Buna Vestire anul II, nr. 291, 10 feb. 1938 scan

i 


4 


E RR. 


Da RA, e a 


> - 
at 


= 


seci capi 9? Pai a? 


i a Pai 


= 








ANUL Ii. No. 2391 
= 





Directori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GR'IGORE MANOILESCU 


Gem câteva dureri mar. în plepiul neamului românesc. Molţi au trecut 
nepăsători pe lângă ele. Niel n'au vrut să le cunoască măcar. All le-au 
ştiut, le-au cunoseut, dar aa refazat să le asculle glasul. 

Vina — şi-a unor și a allora — este acelaşi. 

Pentrucă şi refuzul de-a le cunoaște şi acela de-a le rezolva au por: 
mit din același inimă neagră de politician. 

Fotoliile m.nisteriale de păna acum au ocrotit, loţ atâtea condam 
uabile uitări câte «personalităţi» şi- 
de-a simț rumăneşie, pe plusul lor 

1) MOŢII au râmas mereu uitaţi. 
aluuzate, pe lângă toate uşile diregăto 
dar nimeni n'a intins o mână de alin pentru vaerul lor de totdeauna. Li 
Sau lăgăduit multe intotdeauna. Mai mult decât au cerut. Soarta lor 
a fosi in funcţie de temperalura electoralululL 

Guvernele demoerate din trecul se <aranjau» aşor. 

Clasieul sistem al vagoanelor de porumb, trimise în ajunul alege 
rilor, este binecunoseni de toată lumea. După alegeri, toate intrau în 
normal. Odată cu mJzeria Moților. 

ŞI aşa, an de an, se stingea pe creste de Apuseni, cea mal sfăntă mlă 
diță de Neam 

Moţii, după datina din bătrâni, nau cerut niclodată pomană Au 
vrui şi-aa cerut un singur lucru: să-și poată privi în vole, în țara lor 
munţii dospiţi în sânge de sulitări şi crescuţi din oase de martiri. Să-si 
aibă pariea lor la bălsaguri şi să li se dea păşani. 

Sistemul demagog.e al porumbului electoral le-a făcut mal mult rău. 
Soselele frumex rânduite le-ar fi făcut mai mult bine. Li sar fi dat ast 
fel prilej de muncă şi o bucată de pâine din truda muneii. Spitalele ju- 
dețene și cele de plasă ar Fi ferit sănătatea moților de grindina bolilor 
lar o fabrică — sau mai multe — de Jucării, desigur le-ar fi valorifleat 
priceperea lor de dăltuitori în lemn şi le-ar mai [i 
pâine, 

ŞI câte nu sar fi putut face in Ţara Moţilor— 

O, câte nu sar fi putut face în locul falsurilor şi-al reformel agrare 
aplicate în favorul absenteiştilor. 

In MARAMUREȘ, deasemeni. Neamul voevodal al Maramureşenilor 
ar îi patut privi senin spre soare. Descălecătorii de ţară n'ar fi ajuns 
să-şi blesteme ursita neagră iar falnicii flăcă! ai Săpânţei n'ar fl tânjit 
pe la porţile jidoveşii din Sighet 

Și DASARABENII şi OSENIL 

Câtă jale poartă apa Nistrului spre mare. Cât vaer duc doinele basa- 
rabene și câtă sărăele umblă pe drumurile provinciei dintre Prat și 
Nistru! 

Neamul Dacilor Întârziaţi și după fire şi după port — anchilozai 
în sărăcie fără de hotar n Ţării Oaşului s'ar fi ridicat din truda vremilor 


au dormit somnul şi incapacitatea 


Sau strecurat, ca niște fantome 
riilor, şi-au plâns mereu amarul 


întins un codra de 


perne pm i e 


S'ar i ridicat din morminte toţi eruciticaţii, toţi eei en oasele frân- 
le pe roale și toţi cel năpăstuiţi_— Şi ne-ar fi mulțumit pentru slobozenia 
din chinuri. 

Dar politicianii mau avut urechi de auzit și nici ochi de văzut. 

E prea târziut? 

Hotărit, multe nu mal pot învia, dar tot atăt de multe pot fl indrep- 
tate şi salvale. 

Mal pot fi alinate potop de dureri. Se mai pot desțeleni multe ogoare 
părăginite și plepturile de copii mai pot fi smulse din brațele ofticel. 

- Să Mi se dea și lor, năpăstulților, o primăvară de nădejdl. 
VALERIU CARDU 


TE 


Pentru nişte români necjili 


IAR. LID 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj |. 


De o bucață de vreme singurele 








6 pagini 3 Lei 
















Administraţia: 





NA VESTIRE 


- 


£ LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAICA 





Cont CEC. Nr. 1236 


- — IE Stea i ă 


Redactor șel 
MIHAIL POLII ONIADE 





ABUNAMENTE; 


YRLBFOANE Ata ehe  e e Cao: 1 aa Lef'209 E alai 
m sir . .. . 

? Tipogralia 23 : “ . a 477.3 Comune urbane 6 luni >» 3% Comune rvrale 6 luni >» 230 

xi a 3 luni >» 175 3 luni >» 125 





sovietică 


d, caro mai vin direct dela 


Moscova oficială sunt cele privitoare la A bora ruși aflați la Polul Nord. 


Nu ştim nici cât sunt 


do savanţi şi n 


dacă er au tocmai la pol. 


Ul 
Pare insă foarte curios pentru oridine că în câteva zile au putut ajun- 
ge, plutind po o banchotă, tocmai dela Polul Nord —unde ayăţaseră probabil 


steagul roșu de axa pământului — până 

mai jos chiar decât Cnpul Nord. Dar să l& 

tatea ştiinţifică sovietică. - 
Noi vrem să subliniem altcovari 


coastele Grânlandoi, 


la un nivel 
anți să cerceteze seriosi- 


f 
pocrizia umanitaristă n regimului roșiu. 


Telegramele reproduse din belşug de anumite ziare dela noi, ne-au impuiatt 


urechile cu marile sforțări, cu enorma 


pă de bani 


guvernul U. FR. S. S, pentru a salva viaţa celor câțiva 


chiză. S'au trimis vapoare speciale, a 


şi mijloace, făcute de 
savanți rătăcind pe ban 


eroplane, ba poate chiar şi submarine, E 


vorba doar de a salva câteva vieţi omeneşti, Şi pentru valoarea vieţei unui 
om n'-i un sacrificiu nu este prea mare pentru regimul sovietici... 


Ne este însă îngăduit să ne între 


tămână după întoarcerea 
cați sub învinuirea dea ft 
diția rupând banchiza? 


la Moscova sa “ path 


tâţia alţii, dacă la o săp- 
cu trudă nu vor fi impuş- 


i făcut troțchism cu focele, sau de a fi sabotat expe- 


y 
a 


za GRIGORE MANOILESCU 


Soarta funcțio 





rilor cinstiţi 


. 


Cheltuelile unci 


Slujbașii statului n'au fost nici 
odată prețuiți. Nic când n au fost 
Prnoiji așa cum merilă şi foarte 
rar sa intamplat ca cineva să le 
facă şi lor dreptate 

Corpul funcţionărese cuprinde 
cel mai mare număr de membri. 
Aunt răspandiți pe intreg cuprin- 
sul jăru. Îl voi întâlni, pe acest 
salariat, în cabinetul capitonat al 


rdegorând | 







a Tri 


NC salubră a 
cărei primării din vreun cătun ui- 
tat de stăpânire. | 

Administrația de stat, organis- 
mul acesta complicat, care func- 
lhonează ca un ceasornic, se spri- 
jină pe munca de fiecare clipă a 
«n ibaşului. Dacă vreun compar- 
timent nu dă roadele așteptate 
cine răspunde? Nu funcţionarul? 
Dacă se întâmplă ca încasările 
sialulu: să nu corespundă pro- 
centului cerut: de ministrer, cine 
este vinoval? Nu bieților [uncţio- 
nari fiscali h se aplică cele din 
tă pedepse? 

Dacă statul are nevoe de econe 
mu bugetare, primii sacrifica: 
sunt lot funcționari. 


«MARELE VINOVAT» 


Indată după războiul cel mare, 
după ce granița românească s'a în- 
fina peste toate ținuturile locuite 
de români, sa obserral că vremu- 
rile haine și duşmanii milenari au 
lăsat urme adânci în viața poporu- 
lui nostru, mai cu seamă spre pe 
ri/eria neamului, 

Punct de contact strâns și in/lu- 
en(ă directă, granița de apus se 
prezenta cu unele slăbiciuni care s* 
eereau Înlăturale fără întârziere 

Dunăoară foarte mulți români îşi 
uitaseră limba, deși în su/letul lor 
rămăseseră români adevăraji, Se 
vedea alei in/luența nefastă a epis- 
copiei greco-catolice de limbă un- 
gurească dela Hajdludorog, precum 
şi urmarea nenorocilă a legii şcola 
re alcătuită de contele Appony. 

Apoi sistemul de colonizare În 
cruce, adică de aşezare a colonişti- 
lor streini — grabi și unguri — în 
jurul satelor românești, spre cele 
polru punele cardinale, îşi dăden 
din plin roadele. 

Se punea deci din plin problema 
reintremării elementului româneso 
de-alungul graniței apusene, Nu era 
numai o chestiune de siguranță o 
statului, ci şi una de demnitate na 
țională, 

Imerul a fost începul după un 
oarecare plan, dar na putut fi de 
săvârşit din mulle motive. In prl- 
„mul rând wau prea lost bani, iar 
Întral dollea sau schimbat prea a- 
desea oamenii din fruntea treburi 
lar 

O)lcialitalea a căutat să indepăr 
teze răul lot pe calea pe care ve- 
miar, adică prin școală și colont- 
zare. 

Nu ne interesează astăzi cât sa 
realizat prin şcoală. 

Ne vom ocupa numai de colonii. 
In jurul Carellor și mai jos, spre O- 
pal ie: precum și prin părțile Ara- 
dului sau așezal sirategle câleva 
colonii de aţi Adică au fost aşe- 
zați în câmpie, în gura Puatei, niş- 
(e oameni smulşi din creerii Apu 
senilor, oameni siliți să-şi schimbe 
cu desăvâryre preocupările și felul 
de rință. Invcățaţi să facă cercuri și 


ciubare, să tae codri sau să spârie 
cu plug rudimentar  coamele ple- 
troase ale munților natali, Moţii tre 
hulau să /acă acum agricultură, Şi 
mu le-a venit tocmai usor, mal ales 
ră schimbaseră înălțimile ozonate 
ale Apusenilor cu clima clocită a 
bălților dinspre Tisa 

Pe Moţi nu ti-a învățat nimeni să 
/acă agricultură, Au lucrat pămâne 


FUNCŢIONARUL 


De toate nemulţumirile trebue 
să răspundă dânșii: de sus, dea- 
valma, se năpustesc asupra lor 
curbe de sacrificiu, ameninţări cu 
destituire şi transferare peniru e- 
xecularea a cine ştie câte buclu- 
caşe ordine ilegale, De jos, ne- 
mulțumirile publicului, a rar pă 


nilor. Alte ameninţări, alte reclo- 
tul cum ba tălat capul. mațiuni 
Şi nu l-a 'mtrebat nimeni de ce le Pentru bietul functionar nu 


«or copiii! ŞI nici dece în mijJlo- 
cul câmpurilor bogate sunt mai să- 
"aci decâl în fosta lor sărăcle dela 


munte. lar situația devine din ce 
în ce mai |ristă. 

Molii colonizați în câmpia Tisel 
trebueao ajutați cât mai grabnic, cu 


e bine nici când își mulţumeşte 
superiorul și nici când îşi lace 
datoria față de cetăţean, căci de 
obicei, satisfacerea uunia e în 
paguba altuia. Și, nesiguranța si 
tuației lui, îl obligă să accepte 
unele compromisuri, ce fatal îi 
sunt apoi dăunătoare, 
Gândiţi-vă numai la hărţuelile 
pe care le [ac politicienii şi În 
compromisurile ce li se impun 


s/aluri, cu vorbe bune și, mai ales, 
cu medicamente 


Virgil Popescu 


Îi a) 


Incepem astăzi publicarea unei lungi serii de foiletoane menite să 
dea cetitorilor noştri informaţii precise asupra tuturor mişcărilor na 
fionaliste contemporane, 

Inlăturând preocupările doctrinare vom urmări numai istoria acestor 
mişcări. 

Inaugurăm acest şir de foiletoane cu sludiul istoriei fascismului, 
a mişcării care a inițiat seria de revoluții majlonale ce stăpânese Eu- 
ropa postbelică. Foiletoanele despre Jascism, scrise de d, Mihail Pou- 
hroniade (Paul Mihail), sunt reproduse din numărul nostru special 
dicat aniversării a cincisprezece ani de fascism. 

Le reproducem pentru a da cititorilor o vedere de ansamblu com 
pleclă asupra revoluțiilor naionale. 

Vor urma apoi studii asupra najional-socialismului, a kemalismului, 
asupra Portugaliei lui Salazar, a Poloniei lui Pilsudski, ete. 


FASCISMUL 


de PAUL MIHAIL 


I, 
Inceputuri modesta ale unoi mişcări epotale 


Cine crede că fascismul e un le- 
nomen care-și are rădăcinile numal 
in epoca imediat post-belică greșește, 
Fără indoială cele intâmplate in [- 
talia intre 1918 şi 1922 mu fost 


de- 


hotăritoare pentru istoria fascismului, 
dar ca rădăcini ideologice şi senti- 
mentale, ca atitudine de viaţă, ca fe- 
nomen virtual fascismul preexista, In 
oarecare măsură, războiului, Incepu- 


Ai 


de NICOLAE V. ILIEȘIU 


E 
familii din clasa salariaţilor mijlocii, 
compus din cinci persoane 


— N=voi multe la un salar de mizerie — 


[uncţiunarilor de- către aceştia 
peniru satislacerea clienților lor 
pohtici. - Desigur, nu deplâng 
soarta acelora au devenii 
funcționari şi conducători de mari 
| instituții, aşa peste noapte şi cari 
prin. usurparea turijor ade. 
văraților (uncţionari suit astăzi 
mari $i tari, dar mai cu scamă 


iati ui e i 
(le mi et, if 
și : 


peace 





















căm, E xor- 
de funcționarii cinstiți, 
de carieră, de a căror soartă ni- 
meni nu se interesează, sau chiar 
când se interesează e numai pen- 
tru a le face mai rău şi a le a- 
mări zilele şi mai mult. | 

Şi sunt mulți funcţionarii a- 
ceştia cinstiți cu salarii de mize- 
vie, cu povara grijei zilei de mâ; 
ne, a lor şi a familiei lor, 


NEVOI MULTE, SALAR 
DE MIZERIE | 


] 

li văd dimineața la orele 7. Se 
indreaptă grăbiți spre birouri. 
Sunt “bi şi amărâţi. Mulţi, poa- 
te, poartă germenii tuberculozei. 
Stau departe, la periferia Capi-| 
talei, cala de un ceas. Nu.şi pot! 
permite luxul să plătească o chi- 
rie de lei 2000 pe lună, mai în 
centru. Viaţa e scumpă. Salariul 
n mic şi cei 2—3 copii așteaptă 
acasă să li se aducă mâncare şi 
lnine, să li se facă foc, 

Vragică e socoteala de cheltuel; 
pe care şi-o face de pildă un 
luncţionar căsătont cu 3 copii 
din salariul său lunar de 5100 lei, 
cât are astăzi un şef de birou: 
Alimente, îmbrăcăminte şi încăl 
[ăminte, lumină, apă, încălzit, 
chirie, medici, cărți de şcoală 

eniru copii, transport, taxe şco- 
are și câte alie greutăți, pe care 
trebue să le supoarte un cap de 
familie. 

Dacă ne-am orienta după sta- 
tisticu prejurilor și a ra ei vie 
ţii, cheltuelile lunare ale unei fa 
milii din clasa salariaților mijlo- 

| cii, compusă din cinci persoane, 
din care trei copii, pentru Bucu- 





tul secolului nostru înregi-tra:e spul- 
berarea ilusionismului democrat, fră- 
mântările violente din sânul marxis- 
mului, apariția sindicalismului revo- 
luţionar sorelian, reacţiunea naţia- 
nalismulul maurasian, nietzschelismul 
cu al său „gefâhrlich leben' care va 
deveni celebrul „vivere pericolosa- 
mente” al] lui Benito Mussolini 

In Italia aceste tendințe europene 
avuseseră reprezentanţi de geniu — 
de la Antonio Labriola la Enrico Cor- 
radini, dela Angelo Olivetti In 4l- 
tanicul Gabrielle d'Annunzio, 

Toate aceste tendințe avuseseră re- 
sonanțe adânci în sufletul lui Benito 
Mussolini şi a generației sale. 

Râăzbolul reinvie în elita tineretului 
jlalian un Îlor nou, iubirea de neam 
şi țară, cultul eroismului şi a jertfei, 
vdința de n sacrifica dragoste, sânge, 
viață în slujba unul Ideal care deph- 
șeşte mizerabila qânganle umană: 
Patria. 

Cu asemenea sentimente, idei, atl- 
ludini eşenu din marele război Mus- 
solini și camarazii lul. 

Dar dacă acestea erau simțâmintele 
şi credințele elitei cu totul altele eran 
| cele ale masselor italiene. Stațul de- 


reşii, ar fi; alimente de origină a 
nimală 1.505 lei; alimente de o- 
rizină vegetală 1.050 lei; fructe 
269 lei; îmbrăcăminte şi încălţă- 
munte 921 lei; confecționări 406 
lei; lumină, apă, combustibil S71 
lei; diverse 302 lei; transport 320 
lei; chirie 5.000 lei, deci în total 
peste 10.000 lei lunar 

Pi aci aCONE: Ş 
ționarul (în cazul nos 
şef de birou) cu un salar 
de 5.100 lei, cheltuelile 
până la 10.000 lei? Desi- 
gur din laptele şi zahărul 
ce ar trebui să-l dea copi- 
ilor, din diferenţa de chi- 
rie, locuind în camere de- 
corate cu mucegai şi cu o 
întreagă floră bacteoroio- 
gică, fără lumină şi fără 
foc şi din atâtea şi atâtea 
alte privaţiuni la care 
este obligat să se supună 
numai pentru a-şi putea 
duce viața de pe o zi pe 
alta, 

NU REVOLTA, CI TAN- 

GUIRE.., 

Articolele de prima necesitate 
se scumpesc, oul a ajuns la 3 lei, 
pâinea neagră la ? lei, laptele 
la 10 şi 11 lei kgr,, dar salariul 
rămâne acelaș. Funcţionarul şi-a 
întors în patru ani de zile de 
două ori paltonul şi singurul cos 
tum de haine ce-l are. De rear- 
ționat n'a reacționat niciodată, 
nici na încercat să protesteze 
așa cum lac alte categorii de sa- 
lariaţi, Din când în când, doar, 
și-a arătat necazul, Nu nemulțu- 
mirea, nu revolta, ci doar dure- 
rea lui, Cine l-a înțeles? Dreap- 
ta lui rugare pentru o altă soar- 
fă mai bună a lost şi este răstăl- 
măcită. 

Funcţionarul cinstit e a- 
menințat, e hulit, e batjo- 
corit. Nu-l înțelege ni- 
meni, Sunt înţeleşi şi apă- 
rați însă acei ce au ştiut 








(Continuare în pag. 2-a) 


mo-liberal pregătise prost războiul, 
materialmente şi moralmenie. Gre- 
lele lupte din Alpi, pe Carso, pe 
Isonzo, la Gorizia, înfrângerile su- 
ferite, corupția şi debandada dinapola 
frontului,  demoralizaseră poporul 

Deziluzille păcii, umilințele suferite 
de Italia la Versailles, amârăciunile 
victoriei atât de scump plătită sgudue 
din adâncuri sufletul italian 

In această sițuație trădătorii şi de- 
zertorii, neulralişti de ieri şi laşii 
de totdeauna, anarhiști şi socialiștii 
bolşevizanii porniră ofensivă 

Abea incetaseră ostilitățile, la 22 
Decembrie 1918, la congresul din 
Bologna, partidul socialist porni lupta 
pentru declanşarea revoluj ei b-Işe- 
vice. Europn inlreagă pârea că se 
va prăbuşi sub noua invazie Judeo- 
mongolă, Rusia incepuse pe mâna lui 
Lenin; Ungaria pe cea al lui Bala 
Kuhn; Austria pe cea a Beuerilor, A- 
dlerilor, ete; Germania pe mâna lui 
Karl Llebiknechi, Rosa Luxemburg, 
Clara Zelkin. Kurt Elsner; la Paris 
un criminal trăgea în „Pere la Vic- 
toire”; lar la Bucureşti, la 13 Decem- 
brie, mitrallerele inlraseră În func- 
|lune impotriva nenorocijilor de mun- 











Marea industrie germană 


Şi național socialismul 


Pe ecranul faptelor internaţionale sau procctat cu o intensitate ox- 
ecpțlonală, lar pentru nol, românii, cu o vizibilitate stranie, evenimentele 
din cel de al III-lea Reich. Nu exagerez afirmând că cel mal modest leo 
tar de gazelă românească esle la curent cu ultimele revoluţii din Colura- 
bia sau Mexic şi, în special, cu faptele germane. Speciala atenţie a schim- 
bărilor germane din 4 Februarie nu ne este propie numai nouă, ei întregul 
prese Internaționale, care a dat alarma. S'a crezul — mai curând, sa spe- 
rat — că schimbările operate de Fâăhrer in armată şi la Externe sunt re 
flexul unor grave convulsluni interne, lar la puține zile după prima de- 
cepție, s'a atribuit acestor schimbări semnificația unor acte preparatorii 
in vederea nu şliu căror agresiuni imperialiste germane. Incet, încet însă 
apele se limpezese, lar presa revine la cumințenia obiectivităţii. Intâm- 
plările din Germania nu sunt de natură a svârii paniea între statele eu- 
ropene, alei a compromite regimul naţional-socialist. Din punctul de ve 
dere al naţional-soclalismului aceste evenimente marchează dimpoirivă e 
etapă Iinală in cucerirea Germaniei. 

ŞI acel e Interesant să ne oprim atent. Partidul naţional-soelalist, exa 
vonlui stat german şi purtătorul de doctrină național socialistă, timp de 
5 ani din 1933—1935, a urmărit cucerirea tuturor poziţiilor de viaţă publică 
germană. Nu prin violență şi înainte de vreme. Acceslunea În pulere = 
„aţional-socialistilor în 1933, pe calea normală, nu a coincis cu o radicală 
eliminare a lumii vechi din câmpul vieţii colective. 

Poziţiile de o extremă importanţă, ministerul de Externe, Economia 
Naţionala și Armata, au rămas sub conducerea oamenilor din alara par- 
tidului, cari insă au făcul act de ințelegere şi dovadă de bună credinţă 
faţa de noul regim. Inlocuirea lor toluş era necesară din cauza aderențe- 
lor faţă de vechile stări de lucruri. 

Astfel anul trecut a fost inlocuit dr. Schacht dela Economia Naţio- 
vala, la 4 Februarie Von Blombrg şi von Fritseh la Armată, von Neu- 
rath“ la Externe. Se pare că graba acestor ultime inloculri are un sub- 
strat totuş. Sa vorbit chiar de un complot al marei industrii şi Reichs- 
wehrului. Comploi n'a lost posibil, dar un conflict surd a existat, Şi acest, 
coullict porneşte mai mult din cercurile marei industrii germane, care nu 
sa resemnează să acceple autarhizarea economiei germane, 

Marea industrie germană, creată pentru întinse debuşee externe, ma 





„biti 4 S > 
lui sta 


național nu a renunțat niciodată, intocmai ca și fascismul Italian. 


rajați de magnații industriei au incercat fără succes, o rezistență, regi- 
mul național-socialist devine complet stăpân pe Germania, lar drumul 
realizărilor sale pe linia doctrinei este netezit. Deacum politicul poate 
modela, umanizându-l. economicul. 


ALEXANDRU CONSTANT 
[iz] - d 27 3 

India IN flăcări 

| ere ACTII PE SPATAR ce FOR ai etil 1. | 


Marele Imperiu Britanic trăezie ac- 
lualmente vremuri de apocalips, Căci 





vede cu ochi buni politica anti-sovietică a regimului, care o privează de 
un admirabil debuşeu, și nici consolidarea axei Roma-Tokio-Berlin, pen- 
tru aceleaşi considerente, Marea industrie germană, ca şi industria ame- 
ricana, se adaptează greu regimului pieţelor inchise. Şi totuşi este o nece= 


nlui stânjeneşte marea industrie din punetul de v lere al | 
tiției bunurilor. Ac! e aspectul social al problemei, la care soela Ș 


Prin schimbările din 4 Februarie când conducătorii armatei, încu- 


că sint toale o familie, o demnitate şi 
un destin, Arabia care a fost trădată, 





aşa incepe apocalipsul, cu frămintare 
si minie surdă, In măsura în care im-' 
peoriul îmbătrineşie, se trezește pute» 
rea de jeri/ă a naţionalismului în ire- 
zire prin dominioane și colonii, 


Dacă am analiza evenimentele in 
lernalianale din ufiimij ani, am con 
sala că Anglia a fost în cenirul lor, 
din pricina geografiei ei Inlinsă pre- 
lulindeni fără justilicare islarică; de. 
slinul imperialismului englez a intra! 
În panică, 


— Im Mediterană, baza navală din 
Malia care pină mai ieri supraveghia 
loate drumurile pe mare înlre Europa 
şi Africa, în plină detentă a conflic 
iului italo-abisinian, flota engleză aalo- 
merală pentru demonsiraţie a fost ne- 
vailă să admire cu teroare uriaşa pa- 
radă a hidroabiației italiene. 

— Arabia, pe care col, Lawrence o 
disciplinase și căreia-i trezise nuflelul 
național, adunind triburile risipite de 
nisipurile pusliei spre a le convinge 


PN N N A N RR A E 


citori români inebuniţi de criminala 
propagandă a Ghelerterilor, a Mos- 
covicilor, a Max Goldsteinilor, a So- 
coriloi. 

Olensiva defetisto-bolşevică la în- 
dată în Italia formule vlotente si o- 
dioase. 

Ofițenii sunt pâlmuii şi scutpali, 
foșili combatanți care nu-și reneagă 
idealurile loviți şi insultaţi, marii mu- 
Ulaţi de război stropi! cu lături şi 
câlcați în picioare. O serie neintre- 
rupță de greve, de sabolale, de a- 
tentate, de atacuri dezorganizează 
viaja economică, distrug securitatea 
individuală, scamână panica şi des- 
nădejdea. 

In această Irâmântare pre-revo- 
luționară, din exasperarea masselor, 
din disperarea intelecţualilor, din ten- 
dințele generajiei tinere, din amâră- 
ciunea foştilor combalanii, din lrica 
posedanților se lormă o atmosteră 
politică şi morală specială care per- 
mite nașterea fascismului, 

La 23 Martie 1919, in urma unui 
apel publicat de Mussolini în „Po- 
polo d'ltalia”, se intruniră la Milan 


(Continuare în pag. 2-a) 








ea și eroul ei Larorence, de ipocrizia 
diplomaţiei engleze, şi-a adunat iar 
credințele şi sa răsculai. Armala m. 
perială britanică apără iudeii din A- 
rabia, in timp ce Arabii ca să nu fie 
împuşcaţi, se ascund —n nisipuri şin 
pustia pe unde a pusnicii Lamrence și 
a suferiţ și a luplai loial peniru ua 
popor pe care, trădai de şefii lui, l-a 
serbiţ graluit gasironomiei britanice, 

— In Exremul Orient, unul din moe- 
lipele pentru care Japonia vrea să des 
eindă pe păminiul Chinei, este și ne. 
voia Coaslelor ei unde sint sirinse 
piețele comerciale ale Exiremului O- 
rieni, Adică acolo unde in afară de 4- 
merica şi Franța, Analia are posesiuni 
care sint adevărate hambare peniru 
veniturile ei, Pe englezi nu-i dor soar- 
la Chinei pe care o lasă so bolşenizeze 
Rusia, dar le paralirează japonezii co. 
erțul — adică prma sursă de oisță este 
Iudireci atacată 

— Imn Europa, pulerea- Germaniei 
crepie vertiginos şi va veni ziua cind 
pumnul (eutonic va cădea greu pe ma: 
«a conbersajiilor diplomatice, peniru 
ca Anglia să execule concesii coloniale, 

— India celor 300.000000 de indi- 
geni sa aprins mereu, De cind gla- 
«ul marelui ascel, Mahaima Gandhi, sa 
răscula!, poporul acesta, de alltea zeci 
de ori mai mare decti al stăpiniră, a 
făcul să lremure Londra, 

In ultimul timp Gandhi, impusese o 
apuă atiiudine politică da ascetism şi 
sngurălale, de completă izolare, de ac 
ceplare a lobirilor, Tăcerea lui este 
medilare şi reculegere, În curind, la 
sfirgitul săptăminii Gandhi,  puslnicul 
de pe riul Tapti va rosti primele cu- 
vinte, Fi-vor ele scintela fcare să ine 
cendieze sursa ? 

Imperiul iremură şi lemnăria lul 
frozneție — în Extremul Orient, în A- 
rabia, in Mediterană, in colonii șin 
India, La Londra lumea se duce insă 
la malchurile de football, In India un 
om este in greoa foamei. 

In India se creiază un capilel nou 
În isloria imperiului britanic, un caa 
pitol care pa Începe cu un incendiu, 
lar India, educată de Jos in sus de hose 
halura Gandhi in mucenicie și așlep+ 
lare, va învia, | 

Jon Băleanu 





| 
| 
| 
) 































ia a ai PD PL DP... ._.. 


_.—.———— 
















| 
| 
| 
| 


__.—— 


Di da. 


m mi e 9 mam e mi e ham 

















































| 
î 
. 


[n „sai d 


| 


ma ma 


7 miani-guiez-0b Dieu îsifralai | Ei une 

















sDUNA VESTINE» 


az 


IAN 


AAA: 








Poeţii şi moartea 


spre moarțe crţ mai mulți poeți 





0i-cu spus mai ales in/iorarea câr 
mii car ninjair. Să vadă ivrorul pi 
erriiyr prridedndu-se im pultrejume 
respinpăâloare, ia ndrălii spaima e 
nimanui 
Croce i me părea că dă irgirii 
prijul ce] mai înali, plăcerile sim 
țuriior. 4 vedea țrondafiniul a m 
rusi baliamal, a pipăi cati/rasa 
Piri proprie, a auzi mariaj pie 
buiwi îmdrăgostit, a muta sdrularea 
hm păloare a apoamulai, cr biele 
Iueruri fără moimă se aruld ele din 
P'usui kdului 
tul) 

Țipătul de s/ăriere peniru scarile 
eroazrnică a cărnii străbate cugriele 
lrâmdulale de imirebări şi indorii, 
ele celei căntătoriler risipiji prin 
rc popoare şi vrocuri lată cum Vil 
dou, stibhuitorul din urmă a] cew 
dei mediu, pede muariea de jos, din 
carne. cu izbiloarra viziune reali 
tă dispreluitoare de ceniiuuri 

"Qoicoagus mrurt, meuri a doa 
bar Telle quil per! voal ei alulae ] 
Ron iai se crore sur son cuier | Pui 
sDe. Den see qoelle soer! | La mort 
fe fait fremalr, pallir ] Le nea coar 
Ver, Ina valnce tendre | Le col cafler 
la ebale mollir Joinotea ei ner!s 
evoiniru et catendre 1)»| 

Cu ce jule se gândește la soarta 
drupuiui de lemre pe care l-a iubii 
aid 
Carpe Îrmimin, que tan? ca tendre_ 
Te famira ţi ccs maur altendre?. î 

Resrmmtrea  enile yrra la Înima 
bietului Francoya «Dacă Popi, regi 
şi ii de regi și cei zămialiți în pân 
jece de revină sun! astrucaji morți 
şi vrei, imr stăpânirile lor tree in 
mile mâini ru, biet lârgoreț din Re 
nr, mom să mor şi cut Lumea a 
eresta nu e vemnică. orira ar errdr 
bepălapul hrâpărel. «Tous sommea 
sula morte] coulel!» De scdrhirea 
vorjii sale omul «cdiurazd moartea 
Pa asidri, cesj teri, mdânzirea pe a 


» —y 


nrgru sai mormda- 





ul mubmnea se deslail. — Să se sinu 
Cidă de groam morţii ce perador 
ad firii omemeiil 

Aimeni na fosil pilruna mai adâne 
de chinul morții trupeşii decdi! 
Franmţoia Villon cel condammal ia 
spânsurâi oare, Cu ce fervoare a in 
raral, dim pragul ei, Indurarea di 
vind şi omencuscă! În drojdia du- 
verii, Villom a dercoperi! cdința și 
nddr xlra. 

Ecul mediu la cu sine vederea o 
menrtard a morții. Vime Jlenaşierea 
si după ra /nlosoliemuil mece Im 
prumutal onrichitihii, păcdni ai lui 
Vontaigne, şi 
Pool ser ul de mânpdlrre și Înfdrire a 
Credinței, în orberdirea lor după um 
Pazimy mori pen!ru inalolarra măi 
enmfortabild in existența trecătoare 
Vilosol ia lor este pentru ori ce vor 
sd irdiască nu penru ori ro cu să 
moră. 

Aproape toți poeții mari n'cu pri 
eui/ în jarpirația lor lumina credim- 
(ei prate durerea omenmenned de a 
uri :0Diou josia. ponrguoi la 
mori: — hobhategte Mun. Leopar 
di, în poemul V din «Apprraaamen 
ta deila morțe, se lâmonie că tre 
bule să moară ofâi de ldnăr 

Gioronni Pascoli desevpere În om 
«i! fameinllo che ba paura ai buio» 
„ cvpilul care se teme În Întuneric. 

Dar bată-l și pr Fmineseu în «Mor. 
lua esto Sufletul moartei trecând 
de ai lumii Aotar ajunbe «prin 
ploaia sie raze, ninsoare de stele», a, 
colo unde s<argini e pe ape și aur 
în arr> şi unde risipiloarea Imasi 
majie fantastică a poetului Inca 
puie seaslala | Ca areari de aur ui 
dite din satele |) Co râari da fac şi ca 
poduri de-argiui | Ca țărmuri de 
amină, eu flori care cânt>; Este me 
denia peciică a lumii suiletelor de 


miri ri mon Cunaosrul 





]) Orisine moare, moare În darere ali 
da mare, că pierde rmpirația 
sparge pa sia sa april sâdopogie Dam 
Pogro şiia ce mdmre 
să iremare, să păâleamă, pasul să me | 
ouale vimaia să me intind gpâiui ax 
m umfie careaa si e male 


Perea me 


Moarta [i tame 


saârr'ar 


şi mari să crmaneă şi să se (ntin4ă» 

$) “Trop fmmesin em eşti midi de gin 
aa Ye roi) vă 
mări? 


Îmderi atesta văl 


Se gâşeșie de vânzare la 
toate „ra pratea din Capi- 
vincie. 


meci și pedepaii în 


































































bimeoi 'poi Insă Uândirile mil re 
 I0grum cole buz (dei dacă Ie. 
lupi moorica mu cate plutire inire 


lume de fomtame, ci ua Adu gălu- 


nos? Când sarii se silmg şi când 
stele pică | Îmi vine a crede că 
loate-a nimreă Imaginaţia astre 


[n mică a lui Eminescu depășește 
lumea stelară a epiriteler. se poa 
le va bolta de mon să se spareă Să 
casă aimical ca boaptea la, largă»_ 
- peste voma Înciipulre o unei 

| lumi de dimeola «Şi atapel._ ] Sufia 

rea în caldă, va no să învie. A 
tanei acest inger na [osti decât i 
Asilci moartea e Upoilă de consola. 

rea Împierii. lar ultima Inlre bare, de 

ce trdepii dacă opoi mori în intre. 
gime «Ana moartea la Înger. dece 
aa să fite «Trăila-al anume ca asl 

[ei să morih: — primeșie un rădrpuns 

drsnădăjduij: «De e sens lotr'asia 

e utora şi alea. Pe palida-ti frunte 
au-i seria Dumnezeu» 

Vedem cât de imexialemilă cale 
irdirra creștină În inspirația acestor 
porţi. Cei mas, mulți rămân in pia 
Dul vieţii, deplorind moariru ca 
supremă ncaorocire. Îminescu depă- 
peyie viala spre a in!dini mimicul 
mecredinţei totale, Vonilalea, vieții 
dim pricina marii sau desnddejdra 
de a muri este foold problematica 
ce olimenlează elegiile lor medilo 
die. Inspwajia certplimnă le 
vrând 

Credința şi cugrlarea creştină e 
şaiilă ca cra mai Înaltă mimrință a 
ta maniuirea. Dar cum să o pri 
corzii /ără descătușarea de trup. 
eroace, În sensul desărârit, Înseam 
sd moarica?  Imainte de a pula 
mântuj va/letul, trebue să ne pulem 
mântui de trup.  PriviUd apa. mai 
este moarlea o groasă? Căci ce este? 
O reatituire în unități dialimele a 
dualismului materie.rpirit care este 


rsle 

















. ——— >= 


wimeni care să mu creadă că omul 


toală, 
aeaceea exie lu ronsiiința obyleasca 
an pulernir 


lar părinții mu pregriă să cheliulască 
bani ca nemiluita pe publicații luxoa 
se, cărți și reshsie, desiinate cepiljor 


bucnră de cărți infaniile laarte pre 
ventabile dim punci de vedere lina 
drafir. 

Nu pualem spume arelay lucru și des 


că aproape au pulem vorbi de escepill, 

Carţile și chiar rerislele prairu re 
pui sami de două feluri 

L Acelea care Inânda si snbiecieţe 
dia lumea ropillor me ver și peniru 
copil la realiiate suni STLDII des 
pre copii și prezintă oarreare interes 
penira părinți sau prdagogi miri de 


rari îi pliritsea 

1 A doua serie de Imerări initia 
Inte „peniru copil” se prralntă ca un 
defeei şi mal mare. Serise de oameni 
prea băirâni, sau de doamne prea 


nivel Întrlertual şi afectiv inferior ce 
al a] copiilor Cu avemrnea cărți 
copiii ma pal vea alei o comunlrație 


PREOCUPARI LITERARE, 

ANUL 11, Nr. 

aviala Soc Prietenii Istoriei Li 
terare &părul În primul său volum 
din mau! în cura Îşi păstrează vrehea 
ținută da serloaiiata Ca ample in 
formaţii msapra lileratarilor străine 
Imamhiară, sară. armeană ete), 
Preocupări Lilarare se prezintă vi 
cu esenţiale studii da iatoria şi cale 
(ică literară. Regre!5m colaborările 
avrrilor Hara Lăzăreana şi Moby 
Liiman, aliimal exclus din Incâţă 
mântul sceundar ai Sialalui, 


SPITALUL, ANUL LVIII, 
Nr. | 

reviuă mrdaaia lamară. Pablicaţia de 
ipesiali bate, ca stadii savante asapră 
por probleme de jhiața pod, şe e: 
dreveazi asi core remtrdaa de cite, 
ardeii Are cotabovarile d-ior dr. la- 
esteriei, |. |; Nexijeaea, D, Timo, Dem 
0. Vania, ei, ete 


LA NOUVELLE 

ROUMANIE 

Odelie Armand 9 casbiuaiă și di- 
(ses pabliiuiă jramerză, pobbică Între 
bropară ca titi de mal mms, apârată 
la colorarea „Nasmila rea eri. 
goe !, câteza dale crem de baleresaale 
aura [ări moasire 








rureai de lnrorajare «= 
celor re presa Murat pomi ca co po. MII 


In penrral librăria românească se 


pre fomibul acesier lucrări. N 2 iri! curu 


seniimratale, Iucrările arestea au ua | 
' Mihali Mamollearu. va apare în ar 





N”) j pi ca e _ ja ci 
crvoce a fosil al morții şi se ca club 
ra din moi cvevce a fosil ai clerni/djii 
spiritul, sufletul, icoand a lui Dum 
peri Moorica mu e afârgit, ci des. 
cdtugare Prin moartr 
săi, fosilă wmralia a robirii in pă 
gl, se va puri/ica țrens/ormându m 


materia în 


tact! va fi larăgi curată la a doua 
<Țrebue co ca să-și schimie 
forma dimidi. ca să /le relmollă ta 
săi-ş( piardă loa!d 
en să primească una nouă din mâd- 
pa lui Dummrzeu» (Dossoet, Sermaor 
sur la morti. «Această carne râră- 
pi!d de păcat! și IMcomie, Dumnezeu 
e lonă să codă în ruină ca să o ri. 
Iară de pă rola sa şi după primul 
plan al errajiei sales, (ibid la!ă 
cupinie simple (ăimdcimd credințe 
mari. Cine crede În slot mu se le. 
sp de moartea trupului, lar partra 
pămâniranăd din time mu o ldnsue 
Portul care trdegie aceste valori 
aşa le ra in/ățișa. lată de pildă ce 
le «Zece cuvinte ale lericitului Fram 
circ din  Asmials, ale lui Mirera 
Sireinul. în care moarten lrupului 
este vdru!d purilicare În matură, lar 
ehbherarea sulletului  imtigrare În 
divinitate: «Prin ploale trece Dum 
nezen.. | Al vrea pe arma Loi d 
lunsei [ ca să ştie | piciorul arde 
prima pe unde să te poarte | şineo 
îro-j cărarea ve dare prate moarie 
frvastă trăire religioasă a morții 
este cu atdla mai prețioasă pentru 
noi, cu câ! « rod proaspăl al su/le 
tului româmeac, iar expresia ci pot 
tieă nu daforează nimic colbului l- 
rrese. Poeţii adearori lămuresce a m 
mele timpului. Aceola unde vederea 
creptină a morții lumimează stihul 
rea curată, ra întemeiat um veac 
nou pentru sufici şi o rânduială 
nouă pentru riniă 
BARBU SITSANSCHUI 


rrmre 


fiinla dinainte, 


cm => > 


Teală lumea este convinsă că lrelura spirală. Somi bune cel mail, pentru 
sperelor frumoase ajuiă la formarea repiil în/ârziaţi. 
şi consolidarea smfiriulul Și mu este! 


Ar fi meresară o revizuire a llera 
tarii moasire peairu ropi, liimică nu 


la vârsia Iragedă, cepilul. are mal! este e probirmă care să imiereseze nu 
mmulă peroe de această hrană spirt | mal pe edilori și autori, ci Îmsăş a 


letal generaţiilor sltoare, 
V.P, 


DELA STUDIO 


Un mare succes obhine piesa 
„Tinpuri grele” de Edoan d Bour- 
det, în regia d-lui V. Enescu 

„Timpuri grele” se reprezintă în 
acesiei săptămâni, in serile 
de Miercuri 10 Febranrie, Vineri 
18 Februarie şi Duminică 20 Fe 
bruarie. In rolurile principale apar 
d-nii Gr. Mârculescu, | Finteş 
teanu, N Atanasu, N Pertanu, M 
Bolaban. D-nelu Sonia Cluceru, 
Marietta Sadova, Lilly Popovici, 


cum pentru clilterii mevârsinici pe| Tantzi Ecomomu, etc. 


N —— ——— 


«LUMEA NOUA», 


valoroasa rovistă p dlui prof 
viilor cu un lot de interesanie şi ac- 
tmale enntribuţii 


E de remarcai simpatia că ive da 
loarea prirezle fenomenal prefaceri 
morale a Hacrellai pomda și lacredg- 
rea care p-a manijrulă ln viiloral mare 
al neamslal vestra 


REVISTA +COMUNA», 
ANUL 1, No. 9, 


Un varlal si Interesami malerial 
arbaninlie şi literar, teehnle vi im- 
formativ, publică săptămânalul de 
lupiă pentru ridicarea oraşelor «CU- 
MUN As» de sub conducerea dai CI 
cerone Throdoresen 

Nr. 9 ai revistei, apârul ra doebhirei 
Damimecă, prilejoeste categoriilor 
celor mai felurite de celilori o lee 
tară dorumeniată. plăenta și Instroe 
Viva, de mn nivel culiaral peobişnuii 
la asemenea publicații. In adevăr, 
«COMUNS A» caro se bucură de cola. 
borarea lcebnlelenilor şi serlitorilar 
poşiri fruntaşi, se dovedeşte — nu- 
măr de număr — a [1 ca mul! mal 
mali Mecă! a simplă revistă edil. 
fara. 

Problemele cari se deabat in paal. 
alle «COMUNEI» — sah semnături 
autoriza le și pline de presigia — ri 
dieă dessapra frământărilor vilei 
preocupări exenilale, În en priveste 
progresul oraselor și contijianile de 
vință ale nrăseniler, 



















FUS da carnet 


Revista „Senme” 


lată » sie reylamală, rare 
reuyeşie să se siăi prim esla 
borari — de e, — cl şi printre 
sleasa eri e Lacrul e bu 
dabii şi mra|ioaăm numele 
comlur starile: Neilaa Deucesaa şi 
Vromaetii, dei i serial, cari 
Bu prrenpețmae e jerilă prairu 


ca revista lor să [e una dia ele mal 


bune ale pulliciniicei regionale, în 
siruindu se priaire alizia, de mai 








Gheorghe Coşbuc 


Su impiiniţ dotdzeci de ani dela 
moartea harnicului poet ardelean 
dondzeei de ani lungi în cari nau 
in 'âmpla! multe la noi și alarra, 
doudzeci de ani bi cari ante de parți 
de toată mâna au jrămânlal în căip 
și feluri limba penira care sasird- 
duil atât de mult badea Cosbuc 

Fericita boemă literară care sa 
perindat cam Mătre 1590 pi 1913 prin 
verela grădină a terasei de lângă 
Teatrul Naţional (pe locul clădirii 
telefoanelor -da uătăzi) a cunoscul 
trei foarte imteresanie chipuri de 
porți. 'ramacorpalini, reniji la Bu 
curegii nu ald! pentru a face n cn 
ricră literară câi peniru a cânta in 
vce și în aurul lumii sim(dmintr 
oprue la ei ccasă, lirei figuri lite 
rare proemimenle şi cari au mwrs 
cu toate marile rooenimenie ale ace 
lui răstimp, Ghcorphe Cosbuc, Şte 
lan |. los și Qetavian Gogu. Cel 
mai dăruit dimire ri poale a fost 
Octavian Goswe tel mai latoric im- 
tun fel rămâne ŞI. O. los prin 
cântecul său La urme iar cel mai 
Prământal de lucrul poriie a lest 
Cosbuc. wi 

Dacă poesia hi Coghme nu este o 
poezie dăruită eu harul muricii (cu 
toată per/ecţia îui formală, Cogbue 
nu 0 dal un tera care să se apropie 


cu), dacă retolulianarirmul lui Coş 
Duc mu are g rădăcină națională, ci 
doar o simplă: incidentă sociniA 
portul «<Baladeior şi Idilelor» (cr 
tulu didactic!) rămâne În cullura 
noastră prin numitele și mlilele lui 
eraduceri “Sum destul de greoaie 
este adevărat, dar Încă ncinlocuile 
Îu epopera dontescă mu Tarcori se 
apropie de Vigoarea originalului, 
tar Georgicele virgiliema nu râd 
cum nr putea Ji traduse mai bine 
Deosebilă “simpatie a lui Copbue 
pentru Virgilia mu pate lipaltă de 
înfr lea. 

Uoybue area su/iriul unui fdran 
srmpiu, dintro bucată, primitor pen 
iru foi ceva ce poale da malura. 
pentru toț ceva ce pol In/ăplui nă- 
muinj ile mari ale omului. Goga şi Si 
0. Iosi/ fală de Coghuce erau ni!» 
rannali, aparțineau umeri familii 
spirituale mal apropiate de viala 
cer'ățiu 

I-a lipait ceva hui Comhuc sd fie 
un pori mare şi aceata a fost poale 
acel har despre care pomrneam mai 
sus. Prea aspru prniru subtilele 
coarde ale melodioalei lire, prea me 
lucrai, prea prin riolență Intrat in 
cultură, Coşbuc rămâne um cxem- 
plu, exemplul celui care a iubii! a 
14! de mult un elementi pentru care 
mu se născute |ncâl și-a socri/leal 
riaja penru al servi 


Horia Stamatu 





Cărţi, -- autori, -- reviste 


LA 20 FEBRUARIE A.C. 

APARE VEAC NOU» 

leviată da Ularatură, enilcă și 

imlermaţie literară sab Jirecțiunea 
doi D. Vasiliu Bereasa şi redacta 
tă de d. George Dorul Dumitrescu 

Colaborează gli: Mircea Eliade, 
Perphssielua, Îadu Gyr, Anton Da 
lotă, M Priger. Mada Noareanu, Ace 
teriau, Vladimir Donez, Mihali 
Drumeş, |. Pogan. Pericle Martina 
cu, George Acinicapu. Mireea Birăi 
ou. Dian Nicadla, Geuslantia Vir 
gi! Ghbeorghia, Ladmis Andreescu, 
AL Pepteana, Mihail Siragă, Mircea 
Ovidiu Savu, Virgil Carianopol, O 
lamătesca-Jap, Constantin Salcia, N 
RNadulesea, D. Vasilia- Dereaza, Geor 
ge Dorol Dumitrescu. 


"VACANȚE PRIMEJ. 
DIOASE» 


sa numbgte romina! — lipuli de ori» 
sramilonaj — «i dlui Poie 
Stamate, Va apare ţa rorimi lumii Apr 
[o a e. bn miiara 4. Re 


HAMLET, 
va apare În curând la :V. Ile în 


traducerea d-lal prof. Dragos Pre 
jopapesaa, care pregâlesie veralunea 
româneaseă a intregalui lealru 
shabespearelaa. 


elemaret 


. „> A PP i 7 Mali 4: „e 












vorbi pr-milglu, ca „Pa bramos, l'a 
mila”, „Lanuri „Pagini  Uierare” 
„lceaar” mu „Lând Homâner idea 
sare prolesorui loa Chioeza a lăcul a 
proape o mniversilale”) 

Uredrm, Însă, că „Semne are prrole 
Şi de o pagină sau două de proză (nu, 
velă sau schiţă); evil, ou la 
detrimentul pocairi sau ai incercari 
lar ue hiozolie, ci prim augmealarea 
revizie Na dulcege nuvele saa schițe 
pribotegire (or'b.hu! pribolugamo pi 4 
logism al atâior prozatori romial,) ei 
proză de viaţă dirretă (vă daţi srama 
dree loa Scârbireana și Livia Me brea 
aa au putul [Il mari, pe cănd leți i 
dânaşii, incrzaimi mu și stării cre 
leroaim Șerbu sea Iloria Limaa. nu 
suni decăi o simistră Ilamwmadă, — de 
sigur În măsura, În rare limonada 
poate (| simâstră ..). 

Bes bla „Semne” are daloria sd a 
pară regalal Numai astiri se sa pa 
tea impune delimiuy — că de me.) 
riiat, o meriiă pe drplin 

In pobleisilca regională, „Semne 
e prersară Menţinându-se pe un plaa 
superior de artă ra va pulea să-și m. 
pună valorile în prhsagiul |ie-ar re 
manea 


Mircea Stroinul 
OI ESSEX > 


Teatru si Dieră 


OPERA ROMANA 

Vimeri 15 lebruarie eri. se rea pe 
scena Operei, „DOLMA” de Pucelui 
cu danii Dinu Bădescu. Şerban Tax. 
sia. George Falrcu, loa Manolescu, 
U. Upriyan și d-nele Valeniiaa Creţalu 
Tasulan și Umilia Gallana 

Spectacolul va fÎ diriiai de mars 
tirul L Nana 0imeu 


TEATRUL :MODERN» 

La teatrul MODERN» din strada 
Sărindar 14, se joază ullimele spec 
taenle bla splendidei comedii «Omul 




















Luni sesru premiera «ouă da- 
slni de trandafiri» de Denedetii şi 
|. | | cu Toţa Yan, Lou lancovesca 
Vrei Viaala şi lovel Ţărana. 


TEATRUL LIGII CUL. 

TURALE 

„dia moră la orce 3, Li pi 
Cultarale». represială penlru a dona ca 
ră PRatle comode În trei mele de d, 
procure Niemlae I»hga, 

Direcția de sernă d loa Sakighian, de. 
corwrile de d Traian Cornemu. [n rolu. 


leatrul 


rile principale dili: Pastila Drezeanu, 
Petre Stelânracu, Cesar Tesdoru, Jon Fac. 
pămricu. și doprarele 


Luky Diaconescu, 
Eroi E/clale. Carmen Georgescu şi Ce. 


eiiia Da bulrsu | 


la curând se ra relua marele au „| 
din siagiuara lreculd „Lotarrui tim de 
leu Tolstoi, în care masatrul Jon Mana. 


levru are o pulrrnieă vorcatie 





Fundați- 'Iniversitară 
CUXS? Y ASILIU-BULN A 


VI» imeilă pe foștii săi studenji, ln 
pezăi carea intimă a studenților «lin 
cămin ce se ba line În siua de Jai 
TF Februarie 153% ora 9 seara. După 
sezălonre va avea [so 0 rrumiune a 
foștilor oăminiii, dinculdmlu-se și 
chesliunea anuarului fundației 
Foștii oăminișii dim  procinele 
sun! rugați a-și comunica adres! 
În Direcțiunea Căminului dim atr 
Fund, Univ. «<Comal N Vasiliu-Bol 
patu: na. 3 (fostă Pința Amael 3) 





Fascismul 
Continuare din pag. l-a 
in sala „Cercului industrial şi comer- 


cial din piața San Sepolero foști 
combatanți, loşu sindicalișii revolu- 


|lonari, artişti, garetari, reprezen!an- 
ji „fasciilor” futuriste şi în frunte 
cu Mussolini, Giovani Giuraii, T î 
Marinetii, Michel Bianchi. Canzio Ca 


ribaldi, Mario Forii 

ele londară primul 

di combatlimento 
Asiei luă naștere partidul fascisii 


Mastinio Rocca. 


Fascio alani 


Mişcarea ce re intomera Ja 25 Maro 
Me 1919 în jurul fostului director 
al ziarului socialsi Avant În | - 


ral eroului de război Denito Muse ) 
lini, era mică — număra abia 70 de 
aderenii și numai 1000 peste trei 
huni — dar era bholariă, padonată 
entuziastă. Destinul î| hârtzise şi o 
apariție simholică, se nâscise în pinla 
Slântahui Mormânt peniru a vesil 
parcă alia, îm prăbușirea de aul, 
invierea de mâne 

La alegerile generale dn 16 Noem= 
brie 1919 fascisiii pu intrunesc de 
cât ridicolul număr de 4700 voturi 
Dar o miscare nu incepe prin voturi, 
ci prin bullet 

PAUL MIHAIL 







CALENDAR 


Vineri I8 Februarie 





ORTODUX; 51, Pârinie lav SUANELE: răsare 715 apune 
Papa lomei 4l) 1743 

CATOLIC: SI Simeon Episcapu 

TEATRE 

OPERA HUOMANA Heciiai de us Ti ATHUL COMULDIA ; mal şi ea 
TYATRUL NAŢIONAL pa Pare ra Mansa ruda 

ie de larmă, sasa: loa ai Vădamei „ILAIRUL LIBER : mat. şi scara t Ce 
STUDIOUL TEATRULUI NAȚIO Lomrale, 

NAL, Actrița. SAVOY. mai şi seara; Poliă bună 
TEATRUL LIGII CULTILHALI Ru la Tăane 


TEATRUL ALILAMDEA- EXCELSIOR 


ha 
TEATRUL REGINA MARIA: mat ș mai, şi seara! Trei valsuri, 
sară : Oameni În alb 





LA ALHAMBRA 


TREI VALSURI 


O operetă divină intr'o montare fantastică 
—— 


Eu cc — Da . . 
leatrele de sub direcția Tai SICA ALEX ANDRLSCU 
SOMOEDIA 1» Doe 2 e e ai în 
ie MANSARDA 


eu O. Timică, Nora Placentini și Mişa Fotino 
egina Maria la Decare seară la ora 9 și în malinearile 


Amr. Dulandys- Mamma arta de Joi, Sâmbătă și Duminică la ora 3 
Tel. 3345 


OAMENI LN ALB 


su G. STORIN şi GEORGE VRACA 


Daminecă la ora 6 Stăpâna din La Paz 
Vuaraa pnrurenă Răzbunarea lui Demostene 


Cu V. Maximilian 
LIBER 


În fiecare seară la ora Y şi in matineuriie de doi, 
Sâmbătă şi Daminecă bn ora 3 

(lost Majesue 

Tel, 5448) 


COLONIALE 


eu Maria Filotu și V. Maximilian 








Bâmbătă și Daminecă la ora 6 două speetanole excepționale 


TEORIA COCOȘŞULUI 


cu Vasfilo-Birile 





E 
RECAL Floarea de ghiaţă şi jurnal 
Varainoaat. 
PALAS BULEVARD; Lucreția Borgia 


si completare, 
Robinson Crume în. ln- 


0 armei —, 


prezință cel mai BAD succes 
si anului 


URAGANUL 


o minunată poveste de dragoste 
Imeadrală cu o genială Înscenare 
cinematograllc 4 


ARO ; Pentru dva, doamnă 

CAPITOL : Calilul din Bagdad, juraal 
şi completare. 

CARLTON : Spovedaala. 

















l-a», jurua) și completare colurată 
SELECT; O aveniură ln Spania. 
FEMINA Prima im bire, 














MAINE PREMIERA 


i -% — 








ROXY: Calul din  Dagdad, jurnal 
şi completare 

LUND Strigâtul sălbatic ez jurnal 
şi compictare, Freainl 

DARLY  Inchi» dia caaza incendiului, 

FIYSEE (str Doamnei 11), Paderew- 
ski ln Rapsodia [l-a jursal și 
completare colorată 


VOLTA HUZEŞTI, Femela mascală și 
Câpiianil curagioşi 

MARNA: Mamaa Colibri, Crima D-rw 
lui Sartarina și trapa de reviste Titi 
Mih iitoca 

FORLU ! armecul 
tella 

OMNIA . Mistunea Lacolenea'alai Pe 
rry şi Ingerul 

FRAXALIN 
log 1917 

LUCIFER (Dudegti 97): Femei de 
noapte și Banda crlor șapia 


WARNER BAXTER JOAN BENNETT 
aa D-VOASTRĂ 
DOAMN 


A d —_ 


273 
IN TECHNICOLOR Ga 


RADIO 


Vineri IB Februarie 1938 


RADIO BUCUREŞTI 
RADIO-POMANIA 


Doemei şi Taraa» 


VADITOL-ROXY 


— Azi ultima zi — 
ALI BABA 
CALIFUL DIN RAGDID 


Teroare şi Ameriea A 






aie populară de M, Conalaniinesza; Dra 
Dosie «e ui cu mina, cânlea popilar de 
Nigapor Predau și lori; Lar Chiora, 
câutea de Octavian Qoga, 

1300; Astaalltăţ! artinica 

19.15: Continuarea cozeertalal: Fa los 
MA sprâncenală, srte populară de Mia 
Braiay ÎN] cor lertare pam planul ro 
mazță de Cuwvan, De co. Paraţi nl 
îmloara, arie populară da Diajomeai Arii 
Pepuare, 

19 45: Lfncte de oroțiare de pret Niv: 


63. Lmwweaiderea eminsluail U im mat mă 
vimisă. Badio jurnal. Comreri de dim 
ra Nfatnri gespodaregii și 
«alicalea 

1 lochiderea emisiaali 

Ma 00: Ora, Culturala Sport 0ola Da. 
mării 

13.15; Canepri de prâza 
die  ootmpoa tori 


(d'mari) 


Orehe: 
Trei danvari 


a ha 
mot An! 
româneşti ce Tealasla 


Hoeonă puroriă | la lorga 
de Eine, Doina și Dame din opera în 08: Comert da orgi — lrazamia do le 
cMapienitorul: de Monjiaj Dosinmal binar icn Lvanghalică 
Neupoe Drodeea și Morii Lan Chiora] 9020, Benzi de porii «Boema. aperă 
moşii da T Dreliomana in 4 asta da Poooini (tromemiele dala 0: 
412; Ora, Mereu vremii. Duma Na para Hemâca), 
dia juranal, în panza l-a (ALIS ED: Maeltal de 
44.10: Cenlinarea cunrartului da prâua posuii de lan Plist 


dear) 

Ma: Ora, Mersul vremii 

Hi. Ooaeerţ de după animă Orrh 
Couiisă Tandin (vei Mia Druia ui P 
Alazavira)| Arii sajonulej Lasa la 


ln pansa 11, 313933; Badia jurnal. 

la pac UL E; Sport 

218: Cupei de noaptea (discuri), 

BO: Jarnal ponira striimitata ; 
limba lraneenă și germană. 


J 


















Noul guveru și politica externă | 
a României 


— Declaraţiile d-lui Gh. Tătărăscu, ministru de externe — 


o leri după amiază d. Gheorghe 
Tătărăscu, ministru de stai şi mini 
stru ad-interim al afacerilor străl- 
ne, q [dcul reprezentanților presei, 
următoarele declaraţii precizând po- 
litica externă a noului guvern; 

Guvernul de uniune naţională 
constituit cu misiunea de a rea 
liza destinderea în viaţa intoruă 
a ţării şi de a înfăptui reformele 
constituționale, înţelege să conul 
duo În raporturile inte rnaţionala 
politica tradițională  iavorită din 
Woruncilo unităţii noastre  naţio 
nale 

Această politică de permanenţă, 
desfăşurată sub chozăşia M. S$ Ne 
gelui, care-i asigură continuitatea 
şi stabilitatea, are drepi scop men 
Minerva păcii şi intangibilitatena pe 
veci a granițelor țării. En na cu 
hoaşta nici şovălre nici abatere şi 
rămâue la adăpostul oricăror in 
Muenţo şi Muctuaţii de politică ia 
ternă 




















RESPECTUL TRATATE. 
LOR ȘI ALIANȚELOR 


Metodele ei de realizare sunt: 
resPeetul tratatelor, respectul allan- 
țelor şi stabilirea de legături prle- 
țenesti cu toate popoarele fără dem 
sehira 

In conscelață, guvernal va ur 
mări consolidarea şi adâncirea a- 
Hanţelor și a prieteniilor noastre 
exisienie și desrollarea  raporiuri- 
lor cu toate ţările şi in specia! cu 
veeciuli noşiri. 

Adâneirea si întărirea allnică a 
raporturilor cn aliaţii nostri din 
Mica Înţelegere şi Injelegerea Dal. 
canică rămâne obiectivul perma- 
nent aj Politicii moasire externe, 
Aceste două organisme rare lnacă 
Momânia, pe deoparte cu Jugosla- 
via şi Cehoslovacia, inr pe de altă 
parte cu Jugoslavia, Turela şi Gre 
cela, constiluese prin coheslunea lar 
neconienii crescândă și prin desvol. 
țarea lor rodnică in domeniile poli 
lie, economie şi cultural, o puter- 
mică  chezăsle  Peniru păstrarea 
Păcii in centrul şi răsăritul Euro 
pei și pentru implinirea aspirații» 
lor popoarelor ce lo compun. 

Alianţa noastră cu Polonia, ba- 
sală Pe tratatul de garanție şi pe 
convențiile culturale şi  cconomice 
închelate, constitue un factor im 
poriani a] stabilităţii europene, pe 
care avem datoria să-l intărim în 
lutarepiul ăia 
LEGATURA CU FRANȚA 
ŞI ANGLIA 

Sistemul alianțelor noastre re 
glonale are un puternic puneit de 
sprijin în amiciţia Franţei. 

Levăturile indestructibile cu Fran 
ţa, care îşi au orisina alât în afi- 
mități de cugetare și de ndzuinji cât 
şi în prezența poporului /ranoea a- 
lături de noi în toate momentele ca 
re au marcat succesiv realizarea u- 
mității noastre națioale, își sporese 
azi valoarea prinir'o comunitate de 








interese permonenie. Tratatul de a- 
miciție cu Franța va fi și mai de- 
parle transcrierea unui 
nestrămutat al politieei 
României 

Strădnințele melncetate ale Marii 
Britanii pentru garantarea păcii 
şi pentru apărarea drepturilor con 
s/ințile de tratate ne așează în chip 
firesc în linia politicei sale. O largă 
desvoltare în toate domeniile a ra- 
porturilor anplo-române va fi una 
din preocupările noastre de căpelr 
ie, 


principiu 
exlerne a 


Guvernul noniru va urmări aela- 
cotat desvoliarea  raPorturilor ue 
bună vecinătate şi de cordialitate 
cu Ualanea Sovietică, 


ATITUDINEA FAŢA DE 
GERMANIA ŞI ITALIA 


Comunitatea de interese 
economico şi simțiminte 
de bună prietenie vor con- 
tinua să dea raporturilor 
noastre cu Germania o des 
voltare tot mai satisfăcă- 
toare. 

Faţă de Italia, Guvernul 
nostru va urmări consoli- 
darea raporturilor de 
strânsă prietenie care au 
legat întotdeauna poporul 
român de poporul italian 
şi care işi trag origina din 


afinități de rasă şi de cul- 


tură, de atâtea ori veriţi- 
cate. 


ROMANIA ŞI LIGA NA- 
ŢIUNILOR 


Cooperarea noastră În opera de 
securitate colectivă in cadrul și +a 
respeelul Pactului  Soelotăţii Na. 
lunilor va rămâne unul din oblice 
tivele permanente ale politioei noa- 
sire externe, România va continas 
să aducă contribuția sa la activita» 
tea desfășurată În Geneva, punând 
toate sforţările sale in slujba Idea. 
lulal de pace, care anlmă toate pa 
poarele lumii şi care aro la baz 
ludependența politică, Integritaţea 
teritorială și mecuritatea colectivă 

Ca şi în trecut, ne vom (loa de 
parte de orlee Ulneriminare ldeo- 
logică, ce ar tinde să Împartă po 
voarele în tabere antagoninte şi de 
orice Imlxtlune în regimul Îinterlor 
pe care fiecare (ară e liberă ă-l 
adopte potriviţ  năzuințelor și ne 
vollor sale, rămânând insă toț atăt 
de hotăriți a nu accepia nlel o Imlx» 
Mune ntrălnă în actele poliiicel 
noastre Interne. 

Urmărind neincetat realizarea a- 
costel politiej  Imnabile, lavoriiă 
din interesele ol permanente, No 
mânia îşi va implini îm cadrul co- 
laborării internaționale  mislunea 
el latorică în slujba progresului si 
a păcii. 






«BUNA VESTIRE» 


1.P. $. $. Patriarhul Mi. 
ron Cristea preşedintele 
consiliului, a cerut minis- 
terului Sănătăței publice, 
<a să se procedeze de ur. 
genţă cu toată stăruința și 
strictețea la verificarea di. 
plomelor de medici falsi. 
ticate, 

Tot odată vor fi căutaţi 
şi acela cari au făcul nu- 





mirea unor astfel de me- 
dioi fără diplome, pedep- 
sind exemplar pe cei vi- 
novați, 

pios ci striotoță tre-= 
buo aplicată şi în jurul nu- 
mirilor atâtor farmacişti 
străini in dauna elomentu- 
lui românesc, pentru care 
abia au rămas locuri va- 
cante la sate 





(are este lu materială 


a coloniștilor 


“vulul de Domenii 


Despre situația tragică în care se | loturile în terenuri apte pentru cul 


sbat coloniștii din sudul Dobrogei, 
mu s'a scris şi nici Di se va pulea 
scrie indeajuns. d 

Lupţa pe care o duc aceşti bravi 
români pentru luarea “În sțăpânire 
a pământului nostru strămoșesc este 
eroică, Esţe eroică mal ales din cau 
za )psurilor materiale urma câ» 
rora se resini atât de mult. 

In această privință este edilicațor 
raportul prezentat ministerului de a- 
gricultură şi domenii. 

«Coloniștii sunt lipsiţi complect de 
pile trăpătoare, situație ce-l deter: 
mină a-și arenda terenurile spre a 
Hi folosit de băștinași, şi de aci, con- 
clusla că niclodală nu tor pulea să 
se imatărească și să-și tranaforme 


Reoulamentarea dreptului de petiţionare 
la ministerul de interne 


Sa impus o rapiditate în rezolva 


In cxecularea hotărirei Consiliului de 
minigiri dim pedimța dela 73 Pebruarie 
1935, ministerul de inierne a dai urmd. 
trarea deciziune cu privire la indalorie 
rea administrațiilor publica de a rezalra 
prezenlale 
da cetățeni și a le comunica rezultatul 

ANTI. 1. — Se înființează pe lângă 
Registratura Generală a ministerului 


grabnic şi aulomal cererile 


de interne și la toate administraţiile 
locale (primării şi prefecturi de ju 


decate un biurou special pentru prinii 


rea petiţianilor adresate de locuitorii 














cara. Ya [unciioaa dup le d 
ma jos 

ART. IL. — Oricine are de făcut o 
cerere sau pretinde sațislacerea unul 
drepi legal direct dela acest ministor 
sau dola autoritățile adminisirative 
exterioare dependinte, o va [ormula 
priair'o petiție, timbrată cu $ lei tira- 
bru Tiscal şi cu | leu timbru de avia- 
ție, adresată șolului autorităţii, ln 
care va arăia citej, În alară de sem- 
pătură, numele și pronumele, cum și 
domiciliul ales (oraşul, comuna, sirada 
şi numărul casei). 


au volc să intre în 


Petijia se irimite pria poştă sau se 
depune direct la registratura autori- 
țății respective, (biroul de petijionare), 

Orice peliție de resortul unei auto- 
rități locale, primită însă la minisie- 
rul de interne, va [i trimisă, — fără 
sulujionare — adminialrațiunii respec. 
tive, spre a dispune potrivit compe 
tenței sale, 


PRIMIREA PETIŢIILOR 
LA SATE 


Imn comunele rnarale, cererile locuita. 


e dau cursul legal, rezolvână siagar 
pe cele de competența lui și spunând 
aprobării primarului pe acelea ce În- 
tră în atribujiunile acestuia şi ale 
consiliului comunal, date prin legi şi 
regulamente, 

Notaral va primi şi, cererile adre- 
sale de săteni altor administrajiani 
publice cărora le Înaluicază cât mai 
grabnic pe cheltulala petiționarilor. 

La cererea loculiarilor, notarul esie 
obligat a redacta diferite cereri şi re 
clamațiuni, în schimbul plăți, sume 
lor fixate prin tarilul aprobat de mi 





ECOURI 


"Academia Română va ține ședin- 
(ă publică Vineri, 18 Februarie cu- 
rent la ora 15. D. N. lorga va faceo 
comunicare despre «Incepulurile Is- 
iarlei Universale la Români». 





In «Monitorul Ofioial, de leri an 
apărut deciziunile 


inspectori generali administrativi: 
falian Peter, Vasile N. 
Alex. Pretorian, cu conducerea u: 
facerilor primăriei manicipiului și 
a ucetoarelor. 

Sau dus tratative în vedarea im- 
portului de bumbao turcese noce- 
sar filaturilor româneşti. 


Acost import se va face În con- 


țul diaponibilului pe caro Româ- 
nla îl are in Tureia. 





“Monitorul Ollelal» de leri Pubil- 
m 
dasirie și comerţ prin care a fost 
delegai ra necrolar general a] aces. 


că declzlunea ministerului de 


ful departament d. 
doctor în drept 


August Filip 





D, Const. Argetoianu,  ministral 
industriei şi comerțului, a semnat 
doaiziile do repartizarea atribuţiu- 
milar d-lor seorotari  gonerali 

D. M. Marian, a fost delegat și 
en controlul comerțolui exterior, 

Deasemenea d. ministru Coat. 


Argetoianu a primit azi dimineaţă 


o delegnția economică  mazhiară 
Sliniaterul apărării 
cerut celui nl educaţiei 
să-i. înainteze tablouri 


națiovalo a 


normale, caro implinese 


!mederea amânării  pentra conli 


“muara de stadii. 





D, Voleu Niţeseu, ministrul mun» 


ell, a semnat declala peniru numi» 
mea d-lul avocat Ille Hulnea ra 

(e de comisar al guvernului pe 
e Centrală a asigurări» 


lângă Cassa 
lar soelale. 


ministerului de 
interne prin care so deleagă danii 


Florescu, 






naţionale 
nominnlu 
ca elevii din clasa VII a şooalelor 
vârala 
'pentra n Îi Incorparaţi, acenata În 


D, mareșal Averescu, ministru de 
atat, osțo de două zile gripat. 

Medicul curant, d. prof, dr. Do- 
brovioi, m recomandat inactivitate 
pentru câteva zila 

D. ministra Mircea Canocicov., a 
dat ieri o decizie prin care se dă 
delegaţie dă seorotar general al mi 
niatorului de justiţie d-lui Mihail 
Măgureanu, consilier permanent lA 
soția Il-a a Consiliului  legisia 
țiv, monţinându-ne şi delozaţia de 
secretar general dată dlui Aurul 
Qaroescu directorul  monoral ul 
personalului din acest mininter 





D. Volea Niţesca ministrul mancil 
și asigurărilor sociale, primeşle În an: 
diență în ailete de Miercuri şi Vineri 
tatre arele MI-I, 





D. M. Măgureanu, consilier per: 
mansnt la secţia Il-a n consiliului 
legislativ, a fost delogut să înde- 
plinească funeţiunea do scorolar go 
meri la ministerul do Justiţie, în 
locul d-lui Viriil Netia, domiaio- 
pal. 

So menține deasemenea delegaţia 
da neerolar general dată d-lui Aurei 
Garooscu, directorul praomalului din 
miniater 

Minlalterul de finanţe a comunicat 
eri administraţiilor să Inainteza 
până la 5 Martio col mai târziu 
sonturile do gestiune po cele 10 
lani ale exerciţiului bugetar ln 
aură, oxeculale, în vederea trimi- 
tarii lor wpre verificare la Inalta 
Curte de Qonturi. 

Primăria Capitalei desminta in 
formaţiile publicate în unele ziare, 
informaţii privitoare la inființarea 
unul consiliu tebnie, caro ar avea 
să examineze procotele din trecut 
şi colo în onra de realizare În ca» 
dral planului direstiv de sistemati» 
zare 

In sensul celor do mai sus nu sa 
luat alei o hotărire şi nu aa dat 
nloj e decizia 


Asoelaţia generală a Inginerilor 
din Momânia aduce la cunoşiința 
membrilor şi a tuturor prietenilor 
săi că balul sAGIR», 1335, are lve 
Duminecă 28 Decembrie în saloa- 
nele Cercului Militar, 

D. Gheorghe Tătărăscu a primit leri 
în oudiență la minialerul afacerilor slră 
ina pe danii: Reginald Hoare, minialrul 
Marei Britanii, Colas, ministrul Greciei 
şi Ferdinand Veverha, minialrul Cehoa. 
tocaciei la Bucureaii 

D, pro, G. Ionescu iseșii, miniatrul a. 
griculturii, domeniilor și cooperației, a 
dat eri o decizie prin care a diaalval co 
misiunea interimară a Uniunii Camere 
lor de agricultură, 

Toi eri, da a semnal şi o decizie prin 
care În locul fostei comisii interimare a 
fost numită o comialune resirânad, alcă. 
fuită din d-nii: TA. Mândru, directorul 
general al agricullurii, loria Lazăr, di. 
rectorul general al regimului silvie pi d, 
Iuliu Raduloriei, directorul general al 
soolecâniei, 

Connfederaţia Asoolaţiunilor de 
profesionişti  intelcetaall convoacă 
po toți membrii consiliilor asocia: 
Viunilor confederate să la parte la 
adunarea generulă ordinară caro va 
avea loo Duminică 3) Fobruarle a. 
e. arelo 11 la sediul său din str, O. 
A, Rosalti 35 (localuj Societăţii La 





ginorilor agronami) 
Asociaţia luristică AD.MLR. secția 
Ducureșii, aduce la cunoşiința d-lor 


membri că din cauza stării de axe 
Jiu, reuniunile bilunare se suspendă, 
până la pol dispozijlual, 
„ Concertul artistulr” Drăghici va avea 
loc în sala Dalțea în mia de 18 Pobrua. 
ție ora P seara, 
sMdina Vineri 1ă eri, ora 6 seara Fra. 
ia Miatonară «Palriarhul Mirem» face 
rugăciune comună În Piaerica 87, Dumie 
tru din str, Carol, pentru biruința ere 
[intru bule, 


rea cererilor. Particulari 


birouri 


nisterul de interne, a 

Dacă petiționaruj dorește să obiină 
un răspuns imediat despre cursul ce 
wa dat cererii sale, este obligat să a. 
Jiture la petiție p carte poștală mar 
cală suficient (5% lei — 0,50 bani tim 
bru de aviajie), cu care șelul birouluj 
de petiţionare (in comunele rarale no 
tarul) îi va cominica pezaltatul. 

lu petiție se va menționa dacă sav 
avexat mărci sau catin poştală penirv 
răspuns, E, 
Orice petiție prez 














ă fără inde 


RI su 


nistrativ. 


TERMENE RAPIDE IN 
REZOLVAREA PETI- 
ŢIILOR 

Art. V. — Termenele de rezolvarea 
petițianilor şi lacrărilor “suni armă- 
toarele 

a) Cei malt trei ile dela data In- 
ragistrării. pentru. petițiile al căror o- 
bieci mare nevole de rejerat şi cerce: 
tare locală 

bi Cei malt cinci zile dela Inregle 
strare pentru petițille și lacrările ca 
rejerate şi cele ca lucrări anterioare 

€) Zece alle dela dala primirel |n 
localitate, pentru petiliile și lucrările 
trimise administraţianilor locale pen- 
tru cercetări, culegeri de date sau de 
liberări ale organelor respective. 

In ordinele de serviciu, prin care 
se cere Intocmirea de studii, proiecte 
de lucrări, regnlameale, culegere de 
date statistice, ele se va Jixa timpal 
de intocmire şi prenenlare [inânda- ca 
seamă de natura lucrărilor, 

Cererile cu caratier urgeni sau de- 
clarate urgente de şejul administrației 
trebuesc rezolvate In dermen de 24 ore 

Art. VI — Toţi Juncționarii din ad- 
ministrația centrală a Ministerului de 
Interne ca și cel dia administrațiile 
locale, sunt Indatorați Jiecara ln s/era 
atribuțianilor sale legale,” să execate 
foaie lucrările repartizate, În aceeași 
ai cdad le-au primit, evitând orice le 
târniere şi depăyire 4 lermânelor |isate 
la ari. V de mal tus pia ine la cu- 
real evidența în condiciie de disirie 
bație şi de mană. i 

Orice imtârzlere 1a mersal normal 
al lucrărilor provenite din' negiijența 
sas rtdua credință orl reaaa volafa 
a unui juncjioaar se Pa pedepsi ca 
amendă și in caz de rezidivă cu lasa- 
rea In disponibilitate» 


IN BIROURI NU MAI AU 
VOIE SA INTRE PAR. 
TICULARII 
Art. VII, — Este stelei interzisă ine 
țrarea în biurouri a particularilor 

Funcţionarii dela şef de servicu in 
Jos din toate direcțiunile nu au drep- 
tul să den relațiuni particularilor, a- 
cesti atribui find rezervat numai di 
rectorului, subdirectorulul şi setului de 
serviciu respectiv, lar În privlaja pe- 
Uijiunilar Informaţiile se dau numai de 
şeful biuroului de petiilonare 

Deasemenea. se interzice cu desăvâre 
sira siaționarea și contolbirile pari 
cularilor cu funcţionarii pe sălile AMI 
nisterului 

Ari. VIII, — Cu controlul şi supra 
vegherea executării declalunei de faţă 
de călre toate Direcţiunile din adml- 
nistrația centrală a Ministerului se In= 
sârcinează d. Inspector General admi- 
mistraliv lila Gamescu, câte prin rea 
lerate scrise ne va semnala orice aba- 
tere și va propune sanciluni impotriva 
funcționarilor carți vor nesocoti dispoal= 
Hunlia de mai sus. 










tură, 

Vacile producătoare de laple retin 
in proporție de una la 11 su/lele, 
şi aceasta nu poale da decdi! 5—0 
litri pe ai, 

Căruţele le lipsese cu desăvâryire 
şi deci nu au mijloace de tromsport 
pentru a-şi valgri/lca produsele gos. 
podăriilor, : 

Lipaese plugurile, Abia sunt câle 
2 pluguri la 3 colonişti, adică 3 de 
hectare, care nu pol /i arate şi ayo- 
rite la timp. Grape n'au. După bolo- 
vanii care zac pe jarine se ldenii/ică 
imediat loturile de colonişii, 

In Întreg gudețul Durostor, adică 
peniru 8000 de colonigii, sau pentru 
$0400 de hectare, sunt În total 4 
grape. 

Semănălurile se ae rudimentar, 
cu mâna, 

Dim partea ministerului sau dat 
în cei lirei ani de guvernare ante 
riori guvernării dlui Octavian Qo- 
ga: 18 prăpitoare, 3 grape şi 3 tocă- 
toare de nutreţ, 

Adică, în total, 20 de unelle în 
trei ani, pentru 89.000 heclara teren 
cultivabil, 

Raportul esţe edificator. Lipsa şi 
nevoia în care se sbat coloniştii este 
dureroasă 

Guvernul despoliticianizării, al bu- 
nui administrații şi gospodării, cum 
doreşte să fle cel actual, este dator 
să la grabnice şi imediate mâsuri 
pentru punerea În valoare a grâna- 
rulul dobrogean şi scoaterea să- 
răcie n gospodarilor co'onişti. 


ercetarea falsurilor de diplome Cine sunt răsnânditorii 


O dispoziţie a 1.P.S,S. Patriarhul 


de svonuri false 


Fructuoasele cercetări ale d-lui Col. Hotineanu 


„m arătat ieri că D. colonel Ra 
mulua  Holineanu, Prim procuror 
mililar și șe/ al cenaurel, a făcut in 
tot cursul nopții trecute, cercetări 
pentru descoperirea unor in/raelori 
la legea alarmismului, când au fos 
identi/leați câliva corespondenji ai 
siarelor străine, cari au /ost reţi 
muţi la dispoziția parchetului mili 
tar peniru cercetări, Aceste cerce 
tări au /ost continuate în tol Cursul 
gilei de ieri și ma constatat că svo- 
nuri falpe și tendențioase au /osi 
răspândite In țară și străindlale de 
către cinci corespondenți ai di/ort- 
telor alare străine, cari au fost 4- 
denti/ioați și sunt reținuți la dis 
poziția tribunalului militar al Q 
24 

Aceștia sunt: Eugen Covaci dela 
agenția telegrajică ungară, Coler 
dela United Press, Korver dela mai 
mule alare ungare, Paslea, Anoha- 


la este condusă de d, colonel ii 


de mai aus, Au fost con/runlata 
textele reporiagiilor transmiae în 
străinătate. Mai este deținul la 
Trib. militar şi corespondenlul u- 
nel agenții srdind de presă 

Toţi cei de mal sua vor avea să 
sufere rigorile legii alarmismului, 
pentru răspândirea de ştiri /nlye, 


E TI za 


Alegerea dela Acade- 
mia agricolă 


Eri, consilial projesoral ai Academiă 
de Inalie studii agronemice a procedrt 
la desemnarea a rel candidaţi penira 
locul de recloral. 

'Aa întruni cele mai malte volari d-nli 
projesori: Chr. Masceleanu, Const. Po- 
pescu şi Const. Jornescn. Dia aceștia 
trei, ministerul edacațlel naţionale va 


meanu. D-sa a cercetat ieri pe cel | conjirma pe noa! rector al Academlel. 


Pa 


Anglia faţă 


de războiul 


chino-japonez 


DERLIN, 17 (adio Universal). — 
Ulţimele telegrame din Extremul 
Orleni anunţă că o luptă deelalvă 
se pregăleyle în China de Nord lin 
aproplere de Fluviul Galben de că- 
tre comandamentul japonez. Înce- 
putul bătăliei trebue să [le asteplat 
zilele apropiate, 

la China Centrală trxvele chineze 
au desânţuit azi o mare contra-olen- 
„lvă în reglunnea orașului Tsining 
spre vest de linia ferată Tsining- 
Hankow, Ambele părți nu suferit 
plerderi exirem de grave. Totuşi 
spre seară două regimeole chineze 
ar (| pălruns În orașul Tsining. 
Lupie înversunate conținnuă pe 
străzile orașului, 

ln China de Sud, în ultimele alle 
au fost arestaţi la Canton mal multe 
mil de onmeni, înlvnuiţi dea 
consplraț în Iavoarea unel adminis- 
traţii favorabile japonezilor, 

Partizanii mareşalulaj Clang Kai 
Shek au pus stăpânire pe mal mulle 
depealte de muniții. 





= u A. bd 


PARŞOVIA, 77 (Rador). Seriscarea lui 
Stalin puflicată de «Pravda» continuă a 
[i comentată de presa poloneză, 

«Expresa Poramny» serie că acum se 
şiia că Uniunea Sovietică și armala ro 
pie sunt avanigarda revoluției mondiala 
şi că trebue să ne aşteptăm la inieni/e 
carea activității comuniale In Polonia, 

„Gazeta Polaka» orede că Sovietela pra, 
pălese o mal mare activilale a Komin- 
ternului, care la momentul oportun, ar 
putea fi sprijinii cu armele, Stalin a 
mărturisit cu cinism adevăratele sale in. 
tenții, ascunse cu grijă până acum de 


0 nouă revizulre 
a invalizilor din 
râzbolu 


D, milaistru de, |. Costinescu a pri- 
mit e delegație a ofițerilor invalizi de 
război în frunte cu d. dr. Titu le- 
nescu prim elor al [lori LO Y, 
care au solicitat dul ministru să se 

„lacă 0 contra revizuire a imvalizilor 
„de război de către Consiliul superior 
' eeniral al armatei de reformă conlorm 
art. 22 dia regulamealul jegel peniru 
plasarea penslonarilor miliiari grade 
interioare, 

D. mialsiru Cosiinescu a aproba! a: 
castă cerere și a dispus Imediala in: 
locmire a jurnainlui Consiitului de ml. 
aişiri, 

Acesle categorii de invalizi vor î 
chemaţe prin ministerul apărării na 
Wlonale lar transportul lor me va lace 
gratuli, 








Soarta funcţionari- 
lor pubiici 


(Continuare din pag, L-a) 


la adăpostul unui oaroca- 
ra salar să se imbogățoas- 
că prin afacori şi şpor= 
țuri cr eri ae prin 
desirăbălarea lor însăşi 
autoritatea de stat şi fă- 
când un imons rău funo- 
ționarilor de caricră, de- 
volnți serviciului, destoi- 
nici şi harnici, 

Despre această catego- 
rie de funcționari cari sfi- 
denză astăzi mizeria celor 
cinstiți şi ameninţaţi, An 
apr să scriu in alt . 

. 


NICOLAE V, ILIEŞIU 





Presa polonă desare ultimele 


e | 


suf “1000 = > d , “ 
„li sovietiei dim Moscova, E! a 
discreditat astfel cu desăvârpire pe d, 
Liteinoe în fața atrrăinătățu, Nimeni nu 
va mai crede în viitor îm declarațiile sale 
asupra apărării păcii, securității colec. 
live și coaxiatenței pașnice a sistemelor 
capitalist şi voclaliul, 


Ec 
p 
a 3 
PP. 
> le 


ATITUDINEA MAREI 
BRITANII FAŢA DE 
RAZBOIUL CHINO- 
JAPONEZ 

ROMA, 17 (Radiopress). 
— Agenţia Ştefani trans- 
mite din Londra: 

La Camera Lorzilor, lor- 
dul Plymouth, subsecretar 
de stat la ministerul de ex- 
terne, a declarat că în ce- 
eace privește conflictul 
chino-japonez, Marea Bri- 
tanio inţelege să lucreze 
in strânsă cooperare cu 
Statele Unite şi cu Franța, 
pentru proteguirea intere- 
selor respective în Extre- 
mul Orient. 

STATELE UNITE SE 0- 
PUN LA PARITATEA NA- 

VALA A JAPONIEI 

WASHINGTON, 17 (Hdor), — D, 
Roosevelţ a declarat ziaristilor că 
Siatele Ualie nu pol să permită pa- 
ritatea navală Japoniei deoarece Sia 
tele Unite trebuie să [ie gata să a 
pere În acelaşi timp și coasta na la 
Pacitie şi consta In Atlantie, 

Experții mmericani socotesc că 
actuala flotă abia ar putea apăra 


- De 
tre -- Da apa SP am E 


TOKIO, 17 (Mador). — «Hockl 
Shimbun» afirmă că dacă ne accep- 
tă paritatea Japoniei cu Siatela U. 
nite şi cu Marea Dritanie precura 
şi o limită maximă pentru vasele 
de mare tonaj, guvernul Japonez na 
dar opune nlel la dezarmarea Ba- 
vală şi n'ei la convocarea unel con» 
forințe pentru dezarmare. 





Dela Colegiul 


Colegiul medicilor lifov, 


sau praciică medicina în cuprinsul 
județului Tilov şi al Capitalei, că na 
poi praclica medicina dacă pu sunt 
înscrişi în Colegiu. (A se vedea ari 
152 şi 165 din legea sanilară), 

Colegiul medicilor lilav a înțeles să 
Încă somațiuni legale lar acum, după 
trecere de un an, ln care sau lăcui 
trei somajiuni, face ultimul averiis- 
meni, după care începând dela 15 Mar 
tie a. e. va păși la aplicarea celor mai 
severe sancțiuni prevăzute de legea 
sanilară. 


Odală cu aceasta se aduce la cunoș 
lință tuturor medicilor din cuprinsul 
jud. Ifâv și Capitalei că în apirital 
prevederilor de ordin deontologie, sa 


pune în[statuat ca firma (una singară) pa 
vedere tuturor medicilor, cari exercilă | care orice profesloniai are dreptul a 


Medicilor Ilfov 


o pune la imobilul in care prolesează 
să albă dimensiunile maxime 4028 
cm, pe care să indice numele și pro- 
numele (întregi), specialitatea (polei 
vii nomeacaltarei științilice n [acul- 
tății de medicină și orele de consul- 
taţii), 

Nu este permis a se Înşira diferitele 
«lecţiuni şi nki tratamenlul ce se a 
plică, de ca ordin ar [| ele. 

Se interzice cu desăvârțire a se mal 
pune nume sugestive cabineielor medi- 
cale, car :Sănălateas, <Tămăduirean 
<Viaja», «Hygea», eic, precum și tita- 
latura de Institut sau Clinică, dena- 
mirile acesisa fiind numai ale institu- 
țider de cultură și învățământ, 


ancore 
dinte pe bază de legi speciala 


E 
Te rmenul pentru scoaterea Deschiderea 


buletinelor de populație 
prelungit până la 1 Mal 


la urma releralelor circumscripiiilot 
polițienești către prefectura polijie! Ca- 
pitalei, d. Gh. Mojăjeanu, secretarul 
general ai preleciurei de poliție, a dis- 
pus prelungirea termenului pentru ell- 
berorea buleiinelor de biroul populației 
până la dala de i Mai 1934 

Această măsură sa lunt deoarece, d 
unde inainte se elibera câte 50 bule- 
tine pe zi, acum s'a ajuns a se lucra 
ințre 8 şi 10 mii ge buletine pe lună 

Această abundență se datoreşte com 
trolului sirăinilor şi revlzulrei celățe» 
nillor 

Sunţem rugați să anunjâm că data de 
1 Mal este lrevocabii, ultimul. termen 
pentru scoaterea buletinelor 


Reluarea conversaţiilor 
anglo-irlandeze 


BERLIN îi (Radiouniversal). — A- 
gemjia D. N, B. anasță că ședința 
Reicâstagulul se va deschide Duminică 
20 Februarie la ora 13, la ordinea sila 
Wind numai my singur punct; „Deela- 
rația fuchreralail-Cancelar”, 

În ajunul şedinţei Relehstagalal ra 
avea loc e comijătalre a deputaților 
naziști, sab preeşdinţia d-lal Frict, mle 
nistral de nene, * X 


Reichstagului 


LONDRA 1 (Rador). — Er după 
amiază a avut loc In Camera Corman 
elor un nou consiliu de miniştri. 

Sa discuta! măsurile necesare pene 


tru reluarea conrersajillor anglo-trlatt= 
dera. 


3] 


Vachiderea consulatelor 
eangiese in Rusia 
Sovietică 


LONDRA, 17 (Radar). — Intorma= 
țiile din Moscova referiioare la În 
ahiderea consulatului englez din 
Leningrad sunt conlirmale în cere 
curile diplomatice britanica. 

Se preclzează totuşi că numărul 
eonsulatelor brlinnlee din Uniunea 
Sovletelor va trece nu dela două 
lA unul, cum au afirmat anumile 
ulare, ci de unul la zero, deoarece, 
efectiv, secțiunea consulară a am- 
basadel Marel Britanii uim Moseo- 
va a losi recent inchisă În baza a 
pe] cereri a muvernulul  sovielie 
prin care se Învoca paritatea in a- 
scasiă materie. 

In cereurile diplomatice se decla- 
ră că mu se silo ce soluție va pus 
ten [i dată acestei probleme. 


; 








— 


x 











si 
„ă 
si 
re Pi 
LA 











SANATOL 










TEL. 3:2 4:93 


SIMBOL 





DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 
BUL.ELISABETA 49 ETADII 


Se găseşte de vânzare numai la Jarmaciile, drogueriile şi parfumeriile româneşti, 


LEI 16 








FOTO CARPAŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


Execulăm lolografii in orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
rotire ae Şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
-ne orice imprejurare, vă stăm la di 5 i 

e aaa pre| . ispoziţie, Legionarii 
„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESO DE SPECIALITATE" 

Titus Pilescu 
= 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-du! Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 











MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, Sf, loan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 


Mare asortiment in: 

Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imarimate, Şiloane, 
Țesături de Olandă, Articole de Botez și Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Eic, 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 








Incălţăminte uurabilă și eltină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, in gang 
Maria lucrată în atelier propriu 
Confecţionată cu material de primă calitate 














e sei 
Marele Magazin 


IORDAN A. lONESCU S-sor 


La Balonul Albastru 
Sirada Carol No. 62 


Vinde eftin Articole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


| ze Manulactură Confecţiuni, Incălțăminte 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 
BUCUREȘTI |. dei ae No. 16—18 


INTREPRINDERI MECANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


CU PREŢURI CONVENABILE 























Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi |reproșabvil cele mai pretențioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No, 10, Etaj Pr AS 


TELEFON; 5.0824 











DO SA LUMPARAŢI Cu PREŢURI EFriINE 
Vizitaţi Magazinul „Tănăsescu“ 


îi = Str. Qâmpineanu Zoe, 1 (jos sub Teatrul Naţional 

Bine asoriat su toate genurile de arme și cartuțe. Vabrica 
Specialiat ude La: 20.9 - vânătoare, 

cla cole de pielă e 
Articole de sciiotia., 4 sup m dal 









Menu: 3 feluri Lei 25 Seara grâtar 
"VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


3 O a Str, Colţei (lostă Siinţilor) 29 


Tel. 545.40 
=== 





Mărțișoare, Aur, Argint, Doubl6 
Constantin P. Mateescu 


Sir. Carol, 9. Tel. 478.50 















PEPINIEAILE DOMENIULUI HEREȘTI 
OTICU. și CAM WM aero 


oleră roditori, arbuști tranda 
iad ep catalog făstrai za , 


RAINA pa LUX GAGEL OI IA | 
















d 
NOUA ÎNOAPA 























TARGUL DE MOSTRE DIN LIPSCA 


Primăvara 1938 
6 Martie — 14 Martie 


Reducere 56', pe C€. F. Române. 
importante red.ceri 'a găzduire 
in LIPSCA - 
Suplimente ve Import, cu lacilitări pentru obținere 
Orice inlormaţiuni se dau de către Reprezentantul 


onorific pentru vechiul Repa 
Carol Conrad de Heydendorii, Ariihmometra 


Bucureşti Aleea Carmen Sylva 5, Tel. 3>23-04 și 3-23-33 
Biroul Olicia! pentra Informaţiuni al Cr ee de Mostre dia Lipsca: 


Consul O. Braun, Norddeutscher Lloyd, 


Calea Victoriei 101, 


Telelon 3-29.** 





Incurajați Comerţu Românesc 


Cumpirâ:d del. 


Consumul Obor 


ŞOS. COLENTINA No. &. TELEFON: 2.15.34 


Ir 


C oloniale, Dlicatese, Vinuri 
naturale, M:z:luri, Brânzeturi, 
Fructe, Conserve Bragadiru ete. 












Calea RAHOVEI No, 99. 


STUDIO, ete. 





Tapiţeria şi Plăpumaria D INCUL ESCU 


Telefon 4.30.09 


Execută cu prețuri convenabile SALTELE, PLAPUMII, DIVAN- 


Reperaţii şi transformări 












B*DUL ELISA 


___ CROITORIA 
Nicu Vlădescu 


Execută ireproșabii cele mai pretențloase comenzi 
BETA No. 73. TEL. 502/37 








SA » 


ac aaa e ui - - 
3 D = Caz, . E: i = = 


de muncă Bucureşti 


Au [0st audiaţi diicriți preşedinţi ai 
Camereior de muncă din (ară 


In legălură cu neregulije descoperite veste sume incasaţe in mod ilegal, In 


în sarcina fostului președinie al Ca- 
merii de muncă Bucureșii, Ille P, 
Calelu, au fost audiaţi până în pre- 
zen! d-nii loan Mirescu și loan Flue. 
raș, lar d-nii lopescu Pică Craiova, 
St, Vulpe- Timişoara, Mat-i Moga.Ora- 
dea, D, Carcă Braşov şi |. Gh, PanniL 
Brăila, au fost cercetaţi prin comisii 
rogalorii. Sus numiţi au lrebuil să dea 


explicaţiual cu privire la dilerite sumo 


de bani încasate punându lise în ve 
dere că suni obligaţi să resiltule a- 





majoritatea cazurilor nu au fost în. 
dreplățiţi să ridice sumele de bani vi 
zate de anchelalori peulru delegaţii, 
imprumuluri personale, geplasări, di- 
urne, ele, D. Panail Brăila uuşi re 
cunoaște o chiianţă. 

Se lac în prezeul cercelări și la 
Uniunea camerelor de muncă peniru 
a se stabili modul cum a operal fostul 
preşedinie la ambele lnsiluțiani, înea- 
sând și dând mari sume de bani 


peniru alegerea sa ca senator și alle 


cheliveli imutije și legale, 





Precizările d-lui preşedinte 
al (ase: (enwale a Asigurăruor sociale 


Faţa de insinuațiunile apărule ln zia- 
rul Semnalul Nr. 14 d. luliu Mumulanu, 
preşedintele Consiliului de Administraţie 
al Casei Centrale a Asigurârilor Sociale 
« (ăcui presei următoarele declaraţii 

Nu mi sa impus şi nici nu mi ya 
cerul vreodală să jolosese această si- 
fuație în alte scopari decât acelea cari 
sa coniopesc ca interesele superioare 
ala acestei Instituții autonome. 

Consiliul de administrație, ln jran- 
lea cărula mă găsesc este alcăinit din 
cele mai reprezentalive |igari ale în- 
dusiriei, comerialai şi mestesugaiai ro 


“mânesc aulohion, jle patron, Jle sas. 


riați, oameni cari daioresc siiaațiila 
lor propriilor lor sjorțări. Fapta că 
mu au fost încadraţi nlelodată ln vreau 
partid politic, aceasta constitue o che- 
zăjie peniru independența În misiunea 
ca le revina de a lacra numai la Jola- 
sad Instituţiei și a apăra Interesele ce- 
lor 1.000.100 asigavați, 

Suntem mândri că păstrăm ca prim 
colaborator pe d. dr. P. Topa, fost sub- 
sverelar de sal şi umul din cel mal 
reprezenlaiivi exponeaţi ai Asacluisi 
medicilor români craylal. 


Consiliul lmpreană cu mine nă inle- 
legem să me cramponăm de o siiuajie, 
care, din panel de vedera material, 
na poale răspiăii manca şi răspunde- 
rea ca me răvine, din punc de vedere 
moral, consțilule pentru noi râsplatu 
celor mai curata şi oneste gânduri 
peniru binele și propățirea Case As- 
garărilor. Sociala. : 

Câ! mă privește pe mine, parsonal, 
deciar că: dacă lajeleg să rămân cre- 
dincios În mod neşovățiar anul crea care 
poata explica ie! rostul vielel mela 
publica, stau aci pe acelaș plan de 
luiransigență şi ca acelaşi concențiume 
inițială de rolul ce-mi rauae in a a* 
păra patrimenial anei lnstiiajli aata- 
.0me, 





Răspândiţi 


BUNA 
„VESTIRE,, 





Sifilisul e o boală vindecabilă 


Dataria cea mal sfântă a blonavu- 
lul faţă de aine însuși și societa 
to cale de pa combate sifilisul eu 
tonte armele pe caro | le pano la 
la dispoziţie ştiinţa molernă. Sin- 
loza progresului în chimioterapie 
realizată până acum în terapeall- 
ca aniigilililică pe cale bucală e 
[ără îndoială noul preparat ilalian 
+O0ROSPINOLa care inlruntgia ae: 


ținnea slnargică a color 4 compo- 
neuți, care sant cei mal tari autisi- 
[ilitiei, OROSPIROL-ul a fost ex 
perimentai în 42 clinici universita: 
re și spitale din Italia, și e consi- 
dera! ca tej mai eficace şi totodată 
cel mai oflin tralament, 

*Orospirol» de vânzare la toata 
farmaciile şi contra rambura la 
farmocia «La Urs», Bneuresti, str: 
Qilna 7, 




















Carnet 


CHRISTUFURIDIS 


cunosculul boxeur grec, a losi de 
semnal de |, 5 U. drept challeuger 
olicial al francezului Marcel Tii la 
titul european ja calegoria mijlocie, 

Adversarul lui Thil e cât se poale 
de periculos și mu neam mira deloc 
dacă Chrisioluridia va (i cel se va 
inchide cariera de boxeur a aclua 
hului deținător al ţitiusui miţlaciu. De 
asilei adimilerea lui Lhri jo'aridis cha - 
lemger au e decăl o recunoagiere des 
tul de tardivă a valorii acestui boxrur 
cu palmares deosebil, Ne aminiiu ca 
şi cempalriolui nosira, Mlejn bocu 
eseu a suferi! o calegoriră inirăngere, 
imalnle se limită dim pariea acelula 
pe care-l iuirezărim +a vilior cam, 
pion ruropean 
PROBLEMA SELECŢIO. 

NEURULUI UNIC 

e din nou in discuţie. Se pare că şi 
oficialii noştri sau convins de realele 
roade pentru reprezentarea demnă 
a unui societăți care decurg din *n- 
credințarea necondițională sa selec- 
jionării jucătorilor în mâinile unei sin 
gure persoane 

La noi inceputul a lost neferiai 
făcut. Nu inseamnă insă că dacă ale- 
gerea de-atunci a selecjioneurului u- 
nic a dat greș, cade şi principul care-i 
sprijineşte 
CAMPIONATELE LUMII 
de football se vor desfăşura la Pa- 
ris şi anume pe sladionul Colombes, 
Federația franceză, vurganizatoarea 
lor, sezizaală de nevoia măririi capa 
cității locurilor a luaţ contact cu 
pruprietarii stadionului, În speță 
gruparea hacing, peniru buporta- 
rea În comun ga chcltuelilor. ha- 
ciny-ul a acceplat principial dar 
[fiindu-i refuzat a declima! oferta 
organizatorilor, 

Asa dar presupunând că /inalele 
Campionaielor mondiale tor atrage 
peste 100000 spectatori, intrecând 
capucitatea stadionului, mulți din 
pasionați vor trebue să inchirieze 
niscaiva copaci sau siâlpi de tele/on 
din apropiere peniru a trăi clipe a 
devăraţ emojtanante dela înălțime 
Ca la Obor adică, 

AL 250-LEA 1... 

Un confrate clasat aj 25-lea la 
un concurs de Perspicacilate al 
“Gazetei Sporturilor, —  incear- 
că să [le spiriiual, In adresa anni 
coleg 

- 
bă piuvoăce acc 
cu simpatia, care se numeste come 
pastune 

Căci omul nosiru nu poate [1 spl- 
ritual decât o singură dată pe an — 
și atuncea numai în anii bisecți, 

Sărman «ML P—Loco»t.. 
GRADJANSKY 
puternica formație jugosiavă de /0- 
otbali a câştigat Duminică cupa de 
tarnă destinată a pregăti forma ju- 
cătorilor În vederea apropialului se. 
20n de primăvară, 

Gradjansly a învina în finală pe 
Beogradsly Spori Klub cu 41, 
ARGENTINA 

e cea diniâi ţară participaniă care 
şi a fixat lotul jucătorilor prairu cam. 
plonalele dela Paris dia vară. 

E probabil ca dela Paris Argenii 
nlenii să plece înirun lumeu prin 
Europa și să joace și în ltomâănia. 
«INTRE BOGDAN 

şi F, C. Rapid nu există nici 
un diferend financiar” — preci- 
zează într'un cotidian de seară un 
conducător al feroviarilor, 

Da, sigur! Bogdan fuge la Pa- 
ris de prea mult bine! 
FRANCIS PLATKO 

mu se nstâmpără! A acțional în 
judecată, pretinzând daune, grupările 
Gloria-Galaţi și Daig Drâlin deoarece 
ncestea conlorm dispozițiilor Străjei 
Ţării au renunțal la serviciile antre- 
norului străin. 

Obrăznlcie ungurească și proverbi 
ală râbilare româneasca! 
RIPENSIA 

după celatantul sueces din Jugoslavia 
unde a reușii un match nul cu gru- 
parea Szubolicka (un fel de Dulg) 
sa Iinlors acasă renunțând la un al 
succes de același calliale unde şi ar 
[i vândut pielea mal lefiln ceva. 

Declinul accentuat al Mipensiei e de 
matură al preciza locul pe care] 
meriiă în clasameni și pe care fără 
îndoeală nu va Intârzia să-l ocupe 
in apropiatul sezon. 


SPORTUL STUDENTESC 
se antrenează astăzi pe S. T, B. panlru 
a-şi pune echipa la puuci 

După duşul dia partea Unirii Tri- 
color, au şi nevole studeniii.. 
IONESCU CRUM 

a losi ler, în malchul cu Venus, 
cel mal bun om al Telelonişillor sau 
mai coreci singurul care și-a făcul da. 
teria luptând din răsputeri peniru cu 
lorile clubului său, 

E un elementi de reală valoare ca 
re-și merilă un loe între lormație mal 
bună, 














E 9. "e 


scU 


MARTIN BILINSKY 
MAQAZIN CREȘTIN 


Devoelopoază, măroşie, re 
produoo, Aparate și articole 
pentra Fotograli amatori 


RE ape 





care Î-a fost pe vremuri în-| 





O NECESITATE 


Selecționcurul Unic 


Asmă puternică de propagandă a virtuților, sportul in vremurile noasire 
devine e serioasă preocupare peniru orice slal modern, De unde inainie însu- 
şirile lizice se callivau prim spori și pentru sport astăzi cle se indrumează 
prin sport penlru clogierea nu a discipolilor lui ci a unei colectivități aajio- 
male. Indiscutabil că laja modernă a obiectivului sportului e o creație depen. 
dentă de atenția pe care |-o acordă conducerea de stai: e o conlucrare inalimă 
intre exemplarele de perlecție sportivă ule unui popor și autoriialea condu- 
cerei lui care utilizează perlormanţele sportului a un mijloc de reprezentare 
pașnică n lorțelor lăuntrice latente, loată dificultatea rămane la 'c:ul cum 
se înțelege & se organiza cadrele unui spori şi mal ales la sclecțiunca excm- 
plarelur tot atât de bine înzestrați liziceşte cât şi safleteşie, Nu e urmă de 
Indolală că selji unui spori într'o țară streină nu-și pot realiza un maximum 
de randameni decâi dim fuziunea intimă a însușirilor corporale cu cele pur 
psihice. E cauza pentru care se socoleşie un nonsens ca inir'e echipă naţio- 
nală să ligureze um nume minoriiar care nu are nici-o legătură cu idealul co- 
iegilor săi de ali sânge. Revenind la problema alegerii elementelor perlecte, 
în sportul mondial sa ajuus după g indelungată experiență a abilor la convin- 
gerea că accasță misiune e necesar a reveni puterilor și cunoştinţelor unci 
singure persoane, 

Există o lege naturală, o forță lăuntrică care (inde a concretiza necesită. 
jile une, colectivități întrun singur ins, mandatar al celorlalți, arbitru al si- 
tuațici celor ce l-au desemnati ca gel. Un stat are un unic arbiiru de acest 
pen; un oraș sau un sal o corporație sau orice grupă de indivizi legaţi prin 
aceleas, direcții, orizontari și trebuinţi la lei, Sa ne [ăurim cu puţină imagi- 
nație şi o colectivitate să zicem — a sporinlui. Ar avea şi ca dorința spons 
tan ivită de-a-și rezuma idealurile tot prinir'o persoană, un ambasador al 
intereselor vitale sportive. Cam astlel şi-a lăcut loc teptat-trepiati ideia unui 
Seleeționear an:c al tipurilor reprezentative sportive dintr un neam, 

Să precizăm un anumit spori: foot-bali-al de pildă care pare a li mai 
aproape de gustul mulțimilor, Ei bine, în Europa statele cu loot-ball-ul cel 
mai serios organizal, cu rădâcini adânc înlipte în entuziasmul tineretului de 
unde se alimentează, suni acelea care-au opiai penira un arbitru unic. Un 
singur om, o singură persoană, un selecţioneur unic care na are decât o ocu- 
pație: să vegheze incontinuu la buna reprezentare a soccerului respectiv În 
(ară şi mai ales peste hotare. Mai mult chiar, se poate [ace o observ ajies 
foot-ball-ul curopean care a recurs la serviciul selecționcurului unic a cules 
suceese răsunătoare, ajungând uneor, până la hegemonie. Foot-ball-al italian 
cel puțin, carc-n dominat timp de 2 ani soccerul altor țări se înclină la nume- 
le lui Vittorio Pozzo. La lel Austria la numele istoric al lu; Ilugo Meisi. De 
mai puţin (imp Germania şi Franța activează intens pentru alirmarea socce- 
rului lor: lar dr. Nerz și Gaston Barrean au Început să culeagă rezallate cu 
răsunel. 

lată aşadar cum evoluția loot-ball-ului pretinde satislacerea dezideratu- 
lui selecționeurului unic. Am exemplilicat progresul Ioot-ball-alui din câteva 
colțuri ale Europei. Ni s'ar putea replica cu alte exemple (sunt loarie rare 
dealiici) care-ar combate ca succes teza unui singur selecționeur. De pildă 
insuccesele echipelor naționale ale Cehoslovaciei selecționați de maiorul Tessar, 
Sau chiar cazul României, fiindcă am avul și noi cândva selecționeur unic. E sin- 
gura opunere care ar putea Îi valabilă dacă nu ne-am gândi că orice alegere 
€ suscepiibilă de-a [i bună san rea. Dacă cel desemaai nu corespunde — loarte 
bine! Se schimbă persoană, Principinl e vital și nare nimic a lace cu încarna 
rea lui. ŞI dovada e valabilitalia principiului acestia în țări ca Franjt 
sau Germania unde progresul n'a venit decât odată cu înscăunarea lui, 

Deci principiul rămâne în picioare, 

Se agită acum din nou prin cercurile noastre lcderale problema selecțio 
nării. Am avea măcar ucum, dreptul să sperăm că vom imita exemplul Occl- 

mtului și că ne vom feri pe viitor de iile orientale de barem sau co 





sh ac: 


£ E! 


Venus-Telefon Club 9-0 (4-0) 














Miercuri după amiază, pe terenul 
$. T. B.„ Venus a făcut al doilea 
antrenament publie, de data acea- 
sia în compania divizionarei B, Te 
leton Club. 

Se poale urmări intenția clubu- 
lul campion de a-și doza eforturile 
progresiv, intâlnind de fiecare dată 
adversari mai tari, 

TELEFON CLUB a prezentat o 
echipă bine pusă la punct din pune 
tul de vedere al condiției fizice, dar 
care ne-a făcut impresia că nu prea 
a avul conlaci cu mingea. Din lo- 
tul tele/oniştilor s'au remarcat fun- 
dașul lonescu-Crum, hal/ul centru 
Pop şi extrema dreaptă Schulder, 
Retul destul de slabi, in special Si: 
ca şi Biro, prea graşi pentru foot- 
ball. 

La Venus şi-a făcut reintrarea 
Ene, care, înlocuindu-l pe Gruin 
după pauză, a jucat frumoş şi cura- 


jos, ca 'n vremurile lui bune. 

Din nou cel mai bun venusist 
Josi Gain, care a interceptat [ri 
mos şi a servit precis, La com tb 
om» toldeauna superior. 

Triplela Venusului  funcționeaă 
admirabil, cele mai mulie goalui 
Piind marcate de Humis, Bodola ; 
Petea, 

Ploegleanu a fost mai bun dect 
Duminecă. Deasemenca Gruin, 

Hal/ii de margine foarte buni. 1 
special Bărbulescu sa identifia 
perțect cu postul său. 

Albu şi Sfera un tandem de n 
recul, iar Iordăchescu în cea m 
bună Jorma. 

Rezultatul de ieri transformă î 
tâlnirea PENUS—UNIREA TRICQ: 
LOR, care se va disputa Dumine 
la Obor, întrun match palpitant 
care |iecare combatant are sorți ; 
biruință. 


—.—— ———— 


VOLLEY-BASKE 


Programul jocurilor de Duminic 


BASKET—BALL 

V.S.C. — Telelon Club, ora 19,30 
arb., Marinescu, 

O. C.B. — A, GC, T.ora 20,30, 
arb. Breton, 

Aurora — Macabi, ora 22,30, 
arb. foriait În şedinia Moacabi, 

Vilorul — CFR, ora 19, arb, 
Ghiţescu. 

V.S.C. — Aurora, ora 20, arb, 
Ghiţescu, 

Farma Club — Aurora, ora 9,30, 
arb. Marinescu. 

Hai-Hal — Tel. Club, ora 11,30, 
arb Marinescu, 

Macabi — lureș Club, ora 11,30 
arb. Marinescu, 

——— 


Macabi—lureş Club, ora 16,2 
arb. Marinescu, ] 

Start Club — Bonaparte, ora 
arb. Teodoru, 

VOLPEY-BALUL 

Vergu — Venus, ora 9, arbit 
Udenio. 

V:SC. — O.CB, ora 10, um 
Pocnaru-Bordea. 

Rahova — Sp. Studen 
11, arb. Breton, Pa 9 

C.F.R. — Bonaparte, ora 1£ 
arb. Breton, 
ACT. — LPP, ora 12,3), ai 
Marinescu = Mutră, 

E.F.A. — Telefoane, ora 154 
arb. Marinescu, 
= — 


UN PROECT FRUMO! 


Cursa internațională ciclistă: 


Praga - 


Federaţia română de ciclism este pe 


punctul de realizare a unul mare proeel: 


o cursă internaţională alergală pe dis 
tanța Praga Viena Dudapesta, 

O Inițlativă Jămdabilă meniiă a da 
desvallarea cuveniiă in România a 
sportului clclisi la mare cinste în 
țările Apusulul 

Corsa ar urma să se dispuțe pe 
urmâloarele elape: 

Etapa l-a: Praga Predin, 

Fiapa Ia: Predin Viena, 

Etapa lila: Viena Budapesta, 

[impa IV-a: Buda Pesta Oradea, 

Fiapa Ya; Oradea Alba alla, 


Viena - Bucureşt 


Hapa Vla: Alba lulla Bra 
. SI yor, 
[iapa Vila: Braşov. UucureşiL 


— 


Un comunicat al 
clubului Venus 


Pe nceaslă cale 50 anunță că 
matehuj amical de Duminică, dinţ 
Venus și Unirea Tricolor nu vor 
vea liber accea pe leren decât act 
dintre membrii elabului eampi, 
care și-au achiisă coțizaţia pe an 
În cura. 






















esătoria Mecanică Stan Rizescu $. A. 


a eftenit preţurile produselor sale 
ŢTesături de bumbac, în şi cânepă. 











victoriei, bi Bucureşti, Brăr ești, Brăila, Buzău, Brașov, Constanţa, Cralova, 
cp 3 DEPOZITE: Chişinău, Cluj, Cernăuţi, Galay, lași, Ploeşti, Pitești, Roman, 


Timișoara, Turnu-Severin, Târgovişte. 


HUYAL 


16 Pânză "sir 
20 Pânză, isa iaca 
33 Chifon ini prima 
39 Chifon "sertar 
42 Chifon sare PA 
39 Grădel pei 
76 Pânză 20 


150 cm. lat 


115 Pânză e” 


Lei 
( LA CINEMA CAPITOL) II MR 


iai Fi e . 
jOLograții EXCIUSIV au eusaperate 
ariistice 


N.BUZOUGA 


ECONOMICE - FINANCIARE. : 
PR NT) ON - 
Micii patroni „24 Servele tz 


„13 Cârpe beau 
„59 Poplin azi 
98 Dejalen se" 

câmăşi bărbătești 
20 Baţiste ":, 
că y Batiste damă 


Cereţi pânzeturile noastre la toate magazinele din 
București și provineie. 
Calităţi neiîntrecute. 








EFTINEŞTE VIAŢA 








m 3 Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRICIAN şi 
RADIOELECTRICIAN E. S.E. 

Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 


i 
Telefon ; 2.54.57 


APARATE de HADIO: Toate mărcile 

Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparaţii și reglaje de precizie. 
Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. 










Românul este înclinat spre generalităţi. Orizontul  gândirei sale este 
larg, ori în ce situație sar afla. Aşa se explică dece, în mai toate cazurile, ini- 
țiative admirabile rămân fără urmare din cauză că sau ignorat amănuntele 
mecesare unei bune aplicaţiuni practice. 

Politica cconomică mare a Vechiului Regat a fost animată de cele mai 
bune sentimente față de micul comerţ de detaliu. S'a vorbit de stimularea 
sa prin măsuri de incurajare a procesului de creiare a unei clase de mijloc şi 
cele două partide istorice au avut în programul lor, constant, acest punct. Re- 
zultatul îl vedem şi îl ştim cu toţii. Problema nu este rezolvată, ci din contră 
complicată prin elementele de altă natură care au intervenit. i 

In această situație găsim folositor să dăm, mai jos, revendicările pe care 











r 
Cămăşi, cravate, pijamale» pulove e 







le-au formulat, micii patroni americani întro conferinţă pe care au avut-o zi- Feriţi pi ingriți Specialist în lingerie după măsură 
sd re baz aa ap mă erai răi tirant oaze be rca GĂTUL şi BRONCHIILE Concurează cu 20, toate magazinele cuaceaşiarticole j 


impozitelor pe beneficiile nedistribuite şi pe sporirea capitatului ş acordarea 
de credite ieftine; intocmirea unui buget federal bi ne echilibrat şi însfârşit 
revizuirea sistemului aisg urărilor sociale», Zape e 

Cu mici adaptări această moțiune ar semnao și micii 
țări ca de exemplu dela noi. 
















cu PASTILE 






„360 Mătase 2; 
4180 em. lat 
Exp. provincie contra rambur: 


patroni din alte 
M. DORNEANU 


Şedinţa de.egaţiei economice | BURSA 


a guvernului 





Nk y* 


DUMITRU BORCEA București Tal 3.51.66 Calea Victoria! 14 


- = O ———— 
Lista nouilor primari Magazinul 
Au fost numiţi magistrați, ca primari ai G. N. Dumitrescu 





16 Februarie 1938 
CURSUL DEVIZELOR 











interesați că, pentru a se putea a- 
sigura plata mârturilor necontingen- 
tațe in cursul trimestrului 1 1938, im- 
portul acestor mărturi din Belgia va 
putea [i tăcut numai u baza unei do- 
vezi eliberate de Direcţia Reglemen- 
tării Comerțului Exterior, care va fi 
trimisă de importatorul român la O- 
cin! de Compensajie Belgo-Luxen- 
burghes dela Bruxelles, in baza ci, 
aces! oficiu acordând viza pe factu- 
rile prezeniate de exportatorul bel- 
gian. 


In consecință, toţi importatorii de 


Decretul d 





baza lor a |i se elibera dovada cu- 
venilă. Pentru importurile deja e- 
fectuațe la data prezentului comunicat 
şi Incă neplătite, importatorii vor pre- 
zenta facturile vămuile, tot În trei 
exemplare, pentru a îl vizate şi în 
baza lor a || se elibera dovada cu- 
venilă, 

Facturile prolorma sau  vâmuite 
vor fi prezentate la D.R.C.E., secţia 
Vizei de Transler Franja-Belgia, care 
are instrucțiunile cuvenite pentru vi- 
zarea lor și eliberarea dovezilor co- 


respunzâtoare. 
= 


e salarii 


pe luna Februarie 1938 


Pentru angaĂri, lichidări, ordonan- 
o şi plâu salarii și pensii pe 
una Februarie 1933, se repartizează 
din bugetul general al statului pe e- 
xerciliul 1937-9038, urmâțoarele sume 
mexime, dela capilole: 


L *SALANII» 


Minisţerului Apărării Naţionale lei 
242.2586.307. 


Ministerului Aerului şi Marinei lei 
34.000.000. 
sa Sinterii uiFinanţelor 87.000.000 


Ministerului Educaţiei Naţonale Iei 
360.104,715. 

Ministerului Cultelor şi Artelor lei 
61.000.000 


ie erat Inţernelor 112.861.250 


Ministerului Lucrărilor Publice şi 
Comunicaţiilor lei 3.679.000. 

Ministerului Țustiţiei 76.390.000 lei, 

Ministerului Agriculturii și Dame» 
nilor 31.685.400 lei. 

Ministerului Industriei şi Comerţua 
lui 8.100.000 lei, 

Ministerului Alacerilor Străine Jel 
15.830.000. 

Ministerului Muncii şi Sănătăţii lei 
43.150.000 


presetinuei Consiliului de miniștri 
435.000 lei. 


II, DIVERSE, 


Ministerului de Finanţe Subvenţle 

Centrale de Pensiuni lei 
184.910.J)66, 

Total lei 1.263.030.898. 

Dică dup satialacerea nevoilor de» 


partamentelor pentru plata salariilor 
pe luna Februarie a. c,, vor rezulta 
plusuri din cotele ce se repartizează 
prin acest decret, ele vor putea fi u- 
Wilizate și pentru angajări, lichidări, 
ordonanțâri și plăţi, reprezentând 
drepturi de salarii pe lunile ante) 
rioare din anul financiar 1937-938, 

Angajârile, lichidările, ordonanui- 
re și plățile, În Jimita sumelor repar= 


lizate prin acest decrel, se vor a | 


La monedele mai sus insemnate (x) 
se adaugă un plus de 35% atât la 
vânzare cât și la cumpărare, 

VALUTE EFECTIVE IN 

TARGUL LIBER 


Franci lrancezi 6.59—7.20 
Lire sterline aur 1529—1079 
Dolari 209—219 
Florin Olandea 118 —129 
Napoleon 1250 — 1329 
Leva 160 — 159 
Shilingi 35-14 
Zieţi 35-37 
Rrnienmark ua 
Pengee s-u 
Ulomane 130 — 149 
Lire sterline 1949 —1199 
ke. 5.73—7 
Liveția 5-53 
Dinari 359 —419 
Haliene N—3.50 
Drachma 130—1 75 


Ce se va stabili în Con- 
siliul economic 
dela Belgrad 


BELGRAD 17. (Rador), — Comen- 
(And apropiala renaiane a conslllalui 
economic al Mici Inţelegeri, „Vreme" 
scie că În cursul aceslel sesiuni se va 
stabili programul de schimbari ecane- 
mire pe 1938 și vor || craminale rela 


dela 20 Februarie până la 10 Mara | ue comerciale reciproce Intre cele tra 


lie 1938. 


stale membre. 





Noul palat cultural 
din Cernăuţi . 


CERNAUȚI, 15, — Se şile că, in | zarea frumosului monumen! arhilecio 
leamaa anului trecut, sa sfinții (o-| sie din piața Vasile Alexandri. 


melia palatului culiural din localitate, 
Lmerările innintând, se erede că pala 
Iul va putea fl Inangural lacă În de- 
cursul acestal an, 

Menţionăm, țolodată, că sa proceda 
la exproprierea Casei evreeșii, pen 
iraca palatul enllural să [le degaja! în 
perspecilva câlre Universitate. 


Palatul cultural — care se ridică dia 
înițlativa soeletăţii pentru culinara și 
jieratmra română din Bucovina de sub 
preşedinţia d-lui prof. univ, Gr. Nen. 
diriş — va avea a sală de speelacole, 
localuri pentru diferite asoelaţii cuha 
rale, ele. 

Populaţia Bucovinei prmăreșie cu 
vu za și cu mare bucurie reall- 


GEONGE DRUMUR 











la Bazargle; Mircea Anlonini, preg. 
Trib. la Caransebeș; D. Si. Duml- 
trescu, prim prez. Trib. Caraș, la 
Oravița; Octavian Oariţd, preşed. 
Ţrib. Câmpulung, la Câmpulung» 
Bucovina; Ii-col. Ion Cantemir, la 
municipiul Cernăuţi; Haralamb Ma 
rosin, preş. Trib. la Cetatea Albă; 
P. Paşnicu, preş Tri, Ciue, la 
Miercurea-Ciuculul; Richard Fill 
pescu, preş, sec. NI Trib. Cluj, la 
municipiul Cluj: „0, D; Florescu, 
preș. sec. [Il Trib. la municipiul 
Constanța, la Comslania; 7. N. Ala- 
nasiu preș. see, Îl Trib. Galaţi, la 
municipiul Galaţi; P. 1. Slavu, pres. 
sec, [1 Trib. Dâmbovița, la Târgo 
vigte; I, 5. Rădulescu, preş. sec. IV 
Trib. Dolj, la Cralora; Traian N. 
Botezatu, preş. Trib. Dorohoi, la 
Dorohoi; P, Dragi pres. Trib, Du 
roator, la Silistra; C. Î. Teodoru, 
preş. Trib., Făgăran la Făgăraș; M 
Sfat preș, Trib. Păleiu, la Huși: Al 
Ciorănescu, prim Pre. see. 1 Trib. 
Gorj, la Târgu-Jiui 1. D. Ciaceanu, 
preg. Trib. Hotin, la Hotin; Ion Pa- 
mea, preș. see, Il Trib. Deva, la De 
va; C. Şerbănereu- Burada, preced 
Trib. Ialomiţa, la Călărași; M, Eya- 
nu, jude Curtea de Apel lași, la mu- 
ntetplul Iaşi; Aurel Ploneanu, preg. 
Trib. Ismail, la Irmail; O. Dardan, 
prim. prep. see. 1. Trib. Chigindu, 
la muntelpiul Chinindu; N, Progtea- 
nu, preș, Trib. la Lugoj: Emil Si- 
monea. jude preș. Trib. la Sighei; 
Emil Petrescu, jude Instructor Trib. 
Mehedinţi, la Turnu-Severin; Gh 
GA. Dumitriu, pret. Trib. la Târgu 
Mureş; 1. Q. Pârehlabu. prim. pre. 
seo, | Trib. Muscel, la Câmpu-Lung; 
AL S. Nieuleveu, pres. Trib, la Bis 
trița; MI. Bujenijă. prim pres. sce 
1 Trib. Neam, la Patra-Neamţ, D 
V. Ştețăneseu, pret. Trib, la Odor- 
hei; S. Constantinescu, pres, Trib. 
Oh, la Slatina: AL Predeţanu, jude 
Trib. la Orhei; Vielor Protescu, 
see. ] Trib. Prahora. la Ploești; 1. 
Sidor-Cârdei, pre. Trib. Rădăuţi, la 
Rădăuţi; C, Degane Preg. Trib, la 
Râmnicu-Sărat; P. Lăzăreicu, pres. 
Trib. Roman, la Român; 1. T. Geor- 
geseu, prog, ste. Îl Trib. Romanati, 
la Caracaly D. Mișulescu, Dre. sec. 
Il-a Trib. la Salu Mare; Cornel 
Cenlea, prop. sce Il-a Trib, la Za- 
tău: Emil Gheorghiu, prep. see. II 
Trib. Sibiu, la Sibiu: VP, Bilogan, 
preg, sea. [] Trib, la Dej; P, Pri- 
secaru, jude preș, Trib. la Soroca; 
P. loachim, prey. Trid. la Siorojl- 












tilov a radiai din barou pentru esero= 
cherii, pe următorii 

Avram Zalmana, Leoain Şielancov şi 
Ştefan Hertzovici — lar pentru moll- 
vul că au făcut fraude la inserierăă loe 
in barou, pe Adoll! Leibovici şi Ada 
Lazer 

FALIMENTUL LUI STRUL 
IANCOVICI 

Sirul lancovici, negustor din sir. Tri 
nilăei 27, sa gândi! că după ce a .fa- 
cul destul de lrumoase alaceri, nar 
(i râu să dea (aliment pentru a pulca 
astiei să-şi rețină şi banii pe cari 
H dalora creditorilor 

Cu mare grijă Sirul şi-a făcul ua 
plan ingenios care [i dădea sigurana|a 
că lovitura Îl va reuşi ŞI pentru a mu 
| se putea controla activitatea a |inui 
regisirele albe 

Și-a Însuşi! în schimb toate măr- 
furie şi sumele rulnându-şi creditorii 

D. jude instructor Enescu a dat eri 
ordonanță delinilivă de urmărire, pen. 
lru bancrulă simplă şi frauduloasă, bine 
potriva lul Sirul 


Hotărârile comisiunei inte- 
rimare a Camerei de 
muncă București 


Membrii comisiunei Inlerimare «e 
Camerei de muncă, intruniţi sub pre= 
şedinția d-lui Virgil Molin, ascul= 
lând expunerea lâcută de d-sa, an 
luat urmâțoarele deciziuni: se va în- 
(inţa, cât mai ncintâraint, o şcoală 
pentru perlecționarea meseriilor la 
tipografi, a sr: şi textile. Aceste 
cursuri de perfecționare se vor preda 
de câtre cei mai competenți cunoscâa 
tori ai breslelor arâlale mal sus Sco- 
pul urmării de Camera de muncă este 
de a ample golurile ce eveninal s'ar 
ivi în meseriile noastre prin trimite 
tea pesle granije a meseriașilor siră- 
ini, de către comistunile migraţiunilor, 
Camera de muncă studiază posibili- 
țățile de a înliința astiel de cursuri 
şi la alte bresle. Pentru intrebuln= 
jarea timpului liber al muncitorilor se 
vor înființa instrucțiuni |n felul celor 
din Italia „Dopo Lavoro” sau ln 
Germania „Kraft durci Freude”, Co= 
misiunea interimară a Iucrat apoi la 
Intocmirea bugetului pe 1934, dând 
țoaţă atențimea prevederilor buge- 
lare în legătură cu şcolile de perfec- 
|lonâre a meseriilor, câminul pentru 
vânzătorii de ziare şi instilujiunile 
peniru întrebuințarea țimpuluj liber 
al jucrâtorului, 
































pentru sezonul de iarnă 
Modele noul lucrate în ateliere proprii 


Vinde cu preţuri excepţlonale 


Magazinul V. VASILESCU 


a Ze ari Str. Carol No. 46 
DEPOZIT DE $ŞOŞONI şi: GALOŞI 
Tel. 54203 





Incolro: 
La RESTAURANTUL și BERARIA 
NAȚIUNII 


vis-a-vis de Tribunal 
unde se poate mânca atât ziua cât și noaptea 
bun, curat şi eftin, 
lar Maestrul NICU DUMITRESCU-Vâlcea lost ln Rest. Bulevard 
ne distrează admirabil având pe renumitul diseur 
M. VIZIRU-laşi 



























SOC. COOPER ATIVA 


„Qeamul Românesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel, 316-04 


Vinde geamuri, cristale, oglinzi, rame, 
tablouri. 


Execută artistic orice tel de montări de 
geamuri cu maeştri geamgii români 


Blănăria „LEOPARD“ 
Petre Gârleanu 


Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu prețuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 











FIRMĂ ROMÂNEASCA Sir. Smârdan 41, Bucureşt 


Lămpi felinare «Maxim», «Petromax» şi «Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol, Lustro și Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


— e 













„PRIMAXIM” | 









— Semnarea acordului comercial tu Greta —|:--=, „5320-39 oraşelor şi municipiilor 
Li + ă 
Sa aprobat importul a 2000 tone sulfat de cupru rece 273 2zo | „In baza DeretoluiLege nr. Si din | nef;. AL. Grehiena, prim pres Trib- Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.I1 
pai 15 Februarie 1998 d. Armand Căli-| la Sigâişoaraș Iulian Jonescu-Qu 
Delegaţia economică a guvernului | Sia luat cunoștință de ear! a a rapi nescu, ministrul de interne, a sem-! ltan, preș, Trib. Vlașca, la Giurgiu, Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
wa imiranit la ministeral industriei și | duiui de plăți cu Grecia, paratat d o egg_ug. | Bat azi o decizie prin care deleagă | G. Veciu, jude Trib, la Blaj; 1. Ho că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
comerțniui sub președinția d-imi C. (comisia care a tratat la Atena. Sia arsa 1665-—17—| ca primari al municipiilor şi ora-! soc, preș. Trib, la Tecuci; St. Ma şi mătăsuri fine pentru toalete elegant 
Argetoianu, ministrul indusiriei şi co- |laprobat acest text şi sa dat d-lui Mei 47 pi şelot reședințe de jadei, precum a ritenescu, prim prog. sec. ] Trib. Te gante 
merțulul. Eugen Filoiti, ministral anti la Mee ro za oraşele nereşedințe „de judei — sta- teorman, la Turnu Măgurele: D. G a = 
a Di mseațele = ză Car a Mota că na lie pri Kor "sua ss | tiuni balneo-elimatărice din întrea- | Jonescu, pres. Trib, la Tighina; V zi — 
ra r; lonescu- . Ei ga ţară pe domnii: Teodorescu, prim preș. Trib, la mu. | m 
Fcaterei e Ceea Eu e 7 pe ete [oa a e e e pie | a eee tt |ntta Tca E Pute BE CRISTEA EM ANTIPA 
g b ru Li a 2 cu grad de preşedinte rio. 4 | preș. Trib, la S/. Gheorghe; N, Da s 
Mitiță Constantinescu ernatorul CURSUL OFICIAL AL i i bus Orezeanu, d aia E AUTORIZAŢI 
BN. şi Em. ale Membrii delegaţiei su soluţiona! a- | MONEDELOR LA BANCA Meier a ai o ed) ear ie ride az î ei ELECTRICITATE, APĂ, CANAL, LUCRĂRI și REPARAŢII 
peral la industrie şi comerţ. poi chestiuni curente. fa p Da e i i Ghimpa M. Mihai, judecător Trib.! D. Colea, pres. Trib, la Bârlad; N Dd COLONEL MIN. GHICA, 115 Teleion 4-43.3% 
în? 2 “Ii, a * [] Lira Puică neană 459 30.499 30 a Argeș, la Pitej adi P. Manea, Tăzluanu, jude Trib. la Vaslui: C. 
3 j TE] i AS 20575 „zee d a SP pre dec Te Pt Y somn 
Importul măriurilornecontingentate ce see sea o ere taria rea a rr i 7 BLANURI FINE 
- Zioţi 18.65.—19405 (a) F. eta pres. 1 Amedeu” Alociisleanu, prez. sec. [1 
din Belgia, se Văd face numai CU aDT0- Otomans si—05 (2) | 29% [i Trib. Balti, la municipiul | Trib. Buzău, la Buzău; Ion lacori. CU PREŢURI CONVENABILE 
| . : Mesa scs5_47 (a | PAI: O. AM. Constantinescu, pres. | ță, pres. Trib, la Suceata; col. Gri- VA PUTEŢI PROCURA 
harea contingentării = JS5-47 00| mea. 17 Irib Bihor, la municipiul | porta ta Predut pe aa tD O FURE irma 
ee popi «| 0rmteă GRAI dee | up ale a Costică Mihăilescu 
de i Trib. Botoţani, otoșani; loco 
Direcţia reglementării comerțului [mărluri necontigentale vor prezenta | plveţia 22.70-—23.15 (x) 4 Zaza : 
Pe îmi, ne trimite următorul comu- |Direcţiei Reglementării Comerţului Ex | Dotari Se 151115 (2) col, P, Noni, ie municipiul “Mai di 24 Strada Coiţei 44 Bis fostă sti aților — 
nicat: terior, inainte de efectuarea impor- | Olanda 54.30—55.30 (x) de e plate 3: DE ia fir. , La ICIAar'e : 
Nunisterul Industriei și Comerțu- |tulni, facturile IDE =, trei €- | Dinari 28 98_3.05 reia iz Casă  arertală La AVOCAŢI RADIAȚI DIN BAROU ET IZEI EEE DEI 
lui, Direcţia Reglementării Comerţului |xemplare de măriurile ce duresc a Pengd 26 5027.30 Li Y . Sge PENTRU ESCROCHERII E] | Dana 
Exterior, aduce la cunoştinţa celor |imporia, pentru a fi vizate şi în | pahma 105—110 Prumugeanu, prep. Trib. Cel "| Consiliul de disciplină al Baroului ncă țăminte trainici 





Pag. 6-a 





S-a lămurit dispariţia dela Legația Sovietică 


Urmariti de avcunții sovielici 
al G.P.U.-ului Butonko s'a refugiat ia Roma 


Secnzaţionaleic declarații ale iostului însărcinat de alaceri 
Comunicatul ministerului de justiţie 


Ministerul de Justiţie a dai a- 
seară următorul 
COMUNICAT 
urma cercetărilor inire 
prinse de instanțele judiciare 
din Capitală s'a stabilit în mod 
neîndoios că d. Theodor Bu- 
tenko, însărcinatul cu afaceri al 
U. R. $. S. în România, nu a fost 


pe teritoriul României victima 
nici unui atentat. 

D. Butenko nu se mai află în 
jară şi, așa cum rezultă din de- 
clarația sa tîrimisă Ministerului 
de Alaceri Străine, d-sa a pără- 
sit teritoriul român din proprie 
voință, 


Butenco face declaraţii uluitoara 
la Roma 


ROMA, 17 (Hador). — A- 
genția Ştetfani transmite : 

Sub titlu de opt coloane 
«Misterul Butenko  desvă- 
lui: el a sosit la Roma», 
«Giornale ditalia» publică 
declarații făcute de fostul 
însărcinat cu afaceri al 
Uniunii Sovietelor la Bu 
cureşti, Butenko, şi un ar- 
ticol al acestuia, 

In declarațiile sale Bu- 
tenko spune între altele : 

Am frecventat cursurile 
universitare şi m'am dedi- 
cat jurnalismului. Dar via- 
ţa in Rusia, tot mai crudă 
şi chinuită, a creat in su- 
fletul meu teama şi dorin- 
ţa de evadare. Am înţeles 
insă că niciodată nu voi 
putea părăsi Rusia in cali- 
tatea mea de publicist. De 
aceia mam pregătii pen 
tru cariera diplomatică, 

In 19% am intrat în şcoala su- 
perioară de diplomaţie din Mos- 
*ova. Când am terminat ala 
mi s'a dat un post la pavilionul 
sovietic al Expoziţiei Internaţi- 
onale din Paris. Aci, în contact 
cu civilizația, mi-am dat seama 
de cum stau lucrurile în Euro- 
pa, Am constatat că toate statis- 
ticile asupra marilor realizări 


comuniste, expuse în Pavilionul 
O SOVTOITE erau false. Am consta. 


tat prăpastia adâncă ce separă 
lumea civilizată de lumea acelo. 
Ta cari irăesc în țări barbare și 
artificiale ca Rusia Sovietică, A- 
ceste impresii prolunde, cari au 
revoluționat spiritul și inima 
mea, au devenit și mai adânci în 
cursul călătoriilor din Polonia. 
Germania şi Belgia. 

SUB TEROAREA ŞI SU. 
PRAVEGHEREA G.P. U. 


vlui 


Dela Paris «m fost che- 
mat la Moscova pentru a 


Eri seară a avut loe in palatul 
Teza] un concert la care au parți 
elpal: M. 5, Iegele, Măria Sa Ma. 
rele Voevod, A. &. Prinelpele de 
W led, membrii guvernului, sefii de' 
misiuni, atasaţii militari şi ofițeri 
superiori din comanda mentele milj. | 
tare, 

In urma unei deelzii unanime a 
Uniunii centrale a asociațiilor va 
nătorești din Cehoslovaela, din 12 
Septembrie 19%, M. 8, Regele Carol 
II al României a fost numit mem. 
bru de Onoare al acestei Uniuni. 


—— 


inspecții. 

La inceputul săptămânii viitoare 
d Gh. Tătărăsea, ministru de staţ 
şi ad-interim la afacerile străice 
va părăsi Capitala plecând la An- 
kara, uade are loco în ziua de 33 Pe 
bruarie a. e canferinţa Iaţolegerii 
Dalcanice. 





Delegaţia ungară pentru modiri. 
carea acordului de plăți in vigoare 
în irunie cu d, Takaca Sa prezen. 
iat eri dimineață la ministerul de 
dusirie și enmerţ d-lui Q, Argetala. 
nu, titularul departamenialul 


—— 


CHISINAU, se, — Comaadamen. 
tal Corpului 3 Armală a suspenda 
u: mătoarele 
rusă de călre evrei; «Posta llasara. 
bilei», «Cuvântal Basarabiei», <V re 
mes», «adio Expres, dia Chişinău, 
“Noniatea» din Cetatea Albă, „Ra. 
alarin» dela Delarnd, «Valea Tiahl 
pol» si «Taslate, din lamai, 

Sa asienpiă sosPendarea alnralaj 
«Nasa ee: din Hacoarestl, 





lare perise ln limba 


ti pregătit să conduc lega- 
"ţia sovietică din Bucureşti, 
„în calitate de însărcinat cu 
, afaceri, atunci când minis- 
tru! Ostrowski va fi părăsit 
capitala Românie. De în- 
dată ce am sosit la Bucu- 
reşti am avut senzaţia pre- 


cisă că sunt supraveghiat! nia, 


In acelaş timp am aflati, 


că la Moscova se luau in- 
formaţii asupra trecutului 
meu şi că se descopurise 
că la vârsta de 14 ani lua- 
sem parte la o mişcare na- 
ționalistă, atunci când ar- 
mata generalului Wrangel 
înainta în Rusia Meridio- 
nală, 

Ayteptam sosirea la Bu- 
curesti a soţiei mele şi a 
fetiţei mele de 8 ani, dar 
am aflat că ele fuseseră 
reținute la Leningrad şi 
că nu puteau să plece. 


(Astăzi ele sunt desigur a-! 


restate). Am avut  sensa- 
(ia precisă că viața mea 
este amenințată, 

Fapt următor cărui a tre. 
buit să părăsească Româ- 
a încheiat Rutenko 


de agenții sovietici ai za (Ii prima parte a declaraţiilor 


U.-ului, 


sale. 





Mahatma Gandhi 
desore situația din Ind ile engleze 


LONDRA, 17 (Rador). — 
ședința de azi a Camerii Com 


In | chestiune de timp pentru- 
u-| ca celelalte cinci provincii 


y — 


«BUNA VEST 


n MELE ce EP VPIROII IT în Ti. Ma SERRA 
Au dispărul două 
vapoare  italieneşti 
cu pasaseri 


— ——. 


T 


E 





ROATA BĂLGRADULUI 


Acum 155 ani, în ziua de 


RONA, 17 (Mader). — Vaporul! 46 Februar, în chinuri săl- 


“Ulanicolo, de 4509 tone, având pe 
bord 30 marinari, pa sosit până m- 
cum În portul său de destinaţie, 


batice, şi-au dat duhul întru 
farină românească și îniru 


Vaporul a lansat semnale «9. O, stocință strămoșească, sub 


Na. Cercetările n'au dat însă niel-|l roala 


un rezultat. 


undat În cursuj furtunilor violen- 
te cari bântue de câteva zile în Me- 
diterana 


ălgradului, Horia şi 
Cloșca, cei doi conducători 


Sant temeri că vaporul sa scu-| de oaste moțfească. 


In fața roatei cei doui 
martiri ai revoluţiei dela 


Un ali vapor de pasageri având 1754 Sau prezentat cu toa- 
un mare număr de călători, a lan! tă sărăcia lor, întru cele pă- 


sat deasemenea semnale de ajutor. mântene, cu toată 


Donă torplloare fallene plecate in 
căutarea lui, sau inapolai in por- 
tul Cagliari fără rezultat, 


bogăția 
fără hotar a sufletului lor, 
cu dragostea de munte stră- 


Două corăbii bau putut deaseme.| bun și de plai moţesc. 


vea Înira în portul Cagliari. 


2 “este hotare 


VIENA, I6 
Corespondentul Agenţiei 
|! Reuter află din sursă au- 
„torizată că d. Seyss-in- 
' quart, ministrul de Inter- 
| me şi al siguranţei Statu. 


ora 19 și 30 la Berlin, 
sk 





Popa Nicolae Raţiu le-a 
dat sfânta împărtăşânie și 
le-a însemnat, pentru ştiin- 
fa stranepoților, vrerea din 
urmă. 


Horia a iertat tot şi i-a 


(Rador). — | iertat pe toți, la sorocul cea- 
|sului din urmă. 


A privit, legat şi ferecat 
în lanţuri, cum se sfarmă, 
sub 20 lovituri păgâne de 


lui, a plecat cu trenul la|roată, fratele său Cloșca. 


5 lovituri de roată bleste- 
mată au spart fluerele pi- 


BERLIN, 17 (Rador), — Corespon-| cioarelor lui Horia. 


«dntal Agenţiei Havas transmite: 
Ambasadorul Marei Britanii la 
Berlin sa prezentat ieri la minis 
terul Afacerilor Străine, unde sa 
informat asupra stării relaţiilor 
germano-austriace 


PARIS, 17 (Rador). — Leon Sedoy. 


nelor sa discutat chestiunea de- | indiene să urmeze  exem-| Troiki, fiul cunoscutului agitator 


misiunilor celor două guverne 


plul Provinciilor Unite şi 


ale Provinciilor Unite și provin- | al Biharului, 


ciei Bihar din India. 

D, Winterton, cancelarul du- 
catului de Lancaster, a declarat: 

Guvernatorul general din In- 
dia a hotărât că nu poate accep- 
ta imediata punere in libertate 
fără nici o discriminare a mai 
multor deținuți politici legal- 
mente condamnați. 

In acest grup de deţinuţi se 
află terorişti loarte primejdioşi, 
cari iu &rave antecendente. cri- 
minale. . 


ii 


bolşevic, a murit intro clinică din 
Paris, în urma unei operaţii. 


Apoi, din porunca «dom- 
nului Eckhard», alte lovi- 
turi i-au spart coşul piep- 
tului. 
Și despicat în bucăţi a 
fost Horia. 

In ziua de 16 Februarie 
1785, după dorința «co- 
misiunii chesaro-crăieşti», 


Atitudinea marilor puteri față de 
ințeiegerea austro-germenă 


După remanierea guvernului aus- 


BOMBAY, 17 (Rador). —|triac intâmplată eri, s'au mai făcut 
«Ceenace s'a întâmplat a- câlcva schimbari în componența nou- 
cum în Provinciile Unite lui guvern așa după cum urmează: 


şi în provincia 
poate întâmpla mâine în 
provinciie Bombay şi Ma- 
dras», a declarat Mahtma 


Bihar, se) UN SUPLIMENT LA LIS- 


TA MINISTERIALA 
VIENA 17 (Rador). — Azi după 
amiază, sa dat publicității un supll- 


Gandhi, făcând cel dintâiu |ment la lista ministerială, in care se 
comentariu asupra crizei specifică următoarele; 


provocate în India de de- 


Cancelarul Schuschnigg este și şe- 


misiile guvernelor din ce-|ful apărării najjionale, fiind asistat 


le două provincii, 


in aceasta de generalul Zehner, ca 


Se pare că este numai o secretar de stal. 


INFORMAŢIUNI 


1. P. 8. S, Patriarhul Miron Cris 
lea, pregedintele consiliului a fost 


primii în audiență de M, 5. Regina 
Maria. 


la «Judrepiarea; ziarul d lui Ma- 
roșal Averescu, min'stru le ataţ, 
citim următoarela; 

«( ând consiliul de minigiri, intru 
mit sub preyedenția M. 5, Hogelul, 
hotărăște până și suspendarea ina 
movibilităţii măgisiraturrei, so des 
ehid ochii opiniei publice dsupra 
modului cum, de la o vreme, şi 


D, U. Tătărăscu ministrul a/ace 
rilor străine a avul o lungă între 
vedere cu d, M. Cancicov ministrul 
de inanţe, în legătură cu aledtui 
rea noului buget 

Consiliul de administrație al soc. 
de tramvâe (STB) în şedinţa ţinu- 
tă eri d a. a confirmat în postal 
de direelor general al sucletăţii pe 
d. Ing. Peire Nenmţa, font director 
al arenlel socletăţi, 


Decretul lege de reorganizare A 


Poate cam de mull unii magistrați, |mlalsterulai cooperației a fo:t anulat, 


bucurându-se de inalie ceroliri po- 


vechile comisii fiind repuse in drep- 


litice, Ințelegeau să distribue drep. |tari 


tatea pe deasupra legei.. dar in ca 
frul unor comandamenie de ordin 
politics 
Tot ziarul d.luj Mareșa| A veresew 
precizează nstlej — comentând cau- 
zele cari au determinat luarea al. 
timelor Măsuri — cine poariă «răs 
punderile declinului de pres!igiun 
ŞI cul datorăm această scădere a 
Yleței Boasire de Mat? Cine poartă 
tgp Acesiul deelin de pres 
n În te manifea ! . 
la er nat tațiun!le noa 
In orice eax nu noi, cara de un 
prâisae sai Dam maj lost la con- 
UceTea treburilor Pabilee 
h 5i care 
nam Încelaţ [n] singură clipă de a 


semnala răul şi 
taren lui vi. se 7 aere ai a 


ua de Marţi 23 Februarie. 


Vestul mesa jnlul va Li] 
"Annrțlonara M SN. SS Arta: sa 


Adunarea generată . | 


sI i 
| Ziarimtiler dia Imeureşii, aie a 


Daminică 29 Vebruarie, ora 
matale dimiaraţa 

Fiind a doua cony 
se va ține cu orlea 
bri prezenţi, 


9 și jn 


va ține | 


D. Voicu Niţesca, ministrul man 
eli şi asigurărilor sociale, a primit 
în andienţă de lucru po d. Virgil 
Molin, preşedintele Camerei de 
muncă, D-sa m prezeniaţ lucrările 
în legătură cu anchetarea fraudelor 
comise la această iostituţie de catre 
fostuj presedinte, D., ministru Ni 
țeseu, a dispus accelerarea lucrări- 
lor de anchetă pentru ca justiţia 
a-şi poata apane cuvântal cât ma! 
curând 

Au fost numile comisii interima 
re la Camerele agricole din judeţe 
le: Ii/ov, Teleorman, Dolj, Vlasca. 
Neami, Olt, Romanați, Mehedinţi, 
(iorj, Orhei, Bălţi, Cetatea-Albă, 
Constanța, Ialomiţa, Roman, Tuto 
va, Vâlcea, Vaslui, Fălciu şi Ce 
vurlui 


D. Gh. lonescu-Siseşti, ministrul 
agriculturii şi copernliei, a lucrat erj 
In Intocmirea bugetului ministerului 
cu d. N. Dăscălescu, directorul ge- 
neral al cuntabilită ţii 


——— 


Vineri, 18 Febr. a. c, laora 64 
8., comisia de valorilicare a grâului 


care, adunarea | YI line şedinţă sub președinția d-luţ 
mudâr de mem. |Gh. lonescu-Siseşii, ministrul agri- 


culturii şi coperațiej 


Numirea d-lor „Giaise-Horstenau, 
Guldo Schmidt şi Guido Zernatto, 
ca miniştri jederall s'a tăcut pe 
baza articolului 91 din constituţie, 
care permite în anumite imprejurări 
numirea de miniștri federali fără a- 
tribuții speciale. 

Pe baza acestal articol s'a incre- 
dinţțat următoarele domenii de activi- 
tate: 


D-lui Guido Schmidt i sau dat 
externele, 


D-lul Glaise-Horstenau îi revin a- 


numite chestiuni de administrajție In- 
ternă, 

D-lui Guldo Zernatto | s'au in- 
credințat chestinnile privitoare ln 
Frontul patriotic. 

D-lui Seyss Inquart îi revin che- 
stinnile privitoare la siguranța pu- 
blică şi anumite domenii ale adimials 
trației intern» 

D-lui Haas Rotţ | s'au atribuit in 


mod temporar anumite chestinni de 
administrație socială. 


Acord de presă austro-german 


VIENA 17 (Rador). — Agenţla 
«Ilavas» anunnță că în virtutea u- 
nui nou acord de presă atistro-ger- 
man, cele dcuă țăriiși iau angaja- 
mentul de a pedepsi orice delict de 
presă prin care Sar încerca lur- 
burareu relațiilor dintre cele două 
stale 

1a d treia recidivă, vinorații ar 
!i pedepsiți prin retragerea conce 
“lunii de editare. 

Sancliunile prevăd amenzi până 
la 2000 schilingt şi inchisoare până 
la 15 sile, 

ALTE URMARI ALE IN- 
TREVEDERII DELA 
BERCHTESGADEN 

VIENA 1 (ador). — Corespon 
ftentul agențietiaD. N. B.» transmile: 

Noua desvollare politică creală în 
urm întrevederii dela Derchtesgn- 
den și a remanierii cabinelului aus- 
triac va duce Înirun plitor apro 
piat la o serie da măsuri importante. 

Ziarele anunță că se pre văd modi 
ficărţ considerabile în corporațiile 
legislative şi prolesionale și in.consi 
liile de conducere ale Frontului Pa 
Irloție, 

Unele ziare afirmă chiar că nu: 
merua clauastus proclamal În Noem- 
brie 19% peniru un an va fi suspen- 
dat provizoriu pentru a se permile 
Inscrierea de şol membri In Prow- 
tul Palriotie. 

VIENA, 17  (Mador), — Ziarul 
“Nelehspost» anunţă Iehidarea Imi- 


nentă a partidului naţinnl-aoclalist 
din Anatria. 


Această llehidare se va [ace ca o e 
acţiune paralelă cu amnestia gene- s 


rală Acordală de guvernul ausiriae, 


O NOTA OFICIOASA 
GERMANA 


caracter oficioa declară; 

Deşi cercurile politice gormane 
sua! obişuuite cu faptul că o parte 
din presa străină se ocupă mai pu 
țin de realitățile din Germania şi 
mai mult de unele ovenimente sea- 
zaţionale închipuite, a provoca to- 
tuşi surprindere În aceste cereuri 
afirmaţia că acordul austro-gorman 
a font realizat sub presiunea mili 
tară. O asemenea afirmaţie exţe ex 
plicabilă numai prin metodele folo 
site în unele din ţările atrăine, dar 
niciodată in Qermanin, 


CINE VA BENEFICIA DE 
AMNISTIA DIN AUSTRIA 

VIENA, 17, — In legătură cu 
amnistia politică se arată că în 
inchisoarea tribunalului din Vie 
na se află 500 deținuți, lar în în- 
ehisorile din provincie vreo b-— 
700 deținuți, cari vor beneficia 
de amnestie. 

Tot in baza acestei amnestii 
se vor închide vreo 2500 proce- 
se politice, 

Trebuie de asemeni respinsă cu 
toată energia afirmația că acordul 
esta Înjositor pentru demnitat:a An 
atriei, 


a 


Răzio ul Spaniol 
E RE, 


Atacurile comuniştiior respinse 
de câtre naţionalişti 


BALAMANOA 1 (lladar), — Co 
respondenluj Agenţiei «D. N, Da 
transmite; . 

Comunieata| ofieial naţionalist, 
publicat aneară, declară 

Pe tranin| Eatramndura, in sec- 
torul Serena, pațlonalisiii âu res- 
pina un atag Inamle asupra poziţii. 
lor recent ocupate. Numerosi repa 


rat 53 prizonieri, 5 miirallere şi bo- 
ani material de războla. 


In sectorul Vivel del io, la nord 
de Alfambra, în cursul lupielor de 
eri, naționalişiii au lăcni 509 priza. 
nleri, prinire car: se află și un co 
mandant de batalion. In aceste lup 


corpul neinsullețit al lui 
Gheorghe Crişan a lost ţă- 
rit la locul unde au fost 
frânţi ceilalţi doui conducă- 
tori ai răscoalei pe roată. 

Și, mort fiind, zărăndea- 
nul a fost totuși despicat în 
patru bucăţi. 

Capul i-a lost așezat în 
feapă, în fața casei părin- 
tești din Cărpiniș, o parte 
a corpului a fost dusă la 


Abrud, alta la Brad, alta la 
Mihăileni şi cea din urmă 
la Bucium, 

Risipite le-au fost trupu- 


rile frânte. Şi sângele lor a 
stropit drumurile, 

Dar și sufletul lor a fost 
dus în ţara toată. De-atunci 
din agul 1785, sufletul a- 
cesta sfânt, are grai lesta- 
mentar pentru toți Româ- 
nii până la sfârșitul veacu- 
rilor. 

Cade-se a ne închina în 
lața amintirii lor de chin şi 
sânge vărsat pentru Neam, 
Cruce şi Țarină româneas- 
că. Trupurile lor [rânte să 
[ie veșnic în sufletul nos- 
tru și să ne lege de icoana 
Patriei. 


În o 


Ceaiul ceia d. 


Eri după amiază a avut 


Brătianu o reuniune a 
prietenilor săi. 


Dinu Brătianu 


înainte de a pleca în stră- 
inătate pentru căutarea 


Po'itica externă a Ungariei 


BUDAPESTA 17 (Rador). — Cu 
prilejul celei de a cincea aniversări 
a numirii sale ca ministru al 4/a- 
cerilor străine, d. de Kanya a acor- 
dat un interview ziarului «Esti 
Ujsag», În cursul căruia a declarat 
între altele: 

In trecul am urmat o politică pa- 
sivă de pace. Astăzi pulem practica 
o politică activă de pace. 

Ne străduim să sprijinim securi» 
tatea Ungariei pe baze din ce în ce 
mai solide. Situaţia europeană nu 
esle încă cristalizată. Aimeni nu 
știe dacă va fi cu putință să se asi- 
dure colaborarea europeană sau da- 
că, precum înainte de 1914, nu se 
Por constitui din nou două blocuri 


în Europa. Ă 
PR ese în are 


bunăvoință spre a se ajunge la o 






neschimbată 


impăciuire. Naţiunile nu doresc răz- 
boiul. Este deci de sperat că se va 
iebuli să se găsească o soluție care 
să permită, cel puțin până la un 
anumil grad, colaborarea  stalelor 
europene. 

Politica externă a Ungariei va 
continua mereu pe aceiași linie cu 
atât mai mult cu cât am dobândit 
anumite rezultate. Astăzi chiar sta 
tele cari voiau să ne Iynoreze ma- 
nifestă interes pentru Ungaria. Fap 
tul că țara noastră este cu lotul 
rreduică de încredere ca amic a 
contribuit fără îndoială foarte mult 
la îmbunătățirea situației sale. 

Navem prin urmare nici un mo- 
tiv să me schimbăm politica. Rămâd- 
mem ceeace am fost; credincioși 
amicilor noştri, înțelegători pentru 


sfăruință o atitudine de expeciativă. 


— 


Ce anunt Rusa: 


0 luptă pe viaţă și „e moarte între 
Uniunea Sovietolo: și lumea 
capitalistă 


OSCOVA 16 (Rador), — 
spo ntul A iei 
Havas transmite, ear lu 
Ziarul Pravda reia ideile 
xpuse de Stalin 


oarea către Ivanov, 


din țările burgheze. 


ai stea subliniază că ar 
mata roşie a obţi i 
toriile sale in eset alta: 


în scri.|ră prin sprijinul . 
ză riatului i pro' ta- 


din restul lumii, 


privire la necesitatea de a| Ziarul crede că este inevi. 


se întări sprijinul reciproc tabilă o luptă pe 
BERLIN, 17 (Rador — 0 notă cu|2l claselor  muncitore - 


din Uniunea Sovietelor 


pe moarte 
şti | Sovietelor. și 
şi talistă. Şi lumea capi- 


viață şi 


————_ 
Sa cerut schimbarea politicii 
externe a Angliei 


LONDRA, 17. — Unele ziare nu 
incepul o campanie pentru Izolarea 
Angliei şi recomandă guvernului 
ca Marea Britanie să nu se mal a 
meslece in problemele europene. 

«Ewening Standard, spune că po- 
ltlea engleză dusă in Euroba a losţ 
o chestiune care nu a dat niclodată 


rezulia le satisfăcătoare, Politica a. 
ceanla este eronată şi contrarie ln. 
lereselor Angliei, 

In Camera comunelor, mai mulţi 
membri s'au pronunțat deasemeni 
impoirlva unej colaborări  franco= 
engleze şi au recomandat guvernu- 


lui un acord anglo-ltallan şi chiar 
anglo-german. 


—————— 
Italia aprobă măsurile luate de 


culmun acord de 


ROMA, 17 (Nadar). — Agenţia 
«Havas» comunică: 

Cercurile oficiale Mallene aprobă 
toate măsurile luate de comun acord 
de Releh și Asiria, 

Cu toată rezerva pe care o obser. 
vă, cercurile politice interpretează 
recentele hotăriri ca ua semn de 


seatindere Intre Austria și Germa. 
wla. 


Deniifel, incă” dela 
dela Derehieszaden, ac 
partea d-lui Schusehni 
derată ca Inevitabilă 

Deln anşlerea axei Mon 
concepția lallană despr 
denia Ansiriel a 


întrevederea 
ceplarea din 
KE era conaj. 


1a--ierlin, 
e Indepen. 
a sehimbal. Acea 
la Independență rămâne, desigur, 
una din bazele ințelegerii Halo-ger- 
mână, dar, in numele 


te Inamicul a plordot mal moale | de | comunităţii 
blieani an fost omoriţi. Am cenptu-] mute de vamenl, &la, Make eu ia 
rea a SN ma - - 

» Am STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.20.68 


Reodnctor-resnonsa bila 


heich și Austria 


mului în Austria esle 
la Roma ca inevitabilă, 


APRECIERILE CER 
LOR OFICIOANCURI- 
GERMANE 


DENLIN, 17 (ador) 
du-se de rezultatele intre 
Derchlesgaden, publica | 
kermană 
Politisehe 
tre altele; 


Când guvernul austriac, intemeln- 
du se pe această contorbire, lenla, 
A hotării să la măsuri apte pealru 
a stabili in Austria o adevărată to 
munita e a poporalui, și a pune ca. 
păt in aceaţ chip dlseriminării care 
se făcea intre elementele naționale, 
faptul nu poala II decât aplaudat 


cu câldară in interesul intregului 
Popor german. 


considera (ă 


— Ocupăn- 
vederii dela 
la oficloasă 
«Deutsche Diploma tech 
Korrespondenz, serle În. 


V. Olaniuo-Stere,