Cuvantul Romanesc anul 19, nr. 205, mai 1993

UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? 


"Este o poveste veche care totuşi rămâne 
veşnic nouă", ar spune poetul despre 
decomunizarea pe care o fac (vai!) 
comuniştii; şi despre restauraţia, tot dela 
noi din Ţară, operată uneori (din ne- 
norocire!) cu ajutorul necomuniştilor sau 
chiar al pretinşilor anti-comunişti. 
Acţiunea de desființare a ciumei roşii şi a 
nefastelor ei urmări din viaţa social- 
politică, economică, culturală, morală, 
religioasă, potrivit unui complex de măsuri 
energice şi inechivoce, reprezintă însuşi 
oxigenul renaşterii noastre naționale. Orice 
tergiversare în procesul obiectiv şi absolut 
necesar de înlăturare a doctrinei bolşevice 
din sistemul cultural-educativ şi de 
repunere în slobodă circulaţie a valorilor 
reale ostracizate de regimul secerei şi 
ciocanului, de pe harta spiritualităţii şi cul- 
turii româneşti, e menită a prelungi o 
agonie ce se insinuează a fi reînviere. 

Cultura "cu voie dela poliţie" sau dela 
alte forţe oculte, interne ori externe, 


——————————— Valeriu C. NEŞTIAN 


proliferează aici în România. Indiferent de 
altitudinea axiologică, de ţinuta in- 
telectuală, de rectitudinea morală a 
creatorilor şi a operelor lor. Unghiul de ve- 
dere este adeseori mai mult partinic (e 
ordin de "sus"?) decât obiectiv ştiinţific, 
formele de relief mai proeminente intrând 
în conul de umbră al evaluării marxiste. În 
vreme ce continuă a fi neglijate şi osândite 
(ca să folosim un verb blând) acele 
personalităţi incomode, controversate şi 
nonstângiste, care nu se potrivesc matricei 
ideologice oficiale (fedeseniste, "inde- 
pendente" sau "de opoziţie"). 

/ Motivele invocate în acest infam 


structurează spiritual biografia şi biblio- 
grafia autorilor rămaşi la index. 

Să exemplificăm, cu voia cititorului, 
luând punct de reper - întrucât ne este mai 
la îndemână - ex-capitala Moldovei, oraşul 


Creangă; conmiliton cu Oct. Goga; şi ai 
cărui discipoli (un G. Tutoveanu sau Emil 
Gârleanu) au beneficiat de sprijinul său 
moral şi material deloc neglijabil. Na- 


Unirii şi al culturii, leagănul anti- 
comunismului intransigent. 

Este ostentativ şi perpetuu "omis", 
"blamat" şi incorect prezentat drept un 


| "personaj odios", din raţiuni politice 


binecunoscute, C.Z. Codreanu (1899-1938), 
FIRII FREE a 

pe care un oarecare Ionel Maftei nici nu 

= . . a [se Pite! 

cutează să-l menţioneze în volumele sale 
O de "Persona ităţi ieşene”, redactate cu aviz 
<A FIE ASE PI a PI . A] 
peceristo-securist. Deşi numele şi activi- 


complot al tăcerilor vinovate şi al acuzelor “Dtatea lui âriti-gauchistă sunt de notorietate 


nefondate? Lipsă de talent, extremism, 
antidemocratism, anacronism etc., după caz 
şi împrejurare. În realitate, e la mijloc 
delictul de opinie, întemeiat pe dreptul 
învingătorului ori pe anumite elemente de 
conjunctură. Mai pe şleau spus - pronun- 
țatul românism de creştinească obârşie, ce 


e universală. De asemenea, prof. univ. A.C. 
Cuza (1857-1947), autoroi idile Dap 
poporaţție", "Meseriaşul Român“, "Na- 
ționalitatea în artă", "Ţăranii şi clasele 
dirigente"; editor al lui Eminescu în 1919; 
autor de versuri, de epigrame şi cugetări de 
incontestabilă valoare; prieten cu Ion 


N iati 


ANUL 19 Nr.205 -MAI 1993- 


- "STRATEGIA 
VĂCĂROIU" 
ŞI MOŢIUNEA DE 
CENZURĂ 


Eugen BÂRSAN 


Când Dl. Văcăroiu a preluat guvernarea fără nici 
un program, dânsul s'a bucurat de beneficiul unei 
investituri parlamentare pe păsuirea că va urma să 
vină cât mai curând cu un program de guvernare pe 
care-l va supune discuţiei şi aprobării Parlamentului 
şi faţă de care îşi va asuma o răspundere. 

Şi, după mai bine de trei luni păsuite, Dl. Văcă- 
'roiou a venit. Însă, în loc de programul promis şi 
aşteptat, a venit doar cu un script (ă la Ştefan Gheor- 
ghiu”) numit "Strategie de reformă economico-socială 
a programului de guvernare", care nu este nici de 

discutat, nici de supus cumva unui vot parlamentar 
CĂ de aprobare şi nici subiect de răspundere. Deci 
Ş subiect doar de ascultat şi de aplaudat, ca în fostele 


Dara Ca SN 


ă adunări ceauşiste. 

Fă Să căutăm a vedea ce este „Strategia Văcăroiu", 
Ț împotriva căreia s'a ridicat Opoziția? Unii o numesc, 
i paza bastard. Pentru simplul sari că temele 
fi atacate ar fi prea mult cuprinse înir'o travestire de 
. termeni Mora iei cra concat decirinar, Ben iale ctică 
comunistă. A 

TIntr'adevăr, în loc de soluţii şi măsuri concrete, în 
"strategie" se elaborează teorii strategice ca, de 
exemplu, întărirea sistemului de impozitare. Parcă 
sursa răului din țară ar consta în faptul că cetățeanul 
m'ar fi destul de taxat. Se ipnorează realitatea că 
dezastrul economic al ţării este, mai întâi de toate, 
produsul politicii de economie centralizată şi de o 


uriaşă fiscalitate care înăbuşe sectorul privat. Deci 
criza provine dela politica centralizată haotică. lar 


gi 


ej haoticul din politica nomenclaturistă este substanța 
Ş haoticului din "Strategia Văcăroiu!. O strategie fixată 
pe politica jumătăţilor de măsură, care nu pot fi decât 
păgubitoare pentru ţară. 

id Fără răspunsuri și măsuri adecvate, "Strategia Vă- 


OO Eee > rea ei ape Spui pete 
ISSN 
0705-8365 


_ a IHE ROMANIAN VOICE. 
"HE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE 


Difexitele denaturări ale 
naţionalismului în istoria 
* politică a acestui veac au 
/ dus, treptat, la o com- 


promitere nedreaptă a ideii 
* naţionale, ba chiar la o 


ționalismul său antisemit, de modă veche | 
evident, fără îndoială că deranjează astăzi o 
pe aduşii de vânt! Gh. A. Cuza, fiul 
acestuia, director al revistei "Cetatea 
Moldovei", e autorul nu numai al unor 
texte politice acuma stânjenitoare, iri- 
eee il Tag ea pentru unii fireşte, cunr_sunty 
"Francmasoneria", "Naționalismul şi 
generaţiile studenţeşti ale României", 
"Profanarea scelerată sau act de demență”; 
dar şi al unor sonete cu autentice valențe 
artistice, apreciate ca atare până la venire 
armatelor sovietice în Ţară (volumele 
"Vifor sub stele”, "Amurg", "Sonete"; cf. 
loan Dafin, "Figuri ieşene", Viaţa Ro- 
mânească, laşi, 1937, şi Const. Nonea, "Gh. 
A. Cuza", Telek, laşi, 1942). 

Ca dracul de tămâie fug "specialiştii" de 

Continuare în pag.5 


Prețul unui abonament anual 
25$/500M_ 


ABB 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEA AFRICA ARGENTINA, ANGLIA. AUSTRALIA HRAZILIA RELGIA CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA FRANTA. ISRAEL ITALIA. IUGOSLAVIA. OLANDA. ROMANIA SPANIA. SU 


— = 


FREE WORLD 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


A. SUEDIA. ȚURCIA. NOUA ZEFLANIA 


ADEVĂRATUL NAȚIONALISM 


———————— Răzvan CODRESCU 


paranteze personalitatea 
istoriceşte constituită a 
unor comunităţi ca şi pe 


trăim. 


echivalare a ei cu ceea ce se 
numeşte îndeobşte rasism, 
şovinism sau xenofobie, 
Faptul acesta a convenit respectat, cu atât mai mult, 
mai tuturor taberelor po- în Pearl ca tizle 
litice de stânga, care s'au năturale? Ne e teamă că 
grăbit să-şi scoată de aici, |internaţionalismul  de- 
argumente aparent îndrep-AAmocratic al “noii ordini 
tăţite în sprijinul ideilor lor, | mondiale" nu este decât o 
dizolvante, principial in-X|formă camuflată de tota- 
ternaţionale şi laicizante. (litarism, ale cărei victime 


acest drept nu s'ar cuveni 


În primul rând se cade 

arătat că adevăratul na- 
aceea a unor indivizi u- Zţionalism n'are nimic de-a 
mani? Dacă fiecărui om i se € face cu şovinismul sau cu 
recunoaşte dreptul Ta perso- vreo altă formă de izolare 
nalitate proprie şi fă tiberă € sau agresivitate etnică. Tot 
determinare, atunci de ce aşa cum personalismul, la 
nivelul indivizilor, nu este 
o formă de însingurare sau mai mult pe linia tradiţiei 
de negare a celorlalţi. Orice 
individ este chemat, cum 


arată orice psiho-pedagogie 
modernă, să se dezvolte cât 
mai mult pe linia propriei, : 
personalităţi, aceasta con- 
stituind singura modalitate 
optimă de contribuţie crea- 
toare la organismul social. 
Tot aşa, orice neam este 
chemat să se dezvolte cât 


sale specifice, spre a aduce 
Continuare în pag.4 


CITIŢI 


ÎN ACEST NUMĂR 


Criza naţionalismului a dus nu vor mai fi atât indivizii 
treptat la 0 "Criză a na- luaţi izolat, cât comunitățile Fi ii 
țiunilor”, a spiritului lor etnice tradiţionale. Din articole semnate de următorii 
creator, ajungându-se în acest punct de vedere el se colaboratori din România 
vremea din urmă la exa- deosebeşte prea puţin de Ii a 
cerbarea politică a unor  anti-naţionalismul comu- Prof.Valeriu NEŞTIAN pagina 1 
macro-structuri suprana-  nismului originar, țesut pe : 
ționale, de tipul celei pre- urzeala  aşa-numitului Răzvan CODRESCU pagina 1 
conizate pentru Europa, Aăteriiajio alla pata Prof.Ghe. PIELE pagina 2 
rin parşivul Tratat dela Nu ştim care at fi re- EI : 
nasii. zultatele imediate ale de- | Prof.Mihai S.DERDENA pagina 3 
Se pune însă întrebarea: săvârșirii unui asemenea Gh. IONESCU OLBOJAN pagina 6 
nu cumva procesul tot mai proces, dar credem că pe Tizâzi h 
accelerat de deznaţiona- ie uisd ALI re păazintă Dan Emilian ROȘCA pagina 6 
lizare a lumii este un 0 ŞI O siluire a [oi - 
atentat la ordinea firească a naturii (în sensul de "or- Cristina STANESCU pagina 6 
existenţei istorice? Nu cum- dale (tatei a lumii lui | Mihai GRIAG pagina 7 
va se petrece, la nivelul umnezeu). î . 
"naţiurilor” şi Al "patziilori, De ceea problema Adrian GRIGOROPOL pagina 8 
un proces de uniformizare naţională ar merita redis- : 
tendenţioasă, foarte ase- cutată fără prejudecăţi, G.N.VIFOREANU pagina 10 
mănător cu cel încercat la în cae tsi gpre . pisoiii Petre PASCU pagina 11 
nivelul indivizilor în  derare a naţionalismului în i : 
diferitele regimuri tota- înţelesul lui autentic şi Prof.Dr. Nicolae CIACHIR pagina a 
litare şi mai ales în cel legitim. Ar fi un demers Prof. lon GHERMAN pagina 


care priveşte direct nor- 
malitatea lumii în care 


comunist? Nu este oare la 
fel de scandalos să pui între 


Dr.lon ZEANA 


pagina 17 


| 

i 
i 
i 


PAGINA 2, 


UAZ Se a E e Doe o MANLOIO 


TRISTUL ŞI CUMPLITUL ADEVĂR 


TREI ÎNCERCĂRI 
SERIOASE PENTRU 
ILIESCU 


Apariţia lui Iliescu şi a echipei sale de nomencla- 
turişti, se datorează conjuncturii politicii internaţionale 
şi confuziilor care au dominat România, după revoluţia 
neterminată din Decembrie 1989. Până acum a reuşit să 
se strecoare printre dificultăţi, prin fraudă şi minciună 


şi să supravieţuiască. De data asta, apar la orizontul 
politic câteva încercări care vor diminua şansele sale de 
Erpvefnare: 

Căderea socialiştilor francezi. Până la ultimile 
alegeri generale din Franţa, atât Roman cât şi Iliescu au 
mizat destul de mult pe cartea lui Mitterand şi a 
socialiştilor săi. Nu interesează în mod special motivele 
pentru care a făcut acest lucru; impo, este că odată 
cu căderea socialiştilor francezi, se va prăbuşi şi sche- 
letil săcialist din Spania, punatele Ideala Te 
ale lui escu reducându-se simţitor în politica externă; 
dacă mai adăugăm şi agonia socialismului italian, avem 
în faţă o Europă unde Iliescu nu mai poate conta pe nici 
un fel de reazem. Ideologia guvernării lui Iliescu este 
un fel de comunism camuflat sub masca unor principii 
care rămân, în fapt, pur marxiste. Dacă a putut păcăli o 
Europă înteagă cu hibriditatea lui ideologică, Iliescu nu 
mai poate face acest lucru în viitor, pentrucă a pierdut 
orice audienţă. Toate loviturile lui, oricât de maiestre ar 
fi, nu vor putea fi acceptate de către Germani, Englezi, 
sau Scandinavi care, s'au lepădat şi ei de hainele socia- 
list deşi, acest socialism nu era de natură marxistă. 

Bătălia pentru putere din Rusia. Nu a fost nici un 
secret, decât pentru ignoranţi şi rău-voitori, faptul că 
Iliescu, încă dela începutul guvernării sale a mizat cel 
mai mult pe cartea sovietică, sperând într'o stabilizare 
a Sovietelor şi a partidului comunist care să domine în 
complexul noilor forme de viaţă politică din Rusia. 

Acesta a fost planul iniţial al lui Gorbaciov; dar ai 
intervenit schimbări galopante ce au dat altă turnură 
stărilor din Rusia. De asemenea, a intervenit şi factorul 
Elţin, în sufletul căruia s'au-r 
legate d usia'', care a blocat şansele refacerii 
partidului comunist, căruia i-au fost confiscate toate 
averile şi a fos sființat prin lege. Rămăşiţele care au 


mai supravieţuit din fostul partid, încearcă să-l stri- 
vească pe Elţin, lucru greu de îndeplinit, datorită unor 
condiţii internaţionale deosebit de semnificative (între 
altele, suportul total pe care-l oferă Preşedintele Clin- 
ton procesului de democratizare şi privatizare din 
Rusia şi care proces este reprezentat, la ora actuală, de 


mii libere, ce nu mai poate accepta o asemenea mascara- 
dă politică. ș 

Putem spune, fără teama de a fi dezminţiţi, că Elțin 
are toate şansele să înfrângă pe comuniştii din Rusia. In 
felul acesta. 0 altă Fereantei | e Prehiae [55 1Irgecă şi nu 
mai poate găsi nici un fel de suport dincolo de Nistru, 
de unde se aştepta la o binecuvântare şi deci, la o împli- 
nire a visurilor de salvare a comunismului românesc, 
de care nu s'a desprins niciodată, nici teoretic, nici prac- 
tic. 

(3) Vizita în America. Iliescu a venit în America, pe 
19 Aprilie a.c., cu un scop care nu are nimic de-a face 
politic cu România. În prealabil, a făcut toate tatonările 
posibile pentru a ajunge în nişte locuri unde nu are 
acces, atâta timp cât refuză să intre pe calea democra- 
tizării și a acordării de libertăţi poporului român. În 
timpul vizitei sale în America, în scop neoficial, Iliescu 
n'a putut conta pe nici un fel de bunăvoință din partea 
autorităților americane, pentrucă actele lui de guverna- 
re sunt lipsite de credibilitate. El n'a ţinut niciodată 
seama de sugestiile americane pentru instaurarea unei 
reale democraţii în România, ci s'a orientat după pro- 
priile lui dorinţe, sprijinindu-se pe eventualitatea 
venirii la putere a comuniștilor ruşi, pentru a păstra 
intactă ideologia marxistă. E 

Aceste trei încercări, care sunt puse în faţa lui Iliescu, 
trebue să-i dea de gândit şi să-l facă să realizeze că nu 
mai este omul potrivit pentru nevoile româneşti şi nici 
nu corespunde standardului lumii libere care a biruit 


i td , 
comunismul, pentru totdeauna George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ţinem să facem cunoscut că 

sil fre Aliat ziar nu împârtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din arild9l9!9 semnate. 


ăscut sentimentele 


MAI 1993 


„„Ca profesor de muzică 
Îi race rm see 
experienţă didactică de 
peste 20 de ani că indiferent 
de mediul urban ori sătesc 
din' orice şcoală de pe 
cuprinsul acestei ţări, la o 
medie de 30 de copii îi 
clasă; se poate lucra civi- 
lizat şi inteligibil doar cu 5- 
6 elevi, restul-de cinci cin- 

"cimi constituind o masă 
amorfă de bipezi minori 
TIE => 
care te ascultă şi te privesc 
„dar nu te înțeleg; refuzând 
|| “cu ostentație cel mai mic 
S efort întelectual şi aceasta 
în condiţiile în care nu sunt 
semihandicapaţi, rahitici, 
anemici ori cu deficienţe 
|senzoriale evidente sau 
ascunse. 

Ori, cum eu mi-am lua 
ca deviză a cunoaşterii se- 
meriilor mei adulţi dictonul 
"Copilul este cartea de vi- 
zită a părinţilor săi" după 
anii mei de experienţă de 
lucru cu tinerele vlăstare 
române, sunt mai mult 
decăt 'scep ic îa privint fic în privinţa 
viitorului acestui neam. 
„Care viitor? Cu cine, prin 
cine şi de către cine să fie 
schimbat acest viitor? De 

ătre cei aproape 30% stu- 
> denţi care într'o condam- 
nabilă inconştienţă au pre- 
|s ferat să rămână toată ziua 
în cămine, să se beţivească, 
„|_să facă bişniţă ori să joace 
pocker în-loc să se prezinte 
la urne în ziua votării? Ştiu 


aceasta din mărturiile i 
miiltor foşti elevi ai mei, 
actuali stiti, care și 


croiesc planuri de viitor 


iurea, do =gisă tră- 


iască oriunde pe mapa- 


E Prol.Gh.PIELE= === 


mond, numai în ţara lor nu. 
În ceea ce priveşte pe 
'oamenii noi" creaţi de 
comunişti - oameni cu cre- 
ierele spălate, aceştia există 
cu adevărat constituind 
marea "hoardă" a aşa zişilor 
"oameni ai muncii" sau "ţă- 
rănimii muncitoare” (care 
muncesc şi nu gândesc şi 
eărora comuniştii le-au 
inoculat ideea că ei sunt 
motorul societăţii, cultivân- 
du-le disprețul şi ura faţă 


de cărturarii Tucizi şi demni 


a Iocalteii si un batalion 
de peste 500 de dastăli 
(educatori), am ajuns să mă 
izolez, întorcând spatele, 


sau chiar să mă duşmănesc 
cu mai mult de două treimi 


studii şi de catedră ori de 
agape prieteneşti, constatând 
stupefiat că nu mai am nici 


un fel de dialog cu ei, 


E RI 7 
deoarece aceştia au trecut 
cu arme şi bagaje de bună 


pei în tabăra duşmanilor 


eamului - comuniştii secu- 


ai neamului) - aceştia deci, —zişti mascaţi prin diverse par- 


"oamenii noi”, trag, înapoi 
la comunism, ascultând fără 
crâcnire de ciocoii comu- 
işti şi dând masiv votul 
otrepelor neamului pe care 
i-au împins în Parlamentul 
ţării - jigodiile securisto- 
comuniste. 
Ca o încununare fatidică 
a acestei stări de fapt, trei 
din patru Români simpli 
ori cărturari (intelectuali) 
au iscălit în secret (ori acum 
pe faţă) pactul cu diavolul, 
rămânând şi acum, după 
jertfa celor 1000 de tineri 
martiri ai revoltei antico- 
muniste din 1989, în tabăra 


tide pseudo-democratice. 
De aceea, copleşit de o 
santă îndigaare i disp. | 
rare patriotică, mă gândesc 
cu mâhnire şi spaimă dacă 


nu cumva marele "ex-Ro- 


mân", autorenegatul filosof 


Emil Cioran, nu are drep- 
tate când într'un interviu 
televizat, acordat unui fost 
elev al lui Noica (Gabriel 
Liiceanu), la întrebarea 


icestuia dacă doreşte să se SSmai desăvârşită 


estabilească definitiv în 
țară, acesta a-răspuns (citez 
liber): "La ce bun? Refuz 
eîntoarcerea în sânul unui 
opor a cărui unică virtute 


duşmanilor neamului cu [şi aceea negativă, este voca- 


toate că li s'a oferit cu ge- 
nerozitate şansa şi liberta- 


ţia de a-şi rata cu consec- 
venţă orice şansă de viitor 


tea opțiunii de opinie. În |oferită generos de istorie". 


aceste condiţii puţini sunt 
cărturarii clarvăzători, cin- 
stiţi şi demni care au mai 
rămas şi care clamează în 


nişte surzi şi orbi. 
Iată deci, cum s'a întâm- 


plat ID eee due apă 
toresc orăşel (fost prim 


scaun voievodal românesc) 
cu o populaţie de circa 40-000 


(Şi completând): "Şi aceasta 


pentrucă are o mentalitate lucizi, patrioți şi demni, mi- 


mioritică de acceptare. fata- 


listă şi pasivă a nenoroci- Care intelec care pa: 


zadar strigăte de alarmă la rilor, chiar şi atunci când uriotiy rarădernri + 


este avertizat la vreme de 
iminenţa lor". 

lar la o altă întrebare re- 
feritoare la şansele de viitor 


pe care Cioran le acordă 


poporului român, acesta a 
—————————————————— 


concluzionat (Citez 


liber): "Nici una. la q.204 

devărat că Romaniei € 
un popor cu o veche unt 
lizaţie de aproape 209 
ani, atunci, demonsi- de 


3 ă NOnStzea: 
din foştii colegi de şcoală, de Ta acest popor, acută 


ătrân, vlăguit, degene. lt 
autocondamnat | i i 
Și diupă cum conâgt et 
se precipită mersu 
şi politicii în țara 
mi-e teamă că Cio 
toate şansele de a ni 
ne drept "profet mi 
onflictele Romă 
Țiganii din țară 
cumplită etnie din 
mai numeroasă, o| 


i 
storiej 
Noastră 
TR are 
U rămă. 
Ncinoşt, 
nilor cu 
(această 


(Ungurii, Bulgarii, Ucraj. 
enii, iar mai recent până şi 
cu Sârbii cu care timp de 
0 de ani trăi m în cea ] 
frăţie) - 
toate aceste aspecte ne 
îndreaptă încet dar Sigur, 
spre o explozie de violeați 
internă şi internaţională, 
care ne poate aduce Pieirea 
sigură ca nație şi ţară. Aşa 
încât, în privinţa unei re- 
naşteri sociale, spirituale şi 
morale a acestui neam, cu . 
“ajutorul cărturarilor săi 


e te le facem iluzii, 


trei vânduți cu bună ştiinţă 
diavolului? i 
Acesta ar fi, după părerea 
mea, tristul şi cumplitul 
adevăr privitor la viitorul 
poporului nostru. 


ÎN ATENŢIA CITITORILOR 
DIN ROMÂNIA 


Vă rugăm să confirmaţi primirea ziarului "Cuvântul 
Românesc” prin expedierea pe adresa redacţiei, a unei 
cărţi poştale ilustrate, specifice regiunii (oraşului) Dys. 

Vă mulțumim, REDACŢIA 


CĂTRE CORESPONDENŢI 


Rugăm pe toţi corespondenţii noştri să trimită 
articolele spre publicare până la data de 10 a lunii 
precedente editării ziarului. Redacţia ziarului nu 
asigură publicarea articolelor nesosite la redacţie până 
la această dată. 


(% 


LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI 


La închiderea ediţiei aflăm cu tristeţe trecerea în cele 


vesnice, pe data de 2 Mai, a D-nei Filatelia Tega, soţia 
D-lui Vasile Tega_personalita scută in 


comunitatea românească din Montreal, Canada. 


a UZ 


SE 
i IS 


Sincere condoleanţe, 
Redacţia 


FACEŢI ABONAMENTE NOI 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVANTUL ROMÂNESC 


Abonamentele şi reinnoirea lor, se pot face 
după cum urmează: 
Din Canada şi U.S.A,, se pot face "Cec Poştar” 
(Money Order) sau "Cec Personal". 

Din Europa şi alte continente, prin "Mandat Poşta!" sau 
"Cec Internaţional" pe adresa ziarului: 
CUVANTUL ROMANESC 
P.O.Box 78010 
Westclifie Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada L9C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 
REINNOIŢI-VA ABONAMENTUL 


„PRECIZĂRI 
"REDACŢIONALE 


* Nu garantăm apariţia arti 
colelor mai lungi de 4 pagini! 
dactilografiate la 2 rânduri: 
Redacţia nu doreşte să in” 
tervină cenzurând prin 10 sa 
împrejurărilor, textele 
Ssupradimensionate. 


“Manuscrisele nepublicale 
nu se înapoiază. 


r 
Reproducerea articolelo! 
este interzisă fără m 
ționarea sursei. 


CUVANTUL ROMANESC 


MAI 1993 


SEQURISTA DEMDORATĂ 


La data de 28 Ianuarie 
1990 nu eram încă înscris în 
nici o formaţiune politică, 
nici măcar în Asociaţia 
Foştilor Deţinuţi Politici. 
Insă această independenţă 
nu m'a împiedicat să-mi 
însuşesc numaidecât punc- 
tul de vedere conform 
căruia este absolut necesar, 
întru asanarea societăţii 


româneşti, ca F.S.N.-ul să 
fie combătut şi respins de 
pe orice poziţie anticomu- 
nistă, deoarece el nu repre- 
zintă altceva decât un neo- 
comunism mai mult sau 
mai puţin deghizat. Credin- 
cios până la capăt acestei 
idei generoase şi, indis- 
cutabil, izbăvitoare, am 
decis să particip la manifes- 


"STRATEGIA VĂCĂROIU" 


ŞI MOŢIUNEA DE 
CENZURĂ 
Urmare din pag.1 


căroiu" nu e nimic altceva decât un exerciţiu politic de 
rea credinţă, cu o economie osificată care trebue să 
satisfacă nomenclaturismul şi să menţină în funcţie 
întreprinderile falimentare. 

In spatele "Strategiei Văcăroiu” e marea realitate: 
mersul ţării este, de fapt, în mâna strategiei şi 
programului unui singur om. Acest om e Dl. Iliescu. 
Poate că tocmai în această realitate trebue căutat 
motivul pentru care Dl. Văcăroiu a văzut că "strategia" 
dânsului nu-i nici de discutat, nici de votat şi nici 
chestiune de viitoare răspundere personală în faţa 
țării. 

Dar socoteala de acasă nu s'a potrivit cu cea din 
târg. Căci parlamentarii din opoziţia Convenţiei 
Democratice au cerut şi dezbatere şi vot de 
răspundere. Iar pentru a se forţa aceste cereri, s'a făcut 
uz de singura cale posibilă: depunerea unei Moţiuni 
de cenzură. Pentru a-l face pe Dl. Văcăroiu ca, în loc 
de etalări de strategii teoretice, să-şi "angajeze 
răspunerea- guvernării" cerută de art.113 din 
Constituţie. 


moral al ţării. 


4 
În faţa unei crize complexe, trebue să fie şi un 


program de guvernământ complex. Dacă sărăcia e o 
problemă economică, decăderea spirituală, de 
asemenea operă comunistă, este o problemă morală. 
Cu votul forțat de Moţiunea de cenzură, s'a putut 
ajunge a se vedea, în chip clar, cine este cu lupta 
Opoziţiei şi cine este cu forţa regimului-dogmaticilor. 


Astfel, când vine vorba de parlamentari, lumea ştie de 
acum cu cine are de-a face. 

În momentele când Opoziția a dovedit că este 
capabilă de un proces democratic, văcăroii au 
manifestat teamă. Teama ca nu cumva să reuşească 
moţiunea şi să cadă guvernul. De aceea, cao 
precauţiune de măsură salvatoare, idolul zâmbitor 
Iliescu a apărut o seară mai înainte la Televiziune. 
Lucru care a confirmat versiunea spusei: "Țara e 
condusă de guvern. Guvernul e condus de Văcăroiu. 
Văcăroiu e condus de Iliescu... În versiunile despre 
structurile politice dela putere se mai spune şi că 
"Preşedintele este un lup în blană de oaie, 
Parlamentul o oaie în blană de lup, iar Guvernul este 
o oaie în blană de oaie”, 

Lăsând zicalele, să revenim la moţiune. Când s'au 
ridicat critici că Opoziția dă cu biciul în caii care trag, 
din partea ei s'a răspuns că "se dă cu biciul în caii care 
trag înapoi”. ; 

Calculat ori nu, moţiunea a-însemriăt O confruntare 
parlamentară între spiritul de renaştere şi conceptele 
vechiului sistem comunist. Astfel ea e diferenţa între 
cei care vor reforme şi cei care vor contrariul. Dacă 
Opoziția tăcea, ea risca să fie văzută ca ne-Opoziţie. 

Poate că moţiunea a fost înțeleasă, la justa ei 
valoare, doar de o minoritate. Fiindcă după deceniile 
comuniste numai de unanimitate şi partid unic 
totalitar e cam greu să obişnuieşti pe om cu opoziţie 
şi cu acţiuni ca Moţiunea de cenzură, care este, de 
fapt, primul act politic parlamentar de opoziţie, după 
un totalitarism comunist de 45 de ani. 

Moţiunea mai are undeva şi altă importanţă. Ea a 
sporit credibilitatea externă faţă de evoluţia 
procesului democratic din România, în faţa unui 
regim servil unor concepte-programe dezavuate de 
istorie. 

Dincolo de discursul "Strategia Văcăroiu” e viaţa 
reală. O viaţă care nu se poate remedia cu o strategie 
de program confuz şi nevertebrat care crează 
poporului român lehamite. Fiindcă "Strategia 
Văcăroiu" nu dă răspuns marii întrebări: când, cum și 
cu ce mijloace se va remedia situaţia politică şi 
economică a ţării încărcată până la disperare de 
abnormalităţi? 


Eugen BÂRSAN 


! Niare nici soră. 
„prin urmare, că-i vorba nu, 


Mihai Stere DERDENA—— 


tația paşnică din ziua de 
Duminică 28 lanuarie 1990, 
pusă la cale de cele trei par- 
tide istorice, reînființate 
după Revoluţia din Decem- 
brie 1989. 


Împreună cu un fost 
coleg dela "Sorbona" din 
Gherla am purtat între orele 
10 şi 17 o uriaşă pancartă pe 
care se putea citi lozinca 
"Interzicem dreptul de a 
interzice!" (cu referire la 
Decretul care interzice ma- 
nifestaţiile de orice fel în 
zona centrală a Capitalei). 
Ajungând în Piaţa Univer- 
sităţii, pe la 11.30 şi îndată 
ce m'am ridicat în picioare 
din acea pioasă prosternare 
- pe care aveam s'o repetăm 


şi în Piaţa Romană toţi cei | 


aproape 200.000 de demon- 
stranți paşnici, disciplinaţi 
şi credincioşi - mă şi văd 
prins de braţ de o tânără şi, 
- aş fi ipocrit dacă n'aş 
recunoaşte - foarte drăguță 
intelectuală. Mergând la 
braţ şi strigând sloganuri 
antifeseniste, ne-am spus 
numele şi, vreme de peste 
patru ceasuri, am tot vorbit, 
nu glumă. Tânăra s'a reco- 
mandat a fi fata lui Horia 
Tabacu dela ziarul "Liberta- 
tea", spunând că o cheamă 
Virginia, dar i se spune Gi- 
na şi că ea însăşi lucrează la 
acest mare cotidian bucu- 
reştean. Şi nu de azi, de 
ieri, ci încă dela absolvirea 
Facultăţii de Filologie, 
refuzând catedra şi prefe- 
rând ziaristica faţă de care 
i ''0. chemare şi mai 


pe care l-am avut asupra 
amănuntului acestuia bio- 
grafic, cum că a urmat filo- 
logia, mi s'a risipit îndată ce: 
mi-a numit câteva cadre 
didactice universitare, care 
mi-au fost şi mie profesori. 


Pe de altă parte, numele 
lui Horia Tabacu îmi era şi- 
mi este cunoscut din lectura 
articolelor sale gazetăreşti. 

Însă, nevăzându-l nicio- 
dată, n'aveam cum să ştiu că 
el însuşi este prea tânăr ca 
să aibă o fiică de circa 30 de 
ani. 

Abia când am constatat 
dispariţia ei subită, fără a-şi 
lua rămas bun dela mine, 
plecând pe nesimţite, întoc-, 
mai ca hoţii, am început să 
cuget la mobiluri necurate. 
Toată noaptea următoare 
nu am putut dormi fiind 
muncit de gândul pe care 
mi-l inoculase un co-de- 
monstrant, cum că Gina 
este securistă. Nu se poate - 
îmi ziceam ca un naiv ce, 
sunt - să fie securistă o. 
femeie atât de înfocată în 
blamarea F.S.N.-ului, în cla- 
marea lozincilor noastre 
pacifiste, democratice şi 
anticomuniste (recte antife- 
seniste). Însă a doua zi, 


' întrebând de dânsa la ziar 


prin telefon, aveam să fiu 
edificat deplin de ziarista 
care mi-a răspuns cu multă 
solicitudine-şi cu aplomb: 
“În redacţia noastră nu 
există nici-o persoană cu 
numele Tabacu Virginia, 
iar DI. Horia Tabacu este şi 
foarte tânăr şi necăsătorit, 


de o reporteră, ci de o secu-, 
ristă care v'a tras pe sfoară." 

Mai e oare nevoie să pre- 
cizăm ceea ce ştie tot Ro- 
mânul cumsecâde şi anume 
că, în noţiunea de securiști 
sunt incluşi nu numai an- 
chetatorii, ci şi informa- 
torii? 


Înseamnă, » 


Pa 


Cu sufletească bucurie citit-am 
slovă din ţară că "Biserica s'a despărțit 
de comunism" şi întrebatu-ne-am cu 
mintea întunecată cum s'a putut ca 
Biserica să fi fost alături de comunism, 
ca acum să se despartă de el? Nu poţi 
divorța până nu eşti căsătorit. Şi cine 
ar putea spune că Ortodoxia, 'cea mai 
tolerantă şi înțelegătoare religie din 
trunchiul căreia n'a sărit nici o aşchie 
protestantă, s'ar fi putut plimba braţ la 
braţ, pe Bulevardul Victoriei Socia- 
liste, cu un consort comunist? 

“Cum a putut să fie Biserica lui 
Hristos, care ne învaţă să iubim şi să 
ajutăm pe aproapele, cu învăţăturile 
lui Karl Marx, care ne învaţă ura şi 
lupta de clasă? 

Cum poţi asemăna dăruirea ce-o 
găsea drumeţul când păşea pragul 
mânăstirilor cu cimitirul particular ce 
te aşteaptă trecând pragul Securităţii? 

Cine n'a fost despărţit de comunism 
(pentru o cam lungă vreme) a fost Prea 
Fericitul Patriarh Teoctist, care azi ne 
umple paharul de bucuria că, în ceasul 
al 11-lea, alături de Patriarhul Sârbilor 
a condamnat războiul civil din 


Iugoslavia şi, surpriză, că preferă pe 
Regele Mihaiu osul Du Îega 
otuşi, P.F. Patriarh nu-şi poate 
explica unele acţiuni din trecu loc 
să stea retras ca să spună ari eat 
prizonier al regimului ateist”, el îşi 
luase rolul de ambasador al regimului 
de-tristă memorie. Dacă ascultai 
discursurile Î.P.F. din Parlament, aveai 
impresia că citeşti "Scînteia". Şi aceste 
laude se aduceau în timp ce "Dl. 


“PREA FERICITUL TEOCTIST A 
TRECUT LA ORTODOXISM 


PAGINA 3 


Ceauşescu" dărâma satele, bisericile şi 
cimitirele. Patriarhul se izolase de 
turma credincioşilor şi credincioşii 
rămăseseră fără păstor. 

După "expedierea" lui Ceauşescu în 


;subsolul lumii celeilalte, I.P.F. a 


/| 


X 


căpătat subit temperatură şi a 
demisionat; dar întărirea regimului 
Iliescu-Roman a fost ca o duzină de 
spirine şi I.P.F. s'a vindecat, tot subit, 
a renunţat la demisie şi a început să 
dea sfaturi electorale: votaţi ESN, 
EDSN şi tot ce va spune "Dl. Iliescu" 
(Înainte era Dl. Ceauşescu, N.R.). 

Dar Dumnezeu lucrează pe căi 
ascunse: mizeria, războaiele mici dar 
mulțe şi întregirea Sfântului Sinod cu 
elemente tinere şi de mare valoare 
intelectuală l-au “sfătuit” pe P.F. 
Patriarh să facă "Dreapta împrejur" 
pentru ă îndruma paşii purtătorului de 
Cârjă pe drumul Domnului. 
=—S'a rupt de comunişti şi şi-a 
îndreptat P.F. faţa către Monarhie. Noi, 
nu mai e nevoie să ne repetăm, 
preferăm un Rege în locul D-lui 
Iliescu şi un Regat în locul Împărăției 
Austro-Ungare. 

Suntem siguri că P.F. Patriarh, 
acum când şi-a îndeplinit rolul ce i-a 
fost dat de ursitoare şi obosit de zig- 
mânăstire; ăsa în mâini mai 

inere îm îrea vrerii începută pe 
plaiurile noastre de Sfântul Apostol 


Andrei. 
AC LE 


Stroe MOLDOVANU 


PLĂNUITI DE ACUM 


VIITOAREA. VACANŢĂ. DIN.1993,1.. 


bilă” (sic). Dubiul | 


= Aranjați să fiți la 
“CÂMPUL ROMÂNESC” 
-HAMILTON ONTARIO CANADA- 


In săptămâna 


YV 


TABEREI DE VARA 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO. CANADA 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanţa de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 
1 AUGUST - 8 AUGUST 


i.) SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


PETRECEŢI VACANŢA 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Lăsați totul deoparte 
Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru, dormit și cele. necesare pălitului 


Pentru informaţii scrieți la adresa: 


Asociaţia Culturală Română 


A P.0. BOX 78010 
WESTCLIFFE POSTAL OUTLET 
HAMILTON, ONT., CANADA  L9C 7N5 


si er 


PAGINA 4 


Două noţiuni care nu fac 
casă bună, dacă ne expri- 
măm printr'un eufemism. 
În realitate, aceste noțiuni 
Sunt opuse. Am putea pa- 
rafraza expresia lui Dante 
privind infernul: "Lăsaţi 
orice speranță, voi care 
intraţi în politică." Această 
afirmaţie ar putea apare ca 
superficială sau menită 
doar să facă zgomot. Cum 
adică, să nu participăm la 
treburile cetăţii? Să nu 
intrăm în politică pentrucă 
nu avem încredere în ea? Să 
fim o turmă condusă de 
aventurieri, sau incompe- 
tenţi, necinstiţi, sau chiar 
criminali? 

Să privim lucrurile mai 
de aproape şi să ţinem sea- 
ma de istorie. În trecut, în 
țara noastră au existat libe- 
ralii, țărăniştii, socio-demo- 
craţii ş.a.m.d. Chiar şi 
comunişti, apăruţi mai în 
urmă şi pe uşa din dos. 
Spre “cinstea neamului 
nostru, comuniştii nu au 
reprezentat decât o fracţiu- 
ne infimă a populaţiei, cei 
necinstiţi sau proşti (Andre 
Gide: comunist = cinstit dar 
prost; deştept dar necinstit). 
Aceasta spre deosebire de : 
țările din jur, unde au exis- 
tat partide comuniste. În 
restul lumii, de asemenea, 
în trecut ca şi astăzi, există 
partide politice alături de o 
masă a populaţiei care este 
condusă, dar mai totdeauna 
înşelată. Fiecare partid îşi 
alcătuieşte un program de 
guvernare cât mai atrăgător, 
dar, ajunse la conducere, a- 
ceste partide îşi uită repede 
promisiunile care erau 
doar electorale. Acest pro- 
ces are loc şi în "democrații 
consolidate”, cum ar fi Sta- 
tele Unite. 

Să întrebăm pe zeloşii 
"politicieni" ai ţării noastre, 
din România, dar mai ales 
din diasporă, unde ni se 
pare că sunt mai zgomotoşi, 
ce au realizat politicienii 
fostelor noastre partide 
politice în perioada dintre 
cele două războaie mon- 
diale? Au lăsat să se întindă 
corupţia, minciuna, nedrep- 
tatea socială, ateismul, să- 
acirea ţării. Aceasta, cu 
toate că în trecut au mai fost 
în acele partide şi câţiva 
oameni cinstiţi şi "rodaţi" 
cu politica. De ce astăzi să 
nu ținem seama de istorie şi 
ne închipuim că va fi altfel? 
Am imita pe comuniştii oc- 
cidentali care, în faţa rea- 
lităţilor catastrofale ale 
comunismului instalat, con- 
finuau să spună că la ei va 
fi altfel, va fi un "comu- 


"POLIIISA ȘI SPERANȚA 


nism cu faţă umană". Însăşi 
această etichetă arată lim- 
pede că un comunism insta- 
lat nu poate fi uman. 


Ţara noastră a avut, cel 
mai mult Ș Berozăă ii tel 10- 


15 a ate relativă 
ŞI doar parţială sau 
se ivă şi în care adevă- 
rătele elite-a tut să se 


manifeste. Afirmația noas- 
tră, ca neam, s'ar fi putut 
face prin oameni ca: Eliade, 
Blaga, Vulcănescu, Noica, 

uţea şi câţiva alţii ca ei. 

ar "nu a fost să fie", sau 

ai exact nu am lăsat noi să 
ie. Nu pot fi învinuiți doar 
cei care prin calculele lor 
politice erau la conducerea 
țării, ci noi toți care am 
îngăduit aceasta. Ca să nu fi 
îngăduit, ar fi trebuit să fim 
formaţi în spiritul datoriei 
faţă de neam și de om în ge- 
neral. Această formare nu a 
avut timpul să se realizeze, 
cu toate că ea a fost iniţiată 
după Primul Război Mon- 
dial. Guvernanţii, cu foarte 


rare excepții, nu ati ingă- 
uit formarea unei elite 
muncă, bună pregătire 


profesională, credință în 
Dumnezeu şi familie, dra- 


dut 

curte for. în plus ei erau 

i la 

sugestie Ono fonaa 
prănaţienate- În trecut nu 
lipsit "programele poli- 
tice" şi nici cadrul legal, 
Constituţia din 1923 era cea 


mai bine alcătuită din Eu-o 


ropa. Au lipsit însă oamenii 
care să aplice programele. 
Lucrurile au mers rău, nu 
din lipsă de programe, ci 
din lipsă de oameni care să 
plice programele. 


Educaţia este problema, 
cea mai grea de realizat. Ce- 
re timp şi foarte multă per- 


severenţă. Această educaţie 
a individului este "progra- 
mul" cel mai adecvat pentru 
ca țara noastră să iasă din 
abisul în care se găseşte as- 
tăzi. Acestă educare, proces 
de formare a elitelor, re- 
prezintă singura speranţă. 
Ea priveşte mai ales tine- 
retul receptiv, cel care însă 
a fost corupt, dar nu exclu- 
siv numai tineretul. Oame- 
nii cinstiţi de astăzi nu pot 
rămâne indiferenți. Progra- 
mele politice, aşa cum ne 
arată istoria țării noastre şi 
a restului lumii, sunt doar 


conducerea unei țări. 
Elitele pe care neamul 
românesc le-a avut tot- 


UM ZIAR PENTRU ROMÂRII 


MU POATE FI FACUT 
PARA BOMÂNI 
RASPANDIȚI ACEST 


zaa 
FACEŢI ABOMAMENTI MOI 


DUMNEAVOASTRA 
SUȚIA UM ZIAR 
CARE LOPTA 
PENTRU A CAUZA DREAPȚA 


„ adevăr banal că, bunăoară 


u 


rampe de lansare pentru cei Y/meâmuri în concertul uni- 
care vor să pună mâna pe  versal al omenirii. Adevă- 


„nezeu, faţă de propriul 


MAI 1993 


— Ştefan Theodor BASARAB 


a si IAră-a judeca pe  ple personale, pp, i 

ea ei e- siune şi fără At + * Prin fa. 

ea inia candidaţii la postul de pri : : speranţă şi o noastre. Acesie «. fâblele 
deauna, s'au situat ie linia şedinte al țării - şi au fost! pigale iri os agate. -6pre cinilea NeazeXCMple 
ri Areal E CICA şase - nu a arătat necesitatea rază de lu ] tru, au existat. Del Dos: 


i i câ A ramele 
primordială a unui proces atunci când PIE îs 
de educare. Au alcătuit pla- politice" vor s ia A 
nuri de redresare econo- primul rând, neces tatei 

- ică . 3 m F, - 
mică. Redresare economică unei redresări = 
ă ot fi 
fără redresare morală? Este te programe nu „po A 
o mare utopie. ME: enunțate, stella 
ă fi izi şi să i mpromişi în 
Să fim lucizi şi să privim oameni co 
lucrurile în faţă. Suntem -egimurile trecute. Aşa Sai 
încă departe de posibili- ( enunţa punctul 8 al Deca: 
tatea de a ieşi din Raceul în | zaţiei gala Tunleoae si pi 
care am căzut. Acest a0s 4) putea participa, c 
fost intuit şi chiar prevăzut vor putea aşeza în frunte. 
după Primul Război Mon- şi; milităm deci pentru re- 
dial Daca era seSEpate dresarea morală a omului şi 
ticipăm la redresarea țării ori 
să începem cu n ş 


noastre, trebue să pornim CREU A 
dela realităţile prezente. Să Nu prin discursuri vom în 
drepta pe om, ci prin exem- 


privim lucrurile fără pa- 


această linie este o linie 
creştină. Cei care au răbdat 
închisorile pentru crezul 
lor, sau au murit în ele, s'au 
situat pe această linie. Din 
păcate, dar şi din vina 
noastră, cei care supravie- 
țuiesc încă sunt împiedicaţi 
să se exprime şi sunt perse- 
cutaţi. Este necesar ca 
tineretul cinstit de astăzi să 
se informeze, să dea la o 
parte dezinformarea din 
trecut şi de astăzi şi să 
ajungă la adevăr. Doar ade- 
vărul ne poate face liberi. 
Aşa cum a remarcat re- 
cent cineva, nici unul dintre 


ADEVĂRATUL NAȚIONALISM 


nalism, ce trebue repudiată judecată a iul Dumnezeu, atitudine__de__adevărai j 
chiar 18 miumere Emaţio- vrednicia istorică a iegăsei naționalist, ci de jalnic 
nalismului adevărat. A comunităţi naţionale. In demagog popuie Tale: 2 și 
amesteca însă tendenţios dialectica istorică a vieţii şovinismul, populismul 
lucrurile, cultivând deli- maţionale exi neraţii |leste o formă de dena 
berat confuzie între na- |care'se în-vrednicesc mai (a naţionalismului, E] apare 


ționalism şi şovinism (în |mult şi generații in- ide obicei ca apanaj al 


lumea de azi circulă chiar VE CIRICERE Nat Pg: Sat, politicianismului retorico- 
sintagma perversă de "ma- am putea spune: popoare 


demagogic, dispus oricând, . 
nifestări naţionalist- care trăiesc mai aproape de pentru interesele sale 
şovine"!), înseamnă fie linia neamului lor şi imediate, să linguşeasc 
prostie, fie ignoranță, fie popoare care, orbite şi 


poporul chiar în detri. | 
interesant şi mai universal. || ticăloşie. Duşmanii per- decăzute, se îndepărtează mentul destinului național, 
Căci fiecare este chemat să verşi şi adeseori "oculți" ai 


considerabil dela această Este_tocmai ceea ce fac 
atingă universalitatea în naționalităților au încurajat neo- 


linie. Degenerarea unui astazi în România | 
propria lui specificitate. şi încurajează această 


Popor poate să meargă şi ||comunistii _pseudo-na- 

Universalul este ideal, confuzie în conştiinţa până la Frângerea definitivă ||ționalişti, dar şi anumite 
specificul este concret. Or opiniei publice mondiale, a jinici istorice a ai tabere ce STar dOFI Săcer 
idealul trebue încarnat în transformând, din ticăloşie neam; istoria cunoaşte şi | Raţiinaliste, fără _a fi 

; Neamuri care au dispărut  meditat însă cum se cuvine - 


concret; nu distrugând interesată, naționalismul 
prin nevrednicia uneia sau asupra temeiurilor doc 


exemple să Pornim ăCeste 


garanţie că nu este vos? | 
pă de 
cum trebue sa aBopic A 
răbdare şi Perseverență cu 
să pornim odată! Ed A da j 
omului, pe plan mori 
spiritual, este Singura şa, 
ranță şi va duce la dist 
riţia scepticismului cană 
manifestă atât de inteaş j 
astăzi. 


Urmare din pag.1 

sporul său propriu uma- 
nităţii însăşi, care nu este 
altceva decât unitatea în 
diversitate a feluritelor 
etnii, finalitatea Tor ar- 
monică integratoare, dar 


nu__nivelatoare!). E un 


în ordinea valorilor spi- 
rituale, cu cât eşti mai 
specific, cu atât eşti mai 


concretul, ci catalizându-l şi într'un fel de sperietoare a 
îmbogăţindu-l. Universalul lumii contemporane. Ei ar 


ii € o mai multor generaţii. Un  trinei şi atitudinii lor | 
autentic, "întrupat", nu este, dori să prefacă omenirea neam se poate stinge atunci politice. 4 
sub ni unul diaree într'o_ turmă obe ientă, când poporul - ipostaza lui 


Cpt tata Adevă naționalist . 
actualizată într'un anume deyăzatulinaj a 


za! Zi îne ci 
saapiatorie - decade atât de (ăi eo ate ai, 
mult încât uită complet de 5) Tei de Pe sal 
e e va c „linia neamului, adică de fi rmitațile actuale. Eva 
rare e ispi- Oare această biată omenire formula specifică a Veș= -Cuiimițajilesac torul“ 
tească cu un universalism  buimăcită cu o astfel de / niciei şi plinătăţii lui. Câtă EBEE LIN ECa, îtile : 
abstract şi impersonal sunt perspectivă animalică a  Xreme mai există însă ?n poporului de pe poziţii i 

duşmanii deopotrivă ai existenţei istorice? Se cade 3 absolute ale Tradiţiei 
"neamurilor" şi ai "omeni- Neamului. Un astfel de 


l unui popor mac 
4 335 a 5 NUL a? o 
neamu " şi ai să ne punem nădejdea în | minoritate c = atoriTa fost și 
ii”. Şi implicit ai Dumne- desfermecător a Ti 
minescu însuşi - P ş 


pectele sale, totalizare dispusă Să răspundă he- 
amorfă, ci - folosind o coniițioa gi medie pei 
metaforă banală - vastă la alşi 
simfonie de note specifice. păstori. Se va complace 


Cpt are ur i 
Dumnezeu şi să încercăm asezati 
zeului care a rânduit ca 


) z i e mărturiseşte inia ea- 
uit să salvăm naționalismul ului, acesta se oate salva 
neamurile să existe prin fire | firesc atât de pseudo-naţio- i 


naţionălism 
3 c; : i Lin ea. Acea minoritate v. = PIE made țin 
şi să co-existe prin iubire, | nalismul Şovin, cât şi de fi națior za / “Dar cat de puli 
până ce se vor înfățişa la E i naţional reprezentativă; 


pseudo-universalismul 
antinaţional. 

In al doilea rând se 
uvine reamintit că fun- 
lamentul uman al na- 
ționalismului autentic nu 
este poporul, ci neamul. 
Poporul nu este decât masa 


î- cunoaştem astăzi în 


ea va n 
Sonet această ipostază a sa! 


marea Lui judecată. 
__ Adevăratul naționalism 
înseâEină păzires gi air 
marea creatoare a fiinţei și 


geniului naţional al unui! 
neam, dar şi efort conştient 


de ârmonizare cu celelalte 


istitui ceea ce 
numeam într'altă parte 


elita mesianică" a unui /A Prin urmare, adevărat i 
eam, capabilă să-l în. / naționalism, die 

dreptăţească in fața lui | Pe realitatea este! 
umnezeu. Căci, după | mMului, călăuzit de pe a 

vechea istorisire biblică, | dar şi de luciditate, n! 


ici cu 
taci Jul ; Pentru o mână de drepți” |poate confunda ni : 
fdia (zilei de aceeaşi Dumnezeu poate e pit opulismul, nici cu îi J 
rafa cea pi îs >rBine etnică trăitori (ierta) întreaga Cetate! vinismul. El nu este că 
daia ateziale (bir intrun anumit moment N popor ticăloşit trebue valorificarea istorie | 
1ze materiale (bio- istoric. Neamul este însă  mustrat cu aspri t i firească şi exemplală 
ogice, istorice, politice), ci comunitatea supraistorică a pa aie total 


şi baze moral-spirituale. De 

ceea cea mai pură formă 
de naționalism este națio- 
nalisniul creştin, care stă 
sub i € împerativ al 
Iubirii: iubire faţă de Dum- 


Fra ; isn 
în numele neamului, de străină de orice extrem”. 


tur > i .. ței şi 
ra către "drepții" lui degradant, a ființe! 

Același dinti viitoare de e reb E, lui. Pe a actului naţional "ini, 
2 e şi de ac i |liupi = Ă Fi ume $, 
limbă, Poporul e trecătei. pi orbeste orbește, Dacă el perisĂ cate am venit pe chemați 


Citează, Prin hedesă- “intru” care s jetare dupi 

Vârşirea clipei, existența a ne împlini, fiecie nos! 
LE . i, î Ş [i 

neasur eatitate fa Veşnică a neamului” atunci puterii ca in sie tata) 


4 iința 
itate adevăratu naționațist are lărgit” sau în "Cons! ii 


neam, iubire faţă de orice meta izică. Sau, altfel spus: obli 


om, ca făptură a lui Dum- 


5 i" cumii 
asi nă', 

A morâlă şi istorică noastră mai bu tului 
nezeu. Altfel spus, iubire ipostaza pese de a-Tcerta; Trezindu-Tdin plăcea să spună re ja 
lucidă (în sensul Muistic al neamului, una aia NEINETNICiE, cum făceau Constantin Noica. E, 
cuvântului) faţă de ordinea multiplele lui a izări  PIOOrocii din vechiul Israel ă cinevă'. 

E F . ctualizări 3 Iar dacă 
irească a IUmii Tui Dum- istorice. Confuzi Și cum a făcut-o Mân- 


meu sau străin de me iar 
căuta, prin mijloa+e să 
lente sau pervere! 
întunece în congtiin! 
imaginea neamului eu, ni 
transcende, atunci €.*. in 


. uzia i 
nezeu, în care neamurile dintre 
(naţiunile) Sunt Forme de 


= | = apt 
eusizală mătălizie ac. posteeiinuti de Elia. Îiălosi, le 'otrisă EI 
xiate : F uce la grave mea. sia mijlocul cărora 
tive şi istoriceşte necesare. junşur pentru ÎNțerg a întrupat ca om). Dum- 

Orice atitudiase politică corestăa nationalism erea Pi iza S 
sau de altă natură, care Î TE 


; n istorie există pe care-i iubește, doi : i ă voi ap4 
contravine temeiului X/neamului urm și ral nefiind, cum a mai ai valul die luându” i 
dumnezeiesc al iubirii cu- gățită în e Tr Mihaana 0, decât semn al iubirii pace sia dirt şi mă tor 
minecătoare, este o formă de şirul pauisuti variabile veghează. Adevă ACBWaP, murilor |; 
de patologie istorică, y 8 neraţiilor etnice, Svâratul na- Dumnezeul Neamu”” pă 


ionalist va 


i Tia adărrel 
CALE iu indu-şi neamuJ 
până la sacri ICiu, va evita 


Ea, această linie a nea- 


- ] n 
luj A Cel care mă învaţă 5 
ului, constituie esența 


pol 
ce-mi UA 


Şovinismul (rasismul, xe- 
nofobia), tocmai pentrucă 


F € tem de cei Car 
se tata atat pe Se întale naționale. Pe ea |$ distruge trupul, se po! 
iubirea de propriul neam, / An ceea ce au mia ce pe e sau să se ral zale ate 


mai reprezentat 


cât pe_ura față de alte viii şi cei iv, morţii, 


A vorbi 
necondiționat numai în 


atinge. 


are ne vor E 1] 
neamuri, nu 65 cât o succeda; la capătul ej termeni Superlativi d 0 
formă de pseudo-naţio- întreagă, pentru Sata Epgarul tău, oricât dex Răzvan CODRE 
ar fi apesta, 
9 Vi apes a, nu ej 


— i: Fe a E: 
- 
| 

CUVANTUL ROMANESC MAI 1993 PAGINA 5 
INTENŢII VECHI, TACTICI NOI 
Si ——— Ovidiu VASILESCU—— | 
ini ateste ati sta tismului apocrif dela curtea 27 Septembrie 1992! că inexactitatea cu care a Românilor care trăiesc în mediul puterii! ee | 
din dezordine, din b ŞI Europei de Răsărit, "cre- „Din acest moment, jocu- calculat traiectoria rezulta- diasporă. Restul formând Au mâncat şi au băut im- | 
măceală, a Est Ei dinţă care se va prăbuşi rile erau făcute acasă, Opo- tului viitoarei sale acţiuni, masa celor care s'au declarat  postorii, dar nici unul nu a 
ES RI ARIA E sub propriile-i inepţii, ziţia care nu a existat decât poate fi dezastruoasă sco-  "apolitici” (ştim noi). pomenit că numele Centrul 
dată și cela veanie le odată cu această intoarcere până la 29 Ianuarie 1991, pului său şi că numai Desigur, pe lângă acea /Cultural Românesc este un | 
ceopiiaae det £j ; sa de veac. , este acum în m. nile puterii printr'o anticipare logică, fracţie sănătoasă de adevă- furt, deoarece această titu | 
aaa Ace eee a..deza- Ri lanţul este mai mult comuniste, asemenea unui bazată pe un cumul solid şi _raţi exilați, şeful executi- latură aparţine şi azi, Cen- 
stă Bia Ea pază n n decât satisfăcător pentru ul- bulgăre de plastilină. realist de informaţii, ar vului dela Bucureşti mai | trului Cultural Românesc 
RE PET IRETsiI erati ine  timul eşalon comunist din  Pierzândalegerile, aceas- putea fi eliminate surpri- contează NELIMITAT pe | înființat de adevărații exi- 
dace iĂ fă iplinate, Romi ă dri; ta a făcut un pas previzibil, zele neplăcute, acela este aportul unor "structuri" mai laţi, cu ani în urmă. Că DL | 
Ea ta aaa apelul pe bună dreplate. gândindu-se că o altă solu- ori naiv, ori necinstit; ceea vechi, caii troieni, delatori  [liescu încearcă să-şi refacă | 
Pi entificarea ava- uţini erau cei care cre- ție nu exista, din momentce ce este la fel de primejdios ordinari, de teapa lui Pai- coloana a V-a, este acum oa- | 
riilor prevăzute, şi mai ales,  deau - ce păcat - că ei vor “învingătorii” nu-i puseseră pentru destinul ideii, sau  zan, reprezentantul Tui C.V.  recum de înţeles. Omul ştie 
după £e a făcut o reevaluare supravieţui politic furtunii Ja îndemână două alterna- naţiunii pe care încearcă să Tudor îi New York - pe ță- ce vrea. De data asta însă, | 
sistematică, complexă şi dela 22 Decembrie 1989. tive. le slujească! fănistul(?) Milhovan şi pe va fi ceva mai greu. Atâta 
completă, deci, pe toate Luptă de culise, farsă gro- A renunţat la orice cola- Dacă în 1947, comuniştii alte "mărci" pe care le ştim timp cât națiunea va fi la 
planurile, a ceea ce star mai  tescă, aşa cum fusese ea porare cu bolşevicii, cu pri- ||romăntau fost ajutaţi de bine. Cameleoni care, prin acei ai inel daune i 
mapa incă, inamic poten- plănuită, națiunea a luat-o _vire la guvernarea statului. 2 tnipele rusești, azi, când aşa acţiuni  duplicitare şi lente, cât mp justiţia nu va ă 
La al cazul puterii: dgla în serios - cât de rar ni se în- Gestul este unul mai mult ceva nu mai este posibil, ar. | însuşiri de titluri minci- E sarecagi pentr do țiicetal e- 
ta Ş S SR omatica şi tâmplă nouă Românilor să de disperare, chiar dacă de fi trebuit să fie dela sine |noase, cum ar fi: presa exi- nul țării, căt timp Tibertatea o 
Ii matca poziţie, the fim sobri - şi-a imaginat-o justeţe, pe care îl luăm ca înţeles, că-i va ajuta formi: |lului, jurnalistul Y, ş.a.m.d., de- credinţă politică şi: 
ciique „pe româneşte a- ca pe singurul ei ideal de atare. Ce a surprins mai . dabila lor experiență, plus, nu urmăresc decât erodarea religioasă, ca şi cea de ? 
ceantisbanda de apoar de apostaţi, luptă, şi nu cu puţine jertfe jmult, este faptul că Opozi- ca oarecare dezinteres de ideii de exil. Va veni o vre- eXpresie, nu sunt un drept | 
care nu mai crede nici  - pe care le venerăm - şi cu |ția ră convinsă(Da mai ? moment al Occidentului me când vom vorbi deschis al UFUTOr, ŞI nu în ultimă 
măcar în tâutologica erezi TOlogica erezie un efort naţional splendidAtlîntâi, că EDSN-iştii nu vor și aţă de scena politică ro- şi pe larg despre aceşti im- instanţă, cât timp nelegiuiţi , y 
CEE aa rat-0 pregă: a scuturat din temelii, în fii stare să formeze un gu- e mânească. postori. După ce ideeaa ca: Vadim Tudor şi A: Pău- 
scale rerenul unor actiuni numai câteva zile, un sis- EsiIEDapăice aseaeleta În această stare de inerție fost bine aruncată în ţară - nescu, Vor perora din Par- i 
ep pătaie lungă. tem despotic care, de mai format guvernul, - aşa cum şi tactică dejucată a Opozi- sia creat opinia - puterea larient, exilul nu înţetege | 277? 
vandu-l în frunte pe bine de 45 de ani,legiferase arată el - Opoziția sa liniş-  ției, Dl. Iliescu s'a gânditsă comunistă a trecut la niclun fel de colaborare „cu 
DI: Ion Iliescu, Bene- teroarea în masă. Nualipsit /tit la gândul că resper pectiva pună în aplicare un gând cu executarea planului în guvernul român. Împotriva | 
| SE enintul cperioană prin mult, ca azi să vorbim la (echipă nu vă rezista nici bătaie mai lungă şi cuun mijlocul diasporei româ- aşa-zişilor ziarişti şi a tutu- ) 
| au ila re psia it trecut despre noaptea care |măcăr un an, vor avea loc efect uşor întârziat. Să  neşti. Astfel, a luat fiinţă la ror So ZOE sie 0 pUZ Sa a 
milor Mah pis fii ulti- încă maistăruie peste țară, < alegeri precipitate, din care încerce din nou legarea la New York; Centrul Cultural vor face Jocul puterii cea 
or Maharajahi indieni, Numai datorită faptului ea, Opoziția, va ieşi învin- ochi a Occidentului, strate- Romănesc/ de pe lângă Mi- Bucureşti, Senatul şi Con- i 
AP Agana sin al cărei surâs [că patrioţii s'au Gprit din gătoare(?). Câtă lipsă de gie folosită şi de fostul „| siunea Română. Mare fes- gresul americăn vor Ein “ 

pe sr aneXie recunoşti aerul |marşul lor victorios cu un discernământ! Să te legeni dictator, Ceauşescu. Dife-/ tivitate de deschidere, pe 3 spre "lectură , textele in | 2322 

i de totală nedumerire" care ceas mai devreme - convinşi pe nişte iluzii a căror con-  renţa este că DI. Iliescu ar0| Ianuarie a.c. Diaspora? original din: Şi Totuşi E ci 

trona peste frigul politeţii fiind că şi-au făcut datoria - creteţe nu reiese din niciun vrea să se sprijine în aceas- Pets prin aste Angăi Iubirea, Vremea, România 

| dela curtea dinastiei T'ang, | această doctrină de pripas, calcul serios! tă insidioasă acţiune, ceva xl. care, până mai ieri se furi- Mare, Europa etc., spre a 

“ persoană în gesturile şi |comunismul, nu atârnă Cam aceiaşi oameni, mai mult pe masa exilului. | şau în casa satanei de pe 3- avea 0 idee mai clară despre 

ținuta căreia vezi pe între- Lastăzi în ştreang! ” politicieni de carieră(!), Chiar mai mult, acesta cre- |rd Avenue. Azi, EI se cine formulează politica 

= prinzătorul stărilor de  -Scâpaţi însă cum spu- erau în stare să te pună la de că exilul trebue să aibă “recomandă, fără ruşine, internă şi externă a Ro- 

prohibiţie, care: cu egală neam, din prima vâlvătaie - stâlpul infamiei, imediat un rol hotărâtor în această presa exilului! mâniei, adică, directorii 

Ş evlavie SI 'cucernică” şi acesta este marele lor după instaurarea comu- încercare de subminare a Nu au nici o acoperire; ei acestor publicaţii, pivoţii pe 

datorie, trimite splendide merit - disciplinaţi şi perse-  nismului în România, dacă bunei credințe occidentale, nu colaborează cu țara, aşa care se sprijină Dl. Iliescu. 

coroane de flori celor a  verenţi, "seminariştii" s'au nu erai de acord cu năs- şi mai ales a celei america- cum pretind: ei colaborează În cazul în care demni- 

căror înmormântare a regrupat, s'au infiltrat, au  truşnica lor idee, că bolşe- ne. cu guvernul comunist dela tarul dela Cotroceni găseşte 

grăbit-o. contraatacat, au ucis la adă- — vicii români nu vor rezista Numim exil, exact ace- Bucureşti. Ţara este încă soluţii pozitive la dezide- 

"Uma peste alta, toate postul nopţii şi în amina - prea mult şi-că vor veni--eaşi categorie de oameni, la -- sub-opresiune comunistă. - ratele de mai sus, vom. mai = 
aceste "atribute" ereditare zilei, au dezinformat şi au Americanii! care s'a gândit şi Dl. Iliescu; Legătura cu națiunea se vedea. Altfel, pe aici nu se E 


par i PE . 
constituie statura levan- 


tinului balcanic, ultimul 
sacerdot" al sfertodoc- 


furat la NULE, impunându- 
se din nou, fără temei, dar 
cu "legalitate", în ziua de 


Cine nu ştie că sunt mo- 
mente când timpul este de 
ESENŢĂ în câmpul politic, 


UNDE SUNT CEI CARE 


adică, eca.10% din numărul 


face direct, nu prin inter- 


trece! 


EAST - WEST TRADING AMERICA 
IMPORT / EXPORT ENTERPRISES 


4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 
PHONE (219) 2909-0441 / FAX (219) 299-1311 


NU MAI SUNT? 


Urmare din pag. 
(de)formaţie materialistă, când aud de 
pedagogul Ioan Găvănescul (1859-1949), 
4 ctitorul Seminarului pedagogic de pe lângă 
Universitatea Mihăileană, fost prestigios 
inspector general şcolar, în scrierile căruia 
("Elemente de psihologie", "Curs de 
pedagogie generală", "Istoria pedagogiei”, 
"Didactica" etc., toate în repetate ediţii) se 
accentuează necesitatea respectării 
principiului corelaţiei obiectelor de 
E învăţământ şi a rolului dominant al edu- 
caţiei morale în vederea (aici e aici, unde-i 
doare pe "socialiştii” de tip "democrat"!) 
formării caracterului tinerei generaţii. 
Cunoscut şi recunoscut pe toate meri- 
dianele lumii aproape, şi NU la el acasă 
(nu-i chiar nimeni profet în ţara lui?17). 


Un alt mare nedreptăţit este Visarion 
Puiu (1879-1964), originar din Paşcani, fost 
episcop de Argeş şi al Hotinului, Mi- 

| trâpoTit al Bucovinei (1935-1940) şi al 
s Transnistriei, în Odesa (1943-1944); apoi 
O caraator al Eparhiei Românilor din 
Europa occidentală, în Austria şi Franţa 


(1945-1955); activ în scris şi faptă oriunde a 
purces; însă (acu e acu!) duşman neîmpăcat 


al Antichristului! Caţerisirea postbelică i-a 
fost, formal, ridicată după ar din 
ecembrie 1989. În rest, rămâne un 
proscris, cu toate că personalitatea lui 
ecleziastică şi patriotică este cvasiunanim 

apreciată în lumea creştină, 
Când, mai anul trecut, la o emisiune 
T.V., o distinsă cercetătoare în 


locală 

domeniul lingvisticii a adus vorba de 
fostul profesor (antimarxist) dela catedra 
de fimba și literatura neo-latină a fa- 
cultății ieşene de litere şi ŞFie - şi 
ultimul preşedinte al "Ligii culturale" din 
“dulcele târg“, l-am numit pe Dumitru 


materie, ă i națională - 
preopinentul domniei-sale, un snob critic 
literar uns cu toate alifiile, i-a şi retezat 
respirația! În atari condiţii, nu ne arat miză 
că unuia din marii îndrumători ai 
generaţiei interbelice, cărturar de seămă al 
Neamului, profesor la Medicina de pe 
malurile Bahluiului, Corneliu Şumuleanu 


(1869-1937), în prezent nu î SE purnerreşte 
numele şi activitatea! Ca şi în situaţia lui 


emus Tzincoca, "vinovat" nu doar că a 
dirijat un falnic cor al anticomuniştilor din 
laşi; dar că e şi compozitorul unor cântece 
arbitrar şi abuziv prohibite, precum 
"Marşul fedeciştilor ieşeni"; sau Nicolae 
Totu (1908-1939), de prin părţile Er- 
bicenilor-laşi, unul din cei şapte cruciați 
din războiul spaniol, autor, între altele, al 
unei percutante cărţi de memorialistică, 
("Însemnări de pe front”). Oficialitatea abia 
a catadicsit să admită o omologare de 

| formă pentru distinşii profesori Paul Mi- 
ron, Eugeniu Coşeriu sau Const. Sporea. 

G Datorită unei structuri intime incon- 
fundabile, ştim a nu amesteca pe ilustrul 
Prof. Petre P. Panaitescu (1900-1967) cu 
Petre Andrei ce-l citează osârdios pe 
Troțchi în sociologia sa; şi nici stihuirea 
iconară a lui Sergiu Mandinescu cu 
poezia decadentă a moderniştilor cos- 
mopoliţi ("mondialişti”)... N'ai ce face, 
afinitățile sunt elective (Goethe dixit!). 

Din fericire pentru viitorul culturii 
naţionale, aceştia - şi încă mulţi alţii - 
TRĂIESC în conştiinţa Neamului nostru, 
de unde nici porţile iadului (roşu) nu îi 
pot izgoni ori falsifica. Icoana lor, neaz- 
vârlită în uitare, face Învierea mai aproape 


de noi! 
Valeriu NEŞTIAN 


UNIC IN U.S.A. * PRETURI IMBATABILE 


PRODUSE ALIMENTARE LA ALEGERE 
Cantitati nelimitate in orice variante 


KENT 1 carton .....] 
CAFEA 1 aq. (1/4)... 


esse 


ERIS 
mnnvunnvannuvnunu 


-uooo EI aa 


[ii 


ASIGURAREA 3,00$. Absolut loate 


tree 
szasSsanub 


NuUmWnaNNO 
wannvunuvanaunuunun 


uua»e 


coletele cu produse alimentare 


se predau personal la domiciliu, intre 3-5 zile. 


TRANSPORTUL DIRECT LA DESTINATAR 
BUCURESTI 0,30 $/1b. *PROVINCIE 0,85 $/1b 
*10% REDUCERE, LA COMENZI ALIMENTARE PESTE 100 $. 


APARATURA ELECTRONICA SI 
MARFURI ELECTROCASNICE LA 
220 V,'DIRECT DIN MAGAZINUL 

NOSTRU DIN DUCURESTI 
7.V. COLOR / Mulusiatem- telecomanda 

Sharp. JVC, Orcon, Orundig, Sam: 
Sontec, Tensai, de la 337-732 8 
«diagonale 36,4 1,45,54.63.71 cm. 


VIDBORECORDER /Muluiaiatem 
Sony, Toshiba, Sharp. Akai, Panasonic, 
de la 210-485 $ 


VIDEOCAMERE / sistem european 


Panasonic M-7.0,10, Akai, Sony, Riouh 


de la 760-1075 8 


COMBINA STEREO /CD,de la ........ 249 $ 


TRANSPORT! 49 6/ABIGURARE. VAMA. 
FRIGIDERE /CONOELATOARE: 180-320 L. 


ASPIRATOARE /VENTLATOARE 
MICROWAVE OVEN/ARAOAZE 


MASINI DE SPALAT, 18 progr /USCATOR 


FRITEUSE /TELEFON+ANSWERING 


PRETURILE BE POT BCHIMBA PARA 
ANUNT PREALABIL. BUNATI PENTRU 


PRET LA ZL 


MASINI INDUSTRIALE 
SI DE UZ CASNIC 


MASINI INGHETATA 10q. 204, 
20q/skde,1-2:3 brate Sa E de la 21459 

INI DE FACUT GHEATA 
MASINI DE FACUT SUCURI: 5.6.8 valve 
MASINI DE TRICOTAT) manuale si 

IOER”. "BROTHER" 

APARATE EXP Io, 
2.10-17, 51/ora „xmeinnue de la 439 3 
TRANSPORT: in functie de greutate 


OFERTA UNICA 


"SUNMASTER” 
si inlumel! 
Receplioneaza 
peate 100 canale! 
ANTENA GAATELIT COMPLETA 
Receive? + LNBF + Parabola 


MODEL CU TELECOMANDA] 


Pret: 550 $ (Vama. Transport incluse) 


ACCEPTAM CREDIT CARDS (Bu TAXE) 


E 1$= 
7/OO 
LEI 
IN 24 ORE 


Suna penuru rata mama la si. 


Livrari Dolari Cash la domiciliu, 


indiferent de localitate, intre 
1-3 zile! 
de la confirmarea platii ! 


BUCURESTI: PE LOC 1] PE LOC! 
TRANSPORTAM 
COLETELE 
DUMNEAVOASTRA, 
PREDATE PERSONAL 
DESTINATARULUI, 
IN ORICE LOCALITATE 


DIN TARA. 
Prezentarea inventarului obligatorie. 
Asigurarea si manipularea 10 $. 
Formalitaule vamale suportate de 
Arma noastra. 


BUCURESTI 1,15 $/lb 
PROVINICIE 


DELIVERAREA LA DOMICILIU : 
EXTRA 12 4 / lb. 
* REDUCERI PENTRU CANITTATI 
MARI * 
Garantam livrarea Între 5-10 zile 
de la data sosirii in Romania ! 


TRANSPORTAM AUTOTURISME 
EUROPA/sau direct in Romania 


SUNATI PENTRU DETALII ! 
SOLICITATI NOUL CATALOG GRAȚUIT 


PROGRAM ZILNIC : 9-18 


a PP; 


mame me dn am 


nd 


PAGINA 6 


MAI 1993 


CUVANTUL ROMANgşe | 


CORUPĂTORII DE GROPARI ŞI CRIPTELE 


După lungi anchete 
ordonate de prea-fericitul 
Iliescu şi soborul ce îi 
numără paşii şi dumicaţii, 


> prea-nefericita Procuratură 


Generală, prin Direcţia a II- 
a, a dat publicităţii o in- 
formare "privind conclu- 
ziile ce se desprind din 
examinarea cauzelor pe- 
nale, având ca obiect in- 
fracțiunea de corupţie, 
soluționate în anul 1992 
prin hotărâri judecătoreşti 
definitive". 

Operând cu cifre, Procu- 
ratura Generală ne Spune, 
jcu nonşalanţă, că în anul 
analiza! Te Nea atu 
judecat 152 de cauze penale 
cu 195 de inculpaţi pentru 
infracțiunea de corupție. 
Cei si ceai esa pile: 
Nicii şi, pe locul următor, 
nici mai mult nici mai pu- 
țin, urcă groparii. Hazlie 
scumpa noastră Procuratură 
Generală, nu-i aşa? Curios 

e felul meu, am purces 
imediat prin câteva cimitire 
din Bucureşti, şi iată ce am 
aflat. La Cimitirul Militari 
am întaăTnit o bătrănică, toa- 
tă'n negru, săpănd ŞI aran- 
jând sata de pamânt al 
unui mormânt. 

a prăpădit, măi maică, 
acu! trei luni. De ciroză 
uscată, A dus'o pe picioare 
douăj'de ani. Suferea, dar 
nu spunea nimic. Nu l-am 
auzit să se vaite, cum fac 
alţii. Când i-a venit ceasu', 
l-a chemat Domnu' la el. 
M'aş duce şi eu, da' nu îna- 
inte să-i fac toate pomenile 
lu' Fane. Că a fost bărbat în 
casă. Când trăia, se cunoş- 
tea că este o mână de bărbat 
în casă. Eu nu ştiam ce e aia 
precepție, unde e sfatu' 
popular sau circa de miliţie. 
EI le ştia pe toate. Eu, cu 
casa şi serviciu'. Păi, da, am 
lucrat la Gara de Nord, la 


NOASTRE 


Gh. lonescu OLBOJAN 


magazia de colete poştale. 
De acolo am pensie. Când 
trăia el, făceam Ttreij'de mii 
pe tună, că el Tua şi dela 
veteranii de război. Da nu 
ne ajungea. Că mai dădeam 
şi la copii. Ai lu' Fane. Că el 
a mai ţinut-o pe una, îna- 
inte de mine, cu care a făcut 
o fată, care n'a avut noroc, 
măi maică! A umblat din 
bărbat în bărbat şi a făcut 
trei copii cu trei inşi. Şi să- 
racu' Fane, că aşa era el mi- 
los, zicea că i-e silă de fii-sa, 
da' de copii i-e milă, că ce 
vină are ei că mă-sa e aşa 
cum e. Şi le dădea mereu 
bani, ba câte ceva de îmbră- 
căminte, ba mâncare, după 
cum aveam şi noi. Iar 
putoarea de fii-sa nici la 
înmormântare n'a venit, să-i 
e mâna lu' tac'su, că aşa 
se face cu mortu'. Da! nici 
p'ăia mici nu i-a lăsat să 
vină, să-l vadă pe tac'su'ma- 
re mort şi să mă ajute şi pe 
mine, că ştii că e greu să te 
descurci astăzi singură c'o 
'nmormântare. Oooof, 
Doamne! cât am mai aler- 
gat. I-ai coşciug de douăj' 
de mii. Cel mai ieftin. Cru- 
cea şi pantofii - opt mii, 
arpacaşu! - două mii, orezu' 
şi carnea pentru sarmale - 
alte cinşpe mii şi tot cinşpe ; 
mii la gropari, că era pă-. 
mântu' îngheţat. P'ormă, 
dă-i la popă şapte mii, dă-i 
la ăia cu maşina zece mii, că 
l-am băgat aici, la Militari, 
unde avea groapă dela mă- 
sa. Că a zis săracu', înainte 
de revuluţie:; ai, fă, să ne 


am fost o proastă. Ca, acu' 
n'aş fi dat atâta la cimitir. 
Că m'au pus să plătesc din 
urmă tot felul de angarale 
pe care trebuia să le plătesc 
de mult. Era cât pe-aci să 
nu-mi dea groapa pentru 
Fănel. Da' le-am arătat actu' 
de concesiune ş'au tăcut. 
După ce l-am îngropat, 
am pus masa în curte, că 
ieşise soarele în ziua aia. 
Am avut vreo 25 la masă. 
Oameni de pe stradă şi 
colegi de-ai lui, dela IRTA. 
Că Fane era cu reparațiile la 
maşini. El nu s'a certat cu 
nici unul. Toţi îl iubea. Şi îi 
zicea: "Să trăieşti, nea Fa- 
ne! Dela portar la director. 
Da! acu, când am avut şi io 
nevoie de maşină să-l duc 
la locul lui, nu mi-au dat, 
Aceştia sunt noi, nu l-au 
apucat pe Fane al meu. Da' 
n'are nimic. M'am descurcat 
aşa cum am putut, Le-am 
dat şi vodcă şi vin dela un 
privatizat, la care i-a făcut 
Fane instalaţia de apă, că se 
pricepea la toate. Pe ce 
punea el mâna, nu se lăsa 
până nu ieşea lucru! ca lu- 
mea. Că toţi de pe stradă, 
una-două, la uşa noastră: 
nea Fane, mi s'a bulit mo- 


; toru'; nea Fane, îmi plouă'n 


casă; nea Fane m'a lăsat 
frigideru!', Sărea pentru tot 
omu!'. Nu se uita cât îi dă. 
Zicea: dă şi tu, acolo, cât te 
lasă inima! D'aia îl iubea 
toţi şi'l respecta. Până şi 
țiganii de lângă noi. Făceau 
ei gât cu alţii, da! cu Fane, 
nema. Nu că le-ar fi fost fri- 


cimitirul Sfânta Vineri; 
380.000, în Bellu. : 
Construirea unei gropi 
cu două cripte, cu detaliile 
de mai sus: 325.000, în Ber- 
ceni; 400.000, în Panteli- 
mon; 440.000, la Sf. Vineri; 
510.000, la Bellu. £ 
Construirea unei gropi 
cu trei cripte, cu detaliile de 
mai sus: 390.000, în Berceni; 
445.000, în Pantelimon; 
498.000, la Sf.Vineri;535.000 
la Bellu. = i 
' Construirea unei gropi 
cu „patru cripte, aceasta pre- 
supunând două capace şi 
"două cruci de piatră, plus 
celelalte calităţi menţiona- 
te mai sus: 645.000, în Ber- 
ceni; 670.000, în Pantelimon; 
675.000, la Sf. Vineri; 
685.000, la Bellu. 


Groapă dublă cu 6 cripte: + 


725.000, în 
Bellu. i 
Groapă triplă cu 9 cripte: 


erceni şi la 


1.1100; €rceni şi 
1.550.00U, Ia Bellu. 
Sicriu simplu, din 


aglomerate lemn: 20.000 - 
35.000 de lei. 
Sicriu comandat din 
lemn: 55.000 - 90.000 de lei. 
Cruce din lemn pentru 
funerarii şi marcarea mor- 
mântului până la ridicarea 
unei cruci din piatră: 6.000 - 
10.000 de lei. 3 : 
Transportul sicriului 
(ză cu  furgonete: 
20.000 - 35.000 de lei. i 
Onorariul pentru preot: 


7.500 - 15.000 de lei, funcți 
de popularitatea slujbaşu- 
: lui bisericesc angajat 
facem şi noi cavouri, că nu „că de el. Că nu star fi bătut “(pentru oficierea înr 
i 


se ştie ce timpuri vine! Da! 
eu n'am vrut. Nu 
mă, între ai tăi la Militari. 
Eu am groapă la Reînvierea, 
lângă ai mei. Ce să caut eu 
la Militari? Cine să-mi 
aprindă o lumânare şi să-mi 
pună o flnare? Şi, uite „că 


MINI-PRESS 


În urma finalizării anchetei penale, 


Direcţia Gene- 


rală a Procuraturii Militare a înaintat justiţiei "Dosarul 


Autobuzul“. Au fost trimişi în judeca 


tă doi generali, 


patru colonei şi un plutonier adjutant, considerați vino- 


vaţi de omor şi complicitate la omor, 


cut după 23 August 1981 


Faptele s'au petre- 


„ când trei persoane acuzate de 


deturnarea unui autobuz cu pasageri, 


frontierei cu Iugoslavia, 
persoane se presupune c 
tului ministru de Interne, 
complicitatea şefilor loca 
Timiş. 


În ziua de 26 Aprili 
omâniei a revenit asu 
urmă pentru crimă de g 
dictatorului Nicolae [ei 
dată, Cei patru - consi 
Ion Dincă, fostul 
şi fostul Prim- 


de închisoare 
continuare, conform legii, 


peste 60 de ani. 


Ca urmare a materii 
de posibilitatea ca unii ofi 
civili din Timişoara să fi lu 
Procuratura Generală a desemnat 


care se va ocupa de cazul a doi 
nume apare întrun denunţ, 
în diferite infracţiuni, Este 


în vederea forțării 


au dispărut misterios, Cele trei 
ă au fost ucise din ordinul fos- 
Gheorghe Homoşteanu, cu 
li ai Miliției şi Securităţii 


a redus pedeapsa 
escu Emil Bobu şi 
e Tudor Postelnicu 


alelor publicate în presă, legate 
eri de poliţie şi procurori 
at mită în anii 1991 şi 1992, 


Cristina STĂNESCU 


al meu cu ei. Da' țiganu' e 
mă bag, „ca câinele, simte € pe cihe 


n pare şi u. 
M'ara aju Tacu' cu 
'nmormântarea. Că aveam 


at, de ce să mint, vreo şap- 


(ite de bani. Şi mi-au 
d 


tezeci de mii de lei, că te 
costă azi o înmormântare pe 
puțin o sută şi ceva de mii, 


lucrurile pentru moarte. Că 


înmormân- - 


Plata groparilor (corupți 
sau necorupţi): 15.000 - 
20.000 pentru o groapă, plus 
mâncare şi băutură. 

Manipularea sicriului în 
cimitir, în cazul depunerii 
acestuia în criptă: 5.000 - 
9.000 de lei. 


înmormântării; 25 bucăţi X 


Prosoape pentru ritualul 
dacă ai strânse din ina | 


io am luat dinainte pro- 
soape, cu 150 de lei unu, şi 
batiste la fel de ieftine. Mă 
omor acu! ce să fac de pa- 
rastase, să nu mă coste prea 
mult. Ziceam să fac, aşa, 
nişte pechete cu mâncare şi 
să le'mpart la cimitir. Dar 
nu mă lasă sufletu!', Pun 


"mai bine o masă în curte, 


acolo pentru câţiva care să 
vină. Am întrebat la un 
local de stat cât mi'ar costa 
pentru cinşpe-douăj-de per- 
soane, ca să fac nuntă şi nu 
parastas, M'am lăsat păgu- 
başă. Fac masă!'n curte şi 
gata. Dau de pomană şi un 
costum al lu' Fane, curăţat 


curățatu' de trei ori cât cos-! 
tumu', Le dau un mizilic, 
sarmale, vodcă şi Vin, că 
berea s'a făcut 250 kilu', mai 
scumpă decât vinu'. Dacă 
mă ţine Dumnezeu sănă- 
toasă, în doi-trei ani plătesc 
toate datoriile după urma 
lu' Fane al meu și poate pun 
şi ceva de-o parte pentru 
când m!'oi duce şi eu lângă 
el. Oooof, Doamne!" 


la Nufăru', de m'a jale 


CÂT COSTĂ ORTUL 
PII 


ÎN BUCUREȘTII DE 
ASTĂZI? 


Preţul unui loc de veci în 
cimitirele mărginaşe, când 
vânzătorul este o persoană 
fizică: 150.000 - 5.000.000 de 
lei. 

Construirea unei cripte 
mozaicate, cu capac mozai- 
cat, inele ornamentale şi 
cruce de piatră: 250.000 de 
lei, în Berceni; 270.000, în 
Pantelimon; 320.000, în 


800 lei = 20.000 lei. 

Acont pentru femeia care 
va îngriji mormântul în pri- 
mele trei luni dela depune- 
ea sicriului: 5,000 de lei. 

Masa de pomenire, de 
după înhumarea mortului: 
2.500 - 4.000 de lei, pentru 
fiecare persoană partici- 
pantă la pomană. 

Alte cheltuieli: 15.000 - 
bsi00o lei. 


i 


NOTE DE REPOR 
- Locurile de ve i din 


curtea Bisericii Cuţitul de 
Argint sun vandute de 


preotul paroh de aici cu 
100.000 de Te Oc, iar în ac- 


amenințată 
eau demolarea, 
a primit, ca donaţie, o vilă 
din partea 
ra Român ce S'a stabilit. 
n Germania. Între ti 

preotul: at eee 
casa şi curtea în bar d 


a e zi şi 
acanie privată. Donatorul 
cast; 


a ajuns ca- 
sa sa, ă cerut justiției anula- 


rea actului 


le personală, 
Corupţia Broparilor esțe 

o ticţiune, Dacă, insă, Prin 

Bropari Procuratura 


rală în arla- 


mentări, di omaţi, atunci 
ficțiunea evi 
TATE Tur îeunitate 


ene- 


ne realităte. O 


pentru 
aptele sale, Până 
lu ştie?! nă când, nu 


O ALTĂ COADĂ DE. 
TOPOR ÎŞI DĂ PE FAŢĂ... 
> | ARAMA 


7 


"Ei nu respectă linia Maniu-Mihalache, care Se răsu. 

cesc, Cred, în morrainfe. De ce pactizează cu U.D.MR. 

ul?... Sunt dezamăgită de minciunile sfruntate ale ace: 
ra dezamăgit 

or oameni bătrân Ă : 

Spicuirile de mai sus fac parte dintr'un interviu a. 


ordat de poeta basarabeană Leonida Lari, publica, 


cației 

ro-pguvernamentaile ZONICĂ mană tu Ocazia... 
emisiei din P.N.Ţ.C. BI 

VP Cu nişte zile înainte, în Parlament, 

ri s'a declarat... împotriva moţiunii 

une iniţiată de partidele opozante. 

Atitudinea poetei- arlamenta ost deter inată, 

de-ar FISE me [ura dear după ziarul VELE mina zi 

lei”, de un motiv meschin: [:) : Ze 


N. 
fuzat si doneze poeti sea aa NICD a de 
6.000.000 de Iei, în vederea cumpărării unui apartamenţ. 
Sar putea, nu zic ba! 


Dar, personal, atitudinea Leonidei Lari nu mă uimeş- 
te chiar atât de mult. Să privim puţin în trecutul nu 
foarte îndepărtat. 

înainte de 1989 revistele literare din România publi- 
cau din când în când producțiile anurmi i in 
Basarabia. Făcea şi acest lucru parte, probabil, din 
implementarea convingerii că Marele Cârmaci acţio- 


nează "independent" de Kremlin. Întâlneam prin pu- 
blicatii 7 i 2 == i 


După 1989, le-am întâlnit rar prin presa de O oziție, 
dar ceva fai des, prin roşu-ciumatele * otuşi iubirea" 
şi "Vremea" ale lui A. Păunescu și TEazăni Ma 


poeta Leonida La- 
de cenzură, moi. 


1a Mare" a 
lui Jeriică Ouatu şi C.V. Tudor. Mai amintim că la unele 
jpublicaţii ale lui Iosif C. Drăgan-Scorillo, Grigore 
ieru şi Leonida Lari fac parte din colegiul redacţional, 

Aşa încât "evoluţia" Leonidei Lari nu mă surprinde. 
Mai nou, aflăm că vine la Parlament cu o maşină pu- 
să la dispoziţie- de... CV. Tudor. Pro abil că Partidul 
România Mare îi va da ŞI cele 6 milioane de lei, în vede- 
e nări "cuibuşorului" dorit. 

o 


JUN SCAUN PENTRU TOV. 


ANGHEL DUMBRĂVEANU 


Iată scrisoarea pe care maiorul securist Anghel 
Dumbrăveanu a trimis-o în Noembrie 1 i 
secretar PCR de Timiş, tov. Radu Bălan: 


989 primului 


MULT STIMATE TOVARĂŞE PRIM-SECRETAR 


RADU BĂLAN 


În numele Comitetului Asociaţiei Scriitorilor din 
Timişoara, al tuturor oamenilor de litere din această 
parte a țării, vă rog să-mi îngăduiţi a vă exprima bucu- 
Ha sinceră și profundă, prilejuită de alegerea Dum- 
ca a ca Prim-Secretar al Comitetului judeţean al 


A REL al şi întregul nostru talent în slujba 
literaturii şi culturii noi, Socialiste, în serviciul înalt al 


«4 şirii construcției socialiste în 
scumpa noastră ș atrie, 


istei "Orizont", După 1989, a fost 
C nor impostori ai condeiului - 
Nicolae Vărzaru, Adrian Dinu Rachieru şi Al. Balaci - 
editează "Meridianul Timişoara", 


ghel Dumbrăveanu a primit un 
N partea guvernului fedesenist. Acela de 
director adjunct în Ministerul Culturii. În această cali- 
tate, va lucra la Direcţia "Publicaţii", ocupându-se de 


seaieannul de difuziune a culturii româneşti din dias- 


DESPRE MINISTRUL 
SĂNĂTĂŢII 


a Pauli Parlamentului României ce au la bază pro 
medic n cadrul unei conferinţe de 
i Sănătăţii, Dr. Iulian Mincu. 
la si cată sănătății prin bugetul ca- 
Atoiu, Dl. Dragoş Nicolescu, preşedintele 
erative a Medicilor din România, a sus- 
ând că "pentru ineficienţa sa 
rezonabile, DI]. Mincu trebuia 
morală de a demisiona”, Pre- 


Camerei Fed 
tinut această 


To 
(Ban Emilian ROSCA 


CUVANTUL ROMANESC 


oceanul minciunii, 
componentele ei de ipo- 
crizie şi fariseism, este 
iluzia. Aceea măruntă a 
fiecărui om, aceea uriaşă a 
omenirii, a popoarelor, a 
națiunilor, a etniilor, de 
necuprins într'un inventar 
| al momentului ori al timpu- 
| lui istoric. Escadre de iluzii, 
sfârşind Prin 25e 5 a 
de stâncile rearităților dure. 
Ce sunt decât mari iluzii de 
itri-de azi, de totdeauna 
triumful binelui asupra 
răului, bunăstarea genera- 
lă, pacea universală, dacă 
ne oprim nurnai Ia acestea? 
Intre naştere şi moarte, 
ca sfere ale destinului, viaţa 
fiecăruia şi a omenirii este 
bântuită de flageluri pusti- 
itoare, morala este o 
abstracţie care nu le poate 
face faţă, trăim în mituri 
care nu sunt decât minciuni 
complexe, fabricate de 
| ideologii politice, ori de 
| conflicte între ideologii. 
Pentrucă acestea ne pre- 


reducând totul la simple 
| afirmaţii false edictate în 


neînsuşire, moarte ime- 
diată sau lentă în tortură. 


Secolul nostru, al XX-lea, 
02 este ăl celor două ideologii 
şi 
comunismul. Fiecare ne-a 
atuncat în câte o prăpastie 
ă iaşă. Diferenţierea în de 
3 ga Este cu 


toiul artificial Z r 
a avea ca denumire o ori- 
gine obscură în timpul 
Parlamentului Lung (1641- 
1653) din Anglia, când au 
apărut două partide, al 
Tory-lor şi al Whip-ilor, pe 
care HUME le-a definit 
Curtea - al privilegiilor 
Coroanei şi nobilimii con: 
servatoare şi Ţara, a celor 
care susțineau drepturile 
poporului. In Camera 
Comunelor, faţă de locul 
Speaker-ului, primii erau la 
dreapta şi ceilalţi la stânga. 
. Începând cu secolul XIX s'a 
| extins semnificaţia ca 
dreapta să fie a conservato- 
rilor-naţionalişti tradițio- 
nali şi stânga a liberalilor 
progresişti şi internaţio- 
nalişti. Cu dezvoltarea 
democraţiei a apâriit un 


"ce " cu margini încli- 


- | mate spre dreapta şi spre 


stânga. 2 
in nenorocire, 


nici 


"LA MONARQUIA" 


Radu ENESCU—— 


de de 

Borbon y Battenberg. Fiu 
Alles xri 

Don Juan de Borbon con- 

| acelaşi timp, cel mai înăl- 

+ care şi-au asumat trecutul, 

rarea Monarhiei în Spania 

La 1931, ultimul Rege, 


| 
| | La sfârşitul lunii Martie 
| a încetat din viaţă Contele 
i de rege e E , şi 
tață de rege (Juan Carlos, 
aciualul Mosarh al Spaniei) 
stituie exemplul istoric 
| poate cel mai patetic şi în 
| 
22 ător. Exemplar. Datorită 
o 9 înţelepciunii unei na- 
2) Fitini Şi conducatorilor €i, - 
uneori sângeros, dar pri- 
vind spre viitor, - restau- 
s'a înfăptuit în modul cel 
mai natural şi pacific. 
Alfonso XIII, fusese con- 
strâns să abdice, în urma 


domină, ne guvernează, 


| dogme inviolabile, sacra- 
| lizate prin decretare şi 


în 


MAI 1993 


"Se varsă sânge cald cu sânge rece. Barbarii ante portas!" 


Cea mai fragilă ambar-? nazismului nu _i se poate 
caţiune cu care navigăm pe4 considera conservatorismul, 


cu toate „nici comunismului ap a 


poporului împotriva intole- 
ranţei, ci ambelor un dis- 
reţ nelimitat față de om, 


concretizat într'o mentali- 


tate penocidă. 


Di 2 

Democra ia care nu este 
7[o.ideologie, ină, o 
> |teorie, cî un sistem de sis- 


+ 


eme juxtapuse şi în conlu- 


crare, în care şocietatea e) 


lizează cât de cât să se apere 
de ideologiile distructive 
câştigă teren semnificativ, 


dar cea mai mare parte a 
populaţiei globului conti- 


nuă să se afle sub imperiul 
totalitarismului, iar den 


" erațiă în primejdie conti- 
nuă. Aceasta purtând stin- 
dardele iluziilor într'o cru- 


Jciadă de salvare a omenirii, 


» fiind nu măi Singura 


Mihai 
o supraputere, rămâne vala- 
bil şi azi, în anumite pri- 
vinţe, chiar mai valabil, 
pentrucă în Europa războ- 
iul rece a fost înlocuit cu 
mai multe focare de război 
cald, de genocide, cu per- 
spective de războaie civile 
în fosta Uniune Sovietică, 
de natura celor ce se des- 
făşoară de doi ani în fosta 
Iugoslavie, situaţie insufi- 
cient analizată şi preîn- 
tâmpinată de democraţia 
occidentală şi nici perspec- 
tiva restaurării comunismu- 
lui sovietic. Asistăm la băi 
de sânge, nu pe grupe me- 
dicinale, ci pe etnii, naţio- 
nalităţi, minorităţi, crime 
impardonabile împotriva 
umanităţii. 

După ce jumătate de 
veac, zi şi noapte, s'a 
întreținut lumii AA 


speranţă, dar şi singura obsesia arâZi-fascismului 


soluţie de supravieţuire. 
Preocupat totdeauna de 
câte ceva, într'un recent 
comentar săptămânal la 
radio Europa Liberă, Octa- 
vian Paler alesese "Frica de 
adevăr". Jean Franqois 
Revel, în 1988 a lansat încă 
o carte, "Cunoaşterea inu- 
tilă”. A disecat cu cel mai 
tăios bisturiu posibil "min- 
ciuna" pentru a constata că 
“adevărul” e o abstracţie, 
de vreme ce "minciuna" 
este concretul absurdului, 
desfiinţându-l prin distor- 
sionarea şi chiar sugru- 
marea informaţiei, deci a 
cuno. ii _ 


de nitas în 
1993, citez următorul pasaj 
dela pagina 61, ilustrând cu 
o transparenţă uimitoare 
farsa ale cărei victime ne 
găsim. 


"Scopul adevărat este 
dubli pe de o garie 3 3e 
ap! eta de nazism 


ul 
se ice înțelegerea 
că setata autentic nu mai 


există şi că principala 
ală vine din si 
sruituri. În vederea ac 


nisri e: Ces- 
tul rezultat, este nevoie, am 
înţeles, să şe întrețină igno- 
ranţa cât zi totală faţa de 
trecut, uşurănd, astfel, 
uriaşa înşelătorie a prezen- 
tului”. 

Cele scrise de Revel în 


1988, când comunismul 
prin Uniunea Sovietică era 


presiunilor marxiste care 
urmăreau constituirea unui 
gurvern comunist şi, ca 
atare, instaurarea Republi- 
cii. (Aşa cum se va în- 
tâmpla, ani mai târziu, în 
România și în alte state din 
Estul Europei). 
Evenimentele care s'au 
produs dela 1931 (abdicarea 
şi exilarea lui Alfonso XIII) 
şi până la 1936, în Spania, 
sunt bine cunoscute: insta- 
urarea Republicii, plebis- 
citele, moartea lui Carlos 
Sotelo, ucis de Gărzile 
Roşii, constituirea unui 
Front Popular, apoi a unei 
Falange, "dezmembrarea 
regionalistă” (Catalunia, 
Ţara Baştilor), primele 
"îincăierări“”, izbucnirea 
Războiului Civil, apariţia 


tradusă ocldenităt 


arice comportameni con- 
darinabil, dar care nu are 
niriiic de-a face cu nazism: 


(Cerei de Franco, încă 
din primii ani; Republica 
A constă 4 


* tocmai Occidentul dovedin- 

du-se cel mai vulnerabil 
propagandei comuniste, s'a 
conferit comunismului o 
imunitate stupefiantă pen- 
tru monumentalele sale 
crime. Recrudescenţa "'rasis- 
mului" care a caracterizat 
hitlerismul nu a avut loc, ci 
dimpotrivă s'a fărâmiţat, 
păstrând cu aceeaşi intensi- 
tate intoleranţa funciară 
comunismului, sub masca 
naţionalismului extremist, 
purificării etnice, desfăşu- 
rându-se concomitent cu o 
luptă în creştere de restau- 
rare a comunismului. Jumă- 
tate de. veac, democraţiile 
e, solid struc- 
turate, au fost totuşi infil- 
trate de către Kremlin, reu- 
şind cu dibăcie să ascundă 
manipulările comuniste. În 
planul său de dominație 
planetară, obiectivul princi- 
pal al comunismului a fost 
şi rămâne eliminarea gru- 
purilor sociale stânjenitoare 
sau ostile. 


in lume; 
între 18-20 Aprilie anul 
acesta, s'a comemorat holo- 
caustul. 


In Bucureşti, la Templul 
Coral, s'a creat o problemă 


pi oaie Rairincit get Ma 
ses Rosen păstoreşte în țară 


în, prezent; câteva-mii-de 

vrei Târiaşi din cele căte- 
vă sute de mii existenţi 
dinainte şi din timpul 
ultimului război mondial. 
Grosul lor a emigrat în noul 
stat Israel, din considerente 


fireşti şi nu din persecuție 


Generalului Franco. 

Trecând peste paginile 
istoriei, a atâtor eveni- 
mente, întoarcerea din exil 
a Familiei Regale in Spania 
s'a produs în mod treptat, 
în decursul regimului Pa 
chist. 


După unii istorici, legi- 


imitatea Coroanei ar fi fost 


fiin erată un “ac- 
cident" istoric, iar regimul 
lui autoritar, o perioadă de 
tranziţie, un "interregn". Nu 
e locul să intrăm în amă- 
nunte, şi mai puţin, să an- 


gajăm folemiti cu privire la 
poziția Tânco faţă de? 


Coroană. În de elor : 
40 Te-am "proiectati lui 


Continuare pin pag? 


GRIAD 


şi antisemitism. Opinia 
publică românească n'a 
nutrit niciodată sentimente 
antisemite, dar îl priveşte 
cu răceală pe Rabinul Şef, 
pentrucă în timpul dicta- 
turii comuniste şi cu deose- 
bire în timpul lui Ceau- 
şescu, a colaborat excesiv, 
în special la acordarea 
Clauzei de către SUA, de 
care poporul nu a profitat 
cu nimic, ci numai a conso- 
lidat dictatura. O face şi în 
prezent, când multă lume 
este sceptică pentru obţi- 
nerea ei pe aceleaşi canale 
şi cu aceleași sprijine ca în 
trecut. 


Pe de altă parte, public, 
în ţară Şi în afară, a culpabi- 
lizat între poporul român 
de fapte anti-evreieşti; ori, 
obiectivitate ea istorică diso- 


ciază poporul romă e 
acest lucru, pentrucă popu- 


laţia evreiască din România 
a beneficiat mai degrabă de 
protecţie, decât de perse- 
cuţie rasială, lucru necunos- 
cut de Evreii emigraţi. 


9. Nepunând la îndoială 
dala credințăa Rabinului 
€f în a invita la comemo- 


rare deopotrivă pe şeful 
statului, Tltescu, eşichierul 
partidelor politice; Gameni 
de cultură şi obligaţii proto- 
colare, nu s'au putut evita 
şocante implicări cu carac- 
ter politic: Unele partide 
politice au decis să nu ia 


parte, cu mult regret şi cu! 


toată compasiunea faţă de 
suferințele poporului e- 
vreu, explicând scris Rabi- 
nului Şef motivaţia. Impe- 


dimentul a fost creat de 
prezenţa Preşedintelui 
Iliescu, de care s'a bătut 
multă monedă propagan- 
distă, fără să se fi delimitat 
de formaţiuni politice ultra 
extremiste, cu sprijinul 
cărora partidul său FDSN a 
putut înjgheba o majoritate, 
forma un guvern incapabil 
de redresare a situaţiei gra- 
ve pe toate planurile din 
țară, unde domneşte sără- 
cia, foamea şi corupţia. 

În afară de cele menţio- 


nate în scris, presa a reflec- 


tat puternic jocul Preşedin- 
telui Iliescu de a câştiga 
capital politic prin toate 
mijloacele de tipiul copiii 


nismului, între altele 
incluzând în delegaţia 
însoţitoare şi pe Rabinul 
Şef, plus că se vorbeşte de o 


mare risipă dE bani în aces- 
te momente grele în afara 
spezelor deplasării, care era 
la o invitaţie cu caracter 
particular, dar şi pentru o 
propagandă foarte costisi- 
toare în mass-media şi la 
lobiştii americani, spre a-şi 
drege imaginea şifonată şi a 
obţine Clauza, fără vreo 
garanţie că va fi în favoarea 
poporului român şi nu a 
guvernanţilor, ca în trecut. 
Având în vedere experienţa 
trecutului, caracterul neo- 
comunist al puterii, există 
teama că fructele vor fi 


amare. 
... 


Fireşte că avem dreptul 
să-i întrebăm pe partici- 
panţii dela inaugurarea 
Muzeului Holocaustului, 


PAGINA 7 


PRIMĂUARA ÎN PREAJMA LUI 2.008 DUPĂ CHRISTOS 


care numai acesta a costat 


168 de milicănie de dolari, 
în afară ceremontitor, pe 
când comemorarea geno- 
cidului comunist, începând 
cu Katynul şi alte mii de 
locuri, care înzecesc bilan- 
ul Holocaustului Evreilor. 


De ce puterea itică 
prezidată de Dl. Iliescu nu 
a dus i - 


: cati sete elle 
cidului românesc, când 
comunismul a plantat ţara 


noastră cu închisori de 
exterminare ca Sighet, 
Aiud, Râmnicu Sărat şi 
atâtea altele şi nu sunt 
transformate în muzee, 
unele folosite, ca Jilava, 
zeci de centre de exter- 
minare, lagăre de extermi- 
nare, lagăre de deportare, 
unde au pierit sute de mii 
de Români fără vină, 
oameni ca şi Evreii, dar vic- 
time ale terorii comuniste. 
Şi să-l vedem pe Preşedin- 
tele Iliescu în acele locuri 
disociindu-se cu sinceritate 
de dictatura comunistă din 
care a făcut parte, nu numai 
la Templul Coral din Bucu- 
reşti şi la Muzeul-Holo- 
caustului din Washington. 
Atunci şi numai atunci 
poate că l-am crede că şi-a 
purificat sufletul şi menta- 
litatea de comunism. Dar o 
asemenea penitenţă nu este 
de aşteptat şi în această 
situaţie avem "dreptul" la 
un şef de stat nepătat. 
Petele nu se şterg cu zâm- 
betele fotogenice prefabri- 
cate dela- Washington. E 
nevoie de un detergent 
drastic moral! Bă 


PS IESI ISIS ERIC IS IIS ERIE IE NI EEE IPEE 
CE S'A ÎNTÂMPLAT ÎN ŢARĂ 
DUPĂ FUGA LUI PACEPA? 


“a Dosa 


Gh. IONESCU 
OLBOJAN 


„Fuga-generalului Pacepa 
a insemnat pentru Securita; 
tea lui Ceauşescu un 
cutremur distrugător: liniile 
de spionaj extern au fost 
schimbate, spionii români 
rechemaţi în ţară; Direcţia 
de Informaţii Externe res- 
tructurată, conducătorii 
schimbaţi. 

Amănunte despre toate 
acestea, precum şi divul- 
garea celor mai importante 
activităţi externe ale Se- 
curităţii: acţiunile Dunărea, 
Brânduşa, celebrele cazuri 
Goma, Cană, Horodincă şi 
multe altele, le veţi afla 
citind, cu sufletul la gură, 
“raidurile necruțătoare” ale 
lui Gheorghe lonescu Ol- 
bojan. 


PUTEŢI PROCURA CARTEA 


SCRIIND PE ADRESA ZIARULUI "CUVÂNTUL ROMANESC" 
P.O.BOX 78010, WESTCLIFFE POSTAL OUTLET, 


L8C 7N5 


HAMILTON, ONTARIO, CANADA = 


Trimiteţi cecul pe numele ziarului "Cuvântul Românesc" 
CANADA: $10.00 plus 1.35 


CARTEA COSTĂ: $10.00, plus expediţia 


—————————— [151090 pus 20 


U.S.A: 
EUROPA: $10.00 plus 2.40 


$10.00 plus 2.10 


[i] 


D. 


i a EI II RU 


4 


a i pei 


| 
; 


PAGINA 8 


CUVANTUL ROMANps 


PARALELE INEGALE 


A patra împărţire a Poloniei şi Noaptea cea ma! 


"Din ordinul Fiihrerului 
-şi Comandant Suprem - 
Wermachtul şi-a luat sub 
activa protecţie Reichul” 
erau cuvintele cu care în- 
cepea primul comunicat 
militar în dimineaţa de 1 
Septembrie 1939 şi conti- 
nua un contraatac general 
care era în curs de-a lungul 
întregii frontiere germano- 
polone; escadrilele froțelor 
aeriene au decolat contra o- 
biectivelor militare şi nava- 
le, au luat sub protecţie 
Marea Baltică. 

Cu_cinismul_ tuturor 


agresorilor, Hitler afirma 
opSEalui germar ŞI Tenii 


[ Ba) 


ni ă, în apărare la ata- 
E apere Teaia, 
le aereeile ase pie 
forţei armate şi cerință către 

iecare soldat perian, să-şi 
facă exemplar datoria. Cani 
înracea dimineață s'a în- 
dreptat către Opera Kroll 
pentru a se adresa Reich- 
stagului întrunit -acolo, 
populaţia s'a arătat neîn- 
crezătoare-şi tristă. N'a fost 
o cuvântare de-răbufniri 
isterice, ci una gravă, pe 
care a încheiat-o declarând 
că a fost silit să reîmbrace 
uniforma militară, care-i 
este cea mai sacră şi dragă 
din toate (aluzie la aceea de 
caporal din Primul Război 
Mondial) şi n'o va dezbrăca 
până la "victoria noastră 
sau nu voi trăi să văd sfâr- 
şitul!"” 

„Deşi vizibilitatea era 
destul de proastă, la finele 
zilei aeroporturile poloneze 
erau aproape distruse. Pier- 
derile de populaţie civilă 
erau de asemenea mari. 
Ambasadele e instruite 

să dezmintă__bombarda- 

O |mentele nediscriminate ale 

aviaţiei. In sectorul negu- 
ernamental şi diplo- 
matic al Franţei şi Angliei 
se considera situaţia gravă, 
dar nu de-ajuns de clară. 
Daladier se adresase lui 
Mussolini să se organizeze 
un nou Miinchen, iar 
Chamberlain şovăia ca de 
obicei. La Londra, într'o 
vizită scurtă la Ministrul de 
Externe Halifax, ambasa- 
dorul Poloniei, Rackinski a 
definit lucrurile ca un act 
de agresiune, prevăzut în 
art.1 al Tratatului Anglo- 
Polonez de asistenţă reci- 
procă şi la plecare Sir John 
Simon îl asigura că "Bri- 
tania nu are obiceiul să-și 
părăsească prietenii”, La 
Moscova, ca întotdeauna, 
prudență circumspectă, 
Când ambasadorul polonez 
i-a notificat lui Molotov 
atacul german, acesta nu l-a 
întrebat decât dacă vor 
interveni Franţa şi Anglia, 
iar la confirmare, a zâmbit 
sceptic: "Rămâne de văzut", 
In Camera Comunelor, la 
2 Septembrie, s'a decis să se 
trimită un ultimatum lui 
Hitler, că dacă până la 3 
Septembrie, ora 11 a.m. nu 
se va primi asigurarea în- 
cetării agresiunii contra 
Poloniei şi că trupele 
germane vor fi retrase, intre 
cele două stațe va fi o stare 
de război. În ziua de 3 
Septembrie, la ora 9 a.m., 
ambasadorul Henderson s'a 
prezentat la Ribbentrop, 
unde i s'a comunicat că nu 
poate fi primit la acea oră. 
Ultimatumul a fost predat 
cu regret Directorului Paul 
Schmidt. 
La rândul ei, Franţa a 
prezentat ultimatumul la 


|supravieţuit. Deși la acea 
| vreme armata germană nu 
jera complet motorizată | 


ora 5 p.m,, când de ase- 
menea Ribbentrop era, ca şi 
Hitler, ocupat cu calda 
primire a noului ambasador 
sovietic, Shkvartzev, pre- 
zumtiv fiu natural al lui 
Stalin (cu o Germană din 
Republica Volga). Până 
când noii adversari se vor 
mobiliza ca să fie operativi, 
Polonia va fi terminată şi în 


“fața faptului împlinit, 


raţionamentele 
modifica. 

În această perspectivă, 
grija era ca încleştările să 
fie_ evitate, numai că 
socoteala de acasă nu s'a 
potrivit cu cea din spaţiul 
beligerant şi submarinul U- 


30 a scufundat vasul de 
pasageri englez inia, ca- 


se vor 


sageri, dintre care a 
murit, printre care şi 24 de 

ericâni. Germanii au 
dezminţit că vreun sub- 
marin ar fi operat în zona 
aceea în timpul acela, însă, 
la bază, comandantul a 
recunoscut că Fa scufunda” 
confundându-I cu un va 
comercial înarmat, ceea ce 
fireşte, să păstrat secret. Ca 
ilustrare” a duplicităţii 
obişnuite în Uniunea So- 
vietică, nici radioul, nici 
presa n!au scos un cuvânt 
despre invazia Poloniei, dar 
faptul bineînţeles s'a aflat 
din emisiunile de radio 
străine. 

Cu toată tradiționala 
vitejie a Polonezilor, după 
cinci zile, armata le era 
aproape zdrobită. Dacă ar fi 
să credem comunicatel 
germane, aceştia avea 
numai 150 de morţi şi 70 
de răniţi. Printre morţi se 
afla şi fratele actualului 
Preşedinte al Germaniei, 
Richard v. Weizsaker, care 
în timpul războiului a fost 
rănit de două ori, dar a 


[ 
pentru un Blitz Krieg, 
superioritatea numerică de 
armament, de aviaţie şi sur- 
priza şi-au spus cuvântul. 

În trei săptămâni Polonia 
era în ruine. Linia de 
demarcaţie din Protocolul 
secret fusese trecută. Stalin 
nu mai putea aștepta ca 
trupele germane să apară la 
frontierele Uniunii, iar 
capturarea Varşoviei era 
iminentă. După ani de 
feroce antinazisin, cheltuise 
mare efort ca poporul 
sovietic să accepte Pactul de 
Neagresiune. După ce o 
încetare oficială a focului 
cu Japonezii în Extremul 
Orient se semnase în pripă 
la Moscova, trupele so- 
vietice au trecut a doua zi, 
17 Septembrie, la invazia 
Poloniei de Est. Cum exis- 
tența Protocolului Secret nu 
era c cută, erău mai 
mult  decă ile, 
incidente şi între Germani 
și Ruşi. Pentru evitarea lor 
s'a constituit rapid 0 co- 
misie condusă e Voro- 
șilov, iar pentru Germani 
de Kostring. Blamul in- 
tervenţiei E etica a fost 
aruncat asupra guvernării 
poloneze, care nu a fost 
capabilă să protejeze de 
Germani populaţiile ucrai- 
nene și bieloruse, conti 
nuând cu ipocrizie ș 
cinism să se afirme“ 
"Neutralitatea” Uniunii, 
Sovietice, 

Deci la ora 5:40, în data 


igeri englez Athinia, € 
re transporta dela Livezpoo( 
la Montreal 1.400 de pai. 
u 


date de generatut Ttmo- 
())shenie, 3 Origine urtrai- 


1180.000 şi 250.000, ofiţerii 


„destinaţie, seceraţi de rigo- 


Partea | 
——— Adrian GRIGOROPOL——— 


Dzuno horieri Pu:15K! BI 
IE Pouiat Sepolenshi să 
ea jet uvbuulcf 
cop, Sopolno Ar [i 


Pi 


istorică de 17 Septembrie 
1939, a început cea de-a 
patra împărţire a Poloniei. 
Unităţile sovietice coman- 


oameni mai clar văzători ar 
fi privit-o ca o declaraţie de 
război amânată de Hitler. 
Preambulul acordului este 
de o“ipocrizie fără seamăn, 
pentrucă fiind secret, deci 
fără publicitate, totuşi 
Basarabia, purtau steaguri putea'să prevadă că datorită 
Desi Apa VIEI dezinte ra i Poloniei, celor 
ajulBE SECT scape e Ger. două puteri contraciaate le 
pici ELE e revenea sarcina să resta- 


cu "oarecare speranță, €oa-  bilească pacea, ordinea din 
receE Tăspăndise vestea că aceste teritorii şi să asigure 
în natale liniei întâi populaţiili Or rin aceia 00 


neană, ar născut în 


germane veneau grupeledă viață TINIŞHItă7 Cu păstrarea 
execuții, Teisantzgruppen', caracterul naionat — 


care efectuau Tcuraţirea 
casei" de Evrei, inteligenţe, 
cler şi nobilitate; despre 
şeful lor Heydrich, declara 
la 27 Septembrie, când 
luptele se terminaseră; că 
in clasele superioare Fi 
ai 37 au supei 


Luna de mierg cu Sovie- 


La 3 Noembrie, Hitler â 
ordonat strămutarea a 
550.000 de Evrei şi Polonezi 
consideraţi "neasimilaţi", 
De partea cealaltă, NKVD- 
ul a operat deportarea a 


jumătate de Polonezi, Ucra- 
„E [ ov ineni, Bieloruşi şi Evrei 
ticii terminându-se, milita- între anii 1939-1941. De 
rii polonezi aflaţi în zona _ ambele părţi, vitregiile ier- 
lor au fost dezarmaţi si(Opii şi stor 
tratați ca prizonieri, întri “şi-au făcut datoria SInistră, 

alin era confruntat de 
două priorităţi presante. 
Anexarea Basarabiei pentru 
consolidarea aripei de Sud, 
iar la Nord asigurarea secu- 
rităţii Leningradului, a 
fortăreței Kronstadt, aflate 
sub bătaia tunurilor fin- 
landeze, ca şi transformarea 
întregului Golf Finic drept 
o mare inchisă. Nu mai 
puțin securitatea portului 
Murmansk, singurul cu ape 
Sovieticii au dat vina pe iai plat Ren din 
Germani, care au avut şi ei şi acapararea uri ee anu 
în cei cinci ani de război, de nichel des t A gane 
zeci de mii de hecatombe Finlanda se lenea (cgie: 
de oameni nevinovaţi. În -tivă de Sovietici, ca Sia 
galeria mai_mari Tata e 


- Sală Germani. 
asasini în masă ai ul 0), 


separați de soldaţi şi trans- 
portaţi spre Siberia, unde 
mulţi n'au mai ajuns la 


rile iernii şi condițiile de 
exterminare, chiar dacă n'au 
fost simplu împuşcaţi, cum 
s'a procedat cu cei 14.000 de 
generali şi ofițeri la Katyn 
şi alte locuri de execuţii în 
masă (recent a fost recunos- 
cut acest lucru şi de Elțîn, 
după ce jumătate de secol 


timpurilor, Stalin şi Hitl 
ocupa Tocurile cele Tai de 


M i : 
frinte.atatiret ae GIN Zalaturt te Gingis- ș ecifică, Ară, 0 agendă 
an), 3: 


i aceşti 
Sau adresat la Berlin, suie 


1 pri- 
mare, 
alilor, 


Stabilirea pe teren a lini- 
ei de demarcaţie nu s'a des- 
făşurat fără incidente. În 
Protocol se lăsase în mijloc Suediei 
un teritoriu ca o insulă de asemeni F Care 
mare, denumit Guverna- ă zi a au tăcut După 


mentul General, echivalent -: 1 Molotov a reve- 


nit insi I A 
cu Marele Ducat avut în prez Să aa ut Fin- 
vedere de Napoleon, soarta trului d, i 4 minis 


lui urmând să fie stabilită 
ulterior; dar mai exista un 
măr al discordiei - Lituania 
- poftit de ambele părți. 
Problema a trebuit să se 
rezolve la cel mai înalt 


nivel. Hitler a concedat în 
favoarea [a Stalin at 
acesta a înţeles € ero- 
zitalea să ascundea în te n- 


ţia pază fie luală inapoi. 
La eptembrie, înţele- 


gerea secretă a fost sem- 
nată, însoţită de o hartă, dar 


e Externe, au trimis 


scurtă - 


TRUPE GERMANE INTRÂND ÎN POLONIA 


aproximativ un milion şi - 


nia a recomandat repatrie- 
rea naţionalilor care doresc 
acest lucru, la fel cum era în 
curs de desfăşurare în 
Ţările Baltice. Nu se putea 
o situaţie mai grea. 

La 12 Octombrie, Molo- 
tov i-a propus lui Paasikivi 
un tratat similar celor 
recent încheiate cu Ţarile 
Baltice. De asistenţă mu- 
tuală. Paasikivi s'a apărat, 
invocând că Finlanda, 
Suedia şi Norvegia sunt țări 
neutre. Atunci s'a propus 
amendarea tratatului de 
neagresiune din 1932, ca 
nici una din părţi să nu 
încheie alianţe cu cei care 
le-ar amenința securitatea, 
la care Paasikivi a fost de 
acord. În acest moment a 
intervenit personal Stalin, 
expunând preocuparea le- 
gitimă, în starea de război 
existentă în Europa, pentru 
apărarea Leningradului pe 
apa şi pe uscat, propunând 
ca frontiera finlandeză să 


fie retrasă în Karelia cu 35 
km, 


cedeze peninsula Rybachi. 
Răspunsul a fost că despre 
ost auto- 
iza şi de fapt 
nici nu poate fi vorba. Sta- 
e compen- 

ridicole, 
u d că şi Rusia a 
vândut Alaska Statelor 
Unite, iar Spania a cedat 
Angliei Gibraltarul şi că se 
ace prea mult caz de 
inviolabilitatea teritoriilor 
Voineințelea când nu e 

aude AR 

poa ae isăe sovietice!) 
declarat în 


upă ce Paasiviki a mers 
e consulte cu guvernul 


să s 


la Helsinki 


22 lunie 1941 


refuzul pentru 
totale şi Concedarea l 
retragere în Karelia de 4 
n ŞI a câtorva insă 
neinsemnate din Golf, ut 
cedați nici insulele [ iz 
aparţinut țarilor?n e 
întrebat Molotov, Ligii 
răspuns că nu sunţ ina 
propuneri şi Finlandezii 
s'au ridicat să plece. "No, i 
bun!" - le-a urat machi 
velic Stalin. N 
Pactul de neagresiune 
fost denunţat şi în dim 
neaţa de 30 Noembrie fu 
nurile sovietice au deschia 
focul în Karelia. A doua zi 
au început puternice bom- 
bardamente asu 
lei finlandeze, odată CU un 
aşa zis guvern al Poporului 
finlandez, cu premier co- 
munist Otto Kuusinen, care 
a și încheiat un pact de 


Cer. Crile 


asistenţă mutuală. Aşaa 


început legendara luptă 
între David-ul finlandez şi 
Goliat-ul sovietic, exempli- 


ficând legea junglei, unde — 
totul se cuvine leului și 


unde tradiționalul aliat a] 


Ruşilor, "generalul iarnă"i. 


a îngheţat pe agresori pen- 


trucă apărătorii finlandezi, . 


mai bine instruiți, modern 
înarmaţi, dar mai ales cu un 


înalt spirit de sacrificiu, au 


Scris o "saga" nordică, de o 


Marele explorator sue: 


că 


pna etate 


pra capita. = N 


dez, Sven Hedin, a spusă 5 


"Rezistenţa finlandeză în - 
anumite circumstanţe poate -. 
schimba soarta lumii", însă . 


Finlandezii erau conştienţi 
că singuri, pe termen lung, 


nu vor putea rezista. De 


ajutat, nu s'a grăbit nimeni 


să-i ajute. Furios de rezis- 


tența întâmpinată, Stalin a 
luat msuri excepționale, aşa 


că dela 15 Ianuarie 1940, L 
timp de 16 zile, linia de | 


apărare Mannenheim a fost 
bombardată zilnic cu câte 


—_ 300.000 de proiectile, iar la 1 ; 


Februarie s'a dezlănţuit un 


masiv asalt cu 140.000 de 
soldaţi. Şi aceste condiţii - 


copleşitoare au mai rezistat 
cu mici retrageri până la 
Februarie. 
Apreciind S 
extinderii unui război mâl 


complex în Nord, Aliaţii 


vestici plănuiau rinita 
unui corp expediționar, €*. 
Suedia şi Norvegia ci 
refuzat trecerea trupelor; 
tocmai când aveau s0 E 
pe cale aeropurtată, fără 
landezii, epuizați, 1 
rezerve şi muniții, lA 
Martie au cedat. La tat 
Martie luptele au În Cpae 
complet şi Sovieticii ŞI. 
impus tratatul” 
mare, dar nu şi mâ! 
Bilanţul: Sovieticii - oficii! 
68.000 de morţi (Finlance,; 
au estimat 200.000 ia 
aproape de realitate 
Hrusciov, ca să-l denig. n); 
pe Stalin - un Mio e 
Finlandezii - 24% ui, 
morţi şi 55.000 d! ârziu 
Câteva luni mai der 
preşedintelui sinisă „i-a 
care a semnat trata u cart 
paralizat mâna CU, 
semnase, 


Continuare Lu: 
numărul vito 


pericolul 


CUVANTUL ROMANESC: 


Intre Democraţiile Occi- 
dentale şi Regimurile Axis- 
te nu Eta fond d 
n pror ine de viziune a 
lumii, ci diferenţe de sistem 
în înteriorul aceleiaşi lumi. 
Situate pe acelaşi plan în 
fond, aceste două sisteme 
uteau trece măcar tetnpo- 
peste criteriul ideologic 

în politica internațională, 
(pentru a constitui un front 
european împotriva comu- 
nismului. Fiindcă aceste 
diferenţe de sistem în în- 
terior deveneau secundare 
faţă de frontul comunis- 
mului, care în adevar pro- 
voca o ruptură a lumii. Co- 
munismul în adevar crea o 
altă lume care nu putea 
supravieţui decât distru- 
gând-o pe cealaltă. Aceste 
două lumi sunt în adevăr 
ireconcitiabile şi criteriul 
ideologic rămâne singur 
valabil în politica externă, 
care fatal poartă pecetea 
ciocnirii dintre aceste două 
lumi. Nici o combinație de 
politică Externă nu poate 
atenua virulenţa ideologică 
a comunismului. Comunis- 
mul din tactică poate adop- 
ta diferite forme asemănă- 
toare cu ale adversarului, 
potrivite cu momentul. Dar 
niciodată aceste artificii nu 
ating substanţa ideologică. 
Odată oportunitatea trecu- 
tă, comunismul revine la 
forma lui reală, cu o efici- 
enţă şi mai mare. Aceste 
metamorfoze înşelătoare şi 
aceste, libertăţi,de.adaptare 


Englezul, Americanul, 
Francezul, Turcul, pe cele 
ale guvernelor respective: 
toți trebue să asculte 
orbeşte de Stalin, devenit 
astfel şef al unui guvern 
sovietic universal. Prin 
urmare, politica externă 
comunistă tinde să se 
convertească până la urmă 
într'o__vastă politică în- 
ternaţională care să cu- 
prindă lumea întreagă în 
sfera Uniunii Sovietice 
Universale. 

Evenimentele din ultima 
decadă au confirmat deplin 
extrema consecvență ideo- 
logică a comunismului, mo- 
tiv de realism riguros şi în 
politica externă a Soviete- 
lor, în aceste timpuri, cum 
arătam mai înainte, de 
violent şi definitiv anta- 
gonism între două lumi. 


Astfel, un fapt revelat de 
Di eaiele plite iara 
Îi erai dei capi 
tulare şi care n'a trezit 
destul atenţia observatori- 
lor politici, este propunerea 
conducătorilor sovietici de 
fuziune ideologică între 
comunism şi național-socia- 
lism. Consecințele pactului 
germano-Sovietic arătau, 
deci, nu numai capacitatea 
de adaptare la realități a 
politicii sovietice, dar de- 
monstrau astfel conserc- 
venţa ideologică a 56vie- 
telor cu doctrina comunistă 
în politica externă. În ade- 
văr, propunerea sovietică 
este logică şi corespunde în 


epţi- absolut cu substanţa poli- 


onala siguranţă de manevră 
şi de forţă a strategiei co- 
muniste. 

Dacă totalitarismul axist 
îngrădit el însuşi [a un Spa- 
țiu vital limitat nu aducea 
nici o idee nouă în politica 
externă şi acordurile cu el 
se păstrau în cadrul conven- 
țio adiției occiden- 
tale; în schimb comunismul 
excludea "a priori” orice 
posibilitate de acord fără o 
primejdie fundamentală 
pentru partener. De altfel 
avertismentul pornea zilnic 
chiar din rândurile comu- 
nismului: trebuia numai 
ascultat şi exact interpretat. 
În fiecare noapte: Radio 
Moscova îşi termina emisi- 
unile sale în toate limbile 
lumii cu vechea lozincă 
marxistă: "Proletari din 
toată lumea, uniţi-vă”. A- 
cest final patetic al emisi- 
unilor nocturne moscovite 
nu este numai un slogan 
revoluţionar de clasă sau un 
element esenţial de tehnică 
a unităţii, ci este şi o idee 
de politică externă în meta- 
morfoză. Comunismul in- 
vitând e mun- 


d la unite clasele mu 
citoreşti împotriva celor- 
lalte clase sociale dif pro- 
piiile naţii, promovează un 
noii gen de politică externă 
nivelatoare, su ând 
frontierele naţionale, și e, suve- 


ranitatea popoarelor şi 
drepturile regaliene ale sta- 
teTor; comunismul uzurpă 
astfel puterea publică în 
fiecare ţară, anulându-i 
independenţa şi comandă 
popoarele pe deasupra pro- 
priilor guvernanţi. Procla- 
mând pe Stalin ca o căpete- 
nie a muncitorilor din lu- 
mea întreagă, invită explicit 
supușii tuturor ţărilor din 
lume să nu mai asculte de 
propriile guverne, ci de 
Stalin, conducătorul Sovie- 
telor; adică, în alte cuvinte, 
cetățeanul canadian nu mai 
trebue să urmeze ordonan- 
țele guvernului canadian, 


tică a comunismului: între 
două forţe inspirate din 
dogmatisme diferite, o 
alianţă în aceste timpuri de 
ruptură a istoriei nu poate 
fi durabilă decât dacă e, 
organică, adică în cazul d 
perfectă identificare, până 
la totala integrare. Altfel, 
acordul bazat pe circum- 
stanţe Fortuite este trecător 
şi mâi rău încă, poate con- 
dace Ta un şoc fatal. Sovie- 
tele; forma politică de acţi- 
une ofensivă a dogmatis- 
mului comunist, dându-şi 
perfect seama de eficienţa 
unei colaborări cu Germa- 
nia, triv; inii favo- 


ia, împotriva ordinii fay 
soile Eujecilee Oe ulea (jr 
e, pentru a putea ajunge la 
o alianţă fixată în rădăcini, 
credeau absolut necesar să 
înceapă esențialul, adică 
stabilind o solidaritate ide- 
ologică din care să urmeze 
apoi celelalte forme de 
solidaritate: politică, milita- 
ră şi economică. Din acest 
episod se vede cu toată cla- 
ritatea că în realitate şi 
este orice artificii tactice, 
rima condiție a comunis- 
ului în politica sa externă 
ste acceptarea în esenţă a 
deologiei comuniste. 

Fără a primi, deci, aceas- 
tă condiţie "in limine”, orice 
colaborare cu Sovietele era 
o iluzie şi mai curând sau 
mai târziu, ciocnirea rezultă 
inevitabilă. 

Era cea mai elementară 
datorie de competenţă a 
oamenilor de stat să cu- 
noască această realitate și s 
prevadă consecinţele orică 
rei încercări de colaborard_- 
cu Sovietele. Fiindcă de 
aceea sunt oameni de stat: 
să aibă capacitatea de cu- 
noaştere deopotrivă în 
adâncime şi în amănunt, 
forţa de viziune şi de an- 
ticipare a cursului istoric. 

Şi mai cu seamă oamenii 
de st u 
Rusia Sovietică erau mai 


datori, încă, sa dove ească 


| 


o 


= Sp & 
nice, primând asupra ori- 


cord real şi durabil cu So- 
vietele €: posibilitate 


Rezultatele politicii de 
colaborare cu Sovietele şi 
valoarea angajamentelor 


lumina zilei: comunismul 
stăpâneşte direct dela Elba 
la Himalaia, un spaţiu neîn- = 


lioane de oameni şi ame- 


al Democraţiei Occidentale, 
păzit cu atâta gelozie de 
eventualele talități ale 


colaborare cu bolşevismul. 


mocratizează comunismul, 


MAI 1993 


-V- 
—— Mihail Fotin ENESCU— 


o extremă lucidi în 
politica externă, eliberată 
de'servitutea prejudecăţilor 
şi servită de experiența 
apropierii de metropol 
comunismului. Dl. Coste 
în articolul D-sale din 
"Românul", despre "Actua- 
litatea lui Nicolae Titu- 
lescu", scrie că "dacă poli- 
tica este arta de a găsi şi de 
a împlini posibilul (defi- 
niţia lui Bismark, N.N) şi 
dacă prevederea este cali- 
tatea bărbatului de stat, 
Nicolae Titulescu a fost din 
prea puţinii adevăraţi băr- 
baţi de stat europeni din 
ultimele decenii". Ori, toc- 
mai politica de coTaborare 
cu Sovietele intra măi ri- 
guros în sfera imposibi- 
lului şi tocmai această 
imposibilitate era rai cu si- 
guranţă de prevazut. ea 
voci şi atâtea texte din acea 
epocă stau ca mărturie ale 
unor Casandre neascultate. 
Dar cea mai bună mărtu- 
rie este evidența de sub 
ochii noştri, rezultătă din 
aplicarea unor principii de 
politică externă asemănă- 
toare cu ale lui Nicolae Ti- 
tulescu. Fiindcă o politică 
externă asemănătoare cu a 
lui Titulescu a fost pusă în 
practică, şi încă la scară 
mondială, de un factor in- 
finit mai puternic şi mai 
bine situat pentru a jus- 
tifica o poziţie sofistică în 
politica internațională: Pre- 
şedintele Roosevelt, cu 
potenţialul fabulos al State- 
lopkipileate parale de Rusia. 


Pia: E 
Sovie 


tocmai de ordin ideologic: 
prin concesiunile de ordin 
ideologic, comunismul a 
fost_integrat în politica 
Pexternă a Democraţiilor ca 
un membru în plus al 
familiei democratice, care, 
ca atare, de asemenea tre- 
bue satisfăcut. Toate aspira- 
ţiunile imperialiste ale 
Sovietelor sunt justificate 
ca o compensație pentru 
contribuţia Sovietelor la 
victoria Democraţiei. 


Urmare din pag.7 

Franco în ceeea ce priveşte 
consolidarea statului, a 
trecut prin mai multe faze. 
Ca la orice om politic. Să 
amintesc aici doar "avata- 
rele" Monarhiei. 

Don Juan de Borbon, ta- 
tăl Siveranului actual, deşi 
era al doilea vlăstar al RE 
gelui onso XIII, devine 
moştenitor al Coroanei prin 
faptul că primul născut 
fusese înlăturat din cauza 
unei incurabile infirmități; 
se născuse surdo-mut. 

Exilul iliei regale, în 
Italiayin Portugalia, a durat 
ani de Zile. În această 
perioadă, emisari ai regi- 
mului franchist luau con- 


tact cu căpeteniile familiei 


în diverse împrejurări şi 
circumstanţe po itice. 
"Pourparleurile” care au 
avut loc rămân de domeniul 
conjuncturilor istorice şi a 
secretelor de stat. Un fapt 
este cert. 


că, nu de un râu ca 
Nistrul, ci de două oceane 
pe o parte şi pe alta. 

” Preşedintele Roosevelt, 
(Ca şi Titalescuj a fost domi- 


nat de prejudecata primej- 
iei fasciste angerma- 
cărei alte cina eta 
velt, ca şi Titulescu, a crezut 
că un bloc poate ajunge la 
un acord durabil cu Sovie- 
tele şi că prin acest acord se 
stabileşte un echilibru care 
paralizează Axa, sau o dis- 
truge. 
Nici Roosevelt, nici Titu- 
lescu n' eles că un a- 


şi că Sovietele nu acceptă o 
înțelegere decât în apa- 
renţă, tocmai pentru a rupe 
echilibrul în favoarea lor. 


sovietice stau azi, fără po- 
sibilitate de controversă, la 


cervâile 
noastre sunt 
disponibile î 
oa plata în ră 5 
cui (îi peste 9 
1000) 


trerupt locuit de 800 de mi- 


ninţă securitatea întregii 
lumi. 


pia! 
lar patrimoniul ideologic E 


temutului fascism, este 
tocmai cel care a suferit mai 
mult de pe urma politicii de 


Condiţia de fuziune ideo- 


logică rămânea fatal în pi- 


cioare şi faţă de ocra- 
ii entale. Sovietele 
obțineau, astfel, ca sii ul 


comunist să fie recunoscut 
ca o formă "progresistă" a 
democraţiei. Astfel Puterile 


ceidentale crezând că de- 


tocmai bine favorizau co- 
munizarea democraţiei. 
Aşadar, una din conse- 
cinţele cele mai grave ale 
colaborării cu Sovietele este 


Iar pe de altă parte, în or- 
dinea internă ă diferitelor 
țări din blocul preconizat 
de Titulescu şi realizat de 
Roosevelt, activitatea par- 
tidelor comuni ia 
considerată ca a oricărui 
partid d ic. Politica 
internaţională, în tot acest 
interval, nu face decât să 
favorizeze intromisiunea 
comunismului în fortăreaţa 
democraţiei. 

Democraţia asociază deci 


Don Juan de Borbon, ca- 
re în virtutea celor expuse 
mai sus, devenise legitimul 
moştenitor al Tronului, re- 
nunţă în favoarea fiului sau 
Juân resiune di 
partea lui Franco?1l 
Perspectiva unei alianţe 
"matrimoniale" a tânărului 
prinț cu alte Case Inco- 
ronate? Probabil. Dar re- 
nunțarea a fost un act, aş 
spune liber, al unui om 
conştient de necesitatea 
"jertfei". Spre binele patri- 
ei. E marele merit al lui 
Don Juan de Borbon. 


Până în ultimele zile ale 
exintenjei sale. Don Juza a 
fost un Dascăl şi un Sfetnic. 
Dar discret, fără ingerințe 
în treburile Coroanei. lată 
de ce atât cei de sus, cât şi 
cei de jos, cei dela putere şi 
ceilalți l-au admirat, l-au 
stimat şi l-au condus la 
locul veşniciei spre a-şi lua 
rămas bun, ca unui ade- 
vărat Monarh. 


THE 
EUROPEAN 
CONNECTION 


LEGATURA DVS. PERMANENTA CU ROMANIA 


TORONTO - BUCUREŞTI 
MONTREAL - BUCUREŞTI 
VANCOUVER - BUCUREŞTI 
CALGARY - BUCUREŞTI 
„ TECSPECIAL - Toronto - Viena $ 599. 
TORONTO-FRANKFURT 
TORONTO-LONDRA  $ 390 
TORONTO-AMSTERDAM. $ 490 


TORONTO-LOS ANGELES $ 350 
TORONTO-NEW YORK 


NUMAI ÎN 24 DE ORE , SPECIAL: 
* O FLOARE PERSOANELOR IUBITE DIN ROMÂNIA 
* ARANJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 


$ 750 
$ 750 
$ 1300 
$ 1300 


DIFERITE OCAZII 


* PACHETE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 


BUCUREŞTI 


* CURIER SĂPTĂMÂNAL TORONTO - BUCUREŞTI (PUTEŢI 
TRIMITE SCRISORI, ACTE ETC...) 
* TRANSFERURI DE BANI ÎN BUCUREŞTI ŞI ÎN ORICARE 
ORAŞ DIN PROVINCIE 


VACANŢE ÎN CUBA, MEXICO, FLORIDA... 


1808 Danforth Ave., TORONTO, Ont., MAC 1H8 
TEL: (416) 463-6000 e FAX: (416) 463-7990 
KITCHENER - TEL: (519) 743-2638; MONTREAL - (514) 769-6921 


an 2 


* Peste o sută de perso- 
nalități. Şi toți l-au însoţit, 


$ 499 


$ 199 


PAGINA! 9 


ENE IE EI SI E SES Ea a EEE E e PE oa 2 e 


Istorie de ştiut 


DESPRE ACTUALITATEA ÎN POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ 


comunismul ca tovarăş pre- 


dilect Îa triumful ei pe câm- 
pul de Pătaie Iipotriva to-(0(0) 


(alitărismului Cu acest titlu 

de frunte, opinia comunis- 
mului înrGrgânizărea lumii 
a cântărit hotărâtor, atât pe 
plan internaţional cât şi in- 
tern: convențiile şi consti- 
tuţiile poartă pecetea co- 
munistă. Intr'un cuvânt, 
revoluţia mondială promo- 
vată cu asentimentul victi- 
melor, ca factor hotărâtor în 
politica internaţională. 


"Cuvântul Românesc"! 


"LA MONARQUIA 


La înmormântarea lui au 
venit, de pretutindeni, ca- 
pete încoronate, regi şi 
regine, prinți şi prințese, 
duci şi şefi de stat, pre= 
şedinți, capete bisericeşti. 


până în clipa înmor- 
mântării la Basilica de la 
Escorial, cu rugăciuni şi 
binecuvântări, cu lacrimi de 


tristeţe şi înălțări către cer. 
CCoscluziaP Monarhia ; a 
fost instituția care a con- 
solidat unitatea Spaniei si a 
restabilit convieţuirea unui 
popor care fusese dezbinat 
de "unii şi de alţii”. O Spa- 
nie care a acordat încredere 
Coroanei şi care, la rândul 
ei, şi-a redobândit încre- 
derea lumii întregi. Dato- 
rită Coroanei. Nu politi- 
cienilor. Coroana e astăzi 
coloana _vertebrată — a 
Spaniei. _ 
Radu ENESCU 


PACI 
ALCĂ 

DE Dvs. 
25Ib=$59 33 
Peste 25lb 


227 


PAGINA 10 


L Culegerea unti volum 
+ important de informaţii şi 
anchete directe, minuţioase, 
efectuate în cele mai renu- 
mite universităţi americane: 
Berkeley, Stanford, Howard 
(cea mai veche universitate 
pentru cetăţenii de rasă 
neagră), Harvard, Duke şi 
Universitatea Statului Mi- 
chigan au dus la dezvălui- 
rea unui fenomen, cel puțin 
uluitor, de neînțeles pentru 
un om cu o minte normal 
constituită. 


După i Eli epioapa 
completă a totătitarismelor, 
iată“că metodele rioderne 
de aservire apari ver- 
sităţile din U-S:A. sub de- 
nurăirea globală de "poli- 
tically correct" (PC) 
ulriea iraționalismului 


constă în faptul că aidom 
altor mult RTT ee jloace de 
represiune - trecute sau pre- 
zente - acest "politic co- 
rect" (PC) are la origine o 
intenţie: E paterni 
mului, a sexismului şi, în 
general, a tuturor discrimi- 
nărilor Faţă tățile 
culturale sau sexuale. 
PA = ci 3 
“ Această acţiune este dusă 
pe două fronturi: modul de 
admitere în universităţi şi 
conținutul învățământului. 
Admiterea nu Se-rmai face 
ținând seama de dosarul 
şcolar ci de rasa condida- 
tului: autoritățile universi- 
tare favorizează în mod vă- 
dit minoritățile. Totuşi ar 
trebui să ne î em 
e asupra s i dat cuvân- 
_ tului "minoritate" deoarece 
a, candidaţii de origine asia- 
tică, inNTOnte i ori- 
tari, sunt deseori respinşi 
chiar dacă au note superioa-, 
re celor ale candidaților de 
rasă neagră, latino-america- 
nă sau chiar albă. In realita- 
te asiatici au Heajunsul de 
a fi prea studioşi, fiind 
eliminaţi chiar dacă fac 
parte dintr'un mediu social 
defavorizat. Dacă s'ar ține 
seama numai de rezultatele 
4 lor la examene, s'ar ajunge, 
în universităţi, la o propor- 
L ţie mult mai mare decât cea 
reprezentată de comunita-.. 
tea lor aflată pe teritoriul 


—_—— 


AL e A sit Ale pt de rd 
— rar rr 


7 mr 


În ziua de 12 Martie a.c. a 
fost lansat, la librăria Creţules- 
cu, din Bucureşti, volumul de 
versuri "Anotimpul umbrelor" 
de Radu Gyr, sub îngrijirea 
redacțională a criticului literar 
Barbu Cioculescu. 

A fost, după mărturisirea 
unuia dintre vorbitori, o sărbă- 
toare a culturii româneşti. 

Cartea a apărut la Editura 
"Vremea", în condiţii grafice 
excepţionale. 

La ora 12 fix, când a fost 
anunţată lansarea volumului, 
librăria Creţulescu era plină de 
lume. 

După o foarte scurtă cu- 
vântare a librarului, a urmat D- 
na Silvia Colfescu din partea 
Editurii "Vremea", 

O foarte emoţionantă alo- 
cuţiune a citit D-na Monica 
Popa, fiica D-lui Radu Gyr, 
alocuţiune pe care din păcate 
n'am reuşit s'o prind pe hârtie, 
Sper să obţin prin intermediul 
D-lui Radu Popa, nepotul poe- 
tului editat, după ce a trecut o 
jumătate de veac dela apariţia 


ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONCEPUT ANAPODA 


% 


MAI 1993 


E.C.FIANU 


Statelor Unite. Ori scopul 
"PC-ului nu să aplice 
studiilor criterii intelectua- 
le, ci acela de a popula uni- 
versităţile proporţional cu 
diversele comunităţi rasiale 
ale ţării. In consecinţă crite- 
riile intelectuale sunt mo- 
dulate în funcţie de rase. 
Prin aceasta se face un de- 
serviciu acelora care ar tre- 
bui ajutaţi, fiindcă nu ajun- 
ge numai să poţi intra în 
universitate, ci trebue să şi 
poţi urma studiile; ori nu- 
mărul de studenţi de rasă 
neagră sau latino-americană 
care abandonează studiile 
în primul an de universitate 
este foarte mare, 


In ce priveşte conţinutul 
siadillae poezia HU. 
că pote corectă” IEEE să 

ată să dispară dominaţia 
imilenară a "masculilor 
albi, occidentali”. Din 198 
cursurile de iniţiere dela 
Stanford au eliminat pe 
Platon, Aristot, Cicero, 
Dante; Ti E, Cervan- 
tes, Kant, Dickens sau 
Tolstoi în favoarea unei 
culturi mai " trice" 
şi mai feminină!! Din lite- 
ratura americană propriu 
zis să a fost eliminat şi respinge categoric chiar ter- 
"Moby Dick" al lui Herman  menul “seminar” pentru 
Melville pe motiv că "nu „motivul că acestă aminteşte 
există nici o femeie în prea mult de sămânța mas- 
carte". (N.B. Ce-i drept, “culină şi-l înlocuieşte cu 


tenii nu au fost niciodată şi 
nu sunt nici astăzi negri. De 
asemenea ceea ce Grecii au 
împrumutat dela Egipteni 
este foarte marginal şi în 
: orice caz nu conţine nimic 
din ce a constituit miracolul 
grec: nici logica, nici ştiinţa 
politică, nici geometria eu- 
clidiană, nici fizica lui Ar- 
himede, nici tragedia, co- 
media sau istoria. În plus 
constatăm în această ple- 
oarie o oarecare incoe- 
renţă: dacă până acum Pla- 
ton şi Aristot erau Africani 
de ce să fie excluşi din pro- 
gramul dela Stanford? Asta 
înseamnă discriminare ra- 
ială! 
De asemenea de ce să eli- 
minăm pe Shakespeare din 
rogram când militanta 
eagră Maya Angelou crede 
că poate afirma: "Eu ştiu, 
ără nici un dubiu; că 
Shakespeare era o femeie 
neagră” UI). Slavă Domnu- 
Iul; în fine putem fi linişi 
tiți: cunoaştem astăzi iden- 
titatea reală a lui Shakes- 
peare! 
O feministă, profesoar. 
la Universitatea Washing- 


ton din statul Missouri, 


echipajele de acum 150 de "ovular” (17). 
ani aveau cam puţine pos- Alte "feministe" refuz 
turi pentru femei - sic! ). Şi să întrebuinţeze ortografia 


inchizitoriul continuă: "De 
altfel intriga (romanului) 
incită la răutate față de ani- 
male, iar majoritatea perso- 
nagiilor de rasă neagră se 
înneacă la capitolul 29" (171). 
Dar culmea afro-centris- 
tauillA cate tisă Indloi ali. 
cartea "Black Athena" 
(Atena neagray scrisă de 
Martin Bernal, profesor la 
Universitatea din Cornell. 
Teza lui se poate Tezurna în 
trei puncte: vechii Egipteni 
erau negri; cultura clasică 
greacă a fost copiată în în- 
regime dela Egipteni; în 
consecinţă cultura ateniană 
este o cultură neagră! ori 
dacă este a Egip- 
tul se află în Africa, Egip-: 


obişnuită a cuvântului 


"women" fiindcă acesta cu- 
prinde şi cavântul eapat 
Spaţiul nu ne permite să 
continuăm înşirarea sutelor 
de elucubraţii propovăduite 
de lumea universitară ame- 
ricană, vehiculate cu ar- 
Odoare de aşa zisa "intelec- 
tualitate" autohtonă. 

La prima vedere am avea 
impresia că toate enormi- 
tăţile citate mai sus sunt 
opera unui scrib rasist, rău- 
voitor, cu mintea bolnavă; 

e înşelăm amarnic. (63) 

TOTUL acestei anchete 
amănunțite, un Indian (din 
India, nu din America) - 
Dinesh D'Souza -a publicat 
ce a constatat în cartea “Illi- 


Paris, 1993. 


O SĂRBĂTOARE A CULTURII ROMÂNEŞTI 


——————G.N. VIFOREANU 


volumului intitulat "Balade". 

A urmat la cuvânt criticul 
literar Barbu Cioculescu care 
s'a referit mai pe larg la opera 
inedită a poetului şi mai ales la 
condiţiile în care a fost realiza- 
tă sub regimul comunist. 

După ce prietenul din copi- 
lărie, Burcescu, a evocat câteva 
amintiri din viaţa poetului, a 
luat cuvâtul D-nul Pan Vizi- 
rescu care a scos în evidență 
valoarea de netăgăduit a poezi- 
ilor lui Radu Gyr, Era cel mai 
indicat s'o facă, fiind printre 
acei mânuitori de condei care i- 
au urmărit scrisul dela început. 

Seria cuvântărilor a luat 
sfârşit printr'un recital făcut de 
actorul Răzvan Ionescu, din vo- 


Pentru curiozitatea eventu- 
alilor cititori ai sumarei mele 


relatări, o reproduc în între- 
gime: 


AA pentru-o lopată de rumenă pâine, 
lu pentru pătule, nu pentru 

CI pentru văzduhul tău bă 0 mufa) 
Ridici-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 


Pentru sârggele nesrmuui tur curs prirv 
Pentru cântecul tău, țintuit în piroane, 
Pentru lacrima soarelui tău în 


Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, loane! 


Nu pentru mânia scrâșnităn măsele, 
Ci ca să aduni chiuind pe tă, 

O claie de zăriși-o căciulă de stele, 
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 


Aşa casă bei libertatea din ciuturi 
Şi'nea să tenfunzi ca un cer în bulboane 


lumul recent apărut. ȘI zarzării ei peste tine săi scuturi, 
Mai întâi a citit o poezie al  RidioHte, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

cărei nume mi-a scăpat. A doua 

a fost în mod siaur sonetul felt sai a Ciao 

"Întrebare" şi, în sfârşit, a treia - peste perii aa Alei 

a fost: "Ridică-te Gheorghe, — Ridics-te, Gheorghe, ridică-te, Ioanei 

Ridică-te Ioane!" pentru care, 

spune în josul paginii Barbu  Ridickte, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii, 


ioculescu, poetul ar fi fost 


Ridicte, loane, pe sfinte ciolane, 
condamnat la moarte. 


Sus, pe lumina din urmăa furtunii, 
Ridicite, Gheorghe, ridicite, Ioane! 


„nesh D'Souza "blocuri de 


CUVANTUL ROMA i 


15 Mai 
Ziua deținutului politic român! 


: îXiS CRIPŢIE PE POARTA. 
si IADULUI | 


Sa cu tinerețea luminată sfânt de vi 
Poartă capră, poartă cica oase! i 

"Mi-e trupul plin de râni încă deschise. 
: ncă-mă h cazanul cu pucioasă!.. 


beral Education” apărută în 
1991 în Editiira Free Press, 
în traducere franceză VL'€- 
ducation contr iber- 
tes", 1993, Ed. Gallimard. 
Menţionăm că autorul, fiu 
de oameni săraci, un ius ilustru 
necunoscut până la publi- 
carea cărţii lui explozive, şi- 
a făcut studiile, ca bursier, 
într'o universitate ameri- 
cană. a 
La apariţia cărţii, 
Intelligentsia” de stânga, 
americană, a fost pusă într o 
încurcătiiră iu prea plăcută; 
nu păteă întrebuința apă- 
rarea Clasică, aceea de a de- 
făima autorul, din lipsă d psă de 
argumente: acesta era un in- 
telectual din "lumea a treia" 
care învinuia învăţământul 
superior american pentru 
faptul de a fi adoptat men- 
talitatea acestei lumi. 

Codul de cenzură, în vi- 
goare în peste o sută de uni- 
versităţi americane, decre- 


tând acuzări în caz de in- 


fracțiune, şedinţele publice 


de autocritică şi dezicerile, 
ventuala excludere a vino- i ta 
vaţilor constituie una din > cc i i e isa ici speraa je 
cele mai stranii invertiri în a ru iati [a cepe 
istoria intelectualilor occi- 4 Se: 
dentali. In Europa din evul pici 
mediu, universităţile erau 
ostrovuri de libertate în 
mijlocul unui ocean de re- 
presiuni. Astăzi, în Statele 
nite, ele au devenit, după 
Jalnica constatare a lui Di- 


icii şi te ti 
ate, voi scrâşni din dinţi. 


represiune în mijlocul unui 
ocean de libertate”, i 
Cronica de faţă vrea să 
fie şi un avertisment adre- 
sat acelora care - de cele mai 
multe ori din naivitate sau 
din ignoranță = îşi închipuie : 
că Statele Unite au rămas 
"pământul _făgăduinţei" 
perat de colonizatorii albi. 
America intuită de Tocque- 
ville a dispărut acum mai 
ine de un secol. 


A APĂRUT 


La Freib în 434 de pagini plus fotografii, "PRIN |. 
BASARABIA OEVODALÂ" Ac Piru Vâlincireana. 
Costul: 30 de mărci, 30 de franci elveţieni, 20 de dolari 
sau 100 de franci francezi, în care intră şi transportul, - se 
poate trimite, pe numele autorului, la: 7800 Freiburg 
(Germania), Offentliche Sparkasse - Bankleitzahl 680 50) 
01 - konto nr.126 444 3, ; 
: artea e destinată mai ales cititorilor din țară, în special 
omânilor de peste Prut. Prietenii ce vor'să ajute la această 
ere că acolo se va distribui, 
ratuit, - căci chiar daca 
le, dinari sau lewa, banii 


După "Le Point" No.1070 
şi "L'education contre les li- 
bertes" de Dinesh D'Souza, 


Ed. Gallimard 


La ultima strofă, actorul a 
amplificat vocea încât a reuşit 
[E electrizeze întreaga asisten- 
ă, 

Desigur, după apariţia - 
tui volum de Siria “i trebui 
să se opereze, în ce priveşte ie- 
rarhia valorică a poeziei româ- 
nești, anumite mutații. Ca la o 
Speţa Sportivă, această 
i iu trebue să se pro- 

Afară de Radu Gyr, 
desc şi la cei doi ma 
care aşteaptă o puner 
vărata lor Valoare. 
desigur, de Nichifor 
Vasile Militaru, 

În urma aceste 
numele lui Nichit 
intra într'un co 
foarte deasă, iar 


mă gân- 
ri poeţi 
e în ade- 
E vorba, 
Crainic şi 


i reevaluări, 
a Stănescu va 
n de umbră 


n Sorescu - 
are de pe soclul 


coțat aşa de sus 
Pământ abia de-l 


trebui să cobo 


CUVANTUL ROMANESC 


Editura Labirint 
București, 1991 


„Despre poezia lui Victor Sterom, Mircea 
Ciobanu observa că poate fi situată “'la 
granița dintre liric și epic, stăpânită de 
vocația mișcării, a viziunilor plastice ” şi 
că poetul participă activ, “'se implică în 
toate tablourile sale, ca personaj central; 
vizual prin excelenţă , el pune pasiune în 
tot ceea ce întreprinde; chiar și când 
povesteşte, poetul se opreşte cu precădere 
asupra amănuntelor ce ţin de vizualitate.” 

Dacă ne-am opri la “litera”! (iar nu la 
spiritul care dă viață) lui Mircea Ciobanu 
am descoperi o exprimare a unui nonsens 
de cea mai ieftină banalitate, care ar face 
un. deserviciu şi criticului şi poetului. 


MAI 1993 


PAGINA 11 


CRONICI 


“Vizual” vine dela “'a vedea”. Toate 
râurile Care se varsă în cuvântul omenesc 
sunt râuri de “'vizualități”, dar numai 
omul este delta care le dă, le toarce, le 
rosteşte întro “viziune”, Latinii pe lângă 
= na » aveau pe ''cernere”, din ultimul 

mânând din proto-română “'a cerne”. Ce 
dogs are una cu altă? ''Cernutul” este 

Căutare “vizuală” a elementului 
calitativ. Dela sita gospodinei s'a ajuns la 
vorba că “l-am cerut şi prin sită și prin 
ciur . Deci, e vorba de a “dis ceme” 
valoricul, de nonvaloric, omul “Bine 
VAZUT” de tărâţă. 

Elada a filosofat mult şi aproape în 
fiecare cuvânt găsim sedimente criptice de 
lupte filosofice. Actul de a vedea, la 
prezent, era “'orao'”. In prezent puteai să 
vezi o “Pan orama”, ori să asculți un 

oracol”. Aoristul verbului, prin “'eidon”, 
ne duce la cel care “a văzut dincolo”, de 
unde în toate limbile europene avem 
“ideea”. 

Victor Sterom, ergo, este  “'vizual prin 
excelență”. In acest context, ce titlu putea 
să aibă cartea lui de poeme decât “In- 
terior!? 

Omul se poate exterioriza și se poate in- 
terioriza prin faptul că are un “interior”. 
Omul, cum spunea poetul, e singurul care 
se zboară pe el însuși în interiorul lui. 
Animalul, spre deosebire de om, se 
situează exclusiv în exterior, întrun grad 
atât de mare că nu poate nici măcar să 
“moară”. El nu ştie că va muri. Nu are 
noţiunea morţii, dar prin aceasta nici 
noțiunea vieţii spre Viaţă, gustul de etem 
şi infinit. El nu e chinuit nici de tragicul 
morţii, nici de victoria Vieţii, care “cu 
moartea pe moarte călcând”, stă la 


BRÂNCUŞI ŞI SEMNIFICAȚIA 
MATERIEI 


temelia ontologică a fiinţei umane. El e 
“vietate”, “jivină”', “viețuitoare” dar 
niciodată “'trăitor', termen ce implică 
depășirea vieţii și morţii în superlativul 
divin al Răstignitului, mort pentru toată 
umanitatea, și a Inviatului ce, prin moar- 
tea Lui, ne-a călcat moartea noastră şi 
pentru fiecare din noi, din groapa fiecărui 
veac, “viață dăruindu-ne”. ză 

Victor Sterom, în majoritatea poeziilor 
(din cele o sută care alcătuiesc volumul, 
croșetează leit-motivul “interiorului” în 
verbina dantelică a unui liric caracteristic 
tonalităţii personale. 

“Interior”, poezia ce dă şi titlul cărții de 
poeme, sugerează metaforic “interiorul” 
sufletesc sub forma unei peşteri: “eu am 
rămas la gura peşterii pentru a lumina/ 
interiorul/ pe acolo umblau ceilalți/ 
porniţi să descopere zăpezile veșnice/ tu 
unde ai stat în tot timpul acela?/ poate 
nici n'ai intrat în peşteră/ de teamă să nu 
găsești acolo sori care nu apun/ 
niciodată.” 

Cadrul platonic al peşterii era invers. 
Omul legat şi privind pe pereți umbrele 
din spate. Peșterea la Sterom are per: 
spectiva cadrului christic. Omul din afara 
peşterii regăsindu-se prin metanoie în 
puritatea “frumuseții dintâi”, întrun 
“dincolo”, ca perspectivă dialogică a dem- 
nităţii ființei umane de obârşie divină. 
Poetul continuă imaginea peşterii în 
poezia “Dincolo”: “'dar trebue spus din tot 
sufletul tău/- să aduni clipă de clipă 
povestea vieţiitale/ şi so transmiţi mai 


departe/ dincolo/ cum ai da lumină 
din lampa ta magică pe munţi/ când 
cineva te caută/ să tai cărare dulce pentru 
tine și pentru ceilalţi/ gândindu-te că nu 
faci nimic în taină/ ci pentru privirile larg 
deschise ale oamenilor.” 

Sfatul lui Socrate “'gnothy seavton”” pe 
cât este de înţelept pe atât este de dificil. 
“Seavton”” -ul este interiorul nostru. Dar 
cum? Cum să ajungem la “'dincolo”? In 
poemul *Absenţă”” grăieşte poetul: “'sun 
la ușa ta de foarte multă vreme închisă/ 
şi-mi deschide cu ochiul înlăcrimat un 
păianjen/ şi-mi deschide cât nu pot să 
văd/ ce-i dincolo...” 

“Poezia lui Victor Sterom, scria 
Laurenţiu Ulici, este de fapt un autopor- 
tret în mai multe variante, conturat cu 
orgoliul unui pictor care nu se mulţumeşte 
să-şi contemple chipul, ci își îngăduie ca, 
risipindu-l în fragmente disparate, să 
creadă cu candoare în şansa părţii de a 
rezuma întregul. Așa se face că, 
poematizând cu talent și orgoliu poetic, 
Victor Sterom reuşeşte să îmbrace 
neutralitatea afectivă și fragilitatea ideilor 
poetice întro mantie de rostire delicată în 
care lirismul e aproape întotdeauna al 
tonalităţii.” 

Reţinem din interesantul comentariu că 
Victor Sterom este un creator de poezie și 
că are talent. E singurul motiv, fără a 
cunoaște pe autor, a-i prezenta cartea, 
care, de fapt, se prezintă prin ea însăși. 


Dumitru ICHIM 


cvocâi€ 


Citind admirabilul text 
al D-lui Marin Nicolau- 
Golfin publicat în "Cuvân- 
tul Românesc" nr.202 din 
Februarie a.c., despre "Co- 
coşul” lui Brâncuşi expus în 
Parcul Gionnada din lo- 
calitatea Martigny-Elveţia, 
am reţinut sublinierea pe 
care o face autorul că acolo, 
la Martigny, este expusă 
varianta a IV-a a "Coco- 
şului" făcută din oţel şle- 
fuit. 

La Beaubourg, la Paris, 
sunt expuse două variante 
în ghips. Se evidenţiază, 
încă odată, căutările, uneori 
chinuitoare, ale sculptoru- 
lui nostru naţional, pentru 
a da cea mai fidelă expresie 
viziunii lui imaginare, în 
forma cea mai adecvată 
ideii “văzute” în speţă, 
chemarea la viaţă, redeştep- 
tarea din somnul materiei, 
superbia vieţii. 

Relativ recent, mi-a par- 
venit dela Bucureşti un 
opuscul intitulat "Brâncuşi 
- Simbolismul Bylesic”, 
Editura "Edinter”, 1992, 
autor Matei Stârcea Crăciun 
(143 de pagini). 

Despre Brâncuși s'a scris, 
în ţară şi străinătate, o 
bibliotecă întreagă. Țăranul 
dela Hobiţa-Gorjului a fost 
fulgerat de geniu universal 
uman și a deschis în cu- 
noaștereă artistică și în vi- 
ziunea cosmică umană o 


Constantin MACRI 
poartă imensă, niciodată 
epuizată de sensuri şi 
interpretări. Alături de Emi- 
nescu, Enescu, Brâncuşi es- 
te unul din pilonii eter- 
nităţii româneşti. DL. Matei 
Stârcea Crăciun atinge însă 
o performanţă unică, în 
sensul că discută şi evocă 
întrun număr redus de 
pagini sâmburele geniului 
brâncuşian. De aceea volu- 
mul se şi precizează a vorbi 
despre simbolismul de e- 
senţă, de nucleu al operei 
lui Brâncuşi. 

Există şi un capitol des- 
pre confluenţe tematice în- 
tre Eminescu şi Brâncuşi. 
Întreaga carte abundă de 
idei şi viziuni şi inter- 
pretări, adevărate delectări 
intelectuale. 

Noi voim numai să sem- 
nalăm atât cartea ca atare, 
cât şi fenomenul extrem de 
interesant şi vast, relevat de 
faptul, dat aici ca exemplu 
incipient, că expunerea în 
Parcul dela Martigny a unui 
cocoş de oţel şlefuit are o 
semnificaţie intrinsecă, alta 
decât cocoşii de ghips dela 
Beaubourg. Relaţia formă- 
conţinut, devine relaţia 
substanţă-idee. Cercurile 
concentrice ale cunoaşterii 
se lărgesc prin artă şi ştiin- 
ță. Dar şi prin interpretare. 
Şi interpretarea prin vizi- 
une şi ideal, ambele fun- 
date pe credinţă. Şi credinţa 


țâşneşte din esenţa umană. 
Aleatoriul şi absurdul n'au 
o substanţa proprie, n'au un 
simbol al lor. Sunt în afara 
culturii umane. Sau, mai bi- 


ne zis, contra omului. 
Omul a folosit "materia" 


în infinitele ei forme şi as- 
pecte pentru nevoile pro- 
prii dar şi pentru gândurile 
inexprimabilului. 

Fiecare tip de materie in- 
dividualizează o idee în ex- 
primarea ei specifică. 

Dinamica internă a 
materiilor, piatră, marmură, 
lemn, metal dă posibilita- 
tea de a crea o simetrie ar- 
tistică şi deci de sens onto- 
logic, atunci când sunt pre- 
lucrate de un imaginar 
genial, pentru a conlucra la 
creaţie, adică, în fond, la 
eternitate şi infinit. 

Materia, în infinitatea ei 
de ipostaze, poate vorbi 
prin om. Poate fi făcută să 
revele în necontenita "bu- 
curie de a trăi" a omului. 
Peste arcul totdeauna 
extensiv al timpului omul a 
aşezat semne, borne, ale 
"civilizaţiei lemnului”, pie- 
trei, marmurei, metalului, 
umplând golul necunos- 
cutului cu paradigma pre- 


zenţei lui istorice, 
Cartea D-lui Matei Stâr- 


cea Crăciun este de o 
densitate a gândului şi a 
sugestiilor, care te obligă să 
revii la lectură şi să medi- 
tezi la mândria de a fi. 


ie: 


Colecţia: Petre PASCU 


TUDOR ARGHEZI 


21 Mai 1880 - 14 lulie 1967 
LI] 
O caracteristică a originalității sale poetice o constituie 
dezbaterea filosofică specifică; meditaţia argheziană se 
află în prelungirea celei pascaliene. " TE 


STEAUA 


Steaua, de peste Feleac, 
Are nume mare dac. 

Tu, lucirea mare vezi-i, 
Mult plăcută lui Arghezi. 


Steaua nu e "fără nume”. 
Izgoneşte ploi şi brume. 
Mii scântei ea scapără, 
Ea de bezne apără. 


O mirare 'ntotdeauna, 
Fiul o priveşte'ntr'una. 


Steaua, sunt şi iatagan 
Lui Baruţu în Lausanne. 


RUGĂCIUNE 
PENTRU ŢARA MEA 


Baciul lisus şi-apostolii ciobani 
Scârbiţi de slava ce o dau vieții vecii, 
Au pogorât ca'ntr'alte mii de ani 
Să pască oile, măgarii şi berbecii. 
-Tudor ARGHEZI - 
Ai fost şi Tu întruchipat în om 
De oameni răi mai mult, înconjurat 
Ci, totuşi, în primejdii mari, slalom, 
Chiar răi, la fapte rele, i-ai iertat. 


Aveai în jur şi oameni buni, câţiva, 
Numiţi acum de noi, de biblii, Sfinţi. 

Noi pilda lor urmă, o vom urma, 

Oricând mi-s paznici şi mi-s buni părinți. 


Avem o țară - cântec şi doiniri. 
Rugămu-ne cu ton ales, de psalt: 
Ferind-o azi de-atâtea pătimiri, 
Iisuse, Doamne, dă ucaz înalt. 


TUDOR ARGHEZI 


Te tot citesc de-o viaţă'ntreagă, 

Şi mintea mea nu poate să'nțeleagă 

Ce tot ai spus din veci spre veci, 

Când cu cuvinte calde, când cu ele reci. 


Deplin stăpân pe ele tu le-ai potrivit, 
Le-ai scris, le-ai şters la infinit 

Să cânte tot mai mult, mai bine, 

Când negru cum e norul, când senine, 


Sfânt meşter mare între marii meşteri, 
Schimnic încuiat în fund de peşteri, ș 
Ne-ai fost, ne eşti, în orice loc aproape, 
Pe arşiţi, geruri, pe uscat, pe ape. 


Poezii dedicate lui Tudor Arghezi de 


Petre PASCU 


O... N a 


a dup me agree 


„- d 2 = 


i Să 
Ei 


Sao ue 


K 


9 


P 


AGINA 12 


Asistăm cu tot mai multă 
uimire la fenomenul apa- 
riţiei grupurilor religioase 
şi a sectelor protestante, ne- 
oprotestante, mai neopro- 
testante şi chiar “ortodoxe”. 
Acest fenomen al disipării 
credincioşilor în grupe şi 
grupuleţe nu are alt scop 
decât distrugerea unității 
Bisericii lui Hristos prin 
elemente de interpretare 
personală a Sfintei Scrip- 
turi, uitându-se că Biblia 
este proprietatea Bisericii şi 
că numai Biserica are ade- 
vărata ei interpretare, care 
nu duce la rătăciri. De alt- 
fel, această proliferare a 
sectelor noi şi foarte noi, nu 
ca doctrină, nici ca denu- 
mire, ci ca fiinţare în ţara 
noastră, nu este întâm- 
plătoare, nici nu este capri- 
ciul imaginaţiei cuiva, care 
s'ar fi plictisit de mono- 
tonia formelor de cult ale 
bisericilor clasice, nici mă- 
car excesul de pietate al cui- 
va. Ele sunt rezultatul unei 
gândiri centrale ateiste şi 
anticreştine, care elaborea- 
ză o strategie a distrugerii 
unităţii creştine, a ierarhiei, 
a moralei şi a tradiţiei Bise- 
ricii instituite de Hristos. 


Ciţim în ziare că ierarhia 
Bisericii Ortodoxe Române 
Cate ameriimpată dle E Talp- 
tură între vechea generaţie 
de ierarhi, ințluențaţi de 
absolutismul comunist şi 
noua generaţie, şcolită în 
Occident, preluată de dife- 
ritele grupări masonice di- 
recte, său mascate sub alte 

 titulaturi ca New Age şi al. 
tele; ierarhi Tiberali Care 
pun magia Şi Vechiul Tes- 
tament înaintea Noului 
Testament şi pe Moise îna- 
intea lui Hristos. Nu ştiu 
dacă Tucrurile Stau chiar 
aşa, dar probabil, ceva se 
întâmplă în sânul ierarhiei 
şi acest fapt nu este de bun 
augur. 

În ultima vreme, cea mai 
acerbă dispută se duce în 
jurul formaţiei Noul leru- 
sa ela =G1o- 
deni, care ar fi fost fondată 
pe baza viziunilor unei fe- 
cioare care a Tiurit. Această 

"grupare intenţionează să 
zidească o catedrală uriaşă, 
cu simboluri mistice şi pe- 
netrate de elemente, chiar 
dacă nu anticreștine, cel 
puţin suspecte de influenţe 

rientale sau masone, Deşi 
se intitulează creştină și 
o nu în- 
țelege să se subordoneze 

Bisericii, Ci îşi ăfifHtă o 


a cu schisma, 


profetesei moarte, 
de tradiţia bisericească. 
Toate sectele şi formaţiile 
moderne, excentrice faţă de 
"biserică, au avut la baza lor 
un profet sau o profetesă, 
începând cu doamna Bla- 
waţki şi sfârgind cu Koreș 
din Waco, Texas. Se ştie că 
profeţi vor fi mulţi în 


vremurile de pe urmă şi 
foarte greu putem distinge 
între profeţii mincinoşi şi 
cei adevăraţi. Criteriul pro- 
fetului adevărat este dacă 
tot ceea ce face este spre sla- 
va lui Dumnezeu-Tatăl, 
Fiul şi Sfântul Duh şi spre 
întărirea Bisericii creştine. 
Profeţii mincinoşi vin cu 
inovaţii, de multe ori atră- 
gătoare pentru curiozitatea 
celor ce nu se mulțumesc să 
rămână la revelaţia din 
biserică şi caută lucruri mai 
mari şi "mai bune" - 
vorbesc de cei de bună 
credinţă - şi cred că aceste 
lucruri mai mari şi mai 
bune le găsesc la profeţi de 
ocazie şi nu la Hristos şi 
Biserica Lui. 

Astfel de profeţii duc la 
aberaţii ca cele din campul 
dela Waco, sub conducerea 
lui Koreş, care este lisus 


i circa o sută de 


Hgistog. aşa afirmă el şi aşa. 


cred 


campul într'un buncăr şi 
fidelii în trăgători de elită, 
încât s'a iscat o bătălie cu 
răniţi şi morţi ca într'un 
război adevărat, între ei şi 
poliţie. Ei bine, toţi aceşti 
adepți ai lui Koreş s'au 
dovedit fideli lui, chiar şi 
cei care au ieşit din camp şi 
acum sunt judecaţi. De 
unde se vede puterea de 
fascinaţie a diavolului şi a 
îndrăciților asupra celor 
care sunt slabi de înger, 
cum spune poporul. 
Nu ştiu dacă Noul Ieru- 
alim din România îşi are 
istosul lui reîncarnat, dar 
din datele din ziare, reiese 
că ei consideră drept pro- 
feţi ai lor pe Brâncuşi şi pe 
Gheorghe Zamfir. Nici un 
comentariu. Ceea ce vreau 
să comentez este că nouta- 
ea "Noului Ierusalim" nu 
este deloc nouă, nici prac- 
ticile lui absolut originale. 
Sursa acestei mişcări stă în 
Emanuel Swedenborg, teo- 
sof suedez, născut în Stoc- 
kholm în 1688 şi dela care 
se revendică şi mişcarea 
New Age (într'o bună 
măsură), ca şi masoneria, 
cum afirmă Albert Pike, 
dogmatistul masoneriei 
(1859-1891), în cartea sa 
Morals and Dogma of 
Freemasonry. 
Swedenborg pretindea 
că a primit mesaje cu 
descoperiri speciale dela 
Dumnezeu, ceea ce s'a în- 
tâmplat şi cu mulți alți cre- 
atori de secte, Smith, de 
exemplu, fondatorul sectei 
mormonilor, descrie anu- 
mite tulburări pe care le-a 
avut, identice cu crizele de 
epilepsie, când un înger i-a 
descoperit 12 plăci de aur 
cu noi învățături creştine, 
după traducerea cărora de 
către Smith, îngerul a luat 
plăcile şi nimeni nu le-a 
mai văzut, în afară de el şi 
11 martori, înainte de a fi 


MAI 1993 


fost răpite la cer. 

După ce a ieşit la pensie, 
Swedenborg, care era un 
om de ştiinţă, s'a dedicat 
revelaţiilor spirituale pe 
care spunea că le are. A pu- 
blicat o serie lungă de 
lucrări de teologie, mai 
mult teosofie, (preluate 
într'un sens mai specific de 
Rudolf Steiner) până la 
moartea sa întâmplată în 
Londra, în 1772. După 11 
ani, un tipograf din Londra 
îi descoperă lucrările şi 
adună în jurul lui un grup 
mic al cărui scop era stu- 
dierea acestor lucrări ale lui 
Swedenborg. Astfel se 
constituie, vă rog să fiți 
atenți, Biserica Noului 
Ierusalim, în 1787, înnu- 
mărând şaisprezece mem- 
bri. Biserica Noului Ieru- 
salim a crescut, s'a scindat 
şi şi-a schimbat denumirea 
în Biserica Generală a No- 
ului Ierusalim. 

Am întrebat pe unii 
cunoscuţi din Canada, care, 
la rândul lor, l-au cunoscut 
oarecum pe Dl. Gheorghe 
Zamfir şi mi-au mărturisit 
că, impresia lor este că acest 
mare muzician era in- 
fluenţat de teosofie. Nu 
vreau să fac legături for- 
tuite, dar această afirmaţie, 
în cazul că este adevărată, 
mă sperie prin consecinţele 
ei. 

Doctrina Bisericii Noului 
Ierusalim, stabilită pe scrie- 
rile lui Swedenborg, are un 
caracter foarte elaborat. 
Biserica de Sud a Americii, 
(dominată aproape integral 
de masonerie) care a scris 
cea mai acuzatoare carte 
ici poe Aceniei pie 
zaţii şi care ar putea pro- 
duce o gravă ruptură între 
niăsonerie şi baptism, nu- 
meşte învățătură Tui Swe- 


denborg ocultă. Profetul 


suedez a negat toate cărțile 
Sfintei Scripturi, cu excep- 


ţia celor pa vanghelii şi 
a“ scrierilor »tan UI loan. 
xistă astăzi, în America, o 


organizaţie masonică pur- 


-tând numele lui Sweden- 


borg şi chiar o biserică, 
având mai multe mii de 
membri, cu acelaşi nume. 
Se ştie că toate bisericile 
cu caracter ezoteric au anu- 
mite iniţieri şi restricţii 
pentru cei neiniţiaţi sau 
începători. Bisericile des- 
chise nu au nimic de 
ascuns, bisericile ezoterice 
au ceva pe care nu vor să-l 
arate lumii, de aceea pun 
anumite oprelişti, sub dife- 
rite pretexte. Noul lerusa- 
lim din România are ceva 
de ascuns. Membrii ei nu 
au permis unui ierarh să 
intre în incintă, sub pre- 
textul unui anumit jură- 
mânt, pentru care episcopul 
respectiv a făcut slujba de 
dezlegare, dar cei de sub 


„rugăciune arhierească nu au 


admis pătrunderea lui. Mi 


s'a părut foarte şocantă 
această poziţie. Fără îndo- 
ială, sunt acolo anumite 
secrete care ridică şi trebue 
să ridice semne de între- 
bare. Este evident că fon- 
datorii Noului Ierusalim 
s'au temut să spună că ei nu 
sunt ortodocşi, ca să nu 
creeze o opoziție a popu- 
laţiei şi au speculat anumite 
greşeli din trecut ale ie- 
rarhilor ortodocşi, spre a 
justifica interdicţia intrării 
episcopului în cauză în 
incintă. In Biserica mor- 
monă, care îşi are sursa în 
masonerie, după afirmaţia 
lui James Holy, nu poţi 
pătrunde în sanctuar dacă 
nu eşti iniţiat. In sala în 
care ai dreptul să pătrunzi, 
poţi vedea numai macheta 
sanctuarului. Acelaşi lucru 


se întâmplă în mişcarea . 


New Age, ca şi în templul 
masonic. De altfel, la ma- 


soni, lucrurile merg şi mai 


departe, pentrucă, în anu- 
mite săli nu pot pătrunde 
decât cei care au gradul şi 
inițierea respectivă. 

Am văzut în _ ziare 
reproduceri ale unor porţi 
de intrare în "biserica" 
Noul Ierusalim din Româ- 
nia. Mi s'au părut suspecte. 
Catedrala Naţională din 
Washington, cea mai maâre 
catedrala din Statele Unite, 
la cară se liicrează din 1909, 
pentrucă_nimic-mu-este 
turnat sau lucrat în serie, ci 
totul este făcut de meşteri 


O: 
cu mâna, are şi ea mai 


multe întrări” ga Genezei, 
Uşă Potopului, Uşa Cinei 


CUVANTUL ROMANESc 


Noul lerusalim 


Pr. Gheorghe CALCIU 


de Taină, Uşa Naşterii 
Domnului etc., toate cu 
scene luate din Biblie. 
Când o "Biserică" sacrifică 
imaginile sacre ale Bibliei 
pentru simboluri ezoterice, 
ea ascunde o doctrină 
anticreştină, anti lisus. 

S'a discutat mai multe 
secole dacă biserica primară 
creştină a avut o disciplină 
arcană, adică o parte secretă 
a slujbei, interzisă neini- 
țiaţilor, pomind dela textul 
cu care se încheie liturghia 
catehumenilor: "Câţi sun- 
teţi chemaţi ieşiţi, cei 
chemaţi ieşiţi, ca nimenea 
din cei chemaţi să nu 
rămână". Concluzia acestor 
discuţii, destul de fierbinţi, 
a fost că nu a existat nimic 


ascuns în biserica primară, 


_că acest text era prevenitor, 


referindu-se la agenţii im- 
periali care îi spionau pe 
creştini introducându-se 
chiar şi în Biserică. 
Creştinismul este uni- 
versal şi nesecret. Jertfa lui 
lisus este pentru toată Iu- 
meă; nici un om nu este 
respins dela mântuire. In 
clipa în care o biserică se 
constituie într'o instituţie 
închisă, ea a ieşit din uni- 
versalismul mântuirii prin 
Hristos. Ea este o biserică 
sectară şi eretică. Dacă Noul 
Ierusalim este Biserică orto- 
doxă, aşa cum afirmă, ea 
trebue să deschidă porţile 
slujbelor pentru toţi. Chiar 
dacă ar avea anumite reti- 
cenţe pentru ierarhi, mem- 
brii ei trebue să cheme tot 
poporul, să crească prin 


ie 


înglobarea deschisă a 
oamenilor, să propovă- 
duiască tuturor cuvântul 
Domnului, nefalsificat, 
neascuns după simboluri 
suspecte. 

Biserica Noului lerusa- 
lim, continuatoare lui Swe- 
denborg, are un fel de 
ritual liturgic, destul de 
complicat, care constă din 
foarte multă cântare, res- 
pectând şi o anumită ordi- 
ne, care însă nu este chiar 
de tot fixă ca la Ortodocși 
sau Catolici, conducătorii 
cultului având dreptul să 
schimbe ordinea, să modi- 
fice conţinutul, poate chiar 
şi în punctele esenţiale, nu 
numai pe ici pe colo. Oare 
Noul Ierusalim are aceeaşi 
practică? New Age lucrează 


„cu spirite din altă lume şi 


fiecare membru mai impor- 
tant al acestei mişcări, are 
un astfel de spirit care îl 
ghidează, cu care vorbeşte 
şi care îl fereşte de greşeli. 
Mi se pare ciudată legătura 
Noului Ierusalim cu pro- 
orociţa moartă. 

Poate că membrii acestei 
"biserici" sunt de bună 
credinţă, cel puţin unii din 
ei. Le repet ceea ce ştie toată 
lumea: în Biserica Ortodoxă 
sunt numai şapte taine, nu- 
mite aşa, nu pentrucă sunt 
secrete şi nu se bucură de 
ele decât cei iniţiaţi special, 
ci pentrucă, prin ele, Du- 
hul Sfânt lucrează în mod 
tainic. Orice altă taină - în 
sensul de secret ezoteric - 
vine dela diavol. Şi este 
bine să se ştie acest lucru. 


CUVANTUL ROMANESC 
Eee [] 


Trei evenimente hotărâ- 
toare pentru destinul româ- 
nesc, s'au împlinit în ziua 
de Zece Mai: Dinastia, In- 
dependenţa, Regatul. Toate 
trei condensate într'o singu- 
răzi. 

În 1866 înțeleptul Prinţ 
Carol a fost ales Principe al 
României. În urma victoriei 
dela Plevna câştigată sub 
conducerea lui, Ţara şi-a 
proclamat independenţa, în 
1877. După patru ani, în 
1881, Principele Carol a fost 
încoronat rege al Regatului 

„României intrând cu cinste 
în familia naţiunilor euro- 
pene. 

De atunci, Zece Mai a 


DIN TRECUTUL NOV 


MAI 1993 


TRU | 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


devenit sărbătoarea naţio- 
nală, comemorată fiind an 
de an cu însufleţire şi 
bucurie de mic şi mare. 
Temându-se de vraja amin- 
tirilor ei, tiranii dela Bucu- 
reşti, au şters-o din calen- 
dar, interzicând aniversa- 
rea, dar n'a putut fi smulsă 
şi din inimă căci nici o 
"securitate" nu se poate 
strecura în tainele sufletu- 
lui pentru a-l opri pe Ro- 
mân să năzuiască a face ar- 
mă din cătuşe, ori să-şi îm- 
brace nostalgia în "falnica 
hlamidă a soarelui de Mai". 
Orice s'ar întâmpla pe 
scena internaţională, noi 
ştim, şi ziua de Zece Mai 


[40 
dovedeşte, că cheia biruin- 
ței e în mâna noastră. Liber- 


OMNITORUL CAROL | 


tatea şi independenţa nu 
ne-au venit din întâmplare, 


"ZIUA DE 10 MAL ÎN ISTORIA ROMÂNILOR 


În viața tuturor Neamuri- 


lor există date ce sunt 
comemorate, cinstite şi săr- 
bătorite. Aceste date solem- 
ne sunt aproape întotdeau- 
na nu doar prilej de bu- 
curie, ci ocazii în care cei ce 
alcătuiesc un Neam trebue 
să cugete ce reprezintă ei şi 
ce datorii au faţă de trecutul 
dar şi faţă de viitorul lor. 
Cel mai adesea zilele im- 
portante din viaţa Neamu- 
rilor comemorează data la 
care o lucrare îndelungată, 
a câtorva generaţii, s'a 
schimbat într'o nouă stare; 
data la care în mod formal 
un Neam a făcut încă un 
pas pe scara devenirii sâle 
şi a împlinirii destinului 
sau. 


În alte cuvinte, zilele 
importante din viaţa Nea- 
„murilor marchează momen- 
tul când o acumulare canti- 
tativă se transformă într'o 
nouă calitate. Zilele mari 
din viața popoarelor sunt 
sărbătorite căci ele rămân 
indemn statornic de pro- 
Bres şi chemare la o mai 
tesponsabilă conlucrare în 
folosul clipei prezente şi a 
celei viitoare. 


În Istoria Românilor, o 
asemenea dată este 10 Mai. 

Veacul al XIX-lea a fost 
Pentru Români bogat în 
€Venimente, în încercări dar 
ȘI în răsplătiri pentru lucrul 

e făcuț, 

Veacul al XIX-lea a în- 
Ceput în Istoria Românilor 
e de incet. Se părea că 

enimentele mari și trans- 
ormările grozave ce înce- 
PAveră în alte părţi ale 
Ă i vor ocoli pe Români. 
rio că Românii au fost 

ați cu durerile lor şi cu 
"eptăţile lor ce se aşteptau 


ani, Românii aveau să vadă 
împlinite câteva lucruri ce 
îşi aşteptau de mult răs- 
punsul cel bun. 
Fărâmiţarea politică, im- 
plicarea în mai multe state 
nu îşi avea locul şi de fapt, 
în conştiinţa vie şi definito- 
rie a Românilor, ea nici nu 
existase. Românii se aflau 
într'o impresionantă unitate 
de credinţă şi limbă încă 
dela începuturile existenţei 
lor şi vremelnicia întocmi- 
rilor omeneşti nu putuse 
schimba această realitate. 
Atunci când timpul istoric a 
făcut cu putinţă unirea 
Moldovei cu Ţara Româ- 
nească, aceasta s'a făcut cu 
uşurintă şi mare bucurie în 


ce priveşte situaţia internă 


căci, toate greutăţile erau 
scornite din afară şi de către 
cei ce nu erau prieteni Ro- 
mânilor. De fapt Unirea din 
1859 a şi fost considerată ca 
un prim pas spre împlinirea 
țelului statornic al Româ- 
nilor, care era de a trăi toţi 
la o singură Vatră. 

Pentru a împlini acel țel, 
Românii au ştiut că trebue 
răbdare şi perseverenţă şi 
că ei au nevoie de o în- 
tocmire chibzuită, de li- 
bertate şi de respectul co- 
munităţii mondiale, În ter- 


meni  concreţi aceasta 
însemna Dinastie, Indepen- 
denţă, Regat. 


A fost voinţa destinului 
Neamului Românesc, ca 
aceste trei deziderate să se 
împlinească în aceeaşi zi, la 
10 Mai, a anilor 1866, 1877 
şi 1881. 

După evenimentele din 
Februarie 1866, care duse- 
seră la detronarea Prințului 


devenise o nevoie de neîn- 
lăturat. În cursul domniei 
altcum rodnice a lui Cuza, 
se dovedise din nou că un 
domn cu oricât de mari 
însuşiri nu va avea destulă 
autoritate dacă va fi ridicat 
dintre localnici. Era nevoie 
de prestigiul unui om vred- 
nic, ridicat dintr'o casă 
domnitoare străină, care să 
nu fi fost amestecat în 
luptele politice de până 
atunci. Un asemenea bărbat 
trebuia să aducă ţării două 
lucruri: certitudinea unui 
început bun şi siguranţa 
unei voințe tari şi dezin- 
teresate, 

Alegerea, ca Domnitor al 
Românilor, a Principelui 
Carol din dinastia de Ho- 
henzollern Sigmaringen, s'a 
dovedit pentru noi mai 
mult decât fericită. La 10 
Mai 1866, în ovaţiile mul- 
țimilor, noul Domnitor 
intra în noua Sa cetate de 
scaun şi declara solemn: 
"din clipa în care am călcat 
pe teritoriul României, am 
devenit Român". Această 
făgăduială solemnă noul 
domnitor a implinit-o din 
plin. 

Anii ce au trecut între 
1866-1877 au fost ani în 
care Statul Român s'a mo- 
dernizat şi consolidat într'o 


“manieră aproape miracu- 


loasă, S'au clădit structurile 
unui stat modern sub legi 
tari şi drepte, s'a dezvoltat 
economia țării, s'a clădit 
conştiinţa civică, s'a format 
o armată puternică, disci- 
plinată, cu frică de lege şi 
dragoste de Neam. 
Trăinicia și vitalitatea 
acumulărilor din acei ani au 
fost încercate şi probate în 


cursul Războiului de Inde- 
pendenţă al României din 
1877-1878. Căci, în condi- 
țiile redeschiderii "proble- 
mei Orientale", la 10 Mai 
1877, corpurile legiuitoare 
ale României au proclamat 
Independenţa de stat. Ar- 
mata Română, sub directa 
comandă a viteazului Prinţ 
Carol, s'a comportat cu totul 
remarcabil pe câmpurile de 
luptă din Sudul Dunării, 
cucerind şi consfințind cu 
sânge Independenţa ţării şi 
respectul unor aliaţi nesin- 
ceri şi al unor adversari vi- 
teji. 

In urma cuceririi Inde- 
pendenţei de stat rangul de 
principat nu mai corespun- 
dea cu situaţia țării. De a- 
ceea Principele Carol a fost 
proclamat Rege şi România 
Regat, iar solemna cere- 
monie a încoronării s'a 
făcut la 10 Mai 1881, cu o 
coroană de oţel turnată din- 
tr'un tun turcesc cucerit pe 
câmpul de bătaie. 


Privind în urmă, ziua de 
10 Mai apare ca o zi provi- 
denţială în viața Românilor. 
Mai mult încă, cele întâm- 
plate și implinite în trecute 
zile de 10 Mai rămân în- 
demn pentru viitor. 


România trebue să rede- 
vină un membru egal şi 
respectat al comunităţii 
mondiale. Ruşinea comu- 
nismului şi a neo-comunis- 
mului trebue trecute în 
uitare cu tot cortegiul lor de 
orori. Este datoria gene- 
raţiei de azi să pună capăt 
dezastrelor ce au dominat 
mult din secolul al XX-lea, 
să schimbe o administraţie 
nevrednică şi să redea în 
viaţa publică locul ce se 
cuvine zilei de 10 Mai. 


nici în dar dela alţii. Pa- 
trioţi luminaţi ca Kogălni- 
ceanu, Brătianu, Rosetti au 
condus cu înțelepciune 
acţiunea diplomatică, dar 
biruința a fost câştigată 
împotriva Marilor Puteri de 
atunci prin lupta şi jerfa 
statornică a neamului în- 
treg, popor şi conducători 
împreună. Şi acum, ca şi 
atunci - cum ne învață ma- 
rele precursor pribeag N. 
Bălcescu - "mântuirea stă în 
noi şi vom fi mântuiţi dacă 
vom fi cu priveghere şi jert- 
fire, dacă ne vom întări bra- 
ţele şi inima şi vom sta toţi 
pentru unul şi unul pentru 
toţi”. 

Poporul român întreg, 
acasă şi în pribegie, înţele- 
ge porunca destinului şi o 
urmează, luptând statornic 
pentru împlinirea idealului 
naţional, aşa cum au gândit 


PAGINA 13 


şi intenţionat făuritorii ma- 
rilor împliniri comemorate 
la Zece Mai. 

Misiunea Românilor din 
libertatea exilului este să 
vestească şi susţină în lu- 
mea liberă vrerile, dreptu- 
rile şi aspiraţiile integrale 
ale naţiunii de acasă. Şi, es- 
te datoria tuturor să afir- 
măm cu mândrie aceste 
idealuri. 


În tăriile trecutului, în 
esenţele neamului nostru 
stă viitorul ţării. Şi, în mij- 
locul atâtor suferinţe, tre- 
cutul nostru este un sprijin 
puternic al tuturor rezisten- 
țelor naţionale. 


Pe el se va rezema şi Ro- 
mânia liberă şi indepen- 
dentă de mâine, după ce va 
trece peste întreruperea tra- 
gică de astăzi a destinului 
nostru. 


PROCLAMAREA 
REGATULUI 
ROMÂNIEI 


Bucuresci, 14 Martie 1881 


PREŞEDINŢIA CONSILIULUI MINIŞTRILOR 


CAROLI, 
Prin 


Domn al Românilor, 


rația lui Dumnezeu şi voinţa naţională, 


La toţi de faciă şi viitori, sănetate. 
Corpurile Legiuitore au adoptat, şi Noi 


sancţionăm ce urmeză: 


LEGE 


Art. 1 


România ia titlul de Regat. 


Domnul ei, Carol I, ia, pentru Sine şi moştenitorii 
Sei, titlul de Rege al României. 

Art. II Moştenitorul Tronului va purta titlul de 
Principe Regal. 


Acestă lege s'a votat de Adunarea deputaţilor, în 
şedinţa sa din 14 Martie 1881, şi s'a adoptat cu 
unanimitate de 99 de voturi. 


Preşedinte, C.A. Rosetti 


(L.S.A.D.) 


Secretar C.Poroineanu. 


Acestă lege s'a votat de Senat, în şedinţa din 14 
Martie 1881, şi s'a adoptat cu unanimitate de 40 de 


voturi. 


3 Preşedinte, Dimitrie Ghika. 


Secretar, D. Pişca. 


__ Promulgăm acâstă lege şi ordonăm ca ea să fie 
învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin 


Monitorul oficia 


Dat în Bucuresci, la 14 Martie 1881. 


(L.S.St.) 


CAROL. 


Preşedintele consiliului miniştrilor şi ministru de finance, 


I.C.Brătianu. 


Ministru afacerilor străine, B.Boerescu. 
Ministru de resbel, General G.Slăniceanu. 
Ministru agriculturei, comerciului şi al lucrărilor publice, 


Colonel N.Dabija, 


Ministru cultelor şi al instrucțiunei publice, B. Conta. 
Ministru justiţiei, D.Giani. 


Reprodusă din "Monitorul Oficial al României 
Nr. 60, Duminică, 15 (27) Martie 1881, cu ortografia 


originală.) 


' 
1 
i 
| 


PAGINA14 


MAI 1993 


EVANGHELIA EXILULUI (MAI 1993) 


"CINE NE VA PRĂVĂLI PIATRA 
DELA UŞA MORMÂNTULUI?" 


— Sergiu GROSSU—— 


Din Evanghelia Dumi- 
nicii a 3-a după Paşti -a 
sfintelor Mironosiţe - ne- 
am propus să reținem, ca 
motiv de meditaţie, două 
versete pline de tâlc 
profund, a căror semnifi- 
caţie poate constitui mobi- 
lul vieţii noastre spirituale 
de fiece zi: 1) "El (Iosif din 
Arimateia) a îndrăznit să se 
ducă la Pilat ca să ceară 
trupul lui lisus" şi 2) 
"Femeile ziceau una către 
alta: - Cine ne va prăvăli 
piatra dela uşa mormân- 
tului?" (MARCU, 15.42; 
16.3), 

I. Să încercăm să recon- 
stituim atmosfera momen- 
tului, sumbra realitate a 
morții, respectiv dispariţia 
lui lisus, crucificat şi mort 
între doi tâlhari. Deci, chiar 
în inima prigoanei, chiar 
sub ameninţarea pedepsei, 
Iosif din Arimateia a 
îndrăznit să intervină pen- 
tru lisus la Pilat, guverna- 
torul provinciei; ba mai 
mult, a îndrăznit "să ceară 
trupul lui lisus”, 

In general, noi ne-am 
obişnuit să privim la lisus 
cu adoraţie şi evlavie, să 
intervenim pentru El pe ici 
pe colo (într'o convorbire 
amicală, într'o reuniune de 
familie, că de! suntem 
creştini!), să cerem "trupul 
lui lisus" în sfânta Cumi- 
necătură, bunăoară, numai 
când epoca nu-l este ostilă, 
când învăţătura Lui nu 
incomodează cultura sau 
politica Statului, când este 
viu şi unanim acceptat. 

De îndată ce contempo- 
raneitatea tăgăduieşte pe 
lisus şi-L răstigneşte, cum 
s'a întâmplat în toate ţările 
comuniste, cei mai mulţi 
dintre noi - creştini de rând, 
preoţi, teologi şi până şi 
ierarhi ai Bisericii -, de 
teama unor consecinţe 
neplăcute, indiferenți la 
problema mântuirii veşni- 
ce, am privit "de departe" la 
lisus cel răstignit, întocmai 
femeilor despre care vor- 
beşte evanghelistul Marcu. 
Ba ne-am şi scuturat de El, 
în faţa şefului de Cadre, 
rostind ca şi zbuciumatul 
Petru, în noaptea lepădării: 
"Nu-L cunosc!" 

Creştinul autentic, însă, 
pentru care a trăi şi a muri 
înseamnă Hristos, se ridică 
deasupra mentalităţii idola- 
tre a vremii sale, fără să-i 
pese de invective, de acu- 
zări, de arestări şi de 
temnițe. Nu cunoaşte în- 
doiala, frica sau apostazia, 
ci îndrăzneşte, urmând 
pilda lui Iosif din Arima- 
teia, ca să ceară "trupul lui 
lisus”, încredinţat fiind că 
lisus este viu, că a înviat 
din morţi "cu moartea pre 
moarte călcând”, că dom- 
neşte şi va domni drept 
unică temelie a umanităţii 
şi nădejde de înviere a 
patriei. 

II. Al doilea verset este 
în strânsă legătură cu cel 
dintâi: "Cine ne va prăvăli 
piatra dela uşa mormân- 


”- Întrebarea publică”. 


ERATĂ 


În numărul din Martie 1993 al ziarului "Cuvântul 
Românesc”, la pagina 15, articolul "Semnificaţia Bunei 
Vestiri”, s'a făcut următoarea eroare tipografică: în coloana 
a doua, paragraful 5 a se citi ”- Intrarea publică” în loc de 


tului?" Citim în prima 
epistolă către Corinteni 
(capitolul 15, versetele 17- 
18): "Şi dacă n'a înviat 
Hristos, credința voastră 
este zadarnică, voi sunteţi 
încă în păcatele voastre, şi 
prin urmare şi cei ce au 
adormit în Hristos, sunt 
pierduţi”. Hristos Domnul a 
înviat şi, prin învierea Sa a 
prăvălit pentru totdeauna 
"piatra dela uşa mormân- 
tului”, desființând moar- 
tea, biruind-o. lisus a pră- 
vâlit piatra dela uşa tuturor 
mormintelor, dela uşa 
tuturor celor ce-au crezut în 
El şi au murit în speranța 
învierii viitoare, lisus, 
capul Bisericii, a înviat. De 
aceea şi noi, mădularele ei, 
vom învia. Nu putem 
rămâne veşnic mădulare 
moarte. 

Să fie imposibilă o re- 
alcătuire a elementelor 
componente ale corpului 
omenesc? Ceea ce este cu 
neputinţă la oameni - fie ei 
chiar genii şi laureați ai 
premiului Nobel -, este cu 
putinţă la Dumnezeu. 
Pentrucă Dumnezeu a creat 
lumea din nimic şi tot din 
nimic poate să readucă la 
viaţă trupurile noastre 
descompuse. Noi credem ce 
ne învaţă Sfânta Scriptură. 
Noi credem că lisus Hristos 
cel înviat din morţi poate să 
răstoarne piatra dela uşa 
mormântului fiecărui trup 
"semănat în putrezire şi în 
ocară". După cum ne a- 
sigură Apostolul Pavel: 
"Căci trebue ca trupul 
acesta, supus putrezirii, să 
se îmbrace în neputrezire, 
şi trupul acesta nemuritor, 
se va îmbrăca în nemurire, 
atunci se va împlini cu- 
vântul care este scris: Moar- 
tea a fost înghițită de 
biruință” (1 CORINTENI, 
15, 53-54). 


» 

Cititorule, ia aminte! 
Dacă în ceasurile aspre şi 
de tăgadă ale existenţei tale 
de îndelungată bejenie te-ai 
întrebat sau te mai întrebi: - 
Cine îmi va prăvăli piatra 
dela uşa mormântului? - 
deoarece ai ajuns, din cauza 
păcatului, un mormânt, ce 
se leagănă între prăpastia 
pierzării şi eternitatea 
răspunderii -, află, dacă n'ai 
aflat încă, dacă nu te-ai 
învrednicit să te apleci 
peste paginile Evangheliei, 
află, măcar acum, că lisus 
Hristos a înviat ca să-ţi 
prăvălească "piatra dela ușa 
mormântului” sufletului 
tău dezorientat, piatra 
fărădelegilor, a infracţiuni- 
lor tale lăuntrice, a deşer- 
tăciunilor şi-a neputinței. 

La întrebarea noastră, în 
totul legitimă: "Cine ne va 
prăvăli piatra? Cine ne va 
salva de stâncile ce le 
purtăm în noi, ca pe-un 
blestem?"”, Biblia ne dă un 
răspuns definitiv şi ca- 
tegoric: "Vă voi stropi cu 
apă curată și veţi fi curăţiţi; 
vă voi curăţi de toate 


spurcăciunile voastre şi de 
toți idolii voştri. Vă voi da 
o inimă nouă, şi voi pune în 
voi un duh nou; voi scoate 
din trupul vostru inima de 
piatră şi vă voi da o inimă 
de carne. Voi pune Duhul 
Meu în voi, şi vă voi face să 
urmaţi poruncile Mele şi să 
păziţi şi să împliniţi legile 
Mele" (EZECHIEL, 36. 25- 
27). 

Cu inima înnoită, cu- 
răţită de apa curată a 
Cuvântului lui Dumnezeu, 
nu vom mai rămâne tri- 
butari  automatismului 
credinţei superficiale şi nu 
ne vom mulţumi să ne 
îndreptăm paşii spre 
"fântâna lui Iacov”, precum 
obişnuia s'o facă Samari- 
neanca, din Evanghelia 
Duminicii a 5-a după Paşti 
(IOAN, 4.6-14). Conştienţi 
de becisnicia alergării 
noastre zănatice - atât în 
perioada anterioară comu- 
nismului din România, cât 
şi mai târziu, ca pribegi -, 
pătrunşi de adevărul cuvin- 
telor Domnului: "Oricui 
bea din apa aceasta, îi va fi 
iarăşi sete" - adică din apa 
fântânilor Siharului, care 
este Exilul, din apa "pu- 
țurilor crăpate, care nu țin 
apă" (IEREMIA, 2.13) -, 
vom alerga să ne potolim 
setea sufletească la "Izvorul 
apelor vii", la "apa vie" pe 
care ne-o oferă Mântuitorul 
tuturor Românilor din cele 
patru colţuri ale pă- 
mântului, pentru ca “în 
veac" să nu ne fie sete. În 
loc să ne pierdem ver- 
ticalitatea sufletului, în 
pustiul unei existenţe ste- 
rile; în loc să ne prăbuşim 
sub povara sfâşierilor 
interioare care ne macină şi 
ne înveninează mersul 
nostru spre culmi; în loc să 
stăruim, nevolnici, lângă 
"fântâna lui Iacov", cu 
sufletul istovit şi stors, cu 
inima arsă de "nădejdile 
înşelățoare" ale unei vie- 
țuiri vinovate, cu mintea 
turmentată de obsesiile 
cărnii, cu ochii pironiţi spre 
gunoaiele unei societăţi din 
ce în ce mai ostilă lui Dum- 
nezeu, să ciulim urechile 
spiritului, ca să auzim, în 
sfârşit, susurând, alături de 
noi, "izvorul apei vieţii”, de 
care aminteşte Apocalipsa, 
şi să capitulăm, copleşiţi de 
îndemnul acesta sublim: 
"Dacă însetează cineva, să 
vină la Mine şi să bea. Cine 
crede în Mine, din inima 
lui vor curge râuri de apă 
vie, cum zice Scriptura” 
(IOAN, 7.37-38). 


Articolul de faţă, rogu-vă 
să-l consideraţi drept o 
invitaţie la întoarcere. După 
ce aţi alergat, cum scrie 
proorocul, "încoace şi în- 
colo, la dumnezei streini" şi 
la fântâni secătuite, după ce 
v'aţi risipit talanţii la 
răspântiile înfumurării, 
daţi-vă silința unei întoar- 
ceri smerite la obârşiile 
divine, Cu "piatra" pră- 
vălită de pe sufletul vostru 
răscumpărat de lisus și cu 
inima gâlgâind de "apa vie” 
revărsată de Sus, spre a nu 
mai înseta niciodată, ofe- 
riţi-vă integral idealului 
creştin de înfrumusețare a 
lumii, angajându-vă, fără 
nici o rezervă, în lupta cea 
bună a credinţei, sub bolta 
de lumină a Învierii. 


CUVANTUL ROMANESC 


LACRIMILE CURG ÎNCĂ LA VLADIMIREȘTI 


Despre Mânăstirea de 
călugăriţe dela Vladi- 
mireşti, judeţul Galaţi, au 
apărut cinci articole în 
Cuvântul Românesc în anii 
1989 şi 1990 relatând dra- 
matica istorie a tinerei fete 
Vasilica Gurău care, inspi- 
rată de Sfânta Fecioară 
Maria, şi-a început activi- 
tatea de reînviere a cre- 
dinţei poporului, culmi- 
nând cu alcătuirea unei 
obşti de monahii şi cu 
clădirea complexului de 
zidiri mânăstireşti încă din 
1938. Prin munca neobosită 
şi harul ceresc, instituţia a- 
ceasta a crescut până la un 
număr de trei sute de maici, 
când în 1955 conducătoarele 
au fost arestate, iar în 1956 
întreaga obşte a fost des- 
fiinţată şi clădirile trans- 
formate în azil pentru 
copiii "handicapaţi”. 

lată ce ne scrie Prea 
Cuvioasa Maică Stareţa 
Veronica Gurău: "Perioada 
dintre 1956-1990 a fost grea, 
cu multe suferinţe, închi- 
soare şi destule umiliri atât 
pentru mine cât şi pentru 
maici, dar nu ne-am pierdut 
speranţa că ne vom întoarce 
la locul de unde ne-a smuls 
într'o noapte. Dar şi Mânăs- 
tirea, în ce priveşte con- 
strucţia, a avut mult de 
suferit din partea şcolii, 


până la ruină. 


Scrisoarea Dvs. mia găsit 
iarăşi în mijlocul unei obşti 
de 250 de maici şi surori, re- 
venite după Revoluţie. 

După trei ani de muncă 
susținută, fără a neglija par- 
tea spirituală, am realizat 
lucruri minunate. În totul 
se poate vedea ajutorul lui 
Dumnezeu, ce uimeşte pe 
toţi cei ce trec în vizită pe la 
noi. În primul rând am re- 
făcut bisericile, cu pictura, 
cu mobilier în stil brânco- 
venesc în interior, iar în ex- 
terior urmează. 

Cea mai mare parte am 
demolat şi am construit din 
fundaţie. Nu am apelat la a- 
jutor din afară, ci din eco- 
nomiile maicilor adunate 
timp de 35 de ani, din vân- 
zarea imobilelor lor, din 
pensiile lunare şi donaţii 
dela bunii noştri credin- 
cioşi. Nu am fost ajutate de 
conducerea bisericească şi 
stat. e 

Mulţumim Maicii Dom- 
nului de câte am realizat 
până în prezent, dar încă 
mai avem multe de făcut ce 
ne sunt necesare unei bune 
organizări monahale. 

Pe lângă toate acestea, 
ne-am mai gândit şi la 
altceva cu caracter social, 
adică să construim pe lângă 


- 


mânăstire un azil-spital 
pentru bătrânii în suferință, 
unde maicile noastre să le 
mângâie bătrâneţea şi să se 
sfârşească  creştineşte. 
Având în mijlocul azilului 
o capelă în cinstea Sfân- 
tului Mare Mucenic Pan- 
telimon care a fost medic 
numindu-se "sfânt doctor 
fără de arginţi!”. Mânăstirea 
cedează numai terenul şi 
bunăvoința misionară, dar 
nu avem posibilităţi mate- 
riale, doar oferim altora să 
devină fondatori şi ctitori. 

Odată cu primirea scri- 
sorii Dvs., parcă s'a deschis 
un drum de lumină şi spe- 
ranţă. Poate mai sunt Ro- 
mâni care vor să participe la 
această operă de binefacere 
având o înlesnire, adică se 
pot primi ajutoare dela o 
unitate de cult din străi- 
nătate la una din țară, cum 
ar fi o parohie ortodoxă sau 
nu, spre mânăstirea noastră, 
fiind scutite de taxele 
vamale. 

Vă redăm numărul de 
cont al mânăstirii deschis la 
Bankoop-Galaţi- 
402100116426. Numărul 
nostru de telefon este -9- 
prin Oficiul Telefonic al 
Comunei Tudor Vladimi- 
rescu, judeţul Galaţi, se 
cere mânăstirea. 

lar pentru Azilul-Spital 
avem cont deschis la aceeaşi 
bancă Bankoop-Galaţi pentru 
valută nr. 402400358403 şi 
pentru lei, moneda internă, 
402400356422. 

Primiţi din partea între- 
&ului sobor de maici şi a 
mea personal doriri de 
fericire şi sănătate. 


INTERIOR 


S.V.SPERIOSU—————— 


Dumnezeu să ne ajute!" 


Stareţa Stavrofora Veronica 

Adresa: 

Prea Cuvioasa Maica 
Stareță Veronica Gurău, 
Mânăstirea "Vladimireşti", 
comuna Tudor Vladimi- 
rescu 6230 judeţul Galaţi, 
România. 5 

În presa din ţară am găsit 
articole în-care se vorbeşte 
despre o atitudine ostilă 
faţă de Maica Veronica şi 
Mânăstirea Vladimireşti 
din partea Patriarhiei Orto- 
doxe Române şi a Epis- 
copiei de Galaţi. Din partea 
Alianţei pentru Renaşterea 
Spirituală au fost date 
comunicate în care se arată 
că în timpul regimului 
comunist, un grup de măi- 
cuţe care proveneau dela 
fosta mânăstire Vladimi- 
reşti au creat tulburări la 
Mitropolia din laşi şi au 
fost arestate în repetate rân- 
duri, protestând împotriva 
dărâmării bisericilor, acti- 
vitate care nu era în acord 
cu politica de atunci a 
Patriarhiei. De data aceasta 
Stareţa Veronica se zice că 
este acuzată de "marianism" 
din cauza numărului prea 
mare de icoane ale Sfintei 
Fecioare găsite la mâ- 
năstire... 

Şi astfel la sudoarea feţei 
lor se adaugă din nou lacri- 
mile suferinţei cauzate de 
aceiaşi reprezentanţi ai “pu- 
terii!. 

Cititorii sunt rugaţi să 
răspundă apelului Măicuţei 
dela Vladimireşti după pu- 
terea şi îndemnarea con- 
ştiinţei lor. 


7 tc 


- lată cum este răstălmă- 
cită istoria, în volumul al 
vrl-lea (1921-1944), apărut 
1 Kiev în 1984, din colecţia 
în 10 volume, "Istoria 
“ Ukrainskoj SSR": "La 28 
unie 1940, la orele 14:00, 
upele sovietice au trecut 
Nistrul, a fost eliberată 
provincia, iar la Cernăuţi 
- Sia ţinut un miting la care 
au participat 40.000 de 
cetățeni, manifestându-şi 
“simpatia. La a VII-a sesiune 
a Sovietului Suprem al 
S, la 2 August 1940, N. 
Mihalciuk a declarat: "De 
- sute de ani poporul nostru 
ucrainean a fost rupt de 
"fraţi. Cerem să fim incluşi 
în Ucraina" (pag. 628). La 7 
“August 1940, a fost creată 
regiunea Cernăuţi, în care 
ntrau teritoriile bucovi- 
ene şi o parte însemnată 
din fostul judeţ Hotin. Din 
ostele teritorii româneşti 
sarabene s'a mai format 
egiunea Akerman, care 
ulterior şi-a stabilit sediul 
a Ismail, inclusă tot în 
Ucraina Sovietică (pag. 


locuitori. Încă din 5 lulie 
1940, în Bucovina s'au 
stabilit noile organe ale 
puterii de stat (I.Pavliuc, 
N.Tcaciuc, S.Klim etc.), iar 
în organele locale au activat 
ca deputaţi, după naţio- 
- nalităţi: 1167 Ucraineni, 218 
 Ruşi, 214 Români, 199 
Moldoveni, 88 Evrei, 14 
RE Polonezi (pag.641 şi ur- 
 mătoarele). La 15 August 
„1940, au fost naţionalizate 
întreprinderile industriale 
şi comerciale, transpor- 
___ turile, căile ferate, reţeaua 
de telefoane etc. Tot la 15 
August, au fost naţiona- 
 lizate pământurile, ţăranii 
primind în folosință 71.000 
ha, 1700 de vite mari, 790 de 
cai, au fost iertate datoriile 
„celor săraci. Au început să 
funcţioneze un total de 538 
de școli, din care 408 
„ucrainene, 111 moldove- 
-nești, 10 ruseşti şi 9 în alte 
limbi. Pe baza decretului 
„din 13 August 1940 a luat 
anii Universitatea de Stat 
€, Bi Ceniuţi, cu limba de 
„pre rusă (pag.641). 
cai În realitate, elementul 
românesc al Bucovinei a 
fost persecutat, lipsit de 
„toate bunurile agonisite, 
marginalizat, întemnițat, 
„deportat. Biserica şi 
învăţământul românesc 
practicat până atunci a fost 
A  henida, fiind introdusă 
„grafia slavă, iar mii de 
„ tineri trimiși să lucreze în 
„minele de cărbuni din 
„ Rusia. Exemplul cel mai 
4 concludent este masacrul, 
săvârşit cu cruzime, asupra 
„ Hăranilor români de pe 
a Siretului. În Aprilie 


tos 


1941, s'a încercat un exod 


Nești (Bahrineşti, Petriceni, 
menca, Pătrăuți, Ropcea 
„€lc.), spre punctul de 
fontieră Fântâna Albă. 

este 1500 de oameni au 
„10st măcelăriți, iar restul 


- (am 


MAI 1993 


SU MÂNĂSTIRI ŞI BRAZI..." 


BUCOVINA ÎN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940 
-VI- 
— Prof. Nicolae CIACHIR— 


Unii au fost lichidaţi, alţii 
trimişi în Siberia. Aşa 
înţelegea umanismul so- 
cialist al lui Stalin să se 
comporte. 

Datorită acestor umilinţe 
îndurate, România este 
nevoită să secundeze Ger- 
mania hitleristă în războiul 
început la 22 Iunie 1941. La 
4 lulie 1941, Românii elibe- 
rau Storojineţul, la 6 Iulie, 
Cernăuţiul, iar pe 8 lulie 
restul Bucovinei (Arh.M. 
St.M, fond. Armata a 3-a, 
rola II 2.2085). 

La 7 zile după începerea 
războiului, adică la 29 lunie 
1941, Generalul lon Anto- 
nescu iscălea Decretul-Lege 
privind organizarea Buco- 
vinei. Printr'un decret din 
20 August 1941, Generalul 

Corneliu Calotescu era îm- 
puternicitul Generalului 
Antonescu pentru adminis- 
trarea Bucovinei. Corneliu 
Calotescu s'a născut la 
Piteşti în 1889, este ofiţer de 
infanterie, participă la 
campania din Bulgaria din 
1913 şi la Primul Război 
Mondial, apoi în 1919 până 
la Budapesta. Face o spe- 
cializare în Franţa, iar din 
1939 este general de brigadă 
dat aceste date deoa- 
= 3 7 


Bucovina forma un tot 
unitar şi a cuprins iniţial 
şase judeţe, fiind inclus şi 
Hotinul din Basarabia. Ele 
erau: Câmpulung, Cernăuţi, 
Hotin, Rădăuţi, Storojineţ, 
Suceava. Prin Decretul- 
Lege din 6 Octombrie 1941, 
Bucovina cuprindea și al 
VII-lea judeţ, Dorohoi 
(Monitorul Oficial, 6 
Octombrie 1941). Comu- 
nismul, teroarea, arestările 
şi deportările masive din 
Iunie 1941, erau atât de în- 
spăimântătoare încât şi 
populaţia neromânească 
(Ucraineni, Ruşi, Polonezi 
etc.) a primit trupele ro- 
mâne cu bucurie şi chiar cu 
evlavie. 

Prin Decretul-Lege din 4 
Septembrie 1941, guvernul 
român a făcut să înceteze 
efectele Ucazului sovietic 
din Martie 1941, în sensul 
că locuitorii Bucovinei de 
Nord îşi recăpătau cetățenia 
română. 

A început reconstrucția 
Bucovinei de Nord, vinde- 
carea rănilor ocupaţiei co- 
muniste şi a războiului. De 
asemenea, s'au luat măsuri 
de colonizare, în locul 
Nemţilor şi al câtorva sate 
de Unguri plecaţi în toamna 
anului 1940, cu încuvi- 
ințarea autorităţilor sovie- 
tice. Astfel, prefectul de 
Câmpulung, se plânge că nu 
poate lucra cele 600 de ha 
rămase dela aceştia. (Fond. 
Președinția Consiliului de 
Miniştri, Cabinetul militar, 
dos. 481(1942), f.261). Au 
fost preferaţi refugiații din 
Ardealul de Nord și din. 


Antonescu, la 31 Octombrie 
1941, au fost eliberaţi din 
ghetoul Cernăuţi 15.000 de 
Evrei, specialişti în indus- 
trie şi meserii (Cabinetul 
militar, dos.38(1941),£.56). 


ordinul Nr. 8517), Mareşa- 
lul Antonescu ordona 
guvernatorilor din Basa- 
rabia şi Bucovina ca "în 
înţelegere cu Banca Naţio- 
nală să se procedeze la 
schimbul bijuteriilor şi 
metalelor preţioase pe care 
le posedă Evreii, ce se 
evacuează din Basarabia şi 
Bucovina de Nord , după 
următoarele norme: a) se 
vor plăti aceste valori la 
cursul oficial în Kassenc- 
hein; b) se va evita orice 
abuz; c) se vor evita vânză- 
rile pe sub mână (Dos.9 
(1942), f.149). Dela 1 lanua- 
rie 1943, Antonescu dă 
ordin ca toţi Evreii care 
erau utilizați în serviciile 
publice să fie plătiţi ca ori- 
ce funcţionar al statului ro- 
mân (Dos.353 (1943), f.120- 
121). E 
În şedinţa din 17 Aprilie 
1942, a Consiliului de Mi- 
niştri, Antonescu constată 
că în judeţul Dorohoi şi 
Rădăuţi, numărul comerci- 
anilor români şi evrei este 
egal şi dă dispoziţii ca Hu- 
ţanii (Ucrainenii) să fie ad- 
mişi să deschidă întreprin- 
deri comerciale (Dos.481 
(1942), f.238). Dă dispoziţii 
lui Calotescu, să fie tolerant 
povenii, deşi sunt 


lităților militare”, căci vinovaţi sunt 
ap ici nu îl preo c 
pomeneşte). regătiți şi har 


os.481 (1942), p.171). 
"Satul - zicea Antonescu 
- este baza redresării naţio- 
nale, jandarmul, preotul, 
învățătorul şi notarul 
abuzivi, să fie eliminaţi”. 
Elevii săraci, indiferent de 
naţionalitate să fie scutiţi 
de taxe şcolare. Să ia ființă 
pe lângă şcoală, cantine, 
care să servească copiilor o 
mică gustare: ceai, lapte, 
unt, marmeladă, pâine etc. 
Loturile şcolii şi ale bi- 
sericii vor servi ca practică 
agricolă pentru elevi." 
(Dos.9 (1942), f.86-87). 

În Aprilie 1942, Anto- 
nescu vizitează Bucovina, la 
Cernăuţi fiind întâmpinat 
de Generalii Calotescu şi 
Carlaonţ. A vizitat spitalele, 
căminele de ucenici, care 
pregăteau viitorii meseriaşi, 
şi liceul de fete "Oltea 
Doamna". La Politehnica 
din Cernăuţi constată serio- 
zitate, cursuri bine predate, 
dar cele litografiate, însă 
foarte scumpe (300 de lei, 
cel de chimie analitică), iar 
studenţii duc lipsă de în- 
călțăminte şi de îmbră- 
căminte; a aprobat 9 mi: 
lioane de lei, ca localul 
unde se găseşte căminul 
Politehnicii să devină în 
totalitate proprietatea sta- 
tului (Dos.48 (1942), f.76). 
Deci, vizite operative, la 
obiect. 

La 20 Martie 1943, Gene- 
ralul Corneliu Dragalina 
este numit guvernator al 
Bucovinei. Născut în 1887, 
artilerist ca pregătire, par- 
ticipă şi se Pena în 
Primul Război Mondial, 


în masă al satelor româ- Cadrilater. Din ordinul lui. ajunge în 1933 inspector 


general al artileriei, general 
de brigadă din 1934, şi pe- 
neral de divizie din 1940Fin 
1943 va fi avansat general 
de Corp de Armată. În 1943, 
viaţa pulsa deja normal în 


ăituiţi prin păduri şi lunci. La 5 Octombrie 1941 (prin Bucovina şi în ciuda răz- 


boiului, era linişte şi chiar 
prosperitate. Exista o puter- 
nică viaţă culturală, şti- 
inţifică şi didactică, atâta 
doar, că în locul întregii 
Universităţi, a revenit 
numai Facultatea de Teo- 
logie şi s'a creat Şcoala 
Politehnică "Gheorghe Asa- 
chi", care funcţiona cu trei 
facultăţi: Electrotehnică, 
Chimie Industrială, şi Con- 
strucţii. Băieţii erau cazaţi 
unde fusese hotelul "Bris- 
tol", iar fetele, într'un imo- 
bil foarte bun, de pe strada 
11 Noembrie. Atât masa cât 
şi cazarea erau superioare 
celor dela laşi, iar după 
vizita mareşalului din Apri- 
lie, erau chiar răsfățaţi, îşi 
aminteşte sora, Ciachir 
Natalia, care absolvise 
Chimia Industrială. Pro- 
cesul de învățământ a de- 
curs normal până la 18 
Martie 1944, când din cauza 
apropierii frontului au fost 
evacuați, cu toate labora- 
toarele în judeţul Mehe- 
dinţi. 

În 1943 a apărut la Cer- 
năuţi, volumul "Eminescu 
şi Bucovina", la Editura 
"Mitropolitul Silvestru”, 
editură întemeiată în 1938, 
complet distrusă sub ocu- 
paţia rusească şi refăcută. 


Mitropolia Bucovinei şi 
Facultatea de Teologie au 
jucat un rol important 
educaţional şi de instruire, 
facultatea fiind frecventată 
şi de mulţi studenţi basa- 
rabeni, regăţeni, Români 
din valea Timocului, dar şi 
de câţiva Bulgari şi Sârbi. 
După cum se ştie, în 
perioada 1935 - 11 Mai 1940, 
a funcţionat ca Mitropolit al 
Bucovinei, Visarion Puiu, 
care îşi dă demisia şi este 
urmat de Tit Smedrea (11 
Iunie 1940 - 1945). 


Din primăvara anului 
1944, autorităţile eclezias- 
tice, civile şi militare sunt 
evacuate în părţile sudice şi 
vestice ale ţării, continuân- 
du-şi activitatea normală. 
Ion Antonescu se preocupa 
personal de întreaga ac- 
tivitate, toți primindu-şi 
lefurile şi muncind co- 
tidian. Autorităţile au fost 
grupate de zeci de mii de 
Bucovineni, care preferau 
să se dezrădăcineze, decât 
să mai suporte un nou 
regim stalinist. Sate şi 
localităţi întregi au rămas 
mai ales fără intelectuali, 
exodul nu era numai al 
Românilor, ci şi al Ucraine- 
nilor, Polonezilor, Ruşilor 
etc. In arhive, se poate 


PAGIAN 15 


urmări şi acest aspect al 
problemei. Neromânii îşi 
schimbă numele, spre a nu 
fi vânaţi prea uşor de 
organele Securităţii sovie- 
tice (NKVD), iar pe de altă 
parte, devin conştient ce- 
tăţeni loiali ai României. 
După 1944 Românii Bu- 
covinei au prins vremuri 
deosebit de grele. Şi totuşi 


cum au supravieţuit? 


În primul rând, prin 
conservarea cu dăruire, mai 
ales în mediul rural, a 
datinilor, credinţei şi 
obiceiurilor strămoşeşti. 
Astăzi, ei îşi intensifică 
lupta şi strâng legăturile cu 
fraţii din România şi din 
Republica Moldova şi cer 
cu fermitate recunoaşterea 
drepturilor naţionale din 
partea noilor autorități dela 
Kiev. Secole de-a rândul, 
Românii au trăit în armonie 
cu Ucrainenii pe binecu- 
vântatul pământ al Bu- 
covinei. Dacă Huţanii, 
Rutenii, Ucrainenii, indi- 
ferent cum îşi zic, vor patria 
visată de Mazeppa şi Taraş 
Sevcenco, Românii speră că 
într'o zi, pe care o vor cât 
mai apropiată, să se înca- 
dreze în hotarele României 
Mari din 1918. 


- Românii din Ţinutul Herţa - 
profund indignaţi de 
nedreptatea pe care o trăiesc 
de pesie 50 de ani 


Un teritoriu curat 
românesc, care a făcut parte 
din Vechea Românie şi care 
n'a fost niciodată sub vreo 
ocupație străină, ne-a fost 
răpit de Ruși în 1940 (și 
apoi și în 1944), deși n'a 
fost prevăzut nici în 
tratatul Ribbentrop- 
Molotov din 1939 şi nici în 
ultimatumul din 1940. Mai 
mult decât atât, Sovieticii 
au recunoscut atunci c'au 
ajuns până la Herţa “din 
greşeală”. Cum însă şi 
acum, după peste 50 de ani, 
acest  colțişor de ţară 
românească se găsește sub 
aceeași nedreaptă ocupaţie 
străină, nu ne este prea 
greu să înțelegem profunda 
indignare și revoltă pe care 
o trăiesc Românii din 
această regiune. Ca stăpâni 
ai acestor locuri, întro pro: 
porție de aproape 100% şi 
care vrednici urmași ai 
răzeşilor lui Stefan cel Mare 
sau Petru Rareş, ei au știut 
să participe activ la actul 
măreț al 'Unirii Prin: 
cipatelor din 1859, tot așa 
după cum mulți dintre ei şi- 
au dat viața în Războiul de 
Independență din 1877, 
în Războiul de Intregire 
al Neamului din 1914-1918, 
sau în cel de mai încoace, 


Prof. Dr. doc. lon GHERMAN 


de Eliberare a teritoriilor 
răpite. 

Că, ţinutul Herţa face în 
mod organic parte din 
istoria noastră națională, o 
dovedeşte şi acea adevărată 
“salbă” de vechi cetățui 
româneşti, care îl străbat 
dela un capăt la altul. Mai 
veche şi mai plină de sem- 
nificaţie dintre acestea, este 
cetățuia din satul Fundul- 


Herei, despre care un 
cunoscut istoric ieşean - 
citat de profesorul Ion” 


Murariu - susține că “a fost 
centrul unei formaţiuni 
prestatale româneşti - cne- 
zat sau voievodat”. 

Dar pe lângă dovezi ca 


acestea, de ordin 
demografic, istoric sau 
arheologic, tot atât de 


temeinice sunt şi cele de or- 
din cultural. Este destul 
pentru aceasta să amintim 
că din acest teritoriu de 
numai câteva sute de 
kilometri pătraţi, provin 
reprezentanți din cei mai de 


seamă ai culturii noastre 


naționale. Nu putem să nu- 
1 cităm aici mai întâi pe Gh. 
Asachi (1788-1869), pe 
acest “adevărat ctitor şi 
descălecător, al culturii 
noastre naționale”, despre 
care unul din biografii săi, 


susține că “a lăsat un 
nume, la care posteritatea 
românească, niciodată nu 
i se va închina îndeajuns”. 

Un alt mare om de litere, 
ajuns la Academia Română 
și care a plecat tot din acest 
ținut este Gh. Sion (1822- 
1892), cunoscut în special 
prin poezia “'Limba 
românescă”. Academia 
Română a înscris printre 
membrii săi și pe Vasile 
BOGREA î1881.1926), 
născut la numai 3 km de 
Herţa, şi care - nu este lip- 
sit de semnificaţie faptul că 
- s'a impus ca unul din cei 
mai mari latiniști ai noștri. 

Dintre ceilalți aș mai 
aminti pe pictorul Artur 
VERONA (1868-1946) a 
cărui primă mare lucrare in- 
titulată ““Codrul Herţei” a 
figurat în 1897 la loc de 
cinste în salonul oficial al 


Franţei. 
. Toate acestea, men: 
ționate aici în grabă, 


sunt suficiente argumente 
care fac din Tinutul Herţa 
un teritoriu autentic 
românesc, așa cum a fost 
dintotdeauna. De aceea in- 
dignarea pe care o trăiesc 
astăzi Românii din acest 
teritoriu este pe deplin 
justificată, 


PAGINA 16 


a ți Mie Săinit ar invitat pe M.Corvin la Baia, 
exista Titigii inter ice s'au găsit Români care îşi 
româno-maghiare şi dacă respectă Trecutul istoric şi 
j totuşi există, gefierate. aceasta nu înseamnă nu- 


| de conflicte declanşate şi  maidecăt şoVInIsm, să ceară 
specutate- ze cei interesaţi, 


repunerea acestei plăcuţe 
pe locul care î se cuvine. 
Faţă de această acţiune, 
Maghiarii au reacţionat 
ostil. Dezacordul lor cu 
acest eveniment memorial, 
au căutat să-l concretizeze 
A nega total existența printr-o demonstrație pe 
posibilă. a acestui conflict străzile Clujului, care putea 
interetnic maghiaro-român, fi şi un gest de provocare şi 
care se menţine cronic chiar pe sară din pridenţi, au- 
de după Primul Război _toritățile clujene au redus-o 
Mondial, ar însemna a lao E E numai în 
eluda realitatea. Este simi- centrul oraşului. 
ar unei Boli cronice care Regret că ziarista ma- 
din timp în timp se mani- /ghiară nu cunoaşte sau nu 


estă prin puseuri acute. (vrea să recunoască faptul că 
Puseul acut fiind direct pro- |în Europa orice manifes- 


orţional cu întensitătea |taţie 
acțorilor virulenți. 


este aprobată de ofi- 
IV : cialitatea Iocală, care Fixea- 
Duminică 31.01.93 şi în 


i is ME ă şi traseul ce ează să 
reluare la 28.02.93, în cadrul fie parcurs Manifestaţiile 
emisiunii "Faţă în faţă”, ezutorizat 


neautor e sunt blocate 
radio Europa Liberă a trans- de forţele de ordine pu- 
mis o discuţie liberă cu 


blică. 

tema "Dialogul în relaţiile După afirmația aceleiași 
interetnice româno-ma- ziariste, irascibilitatea ma- 
ghiare" cu participarea a shiară.a iuatdimensiu t dimensiuni 
patru ziarişti din România, mai âccentuate când auto- 
prezentaţi ca, doi fiind de rităţile clujene au interzis 
origine etnică română şi doi  difuZărea unor afişe, scrise 
de origine etnică maghiară, în trei Timbi, română, 
veniti la Miipchen invitaţi maghiară şi germană, cu 
de daţia Saros. ocazia comemorării a 200 de 
fnisiunea a început cu ani de existenţă a teatrului 
relatările făcute de cei patru maghiar din Cluj. Ziarista a 
ziarişti în legătură cu cnințat numai faptul în 
atmosfera de lucru dela sine, fără-a destăinui şi 
postul de radio Europa cauza c astă 
Liberă, primirea priete- interdicție, pe care sigu Ţie, pe care sigur că 

nească de care s'au bucurat, 0 cunoaşte. 
punctualitatea şi ordinea în N Rumânia, națiunea 
serviciu, toleranța de cola- aghiară este nu numai 
egală cu națiunea română, 


borare între directorii 
este chiar privilegiată. Is- 


departamentelor naţionale : : 
del postul de radio Europa |toricul american Milton 
„Lehrer scrie în cartea sa, 


Liberă, iar apoi s'a trecut la e în 
subiectul propus pentru a fi "Ardealul pământ româ- 
discatat Eset ATalogul esc" (pag.445): "Mino- 
în relațiile interetiiice. rităţile trăiesc în România 
Sa pornit la dialog cu |ca într'un adevărat Eden, 
recomandarea de a se discu- Jfiind de multe ori invidiate 
ta “"ancoraţi la realitate", (de însăşi naţia majoritară." 
natural, la realitatea istorică 


! şi politico-socială din Ro- i a e 
ânia. sului American în Româ- 
D-na, Judith Benko din nia în anul 1983, a declarat 
Cluj-Napoca este neliniştită ră: "Ungurii nu sunt mai 
de Li Bofera Tarbulentă u trataţi decât Românii şi 
interetnică din Cluj, câre s' lângerile lor de "genocid 
declanşat Ta începutul lunii |cultural” nu au fost justifi- 


Decembrie 1992, provocată te." Aş completa, nu 
de trei evenimente: numai că au dus o viaţă cul- 


Şi (Oyeamplasarea pe statuia  turală rodnică, dar au făcut 
i lui Matei Corvin, din cen- progrese în toate comparti- 
trul oraşului Cluj, a unei  mentele culturii. 


plăcuţe de bronz cu in- Din păcate, părerile D- 
lui Tom'Lantos s'au schim- 


Maghiari său Romăni, cu 
scopul de a sustrage masa 
cetăţenilor dela alte preo- 
cupări, de multe ori cu ca- 
racter politic, vitale şi ge- 
neratoare de nemulțumiri. 


ip ae ogă - 


| | scripţia: "Biruitor în răz- 

ȘI Boule, fn (ao mata sali ta Daia bârradical. În e 
i de propriul său neam, când 1992, atât el, cât şi alți mem- 
i încerca să învingă Moldova  bri ai Camerei zen- 


nebiruită”; 
schimbarea numelor 


Tor din America, au 


t 
făcut declarații în sensul că 


maghiare de străzi cu nume / Maghiarilor din Cluj "care 

românești; trăiesc acolo de o mie de ani 

4 Cinterzicerea difuzării | li se interzice să aibă şcoli 
E unor afişe cu ocazia sărbă- | în limba lor, să tipărească 


toririi a 200 de ani de teatru ziare, să aibă programe la 

maghiar la Cluj, fără a |radio şi televiziune în 

comenta cauzele acestor |limba lor." ("Românul 
= eve ent Liber”, Decembrie 1992) 


tuia lui Matei Corvin, Sunt afirmaţii neade- 
din Cluj, a fost ridicată în văra (e case Tu DOLdECIE șă 
Ttiil 


1902, în timpul regimului  deterj â- 
maghiar din Transilvania. no-maghiare şi în aşi 
După revenirea Transil- timp 5ă creeze în străinătate 


vaniei, legitim, României, o intagine cu totul ireală 

se hotărâse demolarea aces-  asufira condiţiilor social- 
zi tei statui, dar la sugestia lui cultura aţiei 
E Nicolae Iorga, nu s'a mai  riiăghiare din România. 


p, 
emolat şi s'a fixat pe statu- D-na Gall, din Miercu- 
ie tăbliţa cu inscripţia de /rea-Ciuc; recunoaşte ță du- 
mai sus. Această plăcuţă de| pă așă- voluție din 


bronz a fost scoasă de| 1989 din România "au câș- 


Unguri pe timpul guver-Ntigat Maghiarii şi au pier- 
ării în Transilvania a fas- dut Românii" —Enunţare 
icistului Horty, evazivăzdar-realistă. Sensi- 


Evocatoare de memoriale | bilităţile naţionale ale Ma- 
evenimente istorice ca : 90 | ghiarilor au căpătat dimen- 
de ani dela ridicarea statuii, | siuni, după cum a relatat 
60 de ani dela aplicarea | presa timpului și şi-au per- 
plăcuței pentru prima dată ' mis manifestări care au 
pe statuie și 525 de ani de lezat bonomia și generozi- 
când Ştefan cel Mare l-a tatea românească. 


MAI 


: 
Dr.med. Corio 
În final, s'a ajuns la con- 
cluzia_că pentru anihilarea 
divergenţelor dintre cele 
două Ca TORaTITaȚI este 
necesar un dialog interet- 
nic, dar care va avea sorţi de 
izbândă numai dacă: 
GSSe va adopta o poziţie 
tolerantă în problema na- 


ționalităţilor; 
(EŞe va face curăţenie în 


că actuala presă din Romă 

nia este invadată şi contro 

Olată de extremişti, atât presa 
de Opoziţie, cât şi presa 
independentă; 


CRomânii, pe cât posibil, 
7 să înveţe TimbBa maghiară 


- pentru o cunoaştere mai 
temeinică a literaturii şi 
naţiunii maghiare; 

Să seuite fzecutul pi să 
se treacă peste acuzele isto- 
rice. 

SD toleranţă mai mare ca 
în România, în problema 
minorităţilor, nu văd în ce 
altă ţară din lume ar putea 
exista. In afară că li se asi- 


gură învăţământ şcolar de 
toate gradele, cărţi, ziare, 
e, teatre 


revis i operă în 


1993 


lan BRAD——— 


limba maternă, mă întreb în 
ce țară de pe glob mai există 
şi partid politic pe bază de 
etnie. 
“Un regim democratic nu 
1 poate îngrădi libertatea de 
gândire şi de exprimâăre a 
cetățenilor. Aşa că, este 
posibil să existe extremişti 
şi de dreapta şi de stânga. 
Aceştia vor trebui judecaţi 


ar niciodată nu vor putea 
upraviețui timpurilor. 

Naţionalităţi conlocui- 
toare există în Franţa, Ger- 
mania, Elveţia etc., dar care 
din aceste state asigură 
condiţii materiale şi spiri- 
tuale aşa cum sunt asigu- 
rate naționalităților din 
România? 

Este absurdă afirmaţia că 
numai învățând _Iimba 
maghiară poţi cunoaşte cul- 
tura şi națiunea maghiară. 
Refaţiile sociale zilnice, 
precum şi traducerile din 
limba maghiară în limba 
română pot fi elemente de 
bază ale cunoaşterii reci- 
proce. 


Mai spinoasă devine pro- 


? rândul intoleranţilor, omida mis şi cu pătrundere, 


blema uitării trecutului. A 
uita tfecutul înseamnă a ne 
nega întreaga noastră jsto- 
rie, dela începuturile ei şi 
ână în prezent. 
upă 1918 ar fi trebuit să 
ităm tratamentul inuman 
imilenar la care a fost supus 
oporul român, de genocid 
ultural şi etnic, cât şi 
eznaţionalizarea făcută 
prin şcoală, ârmată, admi- 
nistraţie şi biserică. Sunt 
suferinţele unui neam care 
nicicum nu pot fi uitate, dar 
am trecut peste acestea 
numai şi numai datorită 
generozităţii poporului 
român şi din dorinţa de a 
conviețui în mod amical cu 
minoritatea maghiară din 
România. 

La 30 August 1940 s'a 
pronunţat  "Arbitrajul- 
Diktat"'dela Viena prin 
care România a pierdut 
partea de Nord a Tansil- 
vaniei. Perioada din 30 
August şi până în Octom- 
brie 1940 este considerată 
de istorie "demnă de cele 
mai groaznice inchizitoriale 
şi de teroare". Sute de 


CUVANTUL ROMANESC 


PE MARGINEA UNUI DIALOG INTERETNIC 


Români ucişi, mii de Ro- 
mâni (bărbaţi, femei, copii, 
tineri şi bătrâni) torturați şi 
răniţi grav, crime în satele 
Ip şi Trăsnea, 300.000 de 
Români împreună cu Epis- 
copul de Oradea, Nicolae 
Popovici au fost înghesuiți 
în vagoane de marfă şi ex- 
pulzaţi în România. 

După al Doilea Război 

Mondial, Transilvania revi- 
ne la patria mamă. Ne-am 
reîntors în Transilvania de 
Nord, fără gând de ură şi 
răzbunare cu toată imensa 
suferinţă. 
O înţelegere interetnică 
nu poate să pornească decât 
numai dela recunoaşterea 
adevărului istoric, ori toc- 
mai adevărul istoriei cu 
referire la naşterea şi dez- 
voltarea poporului român 
este contestat de istorio- 
grafii maghiari. 

Dacă minoritatea ma- 
ghiară din România ar res- 
pecta adevărul istoric, a- 
tunci UDMR n'ar mai fi 
avut curajul în Octombrie 
1992, la Clui-Napoca, să 
Continuare în pag.17 


NOUA ORDINE MONDIALĂ 


Dr. Nicolae DIMA 


Conceptul unei noi or- 
dini mondiale a fost readus 
în actualitate de fostul Pre- 
şedinte-George Bush, ime- 
diat după victoria aliată în 
războiul din Golful Persic. 
Incheierea războiului rece 
şi sfârşitul perioadei de 
antagonism dintre Wa- 
shington şi Moscova păreau 
să ofere omenirii şansa unei 
reorganizări care să ducă la 
consolidarea păcii şi înten- 


sificarea legaturilor inter- 


naţionale. Integrarea Eu- 
Au du aa =: a-Congr (2hopei Occideritaf Tiberali- 


zarea Europei Răsăritene, 
noile-megocieri de pace în 
Orientul Mijlociu, păreau 
să indice de asemenea 


tonului în aceste circum- 
stanţe, ar fi apropierea de 
Europa Occidentală şi de 
America Latină, erea 
Europei de Răsărit în sfera 
doccidenrată Şi Cultivarea 
“unor relaţii bune în interes 
reciproc cu Rusia şi cu 
Japonia. In legătură cu 
Organizaţia Naţiunilor 
Unite, ziaristul sugerează 
țarilor membre să-şi achite 
toate obligaţiile financiare 
curente şi retroactive pen- 
tru a-i permite să acţione 
prompt şi eficace. S'a rec 
mandat totodată ani 
zarea unor structuri Fii 
litare a care să ia 
parte activă nu numai mili- 


începutul unei realinieri atari americani, dar şi din 
mondiale de n augu elelalte țări mari ale lumii. 
Anâliştii, cer , E5eiş- La rândul lor, senatorii 


tii, liderii cu experinţă din 
diverse ţări, au atras însă 
atenţia că natura lucrurilor 
se poate schimba, dar natu- 
ra omului este mult mai 
greu de schimbat. 
Profesorul Sam Hunting- 
ton dela Universitatea 
Harvard este de părere că 
Organizaţia Naţiunilor 
Unite nu ar fi capabilă să 
menţină pacea mondială şi 
că în viitor vom asista la un 
conflict între civilizaţii. 
După părerea sa, Statele 
Unite ar tre ă 
eforturi să evite asemenea 


conflicte şi mai ales să con- 
trăcareze tendinţele anti- 
oce ale din lumea 
islamică şi din lumea con- 
fuclaniată Cina, Careea 
de Nord etc. În continuare, 
profesorul subliniază că un 
asemenea conflict între ci- 
vilizaţii şi religii are loc în 
prezent în fosta Iugoslavie, 
în India, în Africa și până la 
un anumit punct chiar în 
fosta Uniune Sovietică. O 
primejdie şi mai mare însă, 
susţine specialistul, ar fi o 
eventuală coalizare a fun- 
damentalismului islamic şi 
a confucianismului chine 
zo-asiatic impotriva Occi- 
dentului şi în special 
impotriva Americii. 
Ziaristul Morton Kon- 
drake, din Washington, 
susține şi el că cea mai 
bună strategie a Washing- 


americani Joe Biden din 
Delaware şi Bob Torricelli 
din New Jersey, au opinat 
că forţele Naţiunilor Unite 
pentru menţinerea păcii să 
fie: conduse de un general 
cu experienţă, să organizeze 
o reţea proprie or- 
afl şi comunicaţii şi să fie 
special dotate şi pregătite 
“pentru intervenţii rapide. 
Mafele semn de intrebare e 
însă: cine va avea dreptul să 


decidă, când ŞI în ce tron- 


Size Bd Ia tugră ta forță 
pentru salvgardarea păcii? 
ar în cazul unor focare 
multiple de conflict, unde 
se va interveni mai întâi? 

ar aceste întrebări declan- 
şează atât dezbateri acade- 
mice, cât şi dispute aprinse, 
greu de soluţionat. 

Este dilema secolului XX 
- secot-ec se-apropie-de 
sfârşit.şi pe care oamenii de 
ştiinţă şi liderii politici 
responsăbiit încearca 3ă-l 
înţelcagă cel puţin acum în 
pragul anului 2000, Atro- 
citățiTe comise în cursul 
acestui veac au determina 

ulți lideri de bună 
re: să militeze pe 


notei utine MORdIială și 
să propună crearea unei 
structuri internaţionale care 
să încerce să menţină pâcea 
e 


lumii. 


sediul la Geneva, iar ulțe- 


Unite - ONU - cu sediul la 
New York. Primul Război; 
Mondial, un război prelun 
git, devastator şi epuizant a 
determinat ţările lumii să 
încerce să evite o nouă con- 
flagraţie. A urmat totuşi cel 
de-al Doilea Război 
Mondial, mai inuman şi 
mai cumplit decât primul. 
Cele două războaie mondi- 
ale, împreună cu ascensi- 
unea ideologiilor comu- 
nistă şi fascistă, au mutilat 
grav omenirea în cursul 
acestui secol şi au Tăsat cica- 
trici adănci eu de Vin- 
decat. De ce s'au întâmplat 
aceste atrocități tocmai în 
secolul luminii? 

De fapt, secolele social- 
politice nu corespund cu 
simpla enumerare a anilor, 
ori cu scurgerea cronologică 
a timpului. Unii observatori 
susţin chiat, că din punct de 
vedere al trăsăturilor lui 
esenţiale, secolul XX a fost 
unul din cele mai scurte 
secole. Astfel, romantismul 
secolul al XIX-lea s'a pre- 
lungit cumva până la re- 
voluţia bolşevică din 1917, 
care într'un anume fel a 
întors lumea pe dos. Apoi, 
înainte de a se dezmetici 
din ghearele comunismului 
şi fascismului, exploziile 
atomice americane din 
Japonia din 1945 au cata- 
pultat oarecum omenirea 
intr'o tehnologie de 
neimaginat în prealabil a 


ecolului XXI. Prinsă între - 


doi poli aproape incompati- 
bili, romantismul secolului 
trecut şi tehnologia rece şi 
ltramodernă a viitorului, 
menirea şi-a pierdut 

iniştea şi echilibrul. 
Jurnalistul John Lukacs 
scria de altfel recent într'un 
eseu intitulat "Sfârşitul se- 
olului XX" şi publicat în 
vista "Haper's Magazine", 
-gă acest secol a durat din 
1914, începutul primei con- 
flagraţii mondiale, până în 
1989, sfârşitul comunismu- 
lui. Însă, comunismul nu 
rea sfârşit. Lukacs 


Tise Nain Ar pă sține totuşi că acest veac 


început printri'o luptă 
“intre idei şi se termină 


printr'o luptă între naţio- 


nalităţi. Secolul XX a mar- 


at totodătă sfârşitul expan- 
ionismului, = colonialis- 
Îmului şi al imperialismu- 
Ai ÎNTarest SES; COIOrIalis- 
mul anglo-francez s'a 
prăbuşit în mai puţin de 20 
de ani după ultimul război 
mondial, iar cel ruso-sovie- 
tic este în curs de lichidare. 


Revenind_însă la noua 


ordine mondială, la ce ne 
putem aştepta în viitorul 
apropia 

Majoritatea specialiştilor 
şi a liderilor cu experiență 
se tem că următorii ani vor 
fi ani de mari frămăntari 
sociale, economice şi 
politice. Este posibil, de 
exemplu, ca prăbuşirea 
comunismului şi a domi- 
naţiei ruse în fosta Uniune 
Sovietică să declanşeze con- 
flicte şi mai grave şi chiar 
lupte intra-ruse. Interesele 
Ruşilor dela periferiile fos- 
tului imperiu s'ar-putea 
ciocni cu înteresele Mosco- 
vei în modul în care intere- 
sele coloniştilor francezi 
din Algeria s'au ciocnit cu 
noua politică a Parisului în 
anii '50 şi '60. În cursul con- 
flictului, unele unităţi mi- 
litare, şi chiar generali fran- 
cezi, s'au aliat cu elemente- 
le franceze extremiste din 
Algeria. Dezmembrarea 
unui imperiu nu este-nicio- 
dată uşoară; mai-ales-când 
conflictele sunt exacerbate 
de iri etnice, lingvis- 
tice, religioase, culturale, 
adică deosebiri între civi- 
lizaţii. Nu degeaba unii 
eseişti se tem că viitorul 
conflict ar putea să fie între 
civilizaţii. Se speră, totuşi, 
ca după frământările care 
caracterizează timpurile 
actuale, oamenii vor înţe- 
lege în sfârşit că aparţin cu 
toţii aceleiaşi familii umane 
Şi vor accepta o nouă ordine 
mondială care să le aducă 

acea mult visată. 


reştinii susțin că de 
acum înainte numai Dum- 
nezeu mai poate restabili | 
pacea lumii, Dar şi Atot- | 
uternicul tot prin oameni / 
ucrează. , 


a lunară dela 


(II) 
[i 


i st y 
n puncte Cardinale 
iu din Martie 1993, Dl. 
riel Constantinescu, 

orul șef, publică un 
lu articol intitulat 
i pa moare la Sarajevo" 
îi specificarea că va 
E cu SF uanerele viitoare 
istei. Din titlu se 
“că articolul este 
acrat evenimentelor 
care se petrec în par- 
d-vestică a Peninsu- 
Balcanice, în speţă în 
lugoslavie în curs de 
zinte totală, proces 

c de altminteri din 
rea unui stat hibrid, 
eaţie artificială a Con- 
ferinţei Păcii dela Paris de 
rimul Război Mon- 
După o scurtă intro- 
, autorul articolului 
0 expunere istorică, 
ntă dar suficient de 
nzătoare, pentru edifi- 
carea cititorilor, conside- 
pe drept cuvânt - că 
țină istorie poate fi 
. Într'adevăr, "puţină 
ție”, în cazul de față, 
nu numai "utilă", dar şi 
bsolut necesară, pentru 
iplicarea cauzelor cu 
idăcini adânci şi vechi, 
fe au dus în mod fatal la 
această spectaculoasă  de- 
are a acestui artifi- 
stat balcanic, lugo- 
i, De altfel, încă dela 
“imiințarea lui, statul 
slav, polimorf şi ete- 
1ogen, era ameninţat cu 
„destrămarea. Tendinţele 
te și hegemoniste ale 
bilor iritau sensibilita- 
lezau grav interesele 
lalte etnii, fie ele şi de 
igine slavă, din compo- 
ja mozaicală a acestui 


„La scurt timp după 
4 ințarea statului iugo- 
„Hay, sub regele Alexandru 
„ Saragheorghevici (de ori- 
e aromână de altmin- 
, Croaţia, de religie 
fr: Ă şi Săcivilizatie şi 
„ră occidentală, spre 
bre de celelalte a 
„Tineii (cu excepţia Slove- 
şi a Banatului) dez- 
istoric sub semnul 
ui paclal ortodox 

specific spaţiului 
sati PCR - a 
- dnțe estat puternice ten- 

nj pntrifugale, mergând 

â reclamarea drep- 


ş date discuţiile și di 
Ale « țiile şi dia- 
d île interetnice româ- 
: aghiare nu vor avea 
l în izbânda: 
P Ungurii nu vi 
| înmoaie adevărul re 
N „ură cu originea, naş- 
„hp mgyezvoltarea poporu- 
Pie nu înțeleg să 
“pagana 2 presiuni şi pro- 


[ in străinătate 
% | redobâdirea Transil- 


| 

ţ tom! timp Ungurii din 
ji „tă fun Nu vor recunoaște 
i Pipine etăteni români de 
i: etnică maghiară, 


tului de independenţă, prin 
liderul ei de atunci, în 
parlamentul dela Belgrad, 
Macek. Ante Pavelici a 
desăvârşit opera în timpul 
celui de-al Doilea Război 
Mondial, pentru ca Tito, 
după aceea, folosind forţa 
brutală, să reuşească a 
reface monstruosul şi 
neviabilul conglomerat 
polietnic până de curând, 
când ora fatidică i-a sunat 
obştescul sfârşit. Dar nu 
aceasta este problema prin- 
cipală care ne interesează 
pe noi. 

In articolul său, Dl. 
Constantinescu face o 
recapitulare succintă a 
principalelor date istorice 
privind numeroasele etnii 
ale fostului conglomerat 
statal iugoslav: Sârbii, 
Croaţii, Slovenii, Mun- 
tenegrenii, Bosniecii şi 
Herţegovinenii, Macedo- 
nenii, Albanezii şi Românii 
din Banatul iugoslav şi din 
Valea Timocului şi Mo- 
ravei. 

Atât la paragraful despre 
Macedonia, cât şi la cel 
despre. Românii din 
Banatul iugoslav şi din 
Valea Timocului, autorul 
articolului face abstracţie 
completă “de “prezenţa 
elementului aromân sau 
macedo-român, despre care 
arele savant filolog, 
eodor Capidan, membru 
1 Academiei Române, a 
cris chiar o lucrare foarte 
aloroasă, cu titlul Macedo- 
omânii, tradusă şi în 
limbi străine. 

Desigur, nu se poate 
pretinde unui publicist, să 
cunoască toate lucrările de 
specialitate, de indispen- 
sabilă referinţă într'o anu- 
mită problemă abordată. De 
aceea vom căuta să com- 
pletăm cu câteva date, parte 
din aceste omisiuni. În 
istoria Românilor a lui C.C. 
Giurescu, apărută sub 
regimul comunist, se 
vorbeşte destul de clar şi de 
documentat de existenţa 
primelor organizaţii statale 
româneşti apărute imediat 
în zorii evului mediu: 
Vlahia Mare în Tesalia şi 
Macedonia, Vlahia Mică în 
Etolia şi Acarnania şi 
Vlahia de Sus în Epirul care 
se află azi împărţit între 
Grecia şi Albania. Este de 


deci egali în drepturi cu toţi 
cetăţenii României, fără a 
mai cere să li se acorde pri- 
vilegii. 

Soluţia 
tivă. co ] Ti ea 
Transilvaniei Sub stăpânire 
românească în limitele fixa- 
te prin Tratatul dela Tria- 
non. fiia a fost și este 
o ţară a convieţuirii paşnice 
pentru toate naţionalităţile 
conlocuitoare. 

Poporul român este 
demn, ospitalier şi în toată 
istoria lui nu a dat dovadă 
de răzbunare. Sunt convins 
că doreşte colaborare fră- 
țească interetnică nu numai 
cu națiunea maghiară, ci cu 
toate naţionalităţile exis- 
tente în România. 


legală şi defini- 


amintit despre acea splen- 
didă realizare a Românilor 
macedoneni şi a tuturor 
Vlahilor balcanici, aşa zisul 
Imperiu Româno-Bulgar, 
-creaţie a fraţilor aromâni 
Petru şi Asan, şi ajuns la o 
admirabilă înflorire sub al 
treilea frate, marele Ioniță, 
învingătorul cruciatului 
trufaş, Baldouin de Flandra, 
proaspăt încoronat ca îm- 
părat la Constantinopol, dar 
mai ales sub nepotul de 
frate al acestuia, lon Asan 
al II-lea; despre originea 
tracă a populaţiei Mace- 
doniei a marelui rege Filip 
al II-lea şi a fiului său, 
Alexandru Macedon, se 
vorbeşte foarte puţin; se 
dau doar câteva cifre: "În 
secolul 2 î.d.Chr. (Mace- 
donia) devine provincie 
romană. În secolul 4 d.Chr. 
este înglobată în Imperiul 
Bizantin. În secolul 7, teri- 


- toriul anticei Macedonii 


este ocupat de triburi slave, 
care însă nu vor reuşi decât 
sporadic să înjghebeze 
organizaţii statale. Din 
secolul 15, odată cu întrea- 
ga Peninsulă Balcanică, 
Macedonia devine provin- 
cie otomană". 

Despre procesul de ro- 
manizare a acestor Traci 
macedoneni, fraţi buni cu 
Geto-Dacii şi cu multe alte 
triburi tracice, (sunt peste o 
sută identificate până azi), 
răspândite, la Nord până în 
mlaştinile Pripotului, iar la 
Răsărit până la malurile 
Donului - proces de ro- 
manizare început odată cu 
cucerirea Macedoniei de 
către legiunile romane la 
anul 169 î.d.Chr., de pe 
urma căruia a luat naştere 
neamul românesc, începând 
cu Românii macedoneni şi 
terminând cu Valahii sau 
Românii din spaţiul car- 
pato-ponto-danubian, după 
cucerirea Daciei de către 
împăratul Traian, Dl. Con- 
stantinescu nu spune ab- 
solut nimic, ca şi cum n'ar fi 
existat! Dar chiar aşa să fie? 
În intervalul de timp de 9 
secole, dela cucerirea Mace- 
doniei de către consulul 
Paulus Emilius în secolul 2 
î-d.Chr. şi până la năvălirea 
Slavilor în secolul 7 d.Chr. 
s'a petrecut un obscur dar 
real proces istoric, încheiat 
cu naşterea unui popor nou 


Nu am scris aceste rân- 
duri nici din ură sau şovi- 
nism, nici pentru apărarea 
vreunei organizaţii politice 
din România sau diaspora 
românească, ci din pietate 
pentru suferința poporului 
român învinuit pe nedrept. 

Istoricul american Kurt 
Treptov, la Paris, vorbind 
despre Transilvania spune 
printre altele: "Este esenţial 
ca adevărul despre istoria 
României şi situaţia ade- 
vărată a minorităţilor etnice 
din această țară să fie 
prezentate opiniei publice 
internaţionale." (CNM 18- 
24 lanuarie 1993). 


Dr. Coriolan BRAD 


MAI 1993 


OMISIUNE REGRETABILĂ 


lonel ZEANA 


atestat de toate sursele 
istorice bizantine, turceşti 
şi occidentale, printre care 
cea a rabinului Spaniol 
Beniamin de Tudela din 
secolul al XII-lea, este una 
din cele mai importante şi 
mai elocvente, referitoare la 
Vlahia Mare din Tesalia şi 
Macedonia. 

Tot în văile Macedoniei 
au răsunat în anul 576 
primele cuvinte româneşti 
înregistrate de cronicarul 
bizantin cu limbă subţire şi 
redate grosolan sub forma 
aproximativă: "Torna, torna 
fratre!", acest strigăt adresat 
de un soldat valah cama- 
radului său din faţă pentru 
a-i semnala răsturnarea 
samarului de pe un animal 
de povară, pe o potecă de 
munte. Şi azi în dialectul 
aromân se spune "toarnă 
sămarlu” (se răstoarnă 
samarul), exact ca acum 
1500 de ani! Pot alţii să se 
îndoiască de valoarea lui 
documentară. N'au decât! 
Pentru Aromâni, ca şi 
pentru cei care cunosc 
adânc dialectul aromân, 
este o certitudine absolută. 

Aşadar, Românii ma- 
cedoneni, rezultați din 
romanizarea populaţiei 
traco-ilire aborigene-din 
antica Macedonie, sunt sin- 
gurul element realmente 
băştinaş al acestei ţări 
împărţite de marile puteri 
tot atât de artificial şi de 
arbitrar, între cele patru 
state balcanice, ca şi con- 
stituirea conglomeratului 
iugoslav, după Primul 
Război Mondial. 


Macedonia n'a aparţinut 
niciodată elenismului înflo- 


t şi Iocalizat în insulele şi 
Grecia anti ca Măce- 
donia "barbară", ca toate 


celelalte populații şi 
greceşti şi îi ca 
cultura. Dovadă perempto- 
rie este faptul istoric con- 
semnat că nici regele Pilip 
şi nici genialul său fiu 
Alexandru Macedon, nu au 
fost admişi să participe la 
concursurile olimpice pan- 
elene. Toţi scriitorii antici 
care s'au ocupat de această 
problemă afirmă că limba 
populaţiei macedonene era 
total diferită de limba elenă 
vorbită chiar de cele mai 
înapoiate triburi greceşti. 
Insuşi marele orator şi om 
politic, Demostene, celebru 
prin "Filipicele" sale, Trac 
după mamă, era folosit la 
ambasadele greceşti la 
curtea regelui macedonean, 
ca spion, pentrucă vorbea 
limba locală în care se ex- 
primau căpeteniile macedo- 
nene, pentrucă cunoştea 
limba locală în care se 
exprimau căpeteniile mace- 
donene în cursul tratati- 
velor. Aşa că pretenţiile 
actuale ale Greciei asupra 
Macedoniei sunt neînte- 
meiate sub toate rapor- 
turile: etnic, lingvistic, 
istoric, politic şi cultural. 
Grecii n'au existat nicio- 
data în Mace 7 


elemente sporadice ce hu 


puteau constitui ceea 
defineşte azi prin termehul 
adică o comunitate coin- 


pactă, omogenă, aşezată pe 
un anumit teritoriu şi 


diferențiată de națiunea 
respectivă prin origine, 
limbă, istorie, obiceiuri, 
tradiţii, cultură şi con- 
ştiinţă națională proprie. 

Cât priveşte popoarele 
slave, Bulgarii şi Sârbii, ele 
s'au aşezat în Peninsula 
Balcanică târziu, prin se- 
colul 7-8 al evului mediu, şi 
au reuşit să formeze state 
proprii, înglobând în gra- 
niţele lor, alături de Grecia, 
părți însemnate din teri- 
toriul Macedoniei, pe care 
n'o stăpâniseră niciodată în 
trecut, ci abia după războiul 
balcanic din 1912-1913 în- 
cheiat cu pacea dela Bucu- 
reşti. Spre deosebire de 
Sârbi, care, ca şi Grecii, nu 
constituiau propriu zis o 
minoritate în Macedonia, 
Bulgarii şi Albanezii, infil- 
traţi în cursul secolelor de 
stăpânire otomană, reuşi- 
seră să formeze minorităţi 
compacte în Nordul şi Ves- 
tul Macedoniei. Măsurile 
draconice luate de gu- 
vernele greceşti, după 
Primul Război Mondial, 
împotriva minorităţii bul- 
gare în special, au dus 
practic la lichidarea acestei 
minorităţi, printr'o politică 
brutală de deznaționalizare 
forţată, aplicată în parte şi 
celorlalte grupuri etnice din 
Macedonia. 

După schimbul de 
Fo Babii cu Turcia , în 
urma căruia, în locul celor 
40ID0U de Turci expulzați, 
s'au revărsat în Macedonia 
peste um milion şi juma ate 
Mică, elemen / adi- 
că macedo-român, a devenit 
din majoritar minoritar în 
propia țatăi 
România Mică, după 
pacea dela Bucureşti din 
1913, ca şi România Mare 
de după Primul Război 
Mondial, s'au mulțumit, în 
schimbul unei tranzacţii 
derizorii constând în 
anexarea Cadrilaterului, 
parte integrantă a Dobrogei 
româneşti de pe vremea 
strămoşilor geţi şi a lui 
ircea cel Bătrân, să obţină 
garanţii de respectare a 
drepturilor culturale şi 
naţionale ale Românilor 
macedoneni intraţi, fără 
voia lor, în alcătuirea 
artificială şi arbitrară a 
noilor state balcanice, care, 
cu concursul şi lipsa de 
scrupule a marilor puteri, 
şi-au împărţit prada, după 
bunul lor plac, nu fără să 
ajungă chiar la un război 
între ele, care a necesitat 
intervenţia militară pa- 
cificatoare a României. 
După împărțirea prăzii, în 
Macedonia pre ceatcă traiau 
peste . e ni 
s 1 cum i-au 
poreclit Grecii, în afară de 
cei lot a ei 
grecizaţi prin biserică şi 
școală. Bulgaria, pagubită 
prin deznaționalizare for- 
jată a minorităţii bulgare 
din Macedonia grecească, 
şi-a recuperat parţial 
pierderea, înghițind peste 
150.000 de Macedo-Români. 
Serbia a înghiţit şi ea peste 
îu0.000 ce Vlahi, porecliţi 

"Ținţari „ alterare fonetică a 
vechii denumiri slave date 
străvechiului element au- 


PAGINA 17 


tohton balcanic de obârşie 
latină, Sin-Țar, adică fiii 
Ţarului, ai Cezarului ro- 
man. 

În Albania, unde am 
participat la primul congres 
al Aromânilor de acolo, în 
Aprilie 1992, am aflat, din 
partea unor surse demne de 
oată încrederea, că numă- 
rul Aromânilor existenţi la 
ora actuală se cifrează la 5- 

00.000. 

Aceasta este, deci, situa- 
ţia reală şi adevărul istoric, 
despre originea Macedone- 
nilor la afirmaţia: "Bulgaria 
pretinde că Mace nii 
sunt Bulgari. Grecia susţine 
că sunt Greci slavizaţi. 
Doar în Iugoslavia erău 
co i iune 
pseudo-ştiinţifică o susține 
Grecia şi cu privire la ori- 
ginea etnică a Românilor 
macedoneni, pe care îi 
consideră "Greci vlaho- 
foni", adică Greci latini- 
zaţi”. 

Dar ce te faci, când aceşti 
Greci vlahofoni" spun în 
ura mare că ei nu sunt 

reci, ci Aromâni, cum 
pun ei înşişi, sau chiar de- 

dreptul Romăni sau 
Rumăni, cum se numesc şi 
e exact ca şi fraţii lor din 


ordul Dunării, cei din 
Albania? 

În finalul primei părţi, 
Dl. Constantinescu recurge 
la autoritatea marelui om 
de ştiinţă român, profesorul 
academician lon Simio- 
nescu, din lucrarea căruia, 
"Ţara noastră", apărută în 
1938, reproduce câteva date 
statistice cu privire la 
numărul Românilor din 


Panatul iugoslav şi din 
valea imociilui şi a 
Motăvei, căre; Iă 1916, se 
ridica la 600.U0U pentr cei 
dintâi şi Ia 182.000 pentru 
cei”din urnă. Astăzi; cdtupă 
prăbuşirea Sinistrelor re- 
gimuri comuniste, aflăm că 
Românii din aceste ținuturi 
sunt mult mai numeroşi, 
depăşind aproape milionul, 
fără a-i depăşi însă pe 
Românii macedoneni din 
cele patru state balcanice, 
care au depăşit de mult 
milionul şi sunt aban- 
donați, în continuare, de 
statul român, şi după pră- 
buşirea regimului comunist 
care-i sacrificase. 

În încheierea primei 
părţi, Dl. Constantinescu 
arată că nici democraţiile 
occidentale, nici Puterea 
actuală din România nu se 
interesează de soarta vi- 
tregă a acestor "fraţi ai 
noştri" (adică numai Româ- 
nii din Banatul iugoslav 
şi din valea Timocului). Păi 
cum să se intereseze Pu- 
terile străine de soarta 
atâtor Români năpăstuiţi, 
când noi înşine îi ignorăm 
cu desăvârşire? 

Ce va fi zicând oare um- 
bra marelui mitropolit al 
Ardealului Andrei Şaguna, 
Aromân pur sânge, care a 
păstorit, cu trudă şi pasiune 
românească, la Sibiu şi se 
odihneşte înmormântat la 
Răşinari? 

Şi ce va fi zicând şi um- 
bra altui Aromân, marele 
ră, naţional, Octavian 

oga, născut la i 
Sibiului? Răpati, 


= 


4 


i 


Pere dei brate bea + e 


Ev IS 


2) 


PAGINA 18 


AUZITE, 


Avem respect pentru 
pastorul Laszlo Tokes şi nu 
vrem să-l punem în aceeaşi 
oală cu şovinistul Gheor- 
ghe Funar care dansează 
internaționala pe piciorul 
drept. 

Dl. Tâkes slujeşte alta- 
rul, propovăduieşte iubire 
şi pace, iar Dl. Funar e agi- 
tator, propagă ura şi lupta 
de clasă. 

Pastorul Tokes a rezistat 
ordinelor lui Ceauşescu 
scăpărând scânteia Revolu- 
ției, în timp ce Dl. Funar, 
pitulat în şifonier, rămăsese 
fără primeneli curate. 

După furtul Revoluţiei, 
pastorul Tokes a devenit 
Episcop, iar Dl. Funar a de- 
venit Primarul Clujului şi a 
provocat la box statuia lui 
Matei Corvin. 

Ca o consecinţă a popu- 
larităţii şi naivităţii politice, 
noul episcop s'a lăsat prins 
în mreajă de "patrioţii Cear- 
daşului” care se roagă la 
Sfântul Ştefan să reinvie 
Împărăţia Austro-Ungară; 
aceşti patrioți l-au plimbat, 
îndrumat şi lăudat până |- 
au împins din altar în arenă 
ca să fie sfâşiat de politi- 
cieni. 

Adus pe Noul Continent, 
Dl. L.Tâkes a vizitat gru- 
purile minoritare maghiare 


dus la Washington ca să-şi 
achite datoria faţă de cei ca- 
re cântau cu accent austriac 
"Ungarn Uber Alles" şi-i 
ofereau gulaş la breakfast. 
În România există - a 
declarat Episcopul Tikes - 
o "curățire etnică”! Gravă 
acuză ce ne compară cu Sâr- 
bii care pritocesc minori- 
tăţile prin ţevile tunului. 
Cerându-i să prezinte 
dovezi, Episcopul L.Tokes a 
recunoscut: "Curâţirea etni- 
că" înseamnă că Ungurii 
primesc paşaport şi pleacă 
în... Ungaria; dar s'a uitat 
un adagio: din România şi 
Țiganii fug de mizerie. 
Dintre comentariile isca- 
te de năstruşnicele declara- 


"Tokes e un preot care 
gândeşte în acord cu Biblia 


și are câteodată viziuni apo- 
caliptice, el face greșeli”. 
Nu mai adăugăm nimic 
derogatoriu din respect 
pentru pastorul timişorean 
în jurul căruia s'a cimentat 
zid de trupuri, fără deose- 
bire de etnitate, rasă sau 


religie. Noi ne mulțumim 
să-i aminti aul ana 
Decembrie 198 mâ- 
nui e răbdător şi blând, 
poate că de aceea "Dumne- 
zeu s'a născut în Exil”, de 


s'ar fi născut în Dacia ni- 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


ŞI PĂŢITE 


VĂZUTE 


J 
meni nu L-ar fi scuipat, bă- 
tut şi răstignit. 

Am fost năvăliţi de bar- 
bari, inclusiv Ungurii, îm- 
părţiți de împărați, jefuiţi 
de țari şi sultani, vânduți de 
prieteni şi ni se impune 
prin tratate secrete cine să 
ne fure cămaşa din spate. 

Istoricul Arnold Toyn- 
bee scrie că odată cu înce- 
putul civilizaţiilor din Me- 
sopotamia şi Valea Nilului 
a fost un început de civili- 
zaţie şi la gurile Dunării 
care, din motive necunos- 
cute, nu s'a dezvoltat ("Isto- 
ria Civilizației”). 

Aceştia suntem noi, stră- 
nepoţii celor care şlefuiau 
piatra. 


ZAMBAREAȚA 

După ce i-a făcut pe stu- 
denţii din Piaţa Universi- 
tăţii golani, s'a lansat şlagă- 
rul "Marşul golanilor”, 
acum un alt cântec favorizat 
de grevişti este "Măi, ani- 
malule”, inspirat de Dl. 
Iliescu-Muză când a vrut să 
gâtuie un ziarist din Con- 
stanţa. 


ȚIPĂ 
ŞI TOT ŢIPĂ 


Ţipa în alegeri Dl. Ilies- 
cu: sărăcia se datoreşte capi- 
talişilor care exploatează 
muncitorimea ce vâsleşte 
de trei sferturi de veac ca să 
ajungă la țărmul raiului so- 

iali 


Statele Unite (capitaliş- 
tii) dacă ar mulge vacile, ar 
tăia boii şi viţeii comu- 
niştilor, atunci ar fi în inte- 
resul lor să aibă cât mai 
multe țări comuniste, ca să 
aibă cât mai multe vaci, boi 
şi viței, dar Statele Unite a- 
demenesc pe comunişti cu 
împrumuturi ca să devină 
capitalişti, refuzând vacile, 
boii şi viţeii D-lui Preşedin- 
te. 


CLAUZA ŞI CAUZA 


Nevăzându-şi bârna, Dl. 
Iliescu acuză pe alţii de fap- 
tul că nu a primit Statutul 
de Națiune Favorizată; 
printre cei acuzaţi e şi Dl. 
Corneliu Coposu, care ar fi 
trimis o scrisoare la Wa- 
shington ca să i se refuze 
României Clauza. Dl. Ilies- 
cu a afirmat că posedă "do- 
vada”, dar când Dl. Coposu 
i-a cerut să-i arate "dovada", 
Dl. Iliescu a dat-o cu "nă- 
zat'-ul, n'a produs nici scri- 
soarea și nu și-a cerut nici 
scuze, în schimb l-a chemat 
pe Dl.Coposu la Cotroceni 
şi i-a mărturisit c'a fost o 
"eroare" şi că nu poate să-și 
ceară scuze în public, deoa- 
rece s'ar expune şi la alte în- 
trebări din partea presei. 

Dacă DL. Iliescu ar fi fost 
Pinochio, ar fi avut un nas 
ce nu încăpea în Palatul 
Cotrocenilor. 


MAI 1993 


DIN SUFERINŢELE DEŢINUŢILOR POLITICI 


(UN NUME PE PANOPLIA MARTIRILOR 


Pe la începutul lui lunie 
1951, în urma unei rigu- 
roase expertize medicale, 
s'a hotărât de către mai 
marii Direcţiei Generale a 
Penitenciarelor, trimiterea 
noastră, a celor câţiva de- 
ţinuţi politici proveniţi dela 
Canalul Dunăre-Marea 
Neagră, la alte penitenciare. 
În duba care ne transporta 
către Târgu Ocna, închi- 
soare considerată "punct 
terminus”, erau şi câţiva 
deţinuţi de drept comun, 
care ne-au avertizat că la 
acest sanatoriu, pe secţia 
"contrarevoluţionarilor”, se 
petrec lucruri nu tocmai 
plăcute şi că ar fi bine să ne 
ținem gura. Acest avertis- 
ment mi-a prins bine, până 
am reuşit să separ prietenii 
de duşmani. Într'adevăr, în 
incinta secţiei se petreceau 
lucruri suspecte şi în ciuda 
unei libertăţi relative, mai 
toţi prietenii mei mă averti- 
zau să mă feresc şi de um- 
bra mea. Cu ajutorul lui 
Goe Niţescu, student, pe 
care-l cunoscusem la în- 
chisoarea Jilava, la camera 5 
Reduit, am reuşit să văd 
cum stau lucrurile. Un grup 
de "torţionari” dela faimoa- 


sa închisoare Piteşti încer- 


caseră şi la Târgu Ocna, 
asupra bolnavilor, meto- 
dele de reeducare cu bâta. 
Nereuşind experienţa, s'a 
trecut la izolări şi presiuni 
psihice care nu puteau avea 
decât un sfârşit: moartea. In 
fiecare cameră, fusese intro- 
dus câte un "turnător”, care 
avea sarcina să vestească 
înalta poartă politică a înal- 


fa poartă politică a în- 


chisorii ce mai pun la cale 
“bandiții”. Dar dacă unii 
din semenii noştri au 
coborât cu ştiinţă până la 
cea mai neagră decădere, 
alţi deţinuţi s'au înălțat 
până la nivelul incandes- 


PITESTI de D.BACU 


POEZII DIN INCHISORI, culegere de Zahu PANA 
CU ACUL PE SAPUN, poezii deZahu PANA 


JURNALUL FERICIRII, 


EPUIZATA ile MILIT. 
GOOD BYE,DOMNULE PACEPA !de Gh.L.OLBOJ, ORE OI PALCeaie Vaze ARE 
PENTRU LEGIONARI, Corneliu Z. CODREANU î 
DE RBI AREA OREI TANULUR de Vasile POSTEUCA 12.00 
ARA ORTII, de Gabriel BALANESCU 28.00 
ARON COTRUS, opere complete 
POEZII ALESE 1914-1944, 


SOIM PESTE PRAPASTIE, versuri inedite create £/15.00 DURERI CONDEN: 3 
întemnițele Aiudului» de Nichifor CRAINIC 5 SATE, poezii 


(SANGELE TEMNITEI şi 


SI CERUL PLANGEA, amintiri din prigoane 

de Ion Roth JELESCU 25.00 ( CARUT. 
SARATA de Nicolae ROSCA SI 
CREZ DE GENERATIE, de Vasile MARIN 
INSEMNARI DE PE FRONT (1936-1937) 


OPERE COMPLETE de Alex 


cent al sublimului, făcând 
de gardă zi şi noapte la 
căpătâiele celor care purtau 
stigmatul morţii pe frunte. 
Aşa se face că l-am cu- 
noscut pe Valeriu Gafencu, 
om de o neasemuită ținută 


noi. Numai ei pot să fie 
îngăduitori sau necruţători 
cu greşelile noastre făcute 
fără de voie. 

Într'o altă noapte, când 
sorții îmi hărăziseră să fac 
din nou de gardă am sinţit 


GAFENCU 


| VALERIU 


morală, care în mare mă- 
sură a contribuit şi el la 
ridicarea plăpândei mele 
făpturi pe verticală. În ziua 
aceea, doctorul Floricel 
Nicolae, poate cu o nuanţă 
mai îngândurată decât altă- 
dată, îmi spusese: - "Măi 
Ilie, n'ai vrea să faci tu de 
gardă în noaptea aceasta la 
camera 4? Te asigur că nu 
va fi greu şi-apoi, dacă e 
cazul, scoală-l pe doctorul 
Lungeanu, care este la 5 şi 
nu te va refuza, el e 
obişnuit. Să nu te sperii 
dacă ai să vezi sânge. Aşa 
este boala aceasta şi n'avem 
cum lupta împotriva ei 
decât cu răbdare şi credinţă 
în Dumnezeu." Ce era să 
fac? Să-l refuz? Pe doctorul 
Floricel nu-l puteai refuza. 
Şi în noaptea aceea, am 
făcut de gardă la camera 4. 
Nu aş putea spune că era 
uşor, dar nici greu. Mi s'a 
părut mai dificil spălatul 
„sputierelor şi felul cum se 
punea plosca sub şezutul 
blonavilor. Dovedeam o 
anumită stângăcie, poate o 
nepricepere, pe care mi-am 
corectat-o apoi pe parcurs. 
În noaptea aceea, dădeam 
numai examen de umani- 
tate şi nici astăzi nu ştiu în 
ce măsură l-am trecut. 
Dreptul de a aprecia pute- 
rea de dăruire şi sacrificiu îl 
au numai aceia care au tre- 
cut prin ceea ce am trecut 


nevoia să vorbesc cu cineva. 
Liniştea mi se părea ucigă- 
toare, poate mai odioasă ca 
tuberculoza care ne chinuia 
pe toţi. Am privit în jur. 
Wurbrand dormea liniştit, 
iar Caramitru intrase parcă 
într'o stare de transă. Sin- 
gurii ochi care mi s'au părut 
mai insistenţi întru cele 


pământeşti erau ai lui | 
Valeriu Gafencu. Simţeam “ 


demult, de altfel, pânza 
aceea protectoare de lumină 
care-mi urmărea ceasurile 
de veghe. Mi-a făcut semn 
să mă apropii şi cu o voce 
parcă imaterială m'a rugat 
să-i schimb poziţia pernei 
şi să-l învelesc mai bine cu 
pătura. Doamne, ce lung mi 
se părea pipăindu-i oasele 
descărnate. M'a întrebat 
cum mă cheamă şi de unde 
sunt. Cred că m'am bâlbâit 
puţin până am reuşit să-i 
răspund la întrebare. Au- 
zise că fac poezii şi m'a 
rugat, dacă nu sunt obosit, 
să-i recit câteva. Era poate o 
punte aruncată între două 
sensibilităţi care se intuiau. 
Un fel de fluid pe care mi-l 
transmitea cu bucuria unui 


samaritean şi nu ştiu dacă - 


cele câteva versuri, spuse la 
ceas de cumpănă, l-au 
îndemnat la vremelnice 
mărturisiri. Poeziile mele i- 
au plăcut şi nu prea. Sim- 
țeam, după cuminţenia cu 
care le asculta, că sunt îngă- 


———— EDITORIALE—— 


DI. Tudor Murgoci 


P.0. ROCKTON ONT.., CANADA LOR 1X0 
Puteţi procura dela adresa de mai sus, următoarele cărți: 


de Nichifor CRAINIC s) , 


POEME, de Radu GYR 


ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RAZBOIULUI 


-22 IUNIE. , de G-ral Platon CHIRNOAGA 
FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI de Nelu MANZATI 


ANII DE GROAZA DIN ROMANIA COMUNISTA 


PE MELEAGURI STRAINE de Filon VERCA 
POEZII,de Nicu IANCU PALTINISTEANU 
AMINTIRI DIN INCHISOARE de Nicolae DIMA 
CETATI SFARAMATE, schiţe și nuvele 


FORTUL Nr. 13,de Marcel PETRISOR 


de Virgil MATEIAS 


de Nicolae NOVAC 


INTRE CIOCAN, SECERA SI NICOVALA 


de 


Paraschiv NAMOLOASA 


18.00 


10.00 
20.00 


10.00 
28.00 (limba engleză) 


8.00 - OFIT 

20.00 BEERICA SI RELIGIA LA ROMANI, 

oria STAMATU şi Pr.Dr. i 
de Nicolae TOTU 12.00 PARMITHI, de piată a 
BASARABIA SUB STAPANIRE STRAINA „N.CIACHIR 7.00  AGAPE, poezii de N.NOVAC,D.ICHIM şi F.BATU 
POEZII PRINTRE GRATII, de Alex. SILISTREA 
. CANTACUZINO 
SEARA LUMINOASA, poezii de Florica BATU 
25.00 URMELE, poezii de Dumitru ICHIM 
15.00 PENTRU COPII, poezii de Florica BATU 


CUVANTUL ROMANESC 


duite şi mult prea departe 
de a produce o explozie. 
Fără să-mi reproşeze nimic 
mi-a cerut îngăduința de a- 
mi spune şi el două poezii, 
pe care le compusese când- 
va în închisoarea Aiud. 
"Câtă diferenţă Doamne, 
dela vierme pân' la astru”, 
Dacă ale mele erau prea 
pământene, ale lui se 


ierta. Ale lui purtau pecetea 
martirajului ajuns la cotele 
absolute, ale mele, vremel- 
nicele încovoieri sufleteşti. 
Şi totuşi, aceste contraste 
ne-au atras şi ne-au făcut să 
ne căutăm unul pe altul. În 
perioadele când era mai 
bine simţea nevoia unei 
descătuşări şi atunci era 
dispus să mai povestească 
câte ceva din viaţa lui. Aşa 
am aflat că tatăl său fusese 
deputat în Marele Sfat al 
Basarabiei, care ceruse 
unirea cu Patria Mamă. 
Acest act, de mare patrio- 
tism, avea să-l plătească 
toată familia după 1944. 
Marile nenorociri nu l-au 
cruțat pe el, urmărindu-l 
de-a lungul puşcăriilor cu 
aceeaşi diabolică stăruinţă. 
Intr'una din zile, doctorul 
Ghiţulescu, tot confrate de 
suferinţă, mi-a zis: "Nu-l 
mai obosi pe Gafencu, e 
palid de trece lumina prin 
el. Mare minune de-o mai 
apuca luna viitore." Şi n'a 
mai apucat! 

A murit împăcat cu. 
conştiinţa lui şi cuminecat 
de marile suferinţe ale 
poporului său, târât pentru 
a nu ştiu câta oară pe cruce. 
Dela el am deprins acea - 
mare linişte care mi-a servit 
în restul anilor de detenţie, 
drept rugăciune. 


Ghe. GORUNESCU: 


$20.00 TEMELIE DE VEAC NOU, de Vasile MILITARU 18-00 
20.00  STROPI DE ROUA, de Vasile MILITARU 


20.00 
18.00 POEMELE NEMURIRII, de V. MILITARU 18.00 
6.00 
AN 10.00 PADUREA DELA TANCABESTI, 

00 poezii de lon TOLESCU 5.00 

RASPUNSURILE LUI TRAIAN BOERU 
IN CAZUL IORGA- MAGEARU EPUIZATA 
m 20.00 POVESTE DE DINCOLO, de Ana Maria MARIN 7.00 
DESTARATII, poezii de Ana Maria MARIN 1.00 
de Vasile MUSTATA 5.00 
130 MEDITATII SI MARTURISIRE, de Ilie OLTEANU. 5.00 


PICURI DINTR'O LUME FARA SOARE, 
poezii de Alex. BIDEAN 10.00 
e Marce ă 


NU 8.00 VALEA NISIPULUI DE AUR, ii 
EPUIZATA ai 


de Dumitru ICHIM 


APARITIILE MAICII DOMNULUI 


LA MEDJUGORJE, de Pr.Dr. Dumitru ICHIM 
15.00  MELCUL, poezii de Dumitru ICHIM 
BOLNAV DE CANCER IN MEDJUGORJE, 

de Florica BATU-ICHIM 
1.00  FATIMA-profeţii de tragedie sau speranță pentru lume: 
de Eugenia MURESANU 16.00 


3.00 
2.00 


2.00 


POEMS FROM COMMUNIST PRISONS 


THE ANTI-HUMANS 


a ( Piteşti, tradus în limba e 
200 i ngleză ) de D. BACU 
cola O +JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză), 
PET 5. 

La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


translated by Mother ALEXANDRA 7.00 


20.00 
de Nicolae DIMA 23.00 


a 


TUL ROMANESC 


“1 nCuvântul Românesc” a mai îm- 
+ cu un an în această lună. 

i păuâni 076, când un grup pe Români de 
En eaguri îndepărtate de România, au 
ș meleti scrie româneşte, pentru şi despre 
Prât: [deea de bază dela care s'a pornit 


pomâni: u este prima frază a statu- 
4 acest drum gre 


D.. Ca 


tului ziarului: "Când în patria de acasă 
tul nu mai este liber, când limba, 
i cultura ne-au fost schimbate şi 
trebue să venim şi să mărturisim 
tre, spunând adevărul, în 
spiritual al Exilului. Cu gân- 
româneşti, creând 


ideal naţional - eliberarea poporului român 
de sub jugul comunist - apare în arena 
- politică a Exilului publicaţia "CUVANTUL 
Ş Hamilton, 23 Martie 1976. 
il Ca orice început, a fost greu, dar n'a tre- 
“cat mult şi ziarul nostru s'a răspândit ca 
“pari focului, cărând devenind cel mai citit 
ziar din afara României. 

î Corporaţia fără profit "Cuvântul 
î Românesc" s'a format cu ajutorul unui 
“ număr de acţionari, din SUA, Canada şi 
i care au ajutat cu toţii la începerea 


E Ene i, precum şi la cumpărarea primelor 
Y 
i 
ş 
g 
î Consiliul Naţional Român, prima orga- 


nizație mondială românească de exil care 
| dela data de 3 Iunie 1978 luptă fără întreru- 
i e pentru o Românie liberă şi demnă, în 
urma ultimelor date demografice publicate 
jară, date care dezvăluie starea deosebit 
ă, dezastruoasă chiar, a evoluţiei 
- Populaţiei țării: spor natural uşor negativ, 
3350 (Il!) de avorturi la fiecare copil nou 
cut, mortalitate generală în creştere, cea 
„Rai scăzută medie de viaţă din Europa, a 
ii să atragă atenţia, cu toată hotărârea, 
tuturor ilor asupra căii spre pierzare 
> FE care națiunea a luat-o în ultimul timp. 
Se Naţional Român doreşte totodată 
i [la cască conștiința responsabilităţii 
e 


id! 


ari 
| 


ii ltd 
sE 
Ş 


Fer 


ruia faţă de patria noastră mamă, 


. ROMÂNI! 


ge ieri țării este în pericol! Peste 1500 
tură și € existență românească şi de cul- 
imbg/.sPiritualitate originală, care a 
7 t patrimoniul creator mondial, au 
„Calea dispariţiei. Sute de mii de 
z upte şi privaţiuni, în demnă, 
 mân Și răbdătoare afirmare a etosului 
! le, pe ȘI în salvarea romanităţii orien- 
pe cale Barcursul a sute de generaţii, sunt 
Tibdare € a-şi pierde sensul! Proverbiala 
Și înțelepciune românească, virtuţi 

dată fiippare fara noastră n'ar fi luat nicio- 


ai jitica Ontodoxă Româ- 
Ron Paris, Biserica Unită 
din Paris și Asoci- 

îm Vonilor Deținuți Poli- 
N România (Filiala 


Jean MAZĂRE, Directorul ziarului francez "L'EXPRESS de Toronto" şi 
George BĂLAŞU, Directorul ziarului "CUVÂNTUL ROMÂNESC". 


ir. 
Localitatea Soultzmatt 


MAI 1993 


(ANIVERSAREA ZIARULUI "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


—— Mihaela MOISN—— 


ciat de expertiza şi dragostea de a ajuta a 
D-lui Jean Mazăre, pro pleta ci zlailui de 
limbă franceză al regiunii Ontario, 
L'Express", la punerea în pagină a primu- 
lui număr. Şi, astfel, în Mai 1976 a apărut 
primul număr al ziarului nostru. 

Cuvântul Românesc” apare de atunci 


Rara 


fără întrerupere, datorită eforturilor noas- 
tre, a unui grup de "nebuni" numiţi de 
unii, "adevărați Români" cotaţi de alții. 
Echipa de redacţie este formată dintr'un 
număr de Români, care lucrează la acest 
ziar în mod voluntar şi numai din dragoste, 
xistența câştigându-şi-o prin profesiile lor 
tât de diferite, de altfel. Ceea ce-i uneşte 
ste dragostea de adevăr, lupta împotriva 
comunismului şi păstrarea tradiţiilor 
istorice, culturale şi religioase, la distanţe 
atât de mari de România. 
Desigur, în toţi aceşti ani, numeroase au 
fost greutățile, uneori materiale, dar mai 


“importante, au fost cele create de agenţii 


trimişi de guvernul comunist în afara țării, 
pentru a dezbina şi a distruge. 

Putem spune azi, că atât echipa noastră 
de redacţie, cât şi acţionarii corporației 
noastre nu au aplecat niciodată urechea la 
zvonurile sau desele ameninţări venite 


mașini electronice. De asemenea, a benefi- dela mâna Securităţii, atât de lungă încât 


Oare materialismul cras, comunist, a 
reuşit în aşa măsură să mutileze spiritul, 
încât toate acestea au fost date uitării? 

Simţul valorii a fost într'atât de mult 
amorţit încât altceva decât eul propriu nu 
mai există!? 

Responsabilitatea faţă de țară şi viitorul 
ei a fost complet anihilată!? 

Singura valoare a rămas oare numai pân- 
tecul!? 

Oare porunca creştină "Nu ucide!" se 
referă numai la o anumită perioadă de 
viaţă!? 

Oare până şi simţul matern a fost perver- 
tit în contrarul său!? 0 2 

Căror popoare, pe la noi pribegite, le 
vom lăsa moştenirea strămoşilor noştri!? 


ROMÂNII! 
Nu uitaţi că există un Dumnezeu! 


Reamintiţi-vă că Iubirea e suprema va- 


loare! să 
Momentul istoric pe care-l trăim e cru- 
cial şi cere Jertfă şi Unire! 
Deşteaptă-te Române 
Din somnul cel de moarte 
al conştiinţei!!! 
Wiesbaden, 5 Martie 1993 


În numele conducerii C.N.R., 
Dr.Dr.Aug.Al. Bidian Ing,.Paul Morcov 
A. Makarov 


nt, para fi dispărut! 
FRAŢI ROMÂNI, 


loc la Soultzmatt, de Ziua 
Eroilor, Sâmbătă, 29 Mai 
1993. La ora 13.00 va începe 
serviciul religios pentru cei 
687 de Eroi Români ce dorm 
în acest impresionant cimi- 


este situată în Alsacia 
(Franţa), pe şoseaua dintre 
Colmar şi Belfort, gara 
Rouffach. 

Doamne al puterilor, fii 
cu noi! 


Remus RADINA 


Paris 


atingea continentul american, întinzându- 
se peste ocean ca o caracatiţă. 

Şi, iată-ne ajunşi la momentul atât de 
aşteptat, Revoluţia din Decembrie 1989, la 
expedierea ziarului în România, oficial, 
prin poştă, iar nu prin diverse metode 
nesigure şi riscante, ca în anii de neagră 
amintire ai guvernării lui Ceauşescu. Unii 
dintre acţionarii noştri nu au apucat această 
zi, trecând în rândul drepţilor înainte de 
1989. 

Astăzi, ziarul nostru ajunge în România, 
la acei cititori care doresc să cunoască ade- 
vărul istoric, acei tineri sau mai puţin tineri 
care nu au avut posibilitatea să citească o 
revistă complet democrată, atâta amar de 
vreme. 

Puterea ziarului nostru este dragostea 
pentru el, dragostea pentru "patria noastr 
de acasă", spiritul de dăruire şi de sacrificiu 
pentru aproapele nostru, precum şi condui- 


= 


Rândul de sus: Jean-Paul MAZĂRE, Cristina POPESCU, Dorian POPESCU, Florian 


PAGINA 19 


făcut un efort comun şi i-am cumpărat un 
cadou frumos: computerele care au înlocuit 
maşinile demodate cu care lucram. Con- 
siderând că noi nu suntem o companie cu 
profit, pentru noi, echipa de redacţie, acest 
cadou a constituit o mare bucurie. Deşi am 
mers pe principiul că "oricine poate lucra 
cu maşini noi şi moderne; a lucra însă cu 
maşini vechi este o adevărată artă”, princi- 
piu ce l-am învăţat în România în timpul 
regimului comunist şi care ne-a ajutat mult 
în viaţa occidentală, ne bucurăm astăzi că 
redacţia noastră dispune de echipamentul 
cel mai modern, cu care lucrează azi toate 
ziarele mari. 

Şi din nou, prietenul nostru Jean Mazăre 
ne-a ajutat să învăţăm să mânuim aceste 
minunate maşini. 


Timpul câştigat folosind aceste procedee 
moderne îl vom putea întrebuința la 


SĂNDULESCU, George BĂLAŞU, Jean MAZĂRE. 
Zizi “La computere: Mihaela MOISIN, Roxana EFANOV. 


ta impusă de noi, nouă: "Cuvântul 
Românesc" nu face politica nici unui par- 
tid, face doar politică anti-comunistă, nu 
intră în polemică cu nimeni şi nu răspunde 
nici unui atac, de oriunde ar veni el. 

Anul acesta, la aniversarea copilului 
nostru - "Cuvântul Românesc" - am mai 


îmbunătăţirea calității ziarului. 
Mulţumindu-i bunului Dumnezeu pen- 
trucă ne-a ajutat să vedem aceste impliniri, 
păstrăm un moment de reculegere pentru 
colegii noştri mai puţin norocoşi, care au 
trecut în rândul celor drepti, iar celor în 
viaţă, le urăm ani mulţi alături de noi! 


ROMÂNII DIN KITCHENER 
RIDICĂ O BISERICĂ NOUĂ 


In prezenţa I.P.S. Epis- 
copul Nathaniel, Duminică 
25 Aprilie a.c., după Sfânta 
Liturghie Arhierească, slu- 
jită de un sobor de preoți, 
s'a întors prima lopată de 
pământ pe locul unde se va 


ridica biserica "Sfântul loan 

Botezătorul" din Kitchener. 
După sfinţirea locului de 

temelie pentru noua bise- 

rică, a urmat un banchet 

festiv. 

Persoanele care doresc să 


facă donaţii pentru con- 
struirea bisericii, sunt 
rugate să trimită cecul lor 
pe adresa: "Biserica Sf. loan 
Botezătorul”, 126 Madison 
Ave. S., Kitchener, Ontario, 
Canada, N2G 3M6. 


i) 


MASA OFICIALĂ A BANCHETULUI FESTIV 


Rândul de sus: Pr.D Ichim (Parohul Bisericii St.loan Bo 
Societăţii Culturale Banatul), Protopop N.Zelea, Pr. Th. 
(Parohul Bisericii Sf.Gheorghe din Toronto) cu soţi 
Protopop C.Totan, Protopop N.Marionţu. 


Rândul de Jos: Dr.I.Pakaticeann cu so 
(Preşedintele Parohiei Si. loan Boteză 
Kitchener), Dan Chirtu (Preşedintele Parohiei St.Gheori 
Bălaşu (Reprezentantul Asociaţiei Culturale Române 

din Hamilton), Ghe. Miloie (Preşedintele clubului ARO 


tezătorul), T.Mohan (Preşedintele 
Ettiniadis cu soția, Pr. lon Bunea 
a, |.P.S.Sa Episcop Nathaniel, 


ţia, Ana Mohan, luliana Popescu, lonică Po 

torul din Kitchener), Dan Cardilo (Primarul e 
ghe din Toronto) cu soția, George 
şi al ziarului Cuvântul Românesc 
Y, Kitchener). 


PAGINA 20 


MAI 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


“STIRI D 


IN LUMBA 


ROMÂNBASCĂ 


ANIVERSAREA PE CONTINENTUL NORD AMERICAN 
A UNIRII BASARABIEI CU PATRIA MAMA 
= -NEWYORK = 


La New York, Unirea 
Basarabiei a fost sărbătorită 
de Fundaţia Iuliu Maniu şi 
Parohia Sfânta Maria din 
Queens. Vorbitorii pentru 
aniversarea acestei date 
istorice au fost Nicolae 
Dima dela Washington care 
a conferenţiat la Fundaţia 
Iuliu Maniu şi Zahu Pană, 
la sala socială a Bisericii 
Sfâta Maria. 

S'a remarcat în mod 
deosebit accentul pe care 
Zahu Pană l-a pus pe 
naționalismul Românilor 
basarabeni şi al guvernului 
român, în momentul istoric 
al Unirii, când basarabenii 
au venit cu un înalt spirit 
patriotic, unindu-se cu 
România, în cea mai critică 
perioadă pentru țară, din 
istoria Primului Război 
Mondial, când guvernul 


român încheia pacea dela 
Buftea în nişte condiţii 
foarte grele, impuse de 
Germani. 

Primul Ministru Mar- 
ghiloman - a spus Zahu Pa- 
nă - din spirit patriotic i-a 
avertizat pe basarabeni să 
fie precauţi cu Actul Unirii, 
pentru ca la înfrângerea 
Germaniei, să nu găsească 
Aliaţii, pretext de nerecu- 
noaştere a Măreţului Act, 
pentru faptul că el a fost 
făcut cu un guvern pro-ger- 
man. 

În acest sens, s'a luat le- 
gătura cu Aliaţii - şi cu 
excepţia ministrului Italiei - 
toţi au declarat că Actul 
Unirii Basarabiei cu Româ- 
nia este o realitate istorică 
şi nimeni nu-l va contesta 
niciodată. 

Corespondent 


= CHICAGO 


Sub semnul simţirii că 
nu trebue uitat niciodată că 
Basarabia a fost, este şi va fi 
românească, Cercul cultural 
"Mihai Eminescu” a organi- 
zat un program aniversar al 
Unirii Basarabiei din 27 
Martie 1918. 

Programul a avut loc în 
seara zilei de 27 Martie în 
sala Parohiei "Naşterea 
Domnului”. 

În chip fericit, aceasta 
este ziua care ţine la supra- 
faţă Istoria Basarabiei şi 
problema Basarabiei, care a 


La 26 Martie 1993, a avut 
loc la Los Angeles come- 
morarea a 75 de ani dela 
Unirea Basarabiei cu Patria 
Mamă, organizată de 
Centrul Român American 
(CR.A.). 

Serbarea a început cu 
intonarea de către întreaga 
asistenţă a imnului naţional 
"Deşteaptă-te Române”. A 
reţinut atenţia cuvântarea 
introductivă a D-lui Nico- 
lae D. Rusu care, pe lângă 
importanţa zilei Unirii, a 
expus şi o serie de propu- 
neri care, deşi nu sunt 
originale, pot fi acei "paşi 
mici" în vederea reuni- 
ficării Basarabiei cu Patria 
Mamă. 

Rog să-mi permiteţi să 
mă opresc asupra acestora 
dat fiind importanţa lor 
pentru neamul românesc în 
viitor; 

1. Contopirea Uniunilor 
de Creaţie de pe ambele 
maluri ale Prutului (inte- 
lectualitatea e datoare să 
facă acest pas); 


2. Contopirea Academi- 
ilor; 

3, Formarea unui singur 
Comitet Olimpic şi a unei 
singure echipe reprezen- 
tative pe fiecare ramură 
sportivă; 


avut mult de-a face cu im- 
perialismul rusesc, trans- 
format pe parcurs în impe- 
rialism ruso-comunist. 

Au vorbit despre istoria 
trecută a Basarabiei, despre 
marele act al Unirii ei cu 
Patria Mamă şi despre si- 
tuaţia de pe pământul basa- 
rabean, D-nii Eugen Bârsan 
şi Jean Bukiu. 

În partea cultural-artis- 
tică patriotică s'au produs, 
cu recitări şi cântece, Luci 
Pop, Corina Ardelean, Lidia 
Nicolau şi Aurel Tămaş. 


LOS ANGELES 


4. Integrarea generală a 
învățământului, un sigur 
manual pentru fiecare 
disciplină; 

5. Extinderea formaţiu- 
nilor politice şi sindicale pe 
ambele maluri ale Prutului; 

6. Desființarea unila- 
terală a graniţei; existenţa 
încă și azi a acesteia este 
ruşinoasă; 

7. Acordarea cetăţeniei 
române tuturor Românilor 
din Basarabia şi de pretu- 
tindeni; 

8. Crearea unui organism 
integral al apărării unice; 

9. Crearea unui Secre- 
tariat de Stat al Reîntregirii; 

10. Desființarea Ambasa- 
dei Române din Basarabia 
şi viceversa; 

11. Crearea unei Uniuni 
Vamale şi a unei monede 
unice. 

Aceştia ar fi, ca să zic aşa, 
paşii mici; unul singur, dar 
mare, i-ar anula pe toţi. 
Trebue să ne dezobişnuim 
a vedea ceva nefiresc în 
reîntregirea neamului. Să 
dispară "românofobia”. 

În continuare, a delectat 
asistenţa formaţia de dan- 
suri "Ciuleandra", alcătuită 
din copiii noştri şi instruită 
excelent întrun timp relativ 
scurt de DI. Ion Petrinca. 


X zĂ 
A fost un program bine 
venit, de respect pentru 
partea de istorie româneas- 
că, numită Basarabia. 
Dl. John Pop a fost coor- 
donatorul programului. 


Corespondent 


S'au recitat poezii adecvate 
momentului, cum ar fi: 
"Dulce Bucovina" de Vasile 
Alecsandri (Liliana Cojo- 
caru), "La Putna" de L.Lari 
(N.D.Rusu), "Eu" de Nichi- 
for Crainic (N.Popa), "Doi- 
na" de Mihai Eminescu 
(V.Becheş), "La noi" de Oc- 
tavian Goga (N.Rusu). 

DI. Dudu Chizim a 
susţinut programul cu 
anecdote veşnic noi ce au 
destins pe spectatori. 

Simpaticii prezentatori, 
Sorela Bica şi Andrei Popa 
dând o notă aparte prezen- 
tării. 

Bufetul a fost variat şi 
bogat alcătuit de un grup 
de doamne ce au meritat 
întreaga noastră mulţumire. 

În întreaga desfăşurare şi 
pentru buna reușită a 
acestei comemorări s'a sim- 
ţit că fiecare participant a 
pus şi ceva din sufletul său, 

Urăm ca bunul Dum- 
nezeu să ne ajute să avem şi 
în viitor asemenea mani- 
festări, la care să participe 
cât mai mulţi dintre com- 
patrioţi. 


Participant, 
Nicolae D. Rusu 


Ca o tradiţie menţinută 
de zeci de ani, la parohia 
ortodoxă română "Sfântul 
Gheorghe" din Toronto, 
s'a comemorat şi anul acesta 
ziua istorică 27 Martie 1918, 
când fraţii basarabeni, în 
urma hotărârii luate de 
gepatațit Sfatului Ţării 
dela Chişinău şi a voinţei 
exprimate de întreaga 
populaţie română din Basa- 
rabia, au votat să se revină 
la Patria Mamă - ROMA- 
NIA, după mai bine de o 
sută de ani de ocupaţie 
rusească (1812-1918). 


După oficierea cere- 
moniei religioase a avut loc 
în sala parohială o masă 


_——— MONTREAL 


Cu ocazia comemorării a 
75 de ani dela Unirea Basa- 
rabiei cu Patria Mamă, Ro- 
mânii din Montreal au 
cinstit această zi la Casa Ro- 
mână, în ziua de 20 Martie 
1993. 

Festivitatea a fost des- 
chisă cu Tedeum, oficiat de 
Părintele Petre Popescu. 

Domnişoara Simona 
Stan a prezentat evenimen- 
tul din 1918, după care a dat 
cuvântul D-lui Prof. Luchi- 
an Deaconu, Doctor în is- 
torie. 

Al doilea conferenţiar a 
fost D-nul Profesor Dumi- 
tru Soltan, originar din Chi- 
şinău. Acesta a vorbit des- 

re calvarul Basarabiei din 
1940-1941 şi din 1944 până 
în zilele noastre. Cu emoția 
omului ce a trăit aceste eve- 
nimente tragice, a descris 
suferinţa şi umilirea la care 
au fost supuşi Românii din 
Basarabia: interzicerea lim- 
bii române, dărâmarea bise- 
ricilor, deportările în masă, 
urmate de colonizarea sate- 
lor şi oraşelor cu Ruşi. 


comemorativă, cu mâncă- 
ruri de post, pregătite de 
doamnele din parohie şi 
donate de câteva familii 
printre care s'a numărat şi 
D-nul Leon Căpăţână, 
fiu al Basarabiei, împreună 
cu soţia. 

Programul cultural-co- 
memorativ a fost condus de 
D-nul Dan Chirtu, preşe- 
dintele parohiei. 

După aplauzele bine- 
meritate din partea publi- 
cului numeros, Dl. Chirtu a 
dat cuvâtul Preotului Nico- 
lae Zelea care a vorbit 
despre ziua închinată Ba- 
sarabiei. 

Subiectul cuvântării a 
fost: "Basarabia, pământ 
românesc", 


Făcând o incursiune 


La 21 Martie 1993, a avut 
loc la Centrul Cultural "Nae 
Ionescu" dela Câmpul Ro- 
mânesc, comemorarea a 75 
de ani dela Unirea Basara- 
biei cu Patria Mamă, eveni- 
ment care a fost organizat 


de Asociaţia Culturală din 
Hamilton. 


Festivitatea a început 
prin oficierea unei slujbe 
religioase, în memoria celor 
ce s'au jertfit pe câmpul de 
luptă, precum şi a victime- 
lor nevinovate ce au căzut 
pradă bestialităţii bolşevi- 
ce. A slujit Părintele Ion 
Bunea, parohul Bisericii 
"Sf. Gheorghe" din To- 
ronto. 

In continuare, seria de 
conferințe a fost deschisă 
de către D-nul George Do- 
nison, noul preşedinte al 
Asociaţiei. D-nul Donison 
a făcut o prelegere în limba 
engleză despre Basarabia, 
pentru auditorul canadian 
prezent în sală. De apreciat 


HAMILTON 


Domnişoara Simona 
Stan a prezentat pe Silvia 
Soltan care a recitat frumos, 
în aroma graiului basara- 
bean, pe Domnica Mar- 
ghescu care şi de data a- 
ceasta, prin dicţie şi inter- 
pretare excepţională, a 
recitat o poezie basara- 
beană. 

D-nul Constantin Sanda- 
lovschi a surprins audi- 
toriul interpretând o poezie 
de Radu Gyr. D-na Livia 
Nemţeanu, cu distincţie 
particulară, a recitat o poe- 
zie proprie. 

D-nul Ion Roşca a dat 
citire deciziei Sfatului 
Ţării. 

D-nă Valentina Soltan a 
interpretat melodii basara- 
bene, fiind acompaniată de 
Ing. Adrian Grădişteanu. 

D-nul Alexandru Cetă- 
ţeanu, cu verva care îl carac- 
terizează, a recitat o poezie. 

La sfârşit, asistenţa a 
intonat "Cu. noi este 


Peimne ze - Corespondent, 


„Victor ROŞCA 


di ii asa 


i TORONTO, 


istorică, Părintele Zelea a 
arătat că aceste teritorii au 
fost româneşti de veacuri, 
înainte de apariţia "vene- 
ticilor” prin părţile noastre. 

A continuat în pro 
D-nul Gheorghe Saftencu, 
recitând, cu talentul bine- 
cunoscut, două poezii, una 
închinată Basarabiei şi una 
dulcei Bucovine. 

Corul a cântat câteva 
cântece patriotice, precum 
şi "Marşul Basarabiei" care 
a însufleţit pe bravii ostaşi 
români când au trecut 
Prutul, în lunie 1941, "să ia 
înapoi, prin arme şi scut, 
moşia furată astă vară”, 
adică cu un an înainte, în 
1940, în urma înţelegerii 
Ribbentrop-Molotov. 

Participant 


este faptul că D-nul Do- 
nison face parte din a treia 
generaţie născută pe pă- 
mântul Canadei, şi care îşi 
păstrează sentimentele, 
limba şi tradiţiile româ- 
neşti. 

Seria de conferinţe a fost 
continuată de DI. Dorian 
Popescu, care a făcut o amă- 
nunţită prezentare istorică 
a acestui teritoriu mult dis- 
putat - Basarabia - sub- 
liniind importanţa unirii 
cu Patria Mamă. A urmat 
Dl. Profesor Tudor Bompa 
care ne-a vorbit despre cal- 
varul prin care au trecut 
Românii basarabeni din 
1940 până în prezent. DI. 
Bompa, recent sosit din 
Basarabia, ne-a pus la cu- 
rent cu ultimele ştiri şi cu 
problemele pe care le în- 
tâmpină Frontul Popular 
Creştin Democrat din 
Moldova. 


După încheierea confe- 


rințelor, atenţia ne-a fost 
reținută de prezenţa lui Şte- 
fan Hruşcă, ce ne-a delectat 
cu baladele sale, creând o 
atmosferă de adevărată 
sărbătoare naţională. 

Sala în care s'a desfăşu- 
rat banchetul a fost festiv 
ornamentată şi trebue să 
subliniez existența drape- 
lului Republicii Moldova, 
trimis de Frontul Popular 
Creştin Democrat din Chi- 
şinău cu ocazia acestei cere- 
monii. 

Meniul, alcătuit cu înde- 
mânare şi pricepere de câtre 
cu grup de doamne, a fost 
variat şi bogat. 

Ceremonia s!a încheiat 
intr'o atmosferă de sărbă- 
toare şi bună dispoziţie. 

Mulţumim şi pe această 
cale organizatorilor şi celor 
care au participat. 


Corespondent, 


Roxana EFANOV 


a 


„ANTUL ROMANESC 


30 în 30 de zile: 
LIMBA VECHILOR CAZANII 


ȘI Români de peste munţi şi oceane, atraşi de dorul 
4 "nainte de a descăleca din avion, învăţaţi noua 
iei, = intească ce-o grâiesc luminaţii ţării. 
i ajunşi printre noi, nu veţi mai auzi de crime, 
E erii şi mizerie, aşa cum citeaţi în presa capi- 
fur i nu mai avem crime, avem doar dese "feno- 
ul calcă legea", ori "degradarea morală şi fizică din 
nene ico-sanitară" care se traduce "mizeria din spi- 
pei! in. iar Yactivat în justiţie"... este egal cu "a fost 
arestat şi dat în judecată" etc. Pentru a căpăta "pres- 
e destul să te uiţi la TV. Totul e frumos, lăudăros 
chetat întrio supă de fraze pe care cu cât le citeşti 
cu atâta le înţelegi mai puţin. 
ianul promite şi nu se ține de cuvânt. Pe D-nii 
Văcăroiu nu poți să-i acuzi că nu se ţin de cuvânt, 
E rucă nu-i înţelegi ce au vrut să spună. Totul e un 
ri 
i 


Lă 


ci de idei sfărâmate, încât profeţiile Pythiei - care 
să pună virgula - dela Oracolul lui Appola din 
: notfi date ca exemple de claritate şi precizie. 

i un limbaj al mahalalei în fiecare țară, dar acest 
nu se "simbiozează" cu limbajul din consiliile de 


herul" spunea la palton că-i plapumă, pentrucă 
se învelea cu el. Găseai în acest limbaj humor şi 
nație. "Limba de lemn" este un conglomerat de 
isme amorfe, un paravan ca să nu poţi vedea reali- 


exemplu de cum vorbeau "'cafegiii" de altădată: 
ineşte-i muşamaua la crăcană că-i purcea de lovele, 
rintinde-o pe şest ca să nu te sprincenească scatiul" 
„te la portofelul dela buzunarul din spate al pan- 
or că-i plin de bani, dar fii prudent ca să nu te vadă 
România - scrie un ziarist american - cuvântul e 
când nu spune nimic. 


ESTE, DĂ-I PE 
DRUM 


STRĂZI CU NUME 
UNGUREŞTI 


pă lui Miron Cos- Guvernul s'a arătat dis- 
pă, acuzat de elitei pus să acorde unele drep- 
murat Ne turi grupului maghiar, Nu- 
Dl. General Mănescu, mi- - mele străzilor i ibrae 
stru de Interne, dar Pro- unde ei formează majorita- 
ea pop trimis încă tea vor fi scrise în limba 
lația” să se prezinte. maghiară. Se va crea un 
"Comitet Consultativ pen- 
tru Minorităţi", se_va des- 
CELAŞI PREŢ chide o şcoală specială pen- 
& din farmacii sunt 7 tru Maghiari la Târgu Mu- 
rietate particulară, dar . re, iar universităţile vor 
vermul le-a impus preţ fix acorda o cotă minorităţilor. 
a primele întâlniri (El- 
veţia, 1992) începute de "In- 
ternational Research and 
Exchanges Board" Ungurii 
|llşi Românii nici n'au vrut să 
ERII CAUTA “stea în aceeaşi odaie. Acum 
APĂ îşi dau mâna. Unele proble- 


SPentrucă ? me mai rămân de rezolvat 
de î rețeaua hidran- |pe cale paşnică, nu ca în lu- 
incendiu e aproape Tia 

tentă, pompierii goslavia. 
a ca, pierii sunt 

“iişBali să alerge, la mari 

nje, după apă; când a 

un dia la Vama 

dep alea Rahovei, fabrica 

ei vecinătate a 

a ofer ă 5 

5 e apă pom 


„j medicamente, oprind 
oncurență în numele pri- 
rii originale. 


Rânduri din ţară 
Martie la Kişinău (păstram 
ortografia autorului) a fost 
un program, transmis prin 
televiziune, în amintirea 

niirii Basarabiei cu Ro- 
mânia de acum 75 de ani. 
Printre alte numere de pro- 
gram Tudo 
cântat poezia lui 1 
"Ridică-te TRI- 
dică-te Ioane!”. Nu îţi poţi 
închipui ce emoție ma 
cuprins auzind la televizor 
poezia cântată”, : 

"Duminică 28 Martie în 
jurul orei 13.30 tot la TVR 
Bucureşti s'a făcut pre- 
zentarea lui Radu Gyr, cu 
tot trecutul de luptă şi 
credinţă, m'am trezit cu 
ochii în lacrimi”. : 

Înţelegem lacrimile din 
ochii obosiţi de aşteptare 
dar, din experienţă, ne 
zboară gândul câtre Calul 
Troian: Fereşte-te de co- 
muniști, chiar când îţi aduc 
laude. > 
Şi-a schimbat DI. Iliescu 
"Originalita reo 


su amintit publicului 


4 "Noaptea Sfântului 


omeu” din 3 Martie 
când Îa 280; E Ță- 


în ce formau familiile 
Ye ale satelor li s'a lu- 
loata âVerea şi au fost ex- 


in vagoane de vite, 
tzara pape, in Câmpia Bă- 

i ui. Dăm numele cri- 
palier Ana Pauker, Vi- 
Creare Vasile Luca şi 
| mepy Ehiu-Dej. Mii de oa- 
| fe au murit în acea noap- 
Cotipg e comuniștii au so- 
i ți Ca ceva banal: "Ope- 
dune de rutină", Nicio- 
istoria lumii n'au 
În “pia oameni arestaţi 
Pro supa P atât de scurt, 
„ NPrafaţă atât de mare. 


dă 
... 


be 


A 


“afacerile cu importul de ţe- 
"sături se bazează pe țesă- 


MAI 


FACEM PROGRES! 


Statisticile Ministerului 
de Interne arată că din 1988 
până în 1992 corupţia a în- 
registrat o creştere de 400%. 


CU DUHUL 
BLÂNDEȚII 
O manifestaţie de protest 


a credincioşilor din Pucioa- 
sa, ce avea ca ţintă Atelierul 


de Creaţie "Noul lerusa- 
lim, Crzi n- 
suşi Patriarhul care a spus 
că "Biserica € îertă 


UNDE SE DUC 
BANII! 


Avem nevoie de tractoa- 
re, de îngrăşăminte pentru 
terenurile agricole, de piese 
de schimb ca să reparăm şi 
să redeschidem fabricile şi 
pe ce credeţi că se cheltu- 
iesc dolarii împrumutaţi? 

Pe ţigări, $6,3 milioane; 
nasturi şi capse, $1,8 milioa- 
ne; bere, $1,3 milioane etc. 
Cele mai multe articole: ţe- 
sături de lână, frigidere, în- 
călţăminte sunt articole ce 
se pot produce în ţară. 

Nu poţi opri o firmă cu 
capital străin să importe tot 
ce doreşte, dar poţi impune 
taxe vamale ca să-ţi prote- 
jeze industria proprie. Lu- 
cru pe care guvernul nu-l 
face şi nu e greu de înţeles: 


tura dintre oamenii guver- 
nului şi oamenii de afaceri! 

În rezumat: împrumuţi 
$$$$ ca să cumperi articole 


pe care le poţi produce în 
țară, creând astfel şomajul 
pentru care împrumuţi, iar 
$$$$ ca să plăteşti şomerii. 
RADIO ŞI TV SUB 
CONTROL! 

S'a propus în Parlament 
înfiinţarea a două consilii 
de administraţie a Radio- 
difuziunii şi Televiziunii 
Române. Consiliile vor fi 
alcătuite din 15 membri: 
EDSN-işti şi Opoziția. 


S'A SCHIMBAT "BOIERUL" ILIESCU? 
In 27 %. 


laraţie că şi-a sucit păre- 
rile despre legionari? Dl. 
Iliescu tace ca o buturugă. 


Încercăm să ghicim ce se 


ascunde în dosul lui 
"Ridică-te eorghe” şi 
laudelor â Trirului 
legioni - 
Cunoscănd tacticile "to- 


varăşilor" şi situaţia din 
țară, alegem versiunea cea 
mai plauzibilă” 
Tinerimea se luptă cu 
aceeaşi vigoare ca şi tinerii 
de acum trei generaţii. Ei au 
inceput să câștige încre- 
derea maselor încât Dl. 
Iliescu nu-i mai poate 
dobori la trântă dreaptă în 
faţa urnelor și acum zâm- 
băreţul tov. recurge la înve- 
chitele metode: pregăteşte 
terenul ca să poată compro- 
mite pe făuritorii revoluţiei. 
Reamintim că pentru a 
discredita lupta exilului s'a 
organizat "Grupul IV 
Legionar" confecţionat "din 
stofă comunistă", (Pacepa, 
Orizonturi Roşii”) cu scopul de 
a comite crime în folosul 


1993 


UNDIŢE, NU PEŞTE 


România a căpătat credit 
ca să-şi cumpere grâu; iar 
cei care-l vând au tot intere- 
sul să ne menţină ca clienţi. 
În schimb, din surplusul de 
valută, în loc de tractoare se 
cumpără ţigări, capse, rachi- 
uri şi alte articole de "primă 
necesitate”. Unui om flă- 
mând de pe malul lacului îi 
dai şi o undiţă. 

... 


NE CONDUC 


HANDICAPAŢII 
Prin legea 63/1991 handi- 
capaţii nu plătesc nici o ta- 
xă când primesc leafa; dar 
la trei spitale din Alba Iulia 
12 doctori sunt handica- 
paţi (inclusiv directorii şi 
medicii specialişti), iar în 
învăţământ (liceu) şapte 
directori sunt şi ei pe lista 
andicapaţilor. Legea e cla- 
ră şi nu permite ca un doc- 
tor sau profesor să deţină 
funcţie când e handicapat. 
Legea însă permite să fii 
ministru sau membru în 
Parlament şi să fii handi- 
pat la creier. 


AU GREŞIT 
PORTUL 


Sofia şi Bucureşti se acu- 
ză reciproc pe chestiunea 
impunerii sancţiunilor con- 
tra Iugoslaviei. 

Bulgaria afirmă că re- 

__morcherul "Filiaşi-10" a ple- 
cat din portul Tulcea cu 6 
bărci încărcate cu peste 6000 
de tone de petrol pe care le- 
a descărcat în portul iugos- 
lav Prahova; dar România 
susține că petrolul a fost 
descărcat în portul bulgă= 
resc Vidin şi poate "con- 
firma" cu jurnalul de bord 
al remorcherului. Bulgaria 
spune că în Vidin nici nu 
există facilități de descărca- 
re a petrolului... 

Aliaţii vor trimite 6 vase 
ca să ajute controlul naviga- 
ției pe Dunăre! Dar contra- 
bandiştii ameninţă: în caz 
că suntem opriţi vărsăm 
petrolul în Dunăre şi...La 
revedere Delta! 


comuniştilor şi a arunca vi- 
na în cârca legionarilor. 

Cu ocazia răzmeriţei din 
Piaţa Universităţii s'a dove- 
dit că cei care au dat foc 
automobilelor, ca să com- 
“promită lupta celor care 
strigau "Vrem libertate", au 
fost agenţii provocatori ai 
Securităţii infiltraţi printre 
studenţi. 

Ce se complotează acum? 
? Se_plănui înflăcă- 
rarea tineretului ca să-l 
pscoată în stradă şi apoi să-l 
compromită cu acte ilegale 
comise de securiști? — 

“Se caută un nou Câm- 
peanu să colaboreze cu 
FDSN-ul? 

Am dori să greşim, dar 
până atunci trebue să fim 
prudenţi: să nu ne lăsăm 
magnetizaţi dE şovinism şi 
nici de "naționalismul" 
sârbesc. Z 

Avem încredere că 


tineretul nu se va lăsa 
înșelat. 


PAGINA 21 


STIRI DIN ȚARĂ 


La sediul PNŢCD din Bucureşti s'a dezvelit bustul 
lui Iuliu Maniu. 


... 
S'au întors 18 familii de Saşi din motivul: "Suntem 
fermieri şi în Germania nu mai avem piaţă de 


desfacere”. 


Cursurile universitare vor fi în general de cinci ani. 


S'a retipărit volumul "Poveşti" al Reginei Maria. 
Banca Naţională a Moldovei din Chişinău a emis 
bancnota “Leul moldovenesc”. 

Primăria Capitalei caută sprijinitori pentru a putea 
deschide un "Azil de Noapte" care să ofere o masă, o 
baie şi un pat peste noapte celor în nevoie. 


S'au înregistrat până'n prezent 24 de societăţi ban- 
care. Conform legii, Banca Naţională a României 
reprezintă autoritatea bancară centrală. 


Până acum peste 3000 de Români au fost expulzați 
din Germania. În 1992 au cerut azil politic 103.000, dar 
numai 1% a primit calificarea de refugiat politic. 


În unele oraşe s'a introdus cartela pentru lapte. 

În buget se prevăd încasări de $4,3 miliarde şi 
cheltuieli de $5,1 miliarde. Deficitul este în acord cu 
limitele impuse de "International Monetary Fund". 

Inflaţia pe luna Februarie a fost de 8,2%, iar în 
Ianuarie de 11,5%. 


... 

Statele Unite au acordat un credit de $10 milioane cu 
care să se cumpere grâu. În 1992 recolta a fost cu 12,3 
milioane tone mai mică din cauza secetei şi a lipsei de 
îngrăşăminte. 


"Telegraful Român”, editat de Arhiepiscopia Sibiu- 
lui, a împlinit 140 de ani de apariţie neîntreruptă. 

În anul 1989 România era cea mai "colectivizată” ţară 
din lume întrecând pe Coreeni, Chinezi şi Cubanezi. 

La Universitatea din Bucureşti s'a dezvelit bustul 
Regelui Mihai 1, donat de unele organizaţii româneşti 
din diasporă. 


Rabinul şef Moses Rosen se plânge ("Cronica 
română!) că Evreii renunţă la propria lor etnitate şi dă 
ca exemplu pe D-nii Petru Roman, Adrian Severin şi 
Ştefan Cazimir. 


Suma bancnotelor false de 200 lei atinge 15 milioane. 


3 Rujeola încă face ravagii printre copii. Au fost 
înregistrate sute de cazuri pe aproape tot cuprinsul țării. 

Pentru un puşcăriaş statul cheltuieşte 7800 de lei 
lunar (casă, masă). 


7 Specialiştii în evoluţia preţurilor spun că după 1 lulie 
inflația va fi de 15%, iar guvernul admite doar 5-10%. 


Telefoanele publice continuă să fie jefuite. Se vor 
introduce telefoane noi, rezistente, aduse din Franța, ori 
din Africa de Sud. În Capitală Sunt 5000 de telefoane 


o SIE IEI poa a ae 
E criză de benzină, iar la negru costă 250-400 de let 
litrul. Er STIRI 


... 


DI. C.V. Tudor a rămas imun, el a fost achitat în 
ultimul proces de calomnie. 

... 
Întrebare: este Alexandru Drăghici în Ungaria sau în 
România ocrotit de Securitate? Nu i s'a luat casa şi, se 
spune că, primeşte regulat pensia. 

... 

Dela "Academia Caţavencu" citire: " Din căsoiu! lu' 
Nea Nicu,/ N'arămas nici polonicu' ". Bucătăria 
dictatorului s'ar afla acum la restaurantul "Velvet" din 
Capitală. 


... 


Ca şi'n România! La o construcţie în aproprierea 
fostei locuinţe a şefului poliției secrete ruse, Beria, sau 
de NUINeroase ca ui Stalin, Beria, 
lucra ore suplimentare şi la domiciliu. 


Două avioane militare MIG-12 cu dublă comandă 


S'au ciocnit în zbor. Un pilot a scăpat cu viaţă, alți doi 
au murit. 


PAGINA 22. 


MAI 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


(A 
AS 


: ELŢIN A ÎNVINS, DAR 
LUPTA CONTINUĂ 


Rezultatul referendumu- 
lui din 24 Aprilie a arătat că 
Boris Elţin se bucură încă 
de încrederea poporului 
rus. 

Din electoratul de 105,5 
milioane de alegători cu 
drept de vot, s'au prezentat 
65% pentru a răspunde la 
cele patru întrebări, procen- 
taj care a depăşit prezicerile 
pesimiste. 


Boris N.EMin 


La prima întrebare, de 
încredere în preşedinte, au 
răspuns afirmativ 59% din 
cei care s'au prezentat la 
vot, iar la cea de sprijin al 
programului său economic, 
53%. De notat, că această 
întrebare a fost special 
introdusă de Congres în 
speranţa că va fi buturuga 
care va răsturna reformele 
preşedintelui. Elţin trebuia 
să obţină peste 50% din 
procentajul celor care s'au 
prezentat la vot, pentru a fi 
considerat că are suportul 
alegătorilor. 

Intrebarea a treia şi a pa- 
tra, pentru a fi luate în con- 
siderare, trebuiau să intru- 
nească 50% din întreg 
electoratul. Astfel, dorinţa 
de a se ține cât mai curând 
alegeri pentru un nou 
parlament, a obţinut numai 


43%, deşi 67% din cei care 
au votat au dorit acest lucru 
(Şi aici a fost o manevră a 
Congresului). Întrebarea a 
patra, de alegeri pentru un 
nou preşedinte, a avut 
numai 31% răspunsuri 
afirmative. 

Suportul cel mai mare a 
fost obţinut de Elţin în 
marile oraşe, mai ales la St. 
Petersburg şi Moscova. 
Astfel în capitala Rusiei, 
75% din alegători i-au dat 
vot de încredere, iar 70%, 
de sprijin al reformelor sale 
economice. 

Victoria lui Elțîn a 
produs un sentiment de 
uşurare, atât Preşedintelui 
Clinton, cât şi celorlalți 
lideri occidentali care au 
căutat să sprijine pe pre- 
şedintele rus în reformele 
democratice şi economice 
din țara sa. Desigur în cazul 
unui insucces, nimeni nu ar 
mai fi avut curajul să in- 
vestească valori într'o Rusie 
care s'ar fi întors iar pe un 
drum conservator. 

După cum se ştie, la 
Vancouver, după întâlnirea 
Clinton-Elțin, preşedintele 
american a anunţat un aju- 
tor de 1,6 miliarde de dolari 
şi a stimulat o urgentă 


Alexandr V. Ruţioi 


întâlnire la Tokio a repre- 
zentanţilor grupului celor 
şapte state puternic indus- 
trializate, G-7. (SUA, Japo- 
nia, Germania, M.Britanie, 
Franţa, Italia şi Canada). 

La Tokio, G-7 a hotărât 
un ajutor de 28 de miliarde 
de dolari, alocat pe diverse 
sectoare. 

Jumătate din sumă ur- 
mează să fie disponibilă 
chiar anul acesta prin 
Fondul Monetar Interna- 
țional şi Banca Mondială. 
SUA a mai promis 1,8 
miliarde pe lângă cele 1,6 
anunţate la Vancouver. 
Condiţia de bază pusă de 
G-7 este scăderea inflaţiei 
la 25% pe lună (în prezent 
este de 50%). 

Întrebarea majoră este 
dacă Elţin va putea să-şi 
ducă la îndeplinire pro- 
gramul economic, având tot 
timpul în faţă un parlament 
contrar. După referendum, 
atât Hazbulatov cât şi Vice- 
preşedintele Ruţkoi au ară- 
tat aceeaşi ostilitate pentru 
reformele preşedintelui. 
Probabil că până la urmă 
Elţin va fi constrâns să facă 
unele compromisuri. El a 
promis înainte de refe- 
rendum o nouă Constituţie 
şi o legislatură formată 
dintr'o cameră superioară şi 
una inferioară, E greu de 
presupus cum va realiza 
acest lucru cu actualul 
parlament. 

În Rusia, deși sunt peste 
100 de partide, pentru par- 
lament contează trei mai 
grupări politice. Astfel, se 
poate desprinde un aşa-zis 
Partid prezidenţial, format 
din democrați şi liberali, 
Uniunea Civică, formată 


“din moderați şi Uniunea 


Rusă care reprezintă o ali- 
anţă de neocomunişti şi na- 
ționalişti. Partidul prezi- 
denţial este suficient de 
puternic pentru a împiedica 
un vot de demitere a pre- 
şedintelui, dar Elţin va avea 
nevoie, pentru a putea să-şi 
ducă politica sa, de o alian- 
ță în parlament cu Uniunea 
Civică, care este pentru 
democraţie şi o piață liberă, 
dar preconizează o trecere 
mai lentă. 

Trecerea dela un regim 
totalitar la o adevărată de- 
mocraţie nu s'a putut face 
decât în Germania şi 
Japonia după o ocupaţie 
militară de câţiva ani, care a 
asigurat ordinea şi înlă- 
turarea foştilor demnitari şi 
a partizanilor lor, per- 
miţând astfel formarea 
unor partide cu adevărat 
democratice, 

Armata rusă a stat până 
acum neutră, dar s'a 
semnalat existenţa unor 
cercuri ultraconservatoare, 
cum este Uniunea Ofiţe- 
rilor care are peste 40.000 de 
membri şi este ostilă gu- 
vernului lui Elţin. 


AGONIA BOSNIEI 


Tragedia din Bosnia 
confirmă din nou adevărul 
istoric că soarta statelor 
mici este dictată de intere- 
sele economice sau politice 
ale marilor puteri. 

După un an dela începe- 
rea războiului din Bosnia, 
nu sia făcut practic nimic 
pentru oprirea masacrării 
populaţiei civile, de către 
trupele paramilitare sârbe. 
Peste 100.000 de morţi sau 
dispăruţi şi peste un milion 
de refugiați. (Numai la Sa- 
rajevo au fost ucişi 11.000 
de oameni şi răniţi 50.000). 

Deşi Bosnia-Herţegovina 
a fost considerată un stat 
independent şi a fost pri- 
mită ca membră ONU, noua 
Iugoslavie (Serbia şi Mun- 
tenegru) a acţionat ca 
agresor, ajutând trupele 
paramilitare sârbe să cuce- 
rească 70% din suprafaţa 
Bosniei şi să ducă o con- 
tinuă luptă de curăţire 
etnică, prin masacrarea 
populaţiei civile musulma- 
ne sau alungarea ei prin 
bombardamente şi înfome- 
tare. De reamintit că Sârbii 
au utilizat aceleaşi mijloace 
în Croaţia, unde au ocupat 
o treime din teritoriul aces- 
teia. 

Forţele de pace ONU, 
care au avut mandat numai 
pentru supravegherea dis- 
tribuirii ajutoarelor alimen- 
tare şi medicale, au fost 
mereu împiedicate în 
misiunea lor. Ele au fost 
spectatoare la uciderea 
populaţiei civile, având 
ordin să deschidă focul nu- 
mai pentru autoapărare. 

Consiliul de Securitate a 
dat în sfârşit rezoluţia de 
întărire a zonei interzise de 
zbor de deasupra Bosniei, 
decretată tocmai din Oc- 
tombrie 1992, dar încălcată 
de Sârbi de sute de ori. 
Replica acestora a fost ime- 
diată. După începerea pa- 
trulării avioanelor NATO, a 
fost intensificată bombar- 
darea capitalei şi a oraşului 
Srebrenica, unde erau ase- 
diaţi 60.000 de refugiaţi. 

Oraşul a fost nevoit să 
se predea contra promisi- 
unii de a permite evacuarea 
refugiaților. 

Deoarece Sârbii bosniaci 
au continuat să refuze 
semnarea planului Vance- 
Owen, de împărţire a 
Bosniei în 10 provincii, 
după criterii etnice, Con- 
siliul de Securitate s'a decis 
să voteze sancţiuni severe 
economice impotriva lugos- 


Victimele nevinovate ale războiului 


laviei, după câteva amânări 
la intervenţia americană, 
pentru a nu influenţa ne- 
favorabil referendumul lui 
Elțîn, din 24 Aprilie. Re- 
zoluţia a fost votată (Rusia 
şi China s'au abținut), dar 
data aplicării a fost fixată 
pentru 26 Aprilie, Se preve- 


SLOVENIA 


de închiderea circulaţiei pe 
Dunăre pentru vasele sâr- 
beşti, ca şi interzicerea ori- 
cărui vas de a se apropia la 
mai puţin de 12 mile de 
coasta Muntenegrului din 
Adriatica. Toate conturile 
bancare guvernamentale 
din străinătate vor fi în- 
gheţate ca şi celelalte bu- 
nuri. 


Promisiunea mereu amâ- 
nată a Preşedintelui Clin- 
ton, de a lua măsuri mai 


„energice s'a izbit de opo- 


ziţia Franţei şi a Angliei, 
ambele temându-se de 
represalii asupra trupelor 
lor care fac parte din forţele 
de pace din Bosnia. 


Propunerea de atacuri 
aeriene limitate asupra ba- 
teriilor de artilerie sârbe şi 
a rutelor de aprovizionare a 
acestora, a fost luată în con- 
sideraţie ca Singura soluţie 
eventual acceptabilă pentru 
Occidentali, după consul- 
tări indelungate. 


;-] Area controlled by: | 
i [7] serv» 
[___] croate 
ie iati 
Autorul moral al răz- 
boiului atât din Croaţia cât 
şi în prezent în Bosnia, este 
considerat Preşedintele 
Serbiei, Slobodan Miloşe- 
vici, care din comunist 
conservator a devenit de- 
magog naţionalist. Printr'o 
propagandă vicios ma- 
nipulată, el a declanşat o 
isterie naționalistă printre 
minoritățile sârbe, întâi în 
Kosovo, apoi în Croaţia şi 
în final în Bosnia. Utilizând 
chiar fotografii din al Doi- 
lea Război Mondial, el a 
convins pe Sârbi că sunt în 
iminenţă de a fi măcelăriți 
şi deci este nevoie să lupte 
în formaţii paramilitare, 
împotriva străinilor, z 

Profitând de şovăielile 
Occidentalilor, Sârbii şi-au 
impus, până în prezent, 
punctul lor de vedere; 
făcând tot ce au vrut. Au 
întrerupt şi reluat trata- 
tivele de pace, pentru a 
câştiga timp şi a cucerit câ! 
mai mult teren, iar forţele 
ONU, prin transportul de 
mii de refugiaţi au ajutat 
fără să vrea la curăţire 
etnică. În unele părţi, 
ajutorul în alimente şi 
medicamente nu a făcut 
decât să menţină viaţa 
populaţiei musulmane, 
pentru a fi apoi masacrată 
de trupele sârbeşti. 

Ca situaţia să se com- 
plice şi mai mult, s'au sem- 
nalat ciocniri armate între 


- trupele croate şi cele musul- 


mane, care au fost până în 
prezent aliate. 

Sub presiunea unor 
ameninţări cu represiuni 
militare, Radovan Karad- 
zici a semnat în sfârşit la 
Atena planul Vance-Owen, 
dar acceptarea lui definitivă 
depinde de parlamentul 
Sârbilor bosniaci, care a 
respins până acum acest 
proiect. Punerea în practică 
a planului presupune tri- 
miterea a cel puţin 50.000 
de soldaţi ONU pentru su- 
pravegherea aplicării lui. 
Este problematic dacă 
Sârbii vor accepta să se 
retragă de pe poziţiile 
ocupate şi vor preda armele 
grele forțelor de pace. De 
remarcat că ei nu au încetat 
bombardamentele după 
semnarea acordului din 
Atena. A 

In caz de respingere fi- 
nală a planului Vance- 
Owen, aplicarea unor inter- 
venţii militare (chiar numai 
restrâns aeriene), preco- 
nizate de administraţia 
Clinton, nu se bucură de 
suportul populaţiei ameri- 
cane, încă sub influenţa 
spectrului Vietnamului. 
Importantă va fi şi poziţia 
Rusiei, pentru care Serbia a 
fost totdeauna un aliat tra- 
diţional. 


UL ROMANESC 


—— Lucian G. 


Să “le continentale au de alianţe (care nu erau 
puteri o tdeauna să-şi decât de circumstanță) cu 
“i Li stăpânirea asupra alte state nutrind gânduri 
tindă o ii cât mai vaste, agresive. Germania avea să 
no! cind erau atinse limi- fie partenerul privilegiat al 
i grafice terestre şi se Rusiei în acest joc pentru 
le seo la țărmul mărilor supremație, pentrucă şi ea, 
unge anelor. Rusia este ca şi Rusia, suferea de căm- 
ul tipic al unui stat „ plexul "nerealizării" ca 
pl 1 vreo mare na- ) mare popor; împieticat să 
Wii care a provocat + devină conducătorul Tumii 
riga "t conflicte şi războa- în cauza aceleiaşi ingrate 
„cerire spre a ocupa poziţii continentale şi a vi- 
u mai mult pământ  guroasei riposte franceze 
şi a-şi atinge scopul care bloca accesul spre 
e accesul la mare 2 Atlantic. Tot spaţiul aflat 
pe timpul țarilor, ( între aceste două popoare 
ia reuşea să controleze devenea dintr'o dată un fel 
Albă, Marea Barents, ) de spaţiu de prada, pe țiu de pradă pen- 
"Baltică şi Marea :trucă, evident, aliânţa 
“în zona europeană )n'avea nimic romantit, ci 
xtindă dominaţia - semănă mai repede cu un 
a Oceanul Pacific, la pact între două animale 
jivostok. Cu excepţia | feroce, gata să profite de 
i viriila Oceanul Pacific, orice neatenţie a parteneru- 
i una din porţile la mare lui. 
sarite de Ruşi nu putea „Pactul dintre Stalin şi 
rangul de putere ma- Hitler de împărţire a ţărilor 
pentrucă traficul pe — ce au avut neşansa să se afle 
le din partea euro- între Rusia şi Germania 
ană se afla deja sub con- este rezultatul aplicării a- 
altor state europene  cestui principiu al asigură- 
țe natural de-a lun- rii alianțelor temporare din- 
“ul tărmurilor. Strâmtorile, tre două puteri continen- 
2.3 dela Dardanele fiind tale, care'n fond îşi reglau 
pentru Ruşi, erau conturile pentru o scurtă 
de alte state; chiar perioadă, până când rapor- 
sulla Oceanul Pacific tul de forţe se modifica net 
in folositor datorită în favoarea uneia sau alteia. 


MAI 


NOILE AXE 


COSTI 


influx de ajutor Rusiei, nu 
face decât să confirme ipo- 
teza existenţei noii axe, pe 
care succesorul lui Gorba- 
ciov, Elţin, se pare că o res- 
pectă întocmai. Dezmem- 
brarea Cehoslovaciei, fărâ- 
miţarea Iugoslaviei, intra- 
rea Ţărilor Baltice în sfera 
rusească, în ciuda luptei 
disperate a Balticilor de a 
scăpa de strânsoarea mus- 
cală, toate confirmă exis- 
tența unui abil joc de 
culise. 

Deosebit de periculos 
pentru România, singura 
țară ce nu a intrat încă în 
caruselul destrămării, acest 
pact pare a nu fi sesizat la 
Bucureşti. Toţi sunt preocu- 
paţi de intrarea în Europa, 
înțelegând prin aceasta 
doar Europa de Vest, după 
un clişeu care era valabii 
până în 1989. Dar oricine 
poate să remarce că, în afara 
unor unificări cu caracter 
economic, construcţia poli- 


 tică a Comunităţii Europe- 


ne bate pasul pe loc şi noi 
iţe se urzesc pe continent. 
Noua orientare a Berlinului 
spre Est, a însemnat o 
schimbare majoră în politi- 
ca celei mai prospere ţări de 
C.E. O simplă privire asu- 
pra celor petrecute în ulti- 
mii trei ani în Europa, ne 


1993 


elementar că Ucraina exista 
ca stat şi în 1940 şi a fost 
membră a: ONU în toată 
perioada postbelică. Ni- 
meni nu are curajul să pună 
problema tranşantă a retro- 
cedării ținuturilor ocupate. 
Prezenţa armatei ruseşti în 
Transnistria nu mai inco- 
modează pe nimeni, iar 
declaraţiile lui Kozirev, 
privitoare la refacerea legă- 
turilor "istorice" dintre 
slavi, o afirmare clară a 
panslavismului, nu a deran- 
jat cu nimic la Bucureşti. 
Toate ocaziile istorice 
oferite de această epocă de 
mari răsturnări sunt pier- 
dute cu o nepăsare de cei 
care şi-au asumat rolul să 
ne conducă. Bucureştiul nu 
a impus recunoaşterea naţi- 
unii aromâne în fragilul 
stat al "Macedoniei", deşi 
ONU este pe cale să-l admi- 
tă în curând, ca membru. 
Nu s'a spus un cuvânt 
despre Românii din Sibe- 
ria, sau despre Cadrilater, 
unde urmele satelor româ- 
neşti au fost distruse cu 
grijă, ca să nu se ştie că am 
existat vreodată acolo. Cei 
aflaţi la putere la Bucureşti 
uită că datele ecuaţiei s'au 
modificat radical faţă de 
perioada atotputernicei 
URSS şi că Rusia de azi nu 


PAGINA 23 


EFEMERIDE, 


XD intre toate profesiunile din România, aceea de 
olitician este cea mai uşoară şi se poate practica fără 
nici o condiţie. În nici o altă meserie nu te poţi realiza 
fără câteva cunoştinţe şi unele restricții, cu excepția 
politicii. Candidaţilor politici la funcţii de conducere 
nu i se cere nici analiza sângelui şi în plus, dacă ajung 
în Parlamentul ţării, beneficiază şi de imunitate. 


Câtă muncă trebue să depună un om pentru a obține 
o licenţă, că după aceeă să râmana de multe Ori, şomer. 
Ce greu se ajunge maistru într'o întreprindere, unde se 
cer E pricepere Şi îndemânare; nuz-se-poate-a ge nici 
tractorist său mulgător Ia ferme dacă nu indeplineşti 
urieTe condiţii, fară a mai vorbi de cunoştinţele 
necesare unui țăran care practică agricultura sau ale 
unui păstor, proprietar de oi. 


Numai deputaţilor şi senatorilor nu li se pretinde 
nici o condiţie, pentru ai a-în forui-tegistativ al ţării. 


Totul depinde-de-poziţia ce o âu în partidul din care 
fac patte şi de influența lor egătorilor. 


Acest fapt nu este nou în România. Cu excepția par- 
amentarilor din perioada anterioară Primului Război 
Mondial, aleşi pe baza votului cenzitar, pentru a 
candida la alegerea în Cameră sau Senat, în Parlament, 
upă Primul Război Mondial, a putut intra în cursa 
ricine putea întruni numărul de voturi necesar pentru 


fi ales. 


nde a dus democraţia dintre cele două războaie 
mcoiisie ca Sisteral ei de atunci, Sa văzut. UR rege 
desfrânăt şi in prin sfetnic chior-aw-proh i odit-o în 
frunte cu Patriarhul țării. 

Avem acum în România un Parlament ales "fără 
violenţe şi fără nereguli", după cum au afirmat obser- 
vatorii străini, la alegeri, care au urmărit cu atenţie, la 
televizor, modul liber de votare din România anului 
1992. 

Occidentul a respirat uşurat aflând aceasta, pentrucă 
a scăpat de o belea care îl tot sâcâia cu drepturile omu- 
lui, puterea nomenclaturistă şi procesul comunismului 
şi a trecut la ameliorarea propriilor sale migrene: Ger- 
mania, cu invazia de "azilanţi”; Franţa, cu schimbarea 
politicii socialiste şi orientarea masivă spre dreapta; 
Italia cu scandalurile corupției şi mafioţi ei; Anglia cu 
amorurile membrilor familiei regale şi în coadă, pali- 


uriaşe de M î rimul care călca—— 
"prezența imediată a Dăcordurile cu Ruşii, consi- 
soniei, incomodată de “derârid că forța sa militară 
planurile de agresiune dera suficientă spre a-şi 
ti. În cramponarea «dobori partenerul. Revanşa 
ăpe ideea de a deveni lui Stalin nu întârzia să 
supraputere maritimă, vină, odată convinse statele 
oscova a risipit o cantitate  anglo-sax6ne de pericolul 
ormă de energie, numai major reprezentat de Ger- 
ă ajungă să se înveci- mania lui Hitler. Rămas, 
cu porțiuni cu acces la stăpân şi peste o mare parte 
Cel de-al Doilea din țara fostului său aliat, 
zboi Mondial îi oferise Stalin trasa o nouă politică 
asa să-şi realizeze visul: de expansiune, de data 
direct la Mediterana aceasta fără să se mai 
Coasta Dalmației bazeze pe alianţe cu alte 
ită de Tito, cel care puteri continentale. China 
fusese la început un obedi- nu a reprezentat un parte- 
eat pion al Kremlinului.  ner ideal, pentrucă era un 
Odată ce situaţia din Eu- stat învecinat direct cu 
sa modificat şi lugos- Rusia şi nu-şi baza politica, 
lui Tito dă semne de în mod tradiţional, pe ex- 
punere, Ruşii trec la  pansiune. : i 
carea celui de-al doilea Eşecul marelui imperiu 
de a domina ieşirea la construit de Stalin a făcut 
anul Indian, scop în ca Rusia să-şi reconsidere 
este preparată riguros strategia. Germania a rede- 
1 SEM darea ganistanului. venit un aliat potenţial şi 
„Vima apoi crearea de tul- dialogul dintre Helmut 
irări în Belucistan, partea Kohl şi Gorbaciov, început 
că a Pakistanului și în în Septembrie 1990, este 
e Rusia putea trece la preludiul unei noi politici 
icțiune spre a-şi adjudeca de elaborare de “pacte” 
“cesul nestingherit la  ruso-germane. Germania a 
Mi Sudului, fost şi ea obsedată de crea- 
| „uMigâloasa construcţie a rea de "axe", pe care să-şi 
ţ | iai sovietic a permis . bazeze acţiunile de cucerire 
A princi r să nesocotească un şi expansiune. Aşa a apărut 
piu diplomatic, pe ca-') axa Berlin-Roma-Tokio, de 
suvernele rusești din | tristă faimă. DE ce oare nu-i 
cu țaristă il respectau posibilă o axă Berlin-Mos- 
*teaob pulozitate în vede-  cova? Graba cu care cance- 
 ritoria de avantaje te-  larul Kohl şi-a folosit far- 
„Vecin mecele diplomatice în Ja- 


le în dauna statelor 
ae fianume stabilirea  ponia, pledând unui masiv 


Da 
rin 
pl 


arată că nimeni-n'a fost 
interesat în primirea fos- 
telor ţări comuniste în oaza 
de fericire a Europenilor 
din Vest, nu s'a creat nici 
un plan Marshall, nu s'a 
ajutat cu nimic la înlocuirea 
structurilor comuniste. Tot 
efortul a fost îndreptat în 
reimpărţirea Europei de Est, 
în tăierea de noi frontiere şi 
zone de influenţă, adică 
exact contrariul demagogiei 
occidentale despre "drep- 
turile omului", "democra- 
ţie" sau "inviolabilitatea 
frontierelor”. Este greu de 
înțeles că nici măcar ziarele 
de Opoziţie din România 
nu au priceput jocul, deşi 
au existat câteva temeri 
exprimate în acest sens; 
obsesia rămâne "Europa de 
Vest" şi aplicarea sacro- 
sanctelor ei principii, deşi 
este limpede pentru oricine 
că Europa de Vest nu e dis- 
pusă să extindă aceleaşi 
definiţii şi în afara ei. De 
altfel însăşi noţiunea del 
Europa de Vest şi-a pierdut 
sensul pe care-l aveă 
înainte de dispariţia URSS. 
Într'o lume în continuă 
schimbare, cei aflaţi la pu 
tere la Bucureşti se con 
portă ca şi cum nu s'ar f 
întâmplat nimic. Se fa 
vizite de ploconeli la Kie 
afirmându-se că Ucraina nu 
are nici o culpă în problema 
pământurilor româneşti 
smulse de Stalin în 1940, c 
urmare a Pactului Hitle 
Stalin, ignorându-se faptu 


fi vesa, anuntati redactia 


“cel putin 4 saptamâni înainte 


fi 


mai este supraputerea de 
ieri, deci există un amplu 
spaţiu de manevră. Faptul 
că diplomaţii fac tot felul 


de afirmaţii liniştitoare cu ” 


privire la eternele frontiere, 
nu miră pe nimeni, pen- 
trucă este apanajul diplo- 
maţiei să evite adevărul; 
dar la noi se poate observa 
o îngrijorătoare lipsă de 
acţiuni în sensul refacerii 
României Mari. Cu alte 
cuvinte, am admira "stilul" 
diplomaţiei bucureştene 
dacă şi-ar arăta preocuparea 
pentru retrocedarea teritori- 
ilor cedate în 1940; şi inte- 
gral, nu numai la Est, 

Dacă noua preferinţă 
pentru o axă Berlin-Mos- 
cova a Germaniei este evi- 
denţiată de cele petrecute în 
Cehoslovacia şi lugoslavia, 
nu este oare cazul ca Româ- 
nia să-şi orienteze politica 
externă de o manieră care 
să-i permită să iasă din 
strangularea ce i se prepa- 

Q) ă? Aliaţii naturali nu pot fi 
Y-decât aceia cre au de pier 


anglo-sâxonă, şi'n primu 
Tierica, nu poăte f 


selor germane spre Mosco: 


tro 


e Peart axe 
erlin-Moscova". Lumea 


f oate greutățile ei 
interne, nu vede cu ochi 
buni o redesenare a intere-, 


va şi Tokio. lată deci înco- 


carii greci cu utopicele lor pretenţii asupra Macedoniei. 

În această Europă frământată de propriile ei 
necazuri, se îmbrâncesc să intre, în stilul capitulării 
necondiționate dela 23 August 1944, parlamentarii 
români, cu țară cu tot. Nu ne miră lipsa de patriotism a 
co iştilor, educați E anchitozați Ta atesnaţio- 
nalismul lor care nu era altceva decăt executarea totală 
a ordinelor primite dela Moscova. Adeziunea Tor la 


dem brarea VArtt Vant Erărt in omania pentru 
dezmembrarea ţă rturii care nu pot fi 
înlăturate. Nu ne miră nici faptul că Iliescu a rămas 
ataşat acestor idei. A fost şi a rămas comunist împreună 
cu toţi cei adunaţi în jurul său, cu fdsn, prm, psm şi 
chiar cei din disidentul fsn. 


„Pentru ei nu contează nici ţara, nici neamul. Au fost 
stăpâni şi rămân la stăpâni. Depinde dacă îi schimbă 
cu alţii sau rămân fideli Moscovei. 

Ceea ce înţelegem mai greu, este poziția Opoziţiei 


parlamentare, a grupărilor independente sau strânse în 
Coivenția Deri 


€ —————__— 

Parlamentarii Opoziţiei parcă îşi odihnesc oasele 
după maratonul electoral de anul trecut. Driblaţi me- 
reu de puterea nomenclaturistă, şutează în vânt, sau în 
goana alergării duc ştafeta, fanionul adversarului şi 
atunci se pune întrebarea: are România o Opoziţie cu 
adevărat? 


După toate greşelile de după Revoluţia din 1989, 
credeam că cel puţin acum s'a creat o maturitate 
politică, pentrucă prezența în Parlament a Opoziţiei 
după alegerile din 20 Mai 1990, a fost cea mai mare 


eala politică, a fost faptul care a validat toate in- 
fracțiunile fsn-iste şi a legalizat rămânerea comu- 
niştilor la conducerea țării. 


„Vechile partide politice au rămas cu mentalitatea 
din 1938, iar simulacrul de partid al Alianţei Civice.- 
are_a distrus o drganizaţie ce părea că întradevăr se 

la izase ceva în România - n'are trecut şi nu va avea 
nici viitor, lipsi e ceea ce ar trebui să fie un 
partid politic. In România însă apar idei peste noapte 
care de care mai năbădăioase, scornind fel de fel de 
iluzii în fantezia şi disperarea lor. 


Dorita împotmolire a României de duşmanii ei a 
reuşit până acum, dar politica este ca jocul de şah. 
După turneul lui Boby Fisher la Belgrad şi declarațiile 
lui asupra embargoului împotriva Serbiei, un ascul- 
tător a întrebat postul de radio Erevan, dacă un 
partener care a pierdut piese şi a rămas doar cu regele, 
regina şi nebunii, poate câştiga partida împotriva unui 
partener cu toate piesele intacte? 


Se poate - a răspuns 'radio Erevan - dacă partenereul 


cu toate piesele intacte primeşte ordin să nu facă nici o 
mişcare, 


 Zahu PANĂ 


y 


2 art 


PAGINA 24 CUVANTUL ROMANESC 


MAI 1993 


AZILUL POLITIC AL ROMÂNILOR 
-IV- 


Problema Românilor 
care cer azil politic este, de 
fapt, foarte complexă, de- 
oarece în cuprinsul ei intră 
mai mulți factori, care sunt 
variaţi. Din cauza aceasta, şi 
seria noastră de articole a 
fost mai analitică, pentru a 
sublinia, măcar în treacăt, 
diferitele aspecte legate de 
această problemă. 

Primii factori, care tre- 
buesc luaţi în considerare şi 
care ne şi permit să facem o 
selecţie chiar dela început, 
sunt daţi de condiţiile po- 
litice şi sociale, care există 
în ţara de unde vin refu- 
giații, în cazul nostru: Ro- 
mânia. Căci se pune între- 
barea dacă există cauze pri- 
mare şi serioase, care for- 
țează procesul de refugiu 
politic. La acest factor, se 
adaugă imediat un altul, 
corelat, şi se referă la statu- 
tul politic al solicitantului. 
Este refugiatul despre care 
e vorba, un refugiat politic, 
în esenţă, sau ceva circum- 
stanţial, care nu are decât 
tangenţe foarte vagi cu 
refugiul politic? 

“Pentru noi, cei care ur- 
mărim fenomenul comu- 
nist, în toate formele în care 
S'a dezvoltat în România, şi 
deci avem o cunoaştere, nu 
superficială, ci de pătrun- 
dere sociologică şi politică, 
putem afirma, fără jenă, că 
în România, domneşte încă 
o dictatură comunistă, care 
este foarte sofisticată şi de-a 
dreptul periculoasă, atât 
pentru viitorul ţării, cât şi 
pentru relaţiile interna- 
ționale. 

In România nu se poate 
vorbi de libertăţi care se 
acordă cetățenilor, ci de 
spolierea tuturor libertă- 
ților; cele mai multe din li- 
bertăţi sunt numai apa- 
rente, nu reale, căci sunt 
anulate prin tot felul de 
restricţii, create intenţionat 


_pentru ca nimeni să nu 


poată beneficia de acestea. 
Sunt scrise doar pe hârtie, 
după modelul comunist, 
practicat în România din 
1945 şi până astăzi, în 
acelaşi mod. Regimul este 
completamente comunist, 
cu eşaloane de nomen- 
claturişti în toate postarile 
de conducere politică şi 
administrativă. Aceştia nu 
au nici un fel de apercepţie 
a libertăţii, a democraţiei şi 
a demnităţii umane. Desi- 
gur, cancelariile diploma- 


n... ——_—.—————— 


lon BOI 
tice şi o parte din ziariştii 
presei din lumea liberă, nu 
au ajuns la intuiţia 
adevărată a stărilor de 
lucruri din România, căci 
nu au fost pregătiţi să 
înțeleagă fenomenul dis- 
locării comunismului şi a 
ravagiilor pe care le-a făcut 
în mentalitatea popoarelor, 
şi procesul de agonie al 
marxismului. Ei au trăit 
într'o lume liberă şi departe 
de tumultul țărilor satelite 
şi nu au priceput deloc sub- 
stanţa dictaturii comuniste 
şi a ideologiei marxiste. 
Orice ar scrie şi orice ar 
comunica aceşti reprezen- 
tanţi ai lumii libere, dacă 
nu au sesizat caracterul de 
dictatură şi de pregnantă 
ideologie marxistă în Ro- 
mânia, ei nu vor face nici 
un fel de serviciu ţării lor, 
pe care n'o pot servi cu ade- 
văruri, ci numai cu distorsi- 
uni. Căci, în România nu se 
poate vorbi de libertate şi 
de șanse de a introduce, la 
ora actuală, forme cât de 
primitive de democraţie şi 
privatizare. Acest lucru este 
deosebit de important, căci 
altfel nu se poate înţelege 
de ce o parte din oameni îşi 
iau lumea în cap şi pleacă. 
Sunt mulţi aceia care solici- 
tă azilul politic, fără să fie 
motivaţi de situația politică, 
Ţinându-se seama de 
faptul că dictatura de azi, a 
comuniştilor din România, 
este foarte sofisticată, se 
cere multă intuiţie celor 
care au de luat hotărâri cu 
privire la statutul de de- 
ținut politic. Regimul dicta- 
torial din România a reuşit 
să camufleze activităţile 
sale, cel puţin pentru stră- 
ini, şi, deci, un refugiat 
politic are de luptat cu o 
grămadă de confuzii pentru 
a lămuri propria lui si- 
tuaţie. Căci nu se poate cere 
unui funcţionar de rutină, 
unui judecător, sau unui 
diplomat, care are şi preju- 
dicii, uneori, să aprecieze la 
justa ei valoare condiţia 
specifică de viață politică și 
socială din România. Aceşti 
oameni sunt formaţi după 
un tipic vechi şi ei nu au 
evoluat, prin cunoaştere şi 
studiu, până la puncţul de a 
fi la curent cu ultima evo- 
luţie a ideologiei marxiste 
sau a dictaturii comuniste. 
Dar, acest aspect al pro- 
blemei pe care o discutăm, 
adică refugiul politic din 


[__] Nou 


COD POŞTAL... 


ERU—— 

România, şi incapacitatea 
de a stabili cu adevărat ca- 
racterul dictatorial al regi- 
mului din România, este cât 
se poate de "delicat", pen- 
trucă se pot răpi drepturile 
oamenilor care sunt îndrep- 
tăţiţi la azilul politic, dar nu 
li se recunoaşte acest drept, 
din motive de superficiali- 
tate, ignoranță sau altceva, 
nu pe temeiul unor prin- 
cipii fundamentale, de 
morală, de drept şi de 
umanitate. Aceasta este o 
situaţie chiar tragică, şi nu 
are leac, decât dacă un for 
superior, sau o personali- 
tate inspirată şi cu autori- 
tate în cadrul statal ar putea 
interveni, pentru a face 
corectivele necesare, în 
acest sens, 


Soluţia cea mai bună ar 
fi să se găsească oameni 
pregătiţi, care să privească 
sub toate formele, şi cât mai 
complet, datele esenţiale 
ale condiţiilor în care se 
judecă procesul de azil 
politic. 

Nu trebue uitat, de către 
nimeni, că azilul politic es- 
te o instituție morală, înain- 
te de a fi una juridică, so- 
cială sau politică. Această 
instituţie a fost construită, 
de-a lungul secolelor de 
principii de morală, care au 
devenit un standard de 
moralitate pentru toate 
societăţile, care au depăşit 
starea primitivă de "trib", şi 
s'au angajat în relaţii inter- 
naționale. 

Pe lângă asta, azilul poli- 
tic este o tragedie, căci în- 
seamnă o rupere dintr'o 
lume în care te-ai format 
sau puteai să te formezi, 
dacă eşti încă tânăr, căci 
porţi în tine întreg poten- 
țialul biologic, psihologic şi 
ancestral, care ți-ar îngădui 
să devii o personalitate bi- 
ne conturată. Ca apoi să te 
încadrezi într'o mentalitate 
care este total deosebită de 
cea în care ai trăit şi cu care 
foarte dificil să stabileşti un 
contact, la început mai ales, 
când apar toate adversi- 
tăţile, psihologic, refugiatul 
politic, în special, vine cu o 
lume de idei, de proiecte şi 
de aspirațiuni, care sunt 
diferite de cele din socie- 
tatea de unde a plecat, şi 
poate tot aşa de diferite de 
societatea unde şi-a găsit 
refugiul. Cum se pot stabili 
punţile între refugiatul 


politic şi lumea în mijlocul 
căreia ajunge? Care este 
capul de pod pe care trebue 
să-l facă refugiatul ca să fie 
înțeles şi bine primit, măcar 
în formele minime de ome- 
nie? Şi-au pus oare acei care 
se ocupă cu refugiații poli- 
tici astfel de probleme, pen- 
trucă se tratează aici cu 
viitorul unei ființe ome- 
neşti, care nu trebue strivit, 
dacă este să recunoaştem 
ultimului individ dreptul la 
demnitatea lui umană. Şi, 
pe de altă parte, cine ştie ce 
virtuţi valoroase şi ce ener- 
gie creatoare poate aduce 
noul venit, odată cu refu- 
giul său. America, Austra- 
lia, ca şi Canada s'au for- 
mat ca societăţi speciale, 
adică mult diferite de altele 
datorită valurilor neîntre- 
rupte de refugiaţi, aproape 
toți având şi o coloratură 
politică, chiar dacă nu co- 
respunde politicul lor de a- 
tunci, cu politicul de as- 
tăzi. Şi toate cele trei ţări şi 
societăţi pe care le-am men- 
ţionat sus (America, Canada 
şi Australia) şi-au dat con- 
tribuţia lor strălucită la isto- 
ria lumii, tocmai pentru 
specificul lor, societăţi for- 
mate, primar, prin procesul 
de imigrație. 

Să nu se uite că o bună 
parte din refugiații români 
sunt deja profesionişti de 
strălucită calitate,-şi toată 
pregătirea lor, în condiţiile 
de libertate din Occidentul 
unde s'au refugiat din cau- 
za barbariei politice, care 
apasă, persecută şi anulează 
valorile umane, nu au putut 
duce la un sfârșit de rea- 


“lizări majore. Potenţialul 


multora dintre refugiații de 
azi este extraordinar. Ce 
mijloace există pentru auto- 
rităţile americane, care se 
ocupă cu problema refu- 
giaților, să identifice valo- 
rile şi energiile creatoare, 
care ar putea da roade deo- 
sebite şi pozitive, dacă li se 
oferă şansa de a pune în 
valoare aceste energii? Nu 
cumva se tratează problema 
refugiaților politici, cu prea 
multă uşurinţă şi în termeni 
birocratici, de multe ori de 
către mediocrităţi care nu 
au nici o pricepere pentru 
chestiunile mai serioase şi 
fundamentale. Există cine- 
va care să pătrundă în mie- 
zul lucrurilor mai profund, 
din noua administraţie a 
Preşedintelui Clinton? 


esa] REÎNNOIRE 


ei aj AA 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 


NUMELE DE FAMILIE... cecene PE: ZE cete erect tr 
PRENUMELE 

STRADA/NF i ee mapa ca De ae lasa Aaaa art Beat aa 
ORAŞUL... nuca cete eneeeeaeaseste- STATUL/PROVINCIA.. nec 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


= [| ([( Za Pa a a ema 


CUPON DE ABONAMENT 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


ACUZAREA 
ACUZATORULUI 


zece. Un război fără gloanţe, 
timp cât n'a curs sânge şi n'au rămas pe câmpul de 
luptă nici morţi şi nici răniţi, bătălia fiind dusă doar în 
paginile revistei 122”, e bine. E cavalereşte. E, cum ar 
spune tovarăşul Ion Iliescu... democrat. = 


Să vedem ce anume a provocat acest război al 


cuvintelor dintra cei doi combatanți. 


În articolul "Categoriile d-lui Pleşu” publicat în nu- 
mărul 5 22"1ă rubrica "Tribuna Iibe, ă”, ni 


se spune dintru început că "În tipologia opoziţiei în 
România, afirmă Dl. Andrei leşu, există în primul 
înd, opozitia de TesemtiaIea Act poziţia de resentirient. Aceşti oponenții spune 
domnia sa, sunt foştii deținuți politici”. Ceea ce, credem 
oi, este un neadevăr, ca să nu-i spunem o sfruntată 
minciună, ştiind că Opoziția din România este, mai 
mult sau mai puţin, generalizată. Este a întregului 
popor român - minus, bineînţeles, lingăii ataşaţi la 
căruța Puterii. Nu-l putem deci condamna pe DL. Pleşu 
pentrucă îşi apără simbria şi pe cei care i-o dau, dar ne 
rezervăm dreptul de a nu fi de acord cu dânsul pe 
această temă. 


In răspunsul dat acestuia de către Asociaţia Foştilor 
Deținuți Politici, se spun lucruri pe care le ştiam şi noi, 
Românii din depărtare şi la care subscriem din toată 
inima. Să cităm: 


"Spuneţi, domnule Pleşu, că deţinuţii politici au 
trecut printr'o experienţă înfricoşătoare, de neuitat. Este 
foarte adevărat! Domnia voastră nu puteţi şti şi imagina 
cât de îngrozitoare a fost această viață. Domnia voastră 
aţi auzit desigur, dar nu aţi trăit pe propria dvs. 
persoană aceste grozăvii. Ţăranii români deţinuţi 
politici le-au trăit din plin. Ţăranii români au fost 
chinuiţi, torturați în timpul nopţii la sediile primăriilor 
cu uşile şi ferestrele deschise, ca strigătele lor care nu 
mai aveau nimic omenesc să îngrozească pe toţi 


locuitorii satelor. Țăranii noştri au fost condamnați-i -- - 


pentrucă au luat după culesul recoltei boabe de grâu şi | 
câţiva ştiuleţi de porumb ce au rămas pe câmp, altădată 
holda lor. Pentru aceasta au fost condamnaţi la 10-15 
ani de închisoare, pentru furt din avutul obştesc". 


lar mai departe, se spune un adevăr greu de infirmat, 
anume că "...doctrina comunistă este un atentat la viața 
amenilor şi încercare de a păstra într'o formă sau alta 
instituţiile ei, este o crimă"... Şi iată de ce, PROCESUL 
COMUNISMULUI este şi rămâne necesar pentru lim- 
pezirea apelor îmbâcsite de noroiul pestilenţial al 
trecutului, proces căruia stăpânirea de azi îi pune 
mereu bețe în roate, amânându-l din Paşti până la 
Crăciun şi dela Crăciun până la Paşti. Proces ce nu va 
avea loc atâta timp cât România, săraca, este condusă - 
să sperăm vremelnic - de şleahta lichelelor dela Putere. 


"Mergeţi în gulagul românesc - se scria în răspunsul 
Asociaţiei dat D-lui Pleşu - parcurgeţi coridoarele şi 
celulele dela Jilava, Aiud, Gherla, Botoşani, Sighetul 
Marmaţiei şi veţi vedea dacă aveţi ochi, pe aceste 
coridoare îngrozitoare, sângele intelectualilor români. 
Deschideţi celulele cu pereţii de gheaţă ale sinistrului 
fort şi veţi vedea chipurile chinuite de suferinţă ale 
intelectualilor români, dar luminate de credinţa 
sacrificiilor lor. Veţi sta de vorbă cu Ion Petrovici, cu 
Constantin Gane, cu Nichifor Crainic, Radu Gyr, 
M.Vulcănescu, Părintele Stăniloae, Părintele Ghiuş, 
Părintele Sofian, Părintele Arsenie Boca, aceste perso- 
nalităţi, capodopere al Bisericii noastre strămoşeşti, 
apărători ai sufletului nostru creştin. Veţi vorbi cu San- 
du Tudor, Puiu Mironescu, paznicii rugului aprins şi 
atâţia alţii pe care aceste rânduri nu pot să-i cuprindă"... 


Cum să ceri însă orbului să vadă ceea ce nu poate 
vedea şi surdului să au ce nu poate auzi?! 

Vom încheia, citând următoarele rânduri pline de 
emoție scrise cu pana inimii: 


"Mergeţi la Sighetul Marmaţiei şi parcurgeți cu 
evlavie drumul dela celula lui Iuliu Maniu la groapa 
comună, sau asistați neputincios şi plin de revoltă la 
sinuciderea lui Gheorghe Brătianu, nu numai un 
istoric, dar şi o personalitate umană de sensibilitate 
surprinzătoare a tot ce e durere şi bucurie omenească. 
Revedeţi pe Dinu Brătianu, pe Ion Vasilescu şi în 
Sfârşit navigaţi pe cel de-al patrulea braţ de sânge şi 
chin ce leagă bătrânul Danubiu de Pontul Euxin. Veţi 

jvedea un iad, nu de imaginaţie dantescă, ci unul de 
imaginaţie luciferică, în care satanica dezlănţuire a 
tuturor forţelor răului a încercat să distrugă tot ce a fost 
mai curat, intelectualitatea română, exemplu de 
credinţă şi jertfă pe altarul spiritualităţii româneşti”... 

Ce am putea oare spune noi mai lămurit și mai pe 
înţeles, decât cele spuse în citatele de mai sus?! 


Nimic altceva decât că, ACUZAȚII, pe bună dreptate, 
devin... ACUZATORII 


Nicolae NOVAC