Buna Vestire anul II, nr. 272, 28 ianuarie 1938

ANUL II. No.272 








Directori : 
DRAGOŞ PROTOFOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Ordinul Moţa - Marin 


Ne îndreptăm către o elită reală a neamului. Moartea lui Moţa 
Marin a rodit cu o nouă pedagogie sufletul 
kionare, 


si 
invoalt al tinerimei le- 


O nouă Constituţie a neamului S'a scris cu sîngele 


vărsat penira 
Crist 


Corpul legionar Mota — Marin, si Indreptarul căre-i dă cateehismul 
înseamnă cea mai înaltă etică la care a arcat vleața noastră. 

Zece mii de oameni noui vor lua flinţă de zi şi noapte, vor lua liinţă 
aevea din două nume care pentru mişcarea legionară au însemnat nu 
numai două apanaje de trecut, ci două porunci ale viitorului. 

Porunci seci, porunei aspre, 
lăsat anul din ei în Testament. 


poruunei necruțătoare, — asa cum lea 

Nu-s pe lume oameni, sint numai evenimente.. Nu-s pe lum. eveni- 
menle, sint numai atitudini. 

Vreau să spun: Nu e de ajuns să [li om, cu oricite însuşiri. Imoor. 
tanti, e, ce faci cu ele. Ce evenimente deslănţui din praştia librelor tale. 

Mai departe: Nu importă atit de mult niei chiar evenimentul. Totul 
e, ce deslănţue acest eveniment, ce nouă concepție, ce nouă atitudine față 
de vieață împlintă el în trupul diurn al contemporaneităței 

Istoria — ml se pare — din aceasta a ieşit 

Şi cind spunem că Moţa şi Marin au făcut istorie înțelegem această 
muuă atitudine faţă de vieața cu care fapta lor, a incovoiat — mai precis: 
a încordat drept pinăla cer — generația lor, generaţiile ce vor veni. 

Oetologul pe care Indreptarul Moţa — Marin îl preserie ca atitudine 
faţă de vieață, Corpului Legionar ce le va purta numele, înseamnă cuvint 
cu cuvint noua constituţie puritană a neamului. 

Cred că din atari precepte au luat naştere vechile ordine de cava 
eri ai Crucei, — a luat naştere sumbra măreție a Evului Mediu, cel mai 
nepărtinit Ev; fiindeă Istoria lui dintii au făcut-o gurmanzii Renaşterei 
care babar n'au avul că trecuse pe lingă el cel mal adine dintre veacari, 
veacul care rezolyise problema vieţei cu un singur cuvint: suferinţa. 

De atunci multă stiință s'a scurs de pe timplele omului; duioasa gela- 
tină a creerului de mulie probleme sa curtemurat, în căutarea fericirei 
pe pămint. Rind pe rind ştiinţa şi arta, credinţa şi iubirea, banul şi răz- 


boiul au răspuns la Apelul către Izbăvire, pe care omul Îl strigă despe- 
rat de mii de ani pe pământ. 


Ura ts 4 dea 1! _YTra)] 


erința. 


Im suferinţă, marea, adevărata fericire. 

In suferinţă, singurnle elanuri transfigurătoare 

In suferință, singura izbăvire din grozăvia trupului, — anularea ne 
putinţei, contramandarea pentru deaparuri a incompatibilităților din noi. 

Nu-i nimic? E totul? E dotarea lutului cu aripi, realizarea heruvimu- 
lul din om 

Să mi se spună că e alta aspirația omului pe pămint, să ml se spună 
că există fericire mai mare! 

Maită vreme va trebui să treacă pină să se priceapă asta și la noi 
No-i nimie, multă vreme l-a trebuit şi modernităţei ca să priceapă adin 
cimea în adevăr, a Evului Mediu. 





ZIAR LIDER 


Redactia şi 


Ordinul Moţa —Marin cel puţin a înţeles. El inseamnă prima proela; 


mare la un popor de epidermiei, a sumbrului, 


Inegalabilului adevăr al 


suferinței ca remediu suprem al viețel. 
Voi încerca în ali articol, să m'apropii mai mult de acest adevăr 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 





gramofon? 


Peniruea să se odă și să se simlă că 
avem şi noi o cullură care merită ori. 
ce sacrificiu peniru răspândire și de- 
sigur și peniru inchegare, — Slalul în. 
frebuințează direct alâlea și atâtea 
mijloace, atâtea şi atâtea instrumente 

Unul din multele mijloace in Jun: 
ie este astăzi la noi, ca pretutindeni, 
Radio. Adică, ar trebul să fie, 

Ne propunem aci să inițiem şi să 
desbatem în câteva reportagii oilloare, 
loală problema programelor de Radio 
cari suni o rușine, Nu am găsit ascul- 
tând cu atenție binevoitoare zile in pir, 
nici-un principiu de selecțlonare, ni. 
ci-o ințelegere, În ceiace priveşte mu. 
zica noasiră — adevărata noastră mu- 
zică populară. 

Se confundă cu o adorabilă incon. 
pilență folclorul muzical cu roman- 
Jele «celebrităților» noastre de scenă, 
cari În majorilatea lor mint niște ordi- 


nare trioalități, «Glasul roților de 
Iren»,  «lonică, Ionică»,  «Culbuşorul 
nostru drag», «Neam cunoscuț În 


carnaval», etc, ele 

lar onor comitetul — (ne inchipuim 
că eale un comitei care decide) pune a- 
lături fără nici-un criteriu, fără nici. 
un Dumnezeu un menueţ de Paderero- 
ski cu langourile lul lon Vasilescu sau 
Incarcă un program cu  Celkorvaki, 
Doorak, Bach, Beihoven pentruca la 
afârpit să [il nevoit să asculți o «marl- 
norelă de. Fucik, 

Ceence indignă orice ascullător sim- 
țit sunt șlagărele cari se fac din ce în 
ce mai auzite, Rămâi pur și simplu 
înmărmurit ascultându-le, Nu ştii ce să 
crezi, Ai Impresia că asculți gramofo- 
nul unui crâșmar, Și — mă rog — 
Oficiul NAȚIONAL de Radio.Difa. 
siune — se vice că exle una din prin. 
cipalele noastre instituții de cultură, 

In afară de aala reclamele trebuese 


făcule cu o anumită eleganță. (Bine ar 
[i să lipsească cu desăoârpire, dar — 
pim noi — nu se poale), Ar putea fi 
scutiți abonați de «grațiile» reclamei 
par/umului «Raveeel», Precum ar ma: 
putea fi sculiți și de o serie Inireaga 
de conlerențlari anonimi, nepregătiţi, 

Ne vom mulțumi să alragem astfel 
atenția celor «n drepluri» pentruca să 
fim ascultați şi maj vârtos să /im sa 
fiafăcuţi, 

Este vorba de ținuta unul oficiu de 
cultură, Și incă cel mai ingenios n- 
Piciu. 

Și pe urmă mai poate fi vorba și de 
considerația pe care soc, de Radio o 
acordă abonaților săi, 


Gabriel Bălănescu 


a) 





Şetii de cuiburi din centr ul de instrucție Creţești.Il fov în front. 


Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj Ii. 


MD PI 
III 
pă 


?> 


n A 
TELEFOANE] 


Pagini 3 Ler 


E LYPTA ŞI DOCTIINA ROMANEAJCA 


Direcţia, Redacţia . , . 4.934,34 
Administrația, , . « . 4.85 82 
Tipografia .,... 4.7756 


II Si BARI BI ES PR PEN PETE EEE Ie FEPER PE SENEI EEE NEA IEC DR CZE PE ET FE EI 


Legi născute 


De atâtea ori s'a repetat că cea mai mare nenor 
mai mare piedică în desvoltarea 
te în birourile ministerelor după 
obiceiu nimic comum cu realitățile 


reale, ci erau doar o maimutărie superficială. 


Incepând cu codul civil co 
aplicare nu guvernează realmente 
sfârşind cu legislaţia muncei de după război 
dus în România — unde se potriveau ca nuca în 
decât în Anglia şi Franţa, sistemul a rămas 


și legi fabricate 


ocire a ţării noastre şi cea 
armonică a naţiunei, au fost legile fabrica- 
modele din Apus. Aceste legi nu aveau de 
româneşti, nu corespundeau nici unei nevoi 


piat din Franţa şi care nici după 70 de ani de 
ile juridice ale ţăranilor noştri, şi 
u, care de dragul Genevei a intro- 
perete — legi mai «avansate» 
neschimbat. 


Tocmai această tristă experienţă a-făcut pe legionari să fie de o extremă 


prudenţă în tot ce afirmă ca 
pentru legiferarea viitoare, S 
le Căpitanului privitoare la c 


program al zilei de mâine, 
unt caracţeristice in această privință 
orporatism, făcute gazatarilor italieni. 


î ăte 
(e ere declaraţii. 


Crede că fara se îndreaptă spre o organizare corporativă nu pentrucă gă- 


seşte seducător acest sistem numai pe bază de stu 
nai pentrucă a tat rezultate 
că in însăşi mişcarea legionară Sa simţi 
grupări pe bresle a unora dintre legiena 
o nevoie lăuntrică ce se cere încasdca 


Legile 


G _s5 | i: 











e 


> > PE a 





23 10 


Aştentăm vremea legilor născute, nu făcute. 


Campania electorală silindu- 
mă să lipsesc des din Capiială, 
m'a lăcut să nu slârşese ciclul de 
urticole dedicati «Guvernului Go- 
ga şi poziția internaţională a Ro- 
mâ niei> 

Reiau astăzi ciclul intrerupt, 
studiind într'un ultim articol per- 
spectivele tezelor româneşti în 
cazul unei desbateri la Liga Na- 
jiunilor 


STRUCTURA LIGII NA- 

ȚIUNILOR ŞI INTERE- 

SELE ROMANIEI NAŢIO- 
NALISTE 


După retragerea Japoniei, Ger. 
maniei şi Italiei din Ligă, cine 
compune astăzi forul internaţio- 
na dela Geneva? 

Anglia, Franţa, Ausia — ca 
mari puleri — şi o serie de stale 
mijlocii şi mici din cari mai mult 
de jumătate sunt democraţii do- 
minate — direct sau indirect — 
de judeo-masonerie. 

Prin urmare — a priori — o 
Românie autoritară, naționalistă, 


Capitan Mircea Tomescu: 
Ştiinţa militară și doctrina românească 


Se gunosc discuțiunile duse de câjiva 
ani de zile incoace, pentru stabilirea 
unei docirine militare naționale, Până 
la un punct, ele au reușit să pună oure= 
cari baze unei pronleme, care se pre- 
zența spre deslegare doctrinarilor noy= 
tri militari, cu prea multe elemente „ne- 
ainoscute”, Militari cu experiență şi cu 
talent, eu expus în diverse studii critice 
punctul lor de vedere în această pri= 
vinţă. Ne mal amintim larâşi că revisța 
„Romina Militară” publică de cajlva 
ani, un concurs pentu cel mal bun 
studiu referitor la condițiile unul viltor 
râsbolu românesc, studiu care să se pa. 
zeze pe experiența câştigată în râs» 
boaela moasire najlonale şi mai ales pa 
cel din urmă. Avem Impresia că incă 
mi sa spus aivântul hoţărițor asupra 
aceste! probleme, că lacă mal orbacăim 
pe drumuri cari mu sunt ala noastre. CA 





A de V. BOLDUR 


agitâm idei imprumutate — cari, ca 
orice lucru de Imprumut — nu ne prinde 
bine, Armata noastră a adoptat după 
râsbolu doctrina franceză, bazată cum 
era şi natural, pe experiența umu răs- 
bolu care abia se sfârşise. Se uitase 
probabil că altele fuseseră condițiunila 
la care lupțase armata noastră — lipsită 
de mijloace și inținsă pe fronturi cari 
depășeau cu mult capacitatea ei no- 
mală — şi altele, condițiunile în cari 
armațele franceze, germane, engleze, lup 
taseră pe fronturile dia Apus. Aceste 
armațe dispuneau de nenumărate mij- 
loace țechnica cerute de răsbolul mo 
dern şi pe deasupra, lupiau pe fronturi 
corespunzătoare capacițății lor. Ne-an 
trebuit mulji ani după răsbolu ca să în 
jelegem că doctrina franceză mu se po- 
irveşte cu realitățile noastre româneşti 
[ni varâgi, cred că it ve mal trebui și 


et amet 


dii pur teoreţice 
te ţări, ci mai ales pentrucă a constatat 
it nevoia organică, imperioasă, 
enalli. şi aceasta a venit pe nesimţite ca 
ă în disciplina unor regulamente sau e 


nân şi servesc neamului. Ele sunt O 
rămă şi s vesc neamului. Ele swnt o 


Legile fabricate după calapoade străine rămân mai totdeauna exterioare 
națiunei, neaplicate şi neințelese. 


sau nu- 


SI 


GRIGORE MANOILESCU 


POLITICA EXTERNA 
za 


de MIHAI. POLIHRONIADE 


ŞI antiscânită nu poate găsi decât 
dușmănie, fățişă sau ascunsă, la 
seneva, 

Pe sprijinul cui putem conta la 
Geneva? 

Probabil pe sprijinul Poloniei 
și a] Jugoslaviei, pe o atitudine 
inevoitoare din partea Turciei şi 
a Greciei, pe neutralitatea, sin- 
ceră su nu asta-i altă poveste, 
a Cehsolovaciei, și, poate, pe a- 
titudinea binevoitoare a Portu- 
galiei şi a Albaniei. Atât! 

Restul, marile puteri democra. 
te, nenumăratele dominioane, sta. 
tele nordice, democraţiile judeo- 
masânice ne vor; [i defavorabile. 

CE CAUTAM LA GE. 

NEVA 7? 

Dacă lucrurile stau așa, dacă 
aceasta-i situația, dacă acesta-i 
raportul real de forțe, atunci 
prima întrebare logică ce so i» 
veste în capul oricărui om care 
judecă este: ce cantă România 
La Geneva? 

Și nu numai că mergem la Ge- 





meva, nu numai că facem decla- 
rații favorabile Ligii Naţiunilor, 
nu numai că anunțăm argumen- 
te şubrede şi periculoase, ca a- 
celea analizate în articolul pre- 
cedent, dar declarăm chiar că 
înțelegem să ne întemeiem pe 
tratatul minorităţilor, 

Din toate cele de mai sus re- 
iese clar: e o greşeală ca Româ- 
nia naționalistă să meargă cu 
căciula în mână la Genevu, e o 
areşeală să accepte o discuţie pe 
tema tratatului minorităţilor. 
Dacă o atare discuție începe ris- 
căm o înlrângere sigură, 


ATITUDINEA PO. 
LONIEI 


Dar mu: mult, lixistă un stut 
care e aliatul nostru, care În ma- 
terie de minorități are interese si- 
milare cu ale noastre, care a de: 
nunțat, în Octombrie 1934, trala- 
lul minorităților, acest slat o Pa 
lonia. 


(Continuare în pag. lll-a) 


Tm orălmea soelală, nimle mal antizoruniit d0că 





Redactor şel 
MIHAIL POLIHRONIADE 


CSS 
ABONAMENT: 
| an Lei 700 ian Lei 590 
Comune urbane 6 luni > 350 Comune rurale l 6 luni > 250 
3 luni > 175 3 lani > 1% 


Ultima calomnie: 
EZITA rai a EEE 3 Li 


comunismul legionarilor 


de ALEXANDRU CONSTANT 


Peste țara întreagă, suflă un vânt de renaştere. Se pare că ultimele 
suflote impietrite se mișcă și în lumea amorţită de până acum, prind a 
rupe răgăâzurile şi a se urni, în curenți repezi, spre o ţintă unică: Legiu- 
nea. În vreme ce un vânt de nebunie răscolegte cole mai murdare pa- 
siuni ale lumii vechi, înțărcuită în mlaștinile puturoase ale partidelor 
politice, dincoace se formează imense, disciplinate, legiunile mântuitoare 
ale neamului, 

Fenomenul este unanim recunoscut; nu este insă pretutindeni imbră- . 
tişat. Lumea veche, ale cărei cadre mult încercate se frâng sub avalanşa 
vicţii legionare, nu se resemnează. 

Vorbese de resturile, in dezordine, ale lumii liberale. De aci, din ofi- 
cinele laşităţii liberale, se încearcă astăzi o ultimă rezistenţă, printr'o 
ultimă calomnie. De aci din tranșeele ghiftuite ale profitorilor, se lan- 
sează rachetele minciunilor sponiate impotriva armatelor cureritoare ale 
mişcării legionare. 

Ultima calomnle, care a fost lansată în această campanie electorală, 
este accea a comunismului legionar. Se spune că Legiunea va împărţi a: 
verile, că Legiunea va institui comunismul în țară. Este atât de îndrăs- 
neaţă această calomnie că n'ar fi, poate, necesar să-l acordăm cea mai 
vedună atenție. Curând va îi părăsită, ca multe altele, şi acenată tactică 
de luptă, iar calomnlatorii vor face, vor trebui să facă, umilit act de su- 
punere. 

Dacă ne oprim totuş asupra lenomenului, nu este pentru a face o 
apărare, ci pentru a demasca desperarea și ticăloşia calomniatorilor. 

Comanismul actual însemnează, în ordinea economică, regimul pro- 
prietăţii colective și desființarea familiei în ordinea spirituală, regimul 
ateiat; în ordinea socială, primatul proletariatul! muncitoresc; în ordinea 
volitică, internaționalismul. 

Ce este, ce afirmă din toale acestea Legiunea? 

Legiunea afirmă primatul muneli, de toate gradele (fizică, intelec- 
tuală), în locul parazitismului exploatator, Leglunea afirmă demnitatea 
muaneli de orice fel. 

In consecinţă logică, Legiunea recunoaşte proprietatea bunurilor juse 
titieate prin muncă și pricepere; atirmă legitimitatea și eficacitatea 
proprletăţii private. De altfel, recunoscând ca fundament al vieţii sociale 
si naționale, familia, Legiunea îi recunoaște corespondentul său econo- 
mic, reazimul său necesar, proprietatea privată. 

Legiunea, în toate manifestațiile, în toată atructura sa, este pătrunsă 
de un înalt splritunlism. Legiunea este profund religloană, creştină. Re- 
actualizarea ortodoxismului aci la Dunăre se datorește Legiunii. O ştie 





TI 
[] 


leglonariamu) 
Leglunea urmăreşte să dea fecărul muneltor un sprijin sigur, pe pă- 
mânt: proprietatea, Se fixează astfel de pământ si de neam massa mișcă 
toare a proletarilor. Primatul proletariatalui? Dar asta presupune exis- 
tența lui, asta presupune prezența amenințătoare a armatei celor flămânzi 
fie la țară, fie la orase : 


In România legionară nu vor fi proletari; nu se va pune deci nlei 
problema unui primat de clasă. Mentalităţile de clasă se vor contopl în 
marea realitate, națiunea. Şi dacă, într'adevăr, un primat va fi recunos- 
cat, acela este al neamului. 

Insfârşit, internaționalismul comunist e tot ce poate îi mai strein 
legionarismalui. Atât cultul naţiunii prin tot ce are mai specific, cât şi 








fixarea bazelor politicii noastre externe, vădese cu prisosință antinomila, 
si pe acest plan, între legionarism și comunism. 
Dar toată luntn lerionară, cea mal dramatică din câte se cunosc, a 


fost o permanentă înfruntare a forţei, mentalităţii şi inconştiențel comu. 


niste și comunizani» Ce încemnează acel unic sacrificlu pe pământul 





(Continuarea în pag. 3-a) 





O scrisoare venită din provincle 
ne relatează un fapt semnificativ, 

Săteanul Ion Baba, originar din 
comuna Sibot (jud. Hunedoara), fu- 
sese caplurat de bolsevici în decur- 
sul răsboiului mondial, După a cap- 
tivitate de aproape 20 de ani, nu- 
mitul — nemaiputând suporta in/er- 
nul lui Stalin — a isbulit să se reîn- 
toarcă, în ajunul Crăciunului, în 
țară. 

Vă puteți lesne închipui că, după 
20 de ani, săleanul Ion Baba n'a 
mai păsit nimic din pospodâria sa. 
Rudele murindu-i, casa | va risipit 
şi ograda i sa umplu de bălării, 
iar acarelurile i-au pulrezil, 

Bietul om, hărțuit de mizerie in 


Pit DEI EET SE PE IEEE TEZEI EI EI DEDUS CPE SIE IDEII PREIEI Di II ID 


de aci inainte câțiva ani ca să înlă= 
turâm ceustă doctrină, adoptând şi la 
nevoe creind una, care să corespundă 
uevollor noastre, Acesta esle poale şi 
motivul pentru care lumea militară a 
primit cu deosebit interes cartea d-lui 
cpt. Mircea Tomescu „Știința militara şi 
doclrina românească”. Prin concluziile 
la care ajunge după o laborioasă in- 
rursiuae în lumea ideilor militare, mu 
torul ne dă un studiu extrem de inler- 
sau! şi unic la literatura uoastră prin o- 
riginalițatea concluziunilor la care a- 
Junge. D. căpitan Tomescu cercetează 
atent nu numal condițiunile în care s'au 
dus răsboalele insemnate ale omeniri, 
dar şi pe acelea în cari au fost nevoii 
să lupte strămoșii noştri pentru a-şi a- 
pâra pâmâniul și neamul. Doctelnarul 
noştri militari,  ultaseră probabil că 
inaințaşii noştri mu luptau la tatâm- 
plare, ci după raguli de strategie şi de 
tactică, de minune adaptate terenului si 
mijloacelor sărace au cari trebulau să 
infrunte duşmanul. Istoria noastră a LI 
registrat doar mima de căpitan! Iscusiţi 
In conducerea tăsbonelor, ca Mircea, 
Ştetan cel dara, Maat jileesu, Patru 
. 3 - 


CE, 


Rareş, Radu dela Alumaţi, ele. cari 
pot sta alături cu atâţia mari câpitam 
al npusului, S'a crezut multă vreau 
că ştiinţa miltară formulală în câleva 
mari principi! de Napoleon, de Cian- 
sewitz şi alji doctrinari militari cu re= 
mume, poate îl aplicață integral de 
câtre toate popoarele, Eroarea profundă 
de care in momentul da faţă, sa con- 
vins toată lumea. Cum pot Îl valabile 
pentru nal spre ex. formulele doctrina 
germane, inspirață din bogăția de m!)- 
loace technice şi din bogăţia de efecil 
va? Râsboaele moastre s'au dus şi se 
vor duce in condițiuni cu totul specia, 
diterițe de acelea ale armalei germane 
sau franceze, Deci şi doctrina noastră 
trebue să fie specială, pajională, inspt- 
rață din trecutul nostru militar, dia coo- 
dijiunile speciale în care s'au dus răs- 
boaele româneşti, 

— „Observăm că pentra liecare stat 
- spune auțorul — problema de răs- 
Dolă este originală, Răsboial, ca scop, 
ea mijloace, ca teatru de operațiani, 
prezință aa al! aspeci pentru |iecara 
țară. AP IL logle ca jlecare țară săi 
privească din punctul ei de vedere şi să-l 





dea o soluție originală ca şi problema 
(pag, 55), 

Examinând cu atenție Istoria militară 
a flecârul popor în parte, uşor se poale 
consțața că factorii folosiți şi cultivați 
la maximum de conducătorii militari a 
acestor popoare, au diferit dela țară la 
țară. Exemplele sunt numeroase şi au- 
torul şile să ne prezinte pe cele mai 
grăitoare. Germanii au folosit numărul 
la victoriile lor, Napoleon a folosiţ Th 
ncvra Kutusoff, care la un moment dat 
întruchipează geniul militar al lumii 
slave — foloseşte abil clima şi spatul 
Imeas „slagurul Jictor de care dispn- 
nea şi În privința căruia putea i co= 
pleşitor” aţă de Napoleon în campania 
anului 1812. Care-a fost factorul folosi 
de Români în nenumăratele lor răs- 
bone? Siudiind istoria militară maţlo=» 
nală, constatăm că In baza victoriilor 
câştigate de modestele noastre armate, 
a stat: folosirea ln maximum a tere nula 
şi patrlotismal. Tată ded că poporul 
nostru a gândit şi a rezolvat în lelul lui 
problemele de răsbolu cari 1-se punea 


(Continuarea în pag 2) 








„FAPT DIVERS... 


imensa Rusie, unde cnutul și revol- 
verul domnesc într'o barocă /răție- 
tate, sa văzul și propria sa tară 
în fata unei cumplite sărăcii, 

Dar, în comuna Şibot din județul 
Hunedoara, sunt o mulțime de legi- 
onari — ştiţi, legionari d'ăia sub 
versivi, copți (după opinia foştilor 
sapeii liberali) pentru puşcărie, — şi 
legionarii s'au gândit că nenorocitul 
fost prizonier nu poate rămâne aşa, 
în mizerie, în noaplea sfântă, sub 
ale cărei falduri colindăiorii vesleau 
naşterea Domnului nostru Iisus 
Hristos, ŞI, atunci, legionarii, în 
Pruhte cu Aurel Niţaru şi văduva 
Sofia Viorel (obolul văduveil), au 
strâns ban cu ban, prinire sătenii 
legionari, predându-t, apoi, lui lon 
Baba, 

Cât de orditoare e fapta aceasta 
a legionarilor din Şibot. ŞI, ca ei, 
sunt şi togionarii de pretutindeni, 
căci oamenti aceştia sunt binccuvân- 
taţi cu o inimă cuprinzătoare cât un 
lan de grâle aurii. 

Doamne, cum au începul să se 
schimbe moravurile în fara asta! 
Ştiu că au de ce să se teamă anu- 
miţi politicieni? Mă rog, vi-l puteți 
închipui, de pildă, pe Ghiţă Tărbacă, 
cu electoral din P.N.L. (partidul 
naționalliberal..),  dândusşi banul 
pontru aJutorarea aproapelui ? Nu 
cred | Căci, de alilel, cum ar ajunge 
dumnealui la diferite bunătături pă- 
mânteşti, la cari Jinduieşte ca orice 
Michelsohn sau Cojocariu (fostul 
prefect de Suceaca, priponitorul stu- 
dențimii romaneşti) ? 

Da, da! Sa schimbat ceva în Ro» 
mânia. Prea se cântă şi se ridică 
troițe, peneruca toată lumea să nu 
vadă că mergem pe-un drum de 


sta Mircea Stroinul 











scie 


! 
) 









EVEN IMENTELE ZILEI 


. 
L 


mi, 


. 


«BUNA! 'VESTIRE» 











Consiliul de miniștri sa ocupal| Adunarea generală a rala a Centrului 
dc chestiuni politice 


Precizări in legătură cu campania electorală 


dseară a avut loo un consiliu de 
miniştri preidat de d. Ootavian 
Goga. Luându-se în examinare si- 
tuația politică oreiată prin convo- 
carea corpului electoral, sau hotă- 
rit următoarele: 

1. Propaganda electorală va fi li- 
beră pentru toate partidele recu- 
noscute şi înregistrate la Comisia 
electorală contrală. 

Ea se va desfăşura în cadrul le- 
gilor şi cu observarea strictă a mă- 
surilor potiţieneşti menite să aalga- 
re linistea și ordinea în Stat 

3 Persoanele străine de o cir- 
cumseripțle electorală, cu excepţiu- 
mea candidaţilor, vor fi împiedicate 
de a intreprinde orice fel de agita 
tlune cu caracter politic. Asemenea 
persoane strălno vor fl imediat trl- 
mise la urma lor. 

3. Se interzica orieărul funcţionar 
publie participarea la propagandă 
său demonstrațiile politice, 

Organele polițienești vor informa 
Imediat despre orlce abateri, lar wi- 


niştrii sunt indatoraţi de a suspenda 
imediat, cu reținerea salariului, și 
a trimite în fața comisiunilor de 
Judecată pe orice tuneţionar care 
sar abate dela această regulă dis- 
elplinară. 

Selii departamentelor vor da dis- 
pozițiuni de ordin general vroven» 
tiv în acest sena 

4, Guvernul fiind informat că 
unele organizații politice inten- 
ționează crearea unor formaţi-- 


„uni paramilitare, face cunoscut 


că nu le va îngădui nimănui şi 
sub nici un motiv. 

„Legea pentru apărarea ordi- 
nei în Stat, legea pentru repri- 
marea unor infracțiuni contra 
liniştei publice, precum şi noul 
cod penal cuprind dispozițiuni 
lormale şi cntegorice de inter- 
zicere a unor asemenea eiatale 
zaţii, cari, tolerate, pot duce la 
un adevărat război civil şi la 
primejdulrea hotarelor țării, In 


cousecință, guvernul va aplica 
cu hotărire legile și va forța pe 
oricine să între în legalitate. 

Menţinerea ordinei publice în 
Stat fiind prima îndatorire a u- 
nui guvern ea va Îi asigurată cu 
orice preț şi împotriva oricui, 

5 Organele de poliţie şi jandar- 
morio sunt îndatorale a veghea cu 
toată energia la rospectaroa acou 
tar legi, 

In acest scop, elo vor proceda 
fără şicană, dar cu autoritate ori 
do câtoori se va ivi cazul, 

In momentul întrebuinţării 


ței publice și după somaţiunile le 
gale, organele de poliţie şi jandar 
moria nu vor da înapoi până la Im- 
punerea liniştei şi a ordinei. 


6. Pentru complectarea efecti- 
velor jandarmeriei, consiliului a 
aprobat concentrarea contingen- 
telor necesare, 

Consiliul a luat sfârşit la orolo 9 


for- 


ee e ae ET a ara 
Procesul Celor asc studenți 


- 


aaa &ădini militar 
E eo a edictul dec 


CR „Ai le Sinca Ma zeii: pari 















4 


apel, lar cel care 


i țilozolla noastră de 


Apărarea este reprezentată prin d-nii 
avocaţi Traian Trifan, Bărbulesoa D. 
Dlescu-Iaşi, căp, Gh. Butoi şi Mariaa, 

Sa făcut apelul martorilor. Acuzarea 
Mă 16 martori prezenţi, lar apăra- 


onanța definitivă din oare rolese că stu- 
mj ovare ta “asociat cu scopul 


23 aj Pee liniştea publică. 


Unii din ei sunt trimiși în judecată şi 
pentru înotul că au parta arme în mod 


şedinţa. de după alea, sa proee- 

nai la aseultarea acuzaților. 
“ Acuzatul DUMITRU CARPEN spune : 
In ordonanța definitivă se arată că noi 


" ficeam parta dintr” o asociaţie caro ur- 


mărea turburarea ordinei şi liniștel pu 
bilce şi că se ocupa şi cu tentativa de 


asasinate. Ori, nei nu ficeam parte din-| 


tr'o organizaţie soerstă. clei partidul 


- “Totul pentru țară» nu cale o asociaţie 


secretă, ei una de mo 
moţiune ese în văzul tuturor. 

"Oum explieaţi provanlența petelor de 

sânge de pe baina ce purtaţi! 

a: — Eram în cota, Cetirenl, jud, Iași, la 
ua Invăţător, Li cărai soția. pe când spăr. 
gea nișie lemne, s'a tăiat la un deget. 
(Am pansat-o şi cui acea ocazie, probabil, 
au căzut câteva picături de sânge. 

Acuzaiul VASILE ZISU a declarai 
să nu l-a cunoscul pe d, rector Bralu 
şi ca atare, n'a apelat niciodată la a- 
jutorul d-sale. Locula la căminul stu- 
denţilor covurluieni, unde plătea re- 
gula! taxele. 

Spre a dovedi că nu este amestecat 
4n aienlalul săvârgii contra d-lui rec- 
tor Traiana Bratu, a jusilicat timpul 
petrecut în acea seară, În tovărășla 
unor prieteni. 

Acuzatul ILIE STANGA, căruia i se 
gomunică faptele [n cari e trimis 


în judecată. 
In ziua de i Martie „eram bolnav, 
aşteptam de acasă bani a spus ac- 


„a cărei 


dia 







deia lasi 


ta, Dar nu veneau. Eram Intr'o stare! că despre Înscenarea contra lui nu se 
Va ocupa, că va căuta să sinabilenacă 
exact un alibiu, pa care Îl va dovedi ca 
martori, de ve fi nevoe, nu numaj cu 
pairu, d cu studențimea Academiei. 
Pe d. rector Bratu l-am văzut azi pen- 
ira prima dată şi ca atare, dacă ași îi 
săvârşit un act atât de gray contra u- 
văzut-o 

actul 


de mizerie de nedescris. Cu toate a- 
cestea, În calitatea men de președiate 
al studenţilor creștini, m'am ocupa de 
organizarea conferinței d-luj prot. Mi- 
hai! Manolleseu, pentru aprobarea că. 
reia am întâmpinat multe piedici. Am 
[lost mai ales surprins de (apiul că 
cererea mea trebuia să [ie supusă a- 
probării Senatului unversitar, deși axe- 
menea cereri se aprobă de secrelarial. 
Acuzalul a descris în mod amănunțit 
ce a [ăcut în oraș, 

Pe la ora 9 jum, ora la «Corso», 
unde a aflat, dela studentul Ştefan 
Rusu, că d. rector Bratu a fost tăiat. 

Pela ora 4 dim, am fost trezit din 
somn de comisarul Botez, — un duș- 


man de moarte al legionarilor. L-am | 


cunoscut după voce. M'am sculat şi a- 
ai am auzit pe comisaruj Botez 
nd: <iar e- &p „cele 
Urmă i-ar esohia aşa, Mi sa fă. 
cut percheziție, ridicându-mi-se două 
revolvere şi mai toate lucrurile. 
Am fost dua la chestură și npoi la 
consiliul de război. Comisarul Botez n 
recurs la tot felul de procedeuri mur- 
dare promijându-mi 20 mii lei dacă 


“| recunosc că unul din cei arestaţi este 


autorul atentatului, Pe câaă eram la 
instrucție, diferiți agenţi de siguranță 
se dădeau drept legionari, căutând să 
joace rolul de camarazi, dar pe cari 
i-am demascat In concluzie, acuza tul 
a stabilit complet alibiul și că deci 
esle străin de atentatul săvârșit. 

Acuzatul NICOLAE ZGUROIU di 
relațiuuj asupra presupusului conflict 
Între el și d. rector Braiu, în urma 
căruia a fost eliminat din universita- 
tea delu laşi, Pe această chestiune s'a 
brodat — spune acuzatul — procesul 
meu, crezându-se că disperarea În care 
mă găscam, m'a determinat să săvâr- 
pisc acel ateniat. |n ziua când s'a să- 
"wârșii crima, am lost la repetiţia co- 
rului dela biserica Sf. Spiridon din 
care fac parie și unde am stat până 
le ora 9, Procesul a lost pus la cale 
spre a so croia aimosleră odioasă stu- 
dențimii creştine dela laşi, 

Acuzaţul BOBARZAN spune: Sunt 
acuza! de un singur om, că uş [i fost 
in seara alentaiului În strada unde sa 
săvârşit. Nu voi căuta să mă apăr, [i- 
indcă n'am poniru ce. Mai întâi tre- 
bue să se dovedească de cel care mă 
acuză. 

La întrebările apărării, dacă purta 
totdeauna costum naţional, acuzalul 
răspunde alirmaliv, la concluzie, acu- 
zatul spune că nu este vinovat de (ap- 
ta ce i se impută. 

Acozatul GH. GHEORGHIŢA spune 





Căpitan Mircea Tomestu: 
Știința militară și dottrina românească 


(Continuare din pag. I-a) 


dealungul vremurilor, fără să sa influen 
i fel sani altul, de celace 

vecinii sau apusenii. „O gândire 
românească asupra răsbolulul române 
prebue să existe, da vreme ce acesl po» 
por â rezolvat în decurs de veacuri 
a:Atea sitaațiini militare grele şi a căg- 
țigat atâtea răsboae„+” şi în altă parte: 
„Este imposibil că dapă o viață poll= 
vea şi militară at4! de sbuclamală şi 
aq de grea Incercălă». acest popor VĂ 
ma /ie posesorul unel experiențe și al 
unel Înțelepelani militare prin cara & 
rezolvat alea probleme da răsbola 
(pag. 69). Despre răsbonele nearnfiui 
nostru nu găsim nimic soris uigi la 
Foch, alei la Clousewltz, ded fot lu 
trecutul nostru miha trebua să facem 
a sintetizat la Hai 
orale de o nepleritoare fnurisețu 


răsboiul, asta pre 


Mihail Eminescu. Ia celebrul dialog 
dintre Hiircea şi Balazid (Satira III) 
găsim expusă doctrina noastră de răs- 


mijloace cu care am avut de apârat 
intotdemuna  pâmânţul nostru, (lindcă 
Mircea mu pleca cu acest tolag să cu- 


cara 0 făcea marele nostru strimoş 
teren, care-a fost factorul aliat şi 
dinclos al armatei româneşti. lar mu 
treilea elemeni care-a siat la baza 


jr 


aci persoane pe care nam 
niciodată, acesta nu ar [i fost 
unui om sănătos la minte, 


Sau ascultat apoi dol martori 


MITESCU, care a muzit că dr. 


cuzatului Zisu, 


tentaiului, când ua grup 


cari îi crede —comemisit-eran coalitii Cond 


după un chioșc şi au angajat o dis- 


cuție din care a prins un fragment de 
dialog din care reeşea că pe unul 
dintre ci, Il chema Grişa şi că se te- 
meau că dacă nu atentează, a doua 


zi Ya Îi rău de ai, 


Martorul deolară că a fost la poli- 
ție ca să declare cele auzite, însă nu 


a găbit pe şelul siguranței. 


După  auidierea celor do; martori 














ai 
apărării, Primul a fost d, căpit. avocat 
Bălan 
ar [i declarat că sângele de pa haine 
este proaspăt şi nicidecum de câteva 
zile. Dă relaţiuni frumoase asupra a- 


Al doilea martor, d. BONCIU PETRE 
povesteşie scena trăită de el În ziua a- 






In localul societății studenților — în 
medicină va jinuţ aseară adunarea ge- 
nerală â Cenâraelear studențesc Bucu 
reşii. La ședință au participat aproape 
toți preşedinţii Ya soctetăți studenţeşti, 
precum și un mare număr de studenţi, 

D, VIOREL TRIFA, președiniele stu- 
denților din Bicareșii, deschizând şe- 
dinja, subliniază noua siluație creată 
in viața politică i țării, prin inataura- 
Ten gubernului najlonal-creșiin condusa 
de d-nii Oc, Goga și 4, C. Cuza, Stu. 
dențimea română Își manifestă marea 
„i bucurie de a medea la cârma [ării o 
randucere nafiomaliată, 

Noi nu putem uita a conlinual d. 
Viorel Trifa, că îm direcția antisemită 
suntem elevii profesărului A. C, Cuza, 
Ne manifestăm injrenga noastră bucu- 
rie că acel măeatru al nostru și chiar 
al sirăindor, este la conducere și do 
rim din toală inima ca guvernul de azi 
al țării să poală Ințăplui (ot programul 
nționalist, pentru „care luplăm și noi. 

Intrând în ordinea de zi, d. Viorel 
Trifa dă cuvântul d-lui dr. Șerban Miu 
coveanu peniru a vorbi despre aduna- 
rea consiliului Uniunii naționale a stu- 
denților creştin: 

DUMINICA, CONSILIUL 
U.N.S.0.R. 

D, dr, ŞERBAN. MILCOVEANU, pre: 
şedintele U, N, SC. N, spune că la 
30 şi 31 lanunrie vor avea loc desbate- 
rile Conailiulul unlunu studenţilor, 

Au fost invitaţi profesorii şi mer 
brii guvernului, 

Obiectivul desbaterilor va fi: 

1) Atitudinea studenţilor față de gu- 
vernul profesorului Cuza și poetului 
Oct, Goga. 

Studenţimea privegie cu prietenie şi 
cu căldură activitatea guvernului na- 
ționaliat de astăzi și salută cu satisfae 
ție orice semn al realizărilor. 

2) Un siatui de iuncționare a socie- 
tăților studenţeşti, a cantinelor și că 
minelor În raport cu autoritatea uni 
versitară şi cu celelalte antorităţi. 


Duminică 23 lenuaric, 0 echipă 
de ieglonari dia n „Co pul Bainciicale 


Au străbătut comunele Bragadiru, 
Climeni, Slobozia, ,Călţună, ajun- 
qând în Domneştii de jos la ora 12. 
După puţin timp au venit și co- 
munele Ciorogârla, Ordreanul şi Ţe 
qiicş, sub conducerea cam. Marin, 
dela corpul muncitoresc. In Domnești 
sunţ 7 cuiburi sub comanda păr. Ste- 
lian și ing. Stănescu, 
La ora 12,30 s'a format trontul 


şedinţa se suspendă, urmând a se re-| cu un efectiv total de 200 legionari 


deschide astăzi la ora 8 dimineața. 


şi membri. 





Maniiestări legionare în lalomiţa 


SLOBOZIA. — 0 inălțătoare ma- 
nifesiație legionară sa făcut astăzi 
în com. Bora. Aici, unde organiza- 
Ha era mai slabă ca oriunde anii 
trecuți, astăzi îți face impresia unâi 
totale schimbări unei temeinice ho- 
tăriri de-a contribui ou tot su/latul 
lor câld la marele jert/elnic al mân- 


tuirii neamului. 


dr. Pantelimon din Slobozia: câte- 
va cuvinte pline de duh, sinceritate 


şi hotărâre. 


trimes spre mântuire. 


In aceleași cântece, legionarii pă- 
răsesc comuna lăsând speranțe și 


îmcrederi tuturor celor din urmă. 











Feţele tuturor sunt 
transfigurate de viziunea omului 


Pola orele 4 d. a. o coloană de 
vreg 150 legionari au intrat în marș 
cântând, O coloană tot aşa de mare 
îi astepta în front. De față erau toa- 
te autoritățile, La un moment dat 
se semnalează că un legionar este 
cu căruța Întepenită în zăpadă, pli- || 
nă de lemne. Cât aj clipi, se rup 
din mulțime vreo 50 de legionari şi 
în ochii celorlalți curioși nu se o- 
presoc din fugă până la /ata locu- 
luţ. Aici, căruța ce nu putea fi ur- 
nită de palru cai, acum pare o ju- 
cărie pe brațele legionarilor. Dân- 
d-o la drum bun, își potrivesc paşii 
cu aj cailor și încep: Noi leglonarii 
lui Codreanu. din muncă ne-am /ă- 


24 lanuarie la 


Studenții Academiei Comerciale, 
cari după cum se şție sunt în grevă 
de peste 2 săptămâni pentru reven- 
dicarea drepturilor lor, au sărbă- 
torit aseară în cadrul unei inalte 


manifestații camaradereşti ziua u- 
nirii. 


Corul Ei Enigme ce pm (de col câtalțlee- au sedan sub conduce- 


cut un orez. Vin pr. losub ou d. 


lia aceasta a fost „singura acțiuae con- 
Jormă că spiritul, tradiția şi cu geniul 
militar al neamului românesc” (pag. 


TI DT EI PERRIN 

Iată suficiente elemente cari indrepta. | 
jesc pe autor să tragă concluzii valaoile 
du privire la p doctrină najlonală. Ar |90).. ŞI iată cum, răstolad cu dragoste 
urma de aci o schimbare de mentalitațe | și cu pasiune trecutul noştru, d. cpt. 
şi de metode in lumea noastră militară, | Tomescu a reuşit să pătrundă şoapte 
jar În ordniea factorilor materiali, at | cari venenu de departe, din negura 
irebul să se introducă un adevărat „cult | Istoriei, Trecutul nostru militar e bogat 
ai terenului”, căci ei trebue să [le fac- |in asemenea invățămințe. Se înşeală 
torul esenţial cultivat la maximum de [acela cari cred că mima dia Dpus 
ooaducerea noastră militară. Va trebui |vin adevăratele soluții, Ele zac în pă 
pe viitor să me batem acolo unde je- | mântul nostru gi 'n mormiutela voevo- 
renul ne ajută, ynde el suplineşia Ijpsa | zilor noştrii. 
noasiră de mijloace, iar soluția de-| Ar îi o crimă să mu le căutăm. Am 
fensivel noastre, va trebui să fila; ml)» fost şi mintem ua neam de oameal vi- 
Joace puține și feren tara: Alegând te- | ţeji, care mu se teme de râsbolul Ara 
renul cel mai tare, sar pulea să sacri- | avuţ şi vom mai avea desigur condu- 
licăm 0 parte din teritoriul național, | cățori militari pricepull, cari au la 
sacrilicu absolut necesar pentru a a- | țața lor ua tracuţ militar cari ar face 
)unge ln victorie. In campania anului | cinste oricărui mara popor din Apus 


1916, s'a ultaţ foloasela pe care ai ia 
putea aduca toramul. Am pierdut rând 
pe rând teritorii imense, din ceuza pa- 
aumoaşierii avanțagiilor pe cari mi le 

ofereau putaralce poziții națuraja. 
Tarte pe ali 2 Me infiorat de-o amia. 
comandantenilul român & Imcar= 


zi a că a eta ea e | 


Bi trebue insă să asculțe de imperați= 


Mivele intoria!,.. Scrisă cu multă înțala: 
gere și cu talent — sunt pagini întregi 
cari ae putea sta cu cinste intro an- 
tologie| cartea d-hui cpţ. Mircea To- 
mesci Aduga o coniribuție qpvârşitoare 
la problema stabilirii unei doctrina na 


N. Boldur 


studentesc București 


5) Organizarea congresului siuden 
țese care va avea loc în Aprilie 19% 
ta. Cluj 

DISCUȚII DESPRE GREVA 

D, BREDULEANU, dela Academia 
<omercială, face un raport asupra gre- 
ori studenților dela Academie, prove. 
“ată de faptul că consiliul profesoral 
»'a parobaţ sesiune de examene În Fa 
bruarie și scăderea taxelor pentru ab 
salvenţi dela 2150 lei la 150, 

Reprezentantul studenților in electro- 
fechnică și chimie induatrială declară 
că studenții acestor institute suni gala 
să facă greva foamei, penirucă nu WU se 
acordă abolvenților din Noembarie 1934 
incolo titlul de inginer 

Reprezenlanlul studenților - în medi. 
cină spune că aceştia doreac să declare 
Areva peniru următoarele deziderate : 
SĂ nu se maj echioaleze diplomele stră. 
ine, să so elimine asistenții corei, să se 
reapecie regulamentele și de către pro- 
fesori, să se desființeze taxa de 1200 lei 
pentru absolvenţi, 

Reprezentantul teologilor expune ai 
fuația dela teologie, care s Incordală 
din cauză că nu li se satisfac dolear 
(ele 

D, Viorel Trifa, răspunzând tuturor 
spune că greva nu maj e un mijloc În 
zlua de astăzi, Cere- mal Int4j răbdare 
sludențimei pentruca să se incerce o 
Ințelegere cu actualul guvern, În care 
sludențimea și-a pus toată nădejdea, 
Numaj atunci când nu sar putea ob. 
ține nici un fel de aranjameni pe cale 
pașnică să se lreacă la extreme, cum a* 
fi areva, 

D. ȘERBAN MILCOVEANU «e de pă. 
rere ca cu guvernul de azi trebue să 
se slea de vorbă altfel decât eu cele 
lalte de până acum. 

Punându-se la vot, adunarea votează 
impotriva grevei, 

La chestiuni diveras, Între altele va 
protestat impotriva menținerii ca sub- 
pe al şcolii poltechnice a d-lui 
Ernest Abason. 





Șediuța legionară din comuna 
Domnești de jos, jud. Iliov 


Sedinta s'a desclris prin fai 
| Prot. inst. Pug 







i Aa ai 
a urmă a atras atenția că le- 
su membru şi legionar nu ascultă 
decât de ordinele primite dela şefii 
lerargici. 

Au urmat apoi cântece legionare 
şi hora legionară, terminându-se şe- 
dința la ora 13.30. 


Lonierinţe leyioaare 
la Chişinău 


CHIŞIN AU, 25. — Întrucât în ul- 
timul timp foarte multă lume, care 
până acum stătea departe de fră- 
mânlările politice, dale la ușa miş- 
cării legoinare, conducerea legiona- 
ră din Chişinău a luat inițiativa ore 
ganizării unui ciclu de conferințe 
cu scopul de-a face cunoscut crezul 
Legiunei tuturor acelora ce îşi în- 
dreaptă nădejdile în spre 
marii sacrificiilor sfinte», 

Ast/el, Duminică 18 Ianuarie, în 
lața unei numeroase asiatențe, d, 
Sergiu Florescu, comandant leglo- 
mar, a conferențiat despre sCe sate 
Mișcarea Legionar, 


»Legio- 


—— 0 E PE E E E RE E RE 


căminul No. | 


al Academiei Comerciale 


rea Studentului Pantelimon Guţu a 
cânta! imnul Regal, wHora Unirii” 
şi „Pe al nostru steag”. 

A vorbit domnul profesor Const, ! 
Bălescu un mare animator și un! 
convins cunoscător al problemelor | 
studenţeşti, care în cuvinte mişcă- 
toare a făcut apologia necesităţi u- 


nirii sufleteşti a celor 2 generații a| 


războiului şi a tineretului de azi. 
Htitudinea d-sale și integrarea com= 
pleta în elanul tineresc a produs a 
vie impresie printre studenţi, fără 
îndoială d-sa este un mare indru= 
nător și un adevărat părinte sufle- 
tosc al lor. 

O d-ră studentă al cărei nume ne 
scapă a recitat o poezie proprie, 
A urmat apoi versurile mişcătoare 
ale studentului Stănciulescu Ion, de 
inbărbătare şi indemn către lupta 
delinitivă a tineretului. 

Serbarea sa terminat să hora 
unirii condusă de d prolesor Bă- 
lescu pe care-l admirăm ob cal Îru= 
moasa atitudine faţă de pi 





Răspândiți 


BUNA 


„VESTIRE“! 











Orice tânăr caro ține să-și croiască un drum drept 
în viață, trebue să citească lucrarea soclală 


TARI și 


de PETRE QGEORGESCU-DELAFRAS 


Directorul Editurii 


«TARI și SLABI» aro darul să revizulască multe cunoștințe și 
să doa alt ritm de viață tinerelor caractere. (Universul). 


Rămâi uimit do claritatea și 


Delalras vede și judecă totul, (Frantul). 
Cartea ne descoperă un caracter şi ne desvăluo o voință de-a 


ajunge prin propriile sale torţe. (Vi 


CALE 





SLABI 








«CUGETAREA» 


da logica ca care d-l Georgeacu- 


itorul) 


NoAR 


Joi, 27 lanuario 1938 


ORTODOX: Si. loa Crisostom 


Cei 
de Aur). 


CATOLIC: t 8. loa Crigetem. 
SOARELE : răsare 7.39, apune 17.14. 


TEATRE 


OPERA ROMANA: Othelo. 

TEATRUL NAŢIONAL: Sufleţe tari. 

STUDIO-UL TEATRULUI NAŢIONAL: 
Te-am cumpârat. 

TEATRUL LIGII CULTURALE: Hoţh. 

TEATRUL REGINA MARIA: Oameni 

în alb ase) 








TEATRUL COMOEDIA: Problemă de 
rezolvat 

SAVOY: Pofţă bună la Tănase. 
TEATRUL LIBER: Coloalale. 

TEATRUL ALHAMBRB-EXCELSIOR : 

Alhambra Palace, 






[4 Teatrul ALHAMBRA 


ALHAMBRA-PALACE 


2 acte și 55 tablouri de M. Constantinescu şi N. Vlădoianu 
Muzica de |. Vasilescu 
L.A ——— 
FC O IER ANIEL ZE. i DEEE: EINER 






Compania Cărăbu 


Poftă bună 


TEATRUL MODERN 
STR, SĂRINDAR, 1 
TANCOV E90U— DAR, AU 


Omul 





CI II 7 
Teatrele de sub direcția D- 


Problema de rezolvat 


Kont::şovca-Palace 
Vineri 24 Ianuarie Premiera MANSARDA cu Y. Maximilian, Nora 


Piacentini, Sylvia ră Madeleine Andronescu 


COMOEDIA îi 
Tel 47171 U 
Duminecă la ora 6: 


Regina Maria 
pă za ÎL 1 1: ati 


ou G. STORIN și 


Mâine Joi în matineu la ora 3 ultimul spectacol 


STAPANA DIN LA PAZ 


LIBER 


eg Xa 


şi în 


CO'L 


cu Maria i în reprezentaţie) V. Maximili Nora Piacentini, 
7, alianu, Aura Fotino, Virgina Stoleezcu şi Mişu Fotinc 


Silvia Pulda, Ion 


MATINEURI — JOI — SAMBATA — DUMINECA 


Mâine seara, premiera 


. ÎN ia afea a 


OAMENI INALB 


de Sidnoy Kingslay 


Azi, mâine şi Luni 24 Ianuarie, SRIa la ora 3 


ş Director C. Tănase 


TEATRUL SAVOY Calea Victoriol lângă Palatul Telofoanelor 
— FORMIDABILUL SUCCES — 


la Tănase 









care a văzut moartea 


Comedie în i acte de Victor Eltimiu, cu 


VIQTOR ANTON E30U, Societar dela Teatrul Naţional în roprezentaţie 


Sâmbătă matineu preţuri populare 


Noaptea de 13... 


lui SICA ALEXANDRESCU 


seară la ora 9 și in matineurile 
Sâmbătă şi Duminecă la ora 3 
TIMELE SPEOTACOLE 












Astăseară Dea 


GEORGE VRAQA 
Montarea : Cassa Bânger 


matinouri la ora 3 


ONIALE 


Regia : Aurel I. Maican. 
a 


CINEMATOGRAFE 


ARO : Curierul dia Lyon, jurnal şi! 
completare, 

CAPITOL : Escadronul alb, Scufunda- 
vea canonierei Panay, jurnal Eclair 
și jurnal românesc. 

CARLTON : Cum se cuceresc bărbaţii. 

SCALA ; Domnișoara. mama mea şi 
jurnal Paramouat, 

TRIANON : Dragoste în zăpadă și jur- 
nal Paramount, 

SELECT ; Saratoga, 

VEMINA; Domnișoara docior 

REGAL; Pensiunea artistelor şi jurnal 
Paramount, 

PALAS BULEVARD: Ultima misiune 
a Macului Roşu, jurnal și completare, 

AR. P, A. Misterul domnei în gris 
jurnal şi completare. 

ROXY: Escadronul alb, Soufundarea 
ecanoniorei Panay, jurnal Eclair și 
jurnal românesc. 

(3 tza Drumond dedectiv romaatie 
jurnal şi completare, 

+ DARLY: Inchis din cauza incendiului. 

„ELYSEE (Str, Doameai 11): Dragoste 
in zăpadă, jurnal Paramount 





MAINE PREMIERA | 








E ———— 


FORUM: Ua carnet de bal și Sângele 
Pământului. 

TRIUM (Giviţei 335): Frontul invizi- 
bil şi Stan şi Bran și testamentul, 

OMNIA: Sângele pământulai şi com 
pania de reviste. 

AIDA: (Calea Rahovei 151): Vasul Re 
bilor și Panama, 

VOuGA: (Dorobanţi): Abuz de încre- 
dere și Hotelul Nebuailor. 

BARCELONA: Prin foc și sabie. Casa 
misterelor și trupa de reviste, 

CARMEN (Calea Dudești 169): Coatg- 
le de Monte-Criato și Papagalul câj- 
nezesc. 

CENTRAL: Staa și Bran i Testamen. 
tul, Granița Insângerată și trupa 
Gedegesăa lași, 

CITY (Bulev. Carol 2; Vasul Robilor 
şi Viața de Clown. 

COTROCENI: Swing și Poteca Însâa- 
Roraiă. 

DACIA: Misiunea Locotenentului Par 
şi Ispita, 

DIANA: Primejdie de moarte și Ban 
da veselă, 

FLORIDA (B-dul Ferdinand 118): Sela 
vele albe şi Mias Theodora. 

FRANKLIN: Femei de noapte și Câa- 
tecul iubirii, 

MARCONI Lucreția Borgia, Jurnal şi 
trupa de reviste. 

MARNA (Griviței 8): Crima din linia 
Maginot, Cântecul libertăţii și tru 
pa de roviate. 

MODEL: Mesagiul secret și Fuga lui 
Tarzaa, 

NISA (fos »Lidoc): Nu vă incredeţi 
în bărbaţi și d-ra Lili. 

ORFEU: Sing-Sing și Noaptea Ferialrii 

RAHOVA: Taraniella, jurnal pi cam 
pletare. 

UNIC (Piaţa Filantropia): Prinţ și cer- 
şetor. In serviciul Franţei. 


Îi 
Asociaţia Internilor şi foşti] 
Interni de Spl ifale A 
organizează Joi 27 lan, 


BALUL „INTERNATULUI 


LOANELE „ARTA“ 
in iale construcției localului 
asociației 







AMERICAN: Tarantella și jurnal Fox. 


VOLTA BUZEŞTI: Tarantella şi 0om- 
pleiare, 







| 


” 





=. A A situ pm (1 4 ă « 








..——._—. | ș 


Pee 


- . bd 


m în me n ne în 












ȘI UiiTi 





A 


+= 
AN 


VERSALITATEA FASCISMULUI 
RUL CORPORATISMULUI 


italia nu e numai țara muncii, ci și țara muncitorilor. Corporatismul repr 


«BUNA VESTIRE» 





1niă 0 cuterirei fundamentală şi e forță de organizaţie naționaiă ce Imbo- 
gâțeşte patrimoniul omenirii întrezi. Parlamentul ca „arenă“ și parlamentul 
(a „junglă“ au trecut: a venit vremea parlamentului „!aborator“ 


Declaraţiuni făcute de d.profesor Mihail 
Manoilescu, trimisului special al 
ziarului „Lavoro Fascista“ 


Citim în «Lavoro fascista» cu , COLUL CORPORATISMULUI»> va- 
data de Sâmbătă 15 lamuarie ort.' loarea universală și internațională 
următoarele: 


tală şi o forţă de organizare naţio- 
nală ce merge imbogățindu-se de e 
manieră permanentă spre a spori 


La Veneţia, înainte ca cei o mie 
cinci sute de români să se intoarcă 
în Patrie, galvanizaţi de entusiasm 
la amintirea ceremoniilor de fra.er- 
pitate latină prilejuite de pelerina- 
giul lor la Roma, ni sa oferit plă- 
cerea de-a ne apropia de tânărul se- 
nator MANOILESCU, care şia că- 
lăuzit compatrioţii în Cotatea eter- 
nă Şi care a lost primit de către 
DUCE de ministrul CIANO şi de 
sceretarul partidului fascist. 

Figura senatorului MANOILES 
CU o prea cunoscu.ă spre a mai fi 
nevoe să mai adăugăm noi ceva 
aci asupra calităţilor şi meritelor 
sale nu numai de om de stat, dar şi 
de profund cunoscător al chestia 
nilor sociale şi de incercat amic ai 
laliei, De altmintreli, chiar în ul 
timele zile presa a avut prilejul 
de a-i ilustra, în schiţe rapide, carae- 
terul şi notorietatea europeană, 


D. senator u NOEPESCU a pri- 
mit cu multă bunăvoință cererea 
noastră de a face câteva declara: 
țiuni scurte ziarului lucrătorilor 1- 


taleni. nu numai în legătură cu! 


| a corporatismului pentru lumea ac- 


impresiun'le salo asuvra pelerina 
ş 


giului, dar şi de natură mai răsp” 
cat politică. 
— Ce impresie vau făcut — am 


țara 
muncii, ci mai mult decat atât: 
ŢARA MUNCITORILOR 


impresia netă că totul e indrep- 


intrebat noi — în scurta Dus, zizilă | vedere practic, pe acelaş plan cu 


patrimoniul omenirii intregi. De 
altminteri Corporatismul nu şi-a 
spus ultimul cuvânt; rămân încă 
de organizat funcțiunile noeconomi 
ce ale națiunea cum sunt: sănătatea 
publică, justiţia, oultura şi educa- 
ţia. 

Conversaţia so  însulleţoşie, In- 
trebările noastre cad în ritm din ce 
în ce mai accelerat. Spun: 

— CORPORAȚIA reprezintă /or 
mula cea mai actuală pentru a Con-= 
feri muncei demnitatea de subiect 
al economiei și pentru a îndruma 
țara către realizarea unei concrete 
redistribuții a bunurilor. Cu deose- 
Vire actualizarea celei mai înalle 
justiții sociale preconizate de DUCE, 
reprezintă ea sau nu un pas decisiv 
înainte către civilizarea lumii, ră- 
masă să-şi reguleze pasul pe cuce- 
ririle revoluției franceze cari apar 
absolut insuficiente şi inadecuale 
nevoilor poporului muncitor? 

D, MANOILESCU ne răspunse ur- 
tuală. Sunt convins că Corporatis-| miătoarelo cu energia şi claritatea sa 
mul reprezintă o cucerire fundamen | abisnuită 


D concepţie realistă 
— Fără îndoială, Corporatismul e| nouei civilizații, al cărui prototipe 
singura formulă care pune munca, Fascismul. 
ieoreticeşte, cât si din punct de 





D. PROF M. MANOILESCU 







mea «PARTIDUL UNIC», rațiunile 





E aa reprezi 
i mult: singurul mijloe ce 
conduce Ja anumite forme sociale 


la o aprofundare a problem 
în discuţie, am replicat 






Am explicat pe larg în cartea 
n 







ei puse| 







01/7174 


Pag. 2-a 











intrunirea şciilor de organizaţie 


ai Frontului Românesc 
D, Al. Vaida Voevod despre tripturiști și despre actualul guvern 


Eri la orele î1, a avut loc la clubul 


m | contra) al Frontului Românesc dia Bucu 


reşti, intrunirea „tuturor şefilor de or- 
gaalzaţii din țară convocați de d. dr. AL 
Vaida Voevod, pentru a li se da In- 
strucțiuni In vederea campaalel „electo- 
rale. 4 

La inceputul şedinţei, o delegaţie nu- 
meroasă a generației tinere din Fron- 
tul Românesc, cu reprezentanji din țoate 
provinciile, a solicitat d-lul preşedinte 
dr. AL. Valda Voevod o audiență pentru 
a-l prezența o scrisoare colectivă sem- 
nață de peste 1000 de tineri titraţi In- 
țelectuall. 

După cuvântul de deschidere al d-lui 


nea plebiscitară a popoarelor res: | Cosţică Anghelescu, care a relevat im- 
peotive, Nu e oare aceasta o formulă | portanţa hotăririlor ce vor fi luaţe nse 


de autentică democraţie? 


— Pseudo-demoeraţii după vechea | riațea tuturor organizațiunilor Fron- 
manieră, — replică d. MANOILES- | ţului Românesc în jurul d-lui dr. Vaida 
CU, — sunt sinceramenie incapabili | Voevod ia cuvântul d. av. loa Istraţi 
de-a înțelege că adeslunea unui po-| care rosteşte o cuvântare aducând în 
mai | cunoştinţă textul scrisorii semnate de 
completă în regimurila fasciste cu| cel o mie de intelectuali 


por la guvernul său e mulț 


partid unice, decâţ în acele alse de- 


moeratice în cari pluri —partidis|] RASPUNSUL D-LUI ALE» 


mul e de regulă. 

In regimurile totalitare, membrii 
partidului unic constitue un sistem 
capilar care asigură cel mai strâns 
contact îinlre regim şi popor, 

In democraţiile clasice, poporul 
există câte o zl odată la patru ani 
(Adică în ziua alogorilor!). 

In regimurile totalitare 
poporul e pururi prezent 
şi pururi activ în treburi- 
le publice. 

Convorsaţia se  însulleţeşio din 
nou. Incurajaţi de surâsul distinsu- 
lui profesor adăugăm: 

— Nu credeți că împerecherea, as- 
tăzi mai mult ca oricând evidentă 
în toată lumea, Între partidele cele 
mai orb conservatoare şi comuniştii, 
reprezintă ultima fază e descompu- 
merii fatale a lumii vechi? 

Intrebarea nu pare a-l Surprinde 
pe interlocutorul nostru care se de 
clară de acord'ta noi, specificând 
— Am văzul ehlar și în Româ- 
în desvoltânduise acest fenomen 


= ad i i 
coaliția de ultimă oră impotriva 
dreptei revoluționare. Eate compro- 





țăzi la şedinţa intimă, precum şi solida. 


XANDRU VAIDA-VOEVOD 


Vadit mişcat de cuvintele care i-aa 
Jost adresate, d. dr. Alex, Valda Voe- 
vod răspunde următoarele: 

Nam avut cânoștință despre col 
matul acestei adrese care mi sa pre- 
zențat azi, am aualt doar in mod vag 
că se pregătește o manifestaţie din 
partea tineretalui. Am lost de părerea, 
pe care nu am tăinuil-o, că este o 
greşală de a se substitui o persoană 
unei idei, pentrucă nu este perm's nlcl- 
odața ca ideia să „Jie tulbarată prin 
grejarea în cadrul ei „etern a unor lă- 
cruri trecâtoare, Trebie să morturisest 
insă, că sinceritatea şi conținatul a- 
cestei scrisori m'a mişcat projuad. Pe 
când ascultam cavintele pe câre le ros- 
țea d, Istrati, aa trecut înir'o Inşiruire 
vie pe dinaintea ochlor „mel, oale 
evenimentele mai lportinte al* trecalu- 
lai, cari indijerent de Japtul că mi-aa 
țalbarat sujletul ca acea vrajă plină 
de duioşia amintirii, rămân totuşi de- 
șertăciuni omeneşti În ceeace Îl pri- 
veşte pe individ, fapte dzolate şi uae- 
ari aproape. chesțiuni personale „dacă 








înjăptniri: pentra colectivitate 
„Ne-am întâlnit azi în momenetie celt 
mal grele pria cari am trecut dela Uni. 
re încoace. Am spus in mal multa 








singura cael ce duce către sociall- 
zare, pe care am definit-o la înce- 


Ai aci putul discuţiei noastre. 


Corporaţia ia ca punct de pleca- 


tat intrun sens unic, către nn Scop | re socielalea umană în starea în 


anic: îmbunătăţirea soartei claselor 
muncitoare. 

Asistenţa socială, Opera Naţio- 
nală DOPOLA VORO şi orice fel de 
Învăţământ, — până la Universita» 
tea insăşi — sunt orientate în sen- 


care se găsește, propunându-şi so 
ranslorme puţin câte puţin, până 
la a atinge supremul ideal al justi- 
țiel sociale. 

Replicăm : 

— Secolul al XX-lea va fi deci 


sul ridicării masselor. Intreaga «c-| secolul fascismului, deoarece gân- 


lită» socială şi intelectuală a mobi- 
lizată de o manieră permanentă in 
servielul masselor, 

Iar socializarea, —in folosul mun- 
ritorilor, bine înţeles — a energii. 
lor creatoare ale elitelor, e tocmn! 
socializarea care are peniru ei o 
infinit mal mare valoare, decât aceea 
a bunurilor materiale. (Experienţa 


tragică a ruşilor a dovedit acest 
lucru cu prinosință; N. Red. B, Va 


— Rețineţi oare — am replicat — 
că forța revoluţionară a /ascismu- 
lui poale [i individuată în doctrina 
corporalivă care, reordonând pe 
noul baze raporturile sociale, e în 
stare să determine orientări ana- 
loage în toate celelalte țări? 

— Incă de multă vreme, — ne-a 
zăspuns d senator MANOILESCU— 
am demonstrat în cartea mea *SE- 


dul, doctrina exemplul lui MUSSO- 
LINI sunt universale. Criza siste 
mei sociale şi economice actuale a 
avut în Italia o solulie originală 
care Wa lăsai indiferentă lumea ca- 
pifalistă, destinată să dispară ca 
taclor de înjustiție socială. Cum ju- 
decaţi un atare fapt? 

— Ceeace vam spus asupra Aces 
lora — ne răspunde prompt distin. 
sul nostra interlocutor — e sufi- 
elent peniru a fixa concepția noas- 
tră asupra  unlversalilăţii Fasela 
mului. 

E inutil să încercăm de-a evita, 
cum s'a făcut în Franța sin altă 
parte, de-a adopta acelaşi termino- 
logie ca cea a Fasclsmului, de tea- 
ma de. trece drept imilatori. In 
(apt, nu e vorba de imitație el de-o 
concordanță şi de un stil comun a] 





— Doctrina mussolimiană a Sta- 
tului, subordonând orice interes par 
ticular interesului superior al Na- 
tiei, a determinat prăbuşirea -ori 
cărci interferenţe parlamentare. Nu 
ri se pare că această doctrină e sin- 
gura în stare să elibereze lumea din 
dificultățile eșite din lipsa ori că 
ruj principlu de erarhie şi de au- 
torilalot 

D. MANOILESCU surâde, com: 
plăcându-se par'că în aceasă între 
bare și adaugă numaidecăt: 

— Parlamentul după maniera 
franceză sau engleză e sfârşit pen- 


misul care anunță rulna. Este com- rânduri că de ași „şti că rămân numal 
plicitatea care trădează crima. [Cu trel bătrâni şi cu zece tineri, vol 
Şi, după câteva clipe de tăcere, a. | Mer? Inainte pe drumul meu. In cursul 
daugă cu o adâncă convingere: 
— Insă toate acestea nu 
vor opri nici măcar cu un 


singur ceas, drumul Des; mai Imbacurător acest 


E ca at 


tinului!l d fapt, ca cât la cârma statalui s'a patut 
ŞI CE VA DESPRE întâmpla să se instaureze o grupare p3- 
AUTARHIE litică care na avea decât 9 la sală a 


“Trecem la o altă ordine de idei, | su/ragiztui aniversal. Alaân(ele ?n care 
păstrând totuşi legătura cu tema|s"a Jacureat îi deschid perspective ia- 
sonversaţiei noastre : tunecate, cari merită o „atentă examl- 

— Credeţi, Domnule Profesor, că | nare. „Centrisii”” dim partidul „najlo- 
maximul posibil de autarhie pe cari | n22-fărânesc, cari vin ca programul de 


tru totdeauna... Parlamentul arenă regimurile totalitare şi autoritare |!4 Eorle aromatizat de coman!sm, re- 


sau pârlamentul junglă au lost. A 


sosit acum vremea Parlamentului! „ră în adevăr o Vază. pentru des- 
oficiu sau laborator, unde sub egi-| sojtarea ulterioară a concepției noa. 


da unui spirit de autoritate cele 
mai bune splrile constitutive ale u. | 
nei țări, işi asigură reciproc, n! 
buni camarazi, o colaborare fecun- 
dă. 


sunt constrânse să-l realizeze repre- 


stre corporative? 
— Economia totalitară e un lucru, 
autarhia e altul, Sâmbătă 22 Ianuarie, va ținut în sa- 
Heonomia tolalitară şi Corpora- [tul Berceni-llfov, o şedinţă de indru- 
tiamul sunt instrumentele definitiv | mare la cari au fost prezenți cei 54 şefi 


Iată-ne prin urmare la punctul | gobândite de toate țările din lume, |de cuiburi din centrul Vidra. 


crucial al discutiei: voim să rezulte 
clar, la un nivel pe care nici o de- 
mocraţio nu l-a mai atins în Itala 
ori aiurea, adesiunea ferventă pe 
care a dobândit-o regimul mussoli- 
Dian, 

Şi: punem această întrebare; 

— Statele ce se ale autoritare îşi 
trag forța şi prestigiul din adeziu- 








România la Geneva 


(Continuarea din pagina l-a) 


nalistă şi antisemită, trebue săi — România să rămână la Ge- 


Ori întemeindu-ne în apărarea 
noastră pe tratatul minorităţilor, 
riscăm ca aliata noastră esenţia- 
lă, Polonia, care nu mai recunoa- 
yte controlul internaţional prevă- 
zut în acest iratal, să nu ne poa- 
tă sprijini. 

Singura pulere reprezenlată în 
Consiliul Ligii Naţiunilor şi sută 
în sută favorabilă tezei noastre, 
se vede pusă în mare Încurcătură 
prin faptul că nu poale să dea 
sprijinul său total unei teze, ce 
se întemeiază pe un tratat pe care 
ea l-a repudiat. 

După câte sunt informat, d-l 
Goga cunoaşte această situaţie. 
Să nădăjduim că va reuși să im- 
pună un punct de vedere con- 
form cu realitatea, juristului lim- 
but care ne repreziniă la Liga 
Naţiunilor. 


PENTRU 0 POLITICA 
REALISTA 


Dacă guvernul Goga vrea să 
fie un guvern de înnoire naţio- 





puțin bună dar totuși on 


aducă schimbări radicale poli- 
ticii noastre externe, 

Nu poţi li în acelaș timp prie- 
ten cu Parisul, cu Geneva, cu 
Londra, cu Praga şi antisemit, 
prieten cu Berlinul şi cu Roma. 

In sfârșit faţă de Liga Naţiu- 
nilor numai două politici sunt 
conforme cu interesele Româ- 
niei naționaliste: 

Una de mare curaj, de mare 
demnitate, de mare lolos; ieșirea 
României din Ligă, repudierea 
tratatului minorităţilor, afirma“ 
rea categorică a dreptului Ro- 
mâniei de a impune la ea acasă 
legile şi politica pe care o vrea, 
respingerea hotărilă a oricăror 
presiuni sau injoncțiuni străine, 

Trebue să mărturisese cinstit 
că nu cred guvernul naţional- 
creștin capabil de ațâta curaj şi 
atâta hotărire. 

A doua politică — m 


neva, dar să respingă orice dis- 
cuție cu privire la repturile jl- 
danilor și să declare răspicat că 
orice amestec al Ligii în aface- 
rile noasire interne atrage refu- 
zul nostru de a colabora mai de- 
parte cu Geneva , 

E o politică de temporizare și 
de tranziție ca aceia practicată 
de Italia timp de doi ani, din 
1935 până în 1937, 

lată ce are de lăcut România. 

A treia politică, cea inițiată 
de d. Micescu, ne pune în situa- 
ția de a ne burzului aevea după 
ce vom [Îi căpătat un picior din 
partea Ligii Naţiunilor la care 
ne-am dus cu căclula în mână, 

Să nădăjduim 9 până la ur 
mă d, Octavian Goga va şti să 
impună o politică realistă, con- 


formă cu trecutul său, ou « ro 
uza Și cu 


: pape d-lui 
i [*** “Milan Ponroniade | - xnnaeTa DAQUANNA 


ale căror nețiuni au un scop naţio-| 4 vorbit d. profesor lon Dobre. 
Țărănimea sa incadrat perfect as- 

Autarhia reprezintă realizarea u-| prei ordine legionare, 
vui seop naţional particular, care e| puminică 25 Ianuarie d. profesor 
rezistonia şi izolarea. lon Dobre şi d. lon Belgea, au făcut 

Iată pentru ce economia corpora- 
tivă nu fa.imal dispate, în vreme un marș cu 100 de membri al partidu- 
ce autarhia, fiind legată de cireum- lui Toful pentra Țară, din Bucureşti, 
sianțe pasagere, va putea să se a- in comuna Vidra, unde au fost primiţi 
tenueze mult cu limpul. Insă acest de aproape 500 de săteni in front, 
lucru va apare evident mai ales în] D. lon Belgea a vorbit despre Leglu. 
ziua în care toate naţiunile vor fine și țărani și despre rostul mişcării 
ating o oarecare egalilate econoral. | legionare. 
că, atunci când nu vor mal exista] D, profesor Ion Dobre a dat direc- 
naţiuni exploatate şi națiuni ex.|fioe şefilor de cuib despre modul cum 
ploatatoare (rebue să se comporte în alegerile ac- 

E luale, 

D. MANOILBSCU ne sfătueşte să| Luni 24 Ianuarie, d, profesor Ion 
corisultăm în legătură cu aceste a- | Dobre a ținut ședință cu şcoala de ca- 
Jirmații recentul său volum apărut | dre în comuna Vidra, care a durat de 
în Germania: «DIE NATION PRO. 
DUKTIVKRAFTE UND DER AUS. 
SENHANDEL» (Forţele naţionale 
de produoție şi comerțul ou străl- 
nătatea»). : 

Interesanta noastră con= 
vorbire a luat sfârșit, Ee 
ne-a folosit să punem în 
lumină până la ce punot 
Homânia coana tânără sa 


ultimelor două luni, am trecut prin mo- 
mente grele, Fiecare din d-voasiră a 
putut veni la mine „pentru a se plânge, 
lar eu a țrebuit,să stau şi să vă ascult 
pe toţi, să-mi susțin „umorul şi cre= 
dința ştiind că toate „aceste episoduri 
meschine şi trecătoare din prezent na 
vor lăsa nici o urmă şi aici un ecou 
la amințirea posterităţii. 

Ajunşi Între valurile mari ale îră- 
mântărilor prin cari trece azi sode- 
tațea românească, lunirea noastră a lost 
derulată de furtună pe câteva momente, 
in adâncul văii, dar acum vedeţi că ea 
jale dia nou valul eşind biruitoare îa 
suprafață, Faptul acesta, se datorzște 
In primul rând d-voastră, cari ați stat 
In posturi şi acelei armate credincloast 
de țărani de pe intreg cuprinsul țării, 

2 na] 


D. VAIDA-VOEVOD 


cari mi exulță de „bucurie şi pu dispe- 
sează atât de repede și cari sunt mult 
mai curaţi la suflet decât aceia cari pria 
fraudă şi lichelism au ştiut să se ri- 
dice în atenția trecătoare a opiniei pu= 
bluce. 

Suntem puțial şi slabiY : 

Intr'o spocă de decadenţă, când tem- 
peratura atmosferei sociale este de- 

aul de MirOSU ipturel şi când 

ăbiciunile oamenilor suni supuse în- 
taror lentațiilor şi ademenirilor, re- 
zistența noastră de acum şi Înviora- 
Tarca, care trece peste noi măsoară ca 
dreaptă și reconlortantă  precizinne 
spiritul de demnitate şi conştiinţa po- 
litică a poporului româa. 


Despre actualul guvern 


prezință în spectral politic „guverna- 
mental culoarea injra-roșie în timp ce 
grapet inițial al coaliției depăşeşte ex 
(rema dreaptă până la ultra-violei re- 
mmânda-se exclusiv la antisemitism, 
ca şi când prin acesta sar pulea ve- 
zolvi simultan toate problemele man 
de ordin național, social şi economic. 

Îi vedem cam se,sbat pentra & Inaină 
pe un drum nesigur şi trebue să cot- 





Manifestaţii lzgionare 


la ora $ dimineața până la 6 seara, 
lără intrerupere, 

Duminică 23 lanusrie, va sfinţit, la 
Chitila, troija ridicată pentru alăvirea 
memoriei eroilor Moța și Marin, Au 
asistat peste 200 de camarazi și săteni 

Sa vorbit despre ideea de creștinism 
în legătură cu fapta celor doi mar- 
jiri, 

Sătenii au rămas profund impresio- 
nați, 






stătăm că existi legi imuabile ale psl- 
hologlei progresului cari nu permil &- 
mestecul de unidelemn ca apă chloară, 
chiâr dacă se adaagă şi puțin oțet pes- 
țru a realiza acea emulsiune electorala 
și constituțională, care să „ne Jereasch 
de aidlea amilințe repetate, de o serle 
de conflicte nedorite şi „de un val ariaş 
de corupție care creiază pa vast și ns- 
tunoscat domenii de şperi. - 

Nu suni profet, iubiţi tineri şi 
domnilor prezidenţi, dar nu 
cred că evenimentele mă vor 
desminți. O activitate guverna- 
mentală începută cu tertipuri, 
este firesc să regreseze sub ra- 
port ideologic şi să-şi modifice 
prin diluare programul inițial. 

D. A. C, Cuza, acest venerabil pa- 
triarh, al cărul scris sincer d-am ur 
mărit din tinerețea mea, omul acesia 
politic, care a știuţ sa rămână prote- 
țatar o viață întreagă, el este bastal 
adevărat de bronz în jaral cărala se 
topesc azi bustarile de săa ale atâ!or 
oameni nevredaici de a sia în aprop'e- 
rea lui 

Dacă În sujlețul meu s'a putut strecă- 
ra în uliimal timp o şuviță de deceptie, 
in armă unor desamăgiri de cari m'am 
scuțarat, daca şi d-voastră aţi trecut 
prin stări sajleteşti identice, regăsia- 
diă-vă azi alci într'o Jascie de Iacre- 
dere, ce wagedie trebue s ds* înlâmple 
1m sallețal acestul om clasti! care na 
sa minți! aici pe sine şi na 4 minţii 
mici pe alții niciodată? 


REACŢIUNEA OPINIEI 
PUBLICE 


Veţi vedea In curând o reacţie puter- 
nică a opiniei pull ce romdaneşti şi vei 
constată că ma se poale răzbi contra 
iastinctelor şi a seniimenielor de se- 
rloasă previziune românească având 33- 
țisjacția toți cei cari aţi perseveral şi 
ali rezistat tentației Jriptariste de a vă 
convinge încă odată e! numai drumn 
mosva merge spre inima istoriei. Na 
lriptară ar Ji trebuit să olere d-nă 
dela bucătăria naționali, cl cosstatână 
dijerența de zestre politică, sab toate 
raportarile, o cesiune a locului la care 


Ca peteceli de moment nu se poa- 
te conduce o ţară şi cu atât mai 
puţin nu se poate trage pe sfoară 
un neam întreg. Scris este în inter- 
viewul pe care M. S. la acordat a- 
nui Ziar englez, următorul y'asagiu: 

Să ne Impăcăm și să ne pară bine 
de actul M. Sale prin care a chemal 
la cârma țării aclualul guverna, care 
va da măsura capacității a credinței 
și a mijloacelor serloase de înfăp- 
tuire în rapori cu Impolența de care 
este stăpânii. In lelul acesia, ove- 
laţia vieţii noastre politice va aduce 
cu sina, eliminarea compleclă a de 
magogtel. 

In momenlul când veţi fi chemaţi 
d-voastră pă giraţi bn conşiiința şi 
pe lângă răspunderea deliniiivă a uw- 
mul regim naționalist, vă rog să cre 
deți că se așieaplă dela d-voastră 
dovezi de jertlă supremă. Nu veți 


rora cetățeanul se încurcă adesea. 
Am mângierea că acai peste e mile 
de lUneri cari au semnal serisoarta 
ce ml wa adresal, nu au lăcul-e nu- 
mai din alecțiune față de mine, ci şi 
cuprinși de îngrijorare peniru si, pea- 
tru familia lor și pentru marea fami- 
lie românească. 





0 declarație 


D, luliu Maniu, președintele 
part dalal național-țărinesc a 
ăcut aseară presei, următoarea 
declaraţie, în legătură cu mă- 
surile guvernului de a interzice 
formațiunile paramilitare: 





Ultima calomnie: 
comunismul legionarilor 


(Continuare din pag. I-a) 


pătruns de adevărurile vij| Spaniei, dacă nu pecetluirea cu sângele cel mal pur a credinței noastre 


alo doctrinoi fasciste, A. | anil-comuniatet 
cea Românie care ohiar ai. 


lele acestea, și-a regăsit] ră, dacă nu recunoaşterea, legitimarea caracterului noatra to 


In origini sale romane| munismuluit 
ocetia de nobi medi- 
anoană, re 


ă 
atare inictal op influe iival, 


oo ți oloro? Sunt liberali, sunt vechi profitori al regimului polițiclania 
Senei lală ş poudozapta Imorajităţii politice. EI se baga hu RA 8, pen 
a A ? 


politică roplerea blruiate 


pi 


Ce insemnenză permanența atacurilor ludeo-comuniste în contra noas- 


Opha 00- 


De ce atunol acest asalt al calompicit Penirucă există, într'adevăr, 
up motiv serloa din partea calomnlatorilor, Priviţi-l gi voți înțelege mo 


sani 


aratoare. 


tan luorurile să-l 1 A LEXANDĂL dobtânr 





a d-lui Maniu 


«Guvernul reamintește dispo- 
zițiile legi privitoare la forma- 
țiunile para militare. 

Nimic de zis. 

Decât, că cei dintâi cari tre- 
bue să arate supunere față de 
legi, este guvernul şi partidul 
care-l susține. 

Dacă guvernul şi partidul na- 
țional-creştin vor dizolva lănele- 
rii săi și nu vor continua acțiu- 
nea de desvoltare a acestei for- 
mațiuni, le vom urma pilda 


ună. 
Alttel vom lance toi cum va 
face guvernul şi partidul său». 





Da 
in jurul unul incident 
Îranto-janoner 
OKIQ, 26 (Rador) — Amba- 
re- 


sadorul Franţel la Tokio s'a 


aipă la miniriera] Al or 
pi psi ca io i 


Vitan” 


mania Hainan). 


4 * 
i, 

PO PP, - 

.-+ A îi pă m - 





4 
i 
4 
4 
y 














ae 





Camarazii legionari, prietenii lor, 


l toți bunii Români 


sunteți rugaţi să daţi concursul Dv. atelierului şi magazinulu 


FOTO CARPAȚ 








au reducere. 


Str, Edgar Quinet 5 alătari de Capşa 


Executăm lotogralii In orice gen pentru legitimaţi etc. Laborator 
pentru amatori, iilme şi aparate toate mărcile, toate mărimile. 
Chemaţi-ne În orice împrejurare, vă stăm la dispoziţie. Legionarii 


„SINGURUL MAGAZIN ŞI ATELIER ROMANESO DE BPEOIALITATE" 


Titus Pilescu 





== 
VIZITAŢI  Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 





MARELE 


MAGAZIN 


Gheorghe ionescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str. Sf. loan Nou No, 1) 
BUCUREŞTI 1 
EN-GROS === Telefon 3-81-66 = EN DETAIL 


Mare asortiment în; 

Manufactură, Pânzărie, Lenajuri, imprimate, Șitoane, 
esături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
ricoiage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc, 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 














Marfa lucrată 


MODELE 


rejiu: fu 


| Tucălţăminte durabilă 


UMPĂRAȚI DELA 


și eftină 


I. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, in gang 
în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 


MODERNE 


rile re tuse 


== 


Vestminte, obiecte 
bisericeşti, bijuterii 


















„llnirea“ 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol, 9 


Telefon 478/5350 


| incălțăminte trainică 


pentru sezonul de larnă 
Modele noui lucrate în afeliere proprii 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Magazinul V. VASILESCU 


Str, Caro N 
DEPOZI 3 5 ŞOŞON . ȘI 'GALoşI 
Tel. 54203 


ORT 





Vivai Academia 


- insfârsit sa trezit şi lasul 


y 


_ 
. 


d 


In primăvară va lua fiinţă in ce- 
batea culturii un mare club poll- 
sportiv universitar. Vestea nu pon- 
te îi decât îmbucurătoare. Pentrucă 
acest club va îi — mai presus de 
toate — o forţă de afirmare româ- 
pească nculo unde mişună ofleinile 
ludaiee. Inițiativa aparține actua- 
lalai comitet de conducere dela «3o0- 
ciciatea siudenţilor creştini in me- 
dicină» Comitetul speranțelor verzi. 

In ședința extraordinară ce va a- 
vwen loe la inceputul lunii viltoare 
se va elabora statutul și se va ale- 
ge comitetul însăreinat cu conduce- 
rea elubalui. Preşidenţia de onoare 
va îl solleitată unul distins profe- 
por dela facultatea de medielnă. O- 
dată stabilit, comitetul va avea ml- 
slunea să Intervină la rectorat și 
municiplu peniru a se obține fon- 
durile necesare aparitiei și întreti. 
merii clubului. O 

Niel o clipă nu ne putem gândi 
că cel în drept nu vor acorda spri- 
jinul bănesc — pe lângă cel moral— 
manei inițiațive demnă de laude ne- 
precapețite. Mal alea că, atât în bu- 
getul dela Universitate cât și în cel 
dela Municiplu, suni provăzule su- 
me destul de Importante special 
pentru asemenea scopuri, 

So va hotări apoi care vor Îl sec- 
țlunile cu care ya activa elahnal în 
apropiatul sezon, pontru a se face 
afilierea lor la federnțiile reapec- 
tive, 

In dorința de a servi cititorilor 
poşiri — cu un caes mal dovromo — 
amănunte menite să sporească în- 
srederea în 8. 8. M. L (numele elu- 
bului), anunțăm din urnă algură 
următoarele: 

— Punctul de atracție îl va far- 

“miza secția de natație condusă de 


€ “Ata Kelemen, eamppon naţional la 


mal multe probe, 

Se speră că această atata >: în 
sare Yor aeliva mule talonte româ- 
zip ei dat clubului precum 
gi Iaşilor — numai satiafaeţii, 
nădăjăueşte că, măcar de a- 

pum inainte, bătrâna Capitală a 

Moldovei va fl scutită de penibilul 
spectacol al diverpilor jldovi po- 
sând În «camplonl», dy 

— Deasemenea cechipa de football 
va produce senzâţie „căci ea numi. 
pă numai tineri dotați cu talent şi 
snorgle. In acelay timp dornlel să 
gucereascăi în mod lolal — adleă pe 
țeren — supromaţin cucerită pe ne- 
dropt — ndică In masa verde — de 
pătre Textila Moriţ Waechtel, en bl- 
pevoltorul concura al Indolenţilor 
șfiolali moldoveni. 


— Clubul va mai număra urmă- 
toarele secţiuni: atletism, tennis, 
canotaj și ping-pong. In curând de 
alei vor porni acel ce vor spăla ru- 
şinea, învingând șleahta degenora- 
ților; infții Schapira, Adelsteln et 
Comp. Iar la larna viltoare mal 
mult ea sigur că se va forma sec- 
ţia de patinaj şi hokey pe ghlaţă 
Poate chiar şi de sky. 

Un elub care porneşte la drum 
cu deviza «sport pentru sport> este 
un lucru rar în zilele noastre. 

Deaceea el merită toată conslde- 
rațiunea. Salutând cu încredere a- 
pariția sa,-il dorim o viață lungă 
Ineununată de vietorii, : 

Credința noastră este eă «ldealiş- 
lil dela Ieş» vor învinge. 


Alexandru Duţu Râșca 
Sfeștani” dela Venus 


Sâmbătă 29 crt. po ARENA VE- 
NUS se va oficia tradiționalul ser- 
vielu religlos de început de sezon. 

Ca și în anii precedenţi camplo- 
nii noștri de football țin să por- 
nească la drum de luptă româuea- 
scă, sub binecuvântarea crucii, 
= 


In aiua do 6 Februarie a. 0, va avea 
loo în sala «I4edertatel», balul anual al 
A 8, 0. Venus, camploana naţională de 
football po anul în curs, 

























ata, 


«BUNA VESTIRE» 





SS 
DORIŢI, SA CUMPARAȚI CU PREŢURI EELINE? 


Vizitaţi Magazinul „Lămnă 


sescu** 


Str. Câmpineanu No. 1 (jos sub Teatrul Naţional) 


Bine asortat su toate genurile de arme 
de articole de vânătoare, 
Specialist în articole de pielărie 


Şi cartuşe, Fabrică 
şi cuţitărie, 


Articole de toilelite Şi partumerie 
ZI e EI a === 


D. prof. Georae Țintă a irimea urmă- 
foarea scrisoare F, 4, R. R.lui prin 
care face cunoscut demisia d-sale : 

In momentul când mi s'a propus 
numirea mea ca preşedinte al comi 
siunii do învățământ şi propagandă 
am primit cu bucurie această dem- 
nitate, care speram că îmi va da, pu 
tința de a înfăptui măcar o parte 
din ideile eşite din experiența unui 
deceniu de preocupări aaronauttico 
şi de reflecţii asupra retetolor ce- 
lo mai propice penru o bună dos- 
voltaro a aviaţiei particulare ro- 
mâneşti, Acocaşi exporionță îmi 
dovedisg însă că dela concoperea i 
deii şi până la înfăptuirea ei este 
an drum lung şi spinos: trebuese 
mijloace, (rebuese colaborări sin- 
core trebue autoritate morală. De 
acesa. am lăcuţ dela începuţ o re- 
zervă, precizând că mă voiu socoti 
deslegat de mandatul ce primesc la 
F. A. R. R. în clipa în caro condiţi- 
unile de lucru vor fi prea vitrege, 
în clipa în caro cole vor ajunge pâ- 
Nă la Paralizarea oricărei 
tăţi, 

Chpa aceasta a sosit 

Intr'adevăr, principalele atribuţi. 
uni ale Federaţiei Acronautice Re- 
sal; a României, potrivit statutu- 
lui său, sunt; 1) îndrumare; 2) su- 
Praveghoere: 3) control. 

1) Indrumare înscamnă inițiativă. 
Dar F. A. R. R, nu poato avea i- 
niţiativă, datorită organului tutelar 
direct, care înţelege să păstreze pen 
tra el toate inițiativele (deşi nu 
dispune de serviciile nocesare pen- 
tra atingerea acestui scop). 

2) Supraveghere înscamnă  pro- 
zenţă la activitatea din ţara întrea- 
gi a tuuror asociaţiunilor acronau- 
țico, Aceasta implică cheltuială şi 
deplasarea rapidă. adică avioane; 
iar F. A, R. R., nu a dotândit până 
în prezent nici unele, nici altele. 

3) Control înseamnă în plus să ai 
siguranța că abaterile vor căpăta o 
ncţionare promptă şi cuvenită. 
Dar F. A. R, R, a controlat, prin 
d-na Ioana Cantacuzino şi prin 
subsemnatul, activitatea dela şcoa- 
la A. R, P. A„-Otopeni, a constatat 
abateri cari au mers până la fal- 
gari în acte publice şi, în patru luni 
de zile, sancţiunile nu au fost date, 
Optiminţ ca o 
incă. Dar atunci când vor veni Ya 
ti târziu, foarte târziu, Prin urma- 
re promptitudinea, care face parte 
integrantă din spiritul aviatie, va 
rămâne total nesatiafăcută. 

Mai poate spera F.A.R RR. că 
l-a rămas vreo părticică de autori- 


activi- 






E PE —O———————————=— 


Inaugurarea 
agri 


tutul de cercetări agronomice deschide- 
tuil de cercetări agronomice deschide 
rea unui «Ciclu de conferințe agricole 
pentru inginerii agronomi şi agricul 
tori. 

Primul a luat cuvântul d. prof. GE. 
Ionescu-Sisegii care arată importanța 
Institutului de cercetări agronomice În 
promovarea agriculturii pe cale ratio- 
nală și științifică, 

D. ministru al agriculturii vorbeşte 
de importanța pe care institutele teh- 
mice o au în promovarea factorilor de 
producţie. Promite sprijinul său pen- 
tru progresul instituielor tehnice. 














prof. Țintă 


țate faţă do aaoeiaţiunile peste cari 
« fost aşezată? 

Programul de activitate, pe care 
comisia de propagandă şi învă- 
țământ l-a fixat pentru anul în 
dura, cate natăzi o simplă lucrare 
țeorelică, poate intoresantă ca pro- 
ect da munci, dar fără nici un fel 
de sorţi de realizare, Inspiratorul 
acealui program cu neputinţă de 
înfăptuit în condiţinnile actuale, 
au poate primi să păatrezo mai de- 
parte calitatea de preşedinte al co 
misiunii, atât de împovăritoare ca 
obligații de muncă și totuşi atât de 
lipsită do posibilităţi do realizare, 
Propria mea conştiinţă şi datoria 
do a nu descuraja po cei cari nlizu 
eso încă — şi trobuo să continuo a 
nzui noincotat — spre un idoal ao- 
ronautie românesc, mă împledecă 
dela ncoasta. 

Pentru motivele de mai sus vă 
rog să binovolți a lun act că pe 
data de 2% Ianuarie 1935 depun man 
datele de membra şi de președinte 
a] comisiunii de învățământ și pro- 
pagandă. 

Cu cea mai perfecă considerație, 

PROF. GEORGE ȚINTA 
pilot-aviator 


0 








Maria Constantinescu 
Bulev, Carol |, 59 et. Il 
soldează cu preţ redus, 





DD e 9 

Pe d 

f cu carnet de Bucureşti 

$0 e având practică înde- 

lungată, caut serviciu la casă se- 

rloasă, Cunosc electrisitatea şi 
mecanica de caloriler. 


ION GĂINARU 
str. Virgiliu Nr. 39 








Dela Societatea 
de Urologie 


Vineri, 28 lanuarie 1938, va a- 
vea loc adunarea generală anuală 
a Societăţii In Sedial ei din Bly. 
Brătianu no. 11 (localul Asociaţiei 
Generale a Medicilor), cu următoa- 
rea ordine de zi: 1. Cuvântul de 
deschidere al preşedintelui d. agre- 
gat Marinescu Gh,; 2. Raportul d. 
secretar general M, Popescu-Buzău; 
3. Raportul d. dr. Vintici, casier; 
4. Raportul cenzorilor şi descărca= 
rea de gestiune; 6. Alegerea noului 
comitet; 6; Alegerea. comisiei: de 
cenzori; 7. Diverse. 

In continuarea adunării generale 
va avea loc şedinţa științifică cu 
următoarea ordine de zi: 

Pro[. N. Hortolomei şi Gh. Co- 
(en: Alcoglul dilunt ca preventiv al 
inoculărilor secundare în timpul o- 
perației tumorilor vezicale. 

Dr. C. Stoian şi dr. Aurelian Po- 
pescu: Atitudinea chirurgicală în 
tramnalismele rinichiului. Raportor 
M. Popescu-Buzău, 

Dr. Th. Burghele: Inlarct renal 
simulând o nefrita hemoragică, 





Municipale 





Reducerea preţurilor 


După co s'a realizat icitenirea 
pâinii şi cărnii, d. 0. 0. Brăcakn a 
început să studieze posibilitățile 
care ar duce la ieltenirea si a lem 
nelor şi peştelui 

In acest scop d. primar general 
va avea Marti o întrevedere cu d. 
gonoral Mihail Ionescu, președin- 
tele consiliului de administratie C- 
F. R., pentru a cădea de acord asu- 
pra reducerii tarilului la transvor- 
tul lemnelor do foc pentru Bucu- 
regti, dela orice distanţă. 

Deasemenea, d. C. C. Brăesku ra 
mai avea o întrevedere cu d Stan 
Ghi ministrul coopera 
aa! 


mi d 









a pestelui. a 
NU SE VOR MAI FACE NUMIRI 
LA PRIMARIA OAPITALEI 

La primăria Capitalei find com- 
pletate țoate posturile vacanie, nu se 
va maj lace niciun lel de numire. 

In acelaş timp, se precizează că loți 


conferințelor 
cole 


La urmă, d. Gh. Ştefănescu-Goicea- 
nu, preşedintele Uniunii Camerelor a 
gricole şi consilier tehnic al ministeru- 
lui de agricultură, arată cum în marea 
revoluție socinlă care se chiamă <Re- 
lorma agrară» în țara noastră agrono- 
mii au fost în centrul acțiunii și în a- 
celaş timp și factori de execuţie pe 
teren. : 


Au urmat apoi Es d-lui prof, 
de. D. Andronescu despre «Grâul ro- 
mânesc> şi conferința d-lui dr, C. Căl- 
niceanu despre «Experiențele dela sta- 
țiunea Bărăgan», 















metalice lucrate în atelierele socie- 


şi peşte 


funcționarii bugetari, legal numiţi, au 
rămas în posturile lor 
LEMNE PENTRU FUNCŢIONARI 
D. Gh. Banu, primarul sectoru- 
lui de Verde, a aprobat să se dea 
fiecărui funcţionar o cantitate ze 
3000 kgr. lemne, socotite a 6000. lei 
vagonul şi plătibile în rate lunare 
mici. 
190 REMORCI NOUI PENTRU 
VAGOANELE $. T.Hp 


Direcţia generală $. T.B. p 
circulaţie la inceputul lunei Februa- 
rle a..c. un număr de 100 remorci 














ceslor remorci, nu 'va mai fi in Ca- 
pitală nici un vagon motor de tram- 
vai fără remorcă. 








Serbarea Unirii 
la Cercul ieşenilor 


Comiteţul Cercului Ieşenilor a or- 
ganizat, în sala Frontului Negustorese, 
Luni 24 Ianuarie ara 5 p. m. o impre- 
slonanță sărbătorire a Unirei, la cara 
a participat un mare mumăr de mem- 
bri şi mult tineret. 

D. projesor Simion Mehedinji a ținut 
o magistrală coaferință cu subiectul: 
Ce inseamnă Iaşul pentru noi”, prima 
conferință din noul cichu: „Iaşul privit 
de diferite personalităţi”, pe care o 
vom publica în numărul nostru de mâine, 

D. Grigore Tranca-Kşi, preşedintele 
Cercului Ieşenilor, a făcut elogiul acti. 
vității culturale a d-lui profesor Ma- 
hedinți, mulțumind călduros pentru Im= 
presionanta şi documentata conferiaţă. 
D-sa a evocat, în cuvinte emoționante 
episoade din tragedia Iaşului din tim- 





INFORMATŢIUNI 


Frăția misionară „Patriarhul M- 
rom” face rugăminte către cel ce au 
luat liste de subscripţie, să le îna- 
poieze imediat chiar dacă n'a cotizat 
nimic, în str. Sf. Apostoli 40 fiind 
cerute de autorităţi. 


Din inițiativa studenţilor legionari 
români din Paris s'a oficiat în ziua de 
9 lamiarie crt. un parastas, la bise- 
rica română, pentru eroii Moţa- 
Marin. 








serbarea Unirei la Botoşani 
— Atiuitatea Ligii Culturale — 


BOTOŞANI 35, _ Liga Cullurală seclla 
Botoţani, de sub președinția d-lui prof, 
N. Bidnal, singura asoe, din oraș care 
ara meritul de a fi contribuit mull, la 
serbarea Unirei, în seara premergătoare 


“silei de 24 comitetul Livei a organisal | 
un bal tradițional În saloanele prefectu. 


rei locale, Prima condiția pentru partici. 
pare la bal a fost 'coslumele naționale, 
Asi/el va ajuna la o frumoasă pelrecere 
românească, cu cântece najlonale, Juriul 
da apreciere al costumelor. format din d, 
grol. Î, V, Luca, d-na Semaca, col, Chir- 
culescu, dana Dumitrescu, dna Ciulei, 
pro. N, Bindail, prof, Ilihor și Zăra- 
lanu, remarcând frumoasela costume ca 
reprezenlau toata provinelile țării, "4 
doua ai de 34 lantiarie a avut loa la Ca- 


tedrala orașului slujba religioasă o/l- 
elată da soborul pr. din oraș în frunte 
ou protoereul Simionescu, La ieşirea din 
biserică d, col, Chirculescu a vorbit opti, 
rel lar mualca a Întomal imnul regal, 
După masă la ora 4 a avut lac la leatrul 
«Eminescu» comemorarea ailei da 24 Ia. 
muarie, în cadrul cărela d. prof, Dimi- 
irlu a vorbit despre imporlanța ailei, Au 
urmat coruri, recitări și Jocuri mallonale 
saeculate de o. primara și secundare 
la caro a dat ajutor și 00, muzicală 
«Armonia», Peniru munca depusă de d, 
prof, N, Bidnei presed, Ligei, a meritat 
pa deplin felleilăriia ji laudele botoyă- 


henilor, 


Miercuri 26 Ianuarie ora 6 d. a. 
d-l avocat M. GQ. Constantinescu va 
ține o conferinţă la Ateneul Român 
despro; «Cauzele şi efectele crizei 
morale», Intrarea liberă. 





Astăzi are loc la orele 19 în Aula 
„Fundaţiei Universitare Carol I” (Piaţa 
Palatului) conferința profesorului ita- 
llan Di Tullio, secrețarul Societăţii In- 
ternaționale de Criminologie, care va 
vorbi despre: „Ştiinţa şi dreptul, In 
lupta modernă contra criminalităţii șI 
„Societatea Italiană de Crimino'ogle' . 

Intrarea liberă. 


Primiria Sectorului 1 Galben, aduce 
la cunoștința contribuabililor din cu- 
prinsul sectorului, că recensământul 
general pe 5 ani, se continuă Incepând 

Peniru a eviia unele neajunsuri Îi: 
reşti cari cer timp pentru indepărta- 
rea lor, contribuabilii want rugaţi, în 
interesul propriu, ca în lipsa lor de a- 
casă să lase acielo necsare impunerii 
la domiciliu, spro n fi puse la dispo: 
zițlunca comisiunii la prezentare, 





D. profesor doctor Nieolaa „Minovici 
va conterenția Miercuri 26 Ianuarie 1938 
ora 18-30 ia omtiteatrul Academie! de 
Arhitectură din str, Bisezica Enel Nr. 
3 Loco. D-sa va vorbi despre; /aire 
Viaţă şi Moarte. Aceasţă conferință estu 
a 5-a din ciclul „Educatia flineretului" 
organizat de tul de p. p. 


al Acădemiai da pehitectură. Ialțaraa 
Uberă. E 


Urmăţorii ofițeri generali, superiori 
şi inferiori, combatanți şi asimilați au 
fost trecuţi din oficiu în pozițiunea de 
rezervă pentru limită de vârstă: 

General de brigadă Bucică Petre şi 
Nicolaescu P. Atihail, colonel: Flores- 
cu Pavem, Boltan Ponort şi medic col. 
Ionescu S. Gheorghe, It. col: Elloţ 
Teodor şi Ionescu St. Ar, malori: Făt- 
piță Alex. şi medic Arhiri P. Gheor- 
ghe, căpitani: Rădulescu N. Athal, Să- 
vescu N, Grigore, AMârgineanu Ioan, 
Vasii Sabin, Atarinescu AMolu şi Po- 
pescu 1. Vasile, 


Tineretul intelectual transilvănean 
din București, organizează  Sâm- 
bătă 12 Martie 1938, in saloanele 
Hotelului „„Boulevard”, sub palro- 
najul d-nei şi d-lui Mihal Popo- 
vici, fost ministru, fradiționalul bal 
al Ardelenilor, 

n —_—. 

In daroa do samă a procesului 
Tonozaru apărută în ziarul nostru 
de Sâmbătă, dintr'o gregală tipo- 
grafică n apărut că a dopus ca mar- 
tor d, Dan Popoviei, în loo si n 
pari Dorţ Popoviei. 

Facem cuvenita rectificare, 








Vernisajul expoziţiei plețorului Geor- 
g Barbleri ya avea loc în ziua de 

lamuarie a. 6, la ora 4 p. my tn 
sala „Ileana” Cartea Românească din 
D-dul Academie, 

Expoziţia va rămiuo deschisă până 
la 12 Febituarie, , 


———— 





a Comercială, greva va fi considerată 

ca închisă — altfel, ca urmând să 
fie reluată 
fi evitată prinir'o înțeleaptă  desi- 


dela Academia  Comereială, 
acum conştienţi de extraordinara 


minţe şi dând indemnuri tineretului, 





A 
BAYER 


= U_IN 


Dureri de cap! 


Junghiuri deasupra orbitei, 
sau amețeli apăsătoare în 
tot capul sunt chinuri pe 
cari le puteți combate uşor 


GARDAN 


suprimă durerile! 


PRODUS - 








D) Baye « 





Un prim succes 


Studenților dela Academia Comer- 
cială li s'a dat sesiune de Februarie 


Studenţii relau cursurile - 


In consiliul profesoral ţinut asea- 
ră la Academia Comercială, s'a ho- 
tărit acordarea sesiunei de Februa- 
rie, — adică primul punct din do- 
leanțele cari constituiau obiectul 
grevei — celelalte puncte urmând 
să fie soluționate până Vineri 28 
crt. 

In aceste condițiuni, d. Mircea Go 
ga, preşedintele A. S. A. C. L. de co- 
mun acord cu comitetul şi cu stu 
denţimea a hotărit reluarea cursu- 
rilor până la data pronunțării noa 
lui consiliu profesoral. 

In cazul când consiliul profesora: 
de Vinari va soluţiona integral do- 
leanţele studenţimei dela Acadamia 


Be speră că ceastă situațiune va 


abia 


ppul marelui războiu, scoțând învăţă- 


D. general lom Popovici aduce unek 
lămuriri interesante, în legățură cu du 
reroasa răstignire a țări!, prin tratatul 
dela Buftea. 

A urmat partea muzicală: 

Elovul N. Niculae Decusară, a exe 
cutat la vioară, cu mult talent, acom- 
paniat la pianul de studenta Ecate- 
rima Mahu: „Balada” de C. Porum- 
bescu şi „Dans țărănesc” de C. Du- 
mitrescu. | 

Corul Academiei Regale de muzică, 
sub conducerea d-lui profesor Ştefan 
Popescu, a cântat cu miestrie: „Pre 
ține te lăudăm” (Anton Pan), „Pesca- 
rul” (Chiriac), „Cântec de Crăciun” 
(Budiş), „Graiul Neamului” (Ceraa), 
mdarşul Regal” (Auzicescu) și „Hora 
Unirii” (Ştefan Popescu). 


Secara la ora DĂ arie Cercului 
Ieşenllor s'a reunit în mumăr de 100, 
la o agapă, în sala restaurantului Fe- 
derației Funcţionarilor publ'ci, din pa- 
sagiul Român. i 

Scopul agapei a fost sărbătorirea a 
cinci ani de activitate a Cercului, cu 
prilejul patronului său legat de serbarea 
Unirei; precum şi sărbătorirea preşe- 
dintelul Cerculu, d. Grigore Trancu- 
laşi. 

Au participat şi d-nii profesori Sl- 
mona Alehediuți şi Ion Simionescu. Au 
vorbit: S$. S. Pr, C. Dron, pentru d, 
profesor Mehedinji; d. general C. Ma. 
nolache pentru d. profesor Ion Simla- 
nescu; d-nii C. N. lirim, D. Focşa, 
general Gane, pentru d. Grigore Trancu 
Iaşi, d-nii C. Ştetânescu Drâăgâneşti, co- 
mandor Ionescu Jonson, lon Constaa- 
țiu, amiral Gavrilescu, Dr, QC. Tăaă- 
sescu, colonel Caracaş, Botez-Caucaz, 
profesor Mehedinţi, profesor Simlonasea 
profesor Trancu-laşi, 


n] 


Dela Uniunea otițerilor 
de rezervă (U. 0. R) 


Se aduce la cunoștința d-lor ofi- 
jeri de rezervă că, cursurile de pre- 
gâtire militară, organizate de U. O, 
R+ S'au redeschis în ziua de 15 crt, 

Prima şedinţă va avea loc la se- 
diul Uniunii, B-dul Schitu Măgu- 
reanu No, 2, Palatul Soc, Studen- 
ților în Medicină astăzi 26 crt. ora 
&. (10) etiru ofițerii de ppt 

artilerie, iar Sâmbătă crt., 
la acelaşi oră, pentru ofițerii de re- 
zervă din infanterie, geniu şi ca- 
țalerie, 





















solidaritate care leagă corpul stu 
denţese al acestei facullăţi nu sunt 
dispuși să dea nici un pas indârăt 
considerând aceasta cu o trădare a 
intereselor studențimei în numele 
căreia au luptat până acum, în- 
fruntând toate amenințările și toa- 
te riscurile, 


Românizarea și naţionali- 
zarea sindicatelor din 
România 


st la orele 11 a. m. d. ministru 
muncii Gh. A. Cuza, a primit in 
audiență pe d. [. Popescu- 

preşedintele comitetului de inițiativă 
pentru românizarea şi naționalizarea 


Sindicatelor. profesionale. dir. Roza da 


eroasă, 

1 sa prezentat d-lui ministru al 
muncii, un memoriu. scris şi docu= 
mentat. — 

S'a subliniat in memori 
că actualele comitete ale sindicatelor 
profesionale, uniuni, federațiuni şi 
confederaţia generală a muncii, la 
care sunt afiliate, formate din 80— 
90 la sută din evrei socialişti şi 
comunişti. 

Deasemenea s'a cerut prin acel me- 
moriu, in numele întregului corp de 
funcţionari particulari, lucrători — şi 
meşteşugari, români creştini, din toată 
țara, care au aderat la această acțiune 
de primat al muncii naționale, el 
românismului şi al realizării legiti- 
melor doleanțe proiesionale ale mun= 
citorimii române creştine; să se con- 
troleze urgent gestiunea şi activita- 
tea protesională atât la sindicate, cât 
şi la tederaţiuni, uniuni şi contede= 
rația generală a muncii, şi să se în- 
locuiască imediat comitetele actuale de 
conducere formate din evrel comunişti 
şi socialişti, cu comitetele formate, din 
români de sânge naționaliști, cari 
cunosc problemele mmancitoreşti, ca 
astiel să se poată trece la româniza- 
rea personalului din industrii, bănci şi 
comerț, care astăzi este format într'o 
proporție de 90 la sută evrel. 


Poşta Redacţiei 


D-lui Lazăr Şerban, Deva. — Vă 
mulţumim din suflet pentru fru- 
moasa scrisoare po care no-aţi tri- 
mis-o. 

D-lui Rizescu Virgil, sudent, Loco. 
— Versurile d-voastră sunt bune şi 
vă sfătuim să stăruiţi, Noi rogre- 
tăm că din lipsă de spaţiu, nu vă pu 
tem publica poezia, 

D-lui Vasile Eftimie, Loco, — Ro- 
grotăm că din lipsă do spațiu nu vă 
putom publica versurile trimise 
Continuaţi însă să seriți, 

D-lui Const, 1, Dulugea, Dara-Bu- 
său. — Vă mulţumim pentru atena 
ţia co neo acordaţi, Mai încercaţi? 
numai aşa veţi scrio versuri fru- 
MOas0. | 

D-lui Vasile 1. Lache, Loco. == (Ara 
ticolul d-voastră e bun. Avem însă 
articlierii noştri cari scriu în son= 
sul acesta. 

D-lui Niculescu Q. Gh. Buzău. — 
Scrisoarea d-voastră enprinde la: 
coruri frumoase şi noi vom scrie la 
timp despre aceste lucruri, 

D-lui P, D. Gheorghe, Cernăuți. = 
Versurile d-voastre sunt străbătute 
de simţire caldă şi avânt. Avem în: 
să atâton vrosuri încât ni-e Împo- 
sibil să vi lo publicăm, 

D-lui Gh, M, Mateescu, Olt.— Poo- 
ala d-voastră o bună de publicat în= 
ir'o rovistă literari, Regreţăm că 
Du putem publica zilnie mai multă 
Literatură, 

Asociaţiei stadenților români ereștini 
din Daris. — VĂ mulțumim pentru cata 


" vinlele frumoase ce pl le adresaji, 


DA 














FOTO-ROYA 


N.BUZDU 


k AN fotogiații OXCUSIV'B-dreuisADETA 16 


dr iistice 





(LA CINEMA CAPITOL) 


ECONOMICE - FINANCIARE 





Padurile 


Prin presa specializată în inlorma- 
cea lumii economico wa dat alarma că 
exporiul de cherestea a României este 
în scădere, 

In ciirele pe care le dâm mai jos 


se vede că exportul din uliimul iri- 
masira al anului 1937 a scăzul alât 
taţă de exporiul din irimesirul pea- 
ultim cât şi [aţă de acelaș trimestru 
al anului 1936. 


1936 1937 
Tr. i Tr ru Triv TIT. ÎI Te DI Te 10 
Exportul româneso 149 279  3=3 254 257 97 315 181 
» mondial . 1678 4767 7573 3661 1765 4651 7530 3281 


Proporția în */, „. 89), 5.9), 


Pentru Îirmele exportatoare această 
siiuațis esle îngrijorătoare și aşa se 
axplică alurmaa care se dă. 

Dar parăsind lerenul interesului |- 
medial, chiar alunci când își găsește 
o justificare în echilibrul balanței 
schiminmilui nosiru Inlernațional. se 
puue o întrebare al cărel răspuns se 
așieaplă de multă vreme, 


1/0 8.10%, 146, a 4 4.7 


Mal avem noi păduri care să poală 
11 coasiderale, lără pericol penira vil- 
torul țării, ca un disponibil de ma- 
texial lemnos care să île transformat 
în lemn fasona! și vândul ca materie 
primă peste graniță? 

ŞI întrebarea noastră rămâne lără 
răspuns deoareca nol nu avem încă 


o evaluare precisă a întindere înpă- 


oii carea decretuiui de valori- 
jicare a grâului 


In „Monitorul Oficial” de erl, a 
apărut texiui decretul Regal de mo- 
dificare a decretului de valorificare 
a grâului, dat pe baza legii pentru 
autorizarea guvernului de a lua pe 
cale de decret Regal unele măsari 
economice şi financiare urgente şi a 

rnalulni Consihulai de miniștri din 

lanuarie. 

Decretul cuprinde următoarele im- 
portante modificări: 

„ln vederea organizării şi contro- 
inini operațiunilor de valorificare şi 
pe baza fondurilor ce vor rezulla 


NEȚBI | HI] 
so = & bin a aia = 


Eri după amiază a avut loo prima 
şedinţă a comisiunei interimare a 
Camerei de comerț din București, 
sub prezidenţia d-lui D. Niculescu 
Ritz 

Comisiunea interimară a stabilit 
gă în conf. cu art. 10 din regulament, 
"omitetul de direcţie este format din 
d-nii D. P. Niculesocu-Ritz preşedin- 
te, C. Zamfirescu, vice-preşedinte şi 
V Sioicovici, secretar general. 

Pontru a se putea ţine un contact 
cât mai strâns cu organele munici- 
piului, comisiunea interimară a dat 
delezațiuni d-lui ing. Bogdan la 
municipiu, d-lui Gh. - Firănescu la 
primăriile de Albastru şi Verde și 
d-lui M. Teodorescu la primăria de 
Negru. Delegații Camerei au însăr- 
cinarea de a susţine în fața organe- 
lor comunale dezideratole clasei 0o- 
merciale şi industriale în raporturi: 
le sale on administrația, 

Faţă de propunerea făcută de mi- 
niaterul Afacerilor Străine, comisiu- 


Preţurile pe ziu 
1nN 


Carne de vacă, cal I kg. lei 24; car- 
me de vacă cal. Il kg, lei 20—22; car- 
ne de vacă cal. Il kg. lei 16; carne 
de mânzaţ kg. lei 15—21; carne de 
porc kg. lei 27—33; osânză kg. lei 
31—33, slănină kg. lei 30—31. 

p 


EȘTE 
Biban kg. lej 16—2b; lin kg. lei 20— 
30; mărunțiș kg, lei 8—12; somotei 
până la 1 kg, kg. lei 20—30; știucă 
până la 1 kg, kg. lei 20—4%, 
PASARI ȘI OUA 
Giini la rând buc. lei 45—50; gâșle 
la râsd buc. lei 65—75 rațe la rând 
buc, lei 40—50; pul la rând buc. lei 
25-30); ouă de găină sula lei 240—260, 
ZARZAVATURI 
Cartoli kg. lei 2,30—5,60; ceapă kg. 
lej 7—9; lasole uscată kg. lei 10--12; 
morcovi kg. lei 5—7; praz snopul lei 
4—3; păstârnac kg. lei 5—7, pâtrun- 
jel răd kg. lei 5—7;sţelină suta buc. 
lei 300—409; ustaroi funia lej 10—20; 
zarzaval de supă sula leg, lei 140—160, 
FRUCTE 
Mere comune kg. lei 4—9; pera ce- 
mune kg. lej 8—12, 
PIAŢA CEREALELOR LA 
CONSTANȚA 
Conatan, N lan, 
Piaţa neschimbată, 
In pori au soall: 
15) vag. grâu; 28 vag, oraj | vagon 
fasole 


PAINA DE LUX 


din taxele de valoriticare, Banca Na- 
Honală a României esțe antorizată 
a pune la dispoziția Ministerului Coo- 
perației, după cererea acestela, câte 
4.000.000 lei lunar, cu incepere de 
la 1 lamuarie 1938. Acest tond, pre- 
cum și fondul încurajarea c00- 
perativelor de funcționari publici, pre 
văzut la art. 4, va fi administrat şi 
întrebuințat, prim derogare dela dis- 
pozijiunile legii contabilităţii publice, 
uumal pe baza decizianilor Ainiste- 
rului Cooperaţiei”. 


—Z—I—— 


—— 7 
-——Sedinţa  comisiunei  interimare 


XP vw) o 


E 


st = 


pes interimară a Camarei a prizmit, | 


ca apropiata sealune a Consiliului e- 


economie a Micai Inţelogeri să se ţi- 


vi în localul Camerei de comerţ şi 
industrie din Bucureşti. In acelaș 
timp s'a declarat de acord oa bule- 
tinul special pe care Camera îl e 
ditează ca organ al celor dâuă în- 
telegeri regionale, să-și continue s- 
variţia. 

Comisiunea a hotărit să se ccară 
municipiului Bucureşti stabilirea u- 
nor norme precise în vederea deter- 
minării preţarilor produselor ali- 
wmentare, în scopul de a nu se ştirbi 
Mbartaiea de caro aro novoe clasa 
comercianților de alimente şi de a 
na veni cu măsuri care să stânje 
ucască fără nici un folos activitatea 
acoatei clase. 

Comisiunea a mai hotărît să se in- 
tervină la ministerul muncii în sco- 
oul de a se stăvili unele abuzuri 
«onalatate cu ocazianeca aplicării ex- 

| cesive a legii repauzului duminical. 


Piaţa 
a de25 lanuarie 


Capitale 


Prin bursă sau vândul; 

6 vag. făină; 272 vag, grâu; 51 vag 
orz; | vagon linte; % vagon țările, 

Vânzări imediate: . 

Grău cural ue 72 kg. 53.000 lei vag 
54.000 lei vag.; de 75—76 kg, 35.300 lei 
54.000 le vag.; de 75—76 kg. 55.500 lei 
vag; de 77 kg, 30,750 lei vag; de 78 
kg. 57.000 lei vag.; de 80 kg, 57.509 lei 
vag.; Bi kg. 59.000 lei vag, 

Grâu cu corpuri de 72—74 kg, 52.000 
lei vag.; de 75 kg. 54000—55.000 lei 
vag. de 77 kg. 54000—54,625 lei vag.; 
de 78 53,500—56.73) lei vag.; de 79 kg. 
55,500 lei”rag.: de 80 kg. 57.000 lei vag, 

Orz de 56—59 kg, 39.750 lei vag.; de 
60 kg: 40.000 lei vag, 

Vânzări pa termen: 

Orz de 38—59 kg, 39300 lei vag 

Hapiţă naveta 63.000 lef vag. 

Napiţă coliza 84.009 lei vag; rapiță 
de primăvară 63.000 lei vag, 

Hapiţă sălbatecă 44.000 lei vagonul 
prump! staţie. 

Mazăre «YVlotoria» 47100 lei vag, 

Mazăre furajeră 45,000 lei vagonul. 

Orâu da 78 kg. cu la sută « 
76.230 lei vagonul, 

Fasole da Transilvania 64000 lei vag. 
dană, 

Fasole de Bazargie 62.000 lei vad 

Fasole de Ialomița 60,900 lei ra 

Porumb noa 28.500 lei vag, 


AAOEL cnă ir sa 


din 
NOUA MOARA 


duriie perlect celasiiicată. In datele 
oliciale mulie întinderi care Ilgurează 
ca păduri, corespund in realilale cu 
tularișuri fără valoare, 

Fără îndoială că ne preocupă şi 
situaţia comerțului nostru cu material 
lemnos și am dori să [lo liberal 
de loate greutățile care il siau asiăzi 
in cale oprindu-l de a-și lua întregul 
avâni; dar inainte de loale lrebue să 
ua preocupe inloresul economie per- 
maneni care impune un anumii pre 
ceal de înpădurire, Nu vorbim aci 
de valoarea pădurei și penlru alte 
domenii de viață națională, 

” Politica comercială, în ce priveşte 
exportul malcrialului lemnos, trebue 
deci să albă ca punci de plecare 
pădurea. Alle poale deveni una pde- 
vărat pericol peniru țară. 


BURSA 


25 lanuarie 1938 

Piaţa renielor prezintă aspeole de 
lermitate în tot timpul ședinței ofl- 
clale, Renta consolidării înserle cursul 
de 37 1/4, împroprietărirea 39 5/8, sta- 
bilizarea 42 1/4, 

In târgul liber, ofertele suni nume: 
Troas, 

Comparilmeatul acțianilur este siab, 

Mica” pierde alle 39 puncte, lîlind 
încheiate la 1258. Restul hăriiilor, ou 
excepțiunea acțiunilor Banca Româ- 


Reala desvoltării 39 1/2, 40, 39 3/4, 
40, 40 1/78, 40 i. 
Reala consolidării 37, 37 1/8, 37 1/4, 
Reala slabilizării 42, 42 1/4 
Reuta unirii $1 1/2. 


Aslra Română 849. 
CURSUL NEVIZELOR 


Parte 330—34 
New York 98.15 - 100.15 
Londra 459.50-—499.50 
Olanda 53.b0—50.10 
Elveţia 22.70—23.15 
Bruxelles 16.605- 1(2— 
Varşovia 13.65—19,%5 
Italia 5.19 -5.19.bb 
Pengoe 26.50—27.50 
Viena 25.50—27.% 
Kor 344 —351 


La cursurile de mai sus, ser adaugă 
prima de 38%. 
VALUTE EFECTIVE IN 
TARGUL LIBER 


Franci francezi 700—7.59 
Lire sterline aur 1639—1710 
Dolari 203—215 
Florini olanda 110—12% 
Napoleon 1335—1355 
Leva 15—173 
Shilingi 35—37:4 
Zloţi 13—35 
Nentenmark 38 —43 
Pengoe 35—37:4 
Otomane 115—125 
Lire sterlhme 1990 —1129 
ke, 910-945 
Elveţia 59 —33 


CURSUL OFICIAL AL 
MONEDELOR LA BANCA 


NAȚIONALA 

Fres. Irca, 3.30—3.45 (2) 
Lira Palestineană 459.50—499.30 (x) 
Kor, Suedeze 25.25—25,75 (x) 
Lira liallană %19.66—519.66 (x) 
7loţi 18.65 —19.0 (x) 
Olomana 81—35 (1) 
Belgas 16.65—17 (a) 
ke, 3.44—3351 (a) 
Sehillingi 23—2450 
Flvejia 





«BUNA VESTIRE» 


Da e a ni 





domn serios căruia 

(Căutăm pentru sediul său 

şi împrejurimi mari să se Infiin- 

țeze imediat un depozit de li- 

vrare (lără prăvălie). Ocupaţie 
şi domiciliu indilerente, 

Venit durabil lunar Lei 9000, 
Oferte sub No. 28 la 

Rudoli Mosse, Sibiu 


De aa e i 





„Fotocodia” 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developeusă. mâreşie, re: 
produce. Aparale şi articole 
pentra Fotograli amatori 
ALEA VICTORIEI No, 3 

Ş sjestie 


(Ceiţ cu j 
i telnn Na 434/41 


DE el i sani 


$e.ul ostuiul da jau- 
dariml Igiie, Jud. alba 
să île (ras lă fassundera 


in ziua alegerilor dela 20 De- 
cembrie s'a trecut cu vederea un 
apt petrecut între comuna Şard şi 
Ighiu din jud, Alba şi pe care li 
inregistrăm astăzi. Şeful postului de 
jandarmi Ighiu plul. Marcu in schiim= 
bul unor promisiuni s'a trezit la 
un moment dat transformat într'un 
agent electoral al partidului liberal. 
Pe drumul dintre Şard şi Iqhiu ce 
conducea la secția de votare acest 
subaltern oprea pe țărani şi le atâr- 
na pe piept tinichele cu semnul par- 
tidului „Totul pentru Țară” şi îi 
amenința în cazul când nu vor vota 
cu liberalii. Cunoaștem pe acest su- 
baltern incă de astăvară când a 
căuta! să stânjenească mersul unor 
anchete ce i-au fost însărcinate cu 
prilejul furtului ce sa săvârşit la 
vânzarea rezervei de moşie a statu- 
lui român. 

Atregem, deci, atenția forurilor 
competente a ține subt observaţie 
pe acest individ şi să fie tras la 
răspundere. - 














um a sărbătorit pe 24 lanuarie| O eeszeprorstne caza pina cacaturi ae cana 
Centrul Studeiţesc Bucureşti 


Centrul Studențata Bucureşti, prim co 
mitetul lui de conducere de sub preje- 
dentia d-lui Laurian Țălnariu, a luat 
hotărirea să sărb orească ziua de 24 
Ianuarie, SE Și 

In seara de 34) lanmariă, în ajun, rau 
adunat peate 1300 de studenți, la sediul 
căminului Medie iștilor, din Bul, Schitu 


me amr dim a 







a Bucuregtiulul ei 

şedinții iilor. du străbătut dis. 
tanța de 25 km. până la pădurea Cer- 
mica, Aci au ținut «ședință solemnă, 
care a ținut dela ora 2% până la 4 Jum, 
dimineața, Sau aprina 15 focuri “mari 
imprejurul cărora au adunat studenţii 
cântând cântece naționaliste. 

D, Laurian Țălnariu, licențiat in Drept 
"și vice președinte ai «Centrului Studen. 
țesc Bucureşti», deschide ședința eviden- 
țiind legătura dintre sărbătoarea de 4 
Jamuarie și sludențimea română, care a 
ținut să o sărbătorească deparie de 
lume şi cât mal aproape de pământul 
străbun sub ocrotirea sfintei biseriel, 

D. Bartolomeu Licazeanu, membru în 
comitetul <Uniunei Naţionale a Studen. 
ților Crestini Români», subliniază esența 
credinții maționaliate a studențimti ro 
mâne de astăzi, În care irdezo puternte 
tradițiile sirămoneşti, luptele și jertfele 
istoriei moastre naționale, Daaceca s'a 


Arlunarea generală 
Soc. studenților în medicină 


Socielatea studenţilor în medicină a 
maintat, in zlua de 18 Ianuarie, deca- 
natului Taculțăţii un memoriu, prin 
care cerea modificarea regulamentu 
lui faculțății, în senzul decongestio- 
nărik programului anului II] şi a unei 
mai judicioase orânduiri a examene- 
lor de fine de an; reducerea taxelor, 
revizuirea burselor acordate anul a- 
cesta, Înlăturarea asistenţilor și pre- 
paratorilor evrei, încetarea vacanțe 
lor prea indelungate ale unor cate- 
dre, ete. 

Deoarece consiliul profesoral nu a 


22,70—23,15 (x) | rezolvat Incă memoriul, Soc. studenţi- 


—————— 00 E E E CZ 


Comisia pentru verificarea dreptului 
de liberă practică a.madicilor și farmaciștilor 


Comisiunea instituită de ministerul 
muneii, sănătăţii şi oorotirilor soolale, 
pentru “verificarea dreptului da liberă 
praatioă a mediailor şi farmnolgiilor cu 
diploma din străinătate, Inorează ou nai 
duitata mi de al, 

Membrii ocomisiai nu fasa parte din 
nici ua partid politie şi au primit a- 
constă ursa sarcină, refuzând orice re 
tribuţie, numai in sporanța da a oteri 
toata garuaţiiia da obioolivitata, 

Ei mami continwa oălĂnaiți numai da 
arija da n sanoționa frandale, da ori: 
sine ar [i fos fiaula și a respeola munea 
dinstită şi drepturile legal oâșiigata a 
dolor supugi joAsăţii ai, indiferenti de 
răsă sau religia 


Rezultatele cercatărilor nu vor patoa 
îi oomunleate docâi atunal când vor pro. 
santa toate garaniiile de lcualitate şi 
vor îi ntrânse toate probele dle vino. 
văția. 

Comisiunea roagă pe d-nii mediei şi 
ftarmacişti să-i das tot cononrmul în a- 
couală operă atât de nooenara. care va 
constitui pentra pabiloni muterind o aha. 
sișie da competială și onesiitațe n or. 
puli mailoal şi farmacvatie, 

De maomanea, pârsoanela cari cunoaa 
neregularități referitoare la obținerea 
liberei praotial ani mizate, în intare- 
sul wanaral, să le comuniea prin narl- 
soare d-lai Doctor O. Durileanu, air, Vie: 
tor Emanual Bă 


N. POPOVICI, București, Calea Ra- 
hovel 265. 





RAD 


Etinește viaţa 
Caisu Victoriei, 81 
Le: 21 Pânză „nun 
„20 Batist ge pe Ie 
în 24 Fimet pumcea 70 mm, bi 
m 68 Pânză „sira sanie 
78 Pânză [i Sa 
48 Picheturi „, capeaze 
% 65 Poplin La pt. Oimâși 
FR 13 Cârpe paatra Busâtărie 
- 29 Chileți pentro Dame 
29 Ciorapi + puma 
m 88 Flanele „et 
m 20 Ciorapi purtarea te 
» 280 Treninguri Mist, 
300 Mătase pize Pupiai 
78 Cravate, musa, 
n 130 Pulovere p4esta 
„65 Şaluri a aaa Barbătey 
» 250 Pijamale pu ci 
m 158 Perdele za ca în i 





dacoetinad| RĂCEALA și 
AMIC| DURERILE DE LAP 








a E mil Jugureanu 
2354 INGINER ELECTRICIAN şi 
[120] RADIOELECTRICIAN E. S. E. 


$ Str. Italiană, 19. BUCUREŞTI 
dă Telefon: 2.54.57 


APARAT de uADIQ:; Toate mărcile 
Plata în rate. 
LABOKATOR. Cele mai moderne instalațiuni 
pentru reparaţii şi reglaje de precizie. 
Serviciul la domiciliu. — Preţuri corect calculate. 








Caii 2  s: prietenii ieg:onarilor 
Cămăș, cravate, piiamale, pulovere 
Specialist în lingerie după măsură 

Concurează cu 2%, toate magazinele cuaceașiarticolef 


Nik ge 


DUMITRU BORCEA București Tal 3.51.66 Ca'aa Victorie! IM 






——————————————————————————————————————————— 


IETF AFEE = 
Antinevralgic BLANURI FINE 


Dr. Nanu Muscel 
intrebuințaţi contra GRIPEI, MIGRE- CU PREŢURI CONVENABILE 
VA PUTEŢI PROCURA 


NEI, NEVRALGIEI, ele. 
La Costică Mihăilescu 


Strada Colţei 44 Bis fostă Sfinţilor 









Se vinc numai în culli originale 
conținând două buline și cu sem- 
nătara doctorului. Depozii, Farmacia 






CROITORIA GEORGE STANESCU | 


SPLAIUL INDEPE 
—— 


DENŢEI No 40. (Lă 








ngă Căminul Medieinlgtilor) 








== 
sărbătorit astăzi 24 Ianuarie îm acest 
cadru, 

Astăzi A Ianuarie vestește unirea mpi 
rituală a generației hinere, 

$, 8. preotul Dionisie Udiyteanu, aduce = = 
bine cuvântarea bisericii. Subiiniasă pu- 
terea credinții creştine asupra sufletului 


atudențimii, care în vremurile vi grele | Strada Lipsoani Nr. 68. Telefon: 3.10.i1 


"Aduce la cunoștința distinsei sale clientele 
că este în permanenţă bine asortat cu stote 


i mătăsur en toalete el 
Si tiaa.a e Spanie 


Der 









tență a îngenunchiat în zăpadă pi va 
rugat, S'a cântat cu noi cate Dumneacu, 

După aceasta S, S, evocă sărbătoarea 
de 24 Ianuarie subliniind însemnătatea 
sa, Deasemenea evocă răsunetul ei asu- 
pra suflatului studențimii, 

$, S. Jerodiaconul Cristofor Dancu, 
luând cuvântul evocă vremurile de be- 
jente din trecutul neamului nostru. Apoi 
cere tărie dela Dumnezeu  peniru ca 
chiar peste munţi din propriile oase să 
pășască pe căile «Stejarului» Neamului. 

La sfârșitul gedinței solemne studenţi, 
mea întreagă se leagă în fața bisericii 
de a urma pilda de jertfă şi de viață a 
marilor martiri ai mişcării naționaliste 
române, 

După ședință studenjimea s'a incolonat 
și în marș ordonai la oa 3 dimineața, 
au ajuns la locul de pornire, palatul me, 
diciniştilor, 

Nu va intâmplat niciun incident, 

Totul s'a petrecut departe de lume nu- 
mai în ordime și linigte. 















— Blănăria „LEOPARD 
Petre Gârleanu 
Str. Colţei No 40 
TOATE SORTURILE DE BLANURI 


Vinde cu preţuri reduse 
VIZITAŢI SPRE CONVINGERE — Tel. 471.05 






| 









Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretea 
comenzi, B-DU ABETA No. 10 Etaj 1. CU ARSI 
TELEFON: 5.05124 











Marele Magazin 


IORDAN A. IONESCU S-sor 
La Balonul Albastru 


Strada Carol No. 62 
lor în medicină a ţinut aseară, d Articole pentru Nunţi, Bot 
obișnuita şedinţă ştiintiti că. art d Vinde ettin Şcoli, ți, Botezuri 


SER TANA ÎN rca a ai Manulactură Confecţiuni, Incălțăminte 
Joia viitoare să se aştepte răspunsul Pe ——————— 
consiliului profesoral. 4 


Studenţii anilor | si IL au hotârit TECHNICA GENERALA 
să nu mal intre la cursurile d-lui prot. 












Rainer, a R E, Ţ 
Scieiresear s'a solidarizat cu această ing. GHEORGHE CE EŢU 


TELEFON 12504 


INTREPRINDERI MECANICE ELECTRICE 
SANITARE DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MASINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


—=———————= CU PREȚURI CONVENABILE ===> 


Balul Turismului 


Clubul Carpalin Român deschide 
primul bal al turismului Marţi 4 Fe= 
bruarie 1938 in saloanele „Arta” din 
sir. Batiştei. 


a 
D-na şi d. ministru Al. Hodoș va 
prezida acest bal dat pentru strân- | atentia direcția! aneral 
gerea de fonduri necesare terminării 
cabanel „Bron” din capul vă je- Ce | $. ih B “ualui 

e - 


pllor, . 
Ansamblul teatrului Cârâbug în — Cazul mecanicului Popa Alexandru — 


Irunte cu marela nostru artist C. Tă- 
nase va da concursul său benevol, 


Jazz simtonie Corologos, La redacție s'a prezentat d. Popa | prețenţie asupra fostului său debitor 


Blexandru fost mecanic timp de un |. tatea 
—.—_t—— an şi ceva la Soc. Tram : A |Peter a „uzate 

| v. București, rarca actelor, | | ast- 
Hoţii la Teatrul care nl s'a plâns că acum 2 luni pei bietul petale area 


. n fost dat afară deoarece n'a voit să | un sarvidu. 

x „„Li3ii Culturale facă pe salahorul, REFUZANDU=I- | Acesta va văzut pus în situația 
a p mA | ”*| SE IN ACELAŞ TIMP ELIBERA. | de a vinde toate lucrurile din casă 

posopara lui Sehiiler, Hoţii, ce ne re- REA ACTELOR, pentru a nu muri de ntz 
făina îm fiecare scară la ora e la Motivul, « o proprire lăcută pe [mu mal ara ce vinde. 

satrul Ligii Culturale intro mentare | salariu, pusă de un areditot jldan. |  Cerenf instituirea unel anchete pen 
excepțională datorită dlui lom Sau Deși a per Hmgi a aranjat ches- | tru rea vinovaţilor şi des- 


| Man, îm decorurile d-lui Tratam Cor-| țiunea datoriei — Jidanul dând în | păgubirea mecanicului Popa Alexan 


noscu, 


scria societății că nu mal are nic o dru de toate prejudiciile suferite. 

























La M_I Za, ad »=> Ă ÎN SN ai ie. ai _— 


Pag. 6-a «BUNA VESTIRE» 





== 
1 > 

2 e za 

—— - mi 


a 


n alt interwiu al d-lui Corneliu 7. Codreanu 


apărut în presa italiană 





= - == o Ducat ie) = = 









„Trenul pilot“ al partidului liberal 


Ce reprezintă acţiunea d-lui Petre Ghiaţă. Partidul naţ.- 
țărănesc și hotăririle consiliului de miniştri. 
„Distribuirea“ cărţilor de alegător 
























Despre omul nou, desere guvern, minorități Și bolsevisni 


D. Corneliu Z. Codreanu, se 
ful Mişcării legionare a Esca dat 
cunoscutului ziarist italian 
Francesco Maratea, irimisul spe- 
Cial al ziarului «ll Messaggero> 
următorul interview: 

«Casa Verde>, sediul principal 
al organizației legionare a lui Co- 
dreanu, locui ce infățișază punc- 
tul sufletesc de preferință al nou 
Menerații romane, se găsește la 
marginea Bucureştilor, dincolo de 
limitele exterioare ale cartierului 
industrial: trebue să faci căajiva 
Kilometri înainte de a ajunge a- 
colo. lar cand am ajuns, eram 
încă nedumeriți: casa este atăt de 
modestă, atăt de nepretențioasă, 
încul pare mai mult o vilă de 
țaru. 

E destul să te gândeşti insă că 
au construit-o legionari însăşi, cu 
mainile lor şi cu cheltuiala lor, 
ca so priveşii cu respeci, 

Lângă ea, întrun loc impodo- 
bit cu arcade şi pilastrii drepți, 
e mormântul celor doi voluntari 
ai <Gărzu de [ier> căzuți în Spa- 
nia. 

Deasupra mormântului se gă- 
sea o construcție de grinzi peste 
care se inălța o cruce: un fulger 
a carbonizat suporturile Deşnic 
acoperite cu coroane şi a lăsat 
crucea nealinsă, O candelă ne- 
stinsă arde la căpătâiul celor doi 
eroi. Deşi atât de strâmtă Casa 
servește ca birou, laborator, școa- 
lă și oferă şi locuință Căpitanu- 
lua. 

Im micul vestibul tronează un 
bassorelief în bronz înfățișând pe 


S/, Arhanghel Mihail ținând în 
“mână 


“neinvinsa-i spadă. Ne ur- 
şn pe scară la primul etaj, des- 
gi ne găsim într'o o- 


due n în CAFE . 

ete din apar erosec şi Șpaze că 
Măși, şorțuri, ruclii: e n lucru 
destinat să ajute pe legionarii ne- 
poiasi 


„CAPITANUL 


«Căpitanul?» 
Ni se arată uşa închisă în spa- 
tele fetelor care coase. O desi 
chidem. Codreanu e în Înța nou- 
stră împreuna cu trei camarazi. 
De Va zile g9.ză TIT 5I- 
leşte să Tati; lângă el, tot 
ATI, e o nepoțică a lui de 5 
ani. Patul e plin de jucării pen- 









"tru copiliță; un urs, un cal de 


lemn, o păpușă. Pe noptieră din 
nou chipul Sfântului Arhan 
ghel Mihail. Codreanu se ridică 
pe perne şi ne invită să ședem: 
este palid, dar peste măsură de 
vioi, (vivacissimo) inspirat şi 
din când în când îşi trece mâna 
nervoasă prin părul puțin răvă- 
git. 

— «Sunt puţin răcit, dar va 
trece repede; nu vă temeţi că 
mă veți deranja: uici primesc 
toață lumea şi vorba nu mă obo 
seşte> a 

Apoi având în voce o vibra- 
ție imtensă, extrem de comuni- 
ecntivă: 














PROGRAMUL: 
FAURIREA OMULUI NOU 


«Programul nostru? E un pro- 
gram de construcție. Când zic 
construcție mă gândesc la aceia 
care este cea mui mare și cea mai 
grea din lume: formarea omului 
nou; ȘI nu omul material, omul 
fizic, sau omul considerat ca va- 
loare intelectuală: acesta există. 
Suntem chiar destul de inteli- 
genți: aceia ce ne lipseşie şi ce 
trebue-să lăurim este omul din 
punct de vedere moral. Voim să 
croiem un ip de erou în şantie- 
rul nostru. Erou pe câmpul de 
luptă şi nu mai puţin erou in vir. 
tuți, în muncă, în credință, în ac- 
tele de devotament pentru Na- 
pune, în viața privată şi publică; 
erou prin corectitudinea lui, prin 
fermitatea lui, prin inflexibilita- 
tea lui, prin dragostea lui faţă de 


dreptate. lată ceea ce vroim să 
făurim>, 

Se intoarce către copiliță care 
dă semne de neluuşte şi ii pune 
în mâini păpuşa; apoi chiamă pe 
cineva din camera de alături, care 
îi aduce o ceaşcă cu ceva cald. 
Copila se potoleşte. Sosesc alji 
doi legionari, unul dintre cari 
a lost ales recent la Camoră. 

«Când vom Îi siguri dea fi 
transmis în vinele omului unele 
udevăruri intime, esențiale, ne 


vom îndrepta câtre necesităţile 
imediate, către popoar, în aspec= 
tul său biologic, lizic, câtre cuge- 
neuica rasei, lotul este de lăcut. 


Vom privi apoi mai departe, a- 
dică la raporturile rasei noastre 
cu alte rase, Există una care 
locueşte în "Țara nousiră şi care 
ne amenință de aproape, şi care 
ne-a luat tot, oraşele întregi, uzi- 
nele, drumurile, agricultura! 


„O nouă formă de stat 


Ne vom întoarce, în sfârşit, 
mvinle către forma Statului, 
Suntem impotriva celui actual: 
este inform. haotic; nu e al nos- 
tru. nu este pentru noi. Fiecare 
iară are oamenii săi, [emeile sale, 
vbiceiurile sale, trebue să aibă și 
o cârmuire a sa. Dece să ne du: 
com noi pentru aceasta la Paris 
ori la Geneva? Eu preler să o 
caut aici. în România. Luptăm de 
zece ani; lăsăm ca mişcarea să 
se desvoliv singură, nu arătăm 
nerăbdare; urmăm mersul [iresc, 





Intrebăm: «Care este atitudi- 
mneavoastră față de au- 
vernul Goga-CuZr 

«Actualul guvern nu este 
acela al revoluţiei naţio- 
nale româneşti: Dar 








vern naționalist: eu sunt 
naţionalist. 
Aştept guvernul revoluțici-a 
devărate_da nalist nu 
tre să dobor sau să lupt îm- 
potriva guvernului actual. Dim- 
potrivă, în marginile posibilită- 
fii, am datoria de a-l ajuta. 
Nu lupta ne sperie pe noi. Am 
luptat timp de cincisprezece ani, 
nu ne va Îi Îrict fără îndoială 
să luptăm şi în al şaisprezece- 
lea; şi în cinsprezece ani eu am 
adunat condamnări de optzeci şi 
patru de ani de închisoare, am 
fost judecat de două ori, ca să 
fiu condamnat pe viaţă, şi odată 
la moarte. Suntem deci bine că- 
liţi. Dar constituirea guvernului 
naționalist ne impune o datorie 
precisă: ne rugăm lui Dumne: 
zeu ca guvernul naționalist să 
facă tot binele ce-l poate: dacă 











0 hotărire a 


care trebue lămurită 


Printre hotărârile consiliului 
de miniștri de aseară, stă și o 
dispoziție destul de curioasă la 
punctul doi din comunicatul pre 
șideației. 

«Persoanele sirăine de o cir- 
cumscripjie electorală, cu excap- 
fiunca candidaților, vor fi îm- 

iedicate de a intreprinde orice 
A de agitație cu caracter poli- 
bhc>. 

Credem că ar Îi necesar ca în 
primul rând să se specilice ce 
se înțelege prin agitație cu ca- 
racter politic, 

Se fajelege şi propaganda obi- 
cinuită adică: întruniri, dis- 
cursuri ete? 

Fiindcă în acest caz, hotărâ- 
rea guvernului ar creia o serie 
de situații curioase, 

De exemplu, un şoţ de 
partid care nu candidează 
într'un anumit județ să 
mu poată ține un discurs 
program în faţa alegăto- 
rilor respectivi, 

In speță, d. Al. Vaida pre 
şedintele Frontului Româ. 
mesc, dacă nu candidează 
la Brașov, nu mai 
vorbi la nici o întrunire 
organizată în acel județ, 


TIPARUL INSTITUT 





guvernului 


Sau, d. luliu Maniu pre- 
şedintele partidului naţio- 
nal-țărănesc, care nu can- 
didează la Cluj, nu ar mai 
putea vorbi în acest caz 
în Capitala Ardealului. 

Chiar preşedintele consl- 
liului de mini tri, care nu 
candidează Ai Moldova, 
conform acestei hotărâri 
pe care în primul rând fu 
vernul trebue să 0 reapec. 
te, nu ar putea lua cuvân- 
tul nicăeri în această re. 
giune, Nici chiar la laşi, 

Deaceia socotim, că o lă- 
murire a acostor dispozi- 
ţii este necesară, flindoă 
nu creem că aceasta ar 
fi_ intenţia guvernului, | 


Au furat troița ridicată 
de legionarii din Chitila 


Ciminecă 23 Ianuarie, dușmanii noștri politioi au | tro 
nii au contra-atacat în se 

ee Ştia tesut In 480. 
respinşi. Trupele noastre 
au urmărit trupele guvor- 
namontale în retragere, 


în Chitila a fost sfințită, de 
un sobor de preoţi şi în pre 
zența a oameni o 
troiță do 3 m înălțime. 
Astănoapto 25 lanuavi 






2 


suntem în fața unui gu- 










S19 | nu prezintă candidați în di/erite ju- 


rostrău şi au dispărut cu 







tendinţele spontane, cum se [ace 
cu un băiat care trebue să crească 
şi să se lacă puternic, loemai în 
acest chip vedem noi mişcarea 
nuuztră îndreptându-se către cor- 
poraiism; și în sânul ei s'au şi for- 
mat categorii: avem muncitorii 
legionari, comercianții  legio- 
nari, preoții legionari şi ne 
gândim acum la un corp al ţăra- 
nilor. Intrăm în corporatism trep- 
tat-treptai și socotesc că şi pen- 
tru reprezentanța ării vom a- 
dopta un sistem răspunzând spi- 
ritului corporativ>. 


Atitud. nea faţă de guvern 


va rămâne ceva de făcut, vom 
face noi. 







Te E 







Aseară Comisia centrală electorală 
a rezolvat numai lucrări curente din 
cauza lipsei d-lui preşedite Lupu. 

Sa inregistrat insă o nouă intâm- 
pinare din partea d-lui luliu Aianiu 
care are următorul conținut: 

Domnule Preşedinte, 

«Subsemnatul Iuliu Maniu în ca 
litate de preşedinte al partidului na- 
țional-țărănesc, vă rog ca să decideji 
în aplicarea decretului de schimba- 
rea semnelor electorale, ce număr de 
ordine se va atribui unei tiste în a- 
legerile județene în cazul când gru 
pările politice având un număr de 
ordine anterior, atribuit de comisia 
electorală centrală. nu prezintă can- 
didați, 

Pentru exemplificare, partidul 
național-țărănesc are numărul 3 de 
ordine, cu semnul 5 puncte pentru 
alegerile judeţene, 

Im cazul când o grupare volilică 
având un număr de ordine mai mio, 


dețe, atunci partidul pe care îl re- 
prezint păstrează numărul 5 atribuit 
în alegerile județene de Comisia cen 
trală electorală sau urmează să oa- 
pete un număr de ordine nou, deler- 
minat de neprezentarea în alegerile 

[ipac e] 


Vomuniști condas nați 
la moarte în Polonia 


VARŞOVIA 26 (Rador)— 
Tribunalul din Zamoso a 
condamnat pe comunistul 
Piwowar la moartea prin 
ştreang şi pe alţii 12 comu- 
mişti la închisoare dela 2 
la 15 ani, 

„ Piwowar n omorât po un 
om do încredere al poli. 
iei, pus să-l urmărească, 


vrut s'o dărâme, 


prea au tăiat.o cu fo- 





dul avreese; 21. Untunea democralică; 


Udul țârânesc; 25. Liga Industriaşilor 
agricoli; 26. Pariidul național al lup- 
tătorilor; 27. Grupările comitelelor ce- 
lățeneşii, 


TRU COMUNE ŞI JUDEȚE 


munaie şi judeţene su depus până 
acum 13 liste și anuine: 


EIB IE za EEE 
Situația pa frontul 


torul comunioat naţiona- 
liste 


ritățile etnice pe picior de abso- 
lută paritate şi reciprocitate de 
raporturi. Le lăsăm să-şi aleagă 
tratamentul care le convine mai 
bine, şi să şi-l aleagă în deplină 
libertate, fără a suferi nici o 
presiune de nici un lel. Le vom 
zice: alegeți, şi noi vom lua a- 
titudinea pe care o veți lua. Da- 
că ne veți arăta prietenie vă 
vom [i prieteni, dacă vă veţi ţi- 
ue, deoparte, închişi, străini, 
vom Îi la rândul nostru închişi 
şi străini; dacă ne veţi Îi inu- 
mici, vă vom Îi inamici.» 


Mişcarea legionura 
ȘI DOIȘEVISUIUI 


— Şi faţă de bolgevpism? 

—Eram tânăr când am în- 
ceput iupta impotriva bol- 
şevismului. Un număr res- 
trâns de ofițeri, în 1917, 
am înfruntat şi dezarmat 
două divizii întregi de ar- 
mată roşie. Boişevismul 
este inamicul capital: tre- 
bue să luptăm impotriva 
lui fără răgaz, Suntem îm- 
potriva Societăţii Naţiuni- 
lor şi socotesc că România 
trebue să facă politica a- 
xei Berlin-Roma,. Dacă ar 
depinde de mine toaie a- 
ceste ar fi aduse la înde- 
plinire în patruzeci şi opt 
de ore». 

Intre timpaumai intrat 
şi alţii. Convorbirea sa e- 
puizat. leşind, trecem din 
mou prin odaia unde se 
croesc şi se cos veşminte 
pentru săraci, In vestibul, 
în fața chipului Sfântului 
Anhanghel Mihail, gă- 
Sim o masă pregătită cu 
mici_farfurioare și paha- 
re. Este ora mesii pentru 
Cata. Wen 


FRANCESCO MARATEA 

































județene a unei grupări politice, 
care a obținul la Comisia centrală 
un număr de ordine mai mic decâl 
al nostru, fapt care ar putea după 
unii decide şi numărul punctelor ca 
semn electoral, y 


Deciziunea d-stră trebue dată cu| Atât această ultimă întâmpinare, 
atât mai urgent, cu cât alegerile ju- |cât şi ceu anterioară urmează a fi 
deţene sunt fixate pentru dala de 23 cercetate în şedinja de ustăseară, 


Ordinea listelo: la Lameră și Senat |-« 


Până aseară s'au depus 27 liste m 
urmâtourea ordine: 

1. Guvernul, 

2. Liberalu. 

3. Naţlonal-ţărănişiu. 

4, Froulul Românese. 

5. Tolul pentru Ţara. 

$. Fr. Ostăşesc; 7, Hadical-țărânișiii; 
5. Partidul Unităţii naționale; 3. Ma- 
vhiarii; 16, Fr, Generapel de loc: 11. 
Partidul Agrar; 12. Blocul naj. ai 
soc. creşiini din Rom.; 13. Pari, po- 
porului german din Mom. 14. Paril- 
dul Poporului; 15. Sfalul Negusloresc; 
16, Social-democraţii; 47. Part. muncl- 
lorese-țăr.; 15, Fr. Muncii; 19, Or- 
panizaţii refacerii najisnale; 20. Pariul- 


22. Partidul socialist român; 23. Par. 
Udul muneltorilor agricoli; 24. Par- 


ȘI A ALEGERILOR PEN- 


lar pentru alegerile la consiliile co- 


|. Guvernul, h 
2. Liberal, 
3. Fr. Românese, 


Teruei 


In cursul zilei de ori, pe 
ntul Teruel republica- 


dar nu fost 


sul grupului H, 
aceleaşi strânse raporturi 


spirituali şi anume fostul 


dinte al guvernului trecut, 
dar este sprijinit chiar în 
acţiunea sa 
terenului electoral de că 
tre d. Inculeţ. 


mâna căruia trec fonduri: 
le necesare, se pare a ți d. 


Februarie cr., iar depunerea listelar 
trebue să se facă cu opt ailo libere 
inawtea datei fixate pentru acesta 
alegerta 





5 Andreescu-Rigo; 9. Maghiarii; 10, 
Part. muncitorilor agricoli din Rumă- 
aia; ii. Part. Țărănesc; 12. Pari, po- 






ştic câte puncte va trebui să numere 
celățeanul atunci când va fi chemat | drept strict ca un act neconstituţlo- 
să voteze. 



















Demisiile din partidul liberal, | Vasile Bârcă, fostul subae- 


păstrează separat, lărâme de co- | cretar de stat, 
mic, luate din întregul situației 
politice: In timp ce o parte din | d-lui Petre 
demisionați revin în partid con- 
stituindu-şi «comitete de espec- 
lativă>, cari să lupte separat|o presiune indirectă asupra ac 
«dar alături de partidul mamă», 
o altă serie de plecări întârzia- 
te se anunţă, 

Un fel de călărași cu schim- 
bul 

Cei readuși la disciplina de 
partid, au revenit în cadre insă 
cu termen redus, anunțând că 
aşteaptă numai până Joia aceas- 
ta. să vadă cum se vor deslăşu- 
ra evenimentele. In caz că sor- 
fii le sunt favorabili, şi deci pot 
să rimână mai departe in cazul 
organizaţiilor vechi, atunci «con 
form tradiționale: discipline, 
ete. ete.» se vor supune hotări- 
rilor luate de forul statutar. 

In caz contrar comitete- 
le de espectativă «intră în 
acțiune». 

TRENUL PILOT 

















Xe 
D. GH. TATARASCU 





Un tren pilot, se chiamă intot- 
deauna convoiul pe roate, care 
încearcă siguranța liniei, inain- 
tea altuia mai prețios care-i 
succede la un scurt interval de 
timp. 

Nu ştim ue ce, dar act iu 
nea d-lui Petre Ghiaţă, ne 
face impresia acestui tren 
de încercare, trimis pe li- 
nie puțin mai înaintea «ce- 
lui adevărat, 

Fiindcă nu numai Că şe. 
păstrează 


mul moment. 
In orice cas, este intere 









afară din carapace, pen. 
tru a pipăi un mediu ambi 
ant, 


GARZILE ŢARANEŞTI 









Consiliul de miniştri ținut a- 
seară, a dai o serie de dispoziţii 
interesante pe care le dăm în 
altă parte a ziarului. 

Printre măsurile luate, se in- 
terzice conlorm legii încă în vi- 
goare uniformele şi formațiuni- 
le paramilitare tocmai în mo- 


PR 


mentul când conducerea parti- 





cu vechii săi conducători 






preyedinte şi vice  preye- 







e explorarea 













3 ldministratorul delegat 


e a-şi reorganiza găr- 






rirea 
zile sale. 

Luând cunoştinţă de această 
deciziune a guvernului d. Ma- 
niu a făcut următoarea declara: 






e e ) | . 
ID). luliu Maniu a depus ( nouă iau reamintește dispo- 
- * i] 7 
întâmpinare (Comisiei centrale electorale 


Vare este ordinea listelor la Cameră și Senat și la consiliile comunale 


zițiile legii privitoare la forma- 
fiunile paramilitare, Nimic de 
zis, decât, cei dintâiu cari tre- 
buie să se supună față de lege, 


luliu Maniu 


Se ştie că ministerul de justiție 
a venit cu un decret lege prin care 
a modificat art. 190 din codul po- 


In această privinţă tratatele de 
„drepi — bunăoară al d-lui prof. u- 
nivorsitar Anibal Theodorescu — 
fioxază unele deslugiri plina de în- 
telea ; 

«Executivul nu poate face legi— 
spune d-sa — fiindcă această fune- 
țiune este atribuită de Conatituţle 
altui organ. 

De aceea decretul-lege apare în 


4. Totul pentru Ţară i 
5, Naţioaal-ţărănişiii. 
6, Fr, Ostăşese; 7, Hadical-ţărânișul; 


porului german din Nomâala; 13. Gru- 
pările comiteleelor cetăţeneșiL 
Dar liste se mai pot depune şi cine 


nal, ca o manifestare pură şi sim. 


D.G.  plă a unel usurpări de putere din 


Această opalarara politică a 


îu al doilea rând, în caz de nau- 
lragiu, o barcă de salvare al că- 
"ui comandant poate fi din pri- 


sant de observat pseudo. 
poziţii pe care partidul li. 
berul, în faza ultimelor sa- 
le svârcoliri, ţi aruncă în 


dului național-ţărănese luase ho- 





este guvernul şi partidul care il 
susține». 
«Dacă guvernul şi parti- 








hiață are un dubiu | dul care îl susține vor di- 
avantaj pentru d. Tătărăscu. In |zolva lănicerii lor, şi nu 
primul rând d-sa, poate exercita | vor continua acțiunea de 


desvoltare a acestor for- 


tualei conduceri a partidului şi | maţiuni, le vom urma pil- 


da bună», 

«Astfel vom face tot aşa 
cum va face guvernul şi 
partidul său, 

Inregistrăm această declaraţie 
lără comentarii, în așteptarea 
evenimentelor ce vor urma. 


CARŢI ŞI PUNCTE 


Deşi campania electorală este 
deschisă de o săptămână şi tot 
a săptămână este de când a a- 
păruț decretul de modilicare al 
legii electorale, totuşi nici până 
astăzi nu s'au fixat, pentru îm- 
bhogăţirea cunoştinţelor noastre, 
normele de aliniere a «punctelor 
electorale» şi nici ce se intâm- 
plă cu ordinea pe lista de can- 
didaturi în cazul când unele 
partide nu depun liste pretutin- 
deni. 

Locul pe listă rămâne a- 
celaşi, sau el se schimbă 
după, împrejurările dicta- 
te de cei cari încurcă lo- 
cul de pomană, înaintea 
celorialţi, 

Fiindcă în acest caz am putea 
avea cel puţin 3) de feluri în a- 
ranjarea pe listă a partidelor 
politice. 

Şi aceasta s'ar chema! :o 
inutilă şicană», 

Cat priveşte modul cum se vor 
împărți cărțile de alegător, o 
scurtă informaţie apărută în zia- 
re anunță că pentru a se putea 
face o verilicare a listelor elec- 
torale în vederea viitoarelor a- 
legeri se vor face noui cărți de 
alegător ce se vor distribui du- 
pă normele anunțate la timpul 
oportun. i 
» AdICĂ exm şi mai ales o- 
portun pentr înce? 

Noi repetăm, aceste ho- 
tăriri sunt fleacuri inuti- 
le, cari nu pot schimba în= 
tru nimic rezultatul votu- 
lui din 2 Martie curent, 

Cel mult vor indispune 
şi credem că este şi ue- 
practic şi mai ales inopor- 


tun, 
STILEX 


ES Ci > i ee RES e 
Codul Penal nu poate îi moditicat 
prin decret-lege 


partea executivului. Tot din aceas 
tă cauză, într'o stare normală de 
drept, existenţa decretului-lege tre- 
bue să file complet necunoseniă», 

lar mai departe — tot d-sa scrie 
— că: 

Decretul-lege <-implică suspen; 
darea Constituţiei — şi din această 
cauză trebuie folosit cu maltă elr. 
enmspeeţiune, numai atunci când 
este neindoios că nu se mai poate 
rămâne în ordinea normală n lucru. 
rilor», 

Am reprodus opinia d-lui Anibal 
Teodorescu rezerându-ne dreptul de 
a reveni ulterior. 


Către Comisiunea Blocului 


Mişcării studenţeşti 


Azi dimineață sa publicat în afişierul sediului legionar următoarea scrisoare, pe care 
ne-am permis a o copia întocmai, aducând-o la cunoștința cititori lor noșiri: : 


«In Noembrie, acum un an, lon |. Moţa a fost ales cu o majoritate sdrobi- 


toare, pietei lu te al Generației Mişcării Studențești. 


n acel moment dvs, un număr neînsemnat, ați părăsit sala osteniativ, ne- 
primind preşidenţia lui Moţa. Apoi vai constituit în asociația dvs. de astăzi, 
La 13 Ianuarie lon Moţa a căzut la Majadahonda. 


La 15 Vebruarie a fost înmormâniat. 


IN ACEA ZI, NOI TOŢI CEI CE AM LUPTAT 


DELA 922 INCOACE — 


IN AFARA DE DVS. — AM ALES PREŞEDINTE ACTIV TOT PE LON rc: 
SUFLETUL LUI ION MOȚA, PE INCA UN AN, ADICA PANA CA a5 FEB 


ARIE 1938, 


Vă rog, să mă credeți, că îmi este foarte greu, mai ales când 


Mofa prezidează, 


să vorbesc cu d-voastră, în calitate de Ripiogeulaiți ai asociaţiei sus amintite 
DA i 


DE ASEMENI N'AŞI PUTEA PRIMI SUG 


TI DELA DVS. ASUPRA MO. 


DULUI IN CARE TREBUIE SA MA COMPORT IN LUPTA NAȚIONALA, 


In ce privește ajutorul ce urmează a fi dat guvernului (aj 
i poa Bora, Doza a Alu Jutor 
BINE FACEŢI că îl daţi) vă rog, să fiţi siguri, că în limita pe care îl 


carea legionară îl va da fără intervenția 


-voastră, 
Il va da cu largă inimă», 


PE CARE 


merită, miş- 


A pi 
Primiţi salutul meu, 


București, lanuarie 35, 1938, 
Redactor-responsabili V. 





CORNELIU Z. CODREANU 





Olaniuc-Stere 











Pa