Buna Vestire anul II, nr. 273, 29 ianuarie 1938

— 


ANUL Ii. No.273 Ri 6 Pagini 3 Lei PE CERC RECE i. 
Să ZIAR LIDER DE 1YP TA J J DOCTININA | OMANEAJ CA ef rime şei 
: A = POLIHRONIADE - 
DRAGOŞ N âTBbOPkacu PAPI ne TELEFOANE | a: tă | 24! dan aia A MENIT aa ei ste 
GRIGORE MANOILESCU Bulevardul Elisabeta 12, etaj II. Tipografia .,... 4.7756 Comune urbane $ tai : ia omune rurale , 4 lasă = 
= — Politica Externă 
General lon Antonescu Fiul Ducelui - 


Unul din fiii lui Musso lini a străbătut în avi c uimitoare vi 
tanţa dela Roma la Rio de Janeiro. | at dn ip 
„__ Zburând peste nustiuri, peste mări si ocean, înf runtând primejdia şi în- 
nat fiul Ducelui a adăugat la şirul de biruințe a aviaţiei italiene o nouă 
glorie. 
Biruinţe datorite totdeauna curajului personal sprijinit pe o minunată 
pregătire tehnică. 
Biruitorul de azi este acelaş fiu al Ducelui care şi-a riscat de zeci de ori 
viaţa, ca aviator al celei mai înurâzneţe escadrile, în răsboiul din Abisinia. 
Dar totuşi nu faptul însuşi mi se pare ca cel mai vrednic de laudă ci a- 
A pe i ti capat i guvernului este instal 
“n z iul Llui guv ui  instalaţ cât mai confortabil într'o 
_legaţie îndepărtată lipsită de orice activitate dar plină de atracţii «mondene». 


România şi Ungaria 


E o temă veche, pe care am discutat-o în nenumărate rânduri, folosind 
aceleaşi argumente de logică politică. Totuşi nu strică s'o dezbatem şi 
astăzi, când se vorbeşte iarăşi cu insistență de apropierea româno-ma- 
ghiară. h 

Apropiere româno-maghiară? De ce nu? Foarte bine! 

Vor ungurii să aibă de acum înainte o purtare corectă, de buni vecini, 
eari recunose granițele României aşa cum sunt ele astăzi şi în eternitate? 
Nu văd dece am respinge o atare bunăvoință loială... dacă sar oferi. . 

Dar ungurii nu ne oferă asta. Ei ne oferă un târg, o tranzacţie. Se 
declară de acord — deocamdată — cu actualul statut teritorial, ne cer 
însă, în schimbul acestui acord, să dăm noui drepturi, propriu zis noui 


Nu încape nicio îndoială că nota cea mai caracteristică a cabinetului 
actual e prezenţa generalului Ion Antonescu. 

Am avut plăcerea să-l cunosc la Londra, pe cînd era ataşat miltar (eu 
fiind ataşatul de presă) pe lingă Legaţiunea regală a Romîniei; — şi nu 
şiiu de ce de cum lam văzut mi-am adus aminte de De bello gallico. 

— Nu stiu de ce... Cum nu ştiu? Ştiu prea bine. Mi-am adus aminte 
de cea mai mare carte soldățească a educaţiei noastre clasice fiindcă lui 
Jon Antonescu un coif de epocă îi trebue ca să fie un perfect soldat roman. 

Distineţie, hotărîre, seriositate, loialitate, sobrietate, neînfricată pri- 
cepere, — toate se cunosc ca să facă din actualul titular al Apărărei Na- 
ționale nu un general, — ci un Soldat. 


lon Antonescu e Soldatul cu majuseulă. 

Prezenţa lui în actualul cabinet e o garanţie de loialitate cu adversa- 
rul şi seriositate pe drumul naţionalist. 

Dea Dumnezeu ca duhurile răului să nu fie prea mari pentru a des- 


curaja inima şi braţul soldatului. 


O spun avînd înaintea mea şi cele două interviewuri acordate mai a- 
laltăeri de general Ion Antonescu lui Giornale d'Italia reprezentat prin 
chiar Directorul său, Virginio Gayda, şi lui Didier Poulain, dela Candide. 

Pe amindoi, şi deci Europa întreagă Ministrul Apărărei Naţionale o 
asigură ca »>armata română va fi în curînd în stare să figureze cu cea 
mai mare onoare pe orice cîmp de bătălie». Cum şi că: «unităţile noastre 
sint perfect la punct şi în stare să-şi îndeplinească sarcina pe orice cîmp 


de luptă, — noi seăpînd de grija de 
ment date 


Iată o declaraţie menită să liniştească nu ştiu în ce grad Europa, — 
care nădăjduese să aibe, dinspre aliaţi, armate o lecuţă mai mari şi tari 


material care ne muncea la un mo- 


ca ale noastre. Dar o declaraţie menită să ne liniştească mai ales pe noi, 
care, de ce să nu o spunem, ne simţim, cu general Ion Antonescu în frun- 


tea Apărărei Naţionale ceva mai în 


sigurauţă decit pe vremea — să zi: 


cem — lui Paul Anghelescu, sinistra nulitate despre care eu totdeauna 
m'am întrebat cum Dumnezeu a putut trece, în strălucita sa carieră, din. 


colo de gradul de sergent major!.... 


In declaraţiile sale General lon Antonescu mai aduce aminte Aliaților 
că armata română <a trecut prin momente grele, trăind în cursul mareln? 
război timp de un an şi jumătate alături de un milion şi jumătate de eo: 
munişti din armata rusă, care în Moldova, în mijlocul dezordinelor răz- 
boiului, au aruncat armele şi s'au dedat la jafuri şi acte de banditism 
Armata noastră n'a căzut însă sub influenţa aceasta nefastă. Armata 
noastră n'a dat niciun semn de degenerare». 

Inregistrăm cu inima grasă de bucurie fermitatea cweare general Ion 
Antonescu pecetlueşte o stare de lucruri, şi cu un zîmbet pentru Ostrow- 
ski, simpaticul concetățean al Bălţilor, care a plecat foarte supărat pe 
ţară că e naționalistă, fredonăm cîntecul vechi francez: 

Bon voyage, cher Dubonnet, 
Et revenez si le pays vons plaît... 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Reîntre 


ire 


|. inu nec iti ac i a aa tat | aaa o ap 
şi desiîntregire 
ii | i aice coat cea area ale ARIE IA] 


Insfârşit, după operaţia atât de 
mult așteptată a reîntregirii libera- 


ja desîntregirii, prin exodul atâtor 
foşti demnitari şi parlamentari în 
cap cu d-nii PETRE GHIAȚA şi 
NICU SAVEANU. Fenomenul e ti- 
pic şi simptomatic la maximum: 
partidele «istorice», atât de zdravăn 
ancorate odinioară între club şi 
buget, au pierdut astăzi orice con» 
sistenţă, orice legătură cu cerul şi 
cu pământul, spre a lua cele mai 
bizare forme, întocmai ca un pumn 
de nisip expus capriciilor vântului. 

Şi aci, ca gi pretutindeni aiurea, 
prefacerea sau epuizarea lăuntrică 
a omului, a pricinuit dezastrul şi de- 
aagregurea partidului, a colectivu- 
lui, In adevăr, luați pe nu importă 
care reprezentant tipic al vechilor 
purtide — cu foarte rare şi cu atâi 
mai onorabile excepții — şi exami- 
eați-l puțin la microscop. Veţi con- 
stata că 'n diforma adunătură de 
ciolane, de osânză şi de păr, din 
cari este clădită făptura respecti- 
vului, nu mai palpită nici un elan 
de jertfă, nu mai svâcneşte pulsul 
mici unei adieri de spiritualitate. 
Singurul său bagaj sufletesc este 
vidul, lăcomia, şiretlicul. 

Oricât de mari ar fi deosebirile 
exterioare dintre indivizii ce com- 
pun această jalnică hoardă, pe din- 
lăuntru ei sunt asemenea întru totul, 
Fostul ministru, elegant, distins, cu 
aere de lord, cocârjat de gută şi de 
vicii rafinate, are exact aceiaşi 
structură sufletească  detracată şi 
hidos de simplistă, ca și agentul e- 
lectoral suburban cu alură de comi- 
iagiu. Fiecare vede în «politicăe un 
mijloc facil de-aşi potoli instincte- 
le ecle josnice cari se sbat într'in- 
sul ca lăturile într'um canal. 

Astfel că, acela ce le cunoaşte su- 
fletul, păcatele, feloniile și trădă- 
rile, poate să-i mâne dela spate cu 
toroipanul, precum parlagii îşi mâ- 
mă boii. Şi e bine să fie mânați așa, 
fiindcă altmintreui, lăsați de capul 
lor, ei s'ar neutraiiza reciproc şi-ar 


“de murdărie, 
le, a venit pe neprevăzute catastro- ! 


face De sufletul țării ca o crustă 
prin care nici un elan, 
nici un firişor de tinereță şi de 
viață nouă n'ar mai putea răzbi că- 
tre lumina dulce a soarelui. 
Imperechiaţi-vă şi desperecheaţie 
vă aşa dar cât mai des şi câl mai 
mult, iubiții mei democrați, netreb- 
nici, aiurişti, găunoşi, trădători şi 
hoți. Abandonaţi-vă din toată inima 
senilei voastre manii ambulatorii, 
fiindcă numai aşa nu veţi observa 
cum trece viața şi tinerețea cea ver- 
de pe lângă woi, spre biruința carei 
se cuvine; numai aşa agonia voastră 


va putea rămâne surdă față de cân- 
tecele biruitoare ale legionarilor. 


Nicolae Bogdan 


Sau poate devine director — care nu dirijează nimic — în una din marile intre- 
i i ale ţării. Im orice caz este cât mai încârcat de onoruri, dar cât mai fe- 
rit de orice efort şi de orice primejdie. 
In Italia fascistă fiii Ducelui nu au intrat pe drmul onorurilor ci pe calea 
onoarei. Şi-au cucerit prin vrednicia lor dreptul la stima lumei. Au jertfit, au 


câştigat. 


Căci nimic mare nu Se poate face fără jertfă, sau cel puţin fără accepta. 
rea jertfei care poale veni, 
Există însă un lucru, unul singur mai mare decât jertfa unui tânăr: este 
jertia tatălui care o acceptă, 


GRIGORE MANOILESCU 


Prahova 


de ALEXANDRU CONSTANT 


Fenomenul legionar. Mediul politic. Muncitorimea 

prahoveană. Convertiri emoţionante. Drumul bi 

ruinţii legiomare i: Ploești, Câmpina, Moreni. Ero:sw 
legionar. Spre biruinţa finală 


A fost pentru mulţi observatori 
politici, o surpriză rezultatul ale- 
gerilor din 20 Decembrie la Praho- 
va. A surprins, întâi, pe oficiali, 
apoi pe profan. 19.000 voturi într'un 
judeţ unde votul se cântăreşte u- 
tent! 19.000 suflete într'o regiune 
nnde presiunea şi corupţia politică 
sau exercitat din plin! A fost, îa: 
tradevăr, un fenomen  surprinză- 
tor... pentru alţii. Nu însă pentru 
noi, 

Fenomenul legionar în Prahova 
este firesc. Pentru înţelegerea lui 
nu avem decât să privim puţin asu, 
pra realităţilor de acolo. 

Ceeace caracterizează  legionaris- 
mul este cultul omului nou, iegio- 
narul. Este, în aceasta, recunoaşte- 
vea necesităţii unui om corect, iu 
ordinea morală, constructiv, pe plan 
economic, dezinteresat şi vialeaz, 
pe plan politic, Apariţia acestui om 
în Prahova a produs o puternică 
sguduire, iar cultul lui o adevărată 
panică în vechea lume politică. 


MEDIUL POLITIC 

Cred că nicăiri mai mult ca în 
Prahova nu există o massă elec- 
torală mai prevenită, cu o pregăti- 
ro asupra problemelor politice mai 
serioasă, Concentrarea industriei 
petrolifere, de o parte, răstăţul ve 
metiv al milioanelor autohtone în 
stațiunile climaterice, de alta, au 
structurat. societatea  prahoveană, 
diferenţiind-o, au permanentizat no- 
Wumeriri şi favorizat acţiuni colec- 
tive dintre cele mai variate. 

Sub alt aspect, Prahova apare ca 
un judeţ muşchiular şi nervos, unu 
judeţ de calitate, în care elementul 
autohton trăeşte conştient şi dure: 
ros drama actuală a neamului: 
muncea istovitoare fără randamen: 
propriu. 

Dacă în Prahova a fost posibilă 


industria Acronautică 


In vreme de războiu, materialul ae. 
ronâuțic se consumă în cantităţi enorme. 
Orele de zbor zilnice, cerute de dite- 
ritele misiuni ale aviaţiei, se exprimă 
prin cifre impresionante. Şi fiecare oră 
de sbor înseamnă un pas înainte în 
îmbătrânirea materialului. Multe avi- 
oane se întorc cu stricăciuni grave, cari 
necesită reparaţii serioase. Multe nu se 
mai întorc niciodată... 

Industria aeronautică are menirea să 
înlocuiască materialul uzat sau pierdui 
şi să execute de urgență reparaţiile. 
Cum în vreme de războiu nici o ţară nn 
se poate bizui pe imporţul de materiai 

! aeronâuțic, industria aeronautică tre- 
„bue să existe în fiecare stat. Dar ea 
"mu se poate naşte spontan în timp de 
războiu. De aceea, toate ţările se îngri- 
jesc, din timp de pace, să-şi creeze 
şi să-şi desvolte o industrie aeronautică 
națională. i 

Folosul unei industrii aeronautice na- 
ționale nu se face simţit numa! în 
vreme de războiu. Sub latura econorii» 


cului, el se vădeşte încă dia timp de 
"pace. Şi aceasta este virtutea salva- 


cândva aberaţia comunistă, a fost 
numai din desperarea uitării condi- 
ţiilor- umane ale muncitorimii ro- 
mâne, Dacă însă, într'o vreme Pra 
lova a lost receptacolul variațiilor 
politice în timp şi al diversităţii 
partidelor a fost tocmai din cauza 
calităţii deosebite a elementului u- 
"aan, a atitudinii lui critice în faţa 
vroblemelor  colectivităţii. Mediu! 
politie prahovean este mult mai e 
voluat decât în majoritatea judeţe 
'or noaslre.  Deaceea  accentuăm, 
procesele politice de acolo capătă 
sens reprezentativ, anticipează evo- 
mpa politică din restul ţării. Io 
Prahova sa crezut mai muit decât 
nriunde în programe politice. Sa 
«ugetat politie. In Prahova a exis- 
tat un intelectualim politie, culti- 
vat mult de muncitorime.  Astăz,, 
alta este atitudinea şi orientarea 
prahovenilar. 


MUNCI TORIMEA PRA. 
HOVEANA 

Era logie să se petreacă aşa, dacă 
ținem seama că judeţul cel mai bo- 
gat este format în majoritate din 
muncitori. Când pronunţ acest eu: 
vânt, îmbrăţişez întreaga scară a 
muncitorilor, manuali, tehnici, în- 
telectuali. Cred că nu există o mai 
perfectă şcoală a vieţii decât muu. 
ca, Este cea mai directă şi eficace 
metodă de a întări viaţa, de a-i des- 
lega enigmele, de a-i învăţa legile. 
Muunea, aceea constructivă, tenace, 
continuă, întinde nervii, ascute sim. 
țurile, adânceşte viaţa. Munca dă 
apoi un sens serios vieţii şi învață 
a atitudine sinceră în faţa ei. 

Crescută în şcoala aceasta, mun- 
citoimea prahoveană reprezintă uu 
stadiu de umanitate românească de 
mare interes. Ar trebui atent cerce- 
tată spre a cunoaşte un tip auten- 
tie de români. 


In aceste condițiuni, muneitort- 
mea prahoveană a judecat totdeaua 
în politică, Judecata ei s'a fixat po 
terenul realitățiior locale şi a f 
inminată ideologie. A fost un mo- 
ment de exces... ideologie, de inte- 
lectualism politie. Curând  munri- 
torimea a revenit la judecata sănă- 
toasă. Nu a părăsit însă terenul 
realităţilor în politică. Momentul 
intelectualist a coincis cu o mare 
eflorescență de partide. Revenirea 
pe terenul realităţilor coincide su 
o masivă regrupare de forţe snb 
un sfeag unic. 

Legiunea reprezentând mai mult 
decât programe politice, omul le: 
gionar, mai mult decât sisteme po- 
litice, viaţă politică românească, a 
provocat un adevărat dezastru în 
rândurile partidelor politice. 


CONVERTIRI EMOȚIO- 
NANTE 


La şedinţele legionare veniau la 
început numai cei încadrați; au ur- 
mat mai târziu simpatizanţii, astăzi 
vin şi ceilalți din curiozitate. In 
rândul acestora, se produc conver- 
tiri subite, de o emoţionantă since- 
ritate. Am văzut oameni în vârslă, 
cu situaţii ce-i fac dependenţi de j 
potentaţii zilei, venind la sfârşitul , 
şedinţei, mulți cu privirile aburite 
de căldura emoției, spre a-mi decla- 
ra cu hotărîre: «Domnule comandant 
am fost până astăzi liberal (țărănist 
socialist etc); regret că n'am cunos- 
cut bime pe legionari. De-acuuma 
sunt legionar gata de oricel, Şi oa- 
menii aceştia riscă să-și piardă ser. 
viciul, să fie concediați, să rămână 
pe drumuri, ei şi familiile lor.. Ve- 
deţi cu ce preț se fac convertirile? 


privilegii, minorităţii maghiare. 


Are România interesul să facă cea mai mică, cea mai neînsemnată 


acncesiune. spre a câştiga bună voința Ungariei? 


Hotărit nu! 


Am argumentat de nenumărate ori aci de ce: a) din punct de vedere 
aumerie România e de două ori superioară Ungariei; b) din punct de ve- 
dere militar România e de două ori superioară Ungariei; e) din punet de 
vedere economie România e de patru ori superioară Ungariei. 

Deci suntem atât de tari faţă de slăbiciunea maghiară în 


nevoie să-i cumpărăm bunvoinţa. 


Dar această bunăvoință teoretică, de care am vorbit pănâ acum, poate 


ea să existe practic vreodată ? 


Nul Desfid pe cineva să-mi arate în toată istoria universală un po- 


por mândru care să renunţe, pentru vecie, fără nici o «reservatio men- 
talis», la teritorii stăpânite, chiar pe nedrept, timp de o mie de ani. 

Ori ungurii sunt un popor mândru şi viguros, cari nu-şi uită şi nu-şi 
reneagă istoria. N'ai decât să-i vezi la ei acasă, să vezi oraşele şi satele 


toate cu harta «Ungariei mutilate», să vezi freamătul patriotie care-i 


cât n'avem 


animă, ca să înţelegi că Ungurii nu vor renunta niciodată la Ardealul pe 


care l-au stăpânit silnie o mie de a 


Fireşte, respect şi admir această conştiinţă patriotică, ce nu se pleacă 


ni, 


nici în faţa dreptăţii, nici în fata realităţii, nici în faţa eternității grani- 


telor româneşti. 


Dar dacă respect un dusman, nu înţeleg să mă las păcălit de el, na 


înțeleg să-l întărese printr'o abdicare — oricât de redusă — a mea 
Orice concesiune făcută Ungariei înseamnă o întărire adusă unui 


dusman «creditor», ca să întrebuinţez celebra expresie germană 


feind> 


Așadar nici un argument de politică realistă nu poate să justifice 


„apropierea româno-maghiară. 


«Erh- 


Se poate însă vorbi de o nedreptate cauzată Ungariei? Se poate adică 
transpune discuţia de pe plan politie pe plan moral-juridic? 


Nedreptate cauzată Ungariei, când înrăs' stetisticile ungurești arată : 


că marea majoritate a populației Ardealului e pur românească? 
Drepturi istorice ? Păi dacă-i vorba de drepturi istorice nu văd dece 


Austria n'ar pretinde refacerea «Sf 


ântului Imperiu Roman de naţiune 


germană», care a dăinuit o mie de ani, sau dece Turcii n'ar pretinde să 
aşeze din nou o garnizoană în paşalâcul Budei. 


Minoritatea maghiară? Poate af 
chiar Ungur — că Ungurii au fost ş 


irma vreun om de bună credinţă — 
i sunt ndereptățiţi în România ? 


Asadar nu datorăm Ungariei nici o reparație în temeiul unei nedrep- 


tăți, pe care n'am comis'o. 


«Bine, bine dar drumul spre Roma şi Berlin trece prin Budapesta» ar 
putea riposta un adversar al tezei ce o susțin. 


Da, dacă diplomația noastră e t 


otal incapabilă ! 


Nu, dacă avem un dram de inteligență și de abilitate! 


Dar despre asta mâine. 


MIHAIL POLIHRONIADE 


Doi „batrâni': 


G. Folescu şi Niculescv-Bassu 


Ca şi politica «românească» — teri- 
bil de  <democrată> —, culturalitatea 
noastră a avut de îndurat o cruntă in- 
Dazie  semită. In literatură, Camil 
Baltazar, Virgil Monda (evident Mos- 
covici), Ilarie Voronca sau lon Călu- 
găru sau înfipt ca niște stelnițe (un 
vocabul foarte poetic pentru cuvântul 
«ploșniță»); în pictură  farsorii dela 
«Cuvântul liber» plus facilul Iser cre. 
deau că «revoluționează» artele plas- 
tice; iar în muzică, jidovui Steiner, Ro- 
sensteck, Algazi şi Dora Massini — de 
lose Aralli mi-i sincer milă! — coco- 
fați la «Opera Română», sub pașalâcul 
d-lui lon Marin Sadoveanu (un fost 


(Continuare în pag. Il-a) mare conferențiar — l-am ascultat. la 


trie aeronautică puternică. Mal mult, [a stabilit — folosindu-se de noţiunea 


aceste ţări, datorită producerii de ma- 
terial aeronautic în serii mari, au pre- 
uri unitare scoborite la cifre mal mici 
decât cele cu cari se exprimă prețurile 
producţiilor similare indigene. Aşa că 
s'ar părea chiar că imporțul de material 
aeronautic ar fi ma. avanţajos decât 


| kare a: industriei aeronautice nationale, producerea aceluiaş material — sau a 


pentru care toate ţările fac sacrificii i» 
mense. 

Intr'adevăr, deşi consumul de mate» 
rial aeronautic în timp de pace este 
mai mic decât în timp de războiu, el 
totuşi mu este neglijabil. Antrenamentul 
personalului mavigant cere anual un 
mare număr de ore de sbor. Cu atât 
mai mare, cu cât aeronauțica este ma! 
desvoltață şi personalul ei mal biue 
antrenaţ. Iar în aceeaşi proporţie spo= 
cesc şi stricăciunile totale sau parţiale, 
cari pot îi mumai micşorate, însă nic. 
odață complect înlăturate. 

Priu urmare, 2 problemă a doţării cu 
material aeronautic şi a înlocuirii celul 
consunat există tu permanenţă des- 
chisă pentru fiecare stat. Este gdevăraț 
că, în timp de pace, chestiunea procti= 
tării mater de sbor sau a pie- 


unui materiat comparabil din punct de 
vedere militar — în țară. 

Să nu uităm, însă, că problema a- 
legeri! între umportare şi producţie pro= 
prie se pune numai pentru ţările agri- 
cole. Cele industriale au toate o indusw 
trie aeronautică proprie. Iar ţările agri- 
cole au de cercetat, în afară de cifrele 
reprezentând preţurile produselor indi- 
gene în raport cu preţurile produselor 
importate, şi mecanismul procurării va- 
butei pentru plăţi. 

Ţările agricole, căci numai despre ele 
este vorba, îşi procură valută vâuzânti 
mai ales produse agricole. Prin urmart, 
o asemenea fară face, în ultimă ana- 
liză, un schimb de produse: dă ce- 
ţgale şi capătă avioane. Ajungem ded 
ja cercetarea unei probleme de schimb. 

Problema schimbului de care vorbim 


specială numită productivitate, care nu 

este altceva decât o unitate de evaluare : 
a schimburilor — că la schimbul dintre 

produse industriale şi -agricole, munca 

unui singur om din industrie se schimbă 

contra muncii a zece oameni du a» 

gricultură. 

Dacă aceasta este legea teribilă a 
schimbului, dacă nu se poaţe înlătura 
această grozavă irosire a fortelor din 
agricultură pentru a dobândi produse 
industriale, şi dacă nici nu se poate 
renunţa sau micşora consumul de ma» 
terial aeronautic, atuna singura soluție 
economică impusă de împreiurări este 
desvolțarea unei industrii naţionale. Căci 
deşi industria națională nu anulează 
impresionanta disproporţie a schimbului 
ou produse agricole, ea crează depia- 
sări de avuţie dela o categorie de pro- 
ducători indigeni la altă categorie de 
producători tot indigeni, lăsând astţei 
neaținsă avuţia naţională. In vreme ct 
produsele industriale de import nasc o 
deplasare de avuţii peste graniţă, pă- 
gubind astfel grav avuţia najignală. 

Prin urmare, urmăţoarele trei motive 


selor de schimb s'a putea soluţiona | nol a fost definitiv lămuriță de cercetă» | pledează categoric pentu crearea unei 
pria importarea lui din țările cu indus. | rite d-lui prof. Mihail Manoilescu, D-să | industrii aeronautice naţionale: 


702500 aa E ps a A 00 PIREU SES PC IT OR PE FOR EU ZIP DRE POR TRE SIRE LZIEAREE ODO PETER 


1. Ea înlocueşte şi repară prompt 
materialul în vreme. de războiu. 

2. Ea nu poate exista în vreme de 
războiu, decât dacă a fost creată şi 
desvoltată din timp de pace. 

3. Ea schimbă an produs al zi, indis- 
pensabil ţării, fără să atingă cu nimic 
avuţia naţionată. 

Odată aceste lucruri înțelese, solu- 
ţia teoretică a problemii este dată. 
Nu mai rămâne decât aplicarea ei în 
practică. Adică tacerea de investiții şi 
inceperea lucrului. După cete ma! po- 
trivite şi prudente metode. Cu cel mai | 
bun randament de timp şi de calitate. 
Cu cea mal perfectă desinteresare per- 
sonală, fără cel mai mic orgoliu, cu cea 
mai desăvârşită onestitate. Fiindcă ad 
nu este vorba de o industrie de spe» 
culă, cl de o industrie de care a- 
târnă, în bună parte, însăşi libertatea 
şi existenţa naţiunii. 

Oricine, în orice ţară, s'ar abate dela 
aceste principii fundamentale ar co- 
mite o crimă împotriva neaţiunii. Gestul 
lui nu ar putea găsi nicăeri nici o 
scuză şi nimeni nu ar îndrăsul să-şi 
încarce conştiinţa cu o lertare. 


Prof. Georue Ţintă 


Cernăuţi, vorbind halucinant, pria 
1927, despre Strindberg — şi nu mat 
mult decât acceptabil dramaturg, dar 
astăzi un definitip și  odios cabolin 
imbrăcat în  osânză!), ne-au daț — 
bieții! — lecţii de artă, 


Aceasta, desigur, in detrimentul ara 
fiştilor autohtoni, 


Astăzi, vreau să mă ocup de două 
mari personalități: G, Folescu și Nicu- 
lescu Basu, l-am ascultat, pe amândo, 
în «Boris Godunov». Nu vă puteţi în= 
chipui ce revelație e G. Folescu în ro- 
lul lui Godunov! L-am ascultat şi pe 
Șaliapin în acest rol, dar pot să afirm 
cu conștiința liniştită că G. Folescu e 
mai mare, Cine spunea că vocea lui 
Folescu e stinsă? (Mi se pare că din 
anturajul d-lui lon Mar.n Sadoveanu 


porneşte această versiune!), Interpretul 
bui Godunov e magistral. Nam auzit 
un cântăreț de operă, care să-şi con= 
ducă mai frumos ca Folescu vocea şi 
care să Joace, scenic, mai adecvat, G. 
Folescu e o mândrie a culturii româ- 
neşti. La fel, inepuizabilul Niculescu 
Bassu. Varlaam al lui, din «Boris Goe 
dunov>, e o revelaţie, Dacă, prin ab- 
surd, Niculescu-Bassu şi-ar pierde vo- 
cea, totuși el ar putea face treabă, căci 
e un mare comedian., Cea mai mare 
creație a lui Niculescu Bassu, rămâne 
însă aceea din <O noapte furlunoasă 
a lui Paul Constantinescu (pe care d, 
Ion Marin Sadoveanu şi mondenul 
«muzicant» NonavOttescu (Otter-vipe- 
ră, pe nemțeşte) n'o reiau, ca să nu-i 
dea marelui cântăreț posibililatea de 
a-şi arăta pe deplin arta. 

Sperăm, însă, pe curând, într'o soar- 
tă mai bună a muzicii româneşti. 

Atunci, G.  Folescu şi Niculescu- 
Bassu vor putea fi prețuiți cum se cu- 
Dine. Căci, amândoi, autentici români, 
sunt expresia unei mari nobleți ar- 
tistice, 


Mircea Streinul 


„+ 2-a Nr, 272 


“EVENIMENTELE ZILEI 


Mesagii schimbate 


Procesul ceior șase studenți 
„dela laşi la Braşov 


BRAŞOV, 26. — Şedinţa a început la 
ora 9, cu audierea unor martori, 

Cel dintâi este audiat d. prof. P, DRA- 
GOMIRESCU, decanul facultăţii de litere 
din Iaşi. 

La ora 16.50, în ziua de 1 Martie 1937, 
— spune martorul — am întâlnit pe sala 
universităţii pe studentul Stângă, care 
mi-a solicitat să aprob, în Senatul uni- 
versitar, o cerere pentru o conferinţă a 
d-lui Manoilescu, După 15-20 minute, am 
vorbit a doua oară cu Stângă, fiind che- 
mat din şedinţă, 

Pola orn 7.30-8 seara, am fost anunţat 
la telefon de d. dr. Alexandrescu eă d, 
rector Bratu este grav bolnav. Apoi, tot 
la telefon am fost anunţat că d, rector 
a fost tăiat de studenţi. M'am dus la d! 
prof. Bratu să-l văd, Am găsit acolo au- 
torităţile militare şi civile. Am avuţ o 
conversație cu prof. Iorgu lordan asu- 
pra acestui atentat şi astfel am fost pusa 
în cauză, Am întrebat pe reprezentanţii 
autoritiiţilor: «Ştiţi cine sunt autorii?» 

Parchetul a răspuns că nu ştie, dar si- 
guranțţa a răspuns că da şi este vorba 
de studenţii cari au fost nemulţumiţi 1e 
pe urma Senatului universitar. De ce 
mai staţi atunci? i-ar întrebat, 

Iordan a profitat de discuţia mea par- 
tioulariă şi a relatat faptul justiţiei. 

Martorul are accente de indignare faţă 
de acest procedeu, spunând: n'am vorbit 
că Stângă, sau Zisu, sau Zguroiu se 
aflau acolo, Este ceva ce nu pot admite. 

Sunt chiar indignat. Em sunt un pro- 
fesor, care cunosc sufletul studenţilor, Ei 
nu sunt capabili de acte ca cel care li se 
impută, 

După d. prol. Dragomirescu au fost 
audiaţi mai mulţi martori, prin cari apă 
rarea caută să stabilească alibiurile, 

Asttel au fost audiaţi d-nii: Popovici, 
av. Bărbulescu, N. Bălan, prof. Ciolan, 
d-na Maria Lambrino, prof,  Robesca, 
prof. Ilie Popescu, Angelescu şi Gh. Ma- 
tai 

Şedinţa a fost suspendată 10 minute, 

La redeschidere a fost audiat d. prof. 
IORGU IORDAN, martor al acuzării, 
care a participat la şedinţa Senatului u- 
niversitar în ziua de 1 Martie după care 
a plecat cu d-nii profesori Bratu şi Dra- 
gomirescu, pela ora 7 jum. seara 


DEPOZIȚIA D-LUI PRO- 
FESOR TRAIAN ERATU 


D. prof. TRAIAN BRATU, recotrul 
universităţii din laşi, a spus tot ce a 
făcut după ce a plecat dela conferința 


ZIUA Il-a 


Senatului universitar. 

D. PREȘEDINTE: Aţi văzut dv, pe 
cineva la faţă? 

D. prof. BRATU : In momentul când 
mi-au dat drumul, am văzut figura u- 
nuia dintre agresori, dar fiind întu- 
neric, n'am putnt distinge contururile 
exacte, 

D, PREŞEDINTE : Aţi cunoscut mai 
înainte pe ceilalți acuzaţi ? 

D. prof. BRATU: N'am cunoscut pe 
nimeni, decât pe Zguroiu, cu care am 
avut cu câteva zile înainte de atac un 
violent schimb de cuvinte. 

D, COMISAR REGAL: In momen- 
tul când aţi fost atacat, aţi strigat? 

D. BRATU: Da, am strigat: mă o- 


'Imaoră, tâlharii | 


D. COMISAR REGAL: D-le profe- 
sor, atentatorii au luat-o la fugă când 
aţi început să strigaţi ? 

D. prof. BRATU: Nu, nu 
mergeau cu paşi mai mari, 


fugiau, 


D. comisar regal cere ca acuzatul. 


Carpen să se îmbrace în dolmanul pe 
care s'a găsit pata de sânge. 

Se recostituie scena atentatului pen- 
tru a se face dovada că pata de sânge, 
provenită dela ureche, ar fi trebuit să 
fie mai mare decât cea de pa haină. 

D, COMISAR REGAL: Din cei trei 
agresori, care era în fața dv.? Unul 
mai înalt, ori unul mai scund? 

D. prof. BRATU: Nu pot să ştiu 
precis, dar era cam de înălțmea mea. 

Apărarea, prin d avocat Iliescu-laşi 
întreabă pe d. Bratu dacă a avut cu 
vreunul din cei trei acuzaţi principali 
vreun conflict, 

D. prof. BRATU: Am avut un con- 
flict cu Zguroiu, care, cerându-mi sala 
festivă a Universităţii pentru o con- 
ferință a d-lui Manoilescu şi fiind ra- 
fuzat, a riposiat că atunci nu se va 

i mai ține nici o conferință în acea sală 
| Am adus cazul în faţa Senatului uni- 
! versitar şi Zguroiu a fost eliminat, 

Continuându-şi depoziţia, d. prof. 
Traian Bratu spune: <Sunt bănuit că 
sunt comunist Cine cunoaşte viaţa 
mea dela lași poate să afirme cu toa- 
tă hotărîrea că atentatul se datoreşte 
numai activității mele ca rector. Eu 
sunt național-țărănist şi nu se va găsi 
nimeni care să-mi poată aduce acu- 
zaţii plauzibile de: comunism. In cei 
patru ani de actititate ca rector am 
apărat cu sfințenie legile, aplicând 
sancțiuni numai acelor studenţi, cari 
împiedecau bunul mers al cursurilor». 


Şedinţa de după amiază 


Şedinţa s'a deschis la ora 4. 

La cererea d-lui procuror, a fost as- 
culiat din nou d. prof, Traian Bratu, 
care a dat câteva amănunte cu pri- 
wire la discuţiile din seara de 1 Martie, 
în şedinţa Senatului universitar. 

A urmat ascultarea martorilor acu- 
zării. Esta audiat GRIGORE VICOL, 
curierul Universităţii, care declară că 
a găsit pe d, Traian Bratu imediat du- 
pă atentat şi că i-a ajutat să se ducă 
acasă, Spune că a întâlnit pe d. rector 
Bratu la tutungeria din fața  Univer- 
sităţii, apoi a plecat în urma d-sale, 
pe acea stradă, Ajungând pe str. To- 
ma Cosma, a auzit strigăte: «Bandiţii 
bandiții b». 

Am alergat 


repede acolo 


declară * GALIDESCU, care 


martorul — și am găsit în stradă pe 
d. rector, care mi-a spus că a fost a- 
tacat. Am fost trimis apoi după me- 
dic şi am chemat pe d, dr Tănăsescu. 
Când am ajuns în dreptul d-lui rec- 
tor, am văzut două persoane plecând. 
Noaptea era întunecoasă şi nu se ve: 
dea decât la 30 metri depărtare. 

D. prof. DRAGOMIRESCU spune 
că niciodată n'a sugerat autorităţilor 
să aresteze pe anumiţi studenţi şi nu 
crede că atentatorii ar face partie dir 
*ândurile studenților, i 

Şedinţa se suspendă cinci minute, 

ARESTAREA UNUI MARTOR AL 

ACUZARII 

Esie introdus martorul 

declară : 


PANDELE 
În searm 


PRAHOVA 


Co stinuara din pag. I-a 


Cât de scump se plătesc, cât de se- 
pioase sunt! 

Niciunul dintre aceştia (şi-au fost 
numeroşi) nu a cerut ceva pentru 
sine. 

DRUMUL ii i ALA LE- 

GIONARE: PLOEŞT 

CAMPINA, MORENI 

Centri nervoşi si Prahovei sunt 
aceste trei localităţi. Astăzi, ele 
sunt centri dinamici ai legionaris- 
mului, punctele de concentrată via- 
ță legionară şi de radiere a ei în 
tot judeţul. 

O şedinţă legionară la  Ploeşti, 
Câmpina sau Moreni se transformă 
totdeauna într'un «meeting» (să-mi 
ierte termenul), care, spre deosebire 
de ceeace se petrece în centrele mun 
citoreşti apusene, oferă cel mai im- 
presionant spectacol de indisciplină 
şi forţă organizată. 

Este un spectacol rar, să-i vezi pe 
muncitorii Morenari, cu feţele stân- 
coase, cu privirile luminoase, cân- 
tând, într'un ritm precipitat, «La 
luptă, muncitori» sau «Sfântă tine 
reţe legionară». O legiune muncito- 
zpască disciplinată, interior diseip- 
linată. lată ceeace a realizat duhul 
legionar în Prahova. Pe acest drum 


crese legiunile prahovene, blocuri 
dure de credinţă şi devotament 
spartan, 


EROISM LEGIONAR 

In această lume nouă se petree 
siluic Scene cari uimesc. Fără a di- 
lua cu nimic tăria cuvântului, sunt 
scene de un autentice eroism. Ce în- 
semnează, într'adevăr ataşamentul 
la o credinţă dus până la perielita- 
şea şi chiar pierderea serviciului, 
la an om cu 15 — 20 ani de ser. 


viciu, cu 4 — 5 copii şi fără alt 
ajutor ? Ce însemnează, dacă nu 
eroism, acceptarea regimului baio- 
netelor, pe drumul faimos al Bra- 
şovului, 5—6 zile de mers pe ios prin 
frig, nemâncat, scuipat umilit şi 
bătut, afirmând totuşi că «sunt legi- 
ohar şi rămân legionar chiar dacă 
mă inchideți»? 

Cum Poate fi numit, dacă nu «e 
roie gestul lui moş (pardon, cama 
radului) Vasile Preda din Ploeşti, 
bătrân de 65 ani, care şi-a convertit 
la legionarism întreaga lamilie (co- 
pii, nepoți, fraţi) şi care în dimi- 
neaţa zile! de 24 Ianuarie a parcurs 
în marş, alături de legionarii plo- 
eşteni, toţi tineri, 16 km. de drum, 
până la Nedelea? 

Sau gestul lui moş Misroi din Mo- 
reni, acesta nonagenar, care a în- 
fruniat greutăţile drumului, ale tim. 
pului şi riscurile electorale, pentru 
a vota cu Sete <ochii legionari»? 
Mişcareea legionară este maj mult 
decât un program, este o credință 
Numai astfel sunt înţelese gesturi, 
nemai întâlnite în istoria vieții noa- 
stre politice, 

SPRE BIRUINŢA FINALA 

Dacă pentru toată lumea rezul 
tatul alegerilor din 20 Decembrie 
a fost o surpriză, pentru noi el a 
fost o certitudine. Pentru 2 Mar- 
tie, acest rezultat este întrevăzut 
de toată lumea. 

Pe drumul de foc al credinței 
legionare, Prahova a pășit de 
mult și avem siguranța că pri- 
mul pas pe culmea biruinţii le- 
gionare va fi pus de muncitori- 
mea prahoveană. 


ALEXANDRU CONSTANT 


atentatului am stat la masă cu stu 


dentul Zisu, la cantină, pela ora 6 
jum. —?. 
Acuzatul Zisu sa ridicat şi a spus 


că nu este adevărat. 

In faţa acestui fapt, martorul a în- 
ceput să se fâstâcească, declarând că 
în seara aceea a luat masa la Râpa 
Galbenă. Apoi a spus că declaraţia i-a 
fost luată prin corupție, de d-nii in 
spector de siguranţă Sfetcovici şi co- 
misar Botez, cari i-au dat cinci mii 
lei, spre a semna declaraţia redactată 
de ei și prin care trebuia să-l scoată 
ca prim ateniator pe Ilie Stângă, iar 
pe Carpen ca prim asociat, 

In faţa consiliului de război din 
laşi — declară martorul — am vrut 
să retractez totul, dar d, maior Ru: 
deanu mi-a spus că ce am spus la si- 
guranță e sfânt. 

Apoi martorul răspunde la câteva 
întrebări puse de d. preşedinte, după 
care continuă: D maior Rudeanu lu- 
cra cu pătura în cap, adică ce vedea 
prin pătură aceea înregistra, 

D. maior RARICA, procuror, a cerut 
să fie aduşi în instanță cei puși în 
cauză, pentru că martorul le aduce 
jigniri. 

D. PREŞEDINTE face atent pe mar- 
tor de gravitatea celor declarate “ şi 
cere să se încheie proces verbal, care 
va face obiectul altor cercetări, 

D. PROCUROR a citit declaraţiila 
anterioare, cari sunt în completă con- 
tradicție cu ceeace martorul a decla- 
rat azi. D-sa a spus că mărturia de 
azi nu poate să fie întmeiată şi avân- 
du-se în vedere faptul că martorul a 
aruncat o lumină urâtă asupra autori- 
tăților, fapta lui nu poate să rămână 
fără sancțiuni A cerut din nou adu- 
cerea în instanță a celor doi poliţişti. 

D. preşedinte a spus că nu este ne- 
cesară aducerea lor acum, dar a dat 
ordin să se consemneze totul într'un 
proces verbal, iar martorul să fie ținut 
la dispoziţia parchetului. In consecin- 
ță, a dispus arestarea martorului, care 
a fost dat în primire jandarmului. 

Şedinţa se suspendă 10 minute, 

” La redeschidere, au fost audiaţi mar- 
torii : Petru Smărăndescu, N. Popin- 
ciuc, Andrei Spătărel, Mihai State şi 
Alexandru Catana, 

De remarcat, că dacă un străin ar 
fi intrat în sală, în momentul audierii 
martorilor acuzării, ar fi fost ferm 
convins că ei sunt martorii apărării, 


„«aBUNA VESTIRE» 


iutre studeuțimea creștină română 
si studențimea polonă 


— Către o frumoasă înţelegera — 


Cu prilejul congresului anual al 
organizaţiei  <Liga>,  studenţimea 
română creştină dela toate Univer-| 
sităţile trimite studențimii polone 
următorul frățese cuvânt: 

De ani de zile în fara noastră 
sîntem în plină luptă şi în marş 
avîntat pe calea crestină a nea- 
murilor. 

Avem conștiința ursitei noastre 
de miîntuitori de neam şi întreză- 
rim depe acum dimineata marei 
Biruinţi, 

Dorim cu toată căldura sufle- 
tului nostru ca generaţia tinere- 
tului universitar polonez să aibe 
aceeaşi conștiință şi să meargă 
pe drumul aceleiaşi lupte. 

Dumnezeu a hotărât de-acum 
înainte popoarelor noastre o mi- 
siune comună pe pământ. 

Peste câțiva ani vom îngenun- 
chia alături slăvind cu  înlăcră- 
mată bucurie mîntuirea Patriei 
Polone şi a Patriei Romîne. 


Dr. Şerban Milcoveanu 
Preşedintele Uniunei Naţionale a 
Studenţilor creştini români. 


Lucius Săveanu 
Directorul Departamentului Ex- 
ternelor din Uniunea Naţională a 
Studenţilor crestini români. 

La mesagiul studunţilor români 
creştini, studențimea polonă a răs- 
puns prin următoarele: 

Către uniunea naţională a stu- 
denţilor creştini români 

Delegații centrelor studenţeşti po- 
loneze din Varşovia, Cracovia, Lu- 
blin, Lwow, Poznan, Wilno şi Dan- 
zig, adunaţi la Congresul General 


Şedinţa consiliului 
“sect, III. Albastru 


Eri după amiază la ora 5 a avut loc 
prima şedinţă a comisiei interimare a 
sect, III Albastră, sub preşidenţia d-lui 
prof, D-tra Pabndol; care deschide şe- 
dința aducână “azil! presei. | 

După ce sunt luațe în discuţie diferite 
chestiuni, au fost ratificate cu unanimi- 
tate de voturi modificările bugetului 
1037-938, deschiderea de credite suplimen- 
tare, aplicarea legii pentru lichidarea 
datoriilor pe exerciţiile închise şi veri- 
ficarea cassel comunale, cu percepțiile. 


anual al Uniunii Universitare Po- 
lone de Apropiere Internaţională 
«Liga» în Decembrie 1997 au luat la 
cunoştinţă, cu adâncă emoție, con- 
ținutul mesagiului Uniunii  Naţio- 
nale a Studenţilor Creştini Români, 
e e. Tineretului Studenţesc Po- 
on. 

Congresul (Gieneral cu unanimitate 
a decis de a exprima colegilor Ro- 
mâni următorul răspuns : 

«Inviorați de spiritul comun al 
înțelegerii dintre noi, dorim cu 
toții să tindem către marile şi no- 
bile scopuri de a clădi viitorul 
națiunilor noastre, pășind braţ la 
braţ, întro frăţească înţelegere. 

Nouă, tineretului tuturor ţări- 
lor, ne aparține datoria de a trezi 
în poporul întreg înțelegerea de 
însemnătatea ce o are unirea na- 
țională și tendința, pe o cale de 
muncă grea şi neobosită, pentru 
zidirea și întărirea unui viitor 
strălucit şi a puterii Naţiunilor 
noastre. 

În munca aceasta ne va spri- 
Jin și ne pa ajuta cunoașterea 
faptului că tineretul Român, la 
fel ca și noi, luptă pentru reali- 
zarea aceloraşi idealuri de ferici- 
re și mărire a Neamului Româ- 
nesc. 

Spre reabhzarea scopurilor sale, 
tinde întregul tineret polonez, du- 
pă cum ne-a predicat Mareșalul 
Josef Pilsudski, care ne-a învă- 
țat să pășim pe drumul muncii și 
al sacrificiului suprem, pentru 
binele Patriei. Acest iubit Coman 
dant al nostru ne-a indicat dea- 
semenea că unirea frăţească a 
poporului Polon cu poporul Ro- 
mân este o bază de asigurare a 
binelui şi a măririi celor două 
Dă e 
Tineretul Studențesc Polon tri- 
mite salutări Tineretului Studen- 
țese Român, împreună cu urările 
isoorâte din adâncul inimei, ca 
Dumnezeu să aducă Studenţimii 
Române în Noul An 1938 conti- 
nue victorii în lupta Sa pentru | gg IRI 
mărirea Neamului Românesc». 

(ss) Jerzy Przezdziecki 
Preşedintele Uniunii Universitare 
Polone de Apropiere ÎInternaţio- 
nală <Liga». 

(3s) Jan Bajorek 
Sucretar General al U. U. P. de 
A. |. «Liga». 
Varşovia, 25 Dec. 1937, 


EEE NORTE RE RARE CEEA OR E CEPT PRE RSI PA NES NIPRAETL EA, i UC BEI E AU RAZE 


Aoapa anuală a AGIA.-ului din laş 


făruătorirea d-iui Prof. W. Manoilescu. Cuvântările rost-te 


LAŞI 24. — Sâmbătă seara cu trenul de 
9.10 p. m„ au sosit în Iaşi d-na şi d. prof. 
M. Manoilescu în fruntea unui grup de 
ingineri bucureşteni. In gară au fost pri- 
miţi de inginerii ieşeni în frunte cu d, 
prof. Andriescu Cale precum şi de cd- 
teva sute de studenți de la Politechnica 
locală, care au făcut d-lui prof, Manot- 
lescu o frumoasă manifestaţie da sim- 
palte 

La ora 10 p, m. a avut loc în saloanele 
restaurantului «Luther>, agapa tradițio- 
nală a A. G, 1. Ruului local, cu care o0- 
cazie a fost sărbătorit d. prof, Manoi- 
lescu pentru sprijnul neprețuit ce Va a. 
dus breslei inginereşti prin concentrarea 
învățământului technic superior şi prin 
crearea Politechnicei în vechea capitală 
a Moldovei, 

Au luat parte la această agapă pe 
lângă d-na şi d. prof. M Manoilescu, 
d-nii ing, Andriescu Cale, Andrei Io- 
nescu, Partenie, lanovici, Alexa, Huido- 
vici, Râmniceanu precum şi toţi mem- 
orii A.G.I.R„ului local cu doamnele. 

Luând primul cuvântul d, ing, An- 
uriescu-Cale preged. A,G.I.R.-ului local, 
mulţumeşte d-lui prof, Manoilescu pen- 
tru munca depusă întru ridicarea pres- 
tigiului inginerilor. D-sa a fost acel ce 
a contribuit la aproprierea inginerilor 
Universitari şi Politechnioi prin noua 
lege a concentrărei învăţământului tech- 
nic superior şi -rin înfiinţarea Politecb- 
nicei legene. 

D. Andriescu-Cale subliniază puter- 
nica personalitate a d-lui Manoilescu 
care leldeauna sa găsit în lrunlea 
dezideratelor inginerești. Mulțumește a- 
poi d-lui Manoilescu pentru cinstea 
făcută Politechnicei ieşene de a ac- 
cepla să ia primul cuvânlul în ciclul 
de conferințe organizate de elevii în- 
gineri ieşeni, Mulţumeşie d-nei şi d-lui 
Manoilescu pentru prezența la agapa 
anuală a A. G. L Rului local, (UL- 
limile cuvinte ale d-lui Andrieseu = 
Cale sunt acoperite de vii şi puternice 
aplauze), 

D, av, Râmniceanu vorbeşte în numele 
d-lui Const. Meissner 'şi personal. Vor- 
bind despre d, prof. Manoilescu arată 
că d-sa reprezintă geniul creator al Ro- 
mâniei de mâine. Compară pe d, Ma- 
noilescu cu Goebles şi Rosemberg, teora- 
tioienii naţlonal-socialismului din Ger: 
mania. Stârşihd aduce omagii d-nei Ma- 
noileseu colaboratoarea permanentă pg 
prof. Manoilescu (aplauze), 


D. Prof. M,. MANOILESCU, primit 
cu aplauze se adresează asistenţei e 
vocând momentele de emoție avute 
în recenta vizită lăcută Cetăţei E- 
terne. Cu măesiria bine cunosculă și 
cu puterea de sugestie care-l caraele- 
rizează d-sa îutățişează imaginea se- 
nalului roman în comparație cu vi- 
ziunea plină de forță a senatului fas- 


cist. Este greu a reda prin cuvinte pro- 
prii felul magistral în care domnul 


prof. M. Manoilescu a reclădit în faţa 
asistenţei imaginea lumei romane de 


altădată. 
Trecând la problemele de actualitate 


ce rrământă lumea inginerească d. Ma- 
noilescu arată felul cum sa votat 
legea de concentrare a învăţ. tech- 
nic superior, cum a luat fiinţă Poli- 
technica leşană şi lupta pe care d-sa 
personal a dus-o cu toate obstacolele 
şi dificultăţile întâmpinate. 


D. 


preşdintelui vercului 


D. Ştefănescu Goangă, recto- 
rul Universităţii din Cluj nu se 
astâmpără. De când cu iminen- 
ta redeschidere a afa'erii Vio- 
rica Burtică—Goangă, a deslăn- 
țuit prigoana împotriva studes- 
ților, Se răzbună pe ei. Par'că 
dânşii ar fi vinovaţi de păcatele 
sentimentale şi de altă natură 


ale d-sale. 
Sunt studenţii vinovaţi că lu- 


În Vălenii de Munte 
nu există dentist 


In Vălenii. de Munte - Prahova, 
funcționa până acum câtva timp, un 
singur cabinet dentistic; a jidanului 
Marcel Rosner. 

Românii din regiune însă, nemul- 
jumiţi de această prezenţă neplăcută 
printre ei, l-au ocolit, 

Şi Rosner şi-a luat bagajele şi a 
părăsit oraşul. 

Un bun dentist, român creştin, ar 
isi aci un bun teren de muncă. 


D. Manoilescu demonstrează inell- 
cacilatea legei! d-lui Valer Pop în ceca- 
ce priveşte românizarea industriei; 
D-sa accentuează gravilalea acestei 


STUDIO-UL TEATRULUI 
NAL: Actriţa. 

TEATRUL LIGII CULTURALE; Hoţii. 
TEATRUL REGINA MARIA: 


E: 


A |ARO: 


CALENDAR 


Vineri 28 lanuarie 1938 


nul ( 379) 


ORTODOX: Cuv. Păr. Efrem Siria , CATOLIC: Sf. Carol Magnu 
SOARELE: răsare 7,38, apune 1616 


TEATRE 


OPERA ROMANA : Relache, 
TEATRUL NAŢIONAL : matineu : 


Ti. 
tanic vals; seara : lon al Vădanei. 
NAŢIO- 


maii 


neu : Stăpâna din La Paz; seara: 


Oameni în alb. 


Poftă bună 


TEA LRUL ma] 
STR. SĂRINDAR, 14 
IANCOVESCU-—ŢĂRANU 


Omul 


COMOEDIA * 


Tel 471.71 


MANS 


Regina Maria 
Asoc, Bulandra: Masi ea Storin 


Tel. 3.98 


LIBER 


(fost Majestio 
Tel. 546.80) 


COLO 


TEATRUL COMOEDIA : 


SAVOY : matineu şi seara: 


Teatrul ALHAMBRA 
ALHAMBRA-PALACE 


2 acte şi 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu - 
Muzica de |. i 


MATINEURI — JOI — Sa 


Mâine seara, premiera 


Teatrele de sub direcția D- 


matineu şi 


seara : Problemă de rezolvat. 


TEATRUL LIBER : matineu şi seara * 


Coloniale. 
Poftă bu: 


nă la Tănase. 


TEATRUL ALHAMBRA-EXCELSIOR: 


matineu și seâra: Alhambra Palace. 


Compania Cărăbuş Director C, Tănase 
TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


la Tănase 


— DUMINECA 


care a văzut moartea 


Comedie în s acte de Victor Eftimiu, cu 
VICTOR ANTONESCU, Societar dela Teatrul Naţion al î în reprezentaţie 


Sâmbătă matineu preţuri populare 


jimbătă matineu prețuri populare Noaptea de 13... __| d> 13... 


lui SICA ALEXANDR ESCU 


fiecare seară la ora 9 şi în 
de Joi, Sâmbătă Z mptinegrile 
ULTIMELE 


Problema de rezolvaţ 
Luni 31 lanuarie PREMIERA 


şi Duminecă la ora 3 
PECTACOLE 


ARDA 


In fiecare seară la ora 9şi în matineurile 
de Sâmbătă şi Duminică la ora $ 


FORMIDABILUL SUCCES 


OAMENI IN ALB 


Azi matineu la ora 3 ULTIMUL SPEOTACOL 


STĂPANA DIN LA PAZ 


In fiecare seara la ora 9 şi în matineurile 
de Joi, Sâmbătă şi Al eră la ora 3 


NIALE 


CINEMATOGRAFE 


[PALAS 8-a] 


CARR A TOTALE 20-a rea din Lyon, jurnal şi 
complatare, 

CAPITOL : Escadronul alb, Scufunda- 
rea canonierei Panay, jurnal Eclair 
şi jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii. 

SCALA : Domnișoara, mama mea şi 

jurnal Paramount, 

pin : Dragoste în zăpadă. şi jure 
nal Paramount, 

SELECT :; Saratoga, 


probleme raportată la corpul ingine- VEMINA: Domnișoara doctor. 
rilor, în sânul căruia naționalizarea | REGAL: Pensiunea artistelor şi jurnal 


trebuiește împinsă până la limitele 


Paramount. 


ei maxime, inginerii fiind primii cho- | PALAS BULEVARD: Ultima misiune 


maţi a construi edificiul viitorului stat 


a Macului Roşu, jurnal și completare, 


românesc, In concluzie d-sa cere con- | A, R. P. A. Misterul domnei în grie 


cursul A. G. 1. R.-ului din lași, de 
unde au pornit atâtea elemente de va- 


rilor români, 

Mulțumeşte d-lui ing,  Andriescu-Cale 
pentru primirea şi frumoasele cuvinte 
rostite despre d-sa, asigurând corpul în. 
ginerilor din laşi de toată dragostea, co. 
laborarea şi sprijinul d-sale în toate 
chestiunile, 

Agapa a luat sfârşit la orele 1 nvantea, 


N. D. 


Șteiănescu Goaugă si arestare 


studenţesc din vluj 
mea discută astăzi cazul Bur- 
tică-Goangă? 

Prin metodele d-sale polițiste, 
ei răsbunările la cari s'a de- 

at, d, rector Goangă, nu-şi poa. 
te spăla păcatele şi nu va reuşi 
să scape de fantomele şi coşma- 
rurile ce-i tulbură nopțile şi 
mai ales conștiința. 

Duminică, a fost rr i 


la Ciuj d. G 
veanu, near opilre cen- 


trului ie Muptin «Petru 

Maior», 

Studentul Noveanu a fost 
transportat la Sibiu, loca. 
litatea de origină a părin- 
şilor săi, 

In Cursul acestei să 


loare și cinste pentru corpul ingine- jPROZ Ra, Becsdsonal. sii, 


jurnal şi completare. 

„ Souiundarea 
canonierei Panay, jurnal Eclair şi 
jurnal românesc, 

CORSO: Drumond dedectiv romantie 
jurnal şi completare, 

DARLY: Inchis din cauza incendiului, 

ELYSEE (Str, Doameni 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount. 

FORUM: Un carnet de bal şi Sângele 
Pământului. 

TRIUM . (Giviţei 335): Frontul in vizi- 
bil şi Stan şi Bran şi testamentul, 

OMNIA: Sângele pământului şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Ro 
bilor şi Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre 
dere și Hotelul, Nebunilor. 

RARCELONA: Prin foc şi sabie. Casa 
misterelor şi trupa de reviste, 

CARMEN (Calea Dudeşti 169): Conte 
le de Monte-Cristo şi Papagalul ch; 
nezesc. 

CENTRAL: Stan şi Bran si Testamen. 
tul, Granija Insângerată și trupa 
Georgescu laşi, 


, 


CITY (Bulev. Carol 214); Vasul Robilor 


şi Viaţa de Clown. 


In cadrul concertelor simfonice ale ore 


chestrei radio, s'a executat Marţi 35 la- 


mâni se va ţine o şedinţă nuarie simfonia fantastică de H, Berlioa 


a Senatului 


universitar, şi concert în re minor de 1, S, Sache 


Când se va decide exma-! pentru piano şi orchestră. 


tricularea tuturor studen- 


Dirijorul, d, Th, Rogalsky, sa arătat, 


ților cari au consimțit să | odată mai mult ca um muzician de rasă 
facă parte din comitetul! și un perfect dirijor, reuşind a imprima 
cercului studenţeso «Petru | simfoniei fantastice caracterul pe care, 


Maior». 


acei ce l-au citit pe H. Berlioz îl bă 


Această samavolnică arestare | nuiesc. 


— se afirmă în cercurile studen- 


Cu aceiaşi perfectă cunoştinţă a susți- 


prezintă azi mareie 
succes mondial 


ilm clădit pe întâmplările cele mai grozave 
din stepele Rusiei ştepele Rusiei Siberiene | 


In fiecare zi matineuri dela ora 9 Pi A N 


țeşti, — a fost ordonată de că-| mut tovărăşia orchestrei la concertul de 
tre d, rector Ştefănescu-Goangă. Bach pentru piano, în care d. Radu Con. 


CI IRI PPP ITI 207 > na Edison-Film 


DACIA: Misiunea Locotenentului Pery 
şi Ispita, 

DIANA: Primejdie de moarte şi Ban- 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Miss Theodora. 

MARNA (Griviței 80): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii şi tru- 
pa de reviste. 


PE 


Tribunalul Ilfov secţia II e € 
EXTRACT 

Nicolae G. M. Ionescu din Cloco= 
veni jud. Ilfov a intentat acţiune de 
divorţ soţiei sale, Tudora N. Gh. M. 
Jonescu din motive determinate de leg. 

Din căsătorie a rezultat un copil — 
Constantin — minor. Soţia nu posedă 
act dotal. 

Termen 9 Februarie 1938. 

Grefier (ss) Indescitrabil. 
Dosar 2607938. Nr, 3707. 


Îi O li a) 


0m'1 care a văzut 
moartea 


Astă seară Joi teatrul „„Modern” 
(Str Consi. Mille) va, reprezenta 
pentru prima oară pe această scenă 
şi cu 0 distribuţie nouă, într'o nouă 
versiune, comedia „Omul care a vă- 
zut moartea” de d. Victor Eftimiu. 

Rolul vagabondului va fi reluat 
de creatorul său, -d. Ilie Cernea. 

D. Anastasiad dela Teatrul Na- 
țional din Bucureşti, d. Mişu Ba- 
laban, doamnele Renâe Annie şi 
Anca Balaban vor interpreta cele- 
lalte roluri. 


„Omul care-a văzut moartea” e 
prima piesă originală pe care o joa- 
că in stagiunea aceasta un teatru 
particular din Capitală. 


Li 


Un bun concert radio 


stantinescu (pentru a doua oară solist 
la Bucureşti în iarna aceasta, — prima 
dată d-sa interpretând de 
Rachmaninoff cu orchestra filarmonică) 
— a dovedit o adâncă înțelegere a scri- 
sului muzical vechi, interpretarea bucue 
rându-se de o sonoritate adâncă şi se- 
brietate în execuție, caracteristică ope= 
relor lui 1, S, Bach, Suntem mulțumiți 
când putem ausi concerte în felul acelui 
de Marţi, în care orchestra, dirijorul și 
solistul răspund din plin la menirea ce 
e su, 


concertul 


Pol) 


de recurs la inalta Cur fc de Casaţie 


— "Textul integral al acţiunii — 


Eri la orele 6 jum., a fost depusă 
la biroul primului preşedinte al 
Inaltei curţi de casaţie următoarea 
acţiune de recurs: 

Domnule Prim Preşedinte, 

Subsemnatul Iuliu Maniu, cu do- 

miciliul în Bucureşti, Athenâe Pa- 
lace, str. Episcopiei Nr. 1, în cali- 
tate de preşedinte al Partidulu Na 
țional-Ţărănese şi personal în ca- 
litate de candidat, face recurs po- 
trivit art. 103 din Constituţie şi art. 
2 din Legea Curţii de casaţie, în 
contra Deciziunii Nr. 
a Comisiunii centrale electorale 
pronunţată în ziua de 24 Ianuarie 
1938 în contestaţiunea făcută de 
subsemnatul în contra aplicărei de- 
cretului-lege 88 din 1938, publicat 
în Monitorul Oficial supliment Nr. 
14 din 18 lanuarie 1938. 


Vioiarea art, 34, 76 şi 88 
dim Constituţie. Exces de 


putere 

Decretul-lege 38 publicat în «Mo- 
nitorul Oficial» Nr, 14 supliment 
din 18 lanuarie 1938 modifică legea 
electorală din 1926 şi anume art. 49 
şi 5) în sensul că sehimbă semnele 
electorale, suprimă tabloul alcătuit 
de Comisie şi publicat în «<Monito- 
rul Oficial» în prealabil, suprimă 
facultatea de alegere a semnelo» dă 


partea grupărilor. sau candidaţilor, ! 


înlătură proprietatea  semuelr ale 
se anterior şi schimbă competenţa 
autorităţii de depunere a semnelor 
cât şi de stabilire a ordinei de în- 
scriere a grupărilor pe listă, dând 
această competenţă secretarului Ca- 
misiei cenirale electorale, 

Pe temeiul acestui decret care 2 
apărut în seara zilei “le 1$ Ianuarie 
1938 prin surprindere, secretarul 
comisiei electorale centrale a pri- 
mit înscrieri din partea grupărilor 
politice, atribuind nouile semne în 
ordinea înscrierii. 

Am făcut contestațe în :ontra a- 
plicării acestui decret. pe motivul 
că nu are putere să modifice legea 
electorală existentă în 1926, potrivit 
căreia semnele electorale erau sem- 
me geometrice alcătuite de comisiu- 
mea electorală centrală întrun ta- 
blou publicat în prealabil în «Mo- 
nitorul Oficial» din care grupările 


politice alegeau semnul care deve- 
nea astfel proprietatea grupării 


făcute de Constituţie pentru a se ga- 
ranla prin separațiune o imixliune şi 


care la ales, şi că secretarul comi- ! coniuziune a puterilor în stat. 


siei centrale nu avea competenţa 
potrivit legei electorale să primeas- 
că cereri, să atribue alte semne şi 
să stabilească ordinea listelor de 
alegeri. 

Comisiunea centrală electorală a 
respins contestaţia îu această pri- 
vinţă, socotind decretul-lege ca o 
lege care a putut modifica iegea e- 
lectorală din 1926 (art. 43 şi 39). 

Un asemenea decret în- 
să violează art, 34, 76 şi 
88 din Constituţie, trebue 
înlăturat ca nul şi inexis- 
tent. 

Intr'adețăr : 

a) Constituţia noastră din 1923 
consacră principiul separaţiunii pu- 
terilor mărginând drepturile pute» 
rii executive (art, 89) Constituţia a- 
cordă puterea legiuitoare în mod 
colectiv numai Regelui şi reprezen- 
tanţei naţionale (Camera şi Sena» 
tul). 

Legiuitorul Constituant pune ca 
condițiuni esenţiale al» funcţionă= 
rii puterii legiuitoare în elaborarea 
unei legi. 

1) In primul rând avizul Consi= 
liului legislativ, care este obliga- 
toriu (art. 76); 2) în al doilea rând 
diseuţiunea şi votarea legii de 
ambele corpuri legislative pu ar- 
ticole (art. 49 şi 88) şi 3) învuvirea 
Regelui în ceeace priveşte sanc- 
ționarea legilor. 

In cazul de faţă din eondiţiani- 
le de mai sus nau fost îndeplinite, 
căci proectul pa fost supus Consi- 
aer legislativ şi nici Corpurilor 
legiuitoare. 


Aşa dar,  decretul-lege 
este anticonstituțoinal şi 
urmează a fi înlăturat, 


b) Acest decrel lege nu poate îi 
socotit drept o lege nici pe baza 
extensiunii sau delegaţiunii date pu- 
torii executive de corpurile legiuitoa- 
ve, deoarece în primul rând o aseme- 
mea delegaţiune în principiu nu este 
admisibilă fiind un abandon de drep- 
turi din partea puterii legiuitoare în 
contrazicere cu principiul delimitării 


Sfinţirea unei troițe 
la Chitila 


Sfinţirea traiţei ridicată de legionari la Chitila 


Duminică 23 lanuarie a. c. un 
grup de 100 legionari sub comanda 
comandanților legionari Apostoles- 
cu şi Mereuţă, au asistat la sfinţi- 
rea troiţei ridicată în comuna Chi- 
tila de către legionarii acelei comu- 
ne, în amintirea martirilor legio- 
nari Ionel Moţa şi Vasile Marin, 


care prin jertfa lor sfântă au ac- 


tualizat vieaţa mucenicilor ereştini 
şi au deschis drumul biruinţei le- 
gionare. După slujba dela biserică 
tei tinereţi legionare» Sa îndreptat 
sat sau îndreptat spre troiță unde 
sa oficiat slujba sfinţirei, 

După slujba religivasă, a vorbit 
părintele paroh despre jertfa dela 


Majadahonda, in cuvinte de toată 
frumuseţea, încheind cu cuvintele 
mântuitorului «Cine luptă în nume- 
le meu va birui» şi cu mărturisirea 
de credință şi biruința mişcări le- 
gionare. Se Cântă apoi «Imnul le- 
gionarilor căzuţi şi «Imnul Moţa» 
Marin», după care vorbeşte legiona- 
rul doctor Radu despre martirii le- 
gionari şi mişcarea legionară, 

La ora 1 p. m, când această ser. 
bare creştinească ia sfârşit, echipa 
legionară din Bucureşti, într'o or- 
dine desăvârşită şi în ritmul «Sfin- 
de credinţă şi biruinţa mişcării le- 
spre Buftea. 


In aiară de aceasta și doar dacă 
sar scooli admisibilă o asemenecea de- 
legaţiune în cadrul Constituţiei noa- 
stre, decrelul-lege nu poale avea ca- 
racier de lege, deoarece delegaţiunea 
ultimă dată la 1 Aprilie 1937 de Cor- 
uprile leegiuitoare prin legea pentru 
uniiicarea şi simplilicarea măsurilor 
iinanciare excepţionale (Hamangiu vol, 
XĂYV din 1937 pag. 889) în art 14 
al acesteia a lost acordată guvernului 
de alunci ca, în timpul vacanței Cor- 
puriior legiuitoare să reglementeze pe 
cale de decret-lege în materie fina 
ciară şi economică şi sub rezerva ra- 
tificării Corpurilor legiuitoare. 

Parlamentul care a dat delegaţia a 
încelal să existe încă din Noembrie 
1937 şi guvernul căruia i se dase 
încrederea de acest Parlament a în- 
colal şi el demisionând în Decembrie 
1937, iar guvernul actual nu numai 
că nu avea delegaţie, dar a lucrat în 
alară de timpul prevăzut de art. 14 
din legea din 1 Aprilie 1937. 

Intr'adevăr, autorizaţia dată de a- 
ceste articole este valabilă numai în 
vacanţa parlamentară, adică în inter- 
valul din sesiuni (15 Aprilie — 15 
Oclomvrie) se releră deci la un Par- 
lament ales şi inexistent iar nu ca 
în cazul de față, de un Parlament 
care a fost dizolvat încă din Noembriv 
1937. Şi aceasta cu atât mai mult cu 
câ! rezultatul nouilor alegeri din De- 
cembrie 1937 din care urma să iasă 
noul Parlament a lost anulat prin 
voința puterii executive, astiel că ar. 
tualmente nu există în ființă adunări 
legislative, 

Dar independent de toate acestea 
în cazul de faţă se modilică prin de- 
crele o lege organică de importanța 
legii electorale, tocmai în momentul 
când s'a făcut convocarea corpului 
electoral pentru alegeri generale, în 
care guvernul este direct interesat, 
depășindu-se în mod evident delega- 
iunea dela 1 Aprilie 1937, căci se 
reglementează o materie deosebită de 
cea financiară și economică la cara 
se limita delegațiunea art. 14 


CONCLUZII 


In aceste condițiuni de- 
cretul.lege fiind anticon- 
stituțional cerem  respee- 
fuos admiterea  recursu. 
lui şi înlăturarea decre- 
fului lege 8585—192328 publi. 
cat în Monitorul Oficial 
supliment nr. 14 din 19 
Ianuarie 1938, ca necon- 
stituțional, 

Cerem să lie citate părţile cari 
au figurat înaintea comisiei centrale 
electorale: 

1. Uniunea  Naţional-ereştină şi 
țărănească, prin reprezentanţii săi 
legali, cu sediul în Bucuresti, Bd 
Academiei 1. 

2, Partidul Naţional liberal, priv 
reprezentanţii săi, cu sediul în Ca- 
lea Victoriei nr. 34 Bucureşti. 

3. Partidul Frontul Românesc prin 
reprezentanţii săi cu sediul în Bd. 
Elisabeta nr. 8, Bucureşti, 

4. Partidul «Totul pentru Ţară», 
prin reprezentanţii săi, cu sediul îp 
sr. Gutemberg hr. 3 Bucureşti. 

5. Frontul Ostăşese Naționalist, 
prin reprezentanţii săi, cu sediul în 
Str. Pictor Grigorescu nr. 5 Bucu- 
reşti. 

6. Partidul Radical-ţărănese, prin 
reprezenta. ţii săi, cu sediul în Ca- 
lea Victoriei nr. 18, Bucureşti. 

Ne adresăm direct Inal- 
tei Curți secțiuni unite, 
deoarece singura chestiu- 
ne care se impune prin. a- 
cest recurs este numai o 
chestiune de constituţio- 
nalitate. : 

Depunem şi spre comunicare și 
şase copii. 

Vă rugăm să binevoiţi a cere do- 
sarul Onor. Comsiiei Centrale E- 
lectorale şi a fixa un termen urgent 
de judecată. 

Cu înaltă consideraţiune. 

(ss) IULIU MANIU 

Recursul va fi judecat 
Joi 10 Februarie de Inal- 
ta Curte de Casaţie în sec- 
ţii unite. 


A 
D. luliu Maniu a introdus acțuanc 


' ţia 


«BUNA VESTIRE» 


Din cine e comauslon- 
siliul apărării naţionale 


Cu începere dela 1 Ianuarie 1935 
Consiliul superior al armatei va avea 
următoarea compunere: 

Preşedinte: general. de divizie Au- 
tonescu loan, ministrul apărării na- 
ționale ; 

Membrii: general- de brigadă - adj. 
Teodorescu Paul, subseorețar de stai; 
Molaş Dumitru, Florescu Gh., Ionescu 
C., Atanasescu Gh,, general de divizie 
inspectori de armată: Ionescu Ștefan, 
general de divizie, şetul M. S. M. 
şi general de brig. adj. Mihail Gh., şe= 
îul casei militare a Maiestăţii Sale 
Regelui. 

Din comitet mai fac parte şi mem- 

brii cu aviz privitoare la diferitele 
chestiuni de specialitate. 
” Secretarul general al consiliului este 
d. general de brigadă Dăscălescu N,, 
secretarul general al ministerului a- 
părării naţionale. 


Nouile coduri militare 
fasciste vor intra în 
curând în vigoare 


ROMA, 26 (balcan orien- 
te). — Codurile militare i- 
taliene pentru timp de pa- 
ce şi de război au fost com- 
plect refăcute şi unificate, 
aşa că pe viitor codul din 
timp de pace este valabii 
şi pentru timp de răsboi. 

Unificarea aceasta, plea- 
că dela premisa ep iar” 
armate, adoptată de fas- 
cism şi a necesităţii de a 
simplifica ordinea internă 
a armatei, 


OLI7r 


PE MARGINEA CRIZEI 


POLITICE DIN BULGARIA 


— Lupta dintre armată şi francmasoneria — 


Bulgaria trece azi — din nou —] armatei bulgare — în schimbul disol- 


printr'o gravă criză politică internă. | vării  organizaţiunei 


Conflictul isbucnit acum şase luni în- 
tre ministrul de răsboiu general Lu- 
cov şi cel de interne d. Krasnovski, 
pe tema interzicerii temporale a ma- 
relui cotidian „Zora”, cotidian cu in- 
iuenţă îascisto-macedoneană, a re- 
isbucnit (din nou, de data aceasta orice 
intervenţie fiind de prisos, cei doi mi- 
niştri persistând în intenția de a de- 
misiona. 


NOUA ORIENTARE POLI. 
TICA 


E cunoscută prea bine noua orien- 
tare politică a Bulgariei, dar în spe- 
cial atitudinea faţă de guvernul jugo- 
slav — guvern care a reuşit să smul- 
gă Sofiei — un pact de vecinică prie- 
tenie între cele două țări rivale până 
atunci. 

Prin acest pact, iscălit la Belgrad 
în ziua de 24 lanuarie 1937, problema 
macedoneană — vitală până atunci în 
sufletul aşa zişilor <makedonocinston- 
vaniştilor» (a filo-macedonilor) şi a 
armatei bulgare, care sângerase de 
trei ori pe fronturi pentru ea — era 
înmormântată cu alaiul cuvenit, 

Armata însă nu putea dormi, Ea 
care se luptase la Dobro-Pole, Cea- 
talgea şi Odrin, pentru a creia impe- 
riul bulgar, nu putea să accepte o ca- 
pitulare atât de eltină. 

Si "'ntradevăr, guvernul Kimon Ghe- 
orgieit-Damian Velcev, primul guvern 
dictatorial din 19 Mai 1954, garanta 


Manifestaţia legionară dela 
bariad 


— Solemnitatea sfințirii 


BARLAD, 26. — Marţi 25 lan. 
c, a avut loc la Bârlad, deschiderea 
campaniei electorale, Jegionare. Con- 
ducerea campaniei electorale prin d. 
insp. legionar D. Popescu, a con- 
vocat cu o săpțămână pe toţi şefii 
de plasă, sectoare şi şefi de cuiburi 
în vederea nouilor instrucţiuni. 

D-sa anunţa prin acea circulară şi 
sfinţirea noului sediu legionar din 
centrul oraşului, lângă Poştă. 

Cu această ocazie au participat 
dela Bucureşti comandanții legionari 
Traian Cotigă primul candidat pe 
lista dela Tutova, d. Andrei Ionescu 
şi Istrate şeful F. D. C. 

Cele două săli ale sediului cum şi 
curtea sediului au fost disdedimineaţă 
ocupate de o mulţime imensă de le- 
gionari şi simpatizanți. 

Şedinţa a tost deschisă de d. ins= 
pector D. Popescu. La ora 9 şi jum. 
s'a făcut oficierea slujbei de sfin- 
țire a apei de către preoţii C. Badin 
şi D. Bârnovescu, răspunsurile fiind 
date de corul legionar de sub! condu- 
cerea cam. sublt. Ciucur Aurel. 

Slujba a fost inălțătoare pentru 
toată. lumea care a plecat convinsă că 


m Legiune la nimic nu se porneşte 


fără apelul călduros la harul Dum» 
nezeiesc. 


nouiui sediu legionar — 


După oficierea slujbei, toţi legio- 
narii s'au aşezat în careu în curte, 
unde d. comand. aj. D. Chiriac a 
dat raportul d-lor comandanţi, după 
care ia cuvântul d. Traian Cotigă, 

D. Traian Cotigă a făcut apoi 
cunoscut celor prezenţi că a mai 
angajat în lupta acea ţa de izbân- 
dire a legionarismului pe c. pr. D. 
Bârnovescu, fost conducător al stu- 
denţimei în Teologie în 1932. 

Au vorbit apoi pr. Bârnovescu, 
Istrate, etc. 

Seria cuvântărilor a încheiat-o ins- 
pectorul legionar D. Popescu. 

La ora 2 şi jum. adunarea a luat 
sfârşit întrun entuziasm general. 


revoluționare 
L, O.R.L. M. şi a încheerii unui pact 


SR 


REGELE BORIS 


de amiciţie cu Belgradul — că va recă- 
păta «Zapadnite Poerainini» împreună 
cu oraşele Ţaribrad şi Bosilevgrad. 


Guvernul însă — născut pri bună- 
voința Marei Loji a Orientului — e 
nevoit să plece în ziua de 6 lanuarie 
1935, fiind înlocuit de către guvernul 
regal al generalului Zlatev. 

Mişcarea macedoneană a lui Ivan 
Mihailov, singura în măsură să lupte 
cu comuniştii, era distrusă. 

Batalov, — mason notoriu, fost şi 
actual ministru la Paris — numit 
țitular al afacerilor străine, orien- 


“|tează politica Bulgariei spre o cola- 


borare intensă cu Parisul. 

Vechile raporturi cu Roma şi Ber- 
linul slăbesc din zi în zi „fapt care 
se resimte grav asupra situatiei eco- 
nomice a ţării, 

Franţa, nu putea oferi Bulgariei 
decât amiciţia sa. Germania resolva 
prin cumpărăturile sale — problema 
economică, destul de acută a acestei 
țări agricole. 

lață de ce Regele Boris e nevoit 
ca să demită guvernul, aducând la 
cârma Bulgariei pe un aromân — 
diplomat — Gh. Kiosseivanov din 
Peştera — fost ministru al Bulgariei 
la Bucureşti şi Belgrad. 


Prigoana împotriva Macedonenilor 


Pornită însă pe drumul  dictaturei 
Bulgaria nu putea da înapoi. Cel mai 
mare pericol pentru guvern rămânea 
V.M. R. Oul şi Ivan Mihailov. Dar 
acesta se bucura de mari simpatii în 
cadrele armatei — în special că pro- 
misiunile pentru retrocedarea din 
partea Jugoslaviei a teritoriilor pre- 
tinse de Bulgaria rămăseseră fără e- 
fect. 

Prietenii lui Mihailov sunt arestaţi. 
Ghicett, şef agrarian, Krapcev direc- 
torul marelui ziar <Zora> iar zilele 
trecute însăş Kosturcov, fost ministru 
în cabinetul lui Kioss:evanov, sunt in- 
ternaţi rând pe rând, din ordinul ml- 


nistrului de interne. 

Drept răspuns la internarea lui Da- 
nail Krapcev, şi a suspendării tempo- 
rale a cotidianului  filo-macedonean 
<Zora», generalul Lucov, mnistrul de 
războiu, numeşte pe redactorul şei al 
Zorei Liuben Krapcev, şei al cenzurei 
cu ocazia manevrelor armatei bulgare 
care au avuţ loc la Popovo între 27 
Septembrie şi 3 Octombrie. 

Krasnovski, ministrul de interne, în 
semn de protest, nu participă la ma- 
rea paradă mulitară ce se destăşoară 
în fața Regelui, fapt care sapă detini- 
tiv prăpastia între francmasonerie şi 
armată. 


General Școinov pe arenă 


Otiţerimea rezervistă denumită O. 
Z. redeşteptată la un simţimânt na- 
țional şi anti-iudeo-marxist se de- 
clară solidară cu acţiunea ministrului 
de răsboiu la ambele congrese dela 
Plovdiv şi Sofia. 

Generalul Şcoinov preşedintele O. 
Z.-ului din Sofia şi sef al organiza- 
țiunei fasciste „Rodna Zaştita” e pro- 
clamat ca şet al primei, primind asi- 
gurarea generalului Lucov, că organi- 
zaţia sa şi aceia a generalului Jekov 
denumită „„Naţionalnite Leghieni”— 


Campania electorală legionară 
în judeţul Lăpuşna 


CHIŞINAU, 25. — In cadrul unet 
şedinţe solemna, ținută Duminică 23 
Ianuarie, s'a stabilit ordinea de bătae 
definită pentru campania electorală, 

Au fost numiţi șelii de sectoare şi 
şefii seețiunilor de votare. 


Hotărârile 


comisiunii 


pentru armonizarea salariilor 


Eri după amiază sa întrunit la 
ministerul finanţelor, sub preşedin- 
ministru subsecretar de 
"stat 1. Enescu, comisiunea pentru 


d-lui 


normalizarea şi armonizarea sala- 


riilor funcţionarilor publici şi pen- 


siilor. 


Au luat parte d-nii: R. Râmnicea- 
nu, secretar general; M. Şeleanu, 
preşedinte la Inalta curte de con- 
turi; Grigore Oghină, dierctor ge- 


neral al dir. contabilităţii g-le a sia- 
tului; Stancu Brădişteanu, preşe- 


dintele Federaţiei funcționarilor pu- 


blici; N. Schina, preşedintele aso- 
ciaţlei solidare a pensionarilor pu- 
blici; 1. Nisipeanu, preşedintele A- 
sociaţiei g-le a profesorilor secun- 
dari; D. Ţoni, preşedintele asocia- 
ției g-le a învăţătorilor; preot: Par- 
tenie, preşedintele asociaţiei g-le a 
clerului ortodox: inginer Costacea 


fapta crestinească a legionarilor 


din Horece a-Mânăstirei 


CERNAUȚŢI, 25. Legionarii din cul- 
bul sf. Ilie din. Horecea-Mânăstirei, 
Cernăuţi, au donat bisericii din satul 
lor o icoană frumoasă, în valoare 
de 1200 lei, reprezentând pe Arhan- 
ghelul Mihail, Siințirea icoanei sa 
tăcut Duminică în 16 Ianuarie crt, ln 
aţa unei foarte numeroase asistențe, 
Tot atunci a avut loc şi parastasul 
pentru pomenirea martirilor Ionel Mo- 


ţa şi Vasile Marin, morţi peniru cruce 
în credința leglonără, 

După încheierea slujbei religioase, 
a avul loc sub cerul liber, o şedinţă 
de cuib, la care a vorbit şelul munci. 
torilor despre însemnătatea mișcării le- 
gionare și necesitatea ei. Ca de obicei 
şedinţa s'a terminat cu jurăminte ; 
cântece, E O E: 
Q. DRUMUR 


preşedintele asociaţiei corpului P. 
T. 7; D. Mincu, directorul g-ral al 


; Casei pensiilor; M. Boambă, diree- 


torul contabilităţii ministerului fi- 
nanţeior; inginer Gabrieiescu, An- 
drei Ionescu, profesor Valeriu Gre- 
cu, profesor Alexandrescu, ]. Colta- 
loreanu şi I. Cerkess, 

In urma discuţiunilor avute sa 
stabiliţ normele Principiale de !u- 
cru în vederea încadrărilor, recu- 
noscându-se de membrii Comisiunii 
necesitatea unor documentări Statis 
tice privind toate categoriile de 
funcţii cu salariile respective, as- 
tăzi în vigoare. 

Pentru a se Putea examina In 
detaliu posibilităţile de aplicare a 
principiilor directive, privind înca. 
drarea pe Scara de Salarizare, cât 
şi influența asupra bugetului, sa 
luat hotărârea ca direcţiunea Puge- 
tului şi a contabilităţii generale a 
statului să ceară imediaţ tuturor 
instituţiunilor publice, tablouri nu- 
merice de toţi funcţionarii, cu spe- 
cificarea gradului şi salariului ce 
primesc în prezent. Aceste date vor 
servi la întocmirea de tablouri 
Statistice, care vor forma materia- 
lul de Incrn ai comisiunii în şedin- 
ţele viitoare, 

S'a Stabilit deasemenea ca până 
la obţinerea datelor de mai sus, 
comisiunea să se întrunească din 
nou Pentru a examina şi stabili 
principiile şi normele de lucru în 
vederea norinalizării şi armonizării 
pensiilor, 


| 


D. Comandant Legionar SERGIU 
FLORESCU, inspectorul regiunei a 2-a 
Chișinău, a citit un ordin de zi în care 
arată că în bătălia electorală din De- 
cembrie 1937, Basarabia a lost întrâ- 
nată — dintro serie întreagă de mo- 
live. Apoi, spre a corespunde marei 
misiuni legionare în lupta ce a fost 
hotărită, îndeamnă pe toți legionarii 
să-şi facă datoria — „spre a vă pulea 
pe drept, numi camarazii Eroilor |. 
Moţa și Vasile Marin”. 

După cilirea ordinului de zi, d. co- 
lonel V. Diaconescu, şeiul jud. Lăpuş- 
na, a arălat care este calea de urmat 
şi aminteşte de circulările Căpitanului 
în legăătură cu campania care începe. 

La stârşii, d. Ion Marinescu, instruc- 
tor Yegionar și ajutor al șefului de 
judeţ, a făcul repartizarea echipelor 
de propagandă, atât pentru Lăpuşna 
cât şi pentru jud. Orhei. 


Arestaţi câţiva dintre conducătorii 
acestor organizaţiuni paramilitare sunt 
condamnaţi la pedepse destul da mari, 
fapt care slăbea autoritatea genera- 
lului garant. 

Totuşi Krasnovski continuă cu pro- 
vocările. Un fost coleg de al lor, 
demisionat cu cinci luni în urmă, 
Kosturcov. — titular la departamentul 
comunicaţiilor — e condamnat la 1 
an închisoare „invinuit că ar fi făcut 
propagandă politică. 

Acest act nu putea îi admis de ge- 
neralul Lucov. 

Fiind refuzat — când a cerut eli- 
berarea imediată a lui Kosturcov — 
generalul Lucov a fost nevoit să pă- 
răsească departamentul pe care l-a 
condus cu mulţă pricepere peste 
ani, fiind înlocuit cu generalul Das- 
calov, comandantul garnizoanei Ple- 
ven. 

Masonul Krasnovski, lovit în amo- 
rul său propriu prin diferite mustrări 
e nevoit să demisioneze cedându-şi 
locul unui „frate” întru masonerie d, 
Nicolaev fost secretar general la Mi- 
nisterul de externe, iar în urmă mi- 
nistru âl Instrucțiunii Publice. 

In spatele generalului Lucov stă 
conştiinţa naţională a unei Bulgarii 
noui, iar în spatele lui Krasnovski, 
Marele Orient cu toate echerele şi 
şorturile lui. 

Situaţia guvernului bulgar e loarte 
critică, 

Miniştri Bârov şi Ogneanov şi-au 
înaintat dem'siile. E posibilă demisia 
întregului cabinet. 

lată explicația crizei 
Bulgaria. 


politice din 


Paul Petzi 


0 EEE E RR CP ERE E CCA E OS CER CE PE RE RR 83 


Adunarea parohiaă din Năsăud 


Adunarea parohială a credincioşilor 
ortodoxi din parohia Năsăud sa ținut la 
21 Ianuarie sub preşidenția preotului Ion 
Bunea, de fată fiind majoritatea mem» 
brilor. Cu acest prilej epitropia  paro= 
hială a prezentat contul de gestiune pe 
anul trecut, fiind aprobat în întregime 
S'a reliefat totodată - înfăptuirea unui 
deziderat vechiu — în decursul anului 
1937 — şi anume: zidirea şi terminarea 
bisericii din filia Sângeorz.Băi. 

In continuare epitropia parohială a 


prezentat bugetul pe anul 1938, în coloa- 
mele căruia s'a prevăzut suma de 518.006 


“lei pentru edificarea bisericii din Nă- 


săud, Edificarea unei biserici corespuna 
zătoare este suprema dorință a credina 
cioșilor ortodoxi din Năsăud, dar se sbat 
în greutăţi aproape insurmontabile. To+ 
tuşt se speră că în primăvara anului 
curent, lucrările vor putea fi începute, 
mai ales dacă inimile generoase vor 
sprijini acțiunea creştinească a acestui 
mănunchiu de credincioşi din Năsăud, 


insfârşit, Abason 


Ne-am ocupat acum câteva zile de 
«cazul» Abason dela Politechnică 


din Bucureşti, 

Eri la ministerul educaţiei naţio- 
nale s'a primit demisia d-lui pro- 
fesor E. Abasohn, din postul de 
subdirector al Politechnicei din 
Bucureşti, 

Această demisie a fost primită 
de d. ministru L, Petrovie), 


Rectoratul  şcoalei  politechniee 
comunică următoarele : 

D. ing. set cl. 1 Ernest Abason, 
demisionând din postul de subdi- 
tector de studii dela şcoala poll- 
technică Regele Carol II, din Bu- 
cnureşti, ministerul educaţiei naţio- 
nale a aprobat numirea în postul 
astte] devenit vacant a d-lui ing. 
Gheorghe Petrescu, conferenţiar al 
scoalei, 


m mr i a m i 


Dac n acad ae ic e e ip 


Ce m e i A i 


— 


reumatice! 


Junghiurile iţi turbură 
clipele cele mai plăcute. 
Dar de ce să te chinuieşti? 


GAR DAN 


A 
BAYER 
E suprimă durerile! 
E UN PRODUS » Bamgehu 


Camarazii legionari, prietenii lor, şi toți bunii Români 
sunteţi rugați să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


OTO CARPAŢI 


Str. Edgar Quinet 5 alături de Capşa 


pentru amatori, tilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile, 
Chemaţi-ne în orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 


Executăm iotograiii in orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
au reducere. 
„SINGURUL MAGAZIN ȘI ATELIER ROMANESC DE SPECIALITATE“ 


n n iii Hai „stlab alatieiu Ie. Plesca ... . i Piiescu 


VIZITAŢI — Ceasornicăria Românească | Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-adui! Elisabeta 41 +. Paul Eliganetă 47 OVimă vis de biciul Liimeăi -vis de Liceul Lazăr 


are apoape ERORI E EA SR SE E 80 0-A PCR a BE 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. Ioan Nou No. 1) 
BUCUREŞTI | 
EN-GROS =———= Telefon 3-81-66 =——— - 


Mare asortiment în : 


Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, Imprimate, Site, 
sar de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 


pole dă 


„i DETAIL 


Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


IRI CC ICON PP PTT DEPOT 1750 e OI RO 89 RP RR NR NR SETE 
Incălţăminte durabilă şi eltină 


CUMPĂRAȚI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. i! 

Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rejiur fvarte reliuse 


ZEI PRESEI | NE IP DN e ct esa ac 
Vestminte, obiecte 
bişșericeşti, bijuterii 


ieiefon 478/5350 
E, 


EDS » ş i 
Incălţăminte trainică 
pentru sezonui de iarnă 


Modele noui lucrate în ateliere propri 


„linirea“ 
Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinui V. VASILESCU 


Bucureşti, Str. Carol No. 46 
DEPOZIY DE ŞOȘONI Și GALOŞI 
„Tel, 54203 
„ODER 


+ DUsiilji SA. 


sr -. 


Vizitaţi Magazinul „Lămăsescu“ 


Str. Câmpineanu 70. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat su toate genurile de arme şi cartuşe. Fabrică 


de articole de vânătoare. 


Specialist în articole de pielărie şi cuţitărie. 
Articole de toiietite şi pariumerie 


| 
| 
| 
| 


REIASA E E ZE EEE SEE COTEI 
„PARAŢI Cu PREŢURI EFIINE? 


___ CROITORIA 
Nicu Vladescu 


Execută ireproşabil cele mai pretențioase comenzi 
B-DUL ELISABETA No. 73. TEL. 502/37 


CREŢULESCU FII 
Casa fondată 1884 


Bucureşti, Str. Carol No. 31. — Teleton 445|97 


ROM- CONIAC - LIQUEUR 


ŞAMPANIE 


HAINA DE LUX 
NOVA 


|stare rapa: | 


| Costinescu seriu: 


As 


c oloniz= le, 
naturale, Mez: 


i Incatajeți Gâimoriui Meindiaage | Comerţui Românesc 
Cumpărâ :d cela 


Consumul legionar Obor 


ŞOS. COLENTINA No. 8 
D:licatese, 


Fructe, Conserve Bragadiru ete. 


«BUNA VESTIRE» 


, TELEFON: 2.15.34 


Vinuri 
luri, Brâuzeturi, 


COOPERATIVA GENERALA 


„Geamul Homânesc“ 


Bucureşti, Calea Moşilor No. 25. Tel, 316-04 


Vinde geamuri, 


cristale, 


oglinzi, rame, 


Execută artistic orice fe! de montări de 
geamuri cu maeştri geamgii români 


D. dr. Costinescu 


Şi şoicrul Iilarci 


O scrisoare şi două declaraţii 


In legătură cu articolul d-lui Ion Wie- 
tor Vojen din numărul nostru de Sâm- 
bătă, am primit următoarele: 

3, O scrisoare a d-lui dr, Costinescu pe 
sare o publicăm în întregime deşi unele 
părţi ale ei ne-ar da dreptul să nu o îa- 
cem,; 

2, O pretinsă «declaraţie» a şoferului 
Filaret Popovlei, care ne-a fost remisă 
din partea d-lui dr, Costinescu, bătută la 
maşină şi semnată; 

3. O declaraţie, pe care o  posedăm, 
scrisă şi subserisă de şoferul Filaret Po- 
poviei, prin care arată ca falşă decla- 
raţia dela No. 2. 

Lăsăm publicul cetitor să judece ele- 
ganţa procedeului d-lui dr. Oostinescu, pe 
baza celor două «declaraţii» ale goferu- 
lui şi mai ales a stilului lor. 

Şi să judece cine are nevoie de lecţiile 
| pe care vrea să le dea d. dr, Costinescu 


SCRISOAREA 
D-LUI DR. COSTINESCU 


Domnule Director, 
Nu în baza unui drevt legal pe 


care îl am; ci în baza cinstitului a 
devăr.de care se vorbeşte mult, dar 
nu se practică; vă rog ca în ziarul 
d-voastră «Buna Vestire», în acelas 
loc în care am fost baljocorit să 
arătați că nici o dată, nici în casa 
mea, nici aiurea m'am îndemnat 30 de 
«haidamaci» (cuvânt al autorului ar- 
ticolului) să bată, să calce în picioa- 
re pe şofeurul Filaret, sau altul, pen 
tru că eralegionar.Că aşi fi strigat 
«<pune-ți mâna pe el că e legionar». 
Toate fiind pure invențiuni, urmate 
de ameninţări şi aprecieri lipsite de 
orice bună cuviință. 

Păcându-se rectițicările cuvenite 
vă rog să atrageți atenţia autoru- 
lui articolului, că cea dintâi datorie 
pentru ori cine este de a se informa 
exact asupra unei ştiri îmainte de a 
se da publicităjei, mai cu seamă în 
forma în care a fost dată. 

Primiţi vă rog domnule Director, 
asigurarea stimei mele 

DR. 1. COSTINESCU 
Str. Massaryk 31 


Pretinsa declarație a şoferului Filar:t 


Onor domnule doctor Costinescu 

cu profund respect, 

In ziarul «Buna Vestire> cu Nr 270; 
din 23/1/958 a apărut subt titlul «Şo- 
ferul Filaret şi Ministrul Costinescu» o 
relatare care vă arată pe d-voasiră, ca 
autor al unei bătăi şi călcare în gpi- 
cioare ce aş fi suferit ordonată de 
d-stră împotriva modestei mele pez- 
soane şi motivată de fapul că sunt le- 


| gionar, 


Dau cea mai formală desminţire, a- 


„cestei relatări, care este de domeniul 


pur al fanteziei şi care nu a existat 
decât în imaginaţia celui care a scris-o 

Nu am fost bătut şi călcat în pi- 
cioare absolut de nimeni şi tot timpul 
cât am staționat cu mașina în apro- 
pierea casei d-stre, nu am părăsit un 
singur moment volanul, am stat in 
maşină întreţinându-mă câtva timp cu 
şoferul d-lui Aurel Popescu Necşești, 
care îmi este prieten. La sosirea mea, 
am observat în colţul străzei în ime: 
diata apropiere a caselor d-stră un 
grup de câţiva inși, dintre care, ceva 
mai târziu, s'a desprins unul pe care 
nu l-am văzut niciodată şi care apro- 
piindu-se de maşina mea, m'a întrebat 


dacă sunt legionar, “la: răspunsul meu 
afirmativ s'a restras; 

Nu mult dupăsrețragerea sa, mi s'a 
spus de altă persoană, tot din acel 
grup, că ar fi bine să plec, căci se 
poate să fiu bătut, 

Am rămas însă pe loc,aşteptându-mi 
stăpânul, care n'a întârziat prea mult 
şi sa urcat în maşină împreună cu d. 
1. Dem. Popescu fost ajutor de primat, 
pornind spre casă, 

Ţiu să adaug, că nu mult după sosi: 
rea mea cu maşina a sosit şi d, |. 
Dem. Popescu cu o maşină de piaţă, 
însoţt de un număr de tineri cari av 
intrat în casă la d-stră, 

Declar că grupul de oameni pe care 
l-am văzut în colţul străzei şi după 
care s'a desprins persoana care ma 
întrebat dacă sunt legionar, este dife- 
rit de grupul care a sosit şi intrat în 
casa d-stră cu d, |. Dem. Papescu. 

Acesta este adevărul, așa sau pe- 
trecut faptele şi sunt foarte surprins 
cine şi-a permis să amestece persoana 
d-stră în acest imaginar scandal care 
n'a exstat, după cum am afirmat mai 
sus şi care este de domeniul fanteziei. 

Cu profund respect, 
(ss) Popovici Filaret, şofer 


Deciaraţia autentică a șoteruiui 
Filaret 


Domnule Director, 
Fiind chemat de d. comandant 
Vojen să dau lămurire asupra celor 
întâmplate între mine şi Dl Dr. 
Atlându-mă cu 
Maşina la Dl Dr Costinescu en Stă. 
pânul meu şi aşteptam în str. la un 
moment a venit un grup dintre care 
sau desprins un Domn care mia 
spus că să nu mai stau că voi fi 
bătut. Grupul acesta a eşit din 
curtea Dlui Dr Costinescu şi Gru- 


'pul a stat tot timpul în colțul 


Străzi. După ce sa retras Grupul a 
venit un Domn şi mia spus că in 
casă la Dl Dr Costinescu cineva 
ţipă în gura mare ca Stăpânul meu 
să mă dea afară din Serviciu că 
sunt Legionar. Declaraţia (bătută 
la Maşină) care Mi-a  prezentato 
DI. Comandant Voijen este falsă. Eu 
nu am scris aşa ceva 
Trăiască Legiunea şi Căpitanul 
POPOVICI FILARET, şofer 
Str. Sfântu Constantin Nr 30 A 
24.1.1938, 


INFORMAŢIUNI 


Examenele de licenţă pentru se- 
siunea Februarie a. c. la Facultatea 
de Drept din Bucureşti încep pe 
ziua de 3 Februarie 1938 şi vor 
continua conform programului ce se 
va afişa la Secretariatul Facultăţii: 


Studenţili Musceleni sunt convocați la 
consfătuirea ce se ține în palatul Medi. 
ciniştilor Vineri 28 Ianuarie c. ora 9 sea- 
ra, spre a se hotări reînființarea cercu- 
lui studențesc muscelean, 


ABSOLVENTA farmacie, caut post 
laborator, spital, dispensar, farma- 
cie, Capitală. A se adresa ziar. 


D. general adj. Paul Teodorescu, 
subsecretar de Stat al Ministerului 
Apărării Naţionale, în ziua de 22 
Ianuarie! a inspectat unităţile din Gatu 
pizoana Giurgiu. 


Adunarea generală a «Studentilor în 
limba şi lieratura franceză în şedinţa 
din 23 Ianuarie 1938 şi-a ales urmăloa= 
rul -cemitel legionar, fără contra can= 
didat: 

Preşedinte: Nicolae E. Constantinescu; 
vice președinți: Turcu Gheorghe, Ursu- 
lescu Dumitru: secretar general: Con= 
stantinescu Mircea; secretar de şedinţe: 
Aurariu C. Nicolae; casier; Ungureanu 
Corneliu; bibliotecar: Căpriță Gheorghe; 
membrii: Băltăneanu Angela, Lovinescu 
Horia, Palţi Ştefan, Bănică Victor; cen- 
zori: Marinescu Trubaduru, Butoiu Ion, 
Teguiani Gheorghe, + 

——— 

Consiliul Cercului Profesorilor 
Bctuzidari din Bucureşti este con- 
vocat pentru Sâmbătă 29 cor., orele 
6 în e la sediu în continuare pen- 

ApOLyarea demisiilor din Co- 
eri asociație, Importanţa or- 
gamă prezenta futu= 


PE 232240 39 


AVETI INC REDERE IN PRODUSELE ROMANEST 


VOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROMÂNESC 


Se găsește de vânzare mumai la farmaciile, drogueriile şi parfumeriile românești : 


| 


3 


„SIMBOL 


BUL.ELISABETA 49ETAJII 


RASMIRIŢA ARBITRI- 

LOR 

din comisia centrală a luat o întor- 
sătură destul de nostimă, Temându-se 
că protejatul lor lancu Ceaureanu, e- 
roul tragi-comic al diverselor întâm= 
plări cu haz şi fără, va fi condamnat 
de comisia superioară de apel — în pro 
cesul cu d. dr. Pucerea — arbitrii au 
început să se agite în fel şi chip, până 
ce, prin vorbe șoptite la răspântie şi 
mașinații murdare, au. silit pe membrii 
comisiei superioare să-și dea demisia, 

Credem însă că până în cele din ur- 
mă lancu Ceaureanu va trebui să dea 
seama de toate faptele sale rele făcute 
la lumină sau la întuneric, 


TURUL ROMANIEI 

— adică turul ciclist — pe anul 
1938 va avea loe în regia unui or- 
ganizator francez hotărît să-şi asu- 
me riscurile marei competiţiuni cl- 
liste, Aşa anunţă un cotidian spc 
tiv. 

Vom trăi şi vom vedea şi ruşinea 
aceasta aruncată în spatele nostru 
numai din cauza incapacităţilor de 
la federaţia de ciclism condusă de 
Cahanrache. 


TOMA AUREL 

rămas fără adversar în campionatul 
european din cauza fugii lui Weiss în 
America, va avea totuş prilejul să-şi 
recâştige titlul boxând în Belgia cu 
Patit Biquet. Numai dacă... 


RALLYE-UL MONTE 
CARLO 
a început, Din București au plecat 
cinci echipaje, dintre care două româ- 
neşti formate din perechile: ing. Col. 
ceag-C. Căpăţână şi Traian Scurtu. 
T. Manicatide. 


FEDERAȚIA JUGOSLA.- 

VA DE FOOTBALL 

se interesează foarte mult de e- 
ducaţia juniorilor săi. Daceea a 
Propus două matehuri: Belgrad — 
Bucureşti şi Timişoara — Belgrad. 
N'ar fi rău dacă s'ar perfecta mat- 
churile. 

F.R.F.A. 

a primit felicitări din partea federa- 
ției italiene pentrucă a fost admisă cu 
două echipe în Cupa Europei centrale, 
lar noi îi felicităm pe italieni, dar mai 
ales pe unguri şi austriaci, 


SPANIA NAŢIONALISTA 

va juca Dumineca viitoare la Li- 
sabPona cu echipa Naţională a Portu- 
galiei, 

Este primul examen serios pe ca- 
re puternica echipă a Spaniei îl dă 
dela izbucnirea revoluţiei naționale. 
ECHIPELE MAGHIARE 

se pregătesc serios pentru campiona- 
tul de primăvară reluând antrenamen- 
tele de câmp. La noi încă se crpează. 
PREŞEDINTELE ŞI SE- 

CRETARUL F.R.F. A. 

nu reuşesc să se întâlnească peun- 
tru a pune la punct nevoile ursen- 
te ale footballului românese. 


POLISPORTIVUL 


| Nonel Racovitză din lași susține cu 


toată ardoarea tinereţii sale, un club 
de hockey pe ghiață în capitala Mol- 
dovei, 

Clubul nu are decât membri omâni 
şi creştini şi deaceea ne grăbim să tri. 
mitem tânărului club urări de prospe- 
ritate, 

INSA 

pe lângă aceasta fi adresăm şi o în- 
trebare, Dece la matchurile cu  echi. 
pele străine — singurele matchuri de 
alifel — apelează la arbitrajul fonf al 
jidovului Bodingher? 

Nu poate găsi nici un român care 
să arbitreze jocul tinerilor Georgescu, 
Tărăbuţă, Ştefănescu, Nonel Racovitză? 


CLASAMENTUL FRAN. 
CEZ 


în urma ultimelor matehuri a luat 
următoarea înfăţişare:: 


Sochaux 18 14 3 148:11 31 
01. Marseille 18 8 8 2 36:24 24 
F. 0. Rouen 18 +9 6 3 33:22 24 
R. Strasbourg O 18 7 6 5 31:32 20 
01. Lens 18 6 7 5 28:35 19 
F. C. Antibes 18 5 7 6 24:21 17 
01. Lille 18 5 1 6 18:13 17 
= rr Roubaix 15 7 3 8 24:31 17 
0. Metz 18 4 8 6 28:32 16 
i, $. Cannes 18 4 1 71 31:30 15 
Racing Paris 18 4 1 1 29:35 15 
Excels, Roubaix 18 4 6 8 27:36 14 
Fives Lille  - 18 4 6 8 23:28 14 
Red Star LA i 5 
Valenciennes 1 52:42 11 


Scandalul dela Cernăuţi 


In avanteronica matehurilor de hockey pe ghiaţă dela Cernăuţi » 
semifinale şi finale ale campionatului naţional — am făcut un apel către 
publicul românese din capitala Bucovinei, arătând că este neapărată ne 
voe să se pună botniţă galiţienilor şi ueranienilor iredentişti, cari, masaţi 
în tribune la toate manifestaţiile sportive, fae viaţă amară tuturor echi- 
pelor româneşti. 

Scriind toate acestea nu mă întemeiam pe svon sau aievagosid pati 
necontrolate. Intâmplarea m'a dus de câteva ori la Cernăuţi, unde am 
asistat atât la matchuri de football, cât şi la matehuri de hockey pe 
ghiaţă, plecând de fiecare dată cu nesfârşită scârbă şi indignare. 

Mai ales finalele campionatelor naţionale de hockey pe ghiaţă dis- 
putate tot la Cernăuţi în primăvara anului 1934 au avut darul să mă ho- 
tărască să nu mai asist la nici un fel de manifestaţie sportivă din acest 
oraş. Adversarul cel mai periculos de atunci al cernăuţenilor -era tot 
Teleton-Club. Şi deaceea echipa bucureșteană s'a învrednicit atunci de 
cea mai cruntă adversitate din partea publicului neromân al Cernăuţi. 
lor. E greu să vă îachipuiţi cum ştiu să înjure şi să huidue jidanii şi 
ucrainienii. Şi mai greu este să vă daţi seama cât „de curajoşi sunt când 
se simt în turmă. Şi cât de criminali. 

Am văzut atunci câteva matehuri jucate sub teroare, capete sparte 
cu sburături de ghiaţă, impertinențe de jucători minoritari încurajați de 
conaţionalii lor. 

Am avut însă deosebita satisfacţie să văd înfrântă pe teren şi sportiv 
gaşca iudeo-uerainiană patronată de fostul prefect liberal Gheorghe 
Vântu. 

Dar cu câte eforturi, cu cât curaj, cu câte sacrificii ! 

Anul acesta, federaţia de specialitate a făcut din nou cinste Cernăuţi- 
lor fixând acolo campionatele naţionale de hockey pe ghiaţă. Cinste ne- 
meritată tocmai din cauza trecutului acuzator. 

Şi ceeace trebuia să se întâmple s'a întâmplat. 

Din nou neruşinările iudeo-ucrainiene s'au lăfăit în voe; din nou hui- 
dueli, din nou înjurături, din nou, lovituri, din nou laşităţi ascunse în 
spatele turmei. Numai că de data aceasta neruşinările de toate felurile 
au fost mai mari, mai neruşinate. 

Teletoniştii au fost bătuţi la patinoar, au fost bombardaţi în mașină, 
au fost bruseaţi la hotel. 

Şi denceea a fost inteligent şi motivat gestul lor de a se retrage din 
campioantul dela Cernăuţi, care nici nu se mai putea continua într'o 
atmosferă sportivă, nici nu le mai putea asigura integritatea corporală. 

Totuşi gestul telefoniştilor trebue să aibă urmări. 

In primul rând matehul restant trebue să se joace undeva, la Buvu- 
reşti sau în altă parte, în niciun caz la Cernăuţi. 

S'ar putea lua măsuri disciplinare şi contra echipei cernăuțene. E 
treaba întimă a federaţiei. 

Dar matchul trebue să se joace pentru a lichida campionatul. Iar ora- 
şul Cernăuţi — pentru publicul său iudeo-ucrainian rău educat şi duş- 
mănos — să fie radiat de pe harta întâlnirilor sportive de hockey pe 


ghiață. 
VIRGIL POPESCU 


" Vnlav-Baskotibal 
Programul cupelor de iarnă 


CUPA «INAINTE» (volley) 
Seria l-a 
V. S. C. — Juventus, ora 15,30, arb, 
d, Marinescu. 
Vergu — 1. P. P, ora 16 arb, d. Ma- 


CUPA <FANTINELLI (basket) 
Sâmbătă 29 Ianuarie 
O. C. B. — C.F, R. ora 20,30, arb. 
d. Ghiţescu, 
V., $. C. — E. F, A. ora 19,20, arb. 


d. Poenaru Bordea, teescu, 
Viitorul — A. C. T.. ora 21,30, arb.| Viitorul — O, C. B. ora 17 arb. a 
d. Andronache, Marinescu, 


A. $. Rahova — Radu Vodă, ora 18, 
arb. Teodoru, 
A. C. T. — Venus, ora 18.30, arbitru 


Duminică 30 Ianuarie 
Telefoane — Sp. Studenţesc, ora 19, 
arb. Dufescu. 


E i T-Pain 0 A 00 7 207 IE IERT EREI IIS RD SUF PI, 02700 DECIT ZI 


d, Bretean. 
CUPA «TITEANU»> (volley femenin) |. Seria II-a 
Duminică 30 Ianuarie Pebe — Telefoane ora 9 arb. d. An- 
dronache. 


Sp. Studențesc — Aurora, ora 10.30, 
arb. d, M. Marinescu, 
lureş — Start ora 11.30, arb. d. Măn- 


Av, Sportio — Bonaparte ora 10, ar- 
bitru d. Teodoru. 
C. F. R. — Inainte ora 11 arb. A, 


ciulescu, Mănciulescu. 

Macabi — Telefoane, ora 16.30, arb.| Aurora — Caraiman ora 12 gi 
d. Păduraru, d, Teodoru, 

Farma — Bonaparte, ora 1730, arb.] E. F. A. — A, S. A. ora 12.30, arb, 
d. Ghiţescu, | PR Marinescu, 


_—— 


Adunare generală i extraordinară 
la Venus 


Se aduce la cunoștința d-lor membri 
că au drepti de xot numai acei cu co- 
tizația plătită la curent, cu care scop 
se primeşie achitarea acestei cotizaţii 
la sediul Asociaţiei, în fiecare seară 


Primim cu rugămintea de a publica 
următoarea 


CONVOCARE 


In conformitate cu art. 26, alin, 3 


din statute, se convoacă o adunare ge- 
nerală extraordinară a Asociaţiei noa- 
stre pentru ziua de Duminecă, 20 Fe- 
bruarie 1938, ora 9 jum dimineaţa, la 
sediul său din strada Sfinţii Voievozi 
Nr. 3, 


In cazul când nu se va întruni nu- 
mărul de membri cerut de Statute, a- 
dunarea se amână pentru aceeaşi zi, 
la ora 10 jum,, când va avea loc cu 
numărul de membri prezenţi, 

La ordinea zilei propuneri bugetare 
în raport cu rezultatele formulei de 
campionat, precum şi măsuri de luat 
în viitor față de schimbarea acestei 
formule, având în xedere că în luna 
Iunie 1938, deci înainte de adunarea 
generală ordinară din Septembrie 1958, 
comitetul urmează să facă noile anga- 


cătorilor, 


între orele 19—21 până în ziua adu- 
nării generale. 

Membrii absenţi pot fi reprezentaţi 
prin procuri yizate de comitet conform 
dispoziţiunilor statutare, 


COMITETUL 


Campionatele regio- 
nale de box amator 


Inscrierile la campionatele de box 
amator [ale regiunii Muntenia sau iu- 
chis ieri. Astăzi Joi 27 Ianuarie şi 
mâine va avea loc vizita medicală, far 


Sâmbătă se va face cântarul și trage- 
10 17:35 11| ţări şi prelungiri de angajamente ale | rea la sorți a matchurilor prelimi- 


varii. 


BUZDUGAN 


artistice 


DTU-ROYAL 


folograţii exclusiv naucusaorra 


(LA CINEMA CADITOL) 


Vaiorificarea grâuiui 


Pe ziua de ieri am puiul inregistra 
două ştiri în legătură cu valorilicarea 
grâului pe care o lace statul prin 0O- 
ficiul pentru valorificarea grâului. 

1. Actualul regim de valorilicare nu 
va suleri nicio modilicare, desmin- 
țindu-se toate svonurile în acesi seus, 
Prima șacluală se menţine până la 10 
Februarie a. e 

2. banca Naţională este autorizată 
a (inca, din londul de valorilicare, 
lunar câle 4 milioane lei la dispo- 
zitia ministerului Cooperaţiei „in ve- 
dereu organizării şi controlului ope- 
rațiunilor de valoriticare”, 

păcesi lond va li adminisiral şi 
întrebuințat prin derogare dela dispo- 
ziţiile legii - contabilităţii publica”. 

Pentru a lămuri pe cititorii vom da 
câteva relațiuni. 


bani de fiecare kilogram de făină ieșit 
din moară. Deci este un impozii pe 
care îl plătim cu fiecare bucăţică de 
pâine mâncată şi cu liecare lingură de 
tăină folosită în gospodărie, 

EI este calculat a suporia o pri- 
mă la grâu multi mai mare decât ce 
se dă în realitate și atunci dă, în 
liecare an, excedente foarte mari, 

Acetse excedente au fost lolosiie o- 
dală pentru acoperirea de perderi cau- 
zate de incompetința unor funcţionari 
recrutaţi pe criterii de lamilie şi club, 
altă dată s'au dat sume în fieful e 
lectoral al ministerului şi ajutoare di- 
feriţilor acoliţi politici, 

Deciziunea care s'a dat ieri ne iace 


Prelungirea termenului 


pair preshimbarea moietelor 
meta ice de 10 ie: 


Ministerul de finanţe a 
făcut cunoscut administra- 
iilor financiare că prin 
jurnalul consiliului de mi- 
miştri No. 4006 din 23 De- 
cembrie 1937, termenul de 
circulaţie al monetelor de 
100 de lei de argint qua- 
ternar a fost ie ai 


Producţia 


Estimaţiunile asupra producţiei de 
„Ahăr de trestie se ridică la 19.996.242 
Mt. față de 20.025.284 IM, în campania 

ecedenlă. Producţia de zabăr alb 

India Britanică se ridică la 1,5 
milioane tone, faţă dle 1,24 milioane 
one. Producţia de zahăr japoneză e 
socolită la 1,32 milioane IL, faţă de 
1,19 milioane 1t., în anul precedent, 
Producția mondială de zahăr din 
sicelă se estimează la 10.818.928 1, 


—— 


până la data de 28 Fehrua- 
rie 1938 inclusiv. 

In acest interval ele vor 
fi preschimbate numai de 
către Monetăria Naţională 
din Bucureşti, str. Fabrica 
de chibrituri No. 22. 

Trimiterea monetelor la 
Monetăria Naţională se fa- 
ce dă sale grava poştal. 


“de zahăr 


faţă de 9.895.458 It. în campania tre- 
cută; 

Creșterea producției de zahăr din 
sieclă se constată în mod. esclusiv 
în Emropa, în timp ce în Canada și 
U. $. A. producția a fost mai miră 
decât în anul precedent. 

Producţia totală mondială de zahăr 
pentru campania 1937—1938 se ridică 
la 30,815,170 1, față de 29920742 |, 
crescând, prin urmare, cu 894.428 tone 
în comparaţie cu anul trecut, 


ger pe 


Noui comisii interimare 


Au Jost confirmate de călre minis- 
terul de industrie şi comerț, următoa- 
rele comisii intertmare: 

CAMERĂ DE COMERȚ ŞI INDUS- 
TRIE CLUJ 
Comercianţi: dr. loan Munteanu, 
Enescu luliu, Boeriu Iacob,  Dobrotă 
Dumitru; Industriaşi : ing, Farcaş An- 
drei, Corondan Gheorghe, Chifor Va- 

sile, Pascu Ilarie. 

CAMERA DE COMERŢ ŞI ÎNDUS- 
TRIE ORADEA 
Comercianţi: Botezatu Gheorghe, Mi. 
hail Teodoreskcu, Șerban Pavel, Andru 
Virgil, Gheorghe Cârje;  Industriași: 
Popa Teodor, Faur Mihai, Balog Ludo- 

pic, Țapu Teodor, Petrovici Mihai, 

CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUS- 

TRIE SILISTRA 

Comercianţi:  lon  V. Fundăneanu, 
Dumitru N. Carseli, Matos Arabagia, 
Tănase Nicolof; Industriaşi: Gioga D. 


== 


Culianu, Nicola: A. Zlatarof, lusnin Se- 
[zi lon Ionescu, 


CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUS- 
TRIE TULCEA 


Comercianţi: lon Nicolau, Manole Di- 
mitriu, Nicolae Petrov, Constantin lor- 
dache, Nicolae Amortitu;  Industriaşi: 
Ștefan Cazacof, loan  Rusef, lordan 
Gherorghief, Constantin Panaitescu, 
Hartzan Ivan, 


Fondul de valoriiicare este suma !să credem câ se continuă 
care se adună prin perceperea a 90 ! 


sistemul 


şi deci cu drept am ținut să lămurim |” 


lucrurile pentru a pune în gardă pe 
ministrul chemat a da aprobările şi 
în acelaș limp a lace atent pe contri- 
buabil la ceace se petrece cu banii 
pe care îi plăteşte din greu în Ile 
caro dimineaţă odată cu prețul pâi-] 
nei pe care o cumpără şi a făinei 
ue care are nevoie în gospodărie. 

Nu de alta, dar acuma când e vorba 
de eltenire noi crezusem că ar Îi bine 
să se renunțe, în acest scop, şi la 
aceste excedente creiate prin majora- 
rea prețului cu 0.90 bani la kilogramul * 
de făină, Se vede că este greu de re. ; 
nunțat la um fond care se cheltuește 
tără respectarea legii, contabilităţii pu- 
blice, Deci nu mai insistăm. 


BURSA 


6 lanuarie 1938 
era DEVIZELOR 


Paris 330—M6 
New-York 98.15 —-100.15 
Londra” 489.50—499.50 
Olanda 53.60—56.10 
Elveţia 22.70—23.15 
Bruxelles 16.65—12— 
Varşovia 18.65—19,5 
ltalia 5.19.6b —5.19,66 
Pengoe 26.50—27,50 
Viena 25.50-—27.50 
Kor. 344 —351 


La cursurile de mai sus, se adaugă 
prima de 38%. 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAŢIONALA 

Fres. îrcs, 3.30—5.45 (2) 
Lira Palestineană 489.50—499.50 (x) 
Kor, Suedeze 25.25—25,75 (x) 
Lira italiană 519.66—519.66 (x) 
Zloţi 18.65—19.0 (x) 
Otomana 81—85 (x) 
Belgas 16.65—17 (x) 
Kc. 3.44—551 (x) 
Schillingi 25—26.50 
Elveţia 22.70—23.15 (x) 
Dolari 98.15—11.15 (x) 
Olanda 2 54.30—55.30 (2) 
Dinari „tes. 
Peng5 20,50—27, 
Drahme e pa 


La monedele mai sus însemnate (x) 
se adaugă un plus de 38% atât la 
vânzare cât şi la cumpărare, 


VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci lrancezi 1.00—7.50 
Lire sterline aur 1650—1710 
Dolari 205—215 
Fiorini olandezi 119—120 
Napoleon 1360—1390 
Leva 1,50—1 „73 
Shilingi 361/1—38 
RER e 341/2—36 


Ve. Care Tăs alese știri ja':se 


vor fi pedepsiţi conform legii alarmismuiui 


Din partea ministerului de finanţe .ţiile statului de a nu plăti cuponul 


primim spre publicare următorul 
Ministerul de linanţe, fiind informat 

că anumite persoane răspândesc în 

bursă ştiri falşe privitoare la inten- 


Prețuriie de engius pentru articoie 


alimentare 


26 Ianuarie 
CARNE 
Carne de vacă cal. | kgr 
Carne de vacă cal. Il kgr. 
Carne de vacă cal, LII kgr 
Carne de mânzat kgr. 
Carne de pore kgr. 


20—22 

16 
15—21 
27—55 


Osânză kgr. 31—33 
Slănină kgr, 30—31 
PEȘTE 
Biban kgr. lei 18—28 
Lin kgr, 20-—30 
Mărunţiş kgr. 10—12 
Somotei până la 1 kgr. 20—3%0 
Ştiucă până la 1 kgr, 20—40 
PASARI ŞI OUA 
Găini la rând buc. lei 45—55 
Gâşte la rând buc. 70—80 
Raţe la rând buc, 40—50 
Pui la rând buc, „ 28—30 
Ouă de găină suta lei 240- -260 
ZARZAVATURI 
Cartofi kgr, lei 2.505,50 
Ceapă kgr. 7—9 
Fasola uscată kgr, 8-12 
Morcovi kgr. 5—7 
Praz snopul 6—10 
Păstârnac kgr. 5—7 
ie suta buc, 300—400 
sturoi funia 8—18 
Zarzavat de supă suta leg. 140—160 


lei 24| Pere comune kgr. 


în Capitală 
FRUCTE 
Mere comune kgr. lei 4—8 
8—12 
Pentru preţurile de detaliu se adau- 
gă 30 la sută faţă de cele de mai sus. 
Cantitățile de cereale, lemne şi vin 
vândute cu specificarea prețurilor, din 
ziua de 25 Ianuarie. 
Grâu 215.200 kgr. 5, 10 lei kgr. (preţ 
mediu). 
Lemne de foc 113.300 kgr, 
kgr. (preţ mediu), 
Vn 10.000 kgr., 7 lei kgr. 
diu), 


0,70 lei 


(preţ me- 


pe Februarie Ja Rentele C. A. M., cu 
intenția vădită de a dăuna creditului 
public şi a înșela buna credință a 
oamenilor, alunci când este îndeobşte 
şiiui că provizioanele pentru plata a- 
cestor cupoane s'au constituii și se 
constitule automat și cu anticipație 
din veniturile Casei Autonome a Mo- 
nopolurilor, a dispus cercetarea cazu- 
lui și pedepsirea autorilor acestor 8vo- 
nuri conform ib»gii alarmismului, 


Monetele de 250 lei nu 
se retrag din circulație 


Ştirea apărută în unele 
ziare că monetele de 250 
lei se vor retrage din cir- 
culaţie până la 28 lanua- 
vie 1938, nu corespunde 
realităţii. 

Monetele de 250 lei, con» 
tinuă să aibă mu Circu- 
latorie, 


XX 


italo-român 


ROMA, 26 (balcan orien- 
te). — Din cercurile consu- 


Vatului Italian se preco- 


nizează încheierea apropi- 


ată a unui nou acord co- 
mercial italo-român, care 


va fi însoţit de o nouă con- 
venţie de clearing. 

Prin noul acord econo- 
mic se vor da României a- 


celeaşi avantagii pe care 
le-au acordat Jugoslavilor. 
Se va favorisa în special 
exportul de cereale, olea. 
ginoase, produse petrol. 
fere şi derivate româneşti, 


| precum şi exportul de vite 


româneşti din Ardeal, care 


acum 5—6 ve 4sa- 
tâietate pe posi A Ticitei 
de Nord, 


«BUNA VESTIRE» 


” VECHEA ICOAIA 
DUPLOVYETrI 


SA MUTAT 


STR. CAROL 6o. ET 
ASCEHIOR . TEL..45907 


TAXELE REDUSE, 


- pia 


99 
MARTIN BILINSKY 
MAGAZII! CREŞTIN 
Developează, măreşte, re. 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori 
CALEA VICTORIEI No, 38 
cu cra a pr ete 


aleton 


Greva dela Aadainia 
comercială a luat sfârși 


Greva dela Academia 
comercială a luat sfârşit, o 
dată cu acordarea seziunii 
de examene în Februarie 
pentru toţi studenţii Aca- 
demiei de către Consiliul 
profesoral din 25 crt. şi cu 
luarea în consideraţie a ce- 
lorlalte puncte în Consiliul 
ce se va ține Marţi | Fe- 
bruarie 1938. 

Cursurile au fost reluate 
în mod. moral. 


EA 


După ce vom cunoaşte 
rezultatele vom aviza, 


Instalarea d-iui 


iuviceanu la Uniunea Camereior!! 


Există o problemă 


atunci când vrem să cumpărăm 


0 stofă 


de cabhtate? 


Da!, pentru că este greu a o identifica şia fi sigur că am făcut o cumpărătură bună, 


Pentru cine cumpără însă dela depozitele „INRO“ 


problema este rezolvată, pentrucă se grasă căutat proveniența, 


și calitatea ştofeior 


„ON MINCULESCU, Piaja 6. A. ROSETTI 2 


(ia statue) etaj 1. 
9 


W. SCHERG & 


pentru doamne, domni, copii și militari şi Îi ÎL, (UTA pentru domai 


PREŢURI DE FABRICA — ABSOLUT FIXE 


RADU 


Eitineşte viaţa 
Calea Victoriei, 81 
Lei 21 Pânză „sunau 
29 Batist gloza pe Hatere 
24 Finet ssncea 70 a, tn 
68 Pânză „„atru Satate 
78 Pânză [+ Sari, 
* 48 Picheturi „, oaponâe 


65 Poplin., pie camay 


i 23 13 Cârpe pentr Bucătărie 
29 Chiloţi nus paza 


29 Ciorapi și Dume 
88 Flanele „2, 

26 Ciorapi puzatest La 
280 Treninguri Sete, 4, 
360 Mătase ppatse Plipimi 

18 Cravate +, matase La 
130 Pulovere , 

65 Şalnuri se acu Barbitegi 
250 Pijamale p.. s, 
158 Perdele za ce în n 


Ce: 


Incurajați, industria 
comerțui. Pontâuesce 


Gh. Stetănescu- 


agr: Cole 


Eri dimineaţă a avut loc la Uniu- 
nea Camerelor de agricultură instai- 
larea d-lui Gh. Ştetănescu-Goiceanu, 
preşedintele Uniunii Camerelor agri- 
cole. 

Au luat parte d-nii: Fianu, Dăs- 
călescu, L. Burada, Ştetănescu- Amza, 
Costel Dumitrescu. 

D. Burada dă citire decretului de 
dizolvare şi numirea comisiei inte- 
rimare. 

D. ministru al agriculturii declară 
instalată comisia. 

Primul ia cuvântul d. Gh. Ştetă- 
nescu Goiceanu: 

D-sa spune că nu vine la condu- 
cerea Uniunii cu prejudecata ştiinţei 
formale, nici cu pregătirea scolastică 
a profesionistului. 


Vin însă, în fruntea unui coman- 
dament agricol, cu pasiunea tehnică 
a originei mele de ţăran. 

Nici una din marile taine, care a 
împins lumea spre civilizaţie şi pro- 
gres n'a fost desăvârşită decât de 
acea pornire năvalnică a omului de 
gând bun; şi eu cred cu îndărătnicie 
in elementul suiletesc şi că fără acest 
imponderabil fapta nu are viaţă vie. 

liniunea Camerelor de agricultură, 
organ profesional de îndrumare şi 
control, are de obiect, şi-i revine sar- 
cina de a ridica agricultura romă- 
nească pe planul ştiinţei moderne şi 
de a promova plugărimea într'un! fac- 
tor economic raţional. 

A mai vorbit, apoi, d. L. Burada 
şi d. ministru al agriculturii. 


LD CCI IEC E 7753: SE DOI 2 ATENTIA PCI SI TOT RE Da IE, DRE P NAT AD BCAERA  ICZCEEARI SD PEIT ESEEL D9A, SP 2 ZIP RER IE 


Lucrările consiliului superior 
al cărților funciare 


Eri la orele 10 dim. s'a întrnit sub pre- 
gedinţia d-lui Aurel Baciu, subsecretar 


| de stat la ministerul justiţiei, Consiliul 


superior al cărţilor funciare, 

Au asistat la şedinţă d-nii Viotor Pop, 
consilier la Inalta curte le casație, M. 
Eliesou, consilier la consiliul legislativ, 
Erast Grinţescu, directorul cadastrului 
şi S$. Brădeanu, 

D. ministru Baciu a relevat însemnă- 
tatea introducerii cărților funciare pen- 
rt uorganizarea economiei naţionale şi 
consolidarea claselor rurale, eşite din le- 
gile de reformă agrară. 


D. $. Brădeanu, a tăcut o dare de sea- 
mă despre mersul lucrărilor, arătând ab- 
negația şi tragerea de inimă cu care toţi 
membrii comisiunilor şi-au făcut dato- 
ria. D-sa a schițat deasemeni program] 
lucrărilor viitoare ce s'ar putea realiza 
în cadrul prevederilor bugetului 1938-39. 

La orele 12 d. ministru Baciu a ridicat 
şedinţa, asigurând membrii Consiliului 
cărţii funciare despre solicitudinea actua- 
lului guvern în privinţa desăvârgirii 
marei reforme, care va avea un rol ho- 
tăritor în viitoarea organiazare a Statu. 
lui român, 


Orice tânăr care ţine să-şi croiască un drum drept 


în viață, trebue 


TARI şi 


să citească lucrarea socială 


SLABI 


de PETRE GEORGESCU-DELAFRAS 
Directorul Editurii «CUGETAREA» 


«DARI şi SLABI» are darul să revizulască multe cunoştinţe și 
să dea alt zitm de viaţă tinerelo» caractere. (Universul). 
Rămâi uimit de olaritatea și de logica ca care d. Georgeseu- 
vede și judecă totul. (Frantul). 
ne descoperă un caracter și ne desvălue o voință de-a 
ajunge prin propriile sale forţe. (Viitorul). 


Del 


| Blânaâria „i 


» A DIOZA 


Emil Jugureanu 
INGINER ELECTRIC AN şi 
HADIOELECTRICIAN k. S. E. 
Str. italiană, 19. BUCUREŞTI 
Telefon + 2.54.57 


APARE TE de HADIO: Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABORATOR. Cele mai moderne instalaţiuni 
pentru reparații şi se giaie + de precizie, 
Serviciul la domiciliu. Preţuri „corect calculate. 


pm 


Caâmă&r. z£ ; şi prietenii legiomarilor 
Cămăş,, cravate, pijamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 20, toate magazinele cuaceașiarticolef 


N îl y%* 


DUMITRU BC BORCEA București Tel, 3.54.66 Ca'ga Victorie (14 
E NIZIISER SIE | EECDAZ IO NR RI PPR, > PAC PAIE DEEP "EIN 7 80 PARIETALE 


BLANURI FINE 


CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEȚI PROCURA 


La Costică Mihâileseu 


Strada Coiţei 44 Bis fostă Stinţilor 


UEDIMERTEED 
Piăpumăria şi 


apiţeria VA SILE CIOBANU 


Bucureşti, — Str. 11 lunie No. 28 
Coniecţionează lucru garantat, cu prețuri convenabile 


„PRIMAXIM” 


EI + pă ROMÂNEASCA Str. Smârdan 41. Bucureşt 


Lămpi felinare <Maxim», <Petromax» şi <Aladdin», Sobe 
de încălzit cu Petrol. Lustre şy Materiale Electrice 


Aparate de radio în rate lunare 


— 


Magazinul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1j4 


Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stofe 
şi mătăsuri fine pentru toalete, elegante 


"OPARID“ 
Petre Gaârieanu 


Sir. Coijţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 
Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 


pn CI EC sia 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi oprga i cele mai 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj 1. 


TELEFON: 


reten 
UCuU 


: 5.08124 


EI E PERII ZII LA 
Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 


La Balonul Albastru 
Strada Carol No. 62 


Articol : 
Vinde eftin cole pentru Şcoli, Nunţi, Botezuri 


Manufactură Contecţiuni, Incălțăminte 
BE] PTO2UF8 
„307 IO ai AP ISU IE, IPEE e 7300 EAI 7, PRE 2 EET SERIE: IEZI 2328 


TECHNICA GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 
BUCUREȘTI | za em fica No. 16—18 


INTREPRINDERI MECANICE ELECTRIC 
SANITARE Ş DE INCALZIRI CENTRAL 


RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


———= CU PREŢURI CONVENABILE 


DP e 


Sâmbătă apare manifestul noului partid hașist. D.N. N. 
Săveanu irevocabil demisionat din partidul iibzral. 
Atitudinea d-lor Gh. Tătărăscu și Inculeţ 


Sâmbătă seara, printr'un 


Trenul pilot al d-lui Gh. 


manifest se va anunţa o- Ţătărăscu a fost deci pus 
ficial, alcătuirea noului în mişcare, deşi oficial a- 
partid «liberal H», odată' celeaşi cercuri anunţă că 
cu publicarea actului său! atât fostul preşedinte de 
constitutiv consiliu şi d, Inculeţ, păs- 


Incă de eri, ziarul nostru a a- 
nunțat ruptura inevitabilă şi de 
mari proporţii în sânul partidu- 
lui liberal, frământat continuu 
dela reîntregire de o întreagă 
gamă de nemulțumiri. 

De astădată, comunicatele o- 
ficiale cu disciplina, tradiţia 
ete., etc., se pare că nau mai 
avut priza hipnotică asupra ca- 
drelor în fierbere, 

Partidul liberal coboară după 


D. DINU BRATIANU 


70 de ani, căire remiza vehicu- 
lelor politice scoase din circula- 
ție, adică alături de averescani, 


conservatori şi alte câteva sfă-, 


râmături de fierărie veche. 

Haosul din organizaţiile 
liberale moldovene şi ba- 
sarabene, aduc cu certitu- 
dine căderea d-lui Victor 
lamandi la laşi şi lon In- 
culeţ la Chişinău, 

Cu alte cuvinte, după alege- 
rile generale din Martie curent, 

rtidul naţional-liberal se poa- 
n idea defintiv lichidat în 
ambele provincii. 

In Ardeal această lichidare a 
avut loc cu ocazia trecutelor a- 
legeri. 

CONSFATUIRILE DE A- 
SEARA 

La locuinţa d-lui Petre Ghia- 
ță a avut loc aseară consfătui- 
rea grupului H., la care au luat 
parte şi o serie de fruntaşi ai 
partidului liberal, cari nu apar 
țin grupării. 

Şedinţa a ținut până la orele 
12 noaptea, fixându-se progra- 
mul noului partid la care au a- 
derat toţi cei prezenți în frunte 
cu d-nii Vasile Bârcă și Petre 
Bejan foşti subsecretari de stat, 
hotărându-se în acelaşi timp ca 
Sâmbătă să aibă loc şedinţa de 


trează deocamdată o tota- 
lă indifirenţă faţă de ac- 
tuala conducere a bătrâ- 
nului partid şi o atitudine 
«de espectativă» faţă de 
noua mişcare liberală. 

Prezenţa d-lui Vasile Bâr- 
că, şi a câtorva intimi co- 
laboratori ai d-lui Gh. Tă- 
tărăscu în mişcarea d-lui 
Ghiaţă, credem însă că 
este mai mult decâţ sem- 
nificativă. 

Credem că abia Sâmbătă, con- 
ducerea partidului liberal "va 
putea fi în măsură să aprecieze 
spărtura din sânul organzaţiilor 
sale. Și credem că ea va avea 
proporții mult mai mari decât 
părea la început, 

De relevat, că cercurile hașis- 
te anunţă foarte multe adeziuni 
ale preoților și învăţătorilor cari 


au aparținut vechilor cadre li- 
berale. 

D. N. N. SAVEANU DEFI- 
NITIV DEMISIONAT 
Cu toate desminţirile da- 
te de conducerea partidu- 
lui, d. N. N. Săveanu fos- 
tul preşedinte al Camerei, 
este irevocabil demisionat, 

De altfel faptul că d. Ra. 
du Săveanu şeful organi. 
saţiei liberale de Putna 
este unul din semnatarii 
actului constitutiv al nou- 
lui partid, credem că este 

destul de eoncludent. 

Pentru Duminică, au fost con- 
vocaţi la Bucureşti de către con- 
ducerea noulu partid toți foştii. 
prefecți, deputați şi senatori li- 
berali. 

Suntem în aşteptarea 
trenului următor, în care, 
d. Dinu Brătianu va distin- 
ge poate la ferestre încă 
o serie „din foştii săi cola- 


LI 
După o existenţă de pes- 
te 70 de ani, partidul li- 
beral a murit. 
STILEX 


O circulară a mişcării 
legionare 


„Omul ș. 


Mişcarea legionară a dat aseară 
Circulara No. 128, — <Omul şi po= 
gonul» — pe care o publicăm mai 
jos: . 

«Este cunoscută de toată lu- 
mea campania de minciuni, de 
uneltiri, de calomnii de care a 
fost. însoțită Mișcarea Legionară 
dela începutul ei şi până astăzi. 

Când armele teroarei, -ale în- 
chisorilor, ale provocărlor, ale 
proceselor, ale loviturilor bru- 
tale au încetat de a mai func- 
ționa, au început să funcţioneze 
armele calomniei şi minciunii. 

Aşa a fost soarta mişcării 
noastre: să le înfrunte pe a- 
mândouă şi să crească mai pu- 
ternică şi mai mândră în ciuda 
duşmanilor din ce în ce mai dis- 
perați. 

Nu sunt obişnuit să răspund 
acestor calomnii cu intenția de 
a lămuri opinia publică, deoare- 
ce, cine la această oră mai crede 
în calomniile aruncate asupra 
mişcării legionare, acela nu mai 
merită nici un fel de lămurire. 

Nu răspund, ci fixez aici pe 
calomniator sau cuibul său, 

Domnul care a afirmat că noi 
am tăcut propaganda în județul 
Dolj, mergând priv sate şi pro- 
mițând oamenilor averile alto- 
a, sub lozinca comul şi pogo- 


pogonul' 


avem noi şi alte chestiuni de lă- 
murit. Pe domnul amintit mai 
sus, Mişcarea noastră îl somea- 
ză să facă dovada afirmaţiunilor 
calomnioase. 

In ce mă priveşte eu voiu face 
în orice oră dovada cercurilor în 
care a lansat calomnia. 

Pentru încheere o lămurire: 
Mişcarea Legionară nu va lua 
pogoanele oamenilor mai multe 
sau mai puține, adunate cu tru- 
dă, gospodărie şi economie. 

Va lua însă pogoanele şi ave- 
rile acumulate în mod necinstit 
prin defraudarea banului pv- 
blie 

* 


O altă calomnie lansată din 
cercurile minciunii şi uneltirii: 

Mişcarea Legionară vrea să 
nimicească bătrânii  luându-le 
pensiile. 

O alta, aruncată de un înalt 
personagiu, al cărui nume dacă 
e nevoie îl pot trece într'o cir- 
enlară viitoare şi cu toate deve- 
zile necesare: Legionarii sunt 
comunişti. 

Vă întreb pe toţi: 

Cât timp mai sunteţi dispuşi 
să credeți că prin asemenea 
mijloace  necorecte veţi putea 
învinge Mişcarea Legionară? 


constituire a noului partid po- | nul» se numeşte Nolică Tătără-! CORNELIU Z. CODREANU 


litic pus sub şefia d-lor Petrz 
Ghiaţă și Petre Bejan. 


seu, fratele fostului prim-minis- 
tru. Cu această familie mai 


Informatiuni paoiitice 


COMUNICATUL Nr. 15 

Mareşalatul Curţii Regale face cn- 
moscut următoarele: 

In ziua de 26 Ianuarie 1938, Maies- 
țatea Sa Regele a primit în audiență 
de lucru pe: 

D. Radu Irimescu, 
şi marinei. 

D. dr. G. Banu, ministrul munci, 
sănăt ţi şi ocrot'rilor sociale. 

D. Stan Ghiţescu, ministrul coope= 
raţiei. 

D. Octavian Goga, preşecintele con» 
siliului de miniştri. 


ministrul aerul 


“Tineretul fostului partid naţional libe- 
ral «Gheorghe Brătianu», ţine adunare 
extraordinară azi Joi 27 Ianuarie a. e, 
la ziarul «Mişcarea» din Pasajul Român 
23, pentru a lua importante hotăriri, 


Ministerul de industrie şi comerţ a 

trimis luturor prefecţilor, următorul or= 
din: 
» Fiind informaţi că unii proprietari 
ai fabricelor ce funcţionează în județul 
dv. au luat măsuri de închidere în- 
treprinderei pentru diverse motive, iar 
aliele au lost deasemenea închise în 
scopul de a fi vândute, vă rugăm să 
binevoiți a ne comunica de urgență 
care este situaţiunea acestor întreprin- 
deri în județul dv. indicându-ne în ta- 
blouri, numele, felul fabricei şi lo- 
calitatea unde funcţionează, 

Răspunsul dv. va îi neîntârziat, 

Guvernul a încheiat un cartel e: 
lectoral cu partidul naţionalist de- 
mocrat al d-lui prof. Iorga şi tra- 
tează cu d. Hans Otto Roth pentru 
încheierea unuia cu saşii. 


D. Iuliu Maniu va face declara» 
țiuni politice Duminică la Cluj. 

Comisia centrată electorală va so- 
luționa astăzi ultima întâmpinare a 
d-huii Iuliu Maniu. 

D, Eduard Mirto aq demisionat din 
Prontul Românesc. 


D. Vintilă Paraschivescu a fos3 in- 
stalat eri în calitate de preşedinte al 
Oiiciului najional de turism. 


Azi dimineaţă a avut loe un con- 
siliu superior al armtei sub preşe- 
dinţia d-lui general Ion Antonescu. 


D. Const. Radovici, fost secretar ge= 
neral al partidului agrar a trecut la na- 
țional-creştini, 

Primirea sa făcut la prefectura ju= 
dețului Ilfov în prezența ministrului 
agriculturii şi prefectului de județ pre- 
cum şi în fața funcționarilor prefec- 
turii. 


P. Ss. Organizațiile jude- 
ţene vor înfiinţa o poliție 
' specială având a se ocupa 
cu descoperirea nucleelor 
'care lansează calomnii. 

Pentru a ajunge la rezul. 

"fatul dorit orice legionar 
'va lua numele şi adresa o- 
ricărui  transmiţător de 
veşti calomnioase şi îl va 
transmite Centrului poe, 
tru a putea urmări firul 
pâmă la capăt, 


Întâmpinarea partidului „Lotul 


pentru Țară” la 


comisia centrală 


electorală 


D. ing. Gh. Clime a introdus ur- 
mătoarea întâmpinare comisiei cen- 
trale electorale; 

„Cu onoare vă rugăm să binevoiţi 
a supune deliberării Comisiunii cap- 
trale electorale, spre a statua asupra 
următoarelor probleme: 

In cazul când un partid politie 
cu număr de ordine mai mie decât al 
partidului Totul pentru Țară, îşi re- 
lrage sau se anulează lista de candi- 
daţi, într'unul sau mai multe judeţe, 
îîn circumscripțiile electorale respeo- 
live: 

1. Partidul Totul pentru Ţară își 
menţine numărul de ordine atribuit? 

2. Partidul Totul pentru Țară își 
menţine semnul electoral (care este 
format dintr'un număr de puncte e- 
gal cu numărul de ordine obţinut)? 

3, Partidul Totul pentru Țară va 


avea pe bulelinul de vol acelaș loc 
ca în circumscripțiile unde nu a fost 
retrasă sau anulată nici o listă cu 
număr de ordine mai mic? 

Il. Ţinem să atragem respeclos a- 
tențiunea asupra conluziei ce sar 
creia în mintea alegătorilor între sem- 
nul obținut de partidul liberal (două 
(puncte) şi vechiul semn al partidului 
Totul pentru Țară (două punele ori- 
zonlal aranjate întrun pătrat), în ca- 
zul când cele două puncte care lor- 
mează semnul partidului liberal ar 
fi aranjate orizontal, 

In special această coniuzie va avea 
loc. dacă la imprimarea buletinelor în 
vreun județ sar greşi să se imprime 
marginile clişeului dând imaginea — 
chiar nescrisă — a unui pătrat? 


Gh. Clime 


Puternică bară navală 
a Angiiei In Suez 


CAIRO, 26 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei 
Reuter află că guvernul 
egiptean va trebui, în ba- 
za tratatului dintre Ma- 
rea Britanie şi Egipt, să 
aloce o sumă de 12 mili- 
cane lire sterline pentru 
construcța cazărmilor, a- 
erodromurilor şi celorlal- 
te lucrări militare  desti- 
nate armatei engleze, care 
se va înstala în zona cana» 
lului Suez. 

După terminarea aces- 
tor lucrări, garnizoane 
britanice vor ocupa o făşie 


Oraşul Geneipa va fi în 
întregime reconstruit, fi- 
ind destinat să devină o 
importantă bază strategi- 


că engleză în apropiere 
de Marea Roşie. 


Consiliul Baroului de Ilfov întru- 
mit eri a hotărât următoarele: 

Suspendă din exerciţiul 
profesiunei de avocat pe 
data prezentei deciziuni pe 
toţi avocaţii evrei înscrişi 


1918) a căror cetățenie es- 
te supusă revizuirii prevă- 
zută de Inaltul Decret Re.- 
gal Nr. 169 publicat în Mo- 
nitorul Oficial Nr. 18 din 


Avotaţii evrei au fost 
in Baroul de Ilfov 


22 lanuarie 1938. 

In executarea prezenţei 
deciziuni se va întocmi în- 
dată cuvenitul tablou, care 
va fi comunicat tuturor in= 
stanţelor judecătoreşti şi 
autorităţilor administrati. 
ve din ţară, conform art, 
52 din legea Corpului de 
advocaţi. 

Dată şi citiţă în Palatul 
de Justiţie Bucureşti, azi 
26 lanuarie 1928, 


Italia fascistă va da o satisfacție 
strălucită primatului economic 


românesc 
Se va recomanda industriilor italiene să-și înlocuiască 
reprezentanții evrei 


ROMA, 27 (Balcan Oriente). 
—- Aflăm din sursă autorizată 
că ministerul corporațiilor lu- 
ând act de vasta mişcare din Ro- 
mânia pentru naționalizarea co- 
merțului, va recomanda indus- 
triilor şi întreprinderilor italiene 
care au afaceri în România, să 
retragă  reprezentanțele dela 
evrei și să le încredințeze la 


Personaiui didactic din înv:țământul 


medical superior 


Asociaţia medicilor creştini din 
România a trimis d-lui ministru al 
Educaţiei Naţionale 


Domnule Ministru, 


următoarea ) 
cerere: | 


Să fie înlăturat 


selecționare din cauză că la pregătirea 
lor au adus și o anumită demnitate, 
Asociaţia Medicilor Creștini 


din România 


români italieni de religie 
creștină. 

Se relevă tot de la ministerul 
corporațiilor, că dacă 95 la sută 
din reprezentanţele din Româ- 
nia se găsesc în mâinile evreilor, 
alegerea nu se datorește indus- 
triaşilor italieni — ci autorită- 
ților consulare şi ataşaţilor co 
merciali din Italia cărora indus 
triile italiene s'au adresat întot- 
deauna de câte ori au avut ne: 
voie de un reprezentant comer= 
cial în România. 

Dispoziţia de mai sus, adaogă 
agenția «Oriente» din Roma = 
nu știm dacă se va aplica şi so- 
cietăților de asigurare şi bănci“ 
lor italiene din România — în 
conducerea cărora figurează un 
mare număr de evrei, cari n'au 
nici măcar meritul de a fi prie=« 


sau 


de teritoriu lungă de 75| „Asociaţia Medicilor Creștini din | | teni sinceri ai Italiei. 


km., între Port Said şi 
Suez. 

Programul prevede  în- 
te altele construirea a 
patru aerodromuri situate 
respectiv la Faid, El Ku- 
brit, El Fidâri Şi Suez, la 
care se vor adăuga cele 
două aerodromuri existen- 
te dela Ahu Sueir şi Moa- 
scar, 


România, dat fiind imperativul cate. | 
goric al vremurilor de acum și consi. ; 


derând că sulletul naţiei se -fermen- 
lează în institutele înalte de cultură, 
cere cu energie ca lol personalul didac 
tic din învățământul superior medical 
străin de neam şi sânge să [ie înlă- 
turat şi înlocuit cu Români, de sânge, 

Ţinem să aducem la  cunoşiiință 
Onor. Ministerului că elementele Ro- 
mânești sunt și mai bine pregătite și 
pol da un mai mare prestigiu învă- 
țământului, dar au fost înlăturate în 


Se pregăteste o mare 
bătălie pe frontul chinez 


HANKEU 27 (Rador) —) 
Aproximativ 300.000  sol- meze, ses 


Chestiunea 


Sangiacu ui 


Alexandretta 


GENEVA 27 (Rador). — Eri du- 
pă amiază d. Rustu Aras, ministrul 
afacerilor Străine al Turciei, a avu 


| întrevederi cu d-nii Eden, Delbos şi 


de Tessan cu privire la chestiunea 
sangiacului Alexandretta. 

Se confirmă că Înspre seară cei 
interesaţi au căzut de acord asupra 
principiilor unui aranjamenţ şi că 
de ag; înainte nu se vor mai ocupa 


| decât de procedură. 


In cercurile oficiale chi- 
că aceas 


D. Rustu Aras a ţinut de altfel să 
sublinieze din nou amiciţia Tureiei 


daţi chinezi sunt concen. tă bătălie va constitui um pentru Franţa şi sincera ei dorință 


traţi în vederea unei mari | factor de importanţă vita. | 
DOD 9 PO RR in 


bătălii, care este aşteptată 
în regiunea Hsuceu.-Hai- 
ceu, 


Un inspăimântatar cu- 


îrer:ur În Honoiulu 

HONOLULU, 26 (Rador). 
Un violent cutremure de 
Pământ însoţit de puterni- 
ce zyocmote interioare sa 
semnalat ieri seară în re-= 
giunea oraşelor Waikiki, 
Honolulu şi insulei Maui, 
Cutremurul aavut intensi- 
tatea 6 şi a durat 2 minu- 
te. In sânul populației s'a 
produs o panică de nedes- 
cris, 


Bursă vacantă peatru studeaţii 
de Filozofie și Litere 


! La Fundaţia Regele Carol 1 este 
vacantă o bursă de 1500 lei lunar 
pentru studenţii Facultăţii de Filo- 
sotie şi Litere din Bucureşti. 
Preocupată de a înlesni studiu 
celor mai merituoşi studenţi lipsiți 
de mijloace, Fundaţia acordă aceasta 
bursă prin concurs, care se va ţine 
intre 15 şi 25 Februarie 1938. 
Concursul va consta dintr'o probă 
scrisă la limba română şi una orală 


Un maniiesi al 


Marelui  Muitiu 


îndeamnă pe arabi la rezistență 


ALEXANDRIA .%7 (Balcan  0- 


Palestina erau invitați să respingă 


riente), — De curând a fost publi- | orice compromis cu englezii şi să 


cat şi introdus în mod clandestin în 
Palestina, un manifest semnat de 
marele Muftiu şi de membrii consi- 
liului superior islamic, care se află 
actualmente în “exil la Beyrut, 


Prin acest manifest arabii din 


boicoteze noua comisie britanică. 

In urma lansării acestui manifest 
se prevede că Seicul Amin el Hu- 
seim şi tovarășii săi vor fi supuși 
la o mai atletă supraveghere de că-. 
tre poliția franceză, 


din limba şi literatura română (Cul- 
tură română în epoca lui Brâncovea- 
nu), Istoria Românilor şi Geografia 
României. 

Proba scrisă va dovedi capacitatea 
candidatului în cunoaşterea limbii ro- 
mâneşti. Examenul scris este elimi- 
natoriu. La oral se va examina ma- 
teria unui an de studiu lăsată la ale- 
gerea candidatului, pentru fiecare din 
cele trei obiecte arătate mai sus. 

La concurs se admit numai studenţi 
înscrişi regulat în anul II şi următorii. 
Inscrierile se primesc la secretariatul 
Fundaţiei Regele Carol [, str. Wilson 
Nr. 1, între 10 şi 15 Februarie 1938. 

Pentru înscriere candidaţii vor pre- 
zenta următoarele acte: 

1. O cerere netimbrată în care 
se vor arăta citeţ numele întreg, a- 
dresa şi materia anului de studiu 
aleasă pentru cele 3 examene orale; 

2. Un certificat de paupertate sau 
o cop.2 netimbrată, certificată de -Fa- 
cultatea de Filosofie şi“ Litere; i 

3..0 declaraţie a “candidatului pe 
onoare şi conștiință de veniturile din 
care se întrejine în Facultate. 


lă pentru rezultatul 
flictului. 

Se afirmă că moralul 
trupelor chineze din nor-| 
dul țării este bun şi că nu-! 


ca această amiciţie să continue. 

In timp ce d. Eden ducea conver 
sații cu d-nii Beck şi Unden, repre» 
zentantui Suediei, d. Delbos a avut 
două întrevederi cu d. Spaak mâ 
niStrul afacerilor srăine al Belgiei, 

Toate aceste conversații s'au refe, 
rit la două chestiuni esenţiale: pre 
ectele de declaraţii ce urmează a ft 
făcute în faţa Consiliului Sovietăn 
ţii Naţiunilor şi problema reformei 
pactului, ce urmează să fie luată în 
discuţie de comitetul de 28, ce se în» 
truneşte Luni, > 


Viscol și ger puteraic| Comuniștii respinși 


în America 


meroşi refugiaţi, redobân- WASHINGTON 27 (Ra- 


dind încrederea se înapoia 
ză la casele lor. Toate tre- 
nurile care se îndreptau 
spre norul în Shantung şi 
Honan sunt întesate de că 
lători. 

In aceleaşi cercuri se de- 
clară că unitatea de coman 
dament a trupelor chineze 
vădindu-se acum cu certi. 
tudine, a întârit rezistenţa 
forţelor chineze. Se speră 
deasemeni că se va accen. 
tua şi rezistenţa trupelur 
chineze din provinciile Ho. 
nan şi Shansi, 

TOKIO, 26 (Rador). — Cinci avl. 
0ane chineze au bombardat azi di- 
mimineaţă oraşul Nanking. 

Unul din avioane a [oSt doborât 
de focul artileriei antiaeriene iar 
celelalte patru s'au retras urmărite 
de avioane japonze. 

HONGKONG, 26 (Rador). 
Un grup de 35 avioane ja= 
roneze de bombardament 
au bombardat azi oraşul 
Canton. 

Au fost ucise peste 120 
persoane. Stricăciunile 
sunt foarte mari, 


dor) — Viscole puternice 
şi un ger năpraznic au în» 
trerupt orice circulaţie în 
numeroase regiuni din cen 
trul Statelor Unite. 

In oraşul Crocker, din 
statul South-Dakota, au în 
gheţat nouă persoane, 

In Alexandria, statul Min 
mesota, temperatura sa 
coborât la 24 grade su 
2E1"0, - 


EXT AIR IRT ES IEEE AD 
Intreved.re Va da-Arge- 
toiaru 
D-nii Al. Vaida şi C. Argetoianu 
au avut o lungă întrevedere exa- 

minând actuala situaţie politică. 


pe fro tul Teruel 


SALAMANCA 27 (Rador). 
Corespondentul Agenţiei 
Ştefani transmite următo= 
rul comunicat naţionalista 

In cursul zilei de eri pe 
frontul Teruel republica 
mii au atacat în trei rân» 
duri poziţiile noastre, a- 
runcând în luptă numeroa 
se tancuri sovietice. 

Atacurile au fost respin= 
se. Pierderile trupelor re- 
publicane sunt importante, 
Am capturat patru care de 
asalt. Guvernamentalii au 
aruncatț în aceste atacuri 
patru brigăzi de infante- 
rie şi trei companii de 
tancuri. 


(oionizarea în 


fostele colonii 


BERLIN, 27 (Rador). — Par- 
tidul național - socialist încura- 
jează plecarea germanilor în fos- 
tele colonii ale Reichului în A- 
frica, şi ține să asigure situația 
acelora cari lucrează în aceste 


Declaraţiile primului miuistra turc 


ANKARA, 26, (Rador). — Corespon- 
dentul Agenţiei Ștefani transmite ; 

In cursul unui dejun oferit directo- 
rilor ziarelor turce, d; Gelal  Bayar, 
preşedintele consiliului de miniştri, a 
făcut declaraţii foarte “ importante de 
politică externă “şi internă, 

Primul ministru a spus intre altele : 
Teza Turciei în chestiunea sangiacului 
Alexandretta a făcut progrese * simți- 
toare în cugetul sirienilor şi francezi- 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ING. ANGHEL SALIGNY, 2. TELEFON 3.26.68 


lor, Oricum ar fi, hotăririle Turciei 
sunţ neschimbate, 

D. Gelal Bayer a adăogat că Turcia 
doreşte să fie prietenă cu toate țările, 
dar-înțelege totodată să fie stăpână ab- 
solută a destinelor sale şi să nu se lase 
la remorca altui stat sau a oricărui 
grup de state. pie 

“In ce priveşte chestiunea evreiască, 
primul-ministru. a declarat că o astfel 
de problemă nu există în Turcia, 


Redactor-responsabil: V, 


colonii în 
mane, 

Oficiul pentru străinătate al 
Frontului german al Muncii a în- 
cheiat o convenție cu «Deutsche 
Ostafrikanische Gesellschaft ». 
prin care se fixează statutul per- 
sonalului acestei societăți de ex- 
ploatare în Africa orientală. 

Convenții asemănătoare au fost 
semnate și în ce privește lucră- 
torii germani din Camerun și 
Togo. 

Acelaşi Oficiu al Frontului 
Muncii a semnat convenții şi cu 
piine la statutul germanilor din 

enzuela, Brazilia, Uruguay, Ar- 
gentina, Peru şi Chili. Sunt în 


întreprinderile  ger- 


pregătire convenții asemănătoa- 


re pentru germanii din China, In- 
diile olandeze şi Africa occiden- 
tală, 


Oianiuc-Stere