Cuvantul Romanesc anul 19, nr. 203, martie 1993

2 


DURERILE FACERII TRANZIȚIEI 


— Gh. lonescu OLBOJAN—— 


Nu mai încape îndoială că 
România, prin guvernanţii săi, păşeşte ferm 
pe drumul luminos al socialismului, cum îi 
plăcea cizmarului din Scorniceşti să spună 
în lunguieţele sale discursuri. Prin FDSN, 
țara a ajuns într'un impas greu de depăşit pe 
căi paşnice. Concret, cum stau nucrutile? Ea. 
EDSN-ul este copia perfectă a PCR-ului, nu 
mai trebue demonstraţ. Că Iliescu este 

tele cu carte al lui Dej şi Ceauşescu, iarăşi 
nu trebue demonstrat. Care este impasul în 
care a fost adusă țara? El nu este altul decât 
politica FDSN de stopare a reformei şi 
trecerea la conducerea economiei Erin 
centralismul de stat şi anihilarea ății 
particulare dobândită după 1989. 

In virtutea acestor principii, gu- 
vernul Văcăroiu a întreprins următoarele: 
înlocuirea funcţionarilor de stat FSN-işti cu 
FDSN-işti, atât în administraţia internă cât şi 
în cea a ambasadelor române; alocarea de 
fonduri din bugetul de stat pentru revi- 
gorarea unor ramuri ale industriei cu- 
potenţial uman deosebit de mare (exemplu: 
extracția cărbunelui, siderurgia şi industria 
chimică); controlul sever al statului asupra 
circulaţiei valutare din sectorul privat al 


ISSN 
0705-8365 


ANUL 19 Nr. 203 -MARTIE 1993- 


PROBLEMA CLAUZEI 


Eugen BÂRSAN 


- Anul trecut, când Congresul American a 


economiei; stoparea micului comerţ stradal 

« care au împânzit mai toate oraşele ţării; 
controlul vamar deosebit de sever pentru de- 
pistarea liniilor de comerţ prin contrabandă; 
asmuţirea Gărzii Financiare asupra micilor 
întreprinzători şi comercianţi, cu intenţia 
vădită de a stopa proliferarea iniţiativelor 
personale în aceste sectoare economice; 
acuzarea comerciantilor- privaţi de cele trei 
ele au SER esp ENE e IESROTIanaLo JO jan 
anume inflaţia, corupția şi şomajul. 

Pentru legitimarea acestei politici 
de izolare şi anihilare a sectorului privat din 
economia românească, guvernul, preşedinţia 
şi SRI-ul au aruncat pe taraba democraţiei 
originale mai multe dosare cu un singur nu- 
mitor comun: corupţia la nivelul ministerial 
în perioada dualismului Roman-Stolojan. 
Toate aceste dosare sunt tratate drept cele 
mai mari afaceri de luare de mită şi primire 
de foloase necuvenite din perioada ce s'a 
scurs dela Decembrie '89 încoace. 

Prin demascările făcute acum, 
lliescu şi ai lui nu doresc altceva decât să 
arate lumii româneşti cât de nefastă este 

pentru țară Reforma şi cât de corupți sunt 


refuzat să acorde României Clauza Națiunii celei mai 
Favorizate, unul. din argumentele dătătoare de ton s'a 
învârtit în jurul atenţionării Forului legislativ american, 
care s'a lăsat odată păcălit de speculaţia diversionistă 
cu "independenţa" lui Ceauşescu. De această dată, el ar 
trebui să fie mai circumspect şi să nu mai cadă pradă 
unei alte păcăleli şi anume al diversiunii specu ative 
iliesciene, numită “democraţie”. Deci să fie mai 
circumspect, nu față de țara România şi poporul ei, ci 
faţă de inveteraţii ei guvernanți comunişti care se 
încăpățânează să nu părăsească puterea guvernării 
statale, pretinzând că ei s'ar fi metamorfozat în 
democrați. 

Aceasta a fost în 1992. Acum, în 1993, se 
aşteaptă ca în actuala sesiune a Congresului American, 
Clauza România să fie repusă pe rol. De aceea, 
să vedem ce s'a petrecut între timp. 


Nomenclaturiştii "democraţiei originale” s'au 
întărit şi aia E ea ele MREE paaa ata lit 
neacordarea Clauzel ar fi numal şi numai opoziția di 
Convenţia Democratică, prin faptul că ea critică 

uvernul, îi subminează acestuia credibilitatea şi 
obstrucționează Clauza. Este clar că printr'o asemenea 
diversiune, nomenclaturiștii ţintesc să discrediteze 
Opoziția cu argumentul că făcând o politică contra 
intereselor lor, ea face în fapt o politică contra 
intereselor ţării. Nu poate fi nici o îndoială că felul în 
care se face uz de ţară aici, este calculat, ştiindu-se că 
Românul este foarte sensibil când aude de ceva ce nu 
sună bine cu privire la ea. Legat de acest lucru, 
nomenclaturiştii ţin să speculeze, propagandistic, 
neacordarea Clauzei în favoarea popularității lor, 
Şcoliţi în diabolicismul comunist, ei ştiu să tragă 
foloase şi din eşecuri. În cazul de faţă, pasând blamul 
neacordării Clauzei în seama partidelor opoziţioniste 
din Convenţia Democratică, 

Pe de altă parte, să aruncâm'o privire şi 


asupra Opoziţiei. In ciuda meschinei ocări şi a 
e blam că ea_âr Ontra ar că in 
cafiză TănTă iu primeşte Clauza, liderii Opozi- 


||| ei sunt activi pentru obținerea Clauzei, A” Tost trimisă, 
| Coni 


tinuare în pag.3 


Această formulare, cei 
avizaţi o știu, caută a 
defini, frumos şi lapidar, 
dar mai ales adânc, ace] 
fenomen specific național şi 
orin excelență — creștini, pe 
care-l _agrăim__dintr'o 
pia ie, românism 
spiritualizat. Si e, totodată, 
pricină de sminteală, piatră 
de poticnire, cap de acuzare, 
pentru ignoranţi, oameni de 
rea credință și vrăjmași de 
diverse calibre și coloraturi. 
Astăzi, ca și ieri ori 
alaltăieri. 

De fapt, altfel nici nu 
poate fi. Căci însuși 


creştinismul a_ primit de-a 
lungul veacurilor lovituri şi 
atacuni _- îndeosebi “'sub 
centură!” din rtea 


fel or ___denominaţiuni 
religioase, confesionale, 


tim, ilustrativ, in: 
toleranța sinoadelor 
unioniste,  Contra-reforma 
ori neoprotestantismul con: 
temporan. Toate asemenea 
manifestări “au îmbrăcat 
deseori forme fanatice 
deosebit de ascuțite și de 
agresive, similare __într'o 
anumită e: 
i i isțic. 
Naționalismul sănătos și 
curat precum un iezer car- 
patin, ca infrastructură 
spirituală a Națiunii 
noastre, exprimă natu: 
ralmente acel suflet 


PUBLICAŢIE 


| 


cei care o sprijină în continuare. Autorii 
afacerilor respective, foşti miniştri, secretari 
de stat, directori generali etc. nu sunt deferiţi 
justiţiei pentru a da seamă de păcatele lor, 
întrucât Constituţia spune, prin al său articol 
108 alin.3, că miniştrii sau asimilaţii acestora 
nu pot fi urmăriţi penal decât la sesizarea 
Parlamentului. Cum însă România nu 
dispune de o Lege a răspunderii ministe- 
riale, actualul Parlament nu poate sesiza 
procuratura împotriva miniştrilor actuali 
sau foşti, neavând un temei juridic. Asta nu 
înseamnă că parlamentarii români se gră- 
besc să adopte o asemenea lege. Nu. Ei ştiu 
să coabiteze paşnic cu executivul, lăsând 
rufele murdare ale Guvernului să fie clătite 
în paginile presei, pentru impresie şi iritarea 
orgoliului clasei muncitoare impotriva celor 
alungaţi dela guvernare de tartorul din 
Palatul Cotroceni. 

O listă incompletă a afacerilor şi a 
celor aflaţi în spatele lor şi puşi la stâlpul 
infamiei de tovarăşii Văcaru, Văcăroiu, 
Văcăliescu, Verdeț: afacerea AIRBUS - 
contractarea cumpărării a trei asemenea 
aeronave dela Francezi contra unui comision 

Continuare în pag.3 


ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Gh. IONESCU OLBOJAN pagina | 
Prof.ValeriuNEȘTIAN pagina 1 
E. CONSTANTINESCU 
Dan Emilian ROȘCA 
Ghe. BODNARU 
Adrian GRIGOROPOL 
Petre PASCU 

Dr.lon ZEANA 

Prof. Anton MOISIN 
Prof. Dr.N. CIACHIR 
Nicoleta BUZNER 


CITIŢI 


pagina 8 


pagina 8 
pagina 9 


Preţul unui abonament anual 


25$/50DM 


NIAN VOICE ———————— 
:WSPAPER IN THE FREE WORLD 
EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


CIRCULATIE. N AFARA CANADEI: AFRICA, ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA, BRAZILIA. BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA, GRECIA. FRANTA, ISRAEL. ITALIA... IUGOSLAVIA. OLANDA, ROMANIA. SPANIA. S.U.A... SUEDIA. TURCIA. NOUA ZEJELANDA 


LUNARĂ 


—CValeriu NEŞTIAN—— 


propriu românesc ce nu-i 
altceva decât o revelaţie 


divină. prezenţă vie şi ac- 
tivă în istoria Neamului, el 
creează spontan şi în 
proporții de masă, înainte 
de orice, '"o şcoală spiritual- 
morală , cum nu se 
cunoaște să se fi născut o 
alta undeva; considerând, 


cu limpezimea cristalului, 
că țelul final al individului, 
al _colectivităţii naţionale 
și al Națiunii rămâne mân- 
tuirea în numele lui Iisus 
Hristos. E 6 parte din 
definiția lui, indiferent ce 
nume atribuim acestei doc- 
trine mereu actuale, 
niciodată perimabile, întot- 
deauna  enemetice. Cade 
partea, cade întregul. De 
aceea, credința, cultura, 
caracterul sunt linii ce brăz: 
dează în contemporaneitate 
autentica viață personală şi 
comunitară a bunilor 
Români din Tară ori de pe 
alte meridiane ale lumii. 


Cum remarcă __N. 
Steinhardt, doar caracterul 


importă în ultimă instanță, 
părerile TilosoTice, 
ideologice, Originea socială, 
profesiunea, pregătirea _in- 
eee) a -MetAt 
nişte_accidentel) De aceea 
spiritul de sacrificu devine 
în prezent esenţial. Si de 
aceea sufletul național, 


uriaș cât un munte și mare 
ca o furtună răscolitoare, își 


caută împlinirea întro or- 
dine naturală a lumii, 


caracterizată prin 
spiritualism religios, 
patriotism _real și 


TI 
7 democrație organică. ! 
” Evident, atari sentimente 


fireşti, lăsate la voia 
întâmplării,  necanalizate 
spre manifestări bine- 


făcătoare, pot îmbrăca 


forme care merg la 
exagerări, erori ăcate, 


degenerând în cu totul alt: 
ceva (cum se petrece pe 
alocuri aici în Tară, acuma), 
decât este şi vrea să fie un 
spirit, un curent şi o 
mişcare “duhovnicească.” 
Nu aceasta este însă nota 
definitorie în prezent. După 


cum, credem noi, nu va fi 
Tradiţia - 


nici în viitor. 
spiritualităţii naţionale” și 
creştine veritabile (nu cea 
taiata de vechii şi noii 
comuniști), verificată pe 
parcursul deceniilor de 
trăire autentică, în 
România și în exil, preluată 
de fiecare generație dela cea 
dinainte, prezintă in: 
dubitabil garanția că se află 
pe _Tiniă de succesiune 
binecuvântată, —menită__să 


perpetueze intenția nobilă 
iai IOcefETE- BF m- 

a! iTda majorităţii 
foştilor deținuți politici 
eate, bunăoară, ilustrativă. 

Altminteri, cruciada pen: 
tru cruce și libertate a pus 


AXA SPIRITUALĂ A NEAMULUI 


un accent aparte pe paza 
minţii și a inimii, pe in- 
troducerea minţii în inimă, 
care are şi sensul de cola- 
borare a intelectualului Cu 
simțirea (cf. mulțimea de 
savanți, genii, eroi morali 
ce-au sfințit cu propriul lor 
nume / sânge lupta an- 
ticomunistă). 

Da, desigur, sunt şi or 
mai fi şi impostori, opor- 
tuniști, profitori. De fapt, 
nişte mistificatori ce se -- 
folosesc de. calitatea ex- 
terioară de foşti com: 
batanți, cu aparențe de 
autenticitate, care umblă 
orgolios prin Tară ori 
aiurea, cu texte ''clasice” în 
mână și cu fraze “'guriste” 
frumos lustruite, prin 
ajutorul cărora trag nădejde 
să câştige, pentru scopuri 


suspecte, buna credință a 


acelora cu care vin în 
atingere, Insă 
pseudoluptătorul se 
demască  negreşit. Ca și 
veşnic “'invulnerabilul”” an- 
tilegionar, mercenar subor: 
donat nu importă căror 


“forțe oculte. Deşi, o vreme, 


poate înşela, poate recruta 
“adepţi', poate perverti 
judecăţi sănătoase, până la 
aşa măsură încât să dispară 
facultatea de discernere 
între efecte şi cauze, între 
firesc şi arbitrar sau între 
autoritate și libertate. Sen: 

Continuare în pag.4 


PP Dr e” me f 5 34 îi ata-. 


NOMENCLATURA 
COMUNISTĂ POARTĂ 
MASCA 
NAȚIONALISMULUI 


Cel de-al Doilea Război Mondial s'a sfârşit cu 


victoria_aliaţilor occidentali, care reprezentau 


capitalismul şi democrația, ca idei de orientare politică, 
ar şi cu victoria Uniunii Sovietice, simbolul ideologiei 
capitalist şi democrat. Erau două lumi opuse şi cu 


idedteri-căre nu puteau să găsească o platformă de 
conciliere. 

Este adevărat că de multe ori, ideologii marxişti 
S'au găsit în situaţia de a simula o formă moderată, un 
socialism cu tentă umanistă, pentru a depăşi anumite 
stări de impas. Gorbaciov a mers şi mai departe. A creat 
o fisură periculoasă în monolitul comunismului (bolşe- 
vismului sau marxismului, care în fond reprezintă acelaşi 
lucru, dar cu nume diferite), prin "perestroika" şi prin 
"glasnost”, dar n'a realizat că fisura se va lărgi şi 
monolitul îşi va pierde consistenţa şi tăria structurală. 
Până la urmă, în faţa blocului de fermitate, ridicat de 
America conservatoare a lui Reagan, întreg eşafodul 
politic, administrativ, economic, ideologic şi pseudo- 
moral al marxismului s'a sfărâmat în forme caricaturale 
de doctrină, dispărând până la urmă de pe mapamond, 
într'o formă penibilă. 

Marxismul a dispărut, ruşinându-se de numele 
pe care Y-â purtat, întrucât în cameleonismul lui de a-şi 
ascunde fața și univ ersalele teorii (perimate şi 
anacronice) a ajuns să €zE acțiunile cele mai 
Vale mate er Sea Strips eee role loxu iz paris e elis 
pe căre altădată Te blama, căci erau degradante. 

stăzi, marxiştii se înghesuie să rămână la 
suprafaţa istoriei, dar nu cu principiile pe care le-au 
propovăduit altădată, ci prin acelea în care n'au crezut şi 
pe care le-au batjocorit şi defăimat. leri, marxiştii erau 
socialişti radicali, astăzi sunt socialişti moderați şi oferă 
lumii salvarea prin doctrine adaptate noilor cerinţe 
mondiale. Desigur, fără ecou şi fără succes. 

Între timp, după prăbuşirea marxismului şi a 
regimurilor dictatoriale, instalate în numele lui, au apărut 


concepții noi de viaţă, care fuseseră scoase, cu violenţă, 
| din circulaţie de către aroganta subintelectualitate a 


dictaturii proletariatului. Pe vremea dominaţiei marxiste 
era absolut interzis să se vorbească de spirit, de naţiune, 
de naționalism etc., pentrucă ictei corespundeau 
doctrinei lui Marx şi a lui Engels, titani monstruoşi ai 
istoriei contemporane. 

Astăzi, pentru necesităţi urgente de camuflaj 
(recte de Ea marxiştii de Cedar recurg [ă sis- 
temele 167 dE Fraudă ŞI INŞEIaciune, promovând tdei, 
valori şi principii în care nau crezu 7Ateastă 
scamătorie politică şi ideologică este necesară pentru a se 
face un camuflaj, dar şi pentru a crea diversiuni ce amână 


procesul de clarificare a confuziilor apărute după căderea 


regimurilor comuniste. : 
Pentru demonstrarea celor de mai sus, realitatea 


din România este cât se poate de evidentă şi ilustrativă. 
Jliescu, cu toată suita de nomenclaturişti, a înlesnit 
cr după tipicul comunist, a unei puzderii de partide 
Şi ae Politice. Care 1ȘT JEVENEIICA_ fară NICI o 
Eat e platformă naționalistă. Pentrucă 
inarermul ESTE EFIINaE ŞI NUI Tar poate apare cu teoria 
materialismului istoric pe terenul activităţilor politice. 
Marxismul nu mai poate acţiona din lada de gunoi a 
istoriei unde a fost aruncat. 


Acum, namenclaturiştii din vechea gardă a 
comunismului îşi acoperă acţiunile cu formule naţionale 


şi năționaliste, CERT Sa TRIȘEIE încă odată istoria prin 
denâturările lor. Aceşti nomenc! aturişti. au urat evo- 
luția din Decembrie '89, în numele naționalismului pe 


care l-au urât şi l-au batjocorit. Astăzi, ei continuă 
genocidul cultural, spiritual și etnic al întregului 
românesc, pe care l-au început in . Atunci O făceau în 
roma pe eri ESTOTIE AZI Tăc în numele 
naţionalismului pe care şi l-au însuşit numai ca să-l 
altereze şi să-l ucidă, aşa cum au rocedat cu toate 
valorile spirituale, culturale și naţionale de care s'au atins: 
credință, neam, tradiţii, omenie etc. 


Şi astăzi, adevărații naţionalişti sunt prigoniţi şi 
nu au dreptul 5ă-zi manifeste crezurile TOr. 1 Via ţa 
SEA O manea ce e cca eu sula i ele 
un genocid care va trebui pedepsit odată, exemplar, de 


legile dure ale istoriei. 
George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


PRE CUNOŞTINȚĂ: Ţinem să facem cunoscut că 
ei aia AL le ziar nu împârtâșeşte 
întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 

colaboratorilor din articolele semnate. 


MARTIE 1993 


Peene mau Ec te ae aaa RE ERIE sai 
Epistolă câtre fratele meu 


Îți scriu aceste epistole 
dintrun spațiu calm, cald 
și primitor. Iţi scriu de pe 
plajă, din **Gultot Mexico”, 
din Fort Myers, Florida. 
Valurile apei bat continuu 
spre mal și aruncă tot ce 
nu-i aparţine. Noaptea se 
aud din camera de dormit 
care dă spre imensitatea 
apei. Un spectacol divin. 
Mişcarea apei este on- 
dulată, este poruncă, să 
uiţi de “'toată grija cea 
lumească”!. Este invitare să 
reflectezi la cel ce a creat 
totul pe acest pământ, la 
Dumnezeu, cel necuprins de 
mintea omenească. 

Pe plajă se plimbă 
oameni decenţi, parcă sunt 
aleși din furtuna timpului, 
te salută reverențios şi cu 
zâmbet pe buze, lăsându-ţi 
impresia că te cunose de 
când te-ai născut. Toţi merg 
domol, nu în cadenţa 
vremurilor, ci în cadența 
etemității. Atmosfera de 
pace îți dă impresia că cerul 
este mai aproape de 
pământ, că Dumnezeu vrea 
să-ți vorbească. 

In fiecare zi, dimineaţa, 
după amiaza și după cină, 
eu însumi mă plimb pe 
plajă, în această linişte și 
singurătate extrem de 
agreabilă. Tot timpul 
plimbării mele mă rog, 
urmând indicaţiile Sfintei 
Fecioare Maria ce a apărut 
în Iugoslavia. Rostesc Tatăl 
Nostru de șapte ori, Crezul 
de trei ori, Miluiește-mă 
Dumnezeule (Psalmul 50 al 
lui David) de trei ori, toate 
rugăciunile de dimineaţă şi 
rugăciunile de seară în care 
includ Ectenia Intreită cu 
rugăciuni de cerere şi 
mulțumită. La încheiere 
rostesc de trei ori, Cuvine- 
se Cu Adevărat, mulțumind 
lui Dumnezeu și Maicii 
Domnului, pentru toate 
binefacerile pe care le 
revarsă zilnic asupra acelora 
pe care eu îi acopăr cu 
rugăciunile mele, asupra 
familiei şi asupra nevred- 
niciei mele. 

In aceste rugăciuni te ţin 
aproape de mine, iubitul 
meu frate. 

Nu te pot uita, tu faci 
parte din universul meu 
spiritual. Tu “eşti fiu al 
comunității -și bisericii 
mele. Așa a fost “să fie, 
Dumnezeu te-a încredințat 
nevredniciei mele, să te port 
în grija mea duhovnicească 
şi să răspund mâine de tine 
în “fața Tronului ceresc. 


Scopul acestor epistole 
este să ne regăsim şi să 
trăim împreună lângă ini- 
ma caldă a Bisericii, să 
menţinem împreună flacăra 
interioară a credinţei, să 
luptăm împreună, din 
colțul nostru modest, la 
întronarea domniei 
adevărului, să te determin 
să te lași în voia emoțiilor 
pe care le stârnesc ideile și 
atitudinile religioase. Să 
ştii iubitul meu frate, din 
acest izvor nu vor putea 


țâșni decât sentimente 
pure. z: 
Drama societăţii în care 


trăim, este că ne-am 
îndepărtat prea mult de 
Dumnezeu, că doctrina 
întemeiată pe principiul 
suprem al unităţii și 
transmiterii directe a 
adevărului, a suferit atâtea 
rupturi, atâtea rătăciri și 
apariții străine de 
creştinismul primitiv. 
Aceste rătăciri dezic in- 
vocaţia Mântuitorului: 
““Părinte, mă rog ca să fie 
una, precum noi suntem 
una” și dezic împărăţia lui 
Dumnezeu pe pământ. De 
aici decurge haosul în care 
trăim, și care totuși indică 
viitorului schimbări fun- 
damentale, o nouă eră 
cteştină a adevărului unic. 

Toate  ramificaţiile 
creştine ce s'au îndepărtat 
de dogma creștinismului 
primitiv, se vor topi în 
lumina şi focul sacru al 
învățăturii creştine. Cei ce 
au adoptat aceste rătăciri 
din ignoranță sau din alte 
motive, se vor rușina și se 
vor prosterna în fața 
Ierusalimului etern. 

Lumea stă astăzi întrun 
singur picior, destul de grav 
descumpănită. Nimeni nu 
dispune de o sferă a 
existenției bine deter- 
minată, nimeni n'are reguli 
de conduită pentru nici o 
situație. In propriile case 
avem aerul că ne aflăm 
întro tabără, în propriile 
familii avem aerul unor 
străini; în propriile orașe 
avem aerul unor nomazi. 

'Toate popoarele cunosc o 
perioadă de frământări 
violente de neliniști 
pasionate, de activitate fără 
vreun ţel bine gândit. Toate 
popoarele trec printr'o gravă 


criză, de bună judecată, 
criză morală, criză 
economică, criză politică , 


etc. Toate popoarele plutesc 
întrun haos teribil. 
In această vreme oamenii 


Pr. Dr. Petre POPESCU—— 


vătăcesc prin lume Cu 
trupul și ca susul 
Popoarele pa și-au Ppler- 
de ToariA parcă le este 
ruşine de trecutul lor, de 
valorile din care ele și-au 
tras seva. Trădarea, 
laşitatea şi minciuna sunt 
ridicate la rang de virtute. 
Sodoma şi Gomora sunt 
oficializate. Se 

Gândindu-mă mai adânc, 
s'ar putea ca această epocă 
să fie o nouă adolescenţă a 
acestor popoare, să fie 
clocotul ideilor, era marilor 
pasiuni, a marilor emoții. 
Am impresia că trebue mers 
până în fundul iadului, pen- 
tru a ieşi la lumina eternă. 

Până acum am fost 
numai căldicei, gata la 
toate compromisurile, gata 
de acomodare la orice 
situație, gata de vânzare 
pentru cel mai sărăcăcios 
blid de linte. 


Iubitul meu frate, hai să “ 


ne uităm acum și să privim 
cu atenție și la soarta 
poporului român. Pe el îl 
cunoaștem mai bine. 

In ultimii cincizeci de ani 
a fost saturat de o existență 
cenușie şi întunecată, fără 
vigoare, fără energie 
însuflețită de ticăloşie şi 
amărâtă până la dezgust de 
servitute. 

Iţi aduci aminte iubitul 
meu frate, tu mi-ai spus cu 
lux de amănunte, că, din 


această epocă neagră nu 


există nici o amintire fer- 


mecătoare, nici o imagine 
grațioasă şi nici o reglemen- 
tare socială solidă. Din 
această eră nu sa 
descoperit nici o amintire 
care să producă simpatie, 
nici un moment venerabil, 
care să ne vorbească despre 
acest trecut cu vigoare, care 
să ni-l reconstituie într'o 
manieră vie şi pitorească. 

Veritabila dezvoltare a 
ființei umane în societate 
nu începe pentru un popor, 
atâta timp cât nu i sa 
reglementat viața, cât ea nu 
i-a devenit mai ușoară, mai 
bună şi mai blândă. Cum 
vrei iubitul meu frate, ca 
germenii binelui să se 
pârguiască atâta timp cât 
viața nu s'a constituit încă 
în nici un fel și când totul 
este în stare de fermentație 
haotică, când aceleași false 
valori - minciuna, ura, 
gelozia, denunţul și invi- 
dia - se întrec în inflație cu 
banul? 

De unde şi cu cine să 
înceapă dezvoltarea morală? 


CUVANTUL ROMANEşe 
NTUL ROMANEse 


Cine să facă educa; 
bază a acestui ali „de 
să-l înveţe abecedarul A) 
cine să-i dezvolte ai 
frumosului, al armoniei al 
binelui, al solidarității i al 
unităţii? dal 
Cine ar putea şi ar 
autoritatea morală să d 
idei şi să călăuzească af 
acestui popor atât de a-i 
încercat? Rl 
Pentru, a lega viitonuj de 
ce este divin şi permanent, 
trebue mers în trecut, la 
timpul când România era 
România și când Poporul 
Român se alimenta 
duhovnicește din izvorul 
cel  nesecat al divinului 
întemeietor, antrenând 
generaţii și generații la con. 
struirea spirituală a 
Neamului Românese, 
Trebue mers înapoi la in. 
stituția care ne-a dat viață 
și care a alimentat secole și 
secole de-a rândul Neamul: 
Biserica Ortodoxă Română. 
Rolul pe care ea l-a jucat 
" în istoria noastră este atât 
de important, încât nu se 
poate vorbi de Poporul 
Român fără să vorbeşti de 
Biserica Ortodoxă Română 
și de rolul ei sănătos pe 
care l-a avut în dezvoltarea 
noastră ca popor. 

Când Biserica a fost 
marginalizată, când a fost 
împinsă să aibă rolul 
cenușăresei şi să dispună de 
ea şi de soarta ei oameni 
atei şi cinici, se ştie ce am 
avut. Totuşi, în această 
vreme întunecată, Biserica 

“Ortodoxă Română “cu 
preoții ei, a stat Iăngă 
popor, iar pâinea şi vinul 
Sau transformat pe masa 
sfântului altar al Tării 
Românești, în trupul și 
sângele Mântuitorului 
Hristos,  îndumnezeind și 
divinizând poporul, ce îi 
rămăsese atașat cu trupul și 
sufletul. De rătăciri vom 
vorbi mai târziu. 

O revenire în ograda 
Bisericii strămoşeşti este 
prifăul ges care POporul 
Român îl are de făcut. Să 
devină-ceară moale şi recep- 
LG SE apa carajel să se 
supună sfintelor _ei 
înv UT1, să-și - modeleze 
viața după sfintele ei 
exigenţe şi să fie convins în 
conștiința lui că ea are 0 
forță divină şi eternă, care 
acționează la instituirea pe 
pământ a unei ordini per 
fecte şi care va dura până la 


sfârșitul veacului. 
Va urma 


avea 


FACEŢI ABONAMENTE NOI 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVANTUL ROMANESC 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face 
după cum, urmează: 

Din Canada şi U.S.A., se pot face "Cec Poşta!" 
(Money Order) sau "Cec Personal", 

Din Europa şi alte continente, prin "Mandat Poşta!" sau 
"Cec Internaţional" pe adresa ziarului: 
CUVANTUL ROMANESC 
P.0.Box 78010 . 

Westcliffe Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada L9C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 
REINNOIŢI-VA ABONAMENTUL 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


+ Nu garantăm apariţia arti- 
colelor mai lungi de 4 pagini 
dactilografiat la 2 rânduri: 
Redacţia nu doreşte să in- 

- tervină cenzurând prin forța 
împrejurărilor, l 
supradimensionate. 


Manuscrisele nepublicate 
nu se înapoiază. 


*-Reproducerea articolelor 
este interzisă fără men 
ționarea sursei. 


textele 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1993 PAGINA 3 


"ALTĂ PUTERE, ACEIAŞI 
ACUZAȚI” 


TRANȘŞEEA "NUMĂRUL TREI" 


Se pare că moartea comunismului a ? 


între cetățenii de diferite naţionalităţi si 


fost puţin exagerată; el a reușit să +2 confesiuni. Ei vor să iugoslavizeze Româ- 
Mihaela MOISIN supraviețuiască “"demoecratie” în „unele 3 nia. Ef au nevoie de haos cum are peștele 
țări satelite, în unele republici sovietice, nevoie de apă. 
Nu credem să fie o Răzvan Theodorescu nu efecte, numele lui având iar în România comunismul zburdă sub 


simplă coincidență între putea preda ștafeta de 


s ) s zâmbăreața “Democraţie Originală”. meriţa au dat greș. Majoritatea Ungurilor 
îndepărtarea lui Răzvan luptător comunist şi zilele bune. Ce ne îngrijorează e că adepţii “'unui 7] au înțeles că visul unei Impărăţii Austro- 
Theodorescu şi înlocuirea credincios al guvernelor Ca atare, după aproape | Pas înapoi” pregătesc doi paşi înainte - 


“escu'', lui Paul Everac, și 


lui cu Păul Everac în postul 
de Director al Televiziunii 


un an si jumătate dela prin întregirea unui front comun ce se va unei Impărăţii Roşii. 2 
intra brusc în anonimat. Pe plângerile penale făcute” de întinde dela Marea Nordului până la Planurile. ac * din ambele 
Mem danaaai reactivarea de altă parte, cea mai bună 
osarului întocmit Dinei apărare este atacul; iar Gabriela redactor al prin haos să recucerească lumea. ținut la Brașov de ''Uniunea Democrată 
Doina Cornea de către Răzvan Theodorescu va avea departamentului “Ac: Datorită haosului creat de Războiul a Maghiarilor români”, 15-17/1/93, a 
Procuratura Română (încă nevoie de multă apărare. 


din Octombrie 1991) pentru 


d € e Ca_ o ultimă zvâcnire a 
subminarea puterii de 


cozii şârpelui care moare, şi 


bmina: erii de accesate ieadin Sa tea nr. 2 ei au cucerit propunerile belicoase, Maghiarii 
stat (în timpul mineriadei mergând pe PrIneipiul “'In- PO cua ia IS cas OZICe e ea Răsăritul Europei şi acum speră că după recunoscând că's o minoritate care-și 
din Septembrie 1991, D-na curcă-i drace...”, Răzvan plângere EEE FERESTE un alt război, să-și recapete redutele cere dreptul de a-şi păstra limba, 
Doinea Cornea a apărut la Theodorescu, bucurăndi:se făcută împotriva lui Miron pierdute, plus dobândă. tradiția, cultura etc. Succesul 
Televiziunea Română, şi de  binecuvăntârea Cosma) D)osc os ata as papi La baza complotului întâlnim comu- împăciuitorilor n'a fost uşor, ei au avut 
îndemnând populaţia la prictenului săi de ne nii, atâta a îtea du p3 niștii înrăiţi din fosta Uniune Sovietică, de luptat cu radicalii, unii din țară, alţii 
non-violenţă, la grevă Ion Tliescu, a dat 6 IOVitură Tăcerea BA găsească i pe cei din Iugoslavia, România etc. din străinătate, printre care ș'o cuconiță 
generală). „ca “Ta Diliard, cu multe 


PROBLEMA CLAUZEI 


Urmare din pag. 


chiar, o delegaţie specială la Washington în această 
privinţă.Nu putem decât să vedem că Opoziția face 
acest lucru din convingerea că obţinerea Clauzei va 
ajuta cauza democraţiei în România. Prin obţinerea ei, 
nu se va mai putea spune demagogic, că democraţiei 


americane nu-i pasă de biata Românie şi că democraţia 
românească opoziţionistă e contra ţării. Un lucru care 
atârnă greu la electorat. 

Fără Clauză, întorcând demagogia pe cealaltă 
parte, discursul politic al nomenclaturiştilor va fi un 
discurs de consolidare purtat pe cuvintele: "Hai să 
rămânem unde suntem.” Adică la "democraţia 
originală” a D-lui Iliescu. 

De bună seamă că atunci când în 1992, 
Congresul' American a dezbătut Clauza pentru 
România, el a mai privit şi la realitatea tristă şi greu de 
înţeles că dintre toate statele care au aparţinut blocului 


aSUp ui , Congresman 'Lantos, 
mai înverşunat adversar al acordării Clauzei, a făcut 
o vizită în România, unde s'a întâlnit cu Preşedintele 
Iliescu, cu alţi oficiali şi apoi cu liderii Opoziţiei. 
Păstrând secretul convorbirilor cu Dl. Iliescu, el a 
ţinut să sublinieze că dacă România va primi Clauza, 
aceasta se va datora numai cererii făcute de Opoziţie. 
Dacă orice politică e un complex dificil, tot aşa 
e-şi cu problema Clauzei. Pentrucă deși se vorbeşte de 
Clauză şi România, de Clauză şi Opoziţie, de Clauză şi 
popor, în fapt în cauză este doar Clauza şi comu- 
nismul. Dacă Dl. Iliescu ar fi adoptat linia: noi comu- 
niştii "ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul', acum 
e timpul democraţilor, obţinerea Clauzei n'ar fi absolut 
deloc o problemă. Impedimentul provine, deci, dela 
faptul că glasul prigonit al conştiinţei naţionale zice; 
rem Clauză fără comunism!" 

Deci nu Românii de conştiinţă impedimen- 
tează Clauza, ci faptul că până mai ieri lagărul comu- 
nist era cuprins în "cortina de fier”, şi mai nou, el 
începe dela graniţa României. A României care-şi 
degradează imaginea în faţa străinătății şi a celor care 

| votează Clauza, cu mineriadele şi atentatele la 
drepturile umane care au loc între graniţele ei. 

Politica nomenclaturiştilor cu privire la 
Clauză, nu-i nimic altceva decât un exerciţiu al 
formelor care ţin să întărească centralismul socialist în 
dauna privatizării. Un exerciţiu de sfidare a strigătului 
“am trăit prea mult în comunism!" 

Nomenclaturiştii, societăţile de stat şi 
birocraţia lărgită de DI. Văcăroiu la 75 de secretari de 
stat, au lipsă mare de resurse. Se vorbeşte, în special, 
de societăţile de stat neproductive, amenințate de 
faliment. lată unde ajutorul Clauzei este căutat şi 
aşteptat, mai cu seamă când sacoşa ţării este goală, Să 
nu se creadă cumva că Clauza o va ajuta şi pe țăranca 
Ileana Ichim din Sascut, Bacău, care incredibil, dar 
adevărat se întâmplă să primească doar o pensie de 12 
lei pe lună. j 


Şi în timpul lui Iliescu ca şi în cel al lui 
Ceauşescu, cu Clauză sau fără Clauză poporul tot sărac 
rămâne. Legat de acest lucru se vede bizarul; deși 
majoritatea cetăţenilor aproape că mor de foame, ei 
totuşi ţin cu Iliescu. Pentrucă au fost coordonaţi la 
starea de teamă că în cazul că vin democraţii 
opoziționişti va fi şi mai rău. ca 

În pofida celor remarcate, e aproape sigur că, 
pe curând, România va primi Clauza, graţie inter- 
venţiei Opoziţiei. Dar pentru a nu se mai repeta ce sia 
întâmplat în trecut, ea va fi supusă unor condiţii care 
privesc implinirea unor principii democratice. -. 

Desigur că în cumpâna acordării ei, joacă un 
rol şi prezumția că dracul n'ar mai. fi chiar aşa de 
negru, că el ar fi devenit cenuşiu. Să nu se scape din 
vedere că negru, cenușiu, sau trandafiriu, dracul tot 


drac rămâne. 
Eugen BÂRSAN- 


astfel încă rezonanţă, ca în 


Răzvan __ Theodorescu și 


tualităţi””), deodată dosarul 
D-nei Cornea se bucură de 


moment favorabil lui, sau 
prietenului său? A vrut să 
compromită pe D-na Cornea 
azi, şi nu înainte? Sau a 
vrut să compromită guver- 
nul României, când acesta 
îsi trimitea “'reprezentan- 
ți? la lucrările CCE?_In- 
curcate_ sunt ițele politicii 
coriuniste, Cu situații uha 
mai şocantă decât alta. 


C.V. Tudor, ““proprietar”? 
al unui IMpr&sIO 


de_dosăre penale; persGnaj 
incomod atăt pentru condu- 
cere cât si pentru Opoziţie, 
ia apararea D-nei Cornea. 
ATi PENTEBCa Ste Toți 
să-și pună lacăt la gură la 
ședința Omisiei 
Comunității Europene unde 
era celegatăa le ico manei șI 
trebuia să ia 0 atitudine 
în "cazul _D-fiei _ Cornea, 

nd această problemă s'a 
„> midicat;. încăînainte de. 


începerea discuţiilor. Paul 


Română [de ce ne trebue 


atâtea filme americane, 
“țigări americane și 
prostituție pe dolari, când. 
avem produse indigene? ). 
Dl. Lliescu, nevinovat, ca 
întotdeauna, zâmbește gân- 
durilor sale: energie și 
pagini în presă irosite în 
cazul D-nei Cornea, iar el, 
preşedintele, va face o 
declarație publică, va acuza 
un funcționăraș oarecare că 
a trimis citaţia în cauză 
dintr'o greșeală stupidă; va 
mai acuza pe de altă parte, 


Dumnealui şi a păcătosului 
de exil, încă cu coloană ver- 
tebrală, nu se acordă 
“Clauza”, României. 


In acest timp, pe străzile 
Bucurestiului se plimbă 
| sănătos şi înfloritor 

Nieagore într an pa ptrăfu 


Co. vor trece la cele 
veşnice) ca şi _Nicolsky, 
înatrite de a Îi condampați, 
securiştii care au ucis în 
1989 și 1991 nu numai că 
nu vor da socoteală pentru 
faptele lor, dar vor fi 
avansați în posturi înalte 
de securitate a țării. 

Pe D-na Cornea muopoa- 
te compromite însă nimeni. 
D-na Cornea este un simbol 


5 al rezistenţei române, 


In ziua de Il Februarie a.c. 
D-na Cornea a fostaşteptată 
la Procuratura din Cluj de 
ziaristi, reprezentanți ai 
PAC, UMRL, PNICD şi ti- 
neri cu pancarte. 

Pe una din aceste pan: 
carte era scris: “Altă 
putere, aceiași acuzaţi”. 

Când vom putea spune: 
“Altă putere, adevărații 
acuzaţi”? 


| 


Everac îşi debitează linistit 
inepțiile Ta Televiziunea| 


pe Dl. Coposu că din cauza . 


de icoane” uliul aadel 
Mifsubishi;_ Dincă, Bobu 
et 


Marea Adriatică. Deviza lor e simplă: 


Mondial nr. 1 comuniștii au pus 
stăpânire pe Rusia, după haosul Răz- 
boiului Mondial 


Planurile imperialiştilor comuniști se 
deapănă sub_ochii noștri: 

Tranşeea Iugoslavia, unde Sârbii 
prin atrocitățile comise vor să provoace 
„ un conflict armat în Balcani. O horă la 
- cale se vor încinge țările vecine şi apoi 
€ țările vecine cu vecinii. 

A doua tranșee adăpostește pe 
comuniștii îndărătnici din fosta Uniune 
Sovietică. Ei au silit ca Moscova, în 
drum spre privatizare, să bată pasul pe 
loc; iar ultimul atentat la viața lui Elţin, 
(Să nu uităm nici pe cel îndreptat contra 
lui Gorbaciov) ne arată că adepții lui Karl 
Marx n'au ridicat încă steagul alb. 

Dar armatele roşii din tranșeele din 
Nord şi Sud au nevoie de un coridor de 
legătură, o tranșee câre să unească cele 


», la care sapă din greu er Tomunişti e 
de ieri și supra patrioți de azi; pentru 
finalizarea planului de cucerire a lumii, 


ei vor să provoace conflicte _sâ. ase 


două fronturi; vorbim de '“Tranșeea nr. -( 


Până acuma eforturile de a stârni răz- 


Ungare se va transforma în coşmarul 


tabere_au fost respinse. La Congresul 


fost ales ca preşedinte moderatul Marko 
Bela, iar la dezbateri au fost respinse 


- Ana Maria Barki - poposită din Austria, 
care în modestia ei, a cerut ca Maghiarii 
din România să aibă legile lor, drapelul 
lor, poliția lor şi armata lor, minus bom- 
bele atomice, că's prea scumpe: 

Pe scurt, UDMR doreşte să aibă 
aceleași drepturi pe care şi noi Românii 
de peste hotare le avem în ţările libere: 
să ne păstrăm cultura, credința, tradiţia, 
dar, în același timp, să rămânem cetă- 
țeni leali țării care ne-a adoptat. 

Congresul UDMR s'a terminat cu o 
mână întinsă pentru pace şi înțelegere, 
dar cei din '“Tranșşeea nr; 3”! în frunte cu 
Comandantul Suprem al Armatei, Dl. 
Preşedinte lon lliescu, le-a dat un 
răspuns umplut cu democraţie “a la 
Ion”: 

Emisiunile în limba ungară și ger: 
mană dela Radio şi TV din ţară au fost 


suspendate. 
(Stroe MOLDOVANU 


Desen de Nicolae LENGIIELIt 


Urmare din pag.1 


gras primit, chipurile, de către Petre Roman 
şi Traian Băsescu, fostul ministru al 
Transporturilor; afacerea vânzării de va- 
podre românești la preţuri mici - vinovaţii 
iind Traian Băsescu şi Călin Marinescu - 
secretar de stat în Ministerul Transpor- 
turilor; afacerea vânzării copiilor prin 
intermediul Comitetului Român de Adopţii, 
inființat de Petre Roman şi dat în arendă 
Doamnei Alexandrina Zugrăvescu; aducerea 
deşeurilor toxice din Germania, prin 

mplicitatea lui Dolphi Drimer; Mărtian 
IEZI dela MInizteaul Mediului; certifica- 
tele de proprietate, farsa lui Adrian Severin 
pentru păcălirea populaţiei în legătură cu 
transferul unei părţi a proprietăţii de stat în 
mâinile particularilor; certificatele pentru 
handicapaţi, eliberate de autorităţi medicale 
afiliate FSN şi care sunt folosite de persoane 
valide fizic şi intelectual pentru a fi scutite 
de impozite şi alte taxe; introducerea de 
tutun de contrabandă internaţională prin 
implicarea unor ofiţeri din armata română; 
aducerea de zahăr infestat cu Leuconostas, 
din China şi Cuba, prin complicitatea unor 
firme în care acţionari sunt foşti demnitari 


DURERILE FACERII TRANZIȚIEI 


comunişti din preajma lui Ceauşescu; 
importarea de grâu sub standardul aprobat 
pentru consumul uman, prin societatea 
AGROEXPORT, condusă de Triţă Făniţă şi 
aprobările de rigoare ale Ministerului 
Agriculturii; importul de păcură pentru 
populaţie, la prețuri peste cele practicate pe 
pistă mondială, afacerea fiind avantajoasă 
ui Stolojan şi Danielescu; falimentarea 
staţiunii Băile Herculane în vederea 
cumpărării hotelurilor de aici la prețuri 
avantajoase pentru rechini aduşi de diverşi 
miniştri şi directori din turismul românesc; 
repartizarea lungimilor de undă pentru 
posturile de radio şi televiziune private, 
operaţiune care este realizată de Evreii din 
televiziune şi care dau câştig de cauză 
coreligionarilor lor ( exemplu, Max Bănuş a 
obţinut cele mai multe spaţii de emisie în 
raport cu Românii) etc. 

Durerile acestei faceri de tranziție 
vor aduce poate pe lume adevărata Revo- 
luţie română. Pruncul născut în Decembrie 
'89 a murit de mult, sugrumat în somn. 


Gh. lonescu OLBOJAN 


Mi ate. „adi ala aa 


di 


co ctă de pușlamale, puturoși, Tin- 
* e cinoşi “ŞI” HoȚI; mentul majoritar î subtil, atunci cân 


PAGINA 4 


MARTIE 1993 Dc ii 


___ CUVANTUL ROMANgs, 


„ EPILOGUL A TREI ANI DE "DEMOCRAŢIE 


Imprevizibilul nu s'a produs. 
Previzibilul, actul normal pe care puterea 


c posibil actul dela 27 ti 2? 
îl pregătise cu minuţiozitate şi rafinament Simplu! Două au fost condițiile care l-au 
drăcesc, a venit şi Sa transformat în generat: 
conștiința Opoziţiei - angajată direct ori 1DO pregătire minuțioasă, aşa cum am 


indirect în lupta politică românească în spus diabolică, a ceea ce urma să fie scena 
de înfțuntare electorală din partea FDSN 


dinaintea deznodământului. Cum a fost 


"meprevăzutul” care, breveta provizoratul ă di 
conducerii comuniste într'o permanență & Co., PUNR, PSM, PRM si alţii, care 
legală, pentru cel puţin încă patru ani. au Tolosit toate mijloacele ce le-au avut la 
Ceea ce nu fusese posibil timp de dispoziţie. Dela propaganda ordinară con- 
patruzeci și cinci de ani, cu toate efor- dusă cu multă abilitate de această 
turile disperate făcute din afară şi din in- malefică persoană, Dl. lon Iliescu, vechi 
terior, s'a petrecut în ziua de 27 Sep- activist comunist și deci bun cunoscător al 
tembrie 1992, când o speranță robustă !) campaniei de defăimare, dela 
a unei TRIROFITĂȚI EItiste = superbă altfel. Matlon lamaul ordinar deşănţat al lui C.V. 
s'a topit sub suflul grotesc al unei gloate or a cărui frazeologie bolnavă a prins 
dezmățate, care prin voința ei nătângă, pe Ea (ae o navă a Brin 
dăduse Certificat de legalitate” ŞI puteri din arsenalul subtil şi murdar nu a lipsit. 
discreționale comunismului! Această masă Penetrarea Opoziţiei cu vechi cadre de 
partid care şi-au făcut datoria într un mod 
în i s'a cerut, a făcut și 
INCăIUI— FIFA DEIREEE CATE pana se ea_parte_dintr'o strategie bine gândită, 
SIMTE ȘI Stea a ara dea după cum nu cu puțin a contat șantajul 
națiunii dreptul la Schimbarea de care are direct sau indirect, cu “*Dosarele” de care 


atâta nevoie. Bază solidă, bine sudată prin se pare că se feresc şi unii dintre cei mai 


tot Te otlogării, încă de pe timpul proeminenţi opozanți. 

lui Ceauşescu, această gloată avea să fie poziţia trăia încă euforia alegerilor 
bine întreținută, reîndoctrinată de locale; conta hotărat pe Suportul masiv al 
ultimul eșalon comunist, cu termenii marilo?-Oraşe şi mijlocii; (CaTa Venit” dar 
anilor '47 - '48 adică, cu aceeași scârboasă hu Tocmai] Și mal it ear pe o 
luptă de clasă, injurii și calomnii la adresa prezență masivă Ia vot a Tineretului: deea 


Opoziţiei. “Vin moşierii, exploatatorii, 
camarila regală, ș.a.m.d.'”” După 
publicarea oficială a rezultatelor asemănătoare aș zice, cu cea pe care o 
alegerilor, consternarea era atât de mare trăia societatea românească după Primul 
în rândurile celor care speraseră într'o | Război Mondial şi întregirea ţării. 
schimbare, încât în mod inconştient, îţi Toate acestea sunt de natură să demon: 
venea în memorie calmul desăvârșit, streze că ea nu cunoștea cu o cât de câtă 
liniştea aceea suspectă şi obositoare. exactitate adevărata stare de lucruri, atât 


AXA SPIRITUALĂ A 


ce mu sa întâmplat. Una peste alta, 
Opoziția trăia o stare de euforie, 


NEAMULUI X care sunt intenţiile FSN-iștilor. Au votat 


Urmare din pag.1 natură “extremistă”, “fun. întunericul pe dânsa nu a 
„Sibilitatea specială față de 2 da i fals-  cuprins-o",cu legea natura: 
particular, incapacitatea de naționaliste, manifestate lă nescrisă din inima 
sinteză, robia la literă riscă ? i ici pe colo, din  Românului îmbunătăţit. 
cu adevărat să facă dintr'un * rațiuni obscure şi cu vădite Crezând drept, muncind cin- 
asemenea onorabil individ intenţii compromițătoare. stit şi ducându-şi fără 
un “inutil periculos” (v. Faţă de unele ca acestea patimi viaţa creatoare, 
unele “luări de poziție” din identitatea românească s'a lată de ce purtătorii de 
publicaţii românești sau apărat fără încetare. Si ideal naţional şi creștin 
dela Radio-TV). Toamnele înainte de război, și în resping ispita imediatului 
unui atare intrus sunt, dacă perioada prigoanei celei și a succesului ușor. Nu se 
el nu este bolnav şi nociv;în lungi; și se fereşte cu sârg lasă atrași în circuitul unor 
cel mai fericit caz sterpe, de ele și actualmente. “* mode”, programe poli- 
nerodnice, pline de bălării... Dimpotrivă, „frontul tice, partide - capcană, 
Aşadar, spirituali 2, comun_antimondialist din- “celebrități”! de con- 


pozitivă, lumitioasă, de5 tre democrație i* junctură. Recuză jumătățile 
viitor, care concepe omul ca 7 Înaţi situat pe2 de adevăr, absoluturile 
o fealitate psiho-fizică cu O |trainice fundaluri c tine, efemere, etemitățile de-o 
vocaţii pentr păriant şi . |se__păstrează neclintit în? clipă. De aici enervarea, 


cer, nu 


poate avea nimic ? legalitate, omenie,“ râca, ba chiar adversitatea 
” smerenie, în lumina care cu care sunt înconjurați. 
“luminează în întuneric şi Stau dovadă numeroasele 
articole, “studii” și cărți cu 
—— a nemiluita (dar “miluite” 
băneşte din belșug!) arun- 
cate neeconomicos pe pia- 
ța “liberă”... o fi în 
aceasta o invitație vinovată 
| la maculata renunțare la 
memorie? La o instituire a 
amneziei '“planificate” ce se 
| dispensează de respon- 
| sabilitatea morală? Inclusiv 
față de morţii și martirii 
|. Neamului și ai Crucii?!? 
| Acest factor ideal al 
| existenței românești nu 
poate pieri, pentrucă re- 
prezintă axa spirituală a 
poporului nostru. Alte 
|, curente (politice, sociale, 
culturale) se apropie even. 
tual de această dreaptă 
orientativă, chiar de nu 
reușesc a o înţelege deplin. 
| Important este ca pe 
| asemenea puncte de miră să 
| se sprijine în practică 
| viitonul încurajator al Tării, 
| 
| 
| 
Ci 


(2) ALL DENTAL PLANS ACCEPTED 


DR. MIHNEA E. STRUGURESCU 


DENTAL SURGEON 


745 DAIHFORTH AVE. 4309 
(LA EST DE PAPE AVE) 
PARCARE AMPLA 


469-1968 


Salvarea visului ce] 
realizabil, acesta e singurul 
imperativ! 


Valeriu NEŞTIAN 


LUNI - VINERI (10 a.m. - 8 p.m.) 
SAMBATA (9, a.m. - 2 p.m.) 


[i——— ———————————— ———— > A 


Y comandati ă Stefan David, fost 
ţa AERIENI ar Secu FILAȚII Caras. 


—C Ovidiu VASILESCU—— zi 


4 fort it ci i 20% a: j 
ZIIE: In 
din tabăra ei și mai ales, nu cunoștea 07! matiră a populaţiei, pentru eman fi a 


işcări i. Ea nu 
nu înțelegea mişcările adversarului E 


a ci 
p i națiunii şi împingerea molohului ș rea 
a înţeles că rezultatul din alegerile loco zu periferia: treburilor Fri Multi tos la 


4 area în 
ictori „ avea 8 = i lui este o surpriză mai A8ă a 

care fusese o victorie a el tineretulu i p mai mulţ 

un test foarte important pentru comuniști neplăcută. Vorbim despre tine decăţ 


rii din 
mediile sociale, pe care i-am c (oa 


care, vor face din aceasta un punct de 7 nt 
îndeaproape. Este prima dată când ad 


referință privind alegerile generale.(, 


Comuniştii au înţeles imediat că trebuie și SE sala do mubicet atei datei 
; să Tacă totul pentru = N RŢsiae eizt 
cățăga m FETET GROPI CTE orice d ta AMO cra 
e ti care pentru ei ă devenit pe if i aia în Condiţii 
Dee într CTiriat 1 care În orice prelungite, nu p pune decâţ 
le intr un 


e Ce 

F cinstit, indiferent care ar fi d ce 

moment ar_putea veni scadenţa, adică a le i credințele 
răspunderea în fața naţiunii pentru 


faptele lor. Necunoașterea adversarului 


n 
î ficiență nejustificată, - = - : n. 
iunea ind : suetiicialitate ori naivitate. siderat ai E emanci) 
Atunci când prefigurezi viitorul unei ţări, Ada ea inatu ităi 
trebue să vezi și să urmărești rezultatul re Aa 0 ării Pi 
final al previziunii tale, așa cum iși Şezi și de fiinţa iara E cata aia Ri 

ăreşti exactitatea ceasornicului dela UNA a . i i 

mână. Orice anticipare, orice acțiune cu prriae alice. serioase Şi hotărâtoare pen, j 
bătaie lungă, trebue văzută în perepeciăva rea că şi Ai ia: sie E 
cea mai îndepărtată, cu claritatea zilei în ineret s 
care exişti. Altfel totul seamănă a veghe de cate Acad ta așteptarea 
amatorism, ori și mai grav, seamănă a unui semna partea acelora cu 


Există, cum —amm__Spus, cca. 20% şi 
tineretul român care poate fi Oricând 


: care încearcă să facă acea miraculoasă 

Jeputineăa Fi legătură ideatică peste decenii. Din 

Necunoaşterea adversarului păcate, acel cerpnal întârzie să vină. Ba 

?. eamnă ici Ă mai mult, ““idolii”' acestui tineret nu maj 

IS APR uficienţă x fac dovada exemplelor demne de urmat, 
nejustificată, înseamnă 


ceea ce este grav. Când și această mână de 
tineri  deznădăjduiți și debusolați va 
renunţa la idealul românesc și la lupta de 
emancipare civică, totul va fi pierdut. 
Stie Convenţia Democratică, Opoziția, 
toate acestea? Dacă da, atunci pe ce aport 
masiv al tineretului sconta în alegeri? 
In sfârșit, dacă pentru ultimul val al 
comuniştilor - legalizaţi acum - așa cum 
spuneam, alegerile locale au fost un punct 
de referință pentru alegerile generale, 
atunci ziua de 27 Septembrie 1992 trebue 
»săfie un punct de referință pentru mem. 
brii Opoziţiei. Să gândească şi să creadă că 
acolo au fost învinși, ei, combatanții cirt. 
ştiţi(?) dar neexperimentați, că acolo s'au 
prăbușit sub gândurile şi intențiile lor 
cele mai bune[?) şi că nimeni nu va putea 
spune că n'au încercat să-și facă datoria. 
De acolo se vor ridica mai înţelepţi şi mai 
buni, mai hotărâți și mai gata pentru 
marile sacrificii(?) şi adânciți în propria 
lor conștiință, mai maturi și mai demni, 
vor înțelege ceea ce nu au putut înțelege 
înainte de cădere, atunci când nu au 
înțeles pe deplin sensul suferinţei lor. Vor 
înțelege că dezlegarea  fenomenlor prin 
percepţie nu este o cunoaștere completă, 
că necunoaşterea adversarului înseamnă 
suficiență nejustificată, că implicarea lor 
în miezul lucrurilor, în mijlocul con: 
cretului, dezlegând taina conceptului 
acestuia ar putea fi o acțiune cu urmări 
revelate, o adevărată cunoaştere pe care 0 
pot folosi cu mai mulţi sorţi de izbândă în 
acțiuni viitoare. E 
De abia atunci vor înțelege că mai întâi 
trebue dezarmat călăul, imobilizat, să i 5 
scos mâna din gâtlejul naţiunii, Și 
numai după aceea să se fi pronunţat Pen" 
tru judecarea și eventual, pedepsirea In 
Si vor mai înţelege un lucru esențial: Yo 
înţelege că gloata, mulțimile în gene în 
sunt un instrument delicat și periculos 
Vânaseră cu di i care același timp. Mulţimile care astăzi E 
parlamentară. “iSPerare imunitatea pe umeri ca pe un fulg de eri Si 
Ra ru 
Absurdul lui Pirandello, Ibsen și Kafka E Ep se i de a Nei în 
este un nimic pe lângă absurdul paroxistie lanţ, când orice iile colectivă este 
d Srlauenitu) românesc! rugăciune sfântă, un crez cu rezonanțe 
repete ita Aa a tot dinadinsul cosmice în inima lor, când pe bolta iată 
îmbunătățească cumva PAI ției să ori potrivită cu lumină, domină autori! 


cart izi rise, = : ici 0 
comuniştilor peste hotare? ea de vizită a răstignirea chipului tău, şi când n 


„Cl deajuns 
Spuneam mai sus că Opoziția conta pe ci e abea A 
aportul tineretului. altă ușurință în 


pentru a-ți stropi imaginea cu sângele i 
piogtul arefura aburind, mâine, răvășite de vântul Ur; 
Ei teI Tineretul, acesti atât Ul 
care “scon Poziția și pe care este în 


E ni 
neînțelegeri, căzute în delirul distrus? i 
stare să-] Blorifice, partea aceea sănătoasă 


cu orice preț, te vor face vino dă 
a exilului românesc nu este 

i l A alte 

imaginea__ noastră &rav__de eat pacat 

privire la ace] tineret. Sp 


superficialitate nejustificată. 
Actul politic de perspectivă este ideea 
concretă de azi. E e 
Opoziția, şi când spun asta, mă refer 
numai la Convenţia Democratică, mai 
puțin FSN care s'a dovedit a nu fi un par- 
tener solid și de încredere, Opoziția deci, 


ar fi trebuit să-și facă toate cattuitele ŞI-Să 
vadă ce BORTE TACE er siguri: anticipănd ce 
spuneam cu privire |a . Ar fi trebuit, 


dar din păcate nu a aceasta. S'a 
văzut limpede din primul tur de scrutin 


în bloc pentru Dl. Iliescu la preşedinţie, 
excluzând pe însăși candidatul lor. Nu leg 
persoana D-lui Roman de ceea ce au făcut 
subalternii dumnealui. Sunt. convins că 
altele au fost intenţiile D-lui Roman, dar, 
are de-a face cu un partid în care îi va fi 
foarte greu să pună ordine; 

Nu ne permitem să dăm sfaturi, Ceea ce 
scriem aici sunt constatări dela faţa 
locului, urmărite şi verificate cu atenţie 
pe o durată de timp necesară să putem 
concluziona aşa cum am făcut-o. Adică, 


Opoziția suferă de o oarecare uşurinţă în 
abgădarea unor ide? FavE. ŞI pe dat îpr , Si pe deasupra 
este penetrată_şi manevrată subtil de 
comunişti., Ceea ce este ŞI mai Arav este 
faptul că reprezentanţii peri CZ 
parlamentarii, par să fie în deplin acord 
cu ce spunem noi aici, din moment ce ei, 
victimele comuniștilor, Stau alături de 
câlăii lor în așa-zisul Parlament. Ei Par- 
ticipă cu însutlețire! la validarea călăilor 


lor în posturile de parlamentari. Cum alt- 
fel s'ar putea explie idar în 


unanimitate... a lui Adrian 
Păunescu şi a lui 


: Juridic nu mai era nimic de făcut 
impotriva celor trei "infractori 


neputinței lor de a înțelege și de * 


a. lu 
înțelege, şi cu ura egală devotamenti 
acel tineret! 
In primul rând, mulți dintre cei mai 


Cu care te-a venerat până în acea Sarii 
Vor călca în picioare, te vor ucide ziui 
emancipați, (ei fiind și cei mai radical; 
rad cl ma 
deziluzionați, au părăsit i EISACAlI), 


Singurul lor inamic, pentru ca ere gr 
următoare să plângă deznădăjduite zițin 
mele sângelui tău. Va şti atunci ngă LI 
Secretul magic prin care să ineze, $i 
ta acelei gloate obtuze, î birul S 
- » An cei care e abia atunci să creadă în 8 
conştientă Teo racţie de _cca. 20 % este necondiţionat. Altfel în CETATEA pt 
Se Angajeze plear nu se va lumina de ziuă niciodati: 


, 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1993 


Setizoave desehiză Îni Paul Everac 


Iţi mai aduci aminte, 
Paul Everac, e rin_'64 
'65. Practicam la “G; 


n 
temporanul” lui Ivașcu 
exercițiul naiv şi oarecum 
rişcant al scrierii printre 
rânduri. Si eu şi tu. Ana 

landiana era încă 
ublicabilă. Ecaterina 
Oproiu zbenhguia cronici 
pentru micul ecran; eram 


doar la începutul epocii 
aurifere. 


Intro_zi_ai venit în 
atelierul__meu şi _at-ai 
propus să facem o revistă, 
noi doi. Așa, pe genunchi. 
u ceva fonduri şi o 
aprobare care n'au_ venit 
niciodată. Nu prea aveai aer 
de disident, ba dimpotrivă, 
bătea la ochi vitala ta 
nevoie de consens, dar 
atunci mi s'a părut că mijea 
în tine o veleitate, un gust 
de a merge contra curen- 
tului. Te ştiam paradoxal, 
cu_apetituri care Tag eau 
dela ETOBIuT VIFIaȚII la rac. 
tica abjecției Ştii Ta mă 
reter). Am înțeles că vroiai 
S'o încerci și pe asta. N'ai 
apucat, pe urmă ţi-a trecut. 


Te-ai_realiniat la “Con: 
temforanul'',__Tii minte 
“cartea poştală” a lui 
Eugen Barbu care persifla 
cu conipetență e ailometri 
d nză fotografică ai lui 
Delacroix” dela Luvru? L- 
am întâlnit la Panis și l-am 
întrebat dacă s'a specializat 
în istoria artei la şcoala de 
jandarmi. Culmea, s'a ofen- 


sat teribil, şi mai FAIZIU Tia 
njurat cu mult talent la 
Radio București, pentru în 
articol publicat în Italia, la 
Centenarul Brâncuşi. Ca să 
vezi cum e viața: n'am 
putut face împreună foaia, 
să-i zicem disidentă. N'a 
fost să fie. Te-a răsplătit 


soarta cu foaia lui Barbu, 
care e şi ea disidentă; dar în 
raport cu bunul Siriț. Cred 
că te Siriți în ea Ca la tine 
acasă, 

Pe urmă a venit Praga, 
discursul lui Ceaușescu, et- 
cetera, adică la loc 
comanda: tovul Husak 
devenise pretinul tovului, 
scuză-mă, preşedintelui. 
Ici- colo, câte un timid 
îndrăznea să se mire cu voce 


PAGINA 5 


Camilian DEMETRESCU—— 


tare. Tu nu ești un timid, 
de aceea nu te-am auzit. 
Piesele tale cu probleme 
existențiale de partid 
trebuiau să fie jucate în 
continuare. Nu era de 
glumit. Pe urmă a trebuit 
să plec eu. Mă chemase 
Ivașcu să-mi spună: “Mi-au 
reproșat că în textele D-tale 
nu pomeneşti niciodată 
cuvântul partid, Ceaușescu 
şi celelalte. Nu te mai pot 
publica”. Si m'am mutat 
dela “Contemporanul” la 
“Limitele” lui Virgil 
Ierunca. Fără azil politic, 
deocamdată. Gestul acesta 
reprobabil l-am făcut după 
ce am adus'o cu scandal, pe 
mama mea în Italia. Stiu că 
te-am decepţionat. Fiecare 
cu defectele lui. 

Te-am mai văzut odată la 
Roma, dm înțeles că erai pe 
drumul cel bun: când ari zis 
ceva cam nelalocul lui des- 
pre ipendentul”?_n i 
taia clonat ti 
mai privit cu milă. Si de- 
atunci, nu ne-am mai 
întâlnit. 
Stiu că 


eşti un om 


—— Alexandru NEMOIANU— 


uține creaturi sunt mai 


dezgustătoare şi mai 
disprețarite decăt hienele. 
iena este un animal 
prădăTnte—a1— Caru cra. 


por urprinde” și 
dezgustă.. Ca mamă, hiena 


firească fiind părtini- 
toare și dintre propriile 
progenituri  persecută pe 
cele slabe și favorizează pe 
cele puternice, La rândul 
lor, puii de hienă sunt 
singurele mamifere ce vin 
pe lume cu ochii larg 
deschişi, cu incisivii și 
caninii dezvoltați și a căror 
primă acţiune este încer- 
carea de fratricid. In 
momentul când ies din pân- 
tecele mamei, ei îşi înfig 
colții în grumazul fratelui . 
mai slab şi cu ferocitate 
incearcă să i-l frângă. Viaţa 
hienelor este supusă legilor 


„_haitei. Hienele se hrănesc - 


cu cadavre și duc o 
existență  semiparazitară 
în preajma animalelor mai 
puternice pe care le urăsc și 
atacă atunci când acestea 
sunt rănite, bolnave și 
izolate, 

In ordinea creaţiei, hiena 
își are rostul ei, dar hi- 
doșenia chipului şi a firii 
sale au fâcut din ea simbol 
de urâciune și ocară, 
atribuit celor mai decăzuţi 
oameni politici. _ _ 

Hiena litică__nu__are 
convingeri, ea are doar in- 
terese. Hiena politică 
INTIITETReaTa Și-reite eră 
Ovăială și fără regrete căci! 

TI dictează firea _€1 per- 
versă. Hiena politică _se 
închină doar E ciolariul 
53 ȘI Ia plotea plm far 
supreia-—6i dorite ță__€5 


puterea absolută, Doar 
puterea absolută poate 
satisface gustul ei bolnav de 
a provoca suferință fără 
teamă de consecinţe. 

Hiena politică se asociază 
cu cei de o fire și de care o 
unește răul comis împre- 
ună. Hienele politice ştiu 
bine. că una dintre cele! 


organizat, sunt "legați 


mai puternice forțe uni- 
ficatoare este solidarita- 
tea în crimă. Cei care 
au participat la crime, toți 
fără excepție, dela cei care 
le-au ordonat şi executat 
ână, „la cei. care. le-a 
comuniunea în rău și prin 
taina ororii. Fiecare par: 


ticipant la crimă se simte 
vinovat în conștiința sa, 


ar6, dăr nu 
cutează „să __vorbeas in 
și dezgust, căci Ştie 
că î- i 
nu îl vor ierta şi cruța exact 
pEntrucă încearcă_să rupă 
cercul fioros al răului. 
Hienele politice 
România de azi și-au aflat 
conducător pe măsură. 
Acest individ este 
năbădăios, categoric, sigur. 
El nu are îndoieli şi im- 
pertinenţa îi ţine loc de tot: 
de logică, de gust și mai 
ales de bun simţ şi decenţă. 
Cu nepăsare și inconştiență 
cinică el zburdă pe ecra- 
nul televizoarelor, vorbeşte 
greoi şi fără rost în 
adunări, complotează, -in- 
sultă, emite sentințe și 
culmea, mai crede că și 
raţionează, EI își permite 
să lanseze judecăţi de 
valoare și se opintește chiar 
în aprecieri teoretice, 
Rezultatele acestor zadar- 


nice acțiuni, el le botează 


ba *“democraţie originală”, 
ba ““model suedez”, şi asta 


bine le-au recunoscut ca 
neghiobii crase. 
Lăfăindu-se acolo unde 
cu siguranță nu îi este 
„locul, el crede că poate 
înlătura prin decret pă: 
reri, tradiții și valori re- 
cunoscute. El confundă 
funcţia ce -o are cu in- 
teligența și greşește grav, 
In loc să se dezlănţuie și 
să se limiteze în insulte, 
înjurături directe şi bătăi 
(domeniu în care are reale 
aptitudini) el asudă în 
discursuri şi se epuizează în 
sterile eforturi teoretice ce 


n “Hiena pol 


itieă 1 cate în“ a che 


din . e 
* adus, 


nu se potrivesc deloc şi nu 
sunt pe măsura naturii sale 
simple, necomplicată de 
jocul subtil al gândirii şi 


„care este mult mai potrivită 


rotirii ciomagului și 
pălitului cu bâta. 


refer, şi care prezidează 
hienele politice din 
România de azi, are toate 
defectele unei bătrâneţi 
urâte. El este captiv unei 
memorii bolnave ce nu mai 
poate depăși automatis- 
mele și comportamentele 
învăţate în școli sovietice de 
unde s'a întors, la timpul 
său, nechezând: “Stalin și 
poporul rus, libertate ne-au 
(Pasiunea pentru 
atari versificări dubioase nu 
l-a părăsit nici astăzi, 
împreună cu alţi “or. 
taci” a zămislit fioroasele: 
“Nu ne vindem pe dolari” 
“Noi muncim, noi nu gân- 
dim” și epocala, “Jos in: 
telectualii”. 

Hiena politică la care mă 
refer urăște cu pasiune tot 
ce este firesc și întemeiat 

dragoste. 

O ultimă similitudine 
dintre hiena africană și 
hiena politică aflată în 
discuție mi se pare sem- 
nificativă şi parcă pre- 
destinată. 

Atunci când atacă 
animale rânite, izolate și în 
imposibilitate de a se apăra, 


„hienele emit un şir de 
în vreme ce toţi oamenii de - 


sunete ce se aseamănă unui 
râs “sinistru, iar figura le 
este  împietrită întrun 
rânjet crud. La fel con- 
ducătorul  hienelor politice 
din România de azi are fața 
incremenită în jalnicul 
zâmbet al lipsei de gândi- 
re, iar în ochii lui alear- 
gă întunericul | cu toate 
prăpăstiile sale, 

Dar hiena politică nu are 
nici durată nici viitor, 
a este zămislirea unei 
clipe istorice tulburi pe care 
0 dorim cât mai scurtă și 


cât mai repede intrată în 
uitare, 


realizat, curajos: vocația ta 
a fost şi este consensul. E o 
virtute importantă să fii în 
consens cu puterea, mai 
ales când îţi lasă gura apă. 
L-ai citit pe Ortega y 
Gasset? lată ce scrie în 
“Tema timpului nostru”: 
"'Omul a cărui opinie coin- 
cide cu puterea... e ridicat 
în aer de consensul colec- 
tiv... viața lui nu e lupă ci o 
plutire...” Gasset nu știa 
românește, dar cred că ar fi 
gustat completarea în limba 
lui Creangă: “'o plutire... pe 
o baltă de c...t”. Poţi s'o 
folosești într'una din 
piesele tale, nu e rea deloc! 
Cum vezi, nu m'am 
abținut. Trebue să schimb 
vorba că prea miroase. 
Așadar, eu care n'am știut 
să introduc cuvintele cu 
pricina în “*Con- 
temporanul”, mi-am luat 
lumea în cap și am ajuns 


așa de rău, că nu mai știu 


să disting răul de mai rău. 
Ai avut o probă am- 
bad OLE aa Nea 
în 1991, Ta conferința de 
DEE E ES ea 


” revedeam după mulţi ani. 


Te-am întrebat imediat: ești 
fesenist? i-ai spuns, 
arătând lumea din jur. toți 
sunt feseniști. Intradevăr, 
erai “în “Sul Oficială a 
preşedintelui, ca pe 
vremurile bune. Imi dau 
seama ce ai simţit când am 
citit în fața presei oc- 
cidentale discursul de 
mulțumire al lui Iliescu 
către mineri, și l-am 
înțrebat dacă e adevărat că 
a chemat minerii, cum spun. 
unii... În pauză au tăbărât 
toți ienicerii prezidențiali 
pe mine. NO cu 
m'a luat de braţ şi Va dus 
întrun separeu, unde m'a 
întrebat: “ce ai, dom'le” cu 
mine) i-a tăcut cruce, 


. x —S1 şi-a tăcut cr 4 . 
jurând_ că mineri au venit 
de capul Tor şi că teroriștii 
ata TE Dece 89 
erau nevinovați. Mi-ai spus 
du aceea că Îlieae.. e omul 
cel mai cinstit pe care l-ai 
cunoscut, şi te-am crezut 
pentrucă ştiu pe cine frec- 


ventai înainte și după 
plecarea mea. 


Mi-ai reproșat că am 
venit la Bucureşti în Iunie 
'90 și nu te-am căutat. De 
fapt te căutasem, cu 
privirea printre minerii 
securiști, unde știam că e 
locul tău, în '“documen- 
tare” pentru piesele tale 
neaoș proletare. Nu ne-am 
nimerit, puhoiul era mare, 
chiar dacă tu, ca intelectual 
de bine, puteai fi pretutin: 
deni. Ti-am dedicat chiar 


aȘ: Si “trebue i 


Pi ela anl sole 5 ez, 


AR A 


mai demult un desen, ţie ca 
prototip, intitulat '“in- 
telectualul - deschis”: un 
Everac la o răscruce, cul 
poșetuța şi mașina de scris; 
pe un fundal de steaguri ca 
la ONU, în așteptare... Si 
clienţii nu întârzie, e doar 
cea mai veche și mai sigură 
dintre meserii. 


învățat așa de bine meseria, 
încât nu e de mirare că 
într'o seară cu lună 
semiplină ţi-a picat un 
client prezidenţial, care ţi-a 
oferit garsoniera lui dela 
Televiziunea Română. Acum, 
- pentru cât timp? - n'ai să 
mai baţi trotuarul ca în 
tinereţea zvăpăiată, acum 
eşti fix. Te imaginez tolănit 
pe sofalele catodice, leneș şi 
ingenios, niţel îngrijorat de 
avalanșa de graţii în 
minigonă care se vor 
perinda prin sala tronului 
tău, în interes de servici. Si 
de, Everac, nu mai avem 50 
de ani, ca în floarea 
bărbăţiei. Inţeleg, rolul tău 
e de coordonator, nu trebue 
să te implici personal; tu 
lucrezi cu monitor, ca 
Lenuţa, cu gaura cheii de 
avangardă - electronică, 
panoramică. E un rai pen- 
tru tine (ştii că Televiziunea 
Italiană se cheamă RAI?) Si, 
totuşi, mă gândesc la tine 


ca la o cunoştinţă veche, nu 


cred că este exact ce-ţi 
trebuia ție. Instituţia asta e 
niţel plicticoasă pentru un 
satiric ca tine (dela satir). 
Ai să vezi, morală, 
probleme de conştiinţă, 
educaţie, religie, crede-mă, 
nu e de tine. 

Ai fost întotdeauna 
întreprinzător, ce-ar fi să te 
privatizezi? „Nu așa, 
deodată. La început, cu in- 
fluența pe care o ai în cer 
curile influente, propune un 
bordel proprietate statală. 
Vine ca o mănușă pentru 
tranziţie, e o branșă în care 
specialiștii nu ne lipsesc. 
Cu un manager ca tine, 
devenim o societate 
deschisă pilot. II poţi coopta 
şi pe Nicu, are stofă, e de 


meserie. Crede-mă, e forma - 


cea mai autentică de con- 
sens; nu degeaba Fourier 
visa  falansterele utopiei 
socialiste ca bordeluri ale 
armoniei umane. Tu eşti 
deschizător de drum, ur: 
mează-ți vocaţia, fii tu 
însuţi. Lasă modestia la o 
parte, am simţit întot- 
deauna că teatrul era pen- 
tru tine anticamera acestui 
Vis. 

Dacă treci prin Italia, nu 
uita, am un prieten la am- 
basada Franţei, care îţi va 
explica cum sunt organizate 
bordelurile în capitalism. 
Cu aceleaşi sentimente și 
păreri de rău, C.D. 


Pentru a vă ţine la curent cu ultimele ştiri din 
România, echipa noastră redacțională 
lucrează fără încetare... Nu rămâneți în urma 
timpului... Citiţi lunar 


"Cuvântul Românesc" 
şi participaţi la viaţa exilului românesc pentru 
a forma un puternic front de luptă 
anticomunistă. 


i 
| PAGINA 6 


3 Epoca actuală seamănă 
ză mai mult cu un haos decât 
cu o lume organizată. O 
lume în care nu mai există 
valon, cele "vec und 
cofitestate şi călcate în 
picioare. Mai ales credința 
în Durinezeu, în Neam şi 
familie. Este Tiresc ne 
| ÎNTFEDETI încotro se 
Ș îndreaptă această lume? 

omunismul care a con- 

stituit principala carac- 

teristică a secolului XX şi 

care a contribuit în mare 

i măsură la această situație a 
5a fost abandonat chiar de cei 
: care l-au introdus, deoarece 
el nu a adus soluții 
definitive celor care au 
sperat în el. 

Simţim ce ii nevoia de 
ordine și necesitatea unui 
crez. De unde să le luăm? 
Ce forță mondială” le-ar 
putea favonza sau Instala, 
așa cum a fost cazul 
comunismului? Occidentul 


a simventat_şi- d Inatalat 
comunismul. S'au cheltuit 


sume __incalculabile pentru 


“victoria comunis- 


X mălui şi apot-ca- St să 
supravieţuiască. u sa 
ținut seama de zecile de 
milioane de. victime 
omenești căzute pradă celei 
mai inumane doctrine din 
istoria lumii. In prezent Oc- 
cidentul continuă să 

? ] plătească sume enorme de 
30 frică de a nu cadea CI Tstşi 
victimă CE SE poate Spune 

unei forțe nucleare, min- 
ciunii şi lipsei de scrupule? 
Lumea __civilizată. este 

acum o lume de 'sclavi, 
bună” de Thuncă, pentru ca 
urrăășii comuniștilor să 
rămână-—a- ei acasă. Fuhia 
de care pomenea Lenin că 
va fi pregătită de Oc- 
Să cidentali pentru stran- 
= gularea lor proprie ia 
i în prezent aspectul unui 
(cei fără sfârşit. Recent, 


X 


Ucraina cere şi ea bani pen- 
tru a renunța la arsenalul ei 


Poznașul? Dan, 23 de ani, 


1 ? gardian dela o morgă din 
Si România. Minunea? 
“Sculatul din morți” al 


unei tinere de 18 ani, Zam- 
fira. Redau textul, original, 
d așa cum mi-a parvenit dela 


7 Agenţia “France Presse” 
Ep din Madrid: 
GLGL 
EUA0426 4 G 0174 
ROU/AFP-ADB89 


Roumanie - divers 


Un  n€crophile 
ramene sa victime ă la vie. 


BUCAREST, 2 Jan. 
(AFP) - Une jeune Roumaine 
declare morte cliniquement 
a repris connaissance lors de 
son viol par le gardien de la 
morgue oi eile avait €t€ 
place dans lattente d'une 
autopsie, rapporte mercredi 
Ja presse roumaine. 


MARTIE 1993 


CUVANTUL ROMANgg 
ÎN ELE e SES 
E E e oa e ara E RE ee o SEO 


PROCESUL 


atomic. Dacă se va satisface 
acest deziderat, în curând 
alte țări o vor imita. Lumea 
civilizată trebue să 
plătească dezamorsarea ar: 
mamentului atomic - 
deoarece deținătorii lui nu 
au mijloacele necesare - și 
în plus pentru retrocedarea 
unor teritorii furate, pentru 
instalarea unei justiţii 
echitabile, pentru respec- 
tarea drepturilor omului. Să 
mai amintim eforturile 
necesare pentru depoluarea 
atomică şi chimică? Lumea 
a devenit o societate a șan- 


tajului acceptat şi chiar 
incurajat, 

S'a yorbit de un ''proces 
al q j i”, aşa cum 
a fost esul dela Niirn- 
berg. Acest proces nu a avut 
loc__nicăieri, iar Tarii 
comunişti care ui con- 
damnaţi au fost repede ab- 


solviți _şi _ eliberaţi. 
“Maeştrii” nu puteau să-şi 
părăsească elevii. Dar de ce 
este vinovat comunismul? 
El a fost un instrument orb, 
ascuns în spatele unei 
ideologii de fă echitate 
socială şi pus în slujba celor 
care I-au instalat și 
întreținut. Mai important 
este un proces al acestora 
din urmă. Comunismul are 
vina_de a fi fost un tova 
de drum. El a încercat să 
distrugă persoana umană şi 
bunul ei cel mai de preţ: 
libertatea, liberul ei arbitru. 
Problema acestui proces 
are două aspecte. Unul 
moral şi pentru acesta este 
nevoie de o desolidarizare de 
autorii morali. Al doilea 
aspect este de ordin penal şi 
priveşte pe criminalii și 
schingiuitorii care au fost în 
rândul comuniștilor. Aspec- 
tul moral este cel mai im- 
portant. Acest proces ne-ar 
permite să fim crezuţi și să 
avem şanse de reușită dacă 
vom întreprinde o refacere a 
societăţii noastre. O 


Ştefan Theodor BASARAB— 


trebui 


jurisprudenţă va 
elaborată, există un 
precedent, excepțional de 
drept, procesul dela Niirn- 
berg. 

Privind lumea de azi nu 
poţi să nu-ți aminteşti de 
povestea Ucenicului 
vrăjitor. Spre deosebire de 
poveste, aici, în lume, 
vrăjitorul nu mai poate 
reface ordinea. Vrăjitorul 
este depășit. Lumea nu este 
un mic laborator care poate 
fi condus cu o baghetă 
magică sau prin câteva 
aparate sau soluții colorate. 
In plus, vrăjitorul nu a 
ţinut seama de lumea con- 
tinentelor asiatic și african. 
Am putea conchide că 
“înțelepţii””, sau vrăjitorul, 
dacă vreți, au acționat mai 
mult din pasiune decât din 
rațiune. Se pare că astăzi 
ucenicii vrăjitorului, sau 
urmașii acestora, nu mai 
ascultă, de maestrul. lor. , + 

Experiența arată că hu 
există situație care să nu 
aibă o rezolvare a ei. 
Rezolvarea, în situația ac- 
tuală, trebue căutată mai 
sus. Creatorul celor văzute 
şi celor nevăzute, Cel care a 
făcut Cerul și Pământul, va 
putea readuce ordinea. 
Rugăciunile noastre dar mai 
ales atitudinea noastră în 
viaţă sunt determinante. De 


A UNUI POZNAŞ' 


Selon le docteur P. 
Laszlo, cite par la presse, 
Zamfira, 18 ans, avait 6t€ 
retrouvee sans connaissance, 
apparemment ă la suite 

'une overdose d'alcool et 
de somniferes. 

Les medecins de 
Ihâpital ayant diagnostiqu€ 
un deces par arret car- 
diaque, elle avait €t€ placee 
en chambre froide avant de 
subir une autopsie qui 
devait &tre pratiquce le 
lendemain. 

Victime de Dan, 23 
ans, gardien de morgue et 
necrophile, "Ia jeune fille a 
subitement repris connais- 
sance”, rapporte le docteur 
Laszlo. 

Le violeur, surpris 
puis terroris€, s'est tout 
aussi subitement €vanoui, ce 
qui a favoris€ son arres- 
tation, precise le medecin. 

Neanmoins, . les 


Poe EP PR PODEA e Aare to e CR: IOANE ADINA ORE ce Cami A Ref  crăcba PEE2E EREae ae PREIz 
= ÎNTÂMPLĂRI DIN BIATA ŢARĂ 
e LL 
| | Radu ENESCU 


parents de Zamfira ont 
demande sa remise en liber- 
t6 ” car leur fille lui doit la 


VIe . 


mct/mnv 
AFP 291819 GMT JAN 93 


“*Falnică” ispravă, 
într adevăr. Original 
taumaturg. Ce învățătură 
putem trage? In primul 
vând o constatare. Apoi, 
poate și întrezărirea unei 


posibile soluţii; a unui 
“leac”. 
Constatarea. Vai de 


spitalele noastre! Vrei, nu 

vrei, zdup la frigider. 
Soluția? Poate că nu ne- 

ar prinde rău să avem cât 


mai mulți făcători de 
miracole, precum paznicul 
Dan, ca să ne mai dez 


meticească puţin, după 45 
de ani de letamie. Că nu 
prea văd altă “alegere”. 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


ACEST ZIAR 


ce să renunțe Dumnezeu la 
“retragerea Lui pedagogi- 
că” din lume, dacă nu Il 
chemăm şi dacă com- 
portarea noastră este con- 
tradictorie coman- 
damentelor Lui? Respectul 
real al omului şi al liberului 
său arbitru, nu formule 
demagogice, şi respectul în- 
tregii creații sunt pre- 
misele necesare. Un proces 
este necesar, 
proces, cel mai important 
proces, este în interiorul 
nostru. Pe acest proces 
nimeni nu îl poate zădăr- 


Un strigăt de alarmă 


CANCERUL NEAMULUI ROMÂNESC 
— Anton CÂMPEANU— | 


ceput să se arate. 
Mai întâi, a apărut un 
L 


In satul _meu__natal și 
al inegălabilului meu prie- 
iii aa 
familie de Tigani: in- 
gură SE Tiurnea Rădiță. Ca- 
pul familiei, adică Tiganul, 
era potcovar. 

Câstiga bine. Avea casa 
lui. Vreau să spun că nu 
stătea în cort, aşa cum le 
place unor Tigani, indiferent 
de anotimp. 

Vara, mai poposea din 
când în când, la marginea 
satului, câte o turmă de 
Tigani (altfel nu pot să le 
zic pentrucă erau foarte 
mulți) și-și întindeau cor- 
turile de-a lungul râului 
Cubolta, mai jos de moara 
satului, proprietatea famili- 
ei Leonard. S 

Pentrucă în anul 1921 
s'a_facut Tmproprietărirea 
celor care nu ăveau Încă 
pământ, _a primit SI ÎS 


nul ai sase_hectare de 
€ren arabil. Aceasta ca să 
fie in rând cu ceilalţi lo- 
cuitori ai satului care aveau 
dela şase hectare în sus. 
Numai lotul obligatoriu so- 


cotit pe județ era de sase 
hectare. / 


Ce-a făcut aie să 
ca_la pamânt? As! 
Fu am Vă în Tia 


mea_Tigani_ muncind pe la- 

nuri, indiferent de nătura 

culturii. De aceea, înpro- 

prietăritul potcovar,_a Yân- 
i. 

Cu acești bani si-a 
cumpărat 0 iapă din'cel 
mai vestit iarmaroc de cai 
din Nordul Basarabiei, de- 
la Bălţi. Din iarmaroc pâ- 
nă acasă la Cubolta, Rădi- 
ță a daizo numai în ga- 
lop. Cine era mai fericit 
ca el? Nimeni. 

Cum a ajuns acasă, i-a 
pus iepei, frântă de obosea- 
la si numai spume pe spi- 
nare, o traistă cu orz. O 
jumătate de oră după ace- 


pat. 
Aceasta era tot ce sti- 


dar acest 


ea, iapa s'a umflat sia cră- 


privește 


O transformare reală a i 
lucrurile stau 


noastră, 0 adevărată 
metanoia pentru a deveni 
colaboratori ai lui Dum: 
nezeu și a contribui la per- 
fecționarea Cosmosului sau 
cum zic Sfinţii Părinţi la. 


steşte vizionari 
România au a 


““îndumnezeirea”” acestui crezul lor și dra în 
cosmos. Sfântul Siluan Dumnezeu, de pala 
Atonitul [+ 1938) zicea: “să familie. Era firegu i 


ştii că dacă o calamitate se 
abate peste un popor și dacă 


inima ta plânge pentru el firesc era ca 


înaintea lui Dumnezeu, pete “democrate 
atunci Dumnezeu va avea  militeze în același Fa 

milă de acest popor”. Astăzi fost chiar o periciă 
calamități fără de număr  “'democrată”, chip 


s'au abătut peste întreaga 
lume. Această metanoia a 
noastră, această schimbare 
a spiritului şi a minții, 
începe în secret şi în in- 


închisori, dar 
tătorilor an 


teriorul nostru și la început a ececei românească în | 
este invizibilă. în ochii ia ca La atitagi 
lumii. -Ea ne -recon „semănătoare. pată ne 
diționează și ne reîn-  qezintormării. Comat 
noieşte. Rugăciunile Noica scria în 1940, ani 


noastre, din dragoste pentru 
om, vor cuprinde încet şi pe 
ceilalți oameni și în final 
vor reintroduce în lume or- 
dinea pe care vrăjitorul şi 
ucenicii lui au distrus-o. 


Din păcate, azi, în lume, Și astăzi pentru țara 
încă nu se observă această românească și pentru 
pi A eea ce diaspora ei. 


am despre Tigani până la 
stabilirea mea în Bucu- 
resti, după efectuarea sta- 
giului militar. 

Date extrem_ de intere- 

sante-cu privire la această 
etnie, am aflat din gura u- 
nui publicist maăsTiniu, cu 
TiNTNEIE_G- Lăzurică. în va- 
ra anului 1934. 
Totuşi, abia în anul 1967, 
făcând serviciu de miscare 
într'o stație de cale fera- 
ta de pe secția Titan-Olte- 
nița, mi-am dat seama de 
problematica ideii care mă 
frământa într'o măsură du- 
pă întâlnirea cu G. Lăzu- 
rică, reprezentant al etni- 
ei despre care e vorba. 

Văzând că, după ce-am a 
cunoscut țara , dela Nistru 
pâna la Tisa, cei maia 
mulți Tigani sunt pe direc- 
Ha Titan-Olteniţa, mi-am. 
zis: “Aceștia formează 
schimbul de mâine al Ro- 
mânilor””, “Tot eu, 
niște amici, Er cutezat să. 
spun:__““România într'o zi, 
va _fi o țara țiganească de 
limbă românească! 

FIRII mau contrazis, 
dar evenimentele încep să 
confirme cele afirmate de 
mine în urmă cu aproape 
trei decenii. Deocamdată, 
forța economică este în mâ- 
na Tiganilor. Ei se plimbă 
n Mercedes-uri, călătorese 
pană în China, în Apusul Eu- 
ropei, în Turcia si pe unde 
vor. > 

Banul, se ştie, este pute- | tri 
re. Acesta le lipseste Ti- 
ganilor, până una alta. De-l ac 
aceea, îndrăznesc să vin cu toţi Tiganii di 
un corectiv la cele ce-am Discuţiile s'au 
afirmat spunând că Româ- parte și de al 
nia va fi o 
de limbă românească. Ci- 
ne poate 


asa- Te 
Sibiu. 


n “împărat” 


mânia nu sunt 


._. Pe 
zisi ““Romi”, 


rege sau! 


pericol 


Titan-Olteniţa. 


m, 


) mai întâi, 
să garanteze că poi Bodnaraș: 


îndeplinindu-si scopul, a- a murit și ideea ue 
ceste sălbăticiuni cu chip rării acestei etnii sibi “ 
ij 


de om nu vor fi în stare 
să schimbe şi limba oficia- 
lă a României?/? 
Simptomele acestor vre 
muri 


neamul românesc, au  în- 


ce care 


mează cancer 
r NEesc pL 


legi umane:_ 


țara 

şi m 

Tara noastră încă ij Prost, 
ci 


luptători anticom 
Europa. Ei aveau 


vrăjitorul și com: 
tabere asupra lor 


când am asistat 
nistierea comuni, 


Astăzi, în țară, cât 


Acest îndemn este valabi] 


lor Sie pretutindeni în per: 
soana lui Ion Tica din 


Tot din Sibiu a apărut și 


din toată lumea, întrucât a- i 
cesta a constatat că în Ro- 


Ș milioane și jumătate deasa- 


mai mulți, adică cum afir- 
mă întunecimea sa, dupăcu- 
loare, ei. ar atinge cifra de 


trei milioane si jumăfate. 


In treacăt fie vorba, un 


merite denumirea, LE 
voie de supusi şi înainle 
e orice) de un Teritorii pe 
raza căruia să-și exercil? 

| outărea—veaer 304 
nde bat tuciuriii! Ă 
Să dea Dumnezeu să râ- 
către  mân profet mincinos! 


O soluție contra & 
iminent 


riat din unitatea pe Car? 
conduceau pe secția 


a . 

pot _care _lucrâ Ă 
Intr'0 zi T-a_auzit_ Pe E 
jr Bodnăraș_purănd EI 
plema Tiganilor chiar. 
mitetul executiv, Pe e a 
țirânului din Scornicer e 
reconiza 0 Tia 
ă tnie ţigane ș 
vă de e lie * ia 


e_țara de-orig de 
Jawaharlal__Nehru — 2 pe 


să-i primeasca. 


Siza 3 dispărutceidoi P 
țară țigănească dispărute pa 


ul 
ără limita și a ne 
apocaliptice, pentru ara 


Noastra 


DU își cin. 
ȘI eroii. 1] 
ut Prinaij 
Unişti din 


unismuj să 
* Mai puţin 
Tegimurije 


la am. 
știlor din 
nu a lu 
ticomuniști, 


al Tiganilor 


numai doua 


ci cu mult 


Ca sa-si 


i 


cestui 
2 Da. AT 


la ceea Ce 
sala- 


CFR 
ne- 


ea un 
Av că 


inco 
emeă 

j- 
că ca” 


îi Ro 
puriăt, 
â i 

în agonișii 
fa 


mânia: 
-0 


Odată CU al 


l 
u m[ 


» : leda E Pi a Şi p j 
— Blu Aldo Ati at oa CONORIESMANUL CHEI OEHEF SMITH 


CUVANTUL ROMANESC 


Adrian Grigoropol: 
Ne face o deosebită cinste 
pre zla Dvs. în Alexandria, 

tatul Virginia, cu ocazia 

aniversării într'un cadru 
festiv al unuia dintre cele 
mai insemnate evenimente 
ale poporului român, 
UNIREA PRINCIPATELOR, 
care a avut loc la 24 lanuarie 
1859, când ţara noastră, deşi 
redusă prin unirea numai a 
Principatelor Moldova şi 
Muntenia, a intrat pentru 
prima oară în concernul 
Statelor europene. Ne 
permitem să vă întrebăm ce 
v'a determinat să veniţi aici? 

Christopher Smith: 
Ca membru al Partidului 
Republican şi pentru a 
şaptea oară ales în Congres, 
şi ca membru al Comitetului 
pentru Afaceri Străine al 
Camerei Reprezentanţilor, 
fiind implicat de multă 
vreme în chestiuni privind 
România, precum şi pentru- 
că sunt de multă vreme un 
admirator al Preotului Cal- 
ciu, parohul Bisericii Orto- 
doxe Române, "Sfânta 
Cruce", am răspuns din 
toată inima la invitaţia 
Consiliului parohial. 

Incă cu 6-7 ani 
înainte de a se fi realizat în 
1985 eliberarea Părintelui 


ceput prin ce a trecut acest 
om şi din toate punctele de 
vedere, reprezintă exponen- 
tul victimelor regimului 
Ceauşescu, care nu permitea 
nici dreptul fundamental la 
„credinţă al omului, persecu- 
tând şi în această privinţă un 
popor credincios. După 
părerea mea Părintele Calciu 
este un gigant care i-a 
supravieţuit. De când a 
venit aici am devenit 
prieteni şi consider, pentru 
mine, participarea la 
festivitatea dumneavoastră, 
un adevărat privilegiu. 


A.G.: Aţi avut per- 
sonal prilejul să cunoaşteţi 
România? E 

Ch.$.: În România 
am fost de mai multe ori. 
Ultima oară, la o lună după 
doborârea călăului. Am fost 
profund impresionat de 
tragedia. copiilor din 
orfelinate. Conducătorii care 
au venit atunci la putere 
țineau ţara într'o stare 
volatilă, ca şi tranziţia către 
democraţie. Am fost 
bineînţeles la Bucureşti, dar 
ca să-mi fac o idee mai largă 
şi la Alexandria, pentru 
cunoaşterea mediului rural 
şi la Oradea, pentru a obser- 
va cum se convieţuieşte cu 


DL. MARK SILJANDER 


minoritatea maghiară. Am 
cunoscut mulţi Români din 
România ca şi din afara ei. 
Majoritatea Românilor sunt 
doritori de o viață demo- 
cratică cu libertăţile şi 
beneficiile ei, dar sunt 
marcați de asupriri istorice 
şi contemporane. Am 
susţinut şi susțin să se dea 
poporului român ajutoare 
umanitare directe sectorului 
privat pentrucă statul n'a 
reprezentat şi încă nu 
reprezintă o garanţie. 

A.G.: Deoarece a 
venit vorba de ajutoare, care 
este poziţia D-voastră 
referitoare la acordarea 
Clauzei Națiunii celei mai 
Favorizate? 

ChS.:Incă din 1985, 
impreună cu Frank Wolf, 
Mark Siljander, fost congres- 
man, de origine română, 
prezent aici, precum şi cu 
mulţi alţii, ajunsesem la 
concluzia că regimul lui 
Ceauşescu nu mai era de 
suportat şi atunci am 
introdus amendamentul de 
suspendare a Clauzei. Ne-au 
trebuit trei ani până când 
amendamentul să fie apro- 
bat de Camera Reprezen- 
tanţilor şi de Senat. Preo- 
cuparea noastră era de a nu 
mai fi sprijinit un regim atât 


noastră, nu a fost, nu este şi 
nu va fi niciodată împotriva 
poporului român. Un popor 
opresat -nu profită de 
Clauză. Aceasta întăreşte - 
numai tirania acolo unde 
există. Noi nu avem menirea 
să întărim tiraniile. 
Ceauşescu a tratat suspen- 
darea Clauzei cu atâta 
neseriozitate încât pentru a 
nu fi blamat extern şi intern, 
a renunţat la ea, Atunci de 
ce a făcut atâtea presiuni 
entru menţinerea ei? 
nfruntând tirania şi unealta 
ei de represiune, Securitatea, 


m 


Părintele Calciu a suferit 
enorm de mult. Acum 
guvernul actual trimite 
delegaţii peste delegaţii la 
Guvernul şi Congresul 
American, plus presiunile 
unor lobişti de interese. In 
calitatea mea de fost 
implicat în problema acor- 
dării Clauzei şi suspendării 
Clauzei, trebue să avertizez 
că nimeni nu trebue să 
creadă că această Clauză 
este o favoare nemeritată. 
Prin definiţia şi raţiunea 
care-i stă la bază, deşi este o 
favoare, nu este acordată 
fără condiţii. Se acordă 
acelor guverne care dau 
dovadă că nu vor duce o 


MARTIE 1993 


INTERVIU 


acordat de Dl. Christopher Smith, reprezentant în Congresul American pentru 
Statul New Jersey, D-lui Adrian Grigoropol, corespondentul pentru România 
şi Statele Unite al ziarului "Cuvântul Românesc" 


politică totalitară, nu numai 
să promită acest lucru 
solemn. Deoarece este o 
favoare pe care preşedintele 
o acordă cu o motivaţie 
precisă, se instituie şi un 
Comitet de supraveghere a 
îndeplinirii condiţiilor, aşa 
că în acest fel Clauza este 
expusă permanent suspen- 
dării. 

A.G.: Consideraţi 
libere şi corecte alegerile din 
toamna 1992 din România? 


Ch.$.: După păre- 


rea__ mea, mesâjele pârtide- 
lor frebue să ajungă-rrevb- 
strucţionate şi nedeformate 


lă Opoziția să âibă 
acelaşi acces la toate mijloa- 
cele de comunicare ca şi cei 
care sunt la putere. Ori acest 
lucru nu s'a realizat nici prin 
televiziune, nici prin egală 
pătrundere în teritoriu a 
presei, a propagandei Opo- 
ziţiei, mai ales în campania 
electorală. Privind din alt 
punct de vedere, alegerile au 
fost libere. Nu s'au observat 
intimidări în ziua alegerilor. 
Dar nu contează numai 
strict ziua alegerilor, ci şi 
faptul că până atunci 
electoratul trebuia să fi 
primit în mod real mesajul 
partidelor, permițându-i în 
acest fel hotărârea opţiu- 
nilor, în condiţii de 
obiectivitate, inclusiv în 
mediul rural. Au rămas o 
ciudăţenie anularea unui 
milion şi jumătate de voturi 
şi navetismul votării. Ca să 
primeşti mesajul numai dela 
una din părţi, în cazul acesta 
numai dela Iliescu şi 
susținătorii săi nu este 
corect, Se știe că cine 
controlează audio-vizualul 
şi mass-media controlează şi 
rezultatul alegerilor. Noi 
sperăm ca Dl. Iliescu să 
scoată de sub controlul 
puterii toate aceste mijloace 
de comunicare care să fie 
independente şi servite de 
oameni cu conştiinţă liberă. 


Populaţia să cunoască nede- 
format realităţile, să nu i se 
ascundă ce este rău. 

Noi, aici în Statele 
Unite, cercetăm tot timpul 
ceea ce se petrece spre a 
aduce totul la lumină. Un 
judecător dela Curtea 
noastră Supremă, a spus că 
cel mai puternic dezinfec- 
tant al răului, este lumina. 
Noi căutăm neabătut în 
politică să aducem lumină. 
Aceasta este o parte funda- 
mentală a democraţiei şi 
toate popoarele trebue să 
pe upă această regu- 
ă. 

A.G.: Cum festivi- 
tatea este gata să înceapă, 
pete le [zu o ultimă între- 

are. Tradițional, Statele 
Unite sunt guvernate pe 
alternativele numai a două 
partide. În ţări tot de tradiţie 
democratică, sunt mai multe 
partide şi mai multe 
alternative. In România în 
perioada de tranziţie este o 
inflație de 200 de partide. La 
recentele alegeri prezi- 
denţiale ale Statelor Unite 
din Noembrie 1992, a 
candidat ca independent 
Ross Perot şi spre surpriza 
generală a obţinut 19% din 
voturi. Este acesta un semn 
că se profilează apariţia unui 
alt partid şi a unei a treia 
alternative? 

Ch.S.: Am să răs- 
pund succint. Este impor- 
tant să nu fie un singur 
partid. Politica nu se face de 
dragul politicii. Între multe 
altele, un partid trebue să 
aibă un program serios şi 
susținători, pentrucă un 
partid este o aspirație la 
guvernare. Însă 200 de 
pârtide marchează o anarhie 
în gândirea politică. Ce 
inseamnă să ai în procesul 
legislativ un cuvânt sau 
două? Guvernarea se acordă 
unei majorităţi şi când nici 
un partid no obţine, 
procesul guvernativ şi 


legislativ şchioapătă. Guver- 
nele de uniune naţională nu 
miros a bine. Acolo situaţia 
este gravă şi planează 
dictatura. Prezenţa lui Ross 
Perot a dat multă culoare 
alegerilor prezidenţiale, dar 
în cele pentru Congres nu 
este vorba de o singură 
persoană, eventual a unui 
partid, ci de persoane 
reprezentând partide 
serioase. Nu este nimic rău 
în apariţia unui partid cu 
pondere în democraţie. 


A.G.: Pentru noi 
Românii confruntaţi cu 
reconstruirea democraţiei, 
ideile D-voastră sunt deo- 
sebit de valoroase. Personal 
şi în numele cititorilor vă 
mulțumesc foarte mult. 


Ch.S.: Aş fi bucuros 
să ajute la tranziţia spre 
democraţie. Poporul român 
merită să se bucure cât mai 
curând de binefacerile 
acesteia. 

x 


Corespondentul 
Adrian Grigoropol a avut o 
scurtă convorbire şi cu Dl. 
Col. Lawrance Boyd Jr., 
prezent la aniversare.Ca 
viitor ataşat militar al 
Statelor Unite în Bucureşti, 
acesta şi-a manifestat 
dorinţa.de. a cunoaşte o 


E NENENRIS 


COL. FRANK-LOWRENCE BOYD JR. 


CUVÂNTUL 
ROMÂNESC 


această ofertă de abonament este 
valabilă pe 


TOATE CONTINENTELE 


PAGINA 7 


comunitate românească şi să 
culeagă impresii directe. A 
putut deci să constate 
practic ospitalitatea româ- 
nească, inima caldă şi 
deschisă, frăţietatea şi 
sentimentele profund 
religioase. Dl. Boyd consi- 
deră că exercitarea confesi- 
unilor religioase în armată, 
precum şi existenţa preoţi- 
lor în unităţile militare este 
un semn pozitiv pentru 
progresul spre democraţie în 
România. După opinia sa, o 
armată care crede în Dum- 
nezeu nu poate fi un 
instrument de opresiune în 
mâna unei puteri politice. În 
felul acesta o armată începe 
să înţeleagă rolul său de 
apărător împotriva oricărei 
agresiuni externe sau 
interne, pentrucă armata 
este un produs al poporului 
şi nu al puterii politice. 


Col. Frank Law- 
rance Boyd Jr. s'a adresat şi 
participanţilor în acest sens 
şi a declarat că va fi bucuros 
ca oricare din cei prezenţi va 
veni la Bucureşti să-i facă o 
vizită. 

Impresia generală a 
fost că DI. Col. Lawrance 
Boyd este un om foarte 
cumpătat, de o modestie 
naturală şi pătruns de 
valorile morale ale religiei: 


i 


70 0 MOR A e au 


EU mu 
O=OO£O£OOOOE SES SI E ——————————————== 3 
( CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA 


1. În precedenta 
noastră evaluare, subliniam 
că, la trei luni dela câş- 
tigarea alegerilor, partidul 
de guvernământ nu în- 
treprinde nimic pentru a 
dovedi că a meritat voturile 
solicitate. A trecut încă o 
lună, şi - în afara unor 
declaraţii polemice - nu s'a 
întreprins nimic: şi econo- 
mia, şi opinia publică, sunt 
într'o aşteptare încordată, 
situaţia se degradează cu 
fiecare zi, preţurile cresc, şi 
FDSN nu are nici o altă 
preocupare în afară de 
POSTURI. Şe dovedeşte 
asttel că esenţa programului 
său este anexarea puterii în 
propriul beneficiu. 

C2>De trei ani de 
zile, FDSN participă la 
putere: nu are nevoie să se 
informeze acum, nu-şi face 
acum ucenicia politică. A 
promis refacerea economiei, 
a promis un milion de noi 
locuri de'muncă, a promis 
protecţie socială. După ce 
s'a instalat, toate aceste 
promisiuni s'au dovedit 
vorbe goale. Indiferenţa 
totală faţă de situaţia ţării şi 
lipsa totală de răspundere 
politică, sfidarea tuturor 
aşteptărilor celor care i-au 
votat, nepăsarea faţă de 
oameni şi faţă de starea 
dramatică a ţării îi 
descalifică şi din punct de 
vedere politic, şi din punct 
de vede oral. ză 

3. Analiza opera- 
țiilor de “rotire a cadrelor” 
dovedeşte fără putință de 
îndoială că FDSN şi aliaţii 
săi nu reprezintă un partid, 
adică un program de 
guvernare, ci o clientelă 
politică grupată în jurul 
unor mărunte interese 
personale pe care, indife- 
renţa la priorităţile naţiunii, 
le ridică acum la rangul de 
interes de stat. Guvernul era 
îndreptăţit să numească în 
posturi de miniştri sau 


RFERE (is Domnul zile, să-l aud pe Eminentul Moses Rozen . 
a declarând: “Iliescu mă ura de moarte!” 


Mă gândeam, în 
ceasurile de tăcere, că nu 
putem trăi fără întrebări, 
atunci când raportăm 
concretul la ideal. Este şi 
aceasta o formă modernă de 
competenţă care produce 
adevăruri. Pentru fiecare. 
Gânduri răzlețe duc spre 
două silabe scurte: de ce? 
Încerc să aflu adevărata 
valoare. Substitui cuvintelor 
imaginea discrepanţei între 
ceea ce credem noi şi ceea ce 
lăsăm să se vadă. 

Guvernul Văcăroiu 
a fost validat de către 
Parlament. "Nu este de 
factură politică, nu 
angajează în mod explicit şi 
univoc... are caracterul unui 

vern de tehnicieni” (DI. 
on Diaconescu, vicepre- 
şedinte al P.N.T.C.D.). Este 
criza starea normală pentru 
a penetra societatea? "Cred 
că ne îndreptăm spre o 
logică a confruntării şi a 
calci” (DL. Stelian Tănase, 
vicepreşedinte al P.A.C.). 
Dintr'un total de 481 de 
arlamentari au votat 463, 
dintre care 260 pentru şi 203 


MARTIE 1993 


DECLARAŢIE : 
CU PRIVIRE LA SITUAŢIA POLITICĂ 


prefecţi persoane din cercul 
propriu; nu era însă în- 
dreptăţit să politizeze apa- 
ratul administraţiei centrale 
Şi locale, să politizeze orga- 
nisme tehnice, cum e Con- 
siliul împuterniciţilor sta- 
tului; avem temeiuri să ne 
temem că vor încerca să 
folosească şi alte mijloace - 
de pildă, contractul ma- 
nagerial - pentru a politiza 
şi conducerea economică. 
Aceste metode, de clară 
tradiţie a "cuceririi puterii”, 
afectează deopotrivă buna 
funcţionare a statului de 
drept şi evoluţia normală a 
societăţii civile, pe care tind 
să o subordoneze în mod 
nedemocratic unor interese 
partizane. Atragem în 
modul cel mai serios atenţia 
asupra pericolului repo- 
litizării şi re-etatizării ad- 
ministraţiei şi economiei, 
care pune în cumpănă 
însuşi procesul democratic 
început în Decembrie 1989. 
4. Intr'un mare 
număr de cazuri, persoanele 
promerațe de această po- 
itică de cadre a FDSN fac 
parte din nomenclatura 
ceauşistă. Persoane nu doar 
active, ci şi compromise în 
fostul regim, ocupă posturi 
importante, vădind că 
stagnarea impusă de FDSN 
este parte integrantă a 
restaurației: nici măcar a 
restauraţiei comuniste, ci a 
restauraţiei  ceauşiste. 


Exemplul cel mai t 
cate aseli-al-elactlar 
importante pe care F 

le-a depus pentru a include 
a RIA Estera rii e 


nQtorietate__internă__ şi 
intezățională in delegaţia 


care reprezintă România pe 


lângă organismele Comu- 
ițății Europene. Această 
sfidare făţişă a sentimen- 


tului public şi chiar a 
propriilor poziţii exprimate 
de voci autorizate din FDSN 
pune din nou într'o situaţie 


penibilă ţara în întregul ei, 
aducând deservicii enorme 
prestigiului României. Se 
dovedeşte astfel că FDSN 
intră tot mai flagrant în 
rândul partidelor nostal- 
gice, şi că participarea forţe- 
lor pe care le reprezintă la 
procesul politic din ultimii 
trei ani are drept obiectiv nu 
democraţia, ci ceauşismul 
fără Ceauşescu. Consecința 
directă a refuzului FDSN şi 
al preşedintelui ţării de a-şi 
delimita poziţia față de 
partidele naţional-comunis- 
te, această "monstruoasă 
coaliţie” între cei care îl 
regretă pe Ceauşescu şi cei 
care l-au împuşcat, poate 
duce ţara către dezastrul 
economic şi politic. 

5. Incapabilă să 
asume răspunderea acestui 
dezastru, incapabilă să 
accepte principiul democra- 
tic al pluripartidismului, 
puterea exprimă făţiş şi 
constant o duşmănie 
agresivă faţă de Convenţia 


„Democratică, pe care, neiz- 


butind să o fărâmițeze, 
incearcă acum să o dis- 
crediteze prin acţiuni 


nechibzuite. Gestul chemă- 
rii An justiție a D ne! DOIN Dinei DOINA 
CORNEA este astfel o 
Provocare, â cărei eficienţă 
in COmMpromitere i 
esţe-cu mult mai mică decât 
eficienţa ei în co: omite- 
sea tă die Probabil: că 
această eroare e doar înce- 
putul unui şir de atacuri la 
adresa opoziţiei democrati- 
ce. Avertizăm puterea că, în 
felul acesta, nu pune în 
primejdie doar mecanismele 
democraţiei, ci şi propria sa 
poziţie în cadrul acesteia. 
Ori este vorba de o 
sfidătoare incompetenţă de 
guvernare, ori de o pro- 
vocare menită să declanşeze 
o criză internă. Opoziția are 
destulă maturitate pentru a 
nu ceda unor asemenea 
provocări, a căror gravă 


—— Magda BROŞTEANU— 


împotrivă. Realitatea cere 
pragmatism. Validitatea 
afirmării existenţiale cere 
dezvoltare in condiţii de 
restricţii economice. Există 
un paradox între aceste 
două concepte. Depăşirea 
acestui impas fără gesturi 
care să se potrivească cu 
prezentul este doar o 
speculație. tă 

Viaţa nu este nici 
veselă, nici tristă. Merge, 
oricum, înainte. Nu ar 
trebui să-i aplicăm, iarăşi, o 
grilă. Mă plimb dela şcoală 
acasă şi îmi pun întrebări 
abrupte. "Europa şi-a 
deschis porţile ca să ne 
spună că la noi este 
libertate... dar a fi liber nu 
înseamnă numai a putea 
vorbi, ci şi a putea înfăptui” 
(Mircea Ciobanu), Trăim în 
condiţii impuse. Decalajul 
de posibilităţi este enorm. 
Norocul ne-a ocolit, dar nu 
mă plâng; Mă încurcă doar 
faptul că m'am născut în 
America, aici fiind în 
dificultate de a alege din 
mulţimea invitaţiilor plato- 
nice de participare la con- 


sfătuiri internaționale! Este 
o problemă dificilă afir- 
marea spiritului universitar 
ca spirit liber - fără legi 
specifice. şi fără bani, 
deocamdată nu înseamnă 
capital. Societatea are 
nevoie să fie într'o continuă 
schimbare. Dezvoltarea 
economiei depinde şi de 
talentul în mişcare al in- 
telectualilor, de privirea lor 
educată, fără o dependenţă 
economică apăsătoare, 
Mediul modelează 
viaţa oamenilor, Întâm- 
plările le oferă o suprafaţă 
de contact, Fiecare se 
încumetă, pătrunde cum 
poate, cum ştie. O statură 
morală foarte ridicată are 
ceva din solemnitatea unei 
catedrale imaginare care 
odată intrată în cotidian se 
transformă în rutină, Totul 
pare mult prea abstract în 
realizarea individului ca 
personalitate, Dorinţa de a 
călători vine din nevoia 
cognitivă de frumos şi de 
cultură, "Dincolo de reali- 
tate există ceva care ne ajută 
să fim noi înşine” (Goethe). 


răspundere revine . în 
exclusivitate coaliţiei aflate 
la putere. . 
6. Însumate, toate 
aceste acțiuni au drept 
rezultat accentuarea crizei 
economice, politice şi de 
credibilitate a României. 
Avertizăm asupra acestui 
grav pericol, subliniind încă 
odată că izolarea ţării este 
pernicioasă nu doar pentru 
prezent, ci şi pentru viitorul 
României. În contextul creat 
de criza iugoslavă, această 
izolare este cu atât mai 
periculoasă, făcând jocul 
acelor forţe externe ostile 
României şi interesate în a o 
transforma într'un ghetou al 
stagnării şi al haosului, 
oricând în primejdie de a fi 
anexată unor interese 
străine vocației sale euro- 
pene, 

Convenţia Demo- 
cratică a cerut partidului de 
guvernământ să nu prelun- 
gească termenele reformei; 
reforma nu a redemarat. A 
cerut un program legislativ 
coerent cu prioritățile 
reformei; acesta e doar 
anunţat, nu început efectiv. 
A cerut transparenţa alo- 
cării fondurilor şi publi- 
carea proiectului de buget 
pentru anul în curs; nimic 
nu s'a publicat. A cerut ca 
FDSN şi preşedinţia să se 
distanțeze de partidele 
extremiste; FDSN a ac- 
centuat masiv colaborarea 
sa cu aceste forţe. Această 
atitudine iresponsabilă, 
absenţa unei voințe politice 
democratice din partea 
factorilor de putere, ne 
obligă să folosim toate 
mijloacele 
parlamentare legale şi 
legitime pentru a obliga 
partidul de guvernământ să 
îndeplinească mandatul cu 
care națiunea l-a investit. 


REŞEDINTE C.D 
Emil Constantineso 


Avem nevoie de noi înşine 
căci binele general este o 
utopie pentru care nu sun- 
tem pregătiţi. Este dificil să 
rezolvi numai din pasiune 
aceste coordonate. Time is 
money and money means 
business. Acesta este 
mecanismul. 

Exerciţiile costă. 
Nu a existat o premisă, dar 
am constatat că nu am avut 
nimic din altă parte. Dia- 
logul este o calitate pe care 
unii o au, alţii nu. Falsă 
cordialitate, realitate dure- 
roasă şi indiferentă. Nu mi- 
am dat seama că în mine 
există o parte care suferă. 
Cred că trebue să ne as- 
cultăm unii pe alţii până 
când cuvintele se vor trans- 
forma în fapte. "In Odiseea 
se spune că zeii dau oa- 
menilor necazuri pentru ca 
generaţiile următoare să 
aibă ce cânta" (Octavian 
Paler). La atâtea întrebări 
abrupte şi cântecul tăcerii 
este un răspuns, 

Niciodată nu este 
prea devreme să spui cuiva 
că poate avea speranţă. 


politice şi - 


CUVANTUL ROMAygy 


ATACUL DIHORILOR 


Este un lucru prea bine știut acum: doar 
inimile câtorva a izvorât acel “Există Dumneze din 
atunci în Decembrie 1989; alte voci l-au preluaț up, 
o lozincă, conştiințele lor au rămas maculate, tacă 9 
iată, azi, până şi'n asociaţiile celor ce-au lu , şi 
atunci, fermentează aluatul Mammonei. Unii Dia 
nefericire sunt mulţi, au pactizat și pactiziata În 

puterea filo-bolşevică sau sunt gata a trăda pe oric; i 
oricând, doar-doar îşi vor mai adăuga un Sa ne, 
osânză şi vor auzi mai des clinchet prin buza d 
Aceştia au alergat - trup și suflet - la pomana oferit: 
de Emanaţia Kremlineză, pomană numită a esta 
[care oferă “Decembriştilor”' fideli comunismului a 
școală nouă o medalie de tinichea, o diplome 
prioritate la distribuirea de spaţii comerciale, locuințe 
şi 10 hectare de pământ). Mai mult, ei au devenit N 
de topor și sunt unii din artizanii campaniilor ci 
calomniere la adresa acelora care se străduiesc a cp e 
strui adevărata democrație în România. n 

S'a scris despre acele conștiințe de închiriat numite 
Lorin Fortuna, Claudiu Iordache, Stefan Ivan, Coste] 
Balint şi lon Marcu, acestea din spațiul timișan 

In seara de Joi, 4 Februarie a.c., în sala mare ş 
Prefecturii, din Timişoara, a avut loc întâlnirea 
reprezentanţilor asociațiilor revoluționarilor din 
Decembrie '89. Au fost invitaţi reprezentanți ai sin. 

dicatelor şi mass-mediei. Pretextul a fost discutarea 
“drepturilor celor ce-au luptat”, dar foarte repede a 
ieşit la iveală adevăratul scop al adunării: calomnierea 
primarului Timișoarei, membru al Partidului Alianța 
Civică. “Revoluţionarul” Tudorin Burlacu, un 
schizoid admirator al lui Lorin Fortuna, s'a lansat în 
acuzaţii fanteziste la adresa primarului Viorel Oancea. 
Motivul real? Faptul că nu i s'a repartizat un apar: 
tament cu patru camere, așa cum dorea, deși nu 
îndeplinea condiţiile. A fost secondat de acel fosţ 
politrue şi securistoid col.(r) Traian Cismașu, 

Reprezentanţii sindicatelor au părăsit sala scârbiți. 

Dl. arh. Pompiliu Alămoreanu, membru al Fundaţiei 
Naţionale a Revoluţiei, a declarat mai târziu: “In 
condiţiile Legii nr.42 s'a încercat introducerea unor 
persoane care să ne discrediteze, să arunce o umbră 
asupra a tot ceea ce s'a întâmplat atunci, în Decem- 
brie. Dl. Burlacu este controlat de putere și are sarcini 
precise'!. 


PE CINE (MAI) PERSECUTĂ|. 
CEAUŞESCU? 


In magazinul cultural “Contrapunct” (Nr. 3, 12-25 
Februarie a-c.], într'un interviu, ei cine credeți că | 
declară “Ceaușescu mă ura de moarte 7 

AU ARES 

Hadrian Pavonis ot Bârca? Nuuuuu! Cornutius 


VeaiRReLe Niet! Jozsef Costache Drăgan-Scorillo? 
ix! 


Să_vă ajut: Eminentul Rabin-şef Moses RozeN! 
Da, Su eta Msi Haieu, oelişi cară A 


imagine bună”, în alte vremi, dea Țungul Oe: 
cidentului şi de-a latul Orientului, Tui Nicolache ot 


Scornicești. 
Din partea mea : deie-i Y.H.W.H. zile! Deie-mi şi 


DIN CAIETUL UNUI GOLAN, 
SAU 
TENTAŢIA LITERATURII 


In Timiş după '89 două sunt ile în care 


îmi-place_ să intru, dar nu prea des, pentru & PI 
impinge totul în profan. t 
Primul: la “Hamburger Plus” (patron: un, fos 


inginer chimist” Gheo. Inge), pe_strada Vaze 
Alecsandri; nu (doar) pi să si 14-15 sortimente de 
hamburger, că (și) pentru pactul de farmacie Cur? 
ŞI un sentiment care mă cuprinde numai aici, un A 
timent încercat doar în unele vise din care ba 
dorit să mă trezesc. Cine a citit '“Poarta verde” (par u 
acesta e titlul) de H.G. Wells va înţelege ceea ce tie 
să spun. „i 

Al doilea: farmacia particulară “Daphne i 
Alba-lulia), farmacie pusă în slujba celor ce a e) 
la medicina din alte vremi, a celor ce caută înain tic 
toate “cele duhovniceşti; un statornic aer i 
întâlneşti în această farmacie. 

Li 
„ Căpitanul şi-a purtat crucea fără a şovăi. CăPI 
şi-a purtat crucea cu dragoste. 

Dela “Cărticica şefului de cuib”, la 
legionari”, apoi ““Insemnări dela Jilava”; 
drum crucial, un drum de nemoarte, ire 

Căpitanul a dorit Mişcarea Legionară 0 alei ii 


vie, _o_cale_ care stâtgește în cer Taealul Mi 
Legionare se află undeva TI Veșnicie. jautari 


=. are_vor să înmormânteze Mişcarea În_dogIe: 
29 >= 
da IO (Dan Emilian ROŞC/. 


itanul 


mult ca oriunde să-şi Aa 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1993 


PAGINA 9 


Istorie de ştiut 


DESPRE ACTUALITATEA ÎN POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ 


Indepărtarea_lui 
Titulescu _n'ă adus schim. 
bări s iale în politica 
externă a României. Spiritul 
dela Versailles a continuat, 
doar cu nuanţe atenuate. 

Dar dispariţia nim- 


adevăraţi militari crescuţi în 
spiritul real al Armatei 
Române, au făcut toate 
sforţările să îndrepte situa- 
ţia, dar spiritul regimului 
i fisa sclerozat pentru a 
RI mai fi posibilă, i 

bului titulescian, lăsa pro- tata Giza n Igu EL e 


filul politicii externe găsit în acelaşi hal de 
româneşti în lumina  nepregătire, încât evactiarea 
neprefăcută a realităţii. Pe EET IeI a Iana lare 
tabloul regrupării de forțe dir episoadele cele înai 
europene in vederea TESTE in Îtoria eta 
evenimentelor ce se preve-  NUTaT ri C-pană la 
deau pe continent poziţia Vo ga a şters din sensi- 
României apărea cu atât mai  bilitatea românească acest 
„ precară. _ dureros complex de 
În primul rând se neputinţă. 

dovedea că spiritul rector al Dar ca o stranie 
poi de stat care servea contradicţie cu încrederea în 
pregătirea psihologică şi eficienţa idealismului pa- 
tehnică a noilor generaţii, la cifist, politica externă româ- 
formarea aptitudinii de  nească difuza în opinia 
conservare a suveranităţii publică complexul primej- 
naționale şi a capacităţii de  diei revizioniste. O pri- 


dezvoltare europeană, era  mejdie revizionistă desigur 


fundamental opus condi- 


u că există, dar recunoaşterea 
țiilor de existență a Români- ei infirma tocmai spiritul de 


ei în libertate. abandon pe scena securității 
Pentru a fi pe pla- colective şi condamna 
cul conventului pEenevez, fasii ae cae i a a 
Romănia, din exces de zel, O eTorrmate ar ret 
se manifestă i- curent _de i irilă. 
litOF dIScipoTaT pacifismului Apoi, accentul cădea în 
ideaȚist: - crease astfel un direcţia de unde tocmai 
Tats climat de securitate şi ameninţarea se arăta infinit 
incredere în puterea morală mai puţin primejdioasă. 
a Societăţii Naţiunilor de a oate manifestările oficiale 
impune lumii o pace perpe- | şi oficioase indicau ca 
tuă. "Înarmarea morală” era | singură primejdie iminentă 
corespondentul idealist al |revizionismul maghiar. 
dezarmării materiale, "Vio- |Majoritatea Românilor, cu 
loncelul” briandist avea  Simț comun, se întrebau ce 
înlesniri în România mai primejdie poate să prezinte 
"de milioane de locuitori, o 
Ungarie cu 8 milioane de 
locuitori, dezarmată prin 
tratatul dela Trianon, 
ajutată chiar de Bulgaria cu 
5 milioane de locuitori, 
supravegheată prin tratatul 
dela Neully! = 
Zgomotul perma- 
ent în jurul revizio- 
nismului maghiar era cu 
atât mai de neînțeles cu zât 
se făcea mai mare caz de! 


lungească ecourile lenifiante 
până în cele mai active 
sectoare prin misiune, cum 
este apărarea naţională. În 
timp ce Polonia, Cehoslo- 
vacia, lugoslavia, pentru a 
nu vorbi decât de copărtaşii 
la acelaşi sistem, întreţineau 
cu grijă un potenţial militar 
la înălțimea nevoilor im- 
puse de poziţia lor în 
Europa. România abando- 
nase în cea mâl Tare parte 


preocupările ze conservare | puterea Micii Înţelegeri.. 
a” unei armate elicăce. Cum adică, trei țări 
Generalul SamsonoVici, învingătoare cu 20. de mi- 
timp îndelungat Şeful  lioane şi respectiv câte 15 


milioane de locuitori, adică 
un bloc de 50 de milioane 
etele cabinetului său de oameni, să se sperie de 
strada Ştirbei Vodă: "Sub o mică ţară învinsă, cu 8 
mine nu va fi război”. Când milioane de locuitori. 
prima condiţie a unui stat Desigur, ca un 
major, prin formulă adevă- răspuns în surdină la aceste 
rat laborator de idei şi de nedumeriri, se grefa pri- 
sforțări pozitive este  mejdia revizionismului 
pregătirea, măcar în prin- maghiar pe primatul pri- 
cipiu, a unei stări de spirit mejdiei germane şi J5 
în corpul ofițeresc şi trupă subsidiar pe olitica de 
ca şi cum războiul ar fio revendicări italiană. Ca şi 
virtualitate pe punctul de | cum era o fatalitate ca 


Marelui Stat Major, părea 
c'a înscris ca lozincă ja 
in 


deveni oricând o realitate, 0//| exRz istmul german, şi 
asemenea lozincă arăta maici italian să sprijine revizio- 
bine decât orice până unde | nis Cat de 
ajunsese carenţa politicii de. | justă a Tos! această motivare 


tacită a primejdiei revi- 
zioniste maghiare vom arăta 
ceva mai departe. 

Dar insistența 
numai asupra primejdiei 
maghiare putea avea ca 
urmare să fixeze atenţia 
opiniei publice exclusiv 
asupra ipoteticei ameninţări 
dela Vest, scăpând astfel din 
vedere adevărata primejdie: 
cea dela Est. Fiindcă ade- 
vărata primejdie revizio- 
nistă nu venea dela Vest din 
partea unui mic popor ale 
cărui revendicări nu puteau 
câştiga o forţă operantă 
decât în cadrul unei coaliţii 


stat. ă 
Dacă Şeful Marelui 


Stat Major Român era ani- 
mat de aceeaşi stare de 
spirit şi întrebuința acelaşi 
limbaj ca un adventist, nu 
era de mirare ca apărarea 
naţională să fie ultima 

reocupare a guvernului 
dela Bucureşti, Puterea 
armată a României coborâse 
la un nivel atât de scăzut, 
încât la Conferinţa dela 
Geneva, în_1932, s'a con- 
statat că România urmează 
să Titens Timp 
de T5 ani, chetruind anual 


anu, 
ide nftiarie/ pentru a 
pr a t amenințătoare pentru Ro- 
dezarmare: adică 


ajun ă e | 
A 15 ani mânia numai in anumite 


ge  imprejurări și numai în 


dei 
i zul unor flagrante greşeli 
de; E dEZariăre! cazu 
ji. de politică externă, 
Spui a E Adevărata — pri- 


Generalului Samsonovici la 


şefia Marelui Stat Major, ca  mejdie nu numai revizio- 


—C Mihail Fotin ENESCU— 
nistă, dar anexionistă, 
totală, desfiinţătoare, venea 
dela Est, din partea Rusiei 
Sovietice, care singură cu 

asa celor 200 de milioane 
de oameni se putea prăvăli 
peste Europa, ştergând din 
drum România. Or, politica 
externă românească acope- 
rea cu o tăcere constantă 


această primejdie reală. 
Contrastul izbitor dintre 


hotărâtor la aşezarea păcii; 
Anglia, Franţa, Statele Unite 
şi Rusia Sovietică, adică 
"marile puteri” cu care 
România s'a aliat în 1916, 
Franţa, Anglia şi Rusia şi 
marile puteri care au învins 
în 1918, Franţa, Anglia şi 
Statele Unite. 


Nu noi vom des- 
considera garanţiile în 


zgomotul în jurul primejdiei politica internațională. 
aleatoriiriela Vestyităcerea Desigur, o misiune a 


în jar ge primea pole Ela 
Eşt, provoca 0 dezo îi 
a opiniei româneşti, câre'se 
putea crede în siguranţă pe 
o frontieră veşnic pândită şi 
în mare primejdie pe o 
frontieră amenințată mai 
mult de lamentările unor 
magnați. s 

O naţiune dezori- 
ntată aşteptând cu faţa» 
spre o primejdie relativă şi 
întorcând spatele unei 
primejdii absolute este 
condamnată cu siguranţă la 
o catastrofă când realitatea 
se descoperă pe neaştep- 
tate. Exagerarea primejdiei 
dela Vest acoperind pri- 
mejdia dela Est este fără 
îndoială viciul cel mai 
tulburător al politicii 
externe româneşti dintre 
Lele două războaie. 

Dar toate aceste 
contratimpuri ale diplo- 
maţiei româneşti şi am 
putea spune chiar ale celei 
occidentale, nu sunt decât 
consecinţele fireşti ale unei 


Spre şesurile întin- 
se ale Bucovinei, acolo unde 
se coace grâul şi se făureşte 
viitorul, se află oraşul Rădă- 
uţi (judeţul Suceava). 

Pe şoseaua Rădă- 
uţi-Dorneşti Ia kilometrul 2 


lOrneŞi ia Orne 
Suceava, pe dreapta şi pe 
stânga se ara URicul ŞI cel 
mai înălt deal numit: "Dealul 

Lina le dem ui ee ce 


Crucii”. 

Oamenii credin- 
cioşi care se sprijină mai 
mult ES puterea lui Dumne- 
zeu decât pe a lor proprie, 
sunt veşnic porniţi să facă 
bine, aşa după cum un grup 
de Români binefăcători şi-au 
pus în gând să găurească 


„Mare, cu 20 +. „viziuni funciar deformată-a pământul. Prin anul 1934; au 


problemelor europene şi 
mondiale. Un concept 
întârziat domina încă în echipa lu nda, ajutaţi 
tratarea acestor probleme. Şi de cetăţenii satului Grăni- 


orice întârziere în felul de a  ceşti, CTE ZU Tar cu 


vedea, aduce după sine __ căruțele. 
caducitatea pricipiilor dela , Fiind adâncă de 
cca. 25_m, s'a folosit un 


baza unei politici exterioare. 
cofrag_special pentru a 
pr irea 


Aşa_se explică de ce o 

pe strată”ca 
pereţilor şi s'a zidit cu piatră 
de_carieră/ din _Comiina 


început lucrări săpare 
de către ec! — ui Cazaci şi 


Titulescu, s'a rătăcit in cal- 


culeTe sale asupra situației 


IntETREȚIOTare șI n com 
binațiile de politică externă. 
Istoria e plină de precedente 
care arată CUTIE Tri n ţi 
strălucite s'au fixat la un 
anumit mornent fără să mai 
poată să-I depăşească. Acest 
gen de fixare atrage după 
sine în politică totdeauna 
înfrângeri. Realismul în 
politică este "simţul orei 
exacte”. Titulescu putea să 
prevadă cu inteligenţa sa, 
anumite evenimente. Dar 
oprit şi el la un anumit 
moment, nu mai putea să le 
descifreze sensul. Ca multe 
personalităţi superior do- 
tate, dar în aceeaşi stare de 
fixare, Titulescu nu mai 
poseda problematica mo- 
dernă în politica interna- 
țională. Acelaşi lucru se 
întâmplă şi azi cu perso- 
nalităţi notorii în lume sau 
în emigrația românească. 
Fascinate de culmile epocii 
văzute în perioada lor de 
ascensiune, aceste persona- 
lităţi devin captive ale 
propriului lor trecut. 
ici diploma- 
ției româneşti de stat a fost 
atins în perioada 1914-1919, 
când România învingând 
toate greutăţile şi-a implinit 
programul maximal. La 
această epocă s'a fixat şi 
iziunea politică a lui 
Nicolae Titulescu. În 
concepţia lui, misiunea 
diplomaţiei româneşti, cum 
mărturiseşte şi Dl, Coste în 
articolul  D-sale din 
"Românul", era să facă o 
colecţie de garanţii cât mai . 
sigure din partea puterilor 
care vor juca un rol 


Gervciile 
astre sunt 


no 
bile Și 


dispon 
cu plata în 
i peste 9? 


1000) 


(pla 


diplomaţiei unui stat este să 

une cât mai multe 
garanţii şi cât mai sigure. 
Stipulaţiile juridice cât mai 
clare sunt indispensabile şi 
au o importanţă pe care n'o 
subpreţuim: cândva pot 
servi la ceva. Dar nu numai 
această creaţie de perfecte 
stări juridice consfinţite de 
acte "en bonne et due 
forme", constituie misiunea 


unei diplomaţii; în primul 


Calafindeşti, în formă circu- 
lară. 

“La terminare, a fost 
înzestrată cu ghizdele din 
betSn, pe care era fixat un 


acoperiş Tucrat artistic în 


patritrapE Şi prevăzut cu 
din stejar. 
n jurul ei, ca măsu- 


ră de igienă, era turnat un 
planşeu striat de beton. 

În spatele fântânii, 
la 2 m distanţă, se ridica o 
cruce albă, vizibilă din 
depărtări, statornică, veşni- 
că, ridicată de credincioşi 
convinşi că crucea este arma 
cu care Mântuitorul lumii a 


„biruit pe diavol. Ea trebue 


păstrată de creştini la loc de 
cinste cu toată sfinţenia. Cu 
sfânta cruce se sfinţesc toate, 
cu ea binecuvântăm, cu ea 
ne apărăm de cel rău, biruim 
pe diavol, vindecăm pe cei 
bolnavi. 


După-a muncă in- 
terisă de 2 ani, în 1936 


fântâna şi crucea sau sfințit 
in prezența Generalului 
antacuzino-Gheorghe 


EUROPEAN 
CONNECTION 


LEGĂTURA DVS. PERMANENTĂ CU ROMÂNIA 


TORONTO - BUCUREŞII $ 750 
MONTREAL - BUCUREŞTI $ 750 
VANCOUVER - BUCUREŞTI 
CALGARY - BUCUREŞTI  $ 1300 


TEC SPECIAL - Toronto - Viena $ 599 


TORONTO-FRANKFURT  $ 499 
TORONTO-LONDRA . $ 390 

N TORONTO-AMSTERDAM_ $ 490 
| TORONTO-LOS ANGELES $ 350 
TORONTO-NEW YORK 


NUMAI ÎN 24 DE ORE , SPECIAL: 
* O FLOARE PERSOANELOR IUBITE DIN ROMÂNIA 
* ARANJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 
DIFERITE OCAZII 

* PACHEBTE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 


$ 1300 


BUCUREŞTI 


+ CURIER SĂPTĂMÂNAL TORONTO - BUCUREŞTI 
(PUTEŢI TRIMITE SCRISORI, ACTE ETC...) 
* TRANSFERURI DE BANI ÎN BUCUREŞTI ŞI ÎN ORICARE 
ORAŞ DIN PROVINCIE 
VACANŢE ÎN 
R08 Danto 
TEL: (416) 463-6 


$ 199 


rând misiunea unei di- 
plomaţii este evitarea unei 
stări defavorabile statului 
pe care-l serveşte; apoi să 
contribuie la structurarea 
unui sistem favorabil 
acestui stat. Diplomaţia 
trebue să observe cu o 
rigurozitate științifică justul 
echilibru între realismul 
imediat "simţul orei exacte” 
şi înaltul realism, adică 
viziunea justă a cursului 
istoric. 


UNICA FÂNTÂNĂ DIN 


"DEALUL CRUCII" 
— Ghe. BODNARU 


Grănicerul 
er ela Lolţi şi Oituz, 
unde şi-a pierdut vederea 
(un ochi, în războiul din 
1914-1918); 
Azi, crucea a dispă- 
t, cu ajutorul celor fără de 
cruce, iar fântâna nu se poa- 
te folosi datorită faptului că 
este acoperită cu o placă de 
eton, tot din dorinţa de a 
șterge —acele —urme_din 
binefacerile şi zelul con- 
structiv/ că EXpresie a 
dragostei şi ă devotărien- 
tului faţă de patrie a cării 
Legionare. 
"Luând în conside- 
raţie că terenul pe care este 
amplasată această fântână se 
găseşte în zona oraşului 
Rădăuţi, ar constitui un gest 
de umar rIs daca Bei 
măriă Srăşulut- RadauŢI- s'ar 
aceasta fântână care, indi- 
ferent de Cine E Tăcută, ar 
servi pe trecători cu o cană 


de ăpă rerezizvurâmt dela 
25 m, sub pământ — 

şă să ne ajute 
Dumnezeu. 


(1869-1937), - 


ase 


_ In suplimentul ziarului Libertatea din 
: 11/12 Aprilie 1992, am scris “ Aberanța 

ideologică şi consecințele politice'!. In con- 
tinuare, am deschis un mini-serial în 
Cuvântul Românesc sub titlul ““Paralele 
inegale”, prezentând pe cât se poate de 
scurt cum în numele ideologiei comuniste, 
Uniunea Sovietică, începând dela 
Revoluţia Bolşevică din 1917, s'a angajat 
in suprimarea în masă, în principal a 
propriei sale populaţii, de o manieră care 
nu se încadrează nici în noțiunea, nici în 
definiția dată genocidului de ONU; 
deoarece motivația actelor criminale era 
îndreptată împotriva “duşmanilor 
E poporului!” fără deosebire de 
naționalitate, etnicitate ori rasă, iar în 
domeniul social excluzând numai 
proletariatul, la rândul lui necruţat, în 
măsura în care se interfera luptei de clasă, 
In acest context a realizat un oribil 
record, depăşindu: itler, a cărui 


paralelă cu ia inegală, va face obiec- 
tul rândurilor de faţă. 


Ideologiile extremiste se consideră 
“încarnarea  principrului răul principiului răului”; 
diabolice și între ele, în mod reciproc 
operează ''legea contrastelor”, așa că dela 
început a apărut ''anti-comunismul'” con- 
siderat în mod greşit un război de 
distrugere_din io l ex- 


r 
tremist de dreapta. Care este centrul 
între stânga și dreapta, este greu de 
tab, Gaara fiind oarecum didactic. 
Nu de mu Preşedintele Reagan, 
definea Uniunea Sovietică drept “imperiul 
diavolului”, iar recent, Președintele Bush, 
cu ocazia dezintegrării respectivului im- 
periu, declara: “capitalismul a învins 
comunismul”. Afirmația sa nu era prea 
întemeiată, pentru faptul că, mai întâi, 
capitalismul nu este o ideologie ci un 
sistem politic concretizat în democraţie, 
iar comunismul, în al doilea rând, sa 
prăbușit mai ales pentrucă era construit 
pe nisip. 

Naţional:socialismul_a_apărut ca o _xe- 
acție “anti-comunistă ”, însă, în realitate, 
destul de repede și-a asumat o altă 


viziune, aceea a rasismului, CONSIderând 
ul do! 


bolşevism ca cel măi înalt stagiu 

al ludaismului”'.Ideologia nazistă a plecat 

dela naționalism, deoarece, Jucru SEI ac 
â învi 


păreaâ__incredibil, fuseseră în 
Fiii ERIESai. Mondiale ai mai aul 
umiliți prin Tratatul dela Versailles. Așa 
sa născut spiritul de revanșă care, 
speculat CC aaa întrun 
puternic curent naţionalist care, intrat 
sub cârma unui complexat rangic, 
Hitler, a alunecat în rasism, ceea ce nu a 
fost prea greu, datorită aserțiunii că rana 
resimțită de poporul german, sa rat 
înjunghierii în spate de inamici politici, în 
special Evrei. 

'Odată diagnosticul pus în acest fel, s'a 
găsit şi medicaţia vindecării traumei, con- 
stând dintro intensă revitalizare colecti- 
vă. Hitler, în 1920, a scris în Mein Kampf: 
“Oricine vrea să vindece această eră, 
care este lăuntric bolnavă și putredă, 
trebue mai întâi să adune tot curajul pen- 
tru a se clarifica adevărata cauză a bolii.” 


Tintindu-se_miezul lucrurilor, s'a conchis 
că aceste cauze sunt biologice şi rasiale. 
Luână” de bază că rasa superioară, cea 

iară; â Cârei puri este deținută de 
Germani și care este și “creatoare de 


cultură”, iar aceea iudaică “distrugătoare 
de cultură” (!), tratamentul maladiei nu 
putea fi altul decât eliminarea Evreilor ca 


bacteriei 10asă. PE 

Pu n practică, această viziune era 
“mai puțin biologică şi mai mult bio- 
medicală. Această ideologie ridicată „la 
poziția dominantă a poporului german, 
partidul nazist şi statul au devenit forțele 
motrice care să-l d la împlinirea 
acestei misiuni, în condiţiile unui substrat 


mistic, (fotalitariani) aberatiy. Devenind 
deci rantă, ideglogia socialistă a adus 
E AȚI CrimTnalTta tea, 
genacidală în ce i-a privit Evrei i pe 
Tigani și democidală când motivaţia. i-a 
fost anti - corunisTiul, cum a fost cazul 
în_războiul cu Uniunea_Sovieti i cu 


“Euthanasia, erminarea bolnaţilor 
irecuperabili ca act de 

Cui A iă, pentru o viață care nu merită să fie 

a să i piei Drscenaaret de existență. : 

i, z Până în Septembrie 1939, Hitler a 


%* 
: slăbiciunea reticentă a Angliei şi Franţei, 
1 aceasta din urmă subminată de o lungă 


Ai) turat, Austri i Cehoslovacia, fără 
7 îi Dă tmvatnă cu Tuciditate . 


MARTIE 1993 


PARALELE INEGALE 


— Adrian GRIGOROPOL 


dc a 


MOLOTOV, MAREȘALUL SPASNIKOV, RIBBENTROP ŞI STALIN 


guvernare a Frontului Popular, însă pe 
hârtie puterea militară a - Germaniei 
Naziste şi a Uniunii Sovietice erau con- 
siderate la egalitate, dacă nu chiar în 
avantajul Sovieticilor. Deşi în vremea 
aceea doctrina militară condiționa reușita 
unui atac la o proporţie de 3:1, Stalin știa 
ce ştia şi se temea ca de moarte de un răz- 
boi cu Hitler. Resimţea greşelile sale 7n9r- 
tale de a _fi decimat în 1937 - 1938 elita 
armatei __sub__învinuiri imaginare de 
trădare şi spionaj, sub obsesia permânentă 
că se complotează răsturnarea sa și astfel 
rămăseseră la conducerea armatei grosul 
celor care scăpaseră tocmai pentru in- 
capacitatea lor. Ce încredere putea avea în 
asemenea armată trâmbițată de 
propaganda comunistă ca fără egal în 
lume? 

Totodată, era conștient că popoarele 
Uniunii erau în realitate captive, că 
fiecare pândea să se desprindă la primul 
prilej şi că circumstanțele incidentale 
istorice ale unor apropieri între Rusia şi 
Germania "nu puteau fi luate în con- 
siderare. Si cum în lumea ferocităţii, 
exista sindromul fricii de ferocitate, 
desigur reflectase și la *“Noaptea cuțitelor 
lungi” din 30 lunie/1 lulie 1934, când 


? Hiţer ucisese cu brutalitate extremă vreo 


* două_aute din suprastructura Partidului 
Nae: 


Deși este greu de crezut că Stalin nu 
citise prea mult în afara dascălilor 
comunismului, trebue să fi cunoscut 
pasajul din anticipatul testament din 
1924 al lui- Hitler, care scrisese: ““Dacă 
este de dorit un pământ în Europa, acesta 
poate fi obținut cel mai larg pe seama 
Rusiei și aceasta înseamnă că Noul Reich 
să fie așezat pe vechiul drum al 
Cavalerilor Teutoni, cu sabia germană să 
fie obţinută țarina pentru plugul german 
i pâinea zilnică.” Si în aceeași măsură, 
el, Stalin, nutrea exportarea Revoluţiei 
Bolşevice, așa că cele două ideologii 
ireconciliabile erau sortite ca una s'o 
distrugă pe cealaltă, dacă nu, să se 
distrugă reciproc. 

In ce privește securitatea in: 
ternațională, Liga Naţiunilor Unite dela 
Geneva la care Uniunea Sovietică fusese 
admisă în 1934, nu conta din cauza 
ineficienței sale. Ea n'a făcut decât un 
serviciu de înregistrare a violărilor con: 
secutive ale Germaniei, a tuturor 
restricțiilor ce i se impuseseră prin 
tratate ca țară învinsă, culminând la 7 
Martie 1937 cu ocuparea Rheinlandului, 
care se afla chiar sub protecția Ligii. lar 


cu inte cele două ideologii vrau 
deja încleştate în războiul civi nia9 
l 


pe SASE Acoriunialil avea 44 piardă, 
Drept urmare, spusele lui Hitler au putut 
fi auzite de o audiență de 150.000 de 


naziști înflăcăraţi, strânși pe stadionul din 
Niimberg, dar și de Moscova și de 


întreaga lume, ““Dacă aş avea munţii Urali 


cu incalculabilele depozi și 
materii prime, Siberia ci | și 
Pucariza cu vastele câmpuri de grâne, Ger- 


mania_şi conducerea Partidului National 
Socialist, ar înnota în belşug”. 
Li 


Uniunea Sovietică se afla într'o capcană 
şi dilema de a ieşi din ea având deasupra 
capului și sabia Pactului Anticomintern, 
ca în. caz de război să lupte pe două fron- 
turi, deci și cu Japonia, îi era teribilă. 

Când aceste perspective îl turmentau pe 
Stalin, adversarul său Hitler împlinise 
mari părți din primele două faze ale 
strategist concepute rima fiind 


german "prin - 


purificarea poporului 


? 


„ 


comunitatea politică germană i 
Demian inerte aa na el 
protejate, considerând absurd ca să nu 


i PAGINA Oe manea E CMANTUL HOMaeăă 


Evreilor, a doua unificarea 


eliminarea 

Germanilor din alte teritorii într'o Uer- 

1P manie Mare, prin anexarea Austriei şi 

. anee-aub uretecție a CEHOEIOVICIEI mai 

“rămănând să rezolVE ŞI probIeRE POIOniei, 
itru ca în faza finală să cucerească 


„ pentru ca în faza finală să cucerească noi 
teritorii, predominant în Est și colonii în 
care Germanii să se bucure de 
superioritatea rasei, asigurându-i-se o 
pace pentru o mie de ani. : 


In Mein Kampf considera că “sfârşitul 


domi ieşti în Rusia echivala şi cu 


sfârşitul acesteia şi colosalul imperiu era 
copt pentru asemenea disoluție (Deea ce 
sub ii aspect sa întâmplat cu şapte 
decenii mai târziu). Nu întrevedea prea 
serios un război cu Anglia şi Franţa (cu 
puterile capitaliste), care s'a întâmplat 
din eroare, să nu fi crezut că acestea își 
vor onora garanţiile date Poloniei. 

Aşa că odată cu anul 1939, balanța in- 
stabilă între cele două puteri politice şi 
militare antagoniste ajunsese la momentul 


critic al jocului care angrena în mare 
măsură soarta omenirii. O 
De aici începe vechiul drum al 


Cavalerilor Teutoni spre Est cu 
'Imbrățişarea mortală”, cum au denu- 
mit” doi “autori americani, Pactul de 
Neagresiune Ribbentrop - Molotov. Cel 


i TIE ză că 

Polonia un complice pentru obţinerea 
Ucrainei, bazându-se pe ura Polonezilor 
față__de Ruși, Stalin__medita la o 
stratagemă pentru deturnarea întențiilor 
de cucerire a "spațiului vital”! pe 
ocoteala Uniunii Sovietice, să-i ofere lui 
Hitler jumătate din Polonia, adică s'o 
împartă frățeşte! (?) Situaţia era ca într'o 
partidă de șah politic. Partenerii aveau 
culori diferite, naziștii cu cămășile negre, 
Sovieticii cu roșul sângelui vărsat şi care 
avea să se mai verse. Piesele principale de 
pe tabla de șah, începând dela Nord 
Finlanda, cele trei Tări Baltice, Polonia şi 
România. Naziștii voiau victori ice 


pret, Sovieticii se mulțumeau și cu o 
remiză. Ca în vrice partidă, piesele Prin- 
cipale__ trebuiau blocate Sau capturate. 
Poziţia de regină o avea Polonia. 

Această Țară care suferise bi împărțiri 
anterioare, ultima în 1772 între Rusia, 


Austria și Prusia, fusese restabilită d 
al Doilea Război Monâial într'o Se 


figuraţie extrem de vulnerabilă, cu un. 


oridor de ieșire la Marea Balti 
despărțind Germania: de Prusia Gicitație 
cu portul Danzig (Gdansk) în hinterlandul 
polonez, ca port liber, cu populație ex- 
clusiv germană. Se avusese în vedere 
crearea unui stat tampon îi 
ouă state potenţial pe cicu ala to 
tagonism istoric. În acest context, Polonia 
încheiase tratate de neagresiune cu ambele 
vecine. Cu Germania în 1934 ni și 
cu Uniunea Sovietică pe 5 ani. 
Deschiderea a avut-o Hitler cu con. 
vorbiri preliminare intormative, invitând 
la Berghoflanga Berchtesgarden, un ex- 
centric și inaccesibil bârlog al acestuia, pe 
ministrul de Externe polonez, colonelul 


Iosif Beck. Imbrăcând pentru oca ie blana 
e vulpe a propus nviiatulul cu găou 
aşcunse că-l captivează ulterior să-i 


vasălizeze_ţara în ebenraum 
man, un pachet de oferte, care de 


care mai 
tențante. anzingul 8 


mănă în 


aibă o ieșire la mare; şi cum aceasta n 


din * 


avut în toată istoria ei lupte 
parte din Ucraina, de ce n'ar fi împăsti 
între ei, plus oferta Ruteniei rțit.g 
carpatice, luată dela Cehi sub proySUb- 
lărgindu-și astfel frontiera conuri SA 
Ungaria și care să se adauge Ja ţi ui 
Teschen, pe care i-l acordase la A mutul i 
Cehiei. Toate acestea și alte eventugj. 2 
condiţia ca să se alăture Pactului Ca cu 
tern şi să atace împreună Taj a Ş 
Sovietică. Numai că vulpea a avut înuncă 
—Xiepiin conştient că m: ntul era Fe <a Vă 
în relațiile polono : germane, ———CItiVăe 
crupulele_ politice nu Sunt pici. 
greu de depășit. Cu toate că va sală 3 
mano - sovietică nici nu era de ta 
nu strica niciodată să încerci ala j 
degetul. Oferind ulterior și Sova 
Polonia a rămas nestrămutată ideii de 
echilibru. Cum, între altele, Hitler avec 
stringentă nevoie de materii prime ma : 
dezvoltarea Ta maximiu tri E 
înarmării, nu strica să le Obțiri dela 
potențialul adversar. De par Ceâlaltă a 
Stalin era profund jigni PE 
Franța nu-T invitaseră la Munchen și E Ă 
chises a a75 ii aj 
spre aş mai înultă stabilitate, 
La 30 Ianuarie 1939, celebrând a șasea 
aniversare a ascensiunii sale la putere. 
Hitler, pentru prima dată nu a atacat pe j 
comuniști, ceea ce reprezenta clar o uver. 
tură spre o înţelegere. Rezultatul a fost 
nu numai că Ungaria și Bulgaria s'au 
alăturat Pactului  Anticomintern, dar 
toate Tările Balcanice, spre'a se proteja de 
cunoscutul *'Drang nach Osten”, printre 
care și România, au trecut progresiv la 
mai strânse relaţii economice. Nici țările 
vestice nu s'au lăsat mai prejos în această 
privinţă. Ca leit-motiv permanent, 
Uniunea Sovietică emitea acelaşi semnal - 
că “Politica externă, clar și explicit, este 
pentru pace şi afaceri economice cu toată 
lumea”. Stalin personal declarase: “Să . 
” fim prevăzători și să nu permitem ca țara 
noastră să fie târâtă în conflicte de către 
ațâțătorii la război, care sunt obișnuiți ca . 
alții să scoată pentru ei castanele din 


foc.” | 
Deci Hitler avea deschisă dacă nu o 

poartă, cel puţin 0 portiţă: a finete lui 
9 Martie 1939, teama de agresivitatea Der. 
maniei Năzis nea Anglia şi Franţa în 


curipănă, rar țările dintre aceasta și 
„ Uiiuniea Sovietica sub spectrul efectului | 
domtEouTU- 0 încercare e Ținere 3 unei 
conferințe intre Anglia, Franța, Uniunea 
Sovietică, Polonia și România, cu in. 
sistența  Sovieticilor să se ţină la 
Bucureşti, a eșuat. Când toți credeau că. 
următoarea victimă va fi România, în ziua 
în care aceasta semna un important acord 
economic cu Germania, Hitler personal, 
debarcând în portul Memel, fost german 
dar inclus în Lituania, relua în posesie . 
orașul. Acesta era indubitabil o săgeată E 
înfiptă în coasta Uniunii Sovietice și 0 / 
manevră de învăluire la Nord a Poloniei. . 
Uniunea Sovietică a reacționat CU o 
notă de avertizare Letoniei şi Estoniei, că 
nu va tolera nici o concesie din partea IO. 
față de Germania, ceea ce echivala cu î 
tuaţia când un adult bate un copil Și ÎL 
atenţionezi alți doi copii care priveste, 4 
nu se lase și ei bătuţi. In schimb reacții | 
colonelului Beck a fost că asemeneă 
procedeu poate însemna război. Hitler 
înțelegând că nu este nici o speranță Ci 
Polonia, a ordonat imediat generalului 
Brauchitsch să prepare planurile pent 
ien Poloniei sub denumirea codifică 
"Operaţiunea Albă”. : i 
La 31 Martie; Anglia a oferit Bani 
nelimitate Poloniei, iar la 7. APEI 
împreună cu Franța, României şi Greci E 
Acestea nu erau decât gaz peste focul Jer 
cale afară de temperamental al lui Hit: 
La 1 Aprilie, în Wilhelmshaven, IA, 
sarea cuirasatului Tirpiz, a amenii 
puterile vestice că nimeni și nimic pt A 
opri din drumul său și pe Stalin că ele 
scoate din foc castanele pentru “je 
puteri, își va arde degetele. Preparali re 
de înlăturare a Poloniei prin distruf?,, 
rapidă, ca obstacol pe drumul 
Cavalerilor Teutoni, trebuiau să 
începând dela 1 Septembrie 1939 
Dar până la acea dată, sub 0 
unui metronom necruţător ş i de 
omenire, a avut loc încheierea Pact 
Neagresiune  Ribbentrop-MolotoY 
având un codicil secret necunoscub 
respirația lumii. 


vec! 
fie gali 


I 22 


- (sesizate' 'exeepţionan- de + Protest) 


_ peisajul 


CUVANTUL ROMANESC 


“Jurnalul Fericirii” este 
în fond o carte de teologie 
christică, de aplicații prac- 
tice, în străduința cotidiană 
de a te apropia de Dum- 
nezeu lisus. 

Ea poate fi citită cu folos 
în toate seminariile şi 
facultăţile de profil din 
lume, indiferent de rit, dar 


înțeleasă exact, profund, 
cuprinzător şi cutremu- 
rător, numai din per- 
spectiva geografiei şi 
istoriei Tragediei 
Românești. 


N. Steinhardt este un 


fenomen nu în sensul 
aparenţelor cauzale 
busserliene, ci în sensul 


unicității absolute a dramei 
lui spirituale. Si această 
dramă specifică unei anume 
epoci istorice (dictatura 
comunistă) se inserează 
în geografia și istoria 
Tragediei Româneşti, prin 
“intuitu personae”! a 
marelui eseist. 


Pe pământul României 
s'au născut, în timp, O serie 
de intelectuali evrei care au 
fost _seduşi de frumuseţea 
peisâjului românesc, de ar- 


mohia ȘI sonoritățile limbii, 
de ândeţea, în adevăr 
christică, a poporului, de 


incapacitatea lui funciară 


de _“a_uri. Este una din 
————— : 
caracteristicile - sufletului 


românesc, a imposibilității 
lui de a se mobiliza și 
menţine prin ură. 

Intrat în cercul acestor 
magnifice valori vitale 


Eminescu în articolele şi 
poeziile sale), toți cei care 
ne-au contactat, au sfârșit 


prifi_a ne iubi. Si N. 
Steinhardt este unu cei 
mai __recenți Ş ai 
străluciți. 


Plecat dintr'o familie de 
intelectuali și burghezi 
evrei înstăriți, participă cu 
un ochi lucid la 
întâmplările politice și 


“sociale din deceniile in- 


terbelice, Se interpătrunde 
cu marea generaţie a anilor 

0-40 şi se lasă, te chiar 
involuntar, furat se marele 
val"al renașterii româneşti 


care__avea__atăta ai 
metatizică și o mare do; e 


eporii— într o mantie de 
luptă şi eroism cavaleresc, 
de cea mai pură extracție 
morală. 

N. Steinhardt a acceptat 
formula cu riscul de a fi 
repudiat de ai săi, iar mai 
târziu, sub comuniști, cu 
riscul de a fi zdrobit. Intre 
timp, el dobândise cheia 
neclintirii şi duratei: 
Credința și Dragostea față 
de lisus ca o pavăză de 
nepătruns 
tuturor corupţiilor şi 
degradărilor. De atunci, 
nimic nu l-a mai putut 
umili sau contraria. 

Plutește peste întreg 
românesc “'dela 
Nistru până la Tisa” un aer 
de eternitate, transmis 
din veac în veac prin 
dangătul clopotelor dela 
Putna, prin urmele podului 


lui Traian dela Drobeta, 
prin glasul şi portul 
maramureșenilor, prin 


falnicul chip al vrâncenilor. 
N. Steinhardt și le-a însușit 
pe toate acestea cu 0 
afecţiune imperisabilă. Si 
s'a mântuit prin Credinţa 
în lisus şi prin dragoste 
față de neamul şi țara 


împatriva: 


MARTIE 1993 


Fenomenul Steinhardt 
—< Constantin MACRI— 


românească. Alţii, ca el, au 
făcut altfel şi s'au prăbuşit 
în hăurile mizeriei morale 
pe un pat de spital. 

N. Steinhardt este un 
fenomen pentrucă a mers 
până la capăt în dobândirea 
unui adevăr de viață care 


să-I 1nitârească convingerea 


Că viața lui are un sens. 
Odată dobândită, această 
convingere, cu toate 
opreliştile “morale, inte- 
lectuals —politice;— sociale, 
a stat dârz şi a mărturisit 
ritos că în minciună și 
duplicitate nu merită să 
trăieşti. Dar şi aici, a făcut. 
o pe “'stil românesc”, fără 
fanatism şi agresivitate. 
Umorul poporului român 
este dovada înaltei şi. per- 
manentei lui perspective 
istorice. Si N. Steinhardt a 
fost cucerit de fibra 
umoristică. şi relativizanţă 
a caracterului românesc. 
Dar ar fi şi o mare eroare să 


se creadă - și ““Jurnalul 
Fericirii” o semnalează 
deseori că zeflemeaua, 
“bancul”, este ultimul 


cuvânt al poporului român. 
Când istoria îl confruntă cu 
mari injustiţii, el atinge un 
punct de ebuliție ce se 
revarsă în mari tornade ca 
aceea din 6 August 1917 
sau 21-22 Decembrie 1989. 
Cei o mie de morți şi două 
mii de răniţi sunt expresia 
sentimentului naţional că 
sa ajuns la un punct unde 
“nu se mai poate glumi sau 
amâna. Suieratul 
uia.fost, unanim: 

ar, atunci, alegerile din 20 
Mai 1990 sau cele din 27 
Septembrie 1992? 
Rezultatele lor sunt ex- 
presia unei inaderenţe la o 
alternativă  limfatică sau 
senilă. Mai corect spus, la 
nici o alternativă. O schim- 
bare fără contur credibil și 
'o' speranță rostită debil. 
Fără detalii concrete, fără 
trepte intermediare și mai 


ales fără suflu electoral, . 


politic, răscolitor. Replica 
Opoziţiei a fost aca- 
demizantă și fără suport 
în realitățile psihologice ale 
satului de azi, după 40 de 
ani de colectivizare, sau ale 
păturilor majoritare „ale 
oraşelor după 45 de ani de 
scheme și repartiţii. 
Discursul politic al 
Opoziţiei a fost de fiecare 
dată  nepertinent,  necon- 
cludent și mai ales teribil 
de depăşit. 

Parcă presimţind a- 
tari evoluţii, “Jurnalul 
Fericirii'” subliniază deseori 
necesitatea stării de 
exaltare, euforia credinţei 
într'un ideal politic care să 
se fundeze, după o dreaptă 
socoteală, pe valorile perene 
ale umanismului creștin. 
Evangheliile cuprind un 
program permanent pentru 
a atinge fericirea. Citite, 
recitite, meditate, ex- 
plicate, proiectate în visare 
la condiția umană, ele dau 
scriitorului şi gân- 
ditorului politic o bază de 
nezdruncinat a eternei și 
temeinicei speranţe. 

Textul “Jurnalului 
Fericirii”” nu face pro: 
pagandă religioasă, ci in- 
vederează fapte de viaţă ca- 
re ne împing spre credință, 
Si aceasta ca o supremă 
împăcare în fața con: 
trarietăţilor cotidiene, care 
ni le serveşte din plin viața. 
A fi pur, a fi deplin 
transparent, în in- 


* tenționalităţile 


tale 
profunde de viață a te măr- 
turisi cu bună credință, a 
dărui, mai ales a da, este a 
stabili un climat de viață 
socială menit a  resorbi 
toate marile antagonisme 
care ne otrăvesc viața. 
Pușcăriile comuniste au 
săvârşit, fără ca torționarii 
să-și dea seama, acele 
minuni de preschimbare a 
unor suflete, din căzături, 
în mucenici și arhangheli. 
Starea de a nu-ți mai fi 
frică, a iradiat dincolo de 
zidurile închisorilor şi 
a inoculat pe enii din 
Decembrie 1989, 
Documentarul unic care 
este “Jurnalul Fericirii” 
constă în inegalabila 
luciditate a autorului. Ca 
un bisturiu, el pătrunde în 


putregaiul societății 
româneşti interbelice, 
demascând fanfaronada 
unor politicieni  abjecţi, 


grupaţi sub pulpana unui 
rege nemernic care lua sperț 
la contracte de înarmare; în 
putregaiul unei stări de 
istovire morală și criză de 
încredere care au lăsat 
nepăzite porţile prin care 
aveau să intre biruitoare 
tancurile bolşevice, având 
în furgoanele lor pe Ana 
Pauker, Emil Bodnăraş, 
Iosif  Chişinevschi și pe 
alţii. 

Prima prioritate stabilită 
de regimul sovietic stabilit 
la 6 Martie 1945 a fost 
distrugerea satului 


românesc, .păstrătorul. . de 
mio Gta că ou de, 


eacuri al tezaurului 


valorilor naționale, prin 
colectivizare şi spargerea 
unităţii familiale, prin 


plecarea bărbatului “în 
navetă” pe şantier. Acestea 
au fost pârghiile prin care 
Sau distrus aşezări și 
moravuri statornicite de 
ierarhizare prin bună- 
cuviință și onestitate 
reciprocă, 

Al doilea obiectiv vizat de 
“'marele vecin dela 
Răsărit'', prin in- 
strumentele sale băștinașe 
a fost: distrugerea in- 
telectualităţii, adică 
decapitarea spirituală a 
unui popor. Eminescu a 
fost epurat. Istoria 
Românilor a devenit 
“Istoria României” scrisă 
de Roller, un oarecare de 
care nu auzise nimeni. 
“Sunt” a devenit “Sint” 
tot sub îndrumarea unui 
Graur de pripas. Gheorghe 
Călinescu, cu tot opor- 
tunismul lui, a fost scos 
dela catedră şi înlocuit cu 
un dentist ce-și luase 
numele de morar. Si Hegel 
a fost pus la index. Pe baza 
operei lui capitale 
(“Fenomenologia  Spiri- 
tului”), opt intelectuali de 
seamă au fost trimiși la 
ocnă. Printre care și N. 
Steinhardt. 

Acum și aici începe 
marea și tragica experiență 
a autorului. Spiritul lui 
lucid prinde, ca într'o lupă, 
oameni și destine supuse 
acestei chinuitoare ispășiri. 

Si de ce toate astea? Cui 
a servit să martirizezi in- 
telectualitatea unui popor? 
Cine şi ce trebuia reprimat 
și îmbibat? Gândirea liberă 
şi critică? Dar aceste 
realități erau vizibile cu 
ochiul liber şi nu-ți trebuia 
o pregătire superioară ca să 
observi tendința de stan: 
dardizare, de aplatizare a 


umanului din om. Anularea 
dreptului la diferență. In 
fond, blocarea progresului, 
cum s'a și dovedit. Dreptul 
la critică şi corectură, 
proscris. “'Centrul” şi 
“Seful” ştie ce face. Si are 
întotdeauna dreptate pen- 
trucă apără interesele de 
partid (pe vremea aceea se 
scria cu P- mare) și deci in- 
teresele clasei muncitoare, 
clasă hegemonă în stat. 
Si astfel se constată 
încet, încet, că nimeni nu 
are dreptul la fericire decât 


-în conformitate cu normele 


“eticii şi echităţii 
socialiste”. Faţă de acest 
imens absurd înconjurător, 
era imposibil să nu te 
îndrepți către lisus, care cu 
două mii de ani înainte 
propovăduise dragostea, 
iertarea și compre- 
hensiunea. 

Dacă aveai credință, cât 
un bob de muştar, şi munţii 


puteai să-i muţi din loc. De 
aceea N. Steinhardt are 
această primordială și 
fundamentală rugăciune: 
“Doamne ajută necredinței 
mele'!. Toţi suntem 
conștienți de îndoielile 
noastre. Suntem  “'trestii 
gânditoare” și din fericire, 


profund simțitoare, şi 
chemați mereu înapoi de 
"amintiri. Există un ciclu, 


există o anume dialectică 
sacră, există ceva intangibil 
şi  neputrezibil în noi: 
sufletul, spiritul, conștiința 
noastră despre noi înșine și 
despre Univers. 

Armonia și ritmicitatea 
naturii se revarsă în ar- 
monia din noi și în con: 
trapunctul permanent 
însoțitor al unui destin. 
Fiind siguri de “eterna 
reîntoarcere” şi de per- 
manenta dăruire â duhului 
sfânt din noi, devenim in- 
vulnerabili la tortură, la 


PAGINA 11 


umilință, la minciună și 
înşelătorie. Ne aparţinem. 
lată, în pură esenţă, 
teologia autofăurită pentru 
uzul sufletului de N. 
Steinhardt. 

EL demască filistinis- 
mul, ca principal dușman 
al caracterului uman al 
omului, Gândirea la fo- 
loase, altele decât cele de 
înălţare şi întărire 
spirituală. Aceasta 
înseamnă a radia lumină 
pentru semenii tăi. Lumină 
şi încredere în oameni şi 
viață. Din sinteza afectivă a 
acestor elemente, naște 
Credinta. 


Convertirea din “Jur: 
nalul Fericirii”” are o forță 
persuasivă extraordinară, 
se realizează în trepte până 
la suprema apoteoză, care 
este în acelaşi timp a omu- 
lui din geografia și istoria 
neamului românesc. 


CUVIOSUL PĂRINTE BARTOLOMEU, 


NOUL VLĂDICĂ AL CLUJULUI 
George DRAGU— 


După moartea L.P.S. 
Teofil, Episcop al Clujului, 
în loc să fie ales P! 


Vicar Irineu, a fost preterat 
Părintele Arhimandrit Bar- 
tolomeu Anania. Motivul că 
sa uitat” tradiția e că 
I.P.S. Irineu ar fi dat prea 
multă importanță ““Feno- 
menului Pucioasa Glo- 
deni”,.„despre care „I.P.S.. 


“Nicolae al Banatului spune: 


“Nu trebue să-i dăm 
acestui caz o amploare mai 
mare decât o are el însuși” 
şi-l compară cu ''cazul dela 
Maglavit” al lui Petrache 
Lupu. 

I.P.S. Bartolomeu este 


Statele Unite. El a fost 
tnmis, cu învoiala guver- 


cunoscut credincioşilor din ( A 


KENT 1! carton ..... 12,00 $ 
CAFEA 1 kg.(1/4) 


ses 


aa unoo sana 
a5wooovuu 


Vib-u-anWN 
anannuunnunuu 


Însa 1,50 $ 


APARATURA ELECTRONICA SI 
MARFURI ELECTROCASNICE LA 
220 V,'DIRECT DIN MAGAZINUL 

NOSTRU DIN BUCURESTI 
“V. COLOR / Multiniatem- telecomanda 


Sonlec, Tenaai, de la 337-732 
«diagonale 36.4 1.45,54,63,71 cm. 


VIDEORECORDER /Muliisistem 


Sony, Toshiba. Sharp, Akai, Panasunie. 
de la 210-485 8 


VIDEOCAMERE / vise m eurupean 
Panasonic M-7,9,10, Akai, Sony, Ricoj 
de la 760-1075 8 i i 


BTEREO/CD,de la ....... 249 


FRITEUSE /TELEFON +ANSWERING 
BE POT SCHIMBA PARA 
ANUNT PRULALABIL, BUNATI PENTRU 
PRET LAZI 


ACCEP 


Sharp, JVC, Oreon, Qrundig, Samsung. 


TAM CREDIT CARDS LE 


nului, la Episcopia Misio- 


nară Ortodoxă Română 
din America pentru a 
îndupleca pe credincioşii 


dela Vatră să treacă sub 
ascultarea Patriarhiei din 
Bucureşti, fapt care nu s'a 
realizat. 

Si prietenii şi cei mai 
puţin prieteni sunt totuşi 
de. acord: 


" LP.S. Bartolomeu “este” 


un om de o vastă cultură, 
autor_etc. şi cum Succesul 
unui autor este întotdeauna 
legat de ultima să Operă, 
eat oda ai 


“operele” OT-P:S. post 
revoluționare: 

organizat  binecu- 
noscutul '*Grup de 
reflecţii pentru înnoirea 


EAST - WEST TRADING AMERICA 


e TEORIE / EXPORT ENTERPRISES 


4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 
PHONE (219) 2992-0441 / FAX (219) 299-1311 


UNIC IN U.S.A. * PRETURI IMBATABILE 
PRODUSE ALIMENTARE LA E 
Cantitati nelimitate in orice variante 


ERE 


CITRICE 1 kg. ... 2,25 $ 
CARNE PORC 1 kg.. 4,75 $ 
CARNE VITA 1 kg.. 5,00 $ 
CARNE PUI 1 kg... 3,95 $ 
MEZELURI 1 kq.... 5,75 $ 
SUNCA cut.1 lb... 3,50 $ 
OUA (30 buc.),.,. 2,50 $ 
STAFIDE 1 kg 5.50 ş 
WHISKY 1 at. .... 6,75 $ 
VODCA imp. st... 6,505 
BERE imp.] cut... 0,75 $ 
DETERGENT imp... 2,05 $ 
ALONE | kg. ss... 6,25 s 


PEPSI-OOLA 2 1... 2,25 $ 


ASIGURAREA 3,00$, Absolui toate coletele cu produse alimentare 
se predau personul la donilciliu, tite 3 5 zile 
TRANSPORTUL DIRECT LA DESTINATAR 
BUCURESTI 0,30 $/I, *PROVINCIE 0,85 $/b 
*10% REDUCERE, LA COMENZI ALIMENTARE PESTE 100 $. 


MASINI INDUSTRIALE 
SI DE Uz CANI ALI 


MASINI INGHETATA 10q, 204, 
iii alt, 
GHEATA 
MASINI DE FACUT SUCURI: 5,6,5 valve 
îlecini -BINGE A DuneNte 2! 
cironice “i " “BROTHER” 
ROTISOARE 12 pul/ax 
APARATE EXPI 
2:10-17, 5 1/ara 


TRANBPORAT: la functie de greutate 


[] "SUNMASTER" 


“de lu 21458 


TRANBPORT! 49 $/ABIOURARE VAMA. ANU lume 
FRIGIDERE /CONGELATOARE: 180.320 L. Recepioneaza 
ASPIRATOARE /VENTLATOARE peate 100 canale! 
WAVE OVEN/ARAOAZE. ANTENA 
MASINI DE SPALAT. 16 progr./USCATOR SATELIT COMPLETA 


Receiver + LNBF + Parabola 


MODEL CU TELECOMANDA 


Pret: 550 8 (Vama, Transport incluse) 


Livrari Dolari Cash la domiciliu, 
indiferent de localitate, intre 


IN ORICE LOCALITATE 
Prezentarea inventarului obligatorie. 


Asigurarea si manipularea 10 ş. 
Formalitaule vamale suportate de 


BUCURESTI 1,15 $/l1b 
PROVINICIE 1,70 S/lIb 


* REDUCERI PENTRU CANTITATI 


Garantani livrarea Între 5-10 zile 


TRANSPORTAM AUTOTURISME 
EUROPA/sau direct in Romanla 


SOLICITATI NOUL CATALOG GRATUIT. 
PROGRAM ZILNIC : 9.18 


Bisericii”, a inițiat imediat 
introducerea religiei în 
şcoli, apoi a avut curajul (Ni 
separe ca fost smgurul) 
să__se_ opună renunțării la 
demisie a Prea Fericitului 


Patriarh _Teoctist: 

Acum I.P.S. Bartolomeu, 
cel care printr'o sentință 
judecătorească fusese  ex- 
pulzat_ din Cluj pentrucă 
luase “parte “la greva 
studenţilor din 1946, se 
întoarce în Capitala Tran- 
silvaniei în haine arhiereşti. 

Asa, împlinindu-se voia 
Celui de Sus. 


I.P.S. Bartolomeu are 
acum ___misiune nouă: de a 
întinde ramura 
fraţilor 
întorc din catacombe. 


1$= 
7/OO 


LEI 
IN 24 ORE 


Sunău prniru rata mate La ai 


1-3 zile! 
de la confirmarea platii | 
TRANSPORTAM 
COLETELE 
DUMNEAVOASTRA, 
PREDATE PERSONAL 
DESTINATARULUI, 


DIN TARA. 


irma noastra, 


DELIVERAREA LA DOMICILIU : 
EXTRA 12 4 / lb. 


MARI * 


da la data sosirii in Romania | 


SUNATI PENTRU DETALII ! 


e măslin 7 


co-catolici care se 4 


îm ma > Ps m mia. n 


$ 


bă ortodox, 


Să E AAA "ANA 


PAGINA 12 


MARTIE 1993 


CUVANTUL ROMA 
= MANESE 


ST == 
Lucian Blaga 


(9 Mai 1895, Lancrăm, Jud. Alba - 6 Mai 1961, Cluj) 
"TRISTEŢE METAFIZICA" 


Lucian Blaga, poet, 
dramaturg, filosof şi 
profesor, nu ştim care din- 
tre aceste calități şi profesii 
i se potrivesc mai bine. 

Credem că două dintre 
ele sunt pe măsura lui: - 
Poezia și Filosofia. Poezia 
lui Lucian Blaga vine de 
departe, din ''Spaţiul 
Mioritic”, din “Satul 
românesc unde s'a născut 
Veşnicia”, căci poezia este 
îngerească, e cântec de 
harpă, cântec pe care Blaga 
l-a modelat și l-a înălțat 


printre monade, dând 
“*Poemelor lumină”, 
urmărind “Pașii  pro- 
fetului'”, “In marea 


”, spre “Lauda som- 


Si îngândurat de atâta 
tristețe, poetul s'a oprit 
“La cumpăna apelor”, a 
bătut ““La curțile dorului” 
şi-a pornit mai departe pe 
““Nebănuitele trepte” pen- 
tru a rămâne în veșnicie să 
binecuvânteze pământul 
românesc și să semene 
“Mirabila sămânță” pentru 
îndestularea spirituală, 
liniştea şi credinţa 
neamului său. 

Apoi a doua îndeletnicire 
a lui Blaga a fost Filosofia, 
neliniştitoarea filosofie, me- 
reu veche şi nouă din 
îndepărtarea ei până astăzi, 
rămânând doar treapta 
supremă de așezare întru 
Cristos, deoarece El i-a 
oprit gânditorului 
neliniştile, căile lui 
zbuciumate şi triste şi i-a 
deschis cerul spre meditaţie 
şi profunzime creștinească. 
Iniţiat de timpuriu în 
tainele creștinismului, tatăl 
său Isidor Blaga, fiind preot 
iar din partea 
mamei Ana Moga, se 
numără o serie de preoți şi 
un episcop, dar chiar și fiul 
Lucian (al nouălea copil şi 
ultimul al Preotului Blaga) 
urmează întâi Teologia la 
Sibiu, apoi Filosofia la 
Viena, încât aceste facultăţi 
i-au dat posibilitatea să-și 


= NEI p2 
Lucian Blaga 


exteriorizarea stărilor 
sufleteşti, pe accentuarea 
lor până la limita expresiei 
şi mai puțin pe speculaţia 
plastică. Printre pictorii 
germani  expresioniști îi 
amintim pe: Fritz Bleyl, 
Erich Heckel, Ernst - Lud- 
wig  Kirchner, Karl 
Schmidt - Rottluff, cât şi 
pe Max Pechstein, Otto 
Miiler și Emil Nolde. Un rol 
deosebit l-a jucat însă 
gruparea “Blaue Reiter” 
dela Miinchen, mai mult 
decât  expresioniștii din 
Berlin, Dresda ori Viena şi 
anume  Vassily Kandinski 
(care din anul 1910 adoptă 
pictura abstractă) şi Alexej 
Jawlensky - (tot din anul 
1910 se îndreaptă spre 
fovism, fără să excludă 
schematismul). In 
literatură, expresionismul 
este în exclusivitate german 
şi s'a manifestat printr'o 
atitudine de protest 
împotriva structurii sociale 


Pentru Blaga esenţa 
existenţei, a credinţei şi a 
creației constă în forța 
ADEVĂRULUI ABSOLUT, 
în DUMNEZEU. 


găsească drumul sigur 
şi stabil în creştinism. 
Studiile aprofundate în 
teologie și filosofie, apoi în 
indianistică cât și însușirea 
artei plastice și a literaturii 
expresionismului german, 
l-au îndreptat spre creaţia 
poetică modern-expre- 
sionistă, având totuși 
drept bază tradiționalismul 
creator românesc, după 
cum este lesne de constatat 
mai cu seamă în ''Poemele 
luminii'', în ''Pașii 
profetului”, ''In marea 
trecere”, dar chiar şi în 
celelalte cicluri ale 
poetului. 

Referitor la expresionism, 
la originea acestui curent 
german se află pictura olan- 
deză a lui Van Gogh, a 
Belgianului James Ensor şi 
a  Norvegianului Edvard 
Munch. Expresionismul se 
bazează în primul rând pe 


și culturale din timpul lui 
Wilhelm al II-lea, iar în 
Austria împotriva Imperiu- 
lui Austro-Ungar și a 
Primului Război Mondial,în 
artă, împotriva lipsei de 
inițiativă, a  decaden- 
tismului care luase forme 
dezagreabile, prin urmare 
acest curent era ca o replică 
dată aspectului de stagnare 
și oboseală din literatura 
germană din acea vreme. 
Expresionismul urmărea să 
evidenţieze starea de spirit 
a omului, să dea glas ideii 
ce sălășluieşte în străfun- 
durile sufletului. Artistul 
trebue să se servească de 
faptele autentice, numai în 
măsura în care acestea îi 
pot deschide perspective 
imaginației sale creatoare. 
Din întregul curent se 
desprind două laturi 
distincte și anume: 

1, Prima dintre aceste 


Desea de CIK DAMADIAN 


laturi pune bază pe trăirea 
interioară a artistului, pe 


experimentarea sen- 
timentului până la sen- 
sibilizarea excesivă, ex- 


cluzând orice aspect politic, 
pe retragerea artistului în 
universul lui individualizat, 
pentru căutarea de noi. 
forme de expresie. 


2. A doua caracteristicăa 


celei de a doua laturi 
solicită o anumită 
raționalitate, o luptă 


susținut-politică în vederea 
unei modificări totale a 
societăţii, fără însă a ex- 
clude premisele in- 
teriorizării intelectualiste și 


coborârea în adâncurile 
sufletului. 

In existenţa  ex- 
presionismului se pot 
distinge trei perioade 
esențiale, noi însă vom 
aminti numai de prima 


perioadă care durează până 
la începerea ostilităţilor din 
1914 și care se poate carac- 
teriza printr'o profundă 
gândire metafizică ce poate 
merge până la drama 
suprimării existenței. Din 
această perioadă fac parte 
scriitorii: Th. Daubler, G. 
Heym, R.J. Sorge, precum 
şi poetul expresionist 
austriac Georg Trakl. Tot 
aici am putea să-l încadrăm 
și pe Lucian Blaga. Atracția 
poetului român va fi însă 
cum am mai relatat și altă 
dată, pentru pictura ex- 
plozivă a lui Van Gogh, pen: 
tru teatrul mistic simbolist 
al lui Paul Claudel, apoi 
pentru teatrul expresionist 
cu deschideri abstract: 
absurde al lui Strindberg, 
Georg Kaiser, ori Wedekind 
(fiind atras de plastica ex- 
presionistă a lui Feininger 
ori Kokoschka). Lucian 
Blaga va adopta însă mai 
mult partea formală a 
curentului expresionist și 
apoi unele probleme de 
fond, ca: introspecţia, adân- 
cirea în sine, expresia 
mergând până la extaz ori 
extatism, iar în ce priveşte 
metafizica, ea se va cupla 
cu gândirea profundă, 
penetrantă românească, 
atingând  spiritualismul 
mistic național, 

De fapt există un 
misticism în ființa 


Gheorghe RĂDULESCU 


poporului român, în așa fel, 
încât Blaga răscolește 
filogeneza acestui pământ 
sacru, descoperă sensurile 
ancestrale ale neamului său 
şi se adânceşte în 
metafizică, în tristeţea și 
gândirea fără de sfârşit a 
eternității. 

Prin urmare, pentru 
Blaga esența existenţei, a 
credinței și a creației constă 
în forța ADEVARULUI AB- 
SOLUT, în DUMNEZEU. 


lar dacă poezia lui și-a 
însușit în multe privinţe 
conceptele și forma ex- 
presionismului, așa cum 
poezia lui Eminescu, Vigny 
ori Holderlin şi-a însușit pe 
acelea ale romantismului, 
poezia lui Bacovia, 
Mallarme ori Stefan Georg 
pe acelea ale simbolismului, 
în ceea ce priveste poezia 


lui Blaga, în ea descoperim 


în primul rând trăirea in- 
tensă metafizică şi mistică 
pe care a moștenit-o prin 
ereditate creștinească _or- 
todoxă din generaţie în 
generaţie, formând baza 
creaţiei sale poetice. A-l 
considera pe Lucian Blaga 
un exponent de fond al 
expresionismului, un poet 
care a adoptat întru totul 
conceptele și forma acestui 
curent modernist german, 
înseamnă a-i reduce con- 
siderabil structura 
spirituală . românească, cu, 
care scriitorul şi filosoful 
Sa născut. Blaga este de 
fapt poetul modern cu 
profunde ecouri național- 
tradiționaliste, care în linie 
directă este în ascensiunea 
poeziei “Transilvaniei, ur: 
mând șirul creaţiei lui Coș- 
buc, Goga și Cotruș, unin- 
du-se în transcendență 
cu Eminescu și Arghezi. 


S'a spus de multe ori 
despre Lucian Blaga că 
poezia lui nu are nimic 
comun cu filosofia pe care o 
practica fiind profesor 
la Universitate, ori- ca 
teoretician. Desigur sunt 
două noțiuni distincte, dar 
Blaga era un filosof şi încă 
un creator de sisteme 


filosofice, gândirea și 
cultura lui profundă îi 
orienta, îi grada și îi 


nuanța creația poetică, în 
așa fel încât talentul, in- 
spirația şi imaginaţia 
puteau fi cu ușurință 
manevrate, iar cuvântul era 


stilizat, potrivit și orânduit - 


în context după cum îi dicta 
imperativul  cugetării lui 
creatoare, ca și lui 
Eminescu. Cuvântul poetic 
blagian este simplu, o sim- 
plitate prin care sunt ex- 
primate cele mai profunde 
și complicate probleme 
metafizice, spre deosebire 
de alţi modernişti, în 
special de unii simbolişti 
care își căutau cuvintele, 
creând o adevărată recuzită 
verbală în concordanță cu 
radicalismele, neologismele 
ori  barbarismele sim. 
bolisto-instrumentaliste. O, 
și cât univers, cât orizont 
despică viziunea poetului, 
cât zbucium și tristeţe se 
desprind în drumul lui 
chinuit spre cuprinderea 
depărtărilor, pe care 
creatorul vrea să le par- 
curgă: “In porturi deschise 
spre taina marilor ape/ am 
cântat cu pescarii, umbre 
înalte pe maluri,/ visând 


corăbii încărcate/ de 
miracol străin./ Alături de 
lucrătorii încinşi în zale 
cănite/ am ridicat poduri de 
oţel/ peste râuri albe, peste 


zborul  pasărei curate, / 
peste păduri adânci,/ și 
orice pod se arcuia/ 


trecându-ne parcă pe un 
tărâm de legendă cu el. 
Lun i prăpăstios e 
rai, apti fără 
sfârşit şi adâncit este, ca 
şi credința neamului, ca şi 
folclorul lui şi peste tot 
poetul întârzie prin spaţii 
întunecoase și îndepărtate, 
fiind un căutător de 
mistere și lumină, spre 
izbândirea cunoaşterii. Si 
cu cei mai simpli dintre cei 
simpli, poetul se apleacă 
și se roagă spre lumina 
cerească, spre ivirea harului 
divin, dar tristețea și plân- 
sul le află pretutindeni pe 
acest pământ al durerii, pe 


această “'stea'”' pe care 
viețuim și ne purtăm 
crucea: “'Am zăbovit 


îndelung între stânci/ lângă 
sfinți bătrâni ca ghicitorile 
țării,/ şi-am așteptat să se 
deschidă/ o fereastră de 
scăpare/ prin puternice 
spaţii de seară/ Cu toţi şi 
cu toate/ m'am zvârcolit pe 
drumuri, țărmuri,/ între 
maşini şi'n biserici./ Lângă 
fântâni fără fund/ mi-am 
deschis ochiul cunoașterii. / 
M'am rugat cu muncitorii 
în zdrențe,/ am visat lângă 
oi cu ciobanii/ şi-am aștep- 
tat în prăpăstii cu sfinții./ 
Acum mă aplec în lumină/ 
și plâng în târziile 
rămășiţe/ ale stelei pe care 
umblăm.”” Indurerat şi 
întristat, poetul îşi 
dezvăluie rănile sufletului, 
așteptând parcă o minune 
să fie, să se împlinească, 
pentru liniștea şi împăcarea 
conştiinţei, căci dovadă este 
că tot ce există, dela Dum- 


6 00! 


MORMÂNTUL LU 


| LUCIAN BLAGA DIN CURTEA 


“'creației”” lor, a aşa, zisei 
“creaţii”, Blaga, ca i 
Eminescu (care metaforiza 
astfel în “Odă” (în metru 
antic) “De-al meu propriu 
vis, mistuit mă vaiet,/ Pe. 
al meu propriu TUg, mă 
topesc în flăcări.../ Poţ să 
mai re'nviu luminos din el 
ca/ Pasărea Phoenix?) se 
chinuia și suferea pentru a 
da la iveală adevărata 
creație. Pentru el creația 
este o ființă divină Care 
deschide căile lumii. spre: 
lumină și adevăr, este 
puterea pe care Dumnezeu o 
așează în om pentru a Par: 
curge spaţiile de dincolo de 
noi, devenind VESNICIE. 
Poezia lui Lucian Blaga, cu 
cât o cercetezi şi o aprofun- 
dezi mai mult, cu atât mai 
ușor îi descifrezi misterele 
şi miturile, cu atât 
descoperi în ea noi valențe 
de gândire şi creație, căci 
înăuntrul ei există o'sursă 
inepuizabilă de idei şi sem: 
nificații, de simboluri, care 
urcă în  transcendența 
spiritualității. 

Si pe acest mare creator 
al culturii române, regimul 
criminal comunist, de 
tristă şi îndoliată memorie 
a găsit cu cale să-l 
izgonească dela Academia, 
Română, dela Universitatea 
din Cluj, să-l închidă și-apoi. 
să-i îngrădească din nou 
libertatea „prin. . domiciliu, 
forţat, pentrucă așa au or- 
donat mai marii zilei, ca 
valorile acestui popor să nu 
mai existe, dar faptele s'au 
întâmplat exact contrar, în 
văzul şi hula întregii lumi. 
Reîntors după 6 Mai 1961 
dela Cluj la Lancrăm pen- 
tru înmormântare, în locul 
de unde a pornit, Lucian 
Blaga rămâne o luminoasă 
forță creatoare a neamului 
românesc, fiind în poezie 
alături de Eminescu, 
af A 


BISERICII DIN COMUNA LANCRĂM, JUD. ALBA 


nezeu este, deci numai prin 
El putem izbândi şi 
descoperi totul: “Cu toată 
creatura/ mi-am ridicat în 
vânturi rănile/ şi-am aştep- 
tat: oh, nici o minune nu 
se' mplinește./ Nu se'm- 
plineşte, nu se'mplineşte!/ 
Si totuşi cu cuvinte simple 
ca ale noastre/ s'au făcut 
lumea, stihiile, ziua şi 
focul./ Cu picioare ca ale 
noastre/ lisus a umblat 
peste ape.” 
Dacă unii 


scriitori îşi 
găsesc 


repede factura 


Arghezi, V. Voiculescu, Lon 
Barbu, Crainic ori Gyr, Iar 
în filosofie alături de Mircea 
Eliade, Nae Ionescu o 
Constantin Noica. Poporul 
român are cu ce se mândri, 
cu valori inestimabile care 
stau alături de cele mai 
prestigioase nume din 
cultura universală. Prin ur 
mare, oricât au încercat Și 
încearcă şi astăzi 
denigratorii să distrugă 
INALTIMILE, cu atât 
aceştia se vor prăbuși: 
pulverizându-se în neant: 


P 


CUVANTUL ROMANESC 


MARTIE 1993 PAGINA 33 
S ( Petre PASCU—— 

In DE aacirii, pnele de ie familial Nicolae lor- ZEII fi îndeplinit dorința. Astfel, Teiu, a lui Vladimir 
DR iam: “Un tar. Acţiaiuntă parlamen- după mulți ani, în dic- Streinu, 1972. Mare 
e Căi stia dal ; ala cadrul Par- tatură, marginalizat, sărbătoare. Seman Ciocu 
A e deri discuţii  fili la n tonal Tărănesc, nepublicat, cu greu, tare  Juscu vorbea ““teienilor”, 
jrere [ii sace a SI: comună duri greu, am apărut la “Dacia” Cer scuze, rog a fi 
id gi cai io talui pi pu =, Streinu s'a în 1980. Un volum selectat primite, să consemnez şi 
tt a e Atel TE plz Eu e prezent, din poezia lui Kassak. participarea mea, citind în 
meu, ă esă numele fi merosului public, 
iza cade. pe, evocator, dar “Iordache: Dar, atunci, A t aia la seat : 
cuceritorul om, marele un poet ca Vladimir Et aid 


critic, singularul poet 
Vladimir Streinu, i-a stat 
toată vremea la inimă.” 


Streinu, nu putea suporta o 
nominalizare banală. Si-a 


Adonis ucis, Venere il prefăcu într'o floare (Mitologie) 
luat pseudonimul Vladimir 


m, mai alesla Strei Carara, cât de rece, de căldură 
eri Ei 90 de a: pa reinu, depă : : E Vibra, din dure fibre de brumar. 
aniversarea epărtaţi ai lui - Ca moale lut în mână de olar - 


nastere, sărbătorit în presă, 
E trădul Eă evoe per. 
sonalitatea lui Vladimir 
Streinu. Pentru asta trebue 
să mă afund în negura 
anilor. Redactor la 
““Pribuna Română'', 
cotidian din Arad, în 1943 


Nicolae Iordache... deputat 
- mi-amintesc un articol 
pe prima pagină a revistei 
România Literară” (1933. 
1934), condusă de Liviu 
ab cari, Semna acel ar- 
icol, mai bine zis cursiv, 
Octav  Suluţiu, intitulat: 


Imaginea să-i fie cât mai pură. 


Venere vie, de un gând amar 

Îşi clatină superba ei făptură, 

Simţinid că tot mai mult, mai greu îndură, 
De zeii nemiloşi prescris calvar. 


Adonis, el, Adonis i-a fost dat 
Să-i fie gândul, gând de ne 'ndurat, 
Plecând, pe vânt de toamnă grea, târzie. 


„printre cei dintâi, 


mi-a apărut volumul de 
me '“Plaiuri”. Debut. 

Cu prilejul apariţiei, cum 
fac toți autorii, am trimis 
cartea unor scriitori de 
seamă din Bucureşti. Pe 
“atunci era crispanță între 
provincie și Capitală. M'am 
gândit să trimit cartea, 
lui 
Vladimir Streinu, ca mare 
admirator al lui. Am 
trimis-o pe adresa redacției 
“Kalende””, unde Streinu se 
număra între cei câțiva 
inițiatori ai apariţiei acelei 
reviste. Din numeroșii 
destinatari, puțini au con- 
firmat de primire, excepţie 
fiind lon Lupaş sau 
Dumitru Stăniloae, amân- 


AP profesori tă" Sibiu. "6? 


tot spre imensa mea 
bucurie, li s'a adăuga 
Vladimir Streinu. = 
"In scurt timp, la redacția 
“Tribuna Română”, a sosit 
“Kalende”'. Emoţia nu mi-a 
fost mică, să citesc o 
prezentare semnată 
Apollonius, pseudonim al 
pseudonimului Vladimir 
Streinu. lată ce conţinea 
acel comentariu: “Versuri 
din Arad. DI. Petre Pascu 
ne trimite un volum de 
poeme care se cheamă 
Plaiuri. N'am stat să-l 
cercetăm cu de-amănuntul, 
dar s'a deschis cartea la 


„Poezia “Rugă pentru morții 


țării şi am citit versurile: 


“Vladimir Streinu, nu ţi-e 
Tușine că nu mai eşti 
poet?” O filipică asemeni 
unui antecedent, când 
Eugen Lovinescu îl 
muştruluia pe Octavian 
Goga, deputat sau 
ministru, coleg al unui 
oarecare avocățel din 
provincie. Când, peste 
foarte mulţi ani, l-am 
cunoscut personal pe 
Streinu, mi-am îngăduit să- 
i împrospătez drastica ob- 
servaţie a lui Suluţiu... 
“Da, îmi amintesc”, zise, 
scoțând rotocoale de fum 
din țigară. 
... 

lar au trecut anii, droaie. 
Du 
: anul 
Română”, când la “Pa- 
tria” din Cluj, ajunsesem 
redactor la ''Drepta- 
tea”! Făceam, pe lângă 
marele gazetar N. Caran- 
dino, figură de caracudist, 
ca alţi colegi tineri. Păstrez 
amintiri din toate acele 
vremuri. Sper să le scriu. 
Să le public. M'ar tenta mai 
ales acel nu lung, din 
nefericire, stagiu la ““Drep- 
tatea”', București, Str. 
Gabriel Pery. Venea acolo zi 
de zi Serban Cioculescu, 
totdeauna cu Vladimir 
Streinu. Redactori de 
frunte imediat după Caran- 
dino. Cu nespuse admiraţii, 
priveam cuplul celebru. 


Că dacă-aş fi o frunză prin aer să mă porți, 
Eu aş cădea cu Tine pre frunțile de morți. 


Că dacă-aş fi un ram pândit de vânt hain, 
Deasupra crucii lor aş vrea să mă înclin. 


Din curcubei 


Sau de ar fi pipi în ploi să mă strămut, 
ți 


ării le-aş face câte-un scut. 


Ci in grădina Ta cu raiuri înverzite, — 
Să crească rugi înalți din rânile primite. 


i Simplitatea acestor 
uri, se poate citi şi se 
usi învăța. Le propunem 
pierit care, din sen- 
iasa foarte nobile pen- 
„Tu țară, scot adeseori o 
oi fără nici o virtute. 
. Petre Pascu a emis dela 
rad, o notă justă.” 
Apollonius. : 
Kalende, 1943, 
an II, Nr.6-7. 


Atenția arătată unui 
tant, şi încă provincial, 
constituia pentru mine 
incurajare şi îndemn la 
muncă. 
„În anii dela aceste 
inevoitoare cuvinte am 
Citit lucrări de-ale lui 
ladimir Streinu, cu 
bire “Sburătorul”, 
Poezii elogiate de E. 
S'au mai întâm- 
Plat atâtea alte lucruri. De 
pildă, Vladimir Streinu, pe 


Bine mi-amintesc, că fără a 
lucra la ziar, precum noi, 
venea la redacţie poetul 
Constantin Tonegaru, nume 
strălucit, cu  testimoniu 
dela E. Lovinescu, dela 
Vladimir Streinu. Atunci, 
acesta m'a somat şi pus 
față în faţă cu Tonegaru, 
căruia i-a spus: “Iţi prezint 
pe Domnul Petre Pascu. 
Stii că în “Kalende” vi-l 
dădeam exemplu vouă, mai 
tineri, ca pe un poet 
realizat.” Tonegaru ma 
privit îndelung, rostind 
câteva vorbe oarecum recl. 
Deh! Lupta între generaţii. 
Ar trebui să deschid o 
paranteză. In vremea 
detenţiei mele, nu ştiu pe 
care şantier, poate la 
Oneşti, săpam cot la cot cu 
Tonegaru. Ne împrieteni: 
sem. Doi necăjiţi. 
Vladimir Streinu avea să 


i, vremuri de gazetărie, 


VLADIMIR STREINU 
(Colecţia Petre PASCU) 
sufere şi el detenţii. Din Luni, când nu l-am găsit 
motive fanteziste proprii la editură, precum 


comunismului. Ani grei 
după eliberare. Frecventa 
Biblioteca Academiei. 


Citea, scria acolo. Eu, tot 
cu admiraţii spre locul său 
din bănci. In pauzele ce și le 
permitea, ieșea să fumeze, 
cu mâinile proptite pe 
balustradă; - având privirea. 
undeva, departe. Ipostaza 
aceasta, odată, i-am deran- 
jat-o. Cum aveam la mine 
volumul “Pagini de critică 
literară”! (1938), l-am rugat 
să-mi ofere un autograf. S'a 
executat cu plăcere: ''Dom- 
nului Petre Pascu, cu 
bucuria amintirilor 
ceasurilor comune de 
bibliotecă și în dorința de a 
mi' se-întoarce pe o carte a 
sa, această dedicație 
amicală, deși târzie. 
Vladimir Streinu.” 21.VIII. 
1964, Academie. 


... 


Au ajuns, apoi, anii să i 
se facă dreptate lui 
Vladimir Streinu. Să fie, 
precum merita din plin, 
numit profesor universitar 
la catedra de poezie nou 
înființată. Concomitent, 
director la Editura Univer- 
sală. Mă ocupam, atunci, cu 
traduceri, mai ales din 
lirica ungară. Pregăteam un 
volum din opera lui Kassak 
Lajos, precum Ady Endre, 
prieten al problematicii 
româneşti. Colabora la 
““Contimporanul'* lui lon 
Vinea. Aveam de gând-să 
tipăresc un volum. L-am 
căutat pe Vladimir Streinu, 
la editură. Era o zi de Luni. 
Secretara îmi informa ab- 
sența, deoarece nu se 
“simte bine”. Să vin altă 
dată. Joi dimineaţa, brusc, 
Vladimir Streinu a încetat 
din viață. Unanimă con- 
sternare. Serban Cioculescu 
plângea ca un copil. 


VLADIMIR STREINU 
CATAFALCAT 
LA CASA SCRIITORILOR 


Inmormântat la Bellu, 
petrecut de toată obştea 
scriitoricească - în plâns 
amar soția, Elena lor- 
dache - Streinu,  romancie- 
ră - de fiica Ileana; de 
toată familia. 


spuneam, îi lăsasem o 
scrisoare. Dorința editării 
lui Kassak. După înmor: 
mântare, «Joi, ducându-mă 
din nou, am-păsit pe biroul 
său scrisoarea mea, cu pli- 
cul tăiat. Semn că a citit-o. 

Planul meu s'a spulberat 
Sigur eram, sunt şi âcum, 
că Vladimir Streinu mi-ar 


De-atunci, Venere tot il vrea, îl vrea, 
Şi-l va avea o albă floare, vie, 


În vârfcu niciodată stinsă stea. 


La comemorare, 


s'a făcut inaugurarea Casei 


memoriale Vladimir Streinu. Am avut ce să ad: 
mirăm! Din caietele mele cu inedite, transcriu poezia: 


TEIU 


Teiu: din belşug miresme n stare 
Să preschimbe totu 'n elixir. 

lată, pentru ce e astăzi mare, 
Şia , Streinu Vladimir. 


Teiu: neam robust, de piatră, care 
Scoate aur şi a scos din glii. 

lată, pentru ce a fost, e mare 
Vladimir Streinu. Și va fi. 


Stat oi pei i a pu 7 Daf DI D508 ae DRETU 7P 
- Pururi mare, pururi Viu Va fi. i 


Teiu: din străfunduri seculare 
Stat cu soarele pe frunte mir. 
lată, pentru ce e astăzi mare, 
Şi va fi Streinu Vladimir. 


Teiu: graiul tâu e legănare 
Ca din Argeş unde argintii. 
Iată, pentru ce e astăzi mare 
Vladimir Streinu. Şi va fi. 


CE S'A ÎNTÂMPLAT ÎN ȚARĂ 
DUPĂ FUGA LUI PACEPA? 


Gh. IONESCU 
OLBOJAN 


Fuga generalului Pacepa 
a însemnat pentru Secu- 
ritatea lui Ceaușescu un 
cutremur distrugător: liniile 
de spionaj extern au fost 
schimbate, spionii români 
rechemaţi în țară, Direcția 
de Informaţii Externe re- 
structurată, conducătorii 
schimbaţi. 

Amănunte despre toate 
acestea precum si  divul- 
garea celor mai importante 
activități externe ale Secu- 
rităţii: acţiunile “Dunărea”, 
“Brândușa””, celebrele ca- 
zuri Goma, Cană, Horodin- 
ca si multe altele, le veți 
afla citind, cu sufletul la 
gură, “raidurile necruță- 
toare” ale lui Gheorghe 
Ionescu Olbojan. 


PUTEŢI PROCURA CARTEA 


SCRIIND LA ADRESA ZIARULUI *(CUVANTUL ROMANESC”! 
P.0.BOX 78010 WESTCLIFFE POSTAL OUTLET 


HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


L3C 7N5 


Trimiteţi cecul pe numele ziarului “Cuvântul Românesc”! 


CARTEA 
„COSTA: 


$ 10.00 plus expediția. 


US.A.: 


CANADA: $ 10.00 plus 1.3 
$ 10.00 pius 2.10 


EUROPA: $ 10.00 plus 2.40 


MARTIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


Scara dimensională a 
omului, cum bine observa 
un cugetător creştin, nu 
este între înger şi animal, ci 
între supremul Fiinţei, Cel- 
ce-este-a-fost-și-va-fi, adică 
Dumnezeu şi opusul meon- 


tic, distrugătorul  fiinţi- 
alității din ființă, adică 
diavolul. 

Structura  fiinţialității 
este cuvântul. Zicând 
cuvânt, nu mă refer la 
vorbă. Cuvântul pentru 


matematician este cifra, 
pentru arhitect - linia, pen- 
tru pictor - surprinderea 
culorilor întrun armonic 
logic și așa mai departe. Tot 
universul e format din 
cuvinte create. Omul creşte 
spre Om, prin cuvânt. Omul 
în sine este un cuvânt al lui 
Dumnezeu. Fiul Său care 
sa întrupat ca om, sa 
numit Cuvântul lui Dum: 
nezeu. 

Thomas Merton a scris 
nenumărate cărți în care 
vorbeşte de neputința 


omului de a fi singur, 
despre sentimentul de ne- 
singularitate. 


Că omul este cuvânt spre 
Cuvânt o vedem chiar “'gra- 
matical”'. Martin Buber 
și Dumitru Stăniloae găsesc 
că eul este în căutarea lui 
tu, eu și tu în căutarea lui 
el, iar eu și tu și el devenim 
noi. Buber chiar scrie o 
carte intitulată “I-Thou'”, 

Gabriel Marcel vorbea de 
pericolul ce amenință pe om 
de a ieși din creativul 
cuvântului, care firesc tinde 
spre “'I-Thou'”, prin obiec- 
tivizare, domeniu unde Ber- 
dyaev se simte acasă, în 
special prin cartea 
“Preedom and Slavery”. 
Marcel, vorbind despre 
“participare”, aduce teoria 
lui “avec”, adică prepoziția 
“cu”, puntea de legătură 
între cuvinte dela eu-tu-el, 

Scriitorul și cugetătorul 
francez își închipula 0 
situaţie ca exemplificare a 


lui “avec”. „Să 
bunăoară, că mă urc întrun 


zicem, 


tren. E noapte. Intru în 
compartiment și nu văd pe 
nimeni. Nu am cu cine să 
vorbesc. Să comunic. Oare 
pot spune, când am coborât 
din tren, că am călătorit 
“avec” cutare? Si are drep- 
tate. Nefiind vorba de 
comunicare el nu poate 


spune că a călătorit cu per- ; 


soane, ci cu “obiecte” 
umane. 

Un schimb de cuvinte ar 
fi creat un dialog, iar prin 
dialog, putinţa ca fiecare să 
se reveleze ca persoană. 

Ce este persoana? O 
realitate paradoxală 
asemănătoare dragostei. 
Titlul cărții lui N. 
Steinhardt  ““Dăruind vei 
dobândi”! spune exact ce 
este persoana ca vatră a 
logosului în care arde focul 
dragostei pentru oameni, iar 
prin aceștia, personalizând 
în ființa noastră “chipul şi 
asemănarea” lui Dumnezeu. 

Cartea este un florilegiu 
de eseuri creștine pe care 
Monahul Nicolae Delarohia 
le numește ''Cuvinte de 
credință”. Când citeam 
scrierile lui Hrisostom, 
mă gândeam cum ar trebui 
să vorbească un Hrisostom 
în secolul XX. Si nu eo 
intrebare minoră, Pro: 
testantismul a. închis 
ușile la altar și a ieșit în 
stradă. Tot hieraticul, 
maiestuosul, tainele au 
rămas înlăuntru. Ca în 
poeziile lui Rilke, Dum: 
nezeu a rămas “'dincolo'! de 
Zidul rațiunii, dar şi dincolo 
de ușa închisă a altarului. 
Bultman și întreaga şcoală 
a demitologizării au 
renunțat tocmai la esenţă. 
S'au îmbrăcat în cuvintele 
străzii să-l aducă pe Hristos 
printre păcătoşi, Iniţiativa 
pare excelentă, dar pentru 
ca păcătoşii să nu fie 
ofensați de dumnezeire l-au 
făcut și pe Hristos unul de 


CRONICI 


al lor. E drept, nu păcătos, 
ci un om oarecare, cen- 
zurând din evanghelii tot ce 
este minune, miracol, taină. 
Rezultatul - o evanghelie 
cum numai Mefisto putea 
să o scrie. De aici nu a fost 
decât un pas până la 
“teologia” morţii lui Dum- 
nezeu. 

Metoda folosită de 
Steinhardt, e cea de şoc, de 
“'satori”” zenist. “'Jurnalul 
fericirii”? Este jurnalul 
suferințelor de-a lungul 
închisorilor. Cititorul 
rămâne uluit, dacă nu a 
citit cartea. Normal să se 
întrebe: cine poate fi fericit 
suferind? Si răspunsul este: 
cel care poate crede până la 
sfârșit! Cum a făcut lov. 
Cum a făcut Avraam. Așa 
cum face femeia suferind 
nouă luni de zile până la 
nașterea pruncului. 
Suferința omului este o 
taină ascunsă omului 
drum spre împărăţia 
cerurilor, sau spre fundul 
iadului. Icoana suferinţei o 
găsim pe Golgota. Trei 
răstigniți. Unul suferă pen: 
tru păcatele oamenilor dela 
primul Adam până la 
ultimul. Cei doi sunt 
răstigniți pentru crimele 
lor. La mijloc Cuvântul. 
Toţi, am putea zice, au 
aceeaşi suferinţă fizică. Cel 
din mijloc, fiind Cuvântul, 
răscumpără lumea din 
moarte. Cei. doi prin cuvânt 
își folosesc suferința în 
scopuri diferite. Unul se 
revoltă împotriva lui Dum- 
nezeu  murdărind cu un 
umor de prost gust pe con: 
fratele de suferință, lisus. 
Dacă Acesta a zis că e Fiul 
lui Dumnezeu, chiar dacă 
nu crezi în afirmația Lui, pe 
care o susținea cu 
răstignirea Lui, nimeni nu- 
ți dă dreptul să urăști până 
la ultima suflare de viaţă. 
Intre păcătoşi există o lege 
nescrisă de solidaritate 
între ei. “A tunat şi i-a 
adunat”, zice Românul. Un 
desfrânat niciodată nu o să- 
și bată joc de un desfrânat. 
La fel beţivii. La fel 
criminalii. Ce l-a făcut pe 
acest tâlhar să calce codul 
de tagmă? Suferinţa. Si 
mândria. “'Singularitatea” 
de care scrie Merton. 


Si celălalt tâlhar suferă. 
La fel. Răstignirea pentru el 
era un fel de metanoie. 
Canonul dat pentru păcate. 
Prin suferință îl află pe 
Dumnezeu. Dumnezeu 
întotdeauna suferă pe cruce 


între răstigniți. Pe toate 
crucile bolilor și 
suferințelor. 


Pe Golgota aflăm un 
răspuns al suferinței și o 
definiție a cuvântului. 

“Dăruind vei dobândi” e 
un titlu de o brâncușiană 
simplitate, la prima vedere. 
Cum am putea să-l spunem 
în alte cuvinte? Poate 
“Dând vei câştiga"? Nici pe 
departe. Verbul “'a da” este 
circumscris în “a dărui”, 
adică persoana ce dăruiește 
“dă un dar” cuiva. Aluzia 
titlului ne duce la abisul 


paradoxal din afirmaţia 
evangheliei că acel ce are i 
se va mai dărui, iar cel ce 
nu are chiar și ceea ce i se 
pare că are i se va lua. 
Dăruind dragoste vei 
dobândi dragoste. Dăruind 
credință vei dobândi 
credinţă. 

Românul zice că '“'dar din 
dar se face raiul”. Cum 
adică? La primul nivel e 
vorba de dragostea dintre 
oameni, la al doilea 
dragostea pentru Dum- 
nezeu. Când cineva 
dăruiește, o face ca o ex- 
presie a dragostei. Nu “Dă” 
dintrun surplus de care nu 
mai are nevoie, ci 
“sacrifică” din ceea ce are 
mai scump. Sf. loan ne 
spune că așa de mult a iubit 
Dumnezeu lumea, că pe 
unicul lui Fiu l-a dăruit 
lumii, pentru ca lumea să-l 
cunoască pe Dumnezeu ca 
Supremă lubire. 


“A dobândi” este cercul 
mare care circumscrie pe “a 
câştiga”. Câștigul e ceva 
neprevăzut, oarecum un joc 
al norocului, al sorții, al 
timpului. Dobânda, în 
primul sens, se acordă la 
sfârșitul unui timp. In al 
doilea sens implică 
noţiunea de luptă, de război 
și se identifică prin victorie 
în luptă: “A dobândit răz- 
boiul”'. Cel care “'dobân- 
dea” războiul își lua şi 
“dobânzile”, în alte cuvinte 
jefuind pe cel cucerit de tot 
ce avea mai valoros. 

N. Steinhardt nu 
întâmplător a ales cele 
două gerunzii din titlu. Pe 
muchiile de diamant ale lor 
stră-lucește, în jocuri de 
lumini, istoria omului dela 
Geneză la Apocalips. 

Dacă pentr Geneză ne 
mulțumim cu săgețile de 
stea ale naşterii (univers, 
stele, soare, pământ, 
crearea lumii ca Pom de 
Crăciun așezat în mijlocul 
raiului), dacă pentru noua 
Geneză ne mulțumim cu 
steaua magilor deasupra 
Betleemului, pentru 
Apocalips, capitol, totuși, ” 
din istoria omenirii, 
încercăm sentimentul de 
frică.  Apocaliptic, după 
dicționarul românesc, 
însemnând ceva îngrozitor, 
înspăimântător. In 
dicționarele celor mai multe 


limbi,  ““apocalipsis”” e 
tradus prin ceea ce 
înseamnă “revelaţie”, 
“descoperire”. 


In binomul '“Dăruind vei 
dobândi”! al lui N. 
Steinhardt este cuprins sen- 
sul cuvântului ca om, sau 
cuvântul spre cuvânt, sau 
mai simplu, omul ca un 
cuvânt al Creatorului, 
având deopotrivă amprenta 
de “'genesis"'a Creatorului şi 
amprenta de ''apocalipsis” 


ca o con-creație cu 
Creatorul. 
“Sfârşitul” lumii este 


“săvârirea” ei, ducerea a 
ceva la un bun sfârşit, a ter- 
mina cu bine ceva. Expresia 
de pe cruce a Mân: 
tuitorului  “sfârgitu-s'a”! 


sau “'săvârşitu-s'a”” este ex: 
presia folosită în Orient de 
regele învingător anunțând 
triumfător la reîntoarcerea 
în cetate că războiul “s'a 


săvârșit”, adică a fost 
câștigat. 
Omul rostește să- 


vârşindu-se prin cuvânt. 
Nu e de mirare că 
Steinhardt își începe 
““Prolegomena Verbis” cu 
“*Ce-i datorez eu lui 
Hristos”. Săvârșire creativă 
spre desăvârșire. E o 


întreagă gamă a modurilor 
de transfigurare. Nicodim 
este o treaptă. ''Vocaţia 
monahală" și “Nunta dela 


Cana Galileii” încă o 
treaptă. La fel “Timpul 
smochinelor”, “Femeia 
hananeancă”. ““In. 


fricoșătoarea Judecată” este 
nota supremă din această 
gamă. Suprema  **Desco- 
perire”” sau ''revelație” ca 


PT AIR Vă 2 A SI 


JURĂMÂNTUL UNUI 


CRUCIAT 


Arhanghele, strateg nebiruit, 

Ce pe Satan l-ai doborât în chin, 
De tine mă apropiu azi smerit, 
Cu sufletul ca un potir de crin. 


Pe spada-ţi făcătoare de minuni, 

Imi reazim fruntea grea de vis şi gând. 
Jur: neamul să mi-l scap de căpcăuni 
Si să-i ridic altare noi cântând! 


Neghina veneticului mârşav 
Să piară dela munte, dela șes; 
Să piară lacomul balaur slav, 
In beznele din care a purces! 


Si, strălucind, un nou Ierusalim 
Să lumineze cele patru zări 

Si robii nimănui să nu mai fim, 
Sub soarele bogatei noastre țări. 


lar dacă'n lupte grele voi cădea, 
Cu sângele-mi învolburat de Dac, 
Tu, binecuvântează jertfa mea 
Si fă-o să rodească peste veac. 


Sub scutul tău neprihănit de glod, 
Pe care ard lumini și strălucesc, 
Să-și pârguie aroma sfântul rod 
Al harului bogat, dumnezeiesc. 


Să crească țara nouă ca'n povești, 
Aici, la țărmul Dunării de Jos 

Sin ea să-și plimbe paşii moi, cereşti, 
Ca-ntro biserică lisus Hristos. 


Si fi-voi fericit că am căzut 

Pentru împărătescul ei destin. 
Jur și oţelul spadei ţi-l sărut 
Cu zelul unui cruciat, Amin! 


lonel ZEANA 


P 


CUVA 


NTUL ROMANESC 


VANGHELIA EXILULUI (MARTIE 1993) 


E Vestirea naşterii lui 
lisus, de către „îngerul 
Gavril, reprezintă începutul 
răscumpărării „noastre, 
— oreludiul întemeierii unei 
Împar 


ăţii care nu va avea 
“sfârşit. Fecioarei Maria, din 
cetatea Nazaretului, "logo- 
„ită cu un bărbat, numit 
i se aduce la cunoş- 
“ tință - mai bine zis i se 
descoperă - că a căpătat 
indurare înaintea lui 
Dumnezeu”, că va rămâne 
insărcinată şi va naşte un 
iu, căruia îi va "pune 
umele lisus. El va fi mare 
i va fi chemat Fiul Celui 
Prea Înalt; şi Domnul 
- Dumnezeu îi va da scaunul 
de domnie al tatălui Său 
" David..." (LUCA, 1.26-32). 

pp De altfel, persoana 
lui lisus, ca Mesia, o găsim 
"în nenumărate profeţii din 
“Sfânta Scriptură. Să urmă- 
rim împreună ceea ce 
ofeţiile au anunţat în 
ătură cu EI şi felul în care 
sau realizat în Noul 
Testament, 
A În Psalmul 2, ver- 
„ setele7-8, ni se vorbeşte de 


INEZEU: "Domnul mi- 
a zis: Tu eşti Fiul Meu! 
Astăzi Te-am născut. Cere- 
„ Mişi-Ţi voi da neamurile de 
moştenire, şi marginile 
mântului în stăpânire!” 
lar în cartea proorocului 
Isaia citim: "Apropiaţi-vă de 
Mine şi ascultați! Dela 
inceput, n'am vorbit în 
„ascuns, dela obârşia acestor 

lucruri, am fost de față. Şi 
ă aia Domnul Dumnezeu 
„Ma trimis cu Duhul Său” 
(ISAIA, 48.16). 


i] 
sr Naşterea, Mesiei 
Sie proorocită aşa: "lată, 
 "€cioara va rămâne însăr- 
: ad va naşte un fiu şi-i va 
|“ hgne numele Emanuel” 
aa 7-14). Cuvinte ase- 
ra cate Cu cuvintele ros- 
da ) Plecăciunea îngerului 
E ul, căruia Maica Dom- 

j pri îi mărturiseşte nedu- 
i co Cum se va face 
Pip acesta, fiindcă eu nu 
aa e bărbat?" Și îngerul i- 
0 Puns:! Duhul Sfânt Se 
iuppogori peste tine şi 
E ea Celui Prea Înalt te 
Păgumbri” (LUCA, 1.34-35). 
ți şi împărați vor veni 

să | se închine cu daruri 
Roc je cu daruri, 
E olâca rii pustiei îşi vor 
Eu Benunchii inaintea 
ma Ne avertizează Solo- 
4 (a (Psalmul 72, 8-11). 
Ş fate nai magilor despre 
ee aportează Evanghelia 
Vizu intrat în casă, au 

K i Pruncul cu Maria, 
faţa] Lui, s'au aruncat cu 
piată şi | sau 

; apoi şi-au deschis 
paiete și au adus da- 
„dur, tămâie și smirnă” 
TRI, 2-11), € a 


SAY 
Îi 


Vechiul Testament 
ne atrage atenţia că Mesia 
trebue să fie anunţat de 
către un înainte-mergător; 

Un glas strigă: Pregătiţi în 
EA calea Domnului" 
ISAIA, 40.3). Sau: "Iată, voi 
trimite pe solul Meu, şi el va 
pregăti calea înaintea 
Mea..." (MALEAHI, 3.1), Iar 
în Evanghelia după loan 
citim: "loan a mărturisit 
despre El când a strigat: El 
este Acela despre care 
ziceam eu: Cel ce vine după 
mine, este înaintea mea, 
pentrucă era înainte de 
mine. (...) Eu sunt glasul 
celui ce strigă în pustie: 
Neteziţi calea Domnului, 
cum a zis proorocul Isaia” 
(IOAN, 1.15,23). 
3 “Toată opera de slu- 
jire a Domnului şi Mân- 
tuitorului lisus Hristos este 
profeția în Vechiul Tes- 
tament: 

- Opera de mântui- 
re de izbăvire: "Eu, Domnul, 
Te-am chemat ca să dai 
mântuire (...), ca să fii 
Lumina neamurilor, să 
deschizi ochii orbilor..." 


FIUL CEL. VEŞNIC AL LUI (ISAIA, 42. 6-7). -- _— 


- Opera de vind 
care a durerilor şi suferin- 
țelor omeneşti: "Totuşi, El 
suferinţele noastre le-a 
purtat şi durerile noastre le- 
a luat asupra Lui..." (ISAIA, 
53.4). In acelaşi prooroc: 
"Spuneţi celor slabi de 
inimă: Fiţi tari şi nu vă 
temeţi! lată Dumnezeul 
vostru... El însuşi va veni şi 
vă va mântui. Atunci se vor 
deschide ochii orbilor, se 
vor deschide urechile 
surzilor; atunci şchiopul va 
sări ca un cerb şi limba 
mutului va cânta de 


- bucurie...” (ISAIA, 35. 4-6). 


- Întrebarea publi 
că şi triumfală în lerusa- 
lim:"Saltă de veselie, fiica 
Sionului! Strigă de bucurie 
fiica lerusalimului! lată că 
Împăratul tău vine la tine. 
El este neprihănit şi birui- 
tor, smerit şi călare pe un 
măgar, pe un mânz, pe 
mânzul unei măgăriţe” 
(ZAHARIA, 9.9). 

- Sacrificiul lui 
lisus; "Dar Eu eram ca un 
miel blând pe care-l duci la 
măcelărie..." (IEREMIA, 
11.19). Un sacrificiu 
voluntar, acceptat : "EI era 
străpuns pentru păcatele 
noastre, zdrobit pentru 
fărădelegile noastre. Pe- 
deapsa care ne dă pacea a 
căzut peste EI şi prin rănile 


Lui suntem tămăduiţi” 
(ISAIA, 53.5). 
Con la 


moarte este astfel descrisă; 
"Atunci preoții şi proorocii 
au vorbit căpeteniilor şi 
întregului popor: Omul 
acesta este vinovat de 
pedeapsa cu moartea..: 

(IEREMIA, 26.11), Răbdarea 
şi tăcerea păstrată de lisus 
înaintea persecutorilor Săi 
reies din aceste versete 
biblice: "Când + iri 
'si asuprit, n'a deschis guri 

pisi (ISAIA, 53.7). 
Profetul Zaharia vorbește 
despre mâinile pironite: "Şi 


EI VES 


Sergiu GROSSU—— 


; MARTIE 1993 


PĂRINTELE OCTAVIAN MOISIN, 


MĂRTURISITOR AL CREDINȚEI 
—— Prof. Dr. A. MOISIN— 


TIRI 


dacă-L va întreba cineva: De 
unde vin aceste răni pe care 
le ai la mâini? El va 
răspunde: În casa celor ce 
Mă iubeau le-am primit" 
(ZAHARIA, 13.6). lar 
Psalmistul adaugă la 
aceasta şi tragerea la sorţi a 
cămăşii Celui răstignit: "O 
ceată de nelegiuţi dau 
târcoale împrejurul Meu, 
Mi-au străpuns mâinile şi 
picioarele: toate oasele aş 
putea să mi le număr. Ei, 
însă, pândesc şi mă privesc; 
îşi împart hainele Mele între 
ei şi trag la sorţi pentru 
cămaşa Mea" (PSALMIS- 
TUL 22. 16-17). 

D 


- Amănuntele răs- 

tignirii. Acelaşi psalmist va 2 
rooroci un fapt ce a avut € 
oc pe măgura Golgotei, 
când notează: "Toate oasele - 
1 le păzeşte, ca nici unul din 
ele să nu 1 se sfărâme” 
(34.20). Diferite alte aspecte 
le găsim menţionate tot în 
psalmi şi anume: "Ei Imi 
pun fiere în mâncare şi, 
când Mi-e sete, Îmi dau să 
beau oţet" (PSALMUL 
69.21), sau strigătul sfârşi- 
tului: "În mâinele Tale Imi 
încredinţez duhul..." 
(PSALMUL 31.5). Nu se 
neglijează nici locul inmor- 
mântării: "Groapa Lui a fost 
pusă între cei răi, şi 
mormântul Lui la un loc cu 
cel bogat..." (ISAIA, 53.9). 

- Învierea: "Căci nu 
vei lăsa sufletul Meu în 
locuinţa morţilor, nu vei 
îngădui ca prea iubitul Tău 


să vadă putrezirea” 
(PSALMUL 16.10). 
„. *» 


Din toate aceste 
profeţii biblice reiese cu 
claritate că lisus Hristos este 
Mesia cel făgăduit din 
vechime; că El este Fiul lui 
Dumnezeu şi Mântuitorul 
nostru; că în El trebue să 
credem şi Lui 1 se cuvine 
închinăciunea noastră de 
fiece clipă, ca unii care am 
fost chemaţi de El şi am 
găsit în El "calea, adevărul 
şi viaţa”. 

De lisus trebue să 
ascultăm, chiar dacă Exilul 
continuă, dintr'o cauză pe 
care o cunoaştem cu toţii. Pe 
lisus trebue să-L urmăm, 
chiar dacă suntem prinşi în 
mrejele unor ideologii poli- 
tice inconsistente şi fără nici 
un orizont de redresare na- 
țională. Cu lisus trebue să 
fim şi la bine şi la rău, aşa 
cum le spunea ucenicilor, în 
preajma - arestării: "Voi 


sunteţi aceia care aţi rămas 
necontenit cu Mine, in 
încercările Mele" (LUCA, 
22.28). Fiindcă numai CU 
IISUS, viaţa noastră de 
bejenie îşi află rostul şi 
plenitudinea. 


In Noembrie 1942 
tânărul inginer chimist 
Octavian Moisin, ofițer pe 
frontul dela Don-Stalingrad, 
a scăpat ca prin minune din 
încercuirea sovietică. Atunci 
i-a promis lui Dumnezeu că 
se va preoţi. La 1 Decembrie 
1948, Biserica Română Unită 
(Greco-Catolică) a fost 
desfiinţată prin samavol- 
nicul decret 358. Inginerul 
Octavian Moisin tocmai 
terminase studiile teologice. 
La 8 Decembrie 1948 a fost 
hirotonit în secret la 
Bucureşti, împreună cu 
teologii George Guțiu (azi 
Episcop) şi Liviu Chifor, de 
către Arhiepiscopul Al. 
Cisar. Octavian Moisin era 
atunci inginer la Rafinăria 
Câmpina. În anul 1952 a fost 
forţat să se mute la Com- 
binatul Chimic Victoria 
(jud. Braşov). 

De atunci au trecut 
40 de ani. Oraşul Victoria a 
fost întemeiat în perioada 
când Preotul Octavian 
Moisin s'a mutat aici. Era un 
oraş construit de comunişti, 
primul de acest gen şi de 
aceea i-au zis Victoria, adică 
victoria comunismului, pe 


EEE 


care ei o credeau definitivă. 
Mai mult, socoteau aceasta 
şi o victorie a ateismului, de 
aceea nici nu au permis 
construirea unei biserici în 
oraş. Conducătorul comu- 
nist Gh. Gheorghiu-Dej i-a 
şi declarat răspicat unui 
locuitor al oraşului care a 
abordat această problemă: 
"Nimeni nu va aproba 
niciodată construirea unei 
biserici în Victoria, cât timp 
comuniştii vor fi la putere!” 
Preotul Moisin, care slujea 
în secret şi-a continuat aici 
slujirea, într'o "catacombă”. 
Securitatea a aflat şi a 
început persecuția. Era 
urmărit pas cu pas. Casa i-a 
fost percheziţionată, dar în 
faţa uşii capelei în care 
slujea, securiştii s'au întors. 
Au voit să-l aresteze direct 
dela servici dar au renunţat. 
Preotul avea alături de el 
familia sa, anume soţia 
Maria şi şapte copii. A fost 
întrebat dacă va ceda, 
renunțând la credinţa sa, în 
cazul în care copiii - despre 
care Securitatea ştia prea 
bine că Pr. Moisin îi iubea 
până la sacrificiu - îi vor fi 
reprimați. A răspuns: "Chiar 


PAGIAN 15 


dacă vor fi omorâţi toţi, nu 
renunţ la credinţă!” La 
servici, în combinatul 
chimic, a fost prigonit fără 
milă, dar Dumnezeu l-a 
ajutat să reziste. Era socotit 
cel mai capabil inginer, 
rezolvând peste 100 de teme 
de cercetare grele, într'un 
mod care a arătat ajutorul 
lui Dumnezeu. O călugăriţă 
i-a prezis când începuse 
prigoana: "Nu vei fi arestat, 
dar vei suferi mult”. Aşa a şi 
fost. A avut sprijin moral în 
soţia sa, care a fost neclintită 
lângă el şi a muncit ca o 
eroină pentru a-şi creşte 
copiii dintrun singur 
salariu modest. Toţi copiii 
au învăţat serios şi toţi au 
urnmiat facultăţi (unii chiar 
două sau trei, precum şi 
doctorate). Dumnezeu i-a 
ajutat pe toţi, pentrucă tatăl 
lor a fost gata să-i ofere lui 
Dumnezeu, ca Avram pe 
fiul său. 

De 40 de ani Pr. 
Octavian Moisin slujeşte Sf. 
Liturghie în catacomba sa. 
Comuniştii au fost învinşi 
în oraşul-simbol al lor, 
Victoria. 


De ce, cucernicilor preoţi? 


— Dr. Ing. Mircea IONESCU—— 


e ce să nu vă intoarceți 
în ţară, cucernicilor preoți 
tineri, trimiși cu misiuni 
sau fără misiuni, de către 
partidul comunist român; 
în ţările capitaliste? 

Care sunt motivele de nu 
mai doriţi să mergeţi în 
satele și orașele românești 
pe unde ați slujit? Poporul 
român vă așteaptă și în 
special pătura ţărănească, 


muncitorimea şi în general * 


tot tineretul nostru. eroic. 
Credeţi oare că numai au 
nevoie de D-voastră? Din 
contră, ceva mai mult decât 
credeţi. Ei vă doresc ca pe o 
mană cerească. Chiar şi 
răuvoitorii, care nu sunt 
aşa de mulţi la număr, au 
și ei nevoie de D-voastră. 

Cine doriţi să le scoată 
din suflete ura și minciuna 
care le-au fost injectate 
timp de 45 de ani de către 
oameni fără scrupule şi fără 
Dumnezeu? Această doc- 
trină comunistă merge pe 
diagramă către zero cu 
mare viteză, chiar dacă mai 
întâmpină mici rezistențe 
inerente. Oare nu v'aţi pus 
şi această întrebare? Cine 
sunt luminătorii unui po- 
por, ca educaţie și credință? 
Cine se îngrijește de 
sufletul poporului român? 
Oare nu D-voastră, cucer- 
nicilor preoți? Da! D- 
voastră, învățătorii şi 
scriitorii. 

De ce atunci îi părăsiţi 
ră remuşcare? 

„Nu materialul material, 
ci materialul sufletesc și 
iubirea de ţară, trebuesc 
prelucrate de D-voastră, 
prea sfinţiile voastre. 
Rugaţi-vă în fața altarelor, 
ca Dumnezeu să vă dea 
puterea de reîntoarcere în 


țara care încă mai 
sângerează. 

„Luaţi exemplul Cucer- 
nicilor preoți dela unul 


dintre miile de martiri ai 
Neamului nostru, ''Nicu 
Pâslaru”, preot, doctor în 
teologie care a stat în 


pușcăriile fostului Rege 
Carol al II-lea, Wolf 
Lupescu, ale generalului 


lon Antonescu și ale 
comuniştilor. A-putrezit în 
pușcării, din 1938, băgat de 
de sfânta democraţie regală 
română, până în 1965, când 
dictatura proletariatului l-a 
scos afară din închisoare ca 
să moară în libertate așa 
cum s'a și întâmplat, căci 
doar după o lună de zile şi-a 
dat sufletul în curtea 
bisericii pe care a slujit-o. 

Sunt martorul cazului 
preotului Nicu Pâslaru, 
prin fostul  comisar-şef, 
Gheorghiu și agentul 
Cotea, care locuiau lângă 
noi pe aceeași stradă și prin 
care un unchi al meu îi 
trimitea mâncare și 
îmbrăcăminte la Prefectura 
Poliției Capitalei, în ale 
cărei subterane acest preot 
îşi măcina plămânii. 

lată expunerea cazului 
petrecut în subteranele 
mărețului edificiu de pe 
Calea Victoriei, patronat de 
generalul Gavrilă Mari- 
nescu. 


In anul 1938, când 
monarhul cel însângerat îşi 
pune în aplicare ultima sa 
domnie . sângeroasă, a 
arestat, printre alte mii de 
Români şi pe preotul Nicu 
Pâslaru și l-a dus la Prefec- 
tura de Poliţie a Capitalei, 
unde l-a băgat întrunul din 
subsoluri, că avea slavă 
Domnului, destule. La un 
moment dat, a fost scos din 
celula în care zăcea şi dus 
în camera de tortură unde 
un agent al Siguranţei, o 
brută de om, începe să-l 
lovească. cu un baston de 
cauciuc. Impricinatul era 
un om voinic şi cum era 
încă îmbrăcat în hainele-i 
preoțeşti, după câteva 
lovituri îl îmbrânceşte pe 
călău, strigându-i: 

= Aşteaptă, şi nu mai 
lovi, că straiele pe care le 
atingi sunt haine sfinţite!... 
Dezbrăcându-se, rămânând 


în pielea goală, invită pe 
agentul stăpânirii să-și con- 
tinue - misiunea. Acesta 
însă, rămase câteva 
momente. împietrit și -re- 
venindu-și în fire îl con: 
duse pe deținut la celula sa 
după care se duse la biroul 
comisarului,  expunându-i 
cele întâmplate. 

Cazul acesta, se spune că 
a făcut impresie atât între 
deţinuţi, cât şi între mem- 
brii aparatului de stat. 


PAGINA 16 


A rosti numele 


MARTIE 1993 


Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşt 


CUVANTUL ROMANESC 


A, 


75 de ani dela Unirea Basarabiei cu 
Patria-Mamă 


Pumele Apasatrabiei 


In vechime, partea de Sud a Basarabiei, Bugeacul, era 
denumită “Pustiul Geţilor””, după spusele lui Strabon (geo- 
graf din sec. 1 a.Cr.). Acest teritoriu a căpătat mai târziu 
numele de BASARABIA sau '“Tara Basarabilor dela Ba- 
sarab I, Intemeetorul Munteniei, care a anexat Bugeacul 
la Muntenia după ce a bătut și alungat pe Tătarii năvăli- 
tori, (1345-1350). In amintirea acelor invazii, Bugeacul 
se mai numea și “Părţile Tătărești”. 

Pe timpul Mușatinilor, înrudiți cu Basarabii, partea 
Bugeaculului dinspre Mare împreună cu Cetatea Albă a 
aparținut Moldovei. Roman Musat, domn al Moldovei între 
1392-1394, se întitula: “Marele singur stăpânitorul domn 
lo Roman Voevod al Tării Moldovei dela munţi până la 
țărmul mării”, iar pe timpul lui Alexandru cel Bun (1400- 
1432), Bugeacul întreg împreună cu cetățile Chilia și 
Cetatea Albă fac parte din Moldova. -Chilia fusese luată 
dela Munteni după moartea lui Mircea cel Bătrân. 

Când Rușii ne răpesc teritoriul moldovenesc dintre 
Prut, Nistru si Mare, la 1812, îl denumesc BASARABIA, 
extinzând astfel numele regiunii de Sud, adică “Tara 
Basarabilor”, asupra întregii provincii moldovenești dintre 
Prut și Nistru, până la Noua Suliţă și Hotin. 

In ziarul “Timpul” dela 3 Martie 1878, Mihail Eminescu 
spunea despre Basarabia: ““Acest nume singur este istorie”, 
şi adăoga: “A rosti numele Basarabia e una cu a protesta 
contra dominațiunii ruseşti. 


Maria GAZDARU, 
în “Țara de departe” 


Cetatea Dotinului 


În coasta oraşului se inalţă in toată măreţia ei, infruntând veacuri, cetatea 
Hotinului, bine păstrată. Cam puţine se intalnesc la fel in Europa intreagă. 

O vezi intreagă dinspre răsărit,'imprejmuită cu valuri de pământ, în cu- 
prinsul cărora se ridica şi minaretul incă svelt, din cerdacul căruia preotul 
turcesc chema la rugăciune pe credincioşii taberei, când Hotinul era o 
raia turcească importantă. Din cazărmile şi geamia ienicerilor n'au rămas 
de cât temeliile, pe când cetatea se înalţă ca dintr'o bucată, pe malul Nistrului. 


.—— 


| Ş Zitec apel pia) Ta : 
O sut patra - biti mami | nplzima citai 9 TTtA ga mb 
o fai aci) ea flo poa 
Apă Ci ra, pr Mu zba Lb ” PP nu Piu) 44 (07 A 
Ie cap 1 nnv ri A s TA SA] un Sh Duca, 
i Au al la d 
mat » u ntâimân pă (nada . . 
leu E soon matter 


YAREAY sua ui ein a 4 Tia ru Artă carta LUH mai ma AY - Line vum 
zl it e 7 sr) | 
„ 

m câ 

LA 


PE oa) Tm ic 


m 
Pi 


Li [i 


dnvkeră zi sie 3 
în Pi: 


on ii Fi nr D 
— 


ez Ja 
$ aa , 3 
iza 


Cartea lui VASILE LUPU VOEVOD prin care imputerniceşte pe popa lon 
dela Cetatea Hotinului să ia de a zecea dela locuitorii satului Sinicăul, din 
ținutul Hotinului. 


Anul 1646, lunie 12.. 


ACTYL UNIRII 


voTaT Dt SraTuL ȚăRii 
La 21 Manrice sT. V. 19I8 


în numeLe poponuLVi BASARABICI,SFATUL ȚĂRII DECLARĂ 
RepusLica Democaarică MoLpovenească (BasaRABi4) 
În hOTAteLe ci DINTRE Paur.NisTRy,Dunănc. MARCA 
MCAGRĂ Și VECHILE GRAHIŢC CU ĂUSTRIA.RUPTA DE 
Rusia Acum 0 SUTĂ ȘI Mai Bic DE Ani DIN TRUPUL 
vechii MoLoove. în puxeRcA DACPTULVI isTORiC si 
DREPTULUI DE HCATĂ PC BAZA PRIHCIPIVLUI CĂ toROA- 
DELE SINGURE SA-SI HOTĂRASCĂ SOARTA LORDt Ati 
ÎMaINTC si PENTRU TOTDEAUNA, SE UNEȘTE 


cu mâma sa ROMANIA. 


Taăiască Uninea _BasaRABiCi 
cu România 
DE-A PURURI Si TOTDCAUNA! 


PacsepinreLe SraTulLui ȚăRii, 


—— C 
tera 


"A rosti numele BASARABIA e una cu a 
protesta contra dominaţiunii ruseşti. Numele 
BASARABIA şi BASARABENI exista cu mult 
înaintea vremii în care acest pământ devenise 


românesc; acest nume singur este o istorie întreagă." 


M.EMINESCU 
(Timpul, 3 Martie 1878) 


A e 
Actul de întregire 
FERDINAND |, 

Prin graţia lui Dumnezeu și voința naţională, Rege al României, 

La toți de față şi viitori, sănătate: 

Sfatul Tărei din Basarabia, în ședința lui dela 27 Martie 9 
Aprilie) 1918, votând, prin 86 voturi pentru contra 3, fiind şi 36 ab- 
țineri, următoarea rezoluţiune: 

“In numele. Poporului Basarabiei Sfatul Tărei declară: 

“Republica Democratieă Moldovenească (Basarabia) în hotarele 
ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea-Neagră și vechile graniţe cu 
Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul 
vechei Moldove, în puterea dreptului istorie şi dreptului de neam, pe 
baza principiului că noroadele singure să'şi hotărască soarta lor, de 
azi înainte și pentru totd'auna Se unește cu Mama Sa România”. 

Si Prezidentul Consiliului Nostru de Miniștri declarând că: 

“In numele Poporului Român şi al Regelui Lui M. S. Ferdinand | 
al României in act de acest vot quasi unanim şi declară la rândul Lui 
Basarabia unită cu România de veci una şi indivisibilă.” 

Promulgăm acest vot și această declaraţie și ordonăm să fie în- 
vestit cu sigiliul Statului și publicat în Monitorul Oficial. 


(L. 8. St.) FERDINAND 
Președintele Consiliului de 
Miniștri 


A. Marghiloman Ministru de Justiție 


Dobrescu 


—————— 


MARTIE 1993 PAGINA 17 


DIN NOU DESPRE BASARABIA 
ŞI TRANSNISTRIA 


prestigioasa revistă britanică "Jane's Intelligence Review", a publicat în ediţia sa din Noembrie 1992, un interesant 
articol intitulat Ang Crisis in Moldova" ("Criza din Mold a Rea de Profesorul Steve Bowers dela Universitatea 
) € James Madison din statul Virginia. Domnul Bowers, care este un prieten al Românilor şi totodată al compatriotului 
nostru Nicolae Dima, ne-a acordat următorul interviu pe tema articolului său din "Jane's Intelligence Review" şi a 


situaţiei actuale din Basarabia. 


L ROMANESC 
E ANTU 


Nicolae Dima: 
ule Profesor Bowers, 
taţi publicat un 

ant articol despre 
4 „dă de dincolo de Prut 
i prestigioasa revistă 
n Pre Eres Intelligence 
AȘ view”. Ce reprezintă 
stă revistă? Cine o 
şi cui i se adresează 
? 
3.27: Steve 


Bowers: 


t TA, 


am vizitat de mai multe ori 
în ultimii ani atât România 
cât şi Moldova de dincolo 
de Prut. În al doilea rând 
piata actuala criză din 

ol Aova, Şi mă refer în 
special la regiunea dela 
Nistru a MOIdOVEI, TEBTe- 
zintă UR Bicaz ae tich ere 
a Totutui furțetor-armate 


i 
sovdetice, in prezent ruseşti. 
o ilustrare a noului al 


Est. 
ND: Vă referiţi de- 


articolul din "Jane's Intelli- 
gence Review”. Cred în 
primul rând că această 
Republică Nistreană este 
unul din ultimele bastioane 
ale comuniSTRuluII dogria- 
tic, marxist-leninist, din 
fosta Uniune Sovietică. 
Apoi, este vorba de o nouă 
formă de imperiatisră rus, 
Dacă examinezi politica 


acestei regiuni din ultimii, 


timp, comuniştii ruşi din 
Tirasi în Nou 
alfabetul cirilic şi încearcă 


l au adoptă 


crescând atât al diferitelor 
grtipuri etnice Tocale cât şi 
a relor armatei ruse. 
Dacă te referi, de exemplu, 
la regiunea munţilor Cau- 
caz, la Abhazia ori la cele 
două Republici Osetine, 
observi că unităţile ruse 
locale au intervenit în 
primul rând pentru con- 
solidarea şi promovarea 
intereselor naţionale şi geo- 


vietic Tă năționălism_tra- 


dovei într'o formaţiune 
politică destinată prăbuşirii. 
Altă alternativă ar fi păs- 
trarea status quo-ului actual. 

oldovă ar putea în âcest 
caz să încerce să-şi menţină 
independenţa, ceea ce i-ar 
oferi mai mult timp să-şi re- 
examineze situaţia. Un al 


treilea scenariu este însă şi 
mai-important. Este vorba 
de natura democraţiei Re- 


demisiile? ; 
SB: Cei ce urmă- 
resc evoluția s6rietăţilor 
post-comuniste, trebue să fie 
alarmaţi de pierderea unor 
lideri ca Alexandru Moşanu, 
der e ee și CeiTaIți care 
şi-au inaintat demisiile. 
Personal, sunt îngrijorat 
PENTRU EI TEprez tău o 
altETRarivă democratică, 


pentrucă aveau un impor- 
tant rol să ajute această parte 


“pewsta "Jane's Intelligence” acestor trupe din Sud- să zicem 50 deani,observio. Politice ale Rusiei. Din e publicii Moldova, incl ea 
NEiată der ș un Btup Vestul fostei Uniuni So- tendință continuă şi intensă Punct de vedere ruş, se A pIiropei le ase ei ge Răsărit să dacă var IC 
varticular de editori din Vietice şi dela frontiera cu di dintă continuă şi intensă observă, deci, o tranziţie treacă ela sistemul comu-  pendent Ori se va reuni at 

un concern care România şi Europa de Sud- timp. comunist del înternaţionalism so-  nist la o nouă ordine post- Roi — Pierderea lui 


Alexandru Moşanu la con- 


ducerea Parlamentului şi a 


comunistă. Este de aseme- 
nea alarmant, pentrucă 


- ițional, iar din punct de i tru 1 t 
k Sigur la Armata a 14-a şila intens să reintroducă mă- Vedere ionalităţilor evenimentul repr ăo celorlalţi Heputați Care în 
jtice şi militare care aşa-zisa Republică Nistrea-  suri de rusificare. Îţi dai no mentare u- demisionat, slăbeşte foarte 


vernului Moldovei într'o 
boala E fer A LE cer 


afectează securitatea inter- 
naţională. După părerea 
revista este citită de 
ti şi e urmărită cu 


me: 


nă. Credeţi că rolul acestei 
armate este intern, neutru, 
limitat la asigurarea păcii în 
regiune, ori este vorba de 


seama că aceştia vor de fapt 
să recreeze Uniunea Sovie- 
tică aşa cum era probabil 


este clar că ele tind spre 
afirmare etnică, spre su- 
veranitate Şi chiar spre 


independenţă totală. 


pei La, sub Leonid Brejnev. ND: Şi cum ar pu- 
es de guvernele țărilor un rol strategic? ND: Ce credeţi | tea evolua în general situa- FSE 
prinse în diferite crize. SB: Rolul Armatei despre echilibrul militar din ţia în viitor? Și 


>  ND: Vreau să sub- 


“curios... În traducere liberă 


revistă de contra-infor- 
-SB: Cred că scopul 
mordial urmărit de 
fevistă este să publice 
ţii şi analize stra- 


Fe 5, titlul articolului 
Dumneavoastră este. "Criza 
din Moldova”. De ce ați ales 


Telativ bine Moldova şi 
Probleziele er Şi peritrucă 


a 14-a rusă a f6stun rol ue 
anâlizezi, de exemplu, bătă- 


Armata a a acționat 
independent de Moscova; 


că a_l iv _parţea 


> 


forţelor-para-militare ruse - 


locale” Şi prin această a 


(ese că de fapt răspunde 


vechiului comandament 


PI a Ea 
ma oară regiunea in vara 
această când incă se dadeau 


lupte între TOrțele gardiste şi 
unitățile de cazaci, pe de o 


multe fotografii, din care 
unele le-am publicat în 


regiune? Mă refer la forţele 


alte forţe din regiune? 


ge Ssiine RI reale 
Armata âT4-a. De altfel, 


intre unitățile acestei-armate: 
şi Gărzile Transnistriei 
există nu numai o bună 
cooperare şi coordonare, ci 


text istoric recent, în ce 
măsură situaţia este totuşi 
diferită de trecut şi cum 


însOȚI Ti naționalism 


SB: Prăbuşirea 


rabile decIarării indepen- 


chilor structuri federative. 
În viitor i posibilă o 
prăbuşire a-insăşi Federaţiei 
Ruse. Prăbuşirea _Kuşiei 


propriu-zise ar putea duce 
la mari schimbări noi 
tulfurări. Ce se întâmplă de 


articolului meu forţele 
militare ruse din Moldova, 


se cramponează de trecut şi 
vor eta probabil să 


J ice în sensul general al ilitar din Moscova... şi un transfer continuu de i 
(cuvântului; să prezinte ND: Ce credeţi militari. Mulţi ofiţeri din fa; prezent, în partea de 
. evenimente politice la despre Republica Nistrea- Armata a 14-a sau şi trans- Nord a Daia Ea mă 
| ordineazileidindiferitețări  nă? Aţi vizitat această  feratdealtfella aceste gărzi. face să cred că întradevăr 
 şisă analizeze implicaţiile regiune? Mai există şi alte Aceste forțe militare combi- viitorul Med aetiei Ruse se 
| Strategice, internaţionale, asemenea entităţi pseudo-  nate sunt foarte bine dotate, află sub serie întrebării. 
î 3 ale crizelor de pe diverse statale în noua comunitate sunt coezive şi îşi coordo- Forţele militare ruse ra 
„Î meridiane ale lumii. de state foste sovietice? nează obiectivele strategice. atât a ae z, CAE ȘI Caucaz, căt şi din 
P - ND; D-le Profesor SB: Am vizitat ulti- ND: În acest con- Asia Centrală şi în cazul 
2 

i 


din Transnistria ilustrează 
pe deplin poziţia Rusiei şi a 
Moscovei. Mă indoiesc că 
Ruşii vor mai reuşi să-şi 
menţină vechiul imperiu şi 
sper totodată că provinciile 
româneşti acaparate de Ruşi 
vor reveni în cele din urmă 
înapoi la România. 


acest subiect şi la ce criză vă credeţi că vor evolua eveni- a € 
, Ieferiţi? Ei parte, şi unităţile de poliţie  mentele? zăae, ie. în. . ! ape : 3 apă 
Pa SB: Am ales acest ale Moldovei, pe de alta. SB: Caracteristica Ve e TaEadetăr aa = te i Li 2 
subiect pentrucă cunosc | Am făcut, de asemenea, situaţiei actuale este o, SOMIEIC: Cazaci pe malul stâng al Nistrului 
instabilitate extraordinară 


“linez că în limba română participă riză  militareale Chişinăului, cele fostei Uniuni Sovietice în e pa SI: 
mumele revistei este puțin militară Gldova- Dacă din Transnistria şi chiar la 1991 a creat condiții fâvo- E 


cate insemna... informaţii, lia de astă vară pentru SB: Este evident că  denţet—de—Ntusruva „a 
za-informaţii, materiale Tighina, îţi dai seama că echilibrul de putere înclină orității lici FE 
rete etc. Este întradevăr în favoarea TOTŢEIOr fistrehe, Uni Şi desfi Ve- i 5 


perioadă când era nevoie 
disperată de unitate şi de 
ralierea populaţiei în jurul 
unei conduceri unite. 

„__ ND: În această si- 
tuaţie, D-le profesor, ce 
scenarii posibile vedeţi în 
viitorul apropiat al Moldo- 
vei? Ce PE poala întâmpla? 

: &cenariile posi- 


ordine democratică. 

ND: Deci, D-le Dr. 
Bowers nu ar fi vorba numai 
de perspectiva reunificării 
u România, ci de însăşi 

Ste ețlaga democraţiei. 
B: Exact. Atât vi- 
itorul reformelor economice 
cât şi al procesului de demo- 


cratizăre politică vor avea de 


mult speranța într'o nouă 


a 


să bile_gravitează în jurul  sufETIr-Șr eu cred că re- | 

ND: D-le Profesor chestiunii referendumului  fEreuriul, dacă va ut, 

sunteţi specializat în studii Cu Privire Ta unirea cu ar puteafifotusirirept un | 

Est-Europene şi aţi dovedit Rond OEINEZarE vele. pUnTTIte corITura-—ESTe o | 
un interes deosebit față de rendumului în aceste condi- situație , în 


România şi Republica Mol- 
dova. De altfel, în 1991 aţi 
fost invitat la conferinţa 
internaţională Ribbentrop- 


ți reprezintă UN Semn de 
între este inoportună 
deoarece r-ar lipsi pe oameni 


Occident, ştim că consultă- 
rile electorale îndeplinesc un 
anume rol, dar uneori rolul 
unor asemenea consultări 


de posi ilitatea de a-şi găsi 
identitatea în noua eră post- 


comu a; posibihtatea 


Molotov care sa desfăşurat 


nu este constructiv. Alege- 
la Chişinău şi aţi luat 


rile pot crea şi disensiuni. În 
acest caz, un referendum 
poate împiedica procesul 
examinării atente a opţiu- 
nilor. În 


rezent, consoli- 
darea reformelor este rnult 
mai Importanță — decât 
organizarea unui referen- 


duri. Ti conjunctura actială 


cuvântul în Parlamentul de aşi salt t. propria 
Moldovei. Sunteţi la curent istorie care le-a fost răpită 
cu ultimele evenimente şi atata ani; de a-şi exămina 
ştiţi că ra rul pipi de legăturile sufleteşti 
Alexa GŞanu, preşe-| cu omânia, ţara de origine. 


dinreter-Pariarreritului- scri-| Momentul ales pentru un! 
itoftt Ton Hadarea, Xice- 


F adârca, asemenea referendum este 
preşedinteteT im atit 


nefericit şi deschide câteva 


sa 


sta el Bal n iz ra dei isa A ES d 09/00 "92. vei Coat d 


şi istoricut-Valerhu-Matei, perspective: refErendumul_va__putea q 
preşedin misiei Parla- „ ND:Puteţi prezen- skinda ŞT AezBIna po rul, P, 
poti Ctrtak PENETUL Tefari! cul ta şi caracteriza pe scurt va acerba senti-  , / 
străinătătea; ăui demisionat Naceste Pop mentele TUSTrare / 

' din NInețit-Şi-aurtnatntăt, de : Sigur că da. Cea puttă- rani Sima iritele a 
asemenea; isiite alţi doi mai gravă perspectivă âr fi na(onalE7 vă putea declanşa 
RomâăTii î din un rezultătal votului câre să noi aa eee ea 


conducerea Parlamentului 
moldovean, Vasile Nedel- 
ciuc şi Paul Gusa ar- 


ar 
lamentul le-a respins cere- 
rile. Cum înrerpritați, deci, 
or a 


frământată regiune româ- 
ească. Şi toate acestea fără 

să garanteze poziţiile de 

lungă durată ale celor ce vor 
-L organizeze. 


îimpirgă Moidovă din nou 
in bafta RUSTEI Şi în sânul 
noii Tromunnități testate loste 


sovi Cru în- 
seamn rea Mol- 


Ş 
“i 


manei” faţă de TETIOr: 
o din Sud-Estul Europei și 


PAGINA 18 


Din istoria Bucovinei 
BUCOVINA ÎN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940 
-V- 


Partea a |l-a 
— Prof. Nicolae CIACHIR— 


La 24 lunie 1940, Rib- 
bentrop, se prezintă la 
Hitler __ŞT 1 prezintă proto- 
col ițional, anexat la 
tratatul secret sovieto- 
german. unde Ia punctul 3 
integral _se_ arată: In 
privința ropei sud: 
estice, partea sovietică 
subliniază interesul pe ca- 
re-l manifestă pentru Ba- 
sarabia. Partea germană 
își declară totalul dezinteres 
politic, față de acest 
teritoriu'”. Punctul 4: 
“Acest protocol va fi con- 
siderat de ambele părți ca 
strict secret”. Moscova, 23 
August 1939 şi iscăliturile 
lui Ribbentrop și Molotov. 


ovieticii au ac- 
centuat interesul pentru 
Basarabia, iar el şi-a 
declarat dezinteresul verbal. 
In protocol, formulările 
sunt trecute vag, datorită 
posibilității vreunei in- 
discreţii, în plus relațiile 
germano-sovietice nu erau 
suficient de cristalizate. 
Ribbentrop îi aduce aminte 


Fuhrerului._că Ia_plecarea 
spre Moscova, l-a autorizat 


să declare dezinteresul Ger- 
Î iile 


nunte. 


Hitler cere explicaţii şi Rib- 
XCEen rop dă următoarele 


“abordată. Deci în problema 
Bucovinei nu s'a făcut nici 
un aranjament. 

La 25 Iunie 1940, la orele 
6 p.m. Ministerul de Ex- 
teme german, transmite 
telefonic lui Schulenburg: 
de făcut imediat o vizită la 
Molotov şi declarat: 

1. Germania, conform 
înțelegerii dela Moscova, nu 
manifestă interes pentru 
Basarabia, deși trăiesc acolo 
100.000 de Germani. Este 
convinsă că viitorul lor va fi 


asigurat. 
Pe SN Revendicarea 


Bucqvinei_este_o_noutate. 
Bucovina a fost în trecut o 
provincie a coroanei 


austriece şi este dens 
populată cu Germani. Ger- 


maria este în mod deosebit 
interesata de soarta acestor 
VoTRSdEUSZRE 


rstul României, 
Germania are interese 
economice deosebit de im- 
portante, de aceea nu 
dorește să izbucnească un 
război. 

La 26 lunie, telegramele 
respective au fost trimise 
Legaţiei germane dela 
Bucureşti, pentru in- 
formarea personală și con- 
fidenţială a ambasadorului. 
Acesta, să m promită ab- 
solut nimic Românilor. 

La 26 lunie 1940, ora 
12.50, Fabricius, telegrafia 
din București câtre 


Berlin, că primul ministru 
român i-a declarat că nu 
cedează, sunt hotărâți să 
lupte. Basarabia are 3 
milioane de locuitori, din 
care 2 milioane Români, 
80.000 Germani, câteva mii 
de Ucraineni, mulţi Evrei și 


numai câțiva Ruși. Se gân- 
desc la un schimb de 
populație şi tărăgănează în 
speranța sprijinului Ger- 
maniei. 

Fabricius i-a comunicat 
verbal, primului ministru 
român, că Molotov i-a 
declarat lui Schulenburg, că 
trupele sovietice trec mâine 
dimineață granița României, 
dacă aceasta m răspunde 
afirmativ la ultimatum. 


Acceptarea este în interesul 
României, de-a primi fără 
rezerve condiţiile rusești 
(Arch. MFA, fond Cabinetul 
militar al lui |. Antonescu, 
pachet 179 dos. 12/2). 
Telegramă foarte urgentă 
din Moscova la 26 lunie ora 
12.59 a.m., Schulenburg 
către Ribbentrop. A fost la 
Molotov, acesta şi-a ex- 
primat mulțumirea pentru 
sprijinul pentru Basarabia, 
dar i-a mai spus că 
“Bucovina constituie 
ultima parte care mai 
lipseşte dintro Ucraină 
unificată”. Populaţia ger 
mană va fi mulțumită, se 
va rezolva, în mod analog, 
cum a fost cu aranjamentul 
Nemţilor polonezi. URSS 
urmărește propriile sale in- 
terese și nu are intenția să 
încurajeze celelalte state, în 
pretenţiile lor, cum sunt 
Ungaria și Bulgaria. 
Telegramă foarte urgentă, 
Schulenburg către 
Ministerul de Externe ger- 
man, tot 26 lunie 1940. 
Molotov l-a convocat din 
nou, azi după masă, și 
având în vedere reținerile 
Germaniei, l-a rugat să 
transmită, că guvernul 
sovietic își limitează 
cererile asupra părţii nor 
dice a Bucovinei, inclusiv 
orașul Cernăuţi. ''La 
declarația mea, că s'ar 
putea ajunge la o 
soluționare pașnică mult 
mai ușor, în cazul că guver- 
nul sovietic ar înapoia 
rezerva de aur a Băncii 
Naţionale Românești, 
rezervă care a fost trans- 
ferată pentru păstrare la 
Moscova, în cursul Primului 
Război Mondial, Molotov a 
răspuns că această 
problemă- nici nu se: mai 
pune, deoarece România a 
exploatat un timp destul de 
îndelungat Basarabia. 


27 lunie 1940 ora 10.30 
a.m. Mesaj telefonic secret. 
Ribbentrop din trenul 
special către Ministerul de 
Externe german. Imediat 


telefonaţi lui Fabricius, la 


București, să-] viziteze pe 
ministrul de Externe român 
şi să-i spună: Guvernul 
sovietic ne-a informat că a 
cerut cedarea Basarabiei și 
Bucovinei de Nord, dela 
guvernul român. Pentru a 
evita războiul între 
România şi URSS, noi nu 
putem decât să sfătuim 
guvernul român să cedeze în 
fața cererii guvernului 
sovietic, 

Fabricius către Minis- 
terul de Externe ger- 
man. Foarte urgent, 


MARTIE 1993 


București, 27 lunie 1940, 
ora 4.00 p.m. Regele m'a 
convocat la 10 a.m. Era 
primul ministru, celde Ex- 
terne şi Mareșalul Curţii, E. 
Urdăreanu. Mi-au citit 
ultimatum sovietic. Cer 
Basarabia răpită Ucrainei 
sovietice, când Rusia era 
slabă militar și Nordul 
Bucovinei, ca o compensație 
pentru cei 22 de ani de 
ocupare ilegală a Basarabiei. 
Regele dezamăgit de poziţia 
Germaniei. Cum să cedeze, 
fără luptă,1/3 din teritoriul 
țării. România este decisă 
să se bată, dar roagă, Ger: 
mania să țină în frâu, 
Ungaria și Bulgaria şi plus 
să le procure armament. 

Fabricius către Minis- 
terul de Externe ger 
man. Foarte urgent, 
telegramă din 27 lunie 
1940, orele 6.30 p.m. 
Regele a cerut sprijinul lui 
Hitler și a lui Goering. At- 
mosfera în cadrul Con: 
siliului de Coroană a fost 
demnă, ca și atitudinea 
Regelui. Mobilizarea 
generală va începe astăzi. 

Legația germană din 
România, către Ministerul 
de Externe german. 
București, 28 lunie 1940. 
Guvemul român acceptă 
necondiționat ultimatumul 
sovietic, dar roagă ca noi să 
intervenim, ca Cemăuţiul 
să nu fie ocupat, mai ales 
că acolo locuiesc mulți Ger- 
mani. 

Berlin, 28 lunie din 
trenul special către 
Fabricius. Am transmis lui 
Schulenburg să raporteze, 
ca Sovieticii să extindă 
perioada de limitare pentru 
evacuarea Românilor şi să 
nu fie menționat orașul 
Cernăuţi. i 

Fabricius către Ministe- 
rul de Externe german. 
Telegramă foarte urgentă. 


Bucureşti, 28 lunie 1940, 


orele 6.30 p.m. 
Recepționată la 8.30 p.m. 
Am transmis ieri 
următoarele informaţii 
minorității germane din 
Basarabia și Bucovina, 
anunțând în același timp, 
consulatele noastre din 
Galaţi şi Cernăuţi. Ger 
maniicare s'au evidențiat în 
acțiuni antibolșevice şi cred 
că sunt pe listele GPU (ale 
Securității sovietice) şi au 
motive să se teamă să plece 
imediat spre Transilvania. 
Toţi ceilalți, să rămână în 
gospodăriile lor, să ia con- 
tact cu forțele militare 
rusești, să se legitimeze ca 
Germani; li se va acorda 
protecţia, până când vor. fi 
strămutați. 

Sa se apere împotriva 
eventualelor bande de 
jefuitori vagabonzi, iar cei 
din ferme izolate, să se 
mute în comunităţi com- 
pacte. Totodată registrele 
parohiilor de stare civilă ale 
comunităților germane, să 
fie imediat îngropate 
(Documents on German 
Foreign Policy. 1918-1945, 
X, London 1957, doc. 50). 

In acele zile, a fost in: 


vitat în România von 
Killinger, care a avut con- 
vorbiri cu Generalul 
Moruzov, „cu Ministrul 
Urdăreanu şi a fost primit 
de Rege, Vineri, 27 lunie 
1940, în cursul nopții. 
Carol al II-lea i-a cerut să 
intervină la Ribbentrop și 
Hitler, ca să fie ajutat. 
Ultimatumul Rusiei 
echivalează cu o răpire, dar 
el fiind un Hohenzollern, va 
lupta. Dar cere armament, 
căci el, Regele dă Ger- 
manilor petrol. In plus să-i 
asigure spatele, ca Ungaria 
şi Bulgaria să nu-l atace, iar 
pericolul  bolşevizării 
Ralcanilor este tot mai 
amenințător. Killinger i-a 
răspuns că nu se îndoiește 
de curajul soldaților români, 
dar fără echipament adec- 
vat, colosul rus îi va zdrobi. 

Până la urmă, România 
s'a decis să cedeze 
Basarabia şi Bucovina de 
Nord. La 28 lunie 1940, 
Sovieticii ocupă capitala 
Bucovinei, Cemăuţiul şi 
provoacă grave incidente la 
Herţa, care nici nu figura să 
fie cedată lor, au ucis-un 
căpitan, mai mulţi civili şi 
au trecut mai departe cu 11 
km de linia de demarcaţie 
pretinsă de ei. lar la 29 
lunie, diplomatul - român 
Davidescu telegrafia, că a 
fost arestat Generalul 
Mitrea și o serie de 
funcţionari CFR la 
Cemăuţi, în mod cu totul 
abuziv de către Sovietici (N. 
Ciachir, Basarabia sub 
stăpânire țaristă  1812- 
1917, București, 1992). 

A doua zi, după ce 
trupele sovietice au pătruns 
în Basarabia și Bucovina de 
Nord, adică la 29 Iunie 
1940, Hitler îi trimitea o 
scrisoare Regelui Carol al II- 
lea. '*Deduc că Majestatea 
Voastră se teme căarfi 
vreo legătură între ce se 
întâmplă acuma în 
România şi vizita dela 
Berghof din 24 Noembrie 
1938”. Ii reproşează în con- 
tinuare, ca România a făcut 
politica dusmanilor Ger- 
manilor și numai în ultimul 
timp a încercat să se 
elibereze de tabăra potriv- 
nică Reichului. Ar dori să 
ajute România “în măsura 
în care aceasta stă în 
puterea Germaniei”. 

In acest timp, Sovieticii 
încălcau în mod grosolan, 
acordul stabilit cu 
România, provocând grave 
incidente, dezarmând, cap- 
turând material de război, 


“sechestrând trenuri de 


evacuare, dar lucrul cel mai 
grav, omorând militari 
români şi ocupând teritorii 
în plus. 

In legătură cu zona 
Herţa, este cazul să dăm 
amânunțit situația. Astfel 
din judeţul Dorohoi, au 
ocupat, ilegal, un oraş 
nereședință de judeţ, Herţa, 
format din cartierele: Herţa 
târg,  Modorojeni, Mahala, 
Ec Aia a şi Tinteni. 

ela Orașul nereședini 
Mihăileni, cartier Sinai 


plus 7 comune rurale, com- 
puse din 26 de sate. 
Acestea erau: 

1) Buda cu satele: Bu- 
da Mare, Buda-Mică, Mo- 
goșeşti, Pasat. 

2) Godineşti cu satele: 
Godineşti, Lucoviţa, Slo- 
bozia. 

3) Horbova cu satele:Bân- 
ceni, Cotu-Boian, Horbova, 
Mamomiţa, Sinihău. 

4) Hreaţca cu satele: 
Beceşti, Hreaţea, Fundoaia, 
Streanga, Văleni. 

5) Lunca cu satele: 
Lunca, Molniţa, Pilipăuţi. 

6) Târnauca cu satele: 
Probotesti, Târnauca. 

7) Tureatca cu satele: 
Culiceni, Nicoveni, Puieni, 
Tureatea (Arh. St. Buc, 
Ministerul Justiţiei, 
Secţiunea judiciară, dos. 34 
(1940), f. 13-14). 

Dar Sovieticii nu se 
mulțumeau cu atâta, ci 
ațâțând pe Maghiari şi 
Bulgari, încercau practic să 
desființeze statul român. 
Astfel ministrul Germaniei 
acreditat la Budapesta, 
raporta la 1 lulie 1940, 
orele 2.05 a.m. printro 
telegramă Ministerului de 
Externe la Berlin 
următoarele. Că reprezen- 
tantul sovietic dela 
Budapesta, îi încuraja pe 
Unguri, să întreprindă 
imediat o acțiune armată 
împotriva României, 
făcându-se specificarea că 
Rusia manifestă dezinteres 
pentru Transilvania şi 
spațiul carpatic. Czaky, le-a 


„spus că forţele maghiare, cu 


efective, dar moralul 
Ungurilor este mult mai 
ridicat. Nu se așteaptă la o 
rezistență serioasă din par- 
tea Românilor; în caz de 
conflict, dar nu-şi pune 
mari speranţe întrun atac 
simultan 
deoarece aceştia, 
ţinuţi 
Turci. 

Intro altă telegramă, din 
Budapesta, la 5 Iulie, ora 
1l.55aceeaşi sursă informa, 
că Molotov, care nu prea 
primește ambasadori, pe cel 
maghiar l-a primit de 2 ori, 
în 3 zile, din proprie 
inițiativă. La început a 
respins propunerea 
Ungariei, ca 5 sate din 
Bucovina, însumând 12.000 
de locuitori de origine 
maghiară să fie strămutați, 
apoi a declarat că le va 
satisface dorința. În plus 
consideră juste revendicările 
lor față de România și a dat 
ordin ca navele maghiare a- 
fate la Reni şi Ismail, să 
primească liber, ca cele 
germane. 

Surse românești in- 
formau că Fabricius 
socoate că Reichul trebue să 
ajute cu asistență militară 
România, căci în cira 2-3 
luni, dacă Ungurii și 
Bulgarii nu vor ridica 
pretenții teritoriale, ori or 
dinea intemă nu va fi sub- 
minată, servindu-se de 
agenţii Intemaţionalei a III- 
4, URSS va ridica noi 


- sunt 
în şah de către 


bulgăresc,: 


CUVANTUL ROMANESC 


0 19707000 


"BUCOVINA CU MÂNĂSTIRI ŞI BRAZI... 


pretenţii (Arh. MFA, M.St. 
M. dos. 725/1). 

Fabricius făcând un son- 
daj printre Sașii din Tran- 
silvania, privind viitorul lor 
şi alprovinciei în care 
locuiesc, a ajuns la ur- 
mătorul coeficient de 80% 
pentru menținerea situației 
actuale, adică administraţie 
românească, 15% pentru 
autonomia Ardealului, 5% 
pentru alipirea la Ungaria. 

Faţă de revendicările 
Ungurilor, Saşii din Ardeal 
manifestă furie şi ură. 
Reichul este mulţumit de 
modul cum România îşi 
execută angajamentele 
economice, dar la Berlin 
există temerea, când ar- 
mata germană va începe 
acțiunile decisive împotriva 
Angliei, Rusia va ridica noi 
pretenţii, cerând teritorii 
peste Prut şi Dunăre şi în 
Ucraina Subcarpatică (Arh. 
MFA, M. St. M., dos 725/1). 

Părerile erau realiste, 
deoarece, Schulenburgz, 
raporta la 21 Septembrie 
1940 la Benin, că Molotov 
i-a declarat (aşa cum îi 
declarase şi la 1 Septembrie 


1940) “că Sovieticii erau. 


supăraţi, că n'au fost con- 
sultați cu arbitrajul dela 
Viena, din 30 August 1940, 
Germania violând articolul 
3 al tratatului: de 
neagresiune. 


române, este un act îndrep- 
tat împotriva Uniunii 
Sovietice''.De asemenea, li- 
mitarea pretențiilor rusesti 
numai la Nordul Bucovinei, 
sa făcut la insistenţele 
Reichului. Molotov a con- 
cluzionat, că el “speră că 
guvernul german îi va 
acorda sprijinul pe viitor, 
când se va pune chestiunea 
Bucovinei de Sud”. - - 
Concluzionând, la 28 
lunie 1940, începeau pentru 
Românii din Bucovina de 
Nord, zile negre, zile de 
doliv. Intregul învăţământ 
românesc a fost lichidat, 
bunurile bisericilor con- 
fiscate şi mulţi preoți 
închişi, lichidaţi ori 
trimisi în Siberia. Din 
prima zi, au fost 
naționalizate: băncile, în- 


stituţiile de credit, 
mijloacele de transport, 
uzinele, tipografiile, 
hotelurile, farmaciile, 


teatrele, clădirile mai man 
şi casele tuturor celor care 
au plecat ete., ete. In timp 
ce Românii, prin diferite ter- 
tipuri, erau duşi în Rusia, 
mii de Ucraineni şi Ruşi, se 
instalau în Bucovina. 
Noroc, că acest calvar, a 
fost scurt, doar un an. Dar 
viitorul prezenta surprize. 


In plus, 


I 


i Bă 


Moses 

A susținut pe Dl. 
eauşescu pe 
al DI SI trebuia Să-şi 


tb vile credincioase 
oc ria dictatorului an- 
it. 


100 de enonaşi ce-l mai 
Tio nânia, majoritatea 
2ni in vârstă, liniștiți, 
ți ce fac cinste oricărei 
de a-i avea ca cetăţeni. 
nostru e că Dl. 
insultă acest grup 
mă că dacă nu 1 se 
vora proprie-- printre 
de lege pe 


considerăm această 
e ca o insultă adusă 
tății din România şi 
în general. 
nu-s oameni de 
TI ŞT-amrRea-țe UI 
stele îfi vârful 
ȘO îău [ă drunii pen- 
aşa lea poruncit 
i D data asta 
ar fi Dl. Rozen, 


să-şi păstreze 
itatea, în plus ei nu 
“"lebedă - la 


mici o răutate şi-l 
n pe Dl. Rozen care! 
pragul celor op! 


Lză 


"lungă, sănătate şi 


pciun 


“APA” 
ĂȘITOARE 


tă cu eliberarea 
din puşcării se 
și reabilitarea 
n alui, găsindu-se 


| Tapă” (care-i femininul 
[sei tap) ispășitoare. 


n lanuarie, cu ocazia 
; nastere a răpo- 
| stiu pus la zid, s'au dus 
Ja Zmapă ca să-l bocească 
de persoane ce au 
comane de flori pe 
ânt. Cine au fost 
i care au venit cu 
nele și-au cheltuit 
3 ra Semi “Fiului 
Wat |, î 
“ie sărăcia? are 
fi considerat pele- 
| ca 0 recunoştinţă 
Wu „mortem a unor 
i care-și plăteau o 
pe „e pentru favorurile 
[tim ute, dar în același 
pp Buntem asaltaţi cu 
„ iZarea de noi mărturii că 
escu a murit demn, că 
ne intenționat şi că 
ți care s'au oferit 
|ointar ca să-l împuște 
|m.1 cu ochii înlăcrimaţi. 
n aceeași sursă ni se 
â înțelege că marele 
p.0Yat de nenorocirile 
eate pe capul Românului 
era nu era nici 
păimul care întruchipa 
|ugaorul științific de fericire 
Slalistă garantată, ci 


| 
|ce 
le 


Ţ 
II pet 
i 


[= 


ZI 


ÎN VIAȚA NOASTRĂ: 


| SIPĂŢITE - 


“sunt cetățeni ce  astăz 


urându-i din inimă * 


“AUZITE, VĂZUTE 


singurul vinovat era doar 
EA, savanta de renume 
multilateral şi tovarășoaica 
lui de viață, o femeie cu 
privire duşmănoasă și cerul 
gurii negru care, spun mar- 
torii, te lovea cu'n miros de 


acreală, de-ți scrântea 
nasul. 
Pe cei îngrijoraţi de 


soarta țării și de teama că 
se va repeta istoria, îi 
asigurăm ca există o mare 
diferență între fostul regim 
al răposatului Ceaușescu și 
actualul regim al D-lui lon 
Iliescu: 

Soţia D-lui Președinte 
Ion Iliescu nu-i certată cu 
săpunul! 


TIMBRE ANIVERSARE 


SAU INSULTĂTOARE? 

Regia Autonomă Poșta 
Română a hotărât să Ethită 
două timbre aniversăre: 


unul cu chipul lui Tuliu 
M 120 de ani dela 
Mani fost Prim-ministru 


şi unii din artizanii Marii 
Uniri, alături de învățătorul 
din TopoȚEeaI Lon 

jhalache, (101 ani dela 
naştere) şef al Partidului 
Tărănesc care în 1925 s'a 
unit cu Partidul Naţional al 
lui I.M. şi-au fondat Par- 
tidul Naţional Tărănesc ce 
supraviețuiește cu cinste. şi 

i. 


Al doilea timbru e 
dedicat împlinirii a 100 de 
ani dela naşterea lui Ar: 

inescu, mâna 


Regelui Carol al II-lea. 
Credem că ar fi mai 


nimenit ca aşa Curi Maniu 
şi acre: i tie in 
destin, sunt pe îi cu 


chipurile alătiirate; Tov hșa 
şi fost PFITĂ- ministru 
Armand Tălinescu SE__fie 
alățuri şi el de omul cu care 
şi-a împletit destinul: 
ele Carol al II-lea, am- 
bii sincronizați in caracter 
şi legați de soartă cun 
sfârşit asemănător: 
Călinescu a fost executat de 
legionari, iar Carol nr. 2 a 
fost alungat pe brânci din 
ţară, tot de legionari. 

Ce mândri vor arăta pe 
timbre foştii '*măreţi” pe 
vremea lor; unul: ''Omul 
de oţel!” şi celălalt 
“*Regele fustelor ne- 
scrobite”?. 

(Notă: ideea de a 
comemora pe luliu Maniu, 
care a fost simbolul 
Democraţiei şi  lon 
Mihalache, omul integru, 
alături de un Armand 
Călinescu, călăul Regelui 
criminal Carol al II-lea, este 
o insultă premeditată ce se 
aduce celor doi martiri ce-au 
murit în închisorile 
comuniste). 


FRUMUSEȚEA 
ARE DOUĂ REGINE 


România și-a ales 
dintrun grup selectat de 
fete pe cea mai frumoasă 
fată pe care au numit-o 


“Miss România”, 


Acum şi Romii au 
ambii TF -pt-ar-ates pe 
n 


"Mi iranida 3, 
Leia Tai dist A, de 
pi 


MARTIE 1993 


DIN SUFERINŢELE DEŢINUŢILOR POLITICI 


MĂRTURISIRI ÎNTÂRZIATE 


Fra pri 1946, _an 
de cruntă secetă, an de să- 
răcie, an de răscruce si 
cumplite frământări socia- 
le. An în care omul îsi 
lua traista la spinare si 
fie că apuca drumul codri- 
lor. fie că îsi cindea forța 
brațelor pentru un ciur de 
malai, să-si salveze copiii 
de bicisnica teroare a loa- 
metei: ) i 
bureni, nu departe de ora- 
sul legendar Curtea de 
Argeș, se mai găsea câ 
ceva de al TI, cir- 
cula zvonul că va veni o 
foamete mare, care va mă- 
tura orice urmă de viață, 
așa precum scrie în Apoca- 


lips. Oamenii” se priveau 
speriați si cum spaima nu 
ar în fost de-ajuns, mai ve- 
neau si alegerile. pca-din 
pământ se _iviseră lo serie 


de indivizi suspecți care în 
mumele guvernului eire 
Groza promiteau marea cu 
sărea- Te € îndra?nea 
să âibă o altă opinie de- 
cât cea oficială, era che- 
mat la postul de jandarmi 
și lămurit pe cale “'pajni- 
că” în cel mai fericit caz, 
cu două-trei duzini de cio- 
mege. Dreptul la propa- 
gandă electorală nu-l avea 
decât Blocul Partidelor De- 
mocrate, careavea ca semn 
electoral ““soarele””. Restul 
partidelor erau păzite de 
dulăi bine hrăniți şi plătiți 
care m aveau altă misiune 
“ decâtsă 16” studieze mișcă 
rile cu lupa și să raporte- 
ze la centru. Deputat de 
Argeș era Constantin Doncea 
şi cei ce nu-l cunoșteau 


IARTĂ-MĂ NENE IOANE! 


plăteau amarnic această ne- 
chibzuinţă. Nu-l întâlnisem 
niciodată, dar aveam să-l 
cunosc personal la o serba- 
re școlară, când am fost 
cu brutalitate dat deoparte 
ca să vorbească el. Veni- 
se în campanie electorală, 
cu două mașini de gorile 
ca pe vremea  temutului 
gangster Al Capone. Dorind 
să ripostez, directorul sco- 
lii primare m'a oprit spe- 
riat spunându-mi: Ce-ai în- 
nebunit? Vrei să-mi pierd 
pâinea dela gura copiilor? 
Este Doncea și până acum 
nimeni nu i-a stat în cale- 
Bagă-ți mințile'n cap băie- 
te, că mu-i de joacă. Si nu 
înțelegeam pe vremea ace- 
ea de ce era asa de în- 
fricoşat şi când am înce- 
put să înțeleg, era mult 
prea. târziu, încăpusem în 
ghearele Securității. Mai 
era prin sat, pe vremea a- 
ceea un specimen: Nicu al 
lui Carașo, un alcoolic no- 
toriu, care devenise spaima 
linistitului sat.  Intr'o zi 
ieşind dintr”o cârciumă, beat 
mort, amenințându-mă cu 
pistolul m'a pus. să cânt cu 
el singurul cântec pe care-l 
știa dela “'partid””: “Foaie 
verde foi de vrej, Trăiască 
Gheorghiu-Dej”. Dându-mi 
seama de gradul de ebrie- 
tate în care se găsea, i-am 
dat un brânci şi am fugit. 
Dezechilibrat, pistolul i-a 
căzut din mână si când a 


“reusit să reintre în pose- 


sia lui, eu căpătasem dis- 
tanță serioasă sub tălpi. 
In sat, deși erau destui ță- 
rănisti şi liberali nu  in- 


Gheorghe GORUNESCU— 


drăznise nici unul să ia a- 
titudine si nu din lasitate 
ci din teama aceea anima- 
lică, ce ţi se strecoară 
ca un virus în subconşti- 
ent.  Intr'o noapte, împre- 
ună cu regretatul Protoereu 
de Arges, pe atunci elev la 
seminarul teologic dinRâm- 
nicu Vâlcea, Dumitru Tiţa, 
cu încă un coleg de liceu 
Cioclu Petre, astăzi plecat 
în Israel, am pus la cale o 
faptă, pe care tinerețea 
moastră o putea desăvârși 
în toată frumusețea ei Am. 
luat o găleată cu smoală 
(tatăl regretatului protoereu 
era cârciumar) si 0 pensulă 
stufoasă plecând prin sa! să 
facem cât de cât propagandă 
electorală în favoarea Par- 
tidului Naţional Taranesc, 
câ măi persecutat la vre- 
meă aceea. Unde vedeam soa- 
rele afisat, pictam cu multă 
iscusință și un ochi. Unde 


era scris “Trăiască Petre 
Rose 


Groza”, seriâm sinoi “Tră- 


iasca luliu Maniu” și tot 
asa am ținut-o toată noaptea. 
Ce era mai interesant în 
joaca aceasta, era că nici 
unul nu figura ca membru 
al vreunui partid istoric și 
nici în organizaţiile de ti- 
eret. Când îngălbenit de 
colb se zărea vreun întâr- 
ziat. se dădea repede a- 
larma şi dispăream în po- 
rumbul înalt încare cu greu 
ne-ar fi putut depista ci- 
neva. A doua zi, însă ma- 


re” Hârberă în sat risi os 
stia_cin€ facuse isprava și 
primii muiți au fost ța- 


rănistii, care se jurau de 
mama focului ca n'au făcu- 
Lai career RE ae e 


PAGINA 19 


t-o ei. Preotul Dinoiu era 
si el în nare încurcătură. 
Mai tot gardul cimitirului 
era plin insemnele 
electoratului țăranist si se- 
cretarul Partidului Munci- 
toresc îi tot reproşa de zor: 
- Bine părinte, te apucasi 
de prostii la vârsta 
aceasta? Ce-ai zice de-o 
excursie, să zicem la jandar- 
meria din Pitești? Te-ai 
cuminţi, ai? Nici primarul 
comunei ma scăpat __mai 
iefţin, el trebmind să în- 
tocmeasca o lista cu toți 
țărănistii __și liberalii din 
saţ_si să indice gradul de 
periculozitate al fiecaruia. 
r măi Ti fost legiorarii, 
dar singurul exemplar ca- 
re mai supravieţuise în-hi- 
sorilor Mareșalului Anto- 
nescu, dispăruse și acela 
fără urmă undeva pe santiere- 
le întinse ale României. In 
final, l-au chemat pe lon 
Chiţoiu, cunoscut fruntaș ță- 
rănist și după o îndârjită 
ancheță, l-au pus să dea o 
declaraţie în care să spe- 
cifice cum si-a petrecut 
noaptea respectivă și unde 
se găsea. Incriminatul era 
un bărbat brunet şi frumos, 
cu trăsături elinice, căsă- 
torit. fiind şi tată a două 
fetițe frumoase. Multă vre- 
me fusese casier sau -no- 
tar în comuna Valea Iasu- 
lui si părea foarte dezghe- 
țat la minte. Nu a negat că 
se situase printre fruntasii 
Partidului - Naţional Tără= 
nesc, dar a contestat catego- 
ric amestecul său în acea a- 
facere, după el, oarecum 
Continuare în pag.20 


PITESTI de D.BACU 


POEZII DIN INCHISORI, culegere de Zahu PANA 
CU ACUL PE SAPUN, poezii de Zahu PANA 

A FERICIRII,de monahul N. STEINHARDT 22.00 
BYE,DOMNULE PACEPA !de Gh.I.OLBOJAN 10.00 
PENTRU LEGIONARI, Corneliu Z. CODREANU 
DEZGROPAREA CAPITANULUI, de Vasile POSTEUCA. 12.00 
DIN IMPARATIA MORTII, de Gabriel BALANESCU 23.00 
ARON COTRUS, opere complete 

SI CERUL PLANGEA, amintiri din prigoane 
de Ion Roth JELESCU 25.00 
8.00 
20.00 


SARATA de Nicolae ROSCA 

CREZ DE GENERATIE, de Vasile MARIN 

INSEMNARI DE PE FRONT (1936-1937) 
d de Nicolae TOTU 12.00 


POEZII PRINTRE GRATII, de Alex. SILISTREANU 
OPERE COMPLETE de Alex. CANTACUZINO 
ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RAZBOIULUI 

-22 IUNIE. , de G-ral Platon CHIRNOAGA 25.00 
FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI de Nelu MANZATI 15.00 
ANII DE GROAZA DIN ROMANIA COMUNISTA 


PE MELEAGURI STRAINE de Filon VERCA 
POEZII,de Nicu IANCU PALTINISTEANU 
AMINTIRI DIN INCHISOARE de Nicolae DIMA 
CETATI SFARAMATE, schiţe și nuvele 
de Nicolae NOVAC 

FORTUL Nr. 13,de Marcel PETRISOR 
INTRE CIOCAN, SECERA SI NICOVALA 

de Paraschiv NAMOLOASA 
DIALOG DE ABJECTIE, de Radu. N. CISMASEANU 
AMINTIRI DIN COPILARIE, de P. NAMOLOASA 
O VIATA INCHINATA UNUI SAT, de Nicolae GOLEA 
PUNCTE DE VEDERE. de Eugen POPESCU 
TEMELIE DE VEAC NOU, de Vasile MILITARU 
STROPI DE ROUA, de Vasile MILITARU 
POEMELE NEMURIRII, de V. MILITARU 


—— EDITORIALE— 


DI. Tudor 


Murgoci 


P.0. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 


de Virgil MATEIAS 


28.00 


20.00 


8.00 
15.00 


18.00 
15.00 


10.00 
20.00 


7.00 
10.00 


28.00 


Puteţi procura dela adresa de mai sus, următoarele cărți: 


$ 20.00 
20.00 
18.00 


VORBE CU TALC, de Vasile MILITARU 6.00 
PADUREA DELA TANCABESTI, 
sia poezii de Ion TOLESCU 5-00 
PUNSURILE LUI TRAIAN BOERU 
IN CAZUL IORGA- MAGEARU. EPUIZATA 
POVESTE DE DINCOLO, de Ana Maria MARIN 7.00 
DESTARATII, poezii de Ana Maria MARIN 7.00 
DURERI CONDENSATE, poezii 
de Vasile MUSTATA 5.00 
MEDITATII SI MARTURISIRE, de Ilie OLTEANU 5.00 
PICURI DINTR'O LUME FARA SOARE, 
poezii de Alex. BIDEAN 10.00 
CARUTA CU SCANDURI, de Marcel PETRISOR 5.00 
TI SA RADETI, de Florin SCARLATESCU 5.00 
BISERICA SI RELIGIA LA ROMANI, 
de Horia STAMATU şi Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5.00 
PARMITHI, de Victoria BATU 5.00 
AGAPE, poezii de N.NOVAC, D.ICHIM şi F.BATU 6.00 
VALEA NISIPULUI DE AUR, poezii 
de Dumitru ICHIM 2.00 
SEARA LUMINOASA, poezii de Florica BATU 7.00 
URMELE, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 
PENTRU COPII, poezii de Florica BATU 8.00 
APARITIILE MAICII DOMNULUI E 
LA MEDJUGORJE,de Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5-00 
MELCUL, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 


BOLNAV DE. CANCER IN MEDJUGORJE, 
de Florica BATU-ICHIM 2.00 
FATIMA-proteții de tragedie sau speranţă pentru lume- 
de Antonio A. PARELLI 


Traducere în limba română de 


16.00 


Eugenia ADAMS-MURESANU și Filip MARIAN 
POEMS FROM COMMUNIST PRISONS 
(limba engleză) translated by Mother ALEXANDRA 7.00 
HUMANS 


THE ANTI- 


( Piteşti, tradus în limba engleză ) de D. BACU 


20.00 


JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză), 


La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


de Nicolae DIMA 23.00 


e 


== 


PAGINA 20 


MARTIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


ERE E E O ES EI 


Profesor Dr. Emil Constantinescu, 
preşedintele Consiliului de rectori, preşe- 
Democratice din 
România, a făcut o vizită în Los Angeles, 


dintele Convenţiei 


timp de trei zile. 


Domnia sa a sosit pe data de 18 
Februarie 1993, la orele 11:40 p.m., pe 
aeroportul din Los Angeles. A fost 
întâmpinat de un grup de 20 de Români, ce 
aveau drapele româneşti şi o pancartă pe 
care era scris "Bine aţi venit D-le Pre- 
şedinte”. Este demn de remarcat că au fost 
prezenţi Români ce au venit dela o distanţă 
de 400 de mile, pentru a-l întâlni la aeroport. 

Pe data de 19 Februarie crt., la orele 
11:30 a avut loc întrevederea cu Preşedintele 
Ronald Reagan, în biroul acestuia, în oraşul 
Century City. Din partea delegaţiei române 
au participat: Prof. Dr, Emil Constan- 
tinescu, Prof. Dr. Dan Moldovan, Arh. 
conductor Dan Cojocnean, Ing. loan Jarnea 
şi Asist. de cercetare în biologie moleculară 
Lucian Cruceanu. Discuţia a durat timp de 
40 de minute. Preşedintele Reagan s'a dove- 
dit a fi un om cu o deosebită căldură 
sufletească, deschis, înţelegător față de pro- 
blemele socio-politice ale României. În ciuda 
faptului că întrevederea a fost fixată doar 
pentru 30 de minute, Preşedintele Reagan a 
extins-o, arătând deosebit interes faţă de 
problemele puse în discuţie de preşedintele 
Convenţiei Democratice, Prof. Dr. Emil 


Constantinescu. 


Domnul Emil Constantinescu a 
oferit în dar Preşedintelui Reagan simbolul 
Revoluţiei române - drapelul românesc din 
care s'a decupat stema comunistă, drapel ce 
a fluturat pe tancurile din Bucureşti. 

ntâlnirea a avut un caracter confi- 
denţial şi nu s'a acceptat o conferinţă de 


presa 


La orele 1 p.m., D-nul Nestor Rateş, 
din partea postului de radio Europa Liberă, 
a luat un interviu D-lui Emil Constan- 
tinescu, interviu care s'a difuzat în România 


în cursul aceleiaşi zile. 


La orele 4 p.m., la Biserica Sfântul 
loan Botezătorul, reprezentanţii comunității 
române a organizaţiilor din Los Angeles, 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


LIDERUL OPOZIŢIEI ROMÂNE, PROFESOR 


DR. EMIL CONSTANTINESCU ÎN 
LOS ANGELES 


atitudinea diasporei române din Los Ange- 
les coroborată cu Opoziția română. S'a orga- 
nizat filiala Fundaţiei Române pentru 
Democraţie, ce îşi are sediul în Bucureşti. 


Prof. Dr. Dan Moldovan va coordona 


avut 


orele 6:30 


această activitate din exil. 

La orele 7 p.m., la restaurantul 
"Mignon", Prof. Emil Constantinescu s'a 
întâlnit cu comunitatea română din Los 
Angeles, unde a făcut o expunere a actualei 
situaţii politice şi economice din România şi 
a răspuns întrebărilor puse. 


Sâmbătă 20 Februarie, la ora 10 
dimineaţa Dl. E. Constantinescu a fost inter- 
vievat de către un reprezentant al postului 
de radio B.B.C., iar la ora 11 de un repre- 
zentant al postului de radio Vocea Americii. 


Dând curs inivitaţiei Preşedintelui 
Ronald Reagan, D-nul E. Constantinescu a 
vizitat biblioteca Ronald Reagan, bibliotecă 
ce va rămâne posterităţii. 

În cursul serii, a avut loc o nouă 
întâlnire a reprezentanţilor comunităţii ro- 
mâne cu D-nul Prof. Emil Constantinescu. 

Duminică 21 Februarie, a fost zi 
rezervată vizitării bisericilor româneşti din 
Los Angeles şi împrejurimilor. Domnia sa a 
fost prezent la biserica din Verdugo până la 
orele 1:30 p.m. A stat la Biserica loan Bo- 
tezătorul până la orele 4 p.m. La ora 5 p.m. a 

o conferinţă de presă cu presa 
americană din Orange & 
acordat un interviu revistei "Clipa” şi dela 
„m. a fost prezent k 
penticostală din Anaheim. La biserici a 
expus actuala situaţie socio- olitică din 
România şi a răspuns întrebărilor puse de 
către participanţi. 
Popularitatea Domniei sale a 


county; apoia 


Biserica 


crescut considerabil în cadrul comunităţii 


române din Los Angeles şi dacă înainte se 
mai ridicau voci împotriva sa, acum se 
bucură de deplin respect şi dragoste din 
partea noastră. 


Convenţia Democratică din Româ- 


s'au întâlnit cu Prof. Emil Constantinescu. 
Aici s'au stabilit legăturile pe viitor cu ţara şi 


nia a dat dovadă de maturitate politică, 
atunci când l-au ales pe D-nul Emil Con- 
stantinescu în funcţia de preşedinte. 


Lucian CRUCEANU 


HAMILTON - CANADA 


La data de 4 Oc- 
tombrie 1992, comunitatea 
Bisericii Române Unite cu 
Roma a sărbătorit, la 
Hamilton, implinirea a5 
(cinci) ani de când Părintele 
Victor-Aurel Crişan, ce apar- 
ține Mitropoliei Române 
Unite de Alba Iulia și Făgă- 
raş cu sediul la Blaj - 
România, a înfiinţat prima 


parohie românească greco- 
catolică din regiunea Onta- 
rio - Canada pentru toţi 
Canadienii e origine 
română, ce aparţin religiei 
romano şi/sau greco-cato- 
lice. 

Cu această ocazie a 
avut loc alegerea Consiliului 
parohial, iar Părintele Vic- 
tor-Aurel Crişan a comuni- 


cat participanţilor la aniver- 
sare că a înființat "FUNDA- 
ŢIA FERICITUL IEREMIA 
ROMÂNUL! cu începere 
dela 4 Octombrie 1992, ca 
organizaţie greco-catolică 
"NON PROFIT" ce va func- 
ționa pe bază de statut pro- 
priu. iu. 
Corespondent 


= ————= 


IARTĂ-MĂ NENE IOANEI 


Urmare din pag.19 

ciudață. Pe vremea aceea 
mai era puţină libertate și 
oamenii se cunoșteau între 
ei. A venit însă anul 1948, 
an În care România a fost 
îngenuncheată pentru 45 de 


ani,- dându-se Înapoi cu un ț 


secol față de restul Euro- 
pei. Oamenii erau prinsi, 
arestați, torturați pentru i 
maginare culpe saupentruca 
îndrăzniseră cândva să aibă 
un trecut politic, în care 
se încrâncenau să nu scuipe. 

â sori 


si colonii de muncă forța- 
tă, aveam_să aflu_de_piște 


cetățeni de prin părțile me- 
le de baștină, ca şi Ion Chi- 
arestat si finut $ Tiini 


su, Ș 
te activitatea ]ul contrare- 
vo I cât 
se desfăsuraseră alegerile 
rămase proverbiale din a- 
nul 1946. Unul din capete- 
le de acuzare, poate cel mai 
apăsător, care | se puneu 
în spinare cu ajutorul bâ- 
telor de calibre diferite, era 
sotia aceea nevinovată de e- 
lev, pe Câre TENBIsEtăm să 
o regizăm în condițiile ce- 
le mai conspirative. _lon 


Chiţoiu n'a_murit în închi- 
soare, dâr__Întam larea a- 
ceea i-a marcat toata via- 
ţa siimandu-se pr intre a 
nii cel mă CT re- 
pimulul comunist. Acum, 
cânaprălul Vremii s'a 
asternut peste toate amin= 
tirile, când rănile și plă- 
gile adânci ale trecutului 
țin să se cicatrizeze din 
ce în ce mal mult, nu-mi 
rămâne săspun decât atât: 
lartă=mă_nene_loane, că eu 
te-am Împins nevinovat În 


faţa ISTORII a 
Ghe. GORUNESCU 


44] 

În ziua de 20 Au- 
gust 1992 ora 9:15, a incetat 
din viaţă, la Bordeaux - 


Franța-_un mare fiu al nea- 


mului românesc: Inginerul 
agronom ALEXANDRU M. 


MURTAZA (15 Martie 1914 


-20 August 1992) 
ost director gene- 


ral al Agriculturii din Trans- 
nistria, inginer-şef la Centro- 
coop Bucureşti, decorat cu 
ordine şi medalii în ţară şi în 
trăinătate, fost ministru al 
Agriculturii în guvernul 
condus de luliu Maniu 
(când voturile au fost furate 
de către comunişti, în 1946). 

Urna cu cenuşa lui 
a fost trimisă în ţară şi îngro- 
pată la cimitirul Ghencea, 
alături de mormântul soţiei, 
conform dorinţei defunc- 
talui. 

Dumnezeu să-l 
odihnească. 


- CHICAGO - 


ACTIVITATE 


În ziua de 29 lanua- 
rie 1993, ora 7.30 p.m. sa 
inaugurat "CERCUL CUL- 
TURAL MIHAI EMINES- 
CU", cu sediul în Str. N. 
Paulina Nr.6350, în sala 
Bisericii "Naşterea Domnu- 
lui” din oraşul Chicago. 


Cu ocazia inaugu- 
rării cercului cultural, s'au 
aniversat, în aceeaşi seară, 
143 de ani dela naşterea 
poetului nostru naţional 
Mihai Eminescu (15 Ianuarie 
1850). 

Programul a cu- 
prins recitări din creaţia 
poetului, dramatizarea poe- 


CULTURALĂ 


mului "Scrisoarea a III-a", 
precum şi conferinţa "Emi- 
nescu în cadrul literaturii: 
universale”, ţinută de Prof. 
Dr. Gheorghe Rădulescu, 
preşedintele cercului cul- 
tural. 

Şi-au dat concursul: 
Preot Protopop Simion 
Pavel (Paro ul. Bisericii 
"Naşterea Domnului”), Eu- 
gen Bârsan (Preşedintele 
comitetului Bisericii "Naşte- 
rea Domnului”), Lucia Pop, 
Jean Bukiu (Secretarul cer- 
cului cultural), Corina Arde- 
lean şi Elena Lazăr: 


Corespondent 


FELICITĂRI 


LUI MIKE 
Familia E.S.10- 2 
nescu felicită pe 
fiul lor, Mike Io- 
nescu,cu ocazia ab- 
solvirii Institutului 
de Tehnologie “De- 
vry””, specialitatea 
““Associate Applied 
Science in Electro- 
nics”?, cu diploma 
de onoare. 


PLĂNUIŢI DE ACUM 
VIITOAREA VACANŢĂ DIN 1993! 


Aranjați să fiți la 


“CÂMPUL ROMÂNESC” 
-HAMILTON ONTARIO CANADA- 


In săptămâna 


TABEREI DE VARA 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONȚARIO, CANADA 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanţa de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 
1 AUGUST - 8 AUGUST 


O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


PETRECEȚI VACANŢA 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Lăsaţi totul deoparte 


Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit si cele necesare pătitului 


Pentru informaţii scrieţi la adresa: 


Asociaţia Culturală Ro 


Box 4217, Station D., Hamilton, Ont., Canada 


IONESCU 


v 


mână 


Ă NTUL ROMANESC 


a 
” 


“0 în 30 de zile: 


“ȘTIRI BUNE ŞI ŞTIRI RELE 


sul s real în economia țării este șomajul. 
o cĂ de apă. de câldură, de energie, de locuinţe. E lipsă 
E lipsă chiar şi de vinovaţi: Primăria acuză Prefec- 
a este apă, iar Prefectura acuză Primăria. In plus 
Su şi iamă grea fără omăt, inflaţie, jafuri, crime, 
stori ambulanți cu marfă din surse 
să 1 pase”, iar intelectualii gândesc: un bilet dus, câtre 
„ş ştirile bune: cu ploaie la timp, cu spirit 
şi puţină cinste lucrurile se pot îndrepta. 
i ştirile ce ne înspăimântă: 
SF preşedințial comuniştii au reluat frânele şi 
lovitura de graţie: suprimarea libertăţii presei. S'a 
la acest final din momentul când sa furat 
'Tovarăşii de crime ai fostului regim sunt liberi, 
de a fi eliberaţi, eroii Revoluţiei au devenit per: 
node, iar despre sacrificiul lor se pomeneşte rar 
fert de gură. 
trei ani Procesul comuniștilor n'a început, dar 
lui El şi Ea a durat trei zile, inclusiv execuţia. 
; banii furați de Ceaușescu nici o vorbă, despre 
ba sugi dela băncile din străinătate, altă muţenie. 
urile sunt acaparate de partizanii FDSN-işti care's în 
e foştii POR-işti, la fel şi cu celelalte posturi'de ad- 
trație. Totul se transferă, nimic nu se schimbă. 
N ne-a dat un eşantion de “Viitor de aur” ce ne 


fost dată în judecată D-na Doina Comea. Crima sa 
îs acum vreo 20 de luni, dar procuratura are minte lungă 
fant. Vina D-nei Cornea e că pe timpul mineriadei, în 
îndemne publicul să-şi scoată haina, cămașa şi pan- 
i ca să nu se umple de sânge când li se aplicau lecţii 
emocrație””. D-na Corea a îndrăznit să-i sfătuiască 
să-si apere viața! Crima pe care FDSN o numește 
ea puterii de stat"! i 


“Comea a fost o opozantă sub regimul lui Ceaușescu 
să fie o opozantă şi sub regimul D-lui Iliescu.- 


C.A.D.A. ACUZĂ 


| ŞEFII ARMATEI 
După Revoluţie s'a ini- 
țiat '“Comitetul de Acţiune 
pentru Democratizarea Ar- 
matei” cu scopul de a 
scoate armata din jocul 
politic. Asta a supărat pe 
militarii politicieni şi pe 
politicieni, care au nevoie 

de ajutorul militarilor. 
C.A.D.A. acuză pe ofițerii 
superiori că au dat ordin să 


i 3, 
ELA 
„PUCIOASA-GLODENI? 


Î Se zice că la Pucioasa-, 


rim la un grup de 
ce şi-au impus o viață 
nu țigară, nu 
nu droguri. Ei 
întro casă par: 
unde şi-au deschis 


i x paie ea se tragă în revoluționari; 
PE feat aanit ; printre cei acuzați sunt: 
ec aali'* ȘI fostul Ministru al Apărării 


Vasile Milea, Generalul 
Stănculescu, Gușe, Ghiţac 
şi Topliceanu. S'a citit o 
listă cu ofițerii care au dat 


Zvonurile şi “minunile” 
nişte tineri care au 
, fără voie, cu trac- 


ic eee ordin să se. tragă şi care 
8 retezat . tractorul. Dâu avut Nimic de suferit. 
două” şi unul a murit, Său adus acuze Sefului 
fost acuzați că acolo se Marelui Stat Major, 
că arme, droguri, că-i (igatralu, Cica. > pa a 
“iu ete. A venit poliţia —imigoa zii a0 
i . Timişoara să se înscne in 
si ro mt dei organizația “*supra 


nimii i 
mic compromiţător. patriotică” ce-i condusă de 


e „Susara scrie în ads “Vatra 
„„XOmânia Literară" nr. 38: comuniști: 
„Altarul “Noului Nisa Românească „. . 
lim... viețaiește după  — CEARTĂESTE, 
pgulile curățeniei*.—*“ DAR APĂ NUI 


Nor și a trupului și 
9 mare iubire de Dum- 
“u 0 minusculă galerie 
„tineri... în absența 


“Prefectura nu are nici o 
implicație în asigurarea cu 
apă și căldură” a declarat 


4 b. 
_sinodale. EI n DI. loan Cocean, su 
uncție cultică, ci ie prefectul Capitalei. pr 

sit deocamdată ca Nu Primăria 


vinovată de lipsa apei, ci 
' Prefectura” afirmă Dl. con: 
silier Tudor Pamfil, iar 
motivul acuzării nu-i altul 
decât: 
“Intotdeauna se loveşte 
în cei aleși şi nu în cei 
numiţi.” 


E...PE JUMĂTATE 


Suprafața care trebue 
încălzită în București 
necesită o energie termică 
de 5.200-5.400 Gcal/h; dar 
actualmente energia  ter- 
mică e redusă la 3.200: 
3.300 Gcal/h. 


lu de expoziţie şi atelier 
îm 
Noi am ieşit din rândul 
i Că să trăim ascunși 
e rezista”, declară 
ntre tinerii artiști. 
„Notă: Acest grup a 
jpiizat simpatia ps! 
Si — Var aT Clujului și 


a ca 
adului, 


1ng - 
prhiepiscop —a 
i ujului pe 


Tata] 


MARTIE 1993 


Avocat: prof. Traian 
Tomescu l-a acuzat pe 
senatorul P.S.M-ului, 


Adrian Păunescu, (poetul) 
că are dosar penal la 
Direcţia Generală a Po- 
liției””, pentru următoarele 
fapte: 
3 Luare de mită, trafic de 
influență, primire de 
foloase necuvenite,. şantaj, 
calomnie, Dl. Păunescu n'a 
fost trimis în judecată pen- 
trucă dosarul n'a fost 
trimis la Procuratură. Cu 
excepția acuzei '“'Luare de 
mită”! (art. 254 c.p.), 
celelalte infracțiuni au fost 
amnistiate “în timp util”. 
Acuzatorul precizează: “Ori 
eu sunt mincinos și dacă 
așa este, înțeleg să suport 
rigorile legii penale, ori eu 
am dreptate şi Adrian 
Păunescu (poetul) trebue 
arestat imediat, judecat şi 
condamnat”. 

Bardul dela Bârca n'a 
răspuns. El are imunitate 
parlamentară! 


UD.M.R. MERGE PE 
UMUL ÎNŢELEGERII 


“Este o nebunie ca 
cineva să se gândească să 
schimbe frontierele. Nu 
avem probleme de frontiere 


de nici un fel.” =: 
Reprezentantul guver: 
nului maghiar invitat la 


Congresul U.D.M.R., Dl. 
Entz Geza a mai adăugat: 


“Frontierele sunt garantate- — dacă's opriți dau drumul la 


de TRATATUL de pace şi 
nimeni nu are vreo îndoială 
în această privinţă. In- 
violabilitatea frontierelor 
este principiul de bază al 
stabilității internaționale. 

Subliniem că înainte de 
închiderea Congresului s'a 
aprobat cu 325 voturi DA şi 
4 abţineri adoptarea în 
întregime a * Proclamaţiei 
dela Timişoara”, su- 
bliniindu-se că dacă sar 
fi aplicat punctul 8, ofen- 
siva comunistă ar fi fost 
blocată. (Punctul 8 nu per: 
mite comuniștilor, pentru 
câţiva ani să candideze la 
alegeri). 


MUȘAMALIZAREA 
CRIMELOR 


In apropiere de fostul 
sediu al Securităţii de pe 
teritoriul comunei 
Căciuleşti-Snagov s'au 
descoperit până acum 348 
de cadavre. Ancheta pentru 
aflarea ucigașilor se tot 
amână. Procurorul vrea să 
afle vârsta victimelor și are 
nevoie de experţii 
americani. O monedă găsită 
in groapă, stabilește la ce 
dată s'au 'comis crimele şi 
deci s'ar putea afla ce 
agenți “'asudau” la sediul 
Securităţii. Dar asta 
înseamnă să-i descoperi pe 
criminali. 

E UȘOR A SPUNE 

EMBARGOU 


Chiar dacă România ar 
dori să inforțeze decizia 
ONU de a izola economic 
Serbia de restul lumii, nu 
S'ar putea realiza: cei care 
au ''impus”” embargoul au 
avut grijă ca să nu se poată 
impune. 

Controlul vaselor, în loc 
să se facă unde Prutul se 
varsă în Dunăre (la fron- 
tiera dintre Ucraina și 
România), se face unde 
Dunărea ne desparte de 
Bulgari şi Sârbi, iar decizia 
ONU-ului interzice 
utilizarea forței, deci e la 
cheremul comandantului, da- 
că vrea sau nu, să asculte 
ordinul. Unii ameninţă că 
petrol şi otrăvesc apele 
Dunării. 

(Notă: ONU n'a furnizat 
echipament pentru 
curățirea apelor) 


FOCARE |. 
DE TRICHINĂ 


Din circa 6.800 probe de 
came de porc, analizate 
timp de două săptămâni de 
Circumscripţia pentru con- 
trolul alimentelor din 
Dobreta-Tumu Severin, 68 
conțineau Trichinella 
spiralis. Pentru eradicarea 
bolii se cere eradicarea în 
masă a şobolanilor. 


MINI PRESS 


Dacă doriţi 


să  consumaţi 


băuturi alcoolice 


falsificate, la prețuri astronomice, vizitaţi barul de zi 


“Hectola” din Timișoara! 
Același | valabil şi pentru barul de noapte 
“Continental”, plus _un program artistic”, 
tăȚI Ta superlativ. 


vulgarități Ta superlativ. 


DI. Claudiu Iordache, fost revoluţionar, fost deputat 
F.S.N., fost deputat independent, fost filo-sindicalist, 
fost poet, fost căsătorit, fost spălător al automobilului 


lui Adrian Păunescu, nu mai e timişorean şi nu mai e 
poreclit “*Moluscă”. Acum i se zice ''Măgarul 
Troian”, e bucureştean şi lucrează la “'Evenimentul 
zilei”, cotidianul D-lui Ion Cristoiu. 


DI. “Ion Cristoiu e milos. l-a dat o “pâine” și 
fostului romancier proletcultist Titus Popovici. In 
săptămânalul “'Expres-Magazin”, acesta ține o rubrică 
lipsită de har, despre vânătoare şi pescuit. 


„„„D-lui George Serban, redactorul-şef al 
cotidianului *“Timişoara”, să afle ceea ce ştia aproape 
tot Banatul: că secretarul său de redacție, “D-l" 
Remus Jura (fost student cu ani în urmă la 
Facultatea de Teologie din Sibiu, exmatriculat pentru 
imoralitate) este colaborator al S.R.I.-ului. 

Cat îi va mai trebui ca să afle același lucru și despre 
Lucian Vasile "Szabo, redactor la acelaşi ziar? 


Nicoleta BUZNER 


sa E - 
EI SE PI n a Sa 


PAGINA 21 


STIRI DIN TARĂ 
iezi 


200 de medicamente esenţiale pentru tratarea 
bolilor grave, se pot cumpăra la preț redus, deoarece 


statul le subvenţionează. 
.. 


Antrenarea în domeniul artelor marțiale se face 
numai în unități sportive recunoscute de stat. 
Colegiul Centurilor Negre, e unicul organism care are 
dreptul să acorde (kyu şi dan) în arte marțiale. 

LA 


S'au descoperit microfoane ascunse în săli de 
şedinţe și la locuințele multor fruntaşi din Opoziţie 
ete. Securitatea răspunde că microfoanele au fost 
plantate pentru a compromite imaculatul ei trecut. 
.. 


Lipsa de zăpadă nu asigură un viitor prea bun noii 
(iza 


Inainte se construiau 5 km de metrou pe an. În 
TSubterane s'a prelungit doar 
cu_â00 de metri: 
.. 
După “Zorile Bucovinei” și “Plai românesc” a 


D(— apărut acum şi “Gazeta de Herţa”, tipărită la 
Cemăuţi, cu litere latine. 


.. 
A murit Aura Buzescu, (92) ''Doamna scenei 


româneşti . e: za 


Germania a început să-și retragă deșeurile toxice pe 
care le depozitase, contra șperţ, pe timpul lui 


Ceaușescu. i 


Dintr'o populaţie de 23 de milioane, 10. ilioane 
sunt la limita sărăciei”, atirină Tomitetul Director al 
Partidului Revoluţiei Române. 

.. 

S'a aprobat un import: de 19.000 de tone de lapte 

praf şi 5.000 de tone de unt. Preţurile de distribuire 


sunt subvenţionate. 
.. 


Romii, pentru a-şi proteja banii de inflație, 
cumpără dela muzee obiecte de artă, piața artei fiind 
în continuă creştere. 


Nisoane. (Date furnizate de Academia de Stiinţe 
Agricole şi Silvice). 
-. 
| Ganea Decembrie începe să transmită “Radio 
Evanghelic”. 


Dobreta-Tumu Severin, 100.000 locuitori (1992): 


numă Or născu E al avorturilor 9719. 
.. 
In Bucureşti trăiesc peste 500.000 de pensionari. 


-. 

Rezervele de uranium pot aproviziona uzina ter- 
monucleară dela Cernavodă timp de 25 de ani. 

ke .. 

La cazino Bucureşti s'au confiscat $27.000 falşi. 
Bancnotele poartă ştampila unei bănci arabe şi-s greu 
de depistat. 

.. 

Se înlocuiesc cablurile de telefon care sunt vechi de 
30-40 de ani. Circa 5.000 de telefoane din Capitală 
sunt zilnic deranjate. S 

Li 

Dl. Paul Everac este noul director general al 

Televiziunii Române. Nici o îmbunătăţire. 
-. 

Cetăţenii străini în cercetare penală nu mai pot 
depune cauțiunea reglementară de $2.400 pentru a fi 
puși în libertate. 

.. 

Inflaţia în 1992: produsele alimentare s'au scumpit 
de 16 ori, nealimentare de 12 ori, restul vieții cam de 
10 on. 

.. 

Fondul constituit din valorificarea porumbului 
trimis de Americani trebue folosit la electrificarea 
ultimelor sate şi cătune. 

.. 


Munca puşcăriaşilor (mobile etc.) aduce un venit de 
1,2 miliarde lei. Profitul: statul 90%, puşcăriaşii 
restul. 

.. 


2) Salarii: DI.liescu - 255.000 lei lunar, DI. Văcăroiu 
(JP 180.000; miniştri - 150.000 de lei. Unii țărani dela 
AP primesc 14 lei. 
.. 


In ce_tară e Sulina?_se întreabă cei şapte mii de 
locuitori şi oraşului din Delta Dunării. Tn-Timput ier- 
nii ei Sunt complet izolaţi. Un vapor Ia IU-T2 zile cu 


corespondență. 
m .. 


In foarte multe comune dispensarele au rămas fără 
medici. Un exemplu: în comuna Sângeru (Prahova) de 
6000 locuitori erau 8 medici. Acum face naveta un 
singur medic generalist. 


Au plecat dela sate în ultimul an-700.000 de.per: - 


TI 8 5 5 


PAGINA 22 


MARTIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


Rubrică intocmită de D.PĂSTOREL 


STATELE UNITE INTERVIN ÎN BOSNIA CU 
ACŢIUNI UMANITARE 


Preşedintele Clinton, în 
timpul campaniei electorale 
considera că trebue luate 
măsuri mai hotărâte pentru 
oprirea războiului din Bos- 
nia, dar acum, administraţia 
americană s'a hotărât să 
intervină cu măsuri mai 
domoale. 

După consultări cu 
Secretarul General ONU şi 
cu Primul ministru britanic 
John Major, avioane ame- 
ricane cu baza în Germania, 
vor paraşuta baloturi cu 
alimente şi medicamente în 
zonele din Estul Bosniei, 
unde convoaiele de cami- 
oane ONU nu au fost lăsate 
să pătrundă de către trupele 
paramilitare sârbe. 
Fog ee 
| Zagreb Sava River 


Ț 


BOSNIA AND «e 


Beigrâd 

k HERZEGOVINA 

2 AES SEABIA 
[a 


Hărţuirea permanentă a 
echipelor şi convoaielor, cu 
oprirea acestora timp de zile 
întregi şi controlul pachet cu 
pachet de către paramilitarii 
sârbi, a dus la momente de 
exasperare, întâi a gurvernu- 
lui bosniac, apoi a împuter- 
nicitului ONU cu distribu- 
irea ajutoarelor, Doamna 
Sadako Ogata. 

Astfel guvernul Bosniei a 
anunţat că Sarajevo refuză 
să mai primească ajutoare, 
dacă convoaiele ONU nu 
vor distribui aceste bunuri şi 
in oraşele asediate din Estul 
Bosniei. 

După câteva zile, Sadako 
Ogata a ordonat suspen- 
darea ajutoarelor datorită 
piedicilor permanente, în 
care părţile implicate ames- 
tecă politica cu acţiunile de 
ajutor umanitar, 

A fost necesară inter- 
venţia Consiliului de Se- 
curitate pentru revenirea la 
normal a situaţiei. 

Planul american de pa- 
raşutare a ajutoarelor in Bos- 
nia a fost criticat de Belgrad, 
'ca fiind o interferenţă de ne- 
suportat. 

Britanicii şi Francezii nu 
au fost entuziasmați de 
hotărârea americană, con- 
siderând că o eventuală 
ripostă sârbă va pune în 


__ 10 Bosnian Provinces | 


/] “Plan specifical!y calis for No. 7, 


pericol trupele lor din 
Bosnia. Generalul francez 
Morillon, comandantul for- 
țelor ONU de aici (8.000 de 
oameni) a criticat inter- 
venţia, considerând-o ca o 
posibilă explozie. 

Preşedintele Clinton a 
căutat să mai îndulcească 
aspectul, întâi anunțând că 
avioanele de transport C-130 
neinarmate nu vor fi în- 
soţite de avioane de luptă, 
apoi că ajutoarele vor fi a- 
runcate şi în satele populate 
de Sârbi şi Croaţi. 

Totuşi pentru protecţia 
cargourilor aeriene, acestea 
vor zbura la 3.000 m înăl- 
țime (considerată a fi în 
afara razei de acţiune a anti- 


A Proposa! for 


YUGOSLAVIA - 


MONTENEGRO 


PPE zi 


aerienei sârbe). 
RE 


BOSNIA AND Drina—J SERBIA 
HERZEGOVINA 
Zvornik *) 
Cerska 
: Zepae 
j Srebrenica 
A Gorazde 
o 7% * 
Localităţi din Estul Bosniei 


În mod normal paraşu- 
tarea de ajutoare se face la 
joasă înălțime pentru maxi- 
mum de precizie. Înălţimea 
de 3.000 m poate duce la 
abateri dela ţintă de 3-4 km 
a baloturilor de 1.000 kg. 
Pentru remedierea acestui 
neajuns, vor fi aruncate în 
prealabil manifeste care vor 
anunţa populaţia când şi 
unde vor cădea baloturile. 


Bosniei, Azetbergovici, 


Sunt însă unele temeri că 
trupele sârbe ar putea 
impiedica sau chiar deschi- 
de focul asupra celor care 
vor căuta să le ridice. 
Intrarea în acţiune a 
lanului american va avea 
oc după consultarea cu 
Rusia şi cu partenerii din 
NATO. În întâlnirea sa dela 
Geneva cu Andrei Kozirev, 
Warren Christopher a 
perfectat şi prima întâlnire 
Clinton-Elţîn, care va avea 
loc la 4 Aprilie, probabil 
într'o terță țară. 
Pentru rezolvarea situa- 
ţiei din Bosnia, ţările euro- 
pene susţin deocamdată 


„ planul Vance-Owen de îm- 


părțire a republicii în 10 
provincii autonome. Acest 
plan, la care Preşedintele 
Clinton vrea să aducă unele 
modificări, nu a fost acceptat 
nici de partea sârbă, nici de 
guvernul Bosniei. 

Cu toate că rezoluţia 770 
a Consiliului de Securitate 
dată în August 1992 prevede 
că pot fi luate "toate 
măsurile necesare” pentru 
distribuirea ajutoarelor, 
puterile vestice s'au temut 
tot timpul de posibilitatea 
extinderii conflictului şi în 
alte zone, cum ar fi provin- 
cia Kosovo din Serbia (90% 
Albanezi) şi Macedonia. Dar 
se pare că tocmai neinter- 
venţia hotărâtă a permis 
Sârbilor să facă ce vor. În 
Kosovo, unde sunt masate 
trupe sârbeşti, unele ştiri 
anunţă şi aici un început de 
purificări etnice. 

De reamintit că în 
Macedonia au fost trimise 
trupe ONU. De notat vizita 
făcută aici de Premierul turc 
Ozal, care a criticat lipsa de 
voinţă a Occidentalilor, care 
nu au luat nici măcar 
măsura de a asigura zona de 
zbor interzis de deasupra 
Bosniei, decretată de 
Consiliul de Securitate îm- 
potriva avioanelor sârbe. 


Preşedintele Clinton a 
numit pe Reginald Bartho- 
lomew ca trimisul său spe- 
cial care va conlucra cu 
Vance şi Owen pentru 
găsirea unui plan de pace 
pentru Bosnia. În acest sco 
au fost invitaţi la New Yorh 
atât liderul Sârbilor bosniaci, 
Karadzici, cât şi Preşedintele 


EFORTURI PENTRU RELUAREA 


CONVORBIRILOR ARAB 


Din cauza alegerilor din 
Statele Unite, rundele de 
convorbiri arabo-israeliene 
au fost intrerupte. In încer- 
carea sa de a continua efor- 
turile americane pentru 
succesul unei conferinţe de 
pace în Orientul Mijlociu, 
Secretarul de Stat Warren 
Christopher a făcut un 
turneu diplomatic, luând 
contact cu lideri politici din 
Egipt, Iordania, Siria, Arabia 
Saudită, Liban, Kuweit, 
Cipru şi desigur cu cei ai 
Israelului. 

Obstacolul major pentru 
reluarea convorbirilor de 
pace părea a fi refuzul 
Palestinienilor de a veni la 
masa tratativelor dacă cei 
400 de conaţionali ai lor, 
expulzați în Sudul Libanului 
nu sunt rechemaţi conform 
rezoluţiei 799 a Consiliului 


4 LEBANON 

Benul 
Area of SYRIA 
expelled 
Palestinlans' Benett 


Ei Golan Heighis 
ISRAEL (A ui 


de Securitate. Deşi în urma 
presiunilor externe, Israelul 
a fost de acord cu rechema- 
rea imediată a 100 dintre 
aceştia şi a restului până 
într'un an, Palestinienii au 
opinat numai pentru 
formula - toți sau nici unul. 


SITUAŢ 


După cum era de aş- 
teptat, dezarmarea bandelor 
somaleze care aparţin diver- 
selor clanuri rivale este o 
treabă extrem de dificilă, 
într'o țară în care în fiecare 
casă există depozite de 
arme. 

Situaţia s'a acutizat după 
o ciocnire în oraşul Kismayu 
din Sudul ţării, unde ban- 
dele generalului Morgan au 
atacat pe partizanii genera- 
lului Aidid, care-şi intinde 
influența până la Moga- 
dishu. 

Generalul Aidid a bla- 
mat forţele coaliţiei pentru 
atacul şi pierderile suferite 
de oamenii săi, susținând că 
trupele sale au fost făcute 
vulnerabile, fiindcă au fost 
dezarmate în proporţie mai 
mare decât rivalii săi. 

Au urmat manifestații 
ostile în Mogadishu, făcute 
de partizanii lui Aidid îm- 
potriva forțelor ONU şi a 
echipelor de ajutoare. Astfel 
s'au ridicat baricade şi 
ambasada Egiptului a fost 
devastată. S'au aruncat cu 
pietre în maşinile forţelor de 
pace şi sau strigat sloganuri 
antiamericane. Generalul 
Aidid a cerut la radio Soma- 
lezilor să-şi apere libertatea 
şi onoarea şi să nu se lase să 
cadă sub dominație colo- 
nială. 

Au fost atacate cu focuri 
de arme şi grenade clădirile 
cartierului general ONU şi 
cele unde s'au adăpostit 
echipele Crucii Roşii Inter- 
naţionale şi Corpul Medical 
Internaţional. Trupele nige- 
riene din coaliția ONU au 
trebuit să deschidă un pu- 
ternic foc de apărare de pe 
acoperişul hotelului, unde 
erau cazaţi reporterii inter- 
naţionali. 


ră i LL) Ă 
ANDREI KOZIREV 

După convorbirile cu 
Preşedintele Mubarak, Egip- 
tenii s'au arătat dispuşi să 
convingă pe Palestinieni să 
revină la“masa tratativelor, 
şi totodată să intervină pe 
lângă Israel pentru grăbirea 
reîntoarcerii deportaților. 

Vizita la Beirut a fost pri- 
ma vizită a unui secretar de 
stat american, din 1983. 
Christopher a făcut cunoscut 
suportul guvernului său în 
efortul Libanezilor pentru 
independenţă, integritate 
teritorială şi retragerea tutu- 
ror forţelor nelibaneze. 

Convorbirile cu Preşe- 
dintele Assad al Siriei au 
durat trei ore şi jumătate. 
Secretarul de stat a făcut 
apel la Siria şi Liban să 
conlucreze pentru retragerea 
trupelor siriene, conform 
acordului de pace din 1989, 
care a dus la încetarea răz- 
boiului civil început în 1976. 
(Siria mai are în Liban 
35.000 de soldaţi). 

Interesant este faptul că 
Siria, lordania şi Libanul 
sunt dornice să revină la 


ACUTIZAREA 


biz 


| 
| 
] 
| 


O-ISRAELIENE 


ŞI WARREN C 


SOMALEZ ARUNCÂND CU PIETRE 


HRISTOPHER 


convorbirile de pace, consi- 
derând că problema depor- 
taţilor este de ordin secun- 
dar. 

La lerusalim, Christo- 
pher a purtat convorbiri atât 
cu guvernul israelian al lui 
Rabin, cât şi cu reprezen- 
tanţi palestinieni, pentru a 
găsi o formulă pentru 
reluarea convorbirilor de 
pace. ? 

Secretarul de stat ame- 
rican a discutat apoi la 
Geneva cu Ministrul de 
Externe al Rusiei, Andrei 
Kozirev, rezultatul turneului 
său din Orientul Mijlociu. 
De reamintit că Rusia şi 
SUA sunt cosponsori ai 
conferinței de pace arabo- 
israeliene. Ministrul rus a 
declarat că în acest sens 
Yasir Arafat, şeful OPL, va fi 
invitat la Moscova pentru a 
fi convins să nu boicoteze 
convorbirile de pace. i 

Sunt toate şansele ca cea 
de-a noua rundă de con- 
vorbiri arabo-israeliene să 
înceapă probabil în luna 
Aprilie, anul acesta. 


IEI DIN SOMALIA 


— 


ÎNTR'UN CAR BLINDAT AL TRUPELOR ONU 


Incidentele recente pun 
sub semn de întrebare retra- 
gerea planificată a celor 
17.500 de soldaţi americani. 

Este greu de înțeles cum 
o acţiune umanitară inter- 
naţională costisitoare, în 
care oameni de pe alte me- 
leaguri au venit cu toată 
dragostea, ca să ajute un 
papor în mare suferinţă, 
poate să fie astfel răstăl- 
măcită de cei care primesc 
ajutoarele. Unii din echipele 
de salvare şi-au dat viaţa 
pentru această acţiune. Din 

ăcate se pare că în cazul 

omaliei, unii cinici ar putea 
spune că este valabilă zicala, 
"pe cine nu laşi să moară nu 
te lasă să trăieşti”, 


SOMALIA 


Mogadishu d 
cea ie! 
Airport 


V.S. Embassy 


ȚUL ROMANESC 


E inesc în luna 
uiti pătrare de secol 
mira Basarabiei cu 
mă, act istoric ce 
nedreptatea ocupării 


10 : 
RP”. imi a Moldovei de 
mei i în 1812. 
msăm acel eveniment 
condițiile perpetuării 
snației străine asupra 
i însemnate părți din 
bia şi a mențineni 
utului de subordonare 
 ntă de Moscova, rezultat al 
pactului Hitler-Stalin. 

| at la intersecția 
i murilor de pradă ale 
mintiilor cu apucături 
Ş Be neamul românesc 
a aflat de-a lungul anilor 
“în poziţie exclusivă de 
mare a propriului 
toriu național, mereu 
vadat, pârjolit sau 
“oolonizat. Ocupaţia străină 
a marat existența noastră 
atât de mult, încât 
e noastre de a celebra 
momente de răscruce se 
2 la rememorarea 
fericite când am 
zușit să recuperăm părți 
pământului românesc 
stăpânite de barbari. Am 
it acest cuvânt, “'bar- 

mu numai cu gândul 
e! „evului mediu, ci 
pentru a desemna bar: 


= 


PI re ae pam pa N gis 


“barii modei, cei care au 


i 2 creștine ale civilizației 
turpene, dar nu s'au 


tragedii 


rusești contra 
popoare ortodoxe, 
Printre care ne numărăm și 
paote etnii. Abjurarea 
me „ligii şi “con- 
Vertirea ri comunism, 

- Lenin, na 
P ifieat cu nimic men- 

politică a Rușilor, 

contră, ideologia 
histă a constituit cea 
ună justificare a 
enţiilor paranoice de 


„Să 


de 
1 Ortodoxe 

e a reactiva 
sarăbiei, 
oscova 

0 “cuparea Basarabiei în 
» A stâmit o violentă 


( Si 
paul 


« CUVÂNT 


ajungându-se __păn 
condamnare a gestului 
atriarhului romăn ca 
provocator de schismă. Este 
limpede că cele mai elemen. 
tare noţiuni creştine nu au 
nici 0 valoare în faţa con- 
ducătorilor religioși ruşi. 
omportamentul acestora 
nu face decât să probeze 
pentru a câta oară) con- 
stanta manifestare 
agresivă a guvernelor 
ruseşti, înainte sau după 


1917. Unde este respecţul 
creştin _pentru_adevăr,- ex- 
primarea__regretului faţă de 
răul provocat aproapelui şi 
dorința de îndreptare? 
Aniversarea din Martie 
stă sub semnul amărăciunii 
de-a nu fi reeditat victoria 
din 1918 în contextul 
berioadei actuale de 
destrămare relativă a struc- 
turilor opresorului. Există 
însă o speranță ce se 
bazează pe o înţelegere 
superioară a devenirii 
istorice. Niciodată pierderile 
nu sunt definitive, şi dom- 
nia goli a e 


etemă. Este adevărat că ne- 


a obişnuit să fim 
stăpâniți de alții Şi Să” ne 


reacţie din part î- 
l0r_ bisericii rusesti, 


ă a o 


până—apar momente 
favorabile care ne per- 
mită să scuturăm jugul 
străin. — Este adevărat că 
succesele sunt uneori 
parțiale, şi “reuşim să 


| recuperăm numai o parte 


din ce s'a furat. Pământuri 
românești rămân încă sub 
autoritatea altora și 
milioane de Români sunt 
asimilați, devenind “buni” 
Ruși, Unguri, Sârbi sau 


man-= 
curților AiH_ Transnistria 
de exemplu) ca 


Romățiii. Intinse n uri 
populate ancestral de noi, 
Crişana și Banatul de Vest, 
TimoCul, ZONA aro mânească, 
nici hu mâl in în 
preocupârea 
noștri, cu în 
preocupănle diplomaţiei 
românești. Si—Totuși, în 
o oeTtele cheie ale istoriei 
Sau găsit acei oameni 
politici de geniu care au 
știut să refacă nucleul, 
Daciei vechi, nepierznd din 
vedere faptul elementar că 
păstrarea acestui nucleu nu 
este posibilă fără o con- 
tinuare a recuperării 
provinciilor rămase în 
afara jurisdicției românești, 


Lă Z 
acomodări, să rezistâm, 


istorici or X 


MARTIE 1993 


ÎN FAŢA PERICOLULUI SLAV 


———— Lucian G. COSTI 


dar esențiale 
statului 
aflate 
străină. 
Dacă ne oprim la per- 
spectiva pe scurtă durată, 
am fi tentaţi să cădem 
pradă  pesimismului. Si 
totuși, secolele XIX și XX 
u însemnat pentru noi 
refacerea nucleului 
românesc, culminat cu 


geopolitice 
nostru și încă 
sub dominație 


la loc limba și religia, 
acolo unde era dreptul lor 
s'o facă! Reconquista_ este 
oate cel mai înălțător 
Do je pe Care RT poate 
olari une Z0paE TIE [Str Bopor Dita la. 

ar oare Franța nu și-a 
recuperat cu atâta greutate 
tot Vestul, ocupat de 
Englezi, pe parcursul a 


două secole? Alsacia, parte 


i ță _a Galiei an- 


România Mare din 1918: Pcestrale, ocupată de tribul 


este previzibil că prăbuşirea e Bermanic_ă 


Imperiului Rus va însemna 
şi încetarea ingerinței în 
Basarabia și Transnistria, şi 
a scăderii influenței pan- 
slave moscovite în Balcani, 
ceea ce ar permite refacerea 
teritorială atât în Nord-Est 
cât și în Sud-Est. Dar fără o 
strategie pe lungă durată, 
fără o analiză obiectivă a 
propriilor noastre slăbi- 
ciuni, o viitoare menţinere a 
ordinii româneşti, singura 
garantă a păstrării ființei 
naționale, este greu de 
imaginat. 

A lăsa totul să curgă la 
voia întâmplării, cu gândul 
la ajutoarele ipotetice ale 
Vestului, pe care-l credem 
obligat să ne salveze în 
lipe “grele (şi care s'a 
eschivat în repetate rânduri 
s'0 facă) este o eroare fun- 
“damentală. O clasă politică 
ce conduce țara şi se 
călăuzește după asemenea 
precepte, duce cu bună 
știință țara la dezastru. 
Dacă lecţia dură a ocupaţiei 
muscale (sub haina 
comunistă, e drept, dar tot 
muscală) nu ne-a trezit la 
realitate, nu ne putem 
aștepta la nimic bun în 


viitor. Cauzele externe, 
legate de  virulența 
atacului agresorului, cum 


a fost cazul năvălirii slave și 
apoi maghiare, unde im- 
pactul provocat de un 
număr mic de migratori a 
cauzat răstumări cu con- 
secințe dramatice, sunt 
bine cunoscute. 

Dar oare Spania nu a 
avut aceeaşi soartă, când un 
pumn de Mauri debarca în 
711 şi cucerea un teritoriu 
egal cu Balcanii (excluzând 
Grecia), impunând limba 
arabă și islamismul pentru 
781 de ani? Fără spiritul de 
sacrificiu și tenacitatea cu 
totul ieșită din comun a 
Spaniolilor din zonele mun- 
toase nordice încă 
neocupate de Mauri, marea 
putere numită Spania n'ar 
fi existat niciodată și in- 
dependența precară a celor 
din Nord ar fi durat foarte 
puțin. Spaniolii și-au impus 


amanilor (de 
unde şi numele german, 
care înseamnă “așezarea 
Alamană'') revine sub 


abia în 1681, după mai bine 
de un mileniu! on- 
inuitatea politică datorată 
instituției monarhice a fost 
un factor decisiv în ambele 
țări, Spania și Franţa, pen- 
tru recuperarea pierderilor 
suferite din cauza invaziilor. 

Analiza propriilor noastre 
defecte politice, a 
dezorganizării ce a permis 
victoria barbarilor, dez- 
binările interne care au 
fisurat rezistența, toate le- 
am plătit scump. Con: 
secințele tragice de azi, 
când mai mult de șapte 
milioane de Români sunt în 
pribegie prin lume, iar cei 
rămaşi sunt sufocaţi de 
dezastrul moral şi economic 
adus de lacheii Moscovei, și 
pruncuciderea în masă este 
o practică larg răspândită, 
nu pot fi puse numai pe 
seama situaţiei noastre 
geopolitice şi superiorității 
adversarului slav. Dacă noi 
eram numeroși, nedezbinaţi 
politic şi ne păstram legea 
veche - morală românească 
(pe care am lepădat-o oc- 
cidentalizându-ne şi unde 
nu trebuia, în perioada 
modernă), nu am fi căzut 
atât de facil pradă 
molohului răsăritean. 

In ultimă instanţă, 
păstrarea independenţei 
înseamnă perpetuarea 
propriei tradiții statale, 
ferite de influențele nefaste 
sau impunerea unor con- 
cepţii străine nocive, ex- 
tinderea autorității statale 
asupra teritoriului naţional 
ȘI asigurarea frontierelor 
necesare protecţiei 
eficiente. Istoric, statele 
mari exercită o influență 
asupra celor din jur, similar 
legii atracției maselor din 
fizică. Pe scară istorică, 
România va trebui să-și 
asigure această poziție în 
zona Sud-Est europeană, 
dacă vrea să rămână in- 
dependentă de sufocarea 
slavă. 


(ae coroanei franceze 


- REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL LA 


UL ROMANESC” 


PAGINA 23 


Printre metodele folosite cu succes de propaganda 
comunistă, două dintre ele mi se para le fi adus ser- 
vicii deosebite: dezinformarea și lovitura cu efect 
dublu. 


Un aparat secret, bine pus la punct, bun cunoscător 
al psihologiei maselor, lucra neîntrerupt în slujba 
opresiunii. Credeam că odată cu Revoluția Tineretului 
din 1989 şi izgonirea comuniștilor dela putere și 
aparatul respectiv se va nărui, dar necesitatea lui era 
de prea mare importanță pentru hibrida putere nou in- 
stalată. Câteva retușări, o schimbare de nume, 
eliminarea uniformelor, o îngrijită  machiere și 
vechiul aparat lucrează, modernizat, în aceleaşi 
scopuri, în folosul noilor stăpâni. 


Cazul Doina Cornea este un exemplu. Dela Iliescu 
până la ultimul anchetator, nu există unul să fi crezut 
serios în acuzaţia adusă ilustrei doamne. 


Cazul Doina Cornea este un act de diversiune pen- 
tru a distrage atenția dela alte lovituri preconizate de 
comuniștii din România. Să ne aducem aminte de 
taxele pentru învățământ, instituite de Ceaușescu, 
pentru cei care urmau să plece din România. S'au făcut 
proteste, Congresul American a amenințat cu 
încetarea “'Clauzei” și Ceaușescu a renunțat la 
pretenția de plată a taxelor, a obținut “Clauza” pe 
baza acestui compromis și nimeni nu a mai ridicat 
alte pretenţii pentru drepturile omului în acel an, fapt 
de care se temea Ceaușescu. 


La prima vedere, miscările Bucureștiului par făcute 
anume pentru a îngrosa dosarul refuzului de acordare 
a Clauzei. Se pare chiar că Iliescu nu doreşte să obțină 
Clauza, dar vina neacordării să cadă pe Opoziţie. 
Oficialităţi fedeseniste au declarat chiar că ce pot face 
cu Clauza acordată dacă nu au ce exporta? 


Cazul Doina Comea va produce mare vâlvă și 
proteste atât în țară,dar mai ales în străinătate și 
dosarul va fi clasat, pentru a dovedi Occidentului că în 
România există democraţie şi separarea puterilor în 
stat.Justiția va ieși cu fața curată, iar politicienii din 
Apus care ne cunosc din povestirile despre Dracula, se 
vor lăuda cu succesul deschiderii spre democraţie din 
România, iar regimul quasi-comunist instalat în 


tară, va fi privit cu mai multă îngăduință _la excesele 


de tip comunist. 


Dublul efect a fost obținut, 
prestigiu dintrun foc de paie. 


Ce nu va sesiza însă democrația apuseană, va fi 
drama ce se desfășoară în spatele acestei montări. 


La 2 Februarie crt. Domnului Paul Everac, noul 
preşedinte al Televiziunii Române, i-a fostînmânată o 
scrisoare din partea FDSN-ului prin care se cerea 
scoaterea de pe post a “'MEMORIALULUI DURERII”, 
documentatul serial al ororilor săvârşite de comunişti 


în România, realizare a curajoasei Doamne Lucia 
Hossu-Longin. 


Iliescu va căpăta 


_ FDSN-ul comunist și-a scos masca după testul dat 
în fața Consiliului Europei. Dacă Europenii nu au 
reacționat la prezența comunistului Adrian Păunescu 
în delegația parlamentarilor români, înseamnă că 
vechiul comunism, Chiar cu trăsătură stalinistă, a 
primit drum liber în fostele ţări asuprite de 
comunism. 


Incurajat de aceste acte, comunistul Ilie Verdeț s'a 
dus la Suceava la conferința județeană PSM unde a 
declarat, fără frică şi ruşine, că “viitorul aparține 
socialismului (comunist)”; Nicolae Ceausescu a fostun 
mare patriot, un om foarte iute la gândire; PSM este 
sprijinit de partidul comunist chinez, iar lichidarea a 
unui milion de tineri în China a fost un fapt pozitiv, 
dar ceea ce a marcat în mod deosebit îndrăzneala 
comunistului Verdeț este faptul că după aceste 
apologii a cerut ca... '“Memorialul durerii” să fie in- 
terzis. 

Concentrate toate forţele în cazul diversionist Doina 
Comea, apărarea “'Memorialului durerii” și a Luciei 
Hossu-Longin, este dată uitării. Dezinformarea şi 
dublul efect comunist îsi ating din nou scopul. Să 
nu ne mirăm dacă într'o bună zi Doamna Longin va fi 
chemată în judecată pentru acțiunea ei de a prezenta la 
televiziune “Memorialul durerii”! Si toate acestea 
pentrucă în România s'a refuzat de către putere si nu 
s'a insistatde către cei lezați și nici de către Opoziţie, 
demararea “Procesului comunismului”. 


i Farisei nechemaţi au ieșit din bârloguri şi au vor 
bit de “creştineasca iertare”. A trebuit să vină palma 
dură şi necruțătoare a Evreului Simon W iesenthal, 
care aflându-se într'o vizită la Bucureşti, scârbit de 
fariseismul unor falși apărători ai drepturilor omului, 
le-a declarat:' “Iertarea este opțiune: personală. Dar 
nimeni nu-i legitimat să ierte în numele morţilor”. 


Iţi mulțumim Simon Wiesenthal, pentrucă dacă am 
fi făcut noi o afirmaţie de acest gen, ar fi plouat cu 
acuzaţii de fascişti sau nazişti. 


Zahu PANĂ 


e 


PAGINA 24 


MARTIE 1993 


AY 


SITUAŢIA ACTUALĂ 


Chiar dacă trecem peste 
aspectele negative (au fost 
şi unele pozitive) ale 
diplomaţiei americane în 
tratarea chestiunilor 
româneşti, şi încercăm să 
privim lucrurile de azi, cu 
optica unui optimist, ne 
vine greu să facem un astfel 
de pas. Pentrucă nici după 
schimbarea vechiului am: 
basador nu a intervenit o 
schimbare substanțială în 
vederile diplomaţiei a- 
mericane față de România, 

Alegerile din Septembrie 
1992 au fost un prilej 
strălucit să se facă o 
reevaluare a structurii 
politicii româneşti, condusă 
de liescu cu nomenclatu- 
ra veche a partidului 
comunist. Reevaluarea s'a 
fcut superficial, pentrucă 
sa verificat numai un 
număr redus de cir: 
cumscripții electorale şi, în 
totalul său, electoratul din 
regiunile rurale, care 
reprezenta majoritatea ab- 
solută a numărului de 
votanţi, a fost complet 
neglijat 


În zonele rurale, Iliescu 
domină absolut toate cir- 
cumscripțiile electorale, cu 
primari, şefi de plasă, 
prefecţi şi funcţionari ad- 
ministrativi în toate 
domeniile. Satele au fost 
impermeabile la orice 
propagandă a Opoziţiei, 
pentrucă regimul lui Iliescu 
a creat o “cortină de fier” 
interioară şi lumea 
țărănească nu cunoştea 
decât palavrele lui Iliescu, 
pe calea tuturor mijloace- 
lor de comunicare şi 
propagandă, care-i stăteau 
la dispoziţie. Acolo nu s'au 
înregistrat nereguli de către 
vreun observator străin, 
pentrucă nu avea ce să ob- 
serve. Totul era “aranjat” 
în interiorul administraţiei 
locale, fără să poată fi ob- 
servat ceva deosebit. 

Nimeni na pătruns cu 
investigații aşa de adânci ca 
să se vadă că administrația 
rurală a lui Iliescu este o 
fraudă permanentă a 
nomenclaturii comuniste, 
deci „acolo alegerile vor fi 
câștigate totdeauna; mai 
ales dacă se adaugă 


sp 


ŞI 


AZILUL POLITIC AL ROMÂNILOR 


——— lon BOIERU 


televiziunea, emisiunile de 
radio, controlate de Iliescu 
şi presa selectată pe sprân- 
ceană de nomenclatură, ca 
să nu poată pătrunde în 
sate şi ziare ale Opoziţiei. 

Deci, emisarii Depar- 
tamentului de Stat au 
raportat ceea ce au in: 
terceptat ei din zonele la 
care au avut acces [foarte 
redus) şi nu au găsit nimic 
vulnerabil în zonele rurale, 
adică tocmai în “locul 
crimei”, 

În general, diplomaţii 
americani nu sunt formați 
pentru a putea intercepta 
evoluția evenimentelor, 
după astfel de transformări 
ca acelea care au survenit 
după dislocarea blocului de 
putere comunistă. Ei nu au 
o pregătire politică şi 
istorică de o lărgime care să 
le permită să facă disocieri 
ideologice. Se pare că 
diplomația americană este 
încă dominată de orientarea 
mai veche, din timpul celui 
de-al Doilea Război Mon- 
dial, care era infiltrată de 
un foarte sofisticat filon 
pro-sovietic, stângist. 


CELE DOUĂ TENDINŢE 


In problema azilului 
politic, există două tendințe 
fundamentale: acea politică 
a Departamentului de Stat 
şi aceea a Departamentul î 
de Imigraţie, care are un 
caracter pur naţional. 
Departamentul de Stat, în 
general, lucrează după 
directive “flexibile”, care 
se schimbă cu fiecare ad: 
ministrație. Imigrația are 
câteva principii fun- 
damentale, care privesc 
națiunea americană, ca un 
întreg, şi nu este flexibilă, 
decât în cazul că intervin 
elemente importante, ca- 
re trebue să fie luate 
în considerație. Imigrația 
are o viziune largă a 
procesului de devenire a 
națiunii americane, are o 
concepție clară despre 
existenţa națiunii 
americane. 

In “flexibilitatea” ei, 
diplomația dela Depar: 
tamentul de Stat nu 
operează întotdeauna pe 
principii organice, struc- 
turale şi permanente şi în 


[__] Nou 


“ modulațiile, 


NUMELE DE FAMILIE 


felul acesta nu asigură o 
continuitate ireproşabilă în 
aspirații, soluţii şi metode 
de lucru. 

Nu tot aşa stau lucrurile 
cu Departamentul de Stat, 
unde realitățile sunt per: 
cepute după maniere 
variate şi principiul moral 
nu este neglijat, dar nu este 
dominant, ci este inclus în 


Principiul mai larg, mai 
cuprinzător “al prag- 
* matismului politic, unde 


sunt posibile concesiile, a- 
mânările, capitulările sau 
cameleonismele de circum- 
stanță. 


CÂTEVA EXEMPLE 


Cazul în speţă al 
României, ne arată în per 
spectiva istorică, toate 
tatonările și 
ezitările diplomaţiei 
americane. Momentul am: 
basadorului David Fun: 
derburk este grăitor. Datele 
culese de el, în contact 
direct cu realitățile din 
țară, contraziceau politica 
pragmatistă, pro-sovietică a 
centralei care avea alte 
directive şi soluții, con- 
tradictorii —cu realităţile 
româneşti. Si astfel, s'a 
ajuns la o ciocnire politică 
şi diplomatică, ce a adus la 
suprafață adevărata stare 
de lucruri: deficiențele 
diplomaţiei. 

Altă evidenţă grăitoare a 
fost Biserica Română 
Catolică de rit bizantin, 
care a fost timp de 40 de 
ani persecutată, episcopi şi 
preoți ucişi şi bisericile, 
mânăstirile, şcolile, 
bibliotecile şi averile de 
pământ au fost confiscate. 

Departamentul de Stat a 
tratat chestiunea acestei 
Biserici, ca pe o problemă 
minoră, de sectă religioasă. 
Niciodată nu a luat o 
atitudine fermă, bazată pe o 
documentare serioasă (care 
i-a fost furnizată la timp) 
de apărare a acestei 
Biserici, care reprezenta, pe 


plan spiritual, rezistența 
cea mai articulată 
împotriva regimului 


comunist din România. In 
timp ce Biserica Română 
Catolică era neglijată și 
trecută la ““pasivul” Depar- 


tamentului de Stat, prelaţii 
ortodocşi, care erau iobagii 
partidului comunist, erau 
primiţi şi trataţi cu onoruri 
de diplomația largă 
americană.. Si, se făcea 
mare agitație pentru nişte 
cazuri de violare a drep- 
turilor unor “'secte”, care 
nu reprezentau nimic în 
spiritualitatea românească, 
şi chiar erau iniţiate și 
promovate de guvernul 
comunist, pentru a distruge 
unitatea Bisericii Ortodoxe 
Române. Era un joc politic, 
tipic regimului comunist. 

Diplomaţia Depar: 
tamentului de Stat nu a 
înțeles şi nu a dorit să ajute 
rezistența națională din 
țară. Imigranții români și 
refugiații politici au fost 
trataţi fără nici o con- 
siderație politică, serioasă, 
în timp ce elementele 
nereprezentative şi in- 
competente pe dimensiunea 
națională românească, erau 
promovate de “cluburile”, 
“agenţiile” şi '“fundaţiile” 
anexe ale diplomaţiei din 
Departamentul de Stat, 
care de multe ori duceau o 
politică anti - americană, 
deci şi anti - românească, în 
ultimă instanță. 

Se pot cita nenumărate 
exemple în această 
chestiune. Departamentul 
de Stat, cu diplomaţia sa, 
“realistă”, nu a privit cu 
simpatie eforturile 
româneşti de eliberare din 
strânsoarea comunistă. 

In realitate, în România 
există un curent după care 
poporul român nici nu are 
nimic de așteptat dela 
Americani, mai ales după 
tragedia închisorilor 
comuniste din timpul dic- 
taturii, când deţinuţii 
politici credeau că 
Americanii îi vor elibera. 
Americanii sunt conştienţi 
de acest curent şi de faptul 
că popoarele neolatine din 
Europa au fost mai 
prompte în a ajuta 
refacerea României, decât 
America, ce a impus prin 
agenţiile ei condiții inac- 
ceptabile pentru concepția 
de suveranitate națională și 
pentru structura spirituali- 
tății româneşti. 

Vom. reveni. 


CUPON DE ABONAMENI 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


[22] REÎNNOIRE 


PRENUMELE. se cante i cea ai cos sd e uta osoase , 

STRADA/NI< ec tea aa SE apa e nasa Ra ata ada nt aste 

ORAȘUL. reia e peaeă cane aeaăzee să STATUL/PROVINCIA.... cca 
i COD:POȘTAL... ceia peace aste ateti ȚARA. cas iasa acea ee că 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


PI PD e e e e le a a e e e PI | 


CUVANTUL ROMANESC 


"NOTE ŞI 


COMENTARII 


DESPRE ABUZURILE UNUI 
PRELAT COMUNIST 


Cine crede că ne face plăcere să vorbim de rău 
Biserica Ortodoxă Română, se înșeală amarnic. Si 
spunem deschis aici, că noi nu am vorbit niciodată de 
rău Biserica Ortodoxă ca atare, dar nu am putut trece 
cu vederea faptele mârșave ale unor prelați - adevărați 
lupi îmbărcaţi în piele de oaie - strecurați în sânul 
bisericii cu misiunea de a o compromite. Cine con: 
fundă Biserica în întregimea ei, cu slujitorii altarelor, 
face o greşeală capitală. i 

Că nu suntem singuri, am subliniat ori de câte ori 
ne-am oprit pe marginea acestui subiect foarte, foarte 
gingaş. Si, dacă revenim astăzi, o facem datorită fap- 
tului că toate ziarele din ultimul timp dau în vileag 
scandalul din sânul Mitropoliei Olteniei. 

Dar să vedem despre ce anume este vorba. Si iată pe 
scurt ce s'a întâmplat. 

Preotul lulian Mladin, parohul Bisericii Sfântul Spi- 


ridon din Uraiova, încă din 1986 este suspendat din 
fungţie şi înlocuit cu Preotul Tudorică cea” de 
pătre Mitropolitul Nestor Vornicescu. SI mur pe mhotivul 


ar [i Tos ne nic iserica și casa 
parohială erau ca oglinda, ci pe motivul că Părintele 
Mladin avea alte păreri politice, adică, pe șleau spus, 

ERA FDSR-ist. Enonaști însă;-se aiunt în jurul 
său, Tăcănd zid de netrecut și trimițând astfel vorbă 
Mitropolitului ca... “'aiasta nu se poate . Si asttel a 
început acest _"ratmeş-bameș” din Mitropolia 
Olteniei. 

n declaraţiile Părintelui Mladin și ale altor doi 
parohieni, se dă la iveală adevăratul portret al 
Mitropolitului. Aflăm astfel că preoţii au fost chemaţi 
telefonic pe ziua de 21 Ianuarie 1989 pentru a par- 
ticipa la o şedinţă ce urma să aibă loc a doua zi la 
Mitropolie. La această ședință, Mitropolitul Nestor 
Vornicescu a înfierat dur, tovă 


vărăşeşte pe HULIGANII 

si D Timisoară, făcând apoiprecizarea: 
pe 'noi avem o pm de onoare de a i preşedintele 
(5 es:, Lucrurile se precipită şi pă 22 Decem- 


a __—___—_—__ 


ROMÂNESC. 


brie 1989, timp de 40 de zile, Mitropolitul Olteniei, 
Nestor Vornicescu s'a aflat fugit la Mânăstirea 
Tismana, alături de generali şi de Episcopul Gherasim 
dela Vâlcea... Mânăstirea find păzită de militari.” 
După ce situația din ţară s'a calmat și tiranul a fost 


pedepsit, Mit revine în scaun și “'În 
1992, Nestor - Mitropolitul Olteniei - a voit să can- 
dideze pe Tistele cae: Ca e = vezi înne - 
iarăși cu 


(z_ Mărturisirile Preotului Mladin și învinuirile aduse 
(A Mitropolitului Olteniei, te lasă înmărmurit. 
“Relaţiile existente între Mitropolitul Nestor Vor: 
icescu și familia Ceauşescu şi, în special Nicu 
Ceauşescu au fost mai mult decât apropiate. In mod 
expres pentru Nicu Ceaușescu, Mitropolitul Olteniei a 
adus, dela Mânăstirea Tismana (in două rânduri) 
Dj fecioare pe care e viola mezinul năbădăios, CHIAR IN 
(Î5 ITRORSLIE- Apoi Nestor era ZAlnic vizitat de o 


întreagă armată de “ochi albaștri”, care plecau de aici 
cu portbagajele pline. Legăturile directe dintre Nestor 
Vornicescu şi familia Ceaușescu rezultă și din cele 
arătate de Televiziunea Română în data de 12 
Ianuarie 1990, şi anume găsirea la domiciliul lui Zoe 
Ceauşescu a unor obiecte ce aparțin Mitropoliei şi 
care fuseseră dăruite de Nestor (deşi nu emu 
proprietatea sa) fiicei dictatorului”. 

Până aici spovedaniile Părintelui Mladin. Să 
vedem mai departe ce spune DI. Nicolae Boroiu, jurist 
şi membru în Consiliul parohial. 

[) “In repetate rânduri am participat, în decursul 
anilor, la oficierea serviciilor religioase la Catedrala 
mitropolitană Sfântul Dumitru din Craiova. Nu a fost 


(ez cât de mică, în care Mitropolitul Nestor, în 


predicile sale, să nu elogieze, până la pAroxisIn, pe 
Nicolae Ceauşescu şi comunismul în general. As el, 


au rămas aceiaşi lăutari ai regimului ateu, aceiaşi 
semnatari ai ordinelor de DEMOLARE A 
BISERICILOR. Propriu zis nici nu putem spune că la 
om actuală avem o Biserică Ortodoxă în sens canonic 
în țara noastră, şi asta pentrucă înalții ierarhi numiţi 
nu datorită meritelor lor sau prin alegere canonică, ci 
O la presiunile dictaturii comuniste... Apoi mai sunt 
nişte fapte de notorietate: Mitropolitul, conform 
canoanelor bisericeşti, nu are voie "să I6cuiască cu 
femei Sub ă nt, or, Nestor Vornicescu 


î 
locuiește; itropoliei Olteniei împreună cu 


mai mult de zece călugărițe (multe tinere), fapt ce nu 
apa d det i Eta 

In sfârșit, CONSITISrul județean Andrei Pascu, spune 
în spovedaniile dânsului: 'î...Nestor Vornicescu a 
făcut tot ce s'a putut pentru a se duce la îndeplinire 
actul de demolare a Bisericii Sfântul loan Sebastian 
din Craiova, biserică-monument istoric...” 

Si ziaristul Emilian Mirea îsi încheie articolul astiel: 
“Demisia sau...demiterea Nestor Vornicescu pare 
a (i singura soluție viabilă la Mitropolia Olteniei =: 

lar noi credem că este rândul Mitropolitului 
Olteniei să fie... demolat. Altceva nu avem 


acut, Nicolae NOVAC