 
făicute inutilizabile 
în care risti 
sau din pricina no- 
te împotmoleşti. 

Nu este vorba de 
tehnică de a avea 
Există In lumea 
pe care este n bu 


ri: 













m 
moştri stiu să com 
de şosele. Este 


construeste. Ambi- 
este să o constr» 
at panglica, sa băut 
Sau ținut discursuri, 
i. Ce urmează nu 
Minti importanță. Nu mai 
pi cei pentru care 
au înțelesul lor 
cum se întâmplă 
da care probleme! 
chestiuni ambitie. 
să aibă automobil. ŞI 
indiferent dacă îl 
pecesar sau îi este o 
dacă vrea, îl are. 
& avut şi lumea a con- 
ÎI] are, probicma care 
este rezolvată. Re- 
Eșează. 











EI 
Ş 






















j 









o statistică a| 
e gramolon ruple sau | 
dor de cusut stri- 


fiecare 


dul sia măciăit și în loci 
um ajutar, constitoe | 

fel co masinile decu-| 

s lor noastre 

care aa numai 

mase, dar sunt și bine 

cu capete de aţă imbr- 
şi pral. 

darie, de vină e î= 

proastă. 

jmenarile pu stau asa 

care merg 3 

Ei de ani și masini de 





























4 








dir 















foarte simple si cle- 
Au fost întretinuie.| 
masina au lost spă- 
EinĂ și une co un 
SDătă odată pe an. Si a- 
JR şi-a trăit viata ei 
Hi în aceste exem- 
ghele veti alese. 
IŞ lucru. 





ie, 


m O e 






a sape 
râri pe bage! şi Incercâri fâră seo- 
mân de ejaceri 

ce nu-și gâseoe odihnă — 
incepând cu hienele râzboiaiai gi e-| 
jangând până la Iraudetorii de sute | 
de milioane. ce-au cpera! ca aprovi- 








e Argeş. 


Pietate — ing. Gogu Cerchez — a 
înțeles ce inseamnă o restaurare şi 
ut o treabă minunată. 


fă 
A făcut a 





trebuit să facă oricine avea spirii 
de întreținere, 


Nimic nu 


mitate prin simplul fapt 
clădit. Trebue întreținut. 
Se pare că avem ore 
ceastă treabă, 


ŞI totuși 


Că tot ce facem mu durează fără 
grija permanentă de întreținere, nu 
vom avea nimic bun. 


Pentm a 


trebue să ne convingem că această 
grilă de întreținere 


Ca grijă. 


ca putință, deci ca resurse mate- 


iale. 


Este o m 


Oi. Distru 


chiar americani 
ferate şi șoselele. 


entalitate care frânge 
linia de trăire pe care o urmăm 
pe tradiția. Şi - încă, 

îşi întrețin că: 


Să Inim 
astă sup! 


tot ce facem. Datoria de a întreține. 
lon Protopopescu 


Deosebiri 
fundamentale 


immbe patriotice 
grandioepenie, cele nu mai știm câte | 
partide 

pula! ani le șir puterea. 





Ca 






din 


A fo oi 
a 


imbopătir: 


ionări, fu 
narmări. 


Na conte: 


isbuenea allul cu mul! mai mare. V 


devărată. ariașă intrecere pe râm-i,; ” 
pile fără mâriini ale necinstel.  [€l malore. Viaţa politică a țării se 


Număr 


te noapte se dovedi 
sa lucra! 

de 

prea denehiată 


Viei e 


ind | 
Peneţieia 
i-au ai 





mii din ce 
auat epocii 
sau mici 
15 aceas 
wi e dov 
de toli 
tincal 
editura mi 





ne aducem 
premierii 
inre, nou 
tifiee cet 






1mp 





care au men 












Cigmmigi=ilui 

ru că această sri 
să. Timisoara 

E. Dar nu simti 
multumirea pe 
A piu. Parcurile 
mu fost numai creaie 
-a mai intretina. 


acust spirit |ree, reimulii teghnar 
îi Eot 
toate damenifie 


îm |rflor. cari an bazar! 
[> 








Na a 
pi 


pămeatţi 
|rem de « 


mc: 


Sa depus ceva 


pentru ele 
bi de 
prind ezts 


de interne. 


in mare ai 
Da» iati 


Au incă penwmil 


1 locu 


ică ma se mat car 
meat fac ape zile 
i7asal au creat flma 
ine ptimte mintatere, 
metil fără jestiti- jure 


Se pare că până acum trăim în 
concepția ameri 
se pingelesc şi 
spală. Le schimbăm cu altele. 


anja! as 
de brilie guvernamental. Chiar și u- 





pice dungă 
Pubhieă”, ingiș primi: miniitri au 
ama! la diaporiție personală cine 


miiwvane lei lunar. Tolngi 


norbi! de el în alei e ocazie. Ni 
fi! in sărari ce nici an prilei. 
u ridicat din ei nici e mânăs- 


sau aiseniza rude sărace? 
madu-se din premi 


sare aaa funcţii bine platile, 


zur 


Acolo, un om cu mare 


peace an de an ar fi 


este clădit pentru eter- 
că a fost 





are de a- 


până nu vom pricepe 


păstra ceeace avem. 


este capitală 
deci ca spiritualitate, şi 


nă că ghetele nu 
că rufăria nu se 


















aminte 
remă 


şi să mu uităm 


datorie _ față de 


pi gesturi 


fara moesiră i-au dis | 
| 
lungă snprolicilare penira | 


De jept homerice incde- 


Fremetice pofle de 


rnilari,  improprie'ăriri, 


neo bine un scandal și 





lor Imbogățiți pea- 
Toţi 


cameni 


| 





impozeni. 


din pertide pi prin parti. |Ză 





elacere ma li sa părut | 
ulei an gând prea 





întâmplărilor 
poziție co şi 


rii tutaror 


i de 









i bine intenţionaţi și-au 
le lor de prienpueli mart 






13 privință bagetal SLatu- 
edi! cu atenții egale lejă 





ae landurile secrele ale 
mintere și de sumele «6 
rile lo apa zisa „Ordine 





din câte 
dia 





n aminte, miei anal 
câţ: 
câula! in orun fel să jus 


iuireo acestui fond. Neu 









ajaie! carecari partizani 
pus — peri acestie gă- 
manda!e. paria» 
în case partidului 
eri acu ani grei? Impasi 
ținut en conringere, dat 
ente reapectieitor minișiri 


2! 





masca une! talse democraţii ne-au 
adus la dezastru și la ruină, este 
necesar să avem bine lămurite în 


porneşte Miscarea 





|iomsomar 


sau socerda! la pu-| 








HITUL DE INTREȚINERE „Politica demogi 


ÎN olacere al tări! un spirit de conserv ; 
vare, trai 
post îl constitue [Biserica Domnească. zale a 


re 


In cadrul zilei mamei și a familini Ducele a primit, la 
numerosi copii, dandu-le daruri, Se știe că politica 
urmă de Duce, a dat rezultate excepționale pentru 


POLITIC ȘI. 


Acum când prin biruința Miscă- 


rii Legionare s'a instaurat o nouă 
ordine în stat — începându-se în 
acelas timp și curățirea 


sufletului 
românesc de toată otrava dictatu- 
rii cluburilor politice care — sub 


mintea și in sufletul nostru sensul 
unor acțiuni, cari privesc viata 
neamului, și cuprinsul unor noțiuni 
tundamentale pentru existența nou- 
hui regim. 

Realitaica cea dintâi dela Care 
Legionară și 
deci și viata cea nonă a statului, 
este, şi e bine să repetăm: neamul. 
Pentru istoria politicăsa României 
care a incepul să se serle din cea- 
sul eliberării, dela 6 Septembrie 
1940, se constată că ideea de națiu- 
ne a lost repusă în toate drepturile 


inspiră dim realitățile naționale; e- 
ta politică a țării pe care o crela- 
spiritul legionar sa născut și 
creste in gând și faptă, pe acest pă- 
mânt românesc, vechi câl istoria și 
sib acesi cer spre care de 2.000 de 
ani neamul românesc a privil pea- 
tru a se mântui, 
Asa liimd, există deci o strânsă 
dependență între realitatea naţio- 
nală, rezultată din poruncile pâ- 
mântalui și salletului românesc, — 
dentozia pabitica a regimului 
Astăzi, neamul mu poate 
Ii conceput, — în funcția lui potiti- 
că și etica fără Miscarea Legiona- 
ră pertrucă ea mu mumai că a răsă- 
rit din acest peam dar, In acelaș 
timp, îi rezumă toate vrerile și lot 






XI, 


Ziar alb 


care se îndrea! 
și toată puterea 
tul (restabilirea ră 
românisruhui 

cest ideal p 

regim de teroare, | 
sfărtecaţi si risipiti 
Mletuj României de a 


9 
Vineri 10 


scării Legionare 


pe 


frică 


rul. for 


fă a ne 
mision; 


ică a Italiei 


io Venezia, pe cele 184 mame cari nu cei mai 
a Italiei, 


ţa și 


AŢIONAL 


te eforturile 


amur 
ar al 


aveam a 
lam intrun 


rusă 


eram 
Su 
cum 


este ea cluntită și umilită, — este 


cu totul mai mare : 


mai put 


ernie 





decât sulletul României Mari. pen- 


tracă atunci nu 
credință, nici un id: 


ce avem de facut |! 






a) aveam nici o 


nel un Dum- 
mezeu. Ne-am regăsi! și acum stim 
î. Mibulam. ne 


căutam 0 axă, o orientare pe care 
din cauza regimului de atunci în- 










drăzneam numai să o visăm în bi- 


ruința Mişcării Legio 


nai 








Dacă până acum exista o totală 







indeperdentă intre 
te națională, care | 


eaită_ re. 


ustiliea 


a 
toată 






munca și suferinta comunităţii ro- 


mânești, azi risipita 
trecătoare irontiere 
ldeologi politice, 


sI peste 






alte 


- și diversele 


e Sau vi 


anti 


rat prin lumea româncatcă, anarhi- 


aa 


zând și destrâmând 

astăzi lucrurile s 

tă pentm totdeaun: 
Deosehirea care 

politic și naţional de 








d 


între 
lumea 





dctunctă a democratiei, al eărel su- 


praviețuilori vor să 
că Încă în apele 
cum. 






poscuias- 





turburi de a- 


— era determinată de laptul 


că această lume liind 


străinată mu mai avc 


o 


4 in- 
apar- 





tenentă la spiritul romÂdese și dea- 


cela căuta să impri 
politică a țării forme 


me în 


de visa 


viata 





metode de jieru, car! MI Aveau nici 


o alinitate cu lormok 


metodele de lucru 





rostul lu politic în taţa Istoriei Ea- 
ropei și a popoarelor continentale. 
Astazi avera un ideal politic, (reali- 
zarea comunității statale a tutu- 
ror românilor): avem un țel câtre 





O reformare a Siatutal şi pajianii 
mu se poale electug numai pe ci 





rămara le «ro ri 

castă einale. 

a că laate emintitele ou 
ele posibilități de pri- 

piele dinpa” agită cu instaura 

ala rapere 


Virtaogii d 


1 deamaătatul 


e palscaz6 viola 
comit frade. ap lae idei. 


eri — cari | 


ediorea pupe | eticienid acei 


„a niailă Intro ure-lammasite « 
Doarme. na aflat | pereaatbri, 


empirică. fără o edăseire specifică 
În straturile spiritalal și a celarialie 
'realnăți, mai putin aceexibile orteui, 
_ dar mul anal mecesare decâi sa 
îrede ge gbiceiu, și care conslituesa 
"Boetrina”, „weliaunschauung” ul sa 


ca trecutul in hear” 
ada timp. 
ja. Multele dor 


0 dnetrină care vizează reforma 
maflicală e satului şi vetiunii nu 
este Însă ama; e conlesiane a p- 
por izăiri sau „astuiții”, fie dle din 


2 inironată or |egie mai impresionubie. ȘI no e pici 


rumai joc ananom şi iresponsabil 
ccestrecție pur logică, ci 
trebue să prezinte a tosrie specitică 
de 3 adânci şi Wrabir 
farma coasiruciis neaihatea. 
Exsie foarte caremtă contazia dim 
păsdirea cosatractivă, cui 
mea fieacriplivă și Jocul subiectiv cu 
vhenpee de gânduri și re 
Inlâmaplătnace vi roi 
cmmaluzse dee!  înire dac: 


Pt, primii ut Waratură pi pară 


Lrina peepriu 
. 


de viat 


E 


cu 
nea- 





mului mostru. Eram demoerați, Ia- 


morând laptul că po 
me ajunseseră in acc 


Liveratura rămâne 
domrea şi primei: 
„Poeţii mini” spune 
feputul străduintei 
și mile”, lar Platon ! 
von si pună pe 
când a fos! vorba » 
tea idexlă. Dir 
lare mulonommla dar 3 
Nor Narr - mur Dic 
Domeabul doziria 
este aliui. Toate 
eat supe ane 
imediată în coastri 
adică, în atingere 
numea de eferic 
sare, care cuprinde 
daniei omenesti 
Peoiru aceasta ci! 


eri și ce inst 
îmetar progrese pie 
prawizale de dilete 

Vise apoi dimen; 
boni cdi a 7 


L, 
asi 


REALITATE ŞI DOCTRINA 


Aoală splen- 
"i În mei 


Menta 
An 


biet 


4 semi 


sal adi 


LI 
tă forma de 
guvernământ după comilimarea u- 





























„ră Gil, ma Îar 







ideeţi 
lerna- 


î_i 












inaugurată 
vitalitatea 


cu mulți ani in 


poporalui italtan 


nul proces istoric la capătul cărula 
se lormase o conștiință îndividua- 





la: adoptasem metoda juridică a u- 
nel constituții care nu se poirivea. 
sub nici o lormă, pe trupul nostru, 
si mai presus de toate aram euro- 
români... Din 
cauza acestui divort dintre realită- 
țile noastre, bune sau rele, dar ro- 


penh uitând să. lim 


mânești și spiritul politic care ne-a 
guvernat în ultimele două decenii, 
ne aflăm astazi la această răscruce 
a istoriei României și a vietii nea- 
mului nostru. 

Aceasta este problema. lar când 
cineva vrea să lacă o diferea 
țlere între naţional și: politie. în- 
seamă că Wa înțeles nimic 
spiritul cel nou și din sensul revo- 
tuţiei legionare, care mu iace decât 
să restabilească raportul 
politic și național. 

lar acei oameni vechi, imbătră- 


niți în metodele degenerate ale u- 


nei democrații rău înțeleasă, cari 
judecă realitățile de azi, prin opti- 
ca realităților de eri, mârturi 
sesc o incapacitate de adaptare la 
lunea cea nouă care creste 
ochii nostri, din care pricină el vor 
muri Odată cu lumea lor ajunsă la 
porțile. tintirimului in care a lost 
inxropată România democrată. 
Ordinea politică a României le- 
glonare se justilică numai în mă- 
sura În care ea este ordine naţlo- 
nală, adică româneasei, ȘI altii: 
Neamul trăiește in viața statului 
în măsura În care, voința lu, li- 
Dertatea -lul, este sau devine, in 
ordine politică. Deacela, poli- 
ticul este numal o manilestare a 
naționahilul, care generează sau 
degenerează o stare nouă polhică, 
în raport direct cu vitalitatea si 
cu sănătatea lui morală. ȘI rmamul 
românesc, este un team de oameni 


marii! Ştefan lonescu 








în posibilităţile și conditiile creației, 
de aci se ridică marile consirucții 
i hlpoieze până ln alatemele și con- 
cepliile universale 

După care urmucază domeniul 
melor și al ideilor tegulative unde 
se Incadrează realitatea pi se ilural- 
sează prin revelațiile ullime asupra 
splenduri irăeiunti 


AO: 









mite indieii di 
Camcepiele care fixează realila'ea 
trebue să reflecieze pesta exatet 
MăjUi și n accent Impă- 

11 tatalităţii inerente, 











cimiter și 
* |esenţia! oricărei realități, preeim si 
preseatimeatul caducități!. 

în dimenslunea propriu la com 
iraciivă. doctrina trebue să marche- 


se tensiunea perpehuă lutre real ţi 
idea), indrăsneala și riscul sării 
cunoscutului, dar mal 





peste granița « 
Pate posta lezitima oricând pre- 
tenjia de a fi epuizal recepliv dm 


tele realității 
la sfera nurmeloe trebue să se 
desvălur apoi toată candoarea acelui 















„Eros ponle”, pasiunea 
jdcalizare eseațială vieţii umane și 
care 4 dă allima nobleie, după ima- 
ginea eternă din filosofia platoaică- 

Aplicarea acelor norma la incez- 
căzila da a injsbeba o doctrină le 





din | 


dintre 


sub 






de | rajille 


plăcea să se intituleze totalitar. 
fără să fe, 
partidelor politice de mai inainte, 


zise. democratice, 


ste. Totul era pe hârtie, nimic În 
realitate. Munţi de hârtie, consu- 
maţi de presa care trebula să ame- 
țească mintea oamenilor. spre a nu 
observa vidul sforăiturilor dema- 
gogo- parlamentarismulul şi alţi 
munţi de hârtie digerați de activi- 
tatea blurocratică, menită să Înlo- 
cuiască lipsa oricărel activităţi con- 
stmctive şi creatoare. Hârtia alun- 
sese un fetiș, o obsesie. Credinţa 
că există o proporționalitate direc- 
tă între hârtia cheltuită şi înfăptul- 
rile ce trebuiau să-și găsească ex- 
presla Într'insa. devenise dogmă 
guvernământ. 
Toate problemele se rezolvau In 
chip expeditiv si cu rezultate ime- 
diate prin rapoarte și statistici. 
Doctorii din regiunile bântulte de 
malarie, sifilis si tuberculoză nu 
aveau în farmaciile lor un gram de 
chinină, o doză de salvarsan si ale! 
un sanatoriu pe distanță de sute 
de kilometri, Ce are a face? Totul 
era să fie la curent cu nenumăra- 
tele statistici ce li se cereau zilai 
Directorii de scoli primare erau r 
duşi în stare de cârpe, muncind din 











zori si până 'o noapte la coniple- 
tarea tabelelor şi statisticilor de o 
varietate infinită, -oncepată de sa- 


vanţii pedagozi din capul invăţă 
mântului primar, cari, pentru mai 
multă nță de succes al sişte- 
mului preconiza! de dânșii, aveau 
srila să fixeze anticipat concluziile 
ce trebuiau 4c08se 
națe de invăţători 

Imi povesica un prieten că fiind 
concentrat undeva la un regiment, 











a primit drep! dar pentru soldați ua 
număr de țigări; la împărteală s'a 
văzut vin decăt câte trei ţi- 
|zări de fiecare soldat. Ei bine, pen- 
|tru aceste trei țizări trebuiau făcute 
borderouri în sase exemplare! 

Şi nimeni n'a plecat În permisie 
până n'au lost gata cel 
de borderouri. Pentmu trei țigări! 

E vre-o mirare că sistemul ap! 
cat până la ultimele lui coost 
dădea rezultate miraculoase? 
pildă. în Basarabia tifosul exante- 
matic Isbuenea cn a Irecventă nel)- 
nistitoare, turburând siesta minis- 
trutui Sănătăţii. Ordin imediat către! 
doctorii de circumscripţii. cari erau 
făcuți răspunzători direct de orice! 
caz de exantematic În circumscrip- 
via lor. Evident doctorii au tras 
singura concluzie logică: o'au mai 
raportat nimic și ministrul respectiv 
a putut. în scurt timp. să anunte ln 
presă și la radio că gratie măsurilor 
vigilente luate de dânsul locarele de 
tifas au fost definitiv stinse. 

Exemplele se, pot înmulți cât 
vreți. Fiecare dii noi poate adăuga 
eva la listă 

Una din relele cele mai inrădăcinate! 
de care suleră țara este seriplomana 
Un adevărat manstru cu mii de ca- 
ete: pentru lecare doborât, altul 
râsare'n loc. Pentru stârpirea lui e 
absolută nevole de un Făt-Frumos 
măzdrăvan. a cărul sabie de loc să 
nu obosească, până ce ultimul cap 


























































ginaară, ne desrâlue origina celor 
nai muilre lipsuri și primejdii: din 
lipsa competiții şi exaciității la 
prinder realităţii spre exemplu, ne 
pândeye o critică desmățală și lire 
ponsabiă, o conluzie de planuri În 
stâagăcie și arbilrar precum şi acea 
|ienaiune de cele mai multe ori lao- 
portună și artiticicasă  lalre prag 
ic și teoretic. 
ŞI mei ca în toate celelalle pune 
ie + mevoe de precizări adâuei și s- 
nevoioase depăşind cadrele de laţă. 
Nu Intoideahna funcția doctrinei 
ea totalilaie este aceeași: odată pre 
ponderează. fixarea labotioasă a 
Îinăyi peka lnstramealele ei, romi 
vându-le ln simbolica găudirii, altă 
dată, după ce explorarea —realităjii 
aceeăibile a depăşit ua. minimum de 
saturație se culiivă da predilecție 
marile eoasirueli: teoretice și 
apoi urmează epoca par normativă 
+ apelurilor la revelajiile altimne, când 
ândirea şi viata Wade să sumbreze 
fa pantelsme sau să se reialregreza 
1n cadrele religiilor ravelala. 


m, 











precedeale la anumite stări 
carseleriatica ai 
timparane, fixând câteva dale mal 
precise. 


Ştefan Teodorescu 





12 Panu Nr. 64 


din datele adu- 


lin sărbătorile de Crăciun. din 1939,| 


câteva mii|p 





mai |probiema capitalului a 


Vaza aplica, cu alt prilej. soaside- | jocurile lor 


] 


lanuarie 1947 















































MUNŢI DE HÂRTIE 


Sub răposatul regim, cărula fi [blestemat mu va musca 
Acest 
ca si sub guvernele [poate fi d 
re porunceste || 
deşi nu aveaulb 
decât haina si vițiile democrațiilor [bi 
occidentale, hârtia era la mare clo- [pr 


pământul 
nu 





Prumos  mântultor 
Iritul legionar 
căruia dia noi, v 
bă puţină, scrisă or! rostită, şi trea- 
X efectivă. Rezultate concrele și 
e, nu lăbărțeală scripturistică; 
statistioile ca mijloc Ae sistematiza- 
re. platformă pentru o vedere gene- 
rală şi sintetică, nu scop de camu 
Îlare a neputinței, și inerției ucigă- 
toare de avânt creator. 
Legionare, li atent! Ori de câte 
ori vei auzi de tabele și borderouri 
în multiple exemplare. fă-ţi crace si 
adu-ți aminte, că orice bunăvoință 
şi cele mal frumoase intenţii se pră- 
duşesc iremediabil sub povara înă- 
busitoare a :nunţilor de hârtie, 


Eugen Chirnoagă 


Intre economie 
şi muncă 


Au început să discute toți despre 
românizare. Şi ces pricepuți și cei 
mat puțin pricepuţi. Dar ma, ales cei 
cari au putut sa facă românizare din 
timp în propria lor casă și nau f4- 
cut-o decât târziu și sub presiunea 
opimiev publice sau a legilor. 4 ia 
dau tecţii. directiva și fac aprecteri 
| cari, orieâ: a fi de elogioase, pa n, 
mu ne mâgulesc, 

Daci sar limita numai la atat 
m'ar fi nimic. Cunoaştem şi din alle 
imprejurâr: pe anumiţi! oameni, cari 
se grâbeac intotdeauna s4 demon 




















* 


& tot 
casta se dalorsste indrumă; 
„prevederilor lor fără greş. Ii 
tem, deci, şi suntem obişnuiţi cu 
câturile lor 

Dar aceşti dămâni pamânt 
puzte în opinta publică şi mai ales 
conducerile întreprinderilor. p 
câ. vedeți au și at unale imi 
| susţinut. Şi aceasta nu ne poate 
indijarenț: 

Iată despre ce-t vorba, 

Industria și comerțul sunt in m 
jidoventi. Atâi cap totul cât și 
|jele de muncă. Regimul legionar 
Duta să caute soluțiile pent; 
para această nedreptate 
socială. Dacă in ce priveşte capita! 
biema e mai grea, și de dura 
probiema brațelor, de, muncă este 
mai arzătoare și ma! vitală, cel putin 
într'un stăt legionar ala câru: togâții 
sunt munca și sufletul. Pa trebue re- 
aolvată cu precădere şi eu orlea sa- 
er:fiett! 

Ministerul Economiei Naţionale, o- 
cupându-se de dirijarea producției 
pr.n comisari speciali, a vroit să facă 
şi operă de românizare a personalu- 
hui, măcar în câteva intreprinderi 
mai mari, prin comisari de români- 
zare. Intenția a fast cât se poate da 
frumoasă și a dat rezultate mulțu- 
mitoare în cele mai multe zazuri. 
Mâsura luată, insd, da Ministerul E- 
conomiei Naţionale nu putea rezolva 
integral problema. Şi tată deca 

Comisarii de românizare nu puteau 
pi numiți decât la întreprinderi mat 
mari. Cela mai mict, dar desiul de 
importante și ele pentru economia 
națională, nu puteau suporta chel- 
tueti in plua. Ar fi fost de altfel şi 
ridicol ca pentru doi sau tre sala- 
riați evrei intr'o întreprindere să nu 
meșii un comisar de românizare. 
Faptul, apoi, că erau plătiți de în- 
treprindera, nu le dădea o tbertata 
prea mare. Evident lucru că aceasta 
nu se poate apune dacât pentru un 
număr redus dintre et, 

acolo unde ezistau ast/el de comi- 
sari, ei erau împiedicaţi în opera da 








ap 


e da 
a 




































românizare, de legile ezintente cart 
prevedeau termene de pre tungi 
azul că 


despăgubiri mari pentru 
m-ar fi fost respectate. 
Im sfârșit, aceaată operă a 
prea complexă ca sd poată Hi re: 
vată empiric, Era nevoe de o concep- 
ție de ansamblu care să fie legi/e- 
rată şt de un personal cu răspundere 
si riguros selecționat care să o pună 
in practică. 
Atunci, ministrul munci. de acord 
cu toate ministerele ca aveau legd- 
tură cu această problemă, și-a asu- 
mat răspunderea rezolvării ei inte- 
grale. A venit cu Decretul-lege din 
16 Noembrie 1940 prin care a pravă- 
zut planul, miiloacele. fondurile și 
personalul necesar pentru infăptui- 
Tea acestei opere, în felul acesta, 
rămas în gri- 
1a economiei națtonale, iar problema 
braţelor de muncd în seama ministe- 
rului Muncii. Nimic mai logic și mai 
normal. 


ră 














'de românizure rămân In 
a da concursul or- 
7 ministerului Munot, lar o- 


le străduiojelor coa-| dată ce intreprinderile respective vor 






Sa i : VOL 9 IANUARIE ru 
p Ohno: Sfintul Mucenic Pol nea 


A = N -— , 
: Sfântu Inlian episcopul 
| Ş . t: Martial, 
P... E % Mâhmedan: 10 Găial-Heze 1159 PBarar 
e et a [k2 a h ]| Pătimitorul Policuet er. 
e e scultați dragoste și prietenie In. | pat 
ue el Por A 
puterea mijlocie a inpelegerii |ce în 


noastre, — Dragosiea fi prielenia | Su 
ln: 


între cei doi bărbaţi au fost pr pre- 
ma 
a a aia 


cstay. Amândal, de lae din Melitina 


a pa = In uremea attia Neah fa intri 
a 4 ta! până la mori, le 
pun Ei e seci Să Introtat 19 [A WI Pollentt și |; 
d intrebat [: 
s : — Au doară cu ce team mâhn! 
frate? Ca ce am greșit fmpoțrira ta? 
Ce îmera ai! de greu l-am făcut, 
de nu dej fertare fratelui ta? 
Ca ochit în lacrămi, a saxptmat 
Nearh, din adâncul vafietulai, — răs- 


iii 


hu 


ae 


— Când mi șindese, o! prietene 
la despărțirea și zădărnicia dragos- 
tei și prieteșugalui nostru, te late 
tează În mine duhul mea. 

ŞI sa manu imi! ca Inima Peli- 
ezict, grăind: 

„| __— Cam se pomte. tmte? De ce 

"| grăeși cuvinte lipsite de nădejde? 

wa să se rupă Aragostea noastră 
de care nici moartea nu De poate 


| 


i 
Hi 
a 
ii 

| 


i dragos] D. Konrad Richter traduce din MI-| rea = a pm 
le Batarii de d.|haii Eminescu; Die Herrichah der ma De msi “campia” dia 
'mâsa moartea cea firească. 

D. Petru rosie iscâleşie Pentra| Atunci Polieuet, netnjelegând, sa 
a) Int Aleesanâri scala! di -a caprine ca do 
Un trasmeat intena din Pamst este] gozie nezfârșită prietenul și l-a ra- 


LII 
. 





ş a 
id 
i 


îră Horia_; A&rtradus de doamna Laura M. Drago-l 
9 suni titlurile a- | mireaeu 
Stârşitw număruluj aduce o seriei 
de cântece din Bucovina culese de 
d. Petru ironie 


„Creșteţi, [lori și taloriţi 
că mie an-mi => TI 


Pi 
i 


Hu 
și 


Da 


” sunt primate 

ipsellate în atro-| D-na Tatiana Gălusci reproduce! 
o cnlegere de cântece im diu Buco 
vina 


O emotionantă „Elegie pegtra Bo- 
'tovina” vale semnată de d-na Adeliba 
L Cârdai 

Pagini întregi — cu icoane din 
Ardealul nostru — sunt reproduse 
tn restul nuraărulut. 

Numbrul me 'mchela Cu p variata 
şi mvaţinută reruieă larălită de a-mi 
Windimir Dutniireara Tenilnr Al 
Munteanu și aţi! 

Câteva tmâneeri le-am Iiant a-i 
|nume pmtru_in arma denarer- Tae 
je'mp aparte. Și anume. d G Mw-: 
traduce din Hetner Maris Rilke 
Alexandru jomemea din Char.- 
Baudelaire si d Pimmm Constanti-| Au trecut sărbătorile, și ia: lut 
nearu din Gineame Lenpardi programul ailedoe 


AS 


i 


si 
„d 
îi 


ii 
8 
sa 


ji: 
i 


indrepiate către +- 
iu, direelora! re 
dor AL Munimanv 
Bebeu, cart] teronieată În îma-ră 
— pintro_ rev ret priapăTă 1] potolit 
. |retlate! _Comarbini Hterare” — PD menei ae râznâre + dare- 
re Ehemată și mai departe sa de-l cum apăsitcare aa numai copză 
jehida dram <ângina fhteraturii re- meugese cu răsaj lor simâtos să ris. 
mâne Ş: 
pească grija şi îndoiala eăre intune- 
că toale șrenie pi viale ooastre, 
Ecou ha me urmareție proaspăt 


megn de furtană Sisu schimbat 
copili: inataze steme ceteaa si rece- 


hi 
[E 


| 





palmă. acel exerciția 
|atmteresat ai gândizu 
tâmim de cât tar. 


ji 
ti pi | 


DEOSEBIRI FUNDAME |: 


(Urmare din pag. |-= 


nici atunci — ar Ai locul 8 ne tnsinmărite. nici 
det ui varste a 


[E 


im de cei 2 va mal rea, e e bă 
'eze epoci de crâncenă cenzură, ja icola 
canontința acea, a Miel 


i 
li 


N 








pai 
hi 


a 


BE ANELL IOAN DAMASCIUN 
vară in lua de Teodo'i Monab (AS 
jeep în Ali nisitrea Nexuniur” de Gh 







































ANIATOAREA AMY JOHNSON 
S'A INECAT 


STOCKHOLM, 7 thador) — 

respondentul agenției DNA, Lb: 
Din Londra se află că celebra a. 

vlaloare engleză Amy Johnson var 

II Inneegt: 
my Johnson făcea part, 

din seroiclal caziiiat 0 era Po! 

pilota avioanele noui dela 

aerodromuri, 

Duminica trecută, ea a sărit 


MEA LEGIO 


ş FIGURI LEGIONARE a: Pi 
DANTUL SEG nise Revista prăsei 


Hobrică ta 


iomară, ate sa 
Dri « pâșirii ta |Parașuta deasupra gurilor Tamisei, 
7) A ESTIR far vedeta irimisă in cântarea ei nui 
a mal puint-o găsi. Avlonal pe care-l 
Pilota sa prăbușit 1n mare 


Pedanterin protesorală 
din metehnele Iluzii vechi, 
socot îndrep 
„torent anda sar ata. al ibdifereni 
nesca, araneţi pe străzile atn map. [Cui Se nii dintre 

- [ți un condei în mână 
teal orașului Ohișinău, unde în rân ta i 
jetul jidanuor cari lau arât și în x 5 eciii si în E 
compătimirea Isartmaile parada de un naționalism, 
e goiriert al seelora | care eate numai pe intaleatul lor. care 
cepe ȘI stimat, a stat cul slujeşte intereaele Jor, și din care ai 
Piacarda de trădător, ln cap, 2 cie.|irăit din belşug și riatpn adunanăd 
Asa n știut Sergiu Floresca să | ateri, titluri de rentă și construind 
ei oh (Ii 
te și să moară pentru Căpitan și| PEDIru folosința personală magnifi- 
. ce palate. Unul dintre acestia. care 
Croce, insă vitregia soartei a făcut 4 nadăjduit multa vreme întru Pa. 
<a toomai el să nu abă în cap e naţionalismului pentru el 
cruce. Deaceia se cuvine ca pe alta. al sărindet astăzi ca ne - 
Fal memorie! jul Sergtu Florescu, să| + ele i abili. [cruce câna ara 
. polemică. fara să aibă abili. 
Vărsăm o lacrimă mal mult, pentru| tatea de a-şi alege adversarul dupfi | CAt altă dată de hi 
că a ştiut să mpte și să moară pen. și de autlete apr 
tra e Basarabie legionară, ca astăzi 
mormântul său să se găsească în. 


măsura inteligenți! și priceperii lui. 
luționară. în 
Fară să-l nummenacă deşi chipul i | Mtionară, 10 ag 
tun fund de cimitir, intro Bara. 
bie eare nu tai este Românească și 


me deduca printre rânduri. d.*Cuza 
râniste, făcuse 
Marinescu îi răspunde în Buna-Vea | niste, tâcuse 
fără o cruce la cap. 
Oamarade Floresca, șia că ne 





Noi prohibiri 
la export 


Ministerul coordonârti și statului 
aţi scomomie a dat o dectztune 
n care sa prohibit la export 
incepere dela data ae 7 amuza 


1941, următoarele articole 

Tăriţele de orice cereale, inclusiv 
cele mâcinate (trimicul) articotul 
vamal 293 
Ceara de albine, lumânările de 
ceară și orice alte” obiecte de ceară 
(art. vamale 239, 240 și 241) 

Sizalui și Manilla sub orice formă 
(pleptănale, Hire răsucite, etc.).art. 
vamale 449 și 491). 


Vizarea actiunilor petrolifere 
aflate in străinătate 


Prin decret lege termenul ftrat 
prin art. 2 al decretului lege nr. 
2.243 din 10 talie 1940, pentru de- 


mânească, în! 
nica şi Constantii 
dusă astăzi de d. 
dintre cele j 
ecrise și mal ÎN 
lodice legioni 
Decembre 1 
anace publică 
Capitan „i 


ianace, și eonz 
[Zennn cata una 
lecte. mai bine 
[Elie publicații 
[n numarul dela 
iConatantin Pa. 

despre 
"Romuli. Este 


aEsEg 


abroge legen 


tire dala 5 Tenuarie 1041 restabilind uigarilor din 


E Pa fe? 








armatei. și [8 


Acordarea de imprumuturi in condițiuni 





excepționale de Casa Construcţilor 


D. general lon Antonescu, Conda. 
cătorul statului şi preşedintele con- 
HItalui de miniştri, a semnal un de. 
cret-lege _ prin care în vederea re- 
parării imobilelor deteriorate de 
cutemurul dela 10 Noembrie 1940, 
Proprietatea Asigurărilor Casei 
Centrale și Asigurărilor Soctale şi 
funcționarilor publici, „Casa Cons- 
trucțillor” va putea să acorde Im- 
prumături din suma de 20.000.000) 
lei In următoarele condițiuni: 

Aceste imprumuturi se vor acor- 
da până !a cuantumul de 130.000 lei 
lei asiguraţilor Casei Centrale și 
fancțlanarilor publici definitivi, fără 
Indeplinirea condițiunilor cerute de 
art. 2, 3, 10 şi 14 din legea de or- 
manizare a Casei 


bilulul nu 
1.300.000. 


construcilunilor, 
namal În cazul când valoarea imo- 


depâseste suma de lei 


Pentru Inchecrea actalai de Im- 
prămul ca ipolecă ma se vor cere 
decât următoarele acte: 

Expertiza tehnică de evaluare a 
imobilulni şi a stricâcianilor adase 
de cutremur, făcută de serviciul 
tehnic al Casei constraețiilor 
Dovada că este funetinmar pubiie 
definitiv san asigurat; 
Actele de proprietate ale 
lalat deteriorat: 

0 declaratie autentică că nm po- 
sedă alte Imobile. 

Declaratia mincinoasa constitue 
delictul de inşeăciune în canvenţi- 
551 


imobl- 


uni și se pedenseste coni. art, 
din codul penal, 

Termenul Imprumatulul va îi de 
maximum 11 ani şi se va rambursa 
In rate lanare, cu dobânzile şi con- 
diţtanite lezti de orzanizare a Caset 
constructiilor 





NOUL CONSILIU SUPERIOR AL GE-TADILILOR 


Domnul ministru ai Muncii, 
Sănătăţii și Ocrotirilor Sociale, a 
semnat decizia prin care consiliul 
superior al corpului contabililor si 
torizaţi și experţi contabili din Ro- 
mânia a fost disolvat. 

In locul vechiului consiliu a fost 
numit un nou consiliu, în următoa- 
rea compune 























































pimerea acțiunilor societăților pe 
trolitere în vederea vizării, sa 
prelungit până ha 31 lamuarte im 
cluslv, pentru posesorii de acțiuni 
petrofere allați în: Olanda, Bel 
gla şi teritoriul Ai 


UN NOU CREDIT PENTRU 
CONSTRUCȚIILE NAV 
ALE ST. UNITE 


WASHINGTON, 7 (Rador), — 
demtul agenţiei D. N. B. co- 
munică: 


D. Vinson. preşedintele comistanii 
marinei, a depus în Camera Repre. 
zentanţiiar o cerere de credite noui 
im suma de 509 milioane dolari. 

Această sumă este destinată gră_ 
rii construcțiilor navale precum şi 


momentul tnț 


1 macedoni 
letinitivă pe o 


ea E 


i 


și Lorena. 








D. ministru Traian Brăileanu 
vorbeşte Joi la Dalles 
Sub saspicine 


* UN GRUP DE 14 TIGANI 
STRIVIŢI DE STÂNCI 


ROMA, 7 (Rador). — Un grup 
si pa|de 14 ligani, care dormeau  În- 
aghalalui dim (/r'o grotă din împrejurimile o- 
Sa reco-irașului Neapole, au murit sdro- 
7: [biţi de stâncile ce sau prăbuşit 
peste ei, din cauza surpării te- 
renului, provocată de înţiltrarea 
apelor. 
Cadavrele au fost scoase la 
suprafaţă de mai multe echipe 
de pompieri. 


001 SFANIOI 


legionară. La| și orice om de bun sim! ti tațeleze 
legionari-| sensul. Din păcate 1nsă, „nationalis- 
WI care dau lectii, mu unt din s- 





SPANIOLI 
ARESTAȚI LA MARSILIA 


MARSILIA, 7 (Rador). — Cores- 
pondenial agenției Havas anunţă: 
Poliţia din Marsilia a arestat doi 
sapaşi spanioli, — Bitaeiu Maunel şi 
Serna Manuel --, eare au incercal să 
pândă o pietură de Marilla. 

Et au declarat că labloal aparține 
muzeului spapiot. de. aonde o fost 
lua! în timpal războlulat elvil, 
Jadecătarul de instrucție va lua 
7 | contact cu antorităţile spaniole pen- 
îru a preciza Imprejurările In care 
tabloal a ajun în stăpânirea celor 
doi spanioli arestaţi. 

Tabloul reprezintă un mare senlor 
spaniol sau un „aleade”, Hiind pie- 
tat cu malt realism. 


==1DE CE A DEMISIONAT 
:1D. ALLEN WHITE 


ȚE 


REA 


i 


i 


a 
. 
i 


i 





si 


1, Dumitru Garibaldi, președintele 
Camerei de comerţ şi industrie din 
Bucureşti. 

2. Marin Mazilescu, rectorul Aca- 
demiei comerciale din București. 

3. Spiridon lacobescu, profesor. de 
contabilitate la Academia comercia- 
lă din Bucureşti. 

4. Mircea Simian, delegat al Băn- 
cli Naţionale a României. 

5. Pro. Petre Topa, director al 
Liceolui comercial N. Crețulescu din 
București. 

6. lorgu Niculescu, absolvent al 

colli superioare de come: 

7. Vințan loan, delegat ai secţiei 
nfov. 

8. Sârula D. Alexandra, delegat al 
Secţiei Ilfov. 

9. Cristian Petrescu, delegat ai Sec- 
iei Ilfov, 


10. Mihai! Demetrescu 
Secției Iifov, 

11. Prof. Ion Mărie, președintele 
A. L. A. C. [., ca reprezeniant al Ar 
dealului. 

12. Teodorovici lon, ca reprez. «i 
Banatului. 


delagat ai 


13. Volculeseu Stelian, ca repre- 
zentan! al Munteniei. 
14, Gh. Bărbulescu, ea reprezen- 


tant al Olteniei. 

15. Zima G., ca 
Dobrogei. 

16. N. Busnloe, ca reprezentant al 
Moldovei. 

17. C. Georgescu, ea reprezentant 
al Bucovinei. 

18. Const Marcu, ea reprezentat al 
Basarabiei. 

COMISIA DE CENZORI 

Comisia de censori a Corputmt 
contabililor, Secţia Ilfov se compune 
din d-nii: 

1. Nicolae Busuioc. 

2. Traian Sârula. 

3, Ion Mărie. 

Deciziunile au apărat în Monito- 
ral Oficial. 


reprezentant si 








IMBUNĂTĂȚIREA 


Pentru studierea chestiunii Imbu- 


RASEI OILOR 


a! Direcției zootehnice; delegatul In- 





nătăjirii rasei oilor, sa aurit ur- 
mătoarea comislune, compusă din 
d-nii: 

D. secretar general, însărcinat cu 
conducerea zootehnică; d. director 


stitutului național al cooperaţiei; d. 
pro. Conţescu; d. A. Pană; D. Se- 
celeanu; d, C. Garoflid; preşedintele 
Uniunii sindicatelor olerilor; d. Ma- 
rian. 











Iarna s'a abătu! cu toată strășnicia 
asupra noastră. Deyi frigul n'a fost 
prea mare, toiuș imensele cantități 
de zăpadă căzuie intrun timp rela- 
tiv scurt au provocal o simțită în- 
greunare a circulației. 

Totuşi, deși există an servlelu or- 
ganizat care se ocupă eu curățirea 
străzilor, asistăm incă, după alâlea 
zile, la spectacolul curios al neleri- 
ciților conducători de vehicule cari 
se văd în imposibilitate de a clrca- 

najoritatea străzilor Capitalei. 
os, dar numai străzile pe 


Salariile minimale. pen 
calapodari, carosieri, 


Ministerul muncii a stabilit armă- 














degari și strangari din Bucureşti 
“pa i143 pe ară pentra Incrătorii 
calificați + rotari, calapodari, caro 





care sunt în primul an după 





tea: maneitori in ai dallea an 
dnpă terminarea uceniciei. 

1 Lei 22 pe oră peni 
E 


după 





NEW.YORK, 7 (ador, ares. 
pondentul agenţiei D. N. B. anunţă: 
D. Alen White a publicat o seri. 
soare În care a expus motivele pen. 
tru care a demistonat din presedin. 
pa comilețulai pentra ajatorarea 
Angie. 
Două organizații locale și anume 


cantrolui averilor si a 
intari bazului pabisc de 
Sieaja 7 

două vi 


ă 


E 
[i 


[i 


IEI 
| 
li 


toarele salarii minimale pentru la-| tepari; 
poda! aroaleri, | chima de peste 3 ani in meseria, 
TI grea după terminarea aceniciai. 


rele (fermei) 
pa ară pentru același ca- |nile de di 


hori 
tra același ca-|. &. 
tecorie de muncitori în al treilea an| hoare 


DE CE NU SE CURĂŢĂ 
ZĂPADA DE PE STRADĂ? 


cari circulă tramvaiul sau au'obuze- 
le STB-ului au fost curățate, 

ŞI atanci se pune legitima Între- 
bare. 

Ce anume a ficul U.C.B-ul, acea- 
stă tnstituție dependentă de Priraă- 
ria Municipiului și care are în grife 
printre altele, curățirea străzilor de 
zăpadă, să lase mormanele albe să 
trolenească oraşul? 

Eate o întrebare pe cari și-o pun 
toți cetăţenii, o întrebare In cari toțt 
deopotrivă așteptăm un răspuns. 








tru lucrătorii rotari, 
dogari şi strungari 


4 Lai 23 pe oră pentru același ca 
muncitori caro au o va 





5. Lei 20 pe oră pentru muncitorii 


baârbați tatrebuialați la mașinile de 
sieri, dogari și strangari în lemn și| dog 


arie, 
Lai 18 pe oră pentru muncitoa» 
Piatrebainlata la maşi- 


pantra sala- 





Li 


logârie. 
7. Lai 630 săptămânal 


Dead 


Impresionanta dramă sentimentală 


dela Timişoara 










ces de depresiune, cei dol tineri aa 


cu revolverul 








ccaca din str. Rusa Şlara 84 și jazda lor. 

pa A gr] Pali [ere azi după spiază o impr6-|  Mârtulca a tras mama, bubtisi, ni 
iripari L-a a via, să| sionaată dramă samtientală ma Monet Aorării să schia, cor 
Met Pi DI. a ministru! eri = Tinerii Damitra Mărțulca de 19/foc. Atunci au ui negii | 
mi a a taigi-| Doi medici soi rămân cendscătarăl unel organiza] aut și ionzea Varea, ambii dia! larile și tala Nona. Vama, Bt 
de d sex [rosa a pi. care este folosită de aceste &TU-| „om, “Pâmna, jud. Mabedinți, desi se | izopuște iubitul i 

izrază A- | Rau. dr. le căshelu, iabeaa de mai vreme aa Yau 

dă rezuitare | leann, dr. putai căsători părtațilaz 


Ghesrshia. 
Vatra 
Selmrauu. 


i 
Lă 


i 


4 o 
retăr general 
incat al Baze 


j 
i 


i 
i 


| 


- 





din cauza 
cari se opunea la aceasta. 
sai i sa 
cauzate aa 
oaze i-a primit destul de bine. 
e 0a0A aaalată, însă intru te tranaportat la 


au fugit 
Cei doi imdrăgeatiii 
ai ler Damtra Maleeseu, 








praală, Fisare 
pisi Iei lea afost 
spital, Laz iubita 
- 





| 













































. ji ţii ia TIE n tan! n RIA - ji ă 
ti “dat Idea Hi A aj | i 3 i 
= SI dai i îsi i ki! 
= N da it TH i : ir [: 
a “ini i vi ii ul În r | all futi ide 3 
E: il e ri i Mu ij Şs i 
= 5 i NU Maia “Hi ii li su: “A! (n 
2 2 ui i) ii tind la h ii 
SO E tiluuli îii U iti Îi | sli Îi dalla SP pi FI ini bsi îi ml 
S a a: „i a sia i KI] ME! îi bi A daţi viii 
- “(iz E. 
i 3 EI a 3 Mi ii fr i 



















itm eră 











































































pe “i RI i Fl pl li “i aa g îi i NT UA i A ii | 
ji i a a il & în i ela 
late Al upibt [urii 3 a |i Ii 
Siege i ăi fn 
i rii i MI til ua RE a 
i aril Mi il i |: ji fl E 
lil il li Mli di sk: li | & 
Sia Me ANM e 
e lili i & 
i 04 i iii e 









CONTOPITĂ CU FAPTA! 


Pa făcut vreodata mi 
6 Eee care sai 


Da 





NA A PROPĂȘIRII ȘI AFTRMĂRII 
SALE MONDIALE DECAT CONTO- 
ra mântuire en Steaua | PINDU-SE IDEIA LEGIONARA CU 
aiba sttigtite FAPTA POLON DUPĂ 
avut CUM A PROCEDAT ŞI PROCEDEA- 
de bdee, Creștinis- | ZA NAȚIONAL SOCIALISM GL? 
temelia sn ldeja înaltă | Aceasta trobucate înţeles bine. 
fin, care a mântuit| Creiatorii şi propovâdaitorii ideti 
ia de multe pă-[ legionare. arătată ca singura ldi 
franceră, (dei de ii-| mântnitoare pentra acest neam, atât 
fraternitate, Per- [de bun. atat de ospitali de 
tă niterior în gei 
anarhie și como: | minți 
național-socialistă. | ant, 
Adela mântuirii 


lie: 


rulsţi 


Această contopire este Steaua că. 
muntă și jerită! Tnsuși | Jănzitnare a magilor pentru favierea 
cari prin străluci imolui românesc, O abatere dela 
2 Be va dani 1! tuabăuită miei elor 
cari propagă ldeia stărnitor. dar e 
île tivilizației antice | batjocorese ce fapta, nici celor cari 
Ari Napoleon deo propagă cu cuvinte legionare, dar 
;|aaPbat din cale cu fapte eretice, nici 

or oazi 1 se ver opune în cale 
tapte trădării, at 

p 














Dranoate tra neam, pi 
dreptate, pentru elaste pentre mi 
1 |7ii- „pentru lege. ve trebui să fle în 

Imptă mo numai în vorbă, ea trebui 
e malhțean ponte aduca [si fie o faptă Jenionară si mu demo- 
eternitatea ei” rratieă. Afmtoraraa tratelui căznt în 
a tăcut și va Inca dea- | nenbronire In 
perelor marilor| Dacă nn se va face de voe 
font nu: [inca de mevoe, fiindcă dacă 
contepi- publică pentru fapta 
iptă și rinstită, Pe Inn 
ntarie! tmalinite, există to? 
dn bine și puterea de a tmpte- 
men dela epera lor nntastă pe meri 
eri constienti. înconsttenți. mam de 
eredință nn rontenese țăeie cu 
tarta. 

Ajntorarea omenească a fratelui 
căzut in nenorocire, dare; tati 
cerute celui nedreptăţit, 
dragostei colai bulit, și atâtea alte 
Idei legionare, irebuese să devină 
fapte leglanara. ȘI așa ta îi, flindea 
n cer interesele si 
























rominese. Ase com: 
sl Mare, dopă bropic. | Căpitanul, ae comand Condurăi 





bolnnv și doctarni 
dat pi 









rai și Comandantul. 
Genwra 


acrea a tinutei 

servea 
Lumea partidelo: politice, prin 
răspunderea temporară ee o avea În 
inuitate 


pe Jinia acetuimii efort. a ereat o 
mentalitate specifică a fenelignă- 
rimil. 

Punctionarul era judecat în fune- 
ție de partid. Daci avea alte pă- 
Teri si eza inseria În Bit partid pn- 
ltie amara lui mana întotdeauna 
furtuna 
i de alei o anumită linie de con- 
duită Panctionnrul partidului, prin 
pini că me știa masinute de Par- 


functionarului în 


ri 


A 


E 
îș 






Să 
tina 


mai huse mie mdversariice patit 
| mă Detvenneă de sas ab) si să-i 
temotiemae pentru 3 mufe svani 
pi! mi mai alea pentru a denndi pri 
bhieutui că «i om a! martidslul, be- 
eticlar s! uni stmatii. ante mrrener 
puhtieami 

Anei fenetionarai partizan: 
mi Durtia petitie dmcât pa! dela 


a! ai 


n 
indie i mu cei mari. pr rhenni 
«9 tmausi să ntunef lar mâmân. fiea 
to on-i sin îm pmtintă en să omrma- 
ară mermi nemai 2! activititi: de 
n 

Amo n ere areatti emtere a 
mmetinehetmnii mame eniderimată ve 
ami Ar imtemmum mina vintematie 
vaze afmeraarire piei îrmera n tl- 
a de arogantă și Moment fot 40 









C NU VA PU-| Revitutie 
DE PANA ETER vaze răriaznăl acezta 















Lia 


i N 


a 


ttali- 


ih 


= = 


Un specialist german 


nu este aceea pe care 
poate mări 


In lucrarea șa „Volk jenseite der 
Grenzen” Richard Bahr, cunoscutul 
apecialist german în problemele Ger- 
manilor de peste hotare, scrie, vor- 
bină despre soarta Germanilor din 
Ungaria, următoarele: 

„Ultimei recensământ maghiar, cel 
din Decembrie 1930, ni 
derabilă scădere 






erma: 
a În Ungaria dapă 

551.211 Germ, 
Staristica din 1930 notează 
479.000 deci cu 72.000 mai puțin. 

La prima privire re în 
erijorătoare. Totuşi tea nu exte 
atât de ei 

Statistica maghiară a avut Întot- 
deauna, încă din timpul  morarkiei 
Harbsburgice. renumele său. Se vede 
că ea va străduit să-și păstreze și 
astâri acest renume, 

Totusi Germanii din Ungaria nu 
dispar. Tărâncile şvabe mau uitat în- 
ră să tacă copii... 

O singură constatare Ingrijorătoare 
se poate face, aceea privitoare la 
schimbarea limbii materne mai cu 
seamă la acei ce au ajuns la poziții 
sociale mai ridicate sau au părăsit 
satul pentru eraş. Autoritățile _ma- 
phiare ao știut să pregătească în 
chip minunat calea pentta nstfel de 
scimbâri 


LIMBA MATERNA IN 
CONCEPȚIA MAGHIARA 

In lămuririle care insotesc _folle 
de recensământ citim pentru deter- 
minarea notiunii de limbă mater- 
nă: „ca limhă maternă trebue so- 
cotită acea Jimbă pe care în afara 
































Eie consideră pe functionar sub- 
ordonat intereselor permanente ale 
statului. pe cari trebuie să Je pro- 
moveze prin munea tui, în cercul hui 
şi nu unui partid, iar rostul lui este 
să stea la disbogiția publicului nu 
publicul să umble după e! flatan- 
da-l şi răspidtindu-i pentrucă 1 
rematvi cerere. 

Prin serasta, revoluțiile antiona- 
Vele urmează să creeze o altă men- 
talitate În Jamea funeționarilor: să 
facă dim țuneţionar un colabrator 
pi realizator permanent în viața de 
stat și nu un beneficiar al unei si- 
tuătii câștigate, 

Puprtionarul în eomeaptis tatalor 


bule să se compirteae în funcţie de 
misiunea ce-i este incredintată, e- 


| tână eu grije orice spirit de pote 


Wienio!, pe care este nbliar să-l 
semeni rociient și neampt 

Trebuie. drasrmeni, să urmei su 
rărn'eia mi linmusenla: să se prarie 
eo imteimeere s omele co tnte- 

i 

Or: această tinuti îm viata Pune: 
Vemărimii mu pente fi promovată 
decit în esârai statului totalitar 
care socata me tanrtiorar de mb în- 
fimenta si masestiile enui parti m 
1 legă inmeinin de eveaee farmmaa= 
75 permanenta! în tat: musa 
pentru mromânirea neamul 

Tar Punetiocarni îsi almte deami- 
pra capi furtena mo ma, în mă- 
vara în care prin smimnex 
îmi mt 
fere== nermananin. sd negrul 








PRESA 


de pzuutăţi În care de deitigoară mal 


vaz. 


îi şt 





numai h 


și tinuta 
nofane eximenitale eepter în. 


lANTUL 






despre 





drul ungu 






atare vorbind-o 
terintă, Tre- 
1 de obicei 
ernă limba 
cirava În copie 























când limba ma 
alta decât ii 
bi dacă 
Dtectie a copilu 
n influenta ue 
insusit o altă 
întitoe săl* 

















Ă opili. şi-a 
schimbat limba biet 
ența grădiniţii: au putut 
avea loc“ adei cel pler- 
duți astfel ri a germ 







zece ani 











Ele nu sunt 
a acțiunii 
nalizare, a «i 
shiare“ 
RECENS 
LA 1 


t o nouă dovadă 
tc desnatio- 
[ei pasnice ma- 






NTUL DE 
RUARIE 
















Constatările BR cur face Ri- 
chard cu metd- 
dele statisticel unt deo- 











sebit de preţlă 


acum 












aria pregăteşi nt 
rie a. €. un simânt general 
al populație, 

Ele arată CAB poale (| veraci- 
tatea acestui simânt si la ce 
rezultate ne pu astepta dela e! 
in ce privește Wln'rul grupurilor 


nationale. din Unăări 


Ungaria urm"! in acest 
recensământ ar Bitoare care 
să-i înlesnească stăpânite efec- 

e ei prin 
tul că 


din fani 
gene 

populatie] se face 

al patronilor de intfi 

striale si propri: 

si un recensăm 

batilor de vărsri n 


ur mâl prin 
censtmânt sim: cl 
rite deasemeni +! re 
re le vizează suv 
aces! recensâmint. 
dente din tehnicu vi 
sâmântulul, 

oala de recens: 
laţiei și foile de 
Intreprinderilor +! in 
se stubliească a'ât 
câ și neamul criui 


re 





va numai indicarea 
Alăturând limbi 


pa du Ft procede 
națioralitatea prin 
mitentă a neamutul 


Ungariei speră si 
actuali) or roca 
mare credit îm tata 






STRĂINĂ 


in acţiunea 
eee 





directe ch de an 
pile. case. daci 


POPULAȚIEI 


Sământul unguresc.-Limba maternă 
ortim dela părinți-Cum se 
ilor 


Astlel intrebarea: „ncamul” este |: 








CUM SE POATE MARI 
NUMARUL UNGURILOR 
Aceste lămuriri a celor două no- 
uni esenţiale pentru orice recen- 


celaşi cu cea constatată de 
thard Bahr 
din 1930, 


In mâna unor recensori de 


stitutului statistic central a! 


definirea naționalități. în loc 


asigure aut 
tului maghiar. va deveni 
pentru mărirea numărului pop 
lației ungurești şi scăderea numă. 
rului celor ce aparțin deosehitelo 
grupuri nationale. 





Conferinţa d-lui Aurel 
Cosma la Radio 
Astăseară. Miercuri 
la orele 21, d. Aurel 


tarile 
despre 


noastre de 
„Noi și Germania“ 


al Germrei la Bucureşti 


nistru al Germanie! la Bucuresti 
se va Inapola Sâmbătă la Berlin, 
ă pasii 





Daronul von Kilinger, noul mi- 
















nitru al Marelui Reich in Romă- 
ola va sasi în Capitală, Duminică. 





mina şi aviația itakană 

Axei tmpoteiea Inunalei 
Această nouă sitaație nu a fost 

pe de-antregul exploatată, pentrucă 








mersul penezal al rhabolului a pus 


por- 
i 
me a 
de 


Geri, care 
IS cal tre. 
Ever pe 
ML aciar prin 
„genei 
a 


apartul 


a de câtâva vrem» în evidență 
m: recurge la toate 
mijioacele pentru 4 constrâne An- 
giia să capituleze” 


IE QuR 





| 





sământ general al populatiei, arată 
că poziția statisticlenilor maghiari 
mu Sa schimbat deloc, Pa este u- 
RI- 


pentru recensământul 


un 
naționalism +ovin şi în cadrele In- 
Un- 
garlei, introducerea celor două no- 
țiuni, neum si limbă maternă pentru 
să 
devină ui mijloc de control şi să 
ticitatea recensămân- 
pârzhie 


ROI ȘI GERMANIA 


Cosma va 
vorbi In cadrul orei germane la pos- 
radiodituziune 


Sosirea nouhi ministru 


D. Wilhelm Fabriclus, fostul ar 


Snă seaattuze 4-14 Gabriel Boimer| sistem cu simpla natură a 
publică ua articol intitulate „Wniver- pi 
altăţile ae trebui să infăptuiască Con- 
astia, ma- | greaul monozraligular”, 








CADRELE 


Problema capitală în organiaren 
unei armate o formează radiale (0- 
fiţerii și subofierii), pentracă de 
ela depinde intreaca valoare n ar 
matei, „Experiența dovedegte că 
vrednieia trupelor atârnă mumii de 
valoarea afițerilo (Prederie cel 
Mare) 

Timpul necesar făuririi unor ca- 
are a fost apreciat. de obiceiu, la 
mai multe decenii. Totusi eveni- 
mentele militare din 1940, pun dir 
nou problema timpului are 36 
pot crea endrele, 

Franța şi Anglia au acordat 
mică valoare combativă armate 
germane, socotind că, dacă soldații 
! uşor piegâti de răz- 





o 




















tăcută în modul următor: va i forte greu. ele nece- 
menționa cu evitarea oricărei. |a.[sitând timp) indelungat a 
jncţiui și ră privire în _imba ul emnzeintă Germania po ac 
maternă. naționalititra pe care o[4i Amstel capacitatea operativă 
Dai ie ta tsi a) armatei fusese slabă 
rel membru se acesta <A] Dar acenztă aocoteală nu a cores- 
este” puna realităjli. Lipsa de ofiteri a 
Pentru îintrebureu „limba mater. | fost intr'adevăr — um ineon 
[nă” se dau urmitoarele lămuriri:] Nieri pen reclăditea forței ş 
„Umba pe recensatul o decla» ea Pa a Li i Pr, a 
proprie și pe care o vorheşte| BYantaj, deoarece a dat 





a problemei a fost neleată in 
fiindcă tranco-e 
 dinamimnul revol 
țional-gocialiste, fiindcă nu au pre- 
țuit ofițerii de stat major germani, 
pe taze tonte mivernele Reichului 
dela 1919 ace nn avut grija să-i 
păstreze și fiindcă au uitat de e- 
xistonța spiritului militar și războl- 
mie al poporului perman, 

In specificul nației germane esta 
inerustat elementul militar, Bis- 
mark a spus că nici un popor din 
lume nu poate să imite pe Locote- 
mentul german. In această nfirmare 
stă toată tăria specitieului 
adevărata temelie a puterii 
litare 


STATELE-UNITE 


















e 


NAȚIUNILOR 


WASHINGTON, 7 (Rador) 
Corespondentul agenţiei D.A 
B, comunică: 

Senatorul democrat George, 
președintele comisiei de politică 
externă a Senatului, a prezen- 
tat din nou un proect de lege 
prin care se prevede că Statele 
Unite nu vor îngădui ca o na- 
țiune ne săi cedeze 
poseslunil isfera oc 





LEIPZIG, 7 (Radar) 
DNB transmite 


— Agenția 


mania, Orchestra Filarmonica din 
Bucureşti a dat Marţi un concert la 
Oewandihaus din Leipag, cu aci 
lag program ca la Dresda. 

Speetacolul ata transformat în- 
tun adevărat eveniment artistic, 
rar întâlnit in istoria concertelor 
din această anlă, din ultimii 190 de 
ani 
Aztisti, români au stârnit Aplau- 
mele care nu mal volan să se teraa- 
ne din partea unui publle mare a- 
mator de artă şi extrem de preten- 
[i 

Aplauzele 








su fost adresate atat! 





Exuragem următoarele: „Ori cât de | 
puține, dincuții ar stărai 
mnă că ea conţine prin Înmuși a- 
seat fapt un germeue, late o datorie 
elementară a acelula care a emise 
sau 3 acelora pe care Îi intereseazi 
să ducă acest ermene până la cod. 














Iată pentra ca serima astăzi asupra 4 
toi „Congres al monografiştilor”, 
a binevoit 





w 


„Charon  Mantrraa să 


semnaleze 





e facă o revii 
esată, a istoriei Franţei, 


cu alte 
cuvinte să se înlocuiască spiritul de 











1n cursul călătoriei sale prin Ger-| 





a idee, in-| rândul său că ideea acest 
va fi reluață 

cu atăt mai malt Franţa 
albe sorisă mai alea acum, intacia 
adevărată. 


un rezultat În acest sena trehue 


Maueraa cel Înţelept 
mai important ente să începem cu În- 


MILITARE 


Putem astăzi mastine că potantia» 
îmi de rheboiu ger ma font eu 
ohcut de alinții dela Vent 

Oemcepţia matatiniistă. ce n ată- 













pânit conducerea armatei tranmeze, 
a 


Fiexit ea să se ei 
nunoștiţe 


teze pmen malt 











|bânmit de repede. 


nite trei condițiuni:  Condueerea 
supremă de mari piară 
min durabi! ai în, xisterita 


aptitudinilor. râzi 


Lt, col, C, Atanasiu 


Noul comitet 
al F.A.R. 


In comitetul de conducere ai 
| Federatiei Aeronantice Regale F. 
|A. R., au fast mumiţi membri d-ni 
Radu Mironovici, comandant af 
Bunei Vestiri; c-dor av. dr. ing 
Lintes loan; N. c-dor av. Negre 
scu loan; ing. Horodniceanu 
. Luciu Săveanu și Ştefănescu 
Tratan, 


D. profesor Garillscheg 
în Capitelă 


Gamilischeg, 














D. profesor Ernst 









directarul Institutului german pen- 
tru știință, a sosit eri în Capitală 
Berlin unde şi-a petre- 


irorile, 


NU VOR INGĂDUI 








CA ȚĂRILE NEAMERICANE SĂ CEDEZE 
POSESIUNILE DIN EUROPA OCCIDENTALĂ 


NEAMERICANE 


cidentală vreunei alte țări ne-a- 
mericană 

| Se ştie că un proect asemănă- 
tor celui de mai sus a fost adop. 
tat anul trecut, atât de Camera 
|reprezentanților, cât și de 
nat, În: 

technic, strecurată în textul pro- 
ectului votat, promulgarea lui a 
|fost amânată 

















CONCERTUL FILARMONICEI 
DIN BUCUREŞTI LA LEIPZIG 


penialului dirijor George Lite 

jeât şi soliațulu. și compoeitorul 

| Dinu L pa gi intregei orhastre, 
are 





Schimburile comerciale 
dintre Italia şi Suedia 
s'au dublat 


STOCKHOLM. 7 (Rador). — Caras 
poudentul agenției Stotani anunță 
rewrile politice și comaretale 
suedeze Aublinluză cu natintaeție 
tmptul că prin Aplicarea tratatului 
mehalat ta Roma. la sfăritul lunii 


mârie 1940. schimburile comer» 





dintre Tialin si Scala ae vor 
lira 1n (80 mailloane lire italiene, 
dieă 14 adaitul citrel din exereliul 


anulat 1000-1840 


întâmplării care ne-a pun în faţ 
torva volume ale unor athive lo 
ŞI continuând, autorul operei L 
de Bere adaugă cel 
ze care le-am citat 

a fost aceaetă lată! 
Moreur şi al lui Charlea de R 
Charles Maurras trage năde 















şi dusă la fadepl 
webua 


Dar pentru ca să poată ajunge 


ragem aceleaai concluzii cu Charlea 
„Faptul cel 
tre 


sparul: să culegem informații, 
p u 


diții, să adunăra documente și să pe 
s |blicâm pe cele care le socotim Dece 
sare”. 


Trebue să punem ca şi  Maurrak 





acruriles 
em câţiva oameni în Franţa 
rio Maarraa — care ne-am elibe- | il 





A, acest rol îl vor avea Univeraltă- 


vile din provinele care vor trabai să 


a în scopul migrării panta isteti 


sat de jagul acutiinței mumai datorită |cea ailovărată a Franţei”, 









cea 
Anunțariie pentru 


Apare în fiecare zi Minimum 10 cuvinte 


Ananțarile în chanar, prețul 
d să îl în ată 
spebial, Orice anunţ cerut d ai ri Ra 








3 ; olt i 
dubla, lar cele eu Ati 







în ad Li ei mama! 
innjere) lira cu adresa exac! 
Sa ) m pill E ter fanta ln Ziar 














Ceveri de serviciu 
1 Leu cuvântul 





păi şi acasă. Maria D-iru [lo 
Ea adi iar NE 0 Biadiva ANEI Carol 60. 
ut L Bventua 

relutat caut posi 


lori te ocupație muni cu 
iar sub 4125 


FUNCTIONAR TRI GAUr Parc 
treprini 


lu ta 
„mat Adro- 


Vorbesc nemțație caut serviciu de Incre- 
dere Actmsu în mar sub Bucovinenacă 

semne cu ua și cu luna A 
dresati în mi sub 1458 
DUANISUARA Îv ani aut posi func 
Bară în Mt sub arice intreprindere se: 
mionsi Cuncee netilogimtin  Adresaţ: 
zi mt 19 





PRESAU (prin telefon), — E- 


Bratislava 
chipa de bockey pe ehlață a o- 


Va de hncieyi 






La Bauska Bystuca, hucureşt enii au term 











INCHIRIERI 


“CAMERA antreu, 

imediată inchiriere, 

nar, funeționar 

ob „Urgente. 

Di pa a a 
CAUT mile npartament, cameră, bucă- 
tărie. bae, apropiere tramvai la iar sub 
Aecăintă bună” 


Pilantropia. Bonaparte caut 
mică, carneră, peatibul, 


ar orez E ERE ERE ee 
NCIIUNARA cubi serviciu ta stat, imediat locuinţă A 
e Intreprindere particulară sau Atat | opcătărte bae, 


Adremui in miar sub 4000 
FUNCTIONAREA 30 ani caată SERIEIV 
intreprindere serioasă. Adresați la mia: 


sub 4100 


DRU reie TuDeunara an sere | CAUT 
Aeresaţi la 


Ur 
trumee si clar. 
a. 


ucerea 
Ziar sub 42, 



















eului Pmenrești tucând al doi: 
lea mate în localitate a fost în- 

., Intorranţi-vă,. Str 
catei 11 vinsă de Slavia cu scorul de 2-1 
Bucureştenii au plerduț pe ne- 
drept filnd nedreptăţit! de 
bitru care nu le-a acordat două 
goaluri marcate pe drept. 


azi la Bnuska 









ri, 
final! ambele 
echipe nu au 





Mitate cu scorul 


INCHIRIERI ital me A mat mal! ca sigur e5,| e Vaii 


In continuarea programului de | dacă ghia 


Sâmere, bucătărie | prohagandă pentru propagarea hoc- | capitala 1 
ziar subi ba, 2300 dresați sub ziar Qer- i 
bânescu 


tyulul în imassele populare, Direc- [timpul 

toratul sporturilor de iarnă are în |pute în cu 
studiu mai multe turnee pr care le AlL oraș 
ea] (iniza În câteva centre din [ţia Direci 
jară și Ja cure va lua parle şi echi- prin mu! 
pa de Junlori a Caplialei. 









Timișoara va primi vizita echipei [prins rad: 







mite, deoarece în 












bueu A de aten- 


2 
DOAMNA Ge Dani conditie CSULG Co: 
Sean În pei datoată | 


A . . 
. rte a SA jet gala Şoseaua Bonaparte 50 bis]  Revanşa va avea loc ln Timişoara, 


43 imobile, moșii, păduri; 


|VAND parcele pământ eu 300 let 
im comuna “Herâstriu adresaţi ln 


de Juniori, care Luni seara a Învins |sitar este + 
Camere și apartamente [pe einen Ta Bucura Cu 


ilate că timişorenii au fost învinși, au a- 

casta rătat dotugl pă mii in hockey FIA 

cuvântul tul de bun. Flind însă In inceput de 

cica j sezon și fără antrenament, nu puteau 
face ma! mult, 








VÂNZĂRI 


terenuri 
4 Lei cuvântul 


mp. 
mar 















ME VANZARE casele din ati Petre 












pireseu Ne SI din 1 apartament apă |re%! 
fra doge aailagal ul zanal caiat) 


DE VANZARE Lerer, 5 m situat W[(Pi 


Apârâtari Putnei A se uare- 


aortă, Sarii dmat tr. 38 prta 
i 








































3 






axete dau! dama ge- 
45 a miar sub „80 D. 













i 



















iectează un tur. 


Sibiul si Bucu- 
n ceu mai buiă 












este în funcție 
























SINAIA, 7 (prin telefon), — As- 
tăzi sa făcut în localitate inaugura- 
rea pârtiei de bobsleigh în prezența 
autorităţilor locale și a numoroși În- 
vitați printre care am remarcat pe d, 
general son Kleist, col. Nanu, din 
ministerul Inzestrăzii, etc, 
D. ing. Socolescu, șelul secţie) de 
bobaleigh din Directoratul Spertu. 
rilor de iarnă a rostit următoarele: 
— „Cu ajutorul lui Dumnezeu des. 





















S'oanesea (A.C.T.) 
an match do ping-pong, —21j 22—20, 
Bucureşti și| Qoorgcucu 
20—22: 24475 216. 
C.T) b. Andronescu 
10 


(Pr) % Mutu Aurel 
a— 





care a invins pe|(Pr.) 21—17; 
5—3. N, Neguli 








pola și Juniorii Capitalei, 
locurile trei și patru din Cupa Di. 


rectoratului, se va disputa Sâmbă. 
tă sau Marţi 


Demonstrația de pat naj arti | 
să aibe loc astăseară a foşi 


Demonstrația de patinaj artistic 
are m mie reparații ie midârie Su | programată pentru astâseară la orele 
Meta ȘI, 21 a lost amânată pentru o altă dată 

care va fi fixată de Directorat, 

Patinatorii români vor pleca 

Jugoslavia în cursul săptămânei vii- 
teare. 
Patinatorii români au fost nevoiți 
să-și amâne plecarea la concursurile 


tărit să trimită o echipă de opt 


patinaj artistic dela | sklori ja campionatele mandine de 
la Costina d'Ampezzo. 


în cursul săptămânei 
re se datorează fap- 


avia plouă de. câteva 
acticabile patinuaru- 


trimis federației liallene inscrierea 
oficială a reprezentativei mondiale 
de'a Costina d'Ampeazo, 





comunicat că în afară de echipa 
civilă, va prezenta și o patrulă. mi- 
tară. 


noa Aires a câștigat de curând o 
cursă pe sosea pe distanța de 240 
km, învingând opt adversari, 
printre care și camplonul Argenti, 
nel, Veathleu, 


tru ciclism a, fixat următoarele da_ 

trap. Aptedurate te_pentra câmpionatele naționale: 
„Dr. ante. 

tele pe pistă. 

2% fLrră la Loch: campionatele 

pe şosea, 


doră stape  Zuerieh . Lăussane. și 
înapal. 


e jocurilor 


i bete 


Federația japoneză de ski a ha. 
târit să trim'tă o echipă de tennh 
mani în Germania, pentru mall irerupl. 
melte jocuri. Aceasta, urma În. 
vităție federației germane. pontrui 
a se intoarce vizita tennismanilor 
germani Henkel și Gica. 


tem-baskel a can- 


Vineri a va dpiaerta i) pi 
ali de box, aj ci da a 

îi Eomatitua: frau dintre i 
sina și Pausto Rasul, 


uxevasi| Reluarea activită 


Directoratul Sportului Muncitoresc, 
ereanizează În cadrul şcaalei de ski 
din Predeal, exeurali, În fiecare Du- 
minecă 

Primaa excursie va avea loc Dumi- 
necă 12 Ianuarie, cu itinarariul Bă. 


Duminecă 
/-Farban-Diham-Oal Raiului, int 
"pi zu în ir Dă SA dn due [da atat Aa 





sasanaeaţ 





chid azi sub semnul Legiunii, con. 
cursurile naţionale de bobsleish și 
vă salut pe dumneavoastră iubiţi eon- 
Eurenţi gi, vechi prioteni. Zilele ce 


urmează vom alege pe cei ce vor ple- 


——————— 50 > e a 


ŞTIRI SPORTIVE 


Domni! președinți și membri de 


grupări sunt convocati la Directo- 
rat în str. G GQ. Cantacuzino 33, 
pentru Joi 9 lamuarie 1941 ora 21, 
urmând a li se face comunicări ur- 
genta. 


Pentru România Legionară 
Directorul Ciclismului 
EM. ALEXANDRESCU 
HOCREV 
Matchul de hockey intre Metro. 
pentra 


SKI 
Federaţia spaniolă de ski a ho_ 


= 
Federaţia norvegiană de ski a 


Deasemeni, federația snedeză a 


CICLISM 
Malianul Di Paco stabilit în Bne- 


Li 
Comitetuy naţionay elvețian pen. 


22 Mal, in Zuerieh: campiona. 


La 23 și 24 August. eursă în 


TENNIS 


ROX 












H. C. Venus, câștigătoarea Cupel Directoratului 











Deschiderea oficială a pârtiei de b 
dela Sinaia, sa fâcut 


Concursurile pentru „Cupa Legiunei“ se vor desfășur: 


ca să reprezinta țara, pe cei care vor 
arăta ca şi în alte dăți că În noi bate 
ua suflet generos şi eroic, gata ori. 
când să jertlească totul de dragul şi 
pentru onoarea patriei. 

Vă doresc Ia toți noroc şi biruinţă 
şi faceţi să fluture cu cinste pe cae- 
Teagurile străine steagul sfânt al țării. 
Trăiască România”. 

Au urmat apoi coboriri de antrena- 
ment şi sa fixat ordinea coboririlor 

loc miine pentru Capa 





antrenament cu 
Inscrierile pentru 





Coboririle vor avea ordinea urmă- | concursului inainte 





Verificarea gestiunii fostei [e 1; 
de football 


Pentru veriflcarea gestiunei mate- 
Fiale a fostei Federaţii de Football, 
Pe timpul dela 1 Septembrie 193% In 
Îl August 1940, se nnmește o com!- 
siune formată din d-nii A. Gheor- 
ghia Lalceanu, Vocuţi și Paul Star. 


Comistunea va n 
rectoratului de 
dela A lanuarie 144 
Wa A-lui A. Gheor 

Contabilitatea și 
valului vor sia la « 


Bologna continuă să conducă in cas: 
italian de foot-bz.! 
Rezultatele matchurilor din Cer 








In divizia B._smepi 
rea leaderntul,. Brose 


REZULTATELE M 
CEURILOR 


rinde Infednge- 
ia 






Di 4. Rovigo 6 


Novara Torino. GUF Milano—GL! 
Juventus Bari 
Baloana— Fiorentinu 
Genova-—YVenezia 
Napoli-—Atnlanta 
Livorno—Trieatina 


Ciment: GUF M 


Savona-—Veronn 


Modena—Panfulla îtiălapua! uri 


1 
Alessandria 1-1 
—Pro Vercelii, 0—0 în. 





Beyer-Gtordana 


Vicenza 1 ucchase Beni se prezin 


GERMANIA 
Sehalqe 04-Fortuna 


Lisi Nuernhera-- Augsburg 
ţii intel 
a foot-ballului span! 
Va avea loc la Li 


eruațlonală | încape acilviraisa 


Spania și Por iineruntă dia cauza 
4câvi 


Surprinzător 


de mult ajută Gardan la în- 

migrenei şi altor dureri! 

Be a incercat Gardan pe pro- 
ul său organism, e convins 
perfecta sa eficacitate. 


GARDAN 


3 | 
sept”! ureei” | 





PENSIEI CMILE ŞI MUTARE — 


nira constipaţiei 





EI 


salar: > aa m 
„IEtze e Zimu e riaet și montarea camaradu-ui 


Bieorghe dn secța P. |. I. 


PE ara Pa 


di 
LA 
Își 

i 
auță 


E corespande sa |can Gl 
lariul primii efectiv de astor şi le 
tatea peztru esre primeșie pensia 
LL 


i 


i 
+1 
și 


ii ali n 
SEE il 
îi Ej | : 
IER 





i 
NR 
Li 
| 





sil 
EEE EL] 
[i LR! 
bl 
i iati 
it 





ti E Îi 
sli 
sie.ș Ş 


zii ŞI JUNCI DE RASĂ BRUNĂ 


mie nu a Prin decret lege sa cxceștat dela, populațtanii germane dia sate! Be- 


Şi $ 
SE 3 


EI 
ă 


taze de import, laazi şi juzei de rasă 
brună in vaicare de les-418. 208 





Detapatța |saizi 
a Pe PE Da a a a a 
> . =] . E E 
| = Drepturile de gradeții ale cfițerilor 
azirirze și a e 2 gradcțil 

rănile în secreția sa se traduc île > 
pria n nisa. mervezism tremură 

mi palpitații slabire mare. exni-| Ministerul apărări matienai 

(Boala ini Basetow) 

câa4 bormeaui » ineafieieal 
erstinisza. Se cunos: deaitiel gața'ii 
ereuni din unele reghmi mantsasa 


ini 
li Y 
şi 
ur 





i 
Li 
[ză 
g 
A 
3 


i] 
* 


sp 
i 
i 
i 


E 


ta 


i 
Ri 


Lă 


epinita, etc. 
vale aceste glande» prin, secrețiile, 
= i tera! aa fzagliait 
mă 


sin 
ţi 

| 

şEE 
LA 


i 
i 
| 


eu armonia se 
ereț'ilor bormenale 
imaafieienţi de secretie internă 
şi efectele lor se put combai 
Morânsu-ae pi chiar vindceânda-ma, 
Ba se dr [prin mijloace iherapeutice: fie prin 
: grete (ne ln dela animale gianda 
meepunastanre se tran 
ebiruraieal la bnimavi). tie prin iba»! 
14| mameatica bermanală — ce a fest 
Uli. | praateae eimifizare în ultima vreme 
îne aiministrează extrase din glazi 
FIe- | de dela animale în înjectiuni 


“i 


i 



















MACIN__ Serbare legior... 


bit. — D prea Ca Map 


ceea n pri pa: 
Dia tert mara 





? Dinu 2 
această cezte praz a- | 20 
E aveai 8 Cea | SR 


= alainearea săzucice [a net văntalii de dza Dima ee. 
2 Pee coepae die La Sâm sa nmemeetee 
de] taleri pie „în letăime” 







Ca caza sărdăiertane 
mpionar” €= Mile a înbepema 
Dazasă seră de ajutrana cane 





| 
Ji 


legionare in - 


Rohman județul Tulce: 


! 





i 


a teapa | Deamugea jezudai data peimiă înc mar: 
văbare și|— stzetuia fanie cdipat Căpitame- 








iii 





lea copi 
sees) | meioza 








AI 














EEE tori Cami | 

5 potzi! ( 3 [a Aoteeeeca n $- 
tre. săz. în ser a Noi 54 3 Sa E 2 3 

Dă sate: sanitare 

1 amar 










|. „Păei 








= , 8 Sertezine 
parerielar. serv. Mai de D330 îni ce | ma de 
E Pulă. sere Bimcizi Populaţiei sere Aston e ez 
ativalala: si gest. tmapecție si AA care și | înfiphan 
i de primar Gheorehie 


a 


| 





i 


i 
îl 


U 


| 







= at în 'ceuge. 
e dive, împe Epizvetie 
„m Pactingheri ie ce sous: Lapaaa 


tasal 
pe dotarea epizootia de vari 








i 
| 
i 


Joi 9 lanuarie 1941 


55? m mei: Calibra = 


i 
N 
ui 


tii 
Fiii 





| 


ilor. petmatte | 
ca de agricaltară primă: 







mi 4 ca în aeiaihată 
au Sue 
3 "tes: cesaesă ia  penine saliiaeetta 
sanea ea toni su nevoilor populatiei. Camera agrientă 
tea 
rima argazisajiei 
dară: D= 
catre a i 
de Abert 
Cimpa tor 
Module de 
Lee: Dana de Turia 
TIN Serwieal de atat peemane 
MA: Poeme aeeitemembale ierti 
Most & — N10: Radare ID, 
F. N: Sonetul din ememete ictace- 


[ 


Hi 
zi 
Hi 


i 
[i 
( 


în Catedrala 
d 


| 
| 
| 


| 


i] 


ai 
i 





j 


ii 
7eaă 

Eigui 
ş si 













UNE VIE A TRUPELOR ITALIENE 
FRONTUL CREC 





ae Tăgua innmietltr, 

lu Al aptnții In acest fel, i 

“de undeva, din Alba- ga unde alaturi apti 0 aL: 
tate terina nu ar 


DL limit să me 


CI] 
in dintiia 
E] tură 


rânâtoate, n iba: ne- 
RA t da rânaul Jar ae. |8A 


, m 
tanenilor ma mulț oniări 
dantitate a a ani [i 
muniţiuni. 





se 


Boti ăi 


POLITICA EXTERNĂ A TURCIEI 
NU VA FI ODIFICATĂ 


Discursul preşedintelui de Consiliu, d. Saydam 


ANKARA, 7. (Rador). — A- ile esenţiale ce 
genţia telegrafică turcă trans- le, Pot să afirm 
ite: iți pe care dv. 
ntru salvarea 
fost confirma- 





7 (Rador). — Agenţia Este pertect exact că radio Roma 
a relevat, acuma difuzat această ştize, insă tot a- 
0 şiire transmisă de [tât de adevărat este că distinctlu- 
fadio din Roma cu pri- nile acordate mu se referă deloc la 
dalile militare scondate operațiuni actuale, sau chiar re 
unor ofițeri Italieni, |cente, cl 1a acțiuni de poliție pe 
date contra re-|trecute acum doi, trel sau chlar 

l -zeprmbetrara patru ani 
a lost tată | incercarea âgeație! britanice de 
a diticultaților pe[a folosi în dauna Italiei ştirea sus- 
> namotta iu noa tu are deci niclun el 

e ar atacaj temelu. 
tinuu de rebel 













AȚIILE INTRE 
INDOCHINA SE AGRAVEAZĂ car al emo n 


Ș 
„2. (Rador). = . tre a sa tări se agravează rss 

chi Nichi” află din|pe zi ce trece. vernul urmăreste cu cea 

mi sunt şanse ca In-|. Consulul general al Thailandu-|mai mare vigiletită activitatea 

Thailand și Indo- | lul, împreună cu pertonalul con- | politică şi militară din întreaga 

A să inceteze, în! sulatului general, a şi părăsitlomenire şi caută să nu plardă 

otrivă, relaţiile în-| Săigonul plecând cu vaporul/ din vedere eventuala sa desta- 

„Saigon Maru” la Bangkok.  |surare, 


n dârjeşte Siamul împotriva Japoniei In timp ce se petrec eveni- 


mentele,- politica noastră: exter- 
clție cu Japonia și să colaboreze 
cu Anglia. În consecință, Thaili 
din |dul nu ar t rebul să întrețină cu 
Japonia decât relații comerciale, 
care să nu vateme interesele An- 
lei. 

Dacă interesele Angliei ar fi 
amenințate, a adăugat d. Crosby 
Marea Britanie nu ar şovăi să la 
măsurile necesare, 

Ziarul japonez adaugă că Anglia 
face tot ce-i stă în putință pentr 
a atrage Thailandul şi a-l Indârii 
Împotriva Japoniei, In acest scop, 
ministrul Angliei Ja Bangkok a 
răspândit svonul neintemelat că 
Japonla ar livra arme şi muniții 
Indochinei franceze. 











tească vre-o oricare țară, va ur- 
ma acelaşi cale şi sper să aiba, 
în viitor, caşi în trecut, rezul- 
tate fericite pentru binele naţiu= 
ni noastre. 

Vorbind despre politica inter- 
nă, primul ministru al Turciei a 
anunțat că guvernul va prezen- 
ta un proect pentru punerea În 
consumaţie a unui singur fel de 
p 














im, presedintele con- 
siliului de miniştri, a pronuntat 
în fața Camerii deputaților un 
discurs politie, 


națiunei şi țării 
tă de pe acu 
situației şi 
tății țării coni 
za pollticei “Bi 
conştiente, cari 
dincioasă şi la 
noastre. 

Tin să dau 


A să stea la ba- 
stabile şi 
totul cre- 
alianțele 











de âine. 

In sfârşit, d, Saydam a decla- 
rat că guvernul va recurge pro- 
babil la etatizarea importului, în 
cazul în care importatorii nu ar 
lucra în conformitate ci intere- 
sul național. 
















zurări din nou 
ă cală, care n 
Şi care nu 








conține niciun 
bil să 


OPT TRENURI BRITANICE 
DISTRUSE DE AVIATIA GERMANĂ 


BERLIN, 7 (Ra 
germană de lupă 
zile! de Luni, mai 
contra căilor lerate 
feroviare ce asizură 
comitatele di regii 
centrul Industria! di 

Un avion german a 
cum anunță agentia 
nuri de mariă in ai 
ră dela nord de Lo! 
te mică înălțime 
a aruncat asupra 
muimeroase bombe, 
toate ținta. Locomi 










AVIATORII CERMANI 
IAU ARUNCAT BOMBE 
ASUPRA, IRLANDEI 


BERLIN, 1 (Rador), — In ultirme- 
Je zile, unele zinre străine au anun- 
țat, in repetate rânduri, că în nop- 
țile de 1 spre 2 şi de 2 spre 8 Ianua- 
Tie ar fi fost aruncate bombe din 
Evioane Ap0ta =teraod statului 
Elite. După unele sthije ale acestor 
bombe, Sar fi putut stabili că ele 
ernu de proveniență 
tatorii mincinogi ingleai Sau pus 
De lucru şi se străduase SA prezinte 
aceste pretinse  bombirdamente 
voită din 
Iriauga, 


e Cui ministrul adjunct 
Străine thailandeze. 
ar Îi declarat că toate 

ib suveranitatea bri- 
cificul de Sud, inciu 
ut, sunt hotărite a opri 
înaintarea japonezi- 


E militare în acele re- 
te, 


by ar A propus Thail 
la politica de ami- 















— Aviația multe vagoane nu lost distruse. 
în cursul 
atacuri 
a nodurilor 
turle între 
Londrei și 
idlands. 
rprins, după 
.B., opt tre- 
de o ga- 
Dela o foar- 














gării. 
incendii. 


URI COMERCIALE SERALE 
LICHIDARE 


C i naţionale, 
aprobat princi= 


a 





germane ca o provocare 
partea Reichului faţă de 












multe bombe, cate au atins obier- 
şi-au atins |tivele vizate, 


Şi foarte 


INCĂERARE INTRE SOLDAȚII 
JAPONEZI ŞI AMERICANI 


PAKING, 7 (Radar), — Cores- 
Ei lentul agenție! „Stelani” comu- 
nică: 


In urma une! vielenie incăerări 

[intre japonezi +! soldați din Inan- 
terla americană, coimandantul for- 
țelor navale ameritane a adresat 
autorităților japoneze un protest 

împotriva faptului că Batru soi 


INTENSĂ ACTIVITATE 
A AVIAŢIEI GERMANE 


— de fum, an acoperit, în 
“el [ea timp, toate cladirile uzi- 
nel. 


ŞI UN AERODROM 
DISTRUS 
BERLIN, 7 (Rador). — O for 





pentru acele licee, care işi vor lud 
angajamentul că acest curs se va | ra 
sustine numai din taxele elevilor (și 
evenimale ajutoare din partea celor 
,| care vor să suţină acest cure) 

nici un ajutor din partea ministe- 
ruui educației naționale, 


OT OMarslia, Geneva, 
Zuerichi și Băle și pricinuină pagube 





americani ar fl fost arestați şi si- 
pusi unor rele tratamente. 

Protestul a fost respins de auto- 
rităţile Japoneze, care, cu toată in- 
stența comandantului american, 
câre amenință cu o Întervențle a 
Washingtonului, reliiză să prezinte 
scuze 















VIZIONAREA CAPITALEI 
U UNTDELEMN 





i 














$ 


3 
i 


importantă uzină ă, care 

Macra pentru armata britanică. 

Atacni sa prodas în carsul 
de Luni U 


bombar- 
dată se află situată în regiunea! 
dela nord a Lond. 

Echipajul escadrilei a obser- 
vat cel puțin patru lovituri di- 
Măcârl. Incendiul a 
bine observat, ime- 


i. 


mane a atacat Luni după amia- 
ză un aerodrom în aproplere de 
Wolverhampton. 

0 serie de bombe explozive a 
lovit 10 avioane care se all a pe 
leren. 

O a doua serie de bombe a lo- 


ini 


UDAPESTA, 7 (Rad — Veni 
PT ierte ti Abc că pg 
Di Map Dă 
atiale J prinsa de 

pă i 4 [fost toarte 















Deasemeni au fost avariate, din 
cauza bombelor gertane, clădirile 


In trel punete “au Observat mari 


Un alt atac reușit a lost dat de 
avioanele germane impotriva unul 
tren alla! pe o linie ferată în apro- 
plere d: aoahtatea Colcehester, A- 
supra trenurilor și Instalațiilor le 
rovlare au lost aruncate loarte 





r; itoaze celei 
lav.| vi! în plin un hangar, distra s- i Atel axaţe ale 
iau ui Se Lp msationla, d 





NAU DEBARCAT PE 
prăzii, Geta, aaa 


MEge le, pHidicână în ne 

184i timp morali popiitației trance: 
i se ,, după ctira 60- 
miihică adențiă DNE, că ptirea cata 


sovietică din 
URS, se and, 
ză ca i pâză num, în 


capi 
D. Charnov n declarat, în legă- 
stură cu ştirea după care ar urma 
să plece in curând Ja , Dre 
a prezenta un taport, că fu știe 
Himic despre a asemenea călătorie, 
* 
WASHINGTON, ear — 00- 
agent fani” 
transmite următoarele: et 
Rodeevelt a retras ade- 
ziunea să la comitetul insârcinat 
de a colecta 200.000 dolari pentru a 
îi intrebuințați la transportul 
Mexic a roşiilor-spanioli ce se mai 
găsesc actialmenta in Franța, 
D-na Roosevelt s'a retras, după ce 
a Aflat că acest comite, eră o crea- 
ție comtinistă, 


* 

OSLO, 7 (Rador). — Ministerul de 
comerţ al Norvegiei a hotărit par- 
ticiparea Notvegie, in acest an la 
târgurile dela Lapeig, Koenigsberg şi 
Viena. 3 

LISABONA, 7 (Rador), — Cu un 
avion transatiantie „Clipper”. a so- 
B4 Luni la Lisabona, venind dela 
New York, d. Philipps, ambazadorul 
Statelor Untia la 

Marţi dimineaţă, d. Philippe a 
plecat mai departe spre postul său. 


i 

STOCKHOLM, 7 (Budor), VB 
porul suedez „Osslan“ da 1700 tone 
tare naviga către Amsterdam a fost 
blocat de ghețuri 

Toate încercările de a-l elibera 
au rămas ru 












MADRID, 1 (Rador), — 
pandertul agenție! „Etâtani! 
mite irmâtoarele: 

Luni seara generilitimul Franco 
a primit intregul corp diplomatie 
eu 6tazia sărbătoare! Botezul Dom- 
uniti, În prezența membrilor guvere 
nului, 


Cores- 
trans 





+ 

GENEVA, 7 (Rudor), — Corespon. 
dental ageziției D.N:B. află din Vichy 
tă. Marţi seara s'a tinut o conferinţă 
interruinisterială. 

Au fost examinate dierita proble- 
me privitoară la organisârea eoono_ 
înică a. țării. 


- 
RIO DE JANEIRO, 7 (Rador). — 

Cruetsetorui auxiliar englez „Quoan 

bt Bertuda” a naâsit In Rio de Janei- 

to pentru a fe reaprovizlana. 

RLIN, 7 

n 6 va deci 


(RadorY. — Zilala a- 
tă In Paniteraue 


UN PROECT DE 





WASHINGTON, 7 (Rador). = 
Corespondentul agenţiai D N. 
transmite: 

Deputatul democrat May, prese 
dintele comisiei Camerei reprexen- 
tanților pentru chestinnile milit 
re, a prezentat Camerel reprez 
tanților un proect de lege prin c 










S$ 





LENINGRAD, ? (Rador), — Agen- 
Ma Tass transmite: 

Pe litoralul golfului Toll explora: 
torii polari au descoperit o șalupă 
ee a aparținut axpedijlei gtodratice 
Tuseşii întreprinsă în 1014 în penin- 
sula Taimyr şi în insula Vaigac. 








Expoziţia de fotografii documentare 


din Transilvania de 


tare din Trandivania de Nord 
Mad, Esti dn G0etul 1 
Sea  Subsecretariatului de Stat al 
Tren și Propaganda, din tr. Vrl- 
son Nr. 8 va rămâne deschisă până 
in ziua de 14 Lânuarie a, €, 

După această dată vor fi tnaugu- 


a- 





cula în 1010 In Pelertbura. | 
vele sunt în foarte bună Alare 
able 
predate muzeului 


MOTOCICLIŞTI ENGLEZI 


COASTA FRANŢEI 


Li] 





Thaze seu BA A(Âța Popii! 
cetă din teriteciile dipate, 
sta cea muițirmită  faptulie € 
scăpat de ep! 








aia n 
ȘTIRI EXTERNE 


9 tabâră coniuma perinanouslovaeă. 

Conducătorii tineretului german 
Au invitat la canastă tabără 5) da 
conducători ai tineratului slevae și 
ai gărzilor Hitoka. EI vor avea pri 
lejul, până la 12 Ianuarie, să so in 
Biruisacă în privința aplicării pre 
ice a prineipillor de educație nule 
tineretului hitleriat, 


* 

BRATISLAVA, 7 (Rador), — Me 
gotierile slovaco-unmre În vederea 
încheerii unui nou acord economia 
au fost fixate în mod definitiv pen= 
tru data de 16 Iantiarte, 

> 


VICHY, 1 (Rador), — Amiratat 
Loahy, nou! tmbasador a Statelor 
Unite, vă Btegenta Miercuri ln 


în |ihiază mareșalului Petain scrisorile 


sale de aczeditară, 


DUCELE A VIZITAT 
PE RĂNIȚII DE RĂZBOI 


ROMA, 7 (Rador), — însoțit 8 
gibosetetaru, de stat ln prezidențții 
Consiliului de miniștri, Ducsle a 7i= 
zitat pe rânitii de război din spita= 
til mhitar „Calto”, 

Ducele sa t la căpătâini fie 


dărtiia dintre răniți, fiind primit em 
in, viu entuziasra, 
Ofițerii, subofiteri și soldații, 


chiar și cei mutilați i-au exprimat 
dr hotărire de a se bate mai 


La sfârșitii acestei vizite, care n 
durat două ore. Ducele şi-a arătat 
multumirea fâță de direttorm spi- 
talului pentr modul ctim sunt in- 
grijiți răniții. 


] 








oul pirvarnator sene 
la Porto. Rico 


WASRINGTON, 7 (Rador), — Co- 
tespondentul agenției „Havas“ trana- 
mite următoarele: 

Președintele Roosevelt a propus 
Senatului ca d. Guy Swope, fost re- 
Prezentant al democraților în Pen- 
sylvania, să fle mumit Guvernator 
general ia Parto-itibo în locul nmi- 
ralului Leahy trimis ca amabasador 
ai Statelor Unite în Franța 

D. Guy Swope este membru al 
Consiliului guvernamental din Por- 
to Rico de un an de zile și unul din 
cet mai ascultați sfătuitor! al ami- 
ralilul Leany. 


LECE PENTRU 








REVOCAREA LEGII JOHNSON 


se pevede revocarea legii John- 


. |son, 


Se stie că prin legea Johnson se 
interzice giivernului american de a 
acorda înprumuturi țărilor care nu 
au plătit sumele datorate Statelor 
Jalte de pe irma marelu! războlii. 


"A DESCOPERIT 0 ȘALUPĂ 
CARE A APARȚINUT 
UNEI EXPEDIŢII GEOGRAFICE DIN 1514 


In interiorul șalupel uu fost găsite 
numeroăse €uții eu conserve, fubris 








le aflate în salupă 
arctic. 








Nord şi Nord-Est 


i vloane de luptă ger- de doc + eamdată! Brașovul, Slbiul, Timlșia- 
maţie de avioane de luptă gi Expotițta fotografii taia P- Beapoy nl 


în Cadrul ceata: expou ţii se var 


sala din clâdi-|expune pe rând fotogralile siomu- 
eri 


0 seria de publica în 





ee în man 


aia ei e e 
se n 


m ăia da 


SIZN 
A 


Male Y 
tt . ea sah 
RR 3 SE N 
santal (a, N 
Wii Way Leah | a 
A ere ae fe te ue A 3 
ae 
4 Ser | bata 


[îi Mal 


Ari ui 
No. 


1 


> OA da ii edi 


ma Ma pata Na 
MA ada ata 
somatie se 
sea, Îonyâ 
sia 


DR i a 
staţi Me 


petit Al 
pula N A 
sava pi Abis 
Ia ai ae 


se a fu 
și pintină” 


| 
peidaă, deea, ile e A SII 


NP ee 


Dos 
Nei m 


an n 
De 


> 
Sie 


Boa 
ă. E a 


$ 
P - În a -* 


VMA e cae 
Se sea a tele 
erati Tei 


St 

Ma A 
e MĂ NS da 

Ai acea mimi av 


în. 
n 
men ANRE N 


Observaţia reală 


x 


AAA Anita în tie ia 
je mmatemitea MA ete ue ctre 

Pa e e e e a ed e aa 
Pe a NN veni Li vi 

ÎNiRaR Caite. “RARA tă LA 
LE 5.) 


| MNiai me alpine a o > 
IE aa ca Nae ia Ia Ie Ap 

| ati vota n, Sia Sa 
wi 

tă 


în avant pi catia N me 
| 


Ri 
+ 
E i 


PA pă stână Mimanaliaă atlet lie | 
Pe na te natal mal îi dit 


pasi | aaa ada AAA 

(oa detii n ae Mi | ete alea m pai 
vă dă ae be | vale dă oeeimeia ti 

pă et i eee ie n] teal ie pă papi 
sati via n) ea . A 


a .. 
maia 
ru ni m IRA | 
pei ia 
Vela pă Paigiay SN 


Mt | MARA dt d 
e tăi | odaia a iile 

că | nea Ieri de, fiii 
A 


vât 


me 
pei varia 


n hi vu MĂ EA 
A te um Stă pen tr 
rea Rate at 
Vote | she 
Ș 
te pla 
4 


Ul Mii bi 

4 Înată 

ei) SR 
cad 


rm a ela 
E 
VĂ. ra 





LA 










ER SUPERIOR FRANCEZ CU “A CI i 


Sarcina apărătorilor era să 
































şi a urmărit ela început 
provocarea anni răsbola elvil fn 
Franta. Adevăratul sei al miscarii 
ae Boneralul. Spea, 


pontruea for- 
taliens, leze rezistența 
do sapenori- 


mu dat fapte 
adio Londra 
ina do 6 7a- 


tari mai teribil 
lim Istoria militară 


ITALIENII A 


i 





ş 
Li: 


a 
i 


E 
Î 


ardiei nu 






3 
i 
 
Ul 


i 





[i 


Îș 









9 
i 
[i 


Pa e 
FIE 
și 


i 


mă, 


i 
| 
i 





i 


i 


î 
EI 





| 
| 


L] 
Li 


| 
i 
Li 





ri 
ii 


a. 


timp de trei 

„| de zece ori mai num 

Națiunea jtallani 

său eroismului genei 
zoll și soldaților săL 

| In cadrul genera! ai 
vest episod nn arc di 
Jocală. Atunci când 
trecuseră frontiera 
la Sid! e] Barrani. ele 
sută de kilometri de 


| 


i 
i 


i 


zie înaintarea inamicului 



























dia, ttalionii qu rezistat cu bărbățte 
bombardamentului”. 
Comentatorul ofietal a! postului 


de radio Zimța a adăopat: „jtalie- 
nii au rezistat tot timpul și au lu 
tat cu vitejie”. e) 


nu subliniază sau trece 
sub tăcăre, sunt următoarele ele- 
mente : Apărătorii Bardiei şi-au îm- 
Plinit misiunea lor. intârzitnd cu a- 


Agenţia AROI conchide : „Ceeaca 
inamicul 


mat simțitoare. In timpul rezisten- 
fel, garnizoana a efectuat chiar 
câteva teșini eficace, atacând și dis- 
trugând detașamentele tnamice. 


8 
dobrite. 


mat Jost scufundat un pachebot t- 
mamie, tar două crucișătoare, un- 
submarin, um contratorpilor, o ca- 
momteră și un monitor inamice au 
Jos atinse în mod prav, 

Sua arătatul istorie, bazându-se 
pe izvoare inamica, mu mai ne- 
voe de nici un fel de comentar; 
lumea care nu este otrăvită de rea 
credință și perțidie, va trebui să 
considere Bardia ca o pagină glo- 
rioasă a armelor italiene”, 


are nici o influență 


ISăpra destinului Angliei 


|— Redactorul! 
Btetani nerle: 
gină de glo. 


Germania vez continua mai departe, 
cot la cot războiul și că speranța en. 
plezilor de a separa po cei dai aliați 


fă| esto pnariii. 
supusă unui! 


PRESA GERMANĂ ADU- 


i|CE ELOGII SOLDATULUI 


ITALIAN 





BERLIN, 


peni 
rarea vrut post pierdut de mat 
inainte, pentru a întârzia ofensiva 
engleză şi a da armate. italene 
din Libia posibilitatea de a se e- 
ETupa, Această misiune a fosţ tm 
plinită în condițiile cele maj grele 
și luptând contra une; supertorități 
sdrobitoare ca numâr și ca material 
Apărătorii Bardiei n'nu cedat de- 
cât după ce trăseseră şi ultimul 
cartuș, Aceasta dâvedste că spiritul 
soldaților italieni nu sa schimbat, 
și în timp ce englezi nu câștigat 
un succes militar, italienii au do- 
tândit un succes moral, Pentru en- 
glezi. situația strategică genei 


musă| este defavorablă şi nu ponte 





rea militară a Italiei 
intactă și trebue 

re parte a forțelor dei 
Talia na au intrat 
uptă, 


Ma! mândră ca ori 
Mtaliană coniizznă în 
hotărirea sa de a 
până la capăt, pân! 
Ya trebui să Iibereze 

impilare exploatatoăre n plute. 
eraţiei engieae. î-»" 


tensifică 
din ce în ce. Tancurile sunt astfel 
concentrate incât să 


tu tri 
E ră 


1 Gi 











PRO PIERE DE LONDRA 
AVION GERMAN A DOBORÂT 
LOANE DE B 


stă 
4 ai 





7 (Baader). 
BERLIN, sri 


Bana Memel natală 
Vaca ia i-a “Dad 
I-ga! lupta d 

si puiet as ești 





„Bertinar Boersenzel! 
18 măzirația faţa de 
ponzoli care a 
fasuşirile sale militare, 









MADRID. 7 (Rador), — 














1| zaltat botăritor. 








n 
.| schimbată de succese parțiale cum 


a fost cel dela Bardia. 


PIERDEREA BARDIEI 
ESTE NUMAI UN EPIZOD 


7, (Rador). — Comen- 
Bardiei, darul ABC, 





lo : 


Băsbalul colonial no poate fi 


[i-a 2. Du | comparat ou râsbalul din E 


iuropa. 

Marile depărtări de punctele de 
sprijin ridică probleme cu totul 
nani si diticultăți mecunosente până 


acum. 
Bătălia se prelungește fără un ro- 
lerea Bardiei 


de către italiani este numai un eni- | 
sod, care nu poate avea aiclo ințlu- 
ență _axunza desvoltării 
capita Angliei. 


bataliei 





sori! 
„|trebue să se dea prea multă 1mpor- 
engilezilo: 


tanță succesului ă 
ITALI!ENH SAU APARAT 
CU CURAJ 


ZAGREB, 7 (Rador). — tolabara- 









ara. 
'Bez.| mul! decâ! dalaria şi câ s'au apăra 
1a Bardia | până in ultima clipă. cu curaj, contra 


Nor! Ai 
ei: Aha 


e Ă Cazieilen de 
zăpezile La dută în proporție 






torul militar al zlarielat. „Hravataki 
Dneonik", care apare la Zalreb, nerie 
că ialtenii și-au făcut la Bardia mal 


anei forțe de o supertoritate sărobi- 


Ziarul inchee arătând că Italia şi oare. 


VISCOL PUTERNIC 
IN SPANIA 










i 


d 











PRIMARUL ORAȘULUI NEW-YORK 
DAT IN JUDECATĂ 
DE UN FUNCŢIONAR 


NEW-YOREK. 7 (Rador). — Oores- 
pendentu agenției „Havas trans- 
mite următoarele; 

Primarul atașului Notw-Elork, La- 
guardia, a fost citat ieri în fața 
Curţei supreme de justiție de către 
un funcționar de la linie de atito- 
buze din Detroit. care ji cere daune 
interese suma de 350,000 dolari. 

Acâst funcționar cu numele de 
Benjamin Owans se plânge a fi fost 


. | Drutalizat de câtre d. Laguardia, în 


următoarele împrejurări: La 21 'Oc- 


velt, Crmina, controlor al companiei 
de aatobuzr din Detroit, a întasbat, 
pe primarul Mete-ar-ului, în. trupa! 
unei intraniri: „Sunteţi piătit de 
patramil noateu d. Flyynat? 

D. Laguardia, al cărui tempera 
ment tumultuan este în deobgte ct 
noscut. si aruncat aaupm interpe- 
Intoritui. sguduindu- în mad vigu- 
ros. dupit ce îi npucase de puler. 

Owana me plânge €ă | snu rupt 
hainele şi că i nu produs contu- 
ziuni rumeroase, 


tombrie 1940, pe când d. Laguardia 
era În Detroit unde făcea propa- 
gandă electorală pentru d. Roose- 


ALT VAS ENGLEZ 
SCUFUNDAT IN PACIFIC DE 


D, Lagunrdin a declarat că a avut 
de afuce cu um bețiv 

















SHANGRAI, 7 (Rador). — Co- 
i era agenției DNB trans- 
mile : 


Vasul englez NELLORS, de 6.942 
de tona, care plecase din Razaul și 
era așteptat la ŞI Decembrie la Ma- 
mila, a dispărut fără urmă. 

Societatea căreia ti aparține va- 
sui crede că el a căzut victima u- 
mut crucișetor auxiliar german care 
operază în Pacific. 

Mărtutrie a acivitații cructșetoare- 


UN CRUCIŞETOR GERMAN 


lor auziltare gexfhane o constitue ji 
o știre din Melbourne, prin care se 
anunță oficial cd suni dați lipad 67 
de europeni, cari, după toata pro- 


babilitățile, se află prizonieri pe 
bordul unor crucișetoare duziliare 
germane. 


Comunicatul oficial mu preoisea- 
ză insă pe bordul căror vase sar fi 
aflat aceşti călători inainte de a fi 
făcuţi prizonieri, 





UN. NOU 
ANGLO-J 


TOKIO, 7 (Rador). — Corespon- 
dentul Agenției DNB anunță: 

D,, Matsuoka, miniatrul afacerilor. 
străine a protestat astăzi pe lângă 
ambasadorul Marei Britanii împo- 
triva incidentului ce sa produa în 
insulele Bermude. 

Nouă japonezi ce călătoreau spre 
Lisabona au fost tratați în mod 'le- 
gal la 23 Decembrie, de către auto- 
ritâthe britanice din Bermude. 

Consulul general japonez din 
Nei York adresase deja un protest 
consulului general ai Marei Brita- 
mi din acest oras. 

Se comunică în mod oficiat că d. 
Matsuoka a declarat azi ambasa- 
dorului britanie că măsurile luate 








Wbertate al umor supuşi ai statului 








CAIRO, ? (Rador), — Marele car- 
taniee din Oriental Miilociu tram_ 
mite Marţi! urmbtarul comunicat: 

Noul atacuri ay fost efectuate Lupi 
saupra Tobrukului de aviannalo bri. 
tanice. Bombele nu căzut pe conată și 
pe diferite “obiective militare din 0. 
ma, dar amănunte comnlete asupra 
masubelor mu nu putut fi observnte | 

Derna și Martiba mu fost dense. 
men! atarmte cu auocea 

tn meiunea Tobriik 


UN ATAC AL AVIO 


n awlon Fiat 








BERLIN, ? (Rador), — Din sursă 
antorizață sia dat o informație au 
tentică ssupra atacului sâvbrşi: de 
aviația englesă contr unul part 
depe coasta franceză. la 5 Ianuarie 
1041 

In această informhţie se pun la 
punct afirmatiile intenționat amă- 
pitoare ale englesilor cu privire la 
atac, afirmatii ce au fost rimpândit 
de postul Daveniry, la 7 Tunnuri 
104] ln ora 18 





plătii 


m 


Mor genera) al fortilor aeriana | 


INCIDENT 
APONEZ 


japonez, stat care este meutru. 

D. Matsuoka a cerut 'ca guvernul 
britanie să facă imediat demersuri 
pentru ca inc denlul să [e aplanat 
spra satisfacerea Japoniei. 
JAPONIA _VA RECURGE 

LA REPRESALII 

TOKIO, 7 (Rador). — Corespon= 
dentul agenției „D, N. B“ află din 
sursă demnă de Încredere că guver- 
nul faponaz a hotărit principial ca 
sd procedeze la represălii pentru 
toate încălcările engleze contra ce- 
tătenilor, comerțului sau flotei fa- 
poneze, 

Agenția „Dome?* subliniază că 
guvernul socotește că incălcările de 





de guvernul britanic constituese un | până acum ale Amgliei constituie 
abuz de drepturi de războtu și um | violări absolute dreptului _interna- 
act egal care voleazh dreptul de|ționa față de Japonia, oare este 





stat neutru, 





COMUNICAT OFICIAL 
BRITANIC 


Cr. 42 a tost doboriţ 4 un alt avlon 
ie vânitanre -Inamie a font probabil 
distrus, Alte avlonue inamiee au toat 
avariate 

Aerodromul inarole dala Tabrale 
E) Ador, e fost avucuat do Italtază 
si trupele moustre nu captura 40 de 
svionne caro mu mal pat ti utiliza» 
tn din cauza Vorbardumentelar fa 
vinției noastre 

în Aibanin. Valona a toat dib nou 
hombardată. 


ANELOR ENELEZE 


CONTRA UNUL PORT FRANCEZ 
RESPINS DE AVIAȚIA GERMANĂ 


Englezii nici nu au revit măcar 
să execute un atac deplin, avicanele 
biitepive fiind impriștinte. In a- 
ceaț, fel, englezii au aruncat bom- 
biele în cea mai mare paste în mare. 

Nu a fost doborit niciim avion 
geman. In schimb, două avioane 
engleze sau pribuşii în făcări în 
nice. după cun precizează comu- 
nicwtul geiman din 6 Taraăzie, 

te două avioane engleze au fost 
avariate. 

Din cole două avioane britanice 
dotaite nu fost ghalte, a doua ai, 
adică la 6 Tanuarie, resturi, pnâcuzti 
şi cadavrele membrilor echipali 
care au fost aduse de valuri n 

Pormațiile de satvae 





Iceze-rea de atac tuizepzini | ceroatugeză tao luplei, 

0 90) le A NIe n aloe a | în sa dud ta . 

St de ui de vână- | două avioane lirice, fără A 

izare Berinana şi do apărarea anti salva pe aviatori englezi, care ple- 
i. odată cu avioanele las. 


URĂRILE [I. S. REGELUI MIHAI! 
ur = ri Pi ZILEI NUMELUI 
D-LUI GENERAL ION ANTONESCU 


următoarea telegramă : N aiva 
a pir îi bune_ urări 
pentru e raza Dvs. şi 
noastre Ţ: 


le scumpei 
mulţi anil 
aa MIHAI R- 


RASPUNSUL D-LUI GE- 
NERAL |. ANT! DNESCU 
Domnul General Antonescu a răs- 
(pums ee Sale Regelui după 
urmează: . y i 
Rog pe Majeslalea Voastră 
să primească cele mai calde! 
mulțumiri atâ! pentru bunele! 
urări cât și pentru cinstea ce 
mi-a făcul, numindu-mă mem- 
bru al Inaltalui Ordin Caro! |. 
Cea mai înaltă paote Ma- 
jesi și cea mai intreagă ura- 
RE si să știu Dinastia consoli 






respondentuj 
următoarele: 


ji de bombele avi- 
suferind grave 





transm! 

lintale cobsiliului 
a fost la Viena spre 
li medici specia- 
Ia Sotia. la ora 


genția tele. 
gratică b dto: 

D. Pilat 
de miniștri 
n consulta 
Mipti. s'a in 
1820 


A 
SOLDAȚII ALBANEZI 





inalt și simplu ezempliu de cins- 
nre a datoriei. 






Ca ocaziurea zilei numelui, Dogi- | aţă mulțumită și viito-| e A 
ni General Jon. premii |detă, Țara maljamită și piite“| sa srăiți SIRE LUPTĂ +] EROISM 
De pari citea fege a cărui laptă să fie ce! nai General Antonescu“ y 





ALĂTRISDE ITALIENI 


BERLIN 


CENTRUL CONFL AGRAȚIEI 
SE DEPLASEAZA CĂTRE PACIFIC 


ză către Pacific”. articol căruia || Se mai pune doar întrebarea cât 
Sa acordat o deosebită atenție. [limp va mal iei pei ha 
Situaţia din Europa prezinta | Pe măzura ce i e itătile 
Germanie hotărâtă şi sigură dej. Reteripdu-se ta atitudiriea State- 
vicierie care așteaptă izbânda de- [jor Ugite, ziarul afirmă că acestea 


tiu 


50 COPIE BLOCAŢI 
DE PEZI 


INTRUN AUTOCAR 









































AVIGNON, 7 (Rador). — Cores- 
Hmitivă pentru amul acesta. În[au depășit limitele neutralității, fă- pondentul agen!'=i Havas transmite 
schimb, Anglia se aBă în stadiul u-|cându-se prin aceasta vinovate de urmăloarelez 
încălcarea el. La o disamță Je 12 km. de Avia- 
mon. Ini”grepiu"e unde lermome- 
tru scaboază rarcori sub zero grade, 
Iun namărdde 30 de copti aa rămas 
blocați  dEă zâr--i îniran anlocar 
timp de 2 dlle ș: ? nopți, pe foseana 
națională. Aplgro "Marsilia. 

4 Copil, ceată sc cl!aa în pericol de 
moarte, aa fast :-!valţi de echipe de 
pontonteri prerizu(i ca skiuri și de 
brigada de E. 

În garsul unei incursiuni seriene| O formațiane aeriană de rânălca- = 
inamice asupra incaltiței Tobruk [re aflindu-se în zbor de croazieră a A 
domă axisane inamice an fest (0- (avut o luptă cu avicane inamice do- MOARTEA PROFESORULUI 
borite de căire afieria antaeriană | borimd trei Ain ele. 
a marizei 0 altă formaţiune aeriană a noa- pă 
si Da Pe pe |n came eetiezaae sizeete. | |OSEPOSTRZIGOWSKI 
meaţă joviiară, am cucerit e impor- Irice detavorabile. a bombardat un 
Sati axiție: „arme aniommate și [important obiectiv adversar. o III ss 
immniții abanadonaie pe teren de în- | Toate avioanele noastre vau me-| VIENA, Îi! ). — Doctor 
ie aa căzat în miste tmatre.,. | Bntee la bazele lor. Joseph prolesor de i- 
Curmi umor apte favorabile In Africa orientală, în zona Tes- |loria ari atat din viaţă. 
immmienini pier- | patrule am capturat câțiva prizo- lsenci la forntiera spdaneză, ele- Detaactiie Arstă de 79 an. 
meri. menie mecanizate inamice au fost Fi 
Avioane imamice za ataca! ema | puse pe fugă de tirul artileriei noa. | : 
din bmarie aoasire: un avion Bien | pire y 
beim a fost doberit de artlieria ln restul ponei de tromt. acțiuni de PORTUL SABIEI A FOST 
mmmsieă natinerieai. | patrule și de artilerie, 






REINTRODUS IN 
ARMATA SOVIETICĂ 
MOSCOVA, 


Ratori. — Cores- 


pondeniăi ape DNB transmite: 
Ziarui INI _rrammaţa Sieţes- 












Postarile noastre de Radio an ăl- 
furat eri nrmătornl editorial: 

Zina numelui d-lui Genera ion 
Antonescu este un prilej — pe cară 
strictețea modestiei marelui ostaș 
şi Conducător, nu-l mai poate in- 
zice, — pentruca obstea națio- 
nală să infâțișerze, prin organele ci 
de expresie, gratitadinea unanimă 
a unei Țări conștiente de urlașa 
slujbă ce el I-a adus-o în ceasul cel 
mai tragic ai istoriei noastre, 

Intâlnirea și vechea  ințelegere 
morală a Generalului Antonescu 
cu revoluția legionară. a fost, desi- 
gur, evenimentul cej mai norocos 
pentru această Țară. sortită atâtor 
crude încercări. De această solida- 
ritate spirituală, — dictată de soar- 





URAREA POSTURILOR RU! 
DE RADIO CĂTRE CONDU. 


ta bumă a României, — a ntâmat 
exisența însăși a nației pi statalui 
nostru 

Este un adevăr înscris de i. a- 
cum în pazihile de slavă ale Intoriei 
românești, 

Dar în arară - Irovebiiie ne 
asemultei luni necepâte cu af 
curaj și tuetăltata în zilele decisive 
dela inceputa! ini Septembrie 1940, 
sn văzut eri clar și în precizări a- 
proape matematice, ce largă și n- 
mană operă de stat a implinit, nu- 
mal în trei luni! de guvernare, re- 
gimul prezidat de d. Generm Ion 
Antonescu. 

Cinstea și dragostea aa fost, în- 
sfârșit, instaurate în rândulala sta- 
tmlui românesc, 








NEW YORK, 7 (Rador). — Co- 
respondentul azenției DNB trans- 
mite; 

După cum anunță  coresponden- 
tul din Lomdra al lui „New York 
Times”, ultimul discurs al d-lul 








dra o oarecare decep: 
presedintele Statelor nite 
precizat intinderea sprijinului 
care America ar fi dispusă a-l da 
Anghel. Englezilor le-ar tace plă- 
cere să vadă că unele din cuvinte- 
le curajoase sunt traduse în fapt. 
Părerea în Anglia este că ulti- 
mul discrus ai d-lui Roosevelt ma 
adus prea multe |ucruri noul taţă 
de ceace spusese președintele mal 
inainte. Asilei discursul nu pomie- 
nește nimic despre trimiterea de 
vapoare sub escortă 
lar acesta este tocmai 
care il cer englezii cu cea mai mare 
urgență. Tunuri avioane și alte 
materiale de răsboiu nu e ajută 
nimic englezilor dacă continuă să 
rămână în porturi sau dacă sunt 
trimise in fundul mării. 
nNew York Dally News” se ara- 
tă sceptic cu privire la discursul 
d-lui Roosevelt şi crede că dacă 
Angiia ar Cere să se revină la sta- 
tul quo în Europa. asa cum era 
inainte de răsboiu! din Polonia, a- 
tunci America ar trebui să se pre- 
gătească pentru un răsbolu lung 
sau chiar pentru o serie de răs- 
boaie In acest caz trebue să se ţi- 
mă seama că până în cele dinurmă 
Anglia tot va cere soldați Statelor 
Unite, 
D. Lalokette, lost guvernator al 
statului Wisconsin, a arălat intro 
cuvântare transmisă prin radio că 
d. Roosevelt a predicat prin dis- 
cursul său o doctrină a lricei și că 
Hecare rază din discursul prezi- 
dential era lăcută ca să sdruncine 
încrederea Statelor Unite în pro- 





Roosevelt pare să îi produs la Lon- | vân 


pe | rica 


Board” ceze să se 
dintelw Rocaevelt 
specială pentru dev; 


MESAJUL D-LUI RC 
A PRODUS DECEPŢIE LA L” 


Soarta Statelor Unite se va decide in Eur, 


revolnției mondiale. 


envântarea prese, 
„0 deciarație de răsbol a. 
dresată lumii intregi“, 

Philips Sofollette, fostul guverna. 
tor din Wishoonsii, a ținnt o en. 
tare irerinpeizare În care se de. 
clară cu tota; impotriva președinte. 
hai Roosevelt, care îndreaptă Ame_ 


spre răsbol. 
Se arată printre altele, în anu. 


PREȘEDINTELU 


VIENA, 7. — In legătură eu me 
sajul Proședinielui Roosevelt adre- 
sat Congresului american, ua sa 
primi! incă nici o comunicare ati- 
cială In Berlin. 

Textul mesajului nesostnd incă in 
intregime in capitala Relehului, in 
cercurile oficiale do aici se refuză 
deocamdată arice detinire a punctu- 
lai de vedere german. 


OPOZIȚIA  IMPOTRIV 





periecluj une tnflații 


In concluzie „Federal 


retragă preme- 
inputernicirea 
alorizarea, 





priile lor lorțe. El a declarat că 
Statele Unite trebue să se ascundă 
in dosul Hotei britanice și că soar- 
ta Statelor Unite se va decide in 
Europa. ă 

Asemenea cuvinte — a inchelat 
d. Laloletie — mau lost rostite 
niciodată până acum de un preșe- 
dinte al Statelor Unite. 







ECOUL PRODUS 
IN STATELE-UNITE 
BERLIX ? (Prin teteten dela e. 
respendentul mostra). — Cuvâpta. 












or purta sabie, | 
speciale, | 

din cele da| 
vor purta un 






| 
| ASTA 


Lai 4 


| onoare 








MISUNEA NOULOI AMBASADOR 





In general, această cuvântare este 


Sematorui american Austin, a de- 
elarat că Statele Unile se 
de momentul cân 


puternic faci pentru corabaterea 


ru. 


puterii morala a 


Ia 


„LUPTA ITALIEI - 
LUPTA GERMAN 


Comentarii germane in legătură cu rez! 


va ficat mai | cae 
Barlia. 
Ia 


)  acensiă rmzalație 
5 exprimare a 


dai de prin 

rezalutie, lapiei dusă tmpa- 

soră otaarda le 
lucrari 


BERLINUL ŞI MES 


(Prin telefon dela c orespondentul 


ROOSEVELT IN AMERICA, CI 


(Prin telefon dela £ orespondentul no! 


ţia Malin in ses: 





FRANŢA VA 


IMPOTRIVA ORICARL 


VICE, 








Uaptâna 
împreinrâri 
al Genenini 
adiere. 
ţia pubiiză 
Îmbanâtațir 
o  impotrivir, 
nega, 

Tara sensi 
pleacă reem 
stor osteneii 






















lor României je 
Diei adevărate 
Să trăiască 
1 lanuarie | 


OSE 








mite cereari, e 
d. Roosevelt ci 
Unite în răsbol 
valoare, decare. 


să se trimeată 
Anglia, ar fi in 
transporturi nă 
Met, 

Prea america 
marea anni fror 





1--R00S 





De altfel, 
ta noi, astia! 
anina să nn de 


puna 

Deocamdată prea 
mecata dselarații 
deoarce, 
careari, — ale nu 
înţă de doolaraţil» 
tava 


A PRESEDI 












tatea 


dola-! produa a ma 
dela Washington 











fascist 












re 






INDIILE OCcIDE