Cuvantul Romanesc nr. 228, iunie 1995

Suntem în al șaptelea deceniu de când în 
destinul Neamului Românesc a apărut 
Incandescenta lumină a Legiunii Arhan- 
ghelul Mihail. Dela apariţie, împotriva ei, 
întunericul s'a făcut mai dens, vânturi 
polare au suflat fără întrerupere, stingătorii 
de profesie şi-au epuizat toate materialele, 
dar lumina, când mai puternică şi când 
abia pâlpâind, arde fără încetare. 

Dacă Legiunea Arhanghelului Mihail ar 
fi fost o simplă organizaţie politică, ea ar fi 
sucombat demult sub apăsarea tiraniilor 
duşmane, pentrucă nu era uşor să supra- 
viețuiască o mişcare spirituală plăpândă 
într'o lume plină de vicii şi păcate, întinse 
dela politicienii de rând până la monarh şi 
patriarh. 

Pornită din credinţa creştină în ziua 
naşterii Sf. loan Botezătorul, Înaintemer- 
gătorul Mântuitorului, legiunea a fost 
predestinată să pătimească atât urgia 
lrodului şi Irodiadei dela Palat cât şi ne- 
dreptatea Caiafei Arhiereul, care a optat 
pentru noul Barabas. 


Intr'o lume sălbăticită, coruptă, imorală 
şi brutală, actul celor cinci Văcăreşteni din 
ziua de Vineri 24 Iunie 1927, apărea ca o 
nebunie. În faţa programelor politice 
sofisticate şi pline de promisiuni ale tu- 
turor partidelor, în Legiune se crea: "Să 
vină în aceste rânduri cel ce crede 
nelimitat... Să rămână în afară cel ce are 
îndoieli”. 

Lepiunea ataca frontal: materialismul, 
rațiunea seacă şi mişelia. 

In faţa teoriei materialiste care răs- 
turnase Imperiul Rusesc, făcea ravagii în 
Europa şi se agita febril in România, 
fondatorii Legiunii se legau cu jurământ: 
"să ucidă domnia absolută a materiei 
pentru a o înlocui cu domnia spirituală a 
valorilor morale", 

Politicii îmbâcsite - după raționalismul 
revoluţiei franceze - care domina în 
România, Căpitanul şi întemeietorii 
Legiunii îi opun credinţa în Dumnezeu. 
"Zeița - Rațiunea - pe aceea pe care o 
ridicase lumea în contra lui Dumnezeu, 


ISSN 
0705-8365 


THE ROMANIAN VOICE 


LEGIUNEA ÎNAINTEMERGĂTOARE 


—— Zahu PANĂ 


noi, fără a o arunca şi dispreţui, vom pune- 
o acolo unde e locul ei, în slujba lui Dum- 
nezeu şi a rosturilor vieții”. (Corneliu 
Codreanu, Petru Legionari). 

Aceeaşi idee o găsim şi la Ion |. Moţa în 
articolul "La Icoană” publicat în "Pământ 
ștrămoşesc" din 1 August 1927: "Dela 
Icoană și altar am pornit... Noi nu facem şi 
n'am făcut o singură zi în viața noastră, 
Politică... Noi avem o religie, noi suntem 
robii unei credinţe." - 

Acestea încă poate ar fi fost suportate d 
politicieni, dacă Legiunea ni'ar fi atins 
partea lor cea mai sensibilă: Mișelia! 

"Toată inteligenţa, toată învăţătura, toate 
talentele, toată educația nu ne vor servi la 
nimic, dacă vom fi mişei... Decât să învingi 
printr'o infamie, mai bine să cazi luptând 
pe drumul onoarei... Nici în contra mi- 
șelului şi a armelor lui mișeleşti să nu 
întrebuințezi Mişelia, pentrucă de vor 
învinge, nu va fi decât un schimb de per- 
soane. Mişelia va rămâne neschimbată. 
Mişelia învinsului va fi înlocuită cu mi- 


şelia învingătorului. În esenţă, aceeaşi 
mişelie va stăpâni peste lume”. (C.Z.C., 
Pentru Legionari). 

Fondatorii Legiunii au dispărut biologic 
iar dacă Legiunea ar fi fost doar o etapă 
politică a unei generaţii, ea s'ar fi con- 
sumat, cum s'a consumat generaţia pa- 
şoptistă, partidul conservator şi partidele 
liberal şi țărănist. . 

„Legiunea este Înaintemergătoarea În- 
vierii României. Numele sub care se va 
manifesta depinde de cei care vor veni în 
viitor, dar Revoluţia Tinerilor din De- 
cembrie 1989, cu lapidarul "Vom muri dar 
vom fi liberi", este expresia subconștientă a 
resurselor spirituale latente ale Neamului 
Românesc, pe care Legiunea le-a scos pen- 
tru prima dată la lumină. 

Puterea nu i-a interesat pe fondatorii 
Legiunii. Când ea atârna ca un fruct copt în 
Decembrie 1937, Căpitanul - care nu-şi 
desăvârşise opera - a spus: "Am înflorit 
prea devreme, ca un piersic în mijlocul 
iernii”, 


Preţul unul abonament anual 
30$/500M 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


ANUL-21 Nr. 228 - IUNIE 1995 


PUBLICAŢIE LUNA 


„GIRIGULAȚIE IN AFARA CANADEI: AFR ID ARSE 


Eugen BÂRSAN 


| care, 


| umileşte iar, drept urmare, 


comunist. 


comunistă şi sărăcie. 


| înj ă. 
a e în vitrine... Dar 
de lipsuri şi de foame. 


Din adâncuri izbucneşte o chemare la trezirea de 
sine a Românilor, pentru a se pune capăt unei situaţii 
pentru unii este mumă şi pentru alții ciumă. 


După cinci ani dele Bernie, dezordinea se 
, politicianismul criptocomunist ignoră şi 
par ag la în ee binelui ezitat la 
| o existenţă morală şi prosperă după ani grei de 
martiraj social şi politic, s'a instaurat pentru popor o 
sărăcie lucie. În timp ce guvernanţii şi corupătorii, 
din corupţiile şi demagogiile extinse până la pro- 
funzimea de îmbolnăvire maximă a societăţii, au 
făcut din ţară un monopol de mumă doar al lor. o 
mumă care străluceşte în bogăţie cu de toate, fiindcă 
în lumea plină de sărăcie neocomuniştii - care sunt 
Statul -, au redevenit propriii lor îimbogăţiţi. 

În chip firesc, o asemenea anomalie țipătoare la cer 
| ar trebui să ducă la frământare de cugete pentru 
| drumul sau soluţia ieşirii din impas. În ultim obiectiv 
la un alt statut de viață socio-politică la care rezervele 
de inteligență românească trebue să pună şi spirit şi 
umăr. Căci a venit vremea ca Românii să nu mai 
| admită ca țara lor să fie pentru unii ciumă şi pentru 

alții mumă. Viaţa românească trebue i dai A 
| principii limpezi şi sănătoase, Trebue regândit 
| aportul de contribuţie al fiecăruia la scoaterea ţării 

dn mâinile acelora care au făcut din ea o mumă 
mănoasă doar pentru ei, cei cu rădăcini în partidul 


| Toţi cei care viețuiesc cumplita situaţie, trebue să 
| se mişte. În primul rând să iasă din starea de apatie. 
| Un lucru care echivalează cu primul pas spre 
schimbarea structurilor nomenclaturiste, care sunt 
| sorgintea a ceea ce numim mumă şi ciumă, Dar de 
| ştiut că singurul gând de mai bine nu poate duce nici 
unde fără un fundament practic. Formidabilul stres al 
stării de lipsuri numită ciumă, trebue să genereze o 
solidaritate naţională în lupta de reconstituire a 
normalului din viaţa publică și socială prin curmarea 
paradoxului de mumă şi ciumă dintr'o țară înzestrată 
de Dumnezeu cu bogății, iar de dracul cu etatizarea 


Tot mai des se aud vorbele "nu trăim, supra- 
| viețuim"! Şi în umbra acestor vorbe, Românul devine 
tot mai sărac, tot mai calic. lar deasupra stării de 
| calicie şi de supravieţuire, se vede lăfăiala clasei 
|| conducătoare, care nu vrea să vadă cum rândurile 
|| celor, pentru care ziua de mâine reprezintă o grijă, se 
| Milioane de copii şi de oameni privesc la 
entru ei, toate acestea 


rămân doar un vis. Şi cu visul lor, mulţi Români mor 


RCA, ELVETIA, GER 


Asemănarea între Iliescu 
şi Ceauşescu devine, pe zi ce 
trece, tot mai mare. Ultimul 

reședinte al României, în 

ungii ani de aşteptare în 
care spera să-i ia locul riva- 
lului său, şi-a jurat, proba- 
bil, în barbă ca, în momentul 
în care va pune mâna pe 
putere, să-şi surclaseze pre- 
decesorul. Şi reuşeşte. Insă, 
spre deosebire de Ceauşes- 
cu, Iliescu se pretinde a fi 
ceva ce nu este. Ceauşescu 
s'a declarat ateu şi n'a mers 
la Biserică. Iliescu se declară 
liber-cugetător şi nu conte- 
neşte să se afişeze pe la 
sfintele lăcaşuri atunci când 
e rost de vreo sărbătoare cu 
largă mediatizare. De Învie- 
re, n'a ezitat să strice sărbă- 
toarea credincioşilor adunaţi 
la Mânăstirea Căldăruşani, 
pe care a împânzit-o cu for- 
țe de ordine în apărarea ne- 
preţuitei sale persoane. 

In schimb, ultimul pre- 
şedinte seamănă leit cu pe- 
nultimul, prin pasiunea pen- 
tru vizetele de lucru, lansări 
de "opere" și indicaţii pre- 
ţioase, Iliescu nu ratează nici 
un prilej, nici o festivitate, 
nici o adunare, nici o come- 
morare, pentru a face din 
respectivul eveniment Pra) 
de propagandă personală. 
inceput să-şi s memoriile 
- au apărut, până acum, do- 
uă volume - editate - pe ba- 
nii cui?! - în tiraje de ra și 
și difuzate cu ocazia fiec 
vizite de lucru. De fiecare 
dată când apare în public, 
indiferent unde, preșe- 
dintele ţării dă În dicaţii 
preţioase, se pretinde atot- 
cunoscător, în toate do- 
meniile. De curând, la Aca- 


_ŞI CIOB 


RECIA, FRANTA, ISRAEL, 1] U VIA, OLANDA, A 


ILIESCU-CEAUŞES | 
ĂNESCUL MIORITIC 


—— Cecilia MIHĂILESCU 


demie, a primit diploma de 
membru de onoare al Aso- 
ciaţiei Oamenilor de Ştiinţă, 
căroara le-a ţinut o cuvântare 
mobilizatoare. N'a pomenit 
nici un cuvânt despre atâţia 
oameni dotați care, pe vre- 
mea comunismului, nu s'au 
putut afirma în cercetare, 
din cauza persecuțiilor poli- 


tice sau a servituţilor pe care 


nu le-au acceptat, pentru 
carieră. S'a lamentat, în 
schimb, pe tema bugetului 
mic alocat cercetării, ştiinţei 
şi învăţământului, pe care, 
însă, tot el îl promulgase 
fără să ceară vreo modifi- 
care. 

Pe data de 3 Mai, la 
festivitatea dedicată cente- 
nariului naşterii omului de 
cultură Lucian Blaga, pe care 
a organizat-o Academia, 
Iliescu nu s'a jenat să ţină un 
discurs sforăitor despre ma- 
rele spirit din Lancrăm, Atâ- 
ţia oameni luminaţi vorbesc 
cu sfială despre o asemenea 

ersonalitate, Iliescu, nu. 

ai mult, în loc să-şi pună 
țărână în cap şi să condam- 
ne represiunea comunistă la 
care a fost supus gânditorul 
Blaga, pe vremea în care 
tovărășia-sa era ministru al 
tineretului, Iliescu a avut 
neobrăzarea să-l dea exem- 
plu intelectualilor pentru 
pretinsa “neutralitate” poli- 
tică pe care ar fi manifestat- 
o! Ultimul preşedinte își in- 
chipuie că Românii sunt 
nişte proşti care nu-şi cu- 
nosc valorile. Se ştie însă 
foarte bine că Blaga a fost 
trecut la index din cauza 
convingerilor sale drepte. De 
dreapta, Iliescu n'a pomenit 
nici un cuvânat despre ele. A 


preferat să profaneze me- 
moria lui Blaga, afirmând că 
a fost un spirit "cumințel”, 
neangajat politic, ceea ce le 
recomandă şi intelectua- 
luilor din ziua de azi. Să nu 
cumva să se angajeze politic. 
Să nu reacţionaze la strâm- 
bătăţile regimului actual. Să 
accepte supuşi "minunatele 
condiţii”. Să iasă din neu- 
tralitate doar ca să mulţu- 
mească pentru ele. În nici un 
caz să nu se împotrivească, 
Să nu cârtească. Să-şi accepte 
destinul "mioritic". Fiindcă 


asta e tot ce înțelege Iliescu 
din spaţiul mioritic: o țară de 
oi. Ultimul preşedinte nu 
cunoaşte, însă, ciobănescul 
mioritic. Tot miortic. Dar 
altfel decât crede el. Un căţel 
care, indiferent de dimensi- 
unea şi numărul adversa- 


rului potenţial sau actual, se 


repede în el cu capul înainte. 
Dacă e nevoie, moare cu el 
de gât. Dar nu cedează. E 
câinele nostru național. Apă- 
rătorul cu care ne-a înzestrat 
Dumnezeu. Datorită căruia 
am rezistat. 


CITIŢI 


ÎN ACEST 


UMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Cecilia MIHĂILESCU 
Florin Oprea 


Florea OL U 


Prof. Teodor BRĂILEANU 
Prof. Banu SERDARU 


lon TECŞA 
Av. George VASU 


Gh. lonescu OLBOJAN 


Dan Emilian ROŞCA 
Prof. Radu BADI 


Prof. lonel RĂDULESCU 


Gh. VIFOREANU 


Pr.Dr. Gh. DRĂGULIN 


SĂLCEANU 
Prof. acu STEFANESCU 


0OO0oo0VOUUVVDV— 


Prof. Mihai Stere DERDENA 


Tiberiu. HENŢEA 


Prof. Nicolae CIACHIR 


Dr. Ing. Nicolae BRĂDEANU 


Maria SAVA 


IV) 


EDITORIAL 
ATACUL COMUNIST 


ASUPRA BISERICII 
DIN PARIS 


Intâmplările dela Biserica ortodoxă din Paris vin să 
evidenţieze, odată mai mult, că guvernarea lui Iliescu 
este o guvernare comunistă şi că Iliescu dispune de o 
aceata de infiltraţi în lumea liberă, moştenită dela 

-eauşescu. Aceştia lucrează intens să acapareze bunuri 
şi proprietăţi ale comunităților româneşti din afara 
graniţelor româneşti, pentru a instala o conducere de 
tip comunist, anti-creştină şi anti-naţională. 

Biserica ortodoxă "Sfinţii Arhangheli” din Paris a 
fost o adevarată cetate creştină şi românească, refuzând 
să accepte orice compromis cu partidul comunist din 
România, până astăzi. 

Acum, după prăbuşirea formală a partidului 
comunist, după toate înfrângerile morale, pe care le-a 
suferit în ultimii ani, iată că la Paris, departe de ţară, 
parohul Bisericii "Sfinţii Arhangheli” intră într'o 
conspirație cu nomenclatura comunistă din Bucureşti şi 
îl primeşte oficial în Biserică, pe Iliescu, oferindu-i şi o 
agapă. Fără ştirea şi aprobarea comitetului parohial şi a 
parohienilor credincioşi. S'au schimbat cadouri şi s'a 
"discutat despre relaţiile dintre Biserica (din Paris) şi 
Patriarhia dela Bucureşti”. 

2 Iliescu a demonstrat că întoarce serviciile care au fost 
făcute de-a lungul anilor, de Patriarhia ortodoxă din 
țară, colaboratoare și susținătoare a partidului co- 
munist. 

Aici, n'ar fi decât un aspect al politicii permanente a 
comuniştilor din România. Să-şi extindă dominaţia şi 
controlul asupra comunităţilor româneşti din lumea 
liberă. ; 

Insă, ceea ce ne arată acţiunea dela Paris este ceva 
mai grav. Infiltraţii operatori ai comuniştilor nu au 
renunţat la metodele lor şi la intenţiile lor, nici după 
eliminarea partidului comunist. Aceştia duc o cam- 
panie intensificată, în slujba actualei nomenclaturi și a 
Serviciului secret al lui Măgureanu, cu aceleaşi obiec- 
tive de altădată. Există un partid comunist, camuflat, în 
țară. w = 

Acţiunea dela Paris, întreprinsă de parohul Bisericii, 
împotriva membrilor acestei Biserici, este un aver- 
tisment pentru toată lumea. Comuniştii nu s'au liniştit 
şi continuă să îşi aplice planurile lor, de dominare 
politică. Infiltraţii sunt mulţi, şi nu se pot rupe de 
obligaţiile lor, pentrucă se tem să nu fie divulgaţi de 
stăpânii lor şi să piardă beneficiile pe care le au, pentru 
serviciile lor. 

Toţi factorii de răspundere ai comunităţilor ro- 
mâneşti din Exil trebue să se trezească la realitate şi să 
ia măsurile necesare pentru a preîntâmpina intrarea 
sub dominaţia comunistă. Nu există decât foarte puţine 
comunităţi laice ori religioase fără infiltraţii comuniste. 
Unii dintre infiltrați au câştigat poziţii de comandă şi 
aşteaptă momentul potrivit pentru declanşarea loviturii 
pe care o pregătesc. Până atunci, încearcă oprirea tu- 
turor acţiunilor şi manifestărilor sănătoase naționale şi 
denunțarea lor prin etichete falsificatoare şi pline „de 
calomnii. La timpul potrivit, vom începe să arătăm 
acţiunile de sabotare a majorităţii manifestărilor 
româneşti organizate de Exilul românesc, când 
infiltraţii au operat pe linia instrucţiunilor primite, ca 
să le zădărnicească. â 

Comitetul parohial dela Biserica din Paris a reac- 
ţionat cu vigoare şi a cerut îndepărtarea parohului co- 
existențialist. Şi s'au făcut intervenţiile necesare la 
autorităţile sinodale sub jurisdicţia cărora se găseşte 
Biserica ortodoxă română din Paris. 

Pentru evitarea unor situaţii incomode pe care le au 
infiltraţii prin multe parohii românești din Exil, nu se 
mai poate amâna clarificarea stărilor de lucruri şi fac- 
torii responsabili şi credincioșii trebue să se confrunte 
direct, urgent şi sănătos cu infiltraţii de orice. 

În ce priveşte Biserica "Sfinții Arhangheli” dela 
Paris, este imperios necesar ca din aceste confruntări să 
nu se ajungă la o dezbinare a membrilor adevăratului 
exil, la crearea unor mici grupuri de diferitre opinii, 
care ar putea duce la fărâmițarea parohiei. 

Membrii parohiei dela Paris trebue să găsească o 
soluţie de moment care să păstreze buna înţelegere a 
enoriaşilor, şi să ducă la unitate în numele lui lisus 
Hristos. 

Ambiţiile, impunerea unor opinii personale celor- 
lalţi membri nu fac decât să ajute pe comuniștii in- 
filtraţi, uitându-se că adevărata problemă este cea a 
opririi expansiunii regimului neocomunist dela Bu- 
cureşti, care doreşte prin Biserică să controleze Exilul 
luptător românesc, an 4 

Au murit sute de mii de Români care s'au opus 
comunismului timp de 45 de ani de, dictatură, ca 
memoria lor să fie întinată de acei ce lucrează încă în 
slujba steagului roşu și vorbesc pe nedrept în numele 
credinţei strămoşeşti, creştine şi a! ărată de atâtea jertfe, 
presărate pe tot întinsul pământului românesc, . i 

Este datoria tuturor celor curaţi să apere patrimoniul 
spiritual, creștin al neamului românesc, nu să înles- 


|nească sarabanda dracilor. 
George BĂLAŞU 


Dezastrul naţiunii ro- 
mâne capătă din nou pro- 
porţii. Guvernul văcărist nu 
se dezminte. Îmbată naţiu- 
nea cu cifre iluzorii. Ceea ce 
este de-a dreptul strigător la 
cer, este tocmai lipsa de 
coeziune socială. 


Se vorbeşte la colţul 
străzii că nu se mai poate 
trăi aşa, că mizeria a intrat 
în casele tuturor şi se lăfăe 
în voie, că nimic nu mai 
este de crezut, dar cei care 
reprezintă adevărata forţă 
să schimbe în bine destinul 
naţiunii nu acţionează. 
Sunt adepţii compromi- 
sului. Sunt “alintaţi” de 
putere și trădează interesele 
generale pentru imbuibarea 
lor personală. 


Este un fapt ştiut că mari 
conducători de sindicate au 
făcut “concesii” umilitoare 
actualilor guvernanţi numai 
pentru a roade din restul 
osului azvârlit de puternicii 
zilei. Guvernul văcărist se 
"mişcă" aşa cum îi cântă 
mafia roşie în structurile 
căreia se află foştii mari 
securişti. Prin faptul că a 
reuşit să se organizeze, 
datorită "indicațiilbr” date 
de un "tovarăş" de încre- 
dere, foştii securişti au 
devenit foarte agresivi. 
Crează panică, regizează 
atentate, controlează tele- 
foanele celor care îi de- 
ranjeză prin curajul de a 
spune adevărul - (subsem- 


Dacă mămăliga ar fi ex- 
plodat cu adevărăt în acel 
sângeros sfârşit de Decem- 
brie '89, comunismul ar fi 
fost înlăturat din România, 
împreună cu corifeii ne- 
mulțumirilor care i-au scos 
atunci pe oameni în stradă, 
cerând căpăţânile Ceauşeş- 
tilor, nu s'ar fi produs lovi- 
tura de stat securisto-ka- 
gebistă cu autoemanarea 
despotului luminat din Ră- 
sărit, acum eram departe şi 
am fi izbutit de mult Uni- 
rea cea Mare, dorită de toți. 

Intrată însă în al şaselea 
an, epoca de balamuc crip- 
tocomunistă a Iliescului 
este sinonimă regimului 
antinaţional, ca o prelun- 
gire a cumplitului blestem 
bolşevic. 

Nici năvălirile barbare 
n'au lăsat urme atât de 
adânci, n'au schingiuit şi 
desfigurat într'atât neamul 


Florin Oprea 


natul în luna Aprilie a.c. a 
avut surpriza să aibă te- 
lefonul fără ton, de două 
ori, timp de 5 şi 15 minute, 
uneori să audă o voce de 
femeie întrebând de un 
nume oarecare etc., etc.) - 
s'au întors la vechile 
obiceuri, trăind în lux şi 
primind salarii astrono- 
mice numai pentru a-şi 
"face datoria" faţă de un 
"stăpân" care le-a salvat 
viaţa, sau i-a salvat dela ani 
grei de închisoare pentru 
crimele înfăptuite impo- 
triva scriitorilor, filoso- 
filor, patrioţilor români, 
marilor politicieni care s'au 
opus comunismului s0- 
vietic. 

Aceşti "diavoli antedilu-: 
vieni”, incapabili să fie 
creatori de valori spirituale, 
pentru națiunea română ei 

'crează"! decât PANICĂ, 
INTIMIDARE şi DEMO- 
NISM. 

Națiunea română a căzut 
iar în capcana unei lumi 
diabolice, create prin "co- 
mandă”" de aşa zişii "pa- 
trioţi”, dar care nu au nici o 
legătură cu adevăratul pa- 
triotism. 

In cei cinci ani de "do- 
minaţie neoroşie” la masa 
fiecărui Român s'a aşternut 
un luciu de sărăcie fără 
margini. Aceasta este pros- 
peritatea promisă de un 
guvern incapabil, care a 
reuşit doar performanţa să 


românesc, cum'au făcut-o 
pecereul şi securitatea lui, 
care nu vor plăti niciodată 
trădarea şi impilarea aces- 
tui neam. Actuala adminis- 
traţie iliesciană catastrofală 
nu-i dispusă să-şi recunoas- 
că deschis falimentul gu- 
vernării, răul imens şi dis- 
prețul vacăroizilor ei lingăi 
faţă de omul de rând, 
Diferenţa dela cer la 
pământ dintre preţuri şi 
salarii, continua depreciere 
a leului ca şi scumpirile la 
alimentele de bază, carbu- 
ranţi, energie electrică şi 
termică etc., au declanşat 
presiunea socială generali- 
zată. Grevele se ţin lanţ în 
toate sectoarele economice, 
iar protestele sindicale nu 
mai contenesc la adresa gu- 
vernului de paie al vacă- 
roilor, susținuți de-un pre- 
şedinte care nu poate fi 
altceva decât tot un Ceauşel 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVÂNTUL ROMANESC 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face 
după cum urmează: 

„Din Canada şi U.S.A. se pot face "Cec Poştal" 
(Money Order) sau “Cec Personal". 

Din Europa şi alte continente, prin "Mandat Poşta!" sau 
“Cec Internaţional" pe adresa ziarului: 


“CUVÂNTUL ROMÂNESC 
i P.O0.Box 78010 


Westcliffe Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada L9C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 
REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


as + 


PAGINA 2 IUNIE 1995 


SĂLCEANU—— 
vândă flota țării, să distrugă 
industria, să distrugă agri- 
cultura, să înfometeze na- 
ţiunea. Aceiaşi guvernanţi 
au reuşit încă o mare per- 
formanță de a "silui” naţiu- 
nea cu promisiuni neono- 
rate: atragerea capitalului 
străin. Şi pentrucă dezastrul 
economic a atins culmi 
"oribile" guvernul văcărist a 
început prima "tranşă" a 
privatizării. Cozile enorme 
la bănci au trezit pentru un 
moment marea speranţă că 
se va scăpa de sărăcie, că se 
vor face bani din piatră 
seacă. 

Şi de această dată sute de 
mii de oameni, înghesuiți 
la uşile băncilor, nu au în- 
ţeles că trăiesc propria lor 
dramă, că sunt iară traşi pe 
sfoară de nişte "diavoli” cu 
chip uman, care se "dis- 
trează" în cabinetele lu- 
xoase pe seama prostiei 
generale. Şi cum prostia 
este generală nu va mai fi 
nicicând posibil să apară 
bunăstarea la masa fiecărui 
cetăţean român. 


"Marii făuritori de po- 
litică" neocomunistă fac 
propagandă la ore de vârf la 
posturile de televiziune că 
prin “această vizită în 
statul..." a creat "posibi- 
litatea să se reînnoiască” 
legăturile comerciale şi... că 
"piaţa românească” va 
abunda de mărfuri compe- 
titive. Aiurea! Şi sute de mii 


REGIM ANTINAŢIONAL 


— Radu STEFĂNESCU 


coleric şi buricos, pătruns 
de comunism până'n mă- 
duva oaselor. Epoca Iliescu- 
lui e continuarea bleste- 
mului ceauşist. Numai ea 
putea transforma criminalii 
activişti şi securişti ai 


„ "iepocii de aur" în prosperi 


şi imaculaţi oameni de afa- 
ceri, nababi ai finanţerlor 
postdecembriste. Numai 
sub oblăduirea zâmbetului 
sarcastic, patologic, dela 
„Cotroceni 'se Maat desfă- 
şura spectacolul jalnic al 
vieţii politice, în care stâlpii 
patrulaterului trandafiriu 
au câştiguri anuale fabu- 
loase, dar... legale (!1), ca 
acționari abili în AGA- 
SPAGA. Nemernici venali 
din adunătura majoritară 
roşie câştigă într'un an 
echivalentul muncii cinstite 


de o viaţă a unui om cu: 


salariu mediu în economia 
văcăroidiană. Eroarea capi- 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


+ Nu garantăm apariţia arti- 
colelor mai lungi de 
dactilografiate la 2 rân€ în: 
Redacţia nu doreşte să 

tervină cenzurând prin 
împrejurărilor,  tex 
supradimensionate. 


-Manuscrisele nepublicâl€ 
nu se înapoiază. 


*Reproducerea arti 
este interzisă fără 
ționarea sursei. 


RENAŞTEREA NAȚIUNII ROMÂNE SAU 7. 
MIRACOLUL ROMÂNESC 
- O NECESITATE ABSOLUTĂ E i | 


de Români cred d 
roşie", deşi la A "Sforizia 
zbatem cu sărăci, i 


şi Alee belele. | 
pei | 
ețiira c este acesta: o | 


în valoarea sa apei ideal j 
destinul ei istoric, 
ferea să se înalje pe al 
orizontul lumii ca na în 
liberă, conştientă dai fane 
fitatea sa şi rostul exigena” 
sale şi face Posibilul să 
creeze propria bogăţie pe tă 
fortele proprii dar și o > 
relații diverse cu altera Ea 
Huni, Dar, de această dia E 
cât este la putere mafii. a | 


Pe 
ă-| 


ie! 


roşie, națiunea română : 
portă în continuare E 2, 
linşajul economic şi social, 
„Sunt proaspete clipele 
când hoarde de analfabeți — 
încadraţi în armata terorii 
strigau din piepturile mun. ză 
citoreşti: NU NE VINDEM 
"ŢARA"! Milioane de Ro. 
mâni au căzut pradă în i 
naivitatea lor acestor fa. - 
risei. Şi iată că sloganul 
"NU NE VINDEM ȚARA", 
fost tocmai contrariul: NE 
AM VANDUT ŢARA celor 
care azi au îndrăzneala să 
conducă națiunea şi o con: 
duc bine spre DEZASTRU. . 
Aceştia au vândut totul pe = 
nimic pentru a face avere,ei 
prosperă și națiunea rabdă  ; 


încă supliciul sărăciei, - 


nu ne-a uitat. 


tală a electoratului, dus de 
nas şi minţit de Ilici Iliescu Ș 
şi ciracii lui din TV, secu 
miliţie, în acea nefastă Du * 
minică a Orbului din 20 
Mai '90, atârnă greu în ba- Ș 
lana socială a sfârşitului de 
secol şi mileniu la noi. p 
dromul nostalgiei bântuie 2 
cu deosebire la privilegia- 
ţii Niepocii lumină", Cân€ 
foamea, frica, frigul şi întu- 
nericul deveniseră obsesia 
celor mulţi şi oropsiţi ăi 
soartei. Deşi nostalgică! 
vechea elită nomenclatu- 
ristă nu regretă preâ mu 
dictatura psihopată Lis 
fală. Având bani în pros şi 
ea sia readaptat rapid fiind 
poţiei luminate + ALR îs 
interesată de mi) ie 
sigure de îmbogăţire [it 
venire în posturile a 
autoconvingându-s€ CA 
chemată să conducă țara 4 
Continuare în PiS 


4 pagini 
saRduri. 


forță 
e 


colelor 
men 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1995 


PAGINA 3 


"ILIESCU CÂND APARE, 
SOARELE RĂSARE..." 


Folosind patinele cu 
rotile, Preşedintele lon 
Nliescu a reușit să asiste la 
ceremoniile aniversării a 50 
de ani dela sfârşitul celui 
de-al Doilea Război Mon- 
dial, atât la Londra şi Paris, 
cât şi mai ales la Moscova. 
La Londra şi la Paris s'a 
simţit cum s'a simţit, în 
orice caz nu ca la el acasă, 
mai ales că la Londra a tre- 
buit să respire acelaşi aer cu 
regele Mihai; la Moscova 
însă, a fost ca acasă, căci 
acolo şi-a petrecut mulţi ani 
din vijelioasa-i viaţă şi 
carieră, şi-a întâlnit colegi 
de facultate etc. 

De-abia întors acasă însă, 
s'a trezit la cruda realitate, 
în situaţia de preşedinte 
ales-reales, pus la zid de 
presa română, dar mai ales 
de ziarul "Ziua”. 

Ziarista Tana Ardeleanu 
dela ziarul "Ziua", întoarsă 
şi ea dela Moscova, a pre- 
zentat cititorilor, câteva zile 
la rând, mărturiile a două 
cunoştinţe bune ale lui Ion 
Iliescu: din timpul stu- 


Mihaela MOISIN 


denției sale la Moscova: 
Igor Badnariciuk, asistent 
la facultatea unde Iliescu şi- 
a făcut studiile şi agent 
KGB şi Aleksandr Mihail 
Kavişciuk, fost coleg de 
facultate. 

Conform acestor mărtu- 
rii, Iliescu este "un comu- 
nist adevărat, care a înţeles 
exact ce a spus Mar"... "Pâ- 
nă să-l recrutez, m'am ocu- 
pat de el, educându-l în 
spiritul nostru. Eu am fost 
cel care l-am inițiat întrale 
KGB-ului. Sunt mândru de 
el"... "Chiar dacă uneori, 
metode-le alese de el pen- 
tru instaurarea comunismu- 
lui nu au fost dintre cele 
mai ortodoxe, trebue să îl 
laud pentru ce a reuşit. 
Rusia ne-a învățat, oricum, 
că doar câteva sute de morți 
nu înseamnă nimic în com- 
parație cu valorile comunis- 
mului. Ion Iliescu a înţeles 
exact îinvăţămintele lui 
Marx."... "Cu ajutorul lui 


Iliescu, am descoperit 
multe lichele, studenţi care 
nu ascultau îndrumările 


Nu mai poate exista nici un dubiu că pentru clasa 


| conducătoare viaţa e mumă, iar pentru popor ea e 
ciumă. Dovadă că lucrurile stau aşa, sunt şi afacerile 
pe care le fac cei dela putere. Salariile lor grase, 
marile lor afaceri din corupții şi minciunile lor 

| ghilotinează societatea românească. Ei îşi măresc 

| depozitele valutare şi stagnează cu bunăştiință 
însănătoşirea economiei țării. Înseşi împrumuturile 
valutare se sting în conturi personale, în timp ce 
poporul se zbate în mizerie. Mai având pe lângă 
mizeria lipsurilor şi mizeria minciunilor. 

Viaţa de ciumă ori de calicie, a devenit pentru cei 

„mulţi răul normal. "Săraci într'o țară bogată." În acest 

| calică şi o altă bună parte calică doar de gradul doi. 
Anormalitatea ciumă nu mai contează. Ceea ce con- 
tează sunt anormalităţile politice ale puterii care şi-a 
făcut din țară o mină de exploatat politică şi afaceri. 

Nostalgicii comunismului au devenit capitalişti 

sălbatici. În fapt nişte învârtiţi care prosperă în lumea 
care suferă, sfidând valurile de nemulțumire popu- 
lară manifestată în special de sindicatele muncitoreşti 

| în numele sentimentului frustrării care s'a extins la 
limita insuportabilului. În loc ca cei dela putere să 
ducă lucrurile înainte, ei le duc înapoi, pentrucă se 
tem că îşi vor pierde avantajele politice şi economice 
din sursa mumă. Aşa le cere şi sarcina de partid care 
le-a intrat în sânge şi oase. Aşa mai cere şi desco- 
perirea "originală" a D-lui Iliescu, care zice că vinovat 
de mumă şi de ciumă, de toată mizeria şi disperarea 
în care ţara se scufundă tot mai adânc, e poporul. 
Fiindcă el ar fi cerut drepturi peste drepturi demo- 
cratice. Şi a fost rău că el le-a căpătat, căci acest lucru 
i-a adus dezastrul. 

| Nivelul de viaţă al cetăţeanului ciumă continuă să 
scadă îngrijorător. Cursa aberantă a creşterii pre- 
țurilor merge înainte, în timp ce puterea de cum- 
părare coboară şi tot coboară. Totul e o cursă pentru 
supravieţuire, în timp ce puterea mumă, care nu vrea 
să audă și nu vrea să vadă cum se vieţuieşte în jur, îşi 
vede liniştită de apărarea intereselor ei de castă 

| nomenclaturistă și de clasă conducătoare. 


| Ea ar vrea un pact politic care să acopere drama că 
în România de azi mor cu zile zeci de mii de oameni 
| de foame, de frig, de neputinţă, de mizerie şi de 
deznădejde. Ciumaţii sunt victimele unei politici 
iresponsabile al cărei unic scop este doar menţinerea 
| vechilor structuri ce se căpătuiesc prin corupți şi 


ilegalităţi. Ambiguităţile democrației “originale” şi 
mafiotismele legate de ea, paralizează intreaga viaţă 
socio-economică. 

Situaţia socială a atins nivelul cel mai critic. E 
vorba de o disperare care obișnuiește pe Român cu 
toate relele din lume. Nu mai impresionează nici că 

| cineva face greva foamei, nici că-şi dă foc, nici că-şi 
| dedică moartea semenilor care să-i continue lupta. 

Poporul român nu mai poate suporta Goiupepaa 
sistematică a vieţii lui sociale, economice şi civice. 
Dar perspectiva unei treziri a lui, e sub un mare semn 
de întrebare. S'a sperat în chip puternic că acest popor 
de origină latină va găsi calea de a se ridica pe o 
poziţie superioară vecinilor, în majoritate Slavi şi 
după cum s'ar zice, mai grei la gândire. Dar din 
păcate, până acum nu s'a întâmplat aşa. Căci 

iva de ridicare și de tabula rasa cu mumă şi 
ciumă, este în chip direct pendinte de evoluţia 
schimbării mentalităților create de comunism. 


Eugen BĂRSAN 


tăzii eate'calică- 


partidului şi care curând au 
fost exmatriculaţi. Trebue 
să fiți mândri de preşedin- 
tele vostru. Este un om de 
valoare." - Igor Bodnari- 
ciuk. 

"Îmi amintesc că Ion 
Iliescu figura la numărul 
şapte”..."În dreptul lui era 
trecut un semn special, care 
spunea că este din altă țară 
şi, prin, urmare, necesită 
atenţie mărită”... "Am re- 
marcat dela bun început 
calitatea de informator a 
studentului român”... 
"Mulţi colegi de-ai lui au 
fost exmatriculați datorită 
rapoartelor semnate de 
Iliescu”... "În schimb, nu 
era foarte sociabil şi nu 
prea ştia să râdă. Asta i-a 
venit insă mai târziu, căci 
teatrul făcea parte din me- 
serie" - Aleksandr Mihail 
Kavişciuk. 

Toate aceste acuzaţii gra- 
ve la adresa preşedintelui 
țării, printr'un comunicat 
oficial (nr.191/17 Mai) sunt 
caracterizate drept "abera- 
ţii”, "campanie de denigrare 
şi calomnie”. 

Iniţiativei D-lui Radu 

- Berceanu deputat PD(FSN) 
şi vicepreşedinte al Came- 
rei Deputaţilor, printr'o 
listă de semnături, de a 
solicita D-lui Iliescu să 
lămurească situaţia presu- 
puselor legături dintre 
dumnealui şi KGB i-a răs- 
puns purtătorul de cuvânt 
prezidenţial, arătând că 
"preşedintele, ca instituţie, 
nu are nici un fel de răs- 
pundere politică în faţa 
Parlamentului," ... "nu va 
exista nici un răspuns"... 
"fiind ales prin vot uni- 


„. Versal, preşedintele 3 
de numai în faţa celor care 


l-au ales"... "Pentru acest 
gen de ofense grave există 
o. e care se sesizează din 
oficiu. Acest lucru a cerut 
DL preşedinte”, 

Dar Dl. preşedinte, prin 
declaraţia făcută presei la 
17 Mai de către purtătorul 
de cuvânt al Preşedintelui, 
Traian Chelebeu, cere "în 
deplin acord cu preroga- 
tivele sale constituționale, 
organelor de drept să aplice 
legea, rigorile prevăzute de 
aceasta, atunci când se aduc 
grave ofense autorităţii 
publice, unei instituţii fun- 
damentale a statului”. 

Redactorul şef al coti- 
dianului “Ziua”, Adrian 
Pătruşcă, a trimis un protest 
organizaţiilor internaţio- 
nale, agenţiilor de presă şi 
organizaţiilor ce protejează 
jurnaliştii. 

Dezvăluirile conform că- 
rora preşedintele României 
ar fi fost agent KGB, au 
avut ca efect declanșarea 
unei proceduri de suspen- 
dare, eventuală, din funcţie 
a şefului statului. Având în 
vedere însă că Constituţia 
este foarte clară în ceea ce 
priveşte cazurile în care se 
pot demara asemenea ac- 
țiuni, "Moţiunea Berceanu” 
s'a transformat într'o sim- 
plă declaraţie politică. 

DL. Constantin Avrames- 
cu (PDSR) a afirmat că 
"KGB-ul nu poate permite 
asemenea scăpări”, 

Cine va răspunde în faţa 
cui? Dl. Iliescu în faţa 
KGB-ului, dacă într'adevăr 
există relaţii între aceste 
două părţi, sau jurnaliştii 
"denigratori şi calomnia- 

“tori” în faţa D-lui Iliescu? 

Sau poate, furtuna (în 
paharul cu apă) va trece ca 
şi alte furtuni, şi în conti- 
nuare, "Când Iliescu apare, 
soarele răsare"? 


SĂRBĂTORIM ÎNFRÂNGEREA LUI 
HITLER ORI SEMĂNĂM DISCORDIE? 


Preşedintele Congresului Mondial 
Evreiesc, Dl. Edgar Bronfman, a cerut 
Preşedintelui Bill Clinton să insiste pe 
lângă fostele țări comuniste din Răsăritul 
Europei de a accelera procesul inapoierii 
averilor luate cu forţa dela Evrei. 

De asemenea, opt parlamentari ame- 
ricani: preşedintele Camerei Newt 
Gingrich, preşedintele Senatului Robert 
Dole, senatorii Jesse Helms (R), Richard 
Gephaardt (D), Thomas Daschie (D) şi 
deputaţii Benjamin Gilman (R), Lee 
Hamilton şi Clairborne Pell (D) au trimis 
o scrisoare Secretarului de Stat Warren 
Christopher, asigurându-l că răspunsul 
celor 13 țări din Europa de Est (Belorusia, 
Bulgaria, Cehia, Estonia, Latvia, Lituania, 
Moldova, Polonia, România, Rusia, 
Slovacia, Ucraina şi Ungaria), în legătură 
cu înapoierea averilor luate dela Evrei, 
poate avea consecinţe practice în relaţiile 
lor cu ţara noastră ("Could have practical 
consequence on their relations with our 
country”). 

Mai pe româneşte: dacă aceste țări nu 
redau Evreilor proprietăţile naţionalizate, 
atunci să se lingă pe bot de vreun ajutor 
din partea Statelor Unite. 

Felicităm pe Dl. Edgar Bronfman care, 
în calitate de preşedinte al celei mai mari 
organizaţii evreieşti, are grijă de soarta şi 
binele Evreilor din întreaga lume. 

Nu putem acorda același compliment 
parlamentarilor americani pentrucă în 
vânătoare de voturi, au sărit pârleazul şi 
ştirbesc prestigiul Statelor Unite în afara 
graniţelor. 

Este normal ca organizaţiile evreieşti 

"să intervină pentru conaţionalii lor, dar e 
altă socoteală când reprezentanţi ai celei 


mai mari democraţii să ceară dreptate 
NUMAI (sublinierile noastre) pentru un 
singur grup minoritar. 

Nu suntem toți egali în faţa legii? 

N'au fost jefuiţi deopotrivă şi Evreii şi 
creştinii când li s'au naționalizat pro- 
prietăţile? 

Gândiţi-vă la dezamăgirea omului 
când vede cum doar Evreul şi-a recuperat 
averea şi el nu. 

În loc să continuăm înfrăţirea ce s'a 
închegat în timpul suferințelor prin 
temnițe, aşa cum a descris-o Evreul 
Steinhardt în cartea "Jurnalul Fericirii”, 
acum declaraţia celor opt parlamentari 
înlocuieşte buna înţelegere cu o aver- 
siune pentrucă cei opt politicieni cer ca 
numai Evreilor să li se se facă dreptate şi 
de restul băştinaşilor nu suflă o şoaptă. 

Va mai exista prestigiul şi dragostea 
pentru Statele Unite, care împarte strâmb 
dreptatea? 

Suntem siguri că, dacă Evreii din Ro- 
mânia ar fi fost întrebaţi, ei ar fi răspuns: 
dorim să fim tratați la fel ca şi prietenii 
creştini cu care am suferit impreună. 

Nu ne putem reţine de a imagina un 
dialog dintre Preşedintele Elţin şi Se- 
cretarul de Stat Dl. Warren Christopher, 
ce duce tratative în baza recomandării 
celor opt parlamentari: 

Secretarul W. Christopher: Aţi căpătat 
destul ajutor dela Statele Unite? 

Preşedintele Elţin: Niet/ 

Secretarul W. Christopher: Atunci vă 
oferim ȘI bilion dacă despăgubiţi 100 de 
Evrei. 

Preşedintele Elţin: Da! Da! "Very 


haras Stroe MOLDOVANU 


RINOCENIZAREA ROŞIE 
A NAȚIUNII ROMÂNE 


i me 

Națiunea rămâne în su- 
ferinţă. Nici o posibilitate 
pentru echilibrarea condi- 
țiilor de viaţă pentru cei 
care trăiesc în întunericul 
celor 50 de ani de comu- 
nism. „Agia politicieni, 
foştii ai tătucului Lenin 
şi Stalin”, se sulemenesc în 
structurile Statului şi cu 
fariseism apocaliptic mane- 
vrează națiunea pe tarabele 
infecte al tranziţiei. Ei 
batjocoresc, fără lipsă de 
mustrare a conştiinţei, 
valorile adevărate ale de- 
mocraţiei. De fapt “EI” nu 
au nevoie de acestea. Se 
consideră “situați” în vârful 
piramidei şi că nimic nu-i 
poate determina să fie "cei 
de rând" - supuşi celor 
mulţi, adevărații creatori de 
valori morale şi materiale. 
"EI" au "dreptul" la nemu- 
rire şi declară cu emfază de 
"lichele comuniste" că na- 
țiunea trebue să suporte 
fără să crâcnească "expe- 
rimentul”, pentrucă acesta 
este valoarea cea mai ab- 
solută - geniala lor porcă- 
rie politică. 

În neruşinarea lor, con- 
sideră că au "dreptul" de a 
denatura Adevărul şi Legile 
în numele unei democrații 
"fără pereche în lume". Cât 
de mult se înşeală aceşti 
farisei roșii! 

S'au născut orfani şi orbi 
şi așa au rămas şi în această 
răscruce, de veacuri. "EI" îl 
iau pe Dumnezeu şi pe 
lisus ca drept "martori" că 
au tot interesul ca națiunea 
să nu mai cunoască su- 
pliciul anilor lumină ai 
comunismului", dar oricine 
vede tocmai contrariul. "EI" 
sunt martorii mincinoşi ai 
Adevărului şi iau în deşert 
numele lui Dumnezeu şi 
lisus. 


Prin forţa conştiinţei lor 


CO 


NTINUĂ 


pervertite nu vor ca des=- Cine are nevoie de con- 


tinul naţiunii, de atâtea ori 
lovit în istorie de invidia 
unor farisei mărunți, să fie 
liber.. Conştiinţa lor nu 
reacţionează decât la sti- 
mulii unei politici de ruină 
şi mascaradă. Vor cu orice 
preţ să compromită demo- 
craţia, pentru a se întoarce 
la "jegul comunismului”, ca 
milioane de oameni să fie 
subordonați unei sclavii 
existenţiale. 

Nu vor îndreptarea na- 
țiunii spre adevăratele va- 
lori ale democraţiei. Pierd 
sensul "obiectiv al puterii”. 
Nu pregetă să se arate 
"maselor" ca mari salvatori 
ai "valorilor naţionale" deşi 
adevărul este acesta: na- 
țiunea merge spre catas- 
trofăl 


Fariseii roşii e înfruptă 
cu aceeaşi neruşinare ca în 
perioada "rusianismului 
bolşevic-stalinist". Naţi- 
unea română continuă a- 
ceeaşi "Golgotă” în istorie, 
datorită acestor “politicieni” 
retrograzi care nu mai au 
credința necesităţii şi li- 
bertăţii. “EI” au numai idea- 
lul împlinirii personale. 
Salvarea naţiunii este re- 
întoarcerea la valorile ei 
morale şi istorice. "EI" ştiu 
acest adevăr, dar au pus iar 
în acţiune teroarea. Acesta 
este scopul fariseilor roşii, 
de a rămâne o minoritate cu 
dreptul de a determina 
soarta naţiunii cum îşi 
doreşte. 

Prin putere "fanarioţii 
roşii" se leagă de un "crez" 
deja perimat în lume: 
dorința expresă de a fi 
"patrioţii” vulgarităţii şi 
pauperizării naţionale. 


Acest nătângism nu este 


decât cancerul de care 
suferă "politicienii roşii”, 
atinşi totodată şi de scle- 
roza conservatorismului. 


servatorism la sfârşitul 
acestui mileniu? Tocmai 
aceia care cred în "nulitatea 
conştiinţei” lor şi nu au 
capacitatea absolută de a 
crea noul, de a primeni 
conştiinţa naţiunii, de a o 
înălța spre adevăratul sens 
al valorii. Cum se mai nu- 
mesc aceşti politicieni? Vă 
spunem noi: RINOCERII 
ROŞII 

Sunt îmbătaţi de ambiţii 
deşarte. Națiunea română 
nu are nevoie de "experi- 
mentul” acestor lichele! 
Valorile ei universale sunt 
cele în măsură să intre pe 
albia pe care aceşti farisei 
roşii continuă să o menţină 
pe o altă albie sterilă. 

Libertatea nu are nevoie 
de spaimă. Națiunea se i- 
dentifică fără limite cu li- 
bertatea, aceasta este dată 
de divinitate. Rinocerii 
roşii continuă să sfideze 
națiunea română. "EI" 
acaparează bogăţiile şi le 
manevrează în scopuri 
obscure. Prin falsitatea unei 
democrații "EI" subordo- 
nează milioane de oameni 
ai naţiunii scopurilor lor 
lipsite de transparenţă. 

Această degringoladă 
socială şi politică nu do- 
vedeşte că națiunea română 
şi-a câştigat dreptul de a fi 


identitate şi destin în is- . 


toria Europei. "EI" sunt de 


vină că se continuă calvarul: 


națiunii! "EI” sunt forţele 
negative care menţin soarta 
şi identitatea naţiunii ro- 
mâne în obscurantismul 
unei existeţe incerte în lu- 
me şi întru lume. De aceea 


trebue ca RINOCERIZA- . 


REA ROŞIE a naţiunii să 
înceteze! "EI" să plece, să 
accepte intrarea în "cimi- 
tirul anistoric" şi în locul 
lor să vină adevărații fii ai 
națiunii române! 


În procesul de rescriere 
corectă a istoriei României 
moderne vor trebui eluci- 
date două perioade dis- 
tincte: cea interbelică şi cea 
de după actul de trădare 
din 1944. Prima va trebui 
făcută în majoritate pe baza 
documentelor reale şi ne- 
falsificate, deoarece martori 
oculari ai evenimentelor e 
normal ca, biologic, să nu 
mai existe. Şi este necesar 
mai înainte de toate să se 
elucideze şi elimine mor- 
manul de calomnii perpe- 
tuate până şi astăzi, la 
adresa Mişcării Legionare, 
contribuţia ei la lupta îm- 
potriva comunismului tot 
mai agresiv la acea dată şi 
să se clarifice pentru toate 
capetele obtuze interne, dar 
mai ales internaţionale, că 
această mişcare nu a fost 
rasistă, şovină şi nu a fost 
afiliată la nici o altă formă 
politică din afara graniţelor 
României. După ştirea mea 
incă nu există o scriere com- 
petentă care să arate con- 
cubinajul regal cu anumite 
partide şi personalităţi 
"istorice" în perioada de 
desmăț sângeros contra 
Legionarilor şi apoi la actul 
de trădare din 1944, jus- 
tificat doar prin puerila 
frază că "ami'salvat ceea ce 
se mai putea salva”, 

Istoria terorii comuniste 
de după 1944 eu aş împărţi- 
o în mai multe aspecte: eco- 
nomic (distrugerea structu- 
rii cu implicaţiile ei ecolo- 
gice), naţional (încercarea 
de desnaționalizare cu com- 
plicitatea unor intelectuali, 

“contribuţia unor anumite 
minorități la dezastrul 'eco- 
nomic, social şi cultural, 
etc:), dar mai ales trebue 
detaliat tot mecanismul 
terorii care a transformat 
țara într'un imens lagăr de 
concentrare supravegheat 
de o minoritate socială şi, 
până la un punct în timp, 
naţională, viciată de crimă 
şi de aroganţa puterii în- 
mânată, oferită pe tavă, de o 
putere străină ocupantă. 

La acest capitol al terorii, 
surse extrem de viabile şi 
competente sunt, din feri- 
cire, încă în viaţă. Mă refer 
la puţinii supraviețuitori ai 
închisorilor politice, unii 
încă în țară, alţii împrăştiaţi 


__de soartă în cele patru vân- 


turi. 

Aceşti supraviețuitori, 
martori şi victime, cred că 
au ultima datorie să scrie şi 
să publice despre tot ce au 
trăit, cu nume şi fapte, aşa 
încât o viitoare istorie să 
aibă un fundal documentar 
serios. 

Până în 1989 mulţi dintre 
contemporanii evenimen- 
telor la care mă refer, 
aplicând atitudinea stru- 
țului, declarau că nu au 
ştiut nimic, nu au văzut 
nimic, n'au auzit de Canal, 
Bălţi, Gherla, Aiud, Pitești, 
ca să numesc doar câteva 
dintre cele mai cunoscute 
centre de tortură. 

Până şi azi este procla- 
mată această "scuză a 


_necunoașterii”, mai ales de 


către acei care au supt din 
rezultatul terorii şi s'au 
îmbuibat dela sursele 
"speciale" oferite "reprezen- 
tanților clasei muncitoare”, 
'activiştii, securiştii şi o- 
draslele lor familiare. 

Cu mulţi ani în urmă, un 
"student" dela fabrica de 
scriitori Eminescu se mân- 
drea că, tânăr fiind, doar 18 
ani, a fost redactor la fiţuica 
ce se publica pe vremea 
Canalului sângelui. Bine- 
înțeles că nici el nu văzuse 


CUVÂNTUL ROMA, 


E PU AA | 


NEVOIA DE ISTORIE 


——— Radu DUNĂREANU —— 


lagărele şi deţinuţii politici 
şi ca recompensă l-au făcut 
scriitor "profesionist" şi 
beneficiar al fondului li- 
terar. 

Probabil că mulţi nu au 
văzut nici mineriada, care e 
de dată foarte recentă, deoa- 
rece atitudinea struțului e 
cea mai convenabilă. 

Cineva a spus că cine nu 
învaţă din greşelile trecu- 
tului e condamnat să le 
repete. 

Este posibil ca teroarea 
comunismului să-şi ridice 
capul din nou? În 1989 
nimeni nu a crezut că aşa 
ceva ar mai fi posibil şi cu 
toate acestea Românii, cu 
braţele încrucişate în nepă- 
sare, au privit masacrul 
studenţilor făcut de se- 
cuminerimea angajată de o 
altă paiaţă prezidenţială. 
Camus, la finele cărţii sale, 
Ciuma, trage un semnal de 
alarmă pentru umanitate, că 
microbul ciumei nu dispare 
pentru totdeauna şi aş- 
teaptă momentul oportun 
când şobolanii se pot reîn- 
toarce în cetate, aducând cu 
ei din nou molima. 

Ca să nu se mai repete 
ceea ce am trăit, trebue să 
demascăm detaliat feno- 
menul ciumei comunismu- 
lui de aşa manieră, încât 
nimeni să nu mai poată 
aduce scuza neştiinţei, a 
ignoranței. Aş merge până 
acolo încât în licee şi fa- 
cultăţi aş introduce un 
capitol de studiu despre 
suferinţele îndurate de cei 
închişi, despre mecanismul 
terorii generat de sistemul 
comunist. Vi se pare prea 
drastic? , 

Un lucru e cert: că patru 
decenii pline de sânge nu 
trebue îngropate în cons- 
piraţia tăcerii atât de con- 
venabilă celor ce azi lucrea- 
ză cu spor la consolidarea 
restauraţiei neocomuniste. 

Când spun că trebue să 
se scrie despre acest trecut 
de "suferințe nedrepte” nu 


-mă refer la literatură, care e 


folositoare în măsura în 
care respectă adevărul is- 
toric. Dar noi ştim cum 
trecutul poate fi mânjit de 
balele literare, chiar dacă 
bine scrise, cum au făcut 
unii ca Stancu, P. Dumitriu, 
Arghezi, Sadoveanu, Cami- 
lar, Călinescu, Deşliu, Po- 
povici, Nicolaescu, Jebelea- 
nu şi atâţia alţii, făcători de 
caloieni, unii proclamându- 
se chiar şi "clasici în viaţă”, 
Avem nevoie de cărţi docu- 
mentare sau cel puţin de 
manuscrise documentare 
care să servească cercetă- 
torilor istorici de după noi. 
După părerea mea, în- 
ceputul excelent l-a făcut 
cartea lui D. Bacu despre 
Piteşti (excelent tradusă în 
engleză sub titlul foarte 
sugestiv de Antihumans), 
care ar putea servi drept 
exemplu de obiectivitate şi 
corectă documentare. Au 
mai apărut şi alte cărţi 
despre închisori, pline de 
merite, nu e cazul să le enu- 
merăm aici, din nefericire 
toate publicate în emigrație, 
cu mari eforturi financiare, 
în număr destul de redus și 
care nu sunt la îndemâna 
cititorilor din Țară, mai ales 
la îndemâna tinerei gene- 
raţii care trebue să înveţe 
cel mai mult din crimele 
trecutului. 
După Decembrie 1989, 
uțini supraviețuitori au 
nceput să scrie. Este însă 
foarte ciudat că pentru me- 
înoriile, cărţile lor, hârtia se 
găseşte foarte greu, dar 
pentru maculatura proco- 


munistă sau comisă de 
foştii lachei partinici, hârtia 
este din belşug, 

Este totuşi un semn bun 
că lon Gavrilă, comandan- 
tul luptătorilor din Făgăraş, 
a început să publice. Aş su- 
gera ca şi cei care au cola- 
borat cu dânsul, sau cu alte 
grupuri şi nu au fost exe- 
cutaţi (unul e la Braşov, 
pensionar) au o datorie 
sacră de a colabora la păs- 
trarea documentară a tre- 
cutului de unică jertfă al 
acestor eroi abandonaţi şi 
trădaţi de o lume incon- 
ştientă şi politiceşte indo- 
lentă. 

Cu ani în urmă, am înce- 
put să colectez, în emigra- 
ție, cu ajutorul acestui ziar, 
mărturii despre luptele de 
rezistentă din munţi, să 
întocmesc, dacă ar fi fost cu 
putinţă, o istorie a acestei 
rezistenţe. Răspunsurile 
primite, după cum era fi- 
resc, au fost foarte firave, 
aşa că am abandonat pro- 
iectul, deoarece amintirile 
mele legate de cei cu care 
am stat în închisori nu erau 
suficiente. (Pe unii din 
"fugarii” din munţi, cum au 
fost fraţii Chindriş din 
Maramureş, bărbaţi de o 
deosebită demnnitate, îi 
păstrez învăluiţi într'o cal- 
dă memorie). 

Sunt martiri care au pe- 
trecut aproape o viaţă în 
închisori. Bunul meu prie- 
ten Aurelian G. despre care 
am mai scris cu ani în urmă, 
în paginile acestui ziar, are 
o biografie cu totul spe- 
cială, deoarece 18 din viaţă 
şi i-a irosit în lagărele ru- 
seşti, Gulagul ştiut, dar şi 
în cele româneşti, unde 
mulţi l-am întâlnit, vina lui 
fiind aceea de a-şi fi oferit 
jertfa sângelui pentru idea- 
luri naţionale care astăzi 
sunt considerate desuete. 
De mai bine de trei ani, se 
zbate să-şi publice cartea sa 
de memorii, care poate fi un 
document de o unicitate 
deosebită, şi bineînţeles că 
este amânat mereu dela un 
paşte al cailor la altul... În- 
tre timp scribii partinici, 
autoproclamaţi disidenţi şi 
naționaliști, publică fără 
întrerupere. Citesc cu plăce- 
re informaţia că o altă carte, 
bine scrisă de un alt coleg 
de lagăre şi închisori a apă- 
rut pe piaţă: “Jurnal de 
ocnă”, a lui A. Mihalcea. 

Însă istoria de mâine are 
nevoie de mult mai mult. 

Aştept cu nerăbdare să 
văd tipărite cărţi sub nu- 


mele distinsului intelectaul 


S. Ghinea, coleg de celulă 
la Uranus, sau ale celor din 
grupul din care a făcut 
parte, aşa zisul "lot Puiu 
Atanasiu”, condamnaţi la 
moarte sau pe viaţă pentru 
imaginara acuzaţie de "în- 
cercare de reconstituire a 
Comandamentului Legio- 
nar”, o altă înscenare gân- 
dită şi executată de "Neam- 
țul” de import Nicolski, de 
tristă şi sângeroasă amin- 
tire. 

În sistemul de "drept 
comun” englez, orice decia- 
raţie făcută în faţa unui 
reprezentant legal, ca un 
avocat de exemplu, devine 
un document juridic irefu- 
tabil în faţa legii. 

Aş fi cel mai fericit dacă 
toţi foştii deţinuţi politici, 
încă în viaţă, şi-ar pune pe 
hârtie toate atrocitățile 
trăite și numele a tuturor 
celor vinovaţi, așa încât să 
se strârgă o arhivă unică de 
documente impotriva "par- 
tidului” comunist, impo- 
triva întregului sistem adus 


din import prin trădare şi 
Sipigalărai re baza acestei 
arhive să se scrie o istorie 
pe care s'o arătăm Vestului 
şi să zicem: "- i pe Ep 
ați ajutat, cui i-ai str. 
puri şi oferit fel de fel de 
clauze, dar mai ales iată ce 
rezultate a avut incon- 
ştiența şi miopia voastră 
politică, care a costat viața a 
zeci de mii de nevinovaţi h 

O contribuţie majoră la 
această istorie la care ma 
refeream mai sus ar putea-o 
avea şi acei supraviețuitori 
aflaţi în Vest, în exil, chiar 
dacă nu au trecut prin in- 
chisori. Mai avem în jur 
încă o serie de personaje de 
o reală valoare, aş zice is- 
torică, martori sau parti- 
cipanţi la evenimente pe 
care noi, generaţia mai tâ- 
nără, am dori să le cu- 
noaştem şi să le înțelegem 
or aprecia la adevărata lor 
valoare. Din nefericire, 
eforturile adevăratului exil 
anticomunist în procesul de 
demascare a terorii din țară 
au fost împrăştiate în va- 
riate publicaţii, unele des- 
tul de efemere, dar fiecare 
cu rostul şi meritele sale 
specifice momentului. 

Aceste publicaţii ar tre- 
bui strânse şi colecţionate 
într'un fond documentar în 
Ţară, aşa încât noii cerce- 
tători şi istorici de mâine să 
aibă toate mărturiile la 
îndemână. 


REGIM ANTINAŢIONAL 


Urmare din pag. 2 

"continuare spre aceleași 
"nebănuite culmi de pro- 
gres şi bunăstare”, ca şi 
până acum! Paradoxal însă, 


- adevărații nostalgici ai 


ceauşismului sunt în mare 
parte muritorii de rând, 
dependenţii de regim, de- 
prinşi cu'n loc de muncă, 
fie şi prost plătit, truditorii 
oneşti pe principiile co- 
muniste: 

„"Nici muncă fără pâine, 
nici pâine fără muncă" / 
"Noi ne facem că muncim, 
ei se fac că ne plătesc" / 
"Decât mult şi fără rost, mai 
bine puțin şi prost” / "Cine- 
i harnic şi munceşte are tot 
ce vrea, cine-i leneş şi chiu- 
leşte are tot aşa" / "Are 
statul, are şi băiatul" / 
"Uteciştii de azi, RFG-ştii 
de mâine"/etc., etc. 

Uitarea se dovedeşte cu 
adevărat igiena celor mulţi 
şi năpăstuiţi, care şi-au 
uitat trecutul întunecat şi 
n'au învăţat nimic din el, 
ajungând astăzi să-i regrete 
pe cei doi criminali, demo- 
latori de biserici, academi- 
cieni semianalfabeţi, Tuşi- 
nea istoriei neamului romă- 
nesc. Sindromul nostalgiei 
este amplificat de noua 
garnitură comunistă, care 
mizează pe el drept un 
posibil suport electoral. 
Nimic mai fals în realitate, 
fiindcă omul de pe stradă. 
tânjind după ceauşism, acu- 
ză târla de parveniţi, în cap 
cu Ilici Iliescu, pentru de- 
zastrul în care l-a adus, 
Lozincile "despoției şi ale 
ceaușismului luminat" sună 
altfel: 


Ştiu că mulți gândesc că 
nu au talentul literar nece- 
sar ca să scrie o carte. De a- 
ceea subliniez că nu forma 
literară este importantă 
acum, ci substanţa care să 
ajute nevoia de istorie ce se 
va scrie. Mai este un aspect 
pe care aş dori să-l sugerez, 
acela al impactului pe care 
aceste scrieri documentare 
l-ar avea asupra lumii ves- 
tice. fa - 

Dacă Soljeniţin a ajuns o 
somitate mondială prin al 
său Arhipelagul Gulag, 
carte eminamente docu- 
mentară, fără pretenţii 
literare sofisticate, este 
datorită faptului că s'a tra- 
dus imediat în engleză şi 
apoi în alte limbi de mai 
mică sau mai mare cir- 
culaţie. Acelaşi fenomen s'a 
petrecut şi cu Pasternak, cu 
câteva decenii în urmă. 
Dacă aceste cărţi ar fi rămas 
scrise numai pentru vorbi- 
torii de rusă, impactul lor 
moral ar fi fost poate zero. 

Din nefericire, limba 
română este de o foarte 
redusă circulaţie. In plus, 
am sentimentul că noi su- 
ferim de un anumit narci- 
sism cultural care îşi are 
rădăcinile în acea atitudine 
ineptă rămasă dela "Latina 
gintă e regină/ între-ale 
lumii ginte mari” care ne 
aruncă într'un nejustificat 
izolaţionism. Folosim abu- 
ziv de mult expresia "şcoala 


"Ilescu te-am votat, ne-ai 
minţit şi ne-ai uitat" / "Ili- 
escu şi ai lui, să se ducă 
dracului” / "Tatăl nostru- 
Iliescu, mama noastră-Vă- 
căroiu, Decât o mamă be- 
țivă, mai bine orfan de 
tată”, 

Perioada anilor '90, a re- 
gimului comunist Iliescu, 
se bazează numai pe min- 
ciună. Este un regim an- 
tinaţional, în care puterea 
criptocomunistă acţionează 
impotriva intereselor na- 
ţionale. Hora Unirii a fost 
transformată de Iliescu şi 
complicii lui în Hora Su- 
praviețuirii. Tovarăşii for- 
maţi la Moscova, Iliescu şi 
Snegur, fac pe dracu'n 
patru ca oamenii să uite că 
Basarabia aparţine de fapt 
şi de drept României, în 
timp ce diplomaţia noastră, 
aservită puterii moscovite, 
incearcă să ne convingă că 
nu trebue să fim “revan- 
şarzi"! În gafele politice de 
proporţii Iliescu Ilici e ne- 
întrecut. Tratatul cu URSS 
şi cel cu Ungaria, ca şi re- 
Cunoaşterea Republicii 
Moldova, trup din trupul 
țării româneşti, reprezintă 
Brave erori strategice ale 
regimului antinaţional dela 

ucureşti. Toate manevrele 
Chişinăului au scopul 
restaurării şi consolidării 
Rusiei țariste im eriale, în 
timp ce Românii basara- 

eni majoritari cerşesc 
drepturi elementare dela 
minorităţi, iar Ruşii şi 

Crainenii au devenit tot 
mai agresivi. 

În recenta sa vizită par- 


ticulară la Bucureşti, fos- 


„Niţin sau Pasternak, că și 


românească q sn 
fapt patru decenii CÎnd de 
nism ne-au a i? € com, 
inapoi pe scara căsll 
și a culturii. pa lizaţei 
nume luminate. 3 
cinste țării 
(Ionesco, Eliade câizină 
alţii mai noi cala 10tan și 
co), să nu uităm că Meg. 
au publicat în li îCeștia 
circulaţie universală 
Părerea mea este 
voia de istorie nu EX Că n, 
numai la demascare 
rilor săvârșite de co 4 
sau elucidarea un in 
te propagande antizait î 
neşti plină de etichețe fai: 3 
şi "fapte" com ase 
muite; această 
istorie trebue - i 
prezentată în lipită 
circulaţie univer 
tru ca încet, înceţ, să a PER: 
intra în circuitul culta ata 
mondial unde am puii 
avea locul nostru a lea 
și justificat de calitate şi at 
e narcisism i MU 
dicol. desuet Mi ri 
Sunt convins cășipa. 
mânia poate da un as 


Oro. | 


noi putem avea cel 
candidaţi la premiul Rol 
sau la alte glorii interna. 
ționale. : 

Bătrân de acum, am răb. 
darea şi aştept evenimen- 
tele care să-mi justifice 
părerile de mai sus șia 
teptarea. d 


tul preşedinte american | 
George Bush a spus: “am 
convingerea că Dl. Iliescu 
îşi va duce țara către rea- 
iizarea scopurilor majore pe 
care şi le-a propus". Să ne 
ferească Dumnezeu ca vor 
bele lui Bush să se-adeve- _$ 
rească şi blestemul numit 
Ilici Iliescu să-şi prelun- 
gească mandatul până la 
sfârşitul secolului, după 
modelul prim-secretariului. 
din Kazahstan, țintuit ea 
reşedinte. - 
E După deceniile de colo- 
nizare bolşevică, Ro! 3 
duce lipsă acută de ae; ş 
dibilitate în plan intern $ 
internațional, cauza fiin 
contradicţia gravă dintre 
vorbele şi faptele comu: 
nistului Ilici Iliescu, iz | 
actual pion prăzii ali 


securişti etc., a 
fapt obişnuit. Cor 
sunt la fel de tari : 
ghesuie să-şi decline 
ziţiile cheie deţinu 
inte de190, pentru â rapid 
cuperați şi replantai A, 
în funcţii bănoase. R*E, 4, 
antinațional Iliescu 9 oș- 
vedeşte diabolic relelor 
tenirea şi adâncireă «+ „rea 
trecutului, în IP sis 
experimentului cele dis 
vizând cu ostentălii pie. 
trugerea potenţialu i 
logic şi psihic al POP 
român. 


Radu ŞTEFĂNESCU 


CUv 


ANTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1995 


O CLAIE DE FÂN 


_Acum câteva veri, l-am 
Văzut pe prietenul meu lon 
Bânuş adunând fânul cosit 
câteva zile mai devreme şi 
felul în care a clădit o claie 
de fân într'o poiană din 
hotarul satului Borlovenii- 
Vechi dela poalele Seme- 
nicului. Era o poiană mică, 
aşa cum sunt multe în 
părţile acelea, frumoasă, 
curată, smulsă dintr'o săl- 
băticie rămasă neclintită, în 
toată măreţia ei dela înce- 
putul vremurilor. O poiană 
care mărturisea despre pre- 
zența omului şi semnul 
lăsat de el în lume. Era o 
întâmplare tulburătoare, 
care vădea o rânduială te-. 
meinică şi care ascundea o 
învăţătură încă mai adâncă. 

_A începutul lucrul întor- 
cându-se cu fața spre Răsă- 
rit şi închinându-se cu sem- 


„nul Sfintei Cruci. De jur în 


. 


jur era doar pădurea încre- 
menită în liniştea după 
amiezii de vară, iar în 
poiană era fânul aflat în 
neorânduială şi care, aşa 
cum se afla, nu era de nici 
un folos şi părea să spo- 
rească şi să se adauge anar- 
hicului asediu al elemen- 
telor neîmblânzite. 

Cu grijă, prietenul meu a 
tăiat un par înalt şi drept de 
gorun, l-a curățat de crengi 
şi noduri, l-a înfipt drept ca 
o făclie în mijlocul poienii 
şi apoi a început strânsul. 
Incet, cu răbdare şi înde- 
mânare, fânul a început să 
se adune în jurul parului 
bine mirositor. Ceea ce fu- 
sese haos şi neorânduială 
devenea formă şi mărturie 
că lucrarea omului în lume 
are, şi trebue să aibă, şi rost 


—— şi țintă şi frumuseţe. Căci 


puține lucruri au emoţio- 
nanta şi nobila frumuseţe a 
clăilor de fân din ţinuturile 


Bucureşti - Toronto sus 760 
Bucureşti - Montreal sus 760 


TORONTO-FRANKFURT 
TORONTO-LONDRA 
TORONTO-AMSTERDAM 
TORONTO-LOS ANGELES 


TORONTO-NEW YORK 


Alexandru NEMOIANU 


de munte româneşti. Lucra- 
rea se făcea cu temei şi dră- 
muită trudă într'o mireasmă 
care nu poate fi descrisă dar 
care ştiu că nu are egal. A 
încheiat lucrul după câteva 
ceasuri. Mica poiană stră- 
lucea de curăţenie, iarba era 
egală peste tot şi hotarele 
stăvileau şi țineau în locul 
lor pădurea şi agresivitatea 
ei. Fără gesticulaţie inutilă 
omul îşi afirmase prezenţa 
din nou şi făcuse, după pu- 
tere, lumea mai frumoasă. 
Prietenul meu a strâns pu- 
ținele unelte cu grijă, s'a 
întors spre Răsărit şi s'a 
închinat din nou cu semnul 
prin care Cel ce este înce- 
putul şi sfârşitul tuturor a 
ales să mântuie lumea. Cele 
ce le-am văzut atunci au un 
înţeles adânc şi cuprind o 
povaţă statornică. 
Asemenea fânului din 
poiana Borloveniului şi noi 
ne aflăm răspândiţi izolaţi 
şi în voia vântului şi la 
cheremul tentaţiilor de tot 
felul, arătate de haosul 
negativităţii. Este de tot 
limpede că doar în con- 
lucrare şi doar laolaltă pu- 
tem face o zidire tare şi cu 
sorţi de viaţă îndelungată. 
Asta nu înseamnă să ne 
pierdem identitatea indivi- 
duală sau încă mai puţin să 
o abandonăm de bună voie. 
Omul nu este făcut să stea 
în turmă, ci are de împlinit 
un destin şi o chemare care 
rămân pentru noi toţi dar şi 
pentru fiecare dintre noi. 
Aceasta este o taină peste 
măsură de adâncă şi care ne 
obligă să fim mereu treji în 
cugete pentru a nu vătăma 
nici rostul care este al 
fiecăruia şi nici rostul care 
este al tuturor. Este atâta de 
uşor de înţeles că pentru a 
ne păstra fiinţa noastră şi 


EUROPEAN 
CONNECTION 


pentru a păstra dreptul la 
fiinţă al celor din jur trebue 
să recunoaştem pe faţa fie- 
căruia ca şi pe faţa noastră 
chipul Celui care ne-a zidit 
pe toţi. Pentru a ne aduna 
din nou şi a fi generaţie cu 
rost în trecerea vremii, 
trebue să ne strângem în 
jurul unei “axe” care nu 
poate fi alta decât cea a 
credinţei şi a dragostei de 
neam. 


Să căutăm în jurul nostru 
şi să ne întoarcem în dra- 
goste spre cei de mai îna- 
inte ai noştri şi să pricepem 
că lucrurile nu sunt de tot la 
întâmplare şi că ele nu au 
fost lăsate să stea în para- 
gina lipsei de grijă. Rostul 
de oameni şi Români ni-l 
împlinim înfrumuseţând 
lumea care pentru o scurtă 
clipă ne-a fost dată şi 
pentru felul în care ne 
împlinim acest rost vom fi 
cântăriţi şi în neamul nos- 
tru şi în faţa Dreptului Ju- 
decător. 

Aşa cum fânul se adună 
şi capătă formă în jurul 
lemnului din mijlocul clăii, 
la fel neamul trebue să se 
adune în jurul “axei” du- 
hovniceşti care îl defineşte. 


Mai sunt încă aşa de multe 
lucruri pe care avem a le 
învăţa dela ţăranii noştri 
faţă de care aproape nimeni 
nu a avut milă, dar pe ale 
căror palme aspre şi tari se 
sprijină nădejdea noastră 
de azi şi de mâine aşa cum 
s'a sprijinit şi nădejdea de 
ieri. Ţăranii nu vor şi nici 
nu au lipsă să înşire vorbe 
fără rost, dar ei pot să ne 


Scrisori esenţiale. 
ŞTIM CÂT VĂ E DE GREU 


— Tepdor BRĂILEANU=—— 


Tuturor Românilor ple- 
caţi de acasă, 

"Te-aştept să vii, 

să te întorci la mine; 

numai aici 

ne va fi cel mai bine. 

Să ne vedem cu drag 

cu-o inimă curată 

pe-al casei prag 

aşa ca altădată..." 

Din când în când Mira- 
bela Dauer ne smulge la- 
crimi cu acest cântec atât de 
răscolitor... 

Şi atunci, ne oprim din 
toate, şi ne gândim la voi... 

Aflăm, din date neofi- 
ciale, că în prezent cam zece 
milioane de Români sunt 
plecaţi de-acasă de stihia 
comunistă şi a urmaşilor 
ei... 

Zece milioane de inimi 
care, la ceas de linişte şi de 
meditaţie, suferă cumplit de 
dorul de acasă... 

Nu e mai mare durere în 
sufletul omului ca despărţi- 
rea. De tată, de mamă, de 
fraţi şi de surori, de casă şi 
pământul natal... 

Cine a provocat plecarea 
şi de ce?... 

Ştim cine şi ştim de ce şi 
tocmai de aceea durerea 
despărțirii se schimbă în 
furie şi pornire neiertătoare 


către cei ce-au stat - şi stau! - 
la baza marelui exod naţio- 
nal. 

Ne fură mişcarea, ne 
cheamă treaba, afacerile, ne 
ia valul vieţii şi - pentru 
mult timp - uităm. Sau ne 
facem numai? Uitarea... Ce 
remediu teribil pentru su- 
pravieţuire... Dacă am ţine 
minte toate relele care ne-au 
lovit, am înnebuni. Dacă 
orice se poate uita, una însă 
nu! Crima!... 

Şi mai ales crima colec- 
tivă, crima politică. 

Nu vom uita niciodată 
11.000 de ţărani căzuţi în 
revolta din 1907, sutele de 
mii de pieriţi în tranşeele 
Primului şi celui de-al 
Doilea Război Mondial, 
miile de Români ardeleni, 
când s'a produs şi primul 
exod al supravieţuitorilor 
spre America. Nimeni nu 
poate uita crima de a de- 
capita un partid ca cel al 
gărzii de fier, după cum nu 
se poate uita nici singura 
victimă dată de socialişti, 
acel nevinovat Vasile 
Roaită, în numele căruia 
apoi, ajunşi la putere, cu 
ajutorul automatelor ru- 
seşti, socialiştii Domnului 
Iliescu au arestat peste trei 


PAGINA 5 


milioane de Români, dintre 
care peste trei sute de mii 
n'au mai venit din închi- 
sori. 

Aceasta a fost cea mai 
mare crimă politică din is- 
toria neamului românesc. 

Crimă care a dus la ru- 
perea de glie a zece milioa- 
ne de Români, răspândiţi în 
lume, din Canada până'n 
Australia. 

Crimă care stă ca un nor 
negru deasupra ţării prin 
cei care au făcut parte din 
aparatul statului criminal şi 
tot ei sunt astăzi la condu- 
cere... 

Cum se poate opri crima? 

Printr'o unire a celor ple- 
caţi de acasă cu adevărații 
oameni rămaşi acasă, cei 
plecaţi să vină cu forţa 
banilor să refacem pro- 
prietăţile şi încurajarea 
milionaleor de proprietari 
care-i va scoate pe socialişti 
din politică. 

Aşa ne putem regăsi şi 
răzbuna crima care ni s'a 
făcut, despărţindu-ne. 

Ştim cât vă e de greu de- 
parte de ţară. Ştim cât ne e 
de greu în ţară, care încă nu 
ne-a revenit. 

Ajutaţi-ne să vă ajutăm 
să reveniţi acasă. 


LEGISLATIVUL ROŞU 


Sesiunea de primăvară 
e'n plină desfăşurare, Ca- 


înveţe mai mult decât cu- i merele Parlamentare.yo- 


prinde fala deşartă a lumii, 
ridicând o simplă claie de 
fân în hotarul Borlove- 
niului. 


PACHETE 
ALCĂTUITE 
DE DVS. 
25Ib=$59 33 
Peste 251p 
$2.99Kg. 
* Livrare la 
domiciliu în 
ucureşti şi 


marile Oraşe 


NUMAI ÎN 24 DE ORE , SPECIAL: 
* O FLOARE PERSOANELOR IUBITE DIN ROMÂNIA 
* ARANJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 


DIFERITE OCAZII 


* PACHETE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 


BU 


4 i CUREŞTI 
+ CURIER SĂPTĂMÂNAL TORONTO - BUCUREŞTI (PUTEŢI 
TRIMITE SCRISORI, ACTE ETC...) 
* TRANSFERURI DE BANI IN BUCUREȘTI ŞI IN ORICARE 


ORAŞ DIN PROVINCIE 


VACANŢE ÎN CUBA, MEXICO, FLORIDA... 
1808 Danforth Ave., TORONTO, Ont., MAC 1H8 
TEL: (416) 463-6000 « FAX: (416) 463-7990 
KITCHENER - TEL: (519) 743-2638; MONTREAL - (514) 769-6921 
VANCOUVER - Tel: (604) 931-8600 


tând legi după legi, iar 
maşina comunistă de vot, 
dirijată dela Cotroceni, 
funcţionează ca unsă. Ţara 
gemând de hoţi, escroci şi 
tâlhari de drumul mare, s'a 
dat Legea protecţiei civile şi 
a muncii la negru şi Legea 
pazei obiectivelor, bunuri- 
lor şi valorilor. Evident că 
aceste legi nu's pentru hre- 
benciucii din guvern, nu-i 
afectează pe grangurii ex- 
perţi în tunuri, ci pe cei 
mărunți, începători în arta 
escrocheriei. 

Statutul senatorului şi 
deputatului bate pasul pe 
loc, înţepenit la art.7, cel cu 
AGA-CA-SPAGA, amânat 
strategic pentru a cincea 
oară! Rechinii roşii nu sunt 
dispuşi să se conformeze 
"prețioaselor indicaţii” prezi- 
denţiale de a renunţa la 
milioanele venite peste 
noapte, ca membri activi în 
AGA şi CA. 

A urmat Legea accelerării 
privatizării, adjudecată cu 
183 voturi roşii, contra 110 
normale, care au definit-o 
în fapt ca lege a stopării şi 
tergiversării privatizării, iar 
48 "stimabili” au chiulit 
strategic. La votul nominal 
comuniştii s'au unit ca u- 
nul, dovedind unitatea de 
monolit în apărarea pro- 
priilor interese, după cum 
suflă vântul dinspre Co- 
troceni. Legea falimentu- 
lui, rebotezată cu schepsis a 
insolvabilităţii comerciale, 
a fost sjuafată prin schim- 
barea de optică a majori- 
tarilor roşii care au decis, 
contrar recomandării FMI, 
scoaterea din cauză a 
Regiilor Autonome, ce nu 
vor putea fi lichidate. Cu 
alte cuvinte, mamuţii 
ineficienţi ai economiei 
socialiste de comandă nu 
vor putea fi declaraţi in- 
solvabili, creditorii nepu- 


Banu SERDARU 


tându-şi recupera banii. 
Dezbateri altii apuse 
citat Legea-privind.regle- 
iaca cir aţiei juridice a 
unor imobile cu destinaţie 
de locuinţe, trecute în pro- 
prietatea statului. Maşina 
infernală de vot a decis ca 


toţi chiriaşii caselor luate cu 


japca de regimul comunist 
să şi le poată cumpăra, la 
preţuri ridicole, inepţie pe 
care nici Ciuruitul nu şi-a 
permis-o. Aşa înţeleg crip- 
tocomuniştii, ajunşi "par- 
lamentari democrați”, să 
respecte dreptul de pro- 
prietate, garantat de con- 
stituţia făcută tot de ei! 
Plata despăgubirilor acor- 
date foştilor proprietari 
urmeză să se facă în cel 
mult doi ani dela evaluare, 
de către Ministerul Finanţe- 
lor, valoare reactualizată la 
data plăţii, luând ca bază 
salariul mediu pe economie 
din ultima lună a trimes- 
trului expirat. S'a hotărit ca 
foştii proprietari îndrep- 
tăţiţi fie să-şi recapete 
apartamentele, fie să pri- 
mească despăgubiri, să de- 
pună cereri în termen de 
şase luni dela intrarea în 
vigoare a legii. În 20 lunie 
'94 Legea caselor naţio- 
nalizate a fost adoptată prin 
fraudă de Senatul majoritar 
roşu, fără să se fi întrunit 
cvorumul. Tovarăşii au de- 
cis atunci ca proprietarii 
care nu locuiesc în casele 
lor să capete doar unele 
despăgubiri, iar chiriaşii 
care stau în ele să le poată 
cumpăra, devenind pro- 
prietari, printre aceştia 
aflându-se foştii şi actualii 
nomenclaturişti. Zonele 
elefanților roşii, Cotrocenii 
sau Primăverii, nu intră în 
discuţie, sunt intangibile. 
Actualul legislativ este o 
ruşine naţională, care-şi 
permite orice prin majo- 
ritatea trandafirie abjectă 
care-l compune. Astfel a 
reapărut taxa de trecere a 


frontierei, declarată necon- 
stituţională prin decizia 
Curţii, validată-de Parla- 
ment în 14 Martie a.c. A fost 
deajuns ca un deputat co- 
munist să propună drept 
sursă de venituri pentru 
Legea privind ajutorul 
social taxa pe trecerea 
frontierei, chiar dacă se 
încalcă Constituţia, şi ma- 
şina iliistă de vot s'a de- 
clarat cu 137 “pentru” în- 
călcarea Legii Legilor şi 104 
“contra”. 

Interesele politice imen- 
se în validarea Consiliilor 
de Administraţie ale celor 
două mijloace mass-media 
de menţinere a puterii prin 
înşelarea opiniei publice, 
Radioul şi Tembelizorul, au 
supus la turație maximă 
maşina infernală de vot a 
Iliescului. Numai că, de 
data asta, aliaţii pecereulu: 
părinte au incurcat bor- 
canele, şi la radio lista to- 
varăşilor n'a trecut, iar la 
tembeliziune dezastrul a 
fost tatal, printre candidaţii 
Opoziţiei fiind respinşi şi 
doi lingăi ai puterii. Slabe 
speranţe ca până'n 15 Mai 
a.c. să se hotărască soarta 
celor două societăţi de 
prostit norodul, iar reale- 
gerea realesului până la 
moarte se apropie amenin- 
țătoare. Fabricile cotroce- 
niste de minciuni trebue 
încadrate rapid cu slugi de- 
votate în posturile cheie, 
altfel se pierd alegerile, nu 
iasă cucuveaua din urne! În 
schimb, Ordonanţa de ur- 
genţă nr.1 din 8 Martie a.c. 
a fost votată într'un consens 
trandafiriu patrulater, în- 
gheţând salariile celor din 
întreprinderile cu capital 
majoritar de stat şi din re- 
giile autonome. 

A fost definitivat Codul 
de procedură penală, legi- 
ferându-se ca probe juridi- 
ce înregistrările audio şi 
video şi revenindu-se la 


Continuare pag. 6 


PAGINA 6 IUNIE 1995 Ea 


E 


CUVÂNTUL ROMA, 


CURTEA CONSTITUŢIONALĂ. LÂNGĂ GHERGANI, SIBERIA 


__— lon TECŞA— 


A ROMÂNIEI 


——— Av. George VASU___— 


Pentru prima oară, în 
România, prin art.140-145 
ale Constituţiei din 1991, s'a 
înfiinţat o nouă instituţie 
democratică, CURTEA 
CONSTITUŢIONALĂ, ne- 
cunoscută până acum în 
țara noastră. 

Curtea Constituţională 
are următoarele atribuţii, 
conform art.144 din Con- 
stituţie: 

a) se pronunţă asupra 
constituționalității legilor, 
înainte de promulgarea a- 
cestora, la sesizarea Pre- 
şedintelui României, a 
unuia dintre preşedinţii 
celor două camere, a Gu- 
vernului, a Curţii Supreme 
de justiţie, a unui număr de 
cel puţin 50 de deputați sau 
cel puţin 25 de senatori; 

b) se pronunţă asupra 
constituționalităţii regu- 
lamentelor Parlamentului, 
la sesizarea unuia dintre 
preşedinţii celor două ca- 
mere, a unui grup parla- 
mentar, sau a unui număr 
de cel puţin 50 de deputaţi 
sau cel puţin 25 de senatori; 

c) hotărăşte asupra ex- 
cepțiilor ridicate în faţa 
instanțelor judecătorești 
privind neconstituţiona- 
litatea legilor şi a ordonan- 
țelor; 

d) veghează la respecta- 
rea procedurii pentru ale- 
gerea Preşedintelui Româ- 
niei şi confirmă rezultatul 
sufragiului; 

e) constată existenţa îm- 
prejurărilor care justifică 
interimatul în exercitarea 
funcţiei de Preşedinte al 
României şi comunică cele 
constatate Parlamentului şi 
Guvernului; 

f) dă aviz consultativ 
pentru propunerea de sus- 
pendare din funcţie a Preşe- 
dintelui României; 

8) veghează la respecta- 
rea procedurii pentru or- 
ganizarea şi desfăşurarea 
referendumului şi confirmă 
rezultatul acestuia; 

h) verifică îndeplinirea 
condiţiilor pentru exerci- 
tarea inițiativei legislative 
de către cetățeni; 

i) hotărăşte asupra con- 
testaţiilor care au ca obiect 
constituţionalitatea unui 
partid politic. 

In cazurile de neconsti- 
tuționalitate constatate po- 
trivit art.144 lit.a) şi b), 
legea sau regulamentul se 


” trimite spre reexaminare la 


Parlament. Dacă legea este 
adoptată în aceeaşi formă, 
cu o majoritate de cel puţin 
două treimi din numărul 


membrilor fiecărei Camere, 

obiecţia de neconstituţio- 

nalitate este înlăturată, iar 

promulgarea devine obli- 
_ gatorie. 

Curtea Constituţională 
este unica autoritate de 
jurisdicție constituţională 
din România. Ea este in- 
dependentă faţă de orice 
altă autoritate publică şi se 
supune numai Constituţiei 
şi Legii 47/1992, privind 
Organizarea şi funcţionarea 
Curţii Constituţionale, pre- 
cum şi Regulamentului de 
funcţionare publicat în 
M.Of. nr.190 din 7 August 
1992. 


Curtea Constituţională 
se compune din 9 membri 
(judecători) numiţi pentru 
un mandat de 9 ani, care nu 
poate relungit sau 
înnoit. = = 

Trei judecători sunt nu- 
miţi de Camera Deputa- 
ților, trei de Senat şi trei de 
Preşedintele României. 
Curtea se înnoieşte cu o 
treime de judecători din 3 
în 3 ani. 

Curtea îşi desfăşoară 
activitatea în plen, sau în 
complete de jurisdicție, 
alcătuite în condiţiile legii. 
Cvorumul pentru Plenul 
Curţii Constituţionale este 
de două treimi din numărul 
judecătorilor Curţii. 

Curtea Constituţională 
are un preşedinte ales prin 
vot secret, pentru o peri- 
oadă de 3 ani, iar în caz de 
vacanţă, se alege un pre- 
şedinte până la încheierea 

" perioadei de 3 ani pre- 
văzute în lege la art.9 al.1. 
Alegerea are loc în termen 
de 5 zile dela constatarea 
vacanței. 


Curtea Constituţională 
pronunţă decizii, hotăriri şi 
emite avize, după cum ur- 
mează: 

a) se pronunţă asupra 
constituţionalităţii legilor 
înainte de promulgarea 
acestora, la sesizarea Preşe- 
dintelui României, a unuia 
din preşedinţii celor două 
Camare, a Guvernului, a 
Curţii Supreme de justiţie, 
a unui număr de cel puţin 
50 de deputaţi sau a cel 
puţin 25 senatori, precum şi 
din oficiu. 

b) se pronunţă asupra 
constituţionalităţii regula- 
mentelor Parlamentului la 
sesizarea unuia dintre pre- 
şedinţii celor două camere, 
a unui grup parlamentar 
sau a unui număr de 50 de 
deputaţi sau cel puţin 25 de 
senatori. 


c) hotărăşte asupra con- 
testaţiilor care au obiect 
constituţionalitatea unui 
partid politic. 

d) hotărăşte asupra ex- 
cepţiilor ridicate în faţa 
instanțelor judecătoreşti 
privind constituţionalitatea 
legilor şi ordanenţelor. 

e) poate da Hotăriri în 
care veghează la respectarea 
procedurii alegerii Preşe- 
dintelui României şi con- 
firmă rezultatul sufragiu- 
lui, veghează la respectarea 
procedurii pentru organi- 
zarea şi desfăşurarea refe- 
rendumului și confirmă 
rezultatele acestuia, verifică 
îndeplinirea condiţiilor 
pentru exercitarea iniţia- 
tivei legislative de către 
cetățeni etc. 

f) Curtea Constituţională 
dă avize consultative pen- 
tru propunerea de suspen- 
dare din funcţie a Preşe- 
dintelui României etc. 

Şedinţele Curţii Consti- 
tuționale sunt publice, în 
afara cazurilor din motive 
întemeiate Preşedintele ho- 
tărăşte şedinţă secretă. 

Vreau să fac o precizare: 
dacă în cursul judecății în 
faţa instanţelor ordinare, 
instanţa din oficiu sau una 
dintre părţi invocă necon- 
stituționalitatea unei pre- 
vederi dintr'o lege sau or- 
donanţă, de care depinde 
judecarea cauzei, excepția 
ridicată se trimite la Curtea 
Constituţională spre a se 
pronunţa asupra excepţiei 
ridicate în timpul proce- 
sului în fața instanţelor de 
judecată ordinare. 

Judecătorii Curţii Supre- 
me trebue să aibă pregătire 
juridică superioară, înaltă 
competenţă profesională şi 
o vechime de cel puţin 18 
ani în activitatea juridică, 
sau în învăţământul juridic 
universitar. 

Judecătorii Curţii Con- 
stituționale sunt obligaţi 
să-şi îndeplinească funcţia 
încredinţată cu respectarea 
Constituţiei, să păstreze 
secretul deliberării şi al 
voturilor, să-şi exprime 
votul afirmativ sau negativ, 
abținerea dela vot nu este 


Preşedintele Curţii Con- 
stituţionale este asimilat cu 
Preşedintele Curţii Supre- 
me de justiţie, iar judecă- 
torii Curţii Constituţionale, 
cu vicepreşedintele Curţii 
Supreme de justiţie. 

Curtea Constituţională 
are o intensă activitate, 
acum în faza "statului de 
tranziție” la democraţie. 


LEGISLATIVUL 


Urmare din pag.5 
"normalitatea" ceauşistă a 
filajului şi interceptării 
nerușinate a convorbirilor 
telefonice. 

S'au înregistrat peste 200 
de modificări ale Codului 
Penal şi Codului de pro- 
cedură penală care vor mai 
atenua gradul de insecu- 
ritate al oamenilor oneşti. 
Au mai fost dezbătute pro- 
blema monopolului de stat 
şi Legea codului silvic. Un 
lucru e clar ca bună ziua: 
după Constituţia comunistă 
'iorgovană şi Legea strâmbă 
a fondului funciar, rămasă 


ROŞU 


în mare parte doar pe hâr- 
tie, se dă acum bătălia pen- 
tru a minţi în continuare 

oporul cu radio-tembe- 
pasa şi a renaționaliza 
casele luate cu japca de 
comunismul dejisto-ceau- 
şist. 

A trecut timp de când 
Ilici Iliescu a infierat, cu 
mânie prezidenţială, in- 
compatibilitatea mandatu- 
lui de parlamentar roşu cu 
apartenenţa aleşilor la AGA 
şi CA, dar tovul comunist 
amână mereu discutarea 
Statutului deputatului şi 
senatorului, pentru a se 


încheia anul financiar şi a- 
şi lua milioanele nemun- 
cite. Activitatea parlamen- 
tară din ultima săptămână a 
fost marcată de recenta 
cârpeală guvernamentală la 
cultură și comerţ, în urma 
sforăriei din culise pentru 
ciolane mai mari. Încălcând 
orice regulament, au fost 
adoptate Ordonanţa de ur- 
genţă nr.1 şi Raportul de 
mediere la Legea accelerării 
privatizării. 


Banu SERDARU 


La câteva zile după 23 
August 1944, în gara Gher- 
gani: puzderie de oameni, 
foiau pe peron, între linii, 
pe vagoane, majoritate 
ostaşi şi refugiați, aşteptân 
liberă plecarea trenului în 
care mă aflam şi eu, tras pe 
a doua. ME 

Timpul trecea. Afară, căl- 
dură toridă, în comparti- 
ment te coceai, iar pe cu- 
loare nu te puteai mişca de- 
cât trecând peste corpurile 
celor întinşi pe jos, de-a 
lungul sau ghemuiţi, dor- 
mind sfârşiţi de oboseală. 

Printr'un noroc nesperat, 
la Găeşti, am reuşit, intrând 
pe fereastră, să ocup locul 
unuia care coborise în ace- 
laşi mod, chiar lângă geam. 
Jumătatea din lumină era 
obturată de picioarele celor 
care, ciorchine, spânzurau 
pe acoperiş. Primisem ordin 
să aduc pe calea aerului, un 
avion, dela Pipera la Pe- 

», treşti, de unde escadrila din 
care făceam parte se pregă- 
tea pentru campania din 
Vest. Erau orele trei după 
amiază, eram pe drumuri 
din zori şi, aşa cum mer- 
geau trenurile, nu ştiam 
dacă mai puteam ajunge 
până se întunecă la Bu- 
cureşti. 

Însfârșit, un tren mixt, 
probabil cauza întârzierii, 
trage pe linia a III-a, cu un 
"bou vagon", cu unul din 
cele vreo două geamlâcuri 
cu zăbrele, drept în faţa 
noastră. Apar câteva capete 
de Nemţi prizonieri, care, 
cu mâinile întinse, ne rugau 
să le dăm de mâncare şi ţi- 
gări. Am reuşit să strâng 
/ dela ceilalţi călători ceva 

pâine, roşii şi chiar o bucată 
de slană, pe care, cu greu- 
tate le-am transmis celor 
ajunşi în nenorocire. Ţigări, 
cele mai multe le-am dat eu 
care, nefiind fumător înrăit, 
reuşisem, din raţia mea, să 
strâng vreo zece pachete, 
"Mareşalul Antonescu”, 
tari, praf de puşcă, şi care 
scoteau un fum ca dela va- 
por, dar savurate de taba- 
gişti ca pe un binevenit 
antinevrotic. Cum rupeam 
din liceu şi din cei trei ani 
cât am fost până atunci pe 
front, binişor limba ger- 
mană, puteam schimba 
câteva vorbe şi face parte 
dreaptă fiecărui Neamţ care 
se perinda prin faţa fere- 
struicii. Ultimele le-am ofe- 
rit unui "Fritz” care, aşa spă- 
lăcit, cu barba nerasă de 
cine ştie când, semăna cu 
un Crist rafaelit, după care 
am strigat: “Fertich! Keine 
brot, keine Tzigareten!' 
Rămas singur, am purtat cu 
el o convorbire de câteva 
minute. Mi-a povestit că au 
fost capturați la trecerea 
Dunării şi predaţi de Bul- 
gari, Sovieticilor, că este de 
undeva de lângă Frankfurt, 
agricultor, că nu ştie nimic 
de familie, soție, copii şi 
părinţi, zilnic bombardaţi, 
că nu-i va mai vedea nici- 


a i si va pieri în 
când iar e! Fe al Siberiei 
Plângea domol, resemnat, 
cu lacrimi care-i lăsau şi- 
roaie pe faţa-i nespălată... 

Cineva de jos ne-a anun- 
ţat că mai avem de aşteptat 
încă o oră. Nevoit să urinez, 

am coborit pe fereastră; mi- 

am rezolvat treaba irigând 

unul din falnicii platini ce 
cresc dincolo de terasa- 
mente, în faţa gării. De alt- 
fel, vă închipuiţi, n'am fost 
ingurul. : 
co întoarcere, văd că din 
vagonul Nemţilor prizo- 
nierii coborau, câte unul, 
rintr'un coridor de militari 
sovietici, toți Mongoli, cu 

"balalaicile" îndreptate spre 

captivi, care bătând cu 

pumnii în portieră, ceruseră 
să li se permită a-şi face ne- 
ile. 

"9 Deodată, unul din baş- 

buzucii sovietici mă împin- 

ge cu brutalitate în rândul 

Nemţilor care reintrau - sub 

ameninţarea ţevilor armelor 

- în vagon. Bănuiesc că din 

cauza uniformei ce o pur- 

tam, de trupă, grisfer, din 
aviația română, asemănă- 
toare oarecum cu cea a Ger- 
manilor, mai ales că, lungan 
şi blond cum eram, puteam 
fi uşor confundat cu ei. 

Soldatul sovietic a crezut că 
' unul din prizonieri s'a stre- 

curat cu gândul de a evada. 

- Nazat! Pahod na Sibir, 
nimeţchi banditi! 

Ajutat şi de un şut în 
fund, m'am trezit fulgerător 
încorporat în Wermacht. 
Glumă, glumă dar pentru 
mine situaţia devenise su- 
bit dramatică, pe muchia de 
cuţit care desparte viaţa de 
moarte. Dintr'un om, ori- 
cum liber, care până atunci, 
cu ajutorul Domnului scă- 
pasem din zeci şi zeci de 
ocazii de a-mi frânge gâtul, 
inerente meseriei de zbură- 
tor, mai ales pe front, în 
modul cel mai stupid posi- 
bil, două nenorociri mă 
păşteau: ori Nemţii, odată 
ajuns în mijlocul lor, mă 
ucideau din răzbunare (să 
nu uităm "figura" pe care 
le-am făcut-o la 23 August) 
sau, cruțat de aceştia, le-aş 
fi împărtăşit soarta, adică 
munci peste puteri, foame, 
frig, marşuri prin nesfâr- 
şitele spaţii, la 30-50 grade 
sub zero ale Siberiei; la 
capătul drumului moartea 
cea mai cumplită. 

Realizând groaznica si- 
tuație, am început să strig 
din toate puterile către 
Mongolii gardieni, care cu 
ură îşi îndreptau puştile 
spe mine: 

- Niet! Niet! Ia rumân- 
schi, niet nimeţchi! Ia ru- 
mânschi! 

„_ Strigătele mele disperate, 

pase de semne, prin care 

arâtam epoleţii şi 
diferită. E ţii şi capela, 


“ ţat, făcând o min, 
te din Nemţii care Nuapu. 


şoară desc car: 
profitat de enPânire, Aa 
prins din Strânsoa A des. 
încercat să scap, Te și am 
diat, o nouă îmbravăE ime 
mai violentă mi'a Re 
mijlocul prizonieri, adus în 
Cine a trăit ilor 
boiului, ştie că trans. e răz. 
acestora, luau in „PU 
captivii, la număr Primire 
număr, trebuiau pată 
etapa următoare de alla 
VII Sau morţi, În „:; i 
de transpori, ae Piloaal 
reau, nici măcar nu ui Du 
fi aruncaţi, chiar PU 
descompuneau, Gaziiăă 
pentru orice denii 
evadare, moarte, 
etc., îşi făcea 
azvârlind în coate 
vehicule pe primul 


cască întâlnit, Ei i Burt 


data aceasta i aer de 
am fot eu. 
Dar Dumnezeu mi'a 


une; o par. 


caseră să reintre în vai 
s'au oprit şi, cred, 

când în mine pe ce] care i 
ajutat cu alimente și țiaă 


dă 


nii, 
eventualița” 


TVE, | 


prudentuj 


riscând focul soldaţilor Ș 


mongoli, m'au respins, pro. 
testând: "Sie sind Rum. 


nien soldaten, nein deutch.. 


man”, arătând bașbuzucu. 
lui, care mă ţinea de ă 

epoleţii lor, diferiţi de ai 
mei. Vehement şi gesti- 


cular, încât până la urmă ară 


slăbit strânsoarea şi a lăsa 
în jos țeava armei, dela tâm- 
plă. 

Deodată, vagoanele s'au 
mişcat pentru cuplă, por- 
nind apoi, ceea ce l-a obli- 


gat pe gardian să mă aban- 


doneze, de teama uneie- 
vaziuni în masă. Soldaţii 
sovietici, au grăbit cu patul 
armei, lovind fără milă ur- 
carea în vagon. Agresorul 
meu, ultimul, a tras portiera 
şi cu mare agilitate a rămas 
pe scară. După vreo 20-30 


metri, regretând că mia scă- : 


pat, tras pe sfoară, dintro 
poziţie incomodă, a tras o 
rafală, care din fericire pen: 
tru mine şi ceilalți gură 
cască, nimeni nu a fost im- 
puşcat. 

Menţionez că nici unul 
din Românaşii noştri, spec“ 
tatori la câțiva metri la ceeâ 


ce s'a întâmplat, din laţi- 


tate, nepăsare, lipsă de 

daritate, care ne cam carac“ 
terizează, nu au intervenit, 
cât de cât, pentru a mă salva- 


Reflecţii pe marginea 
acestui eveniment? Via 
singură, banală: De ce £ e 
pinde soarta unui 0m, Mea 
sa: iadul din Siberia, sloliă 
planetar, păduri nestâri 
de conifere care trebuiau ct 
iate, transportate călre ză 
re, urechi şi picioare Si 
boase din cauza ger 
cumplit? - 

De doi, trei paşi 
unui vagon e Ale ŞI, 
de recunoştinţa uno! *.. 
ini, consideraţi, greşit fără 


scată 


şi participaţi la viaţa exilului românesc pentru 
a forma un puternic front de luptă 
anticomunistă. 


1... 


Dort cuget. 343 0 potent (pa pica 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1995 


PAGINA 7 


Zilele trecute, am primit 
un telefon, direct din Bucu- 
reşti, dela un vechi şi bun 
prieten, care spre surprin- 
derea mea, mă solicita te- 
lefonic direct şi nu prin in- 
termediul operatoarei, ca în 
alte rânduri, în vederea 
unei convorbiri cu taxă 
inversă, adică plătită de 
mine. Bineînţeles că bucu- 
ria de a-l auzi, după atât de 
mult timp, a fost foarte 
mare, dar faptul că el su- 
porta costul acestei con- 
vorbiri internaţionale, ex- 
trem de costisitoare, m'a 
făcut pentru un scurt mo- 
ment să-mi închipui că ceva 
deosebit s'a petrecut în 
viaţa acestuia, că poate 
cumva, urmare a originalei 
noastre democraţii, dictate 
cu atâta perseverenţă de cei 
dela cârma actualei con- 
duceri, ceva pozitiv s'a pe- 
trecut în viaţa acestuia, 
influențând direct situația 
lui financiară în aşa măsură 
încât costul acestei convor- 
biri să nu mai reprezinte ca 
mai înainte contravaloarea 
a aproape unei jumătăţi din 
retribuţia sa lunară. Dar 
imediat după derularea 
celor câteva minute acorda- 
te tradiţionalelor formule 
de politeţe caracteristice, 
bunul meu amic, a abordat 
un subiect destul de dificil 
şi ascultându-l, am înce- 
put, puţin câte puţin să 
realizez infirmitatea celor 
bănuite de mine iar glasul 
lui precipitat dar totuşi atât 
de cald, transpunea prin sine 
însuşi durerea, durerea lui, 
a unui.prieten de demult, 
de departe, de acolo de 
acasă din Patrie, a unuia 
dintre compatrioţii mei, ai 
noştri, a unuia dintre cei 
aproape douăzeci şi trei de 
milioane de Români obli- 
gaţi la o luptă crâncenă, 
extrem de dură şi mai ales 
agonică şi asta pentru nimic 
mai mult decât pentru în- 
săşi existenţa de pe o zi pe 
alta. 

România, umbră confuză 
a celei ce odată era supra- 
numită "Grânarul Europei”, 
se zbate în momentul de 
faţă, nu numai cu greutăţile 
unei economii falimentare 
dar şi cu anumite discre- 
panţe politico-teritoriale, 
privitoare la Transilvania, 
pretenţiile şi absurdităţile 
"Piticului veninos", cres- 
când încet, pe nesimţite dar 
cert, în configuraţia unei 
degringolade şi haos euro- 
pean actual, format de vi- 
dul căderii comunismului 
şi implicit de disensiunile 
economo-politice activate 
puternic de aceasta și 
tocmai în acest sens, el, in- 
ginerul Radu Timofte, mă 


chemase telefonic, chel- : 
“ tuind poate jumătate din 


salariul său, în speranţa ca 
eu, prietenul lui, de peste 
ocean, să-l liniştesc sufle- 
teşte, dezminţind cele auzi- 
te şi discutate din ce în ce 
mai mult în România. 


L-am ascultat îndelung, 
realizând totuși scurgerea 
ireversibilă a timpului şi 
implicit al costului exorbi- 
tant al respectivei convor- 
biri dar mi-a fost imposibil 
să-l întrerup. 

Şi el, bunul meu prieten, 
continua, făcându-mi cu- 
noscut, că actualmente, în 
jurul României, se duce o 
campanie diplomatică ex- 
trem de puternică și mai 
ales periculoasă, având ca 


"În spatele uşilor închise” 


scop final, ruperea Tran- 
silvaniei de către teritoriul 
şi aşa ciuntit al acesteia. 

In favoarea celor spuse 
de el, sublinia în mod deo- 
sebit, de activitațea şovină a 
"fățarnicului prelat”, impu- 
nerea prin acord, la o dezar- 
mare a României, prin auto- 
distrugerea unor tancuri, 
aflate în dotarea actuală a 
forţelor armate române iar 
în cele din urmă chiar 
înfiinţarea unui consulat 
maghiar la Cluj şi chiar al 
unuia american care, vezi 
doamne, ar avea scopul să 
supravegheze modul de 
respectare a drepturilor 
minorităţilor maghiare din 
această regiune şi tocmai în 
asta consta nedumerirea 
UL. 


Cu alte cuvinte, Ungaria, 
urmăreşte abil, transfor- 
marea Transilvaniei într'o 
regiune maghiară indepen- 
dentă "Stat în Stat” urmând 
apoi bineînţeles, o even- 
tuală unificare lesne în 
baza unei aşa zise etnicități 
iar în favoarea susţinerii 
acestei ipoteze stau însăşi 
respectivele uneltiri şi miş- 
cări de culise ungare, mai 
sus menţionate. 


America, este şi a fost 
întotdeauna considerată de 
către Români, simbolul 
libertăţii şi al dreptăţii, 
stindardul veşnic viu, al 
democraţiei şi tocmai în 
acest consens, el nu înțe- 
lege cum de această mare 
putere democratică se 
poate lăsa influenţată şi 
chiar abil controlată de 
interesele celor dela'Buda- 
pesta. 


Scurgerea amenințătoare 
şi extrem de rapidă a minu- 
telor mă îndemna constant 
la o scurtare a convorbirii 
care de altfel se transfor- 
mase într'un monolog, 
condus cu atâta patimă su- 
fletească de către bunul 
meu prieten şi compatriot, 
care, la fel ca şi ceilalţi 
asemenea lui, din Patrie şi 
de pretutindeni din Exil, 
pot uita cu uşurinţă, de 
foamete, mizerie şi ne- 
dreptate socială, atunci 
când integritatea sfintei 
Patrii şi a neamului sunt 
amenințate, oferindu-şi 
mândri şi cu vitejie stră- 
moşească, braţul oțelit şi 
chiar viaţa, în jertfa sfântă a 
păstrării integrităţii na- 
ţionale. 

Atunci când obosit sau 

conştient poate în cel din 
urmă de costul extrem de 
mare al convorbirii, mi-a 
dat în sfârşit şansa de a-i 
răspunde, am fost atât de 
năucit de efuziunea sa 
sufletească cât şi mai ales 
de complexitatea respectivei 
probleme încât practic, nu 
prea am ştiut ce să-i răs- 
pund. 
Acum, la mai bine de o 
săptămână, dela respectiva 
convorbire, întrebările sale 
complicate, amplificate 
oarecum și de temerile me- 
le, imi pulsează insistent în 
memorie, negăsind în a da 
un răspuns cât de cât con- 
cret la extrem de complexa 
situaţie. 

Ştim cu toţii și de altfel 
ar fi inutil şi mai ales 
periculos să nu realizăm, 
existența unei situaţii 
mocnite și încordate, intre 
cele două părţi, situaţie 


„amplificată extrem de mult, 


în ultimul timp, când pro- 


fitând de confuzia econo- 
mică şi mai ales politică a 
României, se încearcă o 
învrăjbire între Românii şi 
Maghiarii din Transilvania 
manipulând cu dibăcie 
elementele extremiste, de 
ambele părţi şi în cele din 
urmă, ceea ce este mai 
periculos, mizând pe latura 
diplomatică, de "lobby' 
efectuat mai peste tot, pe 
lângă cei mai puternici, 
reuşind să se infiltreze, îm- 
potriva cursului normal, 


Mihai GHEORGHIU—— 


spun eu, chiar şi la Wa- 
shington, obţinând chiar 
bunăvoința şi credulitatea 
celor din urmă în contextul 
absolut nefavorabil actual 
al unei Românii, zdrunci- 
nate de convulsii economi- 
co-politice extrem de grele 
şi împrejmuită numai de 
duşmani gata să-şi înfigă 
colții în rănile mult prea 
sângerânde ale acesteia. 

Şi, acum când încercăm 
să supraviețuim, să re- 
naştem, constatăm, culmea 


absurdităţii, că intrarea 
României, în Consiliul 
Europei poate fi hotărită 
tocmai de Ungaria şi chiar 
de Olanda, ba chiar şi de 
Bulgaria care în acest 
moment face jocul celor ce 
urmăresc distrugerea inte- 
grităţii noastre naţionale. 
Acum, mai mult ca 
niciodată, când soarta 
României, se încearcă a fi 
hotărită, "în spatele uşilor 
închise”, se simte nevoia 
unor mari diplomaţi şi 


patrioți, cum ar fi Maniu, 
Brătianu şi lon Antonescu 
şi chiar dacă în acest 
moment pe frontispiciul 
diplomatic al României, nu 
există nimic asemănător, 
sunt sigur că acesta va 
apare la momentul respec- 
tiv dintre rândurile celor 
neînfricaţi "Pui de lei', gata 
oricând spre sacrificiul total 
al apărării integrităţii na- 
ționale a Daciei-Romane 
indiferent de preţul care va 
fi cerut. 


Pentru a vota 


in aleverile 


[uzi 


provin 


iale din O 


S iunie 1995 


(9 a.m. la 5p.m.) 


tarlo 


ŞI numele Dumneavoastra trebuie sa se afle pe NOUA LISTA de 


Ze 


de data de 7 iunie la ora 5 p.m. 


A sic UNDE SE TINE VOTAREA 


Locul unde puteti vota la data 
de 8 iunie este indicat in 
Formularul 301 sau pe 
certificatul de alegator. 
Votarea va avea loc intre 
orele 9 am si 8 p.m. (oora 


d ma devreme in sectiile electorale 
Y din Kenorasi Rainy River). Daca nu sinteti 
sigur de locul in care puteti vota, sunati la oficiul 


de vot din districtul Dumneavoastra electoral. 


O 


Multe locuri de vot sint alese pentru 
usurinta 
alegatorilor. Daca aveti dificultati la 
locul Dumneavoastra de vot, 
persoanele care au in grije urna de vot 


cu care permit accesul 


o pot aduce la usa, pentru a va usura 
accesul. 


7 iunie. 


informatii suplimentare. 


AVETI DREPTUL DE A VOTA LA 
8 IUNIE ? 


Aveti dreptul de vot daca in ziua alegerilor: 
veti avea virsta de 18 ani impliniti, 

e veti avea cetatenia canadiana, si 

veti fi avut resedinta in provincia Ontario 
pentru cele sase luni precedente, 


si numele Dumneavoastra se afla pe NOUA 
LISTA de ALEGATORI pentru sectia de votare 
in raza careia locuiti, sau pe un CERTIFICAT de 
ALEGATOR eliberat inainte de data de miercuri 


In zonele rurale, puteti sa aveti dreptul de a vota si 
pe baza unei marturii dar, daca doriti sa primiti un 
certificat de alegator, puteti sa telefonati pentru 


ALEGATORI sau un CERTILICAT de ALEGATOR. inainte 


Daca sinteti inregistrat pe lista de alegatori sau un certificat 
de alegator dar nu veti putea vota la data alegerilor, sau 
sinteti plecat din oras, puteti sa participati la votul in avans 
care se va tine la sectia Dumneavoastra de votare. 


Numerele de telefon ale sectiilor de votare 
pot fi obtinute de la serviciul telefonic de 
informatii. Daca doriti sa obtineti informatii 


in legatura cu sectia Dumneavoastra de 
votare cereti "Elections Ontario” si apoi 
intrebati de sectia respectiva. 


Va rugam sa aduceti la cunostiinta cele de mai sus rudelor 
sau prietenilor care nu stiu sa citeasca, 


Informatii publicate de catre Biroul Central al Alegerilor. 
Warren R. Bailie, 
SEFUL BIROULUI CENTRAL AL ALEGERILOR 


PENTRU INFORMATII DE NATURA GENERALA 
CU PRIVIRE LA VOTARE, SUNATI LA: 


(416) 754-8683 PENTRU TORONTO SI 
ZONELE INVECINATE 
1-800-668-2727 IN AFARA ZONEI TORONTO 


Elections 
Ontario 


O agentie apolitica a Adunarii Legislative 
VA TINEM LA CURENT 
X/36 


PAGINĂ E e e e PUNE age ee CUVANIUL HOMANER 


IUNIE 1995 


BANTUSTANIZAREA ROMÂNIEI 


— Gh.lonescu OLBOJAN=— 


Anul trecut, cu ocazia 
Campionatului Mondial de 
fotbal, unul dintre redac- 
torii France Press-ului a 
folosit o figură de stil 
neacademică la adresa 
componenților echipei 
noastre naţionale, anume 
aceea de "țiganii din 
România”. După emiterea 
in eter a metaforei con- 
fratelui nostru franco-fan, 
Ministrul Afacerilor din 
Afară al României a sărit în 
sus, şi - prin canalele di- 
plomatice care leagă 
Bucureştiul de celelalte 
capitale ale lumii - şi-a 
exprimat profundul senti- 
ment de indignare la adresa 
agenţiei de ştiri de pe 
malurile Senei, conside- 
rând actul ziaristului fran- 
cez drept o insultă gravă la 
adresa poporului român. 

Regele “romilor”, lon 
Cioabă, şi împăratul “romi- 
lor de pretutindeni", Iulian 
1. au luat şi ei act de nesă- 
buința redactorului A.F.P.- 
ului şi au ameninţat agenţia 
respectivă cu un proces 
internaţional la Haga, plus 
nişte imense despăgubiri 
morale pe care le vor pre- 
tinde Francezilor. 

Conflictul s'a încheiat 
prin scuzele pe care France- 


Press-ul a înţeles să le ceară 


părţii române. În acel mo- 
ment se credea că problema 
țiganilor din România a 
fost definitiv lămurită, a- 
nume ca ţara noastră a fost 
înzestrată de Dumnezeu cu o 
minoritate oacheşă şi care 
nu reprezintă marea masă a 
poporului român. 

Iată însă că lucrurile nu 
au stat aşa. La sfârşitul lunii 
Aprilie curent, acelaşi Mi- 
nister de Externe decretează 
obligativitatea folosirii 
termenului de Ţigani în 
toate documentele oficiale 
ale României. Cum Cioabă 
şi Iulian 1 se pretind ex- 
ponenţii etniei “romilor” 
din ţară şi de aiurea, con- 
flictul, mocnind de mai 


mult timp între Putere şi 
oacheşi, s'a declanşat în 
mod expres: cele două cape- 
te încoronate au sărit la 
atac, pretinzând că prea- 
supuşii lor nu sunt Ţigani 
ci “romi”. Petru a susţine 
"ştiinţific" protestul, Iulian 
I a recurs la dicționarele 
limbii sanscrite, arătând că 
acolo se specifică faptul că 
substantivul “rom” înseam- 
nă om. După părerea "ma- 
jestății-sale”, Ministrul de 
Externe ar face mai bine să 
studieze istoricul entiei 
"romice” decât să se aven- 
tureze într'un câmp minat 
în care exploziile vor fi în 
lanţ, ele venind din partea 
organizaţiilor internaţio- 
nale la care România este 
sau va fi membru. 

Din curiozitate gaze- 
tărească şi nesilit de ni- 
meni, am purces la cerce- 
tarea afacerii, şi iată ce am 
aflat: 

a. Dicţionarele noastre 
enciclopedice, vorbesc de 
Ţigani ca fiind o populaţie 
migratoare din Nord-Vestul 
Indiei şi care a sosit la noi 
între secolele 10-14 după 
Hristos. 

b. Ţiganii ştiu o limbă 
străină - romica -limbă care 
nu face parte din limbile 
care s'au vorbit vreodată pe 
meleagurile româneşti. 

c. Ţiganii au în sânge 
dragostea de mișcare. Ei nu 
stau locului. Plecaţi din 

ndia, ei nu ştiu altceva 
decât să migreze. Aşa se 
face că pe la sfârşitul 


secolului 14 ei au ajuns. 


prin Franţa, Spania, Italia, 
Ungaria etc. Pe timpul lui 
Ceauşescu plecau în Dc 
cident numai câțiva, mai cu 
seamă căpeteniile lor. A- 
cum, Vestul Europei este 
terorizat de Ţiganii plecaţi 
din România. Mafia clădită 
de Ţiganii din România îm 
Occident este de natură să 
demoleze celelalte mafii, cu 
iz italian sau spaniol, după 
caz. 


d. După felul cum îşi 
poartă părul şi după unele 
meserii ce le practică, ei 
sunt cunoscuţi ca: zlătari, 
lăieţi, rudari, dănciugii etc. 
Ţiganii sunt cei care, în 
țară, se ocupă de activităţi 
ilicite, de escrocarea altor 
persoane, furt din avutul 
public sau privat. De aceea 
ei sunt cei mai întâlniți 
prin penitenciarele româ- 
nești. 

e. Ţiganii au legile lor de 
pedepsire a celor pe care ei 
îi consideră vinovați. 

£. Verificând datele sta- 
tistice legate de această 
minoritate conlocuitoare, 
aflăm că la recensământul 
din 1992 s'au declarat Ţi- 
gani un număr de 409.723 
persoane, adică 1,8% din 
populaţia României. Dintre 
aceştia doar 20% practică 
profesie legală vizavi de 
legile României. Din totalul 
populaţiei active ţigăneşti 
74% nu au nici o profesie. 
Alte cifre: 2,8% dintre ei 
primesc îndemnizaţie de 
şomeri; marea majoritate a 
țiganilor salariaţi sunt 
necalificaţi; 62,9% dintre ei 
trăiesc sub minimul de 
subzistență; 16-18% au a- 
faceri pe cont propriu; 1,2% 
dintre Ţigani se află în în- 
chisori; 0,4% dintre Ţigani 
peste 16 ani sunt elevi sau 
studenţi; 27,3% sunt anal- 
fabeţi; 22% nu au absolvit 
nici o clasă; 5,3% nu au 
absolvit şcoala prima: 
8,5% nu au absolvit 
mortalitatea 6 
te: e o 
RR îz 


faţă de 1,5 la totalul popu- n 


laţiei feminine din țară. 

B. Unii dintre Ţigani s'au 
stabilit pe lângă satele şi 
oraşele României, pe lângă 
curţile boiereşti şi la în- 
ceput erau robi sau slugi. 
Mai târziu, după momen- 
tul eliberării lor din in- 
gratele munci de robi, pe 
harta ţării au apărut co- 
mune (astăzi oraşe - unele 


dintre ele) cu denumiri care 
marchează momentul eli- 
berării ţiganilor; Slobozia 
(Azi reşedinţa judeţului 
Ialomiţa), Slobozia-Moară 
(judeţul Giurgiu), Slobozia 
(sat aparţinând munici- 
piului Câmpina), Păroasa 
(sat aparţinând comunei 


Vâlcea), Ruda, Căldăruşani, . 


Ţipăneşti, Zlătărei, Căză- 
neşti, Ursăreşti, Negreşti, 
Corbeni şi altele. 

h. Până în Decembrie '89, 
în România nu se vorbea de 
"romi". Dintr'odată, după 
marea cacealma iliesciană, 
ne-am pomenit că Ţiganii 
noştri au devenit “romi”. 
Mulţi Români s'au speriat 
chiar, crezând că este vorba 
de o nouă populaţie migra- 
toare în trecere prin ţara 
noastră. 

Cârdăşia oacheşilor cu 
guvernul iliescian a dus la 
o afirmare pe plan politic 
similară cu a celorlalte 
eşaloane minore. Astfel, 
Iulian, împăratul tuturor 
'romilor de pretutindeni”, 
vrea să candideze la pre- 
şedinţia ţării, devenind în 
caz că va fi ales împărat, 
preşedinte de republică. 
Poate atunci Iliescu şi ai lui 
vor înţelege unde duce ban- 
tustanizarea României. Că 
altceva nu ne aşteaptă. Un- 
gurii cer - pe de o parte - 
autonomie şi autodeter- 


În concluzie, că trebuia 
să vină şi acest moment, de 
se vor ridica şi celelalte 
minorităţi cu pretenţii, 
Românii nu au decât să 
ridice lagăre de concentrare 
în care să se adăpostească 
în faţa furiei celor fără de 
țară şi care au fost primiţi 
în spațiul nostru naţional, 
voit sau nevoit. 


AŞTEPTĂM ELITE 


—— Petre PREDESCU—— 


Aniversarea din 8-9 Mai 
a.c. de către marile puteri a 
50 de ani dela sfârşitul celui 
de-al Doilea Război Mon- 
dial prilejuieşte adevăra- 
tului exil românes&afirma- 
ţia că România aşteaptă de 
55 de ani elite, altele decât 
cele ce se perindă pe arena 
politică mondială a acestui 
interval de timp. 

Explicaţia se află în 
suferinţele sale ivite sub 
fenomenul socio-politic ce-l 
vom derula mai jos. 

Un dezechilibru aparte - 
nesesizat - zdruncina rân- 
duiala lumii anilor 1933- 
1940, provocând nedumeriri 
până la haos și a prilejuit în 
Europa, extins restului lu- 
mii, războiul doi mondial, 
fenomen ce a rămas "ne- 
clintit” după incheierea 
conflagrației şi până azi. 
Deoarece, efectul negativ al 
unui “efect” pretinde elimi- 
narea şi nu amalgamarea 
cauzei care l-a produs, 

Imaginea social-politică 
mondială a stadiului pre- 
zent ce ne străduim a o 
prezenta cunoaşte auto- 
obstrucţionare prin re- 
strângerea la spaţiul unui 
articol de ziar, inclusiv 
lacunarea - să-i zicem - de a 
lumina experimentele ce se 


„decid în spatele uşilor 


ise. 
pia socio-po- 


litic ocolit şi netratat în 
cauza reală (recunoaştem, 
extrem de dificilă) a fost şi 
a rămas explozia demo- 
grafică haotică pe Terra. Ea 
a surprins ideologiile, 
economiştii, politicienii, 
impunându-se - temporizat 
istoric - recent; începător în 
urmă cu cca. o sută de ani, 
printr'un salt uimitor: dela 
2,2 miliarde populaţie pe 
Terra la 6,5 miliarde în 
prezent; adică 4,3 miliarde 
în ultima sută de ani. 

Acest gen militant al 
politicii actuale conservă 
tendința inconştientă de a 
imprima viitorului sâm- 
burele celei de a 3-a con- 
fruntare mondială. Calea 
extrem de dificilă, cum o 
caracterizam mai sus, este a 
conlucrării cu elite mon- 
diale pentru stoparea rit- 
mului haotic demografiei şi 
selectarea unanim recu- 
noscută. “ 

Popoarele, ca etnii, 
conservă viabilitatea lor 
unui naționalism patriotic 
instinctiv şi mocnit, dar 
stabil şi intransigent dela 
cele mici la cele mari - fără 
excepţie - chiar acolo unde 
fațada străvezie denotă 
racolare de militanţi cos- 
mopolitismului. 

n schimb, comunismul 
rus a conservat şi menţine 
un naționalism extremist 


nu departe de cel hitlerist - 
ambele - opozabile naţio- 
nalismului de îngăduinţă 
pe baze creştine al Româ- 
niei antebelice 1933-1945. 

Este vorba de suferințele 
la care făceam trimiterea la 
începutul expunerii de faţă; 
linia creştină a convieţuirii 
lansată de tineretul unei 
țări mici - România - a fost 
asimilată "necinstit” celor 
două extreme ale dicta- 
torilor Hitler-Stalin. 

Tineretul a fost suspi- 
cionat, condamnat şi ucis 
de aceleaşi uşi închise; 
poate tocmai pentrucă da 
dovadă cu jertfe în Spania, 
anti-comunism... Pentru 
clarificare în apreciere 
justă, marcăm expunerii 
încercarea curajului lucid 
de a pune degetul pe rană 
potrivit căruia: devenirea ca 
putere primară în lume a 
USA după al Doilea Răz- 
boi Mondial cunoaşte o 
cumpănă conjuncturală și 
nu de stegar soluţiei în 
conflictul amintit - demo- 
grafia. Dovada constă în 

acea încheiată şi refulată 

n experiment comunist cu 
tatonările ce urmează pră- 
buşirii acestuia, fără eradi- 
carea cauzei dezechilibrului 
social care aşteaptă remediu 
real. 

Încercările de modifi- 
care a structurii etnice a 


popoarelor într'un cosmo- 
politism peziealieat timpu- 
lui duce 

continuator experimentului 


comunist cu ţările Europei 


de Est şi ale celor asiatice, 
subjugate de Rusia. 

Naționalismul patriotic 
are un caracter ideologic şi 
refractar experimentelor pe 
„seama sa. 


Semnalările de mai sus 
reprezintă "un steag alb" 
fluturat fără vlaga susţi- 
nerii înfumurate a celor ce 
deţin forţa materială pro- 
pagandistă, mereu caducă, 
cu milioane de oameni dați 
morţii experimentale şi cu 
spectrul de a face din pla- 
netă tabula-rasa...! 

Ieşirea din ignoranță a 
mass-mediei europene şi 
mondiale cu democraţia 
pragului de mileniu trei, ne 
dă convingerea că se va 
analiza corect stadiul expus 
drept realitate fenomenelor 
sociale prezente. 

Cosmopolitizarea încura- 
jată cu bumerang, minoritar 
în autonomii; promovarea 
homosexualilor; a viciilor; 


“ abuzul la demnitatea omu- 


lui serios și cultuivat etc. 
etc., reprezintă eforturi 
inadvertente. 

De aici concluzia sino- 
nimă intitulării: AŞTEP.- 
TĂM ELITE. 


"lucru bun sau un lucru prost, zadarnic, nu vor izbu 


a un Turn Babel. 


ÎN cai 


CUVÂNTUL ROMÂNESe 


ile) 


ŞI SMARALD 


Un adevăr: după 1989, mulți idoli au început să 
bâlbâie ori au amuţit. Multe din gloriolele literaturii 
optzeciste (e drept, sunt şi notabile excepții: Liviu 
Antonesei, lon Stratan, Florin Iaru) au azi nevoie de 
cârjele hilaropolitanei "România Literară", de penele 
boante ale Tanţei Buzea şi Alecu Ştefănescu. 

Îndrăzneala nu înlocuieşte harul scrisului. D. 
cine să mai ţină seama de un astfel de "fleacm 
Importanţi sunt dolarii Ocultei şi indicaţiile cine ştie 
cărui grad al acesteia. Astfel, poeţi precum Gellu 
Naum, Cezar Ivănescu ori Şerban Foarţă sunt 
acoperiţi de umbrele cenuşii ale literatoizilor Mircea 
Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Magda Cârneci. 
Timişoreana revistă "Orizont" aproape intră în delir 
când e vorba de a beatifica un oportunist şi un 
nechemat de Poezie precum loan Crăciun, redactor 
la Radio Timişoara. Dar abia şopteşte câteva rânduri 
despre poeţii dăruiţi de Spirit, poeţii Traian 
Dorgoşan, George Lână, Gheorghe Pruncuţ, Nicolae 
Popa. 

Astăzi, în "fara asta plină de umor”, neguverna- 
mentalii şi neiluminații New-Age mănâncă turtoi şi 
napi porceşti. Strălucite publicaţii literare ca "Viaţa 
Românească" (Bucureşti), "Convorbiri Literare" 
(lași), "Orientul Latin” (Timişoara), "Exod” (Sibiu), 
"Poesis" (Satu Mare), sunt puse la "regim", apar când 
şi când. 

Să fie credinţă, dar. Veşnicia va alege doar pe cei 
scrişi în Cartea Vieţii. 


vor face o treabă mediocră. 2 

B.E. a fost şi va rămâne un literatoid. În ciuda lo- 
goreei unor critici năimiţi de Echer şi Compas ori 
senilizaţi de timpuriu. 

B.E. a scris până acum cinci opuscule de versuri 
cenuşii. 

B.E. a rămas necăsătorit de scârţan ce e. Se plânge 
că ni'are bani. E mereu pus la patru ace. Nu merge 
niciodată singur "la o bere”, doar în grup, dar mai 
niciodată nu contribuie la nota de plată. E drept, ce-i 
al lui e al lui, ştie a cerşi cu eleganţă. 

B.E. îşi vopseşte părul. N'ar fi nimic dacă şi l-ar 
vopsi în verde, mov sau purpuriu, aşa, din sămânță 
de scandal. Dar nu, el îşi vopseşte părul în castaniu, |- 
se jenează că are 50 de ani şi i-au apărut fire albe. 

La orice întâlnire literară sau literatoidă, B.E. ia 
cuvântul. Vorbeşte mult şi prost. Dar vrea ca în ziar 
sau revistă, când se face pomenirea evenimentului 
(literar ori literatoid) să fie pomenit şi numele sau. 

Cuvintele "monumental" şi "extraordinar” sunt 
nelipsite de pe ale sale buziţe, mai ales când e vorba 
de haverii săi. 

Mai nou, B.E. dă semne de ipohondrie. ] 

E, bien sir, apolitic în scris, guvernamental la! 
locul său de muncă şi opozant în cârciumi. 

B.E. nu va putea face niciodată ceva bun ori ceva 
râu. 


ÎNTREDESCHIDERE 


Astăzi, când arginţii sau/şi semnalizările cu 
Echerul şi Compasul plimbă glorii, acum în curs de 
mucegăire, dela stânga la dreapta, dela dreapta la 
stânga, cu pauze de “apolitism", o revistă precum 
"Exod" reprezintă dacă nu deocamdată o deschidere, 
măcar o întredeschidere a Ochiului Trei, ochiu 
văzător doar al celor et(h)erne. 

Apare când poate, la Sibiu, prin străduința unor 
poeți proaspeţi în spirit: Daniel Deleanu, Ştefan 
Doru Dăncuş, Vasile Bora, Florin Oancea, Mariană 
Marian. Modestă ca prezentare (tipo) grafică, dat 
mare în idealuri, susţinută de stylus-uri îmbelşugate 
în har, simt că revista va realiza acea visată simbioză 
Tradiţie-Anvergură, intenţie nefinalizată, din a 
motive, de gruparea bucovineană (interbelică 
"Iconar”, 

Revista poate fi procurată scriind pe adresa: St 
Constantin Noica nr.40, Sibiu, cod 2400, România: 


Dan Emilian ROŞCA 


Pere REP tei) Maro 2 pi ce pa po 


A 
Pe pe-a. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


astantaree 


_Sunt de câteva zile 
câmp şi mă căznesc să ză: 
la lumină o vie părăsită, 
năpădită de rugi de mure. 
Miă ajută trei femei: țaţa 
loana - mamaia, Măuţa - 
mămica şi Oniţa - fetiţa de 4 
ani. Via arată ca şi ţara, 
(ajunsă pe mâna unora care 
s'au făcut 50 de ani că mor 
de grija ei, vrând "s'o ducă 
în socialism cu o jumătate 
de oră mai devreme" - cum 
umbla o glumă sub Ceau- 
şescu, ducând-o la o zăpă- 
ceală totală în agricultură şi 
la o derută completă în in- 
dustrie). 

Oniţa însă habar n'are de 
aşa ceva. 

Se suie pe o cracă a nu- 
cului de trei ani, se leagănă 
acolo şi lălăie un cântec de 
al ei. Are pantalonaşi de 
doc, adidaşi colorați ca la 
oraş, iar în sus o gecuţă 
albastră ca cerul cu o glugă 
trasă pe cap, fiindcă bate un 
vânt pârlit pe câmp. Dela 
soare şi dela vânt are faţa 
măslinie, ochii căprui vii, 
dar de o melancolie şireată. 
Guriţa îi este ca o fragă iar 
năsucul parcă nici nu-i. 
"Domnu! Badiu, Domnu' 
Badiu, îmi zice uşor, din 
când în când. Nu aşa se dă 
cu sapa..." 

- Dar cum, Oniţa? 

Fetiţa se lasă uşor de pe 
crăcuţă, vine întins, dar nu 
fuga, îmi ia sapa din mână 
şi-mi arată. 

- Aşa... O dată în stânga, 
o dată în dreapta. Aşa... Ca 
mămica... şi ca mamaia... 


"- Ce să fac... îi răspund 


tare siaudă mama şi bunica. 
Peste cincizeci de ani mi i- 
am pierdut prin şcolile şi 
fabricile capitalei... De 
unde să ştiu cum se dă cu 
sapa, mă fac eu a fi chiar 
ageamiu. i 

Fetiţa îmi redă sapa şi 
rămâne cu pumnişorii puşi 
în şolduri să mă urmărească 
cum dau acum cu sapa, 
adică dacă "am priceput". 

- Ei, cam aşa, mă aprobă 
ea pe jumătate şi pleacă să 
adune nişte gălbenele, pe 
care ochii ei vii, dar nemiş- 
cători, aproape melancolici 
le-a zărit afară din vie. 

Face un bucheţel şi în“ 
cepe "să stea de vorbă cu 
mine", adică să-mi poves- 
tească, spunând cuvintele 
repede, repede, uneori ne- 
mai având aer, aspirân 


_ cuvântul, de unde mai 


rind ceva dincolo de ju- 
mătatea frazei, atributele şi 
complementele "inghițin- 
du-ler, 
- Io când ieream mai 
mică mi-am dat cu sapa 
drept în picioruş, adică... 
şuy, şuv, şuv (aici intervine 
acea aspirare de cuvinte de 
neînțeles) şi Ursu' polar - 
căţelu' meu - a căzut Ja noi 
în veceu, cum se zice la 
toaleta de privată. Au! Dar 
cine să-l scoată, Doamne, că 
zăpăcitu' ăsta de Mircea, 
frate-miu... ŞUV, ŞUV, ŞUV.-+ 
De-a şi bătut-o mâmica 
fiindcă şi-a năclăit plovă- 
raşu'.„. Proasta... Da' capra 
mea Corina e stârpăl.-- E 
stârpă! s'a strâmbat ea cu 
dezgust dispreţuitor. Nu 
face ied nici anu' Âsta, apoi 
către mine, şoptit, confi- 
dent: parc'ar fi Iliescu... 
„ Ce ştii tu despre 
7 

ies nare copil. Aia care 
umblă jegoşi prin gara de 
Nord şi la metrou sun 27 
șuv, Şuv, şuv..: Da noi 
avem. Cinci! Sunt io, 15 
rorile mele Mari, sili ş 


Oniţa 


Radu BADIU 


Tănţica. A... Da' Tănţica e 
mare, domnişoară, la voi la 
Bucureşti. Învață să coasă la 
maşină şi... şuv, şuv, şuv. 
Acuma e acasă. Iote-o. Vine 
cu mâncare. Şi mai l-avem 
p'ăsta zăpăcitu!... fratele 
meu Mircea. Pe care-l bate 
tăticu' că nu se duce cu 
vaca. Fumează şi odată şuv, 
şuv, şuv... l-a prins mămica. 
Avea pachetu' de ţigări în 
buzunar. Şi n'are decât doi- 
sprezece ani, dă-l năibii!... 

Căţelul nostru Cezar 
latră de bucurie şi se duce 
s'o întâmpine pe Tănţica, ce 
Vine cu sacoşele pline cu 
oalele de ciorbă şi tocană şi 
sticlele cu ţuică şi vin. Deşi 
e năltuţă şi bine făcută la 15 
ani, Tănţica vine greu şi pe 
Oana o apucă mila: 

- Mămică, strigă ea, du-te 
domnule, înaintea ei şi 
ajută-i. N'o vezi cum se 
nunereşte cu sacoşele alea? 

- Etel respinge mama 
cererea. N'are decât!... E fată 
mare! face mama şi loveşte 
des, des cu sapa în pologul 
de rugi încâlciţi. Că ea a 
venit colea să ne ajute? 


Neam! Hai, domnişoară, . 


mai repede. Ce te mişti aşa 
ca pe bulevardele Bucureş- 
tiului? Calcă de două ori 
într'un loc, c'aici e câmp nu 
horă... strigă mama cu mân- 
drie nedestăinuită către fata 
ei cea mare, care - Doamne! 
ce-a crescut şi ce frumoasă 
s'a făcut! zic ochii mamei 
care strălucesc de bucurie. 

Întindem pe pământ un 
ştergar, îi facem şi Oniţei 
loc la ”tacâmul ei', dar Ce- 
zar e pe aproa 
şi acasă, îi strigă câinelui: 

- Tu, nul... îi spune ea 
categoric. Că.n'ai făcut ni- 
mic azi. Io i-am adus to- 
poru' şi cazmaua lu' Dom- 
nu' Badiu, da' tu?... Când îţi 
spuneam: Cezărică, pune 
mâna la treabă, te apuca 
căscatu'... Hai! Piei de-aci că 
te cârpescl... San 

Pe drumul din capul viei 
trece o căruță cu un cal. 
Oniţa o vede şi arată acolo 
cu degeţelul: 

- piper Carino al nos- 
tru, mămică? 

- Cum o să fie! răspunde 
mama scurt. Se poate el fără 
Daniela? k 

- A... Aşa-i... recunoaşte 
fetiţa. Că Dani a noastră, 
mânza, e mereu legată lân- 
gă el, la căruță. : : 

Nu trece mult şi vine Şi 
căruța lor plină cu araci- Es- 
te trasă într'adevăr de un 
cal mare, sur, frumos ca un 
Bucefal. De huluba din 
dreapta este legată o mânză 
roibă - Daniela. ” 

Oniţa priveşte venirea 
iei ei 2: un lucru firesc, 
aşa cum ne uităm la un pom 

e care îl vedem în fiecare 
zi în acelaşi loc. S'ar părea 
că acest copil nu gândeşte. 
Dar îi umblă mintea per- 
manent. Mişcările ei sunt 
aşa de line şi atât de nede- 
ranjante, încât, ceilalţi, fac 
multă vreme abstracţie de 
ea. Fiind ultima, adică 
prâslea, nimeni nu s'a mai 
entuziasmat de ea, ca de 
prima şi de-al doilea, care 
este băiat. Cele trei fete care 
au urmat "in serie” au venit 
ca un fel de "blestem'. 
"Nimic! i-a strigat soacra 
Măuţei (mamaia de aci) 
când s'a gândit la o între- 
rupere. Să nu-mi umblați 
mie cu prostii! Câţi îţi dă 
bunul Dumnezeu, atâția să 
facil” 

Când toţi se duc la des- 
cărcat araci, Măuţa se uită 


pe şi fata, ca - 


IUNIE 1995 


OLTENI5SME 


lung la fetele ei, şi deodată 
se repede la cea mică, o ia 
în braţe, o sărută de mai 
multe ori cu “S'o mânce 
mama de cumințică".,. Şi 
imediat o "aruncă" într'o 
parte cu: "Hai, stai jos, colea 
şi nu te prosti, că eşti o 
nesuferită"... Cea mare 
zâmbeşte înduioşată strân- 
gând vasele, iar cea mică 


sare să-i ajute. După ple-, 


carea Tănţicăi, Oniţa vine 
lângă mine şi-si reia po- 
vestitul: 

- Io dorm cu mămica, în 
cojoc, fiindcă n'avem atâtea 
plopume, tăticu' doarme cu 
Mari în plopumă, iar Sili şi 
Mircea în altă cameră. 
Tănţica doarme cu mamaia. 
E "fata lu' mamaia”, n'ați 
ştiut, domnu' Badiu? 

- Şi Tataia? 

- La târlă... Cu oile... Ta- 
taia e cioban, ține cu Ilies- 
cu, zice iar şoptit şi ferit, ca 
un râs de-o prostie. Că cică 
ăsta ne apără de boieri. 
Tataia îl are pe Iliescu pe 
pereţi. In poze de-alea co- 
lorate - afiş! Îl are şi pe 
tăticu' în tindă. 

- Da' icoană are tataia la 
stână? 

- Icî... 

- Tu te închini? 

- Ştiu să mă închin, ştiu 
de Doamne Doamne dela 
mamaia, da' tataia zice că 
asta e "propagandă". EI şi 
când vede la televizor de- 
sene animate zice că-i pro- 
pagandă. Da' io cu Mari îi 
spunem: astea sunt desene 
animate, tataie, pentru 


copii. El zice: "prostii!" şi 


pleacă la oi. Tataia nu sufiri 


televizoru!'. Nici nu se uită. 

- Dar tăticu' se închină? 

- Nici el... c'a fost tracto- 
rist. Tăticu' e supărat că s'a 
stricat ceapeui... I-a luat 
tractoru'... Toată lumea fura 
dela ceape, ă-hăl... 

- Până s'a ales prafu!'... 
completează mamaia... care 
a fost prin preajmă şi a 
auzit. Alegi-s'ar prafu' de 
ei, că nici unu' din câţi au 
condus ţara asta n'a făcut 
nimic pentru țăran. Noi - 
topor de oase. Barim acum 
cu ăsta... prafu' să s'aleagă! 
Avem o casă de copii şi 
doar două pogonaşe de 
pământ. Ne-a dat astă 
toamnă dela asociacie vreo 
patru săculeți de grâu, da' 
ne-a pus de-am plătit aratu', 
semânatu', sămânța! Acum 
ne ia şi impozit. Prafu!' să 
s'aleagă de cine i-a pus 
acolo, cocoțaţi în vârf. 

- Dumneatale i-ai pus... 
Prin felul cum ai votat. 

- Io? s'a desculpat fe- 
meia, arătându-se cu dege- 
tul în piept. Nici n'am fost 
la vot, dacă vreţi să ştiţi! Da' 
proştii ăştia ai mei... Of, 
nişte mototoi... 

- Mototoi, a făcut şi Oni- 
ţa aruncând şi ea mâna în 
lături, ca mamaia, aplecân- 
du-se să ia încă o floare gal- 
benă care crescuse frumos 
printre bălării, timp în care 
căruţa trasă de Carino şi 
condusă de tăticu' "mo- 
totolu'” intra în sat. 

Pe câmp se lăsase apoi 
linişte de ne țiuiau ure- 
chile. Şi deodată a ţâşnit 
din trifoiște o ciocârlie care 
a prins să triluie şi să urce 
spre soare, bătând aproape 
pe loc aripi mici şi neputin- 
cioase, 

Oniţa și-a mijit ochişorii 
cei căprui cenușii strigân- 
du-i păsării copilăreşte: 

- Lie, ciocârlie, dă-mi 
noroc şi mie şi una la pă- 
lăriel... y 


*... SPECTACOLUL SECOLULUI... : 
Fundaţia de teatru şi film “TOFAN” în 
colaborare cu Teatrul Naţional Craiova şi 2 
Holland Festival, Festival D'Avignon și 
Wiener Festwochen au proiectat pentru '95- 
'96 spectacolul RUGĂTOARELE, pe un 
scenariu având la bază opera lui ESCHIL. 
Premiera va avea loc la Craiova în această 
toamnă, în română şi franceză și o 
distribuţie de proporţii, regizor Silviu 
Purcărete. Recent, Naţionalul din Bănie a 
primit premiul pentru cel mai valoros 
teatru românesc al anului '94, iar titanul 
scenei româneşti a fost recunoscut în 
persoana actorului Ilie GHEORGHE 
pentru realizarea de excepţie în "IONA" a 
lui Marin Sorescu. 


*... "PENSIILE" ŢĂRANILOR... La 
Craiova Casa Autonomă de Pensii pentru 
țărani îşi desfăşoară activitatea în condiţii 
precare, cu mijloace primitive de calcul şi 
statistică, personal redus, prost plătit, dar 
versat în birocraţia comunistă, deci uşor 
coruptibil. Țăranii doljeni vin şi bat za- 
darnic pe la uşi pentru pensiile penibile, 
după o viață întreagă.de muncă înrobitoare 
în ceapeurile “raiului” comunist. Prestările 
de servicii se înscriu şi ele, firesc, în starea 
de anormalitate a ţării. 


*..CA ŞOBOLANII... Recent, la Craiova, 
o mână iresponsabilă a aruncat la gunoi 40 
de roţi de caşcaval expirat, prilej pentru 
țigănimea urbei să ia cu asalt tomberonul, 
într'o încăierare penibilă. Toate materialele 
"recuperabile": sticle goale, pâine mucegăi- 
tă, alimente alterate etc., etc., sunt rapid 
repuse în circuit de ţigănimea inventivă, 
care contribuie şi ea, după posibilităţi, la 
"sănătatea" naţiunii, alături de vraciul 
alimentaţiei raţionale. 


*...OLTEANCĂ HOAŢĂ... În câteva 
luni, patroana firmei craiovene SC ALEXIS 
ALI COM SRL sia îmbogăţit, luând peste.6. 


„miliarde lei impozit pe prostie dela de- 


ponenţii creduli, căroara le-a promis 15% 
dobândă lunar. Firma avea ca obiect de 
activitate acte de comerţ, alimentaţie 
publică, producţie agricolă, articole de 
îmbrăcăminte, dar în realitate desfăşura 
doar activităţi cu specific bancar, într'o 
dezordine contabilă greu de imaginat de-o 
minte de om. Firma n'a înregistrat im- 
pozitul de profit şi majorarea de întârziere, 
în sumă totală de 70 milioane lei, activul 
societăţii fiind evaluat la 645 milioane lei, 


„ iar 5,5 miliarde lei neputând fi justificate! 


=... MÂNCAREA SĂRACULUI...Când 
era Dumnezeu pe pământ şi n'apăruse 
“raiul” comunist în România, oamenilor cu 
venituri modeste nu le lipseau de pe masă 
măslinele, ceapa, brânza şi peştele! Acum, 
în ceauşismul luminat al lui Ilici Iliescu, 
toate astea presupun la un loc circa 15.000 
lei, dacă socotim câte un kilogram din 
fiecare. Ori la cei 30.000 lei ajutor social sau 
alocaţie de sprijin lunar e cu neputinţă. 

... 


A 


PAGINA 9: 


lonel RĂDULESCU == 


....SPERANŢĂ DE CIVILIZAȚIE... La| 
Muzeul de Artă al Craiovei a fost vernisată 
Expoziţia "Pieţele Orăşelor din Europa", în 
ampla suită de manifestări iniţiate de 
Delegaţia Uniunii Europene în România. 
Au putut fi admirate imaginile color ale 
celor mai reprezentative pieţe urbane ale 
oraşelor Comunităţii Europene, urmate de 
proiecţii asupra capitalelor țărilor din U.E., 
ca o oază de speranţă într'o posibilă ci- 
vilizaţie în libertate şi prin ţările noastre. 
Au avut loc simpozioanele: "Integrarea 
României în structurile europene” şi 
"Oportunităţi de afaceri între firme din 
Dolj şi firme din ţările U.E." Dar cu actuala 
conducere roşie dela Bucureşti drumul spre 
integrarea europeană trece pe la Moscova, 
aşa încât unica noastră şansă este intrarea 


Comunităţii Europene în România. 
... 


*...BAROSANII TRANZIȚIEI... Potrivit 
rapoartelor Poliţiei doljene, 42 infracţiuni 
economice au produs o pagubă de 940 
milioane lei în economia judeţului. A 
crescut numărul infracţiunilor de corupţie: 
A directori, 7 economişti, 8 funcţionari 
publici, 5 inspectori de control, 5 gestio- 
nari, 2 vameşi şi lista e lungă, cu cei ce-au 
pretins şi primit bani grei şi alte peşcheşuri 
grase necuvenite. Corupţia a cuprins 
întreaga societate românească şi nu va fi 
atenuată cât timp sunt vânaţi peştişorii de 
acvariu şi evitaţi cu dibăcie rechinii roşii, 
care dețin toate pârghiile puterii. 


+... CIELO... RODAE AUTOMOBILE... 
Forţa tehnologiei autoturismului pentru 
care service-ul post vânzare şi piesele de 
schimb nu constituie o problemă! Preţul 
limuzinei sud-coreene "DAEWOO CIELO" 
variază între $ 8.000 pentru Cielo GL şi 
$9.700 pentru tipul "CIELO GLE', iar vân- 
zarea primului lot de 1.000 autoturisme din 
27 Martie a.c. s'a derulat rapid. In lei, la 
cursul zilei, preţurile sunt cuprinse între 16 
şi 20 de milioane, iar reclama e pân'la 
Dumnezeu, insinuând "accesibilitatea": 
preţurilor, mizilic pentru o mână de 


învârtiţi ai regimului, sfidare neruşinată . 


pentru cei mulţi şi nevoiaşi, care trăiesc 
dintr'o leafă de mizerie. 


*...BÂRCA "ELVEŢIANĂ"... La 44 km. 
de Craiova, aşezarea cu cele 6.000 de suflete 
din Câmpia Olteniei s'a înfrățit în 1990 cu 
localitatea eveţiană Carouge. Ajutoarele 
Elveţienilor au însemnat medicamente, 
îmbrăcăminte, mobilier şi aparatură me- 
dicală, un fax pentru primărie. Moderni- 
zarea centralei termice din comună pentru 
blocurile de locuinţe, cu unităţi comerciale 
la parter, ca şi dotarea liceului cu un ca- 
binet medical complet vor fi asigurate tot 
cu sprijinul material al părţii elveţiene. În 
schimb, Consiliul Local a eliberat doar o 
treime din cele 1.800 titluri de proprietate 
şi încearcă, cu bani puţini, să renoveze 
spitalul şi căminul cultural. Comerţul 
particular se rezumă doar la baruri, în timp 
ce Cooperativa dispune de 6 magazine. 
Punctul de atracţie al comunei rămâne însă 
târgul săptămânal, unde vin negustori din 
toată Oltenia. 


IUREŞ CRAIOVEANU 


—— G.N. VIFORERANU—— 


De doi ani eram sub o- 
cupaţia Armatei Roşii. Pen- 
trucă locuiam aproape de 
Comandamentul sovietic, 
în fiecare noapte auzeam 
strigăte de “ajutor” însoţite 
de altă chemare disperată la 
vederea ostașilor sovietici: 
"patru,..la!" Era un semn că 
Ruşii ieşeau din bârlog, în 
miez de noapte şi operau în 
voie acostând femei, furând 


şi schiagiitid, După aceea, 


strigătele se potoleau. Nu 
îndrăznea să intervină ni- 
meni. Pericolul era imens. 
De aceea, această ocupaţie 
era suportată de populaţie 
într'o atmosferă de tensiune 
încordată. 

În asemenea împrejurări, 
plecând într'o dimineaţă la 
Ministerul Economiei Na- 
ționale unde făceam ser- 
viciu, am avut ocazia să 
constat "pe viu” această 


tensiune gata să facă 
explozie. 

Ajungând în dreptul 
Muzeului Natural "! ore 
Antipa", pe Bulevardul Fi- 
lantropiei, azi 1 Mai, un 
cetăţean relativ tânăr, se 
opreşte în loc, clătinându-se 
uşor, semn că “era făcut”, 
aşa cum îi stă bine câte- 
odată omului. 

Automat, m'am oprit şi 
eu. Nu eram grăbit. Aveam 
timp să ajung la serviciu. 

Luându-mă "în vizor”, 
insul a exclamat: 

- Am să-i snopesc în 
bătaie, când o fi să plece! 

Contrariat, l-am întrebat: 

- Pe cine? 

A urmat o pauză de re- 
flecţie. 

- Pe Ruşi! 

- Bravo! Cum te cheamă 
amice? am adăugat simțind 
o simpatie deosebită pentru 


matinalul meu interlocutor. 

M'a privit lung. Dintr'o 
dată s'a trezit de-a binelea. 
Întrebarea mea l-a derutat, 
Ce-o fi zis?!? Ăsta o fi dela 
Securitate şi are intenţia să 
mă toarne. i 

În cele din urmă a rostit 
plin de mândrie pentru nu- 
mele ce mi l-a declinat: 

- lureş Craioveanu! 

l-am strâns mâna şi mi- 
am văzut de drum. 

La Piaţa Victoriei m'am 
oprit şi m'am uitat în urmă. 
Insul se oprise şi el, ur- 
mărindu-mă cu privirea, 
Exprima aceeaşi teamă. Eu 


- însă de câte ori mă gândesc 


la întâlnirea aceea matinală, 
îl felicit în gând pe cetă- 
țeanul care a răspuns aşa de 
isteţ, găsind un pseudonim 
care să-l pună la adăpost de 
orice necaz. 


PAGINA 10 


Cuvântul erou, derivă din limbă greacă 
Şi înțelesul lui de bază este acela de apără- 
tor, iar această poziţie este fundamentală în 
toată lumea vie, plante, animale şi oameni. 

Ea se manifestă în primul rând în 
sectorul ocrotirii unei generații de către 
generaţia precedentă. Părinţii caută să 
asigure urmaşilor cât mai bune condiţii de 
inceperea unei noi vieţi. În acest sens, până 
şi plantele asigură fiecărei seminţe o 
rezervă de hrană necesară la încolţire. 

În cultura noastră, cuvântul erou s'a 
extins şi la personajele principale din 
lucrări literare sau chiar din acţiuni sau 
atitudini de toate zilele. 

Dar atenţia principală şi sensul prim al 
noţiunii de erou rămâne pentru autorii 
unor fapte mari, săvârşite în apărarea unui 
grup social, în special al unui popor, cu 
deosebit curaj, şi cu riscul situaţiei sau 
vieţii proprii, cu abnegaţie, dăruire de sine 
şi iubire pentru cei apăraţi împotriva unui 
sau unor adversari de temut, urmărind 
înlăturarea sau exterminarea lor. 

In situaţia de acum a poporului nostru 
este de primă importanța şi necesitate să 
cunoaştem eroii naționali. 

Din vechimea menţionată până azi, viaţa 


, neamului nostru s'a desfăşurat în lupte 


continue pentru apărarea sa şi a teritoriilor 
lui, împotriva a numeroşi duşmani. În 
aceste lupte au strălucit eroi nenumărați, 
unii cu nume cunoscute şi alţii cu nume 
necunoscute. 

Vom remarca principalele momente 
istorice glorioase şi pe eroii lor. 

- În anul 513 A.C, Regele Darius Lal 
Perşilor a trecut Dunărea cu mare oaste, a 
intrat în ţara Geţilor. Aceştia l-au respins. 

- În anul 330 A.C. Alexandru cel Mare al 
Macedoniei a intrat de asemenea în țara 
Geţilor. Soldaţii lui, înaintând în această 
țară şi-au făcut loc cu suliţele prin lanurile 
de grâu înalt şi des, pe pământurile bine 
cultivate de localnici. A fost respins şi a 
renunţat la cucerire. 

- În anul 300 A.C. Regele Lysimach al 
Macedoniei, urmaş al lui Alexandru la 
tronul acestei țări, a trecut şi el Dunărea, 
pentru cuceriri. Fiul său Agatocles a căzut 
prizonier în mâna Geţilor. A fost eliberat 
de Regele Dromihete al Geţilor, ca gest de 
mărinimie şi din calcul politic. Şi Lysimach 
a renunţat la cuceririle plănuite. 

- După anul 300 A.C a avut loc năvălirea 
Celţilor, care s'au extins dinspre Vest şi au 
ajuns până la părţile de Nord-Est ale 
teritoriilor geto-dace. Au fost putere 
dominantă în această zonă timp de aproape 
200 de ani. 

- La anul 82 A.C. începe domnia regelui 
Buerebista, despre care o inscripţie pe un 
monument funerar la Balcic, al unui Grec, 
zice: "Regele Buerebista, ajungând cel 
dintâi şi cel mai mare dintre regii din 
Tracia şi stăpânitor al tuturor ținuturilor de 
dincolo şi de dincoace de Dunăre”. 
Buerebista a purtat războaie victorioase cu 
Celţii şi cu alţi dușmani. "Hotarele Statului 
erau: spre Răsărit țărmul Mării Negre şi 
Bugul; spre Miază-Noapte Carpaţii 
Păduroși şi Cadrilaterul Boem, Dunărea 
mijlocie şi Morava; spre Miază-Zi Muntele 
Haemus sau lanțul Balcanilor”. (Istoria 
Românilor de C.C. Giurescu şi Dinu 
C.Giurescu, vol. |, pag.44. Editura Ştiin- 
țifică şi Sarii pe ică, Bucureşti, 1975). 
După moartea lui Buerebista (anul 44 A.C.) 
acest mare regat trac geto-dac s'a dez- 
membrat în îi multe state mici. 

- În anul 85 A.D. împăratul roman 
Domițian, temându-se de creşterea puterii 
Dacilor, a pornit război contra regelui 
Decebal. asta să-l înfrângă, a în- 
cheiat pace, favorabilă acestuia. 

- Între 101-106 A.D. au avut loc răz- 
boaiele împăratului Traian, impotriva lui 
Decebal. Aceste războaie, după lupte 
crâncene şi pierderi grele şi de o parte şi de 
alta, s'au terminat cu înfrângerea Dacilor. 
Decebal s'a sinucis ca să prevină umilinţa 

rizonieratului, Traian a intrat triumfător 
a Roma şi a ordonat construirea unei 
columne cu indicarea în basoreliefuri a 
luptelor cu Dacii și a organizat Dacia ca 
provincie a Imperiului Roman. 

În Dacia veniseră coloniști din Imperiul 
Roman încă înainte de cucerirea ei, re- 
fugiaţi din cauza persecuțiilor creștinilor 
din acel imperiu şi negustori greci şi 


'romani, dornici de câșitg. Colonizarea s'a 


intensificat evident după cucerire. 
Amestecul cu Dacii a celor veniţi, s'a 
perfectat prin nişte colonii şi prin așezarea 
ostașilor romani, după ce aceştia terminau 
serviciul militar. Aceştia erau veteranii, 
care ne-au dat în vocabularul nostru 
cuvântul bătrân, În această perioadă, din 


—» 


SE SE o Ra rea ee EEE 
I8 IR O II 


—— an IOsF— 


acel amestec s'a născut poporul daco- 
roman, respectiv român, cu limbă latină, cu 
credinţă creştină şi cu bază biologică geto- 
dacă. 

- Rezistenţa faţă de năvălirile barbare. 
La anul 270 A.D. sub presiunea Goţilor 
năvălitori, împăratul Aurelian, printr'o 
convenţie cu aceştia, a retras din Dacia 
armatele romane, lăsând populaţia fără 
apărare militară organizată, în faţa Goţilor 
şi a altor năvălitori barbari a căror epocă a 
inceput. Duşmanii neamului nostru, cu rea 
credinţă inventează pentru acel timp, 
retragerea întregii populaţii din Dacia, ceea 
ce nu se poate concepe şi nu se dovedeşte. 
Din contră faptul că popoarele năvălitoare 
nu au rămas în Dacia, dovedeşte că au 
găsit-o ocupată şi localnicii ş-au apărat 
ființa şi pământul. Munţii şi pădurile au 
fost fortărețele lor, iar pentru continuitate 
sunt dovezi nenumărate. 

- Rezistenţa față de Maghiari. Aceştia au 
venit din Asia în secolul al IX-lea. În anul 
895 s'au aşezat în Câmpia Panonică, 
(aproximativ vatra lor de azi). Din această 
aşezare au atacat şi periclitat statele din 
Vest, până ce au fost înfrânți de impăratul 
german Otto 1, la Lechfeld în anul 955. 
Extinderea lor s'a îndreptat apoi spre Est şi 
s'au infiltrat prin văile Transilvaniei. Aici 
au întâlnit rezistenţa localnicilor români, 
numniţi atunci Valahi, conduși de Duci 
sau Voevozi ca Gelu, Glad şi Menumorut. 
La anul 1000 Maghiarii s'au creştinat şi au 
dobândit astfel suport politic dela Roma 
catolică şi şi-au consolidat stăpânirea peste 
popoarele din Transilvania şi alte ținuturi. 
Expansiunea lor spre Muntenia a fost 
oprită prin înfrângerea regelui lor Carol 
Robert de către Basarab cel Mare, la Posada 


în 1330, iar expansiunea spre Moldova, . 


prin înfrângerea regelui Matei Corvin de 
către Ştefan cel Mare la Baia în 1467. 
Dominația şi exploatarea lor în Tran- 
silvania a luat stârşit prin înfrângerea 
armatei maghiare comuniste a lui Bela 
Khun şi ocuj tem a Budapestei 


de armata română-1027919; ajtaați sta. cz 


sfinţită prin Tratatele de pace dela Ver- 
sailles (respectiv Trianon), care au pus 
capăt Primului Război Mondial. 

- Între anii 1186 şi 1396, s'a ridicat în 
Sudul Dunării Imperiul Româno-Bulgar, 
întemeiat de Românul macedonean Asan şi 
condus în continuare de fraţii săi Petru şi 
Ioniţă zis Caloian şi de alţii. Imperiul 
acesta a fost rival al Imperiului Bizantin, cu 
care a purtat lupte. A luat sfârşit prin in- 
vazia turcă, în Peninsula Balcanică, 

- În secolul al XIV-lea se întemeiază 
Principatele Româneşti Moldova şi Ţara 
Românească, prin desfacerea lor la orice 
dependenţă 
maghiari, astfel: Basarab cel Mare, în 1310 a 
unit cnezatele din stânga şi din dreapta 
Oltului, întemeind Principatul Ţării 
Româneşti (Muntenia) şi Dinastia 
Basarabilor cu reşedinţa la Curtea de 
Argeş. În anul 1330, şi-a asigurat in- 
'ependenţa completă faţă de regele 
„mgariei. Dragoş Vodă a plecat cu puţină 
oaste şi popor din Maramureș în Moldova 
în anul 1353, expediţie din care s'a întors, 
Bogdan Vodă a plecat tot din Maramureş 
în Moldova, unde a rămas întemeind 
definitiv acest Principat independent şi 
Dinastia Mușatinilor, în anul 1359. 

- În 1394 Mircea cel Bătrân a învins 
oştirile sultanului turc Baiazid, la Rovine. 

- În 1456 lancu de Huneadoara, general 
maghiar de origine română, adunând oştiri 
din popor (Români, Maghiari, Secui, Sârbi 
etc.) a înfrânt pe Turci la Belgrad, re- 
purtând o victorie, care a aprins inimile şi 
speranțele Occidentului pentru cucerirea 
Constantinopolului. Din nefericire genera- 
lul a murit de ciumă nu departe de ostaşii 
lui eroi-biruitori. 

- Între 1456 şi 1476 Ştefan cel Mare a 
înfruntat pe Turci în numeroasele bătălii, 
obţinând în cele din urmă dela aceştia un 
statut acceptabil pentru Moldova. Pentru 
lupta lui în apărarea Moldovei şi a 
creștinătății și pentru zidirea a 45 de 
biserici a fost trecut in rândul sfinţilor, 
printr'o hotărire recentă a Sfântului Sinod 
al Bisericii Ortodoxe Române. 

- În 1595, Mihai Viteazu, a înfrânt pe 
Turci la Călugăreni şi în 1599 pe Maghiari 
la Șelimbăr. În acelaşi an a intrat tri- 
umfător în Alba lulia şi s'a proclamat 
Domn al celor trei Principate Româneşti: 
Muntenia, Transilvania și Moldova. Este 
omorit prin înşelăciune, de oamenii 
generalului Basta, atunci aliat, dar pus la 
cale de impăratul Austriei. 

- Între 1688 şi 1714 s'a ridicat Domnul 
Ţării Românești Constantin Brâncoveanu, 


aţă de regii sau nobilii . 


e Dia SE i PP Pa e 
care urmărind independența fața de Turci, 
a fost înlăturat dela domnie de aceştia şi 
ucis cu patru fii ai lui, prin tăierea capului. 
A fost trecut în rândul sfinţilor ca şi Ştefan 
cel Mare. 

- În 1784 Horea, Cloşca şi Crişan au 
ridicat poporul român din Transivania 
împotriva grofilor maghiari asupritori şi au 
cerut desfiinţarea iobăgiei. Au fost prinşi 
prin trădare, judecaţi şi condamnaţi la 
moarte. Au fost executaţi prin frângerea pe 
roată, în Alba Iulia, la 18 Februarie 1785. 

- În 1848 au avut loc revoluţii în toate 
trei Principatele Românești. La 15 Mai 1848 
Adunarea Naţională dela Blaj, pe Câmpia 
Libertăţii a proclamat drepturile Românilor 
în Transilvania, ca națiune majoritară şi 
autohtonă. Eroii acestor evenimente au 
fost: Avram lancu, Simion Bămnuţ, Nicolae 
Bălcescu şi mulţi alţii. 

- La 24 Ianuarie 1859 a avut loc Unirea 
Principatelor Muntenia şi Moldova sub 
Alexandru loan Cuza. Acesta ajutat de 
Kogălniceanu şi de alţi patrioţi luminaţi, a 
făcut reforme în sprijinul ţăranilor. Pentru 
aceasta a fost îndepărtat dela domnie de o 
coaliţie, numită de contemporani "mon- 
struoasă”. 

- Au urmat: alegerea Prințului Carol ca 
Domnitor al României, la 10 Mai 1866; 
Proclamarea Independenţei la 10 Mai 1877; 
Declararea, purtarea şi câştigarea răz- 
'boiului pentru independenţă între 1877- 
1878. La 10 Mai 1882 România a fost 
proclamată Regat şi Domnitorul Carol 
încoronat ca rege al României. 

- Declararea, purtarea şi câştigarea 
războiului pentru dezrobirea Transilvaniei, 
între 1916 şi 1919. Unirea tuturor provin- 
ciilor româneşti şi formarea României 
Mari. Incoronarea la Alba Iulia a regelui 
Ferdinand şi a reginei Maria, ca Suverani ai 
României Mari, la 22 Octombrie 1922. Eroii 
făuritori ai acestor glorioase evenimente au 
fost: 800.000 de ostaşi morţi în lupte, 
Generalii Praporgescu, Eremia Grigorescu, 
Prezan, Averescu şi mulți alţii; Regele 
Ferdinand şi Regina Maria, luliu Maniu, 
lonel Brătianu, Episcopul luliu Hossu, 
Preot Vasile Lucaci, Vasile Goldiș, Tache 
Ionescu, Nicolae Filipescu etc. 

- O remarcă specială se cuvine femeilor 
eroine din trei momente istorice mari: (a) 
În revoluția din Transilvania, în 1848, un 
grup de femei au respins un atac al armatei 
maghiare, la localitatea Fântânele. (b) Alt 
grup de femei din Târgu Jiu, în 1916, au 
opus rezistență înaintării Germanilor, la 
Podul Jiului. Tot Târgul Jiu a dat pe eroina 
Ecaterina Teodoriu, luptătoare pe frontul 


n RR na 


Di i 


CUVÂNTUL ROMÂNEse 


dela Mărăşeşti. (c) Alt grup de 
Transilvania de Nord, la cedarea ei au ținut 
de roţile tunurilor şi au strigat la soldaţii 
care se retrăgeau: "Nu plecați fraţilor, 
suntem pe pământ românesc”, 

- O cinste deosebită eroilor căzuţi sub 
regimul comunist, morţi în lagăre şi 
închisori, în rezistenţa din munți şi cei 
recent din revoluția din '89. 

- Şi încă o remarcă: în toată istoria 
depănată mai sus s'au distins nenumărați 
eroi cunoscuţi şi mult mai mulţi eroi 
necunoscuţi. Unicul lor reprezentant Eroul 
Necunoscut îşi are acum odihna în parcul 
Carol din Bucureşti, cu mențiunea pe 
Cruce că pe oasele lui se sprijină România 
Mare. 

Sub gliile din tot cuprinsul Ţării sunt 
morminte de eroi şi cu sângele lor este 
stropită, ca în botez, toată Ţăra. Eroii 
necunoscuţi împreună cu cei cunoscuți 
formează un val uriaş de oameni, mărşă- 
luind spre eternitate, dela începutul istoriei 
noastre, până azi. În toate vremurile şi la 
toate neamurile, eroii au fost şi sunt în 
mare cinste. Grecii şi Romanii îi consi- 
derau zei şi semi-zei. Le dedicau serbări de 
prea-mărire (apoteoze) şi monumente 
(pantenouri). Tradiţia sta păstrat şi de 
popoarele de cultură Europeană, inclusiv 
poporul nostru. 

In această privinţă excelăm cu ceva cu 
totul deosebit. Brâncuş, sculptorul român 
de faimă mondială a executat în cinstea 
eroilor trei monumente, plasate la Târgu 
Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi 
Coloana Înfinită. Ele exprimă veşnica 
pomenire, recunoştinţă şi dragoste pentru 
eroi. Cred că nici un neam nu are aşa de 
mărețe monumente, în cinstea eroilor lor. 

Dela Columna lui Traian până la 
Coloana Infinită a lui Brâncuş se întinde 
un drum larg de glorii şi de lupte eroice 
duse de Neamul Românesc, pentru men- 

ținerea Ţării şi a fiinţei lui. i 

Din această stare, faptele eroice din 
trecut şi puterea de rezistenţă faţă de 
adversităţi, ne oferă garanţia ridicării 
noastre. Există în Neamul nostru forţe 
mari, care aşteaptă momentul declanşării 
lor. Prima din aceste forțe este credința 
noastră în Dumnezeu. Ea 

Această credință împreună cu tradițiile, 
cultura şi sănătatea spirituală şi biologică 
Neamului nostru, sunt încă în vigoare 
Acestea sunt temeiuri de chemare câtre a 
poporul, să se ridice la vrednicia părințile 
moşilor şi strămoşilor noştri. i 4 

Mărire vouă, Eroi Români din trec“ 
prezent şi viitor. 


Cabaret aie 


NR ea CN 


= 


MRI aaa AARD 


a alim m. 


"DIEU EST NE EN EXIL"(1960) "DUMNEZEU S'A NĂSCUT ÎN EXIL" 


'sitatea Catolică din Paris. 


| SD e ae eee ai NORSRILE 


Oltean prin origine, din 
regiunea dionysiacă, nec- 
tariană, din Segarcea, Vin- 
tilă Horia îşi poartă energia 
creatoare şi dragostea prin 
exilurile romano-spanio- 
leşti, din îndepărtata Ar- 
gentină, în Spania şi Franţa, 
poposind îndelung în spirit 
pe câmpiile vechii Dacii- 
Romane, ca un pelerin odo- 
bescian din "Pseudocy- 
negeticos”. Împovărat de 
talent şi carte, Vintilă Ho- 
ria, devine în Occidentul 
lumii un exponent strălucit 
al vieţii intelectuale şi crea- 
toare: profesor universitar, 
ziarist, romancier, nuvelist, 
povestitor, eseist, reporter, 
poet, critic etc., laureat cu 
premiul "Goncourt", Paris, 
1960, pentru romanul "Dieu 
est n€ en exil", cu "medalia 
de aur” din partea revistei 
"Il Conciliatore” din Mi- 
lano, în 1961, "Bravo para 
los hombres que unen en la 
verdad", din Madrid, 1972, 
laureat al premiului "Dante 
Aligheri”, din Florenţa, 
1981. 

Vintilă Horia este licen- 
țiat al Facultăţii de Drept şi 
al Facultăţii de Litere şi Fi- 
losofie din Bucureşti, ur- 
mând apoi cursurile Facul- 
tății de Litere şi Filosofie, 
din Perugia, Viena, Paris, 
îşi susţine Doctoratul în 
Drept la Universitatea din 
Valladolid din Spania şi 
licenţa:în Litere-la Univer- 


Cu o activitate intensă 
încă din anii 1936-1944, 
când era în România, îl vom 
întâlni frecvent în paginile 
revistei "Gândirea", apoi în 
revista "Meşterul Manole”, 
din Bucureşti, fundată în 
1939 împreună cu Ovid 
Caledoniu şi Miron Suru, 
revistă care i-a dat posibili- 
tatea nu numai să se afirme, 
dar şi pentru formaţia sa 
publicistică de mai târziu. 

În perioada anilor 1940- 
1944, în special în timpul 
celui de-al Doilea Război 
Mondial, până aproape de 
terminarea ostilităţilor, 
Vintilă Horia a activat ca 
ataşat cultural de presă în 
cadrul Ambasadei Române 
din capitala Italiei şi în cea 
din Austria. Din anul 1944, 
un timp de un an de zile, 
Vintilă Horia îşi petrece 
timpul în lagărul dela 
Maria Pfarr şi Krummhu- 
bel, ca în cele din urmă să 
se hotărască să rămână în 
Occident. 

Ca orice Român dezră- 
dăcinat şi Vintilă Horia nu- 
şi găseşte momentan locul 
unde să se stabilească. 
Astfel, îl vom întâlni un 
timp în Italia, la Roma, la 
Assisi ori la Florenţa, în 
America de Sud, în Ar- 
gentina, la Buenos Aires, se 
reîntoarce în Europa, la 
Paris, apoi la Madrid, unde 
se stabileşte, alegându-şi 
domiciliul în apropierea 
capitalei spaniole la Vil- 
lalba, cam la vreo 40 de Km. 
de Madrid. Vintilă Horia a 
funcţionat la Universitatea 
din Alcala de Henares, ca 


Profesor de Literatură Con- - 


temporană, în perioada 
„dle 1979 şi până în 1986, 
când şi-a cerut pensionarea. 
Dar activitatea profesorală 
a lui Vintilă Horia se în- 
tinde după cum urmează: 
Din 1948-1949, un an de zile 
este Profesor în Argentina 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1995 


la Universitatea din Buenos 
Aires, de Literatură Româ- 
nă, apoi la Şcoala de Zia- 
ristică din Madrid, în 1966, 
unde Vintilă Horia înfiin: 
țează catedra de Litertură 
Universală Contemporană, 
şcoală care mai târziu, în 
anul 1973, îşi modifică 
structura în Facultate 
Ştiinţifică de Informaţie a 
Universităţii Complutense 
din Madrid, continuând să 
fie Profesor până în anul 
1980, dar cu un an înainte 
începe să funcţioneze şi ca 
Profesor la Universitatea 
Catolică din Paris. Per- 
sonalitate cu o amplă şi 
profundă cultură, Vintilă 
Horia şi-a desfăşurat viaţa 
şi activitatea nu numai în 
cadrul universităţilor, unde 
şi-a expus cursurile, con- 
cepţiile şi problemele de 
literatură și estetică, ela 
fost şi o importantă per- 
sonalitate în domeniul 
cultural științific, prin 
dizertaţii şi lucrări ştiin- 
țifice la diferite sesiuni 
universitare, prin confe- 
rinţe şi printr'o laborioasă 
activitate jurnalistică, astfel 
îi întâlnim frecvent numele 
în ziarul "EI Alcanzar" din 
Madrid, cât şi în supli- 
mentul literar al ziarului 
"EI Mercurio" din Santiago 
de Chile, la diferite ziare 
europene şi americane de 
limbă spaniolă. A înfiinţat 


„şi condus intre. anii, 1971- 
; =9ă endl da teesapi a le 


sente", împreună cu o 
întreagă colecţie de ma- 
nuscrise şi cărți denumită 
"Tercer Milenio", iar din 
anul 1983, îl întâlnim şi co- 
director al revistei "Meta- 
politica" din Roma. 

În acelaşi timp, Vintilă 
Horia este prezent cu 
importante articole de 
litertură şi cultură în ge- 
neral, în ziarul românesc de 
prestigiu din Canada, 
"Cuvântul Românesc”. 
Privind în ansamblu un- 

hiul spaţial al personaje- 
or lui Vintilă Horia, aşa 
cum apar în diferite locuri 
şi teritorii, spaniol, francez, 
elveţian, românesc, au o 
similitudine din acest 
punct de vedere cu perso- 
najele lui Shakespeare, 
întâlnite pe teritoriul brita- 
nic, al Danemarcii, Italiei 
etc,, definind astfel univer- 
salitatea personalităţii 
umane. De fapt personajele 
scriitorului român devin 
prin prezența şi poziţia lor 
elemente unghiulare ale 
omului universal, plasat 
oriunde în timp şi spațiu, 
"Ovidiu" din "Dieu est ne 
en exil" al lui Vintilă Horia 
şi "Hamlet" din piesa cu 
acelaşi nume de Shakes- 

eare. di 

Aspect neîntâlnit în ca- 
drul romanului rusesc, fie 
la Tolstoi sau la Dosto- 
ievski. Personajele ruseşti 
rămân în spaţiul limită 
rusesc, ele pot fi reliefate ca 
exemple de psihologie, de 
parapsihologie, de patolo- 
gie, ca exemple sociale, de 
sociologie, de societate, de 
caracter, de atmosferă tipic 
ruseşti, de e ocă istorică 
etc., în schim personajele 
lui Vintilă Horia sau ale lui 
Shakespeare devin elemen- 
tele locului, manifestându- 
se în cercul universal spe- 
cific unde le-a amplasa! 
autorul, în afara spaţiului 


Vintilă Horia 


(18/31 DECEMBRIE 1915, SEGARCEA - 4 APRILIE 1992, MADRID) 


sa: 
— Gheorghe RĂDULESCU—— 


geografic unde trăieşte 
creatorul lor. Personajele 
ruseşti rămân în spaţiul 
rusesc, panslavist, autorii 
lor n'au avut intenţia şi 
interesul să creeze perso- 
naje lipsite de spiritul 
rusesc, pe alte teritorii în 
afara Rusiei, arătând parcă 
în mod deliberat forţa lor 
de ameninţare, de tentativă 
asupra altor teritorii şi po- 


„PNȚiitilă Bosăporniăa 


din bazinul carpatic şi al 
mărilor închise, desprinde 
“şi un alt aspect al existenţei 
şi condiţiei umane, el îşi 
leagă personajul de desti- 
nul locului, de mitologie, 
de cosmosul care îl încon- 
joară, de aceea personajele 
sale nu pot exista fără forţa 
supremă, fără Dumnezeu 
(şi la autorii ruşi apare acest 
lucru, însă în alt sens, cu 
altă semnificaţie, atât la 
Tolstoi cât mai cu seamă la 
Dostoievski), căci dela mit 
şi mitologie, personajul lui 
Vintilă Horia îşi caută 
dominaţia divină, pentru 
credinţă și orientare, pentru 
direcționarea spiritelor spre 
infinit şi transcendent, însă 
transcendentul lui Vintilă 
Horia nu este unul limitat, 
ocult, spre magie, ci spre 
descoperirea în esenţă a lui 
Dumenzeu. 

De fapt dela "Dieu est n€ 
en exil" (Dumnezeu s'a 
născut în exil) la "La s€p- 
țiâme lettre", la "Le cheval- 
lier de la Resignation”, la 
"Une femme pour l'Apoca- 
Iypse", sau la romanele 
spanioleşti "Perseguid a 
Boecio”, la "Un sepulcro en 
el cielo”, scriitorul deslu- 
şeşte epoci şi istorii în care 
omul se caută pe el în 
adâncurile fiinţei eterne, 
epoci în care omul luptă la 
fel ca întotdeauna pentru 
înălţarea spirituală sau se 
afundă în întuneric. Ideea 
obsedantă care apare ca un 
leit motiv în creaţia lui 
Vintilă Horia, este exilul, 
de exemplu ca în romanul 
de după cel de-al Doilea 
Război Mondial, cu între- 
gul şir de drame şi distru- 
geri materiale şi spirituale 
din "Les Impossibles" sau 
în "EI hombre de las nie- 


blas" sau "Marta o la se- 


da guerra”, exilul care a 
rânt sufletele multor oa- 
meni, a frânt până şi spe- 


ranţele sau tocmai speran- 
țele ca ale lui Ovidiu din 
"Dieu est n€ en exil”, cu 
două milenii în urmă. In 
acest exil al lui Publius 
Ovidius Naso, bineînţeles 
există o cauză, o cauză pe- 
remptorică, propulsatoare, 
de exemplu după Jerâme 
Carcopino, aşa cum în- 
cearcă să demonstreze în 
cartea sa “Recontres de 
I'Histoire et de Ia literature 


“romaines", Paris, 1963, că 


reala cauză a exilului lui 
Ovidiu ar fi fost convertirea 
sa la pitagorism, concepţie 
radical opusă împăratului 
Augustus. Părere care, pare- 
mi-se a fost în parte accep- 
tată de romancierul nostru 
Vintilă Horia. Exilul poe- 
tului însă a avut o serie de 
motive care s'au adăugat, 
formând un întreg rechi- 
zitoriu în condamnarea sa. 
Unele cauze au fost "Car- 
men et error" şi altele care 
vin să întregească dosarul. 
"Carmen" adică poezia, 
aluzia făcându-se la "Ars 
amandi" (amorul liber), 
volum în urma căruia Au- 
gustus l-ar fi denumit pe 
Ovidiu "Doctor adulterii 
obsceni", "Ars amandi" ar fi 
poate prima cauză pe care 
chiar Ovidiu o mărturiseşte 
în Tristia (elegia 1, cartea 1, 
v.67-68), apoi a doua cauză 
ar fi “error” (adică greşeală). 
La ce greşeală se referă O- 
vidiu?,.. Probabil că el ar fi 
fost chiar organizatorul 
orgiilor Iuliei Minor (fiica 
Iuliei Maior, nepoata îm- 
păratului), la fel de imorală 
ca şi lulia Minor. A treia 
cauză ar fi, din câte se pare, 
revolta şi ura Liviei (şi a 
fiului ei Tiberiu, viitorul 
împărat), soția împăratului, 
"femeia faţală" sau mai 
bine spus "geniul răului” al 
lui Augustus. 

În "Metamorfoze”, Ovi- 
diu, în pasajele din cartea 1, 
v.147-148 se referă continuu 
la Livia şi la fiul ei Tiberiu. 
La acestea se adaugă îm- 
bătrânirea şi tendinţa spre 
absolutism şi cruzime ale 
lui Octavian Augustus, as- 
pecte relevate de cel mai 
conştiincios şi serios istoric, 
Tacit, istoria înregistrând 
printre alţii şi executarea 
istoricului Cremutius Cor- 
dus, pentrucă i-a denumit 
pe Brutus şi pe Cassius “cei 
din urmă dintre Romani”. 


afirmaţie pe care istoricul 
roman o plăteşte cu viaţa. 
Deci, a patra cauză ar fi 
absolutismul impăratului şi 
decizia pe care o ia împo- 
triva adversarilor şi nesu- 
puşilor săi. Aspect întâlnit 
în istorie şi cu Ludovic al 
XIV-lea, care devine un 
fanatic moralizator şi ab- 
solutist datorită influenţei 
doamnei De Maintenon. A 
cincea cauză s'ar putea să 
fie în anul 8, d. Cristos, 
când a fost exilată Iulia 
Minor şi toţi complicii ei, 
împreună cu Ovidiu, care 
au fost crunt pedepsiţi, în 
virtutea "leges Iuliae de 
adulteriis”. Poetul trăieşte 
într'un timp în Roma im- 
perială, cunoscându-i pe cei 
mai de seamă poeţi, ca: 
Horaţiu, Properţiu, Macer, 
Ponticus, Tibulus şi alţii, 
Ovidiu considerându-se şi 
el printre aceştia (pe drept 
cuvânt, dacă nu mai mare). 
Din anul 8. d. Cristos şi 
până în anul 19. d. Cristos, 
când moare, Ovidiu îşi 
petrece viaţa la Tomis, 
printre Geţi şi uneori şi 
printre Sciţi, poetul sufere 
nemăsurat de mult în acel 
colţ îndepărtat al Imperiu- 
lui Roman. Exilatului în ge- 
neral, după cum reiese din 
creaţiile lui Vintilă Horia, 
nu-i rămâne decât să-şi 
aştepte un desnodământ 
trist, iar apoi reînvierea 
re un dis necunoscut, 
e etjiune a țării pă- 
răsită şi reîntâlnită printr'o 
transcendere a spiritului pe 
un plan superior de înţele- 
gere şi cunoaştere a lumii 
în mişcare spre vertica- 
litatea pentru domolirea 
tragediei la care a fost 
supus. Exilul poate fi 
impus, drept măsură de 
detenţie, împotriva voinţei 
exilatului, cazul lui Ovidiu 
şi exilul din proprie voință 
a aceluia care îşi alege 
singur libertatea datorită 
opresiunii interne din țara 
din care se refugiază exila- 
tul, cazul unora din temniţa 
comunistă. Vintilă Horia 
însă, prin ficţiunea creată în 
romanul său, vrea să spună 


îa 


PAGINA 11 


în fond cu totul altceva. El 
analizează condiţia umană, 
existenţialitatea lui oscilea- 
ză între poziţia de a exista 
ca individ şi gândire, spirit 
şi spiritualitate între A FI 
pământesc şi A FI întru 
Cristos ca spirit, adică între 
Întruchipare şi Dumne- 
zeire. 

Exilul, pentru eroul lui 
Vintilă Horia, însemnează 
trăirea unui adevăr impre- 
vizibil nerealizabil în viaţa 
obişnuită, exilatul îşi ex- 
primă drama omului liber 
în conştiinţa sa, dramă care 
se răsfânge asupra condiţiei 
umane, asupra existenţei şi 
creaţiei lui Ovidiu, implicit 
şi asupra lui Vintilă Horia. 
Adevărul este că nu numai 
pentru Ovidiu sau alţi eroi 
din opera lui Vintilă Horia, 
Dumnezeu s'a născut în 
exil, ci şi pentru mulți din- 
tre noi, Dumnezeu s'a arătat 
întru totul prezent şi per- 
manent în singurătatea 
noastră. Dumnezeu devine 
în această situaţie pârghia 
de existenţă, de rezistenţă şi 
salvare. EL şi numai EL ne 
întinde brațul dar numai să 
crezi şi-L vei simţi pretu- 
tindeni şi în tot locul, cum 
forţa LUI de nebănuit te 
susţine, te apără şi te ocro- 
teşte, căci toată viața nu se 
poate trăi fără Dumnezeu, 
dar mai cu seamă în exil, 
când rămâi în necunoscut, 
în neințelegerea neînţele- 
sului şi în primejdie, EL 
pătrunde în toată ființa ta şi 
simţi cum devii o parte in- 
tegrantă din FIINŢA LUI 
SUPREMA, care te poartă 
spre izbăvire şi înălţare. 

Romanul lui Vintilă 
Horia "Dieu est n€ en exil” 
apărut la Paris, în Librairie 
Artheme Fayard, în 1960, cu 
o prefaţă de Academecianul 
francez Daniel-Rops, ro- 
man dedicat soţiei auto- 
rului, distins cu Premiul 
Goncourt, 1960. Romanul 
"Dieu est n€ en exil” a fost 
tradus în limba română din 
limba franceză de Al. C. şi a 
apărut în “Editura Carpaţi” 
Traian Popescu, Madrid - 6. 

Va urma 


IN MEMORIAN! 


Dr.Victor APOSTOLESCU 


La 15 Iunie se împlinesc 6 luni dela 
moartea lui Victor Apostolescu, doctor în 


medicină. 


A murit în ziua de 15 Decembrie 1994 în 
localitatea domiciliului lui de exil Erding- 
Bergham, Germania şi a fost înmormântat 
în cimitirul local, alături de mormintele 
fruntaşilor naţionalişti români, Ilie Gâr- 


neaţă şi Virgil Ionescu. 


SA) 


PAGINA 12 


IUNIE 1995 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


UNIVERS POETIC: GEORGE BĂJENARU 


tăţii înalte a poeziei sale: 
"O, aşteptare”, "Floarea 


zmei 


George Băjenaru a plecat 
dintr'o realitate istorică 
românească ce devenise 
odioasă. Dar el n'a plecat 
din limba română. Adică 
n'a plecat din realitatea 
noastră esenţială şi inal- 
terabilă. E drept că după 
ultimele schimbări dela 
noi, am auzit şi părerea că 
ne pierdusem şi limba la un 
moment dat. Că ne fusese 
furată sau că ne fusese 
aproape complet stricată. 
Cred că era o exagerare 
într'o asemenea judecată, 
pentrucă limba asta n'a 
putut să fie ea distrusă în 
împrejurări mai grele prin 
care am trecut, pe de o 
parte, iar pe de altă parte 
era păzită de o pleiadă de 
spendizi poeţi. Dacă limba 
asta ar fi fost stricâtă, n'am 
mai fi avut atâţia poeţi a- 
cum în jurul nostru, veniţi 
chiar din această perioadă. 

Au mai crescut forma- 
țiuni parazitare pe limba 
noastră şi în alte timpuri. Şi 
ştiţi cu câtă graţie ea le-a 


„ „eliminat, reţinând însă, câte; aici, pe păgânii n u alt 


un bob, pentru a-şi pig- 
menta frunzişul, pentru a-şi 
îmbogăţi coloritul, dar dez- 
voltându-şi continuu tul- 
pina ei viguroasă, venind 
din această sămânță. 

Aşadar, în această rea- 
litate esenţială şi nealtera- 
bilă a rămas George Băje- 
naru şi proba cea mai bună 
o avem în această ofrandă 
cu care a venit astăzi în al- 
tarul limbii române. Avem 
de-a face, cred eu, cuo 
poezie care te prinde, te 
cucereşte, şi care atunci 
când vrei s'o spui tu, să îţi 
comunici tu bucuria pe care 
ai trăit-o la întâlnirea cu ea, 
rezistă şi te cheamă în spa- 
țiul ei. Te cheamă în ori- 
zontul ei. De aceea eu n'am 
să vă spun acum decât câ- 
teva impresii proaspete de 
lectură, grefate pe altele, 
mai vechi, din care am să 
schiţez modul cum s'a răs- 
frânt universul poetic al lui 
George Băjenar: în sufletul 
meu. 

O primă mare impresie 
pe care mi-am creat-o a fost 
aceea că George Băjenaru e 
un poet creştin. Şi atunci, 
marile rădăcini ale poeziei 
lui se înfig în cartea căr- 
ților, în Biblie. Mi s'a părut 
a recunoaște în discursul 
lui liric, câteva forme mari, 
modalităţi ale discursului 
biblic. 

În primul rând am iden- 
tificat atitudinea marilor 
profeţi, mâniaţi pe strică- 
ciunea lumii, pe vântul care 
bate la temelia ei, pe vian- 
tul de nebunie care o ră- 
vășește din când în când. Şi 
veţi găsi aici, în zona a- 
ceasta, poezii precum "Sfâr- 
șit de veac, tulburătoare 
lume”, "Omeneasca lăcri- 
mare”, "Când plânge Fla- 
mingo”'şi altele, care ne duc 
până în preajma viziunilor 
apocaliptice, ca în "Balau- 
rul Roșu”. Dar mânia 
aceasta și durerea încercată 
de poet în fața acestui 


spectacol âl lumii, nu are 
asprimea, duritatea unor 
judecăţi din vechii profeți. 
El se simte mai aproape de 
oameni, făcând parte dintre 
ei şi atunci mânia lui se 
transformă mai mult în 
dojană, în dojana adresată 
semenilor, în dojana adre- 
sată lumii şi nu abando- 
nează niciodată posibili- 
tatea creării unei alte lumi, 
în posibilitatea creării unei 
albii istorice. Fie aceasta 
chiar numai prin truda 
poetului. Poetul e una din 
speranţele noastre, că acest 
rău din lume va fi strivit. În 
ultima vreme am văzut în 
câteva ziare poezii mai noi, 
unde apare şi un ton ironic, 
sarcastic, în cadrul acestei 
viziuni, care introduce o 
oarecare distanţă între 
spectacolul neințelepciunii 
sau al ticăloşirii lumii şi cel 
care îl zugrăveşte. Dar chiar 
şi aici rămâne însă înrădă- 
cinat în credinţa că istoria 
poate fi modificată şi deci 
lumea poate fi mântuită 


deva, în metamo 
mari. Să vă uitaţi peste un 
poem care evocă lumea pe 
"vremea nevrozelor”. 

A doua atitudine mare 
pe care am întâlnit-o, tot cu 
o asemenea rădăcină bibli- 
că, îl duce pe poetul nostru 
să privească lumea prin 
ochii psalmistului, vrăjit de 
măreția şi frumuseţea cre- 
aţiei. Este un fel de revărsa- 
re panteistă în energiile 
acestei lumi, ca în "Vin 
călătoarele”, "Dialog despre 
cântec”. Parcă o lumină 
sacră învăluie acum lumea, 
desceţoşând şi cărările care 
duc spre mântuire, mântu- 
irea întru spirit, sau care 
duc spre timpul dincolo de 
măsură, "timpul nemăsu- 
rat”, adică în eternitate. 
Opriţi-vă la "Muntele Alb" 
sau la poemul care se inti- 
tulează chiar aşa: "Dincolo 
“de timpul măsurat". Lumea 
aici e văzută sub semnul 
iubirii, sub semnul iubirii 
în toate manifestările ei. 
lubirea faţă de marea 
creaţie divină, iubirea faţă 
de neam, iubirea faţă de 
părinţi, de fraţi, soție, de 
copii şi prieteni. O să fiţi şi 
dumneavoastră, cred, cuce- 
riţi, de un microciclu splen- 
did, ciclul părinţilor. Câte- 
va poeme dedicate tatălui, 
dar mai cu seamă mamei 
sale. Poezii de mare calitate, 
de mare vibraţie și care te 
duc cu gândul la urmă- 
toarea sugestie: unde mai 
sunt asemenea oameni, ca 
aceia figuraţi în aceste 
poeme, lumea nu este 
pierdută. Tot aici se mai 
află o ipostază a umani- 
tăţii, mult îndrăgită de el şi 
ridicată, tot aşa, la valoare 
de simbol: "Omul câmpiei” 
şi universul copilăriei. O 
mare diafanitate a discur- 
sului liric veţi întâlni aici, o 
mare transparenţă a discur- 
sului lui, o puritate, care fac 
ca aceste poeme să se în- 


scrie, după părerea mea, în 


ț 


ramura Cuvântului Româ- 
nesc. 

In fine, o a treia atitu- 
dine este aceea pe care el şi- 
o scoate din înțelepciunea 
parabolei. Este mai puţin 
dezvoltată aceasta, dar este 
prezentă, şi probabil, cu 
vârsta, ea va căpăta un 
spaţiu mai mare. Parabole 
cu sensuri etice, cu sensuri 
politice, dar şi cu sensuri 
ințiatice, precum într'un 
amplu poem intitulat 
"Miracol". Dar să nu vă 
aşteptaţi ca aceste parabole 
să fie dezvoltate într'un 
sens didacticist, îngust, 
moralizator, Şi aici vă veţi 
întâlni cu o poezie auten- 
tică, pentrucă ele sunt 
orientate spre deschiderea 
simbolică, vizionară a 
poeziei. Aş aminti aici un 
text în proză, care intră tot 
în spaţiul acesta al para- 
bolelor vizionare, splendid, 
de o mare cruzime, dar de 
un mare adevăr: "Revolta 


ve he, 


este particularizat şi de 
intervenţia câtorva fapte 
care-i dau o coloratură 
deosebită. În primul rând 
deci, spiritul modernităţii. 
Pesemne ziceţi că e cam 
bizar să găseşti rădăcini în 
Biblie şi în acelaşi timp să 
afirmi modernitatea acestui 
discurs. Asta este realitatea: 
veţi găsi în aceste poeme, 
foarte izbutite ale lui 
George Băjenaru, o mare 
putere de asigurare con- 
centrată a experienţei per- 
sonale, spre semnificaţii 
largi, omeneşti. Aici, exem- 
plar e ciclul exilului, destul 
de bine prezentat. O expe- 
rienţă concretă, circumstan- 
țiată, o experienţă biogra- 
fică. Dar valoarea poeziilor 
de aici nu derivă din va- 
loarea lor de document. 
Aceasta ar fi interesantă 
pentru un psiholog. Această 
experienţă este transfigu- 
rată printr'o cristalizare în 
nuclee de poezie, încărcate 
cu o semnificaţie general- 
umană. Opriţi-vă în special 
la poezia "În adâncul Sin- 
gurătății”, să vedeţi cum 
însingurarea bigrafică este 
proiectată la dimensiunea 
unei însingurări existen- 
țiale şi de aici pe fondul 
unei însingurări cosmice. 
Cosmosul însuși se con- 
struieşte astfel din pers- 
pectiva acestei însingurări 
existenţiale. În toată această 
parte, George Băjenaru 
reuşeşte o mare perfor- 
manţă despre care vorbea 
un psiholog şi un creator al 
unui mod de interpretare a 
literaturii, pe ideea de 
arhetipuri: Carl Jung. El 
făcea deosebirea dintre cele 
două timpuri de creaţie: 
creaţia psihologică şi 
creaţia vizionară, Ei, bine, 
aceste poeme ale lui George 
Băjenaru, izvorite dintr'o 
împrejurare care ar fi con- 
dus în mod normal la o 


rădăcinile adânci şi încăr- | A E DErzză 2 
ana eier | NO FR 


Editura Heinenman, Me 


creaţie psihologică, reuşesc 
să treacă pragul marii poe- 
zii şi să intre în categoria 
creaţiei vizionare. 

Al doilea factor parti- 
cularizant, alături de aceas- 
tă modernitate este, să 
spunem aşa, înscrierea lui 
în marea familie a poeţilor 
români. Când parcurgi ver- 
surile lui George Băjenaru 
îţi dai seama că el face parte 
din familia unde au răsunat 
versurile lui Eminescu, 
Macedonski, Blaga, Arghe- 
zi, Barbu. Nu numai că face 
parte, dar se simte bine în 
această companie. Dar asta 
nu înseamnă imitație, nu 
înseamnă pastişă, nu în- 
seamnă epigonism. Înseam- 
nă spaţia de rezonanţă, 
asemănări de neam, cum 
zicem, şi mai cu seamă 
orizont al verbului poetic. 
Verbul poetic nu se poate 
înscrie în neam. El îşi caută 


. 


După evenimentele din 
1989, după aproape jumă- 
tate de secol, publicul 
românesc i se ridică odioasă 
"cortină de fier" şi ideile 
precum albinele au început 
să aducă o adiere de pri- 
măvară. Dacă economic 
noua politică neo-comu- 
nistă ne-a adus țara la sapă 
de lemn, în schimb nu a 
fost atât de puternică, 
spunem deocamdată, ca şi 
literar şi artistic să ne dea 
cu câteva veacuri în urmă. 

Au apărut o sumedenie 
de ziare şi publicaţii, zeci şi 
zeci de edituri, e o adevă- 
rată efervescenţă culturală, 
dar atenţie că primăvara nu 
este numai anotimpul când 
florile îşi deschid potirele 
cu miresme soarelui, ci şi 
anotimpul când şi cadavre- 
le încep să miroasă prin 
dezgheţarea descompunerii 
lor. Pornografia, nihilismul, 
idei perverse care erau 
"moderne" în Europa prin 
1879, precum cadavru! din 
poezia lui Baudelaire, încep 
să îşi răsfeţe în faţa soarelui 
putreziciunea spurcând cu 
miasme de înstrăinare aerul 
carpatin al sufletului româ- 
nesc, Cioclii țării şi culturii 
noastre şi-au făcut o pro- 
fitabilă bişniţă din acest 
trafic de cadavre. Spre op- 
timismul nostru vedem că 
au apărut şi multe edituri 
în care editorul sfidează 
prostituarea ce i-ar aduce 


un orizont, şi orizontul 
acesta, cu rădăcini foarte 
vechi în poezia lui George 
Băjenaru, este orizontul 
poeziei care rămâne, poezie 
care, sigur, este încărcată cu 
toată specificitatea româ- 
nismului, dar care, iată, 
prin volumul bilingv "Rest- 
less Planet - Tulburătoare 
lume” la care am văzut că a 
tradus minunata lui fată, 
Cătălina  Băjenaru, va 
încerca să sune într'o limbă 
de foarte largă circulaţie, 

Să sperăm că ceea ce 
nouă ni se pare seducător şi 
înălțător în această poezie, 
a trecut şi în versiunea 
engleză şi se vor bucura şi 
alţii alături de noi, cei care 
sălăşluim în limba română, 
de această frumuseţe a poe- 
ziei lui. Aş încheia citându- 
vă numai câteva titluri, care 
după mine sunt proba cea 
mai convingătoare a cali- 


eternă”, "Poate umbra-mi”, 
"Dragostea mea”. Am se- 
lectat numai câteva, ele 
sunt mai multe. Vă doresc 
să citiți aceste volume, cu 
plăcerea şi revelaţiile cu 
care le-am citit eu. 


Nicolae 
RAŢĂ-DUMITRU 


Lector universitar (Catedra de 
teoria literaturii) Universalita- 
tea-Bucureşti 


(Din cuvântul rostit la librăria 
“Mihail Sadoveanu” din Bucu- 
reşti, cu prilejul lansării volu- 
melor “În umbra nimănui” 
(Poezii, fabule, proză) şi “Rest- 
less Planet - Tulburătoare lume” 
(poezii). 


Bucureşti, 23 Septembrie 1944 


> i 


Ibourne, London and Toronto 
„1958 


fericirea materială şi cu 
jertfe şi riscuri financiare 
aducând cititorului de 
limbă română - cartea. 
Carte de citire. Carte de 
luminare. Carte de înţelep- 
ciune. Carte de zidire. Carte 
de regăsire. Cartea scrisă nu 
pe treptele Băncilor de pe 
Wall Street, ci cartea care 
râvneşte la cea care se scrie 
cu majusculă. 

n acest sens aş prezenta 
unei edituri din România 
o carte în limba engleză, 
care în 1958 apărea simul- 
tan în Australia, Anglia şi 
Canada, fiind difuzată în 
întreaga lume. * 

E vorba de "No fruit 
more bitter" a scriitorului 
Laurence Wilkinson. Un 
vechi proverb românesc 
spunea că "nu există fruct 
mai amar (no fruit more 
bitter) decât a fi condus de 
un străin în propria ta țară" 
pe care autorul îl foloseşte 
ca motto şi titlu. 

Este o carte extrem de 
bine documentată, scrisă 
într'un stil superb, cu "ac- 
țiune” ca în filmele ame- 
ricane. 

Cei din generaţia mea, 
născuţi în 1944, nu ştiu 
nimic din ceea ce se as- 
cundea în spatele asasina- 
tului dela Berna al lui 
Aurel Șeţu. Difuzorul ni-l 
prezenta ca pe un mare 
erou ca şi pe Vasile Roaită 
cu "sirena" lui. În cazul 


ultimului s'a aflat adevărul. 
Fiind atât de ridicol, l-au 
scos din panoplia cu “eroi”. 

În cazul dintâi aflăm că a 
murit un mare "erou" co- 
munist, dar nu ni se per- 
mitea informatic să ştim 
cine era eroul, ce eroism a 
făcut etc. 

Aurel Şeţu care poza ca 
"şofer" al "Legaţiei romine” 
din Berna era, de fapt, unul 
din cei mai mari şefi ai 
spionajului sovietic în 
Europa. Era Beldeanu un 
terorist? Cine este Codres- 
cu, Beldeanu, Chirilă, 
Ochiu? Pentru ce luptau? 
Ce cereau? 

Şi Laurence Wilkinson 
ne duce şi ne introduce în 
culisele de abator ale co- 
munismului dela Moscova 
în care aflăm din secretele 
de impilare ale neamului 
nostru pe care le deţinea ca 
punere în practică "şoferul 
ambasadei". Pe de altă 
parte, Wilkinson descrie şi 
a doua faţetă a monedei. 
Aceşti “terorişti" sunt în- 
tr'adevăr teroriști? 

Aşteptăm o editură se- 
rioasă din România să pu: 
blice traducerea acestei 
cărţi de mare valoare do- 
cumentară din punct de 
vedere istoric. Succesul ei 
ar fi imens. 


Dumitru ICHIM 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


ACEST ZIAR 


1 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1995 


BISERICA CRESTINA 


=n, A 


3 


PAGINA 13 


EXPANSIUNEA DEMOCRAȚIEI ORIGINALE PESTE HOTARE 
CU AJUTORUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE 


Exilul a fost un obiect 
deosebit de important pen- 
tru Securitate, mai ales 
incepând cu anul 1970, când 
Ceauşescu a înțeles că îl 
poate transforma pentru 
foloase proprii, pur şi 
simplu, în "coloana a 5-a"! 
Cei 600.000 de emigranţi 
urmau a fi manipulaţi într'o 
armată de simpatizanți în 
țările occidentale, cu aju- 
torul Bisericii Ortodoxe 
Române (B.O.R.) adică, în 
cel mai eficace mod, prin 
preoții trimişi în acest scop. 
Protestul permanent al exi- 
lului în contra regimului 
neomenesc de acasă, urma 
astfel să fie adus la tăcere, 
el intrând în sfârşit sub 
controlul Bucureştiului. În 
"Orizonturi Roşii”, lon 
Mihai Pacepa (Grimberg), 
s'a ocupat într'un întreg 
capitol de emigfaţia româ- 
o inhăma la carul partidului 
comunist. pt n 


ze, 


ședintelui României lon 
Iliescu din 28 Noembrie 
1994 la Biserica Ortodoxă 
Română din Paris, rue Jean 
de Bauvais, a reactualizat 
vechea probelmă într'un 
mod surprinzător de stra- 
niu: preşedintele cu o suită 
de 30 de personalităţi de 
vârf, a fost primit de preoții 
Mihai Constandache şi 
Valentin Bratu, însoţiţi de 
câţiva membri ai Biroului 
de conducere al comuni- 
tăţii, care fuseseră alarmaţi 
în pripă, dar fără ştirea şi 
asentimentul consiliului 
parohial sau eparhial. A- 
ceastă vizită a fost declarată 
ca fiind de natură “privată”, 
ea nefigurând pe lista pro- 
Biaalai protocolar anun- 
„Reacţia multor credin- 
cioşi surprinşi de eve- 
niment, a fost variată, ea 
mergând dela consternare 
Până la revoltă şi ea s'a 
manifestat în mod public 
prin proteste, iniţiative, 
etc., iar preotul Constan- 
dache a trebuit să dea so- 
coteală şi în scris pe data de 
3 Ianuarie crt. Acesta a 
respins ceea ce a numit: "O 
campanie de agresiune 
Verbală şi scrisă de dezin- 
„ormare și de zvonuri, cu 
intenţia de a crea tensiuni 
artificiale, cu ținta desfa- 
serii de rânduri”, şi dezbi- 
are a unităţii Românilor 
e Jurul Bisericii, insi- 
puând prin asta, că tur- 
zii a fost provocată de 
sesig Aredincioşii care s'ar fi 
: t eronat, nu de el care 
Benerat conflictul. 
Preotul a mai subliniat 
Taportul său, că el nu a 
„Să refuze dialogul 
Citat de Iliescu şi că în 
pes discuţiilor purtate cu 
up stă a precizat că nu are 
apjjandat (din partea eno- 
zi or) de a discuta pro- 
Mle atita parohiei 
i i - 
Curesţi. polia din Bu 


_ 


Exact aici, preşedintele 
neocomunist al statului, a 
oferit "serviciile de dezin- 
teresate", pentru a facilita 
"reluarea legăturilor cu 
Patriarhia”. Acest lucru 
luminează ca un fulger, 
scena macabră şi nesfârşit 
de tristă: un comunist de 
funte; preşedinte al statului 
român şi maestru al dezin- 
formării, vrea tocmai el să 
medieze întoarcerea unei oi 
pierdută de turmă, împinsă 
de 50 de ani în pribegie, 
chiar de sistemul politic din 
care se trage. Este deci na- 
tural ca în Exil, toate sire- 
nele să dea alarma! 

In luna Decembrie 1994, 
au avut loc şedinţele Con- 
siliului parohial şi eparhial 
fără însă ca să ia vreo ho- 

tărîre, fiindcă L.P.S. Mitro- 
politul Vitalie, autoritatea 
supremă a Sinodului, a nu- 
mit o comisie alcătuită din 
3 preoţi, cu misiunea de a 
autoritatea eclesiastică cea 
mai înaltă, va putea decide, 
astfel că până atunci rămâ- 
ne suspendată şi ţinerea 
unei adunări-generale. 

Evident că intenţia L.P.S. 
Mitropolitului Vitalie a fost 
de a linişti spiritele, impie- 
dicând luarea unei hotăriri 
pripite şi emoţionale. To- 
tuşi, neliniştea şi agitația 

din rândurile credincioşilor 
este mare, fiindcă vizita 
inopinată şi “privată” a 
preşedintelui neocomunist 
la biserica principală a 
exilului, are o importanţă 
politică deosebită, ținând 
seama că ea a fost întemeia- 
tă în 1853, de exilaţii revo- 
luţiei din 1848, refugiaţi în 
Franţa, acea generaţie care a 
contribuit în mare măsură 
la realizarea Unirii Princi- 
patelor Române. 

Această Biserică a rămas 
de atunci şi până azi, în po- 
sesia Comunităţii Ortodoxe 
Române Libere, ca un sim- 
bol al credinţei ortodoxe şi 
al ataşamentului enoriaşilor 
ei cu România, de aseme- 
nea şi a voinţei lor de li- 
bertate - atât pentru ei cât şi 
pentru frații lor din ţară. 

Mai ales în jurul acestei 
Biserici, s'a format rezis- 
tenţa şi adversitatea de 
neîmpăcat a Exilului politic 
românesc faţă de opresiu- 
nea din țară, iar nenumă- 
ratele încercări ale siste- 
mului militant ateist din 
București de a neutraliza 
acest focar de opoziţie, s'au 
soldat toate până astăzi cu 
eşecuri. În special, trebue 
menţionată şi încercarea 
spectaculoasă a guvernului 
dela Bucureşti din Mai 1975 
când l-a dat în judecată pur 
şi simplu, pe preotul Vasile 
Boldeanu, somându-l să-i 
predea ceea ce numea "ave- 
rea Statului”, exercitând cu 

ocazia asta toate presiunile 
posibile şi utilizând chiar 
ca martori falși preoţi or- 
todocşi, catolici, un episcop 


ceea. 


” Justiţie, ca fiind "un cri- 


şi chiar un rabin. Acest 
proces a fost câştigat de 
exilați în faţa justiţiei 
franceze (v. Jean Miloe: "La 
riposte", Paris, 1976) încât 
Biserica Ortodoxă Română 
a supravieţuit nevătămată. 
Şi atacul guvernului 
comunist român din 1972 
contra Arhiepiscopului 
pentru U.S.A şi Canada, 
Valerian Trifa, a fost or- 
ganizat tot din ordinul lui 
N. Ceauşescu, fiindcă re- 
petatele incercări ale Se- 
curităţii de a-l şantaja, nu 
avuseseră efect. Atunci s'au 
"construit" documentele 
necesare care au fost pre- 
date "Mosadului”, care la 
rândul său, le-a dat mai 
departe autorităţilor ame- 
ricane (v. Mihai Pacepa 
"Orizonturi roșii”, New 
York, 1988, pag.216-222). 
Ca urmare, Episcopul Va- 
lerian Trifa a fost "des- 
coperit"” în anul 1977 de 
Qficiulespecial deiinves- 
igaţii al Ministerului de 


minal nazist care i-a per- 
secutat pe Evrei". În con- 
secinţă, urma ca la în- 
ceputul anului 1980 să fie 
acționat în judecată pe 
motiv că nu ar fi făcut de- 
claraţii corecte la intrarea sa 
în America, pentru a i se 
retrage cetăţenia americană. 
Din capul locului însă, 
armele celor două părţi, au 
fost complet inegale, ofi- 
ciul respectiv având la 
dispoziţie toate mijloacele, 
inclusiv concursul nemăr- 
ginit al guvernului român, 
dispus să elibereze orice 
"dovadă". Cu ajutorul me- 
diei de informare "intere- 
sate”, se răspândise vestea 
pe tot globul. Totuşi, Mi- 
nistrul de Justiţie, în urma 
defectării lui Pacepa, avea 
la dosar declaraţiile aces- 
tuia în care recunoștea că 
toate "dovezile" au fost 
fabricate şi trucate de Se- 
curitatea română. Tăcerea 
Justiţiei americane a rămas 
ca o pată neagră condam- 
nabilă şi de neexplicat. Pus 
în această grea situaţie, 
Arhiepiscpul Trifa, a re- 
nunţat la cetățenia ameri- 
cană în schimbul retragerii 
acuzațiilor de “criminal de 
război". După 33 de ani de 
păstorie în U.S.A.,la vârsta 
de 70 de ani, după ce a 
asigurat continuitatea con- 
ducerii spirituale, şi-a 
reluat toiagul exilului în 
August 1984, stabilindu-se 
în Portugalia, unde a murit 
în lanuarie 1987. Aşadar, 
atacul Bucureştiului în con- 
tra rezistenţei româneşti 
din America, s'a soldat cu o 
victorie parţială, fiindcă, 
deşi Arhiepiscopul Valeri- 
an Trifa, nevinovat, a fost 
alungat, Arhiepiscopia lui a 
supravieţuit atacului. 

Nouă variantă a expan- 
siunii regimului odios din 
țară, a fost înființarea Mi- 
tropoliei Ortodoxe Române 
pentru Germania şi Europa 


Valerian DELCESCU—— 


Centrală, în urma iniţiativei 
luate de I.P.S. Mitropolitul 
Nicolae Corneanu, în luna 
Mai 1993, şi după “apelul la 
unire" a 7 preoţi din Ger- 
mania, lansat în luna Mai 
1992. Ţinta precisă a acestei 
acţiuni a fost din capul lo- 
cului, subordonarea biseri- 
cilor exilului faţă de B.O.R., 
iar multele “variante” pre- 
zentate succesiv pe parcurs 
de iniţiatori, au fost numai 
diversiuni menite să de- 
ruteze şi să dezbine exilul - 
credincioşii fiind excluşi 
dela dezbateri şi hotăriri - 
aşa încât toată problema 
poate fi calificată ca fiind o 
treabă exclusiv preoțească. 

Personal m'am ocupat de 
această temă în 5 lucrări 
consecutive, şi răspândite 
celor interesaţi (preoţi şi 
mireni) ca şi presei exilului, 
în care redau situaţia pas 
cu pas, faţă de acest nou 
pericol care îi ameninţă, 
pornit dela însăşi Patriarhia 
B.O.R. 

lată deci, un eveniment 
important al cărui rezultat a 
fost parţial realizat de Pa- 
triarhia din Bucureşti la 5 
lunie 1994, prin instalarea 
I.P.S. Arhiepiscopul şi Mi- 
tropolitul Serafim, ca păstor 
pentru nou înfiinţata Mi- 
tropolie din Germania şi 
Europa Centrală, subordo- 
nată canonic, dogmatic şi 
spiritual, Sfântului Sinod al 
B.O.R., de care aparţin în 
prezent 8 preoţi. Am men- 
ționat că este doar o "ic- 
torie parțială" a B.O.R, şi a 
regimului, fiindcă toţi cei- 
lalţi preoți din Germania și 
din restul lumii libere occi- 
dentale (europene), în total 
36, au refuzat aderarea la 
această Mitropolie. Dar 
odată cu înființarea aces- 
teia, au avut loc şi alte 


defecţiuni, fiindcă comuni- 
tatea română din Minchen 
s'a scindat, membrii cei 
vechi care au dus greul zeci 
de ani şi care s'au văzut 
înşelaţi de P.C. Preotul 
Felecan, au fost nevoiţi să 
înfiinţeze o altă comunitate 
legată în continuare de 
Eparhia exilului, încât 
acuma se află la Miinchen 3 
parohii româneşti, dacă o 
numărăm şi pe aceea a 
preotului P.C. Mircea Ba- 
sarab, care aparţine nemij- 
locit de B.O.R. De ase- 
menea şi comunitatea din 
Nirnberg a refuzat adera- 
rea la noua Mitropolie, 
rămânând credincioasă Exi- 
lului. 

Cele două procese cu ră- 
sunet, din Paris şi U.S.A. la 
fel ca vizita lui Iliescu la 
Paris, şi noua Mitropolie 
română din Germania, au 
dezvăluit în mod clar, per- 
manentul conflict dintre 
Exil şi guvernul comunist şi 
neocomunist din ţară. Fră- 
mântările şi celelalte lupte 
interne din toate comu- 
nităţile exilului, i-au rămas 
din contră marelui public 
quasi necunoscute, ele fiind 
generate doar de inerente 
diferenţe mărunte de opi- 
nii, dar şi de unele insti- 
gaţii venite din afară ale 
Securităţii, prin agenţii săi 
infiltraţi în cadrul comu- 
nităţilor religioase, adesea 
sub sutană de preoţi. 

În Exil, s'a dovedit per- 
manent, că indiferent de 
natura unui conflict în ca- 
drul unei comunităţi romă- 
neşti, întotdeauna aşteaptă 
la pândă, un reprezentant al 
Bucureştiului ca să dea "o 
mână de ajutor” la dezbi- 
nare. Este izbitor cât de 
bine sincronizat a lucrat şi 
lucrează B.O.R. cu stăpâ- 


nirea veche şi nouă a ţării, 
ea rămânând mai departe 
înfeudată Puterii şi folosită 
ca un instrument docil con- 
tra oponenților din străi- 
nătate ai regimului. Deşi în 
țară este atâta mizerie şi 
jale, Biserica română nu 
oblojeşte rănile atâtor bă- 
tuţi de soartă - mai ales 
copii şi bătrâni - de acasă, ci 
sprijină slugarnică Puterea, 
în activităţile ei de expan- 
siune, cu orice preţ. 

Ultimul atac al Preşe- 
dintelui Iliescu dela Bise- 
rica română din Paris, este 
numai o variantă a aceleiaşi 
strategii de anihilare a Exi- 
lului prin Biserică. Ceau- 
şescu cel crud şi sângeros, 
dădea doar ordine, dar el 
rămânea în umbră, în vre- 
me ce Iliescu, mai abil şi 
mai inteligent, întinde 
personal o mână “priete- 
nească" peste baricade şi ar 
fi fatal pentru Biserica din 
Paris ca şi pentru întregul 
Exil, dacă aceasta ar cădea 
într'o astfel de capcană prea 
vizibilă. 

Actualul conflict dela 
Biserica din Paris, ne obligă 
să tragem ivăţăminte odată 
mai mult pentru viitor şi să 
înțelegem însfârşit, că nici 
o comunitate religioasă nu 
poate suporta mai multe 
încercări de asemenea na- 
tură a unor profesionişti ai 
dezinformării şi dezagre- 
gării, fără să riște să se des- 
trame ori să capituleze. 


Notă: Ultima ştire dela Bi- 
serica Ortodoxă Română din 
Paris: Prin Decretul Sinodal din 
2 Mai 1995 al Mitropolitului 
Vitalie, Preotul Mihai Constan- 
dache a fost destituit din funcţia 
de preot al Bisericii din Paris şi 
aceea de vicar al Eparhiei 
Ortodoxe Române in Europa 
occidentală. 


IA 


E 
i 


PAGINA 14 


IUNIE 1995 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


e a 
OO 
In duh şi adevăr 
DESPRE MIJLOCIREA 
DUHULUI SFÂNT 


———— Sergiu GROSSU 


În preajma marei sărbă- 
tori a Rusaliilor, cuvine-se 
să adâncim câteva versete 
paulinice, în vederea unei 
cât mai cuprinzătoare în- 
țelegeri a lucrării Mângâie- 
torului în viața noastră de 
credinţă: "Şi tot astfel şi 
Duhul ne ajută în slăbiciu- 
nea noastră: căci nu ştim 
cum trebue să ne rugăm. 
Dar însuşi Duhul mijlo- 
ceşte pentru noi cu suspine 
negrâite. Şi Cel ce cerce- 
tează inimile, ştie care este 
năzuința Duhului; pentrucă 
Duhul mijloceşte pentru 
sfinți după voia lui Dum- 
nezeu" (ROMANI, 8.26-27). 

Fără îndoială, slăbiciu- 
nea este inerentă fiinţei 
omeneşti, precum o afirmă, 
cu tărie, Ap. Pavel: "Dacă e 
vorba să mă laud, mă voi 
lăuda numai cu lucrurile 
privitoare la slăbiciunea 
mea”. Sau: “Întrucât mă 
Priveşte pe mine însumi, 
nu mă voi lăuda decât cu 
slăbiciunile mele” (2 CO- 

N 11.30 şi 12.5). 

În ce constă această slă- 
biciune? Tot el caută să 
fixeze cel mai subtil aspect 
al ei: "nu ştim cum trebue 
să ne rugăm". De ce această 
ignoranță, atât de dăună- 
toare evoluţiei spirituale a 
fiecărui creştin, care prin 
botez a fost îngropat îm- 
preună cu Hristos, ca să 
trăiască o viață nouă? a) Pe 
de o parte, cerem râu: "Ce- 
reți şi nu căpătaţi, pentrucă 
cereţi rău, cu gând să ri- 
sipiţi în plăcerile voastre” 
(IACOV, 4.3). b) Pe de altă 
parte, nu ştim ce cerem, 
cum i-a zis lisus mamei 
fiilor lui Zebedei: "Nu ştiţi 
ce cereți..." (MATEI, 20.22). 

Aşa se explică necesi- 
tatea mijlocirii Duhului 
Sfânt, fiindcă - după cele 
citite mai sus - "Duhul ne 
ajută în slăbiciunea noas- 
tră”. Noi avem nevoie de un 
"duh de rugăciune”, despre 
care vorbeşte proorocul: 
"Atunci voi turna peste casa 
lui David şi peste locuitorii 
Ierusalimului un duh de 
îndurare şi de rugăciune” 
(ZAHARIA, 12.10). Rugă- 
ciunea adevărată se face 
"prin Duhul”, cum ne amin- 
teşte sfântul din Tars: "Fa- 
ceţi în toată vremea, prin 
Duhul, tot felul de rugă- 
ciuini şi cereri” (EFES 

Domnul şi Mântuitorul 
nostru lisus Hristos, în 
convorbirea cu femeia 
samariteană, ne arată cum 
trebue să ne rugăm : "Dum- 
nezeu este Duh; şi cine se 
închină Lui, trebue să I se 
închine în duh şi adevăr” 
(IOAN, 4.24). În rugăciune, 
noi stăm faţă în faţă cu 
Dumnezeu. Şi dacă ne ru- 
găm, conform formulei re- 
velată de lisus, vom avea ca 
urmare - Căci "ma- 
re putere are rugăciunea 
fierbinte a celui neprihânit" 
(IACOV, 5.16). Putere care 
face să primim, prin rugă- 
ciune, tot ceea ce cerem “cu 
credință” (MATEI, 21.22). 
Trăind “în duh” şi rugându- 
ne "in duh”, viața noastră 
duhovnicească se desfă- 
şoară pe cele trei planuri 
amintite de Apostolul 
Neamurilor: "Duhul vostru, 
sufletul vostru şi trupul 
vostru să fie păzite intregi, 
fără prihană, la venirea 


Domnului nostru lisus 
Hristos" (1 TESALONI- 
CENI, 5.23). Şi putem pri- 
cepe, în sfârşit, fiind năs- 
cuți din Duh, cuvintele 
Mântuitorului: "Ce este 
născut din carne, este carne, 
şi ce este născut din Duh, 
este duh" (IOAN, 3,6). 

lată-ne ajunşi la starea 
de ştiinţă, d claritate, da- 
torită Duhului Sfânt, care 
este Duhul adevărului, 
inspiratorul rugăciunilor 
noastre cotidiene şi călăuza 
noastră "în tot adevărul” 
(IOAN, 16.13), care "ne 
ajută în slăbiciunea noas- 
tră”, mijlocind pentru noi 
"cu suspine negrăite". 

Deci, Duhul Sfânt este şi 
El un Mijlocitor, ca şi Dom- 
nul lisus. Numai că Mân- 
tuitorul mijloceşte pentru 
păcate, cum citim în 1 
IOAN, 2.1: "Dacă cineva a 
păcătuit, avem la Tatăl un 
Mijlocitor, pe lisus Hristos, 
Cel neprihănit”. Pe când 
Duhul Sfânt mijloceşte 
pentru slăbiciunea noastră, 
adică ori de câte ori "nu 
ştim cum trebue să ne 
rugăm”. Prin mijlocirea 
Duhului, noi ştim cum 
trebue să ne rugăm şi ce să 
cerem, întrucât cunoaştem 
lucrurile lui Dumnezeu: 
"Căci Duhul cercetează 
totul, chiar şi lucrurile 
adânci ale lui Dumnezeu” 
(1 CORINTENI, 2.10). Ne- 
fiind străini de Împărăţia 
Lui şi de planurile Veş- 
niciei, nu mai oscilăm, ci 
avem îndrăzneală în rugă- 
ciune, ştiind ce să cerem şi 
cum să cerem (1 IOAN, 
5.14). 

Se pune întrebarea: care 
este cauza că "Duhul mij- 
loceşte pentru noi-cu sus- 
pine negrăite'? Ca să putem 
lămuri, pe deplin, acest 
pasaj dificil din Evanghe- 
lie, să vedem mai întâi 
despre cine vorbeşte Ap. 
Pavel că suspină, în afară 
de Duhul. 

- "Dar ştim că până în 
ziua de azi toată firea sus- 
pină” (ROMANI, 8. 22-23). 

- "Şi nu numai ea, dar şi 
noi, care avem cele dintâi 
roade ale Duhului, suspi- 
năm în noi...” (IBIDEM). Cu 
alte cuvinte: "Și gemem în 
cortul acesta, plini de do- 
rința sa ne imbrăcăm peste 
el cu locaşul nostru ceresc” 
(2 CORINTENI, 5.2). 

Firea suspină, cu nădej- 
dea că "va fi izbăvită din 
robia stricăciunii, ca să aibă 
parte de slobozenia slavei 
copiilor lui Dumnezeu” 
(ROMANI, 8. 20-21). Noi 
înşine suspinăm, aşteptând 
şi nădăjduind "infierea, 
adică răscumpărarea trupu- 
lui nostru” (IDEM, 8.23). 
Duhul suspină, şi suspinele 
Lui sunt "negrăite”. Ceea ce 
înseamnă că rugăciunea 
noastră trebue să fie - când 
mijloceşte Duhul - un sus- 
pin Deggnăit rugăciunea de 
taină, făcută "in ascuns”, nu 
rugăciunea trâmbiţată, bol- 
borosind "aceleași vorbe, ca 
păgânii, cărora li se pare că, 
dacă spun o mulțime de 
vorbe, vor fi ascultați” 
(MATEI, 6.6-7). 

Rugăciunea noastră tre- 
bue să fie in conformitate 
cu voia lui Dumnezeu: "Da- 
că cerem ceva după voia 


Lui, ne ascultă” (1 IOAN, 
5.14). Care este voia lui 
Dumnezeu? "Voia lui Dum- 
nezeu este sfințirea voastră” 
(1 TESALONICENI, 4.3). 
Prin urmare, scopul rugă- 
ciunii este sfinţirea. Acesta 
rămâne rostul primordial al 
mijlocirii Duhului Sfânt, 
care văzându-ne slăbiciu- 
nea, îndepărtarea noastră 
dela acea stare paradisiacă, 
când "Dumnezeu a făcut pe 
om după chipul Său” şi l-a 
pus să stăpânească pămân- 
tul (GENEZA, 1.26-27), nu 
să fie stăpânit de pofte şi 
fărădelegi, suspină la fie- 
care prăbuşire în neputinţă, 
încât "nu ştim cum trebue 
să ne rugăm”, 

Chiar dacă "nu ne lup- 
tăm călăuziți de firea pă- 
mântească”, totuşi "trăim în 
firea pământească" (2 CO- 
RINTENI, 10.3), şi'n vasul 
nostru lăuntric acumulăm 
impurități şi stârvuri, acele 
ruşinoase resturi ale omu- 
lui vechi, care ne împiedică 
în rugăciune şi determină, 
din nefericire, slăbiciunea 
noastră, neputinţa unei 
rugăciuni "în duh şi ade- 
văr”, care caracterizează pe 
adevărații  închinători 
(IOAN, 4.23). 

n situaţia aceasta dis- 
perată, când nu mai suntem 
exclusiv "în duh”, ci şi'n 
carne, oscilând între două 
poluri opuse, antagoniste, 
intervine lucrarea miracu- 
loasă a Duhului Sfânt, 
mijlocirea Lui izbăvitoare, 
prin opera de curăţire a 
sufletului de toată zgura 
păcatelor, de toate stârvu- 
rile, precum ni se asigură: 
"V'aţi curăţit sufletele prin 
Duhul” (1 PETRU, 1.22). 

Curăţindu-ne, sfinţindu- 
ne "după voia lui Dumne- 
zeu", purificându-ne, de 
toate rebuturile eului nos- 
tru îndărătnic, prin mijlo- 
cirea Duhului, vom ajunge 
să ne unim cu Dumnezeu, 
ca unii care ne-am născut 
din El, închinându-ne Lui, 
de aci înainte, nu de pe 
"muntele" trufiei şi înțelep- 
ciunii omeneşti, nici în 
"Ierusalimul" unor idealuri 
ieftine, pieritoare, ci închi- 
nându-ne, aşa cum suntem 
îndemnați s'o facem zilnic, 
"în duh şi în adevăr". 

Învăţaţi fiind de Domnul 
a ne ruga şi conştienţi de 
permanenţa ajutorului di- 
vin, se impune, cu prisosin- 
ță, ca şi noi, Românii din 
Exil, să cerem dela Cel Atot- 
puternic, intervenţia Duhu- 
lui Sfânt, spre a ne desăvâr- 
şi rugăciunea, bazându-ne 
pe promisiunea Lui ne- 
schimbată: "Dacă voi, care 
sunteţi răi, ştiţi să daţi 
daruri bune copiilor voştri, 
cu cât mai mult Tatăl vostru 
cel din ceruri va da Duhul 
Sfânt celor ce I-l cer” 
(LUCA, 11.13). 

Să ne rugăm, ca atare, 
laolaltă cu profetul: "Doam- 
ne, Dumnezeul nostru, alţi 
stăpâni afară de Tine au 
stăpânit peste noi, dar acum 
numai pe Tine şi numai 
Numele Tău il chemăm” 
(ISAIA, 26.13, 15). Şi să-l 
strigăm, cu ochii întorşi 
spre patria noastră, încă 
râstignită pe stâlpul ticălo- 
şiei neo-comuniste: "Doam- 
ne, arată-Ţi slava! Dă ina- 
poi toate hotarele ţării! 
Amin!" 


PR. PROF. DR. 


PETRU REZUŞ 


-Didascălul de teologie miruit cu har literar- 
(+ 7 MAI 1995 ) 


În această lună a floriilor s'a închis 
cercul vieţii uneia dintre cele A 
importante contribuţii din mân ra 
Bucovină la tezaurul culturii noastr 
eee a anul 1913, viitorul teolog va 
răspunde până în sfârşit chemării tainice i 
străbunului său "Popa loan” din Moiselu 
Maramureşului. A urmat mai întâi Liceul 
Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi. După 
aceea a trecut la Facultatea de Teologie din 
localitate pe care a frecventat-o paralel cu 
cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie. Ş 

După obţinerea licenţei în Teologie sa 
specializat în mai multe centre de cultură 

usene. 

DE aja universitară şi-a început-o la 
Academia Teologică din Caransebeş. Aici a 
cucerit, prin concurs catedra de Teologie 
dogmatică şi de teologie fundamentală. Cât 
de rodnică a fost noua activitate a sa din 
acei ani o dovedesc cele câteva volume 
tipărite, precum şi sutele de articole din 
revista "Altarul Banatului”. Acest organ 
periodic i-a fost încredinţat ştiinţific încă 
dela înfiinţare. - = 

Evenimentele politice care au intervenit 
în ţara noastră, sub presiunea tancurilor 
sovietice, au determinat şi pe Pr. Prof. 
Petru Rezuş să se mute în mai multe centre 
universitare. După o şedere scurtă la Su- 
ceava, el s'a stabilit definitiv la Institutul 
Teologic Universitar din Bucureşti. 

Tot aici i-a revenit mulți ani şi funcţia de 
director de studii, precum şi grija 
redacțională a revistelor bisericeşti 
centrale. = 

Despre strădaniile didactice ale acestui 
distins dascăl dau mărturii mai multe 
lucrări reprezentative de Teologie. Este 
vorba în primul rând de Cursul de 
Teologie fundamentală, Caransebeş, 1942, 
621 de pagini, Cam acelaşi dimensiuni 
prezintă şi primul volum de Probleme de 
Teologie ortodoxă, Timişoara, 1989. În el 
nu sunt incluse decât o parte din studiile 
de specialitate pe care le-a elaborat de-a 
lungul vieţii. Despre celelalte vorbeşte 
sinteza bibliografică Preocupări de 
Teologie fundamentală în teologia 
românească, din "Ortodoxia", XXII (1971), 
nr. 4. p. 537 şi următoarele. 

Demnă de precizat este de asemenea 
existenta unor cercetări, care îşi aşteaptă 
tipărirea. Ne gândim la cele patru volume 


de Teologie dogmatică ortodoxă, la Istoria 


PREMIUL JOHN TEMPLETON 


Cel mai mare premiu literar din lume are caracter religios 


religiilor, la Psihologia religioasă etc. 

Ultima lucrare scoasă de sub tipar este 
lisus Hristos, Mântuitorul, Galaţi, 1995. 

La 1 Octombrie 1977, Pr.Prof. Petru 
Rezuş a păşit în rândurile dascălilor 
onorari ai Facultăţii noastre. De atunci 
teologul a trecut pana literatului. Încurajat 
de mai vechile culegeri de folclor patro- 
nată de Leca Morariu la Cernăuţi, el s'a 
îndreptat la început către literatura pentru 
copii. l-a urmat volumul cu proverbe şi 
zicători culese din Banat. 

O mare recunoaştere i-a adus autorului 
romanul istoric, precum Cosiţele doamnei 
sau Dumbrava Roşie. Figura marelui 
Ştefan a fost preamărită în volumul 
Războieni, Bucureşti, 1980. 

Cel puţin cinci dintre cărţile sale | 
cuprind versuri. Pe lângă exaltarea iubirii 
tinereţii, a patriotismului, a setei de viață, 
poetul este dominat - poate exagerat - de 
sentimentul trecerii dureroase a timpului, 
de năzuinţa ajungerii în sferele înalte. Dată 
fiind normarea amănunțită a societății 
deceniilor trecute, acest sentiment obsesiv 
devine explicabil. | 

Aceeaşi glorie pe care a produs-oo 
vocaţie tardivă şi neașteptată i-au adus-o: 
autorului publicaţiile sale din domeniul 
criticii şi al istoriei literare româneşti. Cu 
mare cinste amintim doar pe acele 
închinate lui lon Creangă şi lui Mihai 
Eminescu. (Pentru alte contribuţii, vezi 
articolul nostru omagial din "Mitropolia 
Olteniei”, XL, 1988, nr.3, p. 72-86). 

Ca om, Pr. Petru Rezuş poseda o cultură 
întinsă, dovedea o mare sensibilitate, fiind 
un democrat convins. Poate că dela această 
înzestrare sufletească înaltă, rănită uenori, 
câteva săgeți ale autorului nu au căzut 
frânte în ultimii ani. 

Ca profesor iubea pe studenţi şi căuta 
să-i iniţieze în cât mai variate direcţii. Avea 
o metodă strictă, fără digresiuni inutile, cu 
o mare sete de cunoaştere şi la zi cu 
apariţiile deosebite ale culturii. | 

Cu sufletul împăcat al datoriei împli- 
nite, cu o mare competenţă profesională şi 
bunătate lăuntrică, distinsul dascăl şi 
literat s'a sălăşluit până la obştesca înviere 
în Cimitirul parohiei Sfânta Vineri din 
Bucureşti (Străuleşti II). 


Pr. Gh. DRĂGULIN 


Dacă ţinem seama de 
valoarea de un milion de 
dolari a premiului, cred că 
acordarea premiului John 
Templeton merită toată 
atenţia. Precizez că acest 
premiu a fost înfiinţat în 
1972 de omul de afaceri 
american John Templeton 
care şi-a propus să lanseze 
pe piața ideilor un premiu 
mai mare decât premiul 
Nobel. 

Premiile Templeton se 
acordă pentru contribuţii la 
progresul spiritual al ome- 
nirii. Între laureaţii anilor 
trecuţi ai premiului Tem- 
pleton s'au numărat Maica 
Tereza, Alexander Solzhe- 
nitsin şi Reverendul Billy 
Graham. Premiul pe anul 
1995 încununează scrierile 
savantului britanic în vârs- 
tă de 48 de ani de formaţie 
matematician, Paul Davies. 
Autor a peste 20 de lucrări 


consacrate realţiilor dintre 
ştiinţă şi religie, profesorul 
Davis predă filosofia la 
Universitatea Australiană 
Adelaide. lată afirmaţia 
profesorului Davies despre 
importanţa premiului: 

1...Este un premiu prin 
definiţie mai mare decât 
premiul Nobel şi decât 
orice alt premiu anual, şi 
reprezintă un mijloc de a 
afirma în faţa lumii că 
progresul în domeniul 
cunoaşterii spirituale este 
mai important decât pro- 
gresul în orice domeniu 
particular al ştiinţelor 
exacte..." 

Premiul Templeton oma- 
giază aşadar merite excep- 
ționale pe drumul adâncirii 
cunoaşterii umane axate pe 
înţelegerea lui Dumnezeu 
şi a spiritualităţii. Profe- 
sorul Davies, care spunea 
încă din 1983 că o înțelegere 


corectă a științei duce la fel 
de sigur către Dumnezeu ca 
şi religia, este autorul unor 
lucrări convergente pe ideea 
că universul în frumuseţea 
şi ordinea lui reprezintă cea 
mai frapantă dovadă a unui 
sens cosmic gândit de 
Creator. 

Ca să-l citez din nou pe 
profesorul Davies: "Ordi- 
nea matematică subiacentă 
universului este dovada că 
în esenţa divinității intră şi 
calitățile unui matematician 
suprem." DI. Davies a 
declarat că intenţionează să 
folosească premiul pentru 
continuarea cercetărilor sale 
pe două planuri: utilizarea 
astro-fizicii pentru exploa- 
tarea unor chestiuni teo- 
logice, şi explorarea relaţi- 
ilor dintre universul mental 
şi cel fizic pentru desluşirea 
marilor mistere ale 


cosmosului... Carespondent 


3 


GUVÂNTUL ROMÂNESC 


Urmare din numărul trecut 


Apoi mulțimea şi-a 


continuat periplul până la 


- locuinţa primului ministru 
 G.Gr. Cantacuzino, unde se 


aflau în acel moment toţi 


“ mem-brii guvernului... "Vă 


- mul-țumesc din tot sufletul 
“meu - a zis premierul - 
„Succesul guvernului nu 


este numai al său, ci este 


acela al rasei româneşti”. 


Bucuria recunoaşterii 
drepturilor Aromânilor de 
către sultan, a fost relativ 
scurtă. În cancelariile ma- 
rilor puteri se lucra fără 
întrerupere la lichidarea 


Imperiului Otoman. În 


spic 


RE 


Anglia şi-a revendicat Egip- 


secolul al 19-lea, Austria şi 
„Rusia au instigat mişcări 
"revoluţionare printre po- 
poarele din Balcani care îşi 
cereau independenţa. Ţările 
“apusene au recurs la for- 
mula protectoratelor asupra 
“unor popoare aflate sub 
stăpânirea Turciei. Franța 
asupra Algeriei şi Tunisiei, 


_ La 7 ani după emiterea 
„ Iradelei din 1905, izbuc- 
; neşte războiul balcanic şi 
- Turcia pi irea i 

"Europa în urma acestu 
război. Noile state creştine 
formate din teritorii arbi- 


rar împărţite, cu populaţie 


eterogenă, vor administra 
aceste teritorii cu silnicii 


IUNIE 1995 


90 DE ANI DELA IRADEAUA 
SULTANULUI ABDUL HAMID AL II-LEA 


împotriva minorităţilor. 
Macedonia a fost împărţită 
între Grecia, Bulgaria şi 
Serbia. 

Avantajată de o poziţie 
nelimitrofă cu Turcia şi cu 
o populaţie omogenă, ca şi 
de o politică înțeleaptă, 
România a devenit arbitru 
al conflictului din Balcani 
şi pacea s'a incheiat la Bu- 
cureşti. Documentele Con- 
ferinţei dela Bucureşti sunt 
tipărite în două volume ”(1) 
La traite de la Paix de 
Bucarest, precede des 
„Protocoles de la Confe- 
rence, 1913 Bucarest şi (2) 
Documente Diplomatice. 
Evenimentele din Penin- 
sula Balcanică. Acţiunea 
României, 20 Septembrie 
1912 - 1 August 1913", 

Ţările balcanice au sem- 
nat documente oficiale prin 
care garantau dreptul la 
şcoli şi biserici în limba 
română pentru Aromâni. 
Reproducem din scrisoarea 
pe care Venizelos a trimis- 


_tulşi Ţările Arabe, iar Italia o lui Titu Maiorescu, Pre- 
şi-a întins aripa peste Tri- şedintele Consiliului de 
_politania şi Cirenaica. Miniştri şi Ministru de 


Externe la României, la 5 
August 1913: 
„Grecia consimte să dea 
'onomia şcolilor şi bi- 
r Kuţo-Vlahilor 
(Aromânilor) care se vor 
găsi în posesiunea viitoare 
grecească şi permite crearea 
unei Episcopii pentru aceşti 
Kuţo-Vlahi, cu facultatea 


— Zahu PANĂ— 


pentru guvernul român de 
subvenţionarea lor sub 


supravegherea guvernului 
elen a numitelor instituţii 
culturale prezente şi 
viitoare", 

Acorduri similare au 
semnat Bulgarii şi Sârbii, 
iar după Primul Război 
Mondial ele au fost re- 
confirmate de statele bal- 
canice la care s'a adăugat şi 
Albania. 

Prima care a închis însă 
şcolile româneşti din Ma- 
cedonia, a fost Serbia, în 
1917, fără ca România să 
protesteze pentru a nu 
strica alianţa obținută prin 
căsătoria prințesei Marioara 
cu regle Alexandru. Ce- 
lelate ţări au închis școlile 
şi bisericile între 1940 şi 
1948, statul comunist român 
a vândut chiar şi localurile 
de şcoli, deşi erau ridicate 
prin munca şi cheltuiala 
localnicilor. 

La 90 de ani după Ira- 
deaua din 1905, situaţia 
culturală a Aromânilor este 
mai vitregă decât oricând. 
România, prinsă în prio- 
ritate pentru Basarabia şi 
Bucovina, agitată şi de 
problema Ungurilor din 
Transilvania, se fereşte să 
abordeze direct, cu ţările 
din Balcani problema cul- 
turală pentru Aromâni. Mai 
mult decât atât, este pe cale 
de a abandona total această 
problemă, pentru a nu intra 


în conflict cu Grecia, dela 
care aşteaptă un sprijin în 
cadrul Comunităţii Euro- 
pene, unde sinceri să fim, 


Grecia este o cenuşereasă: 


tolerată, mai cu seamă după 
o serie de falsuri şi nereguli 
depistate la Greci de către 
Europeni. 


Ţările balcanice fac cea 
mai mare greşală în faptul 
de a nu acorda drepturi 
culturale minorităţii aro- 
mâne. În primul rând, pen- 
tru faptul că Aromânii nu 
cer decât libertăţi culturale: 
şcoli şi biserici în limbă 
proprie. 


Ştiri mai recente dez- 
văluie un aspect inedit al 


Senator N. Bataria 


E 


| PARLAMENTUL 


problemei aromâne. Deza- 
măgiţi că România i-a a- 
bandonat total, confruntaţi 
şi cu o nouă propagandă 
dirijată "de nu se ştie un- 
de”, a parte din Aromâni 
încep să pledeze pentru o 
autonomie teritorială, so- 
cotindu-se alt neam şi altă 
limbă, diferită de limba 
română. 

Focul nestins din Bosnia, 
se poate întinde şi mai 
departe. Republica Mace- 
donia - la care Grecia-s'a 
opus din răsputeri - s'a 
constituit într'un nou stat 
slav, de sine stătător şi 
frontierele sale vizează 
Macedonia lui Filip al II-lea 


PAGINA 15 


Răsărit către Portul Salonic, 
Săruna pe armâneşte şi 
Sulun în noile hărţi ma- 
cedo-slave. 


Acordând drepturile na- 
turale Aromânilor, Grecia 
are numai de câştigat. O 
minoritate fără nici o 
pretenţie teritorială, loială 
statului grec şi legată de 
această ţară prin lupte şi 
idealuri comune. În plus 
realizarea unei puternice şi 
trainice alianţe cu România 
împotriva pericolului slav, 
care se află într'o trecătoare 
hibernare. 

Va triumfa bunul simţ şi 
dreptatea sau se va des- 
chide cutia Pandorei? 


Cam la o lună după ce m'am mutat într'un bloc din 
_ “cartierul bucureştean Ghencea, foarte aproape de sta- 
- dionul Steaua, am cercetat la parter lista cu cheltuielile de 
întreţinere, în care erau notate toate numele de locatari. 
Am parcurs-o vizual în întregime, în ideea ipotetică de a 

- întâlni vreun nume cunoscut. Astfel, am dat de numele 
|  EXARCU ALEXANDRINA. După mai puţin de cinci mi- 
 nutemă şi văd laetajulal III-lea, în faţa apartamentului cu 
numărul 47. Sun numaidecât. Îmi deschide o doamnă 
vârstnică, având alură de intelectuală. Se pregătea să iasă 
în oraş, pentru obişnuitele cumpărături zilnice. 

- Doamnă, zic, am îndrăznit să vă deranjez la acest ceas 
matinal din cauză că numele dumneavoastră de familie 
îmi este cunoscut. Sunteţi, cumva, Macedoneană? 

- Sunt Macedoneană, dar numai după tată. 

- În acest caz am putea continua convorbirea în aromâ- 
nă, În graiul părintelui dumneavostră, 

- Ştiţi, mama mea a fost Româncă sadea, din Teleorman. 
li din dialectul patern am învăţăt prea puţine 

orbe. 

- Am stat în închisoare cu un bărbat ce se numea tol 

Pesemne că vă este rudă apropiată. 
„= Întiadevăr, am avut doi frați - IONEL şi ANDREI - 
care au fost condamnaţi pentru politică la mulţi ani în- 
oare, Pe cine dintre ei l-aţi cunoscut? 

- Pe Andrei. Dar de ce aţi întrebuințat timpul trecut, 
spunând, “am avut doi frați”. Nu cumva au murit? 

Femeia începe să plângă și mă pofteşte în casă, După 
ce se linişteşte cât de cât, îmi precizează că Ionel a decedat 
în 1974, la vârstă de 68 de ani, iar Andrei, în anul următor, 

“4 părtăşeşte aceeași soartă, având etatea de 64 de ani. 
Să În pofida marii diferențe de vârstă - Doamna Dida (aşa 
mă adresam Alexandrinei Exarcu) fiind cu 27 de ani mai 
| Mare decât mine - am devenit atât de buni prieteni încât 
| îproape seară de seară treceam pe la dânsa. Rareori mi-a 
Permis să-i cumpăr câte-o pâine. Era bucuroasă că dis- 
j Punând de suficientă vigoare, "de picioare bune” (cum ea 
işi se exprima), putea ieşi zilnic din casă, cumpărăturile 
“otidiene dovedindu-se un excelent pretext pentru miş- 
Care. lar mişcarea, cum se ştie, constituie o bună terapie 

Pentru oamenii de vârsta a treia. 

l-am povestit cât am putut de amănunţit cum am pe- 
3 trecut cu Andrei timpul cât am stat împreună în peni- 
i ciarul din Gherla, prin 1958-1959. În aceeași cameră din 


Mihai STERE DERDENA 


acea închisoare şi în aceeaşi perioadă i-am cunoscut pe toţi 
deţinuţii din lotul de Aromâni, condus de avocatul 
NICOLAE MATUŞU (cu excepţia şefului care a fost încar- 
cerat la Aiud): medicul GHEORGHE GACHI, avocatul 
ATANASE TANAŞOCA, economistul ANDREI EXARCU 
şi comerciantul (de odinioară) CONSTANTIN TIRONICĂ. 

Apoi ne-am spus extrem de multe lucruri din vieţile 
noastre. Astfel, am reţinut, cu oarecare mirare, că tatăl 
Doamnei Dida, purtase un prenume feminin, anume ZOE. 
La drept vorbind, acest lucru n'ar trebui să stârnească nici 
o nedumerire dacă avem în vedere că au existat cândva, şi 
alţi bărbaţi care-au purtat nume de botez specifice sexului 
femeiesc. Ştim, bunăoară, că mama Sfintei Fecioare Maria - 
Maica Domnului nostru lisus Hristos - s'a numit Ana. Tot 
Ana sia numit şi unul dintre cei doi bărbaţi ce s'au încu- 
metat șă-l judece pe Fiul lui Dumnezeu şi Mântuitorul 
nostru, lisus Hristos, rămânând de-atunci bine cunoscuta 


- expresie "dela Ana la Caiafa", aplicabilă când eşti purtat de 


colo-colo de autorități care nu vor să se pronunţe nicicum 
în chestiuni presante. 

— Zoe Exarcu, născut-crescut în Macedonia, s'a stabilit în 
România pe la debutul veacului nostru. Căsătoria lui cu o 
frumoasă teleormăneancă, Maria, îl determină să rămână 
în Alexandria, actuala reşedinţă de judeţ, unde prosperă 
simţitor de pe urma negoțului de cereale. Soții Zoe şi Ma- 
ria Exarcu au avut trei copii ce s'au născut şi s'au numit 
după cum urmează: în 1906 loan, în 1907 Alexandrina şi în 
1911, Andrei. Toţi trei vor urma şi vor absolvi cu brio Aca- 


ia Comercială, devenind economiști apreciaţi. Însă 
dem Sș dintre ei nu s'a căsătorit, astfel Pest nefiind 


urmaşi, această veche familie se va stinge odată cu în- 
cetarea din viaţă a ultimului membru, Alexandrina. 

Am mai aflat dela dânsa că tatăl său se înrudea de- 
aproape, cu Exarcu Constantin (1836-1898), om de ştiinţă şi 
diplomat, membru corespondent al Academiei Române 
(din 1884), profesor universitar la Bucureşti, cel a ce a 
inițiat subscripţia publică pentru construirea "Ateneului 
Român”, edificiu impozant în vecinătatea căruia se află o 
străduţă ce se numeşte de câtva timp "C. Exarcu!. Zoe 
Exarcu (1874-1941) era nepot de văr primar al cunoscutului 
ctitor al celui mai important aşezământ cultural destinat cu 
precădere concertelor muzicale, Ș 

Doamna Dida mi-a arătat şi un caiet gros ce conţinea ex- 
clusiv epigrame scrise de Ionel. Le-am citit pe toate şi imi 
propusesem să le public după căderea regimului comunist. 


" 


şi Alexandru, ţintind spre 


STINGEREA UNEI FAMILII VECHI 


Nu mi-am putut îndeplini promisiunea, deoarece femeia 
care va fi desemnată testamentar ca moştenitoare a Doam- 
nei Dida nu va binevoi să-mi dea acel caiet. Astfel, va ră- 
mâne anonim un mare -epigramist, care a trăit între anii 
1906-1974, trecând şi prin teribilele puşcării comuniste ca 
deţinut politic anticomunist. Numele lui: Exarcu Ioan. 

Dela o vreme - de fapt încă din Mai 1982, îndată ce am 
cunoscut-o - nu discutam altceva decât politică, dorind 
deopotrivă nimicirea comunismului. Ea, ca orice om ajuns 
la vârsta senectuţii, se temea că nu va trăi până'n ziua mult 
dorită a căderii "Bâlbâitului-cu Gura-Strâmbă". În schimb, 
eu mă arătam tot timpul optimist, măcar că sănătatea îmi 
era, în anii '80 extrem de şubredă. Încheiam pariu în fie- 
care an - între 1982 şi 1989 - zicând fără încetare, "în acest 
an, până la cel mai târziu 31 Decembrie, vom scăpa de- 
acest cretin”, Aşteptam, pacient, până în ultima zi a anu- 
lui, când văzând că nu s'a produs nici o schimbare politi- 
că, mă achitam conştincios de rămăşagul pierdut, ce consta, 
invariabil, în o sticlă de şampanie. Apoi, o dată cu debutul 
noului an, chiar mai devreme, în primele ore ale Reve- 
lionului, ne prindeam, la îndemnul meu, în aceeași prin- 
soare, pe care, evident, tot eu o pierdeam. Şi tot aşa, de 
şapte ori, adică în anii 1981-1988. Însă ultimul pariu, cel 
încheiat la începutul anului 1989, pe care ar fi urmat să-l 
câştig pentrucă, în sfârşit, se realiza optimismul meu 
proverbial, n'a mai fost plătit de nimeni dinte noi întrucât 
destinul a făcut ca Doamna Alexandrina Exarcu să treacă 
la cele veşnice încă din prima lună a anului ce avea să 
aducă în ultima lună, sfârşitul lungii domnii de coşmar a 
celui mai imbecil conducător de ţară. 


Ne-am văzut la biserică în timpul liturghiei de Bobo- 
tează. Se ținea bine şi nu se temea de frig, nici de polei. A 
doua zi, de sărbătoarea sfântului loan Botezătorul, nu s'a 
mai prezentat la slujba religioasă. În seara aceleiaşi zile, 
după ce m'am asigurat că ea este bine, am plecat într'o lun- 
gă cursă poştală (la Satu Mare) ce avea să se încheie după 
48 de ore, pe 9 Ianuarie, noaptea târziu. Dimineaţa, pe 10 
Ianuarie, când încă dormeam, mă cheamă un vecin ca, 
împreună, s'o ridicăm de pe duşumea pe Doamna Dida, 
moartă. Avea 82 de ani, find cel mai longeviv Exarcu 
(după spusele ei). Astfel, dispare un neam vechi si vestit. 

Atât părinții cât şi fiii, toţi cinci, își dorm somnul de 
meai (a cimitirul Bellu, la capătul acestuia de lângă cre- 
matoriu, 


„e 


AGINA 16 - 


— E 


Deşi la 22 Decembrie 
1911, ataşatul cu afaceri al 
Franţei acreditat la Peters- 
burg făcea pronosticuri că, 
în ciuda comunităţii poli- 
tice şi religioase, existând 
mari diesensiuni, nu va fi 
posibilă o alianţă între sta- 
tele balcanice, totuşi aceasta 
s'a creat în 1912 şi a dus la 
declanşarea primului răz- 
boi balcanic îndreptat îm- 
potriva Imperiului Otoman. 

N. Iorga explică sugestiv 
crearea Antantei Balcanice: 
"Ca să înțelegem pe deplin 
"Cruciata balcanică”, trebue 
sa ne dăm seama de o gre- 
şeală fundamentală comisă 
de junii turci. Crezuseră că 
pot întemeia un stat durabil 
de idei de import. Credeau 
că din popoare deosebite 
puteau face o singură na- 
țiune. După junii turci, 
reforma nu însemna numai 
câştigarea libertăţii, ci şi 
răscumpărarea provinciilor 
pierdute" (N. Iorga, Istoria 
războiului balcanic, Bucu- 
reşti, 1915, p.22-23). 

De fapt înţelegerea sâr- 
bo-bulgară a fost punctul 
nevralgic al alianţei bal- 
canice. Încă din Noembrie 
1911 regele Serbiei, Petar 
Karageorge (ofiţer pregătit 
la Saint Cyr şi combatant în 
Legiunea Străină, ajuns 
rege al Serbiei în 1903, în 
urma asasinării lui Ale- 
xandru Obrenovici), primea 
asigurări la Paris, că şi gu- 
vernul francez, alături de 
cel rus, aprobă călduros 
planul unui bloc al statelor 
balcanice. Desigur, atrage- 
rea Bulgariei în alianţa 
balcanică a fost un succes al 
Antantei şi a deschis Bul- 

arilor drum la băncile 
rânceze şi cele engleze (N. 
Ciachir, Istoria popoarelor 
din Sud-Estul Europei în 
epoca modernă (1789-1923), 
Bucureşti, 1987, p.330-331). 

Totuşi, într'o lucrare 
apărută la Paris în 1981, 
bazată pe materiale de ar- 
hivă, se afirma că în vara 
anului 1912, ministrul de 
externe francez, prin se- 
cretarul său general Louis 
Barthou, a informat amba- 
sada turcă, că statele bal- 
canice (Serbia, Bulgaria, 
Grecia, Muntenegru) duc 
tratative secrete în vederea 
alianţei împotriva Otoma- 
nilor (La Turquie et la 
France â l'epoque d'Ata- 
„tiirk, Paris, 1981, p.11). 
Creind blocul balcanic, di- 
plomaţia rusă își pregătea 
un atu în plus pentru răz- 
boiul care se prevedea a fi 
declanşat între marile 
puteri, însă şi-a supra- 
estimat influența, deoarece 
acest bloc a atacat Imperiul 
Otoman în Octombrie 1912, 
înainte ca Petersburgul să- 
şi fi desăvârşit pregătirea 
militară. Cele 4 state 
balcanice - după expresia 
istoricului iugoslav Di- 
mitrje Djordjevici, astăzi 
profesor de istoria modernă 
a Europei la Universitatea 
Santa Barbara din USA, 
prin potenţialul militar 
creau "o a şaptea putere 
europeană care era în stare, 
într'o măsură oarecare, să 
contracareze marile puteri 


- europene în Sud-Estul 


Europei” (D. Djordjevici, 
Revolutions nationales des 
peuples Balkaniques, 1804- 
1914, Beograd, 1965, p.229). 
La data izbucnirii opera- 
țiunilor militare, Balcanicii 
dispuneau de următoarele 
forţe: Bulgarii circa 400.000, 
Sârbii circa 175.000. Corpul 
ofițeresc instruit în Rusia și 


Franţa, de asemenea a 
beneficiat de subsidii din 
partea Moscovri. Grecii 
dispuneau de circa 100.000 
militari, iar Muntenegru de 
40.000. La vestea izbucnirii 
războiului, armata otoma- 
nă, care după expresia colo- 
nelului Lamouche, expert 
în probleme balcanice, "işi 
efectua mobilizarea mai 
mult cu resemnare decât cu 
entuziasm" (Lamouche, 
Histoire dela Turquie de- 
puis les origines jusqu'a 
nos jours, Paris, 1953, 
p:345), putea mobiliza cu 
greutate în Europa, adică în 
Turcia europeană, maxi- 
mum 400.000 de militari, 
din care 81 escadroane 
cavalerie şi 930 tunuri 
(Antonello F.M. Biagini, 
Momenti di istoria bal- 
canica (1878-1914), Aspetti 
militari, Roma, 1981). 
Intr'un interval scurt, de 
circa şase săptămâni, tru- 
pele aliate balcanice au 
zdrobit principalele forţe 
otomane din Europa, au 
eliberat cea mai mare parte 
din teritoriile deţinute de 
Turci în Peninsula Bal- 
canică, ajungând la porţile 
Constantinopolului. După 
bătălia dela Ceatalgea, 
marile puteri au hotărit să 
debarce trupe la Constan- 
tinopol, amestecându-se 
astfel în conflictul balcanic, 
pretextul fiind securitatea 


cetăţenilor străini; de fapt, 


neconvenindu-le ca acest 
oraş atât de important, ce 
domina două continente să 
fie ocupat de aceştia. Ami- 
ralul francez Dartige de 
Pournet, reprezentant al 
unităţilor navale străine şi 
marchizul Pallavicini, au 
obţinut consimțământul 
Porții în acest sens (Arh. 
MAE, vol.62, f.98). Precizăm 
că la această debarcare au 
participat şi marinari ro- 
mâni de pe crucişătorul 
"Elisabeta" sub comanda 
căpitanului-comandor Ne- 
şru (Arh. MAE, vol.62, 
„151, pentru amănunte vezi 
N. Ciachir, Contribuţii la 
istoricul relaţiilor româno- 
turce (1878-1914), București, 
1970, p.22-23. Lăsând mo- 
destia la o parte, am fost 
primul în istoriografia 
noastră care a pus în cir- 
cuitul ştiinţific aceste infor- 
maţii privind partici,-area 
marinei române la secu- 
ritatea capitalei otomane), 
După cum arată istoricul 
grec S.M. Sophocles, prin- 
tr'un război scurt şi decisiv, 
balcanicii i-a deposedat pe 
Otomani, practic de toate 
teritoriile europene, cu ex- 
cepţia spaţiului adiacent 
Istanbulului (S.M. Sopho- 
cles, A History of Greece, 
Thessaloniki, 1961, p.361). 
La 16 Decembrie 1912 au 
început la Londra trata- 
tivele de pace între cele 4 
state balcanice şi Imperiul 
Otoman, iar a doua zi s'a 
deschis Conferinţa amba- 
sadorilor marilor puteri 
(Germania, Austro-Ungaria, 
Italia, Rusia, Franţa, An- 
glia), președinția acesteia 
revenindu-i, în calitate de 
gazdă, ministrului de ex- 
terne britanice, sir Edward 
Gray. Tratativele duse la 
Londra, pe diverse planuri, 
au dat prea puţine rezultate 
concrete, mai ales datorită 
marilor puteri, care voiau să 
fructifice în interes propriu 
victoriile militare ale sta- 
telor balcanice. "Ce orga: 
nism straniu funcţionează 
la Londra - nota ironic 
Francezul G. Hanotaux - el 


IUNIE 1995 


MARILE PUTERI ŞI ROMÂNIA 


- 1856 - 1947 - 
(VIII) 


———— Prof. Nicolae CIACHIR 


va furniza un capitol inedit 
în manualele de drept in- 
ternaţional. Reuniune de 
miniştri, conferință de 
ambasadori, cenaclu de 
negociatori cu sau fără pu- 
teri, după cum stau de o 
parte sau alta a uşii. De- 
liberări care se pretind a fi 
oficiale şi secrete. Lumea 
întreagă, guverne, burse, 
piețe, diplomați, totul şi 
toate sunt legate de acest 
mecanism deosebit care 
trebue să decidă pace sau 
război" (G. Hanotaux, La 
guerre des Balkans et 
I'Europe (1912-1913), Paris, 
1914, p.201). Şi Hanototaux, 
diplomat francez, era se- 
cretarul acestei comisii şi 
ştia multe. 

A fost necesar să dau 
acest context balcanic şi 
chiar european, pentru a se 
înțelege mai bine, poziţiile 
României. Diplomaţia bu- 
cureşteană intrase în alertă, 
deoarece prin înfrângerea 
Turciei, se crea un mare stat 
bulgar în Balcani, ale cărui 
trupe staţionau la periferia 
Constantinololului. De- 
aceea România a intervenit 
pe lângă marile puteri ce- 
rând o rectificare de fron- 
tieră în Dobrogea, după ce 
tratativele directe cu Bu- 
Igarii eşuaseră. (Arh. St. 
Buc., fond Casa Regală, dos 
16 (1912), f.11-12). Marile 
puteri s'au declarat de 
acord, inclusiv guvernul 


țarist care-i sprijinea pe. 


Bulgari, deoarece astfel 
România putea fi atrasă de 
partea Antantei (ibidem, 
dos. 16 (1912). După 15 zile 
de discuţii, Conferinţa a 
admis ca Silistra să fie 
atribuită României, cu un 
teritoriu de 3 km. în jurul 
său; guvernul român urma 
să-i despăgubească pe su- 
puşii bulgari care voiau să 
părăsească oraşul. Bulgaria 
era atenţionată să nu con- 
struiască fortificaţii de-a 
lungul frontierei şi să a- 
corde autonomie școlilor şi 
bisericilor Vlahilor din 
viitoarele posesiouni bul- 
gare. Driault şi Lhâritier 
afirmă - bazaţi pe surse 
franceze - că România in- 
tenţionează să obţină o 
insulă în Marea Egee, pen- 
tru nevoile ei, şi nu era de 
acord ca Epirul cu zona 
lanina să fie date Greciei, 
plângându-se că Vlahii din 
Epir şi Macedonia au fost 
persecutați de către trupele 
elene. (E. Driault, M. Lh6- 
ritier, Histoire diploma- 
tique de la Grece, V, Paris, 
p. 13-14), 

De fapt, cu excepţia tra- 
sării hotarelor viitorului 
stat albanez (proclamat in- 
dependent în Noembrie 
1912, la Vlora de către pa- 
trioţii albanezi), favorizat 
de interesele Austro-Un- 
gariei şi Italiei şi a viito- 
rului insulelor din Marea 
Egee, Balcanicii au scăpat 
de sub controlul marilor 
puteri, şi incheierea pro- 
priu-zisă a tratatului a 
rămas în sarcina reprezen- 
tanţilor foştilor beligeranţi 
întruniţi separat în palatul 
St.James. fa legătură cu 
proclamarea independenţei 
Albaniei, țara noastră a 
sprijinit pe Albanezi, care 
aveau puternice comunităţi 
culturale la București, 
Constanţa, Brăila, Craiova 
etc., iar Ismail Kemali, Fan 
Noli și alţi lideri de-ai lor, 
au fost primiţi de L.I.C, 
Brătianu, Take Ionescu şi 
alţii oameni politici, care i- 
au sprijinit și material (Arh. 


St. Buc., fondul Poliţiei, 
dos.54 (1910), f.120). Iată ce 
declară Ismail Qemali: 
"Albania întreagă îşi are 
privirile ațintite asupra Ro- 
mâniei. Suntem siguri că 
guvernul român nu va lăsa 
să ni se facă vreo nedrep- 
tate" (Dimineaţa, din 24 
Octombrie 1912). lar în anul 
următor, în 1913: "Se ştie că 
toată propaganda pentru 
realizarea idealului naţio- 
nal albanez a fost pornită 
de aici, din România unde 
toate naţiunile au cuiburile 
lor, pentru a duce la izbân- 
dă orice interes în chestiu- 
nea națională” (Arh.St. 
Buc., Fond Poliţiei, dos.174 
(1913), 1, f.55). 

Semnarea păcii dela 
Londra, din 30 Mai 1913, 
care a pus capăt primului 
război balcanic, aproape a 
nimicit dominaţia otomană 
în Sud-Estul Europei, dar a 
făcut să crească în acelaşi 
timp animozităţile dintre 
statele balcanice, de care 
voiau să profite marile 
puteri. 

Diplomaţia românească a 
precizat că în cazul izbuc- 
nirii unui război între 
aliaţii balcanici, România 
va mobiliza şi va ocupa 
imediat linia Turtucaia- 
Balcic, pe care intenţiona 
s'o păstreze definitiv (Arh. 
St. Buc., fond Casa Regală, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


dos.16 (1912), f.37). e: 

O telegramă primită din 
Petersburg, informa despre 
discuţia avută între mi- 
nistrul român şi ministrul 
de externe, că guvernul rus 
avertizase Sofia că, în cazul 
unei intervenţii a Româ- 
niei, nu va fi ajutată. Merită 
să adăugăm că Rusia voia 
să-i sperie pe Bulgari de 
intenţiile Bucureştiului, ca 
nu cumva aceştia să-i atace 
pe Sârbi, şi astfel, să aşueze 
alianţa acestor două state 
slave. La 13/26 lunie 1913, 
reprezentantul Rusiei acre- 
ditat la Bucureşti avea o 
întrevedere cu primul mi- 
nistru român, Titu Maio- 
rescu, căruia îi comunica, că 
Bulgarii nu vor să asculte 
de nici un sfat de moderație 
şi sunt gata să-i atace pe 
Sârbi şi pe Greci. După 
opinia Rusiei, România ar 
trebui să prevină guvernul 
bulgar, că în acest caz 
armata română ar trece 
Dunărea şi ar anexa linia 
Turtucaia-Balcic. 1 s'a răs- 
puns că Bulgaria a fost deja 
avertizată de două ori în 
acest sens. Diplomaţia eu- 
ropeană era conştientă că, 
în cazul conflictului între 
aliaţii balcanici, România 
devenea arbitrul situaţiei 
(N. Ciachir, Istoria popoa- 
relor din Sud-Estul Euro- 
pei... p.335), 


Eforturile diplomaţie 
țariste de a modera pre- 
tenţiile Bulgariei şi astfel 
de a opri dezagregarea 
alianţei balcanice, au fost 
sortite eşecului. Regele 
Ferdinand şi generalii săi, 
au subestimat forţele celor- 
lalţi parteneri balcanici și 
mizând pe sprijinul Austro- 
Ungariei şi Germaniei, ata- 
că trupele sârbe şi greceşti. 
Muntenegru, urmat ulterior 
de România, declară război 
Bulgariei, iar trupele oto- 
mane reocupă Adrianopo- 
lul (A. Gherghinov, Narod- 
nata kKatastrofa. Voinana 
1912-1913, Sofia, 1936, p.81). 

Nu intrăm în amănuntele 
operaţiunilor militare, tru- 
pele române au ajuns la 
periferia Sofiei, fără nici o 
luptă, iar pe celelalte fron- 
turi Bulgaria fiind înfrântă, 
cere pace. 

Alegerea locului confe- 
rinţei pentru pace trebuia 
fixat undeva în Sud-Estul 
Europei. Statele învingă- 
toare voiau să evite ames- 
tecul marilor puteri. Peters- 
burgul şi Viena erau ex- 
cluse, iar Londra fusese 
deja locul primei conferin- 
ţe, fără rezultate durabile, 
Parisul nu era agreat de 
Germania, care a propus 
Bucureştiul la 5/18 lulie 
1913. 

Va urma 


i 
w 


"DEMOCRAŢIE, 


DEMAGOGIE ŞI CRIME 


Văzând demagogia şi 
desmăţul politic din ţară, 
mă văd pus în situaţia de a 
constata că şi astăzi trăim în 
acel haos politic în care 
oameni pregătiţi şi nepre- 
gătiţi conduc destinele 
neamului nostru. 

Imi dau seama că din 
guvernările dintre 1920 şi 
1940 nu s'a învăţat nimic. 
Am avut parte de politi- 
cieni care după înfăptuirea 
României Mari s'au com- 
plăcut în învrăjbire şi s'au 
pus pe căpătuială. Prin 
miopia lor politică după 
greva minerilor din 1929, 
n'au văzut răul care bântuia 
prin ţară, criza economică şi 
lipsa de prevedere a ce va 
urma i-a făcut pe marii în- 
țelepţi politici să se gân- 
dească la o schimbare ra- 
dicală care să se impună în 
viaţa statului. 

Prin sfaturi primite dela 
Paris prin Nicolae Titulescu 
însuşi Dl. luliu Maniu a 
fost de acord ca să vină în 
țară sceltiatul Rege Carol al 
doilea, înlăturându-și pe 
propriul său fiu din regența 
în care domnea. 

Acest rege venit cu alai la 
8 lunie 1930, şi-a adus şi 


amanta care s'a văzut o re- - 


gină neîncoronată, dar care 
conducea din umbră totul, 
Plin de datorii prin străi- 
nătate, din sărac ce a fost, 
şi-a adunat în grabă slugile 
credincioase, toţi magnații, 
Aristide Blank, Max Auş- 
nit; prin plocoanele ce le-a 
făcut, a ajuns să fie cel mai 
bogat om din țară. Toate 
acestea s'au întâmplat sub 
ochii poporului care era 
frustrat de drepturile lui, 
Sub guvernarea din 1931, 
DI. Ministru Ion Mihala- 
che, Ministru de Interne, 
dizolvă Legiunea Arhan- 


Tiberiu HENŢEA 


ghelul Mihail numită şi 
Garda de Fier şi arestează 
pe Corneliu Codreanu, ca 
după 87 de zile, la Casaţie, 
să fie consideraţi neperi- 
culoşi. Zi de zi tineretul şi 
intelectualitatea română se 
ataşa Mişcării Legionare, 
fapt care l-a făcut pe odio- 
sul rege să se gândească a o 
supune sub comanda sa. 
Cum aceasta nu se putea 
face, recurge la arestări şi 
crime fără un temei legal, 
fără sentinţe. S'au făcut 
sesizări că orientarea ţării 
este greşită, şi cum numărul 
legionarilor creştea, dă or- 
din Primului ministru I.G. 
Duca să dizolve Garda de 
Fier. Sunt arestaţi 8.000 de 
legionari, bătuţi şi maltra- 
taţi în Decembrie 1933. A- 
tunci, după dizolvare, trei 
studenţi legionari îl îm- 
puşcă pe Primul Ministru 
Duca. Căpitanul prevăzător 
de ce va urma, stă ascuns 
până în ziua procesului. 
Atunci a fost ucisă Nicoleta 
Nicolescu, care în urma 
bătăilor, a fost aruncată în 
crematoriu de vie. Aceeaşi 
soartă a avut-o şi Victor 
Dragomirescu. 

Procesul care a urmat s'a 
terminat cu condamnarea 
celor trei şi toată intelec- 
tualitatea a fost eliberată. 
Mai mult, trei generali din 
complet au devenit legio- 
nari, 

Pentru a demonstra țării 
ce pericol ne aşteaptă, o 
echipă de legionari pleacă 
în Spania să lupte contra 
comunismului. Doi dintre 
cei mai buni dintre ei mor 
pentru Christos într'o țară 
catolică, 

Din echipa celor şapte 
legionari, condusă de aa 
ralul Cantacuzino, Moţa şi 
Marin cad în luptele duse 


. a 


la Majadahonda. 

Regele, îngrozit de aflu- 
enţa spre mişcare a oame- 
nilor, dă ordin lui Armand 
Călinescu să-i lichideze pe 
capii legiunii. În urma pro- 
cesului intentat de Nicolae 
Iorga, Corneliu Codreanu 
este judecat şi condamnat la 
10 ani închisoare. În 28-29 
Noembrie 1939, este luat 
din închisoarea Râmnicul 
Sărat, împreună cu alţi 13 
legionari şi ucişi prin stran- 
gulare . 

În lagărele din Miercurea 
Ciuc sunt ucişi 44 de le- 
gionari, la Vaslui 32 legio- 
nari, la Râmnicul Sărat 13 
legionari şi la spitalul mi- 
litar din Braşov 7 legionari, 
apoi în toată țara câte 2-3, în 
total aproape 400 de legio- 
nari. | 

Acest rege este asasinul 
tineretului şi al intelectua- 
lităţii române. 

Toate acestea s'au întâm- 
plat în veacul 20, spre ruşi- 
nea lumii care l-a calificat 
pe Carol tiranul secolului. 

Din cauza politicii gre- 
şite a acestui rege-asasin, 
ne-am văzut vânduți Ruşi- 
lor de către Marile Puteri, 
care nu au înţeles pericolul 
comunist ce pândea întrea- 
ga Europă. 

lată deci, prin ce este 
mare Mişcarea Legionară şi 
mai ales Corneliu Codrea- 
nu, care încă din 1919 a dat. 
primul semnal de alarmă. 

Acum se urzesc alte ma- 
nevre, alte schimbări şi din 
România Mare am ajuns 
ciopârțiţi şi ameninţaţi de 
venii hrăpăreţi. Oamenii 
puterii nu au curajul să 
ceară anularea pactului. 
Ribbentrop-Molotov şi se 
lasă manevraţi de oculte 
străine de neam şi lege, care 
vor desfiinţarea noastră. 


| 


aa Mp] 


NP ie 


lU::> 


 N.D: Domnule profesor, 
“Kaufman aţi efectuat după 
“câte înțeleg prima vizită în 
"Moldova. Spuneţi-ne pen- 
tu inceput care a fost 
scopul, obiectivul vizitei? 
E; : Am efectut această 
“vizită pentru a observa 
” evoluţia politică şi relaţiile 
ice din republică şi 
"pentru a studia cauzele 
"razboiului secesionist din 
d Nistria din 1992. De 
fapt, scriu un articol despre 
acest subiect şi am ţinut 
mult să am părerile celor 
„care au participat direct la 
evenimente, în acest sens, 
“am stat două săptămâni în 


am putut să văd decât 

| ucureştiul cu prilejul 

s invarti avionului la 
d şi la întoarcere, dar 

m reuşit să iau totuşi 

E tact cu populaţia şi cu 

unii lideri români. 

N.D: D-le profesor Kauf- 
“man s'a întâmplat să vă 
“aflaţi la Chişinău chiar în 

| perioada marilor demon- 

Straţii studenţeşti. Ce 
_ impresie v'au făcut şi cum 
“vi s'a părut atitudinea 
„autorităţilor? 
î S.K.: Am asistat la 
“demonstraţii înainte de a 
Ba din Chișinău. Am fost 
“impresionat de modul 
“ordonat, calm, şi disciplinat 
al studenţilor. M'a impre- 
“Sionat în chip deosebit 
“colaborarea perfectă dintre 
“Studenţi şi profesori. Era 
“evident că toţi demonstrau 
„pentru aceeași cauză. Şi deşi 
“Protestele au fost declan- 
„Bate de schimbarea cursu- 
rilor de istorie, cauzele 
„Teale sunt mult mai adânci. 
te vorba de acumulări de 
“ani de zile de nemulțumiri; 
“de nedreptăţi la care au fost 
cepuri Rei moldoveni, 
rința lor de revenire la 
Natural şi la adevăr, 
Pg ce priveşte autori- 
“ţile, am fost dezamăgit de 
Itacția guvernului dela 
işinău, Tactica adoptată 
e autorităţi a fost neo- 
Mestă, S'au făcut promisiuni 
deplinite. Studenţii au 
| '0st acuzaţi că sunt instigaţi 
i i forţe străine, iar liderii 

ză au fost ameninţaţi. S'a 

i psza la aceleaşi tactici 

înalte de vechii comu- 

Y li, Sper insă că guvernul 

tenunța la asemenea 
dă i și se va întoarce pe 
lecă reformelor democra- 


ND.: D-le prof 

i 3 profesor 
Kaufman care credeţi că 
| nui! Principalele invăţă- 
nte pe care le-aţi tras în 


Profesorul de ştiinţe politice 
Stewart Kaufman dela universitatea de 
t Lexigton, statul Kentu 
nt o vizită în Basarabia, în prezent 
blica Moldova, după care i-a acordat 
ului Nicolae 


Deidora şi două zile în 
7 E ia. Din nefericire, nu 


IUNIE 1995 


UN PROFESOR AMERICAN 
DESPRE REPUBLICA MOLDOVA 


cky, a efectuat 


ima următorul 


ai ăi = 


urma vizitării republicii 
Moldova? 

S.K.: Principalul lucru pe 
care l-am învăţat din 
această călătorie este că 
războiul de secesiune dela 
Nistru din 1991 şi 1992 nu a 
avut la bază neînţelegeri 
etnice. Nu am observat 
nicăieri în Moldova gradul 
de ură inter-etnică existent, 
de exemplu, în Caucaz, în 
enclava Nagorno Karabah. 
După părerea mea în 
Moldova nu există nici un 
motiv ca disputele să ducă 
la război. Am fost pur şi 
simplu impresionat de 


iritul de toleranţă și 
Și cară Lazi sd 
în Moldova. 

N.D.: Care au fost 
cauzele reale ale războiului 
din Trans-Nistria? 

S.K.: Mi s'a confirmat 
ipoteza auzită în prealabil 
că războiul a fost provocat 
de anumite cercuri din 
Moscova. Am aflat de 
exemplu de amenințările 
lui  Lukianov, că va 
destrăma Moldova dacă 
aceasta nu va semna actul 
de aderare la CIS. Apoi, 
colonelul Bergam, şeful 
garnizoanei militare din 
Tiraspol, mi-a confirmat 
personal că forţele rusofone 
nistrene au obţinut arme 
dela unităţi ale armatei a 
14-a. Şi am aflat că această 
armată continuă să ajute 


guvernul separatist dela - 


Tiraspol. 
N.D.: Aţi avut contacte 
atât cu unii membri ai 


guvernului dela Chişinău * 


cât şi dela Tiraspol. Cum vi 
s'au părut aceşti lideri şi ce 
poziţii au etalat? 

S.K.: Conducătorii dela 
Chişinău cu care am stat de 
vorbă au arătat înţelegere şi 
moderație. Ei au recunoscut 
totodată că au comis unele 
greşeli. Cred însă că 
conducătorii Ruşi dela 
Moscova şi Tiraspol au fost 
atât de  hotăriţi să 
declanșeze războiul încât 
probabil că nimic nu i-ar fi 
putut opri. Trebue să 
subliniez că şefii guver- 
nului dela Tiraspol cu care 
am stat de vorbă nu au dat 
dovadă de spirit de 
moderație. Grigore Mără- 
cuţă, de exemplu, preşe- 
dintele parlamentului așa- 
zisei republici nistrene, mi- 
a acordat un sun interviu 
şi a încercat să fie foarte 
mabil, dar după impresia 
mea este un politician 
neonest și oportunist. 

Pe de altă parte, guver- 
nul dela Tiraspol este 
dispus să recurgă la orice 


metode vechi şi tactici 
comuniste pentru a rămâne 
la putere. Mărăcuţă, de 
pildă, a încercat să mă 
convingă că ei doresc pacea, 
dar programele de televi- 
ziune îndemnau continuu 
cetățenii să menţină 
vigilenţa împotriva inami- 
cului. Nici un guvern care 
doreşte pacea nu recurge la 
o propagandă atât de 
violentă. În mod fericit 
însă, majoritatea populaţiei 
din Tiraspol nu pare să 
creadă minciunile autori- 
tăţilor. De fapt, nici soldaţii 
armatei a 14-a nu cred 
această propagandă şi nu 
par să păzească cu convin- 
gere linia de demarcaţie 
arbitrară care separă Trans- 
Nistria de restul Moldovei. 
N.D.: Stimate Domnule 
profesor, ce credeţi despte 
armata 14-a din Tiraspol, şi 
mai ales despre recentul 
referendum referitor la 
soarta acestei armate, la 
intenţia de retragere a 
acestei armate de pe teri- 
toriul republicii Moldova? 
S.K.: Recentul referen- 
dum cu privire la retragerea 
armatei a 14-a este un alt 
complot menit să împiedice 
reconcilierea. Desigur, 
mulţi locuitori ai Trans- 
Nistriei nu vor retragerea 
armatei deoarece sunt tero- 
rizaţi de fărădelegile 
comise chiar de forţele de 
securitate ale acestei 
republici. De exemplu, am 
auzit personal o relatare 
potrivit căreia un membru 
al securităţii a ucis un 
bărbat ziua în amiza mare 
în faţa soţiei şi copiilor 
acestui bărbat fără ca 
ulterior să fie pedepsit. De 
fapt, toată lumea ştie că aşa- 


zisul ministru al securităţii, 
generalul Sheftzov, este un 
fost membru al forţelor 
speciale de securitate 
OMAN, iar numele lui 
adevărt este Antfeev. Acest 
individ este dat în urmărire 
penală în Letonia sub 
acuzaţia de încălcare gravă 
a drepturilor omului. 

N.D.: Dacă înţeleg deci 
bine, asemenea crime îi 
fac pe cetăţenii de rând să 
dorească rămânerea armatei 
a 14-a în regiune. 

S.K.: Exact. În această 
situaţie, armata a 14-a este 
considerată drept singurul 
factor de respectare a legii 
şi menţinere a ordinii în 
regiune. Ea este totodată o 
sursă de informaţii asupra 
corupţiei existente la cel 
mai înalt nivel al 
conducerii nistrene. În 
consecinţă, după părerea 
mea este evident că 
cetăţenii au votat în 
favoarea menţinerii armatei 
a 14-a ca o contra-pondere 
faţă de abuzurile condu- 


cerii politice locale. Liderii 


dela Tiraspol au ştiut acest 
lucru, dar l-au manipulat în 
mod cinic urmărindu-şi 
propriile lor interese. 

N.D.: Aţi avut prilej să 
vorbiţi şi cu oamenii de 
rând? Ce impresie vi'au 
făcut aceştia? 

S.K.: Aş dori să precizez 
că am vorbit cu mulţi 
cetăţeni rezonabili din 
Tiraspol. Oamenii de rând 
au alte simţăminte. Mulţi 
dintre ei doresc pace şi 
reconciliere cu restul Mol- 
dovei. Probabil chiar şi unii 
membri ai conducerii 
înţeleg acest lucru, dar 
aceştia nu sunt în poziţii 
cheie pentru a-şi impune 


punctul de vedere. 

N.D.: D-le Kaufman, 
sunteţi specializat în şti- 
inţe politice, vă preocupă în 
mod deosebit Europa de 
Est, şi cunoaşteţi România 
şi Moldova. Mi-aţi măr- 
turisit anterior că ştiţi că 
Moldovenii şi Românii 
sunt un singur popor 
despărţit de vitergiile sorții. 


„După ce aţi vizitat însă 


Chişinăul şi aţi asistat la 
demonstrațiile studenţilor, 
care credeţi că sunt şansele 
ori perspectivele apropierii 
şi eventual unirii celor 
două state de aspirații 
comune? 


S.K.: Desigur Moldo- 
venii sunt Români, dar în 
ceea ce priveşte chestiunea 
unirii cu România, doresc 
să spun un anume lucru. 
Am fost impresionat de 
argumentul avansat de unii 
lideri ai opoziţiei referitor 
la soluţionarea printr'un 
proces istoric a acestei 
chestiuni. După părerea 


“mea, Moldovenii pot alege 


calea Austriei, anume unire 
indirectă cu Germania prin 
integrare în Europa. Ei pot 
alege însă şi calea Bavariei, 
provincie germană cu unele 
trăsături proprii, care a ales 
unirea directă cu Ger- 
mania. Cred că este la 
latitudinea poporului să 
aleagă cea mai bună cale. 


Pe de altă parte, ca orice 
proces istoric, s'ar putea ca 
procesul unirii să fie lent. 
Moldova dintre Prut şi 
Nistru a fost despărțită de 
România timp de o sută 
de ani. Cred că oamenii au 
nevoie de timp să se 
cunoască şi să se apropie 
din nou unii de alţii. 


CHIŞINĂU, MARTIE 1995 


PAGINA 17 


GUVÂNT UL ROMÂNESC 
A E a ea CCI a SI PE E IEEE IEEE 2 
E 


Recentele proteste dela 

Chişinău la care am avut 
prilejul să asist personal au, 
demonstrat şi ele simţă- 
mintele comune româneşti, 
limba comună, şi dorinţa de 

apropiere de România. Sper 

că guvernul Moldovei va 

înţelege ca atitudinea luată 

faţă de limbă este complet 

greşită. Limba vorbită de 

Moldoveni este limba 

română. Admiterea adevă- 

rului nu schimbă neapărat 

realitatea. Aceasta va fi 

schimbată de istorie. 


N.D.: În încheiere D-le 
profesor, sunteţi mulţumit 
de această vizită, de con- 
tactele stabilite, de impre- 
siile pe care aţi avut prilejul 
prilejul să le culegeţi 
personal în Moldova? 


S.K.: Cred că vizita a fost 
un adevărat succes. Am 
cunoscut mulți oameni de 
rând şi câţiva lideri, în 
special lideri parlamentari. 
Românii Moldoveni sunt 
foarte deschişi şi prietenoși. 
Aş dori de fapt să 
mulţumesc pe această cale 
în special Domnului Vasile 
Nedelciuc, membru al 
parlamentului Moldovei, 
Domnului Andrei Andrieş, 
preşedintelui Academiei 
Moldovei, D-nei Clara 
Jignea tot dela Academia de 
Ştiinţe, şi Domnului Ion 
Girescu, care m'a asistat 
personal în numeroase 
ocazii. De asemenea, le 
mulțumesc tuturor celor 
care mi-au acordat inter- 
viuri şi miau invitat cu atâta 
căldură şi ospitalitate în 
casele lor. 


N.D. Aprilie 1995 (interviul a avut 
loc în limba engleză) 


“AITA PP 


PLAT sta 


DAL i 


PAGINA 18 


IUNIE 1995 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


 ŞTIRIDIN LUMEA 


DUBLA ANIVERSARE DELA CÂMPUL ROMÂNESC 


Ca şi în viaţa fiecărui 
individ, în viaţa oricărei 
naţiuni există ceea ce 
scriitorul Ştefan Zweig 
numea “ore astrale” - 
momente când anumite 
decizii sau evenimente 
(uneori aparent lipsite de 
importanţă) pot schimba 
radical cursul istoriei. 


Există de asemenea “zile 
astrale”, care par să mar- 
cheze obsesiv viaţa "unei 
națiuni”. O asemenea zi 
este 10 Mai în viaţa Ro- 
mâniei. 

În ziua de Duminică 14 
Mai, a.c., Centrul Cultural 
"Nae lonescu” dela Câmpul 
Românesc din Hamilton a 
îmbrăcat din nou haina de 
sărbătoare. Asociaţia Cul- 


ROMÂNBASCĂ 


DIN HAMILTON, CANADA: i 
COMEMORAREA ZILEI DE 10 MAI ŞI 38 DE ANI DELA ÎNFIINŢAREA 
ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE 


turală Română din Hamil- 
ton a comemorat această "zi 
astrală” din istoria Neamu- 
lui nostru - 10 Mai - şia 
aniversat 38 de ani dela 
înfiinţarea asociaţiei. 

În prezenţa a peste 140 
de persoane, după rugăciu- 
nea de deschidere oficiată 
de preotul paroh loan 
Bunea dela Biserica "Sf. 
Gheorghe” din Toronto, 
ceremonia de comemorare a 
acestor două evenimente a 
fost deschisă de DI. George 
Donison - actualul preşe- 
dinte al asociaţiei - care 
într'o cuvântare emoţio- 
nantă a descris drumul 
parcurs de asociaţie şi rea- 
lizările ei. 

DI. Donison a prezentat 
asistenţei pe membrii fon- 


datori precum și pe foştii 
preşedinţi ai asociaţiei, 
prezenţi la această come- 
morare, care prin efortul şi 
entuziasmul lor au făcut ca 
mii de Români să se bucure 
de-a lungul anilor de ocazia 
de a-şi petrece un week- 
end, un Crăciun sau Paş- 
tele, de a comemora sărbă- 
torile naţionale româneşti, 
într'un decor cu adevărat 
minunat, între compatrioți 
şi în bună tradiţie strămo- 
şească. 


Un moment de adâncă 
emoție şi pioasă comemo- 
rare l-a constituit cuvântul 
D-lui Dumitru Stan - unul 
dintre membrii fondatori - 
care a evocat personalitatea 
unuia dintre primii pioneri 
ai emigrației române sta- 


UNIUNEA FOȘTILOR DEŢINUŢI POLITICI 


CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ A DREPTULUI OMULUI 


CONSILIUL EUROPEI 
În atenţia Domnului Kriiger 


La adunarea generală a organizaţiei 
noastre care numără membri în 12 ţări a 
fost adoptată următoarea scrisoare prin 
care ne exprimăm protestul nostru faţă de 
gravele încălcări ale drepturilor omului de 
către autorităţile dela Bucureşti, după cum 
urmează: 1. Senatul şi Camera Deputaţilor 
compuse în majoritate de foşti nomen- 
claturişti din vremea lui Ceauşescu, foşti 
activişti comunişti şi chiar foşti ofiţeri ai 
temutei şi abuzivei Securităţi, adoptă în 

rivinţa caselor naționalizate o poziţie tipic 
Dozeieă. Astfel, se prevede retrocedarea 
unei sin locuinţe fostului proprietar, 
naționalizat de către regimul comunist şi 
numai dacă acesta o lucuieşte. Ori, este 
ştiut că în cele mai multe din aceste 
locuinţe, proprietarii au fost evacuaţi, 
deseori confiscându-se şi mobilele, iar în 
locul lor au intrat securiști, milițieni, 
activişti şi membri de frunte ai partidului 
comunist. 

Multe locuinţe au fost confiscate prin 
condamnări politice ale celor care s'au opus 
comunismului şi în astfel de cazuri, 

roprietarul a pierdut și casa şi libertatea, 
ia comuniştii de azi refuză şi această 
reparaţie. 

Pentru Românii care au fugit de urgia 
comunismului și s'au stabilit în afara țării 
se prevede în mod expres că nu vor benefi- 
cia de nici un fel de restituire sau despăgu- 
bire. 

În ce priveşte locuinţele naţionalizte din 
staţiunile de odihnă se prevede că acestea 
nu vor fi restituite, dar regimul actual a 
avut grijă ca unele din aceste case, ridicate 
prin jafuri şi abuzuri de nomenclaturiști în 
vremea lui Ceaușescu, să le fie imediat 
restituite, deşi la vremea respectivă 
scandalul a fost așa de mare încât fostul 
dictator a trebuit să-și sancţioneze astfel 
propriii săi  nomenclaturiști care 
public, orice măsură și le-a naționalizat. 

Nici locuinţele ocupate în prezent de 
persoane juridice sau date în folosinţă unor 
reprezentanţe străine nu vor fi restituite, 
deși nu au chiriași români. 

Menţionăm că nu se pune problema 

" evacuării chiriaşilor, cum în mod fals 
încearcă actuala guvernare să o facă, ci doar 
a titlului de proprietate. În schimb, se 
hotărăşte ca toate locuinţele ce nu vor fi 
restituite, deci aproape totalitatea, să fie 
vândute de către statul neocomunisi 
actualilor chiriași, pe preţuri de nimic. În 
acest fel, vor fi încă odată răsplătiți cei care 


au slujit dictaturii comuniste şi care 
constituie un capital electoral al conducerii 
prezidenţiale şi guvernamentale. 

2. Trebue să arătăm că în România 
justiția este aplicată de aceleaşi persoane 
care o aplicau şi înainte de evenimentele 
din Decembrie 1989. Promovarea se face 
după vechimea ce au putut-o avea doar cei 
care au dobândit-o sub fostul dictator. În 

roblema caselor neţionalizate, unii 
judecători mai tineri şi curajoşi au dat 
dreptate în câteva cazuri flagrante, foştilor 
proprietari, dar Ion Iliescu a intervenit 
public şi personal în afacerile justiţiei, 
dând indicaţii pentru anularea acestor 
hotăriri, ceea ce s'a făcut la nivelul instan- 
ței supreme. Menţionăm că printre aceşti 
înalţi magistrați care au urmat indicaţia 
prezidenţială, se află un ofiţer de carieră şi 
judecători care sunt chiriaşi în case naţio- 
nalizate şi care în mod normal, într'un stat 
civilizat de drept, nu aveau latitudinea să 
intre în completul de judecată, fiind direct 
interesaţi să cumpere pe preţuri extrem de 
mici, locuinţa ce o ocupă. 

Trebue să arătăm că ceea ce se face în 
acest domeniu la Bucureşti de către preşe- 
dinte, guvern, Senat şi Camera Deputaţilor, 
nici foştii dictatori, Gheroghiu Dej şi Nico- 
lae Ceauşescu nu au îndrăznit să o facă. 

3. Cu totul diferit faţă de propaganda 
pentru uz extern şi în contradicţie cu legile 
şi practicile din ţările cu adevărat democra- 
te, c'a trecut cu cinism la legiferarea unor 
practici care până acum erau realizate, dar 
trecute sub tăcere. A fost modificat codul 
de procedură penală, astfel ca de acum 
inainte pot fi interceptate orice convorbiri 
telefonice, imprimările audio şi video, 
precum şi fotografiile devenind mijloace 
de probă prin simpla semnătură a unui 
procuror, deși se știe cât de uşor pol fi 
acestea trucate. 

Ţinând seama de cele arătate, ne ridicăm 
protestul nostru hotărit faţă de practicile 
neocomuniste ale conducerii dela București, 
devenită după modelul bolşevic, tot mai 
mult una de partid și de stat, sunt semnul 
cultului crescând al personalităţii preşedin- 
telui şi cerem Consiliului papei pl Înter- 
vină energic pentru încetarea acestor stări 
de fapt și de drept ce contravin principiilor 
ce stau la baza activităţii Consiliului. 

Preşedinte 


Dumitru lon cu Secretar, 


Constantin Mareș 


biliţi în această parte a 
lumii şi membru al Aso- 
ciaţiei - DI. John Dumitru, 
decedat cu numai câteva 
zile înainte, la vârsta de 96 
de ani. În încheierea cuvân- 
tului său, Dl. Stan a rugat 
audiența să păstreze un 
moment de reculegere. 

În continuare, DL. Doni- 
son a prezentat pe vorbi- 
torul principal - Dl. Lucian 
Efanov - care a conferenţiat 
despre importanţa zilei de 
10 Mai, zi ştearsă de către 
comuniști din paginile is- 
toriei naţionale româneşti. 

Expunerea D-lui Efanov 
a captat atenţia audienței, 
fiind o trecere în revistă a 
evenimentelor şi circum- 
stanțelor istorice legate de 
această importantă dată din 
istoria României, care au 
însemnat: Dinastie, Inde- 
pendenţă şi Regalitate. 

Astfel, la 10 Mai 1866, 
Principele Carol 1 de 
Hohenzâllern, viitorul rege, 
soseşte la Bucureşti şi, în 
faţa adunării naţionale se 
leagă cu jusăzuânt de Ţară 
şi legile e 

La 10 Mai 1877, Senatul 
din Bucureşti declară in- 
dependenţa statului român 


"CÂM 


şi cere recunoaşterea inter- 
naţională a acestui fapt. 
(Comuniștii vor încerca în 
anii de întuneric ai "dic- 
taturii proletare” să detur- 
neze şi acest eveniment, 
sărbătorind 9 Mai ca zi a 
independenţei României, 
pentru a o face să coincidă 
cu 9 Mai 1945, când Ger- 
mania este înfrântă, iar 
comunismul rusesc înlăn- 
țuie jumătate din naţiunile 
Europei). 

La 10 Mai 1881, Parla- 
mentul proclamă România - 
Regat independent, iar 
Principele Carol este în- 
coronat Rege al României, 
cu o coroană făurită din 
oţelul unui tun turcesc 
cucerit în luptele dela 
Plevna. 


DI. Efanov şi-a încheiat 
expunerea cu o evaluare a 
situaţiei actuale din punct 
SE vedere politic şi naţio- 
ni 


După masa festivă, a 
urmat un program artistic. 
Grupul de dansatori - 
seniori - al Societăţii 
"Banatul" din Kitchener, 
instructor Prof. Viorel 
Maftei, a prezentat o suită 


Aranjaţi să fiţi la 


de dansuri populare ro- 
mâneşti. Publicul entuziast 
a răsplătit cu lungi aplauze 
măestria şi autenticitatea 
dansurilor prezentate. Dl. 
George Donison, în numele 
Asociaţiei Culturale Ro- 
mâne, a felicitat şi mulţu- 
mit grupului artistic din 
Kitchener care a contribuit 
la această comemorare. 

Încadrându-se în pro- 
gramul cultural, formaţia 
Nimbus din România a-in- 
terpretat o suită de melodii 
populare româneşti din 
toate țările. 

În partea a doua a pro- 
gramului formaţia Nimbus 
a inviat asistenţa la dans. 

Participanţii la cele două 
comemorări au avut astfel 
încă o dată ocazia să tră- 
iască acest sentiment unic 
de solidaritate şi înfrățire 
cu Românii de acasă. 

Toţi cei prezenţi şi-au 
îndreptat gândurile către 
"Ţară, uniţi de aceeaşi istorie 
şi aceleaşi speranţe cu cei 
de acasă și hotăriţi să nu 
abandoneze niciodată spe- 
ranţa izbăvirii mult încer- 
catului nostru popor. , 


Roxana EFANOV ! 


PUL ROMÂNESC" 


- HAMILTON, ONTARIO CANADA - 


În săptămâna 


TABEREI DE VARĂ 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanța de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 
23 - 30 IULIE, 1995 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit 


şi cele necesare gătitului 


Pentru informaţii Sorieți pe adresa: 


Asociaţia Culturală 


omână 


P.O. Box 78010, Westclifte Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada, L9C 7N5 


“ 


ANTUL ROMÂNESC 


— din numărul trecut 
ații sunt cei care instruiesc băieţii în 
E ipularea uneltelo: la executarea aratului 
'semănatului, la tratarea seminţelor, hră- 
rea vitelor. Când începe orice operaţiune ca 
exemplu aratul unei holde, cositul fânului, 
situl porumbului etc., țăranul român îşi 
e sau nu semnul crucii, dar el spune: 
oamne ajută-mă” sau spune pentru toată 
imilia: "Doamne ajută-ne”. Prin credinţa 
sta că există o putere mare care vine în 
lutorul său, omul îşi mobilizează toate 
e sale psihice pentru a-şi putea realiza 
a la îndeplinire a muncii sale. Acesta 
ie un suport valoros şi încurajator pentru a- 
genera forţele de care are nevoie în vede- 
învingerii ostenelilor pe care i le provoacă 
ca grea. Este izvorul încrederii în reuşita 
opului său. D. Larrey, marele chirurg al 
natei franceze care l-a însoţit pe Napoleon 
toate bătăliile, a spus: "rănile învingătorilor 
indecă mai repede decât ale învinşilor", 
ci încrederea, starea de spirit bună, dă pu- 
de luptă corpului, şi-l menţine viguros. 
Platon, marele gânditor antic, spunea că în 
rând trebue îngrijit spiritul, dacă vrei 
trupul să fie în bună stare. Este clar ca lu- 
na zilei, că noțiunea de spirit în acest con- 
t trebue identificată cu viaţa psihică, ştiut 
d că orice suferinţă corporală, se răsfrânge 
pra psihicului, după cum şi reciproca a- 
situaţii este perfect valabilă. Această 
edință în Dumnezeu, prin care țăranul şi-a 
donat viaţa psihică, i-a menţinut conşti- 
ița curată, iar factorii naturali de viaţă ca 
ul, apa, lipsa de zgomot etc., l-au menţinut 
os, fără să aibă o îngrijire medicală aşa 


Din pădurea viguroasă a 

nsilvaniei, s'a mai pră- 
duşit un ci - 

Țara Făgăraşului, unul 

in reprezentanţii de seamă 

ii practicei şi învăţămân- 

ui farmaceutic din Ro- 

ânia, prof. dr. doc. Victor 


de spe: 


rmată în efervescenţa 
;eneroaselor idei antebe- 
ce, naţionalistul creştin şi 
mocrat, Victor Ciocăne- 
ea, a văzut lumina zilei cu 
de ani în urmă, la 29 
ptembrie 1901, în familia 
aranilor săraci din cartierul 
ea Tabacilor din vechea 
a Făgăraşului, Gheor- 
şi Ana Ciocănelea, pe 
Dumnezeu i-a binecu- 
intat cu 9 copii. 
Harnic, isteţ şi deosebit 
e muncitor, după absol- 
ea a 4 clase primare în 
rașul natal, a urmat cursu- 
ile liceului "Radu Negru" 


şi maghiară. 


jhiară, unde s'a remarcat 
n muncă şi sârguinţă la 
vățătură, susținându-și cu 
's în 1919 examenul de 
naturitate (bacalaureat). 
regătirea profesională de 
macist şi-a început-o cu 
n stagiu de 2 ani la o far- 

din Făgăraș, încheiat 
tu examenul de tirocinal, 
de validare a practicei, la 
acultatea de Medicină și 
armacie dela Universitatea 
"Regele Ferdinand I” din 
uj, luându-și examenul 
nță în anul 1924. 


Ca student încă şi ime- 
t după licenţă, a ocupat 
Osturile de preparator, 
istent şi şef de lucrări al 
armaciei clinicilor univer- 
itare din Cluj, între anii 


1948. 


În lunie 1929 își susţine 

sza de doctorat cu titlul 
tractul de glandă lacri- 

ară și acțiunea ei farma- 

odinamică”, efectuată în 

ădrul Institutului: de 
“ârmacie al Universităţii 

vin Cluj, sub conducerea 
Prof. dr. Gh. Pamfil. 


A fost preşedinte al 
Asociaţiei Farmaciştilor 

prietari dia Transil- 
vania şi Banat între anii 
1928-1933, a urmat cursuri 
izare în farmacia 
galenică la Facultatea de 
Farmacie din Paris şi a 
vizitat fabrici de medica- 
Personalitate de seamă  mente din Franţa, Germa- 
| _nia, Elveţia, Italia, Austria 
şi Ungaria, precum şi Ex- 
poziţia universală dela 
Paris din 1936. Cunoştea şi 
vorbea la perfecţie limbile: 
franceză, germană, italiană 


A fost diriginte al far- 
maciei Higea din Cluj între 
anii 1932 şi 1940, şi al la- 
boratorului Higea-Cluj, 
reînfiinţat după refugiul 
din 1940 la Bucureşti, sub 
denumirea de Higea SAR, 
unde a deţinut funcţia de 
director tehnic şi 18% din 
capital, laborator care a foi 
= confi „de. Ministeru 
n Făgăraş, în limba ma- „pan imea ia pisat - profesionale. 


Conferenţiar la disci- 
plina Industria medica- 
mentelor la Facultatea de 
Farmacie din Cluj, intre 
anii 1949-1952, şe 
crări la Institutul de cer- 
cetări chimico-farmaceu- 
tice la Bucureşti 1952-1957, 
după care în toamna anului 
1957 revine la învăţământul 
farmaceutic superior din 
lia ca profesor şi apoi 

rofesor șef de catedră la 

ehnica Farmaceutică, pe 
care a condus-o cu com- 
petenţă până în anul 1969, 
când s'a pensionat, 

A fost preşedinte al sec- 
ției de farmacie a 5.5.M, 
București între anii 1952- 
1954, membru în comitetul 
1934, de conducere al secţiei de 
chimie a ASIT Bucureşti în 
1955, al colegiului de re- 
dacţie al revistei "Farmacia" 
1957-1990, membru perma- 
nent al Comitetului Farma- 
copeei Române şi al secţiei 
de galenică încă din anul 
1955, membru al comisiei 
de redactare a Farmacopeei 


IUNIE 1995 


ÎN FAMILIILE ŢĂRĂNEŞTI 


cum ar fi meritat-o. Pentru menţinerea unei 
vieţi psihice curate, părinţii îşi educau copiii 
prezentându-le dezechilibrul sufletesc care ar 
putea apare în cazul comiterii unor fapte care 
era ştiut că sunt dezaprobate de tot satul. S'ar 
putea da foarte multe exemple de fapte in- 
compatibile cu morala ţăranului român, dar 
păstrarea castităţii la fetele de măritat este 
poate exemplul cel mai grăitor. Pe de o parte, 
mamele instruiau fetele, prezentându-le si- 
tuaţiile periculoase care le-ar putea amăgi şi 
duce la pierderea castităţii, pe de altă parte 
taţii cât şi bunicii aveau o expresie de avertis- 
ment pe care o rosteau în faţa flăcăilor: "bagă 
de seamă să nu mânci norocu' nici unei fete", 
1 se explica apoi flăcăului în cuvintele lor, că 
pierderea virginităţii de către fată şi neluarea 
ei în căsătorie îi produce acesteia un dezechi- 
libru sufletesc care o va urmări toată viaţa şi 
ori de câte ori îşi va aminti acest lucru, ea îi va 
dori răul sau îl va blestema pe făptuitor. 

Cu peste 50 de ani în urmă, un bunic țăran 
spunea nepotului său că o fată fecioară pre- 
zintă dovada că ea este virtuoasă şi virtutea ei 
este ca o floare a cărei rădăcină se găseşte în 
inima ei, iar parfumul acestei flori este dra- 
Bostea pentru viitorul soţ în noaptea nunții. 
Orice deflorare numai în scopuri erotice ră- 
neşte inima ei, iar celui care va urma să o ia în 
căsătorie îi va oferi o floare tăiată fără rădăci- 
nă şi care se va ofili mult mai repede în timp, 
jar aceea cu rădăcină dăinuie timp îndelun- 
gat, mai ales dacă este alimentată cu atenţie şi 
drăpălăşenie de către soţ. Desigur o astfel de 
concepţie despre castitate se întâlneşte astăzi 
foarte rar, iar cel ce ar prezenta-o cuiva, ar 
putea fi cunsiderat ca înapoiat sau în cel mai 


OMAGIU 


„PROF. DR. VICTOR CIOCĂNELEA 


Române, ediţia a VIII-a, 
conducător de doctorat în 
specialitatea Tehnica far- 
maceutică, multi-inven- 
tator şi membru al Aso- 
ciaţiei oamenilor de ştiintă 
din România ş.a. 

Specialist de prestigiu, 
recunoscut în ţară şi peste 
hotare, şi-a axat activitatea 
de cercetare, concretizată în 
peste 60 de lucrări ştiin- 
țifice originale, publicate în 
reviste de specialitate din 
ţară şi străinătate, cu pre- 
cădere în domeniul prepa- 
rării unor forme farma- 
ceutice pentru copii, adulţi, 
preparate protectoare sau 
de uz veterniar. 

A fost nelipsit cu confe- 
rinţe şi comunicări la ma- 
joritatea manifestaţiilor 
profesionale organizate în 
toate colţurile țării, aducân- 
du-şi astfel aportul său re- 
marcabil în cadrul acţiunii 
de reciclare a cunoştinţelor 


A fost o personalitate 
marcantă a farmaciei prac- 
tice şi a ştiinţelor farma- 
ceutice din România, care a 
întrunit armonios calitatea 
dascălului cu cele ale far- 
macistului practician şi ale 
cercetătorului, prof. dr. doc. 
V. Ciocănelea s'a identificat 
cu profesiunea pe care a 
iubit-o cu pasiune şi a 
apărat-o cu toate puterile 
lui, fiind un exemplu de 
cinste, corectitudine, onesti- 
tate și de omenie. 

Încetarea din viaţă a 
prof. dr. doc. Victor Ciocă- 
nelea în Decembrie 1993, 
reprezintă o grea pierdere 
pentru farmacia şi învă- 
țământul farmaceutic din 
România, în slujba căruia a 
muncit cu devotament și 
pasiune o viaţă de om. 

Absolvenţii liceului 
"Radu Negru” din Făgăraş 
şi toţi cei care l-au cunoscut, 
ne rugăm ca "Dumnezeu să- 
1 odihnească în lumea drep- 
ților”, 


de lu- 


Corespondent 


Nicolae BRĂDEANU 


i 


bun caz naiv, Deocamdată la sate nu există 
tineret decât foarte puţin, iar în general el a 
fost „ducat în şcoli (se ştie cum) şi în orga- 
nizaţiile comuniste de tineret, unde pentru 
dragostea liberă nu a existat nici o oprelişte. 
Rezultatele se văd: o mulţime de familii des- 
trămate, altele care își abandonează copiii 
(copiii străzii), sie pancleiă exagerată a bolilor 
venerice, uneori chiar la tineret sub 14 ani şi 
altele. Sunt cazuri când copiii bolnavi de 
SIDA sunt lăsaţi de părinţi la spital, ei dis- 
părând fără urmă, iar în caz de deces al 
copiilor, ei sunt înfiaţi fictiv pentru a li se 
putea face formele de înmormântare. 

Într'o astfel de situaţie societatea ome- 
nească se degradează mereu, ceea ce de altfel 
arată liderul actual al majorităţii în Camera 
Deputaţilor din Statele Unite ale Americii, 
Newt Gingrich, când spune că din 1950 
caracterul societăţii a coborit într'o cultură a 
toleranţei şi a violenţei, arătând situaţia 
intolerabilă la care s'a ajuns în cazul tine- 
retului, iar între exemple se arată că este 
"imposibil să menţii o civilizaţie cu fete de 12 
ani care au copii, cu cei de 15 ani care se 
omoară” urmând şi alte exemple de acest fel. 
Starea de astăzi a societăţii omeneşti prezen- 
tată în Congresul american este cea mai eloc- 
ventă dovadă că trebue schimbată concepţia 
despre educaţia care se dă tineretului, iar cea 
care s'a dat la noi în familiile ţărăneşti unde 
gradul de cultură era modest, corespundea 
unei vieți morale sănătoase, deoarece avea în 
spatele ei o experienţă milenară susținută de 
grupuri compacte de oameni, de tot satul sau 
comuna. 

Desigur ca și la sate în viața de toate zilele, 
s'au infiltrat şi se infiltrează ca oriunde greu- 
tăţi şi necazuri. Necunoaşterea unor reguli 
simple de igienă a dus adesea la îmbolnăviri 
grave ca de exemplu transpiraţiile abundente 
după care oamenii erau prinşi de o rafală de 
ploaie, praful care se ridica seara peste sate 
din cauza turmelor de vaci, porci, capre etc., 
care veneau spre casă, au dus la îmbolnăviri 
de plămâni, sau dormitul pe pământ gol a 
declanşat boli reumatismale deşi tradiţia 
țărănească nu admite să se doarmă pe pământ 


nici să se renunţe la căciulă. Această tradiţie 
este rămasă dela Romani, şcoala în aer liber 
sau dormitul pe pământ gol erau admise la ei 
numai în lunile care nu contin litera r, cum 


PAGINA 19 


CONSIDERAŢII ASUPRA TRADIȚIEI ŞI EDUCAŢIEI 


sunt: Mai, lunie, Iulie şi August. Necazurile 
sunt de mai multe feluri și nu este locul să fie 


înşirate toate, ele umbrind din când în când 


seninătatea vieţii dela sate. 

Această seninătate a făcut parte din at- 
mosfera dela țară numai atunci când ţăranul a 
dispus după voinţa sa de tot avutul său şi mai 
ales de mijloacele necesare pentru lucrarea 
pământului, chiar dacă aceste unelte clasice 
erau acţionate de animale de tracţiune. În a- 
ceastă situaţie el dispunea de o totală inde- 
pendenţă, era în postura unui mic rege care 
dirija treburile economice şi de administrare 
ale micii sale gospodării. După colectivizarea 
agriculturii n'a mai avut nimic decât puterea 
de muncă şi a devenit, după cum spuneau 
țăranii, o slugă a statului. Nici astăzi nu este 
încă rezolvată problema ţărănească, deoarece 
multi țărani nu şi-au primit încă pământul, 
alţii l-au primit dar nu ştiu unde este situat, 
fiindcă au primit alt pământ decât cel care a 
fost al lor, şi nu au cu ce să-l lucreze, aşa cum 
au avut înainte de colectivizarea agriculturii. 
Sunt însă speranţe că lucrurile se vor îndrepta 
şi că spiritul dreptăţii va crea atmosfera mora- 
lă necesară pentru buna înţelegere între 
oameni. 

Deşi țărănimea se găseşte încă în situație 
grea, după relatările din presă, în anul în curs, 
România poate exporta un milion de tone de 
grâu şi un milion de tone de porumb, ceea ce 
dovedeşte dorinţa de muncă a ţăranului ro- 
mân. Dacă el va fi ajutat să poată lucra pă- 
mântul cel puţin în condiţiile avute înainte de 
colectivizarea agriculturii, atunci va creşte 
abundența de alimente, care va aduce cu sine 
o mai mare mulțumire generală. Această mul- 
țumire, conjugată cu libertăţile democratice, 
va ţese noua haină spirituală în care se vor 
îmbrăca toate virtuțile poporului român. Via- 
ţa curată şi modestă a satului trăită într'un 
mediu nepoluat, care se găseşte în concor- 
danţă cu legile de echilibru ale naturii, va 
deveni iarăşi o pepinieră de oameni sănătoși 
trupeşte şi sufletește. Din ea se va naşte droj- 
dia care va face să dospească viața spirituală 
dela noi, după vechile mesaje umaniste care 
ne-au rămas dela strămoşi şi care ne-au dus 


gol înainte de Sf. Gheorahe (23 Aprilie) şi. faima de popor bun-şi ospitalier. În aceste 


condiţii va fi restituit poporului român, ceea 
ce a înnobilat activitatea noastră dusă cu atâta 
perseverenţă în perioadele grele pe care ni le- 
a pus în faţă istoria. 


SIE SIE SEE SIRENE Ș EEE SIE SSE SEI ESI 
CARTI-ZIARE-MUZICA-VIDEO-ARTIZANAT 


din ROMANIA LA DVS. ACASA PRIN 


ARTIMMEX — 


Marcat cu "X” In casuta comenzii dorite si completati pretul respectiv in ultima coloana din dreapta. Romania libera(RL), Eveni- 
mentul zilei(EZ), Adevarul, Codlanul, Gazeta sporturilor, se livreaza in sat de 8 pe o saptamana sau numai ultimul ziar (de maru) 


„soalt ol. RL ai EZ exiata ai in set de 3 (ultimele 3 zile). oduse nelistate, scriet/teiefonat/FAX._Preturile sunt in USS. 
Irebad d pi copil Bucai _Abo ” Aboname Abonament VALOARE | 

(_ZIAREȚ SAPTAMANALE ______) Inset. fluna/4sapt. — 3luni € luni s 

Daca sint 2zlara/caru,Încerculd doar cel dorit: de, x x 

1. Romania Libera sau Evenimentul ZI Sase — $34.95 399.95 3199.00 incercati | 
| 2. Rom-Libera sau Evenimentul Zilei Trei $27.36 $77.00 5150.00 revista | 

3. Rom.Libera sau Evenimentul Zile! Unu  $15.98 547.58 396.88 lustrata | 

4. Expres Magazin or Bursa orCapital Unu 315.39 $39.89 579.49 Bucuresti | 

$.. Gazeta Sporturilor sau Fotbal (Plus Unu 313.96 543.38 306.78 Match 

4. Gazata Sporturilor In set Sase 329.38 | 587.36 3135.86 pe o 

7. Academia Catavencu, saptamanal Unu -  S$12.35 | 538.85 377.88 lunalt 

8. Bucuresti Match, lunar-senzational Unu 36.35 __] 52365 [| 546.50 LE si 
po E e atei Rebus?:15 felurl:Rebus Fiacara: S13.36,, 327409 ) San ej fe zf 

__ Pentru alte ziare: dati teleforvFAX/scrieu la Artlmmex SUBTOTAL ZIARE: EAT: | 
(___ CARTI: ___] AUTOR TITLU EDITURA PRET X 3 | 

1. Jon Mihal Pacepa - Mostenirea Kremiinului (cantitate limitata) VENUS s1a.so [] 

2. Fantomele lui Pacepa Ghe. lonescu Olbojan (best seiler-USA/Canada) — CORIDA 312.99 

3. Am fost cioplitor de hime re-Dumitru Popescu (“Dumnezeu”) (marturisiril) ALBATROS $11.39 

4. Sanda Marin - Carte de bucate (da, renumita carte!) ORIZONT $12.39 

S. Eu ham sabat pa evreil din Romania Radu Lecca-uluitoare dezvaluiri ROZA VANT. .<— 512.38 

8. Pavel Corut: Culisele spionajulul/"adevarului”: 11 uturi (*serlale”),bue.: MIRACOL ate. — $8.39 

7. Nostradamus - Rusia si Romania in profetia lui Nostradamus!  ROZAVANT. 53.99 

9. Eliade sau Vulcanescu sau Noica sau Cloran sau Blaga HUMANITAS 310.39 

3. Maresal |. Antonescu- — Epistolarul infernului (scrisori Brauanu-Antonesc ALBATROS 312.39 

10. Marele Dictionar al viselor (talmacire pe subiecte),s.a.-Autori renumiti DALSI $11.39 

11. Clasle/ - de la Eminescu. Caragiale.. Toparceanu.Radu Tudoran (simplulux) ALBATROS $7.39..34.99 

12. Dletonara: Englez-Roman SAU Rom.-Engkilecare 554p. GRAMAR bue.  $13.99 

13. Romane de dragoste sau detective (In traducere sau romanesti) diverse $7.99..12. 
|14. Carti pentru copil de Petre Ispirescu si mult alti? (Revista "Mickey Mouse”, “Univera”)  $2.43..10.95 

15. “Cronica Secolului XX”: stiri reproduse din presa anilor 1939,1940 ate. Den diverse "$ 3.99 

10 mă ere en amant tt în cr (e 09 “Eta prea pm raita 

SUBTOTAL CAR [ j 

C7 5 a A —— 

1. "DIVERTIS":cel mal buni (12) comiel de la Mircea Crisan incoace -vol.UII Impreuna, numai $13.38 | 

2, Muzica populara:M.Tanase,E.Gavria,|.Clobanu,D. Siminica,loana Radu ate.Val.! 39.99 

3. VIDEOURI: COMICI (M.Crisan, Birlic, A.Pelea, DIVERTIS ete.), Irina Loghin, Clocariia, plase de teatru [== e2ei | 


|Pentru lata 


d , cart a O = = 

ARTIZANAT DIN ROMANIA prin ARTIMMEX- CERETI LISTA SI PROSPECTE  - VIZITATI MAGAZINUL NOSTRU DIN TO 
Pretul NU include livrarea (33 50/carte pt. Amenca). Produse ARTIMMEX se pat abtina ai pr 
ARTIMMEX, asoclat cu croitoria "As You 


in TORONTO la: Magazinul Princi 


a/abena ment ae ivrare ingadiuti 1-4 saptamani Se vand 
(e I1“-8 Craighurat, colt cu Yonge SLN2828, (la 


"mmuftina” vis-a-vis “Sporung Lifa")nord de Egiinton Av.-tal.418-488 4915, Baxtera Fine Fooaa-798 Shepard Ava E, "Gary Smoke”. 
747 Dan Măla Rd.; “Pareat Canvenianee':108 Parkway fareat Dr. "Apele Traveri.1500 Bathurat. TEC-1309 Dantbvth Ava. Duminica [12-2:00pm), bime- 
nea '5/ Ghearghe'-241 Rosethem Ava. MONTREAL “Bucarest Dai”. 3808 Cole St Lue.; "Bouaret ine.*-5771 Vietoria Ave. Bianca “Buna-Vestire”. 
Casa Romana'.9080 Cnatepha Calomb. "ROMTRADE(TEC)". 371 rue de rEgiaa Verdun. WINDSOR: Ciubul “Unirea” Di G.Hartuz, 2681 Scaradiale St 
Ale punete în T.O. Cofetaria '"AMADEUS*.7180 Bathurat St at Clarke: Reateurantul "Dida's*.170 West Beaver Creek (Richmond HăL Hey, 7/Laaiie). 
Pogorarea 


VanesuveriK itehener. pan afiesie TBC. In DETROIT/Southfieid: 'Amernean Ambassador”. ! 4900 Ten Mie Rd. Catedr. SI Gheorghe & 


Sr Dun 


Camplataui mai jos si trimiteau formularul Impreuna cu plata prin cheque sau Money Order la ARTIMMEX: 


Mame: Me. [Mr [Misa (Ms. 
Talephane! Data:ziua. luna. anul: 
PENTRU ORICE INFORMATII SUPLIMENTARE, LISTE DE PUBLICATII, COMENZI SPECIALE ETE. ADRESATI-VA DIRECT LA: 


ARTIMMEX 


NOU: ZIARE DIN ROMÂNIA ÎN HAMILTON LA "GREEK CORNER" 
1858 Don Mila Road, uni s-a 633 KING ST.E. (MUTAT DELA "SUPER JAY") ra, arsa a0oe 


Wilowdale, Ontario M2H IN3 CANADA 


FAX:416-493 7208 


PAGINA 20 


IUNIE 1995 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Împrumutăm o întrebare 
ş'un răspuns din interviul 
acordat de L.P.F. Teoctist D- 
lui Cornel Ciomazga ("Lu- 
mea Liberă”, nr. 342): 

C.C.: Ce plănuiţi cu Bi- 
serica Ortodoxă soră de 
peste Prut? 

LP.F.: Ce-am plănuit noi, 
am şi înfăptuit. Acum plă- 
nuim să consolidăm Mitro- 
polia Basarabiei, care a fost 
înfiinţată în 1918 şi care, 
din cauza ocupării prin 
abuz a acestui teren sfânt al 
țării noastre româneşti, a 
fost desfiinţată şi luată de 
către Patriarhia Moscovei. 
Acum, în libertate, am 
înţeles şi aprobăm ceea ce 
credincioşii şi clerul de 
peste Prut au hotărît. 
Matrapolla există, dar îşi 
îndeplineşte misiunea în 
condiţii nespus de grele. 
Este încă în situaţia de 
ilegalitate, pentrucă n'a 
dobândit până în clipa de 
faţă autorizaţia din partea 
guvernului de peste Prut. 
Toate actele şi toate cele- 
lalte Biserici creştine care 


„au conduceri în afară au 


aprobare, dar această Bi- 
serică, Mitropolie, care are 
conducere proprie chiar 


„ înăuntrul acestui stat su- 


veran, nu şi-a dobândit 
până acum aprobarea. Am 
făcut toate eforturile pe 
lângă guvernul dela Chi- 
şinău, pe lângă preşedin- 
tele Republicii Moldova, 
dar cu toate intervenţiile pe 
care le-au făcut ei înşişi - 
Consiliul şi Adunarea 
Eparhială dela Chişinău - 
până acum nu se între- 
zăreşte încă un sprijin 
concret. Şi nici din partea 
guvernanţilor noştri, de 
aceea gândim să intensi- 
ficăm aceste intervenţii pe 
toate căile şi să îndreptăm 
apeluri către forurile inter- 
naţionale, pentrucă este un 
lucru prea drept şi prea 
sfânt ca să nu se poată 
aproba şi împlini. 

Primii care-l înțeleg pe 
I.P.F., atunci când se plânge 
de "abuz de putere" şi de 
autorităţile ce-i refuză "un 
lucru prea drept”, sunt fraţii 
Greco-Catolici. 


BALANSAREA 
"PREMIILOR" 


"Fundația Culturală Ro- 
mână” a acordat D-lui Petru 
Lucaci, președintele Uniu- 
nii şi Ligii: 

"Premiul pentru menţi- 
nerea legăturilor culturale 
între Românii de pretu- 
tindeni al Fundaţiei Cul- 
turale Române". ("Ameri- 
ca”, 3/16). Premiul a fost 
decernat pentru remar- 
cabila "Operă şi activitate 
care conferă culturii romă- 
ne prestigiu, înlesnindu-i 
accesul în circuitul inter- 
național” pe care Dl. Lucaci 
o duce de vreo patru de- 
cenii, ca editor al ziarului şi 


„calendarului “America”. 


Ca răspuns: "Petre Lu- 
caci, National President of 
the U & L of R.S.A., Inc. 
Editor of the 'America 
Newspaper' and 'America 
Calendar”, ("A merica” 4/20) 
acceptă premiul cu "great 
honor, with humility and 


DIN VIAŢA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE ŞI 
PĂŢITE 


George DONEV 


with gratitude” dar din 
motive personale nu poate 
să viziteze ţara unde i s'a 
întins covor cultural plus 
drum, masă şi casă pentru 
patru zile, în schimb Dl. 
Lucaci l-a rugat pe Dl. Prof. 
Vasile Puscaş să ”... accept 
the Prize for me, in my 
absence." 

Acum, pentru a mulțu- 
mi cu ocaua plină, sugerăm 
ca Dl. Petru Lucaci - Preşe- 
dintele Naţional al U & L, 
S.R.A. Inc., Editor al zia- 
rului “America” şi Calen- 
darul “America” să accepte 
în numele membrilor Uniu- 
nii şi Ligii, Români ce şi-au 
păstrat limba, clădit Biserici 
şi au luptat contra regi- 
murilor de dictatură ateistă, 
distinsului omolog Augus- 
tin Buzura, "Preşedintele 
Fundaţiei Culturale Ro- 
mâne" sub a cărui egidă 
apare "Curierul Românesc" 
(Publicaţiile: "Glasul 
Patriei” şi "Tribuna Româ- 
niei" nu mai apar, N.R.) 
premiul de: "Remarcabil 
Erou Anticomunist". 

... 
A ÎNVĂŢAT LECŢIA 
ÎN GRABĂ 

Dl. Mircea Snegur, Pre- 
şedintele Republicii Mol- 
dova, habar n'avea că limba 
ce-o vorbeşte s'ar fi ase- 
mănat cu limba vecinilor de 
peste Prut, aşa că'n Con- 
stituţie a scris că Moldo- 
venii vorbesc moldove- 
neşte, aşa cum era convins 
că cei din Ţara Ouaşului 
vorbesc ouăşeneşte, ş.a.m.d. 
Dar ultimele manifestații 
studenţeşti de protest din 
Chişinău, la care au luat 
parte peste 10.000 inşi, au 
scormonit materia cenușie 
preşedinţială, aşa că Dl. 
Snegur şi-a adus aminte că: 
"Cercetările ştiinţifice (ale 
Academiei de Ştiinţă din 
Moldova, N.R.) arată că noi, 
Moldovenii, avem specifi- 
cul nostru popular când 
vorbim, dar acesta este doar 
un dialect, aşa că adevăratul 
nume istoric al limbii ce-o 
vorbim este Limba Româ- 
nă", 

Dl. Snegur a cerut Parla- 
mentului să amendeze 
Constituţia: un semn bun, 
ce dorim să fie urmat şi de 
altele. 


DUŞMANII : 

În ziarul brazilian "Dia- 
rio Nordeste”, poetul Lucia- 
no Maia publică articolul 
"Latinitatea Orientală”, care 
se referă la prezenţa vor- 
bitorilor de limbă română, 
limbă neo-latină în Extre- 
mul Orient Asiatic. Sate cu 
Români se găsesc în valea 
râului Ussuri, la Nord de 
Vladivostok, Aici întâlnim 
nume de: Tei, Chişinău, 
Basarabia etc. 2 

Românii au fost trimişi 
cu forţa de Ţari și apoi de 
comunişti. Sate şi con- 
centrări sporadice de Ro- 
mâni se pot întâlni dela 
Caucaz până la Pacific. 


DELA CODUL PENAL 
CITIRE 


În loc de "Propagandă cu 
caracter fascist” acum legea 
interzice "Propagandă în 
favoarea statului totalitar” 
(Art. 166 din C.P,). 


CUGETĂRI 


POLITICE. 


—— Maria SAVA—— 


PREMIER 

Arbitru capetelor înfierbântate şi a talentelor 
minore. Ş - 

Cel ce ne arată ce este posibil în ordinea imposi- 
bilului. Sei 

Imaginaţie ce depăşeşte mereu datele realităţii. 

Comerţ ruşinos ce nu foloseşte decât economiei 
de paiaţă. 
Daaai Monedă aproape falsă ce nu are birou de schimb. 

Plată anticipată a trădării care ţi se negociază. 

Monstru blând care urlă la privatizare. 

Cel ce umflă dar nu satură. Ea: 

Arta de a disciplina grevişti pentru a face posibilă 
viaţa în comunism şi a nu menţine balanța justiţiei egală 
pentru toţi. 


PARLAMENT 

Arca lui Noe unde se văd adunate multe specii de 
animale; unde se vorbeşte fără să se spună nimic; se 
discută fără să se înțeleagă; se face politică fără să se aibă 
nici cea mai mică idee de guvernare. 

Conduită al cărei obiect constă în a face absenţa 
prezentă şi prezenţa absentă. i 2 

Colegiu gălăgioe de majoritari care îşi asumă 
drepturi şi datorii în afara fizionomiei lor morale nesigure 
în caracter şi ridicol de superficial. 


PALAT 

Templu al fricii în sălille căruia se tremură de 
spaimă, cu atât mai tare cu cât se dezlănţuie mai furtunos 
mânia în stradă. 

Templul în care oameni servili şi ai partidelor de 
stânga vin să aducă jertfe aceluiaşi “Idol”, 

Ogradă în care se lăfăie o maimuţă. 

Singurul loc din care nu poate fi izgonit Râsul. 


GUVERN 

Produs totodată al prezentului şi al epocii de aur. 

Putere pe care toți ar vrea să o exercite, dar după 
care nimeni nu vrea să fie guvernat. 

Talismanul care îngheaţă viaţa în societate, care 
omoară munca şi creditul care constituie pe cei mulţi 
întrun sclavaj mutual. 

Instrument de progres năvalnic de spart totul şi 
strivit totul. 

Hoț care a furat dela conducerea țării autorizaţia 
de a fura. 

Cel ce zvoneşte că societatea de mâine va fi ca 
societatea de ieri dacă va lua modelul societăţii de azi. 

Locul de unde pleacă prea multe hotăriri 
nedrepte, decizii fără bază, rezoluţii fără omenie şi 
promisiuni de rea credinţă. 

Al doilea instrument al regimului pentrucă 
primul este forţa. 


—»——————£—O—O—O—O—O—O—O—O——O—O——O—O—O—O—O—O—O—O————————— 


————EDITORIALE— 


DI. Tudor Murgoci 
P.O. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 
Puteţi procura dela adresa de mal sus, următoarele cărți: 


PITEŞTI de Dumitru BACU $20.00 
POEZII DIN ÎNCHISORI, Culegere de Z.PANĂ 20.00 
CU ACUL PE SĂPUN, Poezii de Zahu PANĂ 18.00 
DIN LUPTELE TINERETULUI ROMÂN 1939-1939 

Culegere de texte 20.00 


ÎNVIEREA, Revistă trimestrială de analize, docu- 
mente, crestomaţie şi cronici, 272 de pagini 


JURNALUL FERICIRII de N. STEINHARDT 25.00 
DEZGROPAREA CĂPITANULUI de V. POSTEUCĂ 12.00 
CREZ DE GENERAȚIE de Vasile MARIN 20.00 
BASARABIA SUB SĂPÂNIRE STRĂINĂ 
de Nicolae CIACHIR 10.00 
DIN ISTORIA BUCOVINEI (1775-1944) 
de Nicolae CHIACHIR 10.00 


ISTORIA UNIVERSALĂ MODERNĂ 
(Partea I-a 1642-1789) de Prof. dr, Nicolae CIACHIR 20.00 
ISTORIA UNIVERSALĂ MODERNĂ 
(Partea II-a 1789-1919)de Prof. dr, Nicolae CIACHIR 20.00 
RAZBUNĂRI CELEBRE 
(Dela Cain la Stalin) de Nicolae CIACHIR 
ANII DE GROAZĂ DIN ROMÂNIA COMUNISTĂ 
. de Virgil MATEIAŞ 18.00 
ŞOIMI PESTE PRAPASTIE și POEZII ALESE 1914-1944 
h de Nichifor CRAINIC ambele volume 15.00 
SÂNGELE TEMNITEI * BALADE de Radu GYR 15.00 
PUNCTE DE VEDERE de Eugen POPESCU 15.00 


de Paraschiv NĂMOLOASA 28.00 
DIALOG DE ABJECŢIE de Radu N, CISMĂȘEANU 5.00 


La flecare comandă se adaugă costul expediției 


LIDER DREPT . 

Fagurele societăţii disprețuit de viespele ce-i 
mănâncă miere, singurul tonic pentru sufletele deprimate 
şi antidot împotriva comunismului. 

Pietate veritabilă care trăiește pentru negarea 
celor de ieri şi a celor de azi. 

Trecut al du 'erii care nu are decât o singură 
călăuză: nădejdea în Dumnezeu. 


CONDUCĂTOR 

Produs al epocii de aur depravate, pentru ca prin 
comparaţie cu ceilalţi, să se socoată virtuos, aproape pe 
nimic. 

Cel ce nu înşeală de obicei decât pe proşti. 

Coţofană ce arată pe piept pâine albă şi pe spate 
pâine neagră. 

Om ce ascunde sub o stimă aparentă un dispreţ 
veritabil. 

Voința celor puţini îndeplinită de unul singur, în 
virtutea unor legi ce le promulgă singur. 

Un râs învins ce se pedepseşte mai rezonabil prin 
dispreţ decât prin ură pentrucă ţine mai mult de ridicol 
decât de caricatură. 

Cel ce ascultă râzând lucrurile de care ar trebui să 
se întristeze. 

Lungul plâns întors pe dos. 

Amestec de farsă de înşelăciune care goleşte su- 
fletul de speranţă. 

Truc uzat şi farmec ce e fatal virtuţii. 

Un erou pe dos, fruct putred al consensului, cu 
toată slăbiciunea unui ateu. 

Campionul liberei hoţii, al egalităţii ambiţioase şi 
al fraternității egoiste, _ 


| LI 3 
Căsătorii 


* Tânăr tehnician, brunet "Good looking”, 28 ani, 1,74 
m, 74 kg, fără obligaţii, cu multă căldură sufletească şi 
corectitudine, caut parteneră corespunzătoare în vederea 
căsătoriei. Răspundeţi detaliat şi fotografie la ădresa: 
Florin Nicolae, Str. Mircea Vodă, nr.40, 3050 Sighişoara, . 
jud. Mureş, România. | 


* Intelectuală drăguță, 35 ani; 1,78/64 doresc cunoştinţa. — 
în vederea căsătoriei cu domn peste 40 ani. Răspundeţi la 
adresa: Lina Magdalena, Post Restant O.P.6, Craiova, 1100, 
România. Tel: 011 40 5113 4859. 


* Farmacistă, 33 ani, stabilită în REG, caută domn 
corespunzător din Europa sau Israel. Răspunsuri la: Paul 
Morcov (pentru Carmen), Postfach 10 13 26, 63069 
Offenbach/Main, Germany. 


FORTUL NR.13 de Marcel PETRIŞOR ș.00 


CĂRUTA CU SCÂNDURI de Marcel PETRIŞOR 7.00 
321 DE VORBE MEMORABI 


EA O AR 
STROPI DE ROUĂ de Vasile MILITARU 22.00 
POEMELE NEMURIRII de Vasile MILITARU 20.00 
VORBE CU TÂLC de Vasile MILITARU 6.00 
RECONSTITUIRI de Constantin MUSTAȚĂ 10.00 
POEZII PENTRU COPII de Florica BAŢU 8.00 
SEARA LUMINOASĂ, Poezii de Florica BAŢU 7.90 


LA PORȚILE DISPERĂRII, ÎNCEPUTUL 
SPERANȚEI de Florica BAŢU 10.00 


POVESTE DE DINCOLO de Ana Maria MARIN 7.00 
DESŢĂRAȚII, Poezii de Ana Maria MARIN 7.00 
PASĂREA CU ȘAPTE ARIPI poeme Tanka 

de Dumitru ICHIM 10.00 


AMINTIRI DIN ÎNCHISOARE de Nicolae DIMA 20.00 
CETĂȚI SFĂRÂMATE, Schițe şi nuvele de N.NOVAC 7.00 
MANSARDA DE CATIFEA 
poezii de Dan Emilian ROSCA 7.00 
DURERI CONDENSATE, Poezii de Vasile MUSTAȚĂ. 5.00 
MEDITAȚII ŞI MĂRTURISIRE de Ilie OLTEANU 5.00 
O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ UNUI SAT 
de Nicolae GOLEA 7.00 
POEME IAaM GOMMU NIST PRISONS 7.00 
a engleză) translated DRA . 
Hut ANTIHUMANS ed by Mother ALEXAN 
eşti, tradus în limba engleză) de Dumitru BACU 20.00 
JOURNEY TO FREEDOM iz) engleză) 


de Nicole DIMA 23.00 


Din 30 în 30 de zile 
CINE-I CE ÎN ÎMPĂRĂȚIA 
NEOCOMUNISTĂ 


După târguieli, promisiuni, ameninţări, înjurături şi 
pupături, s'au cutremurat munţii şi Dl. Văcăroiu a născut 
un nou guvern (În folosul amatorilor care ar dori să 

hebeze vreo "privatizare", dăm numele celor care stau 
după uşile închise şi ne conduc ţara). 

Pe poarta Cotrocenilor e o tăbliță care scrie: 
"Preşedintele Ion Iliescu, suit pe tron în 20 Noembrie 1992, 
“cu scadență în 1996." 

Sfătuitorul economic al preşedintelui este DI. Mişu 
= Negriţoiu. 

Partidul Democrat Social Român (PDSR) deţine puterea 
din 20 Noembrie 1992. 


Economie (Reformă şi Planuri): Mircea Coşea; 
"Finanțe: Florin Georgescu; 
Externe: Teodor Viorel Meleşcanu; 


tură şi Industrie alimentară: Valeriu Tabăra; 
Comunicaţii: Adrian Turicu; 
Cultură: Viorel Mărginean; 

: Gheorghe Tincă; 
Educaţie: Liviu Maior; 
Sănătate: lulian Mincu; 
Industrie: Dumitru Popescu; 

Interne: Doru loan Tărăcilă; 

Justiţie: losif Gavril Chiuzbaian; 

Relaţiile cu Parlamentul: Valter Dorneanu; 
Lucrări Publice: Marin Cristea; 

Cercetări: Doru Dumitru Palade; 

- Turism: Matei Agathon Dan; 


se pi ee p dt, bo ai Map va bee e Na Pi îi 


Comerț: Petru Crişan; 
Aurel Novac; 


"CURTEA SUPREMĂ 


„"CV.DE JUSTIŢIE 
TUDOR" 
D 


at în "România Mare” aşa- 
isa "listă a trădării”. Prin- 
e "trădători": N. Mano- 
escu, Corneliu Coposu, 
Alexandru Paleologu, Oc- 
tavian Paler, Petre Mihail 
Băcanu, Anton Uncu, lon 
Cristoiu etc, "Trădătorii” 
(35 la număr) l-au dat în 
judecată pentru calomnie, 
dar presupusa "Curte Su- 
remă” a dispus retrimi- 
terea dosarului la Parchetul 
neral, pe motivul că ține 
ont de "inalta poziție” a 
inculpatului. Onorabilul şi 
Stimabilul Senator C.V. 
udor s'a obosit să dea o 
xplicaţie: "Nu s'a născut 
încă judecătorul care să mă 
poată judeca pe mine”. 
... 


DELA GEORGE BUSH 
! CITIRE 


Fostul-președinte George 
Bush, impreună cu soţia 


tru 24 de ore. Dăm 

mente din ce-a spus: "Ne- 
stabilitatea şi terorismul au 
inlocuit comunismul şi ele 
Teprezintă cel mai mare 
Pericol pentru pacea lumii”. 
"Sub Ceauşescu suspi- 
ciunile și planurile gene: 
tale erau Ia ordinea zilei”, 
"Continuaţi pe drumul 
reformelor politice şi eco- 
nomice ca să vă realizați 
jperanțele și visele revo- 
uției din 1989. 


NE ÎNTĂRIM CREDINȚA 
Mii şi mii de persoane 
Vin şi se roagă în faţa 
coanei Maicii Domnului 
din Altarul bisericii "Sf, 
Onstanin şi Elena” din 
para Humotului, Suceava. 
teotul Teodor Botnari, 
upă ce a dat câteva exem- 
Ple, a spus: "Icoana Maicii 
omnului” s'a dovedit cu 
îdevărat făcătoare de mi- 
huni, 


» falsificatori. ! 


Barbara, ne-au vizitat pan E 
rag- 


„ Tineret şi Sport Alexandru Mironov; 
Guvernatorul Băncii Naţionale: Mugur Isărescu. 


ÎNTREBĂRI INCOMODE 


Dl. Iuga a făcut greva 
foamei şi Domnului Iliescu 
at prestigiul. În 
timpul vizitei la Vatican, în 
afară de discuţiile cu pri- 
vire la înapoierea Bisericii 
Greco-Catolice, (459 de bi- 
serici, 346 case parohiale şi 
69 de bunuri de stat), Dl. 
preşedinte a mai fost în- 
trebat şi: Cum o duce cu 
sănătatea DI. Iuga? 


IARĂŞI VALUTĂ FALSĂ 
O organizaţie bine orga- 
nizată de a plasa valută 
falsă (dolari şi mărci ger- 
mane) a fost descoperită la 
Buzău. S'a confiscat "va- 
lută" în valoare de 40 
milioane lei şi-au fost ares- 
tate patru persoane, dar 
poliţia nu dă amănunte 
deoarece se bănuieşte că 
sunt unele persoane "im- 
portante” din structurile 
bancare care protejează pe 
aluta” a fost 
"oferită la preţ de chilipir" 
prin judeţele vecine şi în 
Capitală. 
... 


NĂZDRĂVĂNII 
"FUNARISTE" 

În Clujul lui Caritas- 
Funar s'au anunţat câteva 
proiecte ce vor da apă la 
moară propagandei Ungu- 
rilor: alături de plăcuţa 
care-l comemorează pe ma- 
rele poet ungur Sandor 
Petofi, alte plăcuţe prin care 
să fie enumerate atrocitățile 
Maghiarilor în contra Ro- 
mânilor din anii 1848 şi 
1849; în faţa casei memo- 
riale Matei Corvin, să fie 
montată o placă în limba 
română şi engleză: "Cel mai 
mare rege al Ungurilor a 
fost Român” şi, altă ispravă, 
să se transfere Catedrala 
"Sf. Mihail” din patrimo- 
niul Bisericii Romano- 
Catolice şi s'o dea Germa- 
nilor pentru motivul.., 
Catedrala a fost construită 
de meşterii Saşi. 

Cu altă ocazie, alte "Fu- 
noaiurisme”, 


IUNIE 1995 


STIRI DIN 


UN RECORD DE 80 % 
Românul  cheltuieşte 
pentru mâncare 80% din 
leafă, Americanul 8%, Ca- 
nadianul 11%, Francezul 
13% şi un Indian 50%. 


SIR, MĂGUREANU- 
SRI, ŞTIE TOT, 
ASCULTĂ TOT 

Un amendament la noua 

lege a Codului de proce- 
dură penală legalizează 
ascultarea convorbirilor 
particulare. Pentru a fi 
spionat, e destul ca Secu- 
ritatea să aibă la dosar o 


scrisoare "anonimă", 
... 


UNDES AGENDELE ŞI 
CINE-I "ĂLA"? 

lon Paise este ofițerul 
care a arestat pe Nicolae şi 
Elena Ceauşescu, şi el a fost 
necontenit cu ei până la 
executare. 

I.P. a declarat că Ceau- 
şeştii aveau două agende 
(probabil conturile dela 
bănci) şi că acestea au fost 
înmânate D-lui Victor Stăn- 
culescu; iar în timpul când 
erau arestaţi, Ceauşiştii 
comentau că manifestaţia a 
fost "o greşeală" iar Nicolae 
şi-a exprimat regretul: 
"Trebuia să-l împuşcăm şi 
pe "Ala". 

A trecut un cincinal de 
anchetă şi tot nu s'a aflat 
"Unde-s agendele" şi cine-i 
"Ala"? 

... 
NOI CU CINE VOTĂM? 

Impăratul Țiganilor de 
pe mapamond, lulian I, şi-a 
anunţat canditatura la pos= 


tul de Preşedinte al Româ- 


niei. Împăratul a spus că, 
Ionel Roman, la alegerile 
din 1992, i-a oferit 90 mi- 
lioane lei dacă va interveni 
ca Ţiganii să voteze cu 
FDSN, dar Ţiganii sunt 
cinstiţi şi n'au vrut să se 
compromită votând pentru 
FDSN. 


SES EV RI DEI 


R.]. Reynold Tabacco Co. 
a construit în Capitală o 
fabrică de țigarete ce re- 
prezintă o investiţie de $40 
milioane. Dl. Alfred Moses, 
Ambasadorul SUA, care a 
stăruit pentru această in- 
vestiţie, a deschis oficial 
fabrica, ce va oferi lucru la 


sute de muncitori. 
... 


În Târgul Mureş animo- 
zitatea există, dar totuşi 
sunt semne bune că se 
poate trăi şi fără capete 
sparte. 

In Palatul Culturii a avut 
loc un concert dat de or- 
chestra locală compusă din 
Români, Unguri şi Ţigani. 


“În librării sunt expuse 


deopotrivă cărţi în limba 
ungară şi română, iar la o 
întrecere sportivă unde au 
participat toate minori- 
tăţile, medaliile au fost 
obţinute de atleţii români şi 
minoritari. 


ÎNTRU APĂRARERA 

CONTRABANDIŞTILOR 

O patrulă maritimă pe 
Dunăre, căutând să opreas- 
că un contrabandist din co- 
muna Pescari, ce-transporta 
benzină în lugoslavia, s'a 
văzut atacat cu bâte şi vâsle 
de alţi contrabandiști ce 
săriseră să-l elibereze pe cel 


arestat. 
... 


BILETELE, 
PAŞAPOARTELE ŞI 
BAGAJELE LA CONTROL 

Dela 20 Mai, odată cu 
noul mers al trenurilor, s'a 
decis ca pasagerilor ce plea- 
că din ţară (via Curtici), pe 
lângă controlul biletelor de 
călătorie, să li se controleze 
de asemenea paşapoartele 
şi bagajele. In felul acesta, 
se va salva timp, iar călă- 
torii vor fi fericiţi că nu vor 
mai căsca gura, aşteptând în 
gară. 


... 
PRODUCEM ŞI HAŞIS 
Suntem punct de tran- 
ziţie pentru stupefiantele 
cu adresa Vest, spune Co- 
lonelul de poliţie Bucur, 
dar acum, datorită unui 
Român din Statele Unite, 
"care ne-a adus o sămânță 
specială de cânepă", pro- 
ducem haşis. Fermierul 
Gheorghe Valerică (27), a 
fost prins cultivând într'o 
seră seminţele americane. 


UN BĂRBAT MAI 


După o operaţie de 9 ore, 
Sorin Raţiu, un tânăr de 19 
ani, a devenit tânăra Sorina 
Raţiu. Cuţitul care -l-a 
transformat pe Sorin în 
Sorina a fost mânuit de 
doctorul Ion Lascăr după ce 
în prealabil a primit auto- 
rizaţie dela Tribunalul din 
Alba lulia. 


UNDE SĂ FIE PODUL ? 
Uniunea Europeană a 
promis că va oferi bani pen- 
-tru.un pod. peste Dunăre, 
care să lege România cu 
Bulgaria. Dar nu s'a stabilit 
locul. Bulgarii îl vor lângă 
frontiera cu Iugoslavia şi 
Românii aproape de Bu- 
cureşti şi de viitoarele 
şosele internaţionale către 
Vest şi Ucraina. 
... 


MAREA NEAGRĂ 
ŞI VECINII 

Unsprezece țări din jurul 
şi apropierea Mării Negre 
s'au întâlnit la Atena 
(Grecia) pentru a discuta 
dezvoltarea economică a 
regiunii. Unul din pro- 
iectele urgente este con- 
struirea unei conducte de 
petrol dela portul Burgas 
(Bulgaria) până la portul 
Alexandropolis din Marea 


Mediterană (Grecia). 


EXPERIENŢĂ TRISTĂ 
Avem cei mai mulți copii 
bolnavi de polio. Misterul a 
fost aflat de "Centrul de 
Control al Bolilor" din 


„ Atlanta (SUA). Dacă după 


vaccinare, copilului i se 
face o injecție de prevenirea 
altei boli, atunci copilul se 
îmbolnăveşte de... polio. 
Cauza e că antibioticele în 
loc de a fi luate în formă 
lichidă, sunt injectate şi 
asta ar cauza reactivarea vi- 


rusului de polio. 


ÎNMBRĂCĂMINTE 
DE PRIMĂVARĂ 
Un costum, modest, de 
bărbat 300.000 lei, o rochie 
200.000 şi o pereche de 
sandale 100.000. 


CE-ŢI ADUC MINUTELE 

Cu 14 minute de muncă 
în timpul capitaliştilor 
(1936) cumpărai o pâine, 
acum munceşti pentru o 
pâine 58 de minute. 


Dl. Văcăroiu a egalizat pe cetăţenii români din 
străinătate cu Românii din ţară: ei vor plăti aceleaşi 
preţuri la hoteluri! 

... 

Trei mari accidente cu pierderi de vieţi: două nave 
s'au ciocnit şi scufundat, un “Airbus” s'a prăbuşit şi la 
Dragoş Vodă - un accident feroviar. 


S'a recunoscut organizaţia "Vulturul Brâncovenesc” 
(Apărătorii Patriei) formată clandestin de tineri înainte 


de prăbuşirea lui Ceauşescu. 
... 


UNICEF ne-a alocat $12,5 milioane pentru ajutorarea 
copiilor pe durata 1995-1999. 

Ajutorul de înmormântare s'a mărit dela 40.000 la 
70.000 lei. 

... 

În Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, 
Grecia al treilea loc, după minoritatea germană şi 
ungară îl ocupă Românii. 

... 

Dintre cele 9 servicii secrete, doar SRI este sub 

controlul unei Comisii Parlamentare speciale. 
... 

S'a adăugat la pensiile militarilor, un spor de 20- 
40.000 lei lunar. 

Turneele Operei Române peste hotare continuă să se 
bucure de un răsunător succes în Marea Britanie. 

... 

Dela prăbuşirea avionului Airbus, s'au primit peste 

140 de alarme false că s'au plasat bombe. 
... 

În Ianuarie a.c., datoria ţării a mai crescut cu $133 

milioane. 


Salariul mediu lunar e cca. $100 (182.803 lei). 

La 100.000 de femei mor, având cancer la sâni, în 
Anglia 28,7%, în China 4,6% şi în România 14,6%. 

... 

S'au sărbătorit 115 ani dela înfiinţarea primei bănci: 
"Banca Centrală". (Bank of England este veche de 300 
de ani). 

... 

“Organizațiile FMI şi World Bank sunt nemulțumite 
entrucă guvernul nu-accelerează reformele promise în 
aza cărora li s'au acordat credite de ȘI milion. 

... 

“Ambasada americană desminte ştirea că am fabrica 
pe ascuns plutoniu, necesar la construirea bombelor 
atomice. i 

... 

La Târgovişte a fost ales primar candidatul de pe 
lista CDR. 

... 

Radu Munteanu, preşedintele TUNŢCD (Tineretul 
Universitar Naţional Ţărănist Creştin Democrat) a spus 
că primeşte în partid pe foştii demnitari ai PCR..., dar 
să nu se înfigă la posturi importante. 


După o lipsă de 5 ani (1990-1995), ziua de 1 Mai a fost 
iarăşi sărbătorită, dar... fără friptură şi drob de miel. 

Anul acesta au fost omorite şapte persoane datorită 
bombelor neexplodate din timpul războiului. 

Mulţi încep să fumeze dela 10 ani. Venitul lunar e de 
$97 şi un pachet de ţigări costă 53 de cenți. Cam 36% 
din adulţi fumează. 

... 
E Pe lângă CARITAS, au mai existat vreo 600 de îmbo- 
gățiri rapide, întrebuinţând sistemul piramidei. Toţi 
vor fi daţi în judecată. Ion Stoica e arestat şi la proces, 
având cătuşele în mâini, a început să plângă. 
... 
Se proiectează o lege prin care primăriile pot des- 
fiinţa construcţiile ridicate ilegal. 
Revista comunităţii evreieşti "Cultul Mozaic” se 


numeşte acum “Realitatea evreiască”. 
... 


Spitalele bucureştene au desfiinţat 1.000 de paturi: | 


"nu este respectat cubajul minim de aer pentru un 
pacient”. 
... 

Partidul UDMR primeşte din Ungaria un ajutor 
anual de 3,6 miliarde de lei. 

... . 

Într'o singură lună, 314 elevi bucureşteni au fost, din 
motive disciplinare, eliminaţi din şcoală. 

... 

Profesori, dintre cei mai buni, părăsesc învăţămân- 

tul din cauza salariilor umilitoare. j 
... 

S'au alocat 35 miliarde lei pentru continuarea lucră- 

rilor la autostrada Bucureşti-Constanţa. 
... 

O lege în pregătire: străinii, sau cetăţenii români cu 
domiciliu în străinătate, nu mai pot adopta copii decât 
cu aprobarea "Comitetului Român pentru Adopții”, 

... 

Apa, prazul electricitatea, transportul şi tutunul sunt 

industrii strategice, pe care guvernul nu doreşte să le! 


privatizeze. 


PAGINA 21 


TARA 


PAGINA 22 


IUNIE 1995 


PN 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


DIN CELE 
TREI COLȚUR 


ALE LUMII 


Rubrică întocmită de Dan PĂSTOREL 


UMILITOAREA DILEMĂ 


Evenimentele din Bosnia au 
evoluat, după cum era de aş-. 
teptat, spre o continuă escala- 
dare, dar de data asta el supus 
forțele de protecţie ONU 
(UNPROFOR) in cea mai umi- 
litoare poziţie, de când au fost 
trimise în lugoslavia. 


După expirarea acordului de 
încetare a focului, Sârbii au 
început să bombardeze Sa- 
rajevo cu piese de artilerie, pe 
care le-au scos cu forţa din 
locurile de colectare ONU, 
unde fuseseră masate conform 
acordului între părţi. După ce 
pe data de 7 Mai o bombă a 
ucis 11 civili, Generalul bri- 
tanic Rupert Smith, coman- 
dantul UNPROFOR din Bos- 
nia, a cerut un atac aerian 
NATO, dar cererea a fost 
respinsă de reprezentantul 
ONU, Akashi. Deoarece bom- 
bardamentele au continuat 
făcând noi victime, Gen. Smith 
a dat un ultimatum, ca până la 
25 Mai tunurile luate din depo- 
zitele ONU să fie returnate, sau 
retrase la distanţa de 20 km, 
conform rezoluţiei Consiliului 
de Securitate, iar bombarda- 
mentele să înceteze. Karadjici a 
ignorat ultimatumul, declarând 
că orice atac aerian va face ca 
trupele ONU să fie declarate 
inamice. 

Astfel, pe data de 25 Mai, 
zece avioane NATO cu baza la 
Avino (Italia), au atacat depo- 
zite de muniţie din apropierea 
localităţii Pale, capitala Sâr- 
bilor bosniaci. Atacul a fost 
repetat a doua zi asupra 
aceluiaşi obiectiv, după ce 
Sârbii, ca represalii, şi-au in- 

- tensificat bombardamentele la 
Sarajevo, ca şi în celelalte zone 
de protecţie. Cel mai greu a 
fost lovită Tuzla, unde 71 de 
persoane au fost ucise şi peste 
150 rănite. A fost tăiată apro- 
vizionarea cu apă şi energie 
electrică pentru Sarajevo. 

Sârbii au inceput să ia 
ostateci din UNPROFOR, pe 
unii legându-i cu cătuşe, de 
stâlpi sau porţi ale unor obiec- 
tive militare, pentru a-și asi- 
gura astfel un scut uman contra 
unor noi atacuri aeriene. În 
câteva zile au fost capturați 
aproape 400 de membri 
UNPROFOR, declanșând o 
adevarată derută în cadrul 
ONU, NATO și Uniunea Euro- 

eană. Comportarea trupelor 
ui Karadjici a fost comparată 
cu cea a teroriștilor interna- 
ționali. De notat că ei au uti- 
lizat si stratagema deghizării 
cu uniforme ale câştilor albas- 
tre, surprinzând astfel un post 
controlat de soldaţii francezi. 

După discuţii intense la 
nivelul NATO şi Uniunea 


Europeană, Occidentalii au - 
decis să sprijine un plan al 
Franţei, care prevede regru- 
parea forţelor ONU şi asigu- 
rarea unor mijloace de apărare 
pentru acestea. Astfel Franţa va 
trimite în Adriatica porta- 
vionul Foche şi vase purtătoare 
de elicoptere, care să sprijine 
trupele terestre in caz de 
nevoie. Franţa are 3.800 de 
soldaţi din care au fost ucişi 39. 
M. Britanie, care are 3.500 de 
oameni, va trimite încă 5.000, 
precum şi două baterii cu 
tunuri de 105 mm, pentru pro- 
tecţia trupelor terestre. 

Statele Unite, care nu au 
trupe în Bosnia, au in Adriatica 
portavionul T. Roosevelt şi vor 
trimite o forţă de infanterie: 
marină de 2.000 oameni. Pre- 
şedintele Clinton si-a schimbat 
poziţia în ce priveşte Bosnia, 
după ultimele evenimente. 
Până acum, Washingtonul a 
declarat că nu va trimite trupe 
terestre, decât în cazul supra- 
vegherii unui acord de pace 
semnat, sau pentru a proteja o 
eventuală retragere a trupelor 
ONU. În ultimele sale decla- 
raţii, preşedintele american a 


voie de ajutor, el nu va putea 
să-i refuze. Preşedintele Clin- 
ton va avea însă nevoie şi de 
aprobarea Congresului, în care 


mulți reprezentanți şi senatori 
se opun la trimiterea de trupe 
terestre în fosta lugoslavi 

Bă - 


A NEPUTINŢEI | 


Prin activitate diplomatică 
este curtat din nou Preşedintele 
Serbiei, Miloşevici, ca să recu- 
noască Bosnia contra ridicării 
sancţiunilor economice. Acesta 
condiţionează recunoaşterea 
numai după ridicarea irever- 
sibilă a sancţiunilor, nu numai 
suspendarea lor, cum cer Sta- 
tele Unite, pentru ca în cazul 
când Serbia nu mai contribuie 
la eforturile de pace, acestea să 
fie din nou instalate. Se speră 
că Miloşevici ar putea să-l 
determine pe Karadjici să 
accepte un tratat de pace. După 
cum se ştie, planul de pace al 
grupului de contact a fost 


acceptat de guvernul dela 
Sarajevo, aprobat de Milo- 
şevici, dar a fost respins de 
Sârbii bosniaci. 

Situaţia se degradează dela 
zi la zi. Sârbii au continuat 
bombardamente peste tot, au 
luat în continuare armament 
din depozitele ONU şi au 
capturat vehicule, maşini blin- 
date şi chiar uniforme ale 
forţelor ONU, ceea ce le va 
permite să se infiltreze printre 
căştile albastre. Se dau lupte 
grele între Sârbi şi Musulmani 
în special în enclavele din Est, 
unde Goradze şi Srebrenico 
sunt amenințate să cadă, dacă 
forţele de pace pleacă. 

Situaţia s'a agravat şi prin 
doborirea unui avion american 
F-16, care patrula în zona de 
zbor interzis din Nordul Bos- 
niei, reactivând probabil 
complexul Vietnam şi mai 
recent complexul Somalia, care 
fac ca o intervenţie americană 
în Bosnia, să fie atât de ne- 
populară în Statele Unite. 


Ultimul cuvânt în desfă- 
şurarea viitoare îl va avea Con- 
siliul de Securitate, căruia 
Secretarul General Boutros 
Ghali i-a prezentat câteva pro- 
puneri. Unii dintre ostatici au 
fost eliberaţi prin intervenţia 
Belgradului, dar Karadjici a 
anunţat anterior că orice în- 
cercare de eliberare a acestora 
prin forţă se va termina cu un 


PARADĂ PE ALESE 


Cecenia. Cum atacurile ruseşti 
continuau, iar data aniversării 
a 50 de ani dela Victoria Alia- 
ților asupra Germaniei se a- 
propia, preşedintele rus, spre a 
mai îndulci criticile liderilor 
occidentali, a hotărit să dea un 
ordin de incetare a focului pe 
timp de trei săptămâni. Toto- 
dată, considerând că astfel va 
menaja şi mai mult suscepti- 
bilitatea acestora, el a decis ca 
să aibă loc două parade. Una 
formată din 4.000 de veterani 
din al Doilea Război Mondial 
şi câteva sute de soldaţi activi 
şi-o adevărată paradă militară, 
care să sărbătoarească victoria 
din "Marele Rizboi Patriotic”.. 

La Moscova au participat li- 


deri din 50 de state. Preşe- 


dintele american şi majoritatea 
acestora au hotărît să asiste 
numai la parada veternailor, 
care a avut loc în Piaţa Roşie. 
Astfel Elţin şi membrii mar- 
canţi ai guvernului său au 
primit defilarea postați deasu- 
pra mausolelului lui Lenin, în 
locul unde stătea Stalin și mai 
târziu ceilalţi lideri sovietici. 
Clinton şi ceilalţi lideri occi- 
dentali au stat cuminţi la baza 
monumentului. 


Marea paradă militară s'a 

desfăşurat mai târziu şi la ea au 
luat parte peste 10.000 de mi- 
litari, printre care şi veterani 
care au luptat în Cecenia, Au 
defilat ultimile tipuri de tancuri 
şi rachete, reamintind milita- 
rismul agresiv al fostei URSS, 
mai ales că în pavoazările de 
pe ruta paradei, puteai vedea 
steagurile roşii cu secera şi 
ciocanul. 
Pe alt bulevard au sărbătorit 
Ziua Victoriei cei care sunt im- 
potriva actualei conduceri a 
Rusiei, extremiști de stânga şi 
de dreapta. La ea au participat 
atât comunişti cât şi ultrana- 
ționalişti. Astfel că puteai 
vedea, printre steaguri roşii şi 
portretul lui Stalin, chiar fosta 
stemă ţaristă. Nu a lipsit nici 
ultranaţionalistul Jirinovski, 
îmbrăcat în uniformă militară. 
Şi el, ca şi comuniştii, sunt 
pentru refacerea imperiului, 
care a fost cuprins în fosta 
URSS. 

Intâlnirea Clinton-Elţin, ca- 
re a durat trei ore, nu a adus 
nimic nou. Elţin, practic, nu a 
făcut nici o concesie, ci a lăsat 


în suspensie o serie de amă- 
nunte, la care poate oricând 
reveni. El a respins cererea lui 
Clinton ca incetarea focului din 
Cecenia să fie extinsă indefinit, 
susținând că acum situaţia este 
sub control, nu mai sunt ostili- 
tăți, iar Ministerul de Interne 
nu face decât să confişte armele 
unor mici bande de rebeli. 
Peste numai câteva ore insă, 
forţele ruseşti au bombardat cu 
înverşunare un sat din Cecenia. 
De altfel Elţin a repetat că a- 
ceasta este o problemă internă. 
De reamintit că preşedintele 
american a declarat acelaşi lu- 
cru când au început ostilitățile 
din Cecenia, dând astfel un 
semnal verde lui Elţin. 

În privinţa celor două reac- 
toare, pe care le-a promis Ira- 
nului prin contract, Clinton a 
cerut rezilierea acestuia. Elţin a 
spus că Rusia va vinde Iranului 
aceste reactoare, dar a făcut o 
"concesie", ca deocamdată să 
amâne vinderea unei centri- 
fuge, capabilă să îmbogăţească 
rapid combustibilul nuclear, 
ceea ce l-ar face apt pentru 
construcţia de arme nucleare. 
Declaraţia președintelui ame- 
rican după această concesie, 
rezumă şi oglindeşte compor- 
tamentul naiv al lui Clinton, 
dominat şi de data asta de 
Elţin. "Am fost adânc impre- 
sionat că Preşedintele Elțin a 
decis, în interesul neprolife- 
rării, ca să nu livreze centrifuga 
şi echipamentul respectiv." 

În problema NATO, Elţin a 
declarat că în privinţa expan- 
siunii acestuia spre graniţele 
Rusiei, poziţia sa rămâne ne- 
schimbată. El a promis că va 
începe un stadiu iniţial de 
parteneriat, lucru pe care în 
Decembrie 1994 a refuzat să-l 
facă. De altfel, parteneriat în- 
seamnă manevre comune şi 
schimb de informaţii militare, 
ceea ce poate insemna o ade- 
vărată pleaşcă pentru serviciile 
de spionaj ruse. 

Un important succes pentru 


Elţin a fost faptul că preşedin- 
tele american a promis să-l 
ajute pe acesta, în modificarea 
tratatului Forţelor Convenţio- 
nale din Europa, încheiat în 
1990. Acesta prevedea ca în 
regiunea Caucazului să existe 
numai 580 de tancuri, ori Ruşii 
au acum peste 1.500, din cauza 
războiului din Cecenia, Ei in- 
tenționează să înfiinţeze aici o 
nouă armată, a 58-a, ca să do- 
mine republicile care s'au eli- 
berat, cum au făcut în Georgia, 
Moldova şi Belarus. 


Preşedintele Clinton a de- 
clarat, că se simte foarte binr 
după călătoria sa la Moscova, 
iar politica sa faţă de Rusia o 
consideră ca un succes clar, 
Liderul majorităţii din Senat, 
Sen. Bob Dole, ca şi o serie de 
analişti, consideră întâlnirea 
lui Clinton cu Elţin, un eşec. 


Realitatea este că reLaţiile 


dintre Statele Unite și Rusia se - 


îndreaptă, după cum l-a aver- 
tizat Elţin pe Clinton anul tre- 
cut la Budapesta, spre o-"pace 
rece”. Reinvierea imperialis-. 
mului rus pare din ce in ce mai 
evidentă. După cum remarca 
fostul Secretar de Stat, Henry 
Kissinger, "Moscova tinde în 
mod congenital să-şi extindi 
întinderile. Cea mai bună cale 

de a întârzia această tendinţă 

este admiterea in NATO a 

acelor națiuni, pe care Rusia va 

căuta într'o zi să le readucă în 

orbita ei." 

Există şi nesiguranța poli- 
tică din Rusia, care pune sub 
semnul întrebării toate tra- 
tatele semnate de aceasta. De 
pe acum Americanii se plâng 
că Ruşii au violat Tratatul de 
Reducere a Armelor Strategice 
(START 1) semnat în 1991, ca şi 
Convenţia Armelor Chimice, 
semnată în 1993. Şansele ca 
Parlamentul rus (Duma) să 
ratifice acum START II par 
micşorate, când acest for le- 
gislativ este dominat de comu- 
niști şi ultranaţionalişti. 


FRANŢA ARE O NOUĂ CONDUCERE 


Franța are acum o conducere 
de centru-dreapta. Jacque Chi- 
rac a devenit al 22-lea preşe- 
dinte al Franţei, fiind ales de 
52% dintre votanţi, după ce atât 
în alegerile din 1981 şi 1986, 
aceştia l-au preferat pe Giscard 
d'Estaign, apoi pe Mitterrand, 

Chirac are o bogată activi- 
tate politică. În 1974-76 şi apoi 
1986-88 a deţinut funcţia de 
prim-ministru. În 1976, pentru 
a perpetua politica lui de 
Gaulle, a fondat noua mişcare, 
Adunarea pentru Republică, 
iar din 1977, până a devenit 
preşedinte, a ocupat timp de 18 
ani funcţia de primar al Pari- 
sului, Se poate reaminti că în 
1972 a fost şi Ministrul Agri- 
culturii, câştigând reputaţia de 
viguros apărător al intereselor 
fermierilor francezi. 

politica sa internă, Chirac 
are de satisfăcut promisiunea 
de a micșora procentajul de 
şomaj, ajuns acum la cifra de 
12,2% (3.3 milioane de şo- 
meri). În cuvântarea sa, după 
depunerea jurământului, el a 


JAOQUE CHIRAC 
spus că speră ca Francezii să fie 
mai patrioţi şi în acelaşi timp 
mai Europeni. 

n acest sens, se poale in- 
terpreta şi graba sa de a intra in 
acțiune imediat. Chiar a doua 
zi după instalarea sa oficială, el 
a plecat la Strasbourg pentru a- 
1 întâlni pe Cancelarul Kâhl. 
Preşedintele l-a asigurat pe 
Cancelar că francul francez va 
rămâne strâns legat de marca 


germană, în cursa pentru 0 
monedă europeană comună, 
care va fi adoptată până la 
sfârşitul acestui secol. După 
cum remarca un expert francez, 
relațiile franco-germane sunt 
nucleul unei Europe unite, iar 
Franţa şi Germania au devenit, 
una pentru cealaltă, partenerul 
comercial cel mai Angostaată 
"Este pentru prima oară 
istorie când Franţa are interesul 
ca Germania să o ducă bine”, a 
mai spus el. 

Preşedintele Chirac l-a nu- 
mit ca Prim-ministru pe Alain 
Juppe (49 ani), fostul Ministru 
de Externe, un loial suporter al 


noului preşedinte, pe care a- 


cesta l-a numit într'un miting 
gaullist "cel mai bun dintre 
noi". Noul Premier a fost 
apreciat în ultimele luni în 
funcţia sa de Preşedinte al 
Consiliului de Miniştri al 
Uniunii Europene. Herve de 
Charette (56 ani), un pasionat 
pledant pentru unitatea Euro- 

ei, a fost numit Ministru de 

terne. 


PAGINA 23 


IUNIE 1995 


ICI 


JUBILEU 
ÎNTUNECAT 


A trecut jubileul învingătorilor din cele de-al 


— Vasile VRÂNCEANU— 


9 Martie 1994, cu cialităţilor româneşti, cu lor din Ploeşti; 17 în cimi-  ricanii şi dacă în luptă ne 


La minute înainte de destinaţia Bari-ltalia, şi tirul eroilor din Câmpina; 1  ucideam unii pe alţii, în Doilea Război Mondial, fără ca rmmagii lor să 
citeti rea emisiunii de nicidecum în vagoane de în cimitirul comunei Nede- raport cu prizonierii ne jubileze. Tovarăşii de drum care au răvăşi jamea şi 
e a postului de radio marfă cu destinaţia Siria. lea; 2 în cimitirul comunei respectam reciproc, suntem au ciopărţit Europa după bunul lor plac si Au us, 
n erica Liberă", DI, L. 2. POW (Prizonierii de Chițcani (Arhivele Statului camarazi şi respectăm şi | lăsând în urma lor lacrimi, sânge şi suferințe. Nu se 


stinsese bine focul războiului, Hiroşima şi Na- 
gasachi radiau încă germenul morţii şi foştii aliaţi îşi 
încărcau armele din nou. S'au mişunat ei-între ei 
câtiva zeci de ani, au scăpărat din amnarul lui Marte 
în Coreea şi Vietnam, au făcut o rocadă în Cuba şi 
Nicaragua şi au stricat tabieturile din Afganistan, 
dar la trăznit unul contra celuilalt n'au trecut. Pentru 
lumea cealaltă care aştepta un sfârşit zguduitor, au 
considerat că este mai bine să-i servească un război 
rece, decât unul fierbinte. 

Rezultatul unor. acţiuni este legat în primul rând 
de personalitatea celor care le-au iniţiat şi realizat 
dela capăt până la sfârşit. Ori, în glumă sau în 
răzbunare, hazardul a fost cinic cu liderii celui de-al 
Doilea Război Mondial. Învinşii din Europa au 
sfârşit, unul dispărut după sinuciderea din bunker 
iar celălalt spânzurat cu capul în jos în piaţă publică, 
iar învingătorii s'au înnecat la mal. Roosevelt "a dai 
în primire” fără să vadă capitularea necondiționată, 
cedând locul nevinovatului Truman, iar Churchill a 
fost trecut pe banca şomerilor de către electoratul 
britanic, în plină conferinţă începută la Potsdam. , 

În această situaţie apare firească întrebarea: Ce 
complex l-a oprit pe cinicul georgian Djugaşvili, zis 
Stalin, să nu forţeze înaintarea până la Atlantic, cân, 
nici o forţă nu-i mai stătea în cale? Pentrucă spre 
diferenţă de ceilalţi aliaţi, Stalin, în numele co- 


jcher Prouty, fost pilot război) americani şi englezi Român). legea. 

ia Comandamentul de capturați în România au n posesia acestor docu- 2. Dacă Statele Unite, 
se e porturi aeriene din fost bine trataţi, "Prefe-  mete, Dl. Traian Golea le recent, a făcut intervenţii 
Daite: afirmă, citez: "In rential Treatment" şi de trimite la postul de radio diplomatice pentru a apăra 
septembrie 1944 mi sa _ către populaţie şi de auto- "Free America” şi cere re- de pedepsirea cu câteva 
Pi să duc cam 40 de rităţi. Au fost cazaţi la Si- tractarea infamiei decla- vergi la fund, pentru o 
şioane la granița dintre  naia şi Timişul de Jos, pri- raţiei răspândită în lume infracţiune copilărească a 
Turcia şi Siria, pentru a  meau vizite şi pachete, I-a prin acest post. Urmeazăun unui tinerel american la 
relua 750 prizonieri de vizitat chiar Regele Mihai], schimb de scrisori în care Singapore, ca şi în apărarea 
fizboi care soseau cu un însoţit de Regina Mamă. Dl. LEP o scaldă, se contra- celor doi Americani care au 
„  N'au fost bruscaţi, maltra- Zice, o pălăvrăgeală lăudă- trecut frontiera Irakului 
Fi erau în majoritate piloți taţi, nu au fost schilodiţi de  roasă, fără nicio legătură cu fără paşaport, cum de nu s'a 
i membri ai echipajelor ţăranii care i-au capturat pe cauza, fără a răspunde di- sesizat de oribila crimă de 
sd bombardaseră exploa- câmp, ba chiar le-au dat ce- rect la obiect. Radio "Free  schilodire a unor prizonieri 
țările petrolifere dela Plo- lor răniţi primul ajutor şi  America”tace chitic. americani? Răspuns: Pen- 
ieşti, România. Serviciul hrană. Au fost trataţi prie- DL. Traian Golea publică  trucă nimeni nu a reclamat 
nostru OSS din Bucureşti teneşte. Ofiţerilor li s'au după aceasta cartea "Colo- şi nu a reclamat nimeni 
iciul american de in- plătit solde egale cu cele  neiul Prouty şi România”, pentrucă nu s'a comis nicio- 
formații, n.r.) i-a obținut i-a plătite ofiţerilor români, — cu toate dovezile americane dată asemenea faptă pe 
încărcat într'un tren de corespunzătoare gradului. care îl contrazic pe Dl. LEP pământul României. Cine 
marfă şi a dat drumul tre- Nu li s'a putut asigura tu- şi-l demască, căa minţitşia  s'o fi făcut? "oamenii de pe 
nului spre Siria”. turor regimul alimentar cu  calomniat poporul român. 501?” cu sapa? Dacă s'ar fi 
În continuare, DL. L. Flet- Care ei erau obişnuiţi acasă, Din această carte am re- întâmplatașa ceva nici unul 
cher Prouty declară, citez: dar hrana era aceeaşi care se — produs datele mai sus pre- din cei schilodiţi acolo, pe 
"Vreau să vă spun ceva dădea militarilor români. zentate. Sunt însă şi alte câmp, n'ar fi ajuns în avio- 
despre aceşti prizonieri. Un Asistenţa medicală era ace- informaţii primite dela nul său, cum pretinde DL. 
echi obicei de luptă în €â de care dispunea Româ- Români. Astfel, Dr. Traian LEP. Ce ştie domnia-sa de 

aeaui este ca atunci când Dia, tratamentul în spitale Mihăilescu, fost Director al omenia ţăranului român? 


Pap i pa e i. 


ă FR: : era corespunzător, acelaşi, Spitalului Central Militar 3. De cea tăcut DI. L. | munismului internaţional, era obligat să continue 

en Sieu let primei cu cel acordat militarilor din Bucureşti, a declarat că Fletcher Prouty 50 de ani? | revolutța mondială până la victoria definitivă a = | 
ti aipicior dela genunchi. români. E ae ea a avut sub directa sa îngri- Calomnia împrăştiată pe | proletaruatului. Hoarda de Aur mongolică n'a trecul = | 
Avionul meu era plin cu „3: Piloții, foşti POW in- jire prizonieri americani unde scurte prin postul de 


nici ea de mijlocul Europei. Au oare Asiaticii vreo 
superstiție faţă de Apus? 

La jubileu, urmaşii învingătorilor n'au jubilat. 
Franţa îşi avea problemele ei interne de scuturare a 
unei preşedinţii de stânga, care dacă ar fi continuat 
ar fi dus'o la sapă de lemn. Statele Unite se zbat să 
salveze dolarul dela înnec şi să echilibreze balanţa 
bugetară, într'o confruntare acerbă dintre America 
sănătoasă şi creştină şi liberalismul dezmăţat de 
stânga care o trage spre prăpastie. Anglia trebue să 
ascundă atlasele geografice de acum 50 de ani, 
pentru ca cei tineri să nu vadă teritoriile stăpânite 
atunci, pe care le-a pierdut în culmea victoriei... 

Totuşi, de ochii lumii, conducătorii statelor în- 
vingătoare s'au întâlnit. Aşteptată cu deosebit 
interes, a fost vizita Preşedintelui Clinton în Rusia. 
După rezultatul ei, un ziarist american a numit-o 
"Nadirul întâlnirii la nivel înalt”. 

Revenindu-şi după căderea la podea, Rusia caută 
să-şi ocupe scaunul rămas gol după decesul URSS. 
Nu-i venea să creadă nici ei că adversarii îi regretă 
căderea şi vor s'o pună pe picioare din nou, în afara 
ringului, până se întremează. Ruşii însă nu cunosc 
decât o singură lecţie, învățată cu sârguință şi de 
țarişti şi de comunişti şi tot cu ea vin în aplicare. 
Astfel, din agenda prezentată de Preşedintele 
Clinton, Ruşii nu au fost de acord cu nici un punct. 
America a cerut încetarea livrării de materiale 
Iranului, pentru construirea unei centrale atomice. 

"Ruşii au refuzat cererea americană, dându-le Ame- 
ricanilor un paleativ în problema discutată. 

Ruşii nu aplică acordul semnat în 1990, privind 
Tratatul European al Forţelor Convenţionale la 
frontiera cu Norvegia şi Turcia şi nici nu vor să 
recunoască faptul că în Cecenia duc un război de 


Ș ; tervievaţi declară că afirma- răniţi sau bolnavi - cei şadio "Free America” poate 

mai -. = ARIEI Sau Pie ci radio "Free p 
su zicior, Când see lor iile D-lui L. Fletcher Prou- sănătoşi fiind cazaţi în vile o fi fost auzită în toată lu- 
a fost doborit, ei au aterizat tY+ sunt false, neadevărate. la Sinaia şi Timiş. Curând mea, de foarte mulți ascul- 
Î iții Nimeni n'a auzit de tăierea după 3 Septembrie 1944, tători. Cartea D-lui Traian 

în condiţii bune, dar oa- Up P 194%, tăto i 

îi-de] si Ca torati:Aviatoatejuliai vista toți POW friza Golea şi realitatea, sunt 
biceiul zi, ii, i capturat. Aviatorul Jo: useseră evacuaţi cu avi- cunoscute de un număr 
ş e ce arrera 3 din EI Faze Texas a  oanele B 17 în Italia, Dr. foarte restrâns. Niar fi 
ei avea doar, adică nu, n'a- fost BXaVaxARIRiLA picior Traian Mihăilescu a primit cumva cazul ca Guvernul 
vea nici un picior, i le tăia- când avionul său sa prâ- o scrisoare dela Comanda- României să ceară restabi- 
si pa imita louis inchei - PUSI incât pentru ai salva mentul Trupelor Americane  lirea adevărului în mod 
citatul. i viața a trebuit să-i ampute- aflate în Europa, semnată public şi chiar prin postul 

Neobositul Trai ea piciorul. pe aae a de Generalul Eisenhower, de radio "Free America”? 
Free e în Solca tăgut în Sgila aie e pi de mnilțuirolre Şi zecunori ta articolul *Simbriaşii 
ae pers a a = . Si a arin in E Ei pe tinţă pentru iata cat il Calomniei" publicat în 
grozăvia afirmațiilor D-lui a ete E ure Pa de invitaţia de Cuvântul Românesc din 
Pease aleea Fri puercalene e. Oebiegtiăee Iti (a Four 3594, pre 
nă cu Valentin şi Liana Dl. Traian Golea, le pune USA. Dr. Traian Mihăiles- -. pas re 
„ Stanton, fac ceicatiui, adu- capac secretarul Asociaţiei cu a răspuns mulțumind, ai popotarai și. Su 
sudocumente, declaraţii Foștilor Prizonieri de Râz- dar n'a vrut să părăeească 1040-1944. Gândeam că sunt 
lela pa prizoniezi ame- boi din România, ei can ţara. engia, și a e le sing i şi ultimii. pre 
săpoante oficiale decisă. Alea POW din Ro apărut încă unul: Dl. Flet- 
- un Ameri 54). 2 S 
z referitoare la situația mânia n'a fost trimis cu În vara anului 1994, su- FREE Erotiiy: Nu piudacă 
prizonierilor P; si ia Toţi au Z, itozii POW ame= es e Vreo egatura in ei, 
capturați în România. A- freobk sperie Tei e praviețaitoiii £ ii, dacă sunt sau nu instru- 
da ca in România. A- fost evacuaţi cu i ip __ricani, impreuna i soti mentele unui program cu 
ip eta arată clar 17, direct la Cartiere Sea lor, au peitai Jocurii = cele: acelaşi scop. Dacă este aşa, 
Pletchez aciirația Dlui = pesal al Aria Cl Cai: bombardat în tan. Patronii au ales un subiect 
Me taci i urate an, aeriene la Basiltalia, Le “ Primiţi ca otepeil cu 70 penibil de vulnerabil pen- 
Astfel omnie.  lifică pas ete şi toasturi, tru ei şi un rapsod debil. 
1 = RE aie ____ D-lui L.Fletcher Prouty ca se întreceau cu laude la a- Oricum însă E ărut că 
- Prizonierii de război "It's a lot of Bull Shit”, pe dresa Românilor, pentru unul: DI. L. Fletcher Prouty. 

eroare. moinege vene eamite 0 Mocanu tentă în Stiu apepm ai 

i adă de ct”. i 

s a în Siria, de unde zice cuvine afirmației D-lui 
ez că a ridicat 750  Prouty. Calificarea nu ne 
e ei. La 29 August aparține, dar ne-o însuşim. 


să, j „- Includ aici şi o situaţie 
Acum să judecăm - nula petrecută pe frontul de Est. 
Tribunal - ci ca oameni cu La spitalul de campanie a 


ir i-a pair ra pat ty şi în noaptea de 9 Martie în zona urechii, a stat pe 


ă ii /OEpAn 71994 şi în schimbul de scri- câmp în nesimţire, până a 

pe edictul Ceea prizo- — tori, zică a dela Me sori cu Dl. Traian Golea. fost găsit de ga Pita 
Poet pasari, er ii] Durgan şi C. 1. Un prizonier militar, mâni. Muştele depuseseră 

ÎN 1S-a aeriene, la Bari, în car sai "PLOEŞTI” apărută  dezarmat, nu mai este un ouă în sângele scurs în 
 Malia, pentru Pipera 5062 care cuprinde în inamic, poate nu-i prieten, urechea medie şi internă, 
Evacuarea ir e iza ei 0 i FA d: dar nu-i un adversar. Scos devenite o vermină ce-i 
pieticani din România. E iai cu Ame- din luptă, este protejat. provocau dureri insupor- 
3 de evacuare "Gunn- ATi care au participat la Mutilarea lui este o crimă tabile. Dr. Ştefan Brându- 


ion” tocm: î . pedepsită de lege. Dacă sar şoiu a aplicat tratamentul 
colonelu (est intocmit de bombardamente în Romă- Pestii un picior sănătos potrivit, eliminând cu jet de 
: i oricărui prizonier, de ce irigator viermii şi Rusul s'a 


= us Ss A simţ şi logică, cu 0- fost ad genocid, ci declară că este o simplă problemă de | 
944, pai român căpi- Documentele pomul sa banat? pai ce i-a sasiiscie ca bal iei cir curăţire a terenului de "bande de ferorişti”. Cât | 
ian Cantacuzino, a folosite de DL. Traian Go lipsit D-lui L.Fletcher Prou-  Jând de durere. Fusese rănit despre situaţia din Bosnia, s'a tăcut chitic. 


Pentru opinia publică americană era necesar însă 
un element propagandistic, de succes. Până la urmă 
acesta s'a realizat. Preşedintele Clinton a insistat ca 
în războiul Cola, ce se duce pe piața Rusiei între 
firmele Pepsi Cola şi Coca Cola, Rusia să opteze 
pentru Coca Cola şi nu pentru Pepsi Cola, pentru 
Pepsi este băutura preferată de Republicani. 

Un mare succes pentru Coca Cola, reactualizând 
povestea lui Creangă cu "sfârâiacul”. 

Pentru Români, anul acesta aduce doar aniversări 
triste şi dureroase. În luna lunie se împlinesc 55 de 
ani dela răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord şi 


Messerschmit 109 piloţi, organe 


Dica sira Au sevenilila b. 28 povestiri şi jurnale i unul din cei mulţi de liniştit. A căzut în genunchi ibilitatea reunificării este tot mai d Plină 
făcuț is setea pr intime ale POW; ae = ice DI. LEP - era plin şi a sărutat bocancii docto- Se semnificaţii este şi pp pete Dai i d ez ) 
astfel: La 31 August 1944, c. Cronica lagărului de avionul său, n'a reclamat rului. Dacă aşa au fost tra- | ambasadorul SUA la Bucureşti, care a vorbit despre, 


ieri; rizonieri a lui Douglas această crimă? Răspuns: taţi prizonierii ruşi, cum 

sta aeraet Ad d.e Collins. Pentrucă nu sia țăiat nimă- n'ar fi fost trataţi prizonierii 
nieri; la 3 Sep i 71944, Echipajele care nu s'au nui un picior sănătos. Dacă americani? Dr. Ştefan Brân- 
19 exprizonieri Toţi cei putut salva cu paraşutele şi s'ar fi petrecut aşa ceva, duşoiu trăieşte în Bucureşti 
VI61 de foști prizonieri, au s'au prăbuşit cu avioanele — chiar aviatorii români ar fi după două perioade de 
fost barcaţi de pe aero- doborite, au fost identi- provocat un scandal şi o inchisoare şi canal şi poate 
„ domul Popeşti. Leoxdeni în  ficaţi şi înmormântați cu anchetă în România. Euam confirma, Ramarcaţi deose- 
îvioanele americane B 17, onorurile militare cuvenite, fost militar combatant şi birea între un soldat Rus şi . 
SU asistenţa armatei şi ofi. astfel: 172 în cimitirul eroi- m'am confruntat şi cu Ame- DI.L. Fletcher Prouty, 


"Republica Moldova" ca despre un stat comple 
independent, de care nu se mai poate vorbi despre 
unificare. Pentrucă noi am uitat ca Pactul Rib- 
bentrop-Molotov, este respectat cu stricteţe de 
învingătorii celui de-al Doilea Război Mondial, care! 
au declarat război hitlerismului. i 
: Zahu PANĂ 


Catei ae 


i 
u 


| 


PAGINA 24 


După lichidarea regimurilor dictatoriale comuniste, 
toate instalate în numele socialismului, lumea s'a aşteptat 
să se producă o mutație ideologică, firească, care să 
îndepărteze pe oameni de toate formele existente de 
socialism. Să se deschidă o nouă viziune, un nou orizont 
politic pentru viitor ca o călăuză pentru viața socială a 
țărilor şi a naţiunilor. Socialismul nu mai corespundea 
exigențelor sociale, intelectuale şi istorice ale omenirii. Şi 
rezultatele regimurilor în numele socialismului au fost 
devastatoare pentru toate naţiunile, pentru toate societăţile 
care au încercat să se realizeze în istorie cu ajutorul 
ideologiilor socialiste, orice formă ar fi avut acestea. Dar, 
ca toate ciudățeniile din istoria lumii, această schimbare 
radicală de ideologie, nu a avut loc, după ruinarea acelor 
regimuri de dictatură care au fost nefaste şi incriminate. 
Au rămas reziduuri solide şi încărcate cu o rezistență 
puternică. Adică, socialismul mai circulă prin lumea de 
azi, chiar dacă după degradarea lui care urma să-l facă 
ireversibil. . 

Citadela specială a socialismului european a fost dă- 
râmată odată cu ultimele alegeri prezidenţiale din Franţa, 
unde a ieşit victorios Jacques Chirac, o personalitate 
politică de mare anvergură, şi care reprezintă altă linie şi 
dimensiune de orientare în sânul naţiunii franceze și în 
cuprinsul Europei. Prin alegerea lui Chirac ca preşedinte al! 
Franţei se desemnează o nouă viziune ideologică, care se 
găseşte la antipodul conceptului de socialism. În primul 
rând, pentrucă Chirac reprezintă națiunea franceză, nu o 
ideologie "umanitaristă” care nu are nimic de-a face cu 
ideea de naţiune. În istoria culturii franceze, socialismul 
chiar în aparenţa sa de creaţie a unor gânditori şi autori de 
origină franceză, a fost o idee de import. S'a limitat la un 
cerc restrâns de grupuri sau personalităţi, şi nu a avut un 
suport formidabil de mase populare. S'a dezvoltat mai 
curând pe o dimensiune intelectuală, fără priză la popor; 
care este un popor creştin şi cu mari certitudini în destinul 
naţional al Franţei. Preşedintele Chirac va aduce un mare 
reviriment în dezvoltarea contemporană a Franţei, pen- 
trucă va desfăşura o politică naţională. O politică organică, 
concepută de structura minţii şi cugetului francez, definită 
în cursul veacurilor de către generaţii întregi, care au 
păstrat tradiţiile şi tezaurul naţional al gândirii, al simţirii, 
al inimii şi al voinţei franceze de a-şi păstra personalitatea 
şi specificul formelor de existenţă, care aveau o tonalitate 
galică. 

Una din marile experienţe ale Franţei, făcute cu ideo- 
logia socialistă, a fost a lui Mitterrand şi este semnifica- 
tivă, pentrucă a falimentat, în ultimă instanţă. Mitterrand a 
avut probabil intuiţia că ar face o mare “trădare” dacă ar 
îngădui socialismului său de partid să treacă la reforme 
radicale care se desfigureze societatea tradiţională a ţării. 


Cel mai pur socialist, ca doctrinar şi integrat în sistemul 
ideologic al socialismului, adică al partidului lui 
Mitterrand a fost Michel Rocard, căruia Mitterrand nu i-a 
îngăduit să treacă la reforme doctrinare care ar fi putut 
prelungi supraviețuirea socialismului, care conjugat cu 
activitatea aşa zisei Comunităţi Europene, putea să 
diminueze mult caracterul de suveranitate naţională, cu! 
care istoria Franţei s'a identificat în procesul de devenire 
istorică, şi care ar fi putut să ştirbească serios sentimentele 
naţionale ale Franţei. Căci Comunitatea Europeană, pe 
lângă marile beneficii pe care le-ar aduce prin modalitatea 
federativă a statelor, are şi acest codicil, că alterează ideea 
de suveranitate naţională, adică națiunea, ca entitate se e- 
feminizează şi îşi pierde o parte din conţinutul ei specific. 
Statele nu există ca federaţii, ci ca întreguri, care pot face 
federaţii, în măsura în care se vor găsi termenii, prin care 
să nu se anuleze ontologic, adică să nu-şi piardă esenţa 
identității lor. Să nu devină altceva decât au fost făcute să 
fie, adică să nu se strice elementele componente ale 
faptului originar, de a fi o naţiune. Un chiag de existenţă, 
care dispare când se viciază structura chiagului. Cam 
aceasta era intenţia primară a ideologiei socialiste, aşa cum 
s'a articulat în toate procesele de guvernare politică, prin 
regimurile marxiste, toate generate de socialism ca termen 
general, sintetic şi primar, din punct de vedere cronologic, 


ANACRONISMUL SOCIALISMULUI 


lon BOIERU—— 


IUNIE 1995 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


şi care nu şi-a pierdut substanţa niciodată, în nici una din 
formele variate, sau pretins variate în care s'a prezentat 
lumii, din diferite colțuri ale sale, 

Se va vedea că primele intervenţii pe care le va face 
Chirac vor fi în Comunitatea Europeană, pentru a înlătura 
avansurile socialiste pe care le-au făcut cu asentimentul lui 
Mitterrand, ceilalți socialişti, care de fapt domină această 
Comunitate Europeană. Şi în privinţa aceasta, alegerea lui 
Chirac va fi prețuită de întreg poporul francez. lată, un alt 
punct principal pentru care socialismul a devenit ana- 
cronic, Nu mai corespunde nevoilor popoarelor şi statelor. 
Într'un anumit fel, Chirac este acela care i-a administrat 
socialismului o lovitură decisivă. Toate celelalte forme de 
socialism care se menţin ca frunza pe apă, fără nici un fel 
de legătură cu realităţile intrinseci ale existenţelor 
naţionale, care după ravagiile socialismului îşi revin la 
viaţa lor firească și li se deschide drumul unor realizări 
organice, care nu sunt simple închipuiri năstruşnice ale 
unor halucinaţii. 

Nici socialismul lui Gonzales, tot o formă artificială de 
guvernare în Spania creştină şi cu o naţionalitate bine 
definită, nu va mai putea rezista după dispariţia lui 
Mitterrand. Aşa cum va dispărea puzderia de partide 
socialiste, care nu fac altceva decât să prelungească viaţa 
infirmă a marxismului de altădată. Cât de ridicol este să 
vorbeşti, de exemplu, în România despre un nou partid 
socialist sau în ţările în care au existat dictaturi comuniste 
şi mai ales să aibă pretenţia de a prelua puterea politică. 
Socialiştii nu înţeleg că nu mai sunt de actualitate şi că nu 
se mai cuvine, decât prin lipsă de decenţă să mai exercite 
vreo conducere guvernamentală. Ceea ce este mai sem- 
nificativ şi mai grav este felul de aroganță al socialiștilor 
de a ataca celelafte ideologii, pe care le-au declarat scoase 
din uz prin puterea abuzivă a dictaturilor, instalate în 
numele lor. 

Socialiştii nu admit nici un fel de altă ideologie, care să 
fie validă, eficientă şi realistă. Numai ideologia socialistă, 
sub orice formă ar fi, comunistă, marxistă-sau “democrată”, 
este singura ideologie care are dreptul la existenţă. Nu este 


oare un cinism deosebit ca, un putregai, care a pierdut 


bătăliile existenţei sale, chiar atunci când era în culmea 
puterii, să zicem sovietică, să devină mentorul ideologic şi 
intelectual al întregii lumii, al tuturor popoarelor. Nu 
există nici o legitimitate pentru a trece la o astfel de 
pretenţie. Socialismul nu are o viziune spirituală şi 
globală, metafizică, a existenţei umane şi a istoriei lumii. 
Nu acceptă ideea de naţiune şi deci de diferenţiere 
specifică şi nici o ierarhie de valori morale. Totul se reduce 
la primatul economic, material, care nu reprezintă dem- 
nitatea umană în întregimea ei, căci omul este văduvit în 
concepţiile socialiste de orice atribut sau calitate spirituală. 

Pe aceeaşi linie se situează şi eliminarea oricărei forme 
de religiozitate, afară de religiozitatea politică a domina- 
ției mondiale, care-i revine socialismului. Afară de con- 
fuzii şi false valori, care nu sunt expresia unor atitudini şi 
concepţii etice, ci o combinaţie halucinantă de aberaţii ale 
unui nivel intelectual de "lumpen proletariat”, socialismul 
nu poate contribui cu nimic la refacerea lumii de azi, după 
pârjolul cere l-a adus tocmai acest socialism aberant care 
mai există azi. 

Cel mai firesc lucru, în condiţiile de azi, când se caută o 
ordine nouă, este ca lumea să revină la valorile tradiţiilor, 
care sunt specifice în funcţie de datele fundamentale ale 
geo-politicei şi ale istoriei fiecărei etntităţi naţionale. Să se 
privească cu luciditate şi răspundere morală la starea în ca- 
re se găsesc comunităţile naţionale şi să se creeze condiţiile 
optime care se potrivesc structurilor originare ale acestora. 
Socialismul este o formulă de cabinet şi nu acoperă realită- 
țile cu care are de operat în istorie. Pretenţiile acestui so- 
cialism, orice fel de înfăţişare ar lua pentru a amăgi lumea, 
sunt absurde şi depășite complet de evoluţia firească a 
realităților care ne sunt date. 

Rândurile acestea au fost scrise ca nişte însemnări 
generale, după lichidarea formală a socialismului francez, 
prin alegerea unui adevărat Francez, Chirac, şi nu dorim să 
arătăm veştejirea socialismului peste tot, în Europa. Poate 
o vom face altădată, dacă va fi nevoie de o privire mai 
adâncă. 


nm a ui i m n a a a nu a ai a a a a | 


“Tha Rornanian Voica La Votx Roumaine 
ISSN 0705-8365. 
P0.BOX 78010 


[+] NOU 


po 


CUPON DE ABONAMENT 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


WESTCLIFFE POSTAL OUTLET| NUMELE DE FAMILIE... 


HAMILTON, ONTARIO PRENUMELE 
ga oa STRADA/N 
L9CIN5 Pa TR 
TELEFON: (905) 387-1832 | ORAȘUL................. 
FAX: (905) 388-4651 CODUL POŞTAL... 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


[] 
[] 
| 
PESTE $50 ABONAMENT DE SUSŢINERE | 

$35 ABONAMENT INSTITUŢIONAL i 
$30 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ȚĂRILE) | 


DE A PIERDE 


Convenţia Democratică - ultima speranţă a 
Românilor de a scăpa de "democraţia originală” a 
tovarăşului Iliescu - s'a îmbolnăvit de o gripă 
ucigaşă. Patru partide ale acestui conglomerat au 
părăsit-o, dând bir cu fugiţii şi încercând marea cu 
degetul, în scurta lor istorie, după Revboluţia din 
iarna anului 1989. 

Dacă acest divorţ de Convenţia Democratică le va 
fi spre bine sau se va repeta păţania lui Radu 
Câmpeanu, care de asemenea, ieşind din front, unde 
de bine, de rău, avea şansa de a-şi vedea, cel puţin 
partidul pe care-l conducea, pe băncile Parla- 
mentului, el văzându-se deja în Palatul Cotroceni şi 
trimiţându-l la plimbare pe actualul locatar, a 
pierdut cu “brio” totul, făcându-se de pomină şi de 
râsul lumii, asta o vor spune alegerile generale din 
1996. Căci, istoria s'ar putea să se repete. 

Beteşugul Convenţiei pare să fie cu totul de altă 
natură. Răul care a destrămat această alcătuire - 
singura ce ar fi fost în stare să dărâme idolul Puterii 
- pare să fie de ordin intern. Şi anume, neincrederea 
în actuala conducere. Sau mai bine zis, îndoiala că 
actualul ei preşedinte, Emil Constantinescu, ar fi 
omul destinat să-l înlocuiască pe alde Iliescu, cel 
mai urit dintre pământenii români, pentru năpasta 
adusă pe capul României şi pentru incapabilitatea 
lui de a conduce destinele țării. 

În alegerile din anul 1992, Emil Constantinescu 
fusese nădejdea tuturor celor ce mai credeau într'o 
izbăvire, ca în cele din urmă, să piardă încrederea 
mai tuturor, dar nu şi a liderului Partidului Naţional 
Ţărănesc Creştin Democrat, Corneliu Coposu, care-l 
susţine încă drept candidat unic la postul de Pre- 
şedinte al României, în detrimentul altora care au 
aceleaşi ambiţii. 

A avea un singur candidat la postul de preşedinte, 
nu-i rău, fireşte, căci numai aşa S'ar putea ajunge la o 
victorie a Opoziţiei şi "hoțul de revoluţie” ar putea fi 
“bătut măr. 

Unii dintre ziariştii români consideră că DI. Emil 
Constantinescu nu-i deloc sincer, că atitudinea 


alte păcate, temându-se că, odată ajuns la Putere, va 
călca pe urmele predecesorului său, Ion Iliescu. 

Cu ocazia investirii sale pentru un al doilea 
termen drept preşedinte al Convenţiei Democratice, 
Dl. Constantinescu a afirmat printre altele, o crudă 
realitate, după cum reiese dintr'o depeşă transmisă 
de A.R. Press: 

1... Într'o ţară bogată, în care peste o treime a 
populaţiei trăieşte sub limita ei de nu mai este 
timp şi nici loc de fraze oficiale, de zâmbete 
electorale şi de vizite de lucru televizate. Este nevoie 
de o muncă uriaşă pentru însănătoşirea unei 
societăți din ce în ce mai șubredă..." 

După cum afirmă dânsul "timpul declaraţiilor şi 
discursurilor sterile, a trecut" şi noi nu putem fi 
decât de acord cu dânsul, că anume, cinci ani de 
conducere pedeseristă (PDSR) au dovedit, cu vârf şi 
îndesat, incapacitatea acestor conducători. 

Ziarul "Ziua” (Nr.237) publică pe prima lui 
pagină, un articol semnat de Gina Costache şi 
intitulat: "Emil Constantinescu se încuscreşte cu 
Cotroceniul", în care candidatul unic al Convenţiei 
este citat de către Mediafax că ar fi spus: "România 
se află într'o criză atât de puternică, încât Convenţia 
Democratică poate fi chemată, într'o lună sau două, 
să participe la formarea unui nou guvern”, 
publicând totdată fotografia profesorului Emil 
Constantinescu dând mâna cu zâmbăreţul din 
Cotroceni, subliniind că între Convenţia De- 
mocratică şi Cotroceni ar exista "UN PACT SE- 
CRET". 

Dacă într'adevăr Convenţia a încheiat un “pact cu 
necuratul” pentru a ajunge la Putere, nu ştim. Ceea 
ce ştim este că se mai găsesc şi alți candidaţi care 
visează Preşedinţia României. Mai este scriitorul 
Paul Goma. Se mai vorbeşte de candidatura 
împăratului (sic) lulian al țiganilor, de un Maghiar 
şi chiar a D-lui Ion Raţiu. Ca să nu mai vorbim de 
tovarăşul Ion Iliescu, care se găseşte de multă vreme 
în campania electorală, încălcând punctul 4 al ar- 
ticolului 81 din Constituţia României, care este cât se 
poate de explicit: "Nu pot candida persoanele care, la 
data depunerii candidaturii nu îndeplinesc con- 
dițiile prevăute de art.35 din Constituţie pentru a fi 
alese, sau care au fost alese anterior de două ori ca 
preşedinte al României..." 

Dacă apele nu se vor limpezi între timp, pre- 
veac Convenţiei şansa de a pierde alegerile din 
1996. 

Dea însă sfântul Dumnezeu, ca noi să rămânem... 


profeţi mincinoşi. 
Nicolae NOVAC 


dumnealui este chiar dictatorială şi câte şi mai câte |