Cuvantul Romanesc anul 19, nr. 202, februarie 1993

REVOLUȚIE SI RESTAURATIE 


A fost la noio revoluţie urmată acum 

de o restauraţie? Este o întrebare apărută 

_ în ultimele zile comemorative care cere o 
neîndoielnică limpezire, cu atât mai mult 
cu cât prejudecățile ţin deseori loc de 
răspuns. 

Revoluţiile se fac fie din afara sferei 
puterii, dar mai ales prin scindarea clasei 
politice conducătoare, când în sânul 
acesteia se produce o ruptură și apoi un 
conflict, soldat cu o rezolvare violentă sau 

pașnică, când oamenii contaminaţi de 
ideile noi îi substituie pe cei cramponaţi 
de poziții conservatoare. Ceea ce defineşte 
o revoluție nu este atât spontaneitatea și 
intrarea în scenă a elementului popular 
- cum par mulți a crede -, ci mai ales 
direcția şi scopul schimbării preconizate. 

In România, o scindare în sânul clasei 
politice nu sa realizat. Demnitarii 
comuniști, activiștii, securiştii, militarii 
etc. n'au schițat nici o încercare serioasă 
de schimbare, nici chiar în împrejurările 
răscoalei populare survenită în răstimpul 

16-22 Decembrie '89 la Timişoara și 
Bucureşti. Puterea politică, după ce a 
epuizat toate mijloacele de apărare a 


Apostol STAN— 
vechiului regim, inclusiv forța brutală 
prin care a însângerat străzile celor două 
orașe, a rezistat până în ultima clipă, ex- 
punându-se capturării de către poporul 
răsculat care a pus stăpânire pe ipstieuțiil 
fundamentale ale statului. Vechea putere 
comunistă s'a năruit deci printr'un seism 
al poporului răsculat. 

Din acel punct, deşi anticomunistă, dar 
bazată pe spontaneitate și lipsită de un 
centru coordonator propriu, revoluția a 
fost supusă la un şir de tranzacții. Armata 
şi Securitatea s'au acomodat rapid la noua 
situație, căutându-și noi stăpâni. Deşi 
iniţial revoluționarii încercaseră să subor- 
doneze cele două instituţii, șefii acestora 
s'au grăbit să se pună la dispoziția unor 
foşti activişti comunişti, cunoscuţi prin 
înclinații prosovietice. Ca urmare, în 
împrejurările unor mari confuzii, noua 


clasă politică s'a configurat ca un fel de “ în două rânduri prin alegeri parlamentare 


adunătură de activiști, securiști și militari 
legați de lon Iliescu, văzut de mai mult 
timp drept un succesor al lui Ceauşescu, 
agreat de Kremlin. In fruntea României 
S'au aşezat niște oameni cărora puterea le- 
a căzut ca un fel de mană cerească. Nu 


trebue uitat că ea a fost susținută în 
această postură de armată și Securitate 
care, comuniste prin mentalitate şi 
ideologie, n'au acceptat drept conducători 
politici decât oameni de orientare 
similară. In acest mod, revoluţia suferea o 


turnură spectaculoasă, caracterul an- Prof. Apostol STAN pagina 1 
ticomunist fiindu-i alterat de direcţia de Adrian GRIGOROPOL pagina 1 
perestroikă imprimată; So e e, Prof.Valeriu NEȘTIAN pagina 2 
Un asemenea caracter imprimat de : 
“emanaţi”” a fost rapid sesizat, cu Prof.Radu SERBAN pagina 4 


deosebire de intelectuali, chiar dela 
începutul lui Ianuarie '90, când forţa 
propulsoare a societăţii a devenit strada, 
prin presiunile permanente asupra unei 
puteri travestite în mantie democratică. 
Totuși, folosindu-se de aparatul statal 
comunist, puterea fe|de)senistă a recurs la 
diversiune, minciună, populism, 
naționalism extremist etc., legitimându-se 


și prezidenţiale. Obligată să abandoneze 
programul limitat de perestroikă, con- 
strânsă şi de condiţiile externe 
nefavorabile pentru ea, aceeași clasă 
politică a evoluat dela conceptul de 


Continuare în pag 3 


ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Av.Dr.Nicolae RODEAN pagina 5 
Siliviu ALUPEI 

Dan Emilian ROȘCA 
Gh.IONESCU OLBOJAN pagina 8 
Petre PASCU 
Arhim. Cleopa NANU 
Prof.Dr.Anton MOISIN pagina 13 
Pr.Dr. Ghe.DRĂGULIN pagina14 


Prof. Dr.N.CIACHIR 
Mihai Stere DERDENA pagina 17 


Prof. Ghe. HENDREA 


CITIŢI 


pagina 6 
pagina 8 


pagina 12 
pagina 13 


pagina15 


pagina 18 


"THE LARGEST "ROMANIAN. NEWSPAPER ÎN THE FREE WORLD 


ANUL 19 Nr. 202 -FEBRUARIE 1993- 


PUBLICATIE LUNARĂ 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: APRICA. ARGENTINA, ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA. CHILE, DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA,: IUGOSLAVIA, OLANDA. ROMANIA. SPANIA. S.U.A, SUEDIA, TURCIA. NOUA ZBMELANDA 


Eugen BÂRSAN 


poporului, 


democrație. 


Demagogiei Socialismului 


a lui C.V.Tudor, 


din ele, vedem, astăzi, la putere şi 


timele acestei convertiri diabolice. 


şi, din păcate, reușesc. Pentrucă 
hotărâtoare în toate posturile (de 
politică, economică și socială a ţă 


Tea Pe fute VĂIa ai sere As e 


LL LL LL LILI LL LILI LL LL 


CRAMPONAREA 
NOSTALGICILOR 


Nostalgicii sunt cei care, mai acum trei ani, 
tremurau de teama că vor fi răpuşi de furia 
pentru toate cele ce-au făcut. Dar... 
aceasta a fost acum trei ani. De atunci încoace, ei au 
devenit axa politicii țării. lar de pe această poziție, ei 
tânjesc după regimul ceaușist şi se cramponează să 
facă orice pentru a încurca mersul ţării spre 


Guvernarea FDSN - numită de gurile rele Fosilele 
Naționalist - dă 
nostalgicilor suflu, confort şi impertinență. Toate 
acestea bizuite pe prezumția că realegerea D-lui 
Iliescu ar simboliza o acceptare a lor. Si nu știm ce ar 
mai fi în această privință de discutat când toată țara 
vede aproape zi de zi cum microfonul luptei de clasă 
din Parlament se află în mâna lui Adrian Păunescu și 
exemplarele propagandistice cele 
mai proeminente ale nostalgicilor. Aceștia doi sunt 
plămânii cei mai buni ai cramponării în comunism, 

Comunismul ceaușist şi-a depus ouăle şi ce-a ieșit 
la” microfonul 
Parlamentului. leri s'au dărâmat biserici și sate, iar 
astăzi, ţara este ținută într'un discurs de subsol 
comunist. Un discurs în care se vorbește de o 
democraţie fără democrați. De o democraţie care, mai 
mult decât pe o fraudă electorală, se sprijină pe o 
fraudă etică ce cere naţiei să nu înțeleagă, să refuze 
adevărul și să mimeze contrariul vieţii pe care o 
trăieşte, Îi cere să-și obstrucționeze propria gândire și 
să se blocheze, convertindu-se la politica puterii. Toţi 
cei care au votat cu FDSN-ul și cu Iliescu sunt vic- 


Nostalgicii se cramponează să zăgăzuiască an- 
ticomunismul și anticeaușismul, persiflând Revoluţia. 
Ei sunt puși să blocheze voinţa politică de schimbare 
au 0, influență 
& din viața 

“Ei sunt cei care 

“blochează dezmeticirea și torpilează reformele de 
Continuare În pag.3 

CTT TITEITITITIL ELE LLLLLIILLELLIEL IL TI LILITLILI 


Din comentariul 
săptămânal al D-lui Ok- 
tavian Paler, transmis de 
Radio Europa Liberă, am 
aflat aici că ziarul “Curierul 
Naţional” a întreprins o an: 
chetă publică de pronunțare 
“pro şi contra” asupra 
rațiunii existenței partidelor 


istorice. 
Dacă la 29 Ianuarie 1990 
emanata ““putere'! 


întruchipată în Frontul 
Salvării Naţionale lansase 
un adevărat asalt la 
baionetă împotriva par- 
tidelor istorice, molestând 
lideri și vandalizând sedii, 
acum, folosind platforma 
““Curierului Naţional”, s'a 
lansat asupra acelorași 
ținte, o torpilă cu multiple 
focoase politice, în scopul 
distrugerii nucleului prin- 
cipal al Opoziţiei parlamen- 
tare și marca de fabricaţie, 
chiar dacă nu este im: 
primată pe torpilă, apare cu 
evidență a fi a emanaților 
cu sediul la Cotroceni. 
Ce-ar mai rămâne din 
consistenţa  Opoziţiei 
parlamentare, dacă în total 
sau în parte, scopul ar fi 
atins? Un PSN. al lui 
Petre Roman, de care Încă 
nu s'a uitat că la 29Ianuarie 
1990 din balconul sediului 
PNTCD, ca prim-ministru, 
s'a adresat haitei asmuţite 
de agresori, mândru de așa 


———— Adrian GRIGOROPOL—— 


clusiv cele politice 
democrate și, deci, existența 
acestora constituie garanția 
reînnodării prezentului cu 
trecutul. 

Scrutând eşichierul celor 
200 de partide, dându-se la 
o parte partidele istorice, 
este de constatat că nici 


ispravă ca: “Acum i-am 
demascat'"? - Ori, Partidul 
Alianţei Civice, de: Eee VE 


propria sa matcă şi în disen. sem 
siuni cu ea? Ori și cel 


ecologia cass care militează 
pentru sănătatea și nu 
liniştea noastră, ca 
președintele țării? Fără 


îndoială că efectul întârziat,  FDSN-ul care guvernează, 
dacă nu imediat, ar fi din multe puncte de vedere 
distrugător. nu este un partid, iar din 


Comentariul D-lui Oc- cele ce ar rămâne, numai 
tavian Paler, Gpicionina” câteva ar conta, însă după 
numai scopurile nemăr-  cear trece de starea de 
turisite ale perfidului atac,  Cristalizare. Oricum, con: 
menţionând şi că noua troversa este destinată 
publicație “Sfera Politică” tulburării atmosferei 
priveşte drept pozitivă inta şi așa atât de 
existența partidelor istorice, 
își exprimă părerea că în 
orice caz, controversa este 
“utilă” ca prilej de a medita 
şi bineînțeles, îşi expune 
propriile-i reflecții. 

Astfel, unii, preponderent 
nostalgici ai comunismului, 
sunt contra partidelor 
istorice, atâta timp cât în 
societatea noastră există o 
fractură de cinci decenii, cu 


E ia D-lui Octavian 
Paler nu se opreşte aici, ci 
trece să examineze o seamă 
de erori de care se fac 

partidele istorice 
n procesul de tranziţie al 
democratizării. Si sunt 
luate pe rând, cele trei par: 
tide iatorice, 

PNTCD-ul, prin adăuga: 
rea caracterului creştin: 


profunde schimbări în democrat, a pus accent mai 
structură şi mentalitate, în t_pe acesta din urmă, 
raport de care partidele (Canto =86> deci, în 
istorice sunt depășite,  TEligle. ? 
anacronice. PNL a greşit prin com- 
Alţii, printre care și binaţiile sale politicianiste 


şi oportuniste (ceea ce este 
corect mai ales cu DI. Radu 
Câmpeanu), 

PSD - Semiu Cunescu 


comentatorul, le consideră 
necesare, deoarece prezentul 
nu poate fi rupt de trecut, 
de istorie, de tradiții, in- 


TORPILA ILIE SCU-FDSN 


n'a ţinut seama de 
modificările în raporturile 
sociale. 

Acestea fiind ceea ce am 
reţinut în esenţă, Dl. Oc- 
tavian Paler conchide că 


partidele istorice trebuiau 


strategia. Cum primele 
aveâu Cter 


prestigiu și nu e 
altora, ex exploatarea ex: 
frenristă a. a a intfntaițui 
națio m 
fost distrusă. în 1948. a 
către comuniști, baza sa 
socială dela țară fiind sub- 
stanțial redusă, PNICD a 
devenit un partid al elec- 
toratului din oraşe, cum s'a 
dovedit în alegerile locale. 

Intrun fel, concluzia ne 
reamintește de titlul 
ultimei cărți a D-lui 
Vladimir Tismăneanu, “Să 
reinventăm politica”, ceea 
ce la dânsul nu este o 
găselniță curioasă, deşi 
nimic nu mai poate fi rein- 
ventat dacă a fost inventat 
odată. 

Lia 

Dacă pentru un partid 
politic doctrina este 
sistemul principiilor cu care 
îşi propune să conducă o 
societate, atunci extinderea 
de câtre PNTCD cu prin: 
cipiile le creştinismului ca 


Continuare în pag.4 


= | 
= 


E 


PAGINA 2 


FEBRUARIE 1993 
EA GINA SR ea ea ee o E ERRUARE 00 e CUTA 


Frig e, şi beznă, seniori! 


—— Valeriu C. NEŞTIAN—— 


îş i 
Di ] 


COINCIDENTE ÎN 
PROCESUL COMUNISMULUI 


In activitatea noastră ziaristică mu putem să fim 


Superstițioși și să lucrăm cu ipoteze. Suntem obligați 
să lucrăm cu faptele, pe marginea cărora apoi putem 
să facem comentarii Si oarecare presupuneri de felul 
cum ar fi fost posibil,sau ar fi posibil, acum si în 
Viitor. Nu putem însă să nu luăm în considerație, 
de multe ori, anumite coincidențe, care apar în evo- 
luția evenimentelor, atât pe plan internațional cât şi 
național, in special în cazul nostru, al României. 

Am asistat cu toţii la dezmembrarea monolitului 
sovietic și comunist, pretutindeni în lume, si am văzut 
spectacolul dispariției regimurilor dictatoriale si tira- 
nice ale comunismului. Vedem zi de zi, vestejirea 
doctrinei marxiste și frământările lumii de” a găsi 
făgașul cel mai potrivit pentru o nouă ordine în lume, 
cu ajutorul altor ideologii, care să fie demne de con- 
diția umană a societății, mu cum au fost principiile 
ideologiei marxiste. 

După înlăturarea regimurilor comuniste, s'au încro- 
Pit forme noi de organizare politică si socială, s'a con= 
statat însă, căprocesulde revenire la normaleste foarte 
încet și încetinește din ce în ce mai mult, în ultima 
vreme, fără a se face o ruptură radicală între formele 
din trecutul dominat de formulele comuniste si aspi- 
rațiile de acum ale popoarelor. Firește, trecerea nu 
poate fi ușoară fiindcă comunismul a dominat mai multe 
decade și a transformat structura societăților, a schim- 
bat mentalitatea popoarelor, în multe aspecte si cate- 
gorii. = 

Insă cu toată această încetineală, din cauza fac- 
torilor noi, sociali, politici, economici sau morali, 
un lucru se putea face fără nici un fel de greutate: 


rocesul comunismului, 

i Nuun pioces al răzbunărilor, nu un proces în care 
să se urmărească însângerarea, ci un proces al cla- 
rificărilor, ațât ideologice cât şi al răspunderilor 
penale. - Să se ştie cine a făcut şi ce anume a făcut 

| În acea perioadă de anarhie, dezmăț și imoralitate, 

|. care a fost dominația inumană a comunismului. 


Ce s'a întâ în realitate ?-_O adevărată bat- 
/ jocura. “Si asta peste tot în-țările care ău fost domi- 


| mate de comu Ea ost nimeni pedepsit, nici 


|. în fosta Uniune Sovietică nici în Ungaria, nici în Ger- 


mania răsăriteană etc,, în nici una din arile foste 
comuniste nu s'a întâmplat decât o ridiculizare a jus- 
| tiției înstabilirea identității vinovaţilor de crime, 
"asasinate în masă, de genocid național şi de umilire 
permanentă a demnității unui popor. —— Za 
Peste tot, absolut în toate țările, s'au găsit ocoli- 
suri prin care să se evite orice fel de “'deranjare” 
a foștilor conducători și responsabili comuniști. Cum se 
se explică această coincidență, această ““similaritate” 


de ațitudini și măsuri. Ce forţe erat din umbră, 
E pe ai ce ca m ui 


| 


o 


x 


storia lumii ? a osaugtu a gem 
in lu E d 


“Unele guverne ca cel din România- continuă nes- 
tingherit să aplice principiile de guverare ale comu. 
nismului si să oprime populația, în toate felurile, fără 
a acorda libertățile fundamentale ale omului. 

„Pe de altă parte, regimurile “post-comuniste”? se 
îndeletnicesc cu ili 2 A vize a 
celor ce au imut miscărilor naționaliste si care 
au fost scoase din circulație Je la, d jumătate 
de veac, Crimele comunistilor, care au dominat un 
secol în fo; niune Sovietică si 6 ju e secol 


s 1 în fosta Uniune Sovietică_ și o jură e 
în Răsăritul i, m au nici un fel de semnitica- 
ție, deși sunt de ordini Or. In schimb, 


ori re în vreun fel sau altul ca aderent al na- 


ționalismului, este ataca 1_mai violent 
de către fos actual uniști, de liberalii de 
stânea) și de toți cei “care-au sprijinit comunismul 


Şi regimurile dictatoriale și, prin aceasta sunt în- 
cârcați cu O răspundere gravă față de poporul lor și 
de societatea în care au trăit și traiesc. 

Odată cu moartea lui Ceaușescu, partidul comunist 
român n'a fost absolvit de vinovăție de genocid, pentru- 


Pi 


că membrii din comitetul central au fost totdeauna 
părtași la toate crimele lui. Fără sprijinul lor, 
Ceausescu mu putea să facă nimic. 

Problema rămâne deschisă, ca o întrebare care 
îşi așteaptă răspunsul: ce forțe ascunse în întuneric, 
încearcă să apere comunismul și după dislocarea 


lui ? Cine poate răspunde ? 
George BALAȘU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOŞTINŢĂ: Ţinem să facem cunoscut că 

Redacţia acestui ziar nu impărtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


"de cumplite 


Cu neașteptate și adânci 
înțelesuri ni se înfățișează 
o parabolă-simbol în care 
se relatează vizita unui de 
departe venit în casa 
bunului său prieten. 
Bogatul amfitrion îi arată, 


cenat pretutindeni. 
Noaptea. In interioare. 


comun, beznă şi îngheț în 
trenuri... Un frig ce te 


î zălud şi încrân- 
însoțește ud și Ziua, 


Sub 


cer senin. De-ţi vine uneori 
să iei câmpii. Rezişti resem- 


cu neascunsă fală, o mul- nat, te superi îndelung- 
țime de lucruri de preţ, răbdător, te revolți 
majoritatea moștenite; aici nestăpânit, Si din nou 
- covoare persane (pe care rezişti, te superi, te 
nu-i voie să calci); dincolo -  revolţi... Ceea ce te in- 


goblenuri (bine protejatel); 


dignează peste matrițele 


în salon - aparate elec- unei înţelegeri fireşti nu e 
tronice (doar arareori însă doar incompetența, 
utilizate), cristale şi erorile (voite, mevoite), 
porțelanuri (în care s'a ser- gafele Puterii. Nu, 


vit o masă frugală), can- 
delabre superbe, cu 12 


brațe (deși în cameră mai grav. Incomparabil 


amărăciunea este pricinuită 
de altceva. Altceva mult 


mai 


întunericul nopţii devenise grav. 

supărător) ete. Vădit sur. -AE tocmai lipsa de 
prins, ba chiar viu emo- /CALDURA SUFLETEASCA 
ționat, hâtrul musafir cu- [a stăpânitorilor față de 
tează întrun târziu a-l |necazurile, de păsurile 
întreba: “Bine, bine, dar, oamenilor,  împuţinarea 


rogu-te, unde: rânduite şi 
alte comori, cele” nevăzute, 
nepieritoare, ce: urmează” a 


dragostei, nerodirea cuvân- 
tului, sfatului înțelept în 
conștiința lor, uitarea com- 


fi lăsate continuatorilor perii! şi a recunoștinței 


familiei? De-pildă; dra- 
gostea, credința, simțul 
de dreptate, cultul muncii, 
spiritul de sacrificiu, corec- 
titudinea şi celelalte avuţii 
ale universului nostru 
spiritual?"*-In-faţa-unei-atât 
de abrupte întrebări-forță, 
gazda, pusă în evidentă 


acestora),fățărnicia în 
tele publice, 


care le-o aduce vo: 


bunătățile 
pământeşti, 


sau reaua folosire a 


ac- 


sminteala pe 


inţa 


nesăbuită de putere şi 
lăcomia nebunească pentru 

strict 
rigiditatea, 
distanța, aroganța tipic 


încurcătură, m'a schiţat alt bolşevică cu care ești 
gest mai semnificativ decât tratat şi expediat. 

pe acela de a ridica, Fie-ne îngăduit a ne 
mecanic, din umeri și a da întreba șia întreba: ce fel 


din colţ în colţ... 

Cei mai numeroși dintre 
noi trăim, aici în Tară, zile 
lipsuri 
|materiale în aproape toate 
domeniile. Faptul nu mai 
cere a fi demonstrat. 
Totuşi, mai grozave sunt 
nevoințele morale, 


rivages”, de nu vă e 


citorești” în care loci 


fizică și de apă caldă 


chiar deloc “de copiii ( 
ai dvs., căci în blocurile 
şi apartamentele ““nemun- 


de ființe umane sunteți, 
tovarăși diriguitori “'sans 


milă 
nu 


uiţi, 


beneficiaţi şi de căldură 


per- 

sufletești. Ele joacă un rol manentă și de bucate 
semnificant al unei prea îndestulătoare dela 
amare existențe trăite în apropiate magazine special 
deşertăciune. aprovizionate) ce scâncese 
Aşa fiind, e noapte, de frig şi de dorința unei 


luminile străzii ici-colo de 
se aprind: becul electric 
arde palid în case [energia 
electrică e incredibil de 
scumpă!) setea de cultură 
abia de-i amăgită. Si-i. frig, 
frig la servici, frig acasă, 
frig în localuri publice şi în 
mijloacele” de transport în 


de bieții bătrâni, care 


casă după o -gură de 


domni tovarăşi, 
umaniste 


Rugăm pe toţi corespondenţii noștri să trimită a 


ticolele spre publicare până la data de 10 a lunii 
asigură 
până la 


precedente publicării. Redacţia ziarului nu 


publicarea articolelor nesosite Ja redacție 
această dată. 


ciocolate? De unde atâta in- 
dolență de nu vă milostiviţi 


- cu 


„trei pulovere pe ei - umblă 
dârdâind de colo-colo prin 


aer 


cald? Unde vă sunt, stimaţi 


valorile 
emfatic 


CĂTRE CORESPONDENȚI 


r- 


în zile festive, 

peeclaruag 3 A alte 
întrebuințări - desigur, din 
rațiuni superioare de partid 
şi de stat! - găsiţi fonduri şi 
rezerve (bunăoară Beata 
andă radio-tele- 
iat). dar pentru 
încălzitul corespunzător al 
spitalelor, creşelor, 


„OCletăţi: 
„de multigog — afil 
declinat o angela 
misiune. Ea e prea “AC 
angajată în asigurarea Ut 
trebuitoare (ma mu? j 
mai Pufiu) tra pal 


grădiniţelor, şcolilor, n'aveţi Scoala? 

o leţcaie în plus față de ce-i românesc, ribuţi 

“planificat”? Nu vă doare educaţiei comuniatguăt 

deloc inima? Ori, vorba dominat de profesogi- £ 

fabulistului, sunteți “din învățători pregătiți și i 

hire nesimţitori''?! spiritul ideologiei secerei a ZI 
Adevărata beznă ciocanului, care acum. d E: 


ro a aul i “îngrijesc” —de up 
sălășluieşte în suflete. Cine cartiere de guhi îhume 


nu înţelege sau nu vrea să Ade forme A 
pes A ga 3 ic 
accepte—gândul acestei 4 conștiinței şi eri i 
dramatice _realităţi însem- |morale. Biserica -ofi aj 
nează că na priceput Dara ae A iciajă 
mai nimic din normele ntrenatg 


nevăzute _ce conduc Îndeosebi în lre)câștizare, 


existența, destinul ra Poziţii și privilegii în. 
societăților organizate. aaa deloa inu i: Sau 
Renașterea, ridicarea în liga iba î zăsățuri alea Bi. 
i i iunile on- E : TA 
aterier E e a e şi | teristice creștinului prag. 


| ticant şi bunului ROmân, 
Armata? Comandată dei 
ofițeri 
citându-și atribuțiile cu 
precădere spre a se achita << 
de “sarcini specifice”, între 
acestea nefiind spațiu 
creerii unui tip superior de 
cetățean, 


rezistențele  tăcute - sunt 
împlinite de cei conștienți. 
Aceştia păstrează linia de 
onoare și de nestrămutată 
încredere în soarta 
Neamului, în perioade de 
întuneric și deznădejde. 


Vălul uitării şi al descom- 


punerii s'a așternut puternic. Formațiunile 
neiertător peste . fiinţele politice? Asta-i bună! E, 
Națiunii noastre, încă în genere, se căznesc să 
neslobozite realmente, atragă în “juru-le cât mai 


fiindcă absența oamenilor 
de luptă şi de sacrificiu 
altruist e categorică. Se 
verifică astăzi, la noi, ceea 
ce era valabil ieri în 
închisori, anume că - după 
spusa și a lui N.Stein- 
hardt - deasupra tuturora, 
CARACTERUL IMPORTA. 


Părerile filosofice, ideile 


nurheroși cotizanți şi “elec.. 
tori”, chemați, nechemaţi, 
pentru un eventual asalta 
guvernare. Restul, pu în. 
teresează... i 
“Din frigul psihic și 


poate totuși ieși. Lașitatea 
corupția, desfrâul, 
egoismul, pot fi îndiguite 


politice, credințele con- dacă împreună și fiecare in- 
fesionale, cultura, divid conștient în parte 
profesiunea, originea creează în jurul său un 
socială, sunt accidente. mediu sufletesc, un mediu 
Omul actual, atât de moral în care să se 
chinuit, de neajutorat și hrănească și să crească 
fragil, îşi va regăsi / OMUL DE CARACTER. 
adevărata creativitate . şi Altfel ne  pândește 
echilibru, numai dacă va : 


desființarea ca Națiune și 


reuși să-şi formeze un dispariția ca persoană 
garocter moral-spiritual ia e - spune un 
Ema Prin proverb oriental: “iAprinde 
care trecem e genei C- mai bine o luminiţă decât 


mai de lipsa de caractere. 
A 
IN AT 
/ 


să afuriseşti întunericul”. 


ENŢIA CITITORILOR 
DIN ROMÂNIA 


ă rugăm să confirmaţi primirea ziarului “Cuvântul 


Românesc”, pe o carte poștală ilustrată, specifică 
regiunii (orașului) Dvs. : 


€ 


FACEŢI ABONAMENTE NOI 


Abonamentele şi reînnoirea | 


după cum, urmează: 
Din Canada şi U.S.A, se pot face 


Din Europa şi alte continente, prin "Manda 
"'Cec Internaţional" pe adresa ziar 


P.O.Box 78010 
Westcliffe Postal Outlet 


Second Class Mail Registration Num 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONA 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Or, se pot face 


"Cec Poştal” 
(Money Order) sau "Cec Personal" ă 


t Poştal" sau 


ului: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Hamilton, Ontario, Canada Lac 7N5 


ber 4133 
MENTUL 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


* Nu garantăm apariţia arii; 
colelor mai lungi de 4 pagin 
dactilogratiate la 2 rânduri. 
Redacţia nu doreşte să in: 
tervină cenzurând prin forța 
împrejurărilor, textele 
Supradimensionate. 


*Manuscrisele nepublicate 
nu se inapoiază. 


*Reproducerea articolelor 
este interzisă fără men 
ționarea sursei. 


ex-comuniști, exer. 


Cu un caracter 


întunericul blestemat se. 


CUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1993 


PAGINA 3 


UN IANUARIE DE GROAZĂ 


——— Mihaela MOISIN—— 


Ai crede că în luna lui 
Gerar lumea stă cât poate 
de mult în casă. Ar sta 
probabil, în condiții norma- 
le, dar în Romania, nu stii 
unde-i mai frig: în casă Sau 
afară? 

In timp ce “nostalgici”, 
plini de amintiri frumoase 
depun lacrimi si flori la 
mormântul autorului “:epo- 
cii de aur”, iar adulatori 
tineri şi. mai bătrâni aduc 
ofrande ““alesului”” dela Pa- 
latul Cotroceni, în țară po- 
porul moare de frig și foa- 
me. Pentru a nu fi acuzați 
de guvernul României, pre- 
cum nici de trimisii lui în 
Occident, ca să înfrumussțe- 
ze imaginea României si să 
luăm odată “:Clauza””, vă dăm 
mai jos câteva date concrete, 
spicuite din presa română 
si occidentală: 
mătaaauaaaaa 


In “'Sunday Star” - publi- 
cație canadiană - din Dumi- 
nică 31 Ianuarie a.c., la 
secția “Stiri din lume”, o 
fotografie dela mormântul 
lui “Nicolae”, plină de lu- 
mânări și flori, tronează pe 
un sfert de pagină. Fără alte 
comentarii. 

Stiri din ziarele bucures- 
tene care ajung în Occident 
ne informează de sărbăto- 
rirea zilei onomastice a 
““alesului”? dela Cotroceni 
în ziua de Sfântul Ion, chiar 
a doua zi după geroasa zi 
de Bobotează. Mari și mici, 
funcționari și șomeri, îm- 
brăcați de gală sau de piață 
stau la coadă pentru a-l fe- 
licita de președinte şi pentru 
a-i mulțumi călduros pentru 
tot binele adus țării. 

Cu aceste două scene de 
burlesc în față, începi să 


CRAMPONAREA 
NOSTALGICILOR 


Urmare din pag. 


tranziție.  Torpilează procesul de constituire a 
sistemului de proprietate particulară, torpilează 
inițiativele legislative anticomuniste, torpilează un 
statut de garanție a independenţei justiţiei și multe 
altele. 

Astfel, în timp ce reformele spre democraţie rămân 
doar o lozincă, grija de căpătâi a nostalgicilore sățină 
țara în încheieturile societății ceaușiste. Nu le pasă că 
disperarea creată de politică blocărilor lor, e foarte 
prezentă şi că ea este, în fapt, viaţa cea de toatezilele 
a lumii româneşti. Sindicaliştii, care protestează 
mizeriile economice și amenință cu greve, sunt 
numiți infractori. In acest caz, cum poate fi numit 


citeşti în presa din țară: 
“In ultimele zile, cele a- 
proape 25.009 apartamente 
din municipiul Drobeta Tur- 
nu Severin nu au primit căl- 
dură... Aruncând vina dela 
unii la alții, vine primăvara 
si caloriferele severinenilor 
nu apucă să se mai încăl- 
zească. Insă oameniiplătesc 
căldura și apa caldă.” 
“Nu-mi amintesc dacă 
prima zi când ni s'a datcăl- 
dură a fost 27 sau 28 Decem- 
brie, îmi relatează interlo- 
cutorul meu,un inginer care 
locuieşte la Mangalia, în- 
tr?un bloc pe Sos. Constanța. 
De altfel, am pierdut orice 
speranță că guvernanţii si- 
ar respecta cuvântul și sar 
ocupa de nevoile elementare 
ale cetățeanului. Am spart, 
toți locatarii de pe scară, 
plafoanele, am făcut un coș 
de cărămizi și am instalat 
sobe de teracotă, măcar se 
îmbracă copiii la un pic de 
căldură. Sufrageria e bocnă”?, 
*D]. Romulus Popovici, în 
vârstă de 85 de ani, suferind 
de insuficiență cardiacă și 
hipertensiune arterială, este 
condamnat la moarte prin 
frig. In condițiile temperatu- 
rilor scăzute din această 
iarnă, garsoniera pe care o 
ocupă în str. Valea lui Mihai 
nr.4, bloc A4, caloriferele 
au rămas tot timpul reci...”? 
“Primim tot mai multe 
sesizări prin care suntem 
informați că în stațiunea tu- 
ristică Durău dinJud. Neamţ 
în. hotelurile și vilele care 
incă mai funcționează aici, 


nasc ura de rasă și între 


Comuniștii 
» doi gemeni identici sau frați siamezi. 


Dl. Gheorghe Funar, primarul 
Clujului, fost comunist şi actualmente 
“naționalist” de ediție post-decembristă, 
are complexe de sensibilitate: buna 
înțelegere între cetățeni îi deranjează 
digestia tricoloră şi capătă ulcer. Ultima 

= diepaăiție Funaro - xenofobă cu scopul de 
a repeta tragedia dela Târgu Mureș a fost 

“ înlocuirea plăcii de-pe soclul statuii lui 
““Mathias Rex” din Cluj cu un citat al 
istoricului Nicolae lorga, unde se 
reamintește că Matei Corvin: “Biruitor 
în război, învins numai la Baia de 
propriul său neam, când încerca să 
învingă Moldova nebiruită...” 

Pe cine a vrut DI. Funar să_se_răz- 
bune? Pe Românul Matei Corvin, ori pe 
Ungurii care adulează un rege de origine 
“nesănătoasă”? 

Primarul Clujului şi-a tăiat nasul ca 
să-i facă în sâc, 

Faptul că în cei 32 de ani de dom- 
nie, Matei Corvin a introdus legi ad- 
ministrative, a încurajat artele, ştiinţele 
etc, dar a pierdut un război nu i-a umbrit 
amintirea: “A murit Corvin, a murit și 
dreptatea...” - așa îl plâng și Ungurii și 
Românii. 

Planul de a isca gâlceavă a fost pus 
temporar la gheață de Dl. Kolumban 
Gabor, vicepreşedintele Uniunii 
Democrate a Maghiarilor Români, care 
precizează: ''Nimeni nu contestă 
adevărul istoric, al ascendenței române, 
dinspre tată, a lui Matei Corvin, şi nici a 
înfrângerii sale de către Stefan cel Mare 
la Baia, dar Matei Corvin aparține în 
egală măsură și Ungariei, prin mamă, 
deci este al ambelor popoare și inscripția 
“Mathias Rex" ar trebui să ajungă.” 


MĂRUL DISCORDIEI 
IARĂȘI PRINTRE NOI 


Panti-Maghiari, _anti-Evrei și ar 
o toate, la fel ca și xenofobii maghiari care 


să ne sădească în inimă sămânța urii, 


In ciuda bunului simţ, neocomuniştii 
anti-de 


visează Impărăția Austro-Ungară, 
desconsideră punctele de unire realizate 
în secolele de vieţuire în comun și caută 


uitând că ne-am zămislit, înainte de 
Impăratul Traian, din fructul dragostei 
ostașilor romani dela frontieră, atrași de 
străbunicile noastre din Dacia Felix, ce 
se împărtășeau din potirul Apostolului 
Andrei. 

Citatul profesorului Nicolae Iorga 
folosit de DI. Funar ca să aprindă focul 
în Transilvania ne duce cu gândul la 
decenii în urmă, când “'Odiosul nr.1”, 
Carol al II-lea, (pice nr.2", Nicolae 
Ceaușescu, N.R.) l-a ademenit pe marele 
cărturar cu fotolii ministeriale pentru a-l 
folosi ca paravan al terorii dezlănțuite 
împotriva unei generaţii tinere, a cărei 
vină era că-şi iubea Neamul, Credinţa și 
prevăzuse pericolul comunist. 

Marele cărturar, coborât din Olimp, 
n'a putut să vadă capcana întinsă de 
camarila regală. 

E o simplă coincidenţă sau destin că 
azi, din mormânt, prestigiul profesorului 
Nicolae Iorga servește din nou ca paravan 
celor ce_vor să distrugă,ca_și'n-trecut, 
speranţele întruchipate _în-—gensraţia > 
Timişoarei? E 

Pus'au oare ursitoarele în leagănul 
pruncului Nicolae, născut la 5 lunie 


7 1887 ja Botoşani, alături de o memorie 


fenomenală_ și Mărul Discordiei, care i-a 
așternut tragicul sfârșit? 

Profesorului Nicolae Iorga i s'a tăiat 
firul vieţii ““de propriul său neam”! 


SE 
Stroe MOLDOVANU 


& 


temperatura din interioare 
(citiţi camere) nu este cu ni- 
mic mai ridicată decât cea 


regimul care ține țara în înfometare și mizerii de tot 


ae re E E a ui a a e 
mediul oferit de guvern: restaurație comunistă 


prin reinstalarea în funcţii a directorilor dela 
societățile cu capital de stat care au fost schimbaţi 
după Revoluţie. Operă pe careo face Dl. Văcăroiu. 
Nimic de mirat, în legătură cu această reinstalare, 
când ştiut este că guvernul reprezintă mai puțin in- 
teresele țării și mai mult un amalgam de interese 
politice legate de rădăcini comuniste. Si n avem nimic 
bun de așteptat dela aceşti directori nostalgici, pen: 
trucă ei ţin cu perseverenţă la educația lor politică. 
Altceva nu știu. După cum se vede, funcţionarii din 
structurile statului iliescian nu vor să înveţe nimic 
din ceea ce a fost înainte de Revoluţie. La urma urmei, 
de ce să învețe dacă D-lui Iliescu nu îi este rușine de 
trecut şi, în același timp, e îndrăgit de prezentul prin 
care trece. 

Tupeul şi gălăgia fac din nostalgicii Adrian 
Păunescu și C.V. Tudor un fel de fenomene. Numai 
așa se poate explica că generalii Suceavă, Niţu, Carp, 
Sandu și alți fruntași ai puterii şi ceaușismului au 
ținut să sărbătorească ziua de naștere a lui C.V. 
Tudor într'un salon al hotelului Athenâe Palace. Un 
simplu exemplu prin care prolificii și prosperii de pe 
vremea lui Ceaușescu țin să revină la fosta lor 
strălucire din “'epoca de aur”. Barzii de curte 
ceaușistă. Adrian Păunescu și C.V.Tudor trăiesc clipe 
în care văd un viitor care le surâde. Dacă pentru 
țară e negru, pentru ei pare a fi trandafiriul de 
posibili urmași ai D-lui Iliescu la președinție. 

Un alt semn al politicii de cramponare în 
comunism e numirea fostului şef de cadre dela CC al 
UTC, Cosmincă, în funcția de conducător al Depar- 
tamentului Administraţiei Publice Locale. 
- Binecunoscut ca activist dur, e de presupus că el 
va avea grijă ca toți funcţionarii publici să provină 
din cadriștii sistemului comunist. 

Cum ai putea să-i ignorezi pe Adrian Păunescu și 
C.V. Tudor când cultura, arta și mass-media, capi- 
tolele importante de istorie națională se află sub 
tutela parlamentară a lor; când ei sunt mereu 
prezentaţi la televizor în locul defunctului și când 
opera lor este ținerea țării într'un prizonierat al urii, 
al sugrumării eticii. Când tot ceea ce iese din gura lor 
e farsă şi pragmatism comunist. Politica lor de ter: 
felire a valorilor morale vrea să fie temeiul 
restauraţiei. 

Anul 1992, a fost un an bun pentru nostalgici. 
Oriunde priveşti, pe primul plan sunt Iliescu și 
nostalgicii. Deşi s'ar putea să pară că ne ocupăm de ei 
în mod excesiv, ori de prisos, rămânem la părerea că 
orice s'ar zice sau sar teoretiza cu privire la 
neocomuniști, nu poate fi decât de folos. De un folos 
care vine mai încet, dar vine?! 


Eugen BÂRSAN 


de-afară. In schimbpreţuri- 
le... te frig la buzunare”. 
““In cartierul Drumul Ta- 
berei, exact în mijlocul stră- 
zii Cetatea Histria, “zace 
în pace” de câteva săptămâni 
un munte de resturi menaje- 
re de tot felul. Gunoiul - a- 
devărat focar de infecţii - 
este încadrat, pe o parte, de 
Policlinica pentru copii, și, 
pe partea cealaltă, de o far- 
macie. Cei mici care locu- 
iesc în blocurile din zonă nu 
au un loc de joacă adecvat. 
șa că muntele a devenit 
““reduta care trebue cuce- 
xită”. 

Nu ne-ar ajunge paginile 
acestui ziar, dacă am con= 
tinua să înșirăm știri de a- 
celași fel: intoxicații ali- 
mentare din mâncare veche, 
cazuri de trichinoză, tuber- 
culoză etc. Frig si foame, 
boli și necazuri, Inflația și 
somajul cresc, iar poporul 
face tot mai mult. Tăranii 
s'au ales cu promisiuni, iar 
restul populației nici cuatâ!. 
Intre timp fostii comunisti 
şi securiști, singurii dețina- 
tori de bani în România, se 
îmbogăţesc și înfloresc. 


Toyarășii dela conduce= 
rea țării noastre nu vorpri- 
mi niciodată ''Clauza”!, dacă 
se vor îngriji în continuare 
de ascultarea telefoanelor 
particularilor, de scoaterea 
din scena politică a D-nei 
Doina Cornea, și dacă se 
vor bate la propriu și la fi- 
gurat pentru putere si favo- 
ruri, lăsând țara să se ducă 
în groapa comună a lumii a 
treia, ca În vremurile de 
pomină ale “epocii de aur”. 

Pentru cine să se ceară 
“Clauza” ? Pentru ei? cu 
ce va beneficia amărâtul de 
popor, când umbra lui Ceau- 
șescu bântuie a răzbunare 
prin țară, folosindu-se de 


râsul hidos al lui Iliescu? 


ZA) 
| II] 


| 
| 


) 


Desen de Nicolae LENGHE 


REVOLUȚIE 
ŞI RESTAURAȚIE 


Urmare din pag. 1 
“democraţie originală" la acela de 
“democraţie de tip occidental”, cum 
recent declara însuși lon Iliescu, 
Revoluţia este, prin urmare, recuperată 
cel puţin conceptual și instituțional, prin 
crearea formală a mecanismului statului 
de drept. Este deschisă deci calea con- 
cretizării idealurilor ei, dar progresele în 
această direcţie sunt alterate de faptul că 
clasa politică chemată să le efectueze este 
de regulă certată cu democrația. Ea 
încearcă să tergiverseze cât ma: mult 
schimbările esențiale, făcând din stat un 
suport economic și încătusând noile 
elemente de piaţă. Asemenea manifestări, 
inclusiv renașterea deschisă a 
comunismului sub haină naționalistă şi 
patriotardă, cu reprezentare chiar 
parlamentară, par a fi o restauraţie. 


Afirmația este doar parțial valabilă. 
Revoluţia din Decembrie '89 deşi ne-a 
rupt de vechiul regim, ne-a lăsat o grea 
moştenire mentală. Sub hainele in- 
stituţiilor democratice recent închegate, 
puterea fedesenistă , practică un fel de 
“concubinaj” politic, o activare neprin: 
cipială a unor numeroşi foști deținători 
de funcţii, puşi să administreze 
“democraţia”, Si tocmai pentrucă la toate 
eșaloanele sunt preferați oameni vechi, in- 
situţiile democratice nu pot fi desăvârșite. 
Separația puterilor statului devine o 
formă fără fond, în fapt o ficțiune, făcând 
loc unui regim autoritar dirijat dintrun 
singur centru de putere. Este principala 
formă a restaurației comuniste care ne 
apasă. 


Prof. Apostol STAN 


| 
| 


PAGINA 4 


7 ABERAŢIILE “PARTIDEI NAŢIONALE 


Românii n'au fost si nu 
Sunt un popor intolerant si 
xenofob. Nefiind capabile 
a-și asuma vina propriilor 
erori, toate dictaturile ro- 
şii sunt în permanentă că- 
utare de țapi ispășitori, ma- 
nifestând oficial tendințe na- 
ționalist-şovine artificiale, 
in scopul manipulării şi di- 
versiunii. 

Actuala putere criptoco= 


munistă dela noi întreține )) 


oficial, protejează și încu- 
rajează cele câteva minţi 
gaunoase ŞI guri lresponsa- 
bile care, folosină un lim- 


Urmare din pag. 1 


unul din 


stâlpii fun. 
damentali de orientare 
definitorie în contra - 
jeararea ateismului 
comunist, 


nu este nimic 
Tău. Partidul Naţional 
Liberal, întemeiat pe prin- 
cipiile liberalismului, con- 
stante de mai bine de două 
secole, nu necesită 
schimbări ductrinare. Mai 
delicată este situația PSD- 
ului, care deşi nu are 
probleme de regândire a doc- 
trinei, a suferit și continuă 
să sufere cel mai mult de 
modificările în raporturile 
sociale în timpul dictaturii 
comuniste, când neîn- 
semnatul partid comunist i- 
a absorbit forțat efectivul 
confiscând muncitorimea, și 
acum, după Revoluţie, 
întâmpină o puternică 
frânare de reactivare în 
operațiunea inversă de 
readucere a muncitorimii. 
Nu mai puțin FSN-ul, la 
transformarea sa în partid, 
şi-a arogat principii social 

mocrate, ceea ce după 
schismă continuă să [) 


Roman - cât și FDSN-ul - 
liescu - deși la primul 
mentalitatea . comunistă 
este în erodare, iar la 
ultimul, dacă nu în creștere, 
cu certitudine constantă. 
Cu timpul, muncitorimea 
Va înțelege că locul său este 
în - istorie și în 
celelalte două adevărate par- 
tide, în nici un caz la 
plastografi ai socia]- 
mocraţiei. 

Cu toată defecţiunea 


ÎI 


- SOVin, 


A ALL DENTAL PLANS ACCEPTED 


DR, MIHNEA E, STRUGURESCU 
= e 9 IHUGURES 


DENTAL SURGEON 


745 DANFORTH AVE, 4309 
(LA EST DE PAPE AVE.) 
PARCARE Al 


LUNI - VINERI (10 a.m. - 8 p.m.) 
SAMBÂTA (9. a.m. - 2 p.m.) 


zi ji| 


baj trivial, latră și înjură, 
fie în aberanta “partidă 
națională” din Parlamentul 
țării, fie în mocirlele secu- 
risto-comuniste, “absolut 
independente”” pe care le 
patronează, botezate cu nu- 
me pompoase: România Ma- 
re, Europa, Politica, Totuși 
iubirea. 

|. Manifestările primitive 
de rasism, extreriism; fana- 
tism xenofob şi naționalism 
pecifice actualei e- 
tape de comă „comunistă pe 
care o traversăm, prăbu- 
Şeste ireversibil imaginea 


———TORPILA ILIESCU-FDSN— 


PNL - Radu Câmpeanu și 
inspirația nefastă de a 
încredința campania elec- 
torală lui Ilie Păunescu, 
strategia Convenţiei De- 
mocratice realizată prin 
efortul remarcabil al D-lui 
Corneliu Coposu, președin- 
tele PNTCD, a adus 
Opoziția parlamentară la o 
forță potențială, oricând în 
stare de răsturnarea şubredei 
guvernări și volens-nolens,- 
FSN - Petre Roman poate 
juca un rol însemnat în 
această perspectivă, cu 
condiția să renunţe la 
aspirațiile nesățioase de a 
forma guverne visate 
deocamdată numai de către 
Dl. Petre Roman, care, mar- 
cat de trecut, împinge tot 
mai mult înainte pe Dl. 
i everin. 

La o recentă consfătuire a 
Opoziţiei parlamentare, D]. 
Corneliu Coposu a 
pronosticat că până în Mai 
vom avea alt guvern și noi 
alegeri întrun an, pronostic 
făcut de altfel și de 
corespondenţi străini, ceea 
ce, în general, pare să fie o 
lucidă apreciere a agravării 
crizei. politice. 

=> 


Mă înscriu în apărarea 
partidelor istorice nu numai 
din considerente fireşti afec- 
tive de trecutul care ne 
leagă. La Curtea Marţială 
dela Arsenal, la Tribunalul 
Militar din Str. Negru Vodă 
ambele clădiri astăzi 
inexistente) am apărat atât 
Tineretul Naţional Tărănesc 


cât și Tineretul Libera], / | fErnţă de 


> 


9 


MPLĂ 


. 
ș 


continuității şi 


FEBRUARIE 1993 


—— Radu ȘERBAN— 


României în Occident. Fon- 
dul problemei este dureros 
de trist si alarmant, pro- 
voacă indignarea și opro- 
briul Românilor de pretudin- 
deni, iar întrebările de lo- 
gică elementară se impun 
dela sine: cui folosește, cine 
este interesat şi de unde 
fonduri pentru această pro- 
pagandă  securistă, 
cinoasă si abjectă?! 

Dar această stare de lu- 
cruri intolerabilă mu este 
Câtuşi de puțin întâmplă- 
toare, ci reprezintă obse- 
sia unei conduceri lipsite 


ic, nu sa demon: 
iar dela PSD pe Ion Flueraș  Micinik, cu toate că se pragmatic 


şi Lazăr Maglasu, primul un 
simplu meseriaș, dar în fapt 
sufletul partidului şi care 
împreună cu Iuliu Maniu au 
format un duumvirat în 
lupta pentru alipirea Tran- 
silvaniei. Ambii, cu mulți 
alții, s'au stins în temnița 
de exterminare dela Sighet 
şi locurile osemintelor lor 
din Cimitirul fără cruci al 
Săracilor de pe malul Tisei, 
lângă bora frontierei cu 
fostul URSS, înconjurat de 
două rânduri de sârmă 
ghimpată, este loc de 
pășune pentru cai, vite și 
oi, cum am văzut cu propriii 
mei ochi în Mai 1992. Nici 
acolo martirii neamului 
mau scăpat de sârma ghim- 
pată, o stare inadmisibilă 
pentru demnitatea . unui 
neam. 


“PATRIA 
telectualilor este ADE- 
| VARUL». icinik - con= 


Cu singura troiță. sculp- | cepe _pen 


de înțelepciune și pice da 
te, care folosește niște ae 
cenari, spre a-șiatinge sc i 
pul mârșav: învrăjbirea na 
ională. 

F se impune adoptarea ne 
întârziată în Parlamen 


zic rs 
țării a unei legi Clăre și 


: 
DE e arerare a 


ee tru-a—vedea 
norităților, peri zi 


min= Pine“ se opune unei âseme- 


"nea măsuri fireşti de nor- 

malitate, “pentru a divulga 
sistemul” de complicități și 
a eradica indulgenia față de 
nostalgicii psihopați ai co- 
munismului. 


te, dă totuşi până la 
eine o i efiniţie 
naționalismului, ca 
păstrare a identităţii 
îngrijirii memoriei istorice. 
dea dat sensuri, Micinik 
dă o rațiune solidă 
existenței partidelor istorice 
şi caracterului naţional al 
acestora. Ele sunt, de plano, 
inamicii ireductibili ai 
“puterii” intolerante în 
lupta pentru pluralismul 
democratic, societatea 
deschisă și statul tolerant. 
Nu putem subscrie însă 
la o'declarație a dânsului,-la 


| 
rândul să: în 
mod _ păi pe ai 
teligheni 2 IOMânească, 


spunând: —in- 


i in- 
Uetite- in 
tată în memoria lui. Iuliu . | teleetuală o su Patrie de 
Maniu, a 


memoria întregii ) 


tragedii româneşti nu se 


poate considera spălată. 78 


Xăxk 


In spaţiul limitat a] unui 
singur articol, nu se pot 
înfățișa nenumăratele fapte 
și argumente care pledează 
obiectiv pentru existenţa și 
importanța partidelor 
istorice. Voi recurge la 
câteva, pe care le selectez, 
deşi nu sunt altele de 
aceeași valoare demon. 
strativă. 


Voi. recurge ca referinţă, 
la spusele lui Adam 
Micinik, la a treia Con- 


vut 
loc între 20-25 Iulie 1992 în 


România şi la care au par: 
ticipat mai multe 
organizaţii străine și 


autohtone. Nu_subscriu la 
tot ge a apus acest diana 
onferință, 


la 


reprezi 


finale ale comunismului, 
i precura și Îa altele. Si mul 


menţionez că, după mine, 
dânsul și alți gânditori de 
marcă străini, au infuzionat 
excesiv, când spre bine, 
când spre rău, intelighenția 
românească. 

Mă voi referi numai la 
“naţional” ca principiu a] 
partidelor istorice. Micinik 
explica naţionali = 
omunist dj itatea 
regăsirii memoriei distruse 
de comunista și că ast el în 
bertate, identitați! i 
tradiţiile _zevin la viață, 
recuperânu:se mecaziisrel, 
si că în acest 
proces se înregistrează şi 
foarte primejdioase tendințe 

xenofobe, 
și fascizante. 


autoritare 


es im- 
peiceptibile granițe univer- 
ale. Deşi ou: rilă, e 
|de disprețuit Precum turnul 
de in păcate; in. 
telig! enția prezentă la 

ni se 
pa că a fost fascinantă, 
Referințele de mai sus 
AGORA 


* e 


Intrarea imediat du 
Revoluţie pe sc 
foștilor dețin: 
Purtând t an. 


: 4 „ului şi care sunt 
Supraviețuitorii Tineretului 
d 


C » a constrâns 
puterea emanată”,. mai 


a ca Sa id 
iolență contra etniilor. > seară, în moq Premegi 
vio jenă coaie Si sâplicată mincinoasa televiziune ab 
orect, legea ar pedepsi fa- vită comunistului Iliesey 

[Siena orfanilor cultului acoliților lui, asi 


CUVANTUL | RONA 2 


Ca țară a regimului Cea- 
usescu, preluat acum de 
II cu aceeasi incompe- 

iescu aceeaș 
tență crasă, dar perseve- 
rență diabolică, România 

“acută nevoie de această pervertind consti 
isa care să interzică dis- / mânești prin Broa 

intrarea de Tasă streli- țâțătoare A violeyă a 
criminărea de rosa Ș. la? si război fratrici etnică A 
gie, ura _și instigarea la? ș icid keel 


Ilie Neacsu ete.) ca 
paţi de sub contro] 


i [IN 
njele: e 8 
a T 


fiihreri 
lucubrantei 


ționale ” (mai 
tribună a nebunilor!) p 9 Se 
Continuare în 


Da. 5 


personalității, trâmbițașilor 
“« epocii de aur ' (Eugen 
Barbu, C.V. Tudor , Eugen 
| Florescu, Adrian Păunescu, 
| 


strat și nici nu este posibil, 
că Societatea Civilă se con- 
struieşte numai în 
formațiuni de tipul Alianţei 
Civice, şi nu și prin 
pluralismul politic de par- 
tide. Nu se poate răpi 
acestora în democraţie, 
caracterul educativ şi con- 
structiv al Societății, şi că 


trebuia și astfel se Ss 
Parlament, natia Al ii 
| decizie pentru des : 
vieţii societă Li EEE 
pronosticat Dl sii 
Tănase_c; o i 
Solidaritatea se vor trans. — 
forma _în partide sau dis 


i 


acest rol ar. fi monopolul ele vor înflori partide, ceea a 
celor care se tem de politica ce sa întâmplat. 


militantă. Am să ilustrez de 
partea cui este dreptatea cu 
un interviu pe care l-am 


La noi lucrurile s! 
petrecut pe jumătate. Par. 7 


tidul care s'a desprins din e 
luat D-lui Stelian Tănase, Alianţa. matcă este mai 
în Noembrie 1990 (pentru redus în efectiv Și Cu mai 
“Cuvântul Românesc”) în puțină forță, sunt de remar.. 
calitatea sa de membru fon. . cat aspecte negative cum sa. 
dator anței Civice, înregistrat la d 
împreu er, unui candidat la edenție 
Petre Mihai Băcanu, Gabriel de către Goga i 
A cu etc. 


Democratică, Ja întocmirea 


Cum Societatea Civilă se “ listelor pentru candidați i 


construieşte în timp - alegerile pârlamentare 
îndelungat, 10-20 de ani, cauzatoare de confuzii în 
viața intră întrun ritm electorat. a 
alert, care în democrație 


Declararea în Decembrie 3 
de FAS impaca 
caracterului —său polii 
ca: orics lar carea ez d 
ani, 
sfârșit-—va_—urma pasi] 
decisiv, fie-de-a fuziona cu 


este dirijat de pluralismul 
politic şi cei 


comit o eală 
cetățenească, echivala cu 
absența dela vot. ; 


existenitu id desprins 
a iata dacă nu din ea, fie că: d, 
mai nefic ntru i I rie, cum 
societate, în tranziţie dela eri mot e : a] 
Comunismul neeradicat, ca ceh şi încadrându-se clar în 
Alianța Civică să facă sistemul pluralis 
opțiune de partid sau pica tide'" al democrației, Va da 
de decât ] de Opoziţie mai multă vigoare și 238] 
eX traparlamentară, Dl. dinamism luptei pentru în: 
Stelian Tănase a_adoptat  staurarea acesteia, Ac 
Poziţia fermă că idele”” celerând totodată și con 


struirea Eee Caile A 
ă Pricopsin u-se. 
D- Republică prezidențială care 


t 
= ni se potriveşte ca un COrse i 
ales dela alegerea ca e ani “Partid”, care taie răsuflarea; 
Preşedinte alui C. Tie că, Partidele Ieinviate sunt Preşedintele Iliescu, CU 
Dumitreseu, la o defi Diși state majore Ta ău partid 2, 
disperată SNBIVĂ, sint că Tag Propriul s o 
ca tgăeae astfel încat împartă funcții] ă-8 fun AStigA pic a (ne ritae FDSN, State 23 
SN ete Tue Mimeu: pată buțile police ine e pa e a 
re, : i e 
asupra asociației Fie Lică ae. compasiune ie coal a exe i 
mancuțigca Setanizează peri Suferințele lor dar şi pentru  ANCApta Sin ce în ce de 
manent ororile Săvârai incompetența lor politi amoniu jati A de aceea A 
comunism la noj A seia Că acum este tim? (Slape sora diversiunea a 
numai î ziţiei-extraparar recurs și la di ia 
putăe pe ană Partăau=+|ca Denta de regi Aamentare — partidele istorice. Ca stie 
“Memorialul Du zute- în Forum „Presiune de tipul truc de fabrica i 
iz are ÎN ţi poloneze: iz Solidari- comunistă, nu Mari. i 
vederea fenomenul pet; = Plică a fost că neglijat sau numai toată. 
tă cu Revoluţia, eg ut partidelor istori Mucleul ci. combătut cae ARN 
turtoj 90 Eutat în inchi auielungați ani de teen E cai nea nod 
toi și arpacaș si mi au făcut Re a cotaţi “litate ce ] 
libertate salam e Î8 având ca dascăl; Cr ilie, — fuga de xpeporaalăli ii SG ; 
FUS. mâna p a iluştri. ji ri “ai A ne-a atribuit-o anii 
alții, din frică d politica” democrate antebâijtidelor Radu în articolul Ro i de 
8 au as iat la e; ui ui dârzenia şi suferi ] lar “fâră scuze”, da E i 
i, ietății Civile. —< detenţie ] ele painţele în democrație, de politi Creptul 
îndârjind uneori şi rsio mai teribil idei, ceea ce ar da teza 
ABupra partidelor “politici Vajnici pr cai Că de reatului lumii să 23) ami 
ti Pi paricade, luptă per Semocrației Ori ai ca pă (Agora, ci 
€liminarea Comun A DI. Stelian mă sus). ver 
ului în ac te momente 4, Prezent alee! crista Deci, combaterea d a 
oportunitate istorică. e Partidului Alla ea pc siunii este o înda i. 
ici teoretic, alai | nu Parca) tuturor care vor] 


Adrian GRIGOROPO- 


SS 


CUVANTUL: ROMANESC 


Aceste rânduri le-am cugetat și le-am 
scris dintrun îndemn lăuntric pentru 
adevăr, dintr'o îndatorire civică, apreciind 
că opinia publică, cetățenii țării au drep- 
tul să cunoască anumite realități sem- 
d ceati va Și pe deplin caracteristice 

ului tiranic, a i iei di 
dai nterior Revoluţiei din 

Pe de altă parte, cunoașterea acestora, 
ca și responsabilitatea autorilor lor, s'ar 
încadra în atribuţiile PUTERII, obligată 
nu numai moral să acționeze spre 
lămurirea definitivă a unor fapte și 
împrejurări care, petrecute în închisorile 
comuniste, vor putea conduce, cât de cât, 
către o reconciliere națională. 

Cu alte cuvinte, NU uitarea lor, con- 

siderate ca aparținând “trecutului”, NU 
dezinteresul culpabil, ci, dimpotrivă 
CUNOASTEREA lor deplină și în 
amănunţiine, în acest obligatoriu cadru de 
preocupări s'ar putea angaja SI 
seriozitatea SI EFICIENTA jurdică și de 
fapta tuturor organelor îndreptățite și 
autorizate să le instrumenteze, REAL şi 
nepărtinitor, într'o lăudabilă OBIEC- 
TIVITATE, pentru contemporani şi pen- 
tru ISTORIE. 


„ Acum 57 ani, în i 35 la 
deschii sului său Drept con- 
2 stituțion UL 
: 
za, 


nu am pătruns înțelesul adânc al spuselor 
sale dar, cu toate acestea, le-am apreciat 
în mod deosebit, raportându-le la 
condiţiile politice din acea vreme, când, în 
Germania nazismul, iar în Italia fascismul, 
au impus forma de guvernământ. 
Ulterior, după 23 Augsut 1944, unii 
dintre noi au cunoscut pe viu consecințele 


sistemului politic întemeiat pe șantaj, 


PPE ERIUDE, A, 


vremuri, văduvindu-se cu bună știință de 
orice sentiment patriotic şi umanitar, au 
copiat, printr'o activitate deliberat 
culpabilă, tot ce a avut loc în Uniunea 
Sovietică comunistă și folosind aceleași 
metode, dela intimidare până la crimă, se 


intitulau luptători pentru “binele 
poporului”, 
Străin de poporul și aspiraţiile 


neamului românesc, adânc înfeudat ideilor 
comuniste (şi pentru a fi pe placul 


„„ Moscovei), generalul-maior —Nicolaki- 
Sk lndevăratal său Baze Grambere Beria), a 


inițiat în inisterului de Interne, 
înființarea unui așa-zis “BIROU AL IN- 
FORMATIILOR”, având ca obiectiv 
DISTRUGEREA unității moral politice a 
celor care, condamnaţi fiind, îşi ispăşeau 
pedepsele în închisorile dela Pitești, 
Gherla și Suceava. 4 

De altfel, DL Procuror general al 
domâniei, prezent la dezbaterile par- 
lamentăre i de 30 
Septembrie 1991, t blic, la 
televiziune, că se întreprind cercetări 
judiciare __asupr ivităţilor fostului 
ministru de Interne Al. Drăghici și ale 
fostului general major _Nicolsky Din 
păcate, însă, comunicarea la care m'am 
referit a rămas doar o simplă 
“îngtiințare”', deoarece între timp, Ni- 


colsky a decedat, iar Al. Drăghici se află 
în Dinara dramă bucurind e da 
“ajutoru celor care i-au asigurat 
plecarea din țară). 

Dar, în viață fiind, pentru realizarea 
acţiunii sale diabolice (ajutat de subalter- 
nul său, Col. Sepeanu et schimbat), 
s'a folosit de Eugen Turcanu, condamnat 
la murtă silnică pe viață-eu care, potrivit 
actelor dosarului, a avut, printre altele, 
următoarea discuţie: “Vrei să intri în ser- 
viciul nostru?” La care acesta, răspunzând 
afirmativ, fără nici o ezitare, l-a întrebat: 
“Ce am de făcut și ce am în schimb?” 
Măgulit de răspuns, Nicolsky, I-a asigurat 
că îi va reda libertatea, condiționat de o 
anumită activitate specifică, precizată ast- 

|: “Te duci la cele 3 închisori și folosin- 

u-te nelimitat de orice metode, indiferent 
cum și pe ce cale, să obţii dela cei con- 
damnaţi politic declaraţii în care aceştia să 
arațe tot ce au ascuns cu ocazia judecării 
procesului lor." 

O dată târgul făcut, Turcanu a început 


i, aceasta pentrucă, — 
, oameni politici din România acelor 


FEBRUARIE 1993 


EXTERMINAREA CONDAMNAŢILOR POLITICI 


—— Av.Nicolae RODEAN— 


să acţioneze, prin mijloace diabolice, de 
neimaginat și chiar incredibile. Aș dori ca 
cititorii acestui articol să dea credit 
nelimitat autorului, deoarece conținutul 
acestuia se fundamentează pe calitatea 
mea de avocat în dosarul penal cu nr. 
2253 / 1955 al Tribunalului Militar 
București, precum și dosarul cu nr.436/ 
1957 al Tribunalului Suprem, secţia 
militară, apărând pe inculpatul Dr. Viorel 
Bărbos, medicul închisorii din Gherla. 

Aș mai preciza căacum, când scriu 
aceste rânduri, mai mult decât în 1955 și 
1957 pot avea reprezentarea reală și com- 
pletă a grozăviilor de neînchipuit abătute 
asupra condamnaților respectivi, în scopul 
obținerii unor declarații suplimentare, 
ulterioare procesului lor și care, de fapt, 
constituiau temeiul însuși de înfiinţare şi 
existență a BIROULUI. 

Si, iată, care erau acestea. 

Turcanu, înarmat cu o rangă din fier, 
spre seară, trecând pe la diferite celule, 
provoca și întreținea următorul dialog: 
“Eşti condamnat politic și pentru ce?” și 
la răspunsul pozitiv al acestuia: “'Am fost 
țărănist, liberal ori legionar”, Turcanu 
revenea cu o altă întrebare: ““Si mai ești?” 
Dacăi se răspundea: ““mai sunt” îl stâlcea 
în bătaie, replicându-i: *'Nu ţi-a trecut 
nebunia din cap?” Dacă acel nenorocit 
rezista bătăilor crunte, Turcanu îl lua 
lângă el și împreună cu acesta se opreau la 
altă celulă unde “ritualul” se repeta 
aidoma. Dacă acesta din urmă, întrebat în 
aceeași modalitate, răspunde: “Nu mai 
sunt”, cei doi se năpusteau sălbatic și cu 
urlete, reproșându-i ''ești un trădător” îl 
snopeau în bătaie. Dacă și acesta rezista, 
la fel, îl lua lângă el și astfel “procedu- 
ra” se repeta, Turcanu reușind să închege 
o echipă a lui: FORMA ACTIVA DE 
TEROARE şi CRIMA. 

Metodele și mijloacele pe care le 
întrebuințau asupra celor care refuzau 


„totuși să dea declaraţiile solicitate, au fost 


următoarele: cu mâinle la spate, obligaţi 
să “'soarbă” așa-zisa ciorbă atât de fier. 
binte încât li se descojeau buzele; într'un 
picior, cu ochii deschişi, priveau la un bec 
de o mie de lumini; ouă răscoapte la 
subțiori; obligaţi să se bată cap în cap ca 
berbecii; forțați să mănânce sărături 
deosebit de concentrate dar împiedicaţi să 
folosească apa: în fine, cea mai incredibilă 
dintre toate: au fost obligați să-și mănân- 
ce fecalele proprii sau unii dela alţii. 

Teroarea, bătăile până la exterminare, 
mijloacele întrebuințate au fost așa de 
îngrozitoare și de nesuportat încât, la 
închisoarea din Pitești, un condamnat s'a 
aruncat prin luminator şi a decedat, iar 
altul, pe cimentul celulei, și-a ascuţit 
coada lingurii și s'a sinucis. 

Desigur, condamnaţii politici sau cei de 
drept comun care se eliberau au făcut 
public, cunoscute, toate aceste 
“întâmplări”, așa încât, cu ocazia 
întâlnirii generalului Eisenhower cu 
Nichita Hrusciov, la Viena, s'a discutat și 
despre “'situația'”” condamnaților politici 
din România. 

lar pentru guvernanţii dela București, 
de atunci, acesta a fost MOMENTUL 
declanșării unei parodii judiciare. 

Intr'adevăr, folosindu-se de minciuni şi 
pentru inducerea în eroare a opiniei 
publice (mai ales internaţionale), pozând 
în adepţii legii și ai legalității, toți mem- 
brii “Biroului de informații” au fost 
arestați și trimiși în judecată pentru ac- 
tivitate subversivă, învinuiți, printre 
altele, că au înlesnit organizarea terorii în 
rândurile condamnaților politici (cât 
cinism, câtă perfidie). 

Subliniez că în dosarul cu nr. 2253/ 
1955 al Tribunalului Militar București eu 
am apărat pe Dr. Viorel Bărbos, medicul 
închisorii Gherla, trimis în judecată pen- 
tru fals în acte publice, acesta, sub 
„amenințarea cu pistolul de către secretarul 
organizației de bază al P.C.R., a întocmit 
acte de deces, atestând fals că Y si Z au 
decedat suferind de o boală cardiacă, deși, 
în realitate, decesul acestora s'a datorat şi 
a fost determinat de teroarea fizică la care 
au fost supuși din ordinul lui Nicolsky. 

Mai înainte de primul termen de 
judecată, toți avocații angajați în această 
cauză, am fost chemaţi de către președin- 
tele completului de judecată (DI. maior 
Oprescu |Weiss) și rețin,aproapecu ex- 


2 


i 


actitate, spusele acestuia: '“Tovarăşi 
avocaţi, să fiţi foarte atenţi, suntem pe un 
butoi de pulbere. Nu aveţi voie să 
comunicaţi cu nimeni despre acest proces, 
nu aveţi voie să luaţi cu dvs. nici cea mai 
mică notiţă, toate însemnările personale 
le lăsați la grefierul de ședință.” 

La primul termen, s'a procedat la lua- 
rea interogatoriilor, primii inculpați 
recunoscând în totalitate (conform 
““tradiţiei”) declarațiile date la primele 
cercetări, motiv pentru care grija 
deosebită, anterior mărturisită de 
președintele completului, aproape că nu se 
mai observa și nimeni și nimic nu se 
întrevedea de natură să stingherească ''at- 
mosfera” obişnuită din sălile de judecată 
ale instanţelor militare. 

Dar, liniştea în desfășurarea judiciară a 
procesului a fost brusc întreruptă cu 
ocazia interogatoriului inculpatului 
Marina, plutonier și curier în cadrul 
acelui “'Birou al informaţiilor”, 

Intr'adevăr, acesta, cu o statură 
atletică, întrun efort fizic cu totul 
deosebit, a început să ţipe cât îl lua gura. 
Parcă îl aud și acum şi rețin cu exac- 
titate: “Să vină aici Gheroghiu Dej, eu nu 
am făcut nimic, nu sunt cu nimic vinovat. 
Am fost un simplu plutonier, primeam or- 
din dela tov. colonel Sepeanu, întrebați-l, 
îmi dădea niște acte, le predam sub 
semnătură la directorii închisorilor dela 
Pitești, Gherla sau Suceava și de acolo, 
aduceam la BIROU, altă corespondenţă, 
fără să știu absolut nimic despre ce se 
întâmplă. Sunt nevinovat și cer să vină 
aici Gheorghiu Dej.” 

Stupoare în sală, iar președintele, 
descumpănit, a întrerupt continuarea 
judecății. La revenirea în sală, după cca. 
1/2 oră, a anunțat suspendarea cauzei 
până la noi ordine. 

Procesul a fost reluat după aproape 6 
luni de zile. 

In fond, procurorul a cerut con- 
damnarea la moarte a lui Sepeanu și 
pedepse privative de libertate pentru toți 
ceilalți coinculpaţi, în ordine 


descrescândă. Clientului meu, Dr. Viorel 


PAGINA 5 


Bărbos i-a revenit 3 ani închisoare, iar lui 
Sepeanu, 8 ani. 

Toţi inculpaţii au declarat recurs, iar 
Tribunalul Suprem, secţia militară a 
respins toate recursurile (dosar nr.437/ 
1957). Dar, spre surprinderea generală 
TOTI au fost eliberaţi, în timp ce Turcanu 
(cu banda lui) au fost executați prin 
împușcare la Jilava, pe Valea Piersicilor. 
Personal, am citit o cerere deznădăjduită 
a mamei lui Turcanu care, mai mult 
desenând literele alfabetului, solicita 
relații despre ““fiul meu''. Dar, pe cererea 
acesteia se aflau fel de fel de rezoluţii cu 
trimiteri la alte dosare, iar pe verso era 
procesul verbal de executare. 


S'a dovedit astfel, o dată în plus că, în 
orice dictatură, de dreapta sau de stânga, 
OMUL NU ESTE DECAT UN NUMAR DE 
INREGISTRARE. 

Numai că, cetăţenii ţării, iată, după 3 
ani dela Revoluţie, NU CUNOSC aproape 
NIMIC (sau prea puţin) despre grozăviile 
întunecatului regim comunist și tot așa de 
puţin (sau aproape deloc) despre autorii 
sângeroaselor represiuni. 

Ingrijorați legitim, așteptăm cu toţii să 
fim  încunoștințaţi, să ni se aducă la 
cunoștință, deocamdată, nominalizarea 
autorilor ca și organele de decizie înclinate 
şi părtașe la acţiunile de represiune. 

Am încercat însă, cu toţii, un sen- 
timent de amărăciune și de deznădajde 
când, după 3 ani, raportul prezentat de 
procuratura militară este doar o înşirare 
de date, atestând doar numărul morţilor 
şi al răniților Revoluției, DAR nici un 
cuvânt privitor la identificarea celor care 
au tras în demonstranți, împingându-ne, 
vrând, nevrând, să acceptăm ipoteza “'ab- 
surdă” că aceștia s'ar fi sinucis, altfel este 
de neînțeles CINE (şi DE CE) are atâta in- 
teres spre ascunderea realităţilor 
evenimentelor din Decembrie 1989? 

Poate, peste alți 3 ani, îi vom cunoaște 
'SI pe aceștia, în afară de cazul în care, 
aceleași organe, ne vor spune, tot irespon- 
sabil, că “acestea aparțin trecutului”. 
CINE STIE? 


> 


A tii 


ABERAŢIILE “PARTIDEI NAŢIONALE” 


Urmare din pag. 4 
lamentarii fanatici C.V. 
Tudor si Adrian Păunescu, 


rii s'au lansa 
partide si mişcări 


lansând! slogane naționalist- * te, naționalist-sovine, care 


tul că în a politică a ță- 
ideri 2 a 


blemelor noastre rămâne 
lipsa statului de drept, la noi 
is- toată suflarea românească 
este frustrată de drepturi, 


sovine” şi lozinci incitătoare Jexcelează în amenințări și cu excepția fostei și actua- 


în limbaj suburban, de natu- “invective__la__adresa_altor 


ră a genera xenofobie, into- etnii. 


lerânță si vrajbă națională. 
Iar factorul decizional care 
SEortniea tă dur tatea acestor 


tumori canceroase securis- 
to-comuniste este însuși to- 
varăsul Iliescu, emanatul 


cordia”! națională, sub a că- 
rui oblăduire fostii barzi ai 
curții ceausiste (în căutarea 
tăticului atotputernic!) varsă || să 
valuri de otravă în macula- 
tura lor naționalistă, reabi- 2 
litând memoria cârmacilor 
schizolrenici, pe care i-au 
lins în credință şi i-au glo- - des 
rificat ca pe Mesia. 51 adie 


La fel de grav este fap-s lale lumii. Dar problema pro- 


Prin mascarada lor peri- 
culoasă, aceşti falsi “'apă- 
rători”” agresivi si zgomo- = = LE 
toși ai neamului, 'au izbutit *, şi xenofobia sunt practici 
să ne discrediteze complet 

Ș i în ochii opiniei publice. in- 
ales pentru ““linistea şicon- te 


rnaționale, aducând enor- 


me deservicii cauzei Româ- 


lor. Nu contează _naționa- 


itatea sau religia, contează 


arânție că grozăviile tre- 
„ cutului mu s'ar putea repeta 
în viitor, Urmărim cu stu- 
pefacție și indignare recru- 


lei nomenclaturi comuniste. 
e, antisemitismul, antima- 
hiarismul, curentele extre- 
miste, fanatismul delirant 


intolerabile, străine de fi- 
rea, gândirea si sufletul nea- 
mului românesc. 

„România a fost și trebue 
să rămână o ţară a convie- 
puirii pașnice şi a toleran- 
ței interetnice, încare drep- 
turile acordate minorităților 
prin tratatele internaționale 
să fie nu numai asigurate, 
dar si riguros respectate. 


avem nici o 


ărtlor-naziste 
Merei Prof. Radu ȘERBAN 


Tr ar d. sI? 


Taia Taia o iii POPE e apte Am, Rr "> CR 


PAGINA 6 


CUVANTUL ROMANEŞ 


FEBRUARIE 1993 CUVANTUL ROMANESe 
DR 


FORȚELE CONSTRUCTIVE ȘI DISTRUCTIVE ALE NAȚIONALISMULUI 


Prof. Nicolae DIMA— 


In ultimii ani, na- 
ționalismul unor popoare 
din fosta Uniune Sovietică 
şi Europa Răsăriteană a 
renăscut atât în forme 
moderate, cum s'a întâm- 
plat în cele trei republici 
Baltice, cât şi în forme ex- 
trem de violente ca în 
Iugoslavia. Si în timp ce în 
unele țări naționalismul a 
dus la consolidare etnică in- 
ternă, în altele a dus la 
fragmentare_politică şi la 
dezastru economic. In 
aceste condiții, spetialiştii 
continuă să se întrebe: Ce 
este naționalismul și la ce 
să ne așteptăm în viitor? 
Definiţia naţionalismului 
este complexă, iar 
simțămintele pe care le 
declanșează diferă dela un 
popor la altul. In forma 
sa cea mai simplă, 
naționalismul este 


| atașamentul față de glia 


strămoșească, ceea ce 


| înseamnă de fapt un puter- 
| nic sentiment patriotic. In 


realitate, naționalismul 
este mult mai greu de 
definit. Pe de o parte, el se 
jreferă la unele trăsături 
obiective și clare cum sunt 
limba maternă, istoria 
comună, teritoriul naţional 
etc. Pe de alta, na- 


NONSENSURI ŞI TAUTOLOGII 


„O nouă ideologie se află 
în. ofensivă. Societatea ro- 
mânească este - din De- 
cembrie 1989 încoace - co- 
baiul unui experiment poli- 
tic ale cărui fructe male- 
fice s'au conturat: dezori- 
entarea, neîncrederea, apa- 
tia. Ideologie veche, comu- 
nistă, îsi avea totusi regu- 
lile si sistemul său de “ar- 
ticulâre”” a limbii de lemn. 
Cea nouă nu se articulea- 
ză decât pe o sumă de 
nonsensuri și de tautologii. 
Noua ideologie F.S.N.-ist- 
F.D-S.N.-istă are pretenția 
atât de des afisată în ulti- 
ma vreme, de “a scoate ța- 
ra din criză”, de “a ri- 
dica nivelul de trai”, de 
““a asigura intrarea Româ- 
niei in Europa, alături de 
națiunile civilizate în care 
triumfă democraţia, liber- 
tatea şi drepturile omului”. 

Toate acestea nu au rămas 
decât deziderate, mereu e- 
nunțate printr'un limbaj 0- 
ficial ce uzează de o termi- 
nologie ştiinţifică, politică 
si filosofică incomplet În- 
eleasă de chiar ideologii 
ei. Ușurința cu care pri- 
mii oameni politici ai ță- 
rii au “jonglat” cu noțiuni 
în care se condensează expe- 
riența omenească a secole 
de. civilizație și de cultură 
ma a facut decât să le tră- 
deze incapacitatea lor inte- 
lectuală și impostura în ma- 
terie de guvernare politică. 

In cei trei ani de “'demo- 
crație originală” în care 

singura libertate politică a 
fost aceea de “'a fierbe În 
suc propriu”” (parafrazân- 
du-l aici pe fostulși actualul 
președinte de republică), via- 
ţa politică, economică si so- 
cială a României a fost su- 
focată într'un aberant amal- 
gam ideologic al nonsensu- 
rilor (N) şi tautologiilor (T) 
postrevoluționare, le vomi 
prezenta mai jos cu spe- 
r că orice cititor a că- 
rui gândire politică şi eco- 


ționalismul implică fac- 
tori subiectivi ca simțămin- 
tele oamenilor față de 
strămoșii lor, față de 
ruinele vreunei cetăţi 
străvechi acoperită de 
negura vremurilor, sau față 
de legende, folclor, balade 
populare etc., simțăminte 
extrem de greu de definit și 
imposibil de măsurat. 

Din punct de vedere 
practic, cercetătorii au 
stabilit totodată o legătură 
mai puțin explorată între 
nevoile maturale ale 
oamenilor, anume hrană, 
adăpost, şi condiții pentru 
creșterea copiilor, și 
| noțiunea de apartenență la 
| un grup uman. Intr'adevăr, 
|s'a constatat că oamenii 
"au nevoie să aparțină unei 
familii, unui grup, unui 
trib, sau unei anumite 
categorii sociale stabile 
pentru a-și putea împlini 
datoriile și aspiraţiile. Cum 
însă etnia este cea mai 
stabilă grupare socială, se 
ajunge în mod firesc la 
naționalitate, la naţiune și 
la naționalism.  Apar- 


ducă la antagonism față de 


O 


naționalism excesiv, la acte 
de violenţă, la conflicte et- 
nice și la război. 
/ Naționalismul etnic este 
Mun fenomen relativ nou în 
/lume. Germanii, de exem- 
!plu, au trăit sute de ani în 
| principate diterite, animați 
de patriotism local, dar fără 
să se simtă legați de un 
sentiment pan-germanic. Si 
adevărul este că nici astăzi 
cetățenii de limbă şi origine 
etnică germană din Elveţia 
sau Austria, de exemplu, 
nu împărtășesc aceleași idei 
și sentimente cu cei din 
Germania. 
Naționalismul modern a 


început cu Revoluția Fran- | 


ceză, care în ciuda 
violențelor şi a abuzurilor 
pe care le-a cauzat, a-in- 
trodus noțiunea de 
naționalism ____ democratic. 
Naționalismul francez a 
cimentat clasele sărace și 
mijlocii ale poporului, 
reprezentante pentru prima 
oară la vremea respectivă în 
noul parlament al țării. 
După revoluţie, aceste clase 
s'au auto-intitulat 
“națiunea”, și au 
devenit de fapt națiunea 
franceză. de mai târziu. In 
același timp însă, noul: 
naționalism „a dovedit o 


POSTREVOLUȚIONARE 


—— Silviu ALUPEl— 


nomică nu a fost alterată 
de “'glasnost-ul” și “* pe= 
restroika ” lui Gorbaciov = 
îsi va putea faceo idee 
clară despre “mersul re- 
formei în România”?, despre 
““tranziția spre economia de 
piață”? şi despre “procesul 
instaurării statului de drept”? 
(Menționăm că nonsensurile 
si tautologiile au fost -se- 
lectate din discursurilepre- 
zidențiale, decretele,hotărâ- 
rile și legile guvernamenta- 
le, piatformele-program ale 
F.S.N.,F.D.S.N. și ale parti- 
delor '“satelit”, din presa 
de stânga, dela radio si TV). 


NONSENSURI 4 Econo- 
mie de piață fără proprie- 
tate particulară; e (N) Con- 
curență fără economie de 
piață;  e(N) Liberalizarea 
prețurilor fără privatizare; 

* (N) Privatizarea pentru 
bunăstarea statului (socia- 
list, N.R.; (N) Proprie- 
tate fără dreptul de propri- 
etate; e (N) Democraţie fă- 
fără libertate  individua= 
1ă; (N) Opoziţie în ca- 
drul partidului unic (formu- 
lă “emanată”” din discursul 
celebru al ''politologului”? 


Silviu Brucan - fostul ideo-. .. 
al oficiosului- P.C.R. « 


lo 
“SCINTEIA”Y, în anii 1945- 
1952; de reținut că imediat 
după respectivul discurs te- 
levizat în interiorul F.S.N. 
se naste F.D.S.N. care a- 


nunță că a trecut în ...*'0p0- 


ziție”!; e (N) Comunism cu 
față umană (formulă ema- 
“nată din discursul preșe- 
“ dintelui  C.F.S,N., Ion Ili- 
escu, În Decembrie 1989); 
* (N) Liberalism fără li- 
bertatea civică și politică; 
* (N) Opoziţie constructivă 
(Notă: opoziția nu poate fi 
nici constructivă, nici des= 
tructivă. Opoziția înseamnă 
împotrivirea legală a unei 
părți, a unui grup, a unei 
adunări din națiune, care 
nu împărtășește ideile și 


actele guvernului. Doar r6- ! 


gimul comunist care nua su- 
portat spiritul critic l-a con= 
siderat distructiv și... de- 
stabilizator! 

Spiritul critic înseamnă 
examinare liberă, cerceta- 
re îndeaproape, judecarea 
valorii doctrinelor politice 
și a instituțiilor sociale, 
constatarea părților slabe 
ale unei chestiuni, explica- 
rea În toată libertatea. Co- 
munismul reformist; cu față 
umană, temându-se de 0po- 
ziție, a impus acesteia să 
fie... “constructivă”; e (N) 
Respectarea drepturilor 0- 
mului într'o țară fără un 
stat de drept; e (N) Tehno- 
crație fără tehnică și teh- 
nologie. 


TAUTOLOGII e (7) Revoiu- 
ție spontană (Notă: *:spon- 
tan” înseamnă ceva care se 
produce natural, care se face 
de bunăvoie, nesilit de ni- 
meni, dela sine. Ori, însuși 
conceptul de revoluţie pre- 
supune ceva făcut spontan. 
Tautologia trădează intenția 
guvernanților  post-decem- 
bristi de a ascunde faptul 
că respectiva revoluție nu 
a fost spontană, si atunci 
înseamnă că ea a fost regi- 
zată, premeditată sau de- 
turnată. In acest caz nu mai 
poate fi vorba de revoluție, 
ci de cu totul altceva); e(T) 
Consensul larg al întregului 
popor; e(T) Consensul ge- 
neral al tuturor forțelor (No- 
tă: consensul presupune si 
“generalitate”! si “Măr 
gime”. Tautologia trădează 
faptul că în lipsa unui ade- 
vărat consens -se Încearcă 
o întărire a lui prin limbaj 
ideologic); e (T) Ateliere cu 
scop lucrativ (Notă: tautolo- 
gie care trădează si exis- 
tența atelierelor nelucrati- 
ve pe care puterea politică 
nu a avut curajul si autori- 
tatea de a le desființa, prin 
eliminarea vechilor struc- 
turi economice neproducti- 
ve - adică ne-lucrative!); 


'dualitatea 


deosebită brutalitate față 
de cei ce nu aparțineau 
națiunii franceze. Ulterior, 
naționalismul european și 
de pretutindeni a continuat 
să manifeste această 
dualitate. Pe de o parte, 
coeziune internă între 
cetățenii de aceeași limbă şi 
de același neam, iar pe de 
alta, respingere şi chiar 
violență față de străini. Si 
în ciuda multor încercări de 
fraternitate internațională, 
naţionalis- 
mului,. constructivă şi 
distructivă în același timp, 
nu a fost reconciliată pe 
deplin niciodată. 

Problema pe care o pun 
în prezent cercetătorii și 
liderii politici responsabili 


ai lumii este cum să 
utilizeze sentimentele 
patriotice ale 


naționalismului fără a se 
ajunge la excese şi la 
violenţă? Uniunea 
Sovietică, de exemplu, a 
încercat timp de peste 70 
de ani să elimine 
naționalismul, dar fără suc- 
ces. Atâta vreme cât au fost 
reprimaţi, cetățenii 


sovietici şi-au închis sen- e 


timentele în suflete. Când 


însă politica dePerestroikă — 


şi Glasnost le-a permis să 


*(T) Constituirea de parti- 
de cu platforme-program 
proprii (Notă: conceptul de 
partid presupune şi o plat- 
formă-program care-i va fi 
bineînțeles, proprie! Tauto- 
logia trădează faptul că ar 
putea fi posibile și partide 
cu platforme improprii! Deci 
ele ar aparține altcuiva fiind. 
de fapt, “sateliții” unei forțe 
unice, coordonatoare - ceea 
ce s'a si văzut la alegerile 


din Mai 1990, când în jurul - 


F.S.N. au “'gravitat” peste 
40 de “sateliți” cu progra- 
me improprii, iar la 27Sep- 
tembrie 1992 în jurul FSN- 
FDSN au ''gravitat ” peste 
20 de partide, partidulețe si 
formațiuni politice ca “sa- 
teliți”?); _ e(T) Asigurarea 
continuității unei vieți nor- 
male (Notă: continuitatea 
vieții nu poate fi asigurată! 
Fiindcă ea decurge din ceva. 
Se pot asigura cel mult con= 
dițiile unei vieți normale, 
care, apoi, dela sine vor im- 
plica şi o ... ““continuitate”. 
Tautologia trădează faptul 
că se doreste oviață norma- 
lă fără asigurarea condiții- 
lor respective). 

După cum se vede, 'tcon= 
ceptele de-a valma” - ale 
căror sferă și conținut au 
rămas nedefinite și neînțele- 
„se - au fost luate drept aliat 
în susținerea modelelor de 
gândire stalinist-dogmatică 
Aceste non-sensuri si tauto- 
logii postrevoluționare nu 
fac altceva decât să descon- 
spire nesinceritatea politică 
a unui guvern (FSN-FDSN) 
care a împrumutat termenii 
și conceptele Civilizației a- 
pusene, pentru a menține 
ideile Și “valorile” comu- 
nismului ascunse sub masca 
reformelor șia liberalismu- 
lui occidental. Urmările sunt 
astăzi dezastruoase si avem, 
iată, o explicaţie pentru am- 
biguitatea si paradoxalul 
care plutesc deasupra socie- 
tății românești, 


- dincolo 


se exprime, explozia 
nemulțumirii generale a 
dus la dezintegrarea Uniunii 
de-a lungul unor falii et- 
nice. Dacă. foi niune 
Sovietică este punctul 
dezmembrării, ceea ce con- 
tinuă să mențină diverse 
popoare împreună este 
tocmai naționalismul, 
dragostea oamenilor pentru 
semenii lor de neam, de 
limbă, de credinţă. Din 
nefericire. însă, același 
naționalism a devenit o 
forţă distructivă. Vor 
ajunge oare fostele 
naționalități sovietice la un 
mod pașnic de convieţuire, 
ori naționalismul lor 
înăbuşit timp de şapte 
decenii va exploda şi mai 
violent în viitor aşa cum a 
explodat în Iugoslavia? 
Profesoara ah Green- 
feld, sociolog la prestigioasa 
Universitate Harvard, este 
“de părere că naționalismul 
existent în fosta Uniune 
Sovietică va _ b 


baidjan. Cazul Moldovei de. 


de Prut este foarte 
ilustrativ. Eforturile ruse 

şi sovietice de a crea onouă 
naţionalitate S 
moldoveană au eșuat. Dar, 


O ZIB RI 


șteargă diferențele dintre j 
naționalități sau să le Pună . 
pe picior de egalitate. Ast. 
fel, fostele pașapoarte in- 
terne sovietice, un fel de 
buletine de identitate pen. 
tru cetăţenii ţării 
menţionau cu precizie 
naționalitatea fiecărei. per. 
soane. În plus, fostul 
sistem sovietic a menținuţ 
o ierarhie etnică rigidă, 
Rușii, de pildă, s'au aflaţ 
mereu în capul piramidei şi . 
s'au bucurat de | 
nenumărate privilegii. Ei 

erau urmaţi de Ucraineni 

şi de alte naționalități 

slave, în timp ce la piciorul 


piramidei se aflau 
Musulmanii. 

Un alt specialist 
american, profesorul 
Stanley Hoffman, Susține 
însă că în viitor 


naționalitățile sovietice ar 
trebui să ajungă la un 
anumit grad de armonie in: 
ter-etnică dacă vor să se 
bucure de prosperitate 
economică. 'Trebue recon- 
ciliate deci mai multe 
aspirații incompatibile 
între care cel dintre drep- 


= turile marilor naționalități 


și piraţiile micilor 
grupuri. Autodeterminarea 
micilor grupări nu este nici 


că a soloție deoarece poate A 
duce a fEagmentare i 


interesele geopolitice ruse totdeauna manipu te 
dela Nistru, împletite cu in- narile puteri, aşa 

teresele foștilor comuniști  prezen Moscova 
locali, în opoziţie cu manipulează pe Găgăuzii 
aspiraţiile legitime ale din Moldova. Intre drep- 
populaţiei moldovene, au tul la autodeterminare 
dus la recentul conflict al marilor națiuni şi 


nerezolvat din Transnistria. 
Si asemenea conflicte s'ar 
putea declanșa în viitor în 
multe alte regiuni ale 
fostului imperiu moscovit. 

Acelaşi sociolog american 
susține totodată că de fapt 
fosta conducere sovietică 


nu a încercat niciodată să 


FUNDAȚIA BU 


aspiraţiile micilor grupuri . 
etnice, trebue găsit deci un 
modus vivendi care să 
genereze stabilitatea şi dez- 
voltare socială. Profesorul 
Hoffman și alți cercetători 
se tem însă că în viitor con: . 
flictele inter-etnice din 
Continuare în pag. ? 


NA VESTIRE |. 


„Din inițiativa fericită a D-lui Ghinea 
Simion, a luat ființă în România, FUNDA. 


TIA BUNA VESTIRE, 


organizație socială cu 


scop de educaţie spirituală românească, de 
cercetare a adevărului din fondul istorie 
românesc și de promovare în conștiința 


generațiilor tinere, 
românești. 


ale vechilor valori 


Prin materializarea acestei idei fulgurante, 


spre deosebire de mai 


toţi colegii Domniei 


sale de generaţie, Dl. Ghinea face încă odată 


dovada unei lucidități statornice, dovada 
unei excepționale ancorări în prezentul pe 


care continuă să-l trăiască într'un mod 


creativ. 


Dacă Dumnezeu va îngădui ca acest superb 
cugetător să mai stăruie pentru un ţimp 


printre noi, nu încape 


îndoială, că va fi cel 


mai frumos exemplu de dragoste și dăruire 


patriotică, lângă care 


ni sa dat să trăim, 


acum, la întoarcere de veac. 

In speranța că Românii din diasporă, încă 
vor mai fi dispuși să jertfească pentru țara 
mamă, pentru pregătirea zilei de mâine a |. 


tineretului românesc, dăm mai jos căile prin | - 


care fundaţia “Buna 
ajutată: 

CREDIT BANKSA: 
deschis curent - 


Vestire” ar putea fi 


4010110004 . Cont 


4030110004 - CEC 


4020110004-10 D.M. 4020110004-16 $U:8. 


Relaţii 
01 1- 40-1- 


se pot obţine 


la telefon: 
6176174 


CUVANTUL ROMANESC PAGINA 7 


FEBRUARIE 1993 


O COMPARAŢIE ŞI O POSIBILĂ SOLUȚIE 


——— Alexandru NEMOIANU— 


Egalitatea rămâne un ideal 
dinamic și nu poate fi, sau 


învăţa din erori, că ele se 


O comparaţie între 
pot îndrepta, deci că au in- 


In concluzie, ar trebui 
să fie clar că sistemul 


al unui sistem economic nu 


IS sunt în final reduse la jocul 
trebue nicidecum confundat 


lar elementele 


| sistemul comunist şi cel al 
| pieții libere este folositoare 
nu numai pentru a clarifica 
lucrurile și pentru a face 
opţiunile mai uşoare,ci și 
pentru a avea mai limpede 
în minte ce este de făcut în 
viitor. 


cu un program electoral sau 
de recitație demagocică, ci 
trebue considerat ca o sumă 
a ceea ce ar putea realiza 
un anume sistem economic 
în condiţiile reale, date de 


mai precis nu poate deveni, 
din motive logice şi 
psihologice, o realitate 
practică. Pe plan social, 
egalitatea nu poate însemna 
mai mult decât egalitate de 


preţurilor. 
care determină preţul sunt 
atât de complexe încât 
orice încercare de a dicta 
structura prețului, deci de 
a realiza o economie 
“statică” va fi sortită 


comunist este în mod obiec- 
tiv, şi în cel mai bun caz, 
generator de mediocritate și 
stagnare și, ca și cum acest 
rău nu ar fi fost suficient, 
el este însoţit, şi tot în mod 


corporată în ele ideea de 
progres. 

Dar toate aceste calităţi, 
spectaculoase în sine și care 
într'un eventual clasament 
al sistemelor socio- 


timpul istoric. oportunităţi și orice încer- eșecului și va sfârși în obiectiv, de tiranie și economice plasează în mod 

Această comparație Incepând cu sistemul Care de schimbarea acestui tiranie si opresiune. mizerie absolută. indiscutabil economia de 
ara făcută încercând a comunist, se poate afirma lucru va duce la unifor- piaţă pe locul întâi, nu sunt 
detalii ceepât  POSibil,. că țelul lui “ideal” a fost  Mizare. TOATE UTOPIILE “EGALITARISTE” ȘI MAL ALES | suficiente. Nu sunt 
etalii “concrete ce pot realizarea unei egalități a Confundând deci y suficiente căci singure ele 
stârni patimi şi răscoli membrilor societăţii înțelesul 'fegalităţii” și COMUNISMUL CHIAR ASTA AU DORIT, REDUCEREA nu garantează promovarea 
ada amară deci omenești. Din capul locului  reducându-l la acela de Ş condiției. umane „către 
E taraA e cica 4 TORA aș Vrea să arăt că ideologii ''uniformizare”” și COMUNITĂȚII OMENEȘTI LA UN STADIU ea deal a e Mai ORA 


comunismului au comis o 


“egalitarism”, ideologii 


calitățile economiei de piaţă 


ideal”. Prin mod “ideal” greşeală de înţelegere a comunismului au pregătit DE,ANE AN FILIE, rămân, în perspectiva 
de funcţionare al unui cuvântului, reducând ter. terenul pentru dezastrele PIE, realizării umane, potenţiale 
sistem socio-economic, ur-  menul de egalitate la acela viitoare Căci, trebue Incă mai mult, pentru In condiţiile în care toate atâta vreme cât nu sunt ac- 
mând a înțelege ce s'ar de uniformitate şi repetat E ii ca dintro a realiza o societate încercările de ipginerie tivate de o trăire și ţel 
putea realiza de către acel  egalitarism. Greșeala lor a perspectivă morală cineva  iegalitară”' este absolut socio-economică având spiritual. 
sistem, în condiţiile în care constat în modul eronat în simpatizează cu ideea obligatorie persecutarea și Ca SCOP II PUS E:C Dacă economia de piaţă, 
toate părțile lui com- care un termen teoretic a de egalitate, utopia în final anihilarea “ex- “egalitarismului” au dat (sau mai precis cei care o 
ponente s'ar afla sub con- fost tradus în elemente  “egalitarismului”” im ae cepțiilor” şi talentelor și Bre? este evident că  punîn mișcare), eșuează în 
trol şi ar funcţiona  op- practice şi 7 impunerea unei unifor- Singura alternativă este materialism  deconsum, ea 


tim, inclusiv considerând 
“ideală” integritatea 
morală şi de intenţie a celor 
ce ar pune în viață, în 
realitate, acel sistem. Mo- 
dul “fidea!” de funcţionare 


c de acţiune. 
Căci egalitatea este în pri- 
mul rând o noţiune 
convenţională, ideală, care 
se aplică mai ales în par- 
ticiparea la realizarea 
scopului și nu a mijloacelor. 


puterea de stat rămâne o 
absurditate 
psihologică. 
Economişti de renume, 
între care Friedrich Hayek, 
au demonstrat că toate 
manifestările economice 


logică și 


DA CAPO 


Anul 1992 s'a încheiat, 
din nenorocire, cu bilanțul 
de care ne cam temeam. Au 
trecut alegerile. Cunoaștem 


Gaulle după retragerea lui 
la Colomby). “Un motiv 
pentru electorat, nu numai 
de perplexitate dar și de 


Radu ENESCU—— 


(Nu e vorba de cei care 
sau  pricopsit, lăfăiții). 
Cum să-i mai ardă omului 
de ““politică''? 


mităţi de gândire și 
acțiune. De fapt toate 
utopiile ““egalitariste” şi 
mai ales comunismul chiar 
asta au și dorit, reducerea 
comunității omenești la un 
stadiu de infantilism. 
Oamenii trebuiau reduși la 
starea de copii neputincioşi 
care ar fi trebuit să aștepte 
asistența și “indicaţiile” 
celor ce i-au adus în acea 
stare. 

Istoria a mai dovedit că 
utopia egalitaristă este un 
ideal fanatic, deci care nu 


piața liberă. 

Trebue spus din capul 
locului că piața liberă are 
drept scop și mijloc ideea de 
succes si record. Acest 
lucru rezultă în mod obiec- 
tiv din împrejurarea că 
piața liberă are ca trăsături 
principale competiţia și 
eficacitatea. 

Economia de piaţă liberă 
promovează proprietatea și 
gândirea liberă a omului şi 
încurajează hărnicia, 
sârguinţa, inventivitatea și 
curajul de a lua decizii și 


riscă să piardă și să com- 
promită rostul de promotor 
al condiţiei umane care 
trebue să fie ultimul scop al 
oricărei orânduiri omeneşti. 
Dacă valorile materiale 
devin un scop, în loc să 
rămâvă un mijloc, atunci 
calitățile potenţiale ale 
economiei de piață se pot 
transforma în contrariul lor 
și pot genera nedreptate, 
alienare și lipsă de-ţel._ 
Dar activarea spotenţelor 
economiei de piață este 
posibilă atunci când ei îi 


“alesul'”, culesul și  dezolare”, cum bine ob- 4. Criza instituţiilor: poate fi reformat, căci fesbonsabilitatea dea corespunde o societate 
“recolta”. serva un ziarist. Asistăm la dela Executiv, Legislativ, fanatici sunt lipsiţi de una Suporta consecința lor. morală. /Suportul spiritual 
“Alea iacta est”. Nu un divorț între “'con-  :Judecătoresc și până la cea dintre trăsăturile umane Datorită pragmatis- este acela care poate face 
ştiu dacă zarurile au fost  ducători” și conduşi. din “urmă treaptă ad- fundamentale, adică  Mului ce caracterizează din economia de piaţa 
trucate, dar din cele aflate, 2. Criza etică. Poate cea  ministrativă; stâlpii care. . putinţa de a ajunge la economiile. de piață, au sursă inepuizabilă de 
ca şi din cele mai ascunse, - mai gravă. Chilipirgii, susțineauedificiile lor, ale înțelegere, la com- dovedit că posedă progres și bunăstare. 


bănuiala pare legitimă. Dar 
faptul nu mai contează. 


afaceriști, au năvălit peste 
noapte (noapte încă lungă). 


Națiunii, s'au năruit. 
“Dans un Etat il faut un 


promisuri. Mai rău încă, 
orice încercare de a păstra 


capacitatea de a recunoaște 
greșeli şi voința de a le 


Virtuţile economiei de piață 
pot fi valorificate plenar 


Rânjetul, sforăria și  Râvna acaparării abuzivea  ressort de plus, la fie şi rudimente ale îndrepta.  Dezvoltându-se atunci când sunt însoţite de 
momeala au dat nefericitul pus stăpânire pe cei de jos,  VERTU”. (Montesquieu). sistemului comunist, nu  Printrunproces,careafost trăirea unor virtuţi 
rezultat.  Resemnare și, pe cei de sus. “Care maide Virtutea? In bășcălie, în înseamnă decât a genera muniii de Friedrich Hayek spirituale care, în con- 
dacă e posibil, învățătură  care”'. In detrimentul derâdere. “Montesquieu a condiţiile ce pot face al, greşelilor și corecții-  vingerea autorului acestor 
de minte. redresării naţionale. In murit” rostea unul din posibilă reapariţia plenară lor”, economiile de piaţă au rânduri, ar trebui să fie 


Nu e momentul, nici in- 
tenția mea, să judec pe cei 
care întrezăriseră, cu exces 
de optimism, posibilitatea 
unei alternative 
cratice; nici a  învinui 
pe cei care au săvârșit 
manifeste greșeli politice, și 
au creat, voluntar, sau mai 
puțin conștient, dezbinări; 


demo- 


dauna omului de treabă. 
3. Criza economică. In 
timpurile de restriște, îmi 
amintesc, în vremea răz- 
boiului, fiecare gospodină 
agonisea cu sfințenie, și 
bucătărea, cu uitare de sine 
adesea, hrana cea de toate 
zilele. Erau momente de 
resemnare, de solidaritate 


oamenii politici cu faimă de 
cinici. Da, e drept; l-au ucis 
ei. 
5. Criza adevărului. Min- 
ciuna s'a instalat nu numai 
la masa conducătorului. 
Inșelăciunea, frauda, falsa 
aparenţă, impostura, 
mistificarea, s'au sustras, 
pe furiș, oricărei sancţiuni 


a sistemului. 


demonstrat că se poate 


cele creștine. 


EAST - WEST TRADING AMERICA 


IMPORT / EXPORT ENTERPRISES 


4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 
PHONE (219) 2990-0441 / FAX (219) 299-1311 


UNIC IN U.S.A. * PRETURI IMBATABILE 
PRODUSE ALIMENTARE LA ALEGERE R 


Y» 


ori s'au lăsat îmboldiţi de (nu de “cu japcă'') în morale. Exemplul pornește Castitâti Aeliniicats deea si SE 2 
excesive ambiţii. Ei înşişi suferinţă; în speranța de sus. Imi vin în minte arian! 
vor fi propriii lor zilelor de mâine. cuvintele lui Jules Renard: 1$= 
judecători. Azi, lupta pentru viață,  “Quand il ment, il decouvre 7 
O analiză? Greu de pur- pentru hrană, cozile, lipsa ses canines; on les voit MUSCHI PORC Îi j: ] 00 
ces. O criză? Mai multe. Pe de mijloace, inflația, au souvent”. MUSCHI VITA 1 kg... LEI î 
scurt. nimicit sufletele oame- O îndreptare e oare aa 
E Criza “'elitelor””  nilor (aşa va fi fost posibilă „spre a ne putea ip ea ate 
politice. In cine se mai “programat”?  constrânși încrede în viitor? O nouă 
poate încrede cetăţeanul de să facă totul, - până şi generație în stare de a CR caviar A | 
“azi? Prea multe partide hrana, bietul, - la  pornidin nou, dela început, eee 3: SR Eee aa 
litice. Siroaie. (“Le trop  cârpăceală. Pradă cârtirii, “da capo”'? Să sperăm, cu MASIUNE ] ke, indiferent de localitate, intre 
Pe sprijinul lui Dumnezeu. BRA | lee 1-3 zile! 


plein”' spunea ironic De 


firesc, şi a nemulțumirii. 


Preturile 


de la confirmarea plații [i 


BUCURESTI: PELOC! 


BUCURESTI 0,30 $/1b. *PROVINCIE 0,85 $/b COLETELE 
FORȚELE CONSTRUCTIVE : DIRECT LA DESTINATAR TRANSPORTAM 
*10% REDUCERE, LA COMENZI ALIMENTARE PESTE 100 $, DUMNEAVOASTRA, | 
SI DISTRUCTIVE ALE NAȚIONALISMULUI MARFURI ELECTROCARNICE LA MAȘINI-IYDUȘTRIALE PREDATE PERSONAL | 
2 sc âtia miopie. omenilea! riscă să erat Diiec T DIN MAGAZINUL CRET Saele ATA ASA să 
Urmare din pag.6 duce la dictatură și la scă a EEE rea ia | a na INGHETATA 
i ieti y ci TEurală. Ti con- iardă” sprijinul_a_ su TV, ie lecormand DIN TARA. 
De ee dai rii - afin Bpecialiştii, a oen e aneni pd sir, AC ore rul Stan, MASINI DE TACOTAI E aer, tarea inventarului obligatorie, 


agrava și vor deveni 
probabil și mai sângeroase. 
Cercetătorii susțin de 


/ altfel că diversitatea dintre + 


iferit opoare i “ale naționalismului și să le 3 

Setati A aice $ utilizeze la realizarea unor a acestor două categorii du- Pansenie ML 107 Neal. Sony, Ricoh 9 LES 

Vaitta irefutabilă a lumii societăți prospere, stabile, ce la. seed: ( „are Colezi e AR ae, "SUNMASTER + REDUCERI PENTRU CA, CATI 
temporane și că în viitor şi tolerante. potențialul de a împinge AEPD Er 1 in lume! AIE 


această realitate va con- 


tinua să joace un important rile internaționale care formă de comunism pseudo- (O TO(EAVENILA OA de la data sosirii in Romania | 
rol internaţional. Si în timp 7 Ydiriguesc în mare măsură | naţional, formă cu adevărat MASINI DE SPALAT, 10 progriJUSCATOR. ANTENA SATELIT COMPLETA: IRANBPORTAM AUTOTURIBME 
a omenirea, nu par capabile [extremistă și cu consecințe BE /TELETON +ANSNEIONO Receiver + LNBF + Parabola EUROPA/sau direct in Romania 
TI 


ce autodeterminarea că 
să ducă statele multi 
naționale_la_ fragmentare, 
presiunile interne ntru 


integrare și asi milare pot 


obiectivul primordial al 
lumii moderne este să 
bilizeze forțele creatoare 


Din nefericire-însă,-cer- 


acă 
distincţia necesară între 
naționalism legitim şi 
şovinism și prin această 


ică, În cazul Uniunii 
Sovietice, confundarea in: 
tenționată ori din greșeală 


conștiința etnică spre o 


efaste pentru pacea 
tregii lumi. 


Prof.Nicolae DIMA 


diagonale 36,41,45,54,03,71 cm. 


VIDEORECORDER /Multiaistem 


Sony, Toshiba, Sharp, Akai, Panasonic. 
de la 210-485 5 


PRETURILE SE POT SCHIMBA FARA 
ANUNT PREALABIL. SUNATI PENTRU 
PRET LA ZI. 


ACCEPTAM CREDIT CARDS (5, TAXE ) 


A] 
electronice "SINOER”, "BROTHER" 
ROTI 


12 ax 
APARATE, /CAPUCINO, 
2-10-17, 51/ora de la 43 8 


TRANSPORT: la functie de greutate 


FRIQIDERE/CONGELATOARE: 180-320 L. 


Specialiatii nostri o monteaza pe loc. 
in pret 
INCREDIBIL - 399 $! 


BUCURESTI 1.155 /1b 
PROVINICIE 


SOLICITATI NOUL CATALOG GRATUIT, 


Asigurarea si manipularea 10 $. 
Formalitatile vamale suportate de 
firma noastra. 


1.70 5 /1b 


Garantam livrarea intre 5-10 zile 


SUNATI PENTRU DETALII! 


PROGRAM ZILNIC : 9 - 18 


d 
E 
| 
| 
| 
X 
j 


PAGINA 8 


CUVANTUL ROMANESe 


FEBRUARIE 1993 
ET NL o fe 
a N 


„O puşcărie cu faţă umană 


——Gh. IONESCU OLBOJAN— 


Printre ştirile de senzaţie lansate de “Evenimentul zilei” 
un fost deținut a cerut poliției să îl trimită din 
acolo este mai bine decât în libertate. 
Generale a Penitenciarelor să-mi dea 
România. Mi s'au propus două 
Mărgineni, comuna I.L.Caragiale, 


vestită fabrică de mobilă de lux, muncitori în ea 


Precum Jilava sau alte 
pușcării din România, și 
penitenciarul din Mărgineni 
este situat într'o zonă 
mlăștinoasă de pe raza actu- 
alei comune I.L.Caragiale, 
județul Dâmbovița. Constru- 
ită sub Carol, pușcăria de 
aici a purtat numele de 
““puscăria de haimanale”?, 
edificiul ei fiind singular 
în zonă. Cu vremea, el a 
fost înconjurat de casele gar- 
dienilor si ale personalului 
civil angajat de penitenciar, 
astiel că astăzi, fiecare 
dintre familiile satului Măr- 
gineni, pendinte de comuna 
I.L.Caragiale, are între as- 
cendenți sau între membrii 
actuali un gardian sau un 
angajat civil care să fi lu- 
crat sau să lucreze înpuscă- 
ria din mijlocul satului. Cine 
servește pus căria cu presta- 
țiile sale este, la rândul lui, 
servit cum se cuvine de că- 
tre penitenciar: robotă gra- 
tuită prin gospodărie grație 
muncii deținuților de aici; 
aprovizionarea cu carne, le- 
gume și cartofi dela secto- 
rul agrozootehnic al puscă- 
riei, un fel de gospodărie 
de partid locală; legarea 
unor prietenii durabile între 
foştii deținuți și gardienii 
mai “fînțelegători”! cu pus- 
căriaşii mai pricopsiți sau 
cu perspective de privatiza- 
re mai serioase; alte servi- 
cii gratuite din partea celor 
internați aici. Că o duc bine 
gardienii o spun si burţile, 
cefele și obrajii buhăiți ai 
acestoră în comparație cu 
stafiditele fețe și simula- 
crele burți ale deținuților. 

Cu toate că ocupă circa 
200 ha. din suprafața comu- 
nei şi a județului, pușcăria 
din Mărgineni nu este men- 
ționată pe nici o hartă civi- 
lă. Ca să o găsesti trebue 
să dai peste unul care ştie 
de ea şi care să te îndrume 
asa: iei trenul personal din 
Ploiești spre Târgoviste și 
cobori la halta “1.L.Cara- 
giale-Vest”, De pe colina 
pe care serpuiește calea 
ferată se distinge la 500 
metri zidul alb care strânge 
ca într'un cleşte clădirile 
aferente închisorii; blocul 
administrativ, blocul ali- 
mentar, centrala termică, 
fabrica de mobilă, pavili- 
oanele de cazare a puscă- 
riaşilor. a 


Poarta închisorii este 
străjuită de două rânduri 
de vile cu un etaj, locuinte- 
le cadrelor superioare ale 
penitenciarului. Aceste ca- 
se sunt învesmântate în 
acelaşi alb de mânăstire 

care se fudulește și zi- 
dul puscăriei. 

Ajuns în fața închiso- 
rii constați că mai toate 
pe aici sunt interzise: un 
panou alb-roşu îți amin- 
teşte că aici nu se fotogra- 
fiază; mai multe tăblițe 
albastre îţi precizează că 
zora din jurul închisorii 
este “'zonă interzisă”; un 
panou metalic te avertizea- 
ză că “intrarea este inter- 
zisă”; pe usa sălil de a- 
steptare alta  dandana - 
“aşteptarea este interzisă 
în afara curții” etc. In sa- 


lă podeaua este transforma- 
tă vremelnic în patinoar, 
grație unei țevi de calori- 
fer sparte si a gerului de 
peste noapte. Vizitatorii 
țopăie ca într'un film mut, 
gheața de sub tălpi nelă- 
sându-i să stea locului. Un 
gardian strânge buletinele 
de identitate ale vizitatori- 
lor si bilețelele cu numele 
celui  vizitat.. Programa- 
rea vizitelor se face în 
funcție de inițiala numelui 
de familie al celui deținut. 
In ziua reportajului nostru 
erau programate literele J, 
K, L si M. La poartă s'au 
prezentat vreo 40 de vizi- 
tatori, majoritatea soţii a- 
le deținuților, 

Până catadicseşte con- 


ducerea închisorii să ne 
primească, dăm o raită 
pe drumul 


ce serpuiește 
pe lângă latura de Norda 
puscăriei. In partea stângă 
zidul alb întrerupt din loc 
în loc de foișoarele de pa- 
ză și în care zărim deți- 


muţi” în- costume maron cu 


arma la picior. Aveam 
să aflăm că acestia sunt 
dețimți P.A.C. ( Paza Al- 
tor  Condamnaţi) «și ei 
sunt promovați dintre con- 
travenționali sau cei cu pe- 
depse usoare, Si ei tropă- 
ie pe podelele de lemn ale 
foișoarelor de pază, semn 
că acestea nu sunt racorda- 
te la centrala termică a 
stabilimentului. In spatele 
închisorii se înalță biseri- 
ca sătească, cândva lăca- 
sul de cult al deținuților, 
cedată de comunisti mărgi- 
nenilor, - vărgații nemaia- 
vând voie să se roage în 
timpul penitenței. Pe par- 
tea dreaptă a drumului se 
întinde cât vezi cu ochii 
sectorul agro-zootehnic al 
puscăriei, cu acareturile 
necesare creșterii animale- 
lor și cultivării pământului. 
După o oră de aştepta- 
re în gerul de afară pri- 
mim unda verde dela con- 
ducere: putem intra în 
pușcărie. Prima escală, bi- 
roul D-lui locotenent-colo- 
nel Tudor Cârnaru, șeful 
stabilimentului. Ca să ve- 
dem noi ce grea misie are 
Domnia-sa prin aceste lo- 
curi, comandantul începe 
cu văicăreala: locurile de 
deținere sunt suprapopulate 
(pentru cele 1600 de paturi, 
are internați 1830 deținuți); 
parcul auto este sufocat cu 
transportul deținuților la în- 
stanțele judecătorești din 
cele două județe deservite 
de Mărgineni, vorba fiind de 
Prahova și Dâmboviţa; in- 
suficiența personalului cali- 
ficat În reeducarea deținu- 
ților și în special a tine- 
rilor (peste 300 la nu- 
măr); festivismul preoților 
ortodocși, prezenți printre 
deținuți numai la zile mari 
etc. Terminând monologul 
comandantul ne dă în pri- 
mire educatorului şef, Ion 
Florea, care să ne în- 
soțească '“înăuntru”?, 
Vizităm mai întâl blocul 
alimentar format dintr'o 


boxă pentru pâine, o sală 


cu cazane sub presiune și 
magaziile de alimente, 


Dâmboviţa. Am 


s'a acreditat şi cea prin care 


nou în pușcărie fiindcă - preciza solicitantul - 


Intrigat de această susținere,am cerut șefului Direcţiei 


voie să vizitez una dintre cele mai moderne închisori din 
stabilimente: 


penitenciarul din Slobozia de Ialomiţa, sau cel din 


optat pentru Mărgineni, 


ştiind că acolo se află și o 


fiind deţinuţii din Mărgineni. 


Aflăm că rația de pâine 
(neagră) este de 800 gr./ 
zi pentru deținuții care mun- 
cesc și de 550 gr. pentru 
cei care nu muncesc, sau 
sunt bolnavi T.B.C. 

In cazane erau pregăti- 
te trei feluri de mâncare. 
Felul 1 - ciorbă țărăneas- 
că cu carne de vită. Fe- 
lul II - iahnie de fasole 
cu carne de porc. Felul II 
pentru bolnavii TBC - paste 
făinoase cu carne de vită. 
Toate acestea numai pe 
hârtie fiindcă în realitate 
în toate cazanele se lăfă- 
iau cubuleţe de slănină albă 
de porc pe fundalul alb al 
unor preparate fără bulion, 
pastă de tomate sau cel pu- 
țin boia. Prin amabilitatea 
deținutului-bucătar șef am 
remarcat care este iahnia 
și care ciorba, ambele fi- 
indo zeamă lungă. Din nor- 
mativul de hrană am înțe- 
les că un câine de pază 


primește tot atâta mânca- 


re cât si un deţinut scos 
Ja. muncă, iar muncă, deți- 
“ muţii de aici fac ladescăr- 
“catul “vagoanelor cu căr- 
- buni la termocentrala Doi- 
cesti, la confecționat mo- 
bilă în fabrica din incinta 
/puscăriei, la săpat șanțuri 
pentru canalizare în Mo- 
„Teni, la munci agricole în 
cadrul fermelor de stat 
sau în fermele proprii etc. 
Intreb, în trecere pe 
lângă un cerc de deținuți 
ce fac rondul în aer liber, 
dacă le place mâncarea de 
aici. Iese în față șeful de 
cameră și proțăpindu-se 
în poziţie de drepți, răs- 
punde: “Dacă am spune că 
nu ne place, ne-ați da 
dumneavoastră alta mai bu- 
mă?” Nu-i dau replică. 


- Inţeleg că asta estepoezia 


lui, învățată dela suprave- 
ghetori. 

Continuăm periplul tre- 
când pragul biroului de re- 
educare unde isi fac de 
lucru psihologul Marin Mo- 
goș și educatorul-șef Ion 
Florea. Cum se acționează 
aici? In primele 2] de zi- 
le dela depunere în peni- 
tenciar deținutul este tre- 
cut în carantină - adică în 
supravegherea de speciali- 
tate a D-lui Mogos. Acesta 
din urmă execută” ceea ce 
se cheamă aici individuali- 
zarea executării pedepsei, 
mai laic vorbind se de- 
pistează acum cazurile de 
psihopați, de criminali no- 
torii, precum si calităţile 
unora de a presta activi- 
tăți administrativ-gospodă- 
rești sau cultural-artistice 
pe timpul detenției. Din 
spusele D-lui Mogoş re- 
zultă că nu de puţine” ori, 
instanțele judecătorești, în 
graba de a scăpa de con- 
damnați, aruncă în puşcă- 
rii psihopați şi alienați, În 
loc să-i îndrepte către in- 
stitutele de specialitate 
pentru recuperarea sau i- 
zolărea lor. La finele pe- 
rioadei de carantină se în- 
tocmeste fișa deținutului 
cu concluziile și propune- 
rile făcute pe psiholog. 

După acest moment, de- 
ținutul intră în sfera de 


interes a  educatorului-sef 
si a celor care concură la 
reeducarea sa, Reeducarea 
de azi nu este departe de 
cea de mai ieri. Din spu- 
sele D-lui Ion Florea ree- 
ducarea se reduce lă: ex- 
puneri; convorbiri colective 
si individuale; bilanțuri; ac- 
țiuni directe de reeducare; 
instructaje săptămânale cu 
șefii de camere (deţinuţi și 
ei); citirea presei; emisi- 
uni TV sau radio; propa- 
gandă vizuală prin  foto- 
montaje și gazete de pere- 
te; oficierea unor slujbe re- 
ligioase în clubul pușcări- 
ei; citirea” de cărți în 
biblioteca penitenciarului, 
astăzi văduvită de operele 
lui Ceaușescu; acordarea 
de învoiri în sânul famili- 
ei cu ocazia unor sărbă- 
tori  crestinești; scoaterea 
la muncă etc. Pentru țiga- 
nii fără carte și fără pro- 
fesie, pușcăria "organizează 
cursuri școlare pentru cla- 
sele 1-8 și calificarea în 
meseriile de tâmplar, tapi- 
țer sau sculptor în lemn. 
Pentru viitorul apropiat, 
catedra de reeducare îm- 
preună cu conducerea pe- 
nitenciarului îsi propun 
construirea unei' capele or- 
todoxe în incinta stabi- 
limentului şi transformarea 
unei hale, din fabrică în 
sală de sport. 

Vizita continuă într'unul 
dintre saloanele de dormit 
din cadrul celularului. Câ- 
te trei unul peste altul 
stau aici 51 de paturi 
într'un perimetru de 50 de 
metri pătrați. La un cal- 
cul simplu rezultă că pen- 
tru fiecare muritor de a- 
ici revin numai 3 metri 
cubi de aer, deci 5Wdin 
rația stabilită de normele 
europene. Pentru toată 
această populație din salon, 
grupul sanitar oferă trei 
chiuvete cu apă rece și 
trei cabine WC cu apă cu- 
rentă. Alte celule sunt do- 
tate cu 57 sau 30 de pa- 
turi. Izolatoarele sunt de 
5,6 și 9 paturi. Circa 450 
de deținuți dorm câte doi 
în pat. Când sunt depista- 
te cazuri de relații homo- 
sexuale,  pasivul cuplului 
este imediat izolat, el fi- 
ind considerat periculos 
pentru colectivitatea de de- 
ținuți. 

In holul mare al celula- 
rului o gazetă de perete ne 
prezintă caricatura unui 
deținut beat. Ni se explică 
faptul ca respectivul a 
sustras spirt tehnic din 
fabrica de mobilă, unde 
lucrase în timpul zilei. Pe 
un alt panou sunt prezen= 
tate rezultatele în întrece- 
rea dintre camere la 
efectuarea muncilor în 
sectoarele unde sunt 
scosi deținuții. Sunt afisa- 
te tot felul de recompense 
morale şi materiale pentru 
fruntașii pe ramură, 

In faimoasa fabrică de 
mobilă ni se acceptă vizi- 


tarea Halei 7, cea care fi. | 


nisează produsele, le pre- 
Bătesc de ambalare si le 
etichetează pentru export. 

Continuare în paz. 9 


un viitor, V; 
Lu ă hrisitii 
-COMUNISMULUI 


x Niimberg. U 


A “CUCERIT” 
“ILIESCU TIMISOARA 


Cel mai puternic bastion anticomunist din România 
se clatină? lubitor de Tară, Neam și Rege, Orașul 
Redeșteptării se va preda? Timişorenii, încrezători în 
Hristos, vor accepta cu resemnare ca județul lor să fie 
““gospodărit” de unul din foștii zăvozi ai Marelui Ateu 
Impușcat? 

Vineri, 15 Ianuarie a.c., a fost anunțat noul prefect 
al judeţului Timiş, ““musiu”' Ioan Paştiu. Inginer ' 
puncte”! și având grad de colonel M.Ap.N., “tov.”-u] a 
fost din 1970 detașat să lucreze în economie. A fost 
director la Intreprinderea de Armament din Cugir, iar 
în perioada 1989-1990 a fost director al Intreprinderii 
“Optica” din Timişoara, aflată și ea în regim 
militarizat. Ultima funcţie deţinută a fost cea de şef 
serviciu mobilizarea economiei şi apărare civilă din 
cadrul Oficiului Central de Stat pentru Probleme 
Speciale (?), judeţul Timiș, cu grad de colonel, depar. 
tament în care l-a avut ca subordonat pe electricianul 
alcoolic loan Marcu, “erou” al Revoluţiei, senator 


F.D.S.N. aa 
A FACE ACUM 


Recunosc: nu l-am avut la 'herț” pe Anatole 
France şi de aceea nici nu m'am îmbulzit a-l citi. Dar, 
în “Jurnalul fericirii”, N.Steinhardt, întrun anume 
context, repovestește ““Măscăriciul dela Notre-Dame”. 

Un măscărici ambulant -și, poate, mai mult 
“lumeţ”” de felu-i intră în Catedrală și, zărind plina de 
har alcătuire omenească a Fecioarei cu Pruncul, simte 
cum inima i se luminează. Simte apoi că e dator cu 
un prinos. Neştiind, însă, altceva decât meșteşugu-i 
de hoinar, începe a face tumbe, jonglerii și alte gium- 
bușlucuri. Spre indignarea fariseică a unor. 
persoane de față, unele cu sutană, altele ba. Dar, 
MINUNE! Pruncul începe să aplaude şi Fecioara 
zâmbește. - 

Heliade Rădulescu spunea la vremea lui: “Scrieţi, 
scrieți, scrieți oricum, numai scrieți!” 

Cum, vorba Eclesiastului, nimic nu-i nou sub soare, 
Sar putea parafraza: 

FACETI, FACETI CEVA PENTRU TARA DUPA . 
HARUL SI PRICEPEREA FIECARUIA, NUMAI 
FACETI! : Re ; 

Să facem orice, dar nu fără dragoste, fără încredere 
în Mântuitor. ae: 


JOACHIM ŞI BOAZ 


„„-erau numele celor două coloane dela intrarea în 
Templul lui Solomon. Fiind paralele, ele n'au putut 
forma o gardă contra vânzătorilor. 

Dar a venit Cel care avea să moară pentru ca toţi 
cei care vor crede în a Sa înviere să moștenească 
veşnicia. Si i-a alungat pe vânzători din Templu. El 
ne-a învățat purtarea CRUCII. 

Viitorul Români 


-CO! 


i : rebue evină nu doar necomunistă, ci 
și anticomunistă. 


TERORIZAREA 
BUNULUI SIMT 


Alcoolic și autoraş de paraliteratură, Constantin 
Cozmiuc, care umple săptămânal o pagină în 
rrromâno-macaronara “Renaştere bănăţeană” cu 
întpțirmevageiste, sa hotărit a lease o publicație 
“culturală”, numită_100% kitach-ist _:“Tirmisoara, 
mon amour”. 


garanția 
Re 


sunt 
pr ceaușist Damian 
Ureche și miorlăielile versificate ale Luciei Robitu, 


|. -De-l întrebi pe C.C dacă ştie ce-i ruşinea, te va 


O întreba la rându-i: cu ce se mănâncă? 


RĂSPUNS DEȚINUTULUI 
TUDOR POSTELNICU 


Din interviul luat de Adrian Păunescu lui. T. 
Postelnicu, fostul “ij ist”—a]-Marelui Cârpăci 
(publicat îno1 9- revista —4Vremea"!), reținem 
jnietara cel dea doilea: "zunde-Sa pomenit, 
dom le, să trimiţi un Comitet Politic la puşcărie?! 
S'a pomenit, deținut Postelnicu, s'a pomenit. La 
Nii, pe deasupra, au fost și împodobiţi: 
W 0 cravată de...funie. Bine săpunită, 


Ş Dan Emilian ROȘCA 


Li 


CUVANTUL ROMANESC 


Intre 7 şi 16 Ianuarie '92 
sa efectuat cel deal XI: 
„lea recensământ general al 
| populaţiei României (după 
| precedentele din anii: 1838, 
catagrafie), 1859-69, 1899, 
1912, 1930, 1941, 1948, 
1956, 1966, şi 1977). 

La finele lunii Mai 1992, 
Direcţia Naţională de 
Statistică a publicat 
rezultatele preliminare ale 
acestui recensământ, 
reluate de ““Adevărul 
economic”, nr. 19, din 29 
lunie-5 Iulie 1992, ca și de 
bilunarul parizian “Lupta”, 
nr. 189, din 22 Septembrie 
1992. 


Astfel, la începutul 
anului 1992, trăiau în. 
România 22.760.499 de 
locuitori. (Românii din 


afara hotarelor actuale ale 
“statului sunt estimați la 
peste 6.000.000). 

Cifra, raportată la cea 
stabilită de recensământul 
din 1977 (21.559.910 loc.) 
indică un spor de 1.200.589 
de locuitori, ceea ce 
reprezintă o creştere de 
5,6% în 15 ani, sau 0,4% 
pe an. 

- In anii scurşi între recen- 
sământuri, procesul de ur: 
banizare - înscris şi el întro 
tendinţă continentală - s'a 
intensificat. Populaţia ur- 
bană a crescut ela 
Po e A 

7,5%) în 1977, la 
12.372.767 locuitori 
(54,4%) în 1992, ceea ce 
reprezintă _un__spor-—de 
2,133.422 de locuitori 


(17,25%). interval, 
populaţia ruralăîn continuă 
micşorare nui 
curent migratoriu, con- 


stant, orientat către urban - 
a scăzut dela 11.320.565 
(52,5%) în 1977 la 
10.387.682 loc. (45,6%) în 


1992, țărănimea suferind. o 
pierdere de _932.883 loc. 
(8,25%). 


Semnificația majoră care 
decurge din acest fenomen 
este, de bună seamă, 
preponderența recentă a 
populației urbane asupra 
celei rurale, țărănimea 
devenind minoritară pentru 
„prima oară în istoria ţării. 
“ Compoziţia etnică a 
evoluat și s'a modificat şi 


Au fost recenzate explicit 
17 naţionalităţi 
care se adaugă în două 
rubrici eterogene: “alții” 
(8.420 cetățeni față de 
5.219 în 1977) şi cei 
“nedeclarați!”) 1.047 faţă de 
452). 

Statistic semnificative 
(adică având o valoare 
numerică deasupra pragului 
de 0,1% din totalul 
“populaţiei) sunt 9 etnii: 

1. Românii 20.353.980 
loc. : 89,4%; 

“29 Maghiarii 
loc. : 7,1% 

3. Tiganii 409.723 loc. : 
1,8% 

4. Germanii 119.436, 
loc. : 0,5% 

5. Ucrainenii 
loc. : 0,3% 

6. Rușii şi Lipovenii 
36.688 loc.: 0,2% 

7. Turcii 29.933 loc.: 
aprox. 0,1% 

8.. Sârbii 29.080 loc.: 
aprox. 0,1% E 

P3, Tătarii 24.649 loc. : 
aprox. 0,1% : 

Celelalte 8 etnii sunt: 

10. Slovacii 20.672 loc. : 
sub 0,1% 

11. Bulgarii 9.935 loc. 


1.620.199 


66.833 


(etnii) la “ 


12. 
13, 
14. 
15. 


Evreii 9.107 loc. 
Croaţii 4.180 loc. 
Cehii 5.800 loc. 
Polonezii 4.247 loc. 
16. Grecii 3.897 loc. 
17. Armenii 2.023 loc. 


Din compararea cifrelor şi 
procentajelor furnizate de 
cele două recensământuri, 
se poate schița și evoluţia 
demografică a grupurilor et- 
nice conlocuitoare. 

Naţionalităţile care și-au 
sporit populația (excedent) 
sunt: 

d Tiganii dela 227.398 
oa arsi (allee 

. oc. (1,8%). 
80,2%! ( %). Plus 

2. Turcii dela 23.422 loc. 
(0,1%) la 29.933 a 
(0,14%). Plus 26,1%. 

3. Ucrainenii dela 55.510 
loc. (0,3%) la 66.863 loc. 
(0,3%). Plus 21,0%. 

4. Ruşii şi Lipovenii dela 
22-690 i (0,2%) la 

. loc. (0,2%). 
18,4%. e aPloa 

5. Românii dela 
18.999.565 loc. (88,1%) 
la 20.353.980 locuitori 
(89,4%). Plus 7,1%. 

6. Tătarii dela 23.369 
loe. (0,1%) la 24.649 loc. 
(0,1%). Plus 5,5%. 

Deși Tiganii au o 
natalitate superioară mediei 
naționale, acest spor imens, 
de 80,2%, se explică și 
printr'o subevaluare a lor în 
recensământul din 1977, 
datorită numeroaselor 
declaraţii false în care unii 
recenzați îşi revendicau 
apartenența etnică la Ro- 
pân, în.loc de a-și asuma 
propria origine. 

Sporul Turcilor (de 
26,1%), al Ucrainenilor 
(de 21,0%) şi al Ruşilor (de 
18,4%) se explică prin 
imigrări metanastatice, 
legale sau clandestine, 
datorate atât condiţiilor 
social-economice mai bune 
în România decât în 
R.S.S.Ucraina şi R.S.F.S.R. 
(pentru imigranții din 
aceste țări), cât şi a unei 
toleranțe etnice in- 
comparabil mai importante 
față de Turci în România, 
decât în Bulgaria (de unde 
provin cei mai mulți din 
imigranții turanici.) 

Dacă rata medie anuală 
de creştere a populaţiei 
(“inerția demografică” 
românească) oscilează în 
jurul lui 1% (de exemplu, 
între 1958-66 și 1970-73 
egal 0,8%; între 1930-1940 
egal 1,2%; între 1948-1957 
egal 1,3%; în 1976 şi 1977 
egal 0,99% şi în 1974 egal 
1,1%  - echivalând cu 
200.000 persoane), în 
ultimii 15 ani, din cauza 
întreruperilor de sarcină și a 
emigrării (determinate de 
mizeria economică și de 
teroarea politică), acest in- 
dice scade, în medie, la 
0,48% anual. 

Din disperare și teamă, 
femeile au început să refuze 
(avorturile, prin 


sarcina Ă 
proporția lor înspăi- 
mântătoare, punând în 
pericol însăși ființa 
biologică a neamului ); iar 
emigrarea (“fuga în 


străinătate") peste hotarele 
sudice şi vestice - adică pe 
căile spre Europa Oc- 
cidentală - și America de 
Nord, dar și spre celelalte 
continente - a devenit 
sacrificiul suprem al 
nenumăraților Români care 
au dat bir cu fugiţii, în 
totală contradicţie cu felul 


FEBRUARIE 1993 
a 


DEMOGRAFIE ROMÂNEASCĂ 1992 


— Andrei PANDREA—— 


de a fi, pașnic şi sedentar, 
al neamului nostru, așa 
după cum s'a arătat în 
cursul secolelor, 

Greu se dovedește şi 
sporul anual de numai 
0,36% al populației 
tătărăști - mai mic de 
aproape cinci ori decât al 
celei turceşti, - în ciuda 
religiei - musulmane - și a 
multor obiceiuri care le sunt 
comubte, dar care par a 
acționa, demografic, în mod 
diferit. 

Naţionalităţile care şi-au 
micşorat populația sunt, în 
ordine descrescătoare, 
următoarele: 

Evreii - dela 24.667 loc. 
(0,1%) în 1977, la 9.107 
loc. în 1992. Cu minus 
13,1%. 

Germanii - dela 359.109 
loc. (1,6%) în 1977, la 
119.436 loc. în 1992 . Cu 
minus 66,7%. 

Croaţii - dela 9.500 loc. 
în 1977, la 4.180 loc. în 
1992. Cu minus 44,3%. 

Grecii - dela 6.262 loc. în 
1977, la 3.897 loc. în 1992. 
Cu minus 37,8%. 

Cehii - dela 7.683 loc. în 
1977, la 5.800 loc. în 1992. 
Cu minus 24,5%. 

Sârbii - dela 34.429 loc. 
în 1977, la 29.080 loc. în 
1992. Cu minus 15,5%. 

Armenii - dela 2.342 loc. 
în 1977, la 2.023 loc. în 
1992. Cu minus 13,6%. 

Polonezii - dela 4.641 loc. 
în 1977, la 4.247 loc. în 
1992. Cu minus 8,5%. 

Maghiarii  - dela 
1.713.928 loc. în 1977, la 


11.620.199 loc, în 1992. Cu 


minus 5,5%. 

Bulgarii - dela 10.372 
loc. în 1977, la 9.935 loc. în 
1992. Cu minus: 4,2%. 

Slovacii - dela 21.286 loc, 
în 1977, la 20.672 loc. în 
1992. Cu minus 2,9%. 

Datorită condiţiilor 
politice şi economice 
inumane, impuse de dic- 
tatură și devenite in- 
suportabile, grupuri ale 
naționalităților conlocu- 
itoare - împământenite, și 
la ele acasă în România, de 
secole lungi, au început să: 
şi părăsească în masă patria 
de adopţiune - lăsându-și de 
izbelişte avutul, mormintele 
și prietenii - pentru a se 
reîntoarce, străini între ai 
lor, în patria originară. 

Această sângerare etnică 
şi demografică, sărăcește și 
uniformizează patrimoniul 
demografic inestimabil al 
Națiunii şi al Tării, 
echivalând cu o catastrofă 
ireparabilă. Locul tuturor 
celor care și-au părăsit, de 
voie- de nevoie, tărâmul 
natal, era și este acasă, în 
România. Numai că, șansele 
lor de reîntoarcere, măcar și 
în parte, sunt cu totul i- 
probabile, în contextul 
politic, social și economic al 
dictaturii  nomenclaturiste 
comuniste  post-ceaușiste, 
fie ea și îmbrăcată în 
straiele amăgitoare ale 
unei “democraţii” calpe. 

In ultimii 15 ani și-au 
părăsit țara natală, 


România, între 1.800.000 
cetățeni (1,9%). cifră 
sprijinită statistic, dar 


apreciată ca subevaluată și 
deci nereală - şi 2.000.000 
cetățeni (8,8 ] - estimație 
mai probabilă. 

Deşi neavând “țară de 
schimb”, cei mai numeroși 
dintre cei plecaţi s'au 
dovedit Românii (între 
1.440.000 (77,88%) şi 


1.600.000 (88,75%). 

Ei s'au răspândit în 
lume, în zone de elecție: 
R.F.Germania, SUA, 
Canada, Franţa şi 
Italia...Dar şi în alte părţi, 
în aproape 50 de state ale 
lumii. 

Restul emigranților - al 
celor cu “'două patrii”'- se 


împarte între 1 
naționalități diferite, 
însumând un total de 


363.637 cetățeni români. 
lată-i după numărul 
descrescător al emigranților: 
1. Germani: 239.673 loc; 
II. Maghiari: 93.723 loc.; 
II. Evrei: 15.560 loc.; 
IV. Sârbi: 5.349 loc. 
V. Croaţi: 3.320 loc.; 
VI. Greci: 2.365 loc.; 
VII. Cehi: 1.883 loc.; 
VIII. Slovaci: 614 loc.; 
IX. Bulgari: 437 loc.; 
X. Polonezi: 394 loc.; 
XI. Armeni: 319 loc. 
Dintre aceştia au ajuns în 
patria strămoşilor: Ger- 
mania Occidentală. (curios, 
dar R.D.G.-ul a fost ““boico- 
tat”?...), Ungaria (dacă 
ne-am lua după cifrele min- 
cinoase ale propagandei 
maghiare, care afirma, prin 
SUA și Canada, că în Tran- 
silvania trăiesc 3-4 milioane 
de Unguri persecutați şi ex- 


terminați de Români, se 
naște întrebarea: de ce n'au 
fugit, oare mai mulți, în 
patria  vecină?), Israel, 
Iugoslavia, + Cehoslovacia, 
Grecia, Armenia, Polonia, 
Bulgaria. Insă nu toţi 
emigranții și-au ales țara 
strămoșilor,''a doua pa: 
trie”, ci unii au optat pen- 
tru... a treia, care coincidea 
cu aceleași rare zone de 


libertate și prosperitate 
alese şi de compatrioții 
români: Germania Oc: 


cidentală, SUA, Canada, 
Africa de Sud, Australia, 
Franţa, Italia... 

Dacă ne referim la pon- 
derea celor plecaţi, faţă de 
cei care n'au părăsit 
România, tabloul devine 
dramatic şi sumbru. lată 
proporţiile emigranților: 1) 
Evreii reprezintă 
73,1%, 
2) Germanii: 66,7%, adică 
2 din 3; 3) Croaţii: 44,3%; 
4) Grecii: 31,8%; 
5) Cehii: 24,5%; 6) Sârbii: 
15,5%; 7) Armenii: 13,6%: 


8) Polonezii: 8,5%; 9 
Ungurii: 5,5%; 10 
Bulgarii: 4,2%; 11 


Slovacii: 2,9%. 


Istoria Românilor se 


împletește, firesc, cu istoria 
minoritarilor care 


s'au 


& 


Tăran român, de Trajan Biltiu-Dancus 


2 


Sara sei „ra. 


PAGINA! 9 


bucurat de ospitalitatea, 
respectul și dragostea con- 
cetățenilor majoritari 
români. 

N'a devenit oare Evreul > 
din_” _Unteran- cetăţean 
român? N'a înființat oare, 
Johannes Honterus _univer: 
sitatea germană medievală 
la Braşov? N'au propăşit, 
oare, cultural Ungurii din 
România cel puţin cât cei 
dela . ei? Nu-i grav să con: 
staţi că, doar Polonezii 
refugiați în România în 
timpul lui Antonescu, erau 
de cel puțin 50 de ori mai 
numeroşi decât cei rămaşi 
azi? Sau că, Grecii şi Ar- 
menii care au dat boieri, 
domnitori şi au clădit 
biserici, să nu mai poată 
alcătui nici un sat? 


istoria noastră, că şi 
memoria colectivă, ar fi fost 
mai sărace. 


lată câteva gânduri 
fugare şi triste, pe care 
dorim să le supunem 

poate cu folos -, meditaţiei 
concetăţenilor noștri de 
gânduri iscate de 
recensământul din 1992. 


O puşcărie cu faţă umană 


Urmare din pag. 8 


15 deținuți. 


In hală vreo 
Neștiind cine suntem, nu 
ne-au luat în seamă. Se 
zbenguiau, se  hlizeau la 
noi, faceau diverse glume 
între ei. In momentul în 
care supraveghetorul lor a 
înțeles cu cine are de-a 
face, jocul s'a curmat si 
regulamentul a fost coborât 
din cui. In hală, pe lângă 
mobila prototip produsă de 
fabrică, se găsea si un du- 
lap-vitrină de vred sută de 
ani adus clandestin aici 
pentru a i se face o opera- 
ție de înfrumusețare prin 
lăcuire si remedierea unor 


deficiențe estetice, proprie- 
tarul sau fiind om cu pile 
la conducerea pușcăriei, 
Probabil că si în celelalte 
secții ale fabricii se lucra 
pentru alții si nu pentru 
regia MULTIPRODUCT, în- 
treprinderea de stat care a- 
re dreptul să exploateze 
munca deținuților, în schim- 
bul unui minim salariu din 
care deținutului să-i fie dat 
numai 107%. Pentrucă deținu- 
ţii dela Mărgineni câștigă 
ceva bani, în curtea exteri- 
oară a închisorii s'a deschis 
un magazin privatizat cu 
profil alimentar si pile la 
comandant. Probabil că, da- 


că mâine veniturile deținu- 
ților cresc, pușcăria va fi 
dotată și cu o casă de schimb 
valutar și o filială de bancă. 

După trei ore de vizită 
ne retragem spre iesire, nu 
înainte de a ne lua rămas 
bun dela Vlad Tepeș și De- 
cebal, ambii pironiți în 
bronz de către sculptori a- 
nonimi trecuți prin amfi- 
teatrele Mărgineni cu ani 
în urmă. Promitem să reve- 
nim cu ocazia târnosirii ca- 
pelei ortodoxe de care am 
vorbit mai sus. 


Gh. IONESCU OLBOJAN 


j 


PAGINA 10 


storie de ştiut 


DESPRE ACTUALITATEA ÎN POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ 


Așadar, încă înainte ca 
Germania să se fi 
manifestat în vreun fel 
unilateral împotriva 
Tratatului dela Versailles, 
Titulescu luase o poziție 
ostilă recunoașterii 
Reichului ca factor respon- 
sabil european, preferând 
ca acest rol să-l joace Rusia 
Sovietică. Titulescu adopta 
în acest punct, integral 
poziția franceză. Franța 
preocupată exclusiv de 
problema potenţialului ger- 
man, privea cu nostalgie 
spre masa gigantică, 
reprezentată de Rusia 
Sovietică, ca o aducere 
aminte a vechii alianțe, 
considerată ca o ideală com- 
binație de blocare a Ger- 
maniei. 

Diplomaţia franceză, cu 
asentimentul Marii Bri- 
tanii, pormind dela prin- 
cipiul primatului primejdiei 
germane, a început deci să 
lucreze în sensul unei 
“Grande Alliance” care să 
concilieze poziția micilor 
aliați orientali, cu reîn- 
vierea vechii alianțe 
franco-ruse. Această 
'“Grande Alliance!! 
rămânea cu toate 
greutăţiile de realizare, 
postulatul unei politici 
europene. . 

Trebue să recunoaştem 
că importante cercuri din 


Franța şi Marea Britanie . 


manifestau mai mult decât 
o îndoială față de o com- 
binație cu Rusia Sovietică 
și din când în când înclinau 
şi spre alte formule de 
stabilitate, fiind considerate 
mai potrivite cu structura și 
cu interesele Europei. Dar 
mirajul  **Marii Alianțe”, 
reușea cum am văzut, să 
elimine aceste înclinații 
salutare. 

“La Grande Alliance”, 
din nefericire, îl obseda și 
pe Titulescu. 

Sunt încă suficiente măr 
turii care să ateste 
sforțarea lui Titulescu pen- 
tru o înțelegere cu Rusia 
Sovietică. Pertinax, 
cunoscutul gazetar, par- 
tizan şi pe atunci al 
înţelegerii cu Sovietele, 
citează pe Titulescu ca pe o 
autoritate în sprijinul tezei 
sale de grăbire a înțelegerii 
cu Sovietele: **Prenez 
garde, l'occasion passera''! 
In 1934, așadar, Titulescu 
manifesta îngrijorarea de a 
nu se pierde o ocazie atât de 
minunată pentru secu- 
ritatea Europei. 

Aceeași atitudine refrac- 
tară o arăta Titulescu și 
față de o înțelegere cu 
Italia. Titulescu a dez. 
minţit mai târziu această 
atitudine dar faptele rămân 


„fapte. Guvernul italian nici 


na mai socotit oportun să 
prelungească pactul de 
amiciție din 1926. 
Conferința dela Stresa, 
din 1935, punea bazele unei 
colaborări dintre cele mai 
salutare pentru interesele 
Europei, între Italia și cele 
două mari democrații oc- 
cidentale. Înțelegerea 
franco-italiană pe cale de 
realizare în același an pu- 
tea fi un factor eficace de 
stabilitate în Europa. Care 
era prețul acestor înțelegeri 
și colaborări? Mâna liberă 
pentru Italia să-și 
canalizeze energia creatoare 


şi să-şi satisfacă interesele 
vitale întro regiune depăr- 
tată, fără a leza interesele 
nimănui: în Africa Orien- 
tală. Totuși în afacerea 
sancţiunilor care a provocat 
consecințe fatale pentru 
stabilitatea europeană, 
Titulescu a fost unul dintre 
cei mai activi şi indignați 
partizani ai Negusului și ai 
înfierării Italiei ca 
agresoare. 

Dimpotrivă, toate 
sforțările lui Titulescu se 
îndreaptă în acel timp pen- 
tru a obține dela Soviete o 
recunoaștere cât mai ex- 
plicită a integrității 
teritoriale a României, în 
schimbul unei alianțe în 
regulă, româno-sovietică. 

O alianță româno- 
sovietică prezenta o mare 
importanță pentru sistem, 
fiindcă numai așa se pu- 
teau valorifica alianțele 
franco-sovietice şi ceho- 
sovietice: prin posibilitatea 
ca trupele sovietice să 
treacă peste teritoriile 
țărilor intermediare, Polonia 
şi România. Polonia nici nu 
voia să știe de o astfel de 
eventualitate. Rămânea 
așadar România. Dar tocmai 
clauza trecerii trupelor 
sovietice peste - teritoriul 
românesc crea obstacolul cel 


mai greu în calea unei 


alianţe 
Fiindcă pentru prima daţă 
dela război, se înregistrau 
între “ factorii responsabili, 
diversiuni asupra politicii 
externe a României. Nu mai 
era convinsă toată lumea 
românească de opor: 
tunitatea ca România să ur- 
meze necondiționat direc. 
tivele sistemului dela Ver- 
sailles. In primul rând, 
fiindcă o politică europeană 
condusă după un principiu 
unic ca perenitatea unui 
tratat, este în sine destul de 
discutabilă. 

Când însă fundamentul 
unei politici continentale 
este un tratat ca cel dela 
Versailles, atunci însăși 
baza acestei politici suferă 
de un viciu fundamental. 

Nu noi am făcut critica 
Tratatului dela Versailles. 
Au făcut-o cei mai lucizi 
observatori politici ame- 
Ticani și europeni. 

“Jacques Bainville în car- 
tea sa “'Les consequences 
politiques de la paix”!, ca și 
economistul englez Keines 
în altă carte, “Consecințele 
economice ale păcii”, au 
arătat cu o precizie 
științifică unde va conduce 
Tratatul dela Versailles, 
Mai ales Bainville a dovedit 
0 pătrundere ce a mers 
până la profeție în 
riguroasele sale concluzii 
asupra consecințelor unei 
astfel de păci. 


Si acum de curând, D-l 


John Foster Dulles și însuși. 


Preşedintele Truman nu și- 
au ales cuvintele față de 
Tratatul dela Versailles. 
Dar și la noi cei mai 
autorizați oameni politici, 
ca de pildă şeful guver- 
nului de atunci, Ionel 
Brătianu, au judecat sever 
Tratatul dela Versailles. 
Intro scrisoare din Paris, 
către fiul său George, Ionel 
Brătianu definea în termeni 
de citat istoric acest tratat: 
''0 pace în condiții 
napoleoniene, realizată. cu 


româno-sovietice.. 


-I- 
——— Mihail Fotin ENESCU—— 


mijloace wilsoniene”. Din 
punct de vedere românesc 
deci, atât Regele Ferdinand 
câtși Primul său Ministru 
Brătianu nu erau deloc 
mulțumiți de condiţiile 
Tratatului dela Versailles. 
Regele Ferdinand declara că 
a primit un regat in- 
dependent și că nu va ac- 
cepta să fie mai puțin decât 
a fost înainte de victorie. 
lar Brătianu mergea până 
acolo încât să refuze 
semnătura: cu o mare 
greutate pe inimă a intrat 
Ionel Brătianu în Galeria 
Oglinzilor la 28 Iunie 1919. 

Cu atât mai mult, după 
15 ani, experiența arăta 
precaritatea unei politici 
externe bazate pe imor- 
talitatea unui astfel de 
tratat. Personalităţi de 
prim ordin ca Al. Vaida 
Voivod şi George Brătianu 
aveau, așadar, destule 
motive ca să propună în 
Parlament şi în faţa opiniei 
publice verificarea valorii de 
eficienţă a politicii externe 
a României. 

Desigur nu prietenia cu 
Franța și cu Marea Britanie 
era în discuție, ci coro- 
larul acestei prietenii, 
colaborarea cu Rusia 


„ Sovietică; consecința fatală 


a unei asemenea colaborări, 


„tensiunea nejustificată cu 
„Germania și Italia, provoca 


de asemenea o neliniște în 
sferele politice românești, ce 
se întindea treptat şi în 
straturile populare, din ce 
în ce mai atente la poziția 
extemă a României. 

In ipoteza înțelegerii cu 
Sovietele, în special even- 
tualitatea trecerii trupelor 
sovietice pe teritoriul 
românesc, stâmea o adân- 
că îngrijorare. Desigur, 
Titulescu avea grijă ca în 
pactul de colaborare să se 
includă o clauză prin care 
trupele rusești să nu 
poată intra pe teritoriul 
românesc decât la cererea 
guvernului român. Dar o 
astfel de clauză este un loc 
comun întrun asemenea 
pact; o asemenea clauză nu 
are o valoare, decât formală 
și nu câștigă un temei efec- 
tiv decât prin buna credință 
a părţii contractante și mai 
mult încă, numai 
corespunzând intereselor 
fundamentale ale părţii 
respective, de care depinde 
voința ei de a executa ceea 
ce s'a obligat. 

In raporturile inter: 
naționale, nu declarațiile 
solemne au o valoare reală, 
oricât de precis ar fi 
stipulate. Executarea unei 
convenţii se poate prevedea 
întradevăr dacă această 
convenţie “corespunde in- 
tereselor oculte ale par- 
tenerului. Si pactul dela 
Livadia, încheiat între Gor: 
ceacov şi lon Brătianu în 
1877, prevedea o clauză 
asemănătoare: trecerea 
trupelor rusești prin 
teritoriul naţional cu per- 
misia Guvernului român şi 
mai apoi evacuarea țării cu 
obligația solemnă de a 
respecta integritatea 
teritorială a României. 

Opinia populară 
manifestând o îndoială faţă 
de forța unei asemenea 
clauze, dovedea o intuiţie 
mult mai acută decât 
diplomaţia oficială a 


statului, 
Titulescu. a 
Dar nu numai opinia 
publică şi forțele populare, 
cât și o mare parte dintre 
oamenii politici români 
calificaţi arătau o  neîn- 
credere profundă față de 
proiectul unui pact de 
amiciție cu Sovietele. 
Chiar şi observatorii 
străini, poate mai in- 
teresaţi în principiu pentru 
o înțelegere cu Sovietele, 
exprimau aceași neîn- 
credere. Astfel clar- 
văzătorul Bainville, unul 
dintre cei mai buni 
cunoscători din Occident 
ale problemelor orientale, 
scria în Februarie 1935: 
“On ne nous promet plus 
que larme rouge passera 
sur le corps de la Pologne 
pour arriver plus vite A trois 
tapes de Berlin. Mais elle 
pourait arriver chez les amis 
de la Petite Entente qui 
logent dans son voisinage. 
Ell porterait secours ă la 
Tehâcoslovaquie et a la 
Roumanie. Tres bien mais 
en suite en sortirat-elle”'? 
Ceva mai mult, Bainville 
se îndoia chiar asupra 
condiţiei fundamentale a 
unei înţelegeri cu Sovietele. 


condusă de 


„Comentând expresia lui 


Titulescu din „convorbirea 
cu Pertinax la Geneva, 
citată mai sus; '“Prenez 
garde, l'occasion -passera””, 
Bainville scria în Decembrie 
1934: “*Qw'est-ce qu'un 
systeme d'alliance qui se 
presente comme une ''oc- 
casion”! a saisir. Pour 
qw'une alliance soit solide, 
il faut qw'elle repose sur la 
conformit6 des intârets et 
cette conformit6 ne depend 
pas de Vheure qui passe. 
Elle est permanente ou elle 


n'est pas.” 
Cert este că această 
stăruință pentru o 


înțelegere atât a Româ- 
niei, cât şi a democraţiilor 
occidentale cu Sovietele i-a 
ridicat progresiv în fața lui 
Titulescu o opoziție din ce 
în ce mai puternică. In 
acelaşi timp chiar unii par- 
teneri din sistem  începu- 
seră sâ caute şi alte 
posibilități de orientare. Pe 
de altă parte, cu toată 


dorința factorilor oc- 
cidentali de a activa “'la 
Grande Alliance'', o 
mulțime de greutăți se 


opuneau în calea bunelor 
intenţii de intimitate cu 
Rusia Sovietică. Printre 
aceste greutăți, cea mai 
iritantă era continua in- 
tromisiune a Kominternului 
în afacerile inteme ale 
țărilor suverane. Fiindcă nu 
de azi există o presiune 
sovietică în interiorul altor 
țări. De când s'a constituit 
Uniunea Sovietică s'a 
deschis un focar împotriva 
ordinii mondiale. Marea 
Britanie a reacţionat 
împotriva amestecului 
sovietic până la ruperea 
relaţiilor diplomatice cu 

U.R.S.S.-ul. Tot la ruperea 

relațiilor diplomatice au 

procedat şi Uruguaiul şi 

Brazilia, prin 1935-1936, 


„când Sovietele fometeau 


revoluţia în America de 
Sud. a EI te 
lar primul demers al 
lui Coulondre, ca Amba- 
sador al Franței la Moscova, 
în 1936, a fost toc. 
mai să arate lui Litvinov 
imposibilitatea de a intra în 
funcțiune pactul franco- 
sovietic din cauza brutalei 
intervenţii a Kominternului 
în politica internă franceză. 
Așadar, chiar în cercurile 
occidentale, cu toată sim- 
patia pentru Titulescu, se 
manifesta 'o îndoială în 
ceea ce priveşte opor- 
tunitatea zelului de a per- 


TORONTO - BUC 


MONTRE 


TORONT 


CUBA, 


1808 Danforth Ave, 
TEL; (416) 463-6000 + FAX 


ID 


VACANȚE ÎN 


> Personale. Adaugând și in. 


AM $490 
— LOS ANGE 
TORONT lee 


* ÎNCHIRIERI D 
LUNG/VÂNZĂR 


O-—NEW YORK $199 


E AUTOMOBILE PE TERMEN 
E AUTOMOBILE NOI TAX 

FREE 
* CURIER SĂPTĂMÂN 
> BUCUREŞTI (PUTE 


SCRISORI, A 
* TRIMITERE DE B NE 


AL 


ŢI TRIMITE 
TC...) 
ANI ŞI DE PRODUSE 


MEXICO, FLORIDA 


„ Toronto, Ont, MAC 1H8 
: (416) 463-7990 


2 SR 


CUVANTUL ROMANEGe. 
FEBRUARIE 1993 ESC 

EI a mea e ea | 

| 


fecționa sistemul printre d 
lărgire şi o adâncire a 
alianţei cu Sovietele. 


In România, 
ternă ajunsese 
cronic de tensiu 
Chiar în sânul 
liberal din care 
Titulescu, 


Politica ex. 
un motiv 
ne internă, 
guvernului 
făcea parte 
, se observa o 
îngrijorare față de poziţia 
tot mai nesigură a 
României pe Plan in. 
termaţional. 


Era destul de vizibil că 
sistemul intra în pană. 
Apoi temperamentul lui 
Titulescu, exasperat de o 
rezistență la care nu se 
aştepta și nu fusese E. 
obișnuit, aducea o iritare în 
raporturile politice, cu greu . 
compensată prin farmece : 


trigile de rigoare întrun 
climat moral de ::bas- : 
empire”! și gelozia surdă a E 


noirea  plinelor puteri din 
partea Consiliului de 
Miniştri și a Primului 
Ministru G. Tătărăscu, în 
Iulie. 1936. : 


i er de criză 
ce se aștepta 'să se înc! 


Intr'adevăr, guvernul 
se reconstituie 
Titulescu, motivând ex- 
cluderea pe considerațiuni 
de politică internă. Astfel, ş 
la 2 Septembrie 1936, 
sclipitorul Titulescu este 
înlocuit de placidul Victor 
Antonescu; o carieră 
ministerială de 20 de ani, 
începută în admirația E 
tuturor, lua sfârșit întrun 

proces pasional. 4 


ALCĂTUITE 
DE Dvs. 
25lb=$57.33 
peste 251b 
$2.80Kg sau 
pachete cu ali- 
mente tip TEC 
* livrare la 
domiciliu în 
Ucurești şi 
marile orașe 


Îi E a i a ai i A d 


tăia ie 


CNA caca ini 8 


CUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1993 


BT z 


PAGINA 11 


COCOȘUL LUI BRÂNCUŞI ÎNTRE SCULPTURILE DIN PARCUL 
GIANADDA DIN MARTIGNY-ELVEŢIA 


—— Dr. Marin NICOLAU-GOLFN— 


Dela Geneva, un tren In- 
tercity duce, nepărăsind 
malurile lacului Leman, 
spre Lausanne şi de acolo la 
Martigny, așezare romană 
care datează încă de pe tim- 
pul stăpânirii imperiale, 
așa cum rezultă din săpă- 
turile arheologice, făcând 
parte din ““helvetorum 
pars”! '- cum aminteşte 
Julius Caesar în opera sa 
“De Bello Galico”. Urmele 
romane de care aminteam, 
ar fi rămas pe mai departe 
în fund de pământ, dacă 
terenul acesta, tăiat în 
două de șoseaua ce duce 
spre celebrul simplon, tunel 
ce străbate stânca dură a 
muntelui, legând astfel 
lumea Mediteranei prin 
Italia, cu Europa centrală, 
mar fi intrat în posesia 
fraţilor Gianadda, prin grija 
cărora a luat naștere 
Fundaţia, cu același nume, 
din Martigny. Este un focar 
de cultură care a fost 
înființat în urma unor 
întâmplări dramatice, 
fiindcă “'la 24 Iulie 1976, - 
relatează Leonard Gia- 
nadda - fratele meu Pierre, 
a căzut victimă unui teribil 
accident de avion la Bari, 
(în Italia) venind din Egipt. 
Voind să dea ajutor 
tovarășilor săi, el a fost ars 
înspăimântător și a decedat 
în câteva zile... la 38 de 


FRI 


ani 
iuli 


Fundaţia 
adăposteşte 
gallo-roman, cu monede şi 
sculpturi romane, muzeul 
automobilului, cu piese de o 
mare valoare documentară, 
dela început și până în 
1939 şi o admirabilă sală de 
expoziţii de artă plastică şi 
de concerte simfonice. 

Rămânând să mă ocup 
întrun alt articol de atari 
manifestări artistice, con- 
sider că este totuși necesar 
să  menţionez aici 
ingeniozitatea artistică și 
imaginația creatoare a 
arhitectului, perfect 
cunoscător al materialelor 
de construcții moderne, 
pentru ridicarea acestui 
edificiu. 

Clădirea are formă 
pătrată la bază, dar pe 
măsură ce zidurile cresc, ele 
se retrag spre interior, la 
locuri potrivite, dând 
naștere la spaţii drepte sau 
înclinate cu niște con- 
traforți ce sprijină lespezi 
din beton, orizontale, cu 
funcţii de  cornișe, 
protejând intrările. Din 
acest joc de volume și 
suprafețe se creează ideea 
de spaţialitate și de mare 
diversitate, pe care cade 
lumina, sugerând efecte de 
originale şi surprinzătoare 
ritmuri. Clădirea ia astfel, 
mai mult sau mai puţin, 
forma unei flori îmbobocite 
în ciuda pătratului dela 
bază: o floare de lotus din 
beton, gata să se deschidă 
ca să respire aerul rece de 
munte, dătător de viaţă, 
sub un cer mereu 
schimbător. Sunt aci, forme 

robuste, descriind clar 
volumele în verdele intens 
al peisajului mărginit de 
stânci golașe. O integrare 
perfectă a creației umane 
într'un complex muntos 
pierdut în negura miilor de 
ani! 


Gianadda 


a... 


un muzeu 


Mai înainte de a intra în 
spațioasa sală de expoziţii, 
vizitatorul îşi plimbă 
privirea pe operele expuse 
în aer liber, situate în 
“Parcul de sculpturi” care 
precede intrările con. 
strucției de care ne-am 
ocupat. Parcul este de fapt 
o pajiște în care, ici şi colo, 
au fost plantați pomi 
roditori şi diferiți arbuşti 
cu frunzele în diferite 
culori: brun, galben, 
roșiatic și cărămiziu, ce se 
înscriu în peisajul de un 
verde dominant în con: 
trastul dur şi semeț al 
stâncilor golașe din 
înălțimile din jur. Vestigiile 
romane ce se găsesc aici au 
ziduri din piatră de granit 


gris, scoase la lumină de: 


fraţii Gianadda care doreau, 
iniţial, să construiască aici 
un bloc de locuinţe, pe 
șapte nivele. Este acesta un 
mod de a prezenta arhitec- 
tura antică, într'un spațiu 
atrăgător, ce îmbie la visare 
şi meditaţie. 

Pe întinsul parcului se 
înscriu, la loc potrivit, 
risipite parcă, spre a putea 
fi mai bine cercetate,lucrări 
în diferite materiale ca 
piatră colorată, marmură, 
aluminiu, oţel și fontă, 
materiale obligate în fel și 
chip să îmbrace forme foarte 
variate, care prin volumele 
lor să îmbie la cercetare şi 
să  biciuiască imaginația. 
Căci fiecare formă exprimă 
un gând precis, fiecare 
operă este un rezumat de 
adâncite frământări, ca 
în mai toate sculpturile 
reușite din lumea modernă. 
Sunt opere ale lui Rodin, 
încercatul căutător de 
efecte sculpturale puse în 
valoare prin lumină, sunt 
sculpturi dintre cele puţine 
rămase dela Miro, sunt 
lucrări de ale lui Arp, toate 
sintetizări de o sur: 
prinzătoare subtilitate, ce 
tâșnesc din iarbă chemând 
la reverie şi admiraţie. 

Un lot important îl con- 
stituie îndeosebi lucrările 
Englezului Henry Moore şi 
mai ales cele 12 opere ale 
lui Antoine  Poncet, un 
urmaș îndrăzneț al lui 
Constantin Brâncuşi, ale 
cărui “Păsări”, surprinse 
într'un moment din 
miscare, taie cu aripile lor, 
într'o lină agitație, cerul 
sidefiu, în ritmuri ghicite 
doar, pline de graţie. An- 
toine  Poncet caută 
muzicalitatea formelor, 
învingând rigiditatea pe 
care le-o impune maestrul 
român dela Hobiţa, dar 
rămâne în acest fel, mai pe 
pământ, creând danteluri 


muzicale de ritmuri mozar:-_ 


tiene, cu rafinamente 
sonore ca în muzica lui 
Liszt, pe când Brâncuși dă 
gravitate liniei şi formelor, 
ce iau avânt ca în muzica 
lui Beethoven, ori ca în 
freamătul, fără com- 
promisuri, din “Amurgul 
Zeilor” din Wagner. 
Aşa apare în acest minu- 
nat “Parc de sculpturi”? din 
Complexul artistic Gianad: 
da, '“Cocoșul”, într'una din 
numeroasele sale variante, 


a IV-a, aici în Elveţia. 
Lucrarea lui Brâncuși, 
“Cocoșul”, dominantă în 


expoziţie, a fost realizată de 
neîntrecutul maestru, în 

| șlefuit și se înscrie ca o 
Dita temerară, 


-dimenisuni. 


de diferite forme și 
* dimensiuni, robotind 
făcând și  refăcând 
“Cocoșul” său, revenind 


enigmatică, atât de simplu, 
în peisajul cu stânci 
abrupte din imediata 
apropiere a ultimelor case 
ale orașului. **Cocoșul'”! 
acesta cheamă la viaţă; el 
învinge orice rezistență, 
ascultând parcă secretul ar- 
tei trâmbiţașilor îngeri, cu 
lungi trompete din alamă, 
din fresca “Deşteptarea 
omului, din “Judecata de 
apoi”, de pe peretele vestic 
al povestirii dramei omului, 
în culoare, dela Voronețul 
Bucovinei, veselă grădină. 
Cocoșul cheamă la redeştep- 
tarea din moarte, la 
regăsirea omului de către 
om, acum, la încheiere de 
chinuit secol şi de început 
de nou mileniu, poate mai 
bun, ori poate tot atât de 
învrăjbit, ca acela care se 
încheie în curând. 

O nepoată a mea, 
studentă la Geneva, care 
mă însoțea, mergea și 
stătea câtva timp lângă 
această sculptură-pasăre, se 
îndepărta apoi ca s'o prindă 
mai bine sub ochi în 
întregul ei complex, și își 
căuta apoi din nou un loc 
mai bun, ca să-și sature 
privirea. Era perfecțiunea 
formei ori era strălucirea 
materiei, subliniind for- 
mele, ceea ce-i reținea 
privirea? Era supleţea 
volumelor ce se înscriau 
întrun anume fel, în rit: 
muri  avântate, 


ori era 
avântul generos al 
Cocoșului redeşteptării 


românești, ce se agită în 
acest fel, dând actualitate 
aripilor îngerilor trâm. 
bițași dela Voroneţ, în 
chemarea lor spre deştep- 
tarea neamului după 50 de 
ani de beznă stalinistă? 
kk 


In atelierul maestrului 
român, punct de atracţie în 
faimosul Centru Cultural 
Pompidou din Paris, 
cunoscut mai bine cu 
numele de Beaubourg, se 
păstrează vreo câteva 
variante ale *'Cocoșului”, 
realizate în ghips de diferite 
Ele oglindesc 
chinul acestui mare 
maestru român, pe drumul 
marilor realizări ale 
neamului. Ele arată pe un 
Brâncuși-omul, pierdut 
printre oale şi căldări de 
ghips, meticulosul fiu de 
țărani dela Hobiţa Gorjului, 
care se chinuia înconjurat 
de ciocane, nicovale, dălți 


mereu asupra formelor, pe 
care niciodată nu le socotea 
perfecte. Omul acesta cu 
privire de oţel, nu era decât 
foarte rar mulțumit. De 
aceea munca sa de artist, se 
dorea mereu perfecționată, 


cu trudă, chibzuinţă și 
mereu, mereu cu 
înălțătoare răbdare. 

Brâncuşi și-a dat 


obştescul sfârşit în 1957 
departe de țara noastră pe 
care a iubit-o cu atât amar. 
II ştiam, dar n'aveam drep- 
tul să vorbesc de el. In 
1950, mi s'a prezentat la 
Facultatea de Istorie a Ar. 
telor unde funcționam, un 
student modest care mi-a 
spus că se numea Brâncuși. 
Era unul din cei câțiva 
nepoți ai artistului. Per. 
secutat din această cauză, 


Sa pierdut în mintea mea cum dorea el, guvernului ritmurile din volumele 


i â â istral stâpânite, mă 
în acele dramatice momente român. Guvernul român a  magis i T 
din viaţă, când eram refuzat însă acest dar urmăreau întocmai ca rit: 
urmărit având “'zgură socotit “artă decadentă murile din Coloana 
burgheză”” în predarea etc, etc. recunoştinței fără de sfâr- 


și”, ridicată pe locul unde 
se găsise, de decenii, in- 


lecţiilor, din care cauză am 


i Este un eşec al vieţii 
și fost dat afară din Univer- 


mele de care, totuşi nu sunt 


sitate. Puțin timp înainte vinovat. sala „argul 4a) A el ae 
de moartea artistului, prin aa vite, — i a i 
1956, m'a întrebat cineva prozaic, nu? Dar cât de 
dacă n'ar fi bine ca Când am plecat dela Mar- unială Coloană prin sim- 
iuni Paris, să-  tigny, cădea seara.  plitatea sa. Nu? 
i pi popi a şi  ''Cocoșul” lui Brâncuși Brâncuși trăiește prin 


veghea și spinteca spațiul 


opera sa și prin el va trăi şi 
în zboru-i fără aripi. Doar 


numele de Român! 


atelierul cu ce era în el, 
drept dar prin testament, 


ÎNCHINARE 


Iţi mângâi lin conturul de pe hartă 

- rotundul tău din vremurile bune - 

şi pe întregul glob, din Est spre Soare-apune 
nu-ți văd asemănare, și mă iartă 


dacă robit de împlinirea-ți, eu, 
gândesc cu inima încinsă şi îmi pare 
că eşti o picătură de sudoare 

din Ziua Sasea a Lui Dumnezeu... 


Ce şerpi teau năpădit din patru vânturi 
când Domnul a plecat a Saptea Zi? 
Hotarul tău n'a fost cine-al păzi, 

că morţii nu se scoală din mormânturi. 


Si ţi-a fost dat superbă Românie 
să fierbi în putrezimea ciolovecă 
şi să te vândă fără ipotecă 
bastarzii roși de scârbe și frănție... 


Zahu PANĂ 


A A A Y 
CE S'A ÎNTÂMPLAT ÎN TARĂ 
DUPĂ FUGA LUI PACEPA? = 


ÎI occcatuncereaasm eaaeaea 


2 Dosarele roșii 


ap rate 


Fuga generalului Pacepa 
a însemnat pentru Secu- 
ritatea lui Ceaușescu un 
cutremur distrugător: liniile 
de spionaj extern au fost 
schimbate, spionii români 
rechemaţi în țară, Direcţia 


Gh. IONESCU 


de Informații Externe re- 
tr i Iza 
OLBOJ AN snap conducătorii 


Amanunte despre toate 
acestea precum si divul- 
garea celor mai importante 
activități externe ale Secu- 
rității: acţiunile “Dunărea”, 
“Brândușa”, celebrele ca- 
zuri Goma, Cană, Horodin- 
că și multe altele, le veți 
afla, citind, cu sufletul la 
gură, “raidurile necruță- 
toare” ale lui Gheorghe 
Ionescu Olbojan. 


PUTEŢI PROCURA CARTEA 


SCRIIND LA ADRESA ZIARULUI “CUVANTUL ROMANESC”? 
P.0.BOX 78010 WESTCLIFFE POSTAL OUTLET 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
L9C 7N5 


Trimiteţi cecul pe numele ziarului “Cuvântul Românesc” 
CARTEA CANADA 
i :$ 10.00 
Br î $ 10.00 plus expediția. Usa; 3 Da 35 


$ 10.00 plus 2.10 


EUROPA: ş 10.00 plus 2.40 


Ei 


PAGINA 12 


FEBRUARIE 1993 


Depinde dela om la om, 
dar mie mi se pare că amin- 
tirile cele mai frumoase 
rămân cele din vremea 
liceului, sau în cazul meu 
amintirile dela seminar. 
Una din ele mă leagă de 
Părintele Ioanichie. Din 
când în când cobora dela 
Sihăstria la Mânăstirea 
Neamţu să viziteze pe 
fratele lui, colegul meu 
Vasile. Tot timpul era 
grăbit. Si la mers și la 
vorbă. Se părea că s'ar fi 
rătăcit pe pământ. Tot tim- 
pul grăbit să ajungă 
departe. 

Nu demult, mergând în 
vizită în România, nu 
puteam să plec fără a vizita 
Sihăstria, respectiv pe 
Părintele Cleopa și Părin- 
tele Bălan. M'a primit în 
chilia lui plină de cărţi. Pe 
masa de birou - un teanc 
de manuscrise. Icoane pe 
pereți. Totul simplu. Sim- 
plicitatea bizantină, cum 
numai Brâncuşi ştia să o 
sugereze. Frumuseţea 
paradisului consta în 
puritatea luminoasă a 
esențialului, curgând din și 
spre Dumnezeu. 

Mă aflam în chilia unui 
scriitor și cărturar. M'a 
îmbrățișat şi în “grabă” 
mi-a umplut brațul cu 
cărţi. In timp ce le lua de 
pe un raft, sau de pe altul, 
sau din pachetele abia 
sosite dela tipografie, mi-a 
pus toate întrebările, mi-a 
răspuns la toate întrebările, 
a comentat, îndrumat, măr- 
turisit, întrebat de prietenii 
din străinătate etc. 

Am zâmbit interior, 
văzându-i graba kierkagaar- 


diană, zicându-mi: aşa l-am . 


cunoscut și așa a rămas, 
Grăbit. Rătăcit printre 
muritori, timpul cred că e 
considerat de cuvioșia sa ca 
0 erezie în care a decăzut 
ființa umană din etern, 
Singurul timp pe care îl ac- 


0 


Z 


ceptă, este. KAIROS, ca pli- 
nire a timpului, prezentul 
continuu al LOGOS-ului, 

Ioanichie Bălan își 
gândeşte rădăcinile 
strămoșești ale pământului 
românesc ca o pătrundere 
în divin din care se 
împărtășesc. 

“Patericul românesc” 
este o lucrare unică în 
literatura spiritualității 
românești. El cuprinde 
viaţa și cuvintele de 
înţelepciune creștină ale 
unor sfinți şi cuvioşi 
părinți ce sau nevoit în 
mânăstirile românești, sau 
prin sihăstrii, începând cu 
secolul al III-lea. 

Meritul Părintelui Bălan, 
în alcătuirea acestui 
pateric, constă în bogăţia 
de nume pe care le-a strâns, 
cercetat și antologat în 
această lucrare en: 
ciclopedică de peste 700 de 
pagini. 

Atât prima cât și a doua 
ediţie au fost tipărite cu 
binecuvântarea IPS. Dr. 
Antim, Arhiepiscopul To- 
misului. și al Dunării de 
«Jos. Ediţia a doua e tipărită 
în editura Arhiepiscopiei, 
Galaţi, 1990. 

In cuvântul introductiv, 
I.P.3, Dr. Antim elogiază 
munca Părintelui Bălan și 
recomandă cartea pentru 
“conţinutul ei edificator”, 
subliniind “aroma stilului 
său atrăgător, limpede și 
cald”, 

Prefaţa (la ediția întâi 
din 1980) e semnată de Pr. 
Prof. Dr. Dumitru 
Stăniloae. '“Marea 
majoritate a persoanelor 
cuprinse aici, citim în 
prefață, s'au învrednicit de 
o înaltă trăire în Hristos, 
adevărate întruchipări ale 
unei nespuse iubiri de Dum- 
nezeu și de oameni... Esen- 
Hal, îmbinarea în acest ad- 
mirabil echilibru a celor 
două dimensiuni - iubirea 


CRONICI 


de Dumnezeu și de om - 
slujire în duhul 
Evangheliei, caracterizează 
aceste vieţi şi arată într'un 
mod viu ce a însemnat 
sfinţenia pentru ei și ce a 
însemnat această sfințenie 
a lor în mijlocul poporului 
drepteredincios. E de ajuns 
să cităm în acest sens una 
din povățuirile marelui 
Mitropolit Veniamin 
Costache: ““Dacă fiecare din 
noi va face tot ceea ce poate 
în binele Bisericii, al patri- 
ei și al omenirii, nu vapieri 
cetatea noastră.” In acest 
spirit de largă deschidere și 
exprimare a iubirii, 
sfințeniei și slujirii, este 
alcătuită această carte.” 
A doua însemnătate a 
acestei opere e subliniaţă de 
Părintele Stăniloae pentru 
cei din afara hotarelor 
României, unii dintre ei, 
potrivit cărora poporul 
nostru nu a avut o 
spiritualitate trăită cu 
totală jertfire de sine întru 
sfinţenie. “* Adeseori 
străinii, constată cu 
amărăciune traducătorul 
Filocaliei românești, se 
întreabă: “Ce a dat poporul 
„român pe terenul activării 
practice, al creştinismului 


în general și al Ortodoxiei: 


în special? Stim că Or- 
todoxia s'a activat într'o 
spiritualitate remarcabilă 
la poporul grec, la 
popoarele slave, dar nu 
cunoaștem ceva asemănător 
în istoria poporului român. 
Nu se cunoaște o viață 
spirituală deosebită a 
poporului român, cu atât 
mai puţin specifică lui.” 
“Cartea de față, continuă 
teologul, este menită să fie 
și pentru străinătate o 
carte de recomandare a 


spiritualității remarcabile 
şi unice a Ortodoxiei 
româneşti, manifestată 


întrun mod superior, in- 
tens şi neîntrerupt, atât pe 
terenul practic, de mare 
folos pentru nevoile 
poporului. Din ea se va con- 
vinge oricine că poporul 
român a fost dovadă şi pe 
planul trăirii religioase de o 
mare și impresionantă forță 
spirituală atât în realizarea 
unor chipuri de mare 
sfințenie, cât şi în prac- 
ticarea unei-uluitoare iubiri 
de oameni. Se va putea con- 
stata că și în poporul 
nostru drepteredincios, 
Evanghelia s'a manifestat în 
mod impresionant, în cele 
două mari direcții ale ei: 
iubirea curată de Dum: 
nezeu, manifestată prin 
rugăciune și sfinţenie, şi 
iubirea de oameni, - 
crescute amândouă din 
iubirea Tatălui care a 
trimis pe Fiul Său în lume 
ca Om, şi din jertfa Fiului 
Său pentru noi, pentru 
mântuirea noastră din 
păcat, din suferințele și 
moartea produsă de el.” 
Continuând şi cu “In: 
troducerea” Părintelui 
Ioanichie Bălan cred că am 
familiarizat pe cititor cât de 
cât despre această operă 
unică în slova românească. 


Părintele Bălan amintește 
că în Ortodoxie avem mai 
multe paterice, primul fiind 
al părinţilor egipteni, care 
este cel mai cunoscut. Intre 
secolele V-X avem o tradiţie 
a patericelor, din care spi- 
cuim, “Limonarul”, *“Lav- 
saiconul'?,  ““Everghetino- 
sul”, de asemenea ““Pateri- 
cul Pecerscăi”” din ultimele 
secole. La noi au circulat 
nişte ““otășnice”, adică 
““paterice”', dar în decursul 
vremurilor s'au pierdut. 
Astfel apăream ca singurul 
popor ortodox care nu are 
un pateric complet cu 
istoria sfinţilor locali, ci 
doar fragmente. Ce a făcut 
Părintele Bălan e că a 
strâns toate aceste 
fragmente, de-a lungul și 
de-a latul țării, a cercetat 
hronicele din vechime, 
manuscrise accesibile și 
inaccesibile și ca un 
arheolog a reconstituit 
această admirabilă operă a 
spiritualității neamului 
românesc, 

Cartea cuprinde viețile, 
faptele, şi „cuvintele de 
învățătură a 340 de 
sfinți şi cuvioşi părinți de 
origine  proto-română şi 
română. 

Primul menționat este 
Episcopul Evanghelicus 
care a păstorit Episcopia 
Tomisului între 290-300, 
din care făceau parte 
creştinii autohtoni geto- 
daco-romani dela gurile 
Dunării şi din Dacia Pon- 
tică. Numele i-l aflăm din 
actul martiric al Sfinţilor 
Mucenici Epictet Preotul şi 
Astion Monahul, ucişi în 
timpul lui Dioclețian în 
anul 290 la Tomis, 
documentul precizând că 
“prea fericitul Evan- 
ghelicus era episcopul si 
întâi stătătorul sfintelor 
lui Dumnezeu biseriti din 
această provincie”, adică 
din Dobrogea. 

Poposul selectiv e foarte 
Subiectiv. — Imi amintesc, 
după plecarea dela Sihăstria, 
ce emoționat am fost la 
Niculiţel când m'am 
închinat la Sfinții Mucenici 


Zotic, Atal, Camasie, Filip . 


și alţi 31 de mucenici care 
au primit cununile sfinte de 
martiri fie în prima 
prigoană a lui Diocliţian 
din 303-304, ori ultima 
319-324. Căutarea elemen. 
tului autohton nu trebue 
exagerat. Printre cei 31 de 
mucenici, cu nume sau fără 
nume, erau Greci, Romani, 
Capadocieni, Daci si Traci. 
Cu capul plecat stăteam în 
genunchi în fața pămân: 
tului românesc din care 
Dumnezeu mi-a țesut 
ființa, pământ stropit cu a- 
ghiazma sângelui de martir, 
de ţăran creştin, de voievozi 
creştini și  miriadele de 
sfinți, știuți și neștiuți, 
care s'au născut din 
pământ românesc si l-au 
sfințit. Prin viața lor. Prin 
moartea lor. Stăteam în 
genunchi în fața a patru 
trupuri de sfinți. Câte im: 
perii s'au spulberat, dar 
trupurile lor au rămas! 


„românesc'” 


Mă  despărțisem de 
Părintele Ioanichie de o zi 
sau două, dar între timp 
răsfoisem “Patericul 
pentru 
pelerinaj. Mi-am „adus 
aminte de ce scria în 
pateric: ““Descoperirea 
acestor patru sfinte moaște 
întregi, unele din cele mai 
vechi și mai bine păstrate 
moaște creștine din lume, 
formează o minune a lui 
Dumnezeu săvârşită cu noi 
și un semn al milei Tatălui 
ceresc cu poporul român, 
credincios şi atât de mult 
încercat. Ele sunt o dovadă 
că Mântuitorul încă ne 
iubeşte, că nu ne-a părăsit 
pentru păcatele noastre și 
că ne cheamă şi pe noi, prin 
rugăciunile sfinților 
mucenici, la pocăință, la 
smerenie, le credinţă și la o 
viaţă creştină cât mai 
curată, până la jertfa 
supremă pentru dragostea 
lui Hristos, stiind că fără 
jertfă creștină nu este mân- 
tuire. 

Chiar dacă o recenzie nu 
este o fișă bibliografică mă 
doare că nu pot prezenta 
nici măcar un sfert din 
numele de părinți ai acestui 
pateric. Menţionezi pe Sf. 
Sava dela Buzău şi sar 
putea să omiţi pe Sf. Ierarh 
Teotim, Episcopul 'Tomi- 
sului care, în 325, partici- 


= 30 


CUVANTUL ROMANEsg 
NTUL ROMANESe 


pă la Sinodul 1 Ecumeni 
dela Niceea. Te oja 
asupra operei Sf. Tată 
Cassian, Cunoscut. în Apus 
şi Răsărit și s'ar putea să-ți 
scape din selecţie Dionisie 
Exiguul, unul din renumiți 
“călugări sciți”, dela 
avem calendarul “erei 
creștine”, adică 
numărătoarea anilor după 
Hristos. 

Pământul românesc are 
hotarul rotundului din 
lacrima lui Dumnezeu 
cruce, rotund de altar, în 
loc de metereze și turnuri 
având moaște de sfinți 
pretutindeni: Sf. Grigore 
Decapolitul dela Bistriţa, 
(sec. VIII-IX), sf, Paraschi- 
va dela Iasi (sec.XD, st, 
Dimitrie cel Nou dela Ru- 
curești  (sec.XII-XII) sf, 
Muceniţă Filoteia dela Ar. 
geș (sec. XII-XUID, sf, Mu- 
cenic Ioan cel Nou dela Su- 
ceava (1330), Sf. Nicodim 
dela Tismana (1406), sf, 
Teodora dela Sihla (sec, 
XVII-XVIII) ete. 

Dacă ne aplecăm asupra 
patericului  românese 
căpătăm încredere în 
viitorul nostru. Aici, cum 


Care 


„spune Părintele Ioanichie 


Bălan, găsim “0 dovadă că! 
Mântuitorul încă ne 
iubeşte, că nu ne-a părăsit 
pentru păcatele noastre.” 


Dumitru ICHIM. 


Portret de 


Marcel TURCU 

Din celebra « Ap- 

tologia poeților de azi”, 

de Ion Pillat si Per- 
pessicius. 3 


București, 1925 


Colecţia Petre PASCU 


In valea asta, 


Pândit aici de 
In valea asta, 
Mai lasă-mă 
Atât Te rog. 


Artur ENĂşEscU 


De ești Tu, cel ce lumile le ține, 
Si zările c'un fulger le despică..- 


DE CÂND MĂ ROG... 


De când mă rog, mai nu ştiu cui,sau poate Tie, 
Din bogăţia Ta, eu nam decât fărâme. 
Sa u, cu aspra Ta mânie, 
Făgăduieli îmi dai cohorte mari de râme. 


Imi trec viaţa Singuratic, searbăd, iată 
Veşnica nimicnicie. 

Tu, atotputernic Tată, 

puțin, să scriu o poezie. 
Atât. Să scriu o poezie. 


Artur Enășescu 


Petre PASCU 


PE. 


CUVANTUL ROMANESC 


Inainte de orice referință şi apreciere 
omenească în legătură cu dragostea, cităm 
dumnezeiescul cuvânt exprimat prin Sf. 
Apostol Pavel: Pee A 

“Chiar dacă aș vorbi în limbi omeneşti 
și îngerești, iar dragoste nu am, sunt 
aramă sunătoare și chinvaș zăngănitor. 

Chiar dacă aş avea darul proorociei, 
chiar dacă aș cunoaşte toate tainele și 
toată ştiinţa, şi chiar dacă aș avea credință 
încât să mut munţii din loc, iar dragoste 
mu am, nimic nu sunt. 

Chiar dacă mi-aș împărți toată averea 
pentru hrana săracilor, și chiar dacă mi-aş 
da trupul să fie ars, iar dragoste nu am, la 
nimic nu folosește. 

Dragostea îndelung rabdă; dragostea 
este plină de bunătate. Dragostea nu piz- 
muieşte, nu se laudă, nu se trufeşte; 
dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu 
caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu 
pune la socoteală răul. Nu se bucură de 
nedreptate, ci se bucură de adevăr. 

“Toate le suferă, toate le crede, toate le 
nădăjduiește, toate le rabdă. 

Dragostea nu va pieri niciodată!... 

Si acum rămân acestea trei: Credinţa, 
Nădejdea şi Dragostea. lar cea mai mare 


întrevele este DRAGOSTEA!” ([.Cor.13,1-- 


3,13). 

Prin iubire, cea mai mare dintre virtuți, 
virtutea virtuţilor, ““pășim în însuşi sanc- 
tuarul moralei creștine; iubirea este inima 
în care pulsează întreaga viaţă creştină. Ea 
este esența creștinismului, esența lui 
dogmatică și esența lui morală. In ea se 
concentrează ca întrun focar tot duhul de 
viață dătător al creștinismului. De aceea 
ne apropiem cu sfială cucernică de această 
sfântă a sfintelor, mărturisind dela 
început că aici dăm prioritate experienţei 
faţă de formulare. Iubirea nu se poate 
defini; orice definiție este palidă și 
Mecorespunzătoare faţă de realitatea 
iubirii, Ea poate fi mai ușor revărsată în 
imn, asemenea celui scris de Sf. Ap. Pavel 

în LCor.13, decât în noțiuni abstracte care 
Yor să definească rațional, ceea ce e mai 
Presus de rațiune. Ea este însăși cântecul 
cea elanul ei nestăvilit spre Dum- 


Am văzut că însuși Cuvântul lui Dum- 
Hezeu precizează, că iubirea este cea mai 
Mare dintre virtuţi, Desigur, există diferite 
motive pentru care iubirea este cea mai 
raid motive care au fost formulate în 
elul următor: 

i 1. “In primul rând, pentrucă Dumnezeu 
1suși este iubire, deci iubirea este veșnică 
44 cum veșnic este Dumnezeu. Ea nu are 
ra început, nici sfârșit. Ea este centrul 
pa 0 omului și a vieții omenești. 

In al doilea rând, pentrucă realizează 
comună. Profundă și cea mai deplină 
za dintre noi și Dumnezeu, în așa 

ncât Dumnezeu viază în noi şi noi 
Viem în E], 

3, ln al treilea rând, iubirea este cea mai 
care dă tendință a spiritului uman prin 
din Omul este om. De aceea virtuțile răsar 
stay UPiTe Sunt însufleţite de iubire și 
a în slujba iubirii. Acest lucru ni-l 
Pune chiar Sf. Ap. Pavel, care zice că dacă 
erei, atâta credință încât să mute și 
era dar dacă nu are dragoste, nimica 
să.] oloseşte. Chiar dacă și-ar da trupul 

ardă Și ar deveni martir, chiar dacă și- 
mpărţi toată averea săracilor, dacă nu 

„agoste, nimic nu-i foloseşte.” 
este Virtute are valoare numai dacă 
înagpPLTUnsă de iubire, Deci iubirea este 
Si i E 

orlalte virtuţi, deci n 
și dragostei, uţ L 


are 


Credinţa și nădejdea sunt virtuţi ale 


i 


FEBRUARIE 1993 


Despre dragoste 


—— Arhim. Cleopa NANU— 


vieţii pământeşti şi fiind legate de via 
pământească, ele e odată cu Epir 
Iubirea însă nu se limitează numai la 
această viaţă pământească, ci trece dincolo 
de limitele acesteia, găsindu-şi 
desăvârșirea în veșnicie. De aceea, zice Sf. 
Ap. Pavel, toate vor pieri, însă iubirea nu 
piere niciodată. 

Atât motivul creaţiei, cât şi modul de 
existenţă al creaturilor este iubirea. Dum- 
nezeu și-a creat întreaga sa operă din 
iubire; existența tuturor creaturilor sale 
este iubirea, căci toate există numai prin 
Cel ce există în sine, prin Dumnezeu care 
este iubire. Unitatea lumii, armonia şi 
perfecțiunea primară a ei, înainte de 
căderea în păcat, constă în iubire. Salvarea 
omului din moartea veșnică, înseamnă 
ridicarea și integrarea lui în iubire în 
Dumnezeu, care este existența veșnică, 
pentrucă este iubire veşnică. Creștinismul, 
Impărăţia adusă de lisus pe pământ, este 
împărăţia vieţii veșnice, împărăţia iubirii. 
Armonia, pacea și înfrăţirea lumii, nu se 
pot găsi decât în iubire. Prin ea, totul 
capătă viaţă, totul are valoare și intră în 
veșnicie. Mântuirea vieţii omenești nu se 
poate împlini decât în iubire. 

Iubirea, în “toată înălțimea ei atât de 
strălucitoare, nu poate fi cuprinsă de 
anemica și neputincioasa minte 
omenească, ce o priveşte şi o definește în 
mod diferit. Este demn de subliniat, 
analiza pe care o fac exponenţii moralei 
contemporane. 

““Moraliștii romano-catolici, definesc 
iubirea ca bunăvoință față de Dumnezeu și 
față de aproapele. Alţii consideră iubirea 
ca unul din cele mai puternice sentimente. 
Intrucât, însă, iubirea este virtutea cen- 
trală a creştinismului şi întrucât omul 
este om prin iubire, eredem că este mai 
justă părerea acelora care susțin că iubirea 
cuprinde și rațiune și sentiment şi voință, 
însă este mai mult decât acestea. Ea iz- 
vorăște din profunzimile spiritului uman, 
revărsând de acolo acţiuni creatoare asupra 
celor trei mari funcțiuni sufleteşti. De 
aceea, cel care iubeşte se simte trans- 
format. Rațiunea, sentimentul, voinţa lui 
sunt transformate, sunt iluminate de 
iubire şi încălzire, înălțate pe un plan 
superior. Rațiunea prin iubire ajunge la o 
cunoaștere superioară a lui Dumnezeu și a 
semenilor săi. Vede ceea ce, obișnuit, nu 
se poate vedea. Voința prin iubire este 
capabilă de fapte mari, de sacrificii. Sen- 
timentele prin iubire sunt purificate, 
devin mai pure, mai luminoase. Chiar și 
trupul  străluminat de această iubire 
spirituală este înduhovnicit, pătruns” de 
undele curate ale vieţii divine. Deci iubirea 
își are rădăcinile nu în planul biologicului, 
nici în planul celor trei facultăţi sufleteşti, 
ci mai adânc, în însăși esenţa spiritului 
uman. De acolo revarsă energii și 
luminează și facultățile sufleteşti și 
trupul. Datorită iubirii, omul este alt om, 
este ridicat pe un plan superior de viaţă, 
cunoaştere, rațiune și simțire. De aceea în 
iubire are un rol şi rațiunea şi voinţa și 
sentimentul... AD 

Datorită iubirii, cunoaşterea rațiunii 
pătrunde mai profund, ajunge la o 
cunoaștere intuitivă spirituală a lui Dum- 
nezeu și deci mai deplină decât prin cea cu 
argumente raționale. Voința, datorită 
iubirii se armonizează cu voia lui Dum: 
nezeu, se realizează actul lepădării de sine, 
a renunțării la sine însuși pentru a birui 
Hristos în propria viață. Voința este 
capabilă să lupte împotriva tuturor 
ispitelor care amenință iubirea să 
săvâmească fapte prin care voința se 
întăreşte, In ce priveşte sentimentul, 


iubirea este cea rai înaltă bucurie care 
copleșește întreaga ființă a credinciosului. 
Este adevărata fericire spre gustarea 
fericirii celei veșnice.” : : 

Iubirea este însăși miezul vieții creștine, 
căci din ea izvorăsc şi spre ea se îndreaptă 
toate celelalte virtuți; ea le însufleţeşte, le 
întăreşte pe toate și le dă valoare. Ea este 
cea dintâi şi cea mai mare poruncă din 
lege. (Mat. 22,36 - 38). 

Dragostea '“dă impuls și creează, stă la 
rădăcina vieţii. De n'ar fi iubire, gândurile 
noastre n'ar avea nici o culoare, nici o 
căldură şi nici un înțeles.” 

Iubirea te-nfrăţeşte, te solidarizează, cu 

„plantele, cu viețuitoarele, cu semenii, cu 
comunitățile, cu Dumnezeu, Creatorul tău 
şi al tuturor existențelor. lubirea e la 
temelia familiei, a întovărășirilor 
sufletești, a tuturor comunităților 
omenești, a comunităţii dintre Dumnezeu 
și om și dintre om și Dumnezeu. 

““In afară de iubire, deci, omul îşi pierde 
rațiunea de a fi. Si el, şi creaţiile sale, şi 
comunitățile în care-și are împletită viaţa. 
In afară de iubire, omul nu poate deveni și 
nu poate rămâne om.” 

“Existenţa pentru iubire - scrie E. 
Brunner - nu e un atribut lângă--altele,-al 
fiinţei omeneşti, ci este existenţa 
omenească însăși. Omul e întru atâta om, 
întrucât trăieşte în iubire. Măsura 
îndepărtării de iubire este măsura 
decăderii din umanitate. Nu libertatea, 
nici puterea creatoare spirituală, nici 
rațiunea nu constituie specificul 
omenesc... Nu măsura genialităţii deter- 
mină gradul emerităţii, al calității de om, 
ci măsura iubirii.” 

““Dar ea, (iubirea) nu e numai simţire, 
nu e numai o admirație pasivă a fiinţei lui 


PAGINA 13 


Dumnezeu, ci mai cu seamă o vie tensiune 
morală în ființa noastră, este o activitate, 
o silință de a ne apropia totdeauna de EI, 
spre a fi cu EL.” 

“In adevăr, numai iubirea creştină este 
de natură să lege indisolubil și armonic pe 
oameni, căci numai ea îi poate uni şi 
apropia sufletește, pe deasupra „„oricăror- 
deosebiri și interese contradictorii.” 

“lisus ma venit să dea doar minţii o 
doctrină, nici să răspundă la fel şi fel de 
întrebări ale curiozităţii intelectuale. Unei 
singure întrebări a venit El să-i dea 
răspuns, dar celei mai mari, mai fun- 
damentale, mai chinuitoare întrebări, care 
frământă nu numai mintea, ci omul total 
ridicându-se permanent din adâncul lui, 
un fel de periferie mintală. Este întrebarea 
omului: ce să facă să se mântuiască? In 
răspunsul lui lisus, care n'a fost nici el un 
răspuns teoretic, ci: lubește pe Dumnezeu 
din toată inima ta, din tot sufletul tău, și 
din toată suflarea ta, iar pe aproapele, ca 
pe tine însuți.” 

Necesitatea iubirii rezultă din faptul că 
este esențială pentru ființa omenească. 
Fără ea nu este posibilă împlinirea 
chemării, sau scopul _ acestei. vieţi 

"pământești, nu este posibilă, deci, mân- 
tuirea. 

Pe de altă parte, iubirea fiind centrul 
vieţii. creştine; din ea izvorăsc toate, spre 
iubire se îndreaptă toate, iubirea le 
călăuzește pe toate, prin iubire primesc 
valoare toate, în iubire se împletesc toate. 

De aceea “'iubirea trebue să fie ultimul 
cuvânt al tuturor aspirațiilor lor, 
Creștinilor și jertfa din iubire pentru un 
ideal superior trebue să fie suprema faptă 
a vieţii lor.” 


Apelăm la toți Românii să sprijine 
material înfăptuirea a două proiecte care 
interesează fiecare conștiință autentic 
creştină și românească. 

Primul vizează construirea unei biserici 
române unite (greco-catolice) în orâșul Vic. 
toria. Acest oraş a fost construit de 
comuniști pentru a simboliza victoria ateo- 
comunismului în România. De aceea l-au 
numit Victoria şi nu au lăsat să fie con: 
struită nici o biserică în el timp de aproape 
patru. decenii. Dar încă dela întemeierea 
lui a funcţionat aici o biserică în 
“catacombă”, unde tim de ani, 
preotul român unit, Moisin Octavian, a 
slujit (şi slujește în continuare) Sf. 
Liturghie. Astfel, victoria nu a fost a 
diavolului, ci a lui Durinezeu. A venit 
vremea azi să ridicăm o biserică română 
unită aici, în acest oraș-simbol din chiar 
centrul României. O biserică unită, aici ar 

imboliza înfrângerea definitivă a ideologiei 
teo-comuniste în însăși locul care a voit 

-i simbolizeze victoria definitivă. Am 
primit loc de construcție în mod oficial, 


construcție şi vom începe lucrările îndată 
ce vom strânge o sumă care să ne permită 
un contract ferm cu un şantier. Rugăm pe 
fiecare din cei ce vor contribui la această 
construcție să ne spună și numele, pentru 
a-l înregistra în ''Cartea ctitorilor” acestei 
biserici, ce va avea hramul Sfintei Maria: 
astfel , când se vor pomeni la Sf. Liturghie 


suntem în faza stabilirii proiectului de . 


APEL 


CĂTRE TOȚI ROMÂNII 


ctitorii bisericii, vor fi înțeleși toţi cei din 
această carte, spre binele lor trupesc și 
sufletesc. 

Al doilea proiect vizează sprijinirea 
materială a Acţiunii Creştine pentru 
Tineret, “Sfânta Familie”, care 
urmăreşte educarea morală a tineretului 
român. Ea intenţionează să conștientizeze 
şi să ajute părinții şi profesorii - ei înșiși 
crescuţi de două generații în ignoranță 
morală și profund derutaţi - pentru ca la 
rândul lor să-i poată ajuta efectiv. pe copii. 
Să ştiţi toţi, limpede, că speranța noastră 
întrun viitor bun pentru neamul nostru nu 
se află decât în Dumnezeu și în salvarea 
morală a acestor copii. Dacă vom fi 
împreună, vom reuși. Vom acţiona în 
acest scop şi direct în rândul copiilor și al 
tineretului. 4 

Coordonator al ambelor proiecte este Pr. 
Prof. Dr. Anton Moisin. 

Contribuțiile pot fi trimise pe adresa: 

Moisin Anton Petru - Banca Comercială 
Română Făgăraș - cont: 4151316210 


sau: 

Moisin Anton, Str. Stadionului 10/4, 
2942 Victoria, jud. Braşov, România - 
'Tel.: 40-920-41022 

Rugăm toate organele de presă 
româneşti să reia spre publicare acest apel. 
Bunul Dumnezeu să ne apere şi să ne ajute 
pe toți! 


Prof.Dr. Anton MOISIN 


PAGINA14. 


EVANGHE 


= $ 


â5) 
3P3)/ 
= ( 


FEBRUARIE 1993 


ASE 
FALSE VREDNICII RELIGIO 
ATRIBUITE ROMÂNIEI 


SĂ TRĂIM FRUMOS 


“Stiţi în ce împrejurări 
ne aflăm - ne atrage 
atenţia, la acest început de 
an, APOSTOLUL ultimei 
Duminici a lunii: este 
ceasul să vă treziți în 
sfârşit din somn... Noaptea 
aproape a trecut, se apropie 
ziua. Să ne dezbrăcăm dar 
de faptele întunericului, și 
să ne îmbrăcăm cu armele 
luminii. Să trăim frumos, 
ca în timpul zilei, nu în 
chefuri şi în beţii;: nu în 
curvii și în fapte de ruşine; 
nu în certuri şi în piz- 


mă...” (ROMANI, 13.11- 
13). 
A trăi ““frumos"”, 


presupune a trăi o viață 
spirituală în conformitate 
cu perceptele Evangheliei. 
O viață de permanentă tre- 
zire a minții și-a inimii, din 
care au fost definitiv în- 
lăturate aspectele negative 
de mai sus, în vederea unei 
activităţi constructive, de 
înfrumusețare morală, de 
zidire lăuntrică. O zidire 
care nu poate avansa, în 
noaptea care ne mai 
învăluie încă, decât dacă ne 
păzim de dușmanii 
sufletului, cu arma în 
mână; respectiv, dacă 
veghem INARMATI, așa 
cum a procedat poporul în 
vremea lui Neemia: “Cei ce 
zideau zidul şi cei ce duceau 
sau încărcau poverile, cu o 
mână lucrau, iar cu alta 
țineau arma... Aşa făceam 
lucrarea: jumătate din noi 
stând cu sulița în mână din 
zorii zilei până la ivirea 
stelelor” (NEEMIA, 4.17- 
23). Deci, tot timpul, în 
toate împrejurările, chiar şi 
în cele mai neînsemnate 
acţiuni, trebue să avem o 
stare de veghe, gata să 
tragem cu  ““armele 
luminii”, întru apărarea 
credinței şi-a purității. 

Odată treziți de-a binelea 
din somnul păcatului, noi 
veghem și ne păzim sufletul 
cu o mână lucrând, iar cu 
cealaltă ținând arma, fideli 
strategiilor lui Neemia, 
deoarece inamicul este 
puternic şi ne atacă din 
două părţi - dinăuntru și 
dinafară. Dinăuntru, sub 
forma poftelor firii 
pământeşti “'care se răz- 
boiese cu sufletul” (1 
PETRU, 2.11), și care ne 
împing la chefuri şi la beții, 
la desfrânări şi la fapte 
rușinoase, la certuri și la 
pizmă. Dinafară, sub forma 
necazurilor, a strâm- 
torărilor, a prigonirilor, a 
primejdiilor, a morţii, 
toate urmărind să înfrângă 
vigilența “omului nou” și 
să ne despartă de lisus 
(ROMANI, 8.35). 

Armele vegherii noastre 
sunt “armele de lovire și de 
apărare pe care le dă 
neprihănirea”', sunt armele 
panopliei lui Dumnezeu, pe 
care le-au folosit și 
apostolii, când au “fost 
necăjiţi în toate chipurile: 
de afară lupte, dinlăuntru 


timpul...” 


—— Sergiu GROSSU— 


temeri” (2 CORINTENI, 
6.7; 7.5). Si sunt recoman- 
date călduros, de Ap. Pavel, 
fiilor zilei: “Dar noi, care 
suntem fii ai zilei, să fim 
treji şi să ne îmbrăcăm cu 
platoşa credinței și-a 
dragostei, și să avem drept 
coif nădejdea mântuirii” (n 
TESALONICENI, 5.8). 
*+x 


Pedagogia divină foloseş- 
te ca simbol al vegherii, 
TURNUL, adică trăirea în 
duh, altitudinea spirituală. 
Turnul vegherii este locul 
de strajă al luptătorului 
creştin, face parte din 
obişnuința conduitei sale 
morale, reprezintă toişorul 
de comunicare cu Dum- 
nezeu: '““M'am dus la locul 
meu de strajă și stau pe 
turn ca să veghez şi să văd 
ce are să-mi spună Dumnul 
(HABACUC, 2.1). Pe turn, 
că să veghez și să văd; în 
turn, ca să mă apăr. 

Să studiem aspectele 
vegherii din turn, 
organizarea educaţiei 
acestei vegheri, in- 
dispensabile în procesul de 
auto-desăvârşire: 

1. VEGHEREA CON. 
TINUA. “mereu” în turnul 
de pază, fără nici o clipă de 
repaus: ““Vegheaţi dar în tot 

a (LUCA 21.36). 
De ce “în tot timpul''? Pen- 
trucă ““hoțul” casei noastre 
sufletești atacă pe ascuns, 
la o neștiută strajă din 
noapte, şi “dacă ar şti 
stăpânul casei la ce strajă 
din noapte va veni hoțul, ar 
veghea şi mar lăsa să-i 
spargă casa”! (MATEI, 
24.43). 

2. VEGHEREA IN- 
TEGRALA, în toate 
lucrurile (2 TIMOTEI, 4.5). 
Fiindcă în orice lucru, cât 
de mic şi de neînsemnat ar 
fi, poate interveni ispita 
căderii. Cel mai superficial 
gest poate duce la păcat și, 
ca atare, se cere veghere și 
control zilnic. Să nu 
neglijăm avertismentul: 
“Chiar pentru o bucată de 
pâine poate un om să se 
dedea la păcat”! 
(PROVERBE, 28.21). Ba 
păcătuim și fără să facem 
răul, dacă nu veghem în 
sufletul nostru, conform 
axiomei evanghelice: '“'Cine 
ştie să facă bine și nu face, 


săvârşeşte un păcat” 
(IACOV, 4.17). 

3. VEGHEREA 
RECIPROCA, în 


comunitatea de dragoste, 
prin altruismul faptelor 
bune: “Să veghem unii 
asupra altora, ca să ne 
îndemnăm la dragoste și la 
fapte bune”! (EVREI, 
10.24). Intotdeauna, unii 
creștini vor fi ““mai mari” 
în credință decât alții. In: 
totdeauna vor fi oameni 
tari și oameni slabi în 
credință. De aceea, întot- 
deauna trebue să veghem 
unii asupra altora și, mai 
cu seamă, cei puternici 
asupra celor neputincioşi; 


“Ascultaţi de mai marii 
voştri și fiți-le supuși, căci 
ei priveghează asupra 
sufletelor voastre, ca unii 
care au să dea socoteală de 
ele” (EVREI, 13.17). 

4. VEGHEREA SI 
RUGACIUNEA “icu toată 
stăruința”(EFESENI, 6.18), 
mai bine zis: 

Vegherea împreunată 
cu rugăciunea sau vegherea 
prin rugăciune: “Luaţi 
seama, vegheați și rugaţi- 
vă” (MARCU, 13.33), 

- Vegherea în rugăciune: 
“Stăruiți în rugăciune, 
vegheaţi în ea cu 
mulţumiri”  (COLOSENI, 
4.2) sau “în vederea 
rugăciunii” (1 PETRU, 
Pi) 


- Vegherea pentru 
întărirea noastră 
sufletească: *'Vegheaţi... şi 
rugaţi-vă, ca să aveți putere 
să scăpaţi de toate lucrurile 
acestea care se vor întâm- 
pla...” (LUCA, 21.36). 
Vegherea însoţită de 
rugăciune duce la putere, 
întărind ceea ce ''e pe 
moarte” (APOCALIPSA, 
3.2), sau desăvârșind 
credința ““Vegheaţi, fiţi tari 
în credință, fiți oameni, 
întăriți-vă!” (1 CORIN- 
TENI, 16.13). 

5. VEGHEREA CU 
IISUS, împreună cu El, în 
eternul Ghetsimani al eter- 
nelor suferințe omenești, 
ascultându-l și urmându-I 
îndemnul: ““Rămâneți aici, 
şi vegheați împreună cu 
Mine” (MATEI, 26.38). 
Fără lisus, cu alte cuvinte 
noi singuri, prin propria 
noastră strădanie, nu 
putem veghea nici “tot tim- 
pul'', nici “în toate 
lucrurile”. 

*xk 

Un copil al lui Dumnezeu 
este un străjer “pe zidurile 
Ierusalimului” patriei sale, 
care nu poate să tacă 
niciodată, “nici zi nici 
noapte” (ISAIA, 62.6), ci 
veghează asupra societăţii 
în care trăiește, avertizează 
și mustră pe fraţii din 
exilul românesc, sună din 


trâmbiţă, ca un străjer 
viteaz, și aduce la 
cunoştinţa mulțimilor 


ignorante Cuvântul Dom- 
nului și Adevărurile Lui 
veșnice (EZECHIEL, 33.7). 

Cititorule, apleacă-te pe 
paginile Sfintei Scripturi și 
învață să fii treaz, ferindu- 
te, astfel, de orice gând 
trufaș şi de orice 
simțământ fățarnic. Numai 
prin veghere şi rugăciune, 
poți avea o atitudine fermă 
în faţa tuturor vrăjmășiilor 
Întunericului actual, lar 
sufletul tău, înzdrăvenit 
prin lucrarea miraculoasă a 
Duhului Sfânt, își poate 
începe suișul vitejiei 
creştine, căci ai intrat în 
rândul celor ce merg, cum 
spune Psalmistul, “'din 
putere în putere” și păşesc, 
biruitori, '“peate lei și peste 
năpârci.” 


AN 


Valul de “evangheliști”, 
de proorociri, de vedenii și 
vise cu care e întovărășită 
libertatea și democraţia 
dela noi atribuie, uneori, şi 
țării noastre un rol 
mesianic deosebit, 
întrevăzut în zorile 
sfârșitului istoriei. 

Dacă nu ar fi invocate 
grave şi eronate argumente 
teologice, astfel de poziţii 
nu ar putea stârni astăzi 
decât un zâmbet îngăduitor. 
Doar decenii în șir am fost 
exaltați cu protocronismul 
daco- latin referitor la 
destinul unic al poporului 
român... Era cel mai bun 
mijloc de justificare a unor 
silnicii prin confiscarea 
ipotezelor pe care istoricii, 
urmaţi de lingviști şi de 
sociologi le exprimaseră cu 
privire la avantajele 
geopolitice şi economice ale 
spațiului carpato-dunărean. 

Mai periculoase și 
derutante prin confuziile 
puse în circulație sunt însă 
argumentele religioase ale 


aceleiaşi megalomane 
exagerări, Ele au constituit 
deliciul aristocrației 


deceniilor trei și patru dela 
noi, amatoare de  reîn- 
carnare a marilor spirite 
din trecut cum a fost con- 
siderat şi Krishnamurti. 
Că România ar avea un 
rol eshatologic aparte, în 
anii de încheiere a mi- 
leniului doi, au spus-o mai 
mulţi vizionari. Amintim 
în primul rând pe Sfântul 
Ierarh Calinic dela Cernica, 
ale cărui referiri nu-s 
departe de cele ce se 


întâmplă astăzi în așa- 
numita "republică 
nistreană”?, 

O mai mare vâlvă 


produce în societatea con- 
temporană gruparea “Noul 
Ierusalim” dela Pucioasa. 
După părerea adepților, 
Dumnezeu a inițiat aici o 
“manifestare directă”? pen- 
tru credincioşii veacului 
nostru prin “'sfânta'” 
Virginia. După o perioadă 
de post și după alte 
înfrânări ale ei, Atotţiitorul 
i-ar fi comunicat că - în 
această vreme a sfârşitului 
lumii - a hotărât să aleagă 
oameni ai Săi devotați, şi 
să  osebească un ''nou 
Ierusalim”. In etapa ac- 
tuală de împliniri 
desăvârşite, susţin noii 
prooroci, România este 
menită să pășească pe noi 
trepte de strălucire. 
Această - prezicere se va 
împlini mai ales dacă ““un- 


— po 


—— Pr. GHEORGHE |. DRĂGULIN 


sul lui Dumnezeu”, Regele 
Mihai, se va întoarce acasă. 

Noua formă de 
guvernământ urmează să 
fie cea  teocratică. 
““Teocrația înseamnă 
impărăția lui Dumnezeu, 
care va funcționa sub 
următoarea formă: Dum- 
nezeu va transmite cuvân- 
tul, care este preluat de 
prooroc într'o continuă 
comuniune cu preotul, pen- 
trucă proorocul se supune 
preotului. Cuvântul este 
apoi transmis către rege, 
pentrucă așa se numeşte cel 
pe care Dumnezeu l-a ales 
să guverneze peste un 
popor, şi regele prin cuvânt 
conduce poporul. Poporului 
nu-i va rămâne decât să 
viețuiască întru fericire, 
considerând munca aidoma 
unei acțiuni artistice...” 
(cf. “Vestitorul”, nr. 83, 
din 30 Noembrie 1992), 

In vremurile sfârşitului 
universal spre care ne 
îndreptăm, rolul central al 
României, speră adepții noii 
grupări, devine unic.  In- 
clin să cred că -în jurul 
României se vor aduna toți 
oamenii care vor vedea 
adevărul. Cuvântul Dom- 
nului rămâne intraductibil, 
toți cei care vor voi să-l 
asculte sau să-l citească vor 
fi nevoiţi sa înveţe limba 
română. Cred că limba 
română va fi o limbă 
universală, nu franceza sau 
engleza. Europa se va 
unifica, dar în jurul 
României.” 

Cuvintele sculptorului 
Marian Zidaru, din care un 
citat mai sus, numeşte și pe 
profeţii noii lucrări 
româneşti a Duhului: Con- 
stantin Brâncuşi și 
Gheorghe Zamfir. 

Tot cel dintâi dă forma 
artistică a concepţiei 
descrise până aici 


escris prin 
biserica „„. “noului Ieru- 
salim”, ridicată în amin- 


tita localitate. Construcţia 
are toate dimensiunile egale 
(12 metri), cu 12 uși şi 33 
de cupole. 

Epoca de strălucire 
prezisă țării noastre, care 
nu se știe dacă se va con- 
Suma pe de-a'ntregul în 
transcendent sau în 
imanent, este dătătoare de 
multe speranţe. Totuşi 
măreţia României nu va 
veni de undeva din viitor: 
ea străluceşte chiar în 
prezent. De nu am aminti 
decât de zilele Revoluţiei din 
Decembrie 1989, câna 
tineretul nostru era înar- 
mat doar cu piepturile 


CUVANTUL ROMANESC 


goale și cu lumânări 
aprinse, opunându-se 
opresiunii și  ateismului. 
De aceea jertfa lor a 


întrunit admirația întregii 
lumi. 

Din punct de vedere 
religios, trebue să reamin- 
tim exaltaților că ţara 
noastră se bucură de 
binecuvântare dum: 
nezeiască din veacul 
apostolic pentru credința ei 
dreptmăritoare adusă de 
către Sfântul Andrei. Ală- 
turi de alte Biserici Orto- 
doxe, Biserica românească 
s'a dezvoltat sub aripa 
ocrotitoare a Marii Biserici 
dela Constantinopol. Toate 
au rămas fidele revelaţiei 
lui Hristos, cea de-a doua 
Persoană treimică 
întrupată pentru mântuirea 
lumii. “Fii credincios până 
la moarte și îţi voi da 
înpae vieții” (Apoc. 2, 
10). 
Proba viabilității ei după 
două milenii de existență o 
constituie, între altele, 
mulțimea sfinților din veac 
în veac în diviziunea vred:- 
niciei lor: apostoli, 
mucenici, ierarhi, cuvioşi, 
voievozi, fecioare. 

In cursul anului care s'a 
încheiat, Biserica Ortodoxă 
Română a canonizat sau 
numai a generalizat cultul a 
patruzeci de sfinți ridicați 
din neamul nostru. 

In numele aceluiași 
adevăr al lui Hristos, anii 
persecuției - comuniste - au 
mobilizat atâtea conștiințe 
jertfelnice. Prin ele s'au 


manifestat deopotrivă 
responsabilitatea sacer: 
dotului și optimismul 
profetului. 

Faţă de o atât de 
stringentă exigenţă a 
păstrării și a trăirii 
adevărului religios 
descoperit, harisma 
frumosului artistic apare 


parţială şi neîn- 
destulătoare. Inainte de a 
înfrumuseţa lumea, 
întruparea lui Hristos s'a 
împlinit pentru a o mântui 
din blestem și din moarte. 

In comparaţie cu astfel 
de adevăruri istorice şi ac- 
tuale, recentele reverii 
eshatologiste sunt doar 
palide și derutante rătăciri 
gnostice condamnate încă 
din veacul apostolic. 
Asemenea  extremisme 
jignesc modestia, echilibrul 
și spiritualitatea ortodoxă 
bimilenară a poporului 
nostru, diminuând totodată 
prețuirea României printre 
popoarele lumii. 


In Nr. 201/lanuarie 1993 al ziarului 


“Cuvântul 


următoarele greşeli tipografice: 


x 


In articolul '*Mihail E minei 
pag.19 se va citi - Mihai Emi 
Pe coloana 
se vor titlurile 
Epigonii” (15 August 1870) şi 
și Decembrie 187 
Impărat și proletar"! (1 Decemi 
şi “Epigonii” (15 August 


Mihail Eminescu. 
se vor inversa 


și proletar” (1 


coloana a IV-a jo, 


invectivele... 
vectivele...”, 
lipseşte cuvântul * 


scu'”', dela 


p ep 
C caneniştii, 
nescu și nu coloal a V. 
a III-a, jos - Conte” şi 


poeziilor: 
“Im părat 
4) și nu 
brie 1874) 


Românesc”, 


s'au făcut 


Şi nu “împărtășind in- 
Pe coloana a V-a, rândul 15, 
'carieriştii”!; se va citi: 


plagiatorii şi snobii”'. Tot pe 
a, Jos - se va citi: “Rosetta del 
nu Rosetta dela Conte”. 


x 


La pag.22, î i i 
1870). Pa Coloana TI in articolul Vetuţei Pop, 


8, e va citi: “împrăştiind 


a, rândul cinci, se va citi: 


și nu “sufletului”. 


Ș 


OANTUL ROMANESC 


ide 


tura regala prin 
costituția din 1938, 
introducea pedeapsa cu 
moartea Și Pe timp de pace 
9 numai păstra nimic 
5 matic din constituțiile 
dnlor 1866 și 1923. Erau 
dizolvate partidele. politice, 
-" narlamentul devenea un 
“pan pur decorativ. La A 
rie erau numiţi 
ai cu precădere 
tari: colonel Ionescu 


Jocotenent 
i ceațiu Nicoale la 
Rădăuți, locotenent colonel 
“A postoleanu D. la Suceava 
e. Se revizuia cetățenia 
mână, vizând în special 
“pe Evrei și numai până la 2 

tie 1938, erau primite 
Ja Primăria Cernăuţi 15000 
de cereri în acest sens, la 
Braşov erau arestaţi 9 Sași 
dolescenți la sediul 
hitlerist al tineretului, pen- 
tucă şi-au manifestat 
bucuria la vestea încor- 
porârii Austriei la cel de-al 
I-lea Reich; 3 funcţionari 
din Chişinău, erau daţi” 
afară din serviciu şi 
judecați, pentrucă au vorbit 
rusește între ei în timpul 
programului, o serie de 
ali sunt trecuți în 


ze 
Filitis, Nicolae Petala, Gh. 
lărdărescu etc), profesori 
suspendați din învățământ 
“pentru - atitudini. politice 
mecompatibile, printre ei 
Horia Sima, dela Liceul de 
„băieți din Lugoj; în Mai 
1938, Comeliu Codreanu 
este condamnat la 10 ani 
ncă silnică, iar la 30 
“Noembrie asasinat, 
Împreună cu alți fruntași 
legionari (Stefan Palaghiţă, 
Uarda de Fier spre reîn- 
Vierea României, Buenos 
i 19%], pag. 110). In 
Tevanșă, este împușcat în 
„plină zi, în Septembrie 
1939, Primul ministru al 
României, Armand 
Călinescu, omul forte al 
regimului, fost Ministru de 
Interne în Noembrie 1938. 
„Pe plan extern, în Martie 
1939, Cehoslovacia este 
dezmembrată și cea mai 
„Mare parte încorporată la 
cel de-al III-lea Reich, peste 
9 lună Albania este ocupată 
de Italia, în August se 
ncheie pactul Ribbentrop- 
ev; iar la 1 Septembrie 
“9, prin atacarea Poloniei 
i câtre Germania, prac- 
HE Începe cel de-al Doi- 
a Război Mondial.Desi Ro- 
A se declară neutră, la 
ntierele Bucovinei se duc 
„lupte, iar mii de refugiați 
peai se stabilesc la 
se i în Alte 
va în alte mu 
“Iocalităţi ale țării, în total 
Peste 100.000. 
„ Sovieticii care încor- 


ie săli dui. lare editia capi d MPa baza bi 


Li eră Tările Baltice 
i: Letonia, 
0 fâșie din 


i : = 
și mai mult de 
 mătate din Polonia (N. 


(1795-1918) 
1987, pag. 200) 
pretextul să 

Basarabia. 
lui Carol al II- 


tragere:.(Gh.+.-Dabija, Gh. 


BUCOVINA 


lea, în domeniul politicii 
externe s'au dovedit 
ineficace. Ofensiva germană 
din Vestul Europei în Mai 
1940, scoate Franţa din 
luptă, aruncă trupele 
britanice în mare și peste 
Canalul Mânecii, lăsând 
România fără aliaţi la 
cheremul lui Stalinsial lui 
Hitler. Dacă la 9 Februarie 
1939, Litvinov îl asigura pe 
diplomatul român dela 
Moscova, Dianu, că URSS 
este pașnică, liniștită şi 
României nu trebue să-i fie 
teamă, continuând: “'In 
chestiunea Basarabiei 
trebue să ținem și noi 
seama de opinia noastră 


publică. Aţi văzut ceva, în 
ultimul timp, în presa 
noastră despre chestia 


Basarabiei? Am avut câteva 
organizații basarabene și le- 
am desființat; a fost chiar 
un ziar - l-am suprimat. 
Hărțile în care Basarabia 
figurează între frontierele 
noastre sunt de uzaj in- 
tem”. Dar la 7 Octombrie 
1939, Stalin îi declara 
Ministrului de Externe turc 
Saradjoglu, că Rusia nu are 
de gând să-i facă Româ- 
niei cadou, Basarabia. In 
Aprilie 1940, Ministrul de 
Externe Molotov; 
discurs, avea deja un ton 
răuvoitor şi agresiv la 
adresa României (N. 
Ciachir, Basarabia sub 
stăpânire țaristă (1812- 
1917) București, 1992, pag. 
100). Presa engleză comenta 
că intrăm într'o nouă fază a 
uneltirilor sovietice și că 
Basarabia este acum. obiec- 
tivul lor. La 30 Aprilie 
1940, diplomatul român 
Davidescu raporta dela 
Moscova că atașatul militar 
tur l-a informat (eram 
alături de Turciîn Antanta 
Balcanică din 1934) că 
Sovieticii masează trupe și 
materiale de război spre 
Nistru. La 4 Mai 1940, 
şeful secţiei consulare 
române dela Moscova, în- 
treprinde două călătorii 
în zona Lvov, raportând de 
concentrări de trupe im- 
portante. la frontiera 
Bucovinei. Ofițerii sovietici 
S'au lăudat localnicilor, că 
merg să elibereze Basarabia, 
dar învăluirea va veni din 
Nord, din Galiţia și Rusia 
Subcarpatică, nu cum se 
aşteaptă Românii din Est. 
Aceeaşi sursă informează că 
şi Consulul american M. 
Ward l-a avertizat că Rusia 
face pregătiri intense și 
probabil că România va fi 
atacată din Nord, prin Bu- 
covina. Iată deci, că Româ- 
nii fortificaseră linia Nis- 
trului, iar Sovieticii vor să-i 
lovească prin Bucovina. In 
același timp, diplomaţii 
ruși încă mai vorbeau de in- 
tenţii pașnice, spre a duce 
în eroare România. 

La 24 Aprilie 1940, am- 
basadorul Italiei dela 
Moscova, îi raporta lui Cia- 
no, ministrul de Externe, 
că ambasadorul Turciei i-a 
spus de faţă cu cel al 
Ungariei “'că în cazul unei 
acțiuni sovietice în 
Basarabia, țara sa îşi 


întrun: 


FEBRUARIE 1993 


vezi arat uree 


OVINA CU MÂNĂSTIRI $ 


Din istoria Bucovinei 


-V- 


—— Prof. Nicolae CIACHR— 


rezerva dreptul 
defini poziţia 
moment. Reacţia va fi 
diferită în funcție de 
limitele în cadrul cărora se 
va desfășura o eventuală 
acțiune sovietică, cât și de 
rezistența pe care o vor 
opune Românii”! (Arh. 
MAE, doc. 185). 

La 20 Mai 1940 Mascia, 
însărcinatul ad-interim al 
Italiei, dela Mosuna 
telegrafia lui Ciano: “De 
câteva zile circulă zvonuri, 
de importante trupe spre 
Basarabia. Stirea lansată de 
atașatul militar turc şi con- 
firmată de Oficiul militar al 
ambasadei germane. Toţi 
miniștrii balcanici sunt 
alarmaţi. Ambasadorul Ger- 
maniei manifestă mult 
calm.” 

Pe plan intern, în aceeași 
perioadă, Biroul 2 In: 
formaţii al armatei, rapor- 
tează, că Germanii din 
Bucovina, prin soţia 
liderului lor, prof. Frantz 
Lehmar, au predat Con- 
sulatului german din 
Cernăuţi, 3000 perechi 
ciorapi și 3000 pieptare, 
confecționate de femei şi 
fete, pentru soldații 
Reichului care luptă pe 
front, iar profesorul Ernst 
Gamillschegg, directorul In- 
stitutului ştiinţific german 
din Bucureşti, a ţinut la 
Cernăuţi, conferința 
“Nietzsche și prezentul”. 
Raportul conchide: acțiunea 
germană din România se 
desfășoară în concordanță 
perfectă cu interesele 
politice și economice ale 
Reichului, idr minoritatea 
germană se încadrează tot 
mai mult în acțiunea 
pangermană (Arh. MFA, 
M.St.M. dos. 725/1). 

La începutul lunii lunie 
1940 Miklos Horthy, regen- 
tul Ungariei, trimite o 
scrisoare lui Hitler, prin 
Teleky. Referindu-se la 
înfrângerea spectaculoasă a 
Franţei, spune că a sosit 
momentul ca Ungurii 
împreună cu Bulgarii să-şi 
realizeze pretenţiile 
teritoriale față de România. 
O Ungarie putemică cu 
granițele la Carpaţi con- 
stituie în Răsărit un avan- 
post sigur și pentru Ger- 
mania. Adaugă că Evreii din 
România și mai precis din 
Ardeal “'sunt mulțumiți cu 
toții de dominaţia română”, 
pe când Ungurii n'ar putea 
fi mituiţi şi ar aplica 
politica Reichului faţă de 
Evrei. 

Dar să lăsăm în con- 
tinuare să vorbească 
documentele, care se referă 
în mod expres la Bucovina. 

Ambasadorul Germaniei 
acreditat la Moscova, 
Schulenburg, raporta 
ministerului de Externe, la 
Berlin, la 23 lunie 1940, 
orele 9.26 p.m. că Molotov 
i-a declarat că rezolvarea 
problemei Basarabiei nu 
suferă nici o amânare. Dar 
cererea sovietică se extinde 
şi asupra Bucovinei, cu 
motivația că are populație 
ucrineană. Nu s'a așteptat 
la asemenea pretenții și 


de a-şi 
în acel 


cere în mod expres în: 
strucțiuni. 

Același, Schulenburg, 
trimitea o telegramă foarte 
urgentă, numai după 2 ore 
(23 Iunie ora 1.57 p.m.), 
personal lui Ribbentrop. 
Molotov i-a comunicat, că 


urgență cu prioritate, la 24 
Iunie 1940 către ministerul 
de Externe german, o notă. 
Se fac referiri la telegramele 
primite dela Moscova, la 
faptul că Rușii înșiși vor să 
aplaneze conflictul, dar 
preferă pe cale pașnică, dar, 


] BRAZI..." 


ÎN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940 


trecere mai departe, peste 
Prut, ori Dunăre. 

(b) De protejat drepturile 
şi interesele Reichului. 

(c) De protejat populaţia 
germană (Volksdeutsche). 

(4) In caz de conflict ar: 
mat, protejarea regiunii 
petroliere. De insistat, nici 


tepta până la 25 până atunci niciodată nau l 1 
Lina îi La să nu ridicat problema Bucovinei. un ga aerian asupra zonei 
acţioneze, așteptând între Dorinţele noastre sunt respective. 
următoarele dacă intră Continuare 


timp răspunsul german. 
Secretariatul de Stat al 
Reichului, trimite de 


Ruşii: 


(a) Din Basarabia, nici o 


în numărul viitor 


APĂRĂTORI Al ROMÂNISMULUI ÎN BUCOVINA 
“LUNG DRUM II E DAT 


SCURTEI NOASTRE VIEŢI” 
— lon CREŢU— 


Acum câteva luni, poetul bucovinean 
Vasile Leviţchi a împlinit 70 de ani. lubit 
şi apreciat de cititorii români din Nordul 
Bucovinei şi din Basarabia, iar în ultimul 
timp (mai ales după Revoluţia din Decem- 
brie 1989) devenit cunoscut şi în întreaga 
Românie, unde-i sunt publicate mai toate 
scrierile, el rămâne aproape neștiut de 
diaspora română. Cortina de fier după care 
am fost ţinuţi (și practic, ne mai găsim şi 
astăzi) a constituit un obstacol de neîn- 
trecut pentru schimbările de valori 
culturale, artistice, literare. 

Născut la 15 Noembrie-1921, în comuna 
Carapciu, de pe valea Siretului, Vasile 
Leviţchi n'a avut norocul să obțină la tim- 
pul său studiile necesare. Au intervenit 
nefastul an 1940, războiul. El este un 
autodidact, deşi după război a absolvit 
școala pedag gică din Cemâuţi și In: 
stitutul ““Alecu Russo” din Bălți. Dar ce i- 
au putut oferi aceste instituţii, care ac: 
tivau după nişte programe idioate, ce nu 
includeau nici un clasic al literaturii 
române? Studenţii erau îndobitociți cu 
teoria marxist-leninistă și cu  inepţiile 
unuia ca ]. Ceban, despre existenţa a două 
limbi diferite - moldovenească și română, 
culminând cu aberația că prima face parte 
din grupul limbilor slave, iar a doua din 
cel al limbilor romanice! 

Conștient de aceste neghiobii, Vasile 
Leviţehi, în calitatea sa de profesor de 
limbă și literatură, de director în mai 
multe școli, caută să-i lumineze pe elevi, 
să le spună adevărul. Fapt care nu o dată 
i-a înfuriat pe cei din conducerea par: 
tidului, mai ales în timpul activităţii sale 
ca profesor universitar. 

Tinând cursul de literatură clasică, 
Vasile Leviţchi nu se putea limita doar la 
cele câteva nume de scriitori incluse în 
programe. Cum să vorbeşti de literatura 
neamului, fără să pomenești de opera lui 
Caragiale, Coşkuc, Blaga, Goga, Arghezi... 
Iubit de stud. ţi, el a trezit furia celor 
care urăsc tot ce este românesc, fiind 
înlăturat, până la urmă dela catedră. 

Românii din Nordul Bucovinei îi sunt 
recunoscători și pentru marele aport adus 
la fondarea, acum 25 de ani, a ziarului 
“Zorile Bucovinei”. Dar în. acea perioadă 
de; comunism totalitar, un redactor-şef de 
tipul lui V. Leviţchi, care vedea scopul 
ziarului în luminarea maselor, în trezirea 
conștiinței lor naţionale, nu putea rămâne 
mult timp în acest post. După vreo doi ani 
a fost înlăturat şi de aici. 

Huiduit, prigonit, calificat drept 
naționalist înrăit (mai ales după scoaterea 
în 1969 la editura ''Carpaţi” a plachetei 
“Preludiul primăverii”! - prima şi deocam- 
dată, unica culegere de versuri apărută cu 
caractere latine), poetul nu se lasă înfrânt. 
El scrie cu înfrigurare despre tot ce-l 
doare, despre suferința Românilor aflați în 
“raiul” bolşevic. Editează mai bine de zece 
cărți de poezie (majoritatea la Chişinău, 
unde găseşte o mai mare susținere din par: 
tea colegilor de breaslă), traduce din 


VASILE LEVITCHI 


creația unor celebri scriitori clasici ruşi, 
ucmineni şi de alte naționalități. Poezia 
lui V.Leviţchi, cu puternice implicații 
filosofice, este un ecou de o adâncă sin- 
ceritate al durerilor ce-l chinuie pe eroul 
liric (““Românul bucovinean”) nedreptăţit, 
asuprit, limitat în drepturile sale 
cetățenești. 

Mai mulți ani la rând, publicaţiile din 
Chişinău, și Cernăuţi i-au găzduit schiţele 
umoristice, înmănuncheate ulterior în car: 
tea “0, sfântă naivitate”, în care 
scriitorul ţintuia la stâlpul infamiei 
diverse metehne și deprinderi proaste ale 
oamenilor. 

După anul 1985, când, în sfârşit, liber- 
tatea cuvântului a pătruns, de bine-de rău 
şi în imperiul bolșevic, talentul de 
publicist al lui V.Leviţchi a erupt cu toată 
intensitatea. In tabletele sale, publicate cu 
regularitate la rubrica “Multe trec pe 
dinainte”, din săptămânalul “Literatură 
şi artă” din Chişinău, V.Leviţchi abor- 
dează asemenea teme arzătoare, cum sunt 
drepturile Românilor din Nordul Bucovinei 
şi din Basarabia, starea limbii române, a 
datinilor şi tradiţiilor populare 
strămoşeşti, atitudinea nepăsătoare a 
organelor ucrainene față de moștenirea 
culturală şi literară, a drepturilor noastre 
legitime. De altfel, el îşi expune toate 
aceste dureri şi în adunările și mitingurile 
organizate la Cernăuţi și Chișinău. Cuvin- 

“tele poetului, ca și întreaga-i creație, 
găsesc ecou putemic în inimile celor 
mulţi, însuflețindu-le putere și încredere 
în adevărul ce trebue să triumfe. 

In una din poeziile sale, Vasile Leviţchi 
scrie: “Lung drum îi e dat scurtei noastre 
vieţi... Să dea Dumnezeu ca acest drum 
să fie cât mai lung și mai plin de rod în 
viața lui bădița Vasile, cum ne-am 
obişnuit să-i spunem cu drag. 


PAGINA 16 


FEBRUARIE 1993 CUVANTUL ROMANESC 


DELAȚIUNEA 
(TURNĂTORIA) 
DEVINE 
LEGALĂ 


Pe birourile parlamen- 
tului se află, actualmente, 
un proiect de lege al așa 
zisei securități a Statului. 
Bineînțeles, a Statului 
cripto-comunist imaginat 
de actuala conducere. 

Scopul acestei legi nu 
este altul decât legalizarea 
fostei Securităţi care nu și- 
a schimbat decât numele, 
devenind S.R.I. 

Controlul, sau pur și 
simplu aruncarea la gunoi 
(după citire) a anumitor 
corespondențe, ascultarea 
şi înregistrarea con- 
vorbirilor telefonice, atacul 
nocturn - soldat câte odată 
cu moartea - al opozanților 
regimului şi nenumărate 
alte mârşăvii, confirmă cele 
citate mai sus. 

Menţionăm unele din 
prevederile legii care nu 
sunt decât o codificare a 
crimelor din trecut, con- 
tinuate astăzi: 

- art. 17 care cere per- 
soanelor fizice să "acorde 
sprijinul necesar organelor 
cu atribuții în domeniul 
siguranţei naționale, în 
îndeplinirea atribuţiilor ce 
le revin şi să permită ac- 
cesul acestora la datele 
deținute care pot furniza 
informaţii privitoare la 
siguranţa națională”. Care 
siguranță națională? 
Nicidecum națională ci 
numai siguranța indivizilor 
care ne: duc la prăpastie. 
Delaţiunea devine o armă 
““legală””. Ne aflăm încă în 
negura trecutului recent. 
Epoca de piatră n'a 
cunoscut asemenea 
ticăloșie! 


FDSN 
CONTRA FSN 


leri tovarăși de drum, 
azi dusmani de moarte. 

Intre FDSN şi FSN, răz- 
boiul continuă. Motivele m 
contează. Dacă nu există, ele 
sunt create. Revendicarea 
spațiului pentru sediu, este 
unul din cele mai bune mo- 
tive pentru o nouă dispută. 
Nu lipsesc nici schimburi- 
le de replici de tip ““mai- 
dan”: “'Jidani  împuțiţi”, 
“'Jigodii”?,  ““Porci minci- 
nosi”, «Nu vă fie frică,îi 
tăiem noi capul lui Petri- 
3» 

La intrarea în sediul 
FSN, se afla un panou ma- 
re pe care scria: FSN - 
ocupă abuziv acest spațiu. 
Nu are ordin de repartiție, 
m are contract de închiri- 
ere, nu a plătit nici un leu 
chirie. 

Când te bagi în cocină, 
te mănâncă porcii! 


NOI NUMIRI 
ÎN 
GUVERN 


A fost propusă schema 
noului organism  guver- 
namental. 

Președintele Consiliului 
pentru coordonare strategie 
si reformă economică este 
DL. Misu Negriţoiu, Minis- 
tru de Stat. F 

Consiliul are două depar- 
tamente principale, primul 
pentru Reformă economică, 
al doilea pentru Integrare 


europeană. 

Primul departament va 
fi condus de Dl. Costea Mun- 
teanu, Secretar de Stat. Ce- 
lelalte instituții coordonate 


de Consiliu vor fi prelua'e 
de Mircea Coşea (Comisia 
Naţională pentru prognoză), 
Aurelian 
Naţională pentru Privatiza- 


O măsură de scădere a 
temperaturii regimului de 


asigurare medicală 
(OHIP) 


În cursul ultimului an, Ministerul Sănătăţii a examinat 

în detaliu sistemul de îngrijire medicală pentru a găsi o 
modalitate de reducere a costului necesar menţinerii 
acestuia. Contribuabilii plăteau până în prezent prin taxele 
lor până la 20 de milioane de dolari în plus pentru servicii 
necesare unei terţe persoane sau instituții. 


„Ce înţelegem prin terță persoană sau 


instituție? 

Este vorba de un serviciu de care o persoană nu are 
nevoie pentru tratarea unei boli sau pentru a se menține 

în sănătate, dar care este cerută de o a treia parte. 

Printre aceste servicii se numărau examene medicale i 
cerute de companii de asigurare, pentru înscrieri la şcoli 
sau tabere, pentru obținerea permiselor de conducere sau 
pilotaj. 

Se reaminteşte medicilor că nu mai au dreptul să pună 
aceste servicii pe contul asigurării medicale OHIP şi că vor 


trebui să obțină plata pentru serviciile menţionate direct 
de la clienți. 


Serviciile esenţiale. 
Serviciile necesare obţinerii îngrijirii medicale sau 
serviciile sociale rămân în continuare asigurate. Este 
vorba de certificate medicale necesare obţinerii scaunelor 
rulante sau a apela telor medicale în cadrul Programului 
de A parate şi Accesorii (Assistive Devices Program). 
Certificatele necesare obținerii de subven ţii pentru 
cheltuieli de transport cu scopul de a primi îngrijire 
medicală (valabil numai pentru ape din Nordul 
Ontario-lui), sau care permit admisia în aziluri de bătrâni. 
Principiile de bază ale regimului de asigurare al sănătății 
nu s-au schimbat. Nu va trebui să plătiți pentru servicii 
medicale directe. În acelaşi tim p regimul de asigurare al 
sănătăţii, rămâne el însuşi în sănătate. 


" Pentru informaţii suplimentare puteţi telefona gratuit 


Ministerului Sănătății. 


1-600-268-1154 


La Toronto 314-5518 
TDD* 1-800-387-5559 


"Asistenţă telefonică pentru persoane cu probleme auditive. 


Ontario 


re), Emilian ljdelea (Agen- 
ţia Română de Dezvoltare). 

Departamentul pentru In- 
tegrare Europeană va fi con- 
dus de DI. Napoleon Pop. 


Ezdatie consilierii Ministru. 
ui de Stat, M, Negriţoiu 
figurează D-nii Vasile Pil- 
lat şi Octav Musătescu. A- 
cesta din urmă dela FDSN. 


Toate personalitățile de mai 
sus sunt recunoscute ca 
autorități în domeniul eco- 
nomic. 


Dochia (Agenția 


P 


4 Incădin copilărie tata mi-a 
t. despre eat 
i ă ca de niște vestiți 
Bute fervenți ai, Mace- 
Senior Și ai Regățenilor 
dotați în Cadrilater și 
i în trecvente litigii cu 
carii hrăpăreți- 
Poe primul dintre cei doi 
i i cavaleri ai barei 
„ene aveam să-l întâl- 
De abia prin 1958-1959 în 
 vicoarea din Gherla, unde 
ea o condamnare de 3 
“ni, Făcea parte dintr'un 
ct de Aromâni ca- 
avea ca lider pe un alt 
Să avocat, recidivistul 
rticomunist Nicolae Mătu- 
sploe exprim astfel, zi- 
“recidivistul'”,spre a 
ia că acesta trecuse 
ă o dată prin iadul în- 
or comuniste, anume 
începutul anilor_'50, 
d teroarea bolșevică din 


România ajunsese la paro- 


Din acelasi grup “'contra- 
nari? mai făceau 

ie medicul uman Gheor- 
Gachi, economistul 
Exarcu si comerci- 

" antu (de altădatâ)Constantin 
4 ronică. Cu excepția șefu- 
„lui, apreciat de securisti 
a foarte periculos legionar 
de aceea, încarcerat la 


„Te! 


rezistenței anticomuniste, 
„bţi ceilalți au trecut prin 
Gherla, “locuind”? în ace- 
easi celulă cu mine timp de 
luni. După stiința mea 
toți cinci au părăsit de mult 
„aceasta lume. lar eu, cau- 
„mil crestin ce mă pretind, 
rog si-L voi ruga mereu 
ărintele Etern ca să-i 
că si pe dânşii în 
răția Sa, iertându-le toa- 
e greselile şi păcatele. 
entrucă, desi toți, fără nici 
, s'au comportat 

foarte buni Români și ca 
m de vrednici crestini 
ortodocsi (de altfel, printre 
„Macedonenii latini nici nu 
ivit vreodată cazuri de 
tanți, de alt fel de 
îpostaţi religioși sau de 


alei), ca excelenți camarazi 
uferință față de toate 
briile de întemnițați 


Vremea aceea - satanic- 
pevica, totuși ca oameni 
se poate să m fi păcă- 
t nici o dată, Căci m- 
sa i unul, Dumnezeu, e fă- 
4 cusur și fără de pri- 


e Tanaşoca ]-am cunoscut 
mai bine, deoarece am 


"7 age reună. Mi-a fost 
„A să-l întâlnesc si la 
aubla (în 1961) unde €l exe- 
„ală Un supliment de pe- 

4, cadou al Securită- 


Era, de nu mă'nșel, cam 
d prea vârstă 'cu tatăl 
3 » Dâscut, asadar, prin 
a. a lină cu 38 de ani 
| rstnic decât mine îi 
Piemam dela o vreme la- 
d pur anâsachi, abandonând 
de repede “'formule- 

PR Ceremonioase”! ca, spre 
i ppdotimite avocat”, 
mule 'Tanaşoca”! , 

Meabule stânjenitoare pen- 
cel ce vor să se îm- 
înească si mai cu 
4» Pentru Aromâni, a 


„VANTUL ROMANESC 


unde se afla elita “ 


„A deiinte, constând în 4 


căror limbă, asemenea en- 
glezei, nici nu conține vre- 
un pronume_de reverență. 

Na fost căsătorit, dar pe 
cele două nepoate de soră 
- Nela Căciulă si Marioa- 
ra Zuchi - le iubea ca pe 
fiicele sale căciși elpartici- 
pase la creșterea lor. So- 
ra și nepoatele îl vizitau 
frecvent la Rubla. lar pu- 
ținul pe care i-l aduceau 
lali Tanasachi, milostiv ca 
nimeni altul, îl împărțea cu 
oricine dintre deoisti. Multe 
mese calde si Bustoase, 
preparate de el însusi, cu 
o desăvârșită artă culina- 
ra, am servit la dânsul. 
In sărăcia aceea cumplită 
extrem de puţini deoisti au 
putut fi atât de generâsi si 
de ospitalieri ca lali Ta- 
nasachi. 
ta-i virtutea care-l definea 
cel mai bine. Pentru mi- 
ne a rămas ca un aris- 
tocrat de neam, de viţă 
veche. 

S'a născut în Veriu, o- 
răselul-din_care a răsărit 
e =: 
câmâîn aceeaşi vreme dintre 
veacuri, o_ întreagă cobortă 
de intelectuali ce au ilustrat 
pe multiple planuri geniul 
mândrului popor macedo-la- 
tin, la loc de frunte si- 
tu ndu-se sâvantul de talie 
mondială, Elie Carafoli. 

După strălucite studii pri- 
mare și liceale în Veria-i 
natală și la Săruna_(Salo- 
nic), se stabilește în _Ro- 
mânia, „la Bucuresti, unde 
urmează Dreptul, devenind, 
cum am menționat în în- 
troducere, unul dintre-cei 
mai vajnici și -mai îndră- 
giți apărători ai_interese- 
lor legitime ale coloniști- 
lor romă și 
din Caliacra, ori de câte 
ori acestea sunt lezate de 
veneticii bulgari. EA 

Fire blândă, deschisă, jo- 
vială si calmă, lali Tana- 
sachi Tanaşoca nu suporta 
- ca, de altfel, orice-i co- 
naţional - să fie călcat pe 
picioare. greu_ se 
supăra, dar când ajungea 
a o astfel de stare, atunci 
glasul lui devenea tunet, 
iar s ra-i, si asâ im- 
presionantă, căpăta | acei 
siunile- strivitoare ale uria- 
sului din poveste.  Faţa-i 


albă — sau, măi bine zis, 


mai puțin măslinie decât a 
unui “'cipan”” ca mine, cum 
în plăcea să mă pore- 
clească - devenea deodata 
roșie, de prea multă sures- 
citare congestivă,iar gâtul 
i se umfla într'atât încât 
credeai că-i gata să-i 
plesnească vreoarteră. Insă 
cumpătarea, echilibrul și 
pacifismul constituiau înde- 
obste felul lui de a fi, din 
care extrem de rar Îl pu- 
teai scoate. 

Incă din primele-mi zi- 
le de D.0., Iali Tanasachi 
mi-a dăruit o maşină de 
bărbierit marca “Gillette”. 
Si astăzi, după 31 de ani, 
mă bărbieresc tot cu câ 
si o păstrez cu aceeași 
grijă ca la Rubla, ca pe o 
scumpă amintire, dar nu 
pentrucă a _ fost fabricată 
de o celebră firmă ameri- 
cană, ci fiindcă are În- 
crustată  într'insa. nume- 
le Atanase Tanasoca, un nu- 


FEBRUARIE 1993 


Atanase Tanaşoca 


—— Mihai Stere DERDENA— 


me pe care nu-l voi pu- 
tea uita nici de-ar fi să 
trăiesc 1000 de ani. 

Regret însă că n'a fost 
chip să-l petrec si eu pe 
ultimu-i drum pământean. 
Când s'a săvârsit din via- 
ţa aceasta telurică era, pa- 
re-mi-se, pe la sfârşitul lui 
Ianuarie ]969. Eu mă gă- 
seam în comuna constăn- 


mormântat de câteva zile. 
Desi trecut de 70 de ani pa- 
rea destul de vânjos și se 
prezenta drept și semeț ca 
brazii din Macedonia, prin- 
tre care a crescut, păscând 
oile și deslușind slovele la- 
tine. 

Iată, lale, că n'am fost 
ingrat si mu te-am uitat. 
Si cum" puteam să te uit 
când, - după ce m'am stre- 
curat miraculos printre hai- 
te de securiști și de in- 
formatori, adeverindu-se i- 
numanul și nefirescul dicton 
““Homo homini lupus” - tu 


ai fost printre cei ce mi-au 
dezvăluit si mi-au dovedit 
că omul poate fi si ceva 
sfânt (nu mmai lup)pentru 
om (“*Homo res sacra homi- 
ni est'?), cum atât de bine a 
prezis filosoful și moralistul 
Seneca si cum, apoi, ne-a 
învățat." Mântuitorul Iisus 
Hristos prin pilduitoarea sa 
viață neprihănită și plină 
de învățăminte moralizatoa- 
re. 
Dacă aici, pe pămârt, îţi 
plăcea, lale, să arborezi fa- 
ță de mai orice gâlceavă o- 
menească o mare stăpânire, 


PAGINA 17 


ANI 


un imperturbabil calm o- 
limpian și o detașare de 
înțelept, nu-i greu să-mi 
închipui că printre îngeri 
mu te poți simți decât în 
elementul tău. Căci sufle- 
tul unui făcător de pace pe 
acest pământ (care-i conti- 
muu scăldat de sângele ce 
curge-n râuri din războa- 
ie și din crime izolate ce 
nu se mai termină), cum ai 
fost tu, iubite lale Tanasa- 
chi, mu poate fi, acum, 
decât în Impărăția Păcii ce- 
lei Veșnice. Așa să-ți aju- 
te Dumnezeu ! 


Cred că aceas-* 


n iti dd a n d i 
E E E SS ————————————=—== 


ORIGINEA MACEDOROMÂNILOR 


RĂSPUNS D-LUI KERAMOPULOS DELA ACADEMIA GREACĂ DIN ATENA, 
REFERITOR LA ORIGINEA GREACĂ A MACEDOROMÂNILOR 


pe 
TH. CAPIDAN 
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE 


Şedinţa dela 10 Februarie 1939 


Urmare 

Dacă, după cum am văzut, până pe la începutul sec. XIX 
popoarele creştine din Balcani, Slavi, Albanezi, Români, lăsau 
să li se graveze epitafurile în limba greacă, aceasta nu o făceau 
pentrucă ele vorbeau limba greacă sau se simțeau Greci, ci 


numai. din. simplul obiceiu-de-a lăsa. ceva scris pentru vecie, +-- 


în limba bisericii, care era limba greacă — sanscrita Orientului. 
Aici la noi în "Țară, în epoca Fanarioţilor şi chiar după aceasta, 
multă vreme, unii boieri filoeleni vorbeau şi chiar scriau ver- 
suri greceşti. Cu toate acestea, poporul român, care nu ştia 
nimic despre această inovaţie adusă în limbă prin mijlocirea 
culturii neo-greceşti, continua să vorbească româneşte. Exem- 
plele s'ar putea înmulți la infinit. Ă - 
Cu aceasta ajung la graiul Aromânilor, pe care d-l Keramo- 
pulos îl consideră ca un idiom roman deosebit de limba ro- 
mână. Aici îmi permit să afirm, din nou că învățații români și 
străini, atunci când au recunoscut identitatea lui cu limba 
română, — sunt mai mult decât o sută de ani — s'au sprijinit 
nu numai pe identitatea numelor etnice Vlakh şi Român, pe 
care le-au avut toate populaţiunile româneşti, oriunde s'ar fi 
găsit ele, dar mai ales pe structura limbii. Filologii când vorbesc 
despre identitatea dintre două graiuri şi întrebuințează ter- 
menul sidentitate», în spre deosebire de «afinitate» sau 
« înrudire », înţeleg că aceste graiuri — în cazul nostru dia- 
lectul aromân şi cel dacoromân — nu se aseamănă numai în 
evoluţia normală a faptelor de limbă din structura lor grama- 
ticală, dar chiar și în cele mai mici excepțiuni, faţă de cele- 
lalte limbi romanice. Insă, pentru ca această identitate să se 
poată produce în două graiuri despărțite în spaţiu de aproape 
nouă sute de km., iar în timp de aproape un mileniu, cum 
este graiul Aromânilor faţă de limba Românilor din Nordul 
Dunării, trebue admis că strămoşii Macedonoromânilor și 
Dacoromânilor, în veacurile de plămădire a poporului român, 
probabil până prin sec. VIII sau XI, au trăit în aceeaşi unitate 
teritorială, vorbind aceeași limbă şi ducând aceeaşi vieață, 
deosebită de a Grecilor şi a celorlalte popoare din Sud-Estul 
european. În ce priveşte acum deosebirea ce există între graiul 
Aromânilor şi între acela al Dacoromânilor, d-l Keramopulos 
exagerează când o compară cu aceea care există între două limbi 
romanice. Aici d-l Keramopulos arată aceeaşi ignoranță în 
materie de filologie ca la tratarea cuvântului Vlah. Intr'adevăr, 
dacă graiul Aromânilor există în toate manualele de filologie 
romanică scrise de învățații străini ca un dialect al limbii 
române și nu ca o limbă romanică deosebită cum susţine d-l 
Keramopulos, aceasta provine din convingerea ce și-au făcut 
aceşti învăţaţi că, sub raportul structural, el se identifică atât 
de mult cu limba română încât în niciun caz n'ar putea repre- 
zenta o limbă romanică deosebită. Că există o deosebire între 
vorbirea Românilor macedoneni și între aceea a Românilor din 
Dacia, se înţelege dela sine, In sânul limbilor romanice există 
dialecte, în care această deosebire se arată și mai mare. 
Amintesc aici în treacăt dialectele italiene de Sud față de cele 
din Nord. După judecata d-lui Keramopulos acestea ca şi 
dialectele germane ar trebui considerate ca limbi deosebite. 
Dar filologia comparată dispune de anumite criterii pe temeiul 
cărora deosebeşte un dialect de o limbă. In privința aceasta, 
trebue să mărturisesc cu destulă părere de rău că colegul nostru 
dela Academia Greacă din Atena arată o ignoranță înur'adevăr 
înspăimântătoare, 


Domnilor Colegi, acestea sunt premisele, luate din ceea ce 
ne oferă fenomenul istorico-linguistic, pe care se întemeiază 
unitatea de graiu și de neam a celor două populațiuni: Daco- 
români şi Macedoromâni. Oricine încearcă să explice această 
unitate etno-linguistică alfel de cum rezultă din datele isto- 
rice şi faptele de limbă, falsifică principiul de investigaţie și 


prin aceasta devine un simplu aventurier în cercetările istorico- 
linguistice. Din aceasta înţelegeţi că întreaga teorie a d-lui 
Keramopulos despre originea Românilor din Grecia, repre- 
zintă pur şi simplu o negaţie a adevărului ştiinţific. Ceva mai 
mult, în desvoltarea acestei ciudate teorii, ştiinţa d-lui Kera- 

„„mopulos a fost:pretutindeni dominată de interese şi prejudicii 
naționale. Aici stă tot răul şi aceasta este partea regretabilă 
din comunicarea d-sale, care nu poate fi de folos nici ştiinţei 
rici legăturilor de bună prietenie dintre noi și poporul grec. 
Noi, însă, nu vom lipsi să reacționăm, oridecâteori se va 
încerca să se interpreteze greşit originea etnică a populațiilor 
româneşti din Sudul Dunării sau originea limbii lor. Fiindcă, 
dacă pentru oricare popor din lume, limba constitue cea mai 
puternică legătură ce ar putea să existe între membrii aceleiaşi 
comunităţi etnice, pentru noi Românii de pretutindeni, ea 
reprezintă istoria și chiar vieața noastră | 


CĂTRE SUFLETUL MEU 


Oriunde mă cauţi 
îmi pare că ești și rămâi 
întâlnirea cu mine a zărilor celor dintâi. 


Acelaşi mereu şi pururi tot altul, 

parcă mâinile tale, picioarele, visul, 
au lucrat şi petrec în mine înaltul, 
au lucrat şi petrec în mine abisul. 


Pământul, 

lucrându-şi cuvântul 

pune tina 3 
şi-şi face mai frumoasă lumina. 
Agită feericul 

şi-ţi face mai frumos întunericul. 


Care'ndrăzneli corifeie 

munții natali izbutit-au să-ți deie? 

Ce treceri şi nehotar 

stepele'n vânt, plecările joase 

de-albastru hoinar? : 

Marea în clocot şi fără sfârșit 

ce țărmuri ți-au ros? Ce ostrov ţi-a ivit? 


Ca'ngropat--de demult cu popoarele moarte 
așa mi te porţi departe, departe. 

Ca promis de demult popoarelor vii 

așa mi te ţii: 

anonim și fără orgoliu, 

tu, gâștele mele sacre din Capitoliu. 


Nicolae CARATANĂ 


4 


= PAGINA 18 


FEBRUARIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, 


VĂZUTE 


ŞI PĂŢITE 


George 
UN PLAN MARE 
j Ș'UN CUSUR MIC 


Una din soluţiile propuse 
pentru întronarea păcii în 
Iugoslavia și  înviorarea 
economiei mondiale a fost 
inzestrarea cu arme de 
apărare a celor atacați de 
hoardele sârbeşti. Dacă-i 
război atunci să fie război 


Cum majoritatea vic- 
timelor sunt copii, femei şi 
ătrâni, asta înseamnă că 
trebuesc produse o varietate 
de arme care să poată 
satisface clienții de ambele 
sexe şi de toate vârstele. 
Surplusul de cereri va naște 
între pro- 

ducătorii de armament și 
fiecare va încerca să-și 
vândă marfa: *'50% redu- - 


Nu-i uitată nici forța de 
cumpărare a pensionarilor 
(10% reducere) cărora li se 
oferă gratuit o lunetă la 
țeava puștii, ori o pereche 
de ochelari. 

Celor ce vor să-și păstreze 
prestigiul intelectual li se 
oferă “'Somalizarea autom- 
bilelor”! (instalarea 


Pentru sexul slab se va 
ține cont și de cerinţele 
modei: cingătoarele cu 
cartușe și patul puștii vor fi 
oferite în culori și modele 
diferite pentru a se asorta 
cu silueta și culoarea 

4 ilor: de asemenea 
: ii amazoane vor 


o pudrieră şi-o 
sticluță de parfum '“Cedez” 
menit pentru ademenirea și 
cucerirea dușmanului de sex 


pentru 
ucizi 


îţi 


sorul în rai, creştinul va 
E avea încrustat pe patul 
- puștii crucea, iar 
musulmanul un sfert de 
lună. 

Oficiul de presă al in- 
dustriilor de armament va 
continua să asigure 
publicul: “Când fiecare va fi 
înarmat până'n dinţi, 
atunci şi poporul va fi sătul 
până'n gât!” 

Succesul planului “Un 
deget, un trăgaci” are un 
mic cusur: mulți se vor 
apăra înainte de a fi atacați. 


NUMAI ÎN 
DOUĂ CAZURI 


Cetăţeanului Mihai, 
născut în România, Sinaia, 
28 Octombrie 1921, ac- 
tualmente domiciliat în 
Elveţia (Vorbim de fostul 
Rege Mihai |, N.R.) deși in- 
vitat de unele organizații 
civice și religioase din 
România, nu i s'a aprobat 
ra viza de intrare în țară. 
pata A M.8. Regele Mihai 
plănuia să-și petreacă 
Nașterea Domnului cu 
prietenii care l-au invitat. 

Guvernul din Bucureşti a 
precizat: cetățeanul Mihai, 


DONEV 


născut la Sinaia etc., este 
liber să viziteze țara ori de 
câte ori doreşte, cu o 
singură restricţie: fostul 
Suveran nu capătă viza de 
intrare înainte de alegeri şi 
nici după alegeri! Piedicile 
puse cetățeanului Mihai de 
a-şi vizita ţara duc la o 
singură concluzie: tovului 
Președinte lon Iliescu a 
inceput să-i tremure 
Cureaua. Y 


PREA MULTE 
MOAȘE 

Pentru a discuta politică 
ori religie se cere să ai doar 
o gură, și tot o gură se cere 
ca să rezolvi problema 
trecerii, fără a răsturna că: 
ruța, dela Comunism la De- 
mocraţie. Cum nu întâlnim 
două păreri sincronizate ne 
gândim cum s'ar fi procedat 
dacă în loc de moașele FSN. 
iste şi FDSN-iste care au 
lăsat revoluția cu buricul 
netăiat ar fi apelat la sfatul 
unui: 

DOCTOR: Românul a fost 
injectat cu o supra doză de 
libertate “pe care mintea 
neinformată m'a putut so 
absoarbă. La fel ca și omul 
care moare de foame, nu-i 
oferi imediat să înfulece un 
mușchi de vacă la grătar. 

ARHITECT: când vrei să- 
ți remodelezi clădirea scoţi 
pe rând din casă, cu atenție 
să nu spargi geamurile, 
mobila putrezită. 
Neocomuniștii, cu intenţie, 
au dărâmat mai întâi 
acoperișul și acum au lăsat 
vântul libertăţii să distrugă 
nu numai idolii falși, dar şi 
icoanele sfinte. 

MOS IOAN ROATĂ: 
libertatea se întinde dela 
braţul tău și se oprește la 
un deget depărtare de nasul 
meu. 

Poţi să-ți făurești viața 
dar să nu-ţi  ştrivești 
vecinul. 


REDUCEREA 
ŞOMAJULUI 


Planul D-lui Iliescu pen- 
tru reducerea șomajului se 
bazează pe ideea că cel 
care a primit pământ, nu 
va putea să aibă și ser- 
vici. 

DRACULA ȘI 
TRAFICANȚII 


Dracula bea sânge 
noaptea și dormea ziua 
într'un sicriu, traficanţii 
de armament fac afacerile 
vărsând sângele altora 
ziua și noaptea și se 
petrec noaptea și ziua. 
“TIME” (30,11.92) 
descrie o altă viață în 
Iugoslavia: “nu fiecare 
suferă... hotelurile și 
cabaretele din Belgrad 
sunt pline....de oameni 
fără caracter.,.care 
procură arme, bani și con- 
ducători Sârbilor din 
Bosnia... E cum a fost pe 

prohibiției în 
Statele Unite...” 

xenofobii din 
România să provoace ast- 
fel de conflicte între 


Conform programului 
român de cercetări polare, 
elaborat în urmă cu doi ani, 
două expediții polare 
românești au făcut cercetări 
ştiinţifice în Arhipelagul 
Svalbard din Arctica nor- 


vegiană în anii 1990 şi 
1991. 
In acest an, în urma 


obținerii unei licenţe de cer- 
cetare dela Institutul Polar 
Canadian din Yellowknife și 
a Serviciului de protecţie a 
vieții sălbatice din Nordul 
Canadei, o expediție polară 
românească, formată din 
ing. Teodor Negoiţă con: 
ducătorul expediției şi lec- 
tor universitar Constantin 


canadiană, în Insula Bylot 
din N.W.T. situată la 74 de 
grade latitudine nordică. 
Timp de 80 de zile-25 
Mai-l2 August 1992 - cei 
doi oameni de stiință 
români au făcut cercetări în 
domeniul geomorfologiei și 
biogeografiei; s'au făcut 
cromatograme pe mușchi și 
licheni, s'a testat, în 
condiţii de temperaturi 
scăzute, un produs sută la 
sută românesc pe bază de 
glucoză,  HUMANOFORT- 
AB, realizat de Institutul 
de Chimie Alimentară din 
București. In condițiile unei 
clime variabile ca cea din 
Arctica canadiană, s'a mai 


e LD) 
09 OMANEAc-e 
ee p 20 ASc4 “ee 


numit 
ORYZAE, sau “Arsura Or- 
zului”. Acestea sunt doar 


PERICULARIA 


câteva puncte mai im- 
portante din programul de 
cercetare. Rezultatele finale 
vor fi trimise şi Institutului 
Polar Canadian precum și 
altor institute de profil, in- 
teresate în rezultatele cer- 
cetărilor polare românești. 
Participarea oamenilor de 
știință români la activităţi 
de genul celor arătate mai 
sus, și nu numai, merită să 
fie popularizată şi 
cunoscută în primul rând de 
către Românii din diasporă 
și oamenilor din diferite țări 
de pe glob. Trebue să se știe 


ZA 15.01.92 ÎS 
IN ARCTICA CANADIANA 
PTA 


<509 ALBA 


România sunt oameni 
capabili să înfăptuiască 
lucruri mari, contribuind la 
îmbogățirea tezaurului 
științei şi culturii univer- 
sale. 

In cinstea expediției 
polare româneşti în Insula 
Bylot din N.W.7., Asociaţia 
Filateliştilor din judeţul 
Alba a realizat mai multe 
plicuri filatelice şi ștampile 
speciale pentru filateliștii 
din România şi din 
străinătate. Prin aceste 
plicuri se popularizează ex- 
pediția polară românească 
în Arctica canadiană. 


Prof.Ghe:HENDREA 


Rusu, aplecat în Arctica testat un virus patogen în străinătate că în 


ASOCIATIA POSTILOR DETINUTI POLITICI 
DIN ROMANIA 


Filiala Bucureşti 


ASOCIAPIA CULTURALA ROMANA 
Hanilton Ontario 


Sub impresia gestului Dvs. frăţesc, Piliala Bucu= 
reşti din cadrul Asociaţiei Foştilor Deținuți Politici din 


România, vă mulţumeşte pentru cele două maşini de scris 
donate precum şi pentru pac 


hetul cu medicamenţe trimis, 


[-] ARYA > ă 


Dumnezeu să vă, ax vă călăuzească paşii, 


VICEPRESEDINTE E, 
'Dimitrie/Pa 


Presedintele Partidului de Lanetamnnie. f 995 


Naţional Tărănesc Creştin 


In ziua de 5 Februarie 
împlinesc 40 de ani dela trecerea în 
veșnicie, în temnița comunistă din 


1993, se pentru țărănime, a intrat cu însuflețire în 


lupta pentru reîntregirea Basarabiei și 
impreună cu  luliu Maniu s'a ridicat 


Sighetul Maramureșului, a marelui bărbat 
de Stat, Iuliu Maniu, făuritorul Unirii, 
martirul luptei naţionale pentru in- 


împotriva ocupației sovietice, pentru liber- 
tatea, independența şi demnitatea 


românească. A murit ca un martir, în 


dependenţă și democrație, ilustrul In0del temnița cumplită dela Râmnicu-Sărat în 


de patriotigaa şi moralitate al istoriei Martie 1963 
noastre, % 
Se împlinesc de asemenea, 30 de ani de „ Românii din diasporă, legaţi de tradiţie 
stg a dea Erata in Inchigdareg din A arasnala de fară e uni rugaţi să 
nicu-Sărat, dup ani de temniţă “bânizeze, în ziua de 7 Februarie 1993, în 
grea, Ion Mihalache, One] fără pereche, bisericile din centrele cu colonii românești, 
care. şi-a închinat viața țelului nobil de o pigaeă şi îndurerată comemorare pentru 
emancipare şi înălțare a ţăranului român. aceşti doi martiri, ca şi pentru sutele de 
Preluând, în preajma războiului de mii de Români care ca şi ei au fost uciși în 
întregire, inițiativa generoasă a lui hita Și pe tot cuprinsul Tării de 
C. Dobrescu-Argeș, a pus temelia Par: Toarea comunistă. 
tidului Tărănesc, după ce a dovedit în Dumnezeu să binecuvânteze România! 


luptă, în fruntea fiilor Muscelului, ex- 


cepționalul eroism care i-a adus Ordinul 
“Mihai Viteazu”. Democrat convins, mare 

APEL CĂTRE TOTI PREOȚII ORTODOCȘI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ 
Pomelnic pentru preot. 


patriot, cu dragoste și fidelitate sinceră 


Iuliu Maniu, Ton Mihalache, împreună cu toți cei care în orice alte locuri stiu 


te spectul 
România, au suferit şi au murit În temnițele comuniste, la credinței, libertății, adevărului deal AL umane, inde= 


Canalul Dunăre-Marea Neagră, în lagăre, în munți şi în pendenţei și reîntregirii țării 
? - 


E TR ai anii bt Meg mt UR 


„0 


NANTUL ROMANESC 


Pee 


e. 


Incepând cu luna Iulie 
992, întâlnim la Galeria 
della Scala (Toronto, 77 
Pont Street Est) printre 
lucrările unor pictori con- 
ți şi pe cele ale pic- 
_ toriţei românce Liana 


trete. 
Născută în București, 


absolvind 
stitutul Politehnic - 
Energetică Nucleară. 


a i 


Dar natura umană sen- 


Ea expune, aici, o Bani 
lucrări în ulei pe pânză, 


viață a celei ce va deveni 
mai târziu pictorița Liana 
Popescu, va învinge for- 
mulele exacte ale 
energeticei nucleare. 

In 1977, “renunţă la 
cariera de inginer și ia 
primele lecţii de pictură sub 
supravegherea renumitului 
pictor Jean Niţescu - coleg 
de şcoală cu Picasso și 
Matisse la Academia de 
Arte Frumoase din Paris. 

Intre 1978-1982 Liana 
Popescu urmează cursurile 
Institutului de Arte 
Plastice ““Nicolae 


FEBRUARIE 1993 


ARTA ROMANEASCĂ DINCOLO DE HOTARELE ŢĂRII 


——— Roxana EFANOV 


fenbach - Germania  (Sep- 
tembrie 1990), la Dublin - 
Irlanda (Februarie 1991), 
New York şi MKansas.- 
Statele Unite (Iulie 1991). 

In toamna anului 1991, 
Liana Popescu poposeşte pe 
meleagurile canadiene și în 
Septembrie expune la 
Centrul Cultural ““Nae 
lonescu'' dela Câmpul 
Românesc și la Biblioteca 
Roberts a Universității din 
'Toronto. 

In Martie 1992 participă 
la expoziția de grup 
organizată de Asociaţia 
Culturală Româno- 


PAGINA 19 


IE 
e 
Ș 


peisaje, naturi statice, por- 


Liana Popescu a fost atrasă 
inițial de ştiinţele exacte, 
în 1971 In- 
Secţia 


sibilă şi totodată plină de 


INSTITUTUL ROMÂN DE CERCETĂRI 
— BIBLIOTECA ROMÂNĂ — 
Rumănisches Institut * Uhlandstrae 7 - D-7800 Freiburg * 
Freiburg |. Br. (Germania) 

Tel. 0761-7 35 51 


APEL 


Acum 43 de ani, un grup de Români siliți să 
trăiască în exil au înfiațet un centru cultural 
românesc: Institutul Român - Biblioteca Română din 
Tg, Germania. E 
„De-a lungul anilor s'a adunat aici, prin donaţii sau 
achiziții, un adevărat tezaur de cărţi şi periodice vechi 
și noi, monede și timbre, partituri muzicale, casete, 
obiecte de artă populară și cult (acestea din 
urmă expuse într'un mic muzeu), toate legate de 
şi de fenomenul românesc. atei 
| manpafară de activitatea de bibliotecă propriu-zisă, 
| mstitutul stă la dispoziţia solicitanților de pretutin- 
„ENI: cercetători, studenţi şi persoane particulare, cu 
rmaţii şi documentări privind istoria și cultura 
de că. In toamna fiecărui an are loc o sesiune 
„e Comunicări științifice pe diverse teme românești. 
"| pieste comunicări sunt publicate în “Buletinul 
3 i Române”, care apare anual și a ajuns în 
4 Prezent la al XX-lea volum. i 
Dat fiind că instituția noastră nu mai beneficiază 
Sprijinul financiar al statului german, pentru a-și 
duce mai departe această activitate, ca și pen- 
& putea face față nevoilor curente, este nevoită să 
peleze la generozitatea Românilor din străinătate, al 
SII de bun ea a fost și va trebui să rămână mai 
Parte, unde să se continue o activitate culturală 
Neinfluențată de nici o tendință politică. 
y Darul D-voastră bănesc va contribui la salvarea 
nea instituţii; pentru înțelegerea și generozitatea 
8, vă mulțumim anticipat. 
Biblioteca Română - Institutul Român 
i să din Freiburg 
ij: Konto: Deutsche Bank, Filiale Freiburg Nr. 461 830 
la: (BLZ 68070030 


e cl 2 ca da ea ÎN adr Cai ai 0 A AN Le ca ba ia a Jo 8 îm data O 1 ae pt Sat 3 dt oa A Ada 


n das rata în bis a 


PITESTI de D.BACU 
EZII DIN INCHISORI, culegere de Zahu PANA 


Grigorescu” - Secţia Pictu- 

pe șevalet clasa 
profesorului Saru și începe 
totodată să expună la toate 


Canadiană “Carpaţi”. 
Ceea ce i-a adus faimă 
lucrărilor sale este stilul 


realist cu specific natural. 

Sensibilitatea deosebită a 
artistei este oglindită în 
cromatica atrăgătoare şi 


expoziţiile colective şi de 
grup din ţară și din 
străinătate. Efortul ei este 
răsplătit prin obţinerea de 
frumoase premii în Belgia, 


caldă -a- florilor -=--subiect 


Grecia şi Germania. mult îndrăgit de Liana 
Incepând cu anul 1990, Popescu. ai 
pictorița are expoziţii per- Talentul deosebit în 


sonale în străinătate: la Of. redarea materialităţii obiec- 


telor ca: metale, ceramică, 
lemn, 
statice, reprezintă “partea 
cea mai tare a artistei”, 
după cum spune criticul de 
artă Marin Mihalache. 

Pe de altă parte, peisajele 
sale sunt remarcate - de 
criticul de artă Mircea 


catifele în naturile , 


tușă, totul se desfășoară în- 
trio notă de sublimă gene- 
rozitate, totul poartă am- 
prenta unei tonice bucurii...” 

Pentru pictorița Liana 
Popescu, anul 1993 
debutează rodnic cu o nouă 
expoziție la Biserica Or- 
todoxă “Sf. Gheorghe” din 


Deac, prin următoarele: Toronto. De asemenea, 
“i. „tablourile sunt lucrate pregătește pentru 21 
sub semnul unei tandre sin- Februarie, anul acesta, o 


cerități. O liniște suverană 
le uneşte conferindu-le o 
anume stare de graţie şi 
delicateţe. Pictorița pare că 


face pârte din” natură şi 


caută s-o exprime cât mai 
fidel, să o arate în adevărata 
ei splendoare. Dela alegerea 
motivului până la ultima 


nouă expoziţie la Centrul 
Cultural “'Nae Ionescu” 
dela Câmpul Românesc. 
Puteţi să  admiraţi 
cunoscute peisaje din țară, 
mânăstiri din Transilvania, 
delicate flori sau voluptoase 
naturi statice. 
Ii dorim mult succes! 


EDITORIALE — 
DI. Tudor Murgoci 


P.0. ROCKTON ONT., 


CANADA LOR 1X0 


Puteţi procura dela adresa de mai sus, următoarele cărți: 


CU ACUL PE SAPUN, poezii de Zahu PANA 
JURNALUL FERICIRII,de monahul N. STEINHARDT ' 22.00 
GOOD BYE,DOMNULE PACEPA !de Gh.I.OLBOJAN - 10.00 
CORNELIU ZELEA CODREANU 

(53 de ani dela asasinare) 

Se comandă împreună cu 
CITATE CULESE DIN DOCUMENTE 
PRIVIND MISCAREA LEGIONARA 

NTRU LEGIONARI, Corneliu Z. CODREANU 
DEZGROPAREA CAPITANULUI, de Vasile POSTEUCA 12.00 
DIN IMPARATIA MORTII, de Gabriel BALANESCU 28.00 
ARON COTRUS, opere complete 20.00 
SI CERUL PLANGEA, amintiri din prigoane 


EPUIZATA 


$ 20.00 "TEMELIE DE VEAC NOU, de Vasile MILITARU 18.00 
20.00  STROPI DE ROUA, de Vasile MILITARU 20.00 
18.00 POEMELE NEMURIRII, de V. MILITARU 18.00 

ORBE CU TALC, de Vasile MILITARU 6.00 
JUREA DELA TANCABESTI, 

poezii de Ion TOLESCU 5.00 

RASPUNSURILE LUI TRAIAN BOERU 
IN CAZUL IORGA- MAGEARU, de Ghe. COSTE 5.00 
POVESTE DE DINCOLO, de Ana Maria MARIN 7.00 
DESTARATII, poezii de Ana Maria MARIN 7.00 

28.00 DURERI CONDENSATE, poezii 

de Vasile MUSTATA 5.00 
MEDITATII SI MARTURISIRE, de [lie OLTEANU 5.00 


PICURI DINTR'O LUME FARA SOARE, 
poezii de Alex. BIDEAN 10.00 


de Ion Roth JELESCU' 25.00>=CARUTA CU SCANDURI, de Marcel PETRISOR 5.00 
SARATA de Nicolae ROSCA 8.00 VRETI SA RADETI, de Florin SCARLATESCU 5.00 
CREZ DE GENERATIE, de Vasile MARIN 20.00 BISERICA SI RELIGIA LA ROMANI, 
INSEMNARI DE PE FRONT (1936-1937) de Horia STAMATU şi Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5.00 
de Nicolae TOTU 12.00 PARMITHI, de Victoria BATU 5.00 
AGAPE, poezii de N.NOVAC, D.ICHIM și F.BATU 6.00 
POEZII PRINTRE GRATII, de Alex. SILISTREANU 8.00 VALEA NISIPULUI DE AUR, poezii 
OPERE COMPLETE de Alex. CANTACUZINO 15.00 de Dumitru ICHIM 2.00 
ISTORIA POLITICA SI MILITARA A RAZBOIULUI SEARA LUMINOASA, poezii de Florica BATU 7.00 
-22 IUNIE. „de G-ral Platon CHIRNOAGA 25.00 URMELE, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 
RUMOASA MEA CU OCHII VERZI de Nelu MANZATI 15.00 PENTRU COPII, poezii de Florica BATU 8.00 
ANII DE GROAZA DIN ROMANIA COMUNISTA APARITIILE MAICII DOMNULUI 
de Virgil MATEIAS 18-00 LA MEDJUGORJE,de Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5.00 
PE MELEAGURI STRAINE de Filon VERCA 15.00  MELCUL, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 


POEZII,de Nicu IANCU PALTINISTEANU 
AMINTIRI DIN INCHISOARE de Nicolae DIMA 
CETATI SFARAMATE, schiţe şi nuvele 


120.00 


de Nicolae NOVAC 1.00 

FORTUL Nr. 13,de Marcel PETRISOR 10.00 

“INTRE CIOCAN, SECERA SI NICOVALA 28.00 
3 de Paraschiv NAMOLOASA : 

DIALOG DE ABJECTIE, de Radu, N. CISMASEANU 5.00 

MINTIRI DIN COPILARIE, de P. NAMOLOASA 5.00 

O VIATA INCHINATA UNUI SAT, de Nicolae GOLEA 7.00 

PUNCTE DE VEDERE, de Eugen POPESCU 5.00 


"10.00 


BOLNAV DE CANCER IN MEDJUGORJE, 


de Florica BATU-ICHIM 2.00 
FATIMA:profeţii de tragedie sau speranţă pentru lume- 
de Eugenia MURESANU 16.00 
POEMS FROM COMMUNIST PRISONS 
(limba engleză) translated by Mother ALEXANDRA 7.00 


THE ANTI-HUMANS 


(Piteşti, tradus în limba engleză ) de D. BACU 


20.00 


JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză), 


La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


de Nicolae DIMA 23.00 


PAGINA 20 


FEBRUARIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


In zilele de 20 și 21 
Noembrie 1992, a avut loc 
în sala Centrului Cultural 
Ucrainean din Toronto o 
conferință organizată de 
Blocul  Anti-Bolşevic al 
Naţiunilor Captive, la care 
au participat delegaţi 
reprezentând ţările de 
curând eliberate de sub 
jugul comunist, precum și 
delegați din partea 
națiunilor încă aflate sub 
dominație comunistă. 

Inainte de a trece la o 
descriere detailată a dez: 
baterilor ce au avut loc, se 
cuvine să facem o scurtă 
prezentare a acestei 
organizații. 

A luat fiinţă în primii 
ani de după cel de-al Doilea 
Război Mondial, cu scopul 
de a lupta împotriva 
comunismului și de a face 
cunoscut lumii libere ceea 
ce înseamnă comunismul și 
sclavia pe care acesta a im- 
pus-o în ţările pe care le-a 
ocupat. 

De-a lungul anilor, 
Blocul  Anti-Bolşevic şi-a 
deschis secţii pe toate con- 


SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 24 IANUARIE 


ŞTIRI DIN LUMEA 


ROMÂNEASCĂ 


TORONTO-CANADA 
CONFERINȚA BLOCULUI ANTI-BOLȘEVIC AL NAȚIUNILOR CAPTIVE 


tinentele și aproape în toate 
țările libere. A organizat, cu 
regularitate, conferințe, 
fiind întotdeauna 
încununate de frumoase 
succese. 

Din această organizaţie 
fac parte reprezentanţi ai 
grupurilor etnice, grupul 
național românesc fiind 
prezent chiar dela început la 
toate activitățile. 

La conferința din acest 
an au fost prezente două 
delegaţii române: una, în 
numele Congresului 
Naţional Român American, 
având ca reprezentanți pe 
Dr. Alexandru Ronnett, Dr. 
Mirea Ronnett și Rony 
Ronnett din Chicago; a 
doua, în Numele imele Frontului 
Li poxtătii Ain ca 
pprezentani ți pe Ing. Petre 

Lupşor, or, Chirilă Ciuntu, lon 
varasan şi Preot Nicolae 
Zelea. Din delegaţie a lipsit 

-na Maria Timos, fiica D- 
lui Calvarasan, neputând fi 
prezentă din cauza ser- 
viciului. 

Urmând programul, 
dinainte stabilit, al 


problemelor ce trebuiau tate, în ceea ce priveşte 
discutate, toate delegaţiile soarta Basarabiei, a 
şi-au prezentat rapoartele Bucovinei de Nord şi a 
referitoare la situația din Tinutului Herţei, teritorii 
țările de origine. Delegaţiile care au fost furate de Stalin 
noastre şi-au prezentat și care și astăzi, cu excepţia 
rapoartele, în care s'a ac- unei părți din Basarabia, 
centuat, în mod unanim, că încă suportă rigorile 
și după căderea dictatorului dominaţiei străine. Cu toate 
Ceaușescu, datorită că forurile intemaţionale au 
Revoluţiei Tineretului, considerat pactul Rib- 
România este condusă de  bentrop-Molotov nul, de 


aceleași structuri aceasta se bucură numai 
comuniste, schimbându-și  Tările Baltice. România nu 
numai numele din beneficiază de această 


hotărâre, teritoriile amintite 


comuniști în democrați, 
mai sus neputând reveni la 


perpetuând minciuna şi 
înșelătoria. țara mamă. 


Acesta este rezultatul Cu. prilejul acestei con- 
unei perioade de aproape 50 ferințe s'a mai ivit o ocazie 
de ani de dictatură erinţe s'a masi ivit o ea E 
comunistă, în care elita Basarabiei, a Bucovinei şi a 


neamului românesc a fost  minutului Herţei să fie 
complet lichidată, neivindu- adusă din nou în discuţie. 


(COMEMORĂRI 


Sâmbătă 28 Noembrie 1992 
a avut loc un parastas în 
memoria celor asasinați mi- 
şeleste în noaptea Sfântului 
Andrei, 1938, de-către-eri- 
minalul regim al lui Carol 
al II-lea si “Armand Căli- 
nescu. _Au fost pome: _pomeniți 
Corneliu Z. Codreanu, Ion 
Caranica, Doru Belimace, 
Nicolae Constantinescu, Ion 


-Caratănase, Iosif Bozântan, 


Stefan Curcă, Ion Pele, Ion 
State, Ion Atanasiu, Gavrilă 
Bogdan, Radu Vlad, Stefan 
Georgescu | și Ion Trandafir. 
A fost evocată jertfa lor 
pentru Credinţă, Neam și 
Tară, clara lor viziune des- 
pre pericolul comunismului 
și i. corupția politică din Ro- 
mânia, realitate mai acută 
acum decât în perioada asa- 
sinării lor. 

A doua zi, Duminică 29 


se nici după Revoluţie un Din partea delegaților 
adevărat politician, cu clar: români, au luat cuvântul 
viziune, care să poată prelua / Dj. Dr. Alex. Ronnett şi DI. 
conducerea ţării. Ing. P. Lupşor. 

De asemenea, în rapoar- 


tele prezentate de delegații 


In încheiere, Preotul 


noştii, sta accentuat şi fap- Nicolae Zelea a rostit o 
tul că Națiunea Română rugăciune, 


suferă o de o mare nedrep- Corespondent 


Noembrie, la Biserica st. 
Mary Romanian Catholic 
Mission, s'a celebrat Sfân- 
ta Liturghie de comemorare 
a Episcopilor Uniți, martiri, 
Români. Au fost pomer 

Episcopi Iar Sade rail 
ian Frențiu, Vasile Aftenie, 
Alexandru Rusu, Tit Liviu 
Chinezu, IonBălan, loan Hir- 


LA NEW YORK 


țea, Cardinalul Iuliu Hossu 
și loan Dragomir, unii morți 
in închisori, iar alții în do- 
miciliu forțat, sub paza Se- 
curității. 

Duminică 20 Decembrie 
a avut loc la Biserica Sfânta 
Maria din Queens parastasul 
pentru eroii morți în Revo- 
luția din Decembrie 1989. 
După amiază s'a făcut un 
Te-Deum în fața Misiunii 
Române la ONU, pe locul 
unde acum trei ani, Românii 
din New York și împreju- 
rimi au manifestat în semn 
de solidaritate cu tineretul 
român, care s'a ridicat îm- 
potriva terorii din țară. 

Duminică 24 Ianuarie 1993 
a avut loc la Biserica Sfân- 
ta Maria din Queens paras- 
tasul pentru pomenirea Ar- 
hiepiscopului Valerian Trifa 
si evenimentele care au dus 
ia Unirea Principatelor. A 
vorbit publicistul Zahu Pană. 
Sala arhiplină a ascultat cu 
deosebit interes ambele co- 
municări, iar la sfârșit a 
avut loc un program artis- 
tic și cântece patriotice și 
naționale. 


Corespondent 


ÎN BISERICA SFÂNTA CRUCE DIN WASHINGTON, DC 


Anul acesta, aniversarea zilei Unirii s'a 
desfășurat, în biserica noastră, într'un ca- 
dru mai Puțin obisnuit. Această atmosferă 
festivă și, mai ales, deosebit de interesantă, 
s'a datorat, înprimulrând, slujbei solemne, 
oficiată de Părintele Calciu, la care corul 
Bisericii, sub conducerea D-nei Viorica 
Cucu, a răspuns cu dăruirea dintotdeauna; 
în al doilea rând, a mai intervenit faptul că, 
pe lângă credincioșii noștri, mai numeroşi 
decât de obicei, am avut la liturghie și Îa 
festivitate, trei importante personalități a- 
mericane: Congresmanul Cristopher Smith 
de New Jersey, fostul Congresman Mark 
Siljander si Col. Frank-Lawrance BoydJr. = 
viitorul atasat militar al Americii în Ro- 
mânia. 

După liturghie, cei prezenți au mers în 
sala unde a avut loc masa, într'o clădire 
alăturată. Festivitatea s'a desfășurat în 
spiritul tradițional românesc, cu cântări 
patriotice, recitări și, mai ales, cu Hora 
Unirii, cântată si jucată. Apoi, au urmat 
discursurile. Moderatorul serbării a fost 
DL. Nicolae Dima. Acesta a vorbit despre 
importanța Unirii pentru România, la ju- 
mătatea secolului al XIX-lea și mai ales, 
modul cum această unire a operat în des- 
tinul țării noastre, între cele două răz- 
boaie mondiale, tragedia de după cel de-al 
Doilea Război Mondial si sansele pe care 
România le are azi, prinir'o reîntregire 
a stirbirii făcute de Rusia. 

În contimare a vorbit fostul Congres- 
man Mark Siljander. Acesta si-a desco- 
perit rudele îndepărtate din orașul Copșa 
Mare, de curând, ceea ce i-a sporit atașă- 

mentul față de România, 

Vorbitorul a expus în fața ascul- 
tătorilor români experiența lui cu poporul 
nostru si cu guvernul Ceaușescu. Impreună 
cu Smith, Wolf, Schulze șialți congresmani, 
el a făcut parte din comisia care s'a ocupat 
de violarea drepturilor umane şireligioase 
în România. Au vizitat de mai multe orițara 
noastră și au încercat să obțină eliberarea 
Părintelui Calciu şi a altor deținuți de con- 
stiință, La ultima sa vizită, când Păr, Calciu 
fusese eliberat, dar era cu domiciliu obliga- 
toriu, DI. Siljander şi Ambasadorul David 
Funderburk au decis” să-i facă o vizită şi 
să-l aducă la ambasadă de unde să fie expe- 
diat în SUA, pe o cale oarecare, la rumai 


„ condiţii. Clauza este o favoare condi ionată, 


PLĂNUIȚI DE ACUM 
VIITOAREA VACANȚĂ DIN 1993! 


Aranjați să fiți la 


“CÂMPUL ROMÂNESC” 
-HAMILTON ONTARIO CANADA- 


In săptămâna 


TABEREI DE VARĂ 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO. CANADA 


Vă invită să petreceţi anul acesta vacanţa de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 
A AUGUST - 8 AUGUST 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


PETRECEŢI VACANŢA 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Lăsaţi totul deoparte 


jumătate de oră după discuția dintre ei, 
ministrul de Interne al României a telefo- 
nat Ambasadorului Funderburk, şi i-a o- 
municat că dacă va îndrăzni să meargă el 
sau să trimită pe cineva la Preotul Calciu 
și el și Siljander vor fi expulzați pentru 
comportament nediplomatic. Atât de usor 
puteau fi interceptate convorbirile din Am- 
basada americană de către serviciul de 
informaţii român. Dl. Siljander a asigurat 
pe cei prezenţi de devotamentul lui pentru 
România si că este gata să continue acțiu- 
nile lui pentru respectarea drepturilor u- 
mane și de către noul regim din țară. 

Congresmanul Chris Smith a fost mai 
complex îi în expunere. El a prezentatpe larg 
modul în care România, pe tottimpul dicta- | 
turii ceaușiste, era considerată de către: 
administraţia americană. Dela început, gru- 
pul de congresmani interesați înțara noas- 
tră s'au străduit să schimbe optica Congre- 
sului în ce privea comunismul din România 
și persoana lui Ceaușescu, pe care Ocei- 
dentul, din dezinformare şi dorință de sen- 
zațional, îl considraun “mayeric””, Reuşind! 
acest lucru, Clauza a Națiunii celei mai Favo- 
rizate a fost negată României. In ceprivește 
Clauza pe care guvernul actual al României 
o solicită prin presiuni făcute de “lobiști”? 
angajați (plătiți cu sume foarte mari) este 
un nonsens, pretenţia dea le fi acordată fără 


pe care ja Up iotale, Senatul și Camera 
Reprezentanţi] ilor o acordă pe o motivaţie 
foarte precisă. Incontestabil că dacă se va 
decide acordarea Clauzei către, România, 
va exista și un Comitet care să suprave= 
gheze îndeplinirea condiţiilor. 

Ultimul vorbitor a fost Col. Boyd Jr, 
care a mulțumit pentru, invitația făcută de 
a participa la această sărbătoare, prin care 
i s'a confirmat practic ceea ce ştia din lec- 
turi: ospitalitatea românească, " frățietatea 
si inima deschisă, In legătură cu misiunea 
lui în România, Col. Boyd crede că elemente 
de democratizare a armatei române au şi 
început să apară, maiales prinpermisiunea 
unităţilor militare de a-și avea preoții lor. 

După plecarea oaspeților străini, masa 
şi sărbătorirea au continuat În aceeași at- 
mosferă de caldă ja pir creştină și 
românească a acestei zile de unitate națio- 


nală. Corespondent 


Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormi! şi cele necesare gătitului 
Pentru informaţii scrieţi la adresa: 


Asotiaţia Culturală Română 
Box 4217, Station D., Hamilton, Ont., Canada 


n 30 în 30 de zile: 


Danii 


: “opinia pu blică ce ar pr 


ma cenzurii. 


zi 
od 


Șt influenţă în Apus. 


ni Rozen, Vadim, 
e peste cap ca veci 


e pal mă poe bee tar Per 2 otet AP ct Vi need De a A 


“PROCURORI CU 


MINTE SCURTĂ 
Raportul încheiat de 

tură”! în legătură 
Ei victimele Revoluției din 
Se a “nu este 
ai , declară Dl. Ing. 
Oridiu Popescu, eg 
e “Asociaţiei 21 Decem- 
Me. Procuratura nu 
pomeneşte de gravele 
iuni represive dela 
liția Capitalei, dela 


i ha celor împușcați 
? îi tropreial celor care au 
„VIITORUL 
„ZILEI DE 16 


Ş ca „ocazia aniversării 

“din 19g9 în dela Revoluţia 
y 799, DL. Iliescu începe 
= Î cu tulburările din 
i taca și uită să amin- 


. „91 executorul 
i pi iar în 1994 va 
Ijopa (e 2restaţi fasciștii, 
în i și agenţii străini 
Ziua de 16 Decem- 


tpoărăția Banatului”. în 


PROCUROR SAU 
„PRO-TOVA 


: 4 prestigiul de 
or Militar Sef al 


i și xenofa 


i de 


a 


sărbătorirea 
al 10-lea număr al 
extremiste “Eu. 


| DE FIERT ÎN ACEEAŞI OALĂ 


adim, Funar-et_Co., sunt pe cale 
; au abuzat prin scris și grai de libertate 


iuni a fost oferit D-lui 
munităţilor Evreieşti din România, care se bucură de o 


chi Supoi eri ai lui Ceaușescu. Ei 
cei care provoacă neînţelegeri ca să pozeze în victime şi 
ei incită ura între rase și etnii ca apoi, la adăpostul cen- 
să-și înscăuneze camarila jefuitoare. 

nat în coarne pe Ceauşescu şi 


sea en [A scari tat în Coarzie pe Ceaiugeseu 
| satin Be DI. Iliescu, suprimarea 


atingă 


ncât au in- 


privi ca “democrată” o lege ce e- 
e. Exact ce-au complotat cu DI. Iliescu: rein- 


n anteproiec de lege ce ar urma să pedepsească 
| “uganda xenofobă şi incitările la ură între rase, etil, 
| Pafesiuni 


Iliescu de Federaţia 


Ce sfâmit au avut dictatorii protejați de cenzură o știm: 
Prin ce dezastru economic trec ţările sub dictatură, iar o 


= i a foştilor comunişti  cameleonizați 
ioți şi nu apreciem nici atacurile rasiste ale 
Rozen, când afirmă că Românii au trimis pe 
xterminare din Germania; dar pentrucă 
nem libertatea cuvântului nu-i vom opri să-şi debiteze 
mțiile. Noi ne mulțumim să-i punem în aceeaș 
unar € îi 


. ŞI să-i lăsăm 


şi dea 


dela 
guvernului și să 


De ce mu începe Procesul Comunismului? 
A fost vreun miner acuzat de jaf și omor? 
Despre pedepsirea criminalilor 
criminalii condamnaţi sunt puși în libertate. 

comit abuzuri şi în Statele Unite: unii şi-au cusut 
pelul la fundul pantalonilor, alţii i-au dat foc etc., dar 
aceşti nebuni nu s'au votat legi ca să suprime liber- 


nu se reamintește, iar 


Lăsaţi pe provocatori să-şi pună singuri ştreangul de gât! 
ERE So PI pur A iiutigrirenau! de patit 


NE-AM AMESTECAT 
MARTIRII! 


Pe vremea lui Ceaușescu 
se înmulţeau  “ilegaliștii” 
despre care se spunea că 
puţini au fost şi mulţi au 
rămas, azi răsar de sub pat 
luptătorii revoluționari, in- 
clusiv DI. Iliescu care a 
decernat: 188 de diplome, 
“Erou - martir al. Revo- 
luţiei”; 3.444 de diplome, 
“Luptător pentru victoria 
Revoluției” şi 250 de 


medalii. : 
DI. Iliescu a împărţit 
medaliile *““ democratic”, 


oferindu-le atât tineretului 
cât şi securiştilor care au 
ucis tineretul. re 
Unii revoluționari n au 
luat parte, dar în schimb 
toți securiştii eroi au cioc: 
nit. şampanie cu nu mai 
puţin marele “'Erou-martir 
al Revoluţiei”, Președintele 
României, Dl. Lon Iliescu. 


BANDIȚI 


CU “MISIUNE” 

O haită de Ruși, 
basarofobă, atacă pe fraţii 
de peste Prut ce-și vizitează 
Tara Mamă. Nu e un lucru 
izolat şi a fost semnalat 
destul de des. Un ultim 
exemplu care a dezmorțit 


nepăsarea. 

"0 echipă de fotbal din 
Republica Moldova, venită 
în România să susțină un 
meci amical cu echipa 
Rapidul, a fost atacată în 
jurul orașului Buzău. Fot- 
baliștii care călătoreau cu 
autobuzul au fost opriți de 
indivizi înarmaţi, care vor- 
beau te, și le-a cerut 
“vama” $300 pentru ai 
lăsa să-și continue drumul. 
Banda atacă numai 

nile cu licenţă din 
Republica Moldova. 


FEBRUARIE 1993 


STIRI DIN ȚARĂ 


STÂNGA PARLAMENTARĂ 


F.D.S.N., P.U.N.R., P.R.M. și câteva grupuscule 
satelite ceea ce reprezenta pe atunci stânga parlamen- 
tară-, cu puţin timp înainte de începerea campaniei 
electorale, a respins alocarea dela buget a sumei de 
250 milioane de lei pentru finanțarea partidelor în 
scopul înainte menționat. Zadarnic a pledat opoziţia 
în favoarea inițiativei guvernului Stolojan, iniţiativă 
ce, reprezenta, la urma urmei, o măsură cerută de 
chiar consolidarea democraţiei în România con: 
temporană. Dar nu, stânga populistă ca întotdeauna a 
optat pentru “'strânsul curelei”, dornică a se înfățișa 
țării în timpul campaniei electorale ca fiind alcătuită 
din indivizi cu simţ ' gospodăresc, îngrijoraţi de ten- 
dinţele de risipă ale guvernelor anterioare. 

Acum, când a ocupat o mare parte din fotolii -o 
majoritate, chiar dacă nu chiar atât de lejeră precum 
şi-a dorit-o stânga a uitat de sloganul din campania 
electorală. La nici 90 de zile dela scrutin, conducerea 
Camerei Deputaţilor își propune să achiziţioneze 
bunuri în valoare de peste un miliard de lei. Evident, 


bani luaţi + dela buget. 


In România, sărăcia s'a transformat în mizerie. In 
România a început să se moară de inaniție. Bolnavii 
tremură de frig în spitale. In școli, sălile de clasă sunt 
supraaglomerate. Studenţii nici măcar nu își primesc 
la timp bursele, ridicol de mici. 

Desigur, un minimum de protocol trebue asigurat 
demnitarilor, dar e imoral ca în sediile preşedinţiei, 

/| guvernului și parlamentului să domnească luxul. In 
țară e lipsă de medicamente, în schimb conducerea (de 


stânga) a. Camerei 


Deputaţilor își 


propune să 


achiziționeze, în valoare-de un miliard, aparate video, 
automate de cafea și automobile străine (că în 


“Dacia” autohtonă răcesc). 


Ruşine! D-le Adrian Năstase, dumneata și ai tăi 


| maveţi piele pe obraji, ci... 


“BANI DE PLASTIC» 


Patru bănci au aderat la 
sistemul de plăţi in- 
ternațional SWIFT și 
plănuiesc. pentru ușurarea 
tranzacţiilor comerciale, să 
înființeze cărţile de credit. 


INVITAREA 
CAPITALIȘTILOR 


Parlamentul pare mai 
dispus să modifice legea in- 
vestițiilor acordând dreptul 
pentru societăți cu capital 
străin de a deține în 
proprietate terenuri şi 
imobile necesare desfă- 


șurării propriei ac- 
tivităţi. Anularea unor 
restricții la transferul 


profiturilor în afara 
graniţelor, modificarea 
tranșelor de schimbare a 
veniturilor, creșterea 
gradului de scutire de taxe 
vamale pentru importurile 
de echipamente, mașini, in- 
stalații necesare ce 


reprezintă aportul în natură 
la constituirea respectivelor 
societăți. 


TĂCEREA 
SE PLĂTEȘTE 


'Tovii dela putere nu şi-au 
uitat prietenii din pușcărie: 
Emil Bobu, Ion _ Dincă, 
Manea Mănescu și Tudor 
Postelnicu, condamnaţi la 
muncă silnică pe viață pen- 
tru “complicitate la 


genocid” vor fi rejudecaţi și, . 


la fel ca și Nicu Ceaușescu, 
în curând vor fi puși în 
libertate, Meritul celor con- 
damnaţi e că n'au impli- 
cat în crimele trecutului pe 
cei care au furat Revoluția. 


DOSARELE CARE 
NU VORBESC 


Părerea D-lui Presedinte 
e că “Arhivele (Securităţii) 
trebuiesc deschise peste 40 
de ani”. ÎI înțelegem de ce 
dorește să amâne sentința 
istoriei: fostul Premier 
Petre Roman, e mai 
diplomat, el dorște ca 
Parlamentul să decidă. 
Sansele sunt minime, ca să 
aflăm adevărul. 


AM FOST CONTABIL, 
AM RĂMAS CONTABIL ! 


PAGINA 21 


Dolarul a luat-o razna pe vârful Carpaţilor, a atins 
(1700 de lei. 
Li 


o. 
Dela 1 Ianuarie s'au scumpit abonamentele la ziare. 
.. 


Academia de Studii Economice a decernat 
profesorului american de origine română, Anghel 
_ Rugină, titlul de Doctor Honoris Causa. 
— o. 
Banca “Chiriac” intenționează să-şi multiplice 
sucursalele şi să inaugureze cartea de credit VISA. 


| iar Aerogara Otopeni s'a modemizat; lipsesc doar 
vizitatorii. _— PR 


Statutul de Națiune Favorizată ar salva cca. $10 
milioane anual ca plată a taxelor vamale plus câștigul 
din vânzarea mărfurilor. 

.. 

Românul e cel mai ''economicos” la consumul de 
energie,2.500 kwh de căciulă. (Bulgaria, 4.500 kwh; 
| Cehia şi Slovacia 5.000 kwh). 

———— = .. 

“Un asasinat colectiv al inteligenței științifice 
româneşti”, așa a fost caracterizat faptul că până 
acum se acordă pentru cercetările științifice doar 1% 
din buget. 


.. 

România-- scrie Traveller Adviser Raport--a plătit 
firmei britanice de publicitate, Saachi & Saachi 
$1 milion pentru a-i redresa imaginea și a atrage 
'deopotrivă pe turiști și pe capitaliști. 


.. 

S'au împlinit 160 de ani dela apariția '“Monitorului 
Oficial”. 

.. 

DI. Miron Cozma, şeful mineriadelor, se bucură de 
aceeași autoritate. Miniştrii îi acordă audiență la 
cerere. 

- -. 

In 1990, au fost trecuți în rezervă pentru com- 
portare abuzivă 440 de ofițeri și subofițeri din vechea 
miliție, dar ma fost nici unul judecat pentru 
“abuzurile”! (crimele) comise. =2 : 


.. 
Ziarul “Evenimentul” scrie că în Capitală între 30 
Decembrie 1992 și 2 Ianuarie 1993 au murit 15 per- 


soane ca rezultat al exploziilor, înghețului, foametei și 
.. 

: Air, auda la seatez e Pepubileăt 

în ăptămânalul “Totuși ubirea”—o ; edicată 


lui Nicolae Ceauşescu. ze 
Poetul merită felicitat! A fost ceaușist și a rămas 


ceaușist. Ceilalţi ceauşişti îşi spun eroi ai revoluţiei. 


.. 
|. In România există un poliţist la 600 - de locuitori. 
| In alte țări europene avem un polițist la 120- 
(1200 de locuitori. Este în atenția guvemului să 
angajeze încă vreo 3.000 de poliţişti. : 


Cifrele vorbesc. Inspectoratul General al Poliţiei 
anunță: 

In 1992 criminalitatea a crescut cu 5,6%, in- 
fracțiunile cu violență cu 3,6%, traficul de droguri, 
arme și muniții cu 45%, corupţia cu 22% şi traficul 
de influență cu 89%. Dacă nu ştiţi cine-s oamenii cu 

influență”, întrebaţi pe Dl. Iliescu. 
.. 

Cu ocazia sărbătorilor, una din cele mai gustoase și 
mai apreciate băuturi cu care oamenii şi-au urat 
sănătate şi la mulți ani, a fost apa chioară (potabilă). 

-.. şi 

Acrobaţiile dolarului. Dăm ca exemplu ziua câhd $1 
s'a goe ea 60 del. Dacă viei să] cu at cu 469 lei. Dacă vrei să-l cumperi te costă 
703 lei.Se adaugă un comision de 49,99% (Nu se 
spune 50%! N.R.); iar dacă-l vinzi primeşti 509 lei, 
adică 469 plus 40 de 1ăi că încurajare că-l vinzi. Dar 
încurajarea șia prea încurajează; cetățenii care primese 
banii din străinătate refuză, din cauza inflației, să-l 
schimbe, Ei așteaptă prețul de mâine. 

.. 


Un şomer primeşte 40% din leafă, asta înseamnă 
că nivelul său de viață a scăzut cu 60%. 


.. 

Locuinţele de Stat din Capitală nu vor mai fi ad- 
ministrate de Stat ci vor trece, în mod treptat, sub 
controlul Primăriei, care proiectează reducerea per 
sonalului administrativ cu 40%. 

.. 


Salariile lunare medii: în agricultură 22.000 lei, în 
construii 30000 ei. rana artar 47.009 ai. 


.. 
Până la noi scumpiri preţul benzinei pe anul 1993; 
motorină 180 lei litrul, benzina iși 
premium 140 lei litrul. epiann d aud il, 
.. 
Temperatura scăzută din ultima vreme 
efect reducerea debitului de gaz metan. Atat ca 


7 E ae e OP ID : 
/. “Taromul s'a îmbogățit cu două avioane Airbuse,- 


Iv) 


N e 


PAGINA 22 


FEBRUARIE 1993 


CUVANTUL ROMANESC 


ALE LUMII 


A 
Roc 


AL 42-LEA PRESEDINTE AL STATELOR UNITE 


Pe data de 20 Ianuarie 
1993, la 11:58, ora 
Washingtonului, odată cu 
depunerea jurământului, 
William Jefferson Clinton, 
a devenit al 42-lea 
preşedinte al Statelor 
Unite. 

In vârstă de 46 de ani şi 
guvemator al micului stat 
Arkansas, a câștigat 
alegerile prezidenţiale fiind 
candidatul Partidului 
Democrat și obținând 43% 
din voturile directe, faţă de 
numai 35,5% pentru fostul 
Președinte Bush. 

Fiind primul președinte 
al SUA, care sa născut 
după cel de-al Doilea Război 
Mondial, el a apărut 
poporului american ca o 
promisiune a unei noi 
generații ce va aduce 
schimbări în bine în 
problemele domestice, a 
căror situație a dus la 
căderea lui George Bush. 

In acest sens, noul 
președinte a făcut multe 
promisiuni electorale în 
timpul campaniei, dar chiar 
în timpul perioadei de 
tranziție s'a văzut că pen- 
tru unele va trebui mult 
mai mult timp pentru a 
putea fi realizate, iar la 
altele va trebui să se 
renunțe. Așa este 
promisiunea de reducere la 
jumătate a deficitului 
bugetar în decurs de patru 
ani, ceea ce a apărut ca o 
utopie. 

Îmbunătăţirea sistemului 
de asistență medicală va fi 
dificil de realizat fără 
cheltuieli, iar promisiunea 
de a nu mări taxele la 
veniturile mijlocii pare și ea 
a deveni o amintire în încer- 
carea de a micşora deficitul 
bugetar, 


Ușor de executat, prin 
semnarea unor ordine 
executive, a fost anularea 
unor edicte republicane care 
interziceau dreptul la avort 
și la cercetarea ştiinţifică pe 


ţesuturi de fetus uman. 
Promisiunea de a semna 
un ordin executiv, care ar 


face din armată un rai al 
pederaștilor și lesbienelor, 
prin anularea interdicției de 
pătrundere în forțele armate 
a homosexualilor, a 
provocat opoziţia categorică 
a conducătorilor militari, în 
frunte cu Seful Statului 
Major, Gen. Colin Powell. 
Sefii militari se tem nu 
numai de subminarea 
disciplinei, moralului și a 
recrutării, dar și de răspân- 
direa în masă a sindromului 
SIDA (AIDS). 

Deoarece s'au ridicat 


împotrivă şi o serie de 
senatori democrați, 
problema -care bloca ad- 
ministraţia în interminabile 
discuții, a fost practic 
amânată până la 15 Iulie, 
când se va lua o hotărâre 


definitivă. Clinton este 
primul preşedinte care 
caută să ajute pe 


homosexuali să pătrundă în 
armată. 


Deşi preşedintele a 
promis să dea întâietate 
problemelor domestice, el 
va trebui să-și definească 
politica în acutele probleme 
internaţionale ca Bosnia, 
Somalia, Orientul Mijlociu, 
ca și în relațiile cu Rusia și 
China. 

De notat că el a numit în 
administrație o serie de 
demnitari din timpul 
Preşedintelui Carter, ca de 
exemplu: Secretarul de Stat 
Warren Christopher, care 
era pe atunci Sub-secretar 
de Stat. 


O noutate față de tradiţie 
o reprezintă numirea Primei 
Doamne, Hillary Clinton, 
întro funcţie oficială la 
Casa Albă. Ea va conduce o 
comisie pentru studierea 
unei noi legislații de 
asistență medicală și va 
putea asista la ședințele 
președintelui, fiind con- 
siderată de acesta ca un bun 
organizator și consilier. 

In curând se va putea 
vedea dacă Bill Clinton va fi 
un nou Kennedy sau un nou 
Carter, de care se apropie 
prin credința religioasă bap- 
tistă ca și prin nehotărârea 
în luarea decizilor. 


ULTIMA CONFRUNTARE BUSH-SADDAM 


Geome Bush a ținut să 
aibă o poziţie fermă față de 
Irak, până în ultima sa zi, 
ca preşedinte al Statelor 
Unite. 

După ce pe 27 Decembrie 


[= si TE 
TURKEY VZ, Campia Sea” 


Dna 


E a 


| ZA 
|n ţ 


2 A 
Penis fe Baghdad 


36TH PARALEL. 


a fost doborât un avion 
irakian, care intrase în zona 
de zbor interzis din Sud, 
tensiunea a început să 
crească atunci când 
Irakienii au adus în această 
regiune baterii de rachete 
antiaeriene. Concomitent, 
Bagdadul a început să facă 
greutăți echipelor de in- 
spectori ONU, care cer- 
cetează posibila activitate 
de proiectare sau producere 
în viitor de arme nucleare: 
Washingtonul a dat un 
ultimatum de câteva zile și 
considerând că Irakul nu se 
conforma cu  rezoluţiile 
ONU, cu aprobarea și con- 
cursul Franţei și Marii 
Britanii a atacat pe 13 
lanuarie, instalaţii anti- 
aeriene și dispozitive radar 
din Sudul țării. Au par- 
ticipat peste 100 de avioane 
(6 engleze şi 6 franceze), 
care au decolat din Arabia 
Saudită și de pe portavionul 
Kitty Hawk aflat în Golf. 
Irakul a anunţat 19 morţi, 
din care trei civili. 
Fiindcă inspectorilor ONU 
nu li s'a acordat deplină 
libertate în zborurile asupra 
Irakului, pe data de 17 
Ianuarie, a fost atacat com- 
plexul industrial Zaaforania 
din Sudul Bagdadului. 
Atacul s'a făcut cu 45 de 
rachete de croazieră 
Tomahawk, lansate de pe 
vasele din Golful Persic și 
Marea Roșie. A fost lovit şi 
hotelul Rashid din capitală. 


din fosta 
Iugoslavie s'a complicat și 
mai mult, când pe 22 
Ianuarie a.c., armata croată 
a pătruns în așa-zisa 
republică Krajna, înființată 
de trupele paramilitare 
sârbe, după ce au ocupat o 
treime din Croaţia. 

Atacul a fost executat în 
regiunea portului Zadar și a 
fost motivat de nevoia de a 
ocupa și repara podul de 
lângă localitatea Maslenica, 
de importanţă vitală pentru 
legătura cu porturile din 
Adriatica, printre care și 
Split. Al doilea obiectiv im- 
portant a fost ocuparea 
barajului hidrocentralei dela 
Peruca, unde Sârbii au 
alungat trupele ONU şi au 
încercat să-l arunce în aer, 
periclitând viaţa a 50.000 
de locuitori, în aval de lacul 
de acumulare, 

Trupele sârbești , la rân- 
dul lor, şi-au retras ar- 
mamentul greu din 
depozitele supravegheate de 
forțele de pace și au con: 
traatacat. 

Consiliul de Securitate a 
cerut retragerea Croaților și 
returnarea armamentului 
ridicat de către Sârbi. 

Preşedintele Croaţiei, 
Tudjman, a condiţionat 


Irakienii au raportat 2 
morți şi 20 de răniţi, 
negând că în complexul care 
fusese cercetat de in- 
spectorii ONU, de câteva 
ori, se fabrică dispozitive 
nucleare, dar servește la 
fabricarea utilajelor 
necesare refacerii țării. 

Al treilea atac a avut loc 
pe 18 lanuarie și a fost 
executat de 14 avioane 
americane şi 4 britanice 
împotriva obiectivelor 
ratate din Sud în primul 
atac, cât și împotriva unei 
baterii din Nordul Irakului, 
de lângă Mosul. 

In zilele urmatoare au 
Fă g = 
At Î 1Raa i 


Baghdad / 


ri 


L NS E / 
| Bastia Hotel 203 Ata 


- |: 29 7 Zaatarant 
[ AIE Zanti fra 
E 


Milos BA 
Eta ae ae * Rive, 
i 4 


SUNDAY, JAN. 17 


i 
su 
[ 


avut loc sporadice atacuri 
asupra unor baterii an- 
tiaeriene, considerate ostile, 
administrația Clinton con- 
tinuând aceeași politică. 
Atacurile asupra 
Irakului, provocate deliberat 
de Saddam Hussein, nu par 
a fi slăbit poziția acestuia 
cum a sperat George Bush, 
pentru care dictatorul din 
Bagdad devenise o 
adevărată obsesie. Cu 
viclenie, Saddam a reușit să 
provoace nemulțumiri în 
lumea musulmană, făcând 
fisuri în rândul coaliției din 
Golf, deoarece comentarii 
dezaprobatorii au apărut 
chiar în țările care au luptat 
împotriva lui, ca Egiptul, 
Turia şi Siria. Toţi şi-au 
pus întrebarea, de ce oc- 
cidentalii vor să aplice cu 
stricteţe  rezoluţiile ONU 
împotriva unei țări arabe și 
nu împotriva Israelului, sau 
pentru Bosnia, unde Sârbii 
au încălcat de peste 300 de 
ori zona de zbor interzisă. 
Chiar în acele zile, Israelul 
sfida Consiliul de Securitate 


care prin rezoluția 799 
cerea reprimirea celor 415 
Palestinieni, expulzați în 
Liban. 

In timp ce Washingtonul 
a fost până acum obsedat de 
Irak, a cărui potenţial 
militar și mai ales 
economic a fost mult 
diminuat de război, se 
neglijează pericolul pe care 
îl reprezintă Iranul, a cărui 
ambiţie este să devină cea 
mai importantă forță din 
Golful Persic. 

Tinut până nu de mult în 
șah de Irak, regimul fun- 
damentalist din Teheran are 
un program masiv de înar- 
mare, finanțat de exportul 
de trol A doilea din 
lume), care-i aduce peste 20 
de miliarde de dolari pe an. 
Au fost compărate rachete 
nenumărate, de tip Scud 
(Coreea de Nord), tancuri, 
avioane, submarine (Rusia) 
și se construiesc in- 
frastructuri pentru 
producerea de arme atomice 
cu ajutorul Chinei. Unele 


TURKEY ta Taz. 


MONDAY, JAN. 18 


surse de informaţii susțin 
că Iranul a și obținut 
rachete atomice sovietice 
dela Kazakhstan şi 
Tajikistan, ; 

Regimul din Teheran 
sprijină  gherilele fun- 
damentaliste din Algeria, 
Egipt și Tunis, iar gruparea 
Hezballah (Partidul lui 
Allah) din Liban care este 
împotriva procesului de 
pace arabo-israelian, a făcut 
continuu acte teroriste în 
Israel. 

In aceeași ordine de idei, 
Arabia Saudită este 
împotriva unui stat fun- 
damentalist proiranian şiit 
în Sudul Irakului. 


ine e 
Obravac 


Benkovac 


trupelor paramilitare sârbe, 
conform acordului mediat 
de ONU şi nerespectat de 
partea sârbă. 

Situația acută survenită 
nu face decât să sublinieze 
neputința reprezentanţilor 
ONU şi CE care de șase luni 
duc tratative ce n'au dus la 
nici un rezultat, în timp ce 
trupele sârbeşti au ocupat o 
treime din Croaţia și două 
treimi din Bosnia, unde au 
dus o politică de curăţire et- 
nică cu lagăre de con- 
centrare și atrocități, 
(Orucea Roşie a raportat 
20.000 de femei violate la 
ordin, pentru demoralizarea 
populaţiei). 

Conferința dela . Geneva 
S'a întrerupt, partea sârbă 


împărțire a 
Bosniei în 10 provincii 


planul de 


autonome. Acesta a fost 
criticat şi de unii militari 
ONU, care cred că nu va 
face decât să reînnoiască 
luptele. Planul a fost înain- 
tat Consiliului de 
Securitate care va decide 
măsurile de luat. . 

Franţa şi Marea Britanie 
au discutat trimiterea de 
avioane NATO pentru 
întărirea zonei de zbor în 
terzis din Bosnia, violată de 
peste 300 de ori de câtre 
Sârbi, 

Nici embargoul nu dă 
rezultatele scontate. Se 
aşteaptă poziţia noii ad: 
ministrații americane: 


VANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1993 


CARE MACEDONIE ? 


———— Lucian G. COSTI 


de război din 

y ici menţine încă 
s la tie. car, zona 
i tate politică s'a 
„a asupra fostei 
a ncii autonome Kosovo, 
Pe înglobată total în Ser: 
dc măr al discordiei între 
inna şi Belgrad. În plus, 
nt autoproclamata 
Macedonia, 


A vecine. 
$ 3 date de Sârbi în fostul 
conglomerat iugoslav 
cuprinde astfel întreaga 
zonă balcanică, întrun con- 
fict cu consecințe greu de 


anticipat- 3 
La finele anului 1992 se 
că explozia din Bal- 


recunoască independenţa 
publicii Macedonia, cu 


“pân 
desprins din dugoslavia, va 
ridica. pretenţii teritoriale 
“asupra provinciei nordice a 
Greciei, cu același nume. 
urios că Grecii nu au 
nici o obiecție mai 
emult, când Iugoslavia lui 
“Tito era o veritabilă 
ințare pentru Grecia, 
d seama de potenţialul 
tar je care dispunea 
„ belgradul atunci, numele de 
Macedonia fiind atribuit 
i încă din acea perioadă părții 
: a statului federativ 
„iugoslav. De ce oare Grecia 


atât de violent 


Ta acum, când așa-zisa 
Republică Macedonia” este o 
dațiune statală firavă, 
O economie pauperă, lip- 
de ieșire Ja mare, și deci 
dependen tă de bunăvoința 
vecinilor pentru a putea 


gg 


Nu Cumva Atena se teme 
aa Joc politic, mai sub- 
„cre vizează rearanjarea 

Balcanilor, și de care 

Pscova nu e deloc 


„ce nu transpar în 
ap: Scenariul unei zone 
aie de, influență 

î n Balcani, pe care 
“Rușii ar obţine-o în schim- 


bul cedării fostelor state 
satelit din Europa Centrală 
(RDG, Polonia, Cehoslovacia 
şi Ungaria) - fapt petrecut 
în 1989-, nefiind exclus. 

Atena era protejată prin 
apartenența la NATO de 
orice posibilă agresiune din 
partea atât a Iugoslaviei lui 
Tito, cât și a Blocului so- 
vietic. Schimbările politice 
survenite la Kremlin au 
făcut din Rusia ''o membră 
a clubului celor mari”, și 
este evident că cedarea 
părții centrale şi vestice din 
Europa de Est, aflată sub 
ocupație rusească, s'a făcut 
în condiţiile obţinerii unor 
avantaje geopolitice com- 
pensatorii pentru Rusia, și 
este arhicunoscutăpreferin- 
ţa încăpățânată a Moscovei 
pentru Balcani. £ 

Cât de plauzibil este un 
asemenea scenariu? 
Evenimentele petrecute” în 
ultimii ani arată că Rusia a 
depus eforturi susținute să 
nu piardă controlul asupra 
României, prin asigurarea la 
putere a  umi guvern 
obedient, de factura pro- 
moscovită și să împiedice 
cu orice preț reunificarea 
pământurilor ocupate prin 
Pactul Hitler-Stalin. La 
Belgrad se află la putere tot 
un fost comunist, fidel 
idealurilor moscovite. 
Bulgaria, cu toate 
schimbările politice _în- 
tervenite, nu s'a îndepărtat 
tranșant de Rusia. Războiul 
civil pornit de Belgrad a 
avut ca scop tocmai 
asigurarea dominaţiei 


Macedoniei și a Greciei, nu 

se mai poate vorbi de vreo 

apartenență a Macedoniei la 

Grecia. Situația s'a perpe- 

tuat în cursul Imperiului Ro- 

mah de Răsărit, care a con- 

timat structurile statale 

organizatorice romane, 

perioada bizantină nefiind 

altceva decât o substituire a 

administrației de limbă 

latină cu cea grecească. 

Până în 1913, Macedonia 

SERBIA nu face parte din pieciie 

Iată că lozinca scan e 

IUGOSLAVIA naționaliștii greci strânși la 

255 Atena în 1992 e lipsită de 
temei. 

Ca răspuns la acţiunile 

Grecilor, la Skopie au avut 

loc demonstraţii de protest, 

în sprijinul Macedoniei 

“slave”. Vorbitorii limbii 

slave din Macedonia, sunt 

de fapt urmașii populaţiei 

autohtone,  traco-romane, 

slavizată cu forța pe par- 

cursul secolelor, și nu au 

nimic în comun cu Rușii, de 

exemplu, cu excepția limbii. 

sârbești în ceea ce se mai Fraţii lor, care au reușit să- 

putea salva după ce Slo- și salveze limba, sunt 

venia și Croaţia au optat Românii din Sud, pe care, 

pentru integrarea netă în din motive politice, îi 

zona de influență a ignoră complet toate statele 

Vestului. alCAnicei Albanezii, al 

loilea grup etnic ca număr 

In acest context, din fosta Macedonie 


eli Manastir i 
ROMANIA 


PAGINA 23 


Există un leit-motiv întâlnit destul de des -până la 
obsesie- în presa și declaraţiile unor politicieni din 
România: intrarea în Europa, ca și când România 
sar afla pe alt continent. 

Este poate o lipsă de modestie ceea ce am cere, dar 
dacă este vorba de o intrare sau mai precis de o in- 
tegrare a Europei, atunci Apusul ar trebui să ceară ca 
integrarea Europei să fie făcută în spirit românesc, 
în acel spirit autentic de strajă la hotar împotriva bar- 
barilor şi barbariilor de tot felul şi de păstrare a 
valorilor spirituale pe care Neamul Românesc le-a avut 
în decursul veacurilor. 

Ce s'ar fi ales de Europa dacă barbarii de ieri și de 
astăzi n'ar fi întâlnit rezistența României în drumul 
lor spre Apus, să privim numai la cele întâmplate în 
ultimul secol. 

Germania în ofensivă în Primul Război Mondial 
încheie pacea cu bolșevicii şi-i lasă liberi să-şi facă de 
cap și prima victimă era România, cu trupele ruseşti 
pe teritoriul ei. După înfrângerea Puterilor Centrale, 
Germania învinsă, devenită republică, precum și 
Austria și Ungaria, erau aproape comunizate. Nici 
o armată europeană nu s'aridicatsă pună stavilă 
comunismului, iar Ucrainenii și Rușii albi au fost 

| lichidați în luptele duse cu armata bolșevică. 

_ Singură “România, cu armata ei disciplinată și 
necontaminată de morbul-comunist, a luptat şi a 
învins şi atunci când a dezarmat armata rusă 
bolşevizată, la Iași, și când a curățit Basarabia de ban- 
dele roșii, ca după ce a făcut ordine în Răsărit, să 
elibereze și Ungaria de bandele lui Bela Kun, ter: 
minând o superbă campanie anti-comunistă, dusă și 
în Est și în Vest, prin atârnarea opincii deasupra 
clădirii Parlamentului dela Budapesta. 

Ce făcea atunci “Europa” în care suntem împinși 
să intrăm?-Dela un capăt la altul mărăluiau 

/ anarhiştii cerând — Revoluţia Internaţională după 
modelul rusesc. In Italia, fără marșul hulitului 
_ Mussolini, steagurile cu secera și ciocanul ar fi flu- 
 turaf și la Vatican, iar Papa-ar fi avut soarta țarului 
Rusiei 
“Să ne integrăm în Europă? Dar nu această Europă 
sas A Fă bete iei A schiţat ea vreun protest când 
/ Acei mai mari democrați ai re 


mâniei (cum se pare că 
' Europa n'aavut) erau asâsinaţi în închisori pe care 

, Scolonialiştii nu le-ar fi făcut nici pentru cei mai rebeli 
afri Fa i = side : 


problema Macedoniei, pusă iugoslavă; — beneficiază 


de Atena ca o anticipare a : 
unei posibile situații ex- Atenția constantă acordată 
trem de defavorabile, pare (e BUYemu di AS AIraDA, 
IEZiiUiaR „0800 Rai fana ca e ORBI VON axă 
Sia O CalIAtă E că recunoașterea independenţei 
Le area erau noului stat de acordarea de 
motivaţie istorică, şi anume d piete populației 
sa ape sei" Ce imotagn n tii 
i jitata: Nine nai fața 0 d Ani. : Românii pink 
realitate, Grecia a aparținut  pucureşti : 
Ata reștiul fiind guvernat 
Moeon car în aeat meâ 
ti, încă din timpul lui OM e, da 
Filip II (sec. IV 0] şi mai strangulare a României, 
i pia vina one vina nt maret ca 
E Sa re pentru apărarea in- 
e pie sie i been tereselor vitale ale neamului 
resizh, Etnic, î inta îndepărtarea. şi 
Macedonenii nu erau Greci, Eneida Bal riza 
ci parte a populaţiei trace dacă nu are dreptate, Atena 
din Nordul Greciei, și dacă îsi spune ferm cuvântul, în 
limba de cultură în uiperial timp ce Bucureştiul oficial 
Macedonean era greacă, : : 
grație „răspândirii ei şi Cai câna ei Colab 
pistus ui) Epica = Ne este atât de indiferentă 
Grecii "au avut un merit soarta Macedoniei, unde 
istoric în făurirea acelui ip 000 ata ţia Români? Care 
celebru stat. De altfel, con- pate ice opta 
cepția politică a Grecilor nu tată spre” Moscova Q ea 
a evoluat către alcătuirea de PEEL Geri mas da 
stat ca entitate ad- i 27 ; 
ministrativ - politică dAional intii greci scie Cea, 
teritorială, ci s'a oprit la Seziadpia = e z i E ist 
ideea de polis-cetatea stat. aa Dă ante 0 2 mara aul 


După ocuparea romană a românesc de acolo? 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL LA 
« CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


(Aj /// // 


lipsiți de orice protecție, “ 


Să ne izolăm de Europa? Ar fi absurd. 

Prin situaţia ei fică, România este în 
Europe fi nu la periferia i. / nn conteiia de viaţă, 
statutul Politie gi starea. aconomică „ Europa de după 
cel de-al Doilea Război Mon a fost despărțită în 
două. O imensă falie împarte Europa în partea 
apuseană și cea de răsărit — 

După multe chinuri—și frământări în partea 
apuseană s'a constituit o comunitate de țări cu un 
viitor politictenebros, dar cu o organizare economică 
bine pusă la punct care asigură membrilor acestei 

omunități un standard de viață în continuu progres. 
O armată bine echipată care a avut însă norocul să nu 
fie pusă la încercare, luptând cu Armata Roșie 
devastatoare, asigură prin Pactul Atlanticului de 
Nord, securitatea frontierelor țărilor membre din pact 
și divizării în zone a Europei. Această securitate a 
frontierelor europene a fost întărită printro “Pax 
Kissinger-Brejnev” în mult trâmbițatul Acord dela 
Helsinki, în care se pare că n'a crezut nimeni dintre 
toţi semnatarii. Cum poate fi altfel înțeleasă 
dărâmarea frontierelor atâtor state din Europa din 
ultimii ani? 

„Partea de Răsărit a Europei a fost abandonată 
sistemului destructiv comunisto-asiatic pentru a fi 
folosită drept cobai pentru mostruoasa experiență a 
sistemului comunist, provenit din  antiumana 
ideologie marxistă. Si în această parte a funcționat un 
sistem militar -Pactul dela Varșovia - şi o organizare 
economică suprastatală - CAER. Rezultatul aplicării 
acestui sistem a dus la distrugerea totală a bazei 
materiale a țărilor căzute în acest sistem și ce este 
mai grav, profunda afectare a spiritualității acestor 
țări, mergând până la crearea tipului de om robot în 
slujba sistemului. 

Purtată pe apele tulburi ale acestei utopii 
degenerate care și-a epuizat forța destructivă, 
dărâmând totul în calea ei, Europa de Răsărit caută 
un colac de salvare de pe malul speranțelor al 
Comunităţii Europene, fără ca această comunitate - 
care nu şi-a terminat propria construcţie să aibă 
colaci de salvare în dotarea ei, sau predispoziția de 
primire în casa ei, a sărăntocilor scăpţi dela înnec. 
Apusul îşi are problemele sale cu emigranții și 
situaţia din fostele colonii. Disponibilitatea pentru un 
compromis de orice fel al guvernului din România și 
chiar a unei părți din opoziţie, prin supralicitare la uși 
străine, poate aduce unele beneficii solicitatorilor, dar 
nicidecum. ţării. 

SA pretinde că România se depărtează de lume pen- 
trucă nu încurajează homosexualitatea și Teabianiamul 
cum. afirmă Gabriela Adameşteanu, susținută” de 
Gabriel Andreescu, Președintele Alianţei Civice, este 
mai mult decât o greşeală, este o crimă împotriva 


Baluai 2 
Z, Zahu PANĂ 


N n da e . 


PAGINA 24 


AZILUL POLITIC AL ROMÂNILOR 
JE 
—— lon BOIERU— 


PREMISELE DISCUTIEI 


Se pare că lumea politică 
a Occidentului, inclusiv 
Statele Unite ale Americii, 
nu a fost pregătită deloc să 
facă faţă situaţiilor create 
de prăbușirea imperiului 
bolșevic și al sateliților săi. 
Toţi au fost luați prin sur- 
prindere şi nu au știut să 
rezolve măcar problemele 
imediate care au apărut la 
suprafaţă. 

Oricât s'ar supăra 
protagoniștii democrației, 
spunând că nu _ suntem 
democrați, cum sunt. ei, 
adevărul ă 


luat măsurile necesare de a 
plănui proiecte cu care, să 
întâmpine acest viitor și să 
fie în stare să-l călăuzească 
în formele minime de 
existență, căci prin aceste 
proiecte se remarcă oamenii 
de conducere a popoarelor, 
prin intuiţia lor şi prin 
capacitatea de a desprinde 
liniile de evoluţie ale 
fenomenelor istorice din 
vremea lor, din 
comunitatea lor. 

La vremuri grele nu au 
existat oameni de mare 
calibru, care să se descurce 
cu abilitate și curaj. Si 
acesta a fost și cazul 
Americii; îmi îngheţa inima 
când citeam declaraţiile lui 
James Baker, Ministrul 
american de Externe. Toate 
erau banale, fără potrivire 
cu realităţile şi “'reci”” ca 
gheaţa, parcă nu priveau 
deloc tragedia umană, a 
popoarelor, a naţiunilor. 

Pentru Baker, totul era 
retorica, întoarcere de 
vorbe însăilate ca să aibă o 
rezonanță. EI ar fi fost bun 
şi potrivit pentru târgurile 
de ţară, unde se vindea pe 
vremuri în România 
roșcova și turta dulce, ca 
vânzător ambulant cu 
bucata, căci nu avea nici o 
privire de ansamblu a 
politicii externe americane, 
care avea să fie con- 
fruntată cu atâtea probleme 
grave ale lumii întregi. Dar, 
a trecut şi vremea lui 
Baker, care a fost dat 
uitării, imediat după 
căderea administraţiei lui 
Bush. 


Z 
Ca 


Nu știm încă ce se poate 
aştepta dela Clinton și ad- 
ministraţia lui democrată, 
căci majoritatea din 
echipele formate pentru 
guvernare o constituie per- 
sonalități fără experienţă; 
şi este grav acest lucru în 
fața uriașelor și încurcate- 
lor probleme mondiale și 
americane. 


AZILUL POLITIC 


Pentrucă ne aflăm într'o 
lume mobilă, care nu a 
ajuns la o stabilitate şi încă 
nu se cunosc elementele de 
substanță și coerență ale 
guvernării lui Clinton, am 
socotit indicat să ne 
ocupăm de un singur 
subiect, care este și de ac- 
tualitate și delicat pentru 
cei ce sunt interesați în 
chestiunile românești. Este 
vorba de “'imigranţii” 
români, care au ajuns, 
într'un fel oarecare pe 
teritoriul Statelor Unite. 
Sunt mulţi şi de diverse 
categorii, profesionale sau 
luați ca profil general an- 
tropologic sau ideologic. 
Situaţia celor mai mulți din 
acei care au cerut azil 
politic nu este deloă 
clarificată și nici nu sunt 
perspective imediate de 
clarificare. Prezenţa acestor 
solicitatori de azil politic 
aduce în discuție câteva 
probleme fundamentale ale 
politicii externe americane, 
căci în bună măsură soarta 
acestor imigranţi care cer 
azil politic este hotărâtă de 
personalul dela Depar- 
tamentul de Stat, care 
avizează asupra condiţiilor 
de viață din România, în 
legătură cu libertăţile 
cetăţeneşti şi cu respectul 
drepturilor omului. De 
națiune nu se vorbeşte 
niciodată, în astfel de 
împrejurări, mai ales aici, 
în America. 

Care este atitudinea 
oficială a Departamentului 
de Stat față de România? 
Mai - ales acum, după 
schimbările care au in: 
tervenit după prăbușirea 
generală a monolitului 
sovietic, şi după instalarea, 
în locul unei sănătoase și cu 
adevărat -o guvernare 
românească, a unei 
frauduloase conduceri 


[3] NOU 


STRADA/Nr. .... 


„| coD POȘTA... 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


comuniste, Cât de mult 
reprezentanţii Depar- 
tamentului de Stat au 
priceput din ceea ce se 
întâmplă în România? 
Aceste întrebări sunt 
îndreptăţite, pentrucă de-a 
lungul dictaturii comuniste 
până în 1989, o bună parte 
din “diplomaţii” acestui 
departament, care se 
ocupau cu problemele 
românești, proveneau 
dintr'un climat ''sim- 
patetic”! ideologiei 
comuniste, și nu au putut 
pătrunde niciodată în 
esența realităților 
româneşti, şi din cauza 
aceasta, au făcut o politică 
“anapoda”, adică una care 
nu se potrivea deloc cu in- 
teresele României, ale 
poporului român, ci doar cu 
formulele abstracte ale 
celor care favorizau 
ideologia marxistă, în sfera 
căreia' era cuprinsă și 
România. 

Si, aceste întrebări sunt 
legitime, deoarece chiar 
recent, în lanuarie 1990, 
ambasadorul american la 
București a cerut 
recunoașterea guvernului 
român, format după 
Revoluția din 1989, deși era 
compus din foştii membri 
marcanţi ai partidului 
comunist - din nomen- 
clatura cea mai autentică a 
comuniștilor a cerut 
recunoașterea de către 
Americani a acestui guvern 
comunist din România, 
pentrucă membrii guver- 
nului bucureștean erau de 
“mare clasă politică”. 

Diplomaţia americană 
este în bună parte vinovată 
de cele ce s'au întâmplat în 
România, pentrucă nimeni 
din Departamentul de Stat 
nu a intervenit să schimbe 
pe ambasadorul american. 

Acum avem în față cazul 
celor care cer azil politic, și 
cei dela Departamentul de 
Stat încă nu şi-au pus în 
ordine politica prin care 
azilul politic românesc să 
fie tratat după principiile 
morale, care sunt 
presupuse a fi la baza 
orientării americane. Incă 
nu există o politică față de 
cei care cer azilul politic, 
din cauza condiţiilor din 
România, unde puterea o 


exercită un guvern format 
și înțesat cu vechea nomen- 
clatură comunistă, şi 
guvernul american rămâne 
indiferent, pentrucă 
diplomaţia care se ocupă de 
problemele românești nu 
este pregătită cu o viziune 
nouă potrivită realităţilor 
de azi, și 'cu dispoziție de 
obiectivitate, în afară de in- 
dicațiile de simpatie pentru 
ideologia marxistă, de până 
acum. 

Este greu de ştiut dacă la 
Departamentul de Stat a 
existat vreodată, din 1940 
încoace, vreun reprezentant 
al diplomaţiei americane 
care să fi privit cu simpatie 
tragedia poporului român. 
Si să fi existat măcar un 
diplomat care să fie realist 
în aprecierile și evaluările 
politicii românești, cu toate 
datele informative şi 
documentare la îndemână. 

Toate ţările din lume au 
relații la Departamentul de 
Stat şi le valorifică după 
împrejurări în favoarea lor, 
prin bunăvoința 
diplomaților, mai mult sau 
mai puţin importanţi. 
Numai Românii, oarecum 
marginali și fără sem- 
nificaţie, au fost în relaţii 
cu cei dela acest depar- 
tament au furnizat și in- 
formaţii fără semnificaţie, 
căci nu făceau parte din 


adevărații cunoscători ai 
problemelor naționale, 
românești. 


Toţi cei ce veneau din 
lumea comunistă din 
România erau bine primiţi 
de cei dela Departamentul 
de Stat, sub pretextul că ei 
pot furniza informaţii, dar 
aceştia făceau de fapt parte 
din tagma celor ce erau mai 
atașați marxiştilor, care își 


aveau “'colegii lor” la 
Ministerul de Externe 
american. 


Românii care cunoșteau 
problemele românești nu 
aveau acces la ministerul de 
Externe american și 
materialul lor documentar, 
nu era luat în considerare. 
Departamentul de Stat, din 
cauza influenței marxiste 
nu căuta și alte surse sau 
puncte de vedere care 
puteau fi verificate şi deci, 
integrate unor analize. Vom 
reveni. 


CUPON DE ABONAMENT 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


3] REÎNNOIRE 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 


NUMELE DE FAMILIE... cecene TERRE UC a Ut iza scisieaa 
PRENUMELE, isi caseta do aaa ea uga co Rea aaa ARD aa eg Sei soea 


OBAŞUL Goia creatia ete STATUL/PROVINCIA....... eee 


$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


m ______________—_—_ 


ROMÂNESC. 


me 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
L 


FĂRĂ JUSTITIE 


Prin eliberarea din închisoare a lui Paul Niculescu 
Mizil, acuzat de complicitate la omor şi a lui Nicu 
Ceauşescu, feciorul împușcaţilor, un Casanova 
dezmățat și alcoolic, pe motive de sănătate, justiția 
română și-a rupt singură masca, arătându-și fața 
odioasă. 

Compusă, în majoritatea cazurilor din oameni ce 
dețineau aceleași poziții în “epoca de aur” a 
ceauşeştilor, când ştiut este că în România numai 
justiție adevărată nu era, condamnările fiind dictate 
de sus, această justiție care trebuia de mult să fie 
înlocuită cu oameni nefiloxeraţi de comunism, s'a 
întrecut de data acesta pe ea însăși. Eliberarea lui 
Nicu Ceaușescu, pentrucă sănătatea lui ar lăsa de 
dorit, este și rămâne cea mai mare rușine a justiției 
române, acum şi pentru veacurile ce-or să vină. 

Prin absurd, să zicem că unui judecător oarecare i-a 
plâns inima de milă văzându-l pe Nicu Ceușescu cât și 
cum suferă şi pentru a se elibera de acest coșmar, a 
deschis ușa pușcăriei și l-a lăsat liber și în plata Dom- 
nului. Dar, să ne întrebăm iarăși, cum se face că 
același judecător n'a simţit în sufletul său milă pentru 
zecile de mii de Români care-și sfârşeau zilele pe 
rogojina patului de închisoare, în chinuri amarnice, 
suferind de boli acumulate în urma subalimentaţiei 
din pușcăriile și lagărele ceaușeștilor? Si pentru ce? 
Pentru simplul motiv că nu împărtășeau ideile 
politice ale dictatorului? Pentru simplul motiv că 
erau Români adevărați, că nu puteau crede în 
teoriile găunoase ale lui Karl Marx, implementate de 
Lenin și Stalin, a cărui viață plină de crime a fost 
recent prezentată de televiziunea americană întrun 
film documentar având drept protagonist pe artistul 
de renume mondial Robert de Niro. Cei care au 
vizionat filmul “Stalin” și-au putut da seama de 
utopia comunismului care se ridicase la putere peste 
cadavrele familiei Tarului Nicolae,ca să umple apoi 
întreaga Rusie cu milioane de morminte de oameni 
nevinovaţi.Când comunismul a dispărut însă legal, ca 
să zicem așa, până și în Rusia, ne surprinde, pe drept 
cuvânt, că în România lui Ion Iliescu, acest cancer al 
omenirii continuă, sub alte măști, dar cu âceeași față 
nerușinată. Că tovarășul Iliescu visează o întoarcere 
în timp, nu mai este un secret pentru nimeni. Visul 
lui este însă și visul tuturor nomenclaturiștilor care 
văd în democratizarea României un pericol ce-i 
amenință cu pierderea tuturor privelegiilor de care 
s'au bucurat în trecut şi unii dintre ei se mai bucură 
şi azi. Interesele primordiale ale țării nu contează pen- 
tru acești ne-oameni. Lor să le fie bine. Restul, nu 
contează, cum m conta nici pe vremea împuşcaților. 
Faptul că lumea îi condamnă pentru această 
neruşinare, lor, nici nu le pasă. 

Dacă cei ce se fac vinovaţi de acestă obrăznicie ar fi 
citit cărţile apărute în țară după Revoluţia din 1989 
în care este descrisă viața pe care au trebuit să o 
trăiască cei din închisorile odiosului, probabil că şi-ar 
fi schimbat hotărârea de a pune în libertate pe cei ce 
au ordonat să se tragă în mulţimea neinarmată, 
făcându-se părtași la aceste crime. Sau dacă ar fi 
citit, fie și numai mărturisirea D-lui lon loanid din 
cartea “'Inchisoarea noastră cea de toate zilele” pe 
care o redăm aici, ne îndoim că ar fi făcut acest gest 
necugetat. 

“Suferințele, cărora a trebuit să le fac față...au fost 
frigul şi foamea. Toate celelalte mizerii, murdăria, 
singurătatea, lipsa de îngrijire medicală, şi, în 
general, comportarea administraţiei față de noi erau 
floare la ureche”. 

Desigur că pușcăriile de azi nu mai sunt ce au fost 
în dictatura de tristă amintire de până mai ieri și cei 
condamnaţi, pe bună dreptate, nu mai sunt expuși la 
asemenea suferințe. 

Culmea culmilor şi rușinea ruşinilor, într'o depeşă 
de presă a asociației ARPress, ne este dat să citim 
ştirea de mai jos, care întrece orice obrăznicie a 
ştabilor lui Ceaușescu. 

“Procesul celor patru apropiaţi ai dictatorului 
Nicolae Ceaușescu - Emil Bobu, lon Dincă, Manea 
Mănescu şi Tudor Postelnicu - condamnaţi în 1990 la 
închisoare pe viaţă, este în aceste zile pe rolul Curţii 
Supreme de Justiţie pentru schimbarea încadrării 
juridice... Cei patru au fost condamnaţi pentru com- 
plicitate la genocid, redeschiderea procesului 
urmărind schimbarea încadrării în complicitate la 
omor deosebit de grav. Noua încadrare juridică va 
duce, probabil, la micșorarea pedepsei la circa 10 ani 
închisoare”. 

Si, credem noi, n'ar fi exclus să-i vedem cât de 
curând, puși în libertate, ca şi pe Niculescu Mizil și 
Nicu Ceausescu. Sincer, nu credem că ne înşelăm, 
având în Vedere că România a ajuns o ţară fără 
justiţie. Sau, dece n'am spune-o, o ţară cu o justiție 
făcută pe măsura nababului din Cotroceni. 


Nicolae NOVAC