Cuvantul Romanesc anul 13, nr. 150, octombrie 1988

lâna (e 


încoace, de când 
luptă”, oarecum un duios “'altădată”” . Un 
anti-suflu, deci 


încoace: 


NOI CUCERIRI SOCIALISTE 


—— Adrian B. COSMA— 


Incepem să 
totalitarismului, 


avem nostalgia anti- 
ajuns dela “'șapşopt” 
“Şi tot dă-i și dă-i şi 


anti-spirit, aciuat mai 
recent pe-aici ne-a adus o vechitură mai 
mare, de vreo 140 de ani dela ''paşopt” 
anti-dreapta pe viaţă şi pe 
moarte. Aceasta ar fi tichia de mărgăritar 
pusă pe capul chel de idei al exilului. 
România 'este făcută”zob de ''stânga” iar 
vânătorii ideologici de aici se ţin de-o nouă 
vânătoare, a vrăjitorilor de dreapta. Exilul 
este se pare amenințat să cadă în ispită 
dacă nu chiar fascistă și nici totalitaristă, 
măcar de dreapta. Ce e aia? Orice se opune 
comunismului este considerat de 
comuniști '“fascism”, deci “dreaptă”. 
Comunismul este socialismul 
socialismului, și tot socialismul este de 
stânga. Ce fericire ne aşteaptă dela 
“stânga” şi ce dezastru dela ''dreapta''? 
Ce forță de dreapta ameninţă pacea și 
siguranța lumii libere? 

In politica cea mai curentă socialismul 
este o concepție de stat-mamă și tată, iar 


in concepția liberală statul este doar un 
coordonator al activităţilor publice fără de 
care un stat nu ar exista. Stat-mamă și 
tată vitregi are România azi, așa zisa 
Republică Socialistă România. Noi suntem 
împotriva acelui stat, toată lumea din 
exil, deci toți suntem de acord că vrem 
pentru lumea noastră un stat liberal, nu 
chiar cum am avut ci unul mai bun. 
Noi aici în exil nu avem nici ţară, 
teritoriu, nici popor, populație, care să 
aleagă ceva, nici stat, pentrucă trăim în 
diverse state fiecare cu legea lui. Ce 
democrație să avem în lipsa unor 
alegători, cu drept de vot secret și univer- 
sal? Care este primejdia “'dreptei” în 
aceste condiţii şi ce poate face '“'stânga” 
pentru necesităţile actuale, nu ale unei 
căpătuiri personale ci ale unei repuneri în 
drepturi ale unei ţări şi ale unui popor? 
Tot ce putem face noi în acest exil, în 
afară de sprijinul reciproc al Românilor 
între ei, și astăzi după zeci de ani de exil 
încă necesar, cum se vede în scrisorile 
primite la redacţia acestei gazete, este să 
atragem necontenit atenţia lumii libere 


asupra genocidului din România, fără să 
tot facem reproșuri că ne-au vândut pe 
nimic. Ci doar să arătăm ce înseamnă și 
pentru lumea încă liberă dezastruldințară. 


Cine îşi închipuie că ducându-se la 
vreun mare Papă al politicii mondiale din 
lumea liberă în loc să înceapă cu problema 
de existență a României, începe cu demon: 
straţiile că nu e de dreapta, nu e fascist şi 
totalitarist, ci el crede numai şi numai în 
democraţie, înseamnă că este pur și sim- 
plu capiu, pentrucă azi problema mon- 
dială nu este convertirea lumii la 
democraţie, deci necesitatea unor 
iluminaţi ideologici, ci stăvilirea înaintării 
sovietice în lume. 

In momentul lui Maniu din 1944 îi in: 
teresa democrația pe. “aliații tradiţionali” 
cât îl interesează azi pe Papa dela Roma 
muzica pop sau cine știe ce la modă. 
Maniu era considerat de Engleji un 

“naţionalist senil”! și atâta tot, deși nu 
era nevoie să fi nici naționalist, nici să 
crăpi de tinereţe ca să vezi că țara se va 
duce pe copcă în vraiştea pe care-o anunța 
comunismul. 


Nici în 1944, Occidentul nu a fost con: 
dus de interese ideologice, nici azi nu este 
fanaticul vreunei ideologii, ci în per- 
manentă dispută pentru iradierea propriei 
forțe pe acest biet glob pământesc din ce în 
ce mai mic. 

Problema noastră fundamentală, a 
României și a Românilor, nu este nici de 
dreapta nici de stânga, ci supraviețuirea 
țării ca stat liber și a oamenilor ei în 
condiții de oameni nu de vite așa cum 
pregăteşte să se facă cu noua campanie a 
ziselor '“'agropolusuri” care vin dela 
stânga, dela Marx, Engels și Lenin, nu 
dela vreun președințel sadic și condus de 
Dumnezeu știe cine, dacă nu cumva chiar 
de Gorbaciov. 

De aceea noul val de discriminări pe 
bază de “'dreapta-stânga”, provocat pen- 
tru a se da un nou impuls dezbinării din- 
tre Români, nu este altceva decât o nouă 
pârghie de sprijin a genocidului din țară. 

Când urmează să ieşim din zodia 
Caţavencu, Agamiţă Dandanche, Farfuridi 
și Brânzovenescu, azi nu fantoşe ridicule 
ci îmbrăcate în sânge? 


mem pe pre n 


ISSN APE 
0705-8365 “ 


150 0 „OCTOMBRIE 1988- 


ANUL 13 Nr. 


IOD OTOMAN LALA AOL 
“ROMÂNIA MARE” 


Eugen BÂRSAN 


Două cuvinte, două noțiuni care exprimă cea mai 
mare împlinire istorică a Românilor. Cu siguranță, 
ele nu mai au azi magicul timpului din 1918 când 
făurirea României Mari a fost bucuria de vârf de care 
neamul românesc a avut parte în istoria lui. De 
atunci încoace tragismul pierderii Basarabiei, 
Bucovinei de Nord, Dobrogei de Sud și năpraznicul 
comunism impus de Soviete ţării, au prăbușit bucuria 
de vârf într'un abis al exasperării şi frângerii de 
inimă naţională. 

Intr'o asemenea situaţie, acum când se împlinesc 
710 de ani dela făurirea României Mari, comemorarea 
dela Cleveland (ROMFEST” 88) a acestui eveniment și 
cele care vor mai avea loc în alte părţi, se fac într'un 
cadru sufletesc naţional dominat de trei stări: de 
venerație, de contemplare și de profundă îngrijorare. 

România Mare este opera națională a unor precur: 
sori, dela domnitori, vlădică, boieri și până la opincă, 
care au fost matca vie și realizatoare de țară, 
ajungând ca să alcătuiască în acest fel Panteonul 
neamului. Astfel ceea ce comemorăm și venerăm este 
opera lor istorică desfăşurată pe fir de veacuri, operă 
care a dus la împlinirea idealului național suprem: 
România Mare. 

Dela veneraţia acestor precursori, ajungem la con: 
templarea: cum ne-am putea ridica și noi măcar 
câteva trepte mai aproape de înălțimea spiritului 
lor?! Ne luptăm cu noi înșine în privința cuprinderii 
esenței unei alte întrebări: în ce măsură este în stare 
această contemplare să rupă o prea evidentă nepăsare 
națională care caracterizează exilul?! Noroc că mai 
sunt şi Români care-i salvează faţa! Români care ţin 
aproape de spiritul precursorilor României Mari, 
Români aplecaţi cu inima și interesul la ce se petrece E 
azi în România, Români dedicați menţinerii și ac- E 
tivării unei. conștiințe naționale fâră de care un neam Ei 
nu poate supraviețui, Din aceştia fac parte și cei care 
la Cleveland ori, în oricare altă parte de lume, 

Continvare in pag. 3 
DD pat 


III IUL ULUI LUI LILI 


“PUBLICAŢIE LUNARĂ 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA, BRAZILIA BELGIA. CHILE, DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA, FRANTA. ISRAEL. ITALIA, OLANDA. ROMANIA, SPANIA, S.U.A. SUEDIA. TURCIA, YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


Pretul unui abonamet anual 
255400M, 


“EDITOR: GEORGE "BĂLAȘU 


SATUL ARDE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ 


—— Horia STAMATU— 


Se scriu uneori în exil 
lucruri de necrezut. Astfel 
ne-am trezit cu o teorie a 
“programelor”, după care 
timp de patruzeci de ani 
Românii din exil, fără nici o 
deosebire de poziţie, nu ar 
fi dus neîncetat altă bătălie 
decât aceea a unor “posturi 
viitoare'!, oferite de 
Americani după ce vor 
libera ţara. Aceasta însă nu 
a fost vreo idee a exilului, 
pentrucă exilul nu s'a 
alcătuit numai din pleşcari 
politici care să tot aștepte 
miluirea, nu dela cel de sus, 
dar dela cel ce-a ajuns chiar 
în “lună, Ideea unei 
“liberâri”' iminente de cei 
mai tari oameni din lume 
nu a fost decât produsul 
unei propagande prin radio, 
care în decada 1950-60 a 
făcut mult rău țării. În in: 
fernala viață la care erau 
supuși, oamenii au fost 
amăgiți de aceste 
promisiuni fără temei, care 
de fapt nu aparţineau chiar 
Americanilor, au crezut că 
se află efectiv în preajma 
unei liberări, și astfel o 


sumă de elite în loc să : 


părăsească țara pentru ca 
aceasta să aibă nişte 
rezerve mai mari în exil, au 
rămas pe loc și au fost 
nimicite sistematic, In 


acest fel au pierdut şi ţara 
şi exilul, care s'ar fi 
prezentat altfel fără această 
propagandă nefastă. 

Cine se gândea în exil 
acum peste 40 de ani la 
“posturi”! ca să-şi aplice 
“programul” după ce ţara 
va fi liberată ca să-l pună 


cu mâna în porție, era pur - 


și simplu nebun. Numai că 
în acest lung exil nu au fost 
numai nebuni. Incă din 
1956 un Ministru de Stat a 
spus ritos: “Nici un soldat 
de-al nostru nu e dispus să 
moară pentru Ungaria”. 
Dacă frontul undelor a 
transmis această dulce 
vorbă Dumnezeu știe, dar 
în orice caz nu prea credem. 

Acum vreo 42 de ani, 
când începe să se precizeze 
ce era “exil”, se aflau în 
lumea liberă cu multul 
multului mai puţini 
Români de valoare ca azi, și 
încă nu apăruse masa 
“refugiaților economici”. 
Erau în diverse feluri 
numai patrioți. Cam între 
1948 şi 1950 s'a precizat o 
segregaţie a două 
minorități în raport cu 
majoritatea din țară: 

1) o foarte restrânsă 
minoritate, cel mult două: 
trei duzini, de foşti 
funcționari în slujbe în: 


- dlcărilor dela 1948 


terne sau externe, a con: 
tinuat  într'un fel 
anacronic un “'Stat” care 
fusese, fără să se bazeze pe 
nici o constituție, pe nicio 
“*magna charta”, ci doar pe 
spiritul unei dictaturi; 

2) o altă minoritate, nu 
de câteva duzini ci de mai 
multe sute de Români s'au 
pus pe treabă imediat după 
ce s'a instalat “'răspublica” 
din țara uzurpată, începând 
cu tot felul de servicii care 
se puteau face dela aproape 
la aproape, creștineşte, 
româneşte, fără deosebire 
de partid sau confesie, şi 
începând din 1949 au scos 
din pământ din piatră seacă 
instituţii românești de 
cultură în exil, fără ab- 
sorbirea nici unul “fond”, şi 


dintre care cel puţin trei au” 


rămas cu profilul lor prin 
activități specifice, fie în 
structura incipientă fie 
trecând printr'o metamor- 
foză. 

Această majoritate 
tăcută a exilului nu a slujit 
nici o ideologie ci doar 
ceea ce mai are în ea 
românitatea, cu gândul la o 
“panromânitate”, cum 
spunea Ion Ghica şi 
Bălcescu după eșecul reven: 
1 Iibe= 
ră de orice nostalgie după 


regimurile de dictatură care 
țin în chingi de fier roşit în 
foc România de cincizeci de 
ani încoace, cu jertfe şi 
sârguință a dat la lumină 
publicații și edituri, mai 
mult în condiţii eroice 
decât comode, cum a fost 
editura din anii '50 
înființată de un exilat în 
'Tara de Foc care cu ajutorul 
unei maşini de scris și al 
umii  multiplicator destul 
de primitiv, a scos peste o 
duzină de cărți lucrând el 
singur zi şi noapte. Printre 
autorii editați au fost între 
alţii Mircea Eliade şi Vin- 
tilă Horia. 

Dacă reducem exilul la o 
iluzie politică, pentrucă 
politică eficientă fără 
teritoriu şi popor din care 
să se aleagă majorităţi 
guvernamentale nu e 
posibilă, în cel mai bun caz 
visăm cai verzi pe pereți. 
Exilul poate formula pen: 
tru viitor o constituție a 
libertăţii şi dreptăţii 
românești, dar acest lucru 
iarăși nu se poate dacă se 
reduce neamul românesc și 
România cu cei ce trăiesc 
acolo, la frământările de 
acum 50 de ani. Faţa lumile 
alta, condițiile sunt altele 
sub toate punctele de 


Continuare în po 3 


le: 
x] 


Ț 


E zu 0 aaa Ca aa 


[a 


piei pre pg tm 


i cult uit ali aaa 


ma 


2 u 


PAGINA 2 


CINA OCTOMBRIE 1988 —————— MENTUL ROMAese 


editorial 


BINE AŢI VENIT 
LA ROMFEST '88 


Intâlnirea dela Cleveland, pentru sărbătorirea a 70 
de ani dela Marea Unire din 1918 este o afirmare a 
Românilor liberi, o afirmare a voinţei lor, a sen- 
timentelor lor și a conștiinței naționale. A voinței lor 
de libertate, de unitate și de apărare a idealurilor 
românești, strămoșești, creştine şi atot-cuprinzătoare 
pentru toate răspândirile românești. A sentimentelor 
de dreptate, față de neamul întreg, de cortegiul 
tuturor celor morți care s'au jertit pentru Marea 
Unire, în cursul veacurilor; de dragoste pentru 
poporul de azi, care suferă sclavia comunistă, lipsit de 
drepturile cele mai elementare şi universale ale 
existenţei umane; de dragoste pentru generaţiile 
„Viitoare, care vor purta mai departe ideea românescă. 

In marcarea acestui eveniment major, cel mai 
însemnat din istoria poporului român, cei ce vin la 
Romfest '88 vor gâsi o atmosferă de înfrățire 
naţională, dincolo de orice diferenţiere de apartenență 
politică. Căci totul se petrece şi se desfășoară sub 
semnul Unirii naţionale, adică al imperativului de 
salvare a unui neam care-și revendică dreptul la o 
existenţă istorică, pe temeiul principiului de 
suveranitate și al principiului de viață creştină, de 
demnitate și responsabilitate morală. 

Tara românească nu o formează acei care o conduc 
astăzi, căci nu au un mandat încredințat de popor, 
sub nici o formă legală, morală sau tradițională. Tara 
reală o alcătuiesc toţi aceia care cred în virtuțile 
neamului românesc, care îi apără legile de veacuri, pe 
care le-au rânduit generații întregi de strămoși, cu 
sacrificii şi cu jertfe. Tara reală este astăzi în 
suferință și prigoană, sub teroarea străinilor de 
neam, instauraţi la guvernare, prin puterea armatei 
roșii. 

La Romfest '88, la Cleveland,în America, se 
strânge, în cântece naţionale şi dorințe fierbinți de 
îngemănare a voinţelor de luptă, o parte din țara 
reală, liberă şi răspunzătoare în faţa lui Dumnezeu şi 
a istoriei, trecute şi viitoare. 


sericile 
în mijlocul poporului şi cinstesc faptele şi credinţa 
celor de altă dată. 

Aici, la Romfest '88 se regăsesc toţi acei ce au 
cugetul curat și pentru starea lor spirituală de a fi 
Român nu impun condiţii. Ei se identifică cu singura 

posibilă, aceea de a fi Români. De aceea, noi 
- cei dela ““Cuvântul Românesc”?, care ne-am asociat în 
suportul festivalului Romfest '88 - alături de 
Episcopia Română Ortodoxă din America, de 
Episcopia Română Catolică din America şi de 
Uniunea şi Liga Societăților Române din America, 
spunem BUN VENIT, tuturor Românilor care au sosit 
la Cleveland, ca să-și afirme dreptul de românitate 
ca să-și spună bucuriile şi amărăciunile și să-şi reîm- 
prospăteze viața sufletească din cuminecarea cu idei- 
le și sentimentele altora, sub cupola măreață a Unirii 
din 1918. 

Romfest '88 este o sărbătoare românească, 
naţională şi creștină; prezenţa celor de aici este o con- 
firmare vie, concretă: și dreaptă a legitimităţii 
naționale a acestui festival. Astăzi, când cei străini 
de aspiraţiile și idealurile românești, stăpânesc prin 
forță și dictatură țara de unde am luat drumul 
libertăţii, când puteri străine stăpânesc teritorii 
românești, pline de cimitire strămoșești și de tradiţii 
și datini românești, când puteri străine falsifică 
datele istorice ca să răpească teritorii româneşti, 
prezența românească dela Romfest '88 -în Cleveland 
este un răspuns al poporului român și un legământ 
sufletesc de participare -fără condiţii. la 
spiritualitatea românească, la ideea românească, la 
ființa românească. 

BUN VENIT TUTUROR ROMANILOR la Romfest 


"88. ; 
George BALAŞU 


" ABONAŢI-VĂ 


„ LAZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC“ 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
3 = Din Canada şi U.S.A., se pot trimite “*Cec Poştal”” (Money Order) sau '*Cec 


Au Perso „2? 


- național” pe adresa ziarului: 


Noi Românii avem și noi 
un fel de “şiiţi”, adică 
niște  mâncători de 
““necredincioşi,”” deloc mai 
puţin feroci ca fanaticii lui 
Khomeini. Care o fi ““muf- 
tiul'”” şiiţilor noştri 
naţionali nu știm, dar nu 
are absolut nici o im: 
portanță. Acest ''şiitism” a 
la roumaine s'a văzut 
întrun fel de manifest al 
unei noi ontologii pe bază 
de “nu suntem”, care ține 
locul lui “ta fi”, “*suntem””, 
şi în care se arată lepădarea 
ca de Satana până şi de 
Părintele Calciu. Se pare că 
nu degeaba în R.S.R, 
Nichifor Crainic este arătat 
ca ““nazist''. Acest 
manifest a fost un semnal 
care premergea deschiderea 
focului împotriva Sfinţiei 
Sale. Si acest punct al 
““non-ontologiei”! în 
chestiune ne interesează 
mai mult ca bazaconiile 
unora care neștiind “'ce 
sunt” scot panglici pe nas 
cu ce “'nu sunt”. Campania 
care se deschide împotriva 
Părintelui Calciu bazată pe 
“nu sunt” are ceva de ''răz- 
boi sfânt”. Probabil pen- 
truca până la urmă să se 
arate că ar avea de gând să 
extermine toate 
minoritățile din România şi 
din restul lumii. 


“A FI” SAU “A NUFI” 


—George BRANA— 


împotriva unei pașnice 
înţelegeri între Românii 
liberi, este întors la același 
cal de bătaie în care intră 
mai întâi voinţa acerbă a 
dizolvării celei mai eficiente 
trăsături de unire a 
noastră, care este credința 
strămosească. Un mileniu si 


jumătate, aceasta a format, 


a ținut şi-a făcut să crească! 
poporul român, iar după ce 
nu mai avem ''pământul 
strămoșesc” aceasta ne mai 
ajută “să fim”. 

Dacă suntem Români și 
credincioși ai lui Hristos 
“pentru ce” suntem? Sun- 
tem pentru integritatea 
istoriei, a culturii, a 
spiritualităţii şi a voinței 
românești de-a exista în 
lume ca atare, în condiţii de 
popor liber pentru a da curs 
capacităților lui creatoare, 
dovedite într'un mileniu și 
jumătate dela începutul 
formării Românilor, până 
să ajungă stăpâni într'o 
țară care îi cuprindea pe 
toți, în Statul unitar al 
României Mari, bazat pe 
principii democratice, e 
drept nerespectate, dar cel 
puțin definite într'o con-. 
stituţie, până în 1938. 

Spunând “'suntem” ne 
gândim cu pietate la toți 
aceia care și-au dat sângele 
în două războaie, pentru In- 


CUVANTUL ROMANEş 


—/ DUE 


cu sau fără ““patente De ce în exil, în libertay E i 
ideologice”, ne gândim la se caută un lucru fontei ş 
cei liberi de orice ideologie înrudit cu al comuniștilor | 
în exil, liberi de-o inex- într un fel de “giiţiapă i | 
plicabilă ură, pe cât de con- fără „nici un Alah, ati 
secventă pe atâta de tenace, discriminările până în pân 
împotriva oricărei zele albe cu împărțirea pal, 

înţelegeri şi a încercării de- tificatelor de “origine 

a face oamenii să-și dea sănătoasă” sau de “Origine A 
seama că înainte de-a fi or-  nesanătoasă” şi de. E i 
todocși sau catolici, cu clararea acestora din urnă i 
statute democratice patente  inapți de orice rang în lupţa 

sau nu, foști membri pentru libertatea | 
întrun partid sau altul, românească? 4 


sunt Români. Si ne gândim 
mai ales la cei aduși în țară 
la limitele disperării. Im- 
plicit nu putem fi pentru 
manifestele '- interpretări 
lovite de parţialitate ale 
istoriei Românilor, ale 
culturii, ale spiritualității 
și ale unui stil românesc de 
a fi în lume, de-a spune, de- 
a crede. 


Nimeni în afară de 
comuniști n'a vrut să 
disloce pe Români din 
credința, din tradiţia lor, 
din categoriile de gândire în 
poziția lor fundamentală 
față de viaţă și de moarte. 


Nimeni în afară de 
comuniști, majoritari sau 
minoritari dar înainte de 
orice comuniști, n'a vrut să 
pervertească expresia, com- 
portarea şi aspiraţiile lor 
personale la amnezia unei 


Aceşti ontologişti ai lui 
“a nu fi” nu au nici un 
Dumnezeu, iar în lipsa Lui 
se fac purtătorii unuj 
mesianism al neantului, In 
abisul urii şi al netoleranței 
sunt astăzi trași oamenii 
din România asuprită de 
ocupația comunistă. De ce 
se face acelaşi lucru. 
împotriva Românilor. liberi. 
de către atâţia oameni 


1% 


liberi? Nimeni nu are drep. 


tul de-a interzice pe vreo 
cale acțiunea cuiva al câruj 
țel este liberarea României 
de ocupaţia comunistă. 
Adevăratul om de bună | 
credință, majoritar sau 
minoritar, nu bagă Românii 


în stănoage de nici un fe], 


și nu alege pe bază de dogme 
arbitrare cine are dreptul şi 
cine nu are dreptul să lupte. 
după credința şi 
capacităţile lui împotriva 


-Din Europa şi alte Continente, prin ““Mandat Poştal”” sau **Cec Inter- 


ANTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
7 Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


Un neîncetat negativism 


tregire şi apoi pentru 
manipulat de tot ce este 


liberarea fraţilor asupriţi, 


*LOS ANGELES, CALIFORNIA - Sunt o cititoare român- 
că ce urmărește cu foarte mult interes publicația Cu- 
vântul Românesc. Vreau să vă rog săpublicați apelul pe 
care îl adresez tuturor Românilor din lumea liberă. 

România trece prin cea mai grea perioadă din istoria 
ei. Dictatura Ceaușescu distruge națiunea română. 

Propun ca toate organizațiile si bisericile necomunis- 
te din exil să aducă la cunoștința opiniei publice și a 
oamenilor politici din țările respective, situația dezas- 
truoasă a României și să ceară ajutor pentru elimina- 
rea acestei nenorociri. 

Să luăm exemplul Polonezilor, Ungurilor, care la ne- 
voie sunt uniţi; fac demonstrații, scriu memorii și 
aceste acțiuni dau rezultate. Si noi, Românii, putem ti 
la fel. Ar trebui organizate concomitent manifestații în 
toată lumea și întocmite memorii adresate oficialităților 
respective. 

Cei ce fac parte din vreun partid political țării unde 
locuiesc sau cunosc unele personalită; politice, să le 
aducă la cunoștință situația și să le cearăajutor. Aceste 
partide politice ar putea introduce înprogramul lor pro- 
blema respectării drepturilor omului în România, cu 
referiri precise la mmele persoanelor persecutațe. 

Dacă ne unim ţoți cei cu suflet românesc, cu organiza- 
țiile, politice din țările unde locuim, putem alcătui o 
forță politică internațională care ar avea puterea să 
facă presiuni pe cale diplomatică asupra guvernului dela 
Bucuresti. 

In momentul de față trăim un moment sfâșietor, cel al 

“dispariţiei unei națiuni, al națiunii române, 

Trebue să facem un efort suprem și să-l oprim pe 

Ceauşescu înainte de a distruge poporul român. Aa 


*VANCOUVER, CANADA - Aceasta este o scrisoare de 
protest, Eu şi familia mea v'am rămâne recunoscători 
dacă A alătura protestul nostru celorlalte proteste, 
„Zilele trecute, revista '“Times” a publicatunresume 
al filmului ““Last “Temptation of Christ” tăcut de 
Hollywood Co. Acest film este unul din cele mai blaste- 
mice filme văzute de om 
si adresate Dumnezeirii, 
Credința noastră cres- 
tină aparține de drepturi- 
le noastre, ea este direct 
“legată de ființa noastră 
umană. Oricine încalcă 
drepturile umane trebue 
pedepsit, iar pedeapsa e 
protestul nostru. 
Cerem ca Hollywood 
Co, să fie închis iaracti- 
vitatea sa să înceteze, 


Second Class Mail Registration Number 4133 


„REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


Protestăm Împotriva a- 
cestui film, a publicației 
sale, a oamenilor care 
l-au făcut şi aprobat. 

Pam. CONSTANTINESCU 


_CATRE REDACTIE | 


“societăţi” căzute în stare bolii mondiale care este. 
de “turmă”. - comunismul. 


| oz 


*BUDAPESTA, UNGARIA - Noi, un grup de Români 
refugiați în Ungaria, apelăm la Dvs. pentru a ne face 
cunoscute suferințele și problemele noastre, cu spe- 
ranța că acest mesaj să contribuie la schimbarea 
soartei noastre în cel mai scurt timp. 

Am sperat că prin toate acestea, Ungaria ne va fi 
gazdă bună pentru o perioadă limitată de timp, noi toți 
vizând să ajungem în alte țări din Occident. 

Putem spune că inițial autoritățile maghiare și cetățe- 
nii de rând ne-au sprijinit siîncurajat, ne-au dat atât cât 
să ne acoperim necesitățule stringente de fiecare zi. ă 

_Simţim pe zi ce trece că bunăvoința Ungurilor scade, 
că s'au săturat de noi ca deun musafir care îsi stă prea 
mult în casă. Entuziasmul primelor luni sa diminuat 
vertiginos, iar în prezent avem senzația că suntem folo- 
siți într?o activitate politică, ce nu ținteşte înnici un caz 
rezolvarea situației fiecăruia dintre noi, că suntem 
si priviţi ca un pion necesar înposibilile dis cu gu 
Vernul român. Cumputem interpreta altfel faptul că pre- 
sa maghiară șipersoane desemnate să se ocupe de situa- 
ția noastră ne-au cerut să facem declarații privind situa- 
jia din România și să ținem discursuri politice? 

Ni se spune permanent că Ungaria ca țară comunistă | 
nu poate să neacordeazilpolitic, că Austria nu dorește 
să primească pe cei de naționalitate română, că alte gu- 
Verne occidentale încă nu au decis dacă ne vor permite 
intrarea pe teritoriile lor sau nu. 

„Frații noștri români stabiliţi de mai mult timp în Oc- 
cident ne-au privit cu indiferență, unii și-auexprimat 
simpatia pentru noi, iar alții ne-au făcut promisiuni ca= 
re nu s'au îndeplinit niciodată. Au fost si organizaj 
care ne-au trimis simulacre de ajutor, câteva păturiși 
haine vechi, câteva doze de medicamente. Nu suntem ne- 
recunoscători, dar noi avem necesități şi idealuri care 
nu pot fi satisfăcute decât de fiecare dintre noi, prin 
munca noastră și nu prin acte de filantropie. 

Am fost vizitaţi de mesageri aiunor organizaţii foar- 
te frumos intitulate (...) care ne-au promis sprijinul gu- 
vernelor țărilor în care se află si ne-au dat iarăsi spe- 
ranțe. Pentru aceste speranțe amtostde acordsă deve= 
nim membri ai acestor organizații, să semnămangaja- 
mente că le vom sprijini cu prezența noastră si financiar 
când vom ajunge în lumea liberă. ş 

Intrucât până în prezent nu avem nicio dovadă că în- 
tervențiile lor ar putea să decidă unele guverne săne 
primească în țările lor, avemdince înce mai acut sen- 
zația că suntem ținta unor indivizi care doresc să-și 
facă reclamă, speculând situația noastră tragică. 

Spunem din nou, că avem nevoie de ajutor, si nu de 
promisiuni deșarte , j Să 

In acest sens, Dvs,, cu puterea de influență pe care 0 
aveţi, rămâneți singurul nostru sprijin real pentru a ne E 
deschide drumul fără întoarcere pe care ne-amangalat 
Și a îndepărta din jurul nostru “ifauna'” de speculanți po- 
itiel care ne amăgesc permanent, alimentându-ne Cu 
iluzii ce adâncesc și mai mult suferințele prin care 


trecem, COMITETUL PENTRU REFUGIATI, 


pă 


CUVANTUL ROMANESC 
6 


OCTOMBRIE 1988 


DESPRE EDUCAȚIE 


Miracolul tuturor înfăp- 
tuirilor în lumea aceasta, se 
găseşte în repetare. Trebue 
să scriem ce s'a mai scris, 
să spunem ceea ce s'a mai 
spus. 

Lucrurile care nu se 
repetă se uită. lar pentru a 
nu fi uitate, adevărurile 
etern valabile, vor trebui 
repetate ca și rugăciunile şi 
liturghiile în sfintele 
biserici. 

In cele ce urmează, eu 
repet anumite lucruri scrise 
cu mai mulți ani în urmă, 
despre educaţie şi despre 
credinţa în Dumnezeu. 
Intr'unul din articolele 
publicate, a fost și răspun- 
sul lui Napoleon, la 
întrebarea: când trebue să 
înceapă educaţia unui 
copil? Genialul Napoleon, a 
spus că educaţia copilului, 
trebue să înceapă cu 20 de 
ani înainte de a se naste, 
adică cu mama lui! : 

Mama și tata, cei '“'șapte 
ani de-acasă” şi apoi școala, 


a dreptului 
teritorii. 


AAA AA MA nt 


Z Aruncând o privire în istorie, nu putem decât să 
vedem că Românii au avut de-a face, pe de o parte, cu 
ocupanţi, cu răpitori de ţinuturi şi cu suzerani care i- 
au pus sub vasalitate, iar, pe de altă parte, cu 
puterile dominante din timpurile conjuncturilor isto- 
rice europene, care , de regulă, au consimțit, mai 
întotdeauna , tot ceea ce a fost contra Românilor. 
Până la 1859, singura concesie făcută Românilor de 
puterile europene, a fost recunoaşterea Principatelor, 
dar și aceasta doar cu condiţia ca ele să fie vasale şi să 
aibă domnitori deosebiți. Numai de când Românii au 
“început să aibă înțelegerea și ajutorul Franței, s'a 
putut deschide drumul spre faurirea României Mari. 
O făurire care, din păcate, n'a avut durată, căci con- 
junctura politicii de libertate şi autodeterminare a 
popoarelor în care s'a realizat România Mare, a fost 
înlocuită cu conjunctura Yalta care a adus popoarelor 
din Răsăritul Europei pe lângă pierderea libertăţii şi 
de autodeterminare și 


Acum, presupunând că România se va elibera, 
cumva, de despotismul comunist intern, e logic să ne 
gândim că, după ce Ceaușescu a compromis-o într'un 
mod de nedescris în ochii întregii lumi, ea va trece 
prin confruntări externe. Si multe depind de dacă, 
-“um şi când, ea își vaputea recâștiga prestigiul. Starea 
ei mai este agravată și de faptul că în prezenta con- 
junctură Yalta, Românii nu s'au impus cu nimic nici 
Rușilor. Ei sunt, cum s'ar zice, ai nimănui, într'un 
timp în care se găsesc în faţa unui sumbru plan de 
distrugere a neamului românesc. Un plan care este 
produsul unei sinteze între două mesianisme, unul 
rusesc și altul revoluționar marxist. 

Astfel stând lucrurile, gândind la trecutul istoric, la 
România Mare, la ce-a adus Yalta și la viitorul 
românesc, nu ne putem sustrage îngrijorării: în ce 
chip se va putea restaura viitorul țării, simbolizat de 
“România Mare''?! Si cu această întrebare am ajuns 
iarăși la problema România și marile puteri, în sensul 
că: ce au de gând să facă puterile lumii cu România în 
cazul, să zicem, unei înţelegeri definitive cu Sovietele, 
pe linia *'deschiderii” lui Gorbaciov? 

Ne gândim... România nu se poate salva și dăinui 
numai din mila altor neamuri. lar dacă'i va merge 
mai bine sau mai rău e un lucru care depinde și de 
înfăţişarea ei spirituală, care trebue să renască din 
„E dărâmarea la care a adus-o comunismul. 

România Mare 1918, trecută prin lupte şi sânge și 
cântată în poezie, ne aduce aminte că nu s'a putut şi 
nu se poate face istorie fără stăruință. 


societatea şi lecturile cu 
conținut moral și spiritual, 
pot desigur să contribuie la 
educația cea mai aleasă a 


unui copil. 
Credinţa în puterea 
nevăzută şi frica de 


pedeapsa care vine, ca ur- 
mare firească şi inevitabilă, 
când sunt călcate legile 
statornicite de Inteligența 
Supremă şi infinită, adică 
de Dumnezeu, trebue in- 
jectată în sufletul copilului, 
care trebue să creadă ceea 
ce se spune în Psalmul 94: 
"Cel ce a sădit urechea, s'ar 
putea să nu audă? lar cel ce 
a întocmit ochiul, s'ar 
putea să nu vadă?" 
Reproduc, în continuarea 
acestui articol, ceea ce am 
scris în anul 1981, când am 
relatat cazul unui copil de 
vreo 10 ani, îndemnat de 
un soldat să fure o linguriţă 
de argint dela mama lui şi 
să i-o dea lui, pentru niște 
bomboane. Soldatul a in- 
sistat să-i dea linguriţa, 


E (UITI ITI OT 


“ROMÂNIA MARE” 


Urmare din pag.| 


comemorează şi venerează ce includ cuvintele şi 
noţiunile de '*România Mare”. 
purtători de steag ai idealului, prezent şi arzător şi 
acum: România Mare, România Liberă. Ai unui steag 
care așteaptă imperios să fie preluat și purtat de cât 
mai mulţi din o generaţie mai tânără. 

După ce-am vorbit de contemplare şi venerație, am 
ajuns la îngrijorări. Ele sunt, în principal, două. In 
primul rând, cea care priveşte năpraznica distrugere a 


Ei, în fapt, sunt 


pohtica 
pra celor mai mici. 


pierderi de 


UITI UTILI) 


Eugen BÂRSANE 


mn nani 


——— Florian ONITZA— 


spunându-i copilului că nu- 
1 vede mama, la care copilul 
a spus: “'Nu vede mama, 
dar vede Dumnezeu!" 

Educat de părinți în 
spiritul creştin şi crezând 
în pedeapsa lui Dumnezeu, 
copilul a înfruntat ispita 
soldatului şi a respectat 
legea morală: să nu furi și 
să nu minţi! 

In vremea noastră și în 
toată lumea, vedem cum tot 
mai mult se calcă în 
picioare poruncile dum- 
nezeești, iar viața pepământ 
a devenit tot mai greu de 
suportat: furturi, violuri, 
crime de tot felul, acţiuni 
teroriste etc. etc. 

Desigur că toate acestea 


se datorează lipsei de 
educaţie. 
Afirm cu toată con: 


vingerea că nu se poate 
vorbi de educație, fără a 
ține cont de cel mai im: 
portant lucru și anume de 
vârstă! 

Există un proverb 
românesc, care se 
potrivește şi trebue aplicat 
în educaţie: ''bate fierul cât 
e cald!” 

Copilul e “'cald” şi apt a 
primi cea mai bună 
educație până la majorat, 
adică până la 18-20 de ani! 
după această vârstă, el 
devine ca ipsosul întărit, 
care nu mai poate fi 
modelat. - 

Deci familia și școala, au 
fost şi vor rămâne cei mai 
importanţi factori în 
problema educației. 

In ţara în care suntem 


atât de înalt și puterea 
morală și spirituală a ţării, 
atunci America ar deveni 
cea mai fericită ţară. 

Cum ar putea fi realizat 
acest ideal? 

Se ştie că au fost făcute 
propuneri, pentru in- 
troducerea religiei în școli. 
In America, la fel ca și în 
alte țări, sunt însă sute şi 
sute de religii, secte şi 
biserici. Pe care religie o in- 
troduci? Nu poţi obliga pe 
nici un elev sau student să 
participe la un curs de 


religie, dacă el aparţine 
altei religii. 
Problema educației 


trebue şi poate fi realizată, 
însă cu totul altfel. 

Se ştie că orice religie, 
orice filosofie şi orice doc- 
trină, poate fi redusă la o 
esență, pe care șefii cultelor 
religioase, educatorii și 
oamenii de elită, care au în 
vedere fortificarea morală 
și spirituală a omenirii, o 
pot scrie şi trimite pentru a 
fi centralizate şi coordonate 
într'o lucrare de bază, pe 
care aleşii națiunii însăr- 
cinați cu marea problemă a 
educaţiei, să o folosească la 
întocmirea unui MANUAL 
DE CULTURA UMANA, 
care să fie predată în licee 
și universități. 

lată de exemplu esența la 
care se reduce toată religia 
creştină: să te porţi cu tot 
omul din această lume, așa 
cum ai dori să se poarte el 
cu tine. 

Se pot aduce în sprijin 
chiar unele calcule 
matematice despre 
costisitoarele abateri dela 
legile morale și pot 
evaluate pagubele și 
suferinţele morale ale 


z ZI) paralel 
s'ar dezvolta la un nivel tot 


tovarăşii 
înmulţesc calităţile 


boviţei contemporane. 


munca forţată, 


patru decenii. 


în capul Statuii Libertăţii. 
decât Hitler. 


reluări răsuflate. 
Tiranul e mort, trăiască 
Pașaportaţii, 


tovarăşului Ceaușescu. 


jungă la o 
giilor pentru pregătirea 
unei poziții românești, cel 
puțin o parte din presă 
împarte necontenit oamenii 
între ““puşcărie şi casa de 
nebuni”. S'au scris şi se 
scriu în exil lucruri de cea 
mai grosolană rea credință. 
Apelurile la mai multă 
corectitudine istorică, la 
ceva eleganță, la ceva 
cavalerism dacă e vorba de 
combaterea preopinen- 
tului politic, s'au dovedit 


societăţii întregi, când nu 
se iau măsuri de stăvilire a 


răspândirii viciilor şi 
fărădelegilor în lume. 
Tinerii care ajung să 
înțeleagă că ''suntem 
mădulare unii altora” nu 
vor mai vătăma pe alții ca 
ei, pentrucă vor privi 
omenirea ca pe un întreg, 
ca pe un corp, care nu poate 
fi sănătos, dacă unul din 
organele lui este bolnav. 
Ideea întocmirii și in- 
troducerii unui manual de 
CULTURA UMANA în 
toate liceele şi univer: 
sitățile din America, în 
vederea fortificării morale 
și spirituale a populaţiei, 
trebue în primul rând, 
împărtăşită de cei dela con- 
ducere. Administraţia, 
democrată sau republicană, 


+... o cer interesele partidului” 


ABANDONAREA LUI STĂLNICUŢĂ 
ŞI A SAVANTEI STĂLENUŢA 


In timp ce soarele din Scorniceşti 
apune după dărâmăturile bisericilor, 
de peste hotare adună şi 
liderului 
nepescuit din albia subterană a Dâm- 


Anti-Ceauşiștii de recoltă proaspătă 
rămân însă cu creioanele desumflate şi 
nu amintesc de Drepturile Umane, cen- 
zură, respectarea sărbătorilor religioase, 
sugrumarea Bisericii 
Unite şi alte crime comise în ultimele 


Faptul că te-ai culcat ceaușist și te-ai 
sculat anti-ceaușist nu te-a metamor- 
fozat în democrat gata să-ți agăţi chipiul 


Si Stalin s'a trezit peste noapte anti- 
nazist, dar a comis mai multe crime 


Manevrele cu ''anti-ceaușismul'” 
inițiat de “finteresele partidului” sunt 


scăpaţii, culturaţii, 
plus mulţi alţii rămași cu buricul legat 
de Mama-Securitate au început să ne 
legene cu  tragediile lacrimogene ale 
comuniștilor sinceri care n'au realizat 
“Epoca de Aur a Proletariatului” din 
cauza manevrelor netovărășești 


Deci teroarea și falimentul nu se 
datoresc sistemului (așa cum vedem și în 
celelalte țări comuniste) ci nechematului 
Nicolae! Intenţionat se uită că nici un 

alt regim nu oferă oportunitatea de a 


[EEE E SER ae în mec pe: cane 2 e] 
SATUL ARDE 
ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ 


PAGINA 3 


deveni pepinieră de despoţi, așa cum 
oferă regimul comunist. (Djilas Milovan: 
““The New Class”). 

Cum manevrele Bucureştiului sunt 
demascate de luptătorii din exil, să nu 
fim surprinși dacă vom fi iarăşi inundați 
cu mărturii, fotografii și alte plastografii 
îndreptate contra celor care ne ţin 
steagul. 

Acest prim plan este o repetiţie gen 
“Valerian”. Au și apărut scrisori 
anonime, memorii, articole desin- 
formatoare sub masca de patrioți “'anti- 
ceaușiști”, etc. 

Pe al doilea plan, oferit pe tavă cu 
pâine şi sare, “'Disidenţii” vor să ne con- 
vingă că pentru a fi Român bun, extra 
bun sau excelent, e destul să vopsești 
ouă roșii de Paști iar la banchetele 
aniversare să cânţi “'Hai leliţo în deal la 
vie...” 

Orice vociferări anti-roșii ar deranja: 
siesta unor bărbi care colaborează cu 
anti-Hristul. 

O altă condiţie de a fi Român bun, ex- 
tra bun sau excelent e să nu vezi şi să nu 
auzi că'n ţară ni se distruge cultura şi 
credința. 

Dar a sta la adăpost în lumea liberă și 
rămâne indiferent la teroare, sub scuza 
stearpă că “sunt neutru şi nu fac 
politică”, este același lucru cum ai privi 
prin fereastră la un criminal care-ţi 
ucide vecinul și tu nici măcar nu te 
oboseşti să dai un telefon la poliţie. 


Stroe MOLDOVANU : 


încă 


tiranul! 


ale 


i , 3 
nici defo: naționale. Si în orice 

sau parțialităţile în  ““siktirologia” nu poate fi 

discutarea istoriei con-  “soteriologie”” națională. 


temporane de mai înaintea 
comunismului, nu “'ren- 


Avem de ales: ori suntem 
“Eurocentrali'”, cum avem 


tează””, nici economic, nici dreptul, ori alţii ne 

moral, nici politic în sensul  definitivează ca 
bunei plasări”, nici în  ““Eurobalcanici” cu noul 

sensul necesității Bizanţ Rusia, cum pretinde 
românești. România arde şi Toynbee. 

Românii se înjură, se 


denunță, se calomniază. 
Când vor înceta toate 
acestea? Intr'o ţară 


Horia STAMATU 


trebue să înscrie în 
programul de guvernare, ca 
problemă de bază, educația 
și reeducaţia. 
MANUALUL 
CULTURA UMANA, dacă 
alcătuit de către 
oamenii de elită ce aparțin 
tuturor religiilor, va fi 
desigur acceptat de toţi, 
fiind opera lor comună. 


Idealul păcii şi bunei 
înțelegeri între toţi 
oamenii, fără deosebire de 


şi educaţiei, în multe ţări, 
este astăzi de a crea doc- 
tori, ingineri şi oameni de 
ştiinţă, de a cerceta spațiul - 
cosmic şi de a ajunge pe 
Lună, pe Marte sau pe alte 
planete. Acest accent, pus 
asupra dezvoltării in- 
telectului, fără dezvoltarea 
morală și spirituală 
corespunzătoare, va duce cu 
siguranță omenirea dintr'o 
criză în alta. Valori morale 
şi spirituale de o mare 


rasă, naţiune sau religie, A piele e 
zu postei latina decât prin sistemele de învățământ. 
Cultura juraaru Fără aceste valori, 

lată ce a spus, în anul omenirea va ajunge, nu 
1964, fostul secretar după multă vreme, 
general al Organizaţiei alcătuită din cete de 
Naţiunilor Unite, U.Thant, răufăcători”. 


despre învățământ: 
“Scopul învățământului 


Florian ONITZA să > 


| 
lă 


„sacrificii 


PAGINA 4 


Privit dela distanță fără 
să i se cunoască adevăratele 
și  realele sensuri, 
comunismul pare a fi un 
sistem politic şi social ac- 
ceptabil, care, în sfârşit, ar 
fi capabil să aducă o drep- 
tate socială, dreptate atât 
de dorită de multe cercuri 
ale umanităţii și în special 
de tineret, gata oricând să 
accepte și să lupte pentru 
ce este nou și mai cu seamă 
corect. 


Dar oare aceasta este 
adevărata față a 
realităţii?... 


Oare comunismul acolo 
unde sa instalat (prin 
fraudă) a adus izbăvirea de 
nedreptate, de neegalitate 
şi ură a popoarelor supuse 
astăzi dramatic de acest 
sistem politic, sau în țările 
conduse și dirijate de 
comunism a adus tot 
prăpădul lumii, dela crimă, 


” jaf, nedreptate, imoralitate, 


corupție și până la 
distrugerea totală a omului 
și a valorilor lui?... 
Utopismul lui Proudhon 
şi Castille și al naivilor din 
zilele noastre s'a dovedit a 
fi un vis deșart care i-au 
făcut pe acei ce-au crezut în 
această oribilă minciună a 
timpului modern să sufere 
cea mai cumplită dramă, 
sfârșind fie că şi-au pus 
singuri capăt zilelor, fie că 
au fost exterminați de 
securea plină de sânge a 
comunismului. 


In Rusia sovietică chiar 


ai lui Stalin au căzut sub 
loviturile crude și criminale 
ale stalinismului comunist. 
Același lucru s'a întâmplat 
şi în celelalte ţări 
comuniste, fie că este vorba 
de România, de Polonia, de 
Cehoslovacia, de Ungaria, 
de Germania de Est, de 
Bulgaria, de Cuba, de 


Nicaragua, ori de China sau 


de Vietnam și Cambodgia. 
Comunismul nu numai 
că nu a adus o ameliorare a 


stituației sociale şi politice . 


pe unde s'a instalat, ci dim: 
potrivă a scos la iveală tot 
răul din rădăcină drept 
element conducător, 
întorcând lumea cu zeci și 
sute de ani în urmă la o 
primitivă civilizaţie, dez- 
voltând minciuna, crima și 
genocidul ca acţiuni 
oficializate, deghizate sub 
acoperământul falsității și 
perversiunii, predicând ast: 
fel un  nomprogres, un 
neumanism şi o non- 
moralitate. In privința 
egalităţii sociale, formula 
constă în - vă omorim pe 
voi care sunteți bogaţi, ori 
mai puţin bogaţi, pe in- 
telectuali, pe ţărani și mun: 
citori pentru a fi noi con- 
ducători (nomenklatura) și 
mai bogați decât cei dintâi, 
încărcați de palate, de 
mașini, de bijuterii, de sute 
de milioane de dolari 
depuse în băncile din 
Elveţia, din Canada ori 
Statele-Unite, iar clasa 
muncitoare în numele 


- căreia se vorbeşte atât și se 


fac atâtea promisiuni și 
devine o clasă 
“nenorocită și înfometată 
care de abia poate AH 
hrănească copiii, o clasă la 
care nimeni nu se mai uită, 
decât cu dispreţ, Con: 
ducătorii comuniști nu-și 
mai recunosc confrații, le e 
rușine cu ei, prin urmare se 
crează o așa zisă “elită” 
(“elită” de semidocţi, de 


OCTOMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANESe î. 


4 


O REALITATE DRAMATICA 


—— Gheorghe RĂDULESCU— 


neamuri proaste, de in- 


suficienți şi criminali), o 


distanță enormă între con: 
ducători şi conduşi, o 
distanță cum nu a putut să 
o atingă nici cel mai înrăit 
regim politic, neputând 
nimeni să pătrundă în cer: 
curile conducătoare, porțile 
fiind deschise doar opor- 
tunismului, ipocriziei şi 
ticăloşiei. Conducătorul şi 
ceilalți din aşa zisa “elită” 
comunistă devin tabu, in- 
tangibili şi infailibili, 
creindu-se un cult prin care 
conducătorul confundat cu 
partidul devine un unicat 
oricât de josnic și imoral ar 
fi acest element. Cuvântul 
acestora nu poate fi de 
nimeni contrazis, cine 
încearcă să-şi expună vreo 
părere personală este 
imediat înlăutrat dela locul 
de muncă, deseori 
ajungându-se până la ex: 
terminarea acelei persoane. 

Intreg sistemul politie 
este bazat pe minciună, 
minciuna devine principiu 
de stat, fiind obligat oricine 
a-l accepta împotriva in- 
tereselor şi drepturilor pe 
care orice om trebue să le 
aibă. Structura statului 
este radical modificată, nu 
se ia în considerare con- 
stituția acelei țări și nici un 
fel de lege, cu toate că se 
votează și se semnează o 
serie întreagă de coduri, de 
legi și decrete, se aplică 
legea junglei, adică cum 
doreşte partidul şi i 
deauna dreptate, pentrucă 
ei sunt puterea și numai ei 
pot decide asupra vieţii și 
morții tuturor supusilor. 

Niciodată în decursul 
istoriei nu au fost asasinați 
în interval de 71 de ani în 
Rusia sovietică și peste 40 
de ani în țările cu regim 
comunist un număr de 
peste 40 de milioane de 
oameni și alte zeci de 
milioane de schilodiți şi 
nenorociți ca în timpul 
acestui nefast regim 
politic. 

Instituţiile de știință și 
cultură sunt întru totul 
modificate. 

Ce-a fost înainte până la 
instaurarea acestui regim a 
fost ““prost și rău” și ce 


este făcut de comunism este 


“Dertect!”, 

Elementul de bază, de 
structură științifică, 
literară și artistică este 


falsificat sau cu totul 
eliminat și înlocuit cu 
forme aberante fără nici o 
acoperire reală, fără esenţă, 
fără sprijin și adevăr, 
aberaţii emanate de minţi 
maladive, lipsite de cultură, 
de orientare ştiinţifică, lip- 
site de instrucţie şi 
educaţie. ă 

Orice fel de religie este 
blamată și caracterizată ca 
opium al poporului, în final 
este eliminată, încât 
omului nu-i mai 
nici un suport moral, se 
despersonalizează și devine 
un număr în marea masă de 
supuși și înspăimântați. 

Invăţământul de toate 
gradele este dirijat de par: 
tid, de multe persoane fără 
studii superioare, cu o 
morală și cultură lamen: 
tabile. 

Profesorul este manevrat 
de superiorii săi şi obligat 


să escamoteze adevărul și 


să predea ce i se impune de 
către partidul unic, iar 
atunci când partidului i se 


rămâne ” 


pare ceva necorespunzător 
și că nu este în favoarea 
conducătorului și a 
comunismului, oricât de 
adevărat și obiectiv ar fi 
acel lucru este aspru 
criticat si înlăturat. In 
timpul vacanţelor, 
dar chiar si în timpul 
anului școlar, elevii, 
studenţii şi profesorii sunt 
obligaţi să presteze muncă 
voluntară (voluntar? vorba 
vine și bineînțeles în mod 
gratuit), această muncă se 
face în agricultură, în in- 
dustrie și construcţii (nu 
este vorba de practică, prac- 
tica se face separat) până la 
epuizarea totală, ace] care 
se opune sau caută să se 
eschiveze este pedepsit și 
privit ca paria printre 
colegii săi. La această 
muncă nu participă fiii con- 
ducătorilor și ai activiştilor 
de partid. 

Elevii ori studenţii sunt 
obligați să se înroleze în 
rândurile tineretului 
comunist, apoi ale par: 
tidului (i numai dacă 
““merită”'), ei nu au de ales 
decât calea trasată de par- 
tid, nu li se permite să aibă 
personalitate, per- 
sonalitatea este '“'un rău 
burghez” și trebue exclusă 
categoric și definitiv din 
mentalitatea tinerilor, ei 
nu au voie să pună 
întrebări, sunt obligați să 
se supună orbește, chiar 
dacă își dau seama că ceea 


adevărului, corectitudinii şi 
ale bunului simţ. 

Pentru a pătrunde în 
universitate, tânărul trebue 


întreținute corect, 


MBX 2X4 


întreţinute. Numărul celor s 


în primul rând să aibă un 
dosar de partid favorabil, 
apoi examenul de admitere 
în universitate este un 
mare impediment pe care 
cu deosebită dificultate 
tânărul îl poate înlătura. 
Multe victime s'au 
înregistrat și se 
înregistrează în fiecare an 
în urma acestor examene, 
examene care au devenit un 
moment de groază în viaţa 
unui tânăr. In fiecare grupă 
de studenţi și ani de studii 
se află informatori (agenţi) 
ai securității care rapor- 
tează orice mișcare și tot ce 
se vorbeşte şi se întâmplă 
în grupă, același lucru 
există în catedre (depar- 
tamente) pentru profesori 
ca și în orice instituţie, 
creindu-se o tensiune ner- 


voasă, o atmosferă de 
teroare, pentru ca orice 
student și profesor să 


lucreze sub impulsul fricii 
și al umilinței. 

Imi aduc aminte de un 
student care era printre 
primii din grupă și care, 
într'o zi când trecea prin 
faţa facultăţii conducătorul 
statului cu tot convoiul de 
mașini ale securităţii, în 
glumă acest student găsind 
o mătură într'un colț al 
sălii unde se retrăsese ca să 
înveţe singur, a luat 
mătura și cum era în drep- 
tul geamului a simulat că 
mătura ar fi o armă de foc 


și a îndreptat'o spre geamul 


oacă de copil ca n mod 
inconştient nu şi-a dat 
seama că poate fi urmărit şi 
văzut, iar gestul lui pentru 
securitatea ar avea o 


este mutat din loc. In felul ac 


anumită semnificație. Acest 
student a fost arestat şi a 
dispărut fără urmă, după 
un timp părinţii au aflat că 
o fost omorit. 

In sfârşit ce este cel mai 
cumplit în viața unui om 
care trăieşte într'o ţară 
comunistă este nesiguranța 
vieții provocată de om: 
niprezenţa securităţii şi a 
poliției, care te urmăresc 
pas cu pas. Pentru cel mult 
zece persoane se află repar- 
tizat un agent cu grad de 
ofițer de securitate. Orice 
cetățean are un dosar 
politic în care se 
înregistrează orice mișcare, 
orice discuție pe care o 
poate avea cineva, dela 
înregistrarea convorbirilor 
telefonice, la cenzurarea 
corespondenţei, la 
microfoane ascunse în 
telefon sau în pereţii 
caselor, or prin antene elec- 
tronice cu laser, la 
urmărirea continuă, 
ascultând ce se vorbește pe 
străzi, în instituţii, în 
localuri publice, 
restaurante, hoteluri, ab- 
solut peste tot, iar în unele 
cazuri până la provocări 
care se pot solda cu 
arestarea cetățeanului. Prin 
urmare se ţine o evidență 
amănunţită în mod con- 
stant pentru fiecare per- 
soană în parte dela acei din 
conducerea statului (în 
special) și până la cel mai 
umil cetățean. 


DS O de bertate 


dividualității umane aduc 
omul la disperare până la 
sinucidere. Nu este deci 
surprinzător că mii şi sute 


ESTE FRIGIDERUL DVS. 
CU PROPAN UN RISC? 


Nimeni cu judecata întreagă n'ar ţine în casa lui un obiect de uz casnic periculos. Cu toate acestea, mii 
de persoane au frigidere cu propan care pot elibera cantităţi mortale de monoxid de carbon dacă nu sunt 


In fiecare an, în Ontario, rezultă o medie de trei fatalităţi din cauza refrigeratoarelor cu propan prost 
| pitalizaţi din cauza intoxicării cu monoxid de carbon este şi mai mare. 

Pentru a elimina acest risc, mutaţi refrigeratorul cu propan într'un ad 

nou, ce trebue acum să fie ținut afară, ca acelea folosite în vehic 

De asemenea, vă sfătuim să curăj 

în funcţiune că! şi de fiecare dată când 

corp străin care blochează sistemul de ardere vor fi îndepărtate, 


Pentru răspunsuri la întrebările dvs, ori pentru a obține bro; 
(do-it-yourselt booklet), telefonaţi Fuels Safety Branch at (416) 2 


Fuels Safety Branch 
3300 Bloor Street West 
4th Floor, West Tower 
Etobicoke, Ontario 


ăpost exterior sau cumpăraţi altul 

ace ulele de vacanţă sau rulote. 

aţi şi să întrețineţi refrigeratorul regulat, în special înainte de punerea 
esta rugina, depunerile, insectele ca şi orice 


Şura cu instrucţiuni de întreţinere 
34-6046, sau scrieți la: 


Ministry ot Consumer 
4 and Commercial Relations 


O Ontario 


Wiliam Wrye, Minister 
David Peterson, Premier 


RE 


de mii de persoane din toate 
fug cu 


categoriile sociale 


orice risc din țară sali 


emigrează (cu foarte multă 


greutate), lăsându-și toţ i 


au numai pentru a scă 
infernul comunist. 25 4 


In țările Comuniste. - 
închisorile au fost întoț | 


deauna pline, nu numai cu 


opozanți ai partidului, dap 


absolut cu persoane com. 
plet fără nici o vină, numaj 
prin faptul că şi-au ex, 
primat 0 părere sau au 
îndrăznit să critice unele 


lucruri. Tineretul despre 
care se face atâta caz a um. 
plut închisorile și o însem. 
nată parte care era închisăa 
fost exterminată. Se duce 


continuu o politică de in. 
timidare, de spaimă de min. 
ciună, de mizerie, de 
sărăcie şi de crimă până Ja 
așa zisa spălare a 
creierului, încât începi să 
crezi că aşa trebue să fie și 
că nu se poate altfel, 
ajungându-se până la 
schilodirea sufletului și a 
gândirii umane. 


Acesta este comunismul 
să se in 
filtreze şi să-și întindă prin 


care încearcă 


înşelăciune tentaculele 


otrăvitoare în întreaga 
lume, să distrugă ce a mai | 


rămas nedistrus si infectat. 
Aceasta este adevărata 
față a realităţii dramatice 


provocată de comunism pe 


care acel care a se s ac 
rânduri a trăit'o din 
într'o ţară europeană c 
cum este România, patria 


lui George Enescu, a lui 
Constantin Brâncuși, a lui 


* Mircea Eliade. 


5 de Ne gt rap ai 8 


CUVANTUL ROMANESC 


Se cheltuise mult cu 
restaurarea mânăstirii 
Văcăreşti ca s'o transforme 
în muzeu; arheologi, 
arhitecţi, istorici de artă, 
proiectanți, lucrători, cu 
planuri, amenajări, 
lucrări... După aceea şeful 
“ăl mare” a decretat că 
“nu-i bună de muzeu”. 

Si într'o bună zi l-a 
chemat pe lustin la 
mânăstirea Văcăreşti. Paz- 
nicii auziră cum  lustin 
stătea să-l convingă pe şeful 
“*ăl mare”, cum clădirea nu 
e nicidecum potrivită pen- 
tru Patriarhie. S'a căsnit 
mult Iustin, o zi întreagă, 
la faţa locului, să-l con- 
vingă... 

Nu-i bună de muzeu, 
bună de Patriarhie, 


nu-i 


atunci dă-o jos!” a strigat 
mai apoi şeful “ăl mare”. 


»=* 


Palaltul Patriarhal. 

Iustin vorbeşte cu vărul 
și consăteanul său de lângă 
Câmpulungul Muscelului. 

- Măi loane, în țara asta 
nu se poate face nimic. Au 
vrut să mute Patriarhia, 
dar eu am spus că plec. 
Atunci nau mai mutat-o”. 

. Stă “în coasta” Marii 
Adunări? 

- “Mitropolia a fost pe 
atunci anume clădită acolo 
ca să ocrotească și să 
binecuvinteze lucrările unui 
stat cu frica de Dum: 
nezeu'”... 

A trecut un an. 

Lui lustin i se comunică 
planul de demolare a 
monumentelor de artă 
religioasă din jurul 
Bucureștilor. 

Un atac de apoplexie, 
Iustin rămâne paralizat. E 
în spital. 

După două săptămâni i 
se prezintă, în spital, hâr- 
tiile la semnat pentru 
anunțatele demolări, 


programate și dictate. 


Un nou atac de apoplexie 
în fața hârtiilor ucigătoare. 
lustin e mort. 

Mare tevatură, mare 
răvăşeală printre ştabi. Dar 
nu...nu pentrucă a murit 
Iustin, ci pentrucă trebuia 
repede de tot “dată jos” 


Biserica Sfântul 
Dumitru...tot pe Calea 
Văcăreşti. Innebuniţi, 


.. .. .nnrso sea measm "n... 


OCTOMBRIE 1988 


BISERICI DĂRÂMATE 


—— Stanca ANDREI—— 


executorii ştabilor umblau 
de colo-colo după o ““formă 
legală”; doară trebuia 
"dată jos” chiar a doua zi! 

"Nu mai avem Patriarh, 
acum cine să semneze?!” 
"Să alegem repede un 
patriarh; “Nu mai e 
timp”. “*Dă-o jos fără forme 
legale, noaptea, în 2 ore să 
nu i se mai vadă urmă”. Si 
aşa au pierit şi biserici şi 
oameni. 

Nu l-au îngropat pe 
Iustin la Biserica Sfântului 
Gheorghe cum lăsase cu 
limbă de moarte și scris în 
diată. 

In 1979 când nu se vor- 
bea încă pe nicăieri de 
dărâmări de biserici s'a 
hotărit într'o noapte 
neagră, cu iscălitură, 


MANASTIREA VACARESTI 


dărâmarea Sfântului 
Gheorghe. 


Aşa a vrut Dumnezeu, ca 
să afle chiar în noaptea 
aceea neagră, viteaza 
arhitectă. Atâta aștepta. 
S'a năpustit la cei 85 de ani 
ai ei, în zi de Crăciun, cu 
plângeri, scrisori și 
telegrame pe la toate 
forurile, în frunte cu șeful 
“ăl mare”, Si la ziare a dat, 
umblând cu paşii ei grăbiţi 
și neobosiţi, pe la redacţii, 
pe la “'Culte”, pe la 
“Cultură” pe la miniştri şi 
ministrese, generali şi C.C.- 
işti. l-a scris șefului “ăl 
mare”' cu mâna ei: “Vă 
previn că urmează să se 
comită o mare impietate 
față de istoria neamului 
românesc prin dărâmarea 
imediată a monumentului 
de arhitectură clădit de 
domnitorul Constantin 
Brâncoveanu Biserica 
Sfântul Gheorghe care 
până acum era în curs de 
restaurare. Aici în in- 
teriorul acestui monument 
istoric de mare valoare se 
află mormântul lui Con- 
stantin Brâncoveanu, tot de 
aici au plecat pe ultimul 
drum Mihail Eminescu și 
I.L.Caragiale.  Dărâmarea 
acestui monument nu va fi 


altceva decât un act 
profund anticultural, o 
jignire a sentimentelor 


patriotice, o desconsidera- 
“re brutală a conștiinței de 
sine a poporului român. 0- 
priți săvârşirea acestui act 


inconștient și nelegiuit”. 
l-a topit pe toţi. l-au 

scris ''de sus” după trei 

luni, în Martie 1980 ''să fie 


asigurată” că Biserica Sfân- 


vea 


tului Gheorghe este “în 
atenţia tuturor factorilor 
de răspundere”, că “'se vor 
lua toate măsurile” pentru 
a o “pune în circuit”. Doar, 
doar să se liniştească. 

A stat viteaza zi de zi pe 
şantier cot la cot cu 
lucrătorii, vorbind cu 
arhitecţii, proiectanţii, 
artişti pictori și sculptori, 
adesea cu lustin, căci 
Patriarhia era unitatea de 
cult răspunzătoare cu 
lucrările și cu banii. Totul 
era rodul bătăliilor şi 
bătăilor ei pe la toate uşile, 
rodul pledoariilor ei 


PE 


însuflețite şi competente. 
lustin pusese astfel tare 
la inimă Biserica Sfântului 
Gheorghe. Bolnav, spusese 
odată: “De-aș mai trăi să 


văd turlele isprăvite 
înălțându-se spre cer.” 
Lăsase cu limbă de moarte 
şi scris în diată să-l 
îngroape la Sfântul 
Gheorghe. Işi făcuse și 
mormântul în curtea 
Bisericii, atâta o iubise, şi 
apoi... să nu care cumva să 
i se mai năzare cuiva să se 
mai atingă de ea. 

Dar n'a fost să fie. L-au 
îngropat alături de ceilalți 
patriarhi în “'amenințata” 
Patriarhie. 


x 


Cu mulţi, foarte mulţi 
ani în urmă, pe la 
începuturile urgiei fără de 
Dumnezeu, când s'a clădit 
Sala cea Mare a Palatului și 
sau jertfit 3 biserici din 
jur, neînfricata arhitectă a 
strigat tare în apărarea 
celei de-a 4-a, amenințata 
biserică Creţulescu. Si au 
amuţit toţi râii la auzul 
vorbelor ei... Dar au 
împlântat pe turla bisericii 
un strașnic ascultător să 
prindă tot ce se urzește mai 
la vale la Consiliul de Stat, 
instalat de decenii în fostul 
Palat Regal. 

Pentru cojoacele celor de 
alături din beciurile 
Galeriilor Creţulescu, cât și 
ale celor din marele C.C. de 
peste drum, au ei alte ace... 
dar nu le ştim noi 


ăștialalţi. 
Li 


Mânăstirea Văcăreşti? 
“Nu-i bună de muzeu, nu-i 
bună de Patriarhie, atunci 
dă-o jos!” strigă șeful “ăl 
mare”, 

Si aşa nu i-a fost dat 
măcar o dată să o vadă 
norodul, căci tot închisoare 
și jale şi morţi au fost în 
ea... 

S'au găsit nişte suflete 
pioase, de vârstă fragedă, să 
se îngrijească de osemintele 
lui Nicolae Mavrocordat 
care zăceau de 5 ani într'o 
cuvetă la mânăstire; le-au 
luat cu mâinile lor și le-au 
pus într'o raclă. Si apoi, 
pentrucă domnitorul 
avusese ciumă, au obţinut 
niște aprobări de le-au scos 
de acolo și le-au îngropat 
undeva departe, într'un loc 
tainic, şi le-a slujit un 
preot. 

Căci se vede că tragediile 
din anii '50 cu oseminte, 
preoți și taine nu au luat 
încă sfârșit... 

In anii aceia închisese un 
unchi ochii la Aiud. Peste 
ani şi ani aflarăm că peste 
mormintele martirilor se va 
face pământ arabil. Așa au 


pornit ai lui apropiaţi 
într'acolo. Noaptea, cu 
ajutorul preotului 
închisorii, care îi ştia pe 


fiecare unde odihnesc, i-au 


dezgropat osemintele pe 
furiș, și le-au luat cu ei 
n geamantan 


trolau adesea şi în tren 
bagajele. Au stat mulți ani 
cu osemintele ascunse 
într'un dulap în casă, căci 
nu se putea justifica 
îngropăciunea. Abia după 
ani şi ani Sau putut 
strecura într'un mormânt, 
cu prilejul înmormântării 
unei rude. 

Tragediile cu oseminte, 
preoți şi taine din vremea 
aceea se vede că nu au luat 
sfârșit nici azi... 

- Dar domnitorii 
odihneau la Cotroceni? 

Zice că sunt la 
Crematoriu... 


care 


Dar Crematoriul se 
dărâmă...? ...Dar odoarele 


sfinte dela Biserica fostei 
mânăstiri Cotroceni? 


Sunt duse la o 
mânăstire... 

Era mai acum câţiva ani, 
pe la Izvor mai în sus, 0 
biserică ce trebuia ''dată 
jos”. 

N'a vrut nici un lucrător 
să înceapă. Inceputul 
trebuia să fie doborirea 
crucii. N'au vrut cu nici un 
preț. 

Atunci a adus stăpânirea 
pe un biet soldat care-și 
făcea serviciul militar şi i- 
au dat ordin... ca la armată. 

Si s'a suit bietul soldat 
pe turlă, cum i-au poruncit. 
Si s'a agăţat de cruce. Vreo 
două tone avea crucea, şi l-a 
zdrobit pe bietul soldat. 

Au vrut să înceapă cu 
crucea. 

++ 


Dar bietul '“Mihai-Vodă” 
de pe deal! Au dus biserica 
pe roate în jos la gârlă, 
unde stă încremenită de 
câte vede prin nourii de 
praf în care zace. 

Chiliile, foişorul, vechiul 


paraclis străjuite de 
clopotniță, adăposteau 
toate ““coajnicele!'” 
trecutului nostru, acolo se 
citea și se scria istoria 
neamului, acolo buchiseau 
până mai acum câteva 
decenii şi învăţăceii în 
şcoală, slova veche. Erau 


Arhivele. Praful s'a ales... 
Le-au dus în cartierul 
Văcărești, într'un local... 


++ 


malai 
Se dărâmă Biserica Oltea” 
din cartierul Văcărești. 
Preotul trebue să 
părăsească casa parohială 
căci mâine ea m mai tre- 
bue să fie pe fața pămân- 
tului. Se duce desnădăjduit 
la noul Patriarh Teoctist. 

Prea Fericite! mă 
cunoaşteţi, m'ați uitat? 
Măcar până poimâine!...Vă 
implorăm! 

Nu pot să schimb 
nimic, asta e moștenirea 
dela predecesorul meu... 


+ 


E jale mare. Mâine 
dărâma Biserica Sfânta 
Vineri din cartierul 
Văcăreşti. 


Preoţii, mai mulţi 


MANASTIREA MIHAI VODA 


vrnytroa fra 


“Vineri. 


PAGINA 5 


adunaţi, fac slujbă mare de 
înmormântare. Unul dintre 
ei, deşi consilier patriarhal, 
ține o scurtă şi sfâşietoare 
predică: '',..aşa a hotărit 
conducerea bisericii și con- 
ducerea de stat... a hotărit 
această moarte a noastră 
mâine...” 

A doua zi cade piatră 
după piatră. Preoţii stau în 
genunchi, roată în jurul 
Sfintei și se roagă. 

Cade piatră după piatră. 

Vin mulţimi cu privirea 
răvășită, vin femei multe, 
cu lumânări, unii se roagă, 
alții plâng pe înfundate. 
Spre seară, răbdarea se 
pierde, vin alte mulţimi 
desnădăjduite, se 
imbulzesc, se aruncă în 
genunchi, plâng tare. Locul 
e plin, cât vezi cu ochii, 
numai de lumânări. 

A venit şi Miliția şi i-a 
îmbrâncit. Unii au 
dispărut... 

E noaptea. Unii zic cum 
că dărâmătorii au lungit 
greul lucrărilor până noap- 
tea gândind că noaptea 
lumea mai pleacă şi 
apoi...nu se vede ca ziua. 

Alţii adaugă că, îndată ce 
s'a lăsat întunericul, 
dărâmătorii au grăbit 
treaba ca să șteargă cât mai 
iute urma și să nu-i apuce 
ziua. 

Cine mai 
disperarea asta? 

Preoţii, toți în genunchi 
se roagă până cade ultima 
piatră. 


ştie în 


A fost... Icoana ei 
făcătoare de minuni la care 
se făcea pelerinaj și pe care 
tot Românul o cinstea cu 
podoabe scumpe și cu flori, 
a dispărut de mulți ani din 
Biserică. 

- Unde o fi? 

- Se vând pe dolari. 
Statul are nevoie. Teoctist 
nu e acum aici; a plecat la 
Viena cu 40 de lăzi cu 
icoane vechi și noi, pe 
semne tot pentru... În orice 
caz, din călugărul acela 
blând şi cu zâmbetul pe 
buze a devenit urâcios şi 
furios de când cu lăzile 
astea...patruzeci. 

A fost o Sfântă mare 
pentru noi Românii, Sfânta 
Vineri. 


PAGINA 6 


Mărturisesc faptul că 
posed slabe cunoştinţe 
militare, nu am făcut ar- 
mata nici la marină şi nici 
la vânători, ci la 
detașamentele de muncă și 
fiind arestat pe parcurs, la 
dezertori, deoarece 
securitatea nu dădea 
chitanţe pentru materialul 
uman intrat în depozite, iar 
DGSM se deosebea de DGSS 
nu numai printr'o con: 
soană: între Direcţia 
Generală a Serviciului 
(i Muncii şi Direcţia Generală 
3 a Securităţii Statului 
și diferența era ceva mai mare 
ţ decât culoarea uniformelor. 
Ostaşii constructori purtau 
i mianța cenușie a cimentului 
E în vrac și betonului turnat 
manual, iar lucrătorii de 
securitate, cum li se spunea 
oficial, uniforme kaki, 
șapcă având banda roșie şi 
calota albastră, aidoma 
lucrătorilor din N K W D. 
fă Puținele cunoștințe 

militare mi se trag din lec- 

turi şi provestiri. și dacă nu 
mă înșel, gradul deținut de 
generalul locotenent Pacepa 
în securitatea republicană 
corespundea la cel de 
general de divizie din ar- 
- mata regală. Oare ce grad 
avea tânărul Pacepa în anii 

50? Anii lui Stalin și Dej, 

lui, Beria, Teohari și 

Drăghici. Nicăieri în cartea 

ORIZONTURI Roșii nu ni 

se aminteşte des 


volumul cuprinzând 
[ă memoriile unui general care 
i şi-a pierdut o parte bună 
din memorie se 
autoilustrează mai mult 
prin ce nu se scrie, decât ce 
se scrie. Cu alte prilejuri 
amintea de trecerea sa prin 
rezistenţe armate, când an- 


tifasciste când an- 
ticomuniste, prin 
organizaţii de faimă, 


precum Partidul Naţional 
Liberal sau Prietenii 
Americii, dar judecând 
după vârstă, faptele de 
arme patriotice cu dublu 
sens s'au produs cam la 
mijirea mustăţii iar despre 
activitatea sa național 
liberală nu-și amintește 
nimeni din cei care au jucat 
un rol în organizaţiile de 
tineret ale vremii, așa cum 
nu și-o aminteau nici Oni și 
Dan Brătianu, nici Mihail 
Fărcășanu, Florin 
Boiţeanu sau Toma Câm- 
peanu, regretaţii călătoriţi 


în lumea umbrelor, din 
ultimii ani. 
Domnul general în 


retragere ne asigură că în 
urmă cu un deceniu a 
început o viață liberă, dar 
unii din noi ne gândim la 


aceea că în Republica 
Socialistă România, 
oricum, un general de 


securitate se bucura de mai 


deținut de securitate. Este 
oare Pacepa eliberat de 
griji? Stie în ce împrejurări 
s'a simcis Victor Andreie- 
vici Kravcenko, demnitarul 
comunist - sovietic, care 
alesese libertatea cu peste 
trei decenii înaintea dem- 
nitarului comunist român? 
Se simte, oare, fostul 
i “general în siguranță dacă 
alături de el aude vorbindu: 
se româneşte (sau arăbeşte) 
şi dacă sar simți în 
siguranță, de ce oare? Si 


pre 


multă libertate decât un * 


chiar dacă s'ar fi schimbat 
la față și nume, călătorește 
astăzi prin Statele Unite 
mai liber decât atunci când 
îl însoțea pe Nicolae Ceau- 
șescu? 

Imi dau seama că pentru 
serviciile secrete occiden- 
tale un transfug de impor- 
tanța fostului consilier pre- 
zidențial prezintă o imensă 
pondere în comparație cu un 
biet fost deținut politic, că- 
ruia adesea i se refuză azilul 
politic, în timp ce primului 
i se acordă imediat, odată 
cu dublul adăpost: față de 
mâinile lungi ale foştilor 
săi colegi şi față de ziua de 
mâine. Dacă editorul cărții 
in limba română foloseşte 
ca motto un citat din 
Goethe: “a scrie istorie, 
inseamnă a te elibera de 
trecut”, are, bineînțeles, 
libertatea să o facă,oricum, 
Johann Wolfgang von 
Goethe nu va protesta nici 
contra uzului nici contra 
abuzului. Este însă, 
potrivit, acest motto? Mai 
întâi, Pacepa nu scrie 
istorie ci istorii. Apoi, nu te 
poţi elibera chiar așa ușor, 
de păcatele tale, descriind o 
parte din cele ale altora. 

Ion Mihai Pacepa ne 
relatează multe lucruri 
știute, amănunte grotești 
sau picante. Din cele narate 
nu se degajă un miros de 
Chanel ci de canal. Aflăm 


câteva din ordinele date de 


tru asasinarea unor exilați 
sau opozanți, dar nu aflăm 
ce are exact generalul 
scriitor pe conştiinţă, dacă 
bineînțeles a depășit cu 
succes faza conștiinței zisă 
de clasă, deși, să măr- 
turisesc sincer, nu am 
prea înțeles din ce clasă 
provenea. Relatarea despre 
bacanale la care contribuția 
creerului era nulă, în 
schimb compensată de cea a 
uretrei, este savurată de 
amatorii de cancanuri, care 
citesc cu interes isprăvile, 
de altfel prea cunoscute, ale 
lui Nicolae Ceaușescu 
Junior, spaima 
chelneriţelor virgine, cum 
ne asigură puritanul 
general. ORIZONTURI 
ROSII este o carte care se 
citeşte repede și ușor, între 
două seriale polițiste dela 
televizor, dar nu cred că 
CIA a așteptat apariţia 
volumului RED HORIZONS 
spre a se documenta despre 
România condusă de 
Nicolae Ceaușescu Senior. 
De ce cartea a apărut 
aproape la un deceniu dela 
defecțiunea lui Pacepa? 
Răspunsul se află undeva 
într'un dosar la 
Washington și cine din 
exilul românesc ar pretinde 
că îl cunoaște rămâne doar 
cu pretenția. Dar acest exil 
spune de decenii ceea ce 
mari oameni politici oc- 
cidentali au respins cu zâm- 


bete superioare. Impărați, + 
principi, - 


regi, regine, 
președinți, prim miniștri 
nu au ştiut ceea ce știa 
orice cioban român. Cel mai 
puțin pot fi acuzaţi oamenii 
de afaceri, deoarece dela un 
împărat afacerist se ştie că 
banul nu are miros, iar 
dacă banii câștigați de pe 
urma afacerilor cu 
Republica Socialistă 
România nu aveau iz de 


- complice, 


„tele 


OCTOMBRIE 1988 


PE MARGINEA CĂRŢII UNUI GENERAL ÎN RETRAGERE TOTALĂ: ION MIHAI PACEPA 
I. CONSIDERAȚII GENERALE ŞI CONSIDERAȚII ASUPRA GENERALULUI 


—— Constantin MAREŞ— 


vespasiană ci de sânge și 
sudoare românească, 
aceasta nu interesa nici una 
dintre părţile contractante. 
Militarul Pacepa și-a 
trădat comandantul suprem 
şi a dezertat la inamic. Dar 
dezertarea care s'a produs 
pe teritoriul Republicii 
Federale Germania a avut 
ca ţintă Statele Unite. 
Poziţia sa în Depar: 
tamentul de Informaţii Ex- 
terne îl făcea pe generalul 
locotenent de securitate să 
fie foarte circumspect față 
de țara ce bate recorduri 
cantitative și uneori 
calitative, în utilarea cu 
agenți veniţi din Răsărit. 
Se spune că Președintele 
Reagan ar fi citit RED 
HORIZONS. Dar a citit-o 
oare și fostul preşedinte 
Nixon? Si reîntors la 
alunele sale ce spre binele 


Statelor Unite și al întregii “ 


omeniri, nu ar fi trebuit să 
le părăsească niciodată, și-a 
găsit oare timp, între două 
predici în pustiu, și Jimmy 
Carter, răgazul să citeaacă 
adevărul despre prietenul 
său Ceaușescu? 

Ediţia engleză a cărţii o 
face accesibilă oricărui 
agent secret, simplu, dublu 
sau triplu, din Occident, 
dar noutăţile ce le-ar afla, 
în ipoteza stranie că nu le- 
ar fi ştiut, au ridurile mar- 
cate de 


decen 


compară ca) 


polițist. Nu cunosc talentul 
literar al poliţistului 
nostru, poate a mai fost 
corectat pe ici, pe colo, prin 
părţile esenţiale. Dar 
întrun roman polițist care 
se respectă, criminalul este 
întotdeauna descoperit, 
binele triumfă și dacă vic- 
tima nu mai poate fi 
readusă la viață, este în 
orice caz răzbunată şi nu la 
modul oftalmologico- 
dentistic, ochi pentru ochi 
și dinte pentru dinte, ci în 
conformitate cu normele 
juridice. Cititorul român 
care parcurge cartea 
ORIZONTURI ROSII 
cunoaște dela început și 
crimele, şi criminalii și fap- 
tul că acela care a fost ieri 
este astăzi 
procuror. Stins de curând 
la Moscova, super-spionul 
Philby mărturisea nu de 
mult regretul pentru bunul 
whisky scoțian, aşa cum se 
pare că tot de curând, 
Pacepa destăinuia părerea 
de rău pentru sărmăluţe şi 
tocăniță, deși singurele 
locuri unde se mai pot con: 


“suma mititei și fleici în 


sânge sunt restauran: 
mai mult sau mai 
puțin româneşti din Oc: 
cident. 

Unii din cei care au 
părăsit teritoriul Republicii 
Socialiste România anterior 
defecțiunii lui Pacepa au 
devorat cartea cu spaima să 
nu-şi vadă tipărit numele, 
dar autorul folosește 
pseudonime, mărind astfel 
și mai mult cercul 
posibilelor interpretări si 
bănuieli. 

Cei din țară au putut 
urmări pe unde scurte o 
parte din serialul radiofonic 
Pacepa, întrerupt însă, 


poate din motive de 
copyright, poate din altele, 
"oricum întreruperea a 


trecerea unui ist 
i da 
n 


mărit suspensul. 

Desigur, defecţiunea lui 
Pacepa a fost o lovitură 
pentru Ceaușescu și clanul 
său şi a provocat o puter- 
nică zguduitură în cadrul şi 
cadrele securității, dar în 
deceniul scurs, puterea lui 
Ceaușescu a devenit şi mai 
mare, iar rolul securităţii și 
mai activ. 

Creaturi precum Stalin și 


Troţky au creat sistemul 


comunist, iar acesta i-a Păcat că nu av 

i e: 
creat „pe Ceaușescu, pe însă, la cele mai a 
Teohari, pe Drăghici, pe dosare Pacepa: Sal nte 
Pacepa, așa cum a creat, posesia securității d 


crează și va crea pacepi, 


pacepovi, pacepșinski, 
pazeppmani, care au nevoie ales că 
de comunism și fi 


comunismul de ei. Cartea 
ORIZONTURI ROSII con- 
stituie un interesant, dar 


Anca 


PRECUM Al SPUS 


Apusul lui Hokusay 

S'a agăţat de-un ram 
Si-acolo sus 

Se face pasăre de noapte 
Precum ai spus 

li creşte 

Mugur cu mugur 

Aripa stângă 

1 se'ncovoaie ciocul negru 
Mai bine z 
Si-apoi se-avântă 
Cu'ndrăzneală 

In spaţiul rotund 

Dintre mine şi tine. 


Anca POPESCU 


CUVANTUL ROMANESe 


incomplet dos 


București si cel î 
CIA la Washington, Mai 


exclus 
adevărate surprize, 


ar Pacepa, 


n posesia 


din comparaţie n'a 
să rezulte 


[A să 


U, Sa 


CUVANTUL ROMANESC OCTOMBRIE 1988 În IR 2 pciluini cue deiie ea 0 8 P A GIN ASI 
a aaa a a A tie) iti Oi Or o li at O SN Oe e a ae a 


APEL CĂTRE TOŢI SPIONII CEAUŞIŞTI 
DIN LUMEA LIBERĂ! 


—— Valeriu VIANU— 


Da, aţi citit bine şi ochii 
nu Vau înșelat. Acesta este 
un foarte neobisnuit... APEL 
către toți spionii trimisi de 
dictatorul Ceausescu în lu- 
mea liberă! De aceea, dacă 
nu sunteți spion, puteți să nu 
citiți rândurile de mai jos, 
dar dacă cumva se întâmplă 


să aveţi această meserie 
ingrată, atunci neapărat 
citiți-l! 


Niciodată n'am să vă 
întreb cum şi de ce v'aţi 
ales o asemenea teribil de 
urâtă și detestabilă treabă, 
fiindcă intuiesc dinainte 
toate nuanțele de răspunuri 
ce mi le veţi da, fiecare 
replicându-mi cam așa: nu 
a fost în intenţia mea să o 
practic, dar tovarășii au 
ținut cont de calităţile mele 
şi mi-au impus-o aproape 
cu forța; este o nenorocită 
“sarcină de partid” şi nu 
am avut curajul să o 
resping, un ordin de care 
nu am putut scăpa; am 
avantajul de a trăi mai bine 
decât toți ceilalți Români, 
făcând parte din spuma 
elitelor; am venituri 
nesperat de mari şi în plus, 
ocazia unică să văd lumea 
întreagă și să trăiesc în 
țările vestice împreună cu 
cine îmi place; sunt, din 
copilărie, un spirit aven- 
turier şi totdeauna mi-a 
plăcut jocul de-a hoţii și 
gardiștii fără ca eu să fiu 
prins, etc., etc... 


cu mai mult sau mai puţină 
persuasiune, indiferent de 
gradele ce le purtați în as- 
cuns, eu vă declar deschis, 
făcându-mă umilul 
purtător de cuvânt al celor 
23 de milioane de Români: 
ceea ce faceţi voi acum este 
un act abject şi mizerabil, o 
sfidare a patriei îndoliate, 
înlănțuită și pălmuită de 
palmele nemuncite ale unor 
tâlhari şi derbedei inculţi 
ajunși la putere, pălmuită 
însă şi de mâinile voastre; 
ceea ce faceţi este nu numai 
o sfidare a ritului românesc 
ancestral, dar și o insultă 
profundă adusă întregului 
popor român care suferă 


= mespus de cumplit, voi 


fiind, alături de con- 
ducătorii criminali, 
uneltele lor murdare și 
aceia care hălăduiți fără 
milă pe spinarea acestei 
nenorocite naţii, ştiind că 
- surplusul ce-l aveţi provine 
în primul rând din ceea ce a 
fost rupt dela gurile 
milioanelor de copilași 
- români sfâșiați de foame și 
de boli. In mod in- 
contestabil, aceasta este o 
monstruoasă crimă! Oare 
vă mustră cumva conştiinţa 
pentru ea? Mai mult ca 
sigur că nu, fiindcă m vă 
doare durerea altuia! lată 
pentru ce era chiar gata să 
afirm aici mai departe: la ce 
să-i ceri cuiva exact ceea ce 
nu are si ce mu a avut nicio- 
dată?! 'Dar sunt dispus să 
fac un experiment la nivelul 
sufletelor omenești și, pen- 
tru acest motiv, am să vă 
cer ceea ce spuneam că vă 
lipseşte - conștiința. Stiu că 
mu aveți conștiință, că mu 
aveţi milă față de ceilalți 
confrați români şi „că 
sunteți nişte supra-egoiști 
cu inimile împietrite, 


deviza voastră preferată 
fiind “fiecare pentru el.” 
Stiu foarte bine acest lucru. 

M'am gândit însă la alt: 
ceva: vaţi născut totuşi 
Români si ați avut fiecare o 
mamă care v'a iubit şi care, 
deși v'a dorit dintotdeauna 
un viitor fericit, niciodată 
nu va spus: “te creşte 
mama cu drag ca să ajungi 
un spion mare și fericit 
care să fure cu talent toate 
secretele străinilor şi să 
tragă cu urechile pe la toţi 
Românii refugiați, ca să 
aduci pe masa con- 
ducătorului iubit toate 
datele şi informaţiile de 
care el și familia lui au 
nevoie...” Nici una din 
mamele voastre n'ar fi 
putut rosti aceste cuvinte, 
nu Var fi putut da un 
asemenea îndemn. lar dacă 
nici mama voastră nu va 
dorit așa ceva, atunci voi de 
ce v'aţi ales profesia lui 
luda? Că doar nu-l serviţi 
nici pe Stefan cel Mare, nici 
pe Mihai Viteazul, nici pe 
Cuza Vodă, ci pe un 
Căpcăun nebun și mai 
înfumurat decât Stalin şi 
Amin Dada la un loc; peun 
străin de neam şi de lege, 
care, împreună cu Muma 
Pădurii şi familiile lor de 
prădători și paraziți fără 
scrupule, au pus mâna pe 
biata noastră ţară, 
schingiuind fără pic de 
milă poporul care - asta o 


toate ce 
europene, fiind poporul cel 
mai batjocorit şi mai 


înjosit. Oare pentru un 
asemenea terorist și 
criminal de talie mondială 
merită să vă mânjiţi voi 
conștiința? Nu-i aşa că nu 
se merită? Si atunci de ce 
nu faceţi degrabă ceea ce 
însuşi șeful vostru 
generalul lon Pacepa - a 
făcut? Nu este târziu nici 
acum, în ceasul al 
doisprezecelea, să vă 
aruncaţi măștile şi să vă 
mărturisiți cinstit toate 
păcatele (aveţi încă şanse ca 
să vă fie iertate) și să 
deveniți cu adevărat utili 
patriei noastre, poporului 
înnecat în uriașe suferințe. 
Si dacă tot v'aţi complăcut 
în aventuri, aveți „acum 
ocazia să deveniți cu 
adevărat eroi. Nu aţi fi 
chiar primii pocăiţi... 

Aţi văzut că Pacepa 
însuși mărturisește că nici 
el na fost primul. Atâţia 
alții au avut curajul să facă 
acest pas hotăritor, cu mult 
înaintea lui, și au devenit 
oameni cinstiţi și apreciaţi 
de majoritatea Românilor 
de pretutindeni, abordând, 
în cele din urmă, o viață 
nouă, decentă și lipsită de 
orice griji. De ce să mai 
staţi atunci pe gânduri? 
Luaţi imediat legătura cu 
autorităţile oficiale din 
statul în care aţi fost 
trimiși să activaţi şi vă 
asigur că veţi primi tot 
sprijinul necesar din partea 
lor inclusiv instrucţiuni 
precise și inteligente asupra 
felului cum să lăsaţi im: 
presia șefilor spionajului 
ceaușist că le slujiți cu 
devotament mai departe, 
deși, în realitate, îl veţi 
submina și lovi mortal, con- 
tribuind la distrugerea dic- 


tatorului. In plus, vă veţi 
bucura de un tratament 
special de ocrotire. Insuși 
statutul vostru uman va fi 
altul; veţi deveni niste 
oameni cu adevărat noi şi 
cu adevărat utili României 
aflate acum pe culmi de 
suferinţă. Veţi ispăși astfel 
toate greșelile anterioare și 
veți redeveni adevărați 
Români. Nimeni nu vă va 
mai condamna vreodată, 
fizic sau moral, prentru 
trecutul vostru. 

Datoria noastră, a tu- 
turor Românilor, este să 


" slăbim cât mai degrabă și 


mai eficient regimul dic- 
tatorului Ceaușescu şi să-l 
aruncăm în mod ireversibil 
dela putere. Trecerea 
voastră din tabăra 
dușmanului comun al 
poporului român pe 
baricadele luptei pentru 
libertate va fi un act 


De 


ol State o! Canada 


Garry Weiner, Minister o! 
State for Multiculturalism 


Department ot the Secratary 


peremptoriu de loialitate 
față de patria mamă şi de 


poporul ei, contribuind 
enorm de mult la 
apropierea zilei când 


România va deveni o țară cu 
adevărat democrată. 
Faceţi acest efortpentru- 
că este urgent necesar ca 
țara noastră să fie salvată, 
pentru ca poporul nostru, 
aflat în cel mai mare 
pericol de anihilare din tot 
decursul existenței lui, să 
fie de asemenea salvat! 
Luptaţi-vă cu voi înșivă și 
lăsați ca partea bună a 
conștiinței voastre să 
învingă definitiv pe cea rea. 
Stiu, acesta nu va fi un 
proces prea ușor și, pentru 
început, nu va fi poate nici 
atât de simplu pentru cei 
educați într'o anumită con: 
duită, trăind momente ex- 
plicabile de slăbiciune ori 
de teamă. Dar dacă posedați 


o licărire cât de mică de 
real umanism, o fărâmă de 
iubire adevărată pentru 
Români și România, atunci 
vă veţi înfrânge toate 
slăbiciunile și veţi birui! 
lar din momentul în care 
aţi luat decizia definitivă să 
vă aruncați jugul ceaușist şi 
să vă eliberați, în sfârşit, 
conștiința de toate relele 
anterioare, atunci adresaţi- 
vă cu toată încrederea 
organelor locale de con- 
traspionaj sau sunaţi chiar 
astăzi la unul din numerele 


202-633.2000 ori 301- 
492.5929 (Departamentul 
de Justiție, cerând o 


audienţă la FBI, pentru cei 
domiciliaţi în USA), descon- 
spirând şi pe toți ceilalți 
spioni pe care îi mai 
cunoaşteţi. Vă asigur că 
veți fi trataţi cu toată 
deferența și în modul cel 
mai strict confidenţial cu 


putință. Oricum, satisfacții- 
le ulterioare, asigurarea u- 
nor servicii adecvate si li- 
nistea sufletească vor fi mai 
mari decât v'ați imaginat 
“vreodată. Puteţi de aseme- 
nea, scrie și publicației 
noastre despre decizia luată. 


Sunt sigur că fiecare din- 
tre cei care constituie un 
caz semnalat aici se va 
gândi profund la acest apel 
şi că vor exista suficiente 
conştiinţe ce vor lupta să se 
trezească la realitate. 

Vă doresc succes în 
această nobilă luptă cu 
tenebrele, succes în această 
acțiune primordială de 
rupere definitivă cu un 
trecut lipsit de glorii! 


Cu nici un respect față de 
activitatea voastră 
prezentă, dar cu sincere 
aprecieri în cazul în care 
renunțaţi la ea. 


Unul lângă altul, 


creştem 


du Canada 


Sâcretariat d'Etat 


Gerry Welner, Ministre d'Etat 
au Multiculturalisme 


In Canada, bogățiile noastre vin dela popor. Noi 
prosperăm într'un spirit de unitate, armonie rasială 


și egalitate. 


Noul nostru act al Multiculturalimului angajează 
guvernul a lupta cu toate felurile de prejudecăți 


rasiale și discriminare. 


„El propagă acest spirit pe tot cuprinsul țării, 
lăsând o moștenire copiilor noștri. 


Umil lângă altul noi creștem împreună. 


€ please send me information about the world's first Multi- 
€ culturalism Act and a copy of the proclamation suitable for 


e framing. 


e LANGUAGE PREFERENCE: L_] English 


e Please print clearly: 
e NAME 


CITY: 


L] 
e PROV: 


a i POSIAL CODE 
Mail to: Canadian Multiculturalism Act 

Dept. of the Secretary of State of Canada 
Communications Branch 

Ottawa, CANADA KIA 0MS 


..........ccooce. e 


Canadă 


Li 


Ul French 


„ea d 


ma a 


a o e IP NOI ce pi 9 Ip ai 


i ra: > 
PR ua ee 


- PU 


PAGINA 8 


SE E EEE Ea E EEE aa EEE ara e 
UN VIS RUSESC DELA ŢARI PÂNĂ LA GORBACIOV 


Ideea unui “'stat tampon” între Rusia 
şi Europa Centrală şi de Sud-Est e la 
origine rusească. Ar fi fost vorba de un 
asemenea stat, “'idependent” dar nu mai 
puțin protectorat sub un monarh moscovit 
şi autoritatea “'ortodoxă'” rusească, 
ocupația militară fiind formarea unei ar- 
mate încadrată de nobili ruși. Cu două 
sute de ani mai târziu dela Caterina a [l-a 
ideea poate fi primejdios reluată, pentrucă 
azi condiţiile sunt mai bune din cauza 
unui compromis, tot mai dorit şi de unii și 
de alţii, între Occident şi Eurasia, care 
va trebui să-și stabiliească undeva o 
graniţă definitivă. Aşa cum se vede din 
textul pe care îl reproducem mai jos, 
îngrijorarea noastră este pe deplin 
îndreptățită pentrucă avem în urmă vân- 
zarea din ciclul ““Yalta-Teheran- 
Potsdam”, şi soarta Poloniei. Astfel 
recentul trecut ne îndreptățește să ne 
temem că tot Rusia ar ieși câştigătoare, 
chiar dacă Occidentalii ar crede că au 
recârpit spaţiul aparținând tradițional 
Europei Occidentale, prin religiile oc: 
cidentale, catolicismul şi protestantismul. 
Cu alte cuvinte toate urmele Bizanțului 
ar fi aruncate la discreția destrucţiei 
muscăleşti tradiționale, odată ''ortodoxă- 
a-Treia-Romă”, azi ““marxist-stalinist- 
Intâia-Moscovă”. 

Așa cum se vede în textul aici oferit 
cititorilor, graniţele unei eventuale Dacii 
“idependente” erau și atunci foarte 
elastice, în funcție de vreo eventuală 
ultimă oportunitate. Pe de-o parte se 
recunoștea neamul românesc unitar 
împărţit istoric în trei țări, Transilvania, 
Moldova cu Bucovina şi Basarabia, și 
Muntenia, dar se întrevedea şi o Dacie mai 
mică, fără Transilvania şi la rigoare cu o 
Muntenie numai până la Olt. Dacia, stat 
tampon,cu toți Românii la un loc sau nu, 
era esuită fără ieșire europeană între 


tre ia 


= 


Dacie ar fi avut o monarhie rusească. 
Această idee a unei Dacii fie mai întinsă, 
fie mai scurtată, de prin vremea 
Revoluţiei Franceze ar putea fi adaptată la 
datele stabilite prin forță la mijlocul 
acestui secol. lar dacă ''umaniștii”” Oc- 
cidentului au la activul lor crima contra 
umanității dela Yalta-Teheran-Potsdam, 
ce ne garantează că mu se va definitiva pe 
urmele acestor acorduri pacea de zece mii 
de ani făgăduită de Kennedy și foarte 
vizibilă în batjocura ritualului “Helsinki” 
1975, repetat periodic şi cu același 
“amin” al Sovietelor cu privire la drep- 
turile omului, de 13 ani încoace? 

Ingrijorător mai este și “'dacismul” de 
azi prin care se urmărește desființarea 
românismului organic din conștiinţele 
oamenilor. Când s'a trecut dela 
“*Republica Populară Română”' la 
“Republica Socialistă România” partinicii 
de rădăcină au atacat fără perdea ideea de 
“România”, pe motivul că acest nume era 
de rău augur pentrucă amintea de epoca 
tristă a capitalismului burghez-moșieresc. 
Se da a se înțelege că această antiromânie 
însăși trebuia considerată drept ceva tran: 
sitoriu. Către ce? Poate spre Caterina II și 
Gorbaciov |. 

Năvala “'dacismului” turbat începe 
acum vreo două decenii servită pe toate 
arpegiile de propaganda comunistă, în 
frunte cu filmele ““Dacia, numai Dacia 
nene!” fabricate în studiourile Sahia, 
pseudonimul slav al unui “îndrăgostit” de 
Soviete în anii '30. Românii aveau alt 
““Boerebista””, de astă dată marxist, ''elec- 
trificatorul” satelor pe care azi le dărâmă. 

IN CLIPA DE FATA ROMANII VOR SA 
STIE CE LE PREGATESC IM: 
PARTITORII LUMII, pentrucă și 
“dacismul” și dărâmăturile de azi sunt în 
„perfectă armonie cu manifesta înțelegere 
a lui Gorbaciov, pentru “'comunismele 

naţionale”, al cărui iniţiator în R.S.R a 
_ fost regimul de azi. Acest sistem, din ce în 
ce mai cusut cu aţă albă nu este cu nimic 
 contracarat de Occidentul a cărui clasă 
politică suferă de-o grea amnezie în 
“materie de Yalta-Teheran-Potsdam, unde 
e întregi au fost aruncate pradă 
suferinței și disperării. “Aducem aminte 
tocmai pentrucă se vorbește mai mult ca 
oricând de “'neuitare”. Textul reprodus de 
noi este o conferință a lui lonescu -Gion, 
fiind de față Regele Carol I. lonescu-Gion 


OCTOMBRIE 1988 


—— Cronographus ANONIMUS— 


a scris monumentala “'Istorie a 
Bucureștiului”, apărută la 1900. 


DACIA CATERINEI II 
(Conferință ţinută la Societatea 
Geografică în seara de 15 Martie 1893) 


De-a lungul anului 1780, Tarina Rusiei, 
Caterina II, nu încetase de a trimite lui 
Iosif II, împăratul Germaniei dela Viena, 
scrisori peste scrisori în care, cu căldura 
şi cu 'nflăcărarea în veci tinere ale 
sufletului său, ea propunea dibuitorului 
fiu al Mariei Theresei, toate com- 
binaţiunile posibile de mărire şi cuceriri 
numai ca să îl lege definitiv de vederile și 
planurile sale. 

Nimic neostenind-o şi nimic 
nedescurajând-o Caterina reuși a aduce pe 
Iosif II în jocul diplomaţiei sale. 

La 21 Mai 1781, nehotăritul prieten al 
Caterinei II se hotăreşte în fine a'n- 
cheia cu pasionata sa aliată un tratat ofen- 
siv şi defensiv prin care, în caz de război, 
mai cu seamă în contra , fiecare dintre 
ambele părţi contractante se obliga a da 
aliatei sale 10,000 de pedestrași, 2,000 de 
călăreţi și un subsidiu anual de 400000 de 
ruble. Printr'o clauză secretă atât Rusia 
cât şi Austria se 'ndatorau a nu 'ncheia 
niciodată tratat una fără știrea alteia. 

Cunoscând perfect de bine trecutul şi 
prezentul imperiului său trecutul țărilor 
vecine cu Rusia și situațiunea Europei în 
genere şi a Orientului european în par- 
ticular, până azi neîntrecuta împărăteasă 
scria numeroșilor săi corespondenţi că ea 
poate foarte bine să citească viitorul ““în 


Si întradevăr ca totdeauna, de în- 
vățămintele trecutului a ținut deosebită 
seamă în toate negocierele, propunerile, 
cuceririle și în împărțelile ce a făcut 

F > 


Erin pentru mărire puter 


din ce. 


Judecată din punctul de vedere al acelei 
justiţii imanente care, mai curând sau mai 
târziu, sapă cu dalta veșnicei verdictul său 
în paginile nemuritoare ale istoriei 
universale, figura  Caterinei II se 
micșorează și pierde acea aureolă de glorie 
scânteietoare cu care o înconjoară istoricii 
ruși și francezi; judecată însă din punctul 
de vedere al silinţelor ce'şi dete în tot 
decursul neobositei sale vieţi, pentru a 
înălța cât mai sus Rusia, această mică 
principesă germană de Anhalt Zerbst 
rămâne, în şirul țarilor autocraţi ai 
Rusiei, cel mai mare împărat care, cu 
mijloace mult mai meșteșugite decât ale 
lui Petru cel Mare, a impus imperiul 
moscovit Europei, şi a făcut ca glasul 
Rusiei să se ridice dela Nord și să răsune 
lung în patru părți de lume, și mai cu 
seamă la Răsăritul Europei, unde, dacă nu 
altceva, cel puţin soarele cu a lui 
ademenitoare căldură pare a fi atras tot- 
deauna privirile și pornirile adânc râv- 
nitoare ale împăraților din Moscova și din 
Petersburg. ___ 

Dela Petru cel Mare și până în tim: 
purile de astăzi nu a fost un alt suveran 
care să fi dorit coborirea Rusiei către 
Sud-Estul Europei mai cu patimă decât 
Caterina ÎI și nu a fost un altul care să nu 
fi închipuit, pentru aducere la 'ndeplinire 
a acestei arzătoare dorințe mai multe 
planuri și proiecte decât Caterina II. 

Pe unele deșteapta împărăteasă le ţinea 
secrete; altora le da cea mai întinsă 
publicitate și le destăinuiă corespon- 
denților săi, cu o giretenie neîntrecută, 
știind a li le înfățișa după firea și vederile 
fiecărora dintre acești corespondenţi. 

Nimic mai cunoscut în Franța lui 
Voltaire, lui Diderot și lui d'Alembert 
decât planurile cele umanitare și filosofice 
ale marei împărătese, planuri care, toate 
la un loc, alcătuiau faimosul proiect grec 
al Caterinei, adică -gonirea Turcilor din 
Europa și înfiinţarea unui imperiu grec la 
Constantinopole. Ş 

In Franța proiectul grec al Caterinei 
întâmpinase la enciclopedişti și la filosofi 
aplauze tot atât de unanime, cât era 
opoziţiunea ce-i făceau miniștrii şi 
diplomaţii lui Ludovic XV. In Prusia, 
Frederic II medita un alt plan care, 
cunoscut mai târziu sub numele de proiec- 
tul prusian, va încurca la Constantinopole 
ițele politicii moscovite. 


Până la Septembrie 1782, Caterina II 
convenise cu Iosif II despre gonirea Tur- 
cilor din Europa, despre fundarea im- 
periului grec la Constantinopole despre 
suirea pe tronul acestui nou imperiu a u- 
nuia din nepoții ei, marele duce Con- 
stantin Pavlovici care, se grăbea a adăuga 
totdeauna împărăteasa, renunță la toate 
drepturile ce avea la coroana imperială a 
Rusiei. 

Impăratul și primul său ministru, prin- 
cipele Kaunit primiseră, dar cu felurite şi 
numeroase restricțiuni și subordonând 
definitiva lor hotărire la aceea ce avea să 
iasă din peripețiile războiului de izgonire. 

Având acest prim punct câștigat, 
Caterina propune împăratului, într'o 
faimoasă scrisoare dela 10 Septembrie 
1782, și înființarea unui nou regat menit 
a separa imperiul Austriei, de imperiul 
Rusiei și de noul imperiu al Byzanţei, şi 
anume regatul Daciei cu desăvârșire in- 
dependent, dar având un suveran de 
religiune ortodoxă. 

Ideea nu era nouă: un regat despărțitor 
între Austria, Rusia și Turcia, ocupase 
într'alte trei rânduri minţile diplomaților 
europeni. 

In secolul XVI, un stat creștin, catolic, 
devotat Franței şi totdeauna prieten Tur- 
ciei, şi care ar fi îmbrățișat în cuprinsul 
său populaţiunile române din Tran- 
silvania, Tara românească şi Moldova, 
mijise, dacă s'ar putea zice, în mintea și 
în gândurile diplomaților francezi încă din 
timpul lui Petru Rareș în Moldova și lui 
Zapolya în Transilvania.Pe atunci un prin- 
cipe d'Orl€ans era să fie numit domn al 
Ardealului. 

In secolul XVIII, în 1732, documentele 
sunt în colecția Hurmuzake, un magnat 
ungur Disloway, amicul contelui Francisc 
Rackoeczi, scrisese D-lui de Villeneuve, am- 
basadorul lui Ludovic XV dela Con- 
tantinopole, că s'ar putea ma un st 

Ungaria și ță Omâne, Care al 
prospera foarte sub protecțiunea regelui 
Franţei. 

Si în fine, tot în secolul XVIII, între 
1769 și 1771, Francezul aventurier, de 
Valcroissant va voi să unească Moldova cu 
Tara Românească şi să formeze un stat 
dușman Rusiei și prieten devotat Turciei 
și Franţei. 

Cunoscând mai bine trecutul țărilor 
române, Caterina numește statul ce voia 
să creeze Regatul Daciei independente şi-l 
lămurește astfel lui Iosif II în istorica 
scrisoare deta 10 Septembrie 1782. 

“Două principii imutabile, zice geniala 
suverană, caută să alcătuiască temeiul, 
convenţiunei și învoielile noastre: 1) să 
înjghebăm lucrurile astfel încât să 
preintâmpinăm orice discuţiune între - 
aceste trei imperii și deci, să le ferim de 


„orice vecinătate imediată: 2) să hotărîm de 


mai înainte o perfectă egalitate în 
câștigurile pe care monarhia M.V. im- 
periale și monarhia mea le vor avea din 
războiul ce vom purta în contra im-, 
periului otoman. 

“Pentru primul punct continuă 
Caterina se cuvine să hotărîm dela 'nceput 
și pentru totdeauna că, între aceste trei 
imperii, va fi un stat independent și care 
într'această independenţă va fi menținut 


"totdeauna faţă cu cele trei monarhii. 


Acest stat, zice împărăteasa, a fost 
cunoscut odinioară sub numele de Dacia și 
ar putea fi format din provinciile 
Moldovei, Valahiei și Basarabiei, sub un 
suveran de religiunea ortodoxă care 
predomnește într'acele provincii. De per- 
soana și credința acestui suveran cele 
două Curți imperiale (Viena și Petersburg) 
vor căuta să fie întotdeauna sigure. Să se 
convină odată pentru totdeauna că acest 
stat, al cărui suveran va fi ereditar, va 
rămâne pentru totdeauna independent, 
fără a putea să fie vreodată încorporat 
nici cu Rusia, nici cu Austria, și nici 
aceste două imperii nu vor consimți ca 
Dacia să cadă sub dependența vreunei alte 
puteri. 

Limitele acestui nou stat vor trebui să 
fie hotărite din spre Polonia și Rusia de 
Dniestru și Marea Neagră, iar despre 
statele Austriei de ultimul câştig ce am 
garanta M, Imperiale (Bucovina) 
precum și de râul Aluta sau Oltul până la 
vărsătura lui în Dunăre, 

Caterina, după cum se vede, revenea la 


CUVANTUL ROMANESC 


limitele  hotărite de tratatul deja 
Pasarovici (1718) când se dete A uses 
Oltenia, care i se reluă prin tratatul Fisa î 
Belgrad (1736). E 
De fruntariile noului stat grec, con 
tinuă împărătesa, Dacia va fi despărțită 4 
Dunăre până la Marea Neagră 
Fixarea fruntariilor dintre 
austriacă și prezentul imperiu o! 
atârna de aceea ce M.V.Imperială va bi- 
nevoi să fixeze Ea însăși, cu privire Ja 
achizițiunile asupra cărora are atâtea si 
atâtea drepturi, , 

Asupra acestui punct, după articolul 
secret al tratatului nostru, trebue să ne 
explicăm mai cu amănunte; aştept prin. 
urmare ca Majestatea Voastră să. 
binevoiască a-mi vorbi cu acea încredere 
pe care prietenia intimă o face fără doar. 
și poate reciprocă. 

Caterina adaugă apoi: marginea naturală 
între Rusia și prezentul imperiu otoman, . 
şi pe care eu doresc s'o am, este Marea 
Neagră. Polonia va rămâne în starea care 
se află acum, cu fruntariile pe care cele 
trei puteri i le-au hotărît şi garantat. 

Cât despre egalitatea câștigurilor, zice 
Caterina, Rusia nu dorește nimic altceva. 
într'acest moment din posesiunile turcesti. 
decăt: 1) orașul Ociakof cu districtul său. 
între râurile Bugului si Dunastruli, 2) una. 
sau două insule în Arhipelag pentru sigu 
ranța și facilitatea comerțului supușilor săi, 

Partea următoare a scrisorilor dela 10 
Septembrie 1782 cuprinde expansiunile de 
dragoste, pe care Caterina nu uita a le face 
totdeauna lui Iosif II; ea îl roagă să o ajute 
la restabilirea imperiului grecesc la Con- 
stantinopole; îi cerea cu căldură consimţă= 
mântul lui, ca tronul din Constantinopole 
fie ocupat de cel mai mic din nepoții 
de marele Duce Constantin. Fiul ei, P: 
și fiul cel mai mare al acestuia vor 
solemn la orice drept asupra imperiulu 


monarhia 
toman va 


nevoi a le hotărî. E bineînțeles, adaugă Ca- 
terina că insulele din Arhipelag, vor rămâne . 
tot în posesiunea imperiului grecesc. Dacă 
Austria voieste câteva stabilimente comer=. 
ciale în Mediterana, Rusia se obligăa-și la 
toate silințele ca să i le procure. Vom da. 
mai zice Caterina, vom da Franţei, Angliei 
și Espaniei câte ceva, pentru ca toate pute 
rile creştine să profite din desmemb 
Turciei păgâne! i 
Scrisoarea Caterinei este din 10 Septem- 
brie 1782. La 13 Noembrie, Iosif răspunde 
din Viena aliatei şi prietenei sale. A 
Mai practic, mai rece și mai cunoscător 
de dispozițiunile și de vederile ce av 
curțile din Paris, din Londra şi din Madrid, 
Impăratul spune Caterinei că Franja si 
pania pot nimici operațiunile ruso-aust iece, 
în Mediterana. Franța și Espania vor ajuta 
pe Turci și vor ataca Tările-de-jos.Pere 
gele Prusiei, mai zice Impăratul, nu-lvom 
putea avea de partea noastră decât foarte cu 
greu si foarte scump. E 
Mai la vale Iosif II adaugă: cât desp 
crearea unui regat ereditar al Daciei sub 
un principe de religiune ortodoxă si despri 
stabilirea marelui duce Constantin Pavlo- 
vici ca împărat la Constantinopole, eveni=. 
mentele războiului vor putea singure săho-. 
tărască la un fel. Dacă aceste evenimente 
sunt fericite, eu mu voi pune nici o piedică 
pentru ca dorința M.V.Imperiale să se Înde- 
plinească, întru atât, cât interesele imperi- 
ului meu mi-o vor permite. = 
Limitele pe care losif II le cere încaz de 
desmembrare a imperiului otoman suntur- 
mătoarele: orasul Hotin cu o limbă de pâ- 
mânt, care să acopere si să apere Galiţia | 
şi Bucovina, o parte din Tara Românească 
până la Olt, si dela Nicopole inclusiv, Suind 
În susul Dunării până la Belgrad, a 
maluri ale Dunării cu orașele Vidin, Orgi 
și Belgrad și cu o fâșie de pământ atundă în 
Bulgaria de trei leghe. Cer, zicea Iosif 
cer Vidinul, Orsova si Belgradul ca săac” 
păr Ungaria. Pe Tângă acestea, aliatul Cale 
rinei mai cerea Bosnia și Herţegovina, a 
mai cerea posesiunile venețiene din ie 
și din Dalmația, în schimbul cărora vom. 
adăuga losit II, vom da Veneţienilor peninsu” 
la Moreei, Candia și Ciprul. Si mai cort 
Iosif II; mai cerea să i se garanteze CON. | 
pleta și libera navigațiune pe Dunăre i 
Marea Neagră. EI folie le murit că Regahl 
Daciei şi imperiul grec să se oblige casă 


Continuare În p20: 


CUVANTUL ROMANESC 


Usor e să te declari înde- 
zacord cu cineva si apoi să 
rămâi surd la orice argu- 
ment. Dar ia încearcă să 
vezi si din optica adversa- 
rului ca să afli că niste zone 
de înțelegere există, ca sipe 
ici pe colo vreunacord chiar 
dacă din motive cu totul dife- 
rite. Bunăoară, Tovarășul, 
la acuzațiile că distruge țara 
începând cu Bucureștii, deși 
aparent nici că-i pasă, e 
totusi ros de atâta nedrepta- 
te. Gare E1a început distru- 
gerile, sau regimul comunist 
în general? Oare m putea 
tolera statuia Regelui CarolI 
în fața Palatului ori aceea 
a lui Brătianu, etc.? Pe de 
altă parte, nu e elacela care 
începe permanentizarea în 
piatră a comunismului clă- 
dind faimosul bulevard al 
Victoriei sale? 

Adevărat, întregul an- 
samblu arhitectural are un 
țel personal și chiar un stil 
personal “'propiu'?, deoare- 
ce dânsul neavând unarhitect 
personal, trebue să facă 


treaba singur și cu Tovarăşa 
Elena. Ce iese nu întrebaţi, 
mai ales că poanta e ținută 
secret. Fi-va Tovarăsul că- 
lare în bronz asemeni sta- 
tuii lui Aurelian dela Roma? 
Nu, Tovarășul detestă calul. 
li e frică de el, preferă... 
tractorul. In plus cumar ră- 
mâne cu Elena? In spate şi 
în şea, ca un fel de... Făt 
Frumos cu Ileana Cosânzia- 
na? Ori dânsa separat si 
imitând pe Regina Angliei 
la paradă? 

Excluzând reprezentarea 
eqvestră, ce-ar fi oare o 
secțiune longitudinală a avi- 
omului prezidențial redată, 
bineînțeles în bronz aurit? 
Ambii ar putea sta tolăniți 
în fotoliu cu picioarele ridi- 
cate și proptite americănes- 
te pe scaunul din față sau 
pe spinarea ploconită a vreu- 
nui ministru ori consilier. 
Scena ar reprezenta, clar, 
una din istoricele vizite ex- 
terne la cel mai înalt nivel. 

Mă opresc însă aici cu 
speculaţiile privind apexul 


OCTOMBRIE19B8 i e 5 PAGINA 
a o DO N a a ENEA N NP 


——N. STOIA— 


arhitectonic pe al cărui al- 
tar s'a jertfit întregul Bucu- 
rești istoric, din două mo- 
tive. Primul este că eu stiu 
una și bună Şi dinpopor vor- 
bă, anume că nu-ipentru cine 
se pregătește! Soarta e una 
dintre femeile șugubeţe, și 
pacalitoare, care te lasă să 
te străduiesti si să te amă- 


: Pati Dama 
gesti ca până la urmă să-si, 


aleagă... alt amant. Cine 
poate ști cum va arăta până 
la urmă si care va fi desti- 
nația finală a întregului oras 
de vis ceaușist? Nimeni! 
Cel de al doilea motiv este 
că eu însumi am o sugestie 
privind felul în care prima 
familie a României socia- 
liste ar trebui să încununeze 
în punctul central și pentru 
vecie așa precum merită 
mareața realizare arhitec- 


tonică - a opta minune a 
lumii. 
Dar mai întâi o scurtă in- 


cursiune în... viitorul ime- 
diat post-Ceaușescu. Dacă 
noi cei de rând avem obice- 
iul să nimerim din lac în 


puț, apoi cei care s'au coco- 
țat sus de tot, se întâmplă să 
cadă rău de tot. Gândiţi-vă la 
Ludovic al XVI-lea, la Tarul 
Nicolae (I-ul și ultimul), la 
Stalin, Hitler, ca să amintesc 
doar câțiva. Tot așa și cu 
Tovarăsul. Căderea pe pla- 
nul psihologiei maselor va 
putea fifrânată temporar da- 
că se... opinteste Elenaori 
de al de Nicuor fie cine, însă 
până la urmă... groapa e ma- 
re si adâncă! Se prea poate 
ca toţi trei (unul mai puțin 
decât “*gang-ul celor patru” 
de după Mao-Tze-Tung), să 
treacă prin boxa acuzaților 
si să audă citirea sentinței 
de condamnare la moarte 
prin împuscare. 

Ei bine, la acest punct, eu 
mă opun vehement... măito- 
varăsi. Intervin hotărît, ară- 
tână 'că nu e în spirit româ- 
nesc să vărsăm sânge ome- 
nesc și să murdărim țărâna 
cu el. Intr'un fel, sunt de a- 
cord cu Tovarăsul si lăsând 


la o parte faptul că asemenea 


cezarilor, ela pretins divi- 


PENTRU VEŞNICIZAREA TOVARĂŞULUI 


nizarea, eu totuși pledez 
pentru veșnicizarea Sa. [9) 
merită din plin şi mai ales 
poporul român are acută ne- 
voie de ea. Pentru ca nimica 
să nu se uite iar imaginile 
să ne rămână vii. Românii 
să nu uite vreodată prin ce 
au trecut și mai ales să le 
fie permanent în minte ve- 
chea vorbă: “Cine face ca 
mine, ca mine săpățească”. 

De asemenea, socot că 
“OCAZIA” va trebui folosită 
si... constructiv, într'un fel 
chiar artistic. Adică ceitrei, 
scutiți de stâlp și de legatul 
la ochi să fie poftiți să intre 
în niste cilindri de sticla, 
lungime PE, diametrul 
0,75m. Opţional, Tovarășul 
ar putea ține sceptrulrepre- 
zentând suprema putere, To- 
varăsa, una din cărțile de 
chimie scrise de alții şi 
semnate de ea, iar năzdra- 
vanul lor fiu Nicu, așa pre- 
cum aflarăm din cartea lui 
Pacepa, sticla de whisky, 
Johny Walker, Black Label. 
Apoi de sus, să se toarne 


PAGINA 9 


monomer acrilice catalizat 
si astfel să-i avem pe toți 
trei si pentru vecie încapsu- 
laţi În masa polimerizată și 
transparentă. Trei coloane 
în care să se păstreze așa 
precum erau, cu fețe indobi- 
tocite de ură, cu aparențe 
de... țigani ajunși împărați! 

Aceste “fartifact”-e ar 
putea orna un monument în- 
chinat să-i zicem, lui Vlad- 
Tepes Vodă. Cu care îi plă- 
cea “tovarăşului să se ase- 
muiască, atunci când m se 
credea Stefan del Mare, Mi- 
hai Viteazul, ete. Intr'un fel 
si pedeapsa ar aduce cutra- 
sul în țeapă doar că de o 
manieră modernă şi în ton 
cu năzuințele de chimie in- 
dustrială ale Elenei. Care 
nici că se putea asemui cu 
Elena Cuza, nici cu Regina 
Elena. Deci va trece în is- 
torie ca Elena dela ţara, 
aciuită în palate. 

Si ca istoria să nu se mai 
repete și ca să fie un exem- 
plu viu, mai exact plastic, 
venii și eu cu propunerea 


Urmare din pag-â. 
pună nici o piedică si nici o dare corabiilor 
„austriece. 

La 4 Ianuarie 1783, Caterina răspunde 


cerute d EI ș șeşte 
„vile lui asupra navigațiunei pe Dunăre. 
_ Ea îl asigură că ambele state, Dacia și im- 
-periul grec, vor trata într această privință 
pe supuşii Austriei întocmai ca şi pe 
„supușii Rusiei. Caterina prevăzuse totul și 
pentru a fi sigură de colaborarea sinceră şi 
_- energică a lui Iosif II la acest proiect, nu 
rămase serviciu pe care să nu îl facă. Dela 
1172, dela prima împărţire a Poloniei, 
politica tuturor statelor europene era, 
după “cum se zicea pe atunci, politica 
rotunjirilor. Iosif II voia să se rotunjească 
într'una. Promite Caterinei că vor 
conlucra la gonirea Turcilor din Europa și 
la realizarea proiectului grec, dacă 
împărăteasa îi va ajuta să schimbe ţările 
de jos cu Bavaria. Impărăteasa e gata; îi 
face și acest serviciu care însă nu 
reușește, deoarece, pentru a împiedica pe 
Caterina la Constantinopole şi pe losif la 
Viena și în Germania meridională, era un 
alt “suveran care E, planuri mai 
meșteșugite, cu expediente şi -mai 
ingenioase, încurcă deodată și pe neaştep- 
tate firele bine întocmite ale diplomației 
austriace și ale diplomaţiei moscovite. 
Acest suveran era Frederic II, regele 
"Prusiei, care cunoștea Europa și cerinţele 
ei dintr'acele timpuri mult mai bine și 
decât Caterina II și decât Iosif II. Dela 
1741 si până la moartea sa, Frederic N nu 
uitase a lua amănunţită cunoștință de 
“chestiunea Orientului, şi de jocul in- 
„tereselor pe care marile state europene le 
"aveau la Constantinopole și în țările 
române. Când proiectul grec al Caterinei 
fu cunoscut în toată Europa; când după 
1186 împărăteasa făcu tirumfala-i 
călătorie spre Crimeia, pe drumul botezat 
"de Potemkin calea câtre Byzanţ; când 
Fanarioții, bei în ţările române şi 
dragomani la Constantinopole spuneau 
i zilnic Turcilor despre acest proiect grec, 
care însemna moartea imperiului otoman, 
Frederic, care încurcase negocierile lui 
- losif II cu Carol Teodor, electorul de 
Bavaria, si oprise pe acesta din urmă de a 
primi schimbul ce-i oferea impăratul 
Austriei, încurcă la Constantinoploe și pe 
Rusia. In unire cu Anglia și cu Suedia, 
- slab ajutat în Franța a cărei politică era 


: fi mai nehotărit la 
„ pe stanci tor cc PoE te destăimalește 


UN VIS RUSESC 
DELA ŢARI PÂNĂ LA GORBACIOV 


Turcilor planurile Caterinei și ale lui lo- 
sit II și, după cum aceștia din urmă aveau 
pentru” ei proiectul grec, Regele Prusiei 
propune Turciei proiectul prusian. Acest 


pă el, în la ş 

1883 (pag.601-680), 
acest proiect prusian, Herzberg, ministrul 
de externe al lui Frederic-Guillom III îl 
scrie și-l lămurește la Constantinopole 
prin miniștrii Prusiei, dl. de Zegelin și 
Dietz. Proiectul zicea: dacă Rusia si Aus - 
tria vor declara Turciei, conform tratatu- 
'lui lor secret, războiul pe care-lpregătese 
de atâta timp, Prusia se obligă a mijlocipe 
lângă ambele puteri o pace uşoară și bună 
pentru Sublima Poartă, cu următoarele 
condițiuni pe care Sultanul trebue să le 
subscrie înainte de a se fi început războiul 
și anume: Turcia să dea Austriei Tara 
Românească, Austria să dea Poloniei 
Galiţia, Polonia va da Rusiei Thorn, Dant- 
zig şi voivodatele de Gnesen și Kalisch, 
Prusia nu dă nimic. Moldova rămâne 
Rusiei, iar Turcia își ia îndărăt Crimeia. 
Acesta era planul pe care Fanarioţii ştiură 
să-l ghicească înainte chiar de a fi fost ex- 
plicat diplomaților turci dela Poartă. 
Caterina fu avizată şi în același timp mai 
află și de ațâţările de război, pe care Tur- 
cii le primeau dela toţi ceilalți ambasadori 
dela Constantinopole. 

De altminteri, Europa întreagă află de 
toate aceste planuri care mișunau la Con- 
stantinopole, și dacă pentru diplomații de 
atunci înființarea unui nou regat al Daciei 
nu făcu atât zgomot, cauza fu că cealaltă 
parte a proiectului Caterinei, reîn- 
ființarea imperiului grec și gonirea Tur: 
cilor din Europa, atraseră toate privirile și 
excitară până în gradul cel mai adânc 
toate patimile cârmuitorilor de popoare. 
Până și losif II, aliatul Caterinei, după ce 
se "'nvoiesc cu Împărăteasa, și prin 
corespondenţă și în persoană când cu 
faimoasa întrevedere dela Kerson, până şi 
losif Il nu se putea opri de a nu zice d-lui 
de Sâgur, ambasadorul Franţei dela Peter- 
sburg: Constantinopole va fi totdeauna 
mărul de discordie între puterile europene 
care, numai pentru acest singur oraș, nu 
vor voi să î ă Turela. Am consimțit la 
chestiunea Crimeiei dar niciodată nu voi 
consimţi ca Rușii să se insateleze la Con: 
stantinopole: mai bine voiesc să văd acolo 
turbanele ienicerilor decât  căciulile 
cazacilor. Iosif II spunea lucrul cel mai 
adevărat numind cetatea lui Constantin 


mărul de discordie al puterilor europene. 
Caterina văzu lămurit că atât aliatul său 
cât și celelalte puteri europene piedici îi 


'ropene, Caterina m mai vorbi aliatului 
Iosif II și nici altora de proiectul alcătuit, 
preschimbat, şi lăndat cu atâta iubire 
de împărăteasă; m le mai vorbi nici 
de proiectul grec, nici de imperiul creştin, 
dela Constantinoploe, nici de regatul 
Daciei compus din Muntenia, Moldova și 
Basarabia. Planul rămase în stare de 
proiect; corespondenţa Caterinei se păstră : 
cu sfințenie, ideile ei fură învăţate pe din 
afară şi ori de câte ori Rusia se avântă 
spre  Miază-zi,  gândirile  Caterinei 
străfulgerară în mintea diplomaților 
Rusiei cu aceeaşi putere ca și cuvintele din 
testamentul lui Petru cel Mare. 

Aceste idei şi acest plan al Regatului 
Daciei, compus din Muntenia, Moldova şi 
Basarabia, fură pe deplin cunoscute si în 
țările noastre. Boierii cu dor de țară şi le 
reamintiră după 1821 şi. ele merseră 
câştigând puteri, din ce în ce mai mari, 
din ce în ce mai vădite, atât de văaite, în 
cât consulul francez dela București, d]. 
Cocheiet, scria la 20 Octombrie 1835 la 
Paris ducelui de Broglie, ministrul lui 
Ludovic - Filip, următoarele rânduri de 
o supremă însemnătate: Partizanii prin- 
cepelui Mihai Sturdza al Moldovei, repetă 
într'una că ar fi de dorit ca unirea prin: 
cipatelor să se facă în persoana lui Mihai- 
Vodă care ar fi proclamat Rege al Dacilor, 
Documentul acesta se află printre 
depeșile, memoriile și ştafetele consulilor 
francezi, azi aflătoare în arhiva 
ministerului afacerilor străine din Paris, 
unde se mai găsesc la dispozițiunea cer- 
cetătorilor alte atâtea și atâtea 
destăimiri pentru înțelegerea multora 
din chestiunile trecutului şi încă mai 
multora din chestiunile prezentului. 

Acestea's Sire, amănuntele ce am 
adunat asupra Daciei Caterinei II din 
cărțile pe care, cu augusta bunătate, 
Majestatea Voastră a binevoit a mi le 
încredința din bogata-vă bibliotecă. 
Caterina II, împărăteasa Rusiei, avea 
mare dreptate: în trecut ea citea perfect 
ființa viitorului. Ai împărtășit, Sire, tot- 
deauna și în toate, această nestrămutată 
credință, căci, ori de câteori Majestatea Ta 
a vorbit Românilor si'ndeosebl asezămin- 
telor de înaltă cultură ale Regatului 
despre istoria neamului nostru, tot de 


ani de glorioasă Domnie, ai răsfoit, 


- țarisoare 


mea. 


atâtea ori, cu aceeași românească și 
suverană iubire, Majestatea Ta a stăruit 
cu tot dinadinsul asupra învățămintelor 
de mare preț pe care azi, noi Românii de 


de n. to 


Era r 


Majestate, fără saţiu şi fără oboseală 
aceste sfinte pagini ale vieţii de odinioară 
a moşilor și strămoșilor noștri; în veghiele 
fără preget ce ai închinat intereselor 
patriei, ai apropiat adeseori trecutul de 
prezent și cu puterea pătrunderii si 
prevederii cu care cerul, spre a noastră 
apărare te-a înzestrat ai văzut încotro și 
când aveai să mergi şi să mergem. Ai auzit 
şi ai înţeles, Majestate, și glasul duios sau 
necăjit al Cronicarilor munteni și 
moldoveni, şi spusele străinilor, şi urzelile 
marilor împărăţii vecine cu cele două mici 
din care aveai să înalți 
împreună cu națiunea, Regatul României. | 
Si cu acea memorie în veci deşteaptă și 
care cu bine aduce judecății ajutoare 
neînşelătoare, amintindu-ţi Sire, de 
trecut, ai cumpănit întotdeauna cu adâncă 
înţelepciune cerințele prezentului, care 
întăreau şi întăresc ființa viitorului de 
mâine şi de mai târziu. 

Răsunet prelung și iubit găsit-a Sire, în 
sufletul şi inima Majestății tale 
învățămintele trecutului românesc, şi de 
acel prilej nici unul Majestatea Ta nu a 
scăpat pentrucă acest răsunet să 


“miște afund cu a lui virtute şi sufletele şi 


inimile noastre ale' tururor. 


Ingăduie, Sire, celui mai mic dintre cer- 
cetătorii istoriei naționale să spună aci, 
înaintea colegilor săi din Societatea de 
Geografie, mișcarea adâncă ce a simțit ori 


de câte ori a avut înalta onoare dea 


asculta pe Majestatea Voastră, vorbindu-i 


de istoria țării şi străbătând cu ochiager — 


veacurile trecute, pentru a lămuri multe 
din văditele sau ascunsele porniri ale 
prezentului. 


Pătruns de adevărul cel temeinic, care 
ne spune că istoria e o veşnică reînviere 


și repetare sub diteritele forme a unor idei. 


izvorite dela început din însăși firea 
omului, societăţii și statului, Majestatea 
Voastră nu aţi oprit niciodată, Sire, de a 
hu spune: orice vi se pare neînțeles în î 
prezent căutați-l în trecut 
îndată, poate mai bine [] i 

decât v'aţi fi așteptat. ă 


Chronographus ANONYMUS 


da 


e IL e at 


— 


2: 


ru 


yd 


DI d + see dr li ii ae 


m-p-ă-e 


ie dn d de Poză E Pe ai 


m be remi Pet pi 


de po Ba i 


e: | 
pe Dai 


pd sa red 


i 


: “Immortalit6 et d&composition dans 
1 art du Moyen Age” este cartea lui Pavel 
So Chihaia apărută în limba franceză în Fon- 


dation  culturelle roumaine, Madrid 
> (1988), sub îngrijirea editorială a lui 
Aurelio Răuță. 


Această carte reprezintă teza de doc- 
torat a autorului, doctorat pregătit cu 
migală și cu o bogată documentare, în 
perioada anilor 1971-1973, susținut la 
Universitatea Sorbona din Paris. 

Rezumând câteva aprecieri făcute de 
cunoscutul istoric, specialist în Istoria ar- 
telor, profesorul Georges Duby dela 
Academia franceză în cuvântul său in- 
troductiv, referitor la unele ansambluri 
mai importante, sculptate sau pictate dela 
sfârșitul secolului al XIV-lea, el sesizează 
că autorul cărţii le analizează cu acuratețe 
si ridică o problemă majoră privind evolu- 
ția culturii Occidentului în timpul asa 
numitului Ev Mediu și anume: De ce ia 
un ammit moment acei care comandau 

aceste ansambluri sculptate ori pictate, 

solicitau artiştilor să reprezinte corpul 

uman în descompunere? “Immortalit€ et 
ition „art du Moye e 


oprește la o documentare privind Istoria 
artelor, el cercetează mult mai profund și 
investighează istorici ai ideilor, ai religii- 
lor, ai societăţii, etc. Chiar dela începutul 
lucrării, Pavel Chihaia în introducerea sa 
precizează punctele esenţiale ale cercetării 
ştiinţifice pe care a întreprins-o. Astfel el 
urmăreşte trei fire conductoare în ex- 
plorarea și tratarea temei: 1. Cercetarea 
în adâncime a tradiției descompurerii 
(materiei) în literatura biblică și 
patristică. 2. Evoluţia temei “Celor trei 
_vii și trei morţi”. 3. Apoi importanța 

= romanului ““La R6compense du monde” de 

: Konrad von Wurtzbourg, roman care a in- 
a spirat personajul Le Prince du monde, 
Pe sculptat în piatră pe fațada numeroaselor 

Ş catedrale. Despre concepția timpului, în 
final autorul lucrării conchide că sculp- 

? tura funerară a Evului Mediu considera 
tă imaginea descompunerii ca un simbol al 


a unui conflict social și spiritual, adică între 
P “două moduri de viaţă, între două con- 
TĂRIE cepții, între două lumi. 


Unul fiind inspirat din preceptele 
tradiționale creştine, iar altul fiind in- 
spirat din concepţia laică a antichității 
greco-romană. In secolul al XIV-lea ia 
ființă o categorie socială denumită de 
biserică ca răspunzătoare și culpabilă, 
referitor la laicizarea vieţii si ame 
această categorie socială este clasa 
cavalerilor, clasă împotriva căreia biserica 
își va îndrepta atacurile. 

Incă din primul capitol al cărţii se pre- 
figurează unele transformări care au loc 
în mentalitatea oamenilor, de exemplu în 
credință, în comportamentul, în îmbrăcă- 
mintea, în gusturile, în arta și în creația 
mommentelor lor, încât toate acestea au 
tendința să ducă la o idee generală îmoi- 
toare, la 0 ruptură cu tradiția. De aici 
"noțiunea nouă care se naște va fi ''l'amour 
courtoise”, “L'amour courtoise”” este 
ideea prin care cavalerul trebue să dea do- 
vadă de curtoazie și dragoste, remarcă 
Georges Duby. SI 
“Si iată de ce, cum sesizează Georges 
“Duby, arta secolului al XIV-lea exprimă 
"ceremonialul profan al curtoaziei și 
bravurei în detrimentul credinţei, a 
leturghiei sfinte. Dezvoltarea gustului 
pentru litere și muzică, pentru lux și 
somptuozitate, pentru artă devin 
premizele de atracţie ale epocii. “'Froissart 


sale despre autorul lucrării care nu se 


OCTOMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANEse 


VIZIUNEA LUI PAVEL CHIHAIA DESPRE 
“IMMORTALITE ET DECOMPOSITION DANS L'ART DU MOYEN AGE” 


na eu qwă se preenter avec ses 
chroniques et ses posies pour gagner la 
faveur de Robert de Namur, de Wenceslas 
de Brabant, de Guy de Blois. Christine de 
Pisan a compt€ parmi ses admirateurs et 
bienfaiteurs la comtesse de Montpensier, 
Charles d'Albret et bien d'autres. La 
tapisserie, les vitraux, les arts mineurs, 
arts de somptuositâ et de luxe ont connu 
un grand dâveloppement.” In același 
timp, autorul cărții arată că muzica și 
literatura profană se răspândesc 
împotriva leturghiei. “En ce qui con- 
cernait art de la musique, l'Ars nova, ap- 
paru au XIV- e siăcle, se caractârisait par 
une prolifration de l'ornement dans cer- 
taines formes de la composition musicale, 
par une recherche de la dâlectation 
esthâtique pure, par un effort, plus ou 
moins conscient, pour faire pânâtrer dans 
la musique, qui jusque lă avait 6t6 ex- 
clusivement sacrâe, des €l6ments 
profanes.” 

Apoi modificarea radicală a modei în 
ceea ce priveşte îmbrăcămintea, aceasta 


Europă. 
Această influență pătrunde și în Prin- 
cipatele române, arată autorul, și o vom 
întâlni la voevodul Nicolae-Alexandru și 
până la Vlad Tepeș, lucruri ce se pot ob- 
serva prin obiectele funerare dela biserica 
Sf. Nicolae Domnesc dela Curtea de Argeș, 
dovedind relaţiile voevozilor români cu 
lumea occidentală. “'Les f6odaux des pays 
roumains, attachâs par la tradition, par les 
int6răts et par des liens de parent€ au 
- monde occidental, adoptărent, des leur ap- 
parition, c'est-ă-dire vers le milieu du 
-XIV-e siăcle, ces costumes si osâs. Sur les 
fresques, sur les icânes, sur les monnaies, 
dans des reprâsentation laiques ou ă 
caractăre religieux, ou voit les chevaliers 
roumains en surcot, jaque ou pourpoint. 
Depuis le voivode Nicolae-Alexandru 
(1352-1364) et jusqwâ Vlad Tepeş (PEm- 
paleur)  (1456-1462;1476), cette mode, 
dont l'existence a 6t6 confirmâe aussi par 
Tinventaire funâraire dâcouvert dans le 
fouiles de l'gise Sf. Nicolae Domnesc 
(Sant.Nicolas-Princier) de Curtea de 
Argeș, se maintient comme une preuve 
des liens 6troits qui rattachaient les 
voivodes roumains ă la civilisation 
du monde occidental. Toate aceste dovezi 
consemnează transformările sociale şi 
politice care au avut loc în centrul și 
Vestul Europei, demonstrând în același 
timp aspirația de emancipare a 
cavalerilor, 

Aceste tendințe și în special noile 
moravuri se referă de asemenea în 
literatura epocii. Un exemplu concludent 
pe care ni-l oferă Pavel Chihaia în acest 
sens, este ''Decameronul” lui Boccacio, 
dovedind tendințele laice ale cavalerilor 
feudali, contrar principiilor bisericeşti. 
“Au dâbut du Dâcamâron, 6crit pendant le 
fl&au de la peste de 1348, Boccace imagine 
un groupe de dames terrifites par la mort, 
qui s'&taient r&unies dans Vâglise Santa 
Maria Novella et qui, retires dans un coin 
du jardin, discutaient de la “joie de 
vivre.” 

Este posibil, ne spune Pavel Chihaia, ca 
în ceea ce privește sursa inspiraţiei 
tematicii religioase care pledează în 
favoarea bisericii să fi avut drept bază 
romanul bizantin “Varlaam și Ioasaf.” 

Aşadar ar fi mai sigur ca tema 
“Intâlnirii celor trei vii şi trei morţii” 
care este pe larg discutată și analizată în 


vine în contrast izbitor cu principiile 


aplicate sever ascezei creştine, pretutin- 


carte de autor să fi pornit din tematica 
acestui roman. Așa cum se știe romanul 
“Varlaam și loasaf”' a avut o importanţă 
deosebită în evoluţia culturii europene, 
acest roman cu caracter religios este 
atribuit Sfântului loan Damaschin, în 
secolul al VIII-lea, în jurul anului 730, 
roman care iniţial pornește dela legenda 
lui Budha. Cartea a fost tradusă în latină 
din grecește în perioada anilor 1048-1049, 
de un cleric italian, cum ne informează 
Pavel Chihaia, chemat la Constantinolpol 
de ducele Argyros al Italiei, fiul lui Nor- 
mand Melo, care se afla la curtea lui Con- 
stantin Monomach (1042-1055). 

Nu este surprinzător să găsim pe 
vremea aceea într'o Italie, unde locuiau 
foarte mulţi Greci, la Santa Margherita 
nu la distanţă mare de Melfi, capitala 
Italiei Normande, ilustrarea în pictură a 
temei “Intâlnirii celor trei vii şi trei 
morţi”. Romanul ““Varlaam şi Ioasaf” 


deni unde a fost cunoscut. Deci la bază ar 
fi vorba de legenda lui Budha (Yuddsatf 
este o derivație arabă din Bodhisattva, 
derivație care înseamnă în limba sanscrită 
aspirant la demnitatea de Budha). 

Mai întâi această legendă a lui Budha a 
trecut frontierele Indiei în Persia, însă 
odată cu evoluţia creştinismului probabil 
un credincios creştin a introdus în cuprin- 
sul romanului unele principii creștine 
prin participarea la acţiune a călugărului 
Balauhar (Varlaam) cu scopul de a con- 
verti şi iniția în noua religie, care era 
creștinismul, pe fiul împăratului Avenir, 
Ioasaf. 

Romanul a fost tradus în arabă, a ajuns 
în Siria, apoi în Georgia și Palestina. La 
Ierusalim a fost tradus în grecește de 
către calugărul loan și'n această formă a 
ajuns în Europa occidentală, în țara 
noastră a ajuns în formă slavonă, când în 
1649, Udriște Năsturel, cumnatul lui 
Matei Basarab îl traduce în româneşte. 
Această legendă hindusă cu amprentă 
ascetică creștină a avut o mare înrâurire 
în epoca feudală, în timpul când 
cavalerismul lua forme laice pronunțate, 
îndepărtându-se de ascetismul religios. Asa 
zisa legendă inițială a lui Budha în ver- 
siunea grecească apoi în latină face 
apologia creștinismului ascetic a 
suferinței, încât brahmanii sunt înlocuiţi 
cu adepții apostolului Toma. De fapt tema 
și semnificaţia romanului așa cum a par: 
venit în Europa, tradus în greceste, în 
latineşte și slavonește, are o puternică 
tentă creștină, 

Ioasaf fiul împăratului Avenir a fost 
crescut izolat întrun palat somptuos 
departe de suferințele umane, cu toate 
acestea el îşi pune unele întrebări despre 
rosturile fireşti ale vieții. Văzând un om 
orb, un cocogat, un bătrân, loasaf începe 
să înțeleagă că viața omului este plină de 
suferințe și că tinereţea este trecătoare iar 
la capătul vieţii urmează moartea. Spre 
deosebire de budhism, în creştinism nu e 
suficientă meditaţia ci este nevoie de o 
anumită inițiere privind unele taine, de 


exemplu: botezul, spovedania şi 
Împărtăşania, dar acestea m pot fi 


săvârșite decât de 'o anumită persoană, 
având investire preoțească, încât acest rol 
în inițierea lui Ioasaf îl va îndeplini un 
anahoret din pustiurile Senaridului şi 


“lor biblice si a modului moralizator 


A IFR VP NENNEI eee 


Die Seti det Piata iai nat 


anume Varlaam. Varlaam vine la curțea 
împăratului Avenir travestit în negustor 
şi prezintă lui Ioasaf o piatră prețioasă 
numită ““mărgăritarul învățăturii mân- 
tuitoare”. E 
loasaf este impresionat de noua 
învăţătură profundă pe care i-o prezintă 
Varlaam și se creștinează, . ducându-si 
din momentul acela viața în rugăciuni și 
tristețe. Împăratul Avenir împreună cu 
vizirul Varahia încearcă să-l recon- 
vertească pe loasaf și aduce la curte un. 
vrăjitor care semăna cu Varlaam și anume | 
pe Nahor, care împreună cu filosofii curţii — 
încearcă să-l reconvertească la vechea lui 
credință însă Ioasaf îl ameninţă pe Nahor 
și acesta în cele din urmă se creștinează. 
Atunci ultima încercare de reconvertire 
lui Ioasaf se face în mod similar cum i s' 
aplicat lui Bodhisattve înainte de a deven 
Budha. Zeul Mara este interpretat 
vrăjitorul Tevda, care îl convinge 
împărat că loasaf nu poate fi reconve: 
decât prin ispitirea de 
frumoase și atrăgătoare (mo 
1 4 


plorându-l pe Dumnezeu, adoarme si 
are în vis viziunea Raiului şi a ladului, 
încât deșteptat din somn este cuprins de. 
dispreţ faţă de viața aceasta plină de 
întuneric şi scârbă și se întoarce la 
înfrânarea poftelor simțind necesitatea . 
ascezei, el doreşte să câștige după moarte 
un loc în Paradis, iar Tevda își dă seama 
că planul lui a eşuat,își arde cărţile de - 
vrăjitor şi pleacă în pustiu şi se botează. 
In general “Viaţa sfinților Varlaam 
Ioasaf” se citeşte greu fiind pe alocui 
obositoare datorită multiplicității citat 


predicator. Cu toate acestea romanul este 
plin de miez, unele învățături au ecouri 
din îndepărtatele epopeei hinduse cum ar 
fi parabola inorogului pe care regelui Dhr- 
tahastra. Varlaam și Ioasaf a avut o putei 
nică influenţă în cultura vremii în special 
în folclor şi în pictura bisericeasă. 
In România la Mânăstirea Neamţu se 
pot vedea pictate treizeci şi două de scene — 
din Varlaam şi loasaf, iar la Mânăstirea 
Horezu există o icoană în care sunt picta 
cei doi sfinţi Varlaam și loasaf şi în sfârşit 
sensul primordial din acest roman, “for: 
tuna labilis” care este exprimat la 
sfârşitul cărţii. ““Primeşte-mă pustie ca 
maică pe fiu-său în sânul tău cel lin şi | 
negâlcevitor care au fugit de rea îi | 
amăgitoare lumea aceasta.” Am lărgit 
sfera analizei noastre despre romanul 
“Varlaam şi Ioasaf”, pentru a fi cunoscut | 
şi înțeles mai bine de cititorii care poate 
n'au avut posibilitatea să-l citească Și să 
și dea sema de ce această scriere religioas să 
a contribuit în Evul Mediu la consolidarea 
concepțiilor creştine, în special în Oe: 
cident unde emanciparea clasei cavalerilor 
în feudalism se îndepărta din ce în Ce 
mai mult de principiile morale şi ascetice 
ale creştinismului. Cu toate acestei 
istoria și civilizația acelor timpuri beri 
urmat cursul alături de biserică; 
aruncând o privire retrospectivă at 
înțelege că opera unor scriitori m A 
şi renascentişti ca Dante ia 
Shakespeare, ori în pictură și sculptu a 
Tiziano,Leonardo Raphael, Michela td 
ori Bernini n'au făcut altceva tină 
întărească şi să adâncească religia cr? AA 
prin operele lor. * 


Gheorghe RĂDULESCU 


E ai 


pe 


CUVANTUL ROMANESC 


Orfeu coboară în iad. 
Acolo se află Euridice. 
Ajunge la Hades, zeul lumii 
subpământene a infernului 
și dătătorul bogățiilor 
pământești, fratele atot- 
puternicului Zeus. Nu cred 
că Orfeu ar fi avut vreo 
speranță să o recâștige 
vieţii pe Euridice, poate 
numai că ar fi vrut să fie în 
prezenţa ei. Totuși încearcă 
și această alternativă de a-l] 
convinge pe Pluto şi Per- 
sefona să facă o excepţie. 
Dela chimir îşi scoate 
fluierul tracic şi începe să 
cânte. Nu se grăbea să plece 
pentrucă era aproape de 
Euridice şi ca în “O mie şi 
una de nopți” descrie cu 
atâta vrajă a fluierului ce 
înseamnă pentru el 
Euridice că până la urmă 
Orfeu cucereşte infernul, 
precum păstorul din 
“Mioriţa”  transfigurează 
moartea în nuntă, şi poate 
Pluto, nu din mărinimie îi 
acordă împlinirea 
rugăminţii, cu condiţia să 
nu mai privească înapoi ci 
teama de arma lui Orfeu - 
arta - pe care nu o posedă 
nici moartea şi în faţa 
căreia toate bogăţiile 
pământești nu pot rivaliza' 
ca valoare, fiind gunoi 
strălucitor al morţii, sau în 
cuvintele Eclesiastului 
“vanitas vanitatis”. 

Chiar în imperiul morţii 
Orfeu se simţea bine fiind 


în prezența lui Euridice, 


dar în orice caz nu Hades și 


tuneric 
poiană de lumini ș 
de viaţă. Orfeu, etimologic 
““Tămăduitorul prin 
Lumină”” devenise in- 
suportabil în iad. Hades 
văzând pericolul, dacă i s'ar 
fi cerut nu numai Euridice, 
ci tot iadul nu ar fi avut de 
ales decât o acceptare 
necondiționată pentru ca 
Orfeu să plece. Si pleacă. 
Euridice îl urmează. Mai 
sunt câțiva pași până la 
lumină. Orfeu privește 
înapoi. A pierdut-o pe 
Euridice. Ce s'a întâmplat 
cu Orfeu atunci? Mitul și-a 
stins candela. 

Continuarea, ca un para- 


_ lelism metaforic, o găsim 


în cartea lui lon Pantazi 
“Am trecut prin iad”, 
editura “*“Stindardul 
Românilor”, Miinchen 1987. 
Orfeu, iesit din infern, a 


neputința de a trăi și 
neputința de a muri, iar 
după legendă a sfârșit 
sfâşiat în bucăţi. 

Autorul se află în celula 
numărul 6 (ce coincidenţă 
simbolică a semnificației 
acestei cifre în Apocalipsă!) 
dela Zarca. Pogorirea în In- 
ferma lui, a ţării și a 


neamului, era pentru 
Euridice, etimologic 
însemnând “'dreptatea 


_mărinimoasă”, ca sinteză 
antinomiei din binomul 
(dreptate + mărinimie); 
Meeiriiea anala 6 Da EEE 
alio 
fn pe dinte şi ochi 
Theba 
ji traducer 
IE 
“Buridice””, găseşte la 
“Români un cuvânt cu totul 
- deosebit în cultura univer- 
abisuri pe care 


și plaiuri. deţinutul 


le , 
sesiza doctorul și scriitorul + zare, 


Papillian vorbindu-le 
studenţilor la medicină 
despre “mărinimie”, când 
amână (simbolul 
Spiraţiei) din part 
stângă se face mai e ia 
tru a oferi inimii, ca 
etimologie din anima, (sim- 
bolul vieții umane ca 
dragoste) să se mărească 


spre a fi capabilă de 
"“mărinimie” (mare + 
inimie). 

“Euridice” pentru Ion 
Pantazi este neamul, țara şi 
valorile creștine ale 
civilizaţiei europene 


amenințate de puhoiul bar- 
barilor, oprit de Stefan cel 
Mare la Nistru. 

Din dragostea pentru ea 
acceptă torturile iadului 


timp ce 16 ani. Avea de 
ales? 


£ Da. Evadarea în 
străinătate pentru a 
denunța criminalitatea 


roşie, soluţie care i-a eșuat 
aducându-i câţiva ani de 
închisoare, sau o altă 
soluţie ar fi fost călcarea pe 
conștiință și vinderea dem- 
nităţii naţionale și creștine 
pentru blidul de linte 
oferit. Aşa au făcut toți cei 
fără caracter zicând că se 
fac prieteni cu dracul până 
trec puntea, ca și când 
dracul ar fi fost așa de 
prost să te lase în pace toc- 
mai după ce i-ai trecut pun: 
tea, unde ca prieten nu l-ai 
aruncat în apă, şi acum era 
la largul lui. 

O asemenea ''punte” i se 


oferă la închisoarea Zarca. 
mie mm 3 = 


l încerca, ca 
să-l “ajute”. Regizare de 
teatru. O gamelă de iahnie 
cum nu trecuse prin 
închisoare, poate nici pen- 
tru “turnători”. Un pachet 
de ţigări *“Carpaţi”. Apoi 
securiştii fumând “Kent” îl 
tratează dela egal la egal, îi 
oferă țigările lor, o politeţe 
ca acea liniște dinaintea 
începutului de furtună. 
După anumite compătimiri 
când Pantazi spune că tot 
ce face el în celulă singur, 
“de ani de zile, e că se 
gândeşte la trecut, 
analizând unde a greşit și 
unde a făcut bine, şi la 
viitor. Securiștilor imediat 
li se năzare “'puntea”: 
- Este foarte interesant, 
domnule Pantazi, înseamnă 
că dumneata ai analizat 
cum ai greşit faţă de 


fost răstignit între. regimul nostru și eşti gata 


ca pe viitor să nu repeți 
aceste greșeli. 
-Vă aţi, răspunde 
Pantazi, eu chiar dacă am 
greşit faţă de regimul dum- 
neavoastră, AMZA greșit 
faţă de concepția mea și , 
rele eu, nici faţă de țara 
mea. Când am mpa perii 
lile mele din trecut, 
pt referit la greșeli faţă 
de conștiința mea. Dum: 
neavoastră mi-ați făcut mie 
procese “'de intenţie”, este 
vorba de ceva subiectiv, 
care nu s'ar fi materializat 
printr'o condamnare, pen- 
trucă nu au existat dovezi 
asupra întențiilor pe care 
sal re-aţi atribuit. Recunosc 
însă că regimul „dum- 
neavoastră și cu mine nu 
avem absolut nimic comun, 
nu pot fi alături de dum- 
neavoastră, dacă aceasta 
poate unact de acu- 
fără dovezi, ci mimai 


OCTOMBRIE 1988 


CUVANTUSROMANE GC 
PET OMERIE 1906 PASII 
RĂSTIGNIREA LUI ORFEU ÎN SCRISUL 
LUI ION PANTAZI 


întocmit 
presupuneri, 


pe bază de 
dacă aceasta 
se poate numi o culpă, 
atunci sunt vinovat”. Ip. 
190) 


DESPRE AUTOR 


O paranteză e necesară 
pentru a lumina cuvintele 
de mai sus, Ion Pantazi s'a 
născut dintr'o familie cu 
tradiţii militare şi căr- 
turăreşti pe 26 Iulie 1920, 
în București. Străbunicul lui 
in partea mamei era căpi- 
tanul Constantin Cosâmbes- 
cu. Bunicul lui a fost căpita- 
nul Hristea Constantinescu - 
Pantazi. Bunicul din partea 
mamei era ing. Iancu Poe- 
naru. Unchii lui - amiral 
Ilie Irimescu, Rădulescu- 
Motru, Mihai Macavei, Alice 
Voinescu, ing. Radu Irimes- 
cu, generalul Vladimir Con- 
stantinescu, maior Constan- 
tin Pantazi (atasat militar în 
Franța), iar tatăl lui, gene- 
ralul Constantin Pantazi, 
fiind o personalitate în isto- 


ria noastră, mâna dreaptă a : 


Mareșalului Antonescu. 


In 1940, lon Pantazi a 
absolvit Liceul Militar şi își 
ia bacalaureatul la 
Cernăuţi. La 10 Mai 1942 a 
terminat Scoala Militară de 
Ofiţeri de Cavalerie cu 
gradul de sublocotenent. In 
Iunie 1942 pleacă. pe front 
în Războiul Sfânt la 
regimentul 9 Rosiori. La 10 
Mai 1945 e avansat la 
gradul de locotenent 


In 


teazul şi Crucea de Fier, 
clasa a II-a și I-a. 

E arestat pe 1 Martie 
1946. 

Eliberat, vorba vine, pe 1 
Iunie 1964. După 11 cereri 
respinse și tracasări obţine 
un pașaport de turist în 
1978 și ajungând la Mun- 
chen cere azil polite. 

In prezent este editorul 
ziarului ““Stindardul 
Românilor”! în editura 
căruia și-a publicat cartea. 


EVADAREA 


DIN NE-CUVÂNT 


Orfeu vrea să fie acolo 
unde simte prezența lui 
Euridice. Pentru Pantazi 
țara, neamul și valorile 
creștine sunt amenințate de 
infern. E forțat să coboare 
în această ameninţare; din 
conştiinţă și demnitate. Ac- 
ceptă “'subteranul” ca 
formă a morţii, dar nu-i 
cedează. Toţi îl credeau cel 
mai nefericit în celula 6 
dela Zarca-Gherla, unde era 
singur în celulă, și totuși 
Ion Pantazi se simte mult 
mai bine decât de a fi 
““liber'! în Republica 
Populară Română. Nu e un 
artificiu scriitoricese prin 
care vrea să ne im: 
presioneze. Există o 
singurătate  stearpă, 
analizată de Dostoievsky, 
Ortega, Thomas Merton şi 
Stăniloae în care omul este 
rupt din comuniunea 
umană. Definiţia iadului la 
Dostoievsky e neputința de 
a iubi. 

Pentru a supravieţui 
temnițelor comuniste lon 
Pantazi ne oferă al doilea 


sens al singurătăţii pe care . 


+ 


PAGINA 11 


formidabil l-a prins Paul 
Tillich, acela al in- 
teriorizării: “Si lisus s'a 
retras pe munte și a rămas 
singur'”!. E vorba de sensul 
lui “a fi” ca structură de 
lumină a “ființei” umane, 
prima rostire a Creatorului 
fiind “fiat lux”. 

“Am trecut prin iad” 
deşi este istoria unui om - 
Ion Pantazi, ca realizare 
literară prin axialitatea pe 
timpul proustian folosește 
o metodă modernă (pură 
coincidență) a fugii din 
timp când acesta devine ne- 
cuvânt. O găsim la August 
Strindberg, părintele 
teatrului modern, în 
aproape toate piesele lui, 
iar în cinematografie la 
Ingmar Bergmann. Prefaţa 
la această carte semnată 
de Vintilă Horia nu e 
întâmplătoare. Sunt câteva 
decenii de când Vintilă Horia 
strigă ca un profet în 
pustiu să ne trezim odată 
din închistarea dogmatică 
unde a rămas lumea 
admițând aplicarea în 
politică a unor teorii 
“ştiinţifice” depășite de 
acum 150 de ani. Atât 
Străinul, personajul prin- 
cipal din “Pe drumul spre 
Damasc”, al lui Strindberg, 
cât și Profesorul din 
"Fragii sălbatici” ai lui 
Bergmann se sustrag legilor 
macrocosmice și amândouă 
personajele acționează după 
legile microcosmice ale lui 
“individus” sau “'atomos” 


gunoi poz 
e în același timp particulă 
si undă. Acceptarea an- 
tinomiei. De data aceasta 
demonstrată ştiinţific. 
Profesorul universitar Oc- 
tavian Vuia printr!'o 
strălucită disertaţie despre 


mul. Lumina + 


presocratici ținută la 
Congresul Internaţional de 
Filosofie, Veneţia, 1958, 
cu titlul “Existence 
et logique”, arăta cum 
logica aristoteliană devenită 
tradițională a ajuns la un 
impas, la o criză, ca şi 
““Metafizica” lui. In vreme 
ce Heraclit era considerat 


““Obscurul'”! au venit 
Aristotel şi Platon să-l 
“limpezească”. Ori e laie 
ori bălaie”', cum spune 
Românul, a devenit în 


logică legea terțiului exclus 
care poate fi aplicat ca “'lim- 
pezire” logică a marelui 
““Obscur” materiei şi ex- 
teriorul regnului animal. 
Dacă materia are ca 
manifestare exterioară 
diferite forme, ca esenţă are 
atomul care nu mai este 
formă, ci un psalm de 
energii având semnătura 
Cuvântului-Logos despre 
care, prin antinomie, 
profețeau filosofii 
presocratici. Expresia 
românească ''că e laie, că-i 
bălaie'', ca şi logica 
tradiţională se referă la 
animal, la exteriorul văzut 
al materiei. Laie sau bălaie 
e oaia, animalul care 
trăieşte în exterior cum 
subliniază filosoful Ortega. 

Ori omul ca “'lumen” e şi 
particulă, dar şi undă, în 
acelaşi timp, din oceanul 
divin al Logosului. 
Aplicarea ideologică a unui 
partid “'particulei”” ca 
singură realitate a 


Ori omul ca “particulă” 
materială se manifestă și ca 
“undă” a oceanului divin. 
El se poate interioriza. 
Poate fugi de timp. In fața 
lui, în spatele lui. Posedă 


timpul. Are casa-spiritului. 


POEZII DIN ÎNCHISOARE, NEPUBLICATE 


MOR PENTRU TINE LIBERTATE! 


De-atâţia ani în închisoare, 
Sub asupririle de frate, 

Cu orice clipă care moare, 
Mor pentru tine, libertate! 


E lutul alb de oseminte! 

Si câte visuri îngropate 

In bezna sfintelor morminte! 
Mor pentru tine, libertate! 


In toamna tristelor suspine, 
Când vântul amintirii bate, 
Cad frunze moarte peste mine 
Mor pentru tine, libertate! 


Uitarea negurile-şi cerne 
Peste figurile crispate. 
Adâncă noapte se aşterne. 
Mor pentru tine, libertate! 


Remus RADINA 


(Septembrie 1953, în greva 


foamei, la Canalul Morţii, 


Dunăre-Marea Neagră). 


Si acolo moartea nu poate 
să intre. 

Cartea “'Am trecut prin 
iad” de Ion Pantazi deși are 
un caracter autobiografic 
este o amplă frescă a ţării 
noastre după ''eliberarea de 
către comuniști”, aducând 
documente inedite de mare 


valoare în stabilirea 
adevărului istoric. 
Amintirile se  întrețes 


întrun tot simfonic. Ne 
aflăm alături de autor în 
Războiul Sfânt participând 
prin narațiunea lui la lup- 
tele dela Abrausse ori 
Ozereika-Glebowka, sau 
suferind alături de el prin 
închisorile ţării. Figuri 
luminoase ca a Mareșalului 
Antonescu, sau a 
generalului Radu  Korne, 
ucis la Jilava, sau a doc- 
torului Petrasievici, sau a 
căpitanului  Pălăgineanu, 
ucis cu cismele la Canal, 
etc. apar în contrast cu 
oribilul unui Domocaş al 
securiştilor, al turnătorilor 
de genul lui Ducu Ciocâlteu 
și al tuturor care și-au vân- 
dut conștiința românească. 
In această ultimă galerie 
găsim și pe nea Mișu 
Macavei, descris fără 
patimă,ci doar cu o 
satirizare fină, cum a 
înfiinţat partidul comunist, 
pagini demne de antologie. 

Ca unul născut în 1944 
am găsit de cuviinţă să las 
analiza istorică a acestei 
cărţi unui istoric de 
profesie, încercând în cele 


. apari 


de rație 
respect pentru o atitudir 
românească pe carea avut-o 
Ion Pantazi în fața bar- 
barului roşu. 


Dumitru ICHIM 


| 0 of 


05 ab U 


A, atăpia pe di Pe eee: 


vai 


E 
că 
3 
ii 
E 
3 
E 


mpi 


A acestei linii de continuitate, 


PAGINA 12 


OCTOMBRIE 1988 


Di 


CUVANTUL ROMANESe 


ÎI A Va A UER a a aa 
CARTEA ROMANEASCA IN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 
DRUMUL CĂTRE MINE ÎNSUMI 


TREBUE SA MA 
CUNOSC. Trebue să stiu 
odată sigur cine sunt şi ce 
vreau. Am amânat mereu 
lucrul acesta pentrucă mi- 
era teamă. Mi-era teamă că 
nu voi izbuti să-mi luminez 
sufletul, sau ca lumina ce 
va aluneca asupra-i să nu 
mă îndurereze. Eu mi-am 
închipuit anumite lucruri 
despre mine însumi. Ce se 
va întâmpla dacă acestea nu 
există aievea? Dacă ele n'au 
fost decât o părere? 

Ceva mai mult. Eu am 
căutat să mă supun acestor 
trăsături pe care le-am 
socotit părți din sufletul 
meu. Mi le-am impus și mi 
le-am însușit. Ce se va 
întâmpla cu ele, dacă voi şti 
că nu sunt decât nişte veşt- 
minte îmbrăcate în silă? 
Voi putea, oare, să le 
părăsesc fără să mă 
copleşească golurile 
sufletului meu? 

Am hotărît de multe ori 
să mă analizez până la 
capăt, să pătrund cât mai 
adânc şi calm în suflet. Dar 
n'am izbutit. Niciodată m 
m'am putut concentra. 
Nam putut gândi despre 
mine însumi. De câte ori 


încercam să mă analizez - 


întuneric desăvârșit. De 
unde să încep să mă caut? 
Unde aș putea fi eu însumi? 
Ce căutam eu? Sufletul 
meu. Unde? Si cum se 
putta recunoaște 
adevăratul meu suflet între 
miile de suflete pe care le 
purtam în mine? 
Gândurile se risipeau. 


ochii, astupându-mi 
urechile, apăsând tâmplele. 


Același întuneric. Si nu 


întâlneam, nicăieri,. nici o 
lumină, nici un sprijin. 
Cum să ajung la mine 
însumi? Cum să-mi cunosc 
eu sufletul și să viețuiesc 
întocmai după nevoile lui? 

Pentrucă eu vreau să mă 
cunosc, pentru a. înţelege 
calea pe care va trebui să 


Am pierdut, odată, o 
după amiază întreagă. Am 
“aflat un singur lucru, pe 
care-l bănuiam, însă de 
mult: că eul meu din ceasul 
acesta nu e asemenea celui 
din ceasul trecut și cu atât 
mai puţin celui din ziua 
trecută. Ceea ce m'a uluit. 
Nici nu mai înțelegeam 
acum rostul hotăririi mele 
de a-mi găsi sufletul. Dacă 
sufletul meu mu e unul, ci 


că, de-a lungul zecilor de 
- conştiinţe, există o linie de 
continuitate. Dar mă 
ndoiesc asupra realităţii 


re ar alcătui per- 
nalitatea. Mi se pare că 
se datorește voinței mele 
u sugestiilor celor din 
jurul meu. Am observat că 
un om se trudeşte să nu 
dezmintă ceea ce crede el 
“sau alții despre sine. Per: 
“sonalitatea n'ar fi, atunci, 
decât ceva impus de voință, 


iar nu izvorit întocmai 
dinlăuntrul sufletului. Ar fi 
numai 0 mască. 

Dar tot ce am scris până 
acum știu că nu e adevărat. 
Stiu că există un singur 
suflet, răsfrânt, în mii de 
atitudini trecătoare. Că 
același suflet se află în- 
dărătul tuturor stărilor de 
conștiință. Că, de multe 
ori, se strecoară într'însul 
stări de conștiință streine - 
dar acestea sunt trecătoare 
și pot fi îndepărtate la cea 
dintâi cercetare lăuntrică. 

Eu simt, deci că există 
un singur suflet în mine. 
Dar cum să ajung la el? 
Lucrul mi se pare atât de 
greu, încât mă înfioară. 
Dacă mi s'ar da o problemă 
de algebră sau de 
geometrie, cu toată 
slăbiciunea mea la 
matematică - eu aș putea-o 
rezolva, sau aș putea indica 
mijlocul prin care sar 
putea rezolva. Aș şti, în cel 
mai rău caz, de unde trebue 
să încep. 

Când încerc să mă găsesc 
pe mine însumi, însă, nu 
am nici o metodă, nici o in- 
dicaţie. Mie mi se pare o 
lume nouă. Am vrut să mă 
lămuresc citind cărți de 


psihologie nu se găsește 
ceea ce caut eu. Acolo se 
cercetează alte lucruri, in- 
teresante - dar nu mijlocul 
de a mă cunoaște pe mine 
însumi și a intra în 
stăpânirea tuturor forţelor 
sufletului meu. 

Si lucrulacesta e necesar. 
Altminteri, nu voi avea 
curajul să pătrund în viaţă. 
Eu ştiu că voi pieri dacă nu 
voi urma drumul sufletului 
meu. 

Sufletul..meu... lată ceea 
ce mă tulbură. Nu-l pot 
aduce la lumină. Aș vrea 
să-mi găsesc sufletul cum 
găsesc pancreasul unui 
câine la anatomie. Să-l mă- 
sor, să-l cântăresc, și să-l 
preţuiesc în valori. Aș vrea 
să ştiu dacă sufletul meu e 
sufletul unui adolescent 
melancolic sau al unui 
mascul întărâtat. Dacă eu 
sunt un om de știință sau 
un sentimental. Dacă mă 
pot încrede în preocupările 
mele actuale sau trebue să 
fiu bănuitor și să mă tem 
de timpurii schimbări. 

Pentrucă sunt zile când 
voința mi-e sigură si mintea 
ee ca a unui bărbat. 
Atunci lucrez cu sârg, 
plănuiesc lecturi și scriu in- 
dicele cărților. Si iară sunt 
zile când mă deștept târziu 
şi mă întorc abătut dela 
şcoală și toate din - jurul 
meu mi se par veştede și 
inutile. Sunt zile pe care eu 
le urăsc, 

Ochii îmi alunecă de pe 
pagină și îmi șterg mereu 
ochelarii ca să treacă tim- 
pul şi mă întreb; la ce bun? 
lar dacă recitesc planurile 
lucrărilor de mai târziu mă 
întristez. 

Sunt apoi ceasurile 
petrecute privind pe 
ferestruica mansardei mele, 
sau pășind pe străzi 
necunoscute, pe sub 

“castani. Ceasuri care mă 


mircea elade 


le japle si 
EBOLEICePUI 
ile), 


MUZEUL LITERATURII ROMÂNE 


N 


BUCUREȘTI 1988 


turbură, mă  neliniștesc. 
Ceasuri în care nu mă 
recunosc. Atunci un gând 
mă frământă, şi eu, din 
toată puterea voinţei mele, 
îl izgonesc. Altminteri, aș 
pierde curajul. Eu mă 
întreb: dacă voi regreta mai 
târziu adolescența pe care 
mi-am petrecut-o, absurd, 
în marginea vieții? Dacă voi 
plânge mai târziu cei șap- 
tesprezece ani pe care îi am 
acum și pe care îi sfârșesc 
în mansardă, singur, 
privind la răstimpuri doi 
plopi? 

Stiu: nu sunt un băiat 
frumos, “dar am ap: 
tesprezece ani. Si 
în ceasurile când ochii îmi 
alunecă de pe carte, iar 
voința îmi slăbește, mă 
gândesc mult la acești șap- 
tesprezece ani. 

De multe ori, izbândesc. 
Lucrez până noaptea și 
adorm fericit că m'am 
învins pe mine. Adorm 
surâzând,. 

Alteori, însă, nu izbutesc 
să mă apăr. Sunt copleșit și 
pornesc pe străzi.Si toate 


acestea mă  întristează, 
Trebue să lupt mereu, 
trebue să mă apăr 


împotriva sufletului meu pe 
care nu-l cunosc și care mi 
se dezvăluie la răstimpuri, 
contradictoriu. Niciodată 
nu mi-am găsit sufletul 
același. In fiecare zi, altul. 
lar eu trebue să lupt ca să 
duc mai departe ceea ce 
începusem cu o lună, cu o 
săptămână, cu o zi mai 
înainte. 

Dacă m'aș cunoaşte... 
Atunci aș fi atât de sigur de 
mine însumi și de viaţă... 
Aş spune: așa mi-e sufletul, 
și aşa vreau eu. Dar acum 


mi-e teamă de viitorul acela 
întunecat și amenințător 
către care mă îndrept 
călăuzit de un suflet orb. 
Dacă mai târziu se va face 
lumină şi voi înţelege că am 
- apucat o cale greșită? Dacă 
mă voi simţi strein în 
lumea pe care o socotesc 
acum prietenă? Voi mai 
avea curajul să mă întorc pe 
aceeași cale şi să încep o 
altă viaţă nouă? Si voi avea 
putere?... 

De multe ori, încercând 
să aflu cine sunt, m'am 
înspăimântat. Nu mă 
recunoșteam în multe fapte 
împlinite şi vorbe rostite, 
Mi se părea că a fost alt- 
cineva. Inainte de a adormi, 
mă gândeam la ziua care se 


scursese, fără veste. Mă 
întrebam: care a fost 
sufletul meu? Si îmi: 


apăreau suflete streine, și 
mă înfioram. 

Am aflat că însuşi 
sufeltul pe care-l simțeam 
în timp ce citeam - îmi era 
strein. Atunci adormeam 

„ obosit si îndurerat, 

In alte zile, mă grăbeam 
să ajung acasă și mă ațâțam 
la muncă și eram stăpân pe 
gândurile și pe sufletul 
meu. 

Si pășind, astfel, auzeam 
revărsându-se pe vreo 
fereastră game la clavir, 
sau sonate pe care le 
frământasem și eu, demult, 
lăcrămând de ciuda 
degetelor prea mici și a oc- 
tavelor prea mari. Sau 
auzeam melodii care îmi 
deșteptatu în suflet tristeți 
și păreri de râu. Indată 
încetineam pasul. Sufletul 
mi se schimbase. Eram 


abătut. Gândul odăiței cu 
cârți nu mă turbura, Si 


pășeam tot mai încet, şi 
ocoleam străzi multe până 
să ajung acasă, și nu mă 
gândeam la nimic. Nici la 
vremea prețioasă pe care o 
pierdeam pe sub castani. Si 
nici la cărţile pe care le voi 
scrie. 

Altădată, mă  întristau 
simple și neînsemnate 
vignete risipite prin reviste. 
Undeva, o fată pe o bancă, 
sub un copac înfrunzit - iar 
în depărtare liniile 
dealurilor pe care le 
ghiceam însorite. Gravura 
aceasta mă  întristează 
întotdeauna când o privesc 
cu luare aminte. Nici eu 
n'aș putea spune pentru ce. 
Dar e atâta melancolie în 
privirea fetei, singură, sub 
copacul înfrunzit... Si 
atâtea păreri de rău în 
liniile dealurilor, care 
există undeva, aproape de 
tot „şi pe care eu nu le 
privesc, ci trec alături, cu 
privirea aţintită către o 
lume moartă... 

Si iarăși mă întristează o 
vignetă tot atât de simplă. 
Un drum de ţară, mărginit 
cu plopi. In câmp se zăresc 
secerători. lar pe drum, 
un drumeţ pășeşte. Banal. 


Plictisitor. Dar eu rămân. 


drumețul. 


Poate mă gân- 
desc la plopii din curtea cu 
grilaj de fier, pe care eu îi 
zăresc pe ferestruică. Mă 
gândesc la câmpurile pe 
care nu le văd decât vara 
sau în duminicile de 
primăvară, când umblu 


mult și ajung departe de 
* oraș, 

Ascund revistele şi ci 
înainte. Dar nu pot irieiore 
mustru.  Privesc pe 
ferestruică plopii și 
acoperișurile plumburii și 
aud - stinse zgomotele din 
stradă. Câteodată se înnop- 
tează. Poate de multe ori 
am  lăcrămat, dar n'am 
știut aceasta. 

Apoi aprind obosit 
lampa. 

Atunci odăița reînviază 
și cărțile din rafturi îmi 
vorbesc - iar sufletul meu 
se întoarce. Si întotdeauna 
regret timpul pe care l-am 
pierdut privind pe fereastră 
sau întristându-mă pentru 
o melodie de clavir şi o 

vignetă cu un drum de- 
țară, vara. 


Aș vrea să ştiu cine sunt 
și nu știu. Am scris caiete” 
multe ca să descopăr. N'am 
izbutit. Romanul meu va fi 
un roman cu eroi ciudați. 
Sufletele lor nu vor fi 
liniare, dintr'o singură 
bucată. Eu n'am întâlnit 
până acum un asemenea 
suflet printre adolescenţi. 
Dar nu-mi voi putea analiza 


personajele, pentrucă nu le 


Mă privesc. Privesc în 
mine. Atâtea trăsături 
streine, contradictorii... 


lată de ce nu voi putea 
scrie niciodată Romanul 
adolescentului miop - 
singura mea nădejde. 


MANSARDA 


PESTE CASE PLUM- 
BURII, departe, se zăresc 
doi plopi. Doi plopi bătrâni 
și resemnați, crescuţi într'o 
curte cu grilaj de fier. Când: 
înverzesc plopii, eu știu că 
e primăvară și îmi spun: 
iată, a venit primăvara... 
Mă ridic dela masa mea, 
deschid ferestruicile și 
privesc în stradă. Trec 
oameni fericiți pe stradă şi 
soarele îmi zâmbeşte. 
Intâlnesc atâtea ispite când 
mă plec și privesc pe 
ferestruică... De aceea mă 
tem să privesc și mă așez 
mai frumos la masa mea. 
Primăvara, odăița e tristă. 
Eu nu vreau să fie tristă, 
dar așa e. Afară e soare 
mult și neliniște, și ghicesc 
zbor de albine, şi ramuri 
înflorite, și castani umezi. 
In odăiță, soarele a adus lu- 
mină multă, dar lumina se 
revarsă pe ferestre înapoi, 
afară. La mine totul e 
mort. Si cutiile cu insecte, 
și ierbarul și biblioteca, și 
teancurile de reviste. Si 
peste toate se aşterne praf, 
și seara se face tot mai 
multă tăcere. Si ghicesc 
atunci cum se strecoară pe 
sub castani perechi. 

Dar, în toamnele reci și 
umede, cât sunt de fericit 
în singurătate... Privesc în 
jarul sobei de zid și gân: 
desc: poate, la toamnă, nu 
voi mai privi singur 
jăratecul și nu voi mai 
asculta singur vântul... 
Apoi râd și îmi spun: de 


câte toamne nu gândesc 
același lucru?... Dar parcă 
eu nu ştiu că atunci îmi 
mușc buzele ca să nu plâng 
și îmi şterg lacrimile în fața 
jarului, pe furiș, 
mângâindu-l cu dorurile 
mele?... 

Copilăria s'a stins între 
pereţii văruiți, sub tavanul 
scund. Aici am fost eu mic. 
In locul patului de lemn 
roșu era un pat cu un 
leagăn. Îmi amintesc atâtea 
ceasuri, atâtea închipuiri 
care știu că niciodată nu se 
vor mai întoarce. Ei, 
Doamne, îmi spun eu zâm- 
bind, nu pot rămâne întot- . 
deauna copil. Trebue să mă 
schimb, să fiu mare - mare 
atât cât vreau eu. Poate va 
trebui să îndur, zi ee 
sfâșie tristeți, să mă tur: 
er ispite. Dar dacă altfel 
nu se poate? 

De ce subliniez eu 
cuvinte, în acest carnet pe 
care nu-l va citi nimeni? AȘ 
vrea să cuprind acum 
sufletul mansardei, pe care 
"îl simt, care mi se apropie 
în singurătate numai mie: 
Atâţia ani s'au scurs, CU 
tăceri, cu desfătări. Câte 
n'am visat eu din patul de 
lemn roşu... Nu trebue să 
fiu trist dacă visurile Au 
rămas vise, dacă eu ăpe 
ajuns fermecător; daci 
n'am cutreierat încă India; 


dacă nu s'a îndrăgostit pr 
7 


o Marie Bash-Kirtsefi 
mine... Visez acum Vise N 
şi dulci..: 


CUVANTUL ROMANESC 


HYPERION 


OCTOMBRIE 1988 


PAGINA 13 


Centrul de promovare a cărții românești 


FANTASME ANONIME ÎN LEGĂTURĂ CU A.R.A. 


Am citit cu uimire, articolul publicat în numărul 
din August al Cuvântului Românesc intitulat “Ce se 
întâmplă la ARA” articol semnat simplaminte 
CRONICAR. Cu uimire fiindcă cel ce atacă atât de 
vehement un foarte important așezământ cultural, 
recunoscut ireproșabil pe planul deontologiei exilului, 
trebue cel puţin să se numească. Si am citit cu spor 
de uimire fiindcă autorul articolului ne spune că își 
îndeplineşte o datorie “'sacră” scriind așa cum scrie, 
ca unul care “'a văzut lumina soarelui și a lui Dum- 
mezeu'”. Ori nu e cruciat al condeiului cel ce se 
ascunde și'mă îndoiesc că s'a învrednicit să primească 
o atât de înaltă lumină, cel ce preferă, acuzând, um- 
bra joasă a anonimatului. 

Nu m'ar fi mirat dacă semnatarul anonim n'ar fi 
greşit decât printr'un exces critic. Este frecvent în 
exil. Dar excesul merge până la interpretări arbitrare, 
pantagruelice exagerări și neadevăruri patente. Aste 
toate nici mar merita răspuns dacă mar risca 
nedumeriri printre miile de cititori ai Cvuântului 
Românesc care nu cunosc Academia. Toţi cei prezenți 
au judecat desigur așa cum merită umflatul 
rechizitoriu. Răspund pentru cei neinformați. 

Da, congresul dela Portland n'a întrunit decât cam 
jumătate din membrii ARA prezenţi la congresul Mir- 
cea Eliade din anul trecut dela Paris. Nu e normal? 
Audienţa unei manifestări internaționale la care s'au 
alăturat, pe lângă Sorbona, trei asociații culturale 
pariziene, nu poate fi comparată ca aceea a unui con- 
gresanual dintr'un oraș american destul de periferic 
din punct de vedere geografic. Se poate deduce de aici 
că declinul Academiei a început la Portland, declin 
„provocat după inducţiile CRONICARULUI de ceva 


ip = 


— L.M. ARCADE — 


“neclar și dubios care pune la îndoială intenţiile con- 
ducerii și însuși scopul Academiei"? Trebue înţeles că 
intențiile conducerii au devenit filo-ceaușiste? Ar 
fi invitat Academia în ipoteza asta la ultimul congres 
pe Amabasadorul american Funderburk și pe disiden- 
tul Mihai Botez ale căror ferme poziţii politice sunt 
bine cunoscute? 

Citim mai jos: “'La 'așa zisele mese rotunde' s'a 
sugerat să nu se mai manifesteze împotriva guver- 
nului dela București'', insinunându-se că 
responabilul sugestiei ar fi fost comitetul executiv. 
Cei ce nu știu nimic despre Academie şi-ar putea 
spune că nu e fum fără foc. Insă cei ce știu eforturile 
comitetului pentru exclusiva promovare a valorilor 
exilului, și îndoesebi cei ce au participat la “'așa zisele 
mese rotunde””, adică pe lângă ambasadorul american 
și Mihai BOTEZ câţiva ireductibili refugiaţi printre 
care George CIORANESCU și Mihai KORNE, nu pot 
decât zâmbi și zâmbi cu amărăciune. 

Bine, mi se va spune, câți nu se lasă duși de patosul 
discursiv atunci când cred că apără o cauză dreaptă. 
Dacă CRONICARUL trece mult dincolo de limitele 
îngăduitei polemici, dacă adesea vorba lui scrisă e 
departe de a fi ““una cu adevărul” (așa cum o afirmă), 
nu cumva trebue impricinat traumatismul pe care l-a 
suferit asistând la alegeri nedrepte? 

Nu. Fiindcă alegerile noului comitet executiv n'au 
fost nedrepte şi n'ar fi putut fi judecate ca atare decât 
de un necunoscător al textului şi sensului statutelor. 

Mai precis: statutele Academiei impun alegeri din 
trei în trei ani. Alegeri mai rare sau mai dese cer im- 
perativ o prealabilă modificare a statutelor. Ori 
moţiunea dlui Dr. Issărescu propunea alegeri cu 


întârziere de un an, neţinând seama că o modificare la 
fața locului a statutelor ar fi fost imposibilă. lată de 
ce adoptarea și chiar discuția moțiunii (neprevăzută 
prin ordinea de zi) ar fi fost ilicite. 

Nu judec fondul moţiunii. Incerc să înțeleg de ce 
atâta vrajbă a propos de elementarul respect al 
procedurii: orice alt comitet ar fi fost obligat s'o ob- 
serve. Si de ce vrajba merge până la remarci puţin 
măgulitoare chiar la adresa celor pe care 
CRONICARUL vrea să-i omagieze. Nu, Dnul Profesor 
Timiraș - pe care-l cunoaștem și-l apreciem- nu-și 
poate schimba părerile cum suflă vântul, azi cu 
“stânga”; mâine cu ''dreapta”, așa cum lasă să se 
înțeleagă CRONICARUL. Nu, membrii Academiei nu 
sunt atâta de săraci cu duhul încât să ridice mâna 
contestatar atunci când gestul e solicitat în mod ex- 
clusiv pentru vot. 


Abia la a doua lectură mă lămuresc: acest amestec 
de neadevăruri și de absurdități n'a putut fi concoctat 
de un membru al Academiei. După cum m pot 
gândi la dl. Dr. Issărescu (care după ce a fost informat 
a elogiat fără rezerve acțiunea comitetului executiv 
condus de şase ani de Dna M. Manoliu Manea), nu mă 
pot gândi la nici un altul. 


Identitatea CRONICARULUI nu interesează. O fi 
vreun nemulțumit a cărui candidatură n'a fost ac- 
ceptată de Academie. Dar nu pot uita puterea de 
propagare a zvonurilor din exil. Si-mi împlinesc 
elementara datorie de martor rugând pe cei ce mi-ar 
socoti observaţiile părtinitoare, să se refere la cin- 
stitele cronici apărute în Cuvântul Românesc sau în 
Lupta, ambele din luna Iunie. 


ECOLE PRATIQUE DES HAUTES ETUDES — IV: SECTION 
Sciences historiques et philologiques 2 A 
HAUTES ETUDES MEDIEVALES ET MODERNES „» => 
«i ge 
MATEI CAZACU E 
E 


L HISTOIRE 


DU PRINCE DRACULA 


EN EUROPE CENTRALE 
ET ORIENTALE (XV: SIECLE) 


Presentation, &dition critique, traduction et commentaire 


de 
de l'Ecole pratique des hautes dtudes (4 Section) 
M. W. VODOFF, Directeur d'ttudes 


GENEVE 
LIBRAIRIE DROZ 


11, rue Massot 


1988 


Vobtention du. titre d'Eltve diplome 


Vom reveni 


(D Doresc să primesc buletinul asociației D-voastră în vederea achiziției: 


ARON COTRUŞ 


ANTOLOGIE SELECTIVĂ 


de Jon Cepoi 


Printed at Humboldt State University 
Arcata, California 
1988 


Să] ocazionale 


a cărților românești care m'ar interesa. 


(2) Prefer lucrările: 


[literare istorice Pcințiiice [iaz 
(3) Texte româneşti inedite putând interesa pe editori 


[ia] îmi sunt cunoscute 


NUMELE. eseu epeeeeannadeneapeanaeenaneeandeatenazaaeoaaaaeeee secaeuaasaa 


HYPERION 


„AR, DU GEN.H.BERTIER 
92.200.NEUILLY S$/ SEINE 


FRANCE 


periodice (2 3) 


In așteptarea viitorului buletin cititorii 


sunt rugați să ne precizeze prin comenzi 


titlurile operelor pe care le doresc nu-mi sunt cunoscute 


SEMNATURA: 


ADRESA... cecene anna nnnnaennneneeeennnnaaaeau eee aseaza eeteaaaauaeaa 


a PAGINA 14 


Dumnezeu lucrează per- 
manent în natură - clipă de 
clipă, zi de zi, an de an. 
Una din '“Evangheliile” lunii 
ne atrage atenţia, prin 
“Pilda semănătorului” 
(Luca, 8.5-15), că lucrarea 
lui Dumnezeu este în 
funcţie de trei factori 
esențiali: semănătorul, 
sămânța și pământul 
însămânțat. 

Inregistrând puţinătatea 
roadelor spirituale în viaţa 
creștinătății contemporane, 

E asistând la mersul decadent 
al acestei umanități 
apostate, suntem tentaţi să 
ne întrebăm: care din cei 
trei factori pomeniți mai 
sus poartă vina durerosului 
bilanţ - Semănătorul, 
sămânța sau pământul 
însămânţat? 

SEMANATORUL este 
lisus Hristos. Ori, noi stim 
că Domnul n'a venit în 
lume ca să piardă, ci dim- 
potrivă, ca să mântuiască 
ce era pierdut, conform 
promisiunii: “Eu am venit 
ca oile să aibă viaţă, şi s'o 
aibă din belşug” (loan, 


10.10). 
Să fie SAMANTA 
vinovată? “Sămânţa este 


Cuvântul. lui Dumnezeu” 
declară Evanghelia. lar în 
„cartea  proorocului Isaia 
citim: “Căci după cum 
ploaia şi zăpada se pogoară 
din ceruri, şi nu se mai 


a ca] “VOI aşa Ș 
Cuvântul Meu, care iese din 
gura Mea, nu se întoarce la 
Mine fără rod, ci va face 
voia Mea şi va împlini 
i planurile Mele” (Isaia, 

= 55.10-11). După cum orice 
A sămânță are în sine un em- 
“ brion, un firicel purtător de 
viață, la fel și Cuvântul lui 
Dumnezeu are viaţă în sine. 
““Cuvintele pe care vi le-am 
spus Eu sunt duh şi viață”, 
ne asigură lisus (loan, 6.63). 
Vinovat de lipsa roadelor 
sau de insuficienţa lor este 
exclusiv PAMANTUL, peste 
„care Semănătorul ceresc 
aruncă, din hambare dra- 
gostei Lui, sămânţa cea buna 
a Evangheliei. 
- In “Pilda semănătorului”? 
este vorba de PATRU soiuri 
de pământ, de PATRU 
4 categorii de inimi omenești, 
3 și noi aparţinem fiecare, 
inevitabil, uneia din ele. 
Inima omului se aseamănă 
când cu pământul “'de lângă 
drum”, călcat în picioare - 


o inimă bătătorită de 
pasiuni și fărădelegi, 
devenită astfel potecă a 
tuturor desertăciunilor 


lumești; când cu un pământ 
““stâncos"”, bolovănos, dur - 


o inimă de piatră, în- 
sensibilă, atrofiată, cu 
pământul  îmnecat de 


_ “spini”!, de bălării, cu alte 
cuvinte o inimă înăbușită 
de grijile, bogăţiile și 
plăcerile vieţii, Si numai 
"arareori, inima noastră 
ajunge “pământul cel 
bun”, roditor, fiindcă s'a 
lăsat curățită de Mân- 
+4uitorul şi spălată în 
sângele care a curs pe lem- 
nul Crucii. 

Noi vom încerca să 
medităm în legătură cu 
SAMANTA CAZUTA PE 
STANCA. Sf. Scriptură ne 
învață că există două feluri 
de inimi omenești: INIMI 
DE CARNE, inimi sen- 


necazurile 
coplesit d 


sibile, calde, cu prospeţimi 
de cer, și INIMI DE 
PIATRA, inimi împietrite, 
zgrunțuroase, indiferente. 
Nu ne avertizează, oare, 
Dumnezeu, prin pana in- 
spirată a profetului: ““Voi 
scoate din trupul vostru 
inima de piatră, şi vă voi da 
o inimă de carne'' (Ezechiel, 
36.26?) Inima omului 
păcătos, înstrăinat de 
comandamentele divine şi 
dominat de instinctele in- 
volutive, se poate împietri, 
se poate face ca o piatră, 
așa cum ni se revelează: 
“Inima lui Nabal a primit 
o lovitură de moarte, și s'a 
făcut ca o piatră” (1 
Samuel, 25.37). 
Li 
Din ce cauză 
împietreşte inima? 
Pavel scrie că 
împietrește ““prin 
înșelăciunea păcatului” 
(Evrei, 3.13), prin refuzul 
constant al pocăinței 
(Romani, 2.5). Păcatul, ca o 
apă năvalnică, spumegândă, 
depozitează pe fundul albiei 
fiinţei noastre pietricelele 
aventurii şi ale aspirațiilor 
nesăbuite nisipul 
disperării, mâlul deprin- 
derilor rele şi al pornirilor 
necontrolate. De aceea, o 
inimă de piatră atât de des 
întâlnită în constelația 
eterogenă a exilului 
românesc - nu vibrează la 
“aproapelui 
_dificu 


se 
Ap. 
inima se 


materiale, pa pă la 
suferințele şi la lacrimile 
celor mulți şi obidiți de 
determinismul crâncen al 
pribegiei, pentrucă este o 
inimă care nu cunoaște 
MILA. 

Trebue să recunoaștem, 
după îndemnul Scripturii 
(““Recunoaște-ţi numai 
nelegiuirea, recunoaște...că 
ai alergat încoace şi încolo 
la dumnezei străini, și că 
m'ai ascultat glasul Meu, 
zice Domnul” Ieremia, 
3.13), că majoritatea 
Românilor din diasporă 
s'au adeverit a avea inimile 
impietrite, stâncoase, 
zăvorite sub grelele lacăte 
ale egoismului natural, 
ori de câte ori s'a pus 
problema deschiderii pungii 
şi-a creării unui larg şi in- 
dispensabil front al 
solidarităţii româneşti; că 
mam ajuns încă la melodia 
iubirii adevărate, la 
răsfrângerea în afară a 
sufletului nostru  recon- 
stituit prin suferința 
ruperii de glia 
strămoșească, la dăruire și 
jertfă. Preocupaţi mai mult 
de programe politice con: 
tradictorii şi de reuniuni “ 
simandicoase, vânând 
întâietăți și titluri de pe 
piedestalul unei suficiențe 
anticreștine, ne complacem 
să viețuim într'un fel de 
atrofiere afectivă, străini de 
tot ce este CELALALT, în 
copleșitoarea diversitate a 
"'strigătelor care ne solicită 
compasiunea. 

Li 


In general, oamenii cu 
inima de piatră se en: 
tuziasmează, întocmai 
Tânărului bogat, la vestea 
„cea bună a Domnului Iisus, 
aleargă după apa dătătoare 
de viață a Cuvântului lui 
Dumnezeu și “îl primesc cu 
bucurie”. Dar iubirea de 


.pentrucă 


OCTOMBRIE 1988 


INIMĂ DE PIATRĂ 


—— Sergiu GROSSU— 


sine, omul cel vechi, întâiul 
Adam rămâne mai departe. 
Ei par, numai, a fi creştini 
adevăraţi, pentrucă țăruşul 
Evangheliei nu le-a 
străpuns inima de piatră; 
sămânța 
învățăturii biblice n'a 
pătruns până în centrul 
ființei lor, acolo unde au loc 
luptele cele mari și unde 
trebue să domnească legea 
lui Hristos, legea iubirii și- 
a milei. Aceşti enoriași 
împietriţi “*n'au rădăcină”, 
căci se încred în ei înșiși, în 
înțelepciunea lor, în 
puterile lor aparente. Nu au 
legătură cu lisus și, de 
aceea, “'cred până la o 
vreme, iar când vine ispita, 
cad” (Luca, 8.13). Când vin 
prigonirile, când îi asediază 
încercările, când se 


cutremură întreaga lor 
clădire spirituală, ei se 
prăbușesc iremediabil. 


“Cred până la o vreme”, 
uitând de cuvintele: “Fii 
credincios până la moarte, 
i îţi voi da cununa vieţii. 


Apoc., 2 10). 
Așa se comportă oamenii 
netransformați de Duhul 


Sfânt, oamenii “'cârpiţi” şi 
nu “înnoiţi”, în care lumea 
și păcatul predomină, în 
care dragostea și mila lip- 
sesc. Sunt așa-zișii creştini 
de duminică, ocazionali, 
care odată pe săptămână îşi 
închipuie că-L slujesc pe 
Dumnezeu, 


închinăciuni, iar în restul 
zilelor continuă să trăiască 
lumește, ca păgânii, în 
totală contradicţie cu voia 
lui Dumnezeu. 

Grea este starea 
purtătorilor de stânci in- 
terioare, încât se impune 
întrebarea: mai pot fi 
schimbaţi, mai este posibilă 
transformarea lor? Biblia 
ne dă un răspuns afirmativ, 
revelându-ne că “Dum: 
nezeu din pietrele acestea 
poate să ridice fii lui 
Avraam” (Matei, 3.9). 

După cum vedem, 
prioritatea o are pedagogia 
lui Dumnezeu, lucrarea 
educativă a Duhului Sfânt, 
şi nu sistemele pedagogice 
profane, nu searbăda 
educație omenească, 
neputincioasă în dălturiea 
pietrei noastre sufletești. 
Dalta pe care o mânuiesc 
pedagogii reprezentând fie o 
concepție idealistă, fie o 
concepție materialistă - nu 
face decât să pângărească 
piatra, precum subliniază 
Revelația: “Dacă-mi vei 
ridica un altar de piatră, să 
nu-l zideşti din pietre 
cioplite; căci cum îţi vei 
pune dalta în piatră, o vei 
pângări” (Exod, 20.25). 

Scripturile nu vorbesc de 
cioplirea inimii de piatră, ci 
de schimbarea ei în “inimă 
de carne.” Numai astfel de 
inimi înnoite, transfigu- 
rate, pot zidi un altar 
Domnului, Căci în lisus 
Hristos fiind, contopiţi cu 
EI, devenim “pietre vii”, 
zidiți (cum ne arată Ap. 
Petru, în prima lui epistolă 
sobornicească, cap. 2, vers. 
5) ca să fim ''o casă duhov: 
nicească, o preoție sfântă” - 
“pietre vii”, capabile sa 
strige de pe acoperișurile 
bejeniei,veste apropiatei iz- 
băviri a poporului român șia 
împăcării lui cu Dumnezeu. 


di 


vizitând 


CUVANTUL ROMANESC 


a 


EVANGHELIA EXILULUI (Octombrie 1988) 


RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ 


Omenirea se află astăzi 
în situația de a face un pas 
calitativ important în direc- 
ţia cunoaşterii 


„ COSMOSULUI și a rostului 


ființei umane pe plantea 
numită ““PAMANT”. 
Cu ajutorul ştiinţei, am 


reușit să constatăm că ceea : 
“ce numim 


“REALITATE 
OBIECTIVA”, este în fapt 
un sistem bine conceput, 
vast şi care se află într'o 
continuă mișcare 
direcţionată spre realizarea 
de noi și noi salturi 
calitative. 

Observăm o evoluţie pe 
scara întregului UNIVERS, 
dar așa cum spun unii 
oameni de știință, odată cu 
evoluţia vieţii, se produce 
în lume şi altceva decât 
evoluţia sistemelor fizice și 
a marilor formaţiuni 
astronomice, cava care 
deocamdată scapă 
privirilor în prim plan, 
dar care se produce cu 
siguranţă și anume: schița 
problematică și con: 
vingătoare a unui “SENS” 
al acestei REALITATI 
UNIVERSALE. 

Pentru cunoașterea și 
înțelegerea acestui sens, 
este necesar un efort coor- 
donat al unor importante 
discipline ştiinţifice ca: 
fizica, biologia, an- 
tropologia şi filosofia, iar 
cunoaşterea de către 
omenire a acestui sens, va 
permite ca actualul decalaj 
intre nivelele tehnic şi 


piri n 


omenirii pe o treaptă 
spirituală superioară. 

Este necesar un efort de 
sinteză a ideilor, a 
credințelor, a  valorilor- 
sociale, a obiectivelor 
filosofice şi culturale care 
să poată înlesni această 
propulsare. 

Cred că va fi necesară o 
novă atitudine a ştiinţei 
față de cunoașterea în mod 


obiectiv a tuturor 
fenomenelor ce se pro- 
duc. Este vorba de 


“FENOMENUL DIVIN” în 
deosebi. 

In zilele noastre, când 
fizica contemprană a 
început să realizeze că 
facultățile vieţii şi 
conștiinței, sunt în fapt 
una din trăsăturile 
esențiale constitutive ale 
cosmosului, şi când 
biologia constată că 
programarea genetică este 
de asemenea o trăsătură 
constitutivă a cosmosului, 
putem spera că știința va 
lua o nouă atitudine și îşi 
va da aportul la acest efort 
care va duce la cunoașterea 
adevărului despre 
“FENOMENUL DIVIN” pe 
care religia, îl afirmă de 
peste 3000 de ani. 


In cea de a doua jumătate 


a secolului nostru, un 
număr important de 
oameni de știință, în 


deosebi fizicieni şi biologi, 
şi-au indreptat privirile cu 
curaj spre cunoașterea 
“FENOMENULUI DIVIN” 
și au făcut deja pași im: 
portanţi în această direcție. 

Eu, am să menţionez câte 
ceva sumar despre trei din 
aceştia și anume: 

1. Albert Einstein - Până 
la Einstein, ideea că spaţiul 
și timpul ar fi două forme 
ale concepției despre lume 
calitativ diferite, că există 
un singur timp, același pen: 


— Victor COSMN— 


tru întregul univers, atât 
pentru materia inertă cât şi 
pentru viață, a fost con- 
siderată ca lege. Einstein, 
a pus sub semn de întrebare 
acest lucru şi a reușit să 
ajungă la o explicaţie în 
“mod ordonat a fenomenelor, 
pe alte premize decât cele 
cunoscute până atunci. 
Teoria relativităţii, a adus 
astfel alte relații mai clare 
şi mai simple. El a înlocuit 
reprezentarea spaţiului şi 
timpul din fizica clasică, cu 
una mai aproape de adevăr. 
El a arătat că chiar 
materia, spațiul și timpul, 
nu erau realități atât de 
solide cum se credea în 
secolul al XIX-lea. 

2. Werner Heinsenberg - 
Acest mare fizician, a făcut 
un loc important în opera 
sa raportului dintre știință 
și religie. El ne vorbește 
despre importantele 
discuţii pe care le-a avut 
asupra religiei, cu Albert 
Einstein, Niels Bohr, 
Wolfgang Pauli, Max Plank 
și alți fizicieni. Pentru Max 
Plank, scrie Heinsenberg, 
ştiinţa şi religia reprezen- 
tau două forme ale culturii 
compatibile întrucât se 
raportează la domenii 
distincte: lumea materială 
obiectivă, şi lumea subiec: 
tivă a valorilor, iar pentru 
Albert Einstein, 
religiozitatea denota acel 
simțământ adânc al 
unității lumii şi al sim- 
plităţii legilor existenţei, 

ea convingere în 


în accesibilitatea ei pentru 
mintea umană, fără de care 
știința ar degenera într'un 
empirism lipsit de suflet. 
Ideile lui Heisenberg, se 
apropie mult de opiniile lui 
Einstein. Pentru Heisen- 
berg, religia joacă un rol 
important în cadrul oricărei 
comunități umane, care le 
oferă o limbă comună în 
care se poate vorbi despre 
viață şi moarte, despre 
marile corelaţii. In istoria 
acestor comunităţi, religia 
a dezvoltat sentimente 
profunde, forme spirituale 
şi valori, care le-au asigurat 
unitatea şi coerenţa. 

3. Erwin Schrâdinger-, 
Acest fizician ne spune: 
Contribuțiile cele mai im: 
portante pe care le-a adus 
știința la depăşirea 
întrebărilor deconcertante: 
Cine suntem cu adevărat? 
De unde venim şi unde ne 
apreciat pe care l-a dat 
ştiinţa aici este dupăpărerea 
mea idealizarea graduală a 
timpului. Meditând asupra 
acestor teme, ni se impune 
numele a trei oameni şi 
anume: Platon, Kant și 
Einstein. 

După părerea mea (zice 
Schrâdinger) Platon a fost 
primul care a luat în con- 
siderare ideea existenţei 
atemporale, reliefând:-o 
împotriva bunului simţ, ca 
o realitate mai reală decât 
existența noastră 
adevărată, (a se vedea teoria 
formelor sau a ideilor la 
Platon). “UNUL” veşnic 
omnipotent și imuabil al lui 
Parmenide, s'a transformat 
în mintea lui Platon întrun 
gând mult mai eficace: do- 
meniul ideilor care atrage 
imaginația dar rămâne ine- 
vitabil un mister. Platon 
arată că un adevăr mate- 
matic este atemporal, el nu 
ia ființă în clipa când îl 
descoperim, Totuşi desco= 


perirea lui este un fenomen 
foarte real, 


In bogata sa operă, 
savantul Mircea Eliade, ne 
arată că omul, din cele mai 
vechi timpuri și până astăzi 
a simțit nevoia să înțeleagă 
“FENOMENUL DIVIN”, să 
înțeleagă că viața și moar- 
tea au un SENS, Cercetător 
asiduu al fenomenelor per- 
ceptibile, dar mai ales al 
celor ee nu se pot percepe 
cu cele cinci simţuri ale 
omului, savantul Mircea 
Eliade, ne-a deschis în faţa 
ochilor, minunate. ferestre 
prin care putem să vedem 
manifestări și forme, dela 
cele mai simple, până la 
nemărginita putere divină - 
DUMNEZEU. 


In lucrările sale, el ne 
prezintă evoluția 
direcţionată a spiritelor ce 
se încarnează în făpturi 
omenești prin succesiuni și 
„cicluri de existență. Moar.-. 
tea ne apare doar ca o 
trecere a unui prag pe o 
nouă treaptă de evoluţie 
spirituală într'un nou ciclu 
al vieţii. 


Noţiunile de “sacru” și 
“profan”, revin în aproape 
toată opera savantului. 
Strâns legată de aceste 
noțiuni, este noţiunea de 
“*HIEROFANIE”, actul 
prin care se manifestă 


SACRUL.. 


devine posibilă. 
Istoricul religiilor, 
subliniază că pentru cel ce 
are o experientă religioasă, 
natura întreagă este 
susceptibilă de a se revela 
ca sacralitate cosmică. 
cosmosul în întregul să 
poate deveni Hierofanie. 


In volumul “'LE SACRE 
ET LE PROFANE", un 
capitol le numește: ''Două 
moduri de a fi în lume”. 
Cele două moduri, ne spune 
savantul, sunt “SACRUL'“ 
şi “'PROFANUL”. 

Delimitarea este-dacă o 
interpretăm în linie 
științifică-fără cusur. Cale 
de mijloc nu există, este 
vorba de două situaţii 
existențiale asumate de OM 
de-a lungul istoriei. 

Cele două ''modalităţi” 


nu interesează numai 
religia, sociologia, et- 
nologia, ci indică însăși 


poziția omului în univers și 
caracterizează dimensiunile 
existenţei umane. 

Trebue apreciat faptul că 
prin aportul ştiinţei dat în 
şcoli la noua generaţie a 
omenirii, aceasta ar putea 
să se elibereze de gândirea 
tehnicistmaterialistă (care 
a fost sădită în mod cu 
totul  nefolositor la 
generaţia părinților noştri 
și a noastră) şi ar putea să- 
şi regleze mersul vieţii după 
legile fireşti ale cosmosului. 

Se impune acut 
necesitatea unei colaborări 
strânse între factorii de 
răspundere care reprezintă 
RELIGIA şi cei care 
reprezintă STIINTA pentru - 
a ajuta noua generaţie să se 
orienteze pe calea cea 
adevărată a  purificării 
conştiințelor, a mântuirii 
sufletelor, salvând 
omenirea dela declin sau 
poate chiar dezastru. D 


=. d 


DE + 


edil Aitățirua a Trazza 
"Cu pacea dela Andrusov, 1667, Rusia 


P ştit 


VANTUL ROMANESC 
sau E 


d SEI OCTOMBRIE 1988 PAGINA 15 


CEVA DESPRE TRANSNISTRIA 


m util, acum când întreaga 
8oc0 românească din lumea liberă a cin- 
i pă cuviință amintirea a 70 de ani 

u enirea Basarabiei la patria-mumă, 

menim și de cel mai înaintat bastion 

inismului în Răsărit, cu ramificații 
a bin: dincolo de Bug. E vorba de 


ce trec 
TRANSNISTRIA. „e 


:"d. sau anexând, câteva cetăţi 
pei şi Muntenia: Chilia şi Cetatea 
din Brăila, Tighina și Motin, Turcii, 
Albă, a-şi asigura aprovizionarea, 
pentru ă la elesi teritoriile din jur, pline 
sere creştine, formând așa zisele 
iaje''. Cele de pe Nistru, ca toate de 
za “Ti erau altceva decât insule ad- 
alile! strative străine în mijlocul unei com- 
ara populaţii române, care, în naturala 
ni nsiune, se întindea până departe de 
ca stâng al fluviului. Româna era 
4 limba de circulaţie a locuitorilor; se 
trează acte de hirotoniri de preoți de 
i Nistru, ba chiar o scrisoare beiului 
„de Tighina către guvernatorul polon din 
i 1580), în limba română. Ioan 
Vodă cel Cumplit, Domn al Moldovei, 
reține că acele locuri fără stăpân precis îi 
: u când, la 1574, făcu o danie în 
-| noastră”, dincolo de Nistru. Cu50 de 
îi mai înainte, la 1527, Petru Rareş 
dăruise mânăstirii Neamţ “tot pământul 
dela Copanca, cu Chiţeani, câmpul, 
- Pâdurea, i dincâlo de Nistru”. 

ă Di Ș 
_ Istoria acestei regiuni are puncte iden- 
_ţice cu a Moldovei istorice. Când marele 
- Burebista învinse pe Sarmaţi la Olvia, pe 
“granița răsăriteană _a Daciei se 
până la Nipru. Năvălirile barbare 
trehuiră să străbată Transnistria pentru a 
junge în Dacia părăsită. Păstorii, coboriţi 
din Carpaţi în cătare de pășuni pentru 
se opreau desigur la Nistru. 
PP] m comercial, care lega Suceava 
„d drumul tătărăsc, trecea Nistrul 


dela re 


4 


„atinge Niprul; dincoace rămâneau Polonii-, 
“care, cu pacea dela Juravna, 27 Oc- 
„„ tombrie 1676, cedară regiunea Turcilor. 

Rușii recunosc și ei, la pacea din Bacci 
„ Sarai, 1681, drepturile Turcilor asupra 
„ Uerainei la Sud de Kiev și între fluviile 
„Nipru şi ir In această regiune Turcii 
S> ca hatman pe Gheorghe Duca, 
„Domnul Moldovei, care deveni astfel 
“Domn Tării Moldovei și Ucrainei”. El 


[> 


„„ Eonstrui resedințe domnești la Tiganovka 


A 


„și Nemirova şi o fortăreață la Kanev, pe 
Nipru. In capitala locală, Nemirova, era 
reprezentat de un boier. Domnia lui Duca 


« aria expansiunea moldovenească spre 


Observatorul rus Andrei Con- 
tinov, trimis de Ruși în 1766 în 
„ regiunea dintre Bug și Nistru, raportează 
E ile găsit acolo nici un Rus, şi că n'a 
PA decât limbile moldovenească şi 
„ mTă. Alt gurp de moldoveni a însoțit pe 
imitrie Cantemir, după înfrângerea dela 
prea i, 1711, când acesta s'a retras în 
“2rerolţ Un oarecare Vasile Lupu, zis 
! propagandă în Moldova, și 
se înrolează în regimentele de cazaci 
A de sud: în 1783, ei aveau deja 
1.500 case, cu 15 biserici și 2.000 
; 500 se înrolaseră printre cazaci, 
„ma, nau regimente întregi de husari în 
“ Bosi tă, rusă. 
rea Rușilor la Nistru, 1792, este o 
Ocazie de emigrație moldovenească; 
Pravoslavnic era atunci la apogeu: 
moldoveni invadară oraşele 
i, Dubăsari, Tiraspol, 
Anaiev, 


“a generalului Cehovski 
ăn esti a “destulă suprafață de 
cucerita” colonizarea lor în regiunea 


eniră astfel proprietari de pământ în 
Ananiev și Tiraspol, unde 

atât de mulți moldoveni încât for- 
20 de sate, 


fi moldoveni, din Basarabia de nord, 

În stepa Ocekov, formând satele 
ma, Dorea, Boldana IL, Oare 
ca; ultimul, etate a boierilor 
Nin propri 


numai 26,574 moldoveni în gube 


26 de boieri moldoveni 


inoalav, 42.481 în Podolia și 


—— Petre VĂLIMĂREANU— 


210,146 în Kerson 
regiunile vecine, n 
Românii erau în m 
bie se che 


fără a mai vorbi de 
mai ales Odesa unde 
ala AER. număr, iar o subur- 
ă s « , 
Numele satelor a ae eri rez 
ESI aa o E snistria: 
L „ Vosnița, Butur, Mălăești 
Ciubărei, Val i sed parte 
BA ea Muţului, Doibani, Cucu 
Viza Creţeşti, Pârâta, Florea, Grădiniţa, 
Valea Adâncă, Târla, Stirba-, se întâlnesc 
iniorica parte a României. 
„_ linutul era atât d î 
influentul „Potemkin, dorină să tunica 
9. epariie între Bug și Nistru pentru vărul 
său, Iov Potemkin, nu găsea motiv mai 
temeinic pentru această numire decât fap- 
tul că acesta “știa moldovenește”, Insăși 
enciclopedia rusă recunoaște, în 1897, că 
numai 8 din locuitorii acestei regiuni 
înțelegeau limba rusă. Si când, în 1940 
Basarabia fu anexată la “Republica 
Moldovenească”, președintele ““republicii» 
Constantinov, afirmă în fața Sovietului 
Suprem din Moscova, după ''Basarabia 
Sovietică”! din 6 August 1940, că procen: 
tul Românilor de acolo trecea de 7%. 
- Cât timp regiunea aparținea Poloniei, 
jurisdicţia bisericească asupra ei o avea 
episcopul de Huși. După pacea dela 
Juravna, Turcii, care nu permiteau ca 
ramuri administrative ale imperiului lor 
să fie conduse de cetăţeni neturci, sau 
rezidenţi în ţările vasale lor, o 
încredinţară mitropoliei de Proilavia, 
(Brăila), de supuşenie turcă, înființată de 
patriarhul din Constantinopol pentru 
creștinii din “'raiale”. Totuși, când la 
1716 se ivește o ceartă între lorest de 
Huşi şi loachim de Proilavia pentru 
jurisdicția asupra Dubăsarilor din Trans- 
nistria și a localităților Sultan-Câsla și 
Musaip-Câșla din Bugeac, mitropolitul 
din Proilavia nu se adresează nici 
sultanului, nici hanului Tătarilor, care 
guverna țimutul pe seama Turcilor, ci 
Domnului Moldovei, Nicolae Mavrocordat. 


țărm al Dunării și Nistrului și al întregei 
Ucraine tătărăști” și rezida în Izmail, se 
păstrează diploma de hirotonire, în limba 
română, a preotului Timotei Muzikievici 
pentru satul Holm, în Transnistria; alte 
trei diplome, dela același ierarh, traduse în 
rusește, se află în arhiva din Odesa. 

In timpul ocupaţiei rusești din 1771, 
episcopul de Huși își întinde din nou 
autoritatea asupra Transnistriei. Există 
actul de hirotonire a preotului Teodor 
Chirilov, 28 Martie 1775, pentru satul 
Iasinova, lânga Balta, în limba română; de 
asemenea, tot în română, permisul din 23 
Iulie 1780 de a-și căuta altă parohie, “întru- 
cât armatele ruseşti, retrăgându-se în pa- 
trie, la 22 Aprilie 1775, după războiul dintre 
Rusia si Turci, au luat cu ele şi oamenii ce 
erau părohienii săi””,.. Inacelași timp lucra 
acolo şi un nou mitropolit de Proilavia, 
loakimos; între altele, acesta hirotoni, la 
24 Iunie 1776, pe Gherasim Tocovski pen: 
tru satul Păsiţel - de unde însă trebui să 
plece repede, “pentrucă nu știa limba 
română.” Dincolo de Nistru erau, acum, 
două protopopiate: la Dubăsari, pentru 
Nord, la Mălăești pentru Sud. 

Cu pacea dela lași, 1792, întreaga 
Ucraină fu atribuită Rusiei. Câteva luni, 
Biserica fu adminsitrată de episcopul de 
'Teodosia şi Mariupol, lov Potemkin, acela 
care “'ştia moldoveneşte”. Când însă, la 
10 Mai 179%. Gabriel Bănulescu- 
Bodoni fu numit mitropolit de 
Ecaterinoslav, Kerson şi Taurida, eparhia 
sa cuprindea și Transnistria. Bodoni fixă 
centrul administrației regionale bisericeşti 
la Dubăsari, punând în cap pe protopopul 
dela Biserica “Adormirea Maicii Dom: 
nului”; el transferă aci și tipografia 
înființată cu 3 ani mai înainte la Moghilău 
de protopopul moldovean Mihai 
Strielbiţchi. Pentru Transnistria, înfiinţă 
4 protopopiate. Impărăteasa Ecaterina II 
să se dea “protopopului 
mânturi și 300 74 Tolea 

i a tipări cărți în greacă, 

a fia obligația de a (pari iei" Minaii 

Strielbiţehi tipări în românește un 
ria 


ceaslov, 


Pac cei ai şcoală de cântăreţi bisericeşti. 


toriză construirea bisericii “Sf. 
oda ee Tiraspol, suburbia Sucleia, pe 


intregului 


locul unei biserici românești de lemn. 
Jurisdicția bisericească a arhiepiscopiei 
de Ecaterinoslav asupra Transnistriei con- 
timă până în 1813, când fiind răpită Basa- 
rabia, ea fu alipită eparhiei de Chişinau: 
“Pentru popoarele care o locuiesc - așa 
motiva Bodoni alipirea -, asta ar fi o 
consolare, căci stepa dela Oceacov, ca 
Basarabia, e locuită de Români, Greci, 
Bulgari şi coloniști de diferite 
naţionalităţi în timp ce Ruși sunt puţini”. 
Eparhia de Chișinău, înfiinţată cu ukazul 
din 21 Aprilie 1813, cuprindea, pe lângă 
Basarabia, întreaga gubernie de Kerson și 
o mare parte din cea de Ecaterinoslav, cu 


oraşele Odesa, Tiraspol, Ananiev, 
Elisabetgrad, Dubăsari, Ovidiopol și 
Ociakov. La seminarul întemeiat de 


Bodoni la Chişinău, veniră elevi și de peste 
Nistru; numai în 1817 se transferară aci 
60 de elevi moldoveni dela seminarul din 
Ecaterinoslav. 

La 1837, satele românesti din Trans- 
nistria fură iarăsi deslipite de Basarabia, 
pentru a fi împărțite între eparhiile Odesa 
şi Ecaterinoslav:murise Bodoni! Totuși, cu 
toată desfacerea bisericească, Românii din 
Transnistria vor avea, dela 1812 înainte, 
un destin comun cu cei din Basarabia. 
Cărţile ce se tipăresc în Basarabia merg și 
peste Nistru, iar de acolo continuă să vină 
tineri pentru a studia la Chişinău. Vom 
vedea “Cuvântul moldovenesc” al lui 
Halipa și ““Luminătorul” eparhiei cir- 
culând în toate regiunile românești. 
Chișinăul devine centrul românismului 
răsăritean. 

Dar și suferințele sunt comune, poate 
mai accentuate în Transnistria.Dăm 
cuvântul tovarăşului Starii, președintele 
Sovietului comisarilor din “Republica 
Moldovenească”, cu ocazia aniversării 
unui deceniu dela fondarea zisei 
“republici”, în 1934, la Tiraspol: “Rusia 
țaristă - zice Starii - a căutat în toate 
chipurile să rusifice populația şi norodul 
io e] de dezvoltare: la nivelul din 
1812-1820. Cărţile au dispăru! 
biserici, din vreme în vreme, se putea auzi 
ceva din scrierile moldoveneşti de 
dinainte, din gura preoților, dintr'un șir 
de rugăciuni făcute în limba 
moldovenească”. 

După legea rusească din 1804, în sate 
funcționau școli parohiale, sub 
supravegherea preoţilor. Afară de asta, 
mânăstirile erau obligate să aibă_școală, 
spital și azil pentru infirmi. Invățator era 
dascălul bisericii. Copiii învățau cititul în 
cărțile bisericeşti, mai ales Ceaslovul, 
Psaltirea şi rugăciunile, în vechea slavă. 
Inţelesul li se explica în limba maternă. 
După Enciclopedia rusă din 1933, în Tran- 
snistria erau, în 1897, 240 şcoli, dintre 
care un sfert pe lângă biserici, dar...nici 
una în limba română. Dintre copiii de 
Români, numai 7,5% frecventau aceste scoli. 
Omul cel mai învăţat pe care l-a produs 
această ramură românească a fost, 
desigur, lacob Hâncu, născut în 1800 la 
Ovidiopol, în familia protopopului Dănilă 
Hâncu. Studiase la seminariile 
Ecaterinoslav și Chișinău. La 1822 era 
directorul școalei publice, apoi profesor la 
seminarul din Chișinău. La 1854 ajunge 
profesor de limba română la Universitatea 
din Petersburg. A scris o gramatică 
română, care s'a tipărit acolo în 1840, 

Mai târziu, politica de rusificare, mai 
ales prin biserică, s'a intensificat; ea a 
întâmpinat însă o neașteptată opoziţie din 
partea călugărului Inochentie-, care, 
alungat din Basarabia, se stabilise într'o 
mânăstire de lângă Balta, unde predica, în 
limba română, sfârșitul lumii şi, prin ur- 
mare, necesitatea pocăinţei. Incât 
episcopii din Basarabia, Kerson, 
Ecaterinoslav și Podolia trebuiră ei, acum, 
să oblige pe preoții din satele românești 
din eparhiile lor să introducă limba 
română în biserici. Dar suntem deja în 
pragul bolșevismului. 

».. 

Românii de peste Nistru se agită și ei în 
timpul revoluţiei din 1917. Intre 29 Mai 
și 2 lunie are loc, la Odesa, un congres al 
tuturor Românilor din împrejurimi. In 
câmpul bisericesc, ei cer; serviciul divin în 
moldoveneşte, în biserici moldovenești, 
săvârșit de preoți moldoveni; episcop 
moldovean la Tiraspol sau Dubăsari; secţie 


„„Executiy, Panucrainean, cerând, î 


Numai în 


românească la seminarul din Odesa, cu 
profesori moldoveni; o secţie pentru ad- 
ministrarea bisericii moldovene, cu 
funcţionari moldoveni, în concistoriul din 
Odesa. La 17 Decembrie, alt congres la 
Tiraspol. Punctul 3 al convocării, semnată 
de soldaţii Bulat, Jalbă, Dumian, Durbăilă 
şi Mălai, era: “Rugăciunea în sfânta 
biserică să fie în limba norodului 
moldovenesc, ca să înțeleagă orice bătrân 
şi tânăr cu ce rugăciune merge preotul, 
pentru ei, înaintea lui Dumnezeu”. In cele 
bisericeşti, congresul ia următoarele 
hotăriri: 1) în bisericile din satele 
moldovenești, serviciul divin să fie 
săvârșit în moldovenește; 2) predica să fie 
totdeauna ținută în limba poporului; 3) 
învățătorii să facă, în fiecare sat, coruri de 
copii; 4) în seminarul spiritual, studenţii 
moldoveni să fie instruiți în limba 
moldovenească; 5) pentru moldoveni, să 
fie făcut un episcop moldovean, care să 
îndrumeze cu dragoste pe credincioși. 

Guvernul ucrainean al lui Petliura, și al 
lui Scoropadschi. n'au obstacolat şcoala 
moldovenească, așa că mulți învăţători şi 
învățătoare au putut urma cursurile de 
perfecţionare dela Chișinău (1918). Dar 
guvernul bolsevic din Moscova se impuse în 
curând în toată Rusia, și orice legătură 
între Românii din Transnistria și cei din 
Basarabia fu ruptă. După enciclopedia 
sovietică, la înfrângerea Ucrainenilor con- 
tribuiră și batalioane de moldoveni trans- 
nistrieni, care ar fi luptat sub comanda 
unui Cotoschi. 

..+ 

Inainte de primul război mondial, 
teritoriul de peste Nistru locuit de 
Români era împărțit între guberniile Ker- 
son și Podolski; apoi, Transnistria făcu 
parte din Republica Socialistă Soveitică 
Ucraina. Dar, la 10 Octombrie 1924, 
““ţăranii şi muncitorii moldoveni” 
adresară o petiție Comitetului Cen 


republici trebuia să fie, pentru Kremlin, 
un punct de atracţie pentru Moldova 
propriu zisă, un pretext prentru viitoare... 
“liberări”, şi un motiv de confuzie pentru 
opinia internațională, de regulă puțin in- 
formată. Fapt e că petiția fu aprobată în 
numai două zile, şi congresul moldovenesc 
se reuni între 19-23 Aprilie 1925 pentru a 
elabora Constituţia și a fixa frontierele 
noului “'stat”'. Hotăriîrile congresului fură 
aprobate : de congresul ucrainean cu 
aceeași rapiditate: la 10 Mai 1925. Se 
crea astfel o “republică moldovenească” 
în cadrul republicii ucrainene, 
mărginindu-se la Apus cu Basarabia, la 
Nord cu regiunea Viniţa, la Răsărit şi Sud 
cu Odesa. Capitala “republicii” fu la 
început orașul Balta, apoi Tiraspol; 
suprafața, 8.434 km. Cât despre 
populaţie, Ruşii dau în 1933, 615.500 
locuitori, dintre care mmai  30,% 
moldoveni, 45,5% ucraineni, 8,5% ruși, 8,5% 
evrei, etc. Inseşi aceste proporții demon- 
strează scopul politic al creerii 
“republicii”, - care era departe de a 
cuprinde pe toți moldovenii, a căror cifră 
oscilează între 700.000 şi peste un milion, 
în afară de cele 25 de sate de transilvăneni 
ce se găsesc în Crimeia. 

Din cele 4 districte: Rîbnița, Dubăsari, 
Tiraspol și Ananiev, se făcură II: Grigo- 
riopol, Codima, Balta, Slobozia, Tiraspol, 
Dubăsari, Ananiev, Ocna Roşie, Camenca, 
Ribnița și Bîrzula. Numele orașului Birzula 
fu curând schimbat în acela de ''Kotoski””, 
în onoarea capului local al luptei contra... 
“reacţiunii”. 

In anii 1929-1934 s'a introdus alfabetul 
latin. Primarii, judecătorii, învățătorii - 
toţi trebuiau să știe moldoveneşte. In 
1924 erau pe teritoriul ““republicii”” 294 
școli primare; numărul lor se urcă, în 
1938, la 496, dintre care 143 
moldoveneşti, 281 ucrainene si 17 ger: 
mane. Din cei 100.300 copii care le free: 
ventau, 23.400 erau moldoveni. In 1937 
s'au înființat şi 52 de gimnazii, din care 
18 moldoveneşti, din cei 1.952 elevi, 
moldoveni erau 769. In 1937 erau în 
“Republică” 1.090 învățători moldoveni, 
faţă de 2.184 ucraineni, 250 ruşi şi 283 de 


Contimare înpag. 16 


j 


Mi 


ob RI AI 


mir 


ns 


PAGINA 16 


OCTOMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


ÎNTRE PRUT 


ŞI NISTRU 


„Arostinumele Basarabia una cus proteste contra dominațiuniiruseşti- Mihail EMINESCU | 
IMPRESII ŞI PARALELE 


—— Nicolae LUPAN—— 


dela un spital din Occident unde, cu 
dela Gorki citire, “'oamenii sunt lupi”. lar 
omul, cât este acasă și-și vede de treburi, 
crede că toată lumea e sănătoasă. Ajuns 
însă la spital, înclini să crezi că toți 
semenii tăi sunt bolnavi. Cu atât mai 
mult când nevasta, pregătindu-ți cele 
cuvenite pentru spitalizare, lunecă pe par- 
chet, cade şi-şi rupe mâna. lar parodia 
sovietică a ''nebăutorilor” mă făcu să râd 
de mine însumi: ““Cine nu fumează sialcool 
nu bea, Pe acela moartea sănătos îl ia”. 

Aşadar, dela urgență, eu nimeresc la 
secția '“mea”, iar nevasta - la secția ''ei” - 
la chirurgie. Si nu zăbavă, îmi apar în față 
acei ''oameni-lupi” gorkieni. Mai întâi 
vine un omulean să-mi zică că “Doamna a 
fost operată şi că după vreo 2-3 ore va ieşi 
dela Reanimare”. 

- Cum vă spune? - l-am întrebat. 

- O să mai vin pe la mata mâine... 

Să-l fi trimis partidul, sindicatul, com- 
somolul, am zâmbit în sinea mea şi mi-am 
zis: “Cât de puţin știu Occidentalii de 


- acest temerar triumvirat sovieto-comunist 


supraparazitar şi suprapersecutor al celor 
mulți!” 

A doua zi, dis de dimineaţă, se aplecă 
deasupra patului meu o doamnă în halat 
alb zicându-mi că “soţia se simte bine şi 
după amiază o să v'o aduc în carne și 

ps...” E 

- Cum vă spune, Doamnă?.. 

Nici o importanţă, o să mai vin. 
„Si n'a mai venit. Eu zicându-mi că n'o 
să mai pun nimănui întrebări '“prostești”. 


„Si „totuși Lam întrebat 


ată pe care să : 
aveam probleme cu coloana vetebrală. 
Sanitarul zmbi şiret, zicându-mi că nu 
crede ca spitalul să aibă depozit de 
cherestea. 

A doua zi însă omuleanul apăru zâm- 
bitor cu o scândură de două ori mai mare 
decât. el, zicând că a găsit-o tăvălindu-se 
pe undeva... Intre timp se lăsă seara şi 
companionul meu de cameră, un Ciadian, 
deschise televizorul ca să privească ştirile. 
lar după ştiri urmă emisiunea satirică a 
lui Stephane Collaro, o emisiune foarte 
populară, și nu era să-i spun să închidă 
aparatul. M'am gândit doar că pe com- 
patrioții mei dela Chișinău ““neplăceri'” de 
felul acesta n'o să-i pălească nici în anul 
20001... 

În ziua următoare, pe la amiază, intră 
simpaticul meu sanitar zicându-mi: 

- Sunteţi mutat în camera 52)... 

- V-aţi plâns? - se uită dojenitor la mine 
Ciadianul. 


- Păi nu vezi că nici nu mă pot ridica 
din pat?... 

Adevărul era că ne simțeam bine amân- 
doi: el, pentrucă rămânea singur într'o 
cameră cu televizor, iar eu, pentrucă 
aveam cameră de unul singur, fără 
televizor şi fără telefon. Cum s'ar spune, 
se aplana un “'conflict” inexistent, fără 
participarea parazitară a  amintitului 
triumvirat. 

lar undeva, într'o cameră de pe coridor, 
o bătrânică de vreo 90 de ani, stă de vorbă 
cu răposata maică-sa: 

- Maman, mă auzi?.. Vin şi eu... Ga 
va?.. J'arrive... 

Infirmiera, răbdă cât răbdă, şi-i zise: 

-- Ga va, ga va, numai că ea, acolo, te 
vrea sănătoasă... 

Cu alte cuvinte, spitalul parizian 
Raymond Poincar€ e treaz zi şi noapte. 

Am părăsit spitalul după un tratament 
civilizat și modern al cărui cost se ridica 
la câteva mii de franci franțuzeşti dar pen- 
tru care graţie sistemului de asistență 
socială din Occident, n'am plătit nici o 
“'copeica”. Copeica, pentru cei ce nu știu, 
este a suta parte din rubla ţării 
socialismului atotbiruitor. 


Tară unde se pretinde că asistența 
medicală și învățământul sunt gratuite. 
Nimic mai neadevărat când te gândești că 
nivelul de trai din Uniunea Sovietică și 
din ţările aservite ei, este de zece ori mai 
scăzut decât în Franţa sau Belgia. Ca să 
nu mai vorbim de Germania Federală, o 
țară ce a pierdut războiul antisovietic, dar 
unde trăieşte | ată „ca! 

Si revenind încă odată la amintitul 
nivel de trai sovietic și, deci, şi la cel al 
basarabeanului, am putea spune că omul 
muncii dintre Nistru şi Prut, logic, este 
remunerat doar pentru o zecime din truda 
depusă pe altarul patriei socialismului, 
restul de nouă zecimi fiindu-i reţinute 
pentru așa zisele asistență medicală 
gratuită, învățământ public gratuit, pâine 
ieftină, locuinţă ieftină etc. 

Un lucru e clar: acela că “partea 
leului” din amintitele nouă zecimi neîn- 
casate este devorată de arhiumflata 
suprastructură sovietică de partid şi de 
stat. 


Si mă mai gândeam, părăsind spitalul 
în minunatul meu Ford-Taunus, că din 
experiența statelor civilizate occidentale, 
în viața politică a oricărui popor, 
comuniștii și socialiştii, vorba soției mele, 
sunt buni numai în opoziţie. La putere - 
niciodată! 


Materialele pentru această pagină -articole, documente, fotografii- 
se trimit la adresa: Nicolas Loupan, Boite Postale 1007, 
ai 1000 Bruxelles, 1 Belgique. 


n 


EDITURA NISTRU DIN BRUXELLES 


Așteaptă comenzi la cartea “ALEXANDRU 
CRISTESCU - EROU SI MARTIR”. Cartea (300 
de pagini), despre un fost ofițer în Armata Regală 
Română, poate fi comandată cu 20 de dolari 
americani, în franci franţuzești prin transfer ban- 
car plătit, numai transfer, la contul: 000 5 
141940 7 06, Sociâte Generale, 92380 Garches, 


France. DI 


AUREL VLAICU ŞI NICU COSTIN 


Am în faţă, din negură 
de vremi, un anunţ pe care 
îl parcurg cu emoție. Zic 
emoție, pentru că la 99 de 
ani de stăpânire țaristă în 
Basarabia, “* Aerodromul 
din Chitila anunţă că 
Duminică 27 Februarie 
1911, ora trei şi jumătate 
post-meridian, va avea loc 
zborul şi  producţiunea 
aviatică a  îndrăzneţului 
aviator român din Basa- 
rabia, Nicu Costin, care 
a uimit prin evoluţiuni şi 
zboruri Curtea Imperială şi 
Societatea înaltă din Peter- 
sburg pe un biplan Fahr- 
mann ultimul tip 1910... 

Emoţia îmi devine şi mai 
mare în momentul când 
aflu din paginile unei cărţi 


buzunar o gazetă, a răsfoit- 
o și i-a arătat reclama” lui 
Aurel Vlaicu, care “L-a 
luat la braţ şi întorcându-l 
cu fața spre el, i-a spus 
răspicat: “Mă Tavi, frate, 
ție-ţi pare rău că nu zbor”. 
“Imi pare rău de altceva. 
Mi-au povestit scriitorii 
cum te-ai dus tu la Chitila 
să te măsori acolo cu 
Molla și credeam că ai să 
faci şi Duminică la fel”. 
“Duminică?” “Da. Când 
zboară , basarabeanul 
ăsta...” “Basarabean? Care 
basarabean?” 

Aşadar, aviatorul din 
țara de peste păduri află 
pentru prima dată de un 
confrate de breaslă care se 
dovedi a fi nu mai puţin 
talentat decât el. O 
dovedesc şi mărturiile 
scrise ale timpului, din care 
voi reda cele ce urmează: 

“Zborurile făcute 
Duminică de Costin, nu i- 


—— Nicolae LUPAN— 


au arătat lui Aurel nimic 
deosebit. Basarabeanul nu 
zbura mai rău ca Molla, dar 
nici mai bine. Era un om 
răbdător, cuminte şi foarte 
hotărît... Nu cerea maşinii 
mai mult decât știa că 
poate să dea, nici n'o lăsa 
de tot în voia ei. O hăţuia 
cu potolită chibzuinţă, așa 
cum şedea bine şi se 
potrivea unui Român ca 
dânsul, liniștit la 
înfăţişare, blajin la privire, 
dar bărbătos, judecându-l 
după spatele încălat, după 
mâinile voinice, mustața 
groasă şi arcuirea aspră a 
sprâncenelor 
avusese nici u 
cident de când zbura, şi era 
hărăzit să nu aibă până la 
fârsi U x | a I pr 


urila 


în aeroplan fără să-l vadă 
sârmă cu sârmă și șurub cu 
șurub... Așa l-au găsit cei 
dintâi veniți la zborul de 
Duminică, așa l-a găsit și 
Principele Carol, când a 
coborit din automobil la 
ceasul patru și un stert... 
La 20 Martie, Duminică, 
după ce s'a întors Costindin 
turneul prin ţară, s'a făcut 
alt rând de zboruri la 
Chitila. Vremea era bună, 
însorită, fără vânt. Lume 
înțesată în tribună și lojile 
tivite de protipendadă. 
Doar își anunţaseră par- 
ticiparea Principii 
moştenitori Ferdinand şi 
Maria, dimpreună cu Prin- 
cepele Carol, Principesa 
Elisabeta, şi cu oaspeţii 
Casei Regale, de curând 
sosiți de peste graniţă, 
Principesa Josefina şi Prin- 
o cipele Anton de Hohen- 
zollern. 


La ceasul patru şi 


douăzeci și șase de minute, 
Costin s'a ridicat în aer, 
zburând paisprezece 
minute, cam la 300-400 de 
metri înălțime, spre Buftea 
și înapoi. Al doilea zbor a 
fost mai scurt. S'a urcat la 
ora cinci şi unsprezece 
minute și a coborit peste 
șase minute și jumătate, 
după un ocol dat pe 
deasupra câmpului... 


“Să aibă o mie de metri, 
Vlaicule?” Dar maistoraș 
care privea pălit și tri 
rotirea domoală a pânzeli 


de ac- . q. 


Zborurile lui Nicu Costin 
îl îneguraseră pe Vlaicu... 
“Murăşu' meu, drag de 
el...” oftează celebrul tran- 
silvănean, privindu-i. apele 
călătoare spre Binţinţi... | 
Sa făcut frig. Bătută de 
vântul tare, o floare 
albastră i se zbuciumă pe 
braţe ca o vietate... saltă şi 
zboară trecându-i pe lângă 
ochi... 

Cârnește scurt la 
dreapta, spre apa Târnavei 
și coboară. Când ajunge în 
dreptul râului, simte 
aeroplanul umflat puternic 
dedesubt şi suit cu cincizeci 
de metri la loc...lese din 
firul apei şi se întoarce iar. 
Din nou aparatul e săltat în 
sus... Odată, de două ori... 

de trei ori... 550... 600... 
650... 700... Așa dar, cât 
Nicolae Costin, mai mult 
decât Bibescu şi decât 
Capşa... 


DD E EI EEE POE E IEEE ENE E EEE SE DE Ic RE TE 


TRANSNISTRIA 


Urmare din pag. l5 

alte naţionalităţi. Aceste date sunt luate 
din enciclopedia sovietică. In cărţile de 
școală nu se găsește un singur cuvânt 
despre origina Moldovenilor. Despre 
religie, se spune că ea este o minciună, un 
opium; că la origina ei e omul primitiv, 
care nu știe să-și explice fenomenele 
naturii, ca fulgerul, eclipsele solare sau 
moartea, iar clasele conducătoare au ex: 
ploatat această ignoranță în propriu in- 
teres; de-aci concluzia că religia e un ob- 
stacol la progresul celor oropsiţi; că ea 
aparține clasei dominante, căreia-i 
serveşte ca mijloc de exploatare. 

Din culegerea de cântece populare și 
doine, făcută de însuși comisarul dela in- 
strucția publică, Petre Chior, colindele 
lipsesc. În 1924 apar câteva publicaţii: : 
“Plugarul roșu”, schimbat apoi în 
“Moldova Socialistă”, la Odesa; ''Foaia 


Moldovenească”, la Balta; şi 'Pagiha 

Moldovenească”, la Elisabetgrad [schim- 

bat apoi în '“Zinovievsk”, şi după aceea în 

““Kirov”), ca adaus la o gazetă ucraineană. 

Transnistria avu norocul să segăsească, 

în timpul ultimului război, sub ad- 

ministraţie românească. Apoi, în timp ce 

Nordul ei, cu Hotinul (şi Nordul 
Bucovinei), şi Sudul, cu Cetatea Albă, 

erau încorporate direct Ucrainei, restul ei 

reconstituia, cu Basarabia și cu ținutul 

Herţa, aşa zisa “Republică 

Moldovenescă"”; dar asta nu mai înşeală 
acum pe nimeni. Noi continuăm a sta sub 
influența şi preocuparea dramaticului 
strigăt de durere al ţăranului Filimon 
Marian, din Transnistria, la “Sfatul 
Tării” din Chişinău, 27 Martie 1918, când 
s'a votat unirea Basarabiei cu România: 
"Si pe noi, cui ne lăsaţi, fraților?”... 


Petre VĂLIMĂREANU 


a 


a 


Po 


ANTUL ROMANESC 


OCTOMBRIE 1988 


PAGINA 17 


FARA ARMAÂNEASCĂ 


pticiparea Aromânilor la războiul de întregire a 
re Blari nu s'a prea amintit în ultimul timp. S'a 
= “me valul de entuziasm care cuprinsese populația 
din Peninsula Balcanică, după redeșteptarea 
d din a doua jumătate a secolului al 19-lea. 
: Bi care: ALL Cuza și mai târziu Marele 
fesi |, au acţionat în dezvoltarea și apărarea 
a a îndreptăţit pe mulți să creadă că soarele unei 
il, române: va răsări și în frământata Peninsulă 
„ a regelui 
ema 


e care au apărut în România întregită, ca şi 
Carol I, la începutul războiului, au pus în 
aromână. Guvernul României Mari se baza 

obținute în 1913. In scrisoarea pe care 
pe 2% rimis-o lui Titu Maiorescu la 25 Iulie 1913, 
Bi pa că: “Grecia consimte să dea autonomia 
4 A" isericească Aromânilor care se vor găsi în 
posesiuni greceşti şi îngăduie crearea unui 


Telegrama expediată la 
române din Pind 


= 25 lulie același sânge ieșit din 
E vinele anticei ie pentru 
PI. supremă când aceleaşi aspiraţiuni şi 
x ls din Pind și acelaşi ideal. Prin puterea 
rana imă de bucurie armatei ocrotitoare a 


mamei noastre Italia, s'au 
sfărâmat lanţurile care ne 
s'a țineau sub jug străin. 
Vulturul roman s'a înălțat 
din nou pe munţii noștri, 
reunind sub aripile sale pă- 
rintești fiii săi risipiţi. Prin 
el, suntem siguri că ne vom 
Trândui printre popoarele 
civilizate și vom impune 
stimă d i „noştri 
care în a 
de a stinge mumele de Ro- 
mân de pe aceste plaiuri, 
moștenire scumpă lăsată de 


Rezretând că nu ne-am putat procura și c 


4 căzat pe câmpul de laptă. 


comarazii lui. A mur 
Pau cunoscut. Dumne: 
a avut un asemenea Ți 

Locotenent 


“erou și a râmo» ca o pildă vie pentrii 
“Ia sufletul camarazilor și ostașilor ce 
"drepţilor, iar familia să fie mândră că 


"cauti cin pentru aceiași Români, cu facultatea pentru 
isca României de a subvenţiona, cu supravegherea 
i sI ui elen, zisele instituţiuni prezente şi viitoare." 
Pr Ezepiesi acea vreme 1.1.C. Brătianu, comunică printr'o notă 
“In de paauisă reprezentanților României în străinătate: 
at osebi, afacerile Macedoniei, fac obiectul preocupărilor 
Te necurmate, căci ele interesează viitorul unei 
numeroase populaţiuni de rasă romană, etc..” 
Faţă de această preocupare necurmată, Aromânii au 
răspuns cu întregul entuziasm. 

In România, erau la începutul primului război mondial mai 
multe colonii de Aromâni din Macedonia, organizaţi în 
societăţi culturale și de ajutor reciproc. Printre aceste so- 
cietăți, din cele mai active era '“Societatea Sfânta Treime” a 
Aromânilor din Beala de Sus și Beala de Jos, care număra 
câteva sute de membri. Când a început războiul, toți 
bărbaţii majori din această societate ca și din alte societăți, 
Sau înscris voluntari în armata română și au plecat pe 


laşi, lui LI.C. Brătianu, 


din partea reprezentanților tuturor 


AROMÂNII ŞI RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE 


front. Ei au participat la luptele dela Mărășești, Mărăşti şi 
Oituz, si numai din membrii societății Sfânta Treime, și-au 
i "vi i i i tre care 
ierdut viața pe front treisprezece dintre ei prin e 
E bata cana Naum Stoescu, Petre Panu, Profir Panu şi 


ineau cei din Beala, a 
flând că bărbaţii din 
românesc, au deportat 
regiunile mlăștinoase 
unde oile au mu- 


alţii. 


Regiunea Macedoniei de unde a 
fost ocupată de trupele bulgare, care a 
aceste localități luptă pe frontul ri 
întreaga populație, cu turme cu tot, înregi 
si malarice din apropierea Adrianopolelui, 


rit de gălbează, iar oamenii de malarie- 


Reproducem în această pagină şi două documente 
istorice, care marchează speranța Aromânilor în acea vreme 
şi jertfa pentru neam și țara- F 

Fie ca jertfa Aromânilor pentru între 
rodească în renașterea spirituală a fraților 
în toate țările din Peninsula Balcanică. 


comunităților 


şi Zagor, ţinut ocupat de Italieni, în timpul primului război mondial: 


strămoși. ? 

In această oră supremă 
deci, vă urăm din fundul 
inimii noastre, biruința 
cauzei comune, realizarea 
idealului națlonal, mărirea 
şi prosperitatea patriei.” 


lată cum descrie 
senatorul Francisco Fazi, 


duseră viața în comun, cu 
descendenţii vechilor coloni 
italici, stabiliți celălalt 
țărm al mării (Adriatice). 
Ne-ar trebui multe pagini 
pentru a descrie afectuoasa, 
sincera și frăţească primire 
făcută trupelor noastre. La 
Samarina, care-i centrul cel 
mai mare al populației din 


trupele italiene, emoția ce a 


“Am plecat de pe unde eram și acum mă găsesc tot pe Jrontul de Nord cera mai 
“la Vest. Eram cu aparatul telefonic la ureche. Se dedea un ordin de atac și coman- 
odantul de Regiment incheia: „FII tot atât de bravi ca Locotenentul Abeleanu 
“ji Izbânda va îi a voastră“! Da, de Virgiliu vorbesc cu toți ca de un adevărat 


it, dar va trăi de apururi 
zeu Îl va așeza În rândul 
Tu 


(ss) N. Bădescu 


Domnulal Dem. Abeleanu. 
i Apostoli (1887) și unul 
in Macedonia. — D-sa a 


fost Comisar regal al 
Epirului în: această 
perioadă de ocupaţie a 
acestei regiuni de către 


Pind, locuitorii au cerut ca 
soldaţii noștri să fie 


ii lor lat 
din acele părți: “După mai 
bine ca un mileniu, soldaţii 
italieni veniră în contact şi 


DEEE CP RENT ENE II POZITIE SERE ES BEE ETER 
“EROUL LOCOTENENT. VIRGILIU . DEM. 


Născut la 14 lulie 1833, şi mort pentru Patrie și neam la 7 Octombrie 1916, în 
luptele date pe muntele Clăbucet și inmormântat în cimitirul comunei Bușteni. 
Jișeele celorlalți eroi macedo-1omâni. 
morți pentra Patrie în războiul Intregirii neamului, reproducem maj jos scrisoarea 
nui camarad, martor ocular, in clipa în care Locotenentul Virgilia Dem. Abeleanu, 


ABELEANU 


Contimare din Nr. țrecut 

Originea lui pindeană îl 
face pe poat să fie în noua lui 
patrie ''un străin”, un 
““Pribeag” și un “Hoinar'”. 

Poetul nu-şi dă seama de 
origina îndepărtată a 
acestui sentiment. Nici 
comentatorii nu şi-au dat 
osteneală să-i înţeleagă 
tâlcul. S'au mulţumit să 
constate că e vorba de 
poezia unui inadaptabil. 
N'au căutat să răscolească 
străfundurile sufleteşti ale 
autorului. Lucrul acesta 
nu-i interesează pe criticii 
esteţi. 

Numai un coboritor din 
munții Pindului, care a 
respirat prin toţi porii 
poezia vieţii haiducești a 
putut să scrie minunata 
“Doină”, 

Cunoscând origina lui 
Iosif, nu ne mai surprinde 
avântul patriotic şi ac- 
centele războinice din 


E firesc, ca acei carepro- 
vin din ţinuturile rămase 
În afară de hotarele țării, să 
aibă o sensibilitate specială 
pentru unitatea neamului 
și năzuințele lui de ordin 
național. Cu atât mai mult, 
cu cât fac parte dintr'un 
neam de luptători. 

Pe lângă cei înșirați mai 
sus, care au jucat roluri de 
frunte în Ardeal, o mulțime 
de alți Macedoneni au adus 


„binefăcătoare şi 


adăpostiți și găzduiţi în 
casele lor ospitaliere. Dacă 
veniți dela Roma, - ne 
spuneau dânșii sunteţi 
Romani și dacă sunteți 
Romani, sunteţi fraţii 
noștri”. 


lar mai departe: 


“Pentru opera de apărare 
a naţionalităţii latine a 


— Stere DIAMANDI— 


modesta lor contribuţie la 
promovarea cauzei 


naționale. 

Ardelenii sunt cei dintâi 
care recunosc rolul de 
însemnătate istorică jucat 


de către Românii 
macedoneni, veniţi în 
Austro-Ungaria. 


Iată ce scrie în această 
privință, fruntașul transil- 
vănean, At. M. Marinescu: 
“Eu, de aci, dela râul Timi- 
sului, să vă povestesc cum 

români din Macedonia 
au ajuns până la noi, ca și 
destinați deprovidență, ca să 
ne fie spre ajutorul și mântu= 
irea noastră, căci mari ne- 
cazuri, necazuri de secole, 
au ars inima noastră. Si 
mare mângâiere ne-au adus 
fraţii noștri din Macedonia. 

“Puţinii nobili români 
mai de frunte erau ca 
amețiți în epoca nouă, se 
legănau, oare că sunt mai 
mult nobili maghiari sau 
mai mult nobili români? 

- Poporul român în ora 
scăpării sale se văzu sărac 
şi necult, și fără fruntaşi, 
care să-l conducă bine de a 
se folosi de darurile 
libertăţii popoarelor. 

“Iată că în această oră se 
arată pe terenul luptelor 
naționale Saguna și 
Mocioni, apoi la fapte mari 
Gojdu, 
îngeri apărători și ajutători 
ai românismului. 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: ZAHU PANĂ, 
133 BENNETT AVE, YONKERS NY. USA. 1070! 


Zahu PANĂ 


populaţiunei românești, 
nici o altă națiune nu poate 
invoca drepturi mai mari și 
această apărare trebue 
exercitată în plină 
colaborare și în desăvârșit 
acord, cu Românii din Dacia 
și Transilvania, care n'au 
uitat niciodată pe fraţii lor 
stabiliți în Macedonia, Epir 
și celelalte regiuni 
balcanice” 


DON 


ÎN VIAȚA POPORULUI ROMÂN 


““Aceste familii sunt 
macedo-române. Ele şi cu 
alte familii au părăsit în 
secolul trecut Macedonia şi 
au aflat altă patrie, popor 
iarăsi român apăsat. Aci, 
providența le-a dat rol ca 
să se înalțe în fruntea 
celora care le cereau 
ajutorul şi au întins mâna 
de conducători şi ajutători. 

La fel se exprimă şi 
Valeriu Branisce: *“Dar fără 
conducători, ducea acest 
popor cea mai jalnică 


““Atunci ne-a adus 
Providența pe Aromâni, 
bărbaţi de vastă cultură, cu 
profunde sentimente 
naționale, gata de luptă și 
jertfă, bărbaţi care 
punându-se în fruntea 
poporului nostru și în 
deosebi în fruntea îngenun- 
chiatei biserici răsăritene, 
au înscris în istoria 
evoluţiunei noastre 
naționale una din cele mai 
glorioase pagini. 

“Să amintim din cele 
multe numai trei nume: 
Saguna, Mocsonyi şi Gojdu. 
Inchipuiți-vă că am șterge 
aceste trei mume din istoria 
evo! nii noastre din 
veacul trecut și întreaga 
noastră istorie din acest 
veac ar aduce mult cu un 
balon din care s'a scurs 
hidrogenul. 

(Va s'urmeadză) 


egirea României să 
prigoniţi astăzi 


PAGINA 18 


CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII. 


*Sergio Săndulescu împreună cu familia din New York, 
caută să ia legătura cu BORIS BORA, cu care au locuit 
împreună și lucrat în lagărul din Latina, Italia, în 1979. 

Cei care îl cunosc, sunt rugați să scrie la adresa: 
45-41-39th place, apt. 1-B, L.I.C., Sunnyside, New York, 
N.Y.U104, USA. Recompensă pentru cei ce mă vor infor- 
ma și pune în legătură cu Boris Bora. 


NAD TETDERE 3 er 


*Alice Mihăilă, P.0.Box 20, Concord, Michigan, 49237, 
USA, Tel. (517) 524-6372, seara, își caută tatăl, Ion 
Mihăilă, 58 ani, născut la 3 Mai 1930 în România, 
Curtea de Argeș. După ultimile informații, acesta s'ar 
afla în România, în Valea Danului, cod 0450, Curtea 
de Arges, Jud. Argeș, Cei ce pot da informații despre 

= Ion Mihăilă sunt rugaţi să scrie la adresa de mai sus, 
sau să telefoneze. 


*Doamna Geta Stere domiciliată în: 6 Square D'Astorg- 
ei Residence Saint Honore 78150 Chesnay - France, caută 
| pe fratele ei Inginer STERE DUMITRU, născut în 
| anul 1921, venit la Paris în 1949. Vă rugăm trimiteţi 


i informații la Cuvântul Românesc sau la adresa de mai 
sus. 


*Gheorghe Iuliu, refugiat în campul din Istambul, adre- 
Să sa Tekin Sokak No.18, Agibadem Kadikoy, Istambul, 
N | Turkey, caută pe prietenul său GOSTAI ADRIAN și pe 
ă soția lui GABI, fost șef de secție la Fabrica “Stela” 
pd din București, emigrat legal în Israel în anul 1987, 
luna August. 
i 


"ROZALIA CHIUZBAIAN, în vârstă de peste 85 ani, 
născută în Chiuzbaia, Maramureș, România, domici- 
liind în U.S.A., este căutată de 'rude. Cei ce cunosc 
adresa sus mumitei, sunt rugați să scrie la adresa: 
Dr. Med. Dent. Hubert Schneider, Saarstr.51, 7080 
Aalen, W. Germany. 


AA 
pi) 


*Căutăm adresa cunoscutului nostru CURTEANU LUCA 
din Suedia. Părinții Ioan și Chesarie, Kolciu-Athos, 
63086 Karies, Greece. 


e i me bip pp i 


£ >desiealea 


ș%€ NEW YORK'S 


| ——] MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica "MICA PUBLICITATE”! sunt redactate de solicitanți 


Di mam oo memima mamemsn 


ÎNCURAJAȚI 
COMERȚUL ROMÂNESC 


Românii sauprietenii lor, care doresc să-și constru- 
iască o casă ieftină și solidă (rezistentă la cutremur) pot 
face acest lucru singuri, utilizând noile cărămizi pro- 
filate (patent german) aparținând colaborării mixte, 
Gerhardus-Mares din Frankfurt am Main, Postfach 
900480 - West Germany. 3 a 

Cărămizile pot fi executate din argilă sau deșeuri 
de lemn impregnate contra focului, având toate golu- 
rile pentru instalația electrică, termică sau de aer 

„ condiționat. Acest sistem permite zidirea unei case 
de către însusi proprietarul ei, elementele de con- 
strucție fiind montate în ordinea mumerotării, necesi- 
tând foarte puțin mortar numai la îmbinare, deoarece 
pereții rezultă gata finisați. 

ereţi oferte la adresa de mai sus. 
ELL LL al n A 


CĂSĂTORII 


*Româncă, 35 ani, doresc cunoștință cu un Român până 
la 44 ani, numai din Europa sau Canada, în vederea 
unei eventuale căsătorii. Răspunsuri la V.S., 1474 
138th Ave., San Leandro, Ca 94578, USA. 


*Tânără în vârstă de 29ani, inginer constructor, actual- 
mente în România, înaltă, zveltă, brunetă, serioasă, do- 
reşte căsătorie cu domn corespunzător, până în vârsta 
de 45 ani. Rugăm trimiteţi răspunsuri serioase, înso- 
țite de fotografii, pe adresa ziarului, “Pentru Anca”, 


Li 


*Doamnă agreabilă, cultivată, lucrând în Europa de 
» Vest, dorește să cunoască domn care aspiră la o fami- 
lie onestă, 60-70 ani, calm, iubind excursiile, antial- 
coolic, având mijloace de întreținere proprii, locuind 
în Europa. Rog scrieți la adresa S. Bridel, av. V, 
Rufty 75, 1000 Lausanne, Switzerland, Eu. 
“intelectuală, vârstă medie, dorește corespondență 
cu intelectual vârsta 50-58, pentru prietenie, culmi- 
nând căsătoria. Răspunsuri cu fotografii recente la: 
Janet, Box-B-60 Hyde Park News 322 Bulwer st., 
Perth W.A. 6000, Australia. 


NICULAE PANAIT 


BEST NUTRITION 


METHABOLISM PSORIASIS ECZEMA INCORP. 


CUVANTUL ROMANESC 


ATENȚIUNE! 
Cum puteţi revitaliza părul Dvsi! 

'“Gala Regenerator” cel mai bun extras natural din 
plante pentru uz extern, obținut după metoda Dr. C. 
Galalae, care combate: seboreea grasă, alopecia sebo- 
reică, mătreața și căderea părului. Vindecă chelia in- 
+. cipientă, psoriazisul și exemele. Recolorează firele de 
păr albe și regenerează pe cele bolnave. Recolorează 
petele albe, deprimante din Vitiligo și alte discromii 
ale pielii. 

Pentru obținerea lui vă rugăm a vă programa la 
următoarea adresă: 

Dr. med. Costel Galalae 

Chrysander Str. 151 

2050 Hamburg 80 

West Germany 

Gala Regeneratorul se fabrică în 3 variante de către 
Firma Wolff: 

- Gala Regenerator Universal, eficace întoate bolile 
menționate mai sus; 

- Gala Regenerator D, pentru bolile pielii capului si a 
părului închis la culoare; : 

- Gala Regenerator H, pentru bolile pielii capului și a 
părului blond. 

Pentru o cură sunt necesare 5 flacoane. 

Odată cu programarea vă rugăm a ne trimite şi câ- 
teva amănunte despre boala Dvs. 

Costul extractului este în funcţie de specificul bolii 
și de felul medicamentului expediat, la care se adaugă 
cheltuielile de transport și despre care vețifi informați 
ulterior, 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asisțentă pe aeroportul Kennedy 
pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0 


CU REPREZENTANȚE ȘI OFICII ÎN USA ȘI CANADA 


ANUNŢĂ 


DESCHIDEREA UNUI CENTRU UNICAT DE NUTRIȚIE ȘI ÎNFRUMUSEȚARE 
"DOTĂRI ULTRAMODERNE . “TEHNOLOGII COMPUTERIZATE “CELE MAI NOI UTILA 


EFICIENŢĂ VERIFICATE PRIN REZULTATE DE EXCEPȚIE ÎN PRACTICA MONDIALĂ 


In paralel cu terapia Panait, binecunoscută prin efectele de ex: 
cepție înregistrate în tratarea a peste 7000 de bolnavi (socotiți in- 
curabili) noul centru vă oferă o gamă largă de posibilităţi, urmărind în 
primul rând recâștigarea echilibrului metabolic, mărind astfel 
calitatea şi cantitatea anticorpilor pe căi pur naturale, creindu-se ast- 
fel organismului singurul mare câștig de autoapărare. 


JE ELECTRONICE *METODE DE ÎNALTĂ 


Procedeele folosite sunt la curent cu cele mai recente realizări 
mondiale constatate şi verificate în acest domeniu, având la bază prin- 


cipii strict naturale. Plante, ceaiuri, extractede ceaiuri și plante, i 
pomezi, exerciţii fizice specifice ș.a.m.d. din cele mai cu tradiție _% 
regiuni -ale lumii. > Y 

Totul însoţit de un riguros și competent plan terapeutic ținut în ki 


permanență sub un minuţios control. 


: 

i-a 

%* 

% 

* 

i 

%* 

: 

i Persoanele disperate din cauza INEFICIENTEI tratamentelor încercate până acum, N.P.E. le acordă șansa ieșirii din acest mare impas! 
i Noi am dovedit şi demonstrat prin rezultatele obținute că pentru noi nu există boli incurabile. Caseta video, realizată în premieră mon- 
i 


dială, reprezintă mărturia grăitoare a eficienţei terapiei PANAIT — Acţionăm cu același succes în acordarea și pe mai departe de asistență 


dela long-distance. 


In afara afecţiunilor pielii, tot pe căi NATURALE asigurăm asistență cu același succes şi în cazuri de OBEZITATE - INSOMNIE - 
STRESS - DEREGLARI MENSTRUALE - FRIGIDITATE - IMPOTENȚĂ - HIPERTENSIUNE ȘI AFECŢIUNI HEPATICE. NU 


UITAŢI: READUCEREA METABOLISMULUI, SINGURUL CAPABIL DE A ASIGURA ORGANISMULUI AUTO-APĂRAREA NECESARĂ 


I UNICUL CREATOR DE CELULE SĂNĂTOASE - LA PARAMETRI NORMALI, ESTE O CHESTIUNE VITALĂ A OMULUI CON- 
MPORAN: 


Sunaţi la telefon: pentru USA 1(215) 632-4291 și 1[215) 632-7544; 24 de ore lăsați mesaj 
pentru Canada: De Luni până Vineri 1(514) 731-6685. De Vineri 4 p.m. până Duminică 1(819 8322-7185. 


NEW YORK'S BEST NUTRITION INC 
10825 E. KESWICK RD Ne. 84, PMILA. PA, 19154 


Y 
% 
+ 
i 
Caii n e ir i ie imi ini dati RDI 


4 


NTUL ROMANESC 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ȘI PĂȚITE 


George DONEV 


SCRISOARE DESCHISĂ 


iei Sale 
t RI oionie Plămădeală 
Miro? jitul Ardealului 
MioIRe publica Socialistă România 
Sibiu, 
ea Sfințite Mitropolit 
pe foarte surprins de declaraţiile făcute de 
: Voastră la Moscova, prin care afirmaţi că 
Sfinția informaţie relativ la dărâmarea 
coricilor din țară. 
e cl Sfinţite, eu vă cred c'aţi spus adevărul! 
Un om, în slujba lui Dumnezeu ar păcătui chiar dacă 
ă ; Sar gândi să spună un neadevăr. 
e că m sunteți la curent cu ce se întâmplă în 
mânia e că Prea Sfinția Voastră sunteți doar pe 
Aurie când la Moscova, când la Washington, când 
rin toate părţile şi n'aţi avut timp să vă informaţi 
despre noile măsuri ale guvernului pe care-l serviţi cu 
devotament Și sinceritate apostolică de ani de zile. 
Voi căuta, Inalt Prea Sfinţite, să vă țin la curent 
case 'ntâmplă în țară reproducând, în parte, 
dinte un articol “Cu faţa spre oraş publicat în ziarul 
“Informaţia Bucureștiului din 2 August, pag. l-a. 
Ziarul apare chiar la Bucarcotia 2 
Autorul, dl. Nicolae Pop descrie “aatimpul celei mai 
fertile epoci a țării...care să asigure satului 
românesc o condiție superioară, demna, prin ritmica 
racordare la vectorii urbanizării, ai modernității”. 
“ un uriaș salt spre lumină şi viitor...când satul 
românesc, mai mult decât oricând cu faţa spre oraș 
îşi scrie patetic (Eu aş spune certificatul de deces, 
N.R.) epopeea devenirii pe vectorii urbanizării.” 
“Epopeea devenirii...cu fața spre oraş” ne spune 
clar că până în anul 2000 vor fi distruse șapte mii de 
al ii de cimitire și şapte mii de lăcașuri 
te unde în Noaptea Invierii ţăranii, cu lumânările 
aprinse își spuneau “Hristos a Inviat!” 


Nicolae Ceaușescu care confirmă că în timp de “două 
cincinale” satele vor fi transformate în “'centre 
agroindustriale” cu condiţii “de muncă, de 
învățătură, de sănătate, de cultură...” 
0 “cultură” fără colindători, fără doine și fără 

sunete de clopote duminica. 

Pentru lămurirea Prea Sfinţiei Voastre redăm în 
facsimil o parte din acest articol: 

"ştiinţific stabilite, care să asigure satului românesc 
o condiție superioară, demnă prin ritmică racordare 
la vectorii urbanizării, ai modernităţii, “Am dezvoltat 
” Spunea recent tovarășul Nicolae Ceaușescu - puter- 
Nice centre agroindustriale si avem un vast program 
ca, în perioada următoarelor două cincinale, să 
Punem o bază trainică transformării radicale a vieţii 
satelor si creării condiţiilor de muncă, de învăţătură, 
de sănătate. de cultură, de viață în general, mult 
apropiate de condiţiile celor care locuiese in orase . 

cuvinte de mare vibraţie și rezonanţă-.„””. 

jPreă Sfințite Mitropolit al Ardealului, păzitorul 
urmei ortodoxe de pe meleagurile unde ni s'a 
Zmislit neamul; noi, Românii din lumea liberă, sun- 
ze nerăbdători să vă auzim din nou cuvântul, 

u sfioasă plecăciune 

Eu, păcătosul 

Dă 


acțiunile celor care luptă 
pentru eliberarea ţării, 
precum și de pericolul in- 
filtrării printre noi a unor 
elemente ce caută să ne 
distrugă organizaţiile și 
bisericile. 

Un lucru pozitiv, pentru 
edificarea membrilor, a fost 
că ziarul “America” să 
apară iarăși de două ori pe 


INTRU AMINTIRE 


"serica Sf. Nicolae din 
Detroit, conform unei 


Cizii luate în 1973 de 
i nsiliu] Parohial, oficiază 
lecare an un parastas 


Peni icti i 
vzaof Victimele pactului 


IARA SURPRIZE 


Convenţia Uniunii și lună 
( nun și ună, p 
a kron, Ohio, 05.09.88) Urăm succes, sperăm și 
da out ales cu majoritate așteptăm. 

DI pete unicul candidat 

petre Lucaci, ie pe 
acum. ul. Preşedinte și ÎNCĂ UNA 

larăsi . & 

Promis ai Dei ing în A apărut cartea di 
SYclusivitate pentru Nicolae Ceaușescu' un 


“fiul iubit”? este descris 


Tierea aa ps 
te de membri noi. O “erou între eroii neamului, 


Tomisiune 


repetată de leasă 
Anii președinți dela 1950, conducător de Aire 
Y nerealizată, ' simţire i şi 
? s'a obs „românească, zii 
"aţie că mulți di la con- O. “'simţire d ce 
u in membrii vibrează zidurile dărâm 


îe ae neinformaţi de ce 


Ntâmplă în ţară și de de bisericilor. 


Articolul citat are ca bază un discurs al tovarăşului |” 


Agenţiile de presă din lu- 
mea liberă au RE ja zi 
repetate rânduri faptul că 
disperaţi de tragedia în ca- 
re Nicolae Ceausescu ne-a 
adus țara și neamul, cu 
riscul vieții lor, peste 700 de 
Români au reusit să se refu- 
gieze în Ungaria, 

Delegatul nostru, Dl. Mir- 
cea Constantinescu, Prese- 
dintele Comisiei CMR pri- 
Vind ““Drepturile Omului”?, 
a vizitat refugiații români 


N e AlOCrOMaRIE 108 e aaa 
CONGRESUL MONDIAL ROMÂNESC 


APEL 


ADRESAT TUTUROR ROMANILOR PENTRU A AJUTA PE FRATII 


NOSTRI REFUGIATI IN UNGARIA 


din Budapesta în luna lulie 
a.c. In raportul înaintat con- 
ducerii CMR, D-sa constată 
o stare de lucruri deplora- 
bilă. Fraţii noștri din Un- 
garia sunt dominați nu numai 
de lipsurile elementare de 
hrană și cazare, dar în spe- 
cial de frica pentru viitor. 
Relaţiile ce obligă cele două 
state comuniste ar putea re- 
zulta în orice moment la o 
hotărîre a guvernului ma- 
ghiar de a returna pe aceşti 


refugiați “'Securității” lui 
Ceausescu. Si acest lucru 
înseamnă: închisoare și 0- 
presiunea familiilor lor. 


Asa cum se anunță alătu- 
rat, CMR este deja într'o 
fază avansată de tratative 
cu guvernul canadianprivind 
o posibilă hotărîre ministe- 
rială de a accepta emigrarea 
în Canada a cât mai mulți 
Români aflați în Ungaria și 
alte țări. 


Intre timp, noi conside- 
răm că este obligația noa- 
stră dea ajuta pe frații nostri 
din Ungaria. De aceea, CMR 
roagă pe toți Românii din 
lumea liberă să trimită sume 
de bani posibile în contul 
““AJUTROM”, pe adresa: 


“AJUTROM” 
P.0.Box 340 
Station *“*W”?, 
Toronto, Ontario 
Canada, M6M 5B9. 


ÎNTÂLNIRE CU AUTORITĂŢILE CANADIENE 


In ultimile luni, situația 
creată de un număr mare de 
Români care au trecut gra- 
nița cât și de înrăutățirea 
condițiilor de viață în special 
in lagărele din Turcia unde 
se află sute de Români, a 
determinat organizaţiile ce 
se află în lumea liberă să 
ducă o campanie de rezol- 
vare a tragediei în care se 
află frații noștri. 

In acest sens, Congresul 
Mondial Românesc, repre- 
zentat prin Preşedintele - 
Prof. “Tudor Bompa, și Dl. 
Dorul Popescu, membru în 
Consiliul Executiv, a avut o 
întâlnire cu Onorabila Bar- 
bara Mc Dougall, Membru în 
Parlament. si Ministrul Emi= 
“graţiei Canadei. 

In cadrul convorbirilor 
purtate, s'au explicat condi- 
țiile deosebit de grele în 
care se găsesc cei peste 
900 de Români aflați în Un- 
garia. S'a cerut ca Ministe- 
rul Emigraţiei să acorde un 
număr de 1200 vize pentru 
intrare în Canada, cazurilor 
cele mai urgente. 

Ministrul Emigraţiei a 
promis că memoriul ce i 
s'a înmânat va fi luat în con- 
siderație și situația semna- 
lată va fi analizată în cel 
mai scurt timp. a 

Pentru a înțelege mai bi- 


Si în acestan, continuând 
o tradiţie instituită cu ani 
în urmă, în Canada, ca și în 


]] 


REPREZENTANTI Al ASOCIATIEI CULTU 


ONORABILA BARBARA MC DOUGALL, MINISTRUL EMIGRATIEI, 
SI DL TUDOR BOMPA, PRESEDINTELE CONGRESULUI MONDIAL 


ne situația din România, s'a 
explicat sistemul dictatorial 
pe care l-a instituit în Româ- 
nia, Nicolae Ceaușescu. 

In cadrul acestei întâlniri 
ce a avut loc la 9Septembrie 
1988, reprezentanții C.M.R. 
au cerut ca relațiile diplo- 
matice dintre România si 
Canada să fie întrerupte. De 


asemenea, s'a mai arătat că 
la întâlnirea ce a avut locde 
curând între conducătorul 
Ungariei și N. Ceausescu, 
s'a cerut ca cei fugiți să fie 
predați autorităților româ- 
nesti. 

In numele celor 15.000 de 
Români aflați în diferitețări 
şi care așteaptă ca situația 


23 AUGUST, 1939 
-ZI DE DOLIU INTERNAŢIONAL. 


IN TIMPUL PRIVEGHIULUI. 


AD 
RALE ROMANE DIN HAMILTON 


alte țări occidentale, cât și triva pactului Hitler-Stalin, 
în Tările Baltice, au avut loc 
manifestări de protest împo- 


încheiat la 23 August 1939. 
In toate orasele importan- 


4 


lor să fie rezolvată, interlo- 
cutorii români au făcut apel 
la spiritulumanitar ce animă 
guvernul Canadei. 

Onorabila Barbara Me 
Dougall, Ministrul Emigra- 
ției Canadeia asiguratpere- 
prezentanții români că aces- 
te probleme vor fi tratate cu 
toată seriozitatea. 


te din Canada, Vancouver, 
Toronto, Hamilton, Montreal 
Branttord, etc. Românii s'au 
alăturat celorlalte grupuri 
etnice aparținând țărilor Eu- 
ropei de Est, aflate subocu- 
pația sovieto-comunistă. 

In Hamilton, Asociația 
Culturală Română, membră 
în Comitetul de Organizare 
a “'Zilei de doliu Internațio- 
na!” (Black Ribbon she a 
organizat un priveghi de 24 
de ore cu lumânări, în fața 
primăriei orasului. Fiecare 
rup reprezentând țările o- 
cupate de URSS a făcut de 
gardă 3 ore. Manifestaţia s'a 
bucurat de sprijiml mass 
mediei - TV și presă - care 
au transmis publicului cana= 
dian aspecte dela priveghi. 

In ziua de 23 August, după 
terminarea priveghiului, a 
avut loc o adunare cu-o par= 
ticipare masivă a tuturor 
grupurilor națiunilor capti- 
ve. Au participat și vorbit 
reprezentanți ai guvernului 


provincial și federal. 


PAGINA 20 


2 


——. —————— CC . — 


OCTOMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


... ——— —.—£OO—O£ODOO II ——————————_—— ——_—— 


ȘTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


ACADEMIA ROMÂNO-AMERICANĂ DE ŞTIINŢE ŞI ARTE 
Comunicat 


In ultimii ani, Academia Româno- 
Americană de Stiințe și Arte a cunoscut 
succese indiscutabile care au contribuit la 
creşterea prestigiului acestei instituţii 
americane cu sediul la Universitatea 
California din Davis, în lumea univer- 
sitară americană și europeană, și, im- 
plicit, la sporirea interesului lumii oc- 
cidentale pentru valorile spirituale 
românești, pentru cultura românească. 
Aceasta, datorită congreselor sale anuale 
şi datorită unor publicații deosebit de 
valorase (ca, de exemplu, Les artistes 
roumains en Occident, 1987, și United 
States and Romania, 1988), ca și revistelor 
Libertas Mathematica și ARA Journal. Un 
număr din ce în ce mai important de per- 
sonalități din viața culturală şi ştiinţifică 
internațională s'au alăturat Academiei (fie 
ca membri de onoare, fie ca membri- 
titulari), printre care Stefan Lupasco, 


- Eugâne Ionesco, Alain Besancon, Michel 


Meslin, Paul Ricoeur, George Palade, 
David  Funderburk, Rev. Preot George 
Calciu-Dumitreasa, Vintilă Horia, Aurelio 
Răuţă, Horia Stamatu, Monica Lovinescu, 
Virgil lerunca, Ionel Jianu, L.M.Arcade, 
Basarab Nicolesc: Olga  Porumbar 
ugen Mihăescu, și alții (cerem scuze pen- 
tru eventualele omisiuni - lista completă 
se află în ultimul număr al revistei 
Academiei). La ultimele congrese 
începând cu cel de al 8-lea Congres dela 
Universitatea California, din Davis, critica 
regimului dela București a căpătat un 
caracter din ce în ce mai pronunțat (a se 
vedea mesele rotunde și o seamă de 
comunicări publicate în ARA Journal No. 
5-11); S'au analizat în mod ştiinţifie 
modalităţile în care politica acestui regim 
şi ofensiva anti-intelectuală regizată de 
guvernul lui Ceaușescu duc la degradarea 
vieţii economice și culturale a țării. Nu 
ne-au surprins - așadar - atacurile 
publicate în unele ziare care s'au dovedit a 
fi purtători de cuvânt ai propagandei comu- 
niste dela Bucuresti. Ne-au surprins însă 
întro oarecare măsură articolele apărute în 
această vară în Micromagazin (“Protestul 
taciturnilor””, 20 Iunie 1988, anul 16, 321) şi 
în Cuvântul Românesc (“Ce se întâmplă ia 
ARA?” August, 1988. no. 148), în care se 
fac afirmaţii în vădit conflict cu 
realitatea. Suntem oricând dispuși să ne 
corectăm greşelile, cu condiția unei critici 
care să respecte adevărul. Nu am avut 
niciodată pretenţia că suntem infailibili 
sau că nu este loc pentru mai bine în ac- 
tivitatea Academiei. Considerăm însă că 
cele două ziare mai sus menţionate au 
încălcat unul din principiile fundamentale 
ale presei libere din lumea occidentală și 
anume acelea de a verifica acuzaţiile 
făcute de anumite persoane contra unor 
instituţii de prestigiu cum este Academia 
noastră prin consultarea conducerii 
acesteia. Faptul că aceste acuzaţii au 
apărut fără semnătură dovedeşte o dată 
mai mult că în acest caz s'a procedat fAră 
acel simț de răspundere care trebue să 
caracterizeze un ziar pretinzând a apăra 
integritatea morală a exilului românesc, 
De aceea, în numele Comitetului Executiv 
al Academiei, ne vedem obligați să facem 
următoarele precizări privitoare la 


- desfășurarea celui de al 13-lea congres al 


Academiei, care a avut loc la Portland 
State University (Oregon), deoarece sun- 
tem convinși că presa exilului este tot atât 
de interesată ca și Academia de in- 


„formarea corectă a opiniei publice și 


respectarea adevărului, 
1. Un eveniment central al Congresului 


ARA din acest an l-au constituit cele patru 
mese rotunde consacrate problemelor ac- 
tuale ale României şi relațiilor dintre 
Statele Unite și România. La aceste dez- 
bateri, desfășurate în spirit academic, de 
schimb liber de opinii, caracteristic in- 
stituţiilor științifice occidentale, au par- 
ticipat personalități de seamă ale vieţii 
americane și intelectuali americani sau 
europeni de origine română, bine 
cunoscuți pentru poziția lor activă 
împotriva regimului dictatorial dela 
București, ca de exemplu, Ambasadorul 
David Funderburk, cunoscutul luptător 
pentru drepturile omului, profesorul 
Mihai Botez, scriitorul şi animatorul de 
cultură românească, L.M. Arcade, Prof. 
Maria Manoliu-Manea dela University of 
California, scriitorul George Ciorănescu şi 
Nestor Ratesh (dela Radio “Europa 
Liberă”) Miron Butariu, Mircea Ionniţiu, 
secretarul Institului de Cercetări '“Mircea 
Eliade”, scriitorul Dorin Tudoran, direc- 


ese e au O NTeg d pe 
bandă de magnetofon și stau la dispoziţia 

resei exilului pentru eventuala publicare 
A vor fi publicate în orice caz în ARA 
Journal no. 12). Așa cum a remarcat 
majoritatea participanţilor la Congres, 
precum şi o serie de ziare românești din 
exil, aceste mese rotunde au adus critici 
extrem de bine fundamentate la adresa 
regimului ICeauşescu. Tocmai datorită 
acestui caracter critic, din ce în ce mai ac- 
centuat, care a continuat poziția adoptată 
de congresele anterioare, - la care mesele 
rotunde au adus o contribuție sub- 
stanțială în demascarea regimului 
comunist - înainte și după ţinerea acestor 
congrese au fost lansate zvonuri, rumori, 
au fost trimise scrisori calomniatoare; s'au 
primit telefoane anonime de amenințare 
cu bătaia și moartea la adresa 
organizatorilor locali ca și a unor membri 
ai Comitetului Executiv. Cine are in- 
teresul de a defăima activitatea unei 
asemenea instituții culturale a exilului 
românesc, în plină dezvoltare și ofensivă 
anti-comunistă, dacă nu cei care doresc să 
subordoneze Academia propagandei 
regimului comunist dela Bucuresti, con: 
form bine cunoscutei amenințări ''mâna 
revoluţiei vă va ajunge oriunde veți fi”. 

2. La Congresul ARA dela Portland au 
participat peste 100 de persoane, membri 
şi nemembri ai Academiei, care au prezen- 
tat comunicări, au luat cuvântul la mesele 
rotunde, au fost 'premiați pentru ac- 
tivataea lor îndelungată, științifică și ar- 
tistică desfășurată în exil. Numărul par: 
ticipanților a fost asemănător cu cel dela 
ultimele congrese ținute în universităţile 
americane şi net superior celui din primii 
ani ai existenţei acestei instituţii (nu ne 
putem aștepta ca, în fiecare an, să avem o 
participare europeană de talia celei dela 
Congresul dela Paris, şi aceasta nu cere 
nici un fel de explicaţii). Comunitatea 
românească din Portland a făcut o caldă 
primire participanților la Congres, în 
spiritul tradiţional al ospitalităţii 
românești. Academia le mulţumeşte și pe 
această cale, după cum ține să aducă vii 
mulțumiri și organizatorilor americani 
care au oferit o emoţionantă recepție pen- 
tru congresiști la Muzeul Marryhill, con- 
sacrat amintirii Reginei Maria a 
României. Succesul Congresului dela Por- 
tland remarcat de majoritatea ziarelor 


românești din exil şi de posturile de radio 
“Vocea Americii”: “Europa Liberă”, 
BBC, Deutsche Welle, de scrisorile par- 
ticipanţilor trimise după congres, se 
datoreşte în bună măsură organizatorului 
local al Congresului, Profesor Ladys 
Kristof, membru al Academiei din primii 
ei ani de existență. Prestigiul și buna cre- 
dință a acestuia nu pot fi puse la îndoială 
de “'rumorile” reproduse de Cuvântul 
Românesc. Dl. Ladis Kristof a fost unul 
dintre primii refugiați din România, pe 
care a părăsit-o trecând Dunărea înnot. 
După un început extrem de anevoios ca 
exilat, a reușit să-și facă studiile la 
Universitatea Chicago, a scris un număr 
remarcabil de lucrări apreciate de colegii 
săi de specialitate (“ştiinţe politice”), a 
fost și este președinte și membru a 
numeroase asociaţii științifice de 
specialitate din Statele Unite. Incercarea 
de discreditare a personalității şi ac- 

tivităţii sale face parte din acele manevre 
la care ne-am referit la punctul 1 și care 
sunt puse la cale de diverse grupulețe de 
persoane nemulțumite de faptul că nu-şi 
pot 


politic. 

3. In ceea ce privește rezoluția şi 
moţiunea propusă de Dl. Stefan Issarescu, 
ținem să precizăm următoarele: 

Alegerile pentru Comitetul Executiv al 
Academiei s'au desfășurat conform 
Statutelor în vigoare, aprobate de 
Adunarea Generală din 1985 şi de forurile 
americane de resort şi în conformitate cu 
prevederile americane din Robert's Rule of 
Order şi cu tradiţia stabilită prin alegerile 
dela congresele anterioare. Fostul Vice- 
Preşedinte al Academiei, Dl. Nicholas 
Timiraș, care a fost membru al 
Comitetului Executiv al Academiei timp 
de 13 ani, a adresat la 14 Aprilie a.c. o 
scrisoare conducerii ARA în care cere să 
fie înlocuit cu “'o persoană mai tânără şi 
destoinică, care va aduce un nou suflu de 
entuziasm pe calea progresului început” 
(citat din această scrisoare). In scrisoarea 
însoţită de un certificat medical, pe care 
v'o anexăm în copie, DI. Timiras arată, 
printre altele: “lau această hotărire cu 
regretul de a vedea terminată colaborarea 
mea cu distinsele personalități dela con- 
ducerea acestei nobile instituții de cultură, 
înălțată, prin meritul lor până la cele mai 
înalte culmi de demnitate academică şi 
românească. Profit de această ocazie pen: 
tru a-mi exprima încă o dată respectul şi 
admiraţia pentru munca şi priceperea 
Dvs., care au dus la minunatele rezultate 
de astăzi”. (Tinem să precizăm că seriso- 
rile trimise Președintelui sau membrilor 
C.E. în calitatea lor oficială nu au un ca- 
racter personal ci intră în Arhivele 
Academiei şi stau la dispoziția opi- 
niei publice _cu excepția celor care 
poartă mențiunea specială “Strict con: 
fidenţial”), Ca urmare a acestei scrisori, 
DI. Nicholas Timiraș nu a mai putut fi in: 
clus pe lista candidaţilor la C.E. In funcția 
de Vice-Președinte a fost ales DI. L.M. Ar- 
cade, scriitor și animator al cercului 
“Hyperion”, bine cunoscut pentru ac- 
tivitatea sa de mecenat în viața literară 
românească a exilului, organizatorul celui 
mai mare congres al Academiei de până 
acum, la Universitatea Sorbona, din Paris. 
Cât priveşte DI. Prof. Mircea Fotino, 
Domnia:Sa a fost prezent la întrunirea 
Comitetului Executiv din 4 Mai ac. şi la 
Adunarea Generală prin procura legalizată 
dată D-lui Mircea Ionniţiu, prin care a in: 


format Comitetul Executiv câ nu poate 
primi nici o funcție de răspundere în ARA 
timp de un an, deoarece are de terminat 
un proiect științific important. Cei trei 
membri nou aleși ai C.E. sunt: Profesorul 
Ion Petru Culianu, care a fost numit 
recent la University of Chicago, la catedra 
marelui savant Mircea Eliade, plecat din- 
tre noi în urmă cu doi ani, Profesor Sanda 
Golopenţia-Eretescu, dela cunoscuta 
Brown University, organizatoarea celui de 
al IX-lea Congres al Academiei dela 
Providence, şi Profesor Tudor Rațiu, dela 
Universitatea California (Santa Cruz). 
Moţiunea Dlui Issarescu, reprodusă în 
întregime de Cuvântul Românesc - ca 
principalul eveniment al Congresului - nu 
a putut fi inclusă pe agenda Adunării 
Generale deoarece presupunea schimbarea 
Statutelor Academiei. Procedura de amen- 
dare a Statutelor este prevăzută de arti- 
colul 18 al acestora după cum urmează: 
“Orice schimbare a Statutelor cade în 
jurisdicţia Adunării Generale. Adunarea 


ia hotăriri în această pri cu o 
majoritate de două treimi din n 
total al membrilor titulari ai ARA, votâ 


oricărui amenda 

atașat la scrisoarea d 
de Preşedinte la toți membrii titulari cu o 
lună înainte de data Adunării Generale, 
împreună cu Agenda şi cu o declarație 
confirmând că textul propus a fost 
aprobat de Comitetul Executiv'!. Deşi a 
fost trimisă la 26 Aprilie a.c. şi a fost 
primită de Președinte numai cu patru zile 
înainte de Congres, moţiunea Dlui. Issares- 
cu a fost prezentată de Preşedinte șipusă în 
discuția adunării Comitetului Executiv din4 
Mai a.c, când s?a hotărît cu unanimitate de 
voturi că această moţiune mu poate fi adăuga- 
tă la ordinea de zia Adunării Generale (care 
a fost trimisătuturor membrilor Academiei 
- conform Statutelor - cu o lună mai 
înainte, prin poştă), deoarece aceasta ar fi 
contravenit prevederilor statutare. Ne 
surprinde faptul că Dl. Stefan Issarescu 
nu a ținut seama de Art. 18 din Statutele 
Academiei, deși Domnia-Sa a participat la 
Adunarea Generală dela Berkeley (1985), 
când s'au operat anumite modificări în 
Statutele de atunci urmându-se întocmai 
prevederile statutare. Statutele în vigoare 
prevăd efectuarea alegerilor la fiecare trei 
ani și amânarea acestora ar fi fost anti- 
statutară. Or așa cum se precizează în 
Robert's Rule of Order, orice moţiune care 
contravine statutelor în vigoare este nulă 
(engl. void), chiar dacă este votată în 
unanimitate de Adunarea Generală. 

4. Telurile Academiei Româno- 
Americane de Stiinţe şi Arte, despre care 
se întreabă nedumerit “'corespondentul” 
anonim al ziarului Cuvântul Românesc, 
sunt pe larg expuse în Statute, în rapoar- 
tele anuale la Adunările Generale ale 
Academiei, publicate în întregime în 
A.R.A. Journal (extrase ample au apărut 
recent și în ziarul Lupta, din Paris ca şi în 
interviurile Preşedintelui publicate în 
numeroase ziare ale exilului românesc. 

Sperăm că pe viitor atât Micromagazin 
cât şi Cuvântul Românesc vor găsi 
mijloace de a se informa mai bine şi mai 
competent asupra activității Academiei 
Româno-Americane de Stiinţe şi Arte. 


Comitetul Executiv al Academiei 
Româno-Americane de Stiinţe şi Arte 


Preşedinte: Maria Manoliu-Manea., 
Secretar-Casier Miron Butariu 


CUVANTUL ROMANESC 
ÎI EI e TE UU | UMB DO 
PO n CO 


Fraţii români bănăţeni 
din Kitchener, Ontario, 
Canada au arătat iarăşi că 
sunt ““fruncea”. În zilele de 
Sâmbătă 3 şi Duminică 4 

tembrie a.c., a avut loc 
cel de al 20-lea FESTIVAL 


N  BANATEAN, 
ei de Societatea 
“culturală română 
“Banatul”, cu concursul 
ohiei ortodoxe române 
“Sfântul loan 
Botezătorul”, cu care 


ocazie, ca în toți anii, şi 
anul acesta, succesul a fost 


remarcabil. 
Au avut loc concursuri 


sportive» de folclor 
românesc, de dansuri 
naționale româneşti, 
tate de grupe venite 
din. alte comunităţi 


“româneşti, ca, din Chicago, 

New Tork, Cleveland, 
Detroit, Toronto şi 
bineînţeles, din Kitchener. 

Special, pentru această 
ocazie, s'au făcut aran- 
 jamente cu Societatea 
“Mihail Eminescu” din 
Regina, Canada, ca grupul 
lor de dansatori condus de 
de instructorul lor Petre 
să vină pentru a în- 
lumea, cu programul 
lor de dansuri naționale ro- 
mânesti, cunoscut și admi- 
rat mult în lumea noastră 


pr 


la care Sa adăugat spre 
bucuria tuturor si talentatul 
tânăr în muzică, PavelJurcă 
vocalist și specialist în mâ- 
-_muirea saxofonului, care de 
curând s'a mutat cu reșe- 
„dința la Kitchener. 
| Sâmbătă seara, 3 Sep- 
„- tembrie, a avut loc Dansul 
Festiv Bănăţean, la care au 
„luat parte peste 400 de per- 
” soane și, Duminică, 4 Sep- 
„ tembrie, după Sfânta 
„Liturghie dela Biserică, a 
„avut loc, întâi, concursul 
„ jocurilor de football, la care 
„Sau prezentat echipele din: 
Kitchener, Detroit, 


„echipe din New York. Cupa 
„4 fost câștigată, ca şi anul 
„trecut, de către echipa din 
oa 
5 tă după aceea, în 
or spațioasă dela parcul 
„Dingeman, a urmat 
FESTIVALUL, cu care 
ocazie au avut loc 
Prezentări de dansuri 
a le românesti, solo- 
» muzică instrumentală, 
Costume naționale, etc. şi la 
a avut loc alegerea 
„Miss BANATUL pe anul 1989, 
Echipa de dansatori, a 
i seniorilor, din Kitchener, a 
uat premiul întâi. New 
orkul a câștigat premiul 
şi premiul trei a fost 
luat de către grupul de dan: 
„ Satori al juniorilor din Kit- 
Chener, 


„La costume naționale, au 
) „ Premiul întâi, Mary 
„ divoin şi al doilea, Silvia 
iter, ambele din Kit: 
) her, La concursul de 
„ Bolouri, premiul întâi a fost 
tigat de către George 

, din Toronto, şi la 
şi ghitară, premiul | a 
câștigat de Eugen 


ei 


Cleveland, Toronto şi două - 


“cu jertfe și 


OCTOMBRIE 1988 PAGINA 21 


MĂREAŢĂ SĂRBĂTOARE ROMÂNEASCĂ 


Busuioc, tot din Toronto. 
La clarinet au cântat și 
câştigat, premiul |, 
impreună cu aplauzele 
îndelungate ale lumii 
prezente, fraţii lancu și 
Mihai Scăunaş din Chicago. 
La concursul 


C pen- 
tru Miss Banatul, s'au 
prezentat 9 candidate, 


venite dela Toronto, New 
York, Chicago și Kitchener 
şi a fost aleasă Baby Ann 
Barbu, din Kitchener, ca 
Miss Banatul, pentru anul 
1989. 

Odată competiţiile ter- 
minate, a urmat banchetul 
festiv la care au fost servite 
peste șapte sute de per- 
soane. La masa de onoare 
aranjată pentru această 
ocazie au fost prezente 
următoarele persoane: 
primarul orașului dl Dom. 
Cadillo, avocatul Walters 
cu doamna, buni prieteni ai 
comunităţii bănăţene, 
preotul Dumitru Ichim, 
parohul Bisericii “Sf. loan 
Botezătorul”? din Kit- 
chener, dl. Ionică Popescu, 
președintele Societăţii 
“Banatul”, care a rostit 
cuvântul de deschidere al 
Festivalului, prezentând pe 
DI. Dr. lon Radu, care a 
îndeplinit funcţia de 
maestru de ceremonii; 
doamna  luliana Popescu, 
soția presedintelui, care 
este foarte activă în 


programele de educaţie 
românească și religioasă a 
tineretului, în sânul” 


parohiei şi al societății; dl. 
Sârbu Avram, care a fost 
desemnat ca director al 
programării festivalului; dl 
Bill Donisan, președintele 
Societăţii ““Mihail 
Eminescu”, din Regina; DI 
Petre Badeuţ, instructorul 
și conducătorul dan- 
satorilor din Regina, care 
și-au îndeplinit angajamen- 
tele luate cât se poate bine 
şi de frumos, și care, au 
fost cea mai importantă 
atracție pentru lumea care 
a venit în număr atât de 
mare la Festival, cu toată 
vremea ploioasă din ambele 
zile. Tot la masa de onoare: 
doamna Ing. Mihaela 
Moisin, din Hamilton, care, 
cu jertfe materiale şi de 
timp, ajuta la executarea 
planurilor de construcție a 
Centrului Românesc 
Bănăţean, dela Câmpul 
Românesc din Kitchener, 
cumpărat cu câţiva ani în 
urmă, unde se plănuieşte să 
se construiască un mare 
centru românesc cât și 
biserica și, dacă va fi cu 
putință, şi casa pentru 


“bătrâni. Aici merită să fie 


menţionat și faptul că, 
doamna Ing. Moisin la fel, 
dăruire, a 
proiectat și a luat parte ac- 
tivă la executarea 
planurilor și construcția 
Centrului Românesc dela 
Câmpul Românesc de lângă 
Hamilton, Ontario.In con- 
tinuare, la masa de onoare: 
d]. Florian Săndulescu, 
președintele Asociaţiei 
Culturale Române din 
Hamilton; dl. Andrei Câr- 
nician, președintele 
parohiei “Sfântul loan 
Botezătorul” din Kitchener, 
cu doamna; Preotul Nicolae 


LA KITCHENER-ONTARIO 


Zelea, din Hamilton, primul Banatul pentru anul 1989, Regina, cât şi membrilor dată fraţilor români 
preot slujitor al parohiei dl. Dr. lon Radu, maestrul orchestrei ““Stelele bănăţeni din Kitchener, 
din Kitchener, când aceasta de ceremonii, a mulțumit Albastre” din New York, la care, dovedesc că „sunt 
a luat fiinţă în anul 1967 şi. călduros la toată lumea și, tonul dat de orchestră, Români, nu numai cu 


numele, ci şi cu faptele. Cu 
toate că întotdeauna au 
trăit în afara graniţelor 


toată lumea, mic și mare, a 
dansat “Hora Unirii”, ca 
un îndemn pentru toţi, ca 


în special, la acei veniţi 
dela mari depărtări, pentru 
dragostea ce au arătat-o de 


dl. John Omorean, cu 
doamna, veniți dela 
Mineapolis, Minnesota, am- 


bii experţi în instrucții de a veni la cel de al 20-lea unirea între noi, ca României, sentimentele lor 
dansuri naționale Festival Român Bănăţean și Români, răspândiți pe au rămas românești și acest 
românești. şi-a exprimat adânca meleaguri străine, să fie lucru dovedește că este 
De asemenea, la festival, satisfacţie pentru frumosul întotdeauna scopul nostru adevărată zicala că: 
au fost prezenţi; dl. far- succes de care comunitatea - principal în viață şi neamul  ““Românu'n veci nu piere”. 
macist George Bălaşu, română bănăţeană din Kit- românesc, care suferă greu, Exemplul lor de 
directorul ziarului *“*Cuvân.  chener se bucură şi în acest ne cere să fim uniţi. străduinţă și fapta 
tul Românesc”; George an. De asemenea, a adresat După Hora Unirii a ur- românească să ne fie pildă 
Hojbotă, reprezentând vii mulţumiri tuturor con- mat dans până noaptea târ- tuturor. 
Societatea Culturală curenților care au luat ziu. 5 
Română “'Dacia'' din parte la concursurile ce au Aceste rânduri nu pot fi Preot Nicolae ZELEA 


încheiate fără a se exprima 


avut loc. După mulţumirile 
cinstea ce se cuvine să fie 


exprimate dansatorilor din 


i Nu întârziaţi! 
Acţiunile de Stat Canadiene sunt la 
dispoziţia Dvs mai devreme. 


Toronto şi alții. 


După alegerea Miss 


Anulacesta perioada vânzării Acţiunilor de Stat Canadiene începe mai devreme -dela 
20 Oct. - la 1Nov. Cumpăraţi noile Dvs acţiuni la banca pe careofolosiți sau investiţi, 
începând dela 20 Oct. Puteţi data plata Dvs la 1Nov., dată dela care acţiunile Dvs 


încep să producă 


SE POT INCASA ORICAND. A de Stat Canadiene 
se Boti încasa oricând. Banii Dys. sunt la dispoziția Dvs când 
vă trebue. ? 


RATELE DE DOBANDA SE ANUNTA LA MIJLOCUL 
LUNII OCTOMBRIE. Ratele de dobândă si limita de cumpă- 
rare pentru noile serii vor fi anunțate la mijlocul lunii 
Octombrie. Detalii. vor fi valabile când se vor vinde 
acțiunile. 


NU INTARZIATI. Amintiţi-vă, 1 Noembrie, este ultima 
zi când puteți cumpăra noi acțiuni la valoarea nominală. 
Dar ele se pot retrage din vânzare oricând. 


Bed ama e 


L 


„ştiinţifice ale 
„ academician doctor inginer 
Elena Ceaușescu." 


unor filme 


PAGINA 22 


OCTOMBRIE 1988 


STIRI DIN TARĂ 


CUVANTUL ROMANESC 


Din 30 în 30 de zile 


CEAUȘESCU A “CUCERIT” BRAȘOVUL! 


Pentru a-și spăla obrazul tovul împreună cu tova, au 
vizitat “Intreprinderea de autocamioane din Braşov” unde-- 
scrie “România Liberă” (12 August)--li s'a făcut o “primire 


deosebit de caldă, entuziastă.. 


> dar nu s'a scris că, acum 


un an tot cu entuziasm înflăcărat, li s'au ars fotografiile. 


Ca măsuri de extra precauție pentru 


“profunda 


recunoştinţă față de conducătorul iubit al partidului și 
statului” alături de armată, miliție, securitate s'a adăugat 
“O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi 
detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea 


patriei..." 
Pentru cucerirea 
nevoie de tancuri. 


“cu dragoste” 


a Brașovului n'a fost 


Totodată ni se mărturiseşte că la fabricarea camioanelor 
pe lângă contribuţia '“'strălucitului ctitor al perioadei celor 


mai mari înfăptuiri din istoria patriei” 


tovarășa consoartă: 


a contribuit şi 


“Sa subliniat --scrie “R,L.""-- căactivitatea de realiza- 
re a programului național în acest domeniu, coordonată de 
tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, are 
ca rezultat elaborarea şi aplicarea unor tehnologii moderne 


în construcția de autocamioane, 


cu efecte economice 


deosebit de importante...economii de metal şi energie...” 
După ce sfaturile Lenuţei au fost băgate în sân ca să nu 
le fure Americanii, “Secretarul general--continuă ziarul 


“R.L."--a fost informat că...muncitorii 


acţionează.. .cu 


deosebire pentru reducerea consumului de metal şi energie 


electrică, 
costului de producţie...” 


creşterea productivității 


muncii, reducerea 


După vizita “Fiului Iubit” şi “Fiicei Savante”, care au 
iluminat proletariatul, “Intreprinderea de autocamioane” 
va scrie cu litere mari pe frontispiciul clădirii: 

Cu sfat dela '“Academie” 
Din nimic și economie 
Clădim Marea Industrie! 
| E EEE ra e ir Ep 130 ea aa E EEE) 


SALVARE RECIPROCĂ SUNTEM LĂMURIȚI! 


întotdeauna 0 amenințare 
pentru noi, dar sunt şi ex- 
cepții. 

Am scris despre “RSR: 
Lada de gunoi a 
reziduurilor otrăvitoare” și 
că Ceaușescu a fost silit să 
ia măsuri în cazul 
“Lichtenstein” deoarece 

“Rusia nu dorea “'să aibe un 
al doilea Cernobil.” 

Stirea ne este încă odată 
confirmată: Radio Moscova 
a transmis, în limba 
română, chiar în ziua de 16 
Iulie când se dădea sentinţa 
contra ţapilor ispășitori 
(coincidenţă?!) că depistarea 
surselor de poluare din 
Marea Neagră se datorește 
fotografiilor luate 'de 
staţiunea spațială Mir. 

Mulţumim ţie, Rusie, că 
salvându-te pe tine, ne-ai 
salvat și pe noi! 


CEAUȘORAMA 
DE 23 AUGUST 


Cu ocazia aniversarii zilei 
de “eliberare” a României, 
ambasadorii RSR-ului au 
organizat pe diferite 
meridiane expoziţii de cărți 
cu ''tematica social: 
politică” și unde-ne in- 
formează “R.L,”.- *...la loc 
de frunte fiind prezentate 
opere ale tovarășului 
Nicolae Ceaușescu. Sunt ex- 
puse, totodată, lucrările 
tovarâșei 


Unii dintre invitaţi, mai 
puţin fericiţi, au trebuit să 
asiste și la prezentarea 
“made in 
Romania”. O astfel de gală 
a filmului românesc a avut 
loc recent la Kennedy Cen- 
r, iar criticii americanii 
u remarcat că până la 
urmă nimeni n'a înţeles 
nimic, (Era vorba de un 
film poliţist, N.R.). 


Vecina d LR arit a fost 


ineastrul _ Nestor 


Popescu, dat afară din ser- 
viciu pentru motivul că ar 
fi făcut propagandă 
religioasă, a fost ulterior 
internat în spitalul de 
psihiatrie din Poiana Mare. 
Tribunalul din Craiova a 
respins recent cererea 
cineastului de a-l pune în 
libertate. 

A fi închis pentrucă faci 
propagandă religioasă şi a 
crede în Dumnezeu, este o 
explicaţie de ce ““evlavioșii” 
Sovrom-Patriarhiei sunt 
liberi! 


VÂNZĂRI ANGROS 


Actualmente se duc 
tratative pentru o vânzare 
“angros”” de 180.000 de 
cetățeni români de origină 
germană. Ceauşescu cere 
pentru ei minimum 1.4 
milioane mărci. Până 
acuma RSR a “exportat” 
circa 100.000 de etnici ger- 
mani încasând 8000 de 
mărci de căciulă. 

Biserica Protestantă din 
Transilvania este contra 
acestei emigrări. 

Ministrul de externe al 
Germaniei de Vest, Dietrich 
Genscher a declarat că; ''Nu 
încurajăm pe nimeni (ca să 
emigreze) dar nici nu 
descurajăm pe nimeni.” 

In total, în România, mai 
sunt circa 230.000 de etnici 
germani. 


CANDIDAȚI 
LA REUMATISM 


Construirea din ciment a 
blocurilor agro-industriale 


au calitatea de a fi vara. 


foarte călduroase, iar iarna 
foarte răcoroase,.. plus că 
oferă locatarilor şansa de a 
se imbolnăvi de reumatism, 
artrită, etc., ne măr: 
turiseşte un doctor. 


ciieitot 


DIN CATASTROFĂ 
ÎN CATASTROFĂ 


“Catastrofa economică a 
României ameninţă să 
devină și o catastrofă 
ecologică,” SCRIE *'Rapor- 
tul Verde al Acţiunii 
Române Democrate”. 

Ce este înspăimântător 
este că “crimele împotriva 
mediului înconjurător nu 
sunt recunoscute de con: 
ducătorii ţării.” 

Spicuim din lista lungă a 


“vinovaţilor”! care ne 
otrăvesc aerul, apele și 
pământul: 


Termocentralele pe baze 
de turbe înferioare [in lipsă 
de antracit, N.R.) care 
aruncă zilnic sute de mii de 
tone de oxizi de sulf şi de 
carbon, prafuri acide care 
otrăvesc aerul și pe cei 
care-l respiră. 

Industria grea, 
producătoare de oţel; in- 
dustria siderurgică; con- 
struirea unei supradimen- 
sionale industrii chimice și 
petrochimice; Combinatul 
de fibre dela Săvineşti; 
Fabrica de medicamente, 
etc, 

De asemenea sunt 
menţionate Combinatul 
chimic dela Giurgiu (care 
înfectează și malul drept al 
Dunării), Fabrica de 
Cauciuc ““Danubiana”?, 
fabricile de ciment care dau 
“oraşe de argint”, etc. 

Intreaga industrializare a 
îne “seamă “de poluarea 
mediului înconjurător. 


SCENE BUCUREȘTENE 


Revista “TIME”  (5.9.88) 
descrie o scenă din capitala 
României: 

Intr'o zi de vară 200 de 
inși se strânseseră în jurul 
unui camion din care 
coboară 6 milițieni cu 
arme care încercau să 
țină ordinea. O vânzătoare 
așeza pachetele congelate de 
ce conţineau” 
pipote, capete şi picioare de 
găină”, 

In câteva minute marfa a 
fost vândută, camionul cu 
milițienii a dispărut .și 
clienții dezamăgiți au 
început să se certe şi să se 
bată (fistfights) între ei. 


EA SE INSTALEAZĂ 
'N ȘEA! 

“Inf, Buc,'' 20.8.88 
publică două perechi de 
fotografii luate cu ocazia 
inaugurării lucrărilor de 
construcţie a Centrului 
Consiililor Naţionale din 
Capitală. 

În prima pereche Ea sem: 
nează documentul și El se 
uită la Ea, în a doua 
fotografie El semnează și 
Ea se uită la EI. 

In cealaltă pereche El 
toarnă ciment la temelia 
clădirii și Ea zâmbește, iar 
în sora siameză a 
fotografiei, Ea toarnă și El 
zâmbeşte, 

Singura deosebire între 
fotografii e cine ţine con- 
deiul sau găleata cu ciment. 
Limbajul fotografiilor 
tradus din 'dialectica 
comunistă...la început a 
fost El, acum este El și Ea, 
urmată de EA și El iar la 
coadă vom avea doar pe EA, 
academiciană doctor inginer 
și savantă cu renume mon: 
dial! 


PARTIDUL MAIMUTOI 


**...partidul comunist 


- "român '--scrie prestigioasa 


revistă “Economist”, 
30.07.88, din Londra--joacă 
rolul maimuţoiului de paie 
pus să sperie păsările 
cerului”. 


Tot în acelaşi articol se - 


precizează că băncile nu au 
încredere în politica 
economică a președintelui 
Nicolae Ceaușescu, care a 
produs un surplus în 
comerţul de valută forte, de 
2.8 miliarde dolari SUA, 
anul trecut; dar și lipsuri 
de alimente, tăieri de 
curent electric și răscoliri 
politice.” 


“BUCUREȘTI CA 
PORT LA DUNĂRE” 


**...vedem cu ochii noștri. 
-scrie ““Informaţia 
Bucureștiului”! 23  lulie, 
a.c. sub titlul de mai sus-- 
spectaculoase înnoiri ale 
Bucureştiului. „.. după rea- 
menajarea complexă a râului 
Dâmboviţa--de a deveni 
port la Dunăre. Cu alte 
cuvinte de a se racorda şi pe 
calea apei la marele circuit 
al unor capitale europene și 


al multor oraşe ale 
lumii...” ete. 
După falimentul cu 


Canalul  Dunărea-Marea 
Neagră, unde nu se 
înregistrează nici a zecea 
parte din traficul plănuit, 


acum avem un alt exemplu | 


de L grandioasă 
Să pleci cu “Titanicul” 
din Lacul Herastrău ca să 
ajungi la Neptun. 


JUMĂTATE 
DE ADEVĂR 


Se publică statistici că 
din 1965 şi până în 1990 
salariile şi pensiile vor fi 
mărite de 5.5 ori. 

Dar nu se spune cu cât 
s'a scumpit viața din 1965 
şi până azi. De asemenea nu 
se spune la ce procent a fost 
redusă energia? 


COPII ASEMENEA 
TUBURILOR DE ORGĂ 


Compilăm din '"Deutche 
Presse” (Canada) care 
descrie impresiile culese de 
patru deputati din Bonn 
care au vizitat recent RSR- 
ul: 

“*Cezarul (Ceauşescu, 
N.R.) a făcut din România 
casa de oameni săraci a 
Europei” și în timp ce 
poporul face coadă ca să-și 
cumpere alimente 
clădeşte ''0 magistrală în 
stil stalinist cu clădiri în 
formă de căpățână de zahăr, 
plus un palat față de care 
Domul Sf. Petru şi palatele 
napolitane vor fi mici în 


* comparaţie.” 


Se notează “Politica 
brutală contra femeilor: in: 
terzicerea  anticoncepțio- 
nalelor șia intreruperilor de 

sarcină... inspecția în fa- 
brici pentru a le controla 
dacă-s gravide”, 

“Am putut să văd copii 
atât de subțiri şi atât de 
slabi ca "tuburile de orgă' 
[Orgelpheifer).” 


Articolul se încheie cu o 
singură comentare: 

“Delegația Bundestag-u- 
lui s'a întors deprimată din 
România”. 


se , 


| 


| 


Intâlnirea Grosz-Ceaușescu a fost egalată cu 
“Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în 
Judeţul Arad.” 

Ambele au ocupat acelaşi număr de coloane şi 
fotografii (R.L. 29 88): 

Ceauşescu dă mâna cu Grosz și alături Ceaușescu 
gustă, de pe o tavă pâine şi sare, oferite de o 
““țărancă”...aşa cum pe vremuri erau primiţi regii. 


Un ascultător asiduu'a atras atenția celor dela 
emisiunea românească dela postul de radio din Min: 
chen. Nu menţionaţi ““partidul”' sau “guvernul” pen: 
trucă nici unul dintre ele nu există în realitate, sunt 
reprezentate, aşa cum spune și Pacepa, prin El și 
Ea. 


a. 
Cu ocazia celui de al 41-lea “Festival Internaţional 
dela Cannes”, în loc de filme, RSR a trimis pe 
Ecaterina Opriu dela revista ““Cinema''? 


a. 
“R,L.”, 22.06.88, face reclama: Un Radiocasetofon 
stereo (pentru automobile) RS 2341 Rally costă 4140 
lei. (Leafa pe 2 luni) 


a. 
Din ziarele bucureștene: ''Mașini automate de 
spălat rufe produse la noi în țară”, marca “'Recom”. 
Maşinile sunt garantate, programate, etc., dar nu 
se spune cât costă...S'ar putea face o comparație între 
preţ și retribuţiile tarifare “mărite” ale pensionarilor 
și muncitorilor. 


În unele localităti termomentrul a atins 40 grade 
C. (Egal cu 104 grade F.). După căldurile caniculare 


au venit ploi torențiale. 
.-. 


Despre neînțelegerile dintra România si Ungaria pe 
chestiunea dărâmării satelor din Transilvania, 
agenţia Tass a îndemnat ambele părți să ajungă la o 
înțelegere...““ca ţări sociliste surori.” 

Tot ce s'a realizat la Arad, după o convorbire de 7 
ore şi jumătate, a fost că Ceaușescu a permis unei 
delegații din Budapesta să constate situația la faţa 


locului., 
a. 


Zidurile casei-muzeu din Scornicești, acolo unde-sia 
născut “Fiul prealubit”, a fost mânjite cu lături și 


produse umane. 
pe 
tru un scurt timp se dăduse 


ca să nu se vândă decât o pâine de size Oridnul 
a fost contramandat când geamurile dela fabrica de 
pâine “Spicul” au fost sparte. 

LA] 

București: sunt opriți ţăranii care ficearcă să 
aducă legume şi să le vândă pe la clienți particulari, 
Printre aceștia sunt si pensionarii pe care “Indrumă- 
torul” i-a sfătuit să 'se mute la țară ca să fie mai de 


folos economiei naționale. 
a. 


Despre grevele din Polonia şi despre tratativele din- 
tre guvern şi conducătorul “Solidarităţii”, Walessa, 
nu S'a scris nimic în presă, Aceeași tăcere ca și cu 
ocazia protestului făcut ide muncitorii din Braşov. 


2 ae 


DI. Imre Pozagay, Ta) în Comitetul politic din 
Budapesta, a declarat cu privire la distrugerea satelor 
din România că este o crimă contra drepturilor 
umane și civilizaţiei europene, iar programul politic 
al tovarăşului Ceaușescu este “o idioție de necon- 
ceput.” 

„. 

RSR a cerut ca Naţiunile Unite să redacteze un 
proiect de tratat pentru protecția mediului încon= 
jurător. Ideea vine dela același guvern care a încercat 
să depoziteze reziduurile otrăvitoare în portul liber 
Sulina, care a oferit minele din munţii Carpaţilor tot 
pentru acelaşi scop unei companii fantomă din Lich- 
tenstein, care poluează aerul si a silit Bulgaria să 
protesteze, 


n. 
Echipa de studenţi români care trebuia să ia parte 


-la primul campionat internațional de rugby (ce s'a 


ținut în Franţa) a fost oprită în ultimul moment de a 

participa. La întrecerile sportive participau 10 ţări și 

RSR era singura ţară cu regim comunist. Zvonurile 

spun că securitatea a aflat că unii studenți, 

nepătrunși de “patriotism” plănuiau să dezerteze. 
n. 


In primele şapte luni, anul 1988, Ungaria a acordat 
azil la 6500 de persoane provenite din România. 
aa. 


La Timişoara, pe linia tramvaiului, chiar aproape 
de depou, au fost aşezate, într'o noapte, două sicrie 
identificate cu precizie: Nicolae și Elena. 

. 


L] 

Kenneth W. Banta (TIME, 05.09.88) scrie din 

Bucureşti: “Hrana de bază a Româului este varza 
fiartă și ceapa. (“Boiled, cabbage and onions”!) 


Au apărut unele ăvantaie cu picturi care reprezintă 


pe marii domnitori români, iar în mijlocul lor, și mai 


înalt de cât toţi, Supra-Domnitorul Nicolae, 
„. 


Ziaristul austriac Gerhard Neureiter scrie în ''Salz- 
burger Nachtrichten” că a văzut '“'vameși şi grăniceri, 
cerşind bere și țigări Kent” dela călătorii străini, 

.. 


Pe 


Ei 


d 


„MANTUL ROMANESC 


. 


5 - ce le-a pus sub cap 
“ DA, asnostului” și i-a 
perii c pă 

[] m politicie 
troicii > i 
pri tali pot dormi 
acid: ană ce Gorbaciov 
“ai rumul care duce 
Ei în vârful dictaturii. 
E cei care nu sunt pe 
in convinși de intenţiile 
azi liberalizare ale 
inului se mai 
prez, şi câte un ac- 
“nt din senin. În rest, 
i i prietenie”. i 
e e Pakistanului, 
ia ul Hag, era 

Mohammad Zia ul [ 
ă serios pentru tim- 
Ei e trăim, prea 


Eur îi politici comuniști, 
credincios pentru 
 jongleurii religioşi, prea 
milita și disciplinat pentru 
amarhiștii interni și €x- 
torni. Demn în apărarea 
mmestigiului țării sale a 
refuzat un simbolic ajutor 
dferit de fostul Preşedinte 
Carter, explicându-i că țara 
avea nevoie de întărire 
împotriva comunismului și 
mu de alune americane. A 


OCTOMBRIE 1988 


—— George AUGUSTN—— 


religioși, al musulmanilor 
revoluționari, speculat în 
ultimul timp, la cel mai 
înalt grad, de Khomeini. 

Pakistanul, republică 
islamică prin excelență, nu 
agrea cu linia extremistă a 
lui Khomeini şi a urmat 
politică sa tradiţională de 
alianță cu Statele Unite. 
Această alianță 
nemulțumea în egală 
măsură atât pe Khomeini 
cât şi pe vecinii 
Pakistanului, Uniunea 
Sovietică şi India, ale căror 
planuri politice şi militare 
se opresc în fața acestei 
alianțe. 


S'au întâlnit în aceeași 


tabără, adepţii lui 
'* Khomeini, adversarii 
politici din partidul lui 


Bhuto, Uniunea Sovietică şi 
India, împotriva omului 
care a salvat Pakistanul de 
piere. Dacă adăugăm și pe 
teroriștii afgani instruiți la 
Moscova pentru acte de 
violență, avem o imagine a 
adversității pornită 
împotriva generalului Zia 
ul Hag. Dacă aceste forţe au 
colaborat sau nu între ele,- 


fost şansa Pakistanului ca este de resortul organelor 
cerea Statelor de investigații și mai târziu 
al istoriei, de a stabili 
adevărul. 
care a ———Atins de o rachetă 
pi ae i pa pe e 


ales şi poziția strategică 
> daromai ales fidelitatea 
“alianței Pakistanului, pen- 
„tru ca relaţiile dintre cele 
două țări să ia o direcție 
| nouă și sănătoasă, 
„Alianţei strânse dintre 
E. Statele Unite şi Pakistan 
sa datorat puternica 
„Hezistență a luptătorilor 
„ afeani liberi și a biruinţei 
„lor finale. Fără un vecin ca 
ş, ul, Afganistanul ar 
: fost de mult o Cubă, o 
„ Angolă, sau o Etiopie 
„ îiatică. O țară răvășită de 
aie, devenită o mare 
tari psaeițică 
pa esiune pentru 
rile din Goltul Persic, 
ză =A rea comunis- 
„ Pui și a Sovieticilor în Af- 
pod este fără precedent 
y Rusiei sovietice. 
Armatele de ocupație și de 
„Sh atit au fost 
„aBâle să se reț di 
Mganistan: și ala 
aa LEA era cucerit de 
, cula carti liberi. In- 
car i sperată a 
ie a Kabul de a- 
ne propria ad. 
phirație în teritoriul 
de Ruși, s'a dovedit 
munismul este 


detestat în uta a) 


Meanistan, 
„utiblema Care se crea 
tra Tetragerea  Rușilor, 
Biata organizare a 
dag tanului, Conflictul 

Conducătorii comba- 


& ue liberi, anti-comu- 
ri Pentru preluarea pu- 
mă €râ deschis, fiecare 

ta d să preia conduce- 


ei țări eli- 


* Cel mai puternic 


1 
4 
| 
y 
4 
| 
] 
| 


aL era cel al fanaticilor._. aceste zile de August: 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 


ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


inamică sau expl a 
în urma unei bombe pusă la 
bord, prăbuşirea avionului 
în care și-au pierdut viața 
Preşedintele Pakistanului, 
ambasadorul Statelor 
Unite, un general american 
şi 28 de colaboratori de 
prim rang americani și 
pakistanezi, este un puter- 
nic semnal de alarmă pen- 
tru lumea liberă. Organele 
de cercetare vor căuta sâ 
stabilească de cine a fost 
comis acest act. Daca re- 
zultatul real al cercetărilor 
va fi dat sau nu publicității, 
este treaba serviciilor res- 
pective si a statelor implica. 


te. Esenţialul rămâne înfap- - 


tul că serviciile de spionaj 
inamice au reușit să 
pătrundă până în cel mai 
înalt sector şi să acționeze 
cu mare precizie. Ori laora 
aceasta numai Rușii dispun 
de o rețea de informaţii și 
sabotaj, perfect pusă la 
punct. Graba cu care Rușii 
au trimis condoleanţe 
Pakistanului și desmințirea 
dată de agenția TASS că 
respinge acuzaţia de sabotaj 
sovietic, în prăbușirea 
avionului pakistanez, 
întăresc și mai mult ipoteza 
mâinii criminale sovietice. 
Dacă pe plan extern 
politica de expansiune 
comunistă rămâne neschim- 
bată, în sensul instigării la 
terorism, atentate, 
revoluţii şi lovituri de stat, 
pe plan intern, Gorbaciov 
testează fidelitatea faţă de 
comunism a popoarelor 
subjugate din Uniunea 
Sovietică. 
i 23 August, crt-- 
La 20 şi 23 Augu 580. 


1944 şi 1968. se 
comemorează în fiecare an 
ziua de doliu, a celor 
cotropiți de Ruși. Nu știm 
ce cabală sovietică ține 
horoscopul comunismului, 

r Rușii au o preferință 


„ bolnăvicioasă pentru aceste 


zile din a doua jumătate a 
lui Augsut. In 1939, Rib- 
bentrop semna la Moscova 
cu omologul său Molotov, 
tratatul de împărțire a 
zonelor europene. O pre- 
Yalta, unde au căzut vic- 
time Tările Baltice, 
Polonia, o parte din Fin- 
dlanda, Basarabia și 
Bucovina de Nord. 

In 1944, Ruşii primesc 
pe tavă capitularea 
necondiționată a României 
din partea unor politicieni 
veroşi, când cel mai prost 
negustor din Obor sau Piața 
Mare s'ar fi tocmit cât de 
cât și ar mai fi câștigat la 
preț. E 

In 1968, trupele 
comuniste ale Tratatului 
dela Varşovia -mobilizate și 
conduse de Ruși invadează 
Cehoslovacia, țară al cărei 
lider, Dubcek, mai credea în 


naivitatea lui, în 
““comunismul cu față 
umană”. 


De  tragediile urmate 


orașului. 

Pentru prima dată a fost 
dat publicităţii protocolul 
secret nazisto-comunist, în 
care era prevăzută ocuparea 
de către Ruși a Tărilor 
Baltice. (Pe când protocolul 
secret capitalisto-comunist, 
de cedare a Europei de 


Răsărit?) 
La Praga - și curios, la 
Moscova- s'a manifestat 


împotriva brutalei ocupări 
a Cehoslovaciei de către 
trupele Pactului dela 
Varşovia, la 20-23 August 
1968. La Praga s'a scandat 
numele lui Dubcek şi s'au 
strigat sloganele: Libertate 
și “Afară cu Ruşii”. 

La Moscova,  manifes- 
tanții au fost organizați de 
către un grup de disidenți 
sovietici, intitulat Uniunea 
Democratică, deși a fost 
anunțat că orice 
manifestații au fost in- 
terzise de autorităţi. 
Manifestanţii dela Moscova 
au distribuit manifeste în 
care scriau că ''Un popor 
nu poate fi liber dacă 
asupreşte alte propoare”. 
In număr de circa 500 ei au 
traversat Parcul Pușkin și 
au scandat îndelung: 
““Praga! Praga!'! 
Manifestaţia a fost spartă 


după aceste zile de August, 


Sei 


pusul refuză să-şi amin 


tească sau să cerceteze. 
Doar despre invazia din 
Cehoslovacia, sociologii și: 
au notat în block-notes-uri 
că a apărut o nouă doctrină 
a “suveranității limitate” 
pe care au înregistrat:o 
““doctirna Brejnev”. 

Există însă o memorie 
inalterabilă, manifestată 
spiritual și fizic: neamul și 
patria - teritoriul unde 
trăieşte un neam. Această 
memorie nu a putut fi 
ştearsă nici de tancurile 
sovietice, nici de deportările 
în Siberia, nici de 
colonizările cu Ruși ale 
teritoriilor răpite, nici de 
interzicerea limbii materne 
în şcoli. Această memorie 
este adânc înscrisă în orice 
piatră de temelie, în orice 
arbore de pe câmp, în orice 
drum bătătorit. : : 

Această memorie sa 
trezit la viață în 1988, la 
apropae cincizeci de ani 
dela semnarea sinistrului 
tratat dela Moscova. 

Zeci de mii AA, deo: 
stranți  cerân in- 
dependenţa faţă de 
Moscova, au tri în 
capitalele celor trei 
Serubilei baltice, la 23 
August. La Tallin, Riga și 
Kaunas, au fost scoase pe 
stradă steagurile Estoneiei, 
Letoniei şi Lituaniei. Vor: 
bitorii au atacat falsa ver- 
siune sovietică a istoriei că 
țările lor au cerut alipirea 


la B 

La Vilnius, capitala 
Lituaniei, au participat la 
demonstraţie peste 100.000 
de manifestanți -o șesime 
„din totalul populației 


de poliție și s'au efectuat 


Mai drama! 
situația din Polonia, unde 
greva s'a extins la toate 
marile întreprinderi. Cu o 
experiență mai veche în 
acest domeniu, Polonezii 
muncitori știu să se 
organizeze și să se 
solidarizeze, pentru a 
demonstra că sunt o forţă. 
Incercarea guvernului și a 
partidului comunist de a-i 
intimida pe muncitori s'a 
zdrobit dela început. 
Realist și prudent de data 
aceasta -când la Kremlin nu 
mai tronează Brejnev: 
Jaruzelski a aruncat vina 
pe autorităţi, că nu ştiu să 
trateze cu muncitorii. 
Guvernul a fost obligat să 
trateze cu Walesa, întărind 
cu mult speranțele mun: 
citorilor polonezi de a vedea 

in nou legalizarea sin- 
dicatului liber 
“Solidaritatea”. Criza prin 
care trece întreaga 
economie a Poloniei i-a 
făcut şi pe muncitori să fie 
mai moderați în cererile 
lor, netezind calea spre 
propriul lor organism liber. 
Dacă ținem seamă că se 
scot la iveală cauzele care 
au dus la cel de al 2-lea răz- 
boi mondial, început con: 
comitent de Germani și 
Ruși prin ocuparea Poloniei 
de către ambele dictaturi, 
poziția Kremlinului nu este 
de invidiat. Strânși cu uşa, 
Ruşii au recunoscut că 
asasinatele dela Katyn sunt 
comise de poliţia stalinistă. 

Faţă de întreaga fierbere 
care agită lagărul comunist, 
se va schimba oare ceva în 
România? 


„băncile am 


pare | 


PAGINA 23 

ME EI IEI SE E E =: 

Cronica internatională | 
„ 


DILEMELE KREMLINULUI 
ŞI PASIVITATEA OCCIDENTULUI 


nu a antrenat 
alegătorilor americani, cu 
căra personalitate a Preşedintelui Reagan este 
greu de înlocuit la Casa Albă iar criza de cadre care 
dăinuie în Partidul Democrat ca şi puternica in- 
fluenţă a stângii liberale care domină acest partid, au 
făcut ca oponentul democrat la preşedinţie să fie o 
persoană ștearsă, lipsită de orice calități necesare 
unui conducător de supraputere mondială. 
Infruntarea dintre Vice-Preşedintele Bush și guver- 
naotrul Dukakis ar părea lipsită de sens, com- 
parându-le - capacitatea şi experiența politică, 
patriotismul și dăruirea de sine. Intrebarea care 
dăinuie pentru mulți Americani conștienți, este, cum 


„a putut Partidul Democrat să propună pe Dukakis, 


candidat la preşedinţia ţării? 

Democraţia își are însă și | 
ei, printre care și aceea.că doi analfabeți infirmă prin 
numărul de voturi superior, un savant. Va apărea 
această anomalie în Noembrie viitor în favoarea lui 
Dukakis? 

Este testul de maturitate la care va răspunde 
poporul american. Noi credem că bunul simţ și 
luciditatea va triumfa și experimentatul George Bush, 
se va instala pe fotoliul dela Casa Albă. d 

Alegerile americane sunt importante în mod special 
pentru politica mondială. Viitorul preşedinte are pe 
agendă continuarea dialogului cu Rușii. Afirmațiile 
din campania electorală ale lui Dukakis, că va reduce 
sumele alocate pentru înarmare și se vor opune 
oricărui ajutor pentru luptătorii naționaliști din 
Nicaragua, este un vot în alb dat Rușilor, fără ca 
aceştia să fi negociat problema în cadrul unor 
tratative. Se proiectează dărâmarea întregului sistem 
de apărare construit cu migală şi cu enorme sacrificii 
materiale, de către Președintele Reagan. Dacă planul 
preconizat de Dukakis va fi pus în aplicare, 
prăbușirea lumei libere în dezastru, nu mai este 
departe. 

Fără și peste capul Administraţiei Americane, forțe 
din umbră au lucrat la întărirea comunismului 
rusesc. Intr'o analiză făcută de International Finan- 
cing Review, datoriile ţărilor comuniste către 
America se ridică la sume alarmante. Lagărul 
comunist datorează 64 miliarde de dolari. Plata 


„acestor datorii se face prin alte împrumuturi dela 


cane, cu dobânzi reduse, |: 


“acces nici pe departe, fermierii americani. Băn 
americane ca First National Bank of Chicago, acordă 
Rusiei împrumuturi de miliarde de dolari, fără nici o 
acoperire şi fără nici un control al investiţiilor. Anul 
trecut această bancă a acordat Rușilor un împrumut 
de 200 milioane de dolari. Intrebaţi dacă aceşti bani 
pot fi folosiți de Ruși la achiziții de rachete in- 
tercontinentale, cu destinația Statele Unite, 
reprezentanţii băncii au răspuns: -Se poate desigur, 
dar sperăm că nu vor fi folosiţi în acest sens. N'avem 
cum sa-i contorlăm!... 

In timp ce o mare parte din fermierii americani își 
pierd pământul pentrucă băncile refuză să le dea 
credite pe termen lung, cu dobândă moderată, pentru 
a-şi acoperi cheltuielile de producţie, băncile 
Manufacturer Hanover Trust și Security Pacific, 
refuză să comunice câte miliarde au împrumutat 
Rușilor şi în ce condiţii. 

Agricultura colectivizată de pe timpul lui Stalin, 
este un dezastru; industria alimentară pune pe piaţă 
conserve pe care nu le mănâncă nici pisicile, scrie 
Literaturnaia Gazeta; spitalele şi maternitățile sunt 
lipsite de cele mai elementare ustensile; industria 
grea este complet deficitară şi ea înghite întregul 
buget alocat producţiei; întreţinerea Cubei pentru a 
trimite trupe în Angola şi a fi un cap de pod agresiv 
împotriva Statelor Unite, îi costă pe Ruși peste 5 
miliarde dolari pe an. In societățile comerciale mixte 
americano-sovietice, “'specialiştii” în afaceri, 

sovietici, sunt toți ofițeri din KGB, interesați în 
furtul de tehnologie şi secrete militare şi mai puțin în 
afaceri comerciale. 

Grija față de om, a juns o sinistră glumă în 
Uniunea Sovietică. Specialistul oculist Sviatoslav 
Fedorov declara nu de mult: **Medicul sovietic de 
astăzi, este un soldat înarmat cu arc şi săgeți și nu 
este în puterea lui să lupte cu complicaţia bolilor.” 

Pe planul electronicei, Ruşii au nevoie la ora 
aceasta de 28 milioane de computere persoanele și în 
urma măsurilor luate de primă necesitate abia în 
1990 sunt planificate a se produce...1 milion de 
asemenea computere. 

Dacă în toate aceste domenii Rușii au rămas cu 
mult în urmă, există un domeniu unde sunt pe locul 
întâi. Ministrul de externe Sevarnadze a recunoscut 
că Sovieticii alocă 1% din produsul global pentru înar- 
mare, dar în conversațiile avute cu anumite persoane 
din Vest, anumiţi economişti sovietici au recunoscut 
cort pi ilie se alocă 40% din produsul 

narmare, 

alocă de Statele Unite. open sau Va. căt pă 

Acestea sunt doar o parte din proi 
pt E masa de lucru a litorulă ala fă Sag 

*» LJ - 
i tă Lina sasa despre ele m suflă nici o vorbă can- 


curiozităţile şi slăbiciunile ” 


A, 


y Ptptni 


= PAGINA 24 


OCTOMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANESC: 


CRONICA VREMII NOTE SI COMENTARII 


PROBLEME ROMÂNEŞTI ACTUALE 


—— lon BOIERU— 


PACTUL GERMANO- 
SOVIETIC DIN 1939, face 
obiectul multor comentarii 
de presă, mai cu seamă 
în urma protestelor din 
Tările Baltice (Letonia, Li- 
tuania și Estonia), care au 
fost încadrate în Rusia So- 
vietică, prin stipulațiile a- 
cestui pact. Comentariile 
ziaristice își au valoarea 
lor, de memento istoric, dar 
este ceva care lipseşte, în 
presa de astăzi, și această 
lipsă demonstrează o con- 
tradicție morală, în care 
se găsesc mulți dintre co- 
mentatori. 

Dacă pornim dela premi- 
za curentă, a celor ce scriu 
despre acest fapt, că înțe- 
legerea dintre Hitler și Sta- 
lin a fost o aberaţie poli- 
tică și totodată expresia unor 
tendințe imperialiste de na- 
tură externă, atunci ne gă- 
sim în fața unor comenta- 
tori, care scriu cu oareca- 

re obiectivitate. Nu sepoate 
concepe pactul dintre Hitler 
şi Stalin în afara acestei 
premize fundamentale. In 
fond, singura linie, care fă- 
cea posibilă apropierea din- 
tre ideologia național socia- 
listă a lui Hitler și ideo- 
logia comunistă (bolșevică) 
a adi Stalin, era setea de 


teritorii, care zii 
altor țări suverane și altor 
popoare. Altfel, cele două 
ideologii erau ireductibile. 
Si trecem peste acest con- 
flict ideologic. Reţinem doar 
faptul că, deși ireductibile 
cele două ideologii, Hitler 
si Stalin s'au acomodat pe 
plan politic, pentru a-si sa- 
tisface setea de cuceriri te- 
ritoriale si de a subjuga 
alte popoare, indiferent de 
principiile morale şi derea- 

e istorice, de altă na- 
tură. Atât Hitler, cât si 
Stalin își urmăreau proprii= 
le lor obiective și interese 
(ideologice, statale, rațio- 
nale, politice, ete.) și că- 
utau să ateueze adversi- 
tatea celuilalt, cel puțin 
pentru o perioadă de vreme. 

Nimeni nu poate nega sau 
înlătura premiza care a dus 
la semnarea pactului din 
1939, între Germania Naţio- 
nal Socialistă şi Rusia So- 
vietică, 

Dar, dacă discutăm as- 
pectele istorice și politice 
ale acestui pact, în struc- 
tura lor morală (adică imo- 
rală) și puterile aliate, oc- 
cidentale au respins, ca ab- 
surd și ilogic, acest pact, 
ne punem o întrebare fi- 
rească şi logică, de ce să 
nu discutăm și “'supravie- 
țuirea și acceptarea conți- 
nutului și substanței acestui 


pact, în partea lui care fa- 
voriza pe Stalin” ? Numai 
Hitler a fost imperialist și 
absurd în pozițiile lui ? 
Oare, Stalin, a fost legitim, 
în pretențiile sale de cu- 
ceriri teritoriale ? Incazul 
acesta, ultim, nimeni nu are 
dreptul să fie supărat pe 
Hitler, deoarece, prinpactul 
din 1939, el a îngăduit lui 
Stalin să obțină ceva '“legi- 
tim”! Si, ceea ce este foarte 
grav, este că după termi- 
narea celui de al doilea răz- 
boi mondial Puterile aliate, 
învingătoare au îngăduit, Ru- 
siei Sovietice, ca si Hitler, 
fără nici o schimbare, să 
beneficieze de stipulațiile 
Pactului Hitler-Stalin, din 
1939. Puterile aliate au de- 
venit, prin propria lor de- 
cizie, conștientă și inten- 
țională, generoși cu terito- 
riile altora, care au fost 
cedate Rusiei Sovietice, şi 
respectoși față de Hitler, că- 
ruia i-au recunoscut legiti- 
mitatea Pactului din 1939, 
în care se stabileau zone de 
influență. Deci, Pactul Hit- 
ler-Stalin din 1939 nu a fost 
imoral si absurd, decât în 
ceea ce priveşte pe Hitler 
-după felul cum se face in- 
terpretarea contemporană, a 
unora dintre comentatori. 


_ CHESTIUNEA BASARA- 


BIEI ȘI ȚINUTUL HERȚEI 


Tot cu ocazia Pactului 
Germano-Sovietic din 1939, 
s'a stabilit o stipulație, pri- 
vind Basarabia, o străveche 
provincie românească, care 
a fost oferită Rusiei Sovie- 
tice. Exemplu clasic de ex- 
pansiune teritorială, pentru- 
că Rusia Sovietică mu era 


îndreptățită, sub nici o 
formă, să stăpânească a- 


ceastă provincie. Hitler, 
care dorea, în schimb, să 
primească alte teritorii, ca 
o ofertă Sovietică, a semnat 
““cedarea”” Basarabiei, în 
favoarea Sovietelor. Absurd, 
ilogic, imoral și o sfrun- 
tare a legilor internaționale 
și a tratatelor depace, sem- 
nate anterior. Dar, după 
terminarea războiului al 
2-lea mondial, Puterile alia- 
te au preluat moștenirea lui 
Hitler si i-au recunoscut 
legitimitatea din Pactul din 
1939. Stalin a devenit -prin 
sancţionarea Puterilor oc- 
cidentale- proprietarul Ba- 
sarabiei, așa cum a recu- 
noscut Hitler. Si, Puterile 
aliate s'au dorit să fie mai 
generoase față de Soviete şi 
le-au dăruit și Tinutul Her- 
ţa cu o parte din Bucovina. 
Ceea ce este absurd, ilogic 
şi împotriva legilor inter- 
naționale; însă acest aspect 
nu este discutat, ci complet 


ignorat, de către comenta- 
torii din presa. 


SITUAȚIA ACTUALĂ 


Popoarele non-slave, din 
interiorul Rusiei Sovietice 
se frământă, se agită și 
contestă valabilitatea Pac- 
tului Hitler-Stalin din 1939. 
'Tările Baltice au făcut de- 
monstrații populare, ma- 
sive, în orașele principale 
si au curajul să se mani- 
teste pe linia intereselor 
lor naționale, 

In Basarabia și Bucovina 
ocupată, cu Tinutul Herţa, 
există o permanentă rezis- 
tență națională, împotriva 
dominației sovietice. 

In Polonia se cunosc stă- 
rile de lucruri și tulbură- 
rile care, în diferite forme, 
arată fragilitatea puterii co- 
muniste și a stăpânirii so- 
vietice. 

Este vorba de o “'recal- 
citranță_ generală”, anti- 
sovietică, Este vorba de po- 
poarele care-si revendică 
dreptul de independență și 
suveranitate naţională - 
dreptul de existență naționa- 
lă, liberă și fără dominații 
străine. 

Unde sunt Puterile aliate, 
occidentale ? Puterile 9c- 
cidentale și a! sumat 


care nu și le-au îndeplinit, 
In faj tragediilor pe care 
le traiesc popoarele Subiu- 
gate de Rusia Sovietică, sub- 


„ jugate prin înțelegerea Hit- 


ler-Stalin și apoi prin în- 
țelegerea Stalin șiOcciden- 
tali, mu se mai găsesc oa- 
meni de conducere politică, 
care, pe temeiul obligațiilor 
morale și a legilor inter- 
naționale. să inițieze acțiuni 
care să aducă pacea lumii, 
prin eliberarea popoarelor 
din sclavia sovietică ? Căci 
nu va fi pace în lume până 
nu vor fi îndreptate nedrep- 
tățile popoarelor, națiunilor 
și ale statelor. 


TRANSILVANIA 


A fost și ea lovită, în 
1940, tot în spiritul Pactului 
Hitler-Stalin. Ca o conse- 
cință a acestui Pact. Insă 
lovitura a venit dela Hitler 


"și Mussolini, pe temeiul unor 
„complicate', complexe si so- 


fisticate rațiuni politice, ale 
celor doi conducători poli- 
tici, Fără amestecul lui 
Stalin. Dictatul dela Viena 
a fost o aberaţie, o absur- 
ditate, o violentare a legi- 
lor și tratatelor internațio- 
nale, După război (al doilea 
mondial) Puterile occiden- 
tale l-au anulat în virtutea 
legilor și tratatelor inter- 
naționale, Tratatele ante- 


rioare au fost invocate si, 
pe baza lor, Dictatul lui 
Hitler și Mussolini, din 1940 
a fost anulat. Logic, firesc, 
legal și moral. De reținut 
faptul” că Stalin a fost în 
favoarea anulării Dictatului 
dela Viena, din 1940, în le- 
gătură cu Transilvania. 
Deci, Puterile occidentale 
nu au avut opoziție. Stalin 
era interesat în Basarabia 
și Bucovina cu Tinutul Herţa 
și știa că va domina și Ro- 
mânia, deci nu avea motive 
de opoziţie față de puterile 
occidentale. 

O poziţie curioasă, în a- 
cest context de probleme 
și dezbateri, o prezintă pro- 
paganda magiară. In timp 
ce popoarele oferite Rusiei 
Sovietice, prin Pactul Hitler. 
Stalin din 1939, protestează 
împotriva dominaţiei sovie- 
tice și contestă valabilitatea 
juridică, morală și politică 
a acestui Pact, propaganda 
maghiară se vrea beneficia- 
ra și moștenitoarea Dicta- 
tului dela Viena, din 1940, 
impus de Hitler si Mussolini. 
In ciuda tratatelor de pace, 
semnate după primul război 
mondial, în ciuda legilor in- 
ternaționale și i în ciuda rea- 
lităților privind 'Transil- 
vania. 


Seaca a lent cr arca 


dicări ilogice, 
fără sens moral. 


Noi suntem pentru anu- 
larea tuturor formelor de 
pacte și dictate formulate 
prin Pactul dintre Hitler și 
Stalin în 1939, deci inclusiv 
Dictatul dela Viena din 1940. 
In politica internațională 
dacă mu se respectă princi- 
piile de morală, de drep- 
tate și adevăr istoric, se va 
crea "haos și anarhie, deci 
o absență gravă apăcii, care 
nu ajută la stabilirea nor- 
mală a relațiilor dintre po- 
poare, națiuni și state. 


Nu  contestăm dreptul 
maghiarilor de a-și iubi nea- 
mul lor si de a-i apăra inte- 
resele, de a fi naționaliști, 
dar naționalismul are mai 
multe forme de manifestare. 
Forma naționalismului care 
poate fi valorificată în gra- 
dul cel mai ridicat este a 
naționalismului creștin. Iţi 
iubești neamul, ca'o pre= 
rogativă naturală a existen- 
ței tale, dar prin iubirea și 
morala creștină te încadrezi 
în ordinea "de existețe na- 
ționale, rânduită prin voia 
lui Dumnezeu în istorie si 
nu lucrezi pentru dominarea 
sau îngroparea altora. La-. 
tinitatea românească nu are 
nimic de a face cu elnici- 
tatea şi aspirațiile ma- 
ghiare. 


bait și 


CITIŢI REGULAT ZIARUL 
“CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


ROMÂNIA 
DE IERI ŞI DE AZI 


România, țara noastră de baștină pe care o iubim 
din străfundul inimii noastre, intitulată pe nedrept 
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, nu-i cu adevărat 
o REPUBLICA, nu-i SOCIALISTA și pe departe, nu-i 
nici ROMANA, ci, pe drept cuvânt” spunând este una 
dintre cele mai groaznice dictaturi, nemaipomenite în 
istoria veacului nostru. O dictatură impusă neamului 
nostru de una dintre cele mai sinistre figuri din 
întreaga noastră istorie; Nicolae Ceausescu, care nu 
numai că-i un neisprăvit mintal, dar în "acelaşi timp e 
un caz psihopatic de natura lui Iosif Visarionovici 
Stalin, dela care a moștenit toate relele. 

Cum însă Ungurii fac caz de această imbalanță a 
conducătorului României de astăzi pe tema con- 
fraților lor din Transilvania ca fiind persecutați de un 
regim infast și aberant, condus de cel mai urit fiu al 
poporului, care nu-i persecută numai pe Unguri ci de 
asemenea persecută întreg neamul românesc, ne 
întrebăm, şi asta pe bună cuviință, de ce anume 
Maghiarii de peste hotare fac caz de atitudinile umi 
paranoic?... 

Dar să intoarcem acum foaia istoriei, reproducând 
mai jos câteva fragmente de constatări la fața locului 
de Andrew Archibal Paton (1811- 1871), autor și 
diplomat, ce pun propaganda șovină maghiară ''pe loc 
repaus”, ceea ce anumiți diplomaţi americani, cu 
părere de-rău, inconştienți de cauză, joacă cartea 

propagandei maghiare, absolut neîntemeiată și lipsită 
de orice sens ce poate fi luat în considerare. Să-i dăm 
deci cuvântul acestui  mărturisitor nepartinic, 
subliniind faptul că respectivele citate sunt luate din 
cartea THE ROMANIAN SCENE: AN ANTHOLOGY 
ON ROMANIA AND HER PEOPLE, by Henry Philip 
Bernard Baerlein, F. Muller Ltd. 1945: 

„„Războiul din Transilvania a fost un război al 
aurmilelor cătune, împotriva castelelor, un ăzboi al 
unei rase impotriva alteia, în care politica, fie Îi be 
sau conservativă, nu avea prea mult de spus... Dela 


intrarea mea în 2: Transilvania, pâză ce am ajuns în 
în tala-ei 6 i 


cătun sau cărciu ăi dela întretăierea dă ici era 
distrusă, şi într'o ţară daco-romană, pot şi eu aplica 
cuvintele lui Chateaubriand când vorbea de călători 
vieţii sale şi denumind acest drum al său: “Une 
longue voie romaine bordee de monuments funebres” - 
o cale lungă, presărată cu morminte -, atât de intensă 
mi-a fost atenţia când priveam casele fără acoperiş 
sau gropile ascunse în care earu plasate trupuri 
omeneşti, 

““Morala tuturor celor spuse mai înainte, este că 
majoritatea populației din Transilvania, este de 
origină daco-romană ce a trăit pe aceste meleaguri de 
sute de ani, în condiţii nespus de grele si 
dușmănoase... Z 

“Legile introduse de Maghiari în 1540, proclamau 
că: 

-Nici unui Român nu-i este permis a ocupa o 
poziție oficială. 

. Nici o școală mu poate exista fără permisiunea 
autorităților. 

- Nici unui Român nu i-se permite a purta cizme 
sau pantofi, ci numai opinci. 

- Nici unui Român nu i-se permite a îmbrăca orice 
fel de îmbrăcămite de piele, ci numai de lână or- 
dinară. 

- Nici unui Român, nu-i este permis să poarte 
pălărie, ci numai căciulă. 

- Nici o casă românească nu-și poate avea ferestrele 
Sura uliţă, ci numai în interiorul curții. 

Nici unui Român nu i-se permite dreptul de a 
avea un coș. 

Pe scurt spunem că Maghiarii, cu toată dragostea 
“lor de libertate pentru ei, sunt nespus de aroganți - 
când este vorba de alții... 

Obrăznicia maghiară pe tema Transilvaniei, pusă 
pe calapod de către o emigrație inconștientă, pe noi 
Românii, ne lasă rece. Orice ar spune ei, eo 
nerușinată minciună îndreptată cu vădite intenţii... 

Se plâng Maghiarii că Nicolae Ceauşescu îi per: 
secută pe frații lor de sânge, dar de aici și până la 
stupida lor pretenţie de a vedea din nou Transilvania, 
ca făcând parte din defunctul i imperiu austro-ungar, e 
o cale atât de lungă pe care n'o putem imagina nici 
măcar în visele noastre cele mai absurde. 

Că în România lui Nicolae Ceauşescu au loc 
asemenea persecuții, de asta nu poate fi tras la 
răspundere întegrul neam. Transilvania, leagănul 
românismului, a fost, este și va rămâne de-a pururi ca 
făcând parte intrisecă din România. De asta, trebue 
să ia cunoştinţă şi Maghiarii, căci cu toată 
propaganda lor deşănțată, nu putem admite ca în 
veacul acesta, Românii să devină iarăși sclavii u is 
țări asupritoare. Si asupriți fost:au Românii di 
Transilvania În timpul dominației lor, asupriri ce 
întrec orice imaginaţie bolnavă,