Buna Vestire anul I, nr. 103, 3 iulie 1937

ANUL 1. No. 103. 


| ZI4R LIDER DE AYPYA SI DOCTRINA PONANEAICA 


Redacţia şi 
BUCUREŞTI 


Directori: 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
TOMA VLADESCU 


rotzki contra Stalin 


Stalin în nu mai mult de 10 luni şi-a omorit 180 din colaboratorii. cei 
mai apropiaţi. Aceasta e numărătoarea, exactă, uluitor bilanţ al sînge- 
lui. Dacă Voroşilot mai trăeşte — Dumnezeu ştie unde şi cun —. 
mai printriun act de laşe delaţiune, trădiud pe generali şi transfor- 
mîndu-se peste noapte din instigator, în adversarul lor, fă 

Litvinov, la ora actuală, ne spun telegramele, ar îi închis, cu moar= 
tea deasupra capului. 55 

De n'ar fi decît acest ultim episod, şi ar fi de ajuns ca să pricepem 
că spărtura în Comintern e atit de mare că echivalează cu moartea lui. 

E faza ultimă sau penultimă a prăbuşirei sovietice, începută cu 
izgonirea lui Trotzki şi terminând în haosul din care să răsară o Ru- 
sie nouă, naționalistă, : 

„Sau seris cărţi şi faimoase reportaje, după care conflictul Trotzki— 
Stalin nar fi decit un blutf. Cascada măririlor, sub paloşul lui Stalin, 
n ar fi decît un acces personal sau o sete de sînge a cruntului Circazia 
Sau, cel mult un pretext... ; ud card 

Cine citeşte însă cartea recentă a lui Leon Trotzki, apărută în en- 
glezeşte, sub titlul: The Revolution betrayed (Revoluţia trădată) înţe- 
lege că în sînul comunismului rus sa căscat o prăpastie ce nu mai 
poate fi acoperiţă decît cu cadavrele celor 3 milioane de jidovi care au 
dus la anarhia ateică şi sanguină — care a fost revoluția rusă — massa 
sănătoasă de 120 de milioane de Ruşi. O ne ta 

In concluzia cărţii, Trotzki, după ce demonstrează că Stalin a trădat 
revoluţia lui şi a lui Lenin, lansează programul Internaționalei a Patra 
pe care îl însoţeşte cu o declaraţie de război împotriva lui Stalin. 

Este într'un fel, episodul care a dus la actul de sînge în care se 
înneacă azi tirania stalină. 

In fond ce reproşează Trotzki lui Stalin? 

De a fi lăsat ca Partidul Comunist să se înnece în națiunea rusă, 
cind, după dinsul națiunea rusă trebuia să se înnece în partidul co- 
monist, = 

Este erezia iudaică promovînd ideia de partid comunist ca o supra- 
naţiune şi mergînd din ţară în ţară ca să ducă revoluţia şi să bolcevi- 
zeze pămîntul. 

Cu bunul simţ al ţăranului şi cu acel dicton în sînge care îl apropie 
de Napoleon: întîi acţionez şi pe urmă terorizez, Stalin a lansat dim- 
potrivă formula: Fiecare ţară cu socialismul ei şi întorcînd spatele 
Internaționalei a Treia şi-a văzut de Ruşii lui. 

“E un fapt ce nu poate fi contestat de niciun cunoscător al Revoluţiei 
ruse, că pe măsură ce în republica lui Stalin crezul marxist da faliment, 
dictatorul roşu înfăptuia ceiace Lenin a vroit şi Trotzki, n'ar fi realizat 
cu o-mie de Internaţionale: Socializarea ţărănimei ruse. 

Poţi fi contra sau pentru mijloacele întrebuințate de dinsul, dar 
fuptul rămâne; şi cu el, singura înfăptuire temeinică a revoluţiei ruse. 
Mai departe Stalin -a înţeles că nu se poate morge. Și n'a mers, 

E ceiace l-a despărţit de Trotzki, adică de crezul iudaic al revolu- 
ţiei ruse. 

Trotzki a voit revoluţia mondială, Stalin a rămas la revoluţia rusă. 

E o deosebire care se cerea marcată cu sînge. 

E ceiace se petrece azi în Rusia. 

Trotzki cu toţi complicii şi răzvrătiţii lui, rămîne deapururi înfun- 
dat în iadul lui ateic şi păgiîn. 

Stalin, după ce a cochetat cu colectivismul materialist şi ateu, se 
întoarce la ţăranul lui. 

Azi apare proprietatea particulară, miine va apărea Dumnezeul 
acestui ţăran, 

Stalin, în intenţie dacă nu în faptă, în principiu dacă nu în realitate, 
se. împacă cu ţăranul, păstrător de avere, de forţă armată şi de ere- 
dință rusă. 

E o expiaţie; tirzie poate, dar care nu mai puţiu trebuia plătită cu 
singe, 

E sîngele care curge azi la poala Kremlinului. 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Palestinei 


Bulevardu 


Stresa, 26 Iunie. 


a a 


Impărțirea 


lată o problemă a cărei importanță 
scapă publicului românesc, 

Datele ei le-am mai expus în coloa- 
nele acestei rubrici, totuşi e bine să le 
rememorăm. | 

In Palestina se dă o luptă pe viață şi 
pe moarte între . Arabi — majoritatea 
populaţiei şi stăpânii ţării de aproape 
un mileniu şi jumătate şi jidani — cu 
drepturi istorice necontestat anterioare a- 
rabiler. Imigrarea masivă jidovească în 
Palestină a mobilizat în lupta pentru 
apărarea țării lor nu numai pe arabii 
palestinieni, ci şi conştiinţa musulmană 
din întreaga lume. . 

Intre -sionism şi islamism Anglia, pu- 
jerea mandatară, având interese iman- 
se în Palestina, pe drumul Indiilor, a 
oscilat, favorizând totuşi până în ulti= 
ma vreme în mod evident pe Evrei îm-. 
potriva Arabilor. Dar de un an încoace 
lucrurile sau complicat, pe de o parte 
prin radicalizarea pozițiilor între Arabi 
şi Jidani în Palestina, pe de altă parte 
prin intervenția Italiei. 

Politica mussoliniană a căutat să lo- 
vească Anglia — care încerca so stri- 
vească — agitând lumea islamică. 

Ce sa petrecut anul trecut în Pales- 
fina şi în Egipt se datorește în parte şi 
politicii mussoliniene iar călătoria Du- 
celui în Tripolitania, cu proclamaţiile 
către Islam, şi-a avut efectul în lumea 
musulmană. ; = 

Anglia a încasat loviturile — grava 
tulburări în Palestina, independența 
Egiptului — şi sa alarmat. De aci ten- 
dința marei Britanii de a-și apropia cu 
orice preț Islamul. S'a împăcat cu gu- 
vernul revoluționar din Bagdad — ne 
amintim că lovitura de anul irecut dată 
de Sedky Paşa şi Hikmet Soleiman fu- 
sese îndreptată împotriva Londrei — a 
făcut sforțări spre a păstra excelente 
relațiuni cu Turcia şi a împiedeca o 
prea mare adâncire a raporturilor tur- 
co-italiene, a favorizat înțelegerea din- 
țre Ankara și Bagdad, însfârşit e plină 
de atenţii fată 1- Faipt. i 

Dart - "Mamese pe 


nai 


MIHAIL POLIHRONIADE 


deplin lumea musulmană dacă nu i se 
acordă satisfacție în Palestina. 

O comisie regală de anchetă a fost 
trimisă în țara pe care şi-o dispută Ji- 
danii şi Arabii. După mai mulle luni 
de studiu raportul ei va apare tipări 
zilele acestea. 

Se ştie însă de pe acum că ancheta- 
torii propun împărțirea Palestinei în 
două state: unul evreu, cuprinzând e 


6 pagini 3 lei 


Administraţia: 


1 Elisabeta 12, etaj |. 
ONES PIPI 


TELEFOANE 


SIR 


Direcţia Administraţia  4-85.82 
Redacţia . . . «. .. * 484,34 


Sarcofagul cu osemintele eroului mareșal “osii Pilsudschi, care se află asezat în cripta regilor dela 


Cracovia. 


După cum se ştie, un grav conflicta izbucnit recent între întreg poporul polonez şi episcopul Sapieha, 
care a cerut ca acest sarcofag să fie scos, de acolo unde istoria l'a aşezat pe veci. : 


: d | | 

Cu prilejul congresului Ligii Culturale, d. profesor lorga a revăzut lasul. 
„l-a parcurs străzile altădată curate şi româneşti, maculate astăzi de in- 
vazia celei mai inestetice forme de străinism; a tre cut pe sub clopotniţele bi- 
sericilor şi pe lângă vechile ziduri ale ctitoriilor voevodale; a urcat în dealul 
Copoului si a privit, ca pe vremuri, cum se revarsă pe vale cel mai fără de 
noroc dintre oraşele Rom âniei. 
Ă Recapitulând în gând tot ce sa întâmplat cu neamul nostru de 30 de ani 
încoace, de cânt a intrat sărbătoreşte în laşi, alături de d. Cuza într'o trăsură 
înflorită, aclamaţi de nişte tineri — ia vremea aceia atât de sinceri= — d. lo» 
ga a simţit cum îi trec în suflet toatp amintirile răsboiului, şi ale Unirei celei 


mari. E 


Şi s'a gândit că pe când fiecare colţ al țării a primit din aceste fericite 
prefaceri câte un semn de viaţă şi de înflorire, Iaşul singur ma cunoscut de- 
cât o cufundare lentă sub străinism, care fa făcut să-şi piardă =i de zi până 


şi sufletul lui. 


„Şi atunci — desfăcându-se din mreiele de o clipă şi uitând accentaie tari 
şi nedrepte împotriva răSvrătirei eroice a tineretului de astăzi — d. lorga s'a 


Templu. 


Problema românizării  Româ- 
niei este deschisă. Ea n'a fost în- 
că rezolvată şi nici măcar ata- 
cată. Legi ridicole, de un conţi- 
nut pur juridic şi de o totală ză- 
dărnicie. vin să schițeze câte o 
năzuinţă care nu se realizează 
în fapte şi care lasă după ea nu- 
mai iritarea unor intențiuni su- 
părătoare pentru unii, nefolosi- 
toare pentru nimeni. 

Partidele politice nu vor să 
românizeze țara. lar dacă ar voi 


wa putut să aibă decât Mâ ntuitorul 


mar putea-o face. Aceasta este 
convingerea adâncă la care a- 
junge oricine meditează, senin 
şi obiectiv, la faptele care stau 
deasupra noastră. 

Partidele politice nu vor să ro- 
mânizeze România. Căci ele tră- 
iesc din probleme nedeslegate şi 
din suferințe nealinate. 

In industria electorală materia 
primă este nemulțumirea popi 
ară. De aceia această” nemulțu- 
mire trebue întreținută şi păs- 
trată cu grije ca nu cumva isvo- 
rul ei să înceteze şi partidul să 
nu mai aibă nimic 4 speculat. 


bandă de teritoriu cu întreg litoralul, 
altul arab, cuprinzând tot interiorul 
țării întrun fel de triunghiu pornind 
dela lacul Galileii, la Marea Moartă şi 
Gaza. i 

Haifa, laffa și lerusalimul -ar rămâne 
«zone neutre» sub directă supraveghere 
britanică. $ 

Acestea sunt soluţiile comisiunei ; de. 
anchetă. Deocamdată ele nu par a sa- 
tisface pe nici una din părți. Arabii 
protestează sgomotos iar sioniştii excla- 
mă: «Palestina fără Ierusalim?!». 


a n a i DC. ———————————————_——————————— 


(Continuare în pag. Ill-a) 


Partidele (şi încă odată nu în- 
țelezem sub acest nume mişcă- 
rile politice de dreapta, care au 
numai numele de partide dar 
care prin toată structura lor i- 
deologică sunt împotriva  parti- 
delor: Frontul Românesc, Parti- 
dul «Totul pentru Țară» şi Par- 
tidul Naţional Creştin) nu pot 
nici măcar concepe idealul ro- 
mânizării. 

Judecând viața naţiunii pe 
planul strict al electoralului, ele 
au o morală care sar putea re- 
zuma în lozinca: «votul nu mi- 
roase, ori de unde ar veni». 


Ori că un vot înseamnă intelec- 
tualitate superioară şi conștiință 
națională, ori că este numai. re- 
zultatul ignoranței şi  amăgirii, 
pene elector un vot este tot un 
vot, 

Oricine ar fi dat acest voi, fie 
că este moșnean de pe Valea Ol- 
tului strănepot al lui Mircea cel 
bătrân, ori moţ din Abrud, cobo- 
râtor din Avram lancu, fie că 
este galițian proaspăt strecurat 
prin falsuri în cetățenia  româ- 


Realismul în istoric 


de NICOLAE BOGDAN 


Anunţând în acest loc apariţia 
primului volum din vasta frescă is- 
torică «DOMNIA LUI CAROL ID 
de d-nii M. Polihroniade şi Al. Oris- 
tidm Tell, constatam că această lu- 
crare răspunde realmente nevoii de 
documentare şi de orientare a tine- 
retului din această vreme. Cn atât 
mai mult, cu cât autorii au utilizat 
o metodă strict apropiată scopului: 
cercetarea atentă, nepărtinitoare, 
riguros obiectivă a datelor şi expu- 
nerea realistă şi concentrată a fap- 
telor. Prin urmare nu pledoarie te- 
zistă, nu pretexte de .literatură re- 
torică. Ci o sobră gi stăpânită tre- 
cere în revistă a evidențelor înşişi, 
Comentariile şi. interpretările . 'ur- 


mând să le facă cetitorii, fiecare 
după temperamentul şi capacitatea 
sa de judecată. 

Lucrarea d-lor Polihroniade şi 
Tell, poate să mai revendice un me 
rit în plus: acela de a fi acordat 
un spaţiu respectabil  documen- 
tării statistice în toate domeniile 
de afirmare românească : demogra- 
tic, cultural, naţional, administrativ 
şi economic. Cel ce o va examina 
aşa dar cu toată atenţiunea cuve- 
nită, va avea cu adevărat o _ per- 
speotivă de ansamblu asupra epocii 
de înfiripare a Statului român mo- 
dern. a 
"In aceasăt ordine de idei, câteva 
observaţii în linii mari. Din puno- 


tul de vedere al condiţiunilor obiee- 
tive de viaţă „România a progresat 
cu paşi de uriaş în ultimul veac. A 
rupt-o în mod bruse cu orientalis: 
mul său anahronie, şi-a creiaț o 
nouă structură socială, politică gi 
economică, dar mai presus de toate 
a început să experimenteze din 
plin, toate fascinantele  binefaceri, 
toate bărbăteştile răspunderi ale u- 
nei vieţi naţionale independente. Şi 
aceasta cred că e'eea mai prețioasă 
comoară din bogata moştenire lă- 
sată nouă de eroica generaţie dela 
1848, care întrevăzuse de pe atunei 
posibilitatea reunirii tuturor Ro- 
Mânilor în cadrele aceloraşi gra 
niţe. 
„ Lmerul acesta au ţinut să-l subli- 
nieze de altfel înşişi autorii, atunoi 
când au scris aceste rânduri : 
«Trebue să ne pătrundem foarte 
bine de -un lucru, acela. că istoria 
românească s'a desvoltat. continuu 


regăsit pe el însuşi şi a cerut într'o cuvântare de înaltă chemare despresura- 
rea Iaşului de seminţțiile n ăpăditoare, care îl desfigu reasă. 

Şi astfel d. lorga a vorbit, ca pe vremea tinereţei sale, cu un glas cum 
când a strigat împotriva negustorilo» din 


Căci. la urechea d-lui lorga vorbiseră tainic zidurile laşului. 


VESTITOR 


Ce nu vor şi ce nu pot partideie 


MIHAIL MANOILESCU 


nească pentru politician este tot 
una. Voturile sunt 
pentru că efectul lor pentru «ca- 
riera» politicianilor este acelaş, 

Ori că votul aduce mireasma 
de busuioc din lanurile noastre 
curate, ori miros de usturoi, din 
cine ştie ce ghetto basarabean, 
politicianul îl cată tot atât de 
avid şi îl prețueşte tot atât de 
mult. 

lată de ce politicianul — prin 
poziţia şi prin interesele sale — 
nu are nici un motiv să dorească 
o românizare a României şi o 
schimbare în soarta românismu- 
lui în propria lui țară. 

Politicianul este atât de mul- 
țumit nu de cum merg treburile 
— Şi mai ales de cum îi merg 
treburile — în actuala ambianţă 
politipă, încât el nu are nimic 
e schimbat, nimic de năzuit, 
mimic de visat. 

lată de ce partidele nu vor cu 
sinceritate o modificare a echi- 
librului etnic actual pentru a 


toate egale, 


O ——————————————_———————————— | 
4 


(Continuare în pao. "Il-a) 


Sâmbătă 3 lulie 1937 


ABONAMENTE: 


1 an Lel 700 | 1 an Lei 500 
Comune arbane| 6 Inul „ 350 | Comune tutale 6 luni , 250 
3 luni „ 175 13 luni, 125 


SCUMPE. VOMIULE SADOVEANU. 


eu am păcătuit foarte grav faţă de d-voastră! Ce dracu nu vam 
spus?.. De toate — ca toată lumea, de altfel. Nu mi-a plăcut de pildă 
costumul d-voastră ideologic şi am asvârlit pe el, la răstimpuri, destulă 
cerneală. Cum se întâmplă că am învăţat puţintică şcoală şi eu, n'am 
putut crede, după cum nu cred nici azi că, dacă dorești atât de ardent 
«binele umanităţii», ca să zic aşa, trebue neapărat să te îmbraci ca o 
paparudă, să-ți atârni podoabe suspecte de gât, să-ţi pui un şorţ visio- 


i nar pe burtă şi să comiţi în case închise gesturi pe care un om normal 


nu le comite fără să neliniştească pe toţi dimprejur. Aveţi un cap 
foarte românese, recunose — şi chiar îmi place. L-am privit de multe 
ori — întâlnindu-l întâmplător — umbrit de o pălărie imensă şi decâte- 
ori l-am văzut m'am oprit: era pentru mine totdeauna un subiect de 
articol irezistibil! Un sgârci de nas adorabil, înnecat în obraji, vă dă 
chiar puţin humor, involuntar, adică cel mai direct — aşa încât nici 
chiar nu era nevoe să îl forţaţi mai mult. Un om, trecând pe lângă 
d-voastră, nu putea să nu vă privească... Pentru mine totdeauna a fost 
un deliciu pe care nu l-am pierdut — şi, decâteori vă vedeam, v'aş fi 
luai cu mine acasă, să mă uit mai mult... î 

Dar nu trebue să vă descurajaţi! Capul d-voastră ar fi putut foarte 
bine să treacă în stima şi chiar în simpatia “contemporanilor, — cum 
mi se pare, era. Humorul lui într'adevăr, nu este atâta exterior — cât, 
mai mult, din lăuntru... Eu totdeauna vam luat capul de subt pălărie, 
l-am măngâiat tandru pe buci şi după asta l-am transpus în ritualul 
care vă e scump. Am văzut astfel ochii aceia mai verzi şi mai holbaţi 
subt groaza «marelui Arhitect», după urechi vam. pus un compas, la 
gât vam atârnat o mistrie, şi un echer vi l-am potrivit pe nas — şi 
atunci, în tot spectacolul monoton al vieţei, apărea deodată această 
imagine care era un hohot deconcertant de râs... : 

Apoi aţi intrat la Dimineaţa şi Adevărul, într'un timp mai ales 
când toate pietrele de pe drum se ridicau împotriva acestor grămezi de 
pistrui şi hârtie. Aţi intrat acolo cu imaginea pe care vam spus-o... 
Era prea mult! Iată, mam gândit atunci, cum şi în penibil vieaţa poate 
să fie inepuisabilă şi diversă! 

Sunt probabil un păcătos... Văd mistere pe care nu le pricep! Echer, 
mistrie, şorţ, compas şi toate astea într'un ghiveci indigest cu pistrui 
deci foarte puţin naţional — au fost pentru mine lucruri de un haz dra- 
matie pe care ştiţi bine (sau poate nu ştiţi) dar eu n'am ezitat să-l spun. 

Cu toate astea, intrând la Adevărul, aţi spus mi se pare chiar d-lui 
N, Iorga, că aveaţi de gând «să introduceţi acolo ordine românească» 

Nu ştiu câţi naivi v'au crezut. Dar mărturisirea era prețioasă! 
Dacă c<ordinea românească» trebuia abia d-vostră s'o introduceţi, — 
însemna desigur că, intrând acolo, nu aţi găsit-o... 

Dar întrebarea e alta, acum: de când aţi intrat d-voastră şi până 
azi, Sa schimbat oare cât de puţin? Haide să fim cinstiţi un minut: 
nimic! Nu s'a schimbat nimic... Sa adăugat numai un nume foarte decolo- 
rat, pă froutBpiciul unot ziare care, înce le prvieşte şi-au păstrat desigur 
culoarea care se ştie! 

Dar ce rost au întrebările, reflecţiile astea acum? Au, unul... 

Observ atent ziarele... pe care le conduceţi şi adeseori, ca în ceasul 
acesta, simt nevoia să le fac bilanţul. Şi atunci mi se pare că nimic nu 
e mai important, nimie mai stringenţ decât primejdia purtată zilnic 
de aceste ziare care acum sunt semnate pur şi simplu «Mihail 
Sndoveanu». 

Dar care e bilanţul care mă sperie? Şi ce gând mi-a venit acum, 
iar să vă deranjez! 

Hm! Iată câteva fapte de ieri, de alaltăieri — şi de azi... O linie, perse- 
verent şi tot atât de perfid urmată, pe care Dimineaţa şi Adevărul mau 
încetat să se mişte, 

Au fost mai întâi crimele abominabile, odioasa ruşine de sânge din 
ţara celei mai grozave tiranii, a Sovietelor... Am cumpărat a doua zi 
lacom ziarele d-voastră, Şi am găsit acolo — a doua zi după crimele din 

| Rusia! — vaste reportagii... despre atrocitățile lui Franco! 

A fost — şi continuă — campania împotriva proxeneţilor «literari». 
D-voastră în schimb aţi avut cuvinte calde pentru «Geo», pentru «Bon: 
ciu» (şi alţi scriitori...) 

„Congresul Ligii Culturale în sfârşit şi cu el un impresionant dis- 
curs al d-lui N. Iorga, între altele şi despre Iaşul care nu mai e demult 
românesc... A doua zi iar am cumpărat Dimineaţa. Eram curios să văd 
cv zice despre Iaşul acesta Mihail Sadoveanu... 

Na zis nimie! Şi atunei — asta vream să spun — iată «ordinea ro- 
mânească»! 

Şi iată încăodată, şi de o mie de ori, aceste ziare, — aceleaşi ziare — 
care murdărese cumplit, în fiecare zi, un nume, din păcate, atâta de ro- 


mânese,.. TOMA VLADESCU 


In Franţa S'a cerut desființarea 


„Frontului Popular" 


Situaţia francului. 


PARIS, 30 (Rador). — Comentânăd 
situația, «Information» spune că si- 
țuaţia guvernului e grea. Ziarul se 
arată totuşi optimist, spunând că 
această. situaţie va [i mult ușuraiă 
prin aceea că guvernul nu va fi me- 
voit să lanseze un nou împrumut pe 
piată îm tot cursul anului 1937. 


«Le Temps» se arată pe- 


simist, să se rupă cu 
politica de până acum a 


JOE PE CE AR E AEO CA OCE ACB O EEST 3 Sr 165 SIP SSI D220 DE PPE SOCIETE E IE 


j sub presiunea externă. Poporul ro- 

mân wa avut posibilitatea, ca po- 
porul francez de pildă, să trăiască 
o viață proprie. Abea după 1866 Ro- 
mânii au început să aibă posibilita- 
tea teoretică de a duce o viață în: 
dependentă. 

Nici până astăzi însă m'au dus-o 
şi tocmai acum încep să se între- 
zărească zorile unei vieți autentice 
româneşti». 

Voința aceasta de independenţă 
naţională, setea aceasta dv autentic, 
energica mândrie de a ne domina 
Destinul, n'a evoluat însă şi nu sa 
menţinut în mod strict paralel cu 
progresul nostru aparent şi canti- 
tativ în toate domeniile existenţei 
româneşti vizibile. Cu alte cuvinte, 
desvoltarea noastră na avut un 
caracter organic, armonios, totali- 
tar, oi unul semi-mecanic, în bună 
parte forţat dacă nu artificial. Iar 
Bocialul gi economicul desvoltându- 


se în dauna spiritualului şi politi- 
cului, am ajuns la marea perioadă 
de înfrângeri de după 1920, când o 
generaţie de profitori a fost pe 
punctul de a pierde tot ce au do- 
bândit trei generaţii de precursori, 
ce creatori şi de eroi, cu trudă grea 
şi cu abundentă asudare de sânge. 

Natural însă că, după cum după 
război apar vitejii ca ciupercile, tot 
așa şi după încheerea unei perioade 
istorice se găsesc o mulţime de în- 
pelepți cari să scoată în evidenţă 
greşelile celor cari au dat impulsiu- 
nile iniţiale acestei perioade. 

Nişte romantici, nişte - «paseişti» 
ar fi procedat la fel în cazul de faţă. 
Dar în istorici conştiincioşi, pe de- 
plin formaţi, realiști, d-nii Polihro- 
niade şi Tell au evitat cu o bărbă- 
tească stăpânire de sine această 
cursă. Hi ne spun cu acea cavale- 


(Continuare în pag. III-a) 


Atitudinea Angliei 


Frontului Popular, nu nu- 
mai din punct de vedere fi 
nanciar, dar şi din punct 
de vedere politic. prin eşi= 
rea  socialiştilor din gu» 
vern. 

"In ce priveşte partea technică, a 
operaţiilor financiare, ziarul spune 
că prin dispariția rezervelor de aur, 
guvernul nu va mai putea menține 
valoarea aur a francului în limt- 
tele stabilite de legea valutară. 


FRANCUL NU VA MAI | 
DEPINDE DE VALOAREA 
AURULUI 


Prima consecinţă a apli- 
cării împuternicirilor  fi- 
nanciare va fi că valoarea 
francului nu va mai de» 
pinde de aceea a aurului, 
creându-se un franc elas- 
tic de hârtie. 


CE VOR FACE STATELE 
UNITE 


WASHINGTON, 30 (Rador), = 
Agenţia Reuter transmite: |! 
In cercurile iniţiale de aci se 
crede că declaraţia așteptată a d-lui 
Morgenthau, secretarul tezaurului, 
asupra situaţiei franoului francez, 
nu va fi făcută decât după ce Ca- 
mera şi Senatul francez vor fi vox j 
tat noua lege financiară. O 
ke — 


Dă 


Pau. 2-a (No. 103). ———- 


Evreii din România, adică străinii cei de trei ori străini! 


Să mu daţi sutragiul vostru niciunui amic al Evreilor, Să cercetaţi bine 
trecutul fiecărui candidat anume în chestiunea evreiască: 

Mai mult ca oricând România este amenințată astăzi a deveni o Palestină. 

REGENERAREA ROMANIEI: Pentruca această țintă să fie ajunsă, este o 
singură cale: nici un trafic de priaripiu. 

Ştiinţa română este: «spiritul aplicat către natura pământului român și 
către natura naţiunii române». 

“Din BOGDAN PETRICEICU HAJDEU, 


Serisari literare. morale şi politice) 


«Europa, pe zi ce merge, se tot încurcă in propriile sale ițe. 
Ş'apoi cronica naţiunii noastre este aci înaintea tuturor: l 
De câte ori Românii au lucrat româneşie, e: au închis ochii | 
asupra graniţei şi au izbutit totdeauna». 
(ZVON DE INVAZIE — Columna lui Traian, 
an ], Nr. 27, 14 lunie 1870) 


„„«vedem foarte bine că multe în lume se petrec adesea nu 
aşa cum ar trebui să se petreacă: apăsătorul zâmbeşte şi apăsatul 
își îneacă plânsul, trândăvia se tolăneşte pe tapete şi munca asu- 
dă pentru un codru de pâine. Șarlatanul câştigă şi dreptul pierde, 
nevinovăția e batjocorită şi neruşinarea se răsfață strălucind ca 
noroiul la lumină, bălăriile ascund şi înăbuşesc trandafirii, şi câte 
şi mai câte; dar văzând toate acestea, noi totuşi credem cu tărie, 
pentru individ ca şi pentru patine, că răul nu e universal şi ex- 
clusiv, că multe sunt bune, că binele e dator să dea piept cu răul 
fără sfială şi fără cruțare, că e frumos a se jertfi pentru binele 
altuia, că omul are un liber arbitru şi e responsabil dacă persistă 
în rău în loc de a tinde la bine, că numai binelui îi rr o iz 
bânda la urma urmelor, căci: este un Dumnezeu! este un Dumne- 
zeu chiar pentru fiinţele cele mai perverse!»- 

(Din conferința rostită pentru maugurarea 
sesiunii Ateneului Român la 20 Dec. 1992) 


Aşa va fi totdeauna, de câte ori vom ului sărmana 
ţară prin termenii generali de libertate, dreptate, u-| 
manitate şi celelalte, suk scutul cărora lesne pol să 
se furişeze cu dibăcie nu numai toate taberile politice 
fără excepţiune, dar chiar toate neamurile de pe su- 
prafaţa globului pământesc! 33 

Poporul cere ca să-i vorbiţi mai pe înţeles, ară», 
tându-i un vurapel atât de lămurit, încât cu ajutorul 
observaţiei să nu-l poată amăgi duşmanii naţiunii ro- 
mâne. 

Aşadar, clasa cea mai disciplinată a mare 
tid de acţiune, în loc de a se încumeta di 
retrogradaţii, făcându-se e i 
să nu fie în stare a deosebi neghina din grâu, trebuia 
să dea ţării in faţa urmelor, cel puţin de astăda'ă, o 
busolă clară şi limpede. 

Dar cum s'o găsim? 

In natura situaţiunii. A - 

Mai mult ca orişicând, România este ameninţată 
astăzi a deveni o Palestină, 

(din «Par'amentul românesc», apărut în «Scrieri 


literare, morale şi politice»). 


lui par- 
ou cu 


«Noi zicem «mărirea naţională», iar nu «mărirea țării», căci este o 
dislanță imensă între aceste două ordine de idei, dintre care una re- 
prezintă divinilaiea sufietului şi cealaltă pulberea lutului! Una şi 
aceiaşi țară poale fi mare sub tot felul de neamuri succesive, sub lot 
felul de stăpâniri eterogene, sub tot felul de graiuri poliglote, şi să ne! 
ferească Dumnezeu pe noi de o asemenea cosmopolită mărire! Când 
Țiii eroicei Olande, amenințați de sclavia lui Ludovic XIV, se pregăteau 
a părăsi cu toții pentru totdeauna fertilele lor ţărmuri, căutând un 
adăpost aiurea, ei ştiau Joarle bine că patria nu este o bucăţică liniştită 
de pământ, ci unirea la un loc u tuturor fraţilor de aceiași vorbă şi de 
aceiaşi origine. Ca națiunea să dom nească prin sine însăşi, ca ea să fie 
puternică şi respectată, ca limba ei să excite admirațlunea poboarelor 
prin tezaure de geniu, aceasta se cheamă mărire naţionuiă, iar dorința 
acestei măriri se chiamă patriotism ş : 

(«Patriotism şi neîncredere» «Românul» — 8 şi 12 Sept. 1868) 


«Bătrânii trebue respectaţi, ca semizeii din Pan- 


teon, dupăce însă vor ți înțeles ei înşii că există un! 


punct, la care sunt datori a se opri de bună voie în 
activitatea lor, dacă nu preferă a cădea sub sarcina 
anilor», 

Bilanțul unui an», 31 Dec. 1869) 


Rămășițele muribunde ule unei generațiuni pe jumătate stinse ar 
trebui să înţeleagă, cel puţin acum, rigurosul verdict al ţării; ar trebui 
să renege odată pentru totdeauna învechitele lor păcate, reînngindu-se 
ca vulturul, după energica expresiune a Bibliei; ar trebui să caute cu 
stăruintă transmisiunea unui ali sue de vicaţă, altoindu-se din conlactul 
cel mai înlim cu Junimea; iar de nu voiesc cu niciun preț a renunța 
la putregai şi rugină, atunci încai să-și prepare ei înşişi mormântul, 


Se? îs 


“BUNA VESTIRE 


= 


Destinul lui Hasdeu 


Pa i 


C 


N DIMINEAȚA zilei de 24 Iu-'ecicu Hasdeu, Un geniu universal, — destinul e mai puternic ca oâme- 


nie s'au adunat la cimitirul Belu 

paisprezece oameni — ca să oma- 

gieze pe Bogdan Petriceicu Has- 
deu. Dintre aceşti paisprezece ea- 
meni, opt erau obligaţi să vină. 
Restul aflaseră de această «pioasă 
solemnitate» din ziare; căci timp de 
o săptămână o bună parte din zia» 
rele bucureştene anunţaseră «pele- 
rinajul la mormântul lui Hasdeu»... 

O mână de oameni au condus 
până la groapă, într'o după amiază 
de August, în 1907, trupul neînsu- 
flețit al lui Bogdan Petriceicu Has- 
deu. 

Petre Locusteanu a scris atunci 
an articol: Inmormântare clasa IL. 
Şi toţ ce sa întâmplat de-atunci în 
coace, sa întâmplat sub semnul a- 
cestei înmormântări clasa II. 

Comemorarea de acum câţiva ani, 
la Academia Română, a fost tristă 
şi rece — parcă ar fi fost omagiat 
un trădător de țară. Jaful şi păra- 
gina au năruit casa lui Hasdeu dela 
Câmpina. Opera sa a zăcut uitată 
treizeci de ani. Executorii săi tes- 
tamentari au făcut în acest timp a- 
vocatură şi agricultură. Şi singurul 
loc unde se mai reproducea la răs- 
timpuri capul frumos şi dârz al a- 
destui uriaş al neamului românese 
erau revistele spiritiste... 

| 

aa U mai încape îndoială că 
geniul lui Hasdeu e urmă-! 
RE rit, după moarte, de un bles. | 
tem, Cum să-ţi explici alt- 
piinteri urzeala aceasta de prostie,! 
ură sau ignoranță, care ţese vălul, 
uitării în jurul celui mat genial 
scriitor român, singurul care poate 
sta alături de Mihai Eminescu? Oa- 
menii nu pot fi chiar atât de tari. 


Ura sau răzbunarea lor nu vot bi- 
rui chiar atât de lesne un asemenea 
genia 

Ştiu foarte bine că sunt oameni 
care s'âu războit cu HaSdeu în viață, 


LL) 
tot o apă, în care dichea si se răzbună asupra lui după moar- 


te, uitându-l. Ştiu deasemenea că 
sunt foarte mulţi oameni care nu 
iartă «huliganismul» lui Hasdeu, 
naționalismul său viguros antise- 
mitismul său. Înţeleg câţ de mult 
trebuie să exaspereze pe oamenii 
noștri de stânga, un Bogdan Petri- 


In fața cumplitului duel dintre 


dimnmii şi lu 
(Fabulă) 


care se mărturiseşte frenetic naţio- | nii. Hasdeu, ultimul dintre marii 
nalist. Un om de ştiinţă şi un seri- romantici europeni, a fost singurul 
AMtor de proporţii europene — şi în scriitor român care a gândit, până 


Un câne plin de fală, 
Numit Button, 


acelaş timp antisemit, Reverenţioa- 


sa tăcere a presei de stânga faţă de «Soarta omului» explică şi Răzvan 


editia critică a unei părţi din opera 
lui Hasdeu, pe Care au tipărito 
Fundaţiile Regale — e uşor de în- 
țeles. Acest «<hitlerist» de geniu în- 
curcă toarte multe socoteli. Tânărul 
director al unui ziar de extremă- 
stângă a refuzat o recenzie asupra 
ediţiei Hasdeu — pe motivul că nu 
poate discuta «opera unui huli- 
gani». 
= “A VENIT, deci, şi lui Hasdeu 
rândul de a ți numit «<huligan!» 
Dar asta încă nu explică tot. Nu 


expilcă, bunăoară, tăcerea griju-! ge domnesc, şi după moartea luliei 
lie a altor ziare, care pretind a fi sa temut de blestemul care loveşte 


HASDEU . 
«naționaliste». Căci nu-mi vine a 
crede că se poate duce confuzia până 
la atari limite — încât să treci sub 
tăcere Scrierile literare, morale şi 
poliliee ale lui Hasdeu, pentrucă ai 
ecva de împărțit cu editura sau cu 
editorul lor! Gad | 

Nu. Toate aceste sjuegături» şi in- 
famii, toate răzbunările acestea laşe 
şi toate loviturile piezişe împotriva 
acelora care sau întâmplat să cola- 
boreze la actualizarea; lui Hasdeu 
— nu explică soarta nefirească, în- 
tunecată, a acestui geniu, şi nu jus- 
tifică  încremenirea ” operei sale. 
Cred că — şi aici, ca peste tot locul 


Veniet tempus... 


a vedea ştearsă cu o oră înainte din 


cei doi uriaşi ai lumii politice mo-! cartea vieții, una din principalele 
derne, Prima sarcină a adevăratu- | cauze ale suferințelor umanităţii 


lui publicist este de a căuta posibi- 
ditatea unui desnodământ. 

Qricine ar fi fost învingător până 
astăzi sau oricine ar putea deveni 
de aci încolo, ambele forţe belige- 
ante sunt convinse că nici una din 
ele, fie cât de mare perspectiva sa- 
crificiului, nu va îndura cea mai 
slabă umbră de umilință. 

In acest mod, unica soluţie admi- 
sibilă este de a împăca gloria Fran- 
riei cu gloria Prusiei pentru gloria 
|! Huropei întregi. 

Noi credem că ar fi cu putință, 

Dar cum? 

Pe socoteala Austriei. 

Machiavelismul habsburgic a că.- 

ruia seculară atmosferă este de a 
înșela pe toţi, în dreapta şi în stân- 
ga, înăuntru și în afară, menţinând 
printr'o capodoperă de ingratitudi- 
ne monstruosul amestec de o mul- 
țime de naționalități, turtite într'o 
îngustă cutie, — trebue să răscum- 
pere odată pentru loldeauna nenu- 


zicând ca feudalul baron Attinghausen din Schiller: «se naşte o nouă! măratele păcate ale trecutului si ale 


epocă, alte cugetări preocupă lumea, nu mai este locul meu aicea.» 
(«Un nou parlament, Columna lui Traian, 
an T, Nr. 24, 3 lunie1780) 


Din opera lui B. P. Haşdeu 


Cu familia $orecani în Europa 


prezentului. 
Prusia pândeşte de mult pe Aus 
tria. 


Francia a început să o cunoască. mente 


Istoria așteaptă cu nerăbdare de 


faseismul se mândreşte pe drept eu- 
vânt. In oraşul în care marea artă 
a Renaşterii a dat operil, cele mai 


Cu acest preţ, degpotrivă glorios 
pentru ambii adversa, oricare să 
fi fost rezultatul izolat al unor bă- 
tălii parțiale, lupta franco-prusiană 
sar eterniza, ca cea mai sublimă 
binefacere în analele universului. 

Bismark visează provinciile ger- 
mane ale Austriei. Francia, conser- 
vându-se intactă în propriul său te- 
ritoriu, ar câştiga o imensă influen- 
jă în Orient, reconstituind pe țăr- 
mul Dunării puternicul regat latin 
al Daciei, căruia să îi se întoarcă 
Transilvania, Bucovina şi partea 
cea răpită a Banatului Craiovei. 


mul... 


| opera lui Hasdeu va intra în eter- 


Celebru liberton; 

Scriind istoria ce-i zice naturală 
Din partea lui Biuffon, 

Păcuse o 'ntrunire de cânime, 
Dulăi, prepelicari, zăvozi, 
Mai toţi nerozi 

: Şi le grăi din înălţime: 


la obsesie, problema destinului. 


şi Vidra, şi loan Vodă cel Cumplit, 
şi Sic Cogito.' «Soarta lucrurilor 
vii» — cuvinte, instituţii, popoare 
— explică întreaga lui operă istori- 
că şi filologică. Omul acesta care 
Sa trudit o jumătate din viaţă ca să 
cunoască începuturile neamului ro- 
mânese — şi-a cheltuit cealaltă ju- 
mătate încercând să cunoască sfâr- 
situl: drumul sufletului omenesc 
după moarte. A crezut în destin, s'a 
visat el însuşi geniu şi era predes- 
tinat, s'a ştiut purtătorul unui sân- 


«Câini , 
«Citadinil 

«Voi să vă dau un sfat 
«Ca om de stat. 

«Să ştergem urmele de barbarie, 
«De care mi-e ruşine mie, 

«Căci sunt civilizat. 

«Netoleranţa ruginită. 
«Moştenită 
«Din timpii primitivi, 

«Vă face exelusivi, 

«Uitând că lumea-i azi cosmopolită. 
«In secolul -acesta liberal 
«Nu trebue şi nu se poate 

«A nu primi pe lupi la drepturile 


pe acei ce lasă să li se stingă nea- 


AR FI PUTUT ca opera unui 
asemenea om să nu înfrunte şi 


mii 
Toată deusebirea de organism între 
lup şi câne se mărginește în scadă, 
DUPONCHEY 
«C'aceşti jupâni 
«Şi ei sunt tot un fel de cânt, 
«Cu noi de-o singură tulpină; 
«Familia canină, 
«Având strămoş pe mopsul 
cel scăpat 
«In zale de potop 


«Făcând un hop 
«In Ararat)...» 


Senzaţiune mare 
In lătrătoarea adunare! 
Căţeii mai ales 
Din spirit de progres 
Se distingeau prin gălăgie, 
Chemând pe lupi la hora de frăţie, 
Un câne ciobănese atunci a zis: 
«Frumos en teorie 
«Sin vis; 
«Dar vă pottese la stâni, 
«Ca să vedeţi voi armonie 
«De lupi şi cânib, 


O fabulă pentru Români, 
Cam înrudită 


ea destinul? Hasdeu a crezut toate, | Cu chestia israelită. 
prea mult în ursită, şi opera «Căci după codul natural. 1872 
lui poartă «pecetia» magică a unuia «Numit zoologie 
din eroii săi, a unui Răzvan sau a «Se stie BOGDAN PETRICEICU HASDEU 
unui Moţoe, m —- ek : 


Atâtea însuşiri geniale, atâta tor- 
ță de creaţie, atâta sete de a şti şi 
de a ghici, atâtea daruri dumneze- 
iești — nu puteau rămâne nepedep- 
site. Uriaşul Hasdeu — Care credea 
în steaua omului «ales de soartă» şi 
stia câte bătălii trebuie să înfrunte 
orice erou — îşi poartă şi acum, 
treizeci de ani dela moarte, Inpia sa 


nitatea românească în ceasul pe 
care i l-a vestit, de mult, destinul. 
Acum o săptămână au fost paispre- 


3 iara ă = A „ +4e, taie 
zece oameni la mormântul lui Has- 


D'tâla suferință; 
Și ca prin codri freamăt, ca murmur 
în izooare, 
Așa în noi suspinul 
Mai rămânea el singur să spună cum 
ne doare, 
Cât de cumpli e chinul!... 
II 
Și tu râdeai, jupâne, cu fală şi rânjire; 
Răâdeai precum un gâde, 
Când vede capul jertfei sburat dintr'o 
izbire, 
Se laudă şi râde; 
Căci nu ştiai că vieaţa, închisă *n ne- 
mişcare, 
E cea mai cu putere; 
Căci nu credeai c'un suflel se face şi 
mai tare 
Călindu-se *'n tăcere. 


ORTODOX: Punerea Vestmintelor Mai- 
cii Domnului în Biserica Vlaherne 
(Constantinopol). 


Bogdan Petriceicu-Haşdeu : | 
DIN 


RADIO 


Vineri 2 lulie 1937 


6.30 : Deschiderea emisiunii. Gimnas- 
tică ritmică. Radio jurnal, Concert de 
dimineaţă (discuri). Siuturi gospodărești 
şi medicale. 7.30: Inchiderea emisiunii, 
13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota 
Dunării. 

13.10: Concert de prânz. Muzică dis- 
tractivă (discuri). 

14.10: Radio jurnal: Ora, Mersul vre 
mii. Bursa, Ştiri interne şi externe. 

14.30: Muzică variată (discuri), 

15.00: Ultimele ştiri, 

19.00: Ora: Mersul vremii, 

19.03: Concert de muzică variată, Ora 
chestra Jean Dumitreşcu, ; 


UNIVERSITATEA RAD: 


20.15: Petru Rareş de prof, Const, 
Giurescu. | 

20.35: Faistaff, operă în 3 acte de 
Verdi (discuri). 

In pauza I-a (21.f0-21,25): Cărţi 
şi reviste, 

In pauza l-a (22.10-22.25): Sport, 
Radio Jurnale 
23.15: Muzică distractiă (discuri), 
23.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană, 
23.55: Ultimele ştiri. 


XR ——— 


CALENDAR 


Vineri 2 lulie 1937 


CATOLIC: Cerceiarea Fecioarei Maria. 
SOARELE : răsare 4.56, apune 20.3. 


| 


SPECTACOLE 


TEATRE 


TEATRUL COMEDIA : (Teatru în aer] «LUNA BUCUREŞTILOR» ; «Circul pi- 


pe Anglia. 


Susceptibilitatea Rusiei sar li- 
Moartea Austriei este mărirea ] 


liber) : Kontuşovea Palace, 
A. R. P. A. Grădina Colos: Compania 


ticilor>. reprezentații 6 jum., 8 jum. 
şi 10 jum. 


mişti prin cesiunea Galiției, al că- 
reia element rutean o reclamă el 
însuşi pe baza principiului maţio- 
nalităților. 

Serbia ar redobândi totalitatea 
posesiunilor neamului iliric. 

Pe lângă Dacia şi 1liria, am mai 
aplauda renașterea independenţii în 
iUnvaria şi în Boemia, patru. mari 
regate, scutite atunci de orice mo- 
tiv de ceartă, încât să poată încinge 
o formidabilă horă de . rezistenţă 
contra pan-germanismului, egal 


amenințătoare pentru fiecare 
din ele. 


Ca lacoma omidă, ce-şi caută o pradă 
Pe fragede mlădițe; 
, - Al dulcii copilițe; 
Deaceia mi se pare ridiculă cons- | c;coiuler - 4 
..i ; L, i i 
Sein acarpa 51 a O uiel un secol, un secol şi mai bine, 
Sugeai în frunză | şi sângele din vi 
craţilor, cu sau fără voia patrioţi- În ea e i sar 
Jor, cu sau fără voia savanților — 
De groază şi durere, de muncă şi bălaie, 
In jaf şi 'n umilinţă, 
timpul — poate mai curând decât 
ne aşteptăm noi —când neamul în- 
ra, însușindu-i gândurile. Aşa cum 
Sa întâmplat cu Mihai Eminescu... 
Cestiunea Turciei ar rămâne Cu 
Prefaceţi în acest simţ harta con- 
vrea cuvântului vechiul percept: 
pară pentru veacuri, afară de câ 
ganie între cele trei gigantice viţe 
Moartea Austriei surâde în ace- 
laş grad lu; Bonaparte şi lui Ho 
Moartea Austriei convine nu mai 
Moartea Austriei nu atinge impe- 
riul Otoman, iar prin urmare nici 
Moartea Austriei reînviază, prim- 
iro singură suflare, România, Ser: 
Moartea Austriei este pacea Eu- 
ropei. j 
Ştim foarte bine, că modesta voa- | 
ce a unei forțe române nu va ela 
diplomatice; dar sunteni mulţumiţi : 
de a sie fi făcut măcar datoria pen- 


1 
sii attiaă le. Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă 
Setos de d ăni, 
lui Hasdeu. Cu sau fără voia demo- tei trup 
II 
Am tot strigat, dar glasul senneacă şi 
deu, ca să-l comagieze». Va veni şi 
treg îl va omagia, asimilându-i ope- 
Mircea Eliade 
In fine, Italia capătă Tirolul. 
totul la o parte... 
tinentului, realizând în toată pute- 
«suum cuique tribuere», şi o să dis- 
deva bagatele, orice pretext de ză- 
rivale : latină, slavică şi teutonică- 
henzollern. 
puțin Muscalului. 
taliei, 
bia, Ungaria și Boemia. 
bate niciodată în  înaltele cercuri 
tru arhivul viitorului, 


Veniet tempus... 


Boydan Petriceicu-Hasdeu Monte Carlo cu Lili Dagover. 


Toneanu. Scandal la 3 Papuci. GRADINA MARCONI (Teairul Vesel 


de vară) : Fustele dela minister. 


Cinematografe românești 
CAPITOL şi ROXY : Al De Baran cu | VOX: Micul rebel cu Shyrley 
Gina Cervi, eic. jurnal şi completare. ple şi Casa strigoilor. 
OMNIA ;  Bastardul, Diavolul alb şi | FEMINA ; Călătorie de nuntă cut 50 la 
„ Succesele căpitanului Papană în A- sută reducere şi complectare  colo- 


Tem: 


merica. rată, 
ARO : Cinematograful - închis în tim- | FRANKLIN ; Maria Krasnova şi Bacca- 
__pul verii. ra cu Marcelle Chantal. 
CITY : Marşul de noapte şi O căsnicie| A. R. P. A.: Antoniu Adrerso şi Bey 
modernă. and Bengoe. 


DARLY : Ţiganii şi DACIA : Sirena cu Dolores del to şi 


Cei 7 eroi film rusesc, 


Aventuriera din 


mai extraordinare, mai unice, mai|vechi pe culori palide- ieşite fe 
strivitoare în frumuseţea lor. vreme. 


Ce să admiri mai mult? Imonsi-g Oraşul gâlgâe de viaţă. E un fur. 


Intr'adevăr Florenţa ar putea fi 
botezată oraşul pisicilor şi al amo- 
rezaţilor. Peste tot vezi trecând pe- 


FLOR 


ENŢA 


de PAUL MIHAIL 


- Nu există gen literar mai ingrat Când Italia minelor, a catedralelor, 
decât acel al impresiilor de călăto- [a statuelor şi a palatelor a fost ad- 


rie. Când publici impresii din Italia 
sau din Grecia mai ales, ţările clasi- 
ce ale istoriei şi ale artei, pericolul 
pompicrismului e iminent. Dacă te 
apuci să deserii monumente. statui 
sau tablouri atunci poți fi sigur că 
plictiseşti pe toată lumea şi că spui 
baliverne — capodoperile nu se des- 
eriu, ele se văd şi se trăese — dacă 
vorbeşti numai de aspectele vieţii 
moderne rişti să ţi se reprogeze că 
ai trecut pe lângă capodopere fără 
să le fi văzut, 


Totuşi prefer al doilea rise celui 
dintâi, mic, 


mirată şi căutată de un Goathe, şi 
un Stendhal e absurd, e ridicol să 
ne mai încumetăm a o descrie noi, 

Am intrat în Florenţa pe la ora 
12 noaptea, într'o Sâmbătă. Era încă 
multă lume şi animaţie pe străzi. 
Hotelul «Corona d'Italia» ne-a găz- 
duit în odăi destul de bune şi ca 
pretutindeni ieftine (90 lei odaia cu 
două paturi şi apă curentă). Por- 
nind in oraş am dat la câţiva paşi 
de hotelul nostru de o adevărată bi 
imterie de marmoră şi sticlă: gara, 
noua gară a Florenței terminată în 
1935. E una din realizările cu care 


măestre gara «modernissima» a fas- 
cismului nu distonează, 


E un fenomen care merită a fi re 
ţinut şi pe care l-am întâlnit pretu- 
tindeni. Fascismul a îmbrăţisat în 
plin modernismul în arta sa. 'To 
tuşi acest modernism — atât de ţi 
pător la 
cu cerul, cu  peisagiul, cu tradiţia 
artistică. Deaceia poţi întâlni mo 
numente lasciste alături de monu 
mente antice sau medivvale fără 
ca alăturarea să ţi se pari supără 
toare. 

Florenţa este oraşul in care arta 
italiană ţi se înfăţişează mai pu- 
ternie ca oriunde în Italia. 

Concentrate pc un spaţiu mie 
Domul,  Baptistiriul, Inchisoarea. 
Signoria, Logia Lanzilor, Palatul 
Ofieiilor, Palatul. Pitti. Palatul 


tatea goală a Domului. danțelă- 
ria Baptisteriului, linia dură, 'me- 
dievală a Inchisorii, bogăţia unică 
a comorilor din Signoria, statuile 
din Logia Lanzilor, linia elegantă a 
IPalatului Pitti sau cetatea sum. 
bră, cu porţile imense a Palatului 


noi — e armonizat acolo | Strozzi? 


Trecem peste Arno, pe podul! stră- 
vechiu unde legenda spune că ar 
fi întâlnit'o întâia oară Dante pe 
Beawice. Nenumăraţi sportivi  faa 
canotaj snb soarele arzător ai Ma- 
inini italian. 

E Duminică. Din fiecare basilică 
răsună grave, majore, tonurile or- 
goi. In aceiaşi seară trebue să so- 
sească regele Italiei. Se fac pregă- 
tiri febrile pentru primirea sa. La 
ferestre au apărut covoare, dra- 
perii, brocard-uri florentine, cati. 


 Sirozzi se succed care mai de care 'fele bogate, mătăsuri cu desene 


nicar nesecat. Străzile sunt înţesate | rechi înfrigurate şi strecurându-se 
de lume. | E iei motani gravi şi imenşi. Numai că 

Luxul «Şi aici orbitor. La-ora 12. numărul pisicilor moarte, asvârlite 
în piaţa Domului “spre Piaţa Vic.! Pe străzi, e cam tot atât de mare 
tor Emanue] e o adevărată  încân | ea al celor vii. 
tare a ochilor să priveşti. rochiile | ” Colindăm mahalale sordide, pline 
şi femeile. In schimb murdăriu e şi de viaţă şi pitoresc. Ne întoarcem 
ea prezentă. Florenţa -e singurul l apoi în centru să ne minunăm ia- 
oraş italian — din câte am văzul—| răşi în faţa monumentelor care 
care face onoare vechii tradiţii de sconstituese o culme atinsă de ze. 
murdărie italică. niul omenese. 

Sunt o mulţime de pisiei vii,| Din Dom es, în rochii albe, en €o- 
mari, misterioase, superbe, care-ţi roniţe pe ca-. nesfârşit de mu''», 
amintese de celebrele versuri. ala fetiţe care au luat «prima împărtă- 
lui Baudelaire: şanie»> — ceremonia catolică pe care 
Les amoureux fervents et les sa-| Francezii o numesc «premiâre co- 

vants austtres | munion» mare echivalenţ în nrto- 

Aiment €galement dans leur mire| doxia noastră. Sunt toate emoția: 

saison, | mate, au bucheţele de flori în mână, 

Les chats puissants et doux, orgue-| se strecoară grupuri, grupuri prin. 

uil de la maison, |tre lumea care le face loc râzând, 
Qui comme eux sont frileux et com: | Clopotele “sună vesele 

me eux s6dentaires. |zul cu sunetul lor sărb 


aceleaşi clopote care-l - înfiorau Da 
Dante, care-l făceau să viseze pe 
«secretarul» Machiavelli în cămă- 
ruţa lui din Signoria, care nunan 
în zilele triumtale când Savanarola 
stăpânea cetatea şi în ziua când era 
ars pe rug. Cum te exaltă istorial 
Ce siguranţă, ce încredere în viitor 
îţi dau secolele trecute pline de glo- 
rie şi de realizări. 

Nu e de mirare că — având ase- 
menea trecut — fascismul să nu se 
sfiască a proclama mândru: «Italia 
îşi va croi destinul ei în lume!> 

Acest destin şi l-a croit grandios 
şi acum două mii de ani cu: Roma 
Cesarilor, şi acum o mie de ani cu 
Roma Papilor, şi acum cinci sate 
de ani cu Florenţa Medicişilor, cu 
Veneţia Dogilor, cu Milano-ul Stro- 
zilor, 

De ce nu sar mui repeta un ml 
racol italian? Ă 


pi 


Maică Suti căi 


Contra-ofensivă laşe 


Războiul ideologiilor na pola- 
rizat numai energiile  desperate 
ale Europei, ci a ajuns să se răs- 
frângă până şi în cel mai modest 
câmp de activitate din ţara noa- 
tră. Dată fiind de altfel stric- 
ia corelaţie organică a vieţii de 
pe continent era absolut  esclus 
ca marile bătălii începute la Ro- 
ma, la Muenchen, la Paris şi la 
Madrid, să nu-şi aibă ecoul ei şi 
la Bucureşti, să nu provoace şi 
aci o sumedenie de încăerări mai 
mici. Şi astfel am ajuns la în- 
cordarea de astăzi dela Barou,' 
unde naționaliștii, strălucite cre- 
aţii ale pământului românesc şi 
ale dreptei credinţe, trebue să se 
impotrivească unei contra-olei: 
sive furibunde a iuturor pușşla- 
malelor, bulgăroilor şi trădători- 
ior de stânga, scoşi în prima li- 
nie de către un inamic prudent şi 
invizibil: jidanul. 

Ca unul care am contribuit, în 
măsura modestelor mele puteri, 
la resuscitarea şi la triumful 
ideii naţionaliste în principalul 
Barou al ţării, nu pot asista — 
acum — în spectator impasibil 
la încordarea forţelor din acest 
episod dramatic al unei bătălii 
generale mai vaste. Nu pot să nu 
apăs instinctiv pe trăgaci, când 
văd cu câtă înverșunare se ri- 
dică logodnicii aiurelii democra- 
tice împotriva primelor încer- 
cări serioase de a se româniza 
una din cele mai nobile profe- 
siuni din această ţară. 

Câteva constatări 
pentru astăzi: 

Ştim cu toţii că lupta cea rea- 
lă se dă între români şi jidani. 
Intre românii — cari deși au dat 
ştiinţei dreptului o serie de per- 
sonalități strălucite, demne de a 
figura pe primul plan al nu im- 
portă cărui barou occidental, au 
fost totuşi covârşiţi şi dominați 
de venetici în propria lor ţară 
— şi o haită cenuşie şi infamă 
de samsari și de  afacerişti is- 
vaeliţi. Normal şi mai ales leal 
ar fi fost aşa dar ca împotriva 
d-lor MICESCU şi PERIEŢEA- 
NU să iasă adevărații campioni 
ai Dudeştilor şi Văcăreștilor, a- 
dică FILDERMAN, HECTER, 
LIBROS sau d-ra PASSIONA- 
RIA SONENFELD. In felul a- 


dureroase 


cesta nici o confuzie n'ar fi fost 
posibilă, iar în caz de victorie 
sau înfrângere, am fi ştiut cui să 
atribuim meritul sau răspunde- 
rea. 

Dar ca şi când înţelepţii şi par 
veniţii noştri n'ar fi învăţat ab- 
solut nimic din tragicele, din a- 
pocalipticele Sg iile ale alto- 
ra, tăvălite în flăcări şin sânge 
sub ochii tuturora, vedem că în 
locul macabeilor aşteptaţi, apar 
cu totul alte figuri: Dobrescu, 
Georoceanu, poa Toţi meş- 
terii-făurari ai demagogiei sub- 
urbane, toți nomazii votului uni- 
versal cari au împins până aco- 
lo disprețul ridicolului, încât să 
transplanteze la Baroul de Ilfov, 
metodele d-lui TH. ANDREES- 
CU-RIGO cari n'au dat rezulta- 
te prea strălucite în vremea din 
urmă, nici măcar în gropile lu: 
Ouatu... 

Nostim e că jidanii au dispărut 
cu totul de pe arenă. Ei nu mai 
mişcă, nu mai suflă... (Poate cel 
mult, în calitatea lor de iepuri 
de nouă hotare să miște unde-va, 
disperaţi, din urechi spre a a- 
dăuga un element dinamic şi 
propulsiv stropşelilor de salivă 
şi scăpărărilor din  barbişon ale 
d-lui DOBRESCU, acest nobil şi 
generos Demostene al romilor). 

Totuşi prezenţa lor se simte 
din când în când, precum se sim- 
te vcinţa lacomă a cârtiţei sub 
muşuroiul care svâcnește - fără 
cauză aparentă. 

Er, de pildă, în foiţele iudaice 
rău famate din Capitală, a apă- 
rut un vehement protest al <Aso- 
ciațici solidare a avocaților din 
România». Acest protest se în- 
chee exact așa: 

(« Asociaţia) trimite salutul ei 
călduros d-lor Dem. Dobrescu, 
S“omulus Georoceanu, lon Vlă- 
deseu, și se leagă a sta alături de 
e; în curagioasa luptă ia es 
sa pentru restabilirea ordinei, 
legalității şi frăţiei în barouri şi 
pentru ridicarea morală și mate- 
rială a (o-rpului Avocaţilor şi 
membrilor săi, în interesul și spre 
bunul renume al țării, asigurân- 
du-i că vor avea deplină isbândă 
în această luptă». 

După cum vedeţi, orice se poa- 
te spune despre democraţii a- 


Succesul naționai-rieștiniior 


din Jud. 


Pârtidul naţional creşiin a inregi- 
strat în jude Sorocă, la alegerile co: 
munâle, o frumoasă izbândă. Făc/u- 
du-se alegeri în 46 comune din 66, 
sau obținut după terminarea acestei 
Serii, următoarele rezultate: 

Naţional-creştinii 110 mandate şi 
13.284 voturi; Guvernul 85 mandate 
cu 10.311 voturi, Ţărăniştii 33 mau- 


Soroca 


daie cu 6461 voturi; Vaida 6 man- 
date cu 1995 voturi, iar Storiştii 4 
mandate. 

Ținând seama că jud. Soroca are 
nu mâi puțin de 9 colonii jidoveşti, câ 
niciunul din judeţele Basarabiei, suc- 
cesul național-creștinilor apare cu a- 
tât mai impresionant. 


Ce nu vor 


şi ce nu pot partidele — 


(Continuare din pa. 


creia o situaţie nouă, în care nu 
pot să se mai simtă tot atât de 
siguri. A 

Dimpotrivă, politicienii de 
stânga şi în special naţional ță- 
răniştii sunt copiii răsfăţaţi ai 
presei iudaice, ai contingentelor 
electorale evreeşti şi ai finanţei 
jidăneşti, așa că nau nici un în- 
teres să diminueze sau să slăbea- 
scă aceste forțe, cărora le dato- 
resc însăși existența lor politică. 

lar dacă vorbesc de  «progra- 
mul lor» de românizare este just 
atât cât trebue ca să capteze prin 
el pe câţiva români naivi, fără 
ca — Doamne fereşte | — să 
piardă marele aport al evreilor. 

Şi atunci, mai este oare nevoie 
să mai insistăm, pentru a de- 
monstra că partidele nu vor ro- 
mânizarea? 

XR 


Dar dacă ar voi, 
oare Să o facă? 

Românizarea înseamnă o lup- 
tă grea dusă împotriva  înstrăi- 
nării ţării, de către totalitatea 
forţelor româneşti. Primul co- 
mandament al românizării este 
unul elementar şi vechiu ca lu- 
mea: unirea tuturor românilor 
pentru realizarea acestui fel. 
Dar partidele, prin însăşi fiinţa 
lor, sunt rezultatul diviziunii şi 
al destrămării naţionale. Ele tră- 
iesc din vrajbă şi din despărțirea 
artificială a românilor în cate- 
gorii separate sau vrășmaşe. Prin- 
€ipiul lor de existenţă este fără- 
mițarea puterilor românilor. lar 
în fața străinilor fiecare partid 
se găseşte faţă de celălalt ca un 


PUTEA 


ar 


SC ———— 


concurenti care se luptă să câş- 
tige cât mai multe voturi străine, 
atât din afară cât şi dinlăuntru. 

lată de ce, chiar dacă am ad- 
mite că printr'o minune toate 
partidele sar pune într'o zi de 
acord să realizeze un' niare pro- 
gram de românizare ele n'ar putea 
să-l împlinească, fiindcă sunt 
condamnate — prin însăși fiinţa 
lor — să caute succesul şi pute- 
rea slujind pe străini. 

Sistemul partidelor presupune 
divizarea românilor în fața unor 
grupuri solidare de străini. 

lată de ce, nu este nici o nă: 
dejde de împlinirea gândului de 
românizare a  lhomâniei, câtă 
vreme mai persistă partidele şi 
sistemul lor politic. 

Românizarea rămâne pentru 
partide un punct permanent de 
program, o durere mai mult de 
speculat și un pretext mai mult 
peniru a-şi aranja, îndărătul ace- 
stei nobile năzuinţe, afaceri pro- 
zaice şi foarte egoiste. 

Românizarea înseamnă un ţel 
prea sfânt şi o luptă prea grea, 
pentru ca vastidele să se poată 
ridica până la dânsul. 

Românizarea nu va veni nici- 
odată dela partide. Ea va veni 
dela mişcările noastre naţionale, 
care vor reuşi să-şi dea forma 
de armate politice şi se vor arăta 
capabile să răstoarne pe cale re- 
ebuționi ră întreg sistemul actual 


corporațiilor naționale. 
Mihail Manoilescu 


N ————— 


stea 
ziarului nostru, 


ceşiia; că sunt de proveniența 
cea mai diversă, începând cu cea 
bulgărească şi sfârșind cu cea 
haldeiană; că sunt capsomani şi 
stupizi; că sunt imbatabili în do- 
meniul panglicăriei şi al ridiculu- 
lui; dar un singur lucru nu li se 
poate tăgădui: fineţea diploma- 
tică. Fiindcă deşi ei pretind că 
luptă pentru restabilirea ordi- 
nei, legalității şi fraternității, 
toată lumea ştie că adevăratul 
lor scop este restaurarea d-lor 
Filderman, Hecter, Mozes Zip- 
ştein şi a d-rei Passionaria So- 
nenfeld, în toate anticele lor 


ap pr pierdute. 
<Al dracului şi Mitică Dobres- 
cu ăsta! —> esclamă cu invi- 


dioasă admiraţte de undeva d. 
TH. ANDREESCU-RIGO. 
Şi pe legea mea, are dreptate. 
Nicolae Bogdan 


VESTIRE 


Intoarcerea 
Si.veranului 


D. primar general Al. G. Donescu, 
va lansa astăzi o proclamaţțiune că- 
tre cetățenii Capitalei, invitându-i 
să participe Sâmbătă dimineaţa, în 
număr cât mai mare, la primirea 
Suveranului în Gara de Nord. 


Rezultatul total 
al alegerilor de Marţi 


Eri au avut loc alegeri pentru 
consiliile judeţene în patru ju- 
deţe: Severin (Banat), Neamţ, 
Tighina şi Braşov. 

Rezultatul toțal al voturilor 
obținute de partide, este urmă- 
torul: 

Liberalii 43.645. 

Naţional-țărăniştii 30.054. 

Naţional-creştinii 31.444. 

Frontul Românesc 12791. 

Georgiştii 9.265, 


intrunirea Frontului | 
Românes la (âmpeni 


CAMPENI. — Sâmbătă 26 Iunie 
Sa ţinut întrunirea organizaţiei ju- 
deţene a Frontului Românesc în 
Sala Vereş din localitate, Au parti- 
cipat preşedintele org. jud. d. Adam 
Popa, dr. Peleacu, Prof. Dimitriu, 
preot D. Dragomir şi Iuliu Todea, 
cari au ţinut cuvântări în faţa de- 
gaţiilor venite din comunele din 
jur. S'au distribuit numeroase ma. 
nifeste de propagandă. 

D, preşedinte Adam Popa în cu- 
vântarea ţinută a arătat scopul or- 


ganizaţiei Frontului Românesc 
pentru înfăptuirea României a Ro- 
mânilor terminând cu cuvintele că 
Front Românesc înseamnă Națiune 
şi Rege pentru Patrie şi Lege. 
Frontul Românesc este deci che- 
marea la luptă a tuturor Românilor 
de tine pentru drepturile şi propă- 
Şirea neamului românesc, A doua zi 
delegaţii veniţi au plecat în comu- 
nele din jur în propagandă, 


Sera compioturiior contra lui Stalin. Arestarea lui Eismont. 


Complotul 


iui Râcou și Tomschi. Situaţia din Ukraina. 


Deportări în masse în Siberia 


Stalin începe iupta conira partidului comunist 


După răscoala cazacilor, numeroa- 
se provincii aderă la lupta contra- 
revoluţionară. Curentul anti-stani- 
list prinde din ce în ce mai mult în 
toată Uniunea. Stalin se înconjoară 
de numeroşi jidani, pe care-i aşează 
în posturile de comandă, unde încă 
nu erau introduşi. 

In aceiaşi mare măsură curentul 
antisemit prinde rădăcini foarte pu- 
ternice. Efectele curentului antise- 
mit, au fost văzute recent, acum 
când Stalin a fost nevoit să se de- 
baraseze de o parte din jidanii ce-l 
înconjurau. 


In Ukraina se observă imediat du- 
pă răscoala cazacilor, o vie agitaţie. 
La Moscova opoziţia începe din nou 
a unelti contra dictatorului. La 30 
Decembrie 1932, se organizează con- 
tra lui Stalin o serie întreagă de 
comploturi. Situaţia financiară şi 
economică în U. R. S$. S. este dezas- 
truoasă. Toate fondurile pentru pla: 
ta lucrătorilor sunt epuisate şi mi- 
lioane. de lucrători ruşi sunt ame- 
ninţaţi să rămâie fără plată. 


Haosul financiar ce domneşte în 
acel timp în Rusia, încetase de a fi 
o taină de stat. Politica lui Stalin 
întâmpină o dârză rezistenţă. Func- 


Pe e 2 E A E 


Sărbătorirea d-lui Petre Papacostea 


Omagii aduse d-lui prof. Mihail 
Manoilescu 


Corpul telegrafo-poştal a ţinut să 
sărbătorească pe d. Petre Papacos- 
tea, fost director general al P. 7. 
T., cu prilejul zilei sale onomasti- 
ce, ca o manifestare de dragoste 
pentru modul cum a condus direc- 
ţia generală P. T. T. acum 10 ani. 

De dimineaţă un grup numeros 
de funcţionari inferiori, delegaţi 
din toată ţara, s'au ius la, lpeuinţa 
d-lui Papacostea. D. conductor Ciş- 
mileanu a vorbit în numele funcţio 
narilor inferiori, prezentând urări 
d-lui Papacostea şi mulţumindu-i 
pentru dragostea ce a purtat-o cor- 
pului poştal când a fost director 
general. 

D. Petre Papacostea, răspunzând, 
i-a asigurat pe poştaşi de aceeaşi 
dragoste iş de acelaş sprijin şi în 
viitor. 

Seara a fost la «<Luzana» un mare 
banchet dat de funcţionarii supe- 
riori P. T. T, în onoarea d-lui Pa- 
pacostea. 

Au participaţ peste 300 de fune- 
ționari superiori din centrală şi din 
provincie, 


Sa angela Sa Peste câteva zile vor apare 
şi să ridice în locul lui regimul Insemnările de pe front ale lui 


totalitar al partidului unic şi al! NECULAI TOTU. 


O parte din însemnările ace- 
e-ați cetit în foiletoanele 


Cea mai mare 


Sosirea d-lui Papacostea la ban- 
chet, a fost salutată-cu ovaţii şi ne- 
sfârşite aplauze - de! asistenţa ridi- 
cată în picioare. 

D. PETRE PAPACOSTEA a în: 
chinat primul pahar pentru acela 
care are în veghe imteresele ţării, 
M. S. Regele (ovaţii). 

D. MIHAIL IOAN, subdirector ge- 
neral P. T. T. a scuzat lipsa d-'ui 
ministru Franasovici şi l-a felicitat 
pe d. Papacostea în numele minis- 
trului comunicaţiilor. 

D. MIHAIL ROSCA, fost subdi- 
rector general al P. T. T., a expri- 
mat iubirea şi devotamentul foşti- 
lor colaboratori ai d-lui Papacos- 
tea, astăzi pensionaţi. 

Se sărbătoreşte :otodată şi împli- 
nirea a 10 ani dela legea de orga- 
nizare a P. T. T,, legea Papacostea. 

Au mai vorbit elogiind pe sărbă:- 
torit d-nii: ing. Octav  Costacea, 
preşedintele Asocialiei personalului 
P. T. T, av, Gh. Neacşu, directorul 
Casei de credit, director C. Boboi- 
ceanu, Gr. Paplica, preşedeintele soe 
corpului P. T. T, Dumitrescu, pre 


parte însă inedite; aceste însem- 
nări povestite de un soldat pen- 
tru care răsboiul din Spania a 
fost mai mult decât un răsboiu, 
a fost ceeace pe deplin ne înfă- 
|işează aceste rare povestiri. 


4 


şedintele Asociaţiei  impiegzaţilor, 
d-na Dana Dub, din partea femeilor 
funcţionare, insp. C. Negulescu, Qe- 
zar Protopopescu, în numele fune- 
ționarilor dela soc, de telefoane, in- 
giner Otopeanu, din partea ingire. 
rilor, av, Mărculescu,  Gasparovlei 
şi Păun. 

RASPUNSUL D-LUI PA- 

PACOSTEA 

D, PETRE PAPACOSTEA, pri- 
mit cu lungi aplauze, a început prin 
a mulţumi d-lui ministru Franaso- 
vici, omul cu părul de argint şi ini- 
ma de aur şi conducătorilor poştei 
pentru adeziunea ce şi-au dat-o la 
manifestaţia corpului poştal. 

“Când azi dimineaţă delegaţia dv. 
mi-a adus la cunoştinţă  sărbători- 
rea am fost emoţionat pentrucă nici 
un banchet nu mi-a adus mulţumi: 
rea ca acel care urma astăseară, Am 
avut şi o mare satisfacţie. Este pen- 
tru prima oară când un corp consți- 
tuit sărbătoreşte pe un fost condu- 
cător. Meritul este al dv. şi vă ridică 
la rangul întâiu. 

In 1919 când comunismul amenuu- 
ţa Capitala, funcţionarii erau într'o 
stare mizeră. Atunci cu un grup de 
camarazi am pus problema canali- 
zării nemulțumirilor astfel ca vele 
să nu fie speculate de comunişti. 
Dacă comunismul n'a prins, aceasta 
se datoreşte şi acestui corp funcţio- 
nărese. Când am văzut nedreptăţile 
celor de sus, am venit în fruntea 
grevei, suferind şi închisoarea. 

In clipa în care mi sa încredin- 
jat poşta am spus că primese uu 
țeondiţia să mi se dea mijloace mu- 
teriale pentru a remedia răul. Şi 
Imi s'au dat. 

OMAGIUL ADUS D-LUI 
PROF. MIHAIL MANOI- 
LESCU 
D. prof. Mihail Manoilescu fost 
subsecretar la ministerul de finan 
țe în vremea aceea, mi-a acordat cu 
cea mai largă bunăvoință şi cu dra- 
goste toate creditele necesare cerul 
de mine, în scopul ridicării morale 
și materiale a corpului P. T. T-ist. 
Mi-a spus chiar întrun rând: 
«întocmeşte tabloul de încadrări, și 
avansări, cum socoteşti că e mai bi- 
ne, Hu ţi-l aprob în întregime, De 
aceea totdeauna îmi voiu aminti cu 
dragoste și recunoștință de d. prof 

Mihail Mamoilescu 

Şi tot corpul P. T. T.-ist aduc floa 
rea recunoştinţei d-lui prof. Mihail 
Manoilescu, omul Politie cel mai 
generos, cel mai înţelegător al aa- 
voilor celor obidiţi, un mare înfăp- 
tuitor şi sprijinitor de înfăptuiri 
pozitive pentru toate celulele na- 
ției. Erau de făcut opera administra- 
tivă şi cea sufletească, materială. 
Au fost împlinite toaie pentrucă 
m'aţi secondat cu toată înţelegerea. 
Am crezut că este necesar să vă 
redau încrederea în dv. Si am îz- 
butit stârpind în primul rând inter- 
venţiile politice, 

Banchetul. s'a terminat la ora 2 
noaptea într'o atmosferă . de' cald 
entuziasm şi camaraderie, 


XI 


ţionarii superiori în mod conştient 
ignorau decretele lui Stalin, soco- 
tind că ele erau dăunătoare intera- 
selor populaţiei. 

Situaţia dictatorului roşu era din 
nou extrem de critică. 


Aresarea lui Eismont 

In urma propagandei contra-revolu- 
fionare ce s'a tăcut intens la sfârşitul 
anului 1932, Stalin a constatat partici- 
parea directă a numeroşi fruntaşi so- 
vietici la acţiunea aceasta net anti-sta- 
linistă: 

Din ordinul dictatorului au lost a- 
tunci arestaţi Eismont, comisarul po- 
porului pentru aprovizionare; Smirnov, 
fost comisar al poporului la agricul- 
tură; Tolmacov, comisarul  comunica- 
țiilor şi alţi câţiva fruntaşi de seamă. 

Arestaţii au fost învinuiți că au or- 
ganizat un complot pentru răsturna- 
rea lui Stalin şi că intenționau convo- 
carea unui congres al partidului comu- 
nist din Rusia Sovietică pentru ale- 
gerea succesorului lui Stalin. 

Im adevăr, faptele ce erau imputate 
celor trei fruntaşi sovietici, s'au dove- 
dit a fi fost exacte. Capul lui Stalin 
fusese din nou în mare primejdie. 

Partea interesantă în această nouă 
afacere a fost că complotiștii nu lu- 
eraseră singuri și că şi alți fruntaşi 
sovietici voiau să se debaraseze de 
Stalin. 

Astfel au avut cunoştinţă de com- 
plot: Ricov, fost preşedinte al, const- 
liului comisarilor poporului; Tomsky, 
fost preşedinte al comitetului central 
pun rus al partidului comunist şi Raico 
general-comandant al Kremlinului. 

Deasemenea a fost bănuit că a făcut 
parte din complot şi ambasadorul Tra- 


ianovschi dela Tokio, care de altfel 
a şi fost imediat rechemat dela postul 
său, Oficial însă sa anunțat că Tra- 
iunovschi şi-a dat demisia din motiva 
de boală. 

Cu toaie măsurile severe ge re= 
presiune, livrările de grâu în  U- 
kraina, încetaseră aproape cu desă- 
vârşire. i 

Agravările situației rezultase de 
altfel şi prin noua micşorare a ra» 
țiilor de pâine, cu 100 Jrame pe zi, 
pentru toate categoriile de  lueră- 
tori. i 

In urma acestor reduceri, lucrăto= 
rii categoriei celei mai privilegiate, 
aparținând industriei grele, au înce 
put a primi 600 grame în loc de 800 
Categoria cea man desavantajală, a 
primit 200 gr. în loc de 400. Esecul 
furniturilor de grâu fiind definitiv, 
la scurt interval rațiile acestea au 
fost micşorate cu încă 100 gr. pezi. 

Faptul acesta a stârnit mare 
vâlvă printre lucrătorii de toate 
categoriile, Stalin cu puțin timp 
inainte, anunţase la Radio, că 
ei, personal, se va ocupa de ches- 
t.unea aceasta. Ori, măsurile ce 
au fost luate în urmă, nu puteau 
deci fi decât opera lui. 

lulburări grave cu caracter 
fățiș anti-stalinist sau produs 
imediat în toată Ukraina. Mişca- 
rea s'a întins repede şi în alte 
provincii, 

Stalin a publicat atuna un 
nou decret, în baza căruia «toa- 
te persoanele indezirabile şi ne- 
ocupate cu o muncă producătoa- 
re», în special din Odesa, Kiew, 
Moscova, Harcov, etc. să fie de- 
portate în Siberia. 


Lu:ta lui Stalin contra partidului comunist 


La ş August 1933, dictatorul roşu 
a pornit oficial lupta sa În contra pare 
tidului comunist. La congresul extra 
ordinar al partidului comunist, ce a 
avut loc atunci, dictatorul roşu în dis» 
cursul său şi-a precizat definitiv atl- 
tudinea. 

Stalin a arătat că în ultimii doi ani 
membrii partidului icomunist au crescut. 
Lenin Însă a arătat mereu că un partid 
prea numeros nu poate fi unitar și 
că forţa partidului nu stă în dumărul 
membrilor ci în cohesiunea lor, 

Pe această considerație Stalin a ces 
rut purijicarea partidului în mod pe= 
riodic şi sistematic. 

Stalin a precizat că timpul acestor 
măsuri a venit. 

De ce? 

Pentrucă în partidul comunist au pă= 
truns duşmanii comunismulni. 

Dictatorul a subliniat faptul că 
la orașe toți foştii burghezi au deve 
nit lucrători şi astfel au ajuns în 
nucleele comuniste. La sate, Foştii 


«culaci» au pălruns în colhoze. In 
această situație deci, a susținut Sta- 
lin, nu e de mirat că în sânul par- 
tidului comunist, s'a ivit opoziția fn 
contra comunismului pur, contra slie 
miei generale» a politicii comuniste 
și contra așa zisului regim stalinist, 
Ca urmare, Stalin, a cerut purifica- 
reu imediată a partidului comunist 
și epurarea lui de toate elementele 
«dubioase» arătate mai sus. SD 

Discursul acesta al lui Stalin, a 
stârnit în U. R. R. S, o extraordina- 
ră senzație. : 

Imediat oricine și-a dat seama 
de jocul lui Stalin, Acesta nu de- 
clarase  răsboiu  pseudo-comu- 
niștilor, ci comuniştilor adevă- 
rați, dușmanilor săi, ce voiau a-l 
înlătura. | 

Din acel moment, 5 Aug. 1933, 
lupta între Stalin şi partidul co- 
munist a început. 


Dem. Suţu 


Realismul 


în istorie 


(Cotinuare din pag. L-a) 
rească francheţă, cu acea verde ac- | de asprele imperative ale vremii, 


ceptare a adevărului pe care am 
voi s'o vedem pe deplin adaptată 
moravurilor universitare actuale: 
Da, e drept că «pașoptiștii», creato- 
rii statului român modern, au fost 
democrați, progresiști, adoratori ai 
parlamentarismului şi ai liberalis- 
mului. E drept că aceşti oameni au 
rupt-o prea bruse cu tradiţiile vii, 
cu toate legăturile delicate şi dia- 
fane cari ne înrădăcinau în trecuţ 
şi în autentic. Insă ei au făcut a- 
cest lucru din necesitate, constrânşi 


nu din lipsă de înţelepciune, sau 
dintr'o regretabilă eclipsă a tactu- 
lui politie 

Insist asupra acestui Tapt, nu pen: 
tru că el ne dă cheia de boltă a ori- 
ginalităţii întregei lucrări, ci pen- 
tru că el ne indică drumul către o 
seamă de consecinţe practice de un 
interes capital. Pe cari vom avea 
să le examinăm de altfel într'un 
foileton viitor. 


Nicolae Boydan 


Consiătairea vaidistă dela Uioara 


Mâine are loc la Uioara o im- 
portantă consfătuire a conducă- 
torilor «Frontului Românesc», la 
care vor participa d-nii: Aurel 
Vlad, V. V. Tilea, Voicu Niţescu, 
Sever Dan, Emil Haţiegan şi toți 
fruntaşii mişcării vaidiste din 
Ardeal. 

Această  consfătuire a 
fost convocată şi va fi pre 
zidată de d. Al. Vaida, ca- 
re va face cu această oca- 
zie o expunere a situaţiei 
politice în lumina ultime- 
lor evenimente şi va ară-= 
ta celor invitaţi să partici- 
pe. rezultatele convorbiri- 
lor ce d-saa avut cu di- 
verşi factori politici din 
țară şi streinătate. 

Se va da o sicosebită im 
portanță şi se va hotări 
în această constătuire, o 
temeinică reorganizare a 
cadrelor organizațiilor ju 
deţene ale «Frontului Ro- 
mânesc» din Ardeal, în ve 


derea campaniei electora 
le pentru alegerile qene- 
rale viitoare, 


Impărțirea Palestinei 


(Continuare din pag. 1-a) 

Nu ştim care va fi până la urmă a 
titudinea congresului mondial sionist. 
Totuşi, orientându-ne după presa jido.- 
Dească, credem că va fi ostilă proectu- 
lui britanic, 

Problema palestiniană amenință ast- 
fel să devină o ghiulea asățată de pi- 
ciorul politicii britanice. 

Intre islamism şi sionism poziția e 
grea. 

Şi — ceea ce ne interesează pe noi — 
complicațiile, din ce în ce mai grave, 
ale problemei palestiniene vor avea 
manevră ale politicii britanice în Eu- 
ropa. 

lată de ce e bine să ne aruncăm din 
când în când ochii asupra viesparului 
palestinean. : 


Mihail Polihroniade 


o. 


ae etate iata 


sii aici 


a „a 
——.. 


— 


E ca cae: aa e că 


Pag. A 


zii x 


rit n sd 


Tot cu privire la matchul 
Suedia-România 


Feluritele comentarii care urmează | tui sport cu balonul rotund, 

deobiceru „un match, crează în public E falsă ideia că avem un football de. 
o foarte coniuză părere asupra invă- | plin evoluat, Fiindcă dacă ar fi aşa; 
fămintelox, de pe urma cărora să câș- | dacă footballul ce se practică în Ro- 
tize adevăratul football românesc, | mânia ar fi fost grefat pe însuşirile 
Niciodată 'cronicele sportive upărute | naturale ale românului, care prin lire 
în presa din Bucureşti nu lăsa o indi-| e novator şi nu retrograd, înaintarea 
cație robustă de Duminecă, condusă de Baratky şi 
susținută de Juhusz, ar fi reuşit până 
la urmă să uzeze de schimbări de joc, 
ca să destrame sigur apărarea inteli- 
gent organizată de suedezi. 

Sar putea răspunde că felul de a- 
părare al suedezilor e un sistem pe 
care în cazuri similare şi echipa noa- 
stră ar putea să-l adopte cu acelaş 
succes. Nu-i adevărat. Uite, dacă Ro 
mânia va conduce Duminecă la Lodz, 
şi apoi se va organiza în apărare, va 
fi sigur bătută, căci organizarea sa de- 
fensivă nu va fi susţinută de suilul o- 
fjensiv care trebue să stărue la liecare 
jmcător. Pentru majoritatea jucători- 
lor mu va fi o tactică ci un mijloc de 
a.şi păstra un rezultat, conservându- 
se ei. Se vor rupe săracii cei din apă- 
cure cât vor putea; restul, pe aci pe 
colea, să nu se vadă că stăm degeaba. 

Acelaş lucru sa întâmplat Dumine- 
ca “trecută cu înainlarea: A voit să a- 
rate că ştie să joace. A driblat şi a şu- 
tat de unde şi cum a putut. Am îi ne- 
drepți dacă am susține că Baratky de 
pildă n'a voit să bată, dovedind în plus 
că ştie să joace, — lucru pe care nu i-l 
contestă nimeni. A voit şi a tăcut ori- 
ce că să marcheze loată înaintarea, ju- 
când şablon, driblând și venind bulue 
peste suedezi. Numai un lucru ma tă- 
cut: desfăşurarea unui joc de surprin- 
dere, Acesta a lost evident în matchul 
cu Suedia, când toată lumea se mira 
că selecționata României domină dar 
nu marcheaza. 

Dar după maich niciunul din gaze- 
tarii cari se declară cu emfază specia- 
lişti, nu şi-a pus întrebarea uceasta e- 
lementară, să caute apoi adevăratele 
cauze. Nu-i interesează; nu se pricep 
să au interese să treacă neobservate 


asupra unei directive 
căre ar trebui urmată. «Comentariile» 
cronicarilor sportivi, cari se pierd în 
observaţii pe pagini întregi, de cele 
măi multe ori penibil de interesante, 
sunt în fond numai scuze aduse prefe- 
rințelor şi intereselor care ar putea fi 
corhpromise de judecata directă a pu- 
blicului. Cronicele ce se fac în zia- 
tele sportive, prin consecință, man alt 
ro! decât să falsifice judecata maselor, 
care altfel ar judeca aşa cum văd, nu 
cum de fapt li se spune. savant la ga- 
zetă. 

Dealtlel la noi nu există o judecată 
critică a fenomenului de spori, 
din care rezultă dezordinea intelec- 
tuală a unei prese ce se vrea edu-, 
catoare. Nu există conştiinţa misinnei 
d» gazetar şi mai ales e o compiectă 
lipsă a conștiinței de curată cinste. In 
căzul acesta cum vreţi să lie o presă 
al cărei cuvânt trebue să aibă întra- 
devăr caracter folositor iootballului 
mostru şi ideii de sport.. 

Cine a asistat la partidele interna- 
ționale din ultimul timp ale reprazen- 
tativei României şi a fost cât de 
cât în curent cu felul cum au fost for- 
mate aceste reprezentative, îi stăruie 
reflecția: oare de ce nu merge echipa 
națională ? 

— «Uite d-le, e formidabilă echipa 
noastră B, își zicea omul satisfăcuț Du- 
mineca trecută după ce se marcaseră 
două puncte Bratislavei». Destinul ne- 
norocit însă a lovit şi de data aceasta 
abia înmuguritele speranţe ale româ- 
nilor. Care să fi fost javra specialistă 
at cărui interes a venit să comproimită 
un prestigiu ce se scrie mare cu RO- 
MANIA, schimbând jucători bum cu 
miște anonimi ?.. 

Concluzia era o condamnare, și am 
auzit-o atunci spusă, nu fără amără- 
ciune, ca o spontană exclamare de că- 
tre mai multă lume, în iribune: -Da, 
d-lor, e aşa cum spun numai paţine 
gazete cu curaj; este ceva putred în 
footballul românesc !». 

Noi repetăm (pentru a câta oară?) a- 
cest adevăr, că putreziciunea cangre: 
mei roade în protunzimi orice intenţie 
de descătușare şi avântare spre depli- 
na și necontestata valorificare a aces- 


fapt 


pentru footballul nostru. Au vorbit 
despre toate nenoroacele, numai o cât 
de simplă judecată nau făcut. 

Totdeauna ei au pășit şi vor păşi a- 
lătari de adevăr, 

Comentariile şi polemicile de după 
întâmplările de Duminecă sunt cu deo- 
sebire concludente şi merită să ne mai 
ocupăm de ele. 


ION STRAJUICA 


SD Ro 


Cupa „Mircea Cantacuzino" 


Cea mai imporiantă competițiune a aviaţiei noastre 
de turism din acest an 


“Duminecă 4 Iulie se va disputa, 
pe un circuit de 1077 km., cea mai 
imporlantă competiţiune a aviaţiei 
noastre de turism, „Cupa Mircea 
Cantacuzino”, dotată cu numeroase 
premii şi un frumos trofeu. 

Inscrierile Yan făcut până Marţi 
seara, la ora 18, prezentându-se cu 
cererile de participare următoarele 
18 echipagii: 

1. lrina Burnaia (Biicker) 

2. Ing. Cociaşu (Hawk) 

3. Bob Vârnav (Hawk). 

4. Bob Vârnav (Messerschmidt 
Tailtun 


5. Ing. Lindner (Caudron). 


3. Ing. Clompe (Fleet 10 G.). 
10. Ing. Frim (Fleet 10 G.). 
11. Ion Creţu (Klem 35). 

12. Cuţi Dacian (Klem 25). 

15. Const. Sidery (Messerschmidt). 

14, Gh. Balş (Messerschmidt). 

15. Andrei Costin (Messerschmidt). 

10. Ing. Greceanu (Fleet 10 G.). 

17. Gh. Ursu (Igar). 

18. Const. Soutzo (Igar). 

Juriul cursei este format din 
d-nii: ing. Caranfil, fost ministru, 
preşedinte, general Beroniade, c-dor 
Negrescu şi c-dor Enescu, 

Comisar general al probei este d, 
comendor Andrei Popovici, iar comi- 
0. C.Rădulescu (Caudron). sia technică e compusă din d-nii: 
7. Ing. Lascu (Fleet I. A. R.).|c-dor Marcu, locot. Ivănescu, ing. 
8. Ing. Florescu (Fleet 10 G.) | Beziliu, iocot. Chiriac Mircea 


——— pa 


Jucătorii selecționați 


pentru iurneui Baltic au plecat azi 
dimineață 


Azi dim, la ora 9,30 a părăsit 
Capitala lotul de jucători — a= 
leşi pentru turneul baltic, plecând 
spre Varşovia. 


cel dela Lodz, contra Poloniei. 

Au fost aleși pentru aceste mat- 
churi următorii jucători: 

David, Pavlovici, Felecan, Sfe- 

Turneul va dura 17 zile, în care |ra, Burger, Vintilă, Rafinski, Mol- 
timp se vor juca patru matchuri | doveanu, Covaci, Baratki, Sepi, Bo- 
internaționale, — cel mai greu țiind dola, Ploeşteanu, Dobay şi Bogdan. 


> Ro—>———— 


P.ecarea în Turul Franţei 


PARIS 30. — Astăzi, cu un cere-] urmat în locul al doilea de conaţio- 
monial deospbit, sa dat plecarea în | nalul său Arsene Merseb, 
cel de al 3l-lea Tur ciclist al Fran- In clasamentul  individualilor, 
ței, la care au participat 98 concu-l| primul loe este deţinut de belgia- 
renţi, reprezentând 9 ţări. nul Braeckvelaăt. 

Sa alergat prima etapă dela Pa-| Mâine se va alerga etapa a doua 
ris la Lille, în lungime de 263 km. | dela Lille — Charleville. în lungi- 

Pe echipe primul loc îl ocupă a-| me de 192 km. 
lergătorul  Majerus (Luxembourg), 


= XP ——— 


Budge și von Cramm, Hand-Baili 
finaliști în turneul dela e: i 
Duminecă 4 Iulie se va juca la 
Londra Mediaş un mateh internaţional de 


hand-ball, între selecționata oraşu- 
LONDRA 30. — Rezultatele mat- | lui şi reprezentativa Vienei. 
ehuhrilor de tennis dela Wimbledon: In echipa vieneză vor activa ju- 
Simplu domni, semifinale: Budge 


pl i i cătorii cari au luptat Duminica tre- 
bate pe Parker, Von Cramm bate pe [cută sub numele echipei naţionale 
Austin. 


<« Austriei, la Sibiu. 


500 A 


lucruri hotărîtoare, dacă ar îi arătate, | 


BUNA VESTIRE 
-— —— 


2 aia 


Carnet 


JAK DEŞTEPTUL 


in afară de Jack Spintecătorul și 
aite lighioane europene, mai este in 
țara asta prea cumsecade şi un Jack 
sporiivuli, deştepi nevoe mate. Nu mai 
vorbim de obrăsnicia cu câre vrea 
să sgâiţâie soclul de mare auioritate 
literară, umană, crițică şi sporiivă, 
pe câre stărue cu atâta sptendidă mo- 
rată, d. Grămătic. 

Chestia e că jack deştepiui pre- 
tinde musai că EFICACITATE în- 
Seâmnă CANTITATE DE GOLURI; 
indifereni de precizia sâu de rezuita- 
tui lor. 

Chiar când golurile trec la 10 m. 
peste poartă. 

Insă probabil că Jâckăţul nosten 
mi ştie că eficâciialea care e în ciutiu 
morfologie! de genul masculin — se 
dovedeşte prin cantităție care pă- 
trund, 

Adică: aria de a poseda (sau per- 
fora) piasa. 


% 

In Cupa Europei Centrale, Ad- 
mira a reuşit la al 3-lea match, la 
Budapesta să invingă pe Sparta cu 
2-0 (0-0). 

Eă 


Bratislava a învins pe /ricolor 
CFPV (intărită şi tocmai de aceia 


| destrămat cu 7-1. Scorul mu 0- 


; glindeşte jocul. 


* 
Echipele cehoslovace au îost e- 
liminate din Mitropacup. Aşa că nu 
trebue să fim noi prea trişti. 


* 

Ce caută Dobay în lotul bal- 
tic? Nu se isprăveşte cu „jucătorii 
cu trecut?” E timpul să-l depu- 
nem la naftalină. 

—— > x ===> — 


Turul Poloniei 


VARŞOVIA 30. — Azi sa aergat 
a V-a etapă a Turului ciclist al Po- 
loniei, pe distanţa  Kalisz-Poznan, 
în lungime de 165 km. 

Primul sosit a lost polonezul Vis- 
' hiewski cu timpul 5 ore 04 min. 24 

secunde. Ţapu s'a clasat al 14-lea cu 

timp 5 ore 04 min. 49 secunde. Hren- 

ciuc al 2-lea cu 5 ore 43 min. 2 

secunde. 

In clasamentul pe echipe Româ- 
nia ocupă locul 6, după Ungaria. 

In clasamentul general pe toate 
etapele, 'Țapul este al 13-lea şi Hren- 
cine al 21-lea. 

Mâine va fi zi de repaus. 


Premierea celor mai 
bătrâni bucureșteni 


Duminică 4 Iulie, va avea loc în 
acelaș cadru al Lumii Bucureştilor. 
un mare concurs pentru premierea 
celor mai bătrâni bucureşteni, celei 
mai lungi căznicii şi familii cu cei 
mai numeroşi copii. 

Cei ce doresc să ia parte la aceste 
concursuri se pot înscrie la Biroul 
de organizare a «Lunii Bucureştii 
or din strada Eug, Stătescu 7, par- 
ter (B-ca Pherehide), în fiecare zi în 
tre orele 9-12 şi 16-21, 

Programul şi amănunte asupra 
acestor noui concursuri vom da în 
numărul de mâine. 

x — 


Congresul de oto-rino- 
laryagoiogie 


Intre 16—19. Septembrie crt. se 
va ţine în Bucureşti al cincilea con- 
gres de oto-rino-laryngologie al ţă- 
rilor latine. Raportul principal îl con- 
stiine: „Oporiunitatea indicaiţilor o- 
peratorii în oto-mastoiditele acute şi 
cronice”, având ca raportori pe prof. 
Meţianu, Teţu, Mayersohn şi Borş. 
Comunicările se vor ţine numai în 
legătură cu raportul. 

Cu această ocazie - Soc. Română 
de O. R. L. va ţine o adunare gene- 
rală în cinstea congresiştilor, unde 
se vor putea face comunicări din 
toate domeniile specialităţii. Preşe- 
dintele activ 'al congresului este prof. 
Meţianu şi secretar general dr. 1 
Teţu. 

Str, Dionisie 50, tel, 2.03.42. 


—— COX ——>——— 


Dela ins i-utul 
de surdo-muţi 


Direcţiunea institutului de surdo- 
muţi „Marele Voevod Mihai” laşi, str 
Zmeu no, 3, aduce la cunoştinţă că 
pentru anul şcolar 1937-38 se prw 
mesc ca interni fetițe şi băieţi, în 
etate de 7-12 ani, fiind vacante ur- 
mătoarele locuri: 15 pentru clasa 1-a 
de articulaţie, 6 pentru. cla II-a, 4 pen 
tru clasa III-a, 2 pentru clasa IV-a, 
5 pentru clasa V-a, 3 pentru casa 
VI-a, 5 pentru clasa Vil-a, şi 1 
pentru clasa VIll-a de surdo-vorbi- 
tori, 

Cererile de primire se vor adresa 
până cel mai târziu 15 August a. c. 
direcţiunii institutului. E.e vor îi in- 
saţito de următoarele acte: naştere, 
vaccină, sănătate şi paupertate pentru 
părinţii cari pretind locuri de bursier 
sau  semibursier. 

Solva este de 5000 ei anual, pli- 
tibilă anticipat trimestria.. Reduceri 
său scutiri se pot-face numai în ca- 
zuri excepţionale şi în baza acteor 
oficiale. 3 3 

Copilu, se va prezenta la  pri- 
mire cu rechizitele prescrise şi echi- 
pat cu cele prevăzute în regu.amen- 
tul' şcoaiei, Detalii la direcțiunea insti 
tutului, 


za RE e E DRP REPERE 0 a esec 


Atribuțiile şi deiegațiile 


ajutorilor de primar delia municipiu 


D 4]. G. Dunescu, primar generuil 
al Capitalei, a semnat eri deciziile 
prin care sunt fixate atribuțiile şi 
delegaţiile ajutorilor de primar ge- 
neral al Capitalei cum si consiliere 
lor din delegatia consiliului genc- 
ral 

Cu conducerea serviciului conten- 
cios a fost delegat d. Vasile Vasi- 
iesen ajutor de primar, secondat de 
d-nii consilieri: N. Trestian şi Ste: 
fan "Tudorache. 

Serviciul miscărei culturale şi. o- 
liciul eentrul de cevrotire socială. d. 
prof. Fr. Chiriac secondat de d-nele 
consiliere Maria Pilat şi Zelira col 
Voiculescu, 

Laboratorul de chimie: d. 
Popeseu-Neeşeşti. 

Directia serviciilor administrati- 
ve: d. Vasile Vasilescu secondat de 
d. consilier C. Tănăsescu. 

Casieria centrală. şi controlul per- 


Anro] 


ceptiilor: d. consilier locot. N Tă- 
nase 
Eforia sanitară a municipiului: 


d_ Aurel Popescu-Neeşeşti. 

Directia arhitecturii: d. Aurel Pu 
peseu-Necşeşti, secondat, de d. con- 
silier Trestlan. 

Poliţia comunală: d. Aurel Popescu 
Neeşeşi:. 


Direcţia serviciului . veterinar: d.- 


Judecătoria rurală Chişinău Cris 
secţia e. f. 


Nr. 2562/1937 e, f, 
INCHEIERE 


Instauja ce. f. de pe lângă Jud. rurală 
Chişinău Criş, în urma cererei debito- 
rului Codrean Nicolae şi soția Morarin 
Elena domiciliați în Siclau jud. Arad 
pentru radierea menţiunilor în confor- 
mitate cu dispoziţiunea art, 27 din le- 
gea pentru lichidarea datoriilor agricole 
şi urbane din 7 Aprilie 1934 fixează un 
nou' termeni pe ziua de 17 Iulie 1957, o- 
rele $, citând pe creditorii arătaţi în 
declarajiunea de asanare alăturată la 
cererea debitorilor, 

Obligă pe petiționari ca încheierea 
de citajie împreună cu cererea intro- 
duse, să se publice întrun ziar coti- 
dian de mare tiraj din Capitală, pe 
cheltuelile sale proprii cu cel puţin 15 
zile înaintea termenului fixat sub sanc- 
jiunea consecinţelor legale, 

Chişinău Criş, la 26 Iunie 1937. 

V. Rechier s. s. aj. judecător, Romu- 
lus Tisu s. s, aj. dir. de ce. f, 

pentru conformitate 
ai; dir.“de c. f. Romulus Tisi 


consilier Al. Tănăsescu. 

Parcurile şi domeniile municipiu- 
Imi; d. locot, N. Tănase şi Al. Tănă- 
escu. 

Direcţia abatorului comunal: d 
Vasile Vasilescu secondat de d-nii 
consilieri: |. Dumitrescu-Militari şi 
general Rădulescu. 

Apărarea pasivă: d, general Ră. 
dulescu 

Direcţia  cudastrului,  Imerările 
noni şi direcţia controlului lucrări 
lor tehnice: d. Al, Donesen 


 Participaţi 


secțiunea noastră de 


splendidele excursiuni organizate de 


„Turism şi Voiaj“ spre: 


B E, R LP | N e.se (Dresda Nuerenberg) şi 
Pp A R | Ss e... (Expoziţia Universală) 


ambele metropole vor putea fi 
vizitate într'un singur voiaj, între 


b) 17 luiie — 5 August 
c) 14 August — 2 Sepiembrie 


Cele mai instructive voiajuri în vacanţa de vară. 


Persoanele din provincie vor putea să ne remită actele pentru pașaportul vulectiv prin poştă, 
iar taxa de participare prin Cec Poştal No. 1256. 


Costul Voiajului : 


Dela şi până la Bucureşti cl. Ill-a lei 16.350, cl. Il 18.500 
Dela şi până la frontieră cl. lil-a lei 15.500, cl. | 17.350 


Inscrieri şi informaţiuni suplimentare, prospecte, 


la cerere se vor trimite de către 


Secţia de Turism şi Voiaj a „BUNEI VESTIRI“* 


Bulevardul! Elisabeta Nr. 12, et. 4 — Telefon 4.85.82. 


Pregătiţi actele necesare paşaportului din timp : Locuri strict limitate. 


Călatoria până la Berlin cu 


goane cu paturi, 


Analiahetismul în Basarabia 


analfabeți ieşiţi din școlile primare, Primejdia jidanilor 
în învățământul primar. Propaganda comunistă în școli. 


Ne distruge politicianismul 


CHIŞINAU. — Există între 
Prut şi Nistru, în afară de atâtea 
alte primejdii, primejdia analfa- 
betismului, În această parte a ţă- 
rii, spre deosebire de celelalte 
provincii românești, învăţămân- 
tul primar se găseşte în situaţie 
îngrijorătoare, catastrofală. Aici, 
în afară de marele procent de a- 
nalfabeţi, aşa zişi «bătrâni», moş- 
teniţi dela ruşi, avem şi o sume- 
denie de inalti beţi provetăți din 
şcolile primare, de după Unize, 

Vă surprinde, iubiți cititori ? 


Şi totuşi aşa este. Cine nu vrea 
să creadă, îl poftesc să facă o vi- 
zită prin câteva sate basarabene, 
spre a se convinge că există co- 
pii, absolvenţi de şcoli primare, 
cari nu ştiu să scrie sau să citea- 
scă, şi culme a ruşinei, nici să 
vorbească româneşie, dacă cum- 
va părinţii «găvărese paruschi> 
în familie (dintre aceştia, ce-i 
drepi, sunt mai puţini — numai 
printre minoritari, — căci puii de 
mazâli şi răzeși «grăesc> numai 
moldoveneşte) 


Cauzele analfabetismului 


Există mai multe cauze, datorită 
cărora bieţii copii de moldoveni — 
mă gândesc mai întâi la  moldoveai, 
deşi aceiași situaţie e şi la minorita- 
rii creştini — ies din şcoală ANAL 
FABEŢI. Remarcăm două cauze prin- 
cipale: 

1, Politicianizarea corpului didactic 
şi 2. Tolerarea elementelor incapabile 
iu învățământul primar. 

Din pricina politicianizării, învăţă- 
torul nu este la înălțimea chemării: 
din cauza acestui flagel, POLITICIA- 
NIRMUL, 90 la sută dintre învăţători 
înregimentaţi în partidele «de guver- 
nământ; nu sunt, nu pot fi la sfânta 
lor. daţorie; politica pui lasă să fie 
integri, să-şi facă conştiincios datoria. 

Imvăţătorul politician a devenit un 
fel de instrument orb în mâinile ex- 
ploatatorilor falsei democraţii, cari 
trâmbiță pe la toate răspântiile că ei 
sunt «fericirea țărănimii»: Din das- 
căl, pregătit pentau a creşte tinerele 
vlăstar ale țării, politicianii l-au adus 
în halul de secătură — gata să-şi ne- 
glijeze, să abandoneze şcoala pentru a 
avea timp necesar să agite steagul 
«democraţiei integrale». 

Urmează apoi INC APABILII. 
Există învățători — nu râdeţi | — 
analfabeți. Nu glumesc, căci i-a 
găsit la fața locului delegaţii In- 
stilului Social Român din Basa- 
rabia, cu ocazia unor cercelări 
prin satele basarabene!  Invăţă- 
torii analfabeți se împart şi ei în 
două categorii: 1. Majoritatea în- 
vătălorilor minoritari, proveniți 
dela ruși şi 2. Invățălorii, pregă- 
ti prost în școlile normale ro- 
mâncești — în special aceia cari 


Noui masuri penru . 
înirânarea specuiei 


Comisia interministerială pentru 
eltinirea articolelor de primă nece 
sitate, sa întrunit sub președinția 
d-lui M. Berceanu, subsecretar al 
industriei şi comerţului şi a hotă- 
„it: 

1. Ca toate prăvăliile care, în «- 
fară de obiectul principal al exer- 
citării comerțului, vând şi alte ar- 
ticole alimentare de primă necegsi- 
tate (carne. pește, zarzavaturi, Fruc- 


— 0 supă, 
=- o ciorbă 
= o mâncare de vacă sau vițel gă- 
tită cu zarzavat 
— U friptură de vițel sau de vacă 
ia uLu, Baruri 
Desert compot, 
iaurt. 
3. Să se intervină la ministeru! 
justiției ca toate procesele privitoa- 


brânză sau 


MITROPOLIA 


te, etc.) să afişeze prețurile con/oi:n 
art. 6 din legea peniru  înfrânareu 
şi reprimarea speculei ilicite, afară 
de acele din articolele de mai sus, 
care sunt trufandale sau selecționua- 
te. 

2. Ca toate restaurantele să pre. 
vadă în listele de consumaţie, cu 
caractere şi culori distinete. mân. 
cări ce vor servi zilnie, eu prețurile 
indicate în dreptul fiecărui fel: 


RI el. TI el ITI 
12 6 5 
16 10 6 
2% 12 8 
24 16 12 
2 8 6 


re la speculă. să 
cădere. 


fie judecate cu pre 


BUCOVINEI 


fondul Bisericesc ortodox român al Bucovinei 
Publicaţiune 


Se aduce la cunoştinţa generală, 
că în ziua de 16 Augus 1937, orele 
9 a. m., în localul administraţiei 
Fondului bisericesc ort. rom. al Bo- 
covinei, din Cernăuţi strada LI. Flon 
dor No. 30, se va ţine licitaţie pu- 
blică, cu oferte închise şi sigilate, 
pentru vânzarea spie exploatare, 
industrializare şi comercializare în 
regte miată, a cantităţii totale de 
cirea 399.000 m. e. lemne de con- 
strucţie şi cherestea, esențe molid 
şi brad, 

Cantitatea de 355.000 este împăr- 
ţită în 19 loturi — centre da ex- 
ploatare. Licitaţia se va face pe a- 


ceste centre (loturi), în contorml- 
tate cu legea contabilităţii pa- 
blice. 


Orice informaţiuni  lămuritoara 
cu privire la licitaţie, caetnl de 
sarcini,  condiţiunile generale de 
vânzare, formularul tip de ofertă, 
tabloul de centre, ete., se pot lua 
dela Serviciul comercial, al fondu- 
lui bisericesc, în orice zi de lucru; 
între orele 1l4 — 153% gi dela o- 
eoalele silvice. 


Administrația Fondului. Biseri- 
cesc ort. rom. al Bucovinei în 
Cernăuţi 


au ubsolvit şcoala normală din 
Chişinău, unde conduce francma- 


: sonul piuaa Gheorghiade. 


INVAŢATORUL MODEL 

Sutn şi învățători vrednici de toată 
admiraţia. Unii dintre aceştia — 2 la 
sută — nu fac nici un fel de politică, 
se ocupă numai cu şcoala, alți — 8 la 


Comunismul în 


Imn vreme ce «secăiurile» se 
bucură de toate onorurile (avan 
sări peste  avansări, decoraţii, 
diurne şi subvenţii) şcoala, bia- 
ta şcoală la care funcționează, a 
ajuns un fel de bătaie de joc. 

Printre secături, putem numă- 
ra şi pe învățătorii jidani — în 
Basarabia există o sumedenie de 
învăţători jidani! — cari, în a- 
fară că sunt incapabili de vreo 
treabă, aruncă sămânța comunis 
mului în sufletele tinere ale ur- 
mașilor arcașilor lui Ștefan cel 
Mare. 

lată o listă de învățători ji- 
dani, cari funcţionează la şeoli- 
le românești din jud. Lăpuşna: 
Rabhevici cu salariul de 6.848 
lei lunar, Blufşiein cu 7.412 lei, 
Merinuş 4.613 lei, Cogan cu 4.867 
lei, Braunstein cu 4.612 lei, 
Roizman cu 4,612 lei, Bacumschi 
cu 4.612 lei, Zelţer cu 3.676 lei, 
Reznic cu 3.676 lei, Soibelman 
cu 4.021 lei și Coganovschi cu 
4.012 lei. 

Ce vreţi, mă rog, să facă a- 
cești galițieni în şcoli, decât co- 
munism? 


Ce ruşine naţională! 
SOLUŢII 
Pentru înlăturarea pri- 
mejdiei  analfabetismului 


există mai multe soluţii. 
lată câteva: 


sută — (aceştia sunt cei mai vrednici 
dascăli), în afară “de şcoala normală, 
au mai absolvit o şcoală: Şcoala na- 
pionalismului creator. Aceştia formea- 
ză elita şeoalei primare din Basara- 
bia. 

invăţătorul tip <OMUL NOU; nu-șt 
părăseşte catedra pentru a-l însoţi pe 
Halipapălapie de pildă, în propagan- 
dă electorală — lăsându-și şcoala în 
voia soartei, — nici nu-şi bate capul 
cu <gărzile ţărăneşii>, unde se face 
comunism: El merge pe drumul trasat 
de marele Spiru Haret, ţinând seamă 
şi de marele comandament românesc: 
TACERE ŞI MUNCA! 


Dar vai, aceşti dascăli _ mândri 
ca florile primăverii — nu sunt tăsaţi 
în pace. Politicianii, ticăloșii ăia ce 
se bat cu pumnul în piept şi vor să 
pieargă toată lumea, cu ei în mocirla 
democrației jidoveşti, lovesc cum pot 
şi când pot în INVAŢATORUL MO- 
DEL, crescut cum am spus. la v altă 
şcoală, decât acea masonizată. 


şcolile primare 


| "niăturasca elemente. 
lor încapabile (jidanii şi 
analfabeţii) ; 

2. Interzicerea invățăto- 
rilor să mai facă parte din 
partidele «de  guvernă- 
mânt>, unde li se otrăveş- 
te sufeltul şi, datorită a- 
cestei politice, devin nişte 
oameni-săcătură, gata să 
facă orice pentru a ajunge 
la situații şi la onoruri, 
ră muncă şi pe cale de de- 
sonoare: învățătorul să fia 
român, să-şi vadă de şcoa- 
lă şi să activeze în orga- 
nisme politice demne, un- 
de se propagă cinstea, cu- 
rățenea sufletească, vite- 
iia şi credința în Dummne- 
zeu; „Misti 

3. Influenţa policianilor 
să dispară din şcoli. 


Ma vei întreba daca duvernan» 
ju de astăzi, cu păcatele lor, sunt 
în măsură să rezolve această pro- 
!lmă? Răspund: Nul Aceștia, 
învechiţi în rele, nu sunt în stare 
să facă reforme, în bine, ci nu- 
ma in spre rău. Alţii vor veni — 
şi Dur veni cal de curând, oricâle 
picdec: li sar pune în cale — să 
rezolne, printre altele, şi această 
preblemă.. 

Sergiu Florescu 


Realizări bucovinene 


Expoziţie 
la Ce 


CERNAUŢȚI. — In localul muzeu 
lui industrial din Cernăuţi a avut 
loc zilele trecute o expoziţie întere. 
santă de caricaturi în cuburi şi 
prisme a d-lui Milon Tarnavschi. 

Concomitent a expus câteva  la- 
blouri şi tânărul talentat R  Ruy- 
biczka. Pe d. Tarnawvschi Lam apre- 
ciat în caricaturile pe cari le-a fă» 
cut unei reviste humoristice ce a = 
părut anii trecuţi la Cernăuţi. D-sa 
are facilitatea artistului adevărat 
de a struelura în caricaturile d-sale 
caracteristicele cele mai ascunse ale 
unei persoane. De astădală d-sa în- 
trebuințează sistemul geometric, di. 
ficil, pentru a prinde tipurile, cu 
contururi repezi, generale 

Iy-sa ironizează în compoziţiile 
d-sale tipuri localnice cari au un 
oarecare rol în Bucovina. Uşurinţa 
aceasta a precizării caracterelor î-a 
atras faima de bun şi talentat curi- 
caturist. D-sa nu utilizează nici Gro- 
tescul care degradează, nici calom- 
nia liniilor tari, ci o fină și propor- 
ționălă ivronte. 

Celălalţ artist al plasticei, Ru 
doli Rybiczka ale cărui câteva four- 
te reușite compoziții sau reprodus 
şi în «Runa Vestire», reprezintă u- 
nele particularități interesante. 

Imzestrat deasemeeea cu o facili- 
tate de creaţie înclină mai mult spre 
o înterprelare metafizică având cer- 
tiludinea ideii de transcendent, din 
a cărei îngenunchiere extrage sub- 
stanța artei sate, Se apropie de ac- 
țiunea metafizică a lui Hodler şi de 


de pictură 
rnâuți 


expresivismul unor Henry Matisse, 
Van-Gogh, Frana Mark, etc. 

Pictura d-lui R. Rybiczka şi mai 
ales ideia care succede culorii nu 
poale fi deocamdată precis detera 
minată pentrucă fiece nouă combo- 
ziție descoperă o altă latură a ner- 
vului d-sale artistic 

Are şi calitățile unui  autentie 
caricalurist cu deosebirea numai că 
în timp ce caricatura d-lui  Milon 
Tarnavschi e de durată, a d-lui Ry- 
biczhka e de moment, Aceste două 
talente în arta plasticei, ca şi Con- 
sacrații: 0. Nichitovici, Paul Pero- 
na, Maria Topor,  Tarnovietehy, 
Hruşca, sensibilitate artistică rară, 
Constantinovici-Hein, Bălan, ele. 
vor creia pichwi româneşti, un stii 
tipice bucovinean, așa de caracteris- 
tic în coloritul său intim, 


George Drumur. 


Situația porumbului 
a iost imbunătățită 
de uitimele ploi 


Ploile generale din ultimele 
zile au îmbunătățit mult recolta 
în general şi porumbul în spe- 
cial, care în unele regiuni a a- 
juns înălțimea de un metru. 

E foarte adevărat că parțial] 
porumbul e compromis, dar cu 
o recoltă bună în alte regiuni se 
va putea acoperi şi nevoile re- 
giunilor în suferință. 


E PROVINCIE 
i 


OATE CÂRTIERELE | 
PITALEI . 


Marea revistă italiană Civila Faș- 
cista publică un număr special în Maiu 
închinât aniversării de 10 ani de'a 
apariţia Constituţii muncii şi produrc- 
țiunii în Italia, cunoscută în lumea in- 
freagă sub numele de Cârța dei La- 
voro, 

Revista fascistă face o ancheiă în 
foate țările lumii pentru a stabili care 
a fost influența acestei mari opere 
legislative asupra gândirii şi !egise 
Jaţiei din fiecare ţară. 

Sub titlul „Carta del lavoro în Ro- 
mânia” ea publică un studiu mai lung, 
urmat de un interview al d-'ui pro- 
fesor Mihail Manoi'escu. 

Spicuim câte ceva din studiul care 
incepe astiel: 

«D. Mihail Manoilescu este fără 
îndoială unul dintre eci mai actu. 
ali şi mai orisinali savanţi, străini 
în materie de corporatism. Iniţiat 
la vreme în ideile reformatoare ale 
fascismului şi dedicat studiilor pro 


O anchetă italiană 


ştiinţei conaționalilor săi adevăru) 
şi înălţimea  princiPiilor, pe care 
le.a elaborat fascismul în Italia. 

Străin de orice partid, d-sa a voit 
cel dintâi în România să arunce ba: 
zele a ceva mai mult decât a unu! 
nou Partid sau organizare politică 
şi anume a unei organizări intelec- 
tuale, care să agite în conştiinţa ti- 
nerilor problema corporativă şi care 
să Poată servi supremul interes na- 
țional, după directivele ideale ale 
revoluţiei din Roma. 

Intrând în contact direct cu lumCa 
noastră intelectuală, noi Pam văzut 
la congresul dela Ferrara expunân- 
du-şi ideile sale față en cei mai 
mari. savanţi ai noştri în economie 
corporativă. Şi din acest contact 
niciodată întrerupt, a seos noui e- 
nergii ideale şi a continuat lupta 
sa spirituală, ; organizând - LIGA 
NAȚIONALA CORPORATIVA ca 


lui etnic românesc în viața econo- 
mică. 

Dacă viitorul va permile să se 
facă în România, în mod practic, 
această demonstrație și anume a- 
ceia de a lărgi funcțiunile corpo- 
rației trecând dela realizarea e. 
chilibrului social, realizat în Ita- 
lia, la asigurarea echilibrului et- 
nic dorit în România ca şi în ă- 
tâtea alte țări, instituţia corpora- 
ției va câştiga un titlu mai mult 
de universalitate iar regimul fas- 
cisi, care a inspirat prin Carta 
del Lavoro acest principiu va bi- 
nemerita odată mai mult din par- 
tea omenirii». 


BUNA VESTIRE 


«Cine dă la timp, dă de două ori» 
— spune înţelepciunea seculară a 
poporului Verificarea acestei ziecă- 
tori a făcut-o din plin d-na Romeo 
Popescu cu prilejul încasării su-! 
mei de un milion de lei, ce a pri- 
mit cu titlu de asigurare a soțului | 
ei. 

Pe vremea aceea, acum cinci ani 
şi jumătate, dobânzile erau mari. 
da 249%—30%. Erau dobânzile ace- 
lea cari au determinat parlamen- 
tul să voteze legea cametei şi cari 
au făcut să cerească datoriile până 
când a fost nevoc să se vină cu le- 
gea de conversiune. 

Dacă milionul dela asigurarea ar 
fi fost plătit a doua zi după acci- 
dentul dela Lehliu, d-na Romeo Po- 


Pentru bunele inimi românesti 


Stănescu Toma, un român cum 


Români şi roinânce, gândiţi-vă 


mn adevărat laboratoriu ideal, în 
care tinerimea românească să se 
poată forma la o noua conştiinţă po. 
litică». : 


blemelor sociale în țara sa, d-sa—cu 
un curaj şi cu o ardoare de m nou 
— se eliberează de toate prejude. 
căţile şi de un întreg bagaj ideo- 


se cade, are soție şi un îngeraş de 
fetiță. Dar mare ce să ie dea de 
mâncare. Fiind suferind, nu poate 
găsi ocupaţie după puterile lui. 

Ar dori să-şi deschidă un chioșc 


puţintel şi la fetița. lui Toma Stă- 
nescu şi daţi acestui om, o creşti- 
nească mână de ajutor. 

Orice ajutoare se primese în str. 


logic pentru a proclama în fața conu 


Corporatismul şi 


Nu vom reda aci interview-ul a- 
cordat de d. Manoilescu asupra in- 
fluenţei avute de Car:â de: Lavoro în 
România, interview, care va apârea 
reprodus în revista Lumea Nouă 
Vom reproduce numai partea din 
urmă a acestui interview, care pre- 
zintă pentru primă dată opiniei pu- 
blice italiene un punct de' vedere 
HOW şi anume, preocuparea de a se 
asigura prin corporaţii echilibrul etnic 
în favoarea unei dominaţii româneşti, 

Cităm: 

«Corporatismul este destinat să 
aibă în destinul românesc o im- 
portanță cu totul nouă, înlesnind 
rezolvarea unei probleme care în 
Italia nu sa propus niciodată şi 
care este ca uta echilibrului 
etnic în diferite sectoare ale acti- 
vității naționale. : 

In România comerțul, industria 
finanţele, fiind acaparate de ele- 


mentele etnice minoritare şi în 
special de evrei, corporaţiile nu 
pot să devină un ideal național 
dacă nu îngăduie să se stabilizeze 
un echilibru etnic mai just în 
fiecare ramură de activitate eco- 
nomică şi dacă nu asigură în fie- 
care din ele predominarea ele- 
mentului românesc. 

Neputând să insistăm aci asu- 
pra acestui punct, ținem totuşi să 
relevăm că noi am demonstrat — 
în diferite publicații şi în discur- 
surile noastre ținute la Senaţ — 
că organizarea prevăzută în Car- 
ta del Lavoro este cea mai potri- 
vită ca să rezolve problema echi- 
librului etnic şi că — cu anumite 
adaptări —  corporaţiile consti- 
+uiese tocmai instrumentul cu 
care se poate asigura în chip e- 
volutiv predominarea elementu- 


A A ra 
Delegaţia economică hotărăște azi 
modificarea regimului comertului exterior 


La locuinţa d-lui Valeriu Pop, 
ministrul industriei şi al comer- 
țului, sa ținut aseară o conferin- 


ţă la care au participat d-nii: M. 
Cancicov, ministrul finanțelor şi 
Mitiţă Constantinescu,  guvernato- 
rul Băcii Naţionale. 

S'a discutat moditiearea actualu- 


lui regim, al comerţului exterior; 
în senzul uşurării importului. 

D. Valeriu Pop, a insistat pen: 
tru ridicarea restricţiilor contin- 
gentării pentru două treimi din to- 
talul importului contingentat. 

Delegaţia economică a guvernului 
se întruneşte azi, şi va hotărî în mod 
definitiv asupra acestei chestiuni, 


= 


de zarzavat, care să-i aducă o exis- 


Ogorului 14, prin Dudești, sau la 


teniă omenească, dar ware capital, redacția ziarului nostru. 


Rezultatul 


anchetei 


dela preiectura ind. Tighina 


Fondul propagandei naționale mâncat de jidani. Un 


succes ai ziarului nostru. 


Să fie înlăturat Velianos 


din fruntea judeţului 


CHIŞIN AU, — Rău se face că în 
fruntea unor înstituții din Basara- 
Dia sunt numiţi şi toleraţi oameni 


rea averei obşteşti... în favoarea lor 
şi al politicianilor lor. 
Spuneam acum câteva săptămâni, 


compleci incapabili -- singurul me- i dela această tribună, că fondurile 


rit ce-l au: au fost şi au rămas destinate propagandei 


«specialişti» în materie electorală şi 
se pricep de minune la gospodări- 
LD a e e 


IMPRUMUTUL 
INTERN 


LEGIONAR 
CONTINUĂ 


Ce este cu decretul 
muncii româneşti? 


— 0 nouă făgăduinţă a d-iui Valeriu Pop, la Alba-lulia — 


In ultimul timp sa vorbit — în 
cercurile competente — prea puţin 
de mult trâmbițatul decret al mun- 


cii româneşti. O tăcere semnitiea- 


tivă-— care  îndreptățea bucuria 
streinilor şi întărea convingerea ro- 
mânilor că «povestea» aceasta Cu 
decretul muncii naţionale, wa fost 
decât o problemă electorală, la un 


iată ce spunea ieri, d. Valeriu 
Pop, ministrul industriei şi comer- 
țului, la Alba-Iulia. 

Ne găsim astăzi în țara noastră, 


a 


“întrun stat mărit şi puternic. Noi 


ceţ cari susţinem şi apărăm Româ- 
mia întregită, avem dreptul de-a 
revendica să fim stăpâni pe bogă- 
țiile sufleteşti şi materiale ale ci. 


sfârsit de regim, pentru a se erlia. Nu putem admite să fim cetățeni 


o anumită atmosferă, 

O chestiune de importanţa decre- 
tului care urmează să soluţioneze 
un deziderat naţional, nu poate fi 
amânată — sine die — nici din Cauza 


prea deselor vaCanţe, nici din cauza| Nu voim pieirea nimănui, 
sărbăteriler eu punți şi fără punți, [cum nu vrem să periclităm 
și nici nu poate fi împiedicată deltențu mici unui concetățean. 


anumite solemnităţi. 


de a doua mână, ci trebue să lă- 
săm în urma noastră un stat pu- 
terni€, un stat consolidat, în care 
elemențul românesc să fie stăpân 
pe bogățiile solului şi subsolului 

după 
eX 
Orice 
locuitor loial care conlucrează în 


Dacă guvernul, intenționează în! mod normal cu poporul majoritar 


mod serios să rezolve această ches.! este binevenit 
meni de el. Dar dacă suntem mări- 


tiune, credem că în atâtea consilii 
de ministri, sar fi putut discuta 
şi decretul muncii naţienale. Intoc- 
mirea jurnalelor cn avantazii pen- 
tru diferite firme, examinările şi 
combinaţiile politice, diferitele afa- 


şi nu se atinge ni- 


nimoşi nu înseamnă ca alții să puie 
stăpânire peste noi, ca în ţara 
noastră să se ridice ziduri  chine- 
zeşti şi să se ferice porțile pentru 
cei cari au drept la existență 


ceri cu tracteare, cu  elertrificări,| Dacă Alba Iulia de eri a fost ex- 
sar fi putut lăsa pe al 2-lea plan.! presia politicei protestatare şi o 
căci ţara aceasta invadată de stră-| preme a meînțelegerii vremurilor 
ini, înainte de electrificare, vrea să|poui și a comandamentelor ridicate 
fie cu adevărat românească. de România întregită, Alba Iulia 

De ce întârzie decretul muncii nu-|e astăzi va fi expresia unei gran- 
ţional€? De ce, când necesitatea lui | dioase opere de muncă pozitivă şi 
e recunoscută unanim? simbolul unei superioare înțelegeri 


care le ridică veacul nostru». 


recunoaşte că e scadentă această! 


problemă, că trebuie să se dărâme, 


Cu alte cuvinte, d. Valeriu Pop., 


româneşti 
trec în buzunarele unor vântură ţa- 
ră, jidani şi jidoviți. 

Dădeam ca exemplu pe d. prefeel! 
al județului Tighina up oarecare 
Velianus-Veleanu (venetic de prin 
părțile Fanarului), care, complect 
incapabil — parecă-l văd luând dru- 
mul Costiugenilor! — pentru misiu- 
nea de gospodar de județ, a lăsal 
întreaga conducere pe mâna jidovu- 
lui Abraam Schapira, supus Sovie- 
tic. Acest târtan a păpai mare parte 
din fondurile prefecturei, sub pre- 
text că... face gazetărie şi, de, a pri- 
mit bani «pentru publicitate», 

Sesizat de reportagiul nostru, mi 
nisterul de interne a ordonat o an: 
chetă la faţa locului, Zilele trecute, 
un domn inspector generaj din 
ministerul de interne, a anchetat 


a N ln i i a 


procedat întocmai cum  serisesem 
noi: şi-a bătut joc pur şi Simplu de 
banul judeţului. 

S'a dovedit asttel că, în afară de 
<fondul propagandei naţionale», av 
fost mâncate de jidani şi fondurile 
de ajutor şi publicaţii: 

Totuşi, față de stăruințele depuse 
de «partizani» pe lângă «boierii dela 
centru», ni se afirmă -— am vrea să 
fie o afirmaţie  mincinoasă — că 


a marilor probleme româneşti pe | Prefectul Velianus va scăpa «basma 


| curată»... ca «să nu se facă partidul 


de râs»! 
Așa dar jidanii Abram Schapira 
şi Ghidale Cahane, oamen:! de în- 


zidurile chinezeşti, că românul tre ; 7 edere a prefectului de pac, vor 


buie să fie stăpân în Țara lui. j 


Cine se opunsz, atunci, în! 
caiea îndeplinirii  acesto- 
ma? D. Dinu Brătianu? Dar 

ara aceasta nu se poate 
împiedeca în d. Dinu! Con- 
stituția ? Basmul acesta 
nu mai poate fi invocati 
Finanţa streină, oculta ji- 
dovească, democraţii ce 
flutură steagul roşu al in- 
ternaţionaiei? 9 vrere ro- 
mânească, ştim că este bi- 
ruitoare — peste ea nu se 
poate trece! 

D. Valeriu Pop a făcut o 
nouă făgăduinţă la Alba- 
|lulia: Va avea urmare? 
|Să dea Dumnezeu! De în- 
tflăcărat, însă, nu ne mai 
înflăcărăm: făgăduinţele 

trecutului ne-au potolit 
speranţele. 

Azi nu credem nici în a- 
cei cu intenţii bune. 

Nu este îndeajuns ca d. 
Valeriu Pop, să fie numai 
bine. intenţionat. 


N, V. ilieşiu 


a 


continua să sugă din bugetul pre- 
fecturei, fără nici-o grijă, frică, de 
sancțiuni. 

In faţa acestei situaţii, ue între- 
băm ; 

1. Cum se face că Velianusul nos- 
tru, până în 1933 sărac lipiţ pă- 
mântului, are aCum averi de circa 
10 milioane lei dacă este om cins- 
tit, după cum are curajul Să sus- 
ţie ? 

2. Ce legături are fanariotul cu 
jidanii Sehapira şi Cahane, cari, 
deşi odioşi în oraş şi periculoși so- 
cietăţii româneşti (Sehapira supus 
sovietic, iar Kahane condamnat 
pentru Lese-Majestate!), totuşi dis- 
pun de fondurile judeţului... peste 
capul prefectului, de multe ori, pen. 
trucă Pau dus cu mâia pân'lau 
compromis ? 

3. Dece oare, după terminarea 
anchetei __ de unde Velianos iese 
complect compromis, dacă nu ia 
drumul puşcăriei — nu s'au luat 
măsuri contra: acelora Ce socotese 
că banul obştese poate fi furat de 
orice venetic ? 

Dar încă nu am terminat, 


pe imbecilul Velianus și, spre ma- 
rea indignare a «şefilor», Sa dove. 
dit că «nalialnicul> jud. Tighina a 

S.F. 


Pag. 5 


Carta del Lavoro în România [-000.000 iei = 500.000 iei 


pescu ar [i primit un milion care 
ar fi valorat un milion. După a- 
proape un an dela această dată, 
când i Sa făcut plata asigurării, 
milionul nu a mai valorat decât 
700.000-750.000 lei 

In primul moment, d-na Romo 
Popescu ar fi putut achita cu el un 
milion de lei din datoriile lăsate de 
defunctul său soţ; un an mai târziu 
acest milion neprimit la timp scă- 
zuse cu valoarea dobânzilor la un 
milion de lei datorii. 

Bietul milion. anemiaţ de vremea 
asteptării, a mai avuţ însă şi o altă 
cauză de debilitare: cheltuelile de 
înmormântare, 

Lui Romeo Popescu, asul aşitor 
aviaţiei româneşti, urmat la  mor- 
miânt de zeci de mii de oameni în- 
lăcrămaţi, cari se întindeau ca 9 
panglică fără sfârşit dela biserica 
&î. Gheorghe şi până la cimitirul 


Bellu, nu i se putea face o înmor-| 


mântare meschină. Nu se Putea pre: 
cupeţi economisirea unui ban la 


” 1] 
coseiuzul în care avea Să-şi pe- | M O 5 i | LH E 


treacă somnul de veci acela care, 
purtase prin văzduh fala unei na-! 
ţii întregi. Nu se putea ofensa seu. | 
timentul masselor cari veniseră să 
plângă pe un erou al cerului Prin 
Priveliştea ultimei sale mizerii. Şi 
nu Se putea refuza aviatorului ilas. 
tru, care a cunoscut în viaţa lui ne- 
numărate vitregii şi nerecunoştiu- 
ţe, măcar cea din urmă einstire 
largă. 

Asa a simţit d-na Romeo Pope 
cu atunci — fiindcă de gândit nu 
mai era în stare să gândească, Pră- 
buşită sub apăsarea Crâncenă a du- 
rerii de a-şi fi pierdut soţul şi co- 
pleşită de îndatorirea faţă de cea 
mai curată glorie a aviaţiei noas- 
tre. 

Şi nu a pregetat să închidă două 
sute de mii de lei în fastul omugiu- 
lui funebru adus marelui aviator 
Romea Popescu. 

Nu a regretat atunci când i-a 
dat şi nu îi regretă nici azi. Dar 
dacă ar avea acum aceşti bani, ar 
putea să îndePărteze cu încă o lună- 
două dezastrul final a] averii ei, ar 
câştiga un timp preţios pentru s0- 
luţionar€a situaţiei precare în care 
se află astăzi, strangulată de mâ- 
na vânjoasă a unor creditori împu- 
terniciţi. de tăria legii şi de Propria 
lor lipsă de omenie, 

Cu un milion dat prea târziu, nu 
Sau putut achita decut cinci sute 
de mii de lei datorii. Şi au mai ră- 
mas de plată încă două milioane de 
lei, din cari a plătit până azi mai 
mult de un milion. 

Acum, Pentru opt-nouă sute de 
mii de lei, creditorii îi vor vinde 
o avere care valorează cinei ml- 
lioane, 

Inceputul S'a făcut, când i sa luat 
prima casă. 

Jay peste câteva zile va urma 
sfârșitul, dacă nu se va găsi ni- 
meni care să intervie cu energie şi 
să salveze în clipa din urmă o fe- 
meie, ce nu Sa făcut vinovată de- 
eât de dragostea neţărmurită faţă 
We aviația noastră şi faţă de ce 
mai ilustru reprezentant al ei, in 
veci nemuritorul Romeo Popescu. 

Sburător 


! Fotocopie“ 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, mărește, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 


CALEA VICTORIEI No. 28 
(Colţ cu Palatul Majestic) 
Telefon No. 434/15. 


Aiţi funiţionari implicați 
în falsurile dela 
contingentare 


Alături de Nicolae Golumba Tanc- 
ţlonar la contingentare invinuit că 
a falşifieat împreună cu individui 
Stratou, câteva autorizaţii de im- 
pert, vor fi chemate şi alte persoa- 
ne dela acest serviclu. 

In acest Scop, au mai fost chemaţi 
la parchet: D. Popescu şi Ilie Io- 
mescu, ambii. funcţionari la contin. 
gentare, 


Răspândiţi 


„BUNA. VESTIRE“ 


SUCURSALE - 
: ORAȘELE PROVINCIE 


i 


„TOATE CARTIERELE, 


CAPITALEI 


Ra 


) 


VIZITAŢI 


ANTON PETRAȘŞINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul uazăr) 
EEE SEFIA EELI SRI CUIUSEII SE ILIL 


Ceasornicăria Române-scă 


CUMPARAŢI EFTIN 
GEAMURI, oglinzi, 


rame, cristale și picturi | 


IOAN PUCHIU 


Bucureşti, 


Calea Moşilor, 21 — Telefon 344/59 


de-a 


Incălţăminte modernă de sezon 


MODELE NOUI 
PENTRU DAME, BĂRBAŢI ŞI 


La MAGAZINUL ROMÂNESC 


VASILE VASILESCU 


COPII | 
— —  Cumpăraţi cu preţuri convenabile — — 


BUCUREŞTI, — STt:ADA CAROL No. 46 


e ee 


Sufragerii cubiste, Studio-uri, Birouri, 


NI] Bucureşti, Str. Bărăţiei No. 55 şi B-dul Maria No. 1. — Tel. 4.75/14 


Dormitoare şi Garnituri tapisate de salon 


LA GOGU GEORGESCU 


Magazin românesc de mobile 
Medaliat cu Meritul Comercial şi Industrial 


Cursuri de vară pentru învățători 
organizate de Asociaţia regională a învă- 
țătorilor din Ardeal, Crișana și Maramureș 


Pentru anul acesta s'au organizat la 
Cluj, cursuri de vară pentru perfec- 
ționarea învăţătorilor, având ca centru 
de convergență, atât problema indivi- 
dualității, cât şi alte probleme care în- 
tră în preocupările învăţătorilor. 

Aceste cursuri care se vor ține la 
Universitate, vor dura dela 1—24 lu- 
lie a. c. Ele vor fi ținute de d-nii: 
proj. universitari, conferențiari, docenți 
şi asistenți dela Universitatea din Cluj. 

Problemele care formează obiectul a« 
cestor cursuri sunt “organizate după un 
plan sistematic şi unitar, care corespund 
cerințelor Învăţătoreşti. 

Fiecare problemă se va prezenta atât 
sub aspectul teoretic, cât şi acel practic, 
dând astfel posibilitatea colegilor să vz= 
rifice şi să adâncească cunoştinţele pri- 
mite, 

In zilele de Duminici şi sărbători se 
vor organiza excursii prin locurile isto- 
rice din împrejurimă. 

Intrefinerea individuală la aceste 
cursuri costă 1.500 lei; în care se cu- 
prinde: casă, masă, baie, etc. Doamn: de 
colege sunt rugate să aducă câl> o pe- 
rină, pătură şi un cearceaj. 

Biroul pentru corespondență este la: 
Căminul Fetelor de învățători, str. Grl- 
gorescd No. 2, Cluj. 


PROGRAMUL 


A) CURS DE PSIHOLOGIE 
PENTRU INVAŢATORI 


1. Individualitatea psthologică a copi- 
tului: Natura şi întinderea variațiilor 
individuale: Prof. F. Ştefinescu-Goangă ; 


țării: Docent N. Mărgineanu, Noi cer= 
cețtări de psihologie infantilă: Asistent 
M, Beniuc, Psihanaliza şi educaţia: Asis= 
tent M. Beniuc, Adaptabilitatea şcolară 
a copiilor de cl. | primară: Asistent M, 
Beniuc. Selecţionarea copiilor de cl, 1 
primară: Asistent M, Beniuc, Ereditate 
şi Eugenie: Medic S. Cupcea, 


B) CONFERINŢE DESPRE LIM- 

BA ŞI ORTOGRAFIA ROMANA 

ŢINUTE DE D. CONFERENȚIAR 
SEVER POP 


Originea şi importanţa limbii române, 
| Ortografia Academiei Române: Vocalele 
la,ă, 4, (î). Dialectele limbii române şi 
formarea lor. Ortogratie: Vocale e, îi, 

(3). Românii de dincolo de hotare sub 
raport cultural şi politic (cu proeţiuni). 
Ortografie: Vocalele o şi u. Graiurile 
României (cu proecţiuni). Ortogralie: 
Scrierea diftongilor. Ortogralie: Scrierea 
numelor proprii. Vitaitatea elementului 
latin din limba română. Ortogra!le: Scrie 
rea cu majuscule, Problema neologisme» 
lor în Imba noasitră. Ortogralie: Apos= 
trotul şi linioara. Ortogralie; Alăturarea 
şi despărţirea cuvintelor. Influențele străi 
ne în limba română. Ortogratia: Conso 
nântele, Ortogratie: Consonantele, Orto- 
gratie: Scrierea, prepoziţiilor şi a con= 
juncţiilor. Punctuaţie: Virgula, Punctua= 
pe: Punctul şi virgulă. Despre abrevieri, 
Probleme de declinare şi de conjugare. 


C) ALTE PROBLEME 


Invăţitorii şi fo.klorul: Prof. 1. Muşe 
lea. Invăţătorul şi monumentele isturice: 


| Cauzele variațiilor individuale: Prof. F. Conferenţiar C. Daicovici, Patru confe- 


Ştefănescu-Goangiş Variaţiile intelectuale | 


ale şcolarului: Asistent Al. Roşca; Va- 
riațiile emotive și volitive ale şcolarilor: 
Docent N. Mărgineanu; Aptitudini și 
talente speciale: Asistent T. Arcan; lu- 
firmități şi defecte psihice: Medic S. 
Cupcea. 

VI. Metode pentru stabilirea îndiiidua- 
lității şi aptitudinilor şcolare: Metodsie 
pentru măsurarea trăsiturilor şi aptitu- 
dinilor fiziologice: Medic S. Cupcea; 
Metodele pentru măsurarea funcţiuniior 
mintale: Asistent Al. Roșca; Metodele 
pentru măsurarea gradului şi calităţii în- 
teligenții: Asistent Al. Roşca; Metodele 
pentru măsurarea temperamentului și ca= 
racterului: Dr. D. "Todoranu; Metodele 
pentru măsuraxea 'aptitudinilor: Asistent 
T. Arcân; Metodele statistice:  Docent 
N. “Mărgineanu; Metodele grafice: Do- 
cent N. Mirgineanu; Exerciţii practice 
de statistică şi exprimări grafice: Do= 
cent N. Mărgineanu; Metoda observa= 
ţiei psihologice: Docent N. Mărgineanu; 
Testele educaţionale: Asistent M. Be- 
aluc. 

III. Fisa individuală a şcolarulil: Fişa 
de observaţie psihologică: a) aspectul 
cognitiv: D. Todoranu; b) aspectul emo» 
tiv-conativ şi aptitudinile: Dr. D. To- 
doranu; Fişa socială şi economică: Dr. 
D. Todoranu; Fişa medicală: Medic S$, 
Cupcea. 

IV. Aplicări pedagogice şt sociale: In- 
strucţie şi educaţie: Conf. [L, Rusuy E» 
ducația socială; Conf. L. Rusu; Prin- 
cipiile de bază ale notelor şcolare: Do- 
cent N. Mărgineanu; Selecţia și orien- 
tarea profesională: Asistent Al. Roșca; 


Schița unui laborator şcolar: Asistent Al. 


Roşca. ! I 
V. Probleme. speciale, Problema tavă 


rințe asupra cunoașterii şi aprecierii 

monumentelor istorice (cu demons'rații la 

muzeul de antichitate); Conferenţiar C. 

Daicovici. 

D) LEGATURILE TRANSILVA 
NIEI CU 'ȚARILE ROMANE 


ASISTENT 1. MOGA 


Legăturile a) politice. 6] culturale. <) 
ecunoinice. Prob'ema monograf ilor ise 
torice a satelor ardelene. “Organizarea 
bibliotecii: Conf. Ioachim Crăciun. 1s= 
Conf. Ioachim 


toria cărţii româneşti: 


Crăciun. 


Pentru sugaciul dv. 
Acasă sau în viligiatură | 


patul - leagăn portabil 
(valiză) 


Turacot 


Patent şi fabricație 
engieră 


In exclusivitate la 


„Cartea Românească 'S, A, 


-—, 


e 
n . 
... 


Factorul Constituțional al național- 


“ţărăniştilor : Grigore Filipescu 
— Intrunirea vaidistă din Ardeal. Examenul electorai 


In țară acalmia politică este 
aparentă: evenimentele interne 
sunt, doar, subordonate marilor 
nianifestațiuni, de ordin extern, 
la cari România participă în ul- 
tima vreme, cu mult succes. 

Pe plan intern, înregistrăm o 
activitate intensă — e drept fără 
prea multe ecouri. In toate ta- 
berele politice, conciliabulele se 
țin lanţ, întrevederile continuă 
'ca în preajma unui mare eveni- 
ment şi discuţiile se angajează 
pe tăcute, ca pentru o mare sur- 
priză. 


După importantele convorbiri 
avute în Capitală, d. Al. Vada- 
Voevod şi-a convocat pentru mâi- 
ne, Vineri, la Uioara, marele stat 
major. Preşedintele Frontului ro- 
mânesc, va examina situația po- 
litică, în lumina ultimelor con- 


versaţii avut cu fruntasii politici, 
la Bucureşti. 


GRIGUȚA FILIPESCU 


D-sa va comunica partizanilor 
săi, rezultatul misiunei ce i s'a 
încredințaţ, situând poziția Fron 
tului Românesc, faţă de proble- 
ma Suceesiunu. 

Deasemenea, d, Ai. Vai- 
da-Voevod, va împărtăşi 
— în consfătuirea dela U- 
ioara — combinaţia politi- 
că care ar putea — în ace 
tualei împrejurări — re- 
zolva mulţumitor aşa 
Cum cere spiritul vremii — 
chestiunea guvernului de 
alegeri cât şi a viitorului 
Parlament. 

in altă ordine de idei d. 
Vaida se va ocupa de or- 
ganizarea campaniei elec= 
torale, cerând tuturor or- 
gamizaţiilor o mai susţi- 
nută acţiune de clarificare 
a masselor. 


La naţional-țărănişti, aceiaşi 
febrilitate în descompunerea ca- 
drelor. Câmpul politic e vast: 
între Arsura şi Paris, între Do- 
breşti şi satul d-lui Ar. Călines- 
cu, între Căi otiță Filipescu şi d. 
Ion Mihalache, iar şeiul parti- 
dului, nu mai poate stăpâni si- 
tuația, în această mare «impără- 
ție» internațional-țărănistă. 

In întrevederea dela Dobreşti 
Fe după «creştineasca»> conveni- 


re dela Arsura — d. N. Lupu a 
fost «convins» — că în interesu 
partidului — trebuie să pără- 
sească şefia organizației Capi- 
talei. D. |. Mihalache crede că 
prin debarcarea d-rului Lupu, se 
va putea împăca cu tineretul. 

D. dr. N. Lupu a «acceptat» 
debarcarea, dar tineretul acela 
care l-a huiduit, nu se va mai în- 
toarce să-i aclame succesorul, 
chiar dacă acesta ar fi d. |. Mi- 
halache. 


Prin înlocuirea d-rului Șpriț, 
dela şefia unei organizații, nu se 
îmbunătățește cu nimic situația 
acestui organism politic în putre- 
facţie: Alte discensiuni, alte ac- 
țiuni personale, alte gafe politice, 
accelerează procesul de descom- 
punere al partidului internațin- 
nal-țărănist, 

Ramura centrisță nu se poa- 
te împăca cu desele accese de «in- 
ternaționalism»> ale d-lor Lupu şi 
Madgearu și nici cu tăcerea apro- 
bativă a şefului lor, d. 1. Miha- 
lache. 

Partidul înfelegând prin 
partid suma  ministeriabililor şi 
a tuturor lihniților după ciolan, 
— nu poate admite acțiunile per 
sonale și mai cu seamă nu se poa- 
te fmpiza cu atitudinea rectilinie 
a d-lui Iuliu Maniu. 

«Soldatul credincios» dela Bă- 
dăcini soseşte peste câteva zile 
în fară. D. V. Madgearu, care i-a 
ieșit înainte la Paris, nu l-a putut 
«convinge» să renunțe la acțiu- 
nea, pe care, cercurile ardeleneş- 
ți, o anunță cu multă semnificație 
pini viitorul partidului d-lui 

ihalache, 


In fine, trebuie relevat 


IEEE 7 EREI 00 BRE 0 pe 3 și 
Punerea platrei iunda 


Azi la ora 7, are loc pu- 
merea pietrei fundamen- 
tale a noului sediu legio- 
mar din Str. Imprimeriei 
No. 3 (Casa general Canta- 
cuzino) , 


le tactice şi pentru atitu-| Se va oficia o slujbă re- 
dinile «politice» ale parti. |ligioasă la care va asista 


dului naţional - țărănist: | conducerea mişcării 


Pentru d. Mihaiache, pen- măre. 


tru partizanii d-lui Mad- 


Prietenii sunt invitaţi 


gearu şi Lupu, Factor Con |pe această cale a partici- 
stituţional este un anume |pa la această ccremonie. 


domn Grigoruţă Filipescu, 


In numărul 'de mâine 


cel cu măturile şi cu plân-| vom da amănunte cum a 
gerile democratice în stre | tlecurs solemnitatea. 


imătate, 


—_ ——.—> 0 LL——————— 


Acest domn hotărâşte da Deschiderea noului 


ta venirei la putere a na: 
țional-țărănştilor. Acesta 
indică succesiunea şi de 


restaurant legionar 


coada fracului acestui stri| Astăzi la ora I2a avut 


goi, d. Mihalache a legat 
«viitorul» partidului său. 


Ministerul de interne a fixat 

entru 25 lulie, aproape toate a- 
poți pentru județele şi ora- 
șele în cari până acum, au func- 
ționat numai  comisiuni  interi- 
mare. 

Alegătorii își vor exprima ast- 
fel, voința, în 21 județe şi în tot 
atâtea centre urbane. 

Cercurile politice democratice 
acordă acestor alegeri semnifica- 
ţia unui examen electoral cu in- 
dicații pentru viitor. 


Sfeştania a fost făcută 
de părintele Andrei Mihăi 
lescu. La această solemni- 
tate au luat parte d-nii 
Corneliu Codreanu împre- 
ună cu fruntaşii legionari 
şi prietenii mişcării, 

Acest restaurant  conti- 
nuă o iniţiativă mai veche 
a creării unui negoţ ro- 
mânesc cu mijloace pro- 
prii. Restauran este des 
Chis în fiecare zi având 


Din alegerile de până acum s'a |um serviciu _ireproşabil. 


constatat că participarea la vot 
este foarte redusă. Că între pro- 
centul votanţilor și a voturilor 
exprimate este o disproporție u- 
riașe. Și mai ales se constată că 
voturile exprimate, indică o pro- 
gresivă creștere a forțelor naţio- 
naliste. 


Dacă alegerilor dela 25 
lulie, vor săli se deao 
semnificaţie, atunci ea nu 
poate fi alta decât aceia a 


un alt fapt tot atât de ca-|resdeşteptării naţional 
im e. 


racteristioc pentru 


Nicolae V. llieşiu 


Nationalismui_ia_Barou 


Dispariția si nptomatică 
a adevăraților democrați: jidanii 


Pe măsură ce sporeşte încor- 
darea între dreapta şi stânga la 
Palatul de justiție, se poate ob- 
serva un fapt foarte curios şi 
extrem de semnificativ: 

Dispariţia radicală a avocaţi- 
lor jidani. In aşa fel că un ob- 
servator neprevenit ar crede că 
ei s'au evaporat ca o emisiune de 
gaze, ca o picătură de ceară pe 
o plită aprinsă, ca nişte strigoi 
la apariția zorilor. Numele lor, 
specific haldeice sau galiţiene, 
nu se mai ivesc nici măcar în 
protestele platonice şi în încu- 
rajările pur verbale ce se adre- 
sează d-lui DEM. DOBRESCU- 
RIGO şi gogomanilor d-sale. 
Să însemne oare acest lucru că 
jidanii s'au retras din luptă? Că 
ei sunt cu desăvârşire indife- 
renți pe viitor asupra rezultatu- 
lui bătăliei ? Departe de asta ! 

Dimpotrivă, afaceriştii de rit 
belzebutian sunt mai interesați 
ca oricând la triumful stângii și 
sunt infinit mai agitaţi şi mai ac- 

m io 


In mumărui mosuu de mâine, d. Neculai Totu va 


răspunde reportagiilor in sinuante ale lui Geo 
arătând ororile roşilor din Spania. 


Bogza, 


Urmăriţi impresionanta spovedanie a distinsului 


nostru colaborator 
tul peisaj de crime şi orori reuisat de 


snanioli. 


RECTIFICARE. — In articolul 


d-lui Sergiu Florescu «Basarabia 
şi mişcarea legionară» apărut 
eri, s'a strecurat o greşală 
de tipar: In loc de c<naţio- 
naliştii adevăraţi», a apărut, ero- 
nat: sut ue a 7 estar iră 
Facem, deci, cuvenita rectifi- 
care, 

D. Radu Irimescu, ministrul aerulut 
şi marinei, a dispus ca aeroportul Oto- 
peni să fie redat primei lui destinaţii- 
aeroport de turism şi pentru şcolile ct- 
vile de pilotaj. 

D. Al. Donescu, primarul general 
al Capitalei, „ hotărît reorganiza- 
rea serviciului de presă de pe lângă 
primăria munilipiului. 

Lj — 

D. dr. C. Angelescu, ministrul e- 
ducaţiei naţionale, va sosi Dumini- 
că 4 Iulie în Capitală, înapoindu-se 
dela Paris, unde a reprezentat gu- 
vernul la deschiderea pavilionului 
României din expoziția internațio- 
nală. îi 


„, care va reda dramatio ade 
danut 


Societatea Munca şi ajutorul fe. 
meii, patronată de Asociaţia feme- 
ilor naţional crestine, va da o ser. 
bare câmPenească pentru mărirea 
fondului de ajutore, în ziua de Du- 
minică 4 Iulie ora 16, în grădina de 
Dare la semn str. Dr. Stalcoviei, 
lângă Strandul Bragadiru. 


Eri după amiază sa întâmplat la 
Buzău, un accident de aviaţie, din 
fericire fără urmari, 

Avioneta d-lui ing. Creţu pe când 
ateriza a luat foc. Atât pilotul cât 
şi Soţia sa, nu au avut nimie. 

La direcţiunea. reglementării co- 
merţului exterior, a început as- 
tăzi depunerea cererilor de. import 
pentru trim. III. 


Tineretul maâţiona! liberal Gheorghe 
I, Brătianu, Secţia de luptă, ține şe- 
dință Vineri 2 Iulie a. e. orele 21, 
1% clubul central din Pâsagiul Român 
No. 23, sub presedenția d-lui Mihaii 
Şturza, Ei, 


i TR 


i Se E aa | 


litar. 


tivi de cât îi crede prostimea. 
Atât numai că ei activează în 
chip clandestin, utilizând argin- 
ţii lor de iudă drept pârghie ca- 
pabilă să răstoarne organizația 
naționalistă ce-a apucat să se în- 
firipe cu atâtea sacrificii în in- 
cinta primului Barou al Ţării, 
Prin urmare să fim bine înţe- 
leşi: D-nii Dobrescu, Georocea: 
nu şi ceilalți, nu sunt port-dra- 
pelul avocaților români-creştini 
cu opinii de stânga, pentru că 
din iericire imbecili de aceştia 
nu mai există, ci avangarda gă- 
lăgioasă şi orbeaţă, a tăcutelor 
și invizibilelor legiuni israeli-: 
tene, | 
iată de ce, în numele Româ- 
niei reale, ne simțim obligaţi să 
afirmăm aci, că — în orice caz 


at Str. Im e= 
riei No. 3, în localul fostei 
cantine studenţeşti (Gu- 
mberg). 
> 


Alarmă în Japonia 
provocată de agre- 
siunile sovietice 


TOKIO îi (Rastor). — A- 
genţia Reuter anunţă că, 
după informaţia publica» 
tă azi dimineaţă de ziarul 
japonez «Hochi Shimbun», 
guvernul japonez va ține 
azi un consiliu extraordi- 
nar spre a discuta inciden- 
tul dela graniţa Manoiu- 
riei cu trupele sovietice. 


BUNA VEȘTIRE 


Grandioasa primire 
făcută M. S. Regelui la Cracovia 


Semnarea soba “a 


CRACOVIA, 30 (ATE). — Deşi 
disdedimineaţă a plouat abundent, 
fosta capitală a Poloniei, n'a pier- 
dut nimic din atmosfera solemnă. 
ce s'a creiat în legătură cu sosirea 
M, $. Regelui al României amice şi 
aliate. 

La ora 17 precis soseşte şi trenul 
regal. După descindere M. S. Regele, 
Excelenţa Sa preşedintele Republi- 
cei, Marele Voevod de Alba Iulia și 
mareșalul Rydz-Smigly, însoțiți de 
d. V. Antonescu şi de d, Beck, sunt 
salutați de autoritățile locale. Mu- 
zica intonează imnul român. 

Ce; doi șefi de stat trec în revistă 
compania de. onoare.. După prezen- 
tarea ofițerilor, reuniți la peron, M. 
$. Regele, Preşedintele Republicei, 
Marele Voevod şi mareşalul Rydz 
Smigly ies din gară. Se formează 
cortegiul regal. 

Cortegiul se îndreaptă spre Bar- 
bacan, — ruine istorice, formate din 
pereții Țostei fortărețe. 

In pragul fortăreței primarul Cra- 
coviei salută pe M. S. Regele şi pe 
Preşedintele Republicei. 


In curtea castelului Wawel o com 
Panie de infanterie prezintă onorul, 
M. $. Regele Carol 11 se îndreaptă 
spre cripta, unde odihnesc rămăși- 
țele pământeşti ale celui, care a fost 


D. BECK 
Ministru de externe 


Apoi cortegiul, tot timpul acla- | mareșalul Pilsudsky, marele creator 
mat călduros de mulțimea imensă, |al Poloniei contemporane. M, S. Re- 
se îndreaptă spre aşa zisul «drum | gele depune pe sarcofay o splendidă 
regal», care conduce spre castelul | coroană de flori albe cu o panglică 


şi catedrala Wawel. 


având culorile româneştt. 


A fost semnat protocolul pentru ridicarea lega- 
țiilor din România şi Polonia la rangul 
de ambasade 


CRACOVIA, 30 (Rador). — Astăsea- 
ră, la castelul Wawel, d-nii Victor An- 
tonescu, ministrul de afaceri străine al 
României, şi losef Beck, ministrul de 
afaceri străine al Poloniei, au semnat 
în numele guvernelor lor următorul 
protocol relativ la ridicarea legaţiilor 
respective din România şi din Polonia 
la rangul de ambasade, 

«Guvernul Regal Român şi 
guvernul Republicei Polone, ca 
urmare la declaraţiile schimbate 
de Excelenţa Sa Preşedintele Re- 

ublicei Polone şi M. S. Regele 
Carol II al României în discur- 
surile Lor dela 26 lunie a: c. în 
dorința de a da expresiune senti- 
mentelor ce unesc într'un mod a- 


tât de fricit cele două națiuni şi 
dată fiind alianţa lor deiensivă, 
care legându-le atât de strâns, a 
devenit una din bazele funda- 
mentale ale stabilităţii şi ale pă- 
cii europene, — au convenit să 
ridice într'un termen cât mai 


Comunicatul oficial asupra convorbirilor 


dela Varşovia — 
niei la Varşovia şi legația 'Polo- 
niei la Bucureşti la rangul de 
ambasade. 

Făcut în dublu exemplar, la caste- 
lul Wawel, din Cracovia, in ziua 30 
lunie 1937. 

Victor Antonescu, ministrul de afs- 
cari străine al României. 

Iosef Beck, ministrul de afaceri străl. 
ne al Poloniei», 


LA UZINA DE ARMA- 
MENT DIN RADOM 


VARŞOVIA, 30 (Rador). = In 
drum spre Cracovia, oaspeții regali 
și însoțitorii Lor, președintele Mos- 
cicki și mareșalul Smigly-Ridz sau 
oprit la Radom. 

Aci M. S. Regele Carol 117 şi Ma- 
rele Voevod Mihai nu vizitat uzina 
națională de armament. 

Astfel, oraşul Radom, care a avut 
prilejul să salute pe M. S. Regele 
Carol şi pe Măria Sa Voevodul Mi- 
hai în ziua sosirii lor în Polonia, 
a putut să Le aducă un nou omagiu 
la înapoierea Auguştilor oaspeți în - 
România, 


Sosind la uzina naţională de ar- 
mament, Suveranul u fost salutat 
în limba română de unul din direc- 
torii uzinei. M. S. legele Carol a 
vizitat cu deamănuntul fabrica, o- 
prindu-se în special în sala maşi- 
nelor şi în sala expoziţiei de arme, 


DECORAREA D-NEI 
MOSCICKI 


VARSOVIA, 30 (Rador). — Ina- 
inte de a părăsi Varşovia, M. S$. 
Regele Carol al României a remis 
d-nei Moscicki insignele Ordinului 
«Pentru Merit», 


Alianţa polono-română este definitivă 
Comunicatni oficial asupra convorbirilor 


CRACOVIA, 30 (Rador). — Astă- 
seară sa dat publicității următorul 
comunicat; 

«Vizita pe care M. S. Regele Carol 
scurt cu putință legația Româ- 


In ultimul moment 
sifuația din Rusia sa agraval 


În preajma unor grave evenimente. — Noui arestări senzaţionale. 


Voroșilov va fi în 


LONDRA, 30 (fiador), — 
Corespondentul agenţiei 
Havas transmite: 


După ştiri primite dela 


— consiliul de disciplină al Ba- | Moscova, se afirmă la Lon 
roului are datoria imperioasă de | dra că mareşalul Voroşi- 
a exclude din rândul avocaţilor | lov îşi va prezenta în cu- 
români pe aceste venale şi ab-| rând demisia şi va fi înlo- 


jecte instrumente ale Kahalului. | cuit 


prin mareşaluil 
Bliicher, comandantul su- 
prem al armatei sovietice 
din Orient. E 
ARESTARI SENZAŢIO.- 
NALE 


Agenţia Havas transmite: 
După ştiri primite din Moscova, 


ANCHETA asupra primejdiei d. Lapinski, care a înlocuit pe 


francmasoneriei — întreprinsă 
de d. Sergiu Florescu, redactorul 
nostru E rap Basarabia, — care 
urma înceapă a fi publicată 
dela i Iulie, după cum am anun- 

din cauza aglomerației de 
material, va apare mai târziu 
la o dată ce se va anunja din 
timp. 


D. Radu Romanescu, directorul 4 


datoriei publice, cerând să fie de- 
sărcinat de conducerea acestei di- 
recțiuni, ministerul de finanţe 
delegat pe d. Mircea Vulcănescu, 
directorul vămilor, cu girarea aces- 
tui post. 


D. Mareşal Averescu a oferit aseară o 
masă la <Continental>, colaboratorilor 
săi principali. 


Radek ca redactor şef al ziarului 
«Pravda», şi d. Tal, director inte- 
rimar al ziarului «lzvestia», au fost 
arestați în cursul zilei de Luni. Se 
svoneşte deasemeni că d. Boris Mi- 
ronov, directorul adjunct al servi- 


» ciului presei din comisariatul afa- 


cerilor străine, ar fi fost demis din 
postul său şi închis, 

Nu se ştie nimic de soarta d-lui 
rossief, preşedintele societăţii 
pentru relaţiile culturale cu străi- 


nătatea, : 
a 


IARAŞI CAZUL TUKA- 
CEW SKI 


LONDRA, 30. (Rador), — A- 
genţia Havas transmite: 
Se anunţă din Moscova că mare- 


Au participat în afară de d. Mareşal salul Tukacewski 9 fost : executat 
d-nii : prof. dr. Gerota, Petre Papa- pentru că rezistase politicei faţă de 
costea. Dem. Grozdea, Gr. Carp, Buc- |tările din Extremul Orient, dusă de 


şan ş. a. 


d. Stalin şi de mareşalul Voroşi- 


Cina aavut un caracter intim şi nu lov. Se pase într'adevăr că mareşa- 


sa rostit nici o cuvântare 


BELGRAD 1 (Rador). — O de- 
legație de foști combatanți bel- 


lul Tukacewski era partizan al ideii 
unui război contra. Japoniei, afir- 
mând că armata sovietică „poate 
să termine cu Japonia în mai puţin 
de două luni”. Asemenea declaraţii 


gieni a sosit eri la Belgrad, unde | au fost considerate de Stalin drept 
a remis unui reprezentant al mi- | criminale. 


nisterului de Răsboiu un stea 


Această explicaţie, dată pentru 


belgian, destinat “muzeului  mi- | condamnarea mareșalului Tukacew= 


ski, nu exclude posibilitatea unui 


scriitori au fost arestaţi 


complot menit să răstoarne pe d, 
Stelin şi să deslănţue un asemenea 
război cu Japonia. 
ARESTAREA SCRIITO- 
RILOR SOVIETICI 
VARŞOVIA, 30. (Rador). — A= 
genția polonă PAT telegrațiază că la 
Moscova au fost arestați pe neaștep- 


locuit cu mareșalul Biuechor. — Humeroși 


tate mai mulţi scriitori sovietici şi 
înțre- ei Woronsky, Kataev, Garbov, 
Leonov, etc., învinuiți că sunt „duş- 
manii poporului” deoarece au stă 
ruit să păstreze „o atitudine înde- 
pendentă în operele lor literare” 
(textual!. N. Red.,), 


Grave incidente în exireinul-orient 


TOKIO, 30 (Rador). — Corespon- 


neaşteptate foc împotriva trupelor 


dentul Agenţiei Havas anunță că| japoneze. Acestea au TăsPuns la 
trupele javono-manciuriene au scu- | bombardamentul canonierelor so. 


VOROȘILOYV 
fundat o canonieră sovietică, pe 


fluviul Amur, 

Sennuta. 
Corespondedtul Agenţiei Reuter 

este informat că numeroşi membri 


la sud de insula 


vietice staționate pe fluviul Amur. 
la sud de insula Sennufa. 

Comunicatul declară că cele tret 
canoniere sovietice au deschis pe 
neașteptate toc împotriva trupelor 
japoneze. Acestea au Tăspuns la 
bombardamentul canonierelor —so- 
vietice. Una din canoniere a fost 
scufundată, alta a suferit mari stiri 
căciuni, iar a treia Sa retras în 
grabă. | 

Comunicatul adaogă că guvernul 
din “Manciuko a adresat un Protest 
autorităţilor sovietice în legătură 
cu acest incident. 


II al Români€i a făcut-o Excelen. 
ței Sale Preşedintele Republicei 
Polone a ilustrat într'un mod deo- 
sebit de strălucit inalterabila Prieu 
tenie care uneşte atât de fericit ce. 
le două state aliate. 

<In cursul convorbirilor urmate 
cu. acest prilej, un examen profund 
a] principalelor probleme care pun 
în joe interesele Comune ale celor 
două ţări a Permis să se constate 
perfecta concordanţă a acestor in- 
terese, — menţinerea păcii rămâ- 
nând scopul esenţial al alianţei po- 
lono-român€. 


«Pe de altă parte, entuziasmul a- 
tât de călduros şi de spontan mani- 
festat de Populaţie a dovedit since- 
ritatea atașamentului naţinnei po- 
lone la ideea, la practica unei alian 
țe care corespunde atât de bine in- 
tereselor vitale ale celor două po- 
poare. 

M. S. Regele Carol [II] al Români- 
ei a ţinut să exprime Puternica 
impresie pe care I-au făcut-o — în 
cursul diferitelor festivități militare 
organizate în onoarea Sa — admira- 
bila ţinută a trupelor poloneze și 
perfecțiunea armamentului şi in- 
strucţiei lor». 


Lupte sângeroase 
în India 


LONDRA | (Rador). — 
avut loc la ta de nord 
„est a Înfiii între rebeli 


şi trupele britanice. 

In cursul acestor cioc- 
miri au fost omoriţi 26 da 
indigeni, iar englezii au a- 


vut doi morţi şi cinci ră- 
niți. 


Mari victorii 


în Spania 
— Sau luat până acuma 14.000 de prizonieri — 


SALAMANCA 1 (Rador). 
— Agenţia D. Y, B. comu- 
nică: 


Comunicatul marelui 


ai echiPajului canonierii au fost o-' stat major al trupelor na- 


morâţi cu acest prilej. 


% 


ționaliste anunlă că îna- 
imtarea pe frontul Biscaia 
a continuat şi eri. Armate- 


HSINKING, 39 (Rador). — Co-[le naţionaliste au trecut 
mandamentul armatei, gen Kuau-| de Valmaseda şi au ocu- 


tung Publică un comunicat 


“înl pat Avelanedo, 


Caseza 


care anunţă că trupele japono-:an| Monte, mânăstirea Santia 
ciuriene au scufundat una din cele| go, înălțimile dela sud şi 


trei canoniere sovietice 


Staţionate| sud-vest de 


Mercadilia, 


pe fluviul Amur, la sud de insula| San Cosme, muntele Mo- 


Sennufa. 


ra, San Esteban, La Riwvas 


Comunieatul declară că cele trei| precum şi înălțimile dela 


canoniere sovietice au deschis pe nord de ultima localitate. 


Un grup de 070 de mili- 
țieni sa predat cu arme: 
Numărul total al prizsonie- 
rilor făcuți pe frontul basc 
se ridică acum la 14.000. 

Pe frontul din  Santan- 
der, inamicul a fost isgo- 
nit din poziţiile sale dela 
Cilleruello de Rricias. E! a 
lăsat 30 de morţi şi 50 pri.- 
zonieri în mâinile naționa 
liştilor. 

Pe fronturile din Astorrii 
si Leon, situația este oul- 
"mă. ? i i i! 

Un atac al guvernehien- 
talilor la Grenada a fost. 
respins. ste 2. lili!