Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 101, septembrie 1984

SS 
SS 


In seara zilei de 13 August ac., 
Ahiepiscopul Valerian D.Trifa a părăsit 
America, imbarcându-se pe un avion la 
aeroportul internaţional Kennedy din New 
York, cu destinația Lisabona, Portugalia, 
unde a ajuns cu bine. 

Astfel luptătorul naţionalist român şi 
ierarhul de timp de 33 de ani al Românilor 
ortodeşi din America, a ajuns ca la vârsta 
de 70 de ani să aibă în chip nefericit parte 
de al 5-lea exil din viața lui. Le 
menţionăm în ordinea lor: Polonia, Ger: 
mania, ltalia, Statele Unite şi mai nou 
Portugalia. Dacă ne gândim că cei mai 
mulţi dintre noi, din diasporă, Purtăm cu 
greu povara unui singur exil, este destul 
de uşor să ne putem da seama ce pot 
însemna. cinci exiluri. 

Poate fi vorba în cazul despre care vor- 
bim, de o plecare dorită? In nici un caz. 
Această plecare a fost determinată de 
o situaţie de constrângere care a început 
încă acum 33 de ani iar pe parcurs, cu 


ISSN 


aj 


E 


ULUI 


ESTE LIPSĂ 


Eugen BÂRSAN 


curaj. Eisenhower, Adenauer, 


false asupra politicii din Kremlin. 


ticilor noi îndrăzneli. 


ÎL AOADNAA A AVOLAALAAA A OLAAADOUAAANLLAEAAAU 


= În Tit 


OCE LIU ITIULULU0 LLLULLULLILUULULUULLI) II L il i i 


CURAJUL DE CARE 


Privind la Răsărit “la țara închisoare a popoarelor” 
scrie Karl Marx, “nu există decât o singură cale de a 
trata cu o putere ca Rusia, şi aceasta este calea 
curajului”. Reflectând la ce scrie Marx și la istoria 
care dela el încoace s'a întâmplat, nu putem decât să 
ajungem la concluzia că dacă nu tratezi Rusia cu 
hotărire şi curaj, eşti în pericol. Ceea ce trăim pe plan 
politic dela al doilea război mondial încoace, este 
cauza şi efectul acestui lucru. In loc ca Rusia să se 
teamă de curajul lumii vestice şi să stea cuminte la 
locul ei, ea este de fapt singura putere care demon- 
strează curaj pe acest glob, la un nivel de pe care ţine 
lumea în frică şi în complexele create de aceasta. 

Nu chiar întotdeauna a fost la fel. Căcidupă ce i s'a 
dat Rusiei tot ce a cerut la Yalta, puterile occidentale 
au demonstrat câtva timp față de ea politica fermă că, 
până aici și nu mai departe. A fost așa numita fază a 
“cvăzboiului rece”, din timpul unor oameni politici de 
MacMillan şi De 
Gaulle, Oameni care n'au avut nici un moment iluzii 


Dar acest “război rece” n'a ținut mult. Pentrucă 
sub influenţa liberaliștilor curajul a început să 
slăbească, și așa în locul lui şi-a facut loc în Vest faza 
politică a iluziilor false. Fază dominată de ideea că 
Sovieticii pot fi stâmpăraţi și făcuţi parteneri ai unei 
bune înțelegeri, dacă sunt luaţi pe un ton care să nu-i 
irite şi care să nu se atingă de politica lor ex- 
pansionistă, barbară și genocidă, adică în ciuda aces 
tora. Sovieticii trebue să fie văzuți $ 
oameni faini și cumsecade. Rezultatul: în loc de cele 
scontate în iluzii, această atitudine le-a dat Sovie- 


și tratați c 


“De undeva trebuia să vină cineva care să curme fa 
za dialogului cu mutul şi ipocrizia, și în locul ei s; 
pună o atitudine politică adecvată Sovieticilor. Acesta 
a fost Ronald Reagan, care uimind lumea nu s'a sfii 
să vorbească drept, mmindu-i pe Ruşii-sovietici ceea 


ARHIEPISCOPUL VALERIAN 


A PĂRĂSIT AMERICA 


fiecare an a devenit tot mai aspră, până 
când de câtva timp ea a ajuns la un 
paroxism la care nu s'a mai putut face 
față. In alte cuvinte spus, an după an 
Arhiepiscopul Valerian a ținut în chip de 
meclătinat piept tuturor minciunilor şi 
acuzațiilor false, scornite contra lui de 
regimul comunist dela Bucureşti. Când 
însă, la marea presiune a unor cercuri 
evreeşti, aceste acuzații false au fost 
preluate în stil mare de mass-media și 
apoi chiar de guvernul Statelor Unite, 
lupta de unul singur pe timp de durată în 
contra acestor forţe a devenit un lucru im- 
posibil. 

'Trebue să menționăm că sub masca pro- 
cesului împotriva Arhiepiscopului Valerian, 
se urmărea o judecare a mediului politic 
si ideologic,a României din anii premerga- 
tori războiului, acum 50 de ani, Mai ales, 
a Miscării Legionare, singura miscare na- 
ționalistă care nu a fost acuzată de nazism 
sau fascism la procesul dela Nurnberg- 


Se aude că în ultimul an 
S'ar fi găsit “bazele” unei 
acțiuni româneşti politice 
unitare în exil. Interesant, 
dar care pot fi azi bazele 


unei acțiuni politice 
româneşti în sensul ei in- 
tegral? 


Temeiurile unei politici 
româneşti fac împreună un 
fel de patrulater: 1) 
teritoriul României, întreg 
şi nealienabil, cum ni l-a 
dat războiul Intregirii, şi 
cum scrie în Constituţia 
care i-a urmat: 2) neamul 
românesc întreg; 3) 
credință şi 4) voinţă. In 
România de azi aceste baze 
sunt nesigure. Teritoriul 
României este ştirbit la 
Nord, la Est, şi la Sud; 
poporul român este supus 
unui genocid planificat; 3) 
credința este persecutată; 
4) voința Românilor nu se 
poate manifesta, pentrucă 
locul ei îl ține o voinţă 
străină faţă de Români, şi 
de spiritul lor. 

Cum stăm cu “bazele” în 
exil? Altele în orice fel nu 
ar putea fi, dar: în exil se 
împart în ideale şi reale; 
ideale sunt 1 şi 2, deci 1) 
teritoriu nu avem, decât 
atâta cât purtăm în inimile 
noastre ământul 
strămoșesc; 2) poporul 
român nu suntem mai mult 
decât ne mărturisim noi, o 


în pag. 3 


Deta N e NI II 
„55 mirii tafpii poe 


Aceasta a fost cruda realitatea mai cu 
seamă de doi ani încoace. Situaţie agra- 
vată și de altceva: Oficialităţile americane 
au arătat o puternică preocupare în a-l 
deporta pe Arhiepiscopul Valerian fie în 
Israel fie în România de sub jug comunist. 

Dar cu totate greutăţile înfățișate, 
Arhiepiscopul Valerian a dovedit încă o dată 
abilitatea de a face față unei foarte 
serioase confruntări. S'a asigurat prin 
grija lui personală de o viză, şi-a luat bilet 
de avion şi a plecat în Portugalia. Ceea ce 
înseamnă că de fapt s'a auto-depor- 
tat,  scutind guverml american de 
problemele deportării lui silite în altă 
parte. 


Ca om de înaltă ţinută şi onoare, când a 
plecat a lăsat o declarație publică prin 
care şi-a făcut cunoscută plecarea şi a 
denunțat presiunile exercitate în cazul lui 


Plecarea Arhiepiscopului Valerian s'a 
arătat a fi o chestiune care a surprins 
oficialitatea şi în același timp a mai fost și 
subiect de mare publicitate în toate sec- 
toarele mass-mediei americane. S'au 
repetat în chip zgomotos falsele 
acuzații cu crimele de război şi nu s'a 
publicat nimic din declaraţia lăsată în 
urmă. De fapt aceasta a fost permanenta 
poziţie față de Arhiepiscop: promovarea 
minciunii şi eliminarea adevărului. 


Scăpat din mâini, cei cu “interese 
speciale” s'au grăbit să încerce presiuni 
şi asupra guvernului portughez , în sensul 
de a se anula viza de şedere în Portugalia 
acordată Arhiepiscopului Valerian. 

Nu credem că influența lor poate fi tot 


atât de mare la Lisabona după cum sa 
dovedit a fi la Washington. [m] 


( Publicăm declarația Arhiepiscopului Va- 


e ÎN abia i da AS za 4 NU a 3 
m e e 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


de oameni cu interese speciale. 


RN Fi Printed in Canada 
ș = Z imprime au Canada 


ELVETIA, GER 


AN VOICE 


“BAZELE” 


—— George BRANA— 


mână de oameni fără nici un 
mandat de a reprezenta alt- 
ceva decât sentimentele și 
gândurile noastre. 

Reale sunt bazele 3 și 4: 
3) suntem la ceva real, 
întrucât credința noastră e 
liberă, ne întâlnim cei mai 
mulți în ea, avem un 
număr de Biserici care ser- 
vese în limba românească, 
atât în lumea veche cât şi 
în cea nouă, în Europa, în 
Americi, în Australia; 4) 
voința de a fi Români este de 
asemenea liberă și oriunde 
putem să ne-o afirmăm, în 
tot felul de grupări 
româneşti, în jurul 
Bisericilor, în diverse in- 
stituții culturale, în 
publicaţii, în edituri, în acte 
de ajutor reciproc. 

Acţiunile de binefacere 
ale Românilor din exil au 
fost şi sunt mereu 
încurajare de toți aceia care 
nu iau în deşert porunca 
creştină, ajută-ți aproapele, 
care este fratele tău, când 
cade în nenorocire. La rân- 
dul ei, această sacră 
poruncă este o moștenire 
milenară, este îndemnul de 
viață fundamental, ''fă 
binele!'', cum spunea 
Pitagora, cum spuneau și 
lamaiştii din miezul Asiei, 
cum spune întreg folclorul 
nostru. i 
Toate acestea, sen- 


timente şi acțiuni din exil, 
afirmă în act voința 
Românilor de a-şi păstra 
ființa lor românească, în 
condiţiile date, adică în afa- 
ră de teritoriu şi naţiune. 
Aceste realități care duc la 
o reţea de viaţă românească 
pe diverse continente, 
alcătuiesc la un loc însăsi 
acțiunea politică “a 
Românilor din exil. 

Aşa stând lucrurile, 
adică “BAZELE” fiind 
însăşi “POLITICA EXILU- 
LUI, nu este nevoie de 
nici un fel de surogat de 
“autoritate statală”, 
oricum s'ar prezenta ea, în 
chip de '*Conducător” unul, 
sau mai mulţi la un loc, 
pentrucă aşa ceva nu face 
decât să tulbure. Exilul 
este în întregimea lui, prin 
tot ceea ce fac Românii o 
realitate politică româneas- 
că, şi tot ce-a avut şi are 
mai vrednic acest exil, a 
făcut şi "face binele”, şi 
aceasta exprimă singurul 
țel politic realizabil în exil. 
Nu au nici cea mai mică im- 
portanță, dar absolut 
nici una, unele urâte 
obiceiuri ale unora, care de 
36 de ani nu fac decât să-și 
pârască şi să-şi calomnieze 
prin minciuni compatrioţii. 
Aceste mizerii nu au im: 
portanță, nici mare nici 
mică, pentrucă sunt acte 


lerian În pagina 6 ). 


10 Goo RENI PRE i A ii ve SR 


ză Ga 33 
FT 
SU ie Dia 


negative, şi cum negația nu 
are bază de existență pro- 
prie în cugetul românesc. 
nu poate închega nimic. 
Manicheismul turbat al 
unora nu este românesc ci e 
o contaminare. 

Românii din exil nu au 
cum să-și dispute o '"'con- 
ducere” a unei Românii 
viitoare. Această Românie 
viitoare se pregăteşte azi în 
conștiințele mulțimilor de 
oameni încovoiați de mize- 
rie, frică, umilință, minciu- 
nă, care toate la unlocalcă- 
tuiesc patrulaterul 
“bazelor” unui regim de 
ură şi destrucţie. 

Exilul nu are cum să 
“organizeze” o Românie de 
mâine. Dar nu mai puţin 
rostul lui este de mare im: 
portanță, şi în primul rând 
de a exista cu ce am spus că - 
are: pământul strămoșesc 
in inimi, comunităţi 
româneşti, activtăţi de 
cultură şi binefacere. Toate 
acestea la un loc sunt sem- 
nele certe ale credinţei şi 


| 


oicea de 
— - 


up, AIM a Pta 


î 


Ceaiuri 


o 


voinţei româneşti, care 
ajung până la mulți Români 
din țară. 


Această existență a unui ş 
foarte divers, vital şi activ m 
exil. este ceea ce tulbură O 
necontenit regimul 
comunist. In aceste calități 
stă autenticitatea acestui 

Continuare la page. 3 


PAGINA 2: 


SEPTEMBRIE 1984 


CUVANTUL ROM ver 


editorial 
CÂMPUL 


ROMÂNESC 


Acest loc unde se adună anual cei ce vor să se 
regăsească în peisajul sufletesc al românității, se 
consolidează în mod treptat ca un climat de creştere 
si desfătare spirituală. Ca un loc de solidarizare si 
îndemn, cu o reîmprospătare pe dimensiuni naționale. 
Cu vizite din departări și reculegeri de simţire și 
gând, cu energie şi relaxare, cu poezie încântătoare 
şi exerciţii sportive, cu discuții ș șiplimbări singuratice. 


ul 
al 


es 


aduse p. in refugiu pe plaiurile primitoare ale Canadei. 

Preoții slujesc liturghii și binecuvântează pe cei 
prezenți la Capela Câmpului, pentru a aduce odihnă 
şi liniste în sufletele tuturor. 

Câmpul românesc ne aminteşte de cetățile risipite 
de-a lungul Nistrului, de Sarmisegetuza Tracilor, de 
toate baricadele istoriei românești, ridicate de-a lungul 
veacurilor, ca semne ale unei prezențe românești. 
Putem spune, că aici, în acest loc, devenim parte din 
neam și viața lui, dacă am uitat vreo clipă de existența 
lui. Ne recâstigăm dreptul de a fi Români, dacă l-am 
pierdut undeva. 

Câmpul românesc este un centru de polarizare și 
de radiație a românismului, a energiilor românești, 
In acest spirit de libertate, fără constrângere şi fără 
silnicie, inimile celor prezenți se apropie unele de 
altele și-și spun doinele, dorurile și poveștile neamu- 
lui lor. 

Câmpul românesc este un loc de regăsire româ- 
nească, de întâlniri frumoase românești, de spera! 
românești. O oază de simţire românească, străjuită 
de monumentul eroilor ce au căzut pentru românismul 
si creștinătatea lor, și de crucea închinată Generalului 
Chirnoagă, simbolul neîntreruptei conștiințe de luptă 
„anti-comunistă, 


ce: 


te 


A >, de lume liberă, unde nu 

a poruncile și teroarea comunismului. . Aici ni 

se îngăduie să ne "menţinem identitatea națională și să 

ăm erorile şi crimele săvârşite de comunismul 

care stăpânește țara, de acolo, de „prin teroa- 
re, violență, alitate și ilegalitate. 

Anul acesta, Câmpul românesc a demonstrat încă o 
dată vitalitatea și sănătatea exilului românesc, prinpre- 
zenţa celor de acolo și prin consistenţa pozițiilor sănă- 
toase pe care le-au arătat cei ce au participat, și prin 
cultivarea spiritului de creație liberă a celor ceau scă- 
pat de rigorile dogmatismu i marxist din ţară. A fost 
o întremare sufletească a luptătorilor, care își dau 
seama o dată mai mult de valoarea li ătilor de care 
dispun în această diasporă, î în mediul căreia ge! le 
mai tinere „mu se risipesc în ăți și se strâng sub 
cupola românească a gândurilor, simțămintelor, tradi- 

r și idealurilor românești. 

Prin aceasta, Câmpul românesc din Hamilton şi-a 
dovedit rostul său de temei pentru treburile românești, 
ca un loc unde se respiră, se vorbeste, se cântă, se tac 
rugăciuni, se gândește, se simte și se visează 
româneste. 

Veniţi și vă împărtășiți din binefacerile acestui 


Câmp românesc. Anul viitor. 
George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


| SPRE CUNOSTINŢĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR: 
| nu împărtășește totdeauna ideile şi punctele 
„| de vedere ale colaboratorilor din articolele 
semnate. 


| ABONAŢI-VĂ 


: Abonamentele şi reînnoirea lor, s€ pot face după 


Second Class Mail Registration Number 4133 


_REINNOIȚI-VĂ ABONAM 


sunt risipiţi unii de-ai lui şi 
prin alte părţi, 
colo de ocean. Dar Parisul 


magic de atracţie al multor 
generații de beizadele, de 
veliți şi de asimilați cu ei 
prin avere şi 
Legendarul 
press'", al cărui centenar a 
fost comemorat anul trecut, 
devenise trenul lor de casă. 


își 
cabinele de 
fină de acasă. Pielea lor 
subțire nu putea suporta 


pernă ale 


paturi”, abia atunci inau- 


cheflii de obârşie aleasă. 
Constantin Bacalbașa ne 
povesteşte în 
de altă 
domni şi domnişori încinși 
într'un chef monstru, 
hotărît să-l 
vagonul restaurant din 


în restaurantul gării, pen: 
truca apoi să se întoarcă cu 
x (acalegi tren, fără ca. 
să arunce 0 pi vire 


a |n 


au 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC“ 


„Din Canada şi U.S.A. se pot trimite **Cec Poştal"'„(Money Order) sau “*Cec 


Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


ULTIMUL CAREU 


———————— M.F.ENESCU— 


La Paris s'a concentrat 
timul careu al sângelui 
bastru românesc. Mai 


Ce timpuri într'o Europă 
în care puteai să pleci pe 
nepusă masă la Paris și mai 
departe, până la Madrid şi 
Lisabona, fără să te întrebe 
nimeni de paşaport, de 
unde şi de ce vii şi ce cauţi 
acolo! Incepuseră în acel 
“fin de siecle"”, să mijească 
zorile miraculoasei “belle 
&poque'”. 

Timpurile acelea au 
trecut de mult. La Parie 
s'au refugiat câțiva scăpați 
din naufragiul Europei 


chiar din: 


te punctul secular şi 


putere. 


"Orient Ex: 


Copiii se întâlnesc cu cei din generaţiile vechi s Ari : i ; : 
, pre sfârşitul secolului  latifundiare şi purpurate. 
„penele sm arie e si Afrijdare în priceperile lor trecut ilustre doamne şi Ba destul de jumulită apare 
eat raiun lecor 3 nuanțe pur românești, cu domniţe mofturoase,. și: Earopa burgheză și ban: 
stume, cu cântece și zâmbete carpatine, însoțite de cameristele lor, cară. La Paris supra: 


ele în 
lengerie 


aduceau cu 


lux, 


viețuiesc ultimii urmași în 
libertate ai fostei protipen- 
dade româneşti. 

Dar să nu confundăm 
toată protipendada de altă 
dată cu clasa politică şi mai 
ales cu oligarhia româneas- 
că. Au aparținut oligarhiei, 


arceafurile şi fețele de 
“Companiei in- 
rnaţionale de vagoane cu 


gurată. Ba Orient Ex- desigur, şi membri ai 
pressul servea şi de câr-  protipendadei. In general 
ciumă ambulantă unor! însă protipendada s'a 


menţinut într'un conserva- 
torism rezervat, până ce şi- 
“Bucureştii a pierdut puterea 
cum niste economică, şi deci politică, 
odată cu legea expropierii 
din 1918. Reforma agrară 
consacră momentul 
culminant de glorie al 


au 


continue în 


“Orient Express” până la  protipendadei, în același 
Paris şi acolo să-l încheie timp cu pauperizarea și 
într'o apoteoza de șampanie moartea ei politică. 


Românii, am spuă 


măc: 
cu  reac 
„„Ei sunt în stare în anumite 
momente de isprăvi de 


“dincolo 
"Gas de, LEst”, Si aşa 


făcut! 


CATRE REDACŢIE 


"* MONTREAL, CANADA - Imi aduc aminte de clipa 


când mi-a picat pentru prima oară sub ochi ““Cuvân- 
tul Românesc”: eram în Austria, printre Români care, 
la fel ca în țară, mu aveau încredere unul în altul. 

A fost o surpriză extraordinară, împletire de sur- 
priză și bucurie: citeam pentru întâia oară în viaţă, un 
ziar românesc liber, cu bucuria de a descoperi Români 
care îşi făceau datoria față de cei de acasă. 

Ajuns la numărul 100, “Cuvântul Românesc” este 
una din marile realizări ale exilului. Urez “Cuvântului 
Românesc”! din toată inima viață lungă și tuturor celor 
dela redacție vă urez să aveţi bucuria dea tipări ziarul 
în România! Cu Dumnezeu înainte, 

Dan CĂLINESCU 


* WINNEPEG, CANADA - Numărul “'Cuvântului Ro- 
mânesc”! din luna August este al 100-lea. Este o 
aniversare. Este un moment dintr'un drum, este o 
cifră care merită felicitări, este momentul unei lupte, 
este o muncă şi o simțire patriotică, este o atitudine 
de apărare naj ională, este o nouă contruntare cu cei 
care nu numai că nu ne-au înțeles, dar nici nu ne-au 
dat pace în vatra noastră strămoșească. Cu această 
ocazie, ca cititor si Român, vă felecit şi vă urez să 
ajungeţi la succesele năzuite. cp. 


* QUEBEC, CANADA - Vă mulțumesc din toată inima 
pentru publicarea articolului meu din luna Aprilie 1984 
şi totodată țin să vă felicit pentru redactarea ziarului 
Cuvântul Românesc, care este o flacără vie, o flacără 
nestinsă în inima acelora care își iubesc țara și pe 
cei rămași în_suferință. Nu avem 'voie să uităm de cei 
rămași în țară, pentrucă fiecare dintre noi mai are pe 
cineva acolo, care suferă. 
De aceea, avem datoria de 
a duce o luptă contimă 
împotriva acelora care a- 
supresc națiunea noastră. 
Trebue să spunem copii- 
lor noștri adevărulpentru 
care am fost obligați să 
ne părăsim loculunde ne- 
am născut. Asttel flacăra 


cum urmează: 


Personal.” 1 iza 
ă . „» “ E uptei va rămâne vie, va 
[a Dia prea alte Semi prin *“Mandat Poșta!” sau *“Cec Inter: Sinan oelnaă 4 dul 
4 EX Cea ROMÂNESC, Box 4217, Station D, celor liberi, iar lupta de 


eliberare a celor asupriţi 
nu se va opri până la dis- 
trugerea  asupritorilor 
din țara noastră. 


Ion NITESCU 


ENTUL 


inaltă nobleţă şi mare 
cutezanță, şi alte ori de 
plecarea capului chiar când 
nu este ameninţat să-l taie 
sabia. In 1918 protipendada 
românească a făcut un gest 


noi distingem în u 
careu pe acei 
respect pentru n 
poartă şi pentru 
moștenită dela îna 
fac cât se pricep şi 


ultimu: 
Care w 
umele ca 


atita 


fără precedent și fără pentru cauza najonal 
reeditare în istoria so- casă românească, 
cietăților umane, Ea s'a  ferinţă, un colocviu, a on: 


despuiat de bună voie de ticipare la manifeş 


pământul ei mănos, străine, O expoziție de ri 7 
stăpânit din neam în neam Nu cităm pe niie i 

si din veac în veac. Un a nu nedreptăţi R: 
moment unic consfințeşte dacă un nume Pi 
acest harakiri social, scapă. m 


economic şi politic, sim- 
bolizat prin cuvântarea în 
parlament a lui Basarab 
Brâncoveanu, cel mai mare 
latifundiar al României de 
odinioară. El era proprieta- 
rul unor moşii rodnice din 
Câmpia Dunării de 80.000 
de pogoane, adică 40.000 de 
hectare, moştenite în linie 


Dar de ce aceste 
distinse se lasă pradă 
fluenţei exercitată de rest 
rile oligarhiei sfărâmai 
istorie? De ce ţin să împa 
tă pe Români în q 
cetăţeni cu drepturi d 
şi alţii în libertae 
condiţionată? Numai 
teribila realitate a timnu. 


directă dela Vodă Brân- . ci p 
coveanu. Intr'o limbă rilor pu în în sea uNaAa 
românească pocită de ac- - 

centul străin şi de învesteşte fără deosebire pe 


toți Românii cu aceleaşi, 
drepturi şi datorii, pen: 
truca să lupte în cel m 
crâncen război pentru liber. 
tate în care a fost angajaj 
vreodată poporul român 


Războiul de orice fel exi 


franțuzisme, Basarab Brân- 
coveanu a declarat fără em- 
fază că “sacrifică cu inima 
ușoară aceste imense averi 
în interesul ţărănimii care 
constituie temelia ţării şi îi 
apară atât de vitejeşte hota- 


rele'”. Duca putea pe bună unitate, chiar în diversi- 
dreptate să se simtă mişcat, tate, şi nu permite. 
cum mărturisește în discriminări. Dacă 
“Memorii”, şi să considere  protipendaţii persistă în 


„opunerea la această reali- 


declarația simplă a acestui 
mare se! 


adevăr ultimul careu, dar; 
un careu de muzeu. 


In amintirea, deci a 
acestui sacrificiu istoric, 


* PHILADELPHIA, U.S.A. - Mă mumesc Vlad Chiri- 
leanu și sunt abonat la ziarul Dvs. dinanul 1982. Citese 
cu plăcere întreg conțimutul ziarului Cucruri și bune. 
şi... mai puțin bune) pentrucă citesc românește. 

In 1981 am venit cu fetița mea Caterina (atunci în 
vârstă de 2 ani) la Philadelphia pentru un tratament. 
medical în care nimeni nu credea. Diagnosticul din 
România de “'retard psychomotor”” ca urmare a unui 
“brain damage” nu ne lăsa prea multe speranțe. Si to 
tuși am încercat! 

” După doi ani, rezultatele sunt absolut fantastice, C 
terina are acum 5 ani și se joacă, aleargă, mănân 
singură și își exprimă dorinţele prin “sign language! ă 

Acum, cu atât mai mult, îmi dau seamacă tot ce 
realizat nu ar fi fost cu putință fără ajutorul primit 
partea a o mulțime de oameni (Americani sau nu), d 
în special a societății românești “Bănă ” dinPhila 
delphia al cărei președinte - "Dl. Mitru Costea - este 
om cu totul excepțional ș și căruia îi suntem profund 
cunoscători. 

Dacă vi se pare . interesantă această mică poveste 
adevărată (0 variantă în limba engleză o aveţi în pagina 
de ziar pe care v'o alăturez) puteți s'o publicaţi, dar cu 
o rugăminte: as vrea să facețipublice ile mele 
si recunoştinţa! pentru Dl. Mitru Costea şiD-na Valeria 
Costea, precum pentru întreaga comunitate românea: h 
din Philadelphia. 


Ş Vlad CHIRILEANU 


* HEILIGENSTADT, GERMANIA DE VEST - Deși abo- 
namentul nostru la ziarul “Cuvântul Românesc” a înce 
tat la 31.12.1989, aunțând imposibilitatea noastră de 
mai rămâne abonaţi, prin nemăsurata Dys. bunătate, 
primit în continuare, cu regularitate, ziarul. d 
Mare ne este bucuria când primim acest ziar, Și 
pentru noi este un prieten iubit care ne vizitează cu re ce 
gularitate, informându-ne despre tot ce se întâmplă în 
lume și mai ales în țara noastră, ridicându-ne Mora 
și încurajându-ne în exilul nostru. Eta, 
Multe amintiri din țară ni se perindă acum pri) | 
minte, dar una din ele o socotim demnă să ă vo îm- 
părtășim și Dvs: înainte de a pleca din țară am fă 
cut o excursie în nordul Moldovei, printre arti 
la mânăstirea Putna. Ghidul, un tânăr diacon al 
năstirii, ce ne dădea ample explicații asupra eXP 
natelor și alte informații turistice, ajuns la mor 
tul lui Stefan cel Mare a spus deodată: “dacă S 
ar fi știut că trupul lui va constitui o piatră de 
ar fi cerut să fie înmormîntat la Hotin”. i 


Traian COMAN! 


Pe hagi re 207, PA rii ta e 


11205 [Aron 


| CUVANTUL ROMÂNESC SEPTEMBRIE 1984 „PAGINA 3 
a, 
Insemnări pe margine de drum: UL LA APĂ 

ADUNARI S'a terminat Canalul, s'au împărțit  nirea Pacificului cu Atlanticul. 
Nicolae PETRA medalii, tov. Ceaușescu i-a tăiat buricul „Istoria telegrafică a “podurilor de 
In ultimele luni : Ş : şi macrogurile au monopolizat microfoa- apă” ne face să ne gândim, cu regret, că 
fear Statele aia. rue America, înainte de 1940 lucrările congresului a fost nele. Ș nici Burebista, nici Stefan cel Mare, 
si iokritomat ui e două sau cum e cazul insuficient pentru a se da “Noua cale fluvială care prin dimen- şi chiar nici un alt Român, înaintea 
ati sate eşti care au Congresului dela Vatră suficientă atenție tuturor siunile sale se poate compara cu canalele regimului comunist mu s'a gândit că ța- 
tea sie acest ziar mulți născuţi chiar în comunicărilor prezentate, Panama și Suez, va contribui la dezvolta- ra are nevoie de un canal de propor- 
şi care merită o atenţie străinătate. La Congresul iar participarea celor rea agriculturii naționale,” (R.Buc.29/5), ia Suezului, ca să ude pătlăgelele din 
specială. Trebuesc dela Providence au par. prezenţi a fost plină de în- Facem excepție și luăm de bune cele brogea. 
subliniate 0 serie de ca-  ticipat şi prieteni ai teres și entuziasm. Deşi afirmate de Radio București și vom Dar nici Burebista și nici Stefan cel 
racteristici speciale ale României, persoane in- membrii asociaţiei sunt în compara *“Noua cale fluvială” cu celelal- Mare n'au fost economisti! 
fiecăreia dintre aceste două  teresate în proleme general persoane cu te două canale: Cât privește contribuția bănească a 
| adunări ca şi caracteris- culturale românesti, si în preocupări ştiinţifice şi CANALUL RSR-ului, devenit multila- canalului, ea'poate fi ghicită și fără să 
scie comune. A acelaşi timp un număr im- culturale, oameni de teral, contribuie la  “'...dezvoltarea dai în bobi. A 
vorba în ordine  portant de Români locuind ştiinţă, scriitori, artişti, agriculturii naționale”. Contribuţia se Nici o întreprindere financiară in- 
cronologică, mai întâi, de în Europa. congresul e deschis tuturor reduce la irigarea unei fâşii de pământ  ternațională, nici măcar o țară euro- 
Congresul „Academiei Caracterul românesc, Românilor care vor să par- de-a lungul canalului. Dacă s'ar fi făcut peană care va face uz de canal (când 
Române Americane de Arte naționalist, împotriva ticipe şi în măsura | 9 simplă irigație, cu țevi aurite, mar și dacă!) n'a investit un singur leut 


şi Stiinţe, care a avut loc la 


regimului politic actual din 


începutul lunii Mai la România a fost evident în 
Providence Rl. și apoi de ambele adunări, deși la nici 
Congresul Bisericii Or-  umul din aceste congrese 

. todoxe Române din nu s'au făcut manifestații 
America, dela „Vatră, în sau declaraţii oficiale în 
zilele de 6-8 Iulie. acest sens. 

Ambele congrese au Fiecare dintre aceste 
strâns Români, în mare adunări a avut caracteris- 
parte locuind în America, _ticile ei proprii, bine 
refugiaţi din țara cunoscute. ARA (Asociaţia 
românească din pricina Română Americană) a 


situaţiei politice. La ambele 
congrese 
ticipanţi care se aflau 
străinătate, mai 


au fost 


ales 


par- 
în 
în 


pul disponibil pentr 


desfăşurat o activitate pe 
plan cultural şi ştiinţific, 
cu totul excepţională. Tim- 


u 


UMANA AAA AMALIE 


zi 


TULUI LUI 


CURAJUL DE CARE 


STE 


n == Vaman; 


ce în realitate sunt. Nişte şarlatani care combină şi 
folosesc deopotrivă prietenia, minciuna şi crima pen: 
tru avansarea. imperialismului rusesc şi a, cauzei 


titudine, Reagan a 


curaj. Curajul indicat şi de Marx ca singura linie 
politică bună față de Rusia. A 


Ceea ce vedem că se 


este mai mult decât uimitor. Pentru lumea liberaliș- 


tilor vestici, Sovietele 


Sovietele, este ca şi cum i-ar ataca pe ei. De aceea 
această lume se năpusteşte cu atacuri contra lui Rea- 
gan, prin care îi impută că ar fi protagonistul unui 


LIPSĂ 


din pog. | 


merica pe o poziție de 


întâmplă însă mai departe, 


sunt de neatacat. Cine atacă 


nou “război rece”! al Occidentului cu Rusia Sovietică. 


Si ca să pună şi mai mult piper pe 
Americii, 
Kremlinul mu dă semne de omenie și de înțelegeri 


Preşedintelui 


pasnice, aceasta este 
belicoase a lui Reagan. 
Astfel neavând nimic 


agitația contra 
propagă 


numai din cauza politicii 


de zis rău contra Kremlinului 


si ținându-l în obiectivul atacurilor lor numai pe Rea- 


gan, aceşti liberaliști 


fectare a opiniei publice cu 


nimicire a poziţiei poli 
Sovietică. E vorba deci 
pasionați ai detentei. 


serioasă bătălie de in- 
care ţin să preseze o 
itice de curaj față de Rusia 
de oameni care sunt slujitori 
lar prin ei, Kremlinul este 


dau o 


prezent cumva peste tot. Si în chipul acesta în loc de 


on unitate în curaj a 
spectacolul bătăliei polit 


de o aliniere pe o platformă de unire 


lumii occidentale, asistăm la 
ice de eliminare a curajului și 
politică pe idei 


de acceptare a Rusiei Sovietice aşa cum ea este. 


După cum se vede po 
şi din cauza acestora 
lume prea mult slăbită 
dădeau odată tonul. 


slăbiciunile ridicate la linia de dominare, de epigonii 


timpului nostru. 


Si iată cum se lucrează, Rușii ştiu că Reagan este 
implacabil. Vin însă oamenii politici din Europa de 


Vest, să-l înduplece s'o 


litica curajului are afronturi, 
nu mai poate răzbate într'o 
în chintesența virtuţilor care 
Acum tonul este dat de 


lase mai moale cu curajul. Si 


presează greu în această privință. lar Reagan mare 
încotro. Trebue să-şi tempereze atitudinea ca să n'o 


rupă cu aliaţii. 
Aici ne aflăm. 


In locul unei situaţii de unitate și 


acțiune centrată pe curajul de a trata Rusia așa cum 


Z ea trebue tratată, Occidentul este în bună parte 


paralizat de liberaliștii care opun curajului politica de 


acomodare. 


Văzând ceea ce are loc în Occident, am putea spune 
că politica care-l caracterizează este o politică în 


criză de cultură. Pentru simplul motiv că sunt prea 
mulți orbeți în el, care sunt gata să acorde Rusiei 


acomodare si întâietate. Celei mai stranii și detesta- 
bile Rusii din toată istoria ei. In chip sigur pe lângă 
criza de cultură mai este şi altceva: o perversiune 
operantă legată de comunism. 


Curajul de care mai 
facă loc şi să intre i 


este lipsă trebue totuşi să-și 
n acțiune. Căci aceasta este 


“singura cale de a trata cu o putere ca Rusia”. 


Eugen BÂRSAN 


ENI: 


posibilităților și disponi- 
bilității de timp, se 
primesc comunicări şi din 
partea celor ce nu sunt 
membri. Asociația este în 
acest fel ceva mai mult 
decât o societate limitată la 
membrii ei ci aproape o in- 
stituție, cu preocupări 
culturale permanente, 
publicând regulat un *'Jur- 
na!” cu rezumate ale ac- 
tivității asociației, cărți 
tratând probleme româneşti 
din care au apărut până 
acum 4 volume și continuă 
să se tipărească altele şi 
bineînțeles congresele, cel 
dela Providence fiind al 
nouălea congres anual. 


Ar fi multe de spus 
despre ARA, dar poate e 
mai potrivit a cita aici ceea 
ce a spus Eugen Ionescu în 
interviul acordat Postului 
de radio Europa Liberă (vezi 
ARA Jurnal nr.5, pag.23); 

“Aceste onalități 


din ce în ce mai mult în 
“America, dar şi în ţările 
europene şi în alte părți 
ale lumii, ar trebui să con- 
stituie un fel de congregaţie 
internaţională, şi ar trebui 
să fie recunoscute și să aibă, 
cum aveau la început, cum 
aveau după război, dar de 
data asta mai bine struc- 
turat, mai bine chibzuit, ar 
trebui să aibă un statut de 
independență şi un statut 
special, cu alte cuvinte ar 
trebui să se recunoască un 
fel de reprezentanţă 
oficială, un fel de guvern 
românesc în exil.” 

La Vatră, adunarea a fost 
din punctul de vedere alpar- 
ticipanţilor, diferită, deşi 
sunt destule puncte de 
legătură între cele două 
congrese şi persoanele 
prezente la aceste două 
reuniuni. Congresul dela 
Vatră reprezintă rezultatul 
unei lungi lupte a 
Românilor ortodocşi din 
America, pentru menținerea 
credinței şi spiritualității 
ortodoxe-româneşti. Cei 33 
de ani de păstorie a 
Episcopului Valerian au 
însemnat poate perioada 
cea ma grea în viaţa Bise- 
ricii ortodoxe românești 
din America dar în acelaşi 
timp şi epoca cea mai 
glorioasă a Episcopiei, când 
sa putut împlini idealul 
comunităţii ortodoxe 
românești de a avea o 
organizație 'excepțional de 
bine închegată și cu 
realizări importante. 

Nu e nevoie de a insista 
mai mult asupra acestei ac: 
tivități, asupra ceea ce re- 
prezintă episcopia ortodoxă 
pentru ideea românească în 
afară de graniţele ţării şi 
nu numai în America. 

Am vorbit aici de aceste 
două manifestări pentrucă 
amândouă sunt realizări ex- 
trem de importante pentru 


fi costat mai puțin decât2,5 biliarde de 


dolari. 


CANALUL SUEZ, conform inscrip- 
dela Karnak, a fost 
realizat încă de pe timpul lui Seti 1 (1380 
B.C.). Parte din urmele acestui canal se 


țiilor egiptene 


văd și astăzi. 


Dar asemănarea dintre Canalul Suez 
din Dobrogea ne-o oferă Herodot, 
a scris că în anul 609 B.C., 
Faraonul Neho a sacrificat 120.000 de 
sclavi pentru a uni Mediterana cu Marea 


şi cel 
care 


Rosie. 


"După 2500 de ani, alți Faraoni, din 
București, au ucis o generație de tineri 


intelectuali. 


CANALUL PANAMA, care se asea- 


mănă în lungime și în 


măcinat muncitorii cu canalul reserist, 
a fost socotit ca o necesitate economică 
încă din anul 1523 când regele Charles 
al V-lea al Spaniei a cerut să se facă 


plamurile necesare. Dupa 


Charles, Filip al Il-lea n'a mai dat curs 


entuziasmul 


minute. 


viului 


bolile ce-au 


moartea lui din lume: 


planurilor susținute de istoricul F.L. de 
Goma. La fel şi Hernando Cortez, care a 


cucerit Mexicul, a fost preocupat de u- 


O linie de adunare simplă, văduvită de 


Panama și Suez scurtează drumurile 
maritime cu mii și mii de mile, sal- 
vând săptămâni de zile de voiaj. 

Cernavodă-Co. 
mul cu 236 de mile 
misirea timpului este socotită în ore și 


Prin Panama și Suez trec vapoarele 
de mare tonaj în timp ce pe Cernavodă- 
Constanța plutesc bărcile, salupele și 
vaporasele depe râurile și 
nărea. 

Canalele Panama și Suez sunt căile 
fluviale prin care navighează vapoarele 
lumii, în timp ce Canalul patriotic ser- 
vește câteva țări mici, europene, ce 
mau ieșire la mare. 

Dar Canalul Cernavodă-Constanța, 
făurit în “Epoca Ceausescu”, oferă ma- 
pamondului ce nu oferă nici un alt canal 


Pe malurile lui cresc dovlecii! 


cincinal, ne arata: 


CAME m ag 


paie io ere d pt rd te dep cae cd ra dp ta mia ea e, 


scurtează dru- 
380 km) si econo- 


afluenții flu- 


Stroe MOLDOVEANU 


Fată din Săliste,Sibiu. 


Urmare din pog- 

exil, care s'ar pierde prin 
nivelarea unei “autorităţi 
de stat”, care nici ea însăși 
mu ar fi nici o autoritate, și 
nici stat nu ar avea. lot 


viața românească în lumea 
liberă, şi pentrucă amân- 
două sunt exemple despre 
ceea ce se poate face când 
există dorința de a face 
ceva, fără a face economie 
de eforturi şi de sacrificii. 

Fără să căutăm să facem 
comparații, trebue 
subliniat că aceste două 
organizaţii româneşti de 


“BAZELE” 


exilul, cu tot ceea ce fac 
Românii în toată libera 
diversitate, este “viaţă 
românească”, spontană: și 
creatoare. Exilul este 
asemeni unei mari vetre în 


prim ordin în plan cultural 
şi spiritual funcţionează în 
America, că reuşesc să 
funcționeze în ciuda multor 
greutăți şi multor 
împotriviri care poate nu 
există în alte părți unde, 
din păcate, preocupările 
româneşti se îndreaptă mai 
mult spre activităţi politice 
şi creeri de situaţii per- 


Foto: Dr.A.Th.PETIT 


jurul căreia Românii veghe- 
tori păstrează nestins focul 


sensului românesc de 
existenţă. 

George BRANA 
sonale. 


Am însemnat pe scurt 
aceste fapte, pentru a așeza 
un exmplu despre ceea ce se 
face, de ceea ce se poate 
face şi mai ales de ceea ce 
lumea românească, care are 
putinţa de a menţine viu 
adevăratul suflet românesc, 
trebue să facă. 


Nicolae PETRA 


__PAGINA 4 


ÎI uSEPTEMBRIEINUĂ a 
IE N 
ŢARA DIN EXIL ŞI EXILUL 


Un asemenea titlu, scris în româneşte, 
apărut într'un jurnal românesc tipărit în 
exil, semnat de un Român, pare, fireşte, 
să anunţe preocupări politice româneşti, 
pentru ceea ce se defineşte din ce în ce 
mai clar, ca trăire a fiinţei românești a 
neamului în țara din exil şi în exilul din 
țară. 

Privit însă de pe scara istoriei lumii de 
azi, acest titlu se abstractizează şi se auto- 
impune definind o fenomenologie 
distinctă, specifică unor condiții noi de 
existență a umi mmăr din ce în ce mai 
mare de indivizi dintr'un număr din ce în 
ce mai mare de națiuni. El se înscrie - 
pentru istoric, pentru omul politic, pentru 
sociolog, pentru filosof, pentru antropo- 
log, pentru etnograf, sau pentru omul de 
cultură, ca şi pentru orice om ce simte şi 
acţionează sub energiile primite dela moşii 
şi strămoşii lui în cadrul colectivități 
onginare- ca un titlu care -din cauza 
forţei “luciferienilor”” ce au dislocat şi 
continuă să disloce, sub diferite forme, 
societăţi întregi din modul lor tradiţional 
de viaţă - tinde să devină - cu un sens 
precis- general, căpătând de pe acum, 
caracterul mondializării şi semnele 
duratei. 

: În polonă, în cehă, în ungară, în 
iugoslavă, în bulgară, în coreeană, în 
pachto,. în totate limbile popoarelor 
desțărate, titlul subsistă ca realitate acută 
a aceleeași drame, având același conţinut. 

Popoare ale Europei de răsărit şi ale 
Asiei, popoare ale Africii și ale Americii, 
acelea peste care, ca formă de guvernare 
instalată _ prin crimă şi forţă şi 
menținută prin crimă și forţă, 
stăpâneşte azi -de mai îndelungă sau de 
mai puțină vreme- o autoritate 
distrugătoare de libertate şi conştiinţe, 
străină de aspiraţiile naturale, venind pe 
toate planurile de 


au crescut şi s'au afirmat ca popor, le-a 
fost suprimată politic, iar spiritual 
înăbușită, indivizii “reali” se salvează în 
unul din cele două moduri de exil ce le 
este cu putinţă; evident, pentru conserva- 
rea vieții personale, dar și pentru con- 
servarea vieţii pentru ţară. 

Lumea de azi se află într'o încleştare 
antagonică cu înfăţişare şi semne de 
apocalips. 

Nu însă despre această luptă antagonică 
vrem noi să scriem în coloanele acestui 
ziar. Ea a fost menţionată şi subliniată de 
multe ori, deşi -după părerea noastră - nu 
destul de apăsat și m întru totul “pe 
faţă”. 

Suntem interesați a scrie într'un alt fel 
decât cel politic, despre țara din exil și 
exilul din ţară, întrucât s'a creat în 
omenire o stare de fapt -realități sociale 
noi- care își caută fome de viață nouă, cert 
şi sigur definite, care nu pot fi trecute cu 
vederea: 1. In ceea ce am numit țara din 
exil: printr'o dublă legitimitate (a 
societăţii locului şi a individului desțărat) 
care să asigure, în drept și în fapt, aces- 
tuia din urmă posibilitatea continuării 
propriei sale vieţi şi a firului politic, eco- 
nomic, cultural, religios și istoric al ţării 
şi stării pe care o poate reprezenta şi din 
care a fost brutal întrerupt de violențele 
comuniste, sau, altfel spus, tirane, ce l-au 
împins pe drumurile exilului. 2. In ceea ce 
am numit exilul din ţară : printr'un con- 
sens tacit, nemărturisit (din prudenţă), 
mat dela om la om, nu prin transmitere 
de cuvânt (cuvântul pentru cei ce s'au 
închis cât mai bine -ca într'o capsulă inex- 
pugnabilă- în exilul din țară fiind interzis 
şi sinonim cu “'pericol de moarte”), ciprin 
metode, fireşte, proprii fiecărui individ şi 
popor, asupra cărora -tot din prudenţă- nu 
este cazul a vorbi, dar despre care se poate 
spune că, nu pot fi -cel mai adesea. nici 
banuite, nici sezisate util, și față de care 
dușmanul se va găsi totdeauna prea 


departe pentru a-i putea împiedica efec- 
tele, în special acelea ce ţintesc spre 
viitor; pentrucă manifestările şi ieşirile în 


activitate şi de dez- 
r “reali” şi ale co 5 


EPTEMBRIE 1984 


———————— Caşin POPESCU——— 


vileag, izolate, sunt dăunătoare şi pot 
compromite şi măcina rezistenţa unui 
intreg popor: “in vremurile rele cel 
înțelept va tăcea”, căci “'acesta este ceasul 
lor, cel din puterea întunericului”. 

"Exilul ” şi “Tara” trăiesc azi două 
mari transformări neîntâlnite încă nici în 
şirul evenimentelor istorice şi sociale, nici 
în cel al comportamentului individual sau 
colectiv. 

Preocuparea noastră este aceea de a ob- 
serva aceste fenomene noi, din locul în 
care ne aflăm -adică din ţara din exil-, a le 
descrie şi a le clarifica, pentru a le putea 
mai bine înţelege şi pentru ca prin con- 
cluzii ce se vor putea desprinde din aceste 
noi realităţi sociale surprinse (şi văzute) în 
specificitatea lor ireductibilă la vreo altă 
sferă a realităţilor sociale care au deja un 
trecut studiat şi cunoscut de “sociologia 
din secolul XX”, să justificăm cât mai 
ştiinţific (fără a ne asuma pretenţia de a 
ne fi apropiat de posibilitatea enunţării 
unor legi sociologice) şi istoric, esenţialul 
si reprezentativul în formele exilului din 
contemporaneitatea pe care o trăim. Si 
dacă, în afară de aceasta, vom reuși, ca un 
corolar al definiţiilor, să arătăm că ceea ce 
se numeşte şi se admite azi în Occident ca 
alcătuind “'drepturile omului”, în baza 
cărora se poate acorda -sau nu- unui 
refugiat, dreptul de “'azil”, reprezintă de 
fapt o inadmisibilă îngrădire a libertății 
omului, cu consecințe dramatice pentru 
marea majoritate, dacă nu chiar pentru 
toți aceia care, siliţi de conştiinţa lor, de 
firea lor şi de ideile lor despre viitor -și de 
atâtea şi atâtea alte cauze umane, în afară 
de acea urmărire politică sângeroasă care 
pune imediat libertatea şi viaţa în pericol, 
şi despre care se cere a face şi dovadă 
ignorându-se o stare de fapt arhi- 
cunoscută- să-și părăsească țara aflată sub 
tirani, şi 


decâ 


atoria de a fi atras atenția 
unor” stări de fapt, de aceeași natură, 
omenesc degradantă, cu acelea care l-au 
condus de Rousseau -două secole mai de- 
vreme! - să se revolte şi să spună cu toată 
amarăciunea, indignarea și dreptul uman: 
“11 n'est jamais permis de dâtâriorer une 
âme humaine pour l'avantage des autres”. 

Lumea de azi trăieşte o îngrijorătoare 
decadență morală şi spirituală: căderea în 
egoism material şi înăbușirea dragostei de 
aproapele. O anume parte din cetățenii 
reali ai ţărilor sufocate și anihilate politic, 
cultural şi religios, aceia a căror structură 
psihică îi face inapți a se închide în exilul 
din ţară și “fug” în exilul din afară, se 
găsesc, în acest exil, în situația amarei 
dezamăgiri, puși să lupte cu dificultăţi 
moral degradante -fără excepţii- care se 
răstrâng dureros asupra frunții și sufle- 
tului lor. Se exercită -de data aceasta în 
numele sfintelor drepturi ale omului, și de 
pe locul ţărilor libere şi ultra civilizate- o 
presiune asupra personalității fiecărui 
refugiat, care nu poate fi privită decât ca 
infamă și care introduce noi frontiere 
sociale. 

Aceste realități sociale -modul de 
vieţuire al noilor veniţi într'un alt cadru 
autohton, şi reacția acestui cadru față de 
noii veniţi- se cer cercetate și luate în 
considerare în ansamblul lor pentru a fi 
analizate cel puţin în interesul 
problemelor sociologiei și al istoriei 
sociale, dacă nu în interesul imediat al 
omului din a doua lui ţară -țara care vine 
cu el odată cu el. In interesul problemelor 
sociologiei, pentrucă toate aceste 
fenomene nou apărute în cadrul diferitelor 
grupuri sociale, nu se pot încadra metodic 
în nici una din ramurile sociologiei din 
stadiul ei actual de dezvoltare şi de 
conţinut. Din această cauză, ne gândim a 
le curpinde într'o ramură distinctă, pe 
care am numi-o sociologia extremelor. 

Exilatul de azi, cel politic sau cel aflat 
din ulte pricini drepte în aceeași situaţie, 
nu se poate asemui nici cu acel Zopyrion - 
fiu al răzvrătitului Bagabuhsa ucis de 
Darius - care şi-a găsit scăparea la Greci 
după eşecul acelei revolte împotriva 
marelui Ahemenid, nici cu exilatul dela 
Tomis, poetul dragostei, Ovidiu. 

Grupurile de refugiați de azi nu pot fi 
comparate şi nici nu pot vieţui ca gru- 
purile -ne referim la acelea, ce le 
cunoaștem mai bine, din istoria poporului 
nostru- de Albanezi, de Bulgari, de Turci, 


i se găsesc în exilul din afară, vom 


i i i care în epoca 
de Kurzi, de toţi acei car că 
tiranică a Sultanilor şi-au găsit un refugi 


i i iului 
-şi dăpost- la marginea imperiu 
VĂ i. Dobrogea acelor aecole 
infricoşate; ca şi, tot acolo, şi pl une . 
acea sectă de eunuci religioși, SI opt ri. 
Nici o asemănare între refugiații a 
atunci, ““fugiți”” de groaza semilunii, și i 
de azi, “fugiţi” de groaza eptatila fl 
ciocanului, sau de groaza altor semne, din 
punctele de vedere ce le observăm, deşi, 7 
despre aceia, s'ar putea zice, că aveau la 
baza exilului lor aceleaşi cauze că şi 
refugiații de azi: politice şi de cult. 

Si, oricât de bizară ar putea să pară şi o 
asemenea comparaţie - necesară din punct 
de vedere sociologic: indivizii tuturor 
națiunilor aflaţi azi în exil nu se pot 
asemăna nici cu Evreii siliți să părăsească 
țara de vieţuire tradițională. Diversitatea 
acestor aspecte sociologice nu este însă, 
din păcate, aşa de mare încât să se poată 
afirma despre toţi acei ” aflați în exil, 
ceea ce, întrun studiu particular, de 
caracter tot sociologic, afirma rebelul 
Voltaire: **Nous ne sommes au fond que 
des «Juifs avec un prepuce” (“De V'etat des 
Juifs en France”, în “Essai sur les 
moeurs et l'esprit de nations”, Tome II, 
Ed. Garnier, Paris 1963, Chapitre CIII, 
p.61) 

Societatea de care intenționăm să ne 
ocupăm și către care ne vom îndrepta efor- 
turile de observare este departe de a mai 
răspunde definiţiei preluate -ca început 
filosofic- de ştiinţa sociologiei dela 
Aristot; “Societatea este un organism; 
prin ea viaţa se continuă şi se sporeşte”. 

Si este şi mai departe, de acele faimoase 
articole 1 şi 2 din acea ““Dâclaration des 
droits de homme et du citoyen”” care ex- 
primau principiile anilor' 89: 1. “'Les 
hommes naissent et demeurent libres et 


gaux en droits", 2. “Le but de toute 
ssociation politique est la conservation 
des droits naturels de l'homme.  Ces 


droits sont la libert, la propriete et la 
r&sistance ă l'oppression”. 

Prin definiţie, așadar, comunismul ar 
fi trebuit alungat ca anti-natural, dintre 
oameni, pentru simplul fapt că în ordinea 
naturală nu poate exista o umanitate atee. 
Apoi, ar fi trebuit alungat dintre oameni 

ce i-au apărut “'roadele”, adică 
dela primele crime comise după depăşirea 
acelei perioade de furie neagră. ce s'a 
putut numai de către idealiştii in- 
conştienţi, ''terorism egalitar'”. 
“Egalitar” -dar împotriva oamenilor 
pașnici de o altă orientare ideologică. Sau 
mai apoi, dela primul genocid din Rusia 
intitulată “sovietică”, în care au” fost 
crud suprimaţi milioane şi milioane de 
țărani credincioși Sfintelor Scripturi şi 
pământului țării, de către reprezentanții 
certificaţi ai ““clasei muncitoare"; când 
întrega lume a putut înțelege ce înseamnă 
pentru comunism și comuniști ““respecta- 
rea fiinţei şi drepturilor omului încadrate 
în drepturile sociale”. 

Rațiunea acestor studii? 


Două idei: Una, ce se desprinde din 
cuvintele adresate de Montesquieu unor 


DIN ŢARĂ 


CUVANTUL ROM Nes 
C 


tineri aflaţi la începutul i 4 
pentru viață: “Les homme etătirii log 
souvent de pain et de sens comm nAuent 
leur assurer ă tous le pain, le iii Dup 
les vertus que leur sont necessaire. se! 
qu'un moyen: il faut beaucou S4l 

peuples et les gouvernemente. aerles 
loeuvre des philosohes; c'est RR: LA 
Alta, categorică şi clară ca ziua E 
clară, exprimată de Rousseau: al i 
quelqu'un dit des affaires de VEta i 


| 
Bg d 
ya 3 


m'importe? On doit compter ue 
est perdu" (Le contrat socia| E IEtat DN 
Câteva precizări: 18) II 


Vrem ca pentru ati zidi E 
ce vizăm prin ciclul de Stai obiectivul A 
să nu deschidem decât ferestre] , 0 | 
priviri și obiectivei discerneri, —€ Clarei 

Pentru ca aceste studii să poată au 
sub lupa oricărui cercetător sau Abăla d 
recunoașterea caracterului ştiinţei ș Critic 
se vor integrate, ele vor fi ținute în Cai 
oricărei ideologii partizane. afara 

In investigarea acestui do E | 
sociologic nou - ce îl numim a E 
ne vom folosi de acele mnesoe erele 4 
necontaminate încă de preconcepții sau ce 
poziții dogmatice, chit Că, ştim pe = 
acum, nu vor lipsi nici bănuiala, Pe 38 
critica răutăcioasă, nici acuzația. "UT 

Firește, nu vom putea privi însă 
aburul de smoală şi pucioasă de lă ; 
cazanul Kremlinului. Ci totdeauna dintre 
miresmele veşnic dulci ale râd 
Gethsimani. 


Ne vom feri să confundăm socialul cu 7 
politicul şi cu generalul, după cum 
“specificitatea situaţiilor sociale concrete 
ale noilor conjuneturi generale” cu * 
ticularul” sau cu “întâmplarea. PAL 


"Vom studia țara din exil și exilul din ii 
țară pe structura noastră româi Ti Cai | 


întrucât, din ceea ce putem confirn ÎI 
acum, aceasta este una din cite pl St 7 


mai complexe Și complete, din studiul i 
căreia se vor putea degaja pentru cele mai ? 
multe fenomene, criteriile şi limitele 
generalizărilor posibile. Cazurile de par- 
ticularitate naţională, se vor grupa și 
studia aparte. Î: 
Suntem datori să notăm aici că țara din i 
exil şi exilul din ţară au căpătat, pentru 
aflații în exil, drept de legitimitate în 
1945 (Octombrie), când, un mare vizionar 
şi politolog român -căruia românismul îi 
datorează faţa curată a politicii sale atât 
în țara din hotarele ei fireşti de dinainte 
de catastrofa din '44 cât şi, după catas- 
trofă, în țara din exil- a redactat, ca dele- 
gat al guvernului român din exil, acel 
“Memoriu”, care, prin însăși vrerea fap- 
telor şi căilor istorice, avea să aşeze în 
legalitate mondială sistemul tuturor par: . 
tidelor care militează pentru un 


autohtonism riguros, ortodox şi tradi- 
țional. 


egy pic, i 


Primul studiu din acest ciclu, pe care, 
prin acceptarea redacţiei, am dori să fie 
publicat în numărul următor, este in: 
titulat: "Cauzele ruperii pragului socie- 
tății tradiţionale româneşti”. EL face 


parte din Prolegomenele studiilor. 0 
EXPERIENȚE CU COPIII 


ÎN CĂMINELE DIN ROMÂNIA 


In numărul din Decem- 
brie al ziarului “Cuvântul 
Românesc”, publicam în ca- 
drul folclorului nou “:Colin- 
dul copiiilor din România” 
care se încheia așa: 


“Dar, mai bine și mai bine 
Roagă-l tu pe Tata Doamne 
Să ne schimbe niţel burta 
Să nu doară când ni-e foame”: 

sau mai 


Sefii p.c.r.-ului, profund “foame”, 


ateiști, au decis că nu tre- 
bue să se roage de Tata 
Doamne, că treaba asta pot 
să o facă și ei, Dar în loc să 
o facă, dându-le copiilor 
mâncare, cum ar face-o ori- 
ce om întreg la minte, ei au 
ales o formă mult mai 'tico= 
nomică”. Au dat copiilor 
pastile pentru... tăierea pot- 


ră”'m (cum 


tei de mâncare, 

„ Spunându-le copiilor (si 
părinților) că li se dau vita- 
mine, copiii erau pusi să 
înghită, înrealitate, pilule pe 
bază de celuloză. Ajunsă în 
stomac, celuloza se umfla 

d senzaţia de “plin”, deci 
copiii nu mai simțeau acea 
senzație de “gol în stomac”, 
pe românește, 


Ne întrebăm: nu e oare 
rușine pentru o țară, carepe 
“vremea burg 
rimii era eminamente agra- 
um zic tovii dela 
p.c.r.) să-si lase copiii să 


hezo-mosie- 


moară de foame? 

Si ne mai întrebăm: expe- 
riențele care se fac acumpe 
trupurile copiilor români, cu 


țele făcute în lagărele ra- 
ziste de concentrare? 

Ce puteţi răspunde laas- 
ta, tov. Ministru al Sănătății» 
tov. Conducător de țară Și 
tovilor securiști dela “Tri- 
buna Românie!'"? La rubrică 
culinară nu ne prezentaţi Și 
nouă rejete de preparare â 
pilulelor? E, 4 

Iar voi, tovilor infiltrați Ă 
în exil, cu sau fără revistă 
“apolitice” nu aveţi nimicde 
spus despre asta? a 

Că doar experienţele lâ- 
cute pe copii nu constituie 
subiect “politic”. Nu vreți , 
să înghițiți și voi câ 
“vitamine”? din astea? 


lon A. COMAN 


| 
ce se deosebesc de experien- i | 


CUVANTUL ROMÂNESC 


SEPTEMBRIE 1984 


GLOSE CONTEMPORANE 


M.F. ENE S CU ea 


O RĂSCRUCE ÎN ORIENTAREA ROMÂNIEI 


Pe lângă datele fatidice, 24 Ianuarie, 27 
Martie, 10 Mai şi 1 Decembrie, aflăm şi 
alte date însemnate în istoria României. 
Aşa în ziua de 21 lulie-3 August 1914 
Consiliul de Coroană dela Sinaia, mar. 
chează o dată de răscruce în orientarea 
României. El a răsturnat politica regatu- 
lui şi a îndrumat-o pe o linie nouă. Ce a 
justificat o nouă îndrumare în politica 
națională? Vom comenta în câteva rânduri 
actul istoric înregistrat de către Consiliului 
de Coroană dela Sinaia la 21 Iulie -3 
August 1914. Astfel de comentarii sunt 
instructive şi utile pentru informarea 
noilor generaţii, care nu cunosc nici 
suficient nici exact politica României în 
Secolul XX. 

Despre Consiliul de Coroană dela Sinaia 
au scris mulți istorici, în frunte cu orga. 
Dar cel mai competent îmi pare acel care 
a fost de față, 1.G. Duca. In plus Duca era 
dotat cu talent de scriitor şi cu darul ob- 
servaţiei. El ne-a relatat pe larg ce sa 
petrecut în Consiliul de Coroană dela 
Sinaia prin conferinţe în primii ani 30, şi 
exhaustiv în pagini de neuitat în 
“Memorii”, apărute de curând. Vom urma 
deci în primul rând pe Duca în scurtul 
comentariu despre peripeţiile din Sfatul 
Tării care au decis destinul românesc. 

Ca o consecință a atentatului dela 
Sarajevo luat ca pretext, a izbucnit între 
28 lulie și 4 August Primul Război Mon- 
dial. România era constrânsă să-și decidă 
atitudinea pentru o parte sau pentru alta, 
sau pentru neutralitatea față de ele. Dar 
România era legată de un tratat în regulă 
de Tripla Alianţă, în primul rând de 


Congresului dela Pari in 
„ Sancţiunile contra Rusiei după ce aceasta 
a pierdut Războiul Crimeii, decise de 
Napolean III și Palmerston, au fost 
ridicate de cei trei mari de atunci, 
Bismark, Disraeli şi Gorciakov. Congresul 
dela Berlin reda Rusiei după războiul vic- 
torios cu Turcia, precăderea în Balcani și 


din 1856. 


în general în Europa de Est şi de Sud-Est. 
Veleitățile imperiale ale Rusiei în acest 
spațiu puneau la grea încercare proaspăta 
independenţă a României. Conduita bruta: 
lă de mai târziu a Ministrului Tarului 
Alexandru III la Bucureşti, bădăranul 
Hitrovo, arăta ce ar putea fi de așteptat 
dela Rusia. 


In această conjunctură ingrată, guvernul 
român prezidat de Ion Brătianu-tatăl nu 
avea altă soluţie decât să se alăture pute- 
rilor capabile să-i asigure o protecţie 
eficace. Franţa pierduse la Sedan rolul de 
arbitru al Europei. Napoleon III, adevăra- 
tul prieten al Românilor, dispăruse odată 
cu Imperiul. Franța, pentru o lungă 
perioadă de timp, nu va atârna prea greu 
în “balance of powers” - balanța puterilor 
în echilibrul Europei. Delegatul Franţei la 
Congresul dela Berlin, Wadington, nu va 
beneficia de aceeași considerație ca 
Talleyrand la Congresul dela Viena. Cât 
despre Anglia, ea nu se interesa în Sud- 
Estul Europei decât de Grecia. 


Ion Brătianu a fost deci silit să caute 
sprijin la acei care-l puteau da, adică la 
imperiile centrale. Pentru rațiuni asemă- 
nătoare şi Italia formase cu imperiile cen- 
trale așa numita Tripla Alianţă, pe scurt 
'Triplicea. Astfel şi Ion Brătianu a încheiat 
în 1883 un tratat secret de alianță cu 
Austro-Ungaria, ca expresie a imperiilor 
centrale. Acest tratat era cu adevărat 
secret. Regele Carol 1 îl ţinea ferecat în 
casa sa de fier particulară, şi îl scotea de 
acolo numai ca să-l arate unui nou Prim- 
Ministru la întrarea acestuia în funcţiune. 
Aşa la 3 August 1914, tratatul acesta prea 

ia o eni hiar pentru cei 


o agresiune neprovocată. Cum imperiile 
centrale declaraseră războiul, în cel de al 
doilea caz România era scutită de executa- 
rea tratatului de alianță. De altfel opinia 
publică se manifesta categoric contra 


intrării în război alături de imperiile cen- 
trale, şi pentru neutralitate. La fel gân- 
deau mai toți fruntașii politici, în cap cu 
Primul-Ministru lon Brătianu-fiul. Pen- 
tru intrarea imediată în război alături de 
Germania rămăseseră numai Regele și 
Petre Carp, căpetenia Junismului politic. 
In această stare de spirit Regele Carol 1 
a deschis ședința Consiliului de Coroană la 
Castelul Peles, într'o splendidă după- 
amiază de vară. Pe masa verde stăteau în 
mijloc enigmaticele tratate legate în piele 
şi în marochin roşu. Si ca o curiozitate, 
dezbaterile au fost duse în limba franceză. 
Acesta a fost ultimul acces de ciocoism 
oficial al României dintr'o epocă apusă. 
Consiliul de Coroană a fost dominat de 
stăruința Regelui Carol 1 pentru executa- 
rea tratatului si de marele duel Carp- 
Brătianu pro şi contra întrării în război 
alături de Imperiile Centrale. Regele și 
Carp aduceau ca argumente angajamentul 
de onoare al României de a respecta trata- 
tul de alianță. Acest tratat reprezenta o 
stare de peste 30 de ani sub scutul lui, 
prin care România a ajuns la prosperitate 
și prestigiu. România m poate renunța la 
sursa unor asemenea roade. Apoi armatele 
germane sunt invincibile. Germania va 
câştiga războiul. Si cine îl vor pierde, vor 
fi cu siguranță neutrii. La urmă, remarcă 
Duca, Petre Carp a ridicat nivelul discu- 
ției la înălțimea unei doctrine. Interesul 
României este ca în lupta între slavism și 
germanism, să învingă germanismul. Ca 
ultim argument, Carp a invocat intrarea 
ineluctabilă şi imediată a Italiei în război 
alături de imperiile centrale. 
Brătiam a Opus dacă m cu același 
ecasi energie si lo ez: 


boiului Austro-Ungaria fiindcă 
dela acest război aşteptăm tocmai 
prăbuşitea dublei monarhii. Așa va fi cu 
putință realizarea unirii Românilor şi 
întregirea României. In toiul schimbului 
aprins de argumente şi contra-argumente 
între Carp si Brătianu, un lacheu aduce o; 
telegramă pentru Primul-Ministru. 


Brătianu o desface impasibil. Telegrama 
vestea neutralitatea Italiei. Aceasta sosită 
la momentul oportun, parcă ar fi fost 
înscenarea unei lovituri de teatru. Tele- 
grama cu neutralitatea Italiei a dat 
lovitura de graţie tezei intervenţioniste 
alături de Imperiile Centrale. Consiliul de 
Coroană a decis în unanimitate, minus 
votul lui Carp, neutralitatea României. 


In fond însă şi Carp şi Brătianu aveau 
dreptate, unul teoretic, celălalt practic. 
Căci România se afla într'o mare dilemă. 
Pe de o parte se ivea prilejul unic pentru 
realizarea unității naționale, pe de altă 
parte se mărea riscul întăririi conside- 
rabile a imperialismului rusesc. Brătianu 
a optat pentru îndrăzneala de a denunța 
alianța cu Imperiile Centrale. Astfel 
Brătianu-fiul a desfăcut ceea ce făcuse 
Brătiamu-tatăl. Dar această revizuire a 
unei politici tridecenale nu însemna o 
discordanță ci o concordanţă între tată şi 
fiu prin interpretarea corectă a diferenţei 
între conjunctura din 1883 și aceea din 
1914. 


Brătiamu-fiul a ştiut la momentul 
oportun ca şi Brătianu-tatăl, să dea o altă 
orientare spre altă constelație potrivită cu 
timpurile. Si când s'a produs miracolul 
prăbuşirii împărăției ruseşti odată cu Im- 
periile Centrale şi așa am alipit și Basara- 
bia, Carp învins s'a consolat dând din cap: 
“România are atât noroc încât nu mai are 
nevoie de oameni de stat”. Carp nu avea 
dreptate. Căci cu un fel de “eternel 
retour” al lui Eliade în istorie, 25 de ani 
mai târziu ne aflam iarăși în aceeaşi 
dilemă ca în 1914. In 1939 stam din nou 
între substituţia Imperiilor Centrale, A 


1914, mascată de spatele democraţiilor oc- 
cidentale. Dar de data aceasta nu mai 
exista un Brătianu care să facă față 


“ dilemei. Consecințele le “vedem. România 


nu mai are alternativa în alianțe. Nu mai 


“există constelaţiile de altădată. România 


are nevoie mai mult decât oricând, şi de 
noroc şi de oameni de stat. Do 


In legătură cu democra- şi 
ţia domnului Maniu și cu 
nedemocrația “Gărzii de 


corupţie. 
domnului Maniu era o teză 
primordială cu tendința de 
transformare a mediului 


A TREIA DOGMĂ 


Radu BUDIŞTEANU 
Democraţia  netotalitară, dar nici sediul Mişcării Legionare 
democrată în sensul spoli- pentru a cere să ise deao nice cita 
ator si desfrânat al ter- echipă, deoarece numai cu tare ca 


menului, ci în sensul 


forțele de care dispunea nu 


toresc venit să-mi comu- 
de prezen- 
infractor pentru 
alegerile din 1937, urmând 


sistemului politic 
funcţionând în România, şi 
care nu mai putea dăinui 
decât printr'o mai mare 


Fier”, este, cred, cazul să 
se fixeze nu atât noţiunile, 
cât mai ales atitudinile 
politice în raport cu 
noţiunile respective. 

Nu vreau să fac nici in- 
cursiuni istorice (antichita- 
tea a cunoscut și a practicat 
toate formele de conducere 
politică; nimic nou sub 
soare,); şi nu vreau să fac 
nici expuneri etimologice 
sau semantice, care ne-ar 
abate dela subiect. Plec dela 
premiza că toată lumea ştie 
ce e democraţia, dictatura, 
totalitarismul, tirania, 
demagogia, etc. 


Domnul Iuliu Maniu era 
deci, un democrat convins. 
Asa a fost si la proclama- 
rea Unirii dela Alba Iulia, 
asa a fost si cânda guver- 
nât (nu la ”'alegerea” Re- 
gentului, când s'a compor- 
tat ca un dictator (voi 
explica în alt articol); așa 
a fost si când și-a dat su- 
fletul în celula dela Sighet, 


Diametral opus, Corneliu 
Codreanu. Explicația nu e 
de natură teoretică, ci din 
cauza aplicării pe teren în 
țara noastră, a democrației, 
care, prea adesea lua forme 
"de demagogie, cu elemente 
pronunțate de agramatism 


prin aplicarea corectă a 
principiilor, cu blocarea, nu 
cu invazia demagogiei. De 
aceea, acest șef democrat 
avea stima tânărului şef 
nedemocrat, care era Cor- 
neliu Codreanu. Ce voia 
practic Corneliu Codreanu? 


Alte rezultate politice și 
morale decât cele pe ca- 
re le constata a fi fost 
promovate de democraţia 
demo-plutocratică, agresivă 
şi incultă . Profund corect, 
ca şi luliu Maniu, am con- 
vingerea, ca unul care l-am 
cunoscut de mult, care am 
fost pe teren în luptă, nu în 
plimbare, cu atâta viață 
irosită sub totalitarismul 
celular al bestiilor comunis- 
te, am convingerea că, 
reuşind să formeze, prin 
cinste, naționalism, 
disciplină şi autoritate, 
element care se întâlnește 
chiar în anarhie, o 
generaţie în care valorile 
principale ale democraţiei 
să fie recunoscute şi 
aplicate, precum persoana 
umană, libertatea, reprima- 
rea abuzurilor, a bunului 
plac, a corupţiei, -Corneliu 


Codreanu ar fi aplicat în 
România o formă politică 


evolutiv al secolului, lăsând 
totalitarismul odios ca un 
apanaj de doliu al Sovie- 
telor și al acoliţilor lor, 
ireductibili dușmani ai men- 
talității și trăirii legionare, 
net anticomunistă. 

Nu democrație (nici de- 
magogie). 

Nu totalicrație. 

A treia dogmă: Elitocra- 
ţia. 


iii 


Această lămurire 
conștiința mea mi-a impus: 
o în mod imperativ. 

Ar fi naiv cine-ar crede 
că pactul cu uliu Maniu s'a 
făcut pentru “păzirea ur- 
nelor. Crede cineva, 
mod serios, că partidul 
“Totul pentru țară” avea 
nevoie de vreun ajutor, din 
partea oricui, pe teren? Ur- 
nele ni le-am păzit singuri. 
Singuri ne-am deschis dru- 
mul, singuri ne-am apărat. 
Pe noi să ne apere alţii, ce 
glumă! Noi am apărat pe 
alții, nefăcuţi pentru 
asemenea încrâncenări. 
Cine nu-şi aminteşte de 
secretarul-general al par- 
tidului  Naţional-Tărănesc 
Virgil Madgearu venind la 


putea pătrunde într'o 
comună, ilegal înterzisă de 
guvern. Si la Neamţ, câţi 
din cei mai vajnici opozanți 
nu urmau drumul deschis 
de noi. Dar tot noi eram de 
vină, tot nouă jandarmii ne 
adresau procese verbale şi 
tot noi eram daţi în judeca- 
tă pentru infracțiuni elec- 
torale, când acestea erau 
provocate de abuzurile şi 


ilegalităţile guvernului!. 
Când în 1940 eram 
ministru, tot primeam 


citații să mă prezint în fața 
instanțelor de judecată pe- 
nală pentrucă-mi exer- 
citasem drepturile mele 
cetățenești în 1937. Intâi 
am vrut să mă duc la 
tribunalul lași şi să mă in- 
stalez în boxa acuzaților, 
ministru fiind şi cetățean 
care restabilise ordinea con- 
tra abuzurilor jandarmilor. 
M'am răzgândit. Dar, într'o 
dimineață, soseşte un agent 
cu o asemenea citaţie de in: 
fracțiune electorală, tocmai 
când plecam în audienţă. la 
Palat. L-am luat cu mine în 
mașină. (Cam tremura 
bietul om al legii.) Am in- 
trat cu el în Palat. Regelui 
i-am spus că am adus cu 
mine pe agenta?” judecă- 


să fiu judecat nu pentru 
abuzurile mele, ci pentru 
ilegalitățile guvernului de 
atunci, şi că-mi pare 
paradoxală situația în care 
mă găsesc: sunt ministru, 
sunt fost deputat, sau sunt 
un inculpat de rând? Carol 
al doilea a chemat la telefon 
pe ministrul Justiţiei şi i- 
a dat ordin să dispună 
stingerea tuturor urmăriri- 
lor decurgând din “in- 
fracţiunile” electorale din 
1937 si 1938. 

Pactul cu luliu Maniu 
n'a avut drept scop păzirea 
urnelor. El a avut un scop 
politic mult -mai înalt: 


“lupta forțelor de opoziţie, 


indiferent de doctrină şi 
mijloace, nu contra 
guvernului care era 
muribund după patru ani 
de guvernare, ci contra 


silnicie, cum s'a dovedit. - 
De altfel, au mai fost nişte 
consecinţe nu de prim ordin 
ale pactului cu luliu Maniu, 
fiindcă în acest pact s'au. 
găsit incluse şi micile par- 
tide ale lui Gheorghe 
Brătianu, al lui C. 
Argetoianu (şi mai erau) 
păzitori şchiopi ai unor 
urne prea grele din cauza 
voturilor altora. Era şi 
Cuza-Goga, cu 39 de scaune 
în Parlament şi cu banca 
ministerială închiriată pe 
44 de zile ca reprezentanții 
cei mai calificați şi cei mai 
populari ai naţionalismului 
român cum pretindea, cine? 
In curând aveam să fiu 
maltratat şi arestat de 


fraţii noştri întru românism, 
m € așa domnule prefect 


de Neamţ ? a) 


ERRATUM 


— In articolul D-lui Corneliu Florea “Descreşterea Nea- 
mului Românesc”? publicat în numărul din Iunie 1984, s'a 
scris din eroare “CRIN UTERIN” în loc de “CRI UTERIN” 
(eri este egal cu strigăt în franțuzește) 


— In numărul din lulie 1984 al acestei gazete, pagina 8, în 
loc de Nicolae Lupan “SCRISOAREA FRATELUI MEU” vă 
rugăm a citi Nicolae Lupan “SCRISOARE FRATELUI MEU”. 


e SAC i SIRET 3 8 alt aa 70037 Ba mat dul 


PAGINA 6 SEPTEMBRIE 1984 
>>> 


DECLARAȚIILE FĂCUTE DE ARHIEPISCOPUL 
VALERIAN D. TRIFA, LA 13 AUGUST 1984, 


ZIUA ÎN CARE A PLECAT DIN STATELE UNITE 


guvernamentale că eu am fost “complet 
şi extensiv investigat” și că s'a stabilit 
că sunt o persoană pentru care nu a exis- 
tat nici un motiv de refuz al acordării ce- 
tățeniei americane. Astfel că, guvernul 
Statelor Unite mi-a acordat cetățenia în 
13 Mai 1957. 

Si de asemenea, s'a întâmplat - cam 
25 de ani după ce am venit în această ţa- 
ră - că guvernul a capitulat în fața a ceea 
ce, sunt sigur, a fost presiune din partea 
grupurilor special interesate și a decis 
să deschidă proces la tribunalul civil, cu 
intenția de a-mi retrage Certificatul de 
Naturalizare. 

Atunci, şi acum, procedurile echităţii 
ori cursul normal al procesului au fost 
alterate până la a nu mai fi recunoscute; 
sansele mele de a mă apăra în fața ace- 
jorasi învinuiri aduse înainte cu un sfert 
de secol or mai mult s'au diminuat ori 
au dispărut din diferite motive: deces, in- 
firmitate sau lipsă de martori; toate aces- 
tea erau bine cunoscute de către guvern. 

Tot astfel, costul apărării mele la un 
nivel minim a fost amețitor, mai cu seamă 
pentru o persoană care este în situația de 
a se măsura curesursele financiare nelimi- 
tate ale guvernului Statelor Unite. 


Cu mare tristețe şi cu un profund sen- 
timent al deposedării de drepturi, onorez 
obligația mea luată în înțelegere cu gu- 
vernmul Statelor Unite, ca să părăsesc, vo- 
luntar, țara pe care o iubesc, țara căreia 
i-am dat din toată inima, tot ceea ce am 
avut mai bun ca rezident, ca cetățean și 
ca păstor al vieții religioase, al moşte- 
nirii celor de descendență românească și 
de credință creștină ortodoxă. 

Multă vreme pierdut în întunecata și 
subiectiva hărțuire a indivizilor, a grupu- 
rilor special interesate, ca si a presei de 
toate felurile, rămâne de netăgăduit faptul 
că guvernul Statelor Unite cunoștea supor- 
tul şi dedicația mea pentru miscarea legio- 
nară din România, cu mult înainte chiar de 

i a fi părăsit Italia pentru a veni în Statele 
- Unite. 

De asemenea bine cunoscute în toate 
detaliile, înainte de a mi se fi acordat 
Certificatul de Naturalizare de către gu- 
vernul nostru, au constituit întreaga serie 
de învimiri si afirmaţii nedovedite îmoo- 
triva mea, atât din partea acuzatorilor 

„ cât și a acelor denunțători cu- 
noscuți ai variatelor surse influențabile. 

In mod repetat s'au primit asigurări 
formale din partea celor mai înalte foruri 


a ei? 00, 


7 TED 


EŞALU 


Ad 


__MAR 


t. solicitată de Antonescu 
i imnurile lui Ion Mihalache si George 

„Brătianu, care-l văzuseră cu ă vreme 

înainte la Snagov, unde Mareșalul își pe- 

trecea nopțile când mu era pe front. 

„În noaptea de 23 August 1944 Mareșa- 

lul Antonescu împreună cu Mihai An- 


Or- 
„ dinul Majestății Sale Regelui Mihai 1 al 
„României, după convorbirea ce o avusese 
cu acesta în timpul audienței pe care Ion 


sa 


Să DE app cae 
/ pa Wine În 
/ pitt A Vaii Apele e 
ae! , Lila Vidu fe 0 
pa wm d a e cae RDI AU Sai 9 19 
- e -u. Vrea 3 EV Arome ji 
SĂ e Si . ş — POE PA / 
ie mata Da a Te 
Y pa (ve E) rase: az Nezarroe a kw E AT 
e oscar APA Cca i, Cazi poire Meaf 
RD A a e al e 7 cai ra 
i ep RE e a ape 
Pi pia Im IL i win. PA 
ZE PĂ Anina — ae Li Rae Dir e 
caca zi pi pa orele feed 
Ze E ci ze porecla Me d cola 
“pita “jale Mo a de Aro 
.. Se taleri Mae 
Lana Mae h y 143 y dear) LR 


TESTAMENTUL 
LUI ION ANTONES 


In plus, ar fi corect să seafirme că presa 
a oferit unforumpermanent de-a lungul ani- 
lor pentru pretinșii acuzatori, pe bazaunor 
fapte neverificate şi a unor fapte inventate. 


"Toate acestea au contribuit șiau avut care- 
zultat demonstrații împotriva parohiilor 
noastre si chiar bombardării sau incendierii 
unora din bisericile diocezei noastre. 


Dacă părăsirea acestei minunate țări șia 
poporului ei minunat este considerata ca 
ultima mea umilire (pentru acei care ar 
trâmbița ca atare), atunci ea este înacelași 
timp un semnalde victoriepentru forţele in- 
siduoase care au operat înaceștiultimi 34 de 
ani, forțe care au clădit o acțiune juridica 
civilă aunei fețe bisericești aproapeun sfert 
de secol după sosirea sa în această țara. 


Convingerea mea este că greșeala iniția- 
lă trebue să fi fost faptul că m'am dedicat 
luptei împotriva tiraniei și corupției regi- 
mului regelui Carol din România. Naţiona-. 
lismul românesc pe care l-am îmbrățișat 
este ceea ce am simțit a fi singura cale de 
salvare, atât individual cât ca și națiune, a 
celor cu teama de Dumnezeu și care au dorit 
să rămână liberi față de ateismul comunis- 
mului ruso-sovietic. Dar cea mai mare gre- 


către 
„de că 


numit în aceeași zi de Regele Mihai, unui 
grup de comuniști, condus de inginerul 
Ceaușu (Emil Bodnăraș), adus la Palat în 
acest scop... 

Desigur, demiterea Mareşalului lon An: 
tonescu din poziția de Prim Ministru, 
făcea parte din prerogativele regale, dar 
arestarea Primului Ministru şi predarea 
lui, ca şef operativ al armatei române în 
timp de război, în mâinile inamicului la 
acea dată, nu mai intră în prevederile 
acelor prerogative regale. Nu este rolul 
meu şi nici locul să clarific evenimen- 
tele ce au avut loc la Palatul regal din 
București, în ziua de 23 August 1944, ci 
rolul acesta îl au martorii care au par- 


- ticipat la evenimente şi istoricii, care au 


datoria să le comenteze şi să le clarifice. 

Pe Mareșalul lon Antonescu îl putem 
considera ca primul arestat român, 
începând cu data de 23 August 1944 şi 
regal de către o gardă militară compusă 
din 4 subofițeri, comandată de Maiorul 
Dumitrescu, el a cerut hârtie pentru a-și 
scrie testamentul, care, după aceea, a fost 
făcut prizonier de comunisti, fiind urmat 
de milioane de Români arestaţi după 
această zi, care au scris pagini grele de 
istorie, cu suferinţele şi chinurile lor. 

Nu comentăm actul dela 23 August 
1944, dela care se împlinesc 40 de ani, ci 
vom face scurte aprecieri privind Testa- 
mentul olograf al Mareşalului Ion An-. 
tonescu, pe care-l dăm publicităţii în con- 
tinuare, în forma lui originală de redac- 
tare şi apoi scris în clar, pentru folosirea 
lui de către istoriografii români şi aduce- 
rea lui la cunoştinţa poporului român, 
care, cu o întârziere de 40 de ani, are 
dreptul să afle despre el. 

După ce Mareșalul Antonescu a fost in- 
trodus în camera de arest dela Palatul 
regal de către o gardă militară compusă 
din 4 subofițeri, comandată de Maiorul Du- 
mitrescu, el a cerut hârtie pentru a-si 
scrie testamentul, care după aceea a fost 
predat persoanelor oficiale ale Palatului. 

Este grija oricărui om înainte de a 
presimți că moare, de a-şi scrie testa- 
mentul pentru urmaşii lui. Aşa a făcut şi 
Mareșalul Antonescu, a lăsat un 
document de clarificare a problemelor 
materiale pentru mama și soția sa. Nu este 
un testament politic, dar este un 
document uman, de griji pentru familie. 

Marea valoare a acestui testament este 
că el constituie primul document scris de 


4 
[ă e A 


CUVANTUL ROMÂNpş 


seală trebue să fi fost rezistența mea b 
cunoscută față de încercarea comunistă dea. 
prelua controlul Bisericii Române o; rtodosa. 4 
în Statele Unite. z ce 
Orice supoziție că eu sau co; i 
mei români idealiști am fi font au FĂ) 
servili ai “ismelor” străine, ori că cupa 
sonal aș fi comis crime de orice naturi. 
este absurd șipur nonsens. Cercetătorii qi! 
noscători ai istoriei, dacă sunt obiectivi 
categorie care ar fi trebuit să includă p 
reclamanții mei din afară și din guvern) stiu. 
bine acest lucru. pe 
In orice caz, în condițiile actuale, este 
extrem de dificil, dacă nu imposibil, pentr 
mine, să restabilesc adevărul asupr cei 
tora; deci, în scopul dea păstra integriţ 
mea şi de a apăra bisericile mele de 
hărțuieli, eu nu am altă alternativă 
să părăsesc țara. 
Astfel stand lucrurile, permiteți. 
vă ofer tuturor recunoștința mea per manen-. 
tă pentru a-mi fi îngăduit să fiu o mică 
parte dintr”o caldă și recunoscătoare comu- 
nitate și națiune care și-a adus contribuția | 
ei, si că a avut prilejul si privilegiul dea 
servi pe parohienii mei, Dioceza mea, Bi- 
serica Ortodoxă din America și Statele Unite - 
$ 


ale Americii. 


, decâi 


cris în memorabila zi A 1944 
şi în incinta Palatului regal din Bucureşti, 
unde era arestat. Redăm mai jos copia 
Testamentului, în forma în care l-am 
primit dela dl. 1.M., deținătorul origi- 
nalului. 


URMEAZĂ TEXTUL 


pa me 


CLAR AL 


TESTAMENTULUI: 


Testament, (pagina 1), Las soției me 
care s'a devotat atâta şi a muncit ca 
martiră zi de zi pentru............. fără o 


retribuție decât trudă, suferințe peste 
suferințe pentru ţară şi sacrificiul de sine, 
toată averea mobiliară şi imobiliară de care 
dispun, instituind-o singură moștenitoare 
şi legatară universală. In cazul când mama 
mea ar înțelege să-și valorifice vreun 
drept, o rog să se înţeleagă cu soția 
iar pe soţia mea o rog să aibă grijă dând 
mamei mele tot timpul cât va trăi mij 
cele de existenţă, ferind numele meu de 
procese înaintea Tribunalului. Dacă nu Va 

respecta această dorință mama mea, TO 
pe d-nii judecători să m-i dea decât o “3 
sie alimentară măsurată cu viața modestă 
pe care a dus-o întotdeauna, iar dacă se va 
socoti că am depăşit prin aceasta drep- 
turile de testare ce am, şi dreptul 
moștenitoare legitimă al soției mele 
conformitate cu legea, să se respecte dre 
tul de dispoziţie..... 


20 mer par dupa A VP Bam pă Be ela mar are do PRĂNpa dmje Wpree BWA B apatai 


Ml.lon Antonescu 


Acesta este Testamentul meu scris 
întregime pe patru pagini de mine şi ub- 
scris conform legii şi Codului civil pri tor 
la testamentele olografe. . 


poat berea ae: A0a ereu: i pana poa 


Ml.lon Antonescu 
23 August 1944 


Mareşalul Antonescu fiind o persoani 
controversată, de către unii lăudat şi e 
către alții criticat, pentru suferinţele i 
îndurate de el, pentru idealurile lui neîm 
plinite de a nu-şi fi văzut țara reintre: 
gită, să zicem cu toţi creştineasca $i 
româneasca urare: să-i fie Asii 
uşoară. 


Eugen POPESCU 


aia 


-, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


SEPTEMBRIE 1984 


PAGINĂ 7 


JURNALUL LUI TUDOREL ŞI BIETUL CĂLINESCU 


Când în 1953 apărea romanul “Bietul 
Ioanide de G.Călinescu, a fost un 
adevărat reviriment în literatura română 

Renăştea speranța că în plin “deceniu 
obsedant”, o pană genială reuşea să 
strecoare, este de presupus chiar in- 
voluntar, adevăruri profunde ale societății 
româneşti interbelice, cu toate convulsiile 
elanurile, erorile şi decrepitudinele ei, 
eludând intenţia autorului de a da o tentă 
caricaturală şi vădit calomnioasă unor 
personagii, sau unora din situaţiile 
narate. 

Este un caz extrem de interesant de fre- 
udism literar şi de sociologice literară, 
care-si aşteaptă o cercetare c ă 
Noi nu avem intenția şi ee eee 
face, cel puţin acum şi aici. 

G.Călinescu a fost după cum se ştie 
un strălucit istoric literar care a dat 
culturii române cu adevărat, o monumen- 
tală “Istorie a literaturii române dela 
origini până în prezent”, 1941, Editura 
Fundațiilor Regale, şi care a avut cum se 
spune în limbajul mort al presei marxiste 
“limitele” lui, din punct de vedere al 
orientării politice şi chiar al ambiţiei de a 
crea un sistem estetic de anvergură cel 
puțin croceană. 

Din acest punct de vedere complexul 
suferit de Pomponescu, personaj din sus- 
pomenitul roman i se potriveste complet 
si autorului. i 

G.Călinescu a fost indiscutabil o minte 
genială şi dotat cu un talent de portre- 
tizare inegalabil în istoria literară de până 
în prezent, citându-se des, ca o capodo- 
peră, portretul făcut lui Nicolae Iorga în a 
sa Istorie a literaturii române. 

De origină socială obscură, a luptat din 
greu şi muncit imens, cu pasiune și 
dăruire de-a lungul unei tinereți plină de 


Nenumărate refulări caracterizează 
tinerețea şi maturitatea lui Călinescu. 
Handicapat oarecum fizic, având și o voce 
imposibilă de audiat prin stridenţele ei 
androgine, tânărul Călinescu extrem de 
apetent sub raport senzual, se pare că a 
vagabondat imaginar în aventuri erotico- 
sentimentale, rămase de domeniul virtua- 
lului, care străbate epica lui dela “Cartea 
nunţii” prin “Bietul Ioanide” și “Scrinul 
nezru'' cu obsedanţă şi infatuări virile, 
adeseori bufe. 

Cu privire la acest aspect, ar fi extrem 
de interesant dacă s'ar publica polemica 
dintre G.Călinescu şi lonel Teodoreanu 
din anul 1937 în legătură cu ““Cartea 
nunţii”, textele acestei polemici, sem- 
nificaţia lor estetică, fiind o adevărată 
desfătare intelectuală. Aceste texte ar 
putea fi publicate chiar de presa culturală 
actuală din țară, pentru a oferi tinerilor 
intelectuali un model de încrucișări de 
spadă cu scăpărări de inteligenţă, între doi 
oameni de cultură liberi, absolut liberi şi 
nu permanent şicanați de puritatea 
ideologică şi rectitudinea “liniei”. A 
_ Aplatizarea intelectuală totală din 
România de azi se vădeşte şi datorează în 
bună parte şi absenței complete a unor 
autentice polemici de idei, iar când se 
încrucisează replici, repede se atenționea- 
ză “de” sus” şi totul se termină întrun 
rictus înţelept şi laș resemnat, care apare 
în presa “culturală” românească oferind o 
imagine dezolantă cu privire la ceea ce ar 
trebui să însemne curajul şi mai ales 
autenticitatea unei libere exprimări. 

Dar să revenim la bietul Călinescu, care 
scriind cu numeroase precauţii și resusci- 
tate contorsiuni romanul “Bietul loanide” 
evocă trunchiat și tendențios odiseea 
legionară din ajunul dictaturii regale, 

După 23 August 1944 i se cere să-și 
schimbe săptămânala “cronică a mizan- 
tropului” în opusul său devenind “cronica 
optimistului”, evident la sugestia C.C.- 
P.C.R. (Secţia “Ministerul Adevărului '). 

G.Călinescu a făcut tot ce i-a stat în 
putinţă ca să placă noii stăpâniri. Cea mai 
odioasă din aceste decăderi civice, sunt 
cronicile lui în calitate de reporter de 
rând, deşi era director de ziar, făcute din 
sala de şedinţe unde s'a “judecat 
procesul lui Iuliu Maniu. i 

A fost G.Călinescu un arghirofil abject 
ca Mihail Sadoveanu care şi-a pus imensul 
talent în slujba celor care plăteau mai 


bi 


bine? A oferit acest ilustru intelectual 
imaginea unui obedient timorat, sau o op- 
tică politică lovită de naivitate şi schema- 
tism l-a aliniat ““Noii ordini” instaurată 
după August 1944 de Iosif Chişinevschi, 
trimisul Moscovei? 

Emitem o altă ipoteză şi aici, întrăm în 
obiectul propriu zis al acestor rânduri. 

G. Călinescu a urît în mod necontestat 
filistinismul şi conformismul burghez. De 
pe această poziţie a ““prizat"” cu secretă şi 
reprimată, dar m mai puțin irezistibilă 
pasiune, prepensiunea idealistă și 
reformatoare de moravuri, din adâncuri, a 
Mişcării Legionare, caracterul ei patetic, 
de un profund lirism etnologic. 

Ca artist autentic ce era, nu a putut să 
se refuze unui melos, ritmuri și metafore 
care au sensibilizat la vremea aceea cvasi- 
unanimitatea conștiinței românești. 
Această sensibilizare se reflectă parţial în 
romanul ““Bietul lonaide” în capitolul 
consacrat jurnalului lui Tudorel, fiul 
eroului principal din roman. 

: Sperăm că lectorul acestor rânduri va fi 
citit această carte, așa că nu mai dăm ex: 
plicaţii suplimentare, amintind însă pen: 
tru facilitatea înţelegerii, că în Jurnalul 
lui Tudorel, autorul, „respectiv 
G. Călinescu, a încercat să sintetizeze 
(repetăm, trunchiat şi tendenţios) ceea ce 
ar fi fost în viziunea autorului ideile 
legionare. 

Care erau aceste idei? Rezumăm și 
încercăm să sistematizăm. 

Legionarismul a proclamat virtutea 
permanentă a tinereții cu toate implica- 
ţiile existenţiale ale termenului, în sensul 
unui vitalism debordant, a unei mari 
capacități de visare, de sete de înnoire și 
afirmare, făcând din toate acestea un 
principiu de acțiune politică. 

O ine E a 


anentă 
ologic. ; Ș a 

Filosofia de viaţă a legionarului avea un 
caracter eminamente combativ, existența 
ca luptă şi jertfă era una din caracteris- 
ticile principale. 

In confruntarea cu prezentul istoric, 
legionarii s'au autodefinit ca făuritori 
direcți ai acestui prezent, proclamând 
domnia faptei și a luptei, la nevoie cu 
spada. Tudorel, personagiul creat de 
viziunea lui G.Călinescu, scrie textual o 
frază de uluitoare actualitate: “SINGURA 
PURTARE FATALA ESTE COMPLETA 
INERTIE”. 

Dacă tineretul român de azi, ar gândi la 
fel!! 

Putem cădea în luptă dar avem con- 
solația de a nu fi fost lași, scrie pentru 
posteritate legionarul lui Călinescu. 

Ce vizau toate aceste premize? Instau- 
rarea unei Europe unită dela Atlantic la 
Urali şi dela Arctic la Nil, condusă de 
naţiunile tinere cu o mare capacitate crea- 
tivă şi combativă, de apărare a civilizației 
şi culturii europene, cu bazele ei creştine 
si greco-latine, Europa fiind menită, cu o 
superbă mândrie, să aibă un rol con- 
ducător pe glob. Nu era vorba de un im- 
perialism economic ci de unul primordial 
cultural și moral, o mișcare pan-euro- 
peană cu o mare tensiune reformatoare şi 
creatoare și cu un caracter eminamente 
filantropic. 

Ineditul (la vremea aceea) Mişcării, era 
acest vitalism patetic de viaţă trăită în 
“icorpore”! [aşa se exprimă autorul), ostil 
veleitarismului şi imposturilor de orice 
fel, caracterul de luptă, disciplină şi cama- 
raderie, fiind inculcat tuturor adepților 
Mişcării. 

Autorul personagiului creat de 
G, Călinescu, autorul Jurnalului, sublinia- 
ză clar diferența esenţială și decisivă a 
Mișcării de toate celelalte “'fascisme”” eu- 
ropene din sentimentul şi caracterul ei 
profund religios, dominant ia membri sâi. 
Abnegaţia și smerenia creştină, umilitatea 
în fața absolutului divin, era de esență 
legionară. 

Cu privire la “cultul morții” el trebue 
privit ca o pedagogie „necesară în fața 
laşităţii şi depravării morale, cu dobân: 
direa capacității necesare ca atunci când 
te confrunți şi  încleștezi cu contrarie- 
tăţile din lupta politică și viața socială 
“ideea morții să-ţi dea o liniște extra: 
ordinară”, după cum notează în jurnalul 


Constantin MACRI 


său, personagiul creat de G.Călinescu. 

Acelaşi exponent justifică omorurile 
legionare ca fiind “'execuţii” hotărite după 
o deliberare colectivă, omoruri “în care 
orice bucurie sanguinară este exlusă”. 

Ca toate extremismele care la antipozi 
fiind, din punct de vedere doctrinar au o 
secretă şi subterană atracție magnetică, 
legionarii au recunoscut totdeauna 
comunistilor. o amme tensiune energetică, 
anticipându-se (sau inspirând!) 
“comunismul naţional” al lui Nicolae 
Ceaușescu, amator de parăzi, cântece 
revoluționare (din păcate le solicită, dar 
nu apar), uniforme, etc. 

Pentru a explica și justifica orientarea 
externă a Mișcării, se arată convingerea 
fermă că avea să vină irezistibil o nouă or- 
dine europeană, că trebue să ne situăm în 
tabăra învingătorilor, că trebue să-i 
cucerim la rându-ne prin.propria noastră 
bărbăție şi propriul nostru eroism, că 
într'o viziune finală globalizantă Europa 
Unită va conduce lumea, că trebue s'o 
conducă pentrucă posedă virtuțile nece- 
sare făuririi unei noi civilizaţii, culturi şi 
ierarhii planetare. 

Tudorel (legionarul creat de G. Că- 
linescu) recunoaște că în concepția 
Mişcării intră un coeficient important de 
irațional, nu-l disecă, pentru a nu-și 
secţiona elanurile şi viziunea finală, am- 
bele de o formidabilă viziune epică. 

Legionarii ştiau că vor intra în conflict 
cu camarila regală, cu conformismul 
burghez, că vor înfrunta rezistența iner- 
țiilor prezente în toate straturile sociale, 
dar au acceptat lupta și jertfa, ca fiind 
singura lor rațiune de a fi. 

Când G.Călinescu încearcă să prezinte 
pe unul din şefii Legiunii, nu-i poate con- 
testa darul de a subiuga. autenticitatea 
evlaviei lui crestine care tindea să trans- 
administrator de parohie, într'un veritabil 
misionar al lui Hrisos, care să regenereze 
din adâncuri sufletul neamului românesc, 
să-i redea demnitatea pierdută într'un 
mileniu de năvăliri barbare si mu patru 
secole de stăpânire turcească, să-i reînvie 
pe Dacii de pe Columna lui Traian, dându- 
le sufletul lor urmasilor de azi, exploa- 
taţi şi înşelaţi de o clasă politică coruptă 
şi de un monarh imoral. 

Aceasta cerea “şeful” (Gavrilcea) dela 
preoțimea ortodoxă. 

Cât de profetice şi actuale sună aceste 
deziderate, mai ales în România de azi! 

In sfârşit pentru a sublinia caracterul 
intrinsec şi autentic democrat, în viziunea 
aceluiași 'işef”” de mai sus, calitatea de 
soldat ca şi aceea de preot, trebue să fie 
rezultatul unei opțiuni, liber consimţită, 
respectată demnitate de om a soldatului, 
în trecut adeseori violentată de ''majuri” 
și ofițeri fuduli, amatori de uniforme 
pompoase şi solde rotunde. 

Ambele cariere, fiind rezervate numai 
celor cu har şi autentică vocaţie eroică şi 
națională. 

Cu tot zelul de a adăuga note denigra: 
toare la profilul ideologic descris, autorul 
romanului n'a putut consemna caracterul 
totalitar şi orientarea antisemită a 
Mişcării fiindcă n'au existat în realitate 
asemenea caracteristici, și pentrucă 
G.Călinescu n'a putut contesta generaţiei 
fiului său, Tudorel, o certă vocație 
metafizică impregnată de un anume lirism 
național, vibrând la evocarea patrimo- 
niului strămoșesc. 

S'ar putea! reproşa ficţiunii narate de 
autorul lui “Bietul loanide” (ca și 
realităților care separe că i-au servit drept 
model) că toate cele de mai sus sunt vorbe 
mari umflate, fără nici o acoperire în 
“problemele de bază” ale României mari, 
dela acea epocă. 

Ce s'ar fi întâmplat cu țărănimea ? Cu 
clasa muncitoare? Ce rol se rezerva 
proprietăţii? Care ar fi fost soarta in- 
telectualilor? Sar fi dezvoltat industria, 
rolul în societate a meseriașilor și a 
intreprinzătorilor? Etc. Jurnalul lui 
Tudorel tace pe aceste aspecte, de altfel 
este întrerupt, neterminat, de succesiunea 
nefastă a evenimentelor. 

Din alte surse G.Căilnescu s'ar fi putut 
inspira, în sensul că Mişcarea viza 0 ex- 
propriere agrară, că s'ar fi creat proprie: 
tatea țărănească inalienabilă şi 


nedezmembrabilă de 5-10 hectare, că ar fi 
ocrotit activ proprietatea agrară, prin 
credite şi asistenţă ştiinţifică și tehnică, 
refăcând la modul propriu “vatra” 
strămoşească, că ar fi cooperativizat la” 
modul exact științific şi social comerțul și 
aprovizionarea sătească ca şi desfacerea 
produselor ei după modelul danez, că ar fi 
încurajat meseriile şi artele, ocrotindu-le 
fiscal şi ar fi lăsat liberă iniţiativa 
întreprinzătorului particular, rezervând 
clasei muncitoare o demnitate absolută 
prin sindicate creştine libere, dedicate ex- 
clusiv apărării intereselor de clasă și nu 
făcându-le simple “'curele de transmisie”. 
Tn această simplă schemă Bisericii isere- 
zerva un rol major, urmând ca parohiile să 
de ină unităţi colective vii, în care dra- 
gostea creştină să se reverse activ, compe- 
tent şi cu sinceră dreptate a inimii pentru 
toți enoriașii săi. 

Mihail Manoilescu, apropiat ; Mișcării, 
în cartea sa “Rostul și destinul 
burgheziei românești” a schițat în parteun 
asemenea program. 

Locul de frunte, în statul imaginat de 
Mișcare s'ar fi rezervat elitelor in- 
telectuale, nu posesorilor de diplome ci 
creatorilor autentici de valori ştiinţifice și 
spirituale, militanţilor fervenţi pentru o 
lume nouă care să rezolve problemele 
specifice ale omenirii secolului XX 
întrun umanism autentic christic. 

Aceasta ca o schiță posibilă. 

Pentru a face publicabil romanul, în 
condiţiile tragice pentru cultura 
românească ale obsedantului deceniu (50- 
60), G.Călinescu n'a putut detaila mai 
mult şi cu o simplă piruetă de stil sa 
mulţumit să-l declare pe Gavrilcea, unul 
din “şefii” Mişcării, ca fiind “'bubos”. 

Când este vorba de fața morală a 
aceluiaşi:-personagiu, autorul este obligat 


mare putere de concentrare morală, în 
care curajul de a înfrunta pe prigonitori 
episodul din Cimitirul Bellu) are parte de 
o splendidă evocare. EI fr 

După câte cunosc “Bietul loanide” este 
prima încercare din literatura română, de 
a surprinde trăsăturile definitorii ale ace- 
lui imens val de resurecție națională carea 
fost Mişcarea Legionară în deceniul 30-40 
Paradoxa! este câ această evocare se face 
în plin regim moscovit şi de un scriitor 
care se reclamă a fi “la stânga”. 

Imanență momentului istoric descris în 
toate marile lui tensiuni şi convulsii, sen- 
sul de depășire etică şi plonjare în meta- 
fizic, rod a secole de așteptare şi reverie 
istorică, a cuprins irezistibil şi pe autor, i- 
a captivat adeziunea afectivă deși acesta 
şi-a refuzat, se pare, permanent, pe cea 
cerebrală. 

Această Mișcare Legionară, a fost, 
atunci şi acolo necontestat, un fenomen de 
masă. 

Dar de ce bietul Călinescu? 

Pentru că deşi a făcut cele mai 
inechivoce dovezi de adeziune la dictatura 
comunistă |moscovită) instaurată după 23 
August: 1944 în România, G.Călinescu ca 
orice mare şi autentic creator din imperiul 
de Est, a fost în permanenţă joncţionat și 
jalonat de agenţii regimului, transfomraţi 
peste noapte în esteticieni și cercetători ai 
istoriei literare. i 

A fost pus să se flageleze ca simplu 
reporter deşi era director de ziar şi 
profesor universitar (vezi reportajele 
teribile prin declasarea lor morală şi ab- 
dicare națională la “procesul Iuliu 
Maniu”) ca după mai puţin de un an săi 
se suprime ziarul ''Naţiunea”. 
„_G.Călinescu, astfel umilit, continua să 
facă declarații de credinţă şi cu imaginaţia 
lui artistică şi marele său talent, publică 
în “Contemporanul” texte care recitite 
azi, l-ar face să moară a doua oară. 

Cu toată imensa lui personalitate si 
necontestata lui competență este scos dela 
catedră şi înlocuit cu un ilustru 
necunoscut, sau mai bine zis, recunoscut 
prin totala lui ignoranță. 

Deşi toată lumea era unanimă în a 
recunoaşte valoarea excepțională a 
monumentalei sale “Istorii a litera- 
turii...” i se refuză republicarea (a doua 
ediție) pe motiv că unele pasaje trebuesc 
reconsiderate. 


Continuare în pag.8 


o e e e în na 


i 


d ea dica 


ră a 5 = - 


PAGINA 8 SEPTEMBRIE 1984 j 
II III IT TITI i 


INTERVIU CU DOAMNA PROFESOR MARIA MANOLIU-MANEA 
ACORDAT “CUVÂNTULUI ROMÂNESC” 


George Balașu - Intrebare: Am pri- 
mit numeroase scrisori din partea citi- 
torilor Cuvântului Românesc, prin care ni 
se cer felurite lămuriri în legătură cu A- 
cademia Română Americană. Am răspuns 
până astăzi arareori. Am răspunde bucuros 
multora -şi poate chiar prin coloanele zia- 
rului- dacă am fi noi înșine mai informați. 
O primă întrebare: Acordă A.R.A. o egală 
atenție tuturor manifestărilor etosului ro- 
mânesc, sau oarecare prioritate celor ale 
exilului exterior şi interior? 


Maria Manoliu-Manea-Răspuns: Asa 
cum se precizează si în noul statut 
al Academiei şi așa cum am subliniat cu 
diverse ocazii, fie în interviuri, fie în 
rapoartele la adunările generale din 
ultimii ani, Academia Româno-Americană 
de Stiinţe şi Arte are ca scop principal 
cultivarea adevăratelor valori spirituale, 
culturale și ştiinţifice ale națiunii 
române. Vorbim de “'valori adevărate”, 
dat fiind că sunt bine cunoscute formele 
de denaturare și falsificare a datelor isto- 
rice şi ştiinţifice folosite în scopuri propa- 
gandistice comuniste de toate nuanțele, 
care obliterează părţi importante din 
cultura şi civilizația românească. In 
ultima vreme au apărut chiar şi o serie de 
asociații așa-zis “etnice” sau “culturale” 
care pretind a avea scopul să cultive arta 
şi istoria dar care acționează la indicaţiile 
reprezentanţilor regimului dela Bucureşti 
şi devin astfel instrumente directe sau 
indirecte ale acesteia. Multe din 
comunicările prezentate la Congresele 
anuale ale Academiei Româno-A mericane 
(ARA) se ocupă tocmai de analiza operei 
unor scriitori sau oameni de ştiinţă sau 
filosofi români (sau de origine română) 
care nu sunt pe placul cenzorilor din 


partid îi uită complet sau îi prezintă trun- 
„chat, în interpretări străin 
întregii lor activități. —— 

Misiunea de mare răspundere națională 
pe care o are ARA presupune unirea 
tuturor intelectualilor valoroşi de origine 
română aflaţi în Occident ca şi a unor 
specialişti străini stabiliți în diverse ţări 
din lumea liberă şi în special în Statele 
Unite, care împărtăşesc aceleași vederi 
asupra culturii în general şi asupra 
civilizaţiei şi culturii româneşti în special, 
asupra libertăţii de creație artistică şi 
ştiinţifică, cu membrii Academiei. M'am 
întors de curând dintr'o lungă călătorie 
în Europa Occidentală, în Portugalia, 
Spania şi Franţa, unde am avut nume- 
roase întâlniri cu oameni de litere, 


omului de cultură do a spune ce nu este 
cultură şi nu credeţi că o asemenea luare 
de poziţie ar trebui să rezulte în mod ex- 
plicit din statutele Academiei Româno- 
Americane? 


spiritul 


filosofi, artişti şi savanţi, care şi-au expri: 
mat dorința de a sprijini în mod substan- 
țial activitatea Academiei noastre; unii au 
şi înaintat cereri de intrare în ARA. 


Aceasta, datorită faptului că, mai 
ales în ultimii ani (în special după adop- 
tarea noilor statute în Adunarea 


Generală dela Universitatea California, 
din Davis, în 1983), ARA oferă toate 
garanţiile pentru a reprezenta opiniile 
cărturarilor români, cu suferinţe şi amin: 


tiri deopotrivă de dureroase, indiferent de 


epoca în care au părăsit țara. Cu toţii ne 
străduim să apărăm şi să facem cunos- 


cute lumii occidentale cultura, creaţia ar- 
tistică și știința românească, țeluri care 


capătă azi importanță din ce în ce mai 


mare dat fiind că politica anti-intelectuală 


a lui Nicolae Ceaușescu, amenință să 


distrugă generaţii întregi de artişti şi 
savanţi. Faptul va cere eforturi uriaşe 
pentru a asigura renașterea unei vieți spi- 
rituale şi ştiinţifice normale în România. 


G.B. - Intrebare: Cei mai mulţi dintre 
corespondenţii noştri sunt nedumeriți de 
ceea ce ei 
“lacunele” sau chiar “'contradicţiile"” sta- 
tutelor A.R.A. 


numesc  “'impreciziunea”, 


lată un exemplu: afirmată statutar, in- 


dependența Academiei față de atitudinea 
politică pro sau anti-R.S.R.-istă a 
guvernului american poate fi înţeleasă în 
două feluri contradictorii... Dar chiar cei 
ce deduc din acest articol al statutelor că 
ARA nu va îngădui infiltrarea în rândurile 
ei a agenţilor 
ceauşiști, socotesc această formulare in- 
suficientă. 
dependent” nu implică vreo luare de ati- 
tudine 
culturii din România. de astăzi 


politici sau culturali 


Fiindcă adjectivul _“'in- 
împotriva pseudo, sub şi anti: 


M.M-M - Răspuns: Noile statute ale 
Academiei constituie rodul unei îndelun- 
gate munci colective a membrilor ei. Desi- 
gur, ca în orice activitate umană, este 
totdeauna loc pentru mai bine și Comitetul 
nostru Executiv primește cu bucurie orice 


propunere menită a contribui la clarifica- 
rea ţelurilor și căilor de împlinire a aces- 
tora. şi după o serioasă examinare, o 
supune atenției întregii Academii. De 
curând, de pildă, am primit o sugestie 
valoroasă. care completează Articolul 1 


JURNALUL LUI TUDOREL... 


Urmare din pag.7 E 

Aviz tuturor intelectualilor lumii! 
Poate fi o tragedie mai mare decât aceea 
ca regimul dela putere, să ceară unui 
ilustru istoric literar să-și schimbe carac- 
terizările şi aprecierile făcute în opera sa 
capitală? Cunosc aceasta intelectualii din 
Franța, din Italia, din Spania, etc.? 

Director al ziarului “'Naţiunea” în 
perioada anilor 1947-1949 i se trimit ar- 
ticolele înapoi, cu adnotări unde trebue 
schimbat și ce trebue adăugat, adnotări 
făcute de dentistul imortalizat de Marin 
Preda în ultimul său roman “'Cel mai 
iubit dintre pământeni”. 

Imensa lui bună credinţă şi dorinţă de a 
se făuri o lume nouă mai dreaptă și mai 
umană, nu poate fi egalată decât de imen- 


sul lui vid moral, din momentul în care a 


înțeles, curând, că a fost înşelat. Acest vid 
moral este consemnat chiar de autor prin 
personagiul principal (care se ştie, a 
ambiţionat să fie un autoportret.)- 
arhitectul loanide, care declară în urma 
ediei împuşcării fiicei sale Pica (23 de 
ani) că...“la urma urmei, pentru mine, 
TOTUL este INDIFERENT”  (pag.330 
“Bietul Ioanide” Editura Eminescu 1980) 
Această exhaustare morală este rezulta: 
tul inevitabil şi final al oricărui in- 
telectual autentic care colaborează, într'o 
formă sau alta, cu monoideologia, partidul 
unic şi şeful ales pe viață. 


Impasul acesta spiritual crucifică şi azi 
pe majoritatea intelectualilor răsăriteni. 

Există o stare schizoidă de continuă 
dedublare a personalităţii dela vârsta de 4 
ani (șoimii) până la bătrâneţe și moarte. 
Se moare cu limba legată sau trunchiată 
de refulări şi mistificări. 

Este cea mai cutremurătoare tragedie a 
secolului. Să vezi, să simţi, să ştii una şi 
să spui și să scrii alta. A : 

Acestei tragedii a căzut victimă şi 
bietul Călinescu care în zadar s'a proster- 
nat Jdanoviștilor autohtoni și a servit 
regimul de dictatură moscovită, până în 
ultimul an de viață, acest regim i-a 
suprimat gazeta, l-a scos din învățământ 
şi i-a refuzat reeditarea operei sale 
capitale. Ş, 

Amintirea lui se reabilitează în parte 
prin consemnările din ficționarul Jurnal 
al lui Tudorel din ““Bietul Ioanide” şi prin 
recunoaşterea sinceră şi indirectă, că ar fi 
putut fi altfel, dacă o istorie mult prea 
nedreaptă nu i-ar fi înşelat speranţele. 

Acest vid interior i-a prilejuit în sfârşit 
lamentabil în paşii de menuet cvasi: 
demențial din ultima lui creaţie 
beletristică Ludovic al XIX-lea, farsa pe 
care şi-o juca sieşi , pentru ca posteritatea 
să-i primească amintirea cu com- 
pasiune. [m] 


Constantin MACRI 


prin indicarea faptului că activitățile 
Academiei au o importanţă crescândă date 
fiind efectele nefaste ale politcii anti: 
intelectuale promovate de actualul regim 
dela Bucureşti asupra întregii vieți 
culturale şi ştiinţifice din țară. Adăugirea 
în chestiune a fost discutată de membrii 
Comitetului Executiv şi s'a ajuns la con: 
cluzia să fie trimisă spre referendum 
tuturor membrilor Academiei, în cursul 
lunii viitoare. 

In ceea ce privește nedumeririle 
privitoare la Articolul 1, paragraful c, 
prin care se precizează că Academia este 
independentă de relaţiile guvernamentale 
dintre Statele Unite și România, lucru- 
rile devin mai puțin neclare, după părerea 
noastră, dacă se ia în considerare caracte- 
rul libertăţii academice de tip american și 
modul în care Statele Unite își contruiesc 
- după cum le dictează interesele politice - 
piloni de sprijin în țările satelite din sfera 
rusească, printr'o politică netă de 
cultivare a anumitor relaţii cu aceste 
ări, chiar dacă uneori există momente de 
“încordare”. Pe de altă parte, paragraful c 
nu este decât o continuare a celor 
precedente, în care se precizează că 
întărirea legăturilor culturale şi spirtuale 
dintre poporul american şi națiunea 
română este un mijloc “'de a dezvolta 
libertatea creaţiei artistice și ştiinţifice”. 
Poate considera cineva că actualul regim 
dela Bucureşti doreşte să creeze un climat 
favorabil libertăţii de creaţie? 


G.B - intrebare:Am înțeles dintr?o con- 
vorbire pe care am avut-o împreună, 
alături de câţiva prieteni, la Providence, 
R.I., că ARA nu face nicio distinție între 
Românii exilați, oricare le-ar fi orientarea 
politii ă desprinşi de regimurile 
ericire, în decursul 
anumite publicaţii 
românești şi-au luat libertatea de a atri- 
bui Academiei şi alte criterii selective pe 
care nu le-aţi inspirat, nu le-aţi aprobat, 
ba chiar le-aţi denunţat printr'o scrisoare 
rămasă fără răspuns. Nu vreau să insist 
asupra acestor regretabile abuzuri, fiind 
pe deplin convins că este așa cum ne-aţi 


dac: n 


- spus. 


Dacă aceste fapte s'ar repeta, n'ar fi 
oare necesar să vă exprimați dezacordul 
pe calea deschisă a presei? 


M.M-M- Răspuns: Așa cumam precizat 
si în raportul dela ultima Adunare Generală 
dela Providence, ARA nu este oorganizație 
politică, dat fiind că nu are țeluri legate de 
formele de guvernare ale României simu se 
organizează după principiile unui partid po- 
litic. Desigur că, orice felde realitate poli- 
tică poate constitui obiectul de cercetare 
ştiinţifică în cadrul Secţiilor de Stiințe 
Politice, cu condiția ca autorul să respecte 
principiile academice. In calitatea sa aca- 
demică, ARA nu poate acorda sprijin sau 
favoriza un anumit grup politic în defa- 
voarea altuia. ARA nu este nici de dreap- 
ta, nici de stânga, nici de centru. ARA se 
plasează pe cu totul alte dimensiuni şi 
parametri de apreciere. Academia are, 
desigur, politica ei în primirea de membri 
şi acceptarea comunicărilor, în orientarea 
cercetării ştiinţifice şi în alcăturiea 
proiectelor editoriale, Selecţia se bazează 
pe două criterii fundamentale: calitatea 
academică și înscrierea pe linia țelurilor şi 
aspirațiilor Academiei. Evident, orice 
manifestare care serveşte propaganda 
comunistă contravine condițiilor de mai 
sus. 


iii ORI ch 
dr atu ad 


CUVANTUL ROM ÂNEg ) 


Ne-am exprimat dezacordul 
interpretări apărute în presa românească 
din exil sau în alte forme publicitare 
deformau criteriile și țelurile Acade 
noastre, fie prin scrisori, fie prin discuții 
directe cu reprezentanţi ai ziarelor redă 
pective sau ai unor grupări politice. 


Luările de poziţie în chestiune nu au. 


rămas fără răspuns. Ca urmare, ziarul 
“Lupta” /"'Le combat” a publicat în nr 
17 din 1 lunie a.c. “O Precizare” 


şi judecăţile autorului în chestiune. După 


câte am auzit, la Congresul Românilos 


„Care 
miei 


rin 
care se detașează net Academia de op -Ș 


dela Geneva, s'a adoptat hotărirea ca ade. Î 


rarea la “Uniune” să se facă numai 


baze individuale şi nu de grup. Desigur că 
dacă în viitor se vor ivi şi alte deformări 
ale poziției Academiei, nu le vom lăsa 
fără răspuns şi ne vom exprima dezacor. E. 


dul în presă sau prin alte mijloace care ne 
vor sta la dipsoziţie. După cum ştim cu 


toţii, libertatea presei ascunde tot felul de i 


surprize: unele plăcute, altele mai 
plăcute şi mai 


ascunde intenţii ... 


G.B - Intrebare: — Culegerea lui Zahu 
Pană, “POEZII DIN INCHISORI”, n'a fost 
expusă la Providence decât în mod insufi- 
cient pentru a menaja după câte ne-aţi spus 
-anumite susceptibilități locale, mai exact 


ale unor persoane din această partea Sta. 


telor Unite. 

Departe de Providence, la Berkley şi la 
anul, va fi expusă aşa cum se cuvine? Nu 
este socotită această culegere, de 
cvasi totalitatea Românilor din exilul 
„exterior şi interior drept un document nu 


M.M-M- Răspuns: poziţia Academiei 
Româno - Americane față de creaţii de a- 
devărată valoare artistică, implicit antolo- 
gia Domnului Zahu Pană, este foarte clară, 
aşa cum se poate vedea şi din materialele 
publicate în numerele 4 şi 5 ale revistei 
noastre (vezi, de pildă, articolul lui Miron 
Butariu, “*Communist Persecution in the 
Romanian Contemporary Literature”, 
pp. 49-58, unde culegerea în discuţie 
este citată la pagina 51). In numărul 
viitor al revistei (ARA Journal), se va 
publica o recenzie a cărții Poezii din 
închisori, care va sublinia pe larg impor- 
tanța acestui volum în configuraţia 
poeziei româneşti din ultimele decenii. 
Sperăm ca întâlnirea din primăvara lui 
1985 dela Universitatea California din 
Berkeley, când se va sărbători cea de a 
zecea aniversare a Academiei, să ne dea 
prilejul să continuăm a avea participanţi 
care să aducă noi şi importante contribuţii 
atât în domeniul poeziei si literaturii în 
general, cât şi al artelor plastice şi 
cinematografiei, pe lângă aportul din ce în 
ce mai crescând la cercetarea din do- 
meniul științelor pozitive... Intâlnirea 
cărturarilor. și artiştilor români stabiliți 
în Occident ne va din nou prilejul să 
ne cunoaștem mai bine și să definim 
împreună, din ce în ce mai clar și mai 
adecvat, mijloacele de a atinge scopurile 
de importanță națională ale acestui forum 
academic, care reprezintă din ce în ce mai 
profund aspiraţiile noastre şi dorința dea 
apăra libertatea creaţiei artistice şi 
ştiinţifice româneşti în condiţiile oferite 
de principiile democraţiei academice 


CITIŢI REGULAT 
CUVÂNTUL ROMÂNES 


puţin conforme cu i 
adevărul. Uneori chiar și laudele poț - 
mai puţin lăudabile, 


La RA PR EDER TI 2 EV aa 


ii CD XC ET ADA 


CUYV Â 
ANTUL ROMÂNESC SEPTEMBRIE 1984 PAGINA 9 
———— 


PENTRU DESCHIDEREA OCHILOR 


i Sfântă Alianță”, cu pretenții arzător America Latină. Ajunge să ne uitămpe cadă prin aranjamente internaţionale în sericane, decă 2 
i mistice, dar în realitate fusese vorba deun harta lumii de azi ca să ne dăm seama cine puterea imperiului colectivist și -2U. Atunci America nu era în 
A "Dumnezeu pe care Nietzsche la sfârşitul a fost învingătorul real din cel de-al doilea materialist absolut. Așa că azi problema primejdia de a fi distrusă. Astăzi este. Ce 
a secolului trecut l-a şi declarat ''mort”. război mondial, datorită forței reale neamului românesceste supraviețuirea lui vor aşa zișii democrați din România cu 
Afară de Turcia, în cel de-al doilea război americane. până la epuizarea erzațului de imperiu care mesianismul doctrinei Roosevelt care a 
i mondial s'au bătut aceleaşi imperii Am lăsat de-o parte două imperii, pen- îl are în puterea lui. Este curios cum eşuat aşa de lamentabil, lăsând în numele 
; degenerate, cel austriac fiind înghiţit de trucă acestea deși au luptat odată cu atâția din acest exil, nu văd că aceasta e unei democraţii divine”, după o aşa zisă 
unul german, de tip nou. Intre cele două celelalte în cel de-al doilea război mondial, problema poporului român astăzi, şi cruciadă toată lumea deschisă faţă de 
războaie mondiale au apărut două feluri sunt diferite, în sensul că mu sunt, nici întorși cu capetele înapoi, ca în Infernul expansiunea sovietică începută la Yalta? 
de imperii, fără nici o urmă de amprentă  decadente nici civil-revoluționare. Unul lui Dante, văd în 1984 numai ce era sau Rolul mondial a României este tocmai 
- religioasă, cel puţin formală, şi pe care le din ele a fost imperiul fantezist dar nu era în 1934. O jumătate de secol cu cel strict local, adică acela de a-și păstra 
putem numi “imperii civile”, unul cu nerevoluţionar, și nici decadent, al Italiei. mutarea capului la spate. Ceea ce era din- fiinţa proprie, ca afirmare a unei specii 
- hieratismul artificial de “clasă”, altul cu lar celălalt, în cealaltă parte a lumii, a colo de poporul român în 1934 era un originale de oameni. Ceea ce nu este 
î hieratismul tot artificial de “rasă”, res- fost un imperiu nal, nedecadent și conflict mondial de proporţii necunoscute posibil prin nici o altă ideologie decât | 
pectiv în Rusia și în Germania. Toateaceste  nerevoluționar, Imperiul Japonez, care a până atunci. lar ceea ce nu era în România aceea românească. Rostul acestei ideologii 
imperii, deci cele total epuizate, ale fost învins dar nu a dispărut, spre din 1934 am spus: nu era o democrație cu ar fi să ajute la menţinerea diversității vii 
Franţei şi Angliei, şi cele două noi imperii deosebire de cel Italian” care mai multa o revoluţie democratică, nu era un a planetei, în sensul urui “pluralism al 
revoluţionare, s'au bătut în alt război dispărut decât a fost învins. Acestea nu au totalitarism, nu era un colectivism, nici în naţiunilor”, prin care lumea umană se va 
mondial, abia la douăzeci de ani după fost decisive pentru soarta Europei, până actualitate, nici în potenţă, din motivele putea apăra împotriva unei nivelări în in- 
i primul, dar nici de astă dată pentru vreo la un punct însă, pentrucă Italiei se de consecvență istorică, arătate mai sus. fraumanul colectivismului materialist. Cu 
cauză nobilă, ci tot din lăcomie, egoism şi datorează ceva foarte important pentru Dar din nefericire, nimeni din acești “'cap- o pseudo-democraţie s'a mers programat 
j lipsă de viziune superioară. Europa. Si anume în Italia a fost oprită uiors » mu Vrea să vadă de ce era nevoie din altă parte la lichidarea României. lar u 
Z Dar între cele două războaie mondialea înaintarea colectivismului în Europa Oc: n HOmilia în 1934, adică în primul în mamele acelei pseudo-democrații, în 
mai apărut şi un nou erzaţ de imperiu, şi  cidentală, imediat după al doilea război rând de o revoluție democratică locală, m  mumele umi formalism fără nici un 


Gândind solidar cu 
fundamentale privitoare 
persoană și popor, ajungem 
concluzia că pe cât ne sir bee hr 
de timpul nostru, pe atâta războaiele sunt 
tot mai mult expresia disperată a unei 
decadenţe din ce în ce mai acută. Cele 
două războaie mondiale din acest secol au 


ideile româneşti 
la a fi în lume ca 


——————— Cronographus ANONIMUS 


Europenilor cu nişte miraculoase 
democrații locale, scoase “ex nihilo”, 
Această revoluție americană era şi în con- 
tinuarea ideologiei din Războiul de 
Secesiune, dar şi în continuarea liberării 
de sub tutela imperială în războiul de in- 
dependenţă, amândouă ducând la liberarea 


spiritul şi trecutul nostru nu duceau acolo. 
Tot ce au încercat Românii a fost să-și 
continue cât de cât istoria lor românească 
în spiritul ei propriu, disputându-și intern 
căile considerate cele mai potrivite pentru 
ajungerea la acest scop, într'un secol de 
răzvrătire haotică. Cea mai bună cale nu 


convingerea că nu putem răspunde decât 
pozitiv la aceste întrebări. In măsura în 
care Românii au ca popor o sumă de idei 
fundamentale proprii, au şi o ideologie, 
care este suma articulată a acestor idei 
fundamentale. Si între aceste idei fun- 
damentale românești nu intră nici 


fost războaie ale lăcomiei, al ol au Americii ca stat independent, și la era nici democratic mesianică în sensul mesianismul rooseveltian care a dus la 
josnic egoism, și ale totale lie Selui mai desfiinţarea sclaviei. Paralela nu era  — rooseveltian, carea dus lumea undee,nici Yalta, nu intră nici totalitarismul bio- 
viziune superioară. 1pse de orice fericită, cum s'a văzut. Cât privea aceea a totalitarismului național-socialist, rasist care a dus la masacre, nu intră nici 


Formula politică “imperiu” era epuiza- 
tă de când statul şi societatea au ea 
să se rupă de sacralitate, şi în secolele 
care-au urmat căderii Imperiului Bizan- 
tin, imperiile au fost din ce în ce mai 
decadente golindu-se de suflul ecumenic al 
fostului Imperiu de Răsărit. Procesul 
acestei decadențe începe în hotăritorul 


decolonizarea exotică, țelul a fost ajuns, 
Imperiul Britanic şi cel Francez au fost 
dizolvate fără întoarcere, dar în acelaşi 
timp nici ““libertatea popoarelor”, nici 
“democraţia”, nu au devenit bunuri mon: 
diale. 

Revoluţia totalitară şi vitalistă din Ger- 
mania şi-a zis ''național-socialistă”, deci 


care a deviat în non-sens istoric, şi nici 
colectivismul materialist care chinuie azi 
pe Români și sărăcește radical România. 
La nimic din toate acestea nu a dus vreo 
ideologie românească, pentrucă nu putea 
să ducă, E de neînțeles cum mai există și azi 
oameni cărora nu le intră în cap acest 
lucru. Dar fără voia lui, datorită unor 


colectivismul materialist care zdrobeşte 
azi atâtea popoare. 


Rămâne de neînțeles dece nişte 
democrați din România, țară în care 
niciodată nu a fost democraţie reală, 
refuza cu oroare o ideologie românească şi 
întorși mereu cu fața la spate se tot agaţă 
de mesianismul rooseveltian, ajuns ab- 


ziar fn e na m ea e ae PI 


Pa 


e * e (reset 


> PIRAȚI - depre Pi TA Fac, : îi $ 
context politic şi . : era un “socialism naţional”, “'naţionalul nenorociri succesive, poporul român a fi de. răspândirea can: i 
Berea mea aula poe RA Și socialul”, care alcătuiau erzațul civil de căzut în lotul erzaţului de imperiu al cl afet alin maia colec- 
descoperirea Americii (1 492) ore ua imperiu şi-au ajuns primul ţel. Printr'un colectivismului materialist, cu sumbra lui tivismului materialist, ai cărui 

tiparului (1448) şi întreaga joi fel de mobilizare civilă generală, care era realitate de război, adică războiul civil  ;storici amenință cu distrugerea cel puțin 
culturală a Renaşterii e Făt Ii esență “totalitarismul ”” a fost  permanental comunismului de război in- a unei părţi din planetă. Infiltrat până în ? 

te aa resată economic Germania, într'un staurat. ; tai a î 

răsturnare a valorilor prin instaurarea timp de abia câțiva ani, și astfel ridicată anturajul Reginei Angliei acest comunism 


unei predominări a temporalului asupra 
spiritualului. Această golire de suflul viu 
al spiritualului adus de creştinism a 
culminat în imperiile acestui secol, care 
au făcut două războaie mondiale. In 
primul război mondial s'au bătut pe viață 
şi pe moarte imperii decadente, mâncate 
de moliile zădărniciei istorice: Imperiul 
Britanic, Imperiul colonial Francez, 
numit modest ''republică”, Imperiul Ger- 
man Wilhelmin, Imperiul Austriac Hab- 
sburgic, Imiperiul Rusiei ţariste şi Im- 
periul Turcesc. După primul război mon- 
dial au rămas, e drept cu sufletul la gură, 
doar Imperiul Britanic și cel Francez, 
dispărând Imperiul German, cel Austriac, 
cel Turcesc şi al Rusiei Tariste. Cele patru 
imperii dispărute aveau un fel de ştampilă 


radical civil şi radical democratic, în 


la rangul de concurent industrial 
primejdios pe plan mondial. Dar mai 
departe nu a mers această revoluție şi 
erzaţul civil de imperiu s'a prăbușit 
trecând la ofensiva militară dincolo de 
puterile lui. A treia revoluție, cea rusească, 
a bolșevismului, a fost cea mai radicală, ca 
revoluţie a colectivismului materialist, și 
s'a apropiat cel mai mult de ţelurile ei în 
cel de-al doilea război mondial. Astfel în 
măsura în care revoluția naţional: 
democratică prin doctrina Roosevelt nu a 
făcut să predomine democrația în lume, 
revoluţia colectivismului materialist s'a 
întins peste aproape jumătate din 
Europa, peste jumătate din Asia ne- 
comunistă în 1938, peste o parte din 
Africa unde-a luat locul vechilor coloniza- 


mondial, şi tot în Italia, datorită con: 
cordatului dela Latran din 1927, între 


Contra voinței poporului România este 
azi mobilizată în acest război mondial per- 
manent al colectivismului materialist, 
după ce n'a apucat să fie o democraţie 
reală, național și social reală, după cum 
nici ma avut vreodată vreun fel de 
înclinare către colectivism şi materialism. 
In cele două războaie mondiale decadente 
şi cu erzaţurile lor revoluționare, România 
a luptat pentru unitatea şi apărarea 
poporului român, un mic popor, care cu 
unii sau alţii '“mari” şi-a urmărit mereu 
același ţel. Si țelul românesc permanent a 
fost supraviețuirea și propășirea într'o 
țară în care un popor are rădăcini 
milenare. 

Până la urmă însă, România a trebuit 
să fie victima conflictului dintre cele trei 
erzaţuri revoluționare de imperiu, 


de mesianism 
rooseveltianismul, 


planetar ca 


apoi era nevoie ce 


întreține caa mai nimicitoare eroziune 
morală şi spirituală din istoria 
creştinătăţii. Si în acelaşi timp înarmat cu 
tehnologia Occidentului, mereu transmisă 
de feluriți trădători, agenţii colec- 
tivismului materialist ţin în mobilizare 
permanentă o armată specială pentru 
agresiunea atomică, ridicată la efective de 
peste o jumătate de milion de soldaţi in- 
struiţi, în spatele cărora muncesc toţi cei 
de dincolo de Cortina de Fier ca să ajute la 
cea mai monstruoasă înarmare din istoria 
lumii. 

In schimb fanaticii unei democrații fan- 
tomatice din fosta Românie, se dovedesc 
incapabili să vadă că “'doctrina 
rooseveltiană” s'a epuizat şi nu mai are 
curs nici la ea acasă, mai întâi pentrucă 


conţinut, se sabotează azi orice încercare 


7 E in “doctrina înt r Ă e de colaborare organică între Românii 

i -ptăleri Sictgr iei ra lumii în Italia şi Vatican, colectivismul materialist înlăuntrul unei democraţii reale la care exilului. Această opoziţie la o însumare % 

î acest secol, din anii '30 până în anii '80. a putut fi stăvilit și în Italia și în restul  s'ar fi ajuns, să se petreacă o asanarea articulată a ideilor româneşti fun- 

Dacă punem la socoteală şi faptul că Ger- Europei. . moravurilor politice, să se împlinească o damentale, este cea mai intensă 
"_manii au fost învinși în primul război Unde eram şi unde suntem în toate consolidare naţională şi o îndreptare colaborare cu ideologia străină care 


: itică a ii igurată prin civil şi revoluționar de imperiu. De aceea care au fost pentru-prima oară corecte în deznădejdea tuturor decadenţelor din acest 
bă Dee E 109 Fed rela a Românii nu aveau cum să ajungă național: România, fără falsificarea scrutinului. La secol al prăbuşirilor. O ideologie 
dus la desfigu Europei, desființând democrați, sau naţional-socialişti, scara românească era un început de românească nici nu a fost, nici nu poate fi 
pe de-o parte lismul exotic dar  totalitari vitalişti, sau colectivist revoluţie, dar imediat a fost înăbușit prin; fructul ideologiilor ruinătoare, din carena 
de altă parte aci colonialismul materialişti. Toate acestea erau nişte dictatură. Dintr'o revoluție de însă- mai rămas decât una, care pentru a 
imperiului. civil sade pă ă în mijlocul ultime consecințe ale istoriei cores- nătoşire generală n'a mai apucat să distrage atenţia dela ea tot alarmează 
rep! : 


“mondial 


datorită  masivei intervenții 

icane, iar pacea defectuoasă a fost dic- 
tati. de un American, putem spune că 
secol XX rămâne în istoria lumii ca 
“gecolui- american”. Ultima geografie 


Europei care e, la 


ricii. . 
Pe ca adus ''nou” la sfârşit 


trei erzațuri civile de “im 
Ca german, și rusesc? Mai 


te trei 
fevolaționar. Au fost trei revoluții: una“ 


democratică, în Ameri 


Germania, şi u 
Revoluţia democra 


acestea, noi Românii? Fără nici un fel de 
“teorie” să rezumăm la maximum faptele. 
In primul rând m a existat niciodată 
vreun “''Imperiu Românesc”, nici 
tradiţional, nici decadent, nici ajuns erzaţ 


punzătoare a Statelor Unite, a Germani- 
ei, a Rusiei. Istoria noastră nu a semanat 
deloc cu istoria Angliei, Franţei, Ger- 
maniei, Rusiei. La noi nu se putea ajunge 
în ara “'codrilor” şi a satelor, la o 
revoluție vitalistă, explicabilă într'o țară 
“industrială, în care tocmai din cauza 
"*yelului industrial ridicat se explică şi 
faut de realizare a sotalitae lie 

i uteam ajunge nici la o național- 
dep Hei în Statele 


socială. Din toate acestea nu s'a ajuns 
decât la un semn, şi acela tocmai de 
revoluţie democratică locală: în 1937, trei 
partide > populare s'au înțeles să 
supravegheze corectitudinea alegerilor, 


înceapă nimic. In schimb după două dicta: 
turi succesive, România a intrat într'o 
revoluţie străină, ce nu are nimic de-a face 
cu spiritul Românilor şi istoria lor. 

La ideologia străină, prin care se 
organizează azi genocidul în România, se 
poate opune o ideologie românească? 
Există o ideoogie românească? Au sau nu 
şi Românii dreptul la o ideologie a lor, 
cum au atâtea popoare mari şi mici? Avem 


distruge azi poporul român. În vreme ce 
lumea, pe unde mai are ceva sensibilitate, 
vrea să se scuture de toate decadenţele im- 
perialiste, căutând ceva nou, există 
Români care nu se hrănesc decât cu 


lumea cu invocarea morţilor. În măsura în 
care mai există ceva ''minte” este de luat 
aminte: dacă nu se întoarce la tradiția lui, 
neamul românesc piere. lar rezumatul 
genial al ideologiei românești l-a făcut 
Eminescu: “eu imi apăr sărăcia, şi 
nevoile, şi neamul.” Rămâne să vedem 
câtă forţă a ideii cuprind aceste cuvinte 
care par “dela sine înțeles” dar m sunt 
deloc, ci îşi aşteaptă justa lor tâlcuire.0) 


sabine ded 


i i E E consecventă ca 
intentia ca « național -democratică” față Unite, i mikorba la noi de o naţiune cu : d 
de politica mondială, și în primul rând rădăcini în ţara ei. De asemenea JE 


listă, obiectivul real al 
ai jtiene dar neafirmat pe 


onialismul exotic al 


aceea 
revoluţiei rooseve 
faţă, a se înlocui col 


mu puteam ajut? 
eur-asiatic, colec! 


e, la concluzia ciclului 
dar mai ales lenin 


nul marxist-leninist, 
oentrucă nimic din 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


! PAGINA 10 


E EEE RE E a mia e aa | 


INSCRIPȚIE PE LEMNUL SFÂNT 


Biserică din lemn din Maramureş, cl 


Ovidiu VUA————— 


Maramureşul, cetatea de 
vis a patriei, se află undeva 
sus, sub tării, în negurile 
genunii şi ale celor dintâi 
faceri. Pe firul izvoarelor, 
din al cărui ceaun de cristal 
se-adapă zimbrii, animale 
ce poartă semne sacre pe 
creștetul lor, în corul bu- 
ciumelor, armonii de orgi 
valahe, au descălecat din 
mit în istorie, cei dintâi 
domni ai Tării Românești, 
pe când căpriorul de mun- 
te şi umbra lui s'au trans- 
format în om. Nunta Ca- 
valerului și a Fecioarei 
pe altarul şi masa veşniciei, 
Istoria Românilor. 

Astăzi în drumul bătut 
de picioarele spălate cu 
mirul vrajei, ne iese întru 
întâmpinare un crucifix. 
Imprăştie, ca pâinea caldă, 
aburi mirosind a câmp, şi a 
grâu, amintindu-ne că sun- 
tem în plină epopee a țăra- 
nului român, răspântie de 
cărări, cumpăna fântânii 
unde lon al lui Liviu 
Rebreanu, robul pământu- 
lui, îngemunchează, rostind 
sfios o frântură de psalm 
cucernic, precum apusul de 
soare lăsându-se calm pes- 
te holdele cu fân și iucernă. 

Coloana neobişnuit de 
înaltă, urcă pe trunchiuri 
din ce în ce mai strânse 
sugerând înălțimile 


neatinse de nici una din 
coloanele fara starsul, 


culme pe care nu calcă 
decât paşii sufletului, de 
fapt ar simboliza suișul 
greu pe crinii sângelui de 
pe Golgotha, în fond viaţa 
fiecărui muritor dela naște- 
re până la mântuire, din in- 
fern la paradisul dantesc, 
rostit pe limbajul baladei 
populare. 

Uneia din marginile in- 
finitului i se pune un hotar 
printr'o geană de streașină, 
legenda se delimitează 
întrun fel de pridvor al 
Domnului sub acoperișul 
căruia se află răstignit lisus 
Christos. 

Trupul aşezat 
deasupra capului 
răscumpărat al lui Adam, 
este înconjurat de o pulbere 
sinelie, aureola duhului 
biblic, giulgiu neprihănit 
de'nmormîntare. Domneşte 
pacea şi serenitatea Celui 
ce-a călcat cu moartea pre 
moarte de pe pragul fără 
început al Invierii. Departe 
de expresionismul 
răstignirii lui Grunwald, 
cutremurându-l odinioară 
la Colmar pe Nae Ionescu, 
lisusul maramureşan, exală 
arome de busuioc liturghic, 
parcă ar fi pictat de un ar- 
tist monah, sienez. 

Ceva din asperităţile 
geometrice ale acestui 
Christ pe cruce ţi-l 
redeșteaptă în memorie pe 


divin, 


Christul crucificat din 
Santa Croce, al lui 
Donatello: acelaşi fond 


țărănesc, realist, al lutului 
salvat prin moarte, balsam 
pentru toate suferințele, 
reverbere ce l-au uimit și pe 
Brunelleschi. 

Autorul crucifixului din 
Maramureş cunoaște 
meșteșugul prelucrării lem- 
mubui, prezent şi în troiţele 
şi stâlpii porților dela sate. 
Admirând pe cele mai 
frumoase te înfiori des- 


„ coperindu-le 
cu stupele 


asemănare 
indiene deci 
inrudiri tare îndepărtate, 
inapoi pe calea sângelui 
străbunilor la sursa 
primară indo-europeană, 
brahmană, unde socotea şi 
Eminescu să întâlnească 
dezlegarea Valhalei dacice. 
Coordonatele eonului 
originar, tăiate din supra: 
fața formei cu dalta gestu- 
lui cel mai primitiv, preluat 
în arta lui şi de sculptorul 
Brâncuşi. Distanţele nu se 
socotesc în metri ci în 
dimensiunile anilor 
conştiinţă, asemenea ovalu- 
lui pitagoreian pornit dela 
numărul numărului, Unu. 
Si toată filosofia e urmată 
fără cunoaştere de carte 


după instinct şi înţelep- 
ciune. Destin uman şi 
naţional, Volksgeistul lui 
Herder. 

Pe acest loc, crucifixul 
maramureşan, serveşte 


drept intrare într'o poiană 
cu pomi  înfloriţi, 
primăvara, grei de povară, 
candelabre încărcăte cu mii 
de luminări ca cerul cu 
stelele căilor lactee. 

Acest albireal corespui- 
de totusi unei Duminici de 
April din Maramureș, alb 
presărat ca un covor de nea, 
amestecat cu argintul soa- 
relui peste iarba umezită de 


lacrimile de rouă adunate 


+n  potirul  macilor: şi 
dumitrițelor, mirosind 
proaspăt ca pruncii noi: 
născuţi. Pajiştea pare un 
covor ţesut cu aţă de 
smarald, azur şi rubin, 
lujere susţinând corole 
vegetale, clopoței pe mantia 
de damasc a naturii. 
Atâta sărbătoare solară, 
aproape dureroasă pentru 
ochi, o mai percepi numai 
în unele din tăblourile 
primăverilor lui Millet. In 


ele şi umbrele, cum le 
declară poetul Al. 
Gregorian, sunt pete de 
lumină. 


Ceva din solemnitatea și 
măreția amiezelor templu- 
lui lui Poseidon de pe 
Sunion, coborite în 
leagănul piciorului de plai 
din Miorița. Tărâm unde 
inima se contopeşte cu 
nemărginirea cosmosului, 
minune fără asemănare. 

Aici se întinde cum îl 
arată crucile, răspândite în 
neordine, un cimitir, aşadar 
pomii, făclii ce-aprind pe 
ramuri aripi de înger, ar fi 
crescut din trupul morţi- 
lor oglindind pe pământ 
strălucirea pură a raiului 
pierdut, dediţei albaştri 
crescuți din ochii celor 
morți din versurile lui L. 
Blaga. Sau mărul înflorit 
prima amintire şi cea din 


urmă a poetului Vasile 
Posteucă. Iți tălmăceşti 
obiceiul ţăranului 


bucovinean de a sădi la 
capul fiecărui mormint un 
pom: din sămânța lui încol- 
țeşte sufletul celui plecat, se 
face văzut din nevăzutul de 
dincolo. ___ 

Să nu uităm misterul pri- 
măverilor maramureșene: 
în livezi, crengile cu mugurii 
lor înfloriți sunt braţele 
părinților noştri întinse din 
paradis către noi. Intrupa- 
rea unei iubiri mai tare 
decât moartea. Si glasul lor 


este viersul privighetorii şi 
al ciocârliei, viori şi lire, 
rapsodii ale aceluiaşi codru 
mioritic, auzite şi înţelese 
doar cu simțurile 
spiritului. Orice cuvânt 
lumesc cade greu, bolovan 
pe apa limpede a lacului, 
distruge în cercuri, hlamida 
basmului. Ca un pojar 
lumina curge peste tot, 
zenitul devine el însuși alb, 
de nestemată. 

Biserica este construită 
din lemnul folosit de păstor 


Government 
of Canada 


jacum. 


să-şi cioplească fluierul, 
vatra sau sicriul. Urcă încet 
dela un chivot la celălalt, 
cort al legii legilor, şi irupe 
câtre turnul zvelt ca două 
mâini împreunate pentru 
rugăciune, definind avata- 
rul interior, pe scări de 
Horeb, al credinciosului din 
timpul serviciului divin, tot 
mai aproape, sofianic, or- 
todox, de suflarea cu ana- 
fură, a bunului Dumnezeu. 
Simplu ca şi când într'o 
slovă s'ar cuprinde imperii 


Gouvernement 
du Canada 


of the 


copie vă rugăm să 
trimiteţi cuponul 


le mai jos la 


Multiculture 


m Canada 


Communications Directorate 


Ottawa, Ontario 
K1A O0OM5 


adită în 1364 


de cugetări şi tălmăciri. 
Această înălțare la cer 
parcă pe urmele cohortelor 
de heruvi cântând Osana lui 
Elohim, ne vorbește despre 


originea mult mai 
profundă, din tainele 
neamului, a goticului zis 


moldovenesc, dibuirea Ab- 
solutului cu degetele lui 
Toma necredinciosul: 
“Vreau să Te pipăi şi să 
urlu: Este...” (Din Psalm 
de Tudor Arghezi). 

Undeva turnul bisericii 


| 3 Govemment 


ot Canada 


Postal Code: 


Îi E e Pete ari 


Gouvernement 
du Canada 


RESPONSE 


Government of Canada to 


EQUAL/7Y 
AO 


DD | 


CUVANTUL ROMA 
MÂNESe 


de lemn se pierde 
orizontului, ca o me gala 
talazurile oceanului 
parcă ar căuta locul E: e 
de eden de jos, e 
lucrurile şi ages ati 
cerului. rile 
De aceea în re 
peisaj totul ne poetii 
despre prezența bati 
Dumnezeu, despre ferici ui 
insului de a trăi în EI 
Maramures, Patrie 
sub tării “și regia d 
genunii... 7 ile 


CUVANTUL ROMÂNESC 


SEPTEMBRIE 1984 


PAGINA 11 


C 


RONICI 


CICERONE IONITOIU 


MORMINTE 
FĂRĂ 

| CRUCE 

Volumul Ii 


Tipografia “CORESI” 


: Kronenmattenstrasse 6 

4 71800 Freiburg 

i, Germania de Vest 

5 De ziua Înălţării Sfintei Cruci în 1979, 


„sosea la Paris D-l Cicerone loniţoiu- 
zi plină de semnificaţie în viața 


lânsului mnifica 


se vor aduna to i şi tot mai uniţi 
£ în mărturia care o depun în marele proces 
istorie dela care cer dreptate pentru sen- 
timentele şi activitatea lor patriotică. 
In România D-l Cicerone loniţoiu şi-a 
purtat crucea grea de deținut politic de-a 
lungul anilor, de-a lungul închisorilor şi 
lagărelor de muncă împreună cu ceilalți 
deținuți politici, şi şi-a purtat-o cu durere 
şi demnitate de multe ori peste puterile 
3 fizice omeneşti din forţa credinţei. A sosit 
la Paris cu această cruce pe care o poartă 
mai departe şi din care desprinde cruci 
spre a le pune la mormintele deţinuţilor 
politici, care s'au jertfit pentru Crucea 
Neamului Românesc. Dar mai mult decât 
atât, dânsul face ceea ce Dl. Ovidiu Vuia 
sintetizează perfect, când spune: 
“*Cicerone loniţoiu pune cruci la cei fără 
de morminte”, pentrucă de fapt de aici 
începe autorul, de aici de unde este mai 
4 greu. De departe şi din adânc, adună 
oasele deținuților politici români, care 
acum sunt aproape la fel, le adună cu grijă 
a de pe întregul teritoriu al României îndure- 
' rate şi îndoliate de ultimile patru decenii. 
e adună cu trudă si evlavie si le pune la 
de veci în Cimitirul ' Patrioţilor 
- Români. Apoi cu grijă faţă de adevăr pune 
ă la Capul fiecăruia propria lui cruce. Si 
Doaniha 


cât e de greu, după atâţia ani, 


'după, dureri, după atâtea tor- 
sionări timp si vremuri, dupa 
atâta  uitart. și dupa atâta pomenire, 


după ce oamei s'au schimbat atâta, 
| vrând şi nevrând-ceasta este crucea pe 
care autorul o duce ș la fel de grea ca 
şi cea dinainte. A 
ZĂ După ce Volumul | a a 
E alături de celelalte 
=) patrioților supraviețuitori „ÎN 
; comuniste, a adus noi martori și rii 
împotriva nelegiuirilor comuniste, în 
- care a fost Anul deținutului poli 
român - Cicerone loniţoiu împreună cu 
prieteni devotați din anii grei ai detenţiei 
politice publică Volumul Il, mai vast, mai 
pătrunzător, mai demascatator. Deținuți 
politici fără de morminte sau din gropi 
comune sunt ridicați 2 erei air 

nicia şi veşnicia lor, după ce ani şi ani 
ee Dia i de asasinii lor, după ce ani 
şi ani au fost uitaţi de unii şi de alţii după 
atâta vreme, când oamenii au peienit 
amintiri, când amintirile încep să se ștear- 
gă. In oi moment un camarad vine şi le 
pune cruci. Cruci cu nume şi cu epitaf: 


"om de caracter', “curajos”, “tânăr de 
caracter””, “bucurându-se de prestigiu”, 
“legionar de mare, mare caracter”, 
“Român demn”, ţăran moţ”, “suflet 
mare”', ''a rezistat reeducării”, 
“devotat”, “patriot”... lungi, lungi 
pomeniri de oameni adevărați , fapte şi 
dureri, fie din întunericul minelor din 
Maramureș, fie de-a lungul Canalului 
morţii, fie de sub bolțile de piatră ale 
Aiudului sau Gherlei. Cartea dezvăluie un 
adevărat popor supus sacrificării pentru 
suprimarea fiinţei naţionale, pentru 
supunere, pentru anxietate. Si tot ce 
atunci a fost viaţă supusă morţii, acum 
sub truda autorului devine din nou viața 
care îşi cere continuitate şi justiţie. 
Acesta este de fapt mesajul cărţii, aceasta 
este de fapt hotărirea deținuților politici 
români. 

Autorul care trudeşte de ani de zile la 
acest pomelnic naţional-creștinesc, cum 
plastic l-a evaluat Mihai Cismărescu, 
aduce un cuvenit respect deținutelor! 
Deţinutelor politice românce, care pentru 
alesele lor sentimente de mame, soţii sau 
fiice, au fost maltratate fizic şi umilite 
moral cum nici o altă teroare până la 
comunism nu a făcut-o. Pentru înalte 
sentimente patriotice, deţinutele politice 
au primit ani grei de detenţie, mult prea 
grei pentru ele, dar comunismul distruge, 
nu _ judecă. Pe acestea autorul le 


“miră tăria fizică 


şi mai ales caracterul. 


Dar cartea este o lume, lumea unui 


popor în vremuri cumplite, vremuri pe 
care nu toți le-am înţeles atunci, nu toți 
au avut curajul să le țină piept. Cartea nu 
este numai un pomelnic, nu este numai 
sanctuarul patrioților, nu este numai 
morminte fără cruce, nu este un memento 
mori, ci dimpotrivă un amintește-ți că 
trăiești. Si dacă azi trăieşti trist şi sărac 
în exil sau în țară, este şi pentrucă prin- 
tre deţinuţii politici ca şi pentru 
nedeținuți, au fost și cei pe careautorulii-a 
etichetat: “agent”, “student torționar”, 
““informator'!, “'caracter slab”, 
“turnător”, “'bătăuş”, “a lăsat de dorit”, 
“'colaboraţionist”... inevitabilele secături, 
care în răutatea lor aprind pădurea răz- 
bunându-se ordinar. Autorul îi amintește 
şi pe stăpânii lor apatrioți, debili mintali 
şi sufleteşte pe mâna cărora sa dat 
negustoria ţării şi pentru binele lor de un 
moment au sacrificat un edificiu cultural 
național pentru generaţii înainte. Ii 
aminteşte nu pentrucă au murit cum au 
trăit nici că trăiesc cum vor muri, ci pen- 
tru a fi supuşi judecății. 


Recomand această carte tuturor, spre a 
afla sau spre amintire. O recomand spre 
meditaţie şi spre continuitate. Așa cum 
Francezii de 40 de ani scot anual o nouă 
carte despre rezistenţa franceză, așa cum 
Iugoslavii de 40 de ani vorbesc tot mai 
răspicat despre partizanii lor, așa și noi 
trebue să respectăm şi să cinstim patrioţii 
români, și nimeni să mu spună că este de 
ajuns, ci la fel ca Francezii şi Iugoslavii 
să-i reamintim mereu, să-i cinstim si să-i 
continuăm. A 

Recomand această carte generaţiei 
mele, noi cei veniţi pe această lume 
nedreaptă odată cu al doilea război mon: 
dial sau după aceea, dar maturi acum. 
Nouă celor care am început viața sub zodia 
nefastă a secerii şi ciocanului, nouă celor 

escuți fără istorie şi religie românească, 
anxietate, nouă celor care am fost 

i cu toate doctrinele străine 
4. disciplinați spre supunere şi 
şuuror nătărăilor străini de 


unii împotriva altora 
ă, noi trebue să citim 


EUGEN POPESCU 


PUNCTE DE VEDERE 


1984 


Tipografia “CORESI” 


Kronenmattenstrasse 6, Freiburg, Germania de Vest 


Scrisul lui Eugen Popes- 
cu din această carte, are ca 
obiectiv problemele țării din 
zilele de azi. Probleme de 
ordin național, politic, eco- 
nomic, spiritual ortodox și 
altele de importanţă genera- 
lă. Citind această carte, 
ajungem să ne transpunem 
cu mai multă intensitate în 
câmpul ideilor care trebue 
să ne preocupe, idei care în 
chip natural privesc ființa 
țării de-acasă. Pentru 
Eugen Popescu grijile de azi 
şi de mâine ale României 
obidite constituie un tot pe 
care şi-l pune şi-l dezbate în 
volumul proaspăt apărut 
“Puncte de vedere”.. 

D d e ema 
apărut acest volum prin 
grija noii edituri Coresi. lar 
după o privire asupra 
conţinutului lui, mai este 
de remarcat şi altceva. 
Autorul fiind economist, ca 
educaţie de bază şi profesie, 
nu este de mirare să 
descoperim în scrisul lui din 
acest volum o linie de gân- 
dire impregnată cu idei 
practice. Indiferent de 
valoarea lor, Eugen Popescu 
emite concepte care pot 
constitui-o bază de dez- 
bateri. Si gândindu-ne la 
acest lucru nu putem decât 
să spunem că n'ar fi rău să 
avem în exil mai mulți 
scriitori dotați cu vederi 


economice. Pentrucă în 
final mersul unei ţări 
respectiv şi al celei 


româneşti - este legat de 
economie, Cum merge 
economia, aşa merge şi 
țara. 

Spre deosebire de un 
economist absorbit exclusiv 
de economie, Eugen 
Popescu este diferit fiind- 
că el este ancorat si într'o 
puternică bază spirituală, 
care îi este respirație și 
călăuză. Lectura articolelor 
lui dovedeşte acest lucru 
din plin. România cu 
spiritul ei în sângerare şi 
tot felul de alte suferințe, 
este în ele pe primul plan. 
Nimic de mirat şi deci totul 
natural când ne gândim că 
autorul face parte dintre 


că s'a fixat spiritual pe 
ideile generației dela 1922, 
că a făcut Războiul din 
Rusia şi că după aceea şi-a 
făcut şi un stagiu de mai 
mulţi ani în închisorile 
comuniste. > 

Nu putem desprinde 
scrisul lui Eugen Popoescu 
de problemele grozăviei 
comuniste, de speranţe şi 
idei de mai bine pentru o; 
altă ţară românească 
scăpată de comunism și 
epurată de tot ceea ce 
diavolul comunist a sădit în 
ea. Toate acestea alcătuiesc 
o imagine simplă şi clară pe 
care ne-o dau articolele 
cuprinse în acest volum. 
Deşi ele n'aduc în fond 
nimic nou pentrucă au 
mai fost publicate odată, 


DESTIN 


repubicarea lor este de 
"valoare importantă. Căci 
atâta timp cât ţara 
românească în chip 
nefericit are parte de im- 
postura comunistă şi de 
toate nelegiuirile acesteia, 
ceea ce-i adevăr şi 
valabilitate trebue expus şi 
repetat necontenit. Un 
asemenea lucru face parte 
în chip esenţial din luptă. 
Din lupta exilului la care își 
dă contribuția și Eugen 
Eugen Popescu. 

Eugen Popescu este din 
fire un om înfrățit cu 
mișcarea, cu acţiunea. lar 
din tot ce face nimic mvrea 
să lase să se risipească. 
Un lucru bun şi de pretui 
valorii sau importanţei 
imediate. Orice epocă este 
cu problemele, gândurile, 
frământările şi acțiunile ei. 
Si orice carte are şi o 
valoare de document al 
timpului ei. 

Ceea ce este și rămâne 
caracteristic pentru o epocă 
politică, este conștiința cu 
care un neam îi face ori nu- 
i face față. Crizele de 
conştiinţă sunt vizibile, 
dăunătoare şi triste, uneori 
chiar tragice. Restaurările 
nu pot veni decât numai 
dela o ţinută de contrast. O 


ținută pozitivă: Volumul 
"Puncte de vedere” 
promovează această 


ținută. 


Ș a) 
Eugen BARSAN 


Doamne, de ce m'ai lăsat pe pământ 


cu înima liră în corpul meu frânt, 


de ce mi-ai pus lanțuri de tras în mormint, 
de ce m'ai lăsat pe pământ ? 


Stricam rost la oameni, stricam joc si cânt, 
opream de pe munte vultanii'n avânt, 
blestem peste oameni si vuet de vânt, 
cu ce pași de hulă trecui pe pământ ? 


Ce vise strivit-am în cugetu-mi mut, 


ce turbure zodii de cer am bătut, 


si Iuda ce domnul pe cruce-a vândut 
din sufletul meu îi dete sărut ? 


Imi chem de departe destinul stiut 


pe creştet să-mi pună din duh 'ne?nceput 
nisip luat din albia de Styx de trecut, 


în groapa de smoală, în groapa de lut. 


Radu BUDIŞTEANU 


m At au 


STR eta n Piu 


în 


Ni 
tă 


D= m 


„PAGINA 12 SEPTEMBRIE 1984 


Câmpul Românesc din 
Hamilton, acest ostrov 
silvestru de lumină şi 
regăsire, pe bună dreptate a 
fost numit o mică Românie 
din România Mare. 

Noul venit tresare de 
bucurie descoperind în 
rătăcirile lui printre 
străini, la intrarea în Câm- 
pul Românesc, un semn 
cunoscut, drag şi sfânt - pe 
o stâncă e pictat tricolorul. 
Semnificația e mai mult 
decât grăitoare. Piatra, 
tricolorul și focul te invită 
la Tabăra de Vară, ce are 
loc în fiecare an în ultima 
săptămână din lulie. 

“Eşti liber!” îţi spune 
drumul ce te poartă domol 
pe sub ogivele copacilor 
înalți îmbrăţișați deasupra 
lui. “Eşti pe pământ 
românesc,", îți repetă din 
nou. Frunzele doinei te 
sărută cu răcoare și de 
departe fluierul lui Ilie 
Croitoru, de sub umbra 
copacilor, se aude dureros 
de dulce ca în Muscel. 

O veveriță semnează 
drumul în salturi caligra- 


„fice şi tunelul de copaci 


deschide. Păsările ruşinate 
de furtul din fluier se 
ascund printre crengi 
încercând să-i zboare 


TABĂR 


fluturarea de zbor, steagul 
american si canadian. 
_.. 

Tot sus. Perspectivă şi 
orizont. Biserica de pe deal 
închinată Maicii Domnului. 
Inveymântată în alb pare o 
lebădă înnotând toate pădu- 
rile bejeniilor noastre din 
veac, Ce crin înalt și crud e 
sunetul de clopot când ne 
cheamă spre cer. 

+ 


Tabăra de vară s'a des- 
chis pe 29 Iulie, cu o slujbă 
impresionantă, oficiată de 
preoții prezenți la monu- 
mentul eroilor și crucea 
străjuind amintirea Româ- 
nului viteaz și ostașului ca- 
pabil, Generalul Platon 
Chirnoagă, care a luptat în 
țară și pe pământ străin 
contra aceluiași dusman. 

Printre faptele ce pre- 
lungesc amintirea oamenilor 
aleși în conștiința unei na- 
țiuni, sunt şi cărțile pe care 
unii dintre aceștia le-au 
scris. Citiţi lucrarea Gene- 
ralului Chirnoagă asupra 
războiului, incluzând recon- 
stituirea istorică a lui 23 
August. Veţi învăța de acolo 
că 23 August mu putea fi 
evitat, capitularea, Germa- 
mii pierzând războiul la 


CUVANTUL ROMÂNESe VANTUL E 
€ 


A DE 


DELA CÂMpy, ROMI 
(ASOCIATIA CULTyRA 
HAMILTON.CAN/ 


Tabăra de Vară, pe lângă 


: - Stalingrad. Dar veţi reține Nastasi: 
Ianina: amară Se. e și condiţiile inmdenisib e aspectul recreativ și de ia) „E 
Ama tă ți oihneeti mchii. (morale și politice) încare — Felaare, e în primul rând. (California 
Se duce din greier în greier ia procedat pie, cur e antorii 9 „făclie des during ai Maimaghi Ş 
ăia crina pe lrbapiiepinli RE 2 E IGust Care putea, + Popea la izvoarele neamu- (hirilă Ciu 
sălbatici lumina crudă de o trebuia să aibe loc câteva lui, o regăsire a noastră în ?.C.Pr.Ste 
ființă cu lacrima - candele luni mai târziu, în cadrul cultura Europei. E: Foronto), 
de rouă în jurul crucilor poa corri fiti Anul aceea, „ ABOcIz N Mandrabura 
închinate martirilor Sunt cărți de adevăr. A- Culturală Română aut Dac. 
neamului românesc ucişi în devărul, cea mai înaltă vir- Hamilton şi prietenii ei au Bulumete, 
iei socil a coat alta tute a omului pe pământ. invitat şi plătit cheltuielile Mary Lucuţ 

O fetiță se urcă în spa- ... Sa Aragspori pr oiziteă ăia Arau 
aere dlui dia Eaprea Lea E E oaspete din R.F.Germania. Margareta 
Ri Ra ziua ăia mi RA 3 pic- E vorba de Maestrul Radu (Chicago), ( 
împodobească crucea lui ten Area ct Gheo Budişteanu, fost ministru dorsatea 
Platon Chirnoagă cu florile x tal rii ti RE România Mares ee ea jumpe 
culese de pe deal. Si drumul ae Di Ceea isic- ist, scriitor, şi unul din George D 
Dune se ice Amd | Paciea Am remarcat pe Stefan Cio- stejarii României. Inchiso- ?r.Dr.Pet 
si o ridică sus, tot mai sus. ea) Sa einil Ie aaa ze Goju ei nu au putut: bvidiu Por 
Mileiul alerijica cra i-ai pure Sare De-a Durtui pearl să-l dărâme, ANRE DI II 
copiilor. Cu o floare se va piei mnizicii in arin ein alături de neamul, lui. Alexandru 
a Ga il ea: A: mintire şi echipa de dansuri ingrozitoarele chinuri de Petre Mu 

Bi iată cada) a aie uzata din Toronto, care dincolo de orice imaginație, Nicolae ] 
din nou drumețului, În altă cele epieitunie ale aceata LA so i ceva de ani 0 Rl A Mila 
ipostază. Acum e sus. E E Susa ze seriei Lat că mulţi din noi, ce /(Toronto), 
pasărea de sus. In mijloc eu Teaca er ZE MU, A Venise niCă jumătatta ab, Gri 
tricolorul românesc al frumoa: ea t a i varstei altă îi sora), 
Româziei Mari. Alturi: tn peace age, caii oDAN0. «Luni + Miercuri AERIENE Te 

e SĂ ai a orulla a ţinut trei conierințe Cornel Pc 
u, dansatorii ne-au dus intrerupte din câni în când m. Prof 
cu suita de dansuri prin de vii aplauze, itlurile lor i 
locurile dragi de acasă. In- au fost: - j to), Corne 
structorul  schipei este uta Puica C 
Ilie Scrob. Sutele de cakalia, itică riel 3 
. Sute! spec- _ Simaţia politică a Ro- fiela Con: 
tatori au răsplătit grația și maâpu! între anii 1918-1984; 1), Fam. 
talentul coregrafic cu vii - Democraţie și totalita- (Toronto), 
şi bine meritate aplauze, rism. : New Yorj 
cum au răsplătit de aseme Desi erau zile de lucru,  Constantir 
nea, pe toți participant“ sala Pavilionului a fost de itraş 
acest program artist?” fiecare dată plină. Saad (Smi 
Yiind o minuriă Zi re x ina, Ca 
vară, Program, sa lei Si nu e de mirare. În fie- E Mat 
în aer iar, sub Care an la săptămâna î „Ca 
Pavilif tata umbră Câmpului Românesc par St 
văce. să A arțarilor. In ticipă persoane din cele mai paul Dinu 
înuare - renumita voie îndepărtate colţuri ale ziel Ora, 
nă dela Câmpul globului. Doar câteva nume pictorul « 
Românesc, megafoanele de anul acesta din multele sculptoru 
Pavilionului  umplâă CElOr veniţi de departe: sonto), a 
întinderile zecilor de hec- sculptorul Mihail Pamfilie Corbu (E 
i tare ale acestei vetre (Olanda), Traian Popescu, Str şi P: 
româneşti cu muzica redactorul IE VASS) polis), 
noastră de acasă. Carpaţii (Spania), Ionel 
Ea Spanache . (R.F.Germanie), i 
Prof. Gheorghe Făgărășanu y 


i 


PAGINA 13 


SEPTEMBRIE 1984 


E VARĂ 


UL ROMÂNESC i 
I|JRALĂ ROMÂNĂ) 
N.CANADA 


nezeu...Slujba de dimineață “Mulţi ani trăiască!” 


zi la capelă.  Oficiază  sărbătoritul a mit şi 
| Pr.Dr.Petre Popescu.  într'un scurt pi ch 
3) Răspunsurile la strană sunt îndemnat să nu uităm de 
z A 3 ge, PEROUĂ Nicolae valorile noastre românești. 
ŞI Ze ea, Mihai Handrabura, Cu această ocazie, Maestrul 
umitru Ichim şi de Tony Radu Budisteam a lăsat 


Lupu, George Bulumete şi 


lite Câmpului Românesc o re- 


marcă de neuitat: 

“Eu văd Câmpul Româ- 
nesc, unitate națională în 
complex canadian, nu numai 
ca un loc de adunare a mul- 
tor patrioți din exil, ci ca 
un centru de educaţie națio- 
„nală, compus din oameni de 
toate vârstele, de diferite 
ocupații, cu variate atrac- 
ţii culturale, dar cu un sin- 
gur țel: patria şi cuo singură 
preocupare: chibzuirea în 
spirit național, constructiv, 
serios, onest si multiplu a 
României de mâine, cu des- 
chidere spre politica mari- 
lor puteri, . instaurând _ îi 


-.k 


Pentru oaspeţii Câmpu- 
lui Românest “'Asociaţia 
Culturală Română” a 
organizat şi anul acesta 
două excursii: una la 
Cascada Niagara si alta la 
cunoscuta fabrică de vinuri 
din Canada “'Andreas”. 


dă 


S'ar părea că toată lumea 
a adormit, când deodată în 
zare vedem focul de tabără 
si cu toții ne adunăm în jurul 
lui. Ne apropiem şi auzim 
pe George Bulumete care 
plecând ““Dela Nistru pân' 


în 
lume libertatea spirituală şi 


la Prut... a ajuns “Pe politică a persoanei umane 
marginea „Dunării... . Din sia națiunilor, nu aservirea 
cântec şi recitare, din si primitivizarea lor”. 


povestit şi adusul aminte 
intrăm din nou în România 
Mare. Cântecele populare 
ne duc când “Pe Mureș șipe 
Târnave”! , când pe. malul 
“Nistrului, când pe malul 
nostalgic pe unde curge 


++ 
Impresionantă este întot- 
deauna coborîrea drapelelor 
la sfârsit de săptămână a Ta- 
berei de Vară dela Câmpul 
Românesc. 
Un semicerc, care creste 


lacrima, când la voioşia PI - 
Nastasia Făgărășanu cântecului i.e 43 an de Ant iri aţa troiței... 
lveţia), „Eugen Ionescu  chiuit. Glume, snoave, câ Sa capi Saale 
alifornia) „Prof.,lon întâmplări vesele. Ilie ces reteta te.col: 
maghi (Pittsburgh), Croitoru îşi mângâie de 842 ROMÂNIEI sa înălțat 


Ciuntu (Windsor), 
Mihădaș 
P.C.Pr.Mihai 


Ilie Lucuţa, 
ary Lucuţa, John Aramă, 
dina Aramă, lon Simicin, 
argareta Bulumete 
hicago), Cornel si Betty 
orsatea (Ohio), Irina 
umps, Cornel Popa, 
orge Donev (Detroit), 
Pr.Dr.Petre Popescu, 
Popescu, Ion Duţu, 
arcela Duţu, Famlia 
ndru Oană (Montreal). 
Mureşan (Florida), 
icolae Pora (Ottawa) 
amilia John Mintici 
oronto), Nicu Naum (Mont- 
, Grigore Scorochirje 

), Toni Lupu, Adv, 
Talnariu, Fam. Ing. 

iarnel Popa, Ing. Nicolau 
îm, Prof. Bompa, Fam. 
Teodosiu (Toron- 
), Cornel Constantinescu, 
uica inescu, Da- 
ela Constantinescu (Otta- 
-d Fam. Ing, Victor Silaghi 
donto), loan A. Coman 
ien York), Leon Căpăţână, 
Onstantin Radovici, Katy 
unitrașcu (Toronto), Fam. 
si sl, Ontario), 
ârjan (Kitchener), 

Yi Matei Hojbotă (Toron- 
) P.CPr. Nicolae Zelea 
n), Stelian Constan- 

escu (Kitchener), Fam. 
ul Dinu, Ion Mos, Dr, Da- 
l Ordean, Fam, Anghel, 
1 Costache Canache, 

to) 1 Nicăpetre (To- 
i. domnisoara Cristina 
e si Elveţia) Nelu Hos- 
ls), an Douglass (Minea- 


... 
Cu noi este Dum: 


vreo două ori fluierul cu 
mâna apoi începe drumul 
munților. Doinele ne urcă 
şi ne coboară pe acel spațiu 
mioritic de care vorbește 
Blaga. Nişte copii aruncă 
lemne pe foc și constelații 
de scântei, ca un foc de ar- 
tificii, ţâşnesc deasupra. 
Limbile focului se înalţă iar 
la vreo câţiva metri şi la 
înălțimea inimii. Alte cân- 
tece, alte recitări, alte 
aduceri aminte - mai triste, 
sau mai vesele. 


iad 


Inchiderea Săptămânii 
Câmpului a avut loc 
Sâmbătă 5 August. La ora 3 
a început tradiționala 
șezătoare literară. Prezen- 
tator a fost Eugen Bârsan. 


Au recitat sau citit din 
lucrările lor originale 
următorii: Florica  Baţu, 
Radu Budișteanu, Katy Du- 
mitrașcu, Grigore Scoro- 
chirje. Ne-au delectat cu 
cântece românesti: cunoscu- 
ta cântăreață și mult apre- 
ciata Katy Dumitrașcu, Ste- 
lian Constantinescu, Ion și 
Marcela Duţu. De asemenea 
a impresionat publicul John 
Aramă, prin prezentarea 0- 
riginală. - voce, fluier și 
chitară - a baladelor româ- 
nești, compoziţii proprii. 


Sezătoarea a fost urmată 
de o agapă de despărțire. 
Sărutări de mâini har- 
nicelor gospodine care au 
pregătit  delicioasele 
mâncăruri româneşti. S'a 
întâmplat ca la această 
agapă Maestrul Radu Bu- 
disteam să împlinească 
o" anumită vârstă. Ca 


răspuns emoţionantului 


La stânga ei, suferința. 
La dreapta ei, speranța. 
Deasupra, cerul sfânt. 

Cine nu-l vede? 

+ 

Soarele coboară pe iaz, 
apoi se ascunde domol prin- 
tre copacii de pe deal. 
Luceafărul înțeapă cu o 
rază pânza verzuie a serii. 
O ceaţă fină de borangic 
acoperă iazul şi florile. S'a 
făcut noapte. Licuricii 
crestează o rază pe deasu- 
pra florilor sălbatice și săl- 
ciilor, iar greierilor le tot 
cresc de azi dimineațăpăpu- 
risurile sonore din scripcă. 
Cerul plin de stele, caunpa- 
trafir al lui Dumnezeu - dea- 
supra Câmpului Românesc! 


Dumitru ICHIM 


D= 


„PAGINA 12 


SEPTEMBRIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC e, |yANTUL ROMÂNESC 
CU 


pi 


Câmpul Românesc din 
Hamilton, acest ostrov 
silvestru de lumină şi 
regăsire, pe bună dreptate a 
fost numit o mică Românie 
din România Mare 

Noul venit tresare de 
bucurie descoperind în 
rătăcirile lui printre 
străini, la intrarea în Câm- 
pul Românesc, un semn 
cunoscut, drag şi sfânt - pe 
o stâncă e pictat tricolorul, 
Semnificaţia e mai mult 
decât grăitoare. Piatra, 
tricolorul și focul te invită 
la Tabăra de Vară, ce are 
loc în fiecare an în ultima 
săptămână din Iulie. 

“Eşti liber!” îţi spune 
drumul ce te poartă domol 
pe sub ogivele copacilor 
înalți îmbrățișați deasupra 
lui. “Eşti pe pământ 
românesc," îți repetă din 
nou. Frunzele doinei te 
sărută cu răcoare şi de 
departe fluierul lui Ilie 
Croitoru, de sub umbra 
copacilor, se aude dureros 
de dulce ca în Muscel. 

O _veveriță semnează 
drumul în salturi caligra- 
fice „şi tunelul. de copaci 
deschide. Păsările ruşinate 
de furtul din fluier se 
ascund printre crengi 
încercând să-i zboare 
lumina amară de doină. 
Drumul te lasă pentru un 
timp să-ți odihneşti ochii 
Se duce din greier în greier 
să aprindă pe iarba şi crinii 
sălbatici lumina crudă de o 
fiinţă cu lacrima - candele 
de rouă în jurul crucilor 
închinate martirilor 
neamului românesc uciși in 
închisorile comuniste 

O fetiță se urcă în spa- 
tele moșului drum. E prea 
mică şi nu ajunge să-i 
impodobească crucea lui 
Platon Chirnoagă cu florile 
culese de pe deal. Si drumul 
bunic se face AprodulPurice 
şi o ridică sus, tot mai sus, 
Mileniul al treilea va fi al 
copiilor. Cu o floare se va 
cuceri lumea. 

Si iată că drumul apare 
din nou drumețului. In altă 
ipostază. Acum e sus. E 
pasărea de sus. In mijloc 
tricolorul românesc al 
României Mari. Alături în 


TABĂRA p 


DELA CÂMpyL ROM 


fluturarea de zbor, steagul 
american şi canadian. 
. 

Tot sus. Perspectivă şi 
orizont. Biserica de pe deal 
închinată Maicii Domnului 
Inveşmântată în alb pare o 
lebădă innotând toate pădu- 
rile bejeniilor noastre din 
veac. Ce crin înalt și crud e 
sunetul de clopot când ne 
cheamă spre cer. 

... 

Tabăra de vară s'a des- 
chis pe 29 lulie, cu o slujbă 
impresionantă, oficiată de 
preoții prezenți la monu- 
mentul eroilor și crucea 
străjuind amintirea Româ- 
nului viteaz și ostașului ca- 
pabil, Generalul” Platon 
Chirnoagă, care a luptat în 
țară și pe pământ străin 
contra aceluiași dușman, 

Printre faptele ce pre- 
lungesc amintirea oamenilor 
aleși în conștiința unei na- 
țiuni, sunt și cărțile pe care 
unii dintre aceștia le-au 
scris, Citiţi lucrarea Gene- 
ralului Chirnoagă asupra 
războiului, incluzând recon- 
stituirea istorică a lui 23 
August. Veţi învăța de acolo 
că 23 August ma putea fi 
evitat, capitularea, Germa- 
nii pierzând războiul la 
Stalingrad. Dar veţi reține 
si condițiile inadmisibile 
imorale şi politice) în care 
s'a procedat de cătreautorii 
lui 23 August, care putea, 
ibe loc câteva 
ziu, în cadrul 


Sunt cărți de adevăr. A- 
devărul, cea mai înaltă vir- 
tute a omului pe pământ. 

... 


După masă aavutlocpic- 
nicul parohiei “Sf. Gheor- 
ghe” din 'Loronto și un fru- 
mos program artistic. 
Am remarcat pe Stefan Cio- 
tloș cu renumitul lui saxo- 
fon, care ne-a purtat peari- 
pile mizicii din amintire în 
amintire și echipa de dansuri 
folclorice din Toronto, care 
a subliniat încă o dată hota- 
rele spirituale ale acestei 
mici Românii din Român- 
mia Mare. Imbrăcaţi în 
frumoase costume naționale 
româneşti și cu tricolorul la 
brâu, dansatorii ne-au dus 
cu suita de dansuri prin 
locurile dragi de acasă. In- 
structorul echipei este 
Tlie Serob. Sutele de spec- 
tatori au răsplătit grația si 
talentul coregrafic cu 
și bine meritate aplauze, 
cum au răsplătit de ase: 
nea, pe toți participant: la 
acest program artist ri 

Yiind o minuriă zi de 


„8 avut loc 
pară, proertgloga rața 


sub 

umbră 

a arțarilor. In 
“înuare - renumita voie 
înă dela Câmpul 


afise, megafoanele 


avilionului 


vetre 
cu muzica 


noastră de acasă. 


E VARĂ 


ÂNESG 


(ASOCIATIA CULTyRALĂ ROMÂNĂ) 


HAMILTON.CANADA 


Tabăra de Vară, pe lângă 
aspectul recreativ și de 
relaxare, e în primul rând 
o făclie de lumină, un 
popas la izvoarele neamu: 
lui, o regăsire a noastră în 
cultura Europei 

Anul acesta “Asociaţia 
Culturală Română” din 
Hamilton şi prietenii ei au 
invitat şi plătit cheltuielile 
de transport unui distins 
oaspete din R.F.Germania. 
E vorba de Maestrul Radu 
Budişteanu, fost ministru 
în România Mare, poet, zia- 
rist, scriitor şi unul din 
stejarii României, Inchiso- 
rile comuniste mu au putut 
să-l dărâme. A suportat 
alături de neamul lui 
îngrozitoarele chinuri de 
dincolo de orice imaginație, 
La 80 şi ceva de ani e mai 
tânăr ca mulți din noi, ce 
nu avem nici jumătaita 

vârstei lui 
Luni , Miercuri şi Vineri 
a ţinut trei corterințe 
întrerupte din când În când 
de vii aplauze, Titlurile lor 
au fost: - 
- Yalta” zi 
- siuația politică a Ro= 
mâpti Între anii 1918-1984; 
= Democrație și totalii 
rism. z 

Deşi erau zile de lucru, 
sala Pavilionului a fost de 
fiecare dată plină. 

.. 

Si nu e de mirare. In fie- 
care an la săptămâna 
Câmpului Românesc par: 
ticipă persoane din cele mai 
indepârtate colțuri ale 
globului. Doar câteva nume 
de anul acesta din multele 
celor veniţi de departe: 
sculptorul Mihail Pamfilie 
(Olanda), Traian Popescu, 
redactorul revistei 
“Carpaţii” (Spania), Ionel 
Spanache  (R.F.Germanie), 
Prof. Gheorghe Făgărăşanu 


Eugen _ Ionescu 

aliforni Prof.,lon 
Malmaghi (Pittsburgh), 
(nirilă Ciuntu (Windsor), 
PC.PrStere  Mihădaș 
(Toronto),  P.C.Pr.Mihai 
landrabura (Elveţia), Adv. 
bigen Bârsan, Gheorghe 
Bulumete, Ilie Lucuţa, 
Mary Lucuţa, John Aramă, 
Adina Aramă, Ion Simicin, 
Margareta Bulumete 
(Chicago), Cornel şi Betty 
Corsatea (Ohio), Irina 
Rumps, Cornel Popa, 
Gtorge Donev (Detroit), 
Pr Dr.Petre Popescu, 
Ovidiu Popescu, Ion Duţu, 
Marcela Duţu, Famlia 
Nexandru Oană (Montreal). 
Petre Mureşan (Florida), 
Nicolae Pora (Ottawa) 
Pmilia John Mintici 
(Toronto), Nicu Naum (Mont= 
mal), Grigore Scorochirje 
(Florida), Toni Lupu, Adv, 
laurian Talnariu, Fam, Ing. 
Carmel Popa, Ing. Nicolau 
m. Prof. Bompa, Fam. 
Constantin Teodosiu (Toron- 
to), Cornel Constantinescu, 
Pulca Constantinescu, Da- 
Tita Constantinescu (Otta- 
m), Fam. Ing. Victor Silaghi 
în za să Coman 
ork), Căpăţână, 
Constantin Radovici, (rr 
Dumitrașcu (Toronto), Fam, 
Sad (Smith Fals, Ontario), 
Aa Cârjan (Kitchener), 
Fam. Matei Hojbotă (Toron- 
îb), P.CPr. Nicolae Zelea 
n), Stelian Constan- 
tbescu (Kitchener), Fam. 
Paul Dinu, lon Moș, Dr. Da- 
Biel Ordean, Fam. Anghel, 
pictorul Costache Canache! 
Seilplorul Nicăpetre (To- 
tonto), domnisoara Cristina 
Corbu (Elveţia), Nelu Hos- 


Mi g! PanDonelass(inea- 


Nastasia Făgărăşanu 
fura 
c 


... 


Cu noi este Dum: 


nezeu...Slujba de dimineață 
la capelă.  Oficiază 
Pr.Dr.Petre Popescu 
Răspunsurile la strană sunt 
date de preoții Nicolae 
Zelea, Mihai Handrabura, 
Dumitru Ichim şi de Tony 
Lupu, George Bulumete şi 
alții. 
... 

Pentru oaspeții Câmpu: 
lui Românest “Asociaţia 
Culturală Română” a 
organizat şi anul acesta 
două excursii: una la 
Cascada Niagara și alta la 
cunoscuta fabrică de vinuri 
din Canada '“Andreas”. 


... 


S'ar părea că toată lumea 
a adormit, când deodată în 
zare vedem focul de tabără 
şi cu toţii ne adunăm în jurul 
lui. Ne apropiem și auzim 
pe George Bulumete care 
plecând *Dela Nistru pân' 
la Prut...” juns “Pe 
marginea Dunări „Di 
cântec şi recitare, din 
povestit şi adusul aminte 
intrăm din nou în România 
Mare. Cântecele populare 
ne duc când “Pe Mureș șipe 
Târnaye” , când pe. malul 
Nistrului, când pe malul 
nostalgic pe unde curge 
lacrima, când la voioşia 
cântecului izbucnind în 
chiuit. Glume, snoave, 
întâmplări vesele, Ilie 
Croitoru îşi mângiie de 
vreo două ori fluierul cu 
mâna apoi începe drumul 
munţilor. Doinele ne urcă 
şi ne coboară pe acel spațiu 
mioritic de care vorbeşte 
Blaga. Nişte copii aruncă 
lemne pe foc şi constelații 
de scântei, ca un foc de ar- 
tificii, ţâşnesc deasupra. 
Limbile focului se înalță iar 
la_vreo câțiva metri şi la 
înălțimea inimii. Alte cân- 
tece, alte recitări, alte 
aduceri aminte - mai triste, 
sau mai vesele. 


1... 


Inchiderea Săptămânii 
Câmpului a avut loc 
Sâmbătă 5 August, La ora 3 
a început tradiționala 
şezătoare literară. Prezen- 
tator a fost Eugen Bârsan. 


Au recitat sau citit din 
lucrările lor originale 
următorii: Florica Baţu, 
Radu Budișteanu, Katy Du- 
mitrașcu, Grigore Scoro- 
chirje. Ne-au delectat cu 
cântece românești: cunoscu- 
ta cântăreață și mult apre- 
ciata Katy Dumitrascu, Ste- 
lian Constantinescu, lon și 
Marcela Duţu. De asemenea 
a impresionat publicul John 
Aramă, prin prezentarea o- 
riginală - voce, fluier şi 
chitară = a baladelor roma- 
nești, compoziții proprii- 


Sezătoarea a fost urmată 
de o agapă de despărțire. 
Sărutări de mâini har: 
nicelor gospodine care au 
pregătit  delicioasele 
mâncăruri româneşti. S'a 
întâmplat ca la această 
agapi Maestrul Radu Buc 
disteam să împlinească 
o anumită vârstă. Ca 


răspuns emoţionantului 


SEPTEMBRIE 1984 


“Mulți ani trăiască” 
sărbătoritul a mulțumit şi 
întrun scurt cuvânt ne-a 
indemnat să nu uităm de 
valorile noastre românești. 
Cu această ocazie, Maestrul 
Radu Budișteanu a lăsat 
Câmpului Homânese o re- 
marcă de neuitat; 

“Eu văd Câmpul Româ- 
nesc, unitate națională în 
complex canadian, mu numai 
ca un loc de adunare a mul- 
tor patrioți din exil, ci ca 
un centru de educație națio- 

„nală, compus din oameni de 
toate vârstele, de diferite 
ocupații, cu variate atrac- 
ţii culturale, dar cu un sin- 
gur țel: patria şi cuo singură 
preocupare: chibzuirea în 
spirit național, constructiv, 
serios, onest și multiplu a 
României de măine, cu des- 
chidere spre politica mari- 
lor puteri,  instaurând în 
lume libertatea spirituală și 
politică a persoanei umane 
și a națiunilor, nu aservirea 
şi primitivizarea lor”, 

... 

Impresionantă este întot- 
deauna coborîrea drapelelor 
la sfârsit de săptămânăa Ta- 
berei de Vară dela Câmpul 
Românesc, 

Un semicerc, care crește 
an de an în lața troițel... 

S'au coborit drapele la 
Câmpul Românesc. Pe Gol- 
gotha României s'a înălțat 
tot mai sus Crucea. 

La stânga ei, suferința. 

La dreapta ei, speranța. 

Deasupra, cerul sfânt. 

Cine nu-l vede? 

... 

Soarele coboară pe iaz, 
apoi se ascunde domol prin- 
tre copacii de pe deal 
Luceafărul înțeapă cu o 
rază pânza verzuie a serii 
O ceață fină de borangic 
acoperă iazul şi florile. S'a 
făcut noapte. Licuricii 
crestează o rază pe deasu- 
pra florilor sălbatice șisăl- 
ciilor, iar greierilor le tot 
cresc de azi dimineață păpu- 
rişurile sonore din scripcă. 
Cerul plin de stele, ca unpa- 
trafir al lui Dumnezeu - dea- 
supra Câmpului Românesc! 


Dumitru ICHIM 


PAGINA 13 


PAGINA 14 


SEPTEMBRIE 1984 


EVANGHELIA EXILULUI (SEPTEMBRIE 1984) 


INDISPENSABILA APROPIERE 


De peste douăzeci şi 
şapte de veacuri răsună, 
prin pana inspirată a 
proorocului Isaia, dojana lui 
Dumnezeu: ''Boul işi 
cunoaşte stăpânul şi măga- 
rul cunoaşte ieslea stăpânu- 
lui său; dar Israel m Mă 
cunoaşte, poporul Meu nu 
ia aminte la Mine.” 

Cuvintele acestea sunt 
astăzi mai actuale ca 
oricând, fiindcă instrăina- 
rea oamenilor de Dumne- 
zeu, îndepărtarea de El, 
pierderea slavei cereşti nu 
pot_fi tăgăduite de nimeni. 
“Măcar că Dumnezeu m 
este departe de fiecare din 
noi”, cum citim în Faptele 
Apostolilor, umanitatea se 
săseşte într'o stare alar- 
mantă, de potrivnicie si de 
tăgadă. Trăim momente 
cruciale, de grea cumpănă. 
ladul s'a dezlănţuit să piar- 
dă omenirea, să cucerească 
sufletul şi mentea omeneas- 
că, să "profaneze altarele 
credinţei, să ucidă în 
oameni nădejdea vieţii 
veşnice, să siluiască mersul 
normal al istoriei, să legali- 
zeze pe pâmânt interna- 
ționalismul urii de Dumne- 
zeu, supremația minciunii 

şi cultul violenței. 

Dacă ne-am uita cu 
atenţie la chipul mutilat al 
exilumi românesc, ne-am 
putea 
măsură ne-am pierdut, 
fiecare în parte, prestigiul 
spiritualității creştine, din 
cauza estompării 
obligaţiilor noastre morale, 
a contribuţiei noastre in- 
suficiente la valorile 
materiale si. spirituale ale 
acestui exil. Intrucât am 
devenit o diasporă statică, 
anchilozată de tentaţiile 
comodităţii şi de dogmatis- 
mul unor puerile apetituri 
politice, dar mai ales in- 
conștientă de involuţia ei 


la lumină realitatea zgudui- 
toare a neputinței omului, 
a deşertăciunii eforturilor 
noastre etero-creştine, a 
inutilităţii oricărui suflet 
care se află în afară de 
Dumnezeu, în noapte. 
Strigătul lui Simon Petru, 
din pericopa ''Pescuirii 
minunate”” (pe care o 
putem auzi, citită din fața 
Sf. Altar, în Duminica a 
XVIII-a după Rusalii), 
strigătul acesta disperat: 
“Imvățătorule, toată noap- 
tea ne-am trudit şi n'am 
prins nimic...”, poate fi 
socotit concluzia logică a 
fiecărui Român, refugiat în 
lumea liberă, dar care 
trăieşte, cum spune 
Ap.Pavel, “fără Hristos... 
străin de legămintele făgă- 
duinţei, fără nădejde şi fără 
Dumnezeu în lume.” 
Deci: noapte, trudă, 
nimicnicie... Fiindcă “toată 
noaptea ne-am trudit și 
n'am prins nimic.” Ne-am 
trudit toată noaptea -- de 30 
de ani, de 20 de ani,de I0ani 
-- în Bucureşti sau în 
metropolele Occidentului, 
în temniţele comuniste sau 
în libertatea de dincoace de 
cortina de fier, vânturaţi de 
soartă şi pribegi ai lacrimei 
neogoite, ne-am trudit şi 
n'am prins nimic, pentrucă 
ne-am trudit în afară de 
Dumnezeu, departe de 
Dumnezeul cel viu şi ade- 


de seama în ce 


Sergiu GROSSU 


vârat, care este lumină. 
Dacă nu trăim în Dumne- 
zeu, dacă nu ne trudim în 
Dumnezeu, dacă nu ne 
punem nădejdea în Dumne- 
zeu, ci ne hrănim cu nădej- 
dile înselătoare ale lumii si 
ne trudim în noaptea ei, 
este cu totul normal ca 
truda noastră -- truda noas- 
tră ştiinţifică, literară, 
culturală, socială, politică - 
- să fie inutilă. Căci ne 
avertizează Mântuitorul: 
”Despărţiţi de Mine nu 
puteţi face nimic.” 

Să citim şi să răscitim 
Ecleziastul, deoarece în el 
găsim revelația deşertăciu- 
nii tuturor lucrurilor, acel 
cutremurător de dureros: 
“Ne-am trudit toată noap- 
tea si n'am prins nimic”. 
De pildă: “'Am văzut tot ce 
se face sub soare; si iată că 
totul este deşertăciune şi 
goană după vânt... Mi-am 
pus inima să cunosc 
înţelepciunea şi să cunosc 
prostia si nebunia; dar am 
înțeles că şi aceasta este 
goană după vânt... Apoi, 
când m'am uitat cu băgare 
de seamă la toate lucrările 
pe care le făcusem cu 
mâinile mele, şi la truda cu 
care le făcusem, am văzut 
că în toate este numai 
deşertăciune şi goană după 
vânt, şi că nu este nimic 
“trainic sub soare...” 

Oare aceste cuvinte nu ar 
trebui să constituie propria 
noastră mărturisire? Oare 
nu vedem, în toate aceste 
lucrări zadarnice, propriul 
nostru bilanţ sufletesc, 
fiindcă în tot ce-am realizat 
până astăzi nu se găsește 
decât "'deșertăciune şi goa- 
nă după vânt”? Intr'un 
singur loc nu sunt de acord 
cu Ecleziastul, şi anume 
când susține, cu tristeţe şi 
amărăciune, că “nu este 
nimic trainic sub soare.” 
Ba da, există sub soare ceva 
trainic, de neclintit: există 
dragostea lui Dumnezeu 
faţă de toţi păcătoşii şi 
netrebnicii, faţă de toţi 
rataţii şi toate stârpiturile 
pământului. Si există, mai 
ales, Cineva. Cineva, care 
ne aşteaptă cu toate pove- 
rile, cu toate nopţile de 
trudă, cu toate eșecurile și 
dibuirile noastre puerile, cu 
toată rușinoasa noastră 

“goană după vânt”. Există 
Isus Hristos, Fiul lui 
Dumnezeu şi Mântuitorul 
nostru, exponentul unic al 
dragostei lui Dumnezeu. 

Aşa cum ne descoperă Sf. 
loan, în întâia sa epistolă, 
“dragostea lui Dumnezeu, 
față de noi păcătoşii, s'a 
arătat prin faptul că 
Dumnezeu a trimis în lume 
pe singurul Său Fiu, ca noi 
să trăim prin El. Ca să 
avem, în El, fundamentul 
trainic de care avem nevoie 
“sub soare”, pentru a clădi, 
pe această temelie divină, o 
viață nouă şi un om nou, 
iar mâine -- în perspectiva 
eliberării mult aşteptate -- 
o ţară nouă și sfântă, o 
Românie creştină. EI, Mân- 
tuitorul meu şi al tău, citi- 
torule, ne oferă posibilita- 
tea celei mai formidabile 
aventuri spirituale, aşa 
cum i-a spus şi lui Simon- 
Petru: “Nu te teme; de 
acum incolo vei fi pescar de 
oameni” (Luca, 5. 10). 

Ce minunată chemare! 


-Cu - prilejul” întâlnirii Sale 
cu pescarii de pe lacul 
Ghenezaretului, Isus lan- 
sează lumii întregi invitația 
la o lucrare uriaşă: a 
deveni, în numele Lui, 
“pescari de oameni.” Dacă 
astăzi, ca şi ieri, organizații 
politice cheamă muncito- 
rimea şi intelectualitatea să 
vină la Marx, la Lenin, la 
Mao-Tze-Dun sau la Fidel 
Castro, pentruca în cadrul 
partidului lor anti-creştin 
posesorii de carnete roşii să 
ajungă pescari de ură, ar- 
borând, de pe baricadele 
beznei lor ideologice, stea- 
gul revoluției mondiale şi 
drăceasca luptă de clasă, 
Isus Hristos ne cheamă să 
mergem după El, pentru a 
pescui sufletele trudite şi 
împovărate de păcat, pen- 
tru a prinde în mrejile iu- 
birii de aproapele, conștiin- 
țe turmentate, avide depace, 
de echilibru de plenitudinea 
unei viețuire ireporoşabile. 

Evanghelistul Matei scrie 
că primii ucenici, chemați 
să devină “pescari de 
oamen: , şi-au părăsit 
uneltele vechii lor îndelet- 
niciri: mrejile pe care şi le 
cârpeau şi corabia de care 
se serveau la  pescuirea 
peştilor. Aceasta înseamnă 
că nu putem pescui suflete 
pentru Împărăţia lui Dum- 


nezeu cu ':mrejile” unei: 


fiinţe neconvertite, sau cu 
“barca”! făurită de mâini 
omeneşti. In lupta cu 
păcatul din noi şi din socie- 
tatea în care trăim, în 
lupta noastră pentru 
izbăvirea neamului şi pen- 
tru afirmarea unei spiritua- 
lități româneşti pe plan 
universal, noi avem 
trebuință de unelte duhov- 
niceşti, de mrejile şi de 
barca pe care ni le pune 
Isus la dispoziţie, prin 
Duhul Sfânt. De aceea Ap. 
Pavel, marele, inegalabilul 
“pescar de oameni”, va 
scrie cu ce fel de arme se 
cade să acționăm în viața 
noastră de creştini, ca să 
arătăm că suntem nişte 
vrednici slujitori ai lui 
Dumnezeu în țara în care 
ne aflăm stabiliți: “prin 
curăţie, prin înţelepciune, 
prin îndelungă răbdare, 
prin bunătate prin Duhul 
Sfânt, printr'o dragoste 
neprefăcută, prin cuvântul 
adevărului, prin puterea lui 
Dumnezeu, prin armele de 
lovire şi de apărare pe care 
ni le dă neprihănirea” (2 
Corinteni, 6. 6-7). 

Cu aceste unelte ale 
Duhului Sfânt,  mânuind 
pe deasupra armătura lui 
Dumnezeu, noi, Românii im- 
prăștiați pe toată suprafaţa 
pământului, vom fi în stare 
să infruntăm și valurile şi 
ploaia şi furtunile veacului, 
pentru că de pe țărm ne 
luminează farul lui ; pen- 
trucă  năvodul, cu care 
pescuim sufletele şi 
nădejdile, este dragostea lui 
Hristos; pentrucă luntrea, 
cu ajutorul căreia plutim pe 
valurile  vrăjmăşiei, este 
credința noastră în Fiul lui 
Dumnezeu, 

Să ne apropiem ca atare, 
de Isus. Să ne lăsăm 
pescuiți de El, ca să putem 
şi noi, la rândul nostru, 
pescui pentru Impărăția 
Lui, cu inima pironită pe 
icoana patriei înrobite. DI 


ROMÂNII LA ATOS 


Dr. St.T. BASARAB ——— 


Ca e. 


"Le Messager Or- 
thodoxe” nr.95, 1984, în 
articolul intitulat: “La 


Sainte Montagne: vingt ans 
aprăs la premier 
millnaire””, articol care 
este reprodus după periodi- 
cul atonit “Protaton” şi 
care este editat sub auspi- 

ciile Sfintei Comunităţi, 

publică la pagina 6, un ta- 
bel cu cele 20 de mânăstiri 
negru pe alb, că mânăstirea 
Vatopedi este românească. 
Vedem şi nu ne vine să cre- 
dem. Greşeală de tipar sau 
dezinformare? Nu este posi- 

bil să fie o greșeală de tipar 
căci un cuvânt intreg este 
tipărit “roumain” 


In Atos nu există nici o 
mânăstire românească. 
Există un schit Prodromul, 
şi care este situat pe terito- 
riul mânăstirii Marea Lavră 
şi care depinde deci de 
această mânăstire. Desigur 
că ar trebui să existe o 
mânăstire românească. 


Patru secole de contribuţie 
românească la întreţinerea 
Atosului ar da dreptul la 
existența unei mânăstiri 
româneşti. Acest lucru a şi 
fost recunoscut și un acord 
a fost realizat, cu ocazia 
aniversării unui mileniu de 
existență a Atosului, între 
Patriarhia Română, pe de o 
parte, și Sfânta Comuni- 
tate, pe de altă parte. Acest 
acord prevedea în principal 
recunoaşterea existenţei 
unei mânăstiri românești şi 
în plus acceptarea a 10 
călugări români la Atos în 


fiecare an. '“'Vingt ans 
aprăs le premier mille-— 
naire”, nici mânăstire 


românească nu există și 
nici 10 călugări români, pe 
an, nu au fost primiţi la 
Atos. “Acordul” a fost doar 
ca cel dela Helsinki? Sfânta 
Comunitate sau autoritățile 
greceşti sunt poate jenate 
de situația existentă azi şi 
“au strecurat” în publica- 
ţia citată cuvântul 
"românească". Si tocmai 
lângă Vatopedi care este a 
doua mânăstire, în ordinea 
importanţei, din Atos. 
Am amintit mai sus că în 
trecut, tip de patru secole, 
Tările Româneşti au 
susținut mânăstirile din 
Atos. Această realitate este 
bine cunoscută. Nici un alt 
popor nu a făcut atâta bine 
Atosului cât a făcut popo- 
rul român. In '““Episkep- 
sisi” din 15 lamarie 1984, 
pagina 367, se face men- 
țiunea că za exista în 
mânăstirile din Atos 
aproximativ 15.000 de 
documente manuscrise 
româneşti. Aceste 
manuscrise privesc 
donațiile, sau întărirea 


unor donaţii, făcute de 

Tările Româneşti. Probabil 

că în realitate sunt mult 

mai multe. Un singur exem- 

plu. La mânăstirea Simono- 

petra se cunoştea existența 

a 571 de manuscrise 

româneşti. O cercetare 

făcută de către Centrul de 

cercetări bizantine dela 

Atena prin Domnul 

D. Năstase, a pus în va- 

loare 803 și m 57 de ma- 

miscrise, asa cum se 

cunoştea mai inainte. Aces- 

te manuscrise sunt datate 

dela 15 Martie 1433 la 4 

August 1848, deci pe o 

perioadă de patru secole. 

Aceste manuscrise sunt în 

prezent înregistrate şi în 

parte fotografiate pentru 

centrul dela Atena. Valoa- 

rea acestor documente 

trebue subliniată cu putere 

deoarece conţin şi date 

prețioase privind stările 

sociale din  Tările 
Româneşti din această 
perioadă. Primii călugări 
români la Sfântul Munte 
sunt citați în documente 
încă dela 1360. La mânăsti- 
rea Cutlumaş era starețul 
Hariton, Român. Până la 
1650 această mânăstire era 
cunoscută ca mânăstire 
românească, ''Marea Lavră 
a Tării Româneşti”. Cu 
timpul, numărul monahilor 
a scăzut. Pe la 1900 erau în 
Sfântul Munte aproximativ 
1000 de călugări români. 
Acest număr a scăzut în 
1938 la 210, grupaţi în 
două schituri, Lacul şi 
Prodromul, și în 70 de chi- 
ii. Un mic rumăr şi amme 
52 erau risipiţi în restul 
Muntelui. (vezi “0Or- 
todoxia” an IV, nr.1, 1952, 
pagina 68); o coincidență 
curioasă: dezvoltarea 
României moderne a fost 
paralelă cu creşterea 
numărului monahilor 
români la Atos. Din 1938 
scăderea numărului acestor 
călugări a devenit drama- 
tică iar existența României 
ca stat a devenit problema- 
tică. 

Scăderea numărului 
călugărilor a fost generală 
şi sa constatat şi la alte 
popoare. Spiritualitatea 
acestor popoare nu este de 
asemenea diminuată astăzi? 

In 1959 erau în tot 
Atosul 1641 de călugări iar 
în 1980 doar 1191. In ceea 
ce priveşte pe Români, 
astăzi mai sunt proximativ 
40 de monahi dintre care 15 
la schitul Prodromul. 
Există în ultimii ani şi o 
mişcare inversă, de venire 
de noi călugări la Atos. In 
bună parte aceştia sunt in- 
telectuali şi sosesc din Qe- 
cident, dar prin moartea 
monahilor bătrâni numărul 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ANI 


nu creşte în mod evident. in a, 
Ceea ce se constată, este o E E 
efervescenţă spirituală care rezin 
tace ca mânăstiri ca Gri- rep! ai 
goriu, Simonopetra, 2008) 
Stavronikita să fie "2 SE 
adevărate centre de spiri- pul 
tualitate ortodoxă. Schitul Dat 
românesc Prodromul, prin ciszi 


viața spirituală de astăzi, 
devine la rândul lui un cen- A rană 


tru spiritual. O schimbare în x di 
viața schitului, o sporire pe sabie, € 
plan spiritual şi o cresterea Paşa, a 
numărului călugărilor a indelu 
început în urmă cu opt ani. iile 
Suntem convinşi că această pre 
îmbunătăţire va fi urmată econon 
de o schimbare a stării ac- Ramuri: 
tuale a țării noastre şi de o sste SO 
ridicare a ei pe plan spiri- 160. 
tual. La Prodromul | ară 
numărul călugărilor este vpole, 
încă mic. Ei trebue să facă făsesc 
faţă şi nevoilor materiale, / ipeor 
cumpărarea de materiale de Bopei 
construcție pentru repara- Wonas 
rea urgentă a acoperişurilor Bitule 
bisericii şi clădirilor şi țiderat 
înlocuirii ferestrelor şi Maced 
uşilor. Este nevoie de Cruşe 
monahi tineri şi de monahi Magar 
cu viață duhovnicească Î caii 
deosebită. Prin rugăciunile Velasa 
lor se aprinde o candelă Ohrida 
pentru neamul românesc. pe 
Din Tară nu pot veni lcuril 
călugări decât cu mari iintre 
dificultăţi iar cei care ar  insemi 
vrea să rămână la Atos munți 
întâmpină greutăţi, în plus, ramur 
din partea Patriarhatului dită p 
Ecumenic sau a  Balcai 
autorităţilor greceşti. _ Const 
Poate că actuala con- 12.004 
ducere din Grecia ar fi pate 
bucuroasă de transformarea „scor 
Atosului în centru turistic sus s« 


dar în Sfântul Munte există romă! 


încă sfinți şi rugăciunile lor de bă 
sunt mai puternice decât și fete 
dorinţele unor guverne în li 
trecătoare. tlase, 


Astăzi există în Sfântul Prima 
Munte 20 de mânăstiri. Sâr- — precu 


bii, Bulgarii şi Ruşii au fie- - de 
care câte o mânăstire, res-  îCeas 
tul de 17 fiind greceşti. arhite 
Românii nu au nici o  lucră; 


mânăstire. Se publică însă  Sriit 
"din greșeală” că Vatopedi “Pe m 
este românească. Cred că fiau 


se impune o corectare a Salon 
acestei greşeli. In același  lAntin 
timp, este justificată şi  %9Ya, 


necesară crearea unei 
mânăstiri pentru monahii „ete, 
români. i Piz 
Lupta contra comunis-1* PAT 
mului m este o luptă” pă 
pe plan spiritual? Oac 


Noi, Românii, nu trebue Tea 
să ne rugăm mai mult? x 

Dacă nu putem merge la a 
Atos, de aici din Occident at 
unde suntem liberi, cel bise 
puţin să fim alături de cei za 
câţiva monahi români, să-i “poat 
ajutăm şi să ne rugăm mit 
împreună cu ei pentru 
izbăvirea neamului 
nostru. n] 


DIN NUMĂRUL 


oscopolenii sau 
li opolenii. numiţi astfel 
mă numele marelui şi 
“ternicului oraş armânesc 
loscopole sau Moscopole, 
Albania, astăzi în ruine, 
“cat un mare rol în 
armânească şi încă 
szintă stratul cult al 
orului  Macedo-român. 
n secolul trecut Voscopole 
a un oraş bogat şi cult cu 
populaţie pur armânească 
te 70.000 de suflete. 
i abia de mai sunt 
0 până la 4.000 de 
irmâni în acest nenorocit 
distrus, prin foc şi 
„ de Albanezii lui Ali- 
a căror lăcomie a fost 
indelung excitată de 
vuțiile adunate acolo de 
nunca, sârguința şi 
omia  armânească. 
ura voscopoleană însă 
ste socotită între 150.000 
„160.000 de suflete. In 
fară de 


eorgea sau Koriţa, 
opeş, Moloviştea, 
lonastir (pe armâneşte: 
itule ) mare oraş con- 
iderat ca însăși capitala 


facedoniei  propriuzise, 
ruşova, Târnova, 
Hagarova, Kiupriuliu (pe 
mâneste Veles sau 


lasa), Heasna, lancoveţ, 
Dhrida etc. în câteva sate 
mâneşti de pe lângă 
curile Ohrida și Presba, 
intre care Pogradeţ, e 
nsemnat şi ca trecătoare de 
nunți, şi o mare parte din 
a aceasta este răspân- 
ită peste toată Peninsula 
alcanică, căci numai la 
onstantinopole ea are 11- 
2.000 de suflete. Mai în 
tale orașele și comunele 
oscopolene  mumite mai 
us se găsesc deja şcoli 
eşti, în unele numai 
băieți, în altele de băieţi 
iar în Bitule se află 
liceu român cu șapte 
mai multe școli 
e de băieți şi de fete, 
recum și o școală normală 
e institutoare. Ramura 
tasta dă pe vestiţii 
ilecți, care au uimit cu 
ucrările lor mărețe pe toți 
Tiitori şi călătorii ; ea dă 
marii comercianți, care 
iau întins afacerile în 
Cavala,  Cons- 


Alexandria, Londra, Viena 
= et balete et 
ni, pe lesorii şi 
Oâmenii Pa AI Hei 
Armânilor. Dintre 
Ocopoleni se trage și 
murele Andrei Saguna al 
da ilvaniei. In Moscopole 
“mu incă din veacul trecut 
limba. i şi se tipăreau în 
pisi Armânească, cărți 


truse de popii şi 
greci şi 


AROMÂNII 


Văzuţi de loan Nenitescu 


Pecana una câte una. 
Armân din Macedonia fu şi 
tipograful Meletie, călugăr, 
adus în Muntenia de către 
Matei Basarab, pentru in- 
stalarea tipografiei dela 
Mânăstirea Govora din 
Vâlcea, în anul 1634. El fu 
numit şi egumen al 
mânăstirii. Vezi Hrisovul 
lui Matei Basarab din 6 
Iamarie 1634, dat cu o- 
cazia inaugurării acestei 
tipografii. Originalul se afla 
în biblioteca spitalului 
Mavrogheni). Se bămieste că 
la Ohrida ar mai fi existând 
câteva exemplare, pe care 
însă nu le-am putut vedea, 
deşi le-am căutat cu 
stăruință. De asemenea se 
spune că și într'o bibliotecă 
dela Voscopole ar mai fi 
scăpat câteva cărţi 


armânești şi câteva perga-' 


mente privitoare la istoria 
neamului Armânilor. 


Epiriaţii , sunt Armânii 
din Epir, din Albania de 


Tribul acesta se poate soco- 
ti între 175-180.000 de 
suflete. El cuprinde pe 
Armânii din Ianina, Amin- 
ciu, Turia, Săracu, 
Margariti, Perga, Preveza; 
pe Armânii din munţii 
Kiafa, adică Ceafa; pe cei 
din Grebeniţi, Flamburari 
sau Floru, Cerneşi adică 
Cernești, Băeasa, 
Samarina, Laca (sau Laista 
lângă Vovusa) , Cuculi, 
Călivele Sudena de sus şi 
Sudena de jos, Cuci, Triada, 


Rizu,  Chesariţii, Glisani, 
Mazarachi, Vlahos, Suli, 
Petrini, Avdela, Furca, 


Perivole şi pe cei din încă 
foarte multe alte sate şi 
târguri, ce vor fi arătate la 
rândul lor. Epiriaţii sunt 
industriași şi războinici. Ei 
se ocupă mai mult cu 
păstoria și industriile ce ţin 
de ea. Femeile lor sunt 
robuste, muncitoare şi 
tenace. Acest trib armânesc 
a jucat, în luptele pentru 
independenţa Greciei, un 
foarte însemnat rol, dar 
astăzi Epiriații se simt 
Români şi nu şi-ar mai 
vărsa a doua oară sângele 
pentru Greci. 


Meglenii sau Moglenii, 
gi-au luat mumele dela 
mica provincie Meglenia, și 
aceasta probabil dela râul 
Meglen sau Mogleniţa, un 
afluent din dreapta al 
Vardarului. Meglenii, 
judecați după limbă, pot tot 
așa de bine fi consideraţi 
Armâni ca și Români, ei 
alcătuiesc o popu destul 
de deasă, însă mai mult de 
ciflicari, adică clăcași: 
agricultori fără a fi 
proprietari de pământ, Cu 
totul numără 25.000- 
30.000 de suflete, cea mai 
mare parte creştini, iar unii 
mahomedani. Limba le este 
mai puţin amenințată de 


Sud, din provincia Zagori, 


SEPTEMBRIE 1984 


grecizare decât de 
bulgarizare. Ei locuiesc 
muntele Pajik și Caragiovsi 
se găsesc în vreo 22 sau 35 
de sate dintre careunele cu- 
rat armânești ca Lumniţa, 
Nânta, Oşani, Cupa, etc. 
Tot pe munţii Meglenei se 


găseşte şi o călivă de 
Fărşeroți, numită Livăzi, 
cu mai multe mii de 
suflete. Meglenii sunt 


foarte muncitori, răbdători 
dar şi cu temperament răz- 


boinic. Cei din orăşelul 
Nânta sunt trecuți la 
Islamism. 


Olimpianii sunt Armânii 
care locuiesc pe plaiurile 
muntelui Olimp şi ramurile 
lui, munte care a încetat de 
mult de a mai fi lăcașul 
zeilor mitologiei grece. 
Tribul acesta se socotește 
dela 36.000 până la 40.000 
de suflete. Oraşele şi 
comunele mai însemnate 
locuite de ei sunt: Salonic 
| pe armâneşte: Săruna), 
Vlaho-Livadon (pe 


m ri 


sau Ca eria, călive 


 Bardalexi sau Badralexi, 


Pretori, Conduriotu, 
Ciariciani, Caterina, 
Cochinoplă, ete. Ei se ocupă 
cu comerțul, cu industria 
casnică precum e ţesătoria, 
cu păstoria, cu lemnăria și 
de-ale pădurilor, cu facerea 
de cărbuni, cu culegerea să- 
rii și cu agricultura; însă 
nu 'ca lucrători, ci ca 
proprietari de pământuri, 
deoarece un strat adevărat 
ărănesc nu există nicăieri 
a Armâni, afară de 
Meglenia. In Salonic, Olim- 
pianii sunt pitari, bucătari 
buni, hangii şi lucrători de 
filigrane. Olimpianul, om 
onest, deşi neîncrezător şi 
bănuitor, este primitor de 
oaspeți şi iubitor de arme. 

Acestea sunt ramurile 
sau triburile înzestratului 
popor âl Armânilor, care 
toate la un loc socotite dau 
un milion de suflete. Se 
înțelege că încercarea aceas- 
ta statistică - ce nu a rămas 
numai cu datele culese dela 
interlocuitori, ci controlată 
şi iar controlată, atât în 
cursul călătoriei prin mine 
însumi şi prin numeroase 
informațiuni, cât şi prin 
studii - este departe de a fi 
completă, deoarece ea sca- 
pă din vedere pe Armânii 
Rodopoleni din care se 
găsesc încă cu zecile și 
zecile de mii în munţii 
Rodop, la răsărit de fluviul 
Mesta; pe Armânii din 
sangiacul Seres unde o 
sumă de sate armâneşti se 
țin unele de altele; pe 


Armânii din Tracia și de pe + 


litoralul turcesc al 
Mediteranei, precum şi pe 
Armânii dintre Prisereana, 
Priştina, Novibazar şi Peci, 
adică în partea cea mai de 
Nord a Albaniei și deci a 


'Turciei, parte asupra căreia 


aspiră tineretul sârbesc. Cl 


Mânăstirea “Sf.Nicolae” di Perivole 


DI- ACASĂ 


Noi cu suflit plin di suschir, 
auşeaticlu dit Ipir, 

di tu şeaptedză ţi di hoare 
tu-al Papahagi Ghiţă mână 
dăm apeana, ta s'vă spună 
părfinteaștile-nă zboare: 


Cale lungă cartea are; 
sănătoşi, fără lângoare, 
s'vă-află nâsă nă'nellinăm' 
că-l ma țâne un dor ningă 
suflitlu-nă s'nu si-astingă: 
Dorlu easte că-adăstăm 


iuli! - i 
şi-acăţră cărăule: 

Cathe chin ascunde-antartu, 
cathe tufă ş'căpitanulu, 
nicălcată nu-i pădure. 


Si plin easte Pindul munte, 
călliurile ş'cărările tute 
ncllise sunt, niurdinate. 
Cărvănarillii di unăoară 

di mult cale lungă loară 
cărră voi tu xinătate. 


Dzâle nu-avem dot sirine. 
Sărbătoarea cându Vine, 

ea-i fărmac trâ noi, amară. 

Giocă hărioşi duşmanilli, 

ş-noi plândzem, plândzem fidanilli 
norţ trâ limbă, duși trâ fară! 


LIMBA 


Si-alină râdâțina meauă 
tu sus afund; 

nu pot s'ascund 

că muma-fii era Steauă! 


Avdzăta ROMA -vatră veaclle 
iu-arsi un foc 

ți pi-aist loc 

nu-avu vârnoară preaclle. 


A daua: gionea fară tracă 
ți soartă-avu 
că vru, nu vru 


cu-al Romllei Domn cuscrille s'facă. 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC PE 


Ma cădea tufechi 'năoară, 
aducheam că-i numtă'n hoară, 
feate, gioi că gioacă'n cor... 
Si si-aveț, hilli, sănătate; 
boațea peanilor di moarte 
easte az' tu vrearea lor. 


Domăi sunt dușmaiillin munte. 
Apile tricut voi tute 

şi-alăgaț tu xeane-amaer. 3 
Hilli, de-averi nă dispulliară 
şmea tu sone giurat loară 


tra si-aspargă-a noastre  hoare. 


Oh, şi cum nă arde dorlu... 
Nu nă-ascultă, hilli, ciciorlu, 
niți braţul nu nș-agiută; 

că sunt oasile curmate. 
ş'frâmtul trup di ufii nu poate 
s'poartă rem, pliumburi s'mută 


Di tr'aţea vă scrisem carte 
ca s'nu staț aclo diparte, 

lai ficiori, că vine oara 

cu duşmafilli s'nă bătem: 
Noi cu grailu, voi cu pala 
si-apăram az limba ș'fara! 


T. CACIONA 


S'vădzut , cuscrillea fu ti ghini 
pi Dumnidză 

că si-amintă 

Fara di-Armâfii cu mâfii di-asimi. 


Di-apoia şi-aâillii chindăsiră 
(Tifiie-alor) 

di hiari sbor 

Şnă limbă zveltă trandafiră. 


Dizilliu ş'di ciudă xeni căftară 
cu-arău târtip 


s'mi-aspargă dip 
s'ăi-alasă oarfână duruta-hi fară. 


Constantin COLIMITRA 
Dit volumlu “Primveri cu soari” 


ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ 
133 BENNETT AVE, YONKERS, NY. USA. 10701 


4 
3 


"PAGINA 16 


AUZITE, 


PENTRU UNIREA 
BISERICILOR 
ORTODOXE 


"A sosit momentul 
decisiv ca Românii de 
pretutindeni să treacă cu 
buretele uitării... peste tot 
trecutul.” 

j Unirea dintre Patriarhia 
E din țară şi Episcopia Or- 
todoxă Română dela Vatră, 
trebue imediat şi urgent 
realizată. 

““Ne amenință Moscova!” 
Trebue să ne salvăm 
credința! 

Trebue să ne salvăm 
cultura şi limba ce şi-au 
găsit adăpost de furtuni în 
sfintele altare. 

Nu mai avem nici o 
secundă de pierdut! 

Fraţii ortodocşi din 

America trebue să facă trup 
şi suflet cu frații ortodocşi 
din țară. 
“*Moscova ne ameninţă!” 
Trăim timpuri ex- 
cepționale şi trebue să luăm 
măsuri excepţionale. 

Să învăţăm unul dela 
altul, să ne ajutăm unul pe 

tul. Avem o 


pe care nu t 


j noi, 
frumoase, au o mânăstire, 
au ziare şi tipăresc cărți 
ca să răspândească în- 
ățăi lui Hristos, au 
scoli duminicale, cursuri 
de vară pentru tineret, 
au libertate! 

E datoria lor acum ca 

prin unire să dea exemplu 
de înţelegere, de umilinţă şi 
de iubire creştină, 
ajutându-şi pe aproapele... 
Să ajutăm Patriarhia din 
RSR! 
Să facem un trup şi un 
suflet ortodox care să-şi 
întindă mâinile peste ocea- 
nul ce ne desparte. 

E ceasul al II-lea. 
“Gândiţi-vă la Moscova!” 
De aceea cerem, cu con- 
vingere şi certitudine, ca 
Episcopia Ortodoxă Română 
din America, cu sediul la 
Vatra Românească, imediat 
şi fără nici un echivoc, să 
admită, în sânul ei, pe Prea 
Fericitul Părinte Patriarh 
Iustin. 

Vino la sânul nostru 
Prea Fericite Patriarh! 

Celor care vor obiecta că 
m e demn, ori canonic, 
ca un Patriarh să asculte de 
un Mitropolit sau Episcop, 
le răspundem: 

Ce este mai demn pentru 
un Patriarh? Să asculte de 
un frate întru Hristos sub 
cârja căruia a înflorit și 
răspândit credința or- 
ori să fie o simplă 
slugă laudativă a ateului 
din Bucureşti care închide 
preoţii, dărâmă bisericile şi 
distruge tradiţia creștină a 
neamului? 

Pe noi din America, 
*“*Moscova ne ameninţă”, 
celor din țară, Moscova le 
prouncește! >> 


“CUVÂNTUL” 


|. PREŢUIT ÎN RSR! 
SA „Din surse difente aflăm: 


| [vin VIAŢA NOASTRĂ: 


„care, în afară de muzică, te 
îndeam i 


VĂZUTE, 


4 ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


Un ofiţer dela securitate 
a cerut unui Român care 
vizitează țara în fiecare an, 
ca a doua oară când vine să- 
i aducă ziarul ''Cuvântul 
Românesc”, l-a dat şi in- 
strucţiuni cui să se 
adreseze în caz că el nu este 
de serviciu. 

Intre timp unalt vizitator 
ne aduce știrea că cei din 
țară care posedă ziarul 
nostru, îl închiriază cu 100 
de lei pe zi! 


NANI, NANI, 
CU CULTURA 


Din surse demne de 
încredere Ambasada 
Română din Washington are 
un buget de $2 milioane 
pentru serviciul propagan- 
dei. (Inclusiv cadouri, voia- 
juri în ţară, etc.) 

Unei ore româneşti de 
radio i se oferă un ajutor 
pecuniar până la 70%, iar 
unui ziar până la 80%. 

Asta explică recenta 
ploaie cu ziare şi reviste ce- 
şi imprimă  ''dezin- 
formările””, precum şi 
existenţa unor ore de radio 


să 


basadă: să nu ataci pe tov. 
conducător, (poţi ataca 
Rusia, problema Basarabiei, 
etc.), să ai o atitudine 
“neutră” şi să-ți îndrepți 
“patriotismul” pe linia 
culturală. 

O cultură cu limba şi or- 
tografia stâlcită, care 
sărbătoreşte ziua de 10 Mai 
cu imnul comunist (La 
Camera Română din 
Detroit, N.R.)ori să faci cul- 
tură cu si ioane ames- 
tecând într'o iahnie (oficial 
se spune Etnie) pe Can- 
temir şi Ceauşescu. (Cum 
sa întâmplat recent la 
Viena, N.R.) 

Printre cei '“-neutri” sunt 
unii care au venit în ţara 
aceasta cerând “'azil 
politic”. 


ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI 


S'a format, în sânul gru- 
pului nostru, o familie! O 
familie fără legături de 
sânge sau cumetrii, dar o 
familie ce aşteaptă an de 
an, la sfârșitul lunii lui 
Cuptor, să se întâlnească la 
Câmpul Românesc din 
Hamilton. 

Anul acesta, printre cei 
şapte oaspeţi veniţi special 
din Europa, se numără și 
maestrul avocat Radu 
Budişteanu, care a numit 
Câmpul din Hamilton: 
“Această baie oceanică 
românească”. 

Programul: conferințe, 
şezători literare, pahare cu 
vorbă dulce şi cântece pe 
melodiile cărora, din dor de 


țară, ne-am întâlnit în 
gând...  “'Azi noapte la 
Prut..” 


In RSR situația s'a 
îmbunătățit. In timpul ier- 
nii exista coadă, frig și 
întuneric, acum a rămas 
doar coadă şi întuneric. 


SEPTEMBRIE 1984 


MIC 


Centrul Medical Românesc 
Al Doctorului 


Cornelius A. Oprişiu, M. D. 
1660 Putnam Avenue, Apt. ÎL 66 Tennis Place Forest HILLS 


Ridgewood, New York 11385 His Gardens New YORK 11375 


Tek (212) 821-2613 say Tel (212) 268-2784 


24 ore pot fi contactat la serviciul permanent 
al centrului Tel:(212)268-2784 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere-proteze, 
plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere 
pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie 
de sân. 

Acord consultaţii de medicină generală, evaluez paci- 
enții chiar dacă nu au boli chirurgicale, 


Sunt român creştin. : 
Sunt afiliat cu Spitalele din Manhattan și Queens. 


Apelaji cu încredere 


CĂSĂTORII 


* Româncă, 23 de ani, cu facultatea terminată, doresc 
să cunosc o persoană corespunzătoare ca vârstă și 
pregătire în vederea unei prietenii și eventual căsă- 
torii. Răspunsuri serioase pe adresa părinţilor. Emilia 
Oblu, pentru Ioana. 7413 Germantown Av. Philadelphia, 
Pa. 19119, Tel. (215) CHIJ0372. 


* Român, om bun, înțelegător și inteligent, profesiune 
constructor contractor; apariție fizică plăcută, 42 de 


12 anj în frumoasa şi liniștita capitală australiană, do- 


"este să cunoască 0 doamnă sau domnisoară cu cali- 


tăți asemănătoare, etate până la 36 de ani, pentru înte- 
meierea unei căsătorii trainice, sincere și fericite. 

Anunțul este valabil pentru orice țară sau lagăr de 
emigrare, de asemenea garanție de emigrare și bilet 
de avion dacă este nevoie. Persoanele interesate sunt 
rugate a se adresa, adăugând o fotografie și data naș- 
terii la “Paul”, P.0.Box 374 Dickson, 2602 Canberra, 
A.U.I. Australia. 


* Doamnă în vârstă de 60 de ani, cu aparenţă tânără, 
drăguță, bună gospodină, dorește cunoștința unui domn 
gentil, serios, în vederea căsătoriei, Răspunsuri la 
adresa: Jeni Stetănescu, Bureau Poste Paris 108, 
07 Boulev. Haussman, 75008, Paris, France. 


* Român stabilit în R.F.Germania, 45 de ani, 1,72m 
înălțime, ținută sportivă, fără vicii, de profesiune 
contabil, actualmente urmând școala de limba germană, 
absolvent al Liceului comercial din România, cu idiplo- 
mă de bacalaureat, doresc să-mi întemeiez o familie. 

Doamnele sau domnișoarele interesate sunt rugate să 
trimită date personale la redacția ziarului, ““pen- 

tru Remi”. : 


* Violonistă româncă, brunetă, 30 de ani, cu angajament 
definitiv într”o orchestră de stat din Germania de Vest, 
doresc cunoștința unui domn de vârstă apropiată sipre- 
gătire intelectuală, în vederea unei prietenii, eventual 
căsătorii. Răspunsuri serioase cu fotografie recentă, 
pe adresa redacției, “pentru Viorica”, 


* Domn singur, serios, intelectual, 60 de ani, înăl- 
țimea 1,78 m, bine situat, fără obligații, prezentabil, 
nefumător, antialcoolic, caută cunoștința unei doamne 
corespunzătoare în vederea căsătoriei, etatea de 42- 
52 de ani. Răspunsuri serioase, detaliate, fotografii 
recente, la redacția ziarului, cu menți d 

Zăvoianu”. i: Rate Penteu 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* Diaconu Alexandru, născut în Bucuresti la 30.03.1926, 
absolvent al Academiei Comerciale București si 
al liceului militar “N. Filipescu” dela Mânăstirea 
Dealul , promoția 1945, împreună cu soția Diaconu 
Monica-Doina Ileana, născută la Târgoviste la 20.03. 
1942, de profesie asistentă medicală, specialitatea 
Roentgen, se află în lagărul dela Traiskirchen, Austria. 
Pe această cale fac apel la foștii absolvenți ai Liceu- 
i cae dela Mă ziret Dealul, că au nevoie de aju- 
r În vederea e » respectiv un gara 
USA, Canada sau Australia, Sie entru 
Orice alt semn de viață dela prieteni și colegi ar fi 
deosebit în situația sufletească actuală. 


A PUBLICITATE 


Anunţurile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sui 


brunet, 1,72 m înălțime, 79 ke., distractiv, nebău- 
materială bună, stabilit de 


CUVANTUL ROMÂNES 


nt redactate de solicitanți 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 

U 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 

(REDESCHIS) 


N, VALENTINO PLACE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD, CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 1] om.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


PENTR 


708 


' 


Susanna Voros 
Sales Representative 


Canada Permanent Trust Company/Realtor 


The Permanent 


1560 Bayview Avenue 
Toronto, Ontario M4G 388 


Office (416) 488-2444 
Residence 482-5177 


RIGHT PUBLISHING 
COMPANY 


Vă oferă informaţii pentru diferite “Business”-uri 
la domiciliu, fără nici o investiţie. Procurați-vă 
publicațiile companiei scrise în limba engleză, tri- 
mițând * 3.00 pentru o broșură, $ 24.00 pentru 10 
cărți, plus $ 3.00 taxa postală. 


„Right Publishing Comp. 
| P.0. Box 2823, Youngstown, Ohio, 44511, U.S.A e 


IUBITORII DE MUZICĂ | 


Pot obține casete cu MUZICA POPULARA sau USOARA 
ROMANEASCA precum și momente vesele în interpre- | 
tarea marilor nostri comici. De asemenea, muzică 
EUROPEANA sau AMERICANA selectată din anii '40 
şi până astăzi. 


IMPRIMĂRI STUDIO DE ÎNALTĂ 
FIDELITATE ; 
EXPEDIERE PROMPTĂ PRIN POȘTĂ 


Pentru zona Los Angeles şi împrejurimi, putem oferi la 


NUNȚI-BOTEZURI-PETRECERI 


programe muzicale special pregătite. 
Avem 20 de ani de experiență. Preţurile sunt avantajoase. 


EUGENE'S STUDIO 
P.0 Box 74186, Los Angeles, Calif. 
90004, U.S.A Tel: (213) 381 5883 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


* Gheorghe Cuzic, P.0.Box 2304, Duke st. E., Kitche- 
ner, Ontario, N2H 6M2, caută pe ANTON DINO, emi- 
erat în anul 1979 din Italia. Roagă pe acesta sau pe cei 


ce-l cunosc să -l contacteze la adresa de mai sus, sau 
tel. 744-6992. a 


* Vladimir Pavlov caută pe fratele său VASILE LUNGU . 
PAVLOV, în vârstă de 50 de ani, plecat din România 
în anii 1972-1973, stabilit probabil la Toronto sau Mont= 
real. Adresa: Vladimir Pavlov, 1120 S. Anthony Blvd, 
Fort Wayne In. 46803, U.S.A., tel. 424-9052. + 


* D-I Cristea (Hristu) cu domiciliul în Germania de Vest 
își caută prietenul FILIP LUPU de profesie inginer silvic 
care se află undeva în Canada. Cei cepot da relaţii des- 
pre acesta sunt rugaţi să se adreseze la Cuv.Românesc. 


„ Ladislau Preidt din Sibiu, România, stabilit definitiv 
în USA, 167 N. Mulberry Street, Wilmington, Ohio, 
45177 la data de 13 Iulie 1983, caută pe domnul BOGDAN 
NICOLAE, fost coleg de serviciu la fabrica *Metalur- 
Bica” din Sibiu, plecat din țară în anul 1982. Cei cepot 


E informații despre el sunt rugați a scrie la adresa de 


ANTUL ROMÂNESC 


| SEPTEMBRIE 1984 


STIRI 
ROM 


SPIRITUL DELA SOULTZMATT 


În sprijinul unui acord pentru 
o platformă de solidarizare a 
Românilor din exil 


IN LUMEA 
NEASCĂ 


PAGINA 17 


ELIBERAREA PREOTULUI 
GHEORGHE CALCIU-DUMITREASA 


Postul de radio Europa 
Liberă dela Miinchen, în 
emisiunea sa din 3l August 
1984 orele 6.00p.m.,atrans- 
mis ştirea despre eliberarea 


MITREASA. 

Sfinția Sa se afla în exe- 
cutarea unei condamnări de 
10 ani pronunțată în 1979, 
pentru predicile Sale rostite 
în Biserica Mircea Vodă din 


Eliberarea Sa se dato- 
rește nenumeratelor inter- 
venţii făcute de guvernele 
din Vest, personalități stră- 
ine, instituții s si Români din 


Cei care semnăm aceste rânduri suntem 
rțiți, ca vârstă, cu aproape un 
deceniu şi jumătate, iar ca locuri de 
oribegie: 'cu aproape un continent şi jumă- 
te: unul în Germania de Vest și altul în 
California- USA. 
Ceea ce ne uneste nu sunt numai 
întâlnirile ce le-am avut pe Coasta 
Pacificului, sau pe valea Mainului, ci 
dorul de vatra românească și grija pentru 
irea unei zile mai bune de mâine 
-entru cei de după noi, care vor dori să se 
întoarcă la poalele Carpaţilor, sau pe câm- 
piile unde odihnesc moaștele părinţilor și 
strămoșilor lor. 
Ne-am întâlnit de curând (2 Iunie 1984), 
de ziua eroilor, la Cimitirul românesc 
din Soultzmatt, în Alsacia franceză unde 
am ascultat cu reculegere slujba de 
pomenire a martirilor Armatei române 
din primul război mondial, pieriţi în 
chinuri în lagărele de prizonieri în anul 
1917, Cu această împrejurare am ascultat 
- discursurile diferiților pelerini care făceau 
parte din diferite grupuri româneşti de 


Bute de gâlceavă. Românii de pe 
ra din priviri, iar în convorbiri 
dădeau ușor de acord asupra marilor 
probleme românești. 

"Ne-am zis, aici se simte un spirit nou, 
ate un spirit de unitate al exilului 
românesc, manifestat în taină în fața celor 
658 de cruci albe ale soldaților români luați 
prizonieri de armatele germane biruitoare 
vremelnic pe câmpurile româneşti de 
luptă în primul război mondial şi trimiși 
în lagărele de prizonieri în Alsacia fran- 
„ceză, la sud de Strassburg. 

Spiritul acesta, pentru noi şi pentru 
”. pelerinii prezenţi la solemnitate, rămâne 
spiritul unității românești în exil. să-l 
păstrăm, să-l cinstim şi să-l răspândim. 
La Soultzmatt ne-am găsit Români din 
Franța, Germania, Elveţia, Italia și Sta- 


+. orientări sic crezuri politice. In rostirile lor 


româneşti de tot felul de pe întinsul 
globului pământesc și le propunem o plat- 
formă de înţelegere şi de unitate 
românească, la care să aderăm toți şi care 
cuprinde următoarele puncte: 

„e Să afirmăm si să fim de acord ca 
viitorul ce-l dorim României să fie 
revenirea „în vechile sale hotare din 1938 
şi să fie condusă de un regim democratic, 
cu respectarea libertăților fundamentale 
ale omului. 

2. Să fim de acord că regimul consti- 
tuțional de mâine al României va fi 
hotărît în deplină libertate, atunci când se 
va putea, prin exprimare directă de către 
poporul român. Să nu uităm că ultimul 
monarh român se află în lumea liberă. 

3. Există în prezent mai multe 
organizaţii românești în afara hotarelor 
țării și dacă acestea m se pot contopi, 
este necesar să nu se combată. În baza 
spiritului dela Soultzmatt, cerem să se 
înceteze orice polemică în exil, între 
Românii care resping orice fel de 
comunism, socialism sau marxism. 

4 Lol de Dati iaxhia, română subor- 


continuă tul lui dr ji rate 
Anastasie Crimca și a Mitropoliţilor din 
Divanurile obşteşti. Să le cerem acestora, 
din Statele Unite, Canada, Franţa, Ger- 
mania, Elveţia şi alte ţări, unde slujesc 
potrivit tradițiilor noastre, să se unească 
într'un Sobor ortodox al Românilor din 
exil, care va bucura pe toți Românii. 

Credem că aceste 4 puncte pot fi ac- 
ceptate și însușite de toți Românii pribegi 
si ele să constituie miezul solidarizării 
Românilor din exil, în lupta comună ce va 
fi purtată cu mai multă forță pentru 
eliberarea României de sub asuprirea 
comunistă. 

Recomandăm tuturor să păstrăm spiri- 
tul dela Soultzmatt, să ni-l însușim şi să-l 
răspândim. 

Aşa să ne ajute Dumnezeu. 


i apoi cele ză sărbătorile Tegile Sanie 


din închisoare a părintelui 


GHEORGHE CALCIU- DU- Bucureşti. 


exil. Corespondent 


PRIMUL CONGRES AL EPISCOPIEI 
ROMÂNILOR CATOLICI DIN AMERICA 


Intre 22-24 Iunie, a avut loc la Canton, 
Ohio, primul congres anual al Episcopiei 
Românilor catolici, sub păstorirea Episco- 
pului Louis PUSCAS. La lucrările acestui 
Congres au participat delegați din toate 
parohiile Episcopiei, şi dintre preoția lipsit 
unul singur, din motive de sănătate. 

In ziua de Vineri 22 luniea avut loc con- 
ferința preoților, în care s'au discutat si 
luat hotărîri privind activitatea pasto: 
în sânul Episcopatului. 

Ziua de Sâmbătă, 23 Iunie, a fost ziua 
delegaților din parohii, în care au fost 
trecute în revistă problemele urgente legate 
de buna funcționare a lor. S'au clarificat 
chestiunile legate de salariile, pars lie 


formitatea liturgică precum și rolul pe 
care-l au laicii în cadrul Episcopiei. 

Sâmbătă seara a fost Balul tineretului 
—ARCAYD, la care toată lumea a trăit 
emoţiile date de primul Congres alEpisco- 
piei Române Catolice. 

Duminică dimineața s'a oficiat Sfânta 
Liturghie, în catedrala Sf. Gheorghe, de 
către toți preoții prezenți, înfrunte cuPrea 
Sfinția Sa, Episcopul Pușcas. 


Predica a fost ținută de Pr. Gheorghe 
Rusu, care a subliniat importanța acestui 
congres din lumea liberă, cu o invocare 
a Binecuvântărilor Sfintei Maria pentru 
Biserica Română Catolică. 

Noua conducere a tineretului din 
ARCAYD a oferit, după Sfânta Impărtășa- 
nie, chezășia loialității ș si sprijinului său 
pentru Biserică și Episcop. 

Sa oficiat un Parastas în memoria 
martirilor episcopi ai Bisericii Blajului și 
a preoților decedați îi în Statele Unite. 

Banchetul din sala Georgian Center a 
avut loc după Sfânta Liturghie si în cadrul 
acestuia s'au prezentat dansurile naționale 
ale tati Doina, Sarea fost suo, 


at”, un iz EanDs care > Bdresal 
Sfintei Fecioare Maria. 

Acest prim Congres înseamnă , pentru 
Românii catolici de pretutindeni, o piatră 
de temelie, pe care se vor clădi toate 

iunile viitoare, asigurându-se supravie- 
p ea întregii Biserici Române Catolice. 

rin Biserica Română Catolică din America 
se poate spune acum, vorbește cu glas tare 
Biserica Tăcerii din ţară. 


Corespondent 


CONSILIUL NAȚIONAL ROMÂN 
-Secţia Statele Unite.- 


COMUNICAT 


tele Unite şi ne-am regăsit în istorie, 
patria, 

Pătrunși de acest spirit dela Soultzmatt, 
ne adresăm tuturor Românilor din exil, 
organizaţiilor şi asociaţiilor 


- MANIFESTARE ANTICOMUNISTĂ 
/ LA KOLN 


„„ Asociaţia Românilor din. contrariul este adevărat. 
Pra Federală a Ger- După o lovitură de stat, s'au 
„Manilor şi Berlinul de Vest deschis porţile și Sală 
A Organizat o manifestaţie sovietice au ocupat 
anticomunistă la Koln înz Peste România s'a pră it 
„de 23 August 1984, întunericul cu jafuri, moak- 
Stau împlinit în această te, nelegiuiri, prigoniri de 
tristă zi 40 de ani dedomnie Biserici, teroare, groază, 
Mângeroasă și de mizerie — schingiuiri,a costat viața a 
Cumplită; guvermul comunist sute de mii de persoane, 
că la 23 August 1944 Românii din lumea liberă 
roagă opinia publică interna- 


LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI 


Aflăm cu durere că luptătorul român din exil Prof, Brutus Coste, fost diplomat 
la Ambasada Română din Lisabona şi preşedinte al comitetului “'Adevărul despre 
România”, a decedat în ziua de 3 Searle 1984, la New York. 


Constantin MAREŞ 
Eugen POPESCU 


ională să nu uite teroarea 
si situația grea a Românilor 
Şi să ceară libertatea popo- 
tului român, să ceară abro- 
garea tratatelor încheiate la 
Teheran, Yalta si Potsdam, 
să ceară alegeri libere sub 
control internațional. 
Probabil că au avut loc 
manifestări și în România. 


Corespondent 


CR . 
La Uniunii si Ligii societăților Româno-Americane, care a 
„unt loc Lee ara 1-5 Septâmbrie, 1984, a fost ales ca președinte D-l John 
za Vl Amăraunte în numărul viitor al ziarului. 


In ziua de 23 Iulie, a.c., 
a plecat în veșnicie cel care 
a fost dr. "ing. MIRCEA 
VASU. 

Un om integru, un profe- 
sionist și un bun român, el 
s'a născut în urmă cu 73 
de ani în comuna Voila, Fă- 
găraș. A urmat liceul 
Andrei Saguna din Blaj, apoi 
Politehnica din Dresda unde 
şi-a dat şi doctoratul. După 
revenirea sa în jară, a lu- 
crat ca inginer la Regia 
Intreprinderilor Miniere 
Aurifere. In 1984, cu grele 
riscuri: și peripeții reuseste 
să se refugieze la Paris 
unde stă 5 ani, apoi, în 
1953 vine la New York. Ca 
toată lumea, începe cu munca 
de jos, e angajat, după aceea, 
ca inginer, în cadruluniver- 
sității “New York” unde 
funcționează circa 8 ani, de 
unde şi iese la pensie. 

In țară a avut privilegiul 
să-l cunoască şi să facă 
parte din anturajul lui Iuliu 
Maniu căruia i-a păstrat un 
devotament continuu, până la 
moarte. La rândul său si 
Iuliu Maniu i-a acordat în- 
crederea şi aprecierea sa, 
dându-i misiuni importante 
în momente de grea cumpă- 
nă istorică pentru țara noas- 
tră. Mircea Vasu a luptat 
în totdeauna pentru intro- 


ducerea moralei în politică. 
Acest lucru explică atitu- 
dinea sa de rezervă față de 
unele “practici politice” din 
exilul românesc care con- 
trastau cu educația sa 
morală. Poate din această 
cauză Mircea Vasu a fost 
absent dela promovarea unei 
strategii comune în activi- 
tatea națională, m pentru 
ea în sine, ci pentru unii 
dintre cei care o reprezen- 
tau... 

In schimb, ca toți bunii 
Români care purtau patria 
în inimi, a apelat în repe- 
tate rânduri la forurile su- 
preme ale Statelor Unite în 
apărarea țării lui și a lumii 
libere.  Cităm doar pe ul- 
timile: La începutul anului 
"84 a adresat Președintelui 
Reagan și Comisii "Bipartite 
pentru America Centrală, 
condusă de H.Kissinger, un 
document informativ-orien- 
tativ asupra țelurilor impe- 
rialismului + sovietic în 
această zonă, bazat pe date 
culese dela o personalitate 
rusă, raport care a primit 

mirile Comisiei cu in- 
dicația că datele transmise: 
"vor fi evaluate în cadrul 
testului de opinii și in- 

ini primite de' Co- 
ae A doua sesizare, 
făcută cu câteva zile înain- 


tea morții lui, e adresată 
Preşedintelui Reagan si la 
încă 25 de Senatori, sem- 
nalându-le riscul vânzării 
umi echipament tehnic, 
electronic, cu posibile apli- 
cații militare, către un 
““satelit” al sovietelor (res- 
pectiv România), echipament 
care va fi preluat, automat, 
de către U.R.S-S. 

In relațiile curente cu 
Românii, el a fost un om 
generos, îndrumând şi aju- 
tând pe noii veniți să-și gă- 
sească slujbe. A fost un 
suporter și uncolaborator al 
Biroului "Executiv al Con- 
siliului Naţional Român, 
chiar dacă nu a fost membru 
al secției U.S.A. 

Cu el dispare un autentic 
reprezentant al zbuciumatei 
generații ce a înfruntat două 
războaie, ge ie care a 
văzut România Mare si 
mică, care i participat la 
frământările politice si so- 
ciale până în anul 1984 când 


s'a r în lumea liberă 
unde, , şi-a găsit li- 
niștea de-“veci. 


” Mircea Vasu binemerită 
respectul compatrioților lui 
şi cinstirea memoriei. 

Odihnească-se în pace ! 


Consiliul Naţional Român 
-Secția U.S.A.- 


E ceea aie Îi aie i aie eta eat , 


DRUM BUN, DOMNULE CANCELAR! 


Constantin MAREŞ———— 


Am auzit că vă faceți 
bagajele, Domnule Can- 
celar. 

Se pare că vă plac voiaju- 
rile, dar cui nu-i plac? 

De astă dată nu anunţaţi 
o nouă câlătorie la 
Moscova, unde aveţi ce 
duce, şi de unde tot nu 
aveți ce aduce. De altfel, nu 
prea de mult, şi-a făcut 
drum la Kremlin Domnul 
Vice Cancelar şi a fost tra: 
tat cam cum îşi tratau pe 
vremuri junkerii vechilii 
nedisciplinaţi. Nici în 
Grecia nu aţi anunţat că vă 
duceți. De Grecia se ocupă 
Domnul Papandreu, care 
încearcă să facă tot ce nu a 
reuşit Marcos. In Granada 
ar fi neplăcut să vă duceți. 
Insula e frumoasă, 
populația şi-a recâștigat 
libertatea şi liniştea, dar 


prea sa grăbit Domnul 
Vice-Cancelar să condamne 
din prima oră invazia 
americană... 

In Nicaragua nu este 
nevoie să vă duceţi. Se duc 
fruntașii Partidului Social: 
Democrat şi constată pe 
rând că sandiniştii (după ce 
au uzurpat numele cu 
pricina) aduc ţării cultură, 
bunăstare şi democraţie. Că 
democrația are un iz de 
dictatură, că bunăstarea se 
măsoară prin lungimea 
cozilor iar cultura după 
numărul firelor din barba 
lui Marx, asta este o treabă 
internă a tovarășilor care 
conduc Nicaragua: din 
dezastru în dezastru. 

Am aflat însă, privind 
televiziunea Germaniei 
Federale, ţară al cărei Can- 
celar sunteţi, că vă 


Sunt motive foarte serioase pentru a opri în fața 


umi autobuz scolar staționând. Pedepsele pentru 


a m opri 


pot include pierderea a șase puncte și 


amenzi până la * 1000, sau chiar închisoare. 


Si în acest an este o noutate. Autobuzele scolare 
de culoare galbenă pot fi folosite pentru pasageri 


sub vârsta de 18 ani pentru 
orice eveniment în timpul 
zilei sau nopții. Soferii aces- 


pregătiți geamantanul pen- 
tru România. Si nu pentru 
orice fel de Românie, 
Doamne fereşte. Despre 
România Regelui Carol 1 de 
Hohenzollern - Sigmaringen 
sau cea a Regelui Ferdinand 
1] din aceeași famillie, nu 
prea ştiu ce ştiţi. Dar Dum- 
neavoastră, Domnule Can- 
celar, veți pleca în 
Republica Socialistă 
România, pe care Românii 
nu au vrut-o nici replubică 
şi nici socialistă, tot așa 
cum Germanii din zona 
ocupată de Soviete nu au 
dorit nici zidul Berlinului şi 
nici automatele declanșate 
electronic și care ucidpe cei 
care încearcă disperaţi să 
fugă din republica în care 
Erich Honecker caută să 
execute cât mai disciplinat 
directivele Kremlinului. 


DACĂ NU VĂ AMINTIȚI. 
NU VEŢI UITA NICIODATĂ 


poate costa viața 


umui copil. Si o astfel de greșeală 


Va văd rar la televiziune, 
Domnule Cancelar. Acum 
doi ani când aţi devenit 
Seful executivului în 
Republica Federală a Ger- 
maniei, televiziunea era 
dominată de activişti 
marxişti. După doi ani este 
dominată de supraactivişti 
ultramarxişti. De aceea 
preferă să popularizeze alte 
personalități, cum ar fi de 
pildă fruntașii socialişti sau 
cei cripto-comunişti, 
denumiți printr'un 
eufemism cromatic "ver: 
zii”, când ei sunt evident 


V'am văzut însă 
surâzând în tovărăşia 
tovarăşului Oprea, unul din 
mulții vicepreşedinţi ai 
guvernului dela Bucureşti, 
anunțând vizita ce o veţi 
face acolo. Aceste imagini, 


m poate fi uitată niciodată. 


Deci fiți atenţi, automobilele din ambele direcții trebue 
să oprească când un autobuz școlar este oprit cu 
luminile rosii și brațul ““STOP” extins. Conducă- 


torii de automobile din 


tor autobuze vor aprinde lu- 
minile roşii cu întrerupere 
si semnele cu STOP când 
pasagerii coboară sau întră 
în autobuz. 


Dar mai important este fap- 
tul că, greșeala D-voastră 


urma autobuzului trebue să 
oprească la o distanță decel 
puțin 20 de metri in urma 
autobuzului școlar. 


Deci fiți tot timpul în mod 
deosebit de atenţi la luminile 
roșii și brațul cu “STOP” 
al autobuzelor scolare. Vă 
rugăm să nu riscaţi viața 
unui copil. 


VĂ PUTEŢI PERMITE SĂ UITAŢI? 


Ministry of Transportation 
and Communications 


EOntario 


James Snow, Minister 
William Davis, Premier 


televiziunea din Germania 
Federală nu şi-a permis să 
le rateze. De altfel, câ- 
teva săptămâni În urma, 
radiourile germane ne 
anunțau cu emoție că la o 
adunare a Saşilor repatriați 
(după un mileniu, cam târ- 
ziu, dar cauzele sunt 
cunoscute...), Domnul Vice 
Cancelar, avându-l alături 

ambasadorul R.S.R. a 
profitat de ocazie să laude 
regimul dela București. 
Desigur nu şi regimul 
alimentar căruia îi sunt 
supuşi atât Românii cât și 
Saşii din România. 

V'am văzut, tot la 
televiziunea germană, cum 
l-aţi ținut în picioare pe 
primul ministru al Africii 
de Sud. Da, ştim cu toţii că 
acolo, oamenii de culoare 
sunt trataţi aspru. Aceasta 
a dus, printre altele, la 
aceea că oamenii de culoare 
din Africa de Sud au cel 
mai ridicat nivel de trai în 
comparaţie cu toți oamenii 
de culoare din întreaga 
Africă. Sunt convins că i- 
aţi spus primului ministru 
sud-african că nu vă place 
cum sunt trataţi negrii din 
țara sa. Mă întreb, însă, 
Domnule Cancelar, îi veţi 
spune oare, Preşedintelui 
Ceausescu, că mu vă place 
cum ţi tratează pe albii din 
țara sa? 

Aţi zâmbit lângă 
Tovarăşul Prim Vice Prim 
Ministru Oprea. Desigur, 
televiziunea germană nu va 
rata prilejul să vă arate 
zâmbind lângă preşedintele 
Ceauşescu. Dacă între timp, 
în Republica Federală a 
Germaniei se va ivi o 
afacere gen “'Virgil Tănase” 
sunt convins că nu vă veți 
amâna, sine die, voiajul la 
Bucureşti. 

Veţi avea prilejul să 
ciocniți un pahar de Mur- 
fatlar, care m este mai 
rău decât vinul din Valea 
Moselei, şi o cupă de Cot- 
nar, care nu stă mai prejos 


CEL DE-AL DOILEA 
PARLAMENT 
AL EUROPEI 


“En Europe, en Europe 
plus d'espoir!'”” exclamă 
într'un vers celebru nu mai 
ştiu care poet francez din 
Secolul XIX. 
Mă întreb ce ar zice poetul 
disperat de o Europă la 
apogeu dacă ar vedea-o pe 
cea de astăzi! Europa în 
secolul al XIX-lea făcea 
legea politică, militară, 
economică, financiară, şi 
mai presus de toate cultura- 
lă, în lumea întreagă. Cum 
şi-ar manifesta acum poetul 
disperarea?  Preeminență 
economică Europa are şi 
astăzi. Dar aceasta arată că 
nu totdeauna bogăţia face 
puterea. Puterea politică şi 
protagonismul cultural 
complementar depind de 
voința de a folosi bogăția ca 
instrument de expansiune 
în afară. Voința aceasta 
virilă a pierdut-o Europa. 
Ea pluteşte fără cârmă şi 
cârmaci la deriva celor 
două supraputeri doar cu 
altoi european, Rusia Euro- 
asiatică si Statele Unite 
Euro-americane. 

Europa încearcă totuși 


i mâna. cu. “'prostimea' în 


„ European se 


ile! 


CUVANTUL ROMANESC 


decât cupa umplută cu vin 
de Valea Rinului. Nu cred 
însă că veți sti că în 
timp ce în Germania - ma 
refer la Germania apa- 
rată de tancurile și 
rachetele americane 
oricărui cizmar îi este ac- 
cesibil vinul de Mosela și 
oricărei femei de serviciu 
cel de Rin, în Republica 
Socialistă România, Cot- 
narul şi Murfatlarul (mă 
gândesc la viţa autentică) 
rămân accesibile doar celor 
cu care vă veţi fotografia 
zâmbind. 

Desigur, se poate spune, 
că în calitatea de cancelar 
federal, pentru cetăţenii 
români de origine germană, 
trebue să faceţi sacrificii. 
Dar ştie o lume întreagă, 
Domnule Cancelar, că pen- 
tru ei, sacrificiile le fac de 
ani de zile contribuabilii 
germani. Poate că la urma 
urmei, ar fi bine să se dea 
publicitații, cât se plăteşte 
pe cap de om. Nu de alta, 
dar să nu murim proşti. 

Am auzit şi am văzut că 
vă faceți bagajele, Domnule 
Cancelar. Ca unul care 
cunosc ceva mai bine 
România, mi-aș da și eu cu 
părerea: dp sli 


FR tate a a beri art Bea arte sue ue 


„puneți-vă în 
bagaje şi niscaiva pătlăgele, 
câţiva cârnăciori, un pic de 
ulei și puțin unt- Când, așa 
zum cere protocolul, vej 


n ln d ve ci me ea 


La 
ceea ce se obismuiește în Oc- : 
cident a se denumi ''bain de “4. 
foule””, pe lângă o strângere 
de mână, lăsaţi în urmă şi | 
câte o pătlăgică sau un 
caltaboşel. Veţi avea atunci - 
şansa istorică de a fi 
fotografiat zâmbind lângă 
nişte oameni care vor zâmbi 
şi ei, sincer, pentru o clipă 
în care vor uita de nis- 
te necazuri ce mu li 
cunoaşteţi şi care tot nu 
constituie scopul vizitei ce 
o veţi face la Bucureşti. 


a CLZL Ca A =: cai 


Drum bun, Domnule 
Cancelar! D 


imi do mm 


Bacau =va 


să-şi regăsească greutatea, 
dacă nu cea hegemonică de 
altă dată, cel puţin atâta 
cât să stabilească un 
echilibru cu cele două 
superputeri, americană şi 
rusească. Câţiva oameni cu 
virtutea vizionară a 
bărbaților de stat, Jean 
Monnet, Alcide de Gasperi, 
Konrad Adenauer, urmaţi 
de eminenți auxiliari ca 
Spaak, Hollstein, Gaetano 
Martino, au pășit la realiza- 
rea ideii de integrare 
economică în vederea 
unității politice a Europei. 
Aşa s'a ajuns la Comunita- 
tea Economică Europeană ca 
etapă a unificării politice. 
Tratatul dela Roma din 
1957, dela baza 
Comunităţii Europene, 
prevede un- parlament 
comun ales simultan prin 
sufragiu universal şi în - 
proporţie cu numărul 
locuitorilor din țările mem- ! 
bre. In 1980 a fost ales 
primul parlament al 
Europei. Dela Parlamentul : 
3 
. 


ve mo ac PC 


La 


Lo Bu-j 


Fa Va 


3 asteapta 
Continuare in pag. 19 


a 


VANTUL ROMÂNESC 


SEPTEMBRIE 1984 


SCRISORI 


DIN ŢARĂ 


(Radio Europa Liberă, emisiunea “De vorbă cu ascultătorii”) 


SCRISOAREA | 


7OVARAȘE CEAUSEȘCU, 

ran de pe Valea Mureşului şi 
Sunt ță postul de radio E.L. astfel că 
4] ce se întâmplă în lumea largă și 


Let 


abonat, mai mult scrie despre 
Re Dvs în străinătate, telegramele de 
Wa re după ce veniţi acasă, vizitele de 
felici în țară, unde sunteți primit cu cân- 
şi dansuri, de parcă ar fi sărbătoare 
țională şi despre situaţia in- 
na i țională. Aş vrea ca măcar odată să 
rit 4 vă preocupă soarta poporului 
român: să nu mai primim zahărul şi uleiul 
raţia si toate celelalte neajunsuri ce le 
indurâm- 'De fapt mai citim şi de abuzurile 
te de cutare director, sau cât s'a furat 
avutul obstesc. Tovarășii aceştia care 
ca în codru, parcă sunt membri de 
partid! Educaţi şi crescuţi de actualul 
im, Vedeţi, pre vremea noastră nu se 
fura atâta, poate şi fiindcă la ora de religie 
m cele 10 porunci, printre care una 
era “să nu furi”, că e păcat. 
Fiindcă la radio E.L. îmi place să ascult 
mai ales scrisorile ce vi se adresează Dvs 
sonal, m'am gândit să vă scriu si eu,ca 
să aflați şi Dvs despre viața fericită ce o 
trăim noi ţăranii și câtă grijă are conduce- 
rea partidului de noi, căci mereu scoate 
câte un decret prin care ne obligă să 
ereştem şi să predăm statului vaci, viței, 
oi, porci, găini, pui iepuri, stupi de albine 
şi chiar gogoşi de mătase că, dacă nu, vai 
de noi, puşcăria ne mănâncă. 
După cum am înțeles, Dvs vreţi să 
“ plătiți datoriile ce le-aţi făcut, obligându- 
“me pe noi “țăranii” să dăm tot ce avem - 
"dacă aţi putea, ne-aţi lua și sufletul, dar 
pari Cea 


ușescu, aceste dato; „le- animale, as mai avea săvăspuncegres 
ratebuit 7 a făcut demolându-se casele 


ați ficut pentru noi “țăranii”. V'a 
industrie: aţi făcut fabrici, uzine, com- 
“binate, deci plătiţi datoriile din veniturile 
“ lorşi nu pe spatele nostru. Lângă Arad s'a 
construit un combinat chimic, distrugându- 
se hectare de pământ arabil. Cât a costat 
construirea acestui combinat Dvs. trebue să 
ştiţi cel mai bine iar noi ştim cu ce pier- 
deri lucrează şi ce greşeală s'a făcut con- 
struindu-se. 
Si acum vreau să vă spun cum am trăit 
noi țăranii înainte. Viaţa noastră nu a 
fost niciodată ușoară, și a trebuit să mun- 
tim din greu, dar n'am dus lipsă de nimic, 
am avut ce mânca şi am fost stăptâni pe 
roadele muncii noastre. Astăzi am ajuns 
să mâncăm şi pâinea cu porția. 
Valea Muresului fiind regiune deluroasă, 
€u puţin pământ arabil, ocupația noastră de 
bază era cresterea vitelor, aporcilor, a 0i- 
lor, dealurile fiind bogate în pășune. Imia- 
mintesc de târgurile ce se jneau anual în 10- 
calitățile: Făget, Ilia, Zam, Bârzava, unde 
părinții nostri își duceau produsele spre 
vânzare - grâu, porumb, fasole, Unde sunt 


boii, vacile, porcii care se aduceau în târ- 
guri și erau cumpărate pentru export, căci si 
atunci se făcea export de vite si cereale, dar 
aveam și noi? Tăranii dindiferite sate se lu- 
au la întrecere înprivința vitelor. Se vorbea 
întrecere în privinţa vitelor. Se vorbea 
săptămâni de zile despre cutare țăran din 
satul cutare, ce boi frumoși a avut sau ce 
vaci de lapte a vândut cutare. Astea nu 
sunt poveşti, ci fapte adevărate. Tatăl 
meu avea întotdeauna o pereche de boi la 
îngrăşat, pe care îi vindea pentru export şi 
cu preţul unei perechi de boi, cumpăra un 

lanţ de pământ”, căci atunci nu se știa 
ce fericire îi așteaptă pe țărani şi fiecare 
Visa să aibe cât mai mult pământ. 

Pentru noi copiii, cea mai mare bucurie: 
era să mergem la târguri, unde ne îmbăta 
mirosul de cârnat fript, care ziceam noi că 
e mai bun decât cel de acasă şi unde 
părinţii ne cumpărau tot felul de turte 
dulci, care' numai la târguri se găseau. 

Dar vitele pe aceea vreme nu erau 
hrănite cu coceni tocaţi şi iarna nu erau 
ținute în frig, în grajd fiind cald, căci 
podul era plin cu fân și chiar în grajd 
pereţii erau căptuşiți cu tulei de porumb. 
Astăzi tuleii sunt lăsați pe câmp să 
putrezească, sau sunt băgaţi în pământ de 
tractor, ca să se vadă că planul la arături 
a fost îndeplinit, 

De fapt și Dvs, trebue să știți cum 
trebuesc îngrijite vitele, doar sunteţi 
fecior de țăran şi probabil şi la Scornicești 
vitele tot aşa au fost îngrijite. Aceasta e 
explicația că atunci o vacă dădea cel pu- 
ţin 10 1. de lapte pe zi și nu 2-3 1. cât dau 
astăzi majoritatea vacilor dela colectiv. 

Tot în legătură cu decretul prin care ne 


obligați să livrăm statului tot felul de 


s oamenilor 
din cartiere, unde fiecare îşi făcuse o mică 
gospodărie, In locul acestor mici gospodării 
s'au ridicat blocuri de locuințe. 

Doi frați ai mei, în tinereţe, s'au mutat 
în oraşul Arad și fiecare şi-a înjghebat o 
mică gospodărie în cartierul Micalaca. In 
urmă cu cca 12 ani, fiecare şi-a făcut casă 
nouă, din cărămidă, iar grădina care era 
destul de mare, era plină cu pomi fruc- 
tiferi. Majoritatea locuitorilor din acest 
cartier erau muncitori pe la fabrici şi 
ceferişti, iar soțiile fiind acasă, se ocupau 
de gospodărie, având câte o vacă, două sau 
chiar trei, porci, pasări, şi oi. Amândoi 
fraţii aveau şi ei de toate, iar cumnatele 
mele mergeau la piaţă cu ouă, lapte şi 
brânză. > 

La un moment dat au început să cir- 
cule zvonuri că acest cartier, Micalaca va 
fi demolat, dar nimeni n'a vrut să creadă. 
Stiu, s'au făcut intervenţii, s'au dus 
delegați la Bucureşti, dar degeaba. Din 
nenorocire amândoi frații mei locuiau în 
zona care trebuia demolată şi într'o zi a 


CEL DE-AL DOILEA... 


Urmare din pag.18 
 ccelerarea procesului de 
unificare politică. Adunarea 
la Strassburg ma cores- 
uns acestei așteptări. 
ancțiunea a venit cu par- 
A ticiparea mult mai redusă 
„la alegerea celui de al doilea 
Parlament European. S'a 
„întărit convingerea că im- 
“Pulsul unificator nu poate 
Proveni din rețorica parla- 


În actualul Parlament 
“European a fost ales în 
lotul francez şi un deputat 
„de origină română. Domnul 
G. Pordea, aproape un 

scut, a fostoficializat 
ntr'odată ca cel mai 
i om politic din 
„Sil. Dar este într'adevăr 


mentară, ci tot din deter- 
minarea unor oameni 
luminaţi, siguri de utilita- 


tea unificării politice a 
Europei. 
Parlamentul European 


este de prisos? Nu, desigur! 
Dar Parlamentul European 
ar deveni o putere 
irezistibilă dacă s'ar bizui 
pe o mare miscare populară, 
cu rădăcini adânci în masele 


UN SUPER-DEPUTAT 


deputatul nostru? Preferă 
să fie primul deputat 
român şi nu ultimul dintre 
cei 81 deputaţi francezi? Să 
vedem! Deocamdată, după 
bunul obicei, mare parte 
din exil a tăbărit pe el. Noi 
aşteptăm. li dăm răgaz. Noi 
îl vom judeca după cum 


populare comunitare. Așa 
cum este astăzi, Parlamen- 
tul European oscilează ca 
un hibrid în ritmul vechilor 
partide şi al deplasărilor de 
influențe. Totuși chiar şi 
așa, Parlament! European 
are un mare merit, acela de 
a exista. 


MF. E. 


ROMÂN 


lucrează ca Român sau ne- 
român, sau şi mai rău, 
anti-român. Sperăm deci 
mai întâi să avem un 
adevărat deputat român, 
sau cel puţin filoromân, în 
Areopagul dela Strasbourg. 


MF. E. 


început demolarea. Intâmplarea a făcut ca 
tocmai atunci să fiu și eu acolo. 

N'am să pot uita câte zile voi mai trăi, 
jalea şi durerea celor care şi-au văzut 
distrusă toată truda și agoniseala unei 
vieţi întregi. Cred că nici cutremurul n'a 
adus mai multă jale. Pe lângă case, au 
fost distruse şi grădini cu pomi fructiferi, 
viță de vie. Unul din frații mei n'a putut 
suporta când a văzut cum i se distruge 
casa şi a murit de “inimă rea". Așa se 
spune la noi la țară ; iar al doilea frate, de 
atunci suferă cu nervii şi mai mult stă 
prin spitale și sanatorii. In locul acestor 
“mici gospodării” s'au înălțat zeci de 
blocuri, a căror locatari au nevoie de mân- 


care, iar copiii au nevoie de lapte. Părerea 
mea este că blocurile sunt foarte bune 
pentru cei cărora nu le place să lucreze, 
dar un om obişnuit să aibe gospodăria lui, 
niciodată nu se va simţi bine. Mă întreb 
dece au fost distruse atâtea gospodării, 
când aceste blocuri puteau fi ridicate la 
marginea orașului. 

Ca încheiere vreau să vă mai spun că 
îmi pare rău că Dvs ca fecior de țăran şi 
muncitor, ridicat la “rangul cel mai 
mare” nu aveți un pic de milă şi 
înțelegere faţă de suferințele şi durerile 
noastre. 

Semnat: un țăran de pe Valea Mureșului. 


SCRISOAREA |! 


Alternativele secunde ar fi opțiunea 
unui cunoscător sincer. Există, ca întot- 
deauna desigur, şi un dar. Căci acest 
regim a provocat o mişcare de decantare 
inversă, ascensională, care a ridicat la zi 
tot noroiul dela fundul bazinului social. 
In primul rând o numeroasă “in- 
teligentzia” politică care supravieţuieşte 
pe de o parte datorită amintirii terorii 
staliniene, pe de altă parte printr'un com- 
plicat aparat organizatoric, juridic şi 
represiv, cât șiprintr'o masă de agitatori în 
rolul muștii lui La Fontaine, cărora li s'a 
asigurat un nivel de trai la care nu ar fi 
putut aspira în mod normal. 
Inteligentzia culturală care n'a putut 
ede vreo se poale răi de 
ușor, fan ui cum a - 
fabrică în masă, rapid şi fără efort sau 
imaginație, în conformitate cu unele clișee 
simple, o cultură foarte bine plătită, a 
cărei singură originalitate constă în 
varietatea laudelor, fie ele şi prin scoate- 
rea la lumină a unor triste adevăruri din 
timpul predecesorului actualului sef. 

Dar ceilalți? Economia şi serviciile nu 
funcționează deloc, astfel încât toți se lasă 
plătiți, mituiţi, întreţinuţi, pentru servi- 
ciile sau bunurile pe care le oferă, per- 
miţându-şi să trăiască în afara legalității 
având mijloacele să mituiască la rândul 
lor pe ceilalţi, organele de control şi chiar 
justiția. Medicina, educaţia, comerţul şi în 
general serviciile publice beneficiază în 
mod deosebit de acest sistem. 


O altă categorie din administrație, în 
sensul ei cel mai larg posibil, nu munceşte 
mai nimic şi nu realizează venituri 
suplimentare, dar menţine căruța în 
mers. Pentru subsistență, ei sunt foarte 
ocupați în afara serviciului (cozi, copii, 
servicii reciproce) şi ca urmare trebue să 
se destindă şi să se odihnească în timpul 
serviciului, unde se desfășoară o  verita- 
bilă viață socială cu cafeluța, mica bârfea- 
lă, flirturi şi mai ales cu bancuri politice 
la zi, pentru care se râde în hohote, 
uitând cât de prost sunt plătiţi dar şi 
nesesizând faptul că sunt infinit de bine 
plătiți, pentru ceea ce realizează de fapt. 
Ei se simt în siguranţă şi toate re: 
organizările n'au decât efectul vân- 
tului care goneşte vrăbiuţele îngrămădite 
pe un copac şi care îşi găsesc din nou câte 
o crenguţă fiecare, când vijelia a încetat. 


Dintre aceştia fac parte personalul din 
ministere și administraţiile locale, cerce- 
tători, proiectanți, serviciile generale ale 
întreprinderilor. Aceştia trăiesc totuşi 
într'o stare de tensiune nervoasă şi nesa- 
tisfacție care îi macină încet şi care pe 
cei slabi, constiincioşi şi cinstiți îi 
doboară. Din fericire această din urmă 
categorie dispare prin  inexorabila 
acomodare care distruge în masă talente şi 
ambiţii, pricepere şi dorință de muncă, 
posibilitatea de ascensiune normală și 
conştiinţa socială. 


O ultimă categorie o constituie munci- 
torii industriali şi agricoli inclusiv per: 
sonalul de conducere directă a lor precum 
şi personalul mărunt ca oameni de ser- 
viciu, muncitori necalificaţi, etc. Din ce 


trăiesc ei de fapt, căci mulţi sunt sub 
minimum de subsistență, chiar dacă cei 
mai mulţi au un venit care nu prezintă 
diferențe majore față de cel al inginerilor 
sau al profesorilor? Fabricând în timpul 
serviciului tot ceea ce este posibil, cu o 
imaginaţie uimitoare, pentru nevoile 
casnice proprii sau pentru schimb, 
închiriind camere la turişti, utilizând la 
maximum mica proprietate, crescând 
albine, ciuperci, flori. Si din ce încă? Este 
trist să recunoaştem adevărul. Căci 
nebeneficiind de mica ciupeală, ei fură. 


ca atare oprobiului social şi este privit cel 
puţin cu îngăduinţă dacă nu chiar cu ad- 
miraţie. Nici o reformă socială, oricât de 
drastică, n'a putut să de e vreodată 
corupţia atotstăpânitoare din socialism, 
mai ales că la nivelele superioare se prac- 
tică oficial, deschis. 

Totuşi sistemul, mecanismul social, nu 
s'a prăbuşit în sine, nu a implodat. Căci 
bogăţia ţării este încă atotiertătoare. și 
mai există încă o categorie de muncitori, 
ingineri, profesori, care îşi exercită 
profesiunea cinstit şi cu pricepere, se 
menţin la distanță de o politică ce nu ştie 
decât să facă uz de vorbe sforăitoare, n'au 
dorit sau n'au putut să se transfere mai 
spre vest şi care au crezut acum mai mulţi 
ani, de fapt la începutul erei lumină, că 
pot să contribuie la redresarea economică, 
culturală şi morală, în care credinţă unii 
dintre ei s'au înscris si înpartid. Majorita- 
tea dintre ei nu-şi dau seama, dar ei sunt 
adevărații sclavi ai regimului. Acum 
câteva mii de ani ar fi muncit la ridicarea 
piramidelor, încovoindu-se sub lovitura 


biciului. Acum trăiesc în case relativ . 


curate, ascultă muzică şi citesc jurnalele. 
Trei- patru decenii de îndoctrinare i-au 
făcut aproape inconștienți de sărăcia lor 
spirituală care nu este compensată decât 
de darurile native ale unui popor in- 
teligent şi dotat şi infinit de  răbdător, 
singura condiție a supraviețuirii sale, 
mizeria și insecuritatea mondială, faptul 
că nu s'au născut şi mai la est, precum şi 
o vagă speranță că intinderea tenta- 
culelor comuniste va fi oprită. 

Să încercăm să facem un bilanț. 
Beneficiarii regimului, într'o formă sau 
alta, mulţumiţi de nivelul de trai şi trăind 
într'o relativă securitate, mulți la un 
nivel social peste propriile lor așteptări, 
depăşesc cu siguranță 50%, iar categoria 
de cetăţeni, printre care şi o parte din in- 
telectuali, cu adevărat nemulțumiți , nu 
ating probabil 25%. 

Există sau a existat vreodată pe lume 
un regim în care o majoritate să exploa- 
teze o minoritate, care satisface deci mai 
mult de jumătate din populaţia sa? 

lată cum tovarășul întră în istorie, nu 
pe ușa din dos cum a pătruns deja, ci pe 
poarta principală a secolului său, precum 
şi-a dorit, drept conducătorul celei mai 
bune administrații politice din lume. 

X. Y. 


, 


PAGINA 20 SEPTEMBRIE 1984 CUVANTUL ROMÂNESC 


E Ci JOCURILE OLIMPICE 


(0599 LOS ANGELES, U.S.A. 1984 


* Intrecerile celei dea 23-a olimpiade de vară, disputată 
în primele două săptămâni ale lunii August a.c. la Los An- 


geles, s'au bucurat de o organizare excelentă și timp neo- 
bismuit de frumos. 


BILANŢUL OLIMPIC ROMANESC LA JOCURILE OLIMPICE DELA LOS ANGELES 


MEDALII DE BRONZ — 17 


=, Cei care preziceau tot felul de dezastre s'au înșelat 1. Fiţa Lovin E atletism B00 m 
şi de data aceasta, jocurile disputându-se fără incidente, 2. Maricica Puică  — atletism 1500 m 
E într'o atmosferă pașnică, cu adevărat olimpică. 5 Crlsleana colosal Z age ant 409) sc 
Cu excep probelor de înnot (femei) si alergări de să Mica Fulger — box cat. 63,5 kg 
sprint (femei), unde s'a resimțit lipsa sportivelor din Ger- 6. Costică Olaru — caiac-canoe C1-500 m 
mania de Est, boicotul n'a afectat prea mult întrecerile. 7. Simona Păucă — gimnastică ind. aompus 
Să Adevărații păgubași în această vară olimpică au fost ei 8. Lavinia Agache  -— gimnastită sărituri 
k + înșisi, participanții la boicot. 9. Dragomir Cioroslan - haltere cat. 75 kg 
dru Buligan, 
[i mânia, singura participantă la întreceri din blocul 19: ete Muti 
al. 4 comunist, a trimis, la Los Angeles o delegație de 127 de Adrian Simion, : 
sportivi, reușind să obțină un succes deosebit, prin cla- Mircea Bedivan, 
sarea pe locul trei (la puncte), cu un total de 53 de medalii Dumitru Berbece, 
olimpice. Astfel România a depășit recordul de 27 de meda- losit Boroş. 
== lii obținut la Montreal. Gheorghe Covaciu, 
Succesul Românilor, surprinzător pentru cei neavizați, eange Doina 
dar prevăzut pe unele ziare americane, ar putea duce n Cornel Durău, 
concluzii greșite. Prima impresie ar fi că în România Alexandru Fălker, 
tinerii practică sportul, care a devenit o adevărată aci Vasile Oprea, 
ă Î ă tate de masă. Realitatea este cu totul alta. Intreaga atenție Vasile Stingă, 
E: Ţ a forurilor conducătoare este acordată sportului de perfor- Neculai Vasilca, 
: „ sportul de masă devenind doar o propagandă vizi- Maricel Voinea  -— handbal echipa > 
sal > bilă î în special cu ocazia ““Daciadelor”?. 11. Anca Pătrăşcoiu  — înot 200 m spate 
i - Terenurile de sport accesibile publicului larg sunt a- iz Mircea Facts = usa cat za ka 
proape inexistente. In noile cartiere de locuințe proiectate ciua =: 
inițial fără terenuri sportive, ““îndesite”! are a doua i pintan Dasehi = last am: sei Aur kg 
pe motiv că s'a făcut risipă de spațiu, p puținul loc liber 16. Vasile Puşcașu — lupte libere cat. 100 kg 
E dintre blocuri este ocupat de mașini, deoarece, culmea 17. Alex. Chiculiţă, 
prostiei, blocurile s'au făcut fără garaje subterane. Mii Come! Marin, 
de copii din aceste cartiere sunt lipsiți astfel de posibi- Marin, Mustaţă, 
litatea practicării sportului. (oa Pop, 55 i chi bi 
i Lipsa unei baze largi de selecționare s'a observat si Maricia Puică iza EL cosa SE PEM | 
4 5 Drept, = paie au fost complet absenți la * CLASĂRI PE LOCUL IV — 10 | 
p sau disc: sportive. Ş : 
- Succesul Românilor mu poate fi pus pe seama așa- MEDALII DE AUR - 20 & taria, Mornescu — caiac-canoe K 1—500 m 
ziselor condiții create de regim, deoarece el este rezul- Aso Coe eat = caiac-canoe K 2-500 m 
tatul eforturilor individuale ale unor antrenori și spor- 1. Doina Melinte — atletism 800 m 3. Vasile Diba — caiac-canve K 1-500 m 
2. Maricica Puică  -— atletism 3000 m 4. Ionel Constantin, 
3. Anişoara Stanciu  - atletism lungime Nicolae Fodosei, | 
e O e Coma adio saci inalta  — eșioceanoe K 41000 m 
Ai Sea ma Meci Mențaeicu, ici tie, Adei alea gimnastică ritmică 
AMENTUL PE MED i Ra caiac-canoe S. Poeta Diac - gimnasică pe îneg. 
chin, .„ Carmen Bunaciu — înot m spate 
Toma Simionov < = caiac-canoe C 2-1000 m 8. Nicolae Zamfir — lupte gr.rom. cat. 57 E a 
"6. Olga Bularda, 9. Ştefan Negrişan  — lupte gr.rom. cat. 68 kg 


Chira Apostol, 10. Elisabeta Guzganu — scrimă floretă 
_Total Maria Fricioiu, şi 


Adriana Chelariu, 
Aneta Mihaly, 


= 


Florica Lavri CLASĂRI PE LOCUL V — 4 
174 Viorica loja. zi = canotaj 4+1 rame 
59 7. Elisabeta Oleniuc, 1. Nicolae Fedosei, 
53 Moiparai pepe — canotaj 2 visle ZI pogoa Valea — caiac-canoe Id m 
8. Rodica , ostică aru — caiac-canoe — m 
e Elena Horvat — canotaj 2 rame 3. Laura Cutina : — gimnastică ind. compus . 
3 China 15 8 [:] 32 fă aleria Raci — canotaj schit. simplu 4. Anca Pătrăşcoiu — înot 100 m spate 
Haly 4 - 12 e > Ioana Budea CLASĂRI PE LOCUL VI - 3 
ea 5 7 15 27 marita 1. Valentin Pintea — gimnastică sol 
Australia 4 8 12 24 Ecaterina Oancia -— canotaj 4+1 visle 2. Vasile Andrei = lupte libere — cat. 100 kg 
S. Korea 6 6 7 19 . 11. Valer Toma, 3. Marin Mustaţă — scrimă sabie 
Sweden 2 11 6 19 petru losub — canotaj 2 fc. 3 .. 
Vugosava 74 7 18 Iane Culnoa 
Netherlands 5 2 6 18 Cristina Grigoraş, 
Finland 4 3 Sa 13 Simona Păuca, 
N.Zeaand 8 1 2 13 Mihaele Stânuleţ, 
Brazil 1 5 7 : e sarate zeta - gimnastică echipe i 
i caterina Szal — gimnastică ărituri ki 
Duta | zi 1 6 14. Simona Păuca = oma bimă ză 
e) 3 3 6 15. Ecaterina Szabo  - gimnastică  birnă y 
Denmark > 2 5 16. Ecaterina Szabo . — gimnastică sol . 
Spain 1 3 4 17. Petre Becheru = haltere cat. 82,5 kg ză. 
Belguim j i E 3 18. Nicu Vlad - = haltere cat. 90 ko : 
Austria Ji . lon ca te t. 82 A 
peria AȚI ADE pia 3 . 20. Vasile Andrei E ue d io cat 100 3 
A og Rae 3 MEDALII DE ARGINT -— 16 - i 
Ture 9 o 3 A 1; Doina Melinte - — ouetim 1500 m , 
i . Vali lone: — atletii lungi z 
e II Mesia otet CS braae 
: Kenya 1 [] 1 2 4. Ivan Patzaichin, i 
0 1 1 2 Toma Simionov  — caiac-canoe C 2-500 m 
Greece 9 1 1 2 5. Lucia Sauca, id & : 
Nigeria amelia Diaconescu, 
Puerto Rico 0 i di Z Ca Pigeenesc i $ 
[] 
1 [:) 
Colombia 0 1 1) 1 Aurora Pleşca, 
Egypt [7] 1 [2] tf ri sli 
oina Bălan, : 
Ivory Coast o : Ş . p Pieicai lol ie canotaj 8+1 
„Peru Ă o; A 
Er, a | - : Dimitrie Popescu, ui 
Dumitru Răducanu — canotaj 2-41 
Pi RTC L] 0 4 L 7. “Doina Stăiculescu — gimnastică ritmică 
pa Dom. |! 0 0 1 1 Să Fcotețineă Szabo - pimnesiică ind. Câmpuri 
: A — halt t.. 60 
pr Bord 0 '] 1 1 10. Andrei Socaci 2 haltere cat. 67,5 d 
A 9 
E Taipei, "0.20 1 1 11. Petre Dumitmu . -— haltere cat. 90 k 
Zambia 0 0 1 1 12. Vasile Groapă — haltere cat. 100 î3 
TE 13, Ștefan Taşnadi — haltere cat. 4-100 ke 
To 14. lie Matei — lupte gr.rom. cat. 90 kg 


IT 7 


2 


“MICA RADIO 


În continuare: 


DIN AVENTURILE LUI NICU: 


A MIZAT PE 


ARMĂSARI 


oştenitorul, iubeşte sporturile, femeile, băutura 


Mee de cărți. 


j peur * ventură [cea dela Las Vegas e antică, N.R.) a fost. 


tina 


prd, macte cu RSR-ul. 


de poker cu un industrialist grec venit să semneze 


| a fost invitat la un joc de cărţi, unde Nicu a vrut 
ar cacialma și-a ieșit cu câteva sute de mii de lei în 


fm de “onoare”, după ce şi-a golit buzunarele, Nicu a 


Mat: 


& 


- 
| 


UNDE AM FI, 
DACĂ N'AR FI... 


la întrecerile olimpice 
România Sa clasat a treia 
a țară şi a doua în ce 
iveste numărul medaliilor 
de aur. Suntem mândri şi 


im: 
 =aeiă fi astăzi în 
“Jiteratură, artă, ştiinţă, 


ate. dacă inteligența şi 
ința Românului mar fi 

slită să se manifeste în 

_calapodul teoriilor 
Lise o 


Un ziarist reserist, 

probabil mai puţin păzit de 
„ a cerut azil 

politie. 

NOI STAȚIUNI DE 


TV ÎN RSR 
Emisiunile de TV sunt 


i 


reduse la patru ore pe zi. 
Două după masă şi două 
seara, între 8-10 . 


(Sofia, Budapesta, etc.) 
Nu înțeleg ce văd, dar 
Mu-l văd pe tov, Ceauşescu. 


ltreprinderile reseriste își 
Mumără și ei, la fel, 
Z le finite. 

1 ascultăm pe tov. 
piatanda, explicând lui 
e Fânică dela Ministe. 
n de Industrie câte părți 

ansamble” au fost 
mtimare la construirea 

Dong emobil: 
ai în față, două 
spate, un motor, o 
îpreieapoi două roți în 
m alte două roți în 
ca mărturie a aces- 
Practici emisiunea 
Bucureşti, 15 Mai, 


id Nicolae Ceauşescu 
N, jubliniat necesitatea 

ţi producţiei. fizice 
04 Vate sectoarele 
materiale, 
-se capăt practi- 
Virpde_ INREGISTRARE 
INpEICA REPETATA A 
opt SUBANSAMBLE SI 
USE”. (Sublinierile 


A si achite restul datoriei oferind Grecului 
[.] a cai (rasa “*Chichitian”) ce se-găsea la Mur. 
Caii erau proprietatea statului, dar asta nu face nici 
P Nicu a iscălit actul de vânzare. 
Papa şi Mama au aflat de târgul încheiat, au încer- 
i să râscumpere caii, dar târgul e târg, le-a răspuns 
Grecul, care-şi îimbarcase ““marfa” pe vapor. : 


LA MIORMINTUL LUI 
VASILE MILITARU 


“Gânduri pioase, amin- 
tiri nepieritoare pentru 
scumpul meu soț, poetul 
Vasile Militaru. Eternă fie 
amintirea lui. Comemora- 
rea 7 lulie 1984, Cimitirul 
Belu... ora 12:30; Telly 
Barbu Militaru” (Rom. 
Liberă, 6 Iulie a.c.). 

Acest anunț dela Mica 
Publicitate, a strâns vreo 
200 de persoane la slujba 
religioasă (un preot numai) 
în memoria celui care ne-a 
lăsat nemuritoarea poezie: 
“A venit aseară mama, din 
sătucul de departe...” 

Printre cei prezenți a 
fost și d. Grigore Scoro- 
chirjă din Florida, care după 
slujba religioasă a cerut voie 
să recite o poezie. 

A fost una din acele 
poezii închinate dragostei 
de neam şi credință pentru 
care poetul a fost con- 
damnat şi a murit în in- 
chisoare acum 25 de ani. 

Mulţi din cei prezenți au 
auzit-o pentru prima oară! 

Cu un curaj, care trebue 
menționat, d. Scorochirjă a 
surprins pe toata lumeapre- 
zentă, recitând poezia “Tri- 
colorul'?. 


DUMINICA ÎN ȚARĂ 


Amplă mobilizare de 
forță pentru executarea 
praşilelor MANUALE și 
mecanice...” (R.Buc). In 
RSR, Duminica, omul se 
odihneşte muncind. 


SEPTEMBRIE 1984 


STIRI DIN ȚARĂ 


PATRIOTISM 
VOLUNTAR 
CU BUZUNARE 


PARTICULARE 


Prin decretul Consiliului 
de Stat nr. 151--5/7/84--se 
reglementează condiţiile de 
preluare spre execuţie, prin 
acțiuni de muncă 
patriotică, a unor lucrări 
de către organizațiile UTC 
şi UASCR. 

Intreprinderile care. 
apelează la munca patrioti- 
că şi voluntară a tinere- 
tului plătesc pentru servi- 
ciile aduse, dar plata nu o 
încasează elevii sau 
studenţii, ci merge direct în 
bugetul UTC, în mod legal, 
conform art. 6 din acelaşi 
decret. 

Conducătorii UTC, în 
frunte cu Nicu Ceauşescu; 
acționează complet discret 
în privința felului cum se 
împart banii. E un cadou pe 
care Tata Niculae l-a iscălit 
în folosul lui Nicu, feciorul. 

Tinerilor, pentru munca 
voluntară, li se oferă casă și 
masă. Casa: tabere prin 
care plouă și saltele de paie, 
(atunci când sunt paie), şi o 
masă ''de dietă” menită să 
le ţină silueta. 

Munca voluntară are şi 
părți nevoluntare: tânărul 


este obligat să culeagă pe 
„zi: 800 kg roşii ori 400 


kg . de struguri sau 500 
kg . de cartofi. 

Cifrele publicate în 
ziarele reseriste arată că 
numai la canal au muncit 
60.000 de tineri, iar la 
muncile agricole sunt scoşi 
în fiecare vară peste 
1.500.000 de tineri. 
Valoarea muncii se ridică 
la sute de milioane de lei. 


RSR-UL VREA $$$ 


O nouă lege obligă pe 
cetățenii români care-s 
funcționari la organizațiile 
internaționale ori la 
societăți mixte cu sediul în 
străinătate, ca din salariul 
lor “să transfere lunar în 
țară!” dolari pentru 
pregătirea viitorilor 
funcționari ce vor lucra în 
străinătate şi pentru 
întreţinerea familiei “şi a 
altor obligaţii.” 

Singura sumă scutită de 
cota obligatorie este îndem- 
nizația pentru soţie şi copil, 
în total $120. 


BUCUREȘTI, 
PORT LA MARE! 


O nouă boală de care 
suferă tov. Ceaușescu este 
““canalomania””, Deabia s'a 
terminat poteca fluvială 
Cernavodă-Constanţa și se 
plănuieşte transformarea 
Bucureştiului într'un port 
care să rivalizeze în măreție 
cu Singapore, Londra ori 
New York. 


Decizia s'a luat după 
multă chibzuială glagorică 
deoarece alternativele erau 
foarte atrăgătoare și la 
nivelul “Epocii Ceauses- 
cu”: 5 

Să se mute Bucureștiul 
lângă Marea Neagră, 
susțineau unii; să se mute 
Marea Neagră lângă 
Bucureşti, sugerau alții. 


Până la urmă, în acord 
cu  Îndicaţiile marelui 
îndrumător, s'a hotărît 
construirea unui canal care 
să lege Bucureștiul cu 
Dunărea, urmând albia 
fluviului Dâmbovița. 


S'au trimis ingineri pe' 
teren, ca să socotească 
adâncimea apei, și să fie 
siguri că vor putea fi 
folosite bărcile din Cişmigiu 
şi Parcul Carol pentru tran- 
sportarea mărfii. 


Construirea noului canal 


Dobrogea, e 
patriotic. 

In ţară sunt şomeri şi 
mulţi din cei tineri, 
educați, au început să se 
întrebe, aşa cum s'a între- 
bat o altă generaţie acum o 
jumătate de secol: 


E timpul să punem capăt 


tiraniei!? 
DACĂ-I 
CREDEŢI... 


Statisticile oficiale: RSR 
este în plină înflorire 
economică. Producţia marfă 
industrială pe anul 1983 a 
sporit cu 4,7%, venitul 
național cu 3,4% iar pe 
plan comercial s'a realizat 
un excedent de 2,4 miliarde 
dolari, fapt care a permis 
achitarea unei părți im- 
portante din datoria ex- 
ternă.” 

Neoficial RSR a oprit 
orice import. Exportul 
principal îl reprezintă 
produsele agricole. 


E 


CRONICA PRESEI 


UNDE-I RESPONSABILUL!! 


Reporterul E. Groapă 
dela ziarul “Informaţia”! 
face o anchetă inopinată la 
magazinul ILF din Piaţa 
Titan 1. 

Ziaristul este întovărăşit 
de o echipă de control care 
încearcă să astâmpere 
nemulțumirea cetățenilor. 
Articolul: **Ce se întâmplă 
în lipsa responsabilului” 
(pag. 1, 2/4 /84) uită să 
spună că adevăratul 
responsabil este sistemul 
comunist. 

“Ne găsim în postura 
cumpărătorilor  --scrie dl. 
Groapă-- mărfuri destul de 
puține şi nu de cea mai 
bună calitate. Lipseau chiar 
merele, ceapa, diferite 


semiindustrializate... una 
dintre vânzătoare strecoră 
în sacoşele clienţilor 
produse depreciate, dezor- 
dine evidentă la tot pasul. 
Si in timp ce priveam ce se 
întâmplă în magazin, o 
sticlă cu tărie trecea din 
mână în mână. In sfârşit 
licoarea dătătoare de (prea) 
bună dispoziție a ajuns la 
compartimentul unde lucra 
vânzătoarea Elena 
Georgescu. Urma probabil 
să facă un nou circuit..." 

Anchetatorii au vrut să 
stea de vorbă cu responsa- 
bilul, dar “fera plecat, si 
nimeni nu ştia unde”, Unul 
dintre lucrători, duhnind a 
băutură dela o poştă, vine 


spre noi şi ne întreabă 
răstit “Ce vreţi cu el!” Eu 
sunt şeful acum, mă 
cheamă Gloabă  Constan- 
tin.” 


Când ziaristul şi echipa 
inopinată de inspecţie s'a 
identificat, responsabilul 
Gloabă “Era gata să ne 
arate uşa, dar s'a răzgân- 
dit”, 


Totuşi responsabilul, 
rămas responsabil în lipsa 
responsabilului, n'a vrut să 
iscălească procesul verbal şi 
ne-a dat--continuă confra- 
tele Groapă --"'de înțeles că 
prezența noastră e dinpunc- 
tul său de vedere, inopor- 
tună în unitate.” D 


CUVANTUL ROMÂNESC 


La invitația PCR a vizitat țara tov. Daniel Ortega, 
comandant al revoluţiei Sandaniste din Nicaragua. 
Tov. Ceauşescu a ținut să precizeze că “această vizită 
constituie o semnificativă expresie a relaţiilor 
prietenești statornice între țările noastre” subliniind 
““importanța proceselor revoluționare din America 
Latină”, Aceste declarații sunt făcute în ideea de a 
scoate în evidenţă independența tov. Ceaușescu. 


In luna lulie, depe vasul român “Sebeş” a reuşit să 
scape marinarul Gabriel Ghiocel Grigorescu, care a 
cerut azil politic. De notat că marinarii sunt bine 
păziți de securitatea vaporului așa că Gabriel n'a 
declarat cum a putut să înșele dulăii securității. 


.. : 
In tramvai, în orele de vârf, te izbeşte mirosul de 
sudoare. Nu-i apă caldă, nu-i săpun... 


“Unii oferă şi 100 de lei pentru un dolar, cu dolarul 
îşi pot cumpăra (indirect) dela magazinele “'Shop” ce 
m găsesc pe piața comună, + 3 


Un litru de ulei este 18 lei, un kilogram de zahăr - 
14 lei. Un pachet de ţigări Snagov - 8,50 lei. 

Copii, cu burţile umflate, au reapărut pe străzi, 
Fete Dacă-s prinși, sunt duși la miliție unde li se 
ţine o predică: faci de râs socialismul. 


Radio Moscova spune Românilor: ““In ţările socia- 
liste muncesc aproximativ o treime din oamenii de 
știință din lumea liberă. Le revine aproape o jumătate 
din toate invențiile noi.”... inclusiv cele furate din 
Vest de către agenţii reserişti. 

Până în anul 1990 se plănuieşte ca jumătate din 
cele 442.300 de hectare ale Deltei să fie modernizate. 

Agricultură, industrie, turism şi alte '“'con- 


temporaneităţi”” progresiste. Urmările schimbărilor 
ecologice le vor simţi generațiile viitoare. 


.. 

Din 1969 şi până în prezent la Piteşti s'au con- 
struit 900.000 de mașini Dacia, iar la Fabrica ARO 
din Câmpulung Muscel s'au produs peste 200.000 de 
masini de teren. îi | - 

Numărul muncitorilor agricoli s'a redus la 28% 
din populația țării. Din aceştia doar II, sunt tineri 
sub 30 de ani. Restul îl formează bătrânii. 


.. 
Din statisticile RSR-ului: Producția de carne în 1983 
a fost de 45 kg. pe cap de locuitor. In Ungaria 183, 
Bulgaria 71, Cehoslovacia 93 iar RDG 103. Scăzând 
ceea ce se exportă, găsim uşor explicaţia cozilor din 
fața măcelăriilor. . sp 


Un abonament la radio costă 180 lei anual şi unul 
la TV 700 de lei. Mulţi bătrâni nu mai pot să-și per- 
mită nici să asculte la radio sau să se uite la televizor. 


Lă 
30% din numărul studenţilor străini care urmează 
cursurile universitare în RSR, se specializează în 
inginerie şi chimie. „ș 
Cei care primesc moşteniri din străinătate pot să 
cheltuiască 15 % din valuta primită, restul e schim- 
bat în lei la cursul oficial. Pensionarii moştenitori pot 
reţine 30% din valuta moştenită. Nu există nici o 
restricție pentru cetăţenii străni stabiliți în RSR. Ei 
pot să deschidă cont la bancă si cheltui valuta cum vor. 
.". 


"Un eveniment cu profundă rezonanță și ample 
'semnificaţii politice educative şi culturale ar- 
tistice...” Scînteia Tineretului a deschis **Concursul 
cântecului politic pentru tineret!” 

. 


Li 
Un grup de inventatori au adus îmbunătățiri 
automobilului electric. Ei au acoperit caroseria cu 
celule de silicon care, expuse razelor solare 
produc electricitate ce încarcă bateriile-- baza de 
locomoţie a autmobilului-- mărindu-i astfel raza de 


acţiune. 3 


Numărul membrilor din clanul lui Ceauşescu care 
ocupă posturi cheie în guvernul RSR-ist ar fi de 20. 


Un canal de 6 km. va ti construit la Călărasi pentru 
a facilita schimburi de materii prime si mărturi pen- 
tru industriile locale. CI 

La șantierul naval din Giurgiu a fost lansat la apă 
un şlep de 1600 tone, «destinat pentru export. 


- 

In cadrul “Crucii Roşii” s'a organizat un concurs 
al “'sanitarilor pricepuți”... Pe lângă abilitatea de a 
lega o rană sau a pune un picior în ghips, se cere con- 
curenților să cunoastă percepte din doctrina 


comunistă. 
.. 


Dintre țările comuniste, RSR etalează cele mai 
multe steaguri, Polonia cele mai puține. Fotografiile 
tov. Ceauşescu întrec ca număr fotografiile tuturor 
celorlalţi lideri din ţările satelite. 

.. 


Pentru a nu fi sâcâiţi de autorităţi ori acostaţi de 
agenții provocatori, turiştii nu mai umblă cu apara: 


tele de fotografiat agăţate de gât, nu mai râd şi se 
îmbracă foarte simplu. 


.. 
La Jocurile Olimpice, RSR a trimis 200 de inşi: 
dintre aceştia, sportivi sunt doar 123. 


+] 


DIN CELE 


TREI COLȚURI . - 
ALE LUMII 


—CHINA COMUNISTA — 

La 21 lunie crt, cu un 
număr de 10.000 de ar- 
țificii si o mare paradă a 
fost ugurat cel mai 
scump hotel din China, 
Hotelul Marele Zid, din 
Peking, de 22 etaje. Noul 


hotel este o construcţie 
americano - chineză, în 
cadrul colaborării 


economice dintre cele două 
țări şi a costat 75 milioane 
de dolari, 


suport. 


Health and Welfare 
Canada 


LÎd 


Canada a mărit beneficiile de vârstă 
pentru imigranți și acei care sunt singuri 
Dacă sunteți de 65 de ani sau mai bătrâni, 


si sunteți rezidenți în Canada de cel puțin 
Î0 ani sunteți îndreptățiți să obţineţi acest 


Rubrică întocmită de ARGUS 


a ISRAEL => 


După aproape două luni 
dela alegerile naționale par- 
tidul condus de Shimon Pe- 
res, nu a fost în stare să for- 
meze un guvern, neavând o 
majoritate în parlament. O 
coaliție națională cu partidul 
Likud condus de Yizhak Sha- 
mir nu este exclusă. Acest 
lucru ar duce la o rotaţie 
în funcția de Prim Ministru, 
a celor doi şefi ai partide- 
lor majoritare, 


Pe lâmgă aceasta noi garantăm imigranților 
seniori care obțin pensii iparțiale de securi- 
tate -dacă au nevoie- o pensie canadiană 
totală. 


Dacă în prezent obţineţi 
mmai o pensie parțială 
şi un supliment care ga- 
fantează venitul, această 
mărire este efectivă ime- 
diat. Ar trebui să fie 
automată. 


Sanie et Bien-âtre social 
Canada 


—GERMANIA DE EST-— 


Mult asteptata vizită a 
lui Erich Honecker, condu- 
cătorul Germaniei comunis- 
te, în Germania de Vest, 
a fost amânată indefinit. 
Presiunea Rusiei Sovietice, 
care nu vedea cu ochi buni, 
relațiile dintre cele două 
state germane, a reuşit să 


oprească momentan acest 
proces natural dintre cele 
două țări surori. 


Canada subvenţionează 
mai mult 
pensionarii 
în vârstă 
care au 
nevoi. 


Pensionarii singuri 


lună: £$ 


Deci sunteţi îndreptăţiţi 


SEPTEMBRIE 1984 


care 
plimentul de venit garantat și adausul de 
soț. sau soție,vor primi în "plus $ 50 pe 
25 din lulie a.c, şi $ 25 din Dec. 
a.c, peste mărirea obișnuită. 


PAGINA 22 


CANADA 


In general alegerile fe- 
derale în Canada nu produce 
cine ştie ce surprize, ele 
reflectând aproape întot- 
deauna diferite divergențe 
regionale, fără un ecou în 
procesul de guvernare. 

Alegerile care au avut 
loc pe data de 4 Septembrie 
a.c, au făcut o excepție, căci 
după aproape două decade 
de guvernare liberală, ca- 
nadienii au arătat că doresc 
o nouă orientare politică. 
Partidul conservator condus 
de Brian Mulroney a câşti- 
gat, cu o majoritate abso- 
lută. Așa cum se bănuia, 
o victorie a conservatorilor 
era iminentă. După regimul 
lui Pierre Trudeau, de 
orientare socialistă, se re- 
vine acum la un regim con- 
servator de dreapta. 

Victoria partidului con- 


Fostul ministru nigerian 
Umaru Dikko, care a 
părăsit Lagosul şi trăia în 
exil în Anglia, a fost găsit 
într'o ladă ce urma să fie 
încărcată într'un avion, la 
aeroportul din Londra, cu 
destinaţia Nigeria. Scotland 
Yardul a descoperit imediat 


obțin  su- 


pentru un beneficiu mai 
mare. Verificaţi prin ofi- 
ciile locale sau scrieţi la: 


Income Security Programs 


P.O. Box 9750 
Ottawa, Ontario 
K1G4A6 


Canadă 


ANGLIA 


BRIAN MULRONEY 


servator este unică în istoria 
Canadei, câștigând 21 de 
locuri din parlamentul cu 
282 de membri. 


Trebue să menționăm că 
Pirre Trudeau se retrăsese 
din funcţia de Prim Ministru 
acum 68 de zile. In acest 
timp, partidul liberal ale- 
sese ca reprezentant al lui 
Pe John Turner, care a de- 
țimt funcţia de Prim Mi- 
nistru până la alegerile de 
acum. 

Partidul liberal, la ulti- 
mile alegeri din 1980 câști- 
gase 147 de locuri în par- 
lament, conservatorii 103, 
urmați de NDP cu 32 de lo- 
curi. In alegerile de acun; 
liberalii au rămas cu numai 
40 de locuri, iar NDP cu 30 
de locuri în parlament, un 
loc fiind independent. 

Noul Prim Ministru = 
Brian Mulroney va fi instalat 
în ziua de 17 Septembrie, ca 
cel de al 17-lea Prim Minis- 
tru al Canadei, 


pe autorii răpirii şi drogării 
fostului ministru. Ei sunt 
trei Izraelieni și un agent 
al guvernului din Lagos. 
Despre terorismul in- 
ternaţional izraelian sunt 
foarte  îngrijorate chiar 
autoritățile din Tel Aviv, 
pentrucă le-a scăpat de sub 
control. 


“UNIUNEA SOVIETICĂ- 


"*Stafiile invadează 
Kremlinul” ar suna în- 
teresant peNEru un film cu 

“suspense””, dar deși trăim 
într'o lume supra saturată 
de asemenea filme, Comite- 
tul central al partidului 
comunist al U.R.S.S. nu se 
ţine de cinematografie. La 5 
Iulie crt. agenţiile de presă 
au transmis comunicatul 
c.c. prin care Viaceslav 
Molotov, în vârstă de 94 de 
ani, a fost reinstalat în 
funcţia de membru al c.c. 
Despre sinistra figură a lui 
Molotov s'au scris multe, 
dar nici pe departe atât cât 
ar fi trebuit, Criminal de 
război notoriu şi criminal 
împotriva umanităţii, 
singurul care nu s'a lepădat 
de Stalin şi curios - a 
scăpat cu viaţă, este din 
nou prezent în conducerea 
sovietică. O nouă dovadă de 
criza în care se zbate 
Kremlinul şi pe care 
apusenii nu se gândesc să o 
folosească. 


“UNIUNEA SOVIETICĂ- 


Observatorii vestici din 
Moscova au interpretat 
schimbarea neașteptată alui 
Nikolai Ogarkov, seful ar- 
matei sovietice, ca o luptă 
internă în aparatura siste- 
mului de conducere sovietic. 
Mareșalul Ogarkov a fost 
înlocuit cu mareșalul Ser- 
gei Akhromeyev. 


Pe data de 14 August re- 
gimul conservator din Maroc 
condus de regele Hassan II 
și regimul radical din Libia 
condus de Miammar Khadaty 
au semnat un acord pentru a 


forma o 'tuniune statală”. 


Se pare că aceasta manevră 


MAROC 


PORTUGALIA— 


Când seniorul de Car- 
valho şi-a botezat fiul, 
Otelo, era în admiraţia 
lui Shakespeare, și a visat 
să facă din fiul' său, un 
erou.  Progenitura avea 
trăsături  shakespeariene, 
dar nu-l trăgea firul spre 
eroul maur, ci spre celălalt 


personaj din piesă cu 
numele lago. Aşa sa 
întâmplat că domnul 


Colonel Otelo Saraiva de 
Carvalho, s'a aflat în frun- 
tea trădătorilor care au dat 
lovitura de stat în 
Portugalia la 25 Aprilie 
1974. Ce a urmat după 
această revoluţie, se ştie. 
Angola, a fost cedată -pe 
gratis Rușilor care au 
recolonizat-o cu soldaţi 
cubanezi. Invăţat cu trăda- 
rea și lovitura de stat, Ote- 
10, a mai vrut să încerce 
una, dar de data aceasta 
foștii tovarăși au fost mai 
“vigilenți”  cunoscându-și 
tovăraşul de drum. Arestat 
cu un lot de peste 50 de 
complotiști, el așteaptă 
acum Jădecata poporului. 
Nu-i rămâne să strige decât 
vorba lui Tănase: ''Davai 
zdreanţa, Dezdemona!” 


—— COREEA DE SUD— 
Prima vizită oficială a 
umi șef de stat al Coreei 
de Sud în Japonia a avut 
loc între 6-8 Septembrie a.c. 
Președintele Chuna fostpri- 
mit” cu toate onorurile cu- 
venite de împăratul Hirohito 
al Japoniei. Cu această oca= 
zie Japonia a regretat și 
si-a cerut scuze pentru cei 
55 de ani de ocupație a Co- 
reei. Vizita a fost consi- 
derată de oficialitățile ame- 
ricane ca un ““moment is- 
toric”? între cei doi princi- 
pali aliați ai Statelor Unite 
din Asia. 


ar fi ca o contra-lovitură da- 
tă alianței dintre Mauritania, 
Algeria şi Tunisia, după cum 
se vede pe harta alăturată 
care reprezintă nord-vestul 
Africii împărțit în două cam- 
puri. 


fese 


3 


ctualiiatea internaţională — 


SEPTEMBRIE 1984 


GRĂBIREA DEZAGREGĂRII 
IMPERIULUI SOVIETIC 


——————— Mircea MUREŞAN—— 


ul imperialismului 
etic, definit de Preşe- 
80 îi n “'diavolesc”, 
dinte” : mult ca sigur că se 
Pui dela sine, datorită 
ui că este impotriva 


sistem 


parte ile, care vor deter- 
ruinarea sa. 
acest profet 
secolului nostru, 


> „ Marea întrebare este 
tă te face America şi noi 
ine, care trăim înaceastă 
pră adoptivă pentruca sa 
grâbim distrugerea acestui 
diavolesc imperiu. 

Noi care trăim aici de 
câteva decenii ne dăm 
seama că imperiul sovietic 
are fi fost cu un pas mai 

aproape de distrugere, dacă 
politica externa americană 

ar fi urmat cu sfințenie 
liniile politicii de 
ire  (containment) 
trasate în anul 1946. Această 


” politică a fost proclamată _ 


"îndată după terminarea răz-_ 
ol ă discuții și a: 


O malize ținând seamă de fap- 


tul că într'o epocă de pace, 
“trebue găsite alte mijloace 
de-a astâmpăra sau 
- îmrânge “ă la longue” pe 
dușman decât politica sim- 
plistă de înarmare până'n 
dinți, care ar duce desigur 
la război. Este bine să 
subliniem că în acea vreme 
poporul american credea că 
prin înfrângerea lui Hitler 
pacea eternă se va cobori 
asupra globului, 
Mângâindu-se cu credi 
deșartă, dar oarecum reală, 
că sistemul comunist din 
Rusia se va transforma, 
fiind înlocuit cu un sistem 
care va răspunde 
năzuințelor poporului ruş 
Între metodele folosite pen- 
„tru a convinge poporul 
„ american că dușmanul său - 
după distrugerea hitleris- 
„ mului - este sistemul sovie- 
tic, a fost chemat Winston 
Churchill, care într'un 
rs memorabil ţinut la 
„Fulton în Statul Missouri, 
a denunțat sistemul sovie- 
j tic, arătând că acesta a 
„tras o cortină de fier” care 
„ â împărţit Europa în două. 
Acesta şi alte fapte 
relevante, între care 
Ş ificarea alegerilor din 
omânia, Bulgaria şi 
Polonia care au dovedit nu 
numai reaua credinţă a lui 
pi Etalin, ci şi refuzul de a 
colabora la restaurarea 


„Păcii au dus la formarea 
„Politicii de zăgăzuire, a 

Cărui autor a fost Profeso- 
„ul Kennan, fost Ambasa- 


dor al Statelor Unite la 
Moscova. Politica aceasta a 
avut tărie şi a dat rezultate, 
pentrucă a fost bipartizană, 
s'a bucurat de aprobarea 
întregului Senat şi de cele 
două partide: republican şi 
democrat. 

Sub egida ei s'a refăcut 
Europa prin Planul Mar- 
shall, s'a format Pactul 
Atlanticului de Nord, arma- 
ta acestuia, reconstruirea 
Germaniei, terminarea răz- 
boiului de guerilă din 
Grecia și ruptura lugosla- 
viei de Soviete. Din păcate, 
contrar prezumptiei că 
Europa după refacere va 
seconda politica externă 
americană şi se va feri să 
ajute Sovietele, adică să 
Je lase să se distrugă, s'a 
început să se abată, ba 
mai mult, să ajute Sovietele. 
Este regretabil de reamintit 
că Franţa lui de Gaulle a 
făcut cea dintâi breşă prin 
încheierea unor tratate de 
prietenie și comerț, creind 
o stare de confuzie și iluzii 
că Europa poate singură 
_ține faţă Sovietelor. Aşa se 
face că în anii 1954, 1955 şi 


manii de Răsărit, apoi 
Polonezii şi în fine Ungurii 
dezlănțuie mişcări 
revoluţionare împotriva 
sistemului comunist so- 
vietic; deși Statele Unite 
şi aliaţii săi dispun de forțe 
militare, opoziția faţă de 
Soviete nu are tăria necesa- 
ră. Ungaria care în câteva 
zile reușise să se des- 
cotorosească de regimul 
comunist, este lăsată pradă 
armatei roşii. In loc ca Sta- 
tele Unite să reușească să 
obţină neutralitatea ei- așa 
cum a fost cerută de Imre 
Nagy - folosind Naţiunile 
Unite, ca mijloc de a slăbi 
imperiul sovietic se complac 
mai întâi în tergiversare şi 
apoi acceptă înmormîntată 
revoluția ungară. In acea 
vreme Președinte era 
D, Eisenhower, comandan- 
tul forțelor armatei vic- 
torioase în război, fost 
comandant al armatelor 
Atlanticului de Nord al 
cărui ministru de externe 
era Foster Dulles, alescuo 
platformă electorală care 
cuprindea politica de elibe- 
rare a țărilor captive im- 
perialismului sovietic. Se 
vede clar că iluziile ce se 
nutreau față de Soviete și 
jinduirea după câştiguri 
comericale erau mai puter- 
nice decât lupta împotriva 
imperialismului sovietic în 
fața Naţiunilor Unite. Dacă 
în acel timp exista acea 
politică bi-partizană, 
inaugurată în anul 1946, 
sunt sigur că revoluția 


1956, când mai întâi Ger- “Naţiunilor” 


ungară ar fi adus un mare 
câştig nu numai poporului 
ungar, ci şi politicii externe 
americane. Sar fi făcut 
dovada că Statele Unite 
într'adevăr mu mumai că 
stau în expectativă şi 
aşteaptă năruirea sistemu- 
lui imperialist sovietic, ci 
fac ceva pozitiv în această 
privinţă. Popoarele robite şi 
desigur şi Românii ar fi fost 
convinse că o opoziţie 
organizată şi sacrificiile 
legate de aceasta, ar fi fost 
răsplătite prin slăbirea 
curelelor regimului şi apoi 
chiar prin liberalizare si 
libertate. j 

Ce a urmat a intrat în 
istorie. Statele Unite, în loc 
să fie un campion al 
politicii de zăgăzuire, de 
care azi aproape nimeni nu 
mai vorbeşte, a ajuns să 
copieze zig-zagurile politicii 
externe ale micilor state 
europene. 

Crizele majore dinlăun- 
trul imperiului sovietic au 
fost întâmpinate doar cu 
vorba, cu mult mai domoală 
ca pe vremea revoluţiei 
ungare. Dezbaterile din faţa 


ă 

anul 1956 au fost fur- 
tunoase şi condamnarea in- 
tervenţiei sovietice în 
Ungaria a fost hotărită 
prin 23 de rezoluții, acum se 
rezolvă doar într'o şedinţă. 
Cazul conductei de gaz 
Siberia-Europa, acest Cal 
'Troian nici măcar n'a fost 
pus în discuţia Naţiunilor 
Unite, ajungându-se ca 
până şi Preşedintele 
Reagan, opozonat dârz al 
acestui proiect, să-l 
recunoască, după ceel 
însuși a fost criticat că a 
reluat vânzările de cereale 
către Soviete suspendate de 
Preşedintele Carter, după 
invazia sovietică în 
Afganistan. 

Lipsa unei politici _bi- 
partizane americane față de 
Soviete se vede mai ales în 
timpul campaniei electorale 
pentru alegerile 
prezidenţiale. Este intere- 
sant de observat că plat- 
formele electorale ale celor 
două partide, preocupate de 
a răspunde cerinţelor 
alegătorilor curenţi cuprind 
un foarte redus spaţiu refe- 
ritor la politica față de 
Soviete. După patru 
decenii, când Sovietele au 
ajuns să fie un uriaş cu 
dinţi atomici şi picioare de 
lut, oamenii politici 
americani, par a se înclina 
în fața fatalității, așteptând 
o minune. Politica 
americană de astăzi 
împotriva imperialismului 
sovietic a ajuns la o 
răscruce, Aşa zisa înarmare 


care să determine pe 
Soviete să colaboreze la o 
politică de pace şi dezar- 
mare, în loc să aducă la 
masa de negocieri a creat o 
stare de tensine in: 
ternațională care desigur 
nu va aduce decât câştiguri 
Sovietelor. Rămâne o între- 
bare: ce este de făcut? 


Ar fi de dorit să se resta- 
bilească vechea politică bi- 
partizană. Să se analizeze 
consecinţele grave care au 
dus după abandonarea aces- 
tei politici şi rezultatele ce 
s'au obţinut prin aplicarea 
ei. Ar fi cazul să se 
recunoască că nici unul din 
cele două mari partide 
americane n'au reușit să 
traseze o politică realistă şi 
practică faţă de Soviete. 


Supralicitarea şi dezbaterile 
publice pe chestiuni de 
politică externă faţă de 
Soviete nau dat nici un 
rezultat. In realitate grava 
problemă este cât trebue să 
se cheltuiască pentru înar- 
mare? Pot fi convinse 
Sovietele să negocieze dacă 
suntem înarmaţi până'n 
americană absorbi cheltuieli 
exorbitante şi care sunt 
acelea? Alte chestiuni ca 
acestea privesc pe orice 
cetățean, sărac sau bogat și 
mu pot fi lăsate doar la ca- 
priciile și implicaţiile unei 
propagande electorale. Ce e 
mai mult, chiar preşedinţii 
Americii aleşi după criterii 
de politică internă de cele 
mai multe ori, sunt depășiți 
de probleme, pur şi simplu 
m le cunosc si mu ştiu 
cum să le rezolve" O politică 
bi-partizană față de Soviete 
ar fi un fel de Magna 
Charta aprobată de Senat și 
Preşedinte care ar avea un 
caracter de permanenţă, 
trecând pe deasupra elec- 
toratului. La baza aces- 
teia  - ar sta patru de- 
cenii de politică infruc- 
tmoasă față de Soviete. 


Cârpeli încercate de unii 
membri ai Congresului, ca 
să anuleze anumite tratate, 
în nădejdea că se va putea 
reînvia moralitatea în 
politică, nu îşi vor mai avea 
locul. 


Politica  bi-partizană 
reinviată, după eșecurile de 
peste patru decenii, va fi o 
mobilizarea practică a 
întregii lumi democrate, 
care sunt sigur va grăbi 
dezagregarea imperiului 
sovietic. Acum, când caza- 
nul satanei din Kremlin 
fierbe, pregătind un nou 
tartor, este ceasul al un- 
sprezecelea pentru o 
asemenea politică. 0 


CITIŢI REGULAT ZIARUL 


“CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


„PAGINA 23 


Efemeride 


Oamenii politici de care a depins soarta lumii şi cel 
de-al doilea război mondial au dispărut şi din arena 
politică şi din viață. Ei au fost înghesuiți de urmașii 
lor, grăbiţi, în rafturile istoriei, cu calificative nega- 
tive pentru învinși şi superlative pentru învingători, 
urmând ca istoria -în viitor- să-i aşeze la locurile 
meritate. Cât de corect vor fi aşezaţi şi atunci, 
depinde iar, de cine va scrie şi cât de obiectiv va 
scormoni acesta prin cercetările sale. = 

Unii din cei duși si-au scris și publicat memoriile, 
dar cum a reieşit din documentele Departamentului 
de Stat American, publicate recent, “Memoriile” lui 
Winston Churchill, nu prea se leagă cu adevărul. E, 

Din galeria oamenilor de care depindea pacea lumii, 
au dispărut: Mussolini şi Haile Selasie, Hitler şi Sta- 
lin, Petain şi Daladier, şi, intrând mai târziu, dar 
decisiv în arenă, Roosevelt. Alături de ei, Charles de 
Gaulle, Chamberlain, Ribbentrop, Ciane, Eden şi Cor- 
dell Hull. 

De pe lista dispăruţilor lipsesc două nume: Rudolf 
Hess şi Viaceslav Molotov. Amândoi născuţi în secolul 
trecut, bătrâni nonagenari. Cei tineri care aud de vârs- 
ta lor, sunt predispuși să-i caute printre bunicii 
fericiţi înconjurați de nepoți, ori la vreun azil de 
bătrâni. Ironia vieţii le-a hărăzit însă alte așezări. 

Nevinovatul Hess zace singur într'o celulă a 
închisorii Spandau din Berlin, reeditare moderna a 
celebrului cavaler “**Masca de Fier”. 

“Inchisoarea cu un singur deţinut”, este proba 
de cruzime a învingătorilor celui de-al doilea război 
mondial. In acest tulburător secol al XX-lea, când 
ştiinţa a dus pe om în lună, iar morala l-a azvârlit în 
subumanul epocii de bâtă, “Cazul Hess”, este fără 
precedent. DR 

Rudolf Hess, nu ştie ce ispășeşte, cum nu știu nici 
paznicii celor patru puteri, care se schimbă la fiecare 
memoriile. Este 


Povestea celuilalt nonagenar este ma 

Viaceslav M 4 şevic de primu rang ȘI sta 
nist până în măduva oaselor, a fost din 1926 până în 
1957 om de bază în biroul politic al partidului 
comunist din URSS. 

Născut la 9 Martie 1890 în Kukarka, intră de tânăr 
în activitatea revoluționară. După revoluția din 1917, 
urca treaptă după treaptă, în ierarhia sovietică, fiind 
un protejat al lui Stalin. Examenul ““revoluționar”” l-a 
trecut după moartea lui Lenin, când îl susține pe Sta- 
lin împotriva lui Trotsky. Din 1930, devine con- 
ducător al Consiliului Comisarilor Poporului, funcţie 

„echivalentă cu aceea de Prim Ministru. Considerat 

““vocea lui Stalin”, el este solidar cu toate crimele 
săvârşite în acea perioadă, care au ridicat numărul 
celor ucişi, la peste 20 de milioane de oameni. In 
1939, îşi asumă şi funcţia de Ministru de Externe. In 
această calitate semnează cu Ribbentrop, celebrul 
“Pact de neagresiune” care a dus la împărţirea 
Europei pe zone de cucerire, înainte de sclavizarea 
popoarelor încheiată la Yalta. Prin acel tratat s'a con- 
simţit la ocuparea țărilor baltice şi răpirea Basa- 
rabiei. 

Când în 1941, Stalin a luat pentru el funcţia de 
Prim Ministru, Molotov, a devenit Vice-Prim- 
Ministru, ocupându-se pe lângă funcţia de Mnistru de 
Externe şi de producţia de război. Atunci s'au pus în 
producţie buteliile cu lichid inflamabil, cunoscute în 
lumea teroristă drept '*Cocktail Molotov”. In 1949, 
lasă Ministerul de Externe lui Vişinsky şi rămâne 
alături de Stalin până la moartea acestuia. După 
prelucrarea cultului personalității, de către Hruşciov, 
Molotov este demis din funcție în 1957, trimis pentru 
scurt timp ambasador în Mongolia şi după aceea 
trecut în anonimat. 

Au trecut 27 de ani, fără să se audă nimic de el. 

Au condus URSS şi au murit, Brejnev şi Andropov. 
Nici o ştire despre Molotov, până când, surpirza sur- 
prizelor, la 5 lulie a.c., săfie scos dela naftalină și adus 
în fruntea partidului comunist din URSS. _ 

Ce poate să însemne reinstalarea lui Molotov! 

Contrar unor speculații de presă că aceasta ar fi o 
satisfacție morală dată unui bătrân luptător bolşevic, 
alți comentatori politici, cunoscători ai stilului de 
lucru comunist, afirmă hotărit că Ruşii nu se încurcă 
cu satisfacţii “*mic burgheze”. Comuniștii m stiu ce 

este reabilitarea morală, pentrucă ei sunt lipsiţi de 

orice morală umană. Lenin a spus hotărît: '“Pentru 
noi este moral, tot ce faci pentru distrugerea 
dușmanului de clasă”. 

Focul lui Cernenko, este altul! Criza din conduce- 
rea sovietică se adânceşte ca şi izolarea comitetului 
central de popor. Cernenko este lipsit şi de talent 
politie şi de fantezie. El nu ştie decât ceea ce a prac- 
ticat toată viaţa lui de comunist: bâta şi pistolul în 
ceafă. 
Ce păcat că oamenii politici din Occident nu ştiu să 


valorifice in favoarea umanităţii ici 
i nităţii, această slă 
Kremlinului. i ci d 


olotov, bo 


- 


e, 


PAGINA 24 SEPTEMBRIE 1984 


CRONICA VREMII 


ALEGERILE AMERICANE 


lon BOIERU———— 


viitorului. Tocmai pentrucă grele, momentele decisive, 
a fost lentă formarea na- prin calm, luciditate, răs- 
iunii americane și au exis- pundere și seriozitate, pen- 
tat pluralități etnice compe- bu apărarea sau salvarea 
tente, din cele mai variate, țării. Totdeauna, în jocul 
o parte din poporul ameri- politic, intră cu greutatea 
can nu a făcut încă mutația lor și elementele necunos- 
diferențială, pe, dimensiunea cutului; acele apariții ne- 
spirituală, către valorile prevăzute și imposibil de 
naționale. Dar, tendința ge- prevăzut, care răstoarnă 
nerală, sub-conștientă este carul istoriei, care dau di- 
profundă și impresionantă recții noi și prin surpriza 
către o viziune armoniasă, l0r împiedică logica normală 
unitară, a poporului ameri-  â conducătorilor. 

can. Până la ora actuală, deci 
cu circa două luni înaintea 
alegerilor americane, nu și- 


Ceea ce se întâmplă în 
politica internă a Americii, 
în această perioadă de ale- 
geri președințiale, are ova- 
loare universală. Viitorul 
presedinte american va fi 

contruntat cu situaţii şipro- 
bleme în fața cărora va fi 
nevoit să ia decizii care vor 
avea consecințe grelepentru 

- întreaga lume. 

De aceea dezbaterile ide- 
ologice din cuprinsul vieții 
americane sunt de interes 
general si ele reprezintă 

i simptomul stării actuale al 
: sentimentelor și gândurilor 
americane. Nu mai este vor- sesc azi într?o stare istorică  âu făcut apariţia elementele 
ba de o simplă ciocnire de i ional strivitoare ale necunoscu- 
interese a două partide, cel cu atoțul excepțională a ilatu tului, si impresia generală, 
| a gata Sică „RONALD REAGAN act de salate ţa lor, nu ca tului? Ezgpă sati door 
ă = pă si să-si dea seama de Un simp u popor, care şi-a 
A ua vorba de su cum în- pericolele aaa] pândesc, alcătuit o societate plină de nie publică, indică ovictorie 
| jekee gina E dar şi de răspunderea pe  binefaceri și trăiește la adă- a republicanilor, o victorie 
ee ERrI pee E ca față de lumea post de griii, amenințări sau care se arată inevitabilă. 
. za oearieuiito E iEapie întreagă. pericole. Ci ca o entitate Nu în toate împrejurările 
iii Este Ta] IE Poporul american se națională, care implică o se poate conta, însă, pe re- 
tenţiile umi inreg popor urcă pe treptele unui naţio- nouă viziune a lumii, o nouă  zultatul acestor sondaje ale 
asupra realităților de azi și nalism; =dine ce, în ce mai concepție despre lume și opiniei publice. Caracte- 
de disponibilitatea lui sufle- bineief ini dai structurat. Un viață. rul lor este uneori volatil. 
tească pentru a se angaja în naționalism adevărat. Stân- In astfel de circumstanțe Ceea ce rămâne permanent, 
procesul de îndreptare a tot giștii şi pro- -stângiştii vor- istorice, sociale si politice  nesupus transformărilor și 
ceea ce este nefiresc, imo- besc de patriotismul pe se dezvoltă și se dezbatale-  fluctuaţiilor este persorali- 
ral, ilogic şi imuman. Pentru care-l constată i în viața ame- gerile din America pentru tatea lui Reagan, care asi- 
a iesi din ca mdiţiile at Ra ricană, căci îi deranjează presedenție, Amândouă par- gură într'un procentaj mai 
Ra a Ca tăzi Apicarei conceptul de naționalism. tidele politice au încercat substanțial coeficientul de 
S vieţii ș. Patriotsmul este legat iz să se potrivească spiritului „victorie republicană. Reagan 
teritoriu, de ; pământul „nou care a început să do- este un om de curaj si fer- 


Prin această mutație spi- 
rituală, americanii se să- 


trăiesc toate popoarele 


ruso, n imermeme de Patrie. Naţonal ză “mine viața societății ame- mitate, care “aduce o încre- 
întregii lumi, pentru a are reprezentanța și conți-  ricane: Să se adapteze noilor dere consistentă a poporu- 
fi salvată din foaia iNpasu nuturi spirituale; care de- tendințe, să reprezinte cu- lui american în capaciatea 
Si ne nococicela ai 06Za 5= pășesc patriotismul geogra-  rentul naționalist și să cap- lui de conducător care știe 
ră 1 Îi e aa fic si fizic, Naționalismul teze Suportul celor ce repre- să înfrunte „dificultățile de 
ele pe care le-au creat - american de azi, închideîn  zintă acest curent. Fiecare orice natură. Dificultatea 
alianțele false și contradic- viziunea si emotivitatea lui, din cele două partide a tre- maximă, pentru America de 
torii din perioada celui de n, numai pămânțul țării și  buit să țină seama de rea- azi, vine din relațiile cuRu- 
al doilea război mondial. oamenii de azi, ci toate va- lități, de ceea ce se întâm- sia Sovietică, și în acest 
Aceste alianțe, imposibile lorile, tradițiile și idealu- plă în interiorul societății punct delicat, Reagan a răs- 
pentru o minte sănătoasă, rile, care sunt specifice mu- americane. Altfel, sar. puns inflexibil, deoarece n'a 
au deschis calea către abe- mai omului american, căci creea conflicte și ciocniri inițiat nici o diplomaţie ad- 
rațiile, crimele, genocidul prin ele este ceea ce este care ar avea consecințe de- hoc sau pragmatistă care 
şi desmățul care a cuprins acest om american. Popo-  zastroase pentru el. - Biruința să-l facă să capituleze. Po- 
contemporană a popoa- rul american a ajuns la o electorală va reveni aceluia ziția sa este clară și invul- 
relor. Poporul american, conștiință națională, prin din partide care va știi săse  nerabilă. Reagan nu poate 
lipsit de experiența de vea- care se încheagă o mai pro- facă purtătorul de cuvânt al face politică externă si de 
curi a europenilor, s'a lăsat  fundă unitate spirituală a noilor aspirații, idealuri și relații cu bolșevicii "dela 
furat de amăgiri pacifiste celor 'din trecut, cu cei de îndemnuri ale poporului Moscova care să fie înte- 
şi de dorințe pioase, pline astăzi, si cu generaţiile american, Desigur se adau-  meiată pe promisiunile 
de omenie si moralitate, viitoare. * gă și caracterul personal al Kremlinului. Această po- 
şi a capitulat în fața apa- Din cauza pluralităților candidaților, și capacitatea . ziţie este extraordinar de 
Yenjelor, fără să scormo- etnice, procesul de înche- acestor candidați de a inspi- semnificativă, și poporul 
nească în fundul realităților. gare a națiunii americane ra încrederea necesară în american a priceput bine 
: Astăzi, s'a trezit, a ieșit a fost lent, dar astăzi a de- acțiunile și direcţiile poli- trăinicia politicii externe 
din starea de adormire po- venit vizibil, printr'o mul- tice pe care le promovează, americane, desemnată de 
litică, din apatia lui si a  țime de semne, care indică şi mai ales în capacitatea Reagan, ca salvare na- 
început să vadă, săpricea- drumurile şi dezvoltarea lor de a domina momentele  ţională. 0 


E ij 


CUVÂNTUL De Al CUPON DE ABONAMENT 


THE ROMANIAN VOICE (COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 
) "ISN 0700-8045 L] NOU L] REÎNNOIRE 


NUMELE DE FAMILIE ........mmeeeoeaeenononnaeeennctnanaeeeenacecaceei 


PRENUMELE . 


SIA D. ORAȘUL .-. „. STATUL/PROVINCIA........ nn cnoeaneaaneaeoeea 


CANADA $30. ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRUIN - 
(RU 201832 * PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AM ESTE: $25 PENTRU INSTITUȚII 


3 $20 PENTRU PARTICULARI 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
„ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


pa aa ca rai ai SEPTEMBRIE 1984 e RR 


“a venit și 1 momentul când adevărul s si odioasa crimă 


CUVANTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


VREMEA TRECE, 
VREMEA VINE 


La | Septembrie se împlineşte un an de când 
muscalii au comis un alt act de atrocitate și de barba- 
rie, care, ieșind din comun, a indignat întreaga opinie 
mondială, ba' chiar și partidele comuniste din lumea 
liberă, prin doborîrea avionului de pasageri Boeing 
747 al Companiei aeriene KAL, din Coreea de Sud, 
în urma căreia și-au găsit moartea 269 de pasa- 
geri - bărbaţi, femei și copii. 

Cu nerușinare, cu indignantă, nerușinare, Rușii au 
dezmințit prin agenția sovietică de presă TASS, câ- 
teva zile la rând acest act criminal, susținând că 
m este vorba de nimic altceva decât de o propagan- 
dă mincinoasă a CIA-ului american si a presedintelui 
Statelor Unite Ronald Reagan, pentru a discredita 
Rusia Sovietică. 

Până la urmă, puși fiind în fața dovezilor adânc 
grăitoare, adică conversaţia radiofonică dintre pilo- 
tul avionului ucigas sovietic și postul de comandă de 
pe sol, care-l trimiseşe în âceastă oribilă misiune, 
conversație înregistrată de către un post de recep- 
ție japonez, Rușii s'au văzut siliți să admită că DA, 
avionul sud-coreean de pasageri a fost cu adevărat 
doborit de ei. Dar, nemaiavând nici o apă cu care 
să-și spele fața, ca mari experți în mistificări, au 
găsit și de data aceasta o ieșire, afirmând că avio- 
ml sud-coreean s'ar fi găsit” în misiune de spionaj. 

Dar aici, ne găsim numai la jumătatea drumului. 
Căci, admițându-și eroarea, muscalii admit, fără să 
vrea, că, m CIA-ul și nici Presedintele Ronald Rea- 
gan au fost factorii "responsabili ai acestei tragedii 
a veacului nostru. Cu alte cuvinte, deci, încercând 
să dovedească pe alții drept mincinoși, s'au dove= 
dit ei înșiși cei mai abominabili mincinoşi. 

să rememorăm însă cele întâmplate în acea zi 
de ruşine și indignare, căci dacă vremea-a-trecut, 


trebuese' reamintite unei lumi ce uită mult prea ușor. 

In dimineața zilei de 1 Septembrie 1983, Rușii 
descoperă pe ecranele radar ale posturilor de Obser=- 
vație din peninsula Kamciatca, un avion american 
de tipul RC 135, la estul peninsulei, dar în spațiul 
internațional. La scrut timp după aceasta, intra în 
același spațiu avionul de pasageri al companiei sud- 
coreene KAL, care, din motive încă nelămurite, în 
loc de a urma cursa obișnuită dintre Anchorage, 
Alasca şi Seul, Coreea de” Sud, se rătăcește spre 
Nord, atingând în zbor sudul peninsulei Kamciatea 
si insulei Sachalin, unde Rușii au instalate rache- 
tele militare. 

Puțin înainte de orele 6.00 a.m., se dă alarma 
şi o serie de avioane de vânătoare rusești își iau 
zborul de urmărire. La ora 6.06 a.m., pilotul w- 
muia dintre aceste avioane raportează prin radio că 
vede avionul respectiv. La ora 6.10 a.m., raportea- 
ză din nou că vede luminile de semnalizare ale avio- 
milui, care se aprind şi se sting în succesiune, 
reafirmând acestea la ora 6.18 a.m. La ora 6.20 a.m. 
același pilot anunță: “trag câteva salve”. (Aceasta 
pentru a semnaliza avionul KAL, zborul 007, că este 
urmărit). Cum însă în acel moment avionul de vână- . 
toare sovietic se afla la cel puțin 6 kilometri dis- 
tanță de cel sud-coreean, iar limita de pătaie a pro- 
iectilelor tunurilor avionului de vânătoare rusesc 
SU-l5 este, după cum afirmă experții în această 
materie, de numai 1 kilometru, pilotul avionului sud- 
coreean habar n'avea că este urmărit. In sfârșit, 
la ora 6.26 a.m., pilotul avionului de vânătoare ru-. 
sesc, în urma ordinelor primite prin radio din par- 
tea superiorilor săi, trage lovitura criminală, anun- 
țâna că: tpl-ama făcut datoria... ținta a fost atinsă 
și distrusă.. i 

Astfel, și în această barbară situație şi-au gă- 
sit o nevinovată moarte, 269 de pasageri. 

Atunci când a avut loc această odioasă crimă 
ce mu poate fi nici uitată si nici iertată, liderii po- 
poarelor din lumea încă liberă - slavă Domnului - 
și-au spus răspicat cuvântul. Astiel, Papa Ioan Pa- 
vel II, declara public: 'Rămânem înmărmuriți în 
fața unui astfel de act inuman”. Președintele Fran- 
ței, socialistul Francois Mitterrand, 'spunea că: “fa- 
cesta a fost unul dintre cele mai groaznice acte”, iar 
purtătorul de cuvânt al partidului comunist din Franța, 
Pierre Jaquin, mărturisea că: ''Nu găsesc cuvinte 
pentru a-mi afirma dezamăgirea”. Presedintele Con- 
siliului de Miniștri al Australiei, Bob Hawke, declara 
la rându-i, că: acesta a fost unul dintre cele mai aa 
bare acte cunoscute. 

Care anume a fost reacția țărilor asa zise dă 
crate, din lumea liberă, după un an dela comiterea a- 
cestui act dement? 

Câteva lacrimi de crocodil, vărsate pe tema că ă Ruşii 
au boicotat olimpiada dela Los Angeles.,. Dar, vorba 
noastră românească: “Satul arde, și baba se piap- 


Nicolae NOVAC