Cuvantul Romanesc anul 19, nr. 206, iunie 1993

== ANUL 18 Nr. 206 - IUNIE. 1993 - 


SINDICATELE ŞI GUVERNUL VĂCĂROIU 


Ca o furtună într'un pahar cu apă, s'a 
desfă fat Și terminat greva. așa-zie gene- 
râlă, a sindicatele d Romănia, care a 
începutla 5 Mai 1993. 

ASTEpTată ca 0 adevărată ridicare de 
mase, ca prima manifestaţie de stradă a 


tuturor, tineri şi bătrâni, muncitori şi. 


intelectuali, de după Decembrie '89, a lăsat 
un gust amar populaţiei, care de fapt spera 
o schimbare a guvernului, a preşedintelui, 
poate chiar a sistemului. ere 

Dar reprezentanţii sindicatelor şi ai 
guvernului au vorbit împreună şi s'au 
înţeles separat, timp de nouă ore, după 
care, ne renunțând nici unii la ofensivitatea 
lor, au apelat la medierea preşedintelui.- 

Ca urmare a discuţiilor cu şeful guver- 
nului, Dl. Văcăroiu, sindicatele n'au vrut să 
înţeleagă că în situaţia de faliment a 
economiei României, de azi, nu se pot 
satisface cererile lor. Nu au vrut nici să 


accepte calculele D-lui Văcăroiu legate de 
raţionalizarea alimentaţiei şi de minimul 
de salariu stabilit de dumnealui. În 
schimb, se pare însă că aceiaşi reprezen- 
tanţi ai sindicatelor nu âu rezistat zâm- 


betelor Preşedintelui Iliescu, cu care au 
ajuns Ta o înțelegere. 
Teva, aşa-zis generală, s'a terminat în 
R. 7 i 
aşa-zis general, 1N urma încheierii unui 


acord între guvern şi parte din sindicatele 
participante. Fauna dintre sale şase stari 
sindicate participante 13 arevâ CNS 
Alfa, Univers şi Eat - au semnat acest 


acord, rămânând să continue greva doar 
sindicatele Erăţia şi BNS, 

Toate visurile, pentru unii, şi coşma- 
rurile, pentru alţii, au rămas la acest stadiu, 
în stradă nefiind nici o agitaţie, bătaie, 
lupte, incendii sau lămpi “E mineri. Cir- 
culaţia a fost mai grea pe străzi, laptele şi 
pâinea mai puţine decât de obicei, iar în 


Mihaela MOISIN—— 


case, apa caldă, lumina s'au întrerupt mai 
des sau de tot pentru o scurtă perioadă. 


Care a fost scopul acestei greve aşa-zis 
generală? Cine a manevrat-o din culise? 
Cine pe cine a vrut să compromită şi cine a 
avut de câştigat ceva de pe urma ei? Sunt 
întrebări pe care și le pun şi cei ce au 
participat la grevă, după cum şi cei care au 
asistat pasivi, la finalul ei. De altfel, după 
ce Revoluţia a fost furată în Decembrie '89, 
după ce alegerile au fost "câștigate" de 
două ori de aceiași comunişti, după atâtea 
mineriade, aranjamente şi manevre de 
culise, România este într'o asemenea stare 
de depresie, atât morală cât şi materială, 
încât este greu de imaginat că populația 
mai doreşte să iasă în stradă, să participe 
activ la orice chemare, a oricui ar fi ea. 


Este greu de dat un răspuns acestor 
întrebări, Este poate devreme pentru a 


trage nişte concluzii. Se poate gândi că 
această grevă a putut fi concertată dela 
Cotroceni, pentru a-l compromite pe Dl. 
Văcăroiu şi guvernul său, lucru care ar fi 
fost greu de anticipat, dar care acum se 
poate uşor lega, altfel ar fi prea mare 
coincidenţa cu izbucnirea "cazurilor de co- 
rupţie în guvern" imediat după grevă; pe 
de altă parte, întărirea rădăcinilor Pre- 
şedintelui la Cotroceni, după ce a reuşit să 
medieze cu patru dintre marile sindicate 
participante la grevă. 


Cine a concertat greva, cine şi ce a 
câştigat, cine şi ce a pierdut în timpul ei, 
este astăzi de domeniul trecutului; din nou 
este linişte şi foarte puţină speranţă că 
tinerii sau bătrânii vor ieşi în stradă. 
Rămâne însă o speranţă: în fiecare an există 
un Decembrie, la fel de friguros, la fel de 
lipsit de toate, poate la fel ca în 1989. 


ISSN 
0705-8365 


FE 


THE ROMA 


NIAN VOICE 


Pretul unui abonament anual 
25$/500M 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


ZA 


Eugen BÂRSAN 


şi bat joc de mizeria de jos; 
guvernul le perpetuează prin neatingere. 


puterea oferă rapacitatea de a lua. 


Punctul de plecare al corupției 


PLAGA CORUPȚIEI ŞI 
BANCHERII ROŞII 


În România toată lumea se plânge de corupţie. Şi 
nu fără temei, căci corupția, jaful şi traficul de 
influenţă au devenit o plagă, o meteahnă care 
împăienjeneşte societatea românească. Numai că, nici 
corupţia mică şi nici corupţia mare nu se lasă 
influențate de vorbele plângătoare. Ea îşi vede de 
treabă mai departe sfidând, ori chiar sictirind pe cei 
care încearcă să-i stea în cale. Cu o asemenea atitu- 
dine, ea mai sfidează şi sărăcia şi totodată pustieşte şi 
"ultimul bun simţ. Astfel, dacă ţara e plină de sărăcie, 
-ea nu se poate plânge că xi plină şi de corupţii care- 

e corupţii rapace pe care 


În vârtejurile haotice din țară, cu lichele, cu impos- 
tori şi nelegiuiţi care-şi fac de cap după voie, corupția 
este la ea acasă şi, după cum se vede, însăşi economia 
a vârâtă pe drumul acesteia. E vârâtă până la punctul 
în care corupţia realizează o performanţă istorică, 
alături de sărăcia care e şi ea într'o performanţă isto- 
rică. Economia a luat drumul corupției, s'a oprit la ea 
şi s'a împotmolit acolo. Din această stare de împot- 
molire, poporul oferă jerfa patriotică a sărăciei, iar 


Într'un atare aspect, corupți şi jafuri de milioane şi 
iliarde sunt Tucruri Ia ordinea zilei, căci subterana 
pmâni 


(după cum spune cineva) atunci când se va semna 
legea trecerii maşinilor şi a utilajelor în patrimoniul 
rivat, "halele fabricilor vor fi de mult goale”. 

i şi al jaful 


“Şacălii corupţiei şi ai jafurilor scufundă ţara în 
mentalitatea că/ numai cine este prost munceşte şi 
respectă legile; axa vieţii prospere fiind șmecheria. În 
mod straniu, aceşti şacali ai şmecheriei corupătoare se 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


Parafrazând şi citind, din 
memorie, pe marele patriot 
român care a fost Petre 
Carp: "Inteligență şi talen- 
tăl (adăugăm noi, chiar cul- 
tura) nu justifică dezertările 
(n.n. dela legile morale) du- 
pă cum frumuseţea nu jus- 
ifică prostituţia”. E un citat 
dintr'un discurs parlamen- 
tar, ţinut ca replică la un 
discurs, admirabil ca formă, 
al marelui orator care a fost 
Tache Ionescu. 

Când în 1906 Regele Ca- 
rol 1 Întemeietorul, ţinea 
discursul inaugural al Ex- 
poziţiei din Dealul Filare- 
tului, nipanenl cadea duci 
poarte numele - parc ivit 
parcă peste noapte prin 
munca ăcgloasi a Docto- 
rului C. Istrati, pe atunci 
primarii lei - menţi- 
ona că tor ce s'a făcut în cei 
40 de ani de domnie ce se 
sărbătoreau, s'a făcut prin 
vrednicia poporului ro 
şi caracterele oneste și de- 
votate patriei, ale conducă- 
torilor săi. Că nici o ţară şi 
nici un popof îu v - 
sa dacă cei care € uc, 
indiferent cât e de mică in- 
stituţia (primărie; școală, 


percepţie etc.), dacă aceste 
elemente, aceste cadre, "a- 


patrimoniul P.C.R. U.I. B tul familiei cest aparat” cum se spune a- 
Ceauşescu, vilele din cartierul Primăverii, flota româ- cum, nu va fi dotat, încadrat 
nească ete. Toate căzute pradă caracatiţei politico- cu "oameni de € e, 

ecofioiiice, care este ata roșie. prodiresioațe şie, Pro: de RO e ateşte 
bancheri roşii. nu numai un Ha05-erofi0- 


mic ci, mai ales, o imensă 
derută morală. D îmerisă şi 
ge izată derută morală 
care îşi are originea nu nu- 
mai în efectele distructive 
ale dictaturii ceauşiste în 
special şi comuniste în pe- 


A: FRANTA, 


ISRAEL ITALIA, IUGOSLAVIA; OLANDA; BOMANIA, SPANIA, S.U.A, SUEDIA, TURCIA. UNGARIA, NOUA ZEELANDA" 


NE TREBUE CARACTERE 


—— Constantin MACRI—— 


neral, ci şi în marea impos- 
tură şi minciună incipientă 
dela 22 Decembrie 19 brie 1989- 
Popoarele sunt fiinţe vii 
are simt intuitiv şi instruc- 
tural chiar când sunt minţi- 
te, înşelate. In acest mariaj, 
opor şi conducători, min- 
ciuna şi înşelătoria pot trăi 
o zi, un an, un deceniu, dar 
vine, inevitabil, o punere la 
zid a celor care trişează, a 


etc. făuresc în culise, în 
chip mafiotic, averi de mi- 
liarde pe sărăcia şi nevoile 
cele mai acute ale maselor 
populare, care cu prețurile 
şi veniturile actuale dezes- 
peră. Nu mai pot supravie- 
țui mai ales când sunt 4-5 


Bu Ja Marie ad _| Octavian TUDOR pagina 2 
7 atatia a aaa | Prof. Valeriu C. NEŞTIAN pagina 4 
o a fost atinsă; ce urmează lon PARAGINĂ pagina 4 

sa aegu iublizreval“ii | Adrian GRIGOROPOL pagina 5 

decât sub Ceauşescu, pen- | Ghe. lonescu OLBOJAN pagina 6 

trucă este mai mizerabilă | Dan Emilian ROSCA pagina 6 

Sea Apa ea A acte Prof. Mihai S.DERDENA pagina 7 

stat, decalajul imens între Prof. Mircea BĂLAN 7 

cei şcoliţi la şcoala minciu- Andrei CIURUNGA 

nii şi a cinismului, cei pu- | Aristide LEFA 

ținle pl cei sarerazăl et 1n Dumitru C.PACEAG 

rea muncii cinstite, 
el majoritate a popo- Eu ARI 
Ar fi însă o iluzie fatală, | Petre PASCU 
AEe care ali avuo şi Ceau- | Prof. Gavril POP 
eşti, că Ziua socoteli ma socoielii nu | Prof. Dr. |. O. RUDEANU 
Ya Veni Mielodată. Această | Prof. Dr. Anton MOISIN 
n6uă-clasă” de securiști 
iclati (di iori- | Dr. G. A. NICOLAEVICI 
tatea a lucrat sub clau. | Prof, lonel GIONCHIN 
şescu prin accident), vizi- | Corneliu RADE: 


bil sau camuflaţi, nomen- 
claturişti din eșalonul doi, 


liberali-disidenţi-democraţi 
până la "cataramă", va tre- ăra: 
bui să răspundă la un con- rea sâ jaful sovietic din pri- 
trol al averilor şi al impo- mil ani ai instalării puterii 
zitării chiar dacă îşi duc do- D Zn 
larii peste hotare. Oamenii 
de caracter, de hotărâre şi 
de curaj se decantează pro- 
gresiv - prin experienţa dra- 
matică a istoriei prezente. 
aproape sigur că lu- 


e ao e săli ca 


a verde pentru ucider 
celor care abuzând de vidul Ceauşiştilor s'a dat la Mos- 
de putere şi de autoritate, a as de R.G B. (cel 
lipsei de control financiar tunci, din '89). La un proces 


normal - ca procedură, nu 
ca sancțiune - delatorul care 


„B. (cel de a- 


ÎN ACEST TIUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Prof. Radu ŞERBAN 


a fost dintotdeauna Ceau- 
şescu, ar î ăra- 


comuniste. Dej şi-a cumpă- 
rat puterea dela Stalin, ce- 
dând economic bogăţiile 
țării: Sovrompetrol, So- 
vromlemn, Sovromtrans- 
port etc. Dar Ceauşescu era 
şi el printre concesionari. 
Cine.a organizat execuţia 
în țară? Niciodată nu s'a 
spus țării în baza cărui de- 
cret şi semnat de cine s'a 
organizat Tribunalul de Ju- 
decată? Continuare în pag.4 


CITIŢI 


CR: 


te ca ao 


bnoa en so aa cec. Î- "49 e — ya 


PAGINA 2 


ŢĂRĂNIMEA ROMÂNĂ 


În complexul de discuţii politice şi sociologice din 
presa exilului, s'a trecut cu multă indiferenţă peste o 
realitate românească; dacă la ora actuală această rea- 
litate nu s'a conturat încă destul de bine după Revoluţia 
din Decembrie 1989, ea va deveni vizibilă nu peste 
multă vreme. Este vorba de țăranul român, de satul 
românesc şi de agricultura românească, legate indes- 
tructibil între ele. 

În timpul dictaturii comuniste, care într'un fel se 
prelungeşte şi azi, satul şi țăranul român au fost 
complet neglijaţe, căci ideologia dominantă era a 
"luminatului proletariat" care urma să instaureze 
dictatura sa, peste tot, în lume. În dominaţia prole- 
tariatului pe care a pregătit-o ideologia marxistă, nu era 
loc şi pentru clasa țărănească, pentru tradiţiile sale 
româneşti şi pentru agricultura practicată de multe 
secole, pe măsura experienţei bogate a ţăranului şi a ca- 
racteristicilor pe care le aveau regiunile, deci şi struc- 
tura pământului şi a geografiei. 

Tot ce au făcut comuniştii în timpul dictaturii lor a 
fost o aberaţie, căci totul era creat în cabinet şi cu direc- 
tive artificiale, având un singur scop: distrugerea ţă- 
rânimii române, păstrătoareă tradi „a-continuităţii 
şi a aspirațiilor naţionale. Țăranul şi satele româneşti 
repre ermanenţa naţională, experiențele cele 
mai bogate ale neamului nostru în spațiul geo-politic al 
existenţei sale istorice. Fără țărănime şi fără ocupațiile 
seculare ale poporului român legate de agricultură, 
viticultură, păstorit, creşterea vitelor etc., nu ar fi existat 
o ţară românească. Tocmai anihil a acestor realităţi 
naţionale o urmăreau comuniştii, pentru a introduce 
uniformrizarea mondială a unei clase noi și firă 
consistenţă, cea a proletariatului, care putea fi 
manipulat după bunul plac al nomenclaturii, căci acest 
unui popor, cu tradiţiile care au călăuzit prin vreti 
detinut să ȘI au a5igărat 5 unitate de vederi. de 
conduită morală şi o conştiinţă naţională celor care 
trăiau laolaltă pe acelaşi pământ şi credeau în acelaşi 
Dumnezeu. 

În condiţiile noi din ţară, după răsturnarea formală a 
dictaturii comuniste, se menţin încă la conducere 

omenclaturiştii de cea mai oribilă faimă şi purtare 
morală. Nici guvernarea şi nici Opoziția nu dau destulă 
atenţie ţăranului român, cel puțin ca potenţial uriaş de 
refacere a ţării, de restabilire a permanenţelor 

omâneşti, prin refacerea vieții ţărăneşti în toată 
puterea şi strălucirea ei de altădată şi prin aceasta, 
refacerea agriculturii naţionale cu toate preocupările 
legate de ea, asigurarea unor surse reale de bogății şi de 
consolidare a unei vieţi sociale şi naționale, cu caracter 
durabil pe traiectoria istoriei. 

Opoziția şi-a concentrat activităţile în zonele urbane 
şi în bună măsură a trecut cu uşurinţă peste potenţialul 
naţional al satelor. Era şi greu, în special pentru 
Partidul Naţional Țărănesc, să facă acest lucru, căci ţă- 
rănimea nu avea un profil bine definit şi nu se putea 
lucra în condiţii normale. Obiectivul Partidului 
Naţional Ţărănesc trebuia să fie tocmai restaurarea cât 
mai grabnică şi mai deplină a ţărănimii care urma să 
devină suportul acestui partid, în configuraţie cu 
titulatura sa şi cu structura de altădată a acestui partid. 

Fireşte, dificultăţile dezvoltării partidelor de opozi- 
ție din România, au fost sabotate de diversiunea odi- 
oasă a nomenclaturii lui Iliescu, prin formarea unui nu- 
măr de partide, care nu au marşat deloc pe linia inte- 
reselor naţionale, ci doar la păstrarea structurilor şi a 
vechilor forme politice de tip comunist. 'Toate acestea 
în speranţa că în Rusia va supravieţui formula comu- 
nistă, şi deci, se va avea un sprijin puternic, dacă se vor 
reconstrui, întrucâtva, vechile forme statale ale 
Sovietelor, prin Gorbaciov, sau prin actualul Congres 
rusesc - moştenire anacronică a Sovietelor - care nu va 
putea rezista şocurilor naturale ale frământărilor din 
Rusia. 

A venit vremea să se ia în considerare o serie de 
activităţi pentru dezvoltarea unei țărănimi sănătoase şi 
puternice prin care se va pune o nouă temelie pentru re- 


construcţia ţării de mâine, George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOŞTINŢĂ: Ţinem să facem cunoscut că 

Redacţia acestui ziar nu împărtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


Loriaori dia jură 
Capitalisenul sălbatic de stat 


—— Tudor OCTAVIAN 


Titlul acestui articol îi tatea particulară sat Pe 4 
pare, oricărui om informat, movează legi Care MU P 
bizar, dacă nu cumva im- 

posibil. Cine trăieşte reali- 


aplicate. 


tatea românească în convul- de 


siile ei zilnice, nu-l mai 
găseşte ilogic. Cum, de alt- 
fel, nici alte neaşteptate 
împerecheri de cuvinte nu 
urprind. Spre exemplu: 
"burghezia roşie", "comu- 
niştii de dreapta", "extre- 
miştii de centru", "privati- 
zare origi 
"Capitalism sălbatic de 
stat"! înseamnă că preţurile 
sunt aliniate Ia SED ate 


a : Ş 
prețurile curente ale ener- investiţia. Şi ca şi cum toate cele mai înalte nivele Catiză CârE Se trezeşte La aPlU, 
giei “1 ce veniturile astea n'ar fi de ajuns, când acestuia. Presa nu scri | mineaţa, ca să E di- = 
(considerând cusut de nu e secetă, e sezon uscat. altceva decât de mari metroul şi să fâe [e îndă j 
schimb al dolarului), nu Adică țot secetă, dar cu alt de de fonduri, RE lucru" va putea să e la 4 
trec_de 100 $ la slujbaşii cu nume. În momentul de față, îmbo; iţi care nu au p au din salariu 30-40 ile Pere 
lefuri mai mari. acă sala- ţăranii au hambarele pline pici un impozit, de trafic de 


riul minim pe economie a 
fost negociat la 30.000 lei, 
iar cursul dolarului e de 615 


lei, înseamnă că salariul 


inim 


Chiriile n'au crescut încă, 
dar întreţinerea unui apar- 
tament modest merge spre 
15-20.000 lei lunar. Cu un 
salariu mediu poţi cumpăra 
300 de franzele şi atât. 
"Burghu 
de categoria, nu tocmai 
restrânsă, a noilor îmbo- 
găţițţi. Unde e o afacere 
mare, trebue să bănuieşti 
un fost securist, un fost 
demnitar şi un cont secret 
la o bancă în Europa. "Bur- — Iar parlamentarii, ce fac 
ghezia roşie" a concentrat (E 
în mâinile. ei un capital 
imens. Dacă lucrurile nu se 
ameliorează, în România nu 
va exista o pătură mijlocie, 
ci numai oameni groaznic 
de săraci şi oameni inimagi- 
nabil de bogaţi. 
Comuniştii cei mari au 


devenit 


dreapta". Ei scriu la publi-| 
caţii extremiste şi ultra- 
naţionaliste, au p; e care 
cer pedepsirea trădătorilor 
de poză Cica a tata a 
ersarilor politici), câştigă 
licitaţiile de riărfuri-şi aduc 
pe piață, cu bani oferiţi de 
guvern, zahăr infestat, con- 
serve cu termen de garanţie 
depăşit, grâne refuzate în 

comerțul mondial. 
"Extremiştii de centru" 
sunt aripa dură a FDSN- 
ului. Ea vorbeşte de privati- lucrurile stau şi mai rău, 
de economie de Producția industriali z 

|piaţă, dar blochează legile scăzut la j 


care interesează proprie- 


zare şi 


Vă rugăm să confirma 
Românesc" prin ex 
cărţi poştale ilustrat 


ământul e 


cu grâu din 


lunar. 
valută şi s 


ezia roşie" cuprin- 


faţă, de 


daluri 
cel mai înalt 


"comunişti d 


nimic. 
voitor şi că 


comentari 


Din Canada şi U.S.A. se pot 


(Money Order) sau "Cec Personal", 
Din Europa şi alte continente, prin als 
"Cec Internaţional” pe adr. 


CUVÂNTUL RO 


P.0.Box 78010 
Westcliffe Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada Loc 7N5 


egea împroprie- 


tăririi-ţărani 


ein vi re 


crat, pentrucă pur şi simplu 
o. aratul, semănatul, irigatul 
şi culesul costă atât de mult, 
încât nimeni nu se încu- 
metă să investească într'o 
cate în lume - pornind dela *recoltă care nu acoperă 


statul importă grâu pe valu- 


țească, profitând de facili- 
tățile pe care statul le oferă 
firmelor particulare solide. 
Cosa SE e 
Contractele si ită. 
Societatea românească e 
zguduită, în momentul de 

ță, de o serie de scan- 


petrece acum în ţară pare 
visul unui bolnav. 


arlamentarii? 

Indiferent de culoarea. 
politică, sunt preocupaţi 
mai ales de dotarea cu 
maşini şi sedii, de mărirea 
salariilor, de muşamali- 
zarea oricăror pricini care 
le-ar putea tulbura jocul de- 
a democraţia în Camera 
deputaţilor şi în Senat. 
Dacă s'ar întocmi un sondaj 
de opinie cu numele politi- 
cienilor credibili, care n'au 
dezamăgit, lista acestora ar 
fi foarte mică. Nimeni nu 
mai crede în nimeni şi în 


S'ar putea aprecia că 
acest comentariu e rău- 


de greutăţile inerente 
tranziţiei. În realitate, e un 


binevoitor. În ealitate, 


mătate, în com- 


A jumatate, în « 


ÎN ATENŢIA CITITORILOR 
DIN ROMÂNIA 


ţi primirea ziarului "Cuvântul 
pedierea pe adresa redacţiei, a unei 
e, specifice regiunii (orașului) Dvs. 

Vă mulțumim, 


paraţie cu vara lui 1989. 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Abonamentele şi reînnoir 


Ş ea lor, se pot face 
după cum urmează: 


Second Class Mail Registratio 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAM ENTUL 


insă numărul afoșia călenlă eră zero; jac 
; ri € EL - 
celor care au primit actul de stajul avea de Ira re 
proprietari e infim. Intre 

timp, statul a prelu at-tot 
utilajul agricol şi isi cAză 
maşini şi lucrări de sezon la 
nişte prețuri descurajante. 


dolari. 


jumătate nelu- 


anii trecuţi, iar 


ia la 
nivel. Tot ce se 


roşie"! 


nu ține seama 


bă 


REDACȚIA 


face “"Cec Poştal" 


"Mandat Poştal" sau 
esa ziarului: 


MÂNEsSc 


n Number 4133 


omânia are datorii mari. 
iai nu ştie exact cât, 
ar se vorbeşte de 8-10 mi- 
iarde de dolari. In 1989, 


roape 
ame Ce pia Fizatea origi- 
ă" înseamnă că, de fapt, 
ra ae Iei san fel de bani nemunaţi, — SRI 
privatizare. Au apărut ne- 
numărate magazine, în care 
două-treimi din mărfuri vin 
din lumea arabă sau din 
zone unde nimeni nu ga- 
rantează calitatea. 
Corupţia e un fenomen 
generalizat, iar corupţia la 


Comisarul şef al gărzii 
finaeiare, generalul Gh. 
9 Florică, odată des ituit, a 
decis să spună tot. Dosarele 
corupției au ajuns în Par- 
lament, aici s'au făcut va- 


La închi 


s'a întâmplat să 
unde se afla în 


A fost înmormântat la Madrid, în Spania. 
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace: 


REDACŢIA 


IUNIE 1993 


întâlneşti Ta ţo! as 


lui, au deschis firm 


a 
energie şi ali 


bază creşterile 


lumină Vii Iar fin 
iar carnea a fost scoa 


E Pană și 50 de carne grasă şi pese i 
influență. Pană ȘI ţia | i Oase 
LE acăroiu (mai 15 kilograme de Came 


tă. De ce? V'am spus, doar: a apărut pe prima pagină a 
pentrucă "burghezia roşie! pci cotedian pentr ian că e 
e interesată să mânuiască implicată într'o afacere 
ă se îmbogă- de ea, ca imputernicită a 
aia pă vbeizat prieteni 


de familie să cumpere câte- 
va vile la Sinaia, cu nişte 
sume din care nu-ţi poţi : c 
cumpăra nici măcar o gar- : : 
sonieră. În afaceri asemănă- 
toare apare şi soţia fostului 
prim-ministru Stolojan. E, 
se pare, o tradiţie la noi ca 
evestele demnitarilor şi 
iii acestora să sfideze 
legile pe care soţii lor 
încearcă să le impună. 
Unde e un caz de corupţie 
“"în-stil italian“ întâlneşti, 
neapărat, câteva nume de 
neveste din "burghezia 


mai bună. Şi ni 
ici haine, nici cu 
medicamente, 


cu zile, f ă 


funcționează. 


A MURIT HORIA SIMA 


= nchiderea ediţiei, aflăm vestea tristă, 
că Luni, 24 Mai 1993, s'a stins din viaţă la 
Vârsta de 88 de ani Prof. Horia Sima. : 
Horia Sima şi-a petrecut exilul în Spania, 
moară în Germania, la Augsburg, 


vizită. 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


* Nu garantăm apariţia Au 
colelor mai lungi de 4 pagin 
dactilografiate la 2 rânduri. 
Redacţia nu doreşte să in- 
tervină cenzurând prin forța 
împrejurărilor, textele 
Supradimensionate. 


*Manuscrisele nepublicate 
hu se inapoiază. 


"Reproducerea articolelor 
este interzisă fără me 
ționarea sursei. 


ungă agonie, Cart ințu, 
plă: pe listele marii cos 
4 şti Ta Tot pasu[ ab 
iei al senatori, Praga 
de influență, aleşii ZI ăfie 
Iu 
A e 
facilitat afaceri dim cai au 


"Şocul noilor prețuri - 
mentele d 


Sunt . 
nante, de a-50oge Sqtaluci 
încă resitație, deoagea lu 
tanțele pent 


Tu apă cala 


pă ca ași 


alantare-Un oma aia din 


mic altceva: 


„ UDamenii preferă să nu se 
gândească la ce urmează, 
Aş fi vrut să încep 


Nu e război, dar mor tot 
atâția oameni ca în r'un 
01. Mor, cum se spune, 


din cauza Cui. Acum e va, 
Ploile au îribogățit Zaza! 
giii, Sunteti Ta SFărșitul 
Mai şi kilogramul de roșii 
costă 900-1.000 lei, dar mă 
întreb cu toată luciditatea 
um vom trăi la iarnă? 
Fiindcă în blocurile de. 
beton fără izolaţie e frig 
chiar şi când caloriferele 


, 


d RI 


îi] 


li 


dar 


STAGNARE, IZOLARE ȘI ABERAȚII 9 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1993 


Alexandru NEMOIANU—— 


In România restauraţiei 
comuniste stagnarea a de- 
venit caracteristica princi- 
pală. 

Nimic nu se schimbă, 

romisiunile adresează 

aţă un viitor tot mai înde- 
părtat (în genul "viitorului" 
de aur), înfloresc zvonurile şi 
lumea a reînceput lupta pen- 
tru "supravieţuire", adică de 
trecere a unei zile fără spe- 
ranţa către altă zi la fel de) 
zadarnică. 


Intre timp restauraţia ca 
ută să se consolideze, în- 
tăreşte tot mai mult aparatul 
represiv, ameninţă, caută să 
intimideze. Societatea este 
divizată şi antagonizată iar 
restauraţia, sau mai precis 
administraţia Ion Iliescu- 
Bâtă, caută să consolideze 
interesele grupului ce îi stă 
în preajmă, adică fosta 
nomenclatură. Rezultatele se 
văd: ineficienţă cronică, o 
populație demoralizată şi 
apă ia, lipsă de producti- 
vitate. Ceea ce este limpe 


este că cei ce a să 
înfăptuiască restauraţia co-“ 
munistă în România sunt iu ? 
fie foşti activişti de partid, fie « 
captivi ai SI enlitățilot 
comuniste. Toţi membrii 
actuatei administrații şi toţi 
sprijinitorii ei sunt partizani 
ai unui autoritarism riguros 
şi toţi tânjesc după o dic- 


tatură. Aceştia nu cred şi se 
tem de o administraţie sub 
domnia legii şi dedicată 
folosului obştesc. Ei doresc 
un guvern care să hotărască 
tot ce vrea fără a fi respon- 
sabil pentru consecinţe. 
Două lucruri îi fac pe "iu- 
bitorii" de autoritate peri- 
culoşi şi mereu dispuşi la 
acţiuni ilegale. 

În primul rând, "autori- 
tariştii” nu sunt capabili să 
deosebească două lucruri 
total diferite: persoana lor şi 
funcţia ce pentru o vreme, şi 
doar pentru o vreme, o au. 
Acea IROIVIZI despart 


populația țării în cei ce au şi 


spri a" Şi cei care 
nu au şi au rezerve faţă de 
căile folosite. Consecvenţi cu 


un ăsemenea mod de gândire 
"autoritariştii" ajung la con- 
cluzia că ei sunt îndreptăţiţi 
să aibă "puterea" pe vecie. 
Din nou, şi decurgând din a- 
semenea mentalități, ei ajung 
să creadă că pot face cu "pu- 
țerea" tot ce vor. 

In al doilea rând, aceşti 
adepţi ai autoritarismului 
sunt incapabili să înţeleagă 
ce este şi care este rostul 
opoziţiei politice. 
ceşti adepţi ai autori- 
tarismului, sau cei ce alcă- 
tuiesc restaurația comunistă 
din România, iubesc “pute- 
rea!! cu o asemenea pasiune şi 
se identifică ei atâta de mult 


PLAGA CORUPŢIEI ŞI 
BANCHERII ROŞII 


Urmare din pag.1 
bucură de o protecţie care constă în faptul că nu există 
|zurizvarize pecalz eantei-Tor, Net ati be uipator, Act tit 
bancher roșu nu este tras la Faspandere de justiţie, 
deşi cazurile de corupţie şi de abuz de putere cresc 
“năvalnic, aducând ţara la o situaţie care echivalează 
cu o scoatere a ei la mezat, cu o măcinare a ei. Totul se 


Şi pot jubila în linişte, pentrucă ei sunt pur şi sim- 
plu imuni şi la urmărirea penală şi la decăderea din 
grațiile puterii. Puterea nu zice şi nu face nimic, 
pentrucă e sprijinită din umbră de îmbogăţiții di 

e bacherii roşii care au în mâna lor econo- 


mia ţării, În vreme ce aceştia prosperă, țara se duce tot 
mai râpă. Şi uite aşa, mafia corupției se mişcă 
în voie, poluând şi înăbuşind viaţa țării. Cât priveşte 
guvernul, când e vorba de corupţie, guvernează legea 
tăcerii. O tăcere care erupe o corupţie publică de 
neînchipuit. Pentru a fi siguri că nu vor plăti impo- 
zite, mulţi directori şi şefi de alte cadre şi-au procurat 
certificate de handicapaţi. E de precizat că e vorba de 
handicapare fizică, şi nu de handicapare morală, sau 
de caracter, care este o problemă veritabilă, chiar dacă 
nu-i certificată. 

Ţara e un spectacol în care izbeşte dorinţa de 
îmbogăţire prin orice mijloace. Unii fură la drumul 
mare, iar alţii se căpătuiesc din avutul țării, etalând 
un lux provocator într'o țară a sărăciei. Nu s'a instau- 
rat democraţia, dar s'a instaurat corupţia. Miniştrii şi 
cadriştii de stat de sub Ceauşescu devin patroni sub 
Iliescu. Bancherii roşii şi-au făcut milioane şi miliar- 
de cu sprijinul puterii. Nomenclaturiştii rotesc 
miliardele dintro hârtie în alta, ca să le fi lor bine şi 
țara tot fără bani rămâne. În România nu se mai gân- 

- deşte românește, ci şmechereşte. 

Corupţia a devenit amprentă naţională. La vârful 
ei, reforma merge înainte drept în corupții şi apoi se 
opreşte la ele. Atâta timp cât reforma se mişcă, ea e 
pusă pe căpătuială. Astfel, locul programului de gu- 
vernare a fost luat de programul corupţiei. Corupţia a 
devenit rațiune politică, în timp ce ţara rămâne la pă- 
mânt. Corupţia ingenunchează conştiinţele. 

Corupţia e talismanul fericirii, e "magia roşie" care 
consolidează averile tovarășilor contra naivilor din 
afara mediului "seceriei şi ciocanului” care fac caz de 
legalitate, uitând că legalitatea nu-i pentru "căţei", ci 
numai pentru "dulăi”. 

Aşa cum zgura comunistă s'a aşezat peste tot, nu 
există sector al vieţii sociale care să nu fie afectat de 
corupţie. Cât priveşte biografia bancherilor roşii, este 
ușor de văzut că biografia lor este biografia roșie pe 
scări ierarhice. 

Concluzie: prin corupţie se înalţă, biruitor capita- 
listă, fosta nomenclatură peceristă. 


Eugen BÂRSAN 


încât ajung să considere că 
este un rău fundamental dacă 
cineva doar ar putea să 

ândească să le-o conteste. 
Bin asemenea perspectivă, 
pentru ei este de netăgăduit 
că cei ce ar vrea să le ia 
puterea sunt răi”, "golani", 
trădători", "vânduți pe 
dolari" etc., etc. 

Problema cea mai gravă 
este că cei ce au instaurat 
restauraţia comunistă, nu pot, 
nu vor şi nu vor accepta 
niciodată conceptul de de- 
mocraţie care înseamnă în 
primul rând înţelegerea 
faptului că a guverna este o 
lucrare în folos public, pen- 
tru o limitată perioadă de 
vreme şi că pentru acțiunile 
întreprinse trebue dat soco- 
teală. 


Dar încă mai grav, la fel ca 
toţi răii lumii, actuala ad- 
ministrație a României acuză 
pe toţi de proasta stare de 
lucruri, mai puţin pe sine. 
Aceşti oameni sunt în fond 
bolnavi şi boala lor se chea- 
mă sociopatie sau lipsă de 
discernământ social. 

O altă asemănare între 


administraţia Iliescu-Bâtă şi 
tirariii lumii moderne poate 
fi stabilită. Atât unii căt şi al- 
ţii sunt deopotrivă cro- 


mici şi fără putere de înţele- 
ÎI BEE E 78, 
i nu înţeleg că nu "străi- 
nii” şi nici "comploturile" 
niversale generează starea 
de stagnare şi izolare în care 
e află, ci propriul şi jalnicul 
regim. Aceasta este o pro- 
blemă fundamentală a pre- 
zentei administrații din 
România, incapacitatea de a 
înțelege lumea modernă şi 
rigorile ei. & 
înţelege şi de fa ăşte 
luniea civilizată, deoarece nu 
o poate controla. Nu este nici 
în puterea lui Ton ITiescu, 
nici a lui Văcăroiu, C.V. 
Tudor, să emită decrete şi să 
impună cu sprijinul “scu- 
tierilor” voinţa restauraţiei 
comuniste. In lumea liberă, 
administraţia lon Iliescu este 
privită şi apreciată pentru 
ceeea ce în adevăr este. In 
comunitatea ţărilor civili- 
zate, administraţia Ion Ili- 
escu nu poale nici "păcăli", 
nici teroriza şi nici nu îşi face 
loc cu coatele. In noile con- 
diţii create în lume de ter- 
minarea războiului “rece”, 
Ion Iliescu nu poate nici 
manevra între cele două 
"blocuri", căci ele nu mai 
există. Ion Iliescu nu mai 
poate juca nici măcar cartea 
"independenţei", pe care de 
altfel a compromis-o jalnic 

rin tratatul încheiat cu 
imensă iresponsabilitate cu 
Moscova. 

Anacronic şi veştejit, 

regimul restauraţiei comu- 
niste din România se adân- 


ceşte tot mai mult într'o“ 


izolare periculoasă, într'o 
20 ENE ete tizisiaa re şi adu- 
cătoare de aberaţii. Aceste 
aberaţii privesc mai ales 
evenimentele externe şi re- 
fuzul țărilor civilizate de a 
intra în legături multiple cu 
administraţia Iliescu-Bâtă. 

Un exemplu elocvent este 
modul în care a fost in- 
terpretat refuzul Congresu- 
lui S.U.A. de a acorda Ro- 
mâniei, Clauza Națiunii celei 
mai Favorizate în raporturile 
economice. 

Administraţia restauraţiei 
comuniste din România nu 
poate pricepe că propriile 
acțiuni au plasat-o în mar- 
e din afară a credibi- 
ităţii, Această administraţie 
nu poate să înțeleagă că 
pentr a fi reacceptată în 
umea civilizată trebue să își 
schimbe fundamental con- 
duita, 

Dar mai ales, a sosit vre- 
mea ca populaţia României 
să înțeleagă deplin că actuala 
administraţie nu poate ge- 
nera decât izolare, stagnare şi 
aberaţii. 


Recent deschis, Muzeul Holocaust din 
Washington e o puternică şi contro- 
rersată dontăreață contra titării, el Teste 

| închinat cETOE II mnitioane UE. suflete 


dintre care 6 milioane de Evrei" (scrie 


Carol Rosenberg într'un 


dar nimeni 


Holocaust over emphasized?" - 
Miami Herald", 18/4). Cifrele oscilează, 


și poate dezminți existenţa, 


LA WASHINGTON D.C. 
HITLER STĂ VĂDUV  -! 


others had already been killed in 
pogroms and through forced labor - to 
safety in Palestine or any other refuge 
chosen by the Allies. Romanian repor- 
tedly asks for payment of Transportation 
costs." (Un vapor cu cca. 800 de Evrei a 
fost scufundat de Ruşi în Marea Neagră. 
Insăşi ştirea dela radio a avut scopul de a 
sabota înțelegerea secretă cu guvernul 


articol "Is the 
"The 


| a cărei veracitate se bazează pe documen- 


tel€ capturate Ia sfârşitul războiului. E 


in Bulgaria şi de ase 


'onducătorilor muzeului, 
pe loc erorile şi în acelaşi 


ports from London that 


Se împlinesc trei ani 
dela cea mai dureroasă 
lovitură dată tineretului 
român de către regimul 
neocomunist al lui Ion 
Iliescu. 

13-15 Iunie - zile de 
doliu pentru poporul 
român, zile în care 
actualii guvernanţi şi-au 
arătat adevărata faţă, 
ucigând cu sânge rece ti- 
neretul român, tineretul 
care în Decembrie 1989 


"CÂM 


normal ca La o lucrare atât de gigantică (12 
ani de pregătire) să întâlnim erori; dăm ca 
exemplu observaţia Preşedintelui Bulga- 
riei, Dl. Jeliu Jelev, care a subliniat câteva 
exagerări în ce priveşte moartea Evreilor 


ubliniată atitudinea demnă din partea 


cuze. SEDE uleniazea lan pl CPA. peoxoace 
nemulțumiri PE exagerări, bi- 
lească adev. 

Nam văzut muzeul, dar am în faţă un 


"Newsletter" (Spring, 1993) "United 
States Holocaust Memorial Museum" 
unde la rubrica "50 years ago... se înscri 
în ordine cronologică evenimentele din 
"February - March - April 1943": 

"13 Feb. - The New York Times re 


tionist Romanian Government (Guvernul 


Hitler, N.R.) 


menea trebue 


care au corectat 
timp şi-au cerut 


român. Antonescu, în dorința de a scăpa 
pe Evrei, putea să-şi atragă furia lui 


Aşa s'au purtat Românii cu Evreii şi ne 
pare bine că acest fapt e recunoscut şi 
închide gura celor care au afirmat sau 
repetă ca papagalii ştirea că holocaustul a 
început în România. 

Rabinul Hoha Halpern din Israel, pro- 
fesor, vorbind despre holocaust, afirmă: 
"Unele persoane îl întrebuinţează pentru 


PAGINA 3 


PO 2 


deocam 


the colabora 


niştilor. 


“IUNIE 1990 - IUNIE 1993" 


"Mai bine haimana decât trădător 
Mai bine huligan decât dictator 
Mai bine golan decât activist 
„Mai bine mort decât comunist" 


a vrut nu numai alun- 
garea lui Ceauşescu, ci 
şi distrugerea comunis- 
mului. 

13-15 Iunie - zile 
scrise cu sângele tine- 
retului în istoria moder- 
nă a României! Zile în 
care s'a încercat de către 
comuniştii lui Iliescu 
distrugerea a tot ceea ce 
are mai bun un neam, 
distrugerea viitorului 
României, distrugerea 


Aranjaţi să fiţi la 
PUL ROMANESC" 
-HAMILTON, ONTARIO CANADA- 
In săptămâna 


TABEREI DE VARĂ 


putere... a devenit ceva comun... este abu- 
zat şi întrebuințat în literatura populară 
şi la spectacolele dela televiziune." Sun- 
tem siguri că rabinul Hoha Halpern îl 
cunoaşte pe Dl. Moses Rosen. 


pizma 


ocaust în Capitala Lumii Libere, dar 


e arbitru imparţial al lumii democratice, 
până când, ală 
crimele naziştilor, nu se va ridica un alt 
Generalului Antonescu, N.R.) has offered muzeu care să ne arate crimele comu- 
to move the surviving 70.000 Jews 
deported to Transnistria - thousand of 


(Pics Statele Unite nu-şi pot însuma titlul 


ridicarea Muzeului Ho- 


eul sta er, deoa: 


e muzeul ce ne arată 


speranței unice de 
reînviere a României: 
tineretul! Nu vom uita 
niciodată! 

La trei ani dela repre- 
siunea din lunie încă nu 
s'a dat publicităţii ade- 
vărul. Încă nu s'a făcut 
dreptate.  Criminalii 
sunt liberi. Mulţi dintre 
ei sunt în Parlament. De 
ce tace Opoziția? Vrem 
măcar acum adevărul! 


Alex. SĂNDULESCU 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
Vă invită să petreceţi anul acesta vacanţa de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 


1 AUGUST - 8 AUGUST 


TIMP DE O SĂPTĂMÂNĂ 
PETRECEŢI VACANŢA 


ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit 


şi cele necesare gătitului 


Pentru informaţii scrieţi pe adresa: 
Asociaţia Culturală Română 


Hamilton, Ontario, Canada 


P.O. BOX 78010 
Westcliffe Postal Outlet 


4 


PAGINA 4 


Un refren circulă ca o 
monedă curentă dela un 
capăt la altul al țării: "Vă- 
leu, văleu, văleleu!" şi 
"Dac'aş fi eu, aş face şi-aş 
drege...”. Îl fredonează, în 
tonalități diverse şi cu un 
timbru distinct, bătrâni şi 
tineri, săraci şi îmbogăţiți, 
bărbaţi, femei, adolescenţi, 
țărani şi orăşeni, oameni de 
diferite profesiuni. Ecourile 
lui molipsitoare forţează 
granițe, aproape că face 
ocolul lumii. 

Sunt văicărelile Neamu- 
lui, gratuite şi inutile? Nici- 
decum. Nenorocirea în care 
se zbate azi un popor nerăs- 
făţat de istorie este în afară 
de orice îndoială. Dar, au 
ele vreun efect practic? Da 
şi nu, în sensul unei defu- 
lări sufleteşti, al obţinerii 
de sprijin (nu neapărat ma- 
terial); totodată, sunt cu 
consecinţe negative, pu- 
nând în evident relief ne- 
putinţe proprii vinovate. 
Perspectiva lor? Aidoma 
gestului caritabil al unui 
individ singuratic ce ar voi 
să salveze o naţiune. 

Cu lamentaţiile noastre, 


IUNIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNEe 


Ie al UNIE 1909 E 
D= 


LAŞITATEA POATE FI MAI ODIOASA 
DECÂT VIOLENŢA 


indiferent pe ce lungimi de 
undă exprimate. pi ca com- 
PIECE aIIor a ac a 
băm însă nimic. E la fel ca 
un bolnav care siar plânge 
neîntrerupt, în loc să facă 
ceva concret pentru a-şi vin- 
deca rana, pentru a-şi opri 
hemoragia, pentru a-şi refa- 
e sănătatea. 

Are oare dreptul să se că- 
ineze, bunăoară, cel care a 
pactizat conştient, fie şi 
prin indiferenţă, delăsare, 
compromis, cu duşmanii 
Crucii şi ai Neamului, de- 


oarece "omul e sub vremi”, 
"ni'ai ce face", sau grație lui 
"fitprieten cu dracul până 


treci puntea! unci, iar 
astăzi preferând să stea de- 
oparte; ori, cuminte şi su- 


pus, să-şi dea isciplinat - 


de minoră, de nu şi întreaga 
fiinţă, puterii neocomunis- 
te. Vânzându-şi, cu alte cu- 
vinte, sufletul diavolului 
roşu, roz-bonbon sau rubi- 
niu. 

Ştiut este: atâta timp cât 
nu ţi-e frică şi nu cedezi fri- 
cii, câtă vreme - vreau să zic - 


dar i COREIfen Şt iregro- 
şabil'>votut; Contribuția cât 


———— aleriu C. NEŞTIAN 


nu te laşi intimidat şi nu 
renunţi a-ţi împleti des- 
tinul individual cu cel al 
Neamului, totul poate fi 
salvat. În ceea ce priveşte 
riscurile, ele nici nu sunt 
aşa de mari, oamenii le mai 
şi exagerează. Iar LIBERTA- 
TEA SE ASUMĂ, NU SE 
AŞTEAPTĂ ca un cadou, ca 
un act de milostenie din 
partea altora ("Dumnezeu 
îţi dă - bine glăsuieşte un 
înțelept proverb românesc - 
dar nu-ţi bagă în sac!"). 


Dela N. Bălcescu (apostolul 
năţionalismului sănătos şi 


de viteji şi muncitori e 
datorat - urbi et orbi - unui 
fenomen anormal, cu care 
mulţi conaţionali s'au de- 
prins, precum ţiganul cu 
focul: resemnarea, capul 
plecat, tânguirile, datul 
vinei şi judecarea altora, 
acțiunile întâmplătoare, 
izolate'şi cu tentă dominant 
egoistă. Când iubirea a- 


roapelui a rămas o simplă 
lozincă duminicală, şi când 
societatea noastră se asea- 


mănă re undeva cu o jun- 
glă politică, în care succe- 
sele se măsoară prin prisma 


curat ca lacrima de rouă) 
citire: "In zadar veţi înge- 
nunchea şi vă veţi ruga pe 
la uşile împăraţilor, pe la 
uşile miniştrilor lor; ei nu 
vă vor da nimic, căci nici 
vor, nici pot. Fiţi gata, dar, a 
i le ae icrare 
“Şi jertfire..." (1850). 

Răul cel mai mare nu 
constă în criză, scumpete, 
şomaj, corupţie, suferințe 
trupeşti şi morale, o eco- 
nomie ruinată şi nişte 
conducători detestabili în 
restauraţie. Naufragiatul 


| celorlalte” 


influențelor lăturalnice, lip- 
site de onestitate şi de ca- 
racter, nu e de nici un folos, 
ba = uitasem - e nedemn să 
ne-căinăm mereu că nouă 
ne_ merge mai prost decât 
amuri; şi că 
suntem mai năpăstuiţi de- 
cât vecinii noştri. 

Inainte de a găsi cusururi 
şi vinovaţi, EU, TU, ce-am 
întreprins realmente, ce fa- 
cem de facto - în marginile 
legalităţii perfecte - ca să 
măturăm rămăşiţele (multe 
şi încă puternice!) ale tira- 


vieţii acestui falnic popor | nilor comunişti de pe faţa 


NE TREBUE CARACTERE 


Urmare din pag.1 


Cine are lipsa de ca- 
racter să n'o recunoască? 
Complotiştii dela 11 Febru- 
arie (906 care Tar eter, 
nat pe Cuza să abdice şi-au 
asumat chiar de a doua zi 
răspunderea pentru acest 
Aare acele stire a a fiind 
foarte popular. Şi-cu-toate 

cestea, fățiuni superioare 
care priveau viitorul statu- 
ui român au determinat pe 
conservatori şi pe liberali şi 
o parte din capii armatei, în 
ea ce greşit s'a denumit 
"monstruoasa coaliţie”, să 
se Tineasc a aduce 


ină, menită să potolească 
certurite pentru Iron ale 
fostelor noastre familii 


domnitoare, Bibeştii, Ştir- 


x beii, Cantacuzinii etc. care 


prin disputa lor puteau 
meninţa firava (de atunci) 
unitate a statului român. 

Dar lon Brătianu era un 
om de caracter, Barbu Ca- 
targiu la fel, ei nu se ascun- 
deau după deget pentru 

| propriile lor fapte. Şi o sim- 

| plă şi inocentă rostire a ade- 
vărului întreg risca o criză 
de guvern. Acesta era cli- 
matul moral în care trăia 
țara. 

Povestea cu alterarea 
peştelui este perfect aplica- 
bilă în materie politică, în 
special. 

Necontestat, până la pro- 
ba contr: on Iliescu 
este instit, deşi cu- 
noaşte şi tolerează mari fra- 
ude în dauna avutului ob- 
ştes; e acum după Revo- 
luţie are_un sens mult lăr- 
git. Munca a milioane de 
oameni, prost retribuiţi, a 

rodus mari valori: mobi- 
iare, imobiliare, maşini, 
unelte etc. în timp de 40 de 
ani de exploatare "proleta- 
ră”. Cine a băgat mâna până 
la cot în sacul avuţiei ob- 
şteşti? 

DI. 1. Iliescu nu ne-a 
spus niciodată, cu adevărat, 
cine "l-a emanat"? De ce 
F.S.N.-ul care cuprindea 
iniţial în Comitetul de iniţi- 
ativă pe Doina Cornea, Ana 
Blandiana, Mircea Dinescu 
i-a pierdut pe parcurs? 


De ce E.S.N.-ul (cel ini- 
țial) sa declarat "front" şi 
nu "partid" anunțând clar 
şi fără ecirivor că Ia viitoa- 
rele alegeri nu va candida, 
ca numai după o lună să 
revină? Se cheamă aceasta 
caracter? Politica este poate 
singura disciplină şi activi- 
tate umană unde greşelile 
se plătesc prompt şi inape- 
labil. Sovieticii ne-au bine- 
cuvântat prin guvernul dela 
6 Martie 1945, au fost ei oa- 
re absenţi în evenimentele 
hotărâtoare dela 22 Decem- 
brie 1989? Nu-i nimic, nu se 
putea altfel, pentru a nu se 
risca (atunci) o nouă invazie 
sovietică. Ştiu câte ceva 
despre asta D-nii generali 
Militaru, Guşe, Stăncules- 
cu, poate şi alţii. Dar atunci 
care e baza morală a guver- 
nului format, fără nici un 
disident notoriu? De ce 


sunt aduşi minerii şi de 
cine? Cine are Tearacter, să 
răspundă. Ce are la-bază 
po a ei ce s'a 


numit "Piaţa Universităţii”, 
decât acest imens sentiment 
de frustrare a idealurilor 
revoltei anticomuniste din 
Decembrie '89? 
Proclamaţia dela Timi- 
şoara, prin punctul 8, nu ce- 
rea fruntaşilor comunişti 
decât să stea deoparte cinci 
ani, pentru ca ţara şi popo- 
rul să ştie că cei vinovaţi de 
chinuirea, schingiurea şi 
“umilirea unui popor timp 
de 45 de ani îşi fac măcar o 
penitenţă morală? Asta 
pentru a fi pe linia carac- 


secol, (să auIspsăi facă: po 
litică. E severă această cere- 
7 Nu e severă, dar e obli- 
gatorie pentru însănătoşirea 
morală a tuturor păturilor 
sociale. Schimbarea trebuia 
să vină nu prin noi prigoni- 
tori, ci printr'o nouă morală. 
Cea a jertfei de sine, pe care 
au făcut-o cei peste o mie 
de morţi ai Revoluţiei. 
Poporul român este des- 
tul de inteligent şi de per- 
spicace. Nu se lasă înşelat 
cu una, cu două. El zice ca 
tine (la vot) dar face, gân- 
deşte şi simte prin propria 
lui fiinţă şi experienţă. De 
aici, extinderea la scara de 
masă a cleptomaniei. Dacă 
fură "tovarăşu"' preşedinte, 
eu cu ce să-mi hrănesc co- 
iii? Dacă "tovul" care a 


ost etc., etc. a ajuns prefect 
sau director, ce înseamnă 
asta Atunci, vorba lui 
Adrian Păunescu "de ce |- 
aţi omorât se A Dătză pe ăI bătrân?" 
Dovedeşte acesta din urmă 


caracter, senator fiind pe 
listele Partidului Socialist 
al Muncii? Sau Dl. V.C. 


baş la o agenţie internaţio- 
nală? Să nu fi avut Dl. 
Stolojan nici o considerație 
pentru neamul românesc 
care totuşi I-a propulasat 
din i Oscut Ia mai 
înaltă funcţie executiv- 
administrativă? Ce mentali- 
tate şi ce morală a gestat un 
astfel de om? 


România are nevoie de 
investiţii, de capital străir., 
de manageri dotați, dar mai 
presus de toate are Nevoie 
de caractere, de oameni in- 
tegri, absolut integri sub 
raport moral, Vocaţia mora- 
lă e mai presus de vocaţia 
profesională. 


Sensibilitatea etică dă un 
prestigiu aparte omului ca- 
re reprezintă puterea în 
stat, fie chiar, precum am 
mai spus, pe o porţiune cât 
de mică. Calitatea morală 
este prima condiţie a sluj- 
başului de stat. Şi cu cât ne 
ridicăm mai sus pe ierarhia 
executivului, în aceeaşi mă- 
sură cresc şi exigenţele. 


pe Ceaușești şi acum e un est a 
antimaghiar militant, avân a politică de du ă Revo- 
un partid şi o revistă care. se Dle E pieireuiiuaa ducă 


vorbă contra Armatei a 14-a 
i ordului 
ucovinei şi nici măcar n'a 
menţionat î împrejurări 
ne-a fost luat Ţinutul Her- 
ţei căre n'a FOSt niciodată 


terului. Dacă şeful ţi-a fost sub ocupaţie ruseas ție rusească. Este 
acest şef de partid un om de 


împuşcat, nu e normal ca 
cei care l-au agreat şi pe 
care i-a folosit în diferite 


caracter? 
E om de caracter Dl. Ra- 


etape şi misiuni să se dea în | du Câmpeanu care pier- 


lături pentru a face loc unor 
forţe înnovitoare? 5 
Nimeni nu cere trimi- 


pe m 
terea în puşcărie sau la 
muncă ouligatorie, sau la 


izolare (domiciliu forțat) 
pei in doi ani a 
foştilor membri C.C., sau a 


taţi ăi succesivelor mari a- 
dunări naţionale, Li se cere 
doar ca, deocamdată, din 
consideraţie minimală pen- 
tru acest popor ţinut în te- 
roare aproape o jumătate de 


zând, lamentabil, în ulti- 
mele alegeri, n'a înţeles să 
tragă nici o consecință? Mai 
departe, ce putem spune de 
un fost prim-ministru care a 


“doua zi după demisie se 


duce şi se an a funcţi- 
na are ie 
mondială de finanţe? Ce 


lumină aruncă aşă teva țării 
şi poporului pe care l-a gu- 
vernat? S'a mai pomenit 
undeva ca un fost prim-mi- 
nistru (nu ministru), chiar 
al Ugandei, să ajungă sluj- 


imediat Ia deriiterea lui. 
Întâi că a repudiato-lege ce 
reglementează raporturi 
fundamentale în societatea 
românească, raporturi agra- 
e; al doilea, că a făcut-o de 
pe poziţia unei mentalități 
leniniste; al treilea, că nu 

e-a dat nici o soluţie alter- 

ativă pentru pacificarea 
vieţii satelor, unde foşti 
"preşedinţi! îşi fac de cap şi 
titlurile de proprietate nu 
s'au dat şi pământul nu se 
muncește. Cea mai mare 
harababură e la sate, mai 
ales în judeţele mai înde- 
părtate de centru. Aici, la 
sate, domneşte şi azi abu- 
zul şi arbitrariul cel mai 
perfect, care exploatează în 
continuare ignoranţa şi in- 
hibiţia proverbială a lucră- 
torului agrar, 

Ne trebue oameni de ca- 
racter, mai presus de orice. 
Fără de ei, însăşi existenţa 
românească e pusă în joc. 


Constantin MACRI 


pământului românesc? Şi 
pentru a scăpa de năpastă şi 
a instaura o domnie slobo- 
dă, morală şi ascultătoare 
de Dumnezeu? Dacă voim 
să ne ă fiecăruia bine, 
în parte, nu trebue, mai în- 
tâi, să ne intereseze trebu- 
rile Cetăţii? Tacitus ne asi- 
gură că Romanii studiau fi- 
losofia mai mult "pentru ca 
să-şi ascundă sub un nume 
frumos lenea lor”. N. Stein- 
hardt (în "Escale în timp şi 
spaţiu”) demonstrează cu 
dreptate că laşitatea deseori 
e mai odioasă decât violen- 
ţa. Şi multă crezare trebue 
să-i dăm... S 

Conştiinţa drepturilor şi 


datoriilor sale; ur popor o 
dobândeşte prin lupta băr- 
bătească, nu prin pustnicie 
laică sau izolare intr'un-o Ese intrun o- 


blojit turn de fildeş, "fie- 
care cu durerea lui". Fără 
sacrificiu, nimic nu se rea- 
lizează durabil (vezi mitul 
Meşterului Manole) - iată 
un truism desconsiderat 
prea frecvent în lumea 
românească din ţară (numai 
din ţară?!?). Deşi, tare nu- 
meroşi coreligionari n'au 
cum contesta argumentat 
maxima românismului hris- 
tic, anume că "jertfa este 

ăsura creştinităţii noastre” 
(on IL. Moţa). Maximă, prin 
sângele - propriu vărsat 
consfinţită, nota bene! 

A face politică - s'a mai 
spus - înseamnă a prevedea. 
Mâine e mai important de- 


cât astăzi. Cercul vicios cre- 


at, spre profitul prea-puter- 
nicilor zilei, de fuga cvasi- 
generală de răspundere, de 
această sinucigaşă psihoză 
a laşităţii, de apa multă tur- 
nată în vinul antibolşevic, 
riscă să conducă la aban- 
donul personalităţii noastre 
creştine, al sensului exis- 
tenţial autentic al fiecăruia 
dintre noi, la deturnarea 


HAIDUCEASCĂ Xa 


Mi-i inima şuvoi de munte 
tot mai învolburat şi mai iute, 


niciodată domol . 


împotmolit în nămol. 


Mi-i inima vin 
de pelin, 


inima mea chiuie sub bolta'nverzită 
cu glăsuire ghintuită. 


Inima mea e haiduc şi hoţ de comori, 
e şirag unghiular de cocori 
ce'nsăgeată zarea albastră... 

Inima mea fraţilor e inima voastră! 


Hai, spuneți pentru care dor 
V'au putrezit gleznele'n cătuşe 
şi tristeţea în dosuri de uşe? 
„ Care fată cu ochi de cicoare 
vă ține ferecaţi în zăvoare 
şi v'a furat fapta şi visul 
aşternându-vă la picioare abisul? 


Inima mea stă trează 


veghează, 
străjuieşte în pândă 


anii voştri de temniţă grea şi osândă. 


Inima mea e şuvoi 


auziți-o fraților, cum se prăvale spre Voi... 


misiunii fireşti a Neamului 
Să ne imaginăm că această 
văicăreală dezarmantă 7 
ceastă arătare (de eschiv, 
paiului din ochiul alt 
(“să fiu eu în locul luiy ori 
"să vină acum Vlad Țepeştn 
S'ar fi petrecut în perioad 
invaziei Hunilor şi a Tăţă 
rilor, a Turcilor şi a altor 
alogeni, ar mai fi existaţ Ro- 
mânia creştină? Statul de 
drept? Bineînţeles. Dar dea. 
supra, statul moral! 
Fiinţa-umană n'a fost, 
mislită doar pentru a proi 
duce şi a consuma bunuri 
materiale, cura ne asigi 


ură 
actualmente feluriți ex erți 


aiurea. Rostul primordial al 


omului este acela de a crea 
o cultură, de a apăra 0 pa- 4 
trie, de a recrea continuu | 
Biserica, în creştetul căreia || 
străluminează Verbul Di- 
vin. Or, a crea presupune a 
servi unei ordini superioare + 
de valori şi a te sacrifica 
permanent pentru triumful 
cestei ierarhii. În afară de 
utilajele, necesarele inves- 
tiţii materiale, investiţa de 
sacrificii pentru binele co- 
mun este indispensabilă. 
Cei "căldicei", cei care se 
ustrag efortului şi răspun- 
derilor, în această oră apo- 
caliptică a Neamului, vă- 
zându-şi "în linişte" de 
afacerile lor particulare, 
scepticii, defetiştii şi "dezi- 
luzionaţii” incurabili, sunt - 
volens-nolens - factori ai 
nenorocirii generale. Chiar 
şi cel aflat pe patul 
rinţă poate măcar rostio 
rugăciune pentru biruinţa 
forţelor Crucii. 
Pentru cei ce se retrag în 
vechile comodităţi, altmin- 
teri ca şi pentru cei care 
dezertează de sub steagul 
libertăţii şi onoarei Neamu- 
lui, NU EXISTĂ NICIO 
JUSTIFICARE! 


As 
ă) a 
Uia 


a 


lon PARAGINĂ 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1993 


PAGINA 5 


Ca noţiune generală, to- 
Dararismul este orice sis= 
tem politic propovăduitor 

& al libertăţii şi fericirii omu- 


lui, dar care sfârşeşte prin 
"P aducerea în sclavie Alep. 
o tând ideologii utopice şi 
Pilar aberante, se foloseşte 
e minciună grosolană ca şi 
sofisticată şi de forţă chiar 
până la exterminare. 
Declaraţia Universală re 
cunoaşte oriului dreptul 
delă natură Ia viață, liberta-0 


te şi fericire. Totalitarismul 


absolut obligatorii, cei care 
e refiiză fiind deposedaţi / 
de libertate, supuşi distru- 
ii spirituale şi în ultimă 
> instanţă eliminați fizic. 
Ă Ideologiile, ie pur filo- 
„D  sofice, religioase ori poli- 
tice, sunt în general mistice 
şi se amestecă între ele ade- 
sea. Diferenţiem totalita- 
rismul prin aceea că acesta 
urmăreşte cu perseverență 
ipsită de scrupule încadra- 


ea societății în tipare ale 
timpului istoric cu preten- 
ţia universalităţii şi eterni- 
tăţii. Suntem în faţa unui 
totalitarism, ori de câte ori 
un sistem iti nd în 


strângerea fizică. 
Deşi ar fi locul unei cât 


de scurte expuneri de cum 
'a- ajuns în secolul nostru 
să se despartă totalitarismul 
în de dreapta şi de stânga, 
timpul afectat n per- 


mite. Să reținem însă că 


= z 
ăsătura fundamentală a 
totalifarismului este anta- 


unui ideal şi punerea 
aces în practică. De 
asemenea şi ca după Primul 
Război Mondial, s'a iden- 


tificat cel de dreapta cu 
nazisenute far cel de stânga 

: cu comunismul. 
i „O O Tuptă înverşunată ide- 
2 ologică s'a dus pe teren 
psihologic tot timpul între 
aceste două sisteme, iar în 


timpul celui de-al Doilea la originea celor mai ori |to 


Război Mondial, a fost lup- 

ă armată, pe viaţă şi pe 
moarte. În conjunctura poli- 
tică a acelor ahi, comunis- 
mâl a căzut de partea învin- 
Gto silo ci coIsEeI ata 
xiiet decenii de război rece, 
de data aceasta între comu- 
nism şi democraţie. In pre- 
zent se susţine că războiul 
rece a fost pierdut de comu- 


„nisri. Nu o certitu- 


sri. Nu este nici 0 certi 
dine, deşi este trâmbiţat ca 


TOTALITARI 


însă, inventează ideologii? 


pe tare le toarnă în dogme 
de'a Fi adoptate de toţi cag le ştim şi nu este cazul de 


a falselor pretenţii morale. 
Fostele societăți comuniste 
s'au lansat în expectaţiuni 
nerealistice de progres ma- 
terial, cu rezultat de invi- 
die, fruntaţie şi noi doctrine 
de ură. În modelarea viito- 
rului, valorile morale şi de 
credinţe sunt tot atât de 
importante, ca şi tehnologia 
şi economia. 

Din nenorocire totalita- 
rismul, chiar dacă sub des- 
potisme care de care mai 
originăle, domină două tre- 
imi din lume şi focarele 
crimelor contra umanităţii 


enumerat. 


Ne găsim aici în Si net? 


care poate fi considerat ca”, 


un epicentru al crimelor 


CONTRA UM 


drian GRIGOROPOI== 


şi cred a fi o rațiune a pre- 
zenţei aici. Se aude că în 
stilul practicat înainte de 
Revoluţie, puterea actuală 
conducătoare a confiscat 
Institutul plasându-l în 
fosta casă a lui Valentin 
Ceauşescu, cu gardă poliţie- 
nească să nu intre prin 
efracţie democraţia în el, a 
fost dotat cu mobilier şi 
tablouri luate din muzeele 
de artă, deci ca pe vremea 
când patrimoniul naţional 
era destinat mai mult se- 
diilor de partid şi nomen- 
claturii. Se pune întrebarea 
legitimă, ce personalitate cu 
înalt nivel al ştiinţelor poli- 
tice şi competenţă va con- 
duce acest Institut de statut 
? internaţional şi ne temem 


contră umanităţii din ulti-:4 de ceva emeriţi dela "Ştefan 
mile şapte decenii, intza A Gheorghiu” care ştiu totali- 


secția şi suprapunerea zo-4 tarismul pe de rost, să fie 


nelor unde au avut loc 
crimele săvârşite de nazism 


şi genocidul ârşit de 
comunism. (fecar cu o 
motivaţie criminală abe- 


rantă. Nazismul cu_ra- 
sismul, comunismul cu 
dispre iin 
umană. Insângerând pe 
vecie istoria omenirii, am- 


patronat de SRI şi de cola- 
boratori ai acestuia. 
Discutam deunăzi cu Dl. 
Banu Rădulescu dela Fun- 
* daţia şi Revista "Memoria", 
giespre afirmaţia lui ]. F. 
evel, că "inteligenţa este o 
facultate de anticipare, de 
simulare a pericolului vii- 
tor, pentru a te adăposti din 
vreme şi că nu folosim in- 


iarbă: Troiţa era a lui luliu 
Maniu. Cimitir "al săraci- 
lor". Şi pe cealaltă lume 
martirii noştri continuau să 
fie străjuiţi cu sârmă ghim- 
pată. 

Vistieria ţării este secată. 
Dar aici, la cimitirul "săraci- 
lor" şi în atâtea alte nenu- 
mărate şi unele neştiute 
locuri, stă cea mai de preţ 
bogăţie a unui neam, ose- 
mintele martirilor, mărturie 
a sacrificiilor pentru iber- 


2 tate neatărnare, pentru 

. perpetuarea fiinţării unui 
PE ela dmiaibil sub 
un praf de uitare. 

Pentru momentele me- 
moriale ale martirilor nea- 
mului nu sunt de găsit bani 
la puterea guvernantă, deşi 
fără frână până la faliment 
general, se poate cheltui 
pentru festivisme de come- 
morări patriotarde, nes- 


, GENERATOR AL CRIMELOR 
ANITĂȚII 


fârşite primiri şi plecări cu 
gărzi de onoare pavoazate 
în uniforme de operetă, 
recepții peste recepții în 
care curge şampania franțu- 
zească, iar în ţară în atâţia 
ochi îndureraţi, lacrimi. 
Huruie pe cer avioane lu- 
xoase, care cât pentru un 
mileniu plimbă o diplo- 
maţie turistică, plouă cu 
decoraţii pentru meritul 
culorii ochilor, o risipă care 


începe în poleiala de aur a » crimelor totalitarismului.” 
palatelor şi sfârşeşte cana- DUn Institut edificat din * 


lizată în bine ferecatele case 
de bani ale corupției. 

În configuraţia actuală a 
guvernării este de respins 
orice implicare a acesteia în 
pioasa cinstire prin reme- 
morare a celor martirizaţi 
de comunişti. Nu este de 
amestecat sfinţenia cu ră- 
măşiţele comunismului. 
Trebue în mod hotărât dis- 


locată această îndatorire de 
tot ce ar putea s'o profa- 
neze. Nu este de conceput 
ca un adevărat Român să se 
reţină de o cât de moderată 
contribuţie; şi sunt aici 
prezente fundaţii şi aso- 
ciaţii de bine, sunt şi în țară 
şi peste fruntarii, care pot 
prelua sarcina edificării 


aici, la Sighet, a unui In- >) 


Ostitut dE exeri a 


inima şi îndatorirea de re- 
memorare a acestui popor 
care să cinstească pentru 
prezent şi viitor sacrificiul 


ocul unui angajament 
colectiv cu valoare de piatră 
de temelie. Aşa să ne ajute 
Dumnezeu! 


"DEMOCRAŢIE ORIGINALĂ” ORI 
CEAUŞERIZAREA ŢĂRII? 


> 


George DRAGU—— 


mult de €_rai! e |] tegral această facultate re- 


bele au exterminaf ae 
a convinge, recurge la con7) de vieţi omeneşti. Deşi 


parâlele în intenţie şi ac- 
țiune, aritmetic aceste două 
sisteme nu sunt la paritate. 
Nici ca timp în care au ope- 
rat, nici ca ravagii ulterioare 
celui de-al Doilea Război 
Mondial. 

Aşa că noi aici la Sighet, 
trebue să medităm adânc că 
această uriaşă maree de 


za sânge care a trecut şi peste. 
poporul nostru ca şi noia- 


nul suferințelor provocate 
de opresiune, pune în lu- 
mină şi un dualism pervers 
al ființei umane - setea de 
putere - care agresiv ani- 
hilează în mare măsură şi 
dese împrejurări dreptul la 
viaţă şi libertate şi ce este 
de făcut pentru Trănarea 
tentaţiei: care stă 


ginale ravagii contra exis- 
tenţei umane. 

Consiliul European, prin 
D-na La Lumitre, a iniţiat 


un Institut pentru studiul 


totalitarismului fie 
inotata în Rondala i am 
auzit ea D-na Blandiana i-a 
sugerat ca loc Sighetul. Loc 
indicat pentrucă de aici s'a 
lichidat atâta evreime de 
ătre_nazisti împul 


ocupației maghiare şi tot 
ibil. Poate este nu- 9 /aici, cu o ără sea- 


ireversibil. 

i mâi 6 criză gravă dar nu 
fatală date fiind zvârcolirile 
pentru restaurare şi cât 
timp colosul comunist chi- 
nez care se preface că doar- 

Z me, este un rezervor de 

primejdii teribile. , 

7 În spaţiul politic dintre 
aceste doiiă poză tota- 
litare, dintre care nazismul 


este mai sTăbit dar fără 
otențial__explosiv, stă 
Dn ația care Fi Ealtea- 
ză nici un ideal sacralizat, ci 
este un sistem de "modus 
_& O(vivendi", în care prevătează 
! pluralismul zei şi 
A tic. A 

= n locul unicităţii mono- 
| itice, diversitatea de gân- 
| ) dire, comportamente și sco- 
| puri, aşa cum o orches ră 
J poate executa o partitură 
, ără dirijor. 


Într'o recentă carte "Out 
of control” (Afară din 


? 7 control) de Zbisziea Bre: 
Zinekle șubiitată 0 
” " dine globală în ajunul 
secslulai XXI" subliniază 
că falimentul comunis- 
mului s'a datorat incapa- 


cităţii de a furniza pe plan 
material "utopia coercitivă” 


măn comunismul a lichidat 

oarea spiritualităţii, cre- 
dinței și crezului demo- 
crațic al naţiei române. Stau 
mărturie inchisoarea fu- 
nestă şi cimitirul care 
poartă tatuajul de "al să- 
racilor”, o hecatombă fără 
nominalizarea martirilor, 
fără cruci, ca să nu rămână 
urmă de siluirea umanităţii, 
de siluirea istoriei. 


Loc potrivit ca studiul 
otafitaHistrutut ga-înceapă 
de'aici ca sipească cea- 
ţa care planează peste 
demnitatea noastră naţio- 
nală după ecembrie 
1989 ca un păienjeniș de 
uitare impardonabilă, 

Ori, de trei ani, dreptul 


sacru, de retribuţie morală 
şi justiţiară, al poporului 
nostru continuă să fie mă- 
cinat "de vorbe goale” în 
care 
Român” este amestecată cu 
"ruşinea de a fi Român” iar 
produsul său dezgustător 
este servit intern și extern 
din belşug și a ajuns să ne 
compromită în intreaga 
lume. Este timpul ca aceste 
mori de vânt să fie stopate 


"mândria de a fi 


e petând greşelile cu care am 

eşuat în trecut”. Am fost 
amândoi de părere că facul- 
tatea memoriei are o funcţi- 
une de anticipare chiar mai 
mare şi de aceea totalita- 
rismul urmăreşte să le dis- 

ă pe ambele mereu. 

"Utopia coercitivă" mar- 

hează ătât nazismul cât şi 


—— TR > 
comunismul. O seamă de 
e“ sono: Scara, ce 
antropologi susţin că nici 
nu există o rană evreiască şi 
deci motivaţia rasismului 


este o aberaţie. Dar de o 
eosebită gravitate este 


faptul că după înfrăngerea 
nazismului, vreme de cinci 
decenii, comunismul a ţinut 


omenirea sub spaima spec- 
trului nazi rocedând 
dincolo de cortina de fier la 


ie enoeielI eee aaai eră 

Eee stă în calea propiiei 
topii. Cu ignoranţ 

ectă până în , lumeă 

J vizata â permis Siste- 

Omului comunist să fluture 


O flamura pretenției de pace, 

eliberare, prosperitate şi 
fericire pe toate continen- 
tele. Ce putem spune când 
actualmente după colapsul 
Uniunii Sovietice se admite 
în continuare Federaţiei 
Ruse să exercite dreptul de 
veto în Consiliul de Secu- 
ritate? Din teama că ar 
putea opune "veto" la mă- 
suri de curmarea genoci- 
dului - purificarea etnică 
din fosta Iugoslavie - s'a 
ajuns ca acolo, crimele să ia 
proporţii de exterminare. 
Nimeni n'a îndrăznit să 
ceară modificarea Cartei 
ONU referitor la dreptul de 
veto, contextul istoric al 
conferirii dreptului fiind 
depăşit, timpul arătând că 
şi fără dispariţia URSS 
dreptul nu mai are rațiune 
şi a devenit un instrument 
de manipulare a securităţii 
internaţionale. 

Anul trecut, tot în această 
lună Mai, rezemat de bor- 
na grănicerească, marcând 
frontiera, în trecut cu Impe- 
riul Roşu, într'o linişte tă- 
iată numai de susurul Tisei, 
priveam spre interiorul ţării 
o pajişte împrejmuită cu 
pari rari din țeavă ruginită, 
legaţi între ei cu două fire 
de sârmă ghimpată. Printre 
cruci răzlețe din ţeavă sub- 
țire de fier, ruginite şi ele, 
în contrast numai o troiță 
sculptată, păşteau cai, vite 
şi oi. Deşi primăvară, nici o 


floricică răsărită aşa de prin 


Sub "Epoca de aur' jaful era monopolul 
familiei Ceauşescu. 

Sub "Democraţia originală" ne-am ega- 
lat. Nu mai există clasă privilegiată ca să 
jefuiască poporul. Acum toţi îl jefuiesc! 

Abuz după abuz, escrocherie după es- 
crocherie şi jaf la drumul mare. Totul se ba- 
zează pe simpla lege: cu cât eşti mai cineva, cu 
atât jefuieşti mai mult. Singurii cinstiţi au 
rămas Țiganii care, dacă nu eşti atent, îţi 
şterpelesc portofelul. 

Retent, mass-media a publicat dez- 
văluirile fostului comisar şef al Gărzii 
Financiare, Generalul-maior Gheorghe 
Florică. (Notă: a fost dat afară din serviciu, 
pe motivul că şi-a făcut datoria.) 

Lista celor acuzaţi de corupţie şi trafic de 
influenţă cuprinde 18 personalități. 

Ca rezultat Dl. Gheorghe Florică a fost 
ameninţat cu moartea. Unul din membrii 
"Comisiei de Apărare, Ordine Publica şi 
Siguranță Naţionala” a declarat că ceea ce a 
aparut în presă”... nu este decăt o imagine 


THE 


palidă a ceea ce cuprind aceste dovezi”. 
Dar cel ce-a identificat mai bine actualul 

regim este chiar DI. Ovidiu 

preşedintele N-ului, care în 


sedintele FDSN-ului, care într'v-+ 
ferinţă de presă a spus că principala îngri- 
jorare a partidului nu-i corupția, ci recrude- 
scența dreptei şi chiar menţionează 
"Dreptatea Naţionala” şi işcarea pentrul 

”atcărui lider este DIM 


România” al Căru - Maria 
Munteanu - unul dintre tinerii revolu-? 
ționari care a fost înjunghiat şi aproape 
omorât in bătaie de tovarăşii care au furat 
Revoluţia. 

Nepăsarea faţă de "corupţia şi traficul de 
influenţă" este în acelaşi timp şi un în- 
demn dat celor ce deţin puterea: furaţi 
tovarăşi, furaţi, că noi păzim tineretul ca să 
nu mai țipe că vreă Demorraţis, inste şi 
Libertate. Dati 

_Dertaraţiile D-lui Ovidiu Gherman con- 
firmă că "duşmanii" D-lui Iliescu şi ai 
FDSN-ului sunt aceiaşi duşmani pe care i-a 
avut DI. Ceauşescu şi PCR-ul. 


EUROPEAN 
CONNECTION 


LEGĂTURA DVS. PERMANENTĂ CU ROMÂNIA 


TORONTO - BUCUREŞTI 
MONTREAL - BUCUREŞTI 
VANCOUVER - BUCUREŞTI 
CALGARY - BUCUREŞTI 


__ TECSPECIAL - Toronto - Viena $ 599 


TORONTO-FRANKFURT  $ 499 

TORONTO-LONDRA 
TORONTO-AMSTERDAM. $ 490 
TORONTO-LOS ANGELES $ 350 
TORONTO-NEW YORK 


Servciile 
noastre sunt ; 
disponibile ia 
cu plată în ră! 

(plati peste > 
1000) 


$ 750 
$ 750 
$ 1300 
$ 1300 


PAC 
AL cARElE 
DE Dvs. 
251b=$59. 33 
Peste 251bp 
$2.99Kg. 

* Livrare la 
domiciliu în 
Bucureşti şi 

ile oraşe 


$ 390 


$ 199 


NUMAI ÎN 24 DE ORE , SPECIAL: 

* O FLOARE PERSOANELOR IUBITE DIN RO 

* ARANJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 
DIFERITE OCAZII 

* PACHETE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 
___ BUCUREŞTI 
* CURIER SĂPTĂMÂNAL TORONTO - BUCUREȘTI (PUTEŢI 
TRIMITE SCRISORI, ACTE ETC...) 
* TRANSFERURI DE BANI ÎN BUCUREȘTI ȘI ÎN ORICARE 
ORAŞ DIN PROVINCIE 


VACANȚE ÎN CUBA, MEXICO, FLORIDA... 


1808 Danforth Ave., TORONTO, Ont., M4C 1H8 
TEL: (416) 463-6000 e FAX: (416) 463-7990 


KITCHENER - TEL: (519) 743-2638; MONTREAL - (514) 769-6921 


? 


2 


tutuzor martirilor noştriry 

pentru ertate emo-, 
p: 

crâţie. Este momentul și 


CORUPŢIA DE A SPUNE 
LUCRURILOR PE NUME 


Ghe.lonescu 


închis ochii. Nu au vrut să 
supere "puterea mondială" 
dela care preşedinţia aş- 
teaptă credite în condiţii cât 
mai avantajoase. Şi când lui 
Iliescu îi era lumea mai 
dragă, Petre Roman a acţi- 
onat; a băgat cartuşul pe 
ţeavă şi a tras. Cartuşul era 
calibrul Gheorghe Florică. 
Glonţul lui a perforat foiţa 
fină a "Evenimentului 
Zilei”. De ce acolo? Foarte 
simplu: acolo s'au făcut 
investiţii, de către oameni 
străini de structura şi su- 
fletul poporului român, 
mult mai mari decât în alte 
părți (Tinerama, România 
Liberă, Azi, Vineri-Club 
etc.) Se ştie că aici, unul 
dintre acţionari este Petre 
Roman, deputatul care a 
pus mâna pe conducerea 
Comisiei de Apărare, Or- 
dine publică şi Siguranţă 
Naţională de pe lângă 
Camera Deputaţilor. Cu 
alte cuvinte, lupul a început 
să păzească oile. Este 
cunoscut astăzi faptul că, 
înainte de a fi pornit scan- 
dalul corupţiei, Generalul 
Florică s'a întreţinut mai 


Scandalul declanşat în 
țară de fostul comisar al 
Gărzii Financiare, Dl. 
General-maior Gheorghe 
Florică, pe tema corupției 
de care este afectată marea 
majoritate a noii nomen- 
claturi cripto-comunistă, va 
duce România la un nou 
dezastru, la o nouă luptă 
între structurile politice 
căţărate la Putere, la o nouă 
revoltă populară, la pierderi 
de vieţi nevinovate, la 
ştirbirea prestigiului po- 
porului român în lume etc. 

Era de aşteptat că Ro- 
mânia se va confrunta cu 
un astfel de eveniment. 
Atâta timp cât aşa-zisa 
Revoluţie din Decembrie 
'89 a fost furată, iar puterea 
a fost luată de rezerva de 
partid garnisită cu foşti 
puşcăriaşi de drept comun, 
nu te puteai aştepta la alt- 
ceva decât la... CORUPŢIE. 

Pentru a nu plictisi citi- 
torul cu "emanaţii” teoretice 
despre corupţie, încercăm 
în cele ce urmează să des- 
luşim resorturile care au 
dus la actuala situaţie con- 
flictuală între părţile im- 


plicate în afacere. ——— multe ceasuri cu Petre Ro- 
Disputa Ion Iliescu -- man. Urmarea tainicelor 
e â a discuţii s'a văzut imediat: 


nducerea "guvernului, 
Petrică şi ai lui au ştiut să 
promoveze tot felul de 
proiecte de legi care să le 
acopere afacerile veroase 
făcute în defavoarea sta- 
tului român şi a umilului 
cetăţean. Nu mai departe 
decât ea a 
care, prin articolu ali- 
niatul 3, protejează miniş- 
trii şi foştii miniştri î 
PI gIIVerArti asotivân 


i, motivân- 


nici un membru al par- 
tidului lui P. Roman nu 
este menţionat în dezvălui- 
rile fostului comisar, ca şi 
cum FSN-ul este populat 
numai de cinstiţi şi in- 
coruptibili, pe câtă vreme 
FDSN-ul este invers, plin 
de escroci şi coruptibili. 


iția Economică, 


tim, L acu 
dii-s Omânia nu are o aa are 


ege a răsp ii-minis- în sfera de activitate a- 
teriale- a umbra acestei celeași arributiani ca şi 


lacună juridice - menţinută Garda Financiară. Normal 


cu premeditare de Petre era ca, o dată cu înființarea 
Roman şi discipolul său Gărzii, să fie desfiinţată 
Stolojan - miniştrii FSN au această structură a poliției, 
dat iama în avutul ţării, iar uman de aici să 
vânzând țara "financiarilor” fie trecut în parte sau în 
de aiurea pe sume de nimic, totalitate în nou înființata 
bucurându-se de câţiva Gardă Financiară: Nu.s'a 
arginţi luaţi ca peşcheş) făcut acest lucru şi conse- 
(astăzi comision). cinţele nu au întârziat să 
Nu a ştiut Iliescu de apară: cele două organisme 
aceste manevre oculte, de /de control financiar au în- 
aceste fărădelegi făcute de | ceput să se urmărească unul 
simpaticii lui ESN-işti? Nu | pe altul şi să se acuze re- 
a ştiut Virgil Măgureanu cu ciproc de corupţie. Cum 
a sa armată de ofiţeri de (Generalul Florică venea din 
informaţii? Ambii au ştiut cadrul Armatei, conflictul 
ce fac puii de năpârcă ai lui dintre Gardă şi Poliţia 
Petrică Roman. Ambii au Economică atrage un nou 
Zi 


Florin Georgescu - Ministrul Finanţelor 

2. George loan Dănescu - Ministrul de Interne 

3. Triţă Păniţă - Director general "Agroexport ; 

4, Viorel Hrebenciuc - Secretar general al Guvernului 

5, Ionel Roman - Secretarul Camerei Deputaţilor, € 

6. Gen.mr, Costică Voicu - şeful Direcţiei Economice, 
Poliţiei 


9. Cornel Dinu - antrenorul echipei na 
10. Gheorghe Bădescu - Director genera 


13. Col. Vasile Mureşan 

14, Col. Stoian Rusu - fost comandant al UM 0215 

15, loan Mihai Popa - Ministru secretar de stat în Mi: 
Contencios 

16. Gen. mr. Dumitru Marcu - prim 


persoană de vază din conducerea PNL. 
18, Col. Marin Agache - şeful Direc 


OLBOJAN 
client: Ministerul Apărării 
Naţional&care-este desco- 
pe ă i tra- 
cu tutun şi evaziuhea 
fiscală unor comercianţi 
arabi stabiliți în România, 
Aşa se explică faptul că pe 
ista persoanelor acuzate de 
orupţie apar trei mari 
uncționari din Ministerul 
e Interne (Ministrul Ge- 
rge loan Dănescu, Ge- 
eralul Costică Voicu - 
eful Direcţiei Economice 
in Ministerul de Interne şi 
olonelul Gheorghe Rusu - 
şeful Serviciului Secret al 
Ministerului de Interne) şi 
nici un nume dintre cele ale 
Ministerului Apărării Na- 
ționale sau Gărzii Finan- 
ciare, cu toate semnalele 
critice apărute în presă la 
adresa acestor două 


încearcă să-şi subordoneze 
Serviciul Român de Infor- 
maţii, obedient Preşe- 
dinţiei, prin chemarea 
directorilor SRI în faţa 
Parlamentului, pentru a da 
seamă de activitatea orga- 
nismului pe care-l conduc. 


Intâmpinând rezistenţă din 
partea directorului SRI, 


Petre Roman a replicat 
imcătae între arii ac, 
țioriari corupți sunt incluşi 
Ge vin: cu - 
prim adjunct al şefului SRI 
şi Cotonetui- Marin Agache 
- şeful Direcţiei Financiare 
di 


şi € 
"corupţiei" îmbracă şi un 
pronunţat caracter politic. 
Pe lista corupţilor apar 
foarte multe nume promo- 
vate de FDSN în actuala 
echipă- guvernamentală, 
precum Florin-Georgescu - 
Ministrul Finanţelor, G. 1. 
Dănescu - Ministrul de In- 
terne, Viorel Hrebenciuc - 
Secretarul General al 
Guvernului, lonel Roman - 
secretarul Camerei Depu- 
taţilor, deputat FDSN, 
Corneliu Gorcea - Ministru 
secretar de stat în Mi- 
nisterul Finanţelor, loan 
Mihai Popa - Ministru 
secretar de stat în Minis- 
terul Finanţelor etc. 


pr A area nor 
persoane incomode Gărzii, 
-Ap:N--ului N 


ului. În afara persoanelor 


LISTA DEMNITARILOR ACUZAȚI DE CORUPȚIE 
DE CĂTRE GARDA FINANCIARA 


| 


depuțat FDSN 
locţiitor al comandantului Inspectoratului General al 


7. Octavian Andronic - redactor-şef al ziarului "Libertatea" 


Corneliu Gorcea - Mi etar de stat în Ministerul Finanţelor sii 
zi 5 eu pai ţionale de fotbal, fost ministru al Tineretului şi Sportului 


| adjunct al Direcţiei Gimerale.a Vămilor 
ntraamiralul Cico Dumitrescu - şef de direcţie în Ministerul de Interne 
ra , fostului Prim-ministru Theodor Stolojan __ 
- adjunctul comandantului UM 0215 - Serviciul Secret al Ministerului de Interne 
nisterul Finanţelor, directorul Direcţiei Juridice şi 


adjunct al Serviciului Român de Informaţii 
17. Mircea Vaida - fost secretar de stat în Departamentul Administraţiei Publice Locale, fost parlamentar, 


ției Financiare a Serviciului Român de Informaţii. 


cuprinse într'un fel sau 
altul în disputele men- 
ţionate mai sus, pe lista 
corupţilor gravitează şi unii 
incomozi ai instituţiilor 
pornite la atac. Astfel, Oc- 
tavian Andronic, redactorul 
şef al ziarului LIBERTA- 
TEA a devenit incomod 
Ministerului Apărării Na- 
ţionale pentrucă a adăpostit 


în cotidianul său serialul 


"Drumul Kentului"” în care 
au fost destăinuite impli- 
caţiile unor ofiţeri în ata- 
cerile murdare ale trafi- 
canţilor de țigări străine. 
Triţă Făniţă - directorul 
general al Agroexport-ului 
este incomod atât Gărzii cât 
şi M.Ap.N.-ului pentrucâ 
sponsorizează gazeta lui 
Andronic. Contraamiralul 
Cico Dumitrescu, şef de 
direcţie în Ministerul de 
Interne este incomod ESN- 
ului, el fiind unul dintre cei 
care au pus umărul la de- 
tronarea lui Petre Roman în 
timpul celei de-a patra 
Mineriade. Mai apar pe 
listă soţia lui Theodor 
Stolojan, fostul prim- 
ministru, Mircea Vaida, 
fost secretar şi fruntaş în 
PNL etc. 

Dezvăluirile făcute de 
fostul comisar şef ar fi 
trebuit să ducă la căderea 
imediată a actualului gu- 
vern, la sinucideri în lanţ, 
la anchete serioase din par- 
tea celor în drept. Numai 
că noi nu avem parte de o 
aşa fericire. Guvernul îşi 
vede de treaba lui. Dem- 
nitarii vizaţi stau pe 
aceleaşi posturi. Preşedin- 
tele Iliescu acuză Opoziția 
de neloialitate faţă de ac- 
tualul guvern. Mai mult, 
Domnia-sa a acuzat presa 
de implicare în destabi- 
lizarea ţării, prin publicarea 
dezvăluirilor făcute de 
comisar. Se vorbeşte, chiar, 
de promovarea unor pro- 
cese penale împotriva zia- 
riştilor şi publicaţiilor care 
s'au implicat în acest 
scandal, pretinzându-se că 
nimic nu este adevărat din 
tot ceea ce a apărut în presă, 
că totul este o perfidă ca- 
lomnie la adresa actualului 
Guvern. 

In asemenea condiţii, 
este de aşteptat ca Pro- 
curatura Generală să aşeze 
dosarul corupţiei lângă 
dosarele Revoluţiei şi să ne 
lase să aşteptăm mult şi 
bine verdictul în acest 
scandal. 


CUVÂNTUL ROM Aa 
y 


NUMĂRĂTOARE INVERşĂ 
PENTRU T(E)V(E)R(Ac) 


Voci din preajma Cotrocenilor au declar 
osibil ca Ion Emanake să-l schimbe fiii 
Hirector general al Televiziunii Române 
Everac, acesta urmând a fi numit într'o alţă £ - Paul 
robabil... ambasador. Decizia lui Emanake Clie, 


i atoral faptului că Everac cel Diac a devenit Sarfi 
soană detestată atâ uitere, cât şi de Opoziize Per. 
din ărările săle având impact negatiraje Unele 
străinătate, mai ales ținând seama că foruri cuzopu ii 

şi 


ameţicane au-atias atenţia asupra apt 
pare deloc (idepeaen t: n Sprijinul celor apt nu 
vine şi rezultatul alegerilor sindicale din RTV Emat 


şi locală unde, cu toată campania anti-luga a (gata : 
dramaturg stalinist şi actualului eseist gângavo. tuluţ 
Paul Everac, sindicatul D-lui Dumitru Iuga 4 obpătrș 
victorie zdrobitoare: 1983 voturi pentru Simgnute 
Liber al TVR şi doar 676 voturi pentru coaliția icatul 
sionistă... şi filo-cucuvistă. iver- 


ION BECLEAN ŞI RODICA 
ILIESCU PE MALURILE 
POTOMACULUI 


Mult, câteodată penibil, dar fără vreun folos, preşe- 
dintele dela Cotroceni s'a agitat şi-a transpirat prin 
mediile economice şi politice dela Washington. În 
ciuda reportajelor "videocasetizate" și tirabombiste 
zealizate de to'a'şa Rodica Beclean, fără 7 ani de acasă și 
generos date pe post de Televiziunea Everacă, Ion Iliescu 
s'a întors din S.U.A. cu coada între picioare. 

Presa americană n'a publicat măcar un rând despre 
"formidabilele” contacte avute de preşedintele 
României. Dintriun foarte simplu motiv: toate au fost 
scurte, protocolare, fără nici o urmare asupra Tapor- 
turilor româno-americane. Deşi a cheltuit o sumă 
scandalos de mare din bugetul statului, Ion Iliescu a 
eşuat din nou. 

Marea cacealma a suportat-o preşedintele dela Cotro- 
ceni din partea publicaţiei "Newsweek". Ştiind cât este 
de influentă în mediile politice americane, Ion Iliescu a 
rupt un milion de dolari din anemicul buget al țării şia 
cumpărat 16 pagini dintr'un număr al sus-numitei re- 
viste. Redacţia a încasat milionul şi i-a permis zâmbi- 
torului preşedinte să se autoproslăvească pe 16 pagini. 
Dar, săptămâna următoare, revista "Newsweek" a 
“publicat un reportaj întins despre tristele realități din 
România. Astfel, milionul de dolari a fost cheltuit în 
zadar, Americanii având mai multă încredere în redac- 
torii revistei decât în “"panglicile" confecţionate de 
semi-alfabetizaţii dela Cotroceni. 


MOMENTUL 
"OPTZECIST", ACUM 


Către finish-ul "liberalismului" din "iepoca” Marelui 
Cârpaci, a existat un ultim moment literar înviorâtr, 
momentul "optzecist". Protagoniştii se întâlneau Ma! 
ales la bucureşteanul "Cenaclu de Luni", cenaclu Con 
dus de criticul şi universitarul Nicolae Manolescu. 

Mixtură de expresionism german şi "Beat Gu 
neration', dar aveau să se aleagă - evident, 0 dată cu 
detaşarea de "optzecism" - şi nişte nume care dau roa i 
şi azi: Ion Stratan, Florin Iaru, George Stanca, LB. L 
ter (care este şi un prob critic literar). e a O 

Nu este, însă, de înţeles de ce chiar unii critici ser, 
se străduiesc cu obstinaţie a "împinge în. faţi. 
impostorii şi nulităţile acestui moment: >Ezalae ea 
Coşovei, Magdalena Ghica (Magda Cârneci) „MII 
Cărtărescu. Doar pentru palida aură de "disic* 
legumicoli''? 


CEVA DE "LUCRU" 


d Dezvăluirea parlamentarului Ilie Barbu ar 

ea de gândit "D-lui" Virgil Măgureanu: pie ui în 

Ra slacă val există, încă, o rețea a K- 2: “n dela 
agite) a ă Chişinău 

şeful S.R.1.? ue să o aflăm dela Chiş 


Dan Emilian ROSCA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1993 


PAGINA 7 


Se întâmplă, nu de puţi- 

ne ori, mai cu seamă în a- 
ceastă vreme de regăsire a 
demnităţii noastre naţiona- 

le după îndelungatul coş- 

mar comunist, ca un "deş- 

tept" să comenteze defavo- 

rabil o faptă admirabilă din 
istoria noastră. Îndată, cei 

ce-l ascultă sau îl citesc îl, 
aprobă frenetic, convenin- 

du-le ponegrirea trecutului 

eroic al-poporului român. 

Ba, încă şi mai grav, ei nici 

nu concep că interpretarea 
cinstită s'ar putea face în alt 

fel. Individul respectiv pre- 
tinde nu numai că este prea; 

isteţ şi extrem de instruit, 

dar şi că posedă titlul de! 
istoric, fiind chiar autor de 
studii şi de tomuri întregi 

i inspirate din atât de zbu- 
ciumata noastră istorie, bat- 
jocorită de comunişti tot 
timpul din 1917 până în 
prezent. Şi pentru că este 
adulat cu epitetul sintagma- 
tic "ştie tot" întocmai ca, pe 
vremuri, Italianul renas- 
centist Pico della Miran- 
dola, insul la care ne refe- 
rim se infatuează într'atât 
încât se crede infailibil, 
asemenea suveranului pon- 
tif. A-l contrazice, abor- 
dându-l frontal, înseamnă 

un act de imensă cutezanţă. 


SE SI le ro E ocna: 


Cele zise până aici vor fi 
înţelese în întregime de 
orice om de bună-credinţă 
prin exemplul pe care-l 
vom da numaidecât. 

S'a spus încă din anii 
1941-1944 de către liderii 
partidelor istorice - care în- 
să, teribil de fricoşi, nu vo- 
iau să-şi asume uriaşa răs- 
pundere a guvernării Ro- 
mâniei, deşi Conducătorul 
le-o cedase de câteva ori - 
iar acum se repetă până la 
exasperare, atât de către is- 
torici, cât şi de către liderii 
tuturor partidelor parla- 
mentare, că principala eroa- 
re a Mareşalului Ion Anto 


nescu a constituit-o CC terme anu 
nuarea războiului anti-so: [precum a Fugi de rara ori 
vietic şi după dezrobirea E PASI E ela ELF ă şi 
pa nică din calea hoardelor 

Pa litoare de dincoace şi 


Basarabiei şi a Bucovinei de 
Nord, provincii basarabo- 
muşatine sfinţite şi acum cu 
râuri de sânge românesc. 
Dacă însă judecăm sine 
ira €t studio; fără nici O in- 
fluenţă din afară; € nişte 
Români curaţi şi sinceri, în 


acestcaz adevărul se află 


de-a dreptul de partea, cea- 


laltă, în tabăra mareșalului., 


Muscalul, văzând de fiecare 
dată când a călcat şi a jefuit 
pământul românesc, că Ro- 


mânul rabdă ca nimeni al- 


tul şi că guvernanţii ro- 


az Băi parai tobă! 


ivizia stalinistă „iu 


UN MARE MERIT CO! 


Mihai Stere DERDENA—— 


mâni, îndeosebi cei din 
vara lui 1940, sunt cât se 
poate de poltroni, s'a simţit 
desigur încurajat câ” să 
devină mă Znit, mai 
agresiv: De-aceea măsura de 
a-l pedepsi chiar şi dincolo 
de Bug, nu numai peste 
Nistru - căci şi Transnistria 
a fost a noastră încă din epoca 
lui Burebista - a reprezentat o 
opțiune justă, ba chiar 
soluţia cea mai indicată şi 
care se impunea în acel an, 
de graţie, 1941, deosebit de 
favorabil unei revanşe 
dorite cu maximă ardoare, 
Trebuia ca măcar o dată, să 


fugă şi Ruşii îngroziţi din 


de dincolo de Urali. Antonescu a 
înţeles perfect că numai 
mergând cât mai adânc, 
înăuntrul Rusiei hrăpăreţe, 
până Ia Volga şi până în 
Caucaz - s'ar fi dus el şi mai 
departe, chiar dincolo de 
Caspica şi de Ural, în 
adâncul Siberiei şi al Asiei 
Centrale, locul de origine al 
atâtor neamuri războinice şi 
migratoare (cândva le numeam 
barbare), care nu ne dau 
deloc pace nici astăzi, de 


Americii. Cu toate acestea 
şi ele au fost ocupate şi 
ciopârţite de Armata Roşie, 
"eliberatoare". Culmea este 
că Churchill, în Octombrie 
1944, chiar la Moscova îi 
oferă lui Stalin influenţă în 
proporţie de 100% în Polo- 
nia şi în Ţările Baltice şi de 
"doar" 90% în România (ca- 
re, în fapt, însă se va realiza 
tot 100%). Ce pot spune 
despre aceasta istoricii şi 
politicienii noştri dezin- 
formatori şi deştepţi nevoie 
mare? 

Şi pentrucă soarta popo- 

lui romăn era oricum 
pecetluită - în vederea 
transformării lui şi a altor 
popoare nevinovate în co- 
bai întru experimentarea 
îndelungată a comunismu- 
lui, adică a celei mai de- 
mente, mai demonice şi mai 
antiumane învățături - 
lecţia dată de eşalul Ion 
Antonescu prin urmărirea 
şi pedepsirea agresorului şi 
inamicului nos tot- 
deauna (Ruşii), precum şi, 
în acelaşi timp, a vrăjma- 
pu aan crea omenirii creştine 
(comunismul), cât mai a- 
dânc în bârlogul satanic, 
până la Stalingr. cu 

tât mai bine venită şi mai 
ilduitoare. 

Prin urmare, nu de eroa- 
re poate fi vorba; ci de me- 
sit. Eat aşa da cel mai 
mare merit faptul extraor- 
dinar că în vara anului 1941, 


n'ar fi trecut atâta omenire 
rătăcită de partea bolşe- 
vismului antihrist = putea 
să dea o lecţie usturătoare 
şi de neuitat celorce-mereu 
stau înfruptat din trupul 
țărişoarei noastre sfinte, 
near că o etăpăneaur și-aș 
teritoriu de aproape o sută 
de ori mai întins decât Ro- 
mânia. 

Nu mai vorbim de faptul 


- dă asemenea de maximă 
importanţă - că aliatului cu 
car ornit un război 


deosebit de drept şi cât se 


poate de sfânt îi datorezi 
edință neştirbită pâna 


credinţă irbită până la 
capăt. Căci prietenii, recte 
aliaţii, rămân împreună şi 
la rău, nu doar la bine. De 
altminteri, aşa cer legile 
nescrise fiu nuriăi ale 
prieteniei ci şi ale onoarei, 
ale moralei. 


Cât despre argumetul că, 


traversând Nistrul, îzâră su- 
părat şi mai mult pe Ruşi, 
E bolgevici, care e ăcee 
ne-au ocupat, prădat şi pân 
gărit țara toată, aceasta-i o 
rostie, o motivaţie de im- 
becilizare. Se ştie prea bine 
că Estonia, Letonia, Litua” 
nia, Cehoslovacia şi Polonia 
n'au tras nici un glonț con- 
tra "Armatei Roşii după 
izbucnirea celui de-al 
Doilea Război Mondial. Ba 
mai mult, ultimele două 
state se şi aliaseră cu Uniu- 
nea Spvietică, Anglia, Fran- 
ţa şi tu Statele Unite ale 


i Ala 


brava armată română, nu s'a 
oprit pe malul drept al 
Nistrului, ci a mers câta 
putut de departe, pricinu- 
ind agresorului bolşevic şi 
antihrist pierderi cât mai 
mari. Poate fi oare un răz- 
boi mai înălţător decât cel 
purtat pe viaţă şi pe moarte 
cu cei ce nu se satură de 
pământ oricât de mult ar 
poseda şi care, de data a- 
ceasta, cotropeau nu numai 
pentru a prăda şi a tâlhări, 
dar şi spre a profana cât mai 
multe icoane, biserici şi 
fiinţe sfinte, batjocorind 
credinţa creştină şi chipul 
Fiului lui Dumnezeu. 

Sunt naţii care-şi fac fală 
din războaiele lor preven- 
tive prin care-au cucerit te- 
ritorii ce nu li se cuvin, iar 
nouă ne este teamă să a- 
preciem cum se cade un 
război de eliberare a unor 
bucăţi din pământul stră- 
moşesc şi de pedepsire a 
agresorilor păgâni prin 
gonirea lor-până hăt depar- 
te, dincolo de Volga. Este 
cât se poate de rușinos că 
dezavuăm nişte fapte de 
arme glorioase, de toată 
lauda şi admiraţia, că ne 
condamnăm merite istorice 
dintre cele mai înălţătoare. 

Ce să mai zicem de stră- 
inii care şi-au făcut obicei 
din contestarea şi falsifica- 
rea istoriei noastre dacă noi 
înşine acţionăm în acelaşi 
mod detestabil? Vai nouă! 


"Tudor Vladimirescu" 


— Prof. Mircea BĂLAN— 


CE S'A ÎNTÂMPLAT ÎN ŢARĂ 
DUPĂ FUGA LUI PACEPA? 


Războiul din Răsărit pur- 

i tat de armata română con- 
tra Uniunii Sovietice, pen- 

tru eliberarea Basarabiei și 
Bucovinei de Nord și apoi 

| trecerea Nistrului în con- 
- tinuarea operațiunilor pe 
pământ sovietic, a însem- 

nat un greu tribut de 

N sânge, morţi, răniţi, 
) prizonieri. Soarta 
: prizonierilor, în Gulagul 
sovietic, suferințele zecilor 

de mii de prizonieri români, 


prozeliţi printre soldații și 
ofițerii români din lagărele 
sovietice, pentru formarea 


unei divizii colaboraţioniste , 


IZONIeri nizează 


chiar o consfătuire cu cei 
mâi docili, rasnogorsk 
în 1943, unde culmea 


maăseardei "bolşevice e că 


sunt de nedescris, asupra prizonierii sunt puşi să 
lor practicându-se ur .cear aprobarea lui lin 
adevărat genocid. pen nfitrițarea 
3 Roller şi propaganda  unitățitor voluntari. 
comunistă au acreditat auker caută să 
ani la rân na ucă muncă de lămurire la 


“ffatamentului uman şi a 
i “condiţiilor bune de viață” 
din [agărele sovietice şi for- 
marea 5pontană a ynei 
ingeri cai ab 
fe sate. tonnai 
Tizonierii români erau 
transportaţi săptămâni în 
şir în condiţii barbare, în 
trenuri de vite, înfometați 
și însetați, fără asistență 
medicală, înghesuiți câte 
200 într'un vagon, spre 
lagărele dela Aktiubinsk, 
Karaganda, Oranki. 
| Foametea cumplită din 
j lagăre a determinat 
prizonierii să mănânce 
iarbă și șobolani. Tifosul 
făcea ravagii. Morţii, fără 
cruce la căpătâi, erau 
| aruncați de-a valma în 
| gropile comune. 
| „ Prin înfometare, 
promisiuni mincinoase, 
amenințări și presiuni de 
tot felul, Ana Pauker și 
coloneii trădători Cambrea 
şi Captaru, la îndemnul lui 
Stalin, caută să facă 


Oranki, dar ofiţerii-români 
tratează cu profund 
dispreț, arătând că ei au o 
credință, un ideal scump și 
o Tară căreia i-au depus 
jurământ. Nici unul dintre 
cei 1.200 “de ofițeri români 
peizoraieri fiu Bee pt Să se 
înscrie vo) pi ar 
na Pauker trece la 
amenințări: “Dacă nu veți 


înțelege semnificația 
prezentului imperativ 
istoric, vom trece cu 
tăvălugul istoriei peste 
cadavrele voastre!”. Cu 
toate amenințările și 
psihoza libertăţii, 


rezultatele nu sunt cele 
scontate. Chiar Roller spu- 
ne că doar. in_ofiţeri 


5 iVoriinacaia n Ilia înscrie în Divizia 
udor Vladimirescu”, 


re la tombrie 3, a 


ptimit-aprobarea înființării 
7 Rina 

In cele din urmă, prin tot 
felul de manevre, se vor 
strânge 12.000 de adeziuni 
și la 15 Noembrie 


i] 


pământ inamic, se va con- 


stitui faimoasa divizie 
trădătoare, în care 


jurământul suna astfel: 
Jur să lupt pentru o 
prietenie trainică între 
România și Uniunea 
Sovietică... Jur să păstrez 
cu sfințenie prietenia de 
arme cu Armata Roşie.” 


Cu Digi buena et 
ideologică a ostașilor 
Diviziei, după ce Ana 
Pauker a moșit-o, se vor 
ocupa cu un zel demn_de o 
cauză mai bună Vanda 
Nicolski și. Alexandru 
Bârlădeanu. 

Ofițerii care au refuzat 
înscrierea, vor cunoaște in: 
forenul lagărelor dela Ela 
Buga și Reabova, iar 
repatrierea supraviețu- 
itorilor se va face doar în 
1948, 


Divizia “"Pudor 
Vladimirescu”, divizie 
stalinistă, 


inființată din 
rațiuni politice în U.R.5.S., 


a militat pentru interese 


un _rol pă 
eu 


osțilităţi, devenind_nucl 
de = AripatA e agale şi 
favorizând direct _ma?ile 


acte, de trădare naţională, 
dela falsificarea alegerilor, 
la abdicarea regelui, dela 
forță de presiune an- 
tidemocratică, la cultivarea 
delațiunii și parveni: 
tismului. 


e trădători se bucură și 
azi, sub regimul cripto- 
comunist al insensatului 
iescu, de pensii grase, de 
multiple facilităţi și 
noruri, 


(7 Dosarele roșii ) 


Gh. IONESCU | 
OLBOJAN 


Fuga generalului Pacepa 
a insemnat pentru Securita- 
tea lui Ceauşescu un 
cutremur distrugător: liniile 
de spionaj extern au fost 
schimbate, spionii români 
rechemaţi în ţară, Direcţia 
de Informaţii Externe res- 
tructurată, conducătorii 
schimbaţi. 

Amănunte despre toate 
acestea, precum şi divul- 
garea celor mai importante 
activităţi externe ale Se- 
curităţii: acţiunile Dunărea, 
Brânduşa, celebrele cazuri 
Goma, Cană, Horodincă şi 
multe altele, le veţi afla 
citind, cu sufletul la gură, 
"raidurile necruțătoare” ale 
lui Gheorghe lonescu Ol- 
bojan. 


mășițele acestui grup 


PUTEŢI PROCURA CARTEA 


SCRIIND PE ADRESA ZIARULUI "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
P.O.BOX 78010, WESTCLIFFE POSTAL OUTLET, 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
L8C 7N5 
Trimiteţi cecul pe numele ziarului "Cuvântul Românesc" 
CANADA: $10.00 plus 1.35 


CARTEA COSTĂ: $10.00, plus expediţia U.S.A:  $10.00 plus 2.10 
EUROPA: $10.00 plus 2.40 


———————————————— 0 pus 20 


PAGINA 8 


a EEE a rea EREI 


Istorie de știut 


; 

ei 
4 

i 
DI 


da: Poate un om de stat ro- 
mân să uite lecţiile geo- 
istoriei, experienţa rezultată 
i din poziţia geo-politică a 
3! României, să ignore condi- 
i) ţiile reale de existenţă ale 
fă naţiunii şi statului român, 
susținând o politică ce fatal 
conducea la astfel de rezul- 
tate? O astfel de politică 
intra "a priori" în conflict 
Și direct cu sensul existenţei 
= unei Românii puternice în 
Europa. Un stat român uni- 
tar a început să se constitu- 
i: ie numai când s'a închegat 
- şi o unitate de vederi a Pu- 
terilor Occidentului în pro- 
blemele Orientului euro- 
pean: adică atunci când Pu- 
terile Occidentale recunosc 
unitar că Rusia amenitând 
existența naţiunilor din Eu- 
ropa orientală, rup digul 
i protector împotriva unei 
had hegemonii ruseşti. 
pr? Ion Brătianu, într'un me- 
ta moriu din 1855 asupra 
"Chestiunii Orientului", 
afirma că o misiune a Ro- 
mânilor este să constituie 
"un stat destul de puternic 
pentru a susţine contra Ru- 
siei interesele Europei." 
Acest punct de vedere, Ru- 
sia contra intereselor Euro- 
pei, n'a fost omologat în fa- 
voarea unui stat român pu- 
ternic şi unitar decât numai 
=! când s'a stabilit o unitate a 
; Occidentului împotriva he- 
zi , gemoniei Orientului. Con- 
, solidarea poziţiei româ- 
neşti, unirea Principatelor 
pi în 1859, dinastie străină în 
dna | 1866 şi unitatea românească 
fă din 1919 au rezultat din 


unitatea Occidentului şi 


) slăbirea Orientului. 
i Şi invers, ori de câte ori o 
SA fracțiune a Occidentului a 

ăutat să se înțeleagă cu 

| rientul, adică Rusia, im- 
| otriva celeilalte fracțiuni a 

i: Occidentului, totdeauna 
i preţul urmează să-I plă- 
€ tească micile naţiuni vecine 
SE cu Rusia. Sciziunea Pute- 
Ei. rilor Occidentale înseamnă, 
pa fatal ca o contra partidă, 
33 E căutarea cooperării cu Ru- 
sia pe spatele naţiunilor- 
tampon, cu posibilităţi de 
câştig pentru Rusia pe am- 
bele tablouri ale Occiden- 
tului divizat. Înțelegerea 
dintre Napoleon şi Alexan- 
dru 1 era cât pe-aci să coste 
anexarea Principatelor Ro- 
i mâne: numai iminenţa rup- 
sh turii între cei doi împărați a 
ai scăzut preţul, numai la 
d pierderea Basarabiei. In 
) 1878, rivalitatea născândă 
dintre Puterile Occidentale 
valorificând iarăşi posibi- 
litatea unei colaborări cu 
Rusia, a şters la Congresul 
dela Berlin toate pierderile 
de pe urma războiului Cri- 
meii; şi în primul rând, 
desigur, România a plătit 
iarăşi târgul dintre Oc- 
cident şi Orient, cu pierde- 
rea din nou a Basarabiei, cu 
toată garanţia expres 
stipulată în convenţia dela 
Livadia. În Primul Război 
Mondial, recunoașterea de 
către "Antantă", în 1915, a 
intereselor Rusiei la Strâm- 
tori, punea în cea mai gravă 
îndoială poziţia României; 
dar alianța unor puteri, 
occidentale cu Rusia împo- 
2 triva altor puteri occiden- 
LS) 3 i tale, subordonează totdea- 
una interesele unor ţări ca 
România, intereselor aces- 
tor alianţe. Şi tot atât de 


E m pete hp ga e rea viei o 


ESPRE ACTUALITATEA ÎN POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ 


bine putea să plătească Ro- 
mânia atunci preţul unei 
păci separate între celelalte 
puteri occidentale cu Rusia. 
Iar războiul fratricid din 
1939 între Puterile Occiden- 
tale i-a dat Rusiei poziţia de 
azi şi a condus România în 
cea mai tragică situaţie din 
istoria ei. George Brătianu 
are dreptate în crare 


reptateintr.O:itic 

despre unitatea româ- 
nească, când regretă că 
anumite dociiinenle siplo; 
matice din trecut n'au fost 
recitite cu atențiune de că- 
tre conducătorii politicii 
româneşti din preajma ce- 
lui de-a Vi ăzboi 
Mondial, "evitând astfel 
neprevederi şi pregătind şi 
mai bine ţara pentru con- 
junctura tragică din 1940." 


Din aceste episoade reie- 
se clar că Rusia n'are decât 
de câştigat din diviziunea 
Occidentului şi România 
are totul de pierdut, Iar Ru- 
sia comunistă, cu dubla ei 
misiune, imperialistă mos- 
covită şi revoluţionară uni- 
versalistă, are maximum de 
interes vital ca Occidentul 
să se devoreze singur şi ca 
războiul să se întindă pre- 
tutindeni. Numai aşa regi- 
mul comunist poate supra- 
vieţui: triumfând din des- 
compunerea lumii occiden- 
tale şi profitând cu măies- 
trie de toate frământările de 
interes din întreaga lume. A 
fi sperat că Rusia sovietică 
s'ar putea converti într'un 
factor de echilibru, pacific 
şi moderat, este cea mai ma- 
re aberaţie ce a putut trece 
vreodată prin mintea unui 
om "de stat”. 

Aşadar, prima datorie a 

iplomaăției româneşti era 
să contribuie cu maximum 
de_sforţări la unitatea 
Occidentului. Unitatea Oc- 
cidentului, eliminând po- 
sibilităţile de valorificare a 
colaborării ruseşti şi deci şi 
posibilitatea pentru Soviete 
de a specula eventuala diso- 
ciere a Puterilor Occi- 
dentale în tabere rivale, era 
singura garanţie de sta- 
bilitate a ordinii europene, 
de echilibru organic conti- 
nental. Această stabilitate, 
acest echilibru garantat de 
unitatea de poziţii a Pu- 
terilor Occidentale faţă de 
orice tentativă de hege- 
monie dinspre Est, era 
singura condiţie pentru 
România, odată cu secu- 
ritatea, să câştige şi etapa 
indispensabilă dezvoltării 
ei ca factor responsabil în 
comunitatea europeană. 
lată dar, câte elemente 
vitale pentru existenţa Ro- 
mâniei ca subiect quiritar - 


gică 
deci, 
viziunea sinucig 


plomaţiei romaneşti în- 
treținuta de Titulescu, de a 
lucra impotriva uni ăţii 
Marilor Puteri Occidentale, 
de a torpila pactul celor 
patru Mari Puteri şi de a 
stărui în schim entru 
înţelegerea unei rac ni a 


Occidentului si îm- 
potriva altei fracțiuni a 


CUVÂNTUL ROM ÂNEŞ 
0 


“E Mihail Fotin ENESCU> 

uvernului român; Româ- 

ia, păstrându-şi intacte 
ianţele tradi! ionale şi fără 

nici un fel de tratat cu Ger- 


ocumente 
rimul rân 


rapid impasul rezultat di 
neglijarea forţelor armate. 


Propunerea germană era 
a dintre cele mai ava! ta- 


le arată în 
"arafirmnă ză rmanj 
var afirmat niciodața ia 
lifică favorabilă reyise-Po- 
mului maghiar. IZionis- 


Occidentului: adică a lucra 
tocmai pentru situaţia care |, 
ameninţa fatal România să 
plătească uneori, în cel mai 


p = - Di : 
bun caz, cu o ocupaţie stră- |mania, prime: 7 ea vern român: România de procese verbal a CORE 
ină şi cu pierderea unei Rei ui aranţia integrală jun BUVEr i inti- |VOrbirilor corale tem, 
provincii, dar ca ultimă Ja frontierelor şi iartă e) “ate cu Franţa, Anglia, |MENi de Sfat, inchețara 4 
ice A CI 
finalitate, cu existenţa ca, |completa a : Polonia, Mică Înţelegere, ian, se vede de 


stat şi naţiune. Euneleea ii | cica Balcanică, fe 

mRu- gaunnou sprijin extrem de 
eficace, fără să-şi ia nici un 
nou angajament decât cel 


Politica românească de a 


avoriza înţelegerea între o To ernu ri ua = 
R: : - i i interes; 
fracțiune a Occidentului cu (german din 1934, în pici) fuicta de: strlefal pet ra 5 
i E Ai îi €ebuia 
ma reînarmării oficiale, | de a mn nească extrem de 


Sovietele, ştiut dinainte ca 
lipsit de orice valoare. Ger- 
mania oferea un angaja- 
ment unilateral, fără a pre- 
tinde o contraprestare. 

Guvernul român a igno- 
rat însă această Ofertă, Ca şi 


altele, fără măcar a reflecta 
am arătat mai sus, potrivită USUPră urmarilor eventuale. 
cu securitatea României şi . a arte; ma- 
cu stabilitatea Europei faţă ţia româneasca a refuzat să 
de Orient. Această axiomă răspundă cu atenţie gestu- 
de politică externă se aplica rilor de apropiere ale unor 
tocmai în punctul maximal puteri cu 0 influenţă atât de 
de interes pentru România: directă în spaţiul în care 
unitatea occidentală de ga- România urmeaza sa înde- 


ranţie a poziţiei româneşti. plinească o misiune. Dar 
aranţia germană ain- tocmai realitatea acestei 
tăţii româneşti reducea 


misiuni ne arată că dacă 
manifest revizionismul ma- avem capacitatea sio înde- 
ghiar la o ficţiune. În ace- plinim, n'avem nimic de 
laşi timp, opunea singurul temut dinspre Vest 
obstacol efectiv revendică- entele diplomatice 
rilor ruseşti. 


publicate după război, se iza 3 

Oferta germană de în- || vede clar că Puterile Axei tunci, ultimul şofer de tai 

ASP echipare a armatei din Roma şi Milano făcea 
române era singura posibi- 


cunoşteau interesul Occi- j ă 
dentului de a nu slăbi Ro responsabil de criza sa de 
litate de a rezolva efectiv şi Wmănia. ___ 


Sovietele, nu putea fi justi- 

ficată nici măcar de ten- 

dinţa imperialistă a altei 

fracțiuni a Occidentului, 
pre Est. 

Intr'o lucrare din 1945, 
arătam că o politică externă 
se inspiră din stări reale şi“ 
nu di TACIIRȚII Sati TEpUl- 
sii sentimentale. Acest prin-; 
cipiu - scriam atunci - im- 
pune pe latura defensivă 
mai întâi o clasare a primej- 
diilor pentru România, în 
ordinea importanţei și a ur- 
genţei. Orientarea externă a 
României, deci, trebue să 
urmeze o ordine de pre- 
cădere în funcţie de cea mai 
importantă primejdie. 


pusă în practică, ar fi reali- 
at cea mai organică arti- 
culaţie a politicii externe 
româneşti: 
omânia s'ar fi aşezat 
în poziţia ei firească de fa- 
vorizare a unităţii Puterilor 
Occidentale, singura cum 


dentă ca Puterile Agăur 
onsimtă Ia ci n MA 
itorială şi i 
României. lar dacă [tar 
susținea din când în ir 
Ungaria prin manifestări 
retorice, era Consecința 
tocmai a vreunui gest de 
neprietenie sau chiar de 
provocare din partea diplo- 
maţiei româneşti condusă 
de Titulescu. Românii care 
au trecut prin Italia în acea 
epocă nu-şi mai puteau stă. 
pâni uimirea cum de sta a- 
juns la o situaţie atât de ab. 
surdă ca țări în litigiu cu L- 
talia, ca de pildă Iugoslavia, 
se găseau în bune raporturi 
cu ea, iar cu România, cu 
care avea multe interese — 
comune, se afla la maxi- 
mum de tensiune. Pe a- 


In concret, pentru Româ- 
ia (Edințele imperialiste dinţele imperialiste 
dinspre Vest sunt mult mai 
cele dinspre Est. Drumurile 
i iperialiEemualui vestic Spre 
mări şi poziții dominante 
nu trec obligatoriu peste 
România; chiar dacă o ex- 
pansiune vestică tinde să se 
adâncească în stepele întin- 
se ale Estului, nu se include 
România, obligatoriu, în 
acest spaţiu de expansiune 
şi se poate mulțumi cu o 
Românie neostilă care să 
nu-i amenințe flancul. 


FI existenţă pe Titulescu. 


Para PAST - WEST TRADING AMERICA. 
IMPORT / EXPORT ENTERPRISES 


4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 
PHONE (219) 299-0441 / FAX (219) 2909-1311 


UNIC IN U.S.A. * PRETURI IMBATABILE 


PRODUSE ALIMENTARE LA ALEGERE 
Cantitati nelimitate in orice variante 


În schimb, imperialismul 
din direcţia estică este o 
primejdie nimicitoare per 
tru Romănia_şi poporul TO- 
mân. Primul pas spre mări 
şi poziţii dominante ca 
strâmtorile, de pildă, trece 


peste corpul României. In- $ - 6,25 ş 
cluderea României în spa- i * 2,25 $ 
țiul de expansiune estică $ 2,25 $ 
: : 4,75 $ 
spre Vest, este obligatorie $ 5100 $ 
a = . 5 

cu precădere. Între două ş 39; 
. . : . $ . 5 s 
imperialisme deci, vestic şi i 5,75 s 
estic, România urni să $ - te LA 
se supună dramaticelorei 0 $ - 5/50 Ş 
condiții _peo-politice şi pai 6,75 $ 
întrun spirit strict realist, 50 „6,50 s 

tr un Spirit seriei realist $ domiciliu: 
peste orice alte conside- 25 $ Sur 7553 Livrari Dolari Cash ln 49% „se 

Apr: 3 = . 2,05 s indiferent de localitate: 
raţiuni, trebue să aleagă 25 ş  6'25 $ $ 1-3 zile! 
= Pa alea 30 ză 
între două primejdii, pe cea $ 2,25 s de ia confirmarea pati! 


mai mică; între două ten- 
dinţe de expansiune, pe cea 
mai puţin amenințătoare: a 
Vestului. 


ASIGURAREA 3,00$. Absolut toat 
) te coletele cu produse ali 
se predau personal la domiciliu. ile 3-5 zile Aare 


TRANSPORTUL DIRECT LA DESTINA 
BUCURESTI 0,30 $/1. *PROVINCIE Sa ua COLETELE 


E LOC! 


Darii erialismul vestic, "10% REDUCERE, LA COMENZI ALIMENTARE PESTE 100 $. DUMNEAVOASTRA, 
în speţă reprezentat atunci PREDATE PERSON 
de Vieaitermut. germane i ita- APARATURA EL TARU A 

7 : 4 IRA ELE . DESTINA 
lian, s'a manifestat amenin- MARFURI ELEC TROCASNICA LA MAȘINL INDUSTRIALE IN ORICE LOCALITATE 
țător-în-vreunr-fet-varerare 220 V,'DIRECT DIN MAGAZINUL = DIN TÂRA 


față de Roniâniă, întât să 
fie pus în cumpănă cu im- 
perialisml rusesc şi astfel 
să-i impună diplomaţiei ro- 


Sams 
Bonizc. Tenaal. de În 337.742 DI 
*diagonale 36,4 1,46,54,03,71 cm. 


i i - VIDEORECORDER /Mul in pb 
nâpiețis prbrai la pe e Sony. Toshiba, Sharp, Ala, Panonia. 2 1077n 5 VOR mure ANEI BUCURESTI 1.15? pb 
ției sovietice? Nici măcăr de ln 210-486 8 Da CIE 1.70 $ 

u sTâr putea TRANBPORT: ln functie de greutate PROVINI 

cere TITEI DEŞI, Curt VIDLOCAMERE/siuiem cura 

a € dilema. Deşi, cun Panasonic M-7.9,10. Akai bon, acILIU: 
ani ărataț mai sus, politic Sa zoioma e. zale ca DELIVERAREA LA PONI și 
românească n'a manifestat ETERRO/CD de ln ....... 249 ș "SUNMASTER” * REDUCERI PENTRU CANI 
nic eTde bunăvoință aRiaPORT, 40 8 ABIOURARE VAMA 91 in lume! MARLE, 
față de Germaniă şi Italia, ASPIRATOARE ANL EU O 20 Le ii Sa Garantam Iu n 

ja Ce ate pre i, i MICROWAVE OVEN/A e ă 
totuşi aceste puteri, in N/ARAOAZE. 

MASINI DE SPALAT, 16 progr /USCATOR — ANTENA BATELIT COMPLETA TRANSPORTAM 


FRITEUSE /TELEPON+ANSWERINQ Recelvef + LNBF + Parabola 


speciăl Germania, au căutat 


să stabilească raporturi cor-| B& POT SCHIMBA FARA |vou] 
Z : PREALABIL LU 
diale cu România. Stăruin Pee LA URATI PRATRU [MODEL CU TELECOMANDA] 
țele Germaniei sunt azi Pret: 660 $ (Vama, Transport incluse) 
ACCEPTAM > SOLICITATI NOUL C 
A TITEI PROGRAM ZILNI 


cunoscute. in , Buver- 
zu, ear 


ring propuneri concrete 
CL 


eg. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Deşi pentru desfăşurarea 
cronologică şi un tablou de 
ansamblu al evenimentelor 
care au urmat, ar fi necesară 
expunerea invaziei la 9 
Aprilie de către Germani a 
Danemarcii şi debarcarea în 
Norvegia, "Opera a 
poitozălie" din 10 Mai, cu 
invadarea ţărilor neutre - 


Belgia şi Olanda - şi Pe 
învăluirea aripii stângi a 


frontului anglo-francez, 
Dunkerk-ul cu evacuarea 
pe cale maritimă a 224.585 
de soldaţi englezi şi 112.556 
francezi şi belgieni, "Ope- 
raţiunea roşie" asupra 
restului armatei franceze cu 
capitularea acesteia la 17 
lunie 1940, încheind în 38 
de zile cea mai glorioasă 
campanie militară din toate 
timpurile, pe acestea le vom 
omite din expunerea de faţă 
pentru a reveni la eveni- 
mentele legate mai strâns 
de Pactul a Neagresiune 
Gerimano-Sovietic, de care 
se leagă şi intrarea în al 
Doilea Război Mondial a 
României. 
Lă 
* Lă 


Stalin era deosebit de 
alarmat atât de succesele 
uluitoare ale Germanilor în 
Vest, unde apreciase o 
campanie de uzură care să-i 
dea e rest 3 şi 

ortificare militară, cât şi de 


dezastruoasa: campanie 


tăţise poz strategice. 
Era timpul să se îndrepte 
spre aripa de Sud, respectiv 
traducerea în viaţă a 
prevederilor Protocolului 
Secret. Timp nu mai era de 
pierdut. Uvertura a avut loc 
în cuvântarea lui Molotov 
în faţa Sovietului Suprem, 
unde, la 29 Mai 1940, a 
deplâns faptul că la fron- 
tierele estice numai cu 
România nu este semnat un 
pact de neagresiune. "Ra- 
țiunea pentru aşa ceva - a 
spus vorbitorul - este 
chestiunea nerezolvată a 
Basarabiei, a cărei anexare 
de către România nu a fost 
niciodată recunoscută de 
URSS şi redobândirea ei 
prin forța armată nici nu s'a 
ridicat vreodată”. 

Au urmat masări de 
trupe şi incidente de 
frontieră, după patente 
cunoscute de agresori. 

Pentru URSS problezia 

apoctsuți soi crai anii 
fusese și rămăsese totdea- 


una.foarte delicată. Tradi- 
țional, era aliată cu Franţa şi 


Polonia, deci castanele erau 
în foc. Germania era vital 
interesată de câmpurile 
petrolifere ale României, 

Regele Carol II jurase că 
dacă va fi atăcată; a 


apără şi va în u- 
rile Detrolitere (precedent 
Ja Saddam Hussein). Nu era 


altceva de făcut, decât să 


recurgă la Hitler, ca şi în 
chestiunea Lituaniei. 


Tocmai cu o zi înainte de 
cuvântarea lui MoTotov, 
Germania_încheiăse cu 
Româniă un acor! li- 
vra e petrol. Contactat 


de Moscova, Ribbentrop a 
întrebat guvernul român cât 


de departe înţelege să mear- 
gă în legătură cu pretenţiile 
sovietice, ceea ce Ti de- 


cât sugerarea deschiderii de 


“proprie împotriva Finlan-: 
dei. În Nord îşi îmbună- 


IUNIE 1993 


PAGINA 9 


PARALELE INEGALE 


A patra împărţire a Poloniei şi Noaptea cea mai scurtă - 22 lunie 1941 


Partea a Il-a Di; 
E ., 
drian GRIGOROPOL 
La 12 Noembrie 1940, 
când Hitler emisese Direc- 
tiva Nr.18 "Strategia în 
viitorul apropiat", Molotov 


tratative. Nu s'a întreprins 
nimic semnificativ, însă de 
unde se părea că luna lunie 


trece Tiniştită, la 23 lunie 
Molstov l-a informat pe 


Tripartit este posibilă în 
principiu, nu este oportună 
câtă vreme URSS este 
angajat într'un conflict cu 


sosea în singura lu Vizită la Japonia. 2 : 
ambasadorul german că nu Berlin. În ce privea împotriva 
mai sunt dispuşi să aştepte Întrun anumit fel, acesta  cui'erai tul, 


Hitler a preci: mpo- 
triva Statelor Unite, care 
n'au ce căuta în Europa. 
Amănuntele au fost amâ- 
nate pentru a doua zi, când 
derapajul discuţiilor a 
devenit tăios. (Între timp, 
după cum se ştie, în Sep- 
tembrie avusese loc Dicta- 
tul dela Viena, prin care 
țara noastră fusese amputa- 
tă, în favoarea Ungariei cu o 
parte din Transilvania şi în 
favoarea Bulgariei, cu cele 
două judeţe sudice ale 


tergiversarea lucrurilor, a fost începutul sfârşitului. 
adăugând că peste preve- Întrevederile cu Hitler. 
derile Protocolului Secret, Discuţiile s'au deschis cu 
Pentru prima oară vor şi pasulierea ca RES Să se 
întreaga FETEI şi că aş- Plabare Pactului Tripartit 
teapla sa cunoască poziţia (Germania, Italia, Japonia), 
germană _ în ă_zi avansând totodată viziunea 
Hitler a răspuns că sprijină sa despre "o nouă ordine în 
aceste pretenţii, insă în Europa şi Asia". I s'a 
limitele Protocolului, unde întâmplat să audă ceea ce 
nu figura Bucovina, care n'a nu mai auzise până atunci, 
aparţinut niciodată Rusiei cum Molotov, după ce a 
şi Austriei (deci atenție la ascultat generălitățile, i-a 
Anschluss) şi care are mai cerut amănunte şi precizări 
multă populaţie germană despre noua ordine, care 
decât Basarabia. vor fi frontierele zonelor de | Dobrogei, dictat în care 
Molotov a invocat că nu interese în Asia, cum vor fi itler şi Mussolini garan- 
numai Basârabia, dară şi reglementate interesele so- |taseră integritatea Româ- 
Bucovina este o parte care _vietice în România, Bulga- nici astfel mutilata). 
lipseşte Ucrainei unificate,  ria, Turcia, Marea Neagră şi voia Bucovina în- 
la care Hitler, tracasat şi că deşi alăturarea la Pactul treagă, la care Hitler a repli- 


concentrat în Carmpaăria din 


est, a <oasiație ca URSS 
ă ia jumătate din Bucovi- 


a. Ocuparea teritoriilor 
respective de către Armata 
Roşie nu mai suferea nici o 
întârziere, spre a nu se mai 
repeta tărăgănarea şi pre- 
gătirile de apărare ale 
Finlandei. 

Ultimatumul de a preda 
teritoriile respective (în 24 
de ore!) a explodat ca o 


bombă. Regele Carol II 
striga că Hiller şi-a călcat 


cuvântul; când ta-24-Noem- 


ș| Erie 15357 tă BExpht SI ga” 
ra integritatea Româ- 


alniei. Dar garanţiile franco- 
engleze, cât şi cele germane, 


nici n'au avut loc, nici nu 
erau operante deoarece 


faptul împlinit era deja în 
CETE Ira 
tența armată avea să aibă 
urmarea dezintegrării țării 
şi un prilej să fie împărțită 
ca Polonia. S'a salvat ce se 


Timp de peste patru decenii oamenii de ştiinţă din 
România au fost constrânşi să mențină o tăcere completă, 
aproape conspirativă, asupra celor mai delicate răni teritoriale 
româneşti: "Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi 
Insula Şerpilor”. Singurii care au putut aborda liber aceste 
subiecte au fost Românii refugiaţi şi unii oameni de ştiinţă 
occidentali. Evenimentele recente din fosta Uniune Sovietică, 
masivele demonstraţii dela Chişinău şi Revoluţia din 
România, au dus însă la ruperea tăcerii şi la readucerea cu 
acuitate a acestei probleme la ordinea zilei. In consecinţă, în 
ultimii doi-trei ani au fost publicate la Bucureşti, la Chişinău, 
la Iaşi şi în Occident zeci de cărţi şi articole pe această temă 
arzătoare pentru Români. 

Lucrările respective s'ar putea împărţi dela început în 
câteva categorii: Studii de prestigiu din trecut, reeditate recent 
în special la Bucureşti; Studii de completare a golurilor, aş 
putea spune, mai ales referitoare la anii 1940-1949, editate în 
special la Chişinău; Amintiri, Mărturii şi Literatură memo- 

: : rialistică, editate atât la Bucureşti cât şi la Chişinău; Studii 
puiea salva ŞI pa Germania ştiinţifice de actualitate, efectuate în special în Occident. 

0 avantaja sporirea iei 7 Din cadrul literaturii memorialistice a Românilor din 

PE ea ea postură dp "b Basarabia şi Bucovina menţionăm zguduitoarea mărturie a 

n această țesătura diplo-  Anitei Nandriş Cudla: "20 de ani în Siberia”, publicată în 1991 
matică de perversitate,  qe Editura Humanitas. 

SUB ta y-pe Anita, o țărancă simplă din Nordul Bucovinei, a fost 
care T-ă facut Germania, a Și deportată în Siberia împreună cu soţul şi cei trei copii mici, 
fost să avertizeze deocam-, dintre care pe unul încă îl ținea în braţe. Bărbatul, despărţit 
daia nara ei DUCE Oe, să imediat de soţie şi copii, a murit după câţiva ani undeva 
nu profite de această si- dincolo de Munţii Urali. Familia a aflat mult mai târziu despre 
“ltuație. ata mai mult în dispariţia lui. Anita a supravieţuit însă în mod miraculos cu 
sforia noastră zbuciumată, toţi cei trei băieţi ajunşi la maturitate în Siberia şi împreună 
perfidul vecin dela Răsărit s'au întors în satul natal după 20 de ani de deportare, 
ne-a ciuntit țara, omorând Este un document cutremurător scris într'un limbaj ne- 
şi pârjolind fără milă. Nici  pretenţios, plivit de mâna lui Dumnezeu; o limbă molcomă, 
de data aceea, Românii n'au umană, cu un uşor accent bucovinean. Un document care te 
uitat şi nici după aceea, nu face să te simţi umil şi neinsemnat în faţa unei mame care 
vor uita niciodată. reuşeşte să învingă toate vitregiile hărăzite de o soartă nemi- 
loasă. La sfârşitul lecturii, acest simbol al ţăranului buco- 
gira vinean, Anita, un om muncitor, inteligent, modest, onest, şi 
Pa za presus de orice un om cu dragoste şi frică de Dumnezeu, 
Fi : evine un martir al neamului românesc. Când în toamna 
La 28 Iunie 1940, Dalai anului 1989 treceam prin satul Mahala de lângă Cernăuţi, 
puteam să mă opresc să văd cu propriii mei ochi o mamă- 
martir, Acum însă, nu îmi mai rămâne decât să sper că într'o zi 
voi putea ingenunchea la crucea ei. 

În "Siberia dus şi întors: 73 de ruble”, publicată de Editura 
Anima în 1991, Elena Siupur abordează acelaşi subiect al 
deportărilor, dar dintr'un alt unghi. Ea se duce liberă în 
Siberia gulagurilor, în Siberia morţii, pentru a se lecui de frica 
căpătată încă din copilărie, Redând povestea bunicului ei care 
a reușit să supravieţuiască acestui calvar, Elena vizitează de 
ani voie Siberia, pe urmele celor care nu s'au mai întors cu 
paşii... 

Menţionez, de asemenea, cartea "Amintiri din Gulag", a 
părintelui Vasile Tepordei, care a petrecut peste cinci ani pe 
meleagurile îngheţate ale aceleiaşi Siberii. Cartea a fost publi. 
cată anul trecut de Casa Editorială pentru Turism şi Cultură 
din Bucureşti. Un alt document inedit care completează la 
nivel personal şi uman petele albe ale istoriei românești din 
cea de a doua parte a secolului XX. 


? 


spre Vest frontierele cu cca. 
300 km şi ocupase cca. 
400.000 km?, o pradă uriaşă 
cu sacrificii neînsemnate 
dacă eliminăm cele cu 
Finlanda. Dar totodată 
resimțea apropierea suflu- 
lui morţii. Reorganizarea, 
modernizarea înarmării se 
desfăşura în tempo alert. 
Voroșilov a fost înlocuit la 
Comisariatul Armatei cu 
Timoşenko, 4.000 de ofiţeri 
au fost arestaţi, unii îm- 
puşcaţi, ca bunăoară şeful 
GRU (Serviciul de Informa- 
ţii al Armatei) - Generalul 
Proskurov. Se cheltuiau Ea 
25% din buget pentru înar- 
mare, se transfera intens 
industria dincolo de Urali 
şi se stocau alimente fără 
grija de înfometare. 


În ce priveşte literatura antebelică de prestigiu retipărită 
recent, menţionăm lucrările lui lon Nestor, "Istoria Basa- 
rabiei” şi "Istoria Bucovinei”, Ambele au fost publicate de 
Editura bucureşteană Humanitas. Trebue menţionată însă şi o 


(URSS garantează Bulgaria 


cu un sac gol, până şi în 
privinţa faptului că din 
punctul sovietic de vedere, 
nu se realizaseră încă 
prevederile Protocolului cu 
privire la Finlanda, la care 
Hitler tăiase scurt că "sfera 
de influenţă nu înseamnă 
luare în posesie”. Şi 
Ribbentrop îi reproşase 
omologului său la despăr- 
țire că nu a răspuns la între- 
barea dacă URSS .- este 
interesată la o ieşire la 
Oceanul Indian. Molotov a 
răspuns acid că Germanii 
consideră prematur răz- 
boiul câştigat cu Anglia şi 
cum Ribbentrop continua 
că Anglia este terminată, 
replica finală a lui Molotov 
a fost: "Dacă este aşa, atunci 
de ce noi ne aflăm în acest 
adăpost antiaerian şi ale cui 
sunt aceste bombe care cad?" 


Continuare în 
numărul viitor 


cat că Germania a garantat 
România în întregime(!). 
Molotov a Spazavit că ga- 
ranţiile nu puteau fi în- 
dreptate decât contra URSS 
şi a cerut să fie revocate. 
Molotov, la rândul său, a 
întrebat, ce S'ar spune dacă 


în asemenea condiţii? lar 
Hitler, a răspuns, între- 
bând dacă a cerut Bulgaria 
acest lucru? După câte ştiu, 
nu. După trei ore de dis- 
cuţii dure, o ruptură plutea 
în aer. 

La recepţia de plecare care a 
urmat, Hitler nu a luat 
parte, iar Ribbentrop, ca să 
salveze impasul, l-a inundat 
pe Molotov cu un fluviu de 
vorbe retorice, despre ceea 
de fapt, până la urmă, au 
cuprins cele trei articole 
principale ale unui Acord 
despre respect reciproc în 
sferele de interes, cooperare 
economică. Molotov pleca 


BASARABIA ȘI BUCOVINA 
ÎN ATENȚIA CERCETĂTORILOR 


——— Dr. Nicolae DIMA 


lucrare de dimensiuni mici, dar de mare importanţă a marelui 
profesor Nicolae Iorga. Este vorba de "Românii de peste 
Nistru”, tipărită de Editura Excelsior. In lumina recentului 
conflict armat dela Nistru, lucrarea profesorului Iorga este de 
deosebită actualitate şi cumva, pune problema în perspective 
istorice. 

Alte lucrări noi şi importante pentru înțelegerea problemei 
Basarabiei şi Bucovinei sunt: "Basarabia sub stăpânire țaristă: 
1812-1917", scrisă de Nicolae Ciachir şi publicată anul trecut 
de Editura Didactică şi Pedagogică, apoi "Bătălia diplomatică 
pentru Basarabia: 1918-1940", de Valeriu Florin Dobrinescu, 
publicată de Editura ieșeană Junimea şi "Basarabia, pământ 
românesc”, apărută la Bucureşti sub îngrijirea Doctorului în 
Drept lon Grecescu. Ultima este o lucrare documentară cu 
ample referiri la eforturile marelui diplomat Nicolae Titu- 
lescu, menite să promoveze drepturile României asupra 
provinciei. 

In mod special trebue menţionate însă, eforturile şi 
realizările intelectualilor români din Chişinău asupra drep- 
tăţii propriei lor cauze. Menţionăm, cu precădere, lucrările 
"Basarabia 1940", tipărită în 1991 de Editura Cartea 
Moldovenească şi "Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecințele 
lui pentru Basarabia”, publicată tot la Chişinău de Editura 
Universitas în 1991. Acest document arată cât de arbitrare au 
fost deciziile Sovieticilor atunci când au sfârtecat Basarabia şi 
Bucovina şi au anexat Bucovina de Nord precum şi Nordul şi 
Sudul Basarabiei la Ucraina. Această sfârtecare şi, în special, 
ataşarea la Republica Moldova a unei fâşii de pământ de 
dincolo de Nistru, a reprezentat sămânţa care a declanşat 
sângerosul conflict desfăşurat anul trecut în zona Tiraspol- 
Tighina dela Nistru. 


..» 


In anii postbelici, au apărut în Occident câteva lucrări şi 
cărţi destinate Basarabiei şi Bucovinei. În ultima vreme însă 
ziarele şi revistele occidentale publică continuu diferite 
articole care abordează probleme sociale, politice, etnice de 
actualitate despre acest subiect. În acelaşi timp, s'a înmulţit 
numărul studiilor academice şi eseurilor de specialitate, 

In ceea ce priveşte cărţile, menţionez chiar lucrarea în lim- 
ba emgleză "Bessarabia and Bukovina: The Soviet-Romanian 
Territorial Dispute”, pe care am publicat-o la Editura Uni- 
versitatea Columbia din New York, încă din 1982 şi a doua 
ediţie revăzută "From Moldavia to Moldova”, ori "Dela 
Republica Moldovenească la Moldova", publicată în 1991. 

O altă lucrare foarte utilă, e cartea în limba română a mare- 
lui patriot basarabean Anton Crihan, intitulată "Drepturile 
Românilor asupra Basarabiei după unele surse ruseşti”, 
publicată de Universitatea Humboldt din California, în 1990. 
Precizez că Anton Crihan a fost ultimul supravieţuitor al 
semnatarilor actului unirii Basarabiei cu România în 1918. 
Compatriotul nostru a decedat recent în Statele Unite cu puţin 
timp înainte de a împlini venerabila vârstă de 100 de ani. 

Apariţia tuturor acestor cărţi, articole şi eseuri a readus cu 
acuitate la ordinea zilei chestiunea provinciilor Basarabia şi 

"Bucovina şi a dus la sensibilizarea cititorilor şi autorităţilor. 
Problemele Basarabiei, ale Bucovinei de Nord, ale Ţinutului 
Herţa şi ale Insulei Şerpilor, suspendate în timp preţ de câteva 
decenii, au căpătat dimensiuni de actualitate şi de perspectivă. 
Ele cer imperios să fie rezolvate. Din acest punct de vedere, 
toate lucrările apărute la Bucureşti, Chişinău, la laşi, în 
Occident sau oriunde în lume explică trecutul şi conturează 
prezentul, dar în cele din urmă ele nu fac altceva decât să 
servească drept preludiu. Perspectiva se impune dela sine şi 


este una singură. Reuniunea provinciilor înstrăinate cu Patria 
Mamă - România, 


4 
A 


PAGINA 10 


Din rezistenţa anticomunistă 


ui RUGĂCIUNE 


Ti Pe drumurile mele 

Cad astăzi Doamne'n rugă; 

Mă lecuie de râvna 

De-a te cunoaşte mult, 

M'aruncă în țărână 

De-ţi stau cumva în cale 

Sau dă-mi puterea'n lucruri 

Ca vorba să-ţi ascult. 

Imi curge frica'n trupu-mi 

Când mă gândesc la toate 

Ce aş putea cuprinde alăturea de tine 

Şi tremur că'ntr'o vreme 

Mă vei opri sau poate : 
Mă vei uita cu moartea îngrămădită'n mine. 


Priveşte, 

Eu cu tine sunt un chip; 

Asemănări doar umbra mai poate să-mi aducă, 
Se scurg clepsidre'n ochii-mi de nisip 

Ce caută lumina într'o fântână oarbă 

Şi rugi doar murmurate mai port acum pe buze, 
Tăcând în faţa clipei ce viața mi-o răsfiră 

În rătăciri de sensuri, ca cercurile'n lemn. 


TAINĂ 


Fratele meu, 

eu am sărăcit 

Şi nu ţi-am dat prețul lucrului acela 

dar mă voi vinde ţie ca rob 

călcând ţărâna locului tău, = 
îmi voi scoate încălțămintea picioarelor 
şi nu mă tem că strălucirea aurului 

îmi va orbi trupul. 


Vai nouă 

fratele meu 

ai uitat numele 

şi ai fiert iedul în laptele mamei. 


sub orice critică, încât cei 
care sufereau mai mult de 
foame, căutau o amăgire 


Era pe la sfârșitul lunii 
Septembrie 1959, în colonia 
de muncă Grind, o anexă a 


coloniei Periprava, unde consumând boabe crude sau 
fuseserăm aduși dela Noua tot felul de rădăcini în 
Culme - Constanţa, în speranţa că-și vor completa 
vederea recoltării porum- necesarul de calorii. 
bului. Mii de hectare de  Deșartă iluzie deoarece 
baltă fuseseră desecate pen- porumbul crud nu este 
tru a fi însămânțate cu asimilat. Destui imprudenţi 
porumb, una din ideile au plătit cu viața acest 
“'geniale”! a regimului  necugetat gest datorită 
comunist. După câţiva ani afecţiunilor  gastro- 
de recoltare,  stuful se intestinale ce şi le 
încăpăţâna să inunde provocau. Toate eforturile 
lanurile de porumb, din celor conștienți de a-i de 


termina să renunţe au fost 
zadarnice. Psihoza foamei le 
paralizase puterea de a se 
abține. Aveam impresia că 
acest calvar nu se va mai 


care cauză producţia la hec- 
tar era foarte slabă. Zilnic 
eram scoși la cules, sub 
paza  securiștilor și a 
câinilor lupi. Munca se 


desfășura întrun ritm mai sfârși niciodată, cum se 
mult decât forțat, sub  nesfârșite erau lanurile de 
ploaia loviturilor de bâtă a porumb. 


In ziua de 30 Noembrie 
când ne așteptam mai 
puțin, la deşteptare, am 
fost anunțați să ne facem 


milițienilor care ne 
hăituiau fără istov. Cum în 
Deltă vântul bate aproape 
în permanenţă, nisipul ne 


provoca cele mai mari bagajul în vederea  trans- 
neajunsuri. Era prezent ferării noastre. Era o zi 
peste tot: în pat, în plumburie de toamnă târ- 
' bocanci, în ochi, în dinţi, în  zie,cu ceaţă și  burniţă 
[ / plămâni, în amărâta de deasă. Incă dela plecare 
k ciorbă chioară pe care o sor- ploaia  pătrunsese prin 


zeghele noastre subțiri încât 
eram uzi din cap pânăn 
picioare. Cei care mai aveau 
câte un pulover de acasă 
erau mai apăraţi. După ce 
am ieșit din curtea coloniei, 
cu strigăte și înjurături am 
fost încolonaţi, Bolnavii 
netransportabili au fost 


beam rece. Aveam impresia 
că suntem într'un deșert în 
slujba Legiunii Străine, In 
unele zile burnița pătrun- 
dea prin zeghele zdrențuite, 
care nu apucau să se mai 
usuce dela o zi la alta. 
Tremuram de frig cât era 
ziua de mare. Hrana era 


e remi pe am e pie pm pri ae me pi RATA ape 


De Set mire ne Pr a 7 


IUNIE 1993 


PR PNUNIE RI a ANESG 
e : 


POEZIA RELIGIOASĂ SUB SABIA ANTICRISTULUI 


Rezistenţa anticomunistă din România a îmbră- 
cat, de-a lungul celor peate patru decenii de 
stăpânire duşmană diverse forme, dela lupta cu 
arma în mână a etoicelor detagamente din munţi, 
până la cea mai umilă şoaptă de împotrivire, spusă 
cu fereală şi teamă prin casele oamenilor de mare 
încredere. Undeva, între aceste extremități, trebue 
situată şi literatura de sertar (aceea scrisă în în- 
chisori sau prin tainicele unghere ale locuințelor,) 
unde n ar fi trebuit e să pi usii (deşi uneori a 


fiică atare mureșene, actualmente Mode 
Editurii, "Geneze” din Bucureşti, Poezia sa, de-o 
înaltă ura ti nu s'a putut strecura decât 


POHOD NA... PERIPRAVA 


———— Aristide LEFA—— 


urcați, claie peste grămadă, 
în două căruţe. Prin burnița 
rece şi ploaia de înjurături 
dăruite de cei din escortă, 
jalnicul convoi s-a pus în 
mișcare; “Pohod na... 
Periprava”. Până acolo 
erau aproximativ 5 km , ce 
trebuia să-i străbatem prin 
stratul gros de nisip ud în 
care se afundau amărâţii 
noștri de bocanci. Soldaţii 
din escortă ne îndemnau cu 
fel de fel de = sdrigălimepiii 
“mișcă, mă, că-ți fac c.. 
poligon'', sau “'Ce mă paza 
ditule ai obosit?” Si alte le 
asemenea. Un milițian 
călare altoia cu o joardă pe 
cei ce nu puteau ține pasul. 
Pe Ja jumătatea drumului 
temperatura a scăzut brusc 
datorită unui vânt din 
Nord-Est care ne șfichiuia 
obrajii îngheţaţi. 
Fenomenul se întâlnește 
frecvent în Deltă. Hainele 
ude, în scurt timp, au 
îngheţat devenind rigide, 
făcându-ne mersul mai 
anevoios. Aveam impresia 
că în curând ne vom 
prăbuși. Parcă simțind 
pericolul strigătul paz: 
nicilor și lătratul câinilor 
s'au întețit. 

Incet, încet, acest convoi 
apocaliptic s'a apropiat de 
Periprava, unde speram să 
găsim un adăpost și un blid 
de fiertură caldă. Dar ne 
înșelam amarnic. Intraţi în 
colonie, am fost îndrumați 


spre niște barăci goale în 
care se aflau paie tocate, 
probabil din saltele ce 
fuseseră golite. Istoviţi ne- 
am trântit pe jos fiecare 
unde am apucat. Cel puţin 
nu ne mai bătea vântul. 
Speram că ni se va amenaja 
un loc de cazare, dar n-a 
fost să fie așa. La scurt 
timp după sosire, din 
hainele noastre ude se 
ridicau vapori datorită 
căldurii emanate de cor- 
purile noastre.  Pornise 
procesul de uscare pe cale 
naturală, fără căldură din 
exterior. Am rămas acolo 
până spre seară neprimind 
nici un fel de hrană. 
Ulterior am aflat că o 
brigadă (eram împărţiţi pe 
brigăzi) a avut ghinionul ca 
în tot cursul zilei să 
transporte dela colonie la 
debarcaderul unde era an- 
corat bacul, (barjă) cum 
spun lipovenii, ce urma să 
ne servească drept locuință 
pe o perioadă de trei luni și 
jumătate, materialele şi 
alimentele necesare pentru 
aproximativ 300 de 
deținuți. Noi nu știam 
nimic de surpriza ce ne-o 
pregătiseră  '“protectorii” 
noștri. Colonia era legată de 
ponton printr'o linie de 
Decauville, lungă de 
aproximativ 1500 de metri, 
ce servea la transportul 
diferitelor materiale din şi 
spre aceasta. Toată ziua 


CUVÂNTUL ROMÂNEsG 


MI-E FRIG FĂRĂ TINE 


Tatălui meu 


Neostoitul timp îşi caută hodină 
şi mugurii piroanelor 
dorm însingurarea cămii mele. 


În tânguiri de prapori 
creşte umbra crucii 
răstignită pe tăcere. 


Tu dormi _ 
eu macin bruşii 
şi simt în pumni tăcerea 


mi-e frig de împreunarea mâinilor tale, 
mi-e frig fără tine, 


TOT EL E ACELA 


Cu Dumnezeu te-am asemuit, 
Pe tine 
Te-am asemuit lui Dumnezeu! 
Curgere lentă de smoală 

„> Te-aînvins a 

_ Şiuite, Iuda î în spatele tăur. 


Ce (E vipaptel 323 i 
În Ghetsimani latră pooeaui zi 
Clopote nu's a 

Să-ţi aducă aminte de faina cin 


Şi strig: 
Tu eşti acela, 


Căci iată-l pe luda în spatele tău! 


În trupuri de pietre uitat, 
Trupul meu cruce se face. 


- duri (cu două etaje și par. — 
ter), cum spuneam noi în 
glumă, ne aşteptau să le 

- ocupăm. Din lipsă de spațiu 
urma să dormin câte doi în 
pat. Sumbră perspectivă! 
Cu greu ne-am adaptat la 
bezna ce domnea în jurul 
nostru. Împreună cu bunul 
meu prieten Emilian Brân- 
zei, am decis să ne urcăm | 
pe un pat dela ultimul etaj. 
Ajunși sus cu eforturi de 
alpiniști, căci pe atunci - 
eram destul de tineri, în 
semiîntunericului din jur 
ne-am. dezbrăcat  așezând 
hainele cu grijă să nu cadă 
deoarece cu greu le-am mai 


vagonetele împinse de 
deținuți, sub ploaia de 
lovituri de bâte administra- 
te de gardieni, în-pas-aler»- 
gător au transportat aceste 
materiale. “A fost o zi de 
groază, poate cea mai grea | 
din toată detenţia” mi-a : 
mărturisit un prieten care 
a avut ghinionul să facă 
parte din acea brigadă. Spre 
seară am fost scoși din ba- 
răci și încolonaţi. De bine, 
de rău ne mai încălzisem la 
adăpost şi noul contact cu 
vântul rece ne-a făcut să 
tremurăm zdravăn.In marş 
forțat am pornit spre pon- 
ton. Incă nu știam ce seva 
întâmpla cu noi şi către ce fi putut recupera. Nu știu 
țintă ne îndreptăm. La pon- cine a avut ideea salvatoare 
ton ni sa adus o ciorbă și în curând au apărut 
leșioasă rece şi o, bucată de câteva opaițe confecționate 
pâine uscată. Am muiat din sticle de medicamente 
pâinea în ciorbă și în câteva umplute cu petrol, având 
clipe le-am înghițit fără să fitilul din vată. Aceste 
me astâmpărăm cât de cât opaițe păreau licurici 
foamea noastră tisulară. răspândiți în imensa burtă 
Zoriți de milițieni, căci şi a bacului. Eram. copleșiți 
pentru ei fusese o zi grea, de situaţia în care ne aflam 
am fost urcați pe punte şi și nu vedeam nici 0 șans 


introduşi în cala acestuia. dea ieși întregi din ea. Lan 
Se înserase. Am coborât pe spus prietenului ps 
o scară şi jos ne aştepta o Dragă Emil de dat 
nouă surpriză. La palida aceasta ni sa înfund? 


scapă comuniştii de noi”- 
Am adormit imediat: A i 
doua zi începea un DO. 


lumină ce o răspândeau 
două felinare de vânt 
afumate (despre elec: 


tricitate nici nu putea fi capitol din existent 
vorba), am înţeles că acesta noastră, în gulagu ] 
va fi de acum înainte dor- comunist: 'Recoltali 
mitorul nostru. Paturi de  stufului”, Trăisem o Zi 4 
fier suprapuse pe trei rân- neuitat. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1993 


PAGINA 11 


+ ...NU-I TEMNIȚĂ SĂ NE:NSPĂIMÂNTE...." £ A 


15 Mai 
ZIUA DEŢINUTULUI POLITIC 
ROMÂN | 


. 


Pai 


PARASTAS PENTRU FOŞTII DEŢINUŢI POLITICI, 
LA NEW YORK 


Ca în fiecare an, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Români din 
New York, a comemorat Ziua Deţinutului Politic Român 
Duminică 16 Mai 1993, printr'un parastas pentru cei morţi în în- 
chisori, lagăre, în munți şi pe întreg cuprinsul ţării, în lupta contra 
comunismului şi a politicianismului corupt. 

Comemorarea a avut loc la-Biserica Sfânta Maria din Queens, 
N.Y. şi a fost celebrată de un sobor de trei preoţi, la care au uaţ 


parte credincioşii parohiei şi Românii veniţi din alte localităţi 
pentru acest eveniment. Coliva pentru deţinuţii morţi în închisori a 
fost pregătită de D-na Ionescu, văduva fostului luptător naţio- 
nalist, Ionescu Remonto, care a executat peste 16 ani de închisoare, 
aproape în întregime în Aiud, iar D-na Sabina Popescu a pregătit 
coliva pentru tinerii morţi în Revoluţia din Decembrie 1989. = 

Zahu PANĂ 


PITEŞTI 


Când oasele se frâng tăcut sub rangă 
şi se'mpletesc în veşnică cunună, 
speranțe spânzurând de câte-o creangă 
se leagănă sub razele de lună. 

De fiecare creangă-i o minciună. 
Întoarce-mi-le vânt să le văd faţa 
care-a putut să-mi irosească viața. 


Dârzenia îşi măsură tăria. 

Ea singură zâmbeşte neputinței. 
L-a înflorit în ochi copilăria 
şiraguri de mătănii suferinței 
şi'n fiecare-o floare biruinței. 
Luceafărul de seară-i ţese haină, 
stihare de lumină şi de taină. 


Părerile de rău n'au loc în mine 
ci-avânturile anilor cei tineri, 
cascadelor rubinului din vine 

le năruie zăgazuri de reţineri. i 
Văd ochii mamei, ochii Sfintei Vineri. 
Nu plânge mamă, sunt iar cel cuminte 
din anii rugăciunilor preasfinte. 


Când vrerile se frâng tăcut sub rangă 
şi se'mpletesc în veşnică cun ună, 
speranţe spânzurând de câte-o creangă 
se leagână sub razele de lună. i 

De fiecare creangă e-o minciuna. 
Topeşte-mi Doamne ultima mânie, 

să potierta cum Tu mi-ai iertat mie. 


Dumitru G. PACEAG 


“FIRUS 


Amoarte-un drum, aşa, în palma stângă 
şi-a ruinat cel zor de mărăcini 

cuvântul cată pietre, să mă plângă. 

De ce-or fi ochii mamei rouă'n crini? 


Vremelnicul ce uimitor se frânge, 

doar şi din prunci minunile se rup. 

Iar visul, când de mâine, când de sânge, 
în grâu se'nneacă şi 'n orgii de lup. 


Dar de-mi pogoară inima'n zăpadă 
şi'n urma ei înghețul mi-l ascult, 
tot fac din ziuă care să vă cadă, 
prietena de-aproape şi de mult. 


Atanase ZAMFIR 
SINGURĂTATE 


În noaptea asta bezna e mai deasă, 
pereții închisorii sunt mai reci... 
Sunt singur în celula zisă "beci". 
În noaptea asta bezna e mai deasă. 


Și pân's'apară zorii e-o vecie! 

Treci noapte'n zbor! Treci timp! Tu clipă treci, 
sunt singur în celula zisă "beci" 

şi pân' s'apară zorii, e-o vecie. 


Aştept un zvon firav de libertate 
să fulgereze-a iadului poteci! 

Sunt singur în celula zisă "beci", 
De ce tic-tacul vremii mai rar bate? 


Pereţii închisorii sunt reci, reci. 
Sunt singur în celula zisă "beci"! 


Gheorghe ONEA 


DE CE AM CUTEZAT? 


Când fruntea mi-a mijit din întuneric 
şi m'am desprins de câmpul fără cute, 
miraje noi au prins să mă sărute 
făcând aevea dorul meu himeric. 


Cu'n vârf de plumb şi-un pergament subțire 
frângând pământul l-am făcut regat. 

De ce am cutezat şi Te-am rugat 

să frâng răgaz, să caut peste fire? 


Sau dorul meu mânat de bici fierbinte 
m'a tot împins să dau de-al sferei capăt? 
Am obosit! Şi cum aş vrea să capăt 
răgaz, Sau cel puţin răspuns cuminte: 


De unde vin şi unde mă voi duce? 
Am fost şi ieri, şi mâine fi-voi iară? 
Vin să rodesc ca bobul de secară 
sau să hrănesc suirile pe Cruce? 


Dar cine poate legea să întoarne 

şi taina ei oglindă să mi-o facă, 
tenebrele-mi de lut să le desfacă 

şi-un strop de infinit în piept să-mi toarne? 


"De vrei să ştii ce-i dincolo de tine 

şi fruntea să-ți redea râvnita pace, 
dezleagă-ți șoimul prins în carapace" 
răit-a dârz, nimicu-ascuns în mine. 


Ce târg pieziş îmi ține răzvrătirea 

şi ce hain un muc de stea-mi surâde. 
Amar popas când fruntea-ți pare gâde 
Şi cerul tău nu-l prinde amintirea... 


Emanoil PARASCHIVAŞ 


A îm 4 


cxvocâ'€ 


Român originar din co- 
muna Aciliu de ângă 
Sibiu, Peter Nea oe, scriitor 
de Tiribă engleză, s'a bucu- 
rat şi se bucură în România 
de o caldă simpatie; de 
mare atenţie. Clipele neui- 
tate petrecute împreună cu 
el în anul 1937, la Deva, mă 
îndeamnă să înşir, aici, pen- 

fraţii noştri români din 
Canada, câteva amintiri, 

Dacă aş fi vrut să-l văd în 
Americâj ar fi uit să-l 
caut pe Peter Neagoe prin 
locuri întortocheate u 
accesibile. Zgârie-norii m'ar 
fi intimidat privindu-i şi 
numai din stradă. Dar, spre 
marea mea bucurie, întâl- 
nirea cu marele scriitor avea 
să se întâmple în țară la noi, 
şi într'un oraş mic, la Deva, 
în casa prietenului meu, 
poetul Ion Th. Ilea. 

Călătoria dela Arad, 
unde locuiam pe atunci, 
până la Deva, am făcut-o cu 
trenul. Nu mai fusesem 
niciodată prin Ţara Hu- 
nedoarei. Aşteptam să fiu 
primit la gară de acela care 
mă invitase. Dar Ilea tri- 
misese un prieten comun, 
Nicolae Rusu, să mă in- 
formeze că, acasă la el, are 
oaspeţi înalţi: Peter Neagoe, 
condus de Aron Cotruş. 


Pe Aron Cotruş îl cunoş- 
tearsuhi apa ai a 
goe, American, venit la noi 
din New York? Lectura sin- 
gurei cărți "Ileana la 

ossedeâ", tradusă de Paul 
Gentry (Paris, 1934), pe care 
o citisem, mă circumscria 
într'o sferă mult prea mică 
pentru a-mi face o idee 
asupra marelui scriitor. 

La casa unde am fost 
călăuzit, uşa antreiaşului, 
deschisă, mă îmbia să-i trec 
pragul scund, aproape de 
pământ. În alte împrejurări, 
trecerea unui prag, nu ar fi 
constituit, pentru musafirul 
ce eram eu, nicidecum 
greutăţi la intrare. Ştiam 
însă că înăuntru se găseau 
oameni iluştri şi asta îmi 
mărea enorm timiditatea. 

Incă din curte văzui 
trâmbe mari de fum. Per- 
soanele care stăteau la masă 
erau învăluite de fumul 
țigărilor. Obstacolul din 
canatul uşii, totuşi, l-am 
înfruntat, văzându-mă din- 
colo de prag, mai mult cu 
ajutorul gazdei. Cotruş, 
bărbat puternic, înalt, mi-a 
primit cel cel dintâi salutul 
cu: "Noroc, ce mai faci?" 
Peter Neagoe, după prezen- 
tări, îmi zâmbi afabil. Orice 


IUNIE 1993 


ee o ee imnăiulaei ao E eee n OMU 


Peter NEAGOE 


zâmbet are căldură, dar 
acesta avea în plus particu- 
laritatea că înlătura un 
morb: complexul de inferi- 
oritate. Simţeam, în ciuda 
surâsului, că sunt suspectat. 
De ce? Venisem prea ele- 
gant îmbrăcat (pe atunci 
scriitorii purtau haine 
ponosite). Contrastând cu 
ținuta mea sărbătorească, 
Aron Cotruş era ca şi gata 
de a intra în mină: bocanci 
mari în picioare, cămaşă 
neagră şi, tras pe frunte, 
bascul. Neagoe nu mi se 
părea un American. Turist 
şi dânsul. Ceilalţi ai casei, 
cu haine de toată ziua. 
Numai eu elegant, cu bor- 
salin... Îmi ziceam: "De- 
sigur, Peter Neagoe se 
gândeşte la lipsa talentului, 
considerându-mă mai de- 
grabă comis-voiajor, decât 
pretendent la grațiile 
muzelor...!! 

Discuţiile s'au purtat pe 
teme_privind_ literatura. 
Acolo, aflai dela Cotruş 
amănunte asupra tragicului 
sfârşit al lui Iosif. Odată, 
înaintea cruntei sale boli, 
de care suferise şi Emines- 
cu, Şt. O. Iosif, întâlnindu-l 
pe Aron Cotruş la Capşa, i 
se adresă astfel: "Ce cauţi în 
oraşul acesta blestemat? 
Du-te înapoi! Ardealul te 
așteaptă!" 

Autorul lui "Pătru 
Opincă" ne vorbi mult des- 
pre noua lirică de peste 
munţi, subliniind carac- 
terul ei social. Noi ne expri- 
mam elogios, de pildă, la 
adresa lui Ştefan Baciu, 
considerându-l o apariţie 
fenomenală. Precoce, încer- 
cam o paralelă cu Arthur 
Rimbaud. Entuziasmul a- 
cesta juvenil, Cotruş îl 
potoli dintr'odată: "Nu, Ba- 
ciu nu scrie o poezie arde- 
leană!" 

Tot atunci, găsindu-ne în 
oraşul lui Petru Groza,care 
era acaparator din fire, 
Cotruş ne zise: "Hai să-i 
scriem o poezie în felul 


acesta: 

lo, Pătru Groza, porc de câine, 
ce potsă fur azi, nu las pe mâine..." 

Tot timpul, Peter Nea- 
goe, asupra căruia ne arun- 
cam admirativ privirile, 
tăcea şi asculta, manifes- 
tând un interes deosebit 
discuţiei noastre. La orice 
intervenţie pe care o făcea, 
nu articula decât cuvinte 
cerute de circumstanţă. 
Vorbea puţin, rar, dând 
multă grijă exprimării, pen- 
tru a nu se observa accentul 


străin. Efortul acesta nu-l 
salva dela constatarea evi- 
dentă că, la vorbă, cât şi la 
scris, era totuşi Englez... 

Acolo, la Deva, am trăit 
una din nopţile greu de 
uitat. Hotelul "Crucea 
Albă" avea ca anexă restau- 
rantul destul de spaţios. 
Mesele erau în seara aceea 
înțesate de lume. Marele 
oaspete privea împestri- 
țarea de oameni. Îl intere- 
sau mai ales iile frumoa- 
selor hunedorence. Se sim- 
țea bine aici. Acasă, printre 
ai săi. Ne-au apucat zorii 
vorbind câte de toate, Afla- 
xăm că Peter Neagoe a ple- 
cat de acasă încă de mic 
copil. Pasiunea cea dintâi 
nu i-a fost literatura. Ade- 
vărată chemare simţea pen- 
tru pictură. Cât a stat la 
Miinchen, oraşul şcolilor de 
artă plastică, împărţi odaia 
cu Brâncuşi. Ne-a destăinu- 
it proiectul unei cărţi ce, 
apoi, avea să se tipărească 
postum: "The Saint. of 
Montparnasse" (Chilton 
Books. Philadelphia and 
New York, 1965). Evident, 
preţios izvor pentru cercetă- 
torii vieţii şi operei năzdră- 
vanului Brâncuşi, originar 
din Târgu-Jiu. 

La masa noastră apăru 
umbra lui Panait Istrati. A 
fost chemat în amintire, 
fireşte şi Gorki, din care 
Neagoe tradusese în româ- 
neşte cartea de povestiri: 
"Vagabondul și Tovarăşul 
meu de drum” (Bucureşti, 
1905). 

Când da să se crape de 
ziuă, pe Cotruş l-a cuprins 
mirarea: "- Iată că făcui o 
noapte albă la vârsta mea!" 
(Avea 46 de ani!) 

In amiaza altei zile, urca- 
răm spre Cetatea Devei. 
Poalele muntelui adăpos- 
teau o crescătorie de vipere. 
Nu ştiam pentru care scop. 
Pe urcuşul în serpentină, 
Peter Neagoe zări la pi- 
cioarele sale o gâză. Se 
aplecă, o luă în palmă, aşe- 
zând-o cu multă grijă pe un 
fir de iarbă. Să n!'o calce... 

In vârful muntelui: Ce- 
tatea lui Decebal. Prilej de 
reflecţii. Acolo sus dădu- 
răm peste o inscripţie 
sepulcrală, cuprinzând nu- 
mele unui episcop. Textul 
ni-l traduse pe dată, cel cu 
engleza mai familiar decăt 
cu limba maternă. 

Până departe, spre Hu- 
nedoara, se întindea o 
edenică panoramă. 

- Ce minunată e ţara 


Pentru a vă ţine la curent cu 
ultimele ştiri din România, echipa 
noastră redacțională lucrează fără 

încetare... Nu rămâneţi în urma 


Petre PASCU 


Un grup de scriitori la Deva in 1937 ; de la stinga la dreapto, jos: Aron Cotruş, Peter Neagoe și N. Braica, 


sus: lon Th. lea, Petre Pascu şi N. Rusu 


Pământul Americii primi 


voastră! Ţara mea! lată, aici i 
trupul său. 


aş vrea să trăiesc! Aici aş 


vrea să mor! Gândul cel din urmă nu a scris. 
Lui Peter Neagoe i-a fost se poate să nu-i fi fost la 
dat să sfârşească altundeva. România, țara de baştină, 


CARA MEA 


Scrisoare unui străin 


„De-ai veni pe-aici odată, ai vedea căam o ţară 
Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară: 


Ape line o sărută cu blândeţe de nespus; 
unţi cu creste de aramă"i țin cunună spre Apus... 


Lungi amurguri minunate pe-ale ei ţinuturi cad, 
Aurind livezi şi lanuri, codrii nepătrunşi de brad...» 


Vara, - toată e'n covoare, - şi-a covoarelor mândrețe, 
Peste văi şi peste lanuri e țesută! n mii de feţe: 


Grâu blagoslovit, în luna lui Cuptor, se face'n spic 
- Auriu cum e fuiorul firelor de borangic! 


In frumos cu floare-albastră, risipit peste muncele, 


Rapiţa, - bătând-o vântul în amiezele de vară, - 
Face valuri ca o gârlă grea şi galbenă de ceară... 


Boi plăvani, cu ochii umezi e ogoare'şi poartă plugul, 
Şi din brazdele mănoase se Adică: sfânt, elșugul: ă 


a văzduhuri, PS deasupra roditoarelor câmpii, 
une vraja totdeauna un sobor de ciocârlii; 


Pe vâlcele aromite, pe la margini de izvoare, 
Pasc, în iarba de mătase, mii Se turme de mioare; 


Pe la umbră de zăvoare, prin livezi, pe lângă stână, 
Păstoriţe bălăioare torc 


in caere de lână; 


Rezemaţi de vreun mesteacăn sau lungiţi pe câte-o vale, 
Pretutindeni ciobănaşii cântă doine de cavale... 


Peste lunci cu floare multă ce'şi trimit în slăvi îmbătul, 
Zboară'n roiuri nesfârşite flutări albi cum e omătul; 


Pe sub zări ca de cicoare, cât în văz de ochi încape, 


prezentă cu oamenii, cu 
cerul ei, în cărțile pe care le- 


Bucureşti, 20 Aprilie 1993 


Râde lung sub sfântul soare din ochi blânzi de peruzele... 


j timpului... Citiţi lunar Fjopi în şir când bate vântul, spun poveşti pe lângă ape- 
1 - "Cuvântul Românesc" Pete mari, cu şolduri pline şi cămaşa cum e spuma, 
: şi participaţi la viaţa exilului Au pe buze totdeauna; râsui, cântecu ȘI husa; 
românesc pentru a forma un 
i puternic front de luptă 


| anticomunistă. 


La cosit, la plug, la sapă sau la seceriş de grâu, 
Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns în brâu; 


Sărbătorile, de-a rândul pretutindeni joacă 
3 0 a 1 ) oacă hora 
Şi-o blândeţe fără margini prinzi în gobii tuturora... 


Astfel, de-ai veni pe aicea şi-ai voi apoi să pleci, - . 
Mi-ai pleca cu ţara'n suflet, ca să n'o mai uiţi în veci. 


Din volumul de poezii "Stropi de rouă 


de Vasile Militaru ) 


„550 PE e 7 ae aie 


NTUL ROMÂNESC PAGINA 13 


PE a e CUNIE TOO: aaa 
a ————————————— 


PLAIUL METANOIC DIN LIRICUL LUI 
ION LARIAN POSTOLACHE 


"Mătănii" - 1990 şi "Balade apocrife" - 1992, Editura Apollo, Bucureşti 
Dumitru ICHIM 


Marian Popa, în "Dicţionarul de litera- 
- omână contemporană , scrie, printre 
tură * lespre Jon Larian Postolache că ar fi 
alele et jâtru, care filosofează serios, 
"u izând cultura sau istoria şi numele 
iron/ce de ele, folosind anecdota şi portre- 
in enarizând istorii, scriind balade ca 
desandri şi Coşbuc, catrene şi strofe, dis- 
= "du-se Şi distrând chiar atunci când n'o 
tar. 
cavou căt de mult îl încântă pe Posto- 
Lache asemănarea cu Alecsandri şi Coşbuc, 
nouă ni se pare că e puţin pripită şi nu 
chiar la locul ei. De fapt, ca atmosferă şi 
matic lingvistic e mult mai apropiat de 
on Barbu, comparând ciclul de poeme 
visarlâk” cu baladele lui Postolache, cum ar 
bunăoară "Balada lui Beizadea Tingire" 
sau "Baladă în stil cronicăresc". 

printro nefericită întâmplare, parcă ar fi 
fost o proorocire a lui Marian Popa, lon 

:-n Postolache ne distrează "chiar atunci 
când n'o face voluntar." Pe copertă, sub 
fiul bine gândit, de "Mătănii", apare nu- 
dul unei femei într'o poziţie de... "şoc"! A 
fost o scăpare. Nici autorul copertei şi nici 
poetul nu s'au gândit la interpretare. Cu 
duhul blândeţilor trecem peste ea, ştiind că 
niciunul nu e teolog. 

Ion Larian Postolache îşi intitulează vo- 
lumul după mătăniile folosite de monahi şi 
credincioşi, care sunt un şirag de mărgele 
de lemn, os, sau alt material, pe fiecare 
mărgică rostindu-se o rugăciune. Catolicii 
le numesc rozariu. Titlul este o aluzie la 
ceva foarte intim, scurt şi de mare intensi- 
tate anabasică spre Mirele-Cuvânt. 

Această ediție bibliofilă este ilustrată de 

Dragoş Morărescu, un talent de rafinată 
sensibilitate artistică, reuşind, prin gra- 
vurile originale, împreună cu Postolache, 
să creeze o simfonie perfectă între "desem- 
nare" şi “însemnare”. Rareori mi s'a întâm- 
plat să găsesc o logodnă atât de perfectă 
între titlu, conținut şi ilustrarea-ca ecou în: 
reverberaţii produs prin arta gravorului. 
i Pentru cei din străinătate, câteva date 
despre Ion Larian Postolache. S'a născut pe 
18 Noembrie 1916, la Adjud. Liceul în Foc- 
şani. Academia Comercială la Bucureşti. 
Între 1947-1953 lucrează ca tehnician la 
"Gazmetan" şi proiectant la Institutul de 
Proiectări pentru Industria Uşoară. . 

Debutează în "Căminul" în 1933. Incep 
volumele de poezii: "Fluturi de bronz" 
(1937), "Hronic” (1941), "Grădina de 
cactuşi” (1969), "Oraţii" (1972), "Amurgul 
zăpezilor" (1982), "Mătănii" (1990), "Balade 
aj e" (1992). În colaborare cu alţii pu- 
blică "Imnuri vedice" (1969), "Texte alese 
din lirica sanscrită"(1973), "Poezia Egip- 
tului faraonic" (1974), "Mahabharata"'(1975), 
"Moartea Regelui Arthur" (1979), "Mesaj 
din Orient de Allama Mohammad Iqbal” 
sep diferite reeditări ale unor opere 

nate. 

Am enumerat acest "pomelnic" de titluri 
e ra a E isa vitalitatea lila şi lui 

Larian Posto i gusturile lui lite- 
Tare şi a găsi o mir Oc s'a întâmplat 
cu poetul în perioada din 1941 până în 
1969? Ce reprezintă această pauză? În al 

Vilea rând, înclinația lui spre filosofia in- 

iană, scriitorii de sanscrită şi de mesager 
gr oez ei orientale cred că ar merita un ca- 
preiei puţin mai diferit decât "un poet 


tru”, Nu aceasta îl caracterizează pe Ion : 


Postolache şi cei care i-au cunoscut 
Opera îmi vor da dreptate, 

O descifrare a perioadei de tăcere o 
iza în "Balada dimineţilor cenuşii”, 
csif ă în 1951, care apare în "Baladele apo- 
ca din 1992. Nu este un timp incandes- 

, ci un timp ars, timp de cenușă. 
tivg Pulcoriens e secătuit de orice perspec- 
ca «9i dimineaţa care ar trebui să fie crudă, 
mjmuur al zilei, este o repetare de "di- 
Hm eţi cenușii". Singura catetă biologică a 
i Pului, cea a somnului, umbră a morţii, 
(gg textul pearl de cenuşă, 

ey;un cadru kafkian şi apoi orwellian, 

depus tragicul paradis al poetului în ge- 
Te în special al "funcţionarului 

ache Ion':"La cinci şi jumătate, pre- 

„7, Geasornicul mă dă afară din Paradis!" 

prof ntărea banalului de a fi viu în epoca 
e eţiilor bacoviene e perfectă: "Zorile, 

“p să spoiască zidurile cu dimineaţă... 
șasiul alungat din somn, e: "La oglindă, /La 
stiti Zece minute,”, dar de observat şi 
cu papineă de biruire a timpului: "Îmi şterg 

pecal Vremea de pe faţă." 

4 jierderea identităţii ca persoană, ca să 
tot Ie ca poet, otrăveşte cu timp "popular" 
ul și "ceaiul aromeșşte la şase şi două- 


zeci', anonimatul acesta cenuşi ii 

c r l aces şiu pustiind 
orice este dialogic, fiind doar un zgomot 
sesizat de partenerul la dialog, ca persoană: 


"E ora şase şi jumătate,/ A plecat funcţio- : 


narul dela parter." Este o admirabilă exem- 
plificare a teoriei lui "avec", din filosofia 
lui Gabriel Marcel, mult mai expresivă de- 
cât cea folosită cu pasagerii din tren. 

- Punctul culminant al "dez-"“avec"-ui- 
Zarii , în această cădere în timpul cenuşiu 
devine "ora a treia”, groaznica, de care 
vorbesc teologii, ora umanului răstignit, 
admirabil subliniat în stilul lui E Greco de 
Ion Larian Postolache: "La trei, foamea ne 
deschide porțile./ Năvălim ca guzganii, din 
ganguri, din toate părţile./ Cantina miroase 
a petrol, a cocleală şi a ciorbă/ (Unde eşti 
poezie?/ Mişelnică vorbă!)/ Viaţă, te strângi 
ca un cerc, mincinoasă ca zarea.../ Tovarăşe, 
lasă gândurile, vezi că ţi se răceşte mânca- 
rea." Nu este aceasta o paralelă a muzicii 
lui Bach din “Patimile după Matei"? Stri- 
dentul care apare la Bach, în strigătul fa- 
riseului, e acelaşi ca tonalitate de spirit: 

Tovarăşe, lasă gândurile, vezi că ți se ră- 
ceşte mâncarea." 

Filosofia modernă a ajuns la un impas 
de înţelegere a condiţiei umane, capitulând 
în absurdul existenţial, generând astfel un 
teatru al absurdului, o poezie, o muzică şi 
pictură a absurduiui şi a incoerenţei. Cum 
s'a ajuns la aceasta? S'a încercat o "'elibe- 
rare" a omului de Dumnezeu. Nietzche a 
excelat prin nihilismul lui. Omul nemai- 
având un "sus" a încercat monologicul, în 
schimbul lui dia+Logos prin care i se ofe- 
reau zările de viaţă şi gnosă ale "Răsări- 
tului de sus". Totul a dispărut într'un narci- 
sism de cerc vicios. În plus, omul având 
conştiinţă, a devenit cea mai nefericită 
creatură. Declarându-se auto-credinţă, 
auto-dragoste, auto-speranţă a ajuns la fi- 
rescul lui "dead end", pentrucă omul 
câştigă prin ce dăruieşte. Fiinţial omul este 


„un. “dăruind.„vei. dobândi", cum. N; 


Steinhardt îşi intitulează o colecţie de 
eseuri despre adevărata structură a omului, 
care este dialogicul teandric. 

Omul vorbeşte cu "cineva" şi cu "'ceva”, 
gramaticalul "eu" trebue să se adreseze 
unui "tu”, altfel "vorbeşti de unul singur”. 
Fără de Dumnezeu, care îi oferea eternul şi 
infinitul, omul modern s'a oprit la el însuşi 
ca zeu, eternul şi infinitul fiind ceva în 
afara lui, la care nu poate să participe, să şi 
le însuşească şi să le domine prin cel de 
care s'a rupt. Şi apoi Moartea. Ce răspuns 
să-i dea? Ce e moartea? Ce e omul? În fața 
acestui vârtej omul modern a început să 
"vorbească de unul singur" care este un 
semn de demenţă, accentuată până la 
paroxism şi schizofrenie. Ne place, sau nu 
ne place, aceasta este trista realitate. Ziarul, 
radioul, televiziunea ne repetă aceleaşi ştiri 
rezultate din inversarea trinomului cre- 
dinţă-speranţă-dragoste, care nu este altce- 
va decât iad şi torturare demonică. 

Trăind într'o asemenea societate, respec- 
tiv comunistă, poetul trăieşte drama diho- 
tomismului dintre “a fi” şi exprimarea lui: 
"Gândurile,/ Ca nişte vânători/ Care s'au 
rătăcit în baltă,/ Pe ceaţă,/ Strigă de undeva, 
de dincolo de Viaţă,/ Din ce în ce mai rar,/ 
Din ce în ce mai pierdut..." 

Celebrul tablou "The blind leading the 
blind" al lui Peter Bruegel cel Bătrân poate 
este cel mai reprezentativ ca exemplificare 
a impasului în care a ajuns totalitarismul 
orb. Precum clopoţeii din poezia lui Esenin 
viaţa, în abisalul ei, păstrează ecourile 
curate ale speranţei şi ele se aud "'de dinco- 
lo de Viaţă”. 

E adevărat că ele se aud "din ce în ce mai 
rar/ din ce în ce mai pierdut...", dar chiar 
aşa, ele nu subliniază deznădejdea, pen- 
trucă poetul, în final, se regăseşte şi-şi 
regăseşte puterea anteică a "visului", într'o 
revelaţie faţă către faţă cu poesisul: " Visu- 
Ie,/ Întregeşte-mă/ Dă-mi aripi/ Dă-mi zale, 
până mâine la cinci şi jumătate, /Când cea- 
sornicul o să mă dea afară din grădinile 
tale," 

Cei care au spus de "Mioriţa" că e fata- 
listă pot spune acelaşi lucru şi despre 
scrisul lui Ion Larian Postolache, în special 
"Balada dimineţilor cenușii”. Filosofia din 
"Mioriţa" este prea subtilă în implicaţiile ei 
creştine, aşa că, snobilor nu le spune prea 
mult. Şi pentrucă înţelegerea lor nu poate 
urca "plaiul" spiritului românesc, care este 
şi "gură de rai”, adică părtăşie şi logodnă 
cu sacrul, o interpretează exact ca sectanţii, 
Păstorul ştie că va fi ucis, deci dacă nu se 
"revoltă", înseamnă că e "fatalist”. 

În primul rând, nu este vorba de 


acceptarea unei predestinaţii, ci de un dar 
al preştiinţei, al profeţiei pe care îl avea 
păstorul. Între predestinare şi pre- 
cunoaştere, sau profeție, este o mare difer- 
enţă. 

n al doilea rând, unde în "Mioriţa" 
găsim că păstorul este un laş, un fricos, 
deci unul care se lasă victimă fatalismului? 
Dimpotrivă a lucrat mult şi greu toată viaţa 
lui înfruntând lupi, duşmani şi riscându-şi 
viaţa pentru oile lui şi dovada, ca argu- 
ment, în baladă este că avea turma cea mai 
mare şi cu oile cele mai frumoase. 

În al treilea rând, dușmanii lui "vor ca 
să-l omoare" ceea ce înseamnă că tentativa 
de asasinare poate va reuşi, deci o crimă 
asupra trupului lui, dar nu moartea lui ca 
persoană. Detaliile sunt prea multe ca să le 
analizăm. Înfruntarea morţii o face în sfa- 
tul către oi. Porunca fluierelor e ca prezența 
lui să rămână chiar la nivelul fizic. 

Ceea ce ar fi dorit cei care văd fatalismul 
în "Mioriţa", ar fi fost un spectacol western 
cu cowboys în care păstorul ar fi avut rolul 
principal. Ori "Mioriţa" este o baladă ro- 
mânească şi ceea ce e important în ea nu 
este o gâlceavă şi hărţuială între nişte 
ciobani, din care unul este ucis, ci lupta 
păstorului cu moartea, ce crede el despre 
viaţă în contextul morţii? E moartea ulti- 
mul cuvânt? Este sfârşitul? Aici începe sub- 
tilitatea baladei. Păstorul care şi-a pus viaţa 
pentru oile lui îşi va da viaţa apărându-le. 
Nu le va lăsa singure. Le va lăsa fluierele; 
SUELAREA vântului, Pnevma, fiind con- 
tinuarea prezenţei lui în lume. Şi moartea? 
Cu moartea lui va călca pre Moarte. Nimic 
nu va mai rămâne din împărăţia ei. Nici 
atotputernicia, nici groaza, nici frica. Totul 
va fi cucerit şi nu va mai exista moarte. Pe 
tărâmul ei va păşi ca Mire. Unde a fost 
moarte începe Nunta. O nuntă românească, 
după ritualul ortodox, cu preoți, naşi şi 
cununiile specifice slujbei de nuntă orto- 
doxăt Totul-este la dimensiune cosmică, 
dimensiune ortodoxă a "organicului"” de 
care menţiona Blaga. 

De ce această digresiune? Pentru justifi- 
carea titlului. Pentru ca Ion Larian Posto- 
lache să fie înțeles aşa cum a fost, aşa cum 
a gândit şi aşa cum l-am cunoscut personal. 
Nuanţa plaiului mioritic în liricul lui e cea 
a plaiului metanoic. Metanoia este un 
urcuş taboric. 

“"Mătănii" ca formă scurtă de poezie, 
catrene, ne duce cu gândul pe tărâmul de 
cântec al lui "hototogisu" şi florilor de cireş 
ale Japonezilor. Acolo s'a născut minunea 
celui mai scurt poem numit haiku în care 
au excelat Basho, Buson, Issa şi Shiki. 

De ce numesc haiku o minune? Are 
numai trei versuri. De aici arta de a scrie în 
această formă fixă de poezie în care să 
oglindeşti un cosmos pe un strop de'rouă şi 
arta pe care cititorul trebue să o înveţe de a 
citi haiku. Poetul aduce un diamant şi citi- 
torul trebue să aducă lumina şi să "co- 
creeze" nenumărate nuanţe caleidoscopice 
pe muchiile de diamant ale celor 17 silabe. 

"Mătăniile"” lui lon Larian Postolache fac 

parte din acest gen de poezie scurtă. 
Secretul constă în faptul că poetul nu 
descrie”, ci doar "sugerează", dând citi- 
torului onoarea de a continua poezia din 
punctul lui de lumină. O exprimare foarte 
banală şi greşită ar fi că acest gen de poezie 
scurtă e un fel de rebus în care ţi se dă 
cuvântul şi tu trebue să descopezi cu cheia 
lui împărăţia cerurilor. 

Iată, de exemplu, catrenul "Ctitorie mu- 
şatină": "Privesc tăcut la sfinţii cu moaştele 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
12 LUNI 


pentru numai 


$ 25 


această ofertă de abonament este valabilă pe 


TOATE CONTINENTELE 


în racle,/ Ce se trudesc de veacuri să trea- 
că'n mineral; Pe zidul cu icoane vegheate 
lin de facle/ Sclipea sub candelabre - je- 
ratec de cristal." Pentru a "explica" un 
asemenea poem ar trebui să scriem un 
eseu, pentru a ajunge la ce înseamnă acel 
"jăratec de cristal” sau să-i dedicăm o 
întreagă "Trilogie a valorilor” cum a făcut 
Lucian Blaga. 

Recenzia unui roman se poate face în 
câteva rânduri prin ce "descrie", dar cu 
poezia e diferit. Ea sugerează. lată o 
"Toamnă moldav Sub cerul Bucovinei 
cu-amurguri zugrăvite/ De-un iconor, alt 
dată zugrav la Voroneţ,/ Am rătăcit în 
toamna cu frunze istovite/ Pe unde trec 
copite de cerb şi de mistreţ." 

Abia acum înţeleg, obsesia din filosofia 
lui Berdiaev despre creativ, creaţie şi par- 
ticiparea fiecărei fiinţe umane la ceativ. 
Creaţia este o geneză, o naştere a omului 
sau a unei lumi. Ea apaţine creatorilor ca 
"sugestie", răspunsul ce i se dă făcând parte 
din creaţie. 

În acest context de “lume”, ca lumen şi 
lumină românească, lon Larian Postolache 
îşi scrie "mătăniile" ca un laic polieleu adus 
rădăcinilor: "Frumoasă citadină, eu nu cred 
ca vreodată,/ În snoaba ta mândrie s'ajungi 
să afli ce-i, / O sfântă mămăligă cu-o ceapă 
detunată, /Şi-o cirobă răzvrătită de-un vis- 
col de ardei." 

Dela Văcărescu, fiecare poet îşi scrie un 
"testament", dar cel mai frumos, cel care îl 
reprezintă pe Ion Larian Postolache este 
metania adusă pentru toți "Strămoşii”: "Eu 
vin din bezna dacă a lutului acesta// Am 
cuscri şi cumetri nepoți de voievod/ Ce-au 
înfruntat pe vremuri barbarilor tempesta/ 
Şi-au lăcrămat la denii în seara de pro- 
hod." 

Acesta este Ion Larian Postolache ca poet 
al neamului nostru românesc. Ca Român se 
simte parte din legea stămoşească a creş- 
tinismului românesc şi în mijlocul celor 
care "au lăcrămat la denii în seara de pro- 
hod." 

O suită de catrene dedicate lui "Lotte, 
după plecare" îl impresionează pe cititor 
prin eleganța, fineţea şi subtilitatea slovei 
deasupra căreia spiritul poetic pâlpâie în 
rugăciune, înveşmântând grădina catrenu- 
lui cu o ireală şi feerică promoroacă de aur 
crud din metafizic: "A fost aici o fată. Tu, 
inimă, ţii minte?/ Dela'nceputul lumii, prin 
ere, dând ocol,/ Zănatecă umblat-ai cu 
zborul tău fierbinte,/ În mii de ani lumină 
să-mi vii aicea sol." Ne oprim cu respect 
lângă o linişte, ca tărâm al lacrimei şi 
admirăm rugăciunea cosmică, din urmă- 
toarele catrene, folosită de poet ca dialog 
meditativ cu Lotte: "Când vei ajune'n ceruri 
la dreapta judecată,/ Şi'n faţă'ți va sta 
Domnul-prin viscole de stele,/ Tu vei veni 
în plete cu floarea ta curată/ Și'n inimă cu 
crinii din stihurile mele." 

Sau alt catren în care iubirea, chiar din- 
colo de moarte, este creatoare de noi eter- 
nităţi: "Gândeşte-te! Acolo în regnuri vege- 
tale/ Când - simple elemente, - simțind 
afinități,/ Ne vom uni, cu setea ce ne-a unit 
în viaţă,/ Iubirea, - creatoare de noi eter- 
nităţi* 

Deşi diferite ca respiraţie poetică, "Ba- 
ladele apocrife", amintind culmi nesfârşite 
de munţi care ni se prelungesc în suflet, iar 
"Mătăniile" fiind stropi de rouă în care 
adorm stelele spre dimineaţă, amândouă 
cărţile de stihuri ne prezintă ceea ce e mai 
caracteristic în opera lui Ion Larian Pos- 
tolache şi anume un plai metanoic, 


DIE Pi 


Do ca ODA: 


e pe e 


? 


PAGINA 14 


După 42 de ani de opri- 
mare comunistă Biserica 
martir Greco-Catolică ce a 
luptat pentru apărarea cre- 
dinței strămoşeşti împotri- 
va comunismului ateu refu- 
zând orice colaborare cu a- 
cesta, în loc să fie repusă în 


drepturile sale fireşti şi la 
> locul de cinste ce-T merită, 


continuă şi azi, după trei 
ani dela Revoluţie, să fie 
persecutată, umilită, îm- 
proşcată cu noroiul minciu- 
nii şi dezinformării ten- 
denţioase. Opresorii de azi 
sunt foştii colaboratori de 
ieri îmbrăcaţi în sutană care 
şi-au trădat turma slujind 
mai mult ateismul decât pe 
Dumnezeu. Ei sunt cei ce se 
opun retrocedării biseri- 
cilor confiscate, furate de 
comunişti şi dăruite acesto- 
ra. Bisericile greco-catolice 
mai ales cele sate con- 


 tinuă să rămână pustii, în- 
a. chise de 45 de ani pentrucă 


aşa vor unele înalte feţe 
bisericeşti. Această situaţie 
absurdă este cunoscută nu 
numai pe plan naţional ci şi 
internaţional, constituind o 
pată murdară pe imaginea 
externă a României. Noii 
opresori profitând de faptul 
că 45 de ani tinerelor gene- 
raţii li s'au predat unele 
evenimente istorice total 
deformate, vehiculează cu 
abilitate în rândul celor mai 
puțin iniţiaţi, mai ales în 
actuala situaţie, acuzaţia că 
Biserica Unită, credincioşii 
greco-catolici "s'au dat cu 
ungurii?!", "că sunt trădă- 
tori de neam?!”. Această ca- 
lomnie ireproşabilă dezo- 
norează în primul rând pe 
calomniatori. 

Oare, înaltele feţe biseri- 
ceşti să nu cunoască ade- 
vărul istoric, că Biserica 
Unită dela Blaj s'a situat în 

mişcării naționale 
eliberare a Românilor 
din Transilvania? Că Bise- 
rica Unită a conceput, orga- 
nizat şi condus această 
mişcare? Trebue să le rea- 
mintim că Biserica Unită a 
înfiinţat în 1754 la Blaj pri- 
mele şcoli româneşti cu 
limba de predare română și 
că Blajul a devenit centrul 
redeşteptării naţionale. 
Referindu-se la rolul şcoli- 
lor din Blaj, marele filosof 
Mircea Eliade notează: "Fă- 
clia aprinsă la Blaj în 1754 
m'a mai putut fi stinsă și 
nici nu se va mai stinge vre- 
odată", Școala ardeleană 
prin corifeii săi, Samuel 
Micu, Gheorghe Şincai, 
Petru Maior, a argumentat 
şi popularizat prin scrierile 


IUNIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


BISERICA GRECO-CATOLICĂ 
BISERICĂ MARTIR, IERI ŞI AZI 


lor, originea latină a popo- 
rului român şi a limbii ro- 
mâne, trezind conştiinţa 
latinităţii noastre care la fel, 
nu se va stinge niciodată. 
Biserica Unită, Blajul, au 
continuat lupta pentru afir- 
marea naţionlă şi cucerirea 
drepturilor Românilor din 
Ardeal publicână în 1791 la 
Blaj "Suplex Libellus Vala- 
chorum". În 1848 la Blaj a 
avut loc măreaţa adunare a 
celor 40.000 de Români ar- 
deleni pe Câmpia Libertăţii 
unde a participat(şi Mitro- 
politul Ortodox Andrei 
Şaguna. În Catedrala dela 
Blaj; Simion Bărnuţiu a 
respins categoric unirea 
Transilvaniei cu Ungaria 
propusă de Dieta maghiară 
din Cluj, iar pe Câmpia Li- 
bertăţii s'a strigat pentru 
prima dată "Noi vrem să ne 
unim cu ţara!" Tot la Blaj 
s'a publicat în 1865 "Pro- 
nunciamentul dela Blaj”, 
program de luptă al Româ- 
nilor din Transilvania pre- 
luat şi continuat de memo- 
randiştii din 1892, ambele 
programe constituind pre- 
ludiul Marii Uniri din 1 
Decembrie 1918. Trebue 
subliniat faptul că momen- 


tul unirii din 1918 este? 
dominat de parsonațitatea 


Prof. Gavril POPA 


CELE OPT PIETRE PREŢIOASE DE PE 


COROANA BISERICII 


ROMÂNE CATOLICE 


MARTIRE 


jumătatea de Nord a Ardea- 
lului &ebuia cedată Urga- 


riei hortiste, Mitropolitul 


cauza revoluţiei din Tran- 
silvania. După exact 100 de 
ani, în 1948, urmaşul lui 
Şaguna, Mitropolitul Bălan, 


Blajului a votati a 
cedarii, iar Mitropolitul valovi pe-a Spate Fise, Ta spate Biserica 


O:todox; pentru-cedare:- Cu 
toate-acestea-Biserica Unită 
nu l-a acuzat pe Mitropo- 
litul Bălan, "că s'a dat cu 
lUngurii". Opt ani mai târ- 
ziu, în 1948, prin Decretul 
358 Biserica Unită care a 
refuzat colaborarea cu co- 
munismul ateu, este desfi- 
ințată cu concursul larg al 
Mitropolitului Bălan. În 
1848 pe Câmpia Libertăţii, 
Mitropolitul Blajului, Le- 


ANArE LU MONO itic luliu 7 meni, a întâmpinat, primit 
laniu, fiu al Bisericii Gre-£, și găzduit cu ospitalitatea 


co-Catolice, preşedinte a12 


Partidului Naţional din 
Transilvania, figura proe- 
minentă a Unirii, ales pre- 
şedinte al Consiliului diri- 
gent. Acest adevăr istoric a 
fost scos din cărţile de isto- 
rie în epoca de dominație 
comunistă. 

Rolul Bisericii Greco- 
Catolice în lupta pentru eli- 
berarea naţională a Româ- 
nilor din Transilvania este 
unanim recunoscut, cu ex- 
cepţia unor cercuri care 
încearcă să-l tăinuiască ti- 
nerei generaţii. lată cum 
caracterizează marele istoric 


Nicolae Iorga în 1940 Bise- 


rica Română Unită: "Bise- 
rica Română Unită este în- 
drituită să rămână în mij- 
locul neamului românesc. 
Este o fericire pentru noi, 
pentru tot ce a dat ea prin 
glorioasa biserică dela Blaj 
şi gloria aceasta nu o poate 
lua nici o pasiune, nici o 
nedreptate”. Vor încerca să- 
1 conteste și pe Iorga calom- 
niatorii Bisericii Unite cu 
Roma? Sau cel puţin să-l 
cenzureze? Tot în 1940 în 
Consiliul de Coroană ron- 


vocat de re, e 


consulta în privința Diete 
tului dela rea prin care 


cuvenită pe Mitropolitul 
Ortodox Andrei Şaguna, 
luptând împreună pentru 


Română Unită colaborând 
det puterea atee pentru des- 


ființarea acesteia. Satisfacut 
' € rezultat, Mitropolitul 


Bălan, într'o cuvântare ţi- 
nută la sfârşitul lui Noem- 
brie 1948 la Reghin, a spus: 
"|nCeea ce am făcut, am făcut 
cu € inea că numai 
atunci se vor întoarce yre- 
urile, când Mureşul îşi va 
întoarce cursul”. Parcă am 
mai auzit noi o profeție 
asemănătoare puţin timp 
înainte de Revoluţie "când 
va face plopul pere şi răchi- 
ta micşunele". Din fericire 
ambele profeţii s'au dove- 


TRAIAN DORZ, 


dit mincinoase. Au urmat 
42 de ani de cruntă opri- 
mare pentru biserica noas- 
tră. A persecuta şi calomnia 
Biserica Greco-Catolică, 
care a conceput, organizat şi 
condus mişcarea de elibe- 
rare naţională a Românilor 
din Transilvania situându- 
se în fruntea apărării naţio- 
nale, care a înfruntat cu ero- 
ism comunismul ateu, acu- 
zând-o de trădare naţională, 
este nu numai o grosolană 
încercare de măsluire a ade- 
vărului istoric, ci şi o de- 
tractare josnică irespon- 
sabilă, un adevărat sacri- 
legiu menit să împiedice 
renașterea Bisericii Româ- 
ne Unite. În contradicţie cu 
veroşii calomniatori, Mi- 
tropolitul Banatului şi 
Timişoarei a retrocedat du- 

ă revoluţie Catedrala Gre- 

o-Catolică din Lugoj, cre- 

incioşilor uniţi, subliniind 
u această ocazie adevărul 

toric; "Biserica Greco-Ca- 
tolică este tot atât de româ- 
nească ca şi Biserica Orto- 
doxă". În articolul "Mărtu- 
rii din gulagul românesc - 
Aiudul", publicat în ziarul 
"Crişana", autorul Ioan Ar- 
delean "De relegie ortodox 
fost deținiit POLE ae 0. 
specifică sub sem ră, 
după ce descrie suferințele 
îndurate în închisori alături 
de credincioşii greco-cato- 
lici, menţionează: "AStăzi în 


libertate trăim drama când 


Greco-Catolicii nu sunt 
consideraţi ai noştri, de că- 
tre conducerea Bisericii 
Ortodoxe. Dacă aceşti con- 
ducători ai Bisericii Orto- 
doxe ar fi fost cu noi în 
“celule, ca şi cei greco-cato- 
lici, astăzi n'ar da dovadă 
de acest feroce ateism 
ținându-le sechestrate bi- 
sericile şi bunurile”. lată 
adevărul exprimat atât de 
simplu şi de sincer de un 
fost deţinut politic ortodox, 
la care orice comentariu e 
de prisos. Biserica martir, 
Biserica Greco-Catolică 
continuă şi azi martiriul, 
după trei ani dela Revolu- 
ție, datorită foştilor şi actu- 
alilor colaboratori, situaţie 
total nejustificată şi dăună- 
toare neamului românesc. . . 

Pentru înlăturarea aces- 
tei nefericite situaţii adre- 
săm înaltelor feţe biseri- 
ceşti o creştinească chema- 
re: "Renunţați la calomniile 
iresponsabile la adresa 
Bisericii martir Greco-Ca- 
tolice care vă dezonorează 
în ochii lumii şi redaţi-ne 
bisericile şi bunurile con- 
fiscate de regimul comu- 
nist, pe care le rețineţi în 
mod abuziv. În actuala 
situație e imperios necesar 
ca împreună să luptăm, ca 
şi în trecut, pentru binele şi 
redresarea morală a Româ- 
niei, morală atât de mult 
zdruncinată de regimul 
ateu. 


ONDUCĂTORUL SPIRITUAL 
AL OASTEI DOMNULUI 


Oastea Domnului a fost 
şi rămâne cea mai puternică 
mişcare misionară din 
sânul Bisericii Ortodoxe 
Române. 

După opinia Preotului 
losif Trifa, care a iniţiat 
mişcarea la 1 lanuarie 1923; 
"Oastea Domnului este o 
armată sub conducerea lui 
lisus Biruitorul. Oastea 
Domnului este o mişcare 
pronunţat duhovnicească, 
Domnul este conducătorul 
acestei mişcări”. 

Este adevărat că Oastea 
Domnului nu a avut un 
conducător declarat sau 
instituit, dar nu-i mai puţin 
adevărat că această armată 
de luptă a recunoscut 
totdeauna o autoritate în- 
drumătoare, ale cărei direc- 
tive au fost luate în consi- 
derare şi respectate. 


Astfel, dela înființare şi 
până la trecerea în veşnicie 
a Părintelui Iosif Trifa (în 
Februarie 1938), el a fost 
stimat şi considerat drept 
conducătorul incontestabil 
al Oastei. Printre ostaşii 
militanţi, apropiaţi şi fideli 
colaboratori, s'a remarcat 
Traian Dorz, excepțional 
talent politic, deosebit de 
activ şi de apreciat în sânul 
mişcării, 

S'a născut în zi de Cră- 
ciun: 25 Decembrie 1914, 
fiind, parcă, predestinat 
slujirii lui Hristos. Făcând 
parte dintr'o familie de 
profund credincioşi, Tra- 
ian Dorz a cunoscut scrie- 
rile religioase ale Oastei, ca 
mic şcolar, Entuziasmat de 
conţinutul lor, s'a angajat la 
difuzarea lor. S'a remarcat 
ca susţinător al presei 


Dr. |.O.RUDEAN 


Oastei. Pe de altă parte, 
propunând poezii proprii, a 
fost apreciat ca unul dintre 
cei mai talentaţi poeţi ai 
Oastei. Aşa se explică che- 
marea la Centrul Oastei din 
Sibiu, impunându-se ca cel 
mai valoros element al 
redacţiei "Lumina satelor”, 
oficiosul Oastei Domnului. 

In aceste condiţii, Traian 
Dorz publică numeroase 
poezii, contribuind la 
succesele anilor de glorie ai 
Oastei, 1930-1935, atât ca 
publicist, cât şi ca animator 
al multor adunări ale Oas- 
tei de pe cuprinsul întregii 
țări. În acest timp s'a impus 
ca cel mai apreciat poet al 
Oastei, multe dintre poe- 
ziile sale devenind texte ale 
celor mai cunoscute cântece 
din adunările ostaşilor, fapt 
ce explică popularitatea sa. 


Ne este bine cunoscut cum: 
"Cântări nemuritoare", cule- 
gere de poezii creştine, a 
făcut ocolul pământului, 
fiind cunoscute şi admirate 
de toată lumea creştină. Es- 
te impresionant numărul 
celor peste o mie de poezii 
ale acestui volum, dar să nu 
uităm că totalul creaţiilor 
sale poetice a depăşit şase 
mii de poezii. 

Din opera poetică a lui 
Traian Dorz mai fac parte 
opt volume, fiecare cuprin- 
zând câte o mie de maxime 
şi proverbe versificate, 
dovedind calitatea de mare 
şi profund gânditor, 
Această calitate, la acelaşi 
grad de importanţă şi în 
aceeaşi măsură valoroasă ca 
şi cea poetică, este oglindită 
în volumele de comentarii a 

Continuare în pag.15 


pa 


Evanghelia ultimei Du- 
“minici a lunii (în care se 
vorbeşte despre importanţa 
"ochiului sănătos" în viaţa 
- de credință, de neputința 
ii "la doi stăpâni", de 
verijile" şi "îngrijorările" 
care ne îndepărtează de 
Împărăția lui Dumnezeu), 
este precedată de Apostolul 
“unei copleşitoare "stări de 
“ham, când "ne bucurăm 
chiar şi în necazurile noas- 
vre; căci ştim că necazul 
aduce răbdare, aduce bi- 
muință în încercare, iar 
biruința aceasta aduce nă- 
dejdea..." (ROMANI, 5. 3-5). 
„ Creştinul care se menţine 
treaz în toate lucrurile, care 
“poate veghea zilnic, în 
“turnul său de pază (HA- 
"BACUC, 2.1), la integritatea 
 meprihănirii sufletului, 
“acest copil al lui Dum- 
nezeu, dinamic şi pur, 
- sombind deopotrivă, cu 
rivirile înfiorate de mister, 
sublimul veşniciei şi nece- 
— silatea clipei, va face un pas 
"mai departe în evoluţia sa 
spirituală, punând băzele 
“unei noi etape duhovni- 
„cești: AREA, ca unul 
„care crede nemijlocit în 
"Dumnezeul răbdării şi al 
_ mângâierii”" (ROMANI, 


„În geneza propriu-zisă a 
_râbdării, preponderența o 
are pentru- 
că prin înfrânare se ajunge 
“la răbdare, şi nu invers. 
“După cum sportivii “se 
supun la tot felul de în- 
frânări" (1 CORINTENI, 
9.25), ca să poată răbda 
probele grele, istovitoare, 
ale unui concurs de perfor- 
„manţă, la fel şi în trăirea 
comandamentelor divine, 
„mai întâi ne înfrânăm inte- 
„ Tioritatea rebelă, sinele nos- 
“tu nărăvaş şi penetrabil, şi- 
poi răbdăm invaziile din 
Atară, aşa numita "încerca- 
“Te'a credinței, care, încet 
„dar sigur, consolidează 
 Tăbdarea (IACOV, 1.3). 


| pa excepţie, "încercări- 
„€ ne atacă - fiecare, în 


Parte - printr'o ispită pro- 
pie, caracterislică, în 
Pia exploziei noastre 
uoterane, a înfrângerii, a 
apitulării. Şi nu există 
" un singur mijloc de 
“iăpare din mrejile ezite 
Ari tânarea ei din faşă, în 
E aa ca s'o putem răbda 

j NP oe care din afară, 
i d această încredințare: 
j lia zeu, care este 
fiii cios, nu va îngădui să 
Voa Spitiţi peste puterile 
13 isus ci împreună cu 
sficajă pregătit și mijlocul 
in ea, ca s'o puteţi 
a CORINTENI, 10. 
Să luăm un exemplu: 
pita poftei trupeşti, mo- 
lată a desfrânării. Dacă nu 
2 pane, înfrânarea, ispita 
Lua tă zămislire (IACOV, 
iai devine perforantă 
ă dana naștere păcatului, 
tul arece răbdarea instinc- 
i dit Sexual, fără antece- 
Posgaie înfrânării, nu este 
mină ilă. Ceea ce îl deter- 
pe Ap. Pavel să sfă- 


tuiască pe tinerii creştini 
aşa: "dacă nu se pot înfrâna, 
să se căsătorească, decât să 


ardă" (1 CORINTENI, 7.9). 


» 
» Lă 


_ Scopul răbdării este de o 
îndoită frumuseţe morală. 
Pe de o parte, câştigarea, 
respectiv mântuirea pro- 
priilor noastre suflete 
(LUCA, 21.19), iar pe de altă 
parte, mântuirea aproapelui 
nostru, a tuturor celor cu 
care convieţuim: "De aceea 
rabd totul pentru cei aleşi, 
pentru ca şi ei să capete 
mântuirea" (TIMOTEI, 
2.10). 

In formarea răbdării 
creştine, pildele de răbdare 
reprezintă un auxiliar pre- 
țios. Ap. Iacov se grăbeşte 
să ne dovedească efica- 
citatea înrâuririi unor vieţi 
exemplare, povăţuindu-ne 
să luăm "ca pildă de 
suferinţă şi de răbdare pe 
proorocii care au vorbit în 
Numele Domnului”. Şi el 
continuă: "Aţi auzit vor- 
bindu-se despre răbdarea 
lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit 
i-a dat Domnul şi cum 
Domnul este plin de milă şi 
de îndurare" (IACOV, 5.10- 
11). 

Eroii credinţei pure, ai 
încrederii neclintite în lu- 
crurile nădăjduite, subli- 
mele pilde de răbdare 
vitejească, au suferit bat- 
jocuri, bătăi, lanţuri şi în- 
chisoare, răbdând; au fost 
ucişi cu pietre, tăiaţi în 
două cu fierăstrăul, chi- 
nuiţi, răbdând; au murit 
ucişi de sabie, răbdând; au 
pribegit îmbrăcaţi în co- 
joace şi în piei de capre, 
lipsiţi de toate, prigoniţi, 
munciţi, răbdând; au rătăcit 
prin pustiuri, prin munţi, 
prin peşteri şi prin cră- 
păturile pământului, răb- 
dând 11.36-38). 

Pilda răbdării desăvâr- 
şite o aflăm în lisus Hristos, 
spre Care trebue să tindă, 
cu înflăcărare, orice suflet 
de Român, în tot timpul 
pribegiei sale, mocnind de 
dorul brazdei natale, întru 
aşteptarea izbăvirii defini- 
tive a patriei. După cum 
citim: "Domnul să vă 
îndrepte inimile spre dra- 
gostea lui Dumnezeu şi 
spre răbdarea lui Hristos 
(2 TESALONICENI, 3.5). În 
consecinţă, "răbdarea lui 
Hristos", ca pildă de răb- 
dare, ca atitudine imitabilă; 
şi “răbdarea lui Hristos", ca 
sursă a propriei noastre răb- 
dări, ca vână inepuizabilă 
de Apă Vie, de forţă trans- 
figuratoare, Fiindcă numai 
în lisus Hristos aflându-ne, 
noi putem răbda în chip 
desăvârşit, fără să ne po- 
ticnim şi fără să obosim în 
răbdare. i 

"Să vă purtaţi într'un 
chip vrednic de chemarea 
pe care aţi primit-o, cu toată 
smerenia şi blândeţea, cu 
îndelungă răbdare”, ne 
povăţuieşte Apostolul Nea- 
murilor ENI, 4.1-2). În 
componenţa felului nostru 


pRIN RĂBDARE LA BIRUINȚĂ 


Sergiu GROSSU— 


de a fi, a comportamentului 
creştin, răbdarea maximali- 
zată sau "îndelunga răb- 
dare" îşi are locul bine 
stabilit, ca ierarhie valorică 
de care nu ne putem dis- 
pensa, fără de care evoluţia 
noastră spirituală este sorti- 
tă eşecului. 

Care sunt exerciţiile 
obligatorii, datorită cărora 
"indelunga răbdare" devine 
o dispoziţie psihică evi- 
dentă? 

1. PĂZIREA PORUNCI- 
LOR ŞI A CREDINȚEI: 
"Aici este răbdarea sfinţilor, 
care păzesc poruncile lui 
Dumnezeu şi credinţa lui 
lisus (APOCALIPSA, 14.12). 
Să fim atenţi, prin urmare, 
la calitatea credinţei noas- 
tre, care trebue să se ase- 
mene cu "credinţa lui 
lisus", ca să putem răbda 
îndelung. 

2, APROFUNDAREA 
EVANGHELIEI, pentru ca 
"prin răbdare şi prin mân- 
gâierea pe carepo dau 
Scripturile”. (ROMANI, 
15.4), să ne desăvârşim răb- 
darea.. Respectarea Sfin- 
telor Scripturi, păzirea 
"Cuvântului răbdării" duce 
la biruința în răbdare 
(APOCALIPSA, 3.10). 

3. RĂBDAREA PÂNĂ 
LA SFÂRŞIT, necunoscând 
intermitenţele sau scuzele 
unor împrejurări excep- 
ționale: "Veţi fi uriţi de toţi 
din pricina Numelui Meu; 
dar cine va răbda până la 
sfârşit, va fi mântuit" 
(MATEI, 10.22). 


4. RĂBDAREA TOTA- 
cu alte cuvinte "să fiţi 
răbdători cu toţi”, aşa cum 
sună învăţătura profundă şi 
autentică a Sf. Pavel, cu ur- 
mătoarele puncte de reper: 
răbdând viaţa în neorân- 
duială a altora, dar mustrân- 
du-i; răbdând desnădejdea 
altora, dar îmbărbătându-i; 
răbdând slăbiciunea cre- 
dinţei altora, dar sprijinin- 
du-i (1 TESALONICENI, 5.14). 
Sau, mai bine zis, răbdând 
totul, "ca să nu punem vreo 
piedică Evangheliei lui 
Hristos" (1 CORINTENI, 
9.12). 


Lă 

. L.ă » 

Îndeplinind condiţiile 
arătate mai sus, practicând 
cu asiduitate şi intran- 
sigenţă morală exerciţiile 
obligatorii de însuşire 
temeinică a răbdării, după 
revelaţia Evangheliei lui 
Hristos, noi ne vom în- 
vrednici să răbdăm, cu de- 
mnitate creştină, toate 
ispitele, toate încercările, 
toate ofensele şi toate 
gafele celor inferiori nouă 
ca împlinire duhovnicească, 
toate suferințele cauzate de 
o nedreaptă orânduire so- 
cială, ca să dobândim - 
fiindcă am aşteptat cu 
răbdare - făgăduinţa vieţii 
veşnice şi slava Împărăției 
lui lisus, conform asigu- 
rării: "Dacă răbdăm, vom şi 
împărăţi împreună cu EI" 
(2 TIMOTEI, 2.12). 


IUNIE 1993 


PB rara 


MIȘCARE MEMORANDISTĂ 


Cu aprobarea Mitropo- 


liei Blajului a luat fiinţă 
Nouă Miscare Memaran- 
distă care ar singur 
scop: să ceară dreptate 
pentru Biserica Română 
Unită cu Roma (Greco-Ca- 
tolică). Martirizată sub 
regimul comunist, această 
Biserică românească nu şi-a 
reprimit nici astăzi lăcaşu- 
rile de cult şi alte bunuri 


NOUA 


rie 1918 (cap. III, pct.2): 
"Egala îndreptățire şi 
deplină liberatate auto- 
nomă confesională pentru 
toate confesiunile din stat", 
cu toate consecinţele ce pot 
decurge de aici. Noul Me- 
morandum cere să se recu- 
noască formal şi practic pre- 
vederea din art. 22 al "Con- 


stituţiei" din1923: "Biserica 
Creştină Ortodoxă şi cea 


luate abuziv în anul 1948 de 
către statul comunist. Mai 
mult, credincioşii ei sunt 
ţinta unei calomnieri şi a 
unei atitudini vădit ostile, 
extinse larg mai ales în me- 
diul sătesc. În Transilva- 
nia, pentru a cărei eliberare 
şi unire Cu România au 
luptat Românii uniţi tinip 
de două veacuri şi jumătate, 
ingurii persecutați astăzi - 
i încă de către propriii lor 
raţi - sunt Românii uniţi. 
e încalcă astfel justiţia 
dumnezeiască şi cea ome- 
nească şi se sfidează trecu- 
tul eroic al acestei Biserici 


Greco-Catolică sun iserici 
româneşti” şi să înceteze 
Lolația faptică de toleraţi 
religios în propria lor ţară 
pentru clericii şi credin- 
cioşii români uniţi, care nu 
se bucură de drepturile 
celorlalte culte. Se apelează 
la clerul ortodox ca să con- 
tribuie la o înţelegere fră- 
țească între "cele două stra- 
ne" (ortodoxă şi catolică) 
prin interzicerea oricărei 
violenţe verbale şi fizice 
împotriva uniţilor din par- 
tea unor credincioşi orto- 
docşi. Întrucât în cazul Ro- 

ânilor uniți SE încalcă şi 


PAGINA 15 


ției Naţiunilor Unite şi 
onsiliului Europei (a cărui 
onvenţie Europeană im- 
une respectarea libertăţii 
eligioase). 

Apelăm la toţi cetățenii, 
indiferent de confesiune 
religioasă sau naţionalitate, 
precum şi la toţi Românii 
din exil, să sprijine Noul 
Memorandum prin semnă- 
tura lor scrisă (cu indicarea 
adresei). Semnăturile pot fi 
trimise pentru centralizare 
pe adresa: Anton Moisin, 
Str. Stadionului, nr.10/4, 
2342 Victoria, jud. Braşov. 
Noul Memorandum, însoţit 
de semnături, va fi trimis 
organelor puterii executive, 
legislative şi judecătoreşti. 

Dacă se va face dreptate 
Românilor uniţi, se va re- 
stabili pacea sufletească 
între Românii ardeleni, în- 
tărindu-le puternic româ- 
nismul în Transilvania. Să 
fim toţi solidari în reali- 
zarea acestui act de drep- 
ate, spre binele tuturor. 


A.G.R.U. ale Arhidiecezei 


luptătoare pentru dreptu- "Declaraţia universală a ş a a 
rile poporului. Mai mult, se € drepturilor omului" (art Din partea organizaţiilor 


nesocoteşte un principiu 
fundamental al alcătuirii 
statului naţional român 
unitar, formulat în "Hotă- 
rârea unirii Transilvaniei 
cu România" din 1 Decem- 


După 13 Noembrie 1992, timp de 4 luni, 
paniei de semnături pentru Noul Memorandum, 


18), adoptată de Adunarea“ 
Generală a O.N.U. la 10 
Decembrie 1948, Noua Miş- 
care Memorandistă se 
adresează pentru sprijin 
moral deopotrivă Organi- 


Blajului, 


Prof.Dr. Anton MOISIN 


coordonator. 


s'a desfăşurat prima fază a cam- 
care cere dreptate pentru 


Biserica Română Unită cu Roma (Greco- Catolică). La 18 Martie 1993 a fost trimis 
Noul Memorandum însoţit de semnături şi o adresă, Preşedintelui României, Pri- 
mului ministru, Preşedintelui Senatului şi Preşedintelui Camerei Deputaţilor. 


DECLARAŢIA 
“NOII MIŞCĂRI MEMORANDISTE 


"Vă înaintăm alăturat Noul Memo- 
randum al Românilor uniţi (greco-cato- 
lici), care cer reprimirea lăcaşurilor de 
cult, a tuturor instituţiilor şi a bunurilor 
care le-au aparţinut legitim până în anul 
1948, când le-au fost răpite abuziv. Ca şi 
strămoşii lor, care au înaintat Memoran- 
dumul din 1892 către autorităţile străine 
ce le nesocoteau drepturile, Românii 
uniţi de astăzi se consideră persecutați în 
propria lor ţară, de către propriii lor fraţi. 
Memorandumul din 1892 a fost însoţit de 
1493 de semnături, suficiente pentru a fi 
socotite reprezentative în raport cu cele 
două milioane de Români asupriţi din 
Transilvania. Pentrucă nu numărul 
semnăturilor se discuta, ci o nedreptate, 
pentru reclamarea căreia era suficientă 
fie şi numai o singură semnătură. Noul 
Memorandum, întocmit exact la un secol 
după primul, este sprijinit deja prin 
multe mii de semnături. 
trimitem doar o parte dintre ele, circa 


Alăturat vă 


5.000, număr ales prin raportare la cel din 
1892, avându-se în considerare creşterea 
numerică a populaţiei în Transilvania. În 
mod simbolic, printre semnatari nu sunt 
doar Români uniţi, ci şi Ortodocşi de alte 
confesiuni, precum şi locuitori de diferite 
naţionalităţi. Aceştia sunt reprezentanți 
ai tuturor oamenilor cinstiţi din Tran- 
silvania, indiferent de religie şi naţiona- 
litate, care nu vor decât dreptate pentru o 
Biserică românească martirizată. Refuzul 
de a se face dreptate Românilor uniţi este 
un atentat clar la unitatea sufletească a 
Românilor ardeleni. Această unitate nu 
se poate reface fără adevăr şi dreptate. 
Dacă Noul Memorandum va fi respins 
sau va rămâne fără răspuns, ne vom 
considera trataţi ca strămoşii noştri acum 
un secol, sub străini. Mişcarea Noului 
Memorandum nu va înceta până nu se va 
face integral dreptate Românilor uniţi. 
Considerăm termenul de 30 de zile 
suficient pentru un răspuns”. 


Cele 30 de zile au expirat în noaptea Sfintelor Paşti, fără a se primi nici un 
răspuns dela nimeni. Ca urmare, în aceeaşi noapte s'a redactat declaraţia 


"Noua Mişcare Memorandistă, care 
cere reaşezarea în drepturile ei depline a 
Bisericii Române Unite (Greco-Catolică) 
a apelat în acest sens la preşedinţia 


republicii, la guvern, 


României şi la Camera Deputaţilor, 
însoţindu-şi cererea de dreptate cu mii de 
semnături şi oferind un răgaz de 30 de 
zile pentru un răspuns. În noaptea 
Sfintelor Paşti s'a împlinit termenul 
arătat fără a se primi nici un răspuns. Mai 


pe care o redăm integral: 


DECLARAȚIE 


la Senatul 


mult, Preşedintele României i-a omis din 
alocuţiunea sa de Paşti tocmai pe Greco- 
cato-lici, încât ne întrebăm dacă Domnia- 


TRAIAN DORZ 


Urmare din pag.14 
numeroaselor texte publice 
şi în numeroasele meditații. 
Spre a cunoaşte valoarea 
gândirii şi activităţii sus- 
ținute de Traian Dorz în e- 
poca cruntă a ilegalităţi şi a 
celor mai înfiorătoare per- 
secuţii, redăm din ultimul 
său memoriu către auto- 
rităţi, din 14 Septembrie 
1988, următoarele: "Oastea 
Domnului ar putea să 
suţină pe deplin munca 
misionară a bisericii, de 


înviorare a credinţei noas- 
tre şi de refacere morală, o- 
prind prăbuşirea alarman- 
tă în rătăcire şi imorali- 
tate”. Cu astfel de gânduri 
şi aspirații, Traian Dorz, ca- 
re nu se considera decât un 
umil slujitor al Oastei 
Domnului, e recunoscut ca 
autoritate supremă, fiindu-i 
ascultate îndrumările ce-au 
asigurat unitatea şi afir- 
marea Oastei în anii de 
crunte şi dureroase perse- 
cuţii. 


sa se consideră preşe-dinte al tuturor 
Românilor. Ca urmare a indiferenţei şi 
relei voințe manifestate faţă de Românii 
uniţi, care sunt ţinta calomniilor şi 
abuzurilor în întregul teritoriu al 
Transilvaniei, declarăm solemn că 
Mişcarea noastră, care va continua până 
la obţinerea dreptăţii, se va numi din 
această noapte: NOUA MIŞCARE 
MEMORANDISTĂ A ROMÂNILOR 
PRIGONIŢI DIN TRANSILVANIA". 


În numele Mişcării, 


Prof.Dr. Anton Moisin 


Dumnezeu l-a uşurat de 
durerile trupeşti şi l-a 
răsplătit pentru virtuțile sa- 
le sufleteşti, primindu-l în 
a Sa împărăție cerească la 
22 lunie 1989. Spre locul de 
aşezare a celor trupeşti, fra- 
tele Traian a fost condus 
solemn și tânguitor de 
peste 10.000 de admiratori 
şi fraţi din rândurile Oastei, 
în mijocul căreia el rămâne 
veşnic prin opera sa nemu- 
ritoare. 


Pr. 1.O. RUDEANU 


| 
| 
| 
| 
| 


- ARI 


: 
j 


AP. 9P no —ca ri 


PAGINA 16 


CI 


IUNIE 1993 


Într'una din zilele anului 1946, plimbându-se prin Belgrad, Tudor Vianu 
văzu un grup de Români. Intrând în vorbă cu ei, ambasadorul român a aflat 
că sunt din Valea Timocului, că prin părțile lor nu există școli și nici cărți 
româneşti, că sunt obligați să înveţe în limba sârbă, că slujba se face în lim- 


ba slavonă. _ 


A doua zi, Vianu s'a prezentat la Ministerul Iugoslav de Externe cerând o 
audiență. La protestul ambasadorului român privind deznaționalizarea Ro- 
mânilor din Valea Timocului, ministrul de externe iugoslav bătând cu palma 
în masă, a afirmat că "în Timoc nu sunt Români"; Tudor Vianu a fost obligat 


să părăsească Iugoslvia. 


După al Doilea Război Mondial, comuniștii ajunși la conducerea 
României i-au părăsit totalmente pe Românii din afara granițelor și i-au 


ignorat pe cei din Valea Timocului. 


În Nord-Estul Serbiei, pe Valea Timocului dela Muntele Rătan la Dunăre 
şi dela Marea Moravă până la Timoc, în judeţele Timoc, Morava, Pojarevaţ 


şi Craina trăiesc Românii. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


(ROMÂNII DE PE VALEA TIMOCULUI 


i i ii it să-și biceiurile. 
inaşi în Valea Timocului, Românii au reușit să-și păstreze ot le, 
tradiție da special limba, în ciuda încercărilor permanente și sistematice 


de deznaționalizare, 


nimia din zonă păstrează încă românitatea așezărilor: Vaiuga, Tâlva 

Ro Corbona, Vlașca, Izvorul Mare, Izvorul Mic, Valaconie.. î 

Poate interesantă pare și legenda românească potrivit căreia "pământul 
românesc este - buricul pământului - muntele Rătan'. = 

Deznaţionalizarea Românilor de pe Valea Timocului trebue să fie un 
semnal de alarmă pentru toți Românii, în special pentru cei din diasporă. i 

Ne facem o datorie omenească, poate românească, de a face cunoscută 
existența Românilor sud-dunăreni din Valea Timocului republicând "Me- 
moriul Românilor din Serbia" prezentat de Dr. Atanasie Popovici la 
Conferinţa de pace dela Paris, în anul 1919. 


Dr.George A.NICOLAEVICI 
Prof. lonel CIONCHIN 


MEMORIUL ROMÂNILOR DIN SERBIA 


Conferinţa pentru Pace, întrunidu-se la Paris, 
cu scopul de a aşeza în Europa o-nouă alcătuire, 
întemeiată pe justiţie şi pe principiul naţio- 
nalităţilor, Comitetul Naţional al Românilor din 
Serbia, al cărui preşedinte este subscrisul, m'a 
însărcinat să aduc membrilor conferinţei plân- 
perile şi năzuinţele legitime ale acestei popu- 
aţi. 

Întemeiat pe aceasta, am onoarea de-a înfăţişa 
cele ce urmează: 

Valea inferioară a Timocului şi a Moldovei, 
din Nord-Estul Serbiei şi platoul care desparte 
aceste două râuri, sunt locuite de o însemnată 
masă de populaţie românească. Ea ocupă te- 
ritoriul celor 4 judeţe: Craina, Pojarevaţ, Timoc 
şi Morava. În această privinţă, iată şi mărturia, 
care nu poate fi înlăturată, a unui profesor sârb, 
care a studiat problema Românilor din Serbia şi 
a publicat asupra lor o broşură, scrisă într'un 
spirit ştiinţific şi nepărtinitor: 

"Pe o suprafață de 12.240 km;, adică o treime 
din Regatul Serbiei (la 1912), se intind cele 4 
judeţe ale Serbiei din Nord-Est: Craina, Morava, 
Pojarevaţ şi Timoc. Din aceste 4 județe, două - 
Craina şi Pojarevaţ - sunt locuite de o populaţie 
aproape în intregime românească, pe câtă vreme 
în celelalte două judeţe - Morava şi Timoc - 
locuiesc şi Sârbi, mai cu seamă în plăşile 
Zaglavaci şi Timoc (Judeţul Timoc)", 

Obârşia populaţiei române din Serbia este 
foarte bine cunoscută, ea fiind alcătuită din 
rămăşiţele coloniilor romane şi trace romanizate 
care se aflau în această ţară, atunci când Sârbii 
s'au revărsat în aceste locuri, şi care n'au putut fi 
slavizate de cât cu greu şi numai în parte. 
Populaţia românească s'a păstrat mai curată in 
văile înalte şi în pădurile dese ale acestui ţinut 
muntos. În sec.al XIV-lea, urmele lor se întâlnesc 
în mai multe acte oficiale ale ţărilor sârbe. Dar 
peste această primă alcătuire etnică, au venit să 
se adauge elemente macedo-române dela Pind şi 
din Balcani. În cursul sec. XVII-XVIII şi al XIX- 
lea, noi pături au venit să se suprapună peste 
primele așezări şi de astă dată ele au venit din - 
mica Valahie (Oltenia) şi din Banatul Timi- 
şoarei. Şi astăzi încă, se deosebesc diferitele 
straturi ale acestei populaţii, după unele 
trăsături caracteristice - port şi moravuri - pe care 
le-au păstrat și care se găsesc în grupul de unde 
îşi trag obârşia. 

Insemnătatea numerică a populaţiei româ- 
neşti din Serbia nu este deloc de lepădat. Ea 
numără astăzi mai bine de 340.000 de suflete, 

irea ei fiind aceea de a se întinde şi de a se 

inmulți. 

Chiar la 1859, geograful francez, G.Lejean, 
care a cunoscut această populaţie şi a studiat-o 


Dr. Atanasie POPOVICI 


Preşedintele Comitetului Naţional al Românilor din Serbia 


aproape, a spus că Românii din Serbia sunt 
"oameni destoinici, muncitori şi mai prolifici 
decât Sârbii şi că numărul creşte mereu". 

Primele date statistice asupra Românilor din 
Serbia sunt dela 1846. Numărul Românilor, pe 
vremea aceea, atingea cifra de 97.215. 

Zece ani mai târziu, geograful francez po- 
menit mai sus, dădea 104.343 Români care 
locuiau în Serbia. 

In acel timp, populaţia Serbiei nu depăşea 
numărul de 900.000 suflete; aşadar, Românii 
alcătuiau ceva mai mult decât a noua parte din 
totalul populaţiei statului sârb. Această pro- 
porţie s'a păstrat de atunci, dacă n'a fost chiar 
întrecută cu toate sforțările statisticilor oficiale 
sârbeşti de a o ascunde. Astfel, la 1890, după 30 
de ani, aceste statistici nu dădeau decât un 
număr de 149.713 Români, iar la 1895, 159.510, 
pentru ca la 1900 să ne dea 122,420, arătând astfel 
o însemnată descreştere, fără ca nimic să 
îndreptățească aceată grabnică dare inapoi. Nici 
emigrațiuni, nici epidemii nu au fost care să 
ducă la descreșterea mai ales a populaţiei 
româneşti din aceste ținuturi, pe când populaţia 
sârbească a urmat să crească, - după aceleaşi 
statistici - într'o proporţie cu totul exagerată și 
arbitrară. 

In adevăr, populaţia celor 4 judeţe sârbeşti, 
care, la 1859 era de 282.398 suflete, la 1900, a 
ajuns să aibă însemnata cifră de 635.286 suflete. 

Ținând însă seama de apti ştiut că Românii 
sunt mai prolifici decât Sârbii, este cu neputinţă 
ca la 1900, numărul Românilor să fi rămas 
aproape acelaşi ca la 1859, pe câtă vreme, în 
acelaşi răstimp, numărul Sârbilor să crească de 4 
ori şi dela 159.785 suflete să ajungă la cifra de 
513,386 suflete. 

Dacă ţinem seama de caracterul foarte 
păstrător, binecunoscut, mai cu seamă al 
populaţiei româneşti din Serbia, ca şi a în- 
tregului popor românesc, argumentul că 
poprlaţia românească s'ar fi "sârbizat", nu poate 

i folosit. 

Dacă am socoti că numărul Românilor, dela 
1859 şi până acum a crescut tot atât ca şi acela al 
Sârbilor, noi ar trebui să avem , astăzi faţă de cei 
700.000 locuitori, câţi locuiesc în cele 4 judeţe 
sârbești, ceva mai mult de 300.000 Români şi 
aproape 400.000 Sârbi. Iar dacă la cifra 
Românilor din judeţele Pojarevaţ şi Craina 
(261.588 s.) a căror populaţie este în mare 
majoritate românească (80%), adăugăm și pe 
aceea a celorlalte două judeţe (81.871), unde 
populaţia românească este cel puţin de 20-30%, 
se ajunge chiar până la cifra de 340.000 Români, 

ar pe când statistica oficială se străduia să 
ascundă numărul adevărat al Românilor, ocâr- 


“de Români. 


muirea s'a ocupat şi ea să lucreze la 'sârbizarea 
lor''. Limba românească a fost gonită din biserică 
şi cărţile sfinte româneşti au fost arse. Intre- 
buinţarea limbii româneşti în şcoli, pentru copiii 
Români a fost oprită. Şi pe când în judeţele 
sârbeşti, numărul şcolilor primare era mai puţin 
decât îndestulător, şcolile primare sârbești din 
satele şi cătunele judeţelor româneşti erau 
înmulţite mai mult decât s'ar fi cuvenit. 
Ocârmuirea, de asemenea, şi-a dat osteneala 
de a tăia orice legătură dintre Românii din 
Serbia şi fraţii lor din România, Ea, în primul 
rând, nu îngăduia lucrătorilor agricoli români 


- din Serbia să treacă în România, decât cu foarte 


mare greutate, ceea ce nu făcea pentru mucitorii 
sârbi; apoi, aceia, care cu toate aceste piedici 
izbuteau să treacă graniţa, nu aveau voie, cu nici 
un preţ, să aducă cu ei, în Serbia, ziare, reviste şi 
cărți românești. 

Mitropolitul din Belgrad nu dă voie preoţilor 
de a da, la botez, cupiilea Români, nou născuţi, 
nume rdimânieşti. Rite Ap 

O listă cuprinzând nume sârbeşti este atâr- 
nată în fiecare biserică; acestea fiind singurele 
nume îngăduite. Autorităţile sârbești merg cu 
lipsa lor de îngăduinţă (toleranţă) până acolo 
încât l-au înlocuit pe profesorul de obârşie 
românească, Nicolici dela liceul din Negotin, 
numai pentrută vorbea cu părinții, cu prietenii şi 
cu cunoştinţele lui, româneşte. La 1909, un preot 
de obârşie românească, într'un sat curat româ- 
nesc, a fost dat în judecată, acuzat de a fi pro- 
pagat românismul prin grai şi prin împărţirea de 
almanahuri şi cărţi româneşti. Acest proces s'a 
judecat la Tribunalul din Negotin. (Dos.9695). 

Şi cu toate acestea, populaţia românească din 
Serbia n'a incetat de a se întinde, de a se înmulţi 
şi de a se instări. Nu voi da ca dovadă decât ur- 
mătoarele rânduri, scoase dintr'un articol 
publicat de ziarul "Pravda", în numărul său 375, 
din 1909; "Însoţit de câţiva prieteini, am pus la 
cale, zice autorul articolului, o excursie pe jos - 
dus şi intors - dela Belgrad la Negotin. La ple- 
carea noastră am simţit o mare bucurie, ca omul 
care călătoreşte de plăcere în ţara sa. Dar pe 
drum am avut simțământul de a călători într'o 
țară străină: ne-am simţit străini. 

Dela Petrovaţ, prin trecătoarea Gorniac şi de 
acolo până la Zaicear şi Negotin, trecând prin 
munţii Omole, nu dai decât peste o mare masă 


Limba lor în aceste judeţe este aşa de răspân- 
dită, incât cu greu te poţi sluji de limba sârbă. 
Dovadă, negustorii care vin în legătură cu aceşti 
șălbatici sunt nevoiţi să învețe limba lor. 

Este grozav lucru să te gândeşti că un negus- 
tor, un preot, un învățător, sau chiar primarul, 


trebue sâ vorbească cu concetăţenii lui limba 
românească. Dar este şi mai grozav să auzi una 
ca asta. 

Ca să-şi facă cineva o idee până la ce punct 
Româno-Sârbii au împins lucrutile, este de ajuns 
să vă arăt că ordinele sau regulamentele admi- 
nistrative din multe plăşi trebue să fie tipărite şi 
afişate în româneşte. (De p. la Bârza-Palanca, la 
Techia etc.)”. 


Impotriva acestei politici de inăbuşire şi de 
"sârbizare", Românii din Serbia n'au putut să 
opună decât o împotrivire îndârjită şi mută. N'au 
dat înapoi din nici un punct de vedere. Dacă 
n'au mers cu împotrivirea până la răscoală este 
că întotdeauna au fost îndemnați, să nu o facă, 
de către fraţii lor din Regat, ori de câte ori s'au 
dus la Bucureşti pentru a le cere sprijinul ler 
prietenesc, pe lângă conducătorii din Belgrad. În 
două rânduri, la 1904 şi 1906, Românii din jude- 
țul Pojarevaţ au trimis la Bucureşti un împu- 
ternicit cu un memoriu semnat de toţi fruntaşii 
Rontânilor din judeţ, prin care rugau guvernul 
român, fierbinte, să intervină pe lângă cel sârb, 
spre a le îngădui dreptul de a avea şcoală şi 
biserică naţională. La 1913, locuitorii din judeţul 
Craina au făcut la Bucureşti o cerere asemănă- 
toare. Guvernul din Bucureşti, însă, cu inimă 
uşoară n'a ţinut seama de dorințele întemeiate 
ale celor peste 300.000 Români din Serbia, numai 
pentru a păstra prietenia ei. 

De altfel, intoleranţa sârbească despre care 
noi am dat doar numai câteva pilde, n!'ar fi 
îngăduit nici o mişcare naționalistă, religioasă, 
şcolară etc. 

In Serbia sunt socotiți ca trădători toţi aceia 
care scot la iveală pe Românii din Serbia. "Ei 
(Românii) trebue să fie nebăgaţi în seamă sau 
trecuţi sub tăcere. Căci tot ce ar putea să atragă 
privirile asupra lor ar putea să dea naştere unei 
probleme româneşti în Serbia, care, după păre- 
rea multora, ar fi foarte primejdioasă". 

Un guvern care nu ingăduie cea mai elemen- 
tară libertate şcolară şi bisericească supuşilor săi 
- Români - este neîndoios că nu ar putea decât să 
înăbușe şi să impiedice cu cea din urmă 
asprime, orice mişcare iredentă, orice împotri- 
vire mai dârză, care ar putea să aibă un răsunet 
în străinătate. 

Dar, Românii din Serbia speră că de acum 
înainte obiceiurile trecutului vor înceta. 

Principiile wilsoniene care au fost primite de 
toată lumea şi mai ales de poporul sârb - aceste 
principii în numele cărora Iugoslavii, toți = atâţia 
câţi sunt - cer să fie alipiţi la regatul sârb, - tre- 
bue să fie aduse la împlinire şi în ceea ce ne pri- 
veşte. 


LOCALITĂȚILE LOCUITE DE ROMÂNI ŞI NUMĂRUL LOCUITORILOR ROMÂNI 


udeţul CRAINA 24.Clococevat 
- J 25.Techia 
i 26.Dupliana 
3 205 
zu iai 380 27.Vârbiţa Mare 
3.Tabacovaţ 405 > sie 
ij 535 „Reci! 
perie 540 30.Târnaica 
6.Costel 540 31.Glogoviţa 
7.Coroglay 580 32.Podvarşca 
8.Mosnarnei 690 33.Gegeraţ 
9.Cupuzişte 620 34.Ratcova 
10Sip 645 35,Corbova 
11.Claduşniţa 670 26:V îrbița Mică 
12 Sarmovat 680 37.Milanovaţ 
13 asicova Mică 695 ie 
erei ze 40.1 ir Mare 
750 
a i za 825 41.Rudna Glava 
177, a 865 42.Prahovo 
6 Sinatra 930 43.Bluvanovaţ 
19.Bordei 985 44.Coprivniţa 
20.Cameniţa 1015 45.Mocrane 
21.Malainiţa 1035 46.Gobişniţa 
22 Duboceani 1080 47.Gorniane 
23.Cameniţa Mare 1090 48.Bucovcea 


1090 


49,Geanova 2520 
1130 50.Radaivaţ 2560 
1155 51.Uroviţa 2925 
1170 52.lacubovaţ 4075 
1180 
1280 
1280 IL. Judeţul POJAREVAŢ: 
Me 53.Magudiţa 75 
1430 54.Maidan-Cuceaina 140 
1480 55,Slivovaţ 305 
1490 56.Sârbce 320 
1530 57.Tereviţa , 325 
1565 58.Sfiniarevo 360 
1585 59.Brezniţa 370 
1695 60.Barniţa 385 
1770 61.Leşniţa 460 
1795 62.Lescovo 460 
63. Siga 530 
rea 64.Crivacea 545 
1980 65,Cicevaj 565 
66.Zapgreba 570 
au 67.Vitovniţa 615 
2210 68.Lescovaţ 620 
2280 69.Cocetin î 670 
2475 70.Alindova 675 


71.Vucovice 730 96.Manastiriţa 1695 117,Bucie 1365 
72.Cudrej 795 97.Cobile 1770 118.Metovnița 1550 
73.Osaniţa 910 98 Stamniţa 1935 119;Slatina A020 
74.Vlaole Mare 930 99:Topolovnic 2015 120.Brestovaţ 1755 
75.Doleaşniţa 970 100.Raşanaţ 2275 121.Crivelli 2000 
76.Bucovcea 980 101.Neresniţa 2710 122.Valaconie 2235 
77.Reciţa 11000 102.Melniţa 2420 123-Ognici ase, 
78.Dvorişte 1065 103,Lasniţa 3610 124.Şarbanovaţ 2550 
79.Voluia 1080 104.Ranovăţ 3663 125Zlot 4530 
80.Mirievo 1120 105,Porodin 3775 
ţi dar ţa 1120 106.Duboca 4445 IV. Judeţul MORAVA: 
aona 1150 
Cira a0 Stolo 
84.Vârbniţa 1200 ș Ma 
jr are iza III. Judeţul TIMOC: 128 Jidile 605 
B6.Cesleva-Bara 1250 107.Pârlița 635 20 esauula cad, 
87.Orlevo 1250 108.Topla 735 130.Batinaţ 950 
88.Busur 1340 109.Slivar 750 131 Isacovo 1040 
89,Dubocica 1340 110;Savinaţ 825 I9aSubotita 103 
90.Starcevo 1945 ERE STA sia 133.Gladna 450 
91.lasicovo 1460 112 Camzigrad I05 134.Vlaşca 570 
92.Sena 1490 113.Dobro-Pole 073) 135 lasenovo 1350 
93.Mustapice 1550 114.Bor si20 136.Vitejevo 1615 
94.5negotin 1597 M5.Nicolicevo 1205 amica a 
a jagele dau, 116.Podgoraţ 1350 130Beava 2450 


si. Nemi a. a acalmie 


4 VÂNTUL ROMÂNESC 


UN MARE UITAT: 


a 1 1940, trecusera 
În aa ani de când Car- 
0 a profe- 
astase N. Hâciu 
sonlul 8 se comunităţile 
n ergtacăm Aromanii | pri- 
begeau în ţara cu o varele 
Vo ecate, izgoniți dela că- 
minul durat cu sudoare şi 
singe dar şi cu neistovit 
că de acum aveau şi ei 
oțară: ROMÂNIA! 
“Dobrogea Nouă a fost ce- 
"dată ca şi Basarabia, ca şi 
A, de Nord fără nici 
* un foc de armă şi nu unei 
d Ta Uniunea Sovietică 
| 


"sau coaliția Germano-Itali- 
| ană în Dictatul dela Viena, 
) care €a măsura 
4 pe departe cu România, 
[ ă Romănie care şi-a 
ificat oastea şi la Plev- 

, Griviţa, Rahova, Smâr- 

an şi în alte localităţi, 
pentru independenţa Bul- 
 gariei, acolo unde Ruşii 
- nau putut face faţă arma- 


telor turceşti. 
Câtă amărăciune se cui- 


: rise în SNETetulpEof în sufletul profe- 
“sofului Anastase Hâciu 


Arde: 


ZA ATOITÂNIi 


„ Anastase N. Hânciu s'a 
| născutrrarut-T890_în_co- 
X muna de Aromâni Cruşova 
page ee 

„ lavie, al treilea din cei patru 
opii ai unei familii de Aro- 
adi înstăriți, cum erau cei 
„măi mi intre cruşoveni. 
„Având o stare materială 
„bună, toţi copiii aur fost daţi 
„la şcoli superioare, fapt nu 
„prea la înjenăa oricui pe 
cele vremuri. Tineri sii 
ori, un frate, Mihai, ajunge 
rhitect şi se stabileşte la 

„ Adis Abeba. Un alt frate, 
msi face mai târziu co- 

A la Bucureşti, iar Anas- 
„ tase, după i colii 
jiudare urmează cursurile 
Mer ui românesc din Bi- 
olia, iris ituție de mare 

L sei pe vremea Impe- 

- ui Otoman, desfiinţată 
„de aliaţii noştri iugoslavi 
„Pentru a anihila senti- 
„mentul naționat românesc, 
„Cu acordul tacit al Bucu- 


i Teştiului, în oarba politică 
E pairare a păcii în Bal- 


„ Laliceul din Bitolia, fo- 
Lise P 

> pi de înaltă cultură, este 

i mal târziu personalităţi 

„„€ seamă în România? ărhi- 


i Destul lotzu, Dr. Caracota, 
= app ctul Simota Și mulți 


Pe VI 
Ap emea a d 
nil ;, ceea a oame 


M mari din România 

p fă se încurajău legă- 
e dintre tinerii aromâni 

A din Macedonia cu Ei 
[- bn de vârstă din țară, stabi- 
i du-se adevărăte prietenii 
re durau toată viaţa, Ele- 


Vul Hâciu intrase în 
i 3 cores- 
Pondenţă cu elevul Victor 


Slăvescu de pe urma căreia 
s'a legat o strânsă prietenie 
între cei doi, care sia întărit 
şi mai mult după venirea în 
ţară a tânărului Hâciu, când 
foştii elevi s'au întâlnit, co- 
legul din România deve- 
nind pe parcurs marele pro- 
fesor Victor Slăvescu. 

„Du ă terminarea liceului 
din E toTia Anastase N. 
Hâciu vine în România la 
studii. Este primul emi- 


grant al familiei în ţară. In 
jurul anului 0 este stu- 
dent la Facultatea de Litere 
şi Filosofie din Bucureşti. 


Nu cunoaştem împreju- 


rările care au dus la între- 


ruperea studiilor din Bucu- 


reşti, pentrucă îl găsim la 
Harcov studiind limba rusă, 
unde traduce poezii şi pe 
"Boris Godunov” de Puş- 
kin. 

Revoluţia comunistă îl 


cunoscut pe viu toată mon- 
struozitatea şi barbaria ei şi 
înfâmplările de atunci îi vor 
ămâne vii pe toată viaţă, 
urând din toa! ini- 
mii comunismul şi formele 
sale. Cu mare greutate reu- 


„şeşte să scape din Rusiă şi 


ajunge la Constantinopol, 
unde studiază limbile ara- 
bă, turcă veche şi turcă mo- 
dernă. 

/Reîntors în România îşi 
ermină studiile şi obține 
prima catedră de limba 
română şi filosofie în anul 
1921, la liceul din Cahul, 
asarabia. În acest oraş se 
ăsătoreşte, iar în anul ur- 
mător ră eacă cu sojia în 
Grecia, a Balonic, unde es- 
te numit director al interna- 
tului liceului român din 


oraş. În Grecia s'au născut 
şi cele două fiice, Theodora 
şi Magdalena. 

eTă tireul român este 


mutat ca Administrator al 


ector al liceului de ţi 


"Nicolae Filipescu dir acel 


oraşpână în anul când trece 
pentru up seuet timp prin 
Bucureşti, pentru ca după 
secera Fe uit Pare 
de“Timba română şi filo- 
fie la Râmnicu Să 


sofie la Ramnicu ărat, 
unde activează timp de opt 
ani, în acest oraş şi in 
atmosfera lui moldove- 
nească reuşind să-şi ordo- 
neze materialul cules şi să 
termine celebra sa lucrare 
"AROMÂNII", premiată cu 
"Marele Premiu Năsturel" 
al €emici Române pe 
anul E ; 

“Pentru a culege date şi 
informaţiii în legătură cu 
Aromânii, deşi lipsit de 
mijloace financiare, din mi- 
cile economii a călătorit la 
Adis Abeba şi Egipt, iar în 
u soţia prin e 
aroinăne din Macedonia, 


„Epit, Tesatia și Ecile re Tesalia şi peste tot 
ode păesă a upDĂ pet 0- 


LL 
“După anii petrecuţi la 
Râmnicu Sărat, în anul 1937 
se la Bucureşti, fiind 
la i la 
Se 


inceput profesor 
arul Monahal dela 
Ceai rupa Cativa ani, 


şitul. 
ls ultima uşurare din 


prinde în Rusia. Atunci a) Hâciu, încetase să mai bată. 


PAGINA 17 


IUNIE 1993 


ANASTASE HÂCIU 


(1890-1953) 
Zahu PANĂ—— 


este profesor la liceul co- care încheia: ... "cartea aceas- 
mercial "Marele Voievod ta nu poate fi citită decât cu 
Mihai". Deşi putea să mai strângere de inimă. S'o 
rămână în învăţământ, se citească toţi Românii "epo- 
pensionează în anul 1946, cii de pleavă” în care trăim. 
pen un Marudizisabintă tii Poate se va îndura Cel de 
neretul, dela catedră, aşa Sus să dea un om de stat şi 
cum începuse să ceară moua României, după cum le-a 
conducere comunistă. dat atâtor ţări din Europa 

„Ca toți oamenii de bine de azi şi chiar Turciei asia- 

in România dar mai cu tice, Arabiei, Persiei şi Af- 
eamă pensionarii, era cu 


ganistanului”. 
urechea pe postul de radio 


Omul de stat a existat dar 
Agopa IIDeză Etnii și 
eperanțe ce alegerea, 


şrăanii I-au ucis. A venit 
m 
n 1952, a Generalului Ei- 


în schimb "Epoc ă, 
enhower, preşedinte al 


Care piata per ee 
şi căsa de pe strada Izvor 
Statelor Unite. Marile spe- 


nţe nu s'au realizat, dar a 
avut fericirea să afle că la 
Kremlin, marele călău al se- 


colului nostru şi-a dat sfâr- 
[. Moartea Iui Stali 


artea lui Stalin a 


umane, să respect şi să 
iubesc pe orice om" îmi 
spunea doamna Theodora, 
fiica lui cea mai mare, ta- 
lentată pictoriţă, ținută sub ca 
obroc de pontifii artei pro- 
letare din România. 

Au trecut patruzeci de 
ani şi mâinile noastre tre- 
murânde nu pot aprinde o 
lumânare la mormântul 
său, despărțiți de el prin 
țări şi ocean, dar gândul şi 
închinarea noastră pot a- 
junge până la el, rugându-L 
pe Dumnezeu să-l aşeze în 
tabăra celor drepţi. 


unde a trăit şi a murit Anas- 
tase N. Hâciu. 

Au trecut patruzeci de 
ani de când Anastase N. 
Hâciu nu mai este printre 
noi, dar el trăieşte în scrisul 
său, în mesajul lui uman şi 
în amintirea celor care l-au 
cunoscut, apreciat şi iubit. 

"Să nu vă uitaţi niciodată 
Neamul", le spunea el fete- 
lor. 

"Alături de el l-am cu- 
noscut pe Dumnezeu, ală- 
turi de el am învăţăt să 
preţuiesc marile valori 


AZI ARI NUMTĂ MARI 


viaţă, pentrucă la 18 Aprilie > ari ă mari. 
1953, inima lui Anas a N. Azi ari numtă g 
. Vini un ghrambo ca soari. 
A plecat dintre noi li- Nveasta mgeată ca nă lună, 


niştit, cu sentimentul unei 
dătorii împlinite. 

Am scris două cărţi, am 
cresc ouă fete/ ară în- 
ANugjasEia E OTARUL er do e 
case" a spus unui confident, 
nebănuind ce imens gol au 
< 


Activitatea culturală a 
profesorului Anastase N. 
Hâciu, s'a desfăşurat pe 
planul apostolatului, ins- 
truind generaţii de tineri în 
limba şi cultura româ- 
nească, în plină dezvoltare 
în deceniile 3 şi 4, după în- 
tregire, lucrări şi conferințe 


Lumea s'u veadă s'adună (bis). 
Aidi, more, scumpă feată armână! 


Cuscârii ies tu uboru. 

Acâțară mari coru. 

âsi nveasta tu duniauă, 
Luminedză ca nă steauă (bis). 
Aidi, more, mşeată sufrânţeauă! 


Oara luă di s'apreadună. 
Cuscârii s'andreg ti fugă. 


pe parcursul celor peste 25 Nveasta'n casă hirtisescu, 
de ani de învățământ, cât şi Tihi bună tuț îi grescu (bis) 


a unei bune gospodăriri a 
instituţiilor pe care le-a 
condus. 


Aidi, more, oclii lai-s jilescul 


De importanţă deosebită Ga 
sunt însă cele două Tucrări- Buni pârinț-armâneţ ghini, 
studii publicate, prima CA PI 
ROMÂNII" în 1956 și a Fraţ, surori ş'voi cusurini. 
doua EV. LE Casa, poarta'ş cu uborlu, 


ROMÂNEŞTI" apărută în 
1943, ambele epuizate. 

Spre deosebire de stu- 
diile profesorilor Theodor 
Capidan, Tache Papahagi 
sau Pericle Papahagi care 
au tratat pe larg originea 
Aromânilor, caracteristici 
ale dialectului aromân şi 
culegeri de folclor şi texte 
din literatura aromână 
cultă, "AROMÂNII" profe- 
sorului Anastase Hâciu 
tratează despre: comerţ, 
industrie, arte, expansiune 
şi civilizaţie în trei "cărţi", 
cuprinzând: Cartea I-a, Pe- 
rioada Imperiului Otoman; 
Cartea a Il-a , Expansiunea 
şi Cartea a III-a, Aromânii 
în lumina civilizaţiei. 

O bibliografie impre- 
sionantă însoțește toate 
capitolele "Cărţilor” respec- 
tive, demonstrând o muncă 
titanică a autorului în cule- 
gere, sistematizare şi tratare 
a materialelor. Impresio- 
nantă este și dedicaţia 
cărții, închinată înaintaşilor 
şi urmaşilor: "Prinos de 
pioasă amintire părinţilor 
mei!", "Soţiei şi fiicelor 
mele toată puterea mea de 
jertfă". Ş 

Despre "AROMANII", 
profesorul Simion Mehe- 
dinţi scria în 1937 în prefața 
cărţii "O mărturisire”, în 


Va vâ duc şi-a voauă dorlu (bis). 
Şi-aidi, more pir iu-ami calcă ciciorlul 


2) 


CHIRA ARĂU-DERDENA 
Profesoară în Northridge, California - USA 


Ianuarie 1993 


| să, 0 E O IERI RS A a as e hat ga st e a A RON 


PAGINA 18 


IUNIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


1838 - ANUL DE ÎNCEPUT AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI 
RURAL ÎN ȚARA ROMÂNEASCĂ 


(155 de ani de învățământ public românesc) 


Dezvoltarea economică 
şi socială a unui popor, 
evoluţia sa istorică şi locul 
său între celelalte popoare 
ale lumii nu pot fi apreci- 
ate la justa valoare decât 
într'o strânsă interpă- 
trundere cu viaţa sa cultu- 

- rală şi spirituală, din care 
învăţământul - în evoluţia 
istorică - reprezintă un 
principal element de refe- 
rință. 

Fără cunoaştere, fără o 
metodă de transmitere a 
cunoştinţelor ştiinţifice 
deja acumulate, fără însuşi- 
rea lor de către tot mai 
mulţi cetățeni, creatori 
direcţi de bunuri materiale, 
nu se poate discuta de 
progres şi civilizaţie în 
istoria unui popor. 

În viaţa naţiunii române 
instituţia şcolară a ocupat şi 
ocupă un loc important. 
Anul acesta se împlinesc 
15 în- 


ființat învăţământul public 
fa sațe n Țara Romăacecă 
Prin legi spectate stă în- 
Jăturat inițiativa particulară 
- sporadică şi ocazională - 
şi s'a asigurat cadrul juridic 
adecvat accesului la cultură 
pentru un număr impresio- 
nant de Români, în condi- 
țiile în care relaţiile de 
natură feudală erau încă 
puternice, frânând calea 
oricărui act progresist. Este 
momentul când se pun 
bazele a ceea ce se numeşte 
de obicei atât învățământ 
general, cât şi învăţământ 
de masă şi care cuprindea, 
la acea dată, nu numai pe 
târgoveţi, ci şi mulțimea 
locuitorilor dela sate. Popo- 
rul român se înscrie, astfel, 
printre puţinele popoare 
din Europa care au atins 
atât de devreme o asemenea 
performanţă culturală. 

Apariţia şcolii ca insti- 
tuție specializată şi stabilă 
în lumea satelor Ţării Ro- 
mâneşti, reprezintă conti- 
nuarea firească a creşterii 
numărului diecilor şi 
grămăticilor rurali înce- 
pând cu sec. al XV-lea. 
Mulţi dintre aceştia, odată 
cu primele decenii ale sec. 
al XVII-lea, poartă şi nu- 
mele de "dascăli", ceea ce 
înseamnă că asigurau in- 
strucția unui număr oare- 
care de elevi, fie în propria 
locuinţă, fie în a acelora 
interesaţi de educaţia copii- 
lor lor. Pe la mijlocul sec. al 
XVIII-lea prin grija Mitro- 
poliei țării sau din iniția- 
tivă particulară, dar și la 
cererea locuitorilor din 
unele sate, iau ființă şcoli 
rurale pe câteva moşii, pe 
lângă mânăstiri și biserici 
sătești. 

Schimbările petrecute în 
viaţa Ţării Româneşti în 
deceniul al IV-lea al seco- 
lului al XIX-lea, carac- 
terizate în special printr'un 
proces lent, dar ascendent 
de modernizare a insti- 
tuțiilor statului, cereau 
într'o măsură tot mai mare 
oameni cu e pir şi cu 
un avansat grad de cultură. 
Acest aspect l-a determinat 
pe Domnitorul Alexandru 
Dimitrie Ghica în anul 1833 
să semneze un decret prin 
care să impună dreptul 
"omului de ştiinţă, al 
omului de carte, să fie 
preferat în slujbele statului 
inaintea celui ignorant 
boierit”. Într'o astfel de 
conjunctură s'a permis lui 
Petrache Poenaru, direc- 


torul Eforiei Şcoalelor 
Naţionale, prin "Adresa 
Departamentului din Lăun- 
tru al Prinţipatului Ţărei 
Româneşti", din 24 Ianuarie 
1838, să înfiinţeze şcoli ale 
statului în mediul rural 
începând cu acelaşi an. 

Destul de repede se vor 
trimite autorităţilor jude- 
țene "porunci" privind or- 
ganizarea de şcoli comu- 
nale în toate satele cu cel 
puţin 50 de familii, stabi- 
lindu-se, totodată, că anul 
şcolar va dura "dela 1 
Noembrie şi până la sfâr- 
şitul lui Martie, ca în lu- 
nile celelalte (copiii - n.n.) 
să se îndeletnicească la lu- 
crarea pământului, aducând 
ajutor părinţilor lor" (sau, 
după cum sia împământenit 
în popor, "dela Sf. Dumitru 
până la Sf. Gheorghe"). De 
asemenea, se prevedea ca 
învățătorii să fie recrutați 
mai ales dintre dascălii de 
biserici, aceştia prezentând 
garanţia cunoaşterii ele- 
mentelor necesare de scris, 
citit şi socotit. 

Inceputul a fost greu, 
datorat în special lipsei de 
spaţiu şi mobilier adecvate, 
a insuficienței de rechizite 
specifice, dar şi a lipsei de 
entuziasm şi a interesului 
scăzut cu care autoritățile şi 
proprietarii locali au spri- 
jinit acest act de cultură 


1 de 
şcoli comunale Ia care s'au 
instruit circa 33.000 de 
elevi, numărul | scând 


pe parcurs încât, după a- 


proape un deceniu, în Anul 
eotar TB6] 1847 s'a ajuns la 
2.309 de şcoli cu 48.545 de 
elevi. La cursuri erau pri- 
iți, fără nici o oprelişte, 
toţi copiii care doreau să 
înveţe carte. În 1840, din 
mai multe judeţe, Eforia 
Şcoalelor Naţionale a fost 


reb ase pot 


naţională. Cu toate neajun- 
surile în ariul şcolar 138) 
855 au funcţionat 1975 


întrebată dacă în 


fi primiți şi fiii rOBilor 
ți 


sul a fost 
afirmativ, subliniindu-se că 


nici o lege nu opreşte pe 
Digi a raze Ceh aha 


anii oală şi ca urmare 


le din lut bătătorit, erau 
întunecoase, igrasioase şi 
neîncăpătoare. Ulterior s'au 
construit clădiri după "mo- 
delul de şcoală naţională" 
difuzat în ţară încă din Sep- 
tembrie 1838, îmbunătăţit 
în 1843 cu un plan pentru 
trei tipuri de şcoli (în sate 
cu 50, 100 şi 150 de familii). 

Ridicarea acestor noi lo- 
caluri de şcoală s'a făcut cu 
destulă încetineală, deoa- 
rece arendaşii şi boierimea 
locală, în loc să sprijine 
construirea lor, după cum 
glăsuia porunca domneas- 
că, au lăsat toată greutatea 
în zidirea şi întreţinerea lor, 
în seama sătenilor, ca o 
contribuţie în plus pe lângă 
satele pe care le aveau. In 
anul 1844, în judeţul Ilfov 
din 148 de comune care 
trebuiau să aibă clădiri noi 
de şcoală, doar 76 de şcoli 
erau terminate, la 34 erau 
doar "urzite", iar la alte 32 
nu se începuse nici o lucra- 
re. 

Sistemul de învăţământ 
adoptat a fost cel lancas- 
terian (sau monitorial, 
descris de Ion Creangă în 
amintirile sale), mai simplu 
şi deci adecvat momentului. 
În prima etapă a însuşirii 
cunoştinţelor se foloseau 
tabele lancasteriene de scris 
şi citit pentru următoarele 
materii: silabism, rugă- 
ciuni, catehism şi aritme- 


tică. În a: doua. etapă supe-. 


rioară, se foloseau manuale 
pentru silabism, aritmetică, 
caligrafie, culegeri de texte 
din Scriptură, Vechiul şi 
Noul Testament. 

Nu toţi învățătorii s'au 
putut recruta dintre dascălii 
bisericilor comunale. Mulţi 
proveneau din rândul ţă- 
rănimii clăcaşe, apucaseră 
să înveţe scrisul și cititul în 
diverse ocazii. Pe parcursul 
verilor a 3-5 ani candidaţii 
de învăţători urmau cursu- 
rile de perfecţionare ale 
şcolilor normale, care func- 
ționau în capitalele fiecărui 
judeţ şi abia după absol- 
virea lor erau declaraţi 


Corneliu RADEŞ 


învăţători plini. Deoarece , 


proveneau din rândurile 


învățătorii au obligaţia să-i celei mai asuprite pături; 


primească negreşit. Acest 
aspect nu este izolat; legis- 
laţia românească permitea 

levilor de altă naţio- 
nalitate să înveţe în şcoli 
proprii. Numai în județul 
Ilfpy, spre exemplu, func- 
ționau în ăfiu de 


sociale a vremii, autorităţile 
guvernamentale, pentru a 
nu lăsa satele fără cadre 
didactice, au decretat o 
serie de scutiri precum 
capitaţia, slujba militară, 
obligaţiile faţă de obştea 
satului, obligaţiile faţă de 


etc. De asemenea erau sta- 


şcoli evreieşti, 2 E iii ta de moşii (claca) 


, 
12 greceşti, 3 nemţeşti şi 
maghiara, numaru. or 
crescând în anii Urinăto ri, 
după cum dovedesc datele 
statistice. Demn de sem- 
nalat este și faptul că 
procentul de şcolarizare în 
preajma Revoluţiei dela 
1848 (în învăţământul pri- 
mar) se afla la un nivel a- 
preciabil (57-67%), concu- 
rând Anglia (doar 5,13%; 
abia 50% în 1870) şi Pie- 
montul (30,1%-53,5%), ţări 
cu reputaţie culturală pe 
plan european. 

n primii ani ai învăţă- 
mântului public rural, 
şcolile au funcţionat în case 
țărănești inchiriate sau 
cumpărate de obștea satu- 
lui, ori donate de unii 
fruntaşi ai satelor, case care, 
în multe privinţe, necesitau 
transformări şi reparaţii 
serioase. Acestea aveau - ca 
și locuinţele sătenilor - 
tindă şi prispă, ferestre 
mici, tavane joase şi pode- 


bilite şi unele drepturi ale 
acestora: asigurarea locu- 
inţei din partea obştilor 
săteşti, dacă nu erau din 
localitatea respectivă, atri- 
buirea unui număr de 
pogoane de pământ din 
moşia proprietarului local, 
câte 2 lei de familie plăti- 
bili în rate (la începutul și 
la sfârşitul anului școlar) şi 
câte 2 kg de bucate pe an 
acă învățătorii erau şi 
cântăreţi de biserici. 

Toate aceste reglemen- 
tări privind bunul mers al 
învăţământului în mediul 
rural au întâmpinat opo- 
ziţia arendaşilor şi a pro- 
prietarilor care au profitat 
de ambiguitatea cu care 
erau impuse scutirile: la 
bunăvoința stăpânitorilor 
de moșii. lar aceştia, cum 
era de așteptat, nu s'au 
arătat deloc Beieioiioii, cu 
deosebire în ceea ce pri- 
veşte atribuirea de pământ 


şi strămutarea învăţătorilor 
proveniţi din țărani clăcaşi 
dintr'un sat înaltul. 
Asemenea oprelişti au 
stârnit cu îndreptăţire in- 
dignarea păturilor progre- 
siste ale vremii, care vedeau 
în şcoală şi slujitorii ei 
fundamentul pe care tre- 


are 


buia să se înalțe în viitor 
societatea românească mo- 
dernă. Cunoscutul om de 
cultură şi fruntaş al Revo- 
luţiei dela 1848, Ion He- 
liade Rădulescu se adresa 
în 1840, prin intermediul 
ziarului său "Curierul 


românesc", celor care se 


"SCRISUL LA ROMÂNI" - Frescă de.Derni Demetrescu, 


opuneau, într'un fel sau în 
altul, mersului ascendent al 
învățământului românesc, 
cu următoarele cuvinte: 
"Fără şcoală să nu aştepte 
nimeni nici părinţi buni, 
nici fii buni, zici slujbaşi 
buni şi prin urmare nici stat 
ine organizat şi păstorit", 


donată Centrului Cultural "Nae Ionescu" din Hamilton, 
de DI. Sorin Popa (New York) 


_ ATENTATORUL *TUT] 


——————— Petre PREDESCU 


Despre ciuntita, deviata, 
şi atentata ortografie a lim- 
bii române se tot scrie în 
multiple şi indignare sim- 
țiri pentrueă fn prez 
cunoaşte încă incredibila 
împotrivire de corectare din 
partea colaboratorilor lui 
Roller şi a discipolilor săi, 
egali, în analfabetism, îm- 
puşcatului. 

În paralel, în ciupercăria 
otrăvitoare adusă pe terenul 
sănătos al naţiei române, s'a 
cultivat cu insistenţă şi cu 
rădăcini mai greu de eradi- 
cat, subversibilul "TU", 

Nimic mai străin şi duş- 
mâios decăt acestiitu'" în 
li a „ gazetăresc şi 
i r 
foşti vânzători de mosorele 
către intelectualitatea ro- 
mână, obligată să 
suporte necuviinţa prin ten- 
taculele comunismului în 
desfăşurare. 

Tendinţa era dusă până 


către sate, acolo unde soţii 
între_ei îşi 4 


"Dumneata” pă 
te! 

“În Bucureştii studenţiei 
ahilor 1932-1936 nani avut 
țin Bingur cadru universitar, 
inclusiv al profesorilor, care 
să se adreseze studen ilor 
cutu”... ci numai cu Sere 


renţa "Dumneavoastră", 
care te situa în devenire... 


ar- 


Caţie a Ronrânului află- 
tor dela sat pâna [a OTU- 
mul Academiei, face Parte 


ir ionătele Te ive 
de deformare a specificu- 
lut bu lui. 
raznicia plantată prin 
"tu'' în dauna Pe li iz 
a ușurat bagatelizarea sti- 
mei cuvenită vârstei înain- 
tate şi a cetăţeanului de 
erit. În faţa secăturilor. 
e această linie, un "şoc" 
ecent. 
În ziua de 9 Mai 1993 
orele 20.30, ora germană, 
postul de radio BBC, a 


transmis o masă rotundă cu 


studenți din România şi am 
fost şocat! 

Şoc e 
în 


at nu de probleme] 
cauză, ci de modul în ca- 
re coordSRatoRul de disease 
se adresa studenților Tu...! 

. Rămăşiţă pe care "'curăţe- 
nia” n'a "reuşit" sio "spele" 
în cei trei ani dela Revolu- 
ție; şi dăinuie ca una din 
multiplele răni a căror 
prioritate este greu de ales a 
trata şi vindecă, - - 


Se'nţelege că exemplul 
dat mai sus nu urmăreşte 
cazul în sine, ci marele rău 
întins de neruşinarea anilor 
1945-1989, ce lasă să se stre- 
SOALE încă lipsuri la nivel 


Am convingerea că sunt 
scăpări negative, din păcate 
tocmai la TV, unde exem- 
plul cu eradicarea răului ar 
trebui dat, 

Şi, pentru clarificare de 
nuanţă, este € E plic 
obiceiul german, diferit de 
cel romă 7 pe această 
linie. 

In familie - dar numai în 
familie - părinţii şi copii se. 
adresează între ei cu "tu, 
prin motivaţia intimităţii 
mai mari. Dar, cu vecinul 
sau oricare alt cetăţean, este 
cunoscută politeţea Germa- 
nului în a se adresa cu 
"Dy."”, "'vă rog" şi "mulţu- 
mesc' la tot pasul de discu- 
ție. 

Am inserat clarificarea 
tocmai pentru a fi limpede 
şi a nu se deruta sensul de 
către răuvoitori, folosirea 
lui "tu" la cele două popoa- 
re. 

Una-i necuviinţa, alta-i 
intimitatea... ă 

Fără îndoială că mul- 
tiplele căi derutante ale 
blestemului marxist se vor 
vântura aşa cum au venit; 
datoria şi obligaţia ce 
revine generaţiilor mai 
vârstnice, este de a demas- 
ca, lămuri şi îndepărta 
inadvertenţele inamicului 
ce se zbate'n prăbuşire. 


DE a e .———————— a ic. —— 7. -. 


3 


„NÂNTUL ROMANESC PAGINA 19 


IUNIE 1993 


ȚA NOASTRĂ: 


( PICTURI PENTRU LUMEA CEALALTĂ 


E.C.FIANU 


pNVIA & 
AUZITE, VĂZUTE şi 
| PAŢITE 


George DONEV 


7 Po PP" 


Cinci sarcofagii din lemn 
de pin care s'au conservat, o 
amforă cuprinzând rămăşi- 
țele unui copil, o brățară, 
* un vas, o cutie pentru docu- 
mente pe pergament şi ose- 
minte deplasate lângă poar- 
îi ta de piatră completează 
descoperirile excepţionale 
făcute în acest mormânt. 

"În raportul pe care l-am 
înaintat - în Septembrie 
1992 - guvernelor francez şi 
român - am propus conser- 
varea la faţa locului, com- 
pletată cu un drenaj al 
! apelor şi construirea unui 
edificiu de protecţie perma- 
nent, adaugă Alix Barbet. 
Totuşi mai multe probleme 
necesită o rezolvare imedia- 
LI ă tă. Situat la un nivel inte- 

rior faţă de parcarea lângă 


BANCHET care se află, mormântul este 


i Din revista franceză 
Point de vue'", No.2331 
aflăm că arheologii români f 
au descoperit, la Constanţa, 
două morminte pictate, de 
pe vremea Imperiului Ro- 
man tardiv. Se impun mă- 
suri urgente de protecţie. fă 
Redăm mai jos articolul zia- 
ristului Antoine Michel- 
land. | 
„Inconjuraţi de doi ser- 
vitori, cinci bărbaţi sunt 
lungiţi în jurul unei mese, fi 
într'un decor câmpenesc. În fă 
faţa fiecărui comesean se 
găseşte câte o pâine mică în fă 
formă de semilună. Pusă în 
evidenţă, se vede a şasea 
parte... partea mortului. 
Aceasta este cea mai fru- 
moasă pictură a "Mormân- 
tului cu banchet" care apare 


pe fotografiile publicate MORMÂNTUL CU 


făptuit România Mare: 
CURS luliu Maniu, Gheorghe 
ŞI VALUTĂ Brătlana etc. a celula nr. 
„„ s'a stins becul", a 
FORTE „raporta la Bucureşti cos 
ral Vistieria-i torul închisorii. Un prim- 
| ară şi România e în ministru, academician, scri- 
desps după turişti pentru itor, episcop, general... toți 
go cura valută forte. erau becuri numerotate. 
itatorii au con- Dacă închisorile s'ar 
( cu 2% din tota- transforma în muzee cu bi- 
| E tei încasate). __ ografiile întemniţaţilor, am 
- [deea ce-o oferim Ofi- avea un curs de istorie în- 
| lui de Turism este pusă cepând cu întoarcerea Prin- 
practică de Olga Dougi-  țului Caraiman, 6 Iunie 
fost ghid la Inturist 1930, şi până la Revoluţia 


ova - care şi-a deschis din Decembrie 1989. (Notă: 2 di > : 
a "Gulag Turism". Prinţul Caraiman, a fost| recent. situat la ipcicila: Ei 
camion care ar avea frânele 


Situat în Sud-Estul Ro- sunt figurative. o misiune de explorare. 
mâniei, pe malul Mării Cow tântin Chera a în- "Cu o altă specialistă, defecte. De ateniepra/ fi 
Negre, Constanţa este ur- ceput îndată lucrări de Florence Monier, am fost -  ceastă comoară arheologică | 
maşul lui Tomis - cetate conservare a acestor co- în Iulie trecut - zece zile la ar putea deveni vie tiia | 
greacă şi ulterior romană - mori. A protejat "Mormân- fața locului. Am intrat în unei surpari de teren. Prin 
capitala Sciţiei Minor. To- tul cu banchet" construind "Mormântul cu banchet” şi capilaritate, mormântul 
mis se dezvoltă în secolul al un adăpost căptuşit cu poli- în "Mormântul lui Orant” suferă încă de pe acum 
IV-lea sub domnia Împă- ester expandat contra varia- (personaj care se închină infiltraţii de apă! şi saruri 
ratului Constantin, de unde ţiilor de temperatură, a cu braţele îndepărtate). Inu- marine dăunătoare pictu- 
vine numele de Constanţa. instalat higrometre şi a pus til să menţionez emoția rilor. = S E 
Din aceeaşi epocă provin un strat de pământ pe mar- noastră la trecerea pragului Celălalt mormânt, numit 
şi comori arheologice im- gini pentru a împiedica porţii de piatră: ne aflam al lui Orant, se află actual- 
mente în studiu. Frescele se 


portante. Muzeul din Con- efectul nefast al umidității. strămutate de-a lungul vea- ALEILE EXEIEA 
curilor!" află într'o stare critică; 


metamorfozat în 48 de or 
de Parlament şi Regenţă în 
dansatoarele "Bal- M.S. Regele Carol al II-lea). 
cu vodcă şi icre negre, Alte centre cu viitor tu- 
tă turiştilor realizările ristic: Piteşti, Jilava, Aiud, 
ico-industriale ale Gherla etc., fiecare cu 
|iostei Uniuni Sovietice: misiune proprie: distru- 
ile, Prima excursie  gerea studenţilor, elevilor, 
> fost lagărul Mys-Kinz- muncitorilor, intelectua- 
"nli, înființat de Stalin, lilor şi a tuturor celor care, 
acolo de Cercul Polar, când treceau pe lângă o 
lnentru a construi o cale biserică, îşi făceau semnul 
lerată ce începea de nu se crucii. 


E n . . 
ga, în locul zidurilor 
remlinului, magazinul 


mii feat pere bem ab oenza fortate pe bati Dede obez pi tibi | 


|stie unde şi se termina . Vizitatorilor li se poate| stanţa adăposteşte nenu- Dar aceste măsuri esenţiale int x j 
unde nu se ştie. oferi şi o plimbare cu fur.|  mărate sarcofagii şi olărie nu sunt suficiente. În plină "Mormântul cu banchet”, necesită în mod imperativ o 
| Turiştii, în afară de ză-  gonul dela Râmnicul Sărat găsite în necropolele imen- agitaţie postcomunistă, el dela mijlocul sec. al IV-lea consolidare. z E: 
dă şi turma de reni văzu- la Jilava, cu oprire în pă-| se descoperite cu ocazia face apel la Centrul de stu- se găseşte în perfectă stare i Am prevăzut o nouă 
misiune la faţa locului în == 


lucrărilor edilitare contem-  dii al picturilor murale ro- de conservare. Doi păuni Siune OCHII 
porane. mane din cadrul CNSR- para străjui locurile: aceste Iulie viitor. Românii sunt 

Între 1988 şi 1989 Con- ului (Centrul Naţional - păsări, care-şi pierd penele restauratori excelenți. Noi 
stantin Chera şi Mihail francez - pentru cercetări iarna şi le regăsesc primă- Nu contribuim „decât cu 
Bucovală, arheologi şi ştiinţifice) dela Soisson vara, simbolizează renaşte- experienţa noastră în dome- 
conservatori ai muzeului, (Franţa). Directoarea acestui rea. Dionysos este şi el pre- niul special al picturii 
au descoperit - din.întâm- organism, Alix Barbet, care. - zent. ÎI găsim reprezentat antice şi le procurăm pro- 
'plare-lao sută de metride lucrează în paralel cu Patri- sub forma unui coş din care  dusele de care au nevoie şi 
plajă, două morminte cru- moniul francez, propune cad câţiva struguri pe care îi pe care nu le au”. 


din avion, au vizitat dă- durea Tâncăbeşti, unde să 
turile turnului de pa- li se arate cum au fost gâ- 
ardul de sârmă ghim-  tuiţi, împuşcaţi 13 legionari 
, locuinţa celor con- în frunte cu Corneliu Co- 
nați: bărăci pe stâlpi,  dreanu. Iar ca explicaţie - 
cu gaură în duşumea care "Comunicatul Oficial: 
ea loc de latrină. Singura  "Condamnaţii-au-încercat 
de fier era în bordeiul să evadeze..." dar deşi era 


ut ce ținea loc de noapte şi au fugit prin pă- : 0 - Lt aj Y = = 23 

E dure, toţi au fost ucişi. țate de năvala constructo- lui Constantin Chera şi lui  ronţăie un iepure. Porum- . Din păcate, mijloacele 

| Glasul roţilor de tren n'a Trebue arătat locul unde rilor, i Virgil Lungu, alt arheolog, beii şi potârnichile din ju- financiare necesare sunt ca 
Mormintele sunt pictate, să facă un stagiu de per- rul unei cupe reamintesc *! inexistente. În acest caz, 


străbătut văzduhul înghe- . a fost executat premierul 
[at dar Moscova şi-a atins Armand Călinescu, drept 
| spa: au fost ucişi de frig răzbunare pentru uciderea 
și foame peste 300.000 de legionarilor; vagonul de 
duşmani ai proletariatului. cale ferată în care M. $. 
| Printre excursionişti zia- Regele Carol al II-lea a ieşit 
David McHugh dela pe brânci din ţară şi nu 
|'Knight-Ridder News Ser- — trebue uitat locul şi filmele 
vice” care sub titlul "Gula- cu procesul şi executarea 
gurile rusești acum centre  şoţilor Ceauşescu. 
[de turism", scrie c'a găsit la Despre alte "Plimbări- 


fapt neobişnuit. Excepţio- fecţionare în tratamentul sufletele prea fericiţilor din n'ar fi nimerit să se ceară 
nal este faptul că picturile - picturilor. Şi tot ea prepară câmpurile elizeene. intervenţia UNESCO-ului? | 


——— EDITORIALE—— 


DI. Tudor Murgoci 
P.0. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 
Puteţi procura dela adresa de mai sus, următoarele cărți: 


N al Gu mie za i i Bacu i a sa ANA 920.00. TEMELIE DE VEAC NOU, de Vasile MILITARU.. 18.00 
mi Z , ere de Zahu 5 S i 
publică un restaurant O ÎNTREBARE GU AC PRE aha E! 20:00 STROPI DE ROUA, de Vasile MILITARU 20.00 


|iiun hotel Tar apa cald 
uat la o distantă de "45 Dela cine a închirat Dl. 


minute” cu elicopterul de Iliescu iarmulca albă cu 
ys-Kinzhalny) parte din care a apărut la inaugurarea 

zi osarele celor deţinuţi Muzeului dedicat Holo- 
Printre care și dosarul ele- caustului? 


URIRII, de V. MILITARU 
asile MILIPARU 


LUPTELE TINERETULUI ROMAN 1919- 5 
ulegere de texte 20. 
GOOD BYE,DOMNULE PACEPA !de Gh.I.OLBOJAN 10.00 
PENTRU LEGIONARI, Corneliu Z. CODREANU 28.00 
DEZGROPAREA CAPITANULUI, de Vasile POSTEUCA 12.00 


em fi insane 


„|ului de 14 ani, di Dela Dl. Petre Roman| DIN IMPARATIA MORTII, de Gabriel BALANESCU 28.00 :A-M 

. Ta Konstantin Kapre con ori dela Dl. Silviu Brucan? | ARON COTRUS, opere complete 20.00 E VPATE DE DINCOLO: cara Maria MARIN 7.00 

5 |penpatin 1941 la 20 de ani Aa POEZII ALESE 1914-1944, de Nichifor CRAINIC ş DURERI CONDENSATE poe MARIN i | 

 entrucă aparținea unei PROBLEME GRELE| sorMm PESTE PRAPASTIE, versuri inedite. create 5) 15.0 Pal, AIA ERIE-00 | 
e trădători ai ţării Dl. Văcăroiu crescut în întemniţele Aiudului» de Nichifor CRAINICE MEDITATII SI MARTURISIRE, dellie OLTEANU. 5.00 


+ Bănuim după nu- conomia lui Karl Marx, A 7 Sa “PICURI IL SI MA TURISIRE, de lie 0 
ste silit să întoarcă țara la G i FARA SOARE, 10t0 
conomia capitalistă. D-sa | 

ăsit formula: economia 


de Ion Roth JELESCU 25-00 ARUTA CU S! 


d de 
SARATA de Nicolae ROSCA de Florin SCARLAT 


e imbrăţişase pe cei g i 

ta pe ceice | VACO-MARXIMALIS-| CREZ DE GENERATIE, de Vasile MARIN 20.00 BISERICA SI RELIGIA 

pir pertască "Mo- irân. INSEMNARI DE PE FRONT (1936-1937) de Horia STAMATU ag A rhual 0i ICHIM 5.00 | 
unter sis paote zar de Nicolae TOTU 12.00 PARMITHI, de Victoria BATU 5.00 | 
-Gulag" vor avea suc- "ZORILE R 7:00. AGAPE, poezii de N.NOVAC,D.ICHIM şi F.BATU 6.00 | 


POEZII PRINTRE GRATII, de Alex. SI 


pese avem climă 3 MANIEI' REA VALE i 
E de ali UE. A NISIPULUI DE AUR, poez 
|nr de turism PPeatz, RO ie unei noi| OPERE COMPLETE de Alex. CANTACUZINO "EPUIZATA de Dumitru ICHIM . 2.00 
Ah fa uri cu apă caldă. ) zaEBIe ţi E Flozi daia» ISTORIA POLITICA SI MATA A RAZBOIULUI SEARA LUMINOASA, poezii de Florica BATU 7.00 
Îeă în loc agata tlor fiinţată datorită eforturilor -22 IUNIE. ,de G-ral Platon CHIRNOAGA 25.00 URMELE, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 
“eonstruţ e cai erate am jiji Victor Boldiș. Socie- FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI de Nelu MANZATI 15.00 PENTRU COPII, poezii de Florica BATU 8.00 
ÎS |Mimbicupanale ca să te iata gta alăturat Uniunii şi ANII DE GROAZA DIN ROMANIA COMUNISTA “s.0p  APARITIILE MAICII DOMNULUI 
5 |Munţii, am d ! e: cari Ligii, ate 20 de membri, „de Virgil MATEIAS 18:00 LA MEDJUGORJE,de Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5-00 
Îi (peste sate și-am Ta majoritatea tineri şi activi] PE MELE VIU ETA SUE de Filon VERCA 15.00  MELCUL, poezii de Dumitru ICHIM 2.00 
Î |Oficii de radiere” unde ţi în viața românească: POEZIA Misu ea Al al al 10.00 BOLNAV DE CANCER IN MEDJUGORJE 
garanta cae EPA AMINTIRI D HISOARE de Nicolae DIMA 20.00 S 
„ |Patu er, moarte în CETATI SFARAMATE, schiţe şi nuvele de Florica BATU-ICHIM. 2.00 


de Nicolae NOVAC 7.00  FATIMA-profeţii de tragedie sau speranță pentru lume- 
R LNr- 13,de Marcel PETRISOR 10.00 GEME ON de Eugenia MURESANU 16.00 
ăugă și 4 Ă RE CIOCAN, SECERA SI NICOVALA COMMUNIS 
iretia Atinezariul -; “Sondajul Gallup realizat de Paraschiv NAMOLOASA 28:00 (limba engleză) translated în. Mota CA EXANDRA 1.00 
nite dela Marele Stpăjeg ai în 18 țări europene a dus la] - DIALOG DE ABJECTIE, de Radu. N. CISMASEANU____5.00 THE ANTI-HUMANS 
iii i Lazăcul See concluzia: poporul român q ) PILARIE; de P_NAMULOAS 5-00 (Piteşti, tradus în limba engleză ) de D. BACU 20.00 
g nu-i comunist. Au fost în- ZO-VIATA INCHINATA UNUI SAT, de Nicolae GOLEA____7.00 JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză) 
trebaţi 1000 de inşi din di-| PUN DE VEDERE, de Eugen POPESCU 15.00 de Nicolae DIMA 23.00 
ferite straturi sociale. La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


Propriu şi tul 
puii? țiretțtu!  NOLO ȘTIMDE 


— aa OC — 


DT 2.499 03 


PAGINA 20 


IUNIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


SUIRI, STIRI, STIRI 


CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA 
CABINETUL PREŞEDINTELUI 


DECLARAŢIE 


În ultima vreme au fost aduse la 
cunoştinţa opiniei publice româneşti şi 
străine fapte de o gravitate excepțională, 
care ne arată în ce măsură viaţa economică 
şi socială a ţării noastre se confruntă cu 
fenomene de macro-corupţie care crează 
mari prejudicii economice şi morale insti- 
tuțiilor şi cetățenilor. 

Convenţia Democratică din România 
este pe deplin legitimată să denunțe toate 
aceste grave încălcări ale legii. C.D.R. este 
formată din partide şi asociaţii civice care 
nu au participat la guvernare, şi cu atât mai 
puţin la abuzurile acesteia. Ele nu au putut 
influenţa deciziile puterii, nu au putut 
beneficia de avantaje, nu au beneficiat de 
avantaje. 

C.D.R. consideră că este necesară com- 
baterea corupției prin acţiuni concrete, care 
au lipsit cu desăvârşire în ultimii 3 ani şi 
jumătate în România. Cerem ca împotriva 
persoanelor găsite vinovate să fie luate 
măsuri de pedepsire, cu respectarea tuturor 
procedurilor legale. Prin acestea se va reda 
increderea în faptul că legea trebue respec- 
tată şi că instituţiile statului, însărcinate să 
asigure aplicarea legilor, funcţionează cu 
adevărat. Până în prezent, Procuratura a 
blocat toate încercările de a se stabili ade- 
vărul şi vinovăția în marile evenimente 
dramatice care au zguduit România din 
1989 încoace şi nu a reuşit să ancheteze în 
mod serios nici un singur caz de macro- 
corupţie şi să solicite, cu probe, Parlamen- 
tului, ridicarea imunităţii celor în cauză. 

Atunci când spune că problema co- 
rupției nu este o problemă politică, Pre- 
şedintele Iliescu are, parţial, dreptate, în 


DELA "ANA" LA 


CU ZIARIŞTI ŞI 


sensul că nu este vorba despre con- 
fruntarea între doctrine şi programe 
politice, ci este vorba despre o realitate care 
opune, pe de o parte, un grup de interese 
urmărind menţinerea uriaşului aparat biro- 
cratic, administrativ şi economic preluat 
dela vechiul regim, peste care s'a suprapus 
în ultimii trei ani o nouă reţea, de tip 
mafiot, totul constituind un aparat care 
generează stagnare economică şi corupție, 
iar pe de altă parte, cei care susțin necesi- 
tatea descentralizării, autonomiei locale, 
administrative şi financiare, încurajarea 
iniţiativei private şi a creativităţii. În acest 
fel, problema corupţiei se leagă de proble- 
ma fundamentală a țării, şi anume, de 
deblocarea crizei prin creşterea economică. 
Corupţia nu poate fi eradicată fără a dis- 
truge bazele mecanismului care o 
generează. 

Cerem tuturor celor în răspunderea căro- 
ra se află respectarea legilor statului să le 
aplice cu toată energia, şi până la capăt, 
indiferent de rangul şi influenţa celor vino- 
vaţi de corupţie. 


Preşedinte C.D.R., 
Emil CONSTANTINESCU 


igiiac, S'AU 
IN STANŢELE FARA VOT "RECIPROCAT" 
A.M.Press isi despre SECRETI Pentru a amuza publicul, 


modificarea codului de 


D-na Susan Benda, avo- PUNR a dat în judecată pe 


procedură penală prin care  <at, trimisă în România de Episcopul Laszlo Tâkes 
infracțiunile contra auto- Organizaţia Internaţională pentrucă a insultat Româ- 
rităţilor de stat au fost tre- â Drepturilor Omului nia, iar Episcopul Laszlo 
cute din competenţa instan- descrie (New York Times, Tokes, tot pentru a amuza 
țelor civile. Se aşteaptă ca 13/3/1993) că un ziarist nu publicul, a dat în judecată 
dosarul celei de a patra Poate asista, fără permis, la ziarele "Dimineaţa" şi "Jur- 
mineriade, din Septembrie şedinţele Parlamentului, nal de Transilvania” care |- 
1991, să fie trimis spre solu- conform legii recent intro- au acuzat că a cerut arme 


ționare Procuraturii Muni- duse, prin care se elimină şi 


cipiului Bucureşti. votul secret. 


Sa 5 


1993 - BUCUREŞTI, COADĂ LA BRÂNZĂ 


dela Americani, cu care să 


recucerească Transilvania! 
... 


"CEAUŞISTUL" 
AVRAM IANCU 


Un oare-nimeni pe nume 
Ilie Berindei, cunoscut până 
acum doar ca realizator al 
unor pietre funerare prin 
cimitirele din Bănie, este 
câştigătorul concursului 
pentru grupul statuar "Avram 
Iancu şi tribunii săi", iniţiat 
la Cluj, de primarul şovino- 
securist Ghiţă Funar. 

Caraghioslâcul constă în 
faptul că proiectul seamă- 
nă izbitor cu o statuie a lui 
Nicolae Ceauşescu, statuie 
reprodusă acum câţiva ani 
în revista "Arta". 

Pentru proiect, "sculpto- 
rul" va primi 1,5 milioane 
lei, iar pentru executarea 
lucrării - pe toată durata - 
un salariu de 4.000 de franci 
elveţieni. In Elveţia, "fune- 
brul" Ilie Berindei este 
cunoscut drept fondator al 
unei filiale "Vatra Româ- 
nească" - SRI. 


... 


ŞI TOTUŞI SE 
ASCULTA 


Printr'un accident tehnic, 
în timpul convorbirii cu Dl. 
Octavian Paler, D-na. Cor- 
nea a auzit la telefon dialo- 
gul ce-l avusese cu Dl. Paler 
câteva minute înainte. 


... 
A RAMAS CU 
INSULTELE 

Procesul de calomnie in- 
tentat de Dl. Drăgan ziaru- 
lui italian "Panorama" şi 
scriitorului Bruno Crimi s'a 
terminat în faţa Curţii de 
Apel din Milano: Crimi a- 
chitat, Drăgan insultat. 


NUMAI $500 


Produsul intern brut pe 
cap de locuitor a fost în 
anul 1992 de $600, faţă de 
$1700 în 1989. România se 
găseşte în rândul statelor 
cele mai dezvoltate. 


BIRURILE '93 ÎN 
CETATEA BĂNIEI 


În timp ce la Bucureşti impozitul pe clădiri s'a majo- 
rat cu 20% (la pensionari rămânând acelaşi de anul 
trecut), la Craiova majorarea este de 30%, fără nici o 
scutire pentru pensionari, Consiliul local considerând 
că aceste venituri intră direct în bugetul urbei. 

Ordonanţa Guvernului nr. 15/1992 a prevăzut limite- 
le minime obligatorii ale impozitelor şi taxelor, lăsând 
consiliilor locale şi județene mână liberă să aplice 
limitele maxime ale acestor biruri şi aşa destul de 
piperate. Astfel, Consiliul local Craiova a majorat 
dările către hoţul hoţilor (statul) în proporţie de 10-50 
la sută, după cum urmează: 

- cu 50% a crescut impozitul pe terenurile agricole şi 
penalizările pentru veniturile revărsate în termen; 

- cu 40% s'au majorat taxele pentru.mijloacele de 
transport, timbru de succesiune, publicitate, afişaj 
reclame, folosirea locurilor publice de desfacere a 
băuturilor alcoolice naturale; 

- cu 30% au sporit impozitele pe terenurile şi clădiri- 
le populaţiei; 

- cu 10% s'a mărit impozitul pe veniturile liber pro- 
fesioniştilor şi ale altor persoane independente. 


GREVE ŞI ACŢIUNI DE 
PROTEST 


Craiova comunistă, care-a votat într'o totală voioşie 
trandafirul fesenist, mirosind a comunist" în Mai '90, 
apoi tufa şi pe-al său despot luminat, în Septembrie '92 
- se confruntă astăzi cu degradarea continuă a calității 
vieţii, cu adunări de protest, marşuri şi greve de aver- 
tisment, în scopul atenţionării guvernanţilor şi admi- 
nistraţiei locale comuniste asupra modului în care, 
deliberat, încalcă legislaţia ţării şi drepturile omului. 
Cartelul sindical "SYGMA" cu peste 2.500 de 
membri şi Asociaţia Şomerilor cu peste 50.000 de 
membri au semnalat situaţia critică în care se află, 
acuzând preşedintele țării (peştele dela cap se'mpute!) 
primul ministru, primăria şi prefectura locală, ziarul 
local şi Rompresul. 
Problemele cu care se confruntă sindicaliştii craio- 
veni vizează între altele: 
- falimentarea premeditată a industriei, prin. 
concurenţă neloială, abuzuri şi corupție; N 
- scăderea continuă a puterii de cumpărare, men- 
ținerea salariului mediu net la 30 de dolari şi alinierea 
prețurilor la nivelul celor din ţările cu salarii peste 
1.000 de dolari!; Zi 
_- salarii, pensii şi ajutoare de şomaj minim de supra- 
vieţuire; 
- tergiversarea definitivării contractului colectiv de 
uncă raţional. 


CARENŢE 
STOMATOLOGICE 
ÎN DOLJ 


Din 1990 Craiova are Facultate de Stomatologie cu 
160 de studenţi români şi străini. În lipsa unei 
policlinici universitare pentru practica studenţilor, 
fiinţează ca baze de învăţământ universitar două 
policlinici stomatologice de cartier, dotate cu aparate 
dentare UNIT şi instrumentar vechi de peste 25 de ani. 

Lipsesc materialele de lucru, care în "iepoca de aur" 
se aduceau din Cehoslovacia. Materialul de ampren- 
tură se importă acum din țările vest-europene la preţuri 
liberalizate, în timp ce lucrările dentare sunt încă 
subvenţionate. Astfel, proteza dentară totală care costa 
150 de lei în urmă cu cinci ani, a urcat acum la 800 de 
lei, în timp ce materialul necesar din import costă 4000 
de lei! Asistenţa stomatologică în Dolj este deficitară şi 
în privința lipsei acute de medici (peste 40 de posturi 
vacante), ca şi a raţionalizării apei, care împiedică 
desfăşurarea activităţii normale. 


PROGRAMUL "TEMPUS" 


Craiova - viitor centru est-european al programului 
universitar internațional. Facultăţi ale universităţii 
craiovene participă la colaborarea universitară trans- 
europeană, în cadrul programului "TEMPUS", care 
acordă burse de studii pe durată de până la un an, la 
universităţi din țări membre ale C.E. şi G-24. Există şi 
burse de scurtă durată, până la o lună, oferite de 
organisme internaţionale şi universități din țările 
membre ale C.E. 

La Universitatea din Craiova, specializările s'au 
restrâns odată cu diminuarea numărului de locuri la 
învățământul seral şi fără frecvenţă. În schimb, la 
Universitatea din Bucureşti a început predarea unui 
curs facultativ de... limbă țigănească!!! Asta democraţie 
originală şi... cultură! Şi tot ce mai lipsea, în ceea ce pri- 
veşte limbajul. Că şi-aşa ne-am descoperit... vocaţia 
pentru cumplita vulgaritate. Suntem contaminaţi de 


verbozitate țigănească, ascultând cum se vorbeşte În 
Jur, chiar prin facultăţi... Mişto! 


Prof. Radu ŞERBAN 


„ VANTUL ROMANESC 


i 


tir 


pin 30 în 30 de zile: 
E, 


u viz 
"n abanaâ 
blat cu 


a 


tors 
 Laso 
tului 


PAGINA 21 


a Rao SIE E e See 


STIRI DIN ȚAR 


VIZITA UNEI COMETE STINSE... 


ita D-lui Preşedinte Ion Iliescu la Washing- 
lizat discursuri, a strâns mâna oficialităților, 
discul ca o suveică dela o uşă la altă și s'a 
cu tivul prestigiului descusut. 

Jemnitatea deschiderii muzeului dedicat holo- 
i, DL Iliescu şi-a distins tărtăcuţa, purtând o 
ă albă, culoarea corectă ce se poartă la marile 
i iar lumea l-a confundat cu Preşedintele 


“Jului, Haim Hertog, care a venit cu capul desco- 


rit, ca şi ceilalți vizitatori. 


te că 


e și cei care se 
miteau pacea pentru 1000 de 
ca aceste crime 


atenţie în 


- Judecândcao vizită de 
i: 


DI. Iliescu n'a înţeles că scopul holocaustului e să 

Evreii n'au fost singurele victime, ci au fost şi 
„ aral trimişi în cuptoare: țiganii, homosexualii, prostitu- 
Și opuneau ideilor hitleriste, ce pro- 


ani, ideea principală fiind 


să nu se mai repete. Un "Cap ras" (Skin 
head) care manifestează pe stradă, provoacă aceeaşi 
î presă, câteodată chiar şi mai multă, decât cei 
mor pentru independenţă sau alte idealuri. 


unul singur, Dl. Iliescu 


te spune că a cucerit America - a stat de vorbă cu 


ă preşedintele şi vice-preşedintele Statelor Unite, cu 


rezentanții Românilor de peste hotare, cu presa şi 


cu Statuia Libertăţii - dar pus în cadrul celorlalţi invi- 


[liescu rămâne la remorcă. 


ALT "ORIGINAL" 

„ DiVăcăroiu poate fi dat 
exemplu de cum a consti- 

un guvern al cărui suc- 

ces se bazează pe "Orga- 

niz ea şi funcţionarea Ha- 
ui! 


Sătenii din Ştefăneşti, 
(Argeș) nemulţumiţi că o 
p pamant a t 
i irncieizi pa vaza de 
relaţii” oficiale, că pri- 
“marul comunei aflat în cer- 
„cefare îşi menține postul, că 
 |nu primesc credite pentru 
_|cele necesare Tucrării pă- 


înrului ete aur trutărât să 


emigreze cu familii cu tot 

in tina unde au trimis 
„1300 de cereri a li se 
acorda viza 


|!" Numai faptul că țăranii 

— |sau gândit să plece în grup, 
ebue să dea de gândit 

guvernului din Bucureşti. 


„ “oamnele judecător Gabri- 
3 ârsan şi Maria Cego- 
să sta respins cererea de di- 
îi ppase a PCR pe motivul 
iohâ nu mai există iar 
"Leg imp s'a îndeplinit 
e idarea patrimoniului 
DA aceea lui în fondul de 
„ ielenţă socială”, 
dă tc munismul e mort, tră- 
> | 


anienee a format din 


comunismul! 


1/43 

Al MILIOANE 

SA iN U ŞOSELE 
Re Banca Europeană pentru 


Construcţie şi Dezvoltare 
fa ) va acorda României 


Vane de lei pentru recon- 
nara arterelor rutiere 
Li zi includ refacerea înve- 
pe ui de rulare pe o lungi- 
năt (L2100 de km și imbu- 
so firea șoselor în dreptul 
nctelor de frontieră. 


 liggimprumut de $80 mi-, 


taţi la deschiderea oficială a Muzeului Holocaust, Dl. 


Preşedintele Clinton a acordat audienţă de peste o 
oră reprezentanţilor Poloniei şi Cehoslovaciei, iar cu 
DL. Iliescu a terminat convorbirea protocolară în 15 


minute. 
În ce priveşte dialogul cu exilul, Dl. Iliescu a avut 
acelaşi succes ca şi tovarăşul Ceauşescu. Un grup pe 
care-l numărai pe degete, i-a adus salutul tuturor 
Românilor de peste hotare. La asta se reduce popularul 
succes al D-lui Iliescu. Dar cea mai mare insultă e că 


 n'afostonorat nici măcar cu o huiduială. 
i ... 


În prezența a 66 de pri- 
mari, în frunte cu primarul 
Capitalei,-Crin- Halaicu şi a 


preşedintelui Asociaţiei - 


"Glasul Basarabiei”, fostul 
Bulevard al Muncii şi-a 
schimbat denumirea în Bu- 
levardul Basarabiei, o arteră 
principală lungă de 4 kilo- 
metri. 


ATENŢIE! BANC- 
NOTE FALSE! 


Biroul de Presă al Băncii 
Naţionale al României pu- 
blică: 

"În ultima perioadă au 
fost depistate la ghişeele u- 
nor unităţi bancare, sau de 
către organele de poliţie, o 
serie de contrafaceri ale 
bancnotelor emise de Banca 
Naţională a României. 

Contrafacerile identifi- 
cate în circulaţia monetară 
au fost realizate cu ajutorul 
unor copiatoare color mo- 
derne, prin care s'a reuşit a 
se reda aproape fidel com- 
poziţia grafică şi coloristică 
bancnotelor autentice foto- 
copiate. j 7 

Bancnotele emise după 
1990 sunt mai greu de falsi- 
ficat, deoarece cuprind o 
„serie de elemente de sigu- 
'ranţă, vizibile cu ochiul li- 
ber. 
Sunt falsificate aproape 
toate bancnotele: 200, 500, 
1000 şi 5000 de lei, cele mai 
multe fiind bancnotele de 
200 de lei. 1 dată 

Se dau diferite sfaturi de 
cum poţi distinge o banc- 
notă falsă iar dacă sunteţi 
în dubiu, adresaţi-vă primei 
unități bancare. 


COCAINA TRECE 
PE LA OTOPENI 


, La Vama Otopeni au s0- 
sit patru "sculpturi" din Ve- 
nezuela pentru Naciadis 

» Costică. Două din sculpturi 

! aveau un postament de gra- 
nit masiv, ce-a, atras atenţia 
autorităţilor. În interiorul 
postamentului s'au găsit 
100 kg, de cocaină. 


TELEFON 
CELULAR 


Pe o rază de 40 km în ju- 
rul Bucureştiului se poate 
comunica cu ajutorul tele- 
fonului celular, După Bucu- 
reşti va urma Braşov, Cons- 
tanţa, Ploieşti şi Yimişoara, 
Preţul unui telefon e de 
600.000 lei, conectarea - 
390.000 lei, iar abonamentul 
lunar 30.000. 


FĂRĂ PRETENŢII 


Ambasadorul Ungariei la 
Bucureşti, DI. Rudas Erno, 
în cadrul unei discuţii a de- 
clarat că: "Este foarte clar că 
Ungaria nu are pretenţii te- 
ritoriale. Ce interese să aibă 
cele două țări, altele decât 
menţinerea stabilităţii în 
zonă?" 


ZI NELUCRĂ- 
TOARE 


_După 50 de ani şi o ho- 
tărâre a executivului, se sta- 
bileşte ca nelucrătoare a 
doua zi de Paşti, funcţie de 
calendarul religios al fiecă- 
rui cult. 


AGENȚIE DE 
SPECULA 


"Am mers să-mi scot 
bilet de tren dela Agenţia 
de voiaj de lângă Gara de 
Nord. Mi s'a spus că nu mai 
sunt bilete, dar în spatele 
agenţiei se vindeau bilete 
cu prețul triplu”. “R.L.", nr. 
905)... n 


JEFUITORI CU 
GUSTURI ALESE 


1992 a fost anul în care 
hoţii au dovedit o mare 
dragoste pentru patrimo- 
niul cultural. S'au produs 
100 de mari spargeri, care 
includ patru mari muzee 
ale țării. 

"Au apărut reţele de tra- 
ficanţi pe linia de Est-Vest 
şi Vest-Est cu terminal în 
Japonia" a declarat Dl. loan 
Godea, director în Minis- 
terul Culturii. În acţiunile 
frauduloase sunt implicați 
funcţionarii din unele o- 


- 


ficii ale patrimoniului-cul- 


tural. 


ÎNTRE "UN FLU- 
TURE" ŞI O 
"SCRISOARE" 


Dl. Paul Everac, direc- 
torul TV-ului şi autorul 
dramei "Un fluture pe lam- 
pă" şi altor piese prin care 
se susțineau "dramaturgeş- 
te" acţiunile progresiste ale 


“tovarăşului Ceauşescu, e 


supărat pe nu mai puţin cu- 
noscutul dramaturg I.L. 
Caragiale şi opera lui, "O 
scrisoare pierdută", pentru 
motivul că pierderea scri- 
sorii ar "strica imaginea 
țării”. 

Acţiunile D-nului Paul 
Caţavencu Everac culeg râ- 
sete la scenă deschisă. 


VOM SCĂPA DE 
"ROSTOCK" 


"Rostock" e o navă ucrai- 


neană care s'a scufundat pe ' 


braţul Sulina şi împiedică 
navigația. Acum, cu aparate 
speciale, se va încerca recu- 
perarea epavei şi restabi- 
lirea circulaţiei fluviale. 


ASTA O ŞTIAM 


Corespondentul revistei 
"Newsweek" din Bucureşti 
scrie: "Guvernul, la nivel 
mijlociu, este efectiv ne- 
funcţional şi deosebit de 
corupt. Fostele cadre comu- 
niste sunt un dezastru”. 
Cândirevolta-a început; sin- 
gurele forţe capabile să ia 
puterea au fost aparatul de 
partid, armata şi securi- 
tatea”. 


AU EOST, 


NUP AU RĂMAS 


Un certificat de revo- 
luţionar, care-ţi oferă unele 
avantaje materiale şi te mu- 
tă de cealaltă parte a para- 
petului din Decembrie 1989 
se poate obține pentru 1 mi- 
lion de lei, iar cei care au 
bani sunt chiar foştii es- 
croci, informatori, secretari 


- de partid etc. deveniți peste 


noapte "Eroii Revoluţiei" în 
frunte cu Dl. Iliescu. 


UN POLIŢIST CU 
NOSTALGII DE... 


MILIȚIAN 


Slujba de acatist dela Biserica Sf.Spiridon din 
centrul cruşului Craiova a fost întreruptă Luni, 29 
Martie, a.c., de intrarea abuzivă a căpitanului de poliţie 
Emilian Gâtiţă şi a câtorva trimişi ai... Mitropoliei. 
Enoriaşii, aflaţi la slujbă, şi-au manifestat revolta faţă 
de cei care au dat năvală în biserică, intruşi care ema- 
nau miresme de... ţuică, obligându-i în cele din urmă să 


se retragă. 


S'a consumat astfel un nou episod al încercării 
Mitropoliei oltene de a-l îndepărta din biserică pe 
preotul-paroh Iulian Mladin, cel care a denunțat 
atitudinea mai marilor Bisericii din judeţul Dolj, în 
timpul represaliilor dela Timişoara şi imixtiunea 
regimului neo-bolşevic al lui Iliescu în biserici. De mai 
multă vreme preotul Iulian Mladin este ţinta unor 
atacuri și intimidări. Același căpitan Gâtiţă, în lipsa 
preotului, a pătruns în casa acestuia şi i-a ameninţat 


familia cu maltratarea. 


"De când se află Poliţia în subordinea mitropolitului 
Nestor Vornicescu?', se întreabă enoriașii, unii din ei 
anunțând că vor merge "cu jalba'n proțap” la Ministerul 
de Interne pentru a cere destituirea poliţistului Emilian 


Gâtiţă. 


În Biserica Sf.Spiridon - după ultimele dezvăluiri în 
presă ale parohului lulian Mladin - a fost numit un 
preot membru al F.D.S.N,, fidel regimului Iliescu. 
Enoriaşii refuză insă a-l accepta, protejându-l pe 


tânărul paroh Mladin. 


Ă 


Sergiu Nicolaescu va turna un film având ca bază 

evenimentele dela 23 August 1941. 
... 

Puşcăria de copii şi de reeducare a minorilor din 
comuna Tichileşti (Brăila) a fost contaminată de o puter- 
nică epidemie de tuberculoză care ameninţă întreaga 
comună, deoarece în cadrul reeducării, copiii din 
închisoare frecventează unele cursuri cu copiii din 
Tichileşti, plus personalul administrativ care nu 
locuieşte în clădirea închisorii. 

... 

Pentru un control mai eficace la frontieră şi pentru 
aplicarea noilor taxe "pe valoarea adăugată" la mărfurile 
importate, s'a decis angajarea câtorva sute de vameşi. 

... 

Cele şase nave de patrulare pe Dunăre, oferite de 
SUA României şi Bulgariei ca să controleze sancţiunile 
economice impuse Iugoslaviei sunt fără nici un arma- 
ment, dar au în schimb cele mai moderne mijloace de 


comunicaţie... 
... 

Cernavodă a devenit "Raiul Valută Forte"; specialiştii 
străini sunt plătiţi în dolari, care au atras pe speculanţii 
de valută, în majoritate țigani. 

o... 


Pentru sezonul de vară s'au stabilit în zilele de Lun, 
Miercuri şi Vineri curse de avion Bucureşti-Constanţa- 
Bucureşti. Tarom a inaugurat o altă rută AIRBUS A 310 


Bucureşti-New York şi unele curse Bucureşti-Detroit. 
... 


Grânarul Europei (România de altă dată) importă 
grâu din Statele Unite. S'a acordat un credit de $10 mi- 
lioane pentru aprovizionarea cu grâu. O treime va fi 
oferită brutăriilor particulare. 

... 

O firmă franceză va produce la Topoloveni (Argeş) 
tractoare model "Fermier 26-32". Preţul unui asemenea 
tractor este de 1,6 milioane lei. 

... 

După victoria lui Elțîn, Bucureştiul şi-a domolit 
entuziasmul pentru tovarăşii din Belgrad. Controlul 
navigaţiei pe Dunăre se face mai serios şi asta a provo- 
cat supărarea celor din Ucraina. 

În caz de conflict armat, România are o ârmată per- 
manentă de 200.000, cu o rezervă de 593.000, 2.875 de 
tancuri şi 2.875 avioane de război. (A.P.) 

... 

Sibiu. Două trenuri cu 400 tone de materii toxice au 
fost înapoiate Germaniei. 

... 

Taxele pentru studenţi variază dela 90.000 până la 
160.000 lei pe an. Mulţi tineri au renunţat la învăţătură. 


Evidenţa spitalului din Petroşani arată că 20 de copii 
sunt infectați cu HIV (AIDS) dintre care 18 sunt Romi. 


( Până Ta redresarea economiei, România are nevoie de 
un ajutor zilnic de $10 milioane. 


n locul Romilor, Germanii preferă potârnichi 


ca să-şi populeze fauna. O potârniche, 40 de mărci. 
"e... 


: Fundaţia Arta Vizuală va turna un film dedicat acti- 
vităţii D-nei Doina Cornea. 
... 
La unele hoteluri, dacă eşti străin, plăteşti de zece ori 


mai mult decât un cetăţean român. 
... 


O scrisoare de maximum 20 g adresată peste hotare va 
costa 130 lei. 


Deasupra României stratul de ozon s'a diminuat cu 
5%, afirma DI. Hiroyuki Ishu, directorul Centrului de 
ediu pentru Europa Centrală. = 


_... —— 


_Se minte ca şi pe timpul lui Ceauşescu: Ministerul 
Sănătăţii afirmă că'n Craiova sunt şase cazuri de SIDA 
(AIDS) în timp ce doctorii dela catedra de Microbio- 


logie din acelaşi oraş adună până la 280 de bolnavi. 


Dacă nu-i înghesuială de vapoare pe Canalul Dună- 
re-Marea Neagră, va fi în schimb înghesuială de pescari. 
Se acordă pescuitul cu o condiţie: o treime din peşte tre- 
bpe dat Administraţiei Canalului. : 


(| Crucea „Roşie Internaţională s'a retras din România; 
motivul: situaţia politică şi socială s'a îmbunătăţit. 
Un litru de gaz pentru lampă costă 150 de lei. 
... 
Embargoul impus Iugoslaviei - spun oficialităţile - le- 
ar fi cauzat o pagubă de $7 milioane. 
... 
DI. Iliescu primeşte o leafă lunară de 293.000 lei, iar 
DI. Văcăroiu de 209.000 lei. 


0 50 de inşi au sărbătorit lângă mormântul lu 


Ceauşescu a 72-a aniversare dela înfii i 

i a e a înființarea partidului 

| pinupint, S'au ţinut discursuri şi s'a cântat "laternația- 
a. 


PAGINA 22 


j 


D977 ADD” PR [lira 


i 2 Designated "sale area” 
by the United Nations 


E 


Situaţia din Bosnia devine 
din ce în ce mai confuză şi 
mai greu de rezolvat, arătând 
neputința puterilor occiden- 
tale de a lua hotărâri energice 
şi la unison acolo unde nu 
sunt interse comune, mai ales 
economice, care să afecteze 
marile puteri. Bosnia nu este 
un Kuweit cu resurse natu- 
rale, care să intereseze ţările 
industrializate şi nici nu are 


DIN GELE 
TREI COLŢUR 


Vest-Europenii nu au fost 
de acord cu propunerea ad- 
ministraţiei Clinton, pentru 
atacuri aeriene limitate 
asupra bateriilor de artilerie, 
care continuă să omoare 
populaţia civilă şi nici cu 
ridicarea embargoului de 
armament numai pentru 
Bosnia, pentru a permite 
acesteia să se apere de 
atacurile sârbe, 

In faţa indeciziilor şi şo- 
văielilor occidentale, SUA, 
Rusia, M. Britanie, Franţa şi 
Spania au propus crearea a 
şase "zone de securitate" în 
jurul a şase oraşe din Bosnia, 
unde sunt masaţi un număr 
mare de refugiaţi bosniaci 
musulmani (care de fapt sunt 
Sârbi de religie musulmană). 
Propunerea stipula trimiterea 
de forţe ONU, care să asigure 
protecţia populaţiei celor 


IUNIE 1993 


- 


a) te BOSNIA RISCĂ SĂ DEVINĂ 


sa UN LIBAN EUROPEAN 


Radovan Karadzici 

Intre timp a continuat 
bombardarea oraşelor cu 
populaţie musulmană, iar 
pentru a complica parcă şi 
mai mult situaţia, Croaţii au 
continuat să atace pe Musul- 
mani în centrul Bosniei, 
oraşul Mostar fiind aproape 
în ruine. 

Sârbii au votat în Parla- 


configuraţia geografică a 
Irakului, unde aviația şi 
tancurile computerizate ale 
coaliţiei puteau să-şi atingă 
ținta, ca la manevre, pe su- 
prafeţele ca în palmă. 

Republica este amenințată 
să devină un Liban în Sudul 
Europei. 

După respingerea de către 
Parlamentul sârbo-bosniac a 
planului Vance-Owen, pen- 
tru a mai câştiga timp, Sârbii 
au anunţat un referendum al 
populaţiei sârbe din Bosnia. 
Aceasta s'a pronunţat şi ea în 
proporţie de 96% pentru 
respingerea acestui plan. 

* pr 


4 
Preşedintele demis, 
Dobrica COSICI 


şase zone, ca şi desfăşurarea 
de monitori, pentru a supra- 
veghea la graniţa dintre Ser- 
bia şi Bosnia dacă Belgradul 
îşi ține promisiunea de a nu 
trimite provizii Bosniacilor 
sârbi, până la semnarea unui 
acord de pace, 

Planul a fost respins de 
guvernul din Sarajevo, ca 
nefăcând decât să maseze 
populaţia musulmană în 
rezervaţii, în timp ce Sârbii 
continuă să ocupe 70% din 
suprafața Bosniei. 

Atât Karakladzici cât și 
Belgradul au respins propu- 
nerea de monitori la graniţă, 
Preşedintele Miloșevici al 
Serbiei considerând-o o in- 
sultă la suveranitatea ţării. 

Aplicarea practică a pla- 
nului a provocat discuţii şi 
controverse între aliaţii din 
NATO, ai căror experţi susțin 
că trebue cel puţin 40.000 de 
soldaţi, pentru îndeplinirea 
lui, iar aducerea trupelor va 
dura câteva săptămâni. Ad- 
ministraţia americană nu 
vrea să-și trimită trupe te- 
restre, iar NATO a vrut un 
plan detaliat dat de ONU în 
privinţa sarcinilor trupelor 
angajate, 


PE MEMBRII PARTIDULUI RADICAL (PARTID ULTRANAŢIONALIST SARB) 


ment destituirea Preşedin- 
telui Iugoslaviei Dobrica 
Cosici pe motiv că a încălcat 
Constituţia. Manevra a fost 
făcută sub presiunea Parti- 
dului Radical, partid ultra 
naționalist, care-l considera 
prea moderat, în urma unui 
apel pentru un plan de pace. 
n urma demiterii preşe- 
dintelui, au avut loc mari 
demonstraţii împotriva gu- 
vernului, la Belgrad, 

La nesiguranța și şovăiala 
generală a contribuit şi pozi- 
ţia oscilantă a Președintelui 
Clinton, Acesta, ca și in po- 
litica sa internă, se pare că 
merge pe drumul lui Carter. 
Promisiuni, reveniri de pozi- 
ţie, planuri nerealizabile. 
Secretarul de Stat Chris- 
topher, (moștenit tot dela 
Carter) s'a dovedit un 
maestru al convorbirilor 
interminabile cu minime 
realizări practice după 
schimbări de poziţie şi 
compromisuri. Statele Unite, 
confruntate cu probleme 
interne riscă să-şi piardă 
poziţia de lider în politica 
internaţională, datorită lipsei 
de decizie a actualei admi- 
nistraţii. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


CRIZA POLITICĂ DIN POLONIA 


După ce Parlamentul polo- 
nez a votat cu o diferenţă de 
numai un vot o moţiune de 
neîncredere, Prim-ministrul 
Hanna Suchocka (prima fe- 
meie cu această funcţie în 
Polonia), şi-a înaintat de- 
misia. 

Preşedintele Walesa, nu a 
acceptat însă demisia guver- 
nului, în schimb a anunţat 
dizolvarea Parlamentului şi 
ținerea de noi alegeri în 
toamnă, conform Constituţiei 
aprobate în Noembrie 1992. 

Moţiunea de neîncredere a 
putut fi votată, datorită ali- 
anţei opoziţiei formată din 
foştii comuniști, partidele 


naţionaliste de dreapta şi 
Solidaritatea. Aceasta din 
urmă, acuzând guvernul de 
introducerea unui "capita- 
lism cu faţă inumană." 
Hanna Suchocka, consi- 
derată de Walesa ca cel mai 
bun prim-ministru pe care l-a 
avut, a condus politica de 
piaţă liberă, refuzând creş- 
terea salariilor funcţionarilor 
publici şi a pensiilor, pentru 
a nu mări inflaţia şi a peri- 
clita astfel acordurile interna- 
ţionale de reducere a datorii- 
lor externe ale Poloniei. 
Doaxana Suchocka este mem- 
bră a Uniunii Democratice 
(un partid de centru-stânga) 


care a făcut o coaliţie guver- 
namentală cu alte şase par- 
tide în parlament. 

Actualul guvern va rămâ- 
ne în funcţie până la noile 
alegeri. 

Mai mult de 50% din forța 
de muncă poloneză este 
utilizată acum în sectorul 
particular, iar inflaţia actuală 
de 45% reprezintă o îmbună- 
tățire faţă de perioada ime- 
diată postcomunistă. Se 
aşteaptă o creştere economică 
de 3% pentru anul în curs, iar 
o schimbare a guvernului 
actual ar fi însemnat un semn 
de întrebare, pentru investi- 
torii străini. 


ARMENIA ŞI AZERBAIDJANUL 


PE CALE DE A ÎNCETA 


Armenia. şi Azerbaid- 
janul au căzut de acord să 
accepte un plan de pace, 
pentru încetarea războiului, 
care durează de cinci ani şi 
a avut drept cauză disputa 
în privinţa viitorului encla- 
vei armene Nagorno-Kara- 
bakh, situată în Azer- 
baidjan. - 

Acordul negociat de 
SUA, Rusia şi Turcia şi 
bazat pe o rezoluţie a Con- 
siliului de Securitate, cere o 
încetare a focului pe termen 
de 60 de zile, terminarea 


blocării trânsportuliii de 


energie către Arntehia şi 
recrearea eee Al 
îi iaarăle curte în 
Azerbaidjan, unde Kel- ? 


bajar reprezintă un punct 
cheie. _— 
Convorbirile s'au des- 
făşurat la Moscova, iar 
reşedintele Armeniei, 
Levon Petrosyan, după o 
întâlnire cu Boris Elțîn, a 
nunţat suportul său pentru 
lanul de pace. 
Tratativele vor fi reluate 
pe data de 6 Iunie la Gene- 


O NOUĂ EPOCĂ POLITICĂ 


RARE 


y 


Suleyman DEMIREL 
Odată cu moartea neaştep- 
tată a Preşedintelui Turgut 
Ozal (infarct miocardic), Tur- 
cia se pare că va intra într'o 
nouă epocă politică, 
Considerat ca cel mai mare 
vizionar dela Kemal Atatiirk 
incoace, Ozal avea în vedere 
stabilirea unor legături strân- 
se cu Europa și Statele Unite. 
El începuse să lucreze intens 


şi pentru strângerea legătu- 
rilor cu fostele republici 
soviețice din Asia Centrală, 


având un program de con- 


pa RO pe ne Op AN LATE, 


CONFLICTUL 


Kelbajar 


/ 
că 


|. AZERBAIAN 
(NAKHICHE VAN) 


va, sub auspiciile Conferin- 
ţei de Securitate şi Coope- 
rare în Europa. 

Conflictul 
azerbaidjan a început în 
1988, când Armenii din 


2 AZERBAIJÂN 


Pa 


NAGORNO- 
KARABAKH 


aceasta să devină auto- 
nomă. Datorită alianței cu 

Tuycia, Azeşbaidjenii au4/N- 
armeano- redȘte sa blocheze 85% din 


importul de energie al 
Armeniei, cauzând închi- 


enclava Nagorno-Karabakh este a 80%-din fabricile 


din Azerbaidjan au cerut ca 


struire a unor şosele, căi fera- 
te şi conducte petrolifere, 
care să lege Baku cu portul 
turc Iskenderum. 

Fostul preşedinte a pre- 
conizat o politică externă 
energică, sprijinind coaliția 
împotriva Irakului şi pro- 
punând o acţiune militară în 
Bosnia, cu ajutorul Turciei. 

Noul preşedinte, Suley- 

„man Demirel (68 ani), vechi 
rival al lui Ozal, a deţinut 
funcţia de prim-ministru din 
1991, când partidul său, Par- 
tidul Adevăratului Drum, a 
obținut victoria în alegeri 
împotriva partidului fostului 
preşedinte, Partidul Patriei. 

Guvernul Demirel a con- 
dus pe baza coaliţiei cu Par- 
tidul Social Democrat, al 
cărui lider este Erdel Inonu. 

Noul preşedinte a fost ales 
de Parlament cu 244 voturi 
din 450. El este considerat 
conservator și a condus şapte 
guverne, iar în 1971 şi 1980 a 
fost înlăturat prin lovituri 
militare. Înclinaţia lui de a se 
ocupa mai mult de treburile 
interne nelinişteşte pe diplo- 
maţii vestici, care sperau ca 
Turcia să contrabalanseze în 
regiune, influenţa Iranului. 

Turcia, care are în prezent 
o populaţie de 60 de milioa- 
ne, este şi ea confruntată cu o 

„ serie de probleme domestice. 
Inflaţia este de 60%, iar de- 
ficitul bugetar a crescut în 


cesteia. 


ÎN TURCIA 


primele luni ale anului la 3,2 
miliarde dolari (dublu decât 
se aştepta). Funcţionarii pu- 
blici au cerut sporirea salarii- 
lor cu 100%, iar controlul 
exercitat de stat asupra in- 
dustriei se arată ineficient, 
Ciocnirile cu minoritatea 
kurdă au fost un permanent 
subiect de tensiune. : 

p. Odată cu încetarea răz- 
boiului rece, Turcia şi-a pier- 
dut mult din importanţa sa 
pentru țările vestice, ne mai 
fiind un avantpost important 
pentru NATO, împotriva ex- 
pansiunii sovietice. În acest 
ens, se pare că SUA va înce- 
ta să acorde anual 450 mili- 
ane de dolari, iar Germania 
va renunţa la ajutorul militar 
acordat, 

Totuşi, având în vedere 
situaţia tulbure din Balcani și 
cea neclară din Orientul 
Mijlociu, este posibil ca în 
viitor Turcia să mai aibă încă 


BinckBea___ PI N 
a QEORGIA A 


TURKEY 

ba Ankara ] 
lakenderun, 
“%j 


ycările diplomaţiei 
tale de a pune capăt 
in Bosnia s'au 


„ Înce 


ă, de a diviza 
iugoslavă în 
e provincii autonome, 
3 departe de a rezolva 
5 unda criză balcanică. 
eşecului acestei 
ebue căutate în 
ere a eali- 

pă jlor din acenoti popi a 
„EET tat, Bosnia-Her- 
mii. ca 


ovina nă “a nicio- 


i L ROMÂNESC 


PAX SLAVICA 


————— Lucian G. COSTI 


de limbă slavă pe teritoriul 
ce era odinioară adminis- 
trat de Turcia a însemnat 
accelerarea procesului de 
deznaționalizare şi asimi- 
lare lingvistică, în special a 
Romanilor, ţinta preferată a 
presiunii panslave. Este 
clasica teamă a uzurpato- 
rului în faţa celui care po- 
sedă drepturi ancestrale, 
naturale şi deci legitime. 


tat e 
isteriei naţionaliste sâr- 


beşt z usţinu e 


Să + întotdeauna un 
'inul tampon între partea 
de Nord-Vest a peninsulei 
alcanice, catolică şi apro- 
de Vest şi centru-Sud, 
influențat de Orient. Deze- 
vilibrul provocat în Bal- 
ni după dispariţia domi- 
atiei turceşti a fost cauzat 
e amestecul direct al Riisi- 
ei Care şi-a urmărit scopu- 


i expansioniste, de a con- 

Ta accesul la Meditera- 
Rusia s'a folosit abil de 
sezența Sârbilor şi a Bul- 
sarilor, vorbitori ai unor 
limbi înrudite, sprijinind 
iv crearea unor state sla- 


„politică şi nu e de mirare că 
„puterile vest-europene s'au 


nii, veritabila poartă a în- 
tegului continent înspre 
„ Orient, vor deveni, volens- 
lens, o feudă rusească. 
„Rusia a ştiut să-şi justifice 
„ iniţiativele, nu numai pe 
plan diplomatic, dar şi 
printr'o campanie susținută 
în mediile de informare 
ee a demonstra caracterul 
„exclusiv slav al Balcanilor. 
i ansia a Ru- 
Siei a reuşit de minune, atât 
de mult, încăt astăzi toți 
: nt convinşi că ii şi 
ii sunt e sânge 

Jai Ruşilor, şi nicidecum 
endenţii vechilor nea- 
| |muri balcanice, ajunşi să 
vorbe; pusă de 


ască 
- ||Brupuscule de barbari sosiți 
] Win sesurile Niprului. 

> Dintr'odată, istoria Bal- 
„ Sanilor începe cu secolele ce 
pa invaziei slavone. 
, orioasa istorie a oa- 
3 tenor acelor meleaguri a 

: A Ștearsă cu buretele, iar 
|" care refuzaseră să-şi” 

: modifice identitatea şi res- 
> să î aaaeră "botezul" slav, au 
| evenit un fel de venetici, 
ST EA fel de anomalii etnice. 
|| „ste cazul Albanezilor şi al 
mânilor. Crearea statelor 


opaganda p 


Kremlin. 
Atâta timp cât Rusia îşi 
păstrează statutul de mare 
putere, tragedia din Balcani 
va fi mereu la ordinea zilei. 
Ingerenţa Moscovei, intere- 
sată în păstrarea unei situ- 
aţii tulburi şi menţinerea 
hegemoniei slave sunt 
cauzele conflictelor sânge- 
roase ce erup periodic în 
Balcani. Puterea otomană, 
exercitată timp de câteva 
secole, a ştiut să impună o 
balanţă între naţionalităţile 
ce viețuiesc aici: Albanezii 
şi Românii erau trataţi în 
acelaşi fel cu ceilalţi supuşi 

Astăzi, statele sla- 


ranţă față e- 
lavi. Aberanta construcție 
olitică a Balcanilor, mode- 
ată după dorinţa Kremli- 

ui, ven- 
telor ciocniri locale, care au 
condus întreaga Europă la 
război în 1914. Nici acum 
nu suntem departe de ace- 
laşi scenariu. 

Măcelul ce are loc în Bos- 
nia ne aduce aminte de 
metodele folosite de Ruşi 
în Transnistria, cu puţin 
timp în urmă. Războiul slav 
este făcut de dragul de a 
ucide, de a subjuga, de a 
stăpâni. Nu este o luptă 
cavalerească, în fața unei 
armate, ci o răfuială cu în- 
treaga populaţie civilă. Ter- 
menul de barbar se aplică şi 
azi, ca şi acum două mii de 
ani. Şi într'adevăr, vorbi- 
torii acestei limbi par să fie 
prizonierii unei mentalități 
cu totul ieşită din comun, ce 
nu-şi are corespondent în 
Europa. În inima Balcanilor 
regnul violenţei s'a instalat 
fără drept de apel, odată ce 
scânteia politică a aprins 
ura dintre oameni. E greu 
de imaginat că o formulă 
abstractă, fabricată în can- 
celariile occidentale, poate 
aduce pacea întrun loc mă- 
cinat cu intensitate de into- 
leranţă. lată de ce planul 
Vance-Owen nu are nici o 
şansă de a calma spiritele: 


ai Porții. 
Ain Balcani practici o ŢE- 


"joce into 


£ 


IUNIE 1993 


el nu se bazează pe analiza 
atentă a cauzelor istorice şi 
a firii localnicilor. Premiza 
dela care porneşte acest 
plan este menţinerea unei 
provincii trasate de Tito în 
fosta federaţie iugoslavă şi 
ridicarea ei la rangul de stat 


independent. Nu se pun în- 


trebăr a dominaţiei 


'beşti în Banat şi Kosovo; 


N le şi di ti grija Vestului este să nu se 
ceeaşi lipsă de legitimi- 'epimbe mai nimic din edi- 


ficiul fals construit în 1945 
şi nu să fie supărată Mosco- 
va, marea beneficiară a 
aventurii panslave în 
Balcani. 

Presa abundă de cele mai 
diverse păreri despre moti- 
vele reale ale fratricidului 
bosniac, Se invocă dreptul 
Sârbilor la autodetermina- 
re, în speţă a celor aflaţi în 
Bosnia-Herţegovina. Cât se 
poate de democratic, s'ar 
putea argumenta, dar de ce 
Albanezii din Kosovo şi 
Românii din Banat şi Mace- 
donia nu trebue să benefi- 
cieze de acelaşi drept? Pen- 
trucă ei nu luptă cu arma în 
mână, deci înseamnă că su- 
portă bine jugul, ar putea fi 
replica. In plus, nu au pe 
mama Rusia care să-i spriji- 
ne, ba chiar din contră. Se 
mai argumentează că mu- 
sulmanii din Bosnia vor să 
aibă un stat islamic funda- 
mentalist, şi acesta este un 
pericol mortal pentru creş- 
tinitate. E improbabil ca 
Sârbii să fi devenit brusc 
mari fanatici ortodocşi, iar 
bosniacii musulmani zeloşi 
purtători ai învăţăturii Co- 
ranului. Şi cum de e acum 
în pericol creştinitatea eu- 
ropeană, ameninţată de o 
mână de Bosnieci (aproape 
două milioane sunt deja 
pribegi pe drumurile Euro- 
pei) şi nimeni n'a văzut 
adevăratul pericol în Rusia 
bolşevică, instrument al 
ofensivei anticreştine pe 
continent? 

De ce oare nu e sprijinit 
factorul de stabilitate şi de 
tradiţie creştină, numit Ro- 
mânia, care şi-a asumat is- 
toric rolul de apărător al 
creştinităţii şi al rezistenţei 
contra barbarilor? Răspun- 
sul la aceste întrebări nu e 
deloc comod, dar este evi- 
dent că războiul iscat în 
Balcani are ramificații pro- 
funde în multe cancelarii 
machiavelice. României i se 
refuză dreptul de a-şi recu- 
pera pământurile, perpe- 
tuându-se cu bună ştiinţă 
injustiţia din 1940. Să fi fost 
Malta o recunoaştere a unui 
panslavism impus de Rusia 


în schimbul renunțării la 
sateliții mai vestici? 

Noile "frontiere" ale inte- 
reselor imperiale muscale 
ar trebui să cuprindă tota- 
litatea neamurilor slave ce 
aparţineau confesiunii orto- 
doxe înainte de bolşevism, 
iar includerea Românilor în 
noua configuraţie ar fi doar 
o consecinţă a nefericitei lor 
situări geopolitice. Anali- 
zați simplist, din comodele 
fotolii dela Soare-Apune, 
Românii nu sunt făuritori 
de istorie, ci spectatori ai ei, 
lipsiţi de dorinţa de a lua 
arma în mână spre a-şi lărgi 
posesiunile, aşa cum fac ve- 
cinii lor, Slavii. Ca urmare, 
ei nu ar merita decât trata- 
mentul adecvat celor aflaţi 
în postură defensivă, nu 
potenţialilor învingători. 
Pentru mentalitatea de azi a 


Vestului, laurii au fost deja. 4 


| în înfruntarea forțelor polițienești cu derme demonstranţii 
= â atacul cu gaze 


pregătiţi, fără să se aştepte 
rezultatul final. Conflictul 


din fosta Iugoslavie com*g 


plică ecuaţia dela Malta, 
pentrucă instabilitatea năs- 
cută iese de sub control, iar 
coridorul vital de legătură 
dintre Centrul şi Apusul 
Europei şi Orient, care 
trecea prin Serbia, s'a 
deplasat automat prin Ro- 
mânia. Strategii cedării dela 
Malta sunt puşi la grea 
cumpănă, fiind obligaţi să- 
şi reconsidere deciziile: în 
fond, atâta timp cât Rusia 
dă semne de oboseală în 
administrarea posesiunilor 
sale, chiar dacă ele sunt 
mai reduse decât pe timpul 
lui Brejnev, orice pact poate 


fi reajustat... Sci 
Peninsula Balcanică se 


află încă sub semnul dom- 
niei slave, perioadă începu- 
tă odată cu prăbuşirea Im- 
periului Otoman. Elibera- 
rea României de sub strân- 
soarea slavă, în fapt câştiga- 
rea veritabilei ei indepen- 
denţe, înseamnă îndepăr- 
tarea Moscovei din jocul 
balcanic şi înfrânarea pofte- 
lor expansioniste 'ce ţintesc 
crearea unei "Mari" Serbii 
sau a unei "Mari" Bulgarii 
(care se profilează la ori- 
zont, actuala republică Ma- 
cedonia fiind doar prima 
etapă până la alipirea la 
Bulgaria). Analiza atentă a 
preocupărilor diplomaţiei 
româneşti din preajma răz- 
boaielor balcanice dela în- 
ceputul secolului ne oferă 
preţioase învăţăminte. Ali- 
aţii naturali sunt acum Tur- 
cia şi Albania, Grecia mai 
puţin şi condiționat de 
pretenţiile sale în zona 
macedo-română, 


PAGINA 23 


Luna trecută Danezii au fost chema i la urne să spună 
DA, pentrucă anul trecut au spus NU, aderării Ior Ia Tra- 


tatul dela Maastricht. S'a-contirmat as fel î dată 
egalitatea din lumea liberă, unde; țările mici au drepturi 
egale cu Marile Puteri, în sensu i se dă p itatea 


de exemplu, are acelaşi a Chi 
în Adunarea Generală a ONU a fost transcris ca literă de 


lege după cel de-al Doilea Război Mondial, ca un fruct 
răsărit după înfrângerea Germaniei, ştergându-se cu 
buretele eşecurile primei surori a ONU, fosta Ligă a Na- 


țiunilor. 5 
Faptul că de data aceasta la Charta ONU a fost adă- 


ugat şi un Consiliu de Securitate, nu a mai deranjat pe 
nimeni, deşi în acest Consiliu de ecuritate sunt numai 
cinci ri permă 2 învingătorii din al Doilea 
Război - şi ceea ce este de primă importanţă, aceşti 
membri permanenţi au dreptul de VETO, asupra pro- 
blemelor discutate în Consiliu. 


Cât de valabil poate fi votul din Adunarea Generală 
U /ONU, în problemele de Securitate, chiar dacă ar întruni 
procentul de 99,9%, depinde de r cinci 
mari; peritrucă oricare intre ei l-ar putea anula, opu- 


nând dreptul său de VETO: 

În Comunitates Europeană nu s'a mere chiar asa de 

» departe, cu dreptul de Veto, deşi palicarii în Atena ar 
spune 6ricând şi din oficiu, Veto, oricărei cereri a Tur- 
ciei dea intra în Co itate dar, nici aşa, că O ţară ca 
Danemarca să încurce treburile integrării europene nu 

se tolerează. 

Cum au primit Danezii rezultatul votului s'a vizit a 
st teatrul unui război civil, 


doua zi, când Copenhaga a fo: 


împotriva aderării, folosin : 
şi cel cu focuri de armă trase în plin în manifestanți, ca 
şi aprecierile poliţiei că demonstranţii « au atacat cu câ- 
Neva tone de pietre şi cărămizi. Din magazinele aflate în 
zona confruntărilor n'a mai rămas nimic, ele fiind com- 
plet devastate. A cecieacale pent eee 
trecut prin comunisiii, unde puterea ar fi obţinut încă de 
anu frezut-uă procent de 99, A — fără vidlenţă şi cu /4 
obșervatori străjni= încât s'ar fi mirat cu toţii "ce vrăji a 
mai făcut guvernul" încât votul lor NU se transformase 
în D, PE EEE ===> 


ceastă "integrare" în Europa după care aleargă cu 

imba vază şi otitietenii di România, începină cu 

Iliescu'şi rerminănd cu Opoziția, este chiar atât de mira- 

culoasă încât, numai prin intrarea în ea, va curge bu- 4 

năstarea în România, umflată ca apele Dunării primă- 
ara? 

Va fi atât de minunat acest proiectat stat al unirii 
Europei? 

Cu ani în urmă, Valery Giscard d'Estaing, aducea co- 
rectivul că viitoarea unire nu va duce la crearea Statelor 
Unite ale Europei ci la Unitatea Statelor Europene. Di- 
ferența era clară şi mulți îi ocolesc sensul. 

Unirea Statelor Europene nu va ajunge niciodată la 
echivalentul Statelor Unite ale Americii, pentrucă în 
America, statele federale sunt nişte împărțiri teritoriale 
administrative, cu anumite independenţe şi legislații 
statale, pe când în Europa, prin stat se înţelege o comu- 
nitate naţională închegată de veacuri, diferită ca struc- 
tură spirituală, culturală, etnică, religioasă şi lingvistică, 
pe lângă diferenţe de nivel economic şi formă politică. 
Încercarea unităţii în Europa nu este nouă. Ea a apă- 
rut în special după Revoluţia Franceză şi a culminat 


ES RE aia Pe plan financiar, Sistemul monetar 
al Uniunii are a funcţionat până la începutul 
rimului Război Mondial, a falime a 

Fe plan politic, experienţa a fost tragică. S'au înrere 
două formule de integrare în stat unic: formula comu- | 
nistă prin crearea Uniunii Sovietice la care Apusul nu 
numai că nu s'a opus dar a colaborat din plin; şi formula 
hibridă a statelor multinaționale de tipul Iugoslaviei şi 
Cehoslovaciei. 


———Ee-a-răfias din cele două formule după peste 70 de 


ani de experiență, s'a văzut-O pulverizare = unică în 
istorie “a Sovietelor, doborâte de naționalismul autentic 
al popoarelor subjugate, o-divizare cu tact-a-Cehoslo- 
vaciei şi barbarele atrocități din inima Europeiy-a con- 
flictelor din fosta Iugoslavie ———————— 

Eurăpa a supravieţuit datorită credinței creştine şi a 

onştiinței de neam a comunităţilor ei naţionale pentru- 
că Dumnezeu a împărţit lumea în neamuri şi aşa le va 
udeca. 

Dacă totuşi din cocleala unor neamuri apar şi indivizi 
care doresc dispariţia neamului lor şi dacă însăşi Europa 
vrea să-şi anuleze frumuseţea diversităţii ei spirituale, 
nu va face decât să economisească Asiei, materialele vii- 
toarei invazii. 


PAGINA 24 


IUNIE 


1993 


ANIVERSAREA LEGIUNII "ARHANGHELUL MIHAIL" 


Toate aniversările, prin 
cuprinsul lor sărbătoresc, 
ne înviorează sufletele şi 
inimile, întremându-ne în 
eforturile noastre de a rea- 
liza ceva, în orizontul isto- 
riei în care trăim. Pentru 
luna aceasta, o aniversare 
deosebită o reprezintă înte- 
meierea Legiunii AER Aaa 


ui a 24 Iunie 


naţionale: Un înce- 
put, Legiunea Arhanghelul 
Mihail s'a bazat pe patru 


specifică: 1) Credinţa în 
Dumnezeu; 2) Încrederea în 


| gostea dintre noi; 4) Cânte- 
cul. Totul apare de o sim- 
plitate admirabilă şi, asta 


este adevărata măsură a înf> 


făptuirilor majore, că sunt 
simple, încât nu ţi se stoar- 
ce mintea să le desluşeşti 
țesătura de adevăruri pe 
care se întemeiază şi pe care 
le grăiesc către lume. 

Din acest început s'au 
dezvoltat apoi activităţile 
ulterioare care au copleşit 
țara cu dinamismul şi viva- 
citatea lor. Dar şi cu prigo- 
nirile care s'au desluşit din 
partea adversităţilor, care, 
nu vedeau cu ochi buni, 


regenerarea vieţii naţionale, 


pe care o preconiza şi 0 pro- 
mova Legiunea Arhanghe- 
lul Mihail, prin formarea 
unui om nou, pe linia celor 
mai autentice tradiţii și 
credințe strămoşeşti. Ridi- 
carea Legiunii a fost unul 
dintre cele mai semnifica- 
tive fenomene ale istoriei 
româneşti, căci deschidea 
arcuirea înălțimilor morale 
şi a înfăptuirilor majore, 
atât în orizontul culturii cât 
şi pe dimensiunea civili- 
zaţiei, născute din strădania 
specifică locului şi potrivit 
măsurii de existență curat 
românească. În ciuda celor 
mai năstruşnice împotriviri 
şi uneltiri ale inamicilor de 
tot felul, adunaţi de pe 
toate coclaurile anti-româ- 
neşti, Legiunea a reuşit, 
prin coerenţa ideologiei ei 
naţionale, să grupeze în 
rândurile ei toată floarea 
intelectualităţii naţionale, 
tot ce avea mai bun tinere- 
tul şi starea țărănească şi 


sufletele curate ale manci- În 
torimii, care nu s'a lăsat /rit far 


furată de amăgirile marxis- 


linii esenţiale de tata] 


misiunea noastră; 3) Draf-yy1848, " 3 
| dintre formele autohtoniei 


mului înstrăinat total de 
sufletul românesc. 
Ideologia legionară adu- 
cea Prospeţimea izvoarelor 
bilind legătura cu realitatea 
ontologică şi istorică şi, în 
cuprinsul şi substanța că- 
reia trăia de veacuri, popo- 
rul român. Undeva, şi când- 
va, se întrerupsese contac- 
i cu această realitate, cu 
dinamismul şi orizonturile 
ei de desfăşurare şi fecun- 


etiiice şi ideologia revolu- 
ionară". 
iunea Arhanghelul 
-Mihail însemna o revenire 
la fondul autentic al ideii 
româneşti, la adevărurile 
temeiurilor de existenţă na-_ 
țională şi la liniile de per- 
manenţă ale întregului 


an. 
Legiunea însemna cate- 


hismul unei ncî ordini a 
ființării se 


înscria în catastiful aspi- 
raţiilor, ideaturitor şi îm- 
ÎN iali ne II foRce Cauta 
murătoarea jertfă a lui lon 
Moţa şi Vasile Marin, pe 
pământul Spaniei asaltate 
de barbaria ucigătoare a 
bolşevismului moscovit, a 
fost expresia unor viziuni 
creştine atotcuprinzătoare, 
galabile ale veacului al 20- 
lea, care voiau salvarea cre- 
dinţei creştine. Disponibi- 
lităţile spirituale pe care 
numai Legiunea Arhan- 
ghelului Mihail le-a dospit 
acolo, între Carpaţi şi Du- 
năre, ca un semn al graţiei 
cereşti, de binecuvântare, 
dar şi de ispășire, în acelaşi 
timp, a păcatelor care aveau 
să încarce veacul nostru. 
Jertfa din Spania a fost tra- 
iectoria stelară a Legiunii 
Arhanghelul Mihail. Din 


tăriile stihiale ale ei a cres-“Ponarii, totdeauna în legi- 
cut Mişcarea Legionară, cu ( timă apărare 
o nesecată capacitate de O <Gemeraţiile de tineri, 


dăruire, de jertfă, de bună- 
voie şi de dinamism, care a 
răscolit adevăratele energii 
creatoare ale întregului 
neam. 

37, Legi cuce- 
întreagă, cucerire 


iniţiătă anonul de 


CUPON DE ABONAMENT 
COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


[__] nou 


COD POŞTAL... 


lon BOIERU—— 


jertfă din Ianuarie, pe tărâ- 
murile îndepărtate ale Spa- 
niei, şi pecetluită, prin vo- 
inţa naţională, în Decem- 
brie 1993, luna socotelilor 
definite pentru treburile 
unui an. 

A venit apoi pârjolul pri- 
goanelor şi al temniţelor 
fără de sfârşit, şi căderea 
țării sub jugul bolşevis- 
mului, care păreau că nu se 
mai termină niciodată, dar, 


lui Moţa şi Marin, împre- / 
ună cu jertfele înmiite ale 
altora, botezați în dragostea 
de neam și credinţă creştină 
şi-au dat roadele cele bune. 
În prigonirea comunistă, 
Legiunea a rămas pe bari- 
cade şi a ieşit învingătoare, 
deşi obiectivul primar al 
dictaturii comuniste a fost 
să tichideze orice urnă, de 
legionar. Să nu se uite că 
steagul de luptă anti-comu- 
nistă în România, l-a ridicat 
pentru prima dată, după 
Primul Război Mondial, 
Corneliu Codreanu şi ge- 
neraţia dela 1922, că deschi- 
deri premergătoare spre 
apariția de mai târziu, a 
Legiunii Arhanghelul Mi- 
ail. Legiunea a fost în per- 
manenţă pe baricadele anti- 
comuniste, în timp ce admi- 


ratorii lui Titulescu-şi ai—torie-siau-aliniat to 


politicii de apropiere de 
Rusia Sovietică, au devenit 
lacuzatorii publici şi neos- 
toiţi ai legionarilor. În tem- Ş 


cea mai articulată împotriva 


neraţii s'au desprins de ide- 
ologia marxistă şi îşi dau 
seama că ru mai au nimic 
de-a fâce cu marxismul. Se 
întorc însetate către tot ceea 
ce-are rezonanţă româ- 
nească, autentică şi speci- 
fică, şi unde vor putea găsi 


adevărurile permanente şi, 
specifice al AP mânităţii, da- 


că nu în viziunea orizontu- 
lui național și naționalist? 
"Naționalismul românesc 

resupune o exaltare cre- 
atoare a tipului specific 

tnic", scria în 1935 acelaşi 

icolae Roşu pe care l-am 
citat mai sus şi adăuga un 
text din scrisul lui Mihai 
Eminescu:  "Schimbaţi 
opinia publică, daţi-i o altă 
direcţie, răscoliţi geniul 
naţional - spiritul propriu şi 
caracteristic al poporului, 
din adâncurile în care doar- 
me - faceţi o uriaşă reacțiu- 
ne morală, o revoluţie de 
idei (în care ideea "româ- 
nesc"” să fie mai mare decât 
uman, genial, frumos,) în 


fine fiţi Români, Români şi : : i “ci 
ți Români, "ZI Comunismului", precum şi "cine nu doreşte acest 


iar Români”. 
Aceasta a fost una din 
stirsele dei i le 


Legiunii Arhanghelul Mi- 
hail, scrisul lui Eminescu, 


care a rămas un izvor 

cât de îndrmmare și cuget 

românesc. Pe această traiec- 
aniile legionare, pe care o 

defineşte Nicolae Roşu în 

termenii cei mai cuprinză- 

tori şi plini de claritate, 


fel de confuzie, pentru min- 


niţele comuniste, rezistența încât nu poate exista nici un 


comunismului au reprezen- 
tat-o valurile nesfârşite de 
condamnaţi ai Mişcării Le- 


gionare. Astăzi, aceşti foşti 
condamnați legionari sunt 
sdtotare stesaitiliu, pin 
decretele nomenclaturii 
coimisRE BEE VTEă să-și 
acopere crimele prin ă- 
rile aduse legionarilor. Se 
pot oare compara crimele 
comuniste, săvârşite de-a 
lungul şi de-a latul ţării 


timp de peste patruzeci de 
ani, cu ceea ce au făcut legi- 


care cresc azi în România, 
sunt preocupate să-şi gă- 
sească o platformă de ori- 
entare românească şi un 
corp ideologic prin care să 
vadă armoniile culturii 
naţionale şi armoniile între- 
gului naţional. Aceste ge- 


țile sănătoase şi obiective: 
"Mişcarea noastră na- 
onalistă preconizează par- 
ticiparea totală şi conşti- 
entă a naţiunii la destinul 
ei istoric, prin educaţia mo- 
rală şi sufletească - expri- 
mându-se însă printr'o elită 
de conducători, care mai 
tâi a făcut dovada disci- 
linei, a eroismului şi a 
erifei.* 
Intregul corp ideologic al 
işcării Legionare s'a păs- 
trat intact şi, prin el, se va 
putea înviora gândirea şi 
simţirea Românilor care 
doresc să participe, în mod 
esenţial şi major, la dez- 
voltarea unei culturi şi civi- 
lizaţii române, fără egal în 
lume, căci ideea româneas- 
că poartă în esenţa ei cre- 
dinţa creştină, prin care se 
vor evita erorile altor forme 
de naționalism. 


[_] REÎNNOIRE 


NUMELE DE FAMILIE... nare nene eenare 
PRENUMELE ae a ana ip aie Bă SRR) atasa taie 
SSI ADA A 070 aaa are tea at acte PAR UDE ee aeize ea ee iea 
ORASUL ce ia aaa sasea suis: STATUL/PROVINCIA.......anaeiia 


a alt DARIA 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


Poe eo pei pa [ERE ge sp ESB e ea e e e e e pp Ep 3] 


ULTIMA ŞANSĂ 


Când de după gratiile puşcăriei în care fusese 
întemnițat, fără a fi avut la activul său vreo crimă 
săvârşită împotriva patriei sale, poetul Nichifor Crainic 
striga în versuri "Unde sint cei ce numai sunt?", ni- 
meni nu auzea acest răcnet acuzator şi plin de durere. 
Urechile țării erau astupate de frica ce domina peste 
tot, frica pe care dictatorul nebun, Nicolae Ceauşescu o 
semănase în inimile tuturor. Oamenii se temeau până 
şi de umbra lor. A venit Revoluția din Decembrie 1989. 
Dictatorul şi "savanta” lui plăteau cu viaţa în faţa plu- 
tonului de execuţie toate nelegiuirile comise. Iar ţara a 
răsuflat - pentru scurt timp - uşurată că a scăpat de 
năpasta pe care o adusese asupra ei nefericitul cuplu 
de tirani. Gulagurile româneşti şi-au deschis porţile. 
Cei închişi, nu numai că ieşeau în libertate, dar se 
organizau în Asociaţia Foştilor Deținuți Politici din 
România şi cereau cu insistenţă ca cei ce se făcuseră 
vinovaţi de crimele comise împotriva omului să fie 
traşi la răspundere. 


De trei ani, asociaţia se căsneşte să pună pe roate 
Procesul Comunismului. Eforturile depuse ămas 
za da aiEe, cl ați pănă acum: Căci, cam Dezinezeu 
să determini puterea să înceapă acest proces; când, 
deschizându-i uşa, sar putea ca mulți dintre cei care o 


deţin astăzi, să se găsească mâine pe banca acuzării? 
n numărul 4 al revistei "Rezistenţa", Dl. Constantin 
icu Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor 
Deținuți Politici din România, scrie sub titlul "Procesul 
Comunismului - ultima şansă a Revoluţiei" un 


( documentat articol în care spune lucrurilor pe nume. 
L 


========a 


A pune “cine sunt cei care astăzi doresc Procesul 


proces”, care "trebue să se ştie că, din cei 23 de 
milioane de locuitori ai țării vor răspunde în faţa 
justiției doar câteva sute de indivizi." Şi toate acestea, 
după mai bine de trei ani dela Revoluţie, procesul este 
mereu amânat (şi va fi probabil amânat până la 
calendele greceşti) atâta timp cât la conducerea Româ- 
niei stă cocoţată şleahta asupritorilor, a torţionarilor şi 

LCIB Eos apoasa co peo oameni cu 
care țara s'a mândrit ieri şi star mândri desigur şi astăzi. 

Dar, Dl. Ticu Dumitrescu, exprimă un adevăr de ne- 
contestat. 

"Teama că a sosit timpul să răspundă pentru sutele 
e mii de crime comise, începând dela împuşcarea 

VYtinerilor din 8 Noembrie 1945 in Paţa Palatului şi până 
la Andrei Frumuşanu, îi aduce pe călăi şi pe urmaşii 
lor într'o maximă iritare.” Datorită acestor stări de fapt 
- spune dânsul - “zeci de mii de oameni de valoare, în 
special tineri, au părăsit şi părăsesc în continuare fara." 
(Şi astfel, se face că ceea ce a pierdut şi pierde România 
prin aceste "părăsiri”, a câştigat şi câştigă ţările străine. 
Nu-i de mirare, deci, că la cele mai vestite universităţi 
din lume, găsim profesori originari din România. Unde 
să mai pui doctorii, inginerii, avocaţii etc., care au 
împânzit întreg mapamondul?! Şi fac cinste ţărilor în 
care s'au sălăşluit. 

Dar să mergem mai departe cu citatele din acest ar- 
ticol de o importanţă covârşitoare. "Nu trebue să uităm 
că delațiunea devenise doctrină de stat şi baza 
aparatului de opresiune. S'a ajuns ca fie prin 
ameninţări şi şantaje, fie prin bani şi promisiuni, 3% 
din populaţia țării să-şi vândă sau să-şi denunțe colegii 
de serviciu, prietenii şi, în cazuri mai rare, chiar şi 
rudele apropiate." Şi pentru limpezirea apelor, se cere - 
şi noi credem că pe bună dreptate - ca aceia ce au făcut 
ca "delaţiunea" să fie transformată în "doctrină de 
stat", să fie deferiți justiției. Nu în scop de răzbunare, 
ci drept avertisment şi învăţătură pentru ca să nu se 
mai întâmple în viitor. Dar asta înseamnă, nimic mai 
mult decât a cere unui condamnat la moarte prin 
spânzurătoare să-şi lege singur frânghia în jurul 
gâtului. 

"Asistăm - ni se spune mai departe - la consolidarea 

A vechilor structuri, atât datorită unei reforme economice 
care le asigură accesul la noi surse de privilegii în baza 
unei "democraţii originale”, cât şi apariției unui număr 
destul de mare de foşti securiști şi nomenclaturişti care 
s'au implicat în tot felul de investiţii, magazine, baruri 
etc., peste noapte, cu un capital care ridică mari semne 
de întrebare." i 
| Cine crede că-i vorba, doar, de o situaţie vremelnică, 

e înşeală amarnic. Revoluţia din Decembrie n'a reuşit 
nici pe departe să înfrângă comunismul. Căci, ne 
spune Dl. Constantin Ticu Dumitrescu: "După şase 
luni dela depunerea... denunțului penal, nu există la 
dosarul unor criminali comunişti notorii nici o pagină, 
în timp ce acelora care au avut curajul după 12 lanuarie 
1990 să ia atitudine împotriva puterii actuale li s'au 
întocmit dosare cu zeci şi sute de pagini, putând 
oricând fi puse pe rol, unii fiind chiar judecaţi." A 

Ce s'a schimbat, deci, în România în toţi a aceşti ani, 

în afară de... EXECUȚIA cuplului Ceauşescu? 


Nicolae NOVAC 


Da 


iz