Cuvantul Romanesc anul 20, nr. 221, noiembrie 1994

PATRULATERUL TRANDAFIRIU 


—— Radu ŞTEFĂNESCU— 


Aglomeraţia din Decembrie '89 le-a dat 
posibilitatea slugilor ceauşiste să se 
autointituleze frontişti ai... salvării 
naţionale! Comuniştii au devenit peste 
noapte pluripartizi, uniţi în cuget şi'n 
muget, vajnici susținători ai omului 
Moscovei, tov. Ion Ilici Iliescu, împuş- 
catorul Ceauşiştilor şi apărătorul crimelor 
comuniste de-o jumătate de veac, Îm- 
buibaţii regimului s'au grupat astfel: 

- majoritatea FSN-işti = comunişti "de 
bine”, cu față umană şi despot luminat. 

- minoritatea PUNR-işti= securişti ex- 
tremişti, patri-hoţi funaro-gavrişti. 

PRM-işti = securişti kagebişti, vadi- 
misto-mafioţi. 

PSM-işti = comunişti verdeţomani, 


In primul cincinal al epocii iliiste, mulţi 
tovarăşi au migrat dela pecereurile mici 
către ESN-ul devenit FDSN, şi-apoi Partid 
Iliescu, al democraţiei sociale originale, tot 
un soi de front al democraţiei populare şi 
unităţii socialiste! 

Acest partid-părinte e deprins cu sclavi 
şi nu cu parteneri politici de dialog ci- 
vilizt. Politica neopecere-ului iliist este 
intolerantă şi caracterizată de marile mes- 
chinării ale existenței umane, ca şi de inca- 
pacitatea modelării comportamentale, 

Partidul fantomă al lichelelor comuniste, 
aflat la guvernare prin fraudă electorală e 
lipsit de tact, pricepere, înţelepciune şi 

„bună credinţă. Cuvântul de ordine în 
politica lui Iliescu este sloganul ceaușist 
arhicunoscut: "din greșeală în greşeală spre 
victoria finală". Pas cu pas şi ceas cu ceas, 


Iliescu calcă neabătut pe urmele înain- 
taşului său, abuziv - împuşcatul regretat şi 
jeluit de discipolii păuneşti şi vadimişti 
psihopaţi. Din vara acestui an, partidul 
comunist părinte a admis la guvernare şi 
câteva slugi peuneriste preasupuse, la care 
se vor adăuga în viitorul apropiat şi alte 
figuri sinistre, peremiste ori pesemiste, 
avide de-un os de ros! Maşinaţiile politice 
pedeseristo-iliiste vin să întărească vechile 
metehne ale aceloraşi tovarăşi ai vechiului 
regim. La agricultură, justiţie, transporturi 
şi comunicaţii au fost unşi, mai pe față, mai 
pe-ascuns, tovarăşi comunişti PUNR-işti, 
executanţi docili ai ordinelor dela Co- 
troceni. 

Pentagonala roşie a pierdut cele şase vo- 
turi agrariene din Parlament, trans- 
formându-se în patrulater trandafiriu. 


Agrarienii, inventaţi special de FSN în'90, 
pentru a contracara istoricul PNŢCD, sunt 
puşi acum la index şi ameninţaţi cu 
pierderea ciolanului. Aşadar, secţia a- 
gricolă a pecereului PDSR-ist şi-a pierdut 
ciracii. Au rămas în picioare doar secţia de 
propagandă ideologică patriotardă (PRM), 
secţia istorică a originei ciumei roşii (PSM), 
şi secţia xenofobă funaro-gavristă a “pe- 
ricolului"” maghiar. (PUNR-CARITAS) 
PDSR-ul este, fără dubii, partidul unic 
mascat, creat în perioada preelectorală, 
pentru a câştiga alegerile generale, împărțit 
pe secţii, de ochii străinătăţii, dar în fond şi 
formă centrul vital monolitic comunist, 
aflat în solda Cotrocenilor. 

Asta-i problema esenţială aflată la 
originea anormalităţii din România. Bul- 


nostalgici îndoctrinaţi. 
PDAR-işti = ceapişti agrarieni. 
ISSN 
0705-8365 


THE ROMANIAN VOICE 


Continuare în pag.3 


Preţul unui abonament anual 
30$/50DM . 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


ANUL 20 Nr. 221 - NOEMBRIE 1994 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


IMPERIUL PROSTIEI 
Eugen BÂRSAN 


Nenorocirea cea mai mare adusă de comunism a 
fost instaurarea prostiei drept condiţie a angrena- 
jului social, clădit pe o piramidă a prostiei. Exerciţiul 
| puterii statale e dat pe mâna tovilor care, pe lângă 
lipsă de scrupule şi agresivitate, excelează prin 
"prostie. Şi, pentru comunism, -acest lucru are sens. 
Căci numai omul prost poate lovi năprasnic şi fără 
nici o milă pentru a se obţine ceea ce se vrea. În capul 
vrutului, prostul e posedat de mania de curăţire a 
terenului de oameni dotați. Niciodată nu se va putea 
face un bilanţ al valorilor nimicite de el, în numele 
comunismului. fai 5 

În chip sigur, unde stăpâneşte mediocritatea şi 
incompetenţa prostiei nu poate fi vorba de nor- 
malitate. lar în abnormalitate, veleitarii comunişti || 
găunoşi sunt în lumea lor. Deşi în afară de apucături 
comuniste nu se mai pricep la nimic, ei escrochează || 
| ca pricepători la politică, la economie, la cultură, la 
agricultură şi la orice. lar în chipul acesta, țara nu este 
condusă după cap ori după o idee, ci după apucăturile 
comuniste ale guvernantului. 

De notat că acest guvernant nu este - după cum ar 
trebui şi s'ar putea crede -, un funcţionar public. În 
înţelegerea lui prostească, el este altceva, El este 
ministru, secretar de stat, şef de cabinet, director (ţara 
e plină de directori) ori un alt fel de ştab care dă 
indicaţii unei lumi cetățenești pe care el, în fapt, din 
universul lui redus şi închis, o ignoră. Astfel, din 
vârful piramidei de sus a partidului şi până la baza 
de jos, numai "ştabi”. Dar nu în serviciul public ci al 
partidului şi al lor personal. În serviciul cetățeanului 
rămâne doar mizeria şi să se ajute el singur după cum 
o putea. 

Ceea ce caracterizează deci regimul criptocomu- 
nist român, e faptul că guvernantul investit e omul 
eşantion al mediocrităţii şi incompetenţei format şi 
deformat la potcovăria de partid a analfabetismului 
marxist. Omul care jonglează prosteşte cu demagogii 
şi artificii politice, înhămat fiind la căruţa cu coviltir 
roşu a puterii. Căruţa care poartă pe mediocri şi 
|| incompetenţi, ca ucenici ai lui Lenin strânşi în jurul 
D-lui Iliescu. Ucenici care lucrează consecvent la 
devalorizarea noţiunilor de “democrație” şi "eco- 
nomie de piaţă”, manevrând o democraţie de aşa fel 
ca poporul să vină şi să spună: ne-am săturat de 
democraţie şi de economie de piaţă, să ne întoarcem 
la comunism! 

Prinsă în aparatura de plumb a birocraţiei comu- 
niste mediocre şi incompetente şi lipsită de creier 


Continuare în pag-3 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: AFRICA, ARGENTINA, ANGLIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, CHILE, DANEMARCA, ELVETIA, GERMANIA, 


GRECIA, FRANTA, ISRAEL, IȚ ALIA, IUGOSEAVIA, OLANDA, ROMANIA, SPANIA, S.U,A.. SUEDIA. TURCIA, UNGARIA. NOUA ZEELANDA 


ADEVĂRATA ARMATĂ 


Ziua Armatei este, în 
principiu, o acazie ideală 
de reculegere naţională. 
Cinstirea eroilor implică 
smerenie şi respect. Ceea ce 
s'a întâmplat, însă pe 25 
Octombrie, la Carei, a fost o 
pompoasă mascaradă. Gu- 
vernanţii au ţinut să arate, 
din nou, că sunt continu- 
atorii regimului anterior. 
Pentru ei, istoria este doar 


-materia de propagandă, o 


simplă bucată de lut din 
care cred că îşi pot face chip 
cioplit. Ca şi Ceauşescu, 
actualii guvernanţi confiscă 
istoria şi îşi atribuie, cu 
neruşinare, merite imagi- 
nare. O serie de lătrători ai 
regimului comunist s'au 
împăunat la tribuna ofi- 
cială. 

Ion Iliescu a făcut din 
sărbătoarea naţională a 
Armatei, tren de plăcere, 
sfidând sărăcia în care se 
zbate poporul român şi 
austeritatea regală. Între 


- Iliescu şi evenimentul dela 


25 Octombrie 1944 nu există 
nici o legătură. De aceea, l-a 
transformat în pretext de 
auto-adulare. Şi de avan- 
sare la gradul de generali 
de armată a unor ofiţeri, 
Paul Keller şi Vasile Ionel, 
cărora ar fi fost mai potrivit 
să le ofere o permisie la 
Moscova. De altfel, minis- 
trul civil al apărării na- 
ționale a pronunțat, în 
discursul său, numele ar- 
matei sovietice, de mai 
multe ori decât însuşi nu- 
mele Armatei Române. 


Guvernanţii au ignorat, 
de fapt, personajul istoric 
care era de drept să fie săr- 
bătorit. Și anume, ARMA- 


TA REGALĂ a ROMÂ- 
NIEI. Absența istoricilor 
dela tribuna oficială a fost 
semnificativă. Numai aşa, 
Ministrul Tinca şi-a permis 
să emită enormitatea că 
Armata n'a depus jurământ 
faţă de Rege! Regele era 
comandantul suprem al 
Armatei, ofițer de elită, 
sever instruit, respectat şi 
iubit. La 23 August 1944, cu 
care, din nou, Iliescu s'a 
lăudat, Armata a urmat fără 
şovăire Înaltul Ordin Regal. 
Eliberarea fruntariilor de 
Nord-Vest ale ţării, în 25 
Octombrie 1944, este o con- 
secinţă a actului dela 23 
August. Fapt pe care guver- 
nanții l-au trecut sub tăcere. 
Încercând, în mod stu- 
pid, să-l scoată pe M.S. 
Regele Mihai 1 din istorie, 
în iluzia că astfel îl poate 
scoate din actualitate, 
Ministrul Tinca a glorificat 
un act de trădare. Fiindcă el 
nu s'a referit la Armata Ro- 
mână, ci la o divizie tră- 
dătoare. Numai divizia 
"Tudor Vladimirescu" n'a 
depus jurământ faţă de 
Rege, deci, faţă de Patrie. Ci 
faţă de Stalin. Numita 
divizie a încălcat Codul 
Justiţiei Militare, fiind 
formată pe teritoriul sta- 
tului străin, URSS, cu care, 
la acea oră, România se afla 
în război. Absența jură- 
mântului faţă de Rege a dus 
la trădare de neam şi țară. 
Guvernanţii n'au suflat, 
însă, un cuvânt despre de- 
capitarea Armatei Române 
şi nici despre infiltrarea ei 
cu agenţi sovietici. N'au 
avut bunul simţ şi nici 
patriotismul de a elogia, de 
a păstra măcar un moment 


Cecilia MIHĂILESCU 


de reculegere în memoria 
generalilor, ofiţerilor şi 
soldaţilor români masacrați 
în închisoarea comunistă. 
Ei sunt adevăratele repere, 
modelele morale ale Ar- 
matei actuale. Pe care omul 
reconcilierii naţionale, M.S. 
Regele Mihai, a îndemnat-o 
la fraternizare cu poporul 
român, în timpul revoluţiei. 
In schimb, guvernanţii ac- 
tuali, orchestrați de către 
generalul Vasile Ionel, 
propun Parlamentului 
votarea unor proiecte peri- 
culoase pentru Armată, 
pentru statul de drept, în 
general, Anume, doctrina 


militară zisă “de apărare” şi 
concepţia privind “securi- 
tatea", zisă naţională. Este 
vorba, de fapt, de apărarea 
regimului politic, Pentru 
care guvernanţii inten- 
ționează să pună, din nou, 
Armata în situaţia de a 
trage în propriul popor. Tot 
planul conjugat al unor 
"forţe de apărare" aminteşte 
de doctrina Ceauşescu. În 
prag de aniversare a cinci 
ani dela revoluţie. În si- 
tuaţia, totuşi, neverosimilă, 
în care Parlamentul va vota, 
vom avea un stat de drepi 
polițienesc. S'ar putea, însă, 
ca Armata să nu mai vrea. 


CITIŢI 


ÎN ACEST 


UMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Prof. Radu 
Cecilia MIHĂILESCU 
Av. George VASU 
Prof. Banu SERDARU 
Mihai FREAMĂT 

lon G. MARAS 
Tiberiu HENŢEA 
Prof. lonel 


Prof. Radu BADIU 


Florin Oprea SĂLCEANU 


Sergiu RĂDULESCU 
Dan Emilian ROŞCA 


Emil ALEXANDRESCU - 
Prof. Nicolae CIACHIR 


Anghel POPA 
Radu osia 
Prof. Tri 


TEFĂNESCU 


DULESCU 
Prof. Mihai S. DERDENA 


aian BĂDULESCU 


pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
Ă pagina 
pagina 
pagină 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 
pagina 17 
pagina 19 
pagina 20 


DOONUIDOV=a— 


PAGINA 2 


EDITORIAL 


CUCERIREA 
ELECTORALĂ A 
SATULUI ROMÂNESC 


_Despre condiţiile actuale ale situaţiei în care se 
gaseşte societatea românească, se fac cele mai 
ciudate nedrepte şi contradictorii interpretări 
comentarii, explicaţii şi analize. Î = 


a Ş In rândurile ce 
urmează, ne vom referi numai la satele şi țăranii 
care le populează. 


„Timp de peste 40 de ani, aceste sate, sub re- 
gimul comunist, au fost tratate cu dispreţ şi ură, 
specifice unui regim care urmarea distrugerea 
structurilor româneşti, de viaţă socială, istorică şi 
specifică neamului românesc. Pe de o parte, re- 
gimul comunist "convingea" ţăranii de avantajele 
şi fericirea pe care o aduceau gospodăriile co- 
lective în viaţa lor, iar pe de altă parte depunea o 
muncă asiduă pentru proletarizarea întregii 
populaţii de pe teritoriul României, deci în- 
tensificarea industrializării şi, prin aceasta, 
dislocarea ţăranului din interiorul satelor şi 
ruperea lui de pământul țării, de care era legat de 
secole, prin lucrarea țarinei, prin sângele celor 
care au apărat şi prin milioanele de strămoşi, 
îngropați în cimitirele din întreg cuprinsul țării. 

Procesul a fost plin de tragedii, căci men- 
talitatea şi concepţia țărănească nu au putut fi 
schimbate de vagabonzii unei ideologii care era 
artificială şi nu avea nici o legătură cu năzuinţele 
poporului român. În special, ţăranul român era 
sedentar, nu avea exotismul migrațiilor, ceea .ce 
doctorul Emil Vicaş a arătat destul de limpede 
într'o conferinţă a sa, pe care a tipărit-o într'o bro- 
şură. 

Regimul comunist a întrebuințat cele mai 
puternice şi perverse forţe pentru a-l scoate pe 
țăran din rânduiala lui. În timpul pe care l-au avut 
la dispoziţie, 45 de ani, comuniştii nu au reuşit 
totuşi să mute satele prin care s'a închegat 
“unitatea naţională. Dar au reuşit să altereze multe 
forme şi valori ale culturii şi civilizaţiei săteşti. Ei 
au înlocuit nucleul conducător al satului - primar, 
preot, învăţător - cu activiştii de partid, educați 
de regimul comunist în scopul spălării creierului 
ţăranului. Moştenirea alterărilor făcute de co- 
munişti este grea. Alterări psihologice, morale, 
sociale, juridice care privesc atât individul, cât şi 
comunitatea sătească. 

Datorită cotelor diabolice impuse de regimul 
comunist asupra tuturor produselor obţinute, 
țăranul a devenit muritor de foame, foamea l-a 
împins la oraş pentru o bucată de pâine şi astfel, 
satul a rămas pustiu. - Trebueşte revenit la 
normal, la firesc, la propria identitate a satului şi: 
a ţăranului. Pe plan social, societatea românească 
nu se poate reface dacă nu revine la tradiționala şi 
specifica ei formă de viaţă; în primul rând prin 
normalizarea vieţii ţărăneşti din comunitatea 
satelor. Satele au fost în trecut şi vor rămâne în 
viitor chiagul cel mai puternic al vieţii naţionale. 

Cine poate ajuta la refacerea satelor româneşti? 
În primul rând, evoluţia firească a evenimentelor 
va îngădui populaţiei săteşti să înlăture (aici e 
care i-au îngrădit viaţa, până acum. Dar, actua a 
conducere neocomunistă, împiedică chiar 
dezvoltarea normală a vieţii sociale şi politice. 
Prin incapacitatea ei de-a se integra destinului 
istoric al neamului românesc şi de a servi 
interesele naţionale. , 

Opoziția, poate, n'a făcut destul în aceşti cinci 
ani, pentru a ajuta satele şi pe ţărani, din cauza 
condiţiilor absurde ale regimului politic, 
fraudulos, abuziv şi antinaţional, care există în 
România. ; ? 

A venit însă timpul să înceapă marea campanie 
de cucerire electorală a satelor româneşti, să fie 
înlăturate haosul, minciuna şi frauda pe care le 
întrebuinţează nomenclatura comunistă. Ti- 
neretul, în special studenţii, au datoria să meargă 
-la sate. Nu se cer fonduri financiare pentru a- 
ceasta. Cu mijloace simple, trebue să fie invadate 
satele, să fie luminate, trezite din conjunctura în 
care trăiesc şi îndreptate pe calea cea bună, de a 
face alegerea între ceea ce este bine şi rău şi de a 
utiliza votul lor pentru schimbarea radicală, în 
conducerea țării. Trebue să fie aleşi oameni de 
conducere pe temeiul meritelor, şi calităţilor 
umane şi profesionale, nu pe acel al minciunii şi 

ei. 
at iti aşa poate scâpa țara de conducerea 
nomenclaturii comuniste şi îşi poate indrepta 
privirile spre un viitor bun şi luminos. 


George BĂLAŞU 


O LEGE 


VOTATĂ DE SEN 


______Av. George VASU 


Este vorba de proiectul 
de lege a caselor naţiona- 
lizate, votat de Senat şi în 
curs de dezbatere la Ca- 
meră. 

Doresc să subliniez nişte 
principii dela care Parla- 
mentul nu se poate abate în 
nici un chip. Legile care se 
fac, nu pot viola Constituţia 
nici direct şi nici indirect, 
căci nu degeaba s'a spus că 
Constituţia "este mama 
legilor”. De exemplu, 
nerectroactivitatea legilor 
este o regulă care nu poate 
fi. încălcată în nici un chip. 
Actualul Parlament a în- 
cercat să încalce acest prin- 
cipiu de drept prin legea 
impozitgului agricol. 

Curtea Constituţională 
şi-a intrat în atribuţiile sale 
şi a declarat legea ca find 
neconstituţională, retrimi- 
țând-o la Parlament, pen- 
trucă a încălcat principiul 
neretroactivităţii legilor. 

De asemenea, este inad- 
misibil să se incerce să se 
atenteze la principiul auto- 
rității lucrului judecat, cum 
s'a făcut prin articolul 24 
din legea caselor naţiona- 
lizate. 

Nici comuniştii nu au 
respins principiul "res 
judicata, pro veritate ha- 
betur”, cum a făcut Senatul 
României în anul de graţie 
1994. Este o ruşine pentru 
țara noastră, ca să se aten- 
teze de Senat la activitatea 
puterii judecătoreşti. 

Legile care se fac trebue 
să țină seama de principiile 
de drept, care sunt aşa de 
riguroase ca în matematică; 
1+1=2, orice ar fi îptot- 
deauna. 

Codul civil român din 4. 


Decembrie 1864, pus in 
aplicare în vechea ţară, la 1 
Ianuarie 1865, extins la 15 
Octombrie 1938 în Buco- 
vina şi în 15 Septembrie 
1943 în Transilvania, â 
regimentat anumite rapor- 
turi juridice între cetăţeni, 
raporturi care nu pot fi 
"demolate" prin legi de 
circumstanţă de actuala 
putere legiuitoare, deoarece 
nici chiar "puterea populară 
a partidului comunist” nu a 
îndrăznit să schimbe ra- 
porturile juridice dintre 
cetăţeni. În comunism, un- 
de legile se făceau din 
ninterese de partid” şi 
oportunitate de moment, nu 
s'a îndrăznit să se abroge 
articolul 481 cod civil, care 
este şi azi în vigoare, text 
potrivit căruia "nimeni nu 
poate fi silit a ceda pro- 
prietatea sa, afară de cauze 
de utilitate publică şi nu- 
mai după o justă şi prea- 
labilă despăgubire”. 

Senatul României a ig- 
norat articolul 42 din Con- 
stituţie, care garantează 
dreptul de moştenire pre- 
văzut de articolul 652 cod 
civil, precum şi articolul 
135 din Constituţie, care 
ocroteşte proprietatea, a- 
ceasta fiind inviolabilă, 
conform articolului 481 cod 
civil, şi încearcă să facă o 
nouă naţionalizare de “tip 
neocomunist" spre ruşinea 
sa. 

Este clar că articolul 20, 
alineatul 2 din Constituţia 
României nu permite apli- 
carea unor legi care con- 
travin tratatelor şi pactelor 
internaţionale, semnate de 
România. Aceasta este re- 
gula numărul unu cu pri- 


CUVÂNTUL ROMA, 


vire la ceea ce poate face 
Parlamentul României, 
adică să nu facă legi care 
contrazic pactele şi tratatele 
internaţionale pe care Ro- 
mânia le-a semnat. : 

Este suficient să amin- 
tesc Tratatul de Pace dela 
Patis din 1947 (publicat în 
M.O. nr. 199 din 30 August 
1947), care prevede în 
articolul 3 alineatul 1, că 
România se obligă să asi- 
gure cetăţenilor săi folo- 
sinţa drepturilor omului şi 
al libertăţilor fundamen- 
tale, iar în alineatul 2, să nu 
stabilească în legile sale 
discriminarea între per- 
soane de cetăţenie română, 
în ceea ce priveşte bunurile 
şi interesele comerciale. De 
asemenea, prin Rezoluţia 
O.N.U. 217 A din 10 De- 
cembrie 1948, privind Drep- 
turile omului, prin articolul 
17 alineatul 2, se prevede că 
dreptul de proprietate este 
inviolabil şi nimeni nu 
poate fi lipsit de el. 

Dacă aşa este, se pune 
intrebarea cum poate Se- 
natul României să facă o 
lege care în articolul 4, să 
condiţioneze restituirea 
proprietăţii luată de stat, ca 
în termen de 6 luni cetă- 
țeanul român să se stabi- 
lească în ţară (articolul 14)? 
Este o dispoziţie contrară 
tuturor normelor legale 
privind libertatea cetăţea- 
nului român de a putea 
locui în străinătate. Este 
contrar Rezoluţiei 217 A din 
10 Decembrie 11948 a O.N.U. 
şi a tuturor normelor de 
drept din lume. Cum se 
poate formula o asemenea 
normă primitivă de a obliga 
pe cetăţeanul român să 


EEE E E 
ANTICONSTITUŢIONAI 


ATUL ROMÂN 


trăiască numa: + 
Amai i Fi 
Este o dispoziii ini 
Pronunţat iz di : 
tip Sit 
acă Români 
sa A 
bră în Consiliul. 
nu se pot face legi 
travin tratatelor icon 
internaţionale 
România. e 
Trebue să s 
ublini 
Senatul României = 
grava imixtiune în artei 
24 alineatul 2, atunci eo 
prevede că mii snt 


, hotăriri care 
apartamentele i 
legea de faţă pi rerizale în 
atacate pe cale legată 
către Ministerul Publia de 
orice persoană inieresaţ, 4 
sesieti de un an de zi 
ela iii 
esa aa trarea legii în vi. 
Este cea mai ă 

struozitate legislaţie 
zută în România mode i: 
Este o grosolană imixtiun 
a legislativului în activi. 
tatea puterii judecătoreşti, 
deoarece pe cale retroaci 
se încearcă să se desființeze 
întreaga activitate judecito. 
rească depusă timp de 4ani, 
privind restituirea caselor 
naţionalizate, restituire care 


s'a făcut în baza normelor . 


legale în vigoare. 

Nici măcar comuniștii, în 
cea mai neagră epocă a 
dictaturii, nu au fost în 
stare să facă o asemenea 
"legislaţie". 


ATENȚIE MARE PEN: = 2 


TRU CURTEA CON. 


STITUȚIONALĂ de a $ 


curma la timp o asemenea 
monstruozitate-legislaţie 
anticonstituţională! 


AGENDĂ PARLAMENTARĂ 


După o vacanţă parla- 
mentară agitată sub as- 
pectul vieţii partidelor, 
marcată de ofensiva "pe- 
cereului mamă” - PDSR, 
fost FDSN, fost FSN - (cu 
tată la Moscova) care a 
înghiţit alte partide şi 
grupări de sindicate, noua 
sesiune ordinară s'a de- 
clanşat Joi, 1 Septembrie 
a.c. la Senat şi Luni, 5 Sep- 
tembrie a.c. la Camera De- 
putaţilor. 

S'a hotărât prin vot 
"noua" componenţă a Bi- 
rourilor Permanente, care 
cuprinde aceleaşi figuri de 
activişti în solda Puterii 
dela Cotroceni: Marțian, 
Solcanu, Gavra, Suian, Va- 
dim ş.a, În procedură de 
urgenţă s'a pornit atacul 
împotriva dictaturii văcă- 
roidiene, care a emis toată 
vara Ordonanţe diabolice, 
depăşindu-și limitele de 
delegare legislativă, Ordo- 
nanţe anticonstituţionale ce 
au modificat legi organice. 

Astfel, impunerea taxei 
de 15.000 lei pentru ieşirea 
din ţară contravine Con- 
stituţiei, Convenţiei Drep- 
turilor Omului şi normelor 
internaţionale. Guvernul a 


modificat prin Ordonanţe 
Legea impozitului pe profit 
şi Legea investiţiilor străi- 
ne, urmând ca din lanuarie 
'95 investitorii străini să nu 
mai fie scutiţi de taxe şi'n 
plus să li se aplice un im- 
pozit de peste 6%, ca şi 
societăţilor comerciale 
mixte. 

Se impune analiza prio- 
ritară în Parlament a Legii 


„ privatizării, o altă iniţiativă 


a Văcăroiului, ce reprezintă 
de fapt o recunoaştere 
mascată a inflaţiei, un gen 
de naţionalizare sau anti- 
privatizare |! Se impune 
continuată reforma justiţiei 
prin Legea avocaturii, apoi 
Legea notariatelor publice. 
Nici în acest an şcolar nu va 
fi aplicată Legea învăţă- 
mântului, urmând a fi 
rediscutată în Comisiile 
Senatoriale, Dar parlamen- 
tarii chiulesc pe capete, 
preocupaţi de afaceri, 
nunţi, botezuri, cumetrii, 
având însă grijă ca, prin 
manevrarea cartelelor, să fie 
trecuţi “prezenţi”, încasân- 
du-şi astfel şi diurna grasă 
de şedinţă. 

A fost votată, în sfârşit 


„Legea privind combaterea 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ţinem să facem cunoscut că 
Redacţia acestui ziar nu împărtăşeşte 
întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


Banu SERDARU— 


evaziunii fiscale, care a 
atins în România cote de- 
menţiale. Se discută, fără 
grabă, în Parlament, Legea 
privind asigurările sociale 
de sănătate și Legea privind 
unele măsuri pentru ac- 
celerarea procesului de 
privatizare. 

Marţi, 13 Septembrie, a.c. 
tov. Iliescu s'a arătat electo- 
ratului, pe care l-a păcălit 
acum doi ani, asigurându-l 
timp de o oră, dela tribuna 
Parlamentului reunit, că 
promisiunile făcute rămân 
în picioare, sărăcia se am- 
plifică inevitabil, dar 
concordia şi consensul între 
bogaţi şi săraci (respectiv 
torționarii comunişti şi 
victimele lor) trebue să 
primeze. După discursul 
prezidenţial, care a dat 
asigurări Occidentului că 
suntem de partea Uniunii 
“Europene şi a NATO-ului, 
tov. Iliescu s'a întreținut 
cordial cu presa, vădind o 
dispoziţie fizică ce avea să 
înlăture dubiile şi bârfele 
privitoare la starea sănătăţii 
sale ! 

Procesul legislativ a 
continuat.intr'iun absen- 


_teism alarmant. S'au dis- 


la această dată. 


CĂTRE CORESPONDENT! 


Rugăm pe toți corespondenţii noştri Să ** pi 
articolele spre publicare până la data de 107 
precedente editării ziarului. Redacţia Z 
asigură publicarea articolelor nesosite la redac 


cutat Legea pentru protecţia 
mediului înconjurător, 
Legea asigurărilor sociale 
de sănătate şi Legea privind 
pregătirea populației pen: 
tru apărare. A fost amânată 
dezbaterea Raportului Co 
misiei anticorupţie pentru 
sfârșitul lunii Septembriei: 
Raportul Comisiei de 
privatizare, promis pentru 
20 Septembrie nu sâ zea 
Lizat. În prima şedinţă 
Comisiei de privatizare D4 
început nici măcar discu 
tarea de articole a legii 
comentariile aflându-se E 
la capitolul dezbateri E i 
rale. Parlamentarii PDS 4 
PUNR: au avertizat presă ie 
vor introduce modificări i 
fond la proiectul gu'e-. 
mental al Legii de †
lerare a privatizării: zi 
Guvernul nu ea ș 
"e “şi cuponul Pi 
ui Si "Măi drab + 
animalule”, că accelerei 
privatizării prin cub 3 
este cea mai bună solut, 5 
Ca să nu fie mai P'%|,. 
decât guvernanţii: Pe: ,y 
mentarii au propus ză 
aprobat mărirea pat 
rilor de protocol, ÎnceP 


Continuare înpi 


a trimit 


iarului n 


Ă 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 3 


REGELE MIHAI ŞI 
"DEMOCRAŢIA" LUI ILIESCU 


Este una dintre carac- 
teristicile fiinţei umane, ca 
să-şi dorească întotdeauna 
ce nu poate avea. 

Aşa şi cu vizita Regelui 
Mihai în România. Este 
dorită de regalişti, dar şi de 
mulţi dintre ceilalţi, pe 
principiul că este greu de 
realizat. Astfel, statistici 
recente arată că 30% din 
populaţia României este în 
favoarea instaurării monar- 
hiei. 

Primirea mai mult decât 
călduroasă făcută Regelui 
Mihai în Aprilie 1992, a 
speriat pe Ion Iliescu, ca şi 
pe întregul lui guvern neo- 
comunist. 

De atunci, Regele Mihai 
a fost invitat de câteva ori 
în România, pentru a par- 
ticipa la diverse eveni- 
mente, comemorări; fără 
nici un fel de succes în pri- 
mirea vizei de intrare în 
România, Regele Mihai nu 
a putut participa la nici una 
dintre acestea. - - 

In toamna aceasta, Re- 
gele Mihai a fost invitat din 
nou în România, de această 


Mihaela MOISIN 


dată pentru a participa la 
simpozionul internaţional 
organizat de mai multe 
fundaţii, privind semnifi- 
caţiile zilei de 23 August 
1944. 

Bazându-se probabil pe 
faptul că, Senatul american 
şi Camera Reprezentanţilor 
au aniversat într'o şedinţă 
specială actul dela 23 
August şi aportul avut la 
scurtarea războiului, apre- 
cieri la adresa poporului 
român, Regele Mihai nu şi- 
a putut imagina că lon 
Iliescu, nu va profita de 
această ocazie sigură de a-şi 
etala "democraţia origi- 
nală”, 

Desigur că Regele Mihai 
l-a subestimat pe Preşe- 
dintele “ales” al României, 
Ion Iliescu, căruia nu-i pasă 


nici de Dumnezeu, nici de - 


Comunitatea Europeană, 
nici de Congresul American 
cu atât mai puţin de gura 
presei, chiar de-ar fi ea 
occidentală. Lui Ion Iliescu 
îi pasă de un singur lucru: 
Regele Mihai, cu toate con- 
troversatele opinii referi- 


IMPERIUL PROSTIEI 


a Urmare din pag.1 

oficial degajat de comunism precum şi de o voinţă 
politică guvernameritală de a servi ţara cinstit şi 
demn, România nu are cu ce se lăuda. Căci medio- 
critatea şi incompetenţa nu sunt capabile decât de 
recorduri de dezastre. Între acestea, cel mai mare stă 
în faptul că ţara a fost prefăcută într'un balamuc unde 
totul e pe dos. Cât de pe dos e prins, de exemplu, în 
cuvintele rostite de prefectul de Constanţa: "cu 
Văcăroiu, suntem un popor de boi”. Şecera. 

În imperiul prostiei şi al incompetenţei, pe lângă 
guvernanţi mai există zeci de instituţii, anexe ale 
puterii, la fel de ineficiente. După cum mai există şi o 
mulţime de hiene lipsite de scrupule şi pline de 
cinism. Era ticăloşilor încă nu s'a sfârşit. Dacă în tot 
acest complex mediocritatea şi incompetenţa gu- 
vernează ceva, atunci guvernează anarhia şi haosul. 
Căci, în principal, trăind în obsesia realizărilor măre- 
țe din timpul odiosului, ea catadicseşte la refacerea 
structurilor comuniste la nivel naţional, prin cel mai 
activ departament al ei "departamentul Cosmâncă”', 
care este temelia regimului. Temelia menţinerii 
concepţiilor etatiste de stânga, intrate în sânge din 
fragedă tinereţe. O temelie care îmbâcseşte viaţa, 
dusă într'un aer tot mai greu respirabil, căci totul e o 
mocirlă de şmecherii meschine care tind să-l vindece 
pe Român de democraţie. Toată competenţa apa- 
raturii guvernante se reduce la legea forţei, a 
minciunii şi a tergiversării în apărarea regimului 
Iliescu. Iar tot ce are Românul, e că el simte că trăieşte 
sub un regim cu rădăcini în cel al lui Pauker-Dej şi al 
lui Ceauşescu. 

În imperiul prostiei, ţara e un balamuc unde 
mediocrii, incompetenţii - văcăroii -, n'au niciodată 
nici o vină. În argumentele lor, vinovați de abnor- 
malitate, de dezastru, de blocarea prezentului țării nu 
sunt ei, ci Opoziția, minerii, mecanicii şi ţăranii care 
nu vor să-şi vândă munca mai pe nimica. Un balamuc 
care a împins pe Român undeva adânc, undeva de- 
parte de sfera propriei lui lumi. < EEE 

Acolo unde s'a instalat falimentul imperiului 
prostiei, al guvernării mediocrităţii şi incompetenţei, 


Românii sunt mai încurcaţi şi mai zăpăciţi ca ni-, 


ciodată. Morala generală s'a prăbușit pentrucă s'a 
prăbuşit cea personală. Şi unde nu se mai poate 
altcumva, sapa de lemn a preluat toate funcţiile. Ea 
devine un personaj în slujba poporului. 5 

Peste zile și ani, dincolo de dorinţi şi temeri, de 
prognoze şi de speculaţii, rămâne întrebarea: când 
iese poporul român din imperiul prostiei, din 
scenariul blestemului ceaușist devenit blestem 
iliescian? Şi unul și altul cripto-manipulează pe 
cetăţeni împotriva firescului. Zilele trec sub semnul 
tragismului legat de întrebare şi al clopotelor dela 
Cotroceni care bat absolutismul democratic. 

Oricât de amar este adevărul până când nu-l 
spunem cu curaj, nu putem spera mai departe. Pentru 
curmarea malformaţiilor cripto ale mediocrităţilor și 
incompetenţelor, devenite endemice, este lipsă de o 
schimbare radicală în mentalitatea intoxicată care 
domină și de o implicare cât mai vie în viața politică, 
Este lipsă de o putere de luptă pe măsura tăiosului 
conflict dintre adevăr şi minciună, pe măsura cerută 
de lupta contra unei lumi de impostură şi delaţiune 
neocomunistă. Numai aşa poate veni asanarea aş- 


tepiaia. Eugen BÂRSAN 


toare la actul dela 23 Au- 
gust, reprezintă singurul 
pericol real în ce priveşte 
preşedinţia lui pe viaţă. 
Pentru acest motiv, în timp 
ce Germanii au dărâmat 
zidul Berlinului, Iliescu a 
ridicat un zid nou, al "de- 
mocrației”, în faţa Regelui 
Mihai, ca şi a oricărei alte 
persoane considerată de el 
periculoasă “securității” 
statului, sau mai exact a lui, 
personale. 

Astfel că, odată în plus, a 
apelat la "democrația”-i 
originală şi a spus "NU" 
intrării regelui în țară. 

Relatarea în detaliu a 
aterizării pe aeroportul 
Otopeni în ziua de 7 Oc- 
tombrie a.c., a "plimbării” 
Regelui într'un automobil, 
dela un avion la altul, “im- 
posibilitatea” acordării de 
vize Vineri seara, precum şi 
trimiterea lui înapoi în 
Franţa, este mai puţin im- 
portantă, fiind de fapt o 
reeditare a unor evenimen- 
te anterioare. Nu este aceas- 
ta prima expulzare, nici a 
regelui, nici a altora. 

De notat, sunt câteva din 
lucrurile ce au urmat după 
nevenirea Regelui Mihai în 
România. 

Printre acestea, s'ar în- 
scrie măsurile luate de Dl. 
Iliescu, de a ridica imuni- 
tatea parlamentară a celor 
ce au stat de vorbă totuşi cu 
Regele Mihai, pe aeroport, 
pentru “trecere frauduloasă 
de frontieră”. Este o acu- 
zaţie tipic comunistă, aşa 
cum îi stă bine lui Ion Ilies- 
cu. Ar mai urma bătaia şi 
aruncarea lor în închisoare, 
după "procedeul Ceaușes- 
cu”, aplicat celor ce treceau 
fraudulos frontiera. 

Interesantă este şi propu- 
nerea Casei Române a Eu- 
ropei Democrate (CRED) şi 
a Asociaţiei Luptătorilor 
din Rezistenţa Naţională 
Anticomunistă (ALRNA), a 
Regelui Mihai, drept can- 
didat pentru Premiul Nobel 
Pentru Pace, ce se va acorda 
la 10 Decembrie 1995, ba- 
zată pe rolul decisiv jucat 
de Regele Mihai în scur- 
tarea celui de-al Doilea 
Război Mondial. Această 
propunere stă ca un nod în 
gâtul lui Ilici Iliescu. 

Cred că nu greşim gene- 
ralizând, că majoritatea 
lumii ar dori să vadă zâm- 
betul hidos al Preşedin- 
telui, în cazul în care Rege- 
lui Mihai i s'ar atribui 
Premiul Nobel pentru Pace. 
După cum ar fi interesantă 
reacţia pe care ar avea-o Ion 


Iliescu, în cazul când Prin- - 


țul Charles s'ar căsători-cu 
Prinţesa Margareta. Adio, 
plimbare cu Regina Angliei 
în trăsură, vis al lui Iliescu, 
pentru a nu fi mai prejos 
decât predecesorul lui 
"escu! 

Regele Mihai este invitat 
în continuare în România, 
pentru a participa la alte şi 
alte comemorări, ca de e- 
xemplu la Timişoara, la 
împlinirea a cinci ani dela 
pornirea Revoluţiei Tine- 
retului Român din Decem- 
brie 1989. De astă dată, 
probabil, prudenţa regală 
își va spune cuvântul., 

ntre timp, cu cât lon 
Iliescu se opune mai mult 
vizitei Regelui Mihai, cu 
atât mai puternică devine 
dragostea poporului român 
pentru monarhie. 


O SCRISOARE NEPIERDUTĂ 


Şapte senatori de pe Malul Dâmbo- 
viței şi din diferite partide au trimis o 
jalbă senatorului american Jesse Helms, 
rugându-l să nu aprobe numirea D-lui 
Alfred Moses ca ambasador al Statelor 
Unite la Bucureşti, explicând printre 
altele: 

"DI. Moses a fost multă vreme asociat 
cu cuplul Ceauşescu, ceea ce îl descalifică 
în cursa pentru poziția de ambasador în 
fara noastră. Prezenţa lui aici într'o ase- 
menea funcție ar-recompensa pe cei care 
au colaborat fără scrupule cu cel mai ma- 
re dictatorial regim din istoria recentă." 

(DI. Moses, Preşedintele Comitetului 
Evreiesc American, a dus târguiala cu 
Ceauşescu pentru facilitarea emigrării 
Evreilor.) 

Notăm că înainte de confirmarea D-lui 
A. Moses ca ambasador, Israelul a pretins 
ca România să plătească miliarde de 
dolari pentru crimele, suferințele morale 
şi averile confiscate din 1941 şi până în 
prezent. A despăgubi numai pe Evrei şi a 
nu ţine cont şi de restul populaţiei care a 
suferit aceleaşi persecuții, unele în 
timpul când Evreii făceau parte din 
guvern (Ana Pauker etc.) ar fi o nedrep- 
tate cu răsunet internațional. 

Adunând pretenţiile Israelului cu 
numirea unui ambasador evreu din 
partea celei mai puternice ţări din lume a 
îngrijorat pe şeptilicii semnatari, care 
întrezăreau o flagrantă coincidenţă. Deci 
spaima lor este justificată dar, din grabă, 
s'au lăsat conduşi de o busolă fără ac 
magnetic: 


1. DI. Moses nu este ambasadorul. 


Israelului, ci este ambasadorul Statelor 
Unite. În acest post am avut la Bucureşti 
un ambasador “afro-american”, care n'a 
servit interesele Abisiniei; şi, în baza 
aceluiaşi principiu, vom refuza pe Regina 
Angliei să viziteze România pentrucă s'a 
plimbat în trăsură cu Ceauşescu? 

2. Dl. Moses e un avocat care-şi dă 
seama în ce poziţie critică s'ar plasa 
Washingtonul dacă ar favoriza doar o 
singură minoritate. Unde-i dreptatea? 
Unde-i prestigiul Statelor Unite? In ace- 


laşi timp, dacă-l acuzăm pe Dl. Moses 
până nu şi-a luat postul în primire, în- 
seamnă c'am ajuns cu lecţia de "demo- 
crație” la grădinița de copii. Să nu uităm 
că Evreii au simţul dreptăţii şi ne-au dat 
mari legiuitori, dar sunt şi excepții. - 

Reamintim decizia Curţii Supreme din 
Israel care l-a salvat dela spânzurătoare 
pe John Demjanjuk, acuzat pe nedrept de 
unele “excepții”, fapt confirmat şi de 
Decizia Curţii Supreme din Washington, 
care a pecetluit vina celor ce l-au acuzat 
spunând c'au "înşelat şi dus în eroare” 
(Fraudulently deceived) pe judecători şi 
avocaţii apărării. (The New York Times, 
10.04.94). 

Acuzatorii, cu ochii aţintiţi la mi- 
liardele de dolari, uită c'am fost în război, 
unde este normal c'au murit şi civili 
nevinovaţi şi iarăşi uită că România a fost 
singura ţară aliată cu Germania, care n'a 
trimis un singur Evreu în lagărele morţii, 
iar pe teritoriile administrate de Români 
n'a existat un singur lagăr; în plus, ge- 
neralul Antonescu a vrut să salveze pe 
Evreii din Transnistria, dar planul afost 
sabotat de Albion, care a cerut Ruşilor să 
torpileze vaporul românesc ce ducea spre 
lumea liberă vreo 600 de suflete evreieşti. 

În România Evreii n'au purtat Steaua 
lui David şi'n timpul războiului sina- 
gogile şi liceele evreiești n'au fost în- 
chise. Acesta-i adevărul şi publicul nu 
mai poate fi, încăodată, "fraudulentiy 
deceived”. 

Avem încredere în spiritul de dreptate 
al distinsului avocat Alfred Moses şi 
urăm noului ambasador succes în 
misiunea de a apropia şi mai mult 
poporul român de cel american. 


Stroe MOLDOVANU 


Declar ca dezertor cuvântul "NU" care 
a fugit din ultimul articol referitor la 
situaţia din 1941: "pierdusem ... din alt 
pământ neaoş Bucovina şi Ţinutul Herţa, 
unde Ursul încă NU hibernase..." 


Paul Verona — Biserică şi casă veche, Sec. XVIII, Râmnicul Vâlcea, 


PATRULATERUL. 
TRANDAFIRIU 


Urmare din pag, 1 

versaţi în interior de orgoliile mărunte, 
ciolaniadă; gona după putere şi ură per- 
sonală, pedeseriştii comunistului Iliescu 
sunt conştienţi că orice răbufnire sau rup- 
tură ar provoca iminenta îndepărtare dela 


putere şi răspunderea lor j i 
dezastrul dational. eat a Ea 

Certurile şi mâncătoriile interne lân- 
cezesc, din interesul menţinerii puterii co- 
muniste, odată cu stagnarea politico-eco- 
nomică'a țării. 


Radu ŞTEFĂNESCU 


PAGINA 4 


NOEMBRIE 1994 


CUVÂNTUL ROMÂNESe 


: În România, singurii fe- 
riciţi sunt borfaşii şi câinii 
vagabonzi. Nu mai strigă 
nimeni la ei, trăiesc după 
capul lor. 

Ceilalţi - oameni şi câini 
la un loc, cu vagi deosebiri 
între ei - îşi mărunţesc ne- 
cazurile între dinţi şi tac. 
Nici oamenii, nici câinii nu 
se mai revoltă şi e ciudat. E 
ciudat că în ţara asta a 
noastră, de o bucată de vre- 
me, nu mai plânge nimeni, 
nu mai speră nimeni în 
văzul lumii. 

Starea asta de spirit mi se 
pare gravă şi depinde de cât 
va dura ca să devină peri- 
culoasă, ştiut fiind faptul că 
după tăcerea încrâncenată, 
se ascunde mereu mânia 
gata de explozie. 

Din păcate, cei ce,ne con- 
duc destinele nu pot sau, 
mai curând, nu vor să tragă 


perdeaua după care, claie: 


peste grămadă, se înghesuie 
necazurile şi durerile aces- 
tui popor. 

Realitatea trebue căutată 
în dorința disperată a celor 
dela putere de a supravie- 
țui, agățându-se de paiele 
ce plutesc în terciul tulbure 
ce poartă cu el visele şi nă- 
zuinţele noastre. 

Mizând pe răbdarea Ro- 
mânului, actualii guver- 
nanţi adună căpătuindu-se. 
Pentru asta - nu-i aşa - tre- 
bue timp şi amânare. În rest 
totul e minciună şi ca- 
cialma. Şi pentrucă tot 
vorbim de amânare, Iliescu 
a lansat recent în cele patru 
zări chemare la un aşa zis 
"pact politic” care, zice el, 
n'are nici o legătură cu pac- 
tul social ce se va realiza 
dela sine. 


In acest sens, s'a urcat la 
tribuna Parlamentului pe 
data de 13 Septembrie (fără 
să fie invitat) de unde a 
împroşcat un potop de 
vorbe peste bieţii ascul- 
tători şi privitori la micul 
ecran, lăudându-se cu rea- 
lizările selectate, uitând de 
promisiuni nerealizate, 
zbenguindu-se printre fraze 
lipsite de consistenţă, săl- 
tându-şi muşchii fesieri şi 
alintându-se cântând me- 
lodia demagogului perfect. 

Şi toată pălăvrăgeala asta 
s'a vrut un soi de mesaj 
către naţiune. 

E de presupus că ema- 
natul zâmbăreţ o fi aflat 
câte ceva despre disperarea 
"concetățenilor” şi-a hotărît 
că n'ar fi rău să le servească 
acestora o porţie de ghiveci 
cotrocenist cu speranţa că 
ei, "concetățenii” vor uita 
pentru un timp de foamea 
ce face ravagii în țară. 

Trebue amintit aici şi 
faptul că Opoziția din Par- 
lament a propus ca după 
"mesaj” să aibă loc o dez- 
batere, propunere respinsă 
de majoritarii dela putere, 
că doar nu era să se permită 
demontarea acestui discurs 
găunos despre care, unul 
dintre parlamentarii nota- 
bili, declara în presa cen- 
trală că fost pur şi simplu o 
"fâsâială penibilă”. Cât 
despre faptul că Iliescu 
crede că astfel de ieşiri la 
rampă îl vor ajuta să se dea 
mare în timpul vizitelor ce 
le va întreprinde peste 
puţin timp în Anglia şi 
America, e mai bine să nu 
vorbim, nu de alta, dar e de 
presupus că atât Britanicii 
cât și Americanii sunt des- 
tul de informaţi despre 
adevărata stare de lucruri 
dela noi și nu se vor lăsa 
păcăliţi de un geambaș ca 


MINCIUNĂ ȘI CACIALMA 


Iliescu, ucenicul şi urmaşul 
direct al'lui Ceauşescu. 


Dar să nu anticipăm, mi- 
nuni s'au mai văzut. Vom 
trăi şi vom vedea. 


In ţară, la'ordinea zilei, 
în atenţia presei şi-a mul- 
țimii a rămas "marea priva- 
tizare" amânată, plimbată, 
lăudată de iniţiatori, res- 
pinsă şi hulită de spe- 
cialiştii serioşi. 

Atrage atenţia graba cu 
care guvernul Văcăroiu se 
străduieşte să impună aiu- 
reala asta pe care au numit- 
o "marea privatizare“. Mo- 
tivul e lesne de înțeles. A 
mai rămas puţin timp până 
la alegerile viitoare şi chiar 
şi nişte alegeri anticipate 
sunt de luat în calcul, aşa că 
e firesc ca puterea să-şi 
joace repede cartea, de dată 
ce ea e proprietara lingu- 
roiului cu care se culege 
caimacul. Asta este şi, 
teamă îmi este că cei ce vor 
bate amarnic din buze vom 
fi tot noi, vechii supuşi ai 
comunismului de ieri şi de 
azi. 


Nu vom sta acum să 
analizăm exhaustiv acest 
proiect emanat de văcăroi, 
dar e de ajuns să' amintim 
că: "beneficiarii" ("boborul” 
adică), după calcule deloc 
tendenţioase vor "ciuguli” 
cam 10 % din ce li se cuvine 
de fapt şi de drept. Pro- 
blema e că nimeni nu în- 
țelege ceva din păsăreasca 
celor chemaţi la Televi- 
ziune să lămurească şi să 
inițieze pe viitorii acţionari, 
pe "'capitaliştii” de mâine 
ce-şi vor târî bulendrele 
peticite cu bucăţi de "cer- 
tificate de proprietate" şi 
“acțiuni” pe post de hârtie 
igienică. Asta după "marea 
privatizare”. Dar să nu ne 
pripim în judecăţile noas- 
tre, să fim optimişti, dragi 
tovarăşi, cu toate că ar mai 
fi multe de spus. 

Aşa de pildă, am putea 
aminti de corupţie, de ten- 
dința puterii de-a aduna 
hăţurile la centru, de pre- 
țuri, de inflaţie, de canti- 
nele săracilor falimentare, 
de zecile de mii de procese 
deschise de țărani împo- 
triva celor ce i-au furat la 
împărţirea pământului, de 
legea privind casele naţio- 
nalizate, de faptul că se 
vând pe sub mână active din 
patrimoniul societăţilor la 
preţuri "făcute" între două 
apeluri telefonice influente 
şi-o clipire şmecherească 
din ochi... hei, dar câte n'am 
mai putea spune... Şi? Şi ce? 


Cine să ne asculte? Opo- 
ziţia? Să fim serioşi, oa- 
meni buni! Opoziția are 
altă treabă. E teribil de 
ocupată cu tăierea crăcilor 
de sub picioare. Convenţia 
Democratică e pe cale de 
destrămare. Cei ce vor să 
lase dâră în istorie au făcut 
ce-au făcut şi-au reuşit să 
frâneze scopul iniţial al 
Convenţiei, generos şi lău- 
dabil, în scopuleţe opor- 
tuniste pe măsura indi- 
vizilor corupți de mirajul 
puterii. Treaba asta amin- 
teşte-de Guţă Tătărescu şi 
alţi “fruntaşi” de prin anii 
'46, momiţi de comuniști cu 
mărgele colorate şi bricege 
de tinichea, Istoria se repetă 
fraţilor, iar oameni precum 
Corneliu Coposu, singurul 
vertical din Opoziţie, dar 
obosit şi bolnav, nu se pot 
transforma în stăvilare puse 
în calea atâtor puhoaie de 
prostie, vanitate, oportu- 
nism şi mărunte orgolii 


. Mihai FREAMĂT 


ridicate la rang de prin- 
cipiu. 

Să ne oprim totuşi şi să 
ne amintim că Jorge Luis 
Borges mărturisea undeva: 
"Am comis cel mai grav 
dintre păcatele pe care le 
poate comite un om. N'am 
fost fericit”. Marele scriitor 
nu dă vina pe nimeni, con- 
stată şi atât. L-am înţeles, el 
îşi putea permite să co- 
cheteze cu fericirea, dar noi, 
cei mulţi, care suntem doar 
nişte muritori obişnuiţi, 
pretindem să ştim cine's 
vinovaţii pentru nefericirea 
noastră. Noi nu avem timp 
şi pretindem acum să ştim 
cine's cei ce umblă cu ciz- 
mele încărcate de noroi 
peste destinele noastre. 

Acum nu-i decât tăcere. 
Nu se mai plânge nimeni şi, 
mai nou, am învăţat că nu 
avem cui să ne plângem. 
Oamenii adună disperare şi 
ură. Funia se apropie de 
par. 
Pe zidurile lui 1989 am 
scris "Vom muri dar vom fi 

ji 

De atunci şi până acum 
am aflat că am murit de- 
geaba. Nu se va mai în- 
tâmpla. Batjocura de azi va 
avea foarte curând un preţ 


pe care nu-l vor putea plăti 
Iliescu şi clica lui de comu- 


PARALELE ISTORICE 


LEGIONARISM - COMUN 


—— Ovidiu VASILESCU 


Marile idei sociale sunt 
acele combinaţii superbe de 
gândire filosofico-ştiin- 
țifice, în care etica socială 
este îmbrăcată ca într'un 
mister. Aceste idei majore 
crează în final o doctrină 
solidă, un program drapat 
în dogme şi principii, cre- 
zul pe care şi-l vor însuşi 
indivizi şi popoare cu atâta 
fervoare, încât tot restul 
funcţionalităţii lor nu mai 
există decât în liniile 
directoare ale partidului, 
sau organismului doctrinar 
căruia i s'au dăruit în to- 
talitate. 

Marile idei nu sunt întot- 
deauna constructive. Desi- 
gur, pare paradoxal, dar 
vom vedea cu exemple 
irefutabile, că avem drep- 
tate. 

Toate aceste mari idei' 
însă, apar foarte rar. Se nasc 


'şi mor cu generaţii şi ge- 


neraţii, pe mari deschideri 
de timp, fără a avea şansa 
să se întâlnească cu o astfel 
de idee majoră, ori abera- 
țiune genială. & 

Ideea majoră înseamnă 
de fapt, gândul acela re- 
formator, în stare să mo- 
bilizeze şi să exulte ființa 
umană până la disocierea 
de sine, adică, până la re- 
nunţarea completă la per- 
sonalitatea individului, 
care, atunci când s'a de- 
săvârşit, va fi complet su- 
bordonat cauzei sugerate de 
ideea respectivă. 

Numai aceste idei de 
excepţie, ori cum am spus, 
aberaţii geniale, dau revo- 
luţiilor umane o energie 
ridicată la o putere infinită, 
din care rezultă forţa cu 
care vor fi schimbate so- 
cietăţi şi civilizaţii, uneori 
făgaşul firesc al viețuirii 
noastre, înlocuindu-le cu 
altele noi şi, deci, mai a- 
vansate, ori cu absurdităţi 
ale căror enunţuri subtile şi 
seducătoare au darul de a le 
face acceptate uneori cu 
sinceritate şi entuziasm de 


marile mase. Aşadar, ma- 
rile prefaceri sociale, când 
societatea a făcut un salt 
uimitor, - în bine - sunt 
rezultatul unor astfel de 
revoluţii umane, - nu nea- 
părat violente - după cum, 
tot rezultanta unor revo- 
luţii sunt şi schimbările 
structurale ale unor sisteme 
sociale, cu altele noi, dar în 
care civilizaţia şi individul 
nu numai că nu fac un pro- 
gres aşteptat, ci, încre- 
menite în noua ordine 
statală, ele vor cădea sub 
nivelul la care fuseseră 
înaintea aşa zisei înnoiri, ca 
rezultat al unor aberaţiuni 
geniale. 

Spre a nu ne îndepărta 
prea mult de realitatea 
noastră, ne vom referi doar 
la veacul în care trăim; în 
acest al doilea mileniu vom 
încerca să găsim acele idei 
majore despre care vorbim, 
ori aberaţiunile care, din 
păcate, nu au lipsit. Vom 
recurge aşadar, la o com- 
parare paralelă a celor mai 
reprezentative idei refor- 
matoare ale acestui secol. 

Măreţia unei astfel de 
idei, constă nu numai în 
modul în care ea s'a impus, 
a schimbat un sistem, a con- 
tribuit la progresul ome- 
nirii, ci, mai ales, modul în 
care această idee a rămas 
universal valabilă şi după 
ce. a făcut deplină explozie. 
Mai precis, măreţia unei 
astfel de idei se măsoară cu 
perenitatea ei. 

Am ales ca temă doctrina 
legionară şi comunismul, 
pentrucă dacă cea de-a doua 
s'a impus ca idee socio- 
politică peste vaste teritorii 
şi într'o imensitate de 
suflete, doctrina legionară 
nu a avut timpul necesar 
pentru a se mărturisi com- 
plet; nu s'a desfăşurat în 
toată profunzimea şi am- 
plitudinea ei, cu toate că 
intr'un timp foarte scurt, 
doar zece ani, a reușit să 
stârnească admiraţia multor 


nişti, un preţ pe care nu-l va 
„putea plăti nimeni. 


personalități româneşti şi 
din străinătate, a stârnit 
pasiuni demne de tragedii 
antice şi tot atâtea contes- 
taţii şi controverse. 

Este neîndoios faptul că 
aceste două sisteme au 
dominat preocupările poli- 
tologilor de vârf ai acestui 
veac. 

Mândria noastră, a Ro- 
mânilor, este că, probabil, 
cea mai completă şi mai 
complexă ideologie doctri- 
nară a veacului acesta, s'a 
născut pe pământul româ- 
nesc, din strădania, şi in- 
teligenţa şi devotamentul 
patriotic nelimitat al lui 
Corneliu Codreanu. 

Ca nici o altă idee so- 
cială, doctrina legionară, 
într'un scurt răgaz şi-a lăsat 
amprenta dela o margine la 
alta a ţării româneşti, 
schimbând radical menta- 
lităţi ce păreau că nu mai 
pot fi schimbate. Ca nici o 
altă ideologie, doctrina 
legionară, revoluţie spiri- 
tuală paşnită, a operat până 
jos de tot, până la ultima 
cută a sufletului românesc, 
aşezându-l pe Român pe 
piedestalul onoarei şi 
cinstei, acolo unde îi este 
locul. 

Doctrina legionară şi 


" comunismul se deosebesc 


fundamental. Una, aşa cum 
am spus, este o ideologie 
genială, comunismul fiind, 
aşa cum singur a demon- 
strat, o aberaţiune de mari 
proporţii. 

n primul rând, în timp 
ce doctrina legionară des- 
chide universul spiritual al 
individului până la dila- 
tarea absolută, în care in- 
dividul s'ar topi eventual, - 
trecerea omului deci în 
sacralitate - comunismul 
dimpotrivă, obstrucţio- 
nează perspectiva duhov- 
nicească a aderentului, 
obturează complet orice 
canal care, l-ar putea lega 
de o lume superioară, a- 
jungând până la ştergerea 


Acum nu-i decât tăcere, 
şi după tăcere... 


ISM 


eat 


Ifroa aie 


din memoria noului inter- 
naţionalist, a oricărei forme 
de elevaţie spirituală. 

Cu enunţuri insidioase, 
cu slogane bine "lucrate" şi 
ajustate la nevoie, această 
doctrină din petece de 
împrumut, care în final se 
va dezvălui ca o mare 
aberaţiune, a reuşit să se 
impună şi în România, 
ajutată de factori decisivi 
din exterior şi de o mână - 
la început - de trădători de 
ţară din interior. 

Argumentele ei au fost: 
intimidarea, şantajul, ca- 
lomnia, ademenirea şi forţa 
brutală. Deosebirile dintre 
cele două ideologii au fost, 
cum spuneam, fundamen- 
tale. Şi totuşi, cu luciditate 
şi pertinenţă, putem găsi 
uşoare semne comune care, 
n'au darul de a le apropia 
nici cum. 

Analizând intenţiile a- 
cestor două fenomene, vom 
observa că ele erau aceleaşi. 
Subordonarea individului 
până al depersonalizare: 
Scopul acestei subordonări, 
ca şi metodica folosită, sunt 
complet-deosebite. a 

„ Doctrina legionară, a 

cărei infrastructură este 
creştinismul, îl transformă 
pe creştinul tradiţional, 
tolerant şi mai mult decât 
îngăduitor, într'un creştin 
combatant, susţinător activ 
al cauzei sale. Eliberat de 
frică, el nu mai întoarce 0- 
brazul să fie pălmuit după 
bunul plac al nelegiuiţilor. 
EL va şti să ierte dar, nu de 
prea multe ori, ştiind acuni 
că a ierta la nesfârşit, în- 
seamnă a-l îndemna Pe 
răufăcător să persevereze; 

După o matură chib- 
zuinţă interioară, un proces 
de meditații mergând pân? 
la asceză, individul ajunge 
la concluzia logică, să dă” 
râme edificiul celui câr€ 
fusese, să ridice unul nou, € 
omul nou restructurat, ev 
despre care vorbea Come 


Continuare în pa7- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


După Sani! 


NOEMBRIE 1994 


DEZNĂDEJDE ŞI AMARĂ 
NEDUMERIRE 


Cele mai dificile momen- 
te de viaţă, pentru mine, au 
fost cele de inevitabilă 
discuţie cu un semidoct. 
Uneori era om de-al Puterii, 
Nu-l puteai da afară, nu 
puteai să fugi! Zic unii că 
dacă Dumnealui posedă o 
diplomă universitară este şi 
cult, deşi se vede că nu 
înțelege valorile morale. 
Dacă are una de "Doctor 
în...”, Dumnealui socoteşte 
că are calea deschisă spre 
orice rang, orice (sus să fie). 
Nu însă, vedem noi, spre 
calea de a fi "Om"! Nu 
căutaţi în dicţionar ce este 
un semidoct! E treabă grea! 
Noţiunea are mai multe 
subînţelesuri clare, decât 
cel imediat receptat. Semi- 
doctul este "omul unei 
singure cărți”. Are predi- 
leţie pentru vocabula 
“ştiinţific”. Dorinţa lui de 
"ridicare" (cum spune el) 
este satisfăcută de câteva 
cuvinte radicale, una sau 
două sintagme de politeţe a 
căror substanță afectivă n'o 
simte. Poartă cămaşă, pre- 
feră alb şi cravată oarecare. 
Inţepenit în mentalitatea 
lui limitată şi nefertilă, 
rămâne definitiv în carcasa 
puţinătăţii minţii sale 
minerale, obtuze, calată în 
egoism primar, rapace, şi 
agresivitate orală ce aduce a 
răget de fiară! Este foarte 
atent să nu fie descoperit că 
este un neisprăvit, aşa cum 
el se simte de altfel! Îţi 
spune că el nu crede în 
Dumnezeu! Aşa ţi-a arătat 
că este evoluat şi modern ! 
(sic!) N'are bun simţ! N'are 
simţul sacru al “Dreptăţii”. 

Schema mecanică a Lu- 
mii îl mulţumeşte deplin. 
Deplin! N'are ruşine! Fiară 
cu chip de om, spuneam 
mai sus! Aşa fiind, "Tră- 
darea" n'are sens pentru el. 


Comunizarea în stat cen- 
tralizat şi ura şi lupta de 
clasă este "Regatul" lui. 
Vrea să aibă oameni supuşi 
efectiv lui, şi lingăi cu care 
se înfrățeşte repede, Îi place 
să i se simtă puterea perso- 
nală, individuală! Aici este 
punctul nevralgic al orgo- 
liului lui! 

Unde se dezvoltă? - Du- 
pă 23 August 1944, Dum- 
nealui, împreună cu unii 
veniţi din pribegie, toţi la 
un loc, ca hipnotizaţi, îm- 
pinşi de slavismul sovie- 
tizat (comunism rusesc), 
s'au metamofozat, sub pa- 
văza tancurilor acestuia, în 
PUTERE a țării, din hotar în 
hotar! Apoi s'au declarat 
ELITA atotştiutoare a po- 
porului român! Plata lor? - 
Ranguri social-politice şi 
libera jefuire a ţării, a bâş- 
tinaşilor! Totul, pradă în 
profitul lor! 

Aveau un singur scop, 
scop hotărît de mult de 
alţii! Pentru aceşti “alți” 
scopul era un fel de ideal 
împlinitor! Scopul era acela 
(Atenţie!) de a stârpi DU- 
HUL ROMÂNESC! Duhul 
românesc din această zonă 
europeană, granituit de jur 
împrejur de Slavi! Aşa a 
vrut Soarta! 

Maghiarii nu contau în 
economia ideilor acelor 
“alți” mai vechi corifei 
politico-filosofico-literaro- 
isterizanţi blând şi insi- 
nuant ai naționalismului 
rus, încă demult. Un ideal! 
Funest pentru noi. Ca o 
Fatalitate! Aici Români? 
Uităm obârşia lor? Ziceau 
acei corifei! 

Ştiau încă demult că 
acest DUH are tărie şi 
trăieşte tăcut şi viguros în 
trupul întreg al neamului 
românesc, de milenii în 
acest pământ din hotar în 


lon G. MARAS 


hotar şi că se sfinţeşte şi se 
întăreşte cu fiecare bob de 
grâu răsărit şi mâncat aici. 
Bob în al cărui embrion 
Românul vede şi simte 
chipul lui Christos! Ro- 
mânii! cotropiţi, necotro- 
Piţi, subjugaţi, nesubju- 
gați, ocupați, neocupaţi, 
Duhul românesc trebue 
nimicit complet! Venise 
vremea! Era misiunea lor, a 
pseudoromânilor meta- 
morfozaţi în Putere! Pro- 
gramul era să distrugă 
succesiv şi repede tot ce 
însemna Temelia Duhului 
românesc! 

Acum aveau un steag 
politic ademenitor; Ura de 
clasă şi burta goală a să- 
răcimii, a “sărăcimii de 
totdeauna”, pe care o 
amăgeau că va fi plină în 
viitor! Înşelătorie marxistă 
pentru a acoperi scopul 
programat! Au tăiat capul! 
Au interzis cultul greco- 
catolic şi i-au luat toate 
lăcaşurile de rugăciune 
pentru a distruge, fiind cel 
mai viu şi puternic bastion 
creştin al ţării, al Duhului 
românesc! 

lar ierarhii greco-catolici, 


fiind neclintiţi la toate. 


ademenirile puterii sata- 
nice, au fost închişi, omo- 
rirea lor fiind urmărită şi în 
închisori! 

Prin tot ce făcea s'a do- 
vedit că suntem stăpâniţi de 
o putere de cu totul altă 
natură decât omenească. 
Totuşi Duhul român trăia. 
Puterea ştia doar de ... 
"ştiinţific". 

Iscoadele şcolite rapid 
raportau sus şi departe! 
Atunci s'au întocmit liste, 
un fel de cataloage cuprin- 
zând pe cei ce trebuiau să 
dispară! 

Au vârit în închisori, au 
omorit pe toți Românii care 


c este 
(plati p* 
1000) 


EUROPEAN 


CONNECTION 


MONTREAL - BUCUREŞTI 
VANCOUVER - BUCUREŞTI 
CALGARY - BUCUREŞTI 
Bucureşti - Toronto  sus760 
Bucureşti - Montreal 55760 
TORONTO-FRANKEURT 
TORONTO-LONDRA 
TORONTO-AMSTERDAM 
TORONTO-LOS ANGELES 


NUMAI ÎN 24 DE LORE ASE ECLA 
ARE PERSOANELOR 
O EUOIJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 
DIFERITE OCAZII 


* PACHETE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 


BUCUREŞTI 


. CURIER ĂMÂNAL TORONTO - BUCUREŞTI (PUTEŢI 

Cip SCRISORI, ACTE ETC... 

* TRANSFERURI DE BANI ÎN BUCUREŞTI ȘI 
ORAŞ DIN PROVINCIE 


VACANȚE ÎN CUBA, MEXICO, FLORIDA... 


1808 Danforth Ave., TORONTO, Ont., MAC 1H8 
„ Tel: (416) 4533-6000 * Fax: (416) 463-7990 
CHENER - Tel: (519)-2638; MONTREAL - Tel: (514) 769-6921 
Sa VANCOUVER - Tel: (604) 931-8600 


52.99Kg sau 
Pachete cu 
aliimente-ti 


ORICARE 


viețuiau în acest duh, pe cei 
care purtau manifest acest 
duh! Aceştia erau o putere 
practic neputincioasă, ino- 
perantă, NEPUTERE, faţă 
de teribila putere instalată, 
vegheată şi sprijinită de 
colosul ateu ce își urmărea 
implacabil scopul, nimici- 
rea Duhului român! Aşa au 
murit Iuliu Maniu, lon 
Mihalache, George Brătia- 
nu, Mircea Vulcănescu, 
ÎNVĂȚĂ TORII sobri dela 
sate, răzeşii, ţăranii gospo- 
dari de temei, oamenii de 
ispravă, țărănimea autenti- 
că a fost desfiinţată. Era în 
program! Doamne, cât de 
mulţi aleşi au murit! Fiind- 
că aveau Duh român! S'a 
scris! Se scrie! Doamne, de 
S'ar înțelege! 

Ni'au spus că înadins au 
adus țărănimea în sapă de 
lemn, ci că schimbările so- 
cial-economice (?) - vezi 
steagul lor - au determinat 
pe ţărani să fugă în orașe, 
în construcţii, în industrie. 
In oraş, adică, acolo unde 
surtucarii, maimuţărind 
Parisul (nu Franţa) ceva mai 
înainte, şi zicând că se 
civilizează, Duhul româ- 
nesc dispăruse! Este clar! 

Corifeii de care amin- 
team mai sus, gândiseră 
analitico-vizionar, şi ca fini 
psihologi, experimentați în 
continentul ruso-siberian 
au aplicat reţeta şi la noi, 
camuflată de steagul mar- 
xist. Aşa s'au scurs, s'au 
bolborosit treburile 45 de 
ani! Burta sărăcimii n'au 
umplut-o şi a venit revolu- 
ţia, când a dispărut numai 
"Moțul" Piramidei atot- 
ştiutoare şi atotputernice. 
Dar a rămas Piramida care, 
piemegilat s'a autofăcut 

ucăţi, fiecare bucată luând 
un nume care să aducă a 
democraţie! Adică înşelă- 
toria sub hipnoza după 23 
August 1944, continuă să 
lovească îmbrăcată în alte 
registre sonore fistichii! 

Altfel spus, tot ei au pu- 
terea, ei şi neamurile lor, 
acoliţi şi profitori verificați 
credincioşi steagului, astfel 
că speranţele născute s'au 
pulverizat! Mentalitatea 
sădită cu sârg 45 de ani a 
rămas în toată ţara potrivit 
firii şi culturii (?) fiecăruia. 

Cei din Piramidă (chiar 
făcută bucăţi) îşi urmează 
viața potrivit unor căi 
proiectate în vremea gro- 
zăviilor făptuite de prede- 
cesorii lor (părinţi, neamuri 
etc.). Ei se sprijină reciproc, 
pe ascuns, făţiş, ca per- 
soane, ca bucăţi! Au fost 
monolit doar, nu de mult! 
Au o mentalitate specială! 
Satanică! Şi nu'şi dau 
seama! 


PARLAMENTARĂ 


Urmare din pag.2 

cu 15 Septembrie a.c. pro- 
porţional cu importanţa 
funcţiei fiecăruia, dela 
38.000 lei pentru secretari şi 
chestori, până la 61.000 lei 
pentru preşedintele Sena- 
tului. Şedinţelor de Birou 
Permanent le-a fost fixată 
suma de 162.000 lei. 

Pentru 23 de milioane de 
Români, avem cel mai stu- 
fos Parlament din lume, ai 
cărui “aleşi” înghit lunar 
miliarde de lei, chiulind 
sau a ccepiaiă legi la co- 
manda Iliescului, împo- 


PAGINA 5 


| Alia Mera 


sana 4390 


| 


ZA, > 
2000 
Pa) |! 


i = 


LAIdre a 
id 
/ 


) 


PA 


| 


Mentalitatea nu se 
schimbă de azi pe mâine! 
Nici prin adoptarea unei 
alte opţiuni politice! Adop- 
tare mentală, (interes ma- 
terial, orgoliu) nu modifică 
nimic în om! De aici rezultă 
discrepanţa evidentă între 
ceea ce spun şi ceea ce fac 
unii oameni. Doamne, de ar 
înţelege! 

Trebue să autonimiceşti 
eul tău intim, pe care l-ai 
hrănit ani de zile cu izvoare 
otrăvite, abia după aceea 
poţi să începi o viaţă curată! 
Este ca O naştere din nou! 
(vezi Raskolnikov). După 
ce mărturisise jaful şi uci- 
derea celor două bătrâne şi 
a renunţat la ambițiile lui 
(voia, să devină un fel de 
Napoleon), abia atunci şi-a 
revenit la luciditatea adân- 
că a omului şi a putut să 
aibă simţul sacru al 
"Dreptăţii" şi să se dăruie 
nevoiaşilor. Ceea ce azi 
(foarte sublimat) ar fi țelul 
politicienilor! Dar, deh, noi 
cunoscând anatomia omu- 
lui, uităm că omul este 
fiinţă mistică. Numai 
dăruirea sinceră generează 
forţe psihologice benefice 
uriaşe! Orgoliul aduce ne- 
norociri care atrag alte 
năpaste. 

Parlamentul!? Este ca'o 
şedinţă p.c.r. lărgită cu 
invitaţi! (vă amintiţi??), 
unde se adoptau formulele 
Puterii, sprijinită de bucă- 
țile Piramidei. Propunerile 
"invitaţilor" sunt respinse! 
Acolo, în Parlament, frân- 
turi de Duh românesc lu- 
necă în fraze cu sens ge- 
neral, fără concretizare în 
ceva mai bun! 

Sintagme de politeţe 
îngâmfată pornite de pe 
podium vor să distragă 
atenţia dela lacunele minţii 
minerale ce abundă în zo- 
nă! Reaua credinţă făţişă se 
încrucişează cu Duhul 


AGENDĂ 


triva alegătorilor. Tov. 
Nliescu primeşte lunar 
1.210.300 lei neimpozabili, 
ca "luptător" în Revoluţie şi 
impuşcător al Ceauşeştilor. 
Tovarăşii Gherman, Năs- 
tase şi Văcăroiu au câte 
926.250 lei lunar ! La sumele 
acestea astronomice, care 
sfidează milioane de Ro- 
mâni muritori de foame, se 
adaugă primele, orele supli- 
mentare, îndemnizaţiile de 
şedinţă, gratuităţile şi toate 
celelalte peşcheșuri, plus 
afacerile veroase, tip Ca- 
ritas, ce intră sub incinta 


român mistificat de pseu- 
doluciditate izvorită din 
minţi minerale, fără Duh, 
încâlcite în orgolii, ambiţii 
şi prostie fără ca omul să-şi 
dea seama!... Lucrează men- 
talitatea! Deh! Neputerea 
cerând aplicarea principiu- 
lui "Restitutio in integrum", 
generator de "Dreptate" şi 
esențial pentru "Statul de 
Drept", acolo s'a strigat "La 
Canal cu ei!” Ştim cine a 
strigat! Dar, dar "Nepute- 
rea", parcă lovită de am- 
nezie îi numeşte “Nostal- 
gici”. somantic, nu!?... 


Oare, hiena, smulgându-i- 


se prada răgeşte nostalgic? 
Sunt forţat să observ că o 
asemenea psihologie lite- 
rară nepotrivită prezen- 
tului, nu poate genera 
concepte active şi niciodată 
Neputerea nu va dovedi că 
are Duh român, astfel ca să 
poată fi privită şi acceptată 
ca "Opoziţie”! 

Lepădaţi Surtucul Dom- 
nilor! Şi adiacentele! Sun- 
tem în volbura de dez- 
nădejde şi nedumerire!... 
Doamne, de s'ar înţelege cu 
inima curată!,.. 


P.S. Şi legitim întrebăm: 
- DUHUL român al respon- 
sabililor Bisericii ortodoxe 


- române, = oare a rămas slu- 


țit de sovietizatul slavism 
nimicitor!?... 


De ce nu restituie Bise- 
ricii greco-catolice lăcaşu- 
rile şi bunurile de rugă- 
ciune? De ce? Puterea a 
anulat Decretul din 1948! 
Problema de drept şi de 
Duh este limpede! 


- Dă-mi înapoi ce mi-ai 
luat prin abuz, profitând de 
abuz! . 


Intr'adevăr, trăim mare 


deznădejde şi amară nedu- 
merire! 


Codului Penal. Dar cine să 
vrea şi să poată să judece, 
cine să facă lumină şi să 
restabilească dreptatea în 
țară ? 
Bine zice ardeleanul: 
"Comunismu' n'o muritu' 
D'or oțâr s'o hodinitu'[" 
Rămasă sub conducerea 
şcolită la Moscova, Romă- 
nia se chinuie să supra- 
vieţuiască calvarului roşu, 
în primul cincinal al tran- 
ziţiei originale spre... in- 
ferni! 


Banu SERDARU 


PAGINA 6 


NOEMBRIE 1994 


CRIME IMPOTRIVA NAȚIUNII 
ASASINATELE DIN NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI 


In după amiaza zilei de 1 
Decembrie 1938, postul de 
radio România-Bucureşti, 
îşi anunţa ascultătorii că va 
difuza un comunicat al 
Corpului II Armată. După 
pregătirea ascultătorilor, s'a 
difuzat următorul comu- 
nicat: “ 

"In noaptea de 29-30 
Noembrie crt., s'a făcut un 
transfer de condamnaţi dela 
închisoarea Râmnicul-Sărat 
la Bucureşti-Jilava. În drep- 
tul pădurii ce corespunde 
km.30 de pe şoseaua Plo- 
eşti-Bucureşti, pe la orele 5, 
automobilele au fost atacate 
cu împuşcături de necu- 
noscuţi care au dispărut şi 
în acel moment, transferații 
profitând de faptul că trans- 
portul se făcea în automo- 
bile Brek tip jandarmi, 
deschise şi pe timp de 
noapte cu ceaţă deasă, au 
sărit din maşini, îndrep- 
tându-se cu vădita intenție 
de a dispare în pădure. 
Jandarmii după somaţiile 
legale, au făcut uz de armă. 

Au fost împuşcaţi: Cor- 
neliu Zelea Codreanu, con- 
damnat la zece ani muncă 
silnică şi şase ani inter- 
dicţie, Constantinescu 
Nicolae, Caranica Ion, 
Belimace Doru, autorii 
asasinatului comis asupra 
lui I.G. Duca, condamnaţi 
la muncă silnică pe viaţă. 
Caratănase Ion, Bozântan 
Iosuf, Curcă Ştefan, Pele 
Ion, State Gr. lon, Atanasiu 
Ion, Bogdan Gavrilă, Vlad 
Radu, autorii asasinatului 
comis asupra lui Mihail 
Stelescu, condamnaţi la 
muncă silnică pe viaţă. 
Georgescu Ştefan, Tran- 
dafir Ion, condamnaţi la 
câte zece ani muncă silnică, 
pentru asasinat asupra lui 
Stelescu. 

Atât parchetul militar al 
Corpului II Armată, pe 
teritoriul căruia s'a întâm- 
plat cazul, cât şi parchetul 
civil, fiind înştiinţate, au 
venit la faţa locului şi au 
constatat în mod oficial 
moartea celor numiţi mai 
sus, de către medic, prin 
încheiere de proces-verbal. 

A autorizat înmormân- 
tarea cadavrelor, rămânând 
mai departe în cercetarea 
cazului. 

Comandamentul militar, 
după propunerea parche- 
tului şi pentru motive de 
ordine publică, a aprobat ca 
înmormântarea să se facă la 
subcentrul militar Jilava, 
fapt ce s'a executat în dimi- 
neaţa zilei de 30 Noembrie 
a.c., prin îngrijirea închi- 
sorii militare Jilava.” 

Acest comunicat integral 
a apărut în ziarul Universul 
din 2 Decembrie 1938 şi în 
toate cotidianele. 

După difuzarea cinicului 
şi sinistrului comunicat la 
radio, ca şi când nimic deo- 
sebit nu s'ar fi întâmplat, 
programul a continuat cu 
reclamele muzicale la mo- 
dă: "Ţi-ai făcut iar ghetele / 
să te placă fetele... Sladia 
ţi-ai luat bâdie, / Gladys 
dela prăvălie..." 

România anului 1938, 
condusă de un rege destră- 
bălat şi criminal, Carol al 
II-lea, de satanica figură a 
lui Armand Călinescu şi de 
bestialul Gavrilă Marines- 
cu, sub cârmuirea creștină a 
Preşedintelui Consiliului 
de Miniştri, Patriarhul 
Miron Cristea, își arăta 
adevărata faţă, dar marii 
noştri democrați unde dis- 
pâruseră, de nu s'a auzit un 


singur protest? Se îngroapă 
14 creştini ucişi, fără nici o 
slujbă de înmormântare? 
Katynul s'a făcut cel puţin 
pe ascuns, dar guvernanţii 
români puteau să-i dea 
lecţii şi lui Stalin. 

La aflarea cinicului co- 
municat, chiar cel mai dile- 
tant dintre ziariştii străini 
aflaţi în România şi-a pus 
pe drept întrebarea: - Cum a 
fost posibil ca într'o noapte 
cu ceaţă deasă să se tragă 
focuri de armă din ambele 
părţi şi să nu fie rănit nici 
unul dintre cei care trăgeau 
- atacatori şi jandarmi - ci 
gloanţele, cu o precizie 
nemaiintâlnită, să omoare, 
selectiv, doar pe legionarii 
care erau transportaţi şi ce 
era mai interesant, nici o 
maşină din cele care îi 
transportau, nu fusese a- 
tinsă de nici un glonţ. 

Adevărata, oribila crimă, 
n'a putut fi ascunsă multă 
vreme. Căpitanul legiona- 
rilor, Corneliu Zelea Co- 
dreanu, cu cei 13 legionari 
au fost ridicaţi noaptea din 
închisoarea Râmnicul-Să- 
rat, legaţi de mâini şi de 
picioare de scaunul din 
maşina care îi transporta, 
având fiecare dintre ei câte 
un plutonier de jandarmi în 
spate. La punctul dinainte 
stabilit, maşinile s'au oprit 
şi la un semnal de lanternă, 
fiecare plutonier, pregătit 
dinainte cu câte un ştreang, 
a pus ştreangul de gât le- 
gionarului din faţa lui şi a 
strâns până când şi-a dat 
duhul. Declaraţiile maiori- 
lor de jandarmi, care au 
condus operaţia ca şi a plu- 
tonierilor făptaşi, după 
arestarea lor în 1940, au fost 
foarte detaliate în acest 
sens. 

Sunt crime imprescrip- 
tibile! Crimele de război şi 
crimele împotriva umani- 
tăţii fac parte din această 
categorie. Tot aici se înca- 
drează şi crimele împotriva 
propriei naţiuni, cu circum- 
stanţe agravante. Pentru 
aceasta pot exista şi con- 
damnări post-mortem, aşa 
cum există reabilitări post- 
mortem. O judecată post- 
mortem a criminalilor 
dictaturii carliste nu s'a 
făcut nici până acum, iar 
dacă astăzi se mai găsesc în 
România şi indivizi care 
aprobă şi exaltă crimele lui 
Carol al II-lea şi Armand 
Călinescu, se fac ei înşişi 
culpabili în solidaritatea cu 
aceste crime şi trebuesc 
trataţi ca atare. 

Să revenim însă la cele- 
brul an 1938, ultimul an de 
pace după Primul Război 
Mondial. 

Scena politică a Europei 
este dominată de ţările cu 
regim naţionalist. Franţa 
eşuase în politica ei de 
stânga, a Frontului Popular, 
iar Anglia trăia în convul- 
siuni interne. Abdicarea 
regelui Eduard al VIII-lea, 
în 1936, n'a fost făcută doar 
de dragul Americancei 
Doamne Simpson şi ecou- 
rile plecării acestui rege 
popular nu se stinseseră 
încă. 

La 13 Martie 1938, Ger- 
mania anexează Austria, 
întărindu-şi hegemonia în 
Europa şi înaintând spre 
Răsărit. Liga Naţiunilor îşi 
dădea sufletul iar democra- 
țiile apusene lâncezeau în 
neputinţă. Germania, în- 
vinsă în Primul Război 
Mondial, își căuta drep- 
turile pierdute. Prin ple- 


— Zahu PANĂ 


biscit, Sarre-ul a optat să fie 
înapoi la statul german, iar 
anexarea Renaniei nu a 
constituit un motiv de 
conflict pentru Francezi. În 
Martie 1938 însă, odată cu 
anexarea Austriei, devenise 
clar pentru oricine că Ger- 
mania nu se va opri aici. 
Ţarile din Răsăritul Euro- 
pei, care luptaseră alături 
de Aliați pentru înfrân- 
perea Germaniei în Primul 
Război Mondial, trebuiau 
să intre în alertă şi să pre- 
vină situaţiile conflictuale 
în perspectivă. Care era si- 
tuaţia politică în România 
de atunci? 

In faţa evenimentelor ce 
se profilau la orizont, Carol 
al II-lea face cel mai nesă- 
buit act politic în Februarie 
1938, desfiinţând toate 
partidele politice, punând o 
piatră grea peste mor- 
mântul democraţiei din 
România. În momentul 
când se simțea nevoia unui 
echilibru politic în Ro- 
mânia, el îl distruge şi pe 
cel existent, Ţara rămânând 
ca un vultur cu aripile 
tăiate. Prohodul de înmor- 
mântare al democraţiei 
româneşti a fost făcut de 
Patriarhul Miron Cristea, la 
27 Februarie 1938, care, în 
calitate de Preşedinte al 
Consiliului de Miniştri, la 
promulgarea Constituţiei 
carliste, a spus: "Astăzi s'a 
distrus hidra cu 29 capete 
electorale (Democraţia ro- 
mână, s.n.) care a învrăjbit 
fără folos pe toți, spre pa- 
guba țării întregi. Astăzi s'a 
rupt păienjenişul de pe 
ochii cetățenilor României 
întregite, ca să vadă limpe- 
de de unde vine mântui- 
rea: dela eroica hotărire a 
Majestății Tale”. (M.Of. 
1.3.38). 

Cu câteva luni în urmă, 
la alegerile generale din 20 
Decembrie 1937, electoratul 
român dăduse 86 de man- 
date Partidului Naţional 
Ţărănesc şi 66 de mandate 
Partidului Totul pentru 
Țară. Aceste două partide, 
care au mers întriun pact de 
neagresiune în campania 
electorală, reprezentau cele 
două alternative de politică 
externă a României: Maniu, 
spre alianţa cu Anglia şi 
Franţa, Corneliu Codreanu 
sprea alianţa cu Italia şi 
Germania. Orice şef de stat 
chibzuit s'ar fi folosit de 
această situaţie în folosul 
intereselor ţării, spre a 
aduce la guvernare o for- 
maţie politică sau alta, iar 
în caz de extremă necesita- 
te, un guvern de Uniune 
Naţională, fără însă a des- 
fiinţa nici un partid. Aşa au 
procedat Carol 1 şi Ferdi- 
nand |, înainte și în timpul 
Primului Război Mondial, 
când și conservatorii şi li- 
beralii şi-au menţinut linia 
lor de orientare în politica 
externă. 

Aventurierii politici din 
România anului 1938 au 
mers împotriva intereselor 
țării. 

Corneliu Codreanu a fost 
arestat pe baza unei ridicole 
cereri a lui N. Iorga, elita 
Mişcării este internată în 
lagăre, iar campania anti- 
germană este în floare, când 
cel mai indicat act era pru- 
dența, cu atenţia îndreptată 
spre desfăşurarea eveni- 
mentelor din Europa. 

Un alt om politic cu o- 
rientare spre dreapta, la 
care Carol făcuse un formal 
apel, aducându-l pentru 40 


INRI 


-ş “Corneliu Z (odreanu 
Caranica lon 
„et Belimace Doru 


(onstantinescu N-lae 
(aratănase lon 
Bozântan losif 


Curcă Ştefan 
Pele lon 


“ StateGr. loa &. 


23 Atanasiu ION : 


* Bogdan Gavrilă 


CUVÂNTUL ROMANESe 
e 


de zile la guvernarea ţării, 
Octavian Goga, moare des- 
tul de misterios, la 6 Mai 
1938, în vârstă de numai 57 
de ani. Îl urmează în luna 
Iulie Regina Maria, înche- 
ind după 20 de ani, cercul 
de aur al celor care au făp- 
tuit România Mare. 

In faţa atâtor dezastre, o 
singură existenţă îşi lăr- 
geşte privilegiile: Camarila 
regală. 

Vara anului 1938 se re- 
marca prin întărirea pri- 
goanei contra legionarilor 
şi o politică externă oarbă, 
de totală aservire faţă de 
Anglo-francezi, fără nici o 
acoperire, în compensație, 
din partea acestora. Guver- 
nul român dormea tihnit, 
cu gândul la eficienţa Micii 
Inţelegeri, care nu existase 
în realitate decât în mintea 
lui Beneş şi prestidigi- 
taţiile lui Titulescu. Carol 
nu s'a trezit nici când la 
Miinchen, Anglia şi Franţa 
au ciopârţit Cehoslovacia, 
dând Germaniei intrare 
liberă pentru ocuparea 
regiunii Sudeţilor, locuită 
de Germani. Între 1-10 
Octombrie 1938, Germania 
a încorporat acest teritoriu, 
făcând un nou pas spre 
Răsărit, mărindu-şi popu- 
laţia cu peste 3 milioane de 
Germani din fosta Cehoslo- 
vacie. Ar fi fost cazul ca cel 
puţin atunci Carol să-şi fi 
dat seama de forțele care se 
mişcă în Europa, mai cu 
seamă că din partea Ger- 
maniei venise primul pas. 
La 14 Octombrie 1938, 
Hitler i-a trimis lui Carol o 
felicitare - prima de acest 
fel - cu ocazia zilei regelui. 

Politica duplicitară dusă 
de camarilă este însă pre- 


zentă, iar Chiorul este prea 
puţin interesat de binele 
țării. Regele de operetă 
pleacă în fruntea unei de- 
legaţii în Anglia, în vizită 
oficială şi apoi, în suită 
redusă, vizitează Franţa, 
Belgia şi Germania neofi- 
cial. 

Rezultatul vizitei oficiale 
în Anglia şi a celei neofi- 
ciale în Franţa se soldează 
cu un fiasco total. Întregul 


Vlad Radu 


Georgesu Stefan :.-.!! 7 


Trandafir lon 


eşafod construit de Căli- 
nescu, al unei politici co- 
mune anti-germane, se 
izbeşte de refuzul total al 
Apusenilor. Mai mult, atât 
în Anglia cât şi în Franța, 
este sfătuit să îmbunătă- 
țească relaţiile cu Germa- 
nia, care va avea un rol în 
Sud-Estul Europei. La ce- 
rerea făcută Francezilor, 
pentru dotarea armatei 
române cu armament fran- 
cez, Daladier îi răspunde că 
este imposibil, pentrucă şi 
armata franceză are nevoie 
de echipament şi arma- 
ment. 

Prima întâlnire dintre 
Hitler şi Carol al II-lea a 
avut loc la 24 Noembrie 
1938. Trecuseră trei săptă- 
mâni dela arbitrajul din 
Viena, unde Ciano şi 
Ribbentrop au atribuit 
Ungariei, Sudul Slovaciei. 
Fosta Cehoslovacie rămă- 
sese doar o amintire, după 
ce Tiso proclamă indepen- 
denţa a ceea ce mai ră- 
măsese din Slovacia, cu 
capitala la Bratislava. 

Era cazul ca toate acestea 
să-i fi dat de gândit lui 
Carol, dar înfumurarea lui 
sau dispoziţiile primite 
dela camarilă, l-au făcut să 
fie în permanent contra- 
timp. Din ţară, era aranjat 
ca să-i parvină informaţii că 
Mişcarea Legionară a trecut 
la acte de terorism. "În 
timpul şederii noastre în 
marea metropolă britanică 
ne sosesc ştiri grave din 
țară. Garda de fier... săvâr- 
şeşte noi isprăvi” - relatează 
Ministrul de Interne al 
României, N. Petrescu- 
Comnen. 

Unii naivi, nedându-şi 
seama că sunt manevraţi de 
organele serviciilor secrete, 
încălcând dispoziţiile date 
de Căpitan, de păstrare a 
liniştii, au trecut la acte 
incompatibile cu linia de 
luptă morală a legionaris- 
mului. La Cluj are loc, la 28 
Noembrie 1938, un atentat 
împotriva rectorului Uni- 
versităţii, Ştefănescu-Goan- 
gă, rudă şi prieten cu 
Armand Călinescu. "Ori- 
care ar fi putut fi intenţiile 


lui Carol şi ale lui Câli- 
nescu, atentatul dela Cluj, 


care se adăuga îndelungatei 
campanii teroriste, a hotărit 


soarta lui Codreanu" scrie 
E. Weber în "The European 
Right: România”, pag 555. 
"Indelungata campanie 
teroristă” este un eufemism 
al autorului, dar faptul că 
această încercare de atentat 
a fost şi un pretext pentru 
executarea Căpitanului, es- 
te foarte adevărat. 

La întâlnirea lui Carol cu 
Hitler - după presa vremii - 
au participat Prinţul moşte- 
nitor, Marele voevod de 
Alba Iulia, Mihai şi mare- 
şalul palatului Ernest Urdă- 
reanu. 

Ce s'a discutat la cea în- 
tâlnire, este încă învăluit de 
incertitudine. In "Pax ame- 
ricana o pax sovietica”, 
Pamfil Şeicaru scrie: "În 
timpul conversației, regele 
Carol reproşează lui Hitler 
simpatia Guvernului Ger- 
man pentru Garda de Fier. 
Contestând, Hitler a făcut 
elogiul Mişcării şi şi-a 
exprimat stima sa faţă de 
valoarea politică a lui 

Corneliu Codreanu, arâ- 
tându-şi surprinderea că 
Regele nu înțelege să se 
sprijine pe tineret, care 
reprezintă viitorul țării. 
Regele replică, că nu ad- 
mite ingerințe în politica 
internă românească şi â- 
mândoi s'au ietras pe PO 
zițiile lor”. * 

O altă versiune apare la 
procesul Mareşalului Anto- 
nescu: "A venit vorba acolo 
despre «echilibrul politie»: 
Hitler aducea vorba PE 
ocolite de Codreanu şi Cuza 
şi în toiul discuţiei, Hitler 
spune că el nu cere nica 
excepție în jocul politi 

intern al României, dar Ci 
are impresia că acel joc N 
funcționează normal. PIE” 
cizează: «Nu cer nimic pe A 
tru aceste grupări, 00 
libertatea de acțiune>> * a 
gură că nu le dă nici SI 
sprijin. «Nu voi inlerT i 
niciodată pentru € Ca 
«Niciodată?» întreabă 

rol, «<Vă dau cuvântul PI! 


7 
Continuare în Pa& 


= 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


In anul 1938-39 am fost 
pentru prima dată arestat 
condamnat la un an în- 
chisoare pentru răspândire 
de manifeste. În scurte 
cuvinte, încerc să redau 
câteva aspecte din acea odi- 
see pe care am îndurat-o în 
urma unei anchete avute cu 
un inspector din Ministerul 
de Interne, care m'a trimis 
disciplinar la închisoarea 
din Suceava spre a-mi exe- 
cuta pedeapsa. 

Peripeţii au fost multe şi 
mă rezum la redarea fidelă 
a unui COŞMAR pe care |- 
am avut în noaptea de 29 
spre 30 Noembrie 1938. 

Luat prin surpindere cu 
ce am avut pe mine, cu un 
mic geamantan, pus în 
lanţuri, am ajuns la închi- 
soarea Suceava. 

Pentru toată conducerea 
închisorii am fost o noutate, 
eu fiind singurul legionar 
în toată închisoarea. 


NOEMBRIE 1994 


Coşmarul 


„În această închisoare de 
piatră, am fost izolat, singur 
în celulă, cu regim sever 
disciplinar. Singura per- 
soană cu care puteam să 
vorbesc a fost deţinutul 
evreu Strulovici, un escroc 
care avea funcţia de planton 
şi frizer. Astfel, am aflat că 
în închisoare erau peste 120 
de Evrei comunişti, care se 
mirau de apariţia mea în 
Suceava. Era frig şi mân- 
carea foarte slabă, primeam 
ciorbă de sfeclă şi varză 
opărită, care în scurt timp 
m'a slăbit, fapt care i-a făcut 
pe comuniştii evrei să-mi 
trimită prin Strulovici un 
pachet de alimente, pe care 
categoric l-am refuzat. 

Chiar gardianul Palmar- 
ciuc era îngrozit de viața pe 
care o duceam, hrănit doar 
cu ce primeam dela cazan. 

Imi făcusem un program 
de rugăciune, şi cântam la 
geamul care dădea spre 


NOAPTEA 


SFÂNTULUI ANDREI 


Urmare din pag.6 

de onoare că niciodată!>>" 
(Ziarul "Semnalul", 7 Mai 
1946. 

Din "Memoriile" lui 1. 
Mocsony-Styrcea reiese o 
altă versiune: "România - a 
spus Hitler - era chemată 
acum a se hotări pentru 
Reich sau împotriva lui, dar 
răspicat, deschis, cinstit şi 
sincer şi imediat, nu mai 
târziu, când ar avea cuțitul 
la gât. Dacă va accepta 
alianța oferită, va primi 
imediat garanţia graniţelor 
ei actuale”. Carol a respins 
alianţa oferită, pe care o va 
cere ulterior, dar va fi prea 
târziu. Îi ajunsese "cuțitul 
la gât. 

La 36 de ore după în- 
toarcerea în ţară a lui Carol 
al II-lea, Corneliu Codrea- 
nu şi cei 13 legionari zăceau 
ucişi prin sugrumare. Orice 
punte de înţelegere cu Ger- 
mania a fost ruptă definitiv. 
Pentru liniştea lui, Carol a 
acceptat o serie de schim- 
bări comerciale, net favo- 
rabile Germaniei, dar nici 
Hitler, nici guvernul ger- 
man nu mai credeau în 
sinceritatea regelui şi a 
partidului său de circ, cu 
pretenţie de model na- 
țional-socialist sau fascist. 
Pedepsirea ţării care supor- 
ta în fruntea ei un aseme- 
nea monstru, se apropia de 
scadenţă. e 

Duplicitatea politicii lui 
Carol al II-lea a schimbat şi 
cursul evenimentelor din 
Europa. Pentru câştigarea 
timpului pierdut în spe- 
ranţa că România va merge: 
pe drumul anti-comunist şi 
va uşura efortul pornirii 
campaniei din Răsărit, 
Hitler a fost obligat de 
politica forţelor anti-miin- 
cheneze anglo-franceze, 
care tratau la Moscova o 
alianță cu URSS, să încheie 
tratatul din 23 August 1939 
cu Sovieticii. Războiul cu 
Anglia şi Franţa, nedorit de 
Hitler, a fost provocat de 
aceste țări, astfel că planul 
german de înaintare "Drang 
nach Osten" să fie amânat 
şi să ducă la marea confla- 

ţie a celui Ea Doilea 
ăzboi Mondial. 
Ceai apesi Jegiorâr 0, A 
it pe toţi cei care 
vizat of ce Loitatcă 
ei. 


itler a ordonat ca toate 
e caţiila şi medaliile dis- 


tribuite de Carol, oficialilor 
germani, să fie imediat îna- 
poiate ambasadei române. 
Ministrul de Externe al 
României, N. Petrescu- 
Comnen, adversar al legio- 
narilor, este în total de- 
zacord cu cele făptuite. El 
nota: "Joi 1 Decembrie fui 
informat de un prieten că în 


_noaptea precedentă, 13 


legionari în frunte cu Co- 
dreanu... fuseseră împuş- 
cați... În mod intuitiv, am 
avut imediat sentimentul că 
se comisese mai mult decât 
o crimă, o greşeală ce avea 
să aibă urmări dezastruoase 
pentru ţară şi pentru su- 
veran... Cerui să vâd pe 
Urdăreanu. La ora 7 avui cu 
el o conversaţie, cu prilejul 
căreia îi spusei că am un 
sentiment net că moartea 
lui Codreanu va crea țării 
mari complicaţii”. 
Ziarul "Republique” din 
5 Decembrie dela Paris 
scria, referitor la asasinarea 
Căpitanului: "Evenimentul 
poate să compromită apro- 
pierea germano-română. O 
răceală a Germaniei faţă de 
România ar agrava amenin- 
țarea revizionismului un- 
guresc. Motivul principal 
pe care-l avea Bucureştiul 
să strângă relaţiile cu Ber- 
linul era speranța de a 
obține din partea Reichului 
garantarea frontirelor sale, 
ori, această apropiere era 
azi compromisă”. Z 
Astăzi, la 56 de ani după 
oribilul asasinat, orice spe- 
culaţie politică este de 
prisos, pentrucă rea sau 
bună, răzbunătoatre, viclea- 
nă, naivă ori perversă, isto- 
ria a trecut peste noi, lăsând 
în urma ei scrum şi sânge. 
Corneliu Zelea Codreanu 
a trecut în legendă şi mit. El 
este etalonul după care se 
măsoară valorile morale şi 
politice, şi nimeni mai bine 
ca poeţii, aceste antene ale 
neamurilor, nu a sesizat 
mai bine apariția sa mesia- 
nică pe tărâmul României 
Mari. Dacă altădată l-am 
citat pe Tudor Arghezi des- 
pre Căpiatn, astăzi redau 
doar câteva versuri scrise de 
Lucian Blaga în sugestivul 
poem "NOEMBRIE": 
Am pierdut, vai, ce-am pierdut? 
Vatră caldă, drum bătut 
Am pierdut soare şi lună. 
Golul cine mi-l răzbună? 


Zahu PANĂ 


Tiberiu HENŢEA 


obor. Duminica, mergeam 
la capela închisorii unde 
cântam câte o priceaznă şi 
toată conducerea mă a- 
precia. 

Pe cele trei scânduri de 
grosimi diferite al patului 
de fier, m'am culcat su- 
fleteşte agitat. Şi de aici 
începe COŞMARUL, sau 
visul care îmi prevestea 
ceva; pot spune că am fost 
un martor ocular la cele ce 


am să le amintesc. Spre 
deosebire de alte nopţi, 
visul în care intrasem era 
clar, era VISUL ADEVĂ- 
RULUI, un adevărat coşmar 
de groază. Se părea că eram 
într'o cetate prin care mi- 
şunau o mulţime de ostaşi 
cu epoleţi şi brandem- 
burguri pe hainele lor de 
paradă, ce aşteptau o in- 
specţie sau un ordin de 
atac. 

Am văzut ofiţeri, venind 
cu maşini mari, care grăbiţi 
se certau între ei. Deodată 
mă văd într'un atelier de 
fierărie unde auzeam bătăi 
cu ciocanul pe nicovale. 
Pentru o clipită, m'am văzut 
în fierăria unde aproape cu 
3 ani ceream să iau parte la 
şedinţă. Am văzut o icoană 
căzută pe jos, apoi nişte 
fierari din vremi medievale 
băteau cu ciocanul pe tăişul 
unor săbii. 

O altă imagine mă pune 
în faţa unor oameni îm- 
brăcaţi în haine albe, cu 
căşti coloniale pe cap, ce se 
mişcau în şir indian. In 
acest timp, mă zvârcolesc 
transpirat, fapt care m'a 
făcut să-l aud pe gardian în 
uşă. a i 

Un du-te vino de oameni 
cu grade vedeam în visul 
reluat care părea că mă 
poartă spre nişte prăpăstii. 
Mă vedeam din nou în 
fierărie, de unde auzeam: 
"aici nu ai nimic de primit, 
ai numai de dat”. Deodată, 
m'a cuprins o bucurie, am 
văzut 14 oameni în haine 


albe ca plutind prin ceaţă, 
ca_ apoi să-l văd pe 
CĂPITAN cu lanţuri la 
picioare. In hainele lor albe, 
cei 14 păreau că sunt nişte 
îngeri ce aveau aripi la 
umeri ca să-şi ia zborul spre 
undeva, spre unde, nu pu- 
team eu înţelege. Din nou 
mă văd în fața CAPI- 
TANULUI, în poziţia de 
drepţi, în timp ce el mă 
măsura din ochi, ca apoi să- 
1 văd pe IISUS urcând pe 
munte; 


Trezindu-mă din coşmar, 
zvârcolindu-mă pe cele 3 
scânduri, eram transpirat, 
cu cămaşa ruptă şi strigam 
NU PLECAŢI. NU PLE- 
CAŢI. Adormind din nou, 
auzeam zgomotul unui 
motor în care scurte co- 
menzi mă făceau să înţeleg 
că cei 14 erau urcați în ma- 
şină, împreună cu soldaţi 
care aveau LIANE din 
junglă, dar şi pistoale la 
centură. De undeva, au- 
zeam din depărtare tunete, 
care mă înfricoşau şi 
împingeau spre o mare 
prăpastie gata, gata să cad 
în ea. Din nou, du-te vino 
de oameni grăbiţi, se 
perindeau sub ochii mei 
înlăcrămaţi. Vedeam nişte 
făclii care dădeau unele 
semnale, în timp ce mâini 
uriaşe, cu unghii, m'au 
prins de gât să mă sugrume. 
O împuşcătură, parcă de 
trăznet, a dat semnalul ca 
să-i văd pe cei 14 cu 
LIANELE la gât. Ca prin 
minune văd chipul CĂPI- 
TANULUI şi un tunet ce 
despica cerul m'a săgetat 
prin inimă. Am început să, 
strig, NUMAI TATA DE 
N'AR MURII, NUMAI 
TATA DE N'AR MURI; 
după aceea, i-am văzut în- 
tinşi pe jos lângă maşini. 

Trezindu-mă, îl loc de 
sudoare, vedeam în starea 
aceea de veghe un stol de 
ciori dând târcoale dea- 
supra celor ce au fost îm- 


PARALELE ISTORICE 


LEGIONARISM - COMUNISM 


Urmare din pag. 4 
Codreanu. In mod conştient, 
acum, el se va dărui total 
cauzei sale, cauza naţională 
care, va fi în mod lucid, fără 
coerciune. 

De partea cealaltă, pe 
lângă minciuna subtilă, 
sloganele bine ticluite, 
combinate cu forţa brutală, 
individul care s'a supus 
trăieşte, - întrun mod vulgar 
- pentru a doua oară 
fenomenul renaşterii, când 
omul este centrul univer- 
sului. Nimeni şi nimic nu-i 
mai presus decât el. Cel 
puţin aşa i se lasă să înţe- 
leagă, din moment ce mai 
era numit şi cel mai preţios 
capitalli! 

Analitic deci, ar rezulta o 
oarecare asemănare cât pri- 
vește subordonarea indivi- 
dului, chiar dacă foarte 
transparentă. 

Aceste exemple ne sunf 
suficiente nă facem o para- 
lelă pertinentă între ceea ce a 
fost şi va fi o idee majoră și 
aberaţiunea secolului XX, 
comunismul, care ajutat de 

uterile oculte, de împre- 
jurări şi de şansă, s'a impus 
totalitar peste țara româ- 
nească. 

Comunismul deci, aceas- 
tă ideologie păgână, rodul 
unor furtişaguri filosofice, 
îmbrăcată in dogme şi 
"principii" totalitare, nu 
cunoaşte jumătăţi de mă- 
sură. Ești cu noi or im- 


potriva noastră! Comu- 
nismul nu ştie ce-i îngă- 
duinţa faţă de cel care nu 
înţelege să i se supună. 
Abruptă şi violentă până la 
fixism, această supremă 
aberaţiune va ataca indivi- 
dul fără menajamente. 
Comunismul nu se va 
mulţumi decât atunci când 
societatea i se va aşeza la 
picioare: Cu toată această 

rutalitate sălbatică, folo- 
sind cu abilitate elementul 
propagandistic, îl va deter- 
mina pe noul aderent să 
creadă sincer, că aceasta a 
fost singura cale dreaptă (!) 
de a se realiza omul de tip 
nou!!! 

Există o particularitate 
perfect explicabilă în con- 
ştiinţa "omului de tip nou”, 
care îl face să devină impa- 
sibil la suferinţele celor di 
jur, atunci când este vorba 
de propria-i ascensiune; 
când simte că şi moartea 
altora i-ar putea netezi calea 
către vârf, Ne mai avându-l 
pe Dumnezeu, el nu mai are 
dragoste, Și fără dragoste nu 
există altruism, nu există 
îngăduinţă şi nici lacrima 
bucuriei, de a suferi pentru 
pătimirile semenilor tăi. 

În acest moment, comu- 
aismul şi-a îndeplinit 
misiunea. A distrus mitul 
Dumnezeirii, creind mitul 
inumanităţii. Câtă devastare 
morală. : 

Doctrinei legionare, mai 
exact, Mişcării Legionare, nu 


PAGINA ? 


RAPORT 


În faţa jertfei tale, CĂPITANE 

Mă'nchin acum cu sufletul durut 

Ca un ostaş ce-am fost pe sub prigoană 
Un LEGIONAR prin luptă grea trecut. 


Mi-am dăruit th oogera 
Viaţa întreagă plină de elan 

* Şi-am dăinuit prin ani de inchisoare 
Să fiu acum din lupte veteran. 


În tot ce-am pătimit o viaţă'ntreagă 
În suflet a act PEzoa citi 
in toată suferința ce ne leag; 
Și TINE te-am avut În visul meu arzând. 


M'am străduit să fiu la înălțime 

Şi n'am cârtit în lanţ când era greu 
M'am ridicat prin rugăciuni intime 
Sperând în bunul Dumnezeu. 


Îţi multumesc fierbinte CĂPITANE 


Că mai făcut să cred şi a lupta 
Să fiu acum prin uneltiri duşmane 
Un legionar călit în oastea ta. 


Primeşte cald raportul meu ce-ţi spune 


Că 


Legionarii tăi te cântă azi 


Că in Mileniul trei măreaţa Legiune 
Va deveni izvor în inimi calzi. 


puşcaţi înainte ca să se facă 
ziuă. 

Imaginea aceea mă ur- 
mărea, nu mă lăsa în pace, 
parcă zburam însoţit de 
Arhanghelul Mihail, în 
căutarea celor ce au dispă- 
rut toţi, într'o groapă co- 
mună, ca să fie mistuiţi de 
otrăvuri, ca să li se piardă 

rma. 

Aproape de orele 15.00, 
vizeta s'a deschis şi gar- 
dianul mi-a dat un ziar ca 
să-l citesc. Pe prima pagină 
am citit comunicatul Gu- 
vernului, prin care se arăta 
că: CORNELIU ZELEA CO- 
DREANU, împreună cu cei 
3 NICADORI şi cei 10 
DECEMVIRI, au fost îm- 
puşcaţi în urma încercării 
de a evada în timpul trans- 
portului dela închisoarea 


i s'a îngăduit să existe decât 
zece ani, cu intermitențe. 

În zece ani însă, ea a 
pătruns atât de adânc în 
conştiinţa neamului româ- 
nesc, încât, ea va fi una din 
alternativele majore pentru 
viitorul țării. 

Două sunt momentele în 
care Mişcarea Legionară a 

unctat miraculos în istorie. 
n funcţie de aceste două 
momente, a fost caracteri- 
zată şi urmărită cu înver- 
şunare de oculta interna- 
țională şi elementul de- 
tracat din interior. 

Primul moment rămâne 
anul de referinţă 1922, când 
toată acea superbă mişcare 
studenţească a fost condusă 
de viitoarele elite legionare, 
Corneliu Codreanu, lonel 
Moţa, Radu Mironovici, 
Vasile Gârneaţă, laşinschi, 
Banea ş.a.m.d. 

Acel 1922 a fost momen- 
tul hotăritor, când destinul 
națiunii româneşti a fost 
salvat de acel tineret, care 
însemna de fapt primul act 
de mare solidaritate româ- 
mească ce a stăvilit inva- 
darea naţiunii de venetici ce 
s'ar fi vrut stăpâni, iar 
băştinaşii servitori. 

Era prima victorie închi- 
nată naţiunii. 

Peste cincisprezece ani, 
Mişcarea Legionară va face 
dovada unei maturităţi 
surprinzătoare, când, Cor- 
neliu Codreanu a făcut 
alianţă cu Iuliu Maniu, în 


Tiberiu HENŢEA 


Râmnicul Sărat, la Jilava. 


Am început să plâng şi 
tremurând cu ziarul în 
mână am strigat: CRIMI- 
NALII l-au ucis pe 
CAPITAN. Nimic nu era 
mai îngrozitor ca această 
veste. Parcă nu-mi venea a 
crede, recitesc din nou şi-i 
întreb... BUCUREŞTIUL 
mai există? Moartea 
CAPITANULUI, se cunosc 
autorii morali şi ucigaşii 
din guvernul ASASIN, 
trebue pedepsită. 

În ce lume trăim fraților? 
Cum este posibil să se 
comită asemenea crime? 
Păcat că sunt aici, căci aşa 
paşnic cum mă ştiţi, la 
această odioasă crimă voi 
trage în cei ce îi ştiu că sunt 
vinovaţii odioaselor crime. 


vederea alegerilor parla- 
mentare. Pentru prima dată 
în istoria politică româ- 
nească, partidul de guver- 
nământ, - atunci liberalii - 
nu va reuşi acea majoritate 
care să-l ţină în continuare la 
conducere. A fost triumful 
demnităţii celor doi mari 
patrioţi români. 

Această victorie legio- 
nară în alegeri, 15% din 
electorat, urmând "afron- 
tului" adus ocultei în 1922, 
au hotărit destinul acestei 
idei majore. Pezevenchii 

olitici cu aere de stăpâni ai 
umii, au hotărit exter- 
minarea celui mai frumos 
entuziasm românesc. A 
urmat un genocid la scară 
naţională. Ordinele de asa- 
sinare a elitei legionare, a tot 
ce avea mai bun națiunea, 
curgeau neîncetat din spre 
statele "democratice" ale 
Occidentului. Se lucra 
banditeşte. Verbal. Fără să 
rămână dovezi. 

Cu toate acestea, azi co- 
munismul este în cădere 
vertiginoasă; grupuri inte- 
resate, cam aceleaşi din 
trecut, îl mai ţin în viaţă, cu 
mască de oxigen, prin Chi- 
na şi alte câteva ţări asiatice. 
Curând va fi doar o poveste 
urâtă. 

Ideologia Legionară iîn- 
cepe să renască sub privirile 
stupefiate ale călăilor. 


Ovidiu VASILESCU 


p 5 


.. —. —— DP. 5 pp 454 . . î.. ș. ."- 


PAGINA 8 


NOEMBRIE 1994 


CUVÂNTUL ROMÂNESe 


SĂNĂTATE... 
BOLNAVĂ 


Pe semestrul al II-lea '94, 
instituţiile sanitare craio- 
vene primesc dela bugetul 
de sărăcie al Văcăroiului 
ridicola sumă de 1,4 mi- 
liarde de lei, suficientă doar 
pentru hrana modestă a 
bolnavilor, nicidecum pen- 
tru plata energiei electrice, 
termice, apei, tuburilor de 
oxigen, sau pentru repa- 
raţii, materiale consuma- 
bile, instrumentar. Situaţia 
sănătăţii la Craiova e greu 
de imaginat, iar până la 
finele anului va fi cumplită. 
Nici nu-i de mirare că 
mortalitatea e'n creştere, iar 
cea infantilă face ravagii, 
natalitatea scade continuu, 
sporul natural al populaţiei 
se menţine negativ, creşte 
numărul bolnavilor de 
tuberculoză, diabet zaharat, 
trichineloză, ş.a. Doljul are 
13 unităţi sanitare cu 6.000 
de paturi, 17 policlinici şi 
170 dispensare medicale, 
unde lucrează în condiţii 
vitrege 1.566 medici, 2 po- 
liclinici cu plată (la Craiova 
şi Calafat) şi 103 cabinete 
particulare. 


RECHINII URBEI 


În zona centrală a Cra- 
iovei, 78 de tovarăşi, cu 
carnete roşii de granguri 
comunişti, sunt titulari de 
contracte de asociere, pro- 
prietari cu titluri de pro- 
prietate, benefeciari ai 
spaţiilor comerciale dela 
parterul unor blocuri noi de 
locuinţe. Abuzând de func- 
țiile deţinute, au dat “tu- 
nuri” de milioane. În '91-'92 
R.A. INVEST Craiova a 
înstrăinat, din patrimoniul 
statului, prin procedură 
nelegală, spaţiile respec- 
tive. A încheiat cu cei 78 de 
foşti şi actuali ştabi con- 
tracte de asociere pentru 
finalizarea acestor spaţii, 
fără a dispune de surse 
legale de finanţare, anga- 
jându-se să contribuie cu 
10% din fondurile pentru 
încheierea lucrărilor, dar 
n'a menţionat stadiul fizic 
şi contravaloarea lucrărilor 
efectuate până la data 
asocierii. În felul acesta, 
R.A. Invest Craiova a sub- 
evaluat aportul capitalului 
de stat la realizarea obiec- 
tului contractelor de aso- 
ciere, ca şi veniturile cuve- 
nite statului, cu peste 200 
milioane de lei, creind toto- 
dată convingerea ilogică a 
mahărilor comunişti aso- 
ciaţi că, din momentul dării 
în folosinţă, spaţiile respec- 
tive vor deveni proprietatea 


lori! 
... 


BĂTRÂNEȚE... 
HAINE GRELE 


Căminul de bolnavi cro- 
nici, cum este denumit 
azilul de bătrâni din Cra- 
iova, reuneşte în chip tragic 
oameni ajunși la vârsta 
senectuţii, resemnaţi în 
atmosfera cazonă şi rigorile 
unei dișcipline care să-i 
pună la adăpost, fie de 
epidemii, fie de atracţia 
nefastă a oraşului. Câte 2,3 
sau 5 în cameră, înfricoşaţi 
de soartă, impuţinaţi de 
forțe, târându-și agale 
picioarele, măcinaţi de 
deziluzii şi singurătate, 
bătrânii sunt uitaţi de cei 
cărora le-au dat viaţă şi i-au 
crescut. Copiii sau nepoţii 
le-au “răsplătit” strădaniile, 
izgonindu-i fără milă din 


OLTENISME 


cuibul lor de-o viaţă. Azilul 
rămâne azil, cu regimul lui 
de claustrare, asemeni peni- 
tenciarului, şi rigori adesea 
inumane pentru cei încă 
sănătoşi, lucizi, pe care ju- 
decata şi discernământul nu 
i-au părăsit. 
o... 


z MOBILA 

In "iepoca de aur”, a 
părinţilor "părintelui" de 
astăzi, te mai lipeai de-o 
garnitură, făcând rate pe 
termen lung, dar acum mo- 
bila s'a scumpit, în medie 
de peste o sută de ori!! 
"Renaşterea spaniolă" e 
dormitorul de vis, care de- 
ține monopolul scumpetei; 
6,5 milioane lei, iar sufra- 
geria ideală "Andra" e 4,8 
milioane lei, Cel mai 
"popular" dormitor costă 
doar 1,9 milioane lei, cea 
mai ieftină sufragerie un 
milion lei! La Craiova, 
magazinul Mercur a fost 
singura unitate comercială 
care gestiona şi vindea 
mobilă, până în '92, când a 
apărut firma privată Elvila. 
Ca funcţionalitate, finisare 
şi desen, mobila Elvila e 
superioară, dar preţurile ei 
sunt: incompatibile cu 
"venitul" lunar al omului 
de rând. O simplă mască de 
chiuvetă s'a scumpit de 160 
de ori faţă de acum patru 
ani! Vânzare nu se face, 
oamenii care muncesc şi 


trăiesc cinstit, din leafă, nu- . 


şi pot permite un asemenea 
lux. Mobila se vindea doar 
când se puteau face rate: cu 
20% înainte şi 15% do- 
bândă. Astăzi, ca să-ţi 
permiţi aşa ceva, este 
exclus, fiindcă prima rată 
este 30% din valoarea totală 
(de unde atâţia bani?), apoi 
dobânda de 114% (!!), iar 
unul din giranţi să fie ne- 


greşit salariatul S.C, 
MERCUR S.A. 
o... 
MOARĂ IDEALĂ 


"Le Moulin Production" 
este societatea româno-elve- 
țiană înfiinţată anul trecut 
în comuna Bistreț, judeţul 
Dolj, de trei ingineri ro- 
mâni în colaborare cu un 
investitor elveţian. Utilajele 
de morărit elveţiene, mânu- 
ite cu pricepere de morari, 
au pus în umbră cele două 
mori vechi ale comunei. În 
numai trei luni de func- 
ționare non-stop, moara 
elveţiană dela Bistreț e 
preferată de toţi ţăranii din 
prin partea locului, care 
sunt programaţi la măciniş 
cu o lună înainte. 

Calitățile morii ideale: 
capacitatea de măcinare - 19 
tone în 24 de ore, randa- 
mentul 70%, uiumul pentru 
măcinat doar 12%. 

... 


FURT PE FAŢĂ 

Mentalitatea vânzătorilor 
care au furat şi înşelat o 
viaţă, în comerţul socialist, 
nu va dispare decât odată 
cu ei! Inspectoratul Inter- 
judeţean de Metrologie 
Legală Craiova a efectuat, 
dela începutul acestui an, 
1.238 controale riguroase în 
Dolj, Gorj, Olt şi Mehe- 
dinţi, fiind primul în topul 
activităţii de profil pe ţară. 
Valoarea amenzilor înca- 
sate depăşesc o sută mili- 
oane lei! Printre abaterile 
grave s'a constatat: închi- 
rierea, vânzarea şi insta- 
larea fără autorizaţie a 
mijloacelor de măsurare, 
folosirea de unităţi de mă- 
sură nelegale sau a apara- 
telor de măsură cu termenul 


de verificare depăşit, pro- 
ducerea şi livrarea de pro- 
duse de larg consum şi 
preambalate cu încălcarea 
reglementărilor metrolo- 
gice. Au fost confiscate pes- 
te 200 cântare cu arc, balan- 
țe de gospodărie, greutăţi şi 
s'a interzis folosirea a 258 
mijloace de măsură care nu 


au corespuns. 
o... 


DĂBULENII 
DOLJULUI 


Aşezarea dela Dunăre, 
atestată documentar la 5 
lunie 1494, prin hrisovul 
lui Vlad Călugărul, are 
astăzi peste 18.000 de 
locuitori, dintre care 100 
ingineri, 80 economişti, 15 
medici şi 120 de dascăli. 
Comună mare şi bogată, cu 
oameni harnici şi gospo- 
dari, Dăbulenii aplică 
autonomia locală şi au 
producţii însemnate de 
struguri, recolte de grâu de 
5-6.000 Kg/ha şi de porumb 
7-8.000 kg/ha, cu care se pot 
mândri. Comemorarea ju- 
mătăţii de mileniu de 
existenţă a prilejuit reîntâl- 
nirea fiilor acestor locuri, 
acordarea de diplome de 
onoare şi medalii jubiliare. 
Dăbulean de origine, Mişu 
Negriţoiu, fost în Guvernul 
Văcăroiu, şi actualul consi- 
lier prezidenţial, şi-a invitat 
şeful la aniversare, așa încât 
ales-realesul Ion Ilici Ilies- 
cu, a primit diploma de 
cetăţean de onoare şi me- 
dalia jubliaară. Sărbătoarea 
comunei s'a transformat 
astfel în sărbătorirea comu- 
nistă a prezenţei tova- 
răşului-domn la Dăbuleni. 
Nu putea lipsi desigur din 
alaiul prezidenţial: 

- tradiționalul sobor 
postdecembrist de înalt 
prea sfinţii Vornicescu al 
Olteniei şi Gherasim al 
Vâlcii; 

- cenaclul poetului curţii 
ceauşiste-iliiste, bardul 
revărsat de Bârca, Adrian 
Păunescu; 

- cântările menestrelului 
Puterii - Tudor Gheroghe; 

- parlamentarii roşii şi 
mai marii formațiunilor 
politice comuniste din Dolj 
şi din țară. 

o... 


POLIŢIST! 

Şi-a schimbat doar cu- 
loarea hainelor, din albas- 
tru'n gri, dar năravul, agre- 
sivitatea şi mitocănia, ba! 
După crimele din Decem- 
brie '89 a stat pitit, spăşit 
sau fugit câteva luni bune, 
timp în care s'a odihnit şi-a 
meditat, cu leafa'ntreagă, la 
avantajele şi ciubucurile 
avute în ceauşism. A apă- 
rut apoi, c'un alt chipiu pe- 
acelaşi cap şi-a prins din 
nou mămăliga coajă, tova- 
răşul miliţian a fost avan- 
sat, pentru salvarea comu- 
nismului de furia victime- 
lor şi rebotezat "domnul 
polițist", ca şi cum nici 
usturoi n'a mâncat, nici 
gura nu-i miroase, Şomajul, 
sărăcia, inflaţia, corupţia au 
făcut să crească îngrijorător 
delicvenjţa (şi) în jud. Dolj, 
în prima jumătate a anului 
înregistrându-se aproape 
4.000 de infracţiuni contra 
persoanei şi avutului par- 
ticular, tâlhării, crime, 
violuri. Numărul țiganilor 
infractori creşte de la o zi la 
alta, cartierele rău famate 
Hanul Roşu, Faţa Luncii, 
Dealul Zmeilor, Craiovița 
Nouă, Romaneşti, fiind 
recunoscute pentru explo- 


lonel RĂDULESCU— 


zia criminalităţii. În pieţe, 
staţii, parcuri, gări, locuri 
aglomerate, unități de 
alimentaţie publică, cine- 
matografe, magazine bor- 
faşii operează în voie, o 
parte dintre ei fiind 'pe 
mână" cu milițienii-poli- 
țişti mai bătrâni, fiindcă se 
cunosc de când "colaborau' 
pe vremea răposaţilor odi- 
oşi. 

Poliţiştii tineri se tem de 
țigani şi-i evită în confrun- 
tările directe, fiindcă ştiu că 
sunt puternici şi uniţi în 
rău, au aur şi valută cu care 
cumpără pe oricine şi orice, 
au spatele asigurat de-ai 
lor, cocoţaţi până la Co- 
troceni, în funcţii cheie. 


Când eşti buzunărit în 
plină zi, ameninţat, escro- 
cat, tâlhărit sau înjunghiat 
de criminalii eliberați din 
puşcăriile care nu-i mai 
cuprind, miliţianul-poliţist 
bine plătit de om ca să-l 
apere, e de negăsit. În 
schimb când apare ales- 
realesul în exasperantele şi 
păguboasele vizite ceau- 
şiste de lucru, milițienii 
răsar ca frunza şi iarba, 
umăr la umăr în uniforme 

sau în civil, înarmaţi până'n 

dinţi, să-l apere pe "măi 
dragă” de explozia de "bu- 

curie” fluierată a electo- 

ratului tras pe sfoară. 

».". 


majorarea grilei de sala- 
rizare cu 40%, a sporului de 
muncă grea dela 10% la 
15%, prima de Vacanţă de 


PROIECTAREA PE 
CALCULATOR 

Primind o donaţie de 
calculatoare dela Fundaţia 50.000 Iei AA 
SOROS, Liceul Nicolae "e 0 lei, revizuirea nor. 
Bălcescu (fost Carol 1) din "€ Că îmbunătăţirea 
Craiova este primul din țară MICrOC imatului muncii, Sa 
care beneficiază de Centrul solicitat testarea grupei all- 
Autorizat de Instruire 4 de munca Şi schimbarea 
AutoDESK al Facultăţii de SEfilor incorecți. S'a hotărâţ 


Mecanică din Universitatea “A JA cazul eşecului nego- 
craioveană. cierilor ce vor urma, să se 


Liceul a solicitat firmei treacă la greva generală. 
româno-canadiene A&T oaie, 
International o altă dona- CARTEC '94 
ție, de soft, iar 40 de dascăli În organizarea firmei 
au încheiat o primă etapă "TARGUL EUROPEAN" - 
de perfecţionare. Experi- "TEC" - CRAIOVA s'a des- 
mental s'a hotărât intro- făşurat primul târg de carte — 
ducerea AutoCad-ului în şi tehnică de carte, eveni- 
programele de învăţământ, ment cultural şi de mana- 
a proiectării pe calculator gement în economia de 
care permite informatizarea piaţă. La a VIl-a ediţie a 
sistemului de învăţământ. TEC s'au reunit mari edituri 
Instruirea făcută după de prestigiu din ţară: Me- 
cursul şi metoda AUTO ridiane, Kriterion, Ginta 
DESK emite o diplomă Latină, Roza Vânturilor, . 
valabilă în orice ţară din Scrisul Românesc ş.a. Au 


lume. fost prezente societăţi 
... profilate în tehnică de 
calcul pentru teh [ 

CONELICT DE MUNCĂ 4 e 


dactare de carte, papetării, 
2.000 de muncitoare ale unităţi de difuzare a cărţii, 
fostei Fabrici de Confecţii au avut loc 9 lansări de cărţi 

din Craiova, actuală CRAI- din variate domenii. Au 
MODEX S.A., au organizat fost vândute direct sau 
um miting sindical de preluate spre desfacere de 
protest, reproşând admi- către unităţi specializate 
nistraţiei refuzul acesteia câteva mii de volume şi au 
de a prezenta documentele fost perfectate întâlniri 
negocierii contractului co- între editori şi producători - % 


lectiv de muncă. S'a cerut realizatori de carte. 


"LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ" 


"ERRARE HUMANUM EST, 


PERSEVERARE DIABOLICUM" 


Cea mai importantă pu- 
blicaţie beletristică din ţară 
- România literară - conţine 
o extrem de utilă rubrică 
pentru cultivarea limbii 
române. Rubrica este în- 
grijită de Doamna Rodica 
Zafiu, se află, de cele mai 
multe ori, la pagina 9 şi se 
intitulează "Păcatele 
limbii”, 

M'am întrebat adesea de 
ce a fost preferat acest titlu 
atât de nepotrivit. Dar n'am 
găsit nici o explicaţie. De 
altfel, cred că nici nu există 
vreo rațiune logică în 
sprijinul aceste sintagme 
neinspirate. Ne opunem 
formulei "Păcatele limbii” 
fiindcă limba nu poate avea 
păcate şi aceasta din simpla 
cauză că ea nu este nici- 
decum ființă umană oricât 
de vie am considera-o. În 
schimb, noi, cei ce vorbim 
şi scriem în limba română, 
putem greşi frecvent faţă de 
Dumnezeu, faţă de semeni 
şi chiar faţă de ea, păcă- 
tuind fie voit, fie invo- 
luntar. Multe alte titluri ar 
fi fost, fără tăgăduială, 
adecvate. lată, spre pildă, 
doar două dintre acestea: 
"Suferințele limbii” şi 
"Capcanele limbii". 

Se ştie, de altminteri, că 
limba română, fiind deo- 
sebit de subltilă, mai cu 
seamă când e vorba de 
ortografie, şi având o gra- 
matică destul de dificilă, 
poate să întindă cu succes 
capcane oricărui Român, 
chiar celui mai doct spe- 
cialist, licenţiat al Facultăţii 
de Litere, : 

In virtutea acestui adevăr 
incontestabil, Doamna Ro- 
dica Zafiu, în articolul "Un 
miss..." apărut în numărul 
28 din acest an al săptă- 


Mihai S. DERDENA 


mânalului "România lite- 
rară" s'a lăsat atrasă în cursă 
când a folosit termenul "en- 
glezism", scriind acestea: 
"Înregistrat de Dicţiona- 
rul explicativ (DEX, 1975), 
acceptat şi de Dicţionarul 
ortografic, ortoepic şi 
morfologic (DOOM, 1982), 
englezismul <-miss>> e fo- 
losit de mai multă vreme în 
română ca echivalent de 
politeţe <<domnişoară>>..." 
Să nu fi ştiut R.Z. că 
vocabula "englezism" nu 
există în nici un dicţionar al 
limbii române şi că nici nu- 
i nevoie a fi introdus în 
limba noastră câtă vreme 
avem vorba echivalentă 
"anglicism"A 
Precizăm că, în ceea ce 
priveşte noţiunile referi- 
toare la poporul englez, 
s'au creat, în limba română 
două familii lexicale dis- 
tincte. Prima, mai produc- 
tivă şi mai logică din punct 
de vedere etimologic, se 
prezintă astfel: Angli, 
Anglia, Anglican(â), anglo- 
american(ă), anglofil(ă), 
anglofilie, anglofob(ă), 
anglofobie, anglo-francez 
(â), angloman(ă), angloma- 
nie, anglo-saxon(ă). Cea de- 
a doua familie de cuvinte, 
extrem de săracă, a rămas la 
aceste derivate: englez(ă), 
englezesc (englezească), 
englezeşte, englezoaică. 
Având în vedere că orice 
om greşeşte, Romanii ne-au 
transmis o zicătoare de duh, 
conform căreia a greşi este 
ceva omenesc (Errare hu- 
manum est) însă Cicero a 
corectat-o şi a completat-o 
zicând aşa: "Cuiusvis ho- 
minis est errare, nullius 
nisi insipientis, in errare 
perseverare" ("Orice om 
poale greşi, numai prostul 


stăruie în greşeală”). Au 
venit apoi creştinii care au 
dat această zicală mult mai 
potrivită: "Errare humanum 
est, perseverare diabo- 
licum” ("A greşi e ceva 
omenesc, însă a persevera 
în aceeaşi eroare constituie 
lucrare diabolică”). Prin 
urmare, faptul că redacţia 
revistei "România literară" 
refuză să-şi însuşească 
noile norme ortografice 
referitoare la "â” şi la for- 
mele verbale "sunt suntem, 
sunteți” ar fi constituit, prin 
1993, scuzabilul “errare . 
humanum est”, însă acum, 
în a doua jumătate a anului 
1994, este vorba de inadmi- 
sibilul "perseverare diăâ- 
bolicum". Aceasta-i o do- 
vadă clară a felului cum se 
poate păcătui faţă de limba 
romana. 

În cazul lui "4" lucrurile 
sunt mai subtile şi limba 
suferă, părând a fi totuna, 
în vorbire, "â” şi "i, În 
schimb, există o mare deo- 
sebire, atât în pronunțare 
cât şi în scriere, între "sunt" 
şi "sânt". Pentru vorbitorii 
dialectului macedoromân, 
argumentul peremptoriu 
între preferarea lui "sunt" îl 
constituie forma "suntu', Pe 
care ei o folosesc dintot- 
deauna la persoana a trelâ, 
plural, a timpului prezent 
al modului indicativ (evi- 
dent, pentru verbul Ya fi: 


Şi-apoi, de vreme ce acesl? 
norme ortografice si orto- 
epice au fost adoptate de 
Academia Română, instanță 
supremă în probleme e 
limbii române, înseamnă € 
ele devin obligatorii pent“ 
toţi cei ce se exprimă A 
această limbă "dulce ca U 
fagure de miere”. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 9 


Peetanicurea 


In piaţa Miniş din 
uriaşul cartier Titan-Balta 
Albă îşi face apariţia cu 
măsuţa lui pliantă nea 
Tănase "regalistul”. E un 
bătrân slăbănog - tipul 
alcoolicului incorigibil - 
dar “verde”, în sensul de 
sănătate, vigoare şi-o nefi- 
rească forţă de manifestare 
verbală şi gestică demne de 
o cauză cu adevărat mai 
bună. Îşi laudă biletele de 
loz în plic într'o formă 
simplistă, fără culoare si 
imașinaţie, zicând "ia lozu', 


CERBERII ACELEIAŞI PUTERI 


ia lozu!'" fără tragere de 
inimă, fiind numai atent să 
nu mai apară cei care-l 
necâjesc”. E de-ajuns să-i 
spui că ai auzit că vine 
regele şi dintr'odată sare ca 
ars, pune mâna pe o linie, 
pe care o ține sub pungile 
cu lozuri, şi se ridică agitat: 
"Care?! Ala, dom'le? Ce să 
caute mumia aia?". "Matale 
de când nu te-ai mai uitat în 
vreo oglindă?" îl întreabă 
câte un tânăr elev sau stu- 
dent. “leşi de-aci!" se re- 
pede el la ei şi începe a 


PAŞI DE 
CUMPĂNĂ 
ÎN POLITICA 


MONDIALĂ 


Omul de pe stradă ne- 
chemat, şi nici în posibi- 
litatea vremuirii de a se 
pronunța devenirii politice- 
sociale la momentul opor- 
tun, este părtaş cu simţire la 
măsurile adoptate adeseori 
eronat de diplomaţie. 

El are însă postum cu- 
vânt greu să judece pe 
reprezentanţii săi în ale- 
gerea unui viitor viabil, 
adică de evoluţie meritorie. 

In această politică socială 
până!'n prezent, cuvânt ori- 
entativ l-a avut Europa şi 
încă îl are în prag de Mi- 
leniu Trei în bună măsură 
prin Anglia. 

Anglia pentru Europa şi 
nu numai - deoarece prin 
Europa a decis şi pentru 
sine - a avut o diplomaţie 
de vârf mondial, în cei cca. 
o sută de ani anteriori. 
Politica sa în lumea popoa- 
relor s'a dovedit justă; mai 
puţin în decizia de finali- 
zare a celui de-al Doilea 
Război Mondial, în a aşeza 
pacea. 

Departe de a ne preco- 
niza “istoriei” la judecarea 
faptelor; însă din poziţia 
omului de pe stradă condus 
de bun simţ în apreciere 
postum evenimentelor, 
eroarea finalizării Răz- 
boiului al Doilea Mondial a 
cauzat scoaterea Angliei 
din prim plan al cuvântului 
de decizia în lume. 

Tot ca simplu cetăţean, 
dar de origine Român şi de 
aici subiectiv, îmi permit 
părerea că, dacă Europa a 
decis şi încă decide în mare 
măsură politica : Pedzenfan 
mondial, în cadrul popoa- 
relor Europei - pentru mulţi 
un paradox - puterea care 
va atrage în sfera politicii 
sale ROMÂNIA, câştigă 


Petre PREDESCU 


partida politică a Europei. 

Mai departe, dacă rega- 
litatea, ca formă reprezen- 
tativă în tutelarea statelor 
este în declin, are încă 
şansa revitalizării cuvân- 
tului, dacă Anglia va reuşi 
a-i da un ton determinant. 

Tronul feminin al An- 
gliei a tutelat cu demnitate 
un echilibru pe care mem- 
brii familiei regale nu s'au 
străduit a-l susţine ca e- 
xemplu ce se impune. 

n momentul de față 
asistăm la o încercare, po- 
trivit căreia se confruntă 
păreri de revenire la po- 
litica subtilă specifică di- 
plomaţiei engleze. 

Decizia de recăsătorie a 
Prințului Charles - act o- 
bligatoriu prin constituţie 
preluării tronului în Anglia 
- are de ales (revista TV 
Bild Woche din Germania) 
între alte personalităţi re- 
gale şi prinţesa Margareta 
de ROMANIA. 

Acest fapt (în caz de 
confirmare a alegerii) ar 
grăbi şi asigura restauraţia 
în România, iar Anglia ar 
înclina de partea sa balanţa 
puterii cuvântului în poli- 
tica Europei. 

De aici, în mod substan- 

i e Mapa-Mond...! 

Sa ee val il dar real: cine 
câştigă ROMÂNIA, devine 
dirijor politicii europene, 
susținere ce evităm a o 
documenta, tot ca motiv 
politic. 


Beneficiul întrevăzut 


României ar fi reparatoriu 
în ceea ce priveşte “râul” 
adus de Carol al II-lea, cât 
şi înstrăinării orientate 
Rusiei - fără vina Ţării - 
după al Doilea Război 
Mondial! 


PRECIZĂRI 


. Manuscrisele primite la Redacţie 


nu se înapoiază; 
. Redacţia nu răspunde de conţi- 


nutul reclamelor publicate. 


spune că el o duce bine, are 
câteva pogoane aci la Pe- 
trăchioaia, pe care nu le-a 
luat - "ce-mi trebue?” - le-a 
lăsat la asociaţia mare (re- 
licva principală a ceape- 
ului) - "şi-mi dă şi mie 
toamna grâu, porumb. 
Treizeci la sută, dar îmi dă! 
Pe vremea regelui mâncam 
la boier mămăligă muce- 
găită"... (lată un slogan scos 
din cutia de minciuni de 
Domnii Solcanu, Văcaru, 
Gherman şi Năstase, slogan 
pe care l-am auzit şi la nea 
Sile a lui Papară din Pro- 
gresu de Călăraşi. "Care 
mămăligă mucegăită, mă 
Sile, nu mai vorbi cu păcat", 
îi zice Ţaţa Ioana, nevastă- 
sa, "suhăţeanca” din So- 
hatu. "Ce, boieru' îţi da 
mâncare sau veneai tu cu ea 
în traistă de acasă? Şi de ce 
ai uitat că cu ale două 
pogoane ale voastre nu 
ieşeaţi voi din iarnă dacă 
nu vă duceați şi munceaţi şi 
la boier "din două") 
Fiica lui e gestionara 
fostei cooperative de con- 
sum din sat, prieteni cu nea 


SAVINGS BONDS_ 


Radu BADIU 


Stoica "îmbogățitul” în 
comunism, omul cu rude la 
Bucureşti (foşti activişti, 
miliţienei, securiști, un fiu 
chiar actor - mâna a doua - 
dar actor! Ei acum fac parte 
din partidul acesta al de- 
mocraţiei sociale (de fapt 
socialiste) înfiinţat şi scor- 
nit de Ion Iliescu, pentru a 
uita lumea că sunt esenţa, 
nucleul fostului partid 
comunist, aripa Iliescu, (a- 
cea aşa-zisă reformatoare). 
Securistul vechi vine pe la 
ei din când în când şi le 
spune cam ce mai e pe la 
Bucureşti şi ce au de făcut 
acum, care-i «cuvântul de 
ordine» în... partid. (Cele 
două cuvinte sunt acum 
abstrase, nu se mai pro- 
nunţă, dar ce uşor se de- 
duc!) E 
Când, în Septembrie, s'a 
scumpit pâinea, am întrebat 
la centrul de pâine din 
alimentara mare dela Ste- 
jarului (tot din cartierul 
Titan-Balta Albă) de ce s'a 
scumpit, ştiind că, pe 
vremea când eram copil, la 
ajungerea grâului nou în 


mori se ieftinea pâinea şi 
apăreau noi sortimente, 
care de care mai frumoase 
şi mai gustoase. Vânză- 
toarea - aceeaşi de acum 
cinci ani - mă opreşte cu ... 
"pe cine să alegem, domnu- 
Ie, ce-a făcut Halaicu dacă-i 
al Opoziţiei?" Cumpărătorii 
s'au şi împărţit în două, 
unii să justifice scumpirea 
(oamenii guvernului) alţii 
s'o socotească de neînțeles. 
Când aproape să se ajungă 
la o opinie comună, că da, 
nu se vede nici o justificare 
a scumpirii, guvernul a 
făcut-o pentru a menţine 
ritmul inflaţiei, pe care o 
comandă cu bună ştiinţă, 
pentru a nu se aduna ca- 
pital privat care să ducă la 
reala privatizare, de dincolo 
de galantarul cu mezelurile 
cele mai arătoase (şi cele 
mai scumpe) marele pri- 
vatizat al acestei aripi a 
magazinului, un bătrân 
rotofei, bine îmbrăcat şi 
întunecat vine, ne dă afară 
din magazin cu asemenea 
discuţii, el, (fost ofiţer de 
Securitate cu grad mare, 


CANADA 


după cum mi-a şoptit afară 
o doamnă) nu admite 
criticarea guvernului în 
"magazinul său” pe care l-a 
luat (ca pe vremea lui Cea- 
uşescu) în locaţie pe ges- 
tiune. (Una din formulele 
şmechereşti cu care au 
operat comuniştii numind 
"controlul prin leu", acum 
tva şi alte formulări fi- 
nanciare criptice pentru a 
ascunde esenţa socialis- 
mului larc, de tip chinez, 
care menţine în viaţă câteva 
capete ale balaurului comu- 
nist ce menţine lumea în 
sărăcie. 

Şi dacă întrebarea cu 
scumpirea pâinii a clătinat 
din temelii sistemul de azi, 
îndată cerberii principali 
din Parlament - Vadim 
Tudor, Văcaru, Dumitraşcu, 
Păunescu, Năstase, Gavra, 
Suianu şi toată cohorta de 
foşti acţivişti - au sărit cu 
gura, aruncând găina 
moartă în curtea vecinului 
cu o patimă care-i fixează în 
istorie ca pe cele mai mari 
secături ce au ieşit în ruşine 
din neamul românesc. 


3-YEAR MINIMUM RATE GUARANIEE... AND YOU'RE NOT LOCKED IN. 


= 


6:,) 


Second Year / 


Şi 


a 


1] 0 
| AD 


„Now, Canada Savings Bonds offer you 5 3/49 the first year, 6 3/4% the second year and 7 1/2% 
the third year — guaranteed,Yet yow're not locked in because, as always, Canada Savings Bonds are cashable 
at any time. These great rates also apply to all outstanding unmatured series of Canada Savings Bonds.. 


ISA WINNING COMBINATION! 
With the new 3-year minimum rate 
guarantee, you win through the com: 
bination of competitive rates and instant 
cashability, What's more, the interest 
you earn may be increased if market con: 
ditions change, but you'll never earn less 
than these guaranteed rates 


SAFE AND SECURE 
Canada Savings Bonds are fully guar- 
anteed by the Government of Canada 


They're a safe, secure investment that 
never falls in value. 


EASY TO BUY 

You don't have to be a Canadian citizen 
to buy Canada Savings Bonds. AU Canadian 
residents can buy them at face value 
wherever they bank or invest until 
November 1, Simply date your payment 
November 1, the day the new bonds 
Start earning interest. And you may pur- 
Chase bonds for as lil as $100 up to an 
individual purchase limit of $100,000, 


OUISTANDING SERIES ALSO BENEFIT 
AI outstanding Canada Savings Bonds 
(Series 42 - 48, issued from 1987 to 
1993) will also earn 


53/4% foc the year beginning Nov. 1, 1994; 
6 3/4% for the year beginning Nov, 1, 1995; 
71/2% for the year beginning Nov, 1,1996, 


Complete details are available wherever 
Canada Savings Bonds are sold. 


CANADA 
SAVINGS 
BONDS 


LES OBLIGATIONS 
D'EPARGNE 


DU CANADA Canadi 


BUY YOURS BY NOVEMBER 1. 


PAGINA 10 
= —————= 


NOEMBRIE 1994 


VIOLENŢA COMUNISTĂ ÎN ACŢIUNE 


La Ploieşti, în seara zilei 
de 1 Octombrie a.c., orele 
19.40, sute de tineri au 
ocupat Piaţa Victoriei, 
aşteptând începerea specta- 
colului de muzică rock. 
Spre surprinderea lor, au 
avut ocazia să simtă iar pe 
pielea lor, adevărata valoare 
a "democrației de tranziţie", 
Printre ei, şi-au făcut apa- 
riţia grupuri de poliţişti, 
însoţiţi de soldaţi jandarmi, 
(n.n.: foşti milițienii). - 

Prezenţa acestor forţe de 
ordine a creat tensiune. 
Tinerii au înțeles ce în- 
seamnă represiunea, ce rol 
are Poliţia (foştii milițieni) 
cu apucăturile din anii 
"epocii de aur”, când ei 
controlau totul, cot la cot cu 
Securitatea. 

Acum au văzut clar că 
POLIŢIA POLITICĂ lu- 
crează, că ea există ca odi- 
nioară, "pretudindeni” şi că 
veghează să nu se declanşe- 


ze un an alt conflict de pro- 
porţii şi "casta roșie” să fie 
în pericol. 


Ce a dovedit tineretul 
ploieştean în seara de 1 
Octombrie, în faţa timpului 
şi opresorilor prezenţi 
printre ei (sau veghind din 
spatele ferestrelor din 
buncărul comunismului şi 
din blocurile locuite de 
"civili" - foşti şi actuali 
represori, simpatizanți ai 
actualei puteri?), ce au 
dovedit? Acest adevăr: s'a 
săturat de minciuna puterii, 
de lipsa respectului faţă de 
ei, sfidarea făţişă a libertăţii 
şi drepturilor de exprimare, 
oriunde şi oricând, de po- 
liţia politică, de sărăcie şi 
lipsa speranței zilei de 
mâine etc., etc. 


Ce dovedeşte încă Po- 
liţia? Dovedeşte că nu s'a 
dezbărat de "educaţia pri- 
mită în şcolile comuniste" 


Florin Oprea SĂLCEANU 


şi că orizontul acţiunii ei 
este limitat şi reacţionează 
la ordinul unor "simpati- 
zanţi" ai puterii de acum, 
care "guvernează" după 
propria "voință", la modul 
despotic, 

Toate minciunile şi mi- 
tocăniile "democraţiei de 
tranziție”, "emanate" şi 
"înfăptuite" de actualii 
neocomunişti, care se 
consideră "democrați", au 
umplut paharul răbdării 
până la refuz şi tineretul 
naţiunii române a început 
să se agite. 

Tineretul oraşului Plo- 
ieşti (timp de 2 ore -18,30- 
20,30) a dovedit că nu este 
departe ziua când va 
DECLANŞA "REVOLUŢIA 
NEMULŢUMIRII" iîmpo- 
triva puterii neocomuniste 
care şi-a dat “arama pe faţă” 
prin tactica oprimării liber- 
tăţii, a exprimării etc. 


Brutalitatea poliţiştilor 
împotriva tinerilor, a mar- 
cat sensibil conştiinţa aces- 
tora. Brutalizarea tânărului 
ce era porta voce, de către 
poliţişti şi soldaţi în termen 
din trupele de jandarmi 
(n.n. care îl loveau cu patul 
armelor în părţile vitale ale 
corpului), toate acestea 
dovedesc că în România nu 
există adevărată democraţie 
ci, doar un surogat, că 
tineretul naţiunii nu este 
liber, că este ținut sub 
cizma unei puteri opresive, 
care nu doreşte prospe- 
ritatea întregii naţiuni ro- 
mâne, 


Întrebarea este (n.n. în 
numele tânărului brutalizat 
demenţial, arestat apoi şi 
aruncat în beciurile poliţiei, 
în aceeaşi seară de 1 Octom- 
brie a.c.): CINE ÎI ARES- 
TEAZA ŞI-I CONDAMNA 
PE OPRESORI? 


GAFĂ POLITICĂ 


In 22 Sept. a.c., un grup 
de şapte parlamentari, din 
diferite partide, au adresat 
un apel Senatului Ameri- 
can, protestând în termeni 
duri faţă de apropiata 
audiere a Preşedintelui 
Comitetului Evreiesc - Dl. 
Alfred Moses, pentru a- 
creditarea sa ca Ambasa- 
dor al USA în România. 
Parlamentarii şi-au mani- 
festat indignarea şi mânia 
proletară, argumentând că 
în 1986, la discuţiile pri- 
vind acordarea Clauzei 
pentru România, Dl. ALl- 
fred Moses a escamotat 
realitatea românească, ca- 
uționând regimul lui 
Ceauşescu şi contribuind 
decisiv la sprijinirea a- 
cestuia de către Occident, 
unde l-a prezentat pe 
piticul analfabet drept 
"erou iubit de popor!" 


Cei şapte protestatari 
şi-au exprimat rezerva că 
DI. Alfred Moses va spri- 
jini acum procesul de 
democratizare din Româ- 
nia şi nu va face exact ceea 
ce a făcut în vechea dic- 
tatură. Demersul celor 
şapte, iniţiat de senatorul 
PUNR-ist Adrian Moţiu - 
vicepreşedintele Comisiei 
de Politică Externă a 
Senatului României, este 
contrar şi ostil intereselor 
româneşti, vădind infanti- 
litatea şi iresponsabili- 
tatea politică de proporții 
incalculabile. Dependenţa 

vernului român faţă de 
cele trei partide de buzu- 
nar, ultranaţionaliste, 
extremiste, xenofobe, va 
afecta profund natura 
realaţiilor româno-ame- 
ricane, pe toate planurile. 


Gestul politic ofensător, 


pripit şi stupid, dezavuat 
de principalii lideri ai 
arcului politic, ca şi de 
Guvernul comunist Văcă- 
roiu, este de natură să știr- 
bească şi să deformeze i- 


- maginea României în lu- 


me, ca un act singular pă- 
gubitor în tradiția poli- 
tico-diplomatică româ- 
nească. Este intolerabilă şi 
condamnabilă ralierea la 
Apelul celor şapte a Biro- 
ului Executiv al PUNR, 
partid de co-guvernământ 
“păstorit” de Gh. Funar, 
primarul Clujului, recu- 
noscut pentru convin- 
gerile sale ultranaţio- 
naliste, duşmâănoase- tra- 
diţiei româneşti de bună 
înțelegere şi convieţuire 
paşnică, între toate etniile. 


Diplomatul american 
Alfred Moses ştie prea 
bine că, după Dec. '89, în 
România este "aceeaşi 
Mărie, cu altă pălărie” şi 
că "Iliescu pentru noi este 
Ceauşescu doi" aflat în 
perioada mimării "poli- 
ticii de independentă faţă 
de Ruși”, pentru a intra în 
grațiile Occidentului şi a 
obţine sprijin politic şi 
economic, spre a-şi pece- 
tlui mandatul pe viaţă! 
Demersul jignitor al 
contestării distinsului 
ambasador al Statelor 
Unite în România trebue 
să aibă neîndoios rădăcini 
profunde în posibile 
ramificații oculte cu ser- 
viciile de informaţii, ca o 
provocare premeditată şi 
un gest incalificabil, i- 
responsabil şi total anti- 
românesc. După Dec. '89, 
milioane de Români au 
sperat şi visat la ieşirea de 
sub tutela Moscovei, prin 


Sergiu RĂDULESCU— 


răsturnarea celui mai 
„stalinist regim comunist 


din Estul Europei. Dar. 


nomenclatura . cripto- 
comunistă, avându-l în 
frunte pe "despotul 
luminat din Răsărit", a 
manipulat abil, mințind 
poporul cu “tembelizo- 
rul”, acaparând puterea şi 
aducând ţara în pragul 
disperării. In cinci ani, de 
când sluga şi-a suprimat 
stăpânul, forţele naţional- 
comuniste "pluripartide” 
îşi apără cu îndârjire 
poziţiile cheie şi avan- 
tajele avute în ceauşism, 
blocând calea spre lumea 
liberă, strigând lozinci 
demagogice despre demo- 
craţie, privatizare, stat de 
drept, economie de piaţă, 
drepturile omului, etc. etc. 

Apropiata sosire a di- 
plomatului american e o 
speranţă de normalitate 


“pentru milioanele de 


- Români năpăstuiţi sub 
comunismul iliist cu faţă 
“umană” şi o transpunere 
în realitate a visului de- 
acum 50 de ani, ca Statele 
Unite ale Americii să-şi 
întoarcă faţa şi să-şi ofere 
cu generozitate bunele 
oficii, României prietene. 
Fiindcă numai mâna forte 
a Americanilor ne-ar pu- 
tea scoate din impasul 
actual, când comunismul a 
recidivat, renăscând din 
propria-i cenuşă și ame- 
ninţând din nou iluzia de 
libertate din primăvara lui 
'90. După actul necugetat 
al celor şapte protestatari, 
care au nesocotit prin- 
cipiile democraţiei, ames- 
tecându-se nejustificat în 
problemele Americanilor, 
ministrul de externe 


CITIŢI ACEST ZIAR! 
REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL LA 
"CUVÂNTUL ROMÂNESC"! 


român S'a chinuit să 
dreagă busuiocul şi să 
atenueze, 
balamucul şi circoteca 


politică dela noi. Cu şire- - 


tenie şi perfidie, extre- 
miştii securişti din PRM 
şi PSM au îndeplinit 
"neabătut directivele de 
partid”, înfierând energic 
inepţia celor şapte in- 
dignaţi. 

Până şi paranoiucul slu- 
goi ceauşisto-iliist V.C. 
Tudor - campionul anti- 
semitismului şi al anti- 
maghearismului din Ro- 
mânia, s'a conformat or- 
dinului dela Cotroceni, 
susținând că “apelul celor 
şapte a fost o diversiune, 
menită să compromită- 
vizita Ini Iliescu pe pă- 
mântul american şi că 
trebue respectat dreptul 
preşedintelui USA de a 
numi pe cine dorește în 
postul de ambasador”. 

Spre ruşinea noastră ca 
Români, trebue subliniat 
adevărul că țara continuă 
să fie prost administrată 
de extremişti şi naţional- 
comunişti şovini, rasişti şi 
antisemiţi, cu idei şi 
acțiuni  stânjenitoare, 
agresive, profund antiro- 
mâneşti, care l-ar mânca 
de viu pe dl. Alfred Moses 


- Preşedintele Comitetului - 


Evreiesc American. Cu 
Iliescu în jilțul repu- 
blican, am rămas tot cu 
fața spre Răsărit şi 
spinarea încovoiată slu- 
garnic la Ruși ! Resta- 
uraţia comunistă e'n 
flore'n România, fără jenă, 
rapid şi sigur, "indis- 
pensabilii" revin pe 
poziţiile cheie, deținute 
inainte de Dec. '89!| 


într'un fel, - 


_CUVÂNTUL ROMÂNESe 


CURAJUL GAVREI 
NAŢIONALE 


Bătându-se oriunde şi oricum în piept pentru a-şi |. 
sublinia ardentul patriotism, deputatul P.U.N.R. Ion |. 
Gavra şi-a dat "curajul" pe faţă într'o şedinţă parla- 
mentară - i 

Referindu-se la demonstrațiile din faţa Ambasadei 
Rusiei pentru-eliberarea lui Ilie Ilaşcu şi a grupului 
său, freneticul militant pentru "unitatea naţională a 
Românilor" a declarat: "ce-i asta, fraților? Dar e o ne- 
bunie! Cu Ruşii nu-i de glumit! Una-două ăştia se 
supără şi invadează România!". 

Acesta-i "curajul" patrioţilor "cu gura”. Lătrători când |. 
e vorba de drepturile Românilor din... România, cu 
pantalonii uzi când e vorba de apărarea Românilor din. 
afara graniţelor ţării. 


DIN CAIETUL UNUI 
GOLAN - 


Cândva, un diplomat străin, vizitând România, a 
afirmat că e "Ţara lui Pseudo”. |. 

Pare-se că situaţia se prelungeşte şi'n zilele noastre. 
"Stânga", în ciuda diverselor denumiri, e doar... comu- |. 
nistă. "Naţionaliştii” sunt... tot de "stânga" şi miros a | 
nespălată gamelă kaghebistă. "Centrul" e subţire şi 
instabil (citeşte: oportunist). "Dreapta" se teme de a fi... 
de dreapta. - == 007 

Materialism, bani murdari. Homunculi şi universi- | 
tari rataţi. Semi-alfabetizaţi şi semidocţi cu fumuri. 
- De unde să începem? 33 

" Poate dela o "spusă" a filosofului creştin Nikolai 

Berdeaev: pâinea cea de toate zilele să fie pentru tine o | 
problemă materială; pâinea altuia să fie pentru tine o 
problemă spirituală. ea 

Dar cum să faci... > za 20 

Cel puţin o generaţie va mai trece până când Româ- | 
nia îşi va întoarce din nou faţa către Spirit. | 

Dar o mişcare social-creştină s'ar cere începută acum. | 
Nu pentru a face din România un Rai, ci pentru a nu o 
lăsa să ajungă un Iad. 


o... 
IN SFARŞIT! 

Parchetul Militar Timişoara a început judecarea 
celor 3 ofițeri M.Ap.N. care au fost arestați pe data de3 
Aprilie a.c.. Ei sunt acuzaţi de omor deosebit de grav şi 
instigare la omor deosebit de grav. ă 

Este vorba de general-maior (în retragere) Constantin 
Rotariu (fost locţiitor al comandantului garnizoanei 
Timişoara), locotenent-colonel loan Păun (fost secretar 
al consiliului politic al Marii Unităţi 01942) şi căpitan 
Gh. Constantin, împotriva cărora s'au adus probe 
privind implicarea lor în evenimentele petrecute în 17 
Decembrie 1989 în zona Calea Lipovei din Timişoara. 
Atunci, din unităţile militare dispuse în zona amintită 
s'a deschis focul asupra manifestanţilor paşnici. 

- Cercetările continuă până la adunarea tuturor pro- 
belor dela acest complex dosar. 

Sperăm ca asasinii aceştia să nu fie eliberaţi pe 
motiv de... boală. Sperăm, de asemenea, într'o dez- 
cotrocenizare şi dez-bolşevizare a Justiţiei. : 

Sperăm că, deşi au fost nejustificat achitaţi, şi 
criminali notorii precum colonelul (acum... general) V. 
Paul şi Radu Tinu (fostul şef adjunct al Securităţii | — 
Timiş, acum... bişniţar cu' fumuri) să-şi înceapă "stu- 
diile"! după gratii cât de curând. > 


DIN OPINIILE 
UNUI GOLAN 


Sunt unul din cei care în Decembrie 1989 n!'au stat cu 
braţele încrucişate. N'am urmărit evenimentele din 
dosul unei perdele sau la televizor. Am participat activ 
în multe puncte "fierbinţi" ale Timişoarei. m E 

Am avut norocul (sau ghinionul?) de a nu fi rănit, 
arestat sau ucis. 

După Decembrie '89 nu m'am înghesuit la pomana 
oferită de "emanaţi" şi bine am făcut. Văd azi că au 
primit "certificate" şi "diplome" de “luptător pentru 
victoria Revoluţiei" (unii "cu merite speciale") nu doar 
trădători ai revoluţiei anticomuniste (precum Lorin 
Fortuna, Claudiu Iordache, loan Marcu, Costel Balint, |. 
Tudorin Burlacu), ci şi mulţi din cei care au participat - 
până la momentul "'solidarizării" - Ja acţiunile de repri- 
mare a demonstranţilor, plus o grămadă de impostori: 

Cum să-mi apară numele alături de asemenea gunoaie? 

Din păcate, mulţi luptători adevăraţi s'au grăbit şi SC 
zbat pentru pomana dela Cotroceni: hârtii, tinicheler 
scutiri de impozite, ceva pământ. Dovedesc astfel debi 
litate spirituală. 

Pentru cei care-L simt cu adevărat în inimile lor pe 
Hristos: refuzaţi avansurile neo-comuniştilor şi temeţi 
vă de ei chiar când vin cu daruri! i ă 

lar despre cei care, în asemenea condiţii, păstrează 
acele "certificate" sau "diplome" de "luptător, spun 
doar atât: scuip în faţa și'n urma lor! 


Dan Emilian ROŞCA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Cartea lui Oskar Ernst 
Bernhardt (Abd - Ru - Shin) 
este a unui ucenic al lui 
Anticrist. Orgolios ca un 
demon, se consideră pe sine 
unul dintre “clarvăzătorii 
puri", un cunoscător al 
adevărului şi de pe această 
poziţie, se consideră în- 
dreptăţit să-i substituie 
rolul de Judecător al Dom- 
nului lisus Hristos, al bi- 
sericilor, al lumii, adică, 
cam ceea ce a făcut Satana 
în cer, când a fost aruncat. 

Viclenia satanică îl 


determină să-şi ascundă - 


adevăratele intenţii, sub 
masca "mesajul Graalului”, 
când de fapt ar trebui să 
poarte subtitlul "Veninul 
verde al vicleanului”. 
Aceasta ar determina re- 
acţia normală din textul 
rugăciunii Tatăl nostru: "Şi 
ne izbăveşte de cel viclean”. 
În acelaşi timp, dacă titlul 
unei cărţi trebue să fie 
sinteza conținutului, atunci 
titlul real al cărţii ar trebui 
să fie "In întunericul Ghe- 
enei”, fiindcă numai un 
căzut în treapta a douăspre- 
zecea a păcatului putea să 
înşiruie o atât de lipsit de 
orice logică fantasmagorie. 

Impostorul falsifică gro- 
solan textul Sfintei Evan- 
ghelii, spre a justifica veni: 
rea lui Anticrist, fiindcă, 
după teoria sa, nu Domnul 
lisus Hristos va veni să 
judece lumea, ci altcineva, 
adică falsul Hristos, proo- 
rocul mincinos. 

lată cum arată textul 
falsificat, fără a se preciza 
versetele, capitolul pentru 
ca nu cumva cititorul să-l 
verifice: . 

"Când va veni Acela, 
Duhul Adevărului, El vă va 
conduce la tot Adevărul. Şi 
când va veni, El va pedepsi 
lumea din cauza păcatului 
şi pentru împlinirea Drep- 
tății! Şi va aduce judecata. 
Eu însă Mă duc la Tatăl şi 
voi nu Mă veţi mai vedea 
de acum încolo. Eu am 
plecat dela Tatăl şi am venit 
în lume. Din nou părăsesc 
lumea şi Mă duc la Tatăl" 
(p.172). z 

Textul real al Evanghe- 
liei după loan este complet 
altul şi are alt sens: 

"Iar când va veni Acela, 
Duhul Adevărului, vă va 
călăuzi la tot adevărul, căci 
nu va vorbi dela Sine ci câte 
va auzi va vorbi şi cele 
viitoare vă va vesti. Acela 
mă va slăvi pentrucă din al 
Meu va lua şi vă va vesti. 
Toate câte are Tatăl ale 
Mele sunt, de aceea am zis 
că din al Meu ia şi vă va 
vesti vouă. Puțin şi nu Mă 
veți mai vedea şi iarăși 
puțin şi Mă veţi vedea, 
pentrucă Eu Mă duc la 
Tatăl" (loan XVI, 13-16). 

Textul Sfintei Evanghelii 
se referă la Pogorirea Du- 
hului Sfânt şi la Înviere, 
evenimente care s'au pe- 
trecut întocmai şi toţi 
creştinii le cunosc, le 
sărbătoresc, le trăiesc. 
Modul impostorului de a 
substitui persoana Dom- 
nului lisus Hristos cu a lui 
Anticrist este grosolan şi 
nici Anticrist nu va scăpa 

“prin minciună de iad. Cu 
atât mai mult ucenicul său, 
Abd-Ru-Shin, nu va avea 
parte decât de întunericul 
cel mai din afară, unde se 
duc hulitorii, sectanţii şi 
ateii, adică cei ai lui An- 
ticrist. 

Profesionist al diversiu- 
nilor ideologice, Abd-Ru- 
Shin seamănă îndoială sub 


NOEMBRIE 1994 


OTRAVA LUI ANTICRIST 


forma unor nuanţe greu de 
sesizat la început, de aceea 
cititorul este rugat să le 
citească într'o anumită 
ordine aceste minciuni, 
pentru ca să fie prins în 

lasa lor. Dar în capitolul 

văţătorul lumilor intenţia 
vicleană iese la suprafaţă, 
fiindcă piatra de poticnire a 
tuturor demonizaţilor este 
"Adevărul, Calea şi Viaţa”, 
adică Domnul nostru lisus 
Hristos, unicul nostru Învă- 
țător. 

Ucenicul satanic Abd- 
Ru-Shin are ca învăţător pe 
Anticrist, care-l învață lecţia 
demagogiei. El vorbește 
mereu despre nişte legi, pe 
care nu le enunţă, fiindcă 
este de fapt un semidoct. 
Când ajunge să discute 
despre sensul vieţii, min- 
ciunile îi ies în evidenţă, 
fiindcă scopul este o in- 
struire despre lume, adică, 
în esență, conceptul de 
carpe diem, adică trăieşte 
clipa. 

Asemeni lui Mefistofel 
din Faust al lui Goethe, 
autorul îi propune citito- 
rului să-şi vândă sufletul 
satanei pe gratis, fiindcă 
banii îi iau ucenicii lui 
luda, care răspândesc 
cartea. 

Invăţătura creştină este 
adusă de Domnul lisus 
Hristos şi oferă raiul, 
mântuirea, Împărăţia Ce- 
rului: "Căutaţi mai întâi 
Împărăţia lui Dumnezeu şi 
dreptatea Lui şi toate a- 
cestea se vor adăuga vouă" 
(Matei VI, 33). Deci, ce 
oferă Abd-Ru-Shin este o 
ruşine. Unde sunt fericirile 
din predica Domnului lisus 
Hristos, din Predica de pe 
munte? Unde sunt porun- 
cile Lui: "Iubiţi pe vrăj- 
maşii voştri, faceţi bine 
celor ce vă urăsc şi rugați-vă 
pentru cei ce vă vatămă şi 
vă prigonesc" (Matei V, 44). 
Şi un orb, un surd poate să- 
şi dea seama de caracterul 
dumnezeiesc al cuvintelor 
rostite de Domnul lisus 
Hristos dar, fiind total 
căzut în bezna iadului şi 
neavând dorul deosebirii 
duhurilor, pe care îl dăru- 
ieşte Duhul Sfânt, Abd-Ru- 
Shin confundă pe Fiul lui 
Dumnezeu cu demonul: 
"Fiul lui Dumnezeu, care a 
fost trimis şi Fiul Omului 
care vine acum", Blasfemia 
constă în a pune pe 
Domnul lisus Hristos ală- 
turi de Anticrist, ca fiind: 
"singurii  Aducători ai 
Adevărului netulburat, 

urtându-l pe acesta în Ei 
nşişi, amândoi trebue să 
fie în mod firesc de ase- 
menea să poarte crucea 
inseparabil de Ei înşişi, 
trebue să fie deci Purtălori 
ai Crucii de Raze, Purtători 
ai Adevărului, Purtători ai 
Mântuirii, care pentru 
oameni odihneşte în 
Adevăr” (p.197). 

Atacul mistificărilor se 
îndreaptă apoi în mod 
firesc asupra Sfintei Cruci 
fiindcă: "Crucea de sufe- 
rință a bisericilor nu este 
însă Crucea Mântuirii” 
(p.198). Deci, schimbă min- 
ciuna după câteva fraze, dar 
joacă rolul de profet cu 
multă obrăznicie. 

Minciuna este că Adevă- 
rul nu este un Atel şi nu 
este Sfânta Cruce ci Dom- 
nul lisus Hristos, este El 
Însuşi. De aceea, în con- 
cepţia lui avem și două 
cruci: "ambele sunt una, 
deoarece această Cruce 
arată forma vizibilă a 


Adevărului” (p.197). Toate 
aceste amestecări de min- 
ciună şi adevăr au un scop 
precis: să-l ameţească pe 
cititor şi să accepte teza că 
unul ar fi Fiul lui Dum- 
nezeu, adică Domnul lisus 
Hrisots şi altul ar fi Fiul 
Omului, care va veni să 
judece lumea. Cei ce cunosc 
filosofiile orientale, ştiu că 


numele Om înseamnă 
Dumnezeu şi că Fiul 
Omului este Fiul lui 


Dumnezeu. De aceea, când 
se află în fața Sinedriului şi 
afirmă ca Fiul Omului va 
veni să judece lumea, ar- 
hiereul îşi rupe hainele şi 
spune clar că Domnul lisus 
Hristos a afirmat, că este 
Fiul lui Dumnezeu şi de 
aceea a hulit. El nu putea 
accepta Adevărul, nu-L 
vedea fiindcă era orbit, 
împietrit lăuntric, ca şi 
Abd-Ru-Shin (Oskar Ernst 
Bernhardt). 

Inconsecvent cu pro- 
priile-i minciuni, autorul 
afirmă că Anticrist, devenit 
Judecător, va judeca lumea 
şi nu Domnul lisus Hristos 
dar în capitolul "Omul de 
pe pământ în fața Dum- 
nezeului său” afirmă exact 
contrariul şi anume că totul 
se face ca într'un creuzet 
electronic, unde cei buni, ca 
nişte fotoni, electroni, ioni 
vor fi atraşi la polul plus, 
iar cei răi se vor duce la 
polul minus. Ca scriitor de 
literatură ştiinţifico-fan- 
tastică, Abd-Ru-Shin ar fi 
făcut carieră, ca ideolog este 
un impostor ridicol. Dar 
paradoxul este că el spune 
şi un mare adevăr, fiindcă 
gura mincinosului adevăr 
grăieşte. Cei fără Dumne- 
zeu, nebotezaţi, ca Orto- 
docşi, care nu cunosc 
blândeţea Domnului lisus 
Hristos, nu aud glasul Lui 
şi nu fac parte dintre cei 
aleşi ai Săi, nu-L văd la 
momentul morţii fizice. 

Ucenicul lui Anticrist 
mai spune fără să vrea o 
legendă apocrifă, care con- 
semnează prezența lui Sa- 
tan pe Golgota, când este 
răstignit Domnul lisus 
Hristos. În cartea lui Abd- 
Ru-Shin această legendă 
apocrifă este dezvoltată în 
capitolul intitulat "Sfrăi- 
nul”. Aici însă se face o 
substituție, fiindcă nu 
Satan ci "viitorul Fiu al 
Omului” Îl contemplă pe 
Fiul Omului de pe cruce 
din "Cetatea Graalului”, 
Acesta trebue instruit mii 
de ani şi trebue "bine 
echipat", fiindcă trebue să 
ajungă acolo "unde stăpâ- 
nea Întunericul". (Deci Fiul 
Omului este un fel de 
cosmonaut??) Lui îi vor- 
beşte "Regina Ferhinităţii”, 
precizându-i că: "inaintea 
Judecăţii Tu să vesteşti 
renegaților încă o dată 

Cuvântul Său, pentru a-i 
salva, pe aceia care mai vor 
să-l audă"! (p.199), Deci Fiul 
Omului mai primeşte nişte 
instrucţiuni dela o oarecare 
regină, care apare fără să se 
spună cine este şi ce-i cu ea. 

Sufocat de mesajul sata- 
nic şi crezându-se prooroc, 
Oskar Ernst Bernhardt 
prelucrează acest mesaj în 
"obscuritatea creierului” 
(p.177) ca el să corespundă 
"micilor lui dorinţe”, 
făcându-şi false închipuiri 
despre el şi despre impor- 
tanţa lui, fiindcă nu s'a 
trezit "din beţie din ame- 
țeala sufocantă" care îl ţine 
"într'o încleştare de fier” 
(p.176). Îi întoarcem pro- 


Emil ALEXANDRESCU 


priile cuvinte fiindcă cel 
care comunică se comunică. 
El spune marele adevăr 
despre el însusi, pe care îl 
atribuie celorlalţi. 

De aici rezultă atacul său 
împotriva bisericilor creş- 
tine! . 

"Până acum omenirea nu 
a putut să cunoască o ade- 
vărată sărbătoare a Rusa- 
liilor, cunoaşterea prin 
trezirea spiritului nu a 
putut pătrunde până la ea, 
deoarece ea s'a dedat atâtor 
interpretări greşite, la care 
mai ales bisericile au o 
mare contribuţie! Nu li se 
va ierta nimic din marea lor 
vină!" (p.173) 

Orgoliul satanic dă a- 
ceste gânduri vrednice de 
râs, semnul clar al de- 
monizării, fiindcă altfel 
aceste fraze paranoice nu ar 
fi stârnit decât reacţia 
normală a internării ca 
alienaţi, a celor care ar 


putea tipări, susţine sau 
răspândi astfel de cărţi. 
Orice om normal ştie că a-L 
substitui pe Domnul Iisus 
Hristos din rolul Său de 
Judecător este o hulă rea- 
lizată de o "slugă vicleană", 
"care din egoism", "îngâm- 
fare" şi din "pretenția 
ridicolă de a şti totul” nu "a 
respectat niciodată Voinţa 
Lui" (p.174). Intreaga carte 
se întoarce ca un bumerang 
împotriva autorului. 
Drumul Bisericii Dom- 
nului lisus Hristos nu a fost 
confortabil, ci un şir de 
martiri, un drum al Crucii, 
un drum de jertfe, de iubire 
şi devotament, făcut de cei 
ce-L iubesc. De aceea fraze 
ca: "Drumul lat şi con- 
fortabil, pe care bisericile 
s'au ostenit să-l simuleze 
până acum, de dragul 
propriului lor avantaj, 
acesta este cel greşit. Prin 
promisiunea iertării arbi- 


PAGINA 11 
> ——————————— > 


trare şi iluzorii, el nu duce 
spre Lumină!" (p.173) sunt 
contestate chiar şi de 
duşmanii Bisericii Orto- 
doxe, care şi-ar vedea des- 
considerate eforturile lor în 
slujba demonilor. 


Cartea lui Abd-Ru-Shin 
este nu eretică ci satanică, 
fiindcă are ca scop pregă- 
tirea venirii lui Anticrist, 
este o poartă a iadului, 
fiindcă-l duce pe cititor să 
facă păcatul împotriva Du- 
hului Sfânt, care nu se iartă. 
Căzutul Oskar Ernst Bern- 
hardt dă tuturor o lecţie 
zguduitoare arătându-le cât 
de adânc, cât de greu este 
păcatul împotriva Duhului 
Sfânt. Cartea merită pe 
drept cuvânt un titlu 
adecvat şi anume “În 
întunericul Gheenei", adică 
unde se vor duce cei ce 
ascultă satanicele ei cu- 
vinte. 


În atenţia Academiei Româno-Americane 


TOT DESPRE PERAHIM 


——— Camilian DEMETRESCU— 


Am însfârşit în mână 
"ENCICLOPEDIA - RO- 
MÂNI ÎN ŞTIINŢA ŞI 
CULTURA OCCIDEN- 
TALĂ", editată de Acade- 
mia Româno-Americană de 
Ştiinţe şi Arte, în 1992. Am 
fost informat de apariţia 
volumului de către preşe: 
dintele acelei Academii, şi 
am decis să protestez pen- 
tru includerea mea, neau- 
torizată, în Enciclopedie. 
Fişa subsemnatului a fost 
preluată din "Antologia 
asociaţiilor şi personali- 
tăților culturale romârreşti 
din exil”, publicată în Co- 
lecţia Institutului român de 
cercetări istorice (nr.9) în 
1991, şi a fost reprodusă, 
fără a mi se cere permisul, 
în Enciclopedia susamin- 
tită. De ce ? 

Când aceeaşi Academie 
Româno-Americană 
anunţase, acum câţiva ani, 
editarea unei Antologii a 
artiştilor plastici români în 
exil, în urma protestului 
unui mare grup de inte- 
lectuali, s'a renunțat la 
includerea lui Jules Pera- 
him în lucrare, ca fiind 
incompatibil cu exilul 
politic anticomunist. Cu 
toate acestea Perahim a fost 
inclus în Enciclopedie, 
ascunzându-se cu grijă 
trecutul său de militant 
stalinist în anii de teroare 
comunistă din România. 
Sunt nevoit, încă odată, să 
le aduc aminte editorilor 
cine a fost Perahim şi să-i 
întreb ce legătură are el cu 
"lupta noastră comună 
pentru libertate academică, 
împotriva politicii anti- 
intelectuale a regimului 
comunist dela Bucureşti", 
cum scrie în "Cuvântul 
înainte” cu care se deschide 
Enciclopedia. 

3 Refugiat în Uniunea So- 
vietică în timpul războiu- 
lui, Perahim a revenit în 
țară odată cu armata roşie, 
după 23 August, în uni- 
formă militară sovietică. 
Din 1946 a fost fără încetare 
in conducerea care a con- 
trolat artele Plastice în 
România, timp de peste 20 
de ani, folosind metode de 
discriminare, violenţă și 
cruzime fără precedent: 


arestarea şi deportarea fără 
proces în închisori şi lagăre 
a unor oameni de artă 
(Vasile Brătulescu, Eleo- 
nora Costescu, George To- 
maziu, Remus Niculescu 
etc.); eliminarea fizică 
(pictorul Anatol Vulpe, 
sculptorul Popovici); eli- 
minarea brutală din Uniu- 
nea Artiştilor Plastici, unii 
din ordinul direct al lui 
Perahim (Ion Musceleanu, 
Valentin Hoeflich, Ţucu- 
lescu, Vânătoru etc.); per- 
secutarea şi reducerea la 
mizerie a unor artişti va- 
loroşi. 

Dat afară din Uniunea 
Artiştilor Țuculescu, bol- 
nav şi înfometat, a cerut în 
repetate rânduri să poată 
executa orice prin Fondul 
Plastic (chiar portrete de 
pavoazare) fiind refuzat 
sistematic din ordinul 
conducerii UAP. Țuculescu 
lucra într'o mică odaie, în 
care mânca şi dormea. 


Sufocat de lipsa de spaţiu, 


implora prietenii să-i ia 
tablourile din casă, le 
dăruia oricui le vroia. În- 
treaga operă a lui Țuculescu 
a fost făcută în aceste 
condiţii, în timp ce elita, şi 
Perahim, beneficiau de 
încasări exorbitante, case şi 
ateliere somptuoase, Sculp- 
torul Gheorghe Anghel, un 
alt "duşman" periculos pen- 
tru Perahim, a trebuit să-şi 
distrugă cele două sculpturi 
monumentale dedicate lui 
Luchian şi Andreescu, din 
lipsă de atelier, păstrând 
doar capetele. Abia în ul- 
timii ani de viață a putut 
avea un mic atelier de 
scânduri în fundul curţii, 
unde era tolerat de prieteni. 
Moartea criticului Victor 
Beneş e pusă pe socoteala 


uneltirilor lui Perahim et. 


co. la Editura Meridiane, 
care l-a exterminat moral şi 
pnaaielaat 
n 1953 conducerea U 

(Maxy, Perahim, CREARE 
etc.) cere Sfatului Po ular 
al Capitalei darea în jude- 
cată a sculptoriţei Theodora 
Kiţulescu, funcţionară la 
Sfat, pentru a fi îndrăznit să 
organizeze în Parcul Herăs- 
trâu o expoziţie Pallady. 
Unul din miile de cazuri 


de ostilitate față de valorile 
marii arte româneşti (bur- 
gheze) care trebuia ştearsă 
din mintea Românilor. 
Aceeaşi conducere UAP 
constituise faimoasa co- 
misie de “reeducare” a 


artiştilor “reacționari”, ca 


Pallady, Catargi, Şirato, . 


Lucian Grigorescu şi alţii, 
în atelierele conduse de 
zeloşi activişti de partid, 
ajunşi mai apoi în Occident 
cu pretenţii de "victime ale 
regimului comunist", ca şi 
tovarăşul Perahim. 

În calitate de redactor şef 
al revistei “Arta Plastică”, 
Perahim a dus o politică de 
discriminare a valorilor 
româneşti, exaltând arta 
sovietică, şi paralel, anu- 
mite tendinţe din avan- 
garda istarică filocomu- 
nistă, situată la polul opus 
al marei tradiţii româneşti. 
Contribuţia artistică "'rea- 
list-socialistă” a lui Pera- 
him, poate fi constatată de 
oricine se duce la Mangalia 
să vadă imensul şi hibridul 
mozaic pentru care a încasat 
Sume indecente din bugetul 
artiştilor. Ziarele epocii 
staliniste sunt pline de 
ilustrațiile sale groteşti şi 
emfatice, în slujba idea- 
lurilor bolşevice. 

Această perioadă a artei 


“lui Perahim e caracterizată 


în textul Enciclopediei Ro- 
mpuno- Americane, ca fiind 

ominată de un puternic și 
dinamic reali; P î 


sm', fără să se 
sufle o vorbă despre delirul 
alegoric al 


compoziţii 
sale subrealiste, aariiaLe 
himerei comunismului. 
După cum 

solut nimic 
ani d 


Cons ez a au 


Aj 


I) ) 


PAGINA 12 


NOEMBRIE 1994 


CUVÂNTUL ROMÂNEg î 


FLORENTIN SMARANDACHE 


FUGIT... 


Jurnal de lagăr 


A 
EDITURA TEMPUS 


ROMÂNIA » 


BUCUREŞTI 


1904 


Amintind de Ion Barbu, 
Florentin Smarandache are 
aceleaşi pasiuni: poezia şi 
matematica. În calitate de 
matematecian, comandă 
cifrelor şi funcţiilor să stea 
în poziţie de drepţi în faţa 
lui Poesis. E simplu pentru 
ele prin spartana sau habs- 
burgica lor austeritate, dar 
când matematicianul le 
ordonă să o şi urmeze, în- 
cepe deruta. Lex dura lex, 
ordinul e ordin! Mai ales că 
dacă citim acest “Jurnal de 
lagăr”, vedem că acest ol- 
tean ştie să înjure destul de 
bine. Așa că, săracele nu- 
mere, de voie, de nevoie, 
n'au avut încotro şi au 
trebuit să urce târâş-grăpiş 
spre orizontul indicat de 
profesor. Ergo, încă un ori- 
zont matematicilor, oferit 
de Smarandache: Funcţia 
Smarandache. Această teo- 
rie din Teoria Numerelor, 
afirmă ca S(n) este cel mai 
mic întreg, astfel încât S(n) 
este divizibil cu n”. Deşi 
cunoştinţele mele în do- 
meniul matematicilor su- 
perioare sunt la nivelul 
părului vâlvoi de pe spatele 
broaştei, observ că această 
funcţie a câștigat renume 
mondial. prin articole 
referitoare apărute în 
"Personal Computer World” 
(Londra), "The Fibonacci 
Quaterly” (S.U.A.), "Zen- 
tralblatt fur Mathematik" 
(Germania), "The Mate- 
matical Spectrum” (Anglia), 
“Elemente de Mathematik” 
(Elveţia), "Libertas Mathe- 
matica” (Texas, S.U.A.) etc, 

Dela cifre, poetul a 
învățat conciziunea de a» 
alege din vorbe numai sâm- 
burul cuvântului. Poezia 
viitorului e cea de genul 
poemului haicu. Mi se pare 
că i-a apărut, sau e în curs 
de apariţie, un volum de 
poeme haicu, 

Cele aproape 300 de 
pagini ale volumului | 
intitulat "Fugit...” sunt aşa 
cum caracterizează subti- 
iul, un "Jurnal de lagăr”. 

Cartea este un document 


de istorie românească. Tra- 
gedia fugitului. Ca o carac- 
terizare a ei, are Românul 
un proverb: “Nu da Doam- 
ne omului cât poate duce!" 

O descriere liniară a 
"Jurnalului de lagăr” e 
imposibilă, dar nu o sinteză 
a spiritului de “lagăr”. 
Florentin Smarandache a 
reuşit să ajungă în Turcia şi 
din "lagăr" să viseze găz- 
duirea unei țări libere. 

Cutremurătoare pagini. 
Fiecare "fugit" se regăseşte 
în ele. Personal, mă refer la 
însemnările din 21 Noem- 
brie 1988: "Am avut un vis 
groaznic. Eram în țară, ve- 
nisem să o văd pe Ely; o 
locuință largă, dreptun- 
ghiulară, am zărit la fe- 
reastră o şapcă de milițian, 
mi-am dat seama că mă 
caută pe mine, se-adunase 
lume afară, milițienii, vro- 
iau să mă aresteze." 

Şi coşmarul e descris în 
detalii... "Doamne, de ce 
m'am întors din Turcia?, 
dar când m'am întors?, când 
anume?, eu nu ştiu, nu-mi 
amintesc nimic, cine m'a 
pus pe mine să fac prostia 
asta?, n'am avut de lucrul, 
să-mi revăd familia?” 

Cine a vizionat "Fragii 
sălbateci” ai lui Ingmar 
Bergman şi e familiarizat cu 
scrierile lui Kafka, ori cu 
cele ale lui Orwell, in- 
tuieşte ceea ce Englezul 
numește "nightmare”. De 
fapt, aici găsim şi cheia 
titlului, care la prima vede- 
re ni se părea prea simplu, 
descriptiv şi fără nici o 
încărcătură sau potenţă 
simbolică: "Am fugit, co- 
boram pe-o movilă, m'am 
deghizat parcă, m'am făcut 
că n'aş fi eu, lumea nu m'a 
recunoscut, așteptau ca de-a 
lungul unei pârtii alungite 
pe care ar fi trebuit să se 
rostogolească învinsul, aş- 
teptatul, eu am apărut, am 
sărit dintr'o parte în alta, 
n'am fost identificat...” şi 
scapă, dar ca un leit-motiv, 
începe a doua parte a coş- 
marului: "Cum ajung acu- 


ma din nou în străinătate??" 
În plus, pretutindeni, ima- 
ginea miliţianului: "Unde 
să mă ascund de miliţieni?, 
ah, de s'ar deschide pămân- 
tul, Doamne, să mă pitesc 
într'o gaură!" 

Intr'o cronică literară de 
acum vreo 15-20 de ani din 
"Limite", Monica Lovines- 
cu, mi se pare recenzând pe 
Ionescu, scria, şi-mi amin- 
tesc perfect, că genul acesta 
de coşmar e comun fiecărui 
"fugit". 

Mi-a rămas întipărită 
această afirmare pentrucă, 
credeam că numai eu am 
acest coşmar-obsesie, Într'o 
scrisoare, Horia Stamatu 
îmi spunea ce rău îi pare că 
atunci când era student nu 
a trecut Duminica, una 
după alta, să se roage în 
toate bisericile Capitalei. 

Structura visului ca 
tipologie era aşa. Mă 
vedeam în Bucureşti şi mă 
bucuram că pot împlini ce 
mi-a scăpat şi mie şi lui 
Stamatu. Euforie! Al doilea 
tip. Mă întâlneam cu cei 
dragi ai familiei. Parcă 
deveneam aerian de bu- 
curie. Şi deodată, trăznea în 
inimă şi creier întrebarea: 
"Cum ajung din nou în 
Kitchener? Trebue să ajung 
la copii, dar cum?” Erau 
lupte în somn, iar diminea- 
ţa, obosit, deschideam ochii 
şi era de ajuns să-mi dau 
seama că sunt în patul meu 
din Kitchener, ca bucuria 
de o clipă să-mi redea toată 
odihna nopţii furată. 

Simbolic, coşmarul nop- 
ţii este şi coşmarul zilei, 
pentru cel fugit”. Lagărul. 
"Coboram pe-o movilă, 
m'am deghizat parcă". Apoi 
acea tragedie pe care trebue 
să o duci ca cruce spre a 
ajunge într'o ţară "liberă", 
în care cobori la starea de 
limită, în care trebue să te 
"deghizezi”, să te faci că te 
"cobori pe o movilă”. 

Soarta "fugitului" e cea 
de "m'am făcut că nu sunt 
eu” şi păstrându-şi perlele 
sufleteşti, “lumea nu m'a 
recunoscut. 

În autograf, Smaranda- 
che cerea Preotuiui Ichim 
"să scuze limbajul agresiv 
din acest jurnal (este al 
campului, al mizeriei fizice 
şi psihice, al fiinţei u- 
mane)..." 

Deşi sunt împotriva "rea- 
lismului” ca pervertire a 
cuvântului din binecu- 
vântarea creativă în de- 
gradarea lui în sensul 
meontic, Smarandache des- 
crie o stare a iadului. A "fu- 
gitului”, 

O carte dură, dar în care, 
vrem sau nu Vrem, ne regă- 
sim, într'un fel sau altul, 
istoric sau metaistoric, ca 
"fugit". Ca în trilogia lui 
Dante, Herodot ne preci- 
zează blestemul tracic ca 
infern, Smarandache ca 
purgatoriu, iar Vintilă 
Horia ridică suferinţa nea- 
mului românesc la "fugitul” 
Ovidiu, care descopere că 
"Dumnezeu s'a născut în 
exil”, 

E ceea ce aşteptam în 
volumul al doilea al lui 
Florentin Smarandache. 
Urcuşul în căutarea Cuvân- 
tului. Anabasicul, 


20 DE ANI ÎN SIBERIA 


DESTIN BUCOVINEAN 


Editura Humanitas 
Bucureşti 1991 


Editura "Humanitas", 
respectiv Domnul Liiceanu, 
merită cele mai sincere 
felicitări pentru publicarea 
acestei cărţi, document de 
istorie al suferințelor îndu- 
rate de neamul românesc de 
peste Prut. 

Aniţa Nandriş este o 
țţărancă din Bucovina de 
Nord unde peste 13.000 de 
Români, după încheierea 
tratatului  Ribbentrop- 
Molotov în 1940, au trăit în 
Iunie 1941 coşmarul depor- 
tării. Printre aceştia se 
numără şi Aniţa Nandriş 
care e deportată cu întreaga 
familie dincolo de Cercul 
Polar al Siberiei. Timp de 
20 de ani va rezista morţii, 
sfidându-i toate capcanele 
trupeşti şi sufleteşti, prin 
dăruirea totală lui Dumne- 
zeu. Viaţa ei, o amplă 
epopee pe tărâmul morţii şi 
învingere a lui Thanatos e 
explicată prin minunea 
credinței în Dumnezeu şi 
iubirea Ţării, vatra neamu- 
lui pe care tot Dumnezeu 
ne-a dăruit-o la începutul 
lumii. 

Intoarsă după 20 de ani 
petrecuţi în îngrozitoarele 
condiţii siberiene Aniţa 
Nandriş-Cudla, deşi avea 
numai câteva clase primare, 
în locul furcii ia condeiul şi 
începe să-şi toarcă amin- 
tirile. Cartea pare o 
scrisoare mai lungă, cutre- 
murătoare prin crimele 
împotriva umanității săvâr- 


şite de Ruşi, ţarişti sau 
comunişti. 

Autoarea începe cu a- 
mintirile Primului Război 
Mondial, căderea Bucovinei 
sub Ruşi, cruzimile musca- 
lilor şi deportările masive 
de populaţie românească în 
Siberia, sau alte locuri ale 
pustiului asiâtic. 

Un alt merit al Domnu- 
Liiceanu este că nu a 
intervenit în text spre a-l 
"literaturiza” şi a publicat 


cartea în dulcele 
bucovinean, dând Scris; 
o pre ola de Sacru. 
elicitări Domnului 

Gheorghe Nandriş pia 
Sarii de "contrabandin 

e a trece peste grani ă 
Prut şi a aduce a E Ft 
valoros manuscris ce i l-a 
încredinţat Aniţa Nandri 
la Cernăuţi în 1982. Di 
asemenea pentru capitolul 
din anexe: "Am fost şi eu 
martor” care impresionează 
pe cititor până la lacrimi 
printre altele pasajul 
despărțirii din Godineşti. 
Aşi sugera Domnului dr 
Gheorghe Nandriş, pentru. 
că talent are, să scrie o carţe 
cu caracter autobiografic, în 
calitate de martor a] 
martirajului neamului 
românesc de peste Prut, 
Această carte împreună cu 
cea a Aniţei Nandriş-Cudla, 
traduse apoi în limbi de 
circulaţie europeană, ar 
putea să constitue un izvor 
de documentare, fără nici o 
reticenţă la nivelul dez- 
văluirilor aduse de Solje- 
niţin lumii libere. 


Cartea "20 de ani în 
Siberia. Destin bucovi- 
nean” nu trebue să lipsescă 
din biblioteca nici unui 
Român; tradusă într'o limbă 
de circulaţie universală ar 
face un imens serviciu de 
ajutor fraţilor noştri de 
peste Prut, oferind lumii un 
dosar de documentare a 
istoriei aşa cum a fost. 


Dumitru ICHIM 


ului 


TOT DESPRE PERAHIM 


Urmare din pag.11 

Şi ca să fie şi mai puţin 
credibilă, redacţia Enci- 
clopediei a cooptat printre 
reprezentanţii “spiritua- 
lităţii româneşti” pe un alt 
activist, nu atât politic, cât 
mai ales de Spice un 
oarecare Sandu Liberman, 
coleg cu Perahim, care a 
organizat cu pistolul 
(pulverizatorul electric 
pentru vopsit panouri) cea 
mai mare  bişniță a 
"realismului socialist”; 


afişele gigantice ale ci- 
nematografelor de pe bu- 
levarde, abile şi vulgare, 
încasând cifre astronomice 
prin casieriile Fondului 
Plastic. Natural, fugit şi el 
în Occident, victimă a 
"politicii anti-intelectuale a 
regimului comunist dela 
Bucureşti". 

E inutil să sublinez că 
prezenţa mea în numita 
Enciclopedie e tot atât de 
suprarealistă cât şi aceea a 
lui Perahim. Suntem toţi 


trei incompatibili. Eu cu 
Perahim, Perahim 3 
Enciclopedia, iar Enci€ Ș 
pedia cu ea însăşi, adica 2 
răport cu idealuri" 
(ipocrite) profesate A 
inutilul "Cuvânt înain sei 
Întrebaţi-o şi pe Marin: 
Vanci-Perahim, exeg€ 
tovarăşa de "perseculii 
marelui exilat, dacă BE 
aşa: evident, nu ave! 
căuta împreună. 


Camilian Demetrescu 


PP 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 13 


INTERVIU 


Cu părintele Arhimandrit John Michael Botean 


Părintele arhimandrit John Michael Botean este Administratorul A 
Diocezei Române Catolice din Canton, Ohio. A fost numit în piară tele și 
1993 de către Sfântul Scaun dela Roma, după retragerea P.S.S. Louis Puşcaş, 
cale S fost primul episcop al Românilor catolici din Statele Unite şi a feo, timp 
Pr. Botean a făcut recent o vizită de o lună de zile în România şi a avut ocazia 
să cunoască direct meaitație de acolo, mai cu seamă în ceea ce Priveşte situaţia 
Bisericii Blajului. Născut şi crescut în lumea americană, Pr. Botean a avut o serie 
întreagă de te colti în ceea ce Beata istoria, structura şi îue/aua spirituală a 
Bisericii Române Greco-Catolice şi a înţeles din această vizită din ţară, ceea ce era 
greu să înțeleagă dacă nu ajungea să cunoască prin propria sa experienţă, 
realităţile aşa cum se prezintă ele în nuditatea lor, în Fomăhla. 
tir ciot erele co Pre ere lee rari a 7 
- , din care [ i 
contact direct cu lumea românească. Poteq, deaeinde benerictie, (nai 


lumina lumii şi sarea pământului. Misiu- 
nea lui Hristos îţi apare foarte explicită în 
propriul ei discernământ. 

După 40 de ani de represiune, cred că 
noi, Occidentalii, trebue să încercăm să 
apreciem dificultăţile Bisericii Greco- 
Catolice din România pe care le poate avea 
în selecţionarea unui "punct de plecare” 
pentru lucrările sale din prezentul cu 
circumstanţe de relativă libertate. S'ar 
putea că într'un anumit respect Biserica 
noastră încearcă să culeagă de acolo de 
unde a întrerupt lucrarea în 1949 şi aceasta 
este de înţeles. În orice caz, printre clerul 
mai tânăr nu există numai o apreciere 


pentru istoria Bisericii şi pentru suferinţa 
pe care a îndurat-o; există de asemenea o 
vitalitate şi o dragoste pentru oameni, care 
nu poate veni decât dela Sfânta Evan- 
ghelie. Cred că această vitalitate şi dragoste 
vor face din generaţia care vine, a con- 
ducătorilor Bisericii, moştenitori vrednici 
de moştenirea care le-a fost dată de 
episcopii noştri martiri. Aceşti oameni 
tineri se străduiesc să discearnă cum se 
potriveşte Biserica în contextul modern şi 
cum ea poate servi mai bihe nevoile con- 
temporane ale oamenilor. 


Continuare în numărul viitor 


Întrebare: Părinte Botean, tocmai v'aţi 
întors dintr'o vizită făcută în România şi aş 
dori să indicaţi, care a fost cel mai semni- 
ficativ aspect al acestei vizite? 

Răspuns: Cel mai important aspect, 
pentru mine, a fost acela legat de "ecclesia", 
pentrucă Biserica este o realitate şi divină 
şi umană, În alte cuvinte, eu sper că vizita 
mea a reprezentat un oarecare suport moral 

tru Biserica noastră Greco-Catolică din 
România şi pot spune, cu certitudine, că 
văd acum mai multe direcţii în care această 


vizită va fi folositoare pentru reînnoirea 


Bisericii noasțre Greco-Catolice aici, în 
America; despre aceasta sunt sigur. Pe ceea 
ce contez în realitate, este faptul că micul 
efort uman pe care l-am făcut în România 
va avea un profund efect spiritual pe care 
Dumnezeu însuşi îl conduce. Acesta va fi 
un mare beneficiu pentru toţi dintre noi. 
Această vizită a fost importantă pentru 
viața Bisericii noastre în sens spiritual, atât 
în România cât şi în Statele Unite. 

Întrebare: Pentru a delimita mai bine 
problema, vă rog să arătaţi aspectul 
spiritual care defineşte Biserica noastră 
Greco-Catolică din România. 

Răspuns: Aş dori să încep aşa: În ziua 
când m'am născut, mulţi dintre oamenii pe 
care i-am întâlnit în această vizită, în țară, 
fuseseră deja în închisoare şi în lagăre de 
concentrare, pentru şase ani sau cam aşa. 
Am recunoscut că mă găseam în prezenţa 
unui important fenomen. Biserica Greco- 
Catolică este unică în Biserica Catolică, în 
sensul că este singura biserică, care nu a 
pierdut fidelitatea nici unuia dintre epis- 
copii săi, din cauza persecuției comuniste. 
Fiecare episcop a rămas credincios Bisericii 
sale, fie că a trecut prin tortură, întemniţare 
sau moarte. Mi-am dat seama că am fost în 
prezența unor mărturisitori de credinţă, 
care au mărturisit pentru credinţa lor în 
faţa lui Dumnezeu şi a poporului român. 
Unul dintre lucrurile învățate mai mult şi 
pe care le-am experimentat într'o formă 


nouă, "pe pielea mea proprie”, cum zic” 


Românii, a fost importanţa Bisericii Greco- 
Catolice pentru cultura și istoria româ- 
nească. 


_Naţionalismul nu este ceva pe care-l 
găsesc important şi în realitate consider 
multe aspecte ale lui ostile credinţei. Dar în 
cazul Bisericii noastre în România, se poate 
spune că Biserica Blajului a salvat naţiu- 
nea. Unirea cu Roma în 1700 a ridicat 
nivelul cultural, educativ, spiritual şi moral 
în, poate, singura formă posibilă din acel 
timp, Am fost încântat că, atunci când 
călătoream în maşină cu Episcopul Hossu 
de Oradea, venind dela Baia Mare spre 
Oradea, să aud un program de radio despre 
ŞCOALA ARDELEANĂ" şi rolul impor- 
lant pe care această şcoală l-a avut în 
Ormarea conştiinţei naţionale a poporului 
român. A fost o importantă lecţie de istorie 
Pentru mine și sper că a fost şi pentru toţi 
acei care au ascultat la radio în vremea 
aceea, ș 

„Am început să-mi dau seama că, con- 
diţiile de existenţă ale poporului român au 


lon HALMAGHI 


fost, în anume privinţe, aceleaşi ca şi ale 
multor alte popoare băştinaşe din întreaga 
lume; erau acolo în mod simplu dominate 
de puteri străine. Astfel, această călătorie în 
România a cristalizat pentru mine, ca 
American, o înțelegere a rolului deosebit al 
Bisericii noastre dela Blaj. Am învăţat ceva 
despre consideraţia pe care Români emi- 
nenţi ca Mihai Eminescu și Nicolae lorga 
au avut-o faţă de "Școala Ardeleană", Bise- 
rica Greco-Catolică şi, desigur, despre 
oraşul Blaj, el însuşi. 

În consecinţă, sunt bucuros că sensul 
meu personal despre Biserică a putut să fie 
lărgit dincolo de experineţa de a fi educat 
Român catolic în Statele Unite. 

Intrebare: Cum vedeţi această realitate 
transpusă cu privire la Biserica noastră? 

Răspuns: Unul dintre lucrurile pe care |- 
am învăţat şi care m'a surprins a fost 
existenţa unei mişcări, nu de mari pro- 
porţii, care în anii 1920 viza'suprimarea 
Bisericii noastre, pe temeiul că şi-a în- 
deplinit scopul ei naţional; acea mişcare n'a 
fost reuşită. Aceeaşi mişcare a fost în- 
cercată din nou vreo 20 de ani mai târziu, 
de data aceasta întrebuinţând toată puterea 
şi violenţa pe care regimul comunist o avea 
la dispoziţia sa. 41 de ani mai târziu, vedem 
că, încă odată n'a reuşit. Am tras concluzia 
din aceasta şi din extraordinara vigoare 
care a fost evidentă la sfinţirea noilor - 
episcopi în Blaj (Septembrie 8) şi Baia 
Mare (Septembrie 11) şi tot astfel de bine la 
sfinţirea noii Biserici în Oradea, că numai 
Dumnezeu decide când o Biserică a în- 
deplinit scopul ei. 

Am văzut de asemenea că, Biserica 
noastră în România, în zilele noastre, are în 
faţa ei sarcina de a discerne care este scopul 
ei în cursul decadei '90; cum se potriveşte 
ea în interiorul lumii moderne. În orice caz, 
se vede cu claritate că ea are o misiune de 
îndeplinit în viaţa poporului român. Ea îşi 
asumă foarte serios această misiune de a 
ridica viaţa morală de toate zilele şi 
conştiinţa poporului său. Prin asta, înţeleg 
că Biserica este foarte conștientă că a fi 
Catolic în România şi în orice altă parte, 
înseamnă să trăieşti în conformitate cu un 
standard de viață morală mai înalt decât al 
lumii din jurul tău. Dacă vrei să fii Catolic, 
este simplu înțeles de către toată lumea că 
tu trebue să fii un exemplu de evlavie 
(cucernicie) creştină pentru vecinii tăi. În 
acest sens, această misiune nu este diferită 
de a o altei Biserici Catolice sau a oricărei 
alte grupări creştine, oriunde ar fi ea. * 


Ca un Occidental, am observat con- 
ştiinţa Bisericii în dialogul ei cu lumea ei: 
în mod trist, aceasta este mai mult in- 
fluenţată de lume decât să influenţeze 
lumea în spre bine. Situaţia din România 
pare a fi contrară acestei direcţii: Biserica se 
vede pe ea însăşi nu atât în dialog cu 
cultura dimprejurul ei, cât se vede angajată 
într'o bătălie, să îmbunătăţească cultura. 
Atitudinea ei îmi apare o leacă mai critică, 
o leacă mai sceptică despre capacitatea 
societăţii civile de a rezolva dilemele 
umane. Ea incearcă foarte puternic să fie 


O PILDĂ DE ROMÂNITATE 
ŞI ECUMENISM 


Unul dintre importantele 
evenimente postrevolu- 
ţionare orădene (şi nu nu- 
mai orădene!) s'a consumat 
Duminică dimineața, într'o 
atmosferă de neuitat: con- 
sacrarea sfințirii Bisericii 
Greco-Catolice "Maica 
Domnului", primul lăcaş de 
cult al Greco-Catolicilor, 
construit în oraşul nostru 
după 1944. Sărbătoarea a 
adunat vizitatori sosiți din 
judeţele Cluj, Arad, Sălaj, 
Satu Mare şi Arad, din 
Ungaria, Germania şi Elve-, 
ţia, precum şi - bineînţeles - 
un mare număr de orădeni. 
Participarea acestora din 
urmă, Greco-Catolici şi 
Ortodocşi deopotrivă, a 
făcut ca evenimentul de 
Duminică să se impună ca 
un moment de răscruce, pe 
care istoria îl va consemna, 
probabil, ca atare. Nu mi se 
pare o apreciere exagerată, 
datorită mai multor motive, 
dintre care vă voi prezenta 
foarte succint doar câteva, 
deşi subiectul merită neîn- 
doielnic, o atenţie mai 
mare. 

Prima observaţie ar fi că 
ridicarea Bisericii din 
Rogerius confirmă binecu- 
noscutul echilibru defini- 
toriu al vieţii orădene, fie că 
e vorba de aspecte admi- 
nistrative, fie de mani- 
festări culturale ori reli- 
gioase. În vreme ce Cate- 
drala Greco-Catolică din 
Cluj rămâne de un an la 
stadiul de fundaţie, 
deoarece fondurile strânse 
au fost depuse la “Caritas”: 
ul lui 1. Stoica şi Gh. Funar, 
ierarhii diocezei bihorene 
au prețuit mai mult ajutorul 
dat de societatea Caritas- 
Catolica şi de călugării 
români din Europa Occi- 
dentală. Urmarea o vedem 
azi la Cluj, preoţii uniţi 
continuă slujbele sub cerul 
liber (în Piaţa Matei Cor- 
vin), pe când la Oradea cea 
mai nouă biserică este cea 
greco-catolică, 

Apoi, prin participarea la 


eveniment (şi mă reter nu 
la numărul, ci la aparte- 
nenţa confesională a celor 
prezenţi), orădenii au dat o 
adevărată pildă de spirit 
românesc și ecumenic. l-am 
întrebat pe unii dintre cre- 
dincioşii ortodocşi întâlniți 
cu acest prilej cum primesc 
această nouă biserică şi care 
este motivul participării lor; 
răspunsurile primite m'au 
convins că i-a adus acolo nu 
curiozitatea superficială 
(faţă de un ritual inedit), ci 
conştiinţa faptului că 
Biserica Ortodoxă şi Bise- 
rica Unită cu Roma sunt bi- 
serici naționale românești, 
ambele luminând adevărata 
cale de urmat a poporului 


Adrian CRIŞ— 


nostru. 
Şi nu în ultimul rând, 


“sărbătoarea fraţilor noştri 


greco-catolici a demonstrat 
că o dreaptă înţelegere 
dintre conducătorii şi 
păstorii noştri poate ajuta 
traiul în pace şi armonie, 
aşa cum bine a spus un 
preot, ale cărui poveţe ar fi 
bine să nu le uităm: "Ceea 
ce-pare că ne-a despărțit să 
nu ne ducă la despărţire, ci 
să ne ducă la unire, aşa cum 
ne-a învățat Christos îna- 
inte de a părăsi în chip vizil 
această lume"! 


Publicat în "Jurnal Bihorean”, 
Marţi, 4 Octombrie 1994 


e i 


CS 7 nl pla Di ei fa dia OR pad 


Der 7 > DDD 9 a ae 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 14 


EVANGHELIA EXILULUI (NOEMBRIE 1944) 


UN TEMPLU SFÂNT 
IN DOMNUL 


Articolul de faţă este 
continuarea "Evangheliei 
Exilului" de pe lunile Iulie- 
August, când mi-am dat 
silinţa să prezint cititorilor 
Cuvântului Românesc 
posibilitatea desăvârşirii 
umane în lisus Hristos, a 
împodobirii noastre lăun- 
trice care este sfințenia. 
Deoarece ultimele versete 
ale "Apostolului", din 
Duminica a 24-a după 
Rusalii, ne amintesc că 
suntem “împreună cetățeni 
cu sfinții, oameni din casa 
lui Dumnezeu”, că în lisus 
Hristos - piatra din capul 
unghiului - “toată clădirea, 
bine închegată, creşte ca să 
fie un Templu sfânt în 
Domnul” şi că, prin El, şi 
noi suntem zidiţi ca să fim 
"un lăcaş al lui Dumnezeu, 
prin Duhul” (EFESENI, 
2.19-22). 

Să vedem, acum, în ce 
măsură putem realiza, în 
propria noastră viaţă, 
neprihănirea credinţei şi 
sfinţirea Duhului; mai 
bine zis, în ce consistă con- 
tribuţia "omului în Hris- 
tos"la lucrarea sfinţitoare a 
Sfântului Duh. 

A. Stăpânirea "vasului" 
trupesc în sfinţenie, con- 
form preceptului paulinic: 
"Fiecare din voi să ştie să-şi 
stăpânească vasul în sfin- 
țenie şi cinste, nu în aprin- 
derea poftei, ca Neamurile 
care nu cunosc pe Dum- 
nezeu” (1 TESALONI- 
CENI, 4. 4-5). Ignoranţa 
duce, inevitabil, la păcat, la 
nelegiure, la felul de in- 
fracțiuni nepermise, după 
cum ne învaţă acelaşi apos- 
tol, subliniind, cu tăria 
cuvenită, că pe oamenii 
care "n'au căutat să 
păstreze pe Dumnezeu în 
cunoştinţa lor, Dumnezeu 
i-a lăsat în voia minții lor 
blestemate, ca să facă 
lucruri neîngăduite” 
(ROMANI, 1. 28). 

Ademenirea păcatului 
este însăși ispita, care 
trezeşte sau “aprinde” 
poftele, potrivnice sfin- 
țeniei. Dacă nu intervine 
înfrânarea, ispita capătă 
zămislire, devine perforan- 
tă şi dă naștere capitulării. 
Dominarea instinctului se- 
xual, de pildă, nu este posi- 
bilă fără antecedentele în- 
frânării. Din această cauză, 
se impune înlăturarea sau 
biruinţa ispitei înainte de 
aprinderea poftelor; iar 
dacă ele stăpânesc în trup, 
"să nu mai ascultați de 
poftele lui” (ROMANI, 
6.12). După cum sportivii 
"se supun la tot felul de 
înfrânări” (1 CORINTENI, 
9.25), ca să poată suporta 
probele grele, istovitoare, 
ale unui concurs de perfor- 
manţă, tot aşa și'n viaţa de 
credinţă, mai întâi ne în- 
frânăm interioritatea re- 
belă, sinele nărăvaş şi pe- 
netrabil, pentru ca apoi să 
putem răbda invaziile de 
afară, aşa numita "incer- 
care a credinţei”, care încet, 
dar sigur, consolidează 
voinţa și-o ajută în actul 
sfințirii spre care tindem, 

B. Lupta impotriva păca- 
tului, precum citim: "Voi 
nu v'ați impotrivit încă, 
până la sânge, în lupta 
impotriva păcatului” 
(EVREI, 12.4). Finalitatea 
luptei spirituale este biru- 
ința asupra păcatului 


Sergiu GROSSU 


înrădăcinat în firea pămân- 
tească, sau răstignirea 
trupului stăpânit de păcat, 
omorirea mădularelor "care 
sunt pe pământ: curvia, 
necurăția, patima, pofta rea 
şi lăcomia, care este o 
închinare la idoli” 
(COLOSENI, 3.5). Să nu 
uităm că în noi, chiar şi 
după "omorirea mădula- 
relor", mai rămân rezidu- 
uri, fărâmituri ale firii pă- 
mânteşti, ale “cărnii şi sân- 
gelui" pomenite de sfântul 
din Tars. Şi aceste rămăşiţe 
involutive, care ne trag 
înapoi spre păcat, dau 
ocazie diavolului care ne 
târcoleşte "ca un leu care 
răcneşte şi caută pe cine să 
înghită" (1 PETRU, 5.8), îi 
dau ocazia, repet, să inter- 
vină în viaţa sufletului, 
devenind un fel de capete 
de pod ale atacurilor sale, 
în vederea înfrângerii noas- 
tre parțiale sau totale. 
Fiindcă până şi-o infimă 
părticică de “carne şi 
sânge", de "fire pămân- 
tească", ne împiedică să 
fim "tari în credinţă" şi 
devenim, astfel, improprii 
folosirii armăturii lui 
Dumnezeu, indispensabilă 
în lupta de fiecare zi a 
creştinului care aşteaptă 
"ceruri noi şi un nou 
pământ", în care să dom- 
nească dreptatea şi voia 
Celui Atotputernic. Numai 
jertfindu-ne mădularele 
"ca pe nişte unelte ale ne- 
prihănirii”, vom reuşi să 
trăim în sfinţenia la care ne 
cheamă Evanghelia lui 
Hristos,făcând,prinDuhul 
să moară faptele trupului" 
(ROMANI, 6.13 şi 8.13). 

C. Formarea deprinde- 
rilor bune, care inlesnesc 
lucrarea de sfințire a 
Duhului Sfânt. Aşa cum 
omul se poate deprinde cu 
cărările celor iuți la mânie, 
iar deprinderea aceasta 
ajunge “o cursă pentru 
suflet” (PROVERBE, 22. 24- 
25), la fel pot să apară - şi 
este imperios necesară, din 
punct de vedere educativ, 
apariţia lor - deprinderile 
bune ale evlaviei creştine, 
aceste admirabile cetăţui de 
apărare şi de luptă, care 
sunt rezultatul practicării 
principiilor evanghelice, a 
întrebuințării aptitudinilor 
morale (EVREI, 5.14). 

Este, dela sine înţeles, 
natural şi pedagogic to- 
todată, ca Ap. Pavel, pre- 
ocupat de "voia lui 
Dumnezeu”, să propună, în 
căutarea formării unor de- 
prinderi pozitive, câteva 
exerciţii extrem de utile, 
între care pe prim plan se 
situează: 

(a) Temperarea instinc- 
tului sexual, prin castitate, 
abstinenţă sau moderație: 
"Voia lui Dumnezeu este 
sfințirea voastră: să vă 
feriți de curvie..." (1 TESA- 
LONICENI, 4. 3,6). Precum 


i 

Z (b) Comportarea sinceră 
şi echitabilă, în relaţiile 
sociale obişnuite, sau faţă 
de fraţii în credinţă: "Ni- 


mieni să nu fie cu vicleșug . 


și cu nedreptate în treburi 
faţă de fratele său” (BI- 
DEM). 

D. Curăţirea continuă 
"de orice întinăciune a 
cărnii şi a duhului”, cu 
scopul de a nec duce 
"sfințirea până la capăt, în 


frica de Dumnezeu" (2 
CORINTENI, 7.1), ar fi 
ultima treaptă de împlinire 
spirituală. Până Ia capăt de 
bună seamă, sau "în toate 
zilele vieţii”. Deoarece 
sfinţirea este un proces 
duhovnicesc de a trăi 
înaintea lui Dumnezeu "în 
sfințenie şi neprihănire, în 
toate zilele vieţii noastre" 
(LUCA, 1.75), respectiv 
într'o evoluţie calitativă 


fără stagnare, fără inter- - 


mitenţe. "Cine este sfânt, 
să se sfințească şi mai de- 
parte" - iată regula de viaţă 
a creştinului autentic 
(APOCALIPSA, 22.11), 
care nu trebue să facă 
nimic altceva decât să 
stăruie cu smerenie "în 
credinţă, în dragoste şi în 
sfințenie” (1 TIMOTEI, 
2.15). Gicu 


Aportului omenesc la 
lucrarea de sfinţirea 
Duhului Sfânt i se alătară 
sprijinul valoros şi hotări- 
tor al următorilor factori 
a : 
1. Condiţionarea reci- 
procă a indivizilor, influ- 
enţa moral-creştină a unora 
asupra altora, în familie 
sau în viaţa publică; "Căci 
bărbatul necredincios este 
sfințit prin nevasta credin- 
cioasă şi nevasta necredin- 
cioasă este sfințită de fra- 
tele; altminterea, copiii 
voştri ar fi necurați, pe 
când acum sunt sfinți” (1 
CORINTENI, 7.14). 

2. Calitatea hranei spiri- 
tuale a minţii, trierea lec- 
turilor şi a concepțiilor care 
pun obstacole în calea 
sfințirii omului şi pe care 
Biblia în exprimarea sa 
simbolică le socoteşte 
"lucruri urâcioase", abomi- 
nabile, regresive: "Căci tu 
eşti un popor sfânt pentru 
Domnul Dumnezeul tâu şi 
Domnul te-a ales ca să fii 
un popor al Lui...Să nu 
mănânci nici un lucru urâ- 
cios...” (DEUTERONOM, 
4.2-3), 

3. Ieşirea din Babilon, 
distanţarea de lumea păca- 
tului, evitarea grupurilor 
decăzute, a mediului conta- 
minant, necurat: "Plecaţi, 
plecați, ieşiţi din Babilon! 
Nu vă atingeţi de nimic 
necurat! Ieşiţi din mijlocul 
lor!..." (ISAIA, 52.11). Ca să 
ne formăm un mediu sinte- 
tic de viată creştină, priel- 
nic sfinţeniei. Fără carac- 
terele murdare şi de con- 
ştiinţele pătate. Fără ca să 
ne întinăm şi să întinăm 
Exilul românesc. Căci pe 
fiecare din noi, pe fiecare 
băjenar al lacrimei neos- 
toite, Ap. Pavel îl întreabă: 
"Ce legătură este între 
neprihânire și fărădelege? 
Sau cum poate sta impre- 

lumina cu întuneri- 
cul?" (2 CORINTENI, 6.14) 

Noi credem în realitatea 
sfinţeniei. În tainica, for- 
midabila lucrare de sfințire 
a Duhului Sfânt, Şi nădăj- 
duim, şi dorim din toată 
inima, să putem saluta cât 
de curând efervescenţa 
misitică a unei românimi 
dezrădăcinată de zeci de 
ani, dar care nu și-a uitat 
țara și neamul, căutând să-l 
proslăvească pe Dumnezeu 
pe toate meridianele 
pimiâniuiei şi luptând, sub 

lamura lui lisus, pentru 
transfigurarea 


întregii 
umanități, 


BOLNIŢA DELA MÂNĂSTIREA 
"PASĂREA" 


Am vizitat Sf. Mânăstire datorită 
articolului din ziarul "România Liberă” 
înserat în ediţia din 18 Iunie 1994, care mi-a 
căzut sub ochi la ultima mea vizită în ţară 
între 12 şi 21 August a.c. 

Articolul respectiv consta dintr'un 
interviu luat maicii Mina, călugăriță de 46 
de ani în mânăstire. În rezumat, povestea 
depănată de reportaj este următoarea: 

În urmă cu aproape jumătate de veac, 
Schimonahia Mina, primeşte sub ascultare, 
candidate viitoare pentru tagma monahală, 
două tinere, care prin călugărie, primesc 
numele de monahia MINA şi monahia 
PAVELIDA. 

Mânăstirea Pasărea este o mânăstire de 
maici cunoscută în termeni monahali, ca 
mânăstire de sine, adică, o mânăstire care 
este compusă din maici, ce se gospodăresc 
singure, având în comun, numai ruga în 
biserica mânăstirii şi ascultarea pe linie de 
viaţă închinată Domnului, de superioara 
acestei mânăstiri, maica stareță Lucia 
Dumbravă. Agoniseala aparţine integral 
maicilor, care o folosesc aşa cum cred ele 
de cuviinţă. 

În urma articolului sus citat, am vizitat 
în zilele de 13 şi 14 August, pe maicile 
Mina şi Pavelida, la mânăstire, aflând 
povestea depănată în articolul suscitat. Pe 
scurt o deapăn la rândul meu: 

Sub poveţele primite zi de zi dela 
Schimonahia Mina, sub a cărei ascultare au 
trăit până la moartea acesteia, cele două 
măicuţe Mina şi Pavelida, au trăit laolaltă, 
cumpărându-şi un teren de 3000 m.p., pe 
care şi-au construit propria casă. Aici au 
înființat o crescătorie de nutrii şi de vulpi 
albe, pe care le-au valorificat, depunând 
economiile la CEC, în vederea realizării 
unui vis al lor, insuflat de maica lor 
îndrumătoare Schimonahia Mina. Visul 
lor, trebue să recunoaştem, era măreț: 
construirea unui azil-spital pentru 
măicuţele şi femeile bătrâne şi bolnave, 
care nu mai aveau pe nimeni să le 
îngrijească şi să le susțină. Gospodăria 
celor două măicuţe, fiind în afara 
mânăstirii, conform dorinţei rostită pe 
patul pe care şi-a dat sfârşitul, a 
schimonahiei Mina, au vândut casa 
proprie, adăugând valoarea acesteia la 
suma economisită şi depusă la CEC. În 
1990 au trecut la executarea construcţiei 
după planurile uni arhitect, pe un teren în 
afara incintei mânăstirii, dar lipită de 
cetatea aşa numitei Formaţiuni dreptun- 
ghiulare, compusă din chilii şi dependențe 
ale mânăstirii. Locul ales între cetate şi 
lacul de lângă mânăstire, era un teren 
viran, plin de gropi şi bălării, loc pe care cu 
multă trudă şi cheltuială, l-au făcut apt 
pentru construcţie. La sfârşitul anului 1990, 
construcţia, denumită în termeni stră- 


Constandache EUGEN 


moşeşti BOLNIŢĂ a fost terminată, suma 
totală cheltuită fiind de 1.300.000 lei. 
Imediat a fost populată cu patru maici în 
vârstă, care necesitau sprijin şi îngrijire, şi 
pe parcurs cu alte femei bătrâne, culese fie: 
de pe străzi, fie aduse de familiile care nu 
puteau să le asigure îngrijirea absolut 
necesară vârstei lor. Eu am găsit în 
momentul vizitei mele, în total 28 de 
bătrâne, maici şi laice, pe care le îngrijeau 
patru monahii şi patru surori, dintre care 
una era trimisă de asociaţia CRISTIANA. 
Aşezământul, susținut numai din donațiile 
credincioşilor, suportă cheltuielile de 
îngrijire şi de hrană a celor 28 de bolnave, 


„ în plus şi cheltuielile de salarizare a unei 


viitoare măicuţe care studia medicina 
umană, fiind studentă în anul doi. De 
asemenea, am găsit, învățând la anatomie 
încă o viitoare măicuţă ce se pregătea tot 
pentru medicină. 

Cu o zi înaintea vizitei mele, fusese 
îngropată o bolnavă pe care timp de patru 
luni de zile, o îngrijiseră cu abnegaţie, 
bolnava nemaiputându-se deplasa, purtând 
în tot acest timp, o sondă, pentru elimi- 
narea produselor fireşti fiziologice. 

În tot aşezământul domnea o curăţenie 
exemplară, şi toate bolnavele - acelea care 
puteau încă gândi şi vorbi - şi-au exprimat 
recunoştinţa pentru Măicuţa lor, cum o 
numeau, mărturisind că niciodată în 
aproape trei ani de funcţionare a 
aşezământului, nu fuseseră vizitate de 
maica stareță a mânăstirii. Mânăstirea 
posedă 27 de vaci, dar nici un litru de lapte 
nu a ajuns vreodată la căpătâiul bolnavelor 
din BOLNIŢĂ. 

In prezent stareţa mânăsirii se luptă să 
răpească maicilor aşezământul, să 
expedieze la diferite aziluri bătrânele şi 
bolnavele (ştim cum sunt îngrijiţi 
nefericiţii care ajung în aceste aşezăminte 
ale statului neocomunist), iar bolniţa să o 
trasforme în casă de oaspeţi, funcţionând 
ca hotel, considerând că se pot obţine, de 
Nae pat închiriat, între 10.000 şi 20.000 . 

ei. 

Măicuţele sunt tare descumpănite, căci 
conform legilor monahale, ele sunt 
obligate la ascultarea oarbă. Şi dacă 
patriarhia nu le asigură ocrotirea, şi 
neforţaţii ierarhi vor susţine stareţa 
comunistă a mânăstirii, şi cele 28 de 
bolnave şi bătrâne vor porni din nou pe 
drumul calvarului, din care au fost salvate 
"de măicuţele Mina şi Pavelida. Eu fac apel 
la Domniile voastre, să protestaţi peste tot, 
în faţa organelor neocomuniste ale 
sinodului, la ziare şi la alte organe, căci 
numai aşa sinodul va fi obligat să oprească 
crima pe care, în momentul de faţă se 
pregăteşte să o înfăptuiască la mânăstirea 
PASĂREA. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Prin Cuvântul Românesc 
din Aprilie 1994, am luat 
cunoştinţă, cu tristeţe, că un 
foarte bun Român mace- 
donean, Nicolae V. Chiacu, 
a încetat din viaţa aceasta. 

Ca să arăt cum l-am 
cunoscut pe acest Armân 
admirabil va trebui, inevi- 
tabil, să spun, în fugă, cum 
am ajuns eu însumi în 
USA. 3 Ă 

După ce Securitatea mi-a 
refuzat în numeroase rân- 
duri dreptul la un paşaport, 

“ nelăsându-mă să vizitez 
nici măcar Bulgaria, unde 
aş fi dorit să revăd locali- 
țatea-mi natală, situată în 
Cadrilater, am luat hotă- 
rirea de a cere plecarea de- 
finitivă din patrie, dezi- 
derat ce, în zece luni de 
zile, mi se realizează. Ast- 
fel, la 25 Martie 1981, de 
ziua Bunei-Vestiri, îmi pă- 
răsesc definitiv ţara. Trec 
prin Roma şi ajung la 
Bridgeport din statul Con- 
necticut. Recunosc că am 
fost bine primiţi şi trataţi 
de autoritățile americane. 
Ni s'a oferit, mie şi soţiei 
mele, posibilitatea de a 
munci chiar în meseria 
noastră didactică, fiind 
angajaţi ca supraveghetori 
la un internat de elevi 
handicapați din punct de 
vedere mintal. 

Însă, din primele zile 
trăite în Statele Unite ale 
Americii, m'a revoltat, cât 
nu pot exprima în cuvinte, 
tratamentul complet deose- 
bit pe care-l aplicau auto- 
rităţile americane faţă de 
cele două categorii impor- 
tante de imigranţi din 
România şi din celelalte 
state socialiste: comunişti şi 
anticomunişti. În loc să-i 
respingă pe cei dintâi şi să-i 
apropie numai pe ceilalţi 
sau, măcar, să aplice un 
tratament perfect egal, gu- 
Vernul american proceda 
exact pe dos, manifestându- 
se ca mamă bună pentru 
bolşevici şi ca maşteră pen- 
Tu naționaliști. 

Astfel, în vreme ce lon- 
afibai Pacepa şi mulţi alţi 
> muniști cunoscuţi ori 
gnonimi sunt primiţi cu 
alele deschise, în acelaşi 

imp Românul naționalist 
şi inticomunist VIOREL 
este supus unor 
cecontenite șicăa şi perse- 
ţii - cu nimic justificate - 
ce vor culmina cu expul- 

(orga sa din America. În- 

clica la Rubla, în domi- 
Ea obligatoriu, îi cunos- 
sem pe tatăl şi pe sora 
marelui patriot şi ierarh 

sericesc (ecleziastic) Vio- 
eg rifa, mi-a plăcut să am 
iz acesta un schimb de 
esa 0, aducându-i la 
ae ință că, din solida- 

e faţă de dânsul şi din 

Protest faţă de guvernul 

fiindcă practică o 

E minare revoltătoare, 
lar strigătoare la cer, mă 


Vi pi 
0i întoarce în România cu 
Orice risc, 


iscri 


Ag hiar aşa am şi făcut. 
scai revenit în patrie în 
șa paYă an (1981), Iu a 
în? e luni de decepţii trăite 
fă Ai cea mai bogată şi, 
i cit, cea mai păcătoasă. 
Date că posed două 
Plome universitare, nu 


a 


NOEMBRIE 1994 


O VORBĂ DE ADIO PENTRU 


mi-a fost ruşine să muncesc 
ca salahor din Octombrie 
1981 până în Ianuarie 1990, 
când am fost reintegrat în 
învăţământ. Eram mulțu- 
mit, chiar fericit, că, în felul 
acesta, voi-avea cinstea, la 
data sorocită de Cel de Sus, 
să fiu înhumat în Patrie, 
pentru eliberarea căreia de 
sub stăpânirea lui Satan mi- 
am sacrificat tinereţea prin 
închisori şi nu-mi voi pre- 
cupeţi nici zilele pe care le 
mai am de trăit. 

In cursul celor şapte luni 
pe care le-am petrecut în 
Bridgeport-USA, - unde se 
statornicise încă din epoca 
interbelică cea mai nume- 
roasă comunitate din Aro- 
mâni - l-am reîntâlnit pe un 
fost coleg de liceu, care 
plecase din România prin 
anii '70. Acest om, Aromân 
ca şi mine, nu fusese ca- 
pabil să treacă de clasa a II- 
a liceală, iar mai târziu va fi 
condamnat pentru infrac- 
ţiuni de drept comun, stând 
câţiva ani în închisoare. 
Acum, la vârsta de aproape 
50 de ani, se fălea prin 
Bridgeport că este franc- 
mason. Ştiam de mult că în 
SUA viețuiesc cei mai nu- 
meroşi masoni (aflu târziu 
din cartea "Francmasoneria" 
de Luc Nefontaine că în 
Statele Unite ale Americii 
ar exista 16.000 de loji cu 4 
milioane de membri), însă 
nu-mi venea să cred că în 
masonerie pot intra neştiu- 
tori de carte şi infractori de 
drept comun. 

Însă cele mai interesante 
şi mai importante persona- 
lităţi ale diasporei aromâne 
de pe țărmul american al 
Atlanticului de Nord erau 
Zahu Pană, Aurel Ciufecu 
şi Nicolae Chiacu. 

Pe Zahu Pană, stabilit în 
New York, îl cunoscuseni 
în Bucureşti şi ştiam des- 
tule lucruri privind com- 
portarea plină de demni- 
tate, de excepţie, pe care el a 
avuto-o în lunga-i trecere 
prin gulagul bolşevic din 
România. Pe ceilalţi doi 
urma să-i cunosc chiar a- 
colo, în Bridgeport. ă 

Profesorul universitar 
Aurel Ciufecu locuia în 
Fairfield (parte componentă 
a conurbaţiei Bridgeport), 
iar Nicolae Chiacu avea 
domiciliul în Washington, 
DC. Numele lor de alint 


'erau Reli şi Coli. Amândoi 


aveau rude apropiate în 
Bridgeport, însă motivul 
frecventelor vizite în acel 
mare port îl constituia, mai 
cu seamă pentru Reli Ciu- 
fecu, participarea la litur- 

hia duminicală, ce era 
oficiată, de fiecare dată, de 
tânărul preot imigrant Du- 
mitru Tătulescu, la fru- 
moasa biserică spațioasă, 
patronată de sfântul mare 
mucenic Dimitrie, izvori- 
torul de mir. 


Reli Ciufecu făcea parte 
din consiliul parohial şi era 
nelipsit dela slujbele re- 
ligioase. Însă constanta-i 
participare la oficierea ser- 
viciului divin se datora nu 
atât funcţiei sale (impor- 
tantă, desigur), cât credinţei 
profunde pe care o nutrea, 
ca un foarte bun creştin ce 
este. Fiind și eu un cre- 


dincios convins, nu mi-a 
fost greu să frecventez, şi 
acolo, biserica în fiecare zi 
de sărbătoare (În România 
exista un colonel de Se- 
curitate care mă urmărea 
continuu şi în biserică, la 
fiecare liturghie!) Aşa că n'a 
constituit o problemă ca să- 
1 cunosc destul de repede 
pe Reli. M'a impresionat la 
acest cărturar, îndeosebi, 
lexicul aromân extrem de _ 
bogat pe care-l folosea 
fluent în exprimare. Cali- 
tatea aceasta devine cu atât 
mai relevantă cu cât se ştie 
că cei mai mulţi Aromâni 
din Bridgeport, mai ales 
fârşeroţii, uitaseră cu totul 
graiul matern. 

Nu mult după aceea şi 
tot la ieşirea din biserică 
dela slujba duminicală, am 
avut şansa de a-l cunoaşte 
şi pe Coli Chiacu, care, tre- 
buind să parcurgă o prea 
mare distanţă dela Wa- 
shington la Bridgeport, 
intra mai rar în acel sfânt 
locaș, construit şi frecventat 
cu precădere de enoriaşi 
aromâni. Impresia cea mai 
puternică pe care mi-a 
produs-o Coli Chiacu, încă 
din prima clipă, a fost ex- 
celenta condiţie fizică în 
care se prezenta la acea 
dată. Analizat după extrem 
de întinerita-i expresie fa- 
cială, îi dădeai o etate cu 20 
de ani mai puţin. Părea 
chiar mai tânăr decât mine, 
eu fiind, în realitate, cu 
două decenii mai mic decât 
dânsul, De-altminteri, el 
însuşi zicea, vorbind despre 
sine, că se simte, la 67 de 
ani, mai sănătos decât în 
tinereţe. Performanţa a- 
ceasta-de invidiat o reali- 
zase atât prin cumpătarea în 
alimentaţie, cât şi prin 
exerciţiul fizic, prin cât mai 
multă mişcare. _ 

Solicitat continuu de tot 
mai numeroşi interlocutori, 
era aproape imposibil să 
stai de vorbă cu el. Te 
puteai considera un om 
norocos, chiar privilegiat, 
dacă reuşeai să-l abordezi 
măcar 2-3 minute pe cel ce 
se bucura de faima extra- 
ordinară de a fi singurul 
Aromân ce lucra la Depar- 
tamentul de Stat al SUA, 
învăţându-i românește pe 
unii diplomaţi americani. 
Când l-am văzut prima dată 


'nu prea am putut vorbi cu 


el. Apoi, l-am mai văzut o 
dată tot în faţa bisericii 
"Sfântul Dimitrie”, la în- 
cheierea sfintei litughii. S'a 
desprins din mulţimea de 
admiratori, de rude şi de 
prieteni, venind lângă mine 
ca să mă întrebe dacă am 
început să mă adaptez la 
viaţa-mi nouă din Lumea 
Nouă. Şi tot el, luându-mi 
din gură vorba abia înce- 
pută, adăugă: 

- Să nu-mi spui că nu-ţi 
este greu pentrucă n'am să 
te cred. lată eu, deşi am de 
toate și trăiesc aici de zeci 
de ani, tot un inadaptabil 
am rămas. Sunt tot timpul 
înconjurat de străini, ceea 
ce face să mă simt teribil de 
singur. De aceea umblu 
aproape mereu şi nu-mi 
găsesc nicicum un loc cât de 
cât convenabil. Dar, oricât 
m'aş mișca de colo-colo, de 


singurătate tot nu-i chip sa 
scap. 

- Nu numai că n'am în- 
ceput să mă adaptez în 
această lume oribil de 
lacomă de dolari şi de 
mâncare, îi răspund, dar 
nici măcar nu concep să mai 
rămân pe aici, văzând şi cât 
de strâmbi se arată Ameri- 
canii: buni cu comuniştii, 
cu ateii şi răi cu naţiona- 
liştii, cu creştinii. 

- De vei sta pe aici mai 
mult, vei vedea lucruri şi 
mai urâte. 

- Nu, nu voi sta în Ame- 
rica nici un an, ci mă voi 
întoarce cât mai grabnic în 
România, chiar cu riscul de 
a mătura străzile şi a muri 
de foame în ţara mea. 

- De vei avea curajul să 
te repatriezi, eu, Coli Chia- 
cu, te-aş înţelege perfect 
fiindcă am căpătat con- 
vingerea nestrămutată că 
America-i bună pentru 
afacerişti, dar nu şi pentru 


NICOLAE V.CHIACU 


Mihai S. DERDENA 


idealişti ca tine. ae 
Din nefericire, soţia şi 
fiii mei n'au catadicsit să 


lumii acesteia. 

După 1981, Coli Chiacu a 
venit de câteva ori în Ro- 
mânia ca să-şi vadă sora din 
Constanţa şi fratele din 
Pipera (un sat ilfovean din 
proximitatea Capitalei). De 
fiecare dată Securitatea 
mobiliza impresionante 
efective poliţieneşti de 
pază. Nici Nixon şi nici 
Ford, când au vizitat Bu- 
cureştiul, n'au fost păziţi cu 
atâta străşnicie. Intotdeau- 
na eu aflam de vizita lui 
Coli abia după ce aceasta se 
sfârşea. Familia Chiacu din 
Pipera, pe care o cunosc 
destul de bine, avea con- 


PAGINA 15 


semn securist să nu mă 
anunţe din vreme, nici mă- 
car, în timpul vizitei lui 
Coli în Bucureşti şi la 
Pipera. 

După ce am revenit în 
țara-mi natală, nici un 
compatriot n'a zis c'aş fi 
făcut bine. Aproape toţi 
cunoscuţii din ţară şi din 
străinătate m'au condam- 
nat, spunând că, fugind 
dela bogăţia americană la 
sărăcia românească, am 
comis cea mai mare prostie. 

Numai Coli Chiacu m'a 
înţeles în întregime, apre- 
ciind că am procedat firesc, 
ca un creştin ce fuge de 
bogății materiale, precum 
ne învaţă Evanghelia Mân- 
tuitorului nostru lisus 
Hristos. lată, aşa dar, un 
motiv în plus, ca să-L 
implor pe Părintele Etern 
de a-i dărui lui NICOLAE 
V. CHIACU odihnă deplină 
în lumea fără de sfârşit a 
celor drepți. Z 


BRAVO,HRISTA! 


Nu te-am vidzută cană 
oară, ma numa ta u ştiu di 
multu. Mi-ariseaşti-s pis- 
tipsesc că nu ari amân cari 
s'nu ştibă din tini. Tuţ aţelli 
ți-adghivisiră cărţili a tali 
ştiu că tini ai angrăpsită nai 
ma mult pi-armâneaşti şi-ai 
faptă multi-lucri buni ti- 
armânami. Ai nu maş ună 
mari doară di-angrăpseari 
şi mirache ti limba noastră 
cari ti trunduiaşti s'nu chea- 
ră vârnăoară, ama ş'multu 
mari ţi easti vrearea ți 
laoulu a nostru, ahântu 
pidipsit şi fară tihe. 

Ti-aţea nu fu ici ciudie ti 
mini cându vidzui rivista 
aestă nuşată, scoasă di tini. 
Maş că easti mari zore ta su- 
aflăm la vindeari. lo, unu, 
hiu irbapi si-i vind că- 
meaşa di pi mini ta s'u 
ancupăr. Ama ea nu s'află 
pri iuţido. Mini putui 
daima s'u aflu, ma nu tu 
căsăbălu a nostru - Bu- 
cureşti - că tâş di Piatra 
Neamţ-di la un soț ditu 
filichie. Am faptă abona- 
ment, ma rivista nu-âi vini. 
Nu-i greu s'mi minduesc că 
mari imbodhiu avuşi până 


Mihai StereDERDENA 


scuseşi protlu numir. 


Pi ninga aesti zboară di 
ma'nsus voi siță spun că nu- 
i dip andreaptă numa cu 
cari pătidzăşi rivista. După 
mintea mea lipsea s'illi dzăţ 
"DIŞTIPTARIA". Aşi ea va- 
s aleagă ma ghini di tuti 
omonimili a llei, cari ici nu 
sunt puțăni. 

Nu-ari s'achicăsesc cană 
oară că te zboarăli armâ- 
neşti untu daima angrăpsiti 
niheamă aiumtrea di cum 
lipseaşti, di cum li pro- 
nunţă aproapea tuț ar- 
mânilli. Bunăoară "Zborlu a 
nostru”. Ț'aspun îndreptu 
că io nu-am avdzătă canu 
grămustean ni alţi armââi 
cari s'nu dzâcă "nostu” (fără 
"7. Nica ma multu, până şi 
românlu transilvănean An- 
drei Mureşan avea prifirată 
pi "nost" (poati ca licenţă 
puetică) tu hrisusita-i pui- 
zie "Un răsunet”, care di la 
Marea Rivoluţie dit Andreu 
agimsi imnulu-a României. 
Mini hiu dascal di limba 
română şi voi s'ț'aspun că 
nu-au andriptati aţei ţi vor 
s'andreaptă i s'ascoată 


FRAŢI ARMÂNI, 


"FARA ARMÂNEASCĂ"ESTI SCRISĂ DI 
VOI ŞDI VOI! 


„ADJUTAŢI CU LUAREA ŞI 
RĂSPÂNDIREA "CUVÂNTULUI 
ROMÂNESC" 


ABONAŢI-VĂ VOI, ABONAȚI 


CUNOSCUŢI ŞI SOȚILLI A VOŞTRI LA 
"CUVÂNTUL ROMÂNESC" 


“zboarăli armâneşti cari nu- 


asună ghini. Limba română 
literară contemporană ari 
multi ahtări zboară, canu 
român nu-s mindui până 
tora ta-s le-ascoată. Dau 
maş niscâni exempli: Băicoi 
(căsăbă tu judeţlu Prahova), 
curbă, curbură, curgător, 
curge, curgere, curma, 
curmal, curmală, curmeziş, 
cursant, cursă, cursiv, curta, 
curte, curtean, Curteanu, 
curtezan, scurgere, cacao, 
curcubetă, curcubeu, curcă, 
curcan, copulă, copulativ, 
ciufut, eficace, eficacitate, 
Epicur, Fălcoiu (mari hoară 
tu judeţlu Olt), furcoi, 
furcoaie, futbol, popula, 
popular, populaţie etc. 


La dipisearea puţănilor a 
meali arânduri Il pâlcărsesc 
pi Dumnidzău ta-s vă da - a 
țăia şi a rivistăiei - bana nai 
ma lungă ş'nai ma muşată, 
ta-s nă mărim cât ma _mult 
tuă armânilli. Cum prăxitu 
aşi-s vagiută Dumnidzău! 

Bravo, Hrista Cândro- 
veanu! De-ahtări armâii ca 
tini avem dipriună mari 
elipsi. 


PAGINA 16 


NOEMBRIE 1994 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Imediat după 1848, Rusia 
țaristă apare ca arbitrul ne- 
contestat al Europei, trium- 
fând atât pe cale militară, 
cât şi diplomatică. Sunt 
sugestive în acest sens, 
cuvintele diplomatului en- 
glez, baronul Stockmar, în 
1851: “In timpul tinereţii 
mele, Napoleon domina 
Europa, iar în prezent este 
țarul. Nu este exclus ca în 
câțiva ani, ori câteva luni, 
să dicteze legile continen- 


"tului" (J. Droz, Histoire di- 


plomatique de l'Europe de 
1648 ă 1919, Paris, 1972, 
p:361). Un asemenea pericol 
va apropia Anglia şi Franţa 
in ciuda divergenţelor exis- 
tente. 

Sub pretextul încălcării 
tratatelor ruso-turce şi a 
faptului că Ortodocşii din 
Imperiul Otoman sunt per- 
secutaţi, ţarul a rupt rela- 
țiile diplomatice şi a ocupat 
Principatele Române, în 
lunie 1853. Iniţial, ţarul a 
trimis în Principatele Ro- 
mâne un efectiv de circa 
80.000 militari, sub coman- 
da generalului M.D. Gor- 
ceakov, care urma să ocupe 
linia Dunării, şi să ducă 
acţiuni defensive, obli- 
gându-i pe Otomani să dea 
curs cererilor ruseşti. Cei 
doi domnitori români sunt 
suspendaţi şi în locul lor 
este numit guvernator al 
celor două Principate, ge- 
neralul din armata rusă, 
Budberg, fost căpitan sub 
comanda lui Kisselev, în 
perioada 1828-1834. Inter- 
venţia militară rusă în 
Principatele Române a ne- 
liniştit Anglia şi Franţa, 
care s'au alăturat Impe- 
riului Otoman. La această 
coaliție a aderat şi Piemon- 
tul (viitoru! stat italian). 
Adoptând şi Austria o po- 
litică ostilă faţă de Ruşi, 
aceştia sunt nevoiţi să eva- 
cueze Principatele, opera- 
țiunile militare principale, 
mutându-se în Crimeia. În 
Septembrie 1854, flota an- 
glo-franco-turco-piemon- 
teză, cu un efectiv de 360 
vase, dintre care o mare 
parte cu aburi, debarcă în 
Crimeia. În ciuda imen- 
sităţii Imperiului rus, a 
bogățiilor sale naturale, a 
potenţialului uman, acesta 
era cu mult în urma marilor 
state europene în domeniul 
tehnicii militare. Norocul 
Românilor a fost că Rusia a 
fost înfrântă militar. Ro- 
mânii pot răsufla pe mo- 
ment, că nu devin gubernie 
rusească. La tratatul de pace 
dela Paris (1856), Protecto- 
ratul rusesc este diminuat 
la o șesime, adică în loc de 
un singur protector, Rusia, 
acuma avem şase: Rusia, 
Anglia, Franţa, Austria, 
Prusia, Piemontul, Oto- 
manii rămânând în conti- 
nuare putere suzerană, care 
încasa şi un tribut anual. În 
plus, marile puteri obligă 
Rusia să evacueze Delta 
Dunării şi Sudul Basara- 
biei, acesta din urmă, rea- 
lipindu-se la Moldova. Nu 
dragostea faţă de teritoriile 
româneşti a determinat 
gestul marilor puteri, ci 
îndepărtarea Rusiei dela 
gurile Dunării. Lua fiinţă 
Comisia Europeană a Du- 
nării, în care intrau state 
neriverane ca Anglia, Fran- 
ţa și Piemontul, pentru a 
ține sub control această 
arteră de navigaţie atât de 
importantă. 

Tratatul dela Paris a 
schimbat raportul de forțe 
din Europa şi a dus în 


MARILE PUTERI ŞI ROMÂNIA 


special la creşterea pres- 
tigiului Franţei. Napoleon 
al III-lea, nepotul marelui 
Bonaparte, având ca Minis- 
tru de externe pe contele 
Valevschi, fiul natural al 
marelui dispărut, dicta 
condiţiile păcii. Dacă între 
1815-1818 Cazacii se plim- 
bau pe străzile Parisului în 
calitate de cuceritori, în 
1856, i se interzice Rusiei, 
să ţină flotă militară în 
Marea Neagră. Practic, între 
1815 şi 1854, Rusia avea 
şansele să vină cu frontiera 
până la Dunăre. După a- 
ceastă dată, şansele ei se 
diminuau. 

In timpul războiului 
Crimeii, va profita Austria, 
care în 1854 îşi întroduce 
trupe în Principate şi astfel 
Habsburgii, afară de Basa- 
rabia şi Dobrogea, cotro- 
lează toate teritoriile româ- 
neşti. Austria cochetează cu 
ambele tabere, până la ur- 
mă, cu greu sunt scoşi din 
Principate în 1877. Eva- 
cuarea trupelor austriece 
din Principate, la presiunea 
celorlalte mari puteri, şi 
reîntoarcerea exilaţilor po- 
litici români, nevoiţi să 
părăsească ţara după înă- 
buşirea revoluţiei din 1848- 
1849; au dat un nou impuls 
mişcării unioniste. Deşi 
Viena şi Instambulul îşi 
concentrau eforturile mai 
ales asupra Moldovei, de-a 
contracara unirea, "fara se 
scula ca un singur om spre 
a-şi apăra existența, aşa 
cum ea pornea ca lava 
„dintr'un vulcan spre a-9- 
croti pârghia regenerării” 
(A.D, Xenopol.Istoria Ro- 
mânilor din Dacia Traiană, 
XII, p.259). 

Deoarece Puterea suze- 
rană refuză să anuleze 
alegerile falsificate în Mol- 
dova de Vogoride, Franţa, 
Rusia, Pruşia şi Sardinia 
rup în August 1857 legătu- 
rile diplomatice cu Turcia. 
Astfel, la abia un an dela 
iscălirea tratatului dela 
Paris, cele două state rivale, 
Rusia şi Franţa, se găseau 
alături. 

Ce intenţioana de fapt, 
Napoleon al III-lea ? Dorea 
ca voinţa poporului român 
să fie exprimată corect ? J.B. 
Duroselle afirmă că Napo- 
leon al III-lea a fost primul 
conducător al unei mari 
puteri care a crezut în 
principiul naționalităților. 
După părerea noastră, 
Napoleon al III-lea nu s'a 
mulțumit cu ce obținuse la 
Paris (1856); el dorea o nouă 
organizare a Europei, în 
tradiția primului Impeiru 
Francez, şi susținând inte- 
resele italiene, româneşti, 
poloneze, chiar germane îşi 
crea aureola de protector al 
popoarelor care luptă pen- 
tru unitate, având totodată 
posibilitatea să-şi rotun- 
jească Imperiul cu noi cu- 
ceriri spre Rin, în Belgia, 
Nisa, Savoia, etc. (N. Cia- 
chir, Gh. Bercan, Diplo- 
maţia europeană în epoca 
modernă (1566-1919), Bucu- 
reşti, 1984, p.342). în plus, 
Franţa, profitând de ori- 
ginea noastră latină, voia să 
creeze un Principat latin 
puternic la gurile Dunării, 
care să fie un stat tampon, 
între cele 3 Imperii: Rus, 
Austriac şi Otoman. Miza şi 
pe faptul că mulţi tineri ro- 
mâni, studiaseră și studiau 
în Franţa, elemente care 
declanşaseră revoluţia dela 
1848, apoi au popularizat în 
intrega Europă, cauza româă- 
nească. Ridicarea proble- 


- 1856 - 


1947 - 


E | 5 
——— Prof. Nicolae CIACHIR——. 


mei româneşti în fața Con- 
gresului de pace dela Paris, 
a făcut din dezideratele 
româneşti o problemă euro- 
peană, care mergea mână în 
mână cu înfrângerea aro- 
gantului Imperiu rus şi 
îndepărtarea acestuia dela 
gurile Dunării. Se poate 
afirma cu certitudine că 
Unirea din 1859 a fosto 
victorie a Românilor, dar şi 
a Franţei. Deoarece Anglia, 
susținând integritatea Im- 
periului Otoman, a fost 
nevoită să facă un com- 
promis, la Osborne (August 
1857), cu ocazia întrevederii 
lui Napoleon al III-lea cu 
regina Victoria (1837-1901). 
Anglia nu avea interes să 
mai ducă un război în 
apărarea Imperiului Oto- 
man, irosind bani şi oa- 
meni, în momentul când 
toate forţele sale trebuiau 
concentrate în India, în 
vederea lichidării răscoalei 
Cipailor; totodată, diplo- 
maţia engleză nu intenționa 
să-l irite pe Napoleon al III- 
lea, să adopte o poziţie ri- 

idă, deoarece afirmase că, 
mperiul Habsburgic, prin 
jocul său perfid, căuta să 
frustreze Franţa şi Marea 
Britanie de avantajele răz- 
boiului Crimeii. 

Istoricul american T.W. 
Riker susţine corect că, prin 
compromisul dela Osborne, 
Parisul a fost nevoit să 
părăsească ideea unirii de- 
finitive, în schimbul unirii 
administrative (T.W. Riker, 
Cum s'a înfăptuit România, 
„ed. „română, Buc. 1940, 
p.176). Compromisul era ca 
"Principatele Unite ale Mol- 
dovei şi Valahiei", aflate 
sub suzeranitatea Porții, să 
aibă fiecare câte un princi- 
pe, un guvern şi adunare 
legiuitoare proprie. 

La 5/17 lanuarie 1859, 
Adunarea Electivă a Mol- 
dovei alege în unanimitate 
ca Domn pe colonelul Ale- 
xandru loan Cuza, alegere 
primită cu entuziasm în 
întergul Principat, în Ţara 
Românească, în Transil- 
vania, Bucovina şi Basa- 
rabia. lar la 24 Ianuarie 5/ 
Februarie 1859, trecând 
peste capul areopagului 
european, Adunarea Elec- 
tivă a Ţării Româneşti îl 
alege ca Domn al Munte- 
niei, pe acelaşi Cuza. 

Dubla alegere a lui Ale- 
xandru loan Cuza a hemul- 
țumit Poarta, Imperiul 
Habsburgic şi cel Britanic. 
Austria, angrenată din 
Aprilie 1859 într'un război 
cu Piemontul şi Franţa, nu 
mai avea timp să se ocupe 
de Principate, iar Otomanii 
admit în Decembrie 1860, 
unirea administrativă şi 
politică punând condiţia să 
înceteze la sfârşitul dom- 
niei lui Cuza. Eforturile 
diplomaţiei române, conju- 
gate şi cu sprijinul unor 
state, au făcut ca la confe- 
rinţa dela Constantinopol, a 
ambasadorilor celor 7 pu- 
teri garante, să se recu- 
noască unirea deplină a 
celor două Principate, 

La 24 Ianuarie 1862, se 
formează primul guvern 
unic şi o singură Adunare 
Naţională, statul luându-și 
denumirea de România. 
Practic, era format din 
Muntenia, Oltenia, Mol- 
dova şi Basarabia de Sud 
(judeţele Isinail, Cahul, 
Bolgrad), Încă în 1859, Cuza 
se adresa astfel locuitorilor 
Basarabiei româneşti: "Ve- 
nim printre voi ca Domn şi 
ca Părinte, ca să vă aducem 


bucurie şi vindecarea răni- 
lor de care ați pătimit până 
acuma. Noi dorim ca să 
primiţi sosirea noastră în 
mijlocul vostru ca un semn 
de pace şi de mângâiere”. 

Un irea din 1859 a avut 
importanţă crucială în evo-. 
luţia istorică a poporului 
nostru, iar reformele între- 
prinse de Alexandru loan 
Cuza - reforma agrară, legea 
electorală, secularizarea 
averilor mânăstireşti, legea 
instrucţiunii, legea privind 
organizarea teritorial-ad- 
ministrativă, reorganizarea 
armatei etc. - au pus bazele 
Statului român modern. De 
asemenea, fost dusă o poli- 
tică externă activă, concre- 
tizată printr'o serie de ac- 
țiuni, al căror scop final îl 
constituia deplina indepen- 
denţă a ţării. 

In August 1862 este în- 
fiinţat Ministerul Aface- 
rilor Străine al României; 
încă cu doi înainte, se 
deschide la Paris prima 
agenţie diplomatică româ- 
nească. Gestul este semni- 
ficativ, scoțând în evidență 
importanța României pen- 
tru Franţa. În 1863 se inau- 
gurează agenţia diploma- 
tică a României la Belgrad, 
cea dintâi agenţie diplo- 
matică românească, cu 
caracter oficial, recunoscut 
atât de statul de reşedinţă, 
cât şi de celelalte puteri 
care aveau Yeprezentanţi la 
Belgrad. De altfel, România 
şi Serbia aveau interese 
identice: abolirea suzera- 
nităţii otomane, lupta con- 
tra dominaţiei habsburgice 
asupra unor teritorii care, 
pe baza principiului auto- 
determinării şi al consti- 
tuirii statelor unitare, ur- 
mau să fie unite cu teri- 
toriul de stat al României şi 
respectiv Serbiei, coordo- 
narea liniei politice comune 
faţă de acţiunile diplo- 
matice ale marilor puteri în 
Sud-Estul Europei, acorda- 
rea de ajutor populaţiei din 
Peninsula Balcanică, care se 
găsea sub directa dominație 
a Imperiului Otoman. De 
asemenea, alături de Grecia 
independentă şi Munte- 
negru, urmăreau atente, ca 
în locul Imperiului Oto- 
man, vreo altă mare putere 
să nu deţină poziţii cheie în 
Balcani. 

In anul 1865, ambasada 
țaristă dela Instambul 
semnala faptul că guvernul 
român, prin agenţii săi se- 
creţi, încearcă să răscoale 
creştinii din Sudul Dunării, 
Petersburgul dând instruc- 
țiuni în vederea opririi a- 
cestui proces, Rusia nefiind 
interesată pe moment de un 
conflict cu Imperiul Oto- 
man. 

Informaţii similare 
transmitea şi Mehmed Sa- 
bri, guvernatorul vilae- 


tului Dunării, în raportul. 


înaintat autorităţilor dela 
Instambul, în legătură cu 
situaţia din Balcani (Hr. 
Hristov, N. Gandev, Doku- 
menti VAIgăreckoţg văzraj- 
danie, Il, Sofia, 1969, p.344- 
346). 

Detronarea Domnitoru- 
lui Cuza, în Februarie 1866, 
a redeschis "problema ori- 
entală”, Căderea lui Cuza, 
transmitea diplomatul sârb 
Iovan Ristici, a fost primul 
eveniment care a atras aten- 
ţia diplomaţiei din nou 
asupra Orientului. Prin pre- 
lungirea vacanței tronului 
românesc (Februarie-Mai 
1866), unirea celor două 
Principate s'a aflat din nou 


în primejdie. La conferinţa 
marilor puteri, întrunită la 
Paris, în Martie-Aprilie 
1866, se discută din nou 
problema separării, în timp 
ce Otomanii masează trupe 
la linia Dunării, iar Habs- 
burgii în Transilvania. 
Războiul din 1866, dintre 
Anglia şi Prusia, a zdrun- 
cinat din temelii întregul 
edificiu habsburgic, prin 
pierderea poziţiilor deţi- 
nute în cadrul fostei Con- 
federaţii germane, precum 
şi a posesiunilor din Italia 
şi a dus la o cedare radicală 
făţă de pretenţiile ungare. 
Dacă pericolul invadării 


României de către Habs- 
burgi a fost abandonat, 
prin constituirea dualis- 
mului austro-ungar, se 
agravează situația Româ- 
nilor din Ardeal. Acordul 
privind constituirea sta- 
tului dualist a anulat auto- 
nomia Transilvaniei, care a 
fost încorporată Ungariei, 
ca şi Slovacia şi Croaţia. 
Bucovina va avea o situaţie 
mult mai bună, aparţinând 
direct de Cisletania (Aus- 
tria, cu capitala la Viena) 
(Erich Zăllner, Histoire de 
l'Autriche, p.396-397). 


Continuare in numărul viitor 


CONVENŢIA . 
DEMOCRATICĂ 
DIN ROMÂNIA 


La 7 lulie 1970 s'a înche- 
iat la Moscova Tratatul de 
prietenie, cooperare şi 
asistenţă mutuală între 
URSS şi Republica Socia- 
listă România. Semnat de 
către prim-miniştrii Nicolai 
Kosâghin şi lon Gheorghe 
Maurer, tratatul a intrat în 
vigoare la 6 Noembrie 1970 
pentru o durată de 20 de 
ani, cu posibilitatea de 
tacită reconducţiune pe 
perioade de câte 5 ani, dacă 
nici una din părţi nu no- 
tifică denunţarea cu un 
preaviz de un an înainte de 
expirarea fiecărei prelun- 
piri. 

In 1991, la Moscova, 
Preşedintele URSS, Mihail 
Gorbaciov şi Preşedintele 
României, lon Iliescu, au 
semnat un nou tratat, nego- 
ciat de Ministrul Afacerilor 
Externe de atunci, Adrian 
Năstase, care - datorită cri- 
ticilor vehemente din Par- 
lamentul României, legate 
de recunoaşterea implicită a 
consecinţelor pactului Rib- 
bentrop-Molotov, nu a mai 
fost supus ratificării. 

Federaţia Rusă, care se 
consideră succesoarea de 
drept, în materie de con- 
venţii internaţionale, a 
fostei URSS, apreciază că 
tratatul cu România înche- 
iat în 1970 este în vigoare şi 
îşi va înceta valabilitatea 
doar odată cu încheierea şi 
ratificarea unui nou tratat. 

În condiţiile în care ne- 
gocierile la nivel de experţi 
pentru încheierea unui nou 
tratat politic de bază tre- 
nează, vechiul tratat în 
vigoare este inacceptabil 
pentru România, absolut 
anacronic reflectând, în 
spiritul şi litera lui, perioa- 
da războiului rece şi a di- 
vizării Europei în două 
blocuri adverse. Se men- 
ționează astfel hotărirea 
părţilor de a-şi îndeplini 


DECLARAŢIE—— 


obligaţiile cuprinse în 
Tratatul dela Varşovia, 
instrument prin care fosta 
URSS ne-a subordonat 
politic şi militar. In tratat 
este înscrisă hotărîrea păr-. 
ților de a acţiona în spiritul 
ideologiei comuniste şi al 
internaţionalismului pro- 
letar, prevăzându-se în-mod 
expres asistența mutuală, în 
caz de atac armat. E. 

Dacă până la 6 Noembrie 
1994, România.nu notifică 
denunţarea tratâtului din 
1970, valabilitatea sa se va 
prelungi automat pentru 
încă 5 ani, adică până în 
anul 2000, 

Este de neînțeles de ce 
până în prezent Guvernul 
României nu a întreprins 
nimic în această direcţie, de 
ce a evitat să discute cu 
Opoziția democratică pe 
această temă şi mai ales să 
informeze complet opinia 
publică asupra acestei pro- 
bleme de interes naţional. 

Convenţia Democratică 
din România, conştientă de 
răspunderile care îi revin în 
faţa naţiunii, cere Preşe- 
dintelui şi Guvernului să 

„ precizeze public de ce au 
adoptat această atitudine. 

Consiliul CDR însărci- 
nează şefii grupurilor sale 
parlamentare din Senat şi 
Camera Deputaţilor să 
interpeleze în cursul zilei 
de astăzi, Luni, 31 Octom- 
brie 1994, pe Ministrul 
Afacerilor Externe al 
României asupra acestei 
probleme şi îşi rezervă 
dreptul de a cere prin re- 
prezentanţii săi în Parla- 
ment, demiterea Guvernu- 
lui şi suspendarea Preşe- 
dintelui, în cazul în care 
notificarea denunţării tra- 
tatului din 1970 nu se va 
face până la 6 Noembrie a.c. 


PREŞEDINTELE CDR, 


Emil Constantinescu 


LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI 


A/Z 


WV/ 


Ş 
“| 


2 


Cu tristeţe nemărginită, anunţăm că în ziua de 
30 Octombrie 1994, sta stins din viață, în Germania, 
LIMĂRI 


acela care a fost PETRE VĂ) 


Fie-i țărâna uşoară! 


REDACŢIA 


5 


"> 


SE 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 17 


NOEMBRIE 1918 - NOEMBRIE 1994 


DE CÂND RUŞII TE PRĂDARĂ N'AVEM PACE NICI HODINĂ, FĂRĂ TINE N'AVEM ŢARĂ BUCOVINĂ, BUCOVINĂ !... 


"ARBOROASA" CA PRECURSOARE A "JUNIMII" DIN CERNĂUŢI 


La înfăptuirea Unirii, pe 
lângă factorii fundamentali, 
ca teritoriul, limba, con- 
ştiinţa națională, originea 
comună a tuturor Români- 
lor, viața economică şi cul- 
țurală unitară, au contri- 
buit, indubitabil, o serie de 
documente catalizatoare în 
şirul cărora societăţile 
ştiinţifice şi culturale au 
deţinut un loc important. 
Astfel de societăţi au fost 
înființate în afara hotarelor 
țării, în centrele universi- 
tare din Viena, Paris, Buda- 
pesta, Berlin, Graz, precum 
şi în oraşele universitare 
româneşti laşi şi Bucureşti. 

Toate aceste societăţi au 
desfăşurat o vie activitate 
culturală şi patriotică, dând 
un impuls deosebit luptei 
pentru independenţă şi 
unitate naţională a tuturor 
Românilor, având ca obiec- 
tiv realizarea vechiului stat 
dacic. "Trebue să luăm 
seama, zicea încă la 1848 C. 
Romanu-Vivu, unul dintre 
torifeii revoluționari ai 
Transilvaniei, că, de nu va 
lucra tot Românul în inte- 
"resul comun, suntem pier- 
duţi, că toate elementele 
S'au conjugat contra noastră 
şi toate elementele omo- 
gene umblă astăzi să se 
concentreze, aşa Italienii, 
aşa Germanii, aşa Slavonii. 
Apoi noi de ce să nu facem 
aceasta acum, când ni s'a 
arătat epoca? Toţi ne strigă 
că vroim să formăm o Da- 
Cle, pentru ce să mai ascun- 
dem pisica în sac?... Deviza 
noastră trebue să fie for- 


marea Daciei", 
„Cu prilejul inaugurării 
Universităţii din Cernăuţi, 
la 5 Octombrie 1875, cu 
predarea în limba germană, 
Mihail Kogălniceanu dorea 
să răspândească în rândul 
noii generaţii de Români 
un “spirit nemţesc". Şi to- 
tuşi, în cadrul acelei univer- 
sităţi, alături de studenţii 
aparţinând diferitelor na- 
ționalităţi, se aflau şi 53 de 
Români, a fost creat un cli- 
mat specific unui centru 
universitar. În acea situaţie, 
cum s'a remarcat în "Cro- 
nica” timpului, "foarte uşor, 
studențimea română din 
Cernăuţi ar fi putut aluneca 
în direcţia societăților şi 
corporaţiunilor conserva- 
tive străine, dacă nu s'ar fi 
iaflat pe atunci la Cernăuţi 
un fost membru al "Româ- 
niei June”, Tudor V. Şte- 
fanelli. Anume el îndru- 


ROMÂNIA 
în granițele ei fireşti dela 1918 


mează studenţimea română 
din Cernăuţi în sensul 
"României June" şi alcă- 
tuieşte statutele primei so- 
cietăți academice române, 
"Arboroasa", din al cărui 
prim comitet de conducere 
au făcut parte: Gherasim 
Buliga, Ion Topallă, Gheor- 
ghe Popescu, Zaharia Vo- 
ronca şi Ilarie Onciul. 
„Încă din primul an de 
existenţă, societatea, con- 
stituită la 22 Decembrie 
1875, avea un număr de 44 
de membri, din totalul de 
53 de studenţi români din 
cadrul Universităţii din 
Cernăuţi, iar ca deviză - 
versurile lui Vasile Alec- 
sandri: "Uniţi să fim în 
cugete / Uniţi în Dumne- 
zeul..." Imnul societăţii, "În 
Țara mândră a fagilor", a 
fost scris de Tudor V. 
Ştefanelli iar muzica - de 
Ciprian Porumbescu. Ideea 


PLATFORMA - PROGRAM 
A ASOCIAŢIEI MONDIALE "PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA" 


Anghel POPA 


E Numele de Basarabia şi Bucovina trebue 
i țină trez sentimentul naţional românesc 
iN Speranța reunirii Românilor în hotarele 

9r istorice dela 1600 şi 1918. 

omânii sunt datori să redevină ceea ce 
au fost 

"0 naţiune demnă de numele ce-l poartă; 

“un popor liber şi independent. 

„Nu avem dreptul să plătim la infinit 
mpuprin țară ruptă în bucăţi! „O 
Pentrie asarabia şi Bucovina" militează 

ir Nerecunoaşterea camuflării postbelice a 

o arabiei, una din cele zece provincii ale 

mâniei, sub aberaţia de "Republica 
ținutul 2 » iar a Nordului Bucovinei şi 

erân Herţei - sub numele de "regiunea 
juridi îuți”, combaterea lipsei de bază 
Repur 2.4 Pretinselor frontiere ale pretinsei 

Publici Moldova; 
doygombaterea noţiunii de “limbă mol- 

(eine căa, în ținutul dintre Prut și 
nesc fii limba națională a neamului româ- 

“ind una singură - limba română; 
Ribpichidarea consecințelor Pactului 
țara. entrop-Molotov, adică revenirea la 
Vinepiată a Basarabiei, Nordului Buco- 

a Tinutul Herţei şi Insulei Şerpilor, 

ovi nturi daco-romane, răpite de Uniunea 

Pietică la 1940 şi 1944; 

erajieclărarea în continuare a Rusiei şi 
naționala, “Pt țări de ocupaţie şi oprimare 

fPărarea adevărului istoric şi a justeţei 


fro, e 
194g,.erelor naţionale românești de până la 


cățgjAeNunțarea permanentă a ocupării de 
vine; OVietici a Basarabiei, Nordului Buco- 


inei, ţi 7 p he 
”linutul Herei şi Insulei Şerpilor; 


- stabilirea unor relaţii de prietenie şi 
bună vecinătate între România şi Ucraina 
prin începerea de urgenţă a unor convor- 
biri bilaterale pentru semnarea unui tratat 
care să restabilească frontiera româno- 
ucraineană din 1939; : 

- afirmarea dreptului de protecţie a 
Românilor strămutați dela 1940 încoace pe 
tot cuprinsul fostei URSS; 

- prezentarea de puncte de vedere pentru 
votarea de amendamente la Constituţia 
României care să excludă orice atentat la 
unitatea naţională sau orice incitare la 
statalitate pentru vreuna din cele zece pro- 
vincii româneşti sau pentru vreo parte a 
o 
i = obţinerea de reprezentanţi ai “Pro 
Basarabiei şi Bucovinei” în Parlamentul 
Român dela Bucureşti. 

Filialele din ţară, cu ajutorul celor de 
peste hotare, sunt chemate să promoveze 
țineretul în toate domeniile de activitate 
ale Asociaţiei traducând în fapt deviza: 

"Nici o localitate fără filială a "Pro Basa- 
rabiei şi Bucovinei”! 

O promovare ce ar putea contribui mai 
activ la Reintregirea Româniai pe baza 
adevărului istoric al existenţei unui singur 
popor român, al unei singure natiuni 
române, al unei singure limbi naţionale - 
limba română şi, deci, al unui singur Stat 
Român cu capitala la Bucureşti. 


COMITETUL DE COORDONARE 


AL 
"PRO BASARABIEI ŞI BUCOVINEI" 
MONDIALE 


Paris, 15 Septembrie, 1994 


de bază a societății era 
concretizată în adevărul 
universal valabil că "limba 
maternă şi simţul naţional 
conservă individualitatea 
unui popor”. 

La 15 Noembrie 1877, 
sub pretextul cunoscutei 
telegrame a "Arboroasei”, 
adresate primăriei Iaşilor la 
cei 100 de ani dela deca- 
pitarea de către Turci a 


Domnitorului Grigore Ghi- 
ca, conducerea societăţii a 
fost arestată pentru faptul 
că s'a opus "deslipirii de 
sânul patriei mame a dulcei 
Bucovine”. Procesul de 
“înaltă trădare”, intentat de 
autorităţile austro-ungare 
celor cinci membri ai co- 
mitetului de conducere al 
societăţii, s'a încheiat prin 
achitarea inculpaţilor, dar, 


FRAGMENTE 


şi prin dizolvarea "Arbo- 
roasei”. 

Refuzând să admită în- 
frângerea, studenţii români 
bucovineni au format o 
nouă societate la care i-au 
dat numele de "Junimea”, 
din al cărei prim comitet a 
făcut parte şi Ciprian 
Porumbescu în funcţie de 
Secretar. 


Câmpulung Moldovenesc 


dintr'o scrisoare adresată Ambasadorului Ucrainei în România 


Domnule Ambasador, 

„Prin ultimatumul său 
mişelesc din 26 lunie 1940 
Stalin îşi ”lua” Nordul 
Bucovinei ca "despăgubire 
temporară" pentru cei 22 de 
ani de "stăpânire româ- 
nească a Basarabiei”... 

De atunci au trecut 54 de 
ani, dar Kievul nu se gră- 
beşte să restituie aşa zisa 
despăgubire de 22 de ani, 
deşi de-a lungul întregii 
sale istorii de două milenii 
acest teritoriu daco-roman 
n'a fost niciodată până în 
1940 sub călcâi ucrainesc. 

„Însuşi Iosif al II-lea, 
fiul Mariei Tereza, călă- 
torind în 1783 prin Arbo- 
roasa şi convingându-se de 
românitatea ținutului, dădu 
poruncă "să fie numit de 
urgenţă în Arboroasa un 
auditor care să cunoască 
limba ţării...” Prin aceeaşi 
poruncă Iosif al II-lea îl 
"numi pe boierul român 
Vasile Balş conţopist la Sfa- 
tul Curţii dela Viena, ca să 
se afle cineva şi la Consiliul 
acela care să ştie limba 
Bucovinei..." 

După cum vedeţi, Dom- 
nule Ambasador, "diregă- 


| Nici sânger 


"apucând a se da la limba 


rusât multe 
din Gugul 


chiamau An 


tor" la Viena a fost numit 
un Român, nu un Ucrai- 
neanl... 

Documentul împărătesc 
făcea referinţă şi la re- 
censământul dela 1776 al 
"Populaţiei din Arboroasa: 
75 de mii de locuitori, 
împărțiți în 12 mii 500 fa- 
milii, locuind în trei oraşe, 
adecă Suceava, Cernăuţ, 
Siret şi în 229 de sate. Iar la 
aceşti locuitori se găsesc 
capi de familie: 197 boeri şi 
mazili, 149 ruptaşi (argaţi), 
415 preoți, 86 dascăli, 466 
călugări, 88 călugărițe, 285 
diregători de stare mai 
joasă, 45 negoţitori, 14.992 
ferani Români, 58 Armeni, 
526 Evrei şi 294 Ţigani”. 

Vă întreb deci, Domnule 
Ambasador al Ucrainei, 
unde erau pe atunci ucrai- 
nenii Dys?i... 

„„Şi după toate aceste şi 
atâtea alte dovezi irefu- 
tabile ale românismului 
milenar al Nordului Buco- 
vinei vă permiteţi, Dom- 
nule Ambasador, a spune, 
exact ca staliniştii de ieri, că 
Nordul Bucovinei, Hotinul 
şi Sudul Basarabiei “au 
intrat în componenţa Ucrai- 


- DOUĂ MĂRTURISIRI ISTORICE 


ământul Bucovinei, nici 
ici năvăliil 


i sângeroasele şi necurmatele războaie întâmplate 
"măvălirile sălbatece ale Tătarilor şi Cazacilor, 
Turcilor nu au adus mai multă stricăciune nației române din Bucovina, decât această 
împreunare nefirească cu Galiţia în răstimp de 62 de ani lungi 
ri Căci în set timp venaruc o parte a Bucovinei a început să-şi 
românească, în acest timp poporul românesc a începu straşnic a-şi pierde limba, 
dei va să dzică în acest timp s'a încuibat a țara noastră 
rădăcina unui rău care cu greu se va mai stârpi. 


„(Cu şcoala s'au mai leşit bunăoară numele românesci Soare în Vasilovici, Berariu 
în leremievici, Bândea în Bendevschi, Diacon în Diaconovici. Mai ales însă streinii au 
orecle de ale țăranilor noştri români. Aşa au făcut din Creţul Creţuleac, 

uguleac, din Rotar Rotariuc, din Geamăn Gemeniuc, din Purice 

Podorojnei, din Bordean Bordeanciuc, din Teutul Teutuleac, din Sain Sainciuc, din 

Cramar Cramarciuc, din Moraru Melnec şi Lp Sucholotoţchi, din Cojocar Cuşnir, 

din Olariu Hanceariuc, din Prisecar Paşişnec, 

ast, arii iniat Sa i Sf şi sein "Mac" au făcut "Macow". Ba 
orărenii au t-o u, pentru-că aceia trânşii, care îmblau la 

date cară cei-ce remâneau acasă se chiamau Morariu. caza dea 

Dacă am sta să înşirăm toate schimosirile poreclelor româneaci 
am trebui să scriem o carte întregă. - Astădzi credem că Românii 
noştri nu vor mai suferi să facă străinii ba 
Noi trebue să luăm seama cu toții, că blăs! 


Constantin MORARIU 


in Cioban Cebanec. P: 


ocuri cu schimosirea poreclelor românesci, 
ţia asta să nu se mai întâmple nicăiri. 


Silvestru MORARIU-ANDRIEVICI 
Arhiepisco 


şi 


nei nu în urma pactului 
Molotov-Ribbentrop, ci ca 
rezultat al voinței exprimat 
de popoarele lor (vocea 
bucovineană din 3 Noem- 
brie 1918 şi a răscoalei din 
Hotin - protest armat al 
locuitorilor Basarabiei de 
Nord în timpul ocupării 
„finuturilor de către Armata 
română în 1918") (sic!). 

Ca ziarist şi istoriograf 
am încercat ani de zile să 
dau de urmele acestui 
pretins şi mincinos docu- 
ment, dar a fost peste 
puterile mele! 

„„«Constatând lipsa de 
bază juridică şi istorică a 
stăpânirii ucrainene din 
teritoriile româneşti ocupa- 
te cu forţa armată de Stalin, 
conştient, ca şi Dvs., dacă ar 
fi să vă cred, de necesitatea 
stabilirii unor relaţii de pri- 
etenie şi bună vecinătate în- 
tre România şi Ucraina, cer 
categoric, în numele ade- 
vărului istoric, ca frontiera 
de stat dintre țările noastre 
să fie cea dela 1939 !... 


Nicolae LUPAN 


Paris, 5 Octombrie 1994 


e cetelor turbate ale 


ca 62 sute de ani (1786- 
faţa cea 


1895 


ei românesci 


din ţeara noastră, 
şi mai ales preoţii 


al BUCOVINEI 
ALMAŢIEI 


PAGINA 18 


Românii din Franţa, 
adunaţi la Paris în ziua de 
15 Octombrie 1994, pro- 
testează cu indignare îm- 
potriva terorii pe care o 
dezlănțuie în continuare 
regimul neocomunist din 
România. 

In ziua de 3 Octombrie 
a.c., se desfăşura la Bucu- 
reşti o conferinţă a Parti- 
dului Socialist al Muncii, 
condus de Ilie Verdeț, 
primul ministru al lui 
Ceauşescu şi de Adrian 
Păunescu, sinistrul poet de 
curte al aceluiaşi dictator. 
Un membru al acestui 
partid s'a ridicat şi a cerut 
"împuşcarea Luciei Hossu- 
Longin”, ziaristă şi autoarea 
apreciatului film T.V. 
"Memorialul durerii”. 

Din acea zi, au reînceput 
amenințările telefonice cu 


PROTEST 


moartea, la adresa Doamnei 
Hossu. ; 

In ziua de 7 Octombrie 
a.€., cu ocazia sosirii M.S. 
Regelui Mihai 1 pe aero- 
portul Otopeni, senatorul 
Constantin Ticu Dumitres- 
cu şi alţi doi parlamentari 
au întâmpinat pe Maies- 
tatea Sa, exprimându-şi 
indignarea pentru refuzarea 
vizei de intrare în România. 

Acum, regimul, prin 
uneltele lui, încearcă să 
ridice celor trei reprezen- 
tanţi aleşi imunitatea parla- 
mentară, pentru "trecere 
frauduloasă de frontieră”! 

Senatorul Dumitrescu 
este mereu ameninţat cu 
moartea, la telefon. 

Virgil Măgureanu, şeful 
Securităţii, refuză să iden- 
tifice pe cel care a cerut îm- 
puşcarea Doamnei Hossu şi 


CHICAGO 


NOEMBRIE 1994 


pe cei ce ameninţă cu 
moartea personalităţi de 
seamă ale poporului român, 
deşi convorbirile telefonice 
sunt ascultate. 

Precizăm că Securitatea 
acționează şi în Occident 
contra exilaţilor români, ca 
pe vremea lui Ceauşescu. 

Cerem destituirea lui 
Virgil Măgureanu şi înlo- 
cuirea lui cu o personalitate 
cu adevărate convingeri 
democratice, 

Facem apel la Occident 
să apere drepturile omului 
în România. 

Oare poporul român nu a 
suferit destul? 


Remus Radina 
Cicerone Ioniţoiu 
Radu Negrescu-Suţu 


Urmează lista de sem- 
nături. 


ACTIVITATEA CULTURALĂ A CERCULUI "MIHAI EMINESCU" 


In ziua de 22 Mai 1994, în 
sala Bisericii "Naşterea 
Domnului”, din str. Paulina 
nr.6350, Chicago (Preot 
Protopop Simion Pavel) 
s'au comemorat 77 de ani 
dela moartea criticului şi 
filosofului român Titu 
Maiorescu (15 Februarie 
1840, Craiova - 18 lunie 
1917, Bucureşti). Şi-au dat 
-concursul: Ing. John Popa - 
Director cultural şi artistic 
al Cercului Cultural "Mihai 
Eminescu”. Eugen Bârsan - 
Preşedinte de onoare al cer- 
cului - a prezentat lucrarea 
"Titu Maiorescu, figură 
luminoasă a literelor ro- 
mâneşti“”. Prof. dr. Gheor- 
ghe Rădulescu, Preşedin- 
tele Cercului Cultural 


"Mihai Eminescu” a confe- 
renţiat despre "Titu Maio- 
rescu în cultura română”. 
S'au citit fragmente din 
opera. criticului şi s'au pre- 
zentat lucrări în legătură cu 
Titu Maiorescu. Au parti- 
cipat: Lidia Nicolau, Jean 
Bukiu, Flerian Buchiu, 
Lucia Pop, Corina Ardelean 
şi Dr. Rodica Popescu. 


In ziua de 25 Septmbrie 
1994, în sala! Bisericii 
"Naşterea Domnului", str. 
Paulina nr.6350, Chicago, 
s'au comemorat 31 de ani 
dela moartea poetului 
Vasile Voiculescu. Cuvân- 
tul de deschidere despre 


marele poet au fost rostite 
de Ing. John Pop - Director 
cultural şi artistic al Cer- 
cului Cultural "Mihai 
Eminescu”. S'au recitat 
poezii şi s'a interpretat 
critic din dramaturgia şi 
proza lui Vasile Voiculescu. 
Şi-au dat concursul: Geor- 
geta Bectaş, Jean Bukiu, 
Florian Buchiu, Lucia Pop, 
Lidia Nicolau, Elena Lazăr. 
S'a prezentat conferinţa: 
"Vasile Voiculescu, poet al 
neamului si credinţei româ- 
neşti” de către Prof. dr. 
Gheorghe Rădulescu. 
Amândouă aceste mani- 
festări culturale s'au bucu- 
rat de un deosebit succes. 


Gh. RĂDULESCU 


SCRIITORUL OCTAVIAN PALER LA HRAMUL 
BISERICII "SFÂNTA CRUCE" 
DIN WASHINGTON 


Duminică 18 Septembrie 
1994, Biserica Ortodoxă 
Română "Sfânta Cruce” din 
Washington şi-a sărbătorit 
hramul într'un cadru deo- 
sebit şi într'o sală socială 
corespunzătoare aparţinând 
unei biserici americane ve- 
cine. La invitaţia părintelui 
Gheorghe Calciu şi a con- 
siliului parohial, princi- 
palul vorbitor la acest eve- 
niment a fost cunoscutul 
scriitor român Octavian 
Paler. 

În principiu, D-sa a 
abordat câteva subiecte 
delicate, pe care le-a tratat 
cu multă maturitate şi 
înțelepciune. Punctez în 
continuare câteva din aceste 
subiecte: 

Abordând problema re- 
laţiilor dintre ţară şi exil şi 
a perceperii exilului de 
către compatrioţii noștri din 
ţară, vorbitorul a spus că ne 
desparte o cortină psiho- 
logică, ce trebue neapărat 
înfruntată cu multă luci- 
ditate. Nu ne mai înţelegem 
reciproc. Comunismul a 
creat un zid între noi. D-sa 
a adăugat însă că nu poate 
judeca exilul, ci poate eva- 
lua doar dilemele acestuia. 
O reapropiere între cei din 
țară şi cei din afara ei este 
însă necesară pentru salva- 
rea României. 

Referitor la evenimen- 
tele din Decembrie 1989. 
vorbitorul a subliniat că 


revoluţia a fost făcută din 
disperare; că prăbuşirea 
vechiului regim a dus la un 
vid de putere; şi că în acest 
vid, Securitatea a operat o 
lovitură de stat anti-ceau- 
şistă. Acum însă, a adăugat 
D-sa, cercul s'a închis. Atât 
cei care l-au ucis pe Ceau- 
şescu, cât şi cei care la ora 
actuală îl plâng şi îi duc 
lipsa, şi-au dat mâna pen- 
trucă ambele tabere se tem 
de libertate şi democraţie. 

În ce priveşte comunis- 
mul, a declarat O. Paler, 
acesta a fost o impostură 
ateistă cate l-a înstrăinat pe 
Român de trăsăturile lui 
tradiţionale. Cu privire la 
situaţia dinaintea comunis- 
mului, vorbitorul a opiniat 
că revenirea integrală,... 
restitutio ad integrum, este 
imposibilă; că țăranul ro- 
mân care pe vremuri trăia 
între pământ şi Dumnezeu 
a fost desţărat; că s'a produs 
un fenomen de degradare și 
desnaţionalizare care face 
imposibilă o revenire la 
situația de acum 40-50 de 
ani. Oamenii sunt azi cu 
totul alţii. 


În mod tragic, a accen- : 


tuat DI. Paler, Yalta a de- 
venit un fel de kilometru 
zero al noii noastre istorii, 
iar ceea ce a fost impus de 
Sovietici cu tancurile, a fost 
ales acum de bună voie de 
numeroşi Români. În con- 
secintă, s'au liberalizat 


calomnia, vulgaritatea, 
delicvenţa, şi neruşinarea. 
România a devenit o ţară în 
care predomină un comu- 
nism rezidual, îmbibat cu 
capitalism primitiv de ma- 
hala turcească. 

Octavian Paler a spus 
apoi că Românii sunt obo- 
siţi de politică şi de mizerie 
şi că nu mai suportă nici 
maladia de care suferă şi 
nici tratamentul necesar. D- 
sa a adăugat că principalii 
factori care fac politica în 
prezent în România sunt: 
Mizeria, Demagogia patrio- 
tardă, Oportunismul şi 
Repulsia. Şi în timp ce 
foştii comunişti luptă pen- 
tru acapararea pârghiilor 
economice, Opoziția luptă 
pentru puterea politică, 


Acţiunea Domnului Oc- 
tavian Paler, fiu de ţăran 
român dela poalele Făgăra- 
şului, a fost urmărită cu viu 
interes și a suscitat o lungă 
perioadă de întrebări şi 
discuţii. Personal, am 
apreciat profunzimea şi 
francheţea vorbitorului şi 
m'am regăsit în convin- 
gerea sa că numai dragostea 
neţărmurită de ţară şi cre- 
dinţa în Dumnezeu mai pot 
scoate poporul român din 
marasmul în care l-au arun- 
cat comuniştii şi urmaşii 
lor. 


Nicolae Dima 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


RUGĂCIUNE 
PENTRU ROMÂNII DIN EXIL 


Domane, Dumnezeul nostru, Părintele Păcii şi Luminii, Te 
rugăm primeşte rugăciunea noastră. Noi, suntem fii ai 
României, prigoniţi şi exilați de duşmani pe pământuri străine 
şi îndepărtate de scumpa noastră Patrie, sentinela Europei 
sacrificate. pese 
Rugămu-ne, Ţie Doamne, stinge cu puterea Ta, din inima — 
înveninată şi din sufletul întunecat al păgânilor, ura şi = 
= răzbunarea cu care ne-au cotropit pământul străbun, ne-au ucis = 
= părinţii, fraţii, familiile şi copiii şi ne-au profanat şi ruinat = 
sfintele noastre altare, aşezămintele religioase şi culturale, în = 
care ne-am găsit şi ne găsim supremul nostru refugiu, liniştea şi = 
= consolarea, când se abat asupra neamului şi sufletului nostru, = 
vremuri de restriște, furtuni şi năpăstuiri. ă Sa == 
Împărate Ceresc şi al Veşniciei, al Adevărului şi-al Dreptăţii, >=: 


> Tu ştii, cât ne urăsc înverşunaţii duşmani, pentrucă nu ne pot 
dobori şi preface în unelte satanice, cu care să lovească şi să sI 
==, ucidă credinţa şi sufletul lumii creştine. 


== Din anul 1989, când după răscoala şi imense sacrificii de vieţi 
; ale fraţilor noştri, cu ajutorul tău, a fost doborâtă tirania 
comunistă din România, însă astăzi alte umilinţi şi alte cătuşe şi 
noi curse i s'au întins Românului, în care să fie înjugat şi > 
exploatat de noii criminali neo-comunişti, ca să se stingă pentru E 
totdeauna, în ncagră robie, mizerie, acest neam al Daciei, de 
martiri şi de viteji. E 
Cu inima deschisă, indeeptăm ruga noastră către Tine, şi cu Ş 
gândul la toţi martirii, eroii şi îndrumătorii neamului nostru ă 
românesc din toate timpurile, dar cu sufletul îndurerat, pentru = 
toţi fraţii noştri, ucişi de păgâni şi trădători, din moşi şi - Si 
strămoşi: Regele Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, = 
Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimireascu, 
Horia, Cloşca, Crişan, Avram Iancu, Alexandru loan Cuza, = 
Mihai Eminescu, Corneliu Zelea Codreanu. = 
Mărturisim pe mormintele, pe credința, lupta şi fertfa lor de 
cruciați şi luceferi ai omenirii, că fapta şi pilda lor, va străluci în =a 
veacuri în lumina istoriei universale şi pentru patria noastră- ' 
România, dela Nistru pân' la Tisa. 


FI 


IN) i) 
A AU) 


Ocroteşte-ne Doamne, de răul pierzător de suflet. ZE 
Fie Voia Ta. Amin! = 


Prof. D. Paulescu 


GRAND OPENING! 


Patronii restaurantului şi barului 

"AMBASSADOR" 
2375 Steeles Ave. W., Toronto 
(între Dufferin şi Keele St.) 
„au plăcerea să vă invite 
VINERI 18, SAMBĂTĂ 19 ŞI DUMINICĂ 20 NOV. '94, 
seara, la deschiderea noului restaurant românesc. 
Veţi avea prilejul unei plăcute întâlniri cu mari vedete din 


= România, ca: 
ELENA CARSTEA ADRIAN DAMINESCU 


RUXANDRA DUMITRESCU 


Invitat special - comicul internaţional 


RADU GHEORGHE 


Acompaniază Grupul vocal-instrumental 


"SENS" 
DANS 


NO COVER CHARGE 


FREE PARKING 
REZERVAȚII: 491-7376 


Primim rezervaţii şi pentru Revelionul 1995! 
Locuri limitate! 


inși) sta înhăitat cu alte 

E micul "Frontul Pluga- 
rilor”, "Partidul Socialist', 
etc. şi-au pornit la alegeri. 
Marea majoritate a votat cu 
luliu Maniu dar din urne, 
raţie "armatelor elibera- 
toare" ieşit victorios "Soa- 
rele"care ne-a pârjoilit. 

Pentru câştigarea elec- 
toralului de după revoluţie 
DL Iliescu ne-a promis "De- 
“mocrație originală” şi Con- 
stituție proaspătă unde's 
menţionate Trei Puteri, 
Securitate independentă, 
Restituirea averilor, Liber- 
tatea Presei, etc. 
Ne oprim la "Libertatea 
presei", care rămâne pe hâr- 
ție, atâta timp cât litera legii 
se traduce cu "Dicţionarul 
limbii de lemn”. 
Poţi tipări şi scrie ce vrei, 
un pas înainte dela înregis- 
trarea maşinilor de scris, 
dar un pas bătut pe loc, 
cuvântul n'are nici o greu- 
tate. Degeaba dai alarma 
despre jafuri şi crime, dege- 
aba-prezinţi dovezi şi aduci 
martori, uşile dreptăţii sunt 
ferecate, iar dincolo de bari- 
era oraşelor, ziarele inco- 
mode se sinucid sărind din 
ten. Scopul e clar: infor- 
marea regiunilor rurale să 
Tămână la cheremul televi- 
ziunii, unde Dl. Iliescu este 
vedetă la toate orele: bo- 
lează, inaugurează şi dan- 
sează; iar de când s'a con- 
vertit la ortodoxie, îşi în- 
tinde gâtul ca să-i plouă 
a în cap. 
Mai adaugăm că presa e 
sufocată de preţul hârtiei, 
expediției iar celui ce nu 
merge în pas cu normativul, 
"pa accesul la con- 
“rinţele de presă şi nu 
Băseşte scaun în avionul cu 
țare Dl. preşedinte îşi pri- 
ie prestigiul pe meri- 


DI. Iliescu e un Ceau- 
tescu în COltro)CENI. 


DOI ADEVĂRAȚI 
o CREȘTINI 
în pa de religie: Bulă stă 
Mia d şi Cucernicul pă- 
ARSA a la catedră, citind 
Postolul Matei: (Cap. 
versetele 21-22) 
nci Petru apropiin- 


Camne, de câte ori va 

mat fratele tău faţă de 
€ Şi eu il voi i, 

pân 5 ri oi ierta? Oare 

2r lisus i-a zis: Nu-ţi 

: Nu-ţi 

an că până de 7 ori, ci 

e 70 de ori câte 7." 


TestaPă lecţia din Noul 


ent, preotul-prof, 
fere elevilor să pile: a0t 
creșăju de iertare şi iubire 
jună, dar elevii care 
pane şi ipazianeră 
r luptele dint 
E r luptele dintre 
Inptestanţi şi Catolici din 
din | 3, precum şi măcelul 
3 uBoslavia, unde mai 
în Omoară şi apoi d 
(reabă pai el iată 
cu Nici un exemplu 
rapa sPția lui Bulă pi 
e cu glas tare: 
mai buni creştini, 


la elevi; 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE ŞI 
PĂŢITE 


George DONEV 
REVOLUŢIA care au înlocuit războiul 
DEL 1989 AM pacea şi ura cu iubirea Suite 
AVANSAT PÂNĂ'N Evreul Ițic Rabin şi Mu- 
1948 sulmanul Yasser Arafat! 
Manevra iliesciană de a zica 
inșfăca puterea e o repetiţie 
de acum 46 de ani. 
În 1948, Partidul comu- "ZERONELE" 
nist (o minusculă de 1500 D-LUI SNEGUR 


: Preşedinta Groza a făcut 
din birjarul Zerone Minis- 
trul Agriculturii. Zerone 
ştia să dea cu coasa! 

Preşedintele pro-Mos- 
cova al Republicii Mol- 
dova, Dl. Snegur, îşi are şi 
el "Zeronele" lui: pe Dl. 
Dumitru Moţpan, şeful 
Partidului Democrat Agrar, 
care a adăugat la coada 
celor şapte clase primare şi 
doi ani de şcoală de partid. 
Redăm din "panseurile” 
televiziunii: 

"Acum situaţia s'a schim- 
bat radical. Ne-am schimbat 
cu 380 de grade”. 

Dela o conferinţă de 
presă: 

"Eu (observați că se pu- 
ne'n frunte. N.R.), Lucins- 
chi, Snegur şi Andronic 
împreună formăm triunghi- 
ul puterii”. 

La cultura D-lui Dumitru 
Moţpan adăugăm patrio- 
tismul D-lui Andronic, Vi- 
ce-preşedintele Parlamen- 
tului. 3 

Recent Dl. Iliescu a de- 
clarat ziarului italian 
Corriere dela Sera că Ba- 
sarabia e pământ românesc 
şi se va întoarce acasă. DL. 
Andronic, unul din cele trei 
triunghiuri obtuze ale 
"patratului” ce deţine pute- 
rea, a declarat că va chema 
armata rusă ca să apere 
frontiera dela Prut. 


VA PIERI SATANA ? 

Alexander Soljeniţin 
publică în "Frakfurter 
Allgemeine Zeitung” o 
scrisoare deschisă adresată 
conducerii dela Moscova 
şi'n care prevesteşte "Dis- 
pariţia subtilă a Rusiei din 
Istorie”. - 3 

"Rusia nu trebue să mai 
joace un rol important în 
afara granițelor țării, şi tre- 
bue să facă eforturi ample 
în interior. Republicile din 
Asia Centrală şi mai ales 
Republica Moldova au 
calea lor proprie de evoluţie 
socială şi politică, de aceea 
Rusia nu mai trebue să le 
păstreze în zona sa de 
influenţă”. 


VORBEŞTE DOUĂ 
EIB 


La Ministerul de Externe 
locuri vacante pentru viitori 
diplomaţi: condiţia primă 
să cunoască o limbă străină. 

Bulă scrie pe cerere: 

Vorbesc perfect limba 
română şi limba moldove- 
nească! 


STAU PE ACELAȘI 
PICIOR d 
Un tovarăş caută să ex- 
plice că prestigiul Preşe- 
dintelui Iliescu este egal cu 


prestigiul Preşedintelui 
Clintom: 4 

Nici Iliescu n'a călcat 
pragul Casei Albe şi nici 
Clinton n'a călcat pragul 
Cotrocenilor. 


[ NOEMBRIE 1994 PAGINA 19 
n 


AGENDĂ SPORTIVĂ 


CANOTAJ... La Campionatele Mondiale dela 


Indianopolis-USA, titlurile supreme la simplu, categoria 
uşoară, prin Constanja Burcică, şi echipajul de 4+1 băieţi 
au fost cucerit de bărcile româneşti. La schif dublu, 
Elisabeta Lipă şi Iulia Bobeică Bulie au devenit 
Vicecampioane mondiale. 

... 


_KAIAC-CANOE „+ La Campionatele Mon- 
diale din Mexic, Grigore Obreja şi Gheorghe Andriev s'au 
dovedit cei mai rapizi canoişti din lume pe 500 m., 
cucerind titlul de campioni mondiali. La C4-500 şi 1000 m. 
vicecampionii mondiali sunt Marcel Glăvan, Cosmin 


Paşca, Antonel Borşan şi Florin Popescu. 
... 


LUPTE .«. Luptătorul român Leonard Frâncu a 
cucerit medalia de aur şi titlul de campion al lumii la 
categoria 54 kg. la Campionatele Mondiale de lupte greco- 


romane pentru juniori, desfăşurate la Budapesta. 
... 


BOX ..La Campionatele Mondiale de Juniori dela 
Istanbul, Dorel Simion şi-a adjudecat titlul suprem la 
categoria pană, iar Cosmin Văjdea a obţinut medalia de 


argint la categoria cocoş. 
... 


RUGBY .. în primul meci de clasament al celor trei 
europene calificate în Turneul Final al Campionatului 
Mondial '95, în ciuda unei dominări categorice a tri- 
colorilor noştri, România a pierdut cu 9-16 confruntarea ce 
cel mai redutabil XV al continentului european: Ţara 
Galilor. 


ŞAH „«. Corina Peptan s'a situat pe locul 5 (cu 8 
puncte din 13 posibile) la Campionatele Mondiale pentru 
tineret (20 de ani) din Brazilia, în timp ce la Tilburg 
(Olanda) marea maestră Cristina Foişor participă la 
Turneul Candidatelor, numărându-se printre primele zece 


şahiste ale lumii. 
... 


ATLETISM „„. Iulia Negură, Anuţa Cătuna, Elena 


Fidatov şi Adriana Barbu s'au dovedit cele mai bune 
maratoniste din lume la Campionatele Mondiale dela 
Oslo, câştigând primul titlu de campioane mondiale, în, 
cursa de semimaraton şi lăsând în urmă, la multe minute, 
tot ce are mai valoros lumea atletică, în acest gen de 
întrecre. Cele patru maratoniste românce s'au clasat în 
primele zece din lume, pe podiumul de premiere urcând 
Iulia Negură (argint) şi Anuţa Cătuna (bronz). 
... 


Radu ŞERBAN 


FOOTBALL „+ În Divizia Naţională, după şase 
etape, Rapiduleţul Grand sau Realul Giuleşti conduce 
plutonul celor 18, purtat pe aripile celebrei sale galerii: "Că 
nu-i peşte ca stavridul, nici echipă ca Rapidul", promovată 
în turul al doilea al Cupei UEFA! Lanterna roşie e purtată 
în continuare de formaţia FREF-ului: Sportul Studenţesc. 
Surprinde neplăcut involuţia echipelor din Bănie: 
Universitatea şi Electroputere, aflate în poziţii codaşe! 


HANDBAL „.. În prima ediţie a Campionatelor 
Europene femenine, echipa Danemarcei şi-a luat revanşa 
dela Campionatele Mondiale asupra Germaniei, la Bonn şi 
Magdeburg, întrecând-o în finălă cu 27-23. Naţionala 
României a fost de nerecunoscut, clasându-se în final 
pe poziţia a zecea şi "contribuind " la palmaresul mai 
modest ca oricând al sportului nostru, anul acesta! 


e Asistentă medicală, fără obligaţii, din Canada, doresc 
cunoştinţă cu un domn creştin, nefumător între 44-55 ani 
în vederea căsătoriei. Ana Frencz R.R. + 2 Lambeth, 
Ontario NOL 1S5. 


* Bărbat tânăr de 45 de ani, ochi albaştri părul cărunt, 
înălțimea 1.75 m., greutatea 96 kg., fără obligaţii familiare, 
fără vicii sau defecte fizice, de profesiune mecanic de 
utilaje portuare, doresc corespondenţă în vederea 
căsătoriei cu domnişoară sau doamnă de vârstă 
corespunzătoare din USA, Canada sau Australia. Doamna 
poate fi văduvă sau divorțată şi cu un copil. Scrieţi la 
adresa: Vasile Poclitar, com. Grăniceşti Nr. 543, jud. 
Suceava, cod 5865, România. 


* Doresc cunoştinţă domn serios, peste 50 de ani, în 
vederea căsătoriei. Răspuns P.O.Box 904, Roxbury „Ma 
02120, USA. 


* Doamnă, 55 ani, văduvă, brunetă, gospodină, doresc pe 
această cale să cunosc un bărbat de vârstă cuvenită mie, 
stabilit în USA sau Canada, în vederea unei prietenii 
îndelungate sau eventuală căsătorie. Răspundeţi la adresa: 
Voichiţa Cincu, str. A. Şaguna, nr. 17, Sibiu, 2400, 
România. 


EDITORIALE 


DI. Tudor Murgoci 
P.O. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 
Puteţi procura dela adresa de mal sus, următoarele cărţi: 


PITEŞTI de Dumitru BACU $28.00 
POEZII DIN ÎNCHISORI, Culegere de Z.PANĂ 25.00 
CU ACUL PE SĂPUN, Poezii de Zahu PANĂ . 20.00 
JURNALUL FERICIRII de N.STEINHARDT 25.00 
DIN LUPTELE TINERETULUI ROMÂN 1939-1939 

de texte 23.00 
FANTOMELE LUI PACEPA de Gh.L.OLBOJAN 15.00 


NĂZUINȚI ŞI DEZNĂDEJDI de Petru GHEORGHENI 10.00 
ŞOIMI PESTE PRAPASTIE și POEZII ALESE 1914-1944 


de Nichifor CRAINIC zei volume 15.00 
PENTRU LEGIONARI, Corneliu Z. REANU 30.00 
PENTR PASEA CĂPITANULUI de V. POSTEUCĂ 14.00 
DIN ÎMPĂRĂȚIA MORŢII de Gabriel BĂLĂNESCU usa 
COTR! Opere complete Ă 
ARON ee ăi . re de Radu GYR 15.00 
ŞI CERUL PLÂNGEA, Amintiri din prigoane 
de Ion Roth JELESCU 25.00 
321 DE VORBE MEMORABILE ALE LUI 
PETRE ŢUŢEA 10.00 
SĂRATA de Nicolae ROŞCA 8.00 
CREZ DE GENERAȚIE de Vasile MARIN 20.00 
CU VIII ŞI CU MORŢII LAOLALTĂ 
ÎNSEMNĂRI DE PE TRON. 306 2097) SE NITOTU 1800 
SI e N. 4 
BASARABIA SUB STĂPÂNIRE STRĂINĂ 1900 
de Nicolae CIACHIR 10.00 
DIN ISTORIA BUCOVINEI (1775-1944) 
de Nicolae CIACHIR 10.00 
RĂZBUNĂRI CELEBRE (Dela Cain la Stalin) i 
de Nicolae CIACHIR 10.00 
ISTORIA UNIVERSALĂ MODERNĂ 
(Partea l-a 1642-1789) de Prof. dr. Nicolae CIACHIR 20.00 
ISTORIA UNIVERSALĂ MODERNĂ 
(Partea Il-a 1789-1919) de Prof. dr: Nicolae CIACHIR 20.00 


POEZII PRINTRE GRATII de Alex. SILISTREANU 8.00 
ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARĂ A RĂZBOIULUI 


-22 TUNIE - de G-ral Platon CHIRNOAGĂ 35.00 
FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI 
de Nelu MANZATI 15.00 
ÎNVIEREA, Revistă îm iri că de salizie docu- is 
crestomaţie și cronici, 272 pagini .00 
NUI DE reteta DIN i 270 pă COMUNISTĂ 
de Virgil MATEIAŞ 18.00 


La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


POEZII de Nicu Iancu PĂLTINIŞTEANU 
FORTUL NR.13 de Marcel PETRIŞOR 
O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ UNUI SAT 
de Nicolae GOLEA 7.00 
PASĂREA CU ŞAPTE ARIPI 
poeme Tanka de Dumitru ICHIM 


$ 10.00 
10.00 


10.00 
TEMELIE DE VEAC NOU de Vasile MILITARU 20.00 
STROPI DE ROUĂ de Vasile MILITARU 22.00 
POEMELE NEMURIRII de Vasile MILITARU 20.00 
VORBE CU TÂLC de Vasile MILITARU 6.00 
PĂDUREA DELA TÂNCĂBEŞTI, 

Poezii de lon ŢOLESCU 5.00 
AMINTIRI DIN COPILĂRIE de P.NĂMOLOASA 5.00 
POVESTE DE DINCOLO de Ana Maria MARIN 7.00 
DESŢĂRAŢII, Poezii de Ana Maria MARIN 7.00 


DURERI CONDENSATE, Poezii de Vasile MUSTAȚĂ 5.00 
MEDITAȚII ŞI MĂRTURISIRE de Ilie OLTEANU i 5.00 
PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, 
_ Poezii de Alexandru BIDEAN 
CĂRUȚA CU SCÂNDURI de Marcel PETRIŞOR "pa 
RE Li FADETI det ez SCĂRLĂTESCU 5.00 
A ARAM sai ţe şi nuvele de N. NOVAC 7.00 
poezii de Dan Emilian ROŞCA 7.00 
ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC de M. LEHR 
PARMITHI de Victoria BAŢU TRE 20-00, 
DIALOG DE ABJECŢIE de Radu N. CISMĂŞEANU . 5.00 
ÎNTRE CIOCAN, SECERĂ ŞI NICOVALĂ 
de Paraschiv NĂMOLOASA 


28.00 
CAIDUL - Nuvelele adolescenţei în temnii 
comuniste de Mihai RĂDULESCU mate 7.00 
SEARA LUMINOASĂ, Poezii de Florica BAŢU 7.00 
RECONSTITUIRI de Constantin MUSTAŢĂ 10.00 
POEZII PENTRU COPII de Florica BAŢU 8.00 


PUNCTE DE VEDERE de Eugen POPESCU 
POEMS FROM COMMUNIST PRISONS E 


(limba engleză) translated by Moth 
THE AN cazi ratată Yy Mother ALEXANDRA 7.00 


(Pitești, tradus în limba en eză) de D 
JOURNEY TO FREEDOMĂIzA dle SAS 


de Nicole DIMA 


20.00 
23.00 


PAGINA 20 NOEMBRIE 1994 CUVÂNTUL ROMÂNESC 
SALVAREA ROMÂNIEI, PĂMÂNTUL 
CA PROPRIETATE PRIVATA 
-de vorbă cu un ţăran din sudul Bărăganului- 
ea a e Eur ca — Traian BĂDULESCU— 


- Ce părere ai despre 
partidele din Opoziţie? 

- O părere bună, dar nu 
prea. Nu sunt suficient de 
clare, de hatărite, de lim- 
pezi, de categorice. 

- Care dintre ele ţi se par 
bine alcătuite şi de viitor? 

- Bineînţeles că Partidul 
Naţional Ţăranesc Creştin 
şi Democrat. 

- Convenţia Democratică 
este o nădejde şi pentru 
țărani? 

- Categoric. Numai oa- 


menii aceştia vor înlătura' 


complet obiceiurile comu- 
niste din agricultură, vor 
scoate din fotoliile locale, 
trântorii. 

- Ce crezi despre gu- 
vernul actual Văcăroiu? 

- Un guvern de faliment, 
de dezastru. N'am văzut om 
mai mărginit ca Neculai 
ăsta Văcăroiu. Domnule, nu 
zice decât ce i se dictează, 
cu aceleaşi cuvinte ca pe 
vremea lui Ceauşescu. Dă 
la cifre umflate care n'au 
cum să acopere sărăcia în 
care ne-a adus. 

- Ce-ai vrut să-l întrebi 
când se afla în clădirea 
televiziunii în momentul 
când ţi se puneau întrebări 
în emisiunea "Viaţa sate- 
lor”, în'care ai apărut în Du- 
minica aceea? 

- Eu am cerut să am un 
dialog cu dânsul în faţa 
întregii țări. L-aş fi întrebat 
de ce nu dă pământul oa- 
menilor, în mod concret, şi 
de ce nu primim certifi- 
catele de proprietate. Apoi 
îi puneam înterbări de ce 
vinde tractoarele în stră- 
inătate, pe dolari, cu care 
cumpără grâu, tot din 
străinătate şi nu ni le vinde 
nouă, țăranilor, cu preţuri 
accesibile şi în rate prin 
care am produce mai mult 
grâu românesc. Vreau să ni 
se măsoare cât mai urgent 
proprietăţile care ni se 
cuvin, să-şi poată planta 
omul vie, pomi pe un teren 
sigur şi să-l chivernisească 
fiecare după cum îi de 
harnic şi priceput pe ve- 
chile locuri pe care le-am 
moştenit din tată'n fiu. 

- Şi de ce nu l-ai între- 
bat? 

- Nu mi s'a dat posi- 
bilitatea. Eu am vorbit 
primul - câteva cuvinte, 
câteva idei că, cică am intrat 
în criză de timp, apoi a 
venit el şi-a mâncat borş 
prin cele ce l-aţi auzit: că s'a 
făcut, se face şi se va face 
conform programului apro- 
bat de parlament şi aşa mai 
departe, adică nimic. 

- Care-i situaţia azi în 
sat? 

- Care să fie: majoritatea 
- fricoşii şi comozii au ră- 
mas în fostul ceape, adică 
în asociaţia mare, Câţiva 
s'au grupat în asociaţii mai 
mici, pe uliţe, adică între 
neamuri și vecini şi câţiva 
suntem cu totul indepen- 
denţi, printie câre mă nu- 
măr Și eu. 

- Şi cum vă descurcaţi? 

- Greu... Pământul bun îl 
are fermele de stat. Urmea- 
ză asociaţia mare, cu loturi 
intinse. Se dă apoi pe 
margini pământ celorlate 
asociaţii, iar nouă, parti- 
cularilor, cum ni se zice cu 
ură comunistă, ni se dă ce 
mai rămâne. Puţini dintre 
noi ne-am arat şi semănat 
singuri, majoritatea tot cu 
maşinile lor ne arăm şi 
semânăm plătind cu vârf şi 


integral, dar cei din aso- 
ciaţii primesc numai 30 la 
sută. De-asta vrea Domnul 
Iliescu asociaţii, fiindcă 70 
la sută îi revine, adică lor, 
statului de structură co- 
munistă cu sute de mii de 
funcţionari plătiţi adesea 
pe degeaba, dela primari 
până la miniştri. La asta 
blegii din asociaţii mai sunt 
puşi să plătească şi aratul şi 
sămânţa; acum dau şi im- 
pozit pe pământ. 

- Cum vezi matale că vor 
merge trburile în anii ur- 
mători? 

- Vai de lumea lui Dum- 
nezeu... Dacă or să iasă tot 
ăştia în alegeri, la fel va fi. 

- Apropo de Dumnezeu, 
dumneata crezi în puterea 
Lui divină? 

- Făra discuţie. Dar nu- 
mai cu rugăciuni şi credinţă 
nu-i putem înlătura p'ăi 
care nu s'au clintit din 
frunte. Sunt atât de perverşi 
şi de vicleni încât s'a ajuns 
ca cel mai mare ateu ştiin- 
țific, cum e Ion Iliescu, să se 
închine, fapt pentru care o 
proastă de babă a făcut "hi! 
Domnul Iliescu se închină. 
E de-al nostru”... Perver- 
sitate mare. Greu s'o dai 
peste cap. Dar ea va fi tăiată 
de adevăr. În cinci ani toată 
lumea a văzut ce le poate 
pielea ălora care au zis c'au 
adus democraţia şi-au dat 

ământ ţăranilor. N'au 
făcut decât să-şi păstreze 
funcţiile, pentru salarii de 
sute de mii şi au oprit 
tragerea lor la răspundere 
pentru dezastrul în care au 
dus țara în comunism. 


- Ce-ar trebui să se facă 
pentru ca sâtul românesc să 
fie ce-a fost el odată, poate 
şi mai bine, să ajungă la 
nivelul satului din Europa 
de Vest? 

- Hm!... Pentru asta tre- 
bue altă conducere cu altă 
concepţie... Poate vi se pare 
că vorbesc ca în ziare şi ca 
la televizor, dar avem astăzi 
ceea ce se vrea de către cei 
care ne conduc. După pă- 
rerea mea situaţia rea de azi 
din agricultură şi din ţară 
convine de minune con- 
ducătorilor de azi ieşiţi din 
aceiaşi comunişti care au 
condus - pe ici pe colo şi 
mai peste tot - şi ieri. Ei vor 
ca totul să fie încurcat, 
încâlcit, amestecat, să nu 
ştie bietul om ce-i cu el şi ce 
poate să fie. Fabricile le 
menţin, cu o parte din foştii 
muncitori, deşi nu mai 
produc, iar de unele nu mai 
este nevoie deloc. Nu vor să 
le privatizeze de frică să nu 
piardă şi ultima lor nădejde 
la alegeri, acea clasă mun- 
-citoare uşor de manevrat 
prin maeştrii, şefii de 
atelier, de secţie şi de 
întreprindere, care sunt 
aceiași, cei mai devotați 
membri de partid care au 
fost puşi pe aceste funcţii 
numai pentru dosarul lor 
bun de cadre. În agricultură 
şi mai grav. Foştii decid clar 
în dirijarea maşinilor agri- 
cole, a primăriilor, a asocia- 
țiilor - organe care stabilesc 
când să se are și ce să se 
semene pe suprafaţe şi în 
care locuri. Noi suntem 
întrebaţi de formă dacă 
vrem. Celor din asociaţii li 
se ia 70 la sută din recoltă şi 
mai sunt apoi puși să 
plătească arăturile şi să- 
mânţa. Acum și impozit 
pentru producţia realizată. 
Ce-ar trebui să se facă? 


Privatizare cu adevărat. Să 
ni se dea pământul unde |- 
am avut, să se dea între- 
prinderile întreprinzăto- 
rilor particulari. Poate să fie 
şi străini. Totul este să se 
facă treabă. lar în treburile 
de conducere - nici un fost 
comunist. Ei pe unde sunt, 
sunt numai frână. 

- Să ne întoarceam la 
credinţă. Dumneata te în- 
chini şi te duci la biserică? 

- De inchinat mă închin 
şi cred puternic în sinea 
mea că nimic pe lume nu se 
poate face fără Dumnezeu, 
dar de dus la biserică nu mă 
duc. 

- De ce? 

- Nu am timp. Şi n'am o- 
bişnuit. 

- Am crezut că zici şi 
dumneata, ca atâţia alţii, ca 
nu deschizi uşa bisericii 
datorită preotului bătrân 
care, la peste 80 de ani,.pare 
că s'a sclerozat şi se com- 
portă anapoda, apostrofea- 
ză copiii, înjură adesea ba- 
bele, face o slujbă stereo- 
tipă şi dezagreabilă com- 
promițând, prin compor- 
tarea sa de om nespălat şi 
indolent, sentimentul re- 
ligios şi pioşenia. Liber- 
tinajul său îndepărtează pe 
om de Dumnezeu. 

- Ştiu că ar trebui un 
preot tânăr, că satul trebue 
readus la credinţa strămo- 
şească, la respectul faţă de 
părinți şi strămoşi, adică 
faţă de legea creştinească şi 
„de capul ţării care au fost 
domnitorul şi regele. Cu 
preotul acesta care a părăsit 
casa parohială, după ce-a 
umplut-o de gunoi, (acum 
stă la o babă), dăm apă la 
moară în continuare bunu- 
lui plac adus de comunişti. 
De-asta a ajuns unul de 
punea foc la care, altul a 
omorît o femeie, după ce a 
chinuit-o şi acum se fură de 
pe câmp ca în codru. Se duc 
pe câmp cu căruțele şi ne 
culeg porumbul, ne fură 
pepenii, acum au început să 
dea iama şi prin struguri. Şi 
nu sunt neapărat numai 
țigani. Unii s'au obişnuit cu 
asta de pe vremea ceapeu- 
lui. La noi aci e posibil 
orice rău căci nu avem 
primărie, nu avem poliţie, 
nu jandarmerie, nu nimic. 
Dacă am devenit cătun. 

- Nea Ioane, nu socoteşti 


normal ca, dumneata, un | 


om umblat, care-ai fost 
strungar o viaţă şi-ai cu- 
noscut atâtea, să te apropii 
de-un partid de unde să le 
spui oamenilor adevărul? 

- Eu cred că e normal să 
le spun oamenilor ce văd şi 
ce cred - şi le spun, să ştiţi, 
ori de câte ori am ocazia, 
dar, într'un partid nu mă'n- 
scriu. Nu că aş fi prea bă- 
trân, ci că nu am această 
chemare. Eu vreau să am 
timp să mă ocup de gos- 
podăria mea, să recapăt 
pământul, să refac în chip 
de model, dacă se poate 
vechea gospodărie ţără- 
nească la care să-i fie drag 
omului să vină, să rămână 
la copii, şi de unde să aibă 
şi piaţa de unde să-şi tragă 
marfă bună și ieftină. 

- Şi politica să fie lăsată 
tot în mâna politicienilor de 
tip nou, a foştilor activişti şi 
de oameni ai regimului 
comunist, care s'au calificat 
în munca "cu gura” şi să 
muncească "cu un deget” 
("tu fă-o p'aia, tu execută 
ailaltăl”) după cum zicea în 
comunism? 


- Nu, Categoric nul Aici  săptămânalele "Expres", "Expres Di Mia 


trebue să vie tinerii şi mai 
ales cei cu şcoală. Trebue să 
lase la o parte intelectua- 
litatea noastră orice como- 
ditate şi să se arunce în 
luptă contra comuniştilor 
să-i scoată din viaţa po- 
litică, 

- Ar fi frumos, dar să nu 
uităm că atâţia intelectuali 
au trecut iar în slujba co- 
muniştilor. Uită-te dum- 
neata la Gherman, la A- 
drian Năstase, la poetul 
ăsta dela ţară Marin So- 
rescu, acum ministrul cul- 
turii. 

- Ce cultură! Noi, ţăranii, 
satul a fost lăsat în afara 
culturii. La noi în sat urlă 
muzica țigănească şi de-aia 
turcească, copiii ăştia sunt 
lăsaţi total de izbelişte. La 
şcoală tot aşa li se spune 
acolo ce le-o spune că vor- 
besc ăştia tineri mai rău 
decât ţiganii: cuvinte por- 
coase, înjurături şi n'au pic 


de respect faţă de omul 
bătrân şi omul aşezat. 

- Aşa-i nea Ioane: satul 
lăsat în noroi, conducerea 
locală lipseşte, şcoala are 
acelaşi director care a ajuns 
robul paharului şi supus 
ălora dela judeţ, care's tot 
ăia, profesorii şi învățătorii 
de aci nu se văd, adică nu 
depăşesc cu nimic nivelul 
general jos al satului, iar 
preotul este o epavă, în- 
cotro o luăm? 

- Domnule dragă... nu 
ştiu. Aştept şi eu alegerile 
astea viitoare care vor veni 
peste doi ani şi poate dă bu- 
nul Dumnezeu să trăiesc să 
văd cum ţara se trezeşte şi 
dă votul celor mai deştepţi 
dintre noi, grupaţi acum în 
Convenţia Democratică şi, 
ajunşi la cârmă, oamenii 
ăştia vor face ce-au făcut 
marii oameni cu cap din 
ţara asta înainte de a lua co- 
muniştii puterea. Eu sper că 


din ROMANIA LA DVS. ACASA PRIN 


Marcat cu "X” in casuta comenzii dorite si completa pretul respectiv in ultima coloana din dreapta. Romania libera, 
Evenimentul zilei, Adevarul, Cotidianul, Gazeta sporturilor, se livreaza in seturi de 8 pe o saptamana sau numai ulti- 


1. Romania Libera sau Evenimentul Zi 
2. Rom.Llbera sau Evenimentul Zilei 
3. Expres Magazin or Bursa orCaplial 
4. Gazeta Sporturilor sau Fotbal (Plus 
5. Gazeta Sporturilor in set 

6. Academia Catavencu 

7. Adevarul sau Cotidianul 


Lă Rebus?:15 feluri:Rebus Flacara: 
apadu pentru comenai ae mie ziare naiiatate “pm 
| Pentru alta ziare: dati telefor/FAX/scrieu la Arimmex 


4 Saptamani 13 saptamani 
x x 


ss CI 


ea 


€ iuni 


x 
sa7.35 (_] s169.90 () 
63.98 [_) 


ne-o ajuta bunul Dumne- 
zeu să revenim ceea ce am 
fost. 

«. Mă opresc aci, la prag 
de seară, şi mă uit la nea 
Ion cât de convins este că 
alţii vor face ce poate să 
facă el şi milioane ca el. 
Ascult dezbaterea din par- 
lament pe tema privatizării 
când se încearcă o altă min- 
ciună: trecerea dela pro- 
prietatea tuturor - când 
eram proprietarii, produ- 
cătorii şi beneficiarii - la 
capitalizarea tuturor când 
iar fabricile vor fi ale tu- 
turor şi - ale nimănui, când 
vom avea fiecare milionul - 
pe hârtie şi nimeni nu va fi 
stăpân, adică nimeni pa- 
tron, cum se zice, nimeni cu 
răspunderea. Şi mai ales 
nimeni cu capital real, fără 
de care toate sunt poveşti. 
Până când Doamne, vor tot 
minţi comuniştii neamul 
nostru? 


CARTI-ZIARE-MUZICA-VIDEO-ARTIZANAT 


ARTIMMEX 


ie nelistate, scriet/telefonat/FAX. Pretul dat in $ este acelasi pt Canada si USA. 


mul ziar (de miercuri). pair prozkisa atat 
1 zinul ai ad ABonameni — ABonamani 
LE 


en 


: AUTOR 
1. lon Mihali Pacepa- 


4. Sanda Marin: 


7. Nostradamus - 


10. Autori renumiu - 


1. 


8. Eliade sau Vulcanescu sau Noica sau Cioran sau Blaga 


pat Mzarrat panizv coma neiatate, a cerere, 
Pentru alte cari: cerati catalogul nostru prin scris/telefonv/FAX 


TITLU EDITURA PRET 

Mostenirea Kremlinului (cantitate limitata) VENUS 319.29 

2. Fantomele lul Pacepa Ghe. Ionescu Olbojan (best seljer-USA/Canada)  CORIDA 313.99 
3. Am fost ciopiltor de hime re-Dumitru Popescu (“Dumnezeu”) (marturisiri!) ALBATROS $13.99 
Carte de bucate (da, renumita cartel) ORIZONT $11.% 

5. Eukam sahvat pe evreii din Romania - Radu Lecca (uluitoare dezvaluiri ROZA VAN. $13.9 
$. Paval Corut- Culisele splonajulu/"adevarului”: 11 uuuri (“seriale”),buc.: MIRACOL etc.  $12.99. 
Rusia si Romania in profetia lul Nostradamus! ROZA VAN $12.99 

HUMANITAS 310.99 

9. Maresal |. Antonescu- — Epistolarul infernului (scrisori Brauanu-Antonesc ALBATROS $12.99 

Marele Dictionar al Viselor s-a.=interpretare DALSI Li] 


11. Claalel - de la Eminescu. Caragiale.. Toparceanu..Radu Tudoran (simpiw/lux) ALBATROS ŞT. 
12. Dictionare: Englez-Roman SAU Rom.-Engi-fiecare 556p.(Dict.dublu:$17.95)  GRAMAR buc. 

13. in traducere - Romane de dragoste sau detecive 
14. Carti pentru copil de Petre Ispirescu si multi alti! (Revista "Mickey Mouse”) UNIVERS 
15. “Cronica Secolului XX”: stiri reproduse din anul 1939,1940 etc. De nr. de revista: 


$7.93..10.9| 
"Ş 3.99 
[mele — PPREP SR Le 


CASETE-MUSICA-ED-Vi 


Pretul NU inchude livrarea (5/carte pt Amenca) Produsele ARTIMMEX sa pot comanda prin pasta/abonamani pt livrare ingadulti 1-4 
You Like It"-8 Craighurst, colt cu Yonge SL.W2626, (la 
5, Baxteca Fine Foods-798 Sheppard Ave E.. "Gerya Smoke 


In TORONTO la: Magazinul Princi, 
'mmultina” vis-a-vis "Sporting 


ARTIMMEX, asoclat cu croltoria * 
e“)nord de Egiinton AY.-tel.416-48 


diverse 


SUBTOTAL CARTI: 


1. "DIVERTIS":cel mal buni (12) comici de la Mircea Crisan incoace -vol.VIl Impreuna, numai 
2. Muzica populara:M.Tanase,E.Gavris,|.Clobanu,D. Siminica,loana Radu etc.Vol.] 
9. VIDEOURI: COMICI (M.Crisan, Birlic, Caragiu, DIVERTIS etc.etc.), plese de teatru 


15.39 [] 
311.99 


amani Se vand 


747 Den Miza Rd. “Forest Convenience"-105 Parkway Forsa! Dr, "Apolo Traver'-1500 Bathurat. TEC-1808 Danlorth Ava. Duminica (2-4.00pm), bise” 
nea "SI Ghearphe":24 | Reaathom Ave. MONTREAL: "Bucareal Dei”. 5808 Cote Si ue; "Bourret inc "5771 Victoria Ava. Bisenca "Buna Vealie 
Casa Romana".4080 Criatephe Colomb, "ROMTRADE(TEC)", 371 nve de TEgiae. Verdun WNDSOR. Ciubul "Unirea" DL G Harbuz. 2661 Searadale St 
Ake puncte în T.O: Cofetaria "AMADEUS*.7380 Bathura! St at Clarke, Restaurantul "Dida's*.170 West Beaver Creek (Richmond Hi, My. 7Aeshe) af 
LL] sANOOUVaR ni KITCHENER. pn eficide TEC. in DETROIT7Southheid. "American Ambassador 7&7*.14900 Ten Me Rd. & Bisarica "St Patert Pa! 


jos si trimiteu formularul impreuna cu plata prin chequa sau M.O. la ARTIMMEX: 


Dara. Dima ms. 0 


Name: LL 


aaa 


Telephone, 


cp 
Data ziua lună, anul. 


PrEaZSTIIE LR 


PENTRU ORICE INFORMATII SUPLIMENTARE, LISTE DE PUBLICATII, COMENZI SPECIALE ETC. ADRESATI-VA DIRECT LA: 


ARTIMMEX 


Importers & distributora of exotic art, pubiicauona and gittware 


3558 Don Mills Road, Unit 8-530 


Wilowdale, Ontario M2H 3N3 CANADA 


Tel. 410-433 4098 
FAX416-483 7286 


ZIARE DIN ROMÂNIA ÎN HAMILTON 


PRIN ARTIMMEX LA: "SUPER JAY'S SUPERMARKET 


unde găsiţi ziarele 


483 KING AVE. EAST (DESCHIS: 7 AM - 12 
liberă", 


tul zilei", "Gazeta sporturilor” 
al "etc. precum și nChvântul Românesc” 


NOAPTEA, 7 ZILE PE SĂPTĂMÂNĂ). 


, Bursa”, 


EP 


GUVÂNTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1994 


PAGINA 21 


| 
3 


„| 


97 molare stia tacă emma A 


i 


. 


8, 


Din 30 în 30 de zile 
O"FUNĂREALĂ", UN AEROPORT ŞI-O VIZĂ 


pouă cutremure de gradul 9 pe scara Funar-lliescu; 
primul: Şapte senatori din partidele PUNR, PDSR, 
PNŢCD şi PNL au cerut retragerea numirii D-lui 
red Moses, Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, 
trul seismului a fost Cluj, iar vibraţiile au cauzat 
be la sediile partidului PL '93, unde au căzut cărămizi 
P“apul senatorului Dumitru Caluianu şi Alexandru 
fopovici. O altă cărămidă dela PNŢCD a căzut în capul 
enatorului Matei Boilă, dar el s'a ales doar cu'n cucui, 
y e DL. Diaconescu s'a dus în genunchi la Ambasada 
SUA, spunând că Dl. Boilă a semnat jalba fără s'o citească, 
entrucă uitase că avea ochelarii pe nas. Singurii 
Peclătinaţi - DL. G. Funar şi PUNR, care şi-au asumat 
intreaga răspundere. : 
Al doilea cutremur, cu epicentrul la Aeroportul Oto- 
eni, a coincis cu aterizarea şi decolarea Regelui Mihai, 
invitat la un simpozion pentru a țintui în istorie "23 
August 1944". F = să 
Regele a venit cu paşaport englez şi autorităţile tre- 
buiau să-i dea viza, deoarece era născut în România; dar 
Dl. Iliescu, onorat de viza regală, a declarat ziua de 7 
Octombrie sărbătoare naţională, aşa că Regele n'a găsit 
ici un funcţionar la vamă ca să-i ştampileze paşaportul. A 
urmat un haos bine organizat iar, până la urmă, Regele a 


en 


TUR) DIN TARIA 


plecat mai înainte de a sosi. 


Ca să fim imparţiali, reproducem din ziarul "The New 
York Times International" din 13 Octombrie 1994: 

"Preşedintele Iliescu... a declarat că Regele Mihai pre- 
zintă un pericol pentru sistemul politic al țării..." România 
este singura țară din Europa de Răsărit unde politicienii 
cu legături în fostul partid comunist se menţin în continuu 


la putere din 1989. 


"Cu toate că Românii au un mare respect faţă de rege, 
popularitatea lui este foarte mică”. > 

"The Center of Political Study” (O companie de Cerce- 
tări finanțată de Vest): "Felul cum a fost tratat la aeroport 
(regele) Mihai de preşedintele Iliescu, este tipical legilor 
comuniste care nu fac nici o concesie”. 

Regele Mihai s'a bucurat de 48 de ore de simpatia 
masmediei din lumea liberă, iar preşedintele țării a fost 
onorat cu epitetele: comunist, viclean, dictator, mincinos, 
fricos, etc. ca să repetăm doar o parte din complimentele 


primite, 


Pe scurt DL. T. Iliescu s'a puratat că DL. Ion Iliescu. 


O MESERIE NOUĂ 


Din cauza sărăciei, mulți 
părinți ai căror copii au 
terminat cele şapte clase 
obligatoriu, nu se mai gân- 
desc să-i dea mai departe la 
şcoală şi-i îndeamnă să-şi 
caute de lucru și dacă nu 
Ls să se ocupe de cer- 

i! 


NE ÎNTOARCEM 

IA'DAVAI CEAS?" 
O ştire care îngrijorează pe 
cei ce privesc viitorul şi-s 
familiarizați cu târgurile 
intre cei mari pe spinarea 
celor mici. La Ministerul 
turii se regrupează cu- 
galeri de limbă rusă! 

i împinşi d î 
braţele pubini e Vest în 

... 


CONDAM 

TATE 
jurmând exemplul lui 
fs care-şi face cura de 
tlei Prin bodegile Capi- 
telai acum lui Tudor Pos- 
[apă cu, fost Ministru de 
ele condamnat pentru 
a Omise, i s'a lun- 
t i şi 
petzencediul de boală și-și 
late, “€ Puşcăria în liber- 


16 Ianuarie 1995, 
vae aia cei 14 acuzaţi nu 
Proceş nChisit să vină la 
îVoca Și nici patru dintre 
Supren.. ăpărârii. Curtea 
de Justiţie ne asi- 


că 
imânape. stă va fi "ultima" 
... 


FOCARE DE 
HOLERA 

S'au ivit primele cazuri de 
holeră în judeţele Mureş, 
Brăila, Dâmboviţa şi Galaţi. 
În majoritate boala e răs- 
pândită printre țigani. S'au 
înregistrat şi câţiva morţi. 

. 


ÎN MEMORIA 
MARTIRILOR 
"CALVARUL ANUDULUI! 


Compilăm din ziarul 
"Evenimentul zilei” din 
16.9.94: 

"La Aiud, în locul «Râpa 
Robilor»», acolo unde ri 
în, aţi deținuții morţi în 
Dai sia: a fost inaugurat 
monementul «Calvarul A- 
iudului»>", ieri 

La Ceremonia organizată 
de "Asociaţia Foştilor De- 
ținuți Politici Români" 
(AFDPR) au luat parte 2.000 
de persoane venite din 
toată ţara... E 

Ansamblul arhitectonic 
este format din 7 perechi de 
cruci duble care susţin pe 
braţele ei o cruce numită 
"Crucea Destinului”. Mo- 
numentul e înalt de 18 m. 
Se va clădi o capelă şi un 
osuar unde se vor aduna 
toate oasele din gropile 
comune din "Râpa Ro- 
bilor”, 

Au fost prezenţi şi doi 
tineri sibieni în uniformă 
legionară. 

... 


ĂINII NE 


În sectorul 1,2 și 3 al 
Capitalei bătrânii singuri, 
săraci, primesc acasă, de trei 
ori pe săptămână, mâncare 
caldă datorită organizaţiei 
britanice: Romanian Project 
UK şi Help Age Interna- 
tional, care cooperează cu 
societăţile "Alsheimer”! 

... 


"UN GUVERN AL 
GROAZEI" 

DL Anton Rossbach, amba- 
sadorul Germaniei la Bucu- 
reşti, declară: "Noi proiecte 
de investiţii germane în 
România nu se întrevăd, 
fiindcă guvernul român, 
deşi se plânge că nu vin 
investitorii străini, îi des- 
curajează prin impozitarea 
diferenţială a profiturilor, 
superioară celei care se a- 
plică investitorilor români 
(nomenclaturişti, securiști 
etc. N.R.). Se impozitează 
chiar şi creditele din stră- 
inătate. Este un guvern al 
groazei." 


SE FURĂ MEMORIILE 
Nu-i vorba de memoria 
sau inteligenţa vreunui 
ministru, că atunci hoțul ar 
fi păgubaş, ci de memoriile 
dela jocurile electronice. 
... 


KURDA 
ŞI ARABA 


Sunt cele trei limbi pe 
care poliţiştii le învaţă 
pentru a putea ţine piept 
organizaţiilor mafiotice, ce 
vor să-şi stabilească zone de 
protecţie şi de distribuire a 
stupefiantelor. Chinezii au 
fost alungaţi din Portugalia, 
Spania şi Ungaria şi acum 
centrul mafioţilor europeni 
s'a mutat pe malurile Dâm- 
boviţei. 

... 


IN-CE ŢARA 
TRAIM ? 
Răspunsul ni-l dă Dl. 
Alexandru Paleologu: 
"Noi nu trăim într'o țară 
de imbecili, ci într'o țară în 


care imbecilii conduc”. 
... 


EXPLOZIE CU 
CÂNTEC 


Furnalul 6 al Combi- 
natului siderurgic Galaţi a 
fost distrus de o explozie. 
Până acuma nu s'a stabilit 
dacă a fost accident sau act 
de sabotaj. 

Efectul acestei explozii a 
fericit fabricile de oţel din 
Ucraina, care şi-au asigurat 
o nouă piață de 300.000 de 
tone de semifabricate de 
oțel. Alţi fericiţi sunt sam- 
sarii, care vor lua comision 
dela fabricile din Ucraina. 


APRECIERI 

TARDIVE 
Ofiţerilor şi soldaţilor 
pedepsiţi pentru vina cau 
luptat contra comuniştilor 
li s'a făcut, în sfârșit, drep- 
tate: au fost înaintați în 
gradul de generali în re- 
tragere 133 de colonei 
veterani de război. De 
asemenea, s'au reacordat 
grade la 7.013 militari în- 
depărtaţi abuziv din 


armată. 
... 


SELITE NOCEINCAIȚE 
Avem elita securiştilor, 


foşti şi prezenţi, care şi-au 
privatizat averile ţării şi 
elita “țiganilor” care's 
oameni cinstiţi, ei fură pe 
faţă. La anualul Bal al 
Țiganilor (Costeşti-Vâlcea) 
îți luau ochii maşinile 
luxoase: Regele Cioabă 
(Cadilac) cu steag "diplo- 
matic", iar restul oaspeţilor 
au sosit la bal în automo- 
bile, numai mărci străine. 


"Țiganilor nu le place "Da- 


cia”, 
...". 


PROTECŢIONISM ? 

Noilor maşini impor-tate 
li se adaugă o taxă vamală 
de 20% peste preţul de 
cumpărare, iar pentru cele 
uzate mai mult de un an, 
taxa se calculează după 
vechimea şi capacitatea 


motorului. 
... 


AUTOMOBIL... 
PEDEPSE GRELE 


Noua lege a circulaţiei a- 
plică amenzi care întrec i- 
maginaţia! Plăteşti dela 16- 
20.000 lei dacă nu anunţi la 
poliţie că pe drum e un 
obstacol (polei, accident 
etc.), dacă nu te opreşti să 
ajuţi un motorist în pană, 
dela 50-100.000 lei dacă nu 
te opreşti la semnalul poli- 
țistului când trece vreo 
coloană oficială; dacă un 
şofer dela autobuze vor- 
beşte cu'n călător primeşte 
o pedeapsă de 20.000 lei etc. 
Legea are o parte bună: 
muncitorii şi funcţionarii 
nu sunt pedepsiţi că se uită 
la automobile luxoase. 

... 


TVIÎN LOCDE TVR 

TVR înseamnă Televi- 
ziunea Română, iar TVI 
înseamnă Televiziunea 
Iliescu. Printr'o manevră 
tehnico-comunistă (nu li s'a 
comunicat data când tre- 
buesc depuse actele), can- 
didaţii Sindicatului liber 
din Televiziune nu.mai pot 
ajunge în Consiliul de 
administraţie al TVR. 
Astfel, au fost înlăturați 
Octavian Paler, Gabriel 
Liiceanu, Lucian Pintilie şi 
Neculai Constantin Mun- 
teanu. Sindicatul a făcut 
apel dar, bineînţeles, l-a 
pierdut. 

... 


VA PLĂTI RUSUL? 


"Liga Română a Vetera- 
nilor de Război" cere des- 
păgubirea prizonierilor 
români care au muncit în 
minele sovietice. Ostaşii şi 
ofițerii capturați de armata 
roșie au fost trimişi să 
muncească în minele şi 
colhozurile din Siberia, de 
unde s'au întors acasă în- 
firmi şi cu sănătatea com- 
promisă. (România a fost 
obligată să plătească So- 
vieticilor un leu de aur 
pentru fiecare metru de cale 
ferată, Bucureşti-Craiova, 
construită de prizonierii 
ruşi.N.R.) 


INTELIGENȚA 
PE 
SCAUN 


"The European" - 7-13 
Oct. 1944: Românii au găsit 
şi vor aplica leacul ca în 
viitor parlamentarii absenţi 
să nu mai poată oferi cartea 
de vot unor alţi colegi. 
Nişte senzoriale electrice 
vor fi instalate pe fundul 
scaunului care vor înre- 
gistra votul numai dacă 
persoana ce ocupă scaunul 
are greutatea exactă a celui 
absent. Alături de vechile 
prietenii politice, se vor 
naște noi prietenii pe bază 
de grame și kilograme. 


REABILITAREA 

CONDEIELOR 
Procesul de reabilitare a 
lui Pamfil Şeicaru, Radu 
Gyr, Stelian Popescu, Ro- 
mulus Dianu, Alexandru 
Hodoș şi a altor persona- 
lităţi a fost amânat pentru 
inceputul lunii Decembrie 


ac. 
... 


Românii au brevetat o rasă de ovine cu lână roz, 
numită Korakal de Botoşani. 

A crescut numărul pescarilor înregistraţi oficial. O 
necesitate dictată de sărăcie şi inflaţie. 

Comparând cu principalele ţări din Europa de Est, 
România are cele mai puţine vehicule. 

Dacă vrei să-ţi capeţi pensia, indiferent dacă ai dublă 
cetăţenie, trebue șă ai domiciliul în ţară. 

... 

Au fost repatriați din Germania 34000 de Români, 

dintre care 20.000 sunt țigani. 


Din cei patru monştri comuniști au mai rămas trei: 
Cuba şi Coreea de Nord. China şi Vietnam au introdus 
"Marxismul de piaţă”, mai precis domolesc trecerea 
bruscă dela o economie la alta. 

Federaţia rusă a redus cu 50% taxele vamale pentru 
mărfurile importate din România. 

Între 25-28 Octombrie s'a desfăşurat în Marea Neagră 
"Partener Maritim" au participat Statele Unite, Rusia, 
Italia, Bulgaria, Grecia, Turcia şi România în frunte cu 
distrugătorul Mărăşeşti. 


Cu leafa pe doi ani şi jumătate un German îşi cum- 


pără o maşină; Românului îi trebue 35 de ani. 
... 

Pentru cumpărarea de tractoare, maşini şi utilaje 
agricole, guvernul va plăti 70% din dobânda cerută de 
bănci. Beneficiază numai producătorii agricoli indi- 
viduali. 

... 

Un litru “e ulei de măsline din Grecia costă 12.000 

lei; cel de floarea soarelui, din Olanda - 3.000 lei. 
... 

La iniţiativa şi sub conducerea D-nei Liliana Pagu, 

s'a inaugurat "Clubul Femeilor de Afaceri”. 
... 

Cele două oraşe: Bucureşti şi Atlanta, Ga. s'au în- 
frăţit şi vor colabora în domeniile: financiare, edu- 
caţiei, sănătăţii, culturii, siguranța cetăţenilor, com- 
baterea criminalităţii etc. 

Capitala are 450 de tramvaie, 210 troleibuze şi 880 
autobuze. 

o... 

„O caricatură în "România Liberă” comentând noua 
atitudine a unui vechi tovarăş: "Ăsta, da, caracter! Asta 
nu linge unde a scuipat, ăsta scuipă unde a lins!" 

S'a obţinut încă pentru un an prelungirea Statutului 
de Națiune Favorizată. România şi Albania sunt sin- 
gurele ţări care trebue să-şi reinnoiască favoarea an de 
an.. 

... 

Furturile din tren şi jefuirea pasagerilor sunt în plin 
progres. 

Salariul lunar: un parlamentar - 716.300 lei; un se- 
cretar - 120.000. O tonă de lemne costă 47.574 lei. 

Ca o prevedere în cazul unui accident nuclear, 
autorităţile militare împreună cu forţele NATO au făcut 
un exercițiu de evacuare a cetățenilor din Cernavodă. 

... 

„TAROM a împlinit 40 de ani şi este prima companie 
din Estul Europei care a întrebuințat avioane construite 
în Vest. În 1925 s'a inaugurat prima cursă internă: 
Bucureşti-Galaţi. 

86,7% dintre Români sunt ortodocşi care se ro-- i în 
12.513 de biserici, cinci mitropolii şi şase arhiepiscopii; 
iar în cele 367 de schituri şi mânăstiri sunt 5.200 de 
călugări şi călugărițe. 

... 

„Numărul elevilor de liceu a scăzut aproape la ju- 
mătate. În 1989/1990 erau 986.120, acum sunt prezenţi în 
clasă cca. 400.000. Cursurile serale s'au redus la o cin- 
cime. 

... 

Pentru a termina cu "meseria de student", pe viitor se 

va impune o taxă celor rămaşi repetenţi. 
... 

Rezultatul unui sondaj al opiniei publice: DI. Emil 
Constantinescu - 52% păreri favorabile şi 40% nefa- 
vorabile; DI. Adrian Năstase - 48% şi 38%, iar DI. 
Iliescu: 45% bune şi 51% proaste. 

... 

În 1993, aproape 23.000 de persoane s'au îmbolnăvit 

de tuberculoză, cartea de vizită a sărăciei. 
... 
Pentru Crăciun, un cadou special: o Dacie cu 9-12 
milioane de lei. 
... 
S'a înfiinţat "Asociația ofițerilor de rezervă și î 
NI Ivă şi în 
retragere din SRI". Tot ce mai trebue pentru reabili Bica 
foştilor securişti este decorația de "Erou al Revoluţiei”. 


Într'o vizită la Casa Armatei din Braşov, DI. Iliescu a 


PCR!" Au fost aplauze sau o aluzie că 
Ei sau 00 p uzie că sub Ceauşescu se 


fost i iimnpinat de un grup care a strigat: "Ceauşescu- 


PAGINA 22 


NOEMBRIE 1994 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


DIN CELE 


TREI COLŢURI 


[A 
ALE LUMII, 4 y 


(Sy 


TRATATUL DE PACE DINTRE ISRAEL 
ŞI IORDANIA 


Israelul şi lordania au 
încetat să mai fie în stare de 
război, după 46 de ani, când pe 
data de 26 Octombrie, în faţa a 
4.500 de invitaţi, a fost semnat 
tratatul de pace la Arava, în 
Sudul lordaniei, în apropierea 
frontierei cu Israelul. 

Pentru partea israeliană a 
semnat Primul-ministru 
Yitzhak Rabin, iar pentru cea 
iordaniană, Primul-ministru 
Abdul-Salam al-Majali. Trata- 
tul a fost contrasemnat de 
Preşedintele Clinton, care a 
luat loc la masa între cei doi 
prim-miniştri. 

Conform documentului, 
cele două părţi îşi recunosc 
reciproc suveranitatea şi in- 
tegritatea teritorială, ca şi 
independenţa politică. Israelul 
va retroceda cea mai mare parte 
din teritoriul reclamat de 
Iordania, cu excepţia unei mici 
suprafețe, unde fermierii 
israelieni vor fi acceptaţi să 
rămână, pe baza unui contract 
de închiriere. Iordania va primi 
anual dela Israel 50 milioane 
metri cubi de apă, majoritatea 
din râul Yarmuk. Ambele părţi 
se vor abţine dela utilizarea 


YITZHAK RABIN PREŞEDINTELE CLINTON ABDUL SALAM AL-MAJALI 


forţei împotriva celeilalte şi nu 
vor admite utilizarea terito- 
riului lor sau vor face alianţe 
militare cu alte puteri ostile 
uneia din părţi. Se vor stabili 
depline relaţii diplomatice şi 
va exista o largă cooperare în 
comerţ, turism şi alte domenii. 


Partea care a iritat pe Pa- 
lestinieni este faptul că s'a dat 
prioritate Iordaniei asupra 
locurilor sfinte musulmane din 
Ierusalim, oraş pe care ei îl 
consideră viitoarea capitală a 
statului lor. De notat că în 1988 
Iordania a renunţat la regiunea 
Malului de Vest, cucerit de 
Israelieni în 1967, în favoarea 
Palestinienilor. 

Dintre invitați au făcut par- 
te opt miniştri de externe, 
printre care Christopher şi 
Kozârev, sponsori ai tratatelor 
arabo-israeliene. A surprins 
lipsa lui Mubarak şi a lui 
Arafat, care nu au fost invitaţi 
de Regele Hussein. 

Spre deosebire de acordul 
cu OEP, toţi Israelienii au 
primit favorabil tratatul de 
pace. Se poate reaminti că în 
decursul anilor au existat o 
serie de contacte între cele 


i 


două părţi, iar Hussein a avut 
în 1973 o întâlnire secretă la Tel 
Aviv cu Golda Meir, la numai 
o săptămână dela declanşarea 
celui de-al treilea război arabo- 
israelian, unde la frontiera 
dintre Israel şi lordania a 
domnit liniștea. 

Relaţiile pacifice, care încep 
să se stabilească între Israel şi 
vecinii săi sunt umbrite de 
reacţia ostilă a unor grupări 
arabe fundamentaliste ca 
Hamas, Ezbolah, Jihad şi altele, 
care continuă actele teroriste. 

Preşedintele Clinton a fost 
şi la Damasc, unde s'a întâlnit 
cu Assad. Preşedintele sirian a 
rămas însă intransigent pe 
vechea sa poziţie, Pacea cu 
Israelul e condiţionată de 
retragerea totală din Golan în 
decurs de un an. 

Deşi a criticat pe George 
Bush că a acordat prea mult 
timp problemelor externe, se 
poate spune că turneul Preşe- 
dintelui Clinton, de patru zile 
în Orientul Mijlociu (Egipt, 
Iordania, Israel, Siria, Arabia 
Saudită şi Kuweit), a fost o 
încercare de ridicare a cotelor 
partidului său pentru alegerile 
din Noembrie. 


CLINTON A APROBAT UN ACORD DE 
COMPROMIS CU COREEA DE NORD 


Președintele Clinton a apro- 
bat un acord de compromis cu 
Nord-coreenii, în ceea ce 
priveşte dezasamblarea insta- 
laţiilor nucleare ale acestora. 


Acordul semnat la Geneva 
pe 21 Octombrie apare ca o 
cedare a poziţiei americane în 
favoarea Coreenilor, care nu au 
decât de câștigat, în urma 
şantajului lor nuclear. El este 
un plan în trei faze. 


În prima-fază; care va dura 
cinci ani, Coreea de Nord îşi va 
îngheţa programul său nuclear 
şi a promis că nu va realimenta 
reactorul din Yongbyon. USA 
și aliaţii săi vor incepe con- 
strucția primului din cele două 
reactoare cu apă ușoară, care 
vor costa 4 mil arde dolari și 
var fi finanţate în mare parte 
de Coreea de Sud și Japonia. 

În faza a doua, Coreea de 
Nord a promis să prmita 
inspectarea instalaţiilor sale, 
pentru a se putea determina, 
cât plutoniu potenţial con- 
vertibil în arme nucleare a fost 
produs: Coreea va incepe să-și 


trimită în afară combustibilul 
convertibil, dar scoaterea din 
reactoare a celor 8.000 de bare, 
care il conţin, va dura mini- 
mum trei ani. USA, la rândul 
ei, va termina lucrările pri- 
mului reactor cu apă uşoară, 
care va începe să producă 
electricitate, 


In faza a treia care va dura 
câțiva ani, Nord-coreenii vor 
demonta instalaţiile majore ale 
uzinelor, care fac parte din 
programul lor nuclear. USA și 
aliaţii săi vor termina con- 
structia celui de-al doilea 
reactor. 

Acordul (care mai are şi 
clauze secrete) prevede relua- 
rea discuţiilor dintre Nord şi 
Sud-coreeni, ca şi promisiunea 
Washingtonului de a nu folosi 
arme nucleare impotriva 
Coreei de Nord, De asemenea, 
USA va livra în primul an 50, 
apoi 500.000 tone combustibBil 
anual pentru încălzire şi 
electricitate, până la intrarea in 
funcţie a noilor reactoare. 


cord, a cărui fază 


finală se va desfăşura de abia 
în secolul următor, este 
considerat de mulţi ca un joc 
periculos al administraţiei 


Clinton, ce reprezintă şi un 
precedent pentru alte țări, care 
vor să-și fabrice arme nucleare. 


Nord-coreenii se pot răzgândi 
după câţiva ani și reincepe 
rapid producţia de arme a: 
tomice, cele 8.000 de bare din 
reactorul dela Yongbyon având 
suficient plutoniu pentru cinci 
bombe atomice. (CIA consideră 
că ei au deja două). În zece ani, 
Coreea de Nord va putea pro- 
duce 100 de astfel de bombe. 


După ce mai bine de un an 
Washingtonul a considerat că 
liderii din Pyongyang sunt 
stalinişti, de neincredere și 
imprevizibili, s'a făcut acum 
acest compromis cu viitor 
nebulos. Noul lider, Kim Jong, 
II, fiul lui Kim Ir Sen, a fost în 
ultima decadă șeful progra- 
mului secret de arme nucleare. 
Acordul este rezultatul colabo- 
sării preşedinţilor naivi Clin- 
ton şi Carter. 


"SHOW'-UL AMERICAN DIN 
GOLFUL PERSIC 


Pe data de 7 Octombrie, 
opoziţia din Irak a raportat că 
divizii ale armatei de elită, 
Garda Republicană, se în- 
dreaptă către Sud. Bagdadul a 
negat că are intenţia de a in- 
vada Kuweitul, dar Preşe- 
dintele Clinton a ordonat 
trimiterea unei forţe de 36.000 
oameni în Golful Persic şi 
punerea în alertă a încă alţi 
100.000. Au fost deplasate două 
portavioane, iar forţa aeriană 
urma să ajungă la un număr de 
700 avioane de luptă. Pre- 
şedintele a cerut retragerea 
imediată a forţelor irakiene, 
din apropierea graniţei cu 
Kuweitul. 

La Bagdad nu s'au semnalat 
pregătiri de război şi guvernul 
a declarat că este vorba de 
exerciţii de rutină, iar acuza- 
țiile Statelor Unite sunt făcute 
cu scopul de a amâna ridicarea 
sancţiunilor. Consiliul de Se- 
curitate a avertizat Irakul, că 
este hotărit să protejeze 
Kuweitul. Saddam Hussein şi- 
a retras trupele spre regiunea 
Nassirya, dar Washingtonul a 
rămas sceptic şi pe poziţie 
forte. 

Ministrul rus de Externe, 
Andrei Kozârev, a plecat la 
Bagdad, anunțând apoi că 
Irakul este gata să recunoască 
frontierele şi suveranitatea 
Kuweitului, conform rezolu- 
țiilor Consiliului de Securitate, 
pentru eventuala ridicare a 
sancţiunilor economice. 

Pe data de 16 şi 17 Octom- 
brie, în urma unor şedinţe 
furtunoase, Consiliul de Se- 
curitate a aprobat în cele din 
urmă o rezoluţie de condam- 
nare a Irakului, cerând 
retragerea trupelor sale şi 
cooperarea cu echipele ONU, 
care controlează armamentul 
irakian. Nu a fost acceptată 
propunerea americană de a 
înfiinţa o zonă complet demi- 


litarizată până la paralela 32. 

S'a putut observa că a în- 
ceput să existe o divergență de 
păreri în privinţa Irakului. 
Rusia, China și Franţa pledează 
pentru o ridicare treptată a 
sancţiunilor-economice, contrar 


poziției Statelor Unite. 
Ministrul francez al Apărării, 
Francois Lâotard a acuzat 
Washingtonul, că reacţia faţă 
de mişcarea trupelor irakiene a 
fost făcută cu scopul de a 
îmbunătăţi poziţia Partidului 
Democrat în alegerile din 
Noembrie, iar Irakul nu a 
încălcat nici o rezoluţie (părere 
şi a candidatului prezidenţial 
Ross Perot). Irakul şi-a retras în 
următoarele zile trupele la 
Nord de paralela 32. 

Este de remarcat că in- 
spectorii ONU au raportat 
deplina localizare şi distrugere 
a componentelor de arme 
nucleare, biologice şi chimice, 
ca şi a rachetelor cu bătaie 
lungă. A fost aplicat şi un 
sistem de monitorizare care 
funcţionează bine. 

Criza din Golful Persic a 
fost un foc de paie, declanşat 
de Saddam Hussein, pentru a 
atrage atenţia asupra Irakului, 
care este după aproape patru 
ani de embargou, intr'o situaţie 
economică dezastruoasă, ne- 
putând să-şi vândă petrolul. 
Raţiile alimentare au fost din 


nou reduse, inflaţia est 
2.500% iar lipsa alienesteler 
medicamentelor a dus la o 
mare mortalitate, mai ales 
printre copii. Statele Unite au 
sperat ca prin menţinerea 
sancţiunilor, populația să se 
revolte impotriva lui Saddam 
dar rezultatul a fost contrar 
după acţiunea americană 
Washingrtonul fiind considerat 
adevăratul dușman al popo- 
rului. Americanii au nevoie de 
un Irak slab, care să rămână 
totuşi o sperietoare pentru 
vecini, gata să cumpere arma- 
ment american. Astfel, din 199% 
până în prezeznt, s'au făcut 
contracte în acest domeniu cu o 
valoare de 60 miliarde dolari. 
Rusia, căreia Irakul îi da- 
torează 10 miliarde dolari şi 
este grăbită să încheie noi 
contracte, este pentru ridicarea 
embargoului. Acelaşi lucru îl 
doresc Franţa, China, Japonia 
şi Germania, care exportau în 
Irak pentru sume importante. 
"Show'-ul american a fost 
făcut de Clinton, pentru îm- 
bunăţăţirea imaginei sale de 
lider slab, în urma felului 
stângaci şi nehotărit în pro- 


AS SI = 
SADDAM HUSSEIN 
blemele externe (Somalia, 
Bosnia, Haiti), 


KOHL A CÂŞTIGAT ALEGERILE LA 


|_KOHL COALITION || 


LIMITĂ 


OPPOSITION 


i 
| LOWER SAXONY 
Pi 


GERMANY 


NORTH RHINE 
WESTPHALIA 


Bonn 
() 


HESSE 


i? Frankturt , 


f RHINELAND- f fad 
PALATINATE S-= a 


Coaliția guvernamentală a 
Cancelarului Kohl a câştigat cu 
greu alegerile din Germania, 
obţinând faţă de opoziţie 
numai un avans de 0,3%. 
Partidul lui Kohl, Democraţii 
Creştini, au obținut 41,5% 


| 0 Miles 80 [3 (e IP 


Si 
SCHLESWIG- 
HOLSTEIN 


Tai 


MECKLENBURG 
POMERANIA 


BERLIN 


BRANDENBURG 


SAXONY. 
ANHALT 


THURINGIA  € 


„East-West $ 
Border 


Democraţii Liberi 6,9%, ceea ce 
a dus coaliția la un total de 
484%. 

Opoziția a câştigat 48,1% 
din voturi. Partidul cel mai 
puternic, Social Democraţii, 
conduşi de Rudolf Scharping, a 
obţinut 36,4%, Verzii 7,3%, iar 
Socialismul Democrat (fostul 
partid comunist) 4,4% (dela 
11% în 1990), 

Restul de 3,5% din voturi au 
fost acordate unor mici partide, 
care nu vor avea reprezentanţi 
in Parlament. Printre ele se 
numără şi Partidul Republican 
care deţine 331. O majoritate de 
numai 10 locuri, faţă de 134 cât 
avea după alegerile din 1990, 
când a obținut 54% din voturile 
directe, imediat după unificare, 

Scăderea numărului de 
voturi acordate coaliţiei Bu- 


Baltic Sea | 


vernamentale se datorează 
unor nemulțumiri în rândul 
populației. După patru ani dela 
unificare, care a dus la trans- 
ferul a 330 miliarde dolari către 
Est, datoria publică a ajuns la 
1,3 trilioane dolari, şomajul la 
3,5 milioane. Cei din Vest îl 
critică acum pe Kohl pentrucă a 
făcut unificarea, iar cei din Est, 
pentru suferinţele trecerii spre 
o economie de piaţă. Să nu se 
uite însă că unificarea Ger- 
maniei este un act istoric care 
trebuia incaplinit, iar de 
blamat sunt cei care au împărţit 
Germania şi au impus în Est 
tipul de economie rigidă de 
stat, care a dus la dezastru in 
toate țările care au aplicat-o. 


Trebue remarcat că sunt 
semne îngrijorătoare, în ceea ce 
priveşte realegerea în Par- 
lament (Bundestag) a Cance- 
larului Germaniei, când Kohl 
va avea nevoie de 337 voturi, 
jumătate plus unu din cele 672, 
pentru a fi reales. Marja de 
numai patru locuri poate fi 
pusă în pericol in cazul unor 
absenţe, mai ales că au apărut 
unele neînţelegeri cu Demo- 
craţii Liberi, partenerii de 
coaliţie. Din acest motiv, 
realegerea programată iniţial 
pentru 11 Noembrie a fost 
amânată încă şase zile. 


Se poate reaminti, totuşi, că 
Willy Brandt a devenit cancelar 
cu numai 12 voturi majoritare, 
iar Helmut Schmidt cu numai 
10, dar ambii cancelari socia- 
lişti au putut însă guverna pe 
întreaga perioadă a termenului. 
Khol este cancelar din 1982. 


RUDOLE SCHARPIN 


oWÂNTUL ROMÂNESC 


Traducere din ziarul "New York Times" 


NOEMBRIE 1994 


TRUPELE RUSEŞTI SE VOR RETRAGE 
DIN REGIUNEA FIERBINTE A MOLDOVEI 


By HENRY KAMM 


Specia! to The New Y 


CHIŞINĂU, MOLDO- 
VA, Octombrie 22 - "Le-ar 
Jace să scuipe pe acest 
Prordr, a declarat coman- 
dantul Armatei a 14-a Ruse, 
Gen. Loc. Alexandr Lebed, 
vorbind despre trupele sale 
staționate în autoprocla- 
mata republică Transnis- 


ina. el: 
Acordul semnat Vineri 


1 Octombrie, n.r.) de 
prim-miniştrii Moldovei şi 
Rusiei, prevede o retragere 
în trei faze a trupelor Gen. 
Lebed din această regiune 
care încearcă să se separe de 
Moldova. pe 
"Ei s'au născut aici”, a 
spus generalul despre 
soldații săi, întrun interviu 
la cartierul său general din 
Țiraspol. "Ei vor să rămână 
şi să se proclame <<Armata 
Naţională de Eliberare>>". 
Retragerea trupelor ruse 
este ultimul lucru pe care-l 
doresc liderii insurgenților 
din Tiraspol. Republica 
rebelă ocupă o fâşie de 
teritoriu de-a lungul Nis- 
trului, din ceea ce a fost 
Republica Sovietică Mol- 
dovenească. 
__„ Moldova, independentă 
“din 1991, este statul care 
succede defunctei republici 


sovietice. Din populaţia ei- 


„de 44 milioane, aproxi- 
maliv 800.000 trăiesc în 
Transnistria şi majoritatea 
acestora consideră limba 
Tusă ca limba lor maternă. 


Restul Moldovei a făcut 
parte din România până în 
1940 şi limba majoritară 
este româna. Dar etnici 
Ruși, Români şi Ucraineni, 
tă şi alte mici grupuri 
einice trăiesc pe ambele 
Părţi ale Nistrului. 

Armata a 14-a a inter- 
Venit ca să oprească un 
scurt conflict armat în Iunie 

+ când guvernul mol- 
a ean din această capitală, 
Bea înainte sub 
; ele rusesc de Kişinev, a 
iat să stabilească con- 
lg, asupra întregului 

Un armistițiu, suprave- 

Ra dico "zonă E secu- 

istyBe ambele maluri ale 

Strului de trupe ale 
nlatei e Moldovei şi Trans- 

„iei, sub comandă rusă, 

t de fapt țara. 
7. Chişinău, un oraş cu 
Vizu locuitori, e uşor de 
pară Ce greu este să dis- 
sovietic se unei ocupaţii 
secol, e o jumătate de 


sapjumele străzilor a fost 
at, iar statuile au 

E ga ale într'un fel de 

u apă orial comunist. 
Pârut câteva între- 


prinderi pariculare şi s'au 
făcut promisiuni deşarte 
pentru idealuldemocratic: 
Dar conducătorii Moldo- 
vei'sunt aceiaşi care au gu- 
vernat până la indepen- 
denţă ca lideri ai Partidului 
Comunist Sovietic. 
Spiritul de dominație 
încă pare să facă faţă 
comună cu arhitectura 
oraşului, care ar putea fi 
amplasată în oricare parte a 
fostei Uniuni Sovietice. 
Acest lucru este evident 
mai ales în palatele osten- 
tative ale celor care guver- 
nează. y 
Viaţa a rămas pentru cei 
mai mulți o luptă zilnică 
pentru cele necesare care 
sunt, fie în cantităţi prea 
mici, fie excesiv de scumpe. 
Grosolănia este regulă, 
exceptând pe cei dela pu- 
tere. : 
Străinilor încă li se 
comandă ce să facă de către 
funcţionarii din hoteluri 
sau bănci, ospătari sau 
ghizi, în loc să fie serviţi. 


“ Soldaţi purtând uniformele 


foştilor grăniceri K.G.B. 
privesc pe străini la aero- 
port cu o-ostilitate greu 
deghizată, care dă impresia 
că plecarea din ţară este 
considerată o acţiune sus- 
pectă. ; 
Dar comparat cu Ti- 
raspol, care a fost sovietic 
e întreaga existenţă a 
Uniunii Sovietice, Chişi- 
năul pare un bastion a 
libertăţilor democratice. 


loviturii de 


; Sovietului Suprem. Ea a 


subliniat că s'au stabilit 


: dela sine câteva afaceri cu 


participare străină iar 7 
Noembrie, aniversarea Re- 
voluţiei Bolşevice, nu mai 
este o zi de celebrare şi doar 
una nelucrătoare. 


Pentru guvernul Pre- 


: şedintelui Mircea Snegur, 
; secesioniştii 


oglindesc 
spiritul care a stat la baza 
stat dela 
Moscova din August 1991 
ca şi încercarea de lovitură 
de stat de anul trecut, care 
au avut intenţia de restau- 
rare a Uniunii Sovietice, aşa 
cum a fost ea înainte de 
venirea la putere a lui Mi- 
hail Gorbaciov. 

"Va fi din ce în ce mai 
greu de a găsi o soluționare 


: politică”, a spus Domnul 


Mărăcuţă la Tiraspol. "Dar 
viața a arătat că această 
republică poate să trăiască 
pe cont propriu"! - 
Declaraţiile făcute în 


4 România nu ajută guvernul 


Decât să pretindă că 
libertatea a fost instalată, 
Tiraspolul-se mândreşte că 
a păstrat metodele so- 
vietice. O statuie imensă a 
lui Lenin prezidează în faţa 
palatului guvernamental, 
încă denumit Sovietul Su- 
prem. 

"Noi nu luptăm împo- 
triva monumentelor", a 
spus Grigore Mărăcuţă , 
adjunctul autoproclama- 
tului preşedinte al repu- 
blicii separatiste, Igor 
Smirnov. “Noi credem că 
mai degrabă ar trebui să 
facem monumente noi şi să 
nu vorbim de cele vechi, 
indiferent de ce semnifi- 
cație politică sau psiholo- 
gică aveau". 

El a vorbit la o con- 
ferință de presă cu ocazia 
vizitei lui Hâynck, Se- 
cretarul General al Confe- 
rinţei celor 53 de naţiuni 
pentru Securitate şi Coope- 
rare în Europa. 

Domnul Mărăcuţă a stat 
sub steagul fostei republici 
sovietice, steagul oficial al 
regiurii secesioniste. Biroul 
său are ca ornament prin- 
cipal vechea stemă, repre- 
zentând secera şi ciocanul, 
steaua roșie cu cinci colțuri 
şi o compoziţie cu struguri, 
mere, un răsărit de soare şi 
snopi de grâu. 

"Simbolurile sunt o 
chestiune, iar ce facem e 
altă chestiune”, a spus Ana 
Volkova, Vicepreşedintă a 


moldovean să convingă 
populaţia din Transnistria 
că drepturile lor lingvistice 
şi etnice vor fi respectate 
dacă se vor uni cu Moldova, 
au declarat oficialități im- 
portante ale guvernului. 

Preşedintele Snegur a 
spus că "declaraţiile ires- 
ponsabile" dela Bucureşti 
au înrăutățit şansele de 
aplanare ale conflictului. 

El nu a men tonat nume, 


Gen. Aleksandr Lebed 

dar Primul ministru San- 
gheli a spus Domnului 
Hâynck şi reporterilor din 
Vest care l-au însoţit, că 
Preşedintele român lon 
Iliescu a declarat la Bu- 
curești că naționalitatea 
moldovenească nu există, 
iar Moldova a făcut parte 
din România, 

Temerile din Transnis- 
tria nu au putut fi în- 
depărtate nici de steagul 
moldovean care este identic 
cu cel românesc, cu excepţia 
stemei, nici de imnul 
naţional care este cel al 
României. 


| THE ROMANIAN VOICE/LA VOIX ROUMAINE 
"Pentru orice schimbare de adresă, anun țați redacția ziarului 
cu cel puţin 4 săptămâni înainte 


PAGINA 23 


OPRIȚI A DOUA 
YALTĂ! 


Sfânta Episcopie Ortodoxă a Românilor din America, 
dela Vatra Românească, a trimis tuturor parohiilor din 
eparhiat şi a publicat şi în revista "SOLIA” din luna 
Octombrie 1994, un APEL către toți Românii americani 
pentru oprirea "Yaltei II”. y ză 

În apel se spune că Statele Unite au acceptat politica 
denumită "Yalta II”, prin care au cedat sferei de in- 
fluenţă a Rusiei, Europa Centrală şi de Răsărit. 

Motivele acestei alarme sunt bazate pe următoarele 
elemente: 

Primul, este un reportaj apărut la 6 Septembrie 1994, 
în cotidianul "The Washington Post” în care se spunea 
de existenţa la Departamentul de Stat a unui document 
politic, unde Statele Unite au acceptat "extinderea 
sferei de influenţă ruseşti sub formula de apărători ai 

ăcii”, 

Al doilea, este declaraţia făcută la 6 Septembrie crt. 
de către Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Ma- 
deleine Albright, aflată în vizită la Moscova, prin care 
recunoştea Rusiei "dreptul" de a menţine pacea în 
fostele republici unionale, care s'au declarat indepen- 
dente. 

Al treilea, este o declaraţie a Preşedintelui Clinton 
făcută în luna Iulie crt. ziariştilor, în care preşedintele 
american a spus că fostele republici sovietice (care s'au 
declarat independente) s.n. se pot reuni dacă popoarele 
lor doresc aceasta. 

Al patrulea este împărţirea Biroului European al 
Departamentului de Stat în două Birouri, unul care se 
va ocupa de naţiunile care au aparţinut fostei Uniuni 
Sovietice, în vederea reîntregirii teritoriale a fostului 
imperiu, iar celălalt de restul Europei. 

Apelul în cauză este redactat de Congresul Româ- 
nilor Americani (CORA) şi este susținut de "Coaliția 
Europei Centrale si de Răsărit” formată din: American 
Latvian Association, Inc.; Armenian Assembly of 
America; Byelarusian Congress Committee of America; 
Bulgarian Institute, for Research and Analyses; 
Czechoslovac Council of America; Estonia World 
Council, Inc.; Hungarian American Coalition; Joint 
Baltic American National Committee; Lithuanian- 
American Community, Inc.; National Federation of 
American Hungarians; Polish American Congress, Inc.; 
Slovak World Congress; Ukrainian National 
Committee of America, Inc.; Ukrainian National 
Association, Inc.; US-Baltic Foundation. 

Prin acesta, se cere tuturor celor originari din ţările 
amenințate de noul imperialism rusesc, să ajute la 
oprirea politicii "Yalta II", scriind senatorilor şi 
congresmenilor din statele unde domiciliază, să se 
opună acestei politici dezastruoase, atât pentru Europa, 
cât şi pentru viitorul Americii. 

Cum şi de unde a pornit această politică de orientare 
rooseveltiană în Statele Unite? Precizările ar fi 
hazardate în lipsă de probe materiale, pentrucă 
acordurile secrete, de'aceea sunt secrete, pentru a nu fi 
date în vileag - parafrazându-l pe Caragiale - "că o 
sotietate fără prințipuri, înseamnă că nu le are”, 


Originea documentului pomenit se pare că se află în 
acea zi furtunoasă din 1989, când pe o mare înfuriată, se 
intâlneau pe un vapor la Malta, Preşedintle ameri 
Bush cu Mihail Gorbaciov. : ez 


Serviciile de spionaj române au aflat, se pare, pri- 
mele, de acest acord. La 24 Noembrie 1989, Ceauşescu 
declara - la întâlnirea cu conducerile comuniste ale altor 
partide - că: "omenirea este foarte atentă la un eventual 
nou acord între SUA şi Uniunea Sovietică în dauna 
altor popoare şi ştiti bine că acest lucru preocupă astăzi 
multe state... să se anuleze în mod oficial. acest acord şi 
toate prevederile sale, inclusiv prevederile secrete... 
pentru trecut şi pentru prezent şi pentru viitor”. După o 
lună "declarantul" cădea sub ploaia de gloanţe dirijată 
din umbră de cei care puseseră la cale acordul spe- 
culând o revoluţie spontană şi curată a unor tineri care 
Aaa Iuptă pentru a fi liberi. 

n "disident" român cu voie dela stăpâni ati 
din caseta dezinformării, cu bani luaţi seg era dec 
american, persifla, cu obrăznicia lui proverbială, pe acei 
care denunţau acordul secret, că între Yalta şi Malta, n 
este altă asemănare de cât... Rima. d 

Au trecut cinci ani dela evenimen i 
comunizată. Un cincinal care citeau a op 
libertăţii, dar situaţia acolo este tot mai precară. La cinci 
ani după cel de-al Doilea Război Mondial Europa 
apuseană distrusă de război, era deja tiivlozăță 
Desigur, cu ajutorul Planului Marshall cum i-a 
revenit după război şi Coreea de Sud. De ce săia 
Liberă, cu abundența ei, lasă mai departe spectrul 
foamei şi al mortii peste fostele țări comuniste? Pentru 
a se uita înapoi şi a cere intrarea în inchisoarea CEI? 

Dacă din nou Europa de Răsărit este vândută, nu 


rămâne decât un singur | i ă 
sea Mea Ap bl gur lucru: OPRIȚI YALTA II, până 


Zahu PANĂ 


PAGINA 24 


NOEMBRIE 1994 


ÎNDEMN LA SIMPLITATE 


In toate adunările, întrunirile şi manifestările 
româneşti, la care am luat parte de o bucată de vreme 
încoace, am asistat la tot felul de discutii şi dezbateri de 
probleme privind situaţia din România. Nu am făcut nici 
un fel de statistică, dar am reţinut, într'o formă sintetică şi 
concluzivă, că subiectul care nu lipseşte nicăieri este 
referitor la viitorul ţării şi al societătii româneşti. Toţi 
vorbesc despre criza politică, economică, cu toată 
abundența de afacerişti şi de mărfuri, care, întriun mod 
miraculos, au invadat pieţele oraşelor, chiar dacă nu se 
găsesc decât în forma limitată surse financiare pentru 
achiziționarea acestor mărfuri. 


Se fac tot felul de blamuri, cu acuzaţii grele, şi mai 
concrete şi mai abstracte. Şi politice, generale şi personale 
şi de clasă şi ideologice. Totuşi, fiecare în parte îşi dă 
seama că aceste discuţii prelungite şi reluate, nu aduc nici 
un fel de soluţie practică-şi de rezolvare a crizei din 
România. În fapt, este aproape dezolant spectacolul pe 
care-l oferă analizele care se fac stărilor de lucruri din 
România, căci nu se găsesc leacurile bolilor de care suferă 
societatea românească, nu se întrevăd modalităţile prin 
care s'ar pune capăt haosului şi aberaţiilor în care se 
trăieşte acolo, în ţară. Mulţi dintre cei mai buni Români, 
animați de gânduri curate işi mărturisesc disperarea în faţa 
neputinței de a ajunge la o soluţie mulțumitoare, pentru 
majoritatea celor ce se preocupă de astfel de probleme, de 
ordin naţional. 

Adevărul este că în toate discuţiile purtate, de obicei, 
există o tendinţă de a complica problemele, în loc de a se 
face cât mai mult simplificări, care să înlesnească re- 
zolvarea temelor în discuţie. Numai când se ajunge la un 
denominator comun, de simplificare, se poate întrevedea o 
rază de lumină care să ajute pe oameni în orientarea lor. 


De ce nu fac oamenii, de azi, toate simplificările ne- 
cesare, ca să poată ieşi din încurcătură? Nu se poate da un 
răspuns satisfăcător la acest fel de întrebare. Şi, atunci, 
preferăm să o luăm încet şi să propunem noi o simplificare 
care să ne îndrumeze mai bine pe calea înţelegerii teoretice 
a celor ce urmează să le discutăm. Căci traducerea în 
practică a unor principii simple de logică şi de cuprindere 
a fenomenelor este o leacă mai grea. Să pornim dela un dat 
fundamental. În România există două biserici naţionale, 
care au trecut prin vârtejul dezmăţului comunist, şi cunosc 
ravagiile morale, naționale şi spirituale pe care le-a făcut 
ideologia marxistă din ţară. Absolut toată lumea le 
cunoaşte, cul puţin în straturile conducerii celor două 
biserici. Indiferent de coloratura lor, aceste ravagii au lăsat 
o moştenire grea, care apasă şi asupra celor ce au su- 
pravieţuit dictaturii comuniste. Fiecare din cele două 
biserici trebue să reinnoiască, după viaţa imposibilă pe 
care au avut-o sub dicatură. 

Toţi credincioşii celor două biserici, dela vlădică până la 
opincă, au râni de legat, de vindecat şi, apoi, să pornească 
la treabă cu gândul curat. Pentrucă aici, nu este vorba 
despre ceva lumesc, ci despre propria lor viaţă spirituală, 
unde nu se poate trişa, nu se poate falsifica şi nu se poate 
ascunde adevărul, sub nici o formă, deoarece consecințele 
sunt incalculabile. Căci învăţătura creştină care un caracter 
imperativ, din punct de vedere moral, pentru cei ce cred în 
lisus Hristos. a i 

Într'o societate creştină, în care credincioşii îşi mărturi- 
sesc adeziunea la legea creştină de viaţă, cum a fost cazul 
cu poporul român, încă dela naşterea lui ca entitate etnică, 
nu se poate ieşi din litera legii. : 

Se pare că dezastrul dominaţiei marxiste a fost mai mare 
decât şi-au putut inchipui oamenii, pentrucă încă nu s'a 
ajuns la o limpezire a apelor, după vâltoare, şi cele două 
biserici naţionale încă nu au stabilit temeiurile unei păci 
de bună vecinătate, căci slujesc acelaşi Dumnezeu şi toate 
divergențele, ostilitățile trebuesc soluționate prin singura 
forţă reală, care poate uni aceste două biserici de Dum- 
nezeu: iubirea creştinească, izvorită din credinţa în lisus 
Hristos. 


pP===aaa=—mamamamm=mosimm=mmam=a=mm 


[__] nou 


PPR» — — aaa 


lon BOIERU 


NUMELE DE FAMILIE. 277 a aa a a 
PRENUMELE = ae 20 Ie CE IE Rt e 
STRADA Ni ri SE al 2 PRI a EC 
ORAȘUL Se ze STATUL/PROVINCIA.......... 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUA 


PESTE $50 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$35 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 
$30 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


Nu se poate trece la procesul de refacere naţională, pe 
celelalte planuri sociale şi istorice, dacă nu se crează un 
climat spiritual de bună înţelegere şi dragoste, între cele 
două biserici naţionale. Acesta este punctul de plecare al 
întregii refaceri naționale a societăţii româneşti. 

Numai prin apropierea dintre cele două biserici 
naţionale se poate crea o stare de ecumenicitate natională, 
care să aibă reflexe profunde în cugetul românesc, pentru 
viitorul României. 

Toate conflictele de azi rămân la caracterul minor, 
parohial şi înăspresc tot mai mult stările de lucruri din 
țară. Este nevoie de o hotărire crucială, a unor oameni 
luminaţi, cu răspundere care să ajungă la cel mai simplu 
lucru; prin dragoste creştină se pot îndrepta toate lucrurile 
rele din lume şi nu mai este nevoie de atâta gâlceavă, care 
n'are nimic de-a face cu învăţătura creştină şi cu mântuirea 
noastră. 

Articolele care se scriu, cuvântările care se țin, de către 
unii din ce vorbesc în numele legii creştine, nu fac decât să 
învenineze starea de spirit şi prelungesc starea de haos în 
care se găsesc cu toţii azi, din cauza confruntărilor nefireşti 
dintre cele două biserici naţionale. 

Oare, în numele lui lisus Hristos, reprezentanţi ai celor 
două biserici, nu se pot întâlni sub binecuvântarea cerului 
ca să ajungă la o înţelegere cu caracter de ecumenicitate 
naţională, spre binele întregului popor şi al generaţiilor 
viitoare? Oare, nu se mai găsesc astăzi în masa cre- 
dincioşilor, oameni curaţi, de bună credință şi dornici de 
pace sufletească, să lupte pentru refacerea spirituală a 
vieţii româneşti!? Nu se teme lumea de pedeapsa cerului? 
Căci nu se poate continua, la infinit, în această situaţie 
neverosimilă. 

Cei ce au greşit, să iasă în pieţe publice şi să se lepede 
de satana; ceilalţi să fie iertători şi plini de dragoste şi 
bunăinvoire, ca să se poată apropia unii de alţii. Şi ereziile 
cele mai bsurde din viaţa creştină au fost îngropate şi au 
fost biruite de adevăr prin luminarea celor care au condus 
destinele Bisericii în vremea grea a ereziilor. Azi, nu este 
vorba de erezii, ci de altfel de greşeli, care au fost săvârşite 
şi prin acte de curaj, s'ar putea porni pe calea împăciuiri- 
lor, a apropierilor frăţeşti, şi lupta pentru refacerea 
naţională. Nu se va putea reface viaţa naţională, ro- 
mânească fără reconcilierea celor două biserici naționale şi 
oricine refuză să participe la această reconciliere face un 
păcat mare .ă.potriva neamului românesc. 

Strămoșii care au luptat împreună, în contra păgâ- 
nismului de orice fel, în perioada invaziilor de barbari sau 
a stăpânirilor păgâne, nu pot avea odihnă în mormintele 
lor, atâta vreme cât credincioşii legii creştine nu se vor 
impăca şi câtă vreme cele două biserici naționale, nu se vor 
reconcilia, pentru împlinirea unui destin cu adevărat 
creştin al neamului românesc în istorie. Toate retorismele, 
toate certurile de târg, toate cârtirile şi sentimentele de 
adversitate sunt lipsite de orice rodnicie, nu duc la nici un 
fel de realizare majoră în viaţa oamenilor şi în istoria 
naţională. 

Ce fel de microb atacă unitatea românească creştină? 
Căci nu se poate vorbi de ceva natural, de o poziţie în- 
temeiată, în adversitatea actuală, care continuă să existe 
dincolo de limitele oricărui bun simţ, oricărei accepțiuni 
logice sau morale. 

Țara toată are episcopi erudiţi, teologi de bună calitate, 
preoți cu crucea în mână; cum este posibilă dezbinarea, 
adversitatea, ostilitatea şi confruntarea dintre cele două 
biserici naţionale? Este posibilă prin încâlcirea ade- 
vărurilor, prin confuzia planurilor de dezbatere şi prin 
lipsa de simplitate. Să revenim la simplitate şi să lucrăm 
cu avantajele pe care ni le dă simplitatea. Numai aşa se 
poate dezbăra toată lumea de încurcăturile pe care le aduc 
formele de retorică încărcată cu tot felul de pretenţii şi 
pline de aroganță. Simplitatea este atotbiruitoare în toate 
împrejurările, pentrucă ea nu înșeală pe nimeni, nu 
falsifică adevărul şi nu pretinde nimic decât o formă reală 


„ie deviz, fără decor și fără îndoribui oo 
CUPON DE ABONAMENT 
COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


[| neinnore 


L--_.. .............. .. ..... 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ai ai 


a bd dj 

În anul 1963, a apărut în editura "Alfred A. Knopf" 
din New York, o carte nespus de interesantă a 
scriitorului rus Valerij Tarsis, sub titlul: "THE BLUE- 
BOTTLE”, care s'ar traduce în limba noastră: "Musca 
Vânătă”. Căci Bluebottle” este numele unei muşte rele, 
vinete, care nu te lasă în pace până n'o omori. Titlul 
cărţii, este fără îndoială simbolic, fiindcă sub de- 
numirea acestei muşte rele şi enervante, autorul, 
reuşind să-şi trimită manuscrisul spre a fi publicat în 
lumea liberă, aseamănă comunismul cu această muscă 
impertinentă. 

Din conţinutul cărţii, reiese clar că, comunismul n'a 
reuşit, după atâţia ani, să realizeze un adevărat "so- 
cialism", ba dimpotrivă, afirma el, care mărturiseşte c'a 
fost "comunist din fragedă copilărie”, conducătorii 
comunismului mondial, au falsificat chiar “învățăturile 
lui Karl Marx". Şi ca atare, crede că Lenin a avut 
dreptate atunci când a spus că: "Dacă vom pieri 
vreodată, vom pieri din cauza birocratismului", Căci: 
"poporul gândeşte nu numai că n'am realizat nimic, ba 
dimpotrivă, crede că suntem pe marginea prăpastiei şi 
că nu există absolut deloc un socialism, ci numai vorbe 
goale, conducere proastă şi minciuni”. Fiindcă, spune 
el: "...In ceea ce priveşte abolirea a ceea ce Engels 
numeşte "cel mai mare rău", chiar în ziua în care 
proletaraitul a pus mâna pe putere, s'a creat un monstru 
birocratic cum n'a văzut încă lumea”... 

Acestea le spunea, negru pe alb, un scriitor rus, care 
s'a trezit din beţia ieftinei propagande a guvernului 
priopriei sale ţări. 

Este, deci, "la mintea cocoşului”, de ce anume - şi pre 
limba lor - "poporul muncitor”, din toate țările cu 
regimuri comuniste, şi-a pierdut orice nădejde în 
conducătorii lui, ne mai putând crede în “binefacerile” 
socialismului, dat fiind faptul că "răul cel mare”, 
enunțat de Engels, a fost înlocuit cu un "monstru 
birocratic cum n'a văzut încă lumea"... În Rusia, 
țarismul crud şi exploatator a fost înlocuit cu 
comunismul criminal şi mincinos. În țara noastră de 
baștină, România, destrăbălarea şi abuzurile ziselor 
"partide democrate" ce s'au perindat la conducerea țării, 
anihilând şi trimițând în morminte cea mai aleasă elită 
a Neamului, la ordinea nebunului Rege, Carol II şi a 
metresei lui, Elena Lupescu, s'a sălăşluit, datorită 
mârşavei vânzări dela Yalta, a beţivului Winston 
Churchill al Marei Britanii şi a ramolitului Preşedinte 
al Americii, Franklin Dellano Roosevelt, au fost urmate 
de un guvern al unui partid ce nu reprezenta nici măcar 
un procent din populaţia ţării; recte, partidul co- 
munist... 

Fiind acuzaţi că, publicând în paginile ziarului 
despre mizeria din R.S.R., ne batem joc de ţara noastră 
de baştină, vom reproduce mai jos o frază din cartea 
scriitorului rus Valerij Tarsis, "THE BLUEBOTILE”, pe 
care o comentăm în aceste rânduri, pentru ca cititorii să- 
şi poată da singuri seama că, aceasta este o sfruntată şi 
neruşinată metodă comunistă de a arunca gunoi în 
obrazul celor ce au altă părere decât ci: "Scriitorii şi 
ziariştii care au scris cărți şi articole critice (la adresa 
comuniştilor) au fost acuzaţi că-şi bat joc de ţara- 
mamă”, 

Acestea le spunea, negru pe alb, în pagina 56 din 
cartea lui, scriitorul rus, Valerij Tarsis. 

Pentru curajul ce a avut, spunând adevărul despre 
condiţiile de viață din Rusia Soveitică, scriitorul Valerij 
Tarsis, a fost trimis, (cum era de altfel şi de aşteptat), 

într'un azil de nebuni. 

Dacă un om care scria o carte ca aceasta, atât de clar, 
atât de bine gândită, ordonată şi înt'un stil atât de 
plăcut, era NEBUN, atunci fără doar şi poate că'n Rusia 
Sovietică şi'n țările cu regimuri comuniste, nu se mai 
afla nici un om sănătos și întreg la minte. Căci, puneţi- 
vă acum şi Dumneavoastră întrebarea: putea oare să fie 
nebun un om care vedea că în timp ce: “realizările 
sovietice sunt trâmbițate în urechile lumii” în timp ce: 
"Sputnicii în cosmos au mutat atenţia poporului dela 
nevoile de fiecare zi”, în timp ce: "cei mai mulți mun- 
citori sunt încartiruiți în cele mai rele condiţii, şi - 
“zahăr, unt si pâine albă lipsesc.ca'ntotdeauna chiar în 
Moscova, "Capitala Lumii", unde este greu să găseşti 
cel puțin un kilogram de câmaţi...” 

Nu fraţilor, scriitorul Valerij Tarsis, n'a fost şi nu 
este nebun. Nebuni au fost şi sunt cei ce mai cred încă 
în prostiile lui Marx, Engels şi Lenin. 

Şi istoria, a dovedit deja, această nebunie. 

Necazul este că chiar şi astăzi, deşi nu mai cred, sunt 
atâţia care țin incă cu dinţii de rămăşiţele acestei 
nebunii; că pentru interesele lor pur personale, nu 
numai că nu vor să renunțe la această nebunie, dar se 
roagă pentru revenirea la ea. Aşa sia ajuns azi ca în 
România, atâţia să îi plângă pe Nicolae şi Elena 
Ceauşescu cu toate “realizărili” lor din "iepoca de aur", 
să ofteze nostalgic după cozile la lapte şi pâine şi să 
urască Opoziția din România, care stă în calea 


NOTE ŞI 


Domnului Iliescu, care "ne-a dat pământ" 
Pe unde mai ești, dacă mai eşti, Valerij Tarsis? 


Nicolae NOVAC