Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 159, iulie 1989

Chiar în sinistra situaţie creată la 
Yalta, România ar fi putut avea azi o 
poziție internațională mai bună dacă nu îi 
cădeau în cap plăgile aduse de comunismul 
cel mai rău. Nici Polonia, nici Ungaria, nu 
se aflau în situaţii mai bune la sfârșitul 
războiului. Dar în ultimii 44 de ani 
pacifici în Europa, aceste țări au reușit 
să forţeze luarea în consideraţie de către 
lumea liberă. In timp ce României i se taie 
dreptul de națiune privilegiată din cauza 
unui regim criminal, Statele Unite promit 
să ajute Polonia comunistă în care însă a 
fost legalizată opoziţia sindicală, adică 
recunoaşterea unui sindicat autonom. 

La rândul ei Ungaria manifestă deschis 
voința de-a intra în neutralitate, ca 
Austria, deci să se desfacă de *'Pactul dela 
Varşovia”. Să nu uităm că Polonia şi 
Ungaria sunt ocupate cu sute de mii de 
soldați sovietici, înarmați până în dinţi. 
Deci este vorba de o toleranţă de care nu 
ştim ce ascunde pentru viitor. 

Azi ţara noastră este cea mai înapoiată 
din blocul comunist. Infometată, lipsită de 


CE-I AŞTEAPTĂ PE ROMÂNI? 


—— George BRANA— 


orice fel de lucruri de primă necesitate, ca 
să nu mai vorbim de medicamente şi in- 
stalaţii de spitalizare, România de azi 
"declară prin satrapii ei că e în stare să 


producă bomba atomică, dar din 
mărinimie pacifică nu o produce. 
Nebunie? Cacialma politică disperată? 


Santaj? S'ar putea să fie din toate acestea 
câte ceva, dar în ce priveşte ''nebunia” 
putem spune că mafioții cu Nașul lor, mai 
curând fac pe nebunii. lar dacă e cacialma, 
cine plătește potul? Si cine ar fi să 
plătească șantajul? Sclavii, bineînţeles. 


De frica bombei atomice dela Balta Albă 
nu va tremura nimeni. Dar ne amintim că 
la un moment dat, nu de mult, sa 
declarat în R.S.R. că arma chimică este 
bomba atomică a săracilor. Era vorba de 
fabrica lui Khadafi. Deci: dacă partidul 
mafiei nu poate construi o bombă atomică, 
a bogaţilor de ce să nu poată construi una 
chimică, a săracilor? Ori s'o primească în 
dar dela iubitul Khadafi, colonel generos, 
mare cavaler în materie de terorism. Aşa 


ISSN PA 
0705-8365 


ANUL 14 Nr. 159 IULIE 1989- 


că lumea vigilentă din Apus începe să se 
ingrijoreze pentrucă există un risc față de 
șantajul terorist cu o eventuală 
amenințare cu “bomba săracului” 
Asemenea armă, fie ea doar “'a săracului” 
e cam ca briciul în mâna maimuței. De 
aceea s'ar impune concluzia că maimuța 
trebue să fie pusă în cușcă mai bine 
înainte decât după ce fură briciul. 
"Maimuţa” care ar trebui pusă eventual 
în cuşcă ar fi guvernul comunist cu toată 
aparatura inclusiv Nașul şi familia. Fiind 
vorba de un risc pe care-l oferă România 
comunistă de azi s'ar putea să se caute o 
soluţie, de pildă aceea de-a pune această 
țară sub tutelă. Ceea ce ar fi posibil 
printr'un târg cu schimburi de servicii 
între Est şi Vest, Si să fim împărțiți dela 
o zi la alta, cum s'a petrecut în 1940. 

România de azi, mai precis R.S.R., cu 
regimul ei de teroare nu are în nicio parte 
a lumii civilizate vreun prieten. Prietenii 
de altă dată, inexistenţi în 1940, Franţa și 
Anglia, au grele probleme de rezolvat la ei 
acasă. Părţi din marele public al presei, 


intelectualii, sunt afectaţi fără îndoială de 
suferințele unui popor intrat pe calea 
desființării, dar guvernele cu tot ce 
întreprind sunt până la urmă în funcție de 
ce se întâmplă între U.S.A. și U.R.S:S. 
U.R.S.S.? Da, U.R.S.S., care mu trece 
peste interesele ei nici cât negru sub 
unghie, și care ține Occidentul în 
mână cu șantajul războiului total. Si dacă 
se face un târg oneros în ce ne priveşte, 
adică Estul cedează Vestului Polonia şi 
Ungaria în schimbul tării noastre ce-ar 
trece la discreția Estului, nici numele 
nar mai rămâne din România. 


Noi sperăm, şi ne rugăm lui Dumnezeu 
să nu se ajungă aici. Dar Dumnezeul 
nostru nu este ca zeii antici, adică ru in- 
tervine istoric. Istoria e lăsată pe seama 
oamenilor. De aceea nu avem liniște. Cine ; 
garantează acestui popor al nostru că nu | 
va fi lovit încă odată ca în 1940, adică și 
mai greu pentrucă aceasta e progresia 
răului? Pe cine să întrebăm: ce aveți de 
gând cu ţara şi neamul nostru? 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


Preiul unui abonamet anual 
253450) 


EDITOR: GEORGE BĂLAȘU 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA, CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA, OLANDA. ROMANIA. SPANIA. SU-A.. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


ESTUL LUI LUCIU LILI LIU LL 


UN ULTIM MARE 
LUCRU CURIOS 


Eugen BÂRSAN 


avut absolut nimic de protestat. 
Ce ar 


trebue să transforme cât mai 


Mănescu, Brucan, 


apucă să protesteze contra acestuia. 


nebunia lui 


mici-se complac în starea de 
acționând nebunește, ei 


Marele lucru curios luat ca temă a acestor rânduri 
- este poliloghia din ultimul timp asupra unei scrisori 
semnată de şase comuniști reseriști şi trimisă tar- 
torului Ceaușescu. In fapt nu a unor înşi comuniști 
de rând ci a unora care fruntasi fiind în zilele operei 
năprasnice de comunizare a ţării, în acel timp n'au 


fi putut avea atunci ceva de protestat 
Apostol, Pârvulescu, Bârlădeanu, C. Mănescu, Bru- 
can şi Răceanu, când visurile lor de a face parte din 
clica de ştabi roșii ori chiar de a ajunge în vârful ei, 
erau total condiționate de o distrugere a tot ce-i 
bun în România și de o consolidare a regimului pe 
efectele distrugerilor. In chip clar, comuniștii nu 
cunosc decât politica măsurilor care cu orice preţ 
radical o ţară 
necomunistă în ţară comunistă și apoi s'o ţină acolo. 
La bază, aceasta este ceea ce a pus România pe calea 
ruinei. Si, oare, care dintre cei şase semnatari ai 
scrisorii adresate şefului parțidului din care ei fac 
parte, n'a contribuit zelos la politica banditească de 
comunizare a ţării, respectiv de ruinare a ei. 

Si cu toată această operă îngrozitoare de ruinare a 
României, pentru Apostol, Pârvulescu, Bârlădeanu, C 
şi Răceanu, partidul comunist 
continuă a fi totuși un lucru bun, atâta timp cât ei 
nu-și dau demisia din el și n'au nimic de protestat 
contra lui. Tot ce-i rău ar fi doar șeful. Si, aşa, se 


Că Ceaușescu este posedat de nebunie în ceea ce 
face ca șef de partid, de regim şi de stat, e în afară de 
orice discuţie. Dar ce ar trebui să se pună în discuţie - 
și din păcate se ocoleşte acest lucru - 
Ceaușescu nu este deloc numai o 
chestiune personală. El este în fapt o întruchipare a 
nebuniei care caracterizează partidul și pe comuniști 
Căci toți comuniștii-cu deosebire ştabii mari, ștabii 
nebunie. 
simt că sunt cineva. De 

Continuare în pag. 3 
III III ITI iz 


e faptul că 


Să fi luat Bush taurul de 
coarne ca să salveze Euro- 

pa? Rămâne să sperămcă la 
Bruxelles au fost strivite 
două muște dintr”o dată. Una 
era stridentul bâzâit al unui 
ministru de externe german, 
în criză de “profilare””, dar 
poate şi deținătorul > vreunei 
misiuni, iar cealaltă bâzâi- 
toare era '“glasul glasnostu- 
lui”, sau “'perestroicanis- 
mul”? unor mici burghezi 
cărora le-a cam stat ceasul. 
Bush se arată un om politic 
mult mai interesant decât 
s'ar fi crezut. Adică spune, 
de exemplu, ce n'a mai spus 
nimeni din acest Occident: 
“războiul rece se va termina 
odată cu desființarea împăr- 
țirii Europei”. Ergo: pace, 
caldă sau rece, nu e posibil 
fără libertate. 

Noul președinte socotește 
în loc să se precipite, 'ca 
amintitul ministru care ime- 
diat după apariția lui Gorba- 
ciov a început să strige cât 
î ținea gura: “'săriți oameni 
buni, să-l ajutăm, că e de-al 
nostru””! In acest fel o parte 
din Germani au fost dezori- 
entaţi în Vest, și țara s'a 
împărțit iremediabil în două 
tabere: socialiștii cu toate 
sectele comunismului din a- 
ceastă țară, care vor pur și 
simplu propria dezar mare, 
act unilateral si fără Spaţii 
și ne-socialiștii sau neo-li- 

ralii, care mu vor o 
capitulare fără condiţii. Din 


Numai 


UI 


EVENTUALE NOI PERSPECTIVE 


——— Adrian B. COSMA— 


nefericire aceștia sunt în 
minoritate, așa că vor pierde 
alegerile viitorare. 

Când s'a declansat feno- 
menul “Gorbaciov”? ca să 
devină în Europa liberă “fe- 
fectul Gorbaciov”, actualul 
cancelar al Germaniei de 
Vest a spus un lucru remar- 
cabil: Gorbaciov m este 
deloc inferior în materie de 


“relații publice” fostului: 


Goebels. A fost atunci un fel 
de stupoare, ca în Evul Mediu 
faţă de cine ştiece blasfemie, 
si de atunci mass media din 
Germania de Vest duce o 
campanie de ură împotriva 
acestui cancelar susținută 
chiar de “'colegii” lui mini- 
steriali din partidul “Liber 
al Democraților din Germa- 
nia”! care fac parte din coa- 
liția guvernamentală. 

In toate țările democrati- 
ce din Occidentul Europei 
există chiar violente adver- 
sități politice, dar nicăieri 
nu se vede o “'ură democra- 
tică” așa de pronunțată. Ex- 
tremismul german? Nu 
credem. 

Această ură alimentată cu 
toate forțele în primul rând 
de cea mai mare parte a in- 
telectualilor, adică “tinte- 
lectualii  profesionali” în 
sensul de “'clasă superioa- 
ră” si “conștiință a națiu- 
nii” "e servită de toate 
mijloacele de întreținere a 
opiniei, cu excepția câtorva 
ziare de mare format, dar 


care nu au eficiențatelevizi- 
unii, a  radiofoniei, a 
teatrului, a manifestărilor 
de stradă ii podium care se 
țin lanţ. Bătută la cap cu 
ciomagul propagandei bazate 
pe ideologia urii însăși, 
marxismul, masa electorală 
este amețită și astfel total 
nesigură, Asa 'căpreviziuni- 
le care se pot face nu sunt 
optimiste: alegerile vor în- 
cepe, să aibă tot mai puțini 
alegători din partea demo- 
craților convinși, reali, și 
tot mai mulți din partea 
ipocriților democrați ai so- 
cialismului, care urmărește 
capitularea Europei faţă 'de 
Soviete, Iar drept aliaţi, a- 
ceștia au grupurile și grupu- 
soarele teleghidate de Ger- 
mania de Răsărit. 

Bush aduce un ferm scep- 
ticism în materie de “'gorba- 
ciovism'? şi reînvigorează 
politica mondială americană 
după slăbirea suferită la 
sfârşitul epocii Reagan, 
nămolită de noroiul “ilran- 
gate”, răscolit. de aceiași 
umaniști manageri ai trădă- 


rii dinrăzboiul vietnamez, si * 


ai mizeriei rămasă în istoria 
Statelor Unite, sub titlul 
“"Watergate”. Fără voi 

fermă de care dă, azi dovadă 
Bush, Europa rămâne fără 
nici o altă garanție de supra- 
viețuire. Bush e primul om 
de stat american careoficial 
denunță foștii aliaţi, în speță 
Sovietele, de nerespectare a 


acordului dela Yaltaunde era 
prevăzută autodeterminarea 
popoarelor. 


Noi perspective ar exista, 
dar optimismul nostru este 
condiționat de viitoarea 
sănătate a prezentei legisla- 
turi din Statele Unite. Cualte 
cuvinte să mu apară nici un 
fel de “Ceva-gate”, sau vreo 
trădare ca în războiul din 
Vietnam. 

Tara cea mai importantă 
strategic din Europa este 
Germania de Vest, care 
acum trece printr'un fel de 
leșin pacifist şi anti-orice 
poate garanta o pace reală 
şi ajută la o liberare a Eu- 
ropei de Est. Campionii a- 
cestui leșin sunt Social-De- 
mocraţii, care au sorții să 
vină la guvern în 1990, cu 
ajutorul ““verzilor”. Ceea ce 
poate aduce o nouă catastro- 
fă europeană, a treia datorită 
Germanilor înacest secol, şi 
noua graniță a Eurasiei cu 
Europa ar fi să se mute depe 
Elba pe Rin. 


Banda lui Ceaușescu ține 
cu dinții de stalinism, ca și 
Germania de Est, pentrucă | 
mizează pe viitorul guvern 
cu un cancelar social-demo- 
crat. Dar în orice caz, dacă 
în Statele Unite prinde rădă- 
cini voința fermă a noului 
presedinte, s'ar putea să ră- 
mână și după 1990 un regim 


democratic real în Germania 
de Vest. 


| 


PAGINA 2 


EEE UE IN UL ROMANIA 
NC CPR —— Iaz 
ÎNCĂ ODATĂ AUSTRO-UNGARIA? 


ALEGERI LIBERE ÎN 
ROMÂNIA 


Frământările interne din țările cu regimuri 
comuniste au luat proporţii spectaculare, ale căror 
urmări nu le putem prefigura. Dar în schimb, aceste 
tulburări interioare sunt simptomul generalizat al 
unor decadenţe care sunt structurale şi specifice 
regimurilor marxiste. Sămânţa  dezordinei și a 
inabilităţii de a formula idealuri și de a promova 
valori etice pe măsura omului, a fost prezentă încă 
dela începutul oricărei organizări de societate 
marxistă. De când există forme de societate 
comunistă, încă nu se Cunoaște nici o realizare majoră, 
nici o creaţie care să ridice demnitatea omenească, 
oricâte aparenţe afișează conducătorii comunişti din 
Uniunea Sovietică sau din alte țări, cu placardele 
reformelor, aceste aparenţe nu pot camufla realitatea: 
regimurile comuniste se află întrun proces de 
destrămare. 

Nici cele mai dure regimuri comuniste, fie ele mari 
puteri -China și Uniunea Sovietică-nu au scăpat din 
ghiarele _ virusului de decădere. Aceste guverne 
încearcă să se salveze cu formule artificiale, parţiale 
şi inefective. Descompunerea lor este certă şi irever- 
sibilă. 

Imensitatea Chinei comuniste a fost şocată de 
demonstrațiile de stradă ale studenților la care apoi 
s'au adăugat segmente largi de populație, atingând 
aproape | milion și jumătate de protestatari, care 
cereau democrație, libertăţi şi putere efectivă în viața 
societăţii. 

In uriașa Uniune Sovietică, în cadrul unor alegeri - 
destul de abil menajate de partidul comunist- o 
mulțime de candidaţi ai partidului au fost invalidaţi 
prin votul secret al cetățenilor. 

Ungaria -în disperarea ei de a-şi stabili o poziţie 
cheie în viitoarea configurație politică europeană - se 
zbate în mari dificultăți economice şi e tulburată de 
tendinţe antagoniste pentru a formula o structură 
politică de natură pluralistă. 

In Polonia -sindicatul Solidaritatea a obținut un 
statut legal de existență prin recunoașterea lui de 
guvernul comunist. 


Naţiunile baltice “își revendică drepiul de 


S'a împlinit un secol dela 
moartea lui Eminescu. De 
asemenea s'a împlinit o 
jumătate de secol, un negru 
jubileu, de când viitorul 
României a fost tăiat prin 
lovitura de stat din 1938, 
fără de care ţara noastră nu 
ar fi intrat în morișca dela 
Yalta. Cincizeci de ani, sau 
şi unul dela tragedia 
provocată de un bastard 
sufletesc, bolnav de 
arghirofilie, au fost de 
ajuns ca această țară să fie 
coborită la nivelul cel mai 
de jos al Europei 
democratice sau totalitare. 

Cum s'o ridicăm? Cu 
zâzania patologică a 
exilului? Cum să facem ca 
această țară să nu intre în 
“moaptea veșnicei uitări” 
istorice? Pentrucă știm 
istoria este metafora 
pământească a veșniciei, un 
strop de vreme față de 
veşnicia cerului, dar știm 
de asemenea, prin exemplul 
altora, că- oricât de efemeră 
va fi această istorie numai 
prin ea ajungem veșnicia 
cerului. Istoria tuturor 
popoarelor, deci și cel 
românesc, clădește trepte 
către etern. La această 
“piramidă” a umanității 
avem şi noi, Românii, drep- 
tul de-a contribui cu geniul 
şi virtuțile moștenite de un 
mileniu şi jumătate, de 
când seminția noastră s'a 
închegat în Europa. 

Aceste lucruri le-a ştiut 
Dante, care deschide ciclul 
creștin al culturii 
superioare europene din ca- 


—— Horia STAMATU— 


folclorului, dar în acelaşi 
timp am ieșit glorios din 
anonimatul folclorului cu 
geniul lui Eminescu în 
frunte. Adică ne-am ridicat 
eroic la nivelul propus 
Europei creştine de Dante. 
Doar că după un moment 
culminant al istoriei 
noastre, scurt de altfel, 
între 1918 şi 1938, iată 
avem în urmă cincizeci de 
ani de când poporul român 
a intrat întrun exil in: 
terior şi exterior, alter- 
nativ sau concomitent, și 
astfel ajungem să retrăim 
sentimentul lui Eminescu 
faţă de un ameninţător 
iremediabil: “Din noaptea 
veșnicei uitări / In care 
toate curg /A vieţii noastre 
desmierdări / şi raza din 
amurg / De unde nu mai 
străbătu / Nimic din ce-au 
apus /Aș vrea odată'n viață 
tu/ Să te înalți în sus"... 
Erzaţul de “eroism şi glorie 
națională”? în fosta România 
Mare a fost o stearpă 
negație: anti-revizionismul. 
Care nu era nici o 
“credință” şi nici o “tidee”?, 
nu era nici '“fştiință” nici 
“conștiință”, ci un fel de 
avocatură în gol, care toc- 
mai bine arăta nesiguranța 
conducătorilor României 
Mari. Ba s'a ajuns chiar la 
comploturi împotriva in- 
tegrităţii interne românești 
răspândindu-se în presa 
“prietenilor”! din Europa, 
că ar fi existat niste Români 
care “plănuiau” împreună 
cu Ungurii să le dea plocon 


unei propagande urmată de 
crime de fapt, a fost crunt 
plătită cu ciopârțirea 
României Mari, în Tran- 
silvania, în Bucovina, la 
Vest și la Nord, la Est cu 
noua răpire a Basarabiei şi 
la Sud cu pierderea celei 
mai fructifere şi mai 
frumoase părţi din 
Dobrogea, asupra căreia 
Bulgarii nu aveau mai 
multe “drepturi istorice” 
decât Imperiul Chinei. La 
acea sfârtecare a României 
Mari a dus refuzul credinţei 
strămoșești milenare și a 
unei idei apte să includă 
noutățile epocii moderne, în 
care intra și democraţie 
sinceră, efectivă, legiuită. 
In cei cincizeci de ani 
următori lumea a intrat în 
cel mai mare cutremur 
istoric dela năvălirile bar- 
bare încoace. 

Dar vedem. că din acest 
cutremur Austro-Ungaria 
dă semne de ridicare, şi 
scuturându-se de moloz și 
racile depășite împacă din 
nou tradiţia şi actualitatea. 
Ungaria se întoarce la 
moaștele Regelui ei Stefan, 
se emancipează de tirania 
partidului unic și 
culminează cu distrugerea 
fortificațiilor comuniste la 
granița cu Austria, ceea ce 
indică pentru moment doar 
simbolic o revenire pe baze 
federale la o nouă Austro- 
Ungarie. Dar simbolul 
ajunge prin voință întot- 
deauna realitate istorică. In 
acelaşi timp România se for- 


barbară toate Vestigii] 
istorice românești și întră 
în vrajbă cu tot Apusu] ijeaa 
mumia lui Lenin n'a lire i 
primire “pristolul dela 
Roma”, unde hoardele nu 
vor ajunge. În vreme ce Oe. 
cidentul recuperează ce. 
avut, deocamdată începând 
cu Polonia și Ungaria în 
România se cultivă crimina] 
cel mai anti-românese 
șovinism. Este ceva analog 
cu “fapărarea Tran, i 
de fradatori” în Rata 
lui Carol II, pentruca toc- 
mai bine în doi ani să se 
ajungă la pierderea unei 
jumătăţi din Ardeal, Dacă 
atunci a lipsit o politică de 
stat pozitivă, acum este cea 
mai evidentă acţiune împo- 
triva integrității României. 
In timp ce Occidentul a luat 
ofensiva spre Est, România 
se afundă tot mai mult înde- 
pendemța de Eurasia care 
vrea so înghită. Pentru ne- 
săbuințele programate nu se 
ştie de cine, România riscă 
să fie pedepsită şi mai rău 
ca în 1940, azi în con- 
tinuarea Yaltei care ar fi 


definitivată într'o 
catastrofală pierdere 
naţională pentru noi. 


Astăzi suntem şi mai rău 
descoperiți politic pe partea 
Occidentului ca în 1938-40. 
De aceea ne amintim de 
cutremurătoarele - versuri 
ale lui Eminescu citate mai 
sus. 


| România este azi total 


căzută în disgraţia Oc- 


Ardealul. Acei'oameni mau tifică” cu disperare contra  cidentului și nimeni nu va 


suveranitate și independență față de Moscova, iar 


, 
j 
Ş 
i 
ş 
: 


Basarabenii români s'au profilat curajos pe linia 
naționalităţii lor tradiţionale. 

Prin toate acestea, ca și prin alte tulburări 
(Afganistan, Armenia, etc.) nu se poate pretinde că 
monolitul comunist s'a dislocat, dar se evidenţiază 
carențele interioare ale sale și reformele ocazionale 
care se proiectează -mai ales în Uniunea Sovietică- 
oricât de iluzorii sau fantasmagorice ar apărea, ele in- 
dică simptomatic impotenţa regimurilor comuniste. 

Toate aceste reforme, inițiate de Gorbaciov, au un 
caracter de ambiguitate, și găsesc puţină încredere în 
lumea țărilor libere, dar nu se poate întrezări calea 
de revenire la formula comunistă 'fante quo”. 

Bietul regim comunist din România se găsește în cea 
mai confuză stare posibilă. Toate semnele care vin din 
țară arată o dezorientare completă a guvernului și 
partidului comunist. 

Noi, venim cu o sugestie binevoitoare faţă de guver- 
nul dela București, care să-l ajute să iasă din starea 
de confuzie. 

La Mainz, în Germania, preşedintele Bush a cerut 
pentru pacificarea relaţiilor dintre Est-Vest, să se 
facă alegeri libere în țările comuniste. 

Guvernul român comunist şi-ar putea verifica 
suportul popular de care dispune prin organizarea 
unor alegeri libere. In felul acesta, atât guvernanţii 
cât şi ideologii partidului comunist, vor avea prilejul 
să-și găsească orientarea lor politică şi să iasă din 
starea de confuzie în care se găsesc. 

Adevărul este că regimul comunist din România m 
va scăpa de scadența unor alegeri, pe care nu le va 
putea manipula după dorința sa. De ce să apară alte 
țări comuniste pe ecranul politicii internaționale ca 
promotoare ale unor alegeri libere sau cu tentă de a fi 
libere. 

Nici Uniunea Sovietică nu a scăpat de asta şi nici 
China comunistă nu a fost în stare să înfrângă 
puhoaiele de oameni dornici de libertate, căci partidul 
şi-a pierdut busola realismului marxist. Insuși 
marxismul s'a pierdut în bătaia vânturilor sălbatice 
şi necruțătoare. 


George BĂLAȘU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 
nu împărtășește totdeauna ideile și punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 


re facem si noi parte. In 
secolul XIX am ajuns să ne 
dăm seama de valoarea 


existat, dar în 1940, după 
abia douăzeci şi doi de ani 
de Românie Mare, mișelia distruge cu un fel de ură 


Occidentului, în loc să 
distrugă Cortina de Fier, ea 


TRE REDACȚIE___ 


*BRAMHULT, SUEDIA - Neputința cu care asist zi de zi 
la distrugerea țării, a poporului, apoi nereuşita la mo- 
dul concret a unei transformări radicale înajutorulpo- 
porului ruinat fizic, psihic, dezgolit de ultima fărâmă 
umană, a luat proporții ireale în somnul agitat al fie- 
cărei nopți. Am nevoie de ajutor. Am continuu viziunea 
unei-salvari a bietului nostrupopor ROMAN care m mai 
are nici cea mai mică putere de organizare; este ca si 
cum demonii răului sau întronat la puterea țării. Viziu- 
nea unui cortegiu al tuturor Românilor din exil, liberi si 
cu. putere de organizare și comunicare neîntreruptă, câ- 
re din toate colțurile lumii se îndreaptă spre ROMANIA 
în scopul eliberării ei de năpârcile ce au ruinat-o. 

Locuiesc în Suedia; Suedezii dau dovada unui popor 
ignorant, care nu au nici cea mai vagă idee despre 
ROMANIA si poporul român. Se factot felulde afirmații 
aberative, Românii sunt confundați cu țiganii sau sunt 
considerați popor slav. Am ajuns la o furie agresivă la 
auzul acestor incredibile lipsuri în educația elementară 
a oricărui individ. Au fost transmise o serie de docu- 
mentare la TV înfățișând situația actuală de neconceput 
a țării, apoi s'atransmis că valul de refugiați din Româ- 
nia este pe loculal cincilea, informații ce au ridicat in- 
teresul pentru poporulromân. Ar fi de dorit ca cineva să 
scrie un articol încare să descrie succesivtoată istoria 
adevărată a poporului nostru, care apoi să fie tradus în 
limba suedeză și înalte limbi pentru mai buna informare 
a țărilor noastre gazdă. 


Anca DOBRIN 


Abonamentele şi reînnoirea lor, 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite 
Personal.” 
-Din Europa și alte Continente, prin 
național” pe adresa ziarului: 
CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 42 
Hamilton, Ontario, Canada L 


i „ABONAŢI-VĂ 


| LAZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


se pot face după Cum: urmează: 
“*Cec Poşta”: (Money Order) sau “*Cec 
““Mandat Poștal”” 


17, Station D, 
BV '4L6 


fi dispus să-i apere îin- 7 
tegritatea la ceasul 
definitivării socotelilor. 


*ATENA, GRECIA - Mă numesc Nikolics Elena, depro- 
fesie electronist, refugiat politic, sosită în Grecia înla- 
nuarie 1988. Doresc ca prin această scrisoare să vă 
adresez mulțumiri pentru bogăția de informaţii pe care 
o oferă ziarul “Cuvântul Românesc”! pe care îl consider 
un autentic continuator altradițiilor culturale românesti 
şi susținător moral al tuturor Românilor aflați în exil. 


- Vă mărturisesc că aici, 


în campul din Grecia, ziarul 


Dvs. este citit cu multă satisfacție de toți cei care au 
Şansa să aibă acces la el. Această sansă am avut-o si eu 
până de curând, dar, prinplecarea'unei familii care pri= 
mea abonamentul și care îmi împrumuta ziarul, nu mai 
este posibil să fiu la curent cu publicația Dys. 


„Aş îndrăzni, deci, să vă a 
în limita posibilităților Dv; 


dresez marea rugăminte ca 
s. să îmi trimiteţi numere 


din ziarul “Cuvântul Românesc'”, Odată stabilită în 
USA voi putea asigura plata normală a abonamentu- 
lui acestui ziar valoros şi pe care îl voi susține cu 
multă plăcere. Vă mulțumesc anticipat pentru spri- 


jinul Dvys., 


sau ““Cec Inter- 


REÎNNOIȚI-VĂ 


Second Class Mail Registration Number 4133 


ABONAMENTUL 


Elena NIKOLICS 


întâi vă mulțumesc din inimă 
expedia ziarul “Cuvântul Ro- 


ca ceva sfânt. Din capul locului, 
contribuit cu bani la procurarea 
nzgârcenie, cipur și simplu pen- 


trucă sunt plecat de cu- 
rând din țară. Ceea ce 
reușesc să fac, este să-l 
transmit altora pentru â 
fi citit şi eventual a se 
abona la el. 

Subsemnatul am fost a- 
restat si învinuit de regi- 
mul comunist din Româ- 
nia ca sabotor și instiga- 
tor împotriva ordinei 
sociale, i 

Vă mulțumesc încă 0- 
dată pentru ceea ce tă 
în ajutorarea celor 
se i-ar cu limba În 
care s'au născut. 

Gorun ZAHARIA 


CUVANTUL ROWANESC 


ROMÂNIA 


IULIE 1989 


“ŞI TRANSFORMAREA EUROPEI 


—— George BĂLTEAN 


Transformarea Europei 
este în curs de desfășurare 
dela Atlantic la Ural, 


fiecare parte-Estul și 
Vestul- în felul său. La 
marea transformare îşi 
aduce contribuția fiecare 


țară, cu excepţia Republicii 
Socialiste România. Singura 


“contribuție” a României 
este contribuţia la 
distrugerea sa proprie și 
întărirea convingerii 
celorlalţi că drumul 
comunismului este o 
catastrofă. 


Comunismul va dispare 
pe două căi: (1) calea de 
până acum, conservativă, 
sau calea în prăpastie (calea 
României şi (2) calea refor- 
melor, care: duce spre 
liberalizare, cale urmată de 
celelalte țări din Est, in- 
clusiv URSS. Dictatorul 
Ceauşescu a adunat din 
1971 până astăzi tot ce a 
fost negativ şi abandonat de 
alţii (Chinezii, Iugoslavii și 


te poate face să 


şi tendenţios. 


nu?! 


comul! 


ILIE 


lumea românească și 


șase, 


născut degenerat. 


EUL LILI LILI UITI LILIECII LILLE aa 


UN ULTIM MARE 
LUCRU CURIOS 


Urmare din pag. | 


regulă, solidificaţi în nebunie, ei își duc viața într?o 
încântătoare psihoză că sunt aranjați cu ștăbia pe 
viaţă. In chip firesc, numai o stare psihică de nebunie 
simţi că de-acum ești aranjat în 
o. stare de mizerie cumpli 


Ne întoarcem la miezul lucrului curios. Punctul cel 
mai strident al poliloghiei din presa occidentală şi 
chiar al celei din refugiul românesc simpatizantă, 
stă în faptul că cei șase semnatari care fac parte din 
rândurile groparilor ţării sunt prezentați în imagine 
de eventuali salvatori ai ei. Deci dela gropari la 
salvatori. O asemenea imagine este un lucru deplasat 


In fapt, cei şase sunt comuniști care şi-au pierdut 
ștăbiile prin desărcinări greu de înghiţit, fiindcă ele 
au pus capăt încâtătoarei psihoze a aranjamentului pe 
viaţă. Desărcinări rezultate exclusiv din mâncătoria 
dintre ștabi şi deci fără nici o legătură cu ţara şi 
poporul. In chip obișnuit când ștabii comuniști își 
“pierd privilegiile de clasă conducătoare, ei devin 
“opozanți, disidenţi, protestatari. Desigur cu gândul şi 
țelul unei alte şanse de reîntronare în ștăbie şi viață 
încântătoare. Dacă nu se va putea, din nou, în struc- 
tura comunistă poate că... în cea capitalistă. De ce 

Lucru de mirare? Da și nu! Căci după cum am mai 
văzut si vedem, trebue să fii un ins cu un solid statut 
ca să fii băgat în seamă șitratat cu atenție și 
“susţinere de presa şi cercurile politice din Occident 

cu influenţă. Un grăitor exemplu în această privinţă 
este scrisoarea lui Apostol, Pârvulescu, Bârlădeanu, 
C. Mănescu, Bruncan şi Răceanu. 

Acest ultim mare lucru curios ne aduce aminte de 
marii şi vajnicii Români care si-aupierdut libertatea şi 
viața fiindcă s'au opus și au protestat instalarea la 
putere prin forță și fraudă a regimului comunist, 
ruinător și ucigător de țară. Protestele lor n'au avut 
nici un ecou. Desigur că pe atunci a fost un alt timp, 
dar şi oamenii acelui timp au fost cu totul alţii. Nu 
făuritori de regim comunist şi de progenituri de tip 
ceaușist, ci întregitori şi făuritori de țară. 

Cel care în numele poporului român opoziționist a 
supra-protestat în Occident a fost luliu Maniu, cel 
mai cunoscut și prestigios Român, din acel timp, în 
cea externă. Dar faţă de 
protestele lui contra banditismului comunist care a 
pus mâna pe ţară, străinătatea a rămas rece. Aceeaşi 
străinătate care, mai nou, dă o frapantă atenţie 
scrisorii celor șase comuniști reseriști. 

Iţi cam stă mintea când vezi aşa ceva. luliu Maniu 
şi mii de vajnici Români, au murit în închisori şi 
lagăre ucişi de comunismul din care fac parte și cei 
numiți, cărora acum, cu căldură, laudă și 
respect, Li se acordă de către străinătate creditul une 
acțiuni de regenerare în România a unui comunism 


Ne stă mintea în loc până la punctul la care nu mai 
suntem în stare nici să ne mirăm. 


Albanezii), ca bază a 
regimului său. In Europa se 
şi vorbeşte de 
“albanizarea”” României. 
Mai mare rușinea! 

Pentru ieșirea României 
din catastrofa  co- 
munismului, din izolare 
şi sufocare, există două căi: 
calea luptei poporului pen- 
tru eliberare națională și 
calea evoluţiei spre 
democrație şi economie 
liberă. Ambele cer curaj. 
“Secretul fericirii este 
libertatea. Secretul 
libertăţii este curajul”, 
spunea Pericle. 

Pornind dela realităţile 
poporului român, prima cale 
are puține şanse de reușită, 
dată fiind perfecta 
supraveghere polițienească, 
neorganizarea poporului, 
lipsa de sprijin extern şi 
izolarea ţării, mai ales că 
acum celelalte popoare 
satelite ale URSS își văd 
salvarea prin evoluție. 


tă a 


Eugen BÂRSAN 


“ei. Deci, 


Evoluţia -a doua cale - 
presupune o permanentă 
presiune asupra regimului 
comunist, în care con- 
ducătorii comuniști înşişi 
sunt de acord cu reformele 
economico-politice. Calea 
evoluţiei are şanse de suc- 
ces peste tot. 

Calea evoluţiei în cazul 
României poate avea de 
asemenea două înfățișări. 
Prima înfăţişare: 
România să devină o ţară 
neutră, cu statut de 
neutralitate de felul 
Elveţiei, Austriei şi 
Suediei. Aceasta ar 
însemna ieşirea din pactul 
dela Varşovia și CAER. 
Pentru această cale există 
deja sprijinul Occidentului. 
Si în Ungaria se vorbește de 
o asemenea cale. O acţiune 
comună de neutralitate 
România - Ungaria ar fi 
salutată de întreaga Europă, 
dar mai ales de cele două 
popoare vizate. 
Neutralitatea nu înseamnă 
automat şi liberalizare, dar 
ar deschide, fără oprelisti, 
larg poarta libertății. 
Momentul neutralității 
poate fi nu numai înaințea 
începerii unei evoluţii spre 
liberalizare, ci şi în cursul 
se poate începe 
liberalizarea şi apoi să se 
obţină neutralitatea. 

Cea de a doua înfățișare: 
România în cadrul statului 
actual să urmeze calea 
liberalizării, luând ceea ce 


condiţiile României. 
Această cale presupune 
câteva etape, care se leagă 
între ele, astfel: înlăturarea 
lui Ceaușescu și a familiei 
sale dela conducerea ţării, 
introducerea reformelor 
economice şi politice, 
înființarea de sindicate 
libere [de preferat 
“Solidaritatea” pentru a se 
asigura solidaritatea in- 
ternaţională, contactul şi 
unitatea cu sindicatul deja 
existent “Solidaritatea” 
din Polonia, preluat şi de 
Ungaria), înființarea mai 
multor partide politice, 
alegeri libere între mai 
multe partide politice, și 
trecerea spre democraţie. Si 
aici ar putea exista o 
variantă: Ceauşescu însuși 
să înceapă introducerea. de 
reforme și să deschidă calea 
evoluției, dacă el ar fi 
capabil să înțeleagă evoluţia 
Europei. Ceauşescu ar 
putea relua exemplul man: 
datariatului aplicat chiar de 


el în 1965-1968 în 
România, atunci când 
România era înainte: 


mergătoare în Europa de 
Est, în aplicarea de reforme 
şi distanțarea de URSS. 
Atunci România era 
singura țară pe acest drum. 
Astăzi România ar avea 
toate țările alături de ea în 
această evoluţie. Astfel 
România ar putea să 
beneficieze de soluția 
globală la care ea, la rândul 
ei, şi-ar putea aduce con: 
tribuţia proprie, con: 
structivă. In plus, Vestul 
ajută puternic calea 
evoluției prin investiţii și 
cooperarea economică. Ast- 
fel, țara europeană 
România ar redeveni o ţară 
demnă și ar beneficia de 
întreaga transformare a 


11040000 a aaa A atat Europei pe baze reciproce. 


PAGINA 3 


ÎNTRE GETTYSBURG ŞI DROBETA 


Miterrand a vizitat America, Baker a 
făcut un tur prin Europa, Gorbaciov a 
vizitat China şi Ceausescua vizitat 
Drobeta-Turnu Severin unde a trântit 
un discurs de-a dat șah mat mapamon- 
dul. 

Vibraţiile internaționale ale vorbăriei 
ţinută la picioarele Podului lui Traian au 
înregistrat pe Scara Richter 7.9 și-au 
fost transmise de Agerpres. (“R.L.” 15 
Mai): 

“Ecouri ample în presa in- 
ternațională...conform relaţiilor con- 
crete... sub conducerea Preşedintelui 
Nicolae Ceausescu, România înfăptuieşte 
grandioase planuri de dezvoltare a 
întregii societăţi, militează ferm pentru 
promovarea păcii și colaborării în 
lume.” 

Amplele ecouri au ajuns până în 
Mexico unde revista “Mundo In- 
ternational”” a tipărit o “Edition 
especial'! afirmând că pentru 
promovarea păcii există doar o singură 
soluție: să se studieze şi să se pună în 
aplicare: “Planurile de dezvoltare ale 
viziunii realiste, ale spiritului riguros 


ştiinţific ale Președintelui Nicolae 
eaușescu, făuritorul României mo- 
derne...” 


Aceleași aprecieri le citim în Coreea 
de Nord, Campucia, etc. 

Pentru pironirea pe meridiane a 
logoreei sclipitoare se va crea, chiar 
lângă ruinele podului lui Apolodor din 
Damasc, un viitor centru turistic, mai 
exact Parcul Naţional al “Epocii de 
Aur” unde se vor ridica statuile celor 
care au făurit România: 

Impăratul Traian al Romanilor, cu 
mantia imperială pe umeri, şi Secretarul 
General și Președinte Nicolae Ceaușescu 
al RSH-ulu în unitorma de Mareșal de 


Grăniceri, alături de un câine polițist şi 
o mitralieră: 
“Peste graniţele 
pasărea nu zboară!” 
Alături de cele două statui se va clădi 
un muzeu pentru imortalizarea într'un 
borcan a pălăriei ce-a încălțat capul 
“Fiului” în acea zi de 15 Mai, iar 
întrun alt borcan, tot pentru imor- 
talizare, publicul va admira brasiera, 
“Size 40-D“, a Doctorului Elena 
Ceaușescu, Savantă Academiciană cu 
moleculare cunoştinţe ştiinţifice. 
Discursul tovarășului preşedinte al 
RSR-ului, ținut la Drobeta, este egalat 
cu “*Gettysburg Address” ţinut de nu 
mai puţin cunoscutul preşedinte al 
Statelor Unite, Abraham Lincoln. 
Vizitele ceausesciene în Mehedinţi, 
discursul, plus telegramele de felicitare, 
etc. au umplut spaţiul ziarelor vreo 
săptămână, radio a clănțănit de 


patriotice nici 


dimineață până seara iar televizorul a 
transmis pe viu lățimea și lungimea 
norodului îngrămădit la adunare: (N.R. 
Stirea că sa terminat vizita lui Gor- 
baciov în China, Agerpres a comprimat-o 
în 12 rânduri: “Incheierea convorbirilor 
chino-sovietice”, “R.L.” 19.5.89) 

Obiectivitatea scribilor reserişti este 
în acord cu formula Omului Nou, bazată 
pe educaţia științifică-materialistă. 

O redăm așa cum o gândesc poeţii dela 
Curtea Regală a Proletarilor. 


Laudele ce orgoliul ţi-l îmbată 
Putem scrii, câte pofteşti; 
Putem scrii și laudă adevărată, 
Depinde doar, cum ne plăteşti! 


Stroe MOLDOVANU 


Biserica din Bărbuleț (Dâmbovița), clădită în a doua jumătate 
a secolului al 17-lea. 


FOTO: A. PETIT 


ori ppt 
Sa 


dee fe eter a 


Ve bn Arh 


Pe e Deci ue 


_PAGINA 4 


E ——— 
ESEUL POLIȚIC > 
SĂ DĂM OCCIDENTULUI UN IDEAL 


Conturam în prima parte 
a acestui articol patru prin- 
cipii orientative în vederea 
genezei unui ideal politic, 
social în general, filosofic şi 
etic în special, ca expresie a 
culturii și civilizației atlan- 
tice. 

Făceam și atunci 
precizarea şi o subliniem, 
din nou, şi acum, că nu 
suntem atât de naivi încât 
să credem că un asemenea 
ideal s'ar putea isca 
dintrun articol de ziar. 
Avem datoria însă, fiecare, 
în cercul nostru de 
existenţă, să-l însăilăm, să- 
| descoperim, să-l] 
promovăm cu un dinamism 
născut chiar din şocul 
evenimentelor pe care le 
trăim nemijlocit. 

lată în fiecare zi, 
aproape, se anunță 
descoperirea de noi gropi 
comune, ba în Ucraina, ba 
în Bielorusia, ba în 
Basarabia, iar cifra _vic- 
timelor comunismului şi 
stalinismului variază între 
6 şi 40 de milioane, chiar 
după spusa istoricilor 
sovietici. 

Să numim aceasta “socul 
gulagului”. Nu este el oare 
capabil să provoace o 
reacţie rezonantă, pe 
măsură, a tinerilor oc- 
cidentali? 

Mai putem spune 
atunci “*mai bine roșu decât 
mort?” Rosu m este 
echivalent cu glonţul în 
ceafă dela Katyn? 

A te opune morţii 
politice nu este un prim 
strigăt al noului idealism 
occidental? Iată o platformă 
viabilă, spornică, dătătoare 
de energii combative pentru 
a promova valorile culturii 
şi civilizaţiei atlantice. 

In emoția obștească care 
genereaza prin reflex o 
reacţie de autoapărare este 
şi așa numitul sindrom 
“Salan Rudsvi””, scriitorul 
indian de prost gust și de 
proastă inspirație, autorul 
unei scrieri blasfematorii la 
adresa confesiunii 
musulmane. Dar cine are 
dreptul să-l condamne, fără 
judecată, pentru aceasta, la 
moarte? Ce timpuri trăim, 
dacă un şef de stat dă ordin 
de asasinat a unui cetățean 
străin pentrucă acesta a 
scris o carte de deriziune a 
unui cult religios. 

In viziunea  fun- 
damentalismului stalinist 
sau islamic viața omului a 
devenit o valoare de doi 
bani. N'avem dreptul noi 
Occidentalii crescuți de 
secole în cultul toleranței și 
înțelepciunii socratice și a 
iubirii şi iertării creştine, 
să ne  ridicăm cu 
vehemenţă, cu răbufniri de 
revoltă în fața acestui in- 
fern ideologic și holocaust, 
uman? 

Nu este aceasta o 
flamură, un drapel sub care 
trebue să te aliniezi şi să 
lupţi, fiecare după puteri? 
Toată lupta occidentală este 
o luptă contra răului care 
amenință viața omului de 
pretutindeni. 

Chinezul, i Indianul, 
Namibianul, mo ştie, dar 
noi o știm. Noi oamenii 
nutriți pe solul culturii 
Breco-latine-creştine. Vizi- 
unea noastră umanistă este 

“o viziune globală. 
Toate imperialismele 


sunt repugnabile şi moarte, 
dar concepţia dragostei şi 
a solidarității umane 
descinzând din izvoarele de 
mai sus rămâne perenă 
atâta timp cât va exista 
genul şi geniul uman. Pe 
scutul idealismului oc- 
cidental scrie dragostea de 
oameni, iubirea semenului 
tău. Aceasta oriunde, 
oricum, oricând. Ura este 
dela diavol (ca principiu al 
răului), dragostea este dela 
Dumnezeu [a principiu al 
binelui). 

Prin dezastrul deal Cer- 
nobil (ca şi alte dezastre 
ecologice) s'a invederat 
omului contemporan un alt 
mare pericol care pândeşte 
civilizaţia şi cultura 
umană: distrugerea naturii, 
a mediului ambiant prin 
înseși faptele omului, care 


nepercepând limitele 
progresului tehnic se 
autodistruge. Se 


autodistruge fizic prin 
asfixie, prin poluarea gravă 
a aerului, a apelor, a 
regnului vegetal etc., se 
autodistruge prin supra 
consum, prin risipă şi 
epuizarea resurselor şi 
blocajul deșeurilor - gunoiul 
fiind mai abundent decât 
substanţele consumate. 
Problemă extrem de com- 
plexă şi alarmantă. 

In general, principial 
vorbind, ecologiştii stau pe 
o poziţie justă. Să sprijinim 
cu tărie acest obiectiv 
măreț: protejarea naturii. 


Simplificarea și 
esențializarea nevoilor 
umane. 

Prin lupta împotriva 


fascismului roșu care are 
omuciderea implicată în 
celula sa genetică, prin lupta 
împotriva intoleranţei 
religioase și a bigotismului 
noului val barbar, care vine 
din aceleaşi puncte car- 
dinale, prin lupta contra 
poluării chimice, estetice 
și mai ales etice să ne 
salvăm natura încon- 
jurătoare (ambiantul) și să 
ne salvăm propria noastră 
natură ca ființă raţională 
având implantat de Divinita- 
te imperativul categoric al 
unei conștiințe morale. 
Christ şi Kant sunt ai 
noștri, şi sub inspirația 
gândirii lor magnifice am 
crescut, am luptat şi 
înțelegem să murim. 
Suntem  prioritari în 
această lume nu din in- 
stincte cuceritoare ci din 
nevoia de ordine, de bine şi 
de frumuseţe care este în 
sufletul fiecărui european, 
ca bază existenţială fun- 
damentală și perpetuabilă, 
chiar dacă bunicii sau 
străbunii nu şi-au respectat; 
originea culturală și idealul 
religios. Dar pretutindeni au 
purtat torţa progresului. 
Păcatele lor au fost 
răscumpărate prin naşterea 
lumii noi, prin super- 
puterea civilizaţiei umane, 
prin atracţia irezistibilă pe 
care o exercită și azi în 
Africa, în Asia și în toată 
zona Pacificului limba şi 
cultura engleză, limba și 
cultura franceză, filosofia şi 
muzica germană, prin 
Renaşterea italiană cu 
minunile ei de frumusețe, 
splendidul ritm și melos 
spaniol. 
Partenonul este în Europa 
şi poate fi considerat em: 


organizată pe 


IULIE 1989 


blematic blazonul ei. 
Frumuseţe, echilibru, or- 
dine. Ordine care pleacă de 
pe pământ și se proiectează 
în infinit. 

De aceea nu putem tolera 
violența și dezordinea sub 
nici o formă. După cum nu 
putem tolera contradicția 
logică, care uzurpează pre- 
rogativele rațiunii umane: 
şi ale echităţii, virtutea cea 
mai de seamă a conştiinţei 
atlantice. Pentru că trebuie 
să ne hotărîm să vorbim din 
ce în ce mai insistent de o 
“conștiință europeană” şi 
de o “'conștiină atlantică.” 

Primul concept se referă 
la relaţiile interstatale şi 
inter-etnii din Irlanda până 
la Urali. Al doilea concept, 
cel de “conștiință atlan- 
tică”” tinde să extindă 
conţinutul ideativ şi afectiv 
al conştiinţei europene 
asupra întregei lumi. 

O lume organizată pe 
principiile de frumusețe şi 
ordine desprinse din cultu- 
ra europeană, o lume 
principiile 
dragostei creștine, o lume 
purgată de contradicții, 
irațional şi inechitate. O 
lume a omului de pretutin- 
deni şi de totdeauna cu 
respectul sacru a in- 
dividualității fiecăruia, cu 
respectul reverențios față 
de specificul local, tradiţie, 
obicei şi mituri, care au 
întregit și vor întregi şi în 


viitor, personalitatea 
umană. O lume unde 
oamenii nu sunt simpli 


“factori de producţie” ci 
personalităţi făpturi 
deopotrivă a lui Dumnezeu, 
a istoriei, a culturii și 
civilizaţiei locale, 
regionalizată la maximum. 

Numai legătura dintre 
om și tradiţie, dintre om şi 
locul său de baștină, dintre 
om și familia sa, strada sa, 
camarazii din armată şi 
colegii din şcoală, legături 
strânse, pe bază de 
afecțiune sinceră și 
reciprocă vor salva pe omul 
modern de sentimentul 
apăsător al singurătăţii, al 
“condamnării sale la liber- 
tate”. 

Trebue să ne recucerim 
spațiul pierdut al zvârlirii 
noastre în cele patru vân- 
turi. Dacă nu pentru noi, 
pentru generaţiile care vor 
veni după noi. “Afinitățile 
elective” individuale trebue 
redescoperite sau renăscute 
şi puse să funcţioneze. 
Toate acestea fac parte 
dintr'un posibil ideal oc- 
cidental. Adică a ne simţi 
“la noi acasă” oriunde în 
Europa si oriunde în lume 
dacă știm să ne creiem acel 
“'micromediu” social care 
să răspundă nevoilor 
noastre de sociabilitate. 

“Internaționala” se 
făureşte sub ochii noștri 
paralel cu recunoașterea 
dreptului legitim al fiecărui 
ins, al fiecărui popor de a 
trăi liber și independent pe 
glia strămoşească. 

Revenirea la in. 
dependență a popoarelor 
captive (încă) din Răsăritul 
European este un proces 
istoric implacabil de 
scadență recentă. 

Dictatura monopartinică 
este un anacronism istoric 
intolerabil. şi o contradicţie 
logică, intelectuală, 
politică, economică, de 


Constantin MACRI—— 


nesuportat. lată ce trebue 
să spună pe toate canalele, 
din ce în ce mai insistent și 
mai categoric, Occidentul, 
Răsăritului. Nu poate 
forma aceasta baza unei 
chemări istorice a unei 
generații? Ieşirea din cap- 
tivitatea dictaturii şi 
revenirea la democraţie şi 
la progres economic. Nu 
există democraţie și nu 
există progres când faci 
coadă la alimente. 

Dacă hrana e o problemă 
atunci avem de-a face cu un 
regim de ocupaţie, barbar şi 
antipopular. Dacă sensul 
existenţei este să-ţi cauţi 
hrana atunci ne întoarcem 
la omul cavernelor. Nu e 
vorba de o situaţie tran- 
zitorie ci de o situaţie, care 


E za 


CENTRUL CULTURAL 


DELA CÂMPUL ROMÂNESC 
HAMILTON, CANADA 


TABĂRA DE VARĂ 
30 IULIE -6 AUGUST 


INSTITUTUL ROMÂN 
PENTRU CERCETĂRI ISTORICE 
SAN DIEGO, CALIFORNIA, USA 


A ÎN PRIMA PART 


în România, durează de peste 
un deceniu, iar în URSS de 
şapte. Foametea endemică, 
pauperismul cronic. Exact 
ca în unele țări din lumea a 
treia. Cine-i de vină? Ex- 
ploatatorii coloniali sau ex- 
ploatatorii politici? : Da, 
există o exploatare politică. 
Impotriva unei asemenea 


„exploatări trebue să lupte 


omul, tânărul occidental. 
Criza de sistem a mar- 
xism-leninismului a fost cu 
pregnanţă evidenţiată de 
““perestroica și 
“glasnostul”” D-lui _Gor- 
baciov. Ca și de evenimen- 
tele din Polonia, Ungaria, 


“Iugoslavia etc. Pe aspect 


național de evenimentele 
din Armenia, Tările Baltice 
etc. 


a 


ÎMPREUNĂ CU 


ORGANIZEAZĂ 


“CENTENA 


Aduceți cu Dvs. 


a artici ăptă- : 
mâna Câmpului Române ai MMA pna. a eat IA SNA 


EA TABEREI DE VARĂ 
VOR AVEA LOC CONFERINTE ŞI EXCURSII . 


30 IULIE-2 AUG 
A ÎN PARTEA A DOUA A TABEREI 
3 AUGUST-5 AUGUST 


ASOCIAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


UST 


RUL EMINESCU” 


CUVANTUL Rom 


Tibetul es 
timă a 
ideologic chinez, 
Coreea de Nord, ini 
Vietnamul ete, Sociertăl 
guvernate după d 
marxism-leninismulyi sl ş 
frământate de mari 
tradicții şi neconcorda. zi 
O oligarhie birocratică. 
partid ţine strâns 
chineile dictaturii miigaiă 
şi milioane de Oameni i 
gândesc altfel decâț A 
tidul, partid care nu Vrea să 
schimbe o _iotă 
imuabilitatea formelor de 
guvernământ Moșteniţe 
dela Lenin şi Stalin. De aici - 
o economie Stagnantă şi o 
cultură mutilată de 


te şi e] 


. i o 
im peria 


li Vie. 
"Smuluj 


Continuare în pază 


CUVANTUL ROMANESC 


IULIE 1989 


PAGINA 5 


Scena politică a Ger- 
maniei de Vest este ocupată 
de trei grupe de actori: 
““Democraţii Liberi””, 
liberal de centru-stânga, 
“Social -Democraţii”, 


socialist pro-sovietic, 
“Uniunea Democratică 
Creştină” și “'Uniunea 
Social Creştină”. 
“Liberalii” sunt nefast 
dependenţi de Dumnezeu 
știe ce superstiții, 


organizate întrun fel de 
sistem de biserică laică; 
“Socialiştii” sunt pe faţă 
dependenţi de Moscova, dar 
celelalte două partide, 
creștine, sunt perfect in- 
dependente chiar față de In- 
stituția pe care-o respectă 
cu deosebire, Biserica lui 
Christos. Până acum aceste 
partide creștine reprezen- 
tau în medie peste 40 la 
sută din alegători, şi nu se 
consideră conduse de Dum- 
nezeu, cum se cred ceilalți 
în slujba abstractei 
“umanități”, ci doar se 
revendică dela viziunea 
creştină a lumii (pe limba 
lor *“Weltanchaung”). 
Cele două partide 
creştine alcătuesc la un loc 
“Uniunea Creştină”. 
Această “Uniune” a scos 
Germania de Vest din cel 
mai greu impas în care s'au 
găsit Germanii dela răz- 
boiul de treizeci de ani 
încoace. Si politic, şi 


economic şi social, și moral, 
și umanitarist, 


Germania 


câte exista a 
Când e vorba de adică 
Nemţii nu se încurcă. Mai 
mult decât atâta nu poate da 
o democrație. Dar acest 
stat de drept, unic azi în 


lume, şi care este creaţia” 


unui reviriment creștin 
după  anti-omenia atee a 
hitlerismului, şi mai ales 
anti-creştină, grupele 
liberalilor şi al socialiștilor, 
cu  dependenţele lor 
ideologice sectare și 
anacronice sau diversele 
aberaţii “intelectuale”, 
minează pe cât pot con- 
sensul uman cu rădăcini 
creştine din Germania de 
azi, din nefericire liberă 
numai la Vest. 

Paradoxal zişii ''liberali” 
sunt în permanentă râcă 
tocmai cu aceia care-au dat 
cel mai luminat liberalism 
pe care l-a avut Germania 
vreodată, în frunte cu 
Adenauer care-a dus greul 


primei faze istorice a 
Republicii Federale Ger- 
mania. “Liberalii” după 


nume au ținut un timp cu 
această democraţie 
luminată dar la un moment 
dat au trecut la stânga şi 
șantajază Uniunile 
Creştine, făcând pungășește 
cu ochiul spre socialiștii 
care la rândul lor vor să 
alipească . socialist Ger- 
mania liberală la Germania 
comunistă. Sabotând un 
guvern de Uniune Creştină, 
adversarii nu fac decât să 
izoleze Germania de 
America și Anglia, dacă nu 
chiar şi de Franţa, şi 
producând o inevitabilă 
criză economică să ajungă 


la starea '“pre- 
evoluționară”” în care să se 
ceară ''mântuirea” dela 


Germania de Est prin 
“*socialismul real”. 
Ce este însă în adânc 


semnificativ în această 


luptă dusă prin cele mai 
murdare mijloace ale 
propagandei copiată după 
cea comunistă este ceva ce 
trebue neapărat scos în 
relief: oroarea “liberalilor”, 
lunecaţi ca şi în U.S.A. la 
stânga, şi a socialiștilor 
față de creștinism, pe care 
într'o perfectă înţelegere a 
unora cu alţii vor să-l tragă 
în noroi prin ''denunțarea” 
păcatelor Uniunii Creştine, 
deși în Germania de Vest 
socialiștii au intrat până la 
gât în cele mai murdare 
scandaluri cu falimente de 
miliarde. Nu e vorba de 
simpla “'smulgere a puterii” 
din mâna Uniunii Creştine, 
ci de a compromite reven- 
dicarea dela creștinism. 
De frazeologia 
“politologilor” sau de a 
““socio-psihologilor” și 
câte altele, m este nici o 
nevoie pentrucă lucrurile 
sunt cu ochi şi cu sprân- 
cene. Cu deosebire cam dela 


începutul anilor 1960 a 
început o vastă ofensivă 
anti-creştină în lumea 


culturilor occidentale. Ca 
forță “morală” se prezintă 
liberalii de pretutindeni și 


care voit confundă 
“licenţiozitatea” cu “'liber- 
tatea'! şi ca forţă 


“revoluţionară”! de schim: 
bare fericită a lumii se 


oferă socialiștii, cu 
mișmaşul lor de 
egalitarism, pacifism 


ipocrit și ne la locul lui, 
susținuți de internaționala 
lor. Amândouă 
de asediu 9! 
creștinismului se bazează 
pe dinamica unică a lumii 
în istoria modernă de 
care dă dovadă comunismul 
de șaptezeci de ani. 

Dacă în lumea europeană 
încă “'liberă” nu se dărâmă 
bisericile ca în R.S.R., cel 
puțin sunt spurcate cu cele 
mai infame porcării scrise 
pe zidurile lor. Un jurnalist 
“liberal” ajuns miliardar 
cu un magazin de “'scan- 
daluri'”” dovedite de atâtea 
ori ca nişte  crase 
mistitificări, a scris o carte 
în care pretindea că demon: 
strează cea mai absurdă 
temă: că Christos a fost cel 


„mai mare criminal din 


istoria omenirii. Bine 
înţeles nu i-a făcut nimeni 
nimic. Dar replicile au fost 
din partea teologilor. In 
schimb cartea nu a fost mai 
deloc citită. Insă băiatul își 
făcuse datoria. Un altul, tot 
“liberal”, a luat-o mai 
modest, scriind o piesă sub- 
mediocră de altfel, în care îl 
trăgea la răspundere pe Papa 
Pius XII de crimele 
național-socialiştilor. Dar 
piesa a fost ridicată în slăvi 
pe toate meridianele, 
datorită  mașinei de 
propagandă a stângii in- 
ternaţionale. După aceea 


însă autorul a intrat în 
anonimat. Si acesta îşi 
făcuse datoria. 

Mişcarea mondială 
împotriva bisericilor 
creștine și împotriva 
oricărei gândiri real 
favorabile libertăţii 


neamurilor tiranizate de 
comunism, a mers într'un 
continuu crescendo, după o 
fază incipientă de infiltrare 
în mentalitatea plebee, In 
anii '70 s'a trecut la ofen- 
siva pur și simplu 
copleşitoare prin toate 
organele de *'massmedia” 


„trebue 


PUNCTUL PE | 


——Chronographus ANONYMUS 


în care pornografia 
murdărea magazinele cu 
deosebire de Paşti și 
Crăciun, iar în anii '80 s'a 
deslănțuit un război fron- 
tal, care pentru noi 
Românii s'a soldat cu 
asasinarea morală prin 
minciună a Episcopului 
Valerian, şi care a fost în 
acelaşi timp şi asasinarea 
fizică indirectă. lar acum 
spre sfârşitul anilor '80 s'a 
pornit prin presa oc- 
cidentală un atac pervers 
împotriva valorilor 
româneşti. 

Dacă Europa nu este azi 
în neagra mizerie adusă de 
ocupația sovietică prin par- 
tidele comuniste naţionale, 
se datorează în primul rând 
celor trei partide creştine 
din Italia, Franța şi Ger- 
mania la sfârşitul anilor 
'40, când s'au pus bazele 
unei prime faze spre o 
Europă Federalistă, cu de 
Gasperi, Robert Schuman și 
Adenauer; acesta la rândul 
lui a făcut împreună cu de 
Gaulle pacea definitivă 
între Franţa și Germania. 
Datorită acestor partide cu 
excepţionali oameni de stat 
s'a ajuns la Pactul Atlantic 
care apără pacea în Europa 
de 40 de ani, cu arma la 
picior, ţinând barbarii în 
șah. 

Astăzi este actualizată de 
diferite secte cu mare in- 
fluență propagandistică 
vorba lui Voltaire după care 
“Biserica e monstrul care 


ce s'a făcu 
secole nu se dărâmă în 
două. Dar în acest timp s'a 


propagat intens o ură 
tenace împotriva lui 
Christos însuși. Această 


ură dispune de şaptezeci de 
ani de cea mai teribilă armă 
care este bolșevismul. A 
cărui origine este în 
Revoluția Franceză. Cu 
totate surlele și tobele din 
Franța socialistă, această 
revoluție, ajunsă de fapt o 
hârcă bătrână a istoriei, 
lumea nu se prea 
prăpădește nici în Franța 
de entuziasm la amintirea 
ei, ci mai curând este 
îngrijorată din cauza 
prăpădului și mizeriei pe 
care în general “revoluţia” 
le aduce în lume. In orice 


caz, dublul dacă nu 
cuadruplul “in 
ternaționalism”! muncește 


neîncetat, cu o tenacitate 
diabolică, la scoaterea lui 
Christos din sufletele 
oamenilor din ce în ce mai 
expuse cauterizării din 
cauza asaltului propagan- 
delor care înghit miliardele 
adunate din sudoarea mun- 
cii oamenilor, și la Est și la 
Vest. 

Cu cine ar urma să fie 
înlocuit Christos în 
sufletele oamenilor? După 
câte constatăm neincetat cu 
un “nimeni și nimic”, cu 
vidul de care au dat dovadă 
apariţii ca Lenin, Stalin, 
Hitler, adică un intelectual 
răsucit în vrej, un 
seminarist transfug și un 
fel de sferto-doct care apare 
în mediul civilizaţiei, ger- 
mane ca un fel de corespon- 
dent al barbarului Rasputin 
din Eurasia, și unul şi altul 
dotați cu un fel de puteri 
magice, bine organizate de-o 
conspirație secretă în cazul 
lui Hitler. 

S'au împlinit 100 de ani 


dela nașterea lui Hitler, şi 
“politologii” se dau de 
ceasul morţii ca să arate ce- 
a fost acest Hitler. Dar 
argumentul spiritual 
lipsește la toți. In schimb 
numai când e vorba de 
Papa scribii de serviciu îşi 
amintesc de acest 
argument, fals plasat, dar 
necesar pentru propaganda 
anti-creştină. Telul general 
al persecuției lui Christos 
și al oficianţilor Lui nu este 
în realitate în nici o 
legătură cu cine știe ce 
“amor”! pentru ființa 
umană. ''Amorul” unor in- 
teresați este numai pentru 
tot ce este dăunător 
culturii creștine și cât mai 
violent  ațâțător al 
vrăjmăşiei dintre neamuri, 
întăriți de un fel de “vid 
ofensiv”? a cărui taină is- 


MĂ IARTĂ IARĂȘI DOAMNE 


Mă iartă iarăși Doamne de gânduri vinovate 
Nu pot să scap de ele după cum stii si vezi 
Roind în zbor ispite mă'ndeamnă la păcate 
Hoinare gânduri moarte de prin cerești livezi. 


Să rup iar scutul care mă apără de mine 
Mă'ndeamnă lutul moale și traiul lesnicios 
Pândind cu'ntrigurare păcatul care vine 
M'arunc în bezna oarbă cu capul drept în jos. 


Robind așa o viață, îmi sângeră grumazul 
Si greu îmi port cătușa legată de picior 
In viermele din mine nu recunosc viteazul 
Ce fuse altădată, de care mi-este dor. 


Implânt adânc cuțitul, să iasă tot puroiul 
Din rana grea din mine; cântând apoi din nai 
Mă'njug la jugul dulce, urcând încet Nehoiul 
Filtrând adânc în mine parfum de mucegai, 


torică nu poate fi detinită 
în nici o cronică, Diavolul? 
Dar cine a făcut până azi 
genealogia, fizionomia și 
caracterologia Diavolului în 
istorie? Cum e localizat un- 
deva, se şi mută în altă 
parte. Putem da exemplul 
american destul de recent: 


scoaterea insignelor 
creștine din clase şi 
desființarea rugăciunii 
matinale. In această 
măsură nu este nimic 
“democratic”, ci foarte 


mult “demonic”. E nevoie 
de distrugerea spirituală a 
unei națiuni. America n'ar 
fi existat fără pionierat, iar 
baza forţei acestuia a fost 
în credinţa creştină. 
Desigur că amintirea unei 
credinţe supără pe nişte in- 
teresați, care pretind că 
Revoluţia Franceză ar fi 


F.D. 


făcut America. Nu este 
deloc adevărat. America a 
fost opera pionierilor de 
care am amintit. Se vede 
treaba că ''monstrul'”, care 
acum ar fi pe faţă 
“Christos”, nu a putut fi 
ucis și cum America este 
cel mai puternic aliat al 
acestui monstru a devenii o 
“Le monstre a abattre” în 
imediat. 

Cu această unitate din ce 
în ce mai strânsă a in- 
ternaţionalelor pentru 
distrugerea culturii 
creștine intrăm în mileniul 
trei. Dar se intră fals, cum 
am. zice “cu piciorul 
stâng'!. Prin minarea 
spirituală se pregătește un 
dezastru care să facă din 
cumplitul al doilea război 
mondial o foarte idilică 
poveste de adormit copiii. 


Anca Sicaea. 


SĂ DĂM OCCIDENTULUI UN IDEAL 


Urmare din pag.4 

inhibiții şi refulări. Contra 
acestor strangulări trebue 
să lupte cu hotărîre Ocei- 
dentul. 

Dacă suntem oameni, 
oameni cu adevărat, atunci 
avem datoria să sărim în 
ajutorul celor înlănţuiți ca 
odinioară Prometeu pe 
stânca caucaziană. Alegoria 
nu e deloc hiperbolică. 

Cultura umană a pierdut 
imens prin apariţia şi ex- 


tensiunea dictaturilor 
marxist-leniniste. Au 
sucombat în germene 


milioane de țalente. Nimic 
mai funest decât să nu te 
poți exprima chiar atunci 


când ești de totală bună 
credință în dăruirea ta pen- 
tru om. Zăvorul ideologic şi 
rictusul nomenclaturist au 
ucis în faşă atâtea nobile 
avânturi. Mistificarea a fost 
ucigătoare pentru milioane 
de intelectuali. Nu merită 
oare acești intelectuali din 
Răsăritul Europei o mână 


de ajutor, în serviciul 
adevărului? 
Aceasta-i datoria 


numărul unu a milioanelor 


de intelectuali din Occident. 


Să ridicăm cortina de fier. 
Să dăm impuls iniţiativelor 
creatoare ale milioanelor 
de captivi din Răsărit. Ce 
poate fi mai irezistibil, mai 


măreț şi mai nobil decât să 
dai libertatea celor 
sechestraţi și înlănțuiți? Ce 
poate fi mai moral decât să 
obligi la respectul opiniei 
altuia, la practicarea 
adevărului şi transparenţei 
în relațiile dintre oameni? 
Cine are interes să 
dezumanizeze viaţa socială 
prin aplicarea violenţei, 
folosirea sloganelor min: 
cinoase şi impunerea unui 
climat de “'fermă a 
animalelor'"? Să ne reamin- 
tim de Soljenițin şi Orwell 
și vom avea desfășurat un 
întreg ideal de luptă. 


Constantin MACRI 


[Ş 


PAGINA 6 


IULIE 1989 


SFÂRŞIT DE EPOCĂ 


—— Al. BERCEANU— 


Incă dela prima alegere a 
lui Reagan se anunţa 
sfârșitul erei rooseveltiene, 
ceea ce pentru noi este un 
fapt istoric de importanță 
capitală, pentrucă soarta 
noastră depinde de a Oc- 
cidentului, a cărui prin- 
cipală forță de apărare o 
deţin Statele Unite. Con- 
statarea a fost confirmată 
de-a doua alegere a lui 
Reagan şi reconfirmată de 
alegerea lui Bush cu un 
neașteptat succes. Era 
Roosevelt nu a însemnat 
era grandoarei americane ci 
a Sovietelor cărora forțele 
militare şi politice ale 
Americii timp de 40 de ani, 
până la venirea lui Reagan, 
ce-au ajutat și prin 
omisiune şi prin acţiune 
expansiunea comunismului 
în lume şi definitivarea lui 
peste o treime din Europa 
merusească şi peste trei 
sferturi din Asia, cu in- 
filtrări nocive până în 
Africa. Binomul Roosevelt- 
Stalin ar fi trebuit să se 
reîncarneze într'o nouă 
ediţie cu perechea Dukakis- 
Gorbaciov. Dar socoteala de 
acasă nu sa potrivit cu 
aceea din târg. De ce? Mai 
întâi pentrucă în general 
istoria nu se repetă. lar în 
particular: partidul 
democrat american este în 
plină descompunere 
galopantă iar lumea 
comunistă a intrat în 
întregime într'o criză 
deschisă de sistem, a cărei 
singură ieşire nu e decât 
renunțarea la comunism. 

Deşi cea mai nouă dintre 
națiunile Occidentului, 
națiunea americană. în 
scurtul interval dintre 1979 
şi 1989, decadă pe care 
putem s'o numim decisivă 
în schimbarea cursului 
istoriei, a dat dovadă de-o 
surprinzătoare sensibilitate 


istorică, îngropând pe cale 
electorală dezastruoasa eră 
rooseveltiană. In schimb, 
bătrâna Europă s'a împot- 
molit în depozitul de fiare 
vechi al socialismului ceea 
ce ar putea să ducă la o 
mutare a Cortinei de Fier 
depe Elba pe Rin. lar Ger- 
mania de Vest, pacific de 
astă dată, e pe cale de-a 
provoca al treilea dezastru 
european din acest secol. 
Dar se precipită unele 
lucruri care vor împiedica 
înfrăţirea cu Sovietele. 
Două evenimente 
simultane s'au petrecut la 
începutul acestei decade: 
crima contra umanității cu 
invazia  Afangistanului și 
apariția mişcării ““Solidar- 
nosc”” în Polonia. Dar în 
cei zece ani următori cele 
două popoare, Polonezii şi 
Afganii, au susținut la 
mare distanță unul de 
altul, un fel de “taxă înex- 
tricabilă a demnităţii 
umane”. Așa au ajuns la 
niște rezultate nebănuite 
acum zece ani, sau cel mult 
nebulos previzibile: 
buturugile mici au început 
răsturnarea carului mare. 
In Polonia comunismul a 
fost învins de “Solidar- 
nosc” printrun fel de 
plebiscit, ceea ce au fost 
primele alegeri libere 
dintr'un stat comunist, iar 


„Sovietele au fost pentru 


prima oară în istoria lor de 
peste 80 de ani învinse. 
Incă de acum zece ani noi 
anunțam că “'Solidarnose” 
putea să fie semnul unui 
început de  scuturare de 
comunism în Europa, iar 
invazia din Afganistan a 
fost prima greseală cu even- 
tuale consecințe fatale, a 
Sovietelor. Gândindu-ne la 
începutul sângeros din 
Afganistan și sfârşitul 
sângeros din China, credem 


că avem dreptul să vorbim 
de o decadă neagră, dar în 
care în acelaşi timp cu 
atâtea nenorociri s'a dospit 
procesul unei schimbări a 
cursului istoriei impus pe 
timp de o jumătate de secol 
de înfrățirea dictaturii 
democratice a lui Roosevelt 
cu dictatura totalitară a lui 
Stalin. Față de cele două 
evenimente specifice din 
Polonia și Afganistan, 
oricât de încărcat de 
nenorociri etc., episodul 
revoluţiei culturale șiite din 
Iran rămâne oarecum 
marginal față de zguduirile 
cu efecte mondiale. 

Acum la sfârşitul acestei 
decade în care se consumă 
definitiva  dezagregare a 
doctrinelor nefaste, cea 
rooseveltiană la Vest și cea 
stalinist-brejnevistă la Est, 
izbucnește cea mai mare 
revoltă de mase, dar şi cea 
mai spontană din istoria 
acestui secol în China. Ale 
cărei consecințe se anunță 
majore. 

Pentru noi, Românii, 
decada neagră a lumii se 
încheie tot așa de nefericit 
ca şi în China neîn- 
chipuitelor masacre 
începute în lunie anul 
acesta. Ceea ce s'a 
dezlănțuit în România 
împotriva țăranilor aduce 
aminte de acțiunea de 
distrugere a satelor de către 
Mao Tse Tung. Pe măsură 
însă ce în această decadă 
China se scutura de 
maoism, România s'a 
scufundat din ce în ce mai 
rău în ceaușism. Pentru un 
interval masacrul din China 
va fi însă poliţă de 
asigurare a bandei dela 
Bucureşti care pentru 
privilegiile ei este capabilă 
să dea foc întregii ţări. 
Sau ce va mai rămâne din 
ea. 


“ROMÂNIA, CALVARUL UNUI POPOR” 
————— lon ROMAN—— 


In “Readers Digest - 
Selection”, din Februarie 
1989, au apărut sub titlul 
de mai sus, extrase din 
presa internațională 
privind România. 

Am avut o profundă 
amărăciune citind cele 
relatate mai jos, scrise de 
gazetari incompetenţi sau 
de rea credință, lipsiţi total 
de informaţie dar cu multă 
tendință pro-ungurească. 

“Ceaușescu a declarat 
război minorităţilor etnice 
și mai ales celor 2 milioane 
de Unguri 100 de mii de 
Germani care în cea mai 
mare parte locuesc în Tran- 
silvania”. 

In Micul Atlas Geografic, 
care a. apărut în Editura 
Stiinţifică în 1962, sunt 
trecuți 1.587.675 de Un- 
guri. Cum este posibil ca 
în 27 de ani să fi crescut 
populaţia ungară cu peste 
400.000 de suflete, știindu- 
se că în această perioadă 
unii au plecat în Ungaria, 
în vederea reunificării 
familiilor. 

Se menţionează în unul 
din extrase faptul că, 
datorită politicii paranoice 
a conducătorului român, 
care urmărește distrugerea 
până în 1990 a mai bine de 
jumătate din cele 13.000 de 
sate, unii Unguri şi-au dat 


foc caselor pentru a nu fi 
distruse de buldozere. Dar 
gazetarul respectiv nu 
menționează că întreaga 
populație românească este 
supusă la aceeași soartă. 

Revistele și ziarele 
“Quick”, Stern”, “Le 
Figaro”, “The Daily 
Telegraph”, ““Berlinske 
Tidende”, “Le Point”, 
“Der Spiegel”, “The ÎIn- 
dependent, Le Monde” se 
fac  propagatorii politicii 
ungare, pomenindu-se de 
faptul că s'au împuţinat 
școlile primare ungurești. 
De ce nu se spune același 
lucru și despre împuţinarea 
școlilor primare românești, 


care au fost și ele 
desființate, datorită  fap- 
tului că a scăzut 
natalitatea. 


Se pomeneşte în unul din 
extrase că o imigrantă de 
origine maghiară care 
trăieste acum la Marien- 
burg, ducea lipsă de zahăr, 
făină, carne, unt, alte 
alimente și chiar săpun. 
Dar nu se amintește că 
întreaga Românie trece prin 
aceeași mizerie. 

Totodată cetăţenii de 
origine maghiară se plâng 
că nu primesc pașapoarte. 
O asemenea măsură nu li se 
aplică numai lor ci întregii 
populații românești. 


Dece “Selection”! nu 
publică şi extrase din presa 
internațională în care se 
vorbeşte de umilinţa la care 
este supus întregul popor 
român? Nu numai alimen: 
tele lipsesc ci și căldura, 
apa caldă, şi electricitatea, 
care la sate a fost tăiată 
complet. 

S'au distrus sate întregi 
cu biserici, şcoli, spitale şi 
cimitirele strămoșilor dar 
acestea nu fac obiectul 
atenţiei celebrei publicaţii 
lunare, 

Tiranul dela București a 
emis, cu ocazia împlinirii a 
70 de ani, un decret prin 
care au fost scoși din 
închisori, hoți şi criminali, 
scursura societăţii. 
Acestora și ţiganilor li s'au 
eliberat pașapoarte, pentru 
a se compromite cu ei 
refugiul românesc, 

Dintre cei fugiţi în 
Ungaria au fost expulzați 
1600 de borfași, țigani și 
securiști, care au fost 
depistaţi. 

Dece Ambasada R.F.G. 
eliberează viză pe 
pașapoarte, fără a se 
asigura cui îi este dată, 

Este trist că se petrec 
astfel de lucruri care nu 
urmăresc decât denigrarea 
poporului român, 


CUVANTUL ROMANes, 


ŢĂRANI ŞI GRĂNICERI 


— Alexandru NEMOIANU=— 


O foarte frumoasă 
legendă descrie în acest fel 
începutul unei anume 
aşezări omeneşti. 

Granița sau hotarul 
acestei așezări a fost însem- 
nată de întemeietorul ei 
printr'o brazdă trasă cu 
plugul. Atunci când această 
graniță a fost încălcată acel 
întemeietor de aşezare nu a 
șovăit să ridice mâna și să 
pedepesească pe cel vinovat 
chiar dacă vinovatul era 
fratele său geamăn. 
Probabil că legenda ar fi 
fost uitată în timp. Dar s'a 
întâmplat că întemeietorul 
a fost Romulus, vinovatul a 
fost Remus iar acea așezare 
avea să devină ''Orașul” 
adică Roma. 

Această legendă are o 
însemnătate care depășește 
cu mult faptele imediate, ea 
are mai ales o valoare 
alegorică. Ea ne spune că 
aşezările care vor să 
dăinuiască au fost şi sunt 
întemeiate de oameni ai 
pământului, care vreme 
după vreme răstoarnă 
brazde, pun sămânță în 
pământ şi așteaptă cu 
credinţă ca acea sămânță să 
aducă roadă. 

Este dincolo de orice 
îndoială că acest soi de 
oameni-au avut şi au dez- 
voltat un sistem de valori 
care reflectă această stator- 
nicie. Ei sunt aceia care au 
cultivat, odată cu pământul 
și valori spirituale eterne 
cum sunt credința în Dum- 
nezeu; + sentimentul" 
familiei, dragostea, sen- 
timentul de solidaritate și 
curajul de a sta în fața 
năvalelor. In acest fel ei au 
devenit deodată “'oameni ai 
pământului”, adică țărani, 
şi păzitori de datini şi 
valori, adică grăniceri. 

In dezvoltarea istorică 
întâlnim situaţii când 
această dublă calitate de 
ţărani și grăniceri a fost in- 
stituționalizată; Astfel în 
veacurile al II-lea, al III-lea 
şi mai târziu administrația 
romană va stabili în locurile 
mai greu de păzit pe 
“limitanei”, sau grăniceri. 
Aceştia erau oameni liberi 
având deplina folosință a 
pământului cu obligația de 
a sta sub arme gata să 
apere fruntariile Im- 
periului. Mai târziu, în Im- 
periul Bizantin, granița de 
Răsărit, atâta de greu 
încercată va fi păzită de 
către vitejii “'akrites” sau 
““cei dela hotare”, 

Aceştia nu vor mai fi de 
pază numai unei realităţi 
economice și sociale ci vor 


avea de păzit mai ales un 
hotar spiritual căci ad- 
versarii lor vor fi dușmani 
ai crucii. Faptele lor de 
vitejie aveau să fie cântate 
în poeme de o mare 
frumuseţe, continuatoare 
ale tradiției homerice, între 
care la loc de frunte se află 
poemul dedicat vestitului 
Digenis Akritas. 

Astfel de încercări de in- 
stituționalizare a dublei 
calităţi de ţărani și 
grăniceri vor fi întâlnite și 
mai târziu spre exemplu în 
vremea Imperiului Austriac 
unde granița carpatică va fi 
păzită de Români. Dar cred 
că nici unde această sim- 
bioză, țăran-grănicer, nu a 
fost mai deplină ca în cazul 
neamului românesc. 

In cazul Românilor 
situaţia de țăran şi grănicer 
a reprezentat situația 
covârşitor majoritară, 
regula. Aceasta deoarece la 
Români așezarea de bază a 
fost satul. Stăpânirile se 
schimbau, năvălitorii 
treceau val după val, dar 
satul rămânea pe loc pentru 
a păstra și a trece mai 
departe în mod de viaţă ex- 
trem de complex. 


Este naiv sau rău voitor 
cel care va crede că satul 
românesc și ăi român 
au stat şi stau de veghe 
pentru pământ ca mijloc 
economic. Ei au stat mai cu 
seamă pentru a păzi 
“hotarele” unei valori 


„spirituale eterne adică pen- 


tru  ““legea românească”. 
Această “lege” sa făurit 
încet luând ceva dela toate 


elementele care compun 
neamul românesc: Daci, 
Romani, Bizantini. Paza 


acestei “legi” a fost făcută 
de către întregul neam, de 
către întreaga suflare 
românească mai puţin cei 
vânduți. 

Când spun asta mă gân- 
desc la o împrejurare mai 
întâi sesizată de către 
Nicolae Iorga anume că de 
fapt Românii nici nu aveau 
oști. Căci oști vine din 
latinescul  ““hostis” care 
înseamnă dușmani, deci 
oaste erau dușmanii în 
arme. “'Legea românească” 
era apărată de către 
mulțimea de țărani: 
grăniceri. Așa a fost și aşa 
este păzită “legea 
românească”! de către toți, 
Sela ce rămân statornici în 
ea! 


Impotriva “oamenilor 
locului”, a ţăranilor: 
grăniceri păzitori şi 


făuritori de cultură, s'au 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


abătut din A 
valurile mișcătoae dehuna 
lor cărora patrie je tt 

i le le ds 
spinarea calului și mij [3 

5  Mijoe 
existență le este iaful Ne 
este nevoie să enumeră 
etapele prin care a fă îi 
această categorie muia 
urmă, este destul dacă șă 
reaminti că. ea n 
“realizat”! deplin î 
comunism. 

Comunismul 
care din început şi 
tenaci tate ca. pt atică 
zămislitorului său, a căutat 
ȘI caută să distrugă, să 
anihileze pe țăranii. 
grăniceri. 

Toate formele de ad. 
ministrare comunistă au 
căutat să facă aceasta; în 
Rusia prin “'deculacizare” 
în China prin “mișcarea 
comunelor”, în România 
prin “'revoluția agrară” şi 
““sistematizare”. 

Sunt cunoscute ororile - 
abominabile la care au 
recurs şi recurg aceste 
“sisteme”. Este totuși un 
fapt vădit că ele au esuat 
si nu au reusit să distrugăpe 
țăranii-grăniceri. 

Atunci când în Rusia, 
după șaptezeci de ani de 
bolşevism, se recunoaște pe 
față eșecul agriculturii 
“socialiste”, doar cine nu 
vrea nu va recunoaște 
urletul de furie neputin- 
cioasă al diavolului că 
acţiunile lui nu rodesc. 

Sunt convins că nici în 
njay-a YEemelnie pad 
trată de comuniști, nu 
se va reuși distrugerea 
neamului de țărani si 
grăniceri ai  ''legii 
româneşti” Căci paza 
““legii românești” este 
astăzi obligația întregii 
suflări românesti. Astăzi 
toți Românii de bine au 
devenit țărani şi grăniceri 
de veghe la ““hotarul” legii 
lor. a 


este acela 


Dar dincolo de ceea ce va 
aduce viitorul cineva se 
poate întreba ce putere, ce 
resort tainic îi ține în 
picioare pe țăranii: i 
grăniceri, îi menține drepți» 
gata de luptă şi cu curajul Ş 
de a spune “nu ne potdati 
atâta cât să nu putem no 
duce”. Este aici mai mult 
decât credința, este aici cer: 
titudinea că Dumnezeu DU 
este un “principiu ideal” ci 
este Acela Care acum, la fl 
ca întotdeauna, se afl 
lângă ei: lucrând necon 
tenit, rânduind ploaie li 
vreme şi punând pe ma 
““pâinea noastră cea SPIe 


fiinţă”. 


12 LUNI 


$ 25 


TOATE ȚĂRILE 


pă aa ERtal 3 e PRR Eae Pista d 0 Pee a et | 


CUVANTUL ROMANESC 


IULIE 1989 


PAGINA 7 


PENTRU O DIRECŢIE NOUĂ ÎN PRIBEGIA ROMÂNĂ 


Fiecare val şi fiecare 
grup de noi exilați, de 
multe ori chiar şi noul 
exilat, sosit şi luat  in- 
dividual, poartă în sinea lor 
opțiunea gata făcută. Sau 
se vor strădui să realizeze 
în lumea liberă un standard 
cât 'mai ridicat, sau sunt 
pregătiţi să aducă 
modificări radicale în com- 
portamentul unui exil in- 
teresat de țară și politică, 
dar care nu a făcut nici ce 
şi nici cât trebuia, 
adevărata direcţie urmând a 
fi cea nouă, ce o vor im- 
prima noii veniţi. 

Puţini din noi am scăpat 
acestei tentaţii exclusiviste 
şi care se pare că a fost o 
caracteristică a  exilurilor 
de pretutindeni şi din tot- 
deauna. Nu am fost şi nu 
suntem poate mai buni ca 
alții, dar sub acest aspect 
nici mai răi. 

Ceea ce este cert este că 
noii exilalţi aduc o proprie 
experienţă ce lipseşte celor 
ce au luat anterior calea 
pribegiei. Dar noul exil dela 
mijlocul anului 1989 va fi 
vechi pentru cel ce-i va 
urma. In acelaşi timp, 
exilații care se învechesc şi 
din valuri devin straturi, au 
unele cunoașteri, un plus 
sau un altfel de cultură. 

In cei 12 ani de când am 
părăsit țara am străbătut 
paleta dela un capăt la 
altul. Cum. nu. implinisem 


apucasem să fac parte din 
comitete, comisii şi comiţii, 
unul mai grăbit decât altul 
să _mântuiască ţara și 
poporul, eram considerat 
“mou şi inexperimentat””. 
Cum aveam o diplomă în 
ştiinţe juridice ce nu fusese 
luată nici pe timpul Regelui 
Decebal şi nici a Regelui 
Ferdinand, eram considerat 
cu “studii noi”, faptul că îi 
avusesem profesori pe lon 
Gruia, Jean Vermeulen, 
Didu Vălimărescu, Dorel 
Dimitrescu, faptul că îmi 
trebuiseră din cauza ex- 
matriculărilor politice, 
arestărilor şi deţinerilor 
politice, o perioadă de 15 
ani să-mi iau această 
diplomă, toate acestea nu 
erau luate în seamă. Noii 
i au în zilele noastre 

altfel de diplome, moderne, 
neobişnuite pentru exilul 
antic și medieval: fizică 
nucleară, cibernetică, elec- 
tronicâ, engleză iar în locul 
specialiştilor în locomotive 
cu aburi, poduri şi şosele, 
sosesc proiectanți detreruri 
electrice rapide şi 
specialiști în pretensionate. 
Faţă de exilul mai vechi, 
cel în care pot fi încadrat a 
adus experienţa Canalului, 
a cozilor, a dosarelor deca- 
dre, a licenţierilor din ser- 
viciu pe considerente de 
origine socială şi politică, 
nu numai de dosar propriu, 
a turneelor prin case ale 
sectoristului de miliţie şi a 
supravegherii securistului 
de întreprindere. Refugiații 
din zilele noastre poartă ex- 
perienţe inimaginabile în 
urmă cu câţiva ani. Poarta 
spre lumea liberă este mai 
puțin Iugoslavia asa de cân- 
tată si descântată înurmă cu 
câțiva ani de autosugestiona- 


ţii autogestiunii, ci Ungaria, 
o țară comunistă dar încare 
până la noi ordine cel 
Puțin, comunismul se 
clatină, şi care, în ciuda 
unei politici şi în acest sec- 
tor primitivă a lui 
Ceauşescu, oferă mai multă 
siguranță decât contactul 
cu  grânicerii români şi 
sârbi. 

Fără îndoială că exilul 
românesc nu poate elibera 
România. Stalin ne-ar fi 
întrebat câte tunuri şi 
divizii avem, după modelul 
întrebării ce-a pus-o în 
legătură cu Vaticanul. Dacă 
asemeni albinelor excitate 
de ammiţi curenți și trans- 
feruri masive de polen, am 
izbucni solidar, am putea 
ocupa San Marino, care are 
Şi o conducere de stânga, 
nu însă şi Andora, aflată 
sub oblăduirea Preşedin- 
telui Franţei şi unui prelat 
spaniol. Constatăm că este 
frumos să jucăm Hora Uni- 
rii, deși suntem destul de 
dezbinați, dar mmai națio- 
nalismul parastaselor nu 
nai apare suficient. Da,tra- 
diției, nu, rutinei. Da, soli- 
darității, mu, uniformității. 
Alegerile pentru Parlamen- 
tul European au trimis la 
Strasbourg reprezentanţi 
anului 1993, al integrării 
Europei Comune, către care 
jinduiesc asupriţii şi 
infometaţii din Răsărit. In 
fapt am ratat o mare 


din organizaţiile 
exilului este mai reprezen- 
tativă, care fotoliu de 
preşedinte este și mai 
comod şi mai solid, am fi 
putut folosi valul anti- 
Ceauşescu, pentru a găsi 
câţiva Români reprezen- 
tativi, pe cari să-i susţinem 
drept candidaţi în aceste 
alegeri. Desigur, o primă 
calitate ar fi fost aceea că 
dacă nu ar şti româneste, 
să nu însemne că sunt 
surdo-muţi, Am remarcat 
două mari evenimente ale 
primăverii europene. In 
Franţa s'au împărţit marile 
premii pentru teatru: 
dramaturgie, actorie, regie, 
scenografie, costumaţie. 
Sala şi scena l-au ovaţionat 
pe cel mai mare dramaturg 
francez, Românul Eugen 
Ionescu, al cărui cuvânt a 
fost pe cât de gustat pe 
atât de aplaudat, iar 
camera de televiziune s'a 
oprit şi asupra marelui 
filosof francez, aflat în sală, 
Românul Cioran. Republica 
Federală Germania a 
comemorat 40 de ani dela 
înfiinţare. Au vorbit 
preşedintele republicii şi 
preşedintii celor două 
camere, într'o adunare 
festivă. Pe scenă, orchestra 
simfonică din Munchen, 
care sub bagheta Românului 
Celibidache a interpretat 
Simfonia a 5-a de Beethoven, 
iar la finele ceremoniei, 
aceeași orchestră a cântat 
imnul ţării, sub con- 
ducerea aceluiaşi Român, 
căruia au venit apoi să-i 
strângă mâna, părăsindu-şi 
locurile, preşedintele şi 
cancelarul. 

Dacă am fi fost mai puţin 
categorici, mai puţin im- 
perativi, mai puţin in- 
failibili, mai puţin ex- 
clusivişti, am fi găsit poate 


Motto: Să 


respect 


——— Constantin MAREȘ— 


2-3 Români şi două sau trei 
partide din Europa Oc- 
cidentală, care să le susțină 
candidaturile. Ne-ar fi 
trebuit, desigur, tactul să 
demonstrăm acelor partide 
că în primul rând ele au de 
câştigat, dar că dacă este 
vorba de o favoare, tot ele 
ne-o fac novă, şi nu noi 
lor. 

După ce bolşevismul a 
triumfat în Rusia, sa pus 
problema extinderii 
revoluției la nivel european 
şi chiar mondial, apoi a 
căilor de trecere dela 
capitalism la socialism. 
Doctrina stalinistă a 
prevăzut doar calea 
violenţei, în timpul lui 
Hrusciov s'a introdus 
inovaţia lăsării deschise şi a 
portiței parlamentare. In 
realitate, în toată Europa, a 
existat o singură cale de 
trecere dela capitalism la 
socialism, Armata Roșie, 
iar ex aparenta a 
Iugoslaviei nu este chiar 
atât de excepțională cum a 
apărut. Fără prezenţa Ar- 
matei Roşii în Estul şi 
Centrul Europei, fără 
ajutorul dat de Soviete şi 
Churchill lui Tito, 
comunismul nu sar fi in- 
stalat la Belgrad şi nici la 
Tirana, de altfel. Astăzi, 
toate popoarele asuprite și 
secătuite de decenii de 
aplicare a marxismului, 
tind până şi în China la 


parte a Vietnamului în care 
mai există ceva bunuri, este 
cea de sud, unde mai rezidă 
structuri de producţie 
privată şi piaţă liberă. 
Singurele oraşe şi provincii 
chineze unde există un 
nivel de viaţă ridicat sunt 
Hong-Kong-ul şi Taiwanul, 
iar diferența politică şi 
economică între Coreea de 
Nord şi cea de Sud işi 
găseşte corespondentul 
diferenţei dintre cele două 
Germanii. = 

Dar ce se întâmplă în 
zilele noastre în Ungaria şi 
Polonia, în Tările Baltice şi 
Georgia, constituie 
fenomene ce se produc şi se 
petrec la fața locului. Este 
o realitate flagrantă că 
exilurile nu au jucat un rol 
nici la Budapesta, nici la 
Varşovia, nici la Tbilissi şi 
nici la Tallin-Reval. Mai 
tragică este situația în 
Moldova. Când Nicolae 
Lupan a părăsit Basarabia, 
toate antenele de 
televiziune ale locuinţelor 
românilor de peste Prut, 
erau îndreptate câtre laşi. 
După 24 de ani de dictatură 
ceauşistă, antenele 
moldovenilor sunt înârep- 
tate spre Chişinău, ale 
bănăţenilor spre Belgrad, 
ale ardelenilor spre 
Budapesta și ale 
bucureştenilor spre 
Rusciuc. Schimbarea 
direcţiei acestor antene 
atestă pe deplin schimbările 
din ţara noastră, datorită 
celei mai lungi, celei mai 
sălbatece şi celei mai in- 
competente dictaturi din 
istoria noastră. 

Un exil trebue să fie 
reflexul vetrei. Schimbările 
politice, sociale, economice 
din ţară sunt realități, 
tragice, dar nu mai puţin 


realități. Cu patru decenii 
în urmă, fondurile trimise 
peste graniță şi cu alte 
destinaţii, de către 
Mareșalul Antonescu, erau 
la dispoziţia câtorva din 
exil, care erau convinşi şi 


de o apropiată restitutio ad 


integrum. Cu fondurile nu 
se prea ştie ce s'a făcut, iar 
repunerea în situația an- 
terioară nu a mai avut loc. 
Nimeni nu ne-a dat 


fabricile şi moşiile înapoi, _ 


nimeni nu ne-am redobân- 
dit blocurile din Bucureşti 
şi vilele din Valea Prahovei, 
deşi se pare, că nu prea de 
mult, la o consfătuire 
adhoc la Paris, sa emis şi 


acordăm vederilor opuse celor ce le avem același 


pe care-l pretindem pentru ale noastre” 


Titu Maiorescu: '*Consideraţii filosofice” 


teoria că dacă ţi s'a 
naționalizat subsolul cu 
tiparniţă în 1948, nu ar fi 
rău să pretinzi în Ziua "D” 
(ziua despăgubirilor...) tot 
complexul Casa Scînteii. 
Apare necesar în 
parametrii, de altfel 
mobili, ai finelui de 
deceniu, veac şi mileniu, o 
nouă direcţie în exilul 
românesc. Recent, cineva 
mi-a arătat fotografia unor 
domni distinşi, foarte 
ornaţi cu decoraţii peste 
elegante uniforme, cărora 
mi-a fost imposibil să le 
stabilesc apartenenţa. Am 
întrebat cine sunt 
fotogenicii care ciocneau 


cupe de şampanie și mi sa 
spus că sunt membri ai 
unuia din guvernele 
poloneze în exi!, care 
decernează titluri, împart 
funcţii şi acordă, - mai bine 
zis autoacordă, - ordine, 
decorații şi medalii. 

M'am gândit la 
samovarul personal şi unic 
al Tarului, care după luarea 
puterii de către Lenin, 
putea fi cumpărat în oricâte 
exemplare la orice an- 
ticariat din Apus. Si m'am 
mai gândit la aceea că Lech 
Walesa n'a intrat în istorie 
nici în frac, nici în tunică 
de gală, ci în salopetă. 


ASANAREA MORALĂ 
DUPĂ REGIMUL CEAUŞESCU 


Se vorbeşte astăzi de o 
corupţie publică in- 
dividuală în stil mare nu 
numai în România comunis- 
tă sau Rusia Sovietică, dar, 
să fim drepți şi în unelețări 
capitaliste ca Japonia, deși 
în proporții cu mult mai 
mici. 

In primul caz corupţia se 
manifestă nu numai prin 
operaţii la bursa neagră, 
dar si prin tâlhării la dru- 


turiştii străini, cu inele de 
aur la degete, sau femei cu 
cercei la urechi, pe înserate 
sau la înghesuială prin 
tramvaie, sunt amenințați 
de criminali cu tăierea 
beregatei cu cuțitul, dacă 
nu le predau bijuteriile. 

Desigur că gradul de 
corupție în general, este 
legat atât de moralitatea in- 
trinsecă, ereditară la un 
popor, cât şi de condiţiile 
economice vitrege, care 
justifică moralmente 
uneori, furtul unei pâini de 
către o mamă, pentru a-şi 
putea hrăni copiii, plângând 
de foame acasă. 

Pentru a da un exemplu, 
să luăm poporul german, 
care era cunoscut de-a 
lungul anilor, ca şi în zilele 
noastre, ca un popor onest 
şi moral din toate 
privințele. Au venit însă 
vremuri, ca pe timpul răz- 
boiului trecut, când şi 
Nemţii îţi puteau fura 
paltonul din cuierul unui 
restaurant din Berlin, pen- 
tru a se încălzi cu el, pe 
gerul groazv de afară. 


: +] ani: „SI 
“asta Pngziae= 90 corp. liber tea „e 


—— C.L.UNTARU— 


Sau cine îşi mai aduce 
aminte de anii de pe timpul 
Republicii Germane dela 
Weimar, premergători 
grozavei crize economice de 
prin anii 1930, când cete 
numeroase de tineri ger- 
mani, plecau dela casele 
părinților lor, care nu-i mai 
puteau hrăni din cauza 
șomajului general, - şi 
colindau în lungul şi latul 
țării lor, dormind pe câmp 


ub cerul..liber sau. -pri 


pomilor de pe şosele, sau 
din furturi de păsări de 
prin ogradele ţăranilor, 
spre marea disperare a 
acestora. 

Si totuşi, un popor ca cel 
german, şi ca alte națiuni 
similare printre care se 
poate număra şi poporul 
român - nu pot fi acuzate 
de deficienţe de caracter 
înăscute, din cauza unor 
crize economice, impuse 
asupra lor de împrejurări 
politice internaţionale cum 
e comunismul. Să luăm pe 
țăranul român, care a stat 
şi va sta şi în viitor la baza 
neamului nostru. Acesta 
avea o oroare în trecut față 
de datorii, pe care le con- 
sidera drept o ruşine per- 
sonală, şi nu avea linişte 
sufletească până nu le 
plătea înapoi cât mai 
repede, posibil. 

Pentru a restabili 
„„omenia”” Românului dealtă 
dată, va trebui totuşi să se 
ia măsuri drastice de 
eradicare, după indepăr- 
tarea regimului Ceauşescu. 


cu mere pădureţe ale 


Parte din aceste măsuri vor 
fi de mai lungă durată, ca 
educarea prin şcoli şi 
biserici iar altele mai 
drastice şi imediate. 
Pentru a da un exemplu, 
redăm aici “'reţeta” dată de 
un rege arab, care a spus în 
legătură cu reintroducerea 


pedepsei cu moartea în 
țările lumii libere: 
“Voi vă lăudaţi cu 


civilizaţia creştină, însă ce 


„fel de. civilizaţie este 
_ aceasta, când voi nu sunteți 


siguri dacă soţia sau fiica 
voastră nu va fi violată 
plimbându-se printr'un pare 
central, liniştit, din oraşele 
voastre; ori voi înşivă fiind 
buzunăriţi pe stradă la 
lumina zilei. 

“Uitaţi-vă la țara mea - 
spuse regele arab -, voi 
puteţi lăsa punga voastră 
cu bani pe drum şi nimeni 
n'o va atinge, deoarece dacă 
cineva va face acest lucru, 
noi îi vom tăia braţul drept, 
şi nu importă cine omoară 


un om sau violează o feme-" 


ie - este decapitat în piața 
publică”. De fapt în ţara 
noastră pe timpul lui Vlad 
Tepeş, acesta proceda mai 
simplu: îi trăgea prin ţeapă 
pe toţi tâlharii. 

In România după 
Ceauşescu vor trebui aduşi 
în fața judecății nu numai 
delicvenţii de drept comun, 
dar şi infractorii politici în 
raport cu drepturile umane 
şi îndatoririle naționale. 
Această asanare morală să 
nu se facă din motive de 
răzbunare ci ca o lecţie pen- 
tru generaţiile viitoare. 


Pentru a vă ţine 


la curent cu ultimele ştiri din România, 
echipa noastră redacțională, lucrează 
fără încetare... Nu rămâneți în urma 
timpului... Citiţi lunar 


“Cuvântul Românesc" 


și participaţi la viața exilului românesc 
pentru a forma un puternic front 
luptă anti-comunistă. 


de 


PT 0I A 744 


pă 


PAGINA 8 


e —————————O—O££O£OEOEOEO 
DD TI 


Se împlinesc douăzeci şi cinci de ani dela apariţia primei ediţii 
a acestor mărturisiri. Volumele publicate atunci s'au epuizat de 
mult. Câţiva prieteni au cerut să scoatem 0 a doua ediţie. Am 
acceptat. Nu am avut de acordat nicio învoire. Nimic din ceea 
ce a fost scris nu a fost modificat. În lumina realităţilor de 
astăzi şi a abundenței informaţiilor de tot felul poate că alta ar 
fi fost haina care ar fi îmbrăcat-o, alta forma de prezentare. Nu 
am vrut să mă ating nici de una şi nici de alta. Valoarea lor stă 
nu în frumuseţea redactării sau a noilor informaţii complemen- 
tare — care îşi au fără îndoială valoarea lor-—ci în sinceritate, 
Mărturia aceasta rămâne aşa, pentrucă aşa am trăit-o eu. Ea nu 
epuizează nici pe departe ceea ce “S'a înscris în spiritul umani- 
tăţii pentru totdeauna şi nu se va Sfârşi nici cu dispariţia ulti- 
mului supravieţuitor.” (Păr. Calciu, Prefaţă) 

Am scris din nou cele câteva pagini din prolog dându-le o in- 
lerpretare mai adecvată atât Cunoştinţelor de astăzi cât şi 
necontenitei reflecţii asupra acestui unicum. Am lăsat Păr. Cal- 
ciu greaua însărcinare de a scrie o nouă prefață. Prezenţa Sfin- 
țici Sale în fruntea acestor mărturisiri nu este deloc întâm- 
plătoare. Pentru mine, dar şi pentru foarte mulţi din cei care 
am avut un raport oarecare cu Piteştii, fie victime, fie victime- 
călăi, el întruchipează prin traectoria vieţii lui, un simbol dar şi 
un semn. În suferinţa lui se proectează suferința întregului 
neam. Trecerea lui prin infern este trecerea noastră a tuturor. 
Învierea lui din mormântul Piteşti ne întăreşte credința că 
oricât de grea ar fi piatra păcatelor noastre, Învierea neamului 
întreg este posibilă. De pe cruce vom cobori cu toţii impreună 
şi cei de azi şi cei de ieri, poate şi cei de mâine — dacă nu vom 
ucide în noi speranșa. 

PITEŞTI-ul nu va putea fi scris niciodată. Pentrucă TOTUL 
despre Piteşti nu ţine de domeniul posibilului. EI face parte din 
metaistorie, din sfera metafizicului, din ordinea duhovnicească a 
înţelegerii lumii. Pentrucă după cum spune Păr. Calciu “depă- 
Şeşte puterea umană de înţelegere . .. că a fost războiul a două 
tabere supraumane.” Noi trebue însă să scriem despre Piteşti. Şi 
despre Aiud, despre Gherla, despre minele de plumb; şi despre 
Jilava, despre Canalul Morţii, Midia şi Periprava, Bicaz sau 
Sălcioara —numele lor e 'Leghion” Pentrucă întruchipează 
“Diavolul Colectiv, Antichristul materializat în sârmă ghimpată, 
cucuvele cu arme ucigătoare şi “ingineri ai sufletului! îmbrăcaţi 
în uniforme de securiști. Noi, cei care am avut norocul să 
scăpăm din “infern, acum la adăpostul lumii -— zise libere — noi 
trebue să mărturisim. Fiecare după greutatea poverii, fiecare 
după adâncimea suferinţei. Noi suntem obligaţi să devenim 
memoria umblătoare, memoria nomadă a neamului românesc 
atâta vreme cât în vatră vor urla lupii stepei iar fraţii vor vegeta 
cu călușul la gură. Să nu lăsăm pagini albe cu semne de 
întrebare. Nici pagini prostituate cotidian de puterea Satanei. 
Pagini asupra cărora se vor apleca cei ce vor veni după noi şi ne 
vor face reproşul că am tăcut de frica de consecinţe sau simplu, 
din nepăsare. Dacă de atâţia ani mă silesc să nu uit Piteşti-ul, 
nu este doar o simplă întâmplare şi nici o problemă de noutate 
sensaţională. Pe traectoria a ceea ce s'a numit convenţional 
“Universul Concentraţionar, el proectează o lumină cu totul 
aparte. Este prea tragic pentru a mă încumeta să spun '0 beznă 
aparte. Nimic din ceea ce s'a putut scrie până acum despre 
acest “univers” nu poate fi asemănat cu ceea ce s'a petrecut la 
Piteşti. Chiar după un sfert de veac dela apariţia primei ediţii. 
La Piteşti a fost posibil ceea ce în altă parte nu a atins probabil 
decât zona imaginaţiei bolnave. Și aceasta noi nu trebue să o 
uităm. Trebue să căutăm a înțelege măcar în limita 
posibilităţilor noastre restrânse de ce, cum a fost posibil ca să 
fie. De ce au căzut barierele care în mod normal puteau să pună 
frână desfrâului ideii. De ce trecerea dela această idee la 
implinirea în actul monstruos a permis ca omul să devină 
propriul lui cobai, să fie tratat ca un simplu material ex- 
perimental? 

Nu aș vrea ca aceste câteva rânduri care urmează, să fie in- 
terpretale ca un exces de intelectualism, o preţiozitate sau o 
Camullare în filosofie, a unei incapacităţi de a spune crud 
adevăruri greu de stăpânit. Este prea adâncă această tragedie 
pentru a-mi permite speculaţii, mai ales că nu sunt de domeniul 
meu. Ele îşi au însă locul lor. Pentrucă stabilesc o traectorie pe 
Care se poate citi—în mare-—evoluţia unei gândiri ce a putut 
duce la Pitești. Un gânditor francez din zilele noastre spunea 
acum câteva zeci de ani, analizând starea omului de azi: “. . . 
Confluenţa calculelor omeneşti fundate pe raporturi de greutate 
şi număr... unde la limită omul este eliminat.” (G. Thibon) 

Dar ca să se poată ajunge la eliminarea omului, a trebuit să 
se petreacă altceva. “Unde e Dumnezeu?” Îi este frică de noi? A 
emigrat? . . ." așa strigau şi râdeau de-a valma cu toţii... Ne- 
bunul sări din mijlocul lor şi-i străpunse cu vederea: “Unde s'a 
dus Dumnezeu?” ţipă el. “O să vă spun cu, noi l-am omori voi 

i eu” (Nietzsche), Înaintea omului, a fost eliminat Dumnezeu. 

locuit cu-—paradoxal—un om care trebuia să-și insuşeuscă 
toate atributele dumnezeirii, să se substitue Lui. In acest fel 
totul devenea posibil. Omul devenea măsura tuturor lucrurilor. 
Identificându-se Lui, el devenea stăpânul vieţii, stăpânul morii. 
Dar paradoxul continuă în aceca că el, omul, a putut să-şi per- 
mită să trateze pe semenul lui ca şi când nu ar fi supus acelorași 
legi. Şi-a asumat funcţia Creatorului dar a negat-o semenului 
lui — în măsura În care a crezut că acest semen nu corespunde 
unei “norme! de el stabilită! 

In această perspectivă, orice urmă de spontancitale, de 
diferenţiere de această normă prestabilită, capătă caracter de 
provocare, Diferenta tinde 'să dezică' normalitatea. Sarcina 


IULIE 1989 


PITESTI 


de D. BACU 
LA A DOUA EDIȚIE 


Edtera 
at 


aducerii la “normalitate” şi-a asumat-o ideologia născută din 
aceste răsturnări: socialismul. Pentrucă socialismul nu este o 
dictatură oarecare asemănătoare cu cele 'de dreapta” născute 
din lovituri de stat, puich-uri, sau din cine ştie ce drept uzurpat 
ori moştenire litigioasă. Socialismul este rezultatul cristalizării a 
câtorva secole de frământări într'o ştiință—care lucrează cu 
norme, codifică şi eiaborează legi. Stabileşte criterii etice 
specifice unci filosofii care nu se mai vrea pasivă, simplă incur- 
siune în întrebările pe care şi le pune omul dela începutul 
vremilor. Ea intervine, vrea acțiune. Fără bariere. Această 
gândire îl va cutremura pe Alioşa şi-l va împinge să-l întrebe pe 
fratele său “intelectualul: “Se poate trăi cu atâta iad în suflet şi 
în cap?” Şi-a închipuit el oare că iadul din capul lui Ivan va 
deveni ideologia care va concretiza acel “totul devenea posibil" 
făcând dintr'o formulă abstractă o realitate tragică, un iad? In 
fond, toate profeţiile lui Dostoievski nu fac decât să preceadă 
tuturor Piteşti-lor, Kolima-urilor sau Auschwitz-urilor, tuturor 
arhipelagurilor soljenitziene ale secolului nostru. 

“. .„ ideologiile violente sunt fundate pe un fel de raționalitate 
monstruoasă, în ultima analiză ineficace, a mecanismelor vic- 
timale. Creerea Cetăţii Perfecte, accesul la paradisul terestru, 
ne sunt totdeauna prezentate ca fiind subordonate eliminării 
prealabile sau a conversiunii forţate a vinovaţilor.” (R. Girard) 


Dar cine sunt vinovaţii? 
CEI INCHIŞI! 


Arestări individuale sau colective au existat de-a lungul 
vremilor şi în toate părţile. De data aceasta ele deveneau însă 
“ştiinţifice Elaborate la rece. Deşi păreau specifice oarecum 
raționalismului european, datorită contaminării, au proliferat 
asemenea metastazelor cancerului devenind planetare. Peste tot 
unde societatea “viitorului radios” şi-a putut proecta umbra, 
arestările au devenit una din funcţiile esenţiale ale societăţii. 

Încremenită în incapacitatea ei de a concepe şi posibilitatea 
unei gândiri alteia, sclerozată încă înainte de a căpăta trup în 
propriul ei sistem de valori unice, societatea “viitorului radios” 
va încerca încă dela început să excludă orice individ sau grup 
Care va îndrăzni să refuze supunerea oarbă la adevărul unic 
decretat oficial. Indiferent de originea acestui refuz. Rasă, 
religie, poziţie socială, etc., cel exclus va fi definitiv Stigmatizat 
ca ALTUL absolut, “dușmanul poporului” deci al uniformităţii 
dorite, contaminator prin însăşi existenţa lui, prin ceea ce in- 
telectualii numesc alteritate. EI, sau ei toţi, vor trebui izolaţi cu 
orice preţ—şi care poate fi prețul unei vieţi într'un asemenea 
sistem de gândire? pentru ca ideea purtată, “ceealaltă idee” să 
nu tulbure mersul voios prevăzut şi determinat ştiinţific. 
Această izolare trebue să ducă la o vindecare Oarecare, la o cir- 
Cumscriere a răului, într'un spaţiu din care cel izolat să nu 
poată dăuna: Închisoarea. Acest spaţiu al închisorilor va 
adăposti pe cel exclus, care nu va mai fi judecat după normele 
societății. Se spune dealtfel clar:“ Nici o justiţie pentru dușmanii 
justiţiei.” 

Astlel se elaborează o nouă definiţie a omului, Încetul cu 
încetul el devine o simplă “capacitate” de a răspunde corect unor 
criterii dinainte stabilite, unor Circumstanțe născute dintr'un 
cod dat. Cel ce neagă aceste valori, sau nu le poate stăpâni in- 
tegral nu va fi—sau nu mai este deja—un Om, o fiinţă. Deci nu 
va putea pretinde să fie judecat după legea Comună societății 
deoarece Însăși legea îl exclude. A Virtutea unui aseme! i 
raţionament, ideea inchiderii se va rafina, va fi adâncita Ta 
„. Împiedăcarea celuilălt de a acţiona, fie chiar. și--pasiv, -va 


CUVANTUL ROMANESe 


deveni doar prima etapă care va duce în mod firesc 
suprimarea libertăţii. După care tot în mod firesc va a = 
de a doua etapă, aceea a suprimării voinţei de a acţiona. Pentru 
aceasta, alături de întregul alai de închisori, lagăre, câmpuri 5 
muncă, va apare un nou spaţiu de excludere: spitalul psihiatrie 
Dela diferenţă la anormalitate pasul a fost foarte Simplu, Nimic 
nu poate opri progresul. 

Dincolo de directa şi foarte comoda suprimare fizică, ac 
nu presupune niciun fel de proces de conştiinţă (cum Spunea 
Stalin, “morţii nu se pot apăra, deci nu au dreptate pentrucă nu 
pot acuza) încarcerarea fizică (prima soluţie) sau psihiatrică (a 
doua soluţie) par a defini o limită greu de depășit. Ce mai există 
sau ce mai poate exista dincolo de această dublă bornă, aceea a 
ștergerii totale a voinței şi a personalităţii exelusului? 

Ficţiunea nu are margini. O imaginaţie delirantă poale 
împinge frontierele Ia infinit. Dar numai în gând. Ca un fel de 
coşmar, reflex al fricii ancestrale, pentru a se înspăimânta sin. 
gur, pentru a se putea elibera. Numai în gând? 


deci că cercul se închide și ne găsim din nou în fața celuilalt, în 
faţa destinului lui. Care trebue înlăturat! Pentru această 
înlăturare, pentru eliminarea lui, realitatea va succede ficţiunii. 
Gândirea va lua trup, va deveni act. Educaţia la Început 
teoretică şi dulceag umanistă a lui Rousseau, ori a utopiilor 
“viitorului radios” va căpăta un alt nume, un nume sângerând de 
ură şi excludere: REEDUCAREA. Ea s'a materializat cu zeci 
de ani înainte şi realitatea a depășit imaginaţia trimițându-l pe 
Orwell la o ficţiune-politică care nu mai era prevestitoare ci 
concomitentă. Ca eroul lui Moliăre, gentilomul Jourdan, Orwell 
făcea proză fără să ştie. Romanul lui a fost publicat în 1948 dar 
avea ca titlu 1984. Ori în 1948 se puneau premizele “viitorului 
radios” şi începea în România, țară promisă ca şi altele câteva, 
unei democraţii triumfătoare, o experienţă unică în felul ei. 0 
experiență de laborator fin vivo, concepută şi condusă după 
toate regulile socialismului științific. Rostul acestei experiențe 
nu mai era simpla eliminare a unui element nociv societăţii 
(opozantul în închisoare) şi nici anularea personalităţii (inter- 
narea întrun spital psihiatric) ci transformarea radicală a 
naturii umane pentru a creea, a da naștere unui nou OM (nua 
unui om nou). 
Preţule experienţei? Spuneam înainte întrebându-mă: care 
poate fi preţul unei vieţi şi după ce criterii poate fi el deter- 
minat? Când între o bucată de fier Supus ciocanului şi unom 
Supus experimentului psihologic nu se face nici odiferenţă, atât 
fierului cât şi omului |i se pot aplica aceleași metode de lucru. 
Valoarea ființei supuse unui asemenea experiment va coincide 
Cu valoarea bucății de marmoră din care Sculptorul se va osteni 
să cioplească o statue. Va prima rezultatul. Cantitatea de 
materie consumată va trece, ca într'o contabilitate oarecare, la 


rubrica profit si pierderi. Care pierderi se vor concretiza, în 
România în cifre monstruoase. 


de un mutant. Un mutant capabil de adeziune, dezrădăcinat de 


trecut şi de Crez, de tot ceea ce putuse constitui pentru el mai 
Înainte realitatea fizică şi mintală. 


Jupuit de viu pentru ca apoi 
uit de vi poi să poată fi îndesat sângerând 
dar fericit şi plin de bunăvoie într'o altă piele din care la rândul 
lui să reeduce alţi viitori cetăţ 
Reeducarea s'a numit DEMASCARE! 


ceputul acestei tragedii supra- 
umane, Suntem acum în 1958. Las Păr. Calciu cuvântul de în- 
Chidere a acestor câteva rânduri care s'au străduit să îmbrăţişe- 


ze mult dar care nu au putut exprima decât o frântură din reali: 
tatea de acolo, 


"In 1958 eram în 
Tăniți sufletește, înf 


Sie după toată știința Kremlinului, pentru a se stabili cât timp poale 
iza un Om la teroare, la foame și tortură, la certurile din celulă, b 
Care infestau fiecare centimetru Cub de aer neprimenii cu milioane 


de microbi.” ( 

Şcoala reeducării continua voios... 

Laboratorul “in vivo: Căuta pe mai departe... 

„Laboratorul ştiinţific mai cauta şi astăzi “non-locul: tuturof 
Crimelor, tuturor aberaţiilor. 


Cine a spus că de, i i română 
ERĂ P mascările, că reeducarea poporului 


Cartea costă $ 20.00 plus expediția și se poate comandă 


In Europa, la: 


D. Bacu Dipl. Ing. Paul Morcov 
Le Parc BâtA gi Georg Buchner Weg 12 
91000 Evry 6050 Offenbach/M 
rance West Germany 
In Statele Unite, la: In Canada, la: 
Zahu Pana ij 
"Tudor MurgoC 
lie Bennett Avenue P.O.Rockton 
nene N.Y.10701 Ontario, LOR IX 


Canada 


Vintilă HORIA 


LE VOYAGE 
Ă SAN MARCOS 


EDITURA 


EDITIONS DU ROCHER 
1988 


Una din caracteristicile 
scrisului lui Vintilă Horia 
este cea a interrelaţiei din- 
| tre poetic și muzical. Dacă 
| analizăm “Simfonia a V-a” 
| de Beethoven şi apoi facem 
referinţe la “Le voyage ă 
San  Marcos'' observăm 
coincidenţe componistice pe 


bănuit. Vintilă Horia 
foloseşte simbolul și or- 
chestrația alegoriei aşa cum 
compozitorul utilizează un 
motiv muzical 
rolul de descoperire, de 
adâncire a temei şi sur: 
prinderea prin sunet a unor 
peisaje sugerând mișcarea 
spiritului ca în actul 
genezei. Motivul muzical la 
i Beethoven nu este o 
i repetiţie involuntară, ci o 
reluare conștientă” şi voită, 
o  “'rimare” aproape ob- 
sesivă a subconștientului 
pentru accentuarea 
“*destinului”. Este un zbor 
continuu înspre înălțimile 
| adânci ale eului în care 
i spațiul şi timpul se lărgesc 
| căpătând noi 
cognitive. 
| O asemenea întâlnire cu 
Destinul o găsim în “Le: 


dimensiuni 


pă: voyage ă San Marcos”, con- + 


siderată ''o carte rară scrisă 
de unul din cei mai mari 
scriitori contemporani.” 
i (Editions du Rocher). 

In limbile de origine 
latină se observă o 
deosebire între “a sorti” şi 
“*a destina”, care la prima 
vedere ar părea numai 0 


Si totuşi rolul omului în 
faţa soartei este nul. 
Fatalitatea lui ''sors, sor- 
tis” este absolută. Ea este 
scrisă de zei. In mitologia 
românească se spune că “ce 
ţi-i scris în frunte ţi-i pus + 
Aşa i-a fost soarta, este o 
altă expresie pentru 
predestinare. Spre 
deosebire de soartă, 
destinul este o chemare 
aproape irezistibilă a 
realizării umanului la cele 
mai înalte culmi ale 
spiritului creativ. ) 
adevărat câ zicem ''destin 
tragic”, dar e vorba de 
“soartă”! tragică. Destinul 
si-l face omul. Viaţa, cum 
[i 


„A 


ție”. Toată filosofia şi teolo- 


care are . 


IULIE 1989 


PAGINA 9 


CRONICI 


Lion ane - phluee - (alla. 


adevărată, omul care își 
poate circumscrie destinul 
și să-l depășească în același 
timp. 

Este deosebit de in- 
teresantă metoda literară a 
lui Vintilă Horia de a ne 
descoperi '*semnele” chiar 
prin cea mai obișnuită 
narațiune, dând astfel 
istoriei potența “'sem- 
nificativă”” spre un rost 
bine definit. Acest rost 
este o vocaţie a timpului 
istoric spre timpul 
““airos”!, ca destin spre 
eskaton și nu soartă spre 
apocaliptic. E ceea ce fizica 
şi științele secolului XX vor 
să ne arate deschizându-ne 
doar uşi şi ferestre acolo 
unde secolul XIX văzuse 
doar '“materie” și “mase”. 


In acest sens Beatriz îl 
face pe geolog să-și ''amin- 
tească”” până când își 
descopere numele. Se nu- 
mește Marcu. Celor trei 
căutări le corespund cele 
trei călătorii spre cele trei 
San Marcos. lIși aduce 
aminte ''coborirea din om” 
prin Maya, a cărei siluetă 


spune Ortega, i se dă omului 
goală și omul oumple. “'Si-o 
face”. O structurează cu 
schelăria destinului. EL este 
““destinat”, iarăşi e adevă- 
rat, dar poate foarte bine 
să-şi refuze “'destinarea”? 
şi să nu ajungă la “'destina- 


ir 
a au ca punct de-plecaxe 
poalele acestui munte al 


it. Faptul îl gs 
destinului pe care îl numim geo lie UI EAI 


inedit în 
“Ştiinţă” unde se vorbeşte 


cam plai adevâr-spre- invers de “coborirea din 
Aa DEA pe SE 27 maimuţă”. Suferințele 

SEE lar că războiului prin care trece 
voyage a Marcu îşi găsesc un 


este o întâlnire cu Destinul 
ne referim la o întâlnire cu 
unitatea după îndelungi 
căutări în multiplicitate. 
Personajul principal al 
lui Vintilă Horia până 
aproape la sfârşitul cărţii 
nici măcar nu are un nume. 
Subiectul filosofic al cărții 
ar fi tocmai această căutare 
a numelui, a identităţii. El 
este etnolog. Ca știință, et- 
nologia apare în începutul 
secolului XIX cu un 
conținut destul de vag 
adesea  confundându-se cu 
etnografia, antropologia şi 
istoria culturii. Ca aproape 
toate ştiinţele secolului 
XIX etnologia aplică ființei 
umane niște legi ale 
mulțimilor, ale “masei”. 
Legile acestea ale '"'soartei 
oricât de precise ar fi în 


“Semn” de kararsis în “Le 
voyage ă San Marcos”. Abia 
după această purificare prin 
care a trecut istoria, în 
general, şi Marcu, în 
special, personajul își 
găseşte **numele”. 

In mitologia. şi: filosofia 
popoarelor orientale numele 
era însăși esența lucrurilor. 
Când lui Adam i se spunea 
să dea nume ființelor 
însemna cunoașterea în 
întregime a lor, iar în limba 
română atunci când zicem 
“om eu nume” ne referim 
la cineva care este cunoscut 
de toată lumea, unul care 
în mod spiritual ''și-a făcut 
un nume. 

Incheierea cărţii este pur 
și simplu antologică. Toate 
parabolele şi simbolurile fo- 


macrocosmos, după fizica  losite converg în ilustrarea 
modernă a veacului nostru  juată din Sfântul Marcu a 
observăm că sunt 0  posedatului din care sunt 


catastrofă atunci când le 
aplicăm omului care prin 
“libertate-şi  adevâăr-spre- 
bine-şi-frumos” este UNIC, 


alungați demonii. Un final 
luminos de exorcizare a is- 
toriei posedată de o cunoas- 
tere mută si surdă, care de 


NEREPETABIL, NEDE- multe ori îl arunca pe om 

AEM SEE TAR în apă și în foc vrândca să-l 
Ca etnolog persona) distrugă. 

încearcă toate formele de 


cunoaştere simbolizate în “Le voyage ă San Mar: 
roman prin anumite femei: cos este o carte simfonică 
Laura, Maya și Beatriz. de adâncă meditaţie, splen: 
Prima şi a doua ar fi didă orchestrare a ''sem- 
cunoaşterea naturală, iar nelor” şi imn al teandriei 
Beatriz cunoașterea care cheamă și străbate de- 
revelațională, singura care A lungul ființei lui Marcu, 
ne scoate din amorf spre sau omul nostru modern, 
găsirea eului şi care îşi găseşte centrul și 
redescoperire personală a punctul de sprijin în ceea ce 
ceea ce ni se părea omul a fost chemat și 
supranatural şi străin anume de a fi “chip și 
fiinţei noastre. Si tocmai asemănare”!. O carte prin 
mceastă “'supranatură” este _ care Vintilă Horia parcă se 
de fapt 'înnatura” noastră întrece pe el însuși. 


[iti sea SĂ ap 


pagini. + 


Vasile GURĂU 


ZBORUL MĂMĂRUŢEI 
EDITURA AUTORULUI. FREIBURG. 1988 


“Poezia, spunea Carl 
Sandburg, este jurnalul unui 
animal marin care trăiește 
pe pământ şi ar vrea să 
zboare”. Acest aforism 
lapidar ca “metaforă a 
neliniştii”” cum ar numi-o 
A.E.Baconsky, e la fel de 
potrivit ca o caracterizare a 
scrisului lui Vasile Gurău. 
Găsim o similaritate a 
““spusului””, în sensul 
folosit de Ortega și Vintilă 
Horia, deşi Sandburg se ex- 
primă prin stih, iar Gurău 
prin proză. La amândoi 
găsim inclusă un fel de 
““prefaţare” care aminteşte 
de arta cinematografică 
americană. Ne gândim la 
“Fermierul din Illinois”, 
“'Grilajul”? si, în special, 
“Amurgul bizonilor”. Este 
un fel de *'zâmbet printre 
lacrimi”, titlu folosit de Va- 
sile Gurău pentru cronica 
amintirilor din închisoare 
care cuprinde peste 700 de 


jii”, o carte a amintirilor 
din copilărie, autorul se va 
“'pensiona”” deoarece, 
biografic și autobiografic, 
tot ceea ce fusese de spus a 
spus, când surpriza ne-a 
venit prin romanul “Zborul 
Mămăruţei” . 

““Trick'?-ul  cinematogra- 
fic îl găsim în prolog. (De 
fapt, romanul poate fifolosit 
cu foarte mult succes ca sce- 
nariu de film), Petrică Pău- 
nescu întâlnește în închisoa- 
re, în camera de spital pen- 
tru tuberculoși, pe Ton Măru- 
ță. Retras în sine, neînțeles, 
un personaj aproăpe 
straniu. Acesta îi dictează 
lui Petrică viața lui de 
student la Cluj pe care i-o 
scrie cu un ciot de creion pe 
foițe de țigări “Carpaţi”. 

upă un travaliu 
îngrozitor, care dura de 
câteva săptămâni, Petrică 
decide să renunțe a mai 
continua crezând că e vorba 
de un capriciu al lui lon 
Măruţă, una din 
“originalităţile” lui. 
Intrând în cameră află că 
lon Măruţă a murit peste 
noapte. Intrebând pe 
îngrijitorul camerei dacă 
răposatul nu i-a lăsat ceva, 
acesta îi spune că, după 
sfatul medicului, toate 
lucrurile celor tuberculoși 
trebue să fie arse, totuși 
impotriva acestui ordin a 


păstrat tabachera lui 
Măruţă, obiect la care se 
pare că a ţinut foarte mult, 
deoarece o păstra sub pernă 
tot timpul. 

Dezamăgit că toată 
munca lui chinuitoare de 
săptămâni de zile sa 
spulberat în vânt, Petrică 
deschide în secret tabachera 
iar înlăuntru găseşte un 
pachet de țigări. Cum nu 
fuma, disperat vrea să le 


rupă când observă ceva 
deosebit ceea ce nu 
sesizaseră nici unul din 
păzitori. Cu o 


meticulozitate deosebită în 
fiecare țigară după ce i s'a 
scos tutunul Măruţă in- 
trodusese câte un capitol 
din foiţele scrise de Petrică. 
Si de aici începe 
cutremurătoarea poveste de 
dragoste a lui Nelu Sfetan. 
Cluj. Sesiunea de primăvară 
a examenelor. Febra 
studenţilor din această 
perioadă Nelu Sfetan 


tudent “la” “medicină, cu 


“traista cu oase” părăseș- 
te căminul “Avram Iancu”? 
si căutând un locretraspen- 
iru a se pregăti ajunge pe 
dealul Hoia. Linistea dinpo- 
iană mu durează prea mult. 
Elevele dela liceul ““Regina 
Maria” se aflau înexcursie. 
La un moment dat, o ștrengă- 
riță cu o inteligență scă- 
parătoare şi o frumuseţe 
care nu putea fi neob- 
servată îi cere ajutorul. Era 
Magda Mureşan, fiica con- 
ferențiarului dela 
Chirurgie. Una din colegele 
ei şi-a frânt piciorul. Era 
Tina Predescu, fiica 
colonelului Predescu, care 
devine pentru Nelu 
“Frumoasa mea cu ochii 
verzi / Ca nişte mistice 
smaralde.” 

Prima dragoste 
desăvârşită. Totul 
înveșmântat în lumină. 
Totul speranţă şi cer. Timp 
crud și nou. Totul e cântec 
al inimii. O umbră inerentă 
de gelozie se strecoară 
întâmplător între cei doi. 
Suferința e la fel de mare 
pentru amândoi, dar 
nimeni nu încearcă 
primul pas spre împăcare. 
Când tatăl Tinei oferă o 
punte, intervine timpul 
nemilos. ''Vremurile noi." 
Deși nevinovat Nelu e 
arestat și condamnat pen- 
tru şase ani. Când revine 


ERATĂ 


"Arestat din nou. Ca în 
romanul lui Cronin: ÎIn- 


spre a începe anul III la 
medicină totul e schimbat. 
Strada Regală devenise 
peste noapte strada 
Republicii. El era 
“imefist””. Toţi privesc 
uimiți la carnetul lui de 
student cu antetul Regatul 
României, studiind la 
Universitatea Regele Fer- 
dinand. In vila familiei 
Predescu găsește dispen- 
sarul “Ilie Pintelie”. Nelu 
Sfetan trebue să înceapă 
medicina din nou, nemai 
fiindu-i recunoscute studiile 
anterioare. De Tina află că 
sa căsătorit. Magda prin 
“întorsătura politică” 
ajunge într'un post cheie. 
Dragostea ascunsă pentru 
Nelu nu se stinsese în 
decursul anilor. Totul părea 
că începe din nou sub un alt 
augur. Familia Magdei 
obține reînscrierea lui Nelu 
în anul trei la medicină- 
Apare Tina. Dragostea 
nepermisă. Si dezastrul. 


ceputul sfârșitului. 

“Mămăruţa” care dă 
titlul romanului e o 
referință la buburuză și 
mașina Tinei. Metafora 
mare a cărții e cuprinsă în 
scena când o  buburuză 
încearcă să se ridice în vâr- 
ful firului de iarbă. pentru 
a-şi lua zborul şi chiar dacă 
nu reuşeşte încearcă 
mereu şi mereu. O odisee a 
căutărilor tărâmului de 
taină. “Am încercat să zbor 
către lumină şi-am fost or- 
bit de strălucirea ei...Am 
alergat după aer şi aerul 
mi-a tăiat răsuflarea...Arm 
căutat frumusețea omului 
frumusețea adevărată, nr 
cea trupească de care erarr 
sătul, ci frumuseţe: 
sufletească; și-am dat doar 
de...” 

O carte zguduitoare a 
cărei gust amar rămâne îr 


amintirea cititorului ct 
cenuşă de idoli şi zei, de 


lacrimi de rășină sângerânc 
pe un altar ridicat de 
eclesiast. 

“Zborul Mămăruţei” se 
poate comanda dela; Vasil 
Gurău, Munchhofstr. 12 
78 - Freiburg Br.. Wes 
Germany. Costul e 25 di 
mărci. 


Dumitru ICHIM 


In articolul “EMINESCU PROFETUL” din “CUVANTUL ROMANESC”” pe luna lunie 
1989, pagina 9, coloana a treia, în loc de “expansiunea pe bază strict economică este 
RETROACTIVA”!, rugăm a se citi: “* expansiunea pe bază strict economică este NEA- 
TRACTIVA”!. De asemenea în acelaşi articol, în capul coloanei a treia în loc de *! şi 
falimentul inevitabil alsocialismului””, a se citi: “și, 4) falimentul inevitabil al socialis- 


mului”. 


* 


Tn numărul din Iunie a.c. la articolul “DR. VASILE ANDREI", s'a strecurat o gre- 
seală de dactilografie.Rândul 15 de jos în sus, coloana întâia se va citi Fugeniu Botez 


Şi nu Eugen Barbu, cum a apărut: 


iad în dă 


sapat 


ÎI eat St 


mi i ab eee A aim | 


0 


Ca 


PAGIAN 10 


CĂRŢI NOI 


Cel de al doilea volum de 
amintiri şi memorialistică 

litică a D-lui Ion Pantazi 
Gumnderstr. 28,8000 
Munchen, RFG) “Am 
trecut prin iad”, se citeşte 
cu aceeași pasiune și 
rezonanţă psihică imensă, 
mai ales pentru cei con- 
temporani evenimentelor 
marate, la care autorul 
participă cu o energie 
irepresibilă care-i mar- 
chează puternica per- 
sonalitate. 

Necontestat autorul cin- 
stește numele de Român, iar 
patriotismul lui ardent arde 
ca. o torță imensă im- 
pasibilă la propria ei com- 
bustie care-şi epuizează 
fiinţa pământeană, 
fascinată de arcul voltaic al 
dăinuirii eterne, în 
spiritualitatea unui neam. 
Ion Pantazi este unul din 
aceia care odată ajunși în 
Occident nu şi-a uitat 
rădăcinile. Temperamental, 
caracterologic nu le putea 
uita. Cei care le uită sau și 
le evocă ocazional, festivist 
sau la o masă cu mititei, 
sunt din esența moale a 
placizilor, a diverselor 
forme de histrioni, care şi- 
au avortat ființa interioară, 
sufletul, înainte chiar de a 
muri fiziologic, cu certificat 
dela primărie, au murit 
social, au murit spiritual, 
sunt nişte morţi am- 
bulatorii compătimiți de 
copii şi dispreţuiți de cei 
din jur, belstemaţi de 
urmași. 

O patrie ca România nu 
se uită! Oriunde am fi şi 
orice am deveni. Abandonul 
propriei tale naţionalităţi, 
este o crimă cumplită, 
stigmatizată totdeauna de o 
specie de laşitate. 

Putem spune că marea 
operă memorialistică a D- 
lui Ion Pantazi este o per- 
manentă evocare a unei 
lupte continue împotriva 
laşității manifestă sau 


disimulată. Foarte mulţi: 


lectori ai cărţii se vor simţi 
cutremuraţi de epopeea 


SELECȚIUNI DIN SCRIERILE POLITICE ŞI ECONOMICE ALE LUI EMINESCU 


ASPECTUL FANARIOT 
AL XENOCRATIEI 


Eminescu folosește cu- 
vinte grele la adresa fana- 
rioților din țara româneas- 
că, văzând în influența exer- 
citată de aceștia, origina 
tuturor relelor din viața pu- 
blică româneaască. Astfel: 
““Desvoltarea istorică a ță- 
rilor românești suferea o 
grea și nevîndecabilă lo- 
vitură prin epoca de 100 de 
ani a domniei streine (Vol. 
II, P.132), 

Li Li 


“In timpul domniei 
Fanarioților au putrezit cla- 
sele noastre sociale; aris- 
tocrația noastră din răz- 
boinică şi mândră ce era, a 
devenit în cea mai mare 
parte servilă, încrucişindu- 
se cu stârpitura grecului 
modern, care e tot atât de 
şiret, dar mai corupt ca 
evreul de rând”. (Vol. 
I1.p.105). [ 

“Putreziciunea bizantină 
a îmbătrânit înainte de 


acestui destin raportând-o 
la propriul confort şi 
obedienţă. 

Poţi fi de acord sau nu, 
parţial sau integral, cu con: 
sideraţiile teoretice ale 
autorului, dar că te afli în 


fața unei odisei con- 
temporane, că sensul 
eroismului modern este 


lupta împotriva imposturii, 
incompetenţei şi crimei 
politice care se desfășoară 
sub ochii noştri , că autorul 
este un astfel de luptător 
exemplar, aceasta este un 
fapt de necontestat. 

Cele două volume in- 
titulate atât de fidel “Am 
trecut prin iad” sunt o bază 
sigură de informaţii asupra 
epocii (1944-1988) pentru 
istoricul de mâine. Chinul 
şi suferința, nesiguranța și 
umilința, lupta cu stihiile 
dezlănțuite ale unui destin 
mizerabil, sunt trăite pe 
viu, resimţite, încrustate în 
carnea şi în trupul 
autorului și-i fac 
stigmatele, la fel ca şi la 
sfinţii medievali, 
purtătoare de o lumină 
făcătoare de minuni. 
Minunea renașterii 
neamului românesc din 
molozul atâtor înspăimântă- 
toare distrugeri. 

Numai când se vor 
retrage apele acestui cum.- 
plit blestem istoric vom 
putea inventaria exact și 
numărul morţilor şi întin- 
derea ruinelor. Este vorba 
nu numai de ruinele 
bisericilor sau edificiilor ci, 
mai ales, de ruinele din 
sufletele celor ce alcătuiesc 
populaţia actuală din 
România. Trebue redat 
urgent poporului român 
încrederea şi speranța. In- 
crederea că abuzul și crima 
contra adevărului şi 
umanităţii nu pot dăinui la 
nesfârşit. Speranţa că 
omenirea civilizată nu 
rămâne impasibilă la 
drumul calvarului pe care-l 
străbate, Acesta e mesajul 
final al celor două masive 
volume scrise cu sângele 


IULIE 1989 


ÎI a a E 2 II EET NI 
= 


EPOPEEA UNUI DESTIN 


— Constantin MACRI— 


suferinței de către Dl. lon 
Pantazi. 

Cel de al doilea volum ne 
poartă prin peripeţiile 
autorului “pus în liber: 
tate” după 16 ani de 
puşcărie, adică la transferul 
penitenciar dintr'un loc 
anume împrejmuit cu 
sârmă ghimpată și cu cele 
patru gherete ridicate ca 
niște simboluri ale socie- 
tății comuniste în cele pa- 
tru puncte cardinale într?o 
țară întreagă împrejmuită 
cu sârmă ghimpată şi cu 
grăniceri ce trag, aşa cum 
sugestiv spunea poetul Mir- 
cea Dinescu, nu în cei ce 
vor să ne cotropească solul 
național ci în cei ce fug 
dintr'un regim anti-uman. 

Autorul este plăsmuit 
dintr'o fibră de esență tare 
care nu se lasă o clipă 
abătut de adversităţile 
soartei, ci luptă vânjoseşte 
voind parcă să dovedească 
adversarilor că pe omul 
adevărat nimic nu-l poate 
dobori, exceptând 
“renunțările la vis” cum 
așa de inspirat a scris 
marele poet care a fost 
Radu Gyr. Ori Ion Pantazi 
nu a renunțat niciodată de 
a visa pentru țara și 
neamul lui. 

Lucrând zece ani ca 
miner, conducând o coloană 
de şoferi ciubucari, 
pătrunzând în intimitate 
mecanismele unei societăți 
întemeiate pe corupţie, 


corupție generalizată de sus 


până jos, dela caractere la 
inimi, totul fiind cum, 
transparent, spunea Ana 
Blandiana, un  putregai 
irespirabil, autorul încearcă 
din răsputeri să-şi păstreze 
conștiința și autorespectul 
intacte, luptă în care 
sistemul nervos îi cedează, 
muntele de suferinţe 
acumulate fiind dincolo de 
puterea rezistenței a unui 
organism uman oricât de 
robust ar fi el. Pensionat de 
boală într'o țară înrobită, 
traumatizată cotidian de 
impostură,  incompetență, 


servilism și corupție. A 
Norocul i-a surâs 
încăodată,irezistibila sa 
energie i s'a asociat şi aşa 
ajunge în 1978 în Occident. 
Un deceniu de lupte în 
condiţiile unui Occident 
care poartă gravele sechele 
ale unei capitulări 
necondiționate și ale unor 
distrugeri motivate numai 
de zoologia istoriei. Ce s'a 
întâmplat după înfrângerea 
lui Hitler nu mai e istorie 
în sensul lui Herodot, Tacit 
sau Toynbee ci reflexe 
prebiblice ale unor 


dezumanizări progresive. 
Aici în Occident trebue să 
te lupți cu un haos 
organizat de învingătorii lui 
Hitler, de adâncirea 
distrugerii spiritului 
european, de o continuă 
capitulare europeană. 

Cu ultimele resurse ale 
combativităţii sale înăscute, 


autorul încearcă să se 
opună haosului și 
distrugerii acestui spirit. 


Poate muniţia nu-i tot- 
deauna cea mai bine aleasă 
dar inamicul acesta e: 
pulverizarea unităţii 


EMINESCIANĂ 


e Impreună, mereu împreună... 
N'auzi cornul iubirii cum sună, 


CUVANTUL ROMANESe 


naționale și a ităț: 
europene. vRitaţi 

Lupta D-lui Ion 
pentru unitatea exilului 
românesc este patetica. 
Piedicile care i se opun sunţ 
din panoplia infernului dan, 
tesc: confuzii, vanităţi. 
dezinformări, infantilisme 
groteşti, intrigi şi cabale, 
toate absolut servind ace. 
leeași aserviri si anomalii 
istorice, care se chiamă 
“construcția — socialismu_ 
lui”?, Si lupta continuăț 


Pantazi 


CI 


Cum răsună, stârnind prin păduri 

: Solitudini, în grele armuri? 

> Nauzi inima, gata să geamă, Ceai Se 
Cum te cheamă, iubito, te cheamă? 
Cum te strigă, prin noapte, să vii 
Pe cărări cu luceferi târzii? 


Nu vezi mâinile'ntinse, cunună, 
Pe când cornul iubirii sună 
Pe sub streșini tăcute de brazi, 


Ce-a fost ieri, amintindu-ne azi? 


Impreună, mereu , toată viața, 
Uită plânsul, iubito, si ceața. 


Căci în gândul, în sufi 


etul meu, 


Sună cornul iubirii, mereu... 


Sergiu GROSSU 


-COLECȚIA “INSTITUTULUI ROMÂN DE CERCETĂRI ISTORICE”- 


Selecțiuni dinscrieri le politice şi economice ale lui Mihail Eminescu 


vreme poporul român” 
(Vol. 1, p.133). 

““S'a spus despre Emines- 
cu că a fost nebun. Dacă 
presupunem că așa a fost, 
se ridică întrebarea dacă 
rămâne mai puţin adevărat 
ceea ce a zis!!. (Vol. 
1.P.330). 


DUSMANUL 
POLITICIANISMULUI 


Nepregătiții care con- 


“duc ţara apar întotdeauna ca 


organizatorii repezi ai 
stărilor sociale, fără să-și 
dea seama că în conducerea 
şi organizarea vieţii de Stat 
sunt ştiinţe care se cer să 
fie cunoscute: Finanţele, 
Economia politică, ad: 
ministrația, sunt științe în 
legătură unele cu altele şi 
cine lucrează fără să şi le fi 


însuşit, dă dovadă de 
superficialitate în toate 
domeniile. Partidele 


noastre nu sunt formate 
din specialişti, ci din 
nepregătiţi. In țara noastră 
se găsesc deputaţi și jur: 


nalisști care au studiat cât se 
poate învăţa în academiile 
din cinstitul oraş al 
Mizilului”?, (C. de lași, 1876 
17 XVD. 


» 


kk 


“Politicienii conducători 
nu s'au întrebat ce-i Statul, 
care-i condiţia civilizaţiei 
unui Stat. Ei și-au făcut 
cultura din gazete, nu din 
realitatea vie ce le-o oferea 
societatea noastră”. (Icoane 
vechi și icoane nouă, VI. 
Frază şi adevăr. Timpul, 
23.X11.1972). 

xx 


“Politicianismul a încu- 
rajat _incompetența, Merit, 
muncă, acestea sunt des- 
considerate, trebue să fii 
ignorant, viclean, şi atunci 
prin politică înaintezi în 


Statul român” (Timpul, 6. 
V.1881). 
Lil 
““Incompetenţii ajung 


oriunde şi se constituesc în 
clasa dominantă, Unde nur; 


întâlneşti?  Avocaţii devin 
de-odată profesori de 
teologie, tot avocaţii ocupă 
locuri de revizori școlari și 
spune Eminescu, să nu ne 
mirăm dacă tot avocaţii se 
vor constitui şi în Sinod ca 
să canonizeze. Ici un avocat 
devine soldat, colo un altul 
ajunge preşedinte de 
republică ploeșteană, din: 
colo un al treilea este ales 
membru al Academiei ca 
filolog. Eminescu se 
întreabă cu durere: “şi 
aceasta să fie naţia, naţia 
noastră modestă, iubitoare 
de adevăr şi cuminte? 
“(Studii asupra situaţiei, 
Timpul, 24.11. 1880). 


ok 


Incompetenţii 
oriunde, se amestecă în 
toate domeniile, sunt 
specialiști în toate 
problemele, E de ajuns să 
învârtească şuruburi 
patriotice, să facă intrigi, 
să aibă curajul neadevărului 


ajung 


id şi ale “opiu suni „toate 


rangurile în Stat” (Timpul, 
8. V.1880). (Piata 


XXX 


“Liberalismul cosmopo- 
lit a adus asupra țării aceste 
rele. Nulităţi, sub pretextul 
liberalismului şi 
patriotismului, se servese 
de Stat pentru a-și câştiga o 
pâine; politicianismul a 
incurajat lenea Și ser: 
vilismul, oamenii care ar fi 
putut munci devin leneşi şi 
aşteaptă o situație dela 
schimbările politice: 
democratizarea Sa întins 
asupra țării, caracterele 
Sau stricat, liberalismul a 
bizantinizat şi veştejit 


oamenii". (Tim 
1879 | pul, 14 Oct. 


kk 


“Intr'adevăr, ce se cere 
azi pentru a fi om mare? 
Merit? NU. Stiinţă? Nu 
nici cât negru sub unghie, 
Avere, poate? Nici un ban. 
Se cere să fii răsbotezat în 


numele tatălui C.A, 
Rosetti, a fiului Lon 


Iu Mia aia Vaaaci 


Brătianu, a Sfântului duh 
Carada, și ai atunci toate cu 
de prisos, și merit, șiști- 
ință şi avere”. (MamscriS 
Academia Rom. 2264 folio 

425). 


DESPRE TARANUL 


ROMAN 


““Tăranul nue mmaimul“ 
citorul de pe urma cărui? 
trăim, nu e numai naţiuneă 
însăşi prin importah = 
istorică; el este cel ce DE 
păstrează unitate > 
naţională, el e elementul E& 
rezistă tuturor restrişti ot 
el în deplină conștiință C îi 
superioritatea A y 
alt ză tinereţea etnică i - 
a națiunii noastre: n 
căruia nu-i dăm nimi pn 
schimb, păstrează pa n 
limbă şi datini uni ÎN 
noastră naţională, el tote E 
singurul care 00 x 
veacuri n'a disperat tb, A 
soarta noastră în Ora E 
(Timpul, 18 Feb: 18 e: 


CUVANTUL RO". ESC 


IULIE 1989 


gi a i a. 
EA 
PAGINA 11 d 


Pe drumuri sprintene si fără moarte, 

din Tisa până'n Bug și mai departe, 

din Istria uitată pân'la Marea mare; 

din Maramureș prin Timoc și Pina, 

cuprins de-o necuprinsă'nfioarare 

și de-o'nvolburare fără hotare, 

aș vrea, can basme, să-ți aprind, 
peste ziua de azi 

şi peste mii și mii de săptămâni, 

cu aspre și cucernice mâni, 

luminări ca niște brazi, 

in amintirea Ta statornică și vie, 

pentruca de-acuma să se ştie 

pe-unde în crudă și sălbatică trudă 

se'ncrâncenă, și rabdă, și-asudă, 

și sângeră de-a valna Români; 

să se ştie pân'la capătul lumii de-acu: 

cine-ai fost 'Tu,. 

ce peste prăpăstii aruncatu-ți-ai punți, 

cu desmărginirea să te infrunţi, 

can visuri să-ţi cânte l'a sorții fereastră 

al enigmelor cântec de pasere măiastră 

şi fântânile dorului, duios să te imbie 

ca pe-un arhanghel, cu apa lor vie... 


De copilandru, ca pe-o coastă de munte, 

după pasul tău mare, las urme mărunte 

și prin viscole oarbe, ce șuieră și latră, 

mă samăn prin spini, prin mocirle, pe piatră... 


Şi gându-mi, sălbatic tot ară și ară, 
pe-a neamului Mare, furtunoasă și-amară... 


Ca'ntr'un bun și străbun ajun de Crăciun, 
în jurul tău haiduceşte aş vrea să adun, 

ca la un pretutindenesc ospăț, himeric,...... 
țara smulsă din lanţuri de'ntuneric 


pana. 


EMINESCU 


de Aron COTRUŞ 


In golul orb al acelei groasnice gherle, 
fără privighetori şi fără mierle, 
părăsită de-orice pasere-a raiului, 


cin”Ți-ar fi putut ghici ultimele svârcoliri ale traiului? 


Ce lunatică, atotpătrunzătoare limbă, 

ar fi putut să prindă, ca o divină splimbă, 
clipa'n care laurii în spini se preschimbă 
și aureola măreață, 

in sdrobitoare coroană de ceaţă?!... 


O, Doamne al lumii, se poate oare 
o prăbușire mai cutremurătoare 
a unuia ales să strălucească ca un soare?! 


Ce cumplită răscumpărare pe-a chinului cruce 

pentru neamul, pe care'n gând la dus și îl duce 
peste curmă de curmă, 

pân''a timpului clipă și prăpastie din urmă!... 


Ce iad mai fioros ca orice iad, 
când fluerele fermecate dintre degete-ţi cad, 
ca de fum 
și de scrum, 
în clipa cea mai dulce şi înaltă, 
când.gândul, pașii de azur și-i pune 
din minune minune, 
“în lumea, ceealaltăt... 


Şi când se rupe scurt, de-odată, 

ca o pânză de paianjen, vraja toată. 

Şi Făt-Frumos, ca într'un somn luciferic 
simte pe creștet un coif de'ntuneric, 

ca, fulgerat de-un ucigaș dedeochi... 

cu fluturi negri pe gând şi pe ochi. 


De pe priviri, Domnul vălul ţi l-a rărit, 


„să vezi ca'ntr'o Biblie, dela/nceput la sfârșit)... 


cu văz fără taine și fără eclipsă, 


şi printre-aduși de vânturi daţi de gol,-ce sencruntă, ca'ntr'o limpede şi fără margini Apocalipsă |... 


să te ducem pe braţe cu nemurirea la nuntă... 


Şi după-atâtea păcate la ceruri strigătoare, 
neamul intreg să-Ți cadă la picioare 
şi, cu ochii în lacrimi, să-Ți ceară iertarel... 


Flor și drum al cântecului meu rebel 

crescut subt fulgere și vânturi de oțel, 

pe urma ta eu sânger, cad, mă scol și scapăt, 
pălmuit de furtuni, până la capăt!... 


"“Dintrun ochiu adânc de orb potop, 


ca spălat cu isop, 
din mine mă desbaer, mă desgropl... 


Şi de tot ce'n minei josnic, mă desfalc: 
pe urmele tale să calc, și să calci... 


Ca un bătrân și neinfrânt haiduc, 

ranele — ca pe vechi medalii —'Ți le aduc, 

cu tâmplele albe de-a anilor ninsoare, 

cu dacoromanică, smerită inchinare, 

ca unui legendar Ştefan-cel-Mare al cuvântului, 
scos de Dumnezeu de sub legea mormântului, 


O, cetitor in stele 

și'n adâncuri, proroc 

în calendarul de criveţ și foc 
al zilelor mele!... 


După botezul din leagăn al vieţii și-al harului, 


iată-te, singur, pe suișul Calvarului, 


cu privirele'n jos 

de surpat Făt-Frumos 
al gândului intr'aripat și-al versului: 
ales intre aleșii Universului]... 


Scris Ţi-a fost ie, singuratic, să sui și să sul, 
prin timpul care fost-a și ci) 

pe-unde pasul clătinat ţi-l is 

Pe când valea zadarnică te-aşteaptă la fereastră, 
a eternității noastre pasere-albastră. D 


Peste-a, vorbelor traco-romanică gloată, 

peste visteria, lor, în mli de locuri îngropată, 
crai, 

peste-un mănos și mândru grai, 

tăcerilor noastre, ca nimeni niciQdată, 

glas ai venit să le dail... - 


Din orice nouă, îndărătnică rană, 
'Ți s'a rupt, Ți s'a desprins, 

in sbor aprins spre necuprins, 
câte-o uriașă-aripă năsdrăvană.|... 


Şi-azi cântecul tău: steag în al timpului vânt, 
ca, țâșnit din adânc de pământ, 

din ale dorului și doinei izvoare, 

din Dunări și Mări-Negre multimilenare, 
se'nalță, ca o mie de albi Negoi, 

peste prăpăstiile, peste furtunile din noi!... 


Despicat-ai, cu uitătură fierbinte, 

cu văz ascuţit ca o spadă, 

cu gând flămând, la pândă mereu, 

straturile de'ntuneric și de oseminte, 

dela, temeliile de neguri și sori ale neamului meu, 
Ochiul tău vrut-a până'n străfund, să vadă... 


Munţii pentru tine, și-au lepădat platoșele de piatră: 


să se scutunde—viu scafandru—văzul tău, 
din hău in hău, 
peste zine și rău, 


prin măruntaele lor, în care cânii pământului latră,.. 


Mulţimile mari, cu Tine de-aceeași limbă, 
in frământări zălude, 


pe urmele Tale, in sângerări şi năpârliri se schimbă 


intrun neam, ce ca și Tine vede şi aude... 


Peste-ale timpului Tău neghioabe leneviri și glume, 


Tu, ca un nou, curat Adam, 
deschisu-i-al ca'ntrun pustiu, acestul neam, 
drumuri fără capăt și datu-i-al un nume 
și cântece ca de'nceput și de sfârșit de lumel... 


Cu pană vie de vultur 

sau c'un vâri de suliță, 
aș vrea să-ți scriu, cu flacări, numele'n azur, 
pe orice șold de stâncă și pe orice uliţă. 


Dante valah, Măria-Ta! 
In foamea ce sălbatic trupul i-l mușca, 
ca o vulpe mișea 
ascunsă adânc subt haina Ta grea, 
în trecerea, scurtă pe-aici 
“Ţi-ai mâncat, în taină, inima, 
printreaduși de vânturi și pitici... 


N'a, curs nicicând și pentru Tine, Dunărea, 

nici cât pentru un hoț de cal... 

Nu 'Te-a'nfiorat cu-a apelor ei potcă, 

nu 'Țe-a legănat pe-al valurilor rai 4 

ori subt ale vânturilor năprasnice săbii, 4 
nici o lotcă ] 

și nici bătrâne ori albe corăbil... 


Marea-Neagră, neagră şi uitucă, 3 
n'a trimis nicicând spre țărmuri, nici o navă: 3 
s'aştepte ca pe-o albă Cosânzeană, inima-Ți bolnav: 
ori ca peun Făt-Frumos, nemărginitu-Ți dor de duc 


Râvnind nemărginirea și Inaltul, 
cu-obrazul supt p 

al ridicat din lumea de desupt 

ca pe-o minune nouă, țara asta... 

i-al inălțat în soare, peste lume, creasta, 
ca nimeni altul. 


Printreai tăi trecut-ai palid și tăcut, ? 
cu'nfățișare de necunoscut... să 


Cine'n țara Ta, te-ar fi putut înțelege? 
Pentru ei statura Ta era: o făr-delegel 


Cum ar fi putut cel dela masa din frunte. rs 
să vadă cu privirile strâmbe și ciunte : 
dela poale până'n pisc un munte?! 


Pe unde ai călcat uitat, apăsat, 
Sfâşiat, 
de neliniști oarbe, de gânduri cărunte, a: 
vitorele s'au isbit de Tine ca de-un munte. f 
| 
| 


Furtunile surde și urile, cu botul căscat, 
Te-au hărțuit, Teau căutat j 

ca pe un ciumat halucinat 3 

și cu-ale lor săgeți, ascunse și crunte, i 
lovitu-Te-au drept ] 
în frunte ş | 

__şin plept... 


O, năprasnică, neinţeleasă Soarte | 

Din milioane oarbe şi deșarte ; 

din surde mări negre și moarte, ) 

Tu ni Lai ales și ni-l alegi; 

Tal inălțat şi mereu ni-l înalți 

peste toți ceialalţi: 

peste voevozi, peste regi, 

peste veacuri intregi, 

el singur, cu—adevărat— 
Impărat | 


Dintru'nceput, de'nceput, 

până'n astinţitu-i fără astinţit, 

fără scaun, fără-arginţi, fără scut, 

prin moarteai de năpăstuit și de uitat, 

pe-al neamului cer, ca un luceafăr s'a inălțat! 


Dar ce ne-a lăsat neagra și-amarnica soarte, 
din înfățișarea Lui de Făt-Frumos, 

decât o amară privire în jos 
și un nume viu pe-o carte fără moarte! 


Și-un aspru testament, de pumnul lui scris: 

«Doina» s'o știm pe de rost până şin vis! 

Apă vie să ne fie, lege și pâne, ; | 
pentru Româniile albe de mâne, 
pentru Româniile aspre de mâne, 
pentru Româniile dârze de mâne!... . 


n 
is 


1 
L:] 
3 
8 


i 


l 


"studii, 
* numit director al bibliotecii 


"PAGINA 12 


IULIE 1989 


ANUL EMINESCU 


Cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani dela moartea poetului MIHAIL EMINESCU, 
“Cuvântul Românesc” declară pentru întreaga apariţie pe anul 1989, “Anul Eminescu”, în acest 
scop vor apare în fiecare număr poezii şi proză scrise de Eminescu, precum și studii, recenzii, ar- 
ticole şi alte materiale închinate poetului. 'Toţi care posedă lucrări sau studii inedite sau 


materiale 


documentare despre marele 


specificaţie ““Anul Eminescu”. E: 
O echipă a Colegiului de Redacţie va tria materialul trimis spre publicare. 


EMINESCU 
-PROFESOR ŞI REVIZOR ŞCOLAR- 


— Gheorghe RĂDULESCU— 


Intors din Berlin dela 
Eminescu este 


centrale din lași, la 23 
August 1874, în locul lui 
Samson Bodnărescu, care 
fusese transferat la direcția 
Scolii normale dela Biserica 
Trei Ierarhi. In Aula 
Universităţii din laşi, la 30 
August, Eminescu depune 
jurământul în faţa rec- 
torului Stefan Micle. 

Titu Maiorescu fiind 
Ministrul Instrucțiunii 
recunoaște numirea lui 
Eminescu şi o întăreşte 
pr'> decret ministerial la 
1( Octombrie 1874. 

In cadrul bibliotecii 
Eminescu era în elementul 
său, aici îşi află el un 
univers potrivit 
preocupărilor sale poetice şi 
cărturărești. 

Noul director însă uită 
să ia în primire biblioteca 
cu inventar, fapt ce era ab- 
solut necesar pentru 
siguranța sa şi care mai 
târziu îi va aduce mari 
neplăceri. Poetul avea 
totuși de gând ca: “Pe la 
mijlocul lui  Noembrie 
mă'ntorc în Germania pen- 
tru examene - se'nțelege că 
coelesta deorum gratia 
favente, nefiind caz îm- 
piedicător. Călătoria mea va 
avea de scop înainte de 
toate depunerea doc- 
toratului. Până atunci mă 
voi pune însă în corespon- 
denţă cu d-l Hajdeu, pentru 
a afla dela el numele 
dicționarelor auxiliare (a 
limbei latine corupte din 
acel timp şi a prescurtărilor 
usitate pe atunci), şi toate 
preservativele critice, pe 
care cineva trebue să le 
aplice la documente, pentru 
a afla dacă sunt autentice 
sau apocrife; căci în critica 
documentelor nu e permis a 
visa. Inainte de plecarea 
mea și înarmat cu toate 
mijloacele necesarii pentru 
o asemenea activitate, vă 


voi  amunța  pentruca să 
binevoiți a  mijloci 
eliberarea actului 
susmenţionat, cu  per- 


misiunea de a visita ar- 
chivele secrete ale statului 
prusian”', Prin Martie 1875, 
Eminescu  traducea cu 
sârguinţă din ''Critica 
raţiunii pure” a lui Kant şi 
era în relaţii cu editorul 
Brockhaus din Leipzig, 
deoarece colabora la Con- 
versations- Lexicon, în 
afară de acesta lucra și la 
un Dicţionar al limbii san: 
scrite, având intenţia să se 
specializeze în indianistică, 
deoarece avea direct contact 
cu texte originale budiste. 

Paralel cu toate acestea, 
Eminescu își face debutul 
în învățământ la Institutul 
academic din lași, unde îl 
suplinește pe Xenopol la 
cursul de logică și îl găsim 
chiar prin luna Noembrie 
într'o comisie examinatorie. 


In semestrul al doilea în anul 
şcolar 1874-75, prietenul său 
Samson Bodnărescu, fiind 
foarte ocupat îl lasă pe 
Eminescu în locul său la In- 
stitutul academic ca să 
predea limba germană la 
cursul superior și în același 
timp şi la Scoala normală. 
Acest institut cuprindea 
şcoala primară, gimnaziul, 
liceul şi avea și un internat, 
toate situate pe Strada 
Muzelor, institut în care 
mai târziu se va muta - 
Liceul de fete ““Oltea 
Doamna”. Institutul avea o 
serie de profesori cunoscuţi 
ca:  A.D. Xenopol, 
N.Culiano, Gr. Cobălcescu, 
P. Poni, St. Vârgolici şi 
director pe I.M. Melik, 
poreclit în cadrul Junimii 
Mirmilic. Cu spiritul de 
conştiinciozitate ce-lcarac- 
teriza, Eminescu ia totul în 
serios, urmărind lecţiile cu 
o atenţie şi cu o serveritate 
didactică asiduă, încât 
atrase atenţia acelor din- 
jurul său, care îmcepuseră 
să-l discute, severitate care 
în fond nu putea decât să-i 
dăuneze, într'o şcoală unde 
elevii învățau după cheful 
pe care îl aveau şi nu se 
temeau de notele 
profesorului ca să nu mai 
vorbim că acesti elevi 
studiau o limbă străină ca 
germana pe care nu prea o 
agreau. Cum constată - G. 
Călinescu în documentele 
cercetate privind viața lui 
Eminescu, poetul, îşi 
diferenţia elevii în ''slabi, 
mai înaintați și mai 
înaintați”, Eminescu preda 
la cursul superior, dar şi la 
cel inferior la clasa a III-a, 


purtându-se destul de 
auster şi era mereu 
nemulţumit de elevi. 


Altădată arată G. Călinescu 


îi mai nota cu “slab, 
mijlociu și bine” 
Nemulțumirea elevilor 
împotriva metodei 


profesorului creștea necon- 


tenit, mai cu seamă a 
acelora din familiile 
cunoscute şi înstărite. 


Astfel, în clasa a I-a a 
cursului superior întâlnim 
nume de elevi ca: An: 
toniade, Buicliu, Miclescu, 
Lambrino, Nanu, Pillat, 
Stamate, Cernătescu, 
Fotino, Stamatiu, Stroici şi 
mulți alții, în clasa a III-a a 
cursului inferior pe C. Mille 
ori pe V.G. Morţun (amân- 
doi viitori ziariști și oameni 
politici de factură 
socialistă). Nemulțumirea 
elevilor s'a soldat în cele 
din urmă printr'o grevă 
provocată de elevul V. 
Dimitriu (viitor profesor 
universitar) din clasa a II-a 
a cursului superior pe care 
Eminescu l-a pedepsit 
aspru pentru conturbarea 


colegilor şi instigarea la 
revoltă. 4 
Toate măsurile in: 


transigente ale direcţiei 


împotriva elevilor au dat 
greş şi în cele din urmă 
școala având nevoie de 
elevii care plăteau destul de 
bine, vinovatul a fost ca de 
obicei profesorul, care de 
altfel a și fost înlăturat fiind 
înlocuit cu P. Paicu, un 
nume care nu spune nimic. 
In acel timp, Eminescu mai 
suferea şi de 'o anchiloză a 
mâinii drepte, pe bază 
reumatică şi reclama și 
dureri puternice ale genun- 
chilor, îngreunându-i mer- 
sul. Lucrurile nu se opriră 
însă aici şi Eminescu primi 
o nouă lovitură mai târziu, 
odată cu procesul, atât de 
bine cunoscut de Istoria 
literaturii, proces intentat 
de pretinsul poet salonard 
D. Petrino, îndemnat de 
Andrei Vizanti | membru 
al partidului liberal), 
profesor suplinitor la 


Universitatea din lași, la 
catedra de Istorie şi 


Aiereital 
aiorescu, 


lovească în el însă în mod 
indirect lovea în protejatul 
său, în Eminescu. 

D. Petrino îi luă locul 
lui Eminescu la Biblioteca 
centrală, iar Maiorescu îl 
numi atunci pe Eminescu, 
fiind încă ministru, revizor 
școlar la 1 Iulie 1875, pen- 
tru două judeţe-lași și 
Vaslui în locul lui Naum, 
loc ce rămăsese vacant. Ca 
întotdeauna, , Eminescu 
și de data aceasta se apucă 
cu toată râvna şi conştin- 
ciozitatea să lucreze cu ab- 
negaţie pentru învățămân- 
tul „rural, dorind din tot 
sufletul să-l ridice economic 
și moral după aceleași prin- 
cipii pe care îl va situa 
Spiru Haret mai târziu, 

In această postură de 
revizor şcolar, Eminescu 
era obligat. să îndeplinească 
serviciul administrativ al 
revizoratului și inspecţiile 
la școlile din judeţele Iaşi și 
Vaslui. Ca revizor școlar, 
Eminescu era retribuit pen- 
tru fiecare județ în parte cu 
212,50 de bani noi, adică 
aproximativ 'dela cele două 
judeţe cam 500, un salariu 
destul de ridicat pentru 
acel timp. In această 
privință aprecierea lui G. 
Călinescu este dreaptă și 
realistă. “'Orice aluzii, 
așadar, la mizeria poetului 
în această epocă trebue ex: 
plicată prin alte pricini, 
cum ar fi incertitudinea, 
decât prin insuficiența 
teoretică a mijloacelor de 
trai.” 

Din cercetările lui G. 
Călinescu reiese că sub 
supravegherea lui Eminescu 
S'au ținut mai multe con: 
ferințe pentru învățătorii 
din judeţul Iași, la care au 
participat 24 de cadre 
didactice din 54, în urma 
cărora Eminescu relatează 
pe larg fără nici un fel de 


poet național, sunt rugați să trimită materialele cu 


reticenţă și concesie într'un 
raport oficial adresat 
superiorilor lui. Noul 
revizor cutreieră satele din 
județele Vaslui cu trăsura 
sau căruţa,cu ce avea la 
îndemână, inspectând 
şcolile din acest judeţ în 
vederea întocmirii unui 
raport în care se prevedea 
reorganizarea  învățămân- 
tului primar. 

Relatând impresia de- 
zastruoasă pe care i-o lasă 
lui Eminescu aceste şcoli, 
G. Călinescu remarcă: ““Im- 
presia generală pe care i-o 
făcură aceste școli fu rea. 
Frecvența mică a copiilor, 
abuzurile primarilor, 
sărăcia şi mortalitatea 
ţăranului, silit să presteze 
"munci în natură spre a 
acoperi vechile datorii, 
toate acestea îl făcură 
creadă că scoala devenis: 
lucru de prisos.” Eminescu 
înaintă un amplu raport 
ministrului 


adevărat proiect, privind un 
sistem liber al muncii şi 
cere modificarea regimului 
de organizare și dări. Dar, 
iată ce sesizează G. 
Călinescu la Eminescu, 
adică ce te izbeşte imediat, 
“este imensa lui bună- 
credinţă şi destoincie ad- 
ministrativă, capacitatea 
lui de muncă inteligentă și 
practică totodată, bunul- 
simț desăvârşit în -toate 
acţiunile, care ar fi făcut în 
alte împrejurări din el un 
mare organizator și care 
totuşi ne apar ca şi ridicole 
de optimism, într'o vreme 
obscură, ipocrită, 
împătimată de 
politicianism. Dureros de 
ridicol este, deci, raportul 
revizorului sociolog, care 
deplânge în el mortalitatea 
copiilor de vărsat negru, 
anghina difterică şi alte 
boale după ce însemnase în 
carnet şi unele leacuri 
împotriva lor, pe care le-a 


recomandat probabil 
țăranilor. Impotriva 
cămătăriei la țară și a 


proastei economii sătești, 
dând soluţii practice pe 
care navea cine să le 
citească.” In trăsură sau în 


căruță, Eminescu in- 
spectează sate și comune 
ca: Mânjeşti, Dumeşti, 
Zăpodeni, Florești, Rediul, 
Brodoc, Bălteni, Rafaila, 
Deleşti şi, în altele, 


conştiinciosul revizor găsi 
aceeaşi situație proasta și 
același dezinteres pentru 
şcoală și administraţie. 
Verificările inspecțiilor 
efectuate de Eminescu în 
satele din județele Iaşi şi 
Vaslui l-au făcut să 
cunoască și să înţeleagă 
bine situația socială a 
școlii cât şi abuzurile 
provocate de primari şi de 
toţi acei care cu toate 
funcțiile pe, care le aveau 
demonstrau un mare dezin- 


acidă și 


: Instrucțiunii, 
„un raport ce 


teres pentru școala rurală 
şi interesele țăranilor și ale 
copiilor de vârstă şcolară. 
Prin rapoartele sale 
referitor la inspecţiile 
executate de Eminescu se 
poate deduce că poetul 
făcea oexemplară sociologie 
sătească, care totuși în 
final se rezuma la con- 
ferinţe și articole de ziar cu 
caracter social şi național. 
Eminescu era conștient 
că singura cale de îndrep- 
tare a răului era satirizarea 
în scris printr'o propagandă 
usturătoare la 
adresa acelor vinovaţi. 


prefecturii județului Vaslui 
Jăre schițate ideile 
comediei, Gogu-tatii (ms. 
2254 f. 262 urm), cât și un 
plan de proză în care îi 
sațiriza pe tiranii satelor în 
contrast cu fosta boerime și 
aristocrație sătească așa 
cum o cunoscuse poetul pe 
vremea când era copil la 
Ipotești. In judeţul lași de 
exemplu în comuna 
Sipotele plasa Bahlui, el 
descoperi aceeași situaţie 
proastă şi solicită cu in- 
sistență ministerului 
trimiterea în judecată a 
învățătorului și a 
primarului, spre deosebire 
de  lerbiceni, unde 
Eminescu rămase satisfăcut 
de învățătura copiilor, în 
schimb la Totoieşti, el ob- 
servă că învățatul de către 
elevi se face mecanic şi 
monoton. Eminescu 
recomandă prin unele 
comune cu multă căldură 
manualele de lectură și 
gramatică ale lui Creangă. 

Este perfect adevărat ce 
relatează G. Călinescu, că, 
dacă nu l-ar fi îndepărtat 
puternicii zilei din funcția 
de revizor şcolar pe 
Eminescu, ar fi făcut-o acei 
care reprezentau prin 
funcţiile lor treburile ad- 
minstrative ale judeţelor 
respective şi care erau 
destul de mulţi. Cu toate 
relele pe care Eminescu și 
oamenii de bună credinţă le 
observau şi de care se 
loveau în acel timp, se 
putea totuşi vorbi, scrie, 
publica, satiriza, critica cu 
vehemență, incriminându-i 
pe acei care prin diferite 
metode își apărau interesele 
meschine şi incorecte de 
castă şi de partid, care şi 
aceștia la rândul lor puteau 
să fie eliminaţi de alții mai 


puternici atunci când se 
schimba partidul de 
guvernământ. 


In toamna anului 1875, 
Eminescu întreprinde o 
escapadă la Cernăuţi, toc: 
mai în momentul când 
autorităţile de ocupaţie 


Astfel, pe imprimatele 


„era trist (dar nu a 


„_ neamului 


Da ai 


CUVANTUL ROMANESe 


austriece sărbătoreau o 
sută de ani dela încor- 
porarea Bucovinei la Im- 
periu austriac și totodată se 
pregătea şi inaugurarea 
Universităţii germane. 
Această vizită inopinată era 
fără scop. El încărcă o ladă 
cu ceasloave, biblii și 
psaltiri și ascunse printre 
acestea o cantitate însem- 
nată de broşuri an- 
tiaustriece scrise pe baza 
documentelor lui Mihail 
Kogălniceanu, broșuri ce 


_ trebuiau răspândite în mod 


clandestin, acţiune pe care 
Eminescu o execută cu tot 
succesul, fără să fie 
descoperit, unele dintre 
aceste brosuri le trimise 
chiar şi autorităţilor de 
ocupație. Orașul. : 


trist şi fără speranţe ca 
astăzi când Bucovina este de 
data aceasta ocupată de ar- 
matele roșii sovietice) şi 
imediat după miezul nopții, 
în momentul festivităților, 
Eminescu şi Stefanelli, la 
care era găzduit auziră 
afară cântându-se “Un 
răsunet!” de Andrei 
Mureșanu, pe muzică de 
Antoh Pann, încât poetul 
exclamă: “Niciodată nu mi- 
a plăcut cântecul acesta așa 
de mult ca acuma.” La 
întoarcerea din Cernăuţi, 
Eminescu  poposi la 
Suceava, unde locuia cum: 
natul său Drogli, care şi el 
era inspector şcolar în 
judeţele Suceava şi Câmpu:- 
Lung. In vechea Cetate de 
Scaun a Moldovei, 
Eminescu se simțea ca și la 
Putna alături de domnitorii 
înmormântați 
aici: ““Dragoş-Vodă cel 
Bătrân / Pe Moldova e 
stăpân /Si domnind cu 
toată slava /Sade'n scaun la 
Suceava.” Ajungând din 
nou la laşi Eminescu con- 
stată cu durere că elemen- 
tul etnic alogen devine din 
ce în ce mai sufocant: 
“Auzi, oraşul Suceava, oraș 
boieresc, cetate a Sfântului 
Stefan cel Mare, cetate 
care a rezistat. la asalturile 
Lesilor si Ungurilor, cuibul 
zmeilor Şi al vulturilor, în 
prada  verminei.....! Lat 
leşul, scaunul lui 
Lăpuşneau şi altor domni 
români, de batjocură 
tuturor străinilor de limbă 
şi neam"! Apoi reveni din 
nou la postul de revizot 
şcolar şi la 26 Martie In 
spectă şcoala de fete Nr: 
din Roman, unde preci 
profesoara Z. Livescu» Apa 
numele ei adevărat LewiCi: 
o profesoară aşa cum se ke 
primă poetul descenden 
“unei generaţii bine deter. 
Continuare în pat: 


pp 


7) 


PEȚ Vp 


Pi 
CUVANTUL R : 
OMANESC IULIE 1989 PAGINA 13. 
de Prof. |. CREŢU 

că ea vara asa. a “ACTIVITATEA ZIARISTICĂ A LUI EMINESCU- za 
zeci de ani a fostatrasEmi- ări ziarul “Federațiu- si o “'Scrisoare deschisă lui “'Floare albastră”, “Impă- face propunerea să vie la Eminescu ajunge Sar ie za 
nescu de mirajul luptei în in Pesta, unde sub . Brătiam”, în “Româm!' rat si proletar””, autorul Bucuresti, în redacția zia- pân în_ redacția acestui ziz , 
câmpul ziaristicei. Spirit uegagomimul Varro publică din 15 August 187], semnată basmului “Făt-Frumos din  rului “Timpul”, organalpar-  -neîngăduind ni oduitei 
combativ si polemist, stu- maâtoarele articole cu ca- de Eminescu, alături de lacrimă” si al romanticei  tidului conservator. Inochii dea lecţii asupra co Bei 
dentul înscris de curând la cope etic: “Săfacemun Pamfil Dan, înnumelecomi- povestiri '“Sărmaml Dio- prietenilor săi junimiști din sale profeslorale şinicisă- 
Universitatea din Viena, pu- ongres ', “Tnunireetăria” tetului organizator al acelei  nis”, tipărite în cursul ace- Iaşi ca și laBucurești,Emi-  stinghereasca înexprimarea 
blică în revista Albina din Fă Echilibrul”, a căror serbări. lorasi anitotîn'Convorbiri”,  nescu era acum gazetarul liberă și integrală a gându- 
ecta e ieiimactle bela 718 nt Bjioiată i-au atras O contimă si susținută apreciat mult în cercul “4Ju- format și polemistul de ta- rilor și simțirilor sale E 
şi 9-21 lamarie 1970, sub public “qi față Procurorului activitate ziaristicăînsă,în- nimii”” pentru temeinica lui lent, căruia i se putea în- raport cu toare probleme 
semnătură, articolul: “0 ie DP esta, precum ne cepe Eminescu abia înanul cultură filosofică și pentru - credința cu succes apărarea la ordinea zilei ze 
scriere critică”, apoiînFa- cai Da aoaul dngaţi în 1876, la Iași, îndată ce la ideile luipoliticeși sociale, doctrinei conservatoare. Si Eminescu a desfășurât 
milia, tot la Pesta, la 18-30 crisul 2257 A „N WManus- 1 lunie dinacelaneste des- exprimate sintetic în pre- chiar îi convenea o schim- 12 “Timpul” o muncă isto- 
lamarie acelasi an, articolul demia Română lător la Aca-  tituit din postul de revizor legerea Cu titlul “Influența bare de mediu, căci Iașii  vitoare, de care el însusi 
întitulat “Repertoriul nostru Paptai aaa fade Școlar, prin faptul schim- austriacă”, își îndeplinește îi “deveniseră nesuteriți se plânge în dese rânduri. 
teatral” și semnat cu ini- că în Emines 4 vedește  bării de guvernce se operase conştiincios datoria sa pro- dupa, propria-i sxpreaie Dacă ținem seamă de faptul « 
țiale -ambele de natură cul-  ceput cu era dela în- în acea vreme. Subapăsarea  fesională, timp de aproape  dintr'o scrisoare către Sla- că de multe ori în aceeasi p: 
turală, privind situația Ro-  făsă reagsirit de gazetar — grijii pentru ziua de mâine, un an și jumătate, redac- _vici, datată 12 Octombrie „i, seria câte două și chiar 
mânilor din împărăția Habs- şi poi În convingeri Eminescu, rămas fără nicio tând diferite rubrici șium- 1877, prin care Eminescu  ţrej articole de doctrină, de Na 
burgică, dar străbătutedeun a eticențe în expri- susținere materială, pri- plând coloane întregi, înfie- răspunde invitației de a veni polemică sau de informație i 
pronunțat suflu polemic si de Tot în spiri mește postul de redactor- care număr, fără semnătură, la București......acanacraeereee si pe deasupra mai traducea 
siguranța pe care i-o dădea cale spiritul acestana- administrativ și corector al  într'un dureros și unic ano- Activitatea ziaristică lui si prezenta un articol sau a 
tânărului scriitor o activi- ea ri Detăpia Și activi- gazetei “Curierul de lași”, nimat, cu articole și studii „= eteu în redacția “Tim- două din gazetele străine, în 
tate poetică cunoscută ca Fu esfășurată ulterior de organ al anunţurilor oficiale culturale, economice şi so- pului”, nu poate fi luată în special nemțești, ori relata . 
patru ani înainte cercurilor vecii icer dei pe de erei îi pesmet a ge Fri considerare, digă preerie, e ee nel ce sea zădin Ă 
ardelenești, prin mijlocirea — reflex în Dubiitisise za rești, fiind plătit cu unsalar externe, cu dări de seamă noastră, decât pentru prima străinătate dupa aratari- 


“Familiei” lui Iosif Vulcan, 
adică din Februarie 1866. 

Dar debutul înpublicisti- 
ca politică propriu zisă îl 
face Eminescu trei luni mai 


stituie o ““Notiţă asupra pro- 
iectatei întruniri la mor- 
mântul lui Stefan celMare”, 
tipărită în *Convorbiri Li- 
terare” la 15 Septembrie 1970 


de 100 lei pe lună. Aci, 
scriitorul cunoscut leseni- 
lor prin cele vreo zece poezii 
publicate în “Convorbiri Li- 
terare” între anii 1870-1876, 
care 


între “Epigonii”, 


taia 


“MELANCOLIE 


printre nouri s'a fost deschis o poartă, 


TOPOR! 


1 ea 


Prin care trece albă regina nopții moartă. 

O dormi, o dormi în pace printre făclii o mie 
Și în mormânt albastru și 'n pânze argintie, 
In mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, 

Tu adorat și dulce al nopţilor monarc! 
Bogată în întinderi stă lumea 'n promoroacă, 
Ce sate şi câmpie c'un luciu văl îmbracă; 
Văzduhul scânteiază, și ca unse cu var 


L.ucesc zidiri, ruine pe câinpul solitar. 


Şi ţintirimul singur cu strâmbe cruci veghiază, 
O cucuvaie sură pe una se așează, 
Clopotnița trosnește, în stâlpi isbește toaca, 
i Şi străveziul demon prin aer când să treacă, 
Atinge 'ncet arama cu zimţii-aripei sale, 
De-auzi din ea un vaer, un aiurit de jale. 


Biserica 'n ruină 
Stă cuvioasă, tristă, pustie şi bătrână, 


Şi prin ferestre sparte, prin uși ţiue vântul — 

Se pare că vrăjeşte şi că-i auzi cuvântul. 
Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreţi, iconostas 

Abia conture triste și umbre au rămas ; : 

Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur, 
Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur. 


Credinţa zugrăveşle icoanele 'n biserici 


Și "n sufletu-mi pusese poveșştile-i feerici, 
Dar de-ale vieţii valuri, de al furtunei pas 
Abia conture triste şi umbre-au mai rămas. 


In van 


mai caut lumea-mi în obositul creer, 


Căci răguşit, tomnatice vrăjeşte trist un greer; 
Pe inima-mi pustie zădarnic mâna-mi țiu, 
Ea bate ca şi cariul încet întrun sicriu. 


Şi când gândesc la via 
Incet repovestită de 
Ca şi când mar fi V 
„Cine-i acel ce-mi spune p 
De-mi ţin la el ureche: 
Ca de dureri străine?... 


o străină gură, 


ța-mi, îmi pare că ea cură 


iaţa-mi, ca şi când n'ași [i fost... 
ovestea pe derost. 

a — şi râd de câte-ascull 
Parcam murit demult. 


Mihai EMINESCU 


despre manifestări artistice 
si teatrale, cu foiletoane li- 
terare, cu polemici științi- 
fice, cu scurte notițe infor- 
mative, ori cu ample consi- 
derații comemorative şi is- 
torice, toate scrise într'o 
limbă aleasă si într'un stil 
colorat și plin de nuanţe. 
In ““foaie vitelor depripas”?, 
cum o califică umoristic 
Eminescu  într'un manu- 
scris, apar astfel rând pe 
rând cunoscutele studii isto- 
rice ca: “Grigore Ghica 
Voevod” și ““Răpirea Bu- 
covinei”?, ori de politică na- 
țională ca “România si 
Austro-Ungaria”, sau arti- 
cole. despre limba vechilor 


„cărți bisericești. și despre 


urmările nefaste 'ale unei 
imitații servile a civiliza- 
ției apusene -precum și fru- 
moasele sale povestiri “La 
aniversară” şi “Cezara”. 

Această activitate zia- 
ristică la “Curierul de Iași” 
se desfăşoară fără incidente 
spre satisfacția deplină a 
scriitorului care lucra aci 
pe un salar modest -este 
drept- înbaza unui “'contract 
verbal”', dar cu libertatea 
atât de prielnică unui carac- 
ter susceptibil si indepen- 
dent ca allui Eminescu,până 
pe la începutul lunii Octom- 
brie 1877, când Slavici îi 


jumătate a lunii Noembrie. 
Astfel, din cercetările de 
până acum rezultă că Emi- 
nescu este autorul unei cro- 
nici teatrale, apărută în 
“Timpul” din 12 Noembrie 
1877, sub titlul ““TeatrulNa- 
poa Visal Dochiei””, poem 
ntr'un act. “'Ostaşii noștri” 
comedie în trei acte și al 
unui răspuns polemic publi- 
cat la 15 Noembrie sub ru- 
brica  ““Revista teatrală”, 
din care rezultă că Eminescu 
în trei rânduri a fost de 
față la reprezentarea acelei 
piese de teatru, a cărei cri- 
tică o făcuse în12Noembrie. 
( Perpessicius, Revista Fun- 
dațiilor Regale, 1Sept. 1940). 


"Asa dar, presupunând că va 


fi avut nevoe de oarecare 
timp de adaptare la noile 
condiții, vedem că Eminescu 
începe cu contribuții mai 
ușoare, culturale. 
Colaborarea politică în- 
să, după constatările noas- 
tre, începe abia la 16 Noem- 
brie -cu un articol intitulat 
“Revista revistelor”?........ 


Sub pana lui Eminescu, 
ziarul “Timpul' devine cu- 
rând o tribună a doctrinei 
politice naționale. Posedat 
de ideile sale naționaliste 
și de marea sa dragoste 
pentru neamul românesc, 


le telegramelor șiale ziare- 
lor și însoțea de introduceri 
articole din afara redacției, 
reportaje parlamentare sau 
dări de seamă asupra unor 
manifestări publice ale par- 
tidului conservator, putem 
mai lesne înțelege tot adân- 
cul dureroasei lui mărturi- 
siri pe care o face într'una 
din scrisorile anului 1982: 

“De sase ani n'am li- 
niște, n'am repausul senin, 
de care aş avea atâta tre- 
buință pentruca să mai pot 
lucra și altceva decât poli- 
tică... Simt că m mai pot, 
mă simt că am secat mora- 
licește și că mi-ar trebui 


„un lung, lung repaus, ca 


să-mi vin în fire. Si cu 
toate acestea ca lucrătorii 
cei de rând din fabrici, un 
asemenea repaus nu-l pot 
avea nicăieri şi la nimeni. 
Sunt strivit, m mă mai re- 
găsesc și mu mă mai re- 
cunosc”. me eoeseaoseaaoeeee: 


Așa dar timp de aproape 
sase ani, odată intrat în re- 
dacția “Timpului”, Eminescu 
ma lăsat pana din mână, 
decât în ziua de 28 Iunie 
1883 și atunci mu pentru a 
merge să se odihnească, ci 
pentru a se închide între 
pereții unei case de sănă- 
tate:si i 


EMINESCU -PROFESOR ŞI REVIZOR SCOLAR 


Urmare din pag.12 
minate, bogate în cuvinte şi 
sterpe în idei.” La 26 
Aprilie a aceluiași an 1876, 
Eminescu inspectă şcolile 
orașului Vaslui, mai con- 
trolă și alte școli din sate, 
iar la 29 Aprilie inspectă 
şcoala din Lipova şi cam 
pretutindeni întâlni 
aceleaşi nereguli în deosebi 
absența mare a elevilor şi 
același dezinteres pentru 
învățământ. Rapoartele sale 
critice atât de vehemente 
nemulțumiră autoritățile, 
încât acei care răspun- 
deau de bunul mers din 
- învățământ îl învimiră pe 
Eminescu că nu a inspectat 
școlile rurale din județul 
lași între 15-31 Martie, așa 
cum era prevăzut 
în program, la care poetul 
răspunse printr'un raport 
prezentat într'o redactare 
violentă și persiflantă, ex- 
plicând în mod categoric 
care era reala situaţie, 
raportul indignă și mai 


mult autoritățile. Afectarea 


lui Eminescu crescu însă şi 
mai mult atunci când 
guvernul conservator al lui 
Catargi demisionă la 1 Iunie 
1876 şi odată cu el părăsi 
Ministerul Instrucțiunii şi 
Titu Maiorescu, al cărui loc 
îl ocupă liberalul G. Chițu, 
prieten cu profesorul 
Vizanti, duşmanul lui 
Maiorescu şi implicit şi al 
lui Eminescu, pe care îl 
destitui din funcţia de 
revizor şcolar. Lucrurile nu 
se opriră însă aici, încât 
disperarea poetului luă 
proporții de dramă când 
Andrei Vizanti prin 
prietenul său, D. Petrino, 
care fusese numit în postul 
de director al bibliotecii 
centrale aşa cum am amin- 
tit mai înainte, îi insinuă 
lui Eminescu un proces, în- 
vinuindu-l de sustragerea a 
59 de volume din bibliotecă 
şi că se servise de 
mobilierul instituției, când 


fusese director, pentru 
apartamentul său, 
acuzându-l şi pe 


Maiorescu de neglijență 
bănească şi de sume 
împrumutate lui Slavici şi 
lui Eminescu. Din proces 
însă a reieşit cât se poate 
de clar cinstea absolută a 
poetului şi a lui 
Maiorescu, dar şi ticăloşia 
acestor politicieni in- 
suficienți şi fără scrupule. 
Cu toată această clarificare 
a situaţiei juridice, pe 
Eminescu îl învenină grav 
astfel de oameni mai cu 
seamă că poetul şi așa era 
destul de sensibilizat fizic şi 
moral, rămânând momen- 
tan fără post, fără un 
suport material pentru a-şi 
susține existența. 

Acestea erau 
vicisitudinile vremii pe care 
Istoria literaturii române 
le-a înregistrat cu tristețe, 
aducând un oprobiu 
unanim și hotărît al 
societății fără să mistifice 
realitatea politică a acelor 
timpuri. 


Gheorghe RADULESCU 


SR PAGINA EI ADE ie see eu 2 97 “calULIEI1989 


CARTEA ROMÂNEASCĂ ÎN EXIL 


trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 
VOI, CARE AȚI FOST COPII ODATĂ 


ascultați un basm, că de mult n'aţi mai ascultat 
-TEXT INEDIT DE GRIGORE CUGLER- 


ca un nătâng, pierzând timpul, răsplata și dar fii cu mare băgare de seamă, căci 
mostenirea. e lucru fermecat.” 


CUVANTUL ROMANEsc 
ERIS 


cortului, se auzi răspunsul umui c! L 


“Copii, ii veniţi 1 iaca 
opii, copii veniți la mama, să v'arate re A dădu Ia o parte, apa 


panorama,” chema bă cu vocea ei 


puțintică. Stătea rezemată de perete, lângă 
ușa deschisă a atelierului în care, seară 
după seară, aduna copiii din vecinatate, ca 
să le spună câte o poveste. 

Atelierul de fabricat cântare și balanțe 
-acum închis, de când moşneagul nu mai 
putea fabrica nici cântare, nici balanțe 
era un loc foarte nimerit pentru ascultat 
povești. Resturi de mașini, cu braţe ] lungi, 
înțepenite în gesturi de umbră şi tăcere, 
aminteau, prin unghere, jivinele si vrăjito- 
rii despre care pomeneau basmeje băbuței. 
Apoi -minunea minunilor- balanța cea mare, 
din mijlocul atelierului, pe care se urca 
toată lumea şi care se legăna ușor, de-abea 
simţit, în timp ce povestea, se depăna când 
lină, când vijelioasă, când sumbră, când în- 
volburată de lumini de vis... 

Asezată turceşte pe unul din talgerele 
balanței, î în fața copiilor înghesuiți pe celă- 
lalt talger, băbuța astepta să se potolească 
cumpăneala balanței ș şi începu: 

“A fost odată ca niciodată, pe vremea 
când tramvaiul cu cai mai trecea încă pe 
Izvor si urca în sus, spre Dealul Spirei, 
un bărbier vestit m numai pentru îndemâă- 
narea cu care mânuia foarfecele și briciul 
ci mai ales pentru priceperea cu care le- 
cuia bolile și alte necazuri trupești. Punea 


pahare înflăcărate cu praf de pușcă. Potolea 


țâr în apă ne'ncepută. Faima lui se răs- - 


pândise dincolo de hotare și făcea să se 
îndrepte spre el paşii şi speranțele a zeci 
şi sute de mii de milioane de betegi. 

Intr'o bună zi veni la el un om foarte 
bogat şi-i spuse: 

“Ascultă, meştere, dumneata, care te 
pricepi la toate, poți să faci să-mi crească 
o coadă ? 


„totul altfel," îi tă 


Fratele mijlociu o luă spre Apus și 
odată ajuns în zona americană; ceru azil 
politic, și astăzi nimeni m mai ştie de 
urma lui. 

Al treilea frate, fiind cel mai mic, era 
cel mai isteţ. Acesta este unfenomen cons- 
tatat în toate familiile cu mai mulți copii 
(eu sunt fiu unic) și se pare că are ceva 
de-a face cu ammite erori de calcul î în 
aplicarea regulei de trei simple. Stiind că 
în asemenea împrejurări cel mai bun sfă- 
tuitor este instinctul, băețandrul nostru 
intră în prima cârciumă întâlnită în cale. 

““Ce mai face soția dumneavoastră ?” 
întrebă elpe câreiumar, „ca să intre în vorbă. 

“Ei, ce să facă,” răspunse negustorul, 
““tot bătrână, ca de obicei.”? 

“Dar dumneata văd că te ţii încă bine, 
să mu-ți fie cu deochi,” urmă băiatul, 
plimbându-și privirile prin toate ungherele 
cârciumei.' La un capăt al tejghelei, prop- 
tit de niște butoaie ce stăteau săplesnească 
de belsug, zări un instrument ciudat. In 
mintea” lui ageră sclipi o scânteie de spe- 
ranță și întrebă, asa, într'o doară: 

“Ce e aparatul ăla de-acolo, de lângă 
butoaie ?” 

**Ce să fie,” făcu cârciumarul, “ia, o 
țurcă portativă, ce altceva ar putea fi ?” 

“Eu aș fi jurat că este, un petrulatai 


„de adâncime.” 


“Da de unde, SE e cu 
negustorul și 
începu să explice cum.; 

Tânărul era mmai urechi, 
piardă un singur amănant. 

“Dar înainte de țurcă, nu vă foloseaţi 
de un percolator?” întrebă el, când bă- 
trânul isprăvi de vorbit. 

“Ba da, însă sculele trebue schimbate 
din când în când. Așa că într'o bună zi am 
cumpărat țurca, iar percolatorul l-amyvân- 


ca să m 


ă un perculator. trecătorii ce fori 


“Vai, dar dece vă deranjați ?”' se 
schimonosi tânărul, întrebându-se în sinea 
lui la ce oare i-ar putea folosi acel obiect 
ciudat. £ 

Ca și cum i-ar fi ghicit gândul, câr- 
ciumarul explică: 

“Acest bulgăre de ghiață te va călăuzi 
până la cortul ţiganului, unde vei găsi per- 
colatorul de adâncime." 

““Ghiaţă ? se miră tânărul, '*ce fel 
de ghiață e asta, că nu-i simt nici răceala, 
nici umezeala ?” 

“E, ghiață care nu se topește, înăuntrul 
căreia arde un tăciune ce nu încălzește, [9] 
ţii în mână și nu simţi nimic, fiindcă 
ghiața potoleşte dogoarea tăciunelui şi tă- 
ciunele răceala gheții. Tu n'ai altceva de 
făcut decât să te lași îndrumat de el.” 
îl sfătui bătrânul. “Fii cu băgare de seamă: 
dacă auzi că se pune să „cânte, să ştii că 
ești pe calea cea bună; însă dacă, În loc 
de a cânta, începe să spună poezii pe nem- 
țeste, fereste-te de ce ai în ja ochilor, 
căci te pândește mare primej 

Fiul bărbierului făcu semn cu capul că 


bierului se trezi față'n faţă cu o faracancă 
bătrână, neagră ca Muma Pădurii, cu ceva 
mustăți și destul de multă barbă și cu o 
salbă de 'opt șiruri de galbeni ce-i 'acope- 
reau tot pieptul, ca o platoșe de lumină, 

Indesărtând cu mâna suvițele cărunte 
ce-i cădeau pe ochi, Jieanca îndreptă pri- 
virea ei slăbită de bătrânețe îi înspre târă- 
rul nostru prieten, măsurându-l de sus 
până jos, cu teamă si neîncredere. Din 
când în când scutura din cap, ca omul când 
stă la îndoială. Dar iată că, pe neaștep- 
tate, desluși în mâra băiatului care 
nu se topeşte, în care licărea tăciunele 
aprins care' nu arde. Bătrâna ridică bra- 
țele către cer si strigă: “Copilul meu, 
copilul meu, te-ai întors, mânca'ți-aș pes- 
meciorul.  Vin'la mama'ncoa”! Si apu- 
cându-l de după gât, îl târi cu ea în cort. 

“Pune-te jos, puișorule, căți-o fi foame, 
de atâta vreme de Când n'ai mai dat pe- 
acasă. Na! halește,”” îl grăbea ea și-i 
îndesă cu de-a sila în gură sfârcul urui 
sân cât niste foale de > poteovar. 

Băiatul, înspăimântat, încercă să se 


e Sepia e girii 
tanță. Ar fi putut întreba pe oricine din 


în sus și'n jos: 

bărbați, care se întorceau "dela! treabă, 
femei, care se duceau la treabă, samsari, 
cu alergii spectaculare, plutași pe jos, 
care-și lăsaseră plutele la Caracal, unde 
s'a rupt carul cu proști, preoți cu jartiere 
parfumate sub poalele antiriului, călărași 
cu schimbul, martori oculari, bragagii cu 
salvarii plini de rahat, muscali cu căciulă, 


„de ghiață, dar acesta nici nu A 
declama pe > Da cat E. 
“Ce mă fac acum 7" ' se întrebă fi 
aproape înăbusit de ţâța zgripțuroaicei. Nu 
vedea nici o scăpare si nici lapte m sugea 
măcar, căci bătrâna era seacă ca orogojină. 
In cele din urmă îi veni un gând bun. 
Scotocindu-se prin buzurare, scoase un 
carnet (pe care îl împrumutase dela un 
prieten, ca să intre gratis la cinema) si-l 
puse sub ochii ţigăncii. Biata femeie tre- 


“Ba bine că mu,” se lăudă bărbierul.  dut umi ţi din ăia care umblă după dar fără țindulă, zarzavagii dați în jude- sări speriată, căci, ca toți neștiutorii de 
“Dar două cozi?” fiare vechi.” cată, ofițeri cu paratrăznet la chipiu, pa- carte, avea un respect nebun pentru slova 


“Două mu crește, dar se altoiește-” 
“Atunci altoieşte-mi două cozi, fru- 
moase si stufoase, ca de vulpe roșie,” 
porunci 'omul cel bogat. “Una la șezut, 
alta dinainte. Una de podoabă, alta de 


“Vai, ce păcat !” se tângui fiul băr- 
bierului, “și eu care caut un percolator 
de adâncime ca iarba de leac! Dacă m 
găsesc unul până mâine la 5, mu mai în- 
drăznesc să dau ochii cu taică-meu. Si 


parude asortate, postași convertiți la creș- 
Unfa, vânzători de ziare decoraţi, ser- 

genţi de stradă în frac și cu joben, găzari 
împodobiţi cu pene, măturători de stradă 
purtând baloane tricolore, doici pentru 


tipărită. 

Folosindu-se de turburarea ei, tânărul 
sări în picioare, caarscu biciul. ““Ce naiba, 
măicuță,”” o dojeni el blând, ““doar m mai 
sunt copil. Stii ce zice aicea ? Zicecă 


= ispravă. Cheltuiala m mă sperie. Dacă zicând asa, lăsă capul în jos, făcând pe adulți, flaşnetari însoțiți de surorile lor, sunt student honoris causa, pitecantropal 
E operația iese bine, îţi plătesc oricât îmi  întristatul. cerșetori atletici fumând pipa păcii, lampa- Facultății de Plastografie, urmaș al Marelui 
2 ceri. Cârciumarul îl privi cu milă, căci avea  gii "simulână înmormântarea umui coleg, Orfan și Referendar la Curtea de Conturi.” 
ră Bărbierul luă o sfoară cu noduri, îl inima bună şi iubea copiii, cu atât maimult  moașe nărăvase, geamgii călări pe cai _ “Aoleo, mânca-te-ar mama,” se linişti 
și măsură în lung și'n lat, socoti repede pe cu cât lui 'mu-i dăruise Dumnezeu decât  nebărbieriți. Pe oricine din acei oameni bătrâna, “te făcuși student! Să-mi ajute 
z i si o pisică. i-ar fi putut întreba, dar mu îndrăznea să Sfântul Sisoe să am parte de tine, ca- 


spuse: EA 
“:0.R. Veniţi dumneavoastră mâine între 
5 și 7 și vă voi altoi două cozi de toată 
frumusețea, așa precum doriți. 2 
Când rămase singur, bărbierul chemă pe 
cei trei feciori ai săi şi le vorbi în chipul 
următor: 
“Feţii mei, mâine la 5 trebue să fac o 
cum mam mai făcut până acum. 
Dacă iese bine, ne-am pricopsit; dacă m, 
e vai de pielea noastră. Pentru scop pe 
rație am neapărată nevoie de un - 
ment special, numit percolator de adânci- 
me. După cum poate știți, acel instrument 
este astăzi aproape cu neputinţă de găsit, 
fiind înlocuit prin țuri 
coboară, fără a atinge fundul, până la zece 
sau dousprezece grade sub zero. Plecaţi În 
grabă şi să mu vă întoarceți fără perco- 
lator. ” Cel ce mi-l va aduce va primi o 
bună răsplată; cel ce, fără a-l aduce, îmi 
va spune unde l-aș putea găsi, va primi 
ă i bună, iar celce va veni 


Cel mai mare dintre frați o luă spre 
Răsărit şi în curând ajunse la o răscruce, 
unde fu oprit de lumina roșie a umui sema- 
for de circulație. Când lumina schimbă în 
verde, fiul bărbierului vroi să vadă ce alte 
culori aveau să urmeze. Si asa, din roșu 
în verde. din verde în roșu, rămase pe loc, 


“De ! ce să-ţi fac ?” vorbi el, după 
o scurtă gândire. ““Singura scăpare ar fi 
să-l răscumperi dela țigan.” 

“Dar unde să-l găsesc ?” stărui bă- 
iatul. 

“Dacă mi-amintesc bine, spunea că lo- 
cuiește pe lângă Manutanță. Numai că tu 
stii cum sunt ii: cu șatra după ei, din 
loc în loc. Ala însă ni era un țigan ca 

nii, si poate că o să-ți fie ușor 
edu i, căci avea doi ochi, două 
urechi, două mâini si două picioare și un 
păr negru, lăieţ, ce-i atârna până pe umeri. 
Si te mai pot ajuta cu ceva,” adăugă câr- 
ciumarul, scărpinându-se după tarif. “Imi 
aduc aminte că după plecarea țieamlui am 
găsit un lucru, care i-a căzut în timp ce 
ne tocmeam pentru percolator. Unde l-am 
pus, nene, unde l-am băgat 2» mosmă- 
nea negustorul, începând să scotocească 
prin rafturile cu clondire, pe sub mese, 
printre grămezile de saci și lăzi îngră- 
mădite prin toate colțurile "cârciumei şi 
chiar sub pisica ce dormea, făcută colac, 
pe pervazul ferestrei. 

“Ei, vezi ce noroc ai !” strigă el pe 
neașteptate, “am găsit ce căutam.” Si 
zicând așa, întinse băiatului înmăr murit 
lucrul pe care îl ținea în mână. Era un 
obiect cam de mărimea unui ou fiert şi 
atât de strălucitor, încât la lampa (cu gaz) 
din tavan te puteai uita, dar la el, ba! 

“Ta acest lucru, ţi-l dau cu bună inimă, 


ASOCIAŢIEI 


pomenească cuvântul ,„manutanță””de teamă 
că cel întrebat când încerca să deschidă 
gura, bulgărele de ghiață începea: “Ich 
bin, du bist, God save the king.” Nu-i 
rămânea deci altceva de făcut decât să 
meargă înainte, îndrumat de cântecul ghie- 
je e care răsuna vesel când băiatul pășea 
direcţia potrivită. 

După multe ore de umblat, se trezi 
deodată în fața unei clădiri mărețe, cu 
ziduri până la cer si cu acoperișul de şin- 
drilă, ale cărei șipci se încălecau unele 
peste altele, ca foile de plăcintă la ora 
aperitivului. Bulgărele de ghiață cânta și 
sălta ca un nebun. 

“Asta trebue să fie Manutanța,” își 
zise flăcăul. A 

Făcu înconjurul clădirii și se trezi în 
mijlocul umi loc viran, pe care se înșirau 
mai multe corturi de țigani. 

“Pe aici pe undeva se găseşte perco- 
latorul,”! socoti el, **dar deunde Să încep ?* 
Se apropia când de un cort, când de altul, 
așteptând îndrumările gheții fermecate. 

După mai multe încercări tăiate scurt, 
pe nemţeste, auzi că sfătuitorul li, care 
niciodată 'm da gres, se puse să îngâne 
cunoscuta melodie “Socară, şocară, soca- 
racă, dănciulia, chichivară  câr Pi In 
acel moment se găsea tocmai în fața unui 
cort mai răsărit decât celelalte. Agățat de 
perdeaua dela intrare văzu un buton de so- 
nerie. Il apăsă cu degetul si, din fundul 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE CUVÂNTUL FOMANE că „ APAR SUB ÎNGRIJIREA ȘI RESPONSABILITATEA 
“HYPERION” 


cheșule ! pe 

t“După cum prea bine zici,” se grăbi 
să încuvințeze flăcăul, răsuflând usurat. 
“Mi-am pus în gând să ajune om mare, dar 
să ştii că m e ușor. Sunt destui ani de 
învățătură și se cer o sumedenie de lu- 
cruri. Mai 'ales de un ammit lucru am 
neaparată nevoie, căci fără el mo să pot 
ajunge niciodată la nimic.” 

“Ce lucru, harapule 2” făcu țiganca 
si-l luă din nou în brațe, lingându-l pe 
buze şi pe ochi cum își linge pisica puii. 

“Am nevoie de un lucru de care am 
mare nevoie,” îngână prietenul nostru, 
neștiind prea bine cum să aducă vorba 
despre ceea ce avea pe suflet. Vorbi așa. 
îndelung cu glas domol, cu miscări 
lite, ca să nu trezească din nou instinctele 
materne ale bătrânei. Descrise cepe 
mai bine o viață studențească pe înțelesul 
ei şi, încetul cu încetul, ajunse să explice 
cum arată percolatorul de adâncime, pe 
care venise să-l caute. 

şes ADA ? am priceput, ” se repezi băbă- 

„ după o bucată de vreme, “cauţi O 
Sdeţă pe pirostrii?? 

“Nu, maică dragă,” se apără băiatul 
si urmă cu 1 explicaţiile. 

Copleşită de bucuria revederii sau poate 
ameţită de cuvintele greu de înțeles ale 
tânărului, țiganca începu să moțăie, & tresă- 
rind din când în când, ceea ce făcea să e 

Continuare în pag-E 


In 
E] 
stea C 
din Le 
ai deal 
pcaden!e 


tre 20 şi : 
ura! 
desi ormia de Sud 


TUL ROMANESC 


HY 


IULIE 1989 


PERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


PAGINA 15 


AL 14-LEA CONGRES AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE 
DE ŞTIINŢE ŞI ARTE 


22 Aprilie a-c. 
la Univer- 


les, lucrările 


A 
a] 14-lea Congres al 


Româno- 
de Stiințe și 
lângă membrii 


i. Pe a at) 
miei au participat !a 
Acade! numeroşi invitați 


d E stele 


Unite, Canada 
Occidentală, 


și cual de origine 


cialiști 


nea românești. Au 
e trimişi speciali ai 
ră Americii, BBC, 


manga Liber 


are: 
Micro”: 


Universul, 


Magazin și altele. 
acesta comunicările 


fost consacrate în mare 
"ră centenarului morții 


Ă 


aul acesta 80 de ani, a 


arileju it numeroase ex- 
puneri şi discuții. 

Congresul a fost deschis 
în marele Amfiteatru Han- 
dă de câtre profesorul 


Vario Saltarelli, 


seful 
de Limbi 


1ă sanice. Profesorul. a 
i E per altele: “In 
comitetului 


de 


structurii şi istoriei lim- 
Hilor romanice şi ca un fiu 
d orașului Roma, emigrant 


„pe aceste 


meleaguri sunt 


profund emoționat de 
aăența graiului românesc. 
Este o limbă care a reținut 


Sunt în special impresionat 
d forța unificatoare cu 
care strămoşii dv. au 


pastrat -0 


de-a lungul 


secmelor şi care a făcut 


posibil să 


ne adunăm cu 


Wiii, împreună, în Califor- 
na de Sud.” 
După cuvântul de salut 


2l profesorului 


Dan 


co-organizator al 
Qongesului a luat cavân- 
Dai Marshall 
& decanul. Colegiului 
Stiințe Umaniste care a 
“pus, printre altele: 


mul 
ML se pare ex- 


traardinar 


acestui 


de interesant 


thiar pentru cineva care nu 


*onoaște 


problemele 


Yomânești. Este fără 


îndoială un 


program plin de 


"inut şi varietate pentru 
VTişicine este interesat de 


iltura, dv. 
"alitața 


si un indiciu al 
) culturii 


| că i zetit de 
poate fi alcătuit de 
ARA în fiecare an. Bin că 


Pentru roza şi. în special 


amaiderate 


aceste zile sunt 
ca deosebit de 


icile pentru 
p cultura 
Perez Și de aceea este 


universitatea noastră de a 
vă fi putut oferi modestul 
nostru sprijin. Mă bucur că 
sunteți aici şi sper că acest 
congres va fi un mare suc- 
ces. 

In numele membrilor 
Academiei, preşedintele 
ARA, profesoara Maria 
Manoliu Manea, a exprimat 
calde mulțumiri univer- 
sității care a acceptat cu 
generozitate să găzduiască 
lucrările congresului. După 
un scurt istorice al 
dezvoltării academiei, vor- 
bitoarea a caracterizat 
ultimii ani ca o “perioadă 
de cristalizare” a ţelurilor 
academiei. ARA a căpătat 
statutul unui for științific 
deschis dialogului liber 
academic, cu condiția ca 
libertatea de gândire şi ex- 
presie să fie asociate cu 
înțelegerea deplină a 
obligaţiilor şi răspunderilor 
pe care acestea le presupun. 
Preşedinta a invitat par- 
ticipanţii să-şi exprime 
solidaritatea cu in- 
telectualii din ţară 
(profesori universitari, 
scriitori şi jurnaliști) care 
şi-au ridicat vocile de 
protest împotriva politicii 


In cadrul şedinţei 
imaugurale a congresului, 
au fost decernate Diplomele 
de Onoare pe anul 1989, ca o 
recunoaştere a contribuției 
deosebite aduse la dez- 
voltarea culturii, artei, a 
ştiinţelor: scriitorului, 
poetului şi publicistului 
George Ciorănescu, actriţei 
Paula Iliescu Gibson şi 
cântăreţei de operă Stella 
Roman, artiștilor plastici 


Ion Vlad, autorul 
monumentului lui Mihail 
Eminescu care va fi 

la Paris cu 


prilejul centenarului) şi 
sculptorului Patriciu 
Mateescu. Premii speciale 
recompensând lupta pentru 
drepturile omului,  liber- 
tatea de expresie şi liber- 
tatea academică au fost 
acordate scriitoarei Sanda 
Stolojan, președinta Ligii 
Drepturilor Omului 
(România) şi ziaristei 
Nicolette Franck corespon- 
denta ziarului  “LIBRE 
BELGIQUE” dela Geneva. 
Premiul cărţii a fost decer- 
nat scriitoarei Silvia Cinca 
şi poetului Andrei 


Codrescu. Membrii 
Comitetului ARA şi alți 
membri ai Academiei au 


prezentat pe sărbătoriţi. 
In cadrul celei de a doua 


sesiuni plenare  Ppâr- 
ticipanții la Congres au 
dezbătut opera 


eminesciană, aducând con- 
interesante la 
fost tratate 
1882, 


comunicare mtată de 
L.M.Arcade; Substratul 
religios şi religia lui Mihail 
Eminescu", comunicarea 


poetului Horia Stamatu din 
Freiburg im B; “In- 
trospectia filosofică în lirica 
poetică a lui Mihail Emines- 

profesoarei 


Dee 


Olivia Gila Naveh dela Uni- 
versitatea din Cincinatti- 
Ohio,  ““Câteva rezolvări 
magistrale în versiunea 
engleză a tânărului 
traducător al operei 
eminesciene Corneliu 
Popescu” (dispărut la vâr- 
sta de 18 ani la cutremurul 
dela Bucuresti), prezentate 
de prof. Stefan Stoienescu 
dela Univ. Cornell din 
Ithaca. Maria Grecu dela 


dramatic: tragi-comedia. 
Piesa ''Scaunele”” constituie 
una din cele mai reprezen- 
tative reușite ale acestui 
gen. Piesa a fost prezentată 
congresiştilor în regia lui 
Florin Fătulescu și în in- 
terpretarea remarcabilă a 
trei tineri actori americani. 

In cadrul congresului au 
avut loc o serie de secţii de 
specialitate: matematici, 
studii religioase, 


E EI E =————= 


ACADEMIA ROMÂNO-AMERICANĂ DE 
STIINTE ŞI ARTE 


MOTIUNE 


Scriitorii, artiștii și oamenii de ştiinţă din 


numeroase state americane, 
reuniți la Los Angeles cu 


Europa Occidentală, 


din Canada și din 


prilejul celui de al 14-lea Congres al Academiei 


Româno-Americane: 


1. protestează împotriva flagrantelor încălcări 


ale drepturilor omului într'o Românie a 
tei, frigului și a profanatoarelor și 


foame- 
atât de 


nesăbuitelor DARAMARI-- astăzi bine cunoscute 


şi e 


2. își exprimă 


tă a tezaur 


distrugeri ale satelor și ale bisericilor 


cilturale, distrugeri. ale 


ondamnate de opinia publică internațională; 
revolta faţă de masivele 


- parte 


căror  inițiatori 


situează printre asupritorii cei mai străini de țara 
lui Eminescu, Creangă și Blaga; 
3. își manifestă admirația și solidaritatea cu în- 


penitenciare ale actua 


deschis împotriva valul 


telectualii din România (profesori,seriitori,ziariști) 


și cu toți Românii care 


- înfruntând cruzimile 


lui regim s'au ridicat 
ui de măsuri nesăbuite 


care ameninţă toate componentele esențiale ale 


fiinţei româneşti. 


N 


Univ. Reno Nevada a 
analizat o serie de creaţii 
ale poetului, iar Roxana 
Verona dela Univ. George 
Washington a subliniat în- 
fluența pe care Veronica 
Micle a avut-o asupra lui 
Eminescu. 


In două sesiuni pleanare 
a fost sărbătorită a B0-a 
aniversare a nașterii 
marelui dramaturg francez 
de origine română Eugen 
Jonescu, care, alături de 
Beckett, a revoluționat 
teatrul modern. O serie de 
dezbateri aprinse s'au 
referit la teme ca: "Ionescu 
şi avantgarda” prezentată 
de prof. Francois Thibault; 
“Inteligența negativă sau de- 
mistificatorul demistificat”” 
prezentată de prof. Raymon- 
de Bulger; ''Disimulare şi 
simulare a  doctorandului 
Mircea Bumbești sau 
““Monologurile lui lonescu 
pentru pedagogi”, la care 
s'a referit Aurelia Roman 
dela Georgetown  Univer- 
sity. Profesorul Moshe 
Lazar dela Univ. California 
de Sud, cunoscut specialist 
în dramaturgia ionesciană, 
a emis interesanta ipoteză, 
că tragicul vieţii nu mai 
poate fi exprimat astăzi 
prin teatrul de tip clasic ci 
prin grotesc, de unde vine 
și titlul unui Întreg gen 


lingvistică, stiință şi 
tehnologie. Secţiile de 
literatură au “dezbătut im- 
portanța lui Creangă: “O 
sută de ani dela moartea 
marelui povestitor” de 
Nicolae Timiraş. E.M.- 
CIORAN a fost evocat în 
comunicarea "Exerciţii de 
admirație”, de Alexandra 
Gruzinska. In secția de 
ştiinţe politice, prof. Peter 
Gross a prezentat lucrarea 
“Statele Unite văzute prin 
ochii ““*Scînteii”?. Dr. lonel 
Cană. a făcut o paralelă 


Urmare din pag.14 


ritual 


între socialismul polonez și 
românesc. Miron 
vorbit despre 
proiectarea pe plan în- 
ternațional a drepturilor 
omului. Mircea lonițiu a 
evocat două personalități 
uitate, iar ziarista Nicolette 
Franck a vorbit despre 
condiţiile în care a fost 
detronat Regele Mihai de 
regimul comunist. George 
Ciorănescu s'a referit la 
cele trei revendicări ale 
opoziţiei din Republica 
Moldovenească. 

O masă rotundă condusă 
de prof. Dan Moldovan a 
reunit o serie de specialiști, 
oameni de ştiinţă din 
domeniul tehnicii, printre 
care prof. Dan Cacuci, Dan 
Botez şi alţii, care au 
analizat diferite aspecte ale 
ştiinţei și tehnologiei, 
făcând o semnificativă com- 
parație între felul în care se 
face cercetarea stiințifică în 
Statele Unite si în R.S.R. 
[9) şedinţă specială 
comemorativă a fost con- 
sacrată istoricului Vlad 
Georgescu, fost membru al 
Comitetului Executiv al 
Academiei, autorul primei 
“Istorii a Românilor” seri- 
ă-în ă ă. 


cel 
Butariu a 


sitatea California din 
Berkley a evocat viaţa și 
opera istoricului român. 

O parte însemnată a 
lucrărilor Congresului ARA 
dela Los Angeles a fost con- 
sacrată situației tragice din 
România ca și creșterii 
rezistenței în diferite pături 
ale populației, îi 
regimului urit de poporul 
român și condamnat 
opinia publică  în- 
ternaţională. Două mese 
rotunde au fost consacrate 
acestui subiect. Una dintre 
ele: “'România în 1989" a 
reunit pe următorii 
specialști în Stiinte 
Politice: George Ciorânescu 
dela Minchen, prof. Gail 
Kligman dela Universitatea 
California din Berkley, 
prof. Ladys Kristof dela 
Univ. din Portland Oregon 
şi Nestor Rateș „ director 
ad interim al Depar- 


zi ea ei 


Românesc la 


tamentului 
Liberă. Cea 


Postul Europa e 
de a doua intitulată: 


'*România, Europa, 
viitorul” a avut ca Ppâr- 
ticipanţi pe prof. Dionisie 
Gherman dela Institutul de 
Studii Româneşti dela 
Miinchen, pe prof. Andrew 
lanos dela Universitatea 
California din Berkley și pe 
Mihai  Korne, directoral 
ziarului “LUPTA” din 
Paris. Discuţiile ambelor 
manifestări s'au desfășurat 
în spiritul deplinei libertăţi 
academice, caracteristică 
universităţilor americane, 
punctele de vedere £x- 
primate reprezentând 
opiniile personale ale par- 
ticipanților. 


Confrom tradiţiei. textul 
dezbaterilor va fi publicat 
în numărul 13 al jurnalului 
ARA. 

In ședința din ZI Aprilie 
a.c., Adunarea a 
dat mandat Comitetului 
Executiv să prezinte, cu 
prilejul şedinţei plenare a 
Congresului, o moțiune de 
împotriva 


protest 
abuzurilor ceaușiste 
sprijin 


și de 


Maria Manoliu Manea, a 
citit o serie de documente 
primite de ARA printre 
care cele două scrisori 
deschise adresate de 
profesoara Doina 

din Cluj. ştirea difuzată de 
Radio Europa Liberă despre 
scrisoarea adresată de per- 
sonalități de prim plan a 
vieţii literare românești în 
favoarea colegilor lor per- 
secutați în România şi în 
cele din urmă, scrisori sem- 
nate de un mare număr de 
scriitori români din exil. în 


năiască ademenitor galbenii din salbă. Pe 
când vorbea, fiul bărbierului trăgea cu coada 
ochiului la bulzărele de ghiață. Acesta se 
liniştise între timp, apoi se puse să îngâne 
un cântec de leagăn plin de duioşie. Văzând 
întorsatura pe care o imau lucrurile, tână- 
rul apropie ghiața fermecată de urechea 
zgripțuroaicei şi, foarte curând, ac 

fu cuprinsă de un somn adânc. 

Fără a pierde o clipă, ă 
nostru amic începu să scotocească prin 
cort, si mare-i fu bucuria când, sub niste 
boarfe fără nici o utilitate aparentă zări 
caz formele nichelate ale percolato- 
rului... 


Nu că voi povesti cum a fost 
întoarcere, căci E Ar pisc ie re aa 
gândul, fără să stie nici el cum, cu perco- 


tocmita, care 
țim șapte zile și sapte î â 
si poate că mai Ține și azi, dacă clientul 
nu so fi lăsat păgubas. 


* VA APARE IN CURAND INTR'0 
ANTOLOGIE A NUVELEI ROMANESTI. 


E i: a le A 


i % 


| 
E 
4 
i 

- 


DA Ac EA 


Li 
p. 
pi 


E 4 


ă 
& 
= PAGINA 16 IULIE 1989 CUVANTUL ROM ESC 


CREDINȚE LA ROMÂNI 


— Andrei PANDREA— 


Dacă am încerca tratarea 
subiectului în mod 
exhaustiv, ar fi necesară 
cuprinderea unei duble 
totalități pe de o parte 
aceea a tuturor credințelor 
în forțe supranaturale și pe 
de alta toate cugetele 
românești în care 
sălășluiesc aceste credințe. 
Intreprinderea, practic im- 
"posibilă la o astfel de scară, 
ne sileşte nu numai la 
proporții cu mult mai 
modeste, dar și la o viziune 
limitată şi circumserisă de 
alegerea şi comentarea unor 
exemple scoase din această 
mulțime cu contururi și 
limite greu de stabilit. 

Ca oricare alt grup etnic, 
cu dimensiune de neam, 
Românii se dovedesc unitari 
din unele unghiuri de 
vedere și diferiți - nu 
neapărat antagonic ci, mai 
ales, complementar - din 
altele. Așa, de pildă, pături 
sociale neomogene fragmen- 
tează blocul etnic, şi el 
împărțit anterior de ac- 
cidentele naturale ale 
teritoriului în ““ţări” şi alte 
tipuri de zone, cu identitate 


proprie, ocupate de 
populații menținute de o 
coeziune - economică, 


socială, culturală - proprie: 
aceste entităţi cu identități 
de neconfruntat între ele, 
explică, măcar în parte şi 
fără a mai considera alte 
cauze, diversitatea 
credințelor existente 'la in- 
divid, ca parte sem- 
nificativă a grupurilor 
sociale constituite. 

Cum nu avem de gând, 
aici şi acum, nici să folosim 
statistici şi nici să le 
producem -cu excepția unor 
ordonări sumare cerute de 
material - să ne oprim la 
mai multe soiuri de exem- 
ple izolate, dar poate sem- 
nificative. Imi amintesc de 
pildă, de un drumeţ întâlnit 
odinioară pe calea colbuită 
dintre mânăstirile Secu și 
Neamţu. Tânărul, cu 
privirea blândă și tuleiele 
bărbii încă nerase, dornic 
să se călugărească, bătea 
mătănii pe la troițe si se 
prosterna în praf, în fața 
tuturor sutanelor întâlnite. 
Sărutând mâini, el implora: 
- Fă, Doamne, să vie Piaza 
bună! 

Mă făceau să zâmbesc, 
tot pe atunci, membrii de 
partid cu oarecare respon- 
sabilități, cum se mân- 
dreau, cu voce tare, cât 
sunt de atei, dar care îşi 
făceau cruci repezi şi 
îndesate când trăsnea! Ca 
să nu mai pomenesc de 
toată liota ateilor cu carnet 
roșu în buzunar -beneficiari 
ai înlesnirilor și ai 
călătoriilor, pe banii 
cetățeanului, în cele două 
emisfere -botezaţi, 
căsătoriți și îngropați în 
sfintele taine ale bisericii, 
combătute “întrucât, după 
cum este îndeobște ştiut, 
religia este opiu pentru 
popor”... Si se mai miră, 
oare, cineva de marele 
număr de locuri de veci, 
alese de nomenclatură la 
Cernica, când soboarele de 
preoți îi îngropau, sub 
reflectoarele televiziunii și 
ale jurnalelor de actualități 
pe Groza,ori pe Andruţă?... 
Lăsând la o parte discur- 
sul, atât de opus com: 
partamentului care ur: 
mează tradiția milenară, să 
încercăm a da răspuns 


întrebării: în ce cred 
Românii? 

Cercetătorul ajuns în 
contact direct cu terenul, 
adică populaţia - și noi am 
ales-o pe cea rurală pentru 
autenticitate - va fi uimit și 
contrariat de percepția 
realităţii și de viziunea 
lumii (de aici şi de dincolo) 
constatată la ţărani, prin 
insolitul manifestărilor in- 
dividuale şi colective. O 
parte din informaţiile 
livreşti şi a interpretărilor 
unor autori, mai vechi sau 
mai noi, din lucrările pe 
care le semnează, par a nu 
fi la obiect, când nu provin 
dintr'un contact nemijlocit 
cu realitatea. 

Articolele din articole, 
cărţile din cărți, sintezele 
din sinteze, compilațiile din 
compilații etc. - subliniem 
în domeniul științelor 
sociale, 
sau etnologia, recreează sau 
reflectă o lume doar parțial 
adevărată, dacă nu cu totul 
falsă. 

Pentru acest tip de lume 
fals reflectată, con- 
sideraţiile şi concluziile, 
chiar şi de cea mai strictă 
rigoare logică, păcătuiese 
prin lipsa autenticului şi 
cad alături, adică în 
neadevăr. Se înlocuieşte ac- 
tul cercetării, bizuit pe fişa 
de teren - care nici ea, 
singură nu reflectă decât 
parțial realitatea, prin 
caracterul ei limitativ - cu 
actul critic, declanșat de 
observaţiile, munca şi tex- 
tele altora. Se ajunge în 
imaginar și neadevăr, deși 
realitatea poate fi 
cunoscută și verificată, 
fiindcă există vie și 
funcţională pe teren, adică 
acolo unde parte din 
savanți n'au vrut sau n'au 
reușit să ajungă, 
mulţumindu-se cu 
speculația. Nu vom spune 
“teritici voi, cu flori deserte, 
care roade n'aţi adus”, 
fiindcă actul critic com- 
petent este indispensabil, 
dar vom  deplânge 
speculația și impostura. 

Ruptă de realitate, ea nu 
reușește decât să fabrice o 
neorealitate, termen comun 


"psihopatologiei și 


psihiatriei, în calitate de 
simptom al schizofreniei, 
falsă întrucât confruntată 
cu faptele, nu mai este 
verificată de ele. In clipa în 
care un om de știință, in- 
diferent de numele lui, își 
spune dela masa de lucru 
din bibliotecă, relativ la o 
realitate palpabilă-, dar pe 
care o ignoră: ''cred”, “îmi 
închipui*”, rolul luide savant 
obiectiv încetează. 

Există apărători 
înverșunați de citate, care 
vor susține cu lux de 
amănunte, dela adăpostul 
autorității unor per: 
sonalități (precum 
arheologul australian: 
britanie V. Gordon-Childe, 
care în “Zorile civilizaţiei 
europene” și în ''Dela 
istorie la preistorie”, ne 
povesteşte despre ce a 
simţit omul neolitic și ce a 
gândit în fața cutărui sau 
cutărui fenomen), opinii 
preluate fără discernământ 
și de alții, în fond speculaţii 
intelectuale imposibil de 
verificat. Imposibil, încât 
proiectează asupra 
congeneei și a unor 
populaţii de prea mult timp 
mistuite, gânduri și sen: 


precum sociologia, 


timente proprii, con: 
temporane secolului al XX- 
lea, din cu totul o altă 
ambianță culturală. Dar 
aceiasi cercetători, am avut 
prilejul să verific - vor fi in- 
capabili să-ți spună ce 
simte într'o împrejurare 
analogă un om con- 
temporan, trăind  într'o 
societate analogă, sau în 
decalaj cultural cu cea 
proprie, dacă acea societate 
aflată la numai 2500 km de 
ei, nu le este cunoscută... 

Inlocuirea cunoașterii 
nemijlocite cu 
presupunerea, clădirea de 
structuri imaginare pe sim- 
ple citate, transformate în 
elastic de praștie, bune de 


folosit cu orice prilej, 
numai pentru a dobândi 
autoritate între 


necunoscători, se pot 
întâlni cu duiumul în acest 
al patrulea caz, în care nu 
se prea ține seamă că “la 
umbra marilor arbori nu 
creşte iarba”. Revenim pen- 
tru a arăta, din experiența 
şi informaţiile dobândite pe 
teren că, la Români, se 
deosebesc trei soiuri de 
credințe: 

1. CRESTINISMUL 
(predominant ortodox, dar 
în coexistență cu alte 
patrusprezece confesiuni 
oficial admise, creștine sau 
necreştine, ca şi cu cei care 
se declară atei), 

2. CULTUL STRAMO- 
SILOR (de fapt al moşilor, 
dezvoltat în prelungirea cul- 
tului “morților, în general 
difuz și cu suport șubred în 
majoritatea  conștiinţelor, 
dar neașteptat de viguros la 
populaţiile din izolaţie și 

3. LUMEADUHURILOR, 
proteică şi eclectică. 

Deoarece de creștinism și 
de moși ne-am ocupat altă 
dată, vom privilegia acum 
credința în duhuri, nu fără 
a rezuma în prealabil şi pe 
scurt primele două 
categorii, mai însemnate, 
deşi de valoare inegală, 
creștinismul având, fără 
îndoială cea mai mare im- 
portanță. 


"CULTUL STRAMOSILOR 


Inspirat de existenţa 
biologică a omului - legat, 
ca individ, de predecesorii 
lui, ca şi de urmași - acest 
cult, bazat pe relaţiile de 
rudenie, precede 
creştinismul. Cuvântul 
strămoș, de exemplu, 
reunește un termen arhaic, 
provenit din substrat - este 
vorba de moș - pe care s'a 
grefat un prefix latin 
ulterior, extramodificat, cu 
timpul, în prefixul 
românesc ''stră”. Originea 
cultului este greu de 
stabilit, în timp, dacă nu 
apucăm calea speculaţiei; 
dar ea coincide poate, ori 
este ulterioară, înțelegerii 
și adoptării unui concept, 
acela de rudă. Care, la rân- 
dul lui, a depins - în 
sistemele de rudenie ale 
Indo-Europenilor: și cele 
similare, de epoca în care 
s'a făcut relația între actul 
sexual fertil: de cauză 
umană = instituind  con- 
ceptul de paternitate (pater 
suprapunându-se lui 
genitor, adică socialul 
înglobând  biologicul, dacă 
nu invers), concept cu mult 
mai puțin evident decât 
mamă-copil. Enunţul latin: 
“pater semper incertus”, 


4, y/ / 
PE [i 


/ 
| 


“existând sub formă con- 
ceptuală la marea 
majoritate a populațiilor, 
inclusiv la lovişteni - deși 
nu la toate, arată 
dificultatea disjungerii 
noțiunii de pater de aceea 
de genitor, nu numai la 
nivel individual ci şi de 
specie. Aşa se explică 
nașterile miraculoase, în 
care tătăl-om, este înlocuit 
cu un genitor imaginar, 
care poate fi orice: boare de 
vânt, miros de floare, 
umbră, animal preschimbat 
în totem etc. Cât de neclare 
au rămas mecanismele 
fecundaţiei- cu un alt ter- 
men, ale paternităţii- ni le 
ilustrează nașterea 
aberantă și miraculoasă a 


râsului  (felis lynx) în 
credinţa loviştenilor. 
“Orice râs, - spun: 


găujănenii, care se află mai 
aproape de biotopul şi 
arealul făgărășan al speciei, 
decât alți lovişteni - este al 
noulea pui al lupoaicei... 
Deci o felidă (sau felină) 
este născută de-o canidă 
(sau canină)! Si, în fond, de 
ce nu? Bietul râs nu este 
singurul exemplu al unei 


nașteri miraculoase... De 
aici şi până a crede într'un 
strămoş animal, sau 
strămoș plantă. ca 


neamurile mici (familii) 
Tisanu și Brădosu, tot din 
Găujani, care afirmă, mai 
în glumă, mai în serios, că 
ei “nu se trag numai din 
moșul Vladislav, ci şi 
dintro Tisă şi dintr'un 
Brad”: nu sunt decât vreo 
doi pași. Bineînţeles însă că 
bradul și tisa cu pricina 


erau investite cu puteri 
miraculoase... 
Cultul moșilor 


venerează... toţi strămoșii. 
EI îl continuă pe cel al 
morților, dar nu i se 
suprapune: morții au nume 
și sunt păstraţi, până la 
unul, de memoria in: 
dividuală şi de cea colectivă 


FE zi 
(11 ANI 
4) 
4/7 
/Z477// 


7, 


Desen de Ştefan MUNTEANU 


a satului, mereu bine in: 
formată; moșii, cu rare ex- 
cepţii 'care ţin exclusiv de 
renume) sunt anonimi în 
relaţ'a de rudenie şi se află 
“la guimadă”. Idealizaţi şi 


supuşi '“moşelii”! adică 
unei eroizări, sau unei 
deificări - ei devin mitici. 


Având vocaţie de ctitor: de 
grup social, de obște, de 
neam, al cerului, al 
omenirii etc., ei au un rol 
civilizator: Cu înfăţişare 
omenească “în duh”, cu 
vârsta de cel puţin 99 ani, 
rămân cu unele apucături 
omenești; pot reveni pe 
pământ, singuri sau în cete 
de neam, la priveghiul rudei 
moarte, de Rusalii și la 
Ajunul Crăciunului, şi 
călăuzesc sufletele morților 
către obştea din cer a 
moşilor. Atotputernici şi 
binevoitori, ei determină 
bunul mers al crugurilor 
cerului, soarelui și anului și 
înrâuresc vremea, agricul- 
tura şi păstoritul. . 
lerarhia stabilită între 
moși depinde de criteriile 
vârstei și renumelui avute 
în timpul vieţii. Moşii 
nepomeniţi “'la grămadă” şi 
rareori, individual se 
preschimbă în strigoi. Ei 
sunt supraveghiați de că- 
petenia lor, Moşul ăl Mare, 
a cărui 


existență am 
descoperit-o la Boişoara, în 
August 1972. Moşii, în 


general, ca și cultul lor, 
n'au fost luaţi în seamă de 
cercetătorii contemporani 
de renume, probabil din ab- 
sența unei bibliografii 
recente, deși cea mai veche 
este abundentă cu privire la 
el. 
Cultul moşilor, bazat pe 
rudenie şi pe paternitatea 
certă, ne apare ca o creaţie 
enodgenă a unui sistem de 


credințe natural, 
tradițional, cu caracter 
" henoteic. Sistemul este 


străvechi și țărănesc. (dacă 
țermenul,. convine 


începuturilor lui) datând 
dinaintea oricăror strămoși — 
cunoscuţi de-ai Românilor. 
Cult logic, biologic, el 
deifică şi consacră. Procesul 
de deificare este automat, 
permanent, continuu. 
Decurgând din legi 
biologice, el recunoaşte 
destinului individual sec- 
venţele: I.-rudenie-moarte- 
nemurire şi, mai precis: Il.- 
rudenie pământească- 
moarte biologică și socială- 
statut de mort- statut de 
moş-rudenie cerească. Dacă 
luăm ca termen de referință 


neamul, în locul in: 
dividului, tiparul este 
următorul: neamul 
nemuritor- oamenii 


muritori - moşii nemuritori 
(în  stirpea lor, care este 
tot neamul). 

Cultului  străbun i se 
potrivesc calificările: paren- 
tolatrie, ancestrolatrie sau 
ancestrism, cu pronunţate 
trăsături de gerontolatrie. 

Identificarea zeului 
suprem cu strămoșul cel 
mai îndepărtat, pe care-l şi 
consacră, îl arată a fi din 
sângele nostru, ruda 
noastră cea mai de seamă 
de pe tărâmul celălalt. 
Mosul ăl Mare este mo- 
sul! mosilor, primul din- 
tre strămoși, începătorul 
stirpei lor. Plin de mituri și 
simboluri, cultul  n'are 
dogmă, ci doar zei per: 
sonali. Neorganizat şi 
meconstituit în biserică, 
coexistent cu duhurile și 
creștinismul, cultul 
manifestă tendințe de 
înglobare pașnică a ideilor 
şi reprezentărilor con- 
vergente, dar este în 
osmosă şi sincretism doar 
cu ultimul. Cultural, fără 
icoane, azi fără idoli şi tem- 
ple, se asimilează unei 
religii arhaice, primitive, 
aflată în faza I-a. 


(Urmează 'Creştinismul”) 


Pe: 


Li 


MANTUL ROMANESC 


i 


E 


: primordial al 
mane este per- 
dezvoltarea 
însuşirilor 
sau dobândite, 
individualității 
In Biblie, 

același: 


lă, a SFINTENIEI, 
inventarul 
pedagogiei 


“cepționa e, + 
“i istentă în 
| doctrinar al 


“profane: 
Modelul suprem al 


iri: spirituale a fost, 
ia ȘE fi, până la 
| scurgerea veacurilor, Dum- 

“Tatăl luminilor” 
E e ne-a izbăvit din robia 
în tie prin Fiul Său 
lisus Hristos, şi „care se 
recomandă Cu tărie: “Eu 
“sunt Domnul care vam 
scos din țara Egiptului, ca 
i fiu Dumnezeul vostru şi 
să fii sfinți; căci Eu sunt 
“sint” (LEVITICUL, 
11.45), 


nia, prin urmare, 
mu reprezintă o treaptă in- 
- tangibilă. Nu face parte din 
categoria himerelor, a 
iluziilor. Nu este imposibilă 
“omului conștient de 
menirea sa și de 
necesitatea, de obligația 
îndumnezeirii sale, în baza 
justificări “CACI EU 
“SUNT SFANT.” Nu con- 
“Pstituie apanajul anahoreților 
“de odinioară, retrași în 
“pustietățile ” mecălcate” de 
„pitior omenesc sau 
tuibărite în văgăunile 
munţilor. Sfinţenia con- 
firmă posibilitatea detrans- 
„ fzurare, de schimbare 
„itală a omului mântuit 
„prin Duhul Domnului. Ea 
„inseamnă definitiva victorie 
a spiritului asupra cărnii, a 
Duhului Sfânt asupra 
„eredității, învinsă şi 
Tăstignită pe veci. Sfinţenia 
„mu este 0 ficţiune, ci o 
Eat ATE a sufletului 
„Teştin,  copleşitoarea 
3 falitate a omului nou, 
pat după chipul lui 
„ -umnezeu, de o 
 Meprihănire și sfinţenie pe 
Care o dă Pi ai 
(EFES adevărul 
ArESENI, 4. 24). 
i eloria. divin a Sfin- 
„Dă pturi subliniază, în 
i umărate rânduri, im- 
„Portanța sfințeniei în viața 
“Del de credință, așa 
A Putem constata şi din 


Postolul”' celei de a treia 
p ci a lunii, când ne 
„ ăbuleş “După cum 
iar Vaţi făcut 
i Bai rile _ voastre roabe 
| ecurăției și fărădelegii 
; lot așa, acum trebue să 
iale eți mădulările voastre 
ag Areni, ca 

E ngeți la sfinţirea 
j pastră” (ROMANI, 6. 19). 
ioan eba de un efort 
T, de participarea 
libere la 
£ sublim 
pă impodobirii in- 
“mil A Printr'o atitudine 
g de războire cu noi 

fi e neîntreruptă 
j net: depăşire, ia 
 tar,ocită conlucrare cu 
tare d, ii Dumnezeu, pe 
Prim ulte ori creștinii îl 
i poa “în zădar”, 
eu îi dt neglijând lupta 
tru, erbitățile din lăun- 
hepuţi U ““mădulările” 


şi 
Abandonarea 


strădaniei morale 
inexistența sau debilitatea 
încordării ascendente a 
omului comod, oscilant Şi - 
poate chiar - indiferent la 
orice evoluţie spirituală 
(cum întâlnim, adesea, în 
configuraţia eterogenă a 
exilului românesc), această 
atitudine involutivă se 
adevereşte a fi vătămătoare 
sufletului şi compromite, 
iremediabil, perspectiva 
sfințirii sale. 

Apostolul Pavel ne învață 
că nu putem avea “ca rod 
sfinţirea”, decât după ce 
am fost izbăviţi de păcat şi, 
dela robia păcatului, am 
trecut, de bună voie, la 
robia lui Dumnezeu 
(ROMANI, 6.22). Sfinţirea 
nu ne aparţine, deşi, la 
prima lectură, cuvintele 
“VOI SA VA SFINTITI SI 


"SA FITI SFINTI” ar părea 


să contrazică adevărul 
enunțat mai sus. Sfinţirea 
noastră se află în mâna lui 
Dumnezeu, care ne solicită 
ANGAJAREA VOINTEI, în 
păzirea și împlinirea legilor 
Lui, precum citim: “Să 
păziți legile Mele şi să le 
împliniţi. Eu sunt Dom- 
nul, care vă sfințesc” 
(LEVITICUL, 20.7-8). 
ii 

Jertfa lui lisus a creat 
premiza sfințirii omului 
iertat de Dumnezeu prin 


pocăință şi împăcat cu El  credincioşia, blândeţea, 
prin “eredință, “după voia înfrânarea  poftelor 
Lui. Crucificarea Mân- (GALATENI,  5.22-23). 
tuitorului, ““jertfirea  Sfinţenia reprezintă 


trupului”! Său sfânt a fixat, 
odată pentru totdeauna, 
MODALITATEA SFINTIRII 
oricărui om, deplina reușită 
a desăvârșirii sale. In 
trupul Său, pe cruce, lisus 
a purtat păcatele tuturor 
oamenilor şi a biruit prin- 
cipiul păcatului pentru toți 
oamenii, făcând astfel 
posibilă până şi sfinţirea 
celui mai decăzut și mai 
pierdut muritor. Prin 
credinţa în lisus, sfințirea 
devine COMUNA oricui, in- 
diferent de stadiul avansat 
al degradării morale. 
Deoarece atât pe parcursul 
regenerării sale, cât și după 
ce omul, prin voința lui 
liberă, A FACUT TOTUL 
din ceea ce omenește se 
putea face (oricât, dar acest 
“oricât” să fie totul), are 
loc lucrarea de sfințire a 
Duhului Sfânt, de care 
dispun toţi cei mântuiți în 
numele lui lisus, și care, 
înainte de convertire, erau 
conform listei paulinice: 
curvari, închinători la idoli, 
preacurvari, malahi, 
sodomiţi, hoţi, lacomi, 
beţivi, defăimători, 
hrăpăreţi. “Si așa eraţi unii 
din voi. Dar ați fost spălați, 
ATI FOST SFINTITI, aţi 
fost socotiți neprihăniţi, în 


numele Domnului lisus 
Hristos, şi prin Duhul 
Dumnezeului nostru” U 
CORINTENI, 6. 9-11). 

Nu contează, 
bineînțeles, nici “felul 


deșert de vieţuire”” pe care 
l-am moştenit dela părinţii 
noștri (1 Petru, 1.19), nici 
desfigurarea chipului lăun- 


tric din cauză păcatelor 
proprii. In actul mistic al 
sfințirii, comportamentul 


nostru este pasiv: “aţi fost 
sfinţiți””. Cu alte cuvinte, 
sfinţirea nu este depen- 
dentă de voinţă, ci este con: 


IULIE 1989 


“ ANGHELIA EXILULUI (Iulie 1989) 


DELA ROBIE LA SFINȚIRE 


—— Ser giu GROSSU —— 


secința acțiunii suprafireşti 
a Duhului Sfânt Insă 
voinţa creștinului AJUTA 
Duhul în misiunea Sa 
sfințitoare, PREGATESTE 
Sfinţirea, prin formarea 
deprinderilor bune și prin 
răstignirea firii pământești. 

Deosebim, ca atare, trei 
elemente esenţiale care 
conlucrează în vederea 
sfințirii: jertfa lui Hristos, 
voința liberă a omului ier- 
tat de păcate și lucrarea 
Duhului Sfânt. Sângele, 
vărsat de lisus pe Golgota, 
a sfințit norodul de tot- 
deauna și pentru tot- 
deauna: ceea ce noi numim 
aspectul anteriorității 
sfințirii, sau al prin- 
cipialității divine. Duhul 
Sfânt, în schimb, va sfinţi 
individul, fortificându-i, 
mai întâi, voința angajată 
în lupta dintre omul cel 
nou şi omul cel vechi, 
agonizant, şi sfinţirea 
aceasta va fi integrală. Noi 
trebue să credem, numai, în 
sângele lui lisus, garantul 
sfințirii noastre ulterioare, 
şi să acceptăm 
operativitatea sfinţitoare a 
Duhului Sfânt, care rodește 


la anumite etape, și în 
- special la zenitul 
spiritualității creştine: 


dragostea, bucuria, pacea, 
îndelunga răbdare, 
bunătatea, facerea de bine, 


totalitatea acestor “'roade 
ale Duhului”, organizate şi 
subordonate lui Hristos, în 
scopul părtășiei cu El, al 
dispariţiei noastre în El. 
Sfântul din Tars vorbeşte 
despre “cei ce au fost 
sfințiţi în Hristos Iisus”, ca 
să rămânem pe deplin 
încredințaţi că “în nimeni 
altul” nu este nici mân- 
tuire reală, nici sfințire 
reală. Nu în Buda sau în 
Confucius, în Moise sau în 
“Mahomet, vom reuşi 
vreodată să ne sfințim sau 
“să fim sfinţiţi. Nu prin 
teozofie sau prin an- 
torpozofie, nu prin yoga, nu 
prin paliativele înșelătoare 
ale diverselor doctrine 
filozofice, religioase sau 
politicie, nu prin formulele 
oculte ale francmasoneriei 
vom ajunge la desăvârşirea 
râvnită. Ci exelusiv IN lisus 
Hristos, PRIN Duhul Sfânt. 
Cititorii “Cuvântului 
Românesc”! trebue să 
creadă în realitatea și 
utilitatea  sfințeniei, în 
tainica, formidabila lucrare 
de sfințire a Duhului Sfânt. 
Noi ştim că Dumnezeu 
aşteaptă, cu răbdare, con- 
vertirea tuturor 
păcătoşilor, răzvrătiţilor, 
denigratorilor şi ateilor 
Români din lumea liberă. Si 
ne bucurăm în nădejdea că 
„Vântul cel ceresc al 
Divinităţii atotbiruitoare îi 
va împinge şi pe ei spre 
sursa Luminii, spre Izvorul 
apelor vii, trezindu-i la o 
nouă şi clocotitoare viaţă 
spirituală, pentru a se 
arăta vrednici să lupte, în 
circumstanțele dureroase 
ale băjeniei noastre 
vremelnice, sub flamura 
slujirii lui Dumnezeu, cu 
ochii aţintiţi spre pământul 
din care sau rupt cu 
lacrimi. -> 


„capabili de a iul 


PAGINA 17 


LINIȘTEA SUFLETEASCĂ ÎN MEDIUL ROMÂNESC 


MÂNĂSTIREA 
ADORMIREA MAICII DOMNULUI 


Neamul nostru românesc 
a fost din tot timpul 
evlavios, a fost un popor ai 
cărui fii s'au născut şi au 
crescut sute de generaţii cu 
credința în Dumnezeu, cu 
dragostea faţă de aproapele 
său. 

Cu câteva decenii în 
urmă, marxismul a apărut 
în lume ca o umbră 
satanică, ce a încercat şi 
încă mai încearcă să-i facă 
pe cei ce s'au născut înainte 
ca ea să apară să uite 
căldura, lumina minții si 
a sufletului primite de 
credința în Dumnezeu, iar 
pe cei născuţi după ea, să 
nu cunoască adevărata 
dragoste, frica și speranța 
în El. Doar cei ai căror 
părinţi şi bunici au luptat 
pentru a-i feri de ghearele 
umbrei marxiste și-au 
putut hrăni acel embrion al 
bunătății care există în 
sufletul fiecărui om, 
obținând astfel -roadele 
credinţei și dragostei față 
de Dumnezeu şi față de cei 
din jurul lor. 

Tinerii noştri români 
născuţi în timpul odiosului 
regim comunist au fost 
educați în spiritul marxist 
de a renega existenţa lui 
Dumnezeu, proces al cărui 
scop şi rezultat este de a 
înrobi şi mutila sufletul şi 
mintea, de transformare a 
ființelor umane în. niște 
roboți. „xudimentari,;. in- 


gândi, de a judeca, ci doar 
de a îndeplini ordinele 
câtorva creaturi pierdute de 
credința în Dumnezeu, 
slugi fidele ale umbrei 
marxiste. 

Să nu uităm însă că 
Dumnezeu ne-a creat și nu 
ne va lăsa pradă forţei 
distrugătoare a Satanei. 
Tatăl nostru, Creatorul 
nostru, Atotputernicul 
Dumnezeu ne veghează, ne 
călăuzeşte fiecare pas, ne 


BISERICUTA DIN MARAMURES: 


iartă, ne încearcă și ne dă 
bucuria izbânzilor, atâta 
timp cât noi păstrăm în 
sufletul şi în mintea 
noastră credința neclintită 
în El. 

Tinerei generaţii a 
neamului nostru, învățată 
să uite de Dumnezeu să nu 
creadă în El, i-a adus 
anxietatea, nesiguranța, 
neîncrederea în sine, frica 
de oameni, dorința de 
izolare şi de singurătate. 

Cruzimile dezlănțuite de 
regimul comunist, 
culminând cu dărâmarea 
sfintelor locaşuri, cu planul 
diabolic de dărâmare a celor 
8000 de sate, mergând până 
la profanarea mormintelor, 
dorul de ţară, de rude și 
prieteni, îmi umpleau 
sufletul de durere și 
descurajare, ducându-mă în 
pragul prăbuşirii. 

Unde voi putea găsi oare 
un ajutor? 

Numai singurul Dum- 
nezeu poate da soluţii în 
situaţii fără ieşire! 

Atunci m'am hotârit să 
merg la mânăstirea “'Ador- 
mirea Maicii Domnului”? din 
Jackson, unde am găsit acea 
rază de care aveam nevoie. 

Maica stareță Benedicta, 
maicile Apolinaria şi 
Gabriela m'au primit cu o 
deosebită înţelegere şi 
căldură sufletească. 

Rugăciunile au adus o 


„linişte în sufletul meu atât 
“ “de a 


de zbuciumat și ceea ce m'a 
uimit mai deosebit este fap- 
tul că, cu cât mă rugam 
mai mult, cu atât mai mult 
simțeam nevoia să mă rog. 

Timp de o lună de zile, 
am luat parte la cele 3 
vecernii zilnice. 

In loc să mă simt 
obosită, simțeam, nevoia să 
mă rog tot mai mult şi 
rugându-mă, simţeam ceva 
înălțător, o căldură 
spirituală învăluindu-mă şi 
pacea interioară 


sălășluindu-se în mine. 

Să fac ceea ce Maica 
Domnului voia să spună 
copiilor din Medjugorje 
când le ura “Duceţi-vă în 
pacea lui Dumnezeu”. 
Miracolele care se întâmplă 
pe acest pămăt sunt un 
avertisment şi nu cheam: 
spre mântuire. - 

Malraux spune: “Azi a 
reapărut Satana ca dom- 
nitor pe acest pământ” şi 
numai o minte purtătoare 
de Dumnezeu poate vindeca 
rănile lumii, respingând 
satanismul. 

Alinarea şi hrana 
sufletească pe care am 
primit-o la această 
mânăstire mi-au redat 
speranța că Bunul Dum- 
nezeu va ocroti acest popor, 
atât de încercat de vitregii 
şi îl va descătuşa de gheara 
ateist-comunistă. 

Această mânăstire mo- 
mentan improvizată, a luat 
ființă în Februarie 1988, 
iar slujbele religioase au 
început să se oficieze după 
6 luni. Intenţia este de a se 
construi o mânăstire pur 
românească, ca la Agapia, 
cu chilii, o casă de oaspeţi,o 
casă de bătrâni, un cimitir 
și ce o mai vrea Bunul 
Dumnezeu. 

Orice Român îşi poate 
construi o casă pe locul 
mânăstirii, care are o 
suprafață de 24 acri, pentru 
a se retrage la bătrâneţe. Pe 


“acest loc atât de pitoresc, se 


află şi două eleștee și o 
pădure de brazi și stejari. 
Cred că mânăstirile sunt 
necesităţi spirituale în 
lumea de azi, când stresul 
ne învăluie din toate 
părțile. Dacă fiecare din noi 
dacă fiecare Român sar 
gândi să contribuie cu o 
sumă cât de mică la con- 
struirea acestui lăcaş, 
bucuria va fi deplină, că nu 
ne-am neglijat hrana 
sufletească. 


Mai mult în cer decât pe pământ 


0: 


e 


PAGINA 18 


IULIE 1989 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


E a 
A rostinumele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti- Mihail EMINESCU 


40 DE ANI DELA DEPORTAREA PRECOLECTIVISTĂ 


“ÎN SLUJBA RESTRUCTURĂRII” 


Un imperativ al 
Biroului CC al Partidului 
Comunist al Moldovei lan- 


sat fără drept de apel 
presei, radioului şi 
televiziunii dela Chişinău 


cu prilejul lui 5 Mai - Ziua 
Presei Sovietice, “cea mai 
democratică presă din 
lume...” 

Să vezi şi să nu crezi: 5 
Mai 1989 sau 1949)... 

I. “Presa, televiziunea şi 
radiodifuziunea dezvăluie 
insuficient procesele reîn- 
noirii, muncii de partid, ac- 
tivității ideologice, 
problemele relațiilor dintre 
naţiuni, educaţiei patriotice 
şi internaţionaliste. Nu 
sunt abordate chestiunile 
maturizării ideologice a 
tineretului, formării unei 
înalte culturi politice a lui, 
nu sunt apreciate 
fenomenele negative din ac- 
tivitatea asociaţiilor 


neoficiale. Nu-și găsesc 
oglindirea problemele ac- 
tuale ale vieţii spirituale, 
istoriei și culturii poporului 
moldovenesc, legăturile lui 
de secole cu popoarele rus 
Şi ucrainian..."? 


2. “0 sarcină de cea mai 
mare importanţă a 
mijloacelor de informare în 
masă este ...să oglindească 
mai pe larg chestiunile 
educaţiei — internaționaliste 
şi patriotice, să pregătească 
în acest scop o serie de 
materiale fundamentale în 
problemele teoriei şi prac- 
ticii relatiilor dintre 
națiuni, ...prieteniei de 
veacuri dintre popoarele 
moldovenesc, rus şi 
ucrainian...”? 


3. ""Secţia pentru 
ideologie a CC să exercite o 
influență partinică per- 
manentă asupra mijloacelor 


———Nicolae LUPAN—— 


de informare în masă, să 
intensifice cerințele față de 
nivelul ideologic şi 
profesional al materialelor 
publicate şi emisiunilor 
transmise...” 


De necrezut?! Rog însă 
cititorii să mă creadă pe 
cuvânt că aceste trei 
aliniate sunt luate dintr'un 
document, călduț încă, 
semnat de primul secretar 
al partidului dintre Nistru 
si Prut SIMION GROSU, 
unul dintre staliniştii 
brejneviști dintre cei mai 


nerestructuraţi din 
Republica Moldovenească. 
Document semnat, deci, 


la 5 Mai 1989 şi nu la 17 
lulie 1949, când au fost 
deportate în Siberia între 
10 şi 15 % de basarabeni si 
bucovineni nevinovaţi din 
fiecare așezare 
omenească!... 


“CU BOCETUL USCAT ÎN CERUL GURII” 


Din sat dela noi au fost 
deportate mai mult de zece 
familii: ale lui Matei Oală, 
Alexandru Sireaev, Vasile 
Bujor, Nicolai Gorbatâi, 
Mihail și Anatolie Schiţcu, 
Martinovschi, David 
Cibotaru și familia Pintilei, 
din care ne-am întors în sat 
trei suflete. Eu, Oală 
Tamara, Proca Maria și 
Bujor Olga. 

Era după miezul nopții, 
într'o  Vinere după 
Duminica Mare. Era așa de 
cald și linişte, chiar prea 
multă liniște. Deodată, la 
nişte vecini, s'au auzit 
câinii lătrând, strigăte și 
un răcnet de femeie... Incă 
nu dormeam când în casă 


au dat năvală câţiva oameni 
şi ca din senin au apărut 
cei doi soldaţi ruși cu 
baionete. Camera a fost 
luminată de niște lanterne 
puternice. Vorbeau cu tata 
într'o limbă străină, porun- 
ceau ceva, vorbeau tare 
aspru, cotrobăiau prin toate 
ungherele, pe cuptor, prin 
toate cocioabele. Erau şi 
reprezentanţi din sat. Tata 
le spunea: ““Spuneţi-le, măi 
oameni buni, ce fel de arme 
şi aur am eu? Ce bogăţie? 
Am un lot de pământ, şase 
copii și o mamă bătrână de 
92 de ani şi bolnavă”!. Tata 
a spus mamei să ne îmbrace 
pe noi, copiii, și să ia de 
îmbrăcat tot ce avem mai 


călduros, că, cum se vede ne 
fugăresc din ungherul 
nostru. Tata se ruga s'o 
lase pe bunica; “'Las'o să 
moară aici, că nu ţine ea la 
drum!” O văd și acuma pe 
bunica cum sta în genun- 
chi, cu mânile întinse, 
rugându-se so lase acasă. 
N'avea săraca nici un dinte 
în gură, tare mai vroia s'o 
lase să moară ca s'o 


înmormânteze lângă 
moșneagul ei... A murit 
sărmana, ca toţi ceilalți 


sofieni, în fundul Siberiei, 
la Pudino... 


Chişinău, 6 Aprilie 1989 
Tamara BUJOR 


DEZGROP AREA VICTIMELOR TEROAREI ROSII DELA CETATEA ALBA 


CUVANTUL ROMANESC 


ZIDUL PLANGERII SUB CARE ERA LOCUL DE EXECUTIE (CHISINAU) 


“SUB LACĂŢI LACĂTUITE” 


La 13 lunie, 1941, la 
orele 3 noaptea, au venit 
4 polițai; doi'au întrat în 
casă, iar doi stăteau afară. 
Au spus tatei și mamei să 
se îmbrace și să iasă afară. 
M'au trezit şi pe mine din 
somn. Eu nu înțelegeam du- 
pă somn şi întreb pe tata 
unde ne ducem. Tata a spus 
că nu ştie. Polițaiul a 
strigat la tata că n'are voie 
să vorbească. Tata era cu 
mâna dreaptă ruptă şi noi 
îi ajutam să se îmbrace și 
să se dezbrace, dar atunci 
nu ne-au dat voie să-i 
ajutăm. Si am ieşit din 
casă, eu cu trei linguri de 
lemn în mână. Altceva nu 


ne-au dat voie să luăm,. Pe 
tata l-au suit într'o căruţă 
cu trei polițai și eu cu 
mama și un polițai în a 
doua căruță. Am ieșit din 
ogradă fără de nimic şi o 
vecină, Mărioara lui 
Toadere Rusu, ne-a dat o 
bucată de pâine. Ne-au dus 
la sovietul sătesc. Acolo ne- 
au grămădit pe sofieni, ţin 
minte că din căruţă nu ne- 
au dat voie să ne coborîm şi 
nici pe alţii să intre în 
ograda ceea. Noi plângeam 
toţi şi împrejurul ogrăzii 
era mult norod. Din sat am 
fost şapte familii. Erau 
familii mari. Ne-am întors 
trei persoane. Au murit 


tare mulți: familia lui 
Vasile G. Bujor - 3 per- 
soane, m'am întors numai eu 
una; Matei Oală - au fost 
opt persoane, s'au întros 
numai 2; lon Martinovschi - 
au fost 4 persoane, au 
murit toți; lașa Sireaev - au 
fost 3 persoane, au murit 
toți; Nicu Gorbatoi - au fost 
4 persoane, sau întors 2 
persoane; Mihail Schiţco-au 
fost 4 persoane, au murit 
toţi; Ion Fiştic - au fost 2 
persoane- au murit amân- 
doi. 

6 Aprilie 1989 

Sofia, Jud. Bălţi, 


Olga Bujor-MOTOC 


MEMORIALUL 
VICTIMELOR STALINISTE 


Sunt lucruri pe care e 
greu să ți le închipui. E 
si mai greu să le explici. Si, 
nicidecum să le accepți... 
Când o țară năvălește 
asupra altei ţări, fără să-i 
declare război, se numește 
atac banditesc. Dar când 
noaptea în sat năvălesc 
soldați ai NKVD-ului și 
înșfacă oameni de pe somn, 
familii întregi, împreună cu 
bătrâni şi copii micuţi, îi 
încarcă în căruțe și mașini, 
îi duc la gară și-i încarcă, 
ca pe vite, în vagoane mar: 
fare,., și-i duc cine ştie 
unde?! 

Pe drum, încă la început, 
la Bender sau Tiraspol, pe 
bărbaţi îi despart de 
familii, spunându-le că-i 
inu să aducă apă, şi-i 
îmbarcă în alte trenuri, şi 
au să-i ducă în alte părţi, 
și n'au să-i mai vadă soțiile 
și copiii niciodată, sau, în 
rare cazuri, au să se 
întâlnească peste 15-20 de 


ani... 

Oricât am încerca să ui- 
tăm, să ne debarasăm de 
coșmarurile acestea, va fi 
cu neputinţă, nu vom 
câștiga liniştea, nu vom 
avea somn, până nu vom 
aprinde lumânări în 
biserică, de sufletul celor 
căzuţi în suferinţi. Biserica 
această trebue să fie 
deschisă pentru toţi, ea 
trebue să se afle în centrul 
orașului, sub cerul liber... 
Trebue să ridicăm un 
Memorial al jertfelor 
staliniste cu focul sacru 
care va arde atâta timp cât 
vor trăi în amintirea 
noastră jertfele acelor tim- 
puri. 

La istoria zbuciumată a 
Moldovei se adaugă și peri- 
oada aceasta de deportări și 
represiuni, de furt a sutelor 
de mii de oameni 
nevinovaţi, răpiți din rân- 
durile noastre, în toiul 
nopţii, legați şi duşi în 


robie. 

'Trebue să cerem guver- 
nului republicii sa ne 
deschidă un cont special 
pentru înălțarea 
Memorialului jertfelor 
staliniste, trebue să alegem 
un comitet republican care 
ar dirija această acțiune, 
trebue să facem un apel 
către poporul moldovenesc 


și toate popoarele 
conlocuitoare: frați şi 
surori, oameni de bună 


credință! Aprindeţi câte o 
lumânare, aruncaţi câte o 
copeică, câte o rublă, cine 
cât poate, cât doreşte, cât îl 
lasă inima, ca să aprindem 
focul sacru în memoria 
celor căzuţi în nopțile negre 
ale istoriei noastre, să ne 
facem datoria faţă de ei și 
prin asta - să ne facem 
datoria şi faţă de noi înșine! 


Alexei MARINAT 


Din Literatura şi Arta 
Nr.19 (2283) 4 Mai 1989 


Materialele pentru această pagină -articole, documente, fotografii- 


se trimit la adresa: Nicolas Loupan, Boite Postale 1007, 
1000 Bruxelles, 1 Belgique. 


 rej 
este de 


ROMANESC 


u y ANTUL 


FARA ARMĂNEA 


ul Testament, 
mai frecvent din 
irat meşterii 

i 1. sunt: “Tăierea 
sani: St ina Botezătorul, 
on este descrisă 
Lie sațit de Evanghelistul 
ie, subiectul este redat 
4 Jă măsură şi în pic: 
bisericească. Icoana 

5 e 0 reproducem, 
W entând acest subiect, 
asemenea foarte im- 
ntă prin valoarea ca- 

ji sculptat. E cazul să 
jiniem că tălietorii acor- 

dau oatenție deosebită atunci 
când trebuiau să sculpteze 
asemenea cadre; „Buna 
Vestire constituie de 


asemenea un subicet de 


= 
a. 
= 
3 
ză 
s2 
= 
= 


E predilecție, redat fiind 


trio tompoziţie relativ 
simplă, conținând numai 
două imagini: îngerul şi 
Maica Domnului. Un 
frumos exemplu îl găsim în 
jiserica Sf. Gheorghe din 
Qușteana: îngerul ținând 
eriml întimp ce Maica Dom- 
“nului ridică mâna dreaptă 
în semn de surprindere; 
Maica Domnului ținând în 
brațe pruncul este un 
subiect aproape nelipsit din 
“toate bisericile și urmează 
“modelul cunoscut din 
icoane; Maica Domnului 
aşezată pe un tron ține în 
brațe pe Isus Hristos. Fuga 
în Egipt şi Cina cea de 
Taină sunt alte două 


„subiecte pe care le găsim 


mai mult sau mai puţin 


„frecvent în catapetesmele 


sculptate, ultimul subiect 
prezentând enorme 
- dificultăți tehnice din cauza 
i marelui număr de personaje 
in acţiune. Așa se explică, 
de exemplu, de ce în 
biserica Sf. Gheorghe din 
Cușteana meșterul sculptor 
reprezintă numai cinci per- 
„Soane, în timp ce pe masă 


„se pot vedea douăsprezece 


Pâiniţe rotunde. 
Sfinţii: așa cum era și de 
âşteptat, sfinții care se 
Cură de cea mai mare 


„ ddimiraţie la Aromâni sunt 


a 
Î wa 
Nazi 


Si 


—— Vasile TEGA—— 
(CONTINUARE) 


Sf. „Gheorghe şi Sf. 
Dumitru, cei doi sfinți 
militari călări. Admiraţia 
Aromânilor pentru acești 
doi sfinți este legată de fap- 
tul că cele două etape im- 
portante în viaţa păstorilor, 
pornirea oilor la munte, în 
primăvară și coborirea la 
ses au loc la 23 Aprilie si 26 
Octombrie. & 
Simbolismul: numeroase 
teme ale sculpturii în lemn 
au un conţinut simbolic. 
Astfel, aproape în toate 
iconostasele găsim sculptat 
căprioare, care simbolizează 
setea sufletului pentru 
Dumnezeu, porumbelul 
care simbolizează pacea, în 
timp ce viţa de vie cu cior- 
chini de struguri reprezintă 
legătura credincioşilor cu 
Hristos. Pe numeroase uși 
împărăteşti apare foarte 
des scena  omoririi 
balaurului, simbolizând 
vicotria  Binelui asupra 
Răului. De asemenea, 
îngerii sculptați în lemn 
ținând o coroană deasupra 
capului lui lisus sau a 
Maicii Domnului apar des 
în iconostasele noastre, 
reamintindu-ne faptul că 
Hristos a fost proclamat 
“Regele Regilor”, iar 
Fecioara Maria '“'Regina 
Universului”. Un frumos 
exemplu în această privință 
îl găsim în biserica Stâ- 
Mâria din Vlaho-Clisura. 
Arborele lui lese sim- 
bolizează lanțul 
generaţiilor, a cărei istorie 
este rezumată în Biblie şi 
care va culmina cu sosirea 
Fecioarei Maria şi a lui 
lisus. In numeroase cazuri 
acest subiect ocupă un 
registru special al 
iconostasului. i 
Jertfa lui lisus este sim- 
bolizată uneori printr'o 
compoziţie reprezentând 


pelicamul hrânindu-şi puii. 
Credinţa populară spune 
că pelicanul îşi străpunge 
pântecele astfel încât puii 
săi îmfometați să-i bea 
sângele. Gestul acesta a 


MATERIALELE PENTRU "FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ 


133 BENNETT AVE, YONKERS. NY. USA. 1070] 


devenit emblema dragostei 
materne, iar în simbolismul 
creştin sângele vărsat de 
Hristos pentru mântuirea 
omului. Un minunat exem- 
plu de sculptură 
reprezentând acest subiect 
se află pe iconostasul 
bisericii Sfintei Vineri din 
Clinova. Vom termina seria 
exemplelor din acest capitol 
menționând balanţa 
justiţiei, care simbolizează 
judecata dreaptă la a doua 
venire. 


Simboluri protectoare: 
crucea este fără îndoială 
simbolul martiriului lui 
Hristos, dar încă din 
primele timpuri ale 
creştinismului ea este de 
asemenea considerată semn 
de mântuire. In sculptura 
bisericească în lemn 
prezența ei este nelipsită: 
ea încoronează iconostasele, 
tronurile împărătești, 
baldachinurile epitafului şi, 
bineînţeles, destul de des 
este sculptată pe ușile 
împărăteşti; balauri , figuri 
monstruoase, cu corpul 
acoperit de solzi, cu un cap 
enorm şi aripi. .spinoase, 
păzesc pe lisus răstignit, 
situat în vârful 
catapetesmei; leii, care din 
antichitate păzeau porțile 
orașelor, sunt simbolul 
puterii. li întâlnim mai ales 
sculptați la baza tronurilor 
împărăteşti, precum şi în 
diverse alte părţi ale 
iconostasului. lată un in- 
teresant exemplu citat de 
A. Hâciu: 


“Un căutător de perle în 


oceanul trecutului, d. Vlad 
Bănăţeanu, a dat de o 
relicvă scumpă a artelor 
aromâneşti și anume de un 
scaun împărătesc, din lemn 
aurit, susținut de două 
fiare încornorate și cu lim- 
bile scoase - de doi lei, după 
tradiție, al lui Gojdu, 
lucrare aidoma cu cei doi lei 
bizantini de la biserica din 
Bregova, studiată de 
Kanitz”. 


IULIE 1989 


PAGINA 19 


LUȚEAFIR MIHAI 


la: ani ună sută, Luţeafir Mihai 3 
Di cănd ştie lumea că'ndzeană-aco, stai. 


Fudziră, tricură. Măraţilli di noi! 


„Nu „seraflă puteari siti, toară nâpoi . 


Ti-aţea plândzem ş!'tora, cu lăcrifii plândzem 
Ş!' simțim cum durearea acreaşti pi glem. 


O, DREAPTA MISURA a geniului bun 
Şi-ali Poeziei! Ascultă si-ţi spun, 


I poati avădzâ, singur, cum suschiră tuţi: 
Şi-auşlu ş!'ficiorlu, Româili-a tăi vruţi. 


Şi moaşili s'feati, că tuti ti vor 
Cu sufliti arsi di plâms ma ş'di dor. 


Ti plâng. ninga, frate, şi codrul mârat 
Şi izvuri, tuti ţi fug nicurmat. 


Şi pliuchilli analţilli, aţelli fără soţ 
Şi cornu ţi-aclleamă şi scoală *'dit morţ, 


Şi ocllii-ali Vruti ţi-aşteaptă ş'văhi va 
Si-ţi veadă, POETE, maş umbra a ta. 


Şi laia di soră, HARIETA, MIHAI, 
Di-ahâtă plândzeari e ş!'ea fără grai! 


+ 


Şi-amu vreau s'ti'ntreb (Cum tini unoară 
Pi-aţea ţi muri ca FEATA-FICIQARA) 


Căţe n'alăsaşi di-ahăt tinir muşat 
Cănd ştiai că eşti primul POET-ÎMPARAT? 


Răspundi LUŢEAFIR, răspunâi MIHAI 
Di-aco di diparti, di-aco, d'iu nă dai 


Luhină bulăcă şi-arăs nă pitreţi 
S'nă fugă durearea şi alti lăieţi. 


Lili 


A DOMNULUI fu vrearea, voi, fraţilli a mei! 


xx 


Muşată e noaptea ş!'lilici di tei 


Pi groapa lui săntă, tut cad, s'veadi lin, 
Când Luna mutreaşti dit ţeru sirin. 


Constantin COLIMITRA 


PAGINA 20 


x 


IULIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


In zilele de 9 si 10 
Iunie a.c., s'au desfăsurat 
la Frankfurt „M (RFG) lu- 
crările B.E. al C.M.R. Au 
participat membrii B.E. şi 
o serie de delegaţi, invi- 
taţi şi conducători ai aso- 
ciațiilor ș si organizaţiilor a- 
derente la C.M.R. din Statele 
Unite, Canada, Franja, RFG, 
Suedia. Sesiunea a oferit 
participanților reafirmarea 
principiilor ce conduc acti- 
vitatea C.M.R. 

In cadrul sesiuniipartici- 
panții au ascultat și anali- 
zat critic rapoartele primu- 
lui an de activitate ale celor 
alesi de către Adunarea Ge- 
nerală de constituire din 
Paris, 4 lunie 1988. Au susți- 
mut rapoarte președintele, 
vice-președinții, membrii 
secretariatului general, 
conducători de asociații a- 
derente, precum si prese- 
dinții diverselor comisii de 
experți. 

Biroul Executiv a propus 
spre votare si aprobare o 
serie de măsuri în vederea 
îmbunătățirii activității pre- 
sei, metodelor şi mijloace- 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


lor de informare a aderen- 
ților, precum si a „opiniei 
publice a țărilor în care 
există implantații de grupe 
de, Români. Dintre aceste 
măsuri, a fost subliniată ne- 
cesitatea apariției unui bu- 
letin de informaţii alC.M.R. 

S'au semnalat și luat mă- 
suri pentru unele aspecte ale 
organizării, dintre care cea 
mai importantă este deschi- 
derea unui sediu pentru se- 
cretariatul general la Koln 
(RFG). 


S'a decis completarea Co- 
misiei de disciplină cu Dnii 
V. Negreanu și V. Caracaș: 
Comisia pentru Tribalia de- 
vine Comisia pentru Românii 
din Sudul Dunării; ea va fi 
condusă în continuare de că- 
tre Dl. Ion di la Vidin. Co- 
misia Sanitară devine Comi- 
sia Sanitară şi a probleme- 
lor ecologice, urmând a fi 
condusă în continuare de că- 
tre Dl. dr. 1. Marcea. 

In urma retragerii pentru 
motive de vârstă si boală a 
D-lui Aleksander Konstantin 
dela conducerea Comisiei 
pentru Drepturile Omului, a 


2 SESIUNEA BIROULUI EXECUTIV AL 
CONGRESULUI MONDIAL ROMÂNESC 


fost ales în unanimitate DI. 
Gh. Bejan în calitate depre- 
ședinte al numitei comisii 
care urmează a se ocupa și 
de problemele refugiaților. 

D-nii VI. Fulger și Maka- 
rov au fost confirmaţi cu 
unanimitate de voturi, res- 
pectiv președinte al comisiei 
organizatorice si secretar 
pentru RFG. 7 

Adunarea a luat actdede- 
misia din funcția de Secretar 
general a D-lui Dr. Dan 
Cernovodeanu. 

Două mese rotunde au 
completat în mod fericit a- 
ceastă sesiune aB.E.C.M.R. 
Subiectele abordate au fost; 
Cincizeci de ani dela semna- 
rea pactului Hitler-Stalin și 
implicaţiile sale pentru RO- 
mânia (Dan Cernovodeanu) și 
Perestroika si Glasnost, 
utopie si realitate (V. Ii- 
escu), Cele două teme au 
pricinuit, discuții susținute, 
de un înalt profesionalism, 
cu care ocazie,aproape tota- 
litatea celor prezențiau avut 
prilejul să expună punctele 
lor de vedere. 


Dr. V. ILIESCU 


INSTITUTUL ROMÂN 
PENTRU CREDINŢĂ ŞI LIBERTATE 


In urma apelului lansat 
prin toate ziarele româneşti 
din SUA, persoane 
binevoitoare au depus în 
contul refugiatilor diferite 
sume, astfel că la această 
dată - 9 lunie 1989 - totalul 
a fost de 3972 dolari. 

Nu cunoaștem numele 
depunătorilor, banca nu ne 
comunică decât sumele 
depuse. Stim doar câteva 
nume, dar nu le pomenim 
aici, pentrucă nu reprezinta 
decât a suta parte din 
numărul donatorilor și nu 
are rost să numim pe unii 
pe care îi cunoaştem, 
ignorând pe cei mulți pe 
care nu-i cunoaștem. 
Tuturor le mulțumim pe 
această cale, în numele 


celor din lagăre, 
În toată această periodă 
ne-am străduit să luăm 


legătura cu diverse per: 
soane de încredere care să 
ne reprezinte în 
distribuirea sumelor câtre 
refugiaţi. Fără îndoială, 
sumele sunt extrem de 
mici, față de numărul 
enorm al celor din campuri, 
de aceea am cerut reprezen- 
tanților noștri să respecte 


următoarele preferințe: 
copii, mame, bolnavi, 
bătrâni, fără a face vreo 
deosebire de credința 


religioasă, de origine etnică, 
etc. Sumele să fie repar- 
tizate strict pe principiul 
ajutorului creştin, 
refugiaților din România, 
Persoanele din Europa, 
care ne reprezintă în 
această acţiune sunt: 
- Im Austria, Doamna 
Dorina GABOR ; 


- In Ungaria, Ing. Mircea 
Băjan şi Virgil Pârvu; 

- In Grecia, arhimandritul 
Antonios Krivas. 

Toţi aceștia vor lucra cu 
un comitet ad hoc format 
din refugiații din lagăre și 
ne vor înainta un tabel cu 
persoanele și sumele repar- 
tizate. Aceste persoane au 
cont în băncile din tara 
respectivă, deci vor putea 
încasa cecurile (mă refer la 
cei care ne reprezintă. 

Incă nu am reuşit să 
definitivăm legătura cu cei 
din Turcia, în sensul că 
persoana oficială, 
reprezentând ONU pentru 
lagăre, încă nu ne-a dat un 
răspuns, Avem însă 
legătură cu o serie de 
refugiați care pot constitui 
imediat comitetul de 
repartiție a sumei. 

lată sumele trimise: 
1.000 dolari pentru 
refugiații din Ungaria. Din 
această suma, 300 sunt 
pentru organizaţia 
ROMANIA LIBERA care 
scoate ziarul cu acelaşi 
nume. Suma va fi folosită 
exclusiv pentru tipărirea 
ziarului și a unor materiale 
de propagandă creștină și 
națională pe care organizația 
le trimite clandestin în 
țară. Restul sumei de 700 
dolari vor fi împărţiţi 
refugiaților, conform 
criteriilor enunțate mai sus. 
500 dolari pentru campul 
din Austria ; 


"500 dolari pentru refugiații 


din Grecia . 

In Turcia vom trimite 
1.000 dolari, pentrucă 
situatia refugiaților de 


acolo este foarte grea; unii, 
cei dela Yozdat, stau, prac- 
tic, într'o închisoare. 

In ciuda strădaniilor 
noastre, nu am reuşit să 
facem o legătură cu cei din 
Iugoslavia, deși am avut 
unele promisiuni. 

După ce vom trimite si 
cecul în Turcia, scăzând 
taxele, ne mai rămân 907 
dolari. 

Sperăm că acest raport 
va stimula pe Românii din 
SUA să contribuie în con- 
tinuare la ajutorarea 
refugiaților. Faceam un 
calcul că în America sunt 
poate 300.000 de Români. 
Presupunând că din aceștia, 
200.000 sunt indiferenți la 
suferința Românilor şi alții 
agenţi comuniști, tot mai 
rămân 100.000 de oameni 
buni care, dând numai câte 
un dolar, am putea strânge 
100.000 dolari pentru cei 
din lagăre, ceea ce ar con- 
stitui un ajutor foarte con- 
sistent. 

Dumnezeu să binecuvin- 
teze pe toţi cei care și-au 
dat obolul din sărăcia lor 
pentru a-și ajuta fraţii în 
nenorocire și să le dea 
înapoi de o mie de ori mai 
mult, 


ROMANIAN FAITH AND 
FREEDOM COALITION 
Contul Refugiaţilor: 
CITY CORP SAVINGS 
OF WASHINGTON 


1715 PENNSYLVANIA AVE. 


NW 
WASHINGTON DC 20006 
REFUGEE ACCOUNT 
6054 8304 


PREOȚI, CU CRUCEA, ÎN FRUNTE... 


„„căci. oastea e 
creştină... Aşa sună două 
versuri din “Deşteaptă-te 


Române! “Ele nu fac alt» la acest text,ne arată, din 


ceva decât să reliefeze o 
realitate a istoriei 
poporului nostru. Aceea a 
misiunii păstorului de 
suflete de a se situa şi în 
capul mișcărilor naţionale, 
așa cum de altfel a fost 
până la instalarea ciumei 
comuniste. 

Desigur că, azi și aici, cea 
mai reprezentativă per- 
sonalitate a acestora este 
Părintele Gheorghe Calciu- 
Dumitreasa. De menţionat 
că în stânga şi în dreapta sa 
se numără însă şi alte fețe 
bisericeşti cu merite în 
lupta anticomunistă. Cu 
numai câteva luni în urmă 
la una dintre demon- 
straţiile anticomuniste, an- 
ticeaușiste, ale comunităţii 
românești din Los Angeles, 
alături de Părintele Calciu 
au fost şi Părintele Cornel 
Avramescu, Părintele Mir- 
cea Niculaescu și Părintele 
Bulboacă, referindu-ne 
numai la preoţii ortodocşi. 
lată însă că în nici şase luni 
Părintele Bulboacă a trecut 


la cele veşnice. 
Fotografia luată de 
Lucian Crucian şi anexată 


nou, pe Părintele Calciu şi 
pe Părintele Avramescu în 
fruntea programului 
național demonstrativ legat 
de ziua de 10 Mai dar ţinut 
la 13 Mai în Los Angeles. 

Scenariul demonstraţiei 
a fost cam același ca de 
obicei şi pentrucă suntem 
întârziaţi cu aceste rânduri 
nu ne mai propunem să 
facem un reportaj dela faţa 
locului, rămânând a 
desprinde doar un fapt 
inedit. Pentru prima dată 
la o demonstraţie a 
Românilor din Los Angeles 
a participat şi un grup de 


Americani care sunt pe 
deplin conştienţi de 
pericolul comunist și în 
același timp animați de 


înalte sentimente patriotice 
grefate pe cultivarea 
valorilor de libertate și 
democraţie ce stau la baza 
națiunii americane dela 
nașterea ei. Ei apără aceste 
valori în mod activ, le 
promovează consecvent. Dl 
Kevein S. Bearly ne-a 


că scopul 


declarat par- 
ticipării la această demon- 
strație e dublu: pe. de o 


parte să ne dea sprijinul iar 
pe de altă parte să ne ceară 
sprijinul în frontul luptei 
comune anticomuniste. 
Drept urmare câțiva Români 
participanți la demon- 
straţie au făcut cereri de 
adeziune la Societatea 
“John Birch”. 

Virgil Bogdan, un mem- 
bru al acestei societăţi 
americane, născut în USA 
cu vreo cinci decenii în 
urmă şi nu şi-a uitat limba 
părinților, a adresat un 
cuvânt de îndemn la o 
necontenită luptă pentru 
izbăvirea lumii de urgia 
comunistă. 

Cu ocazia demonstraţiei 
Sau strâns circa 600 de 
dolari destinați ajutorării 
compatrioților noștri aflați 
în diferite lagăre de 
refugiați din Europa. 
Sperăm că acestor dolari li 
se vor mai adăuga şi alții în 
contul special deschis în 
acest scop. 


Valentin VERZEANU 


CENTENARUL EMINESCU 


Sâmbătă 10 Iunie 1989 
sa oficiat sfânta Liturghie 
în Biserica ortodoxă Sf. 
Nicolae din San Diego, de 
către preotul ortodox 
român Cornel Avramescu, 
parohul Bisericii ortodoxe 
române din Tustin, 

După slujba religioasă, 
filiala ortodoxă românească 
din San Diego a parohiei din 
Tustin,a organizat în sala 
de festivități a Bisericii Sf. 
Nicolae, un program 
comemorativ pentru aniver: 
sarea a 100 de ani dela 


moartea lui Mihail 
Eminescu, susținut de: 
Centenarul Eminescu la 


LA SAN DIEGO 


San Diego, Dna prof. Sanda 
Popescu, din San Diego a 
vorbit despre viața şi opera 
lui Mihail Eminescu, iar 
prof. Gaby Alexandrescu a 
vorbit despre unele 
creațiuni literare ale 
marelui Eminescu; 

- Dnul Iosif Buibaş, ar- 
tist liric de operă şi Dra. 
Paula Grigoriu, au oferit un 


recital de poezie din 
creațiunile lirice ale lui 
Mihail Eminescu. 

In partea a Il-a a 


programului a avut loc un 
recital de muzică de operă, 
clasică, susținut de: 
soprana Tereza OLIVA. (a 


cântat în engleză , 
baritonul Carlos OLIVA, 
cântat în spaniolă șiitalian) 
şi basul Losif Buibaş (a cân- 
tat în italiană și română). 

Renumiţii artişti de 
operă, numiţi mai sus, au 
entuziasmat publicul 
prezent în sală, și au fost 
răsplătiți cu îndelungate 
aplauze. 

După program, câteva 
familii dintre enoriașii 
parohiei au oferit gustări şi 
băuturi, amintind de 
generozitatea și omenia 
românească. 


Coresponden! 


„vANTuL ROMANESC 
f 


în 


u traversează 
; de Est. Pen- 
este foarte 


să afirme 
economice, 
hiar psihologice. 
m petrecut ani 
în închisorile 
noi care am 

puțin patru 
de “iglasnosti”! 
în prezent, avem 0 
titudine absolut par: 
față de aceste 
dar nu este 

zici timpul: nici locul s'o 
SD iscutăm aici şi acum- 
Scopul acestui apel este 
db a vă atrage atenţia, 
dată mai mult şi de a 
5 sublinia odată mai mult 
situația tragică a unui 
ppor european ȘI latin, 
POPORUL ROMAN. 

Bste ciudată istoria 
seste rațiuni din Răsărit, 
singura cu adevărat 
suropeană și care, 
pintrun capriciu al 
istoriei a fost plasată în 
mijlocul unei mase imense 


“tice şi C 


de Slavi.  Biologic, 
“ aparținem popoarelor 
tracice DACII 
NEMURITORI -după ex- 


 mesia lui HERODOT; 
„5 spiritual, suntem Europeni 
—î tini; geografic, trăim. în 
“Est 

-- Demai mult de patruzeci 
de ani, poporul nostru 
kijește drama distrugerii 
biologice, spirituale, 
„ eonomice și culturale. 
d ul a zdrobit fun- 
. nul unei națiuni si a 
- crtificat un Ni Şi-a 
tătut joc de el atunci când, 

în agonia lui, striga: 
Eli, Eli, lama sabac- 
fani.” 
E. De mai mult de patruzeci 
în, instituţia culturii 
„ mânești este mistificată, 
Bea pervertită, drep- 
„hrile umane violate, 
îi Wedința persecutată, 
ka le dărâmate, liber- 
“N a ucisă, satele 
ematizate”! i 
— Ppulaţia rurală Ap 
„„“Uropa, care a asistat la 
rile d peetaculare în 
e cu țara 
astră, a creat o sintagmă: 
Por GA NU FACE EX- 
i inca, năâliga sili 
Ei, pecific 
4 Tia un fel de pâine 
pa. da ra pai 
“ACE EXPLOZIE, e afis 


ie par Ea a făcut 


a 
“d 


5 În munţi 
A pentru 
Î mpuiriyarezistență armată 
ieti pnvadatorului 
e aproape 
j ; Acele din urmă 
maia i a poi 
Moritatea Alea! 
y trebue să pităm ză 


iscop;  $i 1964, nouă 
„Pi din. c, 


preoți şi pastori au fost 
arestați, condamnați sau nu, 
dar închişi pentru ani de 
zile, : mulți din ei ex- 
terminaţi. Milioane de 
cetăţeni au fost torturați 
ŞI puşi în câmpuri de 
muncă forțată, clinici 
psihiatrice, etc. 

Este dur pentru memoria 
noastră să-şi amintească 
toate aceste lucruri atroce 
ale cărei victime mai sun- 
tem încă, dar trebue s'o 
facem pentru istorie, şi 
pentru dreptate. 

Intre 1949 şi 1954, circa 
de 20.000 de studenţi au fost 
arestaţi şi aruncaţi în 
închisori, uciși fizic şi 
moral, exterminați. In 1977 
in minele de pe VALEA 
JIULUI, a izbucnit o grevă: 
patru mii de minieri au fost 
arestaţi, 15.000 au fost 
obligaţi să părăsească zona 
şi să plece aiurea în ţară. 
La Braşov, în 1987, a iz- 
bucnit o altă grevă: mii de 
muncitori au fost arestați, 
torturați, iradiaţi. 

Teroarea roșie bântuia şi 
mai bântuie încă. 

Foamea, frigul, frica, 
prostia şi lipsa de 
medicamente bântuie cu 
furie un popor lipsit de cele 
mai elementare drepturi 
umane şi protestele, 
reprimate cu duritate, îşi 
taie drum în toate mediile: 
printre intelectuali şi mun- 
citori, printre ţărani şi 
chiar în rândurile nomen- 
claturii, -în--momentul. în 
care membrii săi încep să-și 
piardă avantajele, sau în 
momentul în care ei înşişi 
devin victimele unui sistem 
criminal pe care tot ei l-au 
instaurat şi care acum este 
întors împotriva lor. 

In Martie, 1978, un 
preot, profesor la 
seminarul Teologic din Bu- 
cureşti, Seminar Ortodox, 
a pronunțat sapte predici - 
SAPTE CUVINTE CATRE 
TINERI- adresându-se 
tineretului român şi în care 
protesta împotriva 
ateismului de stat 
obligatoriu, împotriva per- 
secuției credinţei și a 
credincioşilor. A fost con- 
damnat pentru a doua oară. 
Acest preot este cel care 
scrie acest memoriu şi care 
a petrecut mai mult de 21 
ani din viață în închisorile 
comuniste. 

Vreau să subliniez, Dom- 
nilor, că toate aceste ex- 
plozii, toate aceste revolte 
nu au fost niciodată 
însoţite de violenţe din par- 
tea rebelilor, ei nu au văr- 
sat niciodată sângele altuia. 
Dimpotrivă, guvernul 
comunist oficial, forța de 
stat au folosit violenţa şi au 
lucis pe cetăţeni. Nici un fel 
de crimă nu a fost săvârșită 
de acești oameni oprimaţi. 

Cinste lor. 

Ei au venit cu piepturile 
deschise şi mâinile goale în 
faţa armelor unui regim 
politie oprimator care, în 
ciuda tuturor atrocităților 
lui, este considerat, vai, 
reprezentantul legal al unui 
popor pe care îl torturează 
şi îl asasinează. 

Nicolae Ceauşescu, cel 
mai atroce dintre toți 
tiranii lumii, a fost onorat 
în palatele regale și in 
parlamentele europene, in 
timp. ce victimele lui 


inocente erau uitate în mod” 


IULIE 1989 


deliberat. 
Dar explozia cea mai 
Spectaculară a acestei 


demnități umane și civice 
este cea care se dezvoltă 
astazi în România: este ex- 
plozia 


unei conştiinţe 
reprezentative a întregii 
națiuni și care a atins 


gradul ei cel mai înalt în 
persoana doamnei 
CORNEA. 

_Femeie “fără teamă și 
fără reproş”, bravă şi pură, 
ea continuă de ani să 
protesteze cu voce tare 
impotriva tuturor 
abuzurilor și violentărilor 
pe care guvernul lui 
Ceauşescu le săvârşeşte 
impotriva fiinţei biologice 
şi spirituale a unui întreg 
popor. 

"Noi am semănat ger- 
menul acestei demnități, ea 
a udat, dar Dumnezeu a 
făcut să crească”, după 
cum afirmă Sfântul Apostol 
Pavel. (1 Cor. 3: 6) 

Ea a reușit ceea ce noi nu 
am putut face: să impună 
adevărul în faţa întregii 
lumi occidentale. Pentru ea 
scriu aici. Este posibil ca o 
femeie să aibă curajul de a 
înfrunta un regim de 
teroare, să spună adevărul 
cu voce tare în fața ţărilor 
libere ale lumii noastre care 
se numește singură liberă, 
să arate cu degetul pe 
criminali şi să suporte con- 


Doina 


secințele arestări, 
ameninţări, insulte şi 
„bătăi -- şi “toată această 


lume care își zice umanitară 
să tacă? 

Ceaușescu dărâmă 
bisericile, doamna Doina 
Cornea îl denunţă; el per- 
secută credința, ea îl 
denunţă; el aruncă întreaga 


națiune pradă foamei, 
disperării, teroarei, 
sărăciei, frigului, ea îi 


pradă pe oameni, disperării 
teroarei, sărăciei, 
frigului,ea îl denunţă; el 
decide să ''sistematizeze” 
comunele distrugând 
13.000 de sate şi, cu asta, 
să alunge din căminele lor 
milioane de țărani, să 
distrugă o întreagă cultură 
milenară, tradiţia, geniul 
creator, rădăcinile însele 
ale unui popor, aruncându-l 
în neant, ea îl denunță. 
In ciuda acestor situaţii, 
țările occidentale continuă 
să întreţină tot felul de 
relații cu Ceauşescu şi 
guvernul comunist. 

Carta Atlanticului, sem- 
nată la 14 August 1941, 
prevede, în punctele sale 
esenţiale, eliberarea omului 
de foame, sărăcie și teamă. 
Oare aceste principii 
operează în toată lumea, cu 
excepția României? 

Când mi-am părăsit țara, 


împotriva voinţei mele, 
izgonit de regimul 
comunist, am făgăduit 

mei, 


prietenilor i 
credincioşilor și studenților 
mei, că nu voi mânca 
niciodată pâinea zilnică și 
nu-mi voi bea apa de fiecare 
zi în pace, câtă vreme 
poporul şi biserica noastră 
vor fi în suferinţă. 

Am făcut această 
promisiune şi o respect. 

Sunt vocea celor care 
n'au dreptul să vorbească, 
protestez pentru cei care nu 
pot, sau mu au curajul s'o 
facă, vreau să fiu ochii care 
plâng pentru cei care nu 


mai au lacrimi să-și plângă 
propria lor suferinţă și pe 
cea a fiilor lor. 

Vorbesc pentru doamna 
Doina CORNEA, pe care 
regimul comunist vrea s'o 
reducă la tăcere. Vreau să 
strig pentru ea durerea 
întregii naţiuni și s'o fac cu 
puterea cu care ea însăși ar 
fi făcut-o.Ea este sinteza 
noastră, sinteza întregului 
popor. 

Cerem dreptul la viaţă, la 
libertate, la pâine, pentru 


întregul popor român. 
““Glasnosti'”” este un 
cuvânt interzis în România, 
dar noi vrem mai mult: 
vrem înapoi libertatea 
exilată, să ni se redea toate 
drepturile umane, „să 
înceteze brutalizarea Doinei 
Cornea. : 
Este vremea să se pună 
un sfârșit acestei tiranii 
anacronice și să facem să 
dispară această ruşine din 
istoria contemporana, sa se 
facă dreptate şi să se 


PAGINA 21 


INSTITUTUL ROMÂN PENTRU CREDINŢĂ ŞI LIBERTATE 


APEL ÎNAINTAT ÎN LIMBILE FRANCEZĂ ŞI ENGLEZĂ TUTUROR DELEGAȚILOR 
LA CONFERINȚA POSTHELSINKI 


respecte în România prin- 
cipiile Cartei Atlanticului. 

Europa poate s'o facă; 
Europa are obligaţia de a o 
face. 

Altfel, frumoasele prin- 
cipii umanitare nu vor fi 
decât vorbe goale. 

Altfel, vom crucifica încă 
odată pe lisus și popoarele 
cu El. 


Pr. Gh. CALCIU 


ZIUA NAȚIUNILOR CAPTIVE 


(7 S A 
DT 


La 15 lulie 1989, pentru 
a pațra oară în Europa, va: 
fi comemorată la Bonn, 
“Ziua Naţiunilor Captive” 
sub dictaturi comuniste. 

Opţiunea pentru această 
dată, vizează sincronizarea 
acestei manifestări cu 
“Săptămâna Naţiunilor 
Captive”, instituţionalizată 
din anul 1957, în timpul 
administraţiei republicane 
a Preşedintelui Eisenhower. 

Comemorarea va avea loc 
după următorul program: 

1. Ziua comemorării: 15 
lulie 1989 a 

2. Locul adunării: Bot- 
tlerplatz, Bonn (ca şi în 
ultimul an în apropierea 
gării centrale a orașului) 

3. Timpul de adunare: 
9:00 - 11:00 

4. Un marș al tăcerii 
prin orașul vechi pe un 
traseu aprobat în prealabil 
de poliţie: 11:00 - 12:30 

5. Un miting de protest 
în  Bottlerplatz: 12:30 - 
14:00 


Tema: Caracterul 
criminal al regimurilor 
comuniste 


6. Conferinţă de presă: 
15:00 - 18:00 într'una din 
sălile de conferinţă ale 
hotelului Bristol din Bonn 
(Grunnerweg Prinz Albert 
Str. 1 5300 Bonn-l tel. 
0228-26 980 Tema: Crimele 
comunismului in- 
ternaţional în cifre. 


Partea românească din 
Comitetul Natiunilor Cap- 
tive din Europa, solidară cu 
numeroasele demonstraţii 
de revoltă ce au avut loc în 
cursul anului 1987-1988 în 
țara noastră România, in- 
trate deja în Panteonul lup- 
telor anticomuniste, 
apelează la toți Românii şi 
prietenii României, precum 
şi la toţi fraţii noştri din 
țările-căzute în captivitate 
a regimurilor marxiste, 
precum şi la toţi cei ce 
iubesc libertatea şi 
democraţia, -să participe în 
număr cât mai mare la 
această demonstraţie. 


Amploarea acestei par- 


ticipări, va fi o măsură a 
legământului nostru cu 
țara natală şi un criteriu de 
apreciere pentru guvernele 
si mass-media occidentală. 
“ Exemplul eroicului 
Afganistan, care după circa 
9 ani de lupte sângeroase, 
soldate cu circa 2.5 
milioane de victime, con- 
stituie dovadă peremptorie, 
că dorința de libertate a 
celor 62 de naţiuni captive 
incluse cu brutalitate în 
imperiul sovieto-marxist nu 


poate fi în nici un fel 
jugulată. 
Fiecare participare la 


această aniversare, este o 
mică dovadă, că aceste 
națiuni înrobite aspiră şi 
vor milita şi în continuare, 
spre a atinge acest 
deziderat suprem, înscris în 
statutul Comitetului 
Naţiunilor -Captive şi 
anume: dreptul de 
organizare a unor alegeri 
libere sub control in- 
ternaţional şi de autodeter: 
minare pentru teritoriile 
cotropite samavolnic de 
trupele sovieto-marxiste. 


PRESEDINTE 


ea 
Johan; Urwi ch 
la 


+ 
IN MEMORIAM 


i 


In ziua de 20 Mai a.crt. a încetat din viață 


Ing. loan MARCU 


Diplomat al Institutului Politehnice din București, promoția 1944. 


O „moarte crudă, după o 
scurtă dar foarte grea su- 
ferință l-a răpit din mijlocul 
familiei lui dragi, a priete- 
nilor și colegilor dela Me- 
nasco Aerospace unde a lu- 
crat până în ziua de 21 Aprilie 
a. crt. 

EI a lăsat îndurerată si 
îndoliată pentru tot restul 
vieţii pe soţia lui Viorica, 
împreună cu copiii și nepoții 
lui. Plânge îndurerată sora 
lui din București, dr. Maria 
Stamate, care spera că o 
să-l mai revadă și dr. 
Mircea și Dragoș mate- 
cumnat și nepot. 

De asemenea familia ing. 
Decebal Dimitrescu (cum- 
nați) București, familia Pe- 
tre Jilescu (cumnaţi)P loesti 
și familia ing. Răzvan Di- 
mitrescu (nepoți) Bucuresti. 

A fost un soț devotat, 
un exemplu de tată și un 
încântător bunic. 

Scumpul nostru, exemplul 
tău va fi călăuza vieții noas- 
tre. 

Să-ţi fie veșnică pome- 


nirea. 
Inmormântarea a avut loc 
în ziua de 24 Mai la ci- 


mitirul Mount Pleasant din 
Toronto. 


Rugaţi-vă pentru el. 


xy 


) 


Minchen, în 
“*Carnetele 
cartea “'Un an cât o spe- 
nță”? -Romanul unui azi- 
lant- de Titus Popescu. In 


PAGINA 22 


IULIE 1989 


CĂSĂTORII 


*Tânăr în vârstă de 27 ani, 1,76m, 78 kg, șaten spre 
blond, niciodată căsătorit, nefumător, anti-alcoolic, pa- 
sionat de muzică, flori și excursii, de profesiei inginer, 
doresc cunoștință cu doamnă (domnişoară) până la 30 de 
ani pentru corespondență, eventual căsătorie, preferabil 
din Europa, USA, Canada. Rog trimiteţi scrisoare și fo- 
tografie la: Radu Georgescu, 45 Bedard 4921, Hull,P.Q. 
J8Y 6AI, Canada. 


*Bărbat, ardelean, în vârstă de 47 ani, pregătire tehnică, 
caut doamnă serioasă până la 52 ani, pentru prietenie 
sau căsătorie, fie din Canada sau Statele Unite. Scrieți 
la: “Pizzeria -Tonia, Krahtstr.4, 4630 Bochum-Werne 
West Germany, (Pt. Doru). 


*Truț Irina din România, oraşul Timișoara, în vârstă de 
54 ani, înălțimea - 156m, suplă, de profesie învățătoare, 
divorțată, aflată în campul din Grecia, caută domn serios 
de vârstă „apropiată (până în 60 de ani) din Canada sau 
America, în vederea întemeierii unei căsătorii. Răspuns 


la adresa: Truţ Irina, Omonia 10009 Post Restant, Atena, 
Grecia. 


*Domn, 36 de ani, doresc cunoștință cu doamnă sau dom- 
nișoară Româncă, în vederea unei prietenii sincere şi 
eventual căsătorie. Scrieți la: P.O.Box 2486 Santa Fe 
Springs, CA 90670, USA. 


*Româncă și băiețaș 10 ani, naționalitate franceză, cău= 
tăm domn serios care nu bea, situație stabilă, între 
45-60 ani, copii - bineveniți. Solomon, 33 rue P. Se- 
mard 92320 Chatillon, France. 


*Dna Zina Imbrescu anunță căsătoria fiicei sale Elena- 
Liana (fostă Frimu în prima căsătorie) cu Dl. Robert 
Lavallee din Dollard des Ormeaux, în ziua de Vineri, 
23 Iunie 1989. Căsătoria civilă a avut loc la Hull.,Quebec. 


*In ziua de 27 Mai 1989 a avut loc căsătoria civilă si 
religioasă a Dlui ing. Valeriu Popescu sia economistei 
Alexanâra Walentine, ambii din SanDiego. Cununia reli- 
gioasă a fost oficiată la Biserica ortodoxă greacă din 
localitate, de către preotul paroh C.Costas, împreună cu 
preotul ortodox român Cornel Avramescu dela parohia 
română din Tustin. Recepția a avut loc la restaurantul 
românesc București din localitatea La Jolla. 


VA APARE 


Cartea radiografiază pri- 
mul an de exil al autorului, 
concepută ca un jurnal al 
trăirilor imediate, sustră- 
gându-se nivelării și roman- 
tizării aduse de trecerea 


In curând, va apărea la 
colecția 
Observator”, 


aproximativ 200 de pagini, 
sunt surprinse întâmplări, 
persoane, evenimente și 
acţiuni din cadrul exilului 
românesc, văzute de ochiul 
proaspăt al unui refugiat de 
dată recentă. Autorul son: 
dează cu predilecție 
psihologia desțăratului, 
împletind observaţia lucidă 
cu intensa trăire interioară 
a adaptării la o nouă lume, 
la un nou început de viaţă. 


timpului și inevitabila uitare. 

Cartea 'se află în faza de 
înaintare la tipar. Având 
însă în vedere mijloacele 
materiale modeste ale 
autorului și ale colecţiei în 
care urmează să apară, sun- 
tem nevoiți să rugăm 
cititorii interesați să con- 
tribuie anticipat la 
acoperirea costurilor de 
tipar. Ajutorul dv. poate fi 
făcut prin: 1. comenzi an- 


importante: 


MIAMI - 


ANUNŢ 


Alex. LIXANDRU 
Scharfreiterplatz 51 
D-8000 Munchen 90 


E 
. 

. 

. 

H 

. 

. 

. 

. 

. 

. 

. 

L] 

. 

. 

. 

. 

- 

H pune la dispoziție autotu- 
: rism tip Mercedes -Die- 
= sel, la preț redus, pentru 
: efectuarea de călătorii în 
: România. 

ri 
. 
Li 
: 
. 
. 
. 
Hi 
1] 
: 


Preluarea şi predarea 
mașinii se face la Munc- 
hen. Preluarea mașinii 
se poate face și la aero= 
port, unde se dau și in- 
formații suplimentare. 


ticipate; 2. donaţii. Costul 
estimat al unui exemplar 
este de 20 D.M., până la 
data apariției (aproximativ 
Octombrie 1989). 

Sprijinitorii acestei 
inițiative editoriale pot ex- 
pedia sumele pe contul: 
Titu Popescu, K-to nr. 
1101382, Blz 70091500, 
deschis la Volksbank 
Dachau (cu specificarea: 
“Pentru Un an cât o 
speranță”) sau în plic, pe 
adresa: Titu Popescu, Feld- 
strasse, 41, 8047 Karlsfeld, 
B.R.D. Rugăm expeditorii 
să specifice în clar numele 
și adresa. 


CENTENARUL EMINESCU 


Cu ocazia centenarului 
morţii marelui poet Mihail 
Eminescu, am gășit de cu- 
vinţă, întru cât mă privește, 
să marchez acest eveniment 
cu o plachetă comemorativă. 


Placheta va fi înregis- 
trată în publicitatea numis- 
matică germană, va fi tri- 
misă la București, Muzeul 
mumismatic, la” Asociaţia 
Mateevici, Chișinău, la Mu- 
zeul M.Eminescu, Ipotesti 
și la muzeele numismatice 
vest-europene. 

Cine dorește, să posede 
această plachetă, se poate 
adresa la sculptorul Alexan- 
dru Pană, 8000 Munchen, 83 
Adolf Bayer Damm 12, Ger- 
mania de Vest. 

Preţul unei bucăţi este de 
D.M. 200, 


Placheta are diametrul 
de 110 mm șu este turnată 
în metoda ceară pierdută. 


Pe verso plachetei este 
încadrat în harta României 
Mari, un citat dintr'un arti- 
col politic al poetului, pre- 


cum și semnătura sa în 
facsimil. 


Alexandru PANĂ 


CUVANTUL ROMANESC 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


FLORIDA 


MARYDeROSA 
REAL ESTATE INC. 


Vă oferă; CASE, MOIELE, HO TEcuRi, 
MAGAZINE, RESTAURANTE. 


în scopul unei eficiente investiţii într'o zonă deosebit 
de frumoasă și liniștită, situată între două centre 


FORT LAUDERDALE 
-MARIANA HUS- 


TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10.30 AM - 8.30PM 
(305)456-7277, orele: 8.30 AM - 10.30AM 


« IAURTURI 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asistență pe aeroportul Kennedy 


pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 


708 N. VALENTINO PLACE (NCAA PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSI) - HOLLYWOOD, CALIF. 90037 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean şi Maria Orza 


CUMPĂRAȚI CELE MAI BUNE ŞI 


PROASPETE 
PRODUSE DE CULTURĂ LACTATE 


„ CREMĂ DE BRÂNZĂ 


„ BRÂNZĂ DE VACI PRESATĂ 
. SMÂNTÂNĂ. . BRÂNZĂ DE VACI 
„IAURT DE BĂUT 


* IAURT PENTRU SOSURI DE SALATĂ 4 | 


“IAURTUL AMATORILOR DE SOSURI” CA 


CALITATE şi GUST în care puteți avea INCREDERE 
Incercați iaurtul “BIOBEST” și faimosul iaurt 
“ASTRO DOME GRANOLA” Acum! Ambele asortate cu fructe 
Produsele ASTRO se găsesc de vânzare în galantarele 


produselor lactate fine. 


ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD..ETOBICOKE, ONTARIO 


THE INSTITUTE OF CHARTERED ENGINEERS, OF CANADA 


| INSTITUT DES INGENIEURS AGREES DU DU "CANADA 


grafiei în limba engleză: 


AMERICAN ENGLISH PRONUNCIATION 
Autor: LUCIA FOURSON 


Cartea ilustrează toate sunetele limbii 
engleze și este însoțită de 4 casete a 90 
de minute fiecare. Casetele au fost înre- 
gistrate de un vorbitor nativ al limbii 


engleze. 


Autoarea acestei cărți are '“Master de- 
gree”! în Lingvistică dela University of 


Illinois. 


Costul cărţii este de $35.00 UsA şi de 
140.00 în Canada. Trimiteţi check! sau 


money order pe adresa: 


Lucia Fourson 


P.0.Box 829, Park Ridge, 


TI. 60068, USA 


A apărut un excelent manual practice 
pentru îmbunătățirea pronunției si orto- 


— === 
ingineri, inginere, 


i “i Pentru informaţii, telefonați la: 
i—| = =E sei 


C. SUCIU M.Ch.E. 
Vice President L.Ch.E.C. 
(416) 225-4457 


—== 


sau 
FELIX DEGAN F.Ch.E. 


Secretary-Treasurer 1.Ch.E.C. 
(519) 831-3895 


DE NACHTEGAAL 
VAN LISSE 
EUROPA 
ON SALE 


PRETURI AVANTAJOASE 
CAR RENTAL 


CALL ADRIAN 
(416) 591-5466 


TRAVEL â TOURS 
———— 


AUZITE, 


mas marar a Mo mita ai imi 


ARABOLĂ 
„ONTEMPORANĂ 


|V ucinitor s'a întors 
Fiul rep +a-său, de 
casă 1 spus celorlalți 
jeuiti rineplimbăreți: 
Si unghiati vițelul cel 
şi pregătiți un ospăț 
cre să. chemaţi 
le, vecinii și 
indiferent de 
lor politic ori 
Cei doi fraţi, între 
nu se prea 
de dragul 
fămândă și 
nepilată: dar, cu gândul la 


Li 
108. 
| noi vorbind, 


de radio, etc. 
Veniți să sărbătorim 
ea familiei!”? 
Sa ales o gardă de 
re care să-l conducă la 
pe fiul reîntors, s'a 
votat cine să fie vorbitorul 
“ Îrincipal, vorbitorul sub- 
principal precum si vice- 
ii din Nord, Sud și 
[de peste oceane. 
br în procesul verbal s'a 
izat numele așezaților 
l masa din frunte, numele 
maestrului de ceremonie și 
cine să fie tras în poza ce va 
“Ii publicată în Monitorul 
Oficial. Dar se făcuse 
N moapte și vitelul tot zburda 
” prin ogradă deoarece nu se 
“ puteau înţelege în ce colț al 
grădinii să se aşeze mesele. 
Spre bucuria vițelului, 
laichetul a fost amânat 
- [incă o zi, pe motivul că un 
vecin, mai mult vecin decât 
ceilalți vecini, nu aterizase 
dintr'o vizită oficială făcută 
- [in Elveţia. 
| Dar în timp ce 
președinții, vice-preşedinţii 
și delegaţii, atrași de 
[mirosul fripturii, își 
„ |inflăcărau discursurile, fiul 
rapaăia de abia a avut 
Tea ca să-i șoptească lui 
tată-său la să i 
Tată, până s'o frige 
lul cel gras si până când 
reședinţii vor decide ce să- 
„ |n ofere mai întâi, supă ori 
tă, dă-mi o coajă de 
că mor de foame... 


e demascâre a guver- 
din Bucureşti până 
A uniţi... atunci vom 


“|intele fraților din ţară. 
NE PARE BINE 
DE CUNOȘTINȚĂ 
„uuPă atâția ani în lumea 
fm Părintele Calciu nu 
it magnetismul. 
ent, e ținta unei 
șoapte, ar- 
i ară Niagară de 
i „Pâtriotice”!, care 
tome ămintesc de efortul 
Pegginittilor de a sabota 
J fede Românesc dela 


țarile din scrisorile 


- |mințite e au fost dez- 

mi Tr ce-a rămas 
sapt e că activitatea 
ui Calciu rămâne 
numărul 1 al 
anti- 


Timag uritim că am fi 


pIN VIAȚA NOASTRĂ: 


ȘI PĂȚITE 


George DONEV——— 


ezamăgiți dacă 


VĂZUTE, 


“'dezinformatorii” nu şi-ar 
fi scos capul la drum. 

Fostul Ambasador la 
Bucureşti, d. David Fun: 
derburk, după o întâlnire 
cu  Vice-preşedintele Dan 
Quayle, ne-a avertizat 
despre complotul plănuit de 
guvernul reserist 
"“împreunat'” cu 
Sovrom Patriarhia de a-l 
asasina  moraliceşte pe 
părintele Calciu. 

Indeplinirea prezicerilor 
d-lui Funderburk ne arată 
că autoritățile americane 
sunt bine informate şi îi 
cunosc pe acești agenţi in- 
filtrați “în sânul grupurilor 
politice şi religioase... care 
vor să împartă pe Români”? 
(din discursul d-lui D.F. 
ținut în faţa credincioşilor 
din Miramar, Florida). 

Si acum că-i ştim cine 
sunt şi ce vor, să-i lăsăm în 
pace până li se va sui 
glagoria la cap, iar noi să ne 
vedem de drumul nostru. 


OBRAZUL DE RUȘINE 
CU DOLARI SE ŢINE 


In timp ce în lumea liberă 
prestigiul lui Ceauşescu 
a luat-o la vale, în ţară 
mass-media încearcă să-l 
ridice în stratosferă cu 
baloane. de.-săpune= 

Cum -lauda indigenă şi-a 
măcinat efectul se reproduc 
părerile ''din presa de peste 
hotare'!... dar cum în 
“presa de peste hotare” 
prestigiul “Fiului” balan: 
sează între Stalin şi ldi 
Amin, scribii dela 
Ceauşorama au zis 
“Evrica””: odată cu bijuterii 
pentru coana savantă 
cumpărăm şi laude pentru 
conu' savant. 

Astfel s'a aflat că 
oficialităţile reseriste au 
plătit săptămânalului englez 
“Observer! 45.000 lire 
sterline (echivalent cu 
$76.500) pentru un articol: 
reclamă pe două pagini in- 
titulat “România pe calea 
prosperității”. 

Un articol publicat 
ulterior în aceeași revistă, 
pe jumătate de pagină, 
laudă RSR-ul că și-a plătit 
Jatoria externă de $21 
miliarde, dintre -care $7 
milliarde a fost dobânda. 


(iritare) ca, luate de 
Ceaușescu N.R. 
Reclamele - laude din 


“Observer”! au fost repro- 
duse în ziarele românești 
care zilnic îi spun cetațea- 
nului ce straşnic o duce în 
“Epoca lui Ceauşescu.” : 

Cat lapte s'ar fi 
cumpărat pentru prunci cu 
aceşti zeci de mii de dolari? 


„CÂŢI DIN 45? 


Washington  Performini 
Arts Society (WPAS) 
anunță că în cadrul seriilor 
de programe internaţionale 
ce au loc la Kennedy Cen: 
ter, este inclus și Baletul de 
Dansuri Naţionale 
Românesti (Doina) care se 
compune din 45 dansatori, 
cântăreţi și muzicanți. 
Spectacolul va avea loc la 
9 Octombrie şi se fac de pe 
acum pariuri: câţi din cei 
45 nu se vor mai întoarce: 


IULIE 


1989 


TRADUCERE DIN ZIARUL FRANCEZ “PRESENT”, 2 IUNIE 1989 


ROMÂNIA:VECHILE METODE ALE COMUNISMULUI 


-Opozanta Doinea Cornea bătută sălbatic si amenințată cu moa 


—— Yves BRUNAUD—— 


Coaste rupte, saptespre- 
zece puncte de 'sutură si 
contuzii multiple... Acesta 
este prețul plătit de D.C,, 
brutalizată din nou la 18 Mal, 
Dentrucă a îndrăznit să țină 
piept dictatorului Ceausescu. 
In România, puterea Comu= 
nistă nu se poartă cu mă- 
nuși cu opozanții și toate 
mijloacele sunt considerate 
bune pentru ai intimida sau 
ai face să tacă definitiv. 
Se știa acest lucru. Acum 
a fost verificat, 

Exclusă în 1983 din Uni- 
versitatea Cluj, unde preda 
limba franceză, D.C.(59ani) 
este mereu hărțuită si per- 
secutate de “Securitate”, 
redutabila „poliție politică 
româneasca. La 18 Mai,chiar 
milițianul de serviciu din 
fața locuinței ei, a trântit-o 
la pământ, a lovit-o cu bru- 
talitate, a insultat-o si a 
amenințat-o cu moartea, în 
momentul când a încercat 
să iasă din casă pentru a 
merge ca să facă câteva 
cumparături. 

In aceeaşi zi, deputatul 
belgian Gerard Duprez, a 
fost și el brutalizat de po- 
liție atunci când a încercat 


j 


zadarnic, s*o întâlnească. 

Căci cea mai mare pe- 
deapsă pentru această fe- 
mele căță este faptul de 
a fi adusă încetul cu încetul 
la o izolare aproape totală. 

Telefonul ei a fost în- 
trerupt, iar strada este blo- 
cată la ambele capete de 
miliţie. Soţul ei este cu do- 
miciliul forțat, iar fiul lor 
Leontin Juhasz, inginer, a 
fost transferat în acest oraș 
al țării, 

Se pare că eapână'npre- 
zent m este obiectul nici 
unei inculpații oficiale, dar 
este ca și prizonieră la ea 
acasă, ceea ce este de altfel 
foarte eficace, 


O LUPTA FIZICA 
SI SPIRITUALA 

“Poporul mi mai vrea 
încă de multă vreme, tipul 
de socialism pe care-l obli- 
gați să-l suporte”! scria ea 
luna trecută într'o scrisoare 
deschisă adresată lui Cea- 
usescu, implorându-l să *'0- 
prească reslunea celor 
drepți”, să “ abandoneze 
planul de sistematizare al 
satelor” şi de a ''pune ca- 
păt exportării de alimente 
care amenință existența bio- 
logică a națiunii noastre”, 

Când traversezi România 
îți sare în ochi un lucru 
evident: pământul este bo- 
gat, bine întreținut și culti- 
vat chiar dacă agricultura 
a fost de multă vreme co- 
lectivizată. La țară te în- 
tâlnesti cu turme sau cirezi 
de animale, dar pe piață nu 
găseşti aproape nimic și mai 
ales carne! 7 

Unde se scurg bogăţiile 
României ? In U.R.S.S. de- 
sigur, care se serveste fara 
nicio jenă, dar și în Vest 
unde de câțiva ani Ceausescu 
umblă după devize forte ca 
să umple casieria statului 
care seamănă în mod ciudat 


PAGINA 23 


rtea- 


cu butoiul Danaidelor, dar 
si conturile bancare perso- 
nale din Elveţia. 


Lupta dusă de D.C. este 
deci tot asa de bine o lupta 
pentru supraviețuirea fizică 
a poporului român, cât și 
pentru recunoasterea sa mo- 
rală şi spirituală, Altă tră- 
sătură remarcabilă a adevă- 
ratei ţări este cultul strâa- 
mosilor. Si tocmai pentru 
asi apăra pământul și casa 
lor dar si pentru cred 
lor, bisericile și cimitiri 
lor, mai multe sate montane 
amenințate cu distrugerea, 
ca de exemplu Petrova din 
regiunea Maramuresului, 
s'au revoltat recent fără ca 
Occidentul să afle ceva. 


De unde necesitate şiur- 
gența de a vorbi și ăi 
a vorbi despre România și 
de eroica luptă a unei femei 
ca Doina Cornea, care spre 
deosebire de unii apărători 
ai ei din Franța, nu poate 
concepe fără ajutorul lui 
Dumnezeu, lupta pentru res- 
pectarea drepturilor omului. 
De aceea lupta acestei opo- 
zante anti-comuniste, este 
într'adevăr lupta noastra. 


ÎN SLUJBĂ, LA ALTARE, ORI PE BULDOZER CĂLARE 


— Elena STANCU— 


sula, Plenara, „Consiliului, 

Naţional al ''Frontului 
Democratic al Unităţii 
Socialiste”!  (FDUS) 
înghesuiți printre 
adulatorii “Fiului” au fost 
și trei “Părinţi” cu Con- 
tinuitate apostolică: I.PS. 
Nestor Vornicescu, 
Mitropolitul Olteniei; P.S. 
Vasile Coman, Episcopul; 
Oradiei, şi P.S. loan Robu, 
Episcop conducător al 
Arhiepiscopiei  Romano- 
Catolice București. 

Toţi trei au ţinut în 
mănă aceeași sorcovă 
vestejită: *'Domnul Nicolae 
Ceaușescu" este și prea 


SANCŢIUNI ÎN 


In luna Aprilie 1989 cele 
12 ţări din Comunitatea 
Europeană Economică au 
decis ca să stopeze orice 
contract cu România, ca o 
măsură de sancţiune în 
contra gravelor încălcări ale 
drepturilor omului de câtre 
regimul comunist. In 
privința încălcărilor acestor 
drepturi nici 0 fară. din 
regimul comunist n'a ajuns 
la un nivel atât de scăzut. 

In fapt opresiunea și 
vigilența Securităţii exer: 
citate în România sunt de 
neinchipuit. Drept urmare 
genocidul este în floare. În 
timp ce lipsa de mâncare 
este mai mult decât acută, 
Ceauşescu înfruntă 
populaţia ţării că mănâncă 
prea mult, Bătrânii de 
peste 60 de ani numai cu 
greu mai sunt acceptaţi 
într'un spital iar copiii noi 
născuți nu sunt declaraţi 
oficial decât după trei luni 
dela naştere, adică doar 
când s'a putut stabili că ei 
“supraviețuiesc: 

Presa europeană de câtva 

este er 


oana em... ._..— 


este omul de supra toate; şi 


toți trei du cântat pe 
acelaşi glas aprobând 
distrugerea satelor 
româneşti. 

Compilăm din 


“Telegraful Român” (Foaie 
religioasă) din 15 4 89; 

“noi spijinim cu toate 
forțele noastre actuala 
modernizare a comunelor și 
«satelor de pe plaiurile 
româneşti... (P.S. Nestor 
Vornicescu). 


““Realitățile vieţii celei 
noi din patria noastră „..la 


noi şi pietrele vorbesc, 
dăltuit... în chip _de 


CONTRA TIRANIEI COMUNISTE 


„moderne 


construcții, 
ctitorii ale cetăților prezen- 


tului...” (P.S. Vasile 
Coman). 
"planul de  moder- 


nizare a localităților... ur- 
mărește să creeze condiții 
mai bune de muncă si via- 
ță...” (P.S. Ioan Robu). 


Cuvântul Dumnezeu n'a 
ieşit din gura celor care 
vorbesc in numele LUI. 
(N.R. Episcopul Robu a 
pomenit cuvântul “har'”,) 

Ceaușescu se umflă înpe- 
ne și buldozerele își văd de 
treabă. : 

In Bucureşti, înainte de 


— Gheorghe ARDELEANU— 


timp e plină de articole în 
contra acestui regim 
comunist odios. Ceaușescu, 
tiranul care reprezintă 
acest regim odios, a început 
să fie disprețuit de întreaga 
omenire civilizată. Pe lângă 
tragedia care are loc mai 
este pur și simplu şi o 
ruşine de ce se întâmplă în 
țară. La cele amintite se 
mai adaugă distrugerea 
satelor, distrugerea 
lăcaşurilor de cult, 
distrugerea de aşezăminte 
culturale și de tot ce 
înseamnă tradiţie, cultură 
şi istorie românească. Pe de 
altă parte nici o ţară din 
lune nu trăieste în atâta 
întuneric ca România, în 
timp ce ea face export de 
lumină electrică. Legat de 
electrică, RSR-ul a trecut 
printr'un serios scandal cu 
Iugoslavia. Cauza lui: în 
urma dispoziţiilor date, 
oamenii tiranului au furat 
dela centrala 
fier” un volum de apă care 
a depăşit cantitatea de apă 
contractată între România 


“Porţile de - 


Și Iugoslavia. 
Unde te uiţi, în România 
domnește numai 


fărădelegea. Un Român care 
vorbeşte cu un străin riscă 
să fie penalizat, deşi nu 
există nici o lege care să in- 
terzică așa ceva. Am: 
basadorul englez ducându- 
se la Cluj ca să stea de 
vorbă cu opozanta 
Doina Cornea, a fost 
bruscat de miliţianul care 
păzea poarta. Stăruind a 
cere să fie lăsat să vor: 
bească cu Doina Cornea, i 
s'a răspuns că un 
asemenea nume nu este 
cunoscut în Cluj. A doua zi 
un reprezentant al 
Ministerului de Externe a 
făcut o vizită la Ambasada 
engleză pentru a protesta 
că Ambasadorul ar fi 
bruscat la Cluj un miliţian. 
Aşa decurg lucrurile în 
RSR, 


România a devenit o 
ruşine chiar și pentru 


celelalte ţări din lagărul 
comunist. Astfel când la 


război, erau 400 de biserici 


la o populaţie de 800.000; 


azi la 2 milioane de 
locuitori, avem tot 400 de 
biserici, minus cele 
dărâmate. Campania ateistă 
continuă: 

“Rom. Lib.”” 20.5.89, ne 
informează despre un con- 
curs național al pionierilor 
cu tema “prietenii 
adevărului ştiinţific”, iar 
scopul “ştiinţific” al 
comuniștilor este negarea 
lui Dumnezeu. 

Ni se distruge credința și 
neamul în aplauzele celor 
care trebuiau să ne apere 
neamul și credința. 


DIN ROMÂNIA 


Geneva (la o secţie ONU) s'a 
pus la vot condamnarea 
României pentru com- 
portamentul inuman față 
de populaţia ţării, Ungaria 
a fost coautoare la aplicarea 
de sancțiuni, iar URSS, 
Polonia, RDG și Bulgaria 
au preferat ca să se 
sustragă dela vot, adică să 
fie absente. Un lucru care 
nu poate însemna decât că 
acestor țări le este ruşine 
şi lor de felul în care se 
comportă regimul comunist 
din România. 


In țările Baltice au 
apărut articole cu titlul 
“Dictatorul din România.” 
Presa sovietică dela 
Moscova a început de 
asemenea să strecoare 
notițe cu privire la situația 
stranie din România. 


In fapt numai o 
generalizare a sancţiunilor 
luate la Comunitatea 
Europeană Economică si la 
Geneva, ar putea contribui 
la o asanare a situației 
dezastruoase din România. 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
i 


e cdi 


PAGINA 24 


IULIE 


0 


1989 


CUVANTUL ROMANESC 


STIRI DIN ȚARĂ 


Din 30 în 30 de zile 


ALIA ŞI NICOLAE | 
EROI PE ÎNTREAGA ŢARĂ 


La Granada, Spania, a avut loc Conferinţa Tărilor Pieţii 
Comune, Un ziarist dela Europa Liberă a cules unele 


aprecieri referitoare 


meridiane; 


la politica mărețului călăreț pe 


*..„guvernul român încalcă și ignoră drepturile omului” 
(Sir Geoffrey Howe, ministru de externe al Angliei). 

“opinia publică belgiană a fost foarte mișcată de cazul 
Doamnei Doina Cornea... “(Leo Tindemans (Ministru de ex- 


terne al Belgiei). 


“.„„intenționez să le vorbesc colegilor mei, miniştri de ex- 
terne ai țărilor Pieţii Comune, în deosebi despre situația 
specială creată mai multor personalități ale societăţii 
româneşti şi despre felul cum se respectă drepturile omului 
în România.” (Ministrulde externe al Franţei, d. Roland 


Dumas). 


't.„„cazul României este serios și îngrijorător. E vorba de 
ceea ce se întâmplă în această ţară, în general” (Jaques 
Delors, Preşedintele Comisiei Pieţii Comune.) 

Intre timp presa reseristă subliniază marele eveniment 
internaţional; preşedintele Albaniei, Ramiz Alia a transmis, 
prin ambasadorul său la Bucureşti *'...un salut de fericire 


personală, de progres și 
român.” (R.L. 22 4 89). 


prosperitate pentru poporul 


La care Ceauşescu a răspuns că legătura dintre Bucu- 


reşti și Tirana va fi '...în 


folosul si spre binele ambelor 


popoare, al cauzei păcii, înțelegerii și cooperării în Bal- 
cani, pe continentul European şi în INTREAGA LUME” 


(Sublinierile noastre) 


Soarta omeniri depinde de cei doi tovarăși: Ceaușescu şi 


Alia. 


LA BAIA MARE 
OTRAVA-I MARE 


Intreprinderea  metalur- 
gică de metale neferoase 
din localitate și secția ei 
din cartierul Ferneziu ne o- 
trăvesc aerul, scrie cu dis- 
perare un cetățean. Pe coșu- 
rile acestor fabrici sunt 
aruncate în atmosferă canti- 
tăți enorme de bioxid de sulf, 
diverse prafuri volatile, 
particule de arsen sipulberi 
de plumb. Fabrica trebuia 
închisă acum 10-15 ani dar 
lucru continuă pentru 
““necesităţile de stat”, 
motivează conducătorii în- 
treprinderii căroar nu le 
pasă că ni se otrăveşte 
aerul, apa şi pământul! 


FRONTIERĂ 


ORI MĂCELĂRIE? 


DI. Vasile Flutar, fost 
procuror militar, astăzi 
refugiat în Ungaria, a 
declarat agenției maghiare 
MTI că grânicerii români 
împușcă, fără somaţie, pe 
cei care încearcă să treacă 
frontiera. Printre victime 
citează pe un preot catolice 
și o familie cu un copil care 
au fost sfâșiați de câinii 
ațâțaţi de grăniceri. 


RSR. 
GAZDĂ DE RACHETE 


La Gâtul Berbecului din 
Munţii Cibinului, de lângă 
barajul hidrocentralei Sadu 
V, precum și la Poiana 
Florilor situată deasupra 
tunelului dela Teliu - 
călătorul care se abate din 
greşală pe acele meleaguri 
poate citi pe gardurile de 
sârmă ghimpată ce încon- 
joară aceste două localități, 


avertismentul “Trecerea 
Interzisă. Se trage fără 
somaţie!” 


Cei bine informaţi știu că 
acolo se găsesc rachetele 
sovietice Sol-Sol și Sol-Aer. 


In RSR sar afla 47 de 


FĂRĂ ÎMPRUMUTURI 


MAN a 
următoarea. lege: 

Art.l - Se interzice or- 
ganelor de stat, unităților 
de stat, cooperatiste şi 
obștești, precum și 
unităţilor bancare, să con- 
tracteze credite din 
străinătate. 

In articolul 2 se prevăd 
pedepsele, iar în articolul 3 
se abrogă orice lege con- 
trară prezentei legi. 

EGALII LUI 
CEAUȘESCU 

Organizaţia in- 
ternațională a scriitorilor. 
“PEN”” consideră regimul 
din Bucureşti, în ce 
privește moştenirea 
culturală a populaţiei, la 
acelaşi nivel cu Iranul, 
Iracul, Turcia şi U.R.S-S. 


adoptat 


“PEN”! constată că 
“tratamentul la care e 
supusă minoritatea 


maghiară din Transilvania” 
se întinde practic pe 
întreaga țară. Totodată 
Organizaţia Internaţională 
a scriitorilor își exprimă 
îngrijorarea față de 
scriitorii şi ziariștii români 
persecutați pentru cau 
încercat să-și 
părerile. 


MĂTĂNII FĂRĂ 
“MERCI” 


Ceausescu e cavaler: da- 


că-l lauzi răspunde la toate - 


răvașele indiferent dacă's 
din Adis Abbeba ori dela 
primarul din Urlaţi. Fac ex- 
cepţie mătăniile patriarhale 
pentru „care, “Fiul lubit”, 
nu se oboseşte să răspundă 
“părinților” din Dealul 
Mitropoliei. 


SUB ALT NUME 


Cum numele de Centre 
“Agro-industriale” a fost 
compromis; acum se 
întrebuințează alt nume 
când e vorba de dărămarea 
satelor şi bisericilor: *“'Dez: 
voltarea și modernizarea 
localităţilor” și asta bine 


rampe pentru lansare + înțeles „pentru progresul 


rachetelor. 


multilateral al patriei”. 


exprime “ 


RACHETE RSR 


Revista germană “Der 
Spiegel!” scrie: “î...con- 
cernul munchenez de ar- 
mament MBB (Messer- 
schimdt-Bolkow-Blohm) ar 
fi livrat tehnologie de 
fabricarea rachetelor şi 
blocului est-european.” 

Se bănuește că în 
România va urma să intre 
în funcţie o fabrică de 
rachete cu rază mijlocie. 
(Notă: Ceauşescu a declarat 
recent că România este 
capabilă să fabrice o bombă 
atomică). 


CU SAU FĂRĂ 
DECORAȚIE ? 


Deocamdată lui Ceaușes- 
cu nu i seva retrage distinc- 
ţia regală primită cu ocazia 
vizitei ce-a făcut-o în 
Anglia, dar Prințul Charles, 
mostenitorul tronului, şi-a 
exprimat îngrijorarea” în 
ceea ce privește violarea 
drepturilor omului de către 
preşedintele Nicolae 
Ceaușescu. 

Sir Geoffrey Howe, 
ministru de externe al 
Angliei, a confirmat că 
guvernul englez va continua 
să mobilizeze opinia publică 
în condamnarea 'îin- 
tolerabilei comportări a 
guvernului român”. 


AU DISPĂRUT 


In discursul notoriu dela 
Drobeta, (12 Mai) Ceauşescu 
spune că'n România a 
“dispărut” capitalismul, 
dar a uitat să adauge că 
de asemenea a dispărut 
mâncarea, energia, etc. 


NOUA ÎMPĂRȚIRE 


FESTIVITĂȚI FĂRĂ 
SPECTATORI 


Notăm că la glorioasele 
manifestări de 1 Mai, când 
ziarele scriau că prestigiul 
lui Ceauşescu dă afară din 
oală, au tost absenţi 
reprezentanţii diplomatici 
ai țărilor Pieţei Comune din 
Bucureşti, (zece la număr), 
deasemenea absenți 
reprezentanţii Austriei, 
Suediei și Elveției precum 
și reprezentanţii Canadei și 
Statelor Unite. 


VACA DECIDE LEAFA 


Un  ““muncitor  cres- 
cător, îngrijitor de vaci de 
lapte” (R.L. 4.589) va 
primi un salariu de 2843 
lei lunar; dar ''In cazul 
nerealizării sarcinilor de 
plan, retribuţia se acordă în 
conformitate cu prevederile 
legale.” 

Iar “prevederile legale” 
includ, printre altele, şi 
cota de lapte impusă 


vacilor. 
GLASUL 
STATELOR UNITE 


41 de senatori şi 120 de 
membri ai Camaerei 
reprezentanților au adresat 
o scrisoare Președintelui 
Bush în care i se arată 
Situaţia din ţară creată de 
teroarea actualului regim. 

Senatorii William Arm- 

“strong şi Christofor Dodd 
precum și deputaţii Frank 
Wolf și Christofor Smith au 
trimis acelaşi text dovedind 
că cele două camere 
legiuitoare sunt în deplin 
acord când e vorba de 
Stalinismul-Ceauşist. 


ADMINISTRATIVĂ 


A TERITORIULUI R.S.R. 


România este împărţită 
“In unităţi administrative-, 
teritoriale, (Capitolul I, art. 
3) întreaga activitate 
economică, social culturală 
și edilitar-gospodărească se 
desfășoară potrivit prin- 
cipiilor autoconducerii, 
autoaprovizionării, autoges- 
tiunii economico-financiară 
și autofinanțării, cu partici- 
parea largă atuturor cetățe- 
nilor la conducerea șirezol- 
varea nemijlocită a proble- 


melor economice, sociale si 
edilitare ale localităţilor în 
care trăiesc și muncesc.” 

Legea mai prevede că: 

Unităţile administrativ- 
teritoriale (în număr de 40) 
cuprind: judeţul, 
municipiul, orașul şi 
comuna. De notat că Sec: 
torul agricol Ilfov este 
subordonat municipiului 
București. - 

Redăm lista cu noua 
împărțire teritorială: 


Nr. 


crt. Denumirea județului 


BIHOR . 
BISTRIȚA-NĂSĂUD . 
" BOTOSANI 
BRASOV 

. BRĂILA 

10. BUZĂU 

11. CARAŞ-SEVERIN 
12, CĂLĂRAȘI 


. CLUJ 
14. CONSTANTA 

15. COVASNA 

18, DIMBOVIȚA 

17. DOLJ 

18. GALAȚI 

19, GIURGIU 

20; GORJ 2 
21: HARGHITA / 
29. HUNEDOARA 
23, IALOMIȚA 

24, 

25: MARAMURES 

26, MEHEDINȚI 


oeasuzesr 


29. OLT 

30. PRAHOVA 
31, SATU MARE 
32; SĂLAJ 

33. SIBIU 

34. SUCEAVA 
35. TELEORMAN 


39. VILCEA 
10, VRANCEA 


Reşedinţa 


Municipiul Alba Iulia 
Municipiul Arad 
Municipiul Piteşti 
Municipiul Bacău 
Municipiul Oradea 
Municipiul Bistriţa 
Municipiul Botoșani 
Municiplul Brașov 
Municipiul Brăila 
Municipiul Buzău 
Municiplul Reşiţa 
Municipiul Călărași 
Miiniciplul Cluj-Napoca 
Municipiul Constanţa 
Municipiul Sfintu Gheorghe 
Municipiul 'Tiraovişte 
Municipiul Craiova 
Municipiul Galaţi 
Municipiul Giurgiu 
Municipiul Tirgu Jiu 
Municipiul Miercurea-Clue 
Municipiul Deva 
Municipiul Slobozia 
Municipiul Iaşi 
Municiplul Baia Mare 
Municipiul 
Drobeta-Turnu Severin 
Municipiul Tirgu Mureş 
Municipiul Platra-Neamt 
Municiplul Slatina 
Munlciplul Ploiești “A 
Municipiul Satu Mare 
Municipiul Zalău 
Municipiul Sibiu 
Municipiul Suceava 
Municiplul Alexandria 
Municipiul Timişoara 
Municipiul 'Tulcea 
Municipiul Vaslui 
Municipiul Rimnicu Vilcea 
Municiplul Focşani 


După cum anunță agențiile de presă străine, România 
a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţele ei 
cu Ungaria și Iugoslavia, Si asta după ce Ungaria, 
a distrus gardul de sârmă ghimpată dintre ea şi Austria. 


a. 

După trâmbițata mărire a salariilor, și aia 
condiționată de realizarea cotei impusă, la Sedinţa 
C.P.E. al C.C. al P.C.R-ului s'a” ...examinat și 
aprobat RAPORTUL CU PRIVIRE LA 
RECALCULAREA PRETURILOR DE PRODUCTIE IN 
INDUSTRIE,” (“'Inf Buc." 25.5.89) In RSR se măresc 
doar  retribuțiile, în schimb preţul alimentelor, 
produselor industriale, etc., nu se scumpesc 
niciodată, ele sunt doar recalculate, modificate, 
schimbate, ajustate, mutate, etc care pe românește 
înseamnă INFLATIE! 


Numărul comunelor existente a fost redus prin lege 
dela 2706 la 2389. Cum fiecare comună se compune 
din mai multe sate, asta înseamnă că circa alte 1000 
de sate vor fi distruse. 


aa. 
140 de consilieri naţionali şi municipali elveţieni, 
împreună cu Parlamentul German, au trimis mesagii 
Bucureștiului protestând distrugerea satelor. 


sa 
La centrele Peco din Capitală nu se mai distribuie 
petrol. Iar pentru buteliile de aragaz trebue de multe 
ori, să aștepți câteva zile. 
L] 


. 
Plata unui muncitor legumicultor, încadrat în 
grupa 4-a după 9 ani de muncă,primește un salariul 


de 2684 lunar şi asta dacă-şi îndeplineste cota de 
pătlagele sau de varză. 


„a 
O pereche de pantofi costă până la 500 lei, iar 


pielea este înlocuită cu plastic sau alte materiale. 
LE i 


O butelie de aragaz la negru costă dela 5.000 lei în 
sus, 


a» 

Ultimele știri despre  “'disidenţi”: Corneliu 
Mănescu este bolnav, Silviu Brucan are domiciliu 
forțat într'o comună din Moldova, poetul Mircea 
Dinescu e fără adresă, Andrei Pleşu a fost trimis la 
Bacău. Soarta acestora se schimbă dela zi la zi. 


L] 
Fostul Secretar Ceherali al Partidului Comunist, 
Gheorghe Apostol, a fost dat afară din partid. 
.. 


Peste o duzină de maşini formează caravana care-l — 


însoţeşte pe Ceauşescu când traversează străzile 
Capitalei, Câteva mașini sunt identice şi în una din 
ele călătoreste Seful Suprem. 

a. 


Un grup de 19 Români, în ziua de 25 Mai, ascunși 
întrun camion sub o stivă de lemne, au reușit să 
ajungă în Ungaria. Camionul (grecesc) era în tranzit 
în drum spre Germania de Vest. Cei 19 au fost 
descoperiți de grănicerii unguri. Autorităţile le-au 
promis nu vor fi repatriați în RSR. 

Li 


Cu ocazia vizitei lui Ceausescu la Praga, membrii 
Cartei 77 au scris secretarului partidului comunist 
din Cehoslovacia: 

“Ceaușescu nu ar trebui primit într'o țară care se 
vrea civilizată”, 


"n 

Pentru a nu păta poleiala aurului din Epoca lui 
Ceauşescu, multe magazine alimentare, în loc să expună 
rafturile goale, s'au mutat, fără să spună unde, ori 


Sau închis pentru veșnică remodelare. 
an 


Având de ales între supraviețuirea purceilor de lapte 
şi a pruncilor, guvernul a preferat purceii, In în- 
cubatoarele maternităţii--se dezvăluie într'o scrisoare 
publicată în ziarul Italian “La Nation” --copiii mor 
de frig din cauza lipsei de căldură în timp ce presa 
reseristă cere ca purceii de lapte, destinaţi ex: 
portului, să fie crescuţi la temperatură de 10-12*C. 

i = 


Inainte aprobarea unei vizite într'o țară soră: 
socialistă se obținea cu oarecare uşurinţă, acum o viză 
pe pașaport pentru Ungaria devine suspicioasă şi, de 
multe ori. e refuzată. 


Peste 14.000 de Români (majoritate de origină 
maghiară) au obținut permis de şedere în Ungaria. 
LE] 


O fotografie pe o pagină întreagă din “Informația 
Bucureștiului” luată la “Marea adunare din 
Capitală” din 26.4 ne arată clar: 

Gloata magnetizată de dragostea către “Fiul lubit” 
se compune din grupulețe ce poartă aceeași pălărie, 
chipiu,uniforme, etc. dovedind că fiecare cetăţean s'a 
aşezat la locul desemnat de organizatorii 
manifestaţiilor spontane. 

a. 

Pentrucă Românul e prea gras s'au introdus cartele; 
pentru ca el să nu devină sclaval “pilulelor” nu se mai 
găsesc în farmacii antiacide, piramidoane, etc., iar 
pentru gimnastică se recomandă suirea și coborirea 
scărilor dela blocuri. Se face economie la energie şi la 
timpul pierdut cu repararea lifturilor! 


Ilie Ceaușescu care, în calitate de frate al “Fiului” 
a ajuns general-locotenent adjunct al ministrului 
apărării fi geale, plus istoric, a fost citat de Radio 
Budapesta (16.5) că ar fi declarat că între Ungaria și 


Sata lui frate-său ar exista “O situaţie de ostilitate 
leschisă.” 
- L.A.) 


c 
TUL ROMANES 
pi 


20 lunle a,c. s'a disputat ultima etapă a campionatului 
A 2) ivizla “A”. Ocupantele primelor trei locuri și 
pp! p echipele care retrogradau se cunosteau încă 
pă d rectul etapel s'a disputat la Hunedoara, unde Oţelul 
(re vea voie de un meci egalpentru a rămâne în ivi- 
cabji A situație în care retrograda Corvinul. Hunedoreni Ta 
pr însă la Scor meciul, salvându-se asttel, în ceasul al 
GE retrogradare. Steaua București a câstigat din nou 
pe, camploană, iar Dinamo a bătut recordul de 129 de 

| de rcate, stabilit de I.T.A. Arad în1947-43, Dinamo a 
puri scest record jucând mal multe meciuri ca arădenii 
sale "umărul echipelor de Divizia ““A” s'a mărit între 

MIT Au retrogradat Oţelul Galaţi, Rapid Bucuresti si 

Tg. Mureș. Mureşenii au stabilit și ei un record al 
câți, fiind sigura echipă în recenta memorie, care 

i mmai 2 meciuri într'un întreg campionat. 


î) E erul campionatului. este Mateuţ (Dinamo). 


REZULTATE TEHNICE 


SA 
a 


ETAPA A 28-A 
a e e mea 
Se. Brașov — F. C. Inter 1-0 (i 
Oţelul — $. C. Bacău 2-0 (1-0) 
Coninul =, Bapid 2-0 (1-0) 
FC. F = Victoria 4-3 (2-1) 
C, Olt — „U" Cluj-Napoca 2-1 (0-— 
PC-ara Moreni = Univ. Crai îi 
Flacăra Mo niv. Craiova 1-0 (1-0) 
ASA. 19. Mureş  — F. C. Argeş 0-2 (0-1) 
Restanță etapa a 26-a. 
Steaua - F.C.Arges 6-0 (3-0) 
ETAPA A 29-A 
- Steaua 1=4 d- 
Ve Crab Bacău -— F.C. Farul 0-0 ) 
Oțelul Galaţi — Flacăra Moreni 2-1 (1-0) 
F.C. Bihor — F.C.M. Brașov 2-0 (1-0) 
FC. Argeş = Corvinul 3-1 (2-1) 
fopid - Dinamo 2-6 (0-3) 
Sportul Studenţesc — F.C. Olt 1-0 (1-0) 
„W* Cluj-Napoca -— Univ. Craiova 0-1 (0-0) 
FC. Inter Sibiu - AS.A. Tg. Mureş 4-1 (2-0) 
ETAPA A 30-A 
PE ee ua 
- Ra - 
E Farul — Oţelul 0-0 
FCM. Brașov - Victoria 1-1 (0-0) 
ASA. Ig. Mureș -— F.C. Bihor 1-2 (0-2) 
Flacăra — „U" Cluj-Napoca 1-2 (1-1) 
Unis. Craiova — Sportul Stud. 3-0 (2-0) 
Dinamo — F.C. Argeș 1-0 (1-0) 
Steaua - S.C. Bacău 3-0 (2-0) 
m z ETAPA A 3l-A 
OŢELUL — STEAUA 0-2 (0-0) 
FC. INTER - DINAMO 2-4 (1-1) 
F.C. FARUL = FLACĂRA 3-2 .(1-1) 
VICTORIA - ASA. 3-2 (2-0) 
RAPID — UNIV. CV. 0-1 (0-0) 
Sta MCAU - F.C.M. BV. 2-1 (1-0) 
P, STUD. — „U" CJ.-NAP. 0-0 
F.C, BIHOR — CORVINUL 3-0 (1-0) 
F.C. ARGEȘ — F.C. OLT 0-0 
ETAPA A 32-A 
a oremee etlca 
v. Craiova — F.C. Argeș GE 
„U* Clui-Napoca  - Rapid 1-0 (0-0) 
F.CM. Brașov — Oțelul 1-0 (0-0) 
Steaua - F.C. Farul 2-0 (0-0) 
ASA. Tg. Mureș  — S.C. Bacău 1-2 (0-2) 
Corvinul - Victoria 4-2 (2-1) 
Dinamo — F.C. Bihor 5-1 (1-0) 
Flacăra — Sportul Studenţesc 3-0 (0-0) 
ETAPA A 33-A 
E. C. Argeş - „U" Cluj-Napoca 2-1 (1-0) 
Rapid - Sportul Stud. 4-4 (1-2) 
pasa - Flacăra 4-1 (1-0) 
Ce Parul - F.C.M. Brașov 1-0 (0-0) 
C. Bacău - Corvinul 3-1 (2-0) 
Otelul Galaţi  — A.S.A. Tg. Mureș 3-0 (1-0) 
zi - Dinamo 1-4 (0-1) 
FE Bihor - F.C. on 2-1 (1-0) 
Inter — Univ. Craiova 1—1 (1-0) 
ETAPA A 34-A 
cU” Cluj-Napoca  -  F.C.Inter 3-2 
pi Studențesc  - F.C.Arges 2-0 
PE pă - - Rapid 4-1 
că citiți Steaua 2-2 
4-0 
m Tg. Mureş 2-4 
0-0 
1-2 
3-0 


3 Mariuy Lăcătuş tă 


IULIE 1989 


Sport 


CLASAMENTUL FINAL 


k STEAUA 34 31 3 0 121-28 65 
2. Dinamo 34 30 2 2 130-30 62 
3. Victoria 34 20 5 9 81-60 45 
4. Flacăra Moreni 34 16 4 14 63-47 36 
5. Univ.Craiova 34 15 6 13 52-52 36 
6. Sportul Stud. 34 15 4 15 52-59 34 
7. F.C.Bihor 34 13 6 15 40-46 32 
8. F.C.Olt 34 12 8 14 38-47 32 
9. Farul Constanța 34 14 4 16 36-48 32 
10. F.C.M.Braşov 34 12 7 15 46-52 31 
N, F.C inter Sibiu 34 13 5 16 45-57 31 
12. S.C.Bacău 34 13 4 17 49-55 30 
13. F.C.Argeş 34 13 4 17 40-50 30 
14. “U” Cluj-Napoca 34 | 8 ]5 43-55 30 
15. Corvinul Hunedoara 34 13 3 18 47-68 29 
16. Oţelul Galaţi 34 1 6 17 36-59 28 
17. Rapid 34 10 3 21 39-67 23 
18. A-S.A.Tg.Mureş ga 2 2 30 23-101 6 


“In cele trei serii ale Diviziei 'B” de fotbal s'au disputat 
33 de etape, Indiferent de rezultatele ultimei etape, vor 
promova în Divizia “A” Petrolul Ploiesti, Jiul Petrosani 
și “Poli” Timișoara. Z . 
CLASAMENTUL SERIA I-A 
1. PETROLUL 3 207 6 61-23 Fr] 


5. Gloria Bz. 17214 39-36 36 
8.CsM. sv. 15612 44-38 38 
7. Steaua Mizil 23 16215 49-49 34 
3. Polit. Tasi 33 15315 56-40 33 
9. Aripile Be. 33 14514 41-45 33 
10. Polana 31 15315 O 36-46 3 
11. Ceahlăul 33 13216 42-41 Eu] 
12. Met  Ploneni 33 15 216 45-46 „ 
13. C.S. Botosani 33 14415 O 42-50 O 33 
14. Siretul 73 14316 35-40 
15. Prahova 31 10217 34-41 EI] 
16. FEPA "14 23 12310 30-50 21 
IASA. Expl. 31 910 0-00 94 
18. Delta 672% 33-68 19 


CLASAMENTUL SERIA A II-A 


1. JIUL Ex] 206 7 62-21 46 
2. Chimia E: 18 5 10 56-30 EU 
3. FCM Caracai 33 18 3 12 51-39 39 
4. El. Mureş 3 16710 35-48 39 
5. I.C.LM. Bv. 33 16 2 15 38-38 34 
6. Pandurii 33 14613 37-40 EI 
7. Sp. „30 Dece 33 15 315 30-28 33 
$. C.s. Tirg. Esi 14 415 34-31 32 
9. Tractorul 3 13 6 14 40-43 Er 
10. Met. Mija E=ă 14415 45-52 Eră 
11. Gaz Metan 33 13 614 39-49 Er 
12. El„outere n 13515 17-42 kJ) 
13. Min. Motru 23 127 14 33-42 n 
14. Dacia Ptş. n 12 6 15 31-42 » 
15. Metalurg. 3 12 6 15 42-50 3 
18. A.S, Dro! 33 11715 45-48 O 29 
17. Dunărea E] 8914 39-61 25 
13. Met. Mang. 3 LE BL] 33-43 u 


CLASAMENTUL SERIA A III-A 


1. „POLI* TIM 83 2313 87-36 9 
2. U.T.A. 33 2319 85-36 ui 
3. Gloria B-ţa 3 196 9 61-30 ELI 
4. Olimpia 3 119 9 59-20 2 
5. Unirea AL. 33 18 1 14 03-44 EL 
6. P.C. Maram, 33 15 414 59-50 34 
1, A.S-A. Progr 33 14514 58-52 

9. C.FR. Tim. 3 4415 44-16 Eyă 
9. Met. Bocşa 33 13614 43-57 32 
10. Armătura 33 15 216 37-59 

n. C.S.M. Reșița 33 14 217 44-45 30 
12. Min. Cavnie 33 14 217 49-51 30 
13. Gloria R-ţa 33 13 4 16 38-63 EI] 
14. Strungul 3 1715 44-50 2 
15. Chimica B 13 218 61-57 2 
16. A.S. Paroşeni 33 319 34-60 2 
17. Dacia Ei 11 2 20 37-10 

18. Avintul L-] 442 21-82 LI] 


* Dăm mai jos rezultatele din Cupa României la fotbal: 
OPTIMI DE FINALA 


C.F.R. Timișoara - RAPID 1-2 (0-0 
Electromureş - S.C.BACAU 4-6 (0-1; 
i 2-2; 2-2)după penalty-uri 
F.C Inter Sibiu - DINAMO 0-1 (0-0) 
GLORIA BUZAU - F.,C.Farul 3-1 (0-D 
F.C.M.Braşov - STEAUA 3-6 (2-4) 
Flacăra Moreni - VICTORIA 2-3 (0-D 
UNIREA SLOBOZIA - F.C.Bihor — 2-0(1-0) 


Armătura Zalău - GL.BISTRITA 1-2 (1-0) 


SFERTURI DE FINALA 


STEAUA - Unirea Slobozia 3-1 (1-0) 

DINAMO  - S.C.Bacaâu 5-1 (3-D 

VICTORIA - Gloria Bistriţa 4-2 (2-1) 
- Gloria Buzău 3-0 ( 


7 iticiereeie cabe si 


militarilor (Fază din meciul Victoria-Steaua 1-4, etapa a 29-a), 


PAGINA 25 


STIRI SPORTIVE PE SCURT 


*Cupa Campionilor Europeni la handbal masculin a reve- 
nit echipei SKA Minsk, care a câștigat cu 37-23 partida 
retur cu Steaua; scor general de 61-53 pentru SKA Minsk. 


*Campionatul European de rugby, grupa de elită, a fost câş- 
tigat de echipa Franţei. România s'a clasat pe locul trei, 
înaintea echipelor Italiei și Spaniei. 


CLASAMENTUL FINAL 


LU tip L] 101 2 
2, U.R,5.5. L] 602 E] 
3, România 3 S 303 18 
4, Malia L] 206 12 
5, Spania Li 008 L] 


*La Campionatele Mondiale de haltere pentru juniori, dis- 
putate în Fort Lauderdale (Florida, USA), Românii au cu- 
cerit un titlu mondial prin A. Czanka (cat. 60 kg) cu 290 kg 
la total (130 kg - smuls și 160 kg - aruncat) și un titlu de 
vice-campion prin Traian Ciharean (cat.52 kg) cu 247 kg 
la total (110 kg - smuls și 137 kg - aruncat). 


A. Czanka (stânga) și T. Cihărean. 


*La cea de a 17-a ediție a Campionatelor Europene de gim- 
nastică, disputate la sfârsitul lunii Mai a.c. în Bruxelles 
(Belgia), Româncele au obținut două medalii de aur prin 
Daniela Silivaș - sol și Gabriela Potorac - bârnă, două de 
argint prin D. Silivaș - individual compus si paralele și 
trei medalii de bronz prin D. Silivaş - bârnă şi Cristina 
Bontaș"= sărituri și sol: P = 


ia a ed 


Daniela Silivaş 


S/ 


Gabriela Potorac 


airdoe e 


*Daniel Dumitrescu (cat. semiușoară) si R. Obreja (mijlo- 
cie mică) au fost medaliați cu argint 14 recentele Campio- 
nate Europene de box, disputate la începutul lunii Iunie a.c. 
la Atena (Grecia), 


D. Dumitrescu 


* Sorin Babii (România) a câștigat proba de pistol cu aer 


comprimat din cadrul “Cupei Mondiale” 
cu un rezultat de 686,2 p (587 + 99,2 ii stu Masaa) 


” 


rar 
a 
Ei Ir. 
iai 
Es > 
| Ş= 
A .. 

If. 
ae 
Fy 
E a 
îi 
E, Tr 
Pre 

aa 
Ea 

i 


i 


PAGINA 26 


IULIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


' Vest-Germanii i-au făcut 
lui Mihail Gorbaciov o pri- 
mire entuziastă. Mulțimea 
a scandat: “*Gorby! Gorby!”? 
agitând stegulețe sovietice. 
Se puteau vedea lozinci ca: 
*“Contimă-ți lucrul bun, 
Gorby!"? sau “Unitate ger- 
mană - pace în Europa”. 

Simpatia cu care a fost 
primit liderul dela Moscova, 
a confirmat sondajele efec- 
tuate în ajunul sosirii, care 
arătau că 907 din cei între- 

i au răspuns că au încre- 
dere în Gorbaciov. Aceeasi 
primire călduroasă ca 

Bonn a fost făcută și de ce- 


TREI COLŢURI 


i 


lelalte orașe vizitate: Koln, 
Dusseldorf, Dortmund și 
Stuttgart. De remarcat - 
contrastul cu primirea 
aproape ostilă făcută în Mai 
Presedintelui Bush. 

Cu ocazia vizitei, s'au 
încheiat Il acorduri bilate- 
rale. Gorbaciov a declarat 
că popoarele europene au 
dreptul de a decide singure 
destinul lor. De asemenea a 
recunoscut rolul cheie al 


Astfel Moscova atribuie a- 
cum acestei țări și un im- 
portant rol politic, care se 


Rubrică întocmită de D.PĂSTOREL 


NTINUĂ SĂ SEDUCĂ EUROPA 


set 


adaugă rolului de gigant eco- 


nomic; pe care R.F.G. îl 
deţinea mai de mult. 

Se pare că Occidentul în- 
cepe să se teamă de aceas- 
tă situație. El vede apărând 
din nou spectrulunei Germa- 
nii unificate, care se va în- 
toarce către Răsărit. 

In acest sens este intere- 
sant de amintit interviul lui 
N. Portugalov, adjunctul fos- 
tului ambasador sovietic la 
Bonn, care a declaratrevis- 
tei Spiegel - că Mihail Gor- 
baciov nu a considerat nicio- 
dată că împărțirea Germa- 
niei este definitivă. 


ÎNFRÂNGEREA LUI PAPANDREU 


A. PAPANDREU 

Partidul lui Papandreu, 
Uniunea Socialistă Paneleni- 
că (PASOK) a pierdut alege- 


rile. Acestea au fost câști- 
gate de Partidul Noii Demo- 
crații al cărui lider este 
Constantin Mitsotakis, care 
a obțimt 144 de locuri în 
parlament (din 300), față de 
numai 125 câştigate de 
PASOK. 

Se pare că înfrângerea 
lui Papandreu se datorește 
în mare parte scandalului 
în legătură cu relația sa 
amoroasă cu stewardesa 
Dimitra  Liani (Mimi) ca 
şi suspiciunii de amestec în 
frauda de 250 de milioane 
de dolari dela Banca Cretei 
a câtorva lideri ai PASOK. 


REABILITAREA LUI NAGY 


La 16 Iunie a avut loc 
reînhumarea fostului prim- 
ministru maghiar Imre Nagy 
din timpul revoluției din 1956 
care a fost executat pentru 
înaltă trădare pe data de 
16 Iunie 1958. 

Nagy a fost reabilitat de 
conducerea de stat șidepar- 
tid a Ungariei, recunoscân- 
du-se că atât el cât și alți 
membri mar ai guver- 
nului de atunci au fost victi- 
mele unui proces înscenat. 

Ziua înimmării a fost de- 


clarată zi de doliu național. 
A participat o mulțime imen- 
să, printre care mulţi refu- 
giați în țările din Occident, 
după ce armatele sovietice 
au zdrobit cu forța tancurilor 
revolta poporului maghiar 
din Octombrie 1956, când 
Imre Nagy a făcutpână înul- 
timul moment apeluri dispe- 
rate la radio Budapesta, ce- 
rând ajutorul țărilor occi- 
dentale, apeluri care după 
cum ştim au rămas făra 
răspuns... 


Mitsotakis, care nu deține 
în parlament o majoritate 
absolută nu a reușit încă să 
formeze un guvern. Propu- 
nerea sa de a face o alianță 
cu comuniștii (29 locuri 
parlament) a fost respinsă. 

In acest caz, sarcina de 
a forma un nou guvern va 
reveni lui Papandreu 
(PASOK - 125 locuri). Dacă 
si el va eșua, dreptul de a 
forma un guvern revine par- 
tidului comunist, situat pe 
locul trei (29 locuri). In caz 
de eșec, este posibil capre- 
ședintele Sartzetakis să dis- 
pună noi alegeri. 


In Polonia, au avut loc 
primele alegeri libere din 
ultimii 44 de ani de când 
țara a fost ocupată de tru- 
pele sovietice. Ca și ce- 
lelalte țări din Răsărit care 
au avut aceeasi soartă, ea 
a fost forțată să accepte 
un regim comunist impus. 

Rezultatele acestor ale- 
geri din 4 și 18 Iunie au 
arătat orăsunătoarevictorie 
a Solidarităţii. Astfel în 
Sejim Solidaritatea a câști- 
gat 161 din 460 de locuri 
(deci 35 7, maximum de lo- 
curi cât i s'a permis să 
ocupe), iar în noul Senat 
creat, a obținut 99 din 100 
de locuri, în acesta dinurma 
neexistând restricții de a- 


. ME 


partenență politică. Este 
interesant de remarcat că 
printre candidații înfrânți 
pentru ocuparea locurilor în 
Sejim au fost primul mi- 
nistru Rakowski și alți sapte 
membri ai Biroului Politic. 
Deși aceștia nu au avut con- 
tra. candidați, ei nu au ob- 
țimt cele 50% voturi nece- 
sare pentru a fi aleși. 
Walesa, care mu a candi- 
dat a declarat că Solidari- 
tatea m va accepta să par- 
ticipe într'un guvern de coa- 
liție, dar este de acord să 
coopereze cu guverml în 
discutarea problemelor de 
reforme economice. 
Economia poloneză este 
într'o situaţie grea. Datoria 


PRIMELE ALEGERI LIBERE ÎN POLONIA 


externă a ajuns la 39 mi- 
liarde de dolari, iar infla- 
ţia în anul trecut a atins 
80 7. Totuşi Polonia este 
considerată ca ţară comu- 
nistă cu cea mai “tvester- 
nizată” economie, datorită 
flexibilității liderilor ei. 
Asttel polonezilor le este 
permis să aibe proprietăți 
particulare și să facă mici 
afaceri manipulând valută 
străină. După diplomații 
occidentali circulă în mod 
privat cam între 3 și 5 mi- 
liarde de dolari, ceea ce a 
dus la concluzia oamenilor 
din Vest, că Polonia are 
dintre toate ţările co- 
muniste, climatul cel mai fa- 
vorabil pentru investiții. 


MASACRUL DIN BEIJING 


De ce se te 

care cunosc din experiență 
regimurile comuniste, s'a 
întâmplat. Manifestațiile din 
capitala Chinei, la care au 
luat parte sute de mii de 
studenți, au fost întrerupte 
cu forța armată, încheindu- 
se cu un adevărat măcel. 


In noaptea de Sâmbătă, 
3 spre Duminică, 4 Iunie 
tancuri şi camioane cu sol- 
dați înarmați au pătruns în 
marea piață Tiananmendes- 
chizând focul pentru a 
împrăștia demonstranții. Au 
urmat câteva ore de cioc- 
niri sângeroase în care ar- 
mata a continuat să tragă 
forțând aproximativ 40.000 
de studenți să se retragă 
în centrul pieții în jurul 
monumentului eroilor revo- 
luției. Unii din demonstranți 
au răspuns atacatorilor, a- 
runcând cu cărămizi, cu sti- 
ele de-benzină care au aprins 
câteva vehicole, sau opu- 
nându-se prin lupte corp la 
corp. Pe străzile care du- 
ceau spre piață Tiananmen, 
cetățenii Beijingului au ri- 
dicat baricade pentru a în- 
greuna pătrunderea vehicu- 
lelor spre locul demonstra- 
ției. 


Timp de câteva ore, piaj 
centrală a Beijingului a ră- 
sunat de focuri de arme au- 
tomate, în timp ce într'un 
haos de nedescris se puteau 
vedea oameni fugind sau că- 
zând secerați de gloanțe, în 
decor de vehicule care ar- 


meau acei 


împrăştiate și de biciclete 
răsturnate. Sunetele ambu- 
lanțelor erau aproape neîn- 
trerupte,în timp ce difuzoa- 
rele stațiilor de radio făceau 
apel la cetățeni să nu ajute 
pe :'contrarevoluționarii ?, 
care au atacat armata. 


Reporterii occidentali au 
fost împiedicaţi să fotogra- 
fieze sau să filmeze scene 
din timpul înclestărilor, unii 
fiind arestați pentru câteva 
ore. 


După masacru, organele 
oficiale au amnțat moartea 
a câteva sute de soldați și 
a mmai 23 de studenți. 
Aceste cifre au fost apoi 
revizuite de câteva ori. Un 
ofițer a declarat la tele- 
viziune că mu a murit ni- 
meni, iar după câteva zile 
staţiile de radio anunțau că 
nici un soldat nu a deschis 
focul în piața Tiananmen. 
Sursele de informații occi- 
dentale estimează mmărul 
morților la câteva mii, după 
pătrunderea în piață a uni- 
taților armatei a 27-a. 

Deabia pe data de 9 Iu- 
nie, liderii chinezi au în- 
ceput să apară public. Deng 
a aparut la televizor, flan- 
cat de prim-ministrul Li, 
Presedintele Yong Shangun 
si Giao Shi şeful Securită- 
i care va deveni Secretar 
General al partidului comu= 
nist în locul lui Zhao Zi- 
Yang -cu domicilul forțat în 
urma atitudinei sale conci- 


deau, de sute de cadavre 


liante față de studenții de- 
monstranți- Deng a adus un 
omagiu trupelor de inter- 
venție și condoleanţe fami- 
liilor soldaților căzuţi, dar 
nu a spus nici un cuvânt 
despre victimele din rândul 
demonstranților. 

După masacru au avut 
loc greve si demonstrații 
în cele mai importante orașe 
din China. Aeroportul din 
Beijing a fost câteva zile 
înţesat de diplomați, turiști, 
oameni de afaceri sau stu- 
denți care se pregăteau să 
plece din China via Tokio 


sau Hong-Kong. _ A 
După brutala înăbușire a 
demonstrațiilor pașnice ; 


pro-democratice împotriva 
corupției şi pentru reforme, 
China a facut un urias salt 
înapoi. Ea tinde să devina 
din nou izolată ca îndecursul 
anilor 60. Toate țările oc- 
cidentale au protestat împo- 
triva atitudinei guvernului 
chinez. Statele Unite şiMa- 
rea Britanie au sistat vân- 
zările de arme de ori ce 
fel către Beijing. Uniunea 
Sovietică prin persoane ofi- 
ciale, si-a exprimat mirarea 
pentru, cele întâmplate. Re- 
cent Mihail Gorbaciov, a 
putut constata la fața 10- 
cului că era vorba de de- 
monstrații pasnice. , a 

Represariile însă conti- 
muă -se fac mii de ares- 
tări- pentru a depista pe Cel 
vinovați de “fcontrarevo- 
luție””. Au avut loc şi exe” 
cuţii. 


NUL ROMANESC 


1 


funeraliile 
€ uchinate lui Imre 
$ Budapesta și 
itralierele a 


UL 

roiuri Gorbaciov, 
a reușit să impuie 
an cuvinte rusești în 


intregii lumi, a 
îi cutia Pandorei în 
“njanea Sovietică. 


Primele alegeri deosebite 
4 cele cunoscute până 
spam În limea comunistă - 
dai o țară întreagă de 


sute de milioane era 


vast În linişte. Membri 
Y si  partidulu 
spi din URSS, 
sosținuţi de partid, n'au 
aleși, iar locul lor a 
completat de candidații 
stpeleai 


L Sesiunea deschiderii 
Sevietului Suprem a fost 
bansmisă în direct la 
bleiziune, cu mări de 
î puiţie care au afectat chiar 
pnoana lui Gorbaciov și a 
 sției sale. Reprezentanţi ai 
Hrior baltice și-au spus 
direct intenția lor, de a nu 
mspectă întru totul legile 
mnite dela Moscova. 
= Amrent totul decurge în 
semul unei direcţii de efec- 
Ină democratizare “stil 
american”, dacă chiar șeful 
AOB-ului a declarat că ei 
spzherrill schimb de 
cu agenția 
americană CIA. pi 


„Ce au adus în schimb 
RA din URSS? 

ş ea la cel mai înalt 

Pad spoziţției lui Gorbaciov, 

ît* 4 prins într'o singură 

late frânele puterii 

i sovietic, Dela 

a nimeni nu a avut 

; ș putere concentrată 

"sd singură persoană. și 

pe reușită datorită 

esa Cn bine părijalar, 

semne de liber. 

oala * gen comunist. 

„| „e consecvent este 

n aplicarea prin: 

„1 pe care le enunţă, 

lea după felul în care el 

lează minoritățile 


Male din URSS, Dacă 
baltice |j an 
ip “ Într'o anumită 

hinte - vbertăți 


ur 
4 male: nu același lucru 
mplă cu republicile 


IULIE 1989 


—— George AUGUSTIN— 


islamice sau alte 
naționalități din URSS. 
Represiunile din Georgia, 
Armenia și Kazahstan, sunt 
doar câteva exemple al 
căror ecou a ajuns până în 
lumea liberă. Tătarilor din 
Crimeia incă nu li s'a făcut 


dreptate, deși savantul 
Zaharov a fost ales la 
ultimele alegeri. Noi 


Românii suntem interesați 
de soarta Basarabiei și 
Bucovinei, unde încă nu s'a 
admis legal, alfabetul latin 
şi nici limba moldovenească 
drept limbă naţională a 
Republicii Moldovenești. 
Promisiuni s'au făcut în 
acest sens, dar de cuvântul 
Rușilor, basarabenii au 
destulă experienţă. 

Dacă în Rusia sovietizată 
procesul de destrămare 
comunistă este la începutul 
şi în plină desfășurare, în 
Polonia și Ungaria, 
evenimentele au ajuns la o 
inaintare nesperată nici 
acum un an. 

Alegerile libere, dar 
limitate pentru Camera in- 
ferioară poloneză, care au 
avut loc în Polonia, în urma 
înțelegerii intervenite între 
guvern și Solidaritatea, așa 
cum era de așteptat, au 


adus o victorie totală 
opoziţiei reprezentată de 
sindicatele libere 


Solidaritatea. _Consecvenţi 
procentului fixat de 32 
Liderii Solidarităţii nu au 
forțat scrutinul electoral 
pentru Camera inferioară, 
dar în alegerile pentru 
Senat, înfrângerea comu- 
în alegeri libere a 
fost de 99 procente ce de 
regulă se raportează în 
regimurile comuniste, a fi 
obţinut de candidaţii 
comuniști. Inţelepciunea 
opoziţiei poloneze de a nu 
participa la guvern este un 
semn de mare maturitate 
politică, evitând în acest fel 
împărțirea răspunderii 
eşecului inevitabil al 
sistemului comunist. 
Totuși, pentru ușurarea 
traiului cetățenilor, 
reprezentanţii opoziţiei au 
solicitat ajutorul lumii 
libere. Convorbirile avute 
de Lech Walesa cu 
Președintele Franţei Mit: 
terand, cu ocazia vizitei 
acestuia în Polonia, au 
demonstrat că Occidentul 
este dispus să ajute ţările 
din Răsărit, numai cu 
condiția liberalizării lor: 
Tratativele care se duc cu 
guvernul Germaniei oc: 
cidentale, pentru nor: 
malizarea relaţiilor dintre 
cele două țări, demonstrază 
faptul că Polonezii au 
stabilit un echilibru politic 
intern. Mai relevant este 
faptul că Polonia a cerut 
oficial Rusiei să-și asume 
răspunderea pentru 
genocidul dela Katyn, 
demonstrat definitiv că 
aparține Sovieticilor, și 
publicarea documentelor 
secrete de împărțire a 
Europei, în cadrul pactului 
de neagresiune germano- 


sovietic din 1939. 
Revenim iar la in: 

calificabila comportare a lui 

Churchill şi Roosevelt, care 


la Teheran și Yalta nu au 
făcut 


altceva, decât ac- 
ceptarea la o scară mai 
largă a pactului  nazi: 


sovietic și ne întrebăm: - 
Care a fost rațiunea acestui 
război câștigat de aliați, 
când s'a ajuns la o înrobire 
mai mare decât aceea pen- 
tru care s'a pornit cel de al 
doilea război mondial? 

Dece au tăcut țările 
lumii libere până acum 
despre acest binecunoscut 
pact și despre crimele dela 
Katyn, încă nu s'a pus 
întrebarea, Când 
învingătorii scriu istoria, 
adevărul este ținut sub 
cheie! 

„Revirimentul cel mai 
viguros îl reprezintă insă 
Ungaria. 

„Maturizată după drama 
din 1956 şi decepționată de 
abandonarea Occidentului, 
Ungaria a reușit să-și 
găsească suficiente forțe in- 
terioare pentru a ridica din 
nou capul. Acţiunea recentă 
este rezultatul a unor 
îndelungați ani, de când 
guvernul maghiar a căutat 
înţelegere cu emigrația 
maghiară anticomunistă, de 
după 1956. Cuvântul de or- 


Emigranţii maghiari nu 


au mai fost socotiți 
trădători, nici lachei în 
slujba imperialiștilor. O 


largă amnistie a fost acor- 
dată pentru toți cei care au 
participat la evenimentele 
din 1956. Ei puteau să se 
întoarcă în Ungaria, să 
viziteze ţara ca turiști sau 
să se reîntoarcă înapoi, 
fără a mai fi șicanați de 
organele securității, aveau 
voie să-şi lichideze bunurile 
abandonate sau să-și cum: 
pere locuinţe în Ungaria, să 
depună valută la băncile din 
Ungaria cu dobândă mai 
mare ca în Vest, depunerile 
erau garantate de stat și ele 
erau restituite la cerere, 
Faţă de toate acestea, 
rezultatul a fost că 
emigrația maghiară a făcut 
tot posibilul pentru a in- 
fluența Occidentul în toate 
problemele privind cauza 
maghiară și pentru plecarea 
trupelor rusești din 
Ungaria. Acţiunea 
maghiară unită a obţinut 
roadele ei. Ca prim gest, 
Statele Unite au restituit 
Ungariei, Coroana Sfân- 
tului Stefan, evacuată de 
refugiaţi în timpul 
evenimentelor din 1956.La 


scurt timp sn acordat 
Ungariei -după România: 
Statutul de naţiune 
favorizată. 


Discreta înlăturare a lui 
Kadar dela conducere, a 
facilitat intrarea în guvern 
a elementelor noi, care 
treptat, dela înlăturarea 
sârmei phimpate care 
împrejmuia locul unde au 
fost îngropați cei spân- 


| (ronica internatională 
ÎNCEPUTUL SFÂRSITULUI 


zurați pentru revoluţia din 
1956, a dus la reabilitarea 
lui Imre Nagy și înmormân- 
tarea lui cu funeralii națio- 
nale. Evenimentul a reamin- 
tit începutul revoluției din 
1956, pornită tot dela 
o înmormântare a umii 
reabilitat. .*“ dar experiența 
de atunci a fost prea scump 
plătită pentru a fi repetată. 

Ridicolul protest al lui 
Ceaușescu, al Germaniei de 
Răsărit și al Cehoslovaciei, 
împotriva funeraliilor 
naționale, este o dovadă de 
stupidă și anacronică 
rigiditate a acestor ultime 
relicve staliniste, incapabile 
să ţină pasul cu istoria. 

Chinezăria comunistă 
dela Peking, este tipică 
acestui popor asiatic. 

Cu forţa de oprimare de 
care dispune guvernul 
chinez, nu era nici pe 


departe nevoie să se ajungă 


la sinistrele execuţii, făcute 
cu cinism şi brutalitate, 


După revoluţia culturală 
maoistă, Deng avea 
suficientă experiență de 


felul cum trebuia lucrat. 
Chiar dacă în Piaţa Tien An 
Min, sar fi strâns un 
milion de oameni, numărul 
lor nu reprezenta nici unul 
la mie din populaţia Chinei. 
Armata ar fi putut să-i 
ridice în sus pe toți, dar n'a 


i “Ungaria mai făcut-o. Trimiterea une: 
presus de orice!” 


ostași neinarmaţi, care din 


primul moment s'au 
înfrățit cu studenţii, este 
iar o acţiune tipic 


chinezească. In definitiv ce 
au cerut studenţii chinezi? 
Stârpirea corupției şi liber- 
tate. Prima cerere avea un 
obiectiv precis și se referea 
la nomenclatura din par- 
tid, care huzurea în lux. 
Perfecta reorganizare 
a studenților, aprovizionați 
din plin cu material de 
propagandă,n'a scăpat nici 
o clipă organelor de 
securitate. Din documentele 
prezentate la procesele 
celor condamnați, s'a văzut 
că la semafoarele din in- 
tersecţii a străzilor, au fost 
montate camere secrete de 
luat vederi, agenţi ai 
securității infiltrați printre 
studenți erau dotați cu 
aparate de înregistrat 
și camere de luat vederi, 
ascunse sub haine. Si 
totuşi, studenţii au fost 
lăsaţi să manifeste chiar 
când Gorbaciov vizita 
China, ba mai mult, să stea 
de vorbă chiar cu Gor- 


baciov,  lăudându-i refor: 
mele. 
A fost manifestația 


studențească o acţiune a 
competiției dintre 
Premierul Li și Setul 
comunist Ciao? Arbitrajul 
lui Deng a fost marţial! 

Ce păcat de acest om care 
reuşise să convingă întregul 
Occident să uite că și el a 
fost comunist, Numai 
Cenugescu jubilează de 
impuşcarea în ceafă a 
studenţilor chinezi, Grăbită 
euforie, care îşi va primi 
curând revanşa, 


„Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


PAGINA 27. 


Efemeride 


arisul şi Franța se pregăteau de sărbătoare. La 
i Invalizilor, înconjurat de schele, se vor Suta 
zeci de mii de foiţe de aur, trase la subțirimi de 
microni, însumând peste 12 kilograme de aur pur, 
pentru a acoperi statuile care înconjoara păi, 
clădire. In Piaţa Bastiliei se lucra de zor pentru cea 
a 200-a aniversare a controversatei Revoluții Fran- 
ceze, împotriva câreia se măreşte aus) 
opozanților. Readusă în actualitate și dezbrăcată e 
superatributele care îi acopereau violenţa și genocidul 
inutil, Revoluţia Franceză din 1789, este considerata 
de un numâr crescând de persoane, ca precursoare & 
revoluției comuniste din Octombrie 1917 din Rusia. 


Inâlţat ca un simbol al triumfului materialist, Tur- 
mul Eiffel îsi sărbătorește centenarul tocmai acum, 
când eșecul ideilor materialiste Își trozneşte 
prăbuşirea din Peking la Budapesta și din Moscova la 
Varsovia. 


Parisul se agită, Parisul este în mișcare, dar pentru 
Românii prezenţi în aceste zile la Paris, altă 
sărbătoare eclipsează toată frâmântarea din capitala 
Franței. pă 

Pe Bulevardul de Latour Maubourg la numâru i 
străbătând frontiere și continente, la ora 9 dimineața 
în ziua de 16 lunie, în sala Domus Medica, s'au 
adunat Românii, pentru a celebra un alt centenar,al 
unei înălțimi care lasă în urmă Turnu 1 Eiffel și ari 
rie norii, urcată până spre  nemărginirea cerului, 
Luceafărul de Ziuă al Românilor. 

Timp de trei zile timpul și spațiul s'au estompat. 
Nu exista Paris, nici secolul donăzeci. leșirea din timp 
a mers departe si-a trecut din vremea lui x 
cel Bun -unde sia poposit la chilia călugărului Dan- 
până la masa de brad a Sărmanului Dionis care scria: 
“în această sărăcie, te inspiră, cântă barde, ban n'am 
mai văzut de-un secol, vin n'am mai băut de-o lună”, 


Figura boemă a lui Dionis a zăbovit doar o clipă, 
eterizându-se înspre Nirvana și în locul lui a apărut 
bătrânul dascăl -coleg cu Faust- care însă na 
încheiat nici un pact cu diavolul, dar lăsa spre știință 
că: *'de-oi muri...al meu nume o să-l poarte secolii din 
gură'n gură şi l-or duce mai departe'...Un semn de 
rămas bun și dascălul se irosește împins în neant de 


_ fantasticul zbor al lui Hyperion, fulger neîntrerupt, 


între un cer de stele de desupt, deasupră-i cer de, 
stele" care cobora în casa și gândul celor așezați la 
masă, căutau să pătrundă misterul acestei apariţii. 

Tainică legătură de ecumenicitate națională, spiritul 
celui plecat din lume acum o sută de ani, a dominat cele 
trei zile de comunicări, desferecând orizonturi în fieca- 
re din cei prezenți, care-i s mustrătoarea între- 
bare: -““Ce faceţi pentru ''vai de biet Românsăracul?*! 


Venea îndurerat, izgonit de cei care au îndrăgit stră- 
inii, în ţara întinsă dela Nistru pân'la Tisa. 1s'a 
răspuns cu dureros de dulce suferința celor din 
pribegie, care adună fâșii din sfâșiatele lui poeme, 
răvășite de roșii la putere, pentru a le reîntrupa în 
matea lor iniţială. 

1 s'a cântat din nai pe malurile Senei, pentru a-i 
dovedi că la Paris, după o sută de ani, datorită lui, 
Românii m-şi mai puțin tinerețile la stos, ciprecum el 
odinioară umblând cu traista plină de cărți pe umăr, 
un oltean hâtru, a reuşit să aducă pietrele din Valea 
Jiului la Muzeul Luvru, să vadă şi străinii ce poate 
Românul iar un alt epigon a deschis ochii Apusului 
că Dumnezeu s'a născut în exil. 

Din Salamanca și din Valea Rinului, din lumea 
nouă şi străvechea Romă, cei crescuţi în țară cu 
Vetgorile lui sub căpătâi, au venit să-i aducă prinosul 

or. 


Adunate cu migală de giuvaergiu, articolele lui, 
răspândite de-a lungul a 13 ani de trudă, au apărut 
-îndreptar naţional- de ziua comemorării lui. Si 
până în ziua când toţi duşmanii or să piară, ''din 
hotară în hotară” pentru a-i fi ''somnul lin şi codrul 
aproape", durat a fost în bronz, apărător 
al cuvântului românesc, sub pavăza ocrotitoare a 
SARE Trei Arhangheli dela Biserica din rue Jean de 
eauvais. 


Se lăsase seara la Paris şi o lună plină ca în cele 
mai frumoase versuri a răsărit să cinstească această 
noapte de pre-solstiţiu, când în neîncăpătorul 
amfiteatru din sala Domus Medica, patru din cele mai 
alese voci, crescute în țara de departe, înălțau spre 
eter cântecul lui, încrezător că urmaşii nu-l vor uita: 


Cum n'oiu mai fi pribeag 
De-atunci înainte, 

M'or troieni cu drag 
Aduceri aminte”... 


Căzuseră zidurile, a dispărut acoperisul, se auzea 
„C ş sul, u 
tălângi coborînd sara pe deal Şi țara venea aevea pen- 


tru toți cei prezenți, pentrucă până la întoar 
Tară, EI ne este Tara! x A bere 


” 


şi » 


d] 


e: 


PAGINA 28 


Toate manualele scolare 
prezintă relațiile dintre 
aceste două discipline și 
deschid tineretului perspec- 
tivele de înțelegere a con- 
ținutului si obiectului Eticei 
și al Politicii. Există mai 
multe feluri de interpretări 
și definiții, în amândouă do- 
meniile acestea, „dar autorii 
se străduiesc să integreze 
diferitele viziuni și proble- 
me într?o unitate mai largă. 
Cât de multrețin şcolarii din 
studiul problemelor de etică 
sau de politică, nu se poate 
determina, dar fiecare în 
parte, în viața de toate zi- 
lele, este confruntat cu di- 
verse aspecte, care sunt le- 
gate ori de etică, ori de po- 
litică și, de multe ori, de 
amândouă, 

Chiar în cazul că nu se 
acceptă nici un fel de poziție 
etică sau în acela în care 
politica este complet dispre- 
țuită. Asta, prin intermediul 
unor confuzii de valori, pla- 
nuri și concepte. 

Deși trăim într'o epocă 
în care primează politicul 
si participarea la viața po- 
litică este faptul caracte- 
ristic al acestei epoci, di- 
vergențele de opinii suntatât 
de radicale în exclusivismul 
lor, încât fenomenul politic 
nu mai poate fi nici descifrat 
nici descris și înțeles. 

In acest caz, nici etica 
m mai este așezată în fă- 
gasul ei adevărat în cuprin- 
sui disciplinelor intelectuale 
și spirituale. 


CONGRESUL AMERICAN 


Acest Congres, care a 
reprezentat totdeauna, sau 
aproape totdeauna, o insti- 
tuție de prestigiu politic, 
moral și național, este astăzi 
pus la grea încercare. Nu 
atât faptele concrete ne a- 
trag atenția, dar mai cu 
deosebire, dezbaterile care 
au loc în interiorul Con- 
gresului si în presa națio- 
nală. Toate valorilepolitice 
sunt luate în discuție, și se 
insistă asupra relațiilor! din- 
tre etică si politică. 

Incă ma apărut, nici o 
personalitate care să îndru- 
meze dezbaterile pe pro- 
blemele şi valorile ierarhi- 
2afe si care să ofere câ- 

va definiții simple dar e- 
e In această situație 
discuțiile cele mai aprinse 
au loc între fanaticii celor 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


ISSN 0705-9345 


Redacţia și administrația: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 
LSV 4L6 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 387.1832 


IULIE 1989 


CRONICA VREMII 


ETICĂ ŞI POLITICĂ 


—— lon BOIERU— 


două partide politice, întimp 
ce gazetarii dau târcoale 
subiectului sau temelor care 
sunt dezbătute. 

Dacă astăzi Congresul 
american este tulburat, el 
nu-și va reveni la o atmos- 
feră de liniște, la o așe- 
zare a apelor, decât în mo- 
mentul în care se vor putea 
găsi numitorii comuni, con- 
ceptele de bază ale politicii, 
ca disciplină intelectuală, 
care se ocupă cu viața so- 
cială, cu interesele unei co- 
munități naționale. Si viața 
socială nu se poate închi- 
pui fără principii și legi 
morale, deci si acestea îm- 
preună cu valorile morale 
trebuesc lămurite, atât în 
cadrul disciplinei etice, cât 
şi în complexul cu celelalte 
valori, principii și discipli- 
ne. Din agitațiile actuale din 
Congresul american, spe- 
răm că se vor obține cla- 
rificări şi îndrumări, per- 
sonale și colective, pentru 
acei ce' se aruncă în viața 
politică, care uneori se 
aseamănă cu o junglă. 


VIZITA LUI BUSH 
IN EUROPA 

Gazetarii o comentează 
ca un succes si ca o împli- 
nire de maturitate politică a 
președintelui ; american. Noi, 
vedem o altă față a lucru- 
rilor. Noi privim vizita sa 
ca o simplă formalitate dar 
care i-a oferit lui Bush o- 
cazia de a preciza liniile 
specifice ale politicii exter- 
ne americane asa cum în- 
țelege el s”o desfașoaretimp 
de patru ani. ă 

Această politică externă 
a făcut obiectul tuturor de- 
clarațiilor sale, în circuitul 
european. Din conținutul a- 
cestor declaraţii ale lui 
Bush se desprinde şi ac- 
centul de etică pe care pre- 
ședintele îl subliniază în 
aproape toate ocaziile. Acest 
accent apare cu evidenţă ori- 
de câte ori Bush atinge pro- 
blema relațiilor americano- 
sovietice și a perceperii co- 
munismului. 

In discursurile adresate 
poporului german, Bush a 
adus o serie întreagă de lă- 
muriri, care au o deosebită 
semnificație în contextul ac- 
tual al politicii internaţio- 
nale. Toate propunerile sale, 
adresate Rusiei Sovietice, 
pentru pacificarea lumii, 
sunt propuneri realiste, cu 


pregnanţă de politică se- 
rioasă și cu tonalitate etică. 
Nu se poate despărți atitu- 
dinea politică de cea etică. 
Viziunea politică apreședin- 
telui american, este o vi- 
ziune etică, fundată pevalori 
etice, fără sprijinul și di- 
recția cărora nu se "poate 
face politică. Poziţia sa față 
de comunism, față de Rusia 
Sovietică, este o poziţie mo- 
rală, căci refuză anularea 
demnității existenţei umane, 
pe care o practică marxis- 
mul. El privește cu pru- 
dență (o valoare etică) re- 
formele sau pretinsele re- 
forme din Rusia Sovietică. 

Intre propunerile lui 
Bush, pentru împăcarea din- 
tre occident și Răsăritul Eu- 
ropei, a fost și aceia a ale- 
gerilor libere! în țările sa- 
telite ale Moscovei. Această 
propunere este firește ex- 
presia unor esențiale prin- 
cipii etice, căci, în cazul 
realizării unor astfel deale- 
geri, națiunile subjugate au 
șansa cea mai potrivită de 
a-și recâștiga libertatea, 
suveranitatea și indepen- 
dența pe care "e-au pier- 
dut prin mijloace brutale 
(imorale) și într'o configu- 
rație politică titei rațtol la 
care a fost absurdă și a fost 
depășită, Alegerile libere 
sunt expresia etică a re- 
laiilor, căci se recunoaște 
calitatea de responsabilitate 
a omului, a individului ca 
atare. 

Pe de altă parte, Ameri- 
ca săvârşeşte un act de etică 
prin promovarea unor ale- 
geri libere în Răsăritul Eu- 
ropei. Acest Răsărit suferă 
de peste 40 de ani toate 
tribulațiile unor acțiuni po- 
litice lipsite de valoare etică 
si astfel, s'au creeat tra- 
gedii naționale, care tre- 
buesc să i-a sfârșit. 

Ar fi un mare păcat ca 
totul să se oprească la o 
simplă propunere, în cadrul 
unor manifestări spectacu- 
lare de politică internațio- 
nală. Eliberarea națiunilor 
de sub jugul Sovietic este 
un imperativ moral al mo- 
mentului politic, care cere 
tuturor perseverență şi 
energie pentru împlinirea 
lui. Adevăratul succes al 
vizitei lui Bush în Europa 
îl constitue viziunea etică a 
politicii sale, care nu poate 
fi banalizată prinacoperirea 
cu altfel de elemente de- 


CUPON DE ABONAMENT 


corative și spectaculare. 

Președintele Bush se 
menține pe poziția fermă a 
lui Reagan si are o viziune 
bine articulată de politică 
externă, şi el aduce un di- 
namism şi o claritate care 
genereaza optimism și mă- 
suri concrete pentru 'reali- 
zarea unor idealuri morale 
și naționale. 


DEMISIA 


LUI JIMMY WRIGHT 

Ceea ce este interesant 
în această demisie este cri- 
tica aspră pe care o face 
fostul “Speaker”, Congre- 
sului, în declarațiile sale. 
Ceea ce este, în realitate, 
o contradicție logică și mo- 
rală. Fostul congresman 
descrie în termenii cei mai 
violenți pe membrii congre- 
sului (camera deputaților, în 
acest caz) și deschide un 
proces. întreg față de acest 
Congres. Este explicabilă 
amărăciunea lui Wright, căci 
a pierdut o poziție de im- 
portantă putere și eficiență 
politică, dar el uită un lucru 
serios, și anume, că ela 
fost Speaker până acum. Prin 
poziţia lui el putea iniția o 
îndreptare a stărilor deplo- 
rabile pe care le descrie 
sau le trece subtăcere. Care 
au fost măsurile legale, 
practice, pentru stabilirea 
unor ținute morale a mem- 
brilor din Congres ? Nu le 
cunoaștem și plângerile lui 
nu sunt acum legitime, pen- 
trucă Congresul american a 
fost condus cu mână de fier 
tocmai de către Jim Wright. 
Păcatele sau virtuțile aces- 
tui congres sunt și ale lui 
Wright, sau poate. mai de- 
grabă ale lui, deoarece nu a 
arătat nici o intenție de co- 
rectare și nu a excelat prin 
promovarea de valori etice. 
EI nu trebuia să-și asume 
postul de speaker decât pe 
temeiul unor valori morale 
și obiectivul de a păzi legile 
morale fundamentale ale 
oricărei acțiuni politice, 

Jim Wright nu are nici o 
autoritate morală de a cri- 
tica pe alții deoarece el nu 
este victima altora, ci vic- 
tima propriilor lui acţiuni 
și concepții de politică și 
etică. Numai atunci se va 
putea împăca cu sine şi cu 
sie însuși deficienţele strue- 
turale care mu i-au mai îngă- 
duit să-şi exercite mandatul 
politic. 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LL] mov 


NUMELE DE FAMILIE... eneneaneeranesennenenenenateaaaee 


[] REÎNNOIRE 


..... 


PRENUMELE... momen oeeseoenacneeeeteeeseceeneatee aaa ne aaaaee seamana nanesoeseaneateateaa: 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 


$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIIIN- 
$ 30 PENTRU INSTITUȚII 
$ 25 TOATE ȚĂRILE 


CUVANTUL ROMANESC 


. 


“NOTE SI COMENTARII 


REALITĂŢI 


DIN ROMÂNIA 
LUI CEAUŞESCU 


Impărtășim de data aceasta cititorilor noștri 
povestea unei călătorii în România a unor membri din 
gruparea “'Regenbogen'', organizaţie caritativă 
religioasă de ajutorare a credincioşilor de dincolo de 
Cortina de Fier, descrise în numărul din Martie: 
Aprilie 1989 al curierului ““Glaubenskampf im Osten 
und wir”; în care sunt descrise realitățile din România 
lui Nicolae Ceaușescu. 

““Cu autocamionul încărcat până sub acoperiș cu 
alimente și îmbrăcăminte, pe o vreme plăcută, ne-am 
început călătoria. Spre seară, am ajuns la granița 
română. După ce am făcut formalitățile vamale de in- 
trare în România, suntem la bunul plac al vameșilor și 
grănicerilor. Dacă ești nedorit, ești întors imediat 
sau trebue să plătești taxe vamale exorbitante. După 
ce primim viza de intrare, ni se ordonă să descărcăm 
mașina... In urma unui schimb de vorbe cu ei cu 
privire la pașapoartele noastre, îi invităm pe vameşi 
și pe grăniceri să se servească singuri din încărăctură, 
Si astfel: piperul, cafeaua, salamul, ciocolata și por- 
tocalele își schimbă proprietarii. Până şi bateria de 
buzunar își găsește un om prietenos care ne-o 
ia... Tutuşi cu 250 de mărci vest-germane plătite 
drept vamă, considerăm că am scăpat destul de ief- 
tin... 

“Prima noastră impresie, odată ajunși pe teritoriul 
românesc, este că am intrat într'o țară întunecată: 
Lumina lipsește pe străzile prost întreținute şi chiar 
în orașe domnește întuneric deplin. Până și pe feţele 
oamenilor am observat întunecimea, neîncrederea și 
melancolia ce la amăra viața. 

““Telul călătoriei noastre era regiunea de Nord a 


țării: Moldova, pe graniţa cu Rusia Sovietică, unde 


sosim după vreo treizeci de ore. Pe străzile 
întunecate, înzăpezite şi aluneacoase, doar o patrulă 
poliţienească ne întrerupe călătoria... In zorii zilei, 


ajungem într'o localitate unde suntem așteptați de | 


comunitatea credincioșilor. După un prietenos salut 
de “'bun venit” din partea lor şi un “bine vam găsit 
din partea noastră, avem ocazia să ne odihnim şi să 
tragem un pui de somn câteva ore. 

““După aceea, la *“Shop””, unde mumai străinii si 
admiși să facă cumpărături pe baza pașaportului şi în 
schimb de valută străină, cumpărăm alimente... 

Articolul continuă cu ceea ce noi considerăm o 
deplină debandadă în sistemul comunist al României: 

"*Ceea ce am văzut aici, ne-a impresionat din cale 
afară. La marginea oraşelor, complexele industriale 
Împrăstie i în văzduh o imensă murdărie. Apropiindu- 
te de ele, totul e negru şi murdar. In oraşe, familiile 
locuiesc în blocuri urâcioase. Totul pare neterminat, 
atât înlăuntru cât şi pe afară. Lumina electrică 
într'un asemenea bloc se află pe scări tot la cel de al 
doilea etaj. Locuinţele sunt în cea mai mare parte 
umede, robinetele de apă picură neîntrerupt iar 
mirosul greu de gaz metan întrebuințat în bucătării 
comune este prezent peste tot. 

“In aceste blocuri, ne dăm seama că viața este cât 
se poate de nesănătoasă, în special pentru copii, pe 
feţele cărora poţi vedea cercuri negre sub ochi, pielea 
îngălbejită şi părul de pe cap decolorat. In general ai 
impresia unei barbarii imense şi a unei sărăcii în care 
sunt închiși aceşti oameni și din care nu pot ieşi... 

““A doua zi dis de dimineață, ne-am luat rămas bun 
dela comunitate, plecând să vizităm şi să ducem şi 
altora din bunătăţile aduse cu noi altor comunități 
depe graniţa cu Uniunea Sovietică... 

“Intorcându-ne îninteriiorul țării, se făcuse frig peste 
noapte, iar zăpada în pasurile Carpaţilor se ridica la 
patruzeci de centimetri... 

“In drum spre casă, părăsim minunatul peisagiu 
înzăpezit al României”... 

„„„Iar noi încheiem cele de mai sus cu vorbele 
desprinse dinti'un cântec românesc: 


“Dă Doamne la lume bine, 
Si nu-ți uita nici de mine...” 


Nicolae NOVAC 
CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


* CUVÂNTUL 
ROMÂNESC ” 


LUPTATI ÎMPOTRIVA 
DUȘMANULUI 
COMUNIST 


“ll a Arii di ir