Cuvantul Romanesc anul 3, nr. 27, iulie 1978

În amintirea unor dispăruți 


MOARTEA SO 


Poate nici un filozof al 
antichității mu a fost atât 
de studiat, atât de citit, ci- 
tat si discutat ca Socrate. 
Figură mai mult decât mo- 
dernă a Greciei epocii de 
aur culturale, a stârnit pa- 
siuni contradictorii, a fost 
victima unui celebru proces 
si a unei stupide erori ju- 
diciare care l-a costat via- 

„istovită cu ultima pi- 
cătură de cucută, la apusul 
soarelui. 


A murit demn și linistit, 
echilibrat ca întreaga “lui 
viață ș si filozofie, exemplare. 

Apoi. aceeași masă care 
l-a hulit l-a rejudecat și 
reabilitat postmortem, ridi- 
cându-i statui în Agora și 
la toate răspântiile. 

Poate e cea mai specta- 
culoasă moarte si cea mai 
răsunătoare reabilitare ju- 
ridică din istoria culturii. 

Omul acesta, citat până si 
de Marx în dezechilibrata 


Printeg n Canada 
imprime au Canada 


ANUL 3 Nr. 27 IULIE 1978 


3 „CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: AFRICA DE SUD, ARGENTINA, 


Sai 


ET e Tia aaa Aa aa aci PATUT 


Eugen BÂRSAN 


De „câtva timp, lumea românească din aliata 
constată că scrisorile venite din Tară, ajung la destina- 
ție cu o neobismuit de mare întârziere. Iar pe de altă 
parte, același lucru se întâmplă și cu scrisorile 
trimise din străinătate în România. E natural ca 
toţi cei ce sunt în cauză, să se mire și să se întrebe 
că oare de ce s'o fi _întâmplână un asemenea lucru. 

In căutarea unui răspuns și în lipsă de orice altă 
direcție pe care ar putea s'o ia, gândurile întrebătoare 
se opresc la motivul: CENZURA. O oprire care de 
bunăseamă este la locul ei chiar dacă ea nu este în 
stare să lămurească satisfăcător, din cauză că oamenii 
stiu ce știu. Si amme că cenzură a existat de când 

Sau instâlat comuniștii la putere și cu toate acestea 
scrisorile au circulat mai repede” ca de câtva timp. 
Ceea ce se întâmplă este că, cu gândurile pironite 
la ceea ce știe ca obisnuit, lumea scapă din vedere 
să se gândească la noutate. 

Noutatea este că cenzura reseristă veche trece 
printr'o metodă - nouă. lar aplicarea acestei metode 
moi, este sursa si secretul scrisorilor întârziate, 
Metoda nouă este Îngenioasă și cu pecete de cenzură 
ştiinţifică, Iar pe deasupra, şi cu orgoliu de descope- 
rire sau creație românească. Căci autorul ei este, 
tânărul matematician Dr. loan Tomescu, calificat de 
cercurile comuniste drept ''savant””, 

Un tânăr care vrea să devină celebru într'o ramură 
de știință nouă care privește transporturile. Teoriilor 
lui sunt supuse și operațiile. poștale care, în chip 
firesc, includ tot 'ceea ce se întâmplă în, procesul de 
circulație a scrisorilor, E un lucru clar că în capitolul 
circulației scrisorilor, etapa sau faza “cenzură”? 
constituie o chestie de supremă importanță. 

Drept urmare toaţă mobilitatea procesului stiințific 
care stă la baza transporturilor postale, depinde în 
ultimă instanță de secția “cenzură”, care mu este 
nimic altceva decât o secție politică, împlântată la 
poștă cu misiunea capitală de a păzi regimul comunist 
de” circulația unor vorbe sau idei contrare. După 
cum știm, e un lucru fundamental ca orice sistem 
sau proces științific aplicat în lumea comunistă, să 
fie subordonât primatului politic. Asa s'a întâmplat 
si cu “'combinatorica și teoria grafurilor”? a Dlui 
“Tomescu, potrivit careia se fac transporturile postale 
din centrala Bucuresti. Continuare in pog. 3 


inter ARI TITEI ra. 


— Radu DUNĂREANU 


si agresiva lui scriere fi- 
lozotică, nu ne-a lăsat nimic 
scris de mâna lui. z 
Ceea ce știm despre învă- 
ătura lui, la fel ca si în 
cazul lui Isus, ştim de la 
învățăceii lui. 

In cultura română cunosc 
cazul a doi intelectuali cu 
metodă socratică. 

Primul a fost Nae Ionescu, 
profesorul, întemeietorul 
ziarului atât de hulit în 
R.S.R. și atât de interzis 


chiar în fondul documentar 
al Academiei. A fostun mare 
norocos, dublu norocos: nu 
si-a văzut idealurile filozo- 
tice tertelite, strivite într'o 
epocă de otrăvire și moarte 
lentă a unei “culturi; apoi, 
murind, n'a putut fi trecut, 
de către haita asta care-și 
zice “clasă conducătoare”, 
prin maşina neînchipuitelor 
torturi și crime, care a fost 
reeducarea de la Pitești. 
Alții au apucat să vadă 


Și 


PUBLICAŢIE - LUNARĂ 


meleaguri. străine, ajung să 
îmbin în propria-mi . ființă 


„cele două plamuri ale exis- 


tenței noastre de după “'glo- 
riosul”'? 23 August 1944, pla- 


mul speranței și al realită- 


„ Două feţe ale unei scân- 
Auzi de balans cu punctul de 
sprijin peuntrunchi de copac 
răsturnat, sau pe un gard, 
folosită de copii în jocul 
lor de-a huțahuța. Prin 
forțele destinului, mă simt în 
poziția punctului de sprijin 
al scândurii, aruncată peste 
un gard de sârmă ghimpată 
și asta mă face să trec prin 
filtrul conștiinței cele două 
fețe ale trecutului de mai 
alaltăieri și a prezentului 
actual si să-mi amintesc 
de evenimentele anului '46. 
De ce '46 și nu '45,. m pot 
preciza exact. Poate pen- 
tru că '46 a fost punctul de 
balans după care a urmat 
47 si apoi '48 cu prăbuși- 
rile2i sguduitoare care 'au 
deschis calea “'glorioasă”'a 
calvarului! Deci '46, când 
casele noastre din Ardeal 
s'au umplut de copii și ti- 
neri și vârstnici, dar mai 
“ales cu copii din Moldova 
înfometată de secetă; când 
cu toții primeam de la cen- 
trele crucii amenajate în 
scoli, ajutor american: îm- 

răcăminte, multă îmbrăcă- 
minte şi alimente, lapte praf, 
ce gust minunat avea si ce 
aromă!  Prat de cacao a- 
mestecat cu praf de lapte si 
zahăr în pungi de câte 130 
gr. pe care le goleam într'o 
cană cu apă rece sau caldă 
și'l beam dimineaţa ș si sea- 
Doamne, ce gustos şi 


; mericanit 


5 bertății ș şi de aceea vor ve- 


zur: 


i, ştiau că o aucein greu 
și mai ales că suntem a- 
menințați cu pierderea i- 


ni și nu "me vor lăsa, ne vor 
elibera definitiv și vom fi 
fericiți pe pământul nostru 
românesc, unde copiii vor 
crește îndesați ca ionatha- 
nele și plesnind de sănătate 
ca ele. Americanii făceau 
colecte de haine vechi așa 
cum fac în fiecare săptă- 
mână, de lapte praf și de 
cacao și le trimiteau un- 
deva, ce'i interesa pe ei, 
unde? Undeva la niște flă- 
mânziți, sunt atâția “nafara 
granițelor americane! Li 
se ajunge sau ba? Treaba 
lor! Descurce-să cum vor 
ști, la viitoarea colectă le 
vom mai trimite, în rest, 
noi să fim sănătoși! 

Sărim peste timp; '77. 
In robusta ţară, “femina- 
mente agrară” România de 
altădată, e foamete de carne, 
de pâine, de lapte, de zahăr, 
de ulei si de brânză, de 
pește și chiar desare!! Foa= 
mete, dar nu de secetă si 
mu de blăstămul lui Dum- 
nezeu asupra naturii ci de 
“binecuvântarea celei mai 
înaintate si mai perfecte, 
mai umane si mai corecte 
'orânduiri sociale “din câte 
a cunoscut omenirea până 
acum, etc. etc. Unde să se 
mai ducă acum copiii din 
Moldova si cei din Tran- 
silvania, din Banat si din 
Oltenia? Poate în tabere 
de pionieri la munte și la 
mare unde la sosire vor fi 
cântăriți ș si înregistraţi, iar 
la plecare la fel și se va 


“teroica”! trădare de la 23 
August 1944. Unul din ei, 
de rară cultură si erudiție 
a fost Petre "Tuţea. 

Omul acesta, cunoscut în 
lumea culturală Bucureștea- 
nă ca un mare erudit, care 
putea vorbi despre oriceore 
în șir cu 0 incomparabilă 
competenţă, omul acesta 
care și- a irosit spiritul lu- 
minat "învățând pe alții, ș stiind 
cărți mai bine decât autorul 


lor, omul acesta a refuzat 


Preţul unui exemplar: 


Be 


ny 
Cântarul " arată într'adevăr 
diferență la greutatea îm> 
brăcămintei — copilului că. 


Sie 


"doar mu e aceeași la so 7 


sire și la plecare, iar dacă 
m e nicio diferență, tre- 


„buie totuși să fie, în plus. 


se înțelege, pe cea în mi- 


mus cântaruln'o înregistrea- 


za! 

Dar părinții, adulții ș și 
bătrânii, unde să se ducă? 
In mină! Cu puteri sleite! 
E foamete!  2,3,4 August! 
In Valea Jiului e grevă! Oa- 
menii cer pâine!  Zgudui- 
tor!  '46 n'a fost nimic! 
Cum poți să'l înfrunți tot 
pe al cincilea-saselea coleg 
de al tău de muncă de lângă 
tine, spion si informator al 
securității ș si să te organi- 
zezi  într'un bloc mun- 
citorese unit, e colosal! 
Pentru asta e nevoie de tă- 
rie de spirit şi caracter, 
de curaj! Doar. . . “tm 
suntem singuri, cu noi este 
adevărul si occidentul cu 
toate posibilitățile lui și nu 
ne vor lăsa, ne vor susține! 
Nu mai e vorba de ameri- 
canii care ne-au trădat, e 
vorba de occidentul nostru, 
de, românii de acolo, de a- 
ceia de un sânge cu noi, 
care știu bine de la ce au 
plecat! si ce au lăsat în 
urmă, câre cunosc bine sa- 
crificiul nostru, dăruirea, e- 
roismul, curajul nostru si 
tot ceea ce facem si nu ne 
vor lăsa, ne Vor susține si 
ne vor ajuta, căci doar de 
aceea sunt acolo!” 

Românii din occident. . . 
Chiar dacă unii au uitat ce- 
au lăsat în urmă ajungând 


CRATICA 


să scrie. A fost ultimul So- 
cratian. 


După 23 August, pen- 
tru simpatiile lui națio- 
naliste a fost închis, bine- 
înțeles. Si apoi oricum era 
primejdios: ca intelectual. 
Când Piteștiul şi-a extins 
activitatea echipele de uci- 
gași au trecut și la alte 
puncte de chin: Canal, Gher- 
la, Tc.Ocna. 


Continuare în pog. 5 


85c€ 


DIRECTOR: GEORGE BĂLAŞU 


ANGLIA, AUSTRIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, GHILE, DANEMARCA, ELVETIA, GERMANIA, GRECIA, FRANTA, ITALIA, MONACO, OLANDA, ROMANIA, YUGOSLAVIA, S.U.A., SUEDIA, TURCIA, NOUA ZELANDA 


|REALITĂŢI ŞI ÎNTREBĂRI 


mași în uptă, ta dezi- 
deratele naționale. Intre ca- 


„re, o unitate de acțiune ro- 
"mânească, în jurul sfintelor. 


altare, pentru prezentarea 
adevărului istoric, pentru 
sufletul românesc și tradi- 


corect românesc, întrun cu- 
vânt pentru România, țara 
noastră! Dar dacă istoria 
noastră contemporană cu- 
rinde imagini de bestialitate 
în care sângele nevinovat 
face fluvii, atunci acesti ro- 
mâni din occident, scăpați de 
“fericirea socialistă”, pen- 
tru singurul motiv de-a fi 
putut scăpa, nu le este în- 
găduit să vite de unde au 
scăpat si că acolo au mai 
rămas frați de sânge și de 
neam care suportă jugul și 
în locul nostru. 

Acesti frați sunt și miile 
de mineri din Valea Jiului, 
care au fost trimiși în sa- 
tele lor de origine, toți cei 
14 mineri de la Lupeni, 'fca- 
pii grevei”, al caror mme 
ni l-a făcut cunoscut “'Euro- 
pa liberă”, acel om cinstit 
si exemplar carea fost rugat 

mamele tuturor să poarte 
discuția cu șeful cel mare! 
Acest om, „cetățeanul român 
Dobre, strămutat apoi cu în- 
treaga sa familie, la Craio- 
va, strămutare a care nu 
se mai ştie nimic de soarta 
lui. Unde este acest om, 
unde sunt ceilalți, ce fac a- 
ceștia, ce mănâncă familiile 
lor? Oare nu sunt aceştia 
mai sinistraţi decât toți” si- 
nistrații? 

Continuare in po. 4 


st 


PAGINA 2 


e 


ditorial 


VATRA 
ROMÂNEASCĂ 


Vatra Românească este un centru de polarizare 
şi de radiație a românismului, a energiilor românești. 


Este un fenomen major al vieții românești din 
geografia țărilor libere. Un loc de întâlnire, 'de în- 
frățire, de împrospătare și simțire autentic româ- 
neasca. 


Odată pe an, cu ocazia Congresului Episcopiei 
Ortodoxe Române din America, granițele ce ne des- 
part geografic se topesc si sufletele românesti dornice 
de sfat și taină se adună Îa vatra comună. 


Vatra Românească s'a creiat din legenda românească 
şi trăiește prin legenda eternității românești. Este 
unul din puținele locuri unde, în spirit de libertate, 
fără constrângere şi fără silnicie, inimile românesti 
se apropie unele de altele și-si spun doinele, do- 
rurile şi poveştile neamului lor Carpatic. 


La Vatră se vine pe undele nevăzute ale vieții 
românești; se fac spovedanii de frățietate și nemușug; 
oamenii se cuminecă din vorbă, gând si dor româ- 
nesc, sub un cer care, el însusi parcă strălucește de 


bucuria revederilor, și a omeniei romano-tracice. 


La Vatră, fiecare dintre pelerini, retrăieste pei- 
sajul de departe, cu târgurile de sărbători, de fete 
și nedeile de altă dată, cu hramurile și agapele 

ânești. 


Vatra este un focar de viață românească, curată. 


De acolo, pleacă îndemnuri și vorbe bune, inițiative 
și dojană, treabă și slovă străveche. 


Vatra însemnează libertate şi idee românească, 
cetate și strădanie românească. Acolo, m există 
odihnă si ragaz, ci permanenţă de suflet românesc. 


Vatra ne aminteşte de cetățile risipite de-alungul 
Nistrului, de Sarmisegetuza tracilor, de toate bari- 
cadele istoriei românești, ridicate de-alungul veacu- 
rilor, ca semne ale unei prezențe româneşti. 


La Vatră devenim parte din neam și viața lui, 
dacă ne-am uitat vreo clipă de existența lui. Ne 
recâștigăm dreptul de a fi români, dacă l-am pierdut 
undeva. 


La Vatră se vine cu flori sufletești și se pleacă 
cu podoabe de mândrie, Vatra este o parte din neamul 
românesc. O parte vie, creiatoare, disponibilă si 
gata de trântă, oricând trec Machedonii apele Dunării. 


Este loc de speranțe pentru viitor, cu o lume 
mai bună, omenească și simplă ca țăranul român. 


Este apă vie și floare de foc. Loc de rugăciune 
si adăpost pentru rău și necazuri. Loc de prețuire 
pentru cei binevoitori, creiatori și purtători de omenie. 


La Vatra Românească, fiecare, găsește un colţ 
de țară, un dram de legendă, ce vine din trecutul 
sbuciumat, și o floare de vis, ce îndeamnă spre 
înainte, către tărâmuri de departe, în care neamul 
românesc va fi liber si va da curs puterilor lui 
creiatoare, în opere ce vor. îmbogăți tezaurul ome- 
nirii, și vor rămâne nepieritoare. 


George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITORI 


SPRE CUNOSTINTĂ: Ținem să facem cunoscut 
că- REDACȚIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 
seste totdeauna ideile si punctele de vedere 
ale colaboratorilor din articolele semnate. 


Personal.” 


national” pe adresa ziarului: 
CUV 


ÎN PRAG DE MILENIU: 


IZVOARELE MIȘCĂRII LEGIONARE 


Demostene NACU 


In Februarie 1917, Keren- 
Ski deschide, fără să vrea, 
calea lui Lenin. Acesta câș- 
tigă, în Octombrie 1917, pri- 
ma bătălie pentru ocuparea 
întregii Europe. Doi ani 
mai târziu, adolescentul 
Corneliu Codreanu strânge 
mai mulți colegi de liceu si 
face, împreună cu ei, jură- 
mântul din pădurea Dobrinei: 
““Dacă armata bolșevică va 
ajunge să încalce și locurile 
noastre, noi să mu ne su- 
punem, ci să ne retragem cu 
toţii în pădure înarmați. A- 
ici să menţinem o stare de 
spirit de neaplecare şi să 
întreţinem o scânteie de nă- 
dejde în mijlocul masei ro- 
mânești din sate şi orase”? 
eL,w. : 

Acest jurământ izvorăște 
din frumusețea cea dintâi 
sădită în ființa fiecărui om; 
din conștiința umui pericol 
de moarte pentru întreaga 
ființă românească. Dar pe- 
ricolul pândea și din lăuntrul 
țării. Credința Bisericii 
Creştine, cultura omeniei 
românești, orânduirea sta- 
tală, erau atacate din teme- 
lii. O parte din intelectuali 
le socoteau “'rămășite din 
trecutul obscurantist”: idei 
şi instituții menite să dis- 
pară în socialism sau co- 
munism. 

Astfel, în toamna anului 
1920, “pentru prima oară 
în istoria universității 
ieșene, senatul universitar 
anunța deschiderea cursuri- 


lor, fără preoți și fără ser- 
viciu religios” (PL, 42). Ho- 
tărârea voia să înfigă pum- 
nalul în inima omeniei româ- 
nești, să-i separe cultura de 
izvoarele creștine. După 
grele încercări, studentul 
Codreanu impune respecta- 
rea tradiţiei, Ş 

Lupta continuă prin ge- 
nerația din 10 Decembrie 
1922: precursoare creștină 
a generației sorboniene din 
Mai 1968. Apoi, studenții 
români hotărăsc să-și con- 
struiască, singuri, un că- 
min cultural crestin. Asa 

pă > 

naște prima tabără de mun- 
că (1924), cu adevărat vo- 
luntară: prilejpentru trans- 
figurarea spirituală a muncii 
manuale și intelectuale în- 
tr'o lucrare armonioasă, 
creatoare de orânduiri mai 
drepte pentru țăranii și mun- 
citorii români. 

In loc să încurajeze tine- 
retul pe acest drum, puterea 
executivă încearcă să-l îm- 
piedice. Prin persecuții şi 
provocări, ea îl duce până 
la “ziua fatală: 25 Octom- 
brie 1924”. In plină șe- 
dință a puterii judecătorești, 
prefectul atacă, ilegal, pe 
Corneliu Codreanu. In le- 
gitimă apărare, acesta trage 
cu pistolul. Prefectul moare 
pe loc. Justiția Română va 
achita pe student. Poporul 
Român îi va face peste tot 
o primire triumfală. Dar 
pentru conștiința creștină a 
lui Codreanu, 25 Octombrie 


1924 va rămâne ziua păcatu- 
lui suprem. 

Recunoașterea greșelii, 
oricât de sublimă i-ar fi 
justificarea, readuce pe fie- 
care la frumuseţea neîntina- 
tă a firii, la propriul lui chip 
dumnezeiesc. De aici, Cor- 
neliu Codreanu urcă din nou 
până la frumusețea desăvâr- 
sită a Icoanei. In lumina 
ei, el întemeiază, la 24lunie 
1927, Legiunea Arhanghelu- 
lui Mihail. Pe scurt: Miș- 
carea Legionară. Ilie Gâr- 
neață, Corneliu Georgescu, 
Radu Mironovici și lonel Mo- 
ţa sunt cointemeietorii ei. 
” Tonel Moţa scrie cu pri- 
lejul acestui act:  “Dela 
Icoană și Altar am pornit, 
apoi am rătăcit o bucată de 
vreme purtați de valurile 
omenești și. n'am ajuns la 
nici un mal, cu toată cura- 
țenia impulsurilor noastre. 
Acum, cu sufletul greu, râs- 
lețiți, sfârtecaţi, ne strân- 
gem (iar) la Icoană”. Mo- 
ţa adaogă: “Noi nu facem 
si n'am făcut o singură zi 
în viața noastră, politică. 
Noi avem o religie (. .) 
In focul ei ne consumăm 
si (. .) o slujim până la 
ultima putere”. 

Interpretat unilateral, 
acest text duce la trei con- 
cepții diferite despre Mis- 
carea Legionară, dar greșite 
si străine de adevărata con- 
cepție a acestei Miscări şi 
deci a lui Moja. Intr/adevăr, 
unii socotesc că, şcoală spi- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


rituală, Mișcarea Legionară 
este apolitică, despărțită 
chiar de propriul ei partid. 
Alții văd în ea o scoală 
antipolitică. Sunt și dintre 
cei care cred că Miscarea 
Legionară este o organiza 
ție suprapolitică. In aceas- 
tă ultimă ipoteză, scoala le- 
gionară riscă să he consi= 
derată întâi ca un supra- 
partid, apoi ca un partid 
unic. 

Pentru a evita aceste trei 
interpretări greștie, trebuie 
să distingem sensul negativ 
de sensul neutru al cuvântu- 
lui de “politică”. In sens 
negativ, politica urmăreste 
un interes personal sau par- 
tinic (de partid) în numele 
dar în detrimentul unui 
interes comunitar sau ge- 
neral, național.  Aceasta-i 
politica combătută de Mis- 
carea Legionară şi deci de 
Moţa. : 

In sens neutru, politica 
este o concepție despre 
orânduirea cetăţii, a lumii, 
o arta și o știintă pentru 
realizarea âcestei concepții. 
In acest sens, religia în- 
temeiază toate „concepțiile 
politice.  Scoală spirituală 
de inspirație creştină, Miș- 
carea Legionară ișiarepro- 
pria sa concepție politică, 
caută realizarea ei printr'o 
organizație politică, și luptă 
în acest scop cu entuzias- 
mul religiei creștine. 


- Demostene NACU 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A. se pot trimite “*Cec Poștal” (Money Order) sau **Cec 
-Din Europa şi alte Contisiente, prin “Mandat Poșta!” sau *“Cec Inter- 


ANTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8YV 4L6 


* Pontiac, U.S.A.- Nu-mi venea să cred, o publicație 
românească în exil de ““primă clasă”. Obismisem să 
cred că toate publicaţiile românesti din exil sunt de 
clasa a doua ori chiar a treia, și atunci când cineva 
mi-a dat câteva mumere din ziârul D-stră am fost 
foarte plăcut surprins, emoționat . Aproape tot ce e 
publicat în Cuvântul Românesc , este de o atitudine 
pur românească cu un curat sentiment de dor si 
jale față de săraca noastră țară...Văd că nu sunteți 
prea vechi și nu Știu dece ați întârziat așa de mult. 
Exilul are nevoie de Cuvântul Românesc, ca ziar 
independent, lipsit de sectarism si de înjurături ce 
caracterizează aproape toate celelalte publicații din 
afara hotarelor țării... Să dea- Dumnezeu cai ținta 
propusă să fie atinsă: UNIREA FORTELOR ANTI- 
COMUNISTE într'un singur front. 


George VARGA 


* Liverpol, AUSTRALIA- Am primit cele două numere 
trimise şi m'am bucurat de felul cumeste editat...Sper 
că veți menține stilul ca și calitatea căci, până acum, 
nici o publicație apărută nu făcea impresia de ziar, 
ca să îmbrățișeze românismul de peste hotare. Mi-au 
plăcut articolele care vorbesc de o “unire”; pare 
să fie începutul unei deșteptări dintr'un somn ana- 
chronist....Dar majoritatea exilaților sunt legionari, 
cum deci, s'ar gândi cineva să formeze o repre- 
zentanță românească în exil, fără ei ? Mai cu seamă 
că totalitarismul a dispărut de mult din felul dea 
gândi al ori cărui român, legionar sau nu++++-Drumul 
va fi greu, dar începutul pare să fie sănătos și ca 
atare succesul va veni. Voi urmări desvoltarea cu 
atenție și ajutorul personal nu-l voi cumpăni niciodată. 


A. NEGOESCU 


* New York, U.S.A.- Mul- 
pumesc pentru trimiterea 
ziarului Cuvântul Românesc. 
Alăturat, ajutorul meu si 
înnoirea abonamentului. * 

Felicitări,..ziarul e mân- 
dria noastră a românilor 
din U.S.A. si Canada...Apre= 
ciez deasemenea pagina de- 
dicată dialectului. macedo- 
român.,. ca sfat și înche- 
iere: căutați şi rămâneți așa 
cum sunteți, '“un ziar inde- 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIȚI-VĂ_ ABONAMENTUL 


pendent, al tuturor români- 
lor de peste hotare”. 


Dr.Valer BARBU 


Alex BULIGA 


* Giessen, GERMANIA- Am primit cu multă plăcere 
ultimul număr, din luna Mai, al Cuvântului Românesc. 
Tin să vă mulțumesc dintoată inima pentru publicarea 
medalionului Tiberiu Vuia, tatăl meu. M'ați ajutat astfel 
într'o mare datorie a mea, ce o aveam față de scriitor 
şi poet. Intreaga pagină este de o frumoasă ținută ca 
intregul ziar care vă face cinste. Pe poetul Stefan 
Baciu, nu numai că tata l-a cunoscut dar îmi scria în 
ultimul timp, înainte de a se prăpădi, că este si în 
corespondență cu el, ultimul fiind cu domiciliul în 
Honolulu. , Vă felicit pentru cei doi ani ai revistei, 
totodată dorindu-vă încă mulți ani de apariție cel 
puțin tot așa de fructuoasă și dacă ar fi să-l conti- 
nuați și într'o Românie liberă, pe mai departe. 
Vă rog să mă considerați complect atașat față de 
direcția pe care o preconizați: unirea tuturor acelora 
care vor o Românie eliberată de comunism indiferent 
de convingerile lor politice. Numai lăsând la o parte 
bisericuțele de partid vom putea ajuta cu ceva țării 
care suferă. 

Personal, iubindu-mi neamul, am o dragoste pentru 
toți aceia care îi vor binele, dar aceștia din urmă cred 
ca -asa precum o scrieți- ar trebui să se uite şi în 
viitor și nu numai la problemele trecutului, care de 
multe ori au fost impuse din afară. 

„Tin să amintesc că poeziile în închisoare, publicate 
pe o pagină, au părți de o aleasă frumusețe, ele fiind 
de-acum intrate si în patrimoniul artei. S ncer, ca un 
vechi gustător de poezie, m'au impresionat în mod 
deosebit. Si ce laudă mai mare poți să aduci autorului 
anonim din închisorile comuniste, decât că a reușit 
să transforme toată jalea amortă a acelor zile de 
cărbune în diamantul superb al poeziei. Unele versuri 
au ceva din seva nepieritoarei Miorițe cât și din 
expresionismul sculpturilor lui Brâncusi, denotând 
aceiași origine în sufletul neamului nostru daco-roman. 


Ovidiu VUIA 


* Paris, FRANTA- Mii de mulțumiri pentru Cuvân- 
tul Românesc, pe care-l primesc regulat. ... Eri 
vam expediat suma de $ 20.00, modesta mea con- 
tribuție la efortul pe care-l depuneți dintoatepunctele 
de_vedere...Felicițări personalului de la redacție. 

Dumnezeu să vă ajute și să vă dea puterea să-l 
puteți continua. 


G. MALCASIAN 


* Detroit, US.A.- Alăturat sprijinul meu pentru 
acest ziar românesc care ne face cinste...Contri- 
buția este un ajutor, căci stiu că este pentru o cauză 
bună. k 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Insemnări pe margine de drum: 


EEE E EDO IS EI 
UN MEDIATOR DUBIOS 


CU MÂINILE PL 
CĂLĂUL VREA 


Nicolae PETRA 


Tot mai puțin reusim să 
înțelegem politica Statelor 
Unite și de câte ori neuităm 
împrejur, la cele ce se în- 
tâmplă, prin lume, ne îm- 
piedecăm de politica ce duce 
Statele Unite în ultimii ani. 
Nu mumai în ultimii ani, ci 
chiar de mai mulți, dela 
cel de aldoilea război mon- 
dial încoace. Toată lumea 
cunoaste cele petrecute la 
Yalta "deși nimeni nu vrea 

să-și amintească și maiales 
să amintească celor ce au 
vina acestei tragedii, de 
toate păcatele lor. 

Ceeace s'a întâmplat în 
luna Aprilie la Washington e 
alt exemplu de puțină înțe- 
lepciune a Statelor Unite în 
probleme internaționale. 

Cu acea ocazie, un domn 
al cărui nume toată lumea 
îl ştie așa cum cunoaște și 
calitățile” lui morale și în- 
telectuale și deci m mai 
trebuesc amintite, s'a pre- 
zentat în fața dlui Carter 
și i-a Spus că singur el 
poate să rezolve problema 
de nerezolvat din Orientul 
Mijlociu. Că cineva poate 
spune astfel de nărozii, m 
e nici o surpriză, mai ales 
că m e cea dintăia oară 
când o face, dar că. o na- 
țiune mare, un șef ai celei 
mai mari puteri politice de 
azi, stă și- -lascultă, se scar- 
pină în 'cap ca să priceapă 
ce vrea să-i spună șmeche- 
rul, e într'adevăr de nepri- 
ceput. 

Nu ne preocupă, ceeace 


au LU 


Urmare din pog. ! 


stim. 


peste 20 de zile. 


zură. 
să fie foarte primitive. 


se folosesc hârt 


la “probe”. 
toate scrisorile, 


de la Poştă. 


ordinară, 


neamului, menținând valo- 
nte 


SECRETUL 
SCRISORILOR 
ÎNTÂRZIATE 


Poate că Dl. fomescu o fi gândit altcumva. Nu 
Ceea ce știm este că până n'a apărut acest 
savant”, scrisorile din România ajungeau în Europa 
occidentală sau America de nord cam în 5-10 zile. 
Acum ele fac din România până în aceste locuri, 
E în afară de orice discuție că 
acest tânăr și savant doctoraș n'ar fi fost în stare 
să realizeze o asemenea performanţă de circulație 
poștală, fără ajutorul teribil al ''cenzurii”. Un lucru 
care ne sare în ochi și dintr'alt motiv, Căci astăzi 
dacă primește cineva o scrisoare din România, vede 
în primul rând că scrisoarea a fost deschisă la cen- 
Metodele de deschidere și închidere trebuie 
Numai asa se poate înțelege 
de ce, adeseori, pentru închiderea la loc a scrisorilor 
de lipit. 

O_privire „generală asupra întregii probleme ne 
indică că, până ru de mult, cenzura aplicată scrisorilor 
care plecau din Tară sau intrau în ea, era limitată 
După cum se vede, acum se cenzurează 


E foarte interesant să vedem că regimul comunist 
din România a lărgit și înăsprit operația de cenzură 
O asemenea măsură mi poate fi văzută 
decât ca! o dovadă în plus că povestile despre o 
oarecare slăbire a chingii, sunt minciuni și demagogie 


Realitatea e una singură. 
România o temniță care ține poporul înlăuntrul ei 
si în același timp mai ține și dreapta cunoaștere sau 

ormare în afară de ea. 
odioase și criminale, din care face parte și CENZURA. 


pușă în mâinile altora, dar 
faptul că Carter crede că 
acest individ poate face ceva 
acolo unde el n'a putut face 
nimic, e într'adevăr grav. 

Nu numai în 1946 ci de 
atâtea ori după aceea, am 
tremurat cu gândul că “'a- 
mericanii”” vor veni să ne 
libereze, că vor sta alături 
de noi într'o luptă pentru 
dreptate ce nu poate fi dis- 
cutată și că dacă cineva 
ne-ar putea ajuta în a vedea 
din nou o Românie Liberă, 
vor fi mmai Americanii. 

Câţi ani au trecut de- 
atunci? Drumulpe care l-au 
luat Statele Unite se depăr- 
tează tot mai mult de ceeace 
așteptăm noi dela ele. Im- 
portanța pe care o dau, după 
atâtea altele, unui mediator 
dubios, ne face să ne sim- 
țim cu tot mai puțin sprijin 
dela Statele Unite şi ne o- 
bligă, ceeace în fond trebuia 
să o facem de multă vreme, 
de a vedea care e adevărata 
atitudine ce trebue săoavem 
față de soarta noastră și 
de căile de salvare. 

Nu câ ne îndoim că în- 
tr'o zi ţara va fi liberă, 
pentru că dreptatea dumne- 
zească nu greșește nicio- 
dată, dar noi trebue săavem 
o atitudine, un drum demn 
si care să ajute împlinirea 
cât mai curând a idealului 
nostru. 

Din nenorocire, nu aștep- 
tând mila marilor puteri, va 
fi salvarea noastră ci numai 


„prin menţinerea în noi a 


unei credințe vii în viitorul 


Comuniștii au făcut din 


Cu mai multe măsuri 


Eugen BARSAN 


Ta iam 


& 
$ 


A venit Niculiță ș si s'a bâlbâit cu voce 
tare: Vrem pace și bună înțelegere. 

Au fost invitați la ambasadă toți care 
poartă la buitonieră titlul de președinte, 
secretar ori purtător de scutice, șiau auzit 
acelaș refren: vrempace șibună înțelegere. 

Pe la serbările românești, pe la nunți 
și la tăiatul buricului apar neînvitați ve- 
detele roșii șoptindu-ți mironosite: săuităm 
totul că noi vrem pace și bună înțelegere. 

Dar înainte de a vorbi de o impacare 
și de o bună înțelegere să vedem de ce 
ne-am certat, și de ce m ne înțelegem. 

A te împăca, fără a elimina sămânța 
certei, m înseamnă împăcare ci pur și 
simplu capitulare, Si asta n'o putem face 


a fi mereu prezenți îi În orice 
manifestare care poate să 
arate lumii care eadevărata 
cale pe care neamurile, mici 
şi mari trebue să meargă. 
Si mai ales să arătăm tu- 
turora, înșelăciunile, min- 
ciunile, farsele cu ajutorul 
cărora politicieni „mărunți 
și vânduți caută să arunce 
praf în ochii lumii ca să 
m vadă cei ce trebue să 
vadă, unde e dreptatea și 
unde e minciuna cu care 
un neam e ținut asuprit și 


amenințat cu distrugerea | entru că am păși peste miile și miile 
sufletului lui. de morminte. 
Dubios ca mediator, Am părăsit ţara pentru că am plătit 


dubios ca reprezentant ade- 
vărat al țării, dubios ca 
valoare morală și ca pri- 
cepere în treburile lumii, 
trebue arătat ca atare ca să-l 
cunoască cei care încă îl 
primesc la Casa Albă cu 
salve de tun şi cu speranțe. 

E trist, că lucrurile se 
petrec așa și ne întristăm 
în așteptarea de a găsi a- 
jutor, dar privind realitatea 
asa cum e, în fond, poate 
că vom ajunge să vedem ca- 
re a adevăratul nostru drum, 
prin noi înșine. 


cu ani de puscărie o glumă, pentru că 
m'am strigat destul de tare “i Ura, Ura” 
ori pentru că mama se spăla pe dinți 
și bunicul a purtat cravată. 

Se pot exprima, astăzi, liber în țară 
oamenii ? A dispărut cenzura ? A dis- 
părut teroarea poliției secrete ? 

Am părăsit țara pentru că s'au smuls 
pruncii dela sânul mamei și au fost în- 
vățați, de conâiicătorii atei, să- și spioneze 
și sa- -și pârască părinții. 

S'a' schimbat ceva în România ? Au 
voie preoții să înveţe pe copii Catehismul 
și legea, morală a celor 10 porunci ? 

Am părăsit țara c că eram siliți la munci 
voluntare, pentru că eram plasați în ser- 
viciu după dosarul politic. Am părăsit 


Nicolae PETRA 


3 


HAMILTON, ONTARIO 


HAMILTON, ONTARIO, CANA 


TABĂRĂ DE VARĂ- 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZI 


30 IULIE - 6 AUGUST 


Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau 


lecţii de limba română - de cusături și artă românească - cân 
foc - etc., etc., ete., 


Pentru informații scriți la adresa: 
Asociaţia Culturată ivalirelh 


$ 7.00 pe zi pentru locul de camping 


COSTUL: 
$ 30.00 pe săptămână pentru locul de camping 


Stroe MOLDOVANU 


“Câmpul Românesc” 


SITE OF THE PARK AT THE “ROMANIAN CAMP": 


ASOCIAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 


Vă invită să petreceți anul acesta vacanța de vară la 


— Lăsaţi totul deoparte — 
PETRECE VACANŢA INTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Inot - pescuit = aer liber - voie bună - - jocuri € de volleyball - de football - distracții - filme - 


UNDE: CAMPUL ROMANESC DIN HAMILTON, ONTARIO, CANADA. 


Box.4217, Station D., Hamilton, Ont, 


CONDIȚII: Aduceți cu D-stră cele necesare dormitului şi gătitului. 
La câmp nu sunt dormitoare și bucătăria nu poate fi folosită. 


7959.79 99:700900900oee dot oo eoee acea ei 


PAGINA 3 


INE DE SÂNGE 
O ÎMPACARE! 


țara pentru că puținul ce-l puteam strânge 
ne era furat peste noapte prin decrete 
ministeriale. 

S'a schimbat ceva în România ? 

De 30 de ani ni se tot spune că si- 
tuaj ia se îmbunătățește. ș si iarăși se îmbu- 
nătățește. E 

Dacă ar fi adevărat de ce nu se deschid 
frontierele ? 

Dacă ar fi adevărat n'am vedea pe cei 
recent sosiți în lumea liberă legându-se 
în lanțuri ș si făcând greva foamei pentru 
a-și aduce " soţia, un copil sau un frate. 

"Cei care au ajuns în lumea liberă 
și au uitat de_suferințele celor din țară, 
au uitat totodată că-s și români. 

Dacă se dorește o împăcare sinceră 
și o uitare a trecutului, noi doar atâta 
cerem: 

Un regim care să respecte pe Dumnezeu 
si pe Om. 
"lată de ce ne-am certat, iată de ce 
ne-am părăsit țara și iată de ce nu ne 
putem împăca ! . 


_ (Dute i spune i + 
A | Români Americani ) 


că vrei paces 
fond. ÎNȚELEGERE/) 


pe ce o o dp de-a 


DA 


ge ate e 


 T ge 00-A age ate atei 


AM 


N 


LE 


bătrân: 


tece şi dansuri - șezători la 


Canada. 


Sar Po 


PAGINA 4 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


O SCRISOARE DIN EMIGRAȚIE 


s In “La Russie Revolu- 
tionnaire”” - Grigore Ale- 
Xinsky_ publică o scrisoare 
primită de la Lenin când 


era în Elveţia, în vara amu- - 


lui 1907. 

“Condiţiile de lucru în 
emigrație sunt grele. Eu 
cred că n'ai cunoscut o at- 
mosferă asemănătoare ace- 
leia emigrației în străină- 
tate.  Operaţiile de război 
contra oportuniștilor ( men- 
cevicii) sunt necesare. Dar 
caracterul acestei lupte este 
mârșav. Pretutindeni pânda 
până la ură, mergând până 
la provocarea directă și 
foarte puțină simpatie reală. 
Izolarea este satanică, lipsa 
de lucru întreține o men- 
talitate de neurastenie si de 
isterie. Te întâlneşti în 
emigrație cu greutăți care 
n'au nimic comun cu aceia 
a lucrului revoluționar în 
Rusia:  “flibertatea” în 
străinătate este aproape ab- 
solută, cât privește o muncă 
reală, mediul ar fi priel- 
nic. Cel mai important este 
să se mențină legătura cu 
“organizația” din Rusia ast- 
fel să m te simți desrădă- 
cinat. Acela care va sti 
să asigure activitatea în 
străinatate în contact cu or- 
ganizația, va fi ferit de cleiul 
nostalgiei, de micile gâlcevi 
fără motiv de nervositatea 
dușmănoasă şi de rest. Eu 
cunosc prea” bine această 
viață în străinătate și vă 
vorbesc din experiența per- 
sonală”?, 

Lenin m era o fire co- 
municativă, distant refuzând 
prietenii prea intime și voin- 
pa lui aprigă, dominatoare, 
forțat îl izola. Dar în anii 
emigrației: de câte ori îsi 
va fi amintit nostalgic de 
zilele calme, așa de lipsite 
de ori ce grije, din anii 
deportării în Siberia. De 
câte ori își va fi zis cu 
oarecare melancolie: unde 
sunt frumoasele zile din vre- 
mea când eram un condam- 
nat la deportare în Siberia. 

- De la Siberia țaristă 
1a Gulagul Bolșevic. - 

Precum se știe Lenin a 
fost condamnat la deportare 
în Siberia pentru activitatea 


Urmare din pog. | 

Cine le mai trimite azi, 
în "78 acestor înfometați, 
lapte praf și cacao și cio- 
colată și haine? 

Experiența a dovedit că 
occidentul poate obliga la 
respectarea drepturilor o- 
mului, ori azi, în bună parte 
pentru cei din România, 0- 
ccidentul suntem noi, cei din 
exil. In acest caz mă în- 
treb, oare nu avem noi 0- 
obligația de a nu prăbuși spe- 
ranțele celor din iad? Noi 
mu suntem americanii anilor 
'45-'46-'47, care poate nici 
mu au atâta vină, câtă putem 
avea noi cei deazi, care sun- 
“tem de un sânge și de un 
“neam cu cei rămaşi, care 
ştim bine ce e acolo și ce 
se așteaptă de la noi!” In- 
săși faptul că am supravie- 
puit închisorilor reseriste, 
mu înseamnă oare azi pentru 
noi, pe lângă datoria înre- 
gistrării sfinților martiri și 
datoria de a împiedeca din 
toate puterile ca braţul bes- 
tial să m mai ucidă ? Oare 


“unele observații priv 


revoluționară pe care odes- 
făşura în timpul ţarismului. 
Există la Moscova un muzeu 
Lenin; printre documentele 
privitoare la activitatea lui 
revoluționară se găsesc și 
scrisorile lui personale pe 
care le trimetea în timpul 
deportării, soției sale Krup- 
skaia.  Intr'una din aceste 
scrisori comunica: “tu mă 
întrebi cum îmi petrec tim- 
pul? Eu lucrez foarte mult, 
uneori mă duc la vânătoare 
și seara jucăm şah”. Krup- 
Skaia s'a dus Să-l vadă si 
a stât câtva timp cu el. 
In însemnările ei, descria 
condițiile de viață ale re- 
voluționarului deportat în Si- 
beria sub regimul țarist. 

“Viața la Suhushovosko 
era foarte eftină. Pentru 
banii pe care Lenin îi pri- 
mea de la Stat- -opt. ruble pe 
lună- el putea să aibă o 
cameră, trei mese pe zi și 
să i se spele și rufele. 
Tăranul la care Lenin trăia 
în deportare, tăia un ber- 
bec în fiecare săptămână si 
astfel Lenin avea carne în 
fiecare zi. Laptele, oule, 
pâinea și legumele nu i se 
socoteau, țăranul i le dădea 
gratuit. Lenin avea și o 
servitoare. In camera lui 
se găsea o mare bibliotecă 
și foarte multe scrisori îi 
soseau în fiecare zi, deoa- 
rece Lenin supraveghea edi- 
tarea ziarelor lui din St. 
Petersburg şi străinătate,” 

Este necesar “să facem 


la viața de deportat politie 
pentru activitate revoluțio- 
nară împotriva regimului ța- 
rist în Siberia. 

In primul rând condam- 
natul la deportare primea 
de la stat pentru întreține- 
rea lui 8  rublepe lună. 
Valoarea rublei ne este in- 
dicată de puterea ei de cum- 
părare acoperind condițiile 
necesare existenței lui coti- 
diene. 

Situația ţăranului Sibe- 
rian la care locuia era așa 
de prosperă că putea să tae 
în fiecare săptămână un ber- 
bec, iar laptele și oulele, 
pâinea și legumele, țăranul 
m i le socotea. Esteo 


REALITĂŢI ȘI ÎNTREBĂRI 


“noi românii nu suntem în 


stare de mai mult decât de 
un protest limitat la cercul 
strâmt al familiei proprii? 
Oare exilul unguresc din A- 
merica este mai în măsură 
să protesteze pe lângă șe- 
ful comunist român pentru 
niste chestii ticluite? Oare 
exilul românesc nu este mai 
în măsură să protesteze în- 
călcările drepturilor , ele- 
mentare la muncă si 
hrană?!! 

De ce m s'a găsit nimeni 
din miile de români din e- 
xil să”l întrebe pe sef, unde 
este Dobre si ceilalți fra- 
ți ai lui? ce nu şi-a 
respectat seful, față de ei 
şi față de întreaga națiune, 
promisiuni pe care le face 
mereu si mereu? 

Dacă mu s'a găsit unul, 
poate se vor găsi mai mulți 
să” întrebe pe seful comu- 
nist român care face poli- 
tica Asiei uitând de oamenii 
care prin munca lor îi sus- 
țin costisitoarele-i călăto- 
rii: Unde este, sefule, mun- 


-A LUI LENIN 


Pamfil ŞEICARU — 


clară indicație a ţăranului 
Siberian. 

Regimul revoluționarului 
deportat, era de libertate, 
își putea permite luxul de 
a merge la vânat, deci avea 
o armă de vânătoare. Pri- 
mea zilnic scrisori de la 
partizanii lui, informându-l 
de activitatea lor revoluțio- 
nară. Lenin putea da in- 
strucții și controla presa 
partidului, atât în Rusia cât 
și în străinătate. Deci nu 
exista o cenzură a corespon- 
denței deportatului. „Soția 
lui putea să vină rămânând 
cât voia, putea pleca și să 
se întoarcă, neavând nici un 
fel de restricție. In afară 
de scrisori el primea și 
cărțile în legătură cu stu- 
diul pe care îl prepara pri- 
vitor la problema agrară, 
precum si orice carte de 
care ar fi avut nevoie. Nu 
era supus nici unei supra- 
vegheri de serviciile sigu- 
ranţei. Să nu ne închipuim 
ca “*Ohrania”” era slab or- 
ganizată, ea a servit de mo- 
del siguranței bolșevice. 
Ceeace este si mai surprin= 
zator, Lenin avea în Siberia 
și o servitoare. Seara spre 
a se destinde putea juca sah. 
Nu este de loc exagerat să 
spunem că anii de depor- 
tare ale viitorului dictator 
al Rusiei Sovietice în numele 
proletariatului, erau si- 
milare unui intelectual care 
își petrecea vacanța într'un 
sa t; Siberian ca să nu fie 


serie. Revoluţionarul în to 
timpul deportării era în- 
trețimt de regimul țarist. 
Ne întrebăm ce vor fi gân- 
dit marxiști leniniștii citind 
aceste documente a căror 
autenticitate mu o puteau con- 
testa, dat fiind că erau ex- 
puse de statul comunist în 
muzeul Lenin din Moscova. 
Dar istoricul Andrei Amar- 
lik care.deportat,a scris o 
carte ““Călătorie involuntară 
în Siberia'descrie conițiile 
amare ale vieții unui depor- 
tat politic care nu mmai 
că nu primea lunar ceva de 
la Stat, dar trebuia să lu- 
creze ca sclav pentru ''con- 
strucția socialismului”. In- 


citorul-miner, Dobre și fa- 
milia lui și ceilalți? Vrem 
vești despre ei! lar d&că 
comunismul și știința con- 
ducerii v'au adus într'o a- 
tare situație încât nu „puteți 
da pașapoarte de emigrare 
întregului popor român, nu”i 
puteți da altceva “decât tot 
gloanțe în loc de pâine? 
Sau poate că ar trebui să 
le oferiţi mai mult,ca spre 
exemplu, “Nu bate!” Așa 
ziceţi că cereați la Doftana 
pentru clasa muncitoare, 
m? Ori poate că azi în 
România istoria se repetă 
si “clasa muncitoare” stă- 
pânitoare,  asuprește, tot 
clasa muncitoare! In baza 
legilor marxiste cu care ne- 
ați întunecat tinereţea, ce- 
rem un răspuns marxist, 
muncitoresc: Unde sunt con- 
ducătorii minerilor care au 
avut curajul să facă grevă 
pentru o bucată de pâine mai 
bună? Vrem vești de la ei! 


Comelia BALTAG 


ainte chiar de cutremură- 
toarea denunțare făcută de 
Soljenițin asupra regimului 
de muncă forțată impusă de- 
portaţilor politici în Siberia 
şi condiţiile de viață, s'au 
publicat zeci, sute de cărți 
în care cei care au ispășit 
condamnări în câmpurile de 
muncă forțată, au descris 
condițiile sinistre de viață. 
Incepând cu Elionor Lipper 
socialista de extremă stân- 
ga care s'a dus în Rusia 
Sovietică în care s'a rea- 
lizat egalitatea și libertatea 
ideală, după două luni de 


libertate turistică! adică 
supravegheată- a fost de- 
portată în Siberia. Când a 


fost eliberată în 1956 a pu- 
blicat la Paris :“1l ani în 
ocnele Sovietice”. Străbate 
în această emoţionantă carte 
imensa durere a unei iluzii, 
tăvălită în noroi și sânge. 
0. C, Pheifer “Siberian Sa- 
fari” tipărită în Berlinul 
Occidental, în 1952 “Proce- 
sul intentat lui David Rous- 
set de publicația o comunistă 
“Lettres  Francaises” în 
Noiembrie 1950 privind câm- 
purile de concentrare a că- 
ror existență, publicația 
partidului o nega. 
Directorul revistei“'Let- 
tres  Francaises” Pierre 
Daix a publicat în 1976 “'ai 
Gru o matin”” (470 de pagini). 
O confesiune care redă viața 
umi comunist de la 1939 
până la 1968. La Dag: 253- 


“revistei 
“Lettres Francaise” ce a- 
arținea Waruidulii comunist 


Francez si a intentat proces 
lui David Rousset care de- 
nunțase câmpurile sovietice 
de muncă forțată a celor 
ostili regimului instaurat de 
Lenin și desăvârșit de Sta- 
lin. In acest proces apăra- 
rea a făcut să defileze ca 
martori foști deportaţi. 

La capitolul Procesul lui 
David Rousset, fostul direc- 
tor al revistei “'Lettres 
Francaise” redă cu fideli- 
tate desbaterile procesului 
desvăluind zelul partidului 
comunist francez de a apăra 
regimul Sovietic. 

In literatura română a- 
vem romanul “In preajma 
revoluției”! de C. Stere fost 
deportat în Siberia de re- 
gimul Tarist în care des- 
crie viața deportaților po- 
litici. Mă întreb si nu aflu 
răspuns, de ce nu se pu- 
blică acest roman de multă 
vreme epuizat, cum nu se 
publică nici revelatoarea 
carte “Partidul național ță- 
rănist și cazul Stere”, în 
care autorul redă atitudinea 
partidului din care făcea 

parte față de hotărârea sena- 
tului de a nu respecta deci- 
zia Inaltei Curți de Casaţie 
care dăduse câstig de cauză 
aplicând prevederile consti- 
tuției: cel care a fost ales 
deputat sau senator de zece 
ori este membru de drept 
al Senatului. C. Stere fu- 
sese ales deputat de 12 ori. 
Ezra o manevră a partidului 


Partidul național țărănesc 
era obligat să protesteze 


contra acestei violări a con- 
stituției. 

Pasivitatea partidului a- 
vea o explicație: marea 
personalitate a lui Constan- 
tin Stere jena mediocrită ile 
partidului. Ostracizarea a- 
cestui apărător al Basara- 
biei este obligatorie azi ca 
să mu se supere Kremlinul, 
cu toate că partidul comu= 
nist român nu pierde o oca- 
zie să m afirme Indepen- 
dența și Suveranitatea Ro- 
mâniei. Bine î ințeles o “Su- 
veranitate limitaţă” cum a 
declarat Gromiko î în aduna- 
rea generală a Naţiunilor 
Unite-, când s'a adus în 
desbatere invazia Cehoslo- 
vaciei din 1968, fără să pro- 
voace protestul unanim a] 
reprezentanților țărilor ce 
făceau de drept parte din 
această instituție. Este des- 
tinul lui Constantin Stere 
să fie unpermanent proscris 
în Republica Socialistă Ro- 
mână multilateral desvolta- 
tă; pentru a putea reduce 
democrația în România nu- 
mai la istoria partidului se 
interzice și publicarea ace- 
lor articole apărute în Viaţa 
Românească: *'Poporanism 
sau Social democrație”. 
Este o metodă comodă a 
demonstra că totul începe în 
viața politică a României 
dela Februarie 1945 când 
Vișinski a impus guvernul 
Petre Groza. Ce pericu- 
loasă iluzie. In Rusia So- 
vietică va începe reacţiunea 


test s'au retras “din casă ă! 


— ÎNTRE YURI ORLOV 
———=ŞI ROBERT DÂMBOVIȚEANU=——= 


Un caz similar cu Yuri Anjou ni-l 
prezintă “'democraţia” lui Niculiţă 


Totuși am vrea să știm: este Uniunea 


= 


Juristul bucureștean Robert Dâmba= 
vițeanu, de 34 de ani, a fost arestat pentru 
că a încercat să trimită un apel la ““Am- 
nisty Internațional”. E1 dorea, în acord 
cu tratatul de la Helsinki, să emigreze. 

Ca și Orlov, Dâmbovițeanu a citat ca- 
zuri concrete unde se dovedea că în 
România nu se respectă ““Drepturile 
Omului”, 


ta, Că și Orlov, Dâmbovițeanu a fost ares- 


săi Orlov stim că îi s'a făcut o 
mare nedreptate juridică. Aceasta ne-o 
confirmă însuși dl John Coman, avocat, 
dar despre cazul lui Dâmbovițeanu (pu- 
blicat în ziarele din străinătate) pres. 
Uniunii și Ligii n'aude, nu vede, nu ci- 
tește și nu scrie. 

"D-l Coman este preocupat să salveze 
Rusia de nenorocirele aduse de regimul 
comunist, iar rușii din exil trebuie să-i 
trimită un buchet de flori. 


și Liga o organizație "compusă, din cetă- 
jeni de origină rusă ori de origină română ? 

Cred că ar fi cazul, dacă spunem că 
suntem români si ne iubim țara, să ne 
ocupăm mai întâi de ce se întâmplă în 
România și nu în Rusia. 3 

Mai mult încă, dacă regimul din Rusia 
este un regim criminal, așa cum pe bună 
dreptate, ne-o dovedește 1 John Coman; 
noi îl asigurăm pe preș. Uniunii și Ligii 
că regimul comunist din România este 
si mai criminal decât: cel din Rusia, şi 
iată de ce: 

Despre Yuri Orlov știm că a fost 
condamnat și știm că este în viață. 

Dar despre soarta lui Robert Dâmbo- 
vițeanu mu știm dacă a fost condamnat 
şi nici dacă mai este în viață ! 

Tot ce stim este că a fost arestat 
de miliția secretă în ziua de 13 Dec: 
1977. 


S.M. (Un 


membru al Uniunii și Ligii) 


j 
4 
i 
. 
: 


“a 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 5 


TOVARĂȘUL KAROL KIRALY ÎN ZODIA DREPTURILOR UMANE 


PROTESTE MAGHIARE ÎMPOTRIVA POLITICII NAȚIONALE A FILIALEI COMINTERN DIN BUCUREȘTI 


In numărul 24 al Cuvântului 
Românesc din Aprilie, am 
scris câte ceva despre bat- 
jocorârea toleranţei tradiți- 
onale a poporului român, 
vorbind despre crimele 
făcute de. o ammită catego- 
rie de evrei în mmele co- 
munismului. 

Incerc să reamintesc câte 
ceva, acum, despre teroarea 
deslănțuită de Unguri, când 
au avut ocazia, împotriva 
Românilor. 

In ambele cazuri, precizez 
că m mă plasez pe poziţii 
sovine -rememoram doar 
istorie. 

Am uzat în titlu mmele 
tov. Kiraly pentru că este 
tipic prin impertinență și 
oportunism de prost gust. 
Este axiomatic faptul că m 
putem întoarce roata istoriei 
înapoi. Dacă da, atunci Bul- 
garia ar trebui să fie în 
imperiul Asănăștilor, In- 
stanbulul să fie Constan- 
tinopolul curselor de care, 
iar Roma capitala Vizigo- 

lor. 


Bineînțeles că imperiul 


Slav m ar exista iar Tă- 
tarii ar avea 


hanatul lor 


Urmare din pag. | 

La Aiud m le-a mers si 
nici n'au încercat. Compo- 
ziția spirituală a Aiudului 
impunea. 

Insă la Gherla era un câmp 
enorm de tortură: acolo fu- 
seseră concentrați, poate 
tocmai pentru acest scop, 

-o mare majoritate de in- 


mis vorbă la Gherla 'că va 
veni el să se ocupe “iper- 
sonal”” de soarta intelectu- 
alilor. 

Rezultatele la Gherla au 
fost însă sub așteptări. In- 
telectualii mureau ușor și 
foarte greu  batjocoreau 
ideile. Așa că s'a trecut 
la metoda minimă: uciderea. 

Erau camere ''de lucru”? 
şi celule “'de așteptare”. Nu 
se mai păstra nici un fel de 
discreție. Cei din camerele 
de așteptare, purgatoriul, 
ştiau ce-i așteaptă. Intr'un 
fel, poate, asta îi ajuta să 
moară mai ușor. Afirmația 
ulterioară a comandantului 
Goiciu sau a securistului 
Avădanei, că n'au stiut ce 
se întâmplă acolo sus, nu 
rezistă. Mormintele necu- 
noscute din cimitirul Rozsa 

„Sandor poate că cercetate, 
odată şi odată, tot vor vorbi. 
Intr'una din celulele “de 
asteptare”"de dinaintea cum- 
plitelor chinuri ce urmau 
să vină, astepta un grup de 
intelectuali printre care si 
Petre Tujea. Numele lor Îe 
trecem sub tăcere deoarece 
nu știm.„..câţi au mai supra- 
viețuit după procesul legio- 
narilor din Mai 1959. 

Toţi știau că vor muri şi 
cum vor muri. La fel ca si 
Socrate cu peste 2 milenii 
în urmă, 

Să se roage ? Cui ? 
Trăiau într'o epocă și o 
cetate pustie de unde și Zeii 
pieriseră. 

Petre Tuţea a ținut atunci 


. 


în Crimeia. Dar m putem. 

Ori dacă Transilvania ar 
fi o pustă calcafoasă ca Do- 
brogea, sunt sigur că nu 
s'ar fi înghesuit nimeni s'o 
stoarcă și să se aşeze în 
ea, de veacuri- 

Dar, prin mila Dommului, 
Ardealul este bogat și seco- 
le vecinilor le-au curs ba- 
lele ca să-l ocupe -încer- 
când cu Romanii. 

Dar Ardealul a rezistat ca 
leagăn de origine al popo- 
rului năpăstuit dintre Nistru 
si Tisa. 
" Triburilele Huno-Hungro- 
finice venite de neunde, din 
pustiurile Asiatice s'au sim- 
ți bine în câmpia Panonică. 

ar numai carnea pregătită 
şi fezandată sub șeaua cailor 
nețesălați m putea fi de 
ajuns. Atunci s'au crestinat 
la anul 1000 (jumătate de mi- 
leniu după poporul din 
Ardeal) și au început să 
acapareze, tânjind după bo- 
gățiile vecine. Ca să fie 
mai usor s'au împleticit cu 
degenerata imperialitate 
Austriacă și au primit mână 
liberă să 'mulgă Ardealul. 

Scoli românesti, cultură 


MOARTEA 
SOCRATICĂ 


una din cele mai inimita- 
bile lecții de morală. Două 
zile și două nopți a_vorbit 
continuu si cu o strălucire 
intelectuală unică despre 
moartea socratică cu re- 
ferințe de o erudiție de ne- 
imitat. S'a pierdut poate una 
din cele mai strălucite lecţii 
universitare de morală. Cei 
jur, de la sentimentul 


n; vita Ss 


de ă ca înve 


religie Dacicăa lui Zalmoxe. 


Brusc, inexplicabil, reedu 
carea s'a oprit din or 
misterios, ca și începutul 
ei. Tuţea și grupul din jur, 
după câte stim, a fostulti- 
mul grup “în așteptare”, 
A urmat mascarada Ge- 
nevei, din 1956 şi apoi noile 
arestari cu cumplitele noi 
torturi din 1958- 1959. Si 
Tuţea a supraviețuit. După 
moartea lui Dej și circul 
legalității montat de clovnul 
paranoic Ceaușescu îl aflăm 
din nou în Bucureşti iradi- 


indu-și cultura și. erudiția 


ca cel din urmă socratian. 

Intr'un interviu de acum 
câțiva ani Mircea Eliade în- 
trebă pe o slugă a conde- 
iului guvernamental ce mai 
face fostul lui prieten 'Tuţea. 
Ce putea să facă ? Nimeni 
nu-i trimisese nici unajutor 
material, nici chiar fostii 
lui prieteni, azi foarte bo- 
gați în Vest. 

Mintea lui producea numai 
idei erudite. Hrana zilnică 
îi era asigurată, parțial, de 
către Marieta Sadova mare 
artistă cu stranie atitudine 
politică, 

După închisoare parcă i se 
deschisese pofta de scris. 
Discuta cu un apetit cultura] 
viitoarea lui carte ce o pre- 
gătea, o istorie a teatrului, 
sau un eseu despre acest 
subiect, cine putea ști ? - 
Ceva ce va fi fost unic si 
Sunt convins că putea fi'- 
Cu aceleasi intenții perverse 
cu care îl afișaseră pe Gyr, 


pe Crainic, sau alţii pe fa- 


Camil 
română ? Drepturi cetă- 
țenesti pentru Români ? 


Nici în vis. Sabie, tras 
pe roată, gloanțe, temnițe. 

Roata istoriei a mers îna- 
inte. Mihai Viteazul ucis pe 
la spate și Vlad Tepeş în- 
țelept și drept, întemnițat 
pe viață au lăsat urmași 
-Ardealul a redevenit ceea 
ce a fost totdeauna: parte 
integrantă a Tării dintre 
Nistru (acum Prut) și Tisa 
(acum mai puțin). Fosta 
minoritate maghiară, politi- 
cește dominatoare prin forța 
armatei austriece a devenit 
o minoritate națională, ca 
oricare alta cu drepturi si 
îndatoriri egale cu ale 
restului populației române 
și neromâne. 

Că tot timpul minoritatea 
maghiară a încercat să în- 
toarcă roata istoriei înapoi 
o dovedește trădarea de la 
Viena (fratele mai bătrân 
al actului de la Helsinki) si 
comportamentul lor contra 
românilor în timpul ocupa- 
ției maghiare a nordului 
Ardealului -adică teroare, 
gloanțe și completa desna- 
ționalizare a populației ro- 


țada fostei fițuici pentru noi, 
refugiații și ““contrarevolu- 
ționarii”, lui Tuţea i s'a 
permis să publice câte ceva. 
Așa au apărut 2 acte dintr'o 
piesă de teatru. Al treilea 
n'a mai văzut lumina tipa- 
rului. 

Primăvara Cehoslovacă s'a 
sfârșit și pumnul în masă 
al ambasadorului rus a în- 


chineji Şi patronată de o ca- 
ricatură cu numele D. Po- 


" pescu zis si Dumnezeu zis 


şi Ministru'al Culturii. 
Apoi Tuţea a murit. Stirea 
am aflat-o în emigrație în- 
soțită de o mențiune oficială 
plină de nerușinare, de im- 
pertinență, ca tot ce fac ei. 
Am scris aceste câteva 
rânduri cu gândul că s'ar 
putea scrie o istorie a 
unei literaturi care a fost 
distrusă înainte de aapărea. 
Cunosc exemple de cărți 
care ar fi putut concura 
la orice premiu inter- 
național. Azi s'au scris cărți 
despre fenomenul rusesc. In 
1958 un român avea manus- 
crisul a două volume inti- 
tulate “Rușii” în care ana- 
liza cu deosebită competen- 
ță. și trăit, pericolul feno- 
menului Panslav. Tot ela 
scris și o altă carte “Ro- 
mânii'7- vorbind despre fe- 
nomenul legionar. Securi- 
tatea a distrus totul. 
Altcineva a scris o pies 
de teatru “Pământul pedeg 
sei prometeice” tot de 
fenomenul rusesc, 
despre reeducarea 
nal a fost motivul ufie : 
damnări de 7 ani, desi 


fusese difuzată ca să existE= 


pretextul ““propagandei dus- 
mânoase”!, , 

Multe și tragice exemple 
ale unei literaturi și culturi 
care a refuzat să fie scrisă 
în colaborare cu ocupantul. 
O literatură care a stiut 
și ştie să moară socrâtie. 


Radu DUNĂREANU 


UDREA 


mâne băștinașe. 

Au urmat alte trădări și 
jegoase aranjamentepolitice 
la Ialta și Teheran în urma 
cărora pierdem Basarabia 
si alte teritorii, iar maghia- 
rii capătă puteri si dreptu- 
ri cu mult peste limita me- 
diei populaţiei. La fel ca și 
evreii și țiganii, . 

Printr'un hocus pocus sta- 
linist, cu o logică perversă, 
minoritate fiind, au fost 
“persecutați” de către 
impotența burgheziei ro- 
mâne și acum au dreptul 
la reparații. 

Au împânzit securitatea, 
miliția, administrația, co- 
mitetul central al filialei 
cominternului de la Bucu- 
resti. Scoli maghiare la 
toate nivelurile conservator 
de teatru, universități, fa- 
cultăți teologice pentru toate 
ramurile de cult (catolic, lu- 
theran, calvin, umitarian) 
absolut totul. Plus, ceea ce 
nimeni în lume m avea: 
O REGIUNE MAGHIARA 
AUTONOMA, în interiorul 
corpului unei țări 100 de 
procente ROMANA ! 

In această regiune dacă ce- 
reai pâine la magazin, în 
românește  -mureai de 
foame. Peste tot sloganul 
“* Nemtudom Romanom !" 

Unde era în acele frumoase 
și roze timpuri tov. Kiraly? 
"Era în comitetul central și 
în alte caragialești comitete 
și comiţii, prevăzut cu vile, 
mașini (cu șofer) la scară 
și paznici care să asigure 

na funcționare a prețioa- 
sei sale vieți spre fala nea- 
mului maghiar comunist. 

Pe atunci tov. Kiraly nu 
intrase în zodia drepturilor 
umane, Că securitatea, com- 
pusă 


român Ci 
sau tătari erau expoliați de 
pământ și închiși dacă nu 
semnau 'colectivizarea be= 
nevolă, este un amănunt ce 
i-a scăpatproaspătului cam- 
pion helsinkian. 

In 1956 când revoluția ma- . 
ghiară a încercat să plă- 
tească, în Ungaria, polițe- 
le știute contra comunismu- 
lui, si apoi când trupele 
rusesti au înnecat în sânge 


tânăr curajul de a cere să 
fii liber,tov. Kiraly n'a pro- 
testat pentru crimele contra 
culturii sau umanității co- 
mise de Mongolii din ar- 
mata sovietică. Mai mult 
chiar, a aplaudat și apro- 
bat hotărârea de a facilita 
scurgerea rapidă a Ruşilor 
către Ungaria, prin Româ- 
nia. 

Intru sprijinirea revoluției 
maghiare nu s'a ridicat tov. 
Kiraly, nici ungurii înfipți 
în cascavalul ospățului ocu- 
panților, nici ungurii de 
rând. Aceștia au scos ra- 
pid steagul hortist, cerând 
Ardealul ! 

Cei care s'au ridicat în 
apărarea revoluției maghia- 
re au fost studenții români 
din București, Timișoara, 
lași și Cluj. Cu ei s'au 
umplut vârtos închisorile și 
lagărele, ei au fost tortu- 
rați sălbatec, ei au înno- 
bilat cu sângele suferinței 
o altă pagină amară a isto- 
riei, ei au fost din nou vic- 
time inocente, ulterior rea- 
bilitate fariseic, uneori post 
mortem. 

Stia tov. Kiraly despre 
aceste aspecte ale drepturi- 
lor încălcate ? Stia și dă- 
dea ordine. Incă nu intrase 
în zona circului de la Hel- 
sinki. 

Era bine pe atunci, dar 
mai ales înainte, când ad- 
junct al Ministerului Secu- 
rității era tov. Vasile Mu- 
reșanu, după cădere rede- 
venit -LADISLAU- evreu 
ungur. 

De ce n'a protestat tov. 
Kiraly când un mare grup 
de studenți unguri suntares- 
taţi la Cluj pentru o orga- 
nizație anticomunistă făurită 
de securisti și despre care 
organizație studenții nici nu 
auziseră ? R 


SA NECEI 


el de către ocupanți. 
Când pâinea era albă,cio- 
lamul -carne macră si in- 
stinctele paranoice satistă- 
cute totul era ca pe roate, 
dragi tovarăși | 

lar dacă exista opresiune 
era una socială. Cea na- 
țională nu a fost îndrepta- 
tă contra minorității ma- 
ghiare arogantă și agresivă 
ci, cu precădere, contra ma- 


jorității române, concesivă 
si tolerantă. 

"Dar asta nu intra în aten- 
ţia lui tov. Kiraly, 

lată însă că tov. Kiraly 
protestează și încă în scris, 
mu oricum. lar protestele 
sale sunt reluate de presa 
vestică -pricepută la istorie 
și la politică așa cum mă 
pricep eu la condus o navă 
către Venus. Si iată, din nou, 
problema maghiară pe tapet. 

Pentru zeci de mii de Ro- 
mâni ucisi în lagăre şi în- 
chisori nici o problemă. Dar 
că Ungurii din România tre- 
buie să vorbească și romă- 
nește -in sfârșit- iată un 
aspect de drept uman ! 

Pe când regiuni autonome 
italiene, ucrainiene, sârbe, 
portugheze, chineze, etc., în 
Canada sau Statele Unite ? 
Am văzut multe în viața 
și închisorile mele. Nu „mă 
miră că un aventurier vân- 
dut rușilor, scos din Caș- 
caval și lipsit de carne grasă 


pe ciolanul oportunismului 
politic protestează 


împo- 
triva unor fanteziste încăl- 
cări ale drepturilor umane. 
De sigur, orice opresiune 
naţională este împotriva de- 
mocraţiei. Dar de data asta 
este un fals protest. Este 
chițăitul unei marionete ru- 
sesti pusă să se scălâmbâie 
ca” să se lase impresia că 
și în lagărul socialismului 
există luptă de opinie. Pentru 
că pe tov. Kiraly mu-l doare 
de destinul țării care l-a 
Suportat şi hrănit. Rămas 
venetic joacă orice masca- 
radă i se cere. Ceea ce îl 
doare este pierderea aro- 
ganței puterii și a vilelor 
speciale. Tragic este că el 
este luat în serios în Vest, 
când serios ar trebui tra- 
tată tragedia a 20 milioane 


| 
4 
Î 
| 
| 


STÂND DREPT, ŞI VORBIND DREPT 


a e a de a ei A E 


Președintele Carter al Sta- 
telor Unite și guvernul său, 
au decis să acorde ajutoare 
materiale Laosului, după 
trei ani de la victoria co- 
muniștilor în Indochina, vie= 
torie realizată, nu mai în- 
cape îndoială, datorită uneia 
dintre cele mai triste figuri 
din politica externă a Sta- 
telor Unite, si anume, Henry 
Kissinger. În urma marei 
secete din anul trecut, Lao- 
Sul a adresat o scrisoare 
-apel Statelor Unite si altor 
țări, de a-i veni în ajutor 
cy alimente, pentru a putea 
face față foametei ce bân- 
tuie în țară. In cuvinte umile, 
încăpățânatul guvern al Lao- 
Sului spune în scrisoare: 
** Speră că U.S.A. nu va 
pregeta să-şi dovedească 
obisnuita bunăvoință înaces- 
te momente dificile pentru 
țara noastră”?, 

Statele Unite au anunțat ofi- 
cial Laosul că va trimite 


Nicolae NOVAC 
10,000 tone de orez, în va- 
loare de aproximativ 5 
milioane dolari, gratuit. Au 
mai promis ajutoare cu orez: 
Suedia, 10,000 tone; Olanda, 
9,000 tone; India si Austra- 
lia, fiecare câte Î,000 tone, 
precum și alte țări din lumea 
liberă, cu cantități mai mici. 

Vietnamul și Rusia Sovieti- 
că, până la ora când scriem 
aceste rânduri, nici n'au 
binevoit să răspundă apelu- 
lui Laosului. 

Desigur că seceta, a contri- 
buit în mare măsură la si- 
tuația prezentă, dar, iarăși, 
m mai încape îndoială că 
marele și adevăratul vinovat 
este marxism-leninismul 
introdus în Laos, teorie ce 
nu mai poate face față îm- 
prejurărilor istorice si eco- 
nomice din vremea noastră. 

De încheiere, o simplă dar 
la locul ei întrebare: ce 
anume s'ar face țările co- 
muniste în asemenea situa- 


ţii, dacă mar mai exista 
in lume și țări capitaliste. 
pe care au jurat pe barba 
lui Karl Marx, să le dis- 
trugă ?...Si iarăs, de ce 
toate țările cu regimuri co- 
ministe, vin si milogesc în 
fața Statelor” Unite, țara 
împotriva căreia duc cea 
mai înverșunată, si în ace- 
laș timp, dementă luptă, 
dreptul de Națiuni Privile- 
giate ?... 

Răspundem noi la întrebă- 
rile de mai sus, cu toată 
sinceritatea: toate, dar 
absolut toate țările cu re- 
gimuri comuniste, ar muri 


pur și simplu literalmente 
de foame. 


Nu cred oare, îndobitociții 

acestei doctrine, depăsită de 
mult timp de istorie, că ar 
fi cazul, ca și ei “să-si 
schimbe cojocul”:, încetânie 
de a mai scuipa împotriva 
vântului ? 


PAGINA 6 


b 


CUVÂNTUL ROMÂNESe 


CONVORBIRI 
CU NICOLAE MERCEA 


Nicolae Mercea este unul 
dintre refugiații români care 
s'au dedicat integral, în 
lumea liberă, luptelor româ- 
nești. Refugiul lui n'a fost 
o simplă aventură personală, 
pentru o viață mai bună. si 
El a venit în lumea liberă 
să participe la eforturile 
celorlalți români, cu nă- 
dejdea că va putea contri- 
bui la împlinirea umui vis 


lui român. 


(In poziția D-voastră -de secretar 
general la ARCA- ați putea descrie si- 
tuația actuală a acestei Asociații ? 


- Situația actuală este bună și sperăm că 
va fi şi mai bună, datorită unui reviri- 
ment care s'a produs în ultimul an. A fost 
o perioadă de oarecare confuzie, dar apele 
s'au limpezit. O încercare de a altera 
structura si obiectivele acestei Asociaţii 
a esuat, datorită reacţiunii sănătoase a 
conducerii si membrilor. 


național: eliberarea poporu 


Dela început, s'a integrat 
comunităților românesti, ori 
unde s'a găsit în țările li- 
bere, Şi a adus seriozitatea 
perseverenja spiritului 
ardelean în toate ac 
sale, alături de co 
sa avocațială. 

In 1977 a fost ales secretar 
general al Asociației Româ- 


Paralel cu 


nilor Catolici din America, 
el însuși fiind descendent 
dintr'o familie de greco-ca- 


tolici din Ardeal. 
In poziția sa, depune 
o muncă neîntreruptă, pentru 


apărarea intereselor acestei 


Asociaţii, și, împreună cu 
soția sa, participă efectiv 
si cu un sprijin total la 

te manifestările naționale 
din exil. 


această 
schimba direcția Asociaţiei s'a desvoltat 
și o timidă infiltraţie coexistențialistă, care 
s'a dovedit invalidă. 

Asociația se menţine pe o linie de demni- 
tate și-și cunoaște bine drumul pe care îl 
are de urmat. 


tentativă, de a 


(2) Care sunt obiectivele actuale ? 


- In primul rând trebue să menţinem 


inia fixată, prin Statute, la înființarea 
CARE A FOST ROSTUL 


CIRCULUI DE LA 
HELSINKI ŞI BELGRAD? 


In 1977, la doi ani după 
“Helsinski”, nimeni m pu- 
tea încă să-și explice la 
ce a fost bun acest spec- 
tacol lipsit de orice efect 
în dreptul internațional. De 
unde concluzia obligată : 


rostul conferinței a fost să 


se arate că m mai există: 


nici un drept internațional, 
iar drepturile omului sunt 
ceva din trecutul mitic al 
omenirii, din “fillo tempo- 
re”, fără nici un prezent si 
fără nici un viitor. i 

Comedia s'a terminat în 
1975 cu un text iscălit de 
toți actorii prezenţi, un text 
cu vagi intenții bune dar fără 
nici o acoperire în dreptul 
internațional, public saupri- 
vat. La drept vorbind nici 
mu se stie cum poate fi de- 
finit acel text, care nu este 
nici un contract particular, 
nici un tratat internațional, 
nici vreun fel de conven- 
ție, ci o catalogare a unor 
pre-principii, fără să se 
stipuleze însă în nici un 
fel care ar fi consecințele 
nerespectării lor de câtre 
vreuna din părți. 

Este ceva din domeniul fai- 
moasei teorii a lui Andre 
Gide, luată după Oscar Wilde 
și exploatată mai târziu de 

amus, teoria “actului gra- 
tuit”. Doar că aici m este 
vorba de crima fără nici 
un motiv a umi lord ne- 
vrozat, a umui băiat de bani 
gata care m știe ce să 
facă cu el și cu lumea, sau 
a umi european ameţit de 
soarele algerian, ci este 
vorba de iresponsabilitatea 
unor sefi de guverne, 
responsabili direct si in- 
direct de viața unui miliard 
de oameni. 

Nenorocirile pe care le-a 
adus _ această colecţie de 
semnături olografe au fost 

„enorme, dar după Helsinki, 
la Belgrad, conștiințele 
„celor ce-au semnat s'au ară- 


a „tat netulburate, ca ale unor . 


noi născuți, adică ale unor 
„ fiinţe încă neajunse la con- 


stiință. Dar în acest caz, 


la două sute de ani de la 


Aurel POP 
moartea lui Rousseau, tre- 
bue să-l contrazicem, con- 
statând că omul nu se naste 
bun, cum pretindea el. 

Cel pu nominal, amicii 
de la Helsinki şi Belgrad 
ar fi din mai multe cate- 
gorii: membrii ai alianței 
atlantice, dintre care unii 
și ai pieței comune, mem- 
brii ai așa ziselor *'state 
din afara blocurilor” dar 
toate la discreția Sovietelor, 
şi tovarășii blocului sovietic 
cu sateliții lui ca unul. 

Dintre toți aceștia, cei care 
s'au aruncat cu capul înainte 
într'o mocirlă morală, sunt 
reprezentanții occidentali, 
reprezentanți ai unor state 
democratice pluraliste. 

Fără să-și ia nici un an- 
gajament pentru, sancțio- 
marea nerespectării celor 
scrisepe hârtie, democra- 
pi occidentali au provocat 
n lumea imperiului colonial 
sovietic niște speranțe care 
nu mumai că mu s'au împli- 
nit, dar sute de mii de oa- 
meni au fost năpăstuiți de 
mari nenorociri. 

Guralivii democrați, și fă- 
loși cu “fidealismul'” lor, 
după ce au descoperit că în 
ările sovietice m s'a pu- 

licat total textul de la 
Helsinki, au început să bată 
toba la radio, ca să afle 
nefericiții din Eur-Asia fe- 
ricirea pe care le-o oferă 
farsa tragică de la Helsinki. 

In urma propagandei de la 
radio, sute de mii de per- 
soane de dincolo de Corti- 
na de Fier au cerut pașa- 
poarte pentru a pleca din 
raiul comunist. Nu numai că 
dorința nu le-a fost împli- 
nită, dar după scara valo- 
rilor stabilită de patriotis- 
mul sovietic, în imperiu și 
la sateliți, petiționarii au 
fost denu în masă ca o 
specie de noi trădători,noi 
dușmani ai dreptății, ai fe-. 
ricirii, ai umanismului so- 
vietic, și astfel 8 
oameni și-au pierdut mini- 


“mile sibiații pe care le aveau 


în țările comuniste. 
“In acest fel idealiștii oc- 


„un poet dintr?o 


acesti . 


cidentali au creat pe cale 
experimentală un nou motiv 
de persecuție împotriva unei 
noi categorii de dușmani, 
care ar fi un fel de revi- 
zionisti ai burghezo-moșie- 
rimii. Nu de florile mărului 
ă ortodox= 
stalinistă, într/o piesă isto- 
rică pune un personagiu să 
spună, în treacăt, că duș- 
mani se pot scoate oricând, 
dacă e nevoe. 

La atâta se rezumă fai- 
mosul “'diamat”” persecu- 
tare de la “dialectica marx- 
ismului materialist” ceea ce 
în formulă ne-dialectică se 
traduce cum știm: “cine nu 
este cu mine, este împo- 
triva mea”. Această teo- 
remă este sprijinită de o 
suavă temă: decât să scape 
un vinovat odată cu 99 de 
nevinovați, mai bine omorâm 
pe toți 100 ca să m scape 
nici un vinovat. 

Prin ““Helsinski 1975”, oa- 
menii din imperiul colonial 
sovietic au fost provocaţi 
să “'îndrăsnească” a vorbi 
în numele celor mai ele- 
mentare drepturi ale per- 
soanei, crezând că se și 
sprijină pe vreo legitimita- 
te. Doar că aceasta nu exis- 
tă, și posturile de radio 
occidentale îi provocase în 
felul cel mai iresponsabil. 

Occidentul se făcuse agen- 
tul provocator al comunisti- 
lor. Ceea ce era vechi de 
peste trei decenii, dar oa- 
menii, săracii, trag mereu 
nădejde. 

Politicienii democrați din 
Occident care au semnat 
hârtia de la Helsinki știau 
perfect si ce este sistemul 
comunist și cât de mare 
este oboseala fizică și psi- 
hică a sclavilor de sub co- 
muniști. Acești politicieni 
știau că oboseala duce la 
adormirea spiritului critic, 
și oamenii se agaţă de cea 
mai vagă făgăduință fără 
să-și mai dea seama de 
toate consecințele. Iar dacă 
nici atâta lucru ru știu acești 
politicieni, cum au ajuns în 
capul guvernelor ? 


ARCEI: Să vorbim în numele celor, din 
țară, a celor din “Biserica Tăcerii”', să 
consolidăm parohiile existente și să găsim 
o formulă optimă pentru unitatea spirituală. 


(3) Este posibilă și necesară o revi- 
zuire a Statutelor ? 


- O revizuire a statutelor este posibilă, 
în măsura în care este necesară, adică 
printr'o solicitare a  imperativelor și 
printr'o prezentare de cazuri, care să fie 
luate în considerare. 


4) Cum a privit ARCA manifestul Co- 
mitetului de salvare al Bisericii române 
unite din țară ? 


- Iniţial, a fost o oarecare rezervă, dar 
s'a confirmat autenticitatea lui, ca pro- 
venind din rândurile credincioșilor noștri. 

Existența acestui manifest demonstrează 
viabilitatea Bisericii române unite, cu toate 
persecuțiile împotriva ei. 


(5) Există unele observaţii critice privind 
o parte din conțimtul - la adresa lui 
Ceaușescu. Care-i opinia D-voastră ? 


Cei ce fac asemenea observații critice 
nu au perspectiva largă a situațiilor din 
țară, si le vine greu să înțeleagă meca- 
nismul alcătuirii umi manifest. In țară, 
Ceausescu încearcă să se plaseze, înopinia 
publică, pe o poziție “naționalistă”. Ten- 
tativa este în direcția dea-lpune înpostura 
de urmas al marilor conducători, din trecut, 
si de a-i ridica pe soclul aparării inte- 
reselor ““naționale”?, Autorii manifestului 
pornesc dela această premiză, care este 
imbatabilă, sub acest aspect. 

Insă, această parte din manifest este 
secundară. Esenţialul este cererea res- 
taurării Bisericii române unite. Numai 
când va face compromisuri grave, în po- 
ziţia ei restaurată, poate fi Biserica română 
unită acuzată de delăsare si schimbare la 


afirm că ne găsim întrun moment caz 
ne poate aduce surprize nebănuite. e, 


(8) Care este situația credincioșilor unii 
din țară ? | 
- Trăiesc în catacombe, dar cu o cra 
dință vie, puternică Și nealterată, i 
în prigoană permanentă, numărul lor îa 
crescut destul de simțitor. 


(9) Sunt credincioșii, din țară, infor 
de eforturile Asociației, depuse în favoarti 
lor ? 


- Noi nu întreținem legături directe 
ei, dar sunt bine informaţi prin posturi] 
de radio (B.B.C., Vatican, Europa Liberie 
Vocea Americii), â, 


(0) In ce raporturi vă găsi 


a rază i cu ce. 
lelalte confesiuni religioase ză ce 


mânești ? 


- Noi respectăm toate celelalte Con= 
fesiuni, și nu inițiem atacuri. Uneori, nici 
măcar mu am răspuns la unele atacuri 
pentru simplul motiv că nu am vroit să 
creiem disensiuni și controverse. 
Eforturile noastre sunt pentru într 
relațiilor de bună vecinătate. Exis 
şi cercuri, unde se încearcă 
unei stări de disensiuni, între no 
confesiuni. Acestea sunt de 
marxistă, și nu ne interesează, 
înțelegem jocul sofisticat si ne 
la apărarea drepturilor noastre. Numaj 
cei ce au murit spiritual Și au ajuns 
sclavii politici ai comunismului sunţ în 
stare să afirme că, dacă noi spunem 
adevărul și pretindem drepturile legitime 
aceasta înseamnă non-sens. 
Am dori însă, să simțim mai aproape 
pe ceilalți români, de suferințele pe care 


€ținerea 
a pa 
Creierea 
i Şi alte 
inspirație 
Căci noi 
marginim 


le încearcă credincioșii uniți, a căror 
viață religioasă parohială a fost scoasă 
din lege, 


față. i 


(6) Care este situația tineretului din 


ARCA ? 


- Este excelentă, cu tineri dedicați, 
harnici și capabili de sacrificii. De curând, 
prin eforturile lor, s'a ajuns la achizi- 
Ționarea unui teren, pentru activitățile vii- 
toare, în statul Indiana. Visul lor este să 
facă unputernic centru de viață românească. 


(7) Mai este vie ideia pentru un Episcop 
al Bisericii române unite din America ? 


- Situaţia este delicată și m'ași putea 
să mă angajez în detalii. Pot însă să 


Aliații occidentali au inițiat 

după războiul trecut un tri- 
bunal în care s'a judecat 
crima de război care atră- 
sese crima împotriva uma- 
nității. Judecata a fost ur- 
mată de condamnări care 
s'au executat. Dar dacă 
pentru crima de război sa 
creat o jurisdicție, în seama 
cărei jurisdicții rămâne 
crima de pace ? 

Pentru că există și crima 
morală împotriva umanită- 
ţii, cum este provocarea 
unor oameni să-șirevendice 
niste drepturi pe care se 
ştia din partea occidentali- 
lor că nu le au în țările 
comuniste, 

Politicienii din lumea li- 
beră unde se aplică dreptu- 
rile omului stiu că fac un 
act politic în discordanță 
cu propria lor morală când 
pactează cu o lume în care 
mu se aplică decât “dreptul 
imperiului sovietic”, singu- 
Tul drept din lumea comu= 
nistă. 

Toţi politicienii occidentali 
Știu că politica blocului so- 
vietic nu este o politică oa- 
recare, ci o politică bazată 
pe toate armele militare si 
civile ale unui imperialisim 
mesianic, de o absolută con- 
secvență în urmărirea sco- 
pului unic: cucerirea lumii 
întregi prin orice mijloace 
imaginabile. 

Acest lucru îl afirmă tot 
blocul sovietic, imperiul si 
sateliții, fără nici un echi- 


(D Ce perspectivă de viitor oferă Con- 


venția ARCA -la Chicago din 30 Iunie- 
2 lulie, anul acesta ? 


- In Convenţia viitoare se va face o 
serioasă analiză a situației Bisericii şi a 
Asociației noastre, și se vor stabili li- 
niile de orientare. 

S'a ales orașul Chicago deoarece acesta 
este o mare metropolă unde condițiile de 
participare sunt excelente și condițiile de 
publicitate optime. 

In plus, vom fi onorați cu prezența Car- 
dinalului CODY şi a Episcopilor de Rock- 


ford si Gary. Vorbitorii principali vor fi 


voc, cu, orice prilej, față 
de toată lumea si din ce 
în ce mai amenințător.. Si 
în această ordine, cei mai 
amenințători și fără nici o 
perdea, după stăpânii so- 
vietici, sunt comunistii din 
România. & 

Sovietele cereau de” trei- 
zeci de ani un “Helsinki”, 
și până la urmă le-a fost 
acordat, pentru că politi- 
cienii din Occident sunt gră- 
biţi să lichideze Occidentul 
cât mai repede, de frică 
să nu apară însfârșit vreun 
om de stat, cu inteligență, 
voință și caracter integru. 
Obsedaţi de a mu pierde 
guvernarea, politicienii oc- 
cidentali au inventat în ul- 
timii zece ani untel depilulă 
“Pink”, bună la toate, “'des- 
tinderea”?. 

Sovietele ca -să confirme 
“destinderea”? de la Helsin- 
ki, au răspuns imediat “cu 
Angola. Concluzia sinistră 
este că : blocul sovietic 
avea nevoie de acest “act”, 
numai ca să dovedească după 
aceea lumii întregi că pot 
să facă orice vor, orice 
nelegiuire, fără să le ceară 
nimeni socoteală, 

Cu Angola după Helsinki, 
cu Eritrea ș Afganistan după 
Belgrad, sovietele arată ce 

leg prin “garantarea 
păcii şi a securității inter- 
naționale”, 

ine amenință 
lume ? Pe vactaain 
S'ar crede că pacea e pri- 


Pamfil Ripoșanu şi Ion Raţiu. 
Pentru conformitate loan HALMAGHI 


mejduita de cei ce se înar- 
mează peste măsură. Acea- 
sta este mmai o jumătate 
de adevăr. Azi pacea este 
amenințată și de cei cărora 
slabiciunile morale m le 
îngădue să pună Sovietelor 
piciorul în prag, şi își vin- 
decă durerile de 'cap dând 
Sovietelor tot ceea ce li 
se cere. 


Aurel POP 


SPintba 
Ctrânbunieilot. 


Nu lăsa să s'ofilească 
Limba străbunicilor, 
Peste sapte mări o poartă 
Drept cununa zărilor. 
Lasă lacrima să curgă, 
Strânge doruri care cresc, 
Adu râs de bucurie, 
Toate'n graiul românesc. 


Creste'ntr'una scrisul nostru. 
Fă-l stindard, saltă-l spre nori, 
Du-lîn zbor fără hotare, 
Bucurie st fiori. 


Seamănă în lume graiul. 
I| trimite'n patru vânturi, 
Fie veșnicrodde our 
Si prilej de joc si cânturi. 


Mostenit-am limba mândră, 
Leagănul doinirilor, 

Nu lăsați să s'otilească 
Limba străbunicilor. 


S.G. THEODORU 


„ stearsă, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ES 


PAGINA 7 


ÎNTRE RELIGIE ŞI POLITICĂ 


Dela o vreme încoace, 
unele publicații românești 
din Europa se ocupă intens 
de situația Uniunii și Ligii 
si de atitudinea Bisericii 
din Statele Unite și Canada. 
“Incotro merge Uniunea și 
Liga? Care este atitudinea 
Episcopiei? De ce preoții 
m se amestecă mai mult 
în politica grupărilor ro- 
mânești din exil? De ce 
preoții vorbesc englezește? 
„. + “Aceste întrebări sunt 
isvorâte din sincere frămân- 
tări sufletești și deaceea 
merită osteneala umui răs- 
puns. Dacă privesti dela 
distanță, peste întinderea O- 
ceanului Atlantic, e și firesc 
ca totul să apară învăluit 
în ceață. Pentru a cunoaste 
realitățile româno-ameri- 
cane, trebuie să cobori di- 
rect în inima lucrurilor. 

1. Părerea mea este că 
se dă prea multă atenție 
Uniunii și Ligii. Ea mu re- 
prezintă mare lucru în viața 
Românilor Americani. Este 
o simplă societate de asi- 
gurare și nimic „mai mult. 
Cine mu crede, să citească 
statutele acestei societăți. 
Nu este un singur paragraf, 
care să se preocupe de in- 
teresele Neamului Româ- 
nesc: cultură, civilizație, 
folclor. , . . sau să se in- 
ter -seze de soarta acestui 
popor dela Gurile Dunării, 
care de 30 de ani se chi- 
mie în cea mai cruntă ro- 
bie. 

Uniunea şi Liga a fost 
şi în trecut” așa cum este 
astăzi, adică o organizație 
de pur. “business”, slabă, 
fără pespectivă. 
Câte școli de limba română 
are și Liga? Câte 
cursuri de istorie româ- 
nească? Câte expoziţii și 
festivaluri a organizat, câ- 
te echipe de dansuri?. . ..In 
orașul Detroit este un faimos 
Institut Internațional, unde 
cele mai mici grupuri etnice 
se produc cu tot ce au ele 
specific: costume, mâncă- 
ruri, muzică, dans. . . etc. 
Numai Românii nu au nimic 
în tot acest mozaic etnic; 
nici măcar o sarma sau o 
catrință cu care să ne mân- 
drim și noi. S'ar putea ini- 
ţia ceva, pentru că talente 
avem, iar Uniunea și Liga 
are în Detroit patru! socie- 
tăți. Insă scopul Uniunii și 
Ligii m este acesta. Ei 
s'au constituit dela început 
într'o organizație de afaceri, 
o societate de ingropat mor- 
ţii. Iși dă omul suflarea 
cea mai de pe urmă, i se 
plăteşte polița de asigurare. 
Asta e tot. 

Activitățile românești î în 
America sunt concentrate în 
jurul parohiilor, mu a Uniu- 
nii și Ligii. Uniunea și 
Liga” se mărginește la un 
Congres bieral, a cărui mi- 
nute sunt publicate copios în 
ziarul ““America”, pentru 
că altfel m ar avea ce pu- 
blica. Mai sunt apoi excur- 
siile de plăcere pe la sta- 
ţiunile balneare din R.S.R., 
excursii bine organizate și 
scăldate cu Vin de Cotnari, 
pentru ca să vadă și orop= 
situl de popor român cât 
de bine trăiesc frații lor 
din America, 

Ceea ce trebuie să mai 
stie cei din Europa este 
şi faptul că Uniunea si Liga 
m are nici 4000 de mem- 
bri, pe când numărul Ro- 
mânilor din America trece 
peste suta de mii. Daca 


Preşedintele Ceauşescu 
crede că, printr'un număr 
infim de oameni ai unei so- 
cietăți de asigurare, poate 
controla pe Românii Ameri- 
cani, asta e treaba lui. El 
este un paranoic incurabil, 
care se crede întruchiparea 
lui Burebista, Mihai Vitea- 
zul sau Napoleon. Noi nu 
avem nimic comun cu el. 
Mai trist este însă faptul 
că, un om cult și inteligent 
ca Presedintele” Uniunii și 
Ligii, educati în școala demo- 
crației americâne, se pre- 
tează a reprezenta în fața 
unui guvern comunist pe toți 
Românii Americani, deși nu 
toți sunt membri ai Uniunii 
și Ligii și, ca atare, mu l-au 
ales și nici m i-au dat 
delegație.  Dela un ““lea- 
der”” se pretinde mai mult 
simț al proporțiilor și al 
realității. 

Ceea ce se întâmplă azi 
în Uniune și Ligă m este 
ceva nou. 'Ea dela început 
a fost orientată spre stânga. 
Când Președintele Roosevelt 
a intrat în război alături 
de Uniunea Sovietică, mem- 
brii Uniunii şi Ligii au so- 
coțit că este' momentul să- 
și dea pe față atitudinea 
or pro-comunistă. Cine 
citeşte arhivele acestei so- 
cietăți de asigurare poate 


- vedea că organizația a fost 


pe punctul de. a fi desfiin- 
țată, pentru că “și în Ameri- 
ca libertatea are o limită. 
Un intermezzo de câțiva pre= 
ședinți anticomuniști mu a 
reușit să schimbe structura 


“acestei organizații. Astăzi, 


când Ceausescu este primit 
la Casa Albă, Uniunea și 
Liga a revenit la vechile ei 
sentimente. Ceilalţi Români 
m se înscriu în. 
Ligă, pentru că Românul este 
din fire anticomunist. 

2. Cât privește ameste- 
cul preoților în politică sau 
în problemele Uniunii și Li- 
gii, în mod categoric, nu sun- 
tem de acord. Biserica este 
chemată să mântuiască su- 
flete,m să schimbe guverne, 
sau să dea directive poli- 
tice. 

Este de ajuns pentru un 
preot că luptă împotriva ma- 
terialismului și ateismului; 
asta întră în misiunea lui. 
Prin amestecul în alte tre- 
buri lumești, Biserica își 
pierde rolul ei de mamă și 

educatoare. E adevărat că 
unii preoți au polițe de asi- 
gurare în uniune și! Ligă. 
Insă ei reprezintă acolo în- 
teresele lor și nu ale paro- 
hiilor. Insuși Presedintele 
Uniunii și Ligii este mem- 
bru la O biserică româno- 
americană, și nu la una ce 
aparține de "R.S.R. Domnul 
John Coman este un om in- 
teligent și, ori care ar fi 
simpatiile lui pentru guver- 
nul comunist din Bucuresti, 
el este și râmâne un Rorfân 
American. 

Preoții îl au de model 
pe lisus Hristos, care nu 
s'a înscris, nici în partidul 
Fariseilor, nici în al Sadu- 
cheilor, și nici chiar în al 
Irodianilor, care urmăreau 
desrobirea țării Lui de sub 

jugul roman, Ela preferat 
ca să rămână un revoluționar 
ratat, un rege care fuge de 
încoronare, El a spus că 
împărăția Lui m este din 
lumea aceasta, pentru că 
nici noi să nu pierdem din 
vedere perspectiva trans- 
cendentă a Impărăției lui 
Dumnezeu. Preoţii lui Isus 


Jniune si 


Arhim. Roman pe 


Hristos trebuie să rămână și 
ei niște politicieni ratați. 
Protestanţii s'au săturat de 
atitudinea ambiguă a Con- 
siliului Mondialal Păcii, Ca- 
tolicii detestă compromisul 
doctrinar între teologie și 
marxism, iar ortodoxii din 

ările comuniste trebuie să 
înghită pastoralele ierarhi- 
lor, în care prima parte 
este teologică, iar a doua 
trebuie să fie neapărat po- 
litică. Dacă ei mu pot face 
altceva, cel puțin preoții din 
lumea liberă să se păstreze 
pe linia chiemării lor. Bi- 
serica are un scop în sine 
şi nu trebuie transformată 
în instrument politic, insti- 
tuție de prezervare a tezau- 
rului etnic și cultural și 
nici chiar în scoală de limba 
română, oricât de im- 
portante ar fi aceste ele- 
mente în viața poporului ro- 
mân. Există mari patrioți 
în exil, pentru care Biseri- 
ca însemnează: limbă ro- 
mână, cultură, naționalism; 
problema existenții lui Dum- 
nezeu în sine nici nu-i in- 
teresează. E semnificativ 
faptul că în anumite țări 
europene, unde anumiţi re- 
fugiați fac mare caz de na- 
ționalism românesc, nu 
există nici o biserică orto- 


doxă sau greco- caii 
3. A treia nedumerire a 

unor frați din Europa este 
că preoții români din Ame- 
rica vorbesc englezește în 
biserică, Răspunsul. este 
simplu: preoții se fac “tu- 
turor toate”, asa cum spune 
Apostolul Pavel, “pentru ca 
pe toţi să-i dobândească”? 
Pe bătrâni îi câştigăm cu 
limba română, pe tineri și 
pe cei noi convertiți la Or- 
todoxie, cu limba engleză. 
A respinge pe cineva, care 
vrea să devină ortodox, pe 
motiv de limbă și etnicitate, 
nu intră în metodele noastre 
ca preoți. 

Românii din America ru-s 
toți refugiați politici. Ei 
s'au născut aici și au ajuns 
acum la a treia sau la a 
patra generație. Unii nici 
nu mai poartă nume româ- 
nesti. Prin căsătorii mixte, 
au' devenit: Scott, Wilson 
sau Wallace. Insă, toți sunt 
mândri de originea lor etnică 
si de ortodoxia moștenită din 
ătrâni, Parohii de limba 
română există în America, 
în centrele mari si poate 
că vor exista întotdeauna. 
Totuși, în orasele de pro- 
vincie și pe JA satele din 
Canada, unde elemente ve- 
nite noi din țară nu se sta- 


bilesc, EEE arie ile aurie pd a 
na noilor generaţii și ale 
convertiților care, har Dom- 
milui, se înmulțesc, Nu se 
cunoaște o scădere a numă- 
rului credincioșilor, prin 
faptul că preoții vorbesc en- 
glezește, așa cumpresupune 
autorul unei reyiste dinSpa- 
nia. Există însă a parohii care 
mor, pentru că preoții au 
vorbit numai românește. 
Mai sunt doi, trei bătrâni. 
Nici nu se face slujbă. Unde 
sunt tinerii? S'au dus acolo 
unde au înțeles limba, adică 
au trecut la sectele protes- 
tante. 

Desigur, lucrul acesta 
este de neînțeles pentru po- 
liticieni. Ei au fost obiș- 
muiţi să creadă că ortodoxia 
este ceva național, păstrat 
în limitele românismului. 
Este pentru prima dată când, 
datorită fenomenului de emi- 
grație, Ortodoxia „Româ- 
nească se lansează într'o 
acțiune misionară înafara 
graniţilor țării. Ca preoți, 
noi avem 0 misiune dela 
Dumnezeu: “Mergând învă- 
țaţi toate neamurile, bote- 
zându-le în numele Tatălui 
si al Fiului și al Sfântului 
Duh” (Matei, '28,19).  Mân- 
tuitorul n'a spus Apostolilor 
să-i înveţe pe păgâni limba 


si i tradiția | evreiască și să 
le taie prepuţul. Avemastăzi 
niște minunate biserici orto- 
doxe la Cercul Polar, cu 
limba si obiceiuri eschimose 
din cele mai originale. Da- 
că Sfinţii Inochentie și Her- 
man s'ar fi mărginit a-i 
învăța pe Eschimoși ruse- 
ște, ele nu ar exista, 

Revista românească din 
Spania recomandă că slujba 
să se facă în românește, 
chiar dacă nimeni nu înțelege 
nimic în biserică; “'Să facă 
bine să învețe românește”. 
Rezolvarea este foarte sim- 
plistă. Noi nu putem opri 
procesul de asimilare. Si 
asta ar trebui s'o știe mai 
bine decât toți unii legio- 
nari, care cum au ajuns în 
Germania s'au căsătorit cu 
streine, iar azi copiii lor 
nu mai înțeleg româneşte: 
ba unii s'au lăsat și de cre- 
dința strămoșească, trecând 
la catolicism. 

Noi știm că tendința de a 
argumenta și a oferi soluții 
în toate domeniile este ca- 
racteristică exilului româ- 
nesc. Totuși, ar trebui să 
ne gândim serios că Biseri- 
ca este o instituție divină 
si trebuie să rămână așa 
cum a întemeiat-o Dumne- 
zeu. 


ASPECTE DIN ÎNCHISORILE COMUNISTE 


O arestare aduce pe a 
doua, aceasta pe a treia și 
iată că securitatea română 


noaptea bartolomeică de 15- 
16 August 1952. Așa cum 
avea să se afle prin re- 
constituiri  minuțioase ale 
tuturor celor ce au fost “'ri- 
dicați”” (și) la acea dată, 
cel mai mare “lot” con- 
ținea categorii practic fără 
limite: Toţi cei care, prin 
atitudine personală, prin a- 
partenență politică, prin le- 
gături cu monarhia, prin va- 
lențe economice, reprezen- 
tau un pericol “'deosebit”?, 
trebuiau deportați și supuși 
muncii forțate s silniceţ Pen- 
tru acei care făcuseră parte 


din cele care colaboraseră 
cu PCR la 6 Martie 1945 
(0, Francois Mitterrand, 
poate totuși vei învăța ceva, 
și tu Berlinguer, și tu Ca- 
rillo?) , inclusiv socialiști- 
lor, un singur regim: a- 
restarea (fără mandat, desi- 
gur), ancheta, bătaia și bine 
înțeles, socialista supremă 
onoare a muncii: forțate! 


Numărul imens de ares- 
tabili a determinat o cola- 
borare în spiritul mezalian- 
tei între securitate și mi- 
liție: pentru primă dată 
uniforme gris și kaki acțio- 
nau în arestări politice, A- 
sa m'am pomenit ca mii și 
multe mii „alții “ridicat”! 
de acasă, târât la Sectorul 
de miliție, unde un ofițer 
de securitate, supraveghind 
totul, ne înghesuia cu aju- 
torul cismei într'o dubă oar- 
bă. Ușa s'a închis, apoi 
am stat câteva ore, în care 
bărbați și femei căutam doar 
să respirăm, Cei bătrâni 
își făceau nevoile cum pu- 
teau: dezumanizarea înce- 


am ajuns la lagărul din Ghen- 
cea. II știam (din păcate) 
prea bine. Ciudat, în noap- 


E întocmește dosarele pentru tea de 15-16 August 1977, 
“cel mai' mare lot, acela din ave zi 


gărul | de la Ghencea. za 
cumpăneau consilierii so- 
vietici, iar servilismul se- 
curității depășea orice li- 


mită imaginabilă! Prima în- 


jurătură ce mi-a fost adre- 
sată a fost rusească! Apoi, 
consilierul și-a revenit. 
Sluga compatriotă i-a surâs 
și m'a lovit mai cu sete! 


A fost o noapte de bătăi 
si înjurături. 90% românești, 
i, rusești! Dimineaţa ne- 
am regrupat. Fiecare în ce 


baracă putea! Apoi au venit, 
implacabile, anchetele! 


Eram acolo, în acel Au- 
din partide politice, chiar gust 1952, pe când unii ro- 
mâni mai sperau “'să vină 
americanii”, liberali, țără- 
niști, legionari, monarhisti, 
ra 
venerabilul doctor Mamulea, 
a cărui singură vină era 
de a fi slujit. . monarhia. . 
pe timpul Regelui Carol 1, 
d Ş Vârsta lui 
înaintată si gravele lui boli, 
îl determinau să fie arestat 
de P.C.R. în August 1952 
(desi pe atunci se auto-in- 
titula doar P.M.R.), depă- 
sindu- -se astfel la parametrii 
românești zelul mediu co- 
Cel ce 
încintase copilăria a două 
generații, Moș Nae, era a- 
restat la peste 80 de ani, 
deoarece în urmă cu jumă- 
tate de secol fusese amba- 
Nicolae 
Batzaria. Acest cultivat ma- 
cedonean avea să-mi și să 
ne explice în multe ceasuri 
de testament oral povestea 
libertății. Profesorul Mir- 
cea Florian, social demo- 
crat, regăsit după universi- 
tate, va organiza sistematice 
puse! In sudoare și sudălmi cursuri de filozofie (Să-mi 


socialisti democrați. 


doar ca medic. 


munist 'al epocii. 


sador la Istambul: 


Costin MIRON 


fie cu iertare, și azi când 
mă gândesc la ceasurile noa- 
stre din casa sa din strada 
„Nicolae Iorga, cuiva i se 


“Seful a 
tenentul major de securitate 
Romeo Vintilă. Fiecare, 
dintre subalternii săi, se 
voia peste excesul zelului, 
astiel că el, îi însuși, își per- 
mitea să fie aproape. uman. 
Lotul din 15 August 1952 
cuprindea, în principiu, doar 
“bestii reacționare” cu 
funcțiuni în partidele zise 
pe atunci “fistorice” si ““hi- 
dre imeprialiste”.Humorul 
românesc nu poate uita brân- 
ciurile pe care le-a încasat 
un medic, adus mai târziu 
în lagărul din Ghencea: unii 
credeau, că din cauza socului 
arestării are un râs ner- 
vos, dar el a explicat foarte 
cald că în momentul ares- 
tarii, pe Stadionul CFR Giu- 
lești, plin la refuz (mobi- 
lizarea partidului, de!) toți 
giuleștenii îl așteaptă spre 
a-i aplauda (siliț) ) conferința 
pe care în urmă cu o zi 
i-o  predase organizația 
de partid: “'Arma ciumă 
în Coreea”. Si în timp ce 
pe acest medic îl îmbrân- 
ceau câțiva securisti, alții 
îl așteptau nerăbdători pe 
stadionul Giulesti! 


Dar una din venerabilele 
figuri din Ghencea anului 
1952, a fost un mare jurist: 
Doctorul Alexandru Ionescu, 


porecla (renumele) Tram- 
vai! Intâmplarea a făcut, 
ca la o anchetă, într'o ume- 
dă baracă, să fim alături. 
Un anchetator, după multe 
si multe zadarnice provoca- 

are întrebări, se ridică, 
îi pune pumnul sub nas și 
zbiară (la modul delirant 
comunist): Bestie, putoare 
reacționară și liberală, tu 
vrei să-i aduci aici pe im- 
perialiștii americani! Nu 
poți să-i aduci! Venerabi- 
lul Alexandru Ionescu îlpri- 
Vește drept în ochi și îi 
spune: Locotenente, eu sunt 
căpitan de rezervă! Să stai 
drepți în fața mea; când 
îți spun că eu sunt prea 
slab să-i aduc pe ameri- 
cani dar și că dacă or fi 
să vină, Şi tu ești prea 
slab să-i oprești, cu parti- 
dul tău cu tot! Câteva zile 
mai târziu, datorită unor 
criminale neîngrijiri medi- 
cale, Alexandru lonescu- 
Tramyai (STB) murea într?o 
baracă netncălzită din lagă- 
rul Ghencea. 

Au trecut de atunci peste 
25 de ani. 


„care a condus mulți ani con- 


PAGINA 8 


In volumul întitulat Barbarossa, tratând 
conflictul ruso-german, Allan Clark indică 
cifra de 170 de divizii Sovietice care 
alcătuiau o centură de apărare a frontierei 
de vest, cu câteva săptămâni înainte de 
atacul german din 22 Iunie, 1941. Lovitura 
Wehrmachtului avea să nimicească diviziile 
Sovietice bombardate de fulgerătoarea Luft- 
waffe, gonite din urmă de diviziile de 
Panzere. 

In bătălia pentru Ucraina Feld Maresalul 
Von Runstedt asistat de tancurile lui” Gu- 
derian, face 665.000 de prizonieri sovietici 
în lunile August-Septembrie 1941. O treime 
din armata sovietică a fost eliminată com- 
plet.  Invăluirea marei armate la Kiev, 
încercuirea Leningradului la 3 Septembrie 
au întărit convingerea liderilor politici că 
nimic mu va fi în stare să oprească marsul 
german spre răsărit. £ 

La 3 Septembrie 1941 Stalin i-a tele- 
grafiat lui Churchill despre “pericolul 
mortal”! în care se afla URSS-ul și îi 
cerea deschiderea unui front în vest. 

La 22 lunie 1941, la 9 p-m. Churchill 
se adresa națiunii la radio spunând: “Nu 


Hitler și orice urmă a regimului nazist. . . 
Orice om sau stat care merge împotriva 
nazismului va avea ajutorul nostru. ..... . 
Noi vom da orice ajutor putem Rusiei și 
poporului rus, ...”? 

Atacând Sovietele, Hitler le dădea a- 
cestora un aliat, pe W. Churchill și Marea 
Britanie. Era acelaș om care vizitându-l 
cu ani în urmă pe Mussolini îl felicita 
pe acesta pentru lupta împotriva “ipoftelor 
bestiale ale comunismului”, afirmind că 
“fascismul italian reprezintă antidotul o- 
trăvirii rusești”. 

Era unul si acelas om care condamnase 
Ă timp de douăzeci și patru de ani bol- 
i sevismul rus. In volumul The Aftermath, 
A Churchill ne-a lăsat rânduri memorabile 
z înfierînd sistemul sovietic în 1919: „O 
Ă apariție diferită de tot ce-a fost văzut 

pe pământ până atunci avea loc în Rusia. 
E Aveam în fața noastră un stat fără națiune, 
i o armată fără țară, o religie fără Dum- 
nezeu"!. ““Este de datoria lumii civilizate 
să recucerească Rusia. Sovietele reprezin- 
tă un concept internațional total străin și 
chiar ostil a ceea ce nimim noi civilizație”. 
: In 1941 Churchill însăși explica motivul 
ă pentru care Anglia avea să sară în ajutorul 
| 4 
i 


A ACE i at ati A id 


m 3 


SI a Ale 8 te vită i 


Sovietelor: “Hitler dorește să distrugă 
puterea rusească sperând să aducă înapoi 
* forța armatei sale și a aviației din Răsărit 
: si să le azvârle asupra acestei insule. .. 
zia Rusiei m este decât un preludiu 
la încercarea de-a invada insulele brita- 
nice”. Argumentul Churchillian cuceri 
aprobarea Angliei. Dorința cea mare însă, 
era să aducă de partea sa America, deaceea 
atrăgea atenția; “Dacă Britania cade lui 
Hitler, scena va fi pregătită pentru actul 
final, fără de care toate cuceririle ar fi 
în van-subjugarea emisferei de vest. ,.. 
Pericolul pentru ruși este pericol pentru 
noi și pericol pentru Statele Unite”, 
mericanii retrași în izolaționism după 
„Primul Război Mondial vedeau în acest 
„război un nou conflict de natură europeană 
în care nu ar fi fost dispusi să intervină 


Truman, viitorul Președinte exprima sem- 
„nificativ atitudinea unor americani față 
de noul conflict: “Dacă vedem că Ger- 
mania câștigă, noi trebuie să ajutăm Rusia, 
iar dacă Rusia câștigă noi trebuie să ajutăm 
Germania, în felul acesta să-i lăsăm să 
se ucidă între ei cît mai mulți posibil, 
deşi n-aş vrea să-l văd pe Hitler victorios 


aaa 


avem decât un scop, unul singur și ire-. 


Washingtonul și Londra erau dis 
vocabil. Suntem deciși să-l distrugempe Se alături i 


"fost restabilit în 


deocamdață. Senatorul de Missouri, Harry 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 


JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 


în nici un caz”, 

Secretarul de Stat S. Wells condamna 
atacul german asupra Rusiei si avertiza 
împotriva umui plan “de cucerire mon- 
dială” a lui Hitler ceea ce implica un 
imediat pericol pentru Statele Unite si 
făcea dezirabil ajutorul pentru Soviete. 

D-na Eleonor Roosevelt considera că po- 
porul american trebuie educat în spirit 
anti-nazist, pentru apărarea și ajutorarea 
Uniunii Sovietice. 

„In Octombrie 1941, căderea Moscovei 
parea iminentă ceea ce implica și sfârșitul 
Sovietelor. Stalin a concentrat în jurul 
Moscovei trupele siberiene antrenate si 
echipate pentru ger. La 10 Decembrie 
Gen. Guderian a înregistrat temperaturi de 
63 de grade sub zero; ofensiva germană 
ordonată de Hitler în aceste condiții a 
fost un esec. Feld-Mareșalul von 
Brauchitsch, comandantul suprem, a de- 
misionat și Hitler a preluat comanda. 

In noaptea de 5 Decembrie Mareșalul 
Zhukov a pornit ofensiva rusească, forțele 
germane au fost segmentate și izolate între 
ele. Bătălia pentru Moscova era pierdută. 


ochii lor. Ş 
O lume întreagă vedea în esecul de la 
Moscova o repetarea episodului napoleonian 


„ce prevestea căderea marii armate al 


celui de al II-lea Reich. In timp ce 
bătălia Moscovei se desfășura cu furie, de 
la mii de kilometri distanță venea știrea 
că la 7Decembrie japonezii au atacat flota 
americană la Pearl Harbor dând astfel lui 
Stalin și Churchill pe cel de al treilea 
şi cel mai dorit aliat, preș. Roosevelt și 
tele Unite. 

Cele două citadele ale capitalismului 
mondial, Marea Britanie şi Statele Unite 
se alăturau militar şi material Rusiei So- 
vietice, dușmanul lor de moarte. Intre- 
vederile diplomatice între cei trei aliați 
începeau. 

Nu mai târziu de 15 Decembrie, imediat 
după bătălia Moscovei, sosi la Kremlin 


Anthony Eden, Ministrul de Externe britanic 
aducând cu sine mesajul guvernului său 


și al Preș. Roosevelt. 
Intrezărind viitoarea colaborare cu Ves- 


tul si eventuala victorie asupra Germaniei, 
Stalin cerea partenerilor săi consfințirea 
frontierelor prevăzute de Pactul Ribben- 
tropp Molotov din 1939: anexarea Poloniei 
de Est, Finlanda, Estonia, Letonia, Lithua- 
nia, 
în România si Finlanda, detașarea Rhin- 
landului de la Prusia, anexarea Prusiei 
Orientale și a Sudeților Cehoslovaci. In . 
fața cererilor lui Stalin, Eden bătu în 
retragere explicindu-i acestuia că mu este 
împuternicit pentru aceast lucru. Stalin 
părăsi încăperea furios. Intors la Londra, 
Eden îi telegrafia lui Churchill, care stătea 
temporar la Washington, rezultatul între- 
vederii și pretenţiile lui Stalin. Churchill 
expedie un răspuns negativ categoric: “A 
transfera popoarele ţărilor Baltice îm- 
potriva voinţei p 
cipiilor pentru care luptăm în acest război 
şi ne-ar dezonora cauza. Asta se referă 
"si la Basarabia și 


Basarabia, Bucovina, baze. militare 


i lor ar fi contrar prin- 


Bucovina de nord. + +. 
onsider cu sinceritate că trebuie să sus- 


ținem Carta Atlanticului la care și Stalin 
a subscris” (Guvernul URSS a semnat 
Carta Atlanticului la 1 lamarie 1942.). 


Preş. Roosevelt deasemenea se opunea 


„ideii de rectificare a frontierelor europene 
și era decis să se opună cererii lui Stalin. 


In lamarie 1942, Feld-Maresalul Rom- 


mel aduce grave avarii armatei britanice 
în nordul Africii, scufundând 384,000 tone 


ALE NEAMULUI 


RAZBOIULUI 


Drumul spre Yalta 
Mircea MILESCU 


de material de război. Marea bază na- 
vală de la Singapore a căzut în mâinile 
japonezilor, care au ocupat apoi Indiile 
olandeze, Burma si se îndreptau spre India, 
perla cea mai de preț în coroana brita- 
nică. In faţa acestor catastrofe, Churchill 
abandonează idealismul Cartei Atlanticului 
si telegrafiază lui Stalin că acceptă anexă- 
rile cerute de el în Europa și va interveni 
ca și Preș. Roosevelt să-și schimbe po- 
ziția. îi 

In acel moment Stalin avu o inițiativa 
politică, în care era de altfel un maestru 
machiavelic, Pentru el, Roosevelt era noua 
sursă de milioane de dolari, armament, 
alimente, și materii prime. In mod vădit 
renunță la protocolul anexărilor europene 
oferind lui Roosevelt impresia unei victorii 
politice. In adevăr, la Il Martie 1941 
Congresul american adopta legea Lend- 
Leas Act prin care expedierea materialelor 
de război spre URSS încep imediat. 

Pentru Roosevelt colaborarea cu Rusia 
Sovietică m era un lucru nou. Venit la 
Casa Albă, în 1933 el a recunoscut guver- 
nul polsevic, a trimis ingineri și tehni 


EȘĂ 


“industriei grele, pentru «  me- 
troului din Moscova, a inițiat înzestrarea 
industriei sovietice cu cel mai modern 
utilaj industrial procurat de marile firme 
americane. Mai târziu, în Februarie 1940, 
F,D. Roosevelt declara: “Incă în primele 
zile de comunism eu am recunoscut că 
liderii din Rusia aduceau un program de 
educație și sănătate, mai bune oportunită 
milioanelor care au fost ținute în ignoranță 
şi iobăgie sub regimul imperial”. 

Preș. Roosevelt nu auzise deprogramul 
de educație prin “purificarea” milioanelor 
de cetățeni și de programul trimiterii la 
odihnă minele siberiene. Referindu-se 
la Roosevelt, Stalin i-a spus lui William 
Bullit, ambasadorul Ameriacan în 1933, 
următoarele: “Președintele Roosevelt este 
astăzi unul dintre cei mai populari oameni 
în URSS, cu toate că este un lider al unei 
țări capitaliste”,  Secondat de Eleonor 
Roosevelt, soția sa, o ardentă susținătoare 
a comunistilor spanioli în tot cursul răz= 
boiului civil din Spania, Pres. Roosevelt 
şi-a dedicat timp de patru ani toate efortu- 
rile în vederea victoriei asupra Germaniei. 
Acum, că războiul i-a adus în aceeași 
tranșee, Roosevelt dorea să-l întâlnească 
personal pe Uncle Joe, cum îi zicea lui 
Stalin, dar acesta din urmă nu putea părăsi 
nici Moscova nici teritoriul sovietic, In 
August 1942 Churchill plecă la Moscova. 
Convorbirile lui cu Stalin s'au remarcat 
prin numeroasele reproșuri și replici in- 
sultătoare aduse de Stalin la adresa Alia- 
ților: frica dea ataca Germania, expedierea 
întârziată a ajutoarelor de război, ete. . 
De fapt, Stalin le crea celor doi aliați o 
conștiință vinovată pe care ei înșiși aveau 
sa o amplifice mai târziu, lucru pe care 
Stalin l-a exploatat smulgându-le concesii 
teritoriale. 

După întrevedere, la dineul de la Krem- 
lin, Stalin deschise discuția despre inter- 
ve englezilor în revoluția bolsevică si 
războiul civil din 1918-24 în care Churchill 
a fost un campion antibolșevice. Stalin 
zâmbea cu mulțumire de esecul occiden- 
talilor. ** M-ai iertat?” îl întrebă Chur- 
chill. 

“* Toate astea au trecut si trecutul 
aparține lui Dumnezeu ”, replică Stalin. 
Germanii desi respinsi la Moscova se 
aflau încă 1a 50 mile de capitală si Primul 
Ministru britanic m ar fi avut nevoie să 
se umilească în fața georgiamului cerându-i 
iertare, 


RECE: 


Războiul se apropia de punctul nodal, 
acest punct a fost bătălia de la Stalingrad. 
Incepută la 23 August 1942 avea să se 
sfârșească la 30 lamarie 1943 când supra- 
viețuitorii Armatei VI a lui Von Paulus, 
2000 ofițeri și 70.000 de soldați erau în 
mâinile rușilor. Von Paulus și ofițerii 
au fost transportați și adăpostiți di 
Moscova, de unde Stalin putea dispune de 
ei conform intențiilor sale. EI lăsa să se 
înțeleagă posibilitatea unei înțelegeri se- 
parate cu Hitler ceea ce producea o panică 
nebună la Londra și Washington. Ori de 
câte ori aliații occidentali ezitau în faţa 
cererilor lui Stalin acesta scotea din ar- 
senalul său arma groazei: înțelegerea 
cu Hitler. In Iulie 1943, Aliaţii debarcă 
în Sicilia ceea ce precipită evenimentele 
din Italia, căderea lui Mussolini şi scoa- 
terea Italiei din rîndul Axei. Pe frontul 
de răsărit Sovieticii înaintează şi în Auzust 
1944 intră pe teritoriul României. La 
19 Octombrie 1944 se întrunesc la Mos- 
cova Cordell Hull, Secretarul de Stat, A. 
Eden Ministrul de Externe și comisarul 
Molotov pentru a discuta problema Ger- 
_maniei postbelice. Prusia orientală urma 
„să fie detașată de Germania și anexată 
Poloniei sovietizate sau URSS-ului. E 
prima ajustare de frontieră si Molotov 
a acceptat-o cu bucurie văzând că acești 
colegi occidentali se dovedesc chiar mai 
generosi decât fusese Hitler în 1939. 

La 'dineul de gală din 30 Octombrie 
la Kremlin, Cordell Hull, redă în amin- 
tiri, stătea la dreapta lui Stalin care 
i-a spus:  “%, ,. . când Aliaţii vor fi 
înfrânt Germania, Uniunea Sovietica se va 
alătura(americanilor)pentru a înfrânge Ja- 
ponia. . . . El a terminat zicând căpot 
să-l informez pe Preș. Roosevelt con- 
fidențial de acest lucru. I-am mulțumit 
din toată inima.” Secretarul american 
se ducea acasă cu o pradă bogată: 

- promisiunea lui Stalin de-a lupta îm- 
potriva japonezilor, si lăsa în urma lui 
“o mică concesie” făcută lui Stalin: Uniu- 
nea Sovietică, singură va ocupa Europa de 
Est după retragerea germană. Liniile 
generale de împărțire între viitoarele două 
supraputeri începeau să se contureze. 

Preş. Roosevelt dorea acum mai mult 
ca oricând să-l întâlnească pe Uncle Joe. 
După invitația făcută la 5 Mai 1943 dea 
se întâlni amândoi în Alaska, a urmat un 
schimb de mesaje între Stalin, Churchill 
și Roosevelt; dintre toate teritoriile propuse 
ca loc de întâlnire-Alaska, Egipt, Levant, 
Iraq, Turcia-Stalin nu a acceptat decât 
Teheran, capitala Iranului ocupat de So- . 
- vietici. Roosevelt, deşi invalid, după po- 
liomielită, a trebuit să accepte călătoria 
până în Iran pentru a-si dovedi loialitateă 
și buna lui credință față de Stalin, A 
cesta voia conferința “icelor trei mari” 
să fie ținută în pragul casei sale, a cărui 
gazdă să fie el însuși. Orgoliul lui era 
satisfăcut: reprezentanții aristocrației bri- 
tanice si a capitalismului american se 
aflau la picioarele georgianului. 

In lupta împotriva lui Hitler destinul 
i-a dat lui Stalin doi aliați docili și creduli 
dar generoși în ajutoare, loiali față de 
Soviete dar lași în fața răspunderilor is- 
toriei. Sfârșitul războiului îi găsește pe 
ruși în inima Europei și un alt război 
începea-războiul rece. 

Alianța din timpul războiului, cu ajutoa- 
rele acordate Sovietelor, cu amabilitățile 
schimbate cu Stalin, când acesta era un 
cersetor la poarta Apusului, dădea roade 
acum: Aliaţii de Vest aveau sub ușa IOF 
acel stat fără națiune, acea armată fără 
jară, acea religie fără Dumnezeu. 


se 


1:09, 5 a 


i E RAPA PD 5. ih i 


ocara pe PAG a apela în pc 2 it eta iapa i A dt i 


ezite ai ct safe lua i ditai Aa if 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NE = aa Rae 


BISERICA CRESTINA 


PAGINA 9 


CRESTINISMUL DE AZI 


Se semnalează Cu îngrijorare, ca o 
caracteristică de rău augur pentru viața 
contemporaneității noastre, indiferentismul 
religios, ostilitate şi dispreț pentru totcedă 
sens vieții. 

Omul occidental este ancorat în alt 
ordin existențial: trăirea directă, imediată 
şi tumultoasă, cu voluptoasă plăcere. 

Energiile lucrative, făuritoare de valori 
morale și spirituale, dansul ideilor, căldura 
elarului! trăirii şi măestrita coreografie 
intelectuală pentru acțiune, au secătuit în 
gând, duh și faptă. 

In universități se irosește o imensă 
energie, în căutarea neadevărului și a 
utopiilor. 

Epoca în care trăim își face un punct 
de mândrie sinistră din uitarea mmelui 
lui Dumnezeu. Trăim o epocă aberată, 
în care sufletul se asfixiază, iar inima 
putrezește. 

In anii lungi de „viață, creștinismul a 
suferit o deplasare în esența | lui. In timp, 
el și-a pierdut duhul comunităților primi- 

tive, elanul evanghelic și căldura inimii. 
Accentul n'a mai căzut pe ceea ce trebuia 
să cadă, pe suflet. Viaţa din interior 
a fost neglijată, aproape uitată, gravitându- 
se spre exterior, spre fast, spre trium- 
S'a creat o 


* FOTOGRAFIA GIULEIULUI 


„1963. situația nu ai făcut decât să se în. 
„răutățească, acte 


suflet în viața spirituală a instituției. Așa 
s'a ajuns la reforme fundamentale, fără 
să se găsească duhul şi puterea lui inițială. 


Observând cu atenție ceea ce se întâmplă 
în crestinismul occidental, ai impresia că 
partea! lui substanțială este ascunsă în 
pământ, sub frunze si umbre. 


Pentru a ilustra drama creștinismului 
din lumea occidentală, voi cita” din “'Car- 
paţi”! Fey.- Martie 1978 „pe eminentul român 
de circulație internațională, Dr. Vintilă 
Horia, care a scris articolul, “talia în 
voia valurilor”, “talia nu este o țară, 
ci o pasiune. O pasiune care se stinge, 
în această atmosferă de căsătorie ratată, 
creștino marxistă. . , In 1963 am publicat 
într?o revistă franceză un lung articol 
întitulat “Italia sub ploaie”. Imi atrăsese 
deodată atenția, apariția decadenței, în 
mijlocul acelei desfrânate bucurii aea răi, 
care părea fără limite. Italia luneca 
întocmai unui munte, săpat de ape pe de- 
desubt, către o prăpastie încă invizibilă 
pentru mulțime, vizibilă totuși pentru pri- 
virile unui pesimist al Istoriei ca mine. 
Descifram în figurile trecătorilor, în fațade, 
pe șosele, ceva nou, începutul unui Procee 
care se accentua an după an. . . .. După 


„Universitatea, | presa 
activitatea editorială şi artistică, inclusiv 


Pr. Dr. Petre POPESCU 


„Biserica şi- 


televiziunea, au căzut umil după altul în 
mâinile celui mai puternic partid al opozi- 
ției (partidul comunist). . . . Ceeace este 
mai grav în Italia, este faptul ca Roma 
este capitala lumii catolice. Nu intră în 
afara previzibilului faptul ca să fie Paul 
al VI-lea primul Papă care să păstorească 
din interiorul unei țări comuniste. Va 
înțelege atunci Sfântul Părinte cât de greu 
i-a fost Cardinalului Mindzsenty să reziste 
în Budapesta, cât de greu îi este Cardinalu- 
lui Wyzsinski în Varsovia şi ce însemnează 
să fii patriarh al Moscovei și ce însem- 
nează aceasta pentru viața Bisericii”, 

Ce înseamnă viața creștină aici la noi, 
în societatea de consum și plăcere, o stim. 
O_trăim și îi suportăm consecinţele și 
implicațiile. Drogurile, avorturile, asasi- 
natele, divorțurile, sinuciderile, incon- 
Știenja, imoralitatea, teroarea de stradă, 
grevele inspirate de marxiști, irespon- 
sabilitatea, etc., sunt cancerul ce roade 
societatea noastră fizic si spiritual. 

In acest timp teribil, ierarhia biseri- 
cească de aici tace, are parcă frică să 
ridice glasul. Este o timiditate care nu- -și 
găseşte explicație nici în istoria creşti- 
nismului și nici în Paginile evanghelice. 
Intr'o discuţie recentă cu un ierarh catolic, 
analizând situația morală, socială și bise- 

că, : „De când „Eminență 
| profetie și 


ZI 


a. pierdut 


„lucru îl astentați? 


Oamenii de stiință Ame- 
ricani. încearcă să explice 
Științific un miracol “finex- 
plicabil”. După moartea 
sa pe cruce acum 2000 de 
ani, Isus a fost învelit în- 
tr?un giulgiu nou și curat de 
in și pus într'un mormânt 
de piatră. A treia zi, un 
înger a ridicat piatra de pe 
mormântul Mântuitorului, și 
Isus, înviind din morți s'a 
ridicat din sfântul mormânt, 
mai târziu înălțându-se la 
ceruri. Toate acestea pot 
fi considerate legende, dar 
în mormântul de piatră din 
care a înviat Isus, a rămas 
un giulgiu încă înfășurat în 
jurul Celui ce se inalțase; 
Nu se stie precis ce s'a 
întâmplat un timp cu giul- 
giul, dar se știe că a avut 
efecte miraculoase asupra 
multor oameni care s'au a- 
tins de el, fiind în continuu 
venerat de credinciosii 
crestini. Maitârziu, giulgiul 
a ajuns în posesia bisericii 
catolice fiind și acum păs- 
trat la catedrala Sfântul Ion 
Botezătorul din Torino. 


Cum erade așteptat, vre- 
mea și-a întipârit urmele ei 
pe glulgiu. Astfel, voalul 
pare puțin ros de timp; pe- 
tele de sânge ale Mântuito- 
rului sunt ușor decolorate, 
iar urmele lui Isus si-au 
pierdut conturul. 
rând însă vârsta de aproape 
2 mii de ani a acestei pânze 
de în de aproximativ 4 metri, 


Conside- - 


ISUS LUMINA LUMII 


Nicolae DIMA 


lungime pe | metru lățime, 

existența ș și păstrarea ei în 
sine este un miracol. Ade- 
văratul miracol divin constă 
însă în faptul că fotografiile 
făcute după giulgiu dezvălue 
ceeace ochiul liber m poate 
distinge: IMAGINEA LUI 
ISUS ASA CUM ARATA DU- 
PA MOARTEA SA PAMAN- 
TEASCA. Rămânem muţi în 
fața u unui trup solid pe care 
se vădurmele sângertnde. ale 
rănilor; în fața chipului îm- 
bătrânit de ultimile suferințe 
si încoronat + cu spinial Mân- 
buitorului; în fața întregii 
imagini a lui Isus ca Om, 
înainte de a se înălța la 
ceruri să se așeze la dreap- 
ta Tatălui. Isus a fostOm 
ca noi toți; a suferit si a 
murit pe cruce; suferință de 
Om răstignit Pa îmbătrânit 
așa cum se vede din foto- 
grafie; Isus a fost însă Dum- 
nezeu; S'a înălțat la ceruri 
iar chipul Lui pământesc ne- 
a rămas mărturie a divini- 
tății Sale. 


La 4 Decembrie 1532, ca- 
pela în care se păstra giul- 
giul împăturat de mai multe 
ori, a luat foc, Focul a 
mistuit o parte din capelă 
și a Cuprins și cutia în care 
se găsea giulgiul, Doi pre- 
oți franciscani s'au grăbit 
sa scoată giulgiul din capelă, 
dar prea târziu. Mai multe 
picături de argint topit că- 
zuse peste giulgiu găurindu-l 
de 48 de ori. ' NICI UNA 


INSA DIN ACESTE PICA- 
TURI DE ARGINT TOPIT 
NU A ATINS NICI FATA 
SI NICI TRUPUL MANTUI- 
TORULUI. O adevărată mi- 
mine pe care nimeni mo 
poate explica. 

Giulgiul divin, proprie- 
tate de drept a fostului re- 
ge al Italiei, Umberto al 
I-lea de Savoia, si de fapt 
a bisericii catolice, este 
foarte rar expus publicului. 


Astfel, publicul a putut să-l 
vadă în 1933 si apoi deabea 
în 1973 când a fost prezen- 
tat și la televiziune. In 
1976, Agenția Americană 
pentru Spațiu ș si Aeronautică 
a obținut aprobarea să-l 
fotografieze din nou pentru 
studii și cercetări speciale. 

Savanţii sunt frământați me- 
reu de aceiaşi chestiune. 
Cum de s'a putut imprima 
oare atât de bine imaginea 
Mântuitorului, atât din față 
cât și din spate, pe giul- 
giu, "și cum de s'a putut 
păstra aproape două mii de 

ani. Concluzia oamenilor de 
ştiinţă este surprinzătoare: 


NUMAI UN CORP FIZIC CA- 
RE EMANA O LUMINA PU- 
TERNICA DE INTENSITATE 
NECUNOSCUTA PE PA- 
MANT, PUTEA SA IMPRIME 
O ASEMENEA IMAGINE PE 
O PANZA DE IN CARE SA 
DUREZE DOUA MII DE ANI. 
ISUS A FOST LUMINA. 
ISUS A FOST DUMNEZEU. 


glasul Sfântului Ioan Botezătorul? De când 
Biserica a renunțat să ia riscuri, pentru 
a se face auzit eternul cuvânt evanghelic? 
De când Biserica a încetat să combată 
ateismul și toate formele lui de manifes- 
tare în viâța politică, socială și culturală? 
Am cetit împreună unele din "predicile sf. 
Ioan Gură de Aur, mult edificatoare pentru 
rolul ce trebue să- si asume ierarhia bi- 
sericească de azi. „Rezum răspunsul ierar- 
hului într?o singură frază: “Ne trebue o 
persecuție pentru a ne trezi din starea 
lamentabilă în care ne găsim”. 

Trebue așteptat acest moment, am con- 
timuat eu? Aveţi libertate, „aveți posibili- 
tăți materiale să tipăriți cărți ș si broșuri, 
aveți creere, aveţi încă oameni devotați, 
purtați pe piept sfânta și miraculoasa Cruce 
a lui lisus Hristos, ce mai așteptați? La 
noi, în România au venit păgânii cu tan- 
curile, ne-au ocupat, ne-au necinstit satele, 
orașele, câmpiile, drumurile, ne-au pro- 
fanat așezămintele sfinte, ne-au impus cu 
mitraliera un guvern fantomă, ne-au ucis 
pătura intelectuală, ne-au deposedat pe 
țărani de pământ, au umplut închisorile 
si au deschis altele, ne-au schimbat is- 
toria, în așa măsură, că 18 milioane de 
ființe umane sângerează în văzul lumii 
occidentale, indiferentă şi apatică. Acest 
In „plus, Dina 30 de 


care o utilizează în scopurile lui final 
|. Biserica „oficială ortodoxă română şi-a 


pierdut complet AUTONONIA, „adicădreptul 


de a se guverna singură, de a- -și alege 
șefii, de a numi profesori la seminarii 
şi institutele teologice şi de a se gospo- 
ări singură prin mijloace proprii. Totul 
este controlat, dela gândirea şi scrierile 
teologice, până la cele mai mici detalii 
administrative. După ce partidul s'a asi- 
gurat în interior de elemente slugarnice, a 
invadat occidentul și a creat parohii pa- 
ralele, pentru care a trimis preoți instruiți 
în mod special, sub haina oficială a bietei 
noastre Biserici. La orice ocazie, vin la 
aceste parohii fantomă, mitropoliți, epis- 
copi, și arhierei, cu cârjile frânte, pentru 
a inspecta căngile cu care să prindă ultima 
captură și inconștiența celor care ii suportă. 

Poporul credincios, alături de preoți 
rezistă și rezistă eroic. EI umple biseri- 
cile cu "rugi, cu lacrimi și îngenuncheri, 
din imboldul tensiunilor interioare și răs- 
colitoare de energii spirituale. Acest 
brav popor credincios a luat evanghelia 
din mâna ierarhiei superioare și o trăiește 
pe risc propriu, pentru a-și! apăra per- 
sonalitatea și dreptul la libertate. Peste 
ruini, doborând stăvilare, înfruntând moar=- 
tea, sfidând închisorile, teroarea și umi- 
lința, el se luptă să-și mențină în suflet 
credinţa î în Dumnezeu, Sentimentul de liber- 
tate și iubirea de țară.I-am cetit distinsului 
interlocutor pagini din “Piteşti”, “Amin= 
tiri din închisoare”? și din "Antoarcerea 
din infern”. R 

A doua zi dimineaţa ilustrul ierarh mi-a 
telefonat și mi-a spus că n'a dormit toată 
noaptea, 

Când este o eclipsă, toată lumea este 
în umbră. Tot ceea ce se întâmplă la o 
oarecare vârstă a umanității, într'o epocă, 
sau într'o zonă, primește culoarea res- 
pectivă. 

Omenirea de azi trece prin eclipsa 
sterilității moderne. Eu nu spun că ea va 
dura. 
mânt. Ea va trece. 
însă imens de, mari. Se va înțelege abia 
atunci ce s'a pierdut sub dărămăturile 


sterilității moderne. 


Sacrificiile vor fi 


Îi ii 


Nimic m este etern pe acest pă- 


PAGINA 10 


HORIA STA 


MATU 


din această > de epigrame ără 


La 


Scrie Dl. Horia Stamatu 
în Prefaţa acestui volum, 
apărut în anul 1976 în Edi- 
tura Asociației Hispano-Ro- 
mâne de sub conducerea D- 
lui Aurelio Rauţă, următoa- 
rele rânduri: 


“Jurnalul” de față este 
ca orice “jurnal” o scriere 
în proză. Proza este un 
mod de expresie directă prin 
care se fac descrieri de 
obiecte, se dau pe față jude- 
căți și concluzii, judecăţi 
fără concluzii sau concluzii 
fără judecăți. Este întoc- 
mai ceea ce face autorul în 
acest “Jurnal”, . . 

Sunt în acest “Jurnal”, 
câteva lucruri frumoase, 
prinse din scrânciob de vis 
sau mătrăgună de realitate. 
Adevăruri mai mari sau mai 
mici, spuse, unele direct 
și altele, spuse cu iz de 
ghicitoare, saradă, epigra- 
| mă sau cugetare. 

2 Dăm mai jos câteva 
“exemple din acest interesant 
“Jurna/”: 


ia Lumea începe ca melcul 
„și răsucește o spirală 
„ mumai fiarele în cuscă 


(67 


Bogat e pământul 

cui va rămâne Dă di 
„când m-l va mai încălzi 

nicio suflare? 


„dau roată până cad amețite : 


(70 


Dacă femeile ar vorbi 
ca florile si albinele 
gândurile lor 

ar fi miere și fructe 


(104) 


Doi tei gemeni 

înalți cât trei case 

sboară în fiecare an la cer 
duși de propria mireasmă 


(420 


Poetul care-mi scrie 

din țara papagalilor 

a înghițit un șarpe boa z 
citind o scrisoare de-acasă 


“Jurnalul” acesta al D- 
lui Stamatu, care cuprinde 
122 pagini, este împărțit în 
următoarele capitole: Jur- 
nal fără anotimpuri, Jurnal 
de primăvară, Jurnal de nouă 
primăvară, Jurnal inter- 
mezzo de vară, Jurnal de 
toamnă și de iarnă și Jur- 
naâlul fericirilor, acesta ul- 
tim, amintindu-ne într'o oa- 
recare măsură, de maximele 
şi cugetările celebrului 
scriitor libanez Kahlil Gi- 
bran. 

Desi scrise, cum spune 
autorul in Prefaţă: ''pen- 
tru a fi citite de prieteni”, 
aceste pagini din “Jurnalul”? 
lui Horia Stamatu, contribue 
la cunoașterea mai amănun- 
țită a fizionomiei creatoare 
a poetului și scriitorului. 
_CRONICAR 


In “CUVANT INAINTE”, Ion 1. Mioc, 
alcătuitorul acestui volum de 139 pagini, 
apărut în anul 1973 în Editura Flacăra din 
Timişoara, declară că: “'Lucrarea de față 
m are pretenția de a fi o “antologie” în 
adevăratul înțeles al cuvintului. Ea e 
o simplă “'culegere”'din producţia a cinci- 
sprezece epigramisti din Banat. 


ȘI 


“Epigrama bănățeană se înscrie pe 
linia unei tradiții mai vechi, începând cu 
Victor Vlad Delamarina, ale cărui poezii 
în grai bănățean se termină, cele mai 
multe din ele, cu o poantă epigramatică. . . 


“Epigramele grupate în această cule- 
gere îsi au obirşia în optimismul robust 
al locuitorilor din acest colţ de țară, în 
fălosenia oarecum specifică, în acel gas- 
conism bănățean - cum îl numea George 
Călinescu”. . , 


Se stie că epigrama, ca atare, m se 
poate desvolta în deplinătatea ei de cât 
într'o societate liberă. Cu toate acestea, 
iată că, epigramiștii de talent, găsesc 
făgașuri de exprimare chiar în, și sub 
cmutul societății concentraționiste. 'Nepu- 
tând critica deschis și direct forma de 
guvernământ, ei “înțeapă” inteligent, cum 
s'ar zice. “direct si pe ocolite”. 


lată mai jos câteva asemenea exemple 


Umuia, care la ședințele de 
producție ține discursuri 
interminabile. 


lucrările me 


Un melc pe lîngă ei trecînd, 
Se-oprește și își zice-n gînd: 
Eu merg încet - ştie oricine - 
Dar nici cu ăștia n-ai rușine. . . 


. 
Dacă vrea să mă asculte, 
Sfatul mei îi prinde bine: 
Se pot spune prostii multe 


= it Si-n cuvinte mai puține. 
> .. 
La o întreprindere s-a cumpărat 
o mașină de calculat pentru serviciul IONI. MIOC 


contabilităţii. 


Un grup de scriitori din Timișoara 
a ținut o șezătoare la Fabrica de 


Au lucrările-n restanță, ui 
sticlă din Tomești. 


Dar cu munca nu se zbat, 
Că de-acum, cu siguranță, 3 . 
Vor lucra toți. . .calculat, Scriitorii au plecat 


La Tomești-o trupă-ntreagă, 


Să Au ținut să-și dovedească 
Dragoste pentru. . . “tuiagă” 
MALIU BOGOE SE 
 —————— .. 
Unui cooperator agricol, care 
nu lucrează pe motiv că face ION MARTIN 


gi dea Agata (9 cIntete pi Unuia care își schimbă des 

locul de muncă, 

De-l chemi la plug, de-l chemi la sapă, E 

Sau la izvor s-aducă apă, Pe al catrenului erou 

Cînd toți lucrează cu avînt, Nu pot deloc să-l înțeleg; 

Zice: “Lăsaţi-mă să cînt”, . . La noi colindu-i de-Anul Nou, 
-.. Dar el Solia, anu-ntreg. 


epigrame 
epigramişti 


Unui paznic de noapte ce doarme 
în timpul serviciului. 


“Nimic deosebit m s-a-ntimplat”. ,. 


Procesul lui verbal avea să consemneze. 
O fi așa, nu am de comentat: 
Dormise omul fără să viseze! 


.. 


EMIL SAIN 


Am lăsat pentru sfârșit, următoarea 
epigramă a d-lui Virgil Schiopescu: 


. 
Actorului Constantin Tănase, vestit 
pentru umorul său irezistibil si 
pentru interminabilul său apendice 
nazal, care a prezis, într-un cuplet 
esecul final al hitlerismului. 


Cînd a ajuns la împlinire 
Cam tot ce el pronosticase, 
Am exclamat toți - cu uimire: 
Măi, ce mai nas avu Tănase! 


Bietul Constantin Tănase, a plătit însă, 


cu propria-i viață, un alt cuplet, dintr'o 
revistă a_sa, când și-a permis să spună 
că: “Rău a fost'cu DER, DIE, DAS, 


dar mai rău cu D AVAI CEAS”. 


e Informaţii Culturale 


* DISCURSUL CONTEMPORAN - Tomul I, Paris 1977, 
Director Ioan I.Mirea. E prima publicație, apărută în afara 
hotarelor, care și-a propus să grupeze măcar înparte firul 
gândirii românești nealterat, netrunchiat și necenzurat, spre 
a fi restituit intact, în toate valorile 'lui, Românilor de 
pretundindeni. 

Revista aceasta, unică ca prezentare si concepție, 
aduce în cele 300 pagini mari un material nespus de bogat 
si variat, împăţit în următoarele capitole: TOPONIMIILE 
GANDIRII ROMANESTI, "TIMP CONTRA TIP, LUMEA IN 
CAUTAREA LUMII, POESIS, INSEMNARI PE MARGINE 
DE FAPTE SI BIBLIOGRAFIE. 

Pe lângă texte alese din marii nostri gânditori si 
scriitori ca: Axente Sever Popovici, Vasile Băncilă, €. 
Radulescu-Motru, Mihail "Eminescu, Nichifor. Crainic, 
Lucian Blaga, Dan Botta, Vasile Pârvan, Mircea Vulcănescu, 
Nae Ionescu, Nicolae Rosu, Constantin Noica, Nicolae 
Bălcescu etc., găsim deasemeni și contribuții contemporane, 
dintre care menționăm următoarele mume: loan |. Mirea, 


operele sale mioritice, 


Faust Brădescu, Sergiu Grosu, Alexandru Lungu, Stefan 
Munteanu, John Halmaghi si Eugen Lozovan. E 

Sub titlul : ACOLO SEZUM SI PLANSEM, pictorul loan 
1. Mirea, prezintă opt admirabile reproduceri în tuș din 


Salutăm cu nespusă bucurie apariţia acestei reviste, ce, 
mu mai încape îndoială, umple un gol adânc simțit în publi- 
cistica de limbă română de peste hotare. Dar, după Cui 
am mai spus-o de atâte ori în paginile ziarului nostru, 
reușita oricărei intreprinderi de acest fel în exil, depinde 
de felul în care exilații leg misiunea și lupta ce stă 
la baza acestor aventuri publicitare de peste hotare. Ca 
atare, recomandăm cu toată căldura inimii, cititorilor 
noștri, această revistă, al cărei preț în bani este de 
$ 15-00, dar în realitate, se ridică mult peste această 
sumă. Comenzile, contra cost, pot fi făcute pe adresa 
D-lui: Michel Creţu, rue des Morillons, Paris 15, France: 

Tot pe această adresă, poate fi trimis costul de către 
cei ce au primit deja primul tom din această revistă- 


mai 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 11 


PARTIDUL COMUNIST CATOLIC 


Așa zisa “Rezistență” fran- 
ceză, care a favorizat colaborarea 
dintre catolici și comuniști, este 
considerată în mod obisnuit ca 
punct de plecare în dialogul “ofi- 
cializat””, după aceea, de către 
Papa loan XXIII și Paul al VI-lea. 
Acest dialog este vinovat de con- 
fuzia ecumenică, care domnește 
astăzi în biserică. Dar înainte de 
asta, pe când cei din Rezistența 
franceză încă nu “trezistau””, deoa- 
rece alianța dintre Stalin și Hitler 
abia se rupsese, în Italia deja 
se verifica prezența unei experien- 
țe de pionerat în acest câmp și 
anume: constituirea Partidului 
Comunist Creștin, pe care Ernesto 
Buonaiuti îl numeste într'o carte 

publicată în 1945, Partidul Comu- 
nist Catolic. 


Straniul partid a apărut în sânul 
FUCI (Federazione Universitaria 
Catolica Italiana). Istoria lui este 
practic necunoscută în Italia și 
complect ignorată în afara granițe- 
lor țării. In ultima vreme, însă, 
a început să trezească mare in- 
teres şi enorma curiozitate, nu 
prin caracterul de extraordinară 
experiență, ci prin rolul pe care 
protagoniștii lui au început să-l 
exercite în evoluția situației po- 
litice a țării. Dacă examinăm a- 
cest rol în lumina așa zisei ''des- 
chideri spre stânga” şi a recentu- 
lui **minicompromis istoric”, a- 
vem convingerea netă că, nimic 
în Italia n'a fost la întâmplare, 
n'a fost un joc a] capricioaselor 


circumstanțe politice și nici con- 
secința aritmeticii parlamentare. 
In cartea menționată mai sus, 
intitulată “Biserica si Comunis- 
mul”? - în care se afirmă clar 
cum ''creștinismul s'a născut co- 
munist și comunismul s'a născut 
creștin”! - Buonaiuti scire: “Incă 
din "timpul ocupației naziste Par- 
tidul Comunist Catolic a avut mar- 
tirii lui. Intr'o zi, cronica clan- 
destină din Roma a luat cunoștință 
de arestarea a mai multor tineri, 
care își ziceau comuniști catolici. 
Ei se! întruneau în mod regulat 
în vechea capelă Caravita, aproape 
de biserica Sfântul Igațiu, sub 
îndrumarea spirituală a părinților 
iezuiți.”! Nihil sub sole novum! 
Detențiunea la care se referă 
scriitorul a avut loc în 1942, sau 
mai precis, în însusi anul înte- 
meierii Partidului Comunist Cato- 
lic, sub auspiciile Cominternului 
sovietic,  Intr'o dare de seamă 
din_3 Iulie 1943, chestorul Romei, 
însărcinat cu siguranța „Bublică 
afirma, printre altele: “în De- 
cembrie trecut, arestând un grup 
de intelectuali comuniști, am con- 
fiscat și programul Partidului Co- 
munist Creștin, dimpreună cu un 
raport către comitetul central al 
partidului, scris de Dr. Marius 
Alicata, deținut si predat unui 
tribunal special. La acest raport 
a lucrat și Dr. Pietro Ingrao-fugit. 
In el era expusă poziţia ș si po- 
sibilitățile Partidului Comunist 
Creștin și formulate unele opinii 
cu privire la acțiunea comună”. 


Insemnări depre presa românească 


_NOUL MISTICISM, 


„va. aștepta însă un ră acest. 


Prin beţia de cuvinte care o 
caracterizează, presa românească 
este mereu amenințată - cum ar 
fi spus Garagiale= “*să-si piardă 


uzul rațiunii”. Deși fii „printre 
țările blocului răsăritean, cea mai 
energic-luptătoare împotriva mis- 
ticismului, presa regimului de la 
București este pe nesimţite împin- 
să tocmai spre atitudinea pe care 
o combate cu âtâta vehemenţă. 
Obiectul fervorii ei este, desigur, 
altul decât al așazisei superstiții 
religioase.  Dâr când e vorba 
de superstiție și misticism nu 
conținutul concret al acestora im- 
portă, ci întunecarea lucidităţii, 
demnității, spiritului critic. Este 
tocmai eclipsa la care duce delirul 
verbal. 

Primul pas în această direcție 
este făcut prinobișmuința - aproape 
generalizată- a presei comuniste 
românesti de a prezenta partidul 
și conducerea lui ca pe ceva ce 
nu mai aparține realității de toate 
zilele ci unui fel de suprareali- 
tate, înconjurată de nimbul glorios 
al eternității. Contemplându-l în 
această stare de spirit extatică 
pe secretarul general, poetul Mi- 
ron Scorobete îl vede “'senin pre- 
cum un plai scăldat în rouă și 
neclintit în vrerea sa ca stânca”. 
Intr'un articol de fond din “*Con- 
temporanul” întitulat “Marele fiu 
al poporului” ni se desvălue iz- 
vorul acestei splendori de basm: 
“Biografia sa este biografia țării, 
în ființa sa este întruchipată ființa 
umi neam întreg” -izvor care, 
într'alt articol, e mmit “izvor 
de legendă”. 

Iată de ce conferenţiarul uni- 
versitar Gh. Ioniţă î îl poate mmi 
pe Ceaușescu, în titlul articolului 
din aceeași revistă: *'Conș 
istoriei noastre”. Am ieşit, 
modul cel mai evident, din planul 
fizic și am pășit pe tărâmul meta- 
fizic. Când beţia verbală ajunge 
într'un stadiu avansat, condeierul 


comunist, român devine vizionar 


“și întrezărește dincolo de aparen- 


ţa cotidiană, de o izbitoare pla- 
titudine, sensuri surprinzătoare, 
de-a dreptul transcendentale. In 
revista “'Amfiteatru” din Ianuarie 
acest salt este foarte clar marcat: 
“Ceausescu este astăzi mai mult 
decât un conducător politic; este 
un simbol al spiritualității ro- 
mânești”. _ Salt subliniat și de 
Ion Dodu Bălan în “Tribuna” când 
spune că președintele îi e țării 
“stindard, simbol si ctitorie”.Fi- 
gura conducatorului s'a ridicat 
așadar încă din timpul vieţii, la 
înălțimea unui mit - ne atrage 
atenția Laurențiu Fulga, pentru 
care aniversarea celor 60 de ani 
“depășește prin conținutul si sem- 
nificația' ei limita calendarului: 
se cuprinde în însăși mitologia 
românească”.  Cititorului străin 
de realitățile din țara noastră și 
nedumerit în fața acestei monu- 
mentalizări simbolico-mitologice 
ammite titluri îi oferă prompt 
explicația: avem a face cu “*ău- 
ritorul României moderne”. Ca 
ecou al unui faimos concept filo- 
soficoteologic lansat de Blaga, 
“Marele Anonim”, un titlu ne 
vorbeşte, în “Familia”? despre 
“Supremul Arhitect”. Pentru ca 
într'un titlu cu caractere mari 
din “România liberă” să se spună 
în fine pe șleau cine stă, plin 


de slavă, În faţa noastră: “'De- 
miurgul României noi”. 
Demiurg? -va exclama, de- 


sigur, consternat naivul cititor 
obisnuit cu această presă occi- 
dentală lipsită de avânt și ideal. 
Dar bine, ar spune el când E- 
minescu al vostru foloseste acest 
cuvânt, bunăoară în “Sărmanul 
Dionis”, el se referă la Dum- 
nezeu. Si cu același cuvânt îl 
numește , Biblia, în traducerea ei 
elinească, pe făcătorul Cerului 
si Pământului.  Demiurg? Nu 
& cumva prea mult? Degeaba 


Leonildo Tobosa PESSOA 
Mai departe se relata că, din 
pricina dispariției lui Ingrao, n'a 
fost posibilă obținerea de date 
concrete, nici identificarea șefului 
acestui partid; dar că s "au con- 
tinuat investigațiile și că s'au obți- 
nut unele informaţii cu privire la 
reînceperea activității comuniști- 
lor creștini. S'a identificat și 
unul din "organizatori, în persoana 
Studentului în drept Antonio Tato, 
în vârstă de 22 ani. 


In Mai, acelaș an, ROLA a pus 
mâna pe un jurnal clandestin al 
Partidului Comunist Italian, 'Pug- 
no Chiuso”? (pumnul închis). In 
el apărea un manifest al comuni- 
ştilor creștini cu această profetică 
si post-conciliară exortație: “'Ca- 

lici! Să dovedim din plin că 
suntem militanți comuniști. Cato- 
licii trebuie să fie cei mai buni 
comuniști”. 


Imediat după arestarea aces- 
tora, papa de atunci- “'reacționa- 
rul” Pius XII-a însărcinat pe car- 
dinalul Maglione, secretarul Statu- 
lui Vatican, să intervină pe lângă 
Mussolini, cerând eliberarea deți- 
nuților,. Cererea a fost satisfă- 
cută și la 7 Iulie 1943ambasadorul 
italian pe lângă Sfântul Scaun a 
comunicat lui Mussolini mulțumi- 
rile cardinalului și că gestul Du- 
celui a fost “'sincer apreciat în 
cercurile dela Vatican”. Se cerea 
în același timp un nou gest de 
clemență” în favoarea lui „Adriano 
Ossicini, care contimua să fie de- 
ținut. 


cusurgiu cititor. „ Cuprinsă de 


febra cuvântului ce proliferează 


canceriform, presa română conti- 
muă să cădelnițeze și să-şi ros- 
tească imnurile ei cu straniu miros 
biblic. Ea oferă dezinvolt ver- 
siuni socialist-ceaușesciene ale 
divinei nașteri. Acum două mii 
de ani unei fecioare i se vestea 
la Nazaret nașterea pruncului că- 
ruia trebuia să i se spună lisus, 
Este sărbătoarea numită Bunaves- 
tire. După două milenii, în locul 
Nazaretului apar  Scornicestii: 
“Un pământ binecuvântat. O zi 
de lamarie a binevestit nasterea 
iubitului ei fiu. . . Un pământ 


„sfânt fiecărui român” - relatea- 


ză Vasile Sălăjan, ca nou evan- 
ghelist, în “Tribuna”. Iată deci 
că evlavioșii mu mai au nevoie 
de pelerinaj în “Tara sfântă”, 
cum a fost dintotdeauna numită 
Palestina, Avem și noi țara noas- 
tră sfântă, Palestina noastră, așa 
cum am dovedit întregii lumi că 
putem avea și noi dizidenţii noștri, 
greviștii noştri ete. Să ne în- 
toarcem însă le evenimentul de 
la Betleem. O stea îl vestise 
atunci magilor. Tot asa si acum, 
ni se aduce la cunoștință în “:Con- 
temporanul”! din 20 Ianuarie, 
“'steaua înaltă a poporului nostru 
a sclipit fericit încăodată, şi s'a 
materializat forța care reprezintă 
suprema sansă a națiunii în fa 

lumii, . . B.C.R.”. i ia 


Remarcați limbajul: “s'a ma- 
terializat” - adică spiritul a de- 
venit materie. Exact așa spun 
spiritiştii când vorbesc ' despre 
defuncții care iau formă vizibilă 
și palpabilă, adică se “'materia- 
izează”, Dintr'un explicabil pa- 
triotism,''steaua sus răsare”'este 
prezentată însă aici eminescian 
transfigurată: astrulcare coboară 
de pe cer și se întrupează. P.C.R. 
este, firește, planeta Venus însăși 
care a luat chip de om (sau mai 


"unul din membrii cupulii Partidului 
„Comunist Italian și păstrătorul 


După cum se știe, Partidul 
Comunist Catolic m a dispărut. 
Ernesto Buonaluti atesta că la 
începutul lui lunie 1944, când alia- 
ii au întrat în Roma, partidul 
a făcut o apariție publică, des- 
chizând un sediu de recrutare și 
publicând un săptămânal. Totuși, 
la eopca aceea papii încă mai 
aveau autoritate în biserică; așa 
că o notă în “'Osservatore Ro- 
mano”! a provocat închiderea se- 
diilor si a săptămânalului. Ofi- 
cial, Partidul Comunist Creștin 
a dispărut fără prea mari pro- 
teste din partea Partidului Co- 
munist Italian, care și-a luat o- 
bligația de a introduce în statutele 
lui faimosul articol 2, destinat 
posibilității de a primi în sânul 
lui si pe catolici. Ş 

În anii următori, au apărut 
chiar în sânul Partidului Democrat 
Catolic curente favorabile unei 
““deschideri spre stânga”. Insă 
aceste visuri erau imediat impie- 
decate prin hotărâtele intervenții 
ale Vaticanului. Situația a început 
a se schimba abia după moartea 
lui Pius XII. In chiar anul ale- 
gerii lui loan XXIII, Giorgio La 
Pira, un exponent al stângei cato- 
lice si prieten intim al lui Amin- 
tore Fanfani spunea, utilizând un 
vocabular helderian: “'Ori reali- 
zăm noi partea sănătoasă din 
comunism, ori dacă nu, o vor 
realiza comuniștii.” Puțin după 
aceea, în 1962; deschiderea s'a 
realizat cu binecuvântarea Vatica- 
nului. Pretextul a fost de a-i 
izola pe comunişti, însă consecin- 
a naturală am trăit-o anul acesta, 
când comuniștii obțin majoritatea 
în guvern, prin așa zisul “'mini- 
compromis istoric”. 

In acest sens, e interesant de 
verificat, în ce poziţie se găsesc 
astăzi persoanele direct sau în- 


ortodoxiei staliniste. Pietro In-. 
grao este preşedintele Camerii 
Deputaţilor. Tânărul student An- 
tonio Tato este azi asesorul lui 


Enrico Berlinguere şi seful ser- 
viciului de presă al Partidului 
Comunist Italian. Anonimul autor 
al lui “'Berlinguere il Professore” 
scrie în acest sens: ''Tonino și 
eu când eram tineri militasem 
între catolicii comuniști. Dar cu 
trecerea anilor Tonino s'a făcut 
comunist cu totul, iar eu am de- 
venit catolic.” 

Partidul Comunist Catolic a 
apărut, după cum se ştie, în sânul 
Federaţiei Universitâre Catolice 
Italiene, în anul 1942. Președin- 
tele acestei entități era atunci Aldo 
Moro, instrumentul de deschidere 
spre stânga, în anul 1962 și pro- 
motorul ““minicompromisului is- 
toric”, iar astăzi victima brigăzi- 
lor roșii. Prin aceste brigăzi, 
majoritatea guvernamentală, care 
e comunistă, impiedecă Democra- 
ţia Creştină să se menţină cre- 
dincioasă lungii tradiții de capitu- 
lări. In anul 1943, anul detențiu- 
nii Catolicilor Comuniști, Moro a 
fost substituit la președinția Fe- 
deraţiei prin Giulio Andreotti, șe- 
ful primului guvern de minicom- 
promis. 

Insfârșit, asistentul eclesiastic 
al Federației Catolice pe vremea 
constituirii Partidului Comunist 
Catolic era monseniorul Giovanni 
Battista Montini. El imprima 
linia de conduită a acestei miș- 
cări, așa cum afirma Giantranco 
Bianchi în “25 Luglio-Crollo di 
un Regime”. El a surprins până 
și pe contele Galeazzo Ciano în 
admirația pe care 0 avea pentru 
ceeace Stalin a știut să reali- 
zeze. Sub pontificatul Mons. 
Montini, azi Paul VI, comuniștii 
au ajuns să facă parte din ma- 
joritatea guvernamentală și sub 
ochii binevoitori ai Vaticanului, 
un grup de catolici au candidat 
si au fost aleși pe listele Par- 
tidului Comunist Italian. Intre ei 


a intervenit în 1943. 
Câtă coincidenţă î într'un simplu 
„capitol de istorie! 


Brazilia, Jornal da Tarde, 28 378. 
Trad. R.B. 


Libertatea Religioasă în România 
este . . . aparată! 


degrabă spiritul invizibil al aces- 
teia, planeta propriuzisă încă mai 
strălucind pe firmament). Si este 
nu 0 ipoteză stiințifico-fantastică, 

ci un fapt incontestabil, de vreme 
ce, caracterizându-l pe Ceausescu 
ca “'falnic astru”?, George Tărnea 
îl numeşte în “'Contemporanul”? 
“Luceafărul ființei românești”, Si 
liturghia ziaristică își continuă 
cursul prin recitarea * ICrezului””: 
“Lumină din lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat”? 
- în versiune „Comunist: ceaușes- 
ciană, semnată de conferențiarul 


Ioniţă în “Contemporanul”! Trup 
din trupul poporului român, suflet 
din sufletul poporului român”. lată 
cum se îmbogățește doctrina ma- 
terialismului dialectic: starea de 
extaz le permite ideologilor să 
descopere că spiritulsei întrupează 
și sufletul există ca realitate în 
Sine. Se poate așadar vorbi, în 
sensul cel mai propriu, de trans- 
formarea comunismului românesc 
într'o religie. Suntem însă abia 
la mijlocul ascensiunii mistice 
impuse, spre spălarea creerului, 
cetățenilor României socialiste. 


APERE RAE 2) re rotzaiii 


PNR e 


PAGINA 12 


E i 


PICTURA ŞI GRIJA PICTORULUI 


De când lumea oamenii s'au plâns de 
vremurile în care le-a fost dat să trăias- 
că, dar până azi m am ajuns să știm 
care au fost cu adevărat cele mai rele 
vremi, și poate că ar fi bine să nici nu 
Știm vreodată. Nu mai puțin însă, cei 
care iubim sincer şi fără interese lucra- 
tive artele plastice. stim că un timp mai 
nefericit al acestor arte ca ultimii patru- 
zeci de ani din istoria lor, m a mai fost 
de când au apărut ele în lume. Dela 
cele mai diforme statuete si dela cele mai 
stângace brâuri de pe cioburi de oale din 
neolitic, până la oamenii cu geniu care au 
au fost în prima jumătate a acestui secol, 
imediat după Cezanne, Van Gogh, Gauguin, 
deci Brâncusi, Franz Marc, Modigliani, 
Juan Gris, ndinski, futuristii italieni, 
Sau chiar mai modestul moldovean Stefan 
Lukian, lumea plastică n'a mai avut atâția 
sarlatani perverşi ca în ultimii 30-40 de 
ani. Până la cel de-al doilea război 
mondial, în ciuda atâtor extravaganțe, care 
erau însă menite doar să învioreze in- 
ventivitatea artistică amenințată mereu de 
rutină, artele plastice au fost integral 
arte, nu contra-arte, și au îmbogățit enorm 
patrimoniul culturii occidentale, aducând 
0 neîncetată bucurie adevăraților iubitori de 
artă, liberi de dictatura snobismului atâtor 
parveniți inculți care ne terorizează azi. 
Procesul petrecut în fostul război si care 
ulterior a dus la aberațiile de azi, ar 
face obiectul umui studiu special, dar pen- 
tru moment putem menționa că odată cu 
dezastruoasele imposturi din politica mon- 
dială s'au întins si imposturile culturale, 
atât de nefaste în primul rând în artele 
plastice, încât amenință să le desființeze, 
si de-o parte si de alta a zidului chine- 
zesc care trece prin mijlocul Berlinului. 


In ciuda multor intervenții de bun simț - 


si indiscutabilă competenj 


asemenea se mai pretinde că dacă se 


„condamnă actualul surogat de artă din 


Occident se dă apă la moară pompieris- 
mului realist-socialist din Răsărit. Teama 
este mai curând ipocrită, pentrucă lumea 
m vede încă de mult “degenerare”! în 
arta modernă, și avem dreptul să bănuim 
existența unei complicități anti-spirit, între 
campionii umui neant, al ne-picturii care 
trebue să țină locul picturii în Vest, și 
angajații altui neant, acela al pseudo- 


picturii din Est, pentrucă avem de-a face 


cu două camuflări ale umi același funda- 
mental nihilism materialist, și în țările 
liberalismului individualist și în țările 
totalitarismului colectivist. 

Pictorul Radu Anton Maier, care sem- 
nează Radu, şi a expus la sfârsitul anului 
1977, la galeria ANTARES din Munchen, 
împreună cu alți cinci artiști europeni 
consacrați, manifestă un real' curaj civic, 
mărturisind în act artistic plenar pentru 


pictură, adică pentru un conținut spiritual 


exprimat plastic, care mu “informează”? 


în sensul obsesional din Occident, deci 


“'sozial”! (nemțește), nicim des-infor- 
mează, cu tablouri realiste dedicate ne- 


„realității, cum cere celălalt “'sozial”, co- 
„ munist. ă 


Regăsind în opera lui pictura, 
constatăm că Radu Anton Maier, dă seamă 


de “ceva” ce aparține artistului creator 
și creației în genere, un “ceva” ce nu 


i “vine nici dela “'societate””, nici dela 'ma- 


terie-materiale” nici dela ''obiectiv-o- 


biecte””. Si astfel artistul mu este un 


„Vehicul al! “socialului”, nici al “*materia- 


lilui”, nici al “obiectului”, ci îsi sta- 


bileşte o identitate inconfundibilă, prin 


însăși expresia actului creator din vecii 


vecilor și până după, act subiectiv, liber, 


degajat de tot ceea ce poate să-l sufoce.. 
Abia de aici încolo, dela sfera “radiației 
subiective, intră în discuție un artist ca 
atare, pentrucă altfel m se stabilesc “i- 
„ dentități””, ci se clasează “că 
titate””, emanând dela o instituție sau alta, 
conservativă sau revoluționară. Asa se 


de iden- 


face că azi, orice artist real provoacă o 
„discuție care inevitabil este în același 


(În legătură cu ultima expoziţie a lui Radu Anton Maier) 


timp și un proces împotriva unor aberaţii 
flagrante. Pictura, ca și gestul, poate 
reda fulgurant, în instantaneu, ceea ce 
niciodată mu isbuteste discursul în suc- 
cesiuni de momente. De aceea artele 
plastice s'au și născut înaintea poeziei. 
Poate că în aceste arte este, sau a fost 
incipient, mimarea inconștientă a actului 
creator primordial. 

Dacă ne gândim la chipul îngerului din 
“Buna Vestire” a lui Leonardo, tablou în 
care se citeste întreaga tragedie a Intru- 
pării, și astiel întreaga tragedie a istoriei 
umane, stabilim un exemplu problematic 
pentru a ne întreba ce este pictura, pen- 
tru a eși din haosul de azi. Pe cât este 
mai puțin o concurentă a naturii, pe atâta 
pictura este mai mult o erezia asupra 
ei si asupra destinului uman în genere. 
Critica din Germania Federală a atribuit 
lui Radu Anton Maier, pe bună dreptate, 
forța de a provoca meditaţia. Meditaţie 
înseamnă reflecţie, dar și “introducere”, 
sau “'pregătire”” pentru ceva ce nu poate 
fi sesizat dela prima vedere. Indiferent 
de mijloacele de expresie, care astăzi 
sunt altele decât cele din renaștere și 
care au persistat până mai ieri, pictorul 
real face și azi ceea ce a făcut întot- 
deauna, dar altfel, adică lasă în urmă 
“prima vedere”, deci “obiectele tale 
quale”, și prezintă ceea ce nu se vede 
fără intervenția lui, și anume o realitate 
sui generis, născută 'din termenii strict 
specifici ai dialecticei creației artistice: 
“eu”! și “misterul” care știm că face 
din m se stie ce nici cum, atât acest 
“eu” cât şi ceea ce este loc și orizont 
al lui. 


Acest proces dialectic al creației ar- 


tistice este deosebit de pregnant în pictura 3 


lui Radu Anton Ma 


care după cât se 


irtisti cart nsideră când arci tecți, 
când “sculptori, când pictori, când toate 
odată, mereu în speranța că una din laturi 
ar fi mai productivă decât alta, dar con- 
damnați în acest fel la diletantism, pen- 
trucă si pictor si sculptor ca Michelan- 
gelo, trebue să recunostem este ceva cam 
rar, ca să mu mai spunem şi architect 
pe de-asupra. Deci în cazul lui Radu 
Anton Maier, avem de-a face cu un pictor, 
decis să fie pictor, un pictor neconformist 
dar efectiv modern, si nu un “modern” 
care si-ar zice pictor tocmai pentrucă 
mu face pictură, ceea ce azi este oarecum 
lege. 

Ceea ce deosebește pictura pe care o 
mmim ca și aproape acum un secol “*mo= 
dernă” de” pictura de mai înainte, este 
ceva analog cu ceea ce deosebește poezia 
mumită modernă de poezia tradițională. 
In acest fel, de pildă Michelangelo se deo- 
sebește de Boccioni, prin faptul că maes- 
trul clasic lua corpuri umane drept pre- 
text încarnat pentru a exprima vârtejul 
cosmic în care suntem implicaţi, de altfel 
ca și Rubens și atâția prostește socotiți 
“realiști””, pe când Boccioni, sau Russolo, 
sau Carra, după explozia lor futuristă, 
vor să ne ducă și mai aproape de intuiţia 
acestui vârtej cosmic, fără să ne mai 
ademenească prin fixarea parțialităților, 
cum ar fi corpurile umane la titanii picturii 
clasice,  Analoagă acestei deosebiri este 
deosebirea între poezia discursului tradi- 
țional, zis '“logic”?, să zicem la Baudelaire, 
si discursul aparent anti-discurs cum ar 
i la Rimbaud, deci deosebirea între dis- 
cursul-izvor și discursul-fântână artezia- 
nă. Baudelaire dă iluzia unui sir de ra- 
ționamente, ca și Michelangelo a unor 
“corpuri”! clare 'si distincte (și unele și 
altele), pe când Rimbaud aruncă în aer 
raționamentele, ca futuriştii mai târziu 
formele. Adevărul este că atât “logica”? 
lui Baudelaire, cât și ““implacabilitatea 
formelor”! la Michelangelo, sunt doar 
iluzii, pentrucă poezia unuia stă în “tira- 
ționalul”” care o provoacă, iar pictura 
celuilat în vârtejul cosmic prin care exis- 


-tăm în cosmos și pe care ni-l revelează 


artistul, cu mijloace diferite, dela un ev 
la altul. Acest proces se poate urmări 
chiar și într'o poezie cultă atât de tânără 
ca aceea românescă, în care Eminescu 
„dă iluzia unei înlănțuiri de raționamente, 
pe când lon Barbu, care ca mare mate- 
matician era chiar un maestru al rațio- 


Horia STAMATU 


namentului, desființează în poezie iluzia 
raționamentului ca și Rimbaud. 

Dar cum înainte de ceea ce azi numim 
poezie modernă, nu orice înlănțuire melo- 
dioasă de raționamente era recunoscută 
ca poezie, și cum nici orice pictură fidelă 


CUVÂNTUL ROMÂNEse 


ajutorul ''obiectelor” 
“'asemănătoare” şi mai “frumoasenă 
pictură. Ajunsă la s 

Tric, pictura este în mesagiul ej 


iderată pictură de” | 
2 


din- 


Din nefericire 
mu este nici măcar o noutate în istoria 
artei că toate pretinsele “noutăţi” plastice 
dela cel de-al doilea război mondial în- 
coace, sunt niste vechituri dela începutul 
secolului, și de aproape patruzeci de ani 
se tot servește aceeași supă mereu încăl- 
zită dela un prânz lă altul, si pentrucă 
este mereu lungită cu apă ca să țină, 
din ce în ce mai chioară. si asa arta 
este mereu tot mai “'revoluționară!”, desi 
moare de bătrânețe, diluată cândpe partea 
“socialului”, când pe partea cine stie 
cărei estetici-computer, când pe partea 
foleloric-ecologică, când pe partea cât mai 
“umanistă” a sintezei “social-ştiințitic- 
folelor-ecologică”, de amândouă părțile 
zidului chinezesc din Europa. . 
“Realitatea fanteziei” este o minimală 
categorisire provizorie pentru a înlocui 
prin scris perceptarea directă a picturii 
lui Radu Anton Maier. Este o categorisire 
estetică posibilă dacă suntem de acord 
ca supra-realismul dintre cele două răz- 
boaie mondiale âste un bun câstigat pentru 
arță, prin înglobarea visului în suma rea- 
lităților umane fundamentale. Prin inte- 
ter, visul, 
Suma reperelor noastre din întregul 
dimensiune, 
care trece dincolo de anecdotic, într'o 
Sticită decât de legile 
limbajului plastic însuși, fără de care nu 
poate exista nicio pictură si pe care nu 
îl pot folosi decât numai pictorii. In acest 
fel mu se face altceva decât să se accen- 
tueze ceea ce stiau și artiștii tradiției 
milenare: pictura nu este în obiectul 
prezentat pictorului, obiectul real, fantastic 
sau oniric, nici integral în felul în care 
ci în ceea ce el, acel 
x ictură, trebue să mijlo- 
cească între pictor și dubla lume a lui 
» pentruca astfel ceea ce 
mijlocește pictorul prin pictură să fie 


și, cu toate 
» Cu deosebire 
ice din decursul 


Mesajul metafizic al picturii rămâne 


același, oricât ar fi-el de ascuns cu 


P a z: spe 

necontenit aceeași, atâta vreme z ae 

pictură, m o caricaturizare a Picturii 
taie E ia 


“realitatea. fanteziei”? e posibilă 


toare a pictorului de 
ief gândire plastici, api- 
nizarea operei sistemul de 


raporturi onirice, cu spontaneitatea visului 
în Ceea ce se chiamă inspiraj gi 


însuși. 
se manifestă și în literatură, chiar înainte 
de suprarealism sau Kafka. E necesar să 
menționăm că mu toată pictura ce ne pre- 
cede de aproape, cu maeștri ca Wassily 
Kandinski, Franz Marc, Paul Klee, este 
neapărat exclusiv onirică după cum nici 
Suprarealiștii cu un anecdotic insolit cal- 
culat, gen Dali sau Chirico, Magritte, ori 
poeți grafici gen Cocteau, nu sunt chiar 
convingători onirici, spre deosebire de 
Victor Brauner care pleca din România, 
dar la Radu Anton Maier, credem că 
sursa onirică apare oarecum predominantă, 
cu știre si voință sau nu, și tocmai aceas- 
ta origine din pragul misterului dă viața 
compozițiilor sale, cu fastuoasa. lor des- 
Vâluire la întretăerea lumii de veghe cu 
lumea visului,  'Trebue să rămână însă 
bine înțeles, că nici când spunem “realita= 
tea fanteziei”, nici când spunem “'oniric”?, 
ru legiferăm nimic, şi nu facem decât să 
propunem un erzaț conceptual, abstract, 
în lipsa contemplării directe a operei, 
ceea ce face de altfel orice scriere despre 
artele plastice, necesară pentru a se stabili 
diversele familii de artă. 

Amintind mai înainte deosebirea dintre 
“pictura milenar tradițională” și aceea 
oarecum “'secular modernă”, luam exem- 
Plul unor pictori ai miscării, întrucât 
aceasta este indicativul vieţii cosmice, și 
aratam cum la unii este folosită compoziția 
cu ajutorul corpurilor umane, care dau 
iluzia corporalității ca atare dar fără să 
fie aceasta finalitatea compoziţiei decât 
întrun sens foarte decadent, ca în aca- 
demism sau realismul socialist, iar alții, 
modernii, trec direct la finalitatea com- 
poziţiei care pentru pictorii miscării este 
adeziunea plastică manifestă la vârtejul 
cosmic, pentru a cărui intuiție puternică 
sunt sacrificate parțialități considerate ilu- 
zorii. Dar paralel cu pictura dinamică 
mai există si o pictură contemplativă, 
cum ar fi, de exemplu, peisagiile înacuarelă 
ale lui Durer, peisagiile lui Caspar-David 
Friedrich, ca săne menţinem într'oammită 
lume, a unei anumite lumini, Radu Anton 
Maier mu este din lumea “'dinamicilor” 
ci din aceea a “'contemplativilor”?, care 
în lumea germană are între moderni pictori 
ca Franz Marc sau Emil Nolde. Paul 
Klee, contemporanul lor, mu este un con- 
templativ, ci mai ales un foarte e, 

» . 
speculativ”, întotdeauna i ei oi 


DV ODIN | ORDIN MN PE eee 


ui 


CUV ÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 13 


O TRAGICĂ REALITATE: AUTOALIPIREA LA U.R.S.S. 


Radu NEGOITESCU 


Locţiitorii de “pereche regală”, puși 
prin dictatura comunistă î în capul poporului 
„fug ca dracul de tămâe când gazdele 

care le tot calcă se dedau la vreo 
Pnifestare creștină în prezența lor. A- 
ta înseamnă că sumbrele obligații luate 

de strania pereche, azi fără pereche în 
Jume, sunt de altă natură decât a unui 
simplu conformism ideologic. Asemenea 
cţii amintesc de sălbaticii din diverse 
triburi îndepărtate, care când erau descope- 
de albi în secolul trecut, se speriau 

de oglinzi, de ceasornice sau aparate foto- 
ce, Frica li se trăgea din educația 
lor magico-religioasă. Si la perechea 
dietatorilor, din România poate fi vorba de 
ceva asemănător, numai că aceștia mu sunt 
piste descendenți din cine știe” ce popoare 
primitive, ci sunt fiii denaturaţi ai urui 
foarte civilizat. La această denatu- 

rare au ajuns prin contra- “inițierea într'un 
ordin satanic, care le-a vârit în oase o 
frică superstițioasă, iremediabilă, Frica 
de a rămâne de față la desfăşurarea unui 
ritual sau la spunerea unei rugăciuni creș- 
tine, este manifestarea unei credințe ma- 
gice, și amme că doar simpla auzire a 
mumelor sacre, cum ar fi Dumnezeu sau 
Christos, le pune în primejdie puterea 
asupra poporului român, şi de care știu 
bine că nu le-a fost dată nici de Dumnezeu 
nici de Români. Pentruca această super- 
stiție să ducă până le înfrângerea unor 
forme protocolare, în genere foarte drastice 
încă, si peste care niciun şef de trib din 


Africa Neagră sau altunde mu ar trece, 
înseamnă că ea este fructul unui legământ 
satanic, mai puternic ca toate regulile 
lumii civilizate, încă necontaminată de can- 
cerul comunist. 

Retrodatarea zilei de sărbătorire a 
INDEPENDENTEI ROMANIEI, dela 10 la 
9 Mai, mu mai este însă un act defensiv 
magic, ci un act ofensiv politic, poate 
cel mai grav act de desființare politică a 
României dela scoaterea din uz, prin mij- 
loace samavolnice, a constituției României 
Mari, în 1938. Motivarea adusă cu argu- 
mente revoluționare mu poate avea nici 
măcar un temei ideologic, pentrucă 10 
Mai mu este ziua vreunui Rege, ci ziua 
în care, potrivit constituției Statului Român 
din 1878, proclamația de independență adusă 
în ajun la cunoștința Parlamentului ţării, 
a fost validată de capul statului de atunci, 
așa cum cerea constituția de atunci, pen- 
truca astiel proclamația verbală să devină 
lege scrisă, si amime legea pe baza căreia 
tânărul Stat 'Românâin 1878, numit România, 
avea să devină peste 40 de ani, în 1918, 
România Mare. Numai niște minţi readuse 
la primitivism, abrutizate de abuzul de 
putere si de lipsa oricărei credințe, deci 
incapabile să ajungă la un concept de drept, 
sunt în stare să-și facă iluzia că se pot 
amila, ca și cum” mu ar fi existat, fapte 
trecute, cum sunt și legile din trecut ale 
umui stat care tocmai prin acele legi avea 
în trecutul respectiv autoritate de stat. 
Proclamația citită în Parlamentul țării la 


9 Mai, reprezenta o stare de fapt, care 
la 10 Mai, potrivit constituţiei, a devenit 
o stare de drept, obligatorie pentru toate 
celelalte națiuni ale lumii. Astfel legea 
Independenjei Statului Român a rămas În 
vigoare, ca lege constituțională, chiar și 
în timpul marilor crize, până în 1945, 
când proconsului Vișinski, sprijinit de o 
armată de ocupa ie, a instalat guvernul 
Groza. De atunci România este oprovincie 
proconsulară, cu simpla traducere a lui 
“ski” în “escu”, “pe parcurs”! cum spun 
în propaganda Jo pigmeii naționali de azi. 
In spiritul de provincie proconsulară al 
României mumită azi “Republică Socia- 
listă”, s*a retrodatat îndependența țării la 
9 Mai. Acest act politic este de fapt 
[+] crimă împotriva națiunii românești, pen- 
trucă prin el se anulează independența 
României, care în acest fel este încadrată 
festiv în calendarul național al “Uniunii 
Republicilor Socialiste Sovietice”. Ziua 
de 9 Mai este o sărbătoare națională 
sovietică, în care se aniversează '“vic- 
toria”” împotriva Germaniei, învinsă de 
altfel de Anglo-Americani. Sărbătoarea 
de 9 Mai este pentru Soviete tot așa de 
importantă ca și “Octombrie Roșu” „pen- 
trucă victoria Anglo-Americanilor împotri= 
va pactului tripartit a făcut din U.R.S.S., 

prin ulterioara eontribuție materială și 
gentilețea morală fără limite a Statelor 
Unite, a doua super-putere din lume. (Ceea 
ce pentru oricare terță parte ar fi un fel 
de *A bon entendeur, salut!). 


PICTURA ŞI GRIJA PICTORULUI 


Urmare din pog. 12 
Familia cuprinzătoare a lui Radu Anton 
Maier este a contemplativilor, iar prin 
lumina lui specifică a contemplativilor 
nordici, de care este mult mai apropiat 
decât de familia contemplativilor sudici, 
dela Cimabue până la Juan Gris. 

Surprinde în pictura lui Radu Anton 
Maier, o lumină a preciziei reci, pe care 
o întâlnim, altfel, și la Hodler, și la 
Munch, dar aceasta e' de altfel și lumina 
pictorilor transilvani, pe care ni-i amintim. 
Lumina Transilvaniei este alta decât aceea 
sub-carpatică, a Moldo-Valahiei, mai apro- 
piată de lumina din Ile-de France, decât 


de precizare a concepției, se poate citi 
în primul rând un fel de grea nostalgie 
a originilor, care la noi toţi se desbate 
în vis, iar în această pictură este însoțită 
de efort voit al desbrăcării de concepte 
si de orice supra-structură intermediară, 
în favoarea unei aventuri a identificării 
prin contemplație cu ceea ce e cosmos 
gemin, creat fără noi, înainte de noi si 
probabil supraviețuitorul ființătoarelor de 
azi și de mâine. Găsim în aceste com- 
poziţii grandoarea singurătăţii absolute în 
care se revelează destinul, iar frumusețea 
lor mu e rezultatul unei presimțiri a para- 


— 


de lumina alpină sau nordică. 
Ce desvălue această pictură, în calitatea 
ei de expresie plastică a meditației? Ce 


„este dincolo de “prime vedere” pe care 


„Pictorul o lasă în urmă? 
In seria tablourilor prezentate înultima 
ziție, toate rezultat al ultimilor ani 


PEISAJ 


_disului, ca în prerenaştere, ci naște din 


tragicele îndoeli ale vârstei lumii de azi, 
care tinde violent către esirea din orice 
vârstă.  “/Grandoarea solibudinii”! e pro- 
vocată de tirania izolării adusă în lumea 
de azi, prin dictatura mașinei și a colec- 
tivului, cu sau fără vreo ideologie. Este 
singurătatea despărțirii de orice Dumnezeu, 


din care nu ne scoate niciun colectiv, nicio 
“asigurare”, nicio hidrocentrală, niciun fel 
“'Beaubourg”?, nicio sărbătoare laică. Deci 
este vorba în această pictură de o medita- 
ie-avertisment, oferită de un artist care 
trecut odată prin infern, creindu-și per- 
spectiva ștergerii tuturor conceptelor uzate 
de abuzuri, presimte şi dorește, și exprimă 
în alt limbaj, ceeace poetul din țara lui 
de origină spunea înoind discursul poeziei 
românești: 
“Să port - sub raza deget șters înting- 
Un liniștit, un rar și tânăr mugur - 
Prin ger mutat, prin tufele de zinc, 
La stâncile culcate: să le bucur.” 


(on Barbu, în “JOC SECUND”) 


Pentru atunci când cosmosul va fi cu 
adevărat mântuit şi salvat, deci în eter- 
nitate și în secol, 'de ura vorace care ne 
înstrăinează de el şi de noi înșine. 


POST SCRIPTUM 


După mai multe săptămâni dela redac- 
tarea acestui articol, autorul a găsit în- 
tâmplător o monografie întitulață: “HOM- 
MAGE A WASSILY KANDINSKI”, Ebeling 
Verlag, Wiesbaden 1974. In această carte 
sunt citate diverse teste rămase dela Franz 
Marc (1880-1916) și Kandinski (1866-1944), 
pictor rus, transplantat în Germania, ini- 
țiatorul și “nomothet” al “picturii ab- 
stracte”. Franz Marc: “pictura trebue 
să mă libereze de propria mea angustie” 
“Angst”, op. cit. p.47). lar Kandinski 
scrie că “prin artă omul dă celorlalți 


de știre despre domeniul supranaturalului”?. Ş 


(idem. p. 48). Franz Marc era cam din 
aceeasi generație cu Martin Heidegger 
(1889-1976), gânditorul “angustiei”!. Kan- 
dinski venea din țara care până la icono- 
clastia leninistă, era țara icoanelor. Din- 
colo de “angustie””, în sigură întemeere 
de sine si fire, înrudit în acest fel cu 
Kandinski, a fost alt întemeetor de artă 
nouă, Constantin Brâncuși (1876-1957), care 
venea dintr'una din țările cu tradiția popu- 

lară a unei arte plastice abstracte. Toţi 
acești amintiți au fost întemeetori ai unei 
alte' arte, o artă mistică, a cărei revolu- 
ție a fost smulgerea din tirania și idolatria 
“obiectului”? redus la el însusi, tiranie 
tipică pentru decadența materialistă, până 
la înlocuirea “'ochiului”” prin “obiectiv”, 

obiect pe care acum peste 60 de ani, Jean 
Cocteau îl mmea ''oeil de vache” (în “Le 
secret professionnel”). Mircea Eliade a 
scris o dramă profundă întitulată “Coloana 
nesfârşită” şi în care personagiul central, 


Uniunea Sovietică sărbătorește ziua de 
9 Mai cu mare pompă și sgomot. Dar 
aceasta este o chestiune internă a Soviete- 
lor, în care mu avem dece să ne ameste- 
căm. Dar ce caută la 9 Mai România, 
când sărbătoarea independenței ei este la 
10 Mai? 

Ajunsă pe mâna unei familii care la 
rândul ei este și ea ajunsă simbol al 
dictaturii uni partid subaltern, România 
este obligată de familie să dea buzna 
peste Uniunea Sovietică. Este evident că 
în acest fel nu anexează România Sovietele, 
ci Sovietele anexează România fără să-i 
fi cerut nimeni acest lucru. Această în- 
grozitoare inițiativă aparține unui mic grup 
de Români, pe care nu i-a pus niciodată 
poporul acolo unde sunt. S'a creat astfel 
o stare morală de fapt, iar când Uniunea 
Sovietică, la ora H., ar trece la validarea 
stării materiale de fapt, pentru ca ea să 
devină formal stare de drept, “proștilor” 
de Rumani ar urma să le spună ““lumina- 
iile”? comuniste că acesta nu ar fi decât 
mult aşteptatul act de “recunoaștere a 
independenţei” „ ca, probă că 9 Mai este o 
sărbătoare comună a independenței, atât 
pentru fiica socialistă România, cât și 
pentru mama socialismului U.R.S.5. „care 
a făcut România și socialistă și cu adevărat 
independentă. Si s'ar mai "spune “pro- 
ştilor”? că numai așa sunt ocrotiți faţă 
de vânătorii de sclavi din Occident 
Si să te ţii atunci 9 Mai! 

Care va fi umplut și cu 24 lamarie, 
mutat la data “unirii cu patria mumă a 
socialismului”, adevărata patrie a umani- 
stilor de pretutindeni. 

Este incontestabil că numai o stare de 
spirit gen Amin Dada, poate duce comuniș- 
tii din România la concluzia că ar supra- 
viețui integrării formale a României în 
rândurile Republicilor Socialiste Sovietice. 
Nu este cazul să le plângem lor de milă, 
ci poporului român, legat cobză și pus 
în imposibilitatea de a se apăra pe căile 
normale ale politicei. România a fost 
predată pachet Sovietelor, asa cum a fost 
nescu cu toată armata 


Brâncuși, (pe care Eliade l-a cunoscut), 
spune despre coloana lui: “Nu va avea 
sfârşit, Nu se va opri nici în cer, îl 
va străpunge şi se va înălța mai sus” 
(Mircea Eliade, ““Coloana nesfârșită”, în 
“Revista Scriitorilor Români”, nr. 9, 1970. 
p. 85), *'Coloana”, “faxis mundi”, ajuns 
“crucea”! este un simbol fundamental în 
gândirea omenirii. Alt simbol fundamental 
este ''sfera”!, pe care în arta cu două 
dimensiuni pictura, a revelat-o Kandinski 
prin “'cerc””, în tabloul “Câteva cercuri”, 
din 1926. Este un simbol al cosmosului 
în continuă naștere din “mări de întuneric”, 
fundalul gândirii mistice. Imitarea penibilă 
= acestei geniale intuiții cu un fel de 

“joc de bule”! într'o pseudo-sculptură, cum 
s'a încercat, m duce la nimic. Tabloul 
lui Kandinski mu este dreptunghiular, ci 
pătrat, contrapartea formei perfecte față 
de cerc (sferă-cub). 

Ceea, ce aduce, înultimă instanță, secolul 
XX până aproape de jumătatea lui, este 
reîncărcarea artelor plastice Cuun conțimit 
metafizic, care dela Renaștere încoace se 
Xa să viză la extirparea lui în secolele 
secolului XX, după 1945 „a năvălit reacţiunea 


anti-spirit, cu o brutalitate bella 
în istoria culturii, Bă 


Dar întra”a _doua parte a 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 14 i 


In the last issue of this news- 
paper we printed a Map showing 
the geographical locations of Ro- 
manian elements outside the fron- 
țiers of Romania. The Map was 
first printed în 1936 by Romulus 
Seisam in his book “'ROMANIA- 
A historical, geopolitical, ethno- 
graphical, and economical Atlas”, 
Bucuresti, Universul, 1936. 

We will contime to reproduce 
from this book a good part of 
documentary data concerning the 
past history of Romanians, with 
special reference to Transylvania. 


DOCUMENTA 
TRANSYLVANIAE 


THE DACIAN 


In this issue you will find 
some historical data on the Da- 
cians who were the ancestors of 
the Romanian people. We do 
not intend to give a complete 
account of Dacian culture and ci- 
vilization. 


However, we would like to re- 
late the texts of this page with 
the Map printed in the last issue, 
because that Map is a significant 
historical document. 


By comparing this Map with 
the Map ot the ““Dacian Empire”, 


Edited by John HALMAGHI 


built up by Boerebista about the 
year 82 before Christ, one can 
clearly see a remarkable fact 
which îs really self-evident. 

“This Map of Romanian expân- 
sion - în 1936 - it is nothing 
else than a late reproduction - 
about two milennia late - of Da- 
cian expansion during the reign 
of Boerebista. 


AN historical documents, â- 
Jong with those of auxiliary dis- 
ciplines - archaeology, toponymy, 
epigraphy, etc. - attest to the 


EMPIRE AND R 


OMANIA 

existence of an immense Dacian 
empire, whose principal cradle 
was the present territory of Ro- 
mania, having its area of expansion 
from Pannonia and Macedonian 
Serbia up to Olbia - a city at 
the mouth of the river Bug, and 
from the plateau of Podolia, and 
Galicia up to the Balkans. The 
very existence of this Dacian em- 
pire proves the political and spiri- 
tual power of Romania's ances- 
tors. 

If we add to this the fact that 
the Dacians were mainly farmers 


who settled in villages and fol- 
lowed a sedentary life, we can 
easily understand that the proper 
conditions existed for stabilityand 
contimity of the future Romanian 
people, formed by the Roman- 
Dacian synthesis, almost within 
the same area of Dacian expansion. 
The Romanian people represent 
an impressive and miraculous eth- 
nic continuity throughout the same 
territories formerly occupied by 
their ancestors. Those who try 
to deny this falsify the facts of 
history. 


fore The Roman Conquest. * 


La Dacie (Dacia) avant la conquste romaine. * Dacia be 


Dacia înainte 


3 CHATTES 


MARCOMANS 


Ann, Regne Ca 
die 


2) 
). 
AS PES 


9 


Augustandelicoruni a 
RE » (Et Brigeriă 
AS TIE 9 fiuvavu ȘI PENSE Ape [ 
VinGcussa IBrigantium ORIQUE 
: geruss + OCIes 
Ai ANEUm AN 3 


Nr Asu jo NNONIE 


IS 
Se Narona 


e(or/imă 
ome (d/a) 


LATIUM. SAMMIUM 


mmm La: Dacie (Dacia) sous le regne du roi Burebista (vers le milieu du L-er siâcle avant ]C.). — Dacia” under the reign of king Burebista (middle of 
the ist century C. Chr.). — Dacia sub domnia regelui Burebista (mijlocul secolului I după Chr.). 


E Daces ou Gites, peuple d'origine thrace, Gtaient €rablis au 
IV-e siecle avant ].-Christ, entre les monts Balkans (Hemus), au sud 
et la Mer Noire et la Dniestr ă Pest, soit dans la region carpathique 
et danubienne du centre de lEurope et jusquă proximite des sources 
du Danube, ă Pouest. = 

Par leur genie politique et leur force militaire, ainsi que par Lin- 
fluence toujours croissante de la civilisation greco-romaine, les Daces; 
ou Gttes, fonderent sous la domination de leurs rois, un Etat puissant. 

Les nombreuses guerres que les Daces menaient victorieusement 
contre tous les peuples barbares et contre les Romains qui voulaient 
itendre leur domination dans la region du Danube et avaient ete 
obliges de payer un tribut, inquieterent Rome. 

Horace, le pote, chante dans une de ses odes: tandis que Rome 
se dbat dans les intrigues er les querelles, lempire est menace par 
les Daces redoutts. 

«Paene occupatam seditionibus 
Delevit Urbem Dacus et Aetiops 
Hic classe formidatus, ille 
Missilibus melior sagittis... 


(Quintus Horatius Flaccus, Od. br. III, 6). 
e 
Di: sau Geţii, popor de origină tracică, erau stabiliți în secolul al 
IV-lea înainte de Christos, între munții Balcani (Hemus) la sud, 
Marea Neagră şi Nistru la est, adică în regiunea carpatică și dună- 
Egg din centrul Europei, și până aproape de izvoarele Dunărei, 
vest. 

Prin geniul lor politic și forța lor militară, ca și prin influența 
treptată a civilizației greco-romane, Dacii sau Geţii au întemeiat, sub 
regii lor, un stat puternig. 

Războaele numeroase și victorioase ce le-au avut Dacii cu toate po- 
poarele barbare vecine, ca şi cu Romanii ce urmăreau să-și întindă do- 
minația lor în regiunea Dunărei și care au fost nevoiți să le plătească 
tribut, au îngrijorâr Roma. 


Starii QUAD E Sa 


| pe taurucurp-VNO6baN2 „muntum. CARPI 


de cucerirea sa de Romani. 


Sa 


area, 
BOSTARNE Sera LE, 


W «Porol/ssum 
tu 
„Dacia 


Tie Dacians or Gets, people of thracian origin, settled down 
în the IV-th century before Chr., between the Balkan Mountains 
(Mounts Hemus), to the south, and the Black Sea and the Dnjestre, to the 
east, namely in the carpathian and danubian region of the central Europe 
and up to the sources of the Danube, to the west. 

By their political genius and their military power, as well as by 
the increasing influence of the greek-roman civilisation, the -Dacians or 
Gets, founded under the domination of their kings, a powerful 
state, 

The numerous wars the Dacians had fought victoriously against 
all barbarian peoples, as well as against the Romans, who intended 
to extend their domination on the Danube and had been obliged to 
pay a tribute, disquieted Rome. 

Horace, the poet, says in one of his odes that Rome is menaced 
by the redoubtable Dacians, wbilse the quarrels and intrigues are 
dividing it. 

«Paene occupatam seditionibus 
Delevit Urbem Dacus et Aetiops 


Hic classe formidatus, ille 
Missilibus melior sagittis... 


(Quintus Horatius Flaccus, Od. libr, III, 6). 


o 


Poetul Horaţiu spune într'o odă „că, pe când Roma se sbate în 
intrigi şi certuri, Dacii înfricoșători amenință imperiul. 

In „oda sa către Romani (ad Romanos) poetul deplânge decăderea 
Romei, impietatea și corupțiunea ei ; apoi, amintind nenorocirile războae- 
lor civile: «Pe când Roma—zice Horaţiu — se îndeletnicește cu des- 
«binările sale, ea cade izbită de Daci şi de Etiopieni, căci o înving, 
«unii cu flota lor, ceilalți cu săgețile lor și mai grozave încă»: : 


«Paene occupatam seditionibus 
Delevit Urbem Dacus et Aethiops, 
Hic classe formidatus, ille 
Missilibus melior sagittis...x. 


= 
zi 
fi 
A 
Cuv ÂNTUL ROMÂNESC 
| 
SI AMBAREATA! 
Inchisim cu aist mmăr pi al doilea an di când 
a “Fara Armânească” duțe grailu părintesc pit tute 
ă jocurle bănate di armâni, pit tute casili iu irea 
aștiptat di ahânt chiro. 
i 3 Nă avina lăngoarea agărșărillei! Un greu somn 
| ca di pămoară avea acățată” s'cadă pisti armâname. 
E Afi di Azăli, fără sculii, fără biseariţ, avinaț di tuț 
N xeailii s'm sburăm limba părintească, alț vătămaţ 
_ pit_ călliuri ca s'hibă lăhtare ti aţelli i valii veadă, 
tută dănăsearea nostră di filii diafi, acăță să slăbească. 
Ni câmbănili Dumănica, niți chipuri di oi-dzălili di 
stămănă, mu ma ancilimau armânamea la celnicațile 
Wai unoară. Dit străfunduri di murmint, aveau armasă 


mași zboarăli a poetului: 


Iu hiţ, bre giofii cu-aname, 
Fumelli di Fârșiroți 

lu esti, Armâname, 

Si Grămusteaki, cu toți. . 


După al doilea mari război dit lumi, ca vârnăoară, 
armânilli armasiră fără niți un agiutor di iuva. Ni 
„ni cultură, ni apărare! Biseriţli vulusite, sculiili 
misi, arsi! Organizația Naţiunilor Unite, 
căfta s »dipună Jăilli di pi pom sili facă chihăiadz, 
ma aa la lăeții dit Europa cu 'ndrepturli a omlui 
ia farălor, avea traptă mâna. 


"Ună laiă Societate Macedo-Română ţi u aveam 
Bucureşti, u încufrusiră şi cai lu pinăzea mira să 
întreabă di năsă, m-l ma videau acasă, mitotice zis 
Pi anarga, anârga, bana fu ma livendă ca moartea. 
Suflitu acăță s'a liliceă. . . La Freiburg tu Ghermănia, 
tu anul 1952, DI. C. Papanace scoati: ''Mica Antologie 
Aromânească”” și tu anul 1959 scoati ““Noul Album 
Macedo-Român”” tu 2 volumi cu sibeapea că-s fățeau 
75 ani di când s'băga thimelliu Soc. de cultură Macedo- 
Române din București (1880). Alti cărț pi zburarea 
3! daco-română fură scrise tut ai DI. :C. Dapana ce: 
( ză 


băgă tu anul 191, thimelliu a unei edituri *“Tribuna 
„Valahă”, scoasi ună carte cu părăvulii, ma nu putu 
"su ducă singur, că văr nu-l âgiută și cu chirolu 
| fu agârşit. Măratlu George Perdichi, muri cu oful tu 
| inimă, că m putu s'veadă cartea cu Eminescu pi 
")) armâneaște, ti care lucră tută bana. 

Î) Tu Rămăniă până pilaanlu 1962, mu puteaisă 
| scoț zbor ti armâfi. La 1963, Tache Papahagi scoati 
mommentala lucrari “Dicţionarul dialectului aromân”. 
Alăgarea după aistă carte fu ahântu mare, că tu anul 
1974 fu reeditat cu frăndză ma multi. Si pare ca aușlu 
| Tache Papahagi, trapse ciciorlu ambară. Așă s"fațe 
„că după dicționarlu a lui, tu Rămăniă isiră mași tu 
trei ani: “Antologia lirică "aromână" - 1975 și “Anto- 


“Antologia de poezie populară aromână” - 1976, de 
Chirața lorgoveanu, “Basme ăromâne” de Pericle 
“Papahagi traduse de M. Magiari-l977, “Povești de 
la Miazăzi”” -1976 de H.Cândroveanu, “Folclor muzical 
aromân”! -1977 de George Marcu și plocili di pateton 
“Muzica populară macedo-română, “grupul Fârșeroții” 
și Poezii în grai aromânesc”?. 


Li tricum tu arada aisti activităț - și poati s'hibă 
si alti ma multi - ca armânamea să ştiă că nu easte 
agârșită și spiritul armânesc lucreadză aclo iu poate 
si cum poate. Nu avem până tora ună revista armânescă 
A su altă publicaţie curentă. Ti aist lucru mulțumim 
a “Cuvântului mânesc”” că di un an di dzăli, nă 
deadi ună frândză întreaga ti armâname. Di undi 
dzăli, mes di mes, duruţiiii ti limbă părintească, 
putură si-s adună cu zboarăli vrute.  Cărţili ți li 
lom dit tute li dit Europa și America ti “Fara 
Armâdească” săntu pline de vreare și harauă. 

D. Bacu, V. P. Avdiliatu, Sava Gârleanu si alți 
50 cu vreare ti dega traco-latină dit Peninsula Hemos, 
fură totăna deadun cu noi, Pâlcărsim pi tuj frațiili 
armâni di iu ți-s hibă, s'nă pitreacă: articoli, poezii, 
cărți ș si iţi soiă di lucri nali, ca “Fara Armâneasca” 
S'iasa' cât cama ghini, până va s'agiută Dumidzălu 
Bei revista noastră. 


“Fara Armâneasca””, nu fați politica vârmui partid! 
(| Năsă easti discllisă cătră tut armânilii cu inima și 
-)) sufiit curat, 'Tri noulu an Hi lu ahurhim cu aist număr, 
“catra tută armânamea, urarea noastra di pâpâni: 

| AMBAREATA! 


Zahu PANĂ 


La Woonsochet R. I. tu Statili Uniti, Virgil Puppi, 


_logia de proză aromână” 1977 scoasidiH. Cândroveanu,. 


Canda mi aflam cu nin- 
doi soț tu ună padi mușată, 
luninioasa, ninga ună bisea- 
rică. Napărti di bisearică, 
acâța ună dzeană anvilită 
di iarbă veardi si di lili- 
ceă, și cât videal cu ocili, 
dzeana irea plină di mur- 
minti albi. Di analt di pi 
dzeană închisea un izvur şi 
mardzina di apă aveau cris- 
cută poni încărcaț cu lili- 
cea.  Viriul tut, irea plin 
di pace și luriină. . 

Cintisit di ciudiile ți vi- 
deam, mi "mpârțăi di soț 
si'nichisii calea pit murmin= 
ți. Fără s "voi, dinisii nin- 
ga un murmint, ți avea ună 
cruțe mare di marmură albă. 
Ninga cruţe un pom îsi li- 
gâna, dedzili proaspiti divir- 
deaţă. 

Nu ştiu cățe, îni vini 
s*mi  încllin. _Acăjai s'mi 
încllin dit tută inima. Nu 
țân minti zboarăli, ma Știu 
că mu căftam țiva. Ahântu 
tut, mi încllinam. . S'cum 


iream ahundusit tu încili- 
nare, cupacul di ningă cruțe, 
acăța s'da lilice mari albi 
şi aruse, muşate cum mu a- 


IN VIS 


Nicoloe DIMA 


veam vidzută tu bana mea, 
Diunoară, anâltându-ni mut- 


rita cătră lilice, ved Hriș- 
tolu "ncrufusit pi cruțea di 
marmură. 

Cu tute că iream în vis, 
cu mintea mi întribam, macă 
ți ved dinintea mea esti vis 
îcă alihea. Mi lo ună ha- 
rauă că ireamdinintea Hris- 
tolu.  Mutream cătră El. 
Canda nu avea trapta țiva! 
Dipună di pi Cruţe, cu multă 
lisurea ță. IIli vidzui fața 
traptă, perlu arus încllis, 
ocili nabaștri, ună barbă îii- 
că și fui pitruns di mutrita 
Lui” sirină, fronimă, plină 
di aducheare și ma mult 
di tute, plină di vreare. Pă- 
rea s'aibă văr 30 de ani 
şi irea alâcist tu ună că- 
measa albă, lungă şi niheam 
discilisă la chept. 

Nu putui s'discilid gura 

s'dzăc văr zbor. Niţi El 
mu dzăsi țiva, ma canda a- 
nălțat di pi loc, anchisi că- 
tră dzeana plină di murmin- 
ti.  Năinti ca s'fugă, și 
șuță cătră mine, mi mutri 
niheamă oara fără s 'pot s* 
aduchesc macă mi vârvia 


THE TWO CROSSES': 


- Romanul scris de dom- 

mul Yvan Petrow, The to 
crosses, publicat şi în lim- 
ba bulgară, nu este numai 
o narație a frământărilor 
politice în jurul personaju= 
lui central Colea, cum se 
specifică în nota recensentu- 
lui redată în n. rul prece- 
dent al ziarului. Pentru 
cititorul român atent, roma- 
mul capătă și o altă sem- 
nificație, deosebită, când se 
constată că ai 
desfășoară tocmai În regiu- 


nea de nordvest a Bulga- 


riei, adică cea populată ma- 
siv. de (daco) românii sud- 
dunăreni. Nu cunoaștem 
o altă scriere din literatura 
bulgară care să oglindeas- 
că viața acestei regiuni. Nu- 
mai un fiu al el, autorul, 
a putut depune strădania s'o 
facă. (De altfel, autorul ei 


| este patriotul cel descris 


în ““Vatra”, No. 142 1977, 
pag. 13). Din scena acțiunii 
fac parte localități populate 
de Români:  Cumbair, Al- 
botina, Rabrova, Gânzova, 
Deleina (cu topicul ““Cobă- 
rus”), Rachitniţa, Vărf; a- 
pol, în partea! sârbească: 
Bor și Covilova.  Inafară 
de Colea (mme ce apare la 
sud-dunăreni, inclusiv Aro- 
mâni, în forma de Colă), 
o serie de alte personaje ale 
romanului apar deasemeni 
cu mme românești: Bai- 
Florea, Roman, Voican, Ră- 

„ Autorul înserează pre- 
tutindeni fapte referitoare 
la Români și la România: 
Vlașca, Chișinău, Calafat, 
Smârdan, Negotin, Novoselo, 
Sipca. Colea îi piatza zi 
cu doi Români din țară; 


trupă de teatru din Dalia 


prezintă '“Traviata””; un bă- 
trân povestește despre Re- 


zz by. Yvan Petroy.-. 
„= RECENZIE-. 


nea lui se - 


gele Carol și oastea română 

la 1878. Se face referire - 
la tragedia României când . 
îi sunt răpite Transilvania, 

Basarabia și Bucovina (mu 
“se aminteste însă de ches- 
tiunea cu Dobzozea), la bon- 
bardarea  Ploieștilcr si 
Câmpinei, la capitularea din 
1944. Nu oimite aatozul să 
ne amintească existența unui 
liceu român și a unei bise- 
rici române ia Sofia; nici m 
lasă la o parte pe eroul 
“baladelor: locale, Stânză hai- 
diacul, personaj istoric din 
1833 - 1843, originar din 
Satul Nou (Banat), stabilit 
pe aa Timocului și supus 
islamizării în cetatea Vidi- 
nului.  Ideia unei “Elveţii 
balcanice”, formă ie orga- 
nizare ce ar fi cât se poate 
de favorabilă elemeatului e:- 
nic românesc dinBalcani, își 
găsește si ea meaţiune. Aşa- 
dar, 'suficieate recomandări 
pentru un Cititor român. 


ică îni dădea curaj, Pi 
anarga anălță măna și feați 
cu dzeadzitul un semn, can- 
da vrea si-fil spună țiva, 
Vahi vrea sl-ni spună s'mi 
minduesc la bana mea. Nu 
putui s'aduchesc ți vru si- 
fii dzăcă și îl mutream cum 
s'dipărta, "până nu-l ma vid- 
zui şi dupa El armasi ună 
radză di lufiina albă, di asi- 
mi. Plin di harauă ca vid- 


PAGINA 15 


FARA ARMÂNEASCĂA 


HRISTOLU 


zui Hristolu, anchisii cătră 
soț s"lă spun ciudia. Mi 
distiptai dit somn. Avea 
tricută di niadzănopț $ și oara 
irea trei și un cirec. 

Stăteam diștiptat și som- 
mu fudzi di mini. Ti ni- 
minduită harauă mi avea a- 
cățată că vidzui Hârdzitorul. 
Fu în Vis ma cu tute aisti 
ți altă harauă ma mare poate 
s'hiba pi lume?, 


Cantic, di Audela 


Di vreți păduri, discilidiți + voi 
Di vreţi mărănvipsiţ- -vă: 
Tu-aumbra voastră io nu-hii sed, 
Su-aumbra-vă nu dormu; 
Ma, prumuveara io ni-u-aștept 

Cu Mailu-aţel mușatlu, 
S'discllidă fadzlli”n sus tu munți 
si „munţănli si'nvirdzască; 

S'easă Armânilli tuț în sus 
Cu-Armânile mușate; 

S'easa și oile-aţeale' lăi, 
Cu Cloputle curate; 

Pri dinăpoi s”fi es și io, 
S'ii-arap ună Armână. 


Folclor din Antologia lirica Aromana | 


MACEDONENI 


Sava GÂRLEANU 
[câine piatumaa | 
| 20 Alunar Santu Prooroc Ilie | 
| 3l Alunar Lasarea presinilur ti Stamaria 


NOTĂ 


* Pagina “FARA ARMANEASCA ”, apare sub îngrijirea colaboratorului 


nostru, ZAHU PANA. 


Pentru apariția 


la timp a materialelor în  legă- 


tură cu problemele aromâne ( macedo-române) si ale tuturor românilor 


din Peninsula Balcanică, toți cei interesaj 
trimită materialul direct la adresa : 
Jackson Heights, New York, N.Y. 11369, USA: 


ți sunt rugaţi ca pe viitor să | 
Zalu Pană, 31-35, 89-th Str. 


Si A 


pe 


 MÂNESC 
PAGINA 16 CUVÂNTUL RO 


| CENTRUL DE DOCUMENTARE. | 
DE LA VATRĂ 


blic. Biroul secretarului comu- faptul că Institutul trebuie plătit. 
nică cu al directorului și, mai Numai clădirea necesită încă peste 
departe, cu un frumos apartament $50,000.00, plus banii pentru com- 
compus din salon, dormitor, bucă- plectarea mobilierului și apoi fon- 
tărie și baie, pentru custodele durile necesare pentru ca acest 
Institutului de Cercetare, institut să poată funcționa. 
Institutul nu este o expoziţie Deosebit de interesant ni s'a 
de artă sau bibliotecă de difuzat părut discursul Domnului Eugene 
cultura românească peste hotare. Popescu, Preşedintele societății 
Nu se vor găsi, așadar, în raf- Unirea Românilor. Domnia Sa ne-a 
turile acestui Institut poeziile ree- informat că cele $5,000.00 donați 
ditate ale lui Voiculescu, Arghezi, de Uniune și Ligă pentru Centrul 
Virgil Carianopol sau Nina Casian, dela Vatra au fost aprobaţi în 
cu nelipsitele pagini introductive, timul președinției Domnului John 
schimonosite în spiritul realismu- W. Popescu. E bună remarca, 
lui socialist, sau atoriile politice pentru că altfel rămâneam toți cu 
ale lui Niculae Ceausescu. Vatra ideia greșită, că DI. John Coman 
Românească poate sia la dispozi- a contribuit și el cu ceva la 
ție și cu acest fel de material, clădirea Institutului de Cercetare 
care” se găsește în Biblioteca pentru Viaţa Românilor din Ame- 
Episcopiei nu 'a Institutului.Cen- rica, Pentru a ilustra și mai 
trul de Documentare, așa cum mult atitudinea oficială a Uniunii 
statutele prevăd, se va ocupa nu- și Ligii în materie,Domnul Eugene 
mai cu viața Românilor din cele Popescu aduce” faptul sa într un 
două Americi și cu contribuția lor mmăr trecut al ziarului ““Ameri- 
la cultura, politica şi economia ca”, s'a exprimat părerea că pa- 
țărilor în care ei trăiesc. rohiile și instituțiile românești 
In materie de achiziţii, Insti- din America ar face mai bine să 
tutul primește: ziare, reviste, depoziteze documentele lor înpiv- 
discuri, benzi de magnetofon, fo- nițele Universităţii din Minesota - 
tografii și cărți publicate de Ro- unde sigur că nimeni nu le poate 
mânii imigraţi pe acest continent, cerceta - infirmând prin aceasta 
sau studii, cărți, referințe, arti- necesitatea urui centru viu de do- 
cole și reportaje americane, des- cumentare românească. Era ne- 
pre țara și neamul românesc. cesar ca Românii din America să 
Vor fi apreciate cărțile chirilice, fie informați asupra acestor noi 
scrisori vechi și obiecte biseri- atitudini. 
cești, dela parohii sau persoane S'a relevat apoi că listele de 
particulare, a căror istorie este contribuții continuă, iar donatorii 
într'un fel oarecare legată de viața sunt primiţi cu braţele deschise. 
si evoluția Românilor Americani. Institutul este o corporație inde- 
nt absolut necesare documentele pendentă, neavând nimic comun cu 


administraţia Vetrei Românești. 
Are statut propriu și cont deschis 
la bancă. Episcopia nu a făcut 
decât să doneze terenul și fondurile 
ei de rezervă pentru realizarea 
acestei clădiri. Toţi Românii de 
pe Continentul American suntpro- 
prietarii acestui Institut, indife- 
rent de credință sau convingeri 
politice, indiferent dacă au con- 
tribuit cu ceva sau m. Ceeace 
s'a făcut, s'a făcut în numele 
tuturor. 

Scopul acestui centru de docu- 
mentare a fost, așa cum spune 
cronicarul Grigorie Ureche: “'ca 
să nu se înece anii cei trecuți 
a toate țările și „să mu se stie 
ce s'a lucrat și să ne asemănăm 
fiarelor și dobitoacelor celor mute 
și fără 'de minte. . . ” lar 
mărturia vie a acestui adevăr 
cronicăresc a fost Mrs. MeWil- 
liams, o româncă de 90 de ani, 
care în timpul festivităților dela 
Vatra, povestea la toata lumea, 
cum trăiește ea izolată de orice 
manifestare românească, în sta- 
tul Oklahoma; și de câte ori este 
întrebată, cine” sunt Românii, nu 
este în stare să le spună Ame- 
ricanilor unde să se ducă și ce 
să cerceteze. 

Ei bine, astăzi putem spune 
și noi Românii Americani cu mân- 
drie, parafrazând pe celălalt cro- 
nicar moldovean, Miron Costin: 
““Caută-te acum, Române, ca în- 
tr'o oglindă și strigă de unde 
ești... 


Amul acesta, la 28 Mai, s'a 
deschis la Vatra Românească Cen- 
trul de Studii si Cercetări asupra 
vieții Românilor din America. 
Clădirea Centrului și peisagiul 
exterior cu plante, iarbă și flori 
Sunt terminate și bine puse la 
punct de oameni "profesioniști în 
materie de grădini şi parcuri, cu 
toate că se mai lucrează încă la 
ultimele elemente de decorație 
interioară. 

Clădirea cuprinde la subsol 
patru săli mari, unde se vor păs= 
tra închise în dulapuri și sertare 
documentele, arhivele si periodi- 
cele publicate de Românii din Ame- 
rica - atât în original, cât și 
micro-filmate. Asemenea mate- 
rial trebuiește ferit_de lumina 
soarelui, pentru ca să nu se de- 
terioreze. 

La parter este o frumoasă sală 
de lectură cu dulapuri sculptate 
în motive românești. Acolo va 
fi biblioteca cărților publicate de 
Români pe Continentul American. 
Incăperea aceasta, care cuprinde 
jumătate din clădirea Institutului, 
va servi și ca sală de conferințe 
și studii. Lumina zilei pătrunde 
prin acoperiș în sistemul “'sky- 
light”. Aici este singurul loc 
unde publicul va avea acces. Do- 
cumentele, ziarele sau filmele vor 
fi aduse dela subsol de către 
personalul administrativ și puse 
la dispoziția cercetătorilor, ori 
de câte ori va fi nevoie. 
| Intre aripa administrativă a 

institutului și sala de studii este 
un “hall”?cu' facilități pentru pu- 


care privesc istoria relaţiilor po- 
litice, economice şi culturale ale 
României cu America, dintru în- 
ceputuri și până azi. Desigur că 
biblioteca! Institutului va cuprinde 
și câteva volume de referințe ge- 
nerale la limba şi trecutul Nea- 
mului Românesc: o enciclopedie 
românească, câteva gramatici si 
dicționare și câteva tratate de 
istorie si geografie a Tării Ro- 
mânești. 

Cei care posedă asemenea 0- 
biecte și cărți e bine să le tri- 
mită la Vatra Românească, dim- 
preună cu o scurtă istorie a lor, 
ca să poată și ei intra în paginile 
care vor vorbi de trecutul Ro- 
mânilor Americani. Dacă nu, 
toate acele lucruri și documente 
vechi vor fi date uitării și vor 
pieri fără urmă, luând în con- 
siderație noua orientare și psi- 
hologie a generaţiilor tinere. 

Festivitățile de deschidere a 
Institutului dela Vatră au fost u- 
nice, în felul lor. Clădirile Epis- 
copiei și hotelurile din împreju- 
rimi s'au făcut gazde a peste 500 
de persoane. Unii au venit tocmai 
din Florida, California sau Canada. 
Episcopul Valerian a oficiat Sfân- 
ta Liturghie, fiind asistat de 5 
preoți. Corul Catedralei Sfântul 
Gheorghe din Detroit a dat răs- 
punsurile. Redacţia “'Cuvântului 
Românesc” a fost prezentă la 
rugăciune și la festivități. Vor- 
bitori au lost: P, Sa alerian, 
DI. Traian Lascu, Directorul cor- 
poraţiei și DI. loan Sebeșan ca 
“4oast-master””.  'S'a accentuat 


————— Sub egida şi din ințiativa ! 
a: aa: 


In Dumineca din 21 Mai, 
1978, Ora Română de Radio 
WIID, condusă de Jimmy şi 
Genny Crucian, și-a sărbă- 
torit cinci ani de activitate 
continuă prin un banchet în- 
soțit de un programartistic, 
în sala festivă a Catedralei 
Sf. Gheorghe din Southfield, 
Michigan. 

Tinând seama de greutățile 
întâmpinate de Jimmy Cru- 
cian la înființare și apre- 
ciind performanța! nein- 
treruptă vreme de cinci ani, 
ca și valoarea programului 
ales al acestei ore de radio, 
membrii Societății Unirea 
Românilor din Detroit au ho- 
tărât să organizeze această 
aniversare. Ca urmare, și 
învitațiile la acest eveniment 


mulțumind pentru participa- 
rea atât de numeroasă. După 
care, Eugene J. Popescu, 


președintele Soc.Unirea Ro- . 
care a îndeplinit | 


mânilor, 
şi misiunea de maestru de 
ceremonii, a prezentat ora- 
torii la cuvânt. Primii au 
fost introduși următorii re- 
prezentanți "ai Stațiunii de 
Radio WIID: Fred Weber, 
coproprietar al stațiunii; 
Mike Borkowski,menagerul, 
cu soția; Bob Allison, con- 
ducătorul programului “Ask 
Your Neighbor”  (Intreabă 
pe vecinul tău), cu soția. 
Toţi acești trei reprezen- 
tanți au exprimat, în cuvân- 
tarea ținută, o vădită bu- 
curie, văzând marea mul- 
țime y participantă și, o deo- 


PREZENTAREA TROFEULUI 


zarea aniversării, a mulțu- 
mit reprezentanților  Sta- 
țiunii WIID pentru sprijinul 
ce i l-au acordat, a mul- 
pumit tineretului și artiști- 
lor  contribuitori la pro- 
gramul artistic, a mulțumit 
tuturor celor prezenți și a 
mulțumit unul fiecăruia” din 
acei, care sprijinesc si pri- 
mesc în căminul lor vocea 
acestei ore de radio. 

Eugene J.Popescu a pre- 
zentat lui Jimmy Crucian, 
în numele Soc. Unirea Ro- 
mânilor, un trofeu cu urmă- 
toarea inscripţie: ă 

“FIFTH ANNIVERSARY 
AMERICAN ROMANIAN 
RADIO HOUR  WIID, TO 
JIMMY AND GENNY CRU- 


tisfăcătoare manifestare pe 
undele acestei ore de radio. 

După cuvântări a urmat 
programul artistic, suportat 
tot de Soc.Unirea Românilor. 
Grupul de dansatori “*Mio- 
rița”! (instructor: Octavian 
Grecu) a executat, în aplau- 
zele repetate ale publicului, 
dansuri românești din Tran- 
silvania si Banat. 

Orchestra Ziegy Bella (an- 
gajată tot de Soc.Unirea Ro- 
mânilor) cu concursul cla- 
rinetistului român Sammy 
Duka, a stors instrumentelor 
cele mai încântătoare acor- 
duri din Rapsodia Română 
a lui George Enescu și din 
Hora Staccato. Inplus, Zieey 
Bella, cu membrii orches- 


ios e să înfii ezi şi, pe care l-a trăit dela gând CIAN, THE UNITED RO- trei,s'au perindat dela masă 
au fost făcute si semnate  sebită apreciere față de 80=  ânevo Şi Iată MANIAN SOCIETY - DE- =: E 3 
de Soc. Unirea Românilor. . ţii Crucian, subliniină, feri-” mai ales, să faci să tră- până aptă. Gândul, care TRON la masă, delectând publicul 


Publicul din metropola De- 
troit și Windsor a răspuns 
cu entuziasm: sala cea mare 
a Catedralei a fost plină 
până la refuz. 

Rugăciunea rostită de Păr. 
John Tocăniţă, urmată de 
binecuvântarea Prea e 
tului Episcop Valerian, au 
constituit începutul festi- 
vității. 

Eugen Raica, secretarul 
Soc. Unirea Românilor, în 
calitate de coordonator al 
programului, a spus un cu- 


ciți, armonia conlucrării cu 
Jimmy și Genny Crucian. 

Toţi au urat viaţă lungă 
şi succes crescând acestei 
distinse ore române de 
radio. . 

In aplauzele întregii asis- 
tențe, Eugene J.Popescu, a 
invitat apoi la cuvânt pe 
Prea Sfinţitul Valerian. 

Amintind greutățile, ce le-a 
avut Episcopia când a în- 
cercat să organizeze ora de 
radio proprie, Prea Sfinți- 
tul a scos în evidență, din 


vât de bun venit Duh Uezilai, 


proprie experiență, cât de 


iască o asemenea întreprin- 
dere lăudabilă. Dânsul a vor- 
bit de astă dată foarte scurt. 
Dar oricât de scurtă vreme 
a cuvântat, dânsul a pro- 
nunțat o frază, care a spus 
mai mult decât orice discurs 
lung. O frază al cărei în- 
țeles Prea Sfinţitul dorește 
să fie cea mai mare mân- 


drie a acestei ore de radio, 


- mândrie, pe care să o 
poată mărturisi toată vre- 
mea prin cuvintele: . 
“Bani primiia dela toți, 
dar de cumpărat nu ne poate 
cumpăra nimeni ! * 
Felicitând din toată inima 
pe Jimmy și Genny Crucian, 
și dorind âni mulți înainte, 
cu deplin succes, acestei 
inițiative de a răspândi pe 
undele aerului limba și arta 
românească, Prea itul 
și-a încheiat cuvântarea in- 
—vocând binecuvântarea Ce- 
Tului pentru comunitatea ro- 
mânească și americană. 
Emoționat până la lacrimi, 
Jimmy Crucian a făcut o 
spovedanie a sbuciumului, 


l-a animat dintru începutul 
începutului, a fost consoli- 
darea spiritului de frăție, 
care să adoarmă patimile 
și să trezească dragostea 
în inimi. EL a gândit 
ca această oră de radio să 
fie a tuturor, care poartă 

mumele de român. Cât a 
reușit, lasă la aprecierea 
altora să o spună. Dar stră- 
duința lui permanentă a fost 
și va rămâne si de aici 
inainte, In plus; şi-a dat 
silința să reproducă ce e 
mai de seamă din arta ro- 
mânească și, prin explica- 
țiile și în limba engleză 
care însoțesc operele de 
artă, să intereseze si să 
cucerească și tineretul ro- 
mân, care mu mai vorbește 
limba română. 

A mulțumit Prea Sfințitului 
Valerian pentru onoarea ani- 
versării cu prezența dân- 
sului, a mulțumit membrilor 
Soc. Unirea Românilor în 
frunte cu vrednicul ei pre- 
ședinte, Eugene J.Popescu, 
pentru inițiativa și organi- 


(A cincea aniversare a orei 
de radio română-americană 
WIID, pentruJ immy și Genny 
Crucian, Societatea” Unirea 
Românilor-Detroit) 

Genny Crucian a fost ono- 
rată şi cu un buchet de 
trandafiri, prezentat de Eu- 
gene J. Popescu, în numele 
aceleiaș societaj 

In cuvintele scurte, Genny 
Crucian s'a înfrățit cu mul- 
țumirile exprimate tuturor 
de Jimmy, promițând să con- 
tribuie și pe viitor, dintoate 
„puterile, la o cât mai sa- 


cu melodii favorite. 
Cheltuelile banchetului 
„pentru aproape 500 persoane 
au reclamat o sumă consi- 
derabilă. Dar, în dragostea 
si vrednicia ei, familia John 
și Mary Bobeș, a acoperit, 
printr?o contribuție extrem 
de generoasă, cea mai mare 
parte a acestor cheltueli. Un 
cuvânt deosebit de cinstire 
și de mulțumire se cuvine, 
deci, lui Johnși Mary Bobeş. 
O rugăciune caldă a înche- 
iat manifestarea însuflețită. 


Coresponden: 


. Pi 
PUBLICUL DIN SALA ARHIPLINĂ 


FNT IP RTP Pa 


5 CUVÂNTUL ROMÂNESC 


AUZITE, 


DE ZIUA EROILOR 
LA VATRĂ 


La banchetul de Duminecă, 
uzină sumele de dolari ce 
au fost donate pentru “'He- 
pitage Center” îți făcea im- 
presia că ești la un “Mi- 
Jioner Party”, dar ăci era 
vorba de dolari adevăraţi, 
strânși cu multă economie 
și dați cu multă dragoste 
pentru o cauză unică și fru- 
moasă: dea ne stabili iden- 
titatea la contribuția cultu- 


rii americane. 
.... 


D-na Marie Mc Williams, 
din Oklahoma, a donat $ 7.500 
si în plus a lăsat prin tes- 
tament întreaga avere “'Cen- 
trului de Documentare”. 
Nu-i o femeie bogată și-și 
poartă cu vigoare cei, 30 
de ani. A fost prezentă și 


mult aplaudată. 
.... 


Soc. ''Unirea Românilor” 
| din Detroit a donat $ 10.000. 
Ca răsplată, preş. soc. dl 
Eugen Popescu a primit în- 
găduința de la d. av. John 
Sibișan, preş. aranjator al 
banchetului, ca să vorbească 
„două minute. 

Matematic: $ 5.000 minutul. 
Cam acelas preţ pentru o 
reclamă NEC ori CBC. Dar 
pres. societății a fost no- 
rocos; alți donatori nici n'au 


văzut microfonul. 
4 .... 


Am avut câteva exemplare 
extra din ultimul număr al 
“ Cuvântului Românesc ”. 
(Am vrut să le împart, dar 
am fost refuzat: Mulţumesc, 


dar sunt abonat ! 
.... 


Nu le știm mumele, dar le 
cunoaștem faptele: 

Unele organizații de tineri 
„lau spălat automobile, au tă- 
iat iarbă prin vecini, au 
muncit și au făcut totul ca 
să poată fi prezenți pe lista 
donatorilor. 


“xx 


Pentru a fi primul ziar ro- 
mânesc din lumea care să 
raporteze evenimentele de la 
Vatră cu ocazia inaugurării 
“Centrului de Documentare” 
ne-am amânat apariția cu 
trei zile ! 


xxax 


La banchetul de Luni, Epis- 

copul Valerian a observat 
că cei care scriu la “'Cu- 
vântul Românesc” au venit 
din Hamilton, Chicago, New 
York, Detroit, Etc, si s'au 
întâlnit la Vatră. 

Ca să fimdrepţiunde ne-am 
fi putut simți mai bine decât 
printre cei care cred în 
Dumnezeu și în libertate ? 


UN MESAGIU! 


„| Printre cei i prezenţi la Va- 

tră şi în căutare de clienți 
(ea sâ-i zboare în România) 
a fost şi “Dusinessman”-ul 
lon Răescu, care conduce 
de 7 ani oficiul de turism 
din New York, și fără în- 
doială omul de” încredere 
al guvernului din Bucureşti. 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


Şi PAŢITE 


VĂZUTE, 


George DONEV 


Un fruntaș cetățean ca- 
nadian, când i-a auzit func- 
ţia, a refuzat să-i strângă 
mâna, lăsându-l pe șeful tu- 
rismului cu cele cinci de- 
gete goale. 

“Reprezinți un guvern ateu 
si criminal care ne-a distrus 

a»! 

Impoliteță ?? 

Nicidecum ! 

Un mesagiu pe care cei 
din lumea liberă deabia acum 
au început să-l transmită 
comuniștilor. 

După condamnarea lui Yuri 
Orlow (preș. organizației 
pentru respectarea drep- 
turilor umane în Rusia), oa- 
menii de știință americani 
au refuzat să se întâlnească 
cu oamenii de stiință dinRu- 
sia: iar ministrul american 
Califano, a refuzat să-l vadă 
pe ministrul comunist Pie- 
trovski. 

Eu am fost mai puţin cu- 
rajos. Cu 10 minute mai îna- 
inte, am acceptat mâna în- 
tinsă. 


DE LA RECEPȚIA 
LUI NICULIȚĂ 


După informaţiile culese de 
la cei care s'au dus la Wa- 
shington să-l vadă pe 
“Seful”? suprem al Româ- 
niei: 

Ambasada a trimis 200 de 
invitații, au răspuns vreo 
140. Restul au fost funcțio- 
narii ambasadei și de la 
agențiile comuniste din Sta- 
tele Unite, plus, anturajul 


„sosit cu Niculiță din_Ro- 
mânia, incluzând câțiva 
ziaristi. 


Un preot din “'strana stân- 
gă” din Detroit, care se 
tot băga sub coada lui Ni- 
culiță, atunci când se luau 
fotografiile, a fost pur și 
simplu repezit. 

“Dute de lângă mine, la- 
să-mă în pace și m mă 
înghesui”? (povestită de o 
persoană care a stat lângă 
Niculiţă). 

Un ziarist de la Scânteia 
văzând atâția preoți și-a 
exprimat nedumerirea. 
plicația i-a dat-o un e 
țean din Washington: ““Au 
venit popii ca să-l încreș- 
tineze pe Ceaușescu”! ! 

Au fost prezenți foarte 
mulți români baptiști în 
frunte cu pastorul Arsene 
Lucaci. 

S'a vorbit în numele “'tu- 
turor”” românilor din Ame- 
rica, s'a vorbit în numele 
sașilor, în numele unguri- 
lor, s'a vorbit în numele 
tuturor care vroiau să vor- 
bească. 

In total 12 vorbitori (inclu- 
siv 3 preoți). 

A fost mâncare, băutură şi 
plictiseală multă ! 


: Așa-i azi în România ! Ac 


* Directorul hotelui Con- 
tinental din București dă sfa- 
turi vizitatorilor: ( Stirea 
mărturisită de d-na R.P. 
care a vizitat recent Româ- 
nia), 

-*"Nu vă aventuraţi pe străzi 
lăturalnice. In special noa- 
ptea. Bucureştiul după cu- 
tremur, este foarte prost lu- 
minat. Singura stradă unde 
miliția poate proteja pe pie- 
toni este Blv. Magheru”. 


* Un alt sfat de un comer- 
ciant român: Nu lăsaţi lu- 
cruri de valoare în came- 
rele de hotel, Comerciantul 
a avut două computere mici, 
dar a rămas doar cu unul, 
acel care-l purta cu el în 
buzunar. 


* Clădirile dărâmate de cu- 
tremur au fost îngrădite, dar 
străzile au rămas ondulate. 
Sub dărâmături, în special 
acolo unde ședeau oamenii 
miliției, s'au găsit piese de 
aur; iar în multe case par- 
ticulare s'au găsit arme. 
Guvernul a dat ordin ca ni- 
meni să nu se mai apropie 
de blocurile distruse,.... Mo- 
tive de siguranță ! 


* Vizitatorii ne descriu res- 
taurantele din ţară: 

- Pe chelneri îi găsești 
ocupați “în ședință”. 
- Intre cele scrise în me- 
niu și ce găsești la bucă- 
tărie este o coincidență ne- 
intenționată: mâncărurile 
s'au terminat t până n'au fost 
puse în oală ! 

- Un pahar de apă capeți 
după multă insistență iar la 
socoteală trebuie să fiiatent 
ca să m plătești calorii 
neconsumate. 

- Cuţitele nu taie (ar fi de- 
clarate arme primejdioase), 
fețele de masă se schimbă 
odată pe săptămână (de multe 
ori se întorc pe dos), iar 
când mergi la toaletă trebuie 
să pășești rar și în călcâie.. 


Ge ne 
spun 
vizitatorii 


* Unii se ducla restaurante, 
ordonă friptură şi îi spune 
chelnerului s'o aducă nefrip- 
tă. Omul plăteste, o îm- 
pachetează, şi pleacă acasă 
ca s'o mănânce cu restul 
familiei. 


* Schimbările dese din gu- 
vernul dela București au un 
singur scop: să înspăimânte 
pe toți și să se ascundă 
ineficiență, fiecare dând vina 
pe celălalt. 


* La farmacii se acordă 
o primă celor care vând 
mai multe medicamente, iar 
la spital se dă o primă 
surorilor de caritate care 
fac economie și nu dau medi- 
cația prescrisă bolnavilor. 


* Din luna Noiembrie s'au 
oprit toate publicaţiile stră- 
ine, inclusiv revistele de 
modă, de decorarea cămi- 
mului, etc, 


* Succesul universităților 
populare e pe ducă. In timp 
ce profesorii din garda ve- 
che se limitau mumai la su- 
biect, noua generaţie educată 
sub comuniști, amestecă iz- 
voarele Dunării cu teoriile 
lui Marx. 


* O familie care a călă- 
torit prin toate țările de după 
Cortina de Fier, (exclusiv 
Albania) face o observație 
care trebuie să ne deie mult 
de gândit: țările satelite unde 
se află armata rusească, au 
un nivel de viață mai ridi- 
cat si mai multă libertate 
decât în România. Conclu=: 


zia ar fi simplă: Ceaușescu 
este un prost și nu ştie să 
administreze, dar mai este 
și o altă posibilitate mult 
mai, sinistră: Niculiţă pre- 
pară poporul român pentru 
o eventuală anexare a Ro- 
mâniei la Republica Soviete- 
lor. Argumentul final al ru- 
şilor fiind: mai rău decât 
sub Ceaușescu n'o puteți 
duce... 


* Am închiriat o mașină cu 
un șofer simpatic și 'vorbă- 
reț, spunându- -mi că ar fi 
din părțile de unde vin eu 
si m'a întrebat de o mul- 
jan de “'cunoscuți”” pe care 
i are în Statele Unite. Am 
stat o noapte la hotelul din 
Brașov, şi când a doua zi 
am vrut să-i platesc camera 
de hotel (conform înjelege- 
rii) am văzut că nota de 
plată era pe alt rume. Atunci 
am înțeles că soferul (cu- 
noscut cu portarul hotelului) 
era un agent al siguranței ! 


* Alte metode de a spiona 
pe vizitatori: la unele sta- 
țiuni de benzină de pe so- 
sea găsești câte un călă- 
tor care 'te roagă ca să-l 
duci până în orașul vecin. 
Intre timp intră în discuție 
cu tine și te trage de limbă 
ca să afle cât mai multe 
si mai ales pe cine vizi- 


tezi, ce neamuri ai în ţară, 


etc. Ei critică regimul co- 
munist numai ca să-ți in- 
spire încredere. 


* Lacul Greaca de lângă0l- 
tenița, precum și alte lacuri 
„ce se găseau dealurgul Du- 


az x 


Chimney where “bugs? 
were discovered 


pia 


Sa oma re aa sa a are se 


Building. vata listening 
post was (oua 


“SERIOASA INFILTRARE” 
Americane din Moscova. 


La) 


este termenul întrebuințat ae un i aiictioraă al Aibasadel 


Pe citea pe 


PRINŞI CU MÂŢA ÎN SAC 


PAGINA 17 


nării, au fost secate șitrans- 
formate în câmpuri agrico- 
le. După un scurt timp s'a 
observat că aproape dispă- 
ruse peștii din Delta Dună- 
rii. 
Deabia atunci și-au dat 
seama “planificatorii” că 
peștii îsi depuneau icrele 
în aceste lacuri și că se 
distrusese balanța” ecolo- 
gică. 

Au mai constatat planifica- 
torii și altceva: pestele 
creștea fără ajutorul guver- 
nului și era mai avantajos 
pentru economia țării pes- 
cyitul, decât cultivarea pă- 
mântului care cere arat, se- 
mănat, cules, etc. 


* Lipsa de hârtie a făcut 
ca ziarele comuniste să aibe 
mare succes: se vând în 
câteva ore...Programele de 
radio și TV sunt aproape 
inexistente şi cei abonați 
trebuie să păzească poștarul 
dacă vor să-l găsească în 
cutia de scrisori...Numărul 
revistelor științifice s'a re- 
dus cantitativ și o lovitură 
în plus în ce privește cali- 
tatea publicațiilor, coana 
Leanca, academiciana, a dat 
ordin să nu se maiplătească 
articolele colaboratorilor. 
( In general rezumate știin- 
țifice luate din revistele 
străine de specialitate ). 


» S'a stabilit că între leafa 
cea mai mică și cea mai 
mare să fie o proporție de 
1 la 5. Sefii comuniști mai 
au însă și un alt avantaj: 
ei pot cumpăra la prețuri 
derizorii tot ce vor din ma- 
gazinele de stat specialame- 
najate pentru ei !...Automo- 
bilele RADA (Fiatul rusesc) 
au fost scumpite: 90.000 de 
lei. 


” Alegerea pentru funcțiu- 
nile mai înalte, se face pe 
baza dosarului de la sigu- 
ranță ș și nu pe baza capaci- 
tății individului 


Un purtător de cuvânt al 
Ambasadei Statelor Unite 
din Moscova, a făcut cu- 
noscut că, de curând, au fost 
găsite în coșul clădirii 
Ambasadei americane, apa- 
rate electronice de ascul- 
tat. Ele puteau înregistra 
aproape toate convorbirile 
din Ambasadă, afară de asa 
zisa ““cameră de siguranță”. 
Urmărind cablul care lega 
microfonul cu aparatele de 
ascultare, s'a dat de urma 
unui tunel cu ieşirea pe o 
proprietate sovietică, ceea 
ce, face să se creadă că 
Rușii, puteau intra si ieși 
din clădire, fără să fie vă- 
zuți de personalul Ambasa- 
dei. 

Un soldat al personalului 
de gardă al Ambasadei, care 
a intrat prin tunel în casa 
vecină, a surprins pe cio- 
lovecul înconjurat cu o în- 
treagă aparatură de ascultat 
și înregistrat. Natural, că 
prins cu mâţa în saca fu- 
git imediat. 

In anul 1964, cu ocaziaunor 
reparaţii la Ambasada ame- 
ricană din Moscova, au fost 
deasemeni descoperite peste 
40 de microfoane ascunse 
în pereții clădirii. 

Guvernul Statelor Unite, a 
trimis un protest,pe această 
temă, Ministrului de Ex- 
terne, al Uniunii Sovietice. 
Iar, rusnacii s'au grăbit să 
acuze: ** că ei împiedicau 
spionajul pe care-l făceau 
americanii”. Câtă obrăzni- 
cie ! 


iii că N NN a a N ON, 0 ANN IE e 


SL 


AA E 


îm PAGINA 18 


* Unul din economiștii români a rapor- 
tat lui Niculiţă: p 

In America este un adevărat haos ! 
Nu-i o regulă, m se ține nici o soco- 
teală, un adevărat balamuc ! 

De exemplu: ( vrei să cumperi un 
automobil) Nu faci cerere la sindicat, 
nu ceri aprobare de la securitate, de la 
seful biroului, nu te înregistrezi la fa- 

rică și nu te întreabă nimeni de biroul 
populației ori de unde ai bani! ( In 
Statele Unite: Te duci, alegi masnia, 
plătesti, te sui în ea și ai plecat 
acasă).... Adevărat haos, 'nu altceva ! 


* Doi cetăţeni, foști suportători ai gu- 
vernului comunist, se întâlnesc. 

- Ce faci Ioane ? 

- Bine, dar tu ? 

- Si eu tot așa ca și tine! 

- Hei, așa ne trebuie ! 


* Membrii de partid tineri se bat 
cu pumnii în piept, cei bătrâni cu 
pumnii'n cap. 


* Un muncitor de la o “'fabrică de 
jucării”? din Moscova se plânge că 
mare un cărucior pentru copilul lui. 
- Păi de ce, îl sfătuește prietenul 
Ivan, când pleci de la lucru nu bagi 
si tu sub palton, într'o zi o roată, 
în altă zi o osie, şi îți montezi că- 
ruciorul acasă. 

- Stiu, am făcut asta; dar în loc 
de cărucior mi-a ieşit o mitralieră. 


URZICA LIDER 


ANUL 1 Nr. 4 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE! 


NICULIȚĂ REZOLVĂ CU CURAJ 
O ALTĂ PROBLEMĂ NAȚIONALĂ! 


Distribuirea hârtiei igienice se face pe baza teoriilor Ceo-Marxiste 


- Grija ce o are Nicolae Ceausescu, con- 
ducătorul suprem al României -care-i tot 
odată savantul şi fermentul politic al se- 
colului al 20-lea- de a dărui poporului 
toate cele necesare spre a-l îndemna să 
muncească cu râvnă ca să-si asigure o 
supra fericire într'o viitoare democrație 
populară și, precum se stie de toți,această 
grijă se revarsă nezăgăzuită în perpetuum, 
fiind tot odată văduvită de ori ce influ- 
ență burgheză-capitalistă care a protejat 
în trecut doar clasa asupritoare; dar azi, 
lanțul sclaviei a fost sfărâmat şi asta 
se poate dovedi prin diferitele măsuri 
inventive luate prin decretele ministeriale 
inspirate de marele conducător pe care 
am putea să-l mmim -fără a fi dez- 
mințiți- că mu este numai conducător, dar 
un supra conducător, si un luptător pentru 
drepturile umane, făurirea păcii universale 
și înspiratorul libertății în cele 14 conti- 
nente de pe întreaga lume; și, deasemenea 
putem afirma -fără frica de a fi dez- 
mințiți- că tot ce a fost rusinos în trecut 
s'a dus pe apa Dâmboviţei. și că deabia 
acum -după o lungă si grea așteptare 
în întunecimea de milenii- o nouă eră lumi- 
noasă se înscrie pe pingeaua istoriei dato- 
rită noilor măsuri binefăcătoare de a sa- 
tisface o veche doleanță a cetățenilor loiali, 
aceea de a li se oferi oportunitatea ( și 
asta fără deosebire de funcție, sex sau 
vârstă) de a păși mândri pe stradă, în- 
tr'un stat socialist, si de a putea ţine și 


Y “pipăi în mână un sul de hârtie igienică ! 

Curat civilizație, nu altceva ! 

Nu ne plac fraze goale și laude deşarte, 
ne place să fim preciși: De câteva zile 
(mai. exact de 8.760 de zile) hârtia igi- 
enică a dispărut de pe piață lăsând mulți 
tulei dezveliți și multe capete nelimpezite. 

Ancheta a dovedit că a fost un act de 
sabotaj. -executat bine înțeles de refugiați- 
îndreptat contra plamului cincina] care ga- 
ranta 2 suluri de hârție creponată pentru 
fiecare cap de familie. 


Spre fericire, printr'un decret mini- 
sterial s'a hotărât să se organizeze o 
loterie lunară care să ofere: 

ȘI (a) Un premiu principal; 5 suluri de 
hârtie igienică neuzată și, în plus, un scaun 
confortabil cu inițialele N.C. 

(b) 495 de premii care consistă dintr'un 


singur sul de hârtie igienică, deasemenea 
neuzat. 


UNUI REACTIVAT 


La o parte când stăteai, 

mai mult mort ca viu păreai. 
Dar acum, reînviat, 

ești murit cu-adevărat ! 


RESEMNAREA EPIGRAMISTULUI 


Chiar de tragi ca Păstorel ! 
unii oameni ai puterii 

azi, nu-i poți clinti de fel, 
fiincă-s stabili, rinocerii ! 


Pentru a stimula vânzarea biletelor 
norocosii jucători la loterie vor fi primiți 
în audiență de Şeful Suprem -recte Nicolae 
Ceaușescu- iar câștigătorii vor avea astfel 
ocazia să-i arate '-cu eventuale mărturii- 
binefacerile obținute de întrebuințarea l0= 
zurilor câștigătoare. 

Va fi o manifestaţie de sinceră expu- 
nere a sentimentelor naționale față de 
obrazul Președintelui. 


— RĂŢOIUL 


ANUL VII, 


AMBASADA ROMÂNĂ - 
secret) Doar pentru cititorii 


Dinu MĂTRĂGUNĂ 


Glume 


OUL Nr. 12 


“Cuvântului Românesc”. 


Nez E 
CUVA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


care 
cuce! 
Au 
Reșiţ 
* După cutremur Ceușu a dat ordin ca retro 
toți să se prezinte la serviciu şi Du- carne 
mineca. Unii si-au manifestat nemul- Crai! 
mirea, dar s'au mângâiat cu gândul dee 
că putea fi și mai rău: a ză (e 
- Ne putea obliga să lucrăm toată : 
săptămâna. de 


* Doi țărani stau la sfat: 
- Nene lorgule, de ce pâna acuma 
“%ăl din capul guvermilui”” m a clă- 
dit blocuri în București, ci numai 
în afara Bucureştiului ? 4 
- Hei, fiindcă tov. Ceaușescu întâi 
a asteptat cutremurul, ca la urmă 
să clădească blocurile ! 


* Stiați că Gheorghiu-Dej a fost Jun 
mare atl't ? In ultimii ani de viață a 
fost campion la aruncarea ciocanului. 

Totuși, pe patul morții, i-a părut 
rău că nu a arucat şi secera. 


* Un milițian a prins un sofer la 
volan si l-a pus să sufle “în tubul 
alcolometric, să se convingă că 
într'adevăr a băut. Şoferul a refuzat 
să sufle. Atunci milițianul a inter- 
venit, iar, sughițând a spus: 

- Suflă, măi ! Că dacă nu, suflu eu 
și iese mai rău... 


* In țară mai trăiesc două categorii 
de oameni. Spionii care întreabă; 

- Ce mai faci ? 

Si mincinoșii, care răspund: 

- Mergi, bine. 


Epigrame 
lon CICALĂ nana - 


CONSILII POPULARE 


Astăzi, cine n'a uitat, 
stie, *'Consiliul” e “Sfat”.. 
n frumos cuvânt latin 
pentru *'Sovietul”? lui Lenin !.. 


a. 
UNUI CONFERENTIAR 
Mă'ntrebi de ce-s prezent-absent 
la conferințele matale ? 


E fiincă eu fac epigrame 
în timpu!n care tu faci...bale. 


Nanaanaanaaaj 


EXILAT — 


Washington, D.C. - (Supra 


——UMOR—— 


* Cu ocazia ultimei vizite 
la Washington Niculiţă a fost 
întovărășit la Casa Albă de 


ambasadorul N. Niculae. 

lar Niculae Niculae ca să 
demonstreze că are maniere 
“continentale” și e_“gen- 
tleman” sută'n" sută, si-a 
alipit călcâiele și s'a aple- 
cat foarte respectos să să- 
rute mâna d-nei Rosalyn 
Carter. Aceasta şi-a retras 
mâna scuzându-se că are o 
eczemă. 


- Oh, asta mu face nimic, 
răspunde cavalerește amba- 
sadorul, seful meu Cea- 
ușescu are râie ! 


” Cauza că Ceaușul vorbește 
peltic se datorește unui ac- 
cident de muncă întâmplat 


de pe timpul când îsi făcea 
ucenicia la un atelier de 


cizmărie. 

Se știe că cizmarii țin cu- 
iele în gură, iar actualul 
sef suprem al României, 
fiind băiat harnic și voind 
să-și facă i 


norma, și-a 
umplut gura cu cuie, si 


-din nebăgare de seamă- 
când_a vrut să scoată în 
grabă unul din gură si să-l 
bată în pingeaua cizmei, ca- 
pul cuiului s'a agăţat de 
viitoarea limbă ministerială 
lăsând-o ştirbă. 


Răţoiul deghizat ca chelner ne spune ce 
Niculiţă celor care suportă regimul comuni 


I-a'ndemna 
Iar “nenea 
Le-a servi 
Ca desert, 
S'a înghițit 


st din România. 


Coana Leanca, “Veche Puică” 


In sirop, de oarbă plecăciune, 
Pentru a sefului înțelepciune ! 
Iar oaspeții, drept e să vă spui: 
Au fost până'n gât, cu toți, sătui ! 


-a văzut la banchetul oferit de 


t pe toți c'o ţuică, 

” Nicu, mai cu rânză 
t ciuperci cu brânză ! 
și peste toate 

&Ogoși muiate 


Dona-RĂȚOIUL 
LU LILI ITI) 


Ze: 


VÂNTUL ROMÂNESC 


]5 Iulie a.c. a luat sfârșit cea de a 60-a ediție a 
lui Diviziei “A” de fotbal . Noua campioană 
STEAUA București, care reușește această 
ormanță pentru a 9-a oară. Steaua și-a asigurat 
datorită jocurilor bune prestate în returul campio- 
u ju: Pe locul 2 , la egalitate de puncte cu Steaua, 
mb! asat F.C.Arges (antrenori F.Halagian și A.Dima), 
i pe. „ fost revelația campionatului și puțin a lipsit ca să 
ească primul loc. 

retrogradat în categoria “B” echipele F.C.M. 
nesița, F.C.Petrolul și F.C „Constanţa. Echipaconstănțeană 
iei ogradează după o prezența contimaă de 16 ani în 
jonatul primei categorii. Cu ocazia meciului de la 
Craiova, D.Antonescu (F.C.Constanța) a jucatpartida 355-a, 
astfel recordmanul prezenților în Divizia A. 

vechiul record: Adam (U.Cluj) - 354). S 
In campionat s'au marcat 829 de goluri, adică o medie 
de 27 goluri de meci. Campionatul se reia la 20 August a.c. 


REZULTATE TEHNICE 


Au 


F. C. Olimpia -F. C. Corvinul 1=1 (1-0) 
Univ. Craiova — F. C. Constanţa 5—1 (3-0) 
ASA. Ig. Mureş  — Dinamo 1-1 (0-1) 
F. C. Argeș — VU. T. Arad 5-0 (1-0) 
Politehnica Tim.  — Jiul R 1—1 (0-1) 
politehnica lași  — F. C. Bihor 4-2 (3-2) 
F. C. Petrolul — S. C. Bacău 1—1 (1—1) 
3 Steaua —F. C. M. Reşiţa 4-0 (3-0) 
d Sportul studențesc — C. S. Tirgovişte 2-0 (1-0) 
. 
. CLASAMENTUL FINAL 
4 1. STEAUA 34 17 7 10 75-49 si 
2. F.C. Argeș 34 18 5 11 60-49 41 
3. Politehnica Tim. 34 16 6 12 48-38 3 
= 4.5 ul stud. 34 18 2 14 49-42 3% 
5. aetiză 34 15 6 13 50-40 36 
6. Univ. Craiova 34 14 7 13 43-34 35 
7. Jiul 34 14 6 14 53-49 34 
8. F.C. Corvinul 34 11 12 11  M4-43 34 
9. C.S. Tirgorişte 34 13 8 13 28-33 34 
10. UTA. 34 13 8 13 49-55 4 
11. S.C. Bacău 34 13 8 13 47-55 34 
12. ASA. Tg. Mureş 34 13 7 14 48-40 33 
13. F.C. Olimpia 34 14 5 15 41-47 33 
14. F.C. Bihor 34 15 3 16 39-56 33 
15. Politehnica lași 34 12 8 14 43-39 32 
16. F.C. Constanța 34 14 4 16: 42-49 32 
17. F.C. Petrolul 34 11 8 15 41-46 3% 
"18. FIC.M. Reşiţa co DE 8 a 22 29-65 20 
GOLGETERI 
24 GOLURI: Dudu 13 GOLURI: Broşov- 
Georgescu (Dinamo) — schi (UTA) — 3 din 
3 din 11 m. 1 m. 
19 GOLURI: Iordă- 12 GOLURI: Hajnal 
se (Steaua) — 2 din (Ai, 2 orgulescu 
= E ortul studențesc), Io- 
pis: iC OLURI Rădu- vânescu (EC Aracă) si 
ice usi in cae matia) Cs Ce MBetroi 
(F.C. Constanţa). Radu Zahiu (Steaua) — 1 din 
II (F.C. Argeş) — 5 11 m, Balaci (Univ. Cra- 
> din 11 m. iova) — 1 din ll m. 
.. 


m Divizia naţională de „iuniori mmm 


+ Campionatul “Diviziei naționale de juniori” la care 
participă echipele de juniori ale divizionarelor “A” a 
fost câstigat de “Poli”-Timișoara. Ultimul meci, “Poli”- 
Jiul $-0 , a decis soarta primului loc. Este pentrua 
treia oară când o echipă din Timişoara câștigă titlul. 
„ Ceilalţi câștigători au fost C.F.R. Timișoara în 1939- 
1940 și Ripensia în 1947-1948. De remarcat poziţia foarte 
îmră în clasament a juniorilor din Constanţai, care s'au 
“mmărat printre protagoniștii întrecerii, în timp ce “se- 
niorii”” au retrogradat în Divizia “B”. 

- 


CLASAMENTUL FINAL 
e 
ă 1. „POLI* TIM zi 199 56-21 [) 
2. S.C. Bacău u 2 39 12-42 Lui 
3. F.C. Argeş EI] 13 37 43-23 4 
4 F.C. C-ţa ETI 2 59 63-33 45 
5. Univ. Cv. u 1414 6 49-30 a 
6. F.C. Corvinul 34 1319 3 58-44 “ 
- 7. Steaua 34 13 712 67-35 31 
3. Sportul stud. su 16 5153 41-40 Ei 
z 3, ASA. Tg. M. UA 14 614 45-41 34 
19. F.C, Petrolul u 11311 26-27 3 
11. Polit. Iaşi ET 12 834 45-51 32 
12. U.T.A. 4 12 8314 33-38 32 
DB. F.CM. R-ţa Ei sBu 3-41 2 
14 F.C, Olimpia EL] 1 915 33-57 > 
15. Dinamo E) 10 618 34-64 2 
16. F.C. Bihor u 311 90-51 23 
117. Ilui s4 4sz2 11-63 n 
15, C.S. Tirgovişște A 5 425 32-39 14 


— Cupa Ramâniei la fotbal — 


"La 18 lunie a.c. s'au disputat la Bucuresti si Sibiu 
semifinalele “Cupei României” la fotbal. La” București, 
U.Craiova, câștigătoarea ediției de anul trecut, a reușit 
să câștige în fața echipei studenților ieșeni cu 2-0, prin 
golurile marcate de Cămătaru si Marcu. - 

La Sibiu, F.C.Olimpia Satu Mare a câstigat în pre- 
"lungiri meciul cu F.C.Arges. Desi a prestat un joc su- 
perior adversarilor, jucătorii de la Olimpia au ratat 
numeroase ocazii nereușind să înscrie în timpul regle- 
Rear de joc, In prelungiri, fundașul Ivan (P.O.Arges ) 
Cercând să deposedeze de balon pe Mureșanu (Olimpia) 
„A marcat în propria poartă singurul gol al întâlnirii. 


a - 
E REZULTATELE TEHNICE 
„VU. Craiova - Politehnica lași 2-0 (1-0) 
„ Olimpia Satu Mare - F.C.Arges 1-0 (0-0, 0-0) 


e 


SPORT 


* Deși mai este de disputat o etapă,câștigătoarele în cele 
3 serii ale campionatului Diviziei ““B”' de fotbal se cunosc 
de pe acum. In seriile l-a și 2-a câștigătoarele sunt 
Gloria Buzău și Chimia Rm.Vâlcea, care au un avans 
substanțial de puncte, și indiferent de rezultatul ultimei 
partide m mai pot pierde locul întâi. In seria 3-a echipa 
din Baia Mare, care joacă ultimul meci pe teren propriu, 
cu Metalurgistul Cugir, nu poate pierde, practic, primul 
loc, desi teoretic poate fi ajunsă de C.F.R. Cluj. 

Situația echipelor care retrogradează În Divizia ac 
(patru din fiecare serie) este mai complicată și numai 
jocurile ultimei etape vor clarifica situația. 


SERIA | 


CLASAMENTUL 

1. GLORIA Br. » 58-16 si 
2. F.C.M. Geleţi » 93-26 LL 
3. |.C.1.M. Braşov » 37-28 „ 
4. C.$.M. Suceava » 40-37 ELĂ 
3. F. Brăila » 3-3 » 
6. St. roșu Brașer » 54-38 35 
7, Delta Tulcea » 2-42 u 
8. Victoria Tecuci » su > 
9. Oltul SI. Gh. » 23-35 3» 
10. Portul Ca » 4-53 2 
11. Nitram. Făg. » A 31 
12. Viitorul Vaslui » 34-40 n 
13 ceai P. N. = Ba, Da 
14. Tractorul Brașov 

15. C.F.R. Pașcani » „1-2 » 
16. C.S.U. Galaţi » 0-54 2 
17. C.S. Botoţani » 2-3 2 
18. Relonul Să. » 31-65 n 


REZULTATE TEHNICE 


Gloria Buzău - Tractorul Brașov  3-l (2-0) 
F.C.M.Galaţi - Ceahlăul P.Neamţ 3-0 (2-0) 
Delta Tulcea 3 Nitramonia Făgăraş 2-1 (1-0) 
C.S.Botosani - C.S.U. Galaţi 2-1 (2-0) 
F.C.Brăila - C.F.R.Pașcani 4-0 (2-0) 
Victoria Tecuci - C.S.M.Suceava 4-1 (0-0) 
Oltul Sf.Gheorghe  - Stagul Rosu Brașov 1-0 (1-0) 
I.C.1.M.Brasov. - Viitorul Vaslui 3-1 (0-1) 
Relonul Săvineşti - Portul Constanţa 1-3. (0-1) 


SERIA A l-a 


CLASAMENTUL 
14. CHIMIA Rm. V. Wu e 
2. Metalul Buc. » Ma » 
3. Diname SI. n» 30-52 37 
a. Metalul Piep. 3» n-a "n 
3. Ropid Buc. » 31-33 3 
4 Progr, V. Buc. 3 [3 x 
7. Chimie Tr. M. 5 3234 34 
9. Gaz metan 3 au 
9. Autobuzul Buc. 33 12 912 4557 33 
10. Şoimii Sibiu 13 713 41-38 33 
11. F.C.M. Giurgiu O 33 14 314 31-32 3 
12. Celuloza Cal. 3313 414 39-37 32 
13. Unirea Alex. » 12 813 30-37 n 
14. Muse. C-lung » 13 3515 as n" 
15. Electroputere » 11 9153 4-44 n 
16. Carpaţi Sinaia » 17% 243 „ 
17. Pandurii Tg. ] » 9 816 37-35 24 
18. Prehova 33 6621 235 1 


REZULTATE TEHNICE 
Metalul București - Electroputere Craiova 2-2 (2-1) 


PAGINA 19 


* Doi pugilişti români, Daniel Radu (cat. muscă) și Ion 
Joița (cat. semigrea) au reușit să cucerească titlurile de 
CAMPIONI EUROPENI la C.E. DE BOX pentru tineret, 
disputate la Dublin ( Irlanda ) la sfârsitul lunei Iunie a.c. | 
Deasemenea , Daniel Radu a cucerit și cupa transmisi- | 
bilă “Emile Gremeaux””, care se acordă celui mai tehnic 
boxer al competiţiei. | 
| 
; 
i 
4 


DANIEL RADU ION JOIȚA 


.. 

* Cea de a 2l-a ediție a “CURSEI PACII” desfășurată 

pe traseul Berlin-Praga-Varşovia, a consemnat un suc- 

ces remarcabil al ciclistului român Mircea Romașcanu, | 

care s'a clasat pe locul trei în clasamentul general. Cursa | 

a fost câștigată de A. Averin (U.R.S.$.). 
.. 


* Participând la campionatele in- 
ternaționale de tenis ale Franţei, 
de la Roland Garros, Virginia Ru- 
zici obține cel mai important suc- 
ces de până acum al tenisului fe- 
minin românesc și al ei personal, 
reușind să câștige titlul la simplu 
feminin. In meciul final ea a în- 
tâlnit-o pe Mima Jausovec (lugosla- 
via). Virginia a jucat excelent, 
atacând majoritatea timpului, folo- 
sind multe lovituri liftate, care 
au pus-o în dificultate pe Mima. 

Rezultat final : 6-2, 6-2 , pentru 
Virginia. Impreună cu M.Jausovec, 
ea a câștigat și proba de dublu 
femei, învingând perechea G. 
Lovera-L. Bowery, cu 5-7, 6-4, 
8-6. 

Virginia a fost prezentă și în 
finala de dublu mixt, însă parte- 
nerul ei, Patrice Dominquez s'a 
accidentat în timpul jocului aban- 


donând după primul set. Virginia RUZICI 


.. 
* Echipele României, masculin si feminin,au obținut 5 
rezultate excelente la CAMPIONATELE MONDIALE DE : 
POPICE, disputate la sfârșitul lunei Mai ac. în Lucerne 


Progresul Vulcan Buc. - Prahova Ploesti 0-2 (0-1) (Elveţia). Astfel echipa masculină a reușit să cucerească 

Celuloza Călărași = Dinamo Slatina 4-1 (3-0) tibul mondial, stabilind cu această ocazie şi un nou re- 

Soimii Sibiu - Metalul Plopeni  — 1-1 (1-0) cord pe pistă plastică. lată ordinea primelor patru 2) 
Chimia Rm.Vâlcea  - Rapid București + 4-2 (1-0) clasate: 1. ROMANIA 5520 pd. - nourecordmondial; . 
Carpaţi Sinaia - F.C.M.Giurgiu 2-0 (0-0)  2- Ungaria 5384 p. d.; 3. R.F.Germania 5363pd,; ş 
Gaz Metan Mediaș = Autobuzul București 3-1 (2-0)  4- Iugoslavia 5358 p. d. Echipa feminină, compusă din ! 
Pandurii TgJiu - Unirea Alexandria 0-2 (0-D Elena Andreescu, Ana Petrescu, Elisabeta Badea, Mar- i 


Chimia Tr.Măgurele Muscelul Câmpulung 3-0 (1-0) 


| SERIA A. III-a 


CLASAMENTUL 
1. F.C. DB. MARE 33 2179 77-25 4 
2. C.F.R. Ce 33 2085 752 4 
3 „+ Ci-Nop. 3 2157 71-23 47 
4. Gloria Bistriţa » 18 510 2 “1 
3. Mureşul Deva 33 15513 59-40 55 
& Viet. Călan 33 94518 7-3 33 
7. CFR. Tim. 33 Ma544 v-a 33 
8. Aurul Brod 33 10415 7-4 32 
9. U.M. Tim. 33 1364 a- 32 
10. Chimica Tim. 33 14415 4-47 32 
11. Metal. Cugir 33 136014 43-a 32 
12. Min. M. N. 33 13515 2-a 31 
13. Dacia Orăștie 33 13416 35-a x» 
14. CAL. Sighet 33 10735 37-50 29 
Meme 39 ie aa 2 
17. Viet. Carei 3 se 3 2 
REZULTATE TEHNICE 
Metalurgistul Cugir -  U.M.Timisoara 3-1 (2-0) 
C.F,R.Timișoara - Victoria Călan 3-1 (3-0) 
Dacia Orăștie, - Victoria Carei 3-2 0-0) 
Chimica Târnăveni - Mureșul Deva 2-1 (0-0) 
Minerul Mol.Nouă = Gloria Bistrița ll Q-D 
Minerul Lupeni - P.C.Baia Mare 1-0 (1-0) 
«4» Cluj-Napoca  - Avântul Reghin 9-0 (5-0) 
Aurul Brad. = C.I.L.Sighet 3-1 (2-0) 
Armătura Zalău - C.F.R.Cluj-Napoca 0-3 (0-0) 
.. = 
* La 31 Mai a.c., la Sofia,  BULGARIA-ROMANIA 1-1 


(1-1) În meciul de fotbal din cadrul serieia 2-a a 
CUPEI BALCANICE. România a câștigat neînvinsă grupa 
si urmează să dispute finala cu câștigătoarea meciului 
lugoslavia-Grecia. Golul echipei României a fost marcat 
de Iordănescu, din lovitură liberă de la 18 m. 


In finala CAMPIONATULUI MON-* 

DE FOTBAL disputată! 
Duminecă 25 Mai, Argentina-Olanda! 
Rezultate ; 
mplecte, în mmărul viitor alt 


IAL 


43-1  după prelungiri. 


ziarului nostru, 


gareta Cătineanu, Silvia Raiciu şi Elena Pană, a avut 
o comportare remarcabilă, clasându-se pe locul 3, în 
urma echipelor R. F. Germania si lugoslaviei. In probele | 
de perechi, reprezentanții Românei au câstigat medaliile 
de argint atât la băieți cât si la fete. : 

Clasament perechi bărbați: 1. L.Zieher- T. Hozmann 
&. F. G. ) 1851 pd (926-925), 2. Iosif Tismănar - Ilie | 
Băiaș (România) 1822 pd (955-867), 3. M. Rako -Z. Bol- | 
jat (Iugoslavia) 1806 pd (914-882). . ... 

Rezultate, perechi femei: 1. Liuba Tealcici- Pavica i 
Galosevici Iugoslavia) 874 pd (441-433). 2. Elena An- 
dreescu- Margareta. Cătineam (România) 869 pă (449- Z | 
420), 3.  Edithe Neidhart - Adelle Wengler (R.F.Ger- 
mania) '857 pd (429-428), 4. Elena Pană- Ana Pe- 
trescu (România) 848 pd (443-405)... ; - 
La probele individuale popicarii români s'au 
excelent, cucerind un titlu mondial prin Ieri casa 
medalie de argint și una de bronz prin Elena Andreescu 
și Margareta, Cătineanu. REZULTATE TEHNICE:- proba 
individuală, bărbați: (1) Iosif Tismănar (România)-2847 p.d. 

(n turneul individual 946 p.d.)- campion mondial, (2) 
B.Csanyl (Ungaria)-2782 (901), (3) W.Endres (R.F.G.) 2777 
(938).....(8) ie Băies (România) 2702 (900), „(10) Iuliu 

Bice (România) 2687 (889), (12) Grigore Marin (România) 
„i femei: (3) Suzane Kristyan (Ungaria) 1347 (455) -cam- 

pioană mondială, (2) Elena Andreescu (România) 1317 

(48), (3) Margareta Cătineam (România) 1311 (46)).. 

(8) Elena Pană (România) 1285 (440)., . i 


re "A | 


PAGINA 20 


CRONICA 


2 lunie 1978 mea 


ROMÂNEȘTE 


Mircea Eliade şi-a păstrat la 71 de ani 
prospeţimea intelectuală și candoarea unui 
ermit, claustrat printre cărțile sale. El 
mi vrea cu niciun preț să coboare din 
lumea miturilor sale, a căror vocație pre- 
tinde că i-a fost transmisă de laptele 
doicii sale, o țigancă. Poate că în India, 
îndepărtata patrie a mamei sale de lapte, 
el a intuit în mod deplin această nouă și 
în acelaș timp atât de veche cale a cunoa- 
Sterii, care nouă ni se pare asa de miste- 
rioasă: cunoașterea supra-rațională. 

Impermeabil și imperturbabil la vacar- 
mul vieţii moderne, Mircea Eliade se 
strecoară neobservat pe străzile din Chica- 
go sau Paris, zâmbind unui gând nestiut 
de nimeni, cu sufletul umui călugăr budist, 

“Poți să fii un om foarte obiectiv și 
totuși să te îndrăgostești””, 

refuzat să învețe să șofeze, să folo- 
sească mașina de scris si habar n'are ce 
este o rachetă atomică. "La toate asaltu- 
rile civilizației materiale el se apără cu 
un humor diafan, dezarmant. 

A aflat oare Mircea Eliade în textele 
vedice secretul tinereții fără bătrâneţe? 
Cert este că acum, în a opta decadă a 
vieții sale, a terminat încă o carte (a 52-a) 
și încă una pe care o consideră opera 
sa majoră: romanul “*The Forbidden Fo- 
rest”. Cartea a fost scrisă inițial în 
româneşte, limba pe care m ezită să 
declare străinilor că o preferă tuturor 
celorlalte. ( “Este limba visurilor mele”). 

Pentru aceste cuvinte si bazat pe faptul 
că savantul-poet mu citeste niciodată zia- 
rele, (“Au numai știri proaste”), îmi 
îngădui să-i spun: 

Mulţumesc, Mircea Eliade. 


4 Iunie EEE ERE ZECE Ezra 


AVIZ AMATORILOR 


obligată să se mute după ce i s'a tăiat 
apa si curentul electric. (Clădirea am- 
basadei se găsea use'n ușe cu reședința 
președintelui Ahmed al-Bakr). In acelas 
timp 14 fruntași comuniști au fost executați 
si spe arestați. . 
eințelegerile au pornit dela faptul că 
partidul comunist irakian, care are doi 
reprezentanți în guvern, a considerat că 
situația este “'coaptă” pentru a trece la 
faza următoare si a pune mâna complet 
pe putere. Tactica aleasă a fost bineîn- 
țeles cea clasică, indicată de învățătura 
marxist-leninistă: instigarea minorități- 
lor, care prin definiție sunt todeauna îm- 
potriva majorității. Așadar, P.C. irakian 
a publicat în luna Aprilie un manifest în 
care deplângea lipsa de drepturi și liber- 
tăți a Kurzilor din nordul țării. Şi 

Partidul guvernamental Baath, călcat 
pe bătătură, a replicat că partidul comunist 
irakian este înfeudat Moscovei și că for- 
mulează cereri pe care comunistii din 
Uniunea Sovietică mi ar îndrăzni să le 
adreseze guvernului lor. 

In acest stadiu se găsesc în prezent 
relațiile dintre blocul comunist și Irak, 
principalul lor aliat din Orientul Mijlo- 
ciu, mare producător de petrol și singura 
țară arabă legată printr'un tratat de prie- 
tenie și cooperare cu Moscova, - 

Aviz d-lui Bulent Ecevit, premierul turc, 
care pentru o bucăţică de Cipru este gata 
să dea cinstea pe rușine și să se angajeze 
pe un drum extrem de primejdios. Rămâne 
de văzut câtă realitate și cât șantaj este 
în declarația sa că intenționează să semneze 
un pact de prietenie cu URSS, de care 
pretinde că mu se simte amenințat. 

Evident, pentru NATO ar fi o lovitură, 
dar d, Ecevit riscă să-și piardă m numai 
fesul dar și capul. 


5 Iunie 


LALELE ŞI NARCISE 


Cu doi ani în urmă, luri Orlov privea 
încruntat clădirea verzuie din Liublino, un 
cartier mârginaş al Moscovei, unde se 
judeca procesul lui Andrei Tverdokhlebov, 
secretarul secției din Moscova al lui Am- 
nesty International. EI arătă cu un gest 


Vlad ANGELESCU 


Ambasada sovietică din Bagdad a fost 


TIMPULUI 


acuzator spre clădirea tribunalului și spuse 
unui American care se găsea alături: 

== Dacă nu sunteți cu băgare de seamă, 
ceeace se întâmplă acum aci se va întâm- 
pla peste 20 de ani și în țara dumneavoa- 
stră, 

Acum, În acelaș tribunal din Liublino, 
Dr. luri Orlov a fost judecat el însuși 
după 15 luni de prevenție şi condamnat 
pentru “agitație anti-sovietica” la pedeap- 
sa maximă, adică 7 ani închisoare și 5 
ani deportare în Siberia. 

Procesul a fost o mascaradă. Acuzatu- 
lui m i s'a permis să prezinte niciun 
martor sau să pună întrebări martorilor 
acuzării. Accesul în sală al ziariștilor 
străini şi prietenilor lui Orlov a' fost 
interzis.” Prof. Andrei Zaharov, laureat 
al Premiului Nobel Şi soţia sa, au fost! 
opriți la ușe şi după o altercaţie cu se- 
curiștii au fost conduși la poliție. Nu au 
fost admiși în sală decât soția acuzatului 
și cei doi fii ai săi. Restul asistenţei 
a fost formată din “grupuri organizate” 
compuse din securiști. 

La citirea sentinței, soția lui Iuri Orlov, 
Irina și fiul său Dmitri au refuzat să 
se ridice în picioare. Judecătorul a repetat 
de trei ori cererea ca ei să se ridice înj 
picioare, așa cum făcuseră toți cei dinj 
sală, dar Irina a replicat disprețuitor: 

-- Eu m respect tribunalul vostru 
sovietic. 

In cele din urmă ei au fost ridicați 
cu forța în picioare de doi securiști, 
iar Dmitri a fost scos din sală dupăce 
a strigat: 

-- Tată, tu ești adevăratul câștigător 
al procesului. 

In fața tribunalului șapte disidenți au 
fost arestați după ciocniri cu poliția, lele- 
na Armand, nepoata Inessei Armand, amanta 
lui Lenin, care se găsea printre disidenți, 
a fost amendată. 

Rudele acuzatului au fost supuse la tot 
felul de abuzuri. Magnetofoanele și chiar 
hârtia de scris le-au fost confiscate, Irina e 
Orlov a fost desbrăcată la piele şi per- 
cheziționată în prezența a trei bărbați. La 
ieşirea din tribunal însă, pe când cobora 
scările zdrobită și umilită, cineva i-a pus 
în brațe un buchet de lalele și narcise. 

Departamentul de Stat a numit sentii 


pronunțată “'0 grosolană încălcare a dreptu-|. 


rilor umane universal acceptate” iar Ca- 
mera Reprezentanților, într'un extrem de 
rar vot unanim (399 la 0) a votat ore- 
zoluție cerând imediata eliberare a lui 
Orlov și a celorlalți disidenți arestați. 

Congressmen-ii şi-au amintit poate cu- 
vintele lui Iuri Orlov adresate Americii: 
“Eu m lupt pentru noi, lupt pentru a vă 
salva pe voi”. 

dr 


PERFIDUL ALBION 


Anglia a încercat din nou să-i convingă! 
pe partenerii săi din NATO că nu trebue 
să-i supere prea tare pe Ruși. DI. Cal- 
laghan a încercat chiar să iacă spirite 
pe seama Președintelui Carter, vorbind 
despre un Columb american care a des- 
coperit din nou Africa. 

Miopia politicienilor englezi se pare 
că este incurabilă. Anglia și-a păstrat 
cu o încăpățânare demnă de conservatoris- 
mul britanic toate păcatele sale capitale: 
defetismul, ipocrizia și principiul de a lupta 
până la ultimul european (continental) si 
până la ultimul dolar (american), i 

Si-a păstrat până și aroganța, care 
acum însă, în loc să ofenseze a devenit 
ridicolă, 

Anglia nu mai este un imperiu. 
Este o insuliță. 


NA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ÎMBĂTRÂNIREA 


CONDUCE 


Uniunea Sovietică este 
condusă de cea mai bătrână 
echipă politică din lume. 
Leonid Brejnev și adjunctul 
său politic Kirilenko au 72 
de ani. Mihail Suslov, prin- 
cipalul ideolog al partidului 
comunist sovietic, are nu 
mai puţin de 76 de ani. 
Prim-ministrul A. Kostghin 
are 74 de ani, iar trei din 
membrii cheie ai comitetului 
central al partidului bolse- 
vic, Arvid Plese, Kiril Ma- 
zurov, și Nikolai Tikhonov, 
au respectiv 79, 77, și 72 de 
ani. Avem astfel de a face 
cu cea mai bătrână și cea 
mai rigidă conducere politi- 
că din lume. Conform unor 
statistici întocmite de uni- 
versitatea statului Califor- 
nia, în 1917 vârsta medie a 
biroului politic al partidului 
comunist bolșevic era de 
36 de ani; în 1945 era de 
45 de ani, în 1954 deaproape 
60, iar în prezent de peste 
66 de ani. Decalajul de vârs- 
tă dintre conducerea sovie- 
tică de partid, vârsta medie 
a tuturor membrilor depar- 
tid, si vârsta medie a popu- 
laţiei sovietice,se adânceşte 
continuu In aceste con- 


N. DIMA 


Occidentali își punurmătoa- 
rele probleme: Cum se va 
reflecta în viitorul apropiat 
vârsta Înaintată a conducerii 
din Kremlin asupra vieții 
societăţii sovietice, şi cum 
se va asigura trecerea dela 
o generaţie la alta după 
moartea actualei conduceri? 

In ceeace privește succe- 
siunea la conducerea Uniunii 
Sovietice, nimeni m stie 
nici cum se face cooptarea 
de noi membri în biroul po- 
litic dela Moscova, si nici 
cum va decurge trecerea 
dela o gardă la alta. Sta- 
lin, de exemplu, s'a impus 
asasinâdu-și toți adversarii. 
Hrusciov la rândul său a 
condus o conspirație care 
l-a catapultat la putere, ul- 
terior înlăturându-și mai 
puțin sângeros partenerii. 
Brejnev, mult timp proteja- 
tul lui Hrusciov, și-a în- 
lăturat stăpânul printr?o lo- 
vitură de palat. Nici una 
din aceste schimbări nu a 
fost publică, rămârând un 
secret până în zilele noastre. 
Experții sunt de părere în- 
să că asemenea schimbări 
sau lovituri implică todeauna 
riscuri. In condițiile ac- 


RII SOVIETICE 


bare, de exemplu, ar putea 
divide în tabere opuse for- 
țele care conduc URSS-ul, 
declanșând chiar un război 
civil. Datorită acestui fapt, 
și având în vedere expira- 
rea biologică iminentă a ac- 
tualei conduceri moscovite, 
problema succesiunii la 
“tronul” comunismului este 
urmărită si analizată cu 
mare atențle de specialiști, 

Se spune de mult că Brej- 
nev suferă fizic, starea să- 
nătații sale fiind din ce în 
ce mai precară. Dacă moare 
sau se retrage, logic ar 
trebui să-i urmeze adjunc- 
tul său, A. Kirilenko, dar 
și acesta are 72 de ani, si 
0 sânătate subredă. Intre 
membrii mai tineri ai con- 
ducerii sovietice de partid 
sunt Victor Grisin de 65 
de ani, Fiodor Kulakov de 
60 de ani, si Grigori Ro- 
manov de 55 de ani. Cu- 
noscând însă invidiile, gelo- 
ziile, şi luptele care se nasc 
întotdeauna în cadrul unei 
succesiuni despre care con- 
stituția țării și statutul par- 
tidului m prevede nimic, 
m încape nici o îndoială 
ca Moscova va trece din nou 


diții, observatorii politici _tuale, o asemenea schim- Prin criză și tensiune. 


DIVERSE ==—— 


Pentru prima oară, Sta- 
tele Unite au transmis Chi- 
nei detalii secrete de bază 
asupra tratativelor strate- 
gice  Americano-Sovietice. 
In același timp, cu prilejul 


- vizitei oficiale la Pekin a 


domnului Brzezinski (seful 
consiliului securității națio- 
nale al Statelor Unite), au 
fost discutate unele pro- 
bleme strategiceA mericano- 
Chineze. Vizita înaltului 
demnitar American la Pekin 
i-a îngrijorat mult pe condu- 
cătorii comuniști dela Mos- 


cova. * 


La îndemnul foarte pro- 
babil al Moscovei, Vietnamul 
a pornit o campanie ae 
împotriva minorității - 
neze. Potrivit statisticilor, 
în Vietnam există 800 de 
mii de Chinezi. După ocu- 
parea Vietnamului de sud de 
Hanoi, autoritățile comu- 
niste Vietnamezt au început 
să hărțuiască minoritatea 
Chineză a țării. In urma 
acestor persecuții, cel puți 
o sută de mii de Chinezi 
au trecut frontiera în China, 
mulţi alții fugind înalte țări. 
In legătură cu aceste abu- 
zuri, Pekinul a înmânat Ha- 
noiului o notă oficială de 
protest. 

* 


„Cu prilejul discursului 
său la sesiunea generală 
specială ONU pentru dezar- 
mare, ministrul de externe 
al republicii populare Chi- 
neze a atacat direct si ve- 
hement politica imperialistă 
a Uniunii Sovietice. Asttel, 
Pekinul a condamnat inter- 
vențiile militare sovietice 
în Africa, si consolidarea 
forțelor militare sovietice 
în Europa. Reprezentantul 
Chinez a criticat totodată 
tratativele  Americano-So- 
vietice cu privire la dezar- 
mare, afirmând că în spatele 
negocierilor, ambele tabere, 
dar mai ales Moscova, se 
înarmează vertiginos. 


China a lansato campanie 
susținută pentru recupera- 
rea decalajului economico- 
tehnologic. care o separă de 
Vest și chiar de URSS. Se 
accentuează patru obiective 
ale acestei campanii: in- 
dustrializare, modernizarea 
agriculturii , dezvoltarea 
științei și tehnologiei, simai 
ales rirea capacității de 
apărare. In același timp, 
se pare că îndoctrinarea po- 
pulației trece pe un plan 
secundar, unele abuzuri ale 
fostei conduceri a lui Mao- 
Tse Dun începând să fie 
condamnate. Noua condu- 
cere Chineză pare să fi adop- 
tat oatitudine mult maiprag- 
matică decât predecesorii 
ei. In domeniul tehnologiei, 
de exemplu, se pune accentul 
pe tehnologia Laser și cer- 
cetările spațiale, ambele do- 
menii afectându-i direct pe 
Ruși. 


Agenția sovietică de presă 
Tass, a anunțat că URSS-ul 
expulzat doi cetățeni ameri- 
cani ce serveau drept ghizi 
la Expoziţia Agricolă a 
Statelor Unite din Moscova, 
pentru propagandă și agita- 
ție antisovietică. 

De fapt, cei doiamericani, 
si anume: Anthony Mascho- 
cri și Walter Lupan, pără- 
siseră Rusia cu câteva zile 
mai înainte ca stirea să 
fie transmisă de Tass. 


Președintele Egipului An- 
war Sadat, în cuvântarea ce 
a rostit-o în fața trupei Ar- 
mateia 2-a egiptene din 
Ismailia, a declarat că: ne- 
gocierile de pace cu Izra- 
elul mi vor fi continuate 
atâta timp cât Guvernul din 
Tel- Aviv nu înțelege să-si 
amelioreze. poziţia actuală, 
subliniind că, dacă toate 
eforturile sale de pace, nu 
vor ajunge la nici un re- 
zultat pozitiv, Egiptul este 
gata să redeschidă un nou 
razboi. 


In cuvântarea sa, Pres. 
Sadat a afirmat textual că; 
“Nu mă pot întâlni cu Iz- 
raelul la jumătatea drumu- 
lui în negocierele noastre.. 
Dar, atât gândul cât si ini- 
mile noastre, rămândeschi- 
se, dacă Izraelul vine cu noui 
propuneri, căci pe cele 
vechi, le respingem în în- 
tregime...Suntem gata să în- 
făptuim pacea fără vărsare 
de sânge, dar aceasta, fără 
a renunța la drepturile su- 
verane ale Egiptului”. 


x 


Pe 30 și 31 Mai s'a des- 
fășurat la' Washington con- 
ferința la nivel înalt a celor 
15 țări membre ale Alianței 
Nord  Atlantice (NATO). 
Principalele probleme pe a- 
genda discuțiilor au fost în- 
tărirea capacității militare 
a Alianţei, standardizarea 
armamentului , problema 
consolidării militare Sovie- 
tice în Europa de Răsărit, 
conflictele din Africa si si- 
tuația din Orientul Miifociu. 
O problemă delicată a Alian- 
ței Nord Atlantice rămâne 
situația dintre Grecia și 
Turcia ca urmare a ocupării 
parțiale a insulei Cipru de 
Turcia. Inainte de începerea 
lucrărilor conferinței, co- 
mandantul forțelor NATO în 
Europa, generalul Alexander 
Haig, a atras atenția asupra 
primejdiei Sovietice cres- 
cânde în Europa ca urmare 
a continuei creșteria puterii 
militare de atac a trupelor 
Sovietice și ale pactului dela 
Varșovia. Cu această oca- 
zie, președintele Carter a 
imt un discurs inaugural 
în care atrage atenția in- 
direct Moscovei că alianța 
Nord-Atlantică m va mai 
tolera acțiunile agresive So- 
vietice. Tot cu acest prilej 
s'a făcut cunoscut și faptul 
că Franța și Statele Unite 
au semnat un acord pentru 
ajutorarea țărilor Africane 
victime ale agresiunii și i- 
mixtiunilor străine. Sunt 
vizate direct Rusia și Cuba. 


IX 


. 


aaa NIN 


în 


| 
| 
| 
| 


mp mia 9 at dai ct anainte ii acela ati 7 


cuv ÂNTUL ROMÂNESC 


ŞTIRI 
ROM 


DDD ADD Leea 


SERBAREA SĂDIRII î/ 
IPOMILOR LA HAMILTON! 


minică 21 Mai, a avut 
la “Câmpul Românesc”” 

din Hamilton, Ont., Canada, 
onala serbare anuală 

a pomilor. Au luat 

a ile ar frumos de 
iri din Hamilton, To- 
regi Kitchener. 3 


A vorbit apoi Păr. Nicoale 
Tănase, care la rându-i 
aduce salutul fraților _din 
Kitchener și totodată năde- 
jdea că în "viitor, între co- 
lonia română din Kitchener 
şi cea din Hamilton, se va 


0 PARTE DIN LUMEA CE A PARTICIPAT LA 
[POMILOR ASISTÂND LA SLUJBA RELIGIOASĂ OFICIATĂ 
DE PREOȚII NICOLAE ZELEA ŞI NICOLAE TĂNASE. 


putea realiza, cu ajutorul 


DIREA 


Masa comună a fost 
deschisă printr'o rugăciune 
rostită de  Păr. Nicoale 
Zelea din Toronto. 

Maestrul de Ceremonii a 
fost dl. George Bălașu, Pre- 
sedintele “Asociației Cultu- 
vale Române” din Hamilton, 
care, în cuvântul de deschi- 
dere, mulțumind tuturor ce- 
br prezenți pentru partici- 


“pare, a subliniat în termeni 


nespus de--emoționanţi, ne- 
cesitatea ca cele trei colo- 
nii românești să-şi dea mâna 
pentru o mai stransa cola- 
borare și cooperare pentru 
a păstra această frumoasă 
proprietate și realizare ro- 
mânească, 

A urmat la cuvâtndl. Vasile 
Dudu, Presedintele Comite- 
tului "Parohial al Bisericii 
“Sf.Gheorghe” din Toronto, 
care a adus salutul româ- 
nilor dinacea localitate, asi- 
gurând că, pe cât îi va sta 
în putință, colonia românea- 
scă din Toronto, va încerca 
să dea tot sprijinul, încu- 
rajând o cât mai strânsă le- 
gătură între aceste trei co- 
munităţi românesti. 


lui Dumnezeu, o mai strân- 
să colaborare frățească. 
Rândul vorbitorilor a fost 
încheiat de scriitorul și poe- 
tul Nicolae Novac din Sta- 
tele Unite, care se găsea 
în vacanță îi în regiune, împre- 
ună cu soția Hildegard și 
fiul său Mihail împreună cu 
soția sa Marilene. Cu cu- 
noscutu-i talent oratoric, 
scurt si concis, în câteva 


DL ȘI DNA NOVAC IȘI IAU 
RĂMAS BUN DE LA POMUL 
PE CARE L-AU PLANTAT. 


cuvinte, a arătat însemnă- 
tatea acestei sărbători și 
tradiția ei la poporul ro- 
mân, spunând că : In isto- 
rie, în literatura populară 
cât și cea cultă, precum 
și în cântecele noastre fol- 
clorice, întâlnim COPACUL, 
ca fiind ““frate cu Românul”, 
exprimându-și dorința ca şi 
de acum 50' de ani în vii- 
tor, pomul pe care-l va sădi 
cu această ocazie, să se 
afle tot pe pământ rgmă- 
nesc. 

Păr. Nicolae Zelea, amin- 
tește de încheiere că astăzi 
este ziua Sf. Constantin și 
Elena, rugând asistența să 
cânte tuturor celor prezenți 
ce poartă aceste nume, un 
românesc “Mulți ani trăia- 
scă”. 

Păr. Nicolae Tănase, în- 
cheie masa cu o rugăciune, 
după care se trece la să- 
direa pomilor, pe terenul 
din fața halei, cei doi preoți, 
concelebrând slujba de bine- 
cuvântare a pomilor. 

S'a petrecut apoi ro- 
mânește, până seara târziu, 
în acordurile saxofonului 
d-lui Ciotlos si echipei sale 
de muzicanți.” 3 

Tot cu această ocazie, a 
avut loc în hala de la Câm- 
pul Românesc, și o expozi- 
ție de pictură a d-nei Maria 
Lascu, recent sosită din 
România, 

Ca încheiere, putem spune 
c'a fost o zi nespus de fru- 
moasă la “Câmpul Ro- 
mânesc” din Hamilton, care 
însă a trebuit să se încheie, 
de durerea....despărțirii, 
când luna și stelele, sărutau 
printre copaci, frunțile ul- 
timilor rămași. 

Să ne vedeni deci, cu bine, 
la anul !...Si câți mai mulți, 
atât din Hamilton, precum 
şi din Toronto și Kitchener, 
pentru a păstra în mâini 
românești această comoară, 
care este: “CAMPUL RO- 
MANESC” din Hamilton, On- 
tario, Canada. 


CORESPONDENT 


ÎN VIZITĂ LA REDACŢIE 


Luna trecută redacția zia- 
rului nostru a fost vizitată 
de dl Prof.Dr.Nicolae Dima 
din Washington, U.S.A. 
Distinsul nostru . colabo- 
rator, fiind invitat de Uni- 
Versitatea din London Ont., 
Canada, de a ține o pre- 
legere despre “Migrările 
etnice din Uniunea Sovieti- 
câ”, Această conferință 
avut loc cu ocazia “'Con- 


Canadieni”! 


Nu prea pa români știu 
că dl Nicolae Dima, ca mem- 
bru al Asociației Geografilor 
Americani, a publicat în di- 
ferite reviste de speciali- 
tate, studii despre proble- 
mele geografice din Uniunea 
Sovietică și a țărilor din 
Europa de Est, care-i face 
o deosebită cinste. 


Cu ocazia vizitei În Ca- 


pete anuale a Geografilor 


nada, dumnealui, a petrecut 
câteva zile în mijlocul nostru 
lucrând la editarea, tipări- 
rea și paginația ziarului 
“Cuvântul Românesc”. 

Cu această ocazie, s'a dis- 
cutat cu o parte din membrii 
redacției, diferite probleme 
ale exilului, legate de orga- 
nizarea și eficacitatea luptei 
pe care "trebuie să o ducem 
împotriva comunismului, a- 
jutând la eliberarea țării 
noastre de sub acest jug 
tiran. Colaboratorul ziarului 
nostru, dl Prof.Nicoale Dima 
a venit cu multe sugestii 
de îmbunătățire a calității 
ziarului, cât si populari- 
zarea lui pe o sferă mai 
largă. 

Redacţia și membrii ei, 
mulțumește "încă odată d-lui 
N.Dima, de ajutorul dat și 
de bucuria de a putea lă- 
muri unele probleme de in- 
teres general, al exilului 
românesc. 


N LUMEA 
NEASCĂ 


proc rorere 


cei 


PAGINA 21 


| DANS ROMÂNESC LA “ZIUA EUROPEI” | 


(SPORESC ot 


* MUNCHEN, Sâmbătă, 6 
Mai 1978. - La Munchen, 
în binecunoscutul Marien- 
platz, au avut loc manifes- 
tările consacrate “ZILEI 
EUROPEI ”. 


vântul 


pr 


|p 


Cu acest prilej au luat cu- 
personalități proe- 
minente din viața politică, 
culturală și 
Landului Bavaria. 
La partea artistică a pro- 


HORA ROMÂNEASCĂ IN FATA A MII DE SPECTATORI 


gramului și- -a adus contri- 
buția și echipa de dansuri 
populare “* MIORITA ” a 
Misiunii Române Unite din 
Germania. 


sportivă a 


“Corespondent 


IN CENTRUL | 
MUNCHENULUI Ș 


SEMINARUL OPŢIUNILOR 


ROMÂNIEI POST-COMUNISTE 


Timp de trei zile - 13, 14 și 15 Mai 
1978, s'au desfășurat la Paris. în sala 
de conferințe a Misiunei Catolice Române; - 
lucrările unui foarte important și în acelaș 
timp semnificativ seminar, în care s'au 
făcut comunicări și si-au prezentat ra- 
poarte, bine documentate, urmate de in- 
teresante și animate discuții, referitor la 
Opțiunile ce le va avea România, dupăce 
se va elibera de sub dictatura comnunistă. 
Un grup de exilați români ce trăesc la 
Paris (Domnii: Ion Boboc, Radu Câmpeanu, 
Adrian Chintescu, Grigore Filiti, Mihai 
Korne, Rene Theo, Dinu Zamfirescu) în- 
fruntați mereu de francezii între care trăesc 
în convingerile lor, în doctrina comunistă 
si credința că acesta va asigura progresul 
şi fericirea omului, s'au gândit că plecând 
dela realitățile româneşti și cu exemple 
reale luate din comunismul "aplicat î în Ro- 
mânia de astăzi, să caute să convingă pe 
acei ce îl susțin, că acest comunism 
este falimentar din toate e punctele de vedere, 
că elîn loc să aducă fericirea și pro- 
gresul omului, îl subjugă, distrugându-i 
personalitatea și în acelaș timp duce la 
crearea nu numai a dictaturilor în țările 
mai mici ca România; ci la crearea „de 
imperii, care împing la conflicte si răz- 
boaie care pot duce omenirea la! peire. 

Seminarul a fost deschis de Domnul 
Adrian Chiniescu, preşedintele comunității 
Românilor din Franța, care a urat bun- 
venit mai ales acelora care s'au deplasat 
dela mari distanțe pentru a participa la 
seminar. Părintele Gheorghe Cosma, con- 
ducătorul Misiunii Catolice Române de Rit 
Oriental a adus salutul misiunii, urând 
seminarului deplin succes, Intre mesagiile 
ce s'au prezentat cel mai semnificativ a 
fost acela al Domnului Nicolae Lupan, de 
profesiune ziarist și critic literar, cu 
reşedinţa în Bruxelles, Belgia, care a 
scăpat din Basarabia acum patru ani. Dom- 
nul Lupan, după ce a făcut un scurt istoric 
asupra răpirii Basarabiei, a subliniat faptul 
că Rusia Sovietică “duce acolo o contimă 
acțiune de genocid cultural și fizic, pentru 
a extirpa românismul şi pe români, de- 
portând românii, înlocuindu-i cu populații 
aduse din interiorul Rusiei”. Face un 
călduros apel adresat tuturor româniloi: „să 
mi-si uite pe fraţii lor din Basarabia și 
Bucovina, care jinduesc după libertate. 


Au prezentat rapoarte Domnii: 


Prof. 
Dr. Dumitru Amzăr (Germania), Radu Câm- 
„peanu (Franța), Radu Cruţescu (Franța), 


Theodore Cazaban (Franța), Dinu Cesianu 
(Franţa), Radu Enescu (Spania), Grigore 
Filiti (Franța), Sava Gârleanu (Suedia), 
Dionisie Ghermani (Germania), Doru Ienciu 
(Franța), Mihai Korne (Franţa), Mihai Lu- 
caci (Franța), Serban Alexandru Simion 
(Canada), Dan Zamfirescu (Franța). Mae- 
strul avocat V. V. Stanciu, cunoscut cri- 
minologist, membru al Baroului avocaților 
Parisieni, dupăce exprimă un călduros 
salut celor prezenți, vorbește despre 
“dreptul individului la legitima apărare și 
măsurile ce ar trebui să „se ia împotriva 
terorismului, sfătuind pe exilați să caute 
a se “apropia și a cunoaste elitele fran- 
ceze, să mu uite pe cei 'de acasă, sub- 
liniind „calităţile deosebite ale poporului 
român”? „ exprimând adânca sa convingere, 
că după cum au fost distruse ““şovinismul, 
apoi fascismul, tot așa va fi” distrus și 
comunismul”'si poporul român se va bucura 
de libertate, Într'o Românie în care drep- 
turile omului vor fi asigurate”. 


Eșecul Marxismului în soluționarea pro- 
blemelor contemporane ale omului și ale 
societăţii ș si perspectivele omului în socie- 
tatea post-comunistă, deasemenea Româ- 
nul, România şi Europa, au fost analizate 
în rapoarte bine documentate. Fiecare 
raport a fost urmat de discuţii animate, 
care au întărit acele rapoarte. Rapoartele 
precum și discuțiile au avut loc în limba 


română. 


Fără a mai intra în detalii, putem 
afirma că s'a ajuns la un consens unanim 
că marxismul aplicat constitue un incon- 
testabil faliment; acesta trebue să rămână 
în sfera filosofiei, pentrucă el m a fost 
în stare să resolve problemele omului 
şi ale societății. 


Avem ferma convingere că importanța 
problemelor abordate, precum si deosebitul 
interes ce s'a arătat acestui seminar, 
vor fi îndemn pentru inițiatorii acestuia, 
să continue asemenea „folositoare lucrare. 
Deasemenea că vor găsi mijloace să pu- 
blice lucrările acestuia, pentruca să fie 
cunoscure si de alţi români, care n'au 
avut fericitul prilej să participe la el. 


Miron BUTARIU 
—— Miron BUTARIU, 


i 


PAGINA 22 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PE SCURT DIN ŢARĂ 


CRONICA RADIOFONICĂ | 


| naoro BUCUREŞTI 
| Prezintă pe tovolul Ceaușescu 


Vineri, 4 Aprilie, ora 1.00: | 
| Comentând scopul vizitei lui Niculiţă în Statele a] 
“instalarea umi climat de încredere, securitate si cola- 
borare în lume..."?. In acelaș program, și numai după 4 
|mimne-oratos- auzim alt mesagiu trimis..''..participan- 
ților la cel de al 16-lea Congres al Partidului Comunist 
din Norvegia...în interesul ambelor popoare, al întări- 
| solidarității și unității forțelor muncitorești, progre- 

siste, democratice, antiimperialiste”?. 

Cu alte cuvinte ''cooperare”” cu imperialiștii până le 
ciupeşti dolarul, după aia....lupta antiimperialistă ! | 

Ascultătorii au mai fost informați despre discursul lui 
Niculiță ( de la ambasada Română din Washington ): '..Aș 
dori să veniți cât mai des în România...țara dvs de sr] 
gină (bine că ne-a spus-o că nu stiam N.R.).. va ține în- 
totdeauna drapelul tricolor, înfrățit astăzi cu cel roșu... 
aplauze puternice, repetate, care au marcat cuvântarea 
tov. Niculae Ceausescu”. Ce au aplaudat “'liderii”” care 
| fost la ambasadă ? Tricolorul român sau steagul roșu ] 


* EMISIUNEA în limba ro- 
mână a stațiunii de radio 


dusele alimentare, tran- 
sport, etc. Moscova ne con- 


Moscova: ( Aprilie 30) .. 
** In cincinalul actual care 
a luat startul la | lama- 
rie 1976, în țările socia- 
liste au sporit veniturile pe 
locuitor. S'au majorat bur- 
sele, pensiile și salariile. 
Numai în 1977, ele s'au mă- 
rit în: România, cu 6 4; în 
Polonia, cu 7 %; iar în Un- 
garia, cu 8 %”. Sporirea 
veniturilor a fost contraba- 
Mansată în România cu ri- 
dicarea prețurilor la pro- 


firmă ce-am spus noi: Peste 
nenorocirea comunistă a ve- 
nit și nenorocirea ceaușista. 


» O STATISTICĂ din Bucu- 
rești, arată că peste 60 % 
din totalul accidentelor de 
circulaţie, au fost provocate 
din vina pietonilor. Condu- 
cătorii auto au și ei partea 
lor de vină: neatenție Ja 
volan, neacordarea priorită- 
ţii, starea tehnică necores- 
punzătoare a maşinilor. (lip- 


sesc piesele de schimb, așa 
ca repararea mașinilor de- 
vine o problemă). 


* PENTRU sezonul de vară 
s'a luat o serie de măsuri 
pentru îmbunătățirea de ser- 
vicii posesorilor de auto- 
turisme DACIA în toate zo- 
nele țării și în special pe 
toate principalele artere tu- 
ristice. ( Măsurile s'au luat, 
așteptăm acum rezultatele). 


* S'A EXPLICAT de ce că- 
sătoriile dintre un cetățean 
român si unul străin tre- 
buiesc aprobate de guvern: 
“ Sunt cazuri (a declarat 
Ceausu) pe care le tratăm 
cu multă înțelegere, dar 
ținând seama de faptul că 
dacă părinții sunt sau nu 
de acord ca un fiu al lor 
să se căsătorească cu ci- 
neva din străinătate”, 
Tineretul din țară salută: 
-Trăiască Niculiţă, marele 
peţitor ! (Dar ce te faci 
când copiii sunt majori ori 
orfani ?). 


* IN PREZENT se pregă- 
tește un acord cu privire 
la construirea pe teritoriul 
sovietic cu participarea Ro- 
mâniei, Bulgariei, Ungariei, 
Poloniei, RDG și Cehoslo- 
vaciei a unei mari uzini 
de drojdie furajeră. 

Construirea se efectuează 
pe baza compensaţională, 
ceea ce înseamnă că țările 
“frățeşti” vor primi ce- 


luloza în proporţie cu inves- 
tițiile lor în construirea 
complexului. . + Deasemenea 
specialistii români participa 
la construirea în Rusia a 
unor fabrici care vor pro- 
duce coloranți şi_Îngrășă- 
minte chimice. 'Tările fră- 
isa lucrează și Rusia se 
ndustrializeaza. 


* LITERATURA maghiară 
si germană s'a îmbogățit 
cu traducerea lucrării;..+. 
discursului lui Niculiţa la 
plenara CC al p.c.r., din 
23 Martie.... 


* PENTRU a se face semă- 
năturile la timp (au fost 
întârziate din cauza vremii) 
guvernul a dat ordin să se 
muncească în două ture, fă- 
cându-se. pentru prima oară 
semănăturile “la lumina 
farurilor”. 


* SE PLĂNUEŞTE constru- 
irea complexului hidroener- 
getic-Nicopole-Turnu Măgu- 
rele care va daun nou impuls 
colaborării  Româno- Bul- 
gare. 


* VIZITA lui Niculiţă însta- 
tele Unite a provocat o nouă 
cavalcadă de felicitări: *.. 
prestigiul de care te bucuri 
pe toate meridianele politi- 
ce...înscriind o nouă si deo- 
sebit de importantă filă în 
cronica vieţii internaționale 
„aţi creat noi punți de le- 
gătură între statele lumii 


„„0 recunoaștere pe plan in- 
ternaţional a înaltelor virtuți 
calități de om  politic,..ori 
„„„laudâă-te gura | 


* A FI TÂNĂR în Ro- 
mânia”! spune radio Bucu- 
rești, înseamnă a beneficia 
din plin de toate posibilită- 
țile de a fi tânăr”. Cu ex- 
cepția de a pleca din țară, 


* IN JUDETUL Alba (Tran- 
silvania) s'a descoperit un 
tezaur dacic alcătuit din po- 
doabe Și alte obiecte de ar- 
gint cântărind peste 7 Kg. 
O nouă mărturie arheolo- 
gică despre permanenţa si 
contimitatea Psuiliiel ca. 
mânești pe aceste me- 


leaguri.. Se știe că după 
ce a stăpânit teritoriul Da- 
clei între anii 106-275, ar- 
mata și administrația To- 
mană s'a retras în sudul 
Dunării. Masa populației a 
rămas însă pe loc locuind 
neintrerupt acest teritoriu. 
Marturiile arheologice co- 
municate de istoricul ungur 
Zoltan Z. arată că s'au gă- 
sit locuințe, unelte, arme, 
obiecte din bronz, vase si 
bijuterii, datând din set, 
IV-X, pe teritoriul Transil- 
vaniei, atestând continuita- 
tea poporului român si des- 
mințind pretențiile ungurilor 
că au găsit Transilvania fără 
locuitori. 


E ===> —O—=—=—=— 


| PROBLEMA TRANSILVANIEI ] 
NĂSCOCITĂ DE FASCISTI 


| Redăm, așa cum a fost 


transmisă la radio eucuresa 


declarația lui Niculiţă (făcută în Statele Unite) cu privire 
|: Transilvania: (ora 9 seara, 14 Aprilie) “%.„.afirmațiile 


unor rău voitori, unii care au fugit din 


ra lor în urma 


înfrângerii fascismului, nu fac decât să dăuneze relațiilor 


româno-americane, sperând totodată să afec 
[ice dintre România și Ungaria”, 

Mai precis nici nu se putea spune: Comunistii vor 
tulburări în sânul minorităților americane în timp ce în 
Ungaria și România nici m se pune problema Transil- 


vaniei. 


demascată.  Agitația provocată 


de a desbina exilul românesc; dar în acelas timp se co- 
mite un act criminal față de neamul nostru, pentru că 
| sccoz o problemă de mult rezolvată de marile puteri 
S: 


i acceptată de Ungaria. 


= In urmă cu cinci ani om devenit 
posesorul unui aparat de încălzit apa 
sub preslune, produs al întreprinderii 
mElectrometal” Timişoara. A funcţie» 
not  irsproșabil pină cind s-a stricat 
TERMOSTATUL, |n rest aparatul e 
bun şi acum, dar ce să-i faci, fără 
termostot, nu merge. Am căutat piesa 
esta peste tot şi la Alexandria şi în 
Capitală. Răspunsul e acelaşi „„Lip- 
sește de un an”. Ştiţi ce inseamnă 
asta : să cumpăr un nou aparat, 
pentru un_ termostat. E com mult. 
(Adrian Cincescu, str. R.S.R. nr. 1, 
Alexandria). 


* 


—'De mai multă vreme, pentu a 
cumpăra o pereche de  pantoli sau 
un costum de haine, sint obligot să 
merg in oraşele invecinate, nu 
credeți totuși că la Sighişoara nu se 
găsesc anticolele amintite. Problema 
e alta. Eu cout pantoli numărul 45 
şi confecţii talio 40. Nu s-ar spune 
că sint niște MĂRIMI NEOBIȘNUITE. 
Se pore insă că cel cate se ocupă 
de aprovizionarea cu aceste produse 
ne-ou uitat. Şi, după cite știu eu, la 
Sighișoara, nu sint eu 
port numărul 45. (Jalea 


singurul care 
lădulescu, 


str. 23 August nr. 16, Sighişoara). 


x 


— Cola patru blocuri ala asociaţiei 
moostre de lepoteyie Su primi, timp 


Întreprinderi 
menţionate ; nol, locqiai ari „color ţru 
i Ze iri Car aa Peer 
Fit Frumos nr, 3, blocul F 2,.Plelei!) 


* 


„minerală 


Pomânia liberi 


ZIGZAG 


e Cititorul nostru Nicolae Pe- 
trescu ne semnalează că. depla- 
sindu-se la Negreşti Oaș a lo- 
cuit la cabana Valea Măriei. 
Aici există şase puțuri cu apă 
de o calitate excep- 
țională., Din păcate, numai două 
mai juncționeazâ. lar la aces- 
tea doar o pompă este in stare 
de funcționare. cealaltă fiind 
doar o improvizație. In apropie= 
rea izvoarelor există şi un ba- 
zin pentru ape termale, dar a 
fost lăsat în părăsire. 


€ La autogara din Focşani, la 
sfirşit de lună se intilnesc cozi 
interminabile in fața ghişeelor. 
Se solicită abonamente. Această 
situație ar putea fi eliminată 
dacă întreprinderile unde lu- 
crează  solicitanţii ar intocmi 
listele şi le-ar trimite doar cu 
un delegat. 


e Nicu Gheorghe din Huși 
este un mare consumator de 
curent electric. Are acasă 27 
de becuri, reşou, boiler electric, 
aspirator, maşină de lat 
rule, fier de călcat, d: ra= 
diatoare de mare putere, două 
aparate de radio, două frigidere 
şi trei televizoare. Într-un an şi 
jumătate a consumat 22 570 kW, 
Numai că a plătit doar eontra- 
valoarea a 500 kW. Restul s-au 
scurs pe lingă contorul „aran- 
jat“ de N.G, 


9 Gheorghe Bodruşanu din 
Dor Mărunt (Ialomița), cunos- 
cut escroc şi hoț, a fost arestat, 
Im ultimele luni, după ce-şi is- 
păşise ultima pedeapsă, s-a de- 
ghizat în... cetățean străin, care 
vindea aparatură electronică, Îşi 
recruta vicțime! mimind că 
vorbeşte greu româneşte. De la 
naivi lua bani inainte, pentru 
„Jormalitățile“ vamale. În total 
a adunat 150000 lei, Călătorea 
numai cu  taziul, chiar dacă 
avea de mers 500 km, ori cu 
vagon de clasa I, cumpărind 
bilete pentru întreg comparti- 
mentul. Acum are un alt. 
compartiment. Şi tot sinaur, 


PENTRU 
PATRIE 


REVISTĂ ILUSTRATĂ, 
EDITATĂ DE 
MINISTERUL DE INTERNE 
Me, 12 


Li 


O lon Oprea, tractorist din Băi- 
leşti, a mers la cinematograful din 
localitate (aflase că la jurnal ru- 
lează scurt-metrajul «Nea Mărin 
şi tractoriştii»). lon Oprea «a ui- 
tate să ia bilet, responsabilul n-a 
voit să-l lase în sală. şi uite aşa, 
de la un lucru elementar — bile- 
tul de intrare —a ieșit un scandal 
de toată pomina. Au intervenit 
lucrătorii de miliţie şi lon Oprea, 
care avea antecedente în materie, 
a trebuit să plătească att ct i-ar 
fi ajuns să-şi cumpere bilete pentru 
un an 


0 Mariana Tăbăcaru, care ges- 
tiona magazinul Nr. 40 «Artiza- 
nat» din Ploiești, a primit vizita 
inopinată a unui control econo- 
mic. Deşi n-avea pregătire de ilu- 
zionist, ea a incercat un «hocus- 
pocus»: să introducă în gestiune 
— în timpul inventarului — suma 
de 70 000 lei. Scamatoria nu l-a 
reuşit, așa că spectacolul con- 
tinuă... în altă parte. 

e Tot un fel de «hocus-pocus» 
a încercat şi Nicolae Dulgheru din 


Timișoara. Tocmai voia să facă” 


nevăzută o butelie de aragaz din 
locuința unui cetățean. Atunci a 
fost văzut. Acum nu mai apare la 
vedere pentru un timp. 

O Aurei Grosaru, din Flăminzi- 
Botoșani, leşise pe trei cărări din- 
tr-un restaurant. Mihai Sudagur- 


“ schi l-a atras atenţia că tulbură 


liniștea (A.G, făcea pe interpre- 
tul la «Floarea din grădină»). De- 
ranjat că nu era lăsat să «tacă de- 
ranj», l-a lovit cu cuțitul pe Mihai 
Sudagurschi. Acum, după vizo- 
rul arestului, i-a pierit graiul 

E ioana Costache din Focșani, 
de profesie fără, a fost prinsă în 
Galaţi în timp ce «controla» cu 
miinile printre cumpărăturile din 
sacoşa unei gospodine. 


„rii cu materii 


a ceastă șmecherie comunistă de export (unde au 
căzut în cursă şi mulți oameni sinceri) a fost demult 
s : E şi menținută de câțiva 
[e comuniști români de aici, m-i decât o încercare 


La scară industrială, 
pentru evitarea rute- 
lor ocolitoare şi incru- 
cişărilor, transporturile 
destinate aprovizionă- 
prime 
şi materiale sint opti- 
mizate cu ajutorul cal- 


"culatorului electronic. 


Dar, la scară mai 
mică, între două în- 
treprinderi, cum se 
petrec lucrurile ? Pen= 
tru a intra în posesia 
a 12 tone de oţel, pro- 
dus de Combinatul de 
oţeluri speciale din 
Tirgovişte,  Întreprin- 
derea de accesorii pen= 
tru mașini-unelte din 
Blaj s-a adresat — 
conform  repartiţiilor 
primite — bazelor de 
aprovizionare din jude- 
țele Vrancea, Prahova, 


DIN PRESA COMUNISTĂ = 
Scinleia 
CONTRASTE 


Cine 'va plăti pingelele de fier ? 


Bacău, Argeş şi Bra- 
şov. Chiar şi fără aju- 


torul calculatorului, se * 


constată că distanța 
pe care a fost plimbat 
oţelul pentru a ajunge 
de la producător la 
consumator însumează 
citeva mii bune de 
kilometri. Se pare 
că electronica le 
joacă feste în con- 
tinuare celor de la 
Blaj. Unitatea din Blaj 
forjează, în acest an, 
prin colaborare, carca- 
se pentru anumite dis- 
pozitive de la maşini- 
“le-unelte produse de 
Întreprinderea  meca- 
nică de utilaje din 
Medgidia. Oţelul spe- 
cial necesar este 
livrat tot de Com- 


binatul din Tirgoviste. 
Direct la Medgidia ? 
Nu, ci de la baza de 
aprovizionare din Con- 
stanța, de unde este 
transportat pe spezele 
întreprinderii din Blaj 
la Medgidia. Un „spe- 
cialist“ în aprovizio- 
marea  tehnico-mate- 


- rială este de părere că 


ar exista o soluţie op- 
timă : cei de la Tirgo- 
vişte să-i doteze pe 
lucrătorii. de la servi- 
ciul de aprovizionare 
al întreprinderii din 
Blaj cu pingele de 
fier. Ca să poată aler- 
ga pe rutele Tirgovis- 
te, “Prahova, Bacău, 
Argeş, Braşov. Medgi- 
dia, Constanţa, Blaj... 
Dar cine va plăti pig- 
gelele ? 


Colete cu regrete 


Pentru  întreprinde- 
rile şi instituțiile de 
pe raza municipiului 
Gheorghe  Gheorghiu- 
Dej, mărfurile nu sint 
descărcate, aşa cum ar 
fi normal, în stația de 
destinație, cl... la Tg. 
Ocna. Avizaţi de sosi- 
rea lor,  „andrisanții“ 
sint obligați să le 
transporte singuri, cu 
mijloace proprii, la 
adevărata destinaţie. 
Ca . atare, zilnic, pe 
şoseaua dintre cele 
două orașe,  roiesc 
zeci şi sute de masini 
de diferite capacități. 
Pină la Ta. Ocna toate 
circulă moale, iar la 
reintoarcere sint în- 
cărcate cu te miri ce: 


ditamai maşina de 3—4 
tone, cu”2—3 colete de 


cite 100—200 kg. $Şi,: 


trebuie spus an so- 
sesc pe adresa Între- 
prinderilor industriale, 
unităților comerciale 
și instituțiilor din mu- 
nicipiul de pe Trotus 
mii și mii de mărturi. 
în ultimul an, bunăoa- 
Tă, greutatea acestora 
a ajuns la 8 200 tone. 
Un calcul arată că, 
pentru a transporta a- 
ceastă. greutate, numai 
cu mașini de patru 
tone, ar fi fost nece- 
sare mai mult de 2 000 
de autovehicule. Dar, 
cum coletele nu  so- 
“sesc toate, deodată, 
maşinile trebuie să 


parcurgă cei 30 km 
de nenumărate or. 
Consumul de benzină? 
Cel puţin 15 000—20 000 
litri pe an. Remediul ? 
Regionala C.F.R. .Ga- 
lați să acic aa ce o 
magazie pen cole- 
tărie în stația din mu- 
nicipiul, Ebro za 
Gheorghiu-Dej. a 
rea există. Numai că 
conducerea acestei re- 
gionale rămine rece şi... 
risipitoare, provocind, 
în continuare, regretele 
justificate ale destina- 
tarilor, Se vede treaba 
că acolo, la regională, 
nimeni nu vede, nimeni 
nu aude. Poate că mă- 
car de data aceasta ci- 
neva „se simte“... 


teze relațiile 


„Ă 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ă părerea experților 1970, până acum, reiese 
itari care au studiat mă- că șansa unui război miclear 


rirea înarmărilor din anul în acest secol, este de 50 


“Baltic Sea 


DUPĂ OCUPAREA JUGOSLAVIEI SITUAȚIA DIN 
x EUROPA SE VA PREZENTA ASTFEL. 


ş Din amul 1962 și până astăzi, Uniunea Sovietică și-a 
„modernizat într'un tempo rapid forțele militare, incluzând 

si pe cele ale pactului Warșoviei. Dacă analizăm datele 
„rapoartelor citite cu ocazia adunării de la Washington, 
"ma putem, decât să ne îngrozim și să ne întrebăm: Cea 
făcut Vestul în acest timp? 

Din tabloul alăturat, se vede că până la sfârsitul 
anului 1978, Uniunea Sovietică va avea următoarele trupe 

„ si armament: 
"TRUPE TERESTRE: 4.4 milioane de soldați. In total 168 
"de divizii, dintre care 27 sunt în Europa de Est, impreuna 
- cu alte 31 dedivizii ale forțelor pactului Warșoviei(Germane, 
Poloneze si Cehoslovace). Statele Unite au sub arme 2-l 
milione de soldați, iar țările NATO-ului 2.7 milioane. 


AVIATIE: 11.453 de avioane. In timp ce Uniunea Sovietică 
produce trei avioane pe zi, Statele Unite produc numai 
“urul si jumătate. De notat, că noile tipuri de avioane so- 
- wletice, ca: MIG-23s (Flagger B -codul NATO-ului); MIG- 
„215 (Fishbed); SU-17s (Fitter); SU-l9s (Fencer) şi MIG- 
„275 (Flogger D) sunt în majoritatea lor avioane de atac. 
Noul tip de avion intercontinental Tupadev (Backdire) nu 
este inclus. 
VASE NAVALE: 1.700 de vase comerciale modernizate 
cuun tonaj de peste 16 milioane, comparând cu tonajul 
de 4 milioane ce-l avea Uniunea Sovietică în 1962. URSS- 
ul posedă 230 de crucișătoare și distrugătoare. Statele 
Unite posedă 27 de crucisătoare și 129 de distrugătoare, 
Uniunea Sovietică are în arsenalul naval 234 de submarine 
de atac, iar Statele Unite în jurul a 400 incluzând și cele 
atomice ca Polaris, Poseidon și Trident. 


RACHETE STRATEGICE: 1.477 în comparaţie cu 1.710 ale 
“Satelor Unite, URSS-ul posedă diferite tipuri, de la SS-6 
(un megaton), până la noile tipuri SS-20 și monstrul 
„S5-18 (de 50 de megatoane). America a realizat la fel 
0 serie nouă de rachete ca MX si “Cruise Missle”, 


TANCURI: 43.000. Statele Unite au produs în ultimii ani 
În jurul a 469 de tancuri pe an, iar URSS-ul produce 2.770 
amal. Pe lână tancuri Uniunea Sovietică mai are în 
jurul a 55.000 de mașini blindate de transportat trupe. 
Statele Unite produc 1.556 de mașini blindate pe an, iar 
„URSS-ul 4.990. 


ARTILERIE: 19.000. Noul tun de 122 mm al Uninii So- 
-wietice este produs în linie de ansamblu la o rată de 1.000 


la sută, iar a umui război 
mondial convențional, de 80 
la sută. 


Istoria vine si confirmă, 
că o putere militară odată 
stabilită, m a rămas nici- 
odată neîntrebuințată. Acest 
lucru se poate aplica fără 
rezervă și acuma, când 
nourii negrii deasupra Eu- 
ropei, amenință furtuna 
care este gata să se des- 
lânpuiască. 

Adunarea reprezentanților 
forțelor NATO-ului la Wash- 
ington la sfârsitul lui Mai, 
a admis realitatea de mai 
sus. 


In unele dinrapoartele pre- 
zentate s'a discutat posibi- 
litatea declanșării unui răz- 
boi în urma morții lui Tito 
al Jugoslaviei. 


Conform acestui raport, 
trupele sovietice vor invada 
Jugoslavia, la fel cum au 
făcut în Cehoslovacia, spu- 
nând că au fost “invitate”? 
pentru a restabili ordinea. 


In situația prezentă, for- 
țele NATO-ului ar face even- 
tual un protest, în timp ce 
forțele pactului Warsoviei 
își consolidează poziția în 
Europa, ajungând la grani- 
țele Greciei și Italiei. Sub 
amenințarea Moscovei, Eu- 
ropa de Vest, neinarmată 
cum se găseste acum , va 
trebui să admită soluția tem- 
porară a comuniştilor, care 
văzând slăbiciunea Vestului, 


BALANȚA  MILITARĂ— 


va deslănțui furtuna ce va 
cuprinde toată Europa. 
Intrebarea care s'a ridicat 
la Washington a fost pusa 
de mai multe țări membre 
ale NATO-ului. 

Ce vom face ? 

“Pentru a susține un răz- 
boi, trei lucruri sunt ne- 
cesare”! a spus Louis al 
XII al Franţei: “Bani, bani 
si iar bani”. Acest sfat dat 
în anul 1499, este astăzi 
confirmat de situația încare 
se găseste Europa de Vest. 

Uniunea Sovietică a învestit 
în ultimii ani, mu mai puțin 
de $ 150 bilioane în mo- 
dernizarea forțelor  mi- 
litare. Această cifră re- 
prezintă între 11-13 procente 
din bugetul național, în com- 
parație cu 5.5 procente al 
Statelor Unite; 3.5 procente 
al țărilor europene membre 
ale NATO-ului si 1.8 pro- 
cente al Canadei. 

Unul din motivele adunării 
NATO-ului din 30 și 31 Mai 
a.c. la Washington, a fost 
și insistența Statelor Uni- 
te, ca țările membre, să-și 
asume o mai mare respon- 
sabilitate. După rapoartele 
date, s'a ajuns la compro- 
misul, ca fiecare țară mem- 
bră a NATO-ului să-si mă- 
rească bugetul militar cu 
3 procente. 

Dacă timpul va mai per- 
mite, este încă posibil, ca 
Europa să fie salvată și cu 
ea întreaga lume liberă. 


pe an. Statele Unite producea până acum 162 de tururi 
pe an, în comparație cu Uniunea Sovietică, care produce 


1.310 pe an. 
Ca încheiere, balanța 
le " Pactului  Warșoviei 


află în momentul de față: ș 
“de 1 soldat al NATO-ului; 2,7 tancuri de atac, față de 
iar vasele navale de război ce 


1 tanc al NATO-ului, 


miltară din Europa (forțe- 
și forțele NATO-ului) se 
1,2 soldați comuniști, față 


înconjoară Europa (coasta Atlanticului de Est și Europa 
Centrală), comuniștii au 1,2 vase de război, față de lal 


NATO-ului. 


TABEL COMPARATIV 


S.S.R. 1962 


U. 
a 


Sup 
"U.5 and Bricah esteatei A 


U.S.S.R. 1978 


za ea 
ai 


—= Da 


PAGINA 23 


_—— Actualitatea internațională _____ 


FURTUNA 
CARE SE APROPIE 


CHINA 


NATIUNILE UNITE - In cadrul discursului rostit 
în incinta Naţiunilor Unite cu ocazia sesiunei speciale 
pe tema dezarmării, Ministrul de Externe al Chinei 
comuniste Huang Hua, a profețit că în urma actualei 
tensiuni mondial politice creata deprezența specialiști- 
lor militari sovietici și a trupelor cubaneze pe Con- 
tinentul African, mai curând ori mai târziu, un război 
între Uniunea Sovietică și Statele Unite, nu numai că 
este de asteptat, dar pare a fi inevitabil. Acest 
război, a prezis însă dânsul, nu va avea loc în Africa, 
ci se va desfăsura în Europa de Apus și va fi declansat 
de către U.RS.S. Dar, după părerea sa, va fi dus 
cu arme convenționale și nu atomice sau nucleare, dat 
fiind faptul că Rușii se tem de a le întrebuința. 
Ambasadorul sovietic pe lângă Naţiunile Unite, 
Oleg Troynovsky, a ascultat de pe banca lui, până la 
sfârsit, cuvântarea de 31-a de pagini a “'camaradului”” 
chinez întru ideologie, Huang Hua, declarând apoi 
ziaristilor că Guvernul țării sale, m va face nici un 
fel de protest pe această temă. Cu toate acestea, un 
alt diplomat sovietic, a ținut să sublinieze că, cele 
spuse de Ministrul de Externe chinez, mu-i nimic 
altceva de cât o veche batjocură, dar poate, ceva 
mai antisovietică, si ca atare, mai periculoasă. 
Fără a aduce, în cuvântarea sa, soluții practice 
în vederea unei dezarmări mondiale, Huang Hua a 
submis, atât sovieticilor cât și americanilor urmă- 
toarele 5 deziderate: 3 
1.  Renunțarea amenințării întrebuințării armelor 
micleare, de către ambele două puteri, adică: S.U.A. 
si U.R.S.S. 
"2, Retragerea forţelor armate și desființarea 
bazelor militare de pe teritoriile altor țari. 
3. Incetarea cursei de înarmare cu arme nucleare 
si distrugerea lor, în mod progresiv. 
„4. Incetarea staționării de forțe armate pe frontie- 
rele cu alte țări. E 
5. Abolirea exportului de armament altor țări, cu 
intenția de a le aduce de partea uneia sau alteia dintre 
cele două mari puteri, sau pentru a provoca războaie, 
sau pentru a permite acestor țări, în urma dotării 
lor cu armament, să amenințe cu război, oțară vecină. 
Ministrul de Externe al Chinei comuniste, Huang 
Hua, n'a suflat însă nici un cuvânt, în întreg discursul 
D-sale, în ceea ce priveste arsenalul de arme nucleare 
„al Chinei comuniste, rezumându-si perorația, cu de- 
clarația că: “China, nu va comite. niciodată vre-o 
agresiune, împotriva altor țări”. 
In ceea ce ne privește, punem absolut la îndoială, 
cele de mai-sus. 


UNIUNEA SOVIETICĂ 


MOSCOVA - Organul oficial al partidului comunist 
rusesc , PRAVDA, a încercat recent, să acuze Statele 
Unite si actualii conducători democrați, că, odată cu 
instaurarea la putere a Președintelui Carter,a început 
intre America și Uniunea Sovietică, un asa zis război 
psihologic, afirmând că, din momentul în care Prese- 
dintele Statelor Unite, Carter, a preluat puterea, 
s'a început o bătălie împotriva țărilor comuniste. 
Si aceasta, zice PRAVDA, pentru simplul motiv că, 
Guvernul pe care-l conduce Jimmi Carter ar fi 
aprobat anumite fonduri financiare pentru stațiile de 
radio ale agenției de informații, C.I.A., si că, iarăsi, 
dovadă face, combinarea Agenţiei de Informații a 
Statelor Unite cu Biroul Departamentului de Stat 
pentru educație si cultură. 


Spune PRAVDA, pe această temă că: “'numai 


niște naivi pot crede că aceste acțiuni au fost făcute 


din motive morale sau religioase, de către liderii 
administrației din Washington. Punctul principal al 
acestei operaţii, este, pe scară mare, o operaţie 
războinică psihologică, împotriva țărilor socialiste, 
a comunismului mondial și clasei muncitoare, pentru 
a impune omenirii, stilul de viață american, la care, 
Statele Unite n'au remunțat și m înțeleg să renunțe. 
Dar, dacă în trecut, când n'a putut fi vorba deo 
balanță strategică a forțelor între U.R.S.S. si U.S.A., 
imperialiștii și-au pus miza pe forța crudă a unei 
superioritați militare, de data aceasta, au transformat-o 
într'un război psihologic. . .»? 

Doamne, cât de adevărat se dovedeste a fi pro- 
verbul nostru românesc, că, “PE CINE NU-L LAŞI 
SA MOARĂ, NU TE LASA SĂ TRĂEȘTI”. 

Dar, constatăm cu nespusă tristețe că, nici cei 
din Cremlin și nici cei de la Casa Albă, habar n'au 
de acest adânc grăitor proverb al poporului nostru. 
Ca atare. . . “halal să le fie”, acum si?n vecii veci- 
lor. Amin. i 


PAGINA 24 


CRONICA VREMII 


PARTIDELE COMUNISTE 
DIN OCCIDENT 


lon BOIERU 


Toate partidele comuniste 
din Occident sunt amenin- 
țate să-și piardă identitatea 
politică originară. Prinevo- 
luția normală, ele au fost 
supuse unor transformări 
radicale, încât mu mai pot fi 
recunoscute.Din cauza eșe- 
curilor succesive, partidele 
comuniste occidentale, au 
fost nevoite să încerce un 
proces mai adânc de adap- 
tare, obligându-le să renun- 
țe treptat la o parte din 
dogmele ideologice. Ele nu 
s'au putut descurca singure 
în mijlocul “societăților liz 
bere, iar Rusia Sovietică 
m'a putut exercita o influ- 
ență forte, căci m se gă- 
seste în vecinătatea lor. 

Mai mult, în cursul ani- 
lor, comunistii occidentali 
au înțeles că Moscova m este 
o protectoare, ci reprezintă 
o amenințare serioasă pen- 
tru existența lor. Așa este 
cazul partidului comunist 
italian, căruia nu-i surâde 
deloc o eventuală prezență 
sovietică în  Jugoslavia, 
după dispariţia lui Tito. 

S'a discutat mult despre 
„strategia temporară a co- 
“ muniștilor, de a adopta for- 

mule și metode democratice, 
cu scopul de a avea acces 
la puterea politică, prin 
forme parlamentare. S'a pu- 
tut dovedi, în toate aceste 
discuții, că este vorba de un 
simplu camuflaj politic, de 
natură oportunistă. 

Nu s'a subliniat însă în- 
deajuns aspectul devastator 
al concesiilor ideologice, pe 
care le-au făcut comuniștii. 
Căci, orice concesie a dus 
la “compromis istoric”?, ca 
cel italian,ce duce la destră- 
marea dogmatismului ideo- 
logic al comunismului. 

Ideologia comunistă (ma- 
terialismul dialectic) este 
așa fel construită încât nu 
poate opera dacă o parte, 
sau măcar unul din prin- 


Comuniștii francezi au 
fost respinsi de electoratul 
din Franţa, deși au renun- 

t la dictatura proletariatu- 
ui și au arborat drapelul 
național. 

Partidul comunist italian 
a făcut un pas mai departe, 
si a deschis calea spre o 
colaborare parlamentară în 
suportul echipei  guver- 
namentale. Totusi, și acesta 
a falimentat în suportul elec- 
toral al poporului italian. 

Comuniștii din Portugalia 
sunt o cantitate neglijabilă, 
dar cei din Spania au ini- 
Hat formule noi -tot stra- 
tegice- care pot avea con- 
secințe fatale pentru toate 
partidele comuniste din 
lume. 

Santiago Carrillo, secre- 
tarul general al partidului 
comunist spaniol a trecut 
la reforme care schimbă 
radical fața acestui partid. 
El a îndrumat partidul său, 
din ce în ce mai mult, spre 
“'eurocomunism”, adică a 
început să slăbească legă- 
turile cu formula sovietică, 
cu versiunea moscovită a co- 
munismului. 

In felul acesta, a renun- 
țat la dictatura proletariatu- 
lui, recunoscând că dictatu- 
ra este dictatură, în numele 
oricărei clase sociale ar 
apărea ea, în jocul vieții 
politice. O dictatură nu 
poate fi atractivă prin simpla 
ei titulatură. 

Carrillo: a renunțat la 
metoda revoluţionară, de 
luptă politică, căci nici so- 
cietatea spaniolă nu o poate 
accepta şi nici conjunctura 
europeană mu este favora- 
bilă pentru o asemenea di- 
recţie politică. Tot el, a 
anulat sistemul de salut cu 
pumnul ridicat, pentru care 
nimeni mu s'a arătat entu- 
ziasmat, mai ales că n'avea 
nici un fel de referință na- 
țională. 


spaniol, prinacceptarea mo- 
narhiei actuale, aruncând la 
cos, ideia de republică. Dar, 
a mers mai departe, și a 
abandonat si  leninismul, 
adică codicilul leninist, ata- 
sat marxismului originar. 
” Este clar că toate aceste 
schimbări intervenite sunt 
de natură tactică, dar ele 
duc la eroziuni serioase, 
ireparabile, căci masele 
largi nu pot înțelege nuânțe- 
le după marile lozinci, care 
dispar odată cu aceste tran- 
sformări ideologice. 

In fond, nici Carrillo nu 
abandonează leninismul, ca 
atitudine, ca principiu, ci 
numai ca însumare de con- 
cepte și ca aparență iritan- 
tă. Acest lucru se vede din 
interviul pe care l-a acordat 
ziarului “EI Pais”, din 15 
Aprilie 1978: ** Abandonând 
o serie întreagă de concepte 
leniniste, noi suntem mult 
mai fideli atitudinei pe care 
a adoptat-o Lenin în rela- 
țiile cu problemele timpului 
său, si, deasemenea cu po= 
ziția "sa de totală ruptură 
cu o serie întreagă de teze 
marxiste, pe care el le con- 
sidera depășite și pe care 
le abandona pentru a acce- 
lera transformările ruse în 
1917”, 234 2003 

Deci, șeful partidului 
comunist spaniol anunță cu 
trâmbițe şi surle, abando- 
narea  leninismului, ca 
firmă, dar m ca sistem 
operativ în politică. 

Pentru a se acomoda rea- 
lităților de azi, Carrillo, 
face ceiace a făcut Lenin, 
aruncă peste bord o parte 
din tezele revoluționarismu- 
lui marxist, dar contimă 
să lupte pentru aceleaşi 
idealuri, sub o altă firmă, 
cu alte lozinci, adaptate 
noilor realități sociale și 
istorice. 

Toate aceste eforturi, de 
a găsio strategie politică po- 


mu se mai poate iesi, pe 
cale normală. Așa se ex- 
plică sbaterile și convulsiu- 
nile interne, în sânul tutu- 
ror partidelor comuniste din 
lumea liberă. 

Nu se mai poate păstra 
suflul inițial al revoluționa- 
rismului, pentrucă de câteva 
decenii se fac mereu re- 
voluții -în numele marxis- 
mului- și toate au falimen- 
tat. Singura revoluție reală, 
în mers triumfant este aceea 
care-i obligă pe comuniști 
să renunțe la întregul lor 
patrimoniu ideologic, pentru 
a se ascunde sub masca de- 
mocrației, pe care au voit, 
și voiesc încă, să o distru- 
gă, împreună cu toate in- 
stituțiile sociale și na- 
ționale. 3 J 

Lumea liberă m acceptă 
comunismul și variantele lui 
marxiste, căci acesta nu co- 
respunde nevoilor, mentali- 
tății și „ aspirațiilor sale 
umane. 

După cortina de fier, toate 
societățile comuniste au e- 
suat, deasemenea, în stra- 
țegia lor de a creia “tun 
paradis terestru”. Ele m 
mai constitue, ca la început, 
un model, o atracție, pentru 
partidele comuniste din ţă- 
rile nesubjugate de sovie- 
tici.Pe de altă parte, se 
pare că tocmai falimentul 
acestor țări satelite a dus 
la nevoile de restructurare 
a marxiștilor occidentali, 
iar sateliții Moscovei nu-și 
dau seama de impotența par- 
tidelor marxiste occidentale 
de a se menține, ideologic 
și politic, la suprafața vieții 
sociale. 

Metamorfozele pe care le 
suportă marxiștii contempo- 
rani sunt semnul cel mai 
indicativ că partidele marxis- 
te, în special cele comuniste, 
sunt sortite să trăiască la 
periferia vieții sociale. 


za = = trivită conjuncturilor actu- 
iile sale fundamentale, O ciudată metamorfoză a y lon BOIERU 
a A ifarată suferit partidul comunist ale, creiază confuziidin care n - 
— 
a CUPON DE ABONAMENT 
( COMPLECTAŢI CU LITERE DE TIPAR ) 
TAL ROMANIAN VOICE “e 
NUMELE aaa PRONUMELE. aaaaa 28 
Redacţia și administraţia: ADRESA... mcaazeae Sea Dee aa pene aa es aa BE aa 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


L8V 4L6 
CANADA 
"TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


HAMILTON, ONTARIO 


PRETUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE : 


$10.00 PENTRU PARTICULARI 
$20.00 PENTRU INSTITUTII 


„fi regăsit în mod operativ, în toate sistemele de 


„populației intră în vigoare după 60 de zile dela pu- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


SE STRANGE 
IARĂȘI ŞTREANGUL 


Au fost aduse modificări Legii Nr.5 din 1971 cu 
privire la actele de identitate ale cetățenilor români 
precum și la procedura schimbării domiciliului si 
a reședinței prin Decretul Nr,59 din 2 Martie 1978 

Reproducem exact emisiunea postului de Radio 
București din 24 Martie, ora 09.30 : 

“* Una din modificările principale aduse legi E 
denței populației constă în faptul că în rea că 
cetățenii vor fi înregistrați în evidența populației 
dela data nașterii. Această nouă dispoziție permite 
să se realizeze o evidență unitară și complectă a 
populației care va reflecta în orice "moment popu- 
lația stabilită și temporară existentă pe unitățile 
administrativ teritoriale ale țării. 

O altă „modificare de fond adusă legii, se referă 
la faptul că în viitor, evidența populației din imobile 
ținută prin cărți de imobil, se va întocmi în două 
exemplare, dintre care unul se păstrează de Tes- 
ponsabilul cărții de imobil, iar celălalt la organul 
miliției locale, Această modificare va permite orga- 
nelor de stat să cunoască în orice moment, miscarea 
populației din imobile, pe străzi și localități, crein- 
du-se totodată condiţiile de a ști ce populație se află 
în imobile, chiar și în situații ori împrejurări fortu- 
ite când dispariția umi exemplar poate produce alte 
greutăți în identificarea persoanelor. 

In acest scop s'a prevăzut de lege, obligația pentru 
cetățeni, ca în termen de cinci zile dela sosirea 
într'un imobil, să -se prezinte cu actul de identitate 
la responsabilul cărții de imobil, în vederea înscrierii 
în cartea de imobil. 

Deasemenea s'a prevăzut obligația pentru respon- 
sabilul cărții de imobil, ca periodic să verifice dacă 
datele înscrise în cartea de imobil corespund cu situa- 
ţia reală a locatarilor, iar lunar, dacă este cazul, 
să se prezinte la organul miliției, unde se află si 
celălalt exemplar al cărții de imobil, pentru a se 
opera și în aceasta, modificările intervenite. 

Potrivit noilor reglementări, persoanele care-si 
stabilesc reședința la o altă adresă decât cea a 
domiciliului, au obligația să se prezinte la organul 
miliției în termen de cinci zile, față de 45 dezzile 
cum era până acum, pentru a cere înscrierea men- 
țiunii corespunzătoare în actele de identitate. 

Totodată, persoana care solicită stabilirea re- 
sedinței într'o altă localitate decât cea de domiciliu, 

ebue să facă dovada că justifică prezența în lo- 
calitatea respectivă, găsindu-se într'una din situațiile 
prevăzute în mod expres de lege. : 

Aceste îmbunătățiri aduse sistemului de acordare... 
de reședință, vor conduce la un control mai riguros 
asupra mișcării flotante a populației, pe deoparte, 
iar pe de altă parte se va evita aglomerarea ne- 
justificată a unor localități și în special a orașelor 
mari. : 

Având în vedere perfecționarea sistemului de ți- 
nere a evidenţei populației și perspectiva ca datele 
populației să fie prelucrate automat, noile modificări 
ale legii evidenţei populației, prevăd stabilirea umi 
cod numeric personal, pentru toți cetățenii români 
precum și pentru străinii cu domiciliul în RSR, care 
va fi înscris în actele de identitate, de stare civilă 
și în alte acte personale. , 

Acest cod, numeric personal, format din cifre, 
exprimă de fapt, în mod sintetic, identitatea fiecărei 
persoane cu ajutorul căreia fiecare cetățean va putea 


evidență din stat. 

Noile modificări prevăd si un cuantum sporit al 
amenzilor contravenţionale îndeosebi pentru faptele 
acelor cetățeni care găzduesc fără acte de identitate, 
fără viza organelor de miliție, neinscrise în cărțile 
de imobil precum și faptele persoanelor care locuesc 
fără viza de domiciliu sau de flotanți în diferite 
localități, abateri care pot fi sancţionate cu amenzi 
pâna la 1500 lei. 

Organele de miliție, cu sprijinul maselor largi 
de cetățeni, a comitetelor asociațiilor de locatari, 
responsabililor cărților de imobil, administratorilor 
locurilor de cazare si altor factori, vor acționa cu 
fermitate pentru aplicarea și respectarea întocmai 
a prevederilor legii evidenţei populației, având în vedere 
că aceasta vizează deopotrivă interesele statului cât 
și al cetățenilor. Modificările aduse legii evidenţei 


blicare, adică pe data de 4 Mai, a.c.”. 

Din lectura celor de mai sus, cititorii și-au putut 
singuri da seama că prin modificarea acestei legi 
diabolice, așa cum a fost modificată de către guvernul 
comunist al României, se strânge și mai mult strean- 
gul în jurul gâtului poporului român.