Cuvantul Romanesc anul 12, nr. 139, noiembrie 1987

au ai 


pot ma 


NOUA AREA ACORD ADD ALCOOL AAA AAA LALA ALLAN a 


E A N N aaa ORE Oe i 


Un jurnalist european, poate cel mai 
bun cunoscător în materie, spunea recent, 
fără să fi putut citi ce mai scriu Românii 
liberi, pe ici, pe colo: “'Sovietele se gân- 
desc la stabilitatea Imperiului lor”. Cum 
se zicea la noi: ''scurt și cuprinzător”. In 
consecință: stabilitatea regimurilor ac- 
tuale din țările satelite, nu e decât 
binevenită. 

In Rusia datorită naționalismului 
Rușilor, bolnav am putea spune, lumea 
vrea să trăiască mai bine, dar “'Rusia să 
fie tare”, cât mai tare. Deci problema e 
cam așa: cum să se facă Rusia mai tare ca 
să dea mai bine de mâncare? 

De aceea se caută la faţa locului o 
soluţie pentru îmbunătăţirea producţiei și 
a circulaţiei bunurilor, pentru scoaterea 
administrației din scleroza gerontocrației 
din “nomenclatură”, însă nici vorbă nu 
este să se pună în discuţie sacro- 
sanctitatea ''marxism-leninismului”, in- 
strumentul de bază al imperialismului 
sovietic. Odată pierdută această cheie se 
fărâmițează Imperiul şi Rusia nu mai 


HE LARGEST ROMANIAN UNPR UI THE FREE WORLD 
„ANUL 12 Nr. 139 NOEMBRIE 1987. PUBLICAȚIELUNARĂ EDITOR. GEORGE BĂLASI 


ISSN 
FER PR. 


ILUZII NOCIVE 


—— Aurel P0OP— 


domină cu Rușii ei jumătatea nerusească 
din acest Imperiu Eur-Asiatic, ca să nu 
mai vorbim de coloniile europene pe care 
le sug până la măduvă. De aceea toți 
Ceaușeştii, şi câte alte fenomene de acest 
fel, susținute de tot ce e mai putred, mai 
laș, mai rău până la măduvă între diverșii 
indigeni est-europeni, profită de im- 
perialismul rusesc. 

La noi banda Președintele- România este 
destul de perversă şi vicleană ca să 
priceapă acest lucru, de altfel săritor în 
ochi pentru cine are ochi, deci în afară de 
idealiștii occidentali, așa că îi trag și mai 
sforăit cu “independența”, punând la 
treabă cei mai buni lăutari, “'primași” 
cum se numesc lăeţii artiști din Ungaria, 
deci cu cele mai unsuroase arcușuri, pe 
coarda sol, cu nostalgii patriotice de ocnă. 

Așa că Românii care azi, la disperare, 
încep să creadă într'o născocire de tip 
“*Gorbaciov-Liberatorul”, ar fi bine să-şi 
interzică pe cât mai drastic o asemenea 
aberaţie. 

Nu încape de altfel nici o îndoială că 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI. AFRICA ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA. BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITAI 


dacă vreunii ar repeta pe undeva tentativa 
Dubcek, Tătucul Glasnost ar intra imediat 
cu tunul în ei. 


E bine să ne amintim că național- 
socialismul, de pildă, se considera un bun 
național exclusiv, şi nici de cum marfă de 
export. Așa erau și Turcii. A fi “Turc”, 
deci islamic, era un privilegiu național, 
aşa că nu interesa deloc ''turcirea'” 
vreunui popor, ci poate cel mult câte-o 
convertire care ar fi putut avea consecințe 
politice şi economice favorabile pentru 
Sultanat. 

Așa că Gorbaciov cu '“'glasnost- 
perestroica” lui doar se face că le-ar vrea 
și pentru alţii. El știe că dacă sateliții o 
iau de capital cu “deschiderea” și 
“reforma!” o fac radical, deci ar merge la 
lichidarea comunismului în care nu mai 
crede nimeni, afară de ''pătura 


suprapusă.” 

Această dizolvare ideologică cu aplicări 
practice productive ar aduce enorme 
pagube economice şi politice pentru cen- 


Kremlin. Stim că stările de spirit se 
transmit, pentrucă există la oameni vasele 
comunicante. ale spiritului, aşa că 
popoarele ne-ruse din Rusia ar începe să 
fiarbă,plecând chiar dela Ucrainienii, care 
nu vor uita niciodată victimile lui Stalin, 
de când cu “'dumpingul”. 

Comuniştii din R.S.R. și-au dat imediat 
seama că toate “'glasnoastrele” şi 
““perestroicele” nu sunt de epxort, și pe 
cât fac mai puţin caz de ele, pe atâta zbirii 
sistemului satelitic sunt mai siguri de 
situaţia lor. Cum R.S.R. este țara cea mai 
persecutată cu sloganul “independenței”, 
plus șovinismul adiacent, refuzul acestor, 
să zicem, “idei”, apare ca un nou act de 
eroism patriotic pentru independența 
patriei şi buna conservare a '“patrioților”” 
din partid. Simiesca parodie '“patriotică”, 
a unora care ““nu ar asculta de Moscova”, 
cade Moscovei ca o bucată de pandișpan. 

Altceva este cu ne-Moscova. In lumea 
liberă, afară de unii cu stricte interese de 
alt ordin decât economic sau simplu 


trala 


PER 


EUL III UITI TITI LIU TI TUI 


[| 


DEPINDE 


UNDE TE UIŢI 
Eugen BÂRSAN 


postori comuniști, 


jim, 


pesimism exagerat. 


In obiectivul uităturii pusă în discuţie, suntem no 
Românii din exil. Eu, Dumneata și toți ceilalţi, care 
împărtășim o soartă comună. O soartă care ne-a 
despărţit de țara de naștere a ființelor noastre pen: 
trucă n'am vrut să ne lăsăm să fim părtași ai 
desfigurării ei. Desfigurare operată de blestemaţii im: 


lar odată ajunși în străinătate, fiecare ne-am 
întâlnit cu norocul sau nenorocul care ne paște ca 
refugiați. Un noroc sau nenoroc care în ultimă in- 
stanță nu înseamnă mare lucru fiindcă nici un loc din 
străinătate, ori unde ar fi el, nu poate înlocui 
sufletește cerul și pământul de acasă intrat pe viață în 
făpturile noastre, și după care nu putem să nu tân- 


Dacă în privința mai sus ilustratei sorţi comune, 
care vrând-nevrând ne ţine pe toți în aceeași postură, 
nu poate exista nici o dischţie, un pas mai departe 
putem fi totuşi confruntaţi de întrebarea: în ce 
măsură soarta comună pe care o împărtășim cu toţii, 
ne este și o bază de trăire şi acțiune comună la nivelul 
datoriilor care ne incumbă, ca grup românesc în exil?! 

In fapt, cu această întrebare am intrat într'un 
“subiect precar. Căci sunt destul de mulţi aceia care 
vâd oamenii exilului întrun fel dominat de un 


Acestora le opunem părerea că, situația din exil 
nu-i așa de neagră precum, chipurile, ea ar arăta. Si, 
argumentăm această părere cu ceea ce ştim în chip 
pozitiv din contactul strâns pe care-l avem cu mulţi 
fraţi de exil, care fără îndoială, reprezintă o indicație 
de masă. Fraţi, care lipsiţi de o atenție românească 
locală, caută undeva o întreținere şi aşa ajung să scrie 
la Cuvântul Românesc, Ne gândim și credem că, dacă 
aceşti frați Români nu ar fi posedaţi de ceva calităţi 
naționale, nu s'ar apuca să umble după contacte de 
4 Continuare în pog.3 
UD LU UIT IT ITI a ITI TITT e TITEI TIȚII 


Există intelectuali pe ca- 
re îi irită mitul istoric al 
Românilor întrupat în Dom= 
nul Mihai, numit Viteazul. 
Cauzele acestei iritări pot fi 
mai multe. De pildă ceva ca 
un nou realism după care nu 
se consideră “istorie” decât 
ceea ce se află scris negru 
pe alb în documente. Dar 
lipsa de simpatie pentru Mi- 
hai Viteazul mai poate fi şi 
alta, Lăsăm de-o parte abu- 
zurile patriotice de azi care 
inevitabil provoacă reacții. 
Dar o cauză mai poate fi și 
amintirea tragicei farse a 
“Ordinului Mihai Viteazul” 
de prin 1939-40, cu eroi mai 
mult sau mai puţin burtoși, 
îmbrăcaţi în pelerine albe, 
cu căciuli şi pecete pepiept. 
Aceasta era caricatura “'Or- 
dinului de Malta”, și a fost 
unul din semnele de piază 
rea al lichidării României 
Mari. 

Mitul Mihai Viteazul si 
E memoria războiului de în- 
| tregire erau criminal pro- 


fanate, mai ales că deve- 
neau elemente de manipulare 
propagandistică întoemai ca 
sl în atâtea profanări de azi. 
maginea nefastă a acestor 


“centralismului democratic” 


dela 


ILIA. OLANDA. ROMANIA. SPANIA, SUA. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


UN SIMBOL 


— George BRANA— 


paiațe ce trebuiau să fie 
cavaleri ai unui dezertor, 
s'ar putea să se fi sublimat 
în poemul epic al lui L.M. 
Arcade, “Poveste cu Ti- 
gani”, într'o sintagmă de 
neuitat: ““Domnii Cavaleri”, 
ceea ce inevitabil duce la 
facticii ''eavaleri” amintiţi. 


Mitul istorie românesc 
s'a împlinit cu înfăptuirea 
României Mari. Mihai Vi- 
teazul a fost acela care i-a 
dat prima protecție, scoasă 
în evidență de primul filosof 
al istoriei românești Nicolae 
Bălcescu. El își propune la 
începutul cărții * Românii 
sub Mihai Viteazul” să ara- 
te “'acele lupte urieşe pentru 
libertatea şi unitatea națio- 
nală” (“'Cartea I.I"). Mitul 
libertății şi unității s'a îm- 
plinit după o mie de ani cu 
cea mai grea istorie din 
Europa creștină, și împli- 
nirea s'a numit “România 
Mare”. Cei douăzeci de ani 
de libertate au trecut ca un 
vis. După atâtea secole de 


suferințe, nedreptăți şi grele 
întrângeri, rpicăelA re a 
trăit ca într'un somn de o- 
dihnă și refacere între 1918 


şi 1940. Dar trezirea a fost 
cumplită. România Mare a 
fost ruptă în bucăți iar după- 
războiul, în care s'au adus 
cele mai disproporționate 
jertie din cel de-al doilea 
război mondial, a fost al 
celor 43 de ani, din 1944 
până azi, un vis rău tăcut 
realitate și numit în bătaie 
de joc “tepoca de aur”, 

De multe ori avem im- 
presia că somnul celor 22 
de ani după împlinirea mi- 
tului istoric românesc con- 
timă în acest exil. Din care 
ne mai zgâlțâie câte unii 
veniți din visul rău al reali- 
tății din țară. De aceea dis- 
cuțiile politice sunt lipsite 
şi de orice stringență a rea- 
Îității și de un mit care să-i 
dea vreo dinamică spre vii- 
torul libertății. 

Să luăm lucrurile cum 
sunt, dar să nu ne mulțumim 
cu filosofia unui ''așa stăm 
prin forța lucrurilor, las'pă 
seama Americanilor” că de- 
mocrația vine pe tavă, numai 
liberi să fim. Este ovident 
că m știm cum să liberăm 
noi România, dar mai ştim 
că nu “toată liberarea” vine 
numai dela alţii. 


Conţinuare în pag.3 


AL UNITĂȚII NAȚIONALE 


8 Noembrie 1987, ziua Sfântului Arhanghel Mihail 


Mitul României Mari și 
libere trebue reactivat, în- 
tr'un stil demn de o ““Ro- 
mânie Mare şi liberă”, deci 
să regăsim energia istorică 
a mitului care ne-a duspen- 
tru o clipă la ce-a prevăzut 
Bălcescu, alegând pe Mihai 
Viteazul ca să dea expresie 
istorică a gândirii lui. 


Ca şi în jurul anilor 1840 
avem nevoie de o concen- 
trare a întregii energii mo- 
rale si spirituale în vederea 
xeîntaririi umi simbol al 
unității tuturor Românilor. 


Sunt destule şi puternice 
argumente pentru a mu pier- 
de simbolul monarhic din 
conștiința noastră, oricât de 
mare ar fi desorientarea 
şi chiar scepticismul dispe= 
rat la care duce istoria ro- 
mânească prezentă. Regele 
legitim al Românilor este 
azi Regele Mihai. Sperăm 
că ilustrul patronaj al aces- 
tui nume, În care sacrul si 
istoricul se întâlnesc 
mitul românesc, va fireadus 
de noi la eficiența unei uni- 
ăți românești pe care de 

ţia ani o cer frajii noștri 
asupriți din țară, : 


E 


pi 


ză 


; 
[i 
y 
Fi 
ş 
+ 
Li 
i 
vu 
ia 
n 
p 
î 
ți 
și 


At ete 


că Sa ba 


a 


STR E E 0 58 


Spit pe tg ere rover pote Te Ari te porto 


dit) 


PE 


tara p e are N) dp 7 aa at 6 


Pen Ene nora e 3 ear red a Se ri ia i ez 


pe prime Ten ma ptee bip are ri 
a. Po. a; 


| 


L 


| 
| 


| semnate. 


i (fai J 
„ REÎNN 
Pat 


————————— 


editorial 


DUPĂ 0 VIZITĂ 
ÎN EUROPA 


Este incontestabil că, noi Românii, am fost în bună 
parte influenţaţi de ideile şi valorile spirituale ale 
Americii şi Canadei, după așezarea noastră în această 
zonă geografică. Prin firea lucrurilor şi printr'un 
proces lung de adaptare, am ajuns să înțelegem mai 
bine idealurile, vederile și tendințele lumii americane 
şi canadiene. Si, în felul acesta, să găsim punți de 
comunicare şi de apropiere, chiar dacă rămân 
diferențe și antagonisme între vederile noastre. 

Am văzut mai bine acest lucru, în vizita recentă, pe 
care am făcut-o în Europa, unde am întâlnit com- 
patrioți din exilul românesc, care s'au stabilit în 
diferite țări din vechiul continent. Peste tot am găsit 
Români exilați, plini de dinamism, de preocupări vii 
şi profunde pentru problemele naţionale și îngrijorați 
de suferințele “'de acasă”. Pretutindeni, există nuclee 
de fermentație românească, de viaţă și manifestări ale 
specificului pe care nu l-au părăsit. In fiecare 
comunitate se dezbat problemele lumii, tendințele ac- 
tuale, perspectivele viitorului și se menţin treze 
aspiraţiile neamului românesc, în contextul lumii de 
azi. 

Acolo, în Europa, însă tensiunile sufleteşti sunt de 
altă natură, mai presante și mai alerte. Exilaţii 
români din Europa trăiesc într'un climat deosebit de 
cel din Nordul american. Ei sunt mai aproape de ţară, 
au un contact mai direct cu ţara, ştiu mai multe 
despre evenimentele din ţară și Europa occidentală 
este mai copleșită de pericolul sovietic. Ritmul 
acţiunilor românești din Europa este mai accelerat şi 
temperatura lor mai ridicată. Divergenţele de păreri 
mai profunde și mai radicale, deşi există un fir 
nevăzut care-i apropie pe toţi sub aceeași boltă a 
preocupărilor de chestiunile naţionale. 

Intr'un anumit fel, aceste divergențe au un efect 
binefăcător, căci sunt surse de idei, vederi, poziţii 
care, oricât de eronate ar fi ele, îngăduie expresia 
unor energii creatoare, pluralistic 
„cuprinzătoare, De cele i 


mu! aceste 


ajută la definirea multiplicității de posibiliti 
de confruntare cu realitățile istorice şi politice. 
Firește, ar fi bine să se găsească un ''modus vivendi” 
de apropiere, pentru a consolida frontul românesc de 
luptă, pe temeiul unui cavalerism politic care are 
totuşi o frumoasă tradiţie în trecutul naţional. 
Noi, cei din Nordul Americii, cu toate frământările 
domestice din această parte de lume, am găsit acest 
“modus vivendi”, de apropiere a comunităților 


ceea ce 


românești, pe mai multe planuri de activitate și cel 


puțin, nu mai există antagonisme înveninate şi 
_ucigătoare de unitate. Azi, pe aceste meleaguri, există 
o liniște împăciuitoare, care este rodnică pentru 
înfăptuiri bune și majore. 7 
In acest spirit, pregătirile pentru “Festivalul 
Românesc din 1988”, când se aniversează 70 de ani 
dela Unirea cea Mare din 1918, vor aduce închegări de 
unitate naţională, la un nivel ascendent de românism, 
cu o participare esenţială a tot ce este curat şi auten- 
tie reprezentativ pentru “'ideea românească”. Sub 
semnul acestei “idei românești”! ne vom aduna cu 
dragoste fierbinte de neamul din care am crescut, pe 
care-l servim și prin care arătăm lumii frumuseți și 
originalităţi specifice și creatoare. Si această dragoste 
este singurul factor care primează în viaţa noastră și 
- prin care putem re-intemeia unitatea spirituală, de 
care avem nevoie în luptă şi în construirea viitorului 


sațioral - George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 


nu îmnărtășeşte totdeauna ideile şi punctele 


vedere ale colaboratorilor din articolele 


» 


nal”” pe 


= 


e şi mai 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
- Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
Canada şi U.S.A., se pot trimite *Cec Poştal”! (Money Order) sau *Cec 


“alte Continente, prin “Mandat Poştal”! sau “Cec Inter- 


ziarului: 
a CUVANTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 
Second Class Mail Registration Number 4133 


OIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


NOEMBRIE 1987 


DIE 
CRUZIMI “UMANISTE” | 


—— Adrian B.COSMA— 


însă la această poruncă im- 
perială în diverse grade, 
unele mai mult, altele mai 
puţin. 

Unii se mai pot justifica 
prin frică, ceea ce sar 
înţelege când ar fi vorba de 
Soviete, dar cine se poate 
speria în afară de tirania 
cea mai bicisnică, ca aceea 
dela București? Acolo 
cetățenii fără nici o apărare 
sunt supuși pe loc celor mai 
grele încercări, dar în afară 
ea nu poate amenința pe 
nimeni. Motivele pentru 
care această colaborare 
atinge grotescul tragic nu e 
nevoie să le punem în 
discuţie. Rezultatele lui 
sunt nule pentru cei ce 
încurajează azi acel regim. 

Se întâmplă chiar și 
lucruri de necrezut. Astfel 
din presa franceză, deci 
dintr'o ţară mai puţin 
supusă normei imperiale, se 
află din când în când câte 
ceva ce ne face să ni-se 
zburlească părul. 

Astfel, nu prea de mult, 
s'a relatat cum un foarte 


Niciodată mu si-au bătut 
oamenii gura mai mult ca 
azi cu... “umanismul”. 

Umanismul se împarte în 
trei: umanism de dreapta, 
umanism de stânga și 
umanism de centru, 
Umanismul de dreapta este 
anti-marxist, cel de stânga 
este marxist iar cel de cen- 
tru este așezat direct sub 
tronul lui Jupiter, ca 
America de azi. 

Acest umanism tutelar, 
din nefericire, adevăratul 
umanism al dreptului la 
fericire, cum scrie în con- 
stituție, s'a înfrățit în tim- 
pul războiului trecut cu 
umanismul roșu, al 
masacrului, al torturii şi al 
desțărării, practicat de 
Stalin înainte şi după 
imitatorul său, Hitler. Din 
această cauză colaborarea 
demo-comunistă consacrată 
prin frăția de arme cu 
nefârtatul a rămas de 
patruzeci de ani, dela 
Nuremberg încoace, ca 
model al tuturor celorlalte 
democraţii, care s'au supus 


2 
*KARISRUHE, GERMANIA DE VEST - Se pare că în 
acest an, în marea sa generozitate, partidul a dat 
multe pașapoarte, în special pensionarilor şi pen: 
sionabililor. Din tot ce am auzit dela cei care 
m'au vizitat am înțeles în chip clar că ura 

triva clanurilor cond n pa- 


Im 


“înmulțesc bărbuleștii (dela cumnatul lui Ceaușescul. 
Apoi se mai aude că în armată și chiar şi în 
securitate, cresc nemulțumirile (sau mai corect 
“*nemulțumirili””). 

Tot dela acești vizitatori am mai aflat şi puncte de 
humor românesc: alb, roz sau negru: 

-Care este cea mai ieftină ţigară în RSR? Kent: 
Cine o plătește nu o fumează, iar cine o fumează, NU 
o plăteşte. 

G.B. 

*P ARIS, FRANTA - Da, este foarte adevărat. Când iau 
din cutia postală ziarul Cuvântul Românesc, îl îmbrăţi- 
șez și-l sărut și odată cu el, pe Dumneavoastră, pe toți 
cei curajoși, pe toți temerarii care au suferit în țară şi 
se găsesc pe aceste meleaguri, Dumnezeu știe cum 
si mu se stiesc ca în articolele lor scrise în Cuvântul 
Românesc să ducă pe față o luptă dreaptă împotriva po- 
liticii nefaste a partidului comunist din țara noastră, în 
frunte cu conducătorul lor iubit, Nicolae Ceaușescu. 

Căci cum zice Latinul, '“Verba volant, scripta ma- 
lent”?. Acestia, socotesc eu, sunt adevărații Români care 
si aici peste hotare, continuă să-și iubească țara și să 
ormeze mai departe un tot unitar a ceea ce gândește si 
doreste Românul. Căci știut este că toţi cei ce au încer- 
cat în țară să dezvăluie adevărul, au fost închiși, ucisi 
sau surghiuniți peste hotare, când au intervenit anumite 
situații sau anumite personalități din afara țării. 

Nu știu cât sunteţi de tineri sau de bătrâni, dar vă 
admir și mă alătur vouă, la cei 68 deaniai mei. 
Speranța HARSOVEANU 


*WATERLOO, CANADA - Citesc cu multă plăcere si 
delectare amintirile atât de trumos depănate din via- 
ţa artiştilor români din România, ale binecunoscutului 
actor Florin Scărlătescu. Imi amintesc şi trăiesc nos=- 
talgia anilor studenției,când, deși săraci fiind, nu scă- 
pam nici un spectacol de teatru. Trăim aici, într'o lu- 
me plină de computere, dar lipsită de artă. Ii mulțu- 
mesc maestrului Florin Scărlătescu pentru fericita 
inspirație de a scrie amin- 
tiri din viața sa de teatru 
precum și întâmplări din 
viața altor actori cunoscuți 
| l-as sugera, în măsura 
posibilităților, să le strângă 
într'o carte, care si-ar găsi 
loc în biblioteca” oricărui 
Român iubitor al teatrului, 
De asemenea, personal, 
apreciez că maestrul Scăr- 
lătescu a ales ca loc de 
primă publicare un ziar de 
prestigiu ca acesta. 
Ii doresc sănătate şi de- 
plin succes în noua sa artă, 
a scrisului, 


L.M. 


CATRE REDACŢIE 


CUVANTUL ROMÂNpe, 


important politician din 


cident? Toţi cei din 
Germania Occidentală, șef 


cident ne aducem atahțăă 


de partid, considerat de cum atunci în Franţa şa 
dreapta liberală, catolic organizat o divizie dea pi 
până în vârful unghiilor, sprijine revolta, dara căzu 


după ce-a făcut o scurtă 
vizită Preşedintelui din 
R.S.R., odată întors acasă a 
cerut guvernului federal să 


din iad Kadar, care nu 25 


mai lăsat timp pentru acesț 
ajutor. A 


Se adună azi în Euro 


arate mai multă înțelegere Centrală adevărate cohorte | 
pentru... Ceaușescu. de terorişti din toate 

““Inţelegerea” s'a arătat părţile, ţinuţi ca în rai pe 
sau nu imediat,dar bere și pe mâncare, îp 
predicatorul liberal această monstruozitate. 


umanist de dreapta nu sa trebue să se adauge și 


lăsat. Recent s'a dus la “cultura” pritocită cu nişte 
Budapesta, și după întoar- state ce se bazează 

cere a declarat că a pus la asasinat, teroare, mizerie şi 
cale instituirea unui mare exploatare. Ce fel de. 


“Centru Cultural Germano- 
Maghiar”! în frumosul oraș 
de pe Dunăre, și altul mai 
mic la Peci. 

Cum să facă acest 
umanist liberal democrat și 
catolic convins “cultură” 
cu un asasin de tipul lui 
Kadar, care-a masacrat mii 
şi mii de Unguri după 


“înţelegere” se poate avea — 
pentru regimurile din Es 
Europei? 

Credem că aceste cruzim 
“la masa de scris”, dar cu 
cele mai sinistre consecințe 
pentru oamenii asupriţi, me 
dau dreptul să vorbim la 
sfârşitul unui secol de 
culme a ororilor contra. 
umanității, despre cel mai 
«crud si mai ipocrit “uma- 
nism”” din istoria Europei, 


revolta tragică din 1956, 
când au fugit peste 100 de 
mii de tineri unguri în Oc- 


———— = i 
*BERLIN, GERMANIA DE VEST - Am primit si 
eu, ca și sute şi sute alții, o revistă TRAN- 
SILVANIA, scoasă în condiţii grafice excelente, care 
doar la tipografia Casei Scînteii sau la Nagard a 
putea ieşii aşa de bine. Semnează în ea Peter Be 

ili c. isă i 


eat III RA ta Aia, A cere nea Ma e țar Paza pt a 


“matarilor) și atrage atenția nu asupra pierde 
Basarabiei, Nordului Bucovinii, Tinutului Herţa şi In- 
sulei Serpilor, ci trage clopotul de alarmă pentru 
Transilvania, aidoma publicaţiilor din Bucureşti. 
Stefan Popescu 
*SUEDIA - Sunt o Româncă stabilită în Suedia şias 
dori ca prin intermediul ziarului *“Cuvântul Româ- 
nesc”? să spun ce oaspeți de seamă vin să se obo- 
sească la sfințirea bisericuței ortodoxe din Malmo. 

Eu sunt credincioasă ortodoxă şi cu mare plăcere 
particip la slujbele din această biserică, cu toate că 
deloc nu seamănă cu cele pe care le-am învățat eu de 
copil. Dar acum am o mare grijă ce mă frământă și | 
întrebări la care m-mi pot răspunde singură. 

Pe data de 26 Septembrie 1987 se va sfinți această 
bisericuță și preotul Radu Mihai, cu mare smerenie. 
anunțat de Sf. Maria Mare că vom avea oaspete deo- 
noare pe Patriarhul din România. Noi, câțiva credin- 
cioși ne întrebăm cum o biserică ortodoxă în exil 
poate fi în grija Patriarhului din România. Si tot noi ne 
punem întrebarea oare de ce atâta grijă de această | 
biserică din exil și nu de cele din România, care s'au 
transformat în morminte imense de moloz? 

Ar fi multe de povestit celor ce ne-ar înțelege p 
noi oropalții Dar? Rugăm din suflet și în mumele 
Mântuitorului nostru Isus Hristos, ca aceste rânduri 
să fie citite de Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasă, 
care, eu știu bine cât a luptat si luptă în contimuare 
pentru România și drepturile omului. “a 

Vă rog să-mi răspundeți tot prin acest ziar la care 
eu sunt abonată și pe care cu mare plăcere îl cite 
Vă rog să-mi iertați îndrăzneala şi greselile din & 
ceastă scrisoare. Dumnezeu să vă binecuvânteze! 

P.S. Aș dori din tot sufletul ca Părintele Calciu să 
poltească și în Suedia, într'una din vizitele sale În 
Europa, In slujbele de aici, nimeni nu scoateo vorbuliță 
despre țărișoara noastră în mare suferință astăzi: 

SI EL, 
"MONTREAL, CANADA - Tin să mulțumesc pe această 
cale redacției care a înțeles situația mea ca nou venit 
şi-mi expediază regulat ziarul care pentru mine însea 

totul, ținându-mă la curent cu evenimentele din țară: 

Am emigrat din țară la 31 Mai 1985 cu pașaport fără 
cetățenie cu viza de transit prin DDR. In total am 105 
200. Câteva familii, printre care si eu, am trecut 
Berlinul de Vest, cerândazil politic Am fost apoi trans”. 
ferat în Munchen de unde am ceurt emigrarea în Canada 
unde am ajuns după 20 de luni de asteptare-Cam târziu 
deoarece nu mai sunt la prima tinerețe, dar cu aj 
lui Dumnezeu sper să-mi fac un rost, săpot trăi cinstit 
ȘI demn, sa nu-mi fac neamul și țara de râs: 

Ajuns aici, am constatat cu părere de rău că RO 
sunt dezbinaţi, fiind grupați în mai multe organiz 
cest fapt deplorabil nu poate decât şă convină regim! 
dela București care este direct interesat ca roz u 
românească din exil să fie cât mai slabă, 


n 


CUVANTUL ROMÂNESC 


SĂ NU NE UITĂM FRAȚII! 


—— Mihaela RAICU-TRANDAFIR— 


Uitarea este un fenomen 
normal, ce se accentuează 
în timp. In acelasi timp, 
uitarea poate fi oprită sau 
dirijată, tot asa după cum 
memoria se stimulează sau 
dirijează după caz. 

Impotriva uitării se luptă 
prin repetare. Exemple se 
pot da la scară mai mică 
sau mai mare. Citatul ':Să 
nu uiţi Darie!”, pe care cu 
toții am fost forțați să-l re- 
petăm în timpul școlii de 
sub regimul comunist, încă 
persistă în memoria noas- 
tră și azi, deşi în timp și-a 
pierdut identitatea. 

“Holocaustul”? ce a avut 
loc cu mai mult de 40 de ani 
în urmă, nu numai că m este 
uitat de către Evrei, darpă- 
trunde și se cuibărește în 
memoria lumii, datorită re- 
petării zilnice. Astfel, nu 
mumai că nu se uită, dar a- 
cesta prinde rădăcini puter- 
nice și ajunge subiectul de 
bază la ordinea zilei, m ru- 
mai pentru ei, dar pentru 
întreaga lume. 

Astăzi, tot mai mult, cei 
ce conduc exilul românesc, 
au de dus o luptă grea cu 
compatrioţii nostri împotri- 


Români de 
într'o lipsă 


S 


crasă de 


EEEE 


viziune 


hotărît există. 


Sea 


ag 


Ci 


une. 


îs 


IRA 


Pș 


E) 


Românii din exil. 


ușor și 


cea de jos. Avem mari oameni de ştiinţă, avem mulți 


înaltă  desteptăciune, 


polarizatori ai potenţialului național. 
mai simplu spus, de oameni politici şi culturali care 
să ne înalțe de unde ne aflăm. 

Cum e de văzut exilul, depinde de felul în care ne 
m la el. Nu avem voie să trecem cu vederea ce este 
n pentru a ne opri cu vorba și părerea doar 
ste rău. Făcând așa, devenim victimele unei tendințe 
ncetățenite, de esenţă negativă. Ce e rău, ne este în 
şi vorbe atât de mult încât ne întunecă 
vederea părţii bune din lumea noastră, care în chip 


Dacă vrem să slujim binelui naţional, e foarte im- 
portant pe ce poziţie sufletească ne așezăm. Dacă de 
mplu ne cramponăm pe una de vedere neagră, 
ecepționistă, nu mai suntem capabili de nimic. Sun: 
m cum s'ar zice, morţi pentru națiune, 
Desfidem a crede că grosul exilului (pădure fără 
scături nu există), se poate gândi la așa ceva. Insă o 
menea poziţie mortuară nu poate fi evitată decât. 
o solidă aşezare sufletească pe drumul vederilor 


Chestiunea cu părțile rele, la care în chip obisnuit 
uităm cu preferință, nu este deloc una specific 
mânească. Ea este ce ordin general-uman. Sunt atât 
multe lucruri bune și frumoase în lumea în care 
im, şi cu toate acestea presa pe care o citim și 
iunea pe care o vedem si ascultam, ne copleșesc 
informaţii despre cele rele. Despre cele bune nu 
„prea auzim. Tot așa acestea isesc p 
- obisnuitele . sau ocazionalele discuţii 


Nenorocirea este că, răul crează un spirit al lui mai 
mai rapid decât binele. Intr'un complex de 
priviri dominat de negativism, 
lucrurilor este o chestiune căzută cam la fund, Dacă 

suntem capabili să o scoatem de acolo și s'o folosim 
] 4 ridicarea exilului, este o chestiune care ne-a 


va uitării neamului. 

Trebue să se lupte con- 
tinuu cu o mare majoritate 
de Români, care odată ajunsi 
în lumea liberă, uită deunde 
au plecat, dar mai ales de 
ce și-au părăsit țara, îșiuită 
neamul în suferință, ba chiar 
își uită propriile lor suferin- 
țe din timpul când trăiau în 
România comunistă, găsin- 
du-se deodată într?o situație 
de îndestulare. 

Ei uită jurămintele făcute 
înainte de a pleca, uită pro- 
misiunile de *:...numai să ies 
eu din țară, și o să vedeți 
voi...” 

Este curios să afli dela 
ei că părinţii, rudele, frații 
lor au suferit sub comunisti 
sau chiar au murit în închi- 
sori, iar ei, odată ajunsi în 
Occident intră într'o stare 
de *'dolce farniente””, din ca- 
re nu vor cu nici un chip să 
iasă. 

Mai mult, uneori uită ce 
au avut sau mai exact nu au 
avut, uită cine au fost, sau 
dacă au fost cineva sau nu, 
iar în unele cazuri, chiar 
încep să imagineze o poveste 
pe care o spun odată, de două 
ori, până când ei însisi încep 


1111101101000 LL LILI ITU LILI II 


DEPINDE 
„UNDE TE UIŢI 


Urmare din pag. | ——— 
care sufletește au lipsă, de contacte care să-i bage şi 


uimita —p. 


rea bine. 


dar suntem 
stimulatori și 
Ori poate că 


omâni 


la ce 


își găsesc puţin loc și în 
dintre noi 


vederea dreaptă a 


i 
= 
= 
= 
= 


LILI ULUI 
EI UITI IULIU IL LL TITEIULUI LILI ULUI UL 


NOEMBRIE 1987 


s'o creadă. Si astfel încep 
să-și amintească cine cred 
că au fost în România, ce 
bine era în România, ce rău 
este în Occident, etc., etc. 
Ei critică toate binefacerile 
Occidentului, își povestesc 
nefericirea actuală, uitând-o 
pe cea de abia terminată 
prin părăsirea țării. 

Se vede clar, ce impor- 
tant este să repeți un lucru 
la infinit. De altfel, și cele 
mai noi și moderne metode 
de învățare a limbilor strai- 
ne se reduc la același lucru - 
repetarea, memorizarea. 

Mulţi vor considera că 
și aceste rânduri sunt o sim- 
plă repetare a aceluiași lu- 
cru spus de atâtea ori în 
atâtea feluri. Probabil că 
este adevărat, după cum a- 
devărat este că nu s'a spus 
de ajuns de mult, nu s'a re- 
petat de suficiente ori, des- 
pre genocidul aplicat de re- 
gimul comunist din Româ- 
nia tot așa ca aplicarea 
pedepsei cu “picătura chi- 
nezească”. 

Sunt compatrioți de ai 
noștri care ascultă cu ne- 
păsare ce se întâmplă azi 
în România, iar alții nu mai 
ascultă deloc. 

Desigur m sunt vinovați 
mimai cei ce uită, dar si cei 
ce îi lasă pe aceștia să uite. 
Este sigur că repetându-le 
cu sau fără voia lor, aces- 
tora despre ororile ce au 
loc în momentul de față în 
România, despre tragedia 

nui..popor nevinovat, des- 


bile suflete se vor înmuia, 
“iar ei vor începe să-şi amin- 
tească de aceștia. 

Exemplul Evreilor care 
şi-au educat și își educă 
urmașii și urmașii urmași- 
lor lor în a nu avea dreptul 
să uite ““holocaustul” de a- 
cum aproape jumătate de 
secol, trebue urmat și de 
către noi, Românii. Trebue 
să educăm și noi urmașii 
şi urmașii urmașilor noștri 
in a nu uita genocidul aplicat 
neamului nostru de către re- 
gimul comunist în România. 

Este cred, momentul să 
luăm exemplul acestei na- 
țiuni ce nu-și uită nicicum 
morții, ci dimpotrivă, si să 
încercăm noi, Românii, să 
mi-i uităm pe cei vii, în su- 
ferință, dacă pe cei morți 
i-am uitat deja. Si aceasta 
trebue realizătă prin repeta- 
rea zilnică, atât cu Românii 
nostri din lumea liberă, cât 
şi cu lumea liberă în sine. 

Astfel, încât când se va 
pronunța cuvântul “genocid”? 
să fie asociat cu crimele co- 
muniştilor comise în Româ- 
nia. 


Cred că este de dorit de 
către toți cei ce au o consti- 
ință națională, ca să revină 
asupra acestui subiect cât 
mai des, ca prin repetare, 
să poată trezi aceleași sen- 
timente atât în sufletele Ro- 
mânilor, cât sia lumii libere 
de ne-Români. 

Si dacă vor trebui să 
treacă încă 50 de ani de 
acum înainte și poate ge- 
neraţiile noastre nu vor mai 
apuca să vadă România li- 
berată de sub comuniști, noi 
trebue să trăim cu conștiința 
că “ot ce-i românesc nu 
piere, si nici nu va pieri,” 
în pofida genocidului aplicat 
de comuniști în România și 

“să repetăm zilnic această. 


actul dela 23 August, faptele rămân 
aceleași: 


Antonescu, a fost arestat în Palatul 
Regal şi predat comuniștilor. Lovitura 


Indiferent dacă aprobi ori nu aprobi 


Primul ministru al țării, Generalul 


In timp ce unii pun sub microscop ac- 
tul dela 23 August iar alţii doresc să 
lăsăm istoria ca să-l judece, comuniștii 
scriu istoria după cum suflă crivățul. 

In România, la 23 August 1944, n'a 
existat Rege, n'a existat Mareşalul An- 
tonescu, partide politice, etc. 

In România la acea dată a existat doar 
“... Partidul comunist român, care, în 
consens cu voinţa şi hotărîrea forțelor 
patriotice, înaintate ale ţării, cu 
năzuinţa întregii noastre naţiuni, a 
organizat și condus luptele revoluţinare 
ale muncitorilor, ţăranilor și altor 
categorii sociale, s'a situat (Partidul 
Comunist, Nr.) în fruntea amplei 
mișcări de rezistență antifascistă, 
mobilizând-în cadrul Frontului Patriotic 
Antihitlerist, creat (de comunişti, N.R.) 
în anii războiului--pe o platformă 
comună de acţiune, masele largi 
populare...('“Tribuna României”, nr. 
347). Asta-i explicaţia ''contemporană” 
a zilei de 23 August, 1944! 


* (3 ia 


Ei bar. 
Te 


sia a la 


CIOROVĂIRI FOLOSITOARE 


Despre ce s'a întâmplat după lovitura 
de stat: 
fruntașilor partidelor istorice (aceleași 
partide *'fasciste” care fiind la putere au 
tolerat partide de opoziţie, înclusiv par- 
tidul comunist) nu se reamintește o 


familia Ceaușescu! 

Repetăm, indiferent dacă judeci ca 
fost bine sau rău inspirat actul dela 23 
August, faptele trebuesc reamintite, și 
iarăși reamintite. 

In ţară, presa, 
teatrul, cinematograful (care a oferit o 
peliculă de lung metraj “August în 
flăcări”, N.R.) dau cu buretele peste 
adevăr deoarece, precizează ''România 
Liberă” din 29 Sept. a.c.: 

“Nimeni mu mai exclude astăzi politicul 

* din viața țării, din existența care ne 
marchează zi de zi şi nu văd cum ARTA 
PE CARE O SLUJIM (Sublinierile 
noastre) ar putea ocoli acest adevăr im- 
perativ.” 

Tot ce aude, vede şi citeşte fratele din 
țară nu-i decât produsul “imperativ” al 
intelectualilor neprăsiți ce cresc prin 
băltoacele patriotice dela 
Cucilor”. 


izgonirea Regelui, arestarea 


de stat a fost executată cu aprobarea buche. - 
Regelui și a șefilor partidelor politice. Istoria Românilor se reduce la E 
(Partidul comunist la acea dată n'avea Burebista, Mihai Viteazul “forțele 5 
nici 2.000 de membri, N.R.). patriotice”, Congresul al IX-lea şi 5 


radio, televizorul, 


““Tribuna 


Stroe MOLDOVANU 


S E e 


E, 


Piaţa de Flori, Bucureşti, anul 1806 


Setul complet de zece reproduceri, 


dimensiunile de mai sus, sau 10/8 inches, 
numerotate, sunt la dispoziția tuturor celor care 


reprezentând aspecte ale vechiului Bucuresti, la 


întrun. tiraj limitat de până Ja 1000 bucăți 
ar dori să le aibă spre aducere aminte, 


la prețul de + 10 desenul incluzând taxele poștale. Adresa: Anton Iașinschi, 25-14 3lst Avenue 


5D, L.I.City, New York, 106, U.S.A. 


ILUZII NOCIVE 


Urmare din pag. 1 Ă 
politic, s'a terminat cu luarea în serios a 


farsei independenţei, din ce în ce mai tur: 
bată și mai absurdă. In strictele interese 
pe care nu ştim cum le-am putea numi, 
intră si “clauza națiunii privilegiate” din 
U.S.A. Interese ale cui? Nu știm - Dar 
trebue să ne mulțumim rațiunea cu 
argumente mitice. Așa este Occidentul: 
când cu călcâiul lui Achile, când cu frunza 
lui Siegfired, când nu se mai știe cu ce 
“liturghie neagră” a presei celei mai 
isterice din lume, cu “'gurița ei de aur”. 


mom ase » sm ar atare e 


(Aur scos din Dacia și montat în Occident). 

Pentru moment ziaristul european ştie 
ce spune, dar la noi, aici în lumea celei 
mai mari democrații, nu sunt de găsit 


- asemenea ziariști. Dar cugetăm și noi că 


totuşi sunt în joc și forțe reale din lumea 
“marii producții creatoare”, pentruca 
până la urmă să nu fie acoperită și frunza 
lui Siegfried, și călcâiul lui Achile, si 
boturile presei, şi damblaua ““lobbyștilor”” 


cu spume la gură. 
Aurel POP 


Li a. 


-: 


PAGINA 4 NOEMBRIE 1987 CUVANTUL ROMÂNEse 
ese 


————— 


Precizăm, dela început, 
că nu intenționăm, sub nici 
o formă, să polemizăm aici 


cu cunoscutul filosof 


Mai degrabă, fără. E un 
proces istoric de lungă 
durată, de mare profunzime 
şi amploare, 


—— Constantin MACRI— 


Sub 
psihologic, 


optică planetară. 
aspect etic, 
juridic, etc. 


deportări în masă in: 
contestate? 


Orizontul cunoașterii la 


omului, care stă la baza 
Ascensiunii Occidentale, 
din epoca prezentă. 


Apariţia unui Gorbacioy 
și a unui Deng-Xiao-Ping 
sunt fenomene coplesitor de 


Fete i ii au convingătoare în 'ș 
penetrația Sâmburele de rezistență marxiști-leniniști a rămas d 0 Pe al sustiiezilori ue aaa Pee ] 
vitalist german 0. culturii occidentale fiind a omului sovietic (real, nu practic nemodificat din pet pie reusi loriat a 
Spengler, și mai ales cu  blocatădeo teribilă Cortină adoptat formal), cel puţin la p 


ideile acestuia din discutata 
sa carte Oc- 
cidentului”. 


N'am aderat niciodată la 


"Declinul 


teoretizările sale. Dim.- 
potrivă, am crezut şi 


de Fier. 

Mi se pare că tot secretul 
şi pivotul politicii viitoare 
americano - vest-europene, 
este străpungerea ideologică 


(nu militară) a acestei cor- 


o mare majoritate, este că, 
totuși, U.R.S.S.-ul a ajuns 
a doua mare 


putere în 
lume, că în 


societatea 


sovietică domneşte mai 


1924 (moartea lui Lenin). 
Stalin a adăugat (nu a in- 
ventat) în materie de 
tiranie, arbitrară şi crân- 
cenă represiune. Marxism- 
leninismul oriunde s'a in- 


ASCENSIUNEA OCCIDENTULUI 
| 


existența corelaţiilor dintre 
ele. Sentimentul destinului, 
sensul morții, starea lirică 
și soluția faustică, sunt 


tipic occidentale şi 


sus. U.R.S.S.-ul şi China au 
nevoie de adevărurile si 
stilul occidental, chiar dacă 
își menţin sensibilități 
diferite, adică un mod de a 
simți şi înțelege lumea și 


i 

multă echitate și mai multă —stalat, ca doctrină oficială, inevitabil sad RER fe, aer zu socati i 

credem în preeminența tine şi ajungerea la psihicul securitate socială pentru a adus un blocaj progresiv, a tă în stil se atrofiază şi mor. Sum 

culturii occidentale și în și conștiința popoarelor și omul de rând, că ex- epistemologic. culturi, Sa eaa ei viață conștiente că, în prez 

valorile ei perene pentru celor peste o sută de ploatarea omului de către Funciarmente, struc- accelerat “ E u Me! ceva important, decisiv stă Î 

speța umană, după cum naționalități. din U.R.S.S. om a fost înlăturată, etc.  tural, de esență, marxism- european său jamari ar tntăiziplat. fie :: : 3 

încercăm să demonstrăm pentru a le ajuta să se  Fundamental fals. leninismul este antiuman. Valorile tra oare viața popoarelor, „Pee 3 

i mai jos. elibereze din strânsoarea U.R.S.S.-ul a devenit Si aceasta prin dictatura civilizației occidentale nu îDree AC cit Fi a 

| Convingerile şi sen- ideologică-totalitară a par. militar cea de a doua putere cea mai fermă care sunt în criză, ci dimpotrivă, MAE ă ţ 

timentele noastre nu por:  tidului unic marxist: în lume (după America), ex- simulează permanent practica istorică o [tea ie timpul ? 

nesc dintr'o subestimare  leninist şi a dictaturii  ploatându-și, înfometându- democraţia reală. dovedeşte, în nestăvilită ex- Celia tă e ice OC să 

i sau antagonism nativ și im-  castei nomenklaturiste. şi populaţia. Pe aspect Democraţia țărilor  pansiune. In fruntea duraţi pă iii d - 

pulsiv față de culturile Trebue să fie absolut clar ingineresc, dacă n'ar fi răsăritene este o viziune de acestor valori stă ideea de durata ş ea unei Î 

asiatice și africane. Dar că, democraţia de tip oc- existat spionajul tehnic şi castă ideologică îmbătată de dreptate şi echitate socială. : 
înţelegem să dăm Cezarului 


raptul, erau în același propriaei infailibilitate, iar Ideea de autenticitate  cipiu și în mod aieal tinde 
ce este al Cezarului şi lui totalitarismul partidului stadiu cu Iranienii. când decenal se pune morală (de unde nevoia de să asigure iecăruia Ț 
Dumnezeu ce este al lui unic înseamnă război. Nici Rusia veche n'ar fi problema recunoașterii  glassnost). $ ză plegiiatge trăirii ] 
Dumnezeu. Adică să Aceştia sunt parametrii stat pe loc şi e de presupus ''unor greşeli”, nimeni din Pentru Occidentali im- valorilor. aaa i 
păstrăm, cu rigoare, o  esențialiai politicii acestui că sub un regim corifeiierorilor nu este tras postura și demagogia Din această sinteză ex 
dreaptă cumpănă între o sfârşit de veac. Vom reveni. democratic - constituțional la răspundere. politică, sunt în prezent traordinară a căutării 4 
| scară de valori pe care o Occidentul este în ar fi progresat mai mult şi Occidentul a progresat inadmisibile. Idem idea de unităţii, a impulsurilor 
i istorie milenară le-a validat  netăgăduită ascensiune, în în orice caz mai organic. Nu pentrucă responsabilitatea  infaibilita te a  con- subconştiente, a j 
ca generalmente fun- primul rând datorită mai există eploatarea a fost personalizață.  ducătorilor politici. Presa şi descoperirii corectărilor . 
| damentale omului de capacităţii sale globale de a omului de către om, dar Răsăritul stagnează și a Critica liberă, sunt creaţii relativiste, a rezultat per. . 
: pretutindeni, indiferent de avansa în ştiinţe. Toate există exploatarea omului decăzut pentrucă respon-  Oecidentale. formanța uluitoare a 
rasă, religie sau clasă marile descoperiri de casta nomenklaturistă. sabilitatea a fost colec. Occidentul se regăseşte,  aselenizăriiomului. Nu este 
socială. ştiinţifice aparțin Oc- Viața țărănească şi tivizată, anonimizată totdeauna, după orice  âCeasta cea mai formidabilă 
Cunoaşte-te pe tine cidentului. Mașina cu splendidele tradiţii de cân- ci ae ala is gi ca incpiu  €popee pe care o oferă 
= 33 ca : A = Cultura și civilizația oc-  zguduire, într'un princpiu că Pee 
: însuți”; Omul este aburi, căile ferate, elec-  tece ale satului rusesc de identală tut să ordonator și constructiv,  OMenirii Occidentul? Cine î 
: măsura tuturor tricitatea, aviația, roent- altădată, au devenit obiect Ci SIUI Fi A povu ze care-i este organic. Vezi Poate să-l întreacă în 
lucrurilor”; “Dă-i fiecăruia genul, relativitatea, de cercetări etnografice şi  CUPrin ] Er prezen : imaginaţie? Din această 
ce este al său şi nu leza pe psihanaliza, penicilina, folclorice. Sufletul ar. întreaga planetă, pentrucă imaginaţie, s | 
altul”; 


““lubeşte 


cidental înseamnă pacea iar 


fisiunea nucleară, cu toate 


monios și plin de cuvioşie şi i 


s'a întemeiat principial pe 


ideea unui om fundamental, : 


renașterea germană după 


vieţi omeneşti care de prin- 


magi 


naște şi 


Eee ei i marii formule. occidentale... ia agealatal 3 a 
nsuți” etc., “sunt prin iat plicații şi “s'a pulveriza ET O NR VERA a e Mă Qi a, iată i idei Şi ini ă 
-“ ; ie gag: PE gieer- 757 Pia + moralişti, filosofi și Măreţia Occidentului stă în 1 aaa a 
cara sau sa scie. pietre de derivații 9 sombinații seri osliai ae impuse ae scriitori occidentali, pentru faptul că, a ştiut totdeauna meci Aripi zeii 
temelie la fundamentu „care dau în final armătura Bi: PET + 4 demnitatea şi grandoarea să lupte şi să învingă Si ac ALTA 
i culturii occidentale. splendidei civilizații oc. trădare cotidiană, în resem- iti Și £ Acestia ata ză barbariei  SPectacol al gândirii oc- 
: Pe aceste fundamente s'a cidentale. Aceasta pe aspect nare şi mărginire. Este  Condiţiei umane, i ces tăi n iata iei  Cidentale, în care ideile sale 
. ridicat în peste două zeci şi tehnic - material. acesta un progres cu caresă adeseori „hulit homo . arici ului și a “filosofiei istorice de bază vor fitrans- 
cinci de veacuri edificiul Pe aspect spiritual, unde te poți mândri? Suxopaeus=ia avut. “prin zne Si, ș formate în alegorii de 
monumental al culturii lamentaţiile și sem.  Sosele, spitale, şcoli, atetiniața. va elitară, Lise Hiperindividualismul oc- — ţeribilă emotivitate publică. 
apusene în nestăvilita ex. nalizările alertante se mai locuinţe , s'au construit universalităţii ayOMului. cidental, care îngăduie Omul nu mai poate fi con: 
Pansiune, prin adopțiune fac, poate, uneori, cu pretutindeni în lume în Gia ja apei când era omului calea deschisă spre ceput decât liber. O liber. 
E națională, pe tot globul. îndreptăţire auzite (ceea ce aceşti şapte zeci de ani. COlonialist. măreție, 
Aceasta, în primul rând, 


prin puterea exemplului viu 
şi concret, prin eficiența 
formidabilă a științei oc- 
cidentale, prin puterea de 
persuasiune a teoriilor sale 


vom discuta altădată), nu se 
poate să nu recunoaștem 
Magnei Charta, Constituţiei 
Americane şi Declaraţiei 
Drepturilor Omului (1789), 


Cum arată şi cum sunt 
întreţinute aceste șosele, ce 
asistență medicală, ce 
aparatură, ce medicamente, 
ce alimentație se dă în 


lubitor de glorie şi 
necunoscut, şi Spaniolul și 
Englezul, şi Portughezul şi 
Olandezul, etc., erau în 
același timp mari iubitori 


este corectat în 
societatea modernă oc- 
cidentală printr'o politică 
de “Securitate Socială”, pe 
plan național şi local ad- 
mirabil organizată ca de 


tate exaltată, după decenii 
de umilință şi mistificare. 
O libertate creatoare pe 
plan obştesc, simțită în 
adâncul inimii, o libertate 


trăită cu luciditate avidă 
de extracţie rousseaunistă, spitalele sovietice? de muncă. Munca implică pildă în Suedia. Acest in- că, am renăscut într'o lume 
| filosofice, religioase și o incomparabilă strălucire Ce se învaţă în școlile prevedere, reflecţie,  dividualism asigură creaţia nouă. 
| sociale, care iradiază filantropică. sovietice și ce profil recunoștință, onoare, şi mai mereu reînnoită prin ac- Această lume nouă, pen: 
irepresibil pe toate Nicăieri în lume m s'a umanist are un tânăr de 18 ales implică ideea de viitor. țiune. tru răsăritenii eliberați 
meridianele. Bândit și scris ceva pe mă- ani, sovietic, după 12 ani de Toate aceste concepte şi Occidentul este prin trebue să însemne în 
Chomeiny este un ac- sură, Cine ne-ar putea înlă- şcolarizare? înclinații ractice erau îi i i â ândi 
ă istari : iu 7 p definiţie o lume destinată primul rând redobândirea 
cident istoric pasager, iar tura, aducând ceva mai bun? Este drept că în materie necunoscute asiaticilor, acțiunii. Ordinei şi sensului frumosului şi al : 
peste o sută de ani, cel Oricât de variate ar fi de locuinţe, în special, în africanilor, indienilor, ete. torii ai Ale ității i 
; pi n , imi qi  &cțiunii, iată cele două sincerității. 
mult, Arabii vor purta haine structurile mentale pe România, s'a duso politică  Descoperind pământuri şi ârghii de bază al O mare operă de asanare 
europenești și vor adora suprafața pământului mai populară, absentă încă popoare noi, europenii îsi E i je pai aaa ale socială t ţa: să înceapă 
binefacerile aerului datorită istoriei, tradiţiilor, în unele ţări europene și  întăreau convingerile în  ciVilizăţiei occidentale, soc Fiat rit & 
şi iţi îi f Fa fee : G : F iapa:  CATe în prezent contagiază prin conformitatea dintre ră 
condiționat, de exemplu. factorilor de climă și relief, mai ales Sud-Americane. — existența universalităţii înt ] zând bă si faptă C] 
Imensa Chină, Viet: religiei, etc., suveranitatea Sud-America merită o Bicagai lume: Eli oroă 9istaprăi zi 
namul, întreaga peninsulă omului occidental care vine tratare specială dar nu fun: A A d 
Indo-chineză, marxizându- cu 0 asemenea legitimitate,  damental deosebită, și ea pi 
se au înlăturat dintrun bazată pe asemenea mergând irezistibil către L ROMÂNESC Ş 
condei, tradiţii milenare, documente, este necon- democraţie, $ 
dem Coreea, şi cea de Nord testabilă. Se vorbește mult în . 
și cea de Sud, oferă exem- Evident, apare imediat U.R.S.8. despre ''dem. Y 
plul unor metamorfoze obiecţia că omul occidental  nitatea omului” (în special & 
[ sociale, spirituale, de n'a aplicat, totdeauna, a muncitorului), despre ş 
$ neconceput altădată. principiile enunțate în cele “discriminarea” rasială și Ş 
E Spiritul occidental este ţrei documente fun. naţională. Chestiuni care pă 
4 biruitor în Malaezia și damentale pomenite mai provoacă zâmbete, la o 3 
; pătrunde irezistibil în toată sus. Este adevărat, dar nu analiză temeinică, ri 
aria Pacificului, mai este actual. științifică, Poate dem. Fi 
Am lăsat la urmă con- Pentrucă revoluția nitatea umană sa $ 
k tinentul U.R.S.9., care se tehnico-ştiințifică, mai ales supraviețuiască când ești . 
za întinde dela Kamciatka la în domeniul 


Potsdam, el constituind un 
caz special de oc- 
cidentalizare an: 
tioccidentală, hibrid asiat 
rezultat din combinarea 
marxismului european- 
dpi și  leninismului 
istico-satrapic-siberian), 
Convingerea noastră este 
că spiritul occidental (anti- 
castă) va triumfa până la 
urmă și în U.R.S.9.ycu sau 
fără DI. Mihail Gorbaciov, 


mass-media, 
experiența sovietică total 
negativă după șapte decenii 
de experimentare, războiul 
irano-irakian, chinezo- 
vietnamez, indo- pakistanez, 
crâncenele războaie civile 
africane, după decolonizare 
(Uganda, Biafra, Maroc, 
Imperiul  Centro-African), 
ne obligă pe noi Oc: 
cidentalii să procedăm la o; 
mutație politică fără 
precedent, să dobândim o 


silit să mărturiseşti numai 
lucruri compatibile cu 
orânduirea socială oligar- 
hică si monoideologică? 

Ce spun popoarele 
baltice, basarabenii, 
kazakstanii , tătarii, 
evreii, despre discriminarea 
rasială și națională din 
U.R.8.8.? Cine duce o 
politică mai brutală de 
rusificare decât regimul 
leninisto-brejnevist al 
suveranităţii limitate, cu 


PENTRU EUROPA 


$ 20 


RESTUL LUMII 


E i ee te 


Me 


LI 


CUVANTUL ROMÂNESC 


GUAN LUI NOEMBRIE 1987 PAGINA 5 


După 46 de ani de 
izolare,  psihiatrică în 
Anglia și penitenciară în 
Germania, Rudolf Hess a 
murit la 93 de ani, sinucis. 
Pentru a nu rămâne cu 
nume de martir, Englezii |- 
au scos din închisoare, ca să 
moară într'un spital al lor 
din Berlin. Martir nu poate 
fi cine nu susține o cauză 
dreaptă. Care ar fi fost 
cauza dreaptă a lui Hess 
încă nu se știe. Dacă 
această cauză a fost aşa 
cum se spune, adică o 
împărțire a lumii între al 
treilea Reich și Imperiul 
Englez, cauza a fost la fel 
de nedreaptă ca și 
împărțirea lumii între 
U.S.A. şi U.R.S.S. Același 
lucru l-ar fi vrut şi Hitler, 
care însă n'a ajuns la o 
împărțire mai mare cu 
Stalin, decât Polonia şi 
România de Nord si Est. 

Amândoi purtătorii 
acestei idei s'au sinucis, dar 
nu pot fi considerați martiri. 
Aceasta e o parte a 
medaliei. Alta este că ne- 
putând fi condamnat nici 
pentru crimă de război, nici 
pentru crimă contra 
umanității, Hess a fost con- 
damnat pentru calitatea lui 
de al doilea om într'un par- 
tid declarat criminal, 
datorită faptelor lui. La 
aceste fapte de crimă Hess 
nu a participat şi de aceea 
nu a fost condamnat la 
spânzurătoare ci la 
inchisoare perpetuă, după 


considerate vânat”. 


calitatea experienţei. 


materie. 


toate legile, 


e zMiy of 


90 Ontario 


silvania trebuia să fie raiul 


e Vânătorii cu simţ etic respectă 
normele privitoare la folosirea în 
siguranţă şi cu pricepere a armei 
de foc;ei respectă regulile de 
hăituire corectă a vânatului şi ţin 
cont de toate reglementările în 


e Vânătorii cu simţ etic nu încalcă 
nici o'proprietate particulară. 


e Vânătorii cu simţ etic respectă 


CERTIFICATE DE NEVINOVĂȚIE 


—— Al. BERCEANU— 


pedepse de 20 de ani. Aşa 
că Rușii, dincolo de 
Americani, Englezi şi Fran- 
cezi au fost cei mai drastici 
moraliști ai umanităţii. 
Rușii au putut să- “şi im- 
pună sancţiunea cerută pen- 
trucă în nici un caz Hess nu 
era un total inocent, 
datorită marei lui con- 
tribuţii la consolidarea 
Naţional -Socialismului, din 
convingere mistică nu din 
oportunitate sau ca să-și 
salveze profesia, ca atâţia 
alţii, în număr de milioane. 
Aşa că avea ce să ispășască, 
dar din nenorocire 
judecătorul lui, prin sen- 
tința cerută, nu a fost un 
democrat, ci Stalin. Aici a 
fost buba istorică a 
procesului. Care de aceea a 
rămas fără urmări şi nu şi- 
a impus o jurisprudență 
pentru viitor.  Profitorii 
acestui proces nu au fost 
popoarele umanităţii, ci 
Rușii ridicaţi la rangul de 
judecători morali ai lumii. 
Naţional -socialismul a 
minţit pentrucă s'a 
declarat liberator al lumii 
de plaga comunistă şi s'a 
dovedit că nu voia decât o 
expansiune colonialistă, cu 
slavi-sclavi la discreție iar 
în ce ne privește, ţara 
noastră ar fi avut de suferit 
o mișcare de translație ca 
Polonia, cu noi granițe la 
Est în cuprinsul Trans- 
nistriei, iar la Vest pe 
Carpaţi, pentrucă Tran- 


Cod de etică 
vânătorească a 


e Vânătorii cu simţ etic arată interes faţă de mediu şi toate 
speciile de animale şi păsări, etc, indiferent dacă sunt sau nu 


e Vânătorii cu simţ etic sprijina cercetarea continuă şi 
atentă a animalelor şi păsărilor sălbatice, și sunt în 
favoarea regulilor şi aplicării legii. 

e Vânătorii cu simţ etic sunt experţi în 
folosirea armelor specifice acestui sport. 
Este de aşteptat ca ei să cunoască perfor- 
manţele și limitele unei carabine față de 
o puşcă de vânătoare, sau arc şi săgeată. 

e Vânătorii cu simţ etic nu măsoară succesul 
zilei petrecute la vânătoare prin cantitatea 
de vânat adusă. Ei vor evalua succesul prin 


AŞ 


VAN 


—— 


și Rușii au mințit mai 
înainte, făgăduind “'pâine, 
pace, libertate” ca să aducă 
genocidul din Ucraina 
anilor de început ai lui 
Stalin, foame, 
asuprire neîncetată din 1918 
până azi. lar democraţiile 
învingătoare au mințit și 
ele, așa că după intrarea în 
război pentru  liberarea 
Poloniei, a urmat 
sclavizarea Poloniei și 
mutarea ei spre Est, formal 
pentrucă este un stat fan- 
tomă, ca toate cele predate 
Sovietelor. 

De aceea procesul dela 
Niremberg a avut în el ceva 
straniu. Dreptatea pe care 
trebuia s'o aducă cei dela 
Nuremberg era să scoată 
din lume crimele pe care le 
sancționau atunci: războiul 
de agresiune şi genocidul. 
Dar la 32 de ani după sen- 
tința dela Niremberg, 
Sovietele au deslănțuit o 
acțiune de sinteză a celor 
două crime: agresiunea din 
Afganistan, adică invazia 
unei ţări care nu-i făcuse 
nimic în nici un fel, si 
bestialul genocid, în care 
intră şi o nouă armă contra 
copiilor: jucării care să le 
explodeze în mână. O 
nelimitată mișelie servită 
de cele mai progresate 
mijloace tehnice împotriva 
unui popor paşnic de 
agricultori şi păstori, care 
nu amenințau cu nimic pe 
nimeni. 


Condamnările dela 


război și * 


dar în același timp lovite de 
nulitate morală, pentrucă 
între cei ce făceau dreptate, 
cu vot egal de sancțiune a 
crimei, era și un mare 
criminal care îl precedase 
pe Hitler, atunci în plină 
acțiune criminală, şi după 
aceea prin el și toți urmaşii 
lui la conducerea 
Sovietelor. Viciul asocierii 
la dreptate cu un criminal 
total contra umanităţii, s'a 
dovedit neîncetat în 
următorii 40 de ani. Prin 
acest viciu a fost creat un 
colosal alibi Sovietelor: 
după ce au făcut Dreptate 
la Niiremberg, rămân cu 
dreptul de a face dreptate, 
cum şi unde cred toţi 
urmașii lui Stalin. Acest 
alibi a fost întărit la 
Helsinki, pentruca la câțiva 
ani după aceea să înceapă 
masacrul din Afganistan. 
Crima din Afganistan 
aminteşte de fabula cu 
mielul și lupul: un miel nou 
născut bea apă dintrun 
pârâu; din susul lui un lup 
îl acuză că-i turbură apa, la 
care mielul răspunde că 
n'are cum să-i turbure apa 
pentrucă el bea mai jos de 
el, la vale, lupul zice mai 
departe că-i turbură apa și 
cu un an înainte l-a vorbit 
de rău, iar mielul răspunde 
că nici nu era născut, dar 
lupul nu se lasă şi pretinde 
că fratele mielului l-a vor- 
bit de rău, și în concluzie îl 
mănâncă, pentru “drep- 
tate”” bineînțeles. Intocmai 


cu Polonia, primul care-a 
împărțit ceva cu Sovietele, 
și tot așa au făcut Sovietele 


cu Finlanda şi Statele 
Baltice. 
Hess, ultimul 


răspunzător al nazismului a 
murit. Astfel a dispărut 
ultima urmă a nazismului, 
așa că nu mai rămâne nimic 
de judecat în partea 
aceasta. Dar nu însemană 
că procesul dela Niiremberg 
trebue să fie îngropat în loc 
să continue cu alte in- 
stanțe, compuse din foştii 
judecători occidentali. De ce 
crimele de război şi contra 
umanității care nu 
încetează dela fostul 
Niiremberg încoace, nu 
trebuesc puse pe rolul unei 
judecăţi. 

După ce Hitler în timpul 
succeselor a împărțit 
Polonia și România cu 
Sovietele, pentru mai mare 
“dreptate””, lumea a fost pe 
urmă împărţită între 
U.S.A. și U.R.S.S. Dacă s'a 
hotărît odată că nazismul 
trebuia să piară și chiar a 
fost adus la pierire, de ce 
comunismul să nu fie scos 
din lume, pentru adevărata 
întoarcere la “pâine, pace, 
libertate”, fără marxism, le- 
ninism ori stalinism,sau nu? 
Dacă a fost vorba de “fiat 
justitia”, aceasta să se facă 
pentru toată lumea, iar 
dacă e “'lege” ea să fie pen- 
tru toți, și dacă “dura lex 
sed lex'”, dece să fie pentru 
unii mai “dură” și pentru 

ii i dat, ala? 


In sfârşit cutia magică a 
misterelor istoriei şi a 
viitorului, s'a deschis. 

Conducerea americană 
prin glasul acestui 
providențial președinte, 
Ronald Reagan, a rostit 
drept condiţie a dezarmării 
şi păcii, printre altele, și 
efectuarea de alegeri libere 
în țările răsăritene unde 
s'au instalat prin teroare, 
crimă și minciună, dic- 
taturi pro-sovietice, 
marxist - leniniste, 
totalmente şi permanet 
satelizate de Moscova, con- 
form voinţei energice și 
mistificatoare a lui L.V. 
Stalin, denunţat în propria 
lui ţară, în prezent, ca unul 
din marii criminali ai 
istoriei. 

Nici nu se putea altfel, 
nici nu se poate gândi și 
concepe altfel. 

Ruperea unității 
europene este o aberaţie 
imposibil de susținut, in- 
diferent de demagogia 
argumentelor şi de 
falsificarea cotidiană de 
peste patruzeci de ani a 
oală pei  Fi-lurotaaă 


Budape Varșovia, 
Belgrade. negli | şi 
chiar Sofia, pulsează şi 


sângerează, de sângele unei 
istorii europene şi nu 
moscovite. 

Sunt arhicunoscute şi de 
o uluitoare con: 
temporaneitate dovezile 
susținerilor celor de mai 
sus. Lumea întreagă strigă 
de disperare în fața ar- 


- ALEGERI LIBERE 
—— Alexandru ODOBEŞTEANU — 


Pe Stalin nu-l mai 
numește azi nimeni “un- 
chiul Joe”, cum îi zicea 


Roosevelt, dar capul răului 


rămâne mai departe 
împăiat și adorat în timpul 
comunismului. 


Cât timp va mai conduce 
lumea, direct și indrect, 
această mumie căreia i-se 
supune de-o jumătate de 
secol “'toată floarea cea 
vestită a întregului Apus”, 
cu pretenția dreptăţii, a 
libertăţii, a omenității, a 
democratismului, a 


progresului și a  graţiei 
divine pe pământ? 
Nazismul trebuia 
sancționat cu toată 


asprimea. Nu fusese o 
revoluție mai bună ca aceea 
comunistă. Dar de ce să fie 
întărită viața uneia prin 
moartea celeilalte, pentrucă 
până azi așa a rămas: 
singurii profitori ai falsei 
profeţii naziste, sunt tiranii 
celeilate false profeții, a 
comunismului care se 
întinde peste toată lumea, 
pentrucă e ajutat de toată 
lumea. 


Cine doreşte victoria 
mondială a comunismului 
în afară de profesioniștii 
lui? Oamenii cu reale con- 
vingeri democratice în orice 
caz nu. Dar tot timpul dau 
impresia că nu pot să facă 
Cine a fabricat 


Trangate? Dar acesta e doar 
un exemlu din ultimii 40 de 


ce vor. 


bitrariului provocator care 
se perpetuează a politicii 
expansioniste, imperialiste, 
totalitare a Uniunii 
Sovietice. 

Cum de este îngăduit şi 
până când? 

Ce justificare istorică, 
socială şi politică are 
monopartidismul din țările 
satelizate cu forța? 

Ce justificare morală şi 
juridică, mai ales. Aceasta 
mu trebue s'o uite nici o 
clipă anglo-Americanii şi 
Francezii, indiferent de suc- 
cesiunea guvernelor și 
liderilor. Este o moștenire 
tragică rămasă dela 
Roosevelt, Churchill şi 
chiar De Gaulle, care trebue 
rezolvată. 

Este în însuși interesele 
vitale ale popoarelor Rusiei, 
să elibereze pe cei căzuţi în 
captivitatea stalinistă, 
dovedită azi nefastă pentru 
absolut toată lumea. 

Rusia Sovietică nu se 
poate împăca cu Europa și 
cu Occidentul civilizat, în 


general, decât lăsând 
popoare de veche şi 
strălucită cultură să-și 


aleagă singure şi în deplină 
libertate regimul pe care 
și-l doresc, democratice 
pluralist sau totalitar cu un 
singur partid. 

Aceasta-i baza şi 
întrebarea unică, pe care 
trebue s'o pună, cât mai 
curând, viitoarele referen- 
duri, sub control O.N.U. Cu 


cât mai urgent, cu atât mai 


bine. 


-. 
Li: 
r4 


- 


ste 


» Pun ai de PI A PRR 5 RUDA a NU Roi pa Pi 09 Ne pat Oi sie ţ 
A. i NE ) STEI e . 9. 35 II 


a EA 


Me Aaa a e Ag ul 


ZA 
z 
A 

A 


Ă 


(socialist), ales prin s 


PAGINA 6 


NOEMBRIE 1987 


LITERATURĂ ŞI ISTORIE 


TOT DESPRE NAȚIUNE ŞI NAŢIONALISM: VARIETĂȚI 


— Titus BĂRBULESCU— 


Christine OCKRENT Alexandre 
MARENCHES, Dans le secret des princes 
(Paris, Stock, 1986). 

Informația publică - dată spre ex- 
ploatare serviciilor de presă -, nu prea face 
bun menaj cu informația secretă, care este 
folosită de organele de stat sub im- 
pulsiunea directă a șefului statului, în 
speța noastră de președintele Republicii 
Franceze. Cartea este un interviu, 
întrebările scurte şi directe, răspunsurile 
dezvoltate, comentate deschis (nu mai 
sunt secrete, ci istorie) se raportează întâi 
la Franţa şi interesele ei internaţionale în 
cadrul unui echilibru de forțe mondiale, 
iar,în subsidiar şi uneori important pen- 
tru noi, la ţările satelite și la cea mai 
necăjită dintre ele - căci quasi-ignorata, 
deplasată la periferia relațiilor in- 
ternaţionale secrete! -: România. Este așa 
dar vorba în această carte, cuprinzând 
“topuri secrete”, în bună parte 
destăinuite, de națiunea franceză, de in- 
teresele ei permanente, de apărarea 
fiinţei ei culturale şi politice în lumea in- 
ternațională de astăzi cu prieteni și 
dușmani, împărțită în blocuri rivale prin- 
tre care circulă interferenţe ciudate dela 
Est la Vest, Nord - Sud şi viceversa... 

Autorul, Al. de Marenches, a fost vreme 
de 11 ani patronul serviciilor secrete ex- 
terioare sub președinții de republică G. 
Pompidou şi V. Giscard d'Estaing. 
Misiunea lui s'a încheiat odată cu venirea 
la putere a presedintelui Fr. Mitterrand 

iu universal 


protagoniștii informaţiei secrete - din 
lăuntru sau din afară: prieteni, adversari, 
agenţi dubli, agenţi de influență, de opinie 
desinformantă, cu semne de întrebare sau 
mirare...., au decedat. Au dispărut. Au 
tăcut. Pot fi judecaţi și cântăriţi în raport 
cu contribuţia lor la o istorie secretă care 
a alimentat evoluția relaţiilor in- 
ternaționale, conflictuale, paşnice 
cooperantă), pe care “prinții” care ne 
conduc astăzi, au folosit-o. Fie cei din 
lumea liberă - aleși democratic, grație 
suveranităţii populare şi sufragiului 
universal pluralist -, fie cei din lumea 
aservită - deținători ilegitimi ai puterii 
totalitare: dictatori, satrapi, fanatici 
religioși sau laici, șefi, sub-șefi mer- 
cenari.... Au folosit-o, modificând orien- 
tarea oficială de stat, schimbând uneori 
alianțe, adaptându-se moale sau hotărit 
unei ordini internaționale întemeiată pe 
raporturi de forță şi evaluarea acestora în 
caz de ruptură, astăzi planetară. “De-e 
pace, de-i război”, cum spunea Mircea, 
a orar valah, pentru și în vremea 


Unde se situează astăzi centrul 
nevralgic generator de o conflagrație mon- 
dială? In Orientul mijlociu, cu prelungiri 
ideologice diversioniste în America cen- 
trală, Extrem-Orientul asiatic, Africa de 
nord...Privind harta lumii cu ochii ad- 
versarului vânătorește, observăm cum se 
formează sub ochii noștri un scenariu de 
invazie sovietică pe axa Nord-Sud care 
străbate Afganistanul, Pakistanul, ajunge 
la “mările calde” prin Marea lui Oman, 
prin pasagiul strâmtorii Ormuz, la Golful 
persico-arab. Apoi se prelungeşte spre 
Aden, Etiopia, Marea Roșie, Palestina, 
lore e i Rita Castăzl sovietic, adică 
imperialist! ca Petru cel Mare!) glumește 
serios autorul, aș avea fireşte dorinţa de 
acces spre ile calde” „..După ce am 
cucerit Nordul îngheţat căptușit de bogății 
minerale, Estul când stepaic, când 

muntos, după ce am galopat 


% spre Taci pi ma Sud-Vestul cu coline și 


vâlcele vesele si roditoare, cu populație 
p și primitoare de străin, am adăuga 

Bună de călcat și iubit la botul 
calului)... Cele 4 mari flote sovietice: Mur- 
mansk, Baltica, Marea Neagră și astăzi 
flota din Oceanele Pacific - Indian, sunt 
suj te continuu, dar moale, de 
către aliații occidentali. N'au putut zădăr: 


nici invazia Afganistanului, care este ac- 
tul pregătitor “'al marii invazii, după care 
cea mai vastă massă terestră a globului, 
adică Eurasia va fi scindată, acoperită 
jumătate de puterea sovietică''...(p.212). 

Asta pentru principal, pentru a descifra 
viziunea constantă expansionistă a unui 
popor, de altfel extraordinar sub raportul 
creativității muzicale, literare, nebun de 
umanitate și de plastică răpitoare în ce 
priveşte geografia politică a celuilalț. 
Pasăre de pradă, superbă când se dedă 
rapacității, devorând orizontul infinit, 
(mânată de febra plictisului de stepa 
originară, gândea Eminescu şi după el 
Blaga), îndurătoare și generoasă față de 
orice ciolovec care suferă alături de el, 
când este captivă. Sub alibiul sovietic, sub 
care suferă, este adevărat, murind cu 
milioanele alături de popor = națiunile con- 
locuitoare și satelite, dar totuși - totusi 
națiune și Îidel spiritualității lui elitistă, 
despotică, mesianică pretutindeni! 

lată acum, pe de alta parte şi accesoriu, 
câteva constatări vechi şi noi de geografie 
politică, care coroborează viziunea globală, 
constantă a imperiului sovietic, cuceritor 
de pământuri și popoare în situație de 
refuz visceral al comunismului venitură-a- 
stepei-cu-poftă-de-așezare-aiurea... Din 
păcate, Occidentul liber nu le apără decât 
în măsura în care se acceptă la foarte vâr- 
ful bilateral să fie negociate. Pacific, cu 
angelism, zic unii. Perfid și poltron, zicem 
noi. Grija cea mare a negociatorilor este 
“să nu displacă 


zeci de milioane de victime asasinate și 
pământuri, țări, popoare cucerite cu forţa, 
dislocate în fiinţa lor naţională, că este un 

imperiu fascist-roşu în plină expansiune, 

mult mai funeşt decât celălalt imperiu 

fascist (înnecat în sânge acum vreo 42 de 

ani: două generaţii au trecut de atunci!) 

pentrucă U.R.S.S. și astăzi invadează și 

distruge fizic, cultural - cu armele! - orice 

etnie națională cu rădăcini la ea acasă însă 

de altă “'religie”” decât cea sovietică. 

Tătarii din Crimeea au fost deportați în 

massă, omoriţi pe drum, cam jumătate, 
risipiţi, cei care au supravieţuit, prin 
deșertul cu nisip și mine de plumb. In- 
cearcă acum să revină acasă, copiii, 
nepoţii ““naționalistilor'"!... Când vor 
încerca să revină la matcă sutele de mii de 
Moldoveni, copiii, nepoţii Românilor “'de 
altă religie decât cea sovietică”, în 
Basarabia şi Bucovina părinților 
pedepsiţi pentru ““naționalism'"?! 

“Războiul a fost câstigat, dar pacea am 
pierdut-o. Casa Albă îndemna opinia 
publică americană să considere punctul de 
vedere sovietic cu un ochi favorabil. Deşi 
informat la 17 Iulie 1954 (Conferinţa dela 
Potsdam) că prima bombă atomică a fost 
testată cu succes, Truman lăsă pe Stalin 
să anexeze Konigsberg şi Prusia orientală. 
Churchill ceda pentru a treia oară față de 
Stalin, după Teheran și Yalta” (p. 78). 

Cumplit apare figura lui Stalin pentru 
țările satelite, dar nu apare tot așa pentru 
şefii aliați şi opinia publică occidentală. 
Marele satrap oriental a exercitat un fel 
de fascinație oarbă și posesivă asupra 
sefilor națiunilor aliate, care i-au dat sincer 
şi total mână liberă peste spaţiul pe care l-a 
cucerit datorită ajutorului dăruit de ei, e- 
norm şi neprecupețit în material și logistică 
de război. Generalul erou naționalist, 
Mihailovici, a fost abandonat de aliați. 
Churchill l-a înlocuit cu un agent sovietic 
numit Tito... 

Speranţa că se va opera vreo debarcare 
aliată în Balcani, era o speranţă cu care se 
mângâiau - în neștiință de informaţia 
secretă sovietică care-i califica pe toți 
“naționaliști anti-sovietici” - Iuliu Maniu, 
Mareșalul Antonescu... Ba chiar generalul 
(apoi mareșal al Franţei) Juin, şef aliat 
prestigios, care cu trupe africane și ale 
rezistenței franceze, împreună cu armata 
poloneză a gen. Anders au luat cu asalt și 
biruit la Muntele Cassino, nici el nu știa 
că “debarcarea în Balcani” era o diver- 


Despre K.G.B 
..„Românii su 


siune teoretică, o amăgire atribuită lui 
Churchill. (Autorul a luptat voluntar, cu 
bravură, în armata lui Juin, în prima 
linie. Pentru liberarea Franţei și Europei 
de fasciști)... 3 
Mai departe, mai recent: '...cu im- 
periul sovietic și sateliții lui se tratează 
afaceri. Trebue să fie ajutaţi Rușii pentru 
ca să evolueze... (adică democratic i 
liberal, gândesc democraţiile occidentale). 
Gorbaciov evoluează în sensul lui Kiao- 
Ping (China revizionistă), dar camioanele 
care au servit şi servesc ocupaţiei militare 
a Afganistanului, sunt rezultatul unor 
tranzacţii criminale, producătoare de 
câştig imediat pentru niște fabricanți: 
idioţi utili, cum îi numea Lenin (p. 132)”. 
Despre Angola, ocupată de Cubani, 
mercenari ai Sovietelor: ''Jonas Savimbhi 
este adevăratul șef al rezistenţei angoleze, 
cum De Gaulle era adevăratul șef al 
Franţei libere pe vremea ocupaţiei...Pe 
teren, Savimbhi a fost abandonat de către 
aliaţii occidentali pentrucă aceștia nu vor 
sa displacă U.R.S.S. -ului!.. Rezistenţa 
eroică a naţionalistilor afgani, a 
luptătorilor partizani ai lui Jonas S. în 
Angola, rezistența din Polonia, în ţările 
ocupate sau pe cale de a fi de către 
Sovietici și mercenarii lor, sunt astăzi în 
prima linie a luptei pentru libertatea 
naţională...”  (p. 216) Chiar Africii de 
Sud, i se dau lecţii ipocrite de democrație 
pentru a o destabiliza în favoarea şi pro- 
fitul Sovietelor. Ca să placă acestora!.. 


ont 


secție activă a K.G.B.-ului în fostele 
colonii francofone...Secţia poloneză a 
K.G.B.-ului acţionează mai ales în Nordul 
Franței (cu o populație numeroasă de 
origină poloneză), încearcă să se înfiltreze 
în biserica catolică...Secţia bulgară, 
foarte eficace pentru acţiuni punctuale 
("umbrela otrăvită”, atentatul contra 
Sfântului Părinte)...De altfel K.G.B.-ul 
din U.R.S.S. și ţările satelite este recrutat 
dintr'o elită crescută în serai, este mân- 
dria nomenklaturii!... 

- Sunt printre ei transfugi? întreabă 
direct ziarista. 

- Sunt de toate soiurile. Câteodată trece 
şi unul mare. Apoi dispare, nu poate 
înnota ușor în ape tulburi... 

- Vă aduce informații importante? 

- Rar se întâmplă să dea în vileag vreo 
comoară de informaţii secrete, totuși 
graţie lui, se confirmă o metodologie şi o 
viziune a istoriei pe care oamenii de acolo 
o aplică oamenilor şi evenimentelor de aici 
(din lumea liberă). Este un element de 
evaluare a situației şi relațiilor in- 
incaționale foarte preţios"... (pp 207 - 


“In confidența prinților”! este o carte 
care dezvăluie “igeografia de stat” a 
marilor puteri de astăzi (“'roşii”, adică 
tiranii: fascismul roșu, în raport de forță 
şi competiţie cu “'albaştrii”', adică 
democraţiile libere, cu respectul drep- 
turilor omului și libertăţilor; şi unii și 
alții sunt pasionaţi de spaţiul terestru, 
sub şi supra-terestru... 

„Singurul dat dintre datele care compun 
istoria este geografia", spunea altădată 
Bismarck, descifrând liniile de forță în 
competiţie, care dispun de soarta 
popoarelor, cu sfâșierea celui slab. Intr'un 
fel gândești în situaţia de stăpân, alftel în 
situația de sclav. Dar dreptatea, concept 
moral de limbă şi civilizație delimitată 
geografic după teritoriul național, va 
triumfa odată, revoluționar: revoluţia 
sclavilor contra stăpânirii tiranice. După 
Congresul din Paris (1815) a urmat 
Sfânta Alianţă a împăraţilor cu imperii 
multi-naţionale. Unii mai luminaţi, alţii 
despotici, ştiind și unii şi alţii ce-i 
așteaptă: revoluţia naționalităților sub- 
jugate. o formă de naționalism de care 
Românii, popor sfâșiat, nu se pot plânge. 
Din contra, le-a folosit în trecutul 
apropiat, o aşteaptă din nou să bântuie - 
nu ca o revanșă! termen impropriu, in- 


Di 


CUVANTUL ROMÂNESe 


E E CN E EEE a 
a 


ventat de stăpâni - ci ca o eliberare a 
elementelor naturale, deslănțuite cu drep. 


tate pentru restabilirea firii întregi a 


Românului, schilodită. E 
Astăzi, România este un teritoriu din 
spaţiul sovietic, acesta fiind binecuvântat 
de Sfânta Alianţă! Cu un guvernămânţ 
regional - ilegitim și sărac cu duhul (căci 
aşa i-a plăcut să fie stăpânirii centrale din 
Moscova)-, un fel de Hanat tătar, 
promovat din Tătăreii- Scorniceștilor - de. 
sub-coastă, pentru merite de incapacitate 


şi brutalitate de vătaf pus să lovească în 
compatrioţii şi istoria lor națională, nu în. 


străinii care, de bine, de rău, se descureă 


colaborând activ cu conducerea. Sau | 
pleacă, plătiţi cu devize... (Pe ici, pe colo 


mai plătește și pentru un Român, mai 
scump căci 
““naţionalist'”, 
străinătate, vreo asociaţie religioasă, vreo 
biserică liberă...) Este o contra-veritate să 
afirmi că ''Ceauşescu este naționalist”, ba 
chiar o ofensă pentru biet Român săracul 
care sigur că este naționalist, opunându- 
se cât poate statului şi ituții 
“național sovietice” care îl 
desnaţionalizează. Ideologia, “'filosofia de 


stat”, sunt colectiviste. Cu nuanțe, e 


adevărat: când mai vârtos leninistă (adică 
toți supușii - 


etnice, 
“civilizaţii 


ternațională fascinată de marxism, acum 
de neo-marxism |J.P. Sartre, care nu era 
comunist, a declarat cu lux de argumente: 
le marxisme est un nouvel humanisme! 
K.Marx, el însuși, de-altminteri, iubea 


* sincer libertatea logosului de a se pune 
mereu în problemă, teoretic - practic sa 


înșelat -, determinat de logica con: 
tradicţiei, iar la nivelul practic, de con- 


flictul real dintre capital, muncă, 
repartiţia inechitabilă a fructelor 
acesteia...) 


In fapt, Românii nu mai au nici 


producţie, nici repartiție echitabilă a frac- 


telor muncii. Au devenit robi la ei acasă, 
doresc să se înstrăineze ca să scape de 


“rumânie”!... Sunt naționalisți disperaţi 
după o dreptate umană, sătui de ocupaţia 
străină și vitregă, sătui de balivernele 
“împăciuitoriste”” (cuvânt greu de 
pronunţat în toate limbile...) venite din 
afară, peste capul şi trupul lor, dela 
oameni cu gândire scurtă, învățată la 


şcoala stăpânitorilor de toate limbile, 


roșii, albastre... gi 

Astăzi Românii sunt ca Afganii din 
rezistenţă, ca Angolezii lui J.Savimbhi, că 
Polonezii lui Walesa și preotul martir 


Popieluszko, ca Tătarii din Crimeea, goniţi 


de-acasă. Naţionalişti disperaţi Și 
asasinați. Ba chiar gândesc naționalist că 
Israelul (fără să aibă succesul şi spriji 
dat acestora de către lumea libe: 


poate şi este ajutat efectiv să-și apere 


bucata de pământ biblic şi moştenirea 
străveche de proprie spiritualitate, 


care 
astăzi - dar nu ieri - este amenințată d 


expansiunea sovietică, tăvălitoare 
valori naționale. 


—— 


P.S. Trebue oare repetat că această 


“varietate contemporană 2? 
naționalismului român” 


cultivate cândva de Germanici, de SlsY» 
de Islamici - de unele cărei ăi i 
aceştia, cel in. De  inchiziţi : 
fanatismele căi beer păgânii 
migratori. E 
Este Român cine se simte Român 0 i 
sânge naţional este amestecat În 
nogeneza lui)... 


de sub jugul străin al invadatorului: 


iese din pușcărie, este 
vreo familie din 


= ata si 


pare Dim 
comun cu practicile antisemite, xenofobe» 
dintre 


Cine luptă pentr 
eliberarea teritoriului și ființei naţionale 3) 


i 
i 


minus nomenklatura - să 
devină o apă şi-un pământ, din care 
“trebuesc extirpate diferențele naționale, 
moştenirea blestemată a unei 
burghezo-moşiereşti- . 
paie. E a ăi Si 


CUVANTUL ROMÂNESC 


In anii tineri de şcoală, 
pe când se lucra intens la 
înfeudarea conștiinței 
generaţiei mele cu 
“lumina” materialismului 
pseudoștiințific, argumen- 
tul de bază că Dumnezeu 
n'ar exista, era argumentul 
așa zis “ştiinţific”. 

In ciuda faptului că 
însusi acest argument ni se 
părea la toţi neverosimil și 
ca nici noi si nici fin- 
vățătorii”” noştri mu eram 
prea lămuriţi de “știința” 
unei astfel de argumentări, 
totuși, teoretic cel puţin, 
toți eram supuși acestui 
ritual al îndoctrinării pe 
care trebuia să-l urmăm 
fără umbră de şovăială. 


Scăpat în lumea 
“liberă”, mi-am dat apoi 
seama că și aici, în alte 
condiţii şi perspective, 
omul comun, ''mireanul” 
ştiinţei este de-a dreptul 
hipnotizat de miracolele 
săvârșite de omul ''alb” al 
laboratoarelor şi că într'un 
extaz aproape mistic se 
priveşte la magicul 
ă “ştiinţei” ca la o '““vacă 
sacră” a timpului. 


Departe de noi însă gândul 
de a nega într'un fel sau 
altul meritele evidente și 

E demonstrabile ale științei şi 


ale oamenilor de ştiinţă 


adevăraţi, sau de a ne folosi 


= de cine ştie ce argumente 
ale apologeticii religioase 

ai spre a înfrunta con- 
traofensiva declanșată de 

_ profeţii _profani ai 
“preț, mai ales că, persona 
credem că între ştiinţa 


devărată şi religia 
adevărată, între cunoaștere 
şi credinţă nu poate de fapt 


să existe contradicții 
. nereconciliabile, delimitând 
Fi bineînțeles sfera de preocu- 
ze pări și '*metodologia” fie- 
N căreia. 
ră Dacă intervin astfel de 
contradicții fără 
pă „. posibilitatea depăşirii lor 


„ înseamnă că ori știința a 
devenit cumva pseudoștiință, 
ori religia respectivă este 
falsă. 

Ceea ce ne preocupă pe 
noi în articolul de față este 
însă netemeinicia acestui 
aşa zis argument 
“ştiinţific”, argument ce se 
invocă de fiecare dată 
atunci când propagandiștii 
concepției ateiste despre 
lume și viață încearcă să 
demonstreze  ''superiorita- 
tea” teoriilor (nu a credin- 
ței) lor. In primul rând, dat 
fiind faptul că existența lui 
Dumnezeu intră într'o altă 
SI sferă de cunoaştere și mis- 
ter decât realitatea lumii 
£ naturale de care se ocupă 

știința, practic, știința nu 

poate ''demonstra” nici că 

Ea Dumnezeu există, nici că 

Dumnezeu nu există. 

Apoi fiecare știință are 

- domeniul său şi limbajul 

A său și este greu să avem 

vreodată o viziune totală și 
| "generală dată de ştiinţă. 

Tot astfel cunoașterea 

obținută numai pe cale 

științifică este unilaterală 

și este numai un fel de a 

privi asupra complexităţii 
proceselor și fenomenelor și 
cu atât mai mult asupra 

vieţii, a omului și în special 
a lui Dumnezeu. 
In ultimă instanţă, obiec- 
tul ştiinţelor naturale îl 
„constituie evaluările can- 
 Htative şi nicidecum 


realitatea mistică, 
cendentală. 


trans- 


Stiința nu cunoaște și 
nici nu studiază Adevărul, 
ci adevăruri. De aceea nici 
nu poate ''nega” existența 
Dumnezeului Celui 
Adevărat ci poate numai pe 
pseudodumnezeii naturii, ai 
superstiției și ignoranței. 
Se poate chiar spune că 
ştiinţa ar fi un fel de “rău 
necesar” pe care omul şi-l 
asumă cu riscul de a se 
pierde sau regăsi. Fiindcă, 
la drept vorbind, ştiinţa 
urcă treptele întunecate ale 
cunoașterii, fără a şti sau a 
anticipa ce ne poate aștepta 
la capătul acestei călătorii 
în necunoscut. 


Si dacă am privi atent nu 


ne-ar fi desigur prea greu 
să vedem câte lucruri de 


folos şi câtă lumină şi 
binefaceri a adus știința 
pentru om şi pentru 


cunoaştere în general. Nu 
este deci prea greu să ştim 
cât a făcut şi face ştiinţa 
pentru om, cât este de 
greu de înţeles și evaluat ce 
anume a făcut ştiinţa per- 
soanei umane şi care vor fi 
consecinţele eterne ale pac- 
tului nostru cu zeul orb al 
progresului magic şi 
unilateral. 


Dar omul tuturor tim- 
purilor tânjește după 
“miracole”, chiar dacă de 
multe ori puterea magică a 
tuturor acestor miracole îl 
orbește şi-l înstrăinează de 
el însuşi. 
mânuit și nu se ştie care 
este natura incendiului care 
va cuprinde cândva 
omenirea care va prefera să 
stea la umbra și “căldura” 
unui destin de care practic 
ne simțim atât de străini. 
Mai există totuşi un foc 
adus în lume de Hristos, 
dar acest foc arde numai în 
sufeltele celor care îl caută 
pe Dumnezeu în umilinţă și 
dragoste, ci nu în răzvrătire 
şi mândrie luciferică. 

Astfel se face că unomde 
ştiinţă care prin rezultatele 
descoperirilor sale nu face 
altceva decât să 
““descopere”” ceva ce a fost 
pus înainte de Cineva acolo, 
să devină el însuși un fel de 
“dumnezeu'' venerat până 
la fanaticism de o lume care 
vrea zilnic “'miracole”, în 
goana noastră după un 
viitor și pe un drum care de 
fapt nu știm unde ne duc. 
Calea Adevărată, Hristos 
adică, este tot mai ocolită și 
ignorată. 

Vrem să știm multe 
despre Dumnezeu chiar, 
vrem să cunoaștem lucruri 
despre El, dar nu pe El. Si 
aceasta este tragedia 
tipului de cunoaștere 
inaugurat de promotorii 
eonului modern. 

Astfel se face că astăzi 
un om de știință deși este 
pe drept înțeles numai de 
puțini, este crezut de mai 
toți. A devenit chiar prover: 
bială formula ''a fost 
demonstrat științific”. 

Așa că lumea care crede 
sau nu crede ce spune 
preotul sau omul politic, 
acceptă și nici nu 
îndrăznește să fie cumva în 
dezacord cu rezultatele 
“stiinţei”!. Cuvântul 
“gtiință” a devenit astfel 
un termen cu dimensiuni și 
conotații magice, și la 


NOEMBRIE 1987 


ARGUMENTUL “ȘTIINȚIFIC” 


—— Pr. Marin MIHALACHE— 


adăpostul ştiinţei adevărate 
a apărut, cum era și 
“firesc”, idolatria “'scrien- 
tistă”” și impostura pseudo- 
Științifică. Atitudinea “ști- 
ințifică” ori metoda și ar- 
gumentația  științifica au 
devenit deci virtuți aproape 
mistice. 

De aici poate și fascinația 
propagandei ateiste cu 
argumentarea “științifică”. 
In alte cuvinte se încearcă 
să se prezinte ca adevărat și 
viabil un sistem politic și 
economic născut mort, dar 
îmbrăcat în hainele mistice 
create de mitul Stiinţei 
contemporane. 

Cât de inefabile sunt 
rezultatele aduse de 
metodele “ştiinţifice” 
folosite de sistemele ateiste 
se ştie prea bine. Cât de 


trinare, cât de convins este 
poporul român de argumen- 
tul  “'științific”! al 
propagandei ateiste o vor 


spune din generație în 
generaţie mărturiile 
“descoperirilor” care vor 


urma după ce vălul de min: 
ciună și teroare va fi luat 
de pe fețele noastre, atunci 
când Lumina adevărului lui 
Dumnezeu va triumfa peste 
tot, 

Dincolo de aceste con- 
siderente, efemere prin 
însăși natura și limita lor, 
rămâne totuși problema așa 
zisei infailibilităţi a 
adevărului științific, mitul 
şi iluzia că știința va putea 
cunoaște și rezolva totul. 
Personal noi credem că 
după ce 'şi va termina 
misiunea în această lume, 


misterele cunoașterii, după 
ce omul va înțelege că altul 
este locul nostru în creație, 
după ce marele plan al 
mântuirii va fi împlinit, ca 
toate celelalte și știința și 
fascinația  “'ştiinţificului” 
se vor pierde în negura 
vremurilor și vor fi înțelese 
doar ca experienţe prin care 
omul a trebuit să treacă 
pentru ca ochii inimii și ai 
minții să i se deschidă și să 


se îndrepte numai spre 
Dumnezeul cel veșnic al 
Adevărului. 

De aceea sar putea 


spune că omul are nevoie de 
știință în măsura în care 
aceasta se ocupă cu obiectul 
și obiectivele ei, și anume 
de a perfecționa mijloacele 
materiale necesare vieţii, de 
a adânci cunoașterea lumii 


PAGINA 7 


înțelepciune care să se 
ocupe cu finalitatea atât a 
acestor mijloace, cât şi a 
cunoașterii și vieţii în 
genere. 

Tot astfel o Românie 
modernă, progresistă şi 
democratică de mâine are 


nevoie de rezultatele 
științei și tehnologiilor 
celor mai avansate, de 


geniul creator al poporului 
român şi de tot ceea ce 
minții omenești i s'a dat să 
cunoască și să realizeze în 
această lume. 

Nu este nevoie însă să 
facem din știință un fel de 
“vacă sacră” a timpului, la 
care să ne închinăm orbește 
ca la un idol. 

Aceasta ar însemna că 
argumentul “științific” al 
propagandei ateiste şi-ar fi 


convinși eram noi cei cărora 
ni se făcea o astfel de îndoc- 


după 
revela omului 


Dumnezeu va 
multe din 


şi a realităţii fizice, dar tot 
omul are nevoie tot de atâta 


atins într'adevăr scopul. Ori 
noi nu credem că este cazul. 


REFERENCE CANADA 
AJUTA PE CANADIENI SA 
GASEASCA CEEA CE LE 
TREBUE IN LEGATURA CU 
SERVICIILE SI PROGRA- 
MELE GUVERNULUI CA- 
NADIAN. OFICIUL DVS. LO= 
CAL DE REFERENCE CA- 
NADA VA VA DIRECTIONA 
SPRE OFICIUL, GUVERNA- 
MENTAL RESPECTIV CE 
POATE RASPUNDE CEL 
MAI BINE LA INTREBARI- 
LE DVS. LA TOATE IN- 
TREBARILE SE POT PRI- 
MI RASPUNSURI IN EN- 
GLEZA SI FRANCEZA, DE 
LUNI PANA VINERI INTRE 
ORELE 8:30 AM - 4:30 PM. 


Depariment ot 
Supply & Services. 


d. 


Cu “Reference Canada” 
răspunsurile sunt la fel de aproape 


ca şi telefonul Dvs 


ÎNTREBĂRI DESPRE PROGRAMELE ȘI SERVICIILE 
GUVERNULUI CANADIAN 


e In Saskatchewan telefonați la: 
Regina (306) 780-6683 
Toll-free -800-667-7 160 


e In British Columbia telefonaţi la: 
Vancouver (604) 666-5555 
Toll-free -800:663-138| 

Zenith 08918 (Atlin) 


) 


e |n Alberta teletonaţi Ia: 


Calgary 403)-292-4998 
Edmonton 403) 420-202 
Toll-free 1-800-232-948| 


e In Manitoba telefonaţi la: 
CITIZENS INQUIRY SERVICE 
Winnipeg (204) 945-3744 
Toll-free 1-800-282-8060 


Reference Canada lucrează 
cu serv, de informaţii prov. 


Ministăre des 
Approvisionnsments et Services. 


e In Ontario telefonați la: 


Ottawa (613)995-7151 
North Bay (705)476-4910 
Toronto (416) 973-1993 
Toll-free 
Ottawa/Hull 

region 1-800-267-0340 
Area Codes 

705, 807 1-800-46 |-1664 
All other Ontario 

residents 1-800-387-0700 


Pentru 
la distanță formați “0” Dat 
cereți Zenith Communica- 
tion-Quebec. 


Reference Canada lucrează 
cu serv. de informații prov. 


e In Prince Edward Island teletonaţi la: 


ISLAND INQUIRIES 
Charlottetown (902) 368-5050 
Toll-free 1-368-5050 


Reference Canada lucrează 
cu serv. de informații prov. 


e In New Brunswick telefonaţi la: 
NEW BRUNSWICK 
INFORMATION SERVICE 


Fredericton (506) 453-2525 
Toll-free 1-800-442-4400 


Reference Canada lucrează 
cu serv. de informații prov. 


* In Newfoundland telefonați la: 
St. John's (709) 772-4365 
Toll-free 1-800-563-2432 


e |n Nova Scotia telefonați la: 
Halifax (902) 426-8092 
Toll-free |-426-8092 


e In Yukon Territory telefonaţi la: 
YUKON INQUIRY CENTRE 
Whitehorse (403) 667-581 | 
Toll-free 1-667-5955 


Relerence Canada lucrează 
cu serv. de informații prov. 


Canadă 


Y 


sir $t 


piata app Li Ei a 22 type toi 
AR i e UI .. 5 IE . i. 


E, 


fa 


cca PU Ba de e (E e 00 a At pi 


0 Na ai E 24 


a 


PAGINA 8 


NOEMBRIE 1987 


PAGINI DE JURNAL 


Continuare din numărul trecut 

Vineri 26 Iunie. La Sorbona între 9.00 si 
9.15 e pustiu de tot. Ca şi când ne-ar fi 
lovit oboseala. Oricum, abia pe la 9.35 
poate începe lectura primei comunicări, în 
Amfiteatrul Descartes: '“Lettres de Mircea 
Eliade a Marcel Brion”; cu eleganța 
înnăscută şi cu o siguranță de francez în 
mânuirea limbii, domnul Neagu Djuvara 
(Paris), ne face portretul celui despre care 
Eliade spunea că este '*mon plus precieux 
lecteur” și, în același timp, recrează 
veridic şi palpitant o epocă. 

Monica Papazu (Danemarca) și-a ales ca 
subiect al comunicării sale ““La souffrance 
nationale dans l'oeuvre litteraire de Mir- 
cea Eliade: “sens et issue”, pe care o 
tratează cu o competenţă admirabilă, în 
idei limpezi şi formulări percutante, 
subliniate de gesturi inefabile. 

In cadrul strâmt şi stânjenitor al unei 
puteri politice lipsite de imaginaţie, ob- 
tuză şi brutală - suferința unui popor este 
colectivă, este înfricoşătoare şi dă naştere 
unor întrebări cu răspuns pesimist: Cum 
poate supraviețui omul terorii istorice ? 
Punctul de vedere al lui Eliade este cel al 
„unui Român care caută o ieșire. Dacă pen- 
tru a înţelege, suferința este aproape 
necesară, iar imaginația, o tonalitate a 

_ realului, drumul către moarte ca mister 
total, se poate identifica si cu moartea 
asumată, care este o moarte reuşită. Pen- 
tru a ieşi în mod profilactic din istorie, se 
cer însușite unele tehnici ale evaziunii, 
ducând către o intrare în interior, soi de 
condamnare la o libertate absolută. 
In “'Queiques developpements permis 
par les traveaux de M. Eliade”, G. Culică 
(Paris), încercând o perspectivă a gândirii 
ii Eliade, revede manifestările divinului 
d imeninlzinacrn lui lână i] E 


R.Otto, 


„cristalizarea religiilor în scheme originale. 
Astfel mitologiile (şi religiile) vor fi 
„diferite la ciobanii semi-nomazi, la cei 
- nomazi, la agricultori, păstori (crescători 
de vite mari, care umblă călări şi 
rmaţi) şi la păstorii-agricultori seden- 

i eastă clasificare, se propun o 


cunoaștere nuanțată de întot- 
istoriei Românilor și a celorlalte 
care trăiesc de secole ci i 
Vechimea noastră în Transilvania este 
„ demonstrată cu documente. 

„Matei Cazacu (Paris), în “Europe de 
- Europe de Est au Moyen-Age: 
derations  analogiques'', adaugă 
ente istorice inedite, unor realități 
scute din perspectiva etnologică: 


nța obştilor țărănești în toată 


n'au fost atinse de relaţiile de 
| (şi, anterior, nici de cele 
ste), Exemplele lui din Franţa și 


“adaugă altora, din Răsăritul și 


| continentului. : 


Eliade”. Sub doi ambasadori, 


941-1943, cel puţin 13 emisari. 
recum: Pamfil Seicaru, Vasile 
N.Dianu, N.Herescu ș.a.) trimiși 


Statului, de 
creat ri contacteze pe 
Angioni. (Italia) încearcă 


rii unui mit 


“Conducătorul 
“încercat 


silvanizarea” lui Vlad Tepeș, si 
poate fi surprinsă în documente, dela 
Bonfini la Bram Stoker. i an 
rigore Bărgăuanu (Paris) continuă 
ficare i pasiuni: 


ont Athos: L/'hermitage 

ain Prodromou'”, însoțindu-și textul 
ndide diapozitive- care, bănuiesc, 

+ pot fi opera domniei-sale, pentru sim- 
motiv, (nedrept) al segregării sexuale 
ervată în acestă republică monastică 


ÎNSEMNĂRI ÎN PRAG DE VARĂ 


—— Andrei PANDREA— 


ortodoxă, care interzice prezența femeilor 
pe teritoriul ei!... Comentarii, relative la 
relațiile dintre Tările Românești şi Sfân- 
tul Munte, care multe avuţii a primit dela 
credincioșii plaiurilor noastre. 

După amiază ascult comunicarea Antoniei 
Constantinescu: ““Repere teoretice pentruo 
eventuală istorie a literaturii române în 
exil”. Subiectul reflectă - se putea oare 
altfel? - o stare tragică, una printre atâtea 
altele, cu o singură cauză: regimul 
comunist. De aici decurg toate ab- 
surdităţile. Cei din ţară simt “literatura 
română”, spune Antonia Con: 
stantinescu, luându-se exemplu, în măr: 
turia ei - drept “'o clădire cu ferestre 
oarbe şi cărămizi lipsă''. Există cărțile de 
pe piaţă şi cele “'ferecate la fondul secret” 
al Bibliotecii Academiei. Lectura unei 
cărți “de dincolo” este o întreprindere cu 
riscuri. Când ajungi în Occident, unde alţi 
Români, în libertate, fac “literatura din 
exil” nu ajunge “'să reconstitui un fişier”, 
ci o generaţie. In anii '50, în ţară, liber- 
tatea se afla în închisoare, deci revenea 
pribegilor să-i ţină făclia nestinsă. ““Patria 
absentă se strămutase în cuvânt, se 
numea limba română”. “'Loc hierafimic, 
România devine, cu încetul, loc mitic sau 
planetă imaginară, încetând să mai par- 
ticipe la real”. Intr'un reflex de 
supraviețuire, în puținii ani de 
“liberalizare”, “cu voie dela poliţie”. - 
“s'a ridicat la suprafaţă o conştiinţă 
estetică nealterată, care va coexista cu 
cenzura şi impostura”. Dar “revoluția 
culturală” din 1971, aplicată tenace cu 
restalinizare, neoproletcultism şi pustiire 
spirituală- a împins peste graniţe un nou 
_val al scrisului 


Le «periențe, 
literatură comandată, vor dreptul absolut 
al libertăţii de expresie - ''dreptul 
emițătorului”” - dar şi aici, unde condiţiile 
propice există, aberațiile continuă: trans- 
misia emițătorului m este bruiată de 
nici un fel de cenzură, dar receptorul: 
destinatar lipseşte! Si se scrie pentru ser- 
tar acolo, dar și aici- “'din absenţa 
publicului, din cauza precarității 
tiparului, a difuzării fără ecou, fără con- 
“ fruntare cu un context literar”. Soluţia? 
aberantă! Căutarea altei paradigme, 
„mutarea în altă limbă, gest de revanșă in- 
dividuală,- dar care duce unde? Nu-i o 
sinucidere? Care ar fi fost literatura 
română, cu un Eminescu scriind pentru 
sertar? Si încă în altă limbă? “Cartea 
literaturii române are filele rupte, 
paradigmele ciuntite” şi ea actualizează o 
altă ''obsesie”: identitatea, ''specificul 
naţional". Intrebările pe care și le pune 
"Antonia Constantinescu la finele 
comunicării, nau cum să-și găsească 
răspunsul, aici. Dar ele ilustrează 
seriozitatea unei preocupări, care implică 
o răspundere grea: Oare specificul 
naţional decurge dintr'o '“forma mentis''? 
Se încheagă pe calapoade de gând 
românesc? Scriitor român este cel care 
scrie românește? Istrati, Voronca, Vintilă 
„Horia aparţin cui? Dar lonescu? Dar 
Cioran? 
..e 
De fapt, există creatori care se reven- 
„dică la o cultură, după cum alţii se reven- 
„ dică la două sau mai multe. Din momentul 
„în care un scriitor român, care scrie în 


“naşter e] al lui altă limbă, trebue tradus în româneşte, el 
- decu parte, şi 


„este ce? Imi vine greu să-mi imaginez un 
Shakespeare sau un Villon scriind direct 
în româneşte, după cum, mi se pare de 
domeniul fanteziei, Eminescu scriind 
direct în franceză sau în turcă, ori 
Caragiale în japoneză, traduși de câte 5-6 
traducători în româneşte, în 5-6 versiuni 
diverse... Pe 

ci din turcește, în mai 
Mai suna-vei, dulce corn, 
vreodată? Care se poate 
“cu aceleași cuvinte, dar 

"nepoeti “Corn dulce, vei mai suna 
vreodată pentru mine?" Dar e clar- nu 
mai este Eminescu. Bega, pie 

= LL Lă 

In continuarea comunicării precedente- 
masă rotundă. Subiectul “Supravieţuirea 


culturii în România”. Prea rotundă n'a 
fost ea, fiindcă i-a cam lipsit dialogul, 
înlocuit de monologuri...Dar erau acolo şi 
ochii de cărbune ai Monicăi Lovinescu și 
obrazul lui Virgil Ierunca - parcă veşnic 
ofensat- şi Matei Călinescu, și Bujor 
Nedelcovici. : 

S'au spus multe lucruri interesante. Si 
s'au spus şi banalităţi. lar peste aspectele 


gândurilor strigate cu năduf și dorință de 
mai bine, s'a auzit vocea splendidă a unui d 
poet [omis la contabilitatea ierarhică!) 
substituită de aceea aparținând unui ar- 
tist autentic: Dumitru Furdui a recitat 
din Teodor Pâcă...Dovedind că 
spravieţuirea culturii în România nu este 
o himeră - şi că două versuri pot fi mai 
importante decât un tom de critică colec- 


românesc- o altă memorie, 


teoretice - 


Din spatele decorului _———de Florin SCĂRLĂTESCU 


TURNEE... 


Turneele reprezintă un 
capitol cu întâmplări intere- 
sante, cu peripeții șiun noian 
de amintiri, pe alocuri învio- 
rate de haz, iar alteori cu 
scene tragi-comice. 

Pe o iarnă grea, actorul 
Codruț se afla în turneu cu 
o piesă într'un mic orășel 
din Moldova: Pe scenă și în 
sală însă era un frig groaz- 
nic, încât lumea din sală tre- 
mura, iar actoriide pe scenă 
se aflau în imposibilitate de 
a interpreta o scenă de dra- 
goste plină de romantism. 
Interpreţii mai erau și îm- 
brăcaţi în haine de vară, cu 


Sa, 


chie de vară înflorată, dâr- 
dâia de asemenea. Văzând 
situația, actorii au schimbat 
scena lor de amor, și au 
început să danseze și să 
cânte: “E cam răcoare, cam 
răcoare”... 
La aceste cuvinte, unul 
dela balcon a zis: 
- Ce răcoare, că e frig 
de crapă și pietrele. 
sh 
RA 


i) 

George Vraca plecase în 
turneu cu comedia ““Corsa- 
rul”? de Marcel Achard. Era 
minunat în rolul piratului. 
Publicul îl aplauda des, iar 
în finalul piesei, când era 
prins și condamnat la spân- 


zurătoare, cerea să i se în- . 


găduie să-l îmbrățișeze pe 
cel mai bun prieten al său, 
un câine mare, de o rară 
frumusețe și cu ochi expre- 
sivi. Această scenă impre- 
siona publicul până la la- 
crimi! 


Dar în primul act aflân- 
du-se pe puntea corăbiei, la 
un moment dat, ridica singur 
în faţa piraților care-l ad- 
mirau, o ladă grea, încăr- 
cată cu obiecte de mare 
valoare, pe care o cobora În 
cabina lui. Insă la un mati- 
meu, când să o ridice, nici 
nu a putut s'o urnească din 
loc. Aflând că tânărul actor 
Pepino avea mania farselor, 

i bănuind că-i vârise în 
adă mai multe pietroaie, 
i-a poruncit acestuia: 
- Ta lada în spinare și 
sr arează simi 

Neavând încotro, Pepino 
a ridicat lada ajutat și de 
alți doi corsari și a cobo- 
rit-o tremurându-i picioa- 
rele. 

La spectacolul următor, 
jîn scena finală, când Vraca 
trebuia să-şi îmbrățiseze 
frumosul lui câine, înainte 
de'a muri, s'a pomenit în 
scenă cu o javră slăbănoagă 


pe curu nu le voi mai sublinia, 
sau releva, sau combate, acum și aici - ale 


tiva. 


TURNEE... 


care a început să-l latre!? 
Pepino se răzbunase!!! 


ră 


Tot cu George Vraca! 

Aflându-se în turneu cu 
Nicolae Tăutu, autorul piesei 
cu care plecase, ajunsese la 
Reşiţa într'o zi de sărbă- 
toare şi trebuind să se vor- 
bească de importanța zilei 
aceleia, a fost necesar, în 
mare grabă, să se improvi- 
zeze un mic discurs înainte 
de spectacol. Pentru acest 
scop, Vraca s'a adresatunui 
actor de comedie din trupă, 


nfat. 


a început s'o memoreze... 
fără să ştie că este victima 
unei farse - la sugestia scri- 
itorului Nicolae Tăutu, auto- 
rul piesei, căruia îi plăcea 
nespus de mult să facă farse 
cu actorii în cercul cărora 
se simțea foarte bine , de 
altfel de multe ori pleca la 
mare cu artiștii în taberele 
organizate pe atunci de Tea- 
trul Armatei - și că avea să 
vorbească cu sala goală. 

Vraca a fost de acord 
să-l păcălească pe actorul 
încrezut. 


Reprezentația din seara 
aceea fiind amânată cu o 
jumătate de oră, publicul fu- 
sese informat de această 
scurtă amânare din motive 
tehnice, iar Vraca vrând să 
organizeze această farsă, a 
instalat repede în sală un 
magnetofon „ pe care impri- 
mase în ascuns, rumoarea 
publicului înainte de ridica- 
rea cortinei, ajutat de cei- 
lalți actori ascunși în spatele 
decorului. 

In sală era întuneric si 
nu se afla decât Vraca, iar 


“scena era puternic luminată, 


pentru ca actorul cu dis- 
cursul să nu poată vedea 
cine este în sală, 


Când a bătut gongul, ora= - 


torul și-a început cuvânta- 
rea înaintea spectacolului. 


- Dragi și distinși audi- 
tori, vă îmbrățisez cu dra- 
gostea atât de dorită reve- 
derii noastre... 


_Cei din culise abia îşi 
stăpâneau hohotele de râs. 


Actorul contimă inspi- 
rat: 


- Prezența şi privirile 
dumheavoastră mă entuzias 


mează,.. i 
Dar în clipa aceea în sală 
se aprinde lumina. Conte- 


“Tențiarul îşi înghite cuvin= 


tele. Sale este complet goală, 


însă aplauzele răsună ma! 


Continuare în numărul viitor 


= 


TURNEE... 


departe, pe banda de mag- E 


netofon. 


Er 


E, 


A fost cea mai scurtă 


cuvântare din toată istoria 
teatrului românesc. A râs 


A 


și actorul cauză, știind to- 
tuși că în seara aceea își 
îngroapă pentru totdeauna 


cariera de conferențiar, în- 


cepută sub cele mai însorite 
promisiuni, cu câteva minute 


mai înainte... 


... 


Iulian, marele artist d 
altădată, se ducea mereu 


După ce o bea, porun- 
cea iar: 


as Re 


Apoi iar: 
- Bis! 


- Si după ce bisa de vreo * 
zece ori, cerea plata: e 


- Câte țuici aveţi? 

- Una. 

- Cum, una? 

- Una... prima...! & 

- Dar celelalte? i 

- Celelalte sunt bis. Eu 
la teatru, când cerepublicul 
nu bisez pe gratis? 


se 


O trupă de teatru cu a 
tori necunoscuți, a plecai 
în turneu cu patru d 
într'un act: *“Pantalonii ro- 
sii”, ““Doi surzi”, “'Ordinu 
de a sforăi” si “Doamn 
sa culcat”... loate scri 
de autori necunoscuţi, 
nici actorii nu aveau num 
sonore, din aceste motive 
mergea prost. a 

Dar unuia dintre ei. | 
venit o idee care le-a adi 
salvarea! A tipărit afișe noi 
schimbând autorii. Si anume: 
“Pantalonii roşii” de f 
lidre; *“Doi surzi” de | E 
Caragiale; “Ordinul de A 
sforăi” de Fr. Schiller; 


Y 


“Doamna s'a culcat”! de W: 


Shakespeare! 15 200 


„re 


Un director de teatru, 1 
cunoscut pentru zgârcenia 
lui, i-a reprosat unui 
într?un turneu 'de vară: 

- In ultima scenă ai râs 
în timp ce situația era tra- 
gică, trebuia să mori! Îi. 
dai seama ce ai făcut? 

Si actorul i-a replicat 
zâmbind amarnic: 

- La salariul meu d 
zoriu, moartea e primită 
bucurie! Nu credeți că am 
dreptate?! i 7 


DD a, = __. —. ra e ua ——— — —— 
Ă An 
i 
LĂ 
CUVANTUL ROMÂNESC NOEMBRIE 1987 PAGINA 9 e 
E a RR aa ama aie a A. 
d 
“Lu - - 99 2 
mina Evanghelic 7 
—— Gheorghe BRAŞOVEANU— i 
Inteleg să satisfac curiozitatea argumentele biblice cu valoare economică sau mai mari de istorie, relatând fapte da totodată posibilitatea de a compara și 
cititorilor, care în mod normal, vor să mă şi noua mea descoperire, pe care au găsit-o  înteresante; dar, care nu corespund această lucrare cu alte interpretări. De și 
cunoască, prezentând o mică interesantă și m'au rugat să le-oastern pe tiparelor date de Dumnezeu prin profeţi, altfel, pentru a ușura această muncă, la și 
| autobiografie. hârtie şi după elaborare a rezultat o condiție peste care nu se poate trece. multe versete din profeţii, voi expune şi ? 
Sunt și eu un refugiat român, ca multe lucrare de cca. 60 de pagini, un mic Din această cauză, ele nu se referă la punctele de vedere ale altor autori de in- pie) 
| alte mii de compatrioți, care au fost rezumat. persoanele, statele și faptele pe care Dum- terpretări. i [i 
| obligaţi să aleagă calea exilului, “să-și ia A urmat a treia întrevedere, când au și  nezeu a vrut ca Omenirea să le cunoască Am căutat ca Interpretarea să reflecte = 
lumea n cap'”, pentru a încerca să-și ajute delegat pe Mgr. lovanelli să ne conducă, pe drept rele, de care să se păzească, și care natura profeţiilor în același sens, în care 3 
fraţii şi patria din străinătate, după ce, în mine și pe soția mea, Steliana, care vorbea iustifică judecarea și condamnarea lor de orice dicţionar dă natura și cuprinsul E, 
zadar au luptat și suferit persecuția şi limba engleză, la Nunţiul apostolic, Mgr. către El şi inclusiv pedepsele date şi con- fiecărui cuvânt. 2 2 
închisoarea din partea monstrului N. Gerald, O'Hara. După discuția avută, semnate de istorie. ş Valoarea  Interpretării mele a fost Ai 
Ceaușescu, un dictator crud și nebun, care soţia servindu-ne de interpret, nunțiul s'a Ca metodă de lucru, am adoptat prin: recunoscută chiar de reprezentanţi ai Di 
ne sugrumă neamul. oferit imediat şi cu toată bunăvoința să cipiul, de a prezenta întâi elementele din marxismului, guvernul dictatorului, E, 
Toţi avem merituldeanefiridicat contra primească şi să transmită la Roma profeţii, după care urmează relatarea fap-  N.Ceauşescu din R.S.România. Aceştia, - 
celui mai nepriceput și mai viclean, iar manuscrisul respectiv. telor istorice. Relația dintre cele două după ce şi-au privit faţa hâdă, de lupi în și 
prin acestea, şi a celui mai rău dintre con- Astfel s'a născut: “Interpretarea părți trebue să fieatât de strânsă (profeția piele de oaie, s'au năpustit asupra mea = 
ducătorii înregistrați de trista istorie a — profeţiilor biblice apocaliptice”, la care, ca haină pe măsură, iar istoria respectivă  m'au înșfăcat și m'au internat de 5 ori în 4 
României, depășind chiar şi pe Caragea. adăugând și alte capitole, a devenit: drept corp) încât ele să constituie un Spitalul Nr.9, m'au pensionat cu 5 ani 
Am rămas ortan de război, de ambii “Lumină Evanghelică'”, o versiune care întreg armonios, o unitate indestructibilă, înainte de termen ca nebun”, m'au = 
părinţi, la etatea de trei ani, în 1918; am mi-a produs o mare bucurie, deşi este iz- Interpretarea fiind cheia cifrată a închis și mi-au prelungit detențiunea cu i 
fost crescut prin orfelinate şi, cu ajutorul  vorul unor grele suferințe fizice şi psihice,  profeţiei, care nu poate fi deschisă decât încă un an, pe motivul că aa i 
lui Dumnezeu, am obținut licența un adevărat calvar; predicile fiind mierea de o singură cheie, nu de mai multe. Este schimbat ideile mistice-religioase”. Cred 7 
Academiei de Stiinţe Economice din din gură, iar persecuția-amărăciunea din şi acesta un element de control al bunei că sunt singurul scriitor, condamnat pen- = 
_ Bucureşti, în 1939. stomac, cf. profeţiilor. Ap.lo.8-10; Ez.3. interpretări. tru faptul de a fi autorul unei versiuni a Z 
In 1939 şi 1940 am urmat Scoala Nor- La Roma, Centrul Puterii Catolice n'a Pentru a vă convinge de justeţea  Interpretării profeţiilor biblice apocalip- i 


= sa sclavagistă, tiranică şi de înşelăciune, tru Cruce, în noua Golgota ridicată în în vară, toamna! E să Nu intru în detaliile activității mele de Z 

le-am respins constant, timp de peste 40 întunericul ateismului marxist, pretinsul „Este motivul pentru care, chiar îngerii difuzare a Interpretării în RSR. şi a 

de ani. Din această cauză m'am mulțumit  stat...socialist. din Cer nau putut satisface nici străinătate, şi nici a persecuției suferite. E: 

cu posturi modeste, schimbate atât de des, A fost necesară judecarea lui Stalin de curiozitatea profeților, cărora li s'a dat un Ele vor forma un capitol aparte sau altă FI 

încât la cartea mea de muncă, a fost către N.Hrușciov, în Congresul al XX-lea singur răspuns; “*Cuvintele acestea vor fi lucrare, dacă mă vă ajuta Dumnezeri idi a = 
nevoie să se adauge file suplimentare, pen- al P.C.U.S.și apariţia lucrărilor, a Luminii ascunse și pecetiuite până la vremea cui voință am ajuns în U.S.A. la eta- ELA 
tru a cuprinde cele peste 40 de poziţii de spirituale din genialele lucrări: sfârşitului”. : 4 3 tea de peste 71 de ani. 2 

transferare, multe legate de deplasări prin “Arhipelagul Gulag” de Al. Soljeniţin, De asemeneea s'a precizat că: “Numai pate bă SS ale, 2 

Date a “Ferma Animalelor” de Orwel şi altele ceibuni şi pricepuţi vor înțelege, nici unul - — Aduc aici vii mulțumiri şi recunoştinţa 3 
Sufletul mi-a fost profund decepționat de pentru a se confirma adevărul relatat de din cei răi nu va înțelege Dan. 12.8-10). mea fraţilor, creştini şi : necreştini, ia 

a doua mare înşelăciune, suferită de predecesorii lor: Panait _Istrati în “La Motivul timpului este și explicaţia, pen- europeni și americani, care m'au ajutat pe A 


mală Superioară din București și Cluj, 
pentru a deveni profesor de economie 
politică şi contabilitate. 

Am renunțat la acest ideal, deoarece, 
pentru realizarea lui, sub regimul 
marxist, trebuia să fi acceptat com- 
promisul rușinos, de a fi membru al Par- 
tidului Comunist Român, a cărui filosofie 
ateistă şi materialistă, precum şi politica 


omenire după Revoluţia din Octombrie 


ca şi după cea ranceză din 


masacre. —. Fe : 
Ca fiu de ţăran, am fost permanent 


preocupat de alinarea suferințelor mun- 


citorilor. Mi-am dat seama ea nu se 
poate realiza decât prin organizarea 
popoarelor, prin colaborarea lor în cadrul 
Cooperaţiei economice și a sindicatelor 
libere şi democratice, de tipul celor 
engleze. 

Pentrucă acestea există de peste o sută 


Christos, ca pe singura busolă ce poate 
conduce și salva chinuita specie umană,pe 
drumul arătat de Mântuitorul ei. 
Impins de aceste idei, am luat contact 
cu conducerea Bisericii Catolice în 1948 și 
le-am expus în prezenţa a trei episcopi: A. 
Durcovici, T. lovanelli și Iosef Schubert. 
Nu m'au înțeles. Convins că eșecul se 
datora diferenţei de pregătire profesională, 
pentru găsirea unui limbaj comun, am 
socotit strict necesar să citesc, să studiez 
și eu Biblia. Ocupat cu această treabă, am 
extras multe versete de importanță 
economică și socială, pentru a le folosi ca 
puncte de sprijin la următoarea 
întrevedere. . - 
Problema renunțării n'am luat-o în con- 
siderare; viața grea m'a învățat să fiu 


tenace. Cunoscând însă şi profeţiile și ter- 
- minând cu Apocalipsul, am avut intuiţia 


că omenirea din sec. al XX-lea trăieşte 
timpul celor “patru fiare ale profetului 
Daniel, al celor două, al “'lăcustelor” și 
“cailor” din Apocalips și Judecata din 
Evanghelie. F 

Pentru documentare, am consultat și 
mamiale de istorie; iar la sfârșitul ac- 
țiunii, părerile au devenit convingeri 


„puternice. 


sezisat și n'a împărtășit entuziasmul celor 
patru pastori din Bucureşti; n'a avut 
curajul să demaște pe I.V. Stalin, eroul 
dela Stalingrad, ca fiind marele criminal, 
666, din Apocalips, sub a cărui Mare Stea 
Roşie, Pelinul a otrăvit, prin regimul 
G.P.U. de teroare şi lagăre şi a omorât cca. 
50 de milioane de oameni, nu de criminali 
ci de disidenţi, eroi și martiri, mulți pen- 


russie Nue”-*“Rusia adevărată” şi A. Gide 
inu. “Retour. de „LU.R.S.S. completată 


VU.R.5.5. + “Rectificare la înapoie! 
mea din U.R.S.S.” apărute înainte de 
Marea Conflagraţie, trecute sub tăcere de 
responsabilii menirii. 

“Încurajarea şi consacrarea date de cei 
patru pastori catolici și elementele aflate 
în operele citate mi-au dat convingerea că 
mă aflu pe drumul cel bun; că Mărturia 
divină din mesajele, misiunile profeților, 
este foarte utilă. Ea lămurește afacerile 


-Isus Christos ne învață că; “Orice 
lumină nu se pune sub obroc, ci în sfeșnic, 

ntru a lumina tuturor celor din casă” 
Mat.5.15.16) 

-Dumnezeu, prin profetul Ezechiel, ne 
dă porunca: '“Cel ce ştie despre pedeapsa, 
destinată celui rău pentru faptele lui rele, 
și nu-l anunţă, ca să încerce întoarcerea 
lui dela calea cea rea, sângele lui va fi 
cerut şi din mâna celui neglijent” (Ezec, 
3.17-21;33-Santinela). 

Puţini oameni au dat importanța 
cuvenită acestui precept moral; eu însă |- 
am luat în serios, și am căutat să-mi pun 
conștiința și fapta în concordanţă cu el, 
încercând prin toate mijloacele-puține la 
număr într'un regim totalitar, să anunţ 
omenirea-mai ales pe conducătorii ei- că 
pentru multele ei păcate: ateism, 
sclavagism, hoţii, înșelătorii, crime, 
terorism, războaie, etc. Dumnezeu şi-a 
manifestat deja condamnarea, dispunând 
aruncarea a 6 din 7? cupe ale mâniei 
Sale pe pământ și că ne aflăm în preziua 
ultimei, a  groaznicului cutremur de 
pământ, Lupta și Judecata finală, pentru 
care se strâng deja trupe în Orientul 
apropiat. (Apoc. 16.) 

Mai târziu, am luat cunoștință şi de 


răspunsurilor mele la mult discutatele 
mistere ale Apocalipsului, precizez că o 
condiţie a bunei interpretări este şi aceea, 
ca desfășurarea timpului, cu toate com- 
ponentele sale istorice, adică; persoane, 
fapte mijloace, idei, progres tehnic, ete. 
trebue să fi ajuns la secolul, anii, când 
intră în scena istoriei personajele respec- 


tive. Nu se caută struguri în vie iarna, ci 


tru care spirite geniale, ca Bossuet și 
Voltaire, au eşuat, în încercarea de a 


care, sper, ca orice cititor va recunoaste că 
Dumnezeu mi-a dat acest dar; deși eu sunt 
de profesiune economist, iar profetul 
Amos a fost cioban, nu teologi. 

Pentru buna înţelegere a Interpretării, 
recomand tuturor cititorilor să consulte 
Bibliă, la fiecare trimitere la textul biblie, 


tice, calitate care mă plasează în rândul 
persecutaților. 

Dosarul eroilor lui Isus Christos e 
voluminos. Numai cei cunoscuţi de soții 
Grossu umplu 2 lucrări de valoare: *'Benie 
sois-tu prison” de Nicole Valery și “le 
Calvaire de la Roumanie Chretienne” de 
Sergiu Grossu, contimă opera '*Quo Va- 
dis”! de H. Sinkievici. 


drumul spinos al Calvarului vieţii mele, și 
în mod deosebit compatriotului. George 


Bine 
timente pentru toți care-l vor imita 
Domnul George Bălașu, adapostind In- 
terpretarea profețiilor. 

Revine tuturor edititorilor respon- 
sabilitatea morală, din Santinela lui 
Ezechiel, 33 de a preda ştafeta In- 


„de ani, dar au rezultate modeste; am criminale, comise în întuneric de fiarele pentru a se convinge de respectarea  terpretării si altor persoane din orice 

reflectat că ele nu-se pot da toate roadele marxiste și naziste și constituie un aport adevărului profetic în Interpretare, şi a le religie, țară şi limbă, pentru a le lumina. 
bune, decât dacă ar fi sprijinite de o cultural-religios în combaterea filosofiei 

s organizație, de o instituție populară, materialiste, ateiste, concepută de 
solidă. Facând o trecere în revistă,  K-Marx, Satana în persoană. Ela venit pe : 
alegerea mi s-a oprit la Biserica Catolică. pământ cu îngerii săi negri, pentru a 

2 In secolul al XX-lea, când omenirea este amăgi omenirea cu...socialismul “lupilor ; 
supusă şi amenințată să sucombe sub îmbrăcați în piei de oaie' „(Mat.24), 

 mareea neagrăa marxismului ateu şi Deosebit de acestea, eu mi-am consacrat 

„tiranic, Biserica Catolică, Vaticanul, prin munca și viața răspândirii Interpretării 
„toți papii, începând cu Pius al XII-lea, au  profeţiilor și pentru alte două considerații JIL AV A 

5 ridicat și apărat Evanghelia lui Isus importante. 


Uite-i îmbrăcaţi în haine-albastre: 
Zbirii şi stăpânii vieţii noastre. 


Răi şi mârșavi, fanţi ai băuturii, 
Cuibăresc, în ochi, veninul urii, 


Slugărind puterea comunistă. 
Pentru ei, ce-a fost - s'a dus. Pe pistă 


N'au rămas, să-și fluture scuipatul, 
Decât ei și proletariatul. 


Numai “ho” și rânjet, numai pizmă. 
Toţi vorbesc, hulesc, gândesc din cizmă. 


-Ca să-i iert, nu 


Iartă-i Tu, Isuse, 


lulie 1959 


pot. Si mi-e ruşine. 
pentru mine... 


Sergiu GROSSU 


înțeles, voi simți aceleași sen- 


Aaa. 


alte interpretări ale profeţiilor biblice 


“La a doua întrevedere cu episcopii iblice 
SL apocaliptice. Toate sunt tratate, mai mici 


_- eatolici, le-am prezentat pe lângă 


PAGINA 10 


NOEMBRIE 1987 


Prezența militarilor în politica 
românească, după primul război mondial 
până în zilele noastre, deși redusă ca 
procent, a avut o pondere importantă. 

Nu socotim prezența generalilor ca 
titulari la Ministerul Apărării Naţionale 

sau Ministerul de Război cum i s'a mai 
i spus, ci prezenţa în arena politică, în com- 
ă petiție cu celelalte partide politice sau ca 
simplu conducător, militar. 
x Dela Mareșalul Averescu la Generalul 
i Rădescu, în politica românească au jucat 
un rol deosebit Generalul Gh. Can- 
tacuzino-Grănicerul, Mareșalul Antonescu 
şi generalul de tristă memorie Constantin: 
Matache Sănătescu. 

Mareșalul Averescu, erou al Războiului 
de Intregire, cunoscut ca părintele 
ostașilor, s'a bucurat de o mare 
popularitate în Vechiul Regat în special, 
iar apropiind lângă dânsul și pe “poetul 
pătimirii  noastre'', Octavian Goga, 
realizase sudura și cu Românii ardeleni. 

Guvernarea averescană așteptată cu 
atâtea speranțe de țara obijduită, a avut 
un sfârșit lamentabil, torpilată de marea 
putere financiară a liberalilor și de lipsa 
de cadre proprii-Mareșalul Averescu a con- 
tinuat să activeze cu Partidul Poporului și 
semnul electoral, Steaua, dar steaua sa 


ci e deii 


A.C.Cuza, dar şi lui i-a fost nefastă soarta 
. politică în rocada dintre cei doi politicieni 
pe bătrâni, Goga a dovedit - cu toată sen- 
a sibilitatea sa poetică. o lipsă totală de 
E orientare în treburile cetăţii. Fatalitate 
care l-a costat viața, ucis altfel decât stran- 
gularea în camion sau plutonul de execuție. 


B: Guvernarea Generalului și apoi Mareşa- 
% lului Antonescu este mult mai complicată și 
E. cronicarii de astăzi ca și cei de mâine, ar 


analiza acestei guvernări, dintre care: tem- 
peramentul lui Antonescu, onestitatea sa, 

condițiile militare și politice mondiale ca 

si izolarea politică nă în carea lucrat. 

Cartea recent apărută a colonelului Maghe- 
rescu aruncă cea mai neagră pată pe chipul 
lui Antonescu. 

Se afirmă că Generalul Antonescu i-a 
adus pe legionari la guvernare pentru a-i 
compromite în faţa țării. De aceea a 
îmbrăcat și cămașa verde. Colonelul 
Magherescu îl socoate pe Antonescu un 
om meschin, cu intenţii mișelești dela 
începutul guvernării, cu premeditări con- 
damnabile. Pentru memoria Mareșalului 
Antonescu, protestăm faţă de această im- 
pietate. 

Nu putem crede că Mareșalul care a 
știut să moară atât de frumos în fața 
plutonului de execuţie, era capabil de 
asemenea mârșăvii. 

Conflictul dintre Antonescu și Mișcarea 
Legionară este poate cel mai dramatic 
fapt, după asasinarea Căpitanului și după 
ciopârțirea ţării, din 1940. Au curs 
lacrimi și sânge! S'au deslânţuit pasiuni, 
nestinse încă, și în urma acestui conflict 
m'a rămas decât suferință. 

Adus de cursul unor evenimente 
neprevăzute, Generalul Rădescu, a 
strălucit pe cerul întunecat al României 
capitulate fără condiții şi lunecarea sa 
meteorică a lăsat o amintire luminoasă, în 
neamul înrobit după 1944. Stins printre 
'străini, a avut norocul să nu fie secerat de 
“balalaicele politrucilor sau să se stingă în 
suferință, în celule reci din România. 

_ Deosebit de generalii de mai sus, apare 
 într'o altă lumină Generalul Gh. Can: 
tacuzino-Grănicerul, dela a cărui moarte 
s'au împlinit 50 de ani, la 9 Octombrie 
1987, 

Descendent dintr'o veche familie 
boerească și princiară, Generalul Can- 


3 tacuzino n'a apucat să dețină funcția 
3 supremă în Stat, deși îndeplinea toate 


trebui să țină seamă de o serie defactori în 


OAMENI 
CARE AU FOSTI 


GENERALUL 
GH. CANTACUZINO-GRĂNICERUL 


50, DE ANI DELA MOARTE 


calitățile pentru aceasta. Familia sa a dat 
Tării Românești un postelnic, Constantin, 
un alt Constantin, stolnic, diplomat și 
geograf, un Domnitor al Tării Românești- 
Serban Cantacuzino (1678-1688) care a 
acordat un mare ajutor asediaților din 
Viena la 1683 şi un alt Domnitor-Stefan 
Cantacuzino, ucis de Turci în 1716, 
împreună cu tatăl său, Constantin, după 
care începe în Tara Românească, domnia 
fanarioților. Alt Cantacuzino, Gheorghe 
Grigore, a fost șeful Partidului Con- 
servator din 1899-1907 şi de câteva ori 
Prim Ministru, iar loan Cantacuzino fon- 
dează școala română de microbiologie şi 
medicină experimentală. Dintre cei mai 
tineri, Bâzu Cantacuzino era as al aviaţiei 
române, iar Alecu, a căzut ucis de 
gloanțele jandarmilor în bestiala răz- 
bunare a lui Carol al II-lea din Septembrie 
1939. 

Cu ascendențele pe care le avea, cu 
trecutul său de militar destoinic și brav, 
Generalul Cantacuzino putea alege orice 
partid politic unde să activeze, fiecare din- 
tre ele fiind măgulite de prezenţa sa. 
Neconformist ca nimeni altul, păstra în el 
esența de adevărat cavaler, care l-a impus 
ca arbitru în diferitele conflicte ale epocii, 
ajunse uneori la duel. 

Ca ofițer, a acoperit de multe ori, din 
solda lui, costul alimentelor pentru o 
masă mai bună a ostașilor de sub comanda 
sa când vedea că mâncarea eşte de proastă 
calitate. 

Căsătorit cu una din cele mai frumoase 
femei ale vremii, ar fi putut fi fericit pe 
toată viaţa, dacă ar fi urmărit un trai 
ușor, Nu-i lipseau nici averea, nici 
cunoștințele mondene. Simţea însă 
chemarea celor necăjiţi, bieţii Români, 
ajunși cerşetori la ei acasă. 

Originea sa princiară și trecutul 
frământat al neamului românesc, îi 
spuneau că pentru țara ta, trebue să jert- 
fești dacă vrei să te integrezi cu 
destinul ei, de aceea dintre toate 
organizaţiile politice de atunci, a ales pe 
cea a tineretului, care dădea totul fără a 
cere nimic. 

li cunoștea bine pe toţi politicienii țării. 
Când Carol al II-lea a adus la putere pe 
liberali, în 1933, cercurile financiare din 
Apus, au cerut dizolvarea Gărzii de Fier ca 
o condiție pentru credite financiare. 
Primul Ministru 1.G.Duca, a convocat con: 


„ AS8 „Şolerul 


Zahu PANĂ— 


ducerea partidului pentru a decide. In- 
format de cele ce urma să hotărască guver- 
nul şi conducerea partidului liberal, 
Generalul Cantacuzino îi telefonează lui 
Duca să nu facă greșeala să dizolve un par: 
tid legal, cu reprezentanţă în parlament, 
pentrucă o ilegalitate ca aceasta deschide 
drumul altor ilegalităţi și abuzuri, cum au 
și început. 

La 22 Noembrie 1933, a fost împuşcat 
mortal la Constanţa, studentul Virgil 
Teodorescu, de un gardian public. N'a ur- 
mat nici un proces. 

Sfatul Generalului Cantacuzino nu a fost 
urmat și la 10 Decembrie 1933, Garda de 
Fier a fost dizolvată. Peste 18,000 de 
legionari au fost arestați în toată ţara. 

In dimineața zilei de 10 Decembrie 
1933, la''ora 6.30 Generalul Gh. Can- 
tacuzino-Grănicerul dă publicației un 
“Ordin lăsat de Căpitan”, prin care, după 
ce îndeamnă pe toți legionarii la calm și 
respect față de legi, împarte cele peste 
200.000 de voturi legionare, în felul 
următor: Legionarii din Ardeal vor vota cu 
Iuliu Maniu, legionarii din Vechiul Regat 
și celelalte ţinuturi vor vota cu Gheorghe 
Brătianu. 

Prigoana începuse și se desfășura din 
lași înainte de dizolvare, 


Bălăianu din Vlașca; la 30 Decembrie, 
Toader Toma, croitor din Tecuci și tot în 
Decembrie, colonistul Gh. Bujgoli din 
Durostor. 

Faţă de valul de arestări și ucideri, în 
seara zilei de 29 Decembire 1933, Primul 
Ministru - |.G.Duca, este împușcat pe 
peronul gării din Sinaia de legionarii N. 


Constantinescu, Doru Belimace și 1. 
Caranica. 
A doua zi, comisarul Panova, din 


Prefectura Poliţiei Capitalei, îl arestează 
pe Sterie Ciumeti dela care aștepta să afle 
unde este Codreanu. Tăcerea de mormânt 
a lui Ciumeti l-a înfuriat atât de mult pe 
Panova, încât după ce l-a schingiuit 
îngrozitor, l-a împuşcat și i-a aruncat 
trupul pe marginea lacului Fundeni. 

Generalul Cantacuzino este arestat. Zia- 
rele Calendarul condus de Nichifor Crainic 
si Cuvântul condus de Nae Ionescu, sunt 
suspendate şi ambii directori arestați. In 
această stare gravă se găsea România 
democrată la începutul anului 1934, an 
care continuă până la sfârșit cu închisorile 
pline. 

După terminarea procesului Duca, unde 
Corneliu Codreanu, Generalul Can: 
tacuzino şi toată conducerea legionară este 
achitată, rămân condamnați doar cei trei 
legionari care au fost la Sinaia, cunoscuţi 
sub numele de Nicadori. 

La începutul anului 1935, bilanțul 
suferințelor legionare dela venirea guver- 
nului liberal la putere era de: 18.000 de 
arestări, 300 de bolnavi în închisori, 16 
morți şi trei condamnaţi la muncă silnică 
pe viaţă. Pentru toţi legionarii uciși nu s'a 
făcut nici un proces. Aceasta când 
România se găsea în plină fază democrată, 
cu toate libertăţile garantate de con: 
stituţie. In fața atâtor acte de violență, 
schingiuiri şi amenințări, lumea intrase 
în panică. Democraţia balcanică îşi 
spusese cuvântul! 

Atunci a ieșit la iveală spiritul eroic al 
bătrânului general Cantacuzino. 

Omul plin de humor care nu a fost 
schimbat cu nimic de mizeria închisorii, 
pe care l-a prins atât de bine Dragoș 
Protopopescu în cartea sa Fortul 13, ştia 
să fie și Prinţul de pur sânge. 

La 20 Martie 1935, Generalul Gh. Can- 
tacuzino-Grănicerul, înființează Partidul 
Totul pentru Tară, cu semnul două puncte 
într'un pătrat. Doi ochi, care veghează! 

După înființarea Partidului Totul pen- 


“înmâne 


CUVANTUL ROMÂNESC 


tru Tară, de sub conducerea generalului 
urmează perioada legală, cea mai prolifică 
pentru Legiune. 

In acest timp se organizează și se con. 
solidează toate organizațiile. Se înființează 
taberele de muncă dintre care cea dela 
Carmen Sylva a intrat în istorie, ia ființă 
Comerţul Legionar și Corpul Muncitorese 
Legionar. 

Evenimentele se succed cu repeziciune. 
România trece printr'o fază de falsă 
acalmie într'o Europă în plină fierbere. 
Politica de stânga promovată de Titulescu, 
ne aduce dușmănia Italiei, dar în Franţa 
triumfă Frontul Popular al lui Leon 
Blum. In Spania, comuniștii ajunși la 
putere încep masacrele și lupta contra 
Bisericii. In August 1936, Titulescu este 
îndepărtat din guvern, iar Generalul 
spaniol Francesco “Franco, porneşte 
acțiunea de înlăturare a comuniștilor dela 
putere. Războiul civil creşte în intensitate 
și dramatism. La Alcazarul din Toledo, 
Generalul Moscardo din armata 
naționalistă, după ce refuză cererea 
comuniștilor de a preda Alcazarul, aude la 
telefon cum fiul său este împușcat. 
alertă Generalului Moscardo a depășit 


DRU 
ză „meareă în Spania să 
eneralului Moscardo, spada sa 


de luptă din timpul războiului. | se 
alătură şapte legionari voluntari, care vor 
să lupte şi ei pentru apărarea Crucii: lonel 


Moța, Vasile Marin, Preotul Dumi- 
trescu-Borsa, Ing. Gh. Clime, Alecu 
Cantacuzino, Nicolae Totu şi Bănică 
Dobre. 


Echipa ajunge pe ziua de 6 Decembrie la 
Lisabona, cu vaporul iar după câteva zile 
ajung cu toţii la Soria, unde se află car- 
tierul Generalului - Moscardo. După 
prezentarea fiecărui membru al echipei, 
Ionel Moţa comandă pentru Onor. 
Generalul Cantacuzino ia spada 
împodobită cu chipul Arhanghelului 
Mihail, se îndreaptă către estrada unde 
sta Generalul Moscardo și cu stilul său 
lipsit de artificii rosteşte: 

““Domnule General, : 

Entuziasmați de eroismul Domniei 
Voastre în faimoasele şi legendarele lupte, 
entuziasmați şi de rezistența Dys- 
nemaipomenită la Alcazarul de Toledo, 
partizanii mei, însuşindu-şi ideea Coman: 
dantului Legionar al Bunei Vestiri, Dr. 
Ionel Moţa, șeful acestei echipe, am 
hotărît să vă oferim o sabie de onoare: 

Atunci Seful nostru suprem al Legiunii 
noastre din fosta Gardă de Fier, dizolvată 
pe nedrept, a Arhanghelului Mihail, Cor: 
neliu Zelea Codreanu, ne-a făcut cinstea 
să ne numească pe noi, aceștia pe care 
vedeţi, eu, Seful partidului politic Totul 
pentru Tară și dumnealor, şefii mei În 
organizația noastră, ca să v'o aducem. 

M'am gândit că la așa fapte și la așa ON 
nu poţi veni cu o jucărie. Atunci am luat 
propria mea sabie cu care de bine de rău 
place lumii să spună că am făcut treabă în 
războiul cel mare '1916-1919. Coincidenţă, 
lama este tocmai din ““Toledo”. l-am făcut 
o frumoasă gardă cu Arhanghelul Mihail 
gravat lângă dedicaţia pentru Domnia 
Voastră. 

Domnule General, cum vă spuneam, nu 
este o jucărie, nu este o spadă inofensivă 
de academician, este o spadă tăioasă șI 
iată, vedeţi ce oțel şi încă oţel spaniol, 
vedeţi cum se îndoiește. Cu ea veţi pute 
tăia capul inamicilor Crucii şi Spaniei + 

„După câteva zile Generalul Cantacuzino 
părăsește Spania, iar legionarii cer 
lupte voluntar, ca simpli soldați, fÂrĂ 
soldă. (Cu excepția unuia singur, toți erau 
ofițeri). Sunt încadrați în Legiune 
Străină, Tercio. 

Continuare in pos: | 


a: 


A „fie turburată viața 
E: 


pă 


= 


[ 


i. 


- părinţii și de bunicii tăi. Ei 


CUVANTUL ROMÂNESC 


9 o SANUEMBRIL 1991.27 e Re e a o at o a a Rae A CI N ASI 1 
E III A ae ce i 


NOEMBRIE 1987 


Epistolă pentru fratele meu 


VIAŢA LUI IISUS HRISTOS 


Iți trimit această epistolă 
cu gândul să ne împărtășim 
idei, simţiri, preocupări, 
experienţe spirituale şi 
zbucium sufletesc. Vreau să 
ne ținem împreună pe 
această cale. 

Tu știi prea bine, noi 
avem un destin comun. Noi 
am crescut din aceeasi ră- 
dăcină, ne-am născut din 
același duh al munţilor și al 
câmpiilor, al apelor și al 
pădurilor, din duritatea 
stâncilor, din căldura 
țărânei arsă de soare și din 
ruga neîncetată a liturghiei. 
Noi am fost legănaţi în 
pruncie de aceeași doină, 
această copilă a dorului si a 
durerii. Noi avem un ideal 
comun, fie că suntem aici 
liberi, fie că suntem acolo 
unde ai noştri sunt 
răstigniți pe brazda pămân- 
tului lor, sau sunt bătuţi 
până la sânge de nevoi și de 
necazuri. 

Epistola ce ţi-o trimit, ca 
şi în trecut, urmărește un 
gând frățesc, să ne ajutăm 
unul pe altul, să ne simțim 
unul lângă altul, să ne 
sprijinim și să ne 
mângâiem unul pe altul în 
nevoințele noastre, să 
creștem spiritual cu 
credință în Dumnezeu și 
împreună să facem efort să 
ne împodobim viața cu 
fapte creştineşti, demne de 
noţiunea de om şi demne de 
înaintașii noștri. 
deranjată comoditatea, 
trăită 

ă Dumnezeu şi fără 

i să aibă amare 
remuşcări de conştiinţă sau 
să le fie zdruncinată viața 
trăită în indiferență şi în 
spaţiul amăgitor şi ucigător 
al plăcerilor. 

„Să-i includem si pe aces- 
tia, pentrucă şi ei-sunt frații 
noștri şi pentrucă eu cred 


„că şi ei au nevoie de Dum- 


nezeu, cum au nevoie de 
hrana cea de toate zilele şi 
de aerul pe care îl respiră. 
Si cu aceştia vrem să ne 
ținem împreună! 

In condiţiile tragice prin 
care trec ai noștri din 
România, noi toţi trebue să 
avem conștiința că pe 
umerii noștri apasă răspun- 
deri grele și că față de ei 
avem datorii morale, în 
prezent și în viitor. 

Ti-aduci aminte când ai 
noștri răniţi în instinctele 
lor de viață, cu ochii 
însângerați, au plâns, te-au 
sărutat și cu vorbă de 
moarte te-au trimis să spui 
peste tot ce se întâmplă cu 
ei acasă? Adu-ţi aminte.... 
pasărea ce te-a însoțit până 
la frontieră, auzise” tot, 
chiot și jurământul tău, era 
o vrabie din streașina casei 
tale. După ce ai plecat din 
țară, ea s'a întors la ai tâi 
acasă. Tu știi, ai nostri 

ptă să facem cunoscut 
lumii de aici dorința lor de 
a fi liberi, de a trăi liberi şi 
de a rămâne ceea ce au fost 
două mii de ani. Ei vor ca 
noi să devenim tulnicii 
neobosiți ai acestui mesaj, 
țâșnit din mintea, din 
inima, din chinurile și din 
aspiraţiile lor cele mai 


"scumpe și cele mai intime. 


Cum să-i uităm? 
“Tu ştii iubitul meu frate 
şi sigur îţi aduci aminte de 


«tul. şi-iîn. 5 âr 


iubeau pe Dumnezeu și 
iubeau Biserica pe care o 
frecventau regulat şi nu 
numai întâmplător, la zile 
naționale și la Paşti. In 
viața lor de toate zilele 
aveau ghid numai pe Mân- 
tuitorul lisus Hristos și 
Sfintele lui învățături. 
Sufletul lor era curat ca 
lacrima, iar în inima lor nu 
exista nici viclenie, nici 
minciună și nici fățărnicie. 
In schimb în inima lor era 
multă omenie, era viață 
morală limpede ca apa de 
izvor, era vorbă dreaptă, era 
bunătate și era ruşine. Ei 
învățaseră aceste lucruri 
din citaniile lungi ale 
ceaslovului, din îndem- 
nurile cazaniilor şi ale am- 
vonului și din pilda 
înaintaşilor, trăitori exem- 
plari de viață creştină. 
Părinţii și bunicii tăi ştiau 
iubitul meu frate că Hristos 
nu se moștenește. Ei ştiau 
că Hristos trebue câutat, 
trebue descoperit și trebue 
ţinut în inimă cu grijă. Sub 
ocrotirea lui ei duceau o 
viaţă cu orientări sigure în 
domeniul binelui şi al 
răului. Ei aveau lumină în 
ochi, din lumina lui 
Hristos, iar sufletul lor era 
plin de rezonanţă și de 
mister. Sub paza şi 
îndrumarea Bisericii 
stăruia în satele noastre 
româneşti o concepție 
morală, iar în vorba, în por- 


nici un semn de vulgaritate 
Cuvântul dat, era cuvânt 
dat... 

Tu ştii iubitul meu frate 
că Sfintele Invăţături ale 
Mântuitorului lisus Hristos 
şi poruncile Bisericii nu 
oferă omului viață ușoară, 
viață tihnită. Comoditatea 
nu are nimic în comun cu 
viața în lisus Hristos. Ni se 
cere să ducem zilnic luptă 
aprigă contra păcatului, 
contra ispitelor şi contra 
tuturor deșertăciunilor 
omenești. Ni se cere prin 
glasul Bisericii să netrans- 
formăm, să ne  trans- 
figurăm, să îmbunătăţim 
zilnic condiţia noastră 
spirituală şi morală, 
ducând viață de sacrificiu, 
de abnegație, de ascultare și 
de implicare în laboratorul 


creștin. lisus Hristos 
trebue căutat cu elan 
mistic, descoperit și 


apropiat prin cugetare, prin 
iubire și prin dăruire 
totală. El trebue acceptat 
de bună voie, fără silă, din 
dragoste și cu bucurie 
duhovnicească. 

Stâlpii de hotar care 
marchează calea de acces 
spre zările luminoase ale 
vieții de aici și ale celei 
eterne, sunt așezați de 
Domnul lisus Hristos și 
numai de EI, în Biserică. 

Aşa cum bine știi, 
adesea, viața de toate zilele 
o otrăvim și o necinstim cu 
artificii, cu minciuni, cu in: 
trigi, cu ipocrizie, cu 
gelozie, cu laude desarte, cu 
ură și viaţă imorală. 

Pe drumul amar al 
pribegiei ne întrebăm 
uimiţi, din ce cauză provin 
neînțelegerile, dezbinările, 
dorința de parvenire, 
denunţurile și ura de fraţi? 
Pentrucă valorile umane 
fundamentale și valorile 
creştine nu mai au drept de 


v 


cetate în viața noastră, 
sunt luate în râs sau 
disprețuite. Adesea, numele 
acestor valori sunt agățate 
numai pe buze și nu mai 
sunt trăite cu elan, ca sursă 
de frățietate, de înţelegere, 
de viaţă nouă, simplă, 
directă, liberă în expresie și 
încrezătoare în Dumnezeu. 
De când ne-am îndepăr- 
tat de Dumnezeu și de 
Biserica Mântuitorului 
lisus Hristos, de când am 
făcut din ură, din răz- 
bunare şi din minciună o 
nouă religie şi de când 
iubirea de lege și de pământ 
a slăbit, au venit peste noi 
nenorociri mari,  ex- 
traordinar de mari, pe care 
tu le-ai trăit iubitul meu 
frate. Ai tăi și ai mei și cu 
ei tot neamul lăsat acasă 
abia le mai pot suporta. 
Am uitat de Dumnezeu 
care ne-a vorbit limpede și 
răspicat: “De veți umbla 
după legile mele şi veți păzi 
poruncile mele şi le veţi 
împlini, voi trimite pace pe 
pământul vostru şi veţi trăi 
în pământul vostru fără 
primejdie și nimeni nu vă 
va turbura. Voi izgoni 
fiarele rele din pământul 
vostru şi sabia nu va trece 


-prin pământul vostru” Lev. 


26, 3-6. Am uitat ce ne-a 
spus și prin gura 
Psalmistului: ''De vrea 
omul să trăiască şi să vadă 
zile bune să-și oprească 
imba „dela rău. şi. buzele 
erească de rău şi si 

bine” Ps. 33.12. Am uitat 
ce ne-a spus şi Mântuitorul 
lisus Hristos prin 
Evanghelistul Marcu: ““Ce 
va folosi omului de ar 
dobândi lumea toată, și-și 
va pierde sufletul? Sau ce 
va da omul schimb pentru 
sufletul său? Cine se va 
rușina de mine şi de cuvin: 
tele mele într'acest neam 
desfrânat și păcătos, și Fiul 
Omului se va rușina de 
el. Marcu, VIII, 34-37. 

Si dacă va fi să murim 
pentru păcatele, pentru 
nelegiuirile, pentru 
necuviinţele, pentru 
înstrăinarea noastră de 
Dumnezeu și de Biserică, să 
avem curajul totuși să 
lăsăm după noi această in- 
scripție: Pe pământul 
românesc, cândva s'a 
născut, a crescut, a înflorit 
și a rodit din belşug buna 
cuviință românească, 
rușinea, cinstea, respectul 
de om și dragostea de Dum- 
nezeu, de Biserică și de 
pământul românesc, Să se 
știe că pe “pământul 
românesc au trăit oameni 
bravi, oameni crescuţi din 
vlaga dacă și din vlaga im: 
perială romană, oameni 
care au iubit pe Dumnezeu, 
Biserica lui cea sfântă și 
pământul românesc și pen- 
tru care ei şi-au dat chiar și 
viața. 

Pentru ca noi să fim în 
măsură să ne achităm. de 
răspunderile, de jurămin- 
tele și de datoriile morale 
pe care le avem faţă de ai 
noștri din România, va 
trebui să revenim la 
frumuseţea cea dintâi, să 
mergem pe același drum 
bătătorit de ai noștri, două 
mii de ani, cu dragostea 
care toate le rabdă, cu 
credința care nu se clatină, 
cu nădejdea care nu te lasă 


| facă 


să cazi în disperare și cu 
certitudinea că Biserica stă 


de pază la hotarul 
sufletului. 
Până nu ne refacem 
statura 


morală, până nu arătam în 
fapt fidelitate exemplară 
față de lisus Hristos şi de 
Biserică şi faţă de Neamul 
Românesc chinuit astăzi, 
nu vom fi ascultați de Dum- 
nezeu, mila și binecuyvân- 
tarea Lui mu se vor revarsa 
peste noi și peste ai nostri 
din România. Până când nu 


vom şterge cu lacrimi 
pragurile bisericilor noastre 
și nu ne vom converti la 
viață în Hristos, până nu 
vom reveni la trecuturile 


spirituală și cele mai tradiţionale ale 


sufletului românesc și până 
nu ne vom adăpa din apa 
vie pe care Domnul a 
făgăduit-o samarinencei să 
nu ne așteptăm la 
schimbări în sfera 
românească. Si dacă din 
fericire s'ar întâmpla acest 
lucru, tu ştii bine iubitul 
meu frate că ai nostri de 


PAGINA 11 


acasă s'ar bucura până şi în 
morminte. S'ar lumina 
cerul comunităţilor şi al 
exilului românesc, iar prin 
bezna de azi și-ar face loc ca 
fulgerul speranța 
îndreptățită în vremuri de 
libertate, în vremuri de 
omenie, în vremuri cu 
adevărat creștineşti şi 
româneşti. 


Al tău frate. 


Pr. Dr. Petre POPESCU 


IMAGINI TRISTE ŞI ADEVĂRATE 


— Gheorghe RĂDULESCU— 


Cine a trăit sub 
comunism, cine a suportat 
ororile acestui regim politic 
străin ființei umane, cine 
s'a putut informa și 
documenta în mod obiectiv 
ce este și ce semnificație 
are comunismul, care este 
tendința acestui sistem 
odios, apoi acela are o 
obligație morală și socială 
să-l denunțe fără cruţare 
opiniei publice, pentru a fi 
stăvilit, pentru a nu se mai 
repeta tragediile din țările 
unde comunismul a făcut 
milioane de victime. 

In România, comunismul 
a omorît două 


milio 


ordinul Anei Pauker, 
al lui Nicolski, Teohari 
Georgescu, Cseler, Alexan- 
dru Drăghici si al altora cu 
asentimentul lui Gheorghiu 
Dej, după modelul sovietic. 

Sub ochii noştri tineretul 
țării era târit în pușcării, 
chinuit și asasinat. Holurile 
şi sălile de' cursuri ale 
facultăţilor erau ticsite de 
agenţi care ru se sfiau să 
aresteze studenţi şi 
profesori în timpul cursu- 
rilor. Din căminele stu- 
dențeşti m se mai ter- 
minau arestările zi și 
noapte. Eram treziţi din 
somn în plină noapte, când 
își făceau apariția ticăloșii 
de agenţi comunişti pentru 
a-şi lua în primire vic- 
timele, încât ne întrebam în 
fiecare moment cui îi mai 
vine rândul. 

Nam să-l uit niciodată 
pe studentul Villa, un om 
cu totul deosebit, un carac- 
ter ales și foarte bine 
pregătit.  Terminase 
Facultatea de teologie şi-şi 
continua studiile la 
Facultatea de litere şi 
filosofie din București, 
locuia împreună cu noi 
într'o cameră de 24 de 
studenți dela diferite 
facultăți, la căminul Matei 
Voevod. 

In două nopţi con: 
secutive, în timpul 
examenelor din lunie, l-am 
putut salva, înşelându-i pe 
nemernicii care îl căutau şi 
care se dădeau drept rudă 
cu Villa. Vina aceştui om 


"era că a avut curajul să-l 


înfrunte pe Leonte Răutu la 
o oră de curs, pe acest 
mizerabil, fără scrupule și 
fără nici un fel de pregătire 
profesională şi stiințifică, 
pripășit în Universitatea 
bucureşteană, deoarece era 
membru al comitetului cen: 


tral. In cele din urmă, Villa 
a fost prins în facultate, 
arestat, chinuit și schilodit 
până și-a dat sufletul. A 
fost azvârlit la morga In: 
stitutului Minovici de pe 
malul Dâmboviţei, 
simulându-se un accident. 
Prin intermediul unor 
studenți dela Facultatea de 
medicină, dela care am și 
aflat de moartea colegului 
nostru, studenţi care făceau 
practică în acel loc, am 
putut să-l vedem. Era de 
nerecunoscut, sfâșiat ca de 
fiare sălbatice, un corp 
firav care n'a putut rezista 
bestialităţilor. 
acă în capitala ţării, 
ariți 


ndă, în provincie 


scul 
“lucrurile se petreceau mai 


simplu. 

Securitatea cunoștea 
rostul fiecăruia și tot tim- 
pul duba aducătoare de 
dezastre și moarte nu-şi 
mai înceta activitatea. 

De exemplu, în orașul 
Fălticeni, șeful securității 
lani Fucs (fost chelner), 
sprijinit de adjunctul său 
Abramovici, de  reprezen- 
tantul miliției - Meierovici, 
cât şi de șeful secţiei de 
învățământ Rimer (privind 
cadrele din învățământ), a 
fost persoana care a trimis 
în pușcării şi la moarte sute 
de persoane, bătrâni, tineri 
şi copii, necruțând pe 
nimeni nici chiar pe cei 
bolnavi, pe toți pentru 
învinuiri imaginare. 

In regiunea aceea pe 
unde trecuse pârjolul răz- 
boiului, dealurile şi câm- 
purile încă mai erau la acea 
dată pline de muniții şi 
arme care nu fuseseră 
ridicate de autorităţi, 
autoritățile ocupându-se cu 
inventarierea acelora care 
trebuiau să fie arestați şi 
asasinați şi nu cu strânsul 
acestor obiecte periculoase 
care au făcut multe victime 
în primul rând printre 
copii. Astfel într'o noapte 
au fost arestați un grup de 
copii între 10 şi 12 ani şi 
condamnaţi sub învinuirea 
de complot împotriva 
statului, pentrucă au fost 
surprinşi când au sustras 
din mormanele de pe 
dealurile din jurul oraşului 
diferite arme și muniții. 
Acţiunea pare incredibilă şi 
aberantă însă adevărată și 
cât se poate de tristă, 
deoarece aceşti copii pe 
numele de Vasiliu, Toma, 
Varsavschi, Sarlea şi alții 
şi-au găsit moartea în 


beciurile securităţii striviţi 
în bătăi de tăvălugul 
comunist. Unul singur a 
scăpat după ani de zile și 
anume Sarlea, a scăpat dar 


cu mintea rătăcită, 
cutreerând străzile 
Bucureștiului pentru a 


căpăta un ban ca să 
mănânce. Studentul la 
politehnica din lași, Eugen 
Gavrilescu, din același oraş 
- Fălticeni, un tânar 
studios pe care nu-l in- 
teresa decât cartea, a fost 
arestat din căminul de 
studenţi din lași, împreună 
cu alții, maltratat și omorît 
în închisoarea din Piteşti. 

Preotul Gheorghe. Calciu 


tfe pu 
cartea lui Cicerone 
Morminte fără cruce), pe 
care îl cunoștea. “Intr'o 
zi”, îmi spune părintele 
Calciu, “'Eugen Gavrilescu 
a fost ridicat din celula 
unde era alături de alți 
nenorociţi şi dus în celula 
morţii, unde a fost 
asasinat.” 

Pentru ce? Pentrucă nu a 
vrut să cedeze în fața 
asasinilor ca să-şi trădeze 
conştiinţa, având o 
atitudine demnă, preferând 
la vârsta lui moartea decât 
să-şi vândă sufeltul. 


Ne întrebăm în numele 
cui s'au făcut şi încă se fac 
atâtea orori şi crime? Cine 
sunt răspunzătorii acestui 
holocaust din toate țările 
comuniste, ca să nu mai 
vorbim de acele ţări din 
Asia - Vietnam și Cam- 
bodgia? Si de ce după atâția 
zeci şi zeci de ani dela in- 
staurarea acestui regim 
sadic şi odios, în statele 
libere şi democrate din Oc- 
cident nu se vorbește nimic 
şi nu se condamnă acest 
apocalips provocat de minţi 
criminale şi diabolice, așa 
cum se discută continuu 
despre nazism? 


Astăzi mulţi din acei care 
au mâinile pline de sânge 
nevinovat, de acolo pe unde 
au trecut prin ţările din 
Estul lumii, vin în Occident 
plictisiți și obosiţi de atâtea 
crime, vin să se aşeze 
liniştiţi pe meleagurile 
însorite ale Americii, ale 
Europei de Vest şi Orien: 
tului mijlociu, și să se 
odihnească după atâta 
“trudă şi zbucium”. 


In viaţa aceasta însă ca și 


în cea viitoare există o com 
pensaţie pe care nimeni nu 
o poate stăvili. 


e a E 


Ala la 


A 


i 
E. 
=] | 
| 


i au 


CUVANTUL RO 


PAGINA 12 NOEMBRIE 1987 MÂNESC 


CRONICI 


Milenane - hula - (ullinel. 


baloanele de săpun din “Cetățile”, “grâul”, “Ce-a acela când face daruri Ce greu!!/ Toţi acasă. 


lon VASILE copilărie: “Imi amintesc / ajuns”, * “Misionarii”" “Cat copiilor. Poeziile lui pentru Numai eu / Să iau toată 
Rotundul lor era așa ceresc aşi vrea", “'Ursitoarea”, copii sunt de o fineţe rară. lumea n piept? / E cinstit? 
/ Că străluceau precizări de  «:Kogălniceam”, etc. In Redăm poezia “La şcoală": Spuneţi! E drept? / să 
nuanţă / Că n'o puteai opri acest context poetul își 'Jonathone supărat. / Na Veveriţă, veveriță / Hai şi 
întru faianță.” De unde găseşte 'ispusul” istoriei dormit. Nici n'a mâncat. / tu la grădiniță” 
Ş TAN durerea disperată a fiecărui noastre în : ““Grâu curat, La geam plânge cu amar: / Placheta de versuri 
artist din toate veacurile: fară neghină / Pentru nația Mâine o să fiu școlar! / Of, “Soarele inimii” se poate 
SOARELE INI VI “Si cât mă durea Cândum- creştină. / Românesc - când voi pleca de-acasă, / comanda dela adresa: lon 
Xg bra de îngeri și graiul de cuminecare / Dorului ce- Teddy, ursul de sub masă, / Vasile, 2371 N.W. 30th 


Da e ae e e a ii, nina tii 


stea Jucate pe balonulde am dus cu greu; / Tarăa Cum îl stiu tot somnoros, Road, Boca Raton, Florile 
i N Ri DĂ // săpun și vis Cu freamătde  ]ui Dumenzeu, / Tară - / Va dormi adânc, frumos 33432 
X N . // îngeri și graiul de stea / România Mare”. .„/ /Si tot neamul de . 
Să „AS Jucate pe balonul de săpun Al treilea timbru al păpuși / Va dormi sub pat, Dumitru ICHIM 
E 1) & Su culori din paradis / Când stihului lui lon Vasile e la uşi .../ Singuro să plec. E 
Er A XA N totul dispărea / De-atunci E 
ps = ai -i tai "am îndrăznit d 
i , ca ce-i taină / N am în susținătorii acestei clauze, 
e == din nou / Să mai imbrac cu SERGIU GROSSU au datoria de onoare să se 

haină. / Si am lăsat ecoul gândească această. temă. 

d = să rămână ecou- Pridvorul : zi 


mireasma crudă a florilor degli e A mi să 
de portocal dând nopţii omâniei statutul de 


> vrajă şi vis poate înțelege națiune privilegiată, este și 
> analogia epitalamică a fear un vot 
anti-uman. 


Ă i dragostei care transcende ; 

i atrase i i ROUMANIE pi i 

Si cântec în freamătul de ani „dreptul de alegere 
Boca Raton, Florida, 1987 stea ? / Cerutu-mi-ai GHRET = 


şi să răspundă conform 

Aj inimii de rouă / In care poziţiei lor creştine. Un vot 
DR suie taina și ecouă. pentru relungirea 

aia 22 Cel care a cunoscut DE GALDNAIR E 8 = 


iubirea s'o pipăi prin 
Geaca, ““Câmpul reuşite decât ale mele, i-am cuvinte; / Cuvântul doar 
Românesc” din Hamilton în ţinut lo în bancă şi în apareii 59 sparge, 9I:.nei 


iiiiiz nici. 


de Vară”, care are loc în 
fiecare an în ultima 


Speram că se va întoarce Un alt ton al versurilor 
din Constanţa și vom fi din lui lon Vasile este cel didac- 
săptămână din lulie, cu o nou colegi de bancă. tic. Precum Enăchiţă 
mică Românie din geografia Prima întrebare a fost: Văcărescu, lasă și el un 
irituală a României Mari. “inu cumva scrii poezii?! testament”. E adresat 
Când am primit placheta Răspunsul a fost o altă nepotului de un bunic din 
“Soarele inimii” întrebare. Surprins făcu exil în care-l povățuiește să 

ochii mari. “'De unde mă  Nu:și uite rădăcinile, să fie 
cunoşti? De unde știi că mândru de obârșii şi crucea 


ce trece prin 
mlaştina desnădejdii, cât şi 
a Bisericii Unite Române, 
suprimată ilegal, prin 
decretul impertinent şi 
abuziv din acea vreme. La 
fel, impărtăşeşte 
chinurile prin care 


SEziea i? Așa ne-am neamului nostru și în stro- 
= ă ă”e cunoscut la “'Câmpul fele finale urându-i: care 
un prilej unic pentru Românesc”. Sa dus la S'ajungi să sâruți îi Bucureşti, 


_- Românii de pretutindeni de mașină şi s'a întors cu un dimineaţa / Nepoţilor tăi desminți; 
a se re-găsi acasă “uniți în caiet de poezii cu coperte lângă ram / Spunând de A Martirii ce au trecut prin 
cuget şi simţiri”'. Pe lângă galbene. A început să-mi străbunii ce viaţă / Si-au ZA închisorile - comuniste, - 
programul academic de con- citească, M'a impresionat dat pentru cruce și neam. / SSL plătind cu viaţa credința 
ferințe ținute de unii din calibrul liric al versurilor.  Creşti drept şi puternic; lor, sunt: și cămine RR 


cei mai înzestrați in- Era o ardere. O trăire can glie / Stejarul cei noi. cei ce. mai credem. în; 
telectuali din afara autentică. l-am sugerat să bolților tron, / Iar țara de- cditions france-empire Isus Cristos, ca Domnul 
_ României, poeţii şi artiștii îndrăznească litera acasă sățţi fie / Dor sfânt Mântuitorul nostru, dovada 
au descoperit Mecca. La tiparului. Mă bucur că a can bunicul Ion. lată, în sfârşit o carte, ce vede, nu le-a intrat în credinței noastre, pe care 


focul de tabără se im- făcut-o. i e a alei b dă al în 324 de pagini, măr- 
__provizează în fiecare seară "““Soarele inimii! lui, Ion Vasile găseşte tim: turiseşte cu lux de nezeu. 
programe artistice, Poate cuprinde un florilegiu din pul să-i scrie şi acestuia un amănunte, calvarul bisericii gittrtai o carei fade ea ala AR DupBigA 
„cele mai reușite, neavând poeziile lui Ion Vasile, “testament”: “lți scriu creştine în România lui log ca uuiime din partea Luptând iporr 
culise. In aer liber. Fără Coperta și desenele dela  nepoaten graiul țărănesc / Nicolae Ceauşescu. oi let DA Rei E pică stii. luntă împotriva. = 
program. Se cântă, se P.28-29 sunt făcute de Că te-ai născut din sânge ' Nefăcând parte sectară, României ca fas pati ţia opriri Sr ce-l 
„recită, se spun ultimele Anca Popescu, una din cele românesc / Ce curge ca iz- autorul, cu dovezi ce nu pot creștinătății, la marginile turisim pe El, ca salvator 
bancuri din țară, se poves- mai inspirate graficiene şi  Vorul -val din val / Strămoș fi desmințite, ne dă în continentului euro FA Nu tiu cum să fac, 
“tesc amintiri, se fac glu- pictorițe din România, dintru strămoșul Decebal.” paginile acestei cărţi, — Stau scris și se a sc să d în. pita cei ce cites 
me, copiii aduc vreascuri recent stabilită în Califor- Locuind în Florida, Ion dovada luptei anti-creştine multe cărţi îi legătură ce în limba (rânceză, să= 
şi pun pe foc, pe scurt, o nia. Desenele pline de Vasile, ca exemplificare, în și anti-religioase,a celuice persecuția - Bisericii stă. carta: dell 
perioadă când uiţi de toate, talent ale ei, dar nesemnate locul bradului foloseşte - se găseşte astăzi la con: Creştine din România. C seral zoans e. E in 
te simți acasă în România până acum, au intrat în Imaginea palmierului: ““Au ducerea României, șia par- „ Car. nespusa valoare. 4 


minte congresmen-ilor din  n'o pot sfărâma, cei fără de 


i tea aceasta, nepartinică, în doc t “istoric, cum 
iber şi fâră securiști folclor fiind reproduse mu te uiţi la palmier? tidului comunist, o şleahtă oleaca să 
(lu Fii ici 708 ţi « dintito. salată: 10 alta: Fără țărână 4 sei avea nici adunată. dela A oaia care sunt demonstrate per- puţine au fost scrise 


le absurde ale 

ce ai cântat, ce ai Pentru Ion Vasile cuvân- cer. / Cum poate pomul ca Bucureştiului și țării, secuții acum. 
ai spus, cum ai tul ca vector comunicative să fie drept / De nu'și care ni ntemaiiză astăzi fa Safe LA DNA Bnizatețiă/ua A In pia, aoaa 

privit cu scepticism. In  înfige rădăcina n piept / nedrept puterea, ca “cel rămâne dovada ai biodeitia mpotriva  Levia anl 1 
acest context l-am Pridvorul inimii”, un  Pământuluiceli tată pentru mai ales fiu al poporului”. Joptejizaiveanal i ip cartea D-lui Sergiu RE 
Ion Vasile. poem dedicat soției, el se fiu. / De-aceea dragul meu Ales de cine oare, când la Biloaie î | A ui : N a este şi va rămâne, seri a 
nise cu soţia Libe și cu foloseşte de cuvânt numai îţi scriu.” Ce definiţie dă alegerile penerale din crestinătă ii ag Inna tă va veacurile ce vor să Şi ina 
otul Jonathon pe care-l ca sugestie a inefabilului Ion Vasile “pământulu!”?: România, singurul partid ce în consi iderațiile. lo i acuzaţie  împtor 
iz prin mulțimea de cuvânt” pe care nu-lavem “Pământul nostru se are dreptul de a intra în e pier tei al comunismului ateu. 
în grai, un fel de “tăcere” numește neam / Soarbe:l competiție, este partidul ea să ia în con- 
şi taină pentru “cuvintele, cu rădăcina ram cu ram. / comunist. Dar asta 
albe şi mute”: “In noaptea De mii de ani stă neamul i) 
asta portocalul / Va înflori tău stejar / Cu Dumnezeu 
din nou - ca lunii valul / alături pe hotar, Pe de 
- Tăcerea mea din nou o altă parte, “pământul” nu 
„s'o'mprumute / Pentru este numai geo-grafie, ci 

cuvintele, albe şi mute, / pnevma-grafie. E o sesizare 
rit. Avusesem un coleg  Tesute din rouă și din care trebue subliniată, așa 
de bancă, având același curcubeu, Cuvinte pe care cum o face și Ion Vasile 
mume, care în clasa a șasea eu N'am îndrăznit niciodată prin poeziile : “Cuvânt de 
a plecat din satul meu. săți spun”. Poetul com. învăţătură“, “Cu steaua”, 


 Facea și el poezii. Mult mai pară folosirea cuvântului cu “Te iubesc Tara , 


sideraţie dreptul României y AC A 
se ca naţiune privilegiată, Nicolae NOVAC | 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 
ACEST ZIAR 


(Ai Ziua ct a Fr ue igo dai. dl 2 ol Au nai i dm ae i i e 


„cat, 


CUVANTUL ROMÂNESC 


E a 


NOEMBRIE 1987 


Suflete cu umbra pe pământ __________———————————de 
LUCIAN BLAGA 


O încercare de cuprindere 

Lucian Blaga a-fost un 
mare îndrăgostit, “cu un 
rest de teamă în (suflet, în 
tocmai ca Miguel de 
Unamuno, aceea de a nu 
mai putea iubi dincolo de 
moarte. Cred-că umbra unei 
îndoieli a căzut dela început 
peste viaţa şi poesia 
genialului poet, cu atâta 
tărie încât înfige ghiare de 
disperare în cuprinsul 
întregii opere, îi devine, 
până la urmă, ca un fel de a 
doua conștiință. Ceea ce nu 
trece în marea lui trecere 
este tocmai această îndoială 
care, probabil, unită cu 
disperarea în care l-a arun: 
după 1944, căderea 
țării sub comunişti, sub 
năvălirea Asiei peste noi, 
așa cum el numea această 
întunecare, l-au pus prea 
timpuriu în mormânt. Ca și 
Ion Pillat, ca şi atâţia alţii, 
Blaga a murit de inimă rea. 

Abia intrat la “Gân- 
direa”, eu l-am cunoscut 
prin 1936, l-am întâlnit 
adesea la mesele pe care 
revista le oferea membrilor 
grupării în fiecare început 
de vară, mi-am luat rămas 
bun dela el când a plecat la 
Lisabona, numit acolo 
ministru plenipotenţiar, i- 
am ascultat discursul 
despre sat în ziua în care a 
fost ales membru al 


Academiei Române, și l-am 
revăzut pentru ultima oară 
la Viena, în 1943 cred, când 
venise să ţină o conferință 
la Facultatea de Litere. M'a 
chemat la hotelul unde 
descinsese, Hotelul Regina 
de lângă Votivkirche şi de 
lângă Universitate și, el 
întins pe pat, eu așezat pe 
un scaun, cu obloanele 
închise pentrucă îl durea 
capul, l-am ascultat timp de 
vreo două ore, descărcându- 
şi sufeltul, dornic de a uita 
într'un fel emoția pe care 
probabil i-o dădea apropiata 
conferință. Poate că, fără să 
ştiu, acel monolog despre 
poesie, despre filosofie şi 
despre el însuși, despre răz- 
boi şi despre viitor, m'a 
ajutat să mă împlinesc, 
poate că Lucian Blaga, 
împreună cu lungile con- 
vorbiri cu Pillat sau cu 
Nichifor Crainic, cu Tudor 
Vianu şi cu Oscar Walter 
Cisek, maeștrii mei de 
atunci, m'au îndreptat 
către ceea ce timpul a făcut 
din mine. Blaga era, cel 
puţin aparent, cel mai op- 
timist dintre ei, cel mai 
fericit integrat în viaţă, 
academician, diplomat, 
ministru, profesor univer- 
sitar mai târziu, tot ce 
încerca îi izbutea din plin 
în timp ce devenea cel mai 
mare poet, cel mai mare 


PORTRET ÎN TUȘ DE LUCIA PISO 


mai 
dramaturg, parcă fără nici 


filosof, cel mare 
dus de mâna 
muzelor către o ultimă 
treaptă, acolo unde îl 
aștepta “'corola de lumini a 


un efort, 


lung și în lat, 


Di Somatene g i 
„La 13 Ianuarie 1937, lonel Moţa și 


asile Marin cad pe frontul anticomunist 
dela Majadahonda. Generalul Cantacuzino 
este trimis în Spania să aducă sicriele cu 
corpurile martirilor Moţa şi Marin şi 
stul echipei de legionari. 

După formalităţile cerute și traversarea 
Europei cu trenul mortuar, pe ziua de 9 
Februarie 1937, la orele 6 dimineaţa, 
trenul intră în staţia de frontieră Grigore 
Ghica Vodă. In faţa mulţimii îngenun- 


_chiate, bătrânul General Cantacuzino 


coboară şi dă raportul Căpitanului: 

_“Căpitane! Iți aduc echipa legionarilor 
din Spania. Doi morţi, doi bolnavi, un 
rănit şi doi sănătoşi. Trăiască Legiunea, 
să trăieşti Căpitane!” 

Drumurile făcute în timp de iarnă, vâr- 
sta înaintată și durerea sufletească la 
pierderea lui Moţa și Marin, i-au afectat 
sănătatea. După înmormântarea celor doi 
eroi căzuţi în Spania, Generalul Can- 
tacuzino se îmbolnăvește. Grija cu care a 
fost îngrijit l-a ajutat să se refacă, iar 
când a apărut primul număr al ziarului 
Buna Vestire, la 25 Martie 1937, con- 
ducerea ziarului i-a cerut un a'autograf 
pentru pagina l-a a ziarului. Cu spiritul 
său mucalit, Generalul a scris, lapidar: 
“Crape dușmanii că n'am crăpat!” 

Se împlineau în toamna lui 1937 patru 
ani de guvernare liberală şi țara era 
chemată la noi alegeri. Partidul Totul pen- 
tru Tară crescut vijelios în doi ani de ac- 
tivitate legală, cucerea teren în rândul 
alegătorilor. Campania electorală 
începuse. Afișele cu chipul generalului 
Cantacuzino, erau pe toate zidurile cu 
semnul electoral “Ochii veghează!” 

Echipele de legionari brăzdau țara în 
fără promisiuni electorale, 
“fără omul și pogonul. Cântecul legionar 
era campania și era cântat în întreaga 
țară. Comerţul legionar înflorea, mun- 
citorii români aveau un corp al lor. Ad: 
_versarii legiunii stăteau ca pe jeratec, 


aer curat în atmosfera de 
A și samavolnicii care 


nou care 


NTACUZINO 


stăpâniseră politica românească de până 
atunci. 

In plină ascensiune politică, puţin 
înainte de a ajunge în piscul muntelui, 


“Generalul Cantacuzino se îmbolnăvește şi 


se stinge la 9 Octombrie 1937, când par- 
tidul înființat de el era pe drumul 
biruinţei. 

Așa cum se cuvenea acestui inimos con- 
ducător, i s'a făcut o impresionantă 
înmormântare. In spatele afetului de tun 
pe care zăcea corpul generalului, veneau 
ofițerii Cavaleri ai Ordinului “Mihai 
Viteazul"! în imaculatele mantale albe ale 
ordinului. 

După prioritatea armatei, scutul țării, - 
cavalerii Ordinului Mihai Viteazul- urma 
Conducerea Legionară cu toți comandanții 
ei. Atunci, la înmormântarea sa, 
Generalul Cantacuzino-Grănicerul a adus 
țării ultimul și marele lui serviciu: 
Infrăţirea Armatei cu Legiunea! ș 

Peste numai două luni, au urmat 
alegerile şi linia fixată de opoziţia unită în 
Pactul de neagresiune a biruit. Partidul 
Liberal a căzut la alegeri şi Partidul Totul 
pentru Tară a obținut 478.368 voturi, 
clasându-se al treilea după Partidul 
Liberal și Partidul Naţional-Tărănesc. 

Pe: drumul urmat de descendentul 
familiei princiare Cantacuzino, au venit şi 
alți descendenţi ai familiilor princiare 
româneşti. In Legiune au venit și Sturdza 
și Ghica, ultimul un exemplu de curaj și 
demnitate în închisorile din România unde 
a stat fără întrerupere din 1941 până în 
1964. Tot în Legiune au venit şi gen 'ralii 
de mare prestigiu, după ieşirea la pensie, 
pentru a-i numi doar pe Generalii Done, 
Petrovicescu, Coroamă ca și Coloneii 
Vasile Piperescu, Stefan Zăvoianu şi U, 
Diaconescu. 

La 50 de ani dela moartea Generalului 
Gh. Cantacuzino-Grănicerul, fie gândul 
nostru hulub alb care să zboare până la el 
şi să zăbovească în rugăciune, pe piatra 
înegrită de vremi a cavoului Familiei Can- 
tacuzino din Cimitirul Bellu. 


Zahu PANĂ 


lumii”. Insă era de ajuns să 
te apleci peste versurile din 
“Lauda somnului” sau “La 
cumpăna apelor”, să simţi 
sfâșierea românească din 


mult mai grăitoare despre 


autor decât contactul cu 
zâmbetul > vizibil sau cu 
vorba. 

Intr'un poem târziu in- 
titulat “Lauda suferinței”, 
scris cu doi sau trei ani 
înainte de a muri apare 
foarte bine definită nevoia 
poetului de a sta în 
suferință, condiţie sine qua 
non a poeziei, deci a 
cunoaşterii: ““Tată, carele 
esti și vei fi, / mu ne des- 
poia, m ne sărăci, / nu 
alunga depe tărâmuri orice 
suferință. / Alungă doar pe 
aceea care destramă, / dar 
mi pe-aceea care întăreşte/ 
ființa ntru ființă. 

Suferința devine, pentru 
Blaga, așa cum devenise și 
pentru Baudelaire, 
““singura legătură între noi 
şi Tine”. Cine afirmă că 
Blaga a fost un necredin- 
cios, n'a stiut niciodată să 


CONGRESUL LIMBII ROMÂNE 


Își va ţine sesiunea anuală în zilele de 28 şi 29 Noembrie 1987, la: 


Estonian Educational Society i 
243 East 34th Street 
Manhattan, New York City 


Cei ce doresc să participe la acest congres, 
sunt rugați să comunice Domnului Vasile 


“Avram lancu'”, neliniștea 


se apropie de esenţa lui, 
care a rămas neclintit 
creștină, până la moarte, 
vreau să spun până la 
ultimul vers. Cred că Serban 
Cioculescu, în prefața la 
ediția completă apărută în 
1974, n'a vrut sau na 
putut să spună tot ce 
credea despre Blaga, mai 
ales atunci când afirma că 
singura lui secretă religie a 
fost sfințirea materiei, 
bazat pe următoarele ver- 
suri: '*Materie ce sfântă-/ 
dar mumai sunet în ureche”. 


Aceste versuri, scrie 
criticul Cioculescu, i-ar fi 
plăcut și lui Rilke, alt fals 
spiritualist, alt părelnic 
poet eterat...”” Dacă Rilke şi 
Blaga au fost niște “falși 
spiritualiști”, atunci poesia 
lor nu mai are nici o 
valoare. Amândoi, dim- 
potrivă, atât în faţa unei 
materii  spiritualizate și 
cunoscătoare de om - parcă 
îl pregăteau pe Teilhard de 
Chardin - cât și în faţa lui 
Dumnezeu, au avut o 
atitudine, uneori critică, 
deseori îndurerată, 
așteptând mereu un 
răspuns care nu venea, care 
nu vine decât în extazul 
mistic, dar care a dat 
întregii poezii a secolului 
XX o notă de originalitate, 
întrun moment în care 
materia devenea într" adevăr 


trebue să uităm acest lucru, 
a fost unul din puţinii gân- 
ditori contemporani care a 
avut idee de filosofia care se 
putea degaja din 
cunoașterea cuantică a 
materiei, supremă 
spiritualizare a ei, întoar- 
cere la Platon şi la maeştrii 
creştini din Evul Mediu. 
Nici Husserl şi nici 
Heidegger nu i-au fost con- 
temporani pe această înaltă 
dimensiune a cunoaşterii 
care, evident, îl defineşte ca 
filosof şi îl întregeşte 
într'un mod foate subtil şi 
ermetic ca poet. Insă Ser- 
ban Cioculescu, în acel 
“Cuvânt înainte” citat mai' 
sus, în care spune lucruri 
foarte adevărate despre ex- 
presionismul lui Blaga, de 
pildă, nu a dispus de poarta 
esențială care să-i deschidă 
o posibilitate autentică de 


Tel.: (212) 684-0336 


Cantor, la adresa: 


Granite Springs, New York 


P.0.Box 94 


N.Y. 10527, U.S.A. 
Tel.: (914) 628-9212 


PAGINA 13 


Vintilă HORIA 


9 1 n Szmatie Mo male mn i Aaa 


înțelegare. Blaga, împotriva 
afirmațiilor lui Cioculescu , 
și a altor critici umbriţi de 
cenzura intranscendentă 
dela noi, a fost un. mistic, 
întrun fel pe care alți 
critici, de peste ani sau abia 1 
decenii, vor avea putinţa să 
să-l descifreze. 


Dacă unim într'o singură 
posibilitate de cunoaștere Fr 
poezia, teatrul si filosofia 
lui Blaga, ne întâlnim din- 
tr'odată cu unul din scrii- 


torii cei mai întregi din P 
toate timpurile. Ceea ce ne $ 

obligă să ne întoarcem la =] 
Platon, al cărui sistem e în- E. 


chegat din metafizică, dar şi 3 
din teatru și poezie. Inzadar 4 
am căuta în Gabriel Marcel, 
Sartre sau Camus oapropie- 
re, pentrucă mulți gânditori 
din secolul nostru care au 
scris eseuri sau au încercat 
să-și rotunjească filosofia în 
sisteme mai mult sau mai Z 
puţin metafizice n'au avut E: 

nimic comun cu poezia ceea E 

ce le-a şters dela început Ş 


orice îndemn la drum 7 
către adevărul întreg. Au = 3 

fost parțial așezați în faţa ă 

lui, lipsiţi de poiesis, care z 
înseamnă creație și care e o = zi 
imitatio a actului originar, _ 3 
cel dela începuturi de care ză 4 
numai poeţii sunt capabili. i: 


Nietzsche, la un mod mai ă 


violent şi mai puţin 


doarea lui epistemologică. 
Nu va fi nici greu nici uşor, 
pentrucă Blaga e azi, fără 
voia lui, unul dintre puţinii 
Occidentali strâns legaţi de 
o înţelegere totală a lumii, 
însă mărginit sau marginat 
de faptul că a scris în limba 
română. Aici începe bătălia 
noastră, a celor hotăriți să 
propună pe Blaga lumii 
care vine, prin traducerile 
ce vor începe să apară în 
curând la Paris, 
prezentându-l drept 
singurul gânditor-poet 
capabil de a da o soluţie, la 
sfârşitul umi eon, sau al 
unei epoci, limitată şi 
schilodită de materialisme, 
şi la începutul unei ere 
dispusă să corecteze şi să 
repare tot ce au deformat și 
au stricat îmbătătorii cu 
glod ai Fiinţei. 


PAGINA 14 


NOEMBRIE 1987 


OI 


.. 


CUVANTUL ROMÂNEye 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


Vlad Georgescu 


| ISTORIA 
IDEILOR 
POLITICE 
ROMÂNEŞTI 


(1369-1878) 


Colecţia istorică 
JON DUMITRU VERLAG 


Minchen 1987 


o da ua A Da Pc. sati 


Cartea lui Vlad Georgescu este una din 
acele lucrări novatoare, revoluționare 
E chiar, care marchează, fără putință de 

tăgadă, o eră nouă în cercetarea istorică 

nu numai românească, ci și generală, cu 
ramificații către orizonturile cele mai 
- diverse. Deşi încheiată în 1976, ea nu a 

fost egalată până astăzi, când apare cu o 

regretabilă întârziere explicabilă prin 

încercările prin care a trecut autorul ei. 
Istoria ideilor politice românesti este o 
temă care l-a preo pat pe Vlad Georgescu 


iluminismul în Principatele române 
(1750-1831), precum şi cele două volume 
de documente cuprinzând Memorii și 

iecte de reforme în principatele române 
(1769-1848), apărute între 1970 şi 1972. 

Am spus că această carte este 
revoluționară din mai multe puncte de 
„vedere. Cel dintâi este însuși modul de 
tratare a subiectului pe care Vlad 

“ îl rezumă astfel în introducere: 

“Există mai multe feluri de a 
scrie istoria unei gândiri politice. Cel mai 
răspândit se face axându-se pe scriitori, 
grupându-i pe generaţii, pe curente, 
înfățișându-le ideile în evoluţia lor 
cronologică, așa cum rezultă din opere. 

Ne-am ferit de o asemenea metodă, nu 
pentrucă nu ni se pare rodnică ca atare, ci 
pentrcă la Români, care nu au scriitori de 
interesul marilor gânditori politici dar 
care au o gândire politică de mare interes, 
ansamblul ideilor unui anume cărturar 
este mai puţin semnificativ decât istoria 
“unui anume concept, trecut prin an- 
samblul cărturarilor care l-au exprimat; 
“lucrarea noastră va fi deci istoria con- 

ceptelor politice românești, a tuturor con- 
_ ceptelor pe care le-am putut identifica și 
socoti semnificative”. 

Această metodă s'a dovedit a fi extrem 
de fructuoasă în măsura în care rupea cu 
_ tradiţia istoriografiei românești ilustrată 

de Pompiliu Eliade, de Iorga, Ibrăileanu, 
„ RădulescuMotru, Blaga, Noica și alţii, 

care considerau fie autorii, fie epocile, fie 
un moment privilegiat (1821, 1848), fie o 
influenţă precisă (bizantină, occidentală). 
Se ajunsese astfel la acumularea unui 
material faptic impresionant, la studierea 
- detaliată a gândirii înaintaşilor noștri, la 
elucidarea părţii de influenţă străină și de 
“originalitate din gândirea politică 
românească. In același timp, această 
situaţie ducea, în mod paradoxal, la un 
impas din care nu se putea ieşi decât 
tr'o răsturnare completă a datelor 
emei și a modului de a le analiza. 
ce a 


ceea făcut Vlad Georgescu în 
ea de faţă pentru care a utilizat or- 
natorul și metodele de analiză can- 
tativă a informaţiei. 
In loc studieze autorii și epocile, 
Vlad Georgescu a pornit dela definirea 
ideilor politice şi a subiectelor de 
reflexiune. Pentru aceasta, el a alcătuit 
x un model tematic de analiză a conceptelor, 
un arbore tematic cu șase ramuri prin- 


cipale: Sensul istoriei, Societatea, Statul, 
Politica internă, Relaţii internaţionale, 
Conștiinţa națională, cărora li se adaugă 
172 de subiecte zise ''secundare” 
referitoare “'practic la întreaga 
problematică a vieții Românilor ca neam, 
societate, țară.” 

La rândul lor, politografii -r. termen ce 
va trebui să se încetățenească în lexicul 
istoric - deci autorii de texte conţinând 
idei politice, au fost şi ei supuși unui 
model de analiză cu trei indicatori valorici 
principali (origine, formație intelectuală, 
poziție în societate) şi 51 de indicatori 
secundari - deşi şi ei jopari ji astfel, 
originea poate fi etnică -Români (munteni, 
moldoveni sau transilvăneni) și alogeni 
(sârbi, Albanezi, Greci, Georgieni, Ger- 
mani, Evrei); originea este și socială 
(boieri, cler, burghezi, țărani). 

Formaţia intelectuală include călătoriile 
în străinatate (și anume unde - est, vest, 
centru, plus direcții compuse, desigur în 
Europa) şi studiile (în țară și în 
străinătate). In sfârşit, poziţia (locul) în 
societate comportă două serii de in: 
dicatori: poziția socială și poziția politică 
în care intervine conceptul de represați : 
adică cei care au suferit din cauza ideilor 
lor. 

Un alt model a fost stabilit pentru 
analiza textelor - politograme - cu şase in- 
dicatori valorici principali: țara (cele trei 
principate, apoi România după 1859), 
paternitate (anonim, autor individual, 
autor colectiv), locul redactării, limba, 
forma (manuscris, tipar - carte sau jurnal 
-, oral), în sfârșit cuprinsul, cu nu mai 
puțin de 14 indicatori “secundari”. 
Becanaari în aparență doar dar 

e tai 


diplomatic (ambasadă, solie), cu caracter 
istoric (o cronică ce se păstra în general 
ascunsă în casă), religios, filosofic sau 
literar, ori într'un discurs parlamentar. 

Toţi aceşti indicatori nu puteau fi 
trataţi decât cu ajutorul ordinatorului și 
ei au furnizat cele 35 de grafice care 
încheie lucrarea și care permit o orientare 
lesnicioasă. Materia de bază au format-o 
însă textele - 302 scriitori (politografi) și 
2049 de texte (Dotat aaa) în general 
publicate - o bună parte chiar de Vlad 
Georgescu în lucrările amintite mai sus-, 
dar multe rămase prea puțin cunoscute 
şi neexploatate, cum e cazul, uneori, în 
mod paradoxal cu scriitorii din secolul al 
XIX-lea. Lista lor, cu bibliografia aferentă 
(până la 1975) și cu ediţiile cele mai bune 
ocupă peste 50 de pagini strâns tipărite și 
dovedeşte o erudiție și o putere de muncă 
puțin comune. 

Autorul precizează de altfel în in- 
troducere că alegerea politografilor a fost 
““desigur subiectivă, limitată de 
cunoștințele noastre precum și de ceea ce 
am socotit a fi semnificativ. Un alt cer: 
cetător ar putea pune în discuție un 
număr mai mare de texte sau dimpotrivă 
ar socoti interesante ceva mai puține; 
credem însă că cifrele la care ne-am rapor- 
tat în analizele noastre statistice cuprind 
înăuntrul lor majoritatea textelor însem- 
nate, că scăderea sau creșterea numărului 
lor nu poate modifica semnificativ, pen- 
tru moment, indicii cantitativi sau 
valorici obţinuţi.” (p.10). 

Subecriem întru totul la acest punct de 
vedere, însă considerăm că, departe de a se 
micşora, lista politografilor români ar 
putea fi mărită cu câțiva autori. Dar, mai 


întâi, o eliminare: credem că hrisovul * 


grecesc din 1369 în favoarea mânăstirii 
Cutlumus, care deschide seria cronologică 
a politogramelor din cartea de față, 
necesită rezerve: într'adevâr, se ştie că el 
a fost compus de egumenul grec Hariton - 
deci un document redactat de destinatar - 
însă nu a fost acceptat de Vlaicu Vodă, 
care a refuzat să-i acorde autentificare 
domnească, adică monograma princiară și 


pecetea. 

Dar la lista politografilor pot fi 
adăugaţi, credem noi, Vlad Tepeş, atât 
prin scrisoarea din 11 Februarie 1462 
către Matias Corvin, în care emite ideea 
de cruciadă și cea ''akritică”', de apărători 
ai frontierelor creştinătăţii, cât și prin 


numeroasele idei politice cuprinse în 
povestirile despre voievodul Dracula scrise 
în limba germană, precum și în povestirea 
rusă a lui Fedor Kuricyn unde apare ideea 
egalităţii supuşilor în faţa legii, originea 
divină a monarhiei, protecţia negustorilor 
şi a supușilor în general împotriva ex- 
ploatării economice străine, etc. Ă 

La fel, Petru Rareș ar putea intra și el 
în această listă graţie operelor scriitorului 
rus Ivan Peresvetov care îi atribuie idei și 
fraze importante: ideea imperială, deci 
autoritatea absolută a monarhului, 
necesitatea justiției deasupra tuturor 
privilegiilor, încurajarea activităţii comer- 
ciale interne, etc. 

S'ar mai putea adăuga Stefăniță Rareș - 
persecutorul “fereticilor”” care ordonă 
tuturor supușilor moldoveni botezul or- 
todox în massă, principiu asemănător 
celui emis de pacea religioasă dela 
Augsburg: cuius regio, eius religio, 
Alexandru Lăpușneanu, care nu e numai 
“tiranul cu ochii roșii”, cum îl numea 
Iorga, ci și promotorul unei Con- 
trareforme ortodoxe care îngloba pe 
Rutenii ortodocși din regatul polonez, dar 
și ajutoare la Muntele Athos și comba- 
terea Reformei protestante printre 
Românii din Transilvania; Isaia dela 
Camenița, identic cu Isaia dela Slatina, 
călugăr moldovean de origine ucrainiană 
trimis în solie în Rusia în 1561 la Ivan cel 
Groaznic şi care este considerat de 
profesorul E.Keenan dela Harvard drept 
autorul unei părți a corespondenţei dintre 
țar și prințul Andrei Kurbskij; 
Povestirea despre Roman și Vlahata din 
letopiseţul rus numit “ Voskresenskaja 
Letopis', opera scrisă probabil 
Maramur in 


| 
ee 5 
CARTEA ROMÂNEASCA ÎN EXIL 


către Dumnezeu scris în italieneşte. Mai 
aproape de noi, logofătul Gheorgache, cu 
a lui Condică de ceremonial (1762) şi 
Dionisie  eclesiarhul, autor al unui 
Hronograf reeditat recent de preotul 
D.Bălașa și N.Stoicescu și care cuprinde 
anii 1765-1815; și, dece nu, consideraţiile 
lui Grigore Ghica al III-lea din 1776 
asupra manufacturii de postav dela 
Chipereşti, care ar fi îmbogăţit lista destul 
de săracă (cf.p. 202-203) a textelor de 
acest tip. 

Credem că la o viitoare ediție, mai ales 
într'una sau mai multe limbi de circulație 
internațională, autorul va trebui să 
justifice criteriile care l-au îndemnat să 
rețină sau să respingă cutare text sau 
autor. Până atunci, noi îi furnizăm 
această listă - desigur incompletă. lăsând 
deoparte observaţiile de natură strict 
bibliografică ce fac deliciul - și una din 
rațiunile de a fi - ale oricărei recenzii: de 
pildă, cronicarul Dumitrache a beneficiat 
în 1965 de un studiu fundamental datorat 
Aurorei Ilieş și publicat în Omagiu lui 
Petre Constantinescu-lași la București. 

Desigur, aceste observaţii de amănunt 
nu pot modifica în mod esenţial indicii 
cantitativi sau valorici atunci când e vorba 
de peste 300 de autori și de peste 2000 de 
texte (politograme), grupate, așa cum am. 
mai spus, în şase teme și 172 de subiecte 
“secundare” din care fiecare poate însă 
forma subiectul unei cărți. Este doar 
caracteristica unei lucrări novatoare de a 
suscita discuţii și polemici, de a deschide 
perspective noi de cercetare, o mai bună 
înţelegere a tezaurului gândirii politice 
românești acumulat vreme de cinci 
veacuri. 

Desigur, nu poate fi vorba într'o scurtă 
prezentare de a aborda enorma bogăţie de 
concepte și de date cuprinse în cartea lui 
Vlad Georgescu. Ar trebui desigur cel 
puțin o carte pentru a diseca o materie ce 
ar putea descuraja prin varietatea ei dacă 
nu ar fi atât de pasionantă şi atât de logic 
prezentată. Pentrucă ceea ce intră aici în 
prima linie nu este ordinatorul - cu toate 
meritele lui incontestabile: cât per- 
sonalitatea și cultura autorului, a or- 
donatorului care a pus ordine într'un haos 
aparent. Vom încerca deci să relevăm 
câteva din temele si subiectele ce ni se 
par mai importante.” 

O primă temă care a preocu t - 
ditorii politici români în Ea EA in 


preocupat de 


fost Sensul istoriei româneşti, - 834 de 
politograme, deci aproape jumătate di 
total. Marea majoritate a lor sunt opere da 
autor (613) în care “ domină boierii, 
burghezii și burghezo-moșierii. Mai ales 
domnii români - 139 de texte - şi dem. 
nitarii politici - 355 - au redactat astfel de 
politograme, pentru care 315 dintre ei au 
fost penalizați, mulți chiar cu pierderea 
vieţii. Aceasta dovedeşte, între altele o 
caracteristică generală a gânditorilor 
politici români care sunt pragmatici, ostili 
teoretizării reducționiste (cu rare excepții 
ca Dimitrie Cantemir) şi care dau dovadă 
de mult realism politic: ei emit aceste idei 
în special în momentele în care ele pot fi 
aplicate. Arborele tematic al acestei teme 
de reflexiune este foarte stufos, e] 
cuprinzând nu mai puţin de 43 de subiecte 
(un sfert din total). Amintim dintre ele 
conceptul de decădere, creştere și 
descreştere, Renașterea și sentimentul 
european, Modelele modernizării, fiecare 
cu zeci de subiecte ca decăderea politică, 
decăderea morală, valoarea istorică, critica 
condiţiilor de existenţă, ideea de stagnare 
şi decalaj, apoi tema renașterii şi 
progresului, misiunea europeană a 
Românilor, modelul românesc. 

Societatea: structurile sociale și 
relaţiile dintre clase este o a doua temă 
principală cu 18 subiecte ca critica clasei 
boiereşti, valorizarea continuă a țărănimii 
şi apoi a burgheziei (temă mai tardivă), 
principiul revoluţiei și reformismul, 
relațiile agrare. 

Statul. Structurile politice - cu 492 de 
politograme, un sfert din total - a 
timpuriu pe intelectualii 


„ apoi rhia, 
monarhic, statul boieresc, 
luminat, monarhia constituţională, 
republica și puterile în stat și raporturile 
dintre ele, domnia, puterea legislativă, 
puterea judecătorească toate cu 
numeroase subiecte secundare. = 

Politica internă este tema a patra 
despre care ne-au parvenit 889 de 
politograme - aproape jumătate din total- 
care se divid în şase subiecte principale 
(probleme generale, politica ad: 
ministrativă, politica economică, drepturi 
și libertăţi cetăţeneşti, politica culturală, 
(Stat și Biserică) și 45 de subiecte secun- 
dare. Ele sunt opera domnilor (142), a 
demnitarilor (570) şi mai puţin a unor 
politografi fără activitate politică (175). 
Indicele de represare este ridicat - 83 de 
texte voievodale şi 290 de scrieri datorate 
demnitarilor au autori penalizaţi, față de 
61 și respectiv 280 care nu au cunoscut 
nici un fel de persecuție. 706 politograme 
se datorează unor politografi care au 
călătorit prin Europa, 183 unora care nu 
au făcut astfel de călătorii; 589 unor 
politografi cu studii, 300 unora fără 
învățătură înaltă. 

Printre subiectele aferente acestei teme 
amintim exploatarea economică străină, 
independența economică, politica 
demografică, agricultura, industria, 
comerţul şi politica comercială, monopolul 
comercial otoman, politica fiscală, 
siguranța persoanei și a averii, dreptul de 
călătorie în străinătate - o temă scumpă 
autorului care vede în el un revelator ideal 
al libertăţii interioare -; cenzura și liber- 
tatea tiparului, emanciparea femeii, drep- 
turile comunităților alogene, revendicările 
Românilor ardeleni, ideea de luminare Și 

litica culturală, frâne culturale externe 
slavonismul, elenismul, învățământul, 
limba naţională, cultura şi politica O 
conștiința creştină şi panortodoxismul. 

Relaţiile internaţionale ale Românilor; 
tema a cincea, a preocupat îndeosebi pe 
Moldo-Valahi care au avut de înfruntat  - 
multă vreme expansionismele concurente 
în spaţiul carpato-dunărean, Statutul in: 
ternațional al principatelor este un 
subiect asupra căruia s'au aplecat toate 
generaţiile de politografi, din secolul al 
XIV-lea și până la Independenţă, pentru & 
rămâne în limitele cronologice ale cărții 
lui Vlad Georgescu, producând 566 de 
politograme (peste un sfert din total) îi 

Continuare în pogind 


Î 
x 


> zi 
| 


CUVANTUL ROMÂNESC 
IP 


NOEMBRIE 1987 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții românești 


In volumul său de debut 
din 1979, intitulat Lecţia de 
anatomie, Emil Hurezeanu 
era un poet câteodată aproa- 
pe hermetic, și probabil nu 
mmai din cauza influențelor 
ce suferise, dar şi dinextre- 
mă pudoare lirică. Her- 
metismul se poate realiza 
printr'o anumită fracturare 
a versurilor, dezagregând 
viziunile asemeni unor 
mărunte cioburi de oglindă 
spartă, atât de mărunte 
încât viziunea arbitrar apoi 
reconstituită, conform 
bunului plac al oricărui in- 
terpret (cititor) să ascundă 
cât mai eficace sen- 
sibilitatea reală a poetului. 
Așa se explică faptul că, în 
prefața ce i-a acordat-o, 
Stefan Aug. Doinaș iden- 
tifica lirismul tânărului 
poet pe un plan luminos 
vital, unde sângele care 
încă străluceşte ar mai 


țâșni din piesele anatomice, 


ca şi cum personajele din 
celebrul tablou al lui Rem- 


POETUL EMIL HUREZEANU 


—— lon NEGOIŢESCU—— 


vreme ce mie, dimpotrivă, 
mi se pare că din aceste 
poeme nu se desprinde 
decât nostalgia vitalului 


sau aspiraţia lui, fie ca 
amintire actuală, fie ca 
propusă amintire viitoare, 


dar nicidecum ca ac- 
tualitate prezentă. Pentru 
mine, versurile din Lecţia 
de anatomie degajă mai 
degrabă o palidă lumină 
cadaverică, de aură tristă. 
De unde și frecventa 
evocare muzeală din atâtea 
versuri totuși neafectate de 
cerebral şi preţios. In 
Lecţia de anatomie, poezia 
lui Emil Hurezeanu este 
dedicată sfârșitului, 
bătrâneţii, oboselii, 
degradării, civilizației con- 
sumate, morţilor. O poezie 
a declinului existenţial, o 
poezie decadentă, de un 
estetism parcă fără 


_ izbăvire, căreia îi convine ca 


o mănușă fascinația Italiei 
bogate în ziduri vechi şi 
putrede ape, sau a Tărilor 
de Jos încremenite pe con- 


natură, contopindu-se cu 
arborele, poetul își simte 
rădăcinile corpului 
““deznădăjduite”; pe 
fluturii albaștri căzuţi în 
plasa sângelui său îi declară 
“învinşi” - ochiul său este 
în așa fel compus, ca să 
vadă cum albina, stăruind 
prea mult în floare, îi 
risipește culoarea şi nec: 
tarul. Toamna, zăpezile, 
amurgul nu-l ispitesc mai 
puțin decât primăvara. 
Faţă cu orașul din lagună, 
deplâns altă dată în ver- 
surile melancolice ale lui 
Eminescu, el încearcă tot 
un sentiment de integrare 
peisagistică, atunci când 
constată “Sunt clownul 
final al acestui ţinut”. 
Trebue să ai sângele 
subțiat, pălit, străveziu 
aproape, ca simțurilor tale 
să le corespundă senzaţii 
atât de artificios rafinate, 
precum le consemnează ver- 
surile din această perioadă 
ale lui Hurezeanu: “Incă 
pielea mea e umedă și caldă 


brandt și-ar fi exercitat 
Pr ] 


| 
| 
4 
Ș 


pe un trup neatins 


Urmare din pagina 14 
tre care 467 au ca autori oameni călătoriți 
prin Europa și 332 cu studii superioare. 

In sfârșit, Conștiinţa națională, a șasea 
temă, este prezentă încă din veacul al 
XIV-lea cu 833 de politograme (40 din 
total), care gravitează în jurul relațiilor 
dintre Români și unirea tuturor fraţilor 
de același neam. 

La sfârșitul acestei prezentări, câteva 
concluzii se pot trage. Constatăm astfel în 
primul rând preeminența subiectelor de 
politică externă asupra celor interne, 
pragmatismul politografilor şi simțul lor 
politic - desigur axate pe praguri can- 
titative și valorice - în momentele-cheie 
ale istoriei românești. Tematica gândirii 
politice româneşti este determinată strâns 
de momentul istoric, ceea ce a limitat ac- 
cesul în problematică al teoriilor și in: 
fluențelor externe care nu-și găseau o 
aplicabilitate imediată. Cu alte cuvinte, 

mânii erau în general la curent cu ceea 
ce se realiza și se scria în alte țări, dar nu 
discutau decât aspectele realizabile. Ei au 
luat din gândirea europeană numai ceea ce 
îi interesa pe moment, lăsând la o parte 
speculaţiile şi reducţionismele. 

Pe de altă parte, ideile politice ale 


templatele pânze. 


Vlad Georgescu 


In așteptarea viitorului buletin cititorii 
sunt rugați să ne precizeze prin comenzi 


titlurile operelor pe care le doresc 


/Cum iarba îndrăgostiţilor 


Românilor nu coincid cu cele ale 
popoarelor din Balcani, ci mai mult cu 
cele ale popoarelor din Europa centrală și 
est-europeană, fapt de natură să relanseze 
pe baze noi dezbaterea apartenenţei 
noastre spirituale la o regiune sau alta a 
Europei. Există însă și o parte de gândire 
originală legată de împrejurările istorice și 
de geniul naţional. 

Cercetarea trecutului este însă fruc- 
tuoasă și folositoare și pentru mai buna 
înțelegere a prezentului, deoarece unele 
constante ale istoriei româneşti sunt încă 
actuale: lipsa de libertate interioară și ex- 
terioară explică, poate, și azi manifestări 
ce pare reduse în comparație cu vecinii 
unguri, cehi și polonezi, dar care au 
rădăcini în pragmatismul și în simțul 
politic al strămoșilor. 

De aceea cartea lui Vlad Georgescu este 
una din operele majore ale istoriografiei 
românești și generale pe care am dori-o 
tradusă într'o limbă de circulație in- 
ternaţională și care reprezintă baza pe 
care va trebui întreprinsă o viitoare 
istorie a ideilor politice românești dela 
origini și până astăzi. 


Matei CAZACU 


FRANCE 


HYPERION 


„4 R, DU GEN.H.BERTIER 
92.200 NEUILLY S/ SEINE 


NEROS DE "CUVÂNTUL ROMÂNESC”, 
ASOCIAŢIEI “HYPERION” __ 


grijă mângâi perii aspri/ 
Adolescenţa ierbii pentru 
grădina părăsită. / Cândva, 
cu gâtul înconjurat de un 
șal negru / Voi privi vasul 
chinezesc pe pian. / Acolo e 
tot timpul verde”. Sem- 
nificativ, poemul se 
numeşte Portretul ar- 
tistului în tinerețe și dela 
starea aceasta de febricitate 
delicat morbidă, vrednică 
de un Des Esseintes, nu e 
greu să treci la exprimarea 
candorii totuși dioniziace, 
slujind virilităţi ce s'ar voi 
întoarse spre visătoria  lac- 
tescentă, spre somnolenţe 
diafane din muzica impre- 
sioniștilor, cum în poemul 
Despărţirea:"'Tigara stinsă 
încă nu s'a răcit./Acoperă-i 
pleoapa roz, prietene. / 
Rămâi soldatul acestui 
crâng: / Alături stau cu 
spiritul clipind liniștit/Toţi 
bărbaţii cu creșterea oprită/ 
In pubertatea eroismului 
candid / Toţi blonzii și 
bruneţii vrăjiți / De flaute 
cu mirezme de viţă. / Cum 


Î 


tec de leagă 

vreodată?" 

Depășind etapa Lecţiei de 
anantomie, lirismul lui 
Emil Hurezeanu s'a con- 
figurat în sensibilitatea - 
mai “'sănătoasă”, ca să zic 
așa, mai directă, mai 
violentă, mai stradală, mai 
expresionistă, a poeziei 
noastre noi, a barzilor lucid 
halucinați de realitatea 
mizerabilă căreia sunt con- 
strânşi să i se dedice și pe 
care, detestând-o, ei o 
“cântă” cu zgomot de 
falseturi deliberate, 
împrumutând figurilor 
coloratura problemelor 
morale ce pendulează între 


cinismul şi sen: 
timentalismul pentru 
dânșii uneori nu fără 


maliție confundabile. Iată 
dar versuri care sună 
precum un program estetic, 
dacă avem în vedere 
împrejurarea că autorul 
lor se confruntă într'insele 
cu însăși Poezia scrutată în 
rosturile ei, dintr'odată 
descărnat publice: 'fizolat 
complet de un spaţiu fizic 
precizat pe bulevardul vic- 
toriei /prin întâlnirea cu un 
poet al unui gen contrar 


(2) Prefer lucrările: 


[] literare 


NUMELE.. 


îmi spuneai încet: / Priveşte 
0 = PI a al 


APAR SUB ÎNGRIJIREA ŞI RESPONSABILITA 


descrierii /care traversează 


în ciuda cunoștințelor 
sale extraordinare / în 
domeniul vechiului 


testament oarecari neliniști 
sociale / retras dintr'un fals 
seducător deci prin relatări 
personale / străine poeziei 
propriu-zise dar aparținând 
aceluiași văicărit / confesiv 
ce atât de exact alcătuiește 
uneori ceea ce protejează / 
un sfânt de mediocritatea 
experiențelor sale personale 
/sensul fiind de fapt ca în 
sinucidere singura 
neasemuită a sa faptă / din 
timpul vieții amânată cu 
infinita pudoare a unui act 
de delațiune între apostoli/ 
iată cum neliniștea creștea 
înafară precum simţul 
moral nicicând”. 

Socialul, acum sugerat, 
adică totuși nu propriu zis 
tematic atacat, căci prac- 
ticanţii lui, subsidiari nu-și 
fac nici o iluzie, ba din 
contră, și tocmai de aceea 
par chiar să-l desfidă, să-l 
ia în derâdere pe măsură 
abordează, 


să spun, dacă lucrurile nu 
ar fi prea grave: într'ade- 
văr poeții români actuali 
fac parte dintr'o societate 
văduvită de speranțe. De 
aceea lipsește din această 
poezie orice semn de 
revoltă, pentrucă spaima, 
scârba și oroarea pot fi încă 
înghițite în sec, tonalitatea 
ei fiind asigurată în general 
de simpla constatare, de 
resemnarea și chiar de in- 
diferența ce par a respinge 
preocupările formale. Te 
întrebi, de pildă: ironie, 
disimulată  înduioșare, 
scrâșnire din dinţi, refuz 
ori provocare; ce oare se 
ascunde în următorul 
“tablou” lucrat după rețeta 
naturalismului crud? sau 
probabil toate acestea la un 
loc într'un amalgam sortit, 
prin însăși existența sa, a 
se nega pe sine: “In- 
timitatea aceea clasic gân- 
ditoare de curte interioară 
pietruită / Unde scena de 
amoraşi între fetele cu iz de 
petrosin gimnazial în 
pudriere / Făcea din 
fotogragrafia momentului 
doar veleitatea feroce / A 
adevăratei lui amintiri / 
Nicicând nu va mai fi pen: 


(D Doresc să primesc buletinul asociației D-voastră în vederea achiziției: 


[Ss] ocazionale 


a cărților românești care m'ar interesa. 


istorice 


(3) Texte românești inedite putând interesa pe editori 


(3) îmi sunt cunoscute 


constituie 


farmecul” său. aș îndrăzni dimineața ofeream / în 


mui-mi sunt Sroe cuta [ai] 
TURA: 


mnmmannenenenennanneaaee nannananeae 


PAGINA 15 


tru mine, dragele mele. /O 
mare nevoie de înțelegere şi J 
căldură poate/ V'a îmbrân- | 
cit spre subsolul în care a i 
dimineața / După prima | 
voastră dragoste de 
verișoare guralive ale 
morţii / Cu părul orânduit 
de mângâiere /  Fierbea “a 
săpun de câine la cazan”. A 
In atari condiţii, adică 
atunci când sensibilitatea 
se supune eforturilor ce 
doar sterilitatea-i le-ar , 
justifica, versurile refrac- 
tare viziunii și jocului in- 
telectual devin şi la Emil 
: 
| 


Hurezeanu, cu bună 
știință, delir prozaic de 
forme logice, ca expresie 
superioară a singurei şi 
teribilei, mediocrei 
deznădejdi: ''Vai ce 


deriziune domnea chiar 
atunci / când discutam 
liniştit / cu prietena mea 
despre urgenţa cotidiană a 
erotismului / şi efeminarea 


majoră a sectorului public;/ ? 
şi chiar  constanța - | 
degradării mele încă de | 


atunci_/ dintro lună de 
p vară a morţii : 


piscina aglomerată de 
redingotele negre ale 
amicilor / agenţilor 
chelnerilor febrili / pustiiţi 
de lumina ce năvălea / prin 
tavanul ros de micoze 
titluri pentru poeme 
discursive / amăgitoare și 
pentru însuşi conţinutul lor 
tragic împărtășit / de sec- 
vențele din jurnalul 
Virginiei. Woolf bunăoară, 
şi chiar / de secvențele 
discuţiei cu prietena mea în 
cadrul social / nu îndeajuns 
de excedaţi totuși pentru 
un gest mai decisiv/cum ar 
fi o frântură semnificativă 
din recluziunea care 
pregăteşte / îndeobşte o 
pagină extraordinară de 
roman sau chiar sfârșitul 
lui/  într'o cofetărie din + (aa 
preajma celor două azile de sa să 
bătrâni”... 


periodicaț 37] 
Stiiațitice [Na < 


“SEMNA: 


E 


| & PAGINA 16 


== 


Că 
>) 


"a i 
[Leea (PP, 


(4 


Evanghelia  ''Samaritea- 

- milui milostiv” din a treia 

2 Ea duminică a lunii (a se citi 

E Luca, cap.10, versetele 30- 
36), reprezintă punctul cen- 
tral al învățăturii Domnului 
și Mântuitorului nostru Isus 
Hristos. Ea poate fi 
numită, pe drept cuvânt, 
Evanghelia relațiilor 
sociale, a raporturilor din- 
tre indivizi, întrucât scoate 
la lumină cele trei atitudini 
ale oamenilor față de 
semenii lor, cele trei stări 
de conviețuire socială: 

1. Starea de ostilitate, de 
vrăjmăsie - unul împotriva 
altuia, după cum citim: “A 
căzut între nişte tâlhari, 
care l-au dezbrăcat, l-au 
jefuit de tot, l-au bătut 
zdravăn, au plecat și l-au 
lăsat aproape mort” (Vers. 


unul lângă altul. “'Din 
întâmplare - relatează Sf. 
Luca - se cobora pe același 
drum un preot; şi când a 
văzut pe omul acesta, a 
trecut înainte pe alături... 
Un Levit trecea și el prin 
locul acela; și când l-a 
văzut, a trecut înainte pe 
alături” (Vers. 31-32). 
aa: Starea de 
reciprocitate, de par- 
pare, de apropiere - unul 
entru altul, respectiv 
atitudinea  Samariteanului 
ostiv, „văzând pe 
„nenorocitul: ciomăgit şi 
furat de tâlhari, a fost 
uprins de milă, “'s'a 
opiat de i-a legat rănile, 
poi l-a pus pe dobitocul 
“lui, l-a dus la un han și a 
„îngrijit de el...” (Vers. 33- 
a 


Isus a venit în lume ca să 
coboare cerul pe pământ, ca 
să îndumnezeiască omul, ca 

„să întemeieze împărăția 
dragostei, în care numai o 
singură lege să fie valabilă - 
legea lui Hristos, despre 
care vorbește Ap. Pavel 
creştinilor din Galata; 
 “Purtaţi-vă sarcinile unii 
altora, și veţi împlini astfel 
legea lui Hristos!" 
(Galateni, 6.2). Din 
"nefericire, umanitatea a 
rămas la periferia vieții 
creştine, la suprafaţa trăirii 
în ascultare de Dumnezeu, 
aflându-se într'o stare de 
permanentă ostilitate, 
„mistuită de sentimentele 
degradante ale urii şi răz- 
“bunării - unul împotriva 
3 altuia. Cum se întâmplă şi în 
foarte multe cercuri de 
ref i români, din cauza 
'a unor apetituri 
politice într'o flagrantă, 
- rușinoasă discordanţă. Este 
“starea acelui ''homo homini 
lupus”, a acelei odioase 
lupte pentru supremație, 
când eu strig din vârful 
nebuniei mele: - Dă-te la o 


|N aa i 


Lă 


E i 


m: 


S/4, 


— Sergiu GROSSU— 


parte tu, ca să mă ridic eu! 
Când cale în picioare in- 
teresele naționale, terfelind 
prin gestul meu ostil 
profilul exilului, în vederea 
valorificării propriilor mele 
interese de clan. 

Ce dureros spectacol! Cu 
ochii injectaţi de mirajul 
gloriei, cu inima incendiată 
de  înselăciunea firmelor 
tentante ale acestui veac 
crepuscular, bântuit de fur- 
tuni afective sau cocoțat pe 
piedestalul mândriei 
deșănțate, omul prăbușit 
în fărădelegi și păcate nici 
nu vrea să audă de ''legea 


lui Hristos”; legea 
dragostei, a milei, a 
dăruirii. 


Să trecem, acum, la cea 
de a doua stare - unul lângă 
altul, o stare de nepăsare, 
de indiferenţă, de 


să mă îmbrac! EU să 
mănânc! EU s'o duc bine!” 
Evanghelia duminicală 
subliniază că şi preotul şi 
Levitul au trecut “înainte 
pe alături.” A trece “'pe 
alături” de viața cuiva 
înseamnă a sta departe de 
inima lui, înseamnă a fugi 
de aproapele căzut între 
tâlhari. Dacă stai de vorbă 
cu un prieten sau, mai bine 
zis, cu un cunoscut din 
categoria aceasta, îți va 
răspunde: “Nu fac nici un 
rău.” Insă Cuvântul lui 
Dumnezeu nu este de acord 
cu o asemenea comportare 
“creştină”. “Cine știe să 
facă bine și nu face, 
săvârşeşte un păcat”, ne 
avertizează Sf. lacov în 
epistola sa (Cap. 4, vers. 
11). 
„ Creștinismul nu poate 
sta cot la cot cu in- 
diferentismul rigidităţii 
sufleteşti, sau cu sen- 
timentalismul infertil și, ca 
- atare, superficial în ex- 
teriorizarea lui cotidiană. A 
trece “înainte pe alături” 
de sufletele care au nevoie 
de noi este și atunci când 
"ne mulțumim cu con: 
templarea durerilor 
semenilor noștri, cu ar- 
borarea unei afectivități 
lacrimogene de  proas 
calitate. Probabil că și 
preotul şi Levitul din 
Evanghelie or fi lăcrimat 
descoprind în ce hal de 
nedescris se afla drumeţul 
care se cobora din leursalim 
la lerihon. Preotul şi-o fi 
scos batista din buzunar ca 
să-i şteargă lacrimile. lar 
Levitul o fi oftat adânc şi 
semnificativ,  arătându-şi, 
astfel, marea lui mâhnire. 
Totuşi amândoi, cu toate că 
l-au văzut “'aproape mort”, 
și-au căutat de treaba lor, 
trecând “înainte pe 
alături.” 
Această categorie de in- 


NOEMBRIE 1987 


A PLECAT UN OM ÎNTRE OAMENI: 
ION-ONI BRĂTIANU 


EVANGHELIA EXILULUI (Noembrie 1987) 


CELE TREI STĂRI 


divizi ne priveşte şi pe noi, 
creştinii din diaspora 
românească, pe noi toţi care 
cunoaștem legea lui Dum- 
nezeu, așa cum o 
cunoşteau și preotul şi 
Levitul din parabolă. După 
cum vam scris în luna lulie 


despre “Entuziasmul 
generozității” scoțând în 
evidență dinamica 


milosteniei și imperativul 
faptelor bune, tot așa sunt 
nevoit să vă atrag atenția, 
încă odată, că nouă nu ne 
este permis să trecem 
nepăsători, indiferenți, pe 
lângă suferința aproapelui 
nostru desțărat, pe lângă 
mâhnirea, desnădejdea sau 
îndoiala lui. Dar, mai ales, 
nu trebue să uităm nevoile 
materiale și spirituale ale 
poporului din care ne-am 
rupt, identificându-ne, în 


Oric: pă, cu i 


cu lacrimile și doleanţele 
fraților noștri din țară, care 
așteaptă dela noi, Românii 
din lumea liberă, albăstrimi 
de crez și vâlvătăi de jertfă, 
izvorite dintr'o credință 
capabilă să mute munţii din 
loc. Deoarece și poporul 
nostru se aseamănă omului 


căzut între tâlharii 
autorităţii politice şi 
sociale, “l-au jefuit” de 


toate bunurile, reducându-l 
la sapă de lemn, “l-au bă- 
tut zdravăn și l-au lăsat 
aproape mort”, în puscării 
şi lagăre de exterminare. 
Ceea ce ne doare este fap- 
tul că ierarhii Bisericii or- 
todoxe, ca și ai celorlalte 
culte religioase, se fac că nu 
văd realitatea mizeriei 
morale şi materiale din 
jurul lor, preferând in- 
diferența sau tăcerea; cu 
alte cuvinte, trecând 
“înainte pe alături” de 
rănile şi  suspinele 
enoriașilor pe care îi 
păstoresc. 
Samariteanul 
stă ca un exemplu 
cutremurător de 
devotament, de revărsare în 
afară, de iubire. Insă o 
iubire nu ''cu vorba, nici cu 
limba, ci cu fapta și cu 
adevărul” (1 Ioan, 3.18). 
Adică, o iubire reală, in- 
candescentă, jertfitoare - 
unul pentru altul. Aidoma 
celei pe care o proslăveşte 
“Corul”, din culise, într'un 
poem dramatic - ''Pe 
drumul lerihonului” - pe 
care l-am scris, cu zeci de 
ani în urmă, pentru 
tineretul Oastei Domnului 
din țară: “Slăvită fii, iubire 
“sfântă, / Tu, dar al Domnu- 
lui Isus; / Prin tine sufletele 
cântă / Si urci, prin tine, 
lumea sus! / Tu legi cu-o 
funie ne'nfrântă /  Atâtea 
inimi omenești; /Slăvită fii, 
iubire sfântă, / Izvor de bu- 
curii cereștil.. 


milostiv 


Pe 1 Septembrie 1987, 
având împliniţi 79 de ani, 
s'a stins în locuinţa sa din 
Bucureşti, cel mai mare 
dintre cei trei fii ai lui Dinu 
Brătianu, lon-Oni. A 
suferit mult în viața sa, în 
detenţie ca și în zisa liber: 
tate, și mai ales în ultimii 
ani. Am avut în țară 
privilegiul să-l cunosc 
îndeaproape, şi să-l revăd în 
1983, când a făcut o 
călătorie în Occident, după 
ani de străduințe, ale 
familiei şi ale Comitetului 


pentru România din 


„Societatea Internaţională a 


Drepturilor Omului (Frank- 
furt). Atunci, în 1983, a 
ales în felul său libertatea: 
de a vedea și studia în 
lumea liberă, dar de a se 
întoarce în ţară, spre a-şi 
spune și scrie cu riare 
curaj, cuvântul său, turnat 
în scrisori trimise con- 
ducerii statului, dar și 
exilului, destinate trans- 
miterii pe calea undelor, 
sau publicării. Mi-a revenit 
cinstea ca, în două rânduri 
să fiu primitorul unor ast- 
fel de serii de scrisori. 

Câţiva ani în urmă, 
apărea pentru prima dată 
în exil, în CUVANTUL 
ROMANESC, un articol 
curajos, semnat de Ion-Oni 
Brătianu. Redacţia a 
păstrat cuvenita tăcere 
asupra căilor de trans- 
mitere, dar în 1983, Oni 
mi-a spus clar că reuşise 
aceasta prin Părintele 
Calciu, iar astăzi, când Oni 
e în lumea drepţilor iar 
Părintele Calciu în lumea 
liberă, e bine să ştim ade- 
vărul. 

Oni Brătianu şi-a asumat 
personal toate riscurile. In 
anii 50 i s'a adresat în scris 
lui Teohari Georgescu, care, 
drept răspuns, l-a trimisa la 
închisoare. In ultimii ani 
s'a adresat în scris şi prin 
radio, rămânând! în ţară, 
conducerii de partid şi de 
stat. Oameni ca Oni 
Brătianu, Ion Puiu, Rusu, 


Citiţi şi răspândiţi . 
ântul Românesc” 


“Cu 


matematicianul Botez sau 
Cornel Coposu, au practicat 
o rezistență individuală, 
dar care ridică ştacheta 
prestigiului românesc. ş 

Una din cele mai mari 
tristeți pe care le-a 
înregistrat Oni în trecerea 
sa prin Occident, a fost cea 
a dezbinării românești. El 
care încercase solidaritatea 
întemnițaţilor, a celor con- 
damnați la coadă, frig și 
lipsuri, constata cu tristețe 
sterilitatea unor atacuri 
gregare chiar peste masura 


Ion-Oni Brătianu si Constantin Mareş la Frankfurt, în 1983. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


nici pretins ca atare, dar 
care trebue să ne fie carte 
de învățătură, cu atât mai 
mult, cu cât, nu de mult, 
cineva care cunoștea în 
oarecare măsură ideile lui 
Oni, dar și faptul că reuşise 
prin curajul său şi al altora 
să-și trimită peste granițele 
României gândurile, s'a 
trezit să se mire de 
publicare în CUVANTUL 
ROMANESC, exact acolo 
unde Părintele Calciu le 
hărăzise, primindu-le dela 
Ion-Oni Brătianu. 


RE a a 


sperată de inutili atacatori. — Caracterul său eee 


Intr'o scrisoare din 7 Mai 
1983, trimisă din Elveţia, 
îmi mărturisea cu 
amărăciune: “Să-ţi spun 
câte ceva din impresiile 
mele, care au, depășit cu 
mult tot ceea că aşteptam, 
deși eram prevenit de lipsa 
de unitate a celor din exil. 
Am văzut multă lume, i-am 
ascultat pe toți şi fiecare 
mi-a vorbit pentru el şi 
împotriva celorlalți, cu 
foarte rare excepții... Am 
pornit şi o acţiune pentru 
ca să determinăm pe Fran- 
cezi să înființeze o emisiune 
în limba română. Nimeni 
nu s'a gândit la acest atât 
de evident și elementar 
lucru...In schimb o întreagă 
literatură în care fiecare se 
străduiește să-l corecteze şi 
mai ales să-l pună pe 
celălalt la punct.” i 

Am reluat aceste rânduri 
ce exprimau o tristeţe a 
unui mare om, care ne 
cerea să trecem peste micile 
divergențe și care, 
încercând să netezească 
asperităţi, s'a lovit de 
opacități ceea ce-l făcea să- 
mi adauge: '“'Incercând să 


împaci adversități, nu 
reușeşti decât să ţi-i 
îndepărtezi pe toţi. 


Dezolant!!"! 

La vremea lor, scrisorile 
lui Oni Brătianu îmi erau 
destinate, Socotesc însă 
astăzi ca necesar să-i fie 
cunoscute gândurile, un 
testament ce nu s'a vrut şi 


dintre noi. Dumnezeu, în 
care a crezut în toate 
clipele vieţii sale, îl va că 
odih 
suferință 
Securitatea va închide încă 
un dosar, pe care România 
de mâine va trebui să-l țină 

mereu deschis, dar nu din 
cartoane, ci din 
teoanelor. i 


cat şi curajul său proverbial, 
aveau o sursă ce provoca 
nedumerire anchetatorilor. 
Imi relata că fiind convocat 
de un general de securitate, 
l-a înfruntat astfel: 
“Domnule General, între 
noi doi, Dumneavoastră vă 
este frică, nu mie. Am pier- 
dut totul din punct de 
vedere material, dar Dum- 
neavoastră tremurați pentru 
leafă, grad, mașină, 
locuinţă, avantaje. In 
schimb, sunteţi un 
nefericit. Eu nu cred, eu 
ştiu că există o altă viață, 
în comparație cu care, aceea 
ce o ducem este doar o 
clipă. In acea viață, Dum: 
neavoastră veți suferi fără 
sfârșit, iar eu voi fi fericit 
fără sfârşit''. L-am 
întrebat: “'Si ce va spus, 
atunci, generalul, Oni 
Brătianu!” La care, Onia 
zâmbit, aşa cum el, chiar 
dacă nu voia, ştia să zâm- 
bească, şi mi-a răspuns: 
“Nimic”, 4 
Oni Brătianu a plecat 


de 
boală. 


după ani 
şi 


piatra pan: 


Constantin MAREȘ 


"CUVANTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1987 


PAGINA 17 


FARA ARMÂNEASCĂ 


In toamna anului 1949, a 
sosit la Jilava cu un nou 
țransport de arestaţi, aduși 
dela securitatea din Calea 
Rahovei, şi un venerabil 
moldovean, închis pentru 
faptul că fusese mare 
proprietar de pământ. 

Ca de obicei, setea de 
noutăți a deţinuţilor, a 
tăbărit peste noii veniţi, 
dar  moldoveanul a 
decepționat pe toţi prin 
lipsa de informaţii și desin- 
teresul lui pentru 
evenimentele zilei. A fost 
repede părăsit de vânătorii 
de noutăţi. Rămas singur, 
m'am apropiat de el şi l-am 
întrebat cu ce arestați a 
stat în celulă. Omul s'a 
înviorat că găsise un 
subiect de comunicare şi 
mi-a răspuns: 

-“Am cunoscut un om 
excepțional! n'am mai 
întâlnit în viața mea un 
asemenea om!” 

-Cum se numea? l-am 


întrebat, plin de 
curiozitate. 

-lonel Nacu, mi-a 
răspuns - omul 


65 
miraţi 
3 


ad- 


ani, acest om mi-a vorbi 
atât de călduros de mama 
sa și era atât de îngrijorat 
“de ea, cum n'am mai 
întâlnit pe nimeni în viața 
„mea. lar ca demnitate şi 

- coleg de celulă, un model... 

Auzisem de mult de Ionel 
Nacu, dar nu l-am cunoscut 
până la arestare. Eram 
mult mai tânăr ca el și cei 
din generaţia mea, eram 
camarazi cu fratele lui, 
Demostene. 

La scurt timp după 
întâlnirea cu moldoveanul, 
a fost adus la Jilava și lonel 
Nacu. 

Ne scuteau atunci, la 
Reduitul din Jilava, mai 
multe camere la aer și 
puteam să comunicăm și cu 
cei din alte celule. 

Întâlnirea cu el a fost 
„Surprinzătoare. Mă aștep- 

tam să găsesc un om în 

vârstă și am fost uimit de 
„ figura lui tânără, care arăta 
„cu 20 de ani mai puţin 
„decât vârsta adevărată. 
Zâmbetul lui optimist, 
Viziunea politică, puterea 
„de sinteză, credința în 
„. idealul ales și capacitatea 
de prietenie, erau suficiente 
elemente pentru a-l impune 
dela început. Era plin de 
| Vigoare și duritate reținută, 
„dar mai ales, Ionel Nacu, 

„Era un bărbat frumos. Nu 
„_ Pi-a renegat niciodată 


uropa: '...lonel Nacu, fost 
tăeă legiona: Anti-istorie 
„ Înutilă. 


ră 


lonel Nacu, era tipul 
cavalerului de capă și 
spadă, descins din cine știe 
ce urmași ai Cruciaţilor, 
rămași în misteriosul Pind, 
în negurosul drum și 
neajunsul ţel, Sfântul 
Mormânt. 

Era mezinul grupului de 
Aromâni intrați în prima 
închegare a Românilor din 
dreapta şi din stânga 
Dunării, în lupta de 
înălțare spirituală a 
neamului românesc. 

Făcea parte din 
Generaţia de Aur Pur a lui 
lancu Caranica, Sterie 
Ciumenti, Constantin 
Papanace, Stere Ficata, 
Grigore Pihu, pe care îl 
cunoșteam pe viu. 
Adolescența noastră a 
crescut în admirația acestor 
mari bărbaţi aromâni pe 
care ni-i alesesem ca model. 

lonel crescuse într'o 
familie numeroasă. Venea 
după sora Marica, urmat de 
frații:  Gao, Tache, 
Demostene și Adam, iar 
după obiceiul la Aromâni, 
"era primul care purta de 
- grijă familiei şi fraților mai 
mici, alături de mama şi 
sora mai mare. Rămăsese 
orfan la vârsta de 17 ani, 


=: 
ani și-a sfârșit apostolatul 
în 1925 și de pe patul de 


moarte își exprima regretul: 


că nu va putea să-și trimită 
măcar unul din băieți la 
studii universitare în 
România. 

In acele clipe de 
despărțire, mama fraților 
Nacu, a promis la căpătâiul 
soțului că nu unul, ci toți 
feciorii ei vor ajunge la 
universitate, înseninând 
drumul de veci al soțului. 
Legământul ei a fost dus la 
capăt. Cu eforturi de neîn- 
chipuit și cu ajutorul fiicei 
Maria, toți frații Nacu au 
venit din Macedonia în 
România și au terminat 
studiile universitare în 
Patria Mumă. 

Generaţia de astăzi nu 
cunoaște ce a însemnat în 
trecut problema aromână 
pentru România nici en- 
tuziasmul Aromânilor la 
trezirea conștiinței 
naţionale. 

De pe podișul transilvan, 
poetul Nicu Caranica, a 
încrustat patetic versurile: 

“Bucură-te țărâna 
străbunilor mei dela Sud, 
din depărtate altare, /una 
te faci de acum, după 
doruri de douăsprezece ori 
seculare”... 

Acestui ideal i s'a dăruit 
Ionel Nacu, intrând la 
început în lupta pentru 
drepturile coloniștilor 
români din Cadrilater 
amenințati să fie sacrificați 
de negustoria electorală în 
favoarea numărului de 


MATERIALELE- PENTRU “FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ 


133 BENNETT AVE, YONKERS, N.Y. USA. 10701 


Macedonia, timp de 40 de 


IONEL NACU 


voturi bulgărești, 
aduseseră doi deputați 
bulgari în parlamentul 
românesc. 

Ajutat de fratele său 
Geo, lonel Nacu trage la 
șapirograf manifestele din 
1930 -în cazul ministrului 
Angelescu- şi epilogul va 
duce la întâlnirea a șapte 
studenți aromâni cu Cor- 
neliu Codreanu, în duba 
are C e DIE 


care 


nii S'au scu: ne 
și au lăsat în urmă victo: 
şi morminte. Pentru 
nestrămutata lui credinţă, 
Sterie Ciumeti a fost 
ciuruit de gloanţele 
agenților din Siguranţa 
Statului și lăsat pe 
marginea lacului Fundeni 
iar lancu Caranica a sfârșit 
sugrumat de jandarmii 
monștrilor, în pădurea 
Tâncăbeşti. 

Nu ajungeau comitagiii 
bulgari din pădurile 
Cadrilaterului. Au apărut 
comitagiii din guvern mai 
fioroși și mai bine echipați. 

In tot acest timp, lonel 
Nacu luptă îndârjit pe 
prima linie. Funcţia de in- 
spector la Compania 
Wagon-Lits, l-a ajutat să 
stabilească o serie de 
legături în întreaga țară, 
atât de necesare în perioada 
de activitate legală dar mai 
cu seamă în timpul 
prigoanei. 

Este arestat în 1938 şi 
internat în lagărul dela 
Miercurea Ciucului, unde 
stă în aceeași cameră cu 
Mircea Eliade. In acest 
lagăr vine să-l vadă 
îndurerata lui mamă, care, 
fiind prima vizitatoare în 
lagăr, aduce câteva mesagii 
de mare importanță dela 
mama și soția Căpitanului, 
dela Doamna Cantacuzino 
și altele, transmise într'o 
combinaţie de vorbe 
româneşti, aromâne şi 
grecești, cheie nedescifrată 
de comandantul lagărului, 
care asculta personal după 


o cortină discuția dintre 
mamă și fiu. A fost primul 
și ultimul vorbitor aprobat, 
pentrucă s'a aflat de 
primirea mesagiilor. Cei din 
lagăr însă, au considerat-o 
mama tuturor. 

In anul 1940, Ionel Nacu 
ia parte activă la acţiunea 
de salvare a statului român 
ajuns pe pragul desființării, 
în urma politicii nefaste 


Sud. 

Teritoriile României n'au 
putut fi salvate! 
Cadrilaterul, oaza 
Aromânilor, a fost cedat şi 
Aromânii au luat drumul 
pribegiei în ce mai 
rămăsese din România. 

In condițiile dezastruoase 
în care se afla ţara, Ionel 
Nacu a fost printre puţinii 
clarvăzători, care a pus 
condiția discutării opor- 
tunității participării 
legionare la guvernare. In 
acest spirit a refuzat 
funcţia de Secretar General 
la Ministerul de Finanţe, 
care fusese anunţată în 
presă, fără a-i cere con- 
simțământul. 

Când gloata dornică de 
căpătuire s'a năpustit să 
intre în Legiune, îmbrăcând 
cămașa verde şi ridicând 
mâna pentru salut, lonel 
Nacu na mai îmbrăcat 
cămașa verde și după o con- 
vorbire avută cu Radu 
Mironovici şi C. Papanace, 
a scris în Buna Vestire ar- 
ticolul: “Lăsaţi mâna jos!”. 
Aşa a înţeles Ionel Nacu, 
linia Căpitanului. 

După patru ani, când 
tăvălugul bolşevic s'a 
rostogolit peste România, 
Nacu a asumat conducerea 
organizției legionare din 
Ardeal, având legături cu 
generalii Avramescu şi V. 
Atanasiu. A lucrat discret 
și eficient, fără ca cineva să 
aibă de suferit de pe urma 
acestei activități. 

Atunci, în 1949, îmi erau 
cunoscute doar în parte 
acțiunile lui Ionel Nacu, dar 
discutând cu dânsul 
situaţia politică şi per: 
spectivele de viitor, 
prognozele lui, s'au dovedit 
cele mai realiste. 

Ne parveniseră ştiri, că 


<a 
Ardealului și a Dobrogei de 


unii legionari din lumea 
liberă au trecut la 
catolicism. Faptul ne-a 
dezechilibrat. Eram cu toţii 
de acord pentru linia 
ecumenică a unei singure 
biserici creştine, dar 
aceasta cerea timp şi 
trebuia făcută de cei care 
aveau calitatea s'o facă. 

Ionel Nacu se gândea cât 
de mult ar fi fost salvat 
neamul aromânesc, dacă în 
loc să fi aparținut de 
Patriarhul grec din Con- 
stantinopol, am fi făcut 
parte din Biserica Romei, 
latină, așa cum era pe cale, 
pe timpul Asaneștilor. 

Cele două Biserici s'au 
afurisit într'atât, încât 
Grecii îi urau pe catolici 
mai mult decât pe Turci. 
Populaţia aromână - 
profund credincioasă- a fost 
ținută de prelaţii greci în 
permanent control, pentru 
a nu se trezi la o unire de 
tipul Bisericii Române 
Unite din Ardeal. Or- 
todoxismul balcanic, a fost 
cel mai puternic agent al 
naţionalismului grecesc! 

A trebuit să venim în 
România pentru a ne 
întâlni cu adevăratul or- 
todoxism, unde per- 

ități ca Nae, lonescu, 


ușile unui ortodoxism 
necunoscut de noi până 
atunci. Aici a fost păstrată 
credinţa creştină, dând 
adăpost tuturor or- 
todocşilor - slavi sau greci- 
când semiluna şi-a întins 
steagul în Europa. Daniile 
domnitorilor români au 
salvat dela pierire multe 
aşezări creștine şi au con- 
struit altele, Dela Neagoe 
Basarab cu a lui Doamnă, 
Despina, la Marele Stefan, 
la Vasile Lupu şi martirul 
Domn, Brâncoveanu. 

Ce a făcut Patriarhul 
grec în aceste timpuri cu 
imensa putere ce-i fusese 
dăruită de Sultan? 

Cum nu putea ignora nici 
rolul pe care Roma l-a jucat 
în viaţa neamului 
românesc, prin dascălii 
şcolii ardelene, Ionel Nacu 
vedea  înfrățirea Bisericii 
fără renunțarea la o con- 
fesiune și trecerea laalta.In 
cazul nostru, în lupta pe 
care trebuia s'o ducem con- 
tra comunismului, aveam 
ca model înfrățirea dela 
Blaj, din 1848. 

-Poate este un sacrificiu 
din partea lor ca Papa să ne 
ia sub protecția lui, a con- 
chis  neconvins, lonel 
Nacu. 

Au căzut peste noi sen- 
tinţele de condamnare și 
ne-am despărțit. 

L-am întâlnit în lagărul 
de exterminare dela Valea 
Neagră (Peninsula), unde 
dominau  sinistrele figuri 
ale dezumanizaţilor dela 
Piteşti, în frunte cu 
Bogdănescu, dar erau și cei 
netrecuţi prin Piteşti, foşti 
jandarmi și monștri ca 
Madam, Cujbă, Cojocaru și 
alţii. 

Ionel Nacu lucra la o 
brigadă, la roabe. Făceau 


„telefonică 


câţiva kilometri pe jos, dus 
şi tot atâția întors, iar 
săpatul, încărcatul şi 
căratul pământului, 
încadrat în norme im- 
posibile de metri cubi pe zi, 
îi distrugea până la căderea 
definitivă. Slăbise enorm și 
nu-i rămăseseră vii decât 
ochii, cu incandescenta lor' 
ardere. 

Intr'o dimineață n'a mai 
putut ieși la lucru. Dus la 
infirmerie şi de acolo 
urgent la spitalul din Con- 
stanţa, a fost găsit bolnav. 

-Plămânii mei şi-au făcut 
datoria, mi-a spus trist. Nu 
ştiu cât voi mai rezista. A 
urmat o mărturisire 
testamentară. 

Soarta însă a vrut altfel. 
Bunii medici deţinuţi, 
ajunși unii din ei prin în- 
firmeriile lagărelor, au fost 
apostolii care au salvat dela 
moarte sute de deținuți, în 
periculoasa şituaţie de a fi 
descoperiţi şi trimişi la 
munca de exterminare. Un 
asemenea doctor s'a găsit şi 
pentru lonel Nacu. A reușit 
să facă să fie transferat la o 
brigadă de pietrari, unde 
cioplea piatră pentru 
stadionul din Constanţa. 
Munca mai ușoară decât la 
xoabe şi constituția lui 


doarmdă 


In acea perioadă sau mai 
târziu, a învăţat să practice 
un sistem Yoga încât 
reușea să-și vindece orice 
maladie prin posturi negre 
şi meditaţie. Povestea odată 
cât de uimit a rămas un 
doctor care n'a putut să-i 
închidă o rană, când a văzut 
rana vindecată prin 
sistemul de post negru. 

Au venit din nou ani 
negri încărcaţi cu chin şi 
dureri. Altă arestare, altă 
condamnare şi eliberarea 
într'o ţară-închisoare. 

Moartea era prezentă cu 
coasa ei neiertătoare. 

A condus la groapă pe 
prietenul lui Atanase 
Papanace, dar au urmat şi 
fratele Geo şi bătrâna lui 
mamă. La 17 Octombrie 
1986, conduce pe drumul de 
veci pe cel mai tânăr dintre 
fraţi, Adam. 

Se umpluse prea mult 
paharul. De atunci paşii lui 
au început să se îndrepte 
spre drumul fără întoar- 
cere. “*Mă duc să regăsesc 
pe mama şi pe toţi cei 
dragi” au fost cuvintele lui 
în ultima convorbire 
avută cu 
Demostene. 

Si a plecat pentru tot- 
deauna, la 6 Aprilie 1987. 

Infloreau caişii 
primăvara ca şi la plecarea 
lui Constantin Papanace, 
într'un alt Aprilie. 

Aceste plecări, 
primăvara, poartă în ele o 
mare taină. Sunt mai 
aproape de Paşti, de Inviere 
şi poate sunt rezervate 
numai celor aleşi. Si vântul 
este altul. O adiere ca o 
şoaptă din alte lumi. 


“Numai vântul mai suspină 
dulcele tău cânt”... 


Pi 


PAGINA 18 


a i 9 


E un imperativ 
împrumutat din presa 
periodică dela Chișinău ce 
mă duce cu gândul la o 
şireată maximă rusească: 
ascultă ce spune soţia - şi fă 
totul pe dos! Cam acesta ar 
fi şi dedesubtul con: 
cursurilor lansate sub 
aceeași lozincă fariseică, 
goliciunea lor devenind 
i evidentă mai ales în clipa 
când juriul anunță cu 
aplomb că premiul întâi i se 
acordă gazetei “Moldova 
A Socialistă” care “în 
a perioada pregătirii către 

E jubileul ţării sovietelor a 
inserat în paginile sale mai 
multe materiale despre 
monumentele de istorie și 
cultură de pe teritoriul 


republicii.” 
Toată zarva dela 
Chişinău în jurul 


monumentelor istorice nu 
este decât o perdea de fum 
ce vrea să ascundă, după 
logica struțului, dispariţia 
dirijată a monumentelor 
din trecut ce redau 
adevărata istorie a 
ținutului. In acest sens, cea 
mai bună dovadă poate fi 
trecerea sub tăcere a 
meritelor naţionale ale 

unor așa mărgăritare ale 
„neamului c „Ale i 


Costache Negruzzi, Mihail 
Eminescu, ete. 

Nu face excepție nici 
Alexandru Hâjdău, dat fiind 
faptul că atunci când vine 
vorba despre el, lucru ce se 
întâmplă destul de rar, 


critica literară şi cer: 
„cetătorii dela Chișinău 
preferă să-i treacă ac: 


tivitatea mai mult prin 
„prisma unui așa zis rusofil 
şi activist obştesc din Nor- 


eră pe fiica mai 


unt mm tatei ae 


"acolo. Dar să vedeţi, că toc- 
mai cu una ca asta nu se 
mpăca Mama-Mare. 
“Proastă”, în loc să sară în 
sus de bucurie; precum alții, 

nii râvnitori de asemenea 
stipendie. Si merge ea la 
ministerul învăţământului, 
cere audiență, cade în 


POR IAR PA a Mc mr DR 


Să e 


fata ei în , “la păgânii 
dia”! Ministrul acela s'a 
“brodit să fie unul mai 
înțelegător, i-a fost un fel 
de milă de Mama-Mare, i-a 


Dora p>P aa 10" 9 ai 


Aa N e) 


| 
mai 


rigină 
nătoasă...colo. Ca atare i- 
u găsit o altă sarcină de 
“cinste și mare răspun- 
dare”; anume, i-au dat “pe 
mână'! un student 
comunist venit tumai-mi-te 


E N DP pe 


Xe 


dul Basarabiei decât prin 
cea de savant și literat 
român. O dovedeşte şi 
cărțulia unui oarecare 
Ponomariov apărută acum 
câtva timp sub titlul 
““Stiința  agronomică din 
Basarabia între anii 1812 și 
1917”. 

Inclin să cred că lipsa din 
acest pretins studiu de 
arhivă a numelui şi 
meritelor celui cea a fost 
distinsul nostru cărturar de 
la Cristinești-Hotin nu se 
datorește lipsei de in- 
formație, ci unei tendințe 
generale de discriminare și 
tragere cu buretele peste 
tot ce a fost românesc între 
Nistru şi Prut. 

Or, încă student fiind la 
universitatea din Harcov, 
Alexandru Hâjdău era 
preocupat de studierea 
botanicii şi medicinii 
populare din ţinutul său 
natal, întocmind studii cu 
privire la clasificarea 
idiomatică a plantelor 
sălbatice şi a celor cultivate 
în ''regiunea Basarabiei”, 
lucrări ce mai târziu au 
stat la baza uner așa cărți 
ale lui ca “'Floră 
basarabeană”! sau 
“Botanica Moldovei”. 

a 


Membru  coresponden a 
Societăâii de istorie și an- 
tichităţi din Odesa cu doi 
ani înaintea lui Constantin 
Stamati și Mihail 
Kogălniceanu, acestuia din 
urmă scriindu-i-se în mod 
șovin dela Odesa că 
““istoria Moldovei si 
Valahiei este strâns legată 
de istoria Rusiei” și de 
aceea societatea găsea de 
cuviință a-l invita să intre 
“în sânul ei”. 


din India, să înveţe aci în 
România a fi un adevărat 
comunist, cadru viitor im- 
portant pentru partidul 
comunist din India. Maria 
să vegheze asupra 
învăţământului său 
ideologic, să-l ajute la 
însușirea limbii române, să- 
| antreneze la acţiuni 
uteciste și de partid etc. 

Împrejurările au făcut 
însă ca un rol “instructiv”! 
de seamă în toată această 
treabă să revină și lui 
Mama-Mare; spre distracţia 
noastră, dar și spre 
oarecare teamă. Cum, de 
ce? Păi, dânsa din numai 
câteva vorbe de ale ei 
năruiau la Indian tot ce ăia 
dela partid băgau în el 
îndoctrinându-l. 

Venea el, Ali, și o găsea 
pe Mama-Mare la bucătăria 
ei de tinichea, improvizată 
în curtea blocului și o 
întreba ce mai face? 

„= Ce să fac!? - se răstea 


 Mama-Mare. Uite, spărsei 


suta de lei la piață și nu 
luai mai nimica: cartofii 
ăștia, doi-trei ardei grași, 
niște morcovi, trei ouă și 
umul se sparse... arde-i- 
ar focul să-i ardă pe ăștia, 
ăi de sunt la putere. Că altă 
dată nu erea batjocura-asta! 


NOEMBRIE 1987 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


CAUZĂ A ÎNTREGULUI NOROD!” 


Intr'un articol publicat 
la 1918 în Neamul 
Românesc din lași sub 
titlul “Continuitatea 
spiritului românesc în 
Basarabia”, Nicolae Iorga 
scrie printre altele: “'Se 
vorbeşte de scriitorul 
basarabean Alexandru, 
Alecu Hăjdeu (asa-şi scria 
numele e€l)...0m foarte 
învățat,...se trăgea dintr'un 
neam care încă pe la 1670 
părăsea Moldova în suita 
exilatului domnitor Stefan 
Petriceicu...A fost cunoscut 
- şi, dela Asachi încoace, 
care l-a tradus şi în fran- 
tuzeşte, e foarte ad- 
mirat...pentru * avântul 
literar şi, mai des, pentru 
puternicul sentiment de 
demnitate națională 
“*moldovenească"" ce respiră 
întrînsul...””, cuvântul 
“*moldovenească””, Iorga 
luându-l între ghilimele. 

Deci, e vorba de un mare 
compatriot de-al nostru din 
secolu: XIX pe care 
diriguitorii sovietici au 
căutat şi caută să-l, 
şteargă, pe cât pot, din 
istoria literară a neamului 
întreg. In primul rând, 
acum patruzeci și patru de 
ani, Cristineştii lui natali 
in judeţul Hoti 


ă câtva 

dărâmată și casa cu 
numărul 71 de pe strada 25 
Octombrie din Chişinău, 
unde a locuit scriitorul 
între anii 1858 şi 1861. O 
soartă vitregă ca și a celei 
cu numărul 65 de pe ulița 
Kievului din acelaşi 
Chișinău, unde între anii 
1907 şi 1915 locuise familia 
lui Alexei Mateevici... 


N.L. 


“BLESTEM PENTRU BASARABIA 


— Sava GÂRLEANU— 


De multe ori i-a dat acest 
răspuns, însă o dată a mai 
complectat: Rusu, mamă, 
Rusu ia tot, a venit aici şi 
numa ia! 

- Pă de ce ia? su mirat 
tare studentul Ali. lar 
Mama-Mare, atunci, 
dintr'odată: 

- Dar Basarabia toată de 
ce ne-a luat'o hai! Ce, n'a 
avut pământ destul, cât 
vezi cu ochii? Crăpa- 
re-ar să crapepământu-ăla, 
să se caște și să-i înghită să 
m se mai vadă, da- 
re-ar Dumnezeu să dea, să 
se sature! Că nu le-a fost 
destul! Ne-au luat Basara- 
bia, uite, o țară întreagă! 

Si s'a lămurit astfel pe 
scurt şi pe deplin Indianul 
Ali și în privința 
Basarabiei, despre care la 
cursul ideologic m i se 
spunea o vorbuliţă. 

Numai că “Rusu, mamă, 
Rusu”, tot mai ţine 
Basarabia și, precum se 
vede “'ține la ea mult”, Nu 
i-o fi venind în minte lui 
Gorbaciov, cu reformele și 
revizuirile lui, să îndrepte 
și chestiunea Basarabiei 
după conceptul lui Lenin 
care (după cum a spus'o lui 


Pan Halipaj, o socotea PRIN CEC POSTAL ANTICIPAT 
românească, „+ .+1007,1000 Bruxiles, Belgique. 


din partea rep 


CUVANTUL ROMÂNESC 


A rostinumele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii ruseşti - Mihail EMINESCU 


“OCROTIREA MONUMENTELOR - 40 DE ANI DELA 


ÎNFOMETAREA BASARABENILOR 


Infometare organizată și ridicată la 
rang de politică de stat, preludiu al colec- 
tivizării din '49. O colectivizare forțată 
prin deportarea în miez de noapte a 157, de 
țărani înstăriți din fiecare sat. Mai bine 
zis, foşti înstăriți. Căci deja în primăvara 
lui '45, adică după patrusprezece luni de 
gospodărire sovietică, în Basarabia și, 
deci, şi în Bucovina, lucrurile se schim- 
baseră din temelii: aproape nimeni nu mai 


avea trăsură cu cai)... 


Bărbaţii fuseseră de acum duși în 
batalioane de muncă forțată și pe front, 
iar femeile erau bucuroase să țină o vacă 
sau câteva oi ca să poată astâmpăra 
foamea copiilor cu puţinul lapte pe care îl 
doseau de împuterniciţii statului ce roiau 
ca muştele prin sate. Căci așa numitele 
dări obligatorii în natură şi în bani 
începuseră deja. De unde și grija ţăranului 
de a trăi zi și noapte cu ușile zăvorite și 
perdelele trase. Dar ce folos, că totuna i se 
lua ultimul ou dela gura copilului. Si 
oamenii mureau cu zecile în fiecare sat. 
Mureau de foame, în timp ce pe la toate 
gările din Basarabia vedeai sub cerul liber 
munţi de cereale și floarea soarelui ce le 
fuseseră luate cu hapca de către așa zișii 
împuterniciți pentru așa zisele colectări 


de stat. 


Si iată că astăzi, în vâltoarea pretinsei 
dela Chișinău, 
întoarcere a lumii pe dos este numită în 
ziarul *“Moldova Socialistă”, prin gura 
unui oarecare Sâtnic, pretins doctor în 
ştiinţe istorice, “una di, 


restructurări 


Nistrului pentru unirea 
colective...” 


“savantul”, 20 mii de 


botezați în așa  zişi 


populația Basarabiei, 


de pe malul drept al 
în gospodării 


““Unire”, în care, cum ne informează 
deputați 
sovietelor sătești şi raionale, comuniști, 
comsomoliști și activiști sătești”, au par- 
ticipat la evidenţierea și 
gospodăriilor celor mai harnici ţărani, 
“culaci”, 
chiaburi. Deci, 20 de mii de infractori şi 
făcători de rele, nealeşi de nimeni ci puși 
de partid, care constituiau doar 0.57, din 
mai 
ridicaţi la Chişinău pe tabla de onoare a 
partidului republican în frunte cu Simion 


— Nicolae LUPAN— 


Grossu, 


“destructuratorul” 
economiei naţionale a republicii, astăzi 
pus pe asudat s'o restructureze. 
Profesorul Sâtnic tună şi fulgeră contra 
chiaburilor de altădată, care, potrivit 
statisticilor dumnealui, constituiau doar 
1.67% din numărul total de gospodării dar 
care, chipurile, erau unicii vinovați de 
foamea celorlalte 98 de procente și 
jumătate ale populaţiei dela ţară!.. Pen- 
trucă, vedeți dumneavoastră, Ilie al lui 
Melinte din Cepeleuţi-Hotin a îndrăznit să 
ascundă în paie de ochiul vigilent al par- 
tidului 32 kilograme de fasole. Fasolea lui 
proprie, pentru propriii lui patru copii, 
fasole pentru care a fost judecat la 7 ani 
de închisoare de unde s'a întors bolnav de 
tuberculoză în ultimul stadiu și în scurt 
timp muri. Muri, deoarece, cum scria 
Lenin în volumul 37 al operelor sale com- 
plete, '“cei care ascund cereale... sunt cei 
mai cumpliți dușmani ai norodului”. De 
“fasole ascunsă'', marele strateg şi 
teoretician nu scrie nicăieri nimic. 
Exact ca în poezioara de glumă in- 
titulată *'Lumea pe dos” din care lon 
Ungureanu, exilat de ani şi ani de zile la 
Moscova, readucea recent doar două rân- 
duri: *“Mama face'n foc o sobă... 


de ieri al 


Eu bat 


beţele cu-o dobă....” 


Astfel 


Agar Socialistă”, 


ai 


distrugerea 


adică 


şi logica 


sunt încă 


mira! 


stând 

organul partidului comunist 
dela Chișinău, prin articolul lui Sâtnic in- 
titulat “Impotriva falsifica 
ai oriei”! sis (Leg 


contra ţăranului basarabean, 
“vină” a fost şi rămâne împotrivirea sa 
dârză contra proletarizării satului şi, deci, 
pentru continuitatea neamului ca atare. 


lucrurile, **Moldova 


torilor burgheji 


traț * 


e partid și guvern 


Dar a susţine şi până în ziua de azi, 
numită epocă a schimbărilor gor- 
bacioviene, că ''desculăcirea și izolarea pe 
calea deportării culacilor, ...au constituit 
o măsură necesară, condiționată de mersul 
construcției 
înseamnă a afirma încă odată, aşa cum se 
face de 43 de ani în Basarabia, că “albul e 
negru” şi ““negrul e alb”! ... Să fie vorba 
de un simplu daltonism științific?!...M'aș 


socialiste...” 


DAR CARAVANA TRECE... 


““Sovetscaia Moldavia” 
nu este unicul cotidian dela 
Chișinău care, “'toată ziua - 
bună ziua”, bate tobele 
ateismului: ieri brejnevian, 
azi - gorbaciovian. Si nu mă 
miră deloc faptul, cu toată 
învălmăşeala așa zisei 
restructurări de pe malul 
Bâcului, că presa periodică 
de acolo continuă să 
agreseze și să submineze tot 
ce poate avea un popor mai 
drag pe lume: credința în 
Dumenzeu şi în lăcașurile 
lui sfinte. 

De fapt, când se scrie şi 
se vorbeşte cu gravitate 
despre așa zisele rămăşiţe 
religioase dintre Nistru și 
Prut, cum o face de vreo doi 
ani un oarecare Smirnov, 
trimis special al Moscovei 
pentru calitatea de secretar 
secund şi ținerea sub papuc 
a primului secretar al CC al 
PC al Moldovei Simion 


Grossu nu e chiar așa. 

Vorba e că de-a lungul 
tuturor anilor de putere 
sovietică în Basarabia, 
religia se împletește în mod 
organic, armonios dacă 
vreţi, cu naționalismul 
românesc, lucru ce convine 
de minune şi basarabenilor 
şi diriguitorilor moscoviți 
delaChişinău. 

Basarabenilor, din sim- 
plul motiv că primesc mai 
puțini ani de închisoare și 
lagăr, iar diriguitorilor, în 
frunte cu cagebeul, prin 
faptul că, chipurile 
reprimă nu naționalismul 
românesc, ci niște biete 
rămășițe religioase. Cum a 
fost şi cazul lui Vasile 
Bârlădeanu din Sudul 
Basarabiei. 

Cât despre recentele 
statistici dela Chișla Nouă, 
cum că doar 257 de tineret 
studios se declară favorabil 


credinţei creştineşti a 
părinților şi bunicilor, 
toată lumea stie că 
adevăratele cifre sunt şi de. 
data asta trucate, deşi 
acum se condamnă, în bloc, 
mistificările de mai ieri din 
toate domeniile de ac: 
tivitate. 

Un lucru e cert: acela că 
puţinele biserici care au 
mai rămas în Basarabia şi 
Bucovina de Nord, una din 
zece, adesea nu pot adăposti 
la liturghii tineretul 
studios, ca să nu mai vor: 
bim de cel delațară, maiales 
în noaptea Invierii, și că 
circa 90% din noii născuți 
sunt botezați la biserică. 
Cum a fost şi cazul copiilor 
mei, cu toate funcţiile im: 
portante pe care le ocupam 
la Cernăuţi şi Chișinău. 


Cu alte cuvinte, 
“Caravana trece...” 


“PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA” 


ROAGA cititorii ziarului Cuvântul Romă 
„ CRISTESCU - EROU SI MARTIR”, la prețu 


nesc să comande cartea “ALEXANDRU 
i 1 de 15 dolari (în franci belgieni) 
adresa: Loupan Nicolas, Boîte Postale 


a cărui . 


a 


CUVANTUL ROMÂNESC 


AUZITE, 


“CULTURĂ, FĂRĂ 
POLITICĂ! “ORI 
POLITICĂ, FĂRĂ 


CULTURĂ?” 
Ultima blană de oaie pe 
care ''culturalnicii” și -o 


pun pe umeri este aceea de 
pristavi ai Tezaurului Na- 
țional. 

Dacă activitatea lor s'ar 
reduce la dansuri, n'ar fi 
un pericol. Ei ar da numai 
din picioare, dar când în 
dosul ““Călușarilor”” 
scufițele îşi arată 
“cooperarea cu bune in- 
tenții! e bine să le 
scuturăm cojocul. 

Un exemplu din trecut 
pentru a lămuri pe cei încă 
nelămuriți: 


stitute'” din Detroit, 
precum și la Universitatea 
Ann Arbor din Michigan, 
s'a organizat un simpozion 
dedicat poetului Mihail 
Eminescu la care a par- 
ticipat şi un grup de dan- 
satori din Detroit ce 
aparțin cu “duhul” de 
Patriarhia din Bucu 
S'a mis invi 
oferii mă cu cafea și 
s'au implorat colaborări. 
"| Printre răspunsurile 
i ai cela A 


DIELIN d-ne 


cunoscut docto omân, 
care s'a oferit să traducă şi 
“să recite poezia “Doina” de 
Eminescu. 

Dar “'eulturalnicii” care 
jură pe seceră că “Nu fac 
politică'! au interzis 
recitarea poeziei deoarece 
ar fi “discutabilă”, și s'a 
sugerat să fie înlocuită cu 
poezia *'Ce-ţi doresc eu ţie, 
dulce Românie”!. (Notă: In 
țară “Doina”, alături de 
alte articole politice, etc., 


au fost eliminate din 
operele lui Mihail 
Eminescu.) 

Observaţi cum 


“organizatorii” cu zâmbet 
și cafeluță s'au metamor- 
fozat în cenzori ai culturii 
de peste hotare. 

Comuniștii nu se 
mulțumesc că'n ţară ne-au 
distrus limba, cultura și 
ne-au dărâmat bisericile, ei 
Încearcă acum să distrugă, 
cântecele, poeziile și 
credința din sufletul 
pribeagului român. 

Cât de bine se potrivesc 
versurile Doinei... 

“Vai de biet Român, 
"| săracul, /Indărăt tot dă. ca 

racul...”! 


DE TOT FELUL 
DACĂ-I CU MERE 


Presa bucureșteană are o 
_|nouă problemă de im- 
„| Portanţă naţională: 

| Cu ce să fie umplute 
Bogoșile! 

Aceasta-i întrebarea! 

„| Se dă cu ideea salvatoare 
4 de valută și sănătate că în 
| de smântână, gem. și 
nză, etc. să se consume 
|la pregătirea plăcintelor şi 
Prăjiturilor doar mere și iar 
| mere a Tera loc de 
“4 n “eclair” şi de 
„Țalbuș de ouă în “lapte de 
= Pasăre”, 


E: 


p 


D 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


La “International In- 


VĂZUTE, 


CREDEȚI-O 
DACĂ VREŢI! 


In gara Baniff, Alberta, în 
trenul către Vancouver. 

--Este ocupat acest loc? 

--Nu. 

l-am mulţumit și m'am 
așezat în colțul scaunului 
căutând să nu-mi deranjez 
vecinul ocupat să transmită 
“salutări'! prin cărţi 
poștale. 

După câteva fraze banale 
“tovarășul de scaun” m'a 
întrebat: 

--Aveţi un accent din 
Europa de Răsărit (avea și 
el acelaşi accent. NR) 
sunteţi Român? 

Răspunsul a fost un DA, 
întonat cu sete. 

Neștiind în ce ape ne 
scăldăm cu ideile l-am 
întrebat dacă citeşte vreun 
ziar românesc. 

--““Cuvântul Românesc” 
unde, din când în când, 
colaborez. 

--Eu sunt “Văzute și 
Păţite”, George Donev. 
Ne-am strâns mâna cu 
căldură sii 523 
“Doi Români, unul din 
California, celălalt din 
Michigan, se întâlnesc pe 
culmea munților canadieni. 
Timp de o zi am măcinat 


locuri comune. 

In acelaşi timp am aflat 
că liniuţa de unire dintre 
colțurile unde ni s'a rătăcit 
neamul, este “Believe it or 
not”, “Cuvântul  Ro- 
mânesc”! 


CU DISCREȚIE 


Buletinul săptămânal al 
Parohiei Ortodoxe Române 
“Sf. Maria” din Calgary, 
Alberta, se deosebește de 
majoritatea buletinelor 
tipărite de celelalte biserici. 

Deosebirea nu-i în ceea 
ce se publică în buletin, ci 
în ceea ce nu se publică: 
Lista cu donațiile făcute în 
cursul săptămânii. “Darul 
credincioșilor este dat 
direct lui Dumnezeu”, ne-a 


explicat părintele Dan 
Suciu. 
Y 
FELICITARI 
“Lupta” d-lui Mihai 


Korne, care apare la Paris 
și revista ''Săptămâna mun- 
cheneză”” a d-lui Ion Dumi- 
tru, care apare la Minchen, 
şi-au îmbrăcat haine noi: 

Apar în format mare, 
ușor de citit și întotdeauna 
cu articole pline de miez. 

Ambele publicaţii și-au 
câștigat prestigiul în sânul 
comunității românești din 
exil. 


RAUL MARIAN 


Trec anii în goană și rând 
pe rând se duc prietenii pe 
care i-am cunoscut în țară. 

Lucram la ziare diferite, 
dar de pe aceeași stradă: 
Sărindar. 

Spiritul lui adânc de ob: 
servaţie şi inteligența lui 
ascuțită erau mascate de o 
conversaţie superficială. Ii 
plăcea să spună glume: 

Revista “BIRE” pierde 
un preţios colaborator, 


NOEMBRIE 1987 


PAGINA 19 


Redacția ziarului Cuvân- 
tul Românesc a primit un 
număr impresionant de ade- 
ziuni de suport, ca urmarea 
apelului făcut de adunarea 
ad-hoc dela Câmpul Româ- 
nesc din lulie 1986 de a se 
organiza un Festival Mondial 
al Românilor în 1988. 

Scopul acestui festival 
este de a comemora aniver- 
sarea a 70 de anidela Marea 
Unire din 1918 si implicit de 
a consolida relațiile dintre 


Preot Marin Mihalache 
2522 Grey Tower Rd. 
Jackson, Mi., 49201. USA 


Constantin Dereșteanu 
4702 Vezina 
Montreal, H3w 1B8, Canada 


diversele organizaţii și co- 
munități românești, precum 
şi pentru a face cunoscută 
politicienilor din Vest exis- 
tența și activitatea exilului 
românesc. 

Pentru a se asigura o 
continuitate organizatorică a 
“Festivalului Mondial al 
Românilor '88”, s'a format 
un Comitet de Iniţiativă. 
Atribuţiile acestuia vor fi 
preluate ulterior de Comite- 
tul de Organizare, unde va 


avea loc festivalul. 

In stagiul inițial, vehicu- 
lul de comunicare și infor- 
mare dintre Comitetul de 
Iniţiativă şi Românii depre- 
tutindeni va fi prin redacția 
ziarului Cuvântul Românesc, 
cu specificația ““ROMFEST 
2922 


Comitetul de  Iniţiativă 
doreste să facă apel la toți 
Românii de a participa 
mmăr cât mai mare la 
“Festivalul Mondial al Ro- 
mânilor 88”, ca printr'o 
diversitate de activități cul- 
turale, să  comemorăm 
Marea Unire. = 


Comitetul de Inițiativă ROMFEST '88. 


Prof. Tudor O. Bompa 
Președinte 


Chemarea dela Câmpul Românesc din 2 August 1986 este 
o frumoasă inițiativă românească, și suntem siguri că vor 
răspunde toți cei ce simt româneste, ca să participe la 


Eugen Bârsan 
1637 1 2 W.Fargo 
Chicago, Il. 60626, USA 


Preot Iuliu Aron 
Parohia Sf. Maria 
Biserica Româna Unită 
Dearborn, Mi., USA 


Dan Manolescu 
2226 Melissa Cr. 
Burlington, Ont. Canada 


Preot Virgil Pârvănescu 
5837 Wicktield Dr. 
Parma Hts., Ohio, 44130, USA 


Ing. Mihaela Moisin 
Secretară 


John Halmaghi 
3I0 Gaewood Ct 
Alliance, Ohio, 44601, USA 


PĂRINTELE GHEORGHE CÂRSTEA 


-Preot și sculptor deopotrivă- 


Ajuns în lumea liberă în 
anul 1986, părintele 
Gheorghe Cârstea devine 
curând parohul Bisericii Sf. 
Nicolae din Alliance, Ohio. 
Soția și cei cinci copii 
minori încă sunt în Făgăraș 
și aşteaptă să plece cât mai 
curând pentru reunificarea 
familiei. 

Părintele încă nu este 
cunoscut exilului românesc, 
dar în scurt timp nu va fi 
un anonim,pe măsură ce se 
va afla că pe lângă harul 
preoţiei Dumnezeu l-a mai 
înzestrat şi cu harul sculp- 
turii. Ambele îngemănate 
într'o perfectă armonie, îi 
împlinesc personalitatea 
spirituală cum rar se 
întâlneşte la oameni. 

Modest și tăcut din cale- 
afară, trăind mai mult in- 
tern, sfinția sa este un 
autentic păstor sufletesc 
rupt parcă dintr'o altă 
lume: o lume pe care mereu 
ne-am dorit-o, am visat-o şi 
pentru care s'au sacrificat 
nesfârşite rânduri de 
oameni. Poate este acea 
lume apusă a lui Nuțu Don- 


„cii, plăsmuită nu departe de 


acel ținut al Făgărașului și 
al Tării Bârsei, de unde 
vine părintele, şi pe unde 
duhul lui Ionel Moţa va 
dăinui cât va fi lumea. 

Cu o privire de iluminat, 
încât pare aceea a unui alt 
clopotar din stele din 
baladele lui Radu Gyr, făp- 
tura părintelui pare 
scăldată într'o extatică 
charismă care topeşte în 
focul ei orice vrajbă și 
răutate omenească, ceea ce 
mi s'a părut o carac: 
teristică esenţială a 
P.S.Nathanael, prelatul 
umil în care nu cred să 
existe niciodată ura. 

Sculptura părintelui este 
tot un fel de slujbă divină, 
doar că salopeta ia locul 
odăjdiilor iar dalta și 
cuțitul devin ectenie, 
liturghie şi predică. Este 
tocmai îngemănarea ar: 
monioasă de care vorbeam 
mai sus. 

Prima lui lucrare de artă 
majoră a fost un iconostas: 
iconostasul din Biserica din 
Hârseni, Făgăraș precum și 
o ușă în mărime naturală 
dela 


intrarea  aceleeaşi 


„biserici. 


Prima lucrare cunoscută 
pe care a executat-o aici 
este un mic scaun arhieresc 
care acum se află în 
Biserica dela Elwood City, 
Pennsylvania. Motivele 
dăltuite în relief, atât în 
partea interioară cât şi în 
cea exterioară apar ca un 
mozaic de perle de o 
desăvârșită frumuseţe, 
formă și ordine. Este acel 
frumos definit de Sf, Augus- 
tin splendor ordinis, splen- 
dor formae, fără cusur, un 
frumos absolut. 

Sfinţia sa munceşte cu 
râvnă şi deosebită dedicare 
și, poate, din când în când, 
odată cu o cioplitură de 
daltă, câte o lacrimă i se 
prelinge pe obraz gândind la 
copilașii de departe și la 
soția pe care o așteaptă. 

In orașul Alliance 
comunitatea românească, - 
poporeni din Făgăraș și 
Tara Bârsei-[l înconjoară cu 
multă dragoste şi în 
bunătatea lor tradițională 
și cu ospitalitatea lor au 
reușit să-i uşureze părin: 
telui durerea despărțirii de 


cei dragi care vor fi şi ei ca 
mâine aici. 

li urăm părintelui 
Cârstea BUN VENIT în 
lumea exilului românesc și 
în noua-i patrie. 

Cu sfinţia sa, statul Ohio 
are de-acum doi sculptori la 
fel de înzestrați de Dum- 
nezeu și se pot chiar 
întrece. Oameni sunt mulţi, 
iar pământul mare şi 
primitor, așteptând 
sfințirea prin faptele și 
lucrările noastre. 

Valeriu Cercel din 
Cleveland, este deja la al 
patruzecilea premiu obținut 
la concursurile și ex- 
pozițiile, naţionale şi in- 
ternaţionale, ale sculp- 
torilor în lemn din Statele 
Unite şi Canada. Urmează 
părintele. Ii urăm succes 
fâră limită. 

Doritorii i se pot adresa 
pentru orice fel de comenzi: 
iconostase, porţi, troițe, 
tripticuri, cruci etc. la 
telefonul (216) 821-5056 sau - 
la adresa: 1035 Grant st., 
Alliance, Ohio, 44601. 


„ Mietor CORBUŢ 


ae e PD: pai a Ra AA LA Oa 


SDU E O E e e... d: e e 


PAGINA 20 


NOEMBRIE 1987 


CUVANTUL ROMÂNESC 


E 


PENTRU A VENI ÎN AJUTORUL REFUGIAȚILOR ROMÂNI 


In ziua de 12 Septembrie 


ai Uniunii Foștilor Deținuți 


la un mod de viaţă socială 


Budapesta. Puse în dublă 


a-şi găsi un loc unde să 


federația Internaţională a 


= 1987, a avut loc la Frank. Politici cu centrul înElve- şi politică total diferit faţă  încurcătură, faţă de înceapă o nouă viață. O ast- Sindicatelor Libere, sau 
n furt în Germania Federală o ţia, deci oameni care la de cel impus de regimul solicitanți şi faţă de guver- — fel de instituție esteșiComi- Comitetul  Americano- 
| i consfătuire de lucru la care rândul lor, înainte de a lua dela București, în schimb, nul dela București,  tetul Interguvernamenta! U crainian. . Apare de 
7 ae au luat parte reprezentanți calea pribegiei, au cunoscut faptul că pentru refugiații autoritățile maghiare au pentru Migrație înființat în strictă necesitate ca și 
ă ai Uniunii Românilor rigorile sistemului con: români nu s'au putut hotărit să-i canalizeze 1951 de către 15 guverneata- exilul românesc să devină 
33 Liberi, Consiliului Naţional  centraționar comunist din întocmi fişe pe meserii și  eșalonat spre Austria, unde  șate principiului de liberă acreditat în acest sens, ceea 
Dia Român, URL-Filiala Ger- România, în cele mai dure profesiuni, pentru o even: vor ajunge, având însă ca circulație a persoanelor, ce va contribui la crearea de 
NI mania şi Comunităţii din formele sale. tuală emigrare şi că la document primar de comitet la care astăzi, pari condiții mai bune pentru 
3 Religioase Române din Referitor la cele con: cursuri intensive și com- plecare, pașaportul  ticipă 32 de guverne. În refugiații români. În acest 
| Mannheim (Germania), în statate la Traiskirchen,  plet gratuite de limbi străi- Republicii Socialiste de ani, peste 2 milioane de scop este însă necesar ca să 
- scopul de a analiza unde din 9000 de refugiaţi, ne mu s'a prezentatdecâtun România, ai căror resor: refugiaţi şi peste 1 milion existe un consens unanim 
d posibilităţile şi a se stabili Românii reprezintă 20%, singur Român la cursul de tisanți sunt. de emigranţi au fost astfel al organizațiilor românești 
Si măsuri eficiente de sunt de menționat câteva engleză, trebue să dea de Atitudinea tot mai ajutați să se instaleze într'o — din exil pentru a se acredita 
a ajutorare a refugiaților aspecte. Iniţial, conducerea gândit. De asemenea, cei negativă a statelor țară de imigrare. Fără a o astfel de structură, și 
Să români, în primul rând a lagărului s'a arătat ostilă care părăsesc ţara din europene occidentale în face demersurile propriu pentru aceasta, la Frank- 
ai celor aflați în marile lagăre acţiunii celor trei Români motive politice, religioase, acordarea azilului politic, zise pentru găsirea acesteia, furt, principalele 
ii dela 'Traiskirchen (Austria) veniţi din Elveţia și Ger. familiare sau chiar faceca în prezentun mare CIM  asigu ră însă organizaţii ale pribegiei 
i şi Latina (Italia). Ion mania, dar după o con- economice, trebue să por- număr de refugiaţi români refugiaților care au ac- românești au lansat un apel 
L 2 ES Ganea-Argeş, purtător de vorbire purtată la înalt  nească dela începutcuideea să se afle în diverse ţări ceptul emigrării de către către toate celelalte grupări 
i age cuvânt al Centrului. nivel la Ministerul de In. că vor avea de înfruntat fără nici un statut legal țara primitoare, 0 serie pentru a se găsi unisonul 
. Exilaţilor Români pentru terne, si în urma mari greutăţi, cărora precizat, iar recent, Italia a întreagă de servicii și necesar. 
drepturile Omului, din dispozițiilor primite, a dat trebue să le facă faţă cu anunţat că nu mai este în prestări, astfel: servicii Lăsând la o parte 


Lausanne Elveţia, a făcut o 
expunere asupra 
desfășurării şi rezultatelor 
unei recente călătorii făcute 
la lagărul din Traiskirchen, 
împreună cu Domnii 
George Ciorănescu şi 
Dionisie Ghermani din 
Miinchen și a posibilităţilor 
de ajutorare a refugiaților 


dovadă de mult spirit de 
cooperare. Autorităţile 
austriace s'au arătat 
dispuse ca un număr de 
câteva sute de Români să 
poată în final să rămână 
chiar în Austria. A fost 
convocată o discuţie la care 
au fost invitați să participe 
Românii din lagăr, dar nu 


eforturi, dela bun început. 

Un fapt deosebit petrecut 
în ultima vreme complică 
oarecum lucrurile, care nici 
aşa nu erau deloc simple. 
Un numâr apreciabil de 
cetățeni români dar de 
origine maghiară, veniți în 
vizită în Republica 
Populară Ungară, au 


măsură să acorde nici un 
azil politic, lagărul din 
Latina rămânând un simplu 
loc de tranzit, în vedera 
găsirii unei țări dispuse să 
primească solcitanţii 
respectivi. 

In acest context apare 
mai mult decât necesar să 
se găsească sprijinuri solide 


medicale, cursuri gratuite 
de limbă străină și de 
cultură și adaptare, 
obținerea de documente și 
suportă o parte însemnată 
din cheltuielile de trans- 
port. O serie întreagă de 
organizaţii neguver- 
namentale sunt acreditate 
pe lângă acest Comitet In- 


deosebiri de vederi, de altfel 
inerente acolo unde există 
libertate de exprimare, 


exilul român are de dat un 


examen de maturitate, 
dovedind că în momente de 
necesară solidaritate na- 
țională, poate și trebue să 
aleagă singura cale de ur- 
mat. 


români, de câtre un mare s'au prezentat decât 15. solicitat azil politic la organisme internaționale  terguvernamental, printre Constantin MAREȘ 
organism internațional Dacă această reticență îşi autorităţilor din ce pot ajuta pe refugiaţi în care Fundaţia Tolstoi, Con- 

“*Comitetul In- are mai multe explicaţii, 

terguvernamental pentru cum ar fi temerea cu care 


Migraţii - CIM”, cu sediul 
la Geneva. De remarcat că 
majoritatea celor prezenți 
la Frankfurt, erau membri 


Românii au fost inoculaţi 
în țară, față de autorități, 
lipsa  deprinderii unor 


discuții libere, neadaptarea 


E APEL. 


multe scrisori, scrise cu disperare, din par- 
tea multor frați români, refugiați, din 
Europa, din Turcia și din alte părți care ne 
roagă insistent să le ajutăm să imigreze în 
Canada și Statele Unite. Mulţi se găsesc în 
situații disperate, stând în lagăre fără 
speranță să poată pleca undeva. 
Aceste situaţii tragice ne îndeamnă să 
- adresăm un cald apel către toată lumea 
noastră românească de pretutindeni, de a ne 
uni “în gânduri și simțiri românești şi 
creștineşti”ca să găsim posibilităţi de a veni 
„în ajutorul fraţilor noştri care se găsesc în 
_ situaţi grele și, în unele cazuri, de nedescris 


Chairman 
The Honourable William G.C. Howland, Chief Justice of Ontario 


Honourable Hugh Edighoffer, Speaker of the Legislative Assembly 


Mr. Robert Carman, Secretary of thi 
Clerk of the Executive Corali an 


“Ceaușescu, care a fost „Dacă doriţi să propuneţi pe cineva pentru această decorație prestigioasă, sunteti rugat să scrieți 


îi peer O onoare excepțională pentru persoan 
tuaţiile sunt grave și necesită urgenţă. O 
Rugăm ca orice sugestii de ajutorare să Pți . n C 
fie trimise la adresa ziarului nostru cu excepționale 
alia pentru ajutorarea fraţilor 
iaţi. „„„persoane care excelează în gradul cel mai înalt şi a căror contribuție este în fol 
iz Ontario sa dh alcă parte. sg sotul pocietap) pr 
A Guvernul din Ontario a instituit the Order of Ontario pentru recunoașterea acelor ontarieni 
NOI MĂRTURISIRI Veta esc elen Și Vice [Căceu/lopale în arte și în i în comer, Sau în activitatea. 
atapinljar scntici cola eul E : firea ins al alt AI în RIA pice şi în serică 
bune. infor rien= y 
tul Mieciu printre care propunere, pentru îi Orar a Omar XE aa nai Bate de ace un Consiliu Consultativ (Advisory 
un model intact a , Președini CI nsiliu este The Honourable Lincoln M. 
“ultimului tip de tanc an Lieutenant Governor of Ontario. Membrii Consiliului sunt: a Nezaner 
- francez, capturat dela 
forțele ce menţin pacea în 
Beirut. Tancul a fost trimis 
la București, sub sigiliu, 
într'un “'camion 
diplomatic”. 


instrumentul care să creeze 
o gere între Egipt și 
Israel, şi râvnea să obțină 
Premiul Nobel pentru pace, 
a fost furios când discuţiile 
de pace între cele două ţări 
au avut loc la Camp David 
în loc de Palatul Regal dela 
Sinaia, România.” 


Aşteptăm cartea d-lu 
„Pacepa. i 


pentru un formular de propunere (nomination. form) la; 


The Ontario Honours and Awards Secre 
Ministry of Intergovernmental Aia : 


Sth Floor, Mowat Block, 900 Bay Street, Tbronto, Ontario M7A ICI 
Propunerile trebuiesc înaintate pînă la 15 Noiembrie 1987, 


Ontario 


= 


VANTUL ROMÂNESC 


NOEMBRIE 1987 


În ultima vreme o mare importanţă a 
fost acordată în presa internaţională şi 
românească din exil, dar şi la Budapesta şi 
București, problemei minorităţilor 
naţionale din România, cu accent pe cea 


maghiară. UDPR ţine să arate 
următoarele: 
1. In Regatul României, minoritățile 


naţionale se bucurau de drepturi ce le 
asigurau condiții de dezvoltare normale. 
Astfel, în alegerile din 1937 partidul ma- 
ghiar recruta 4.43% din voturile întregii 
, iar cele evreiescşigerman câte 1.42%, 
i easta în timp ce în cel de-al III-lea Reich 
Evreii erau supuşi prigoanei. 

2. In condiţiile pactului Stalin-Hitler 
din August 1939, Regatul României a fost 
fărâmițat: Stalin a anexat Basarabia şi 
Nordul Bucovinei, Horthy a anexat Nordul 
Transilvaniei şi am pierdut şi Cadrilaterul 
Dobrogei. Milioane de Români au trecut în 
stăpânire străină, mulți au luat calea 
lagărelor staliniste sau au pierit în 
sălbăticii horthiste. 

3. După redobândirea Transilv 


] nii şi Ungurii din 
Ania nu mai puteau cunoaște drep- 
urile avute în Regatul României, drepturi 
e în Republica Română, fie 


4. Condițiile sălbatie dictatu 
comuniste au fost agravate în țară de in- 
competența catastrofală şi 
ultrastalinismul lui Ceauşescu și de 
abuzurile întregului său clan familiar. 
Datorită avantajelor materiale oferite de 
ernul federal german și organisme 
mondiale evreieşti, aproape toți Evreii au 
părăsit România căzută în dominație 
comunistă şi mulți Germani (Saşi şi Svabi 
cu precădere), au reuşit să o facă. 
Stalinismul lui Ceauşescu și mizeria 
conomică, de altfel inerentă oricărui 
egim comunist dar grav accentuată în 
mânia, au împins la părăsirea țării de 
lte ori cu riscul vieţii, pe foarte mulţi 
Români, fapt unic în istoria noastră. 


„S'a sfârsit din cea 
lumească viață, LENA 
OMA născută Gruba. 
„Născută la 12 Martie 
1922 în comuna 
Petrovasela, Iugoslavia, s'a 
ătorit în Ianuarie 1944 
| Timișoara, România, 
tăsătorie care a durat 
proape 44 ani. 

A decedat la 11 Sep: 
embrie 1987 după o grea și j 
lungă suferință, adăugând | 
incă „un nume pe 
pomelnicul cumplitului şi 
hemilosului refugiu al vic- 
timelo, TARGUIRILOR 
la YALTA. ; 
„Licenţiată a Academiei 


“Maghiarii din România au dreptul la dez- 


tele sal 


fost ofițer activ, 
obligată ani 
înfrunte singură greutăţi 
pline de amarnice chinuiri 


în şir, să 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


UNIUNEA FOȘTILOR 
DEŢINUŢI POLITICI DIN ROMÂNIA 


POZITIA UDPR ÎN LEGĂTURĂ CU PROBLEMA MINORITĂȚILOR 


5. Datorită situaţiei din România și 
având exemplul unei Ungarii mult mai 
prosperă (deşi mult mai săracă în resurse), 
tot comunistă, dar nu la modul stalinisto- 
paranoic al Bucureştiului de azi, mulţi 
cetățeni români de origine maghiară, pen- 
tru a găsi o cale de liman, au pus accentul 

pe problema naţională, trecând pe planul 
Sei cauza principală: comunismul in- 
ternațional. La aceasta s'au adăugat și 
erori şi abuzuri inerente unui regim 
comunist, care de altfel, prin dărâmarea 
de biserici şi lăcaşuri istorice, prin ascun- 
derea adevăratului trecut naţional, prin 
tăierea punților cu cultura mondială, prin 
teroare şi mizerie fizică, distruge însăși 
substanța națională a neamului românesc. 

6. UDPR consideră că probelma 
naționalităților poate fi rezolvată numai 
întrun stat democratic, așa cum era 
Regatul României; că aţâţarea de o parte 
sau de alta la ură şi şovinism aduce 
profit doar Moscovei, aşa cum în anii 40 le 
aducea profit lui Hitler şi Mussolini, că 


voltare culturală proprie, la libera folosire 
a limbii, la şcoli acolo unde este cazul, 
toate, cu respectul legilor şi în armonie cu 
populația românească majoritară. In ce 
priveşte presa și literatura, problema se 


UDPR i a: tin uimirea că poezii oc- 
cidentale nu realizează că aţâțarea la 
disensiuni naționale în exil aduce profit 
internaționalei_ comuniste și că aceleași 
cercuri ignoră suferințele naționale ale 
Românilor din Basarabia și Bucovina de 
Nord, precum și din Herţa și refuză să ia 
cunoștință de problemele naţionale ale 
Românilor din Iugoslavia și Grecia. UDPR 
consideră că Românii din România au 
aceleași drepturi ca toate celelalte popoare 
din Occident. A gândi şi a acționa altfel 
este o lovitură dată însăşi ideii unei 
necesare EUROPE UNITE SI LIBERE. 
Preşedintele UDPR 
Dumitru Ionescu 


refugiat în U.S.A. şi se 
stabileşte la New-York. 
Aici, lipsită de sprijinul şi 
înțelegerea celor îndreptă- 
țiți a o ajuta, este obligată să 
trăiască alt cumplit şi 
- nemilos calvar. A lucrat ca 
muncitoare la “*M. LAHM 
KNITTINGMILLS INC” 
New-York, iar în Sep: 
tembrie 1978 s'a mutat cu 


familia în Phoenix, 
Arizona. Aici a fost 
angajată la ''GO00D 


SAMARITAN HOSPITAL” 
unde în lunie 1986 con- 
tractând o pneumonie, ur: 
mată de o operaţie, nu 
necesară, de cancer la sân, 


a fost 


Artă Dramatică Cluj- 
i mișoara, a jucat cu mult 
talent și succes, numeroase 
uri pe scena Teatrului 
1 Cluj-Timişoara 
România. 
„Dust terminarea celui de 
A Doilea Război Mondial, 
ei a fost plină de 
“sta și durere. Lipsită 
„e orice sprijin material, 
tă şi stigmatizată 
ta urmare arestării și con- 
li politice a soțului, 


și cumplite suferinţi, pen: 
tru a putea supravieţui 
împreună cu copiii ei în 
vârstă de numai trei 
săptămâni și doi anisori în 
Septembrie 1949, data 
întemnițării soțului ei. 

Decenii întregi, i-a fost 
interzis să-şi vadă păr 
în lugoslavia, fiind astfel 
privată de sprijinul lor 
moral și material. 

In Septembrie 1974, în 
vederea reîntregirii 
familiei, vine la soțul ei 


şi-a dat sfârşitul după o 
cumplită suferință de peste 
15 luni, 

Ea a învins greutăţile 
vieții, fiind stăpânită în 
lupta existenţei de o ex: 
traordinară voinţă, op- 
timism și mândrie 
omenească. 

Dumnezeu s'o ierte si s'o 
primească În Impărățiă LUI 

A fost înmormântată în 
Phoenix Arizona, la 14 Sep- 
tembrie 1987. 


PAGINA 21 


CONSTRUCŢIA 


CENTRULUI CULTURAL 
DELA 
“CÂMPUL ROMÂNESC” 


Donaţii primite până la data de 1 August 1987 


HAMILTON STAR GYMNASTICS,Can 1600 
NICOLAE PORA, Metcalf,Can s 1000 
Gh. BULUMETE, Chicago,USA 700 


AUREL VLAD, Jackson, USA 420 
MIHAIL POP, Montreal,Can 200 
ION VASILE, Florida,USA 100 
ION SIMION, Burlington,Can "100 
PETRE SULTANA, Montreal,Can 100 
CORNEL POPA, Toronto,Can 100 
ILIE VOICULESCU, Kitchener,Can 100 
IOAN TIT, Toronto, Can 100 
DUM.CRISTESCU, Hamilton, Can 100 
MARIA LASCU, 'Toronto,Can 100 


VICTORIA BURUIAN, Moncton,Can. 100 
ILIE SMULTEA, California, USA 100 
DOINA ROBERTS, Toronto,Can 100 
N.NICOARA NIXON, Australia 100 
G. DONE BURCEA, Hamilton, Can. 100 
LAURENTIU FOLOSEA, Toronto, Can. 100 
LAURENTIU FOLOSEA, Toronto, Can. 80 
JACK CRINJA, Kitchener, Can 73 
CORNEL CORSATEA, WarrenUSA 75 
DANIEL PAVLON, Toronto, Can 60 
GHE.POPOVICIU 50 
OLEG PETROVICI, Toronto, Can 50 
VALERIU CERCEL, Cleveland, USA 50 
STEFAN CIOTLOS, Toronto,Can 50 


TONY LUPU, Toronto, Can 50 
NICK POP, Toronto, Can 50 
ELEONORA FYTIKAS, Toronto,Can 50 
NICK COTIGA, Hamilton, Can 50 


TEODOR MORGOS, Dearborn,USA 30 
PAUL CARLYLE, Toronto, Can 30 
LAPPAS 

TEODOR BADESCU, Toronto, Can 30 


$ 60.664 


ION CHIRITA,Toronto, Can 
IONEL PESTE 

PR.MARIN MIHALACHE, Jackson,USA 25 
PR.STERIE MIHADAS, Toronto,Can 
STAMATE ILIESCU, Thornhill,Can 
VALERIU CRAINIC, Montreal,Can 
DAN MICU 

NICOLAE NITA, New York,USA 
CORNEL POPA, Michigan, USA 
DUMITRU ANGHEL, Toronto,Can 
OCTAVIAN MELENCIUC, Toronto,Can 
CONSTANTIN TEODOSIU, Toronto,Can 
SOFIA TUDOR, Hamilton,Can 

IOAN LINTA 

ELEFTERIE IOFCIU, Toronto,Can 
STEFAN GORUNESCU, Toronto,Can 
FLOREA CALIN, Toronto,Can 
PR.NICOLAE ZELEA, Hamilton, Can 
VASILE MOCANU, Cleveland, USA il) 
MARIN ALEXANDRU, Detroit USA 10 
PETRE BURIC, Hamilton;Can 10 
MATEI HOJBOTA, Toronto,Can 10 
CHIRILA CIUNTU, Windsor,Can 10 
VICTORIA BATU, Kitchener,Can 10 


DD 


HSS 859933 


STROE MOLDOVAN, USA 10 
V.OCOLISANU, Kitchener, Can 10 
ION CARABAS, Hamilton,Can 10 
G. FIANU, Toronto,Can 10 
A.PETRESCU 10 


METODIE STOICA , Detroit,USA 8 
N.STAN 


MIHAI VIERU, Rochester,N.Y.,USA 5 
ION DUMITRU, Kitchener,Can Ei 
JOHN SERGHI, Michigan,USA 3 
FRANK VOLOS 5 
ANONIMI 102 


Cei ce doresc să ac) la construirea CENTRULUI CULTURAL dela 


Câmpul Românesc, 


să trimită cecul lor pe adresa: 


ASOCIATIA CULTURALA LA“ RODBAUIA. (FONDUL DE CONSTRUCTII |, 


P.O.Box 4217, Station 'D”, 


Ramilton, L8V 4L6, Canada. 


„20998, ie u3aoșuas0) iul Edo 


/ 


VI 


EL 


) 


SDU. O UC 2 EU Liu a Ec DL ia. . LL UDOROE n LDE 


CE 3717 ATRD A a (lua 


E. 
E” 


CUVANTUL ROMÂNESC 


= PAGINA 22 NOEMBRIE 1987 


PET 


CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII 


*Alice Mihăilă, 1234 Sheldon, Jackson, Michigan, 49203, 
USA, telefon (517) 789-7551 (acasă) şi (517) 629-2670 
(a serviciu, între orele 8 am -5pm, "Luni - Vineri) își 
caută tatăl JOHN MIHAILA, 57 ani, născut În România, 
Curtea de Arges, si despre care bănuiește că se află în 
Canada. Cei ce pol da informaţii despre acesta, sunt ru- 


căutat de un bun prieten și este rugat să scrie la redac- 
ţia ziarului Cuvântul Românesc pentru a fi contactat de 
către acesta. 


*Organizaţia Internaţională P.E.N.pentru Drepturile 0- 
mului se interesează intens de soarta profesorului de 
filosofie NICOLAE STOIA dela Universitatea din Cluj, 
despre care se stie că a scris o carte intitulată “'Ade- 
vărul”, în care "a criticat pe Ceausescu, In anul 1984 a 
fost arestat, însă acum nu se mai știe nimic despre el. 
Cine cunoaște ceva despre soarta profesorului sau 
ceva în legătură cu ce s'a întâmplat cu el, este rugat 
să comunice urgent organizației noastre, la următoarea 
adresă: Mr. Ian Bauer, International P.E.N., The Cana- 
dian Centre, 24 Ryerson Avenue, Toronto, Ontario, 
M5T 2P 3, Canada, Tel. (416) 3860-1448. 


“Iancu Ciolacu din 61-16 Madison Str. Ridgewood, New 
York, 11385, Apt.l L, caută pe fostul ofițer de marină 
STANCIU, din satul Costinești, comuna Tuzla, Constan- 
ţa, despre care a auzit că se află în Canada. 


*Poetul Flaviu Cristian, San Jose, California, caută să 
între în legătură cu poeta ANCA POPESCU, emigrată 
în lumea liberă. Dr. Flaviu Cristian, IBM K53 802, 
650 Harry Rd., San Jose, Ca 95120-6099, USA. 


*Caut pe vărul meu MAGDA CONSTANTIN, Român din 
Iugoslavia, stabilit în Chicago. Cine îl cunoaște este ru- 
gat să trimită adresa și numărul lui de telefon la adresa 
Ecsedi loan, 52Veronica Dr, Kitchener, Ontario, N2A 2X7. 


chael Amanci caută pe PROF. E 


*Nicu Satalan din Bucuresti, stabilit în California, la 
adresa: 13874 Rockrest Dr., Moreno Vally, Ca.92388 
USA, caut pe ADELA MISOSNICHI si prietena ei JENI 
din București, Str.Sfinții Voevozi, care au emigrat în 
1957 cu direcția Austria-Canada. Rog pe cei ce le-au 
cunoscut să-mi scrie la adresa de mai sus sau să 
dea telefon la nr. (714) 653-5806. 


“Ing. OVIDIU NICOLAE din Brașov, stabilit ÎN USA este 
căutat de prieteni și rugat să scrie la redacția ziarului. 


NEVINDECAT 


BRAREA METABOLISMULUI. 


ORIA BA,sta- 
MASTI INT aaa 


CEAIURI, PENTRU O CURĂ GRATUITĂ DE TREI SĂPATĂMÂNI, 
ÎN FUNCȚIE DE MALADIA RESPECTIVĂ. 


COMANDĂRI DE DIETĂ PE SPECIFIC DE CAZ ȘI REECHILI - 


UN NUME ÎN ATENŢIA TUTUROR: 
NICULAE PÂNAIT 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


DE VÂNZARE 


Vând splendidă colecţie de tablouri N. 
GRIGORESCU (7 copii excepționale cu rame 
create după desenul original al pictorului). 
Expediez la cerere fotografiile în culori ale 
picturilor, contra US$ 5. Adresa: Williams, 
P.O.Box 3421, Pompano Beach, Florida, 
33072. U.S.A. 


. gați să telefoneze sau să scrie la adresa de mai sus. 
| - : *IULIAN OPRETAN, cu ultima adresă cunoscută 2320 
i E. Washington 49, Los Angeles, CA 90021, USA, este FAIANŢAR ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 


Român sosit recent execut ireproșabil în condiţii 
reciproc avantajoase, lucrări de "faianță în bai, 
bucătării, ete. 

Rog scrieți pe adresa: 

SICA Box 33, Station A, Downsview 

“Toronto, Ontario 


CĂSĂTORII 


*Doamnă pensionară din București, intelectuală, vor- 
besc franceza și engleza, gospodină, fără obligații, 
doresc a mă căsători cu domn situație corespunzătoa- 
re din Canada sau Statele Unite. Răspuns: C.P.344, 
Suce., Notre Dame de Grace, 5751 Sherbrooke Ouest, 
Montreal, Canada. 


*Intelectuală, ardeleancă (din România), fără obligații, 
vorbesc franceza și puțin germana, doresc cunoștință 
cu domn corespunzător între 60-65 ani. 7730 V.S. 
Vilingen, Brigachstr. 13, BRD, tel.07721-4596. 


*Român originar din Transilvania, maistru artist, 
sculptor, proprietar de firmă de sculptură În Germa- 
nia de Vest, 65 ani, 1,78m, 81-83 kg, „doresc să cunosc 
o doamnă sau domnișoară de origină română, fără o- 
bligații din USA sau Canada, de religie baptistă sau 
altă confesiune biblică asemănătoare, vârsta 48-60 
ani, cu care să corespondez în vederea, întemeierii 


*Domn, 52 ani, doresc „cunoștință doamnă, relații 
prietenie - culminând căsătoria. SICA, BOX 33, Sta- 
tion A, Downsview, Toronto. 


*Proaspăt sosită, cosmeticiană, prezentabilă, bună edu- 
cație, gospodină, doresc cunoștință cu un domn, 50-55, 
fără vicii, iubitor de familie, bună situație financiară, 
răspuns cu fotografie: ELENA S$., 83 Hamilton st., 
'Toronto, Ontario, M4M 2C7, Canada, 


- Garanţie și punct de referință pentru eficienţa TERAPIEI PANAIT este 


— CASETA VIDEO — 
pi REALIZATĂ ÎN PREMIERĂ MONDIALĂ mm 


CARE CUPRINDE : 


Au, cămin fericit în USA sau. Re er Răspunsuri cu 


FACEŢI RECLAMĂ PRIN ZIARUL NOSTRU 


COSTUL unei reclame: $ 25 pentru 5 cm (2 inch) 
înălțime pe două coloane. Ziarul are șase coloane, 


Aceeaşi reclamă repetată de trei ori costă $ 60, șase 
ori $ 150 şi douăsprezece ori $ 250. 


ANUNŢURILE DE CASATORII costă $ 0.50 cuvântul. 


* NOII REFUGIATI care doresc să-şi caute rudele şi 
prietenii, ori cei ce vor ajutor în vederea emigrării, 
vot publica anunțuri gratuite. 


PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 
ORZA'S Romanian Restaurant 


708 N. Vcamrimo Pact (NEAR PAMAMOUNT STUBIOA 
AT MELROSE) HOLLYWOOD, CALIF. 9003F 


PENTRU PRÂNZ:LUNI- VINERI 11 om.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


AVAILABLE 
FROM LIBERTY BELL PUBLICATIONS: 
P.0.BOX 21, REEDY, W.VA,, U.S.A. 25270 | 


1. For my Legionaries, E 
by Corneliu Z. Codreanu, $8.00 + 51.00 p&h | 


2. Circulars and Mani festoes, 
by Corneliu Z. Codreanu, $800 + AL p&h 


3. The Nest Leader's Manual, 


5. The Anti-lHumans, „a 
by D. Bacu, $200 + S100p&h 


6. Lines for our Generation, 


by lon Banea, $2.00 + $100 p&h 
or 


All titles for $32.00, post paid. 


„OFFICE NUTRITION PSORIASIS/ECZEMA 
sia NICULAE PANAIT 


După doi ani de activitate în U.S.A., încununată cu excelente rezultate, continuă să acorde asistență suferinzilor de afecțiuni der- 
matologice, chiar atunci când acestea au fost declarate INCURABILE. 


POT APELA LA SERVICIILE NOASTRE ȘI BOLNAVII DIN ALTE STATE, REZULTATELE - 
DEPLIN CONFIRMATE DE PRACTICĂ. TRATAMENT LA DISTANŢA. 


de-acum bine cunoscute - FIIND PE 


i, ÎNREGISTRAREA PE VIU A UNOR CAZURI CONSIDERATE DE | MĂRTURII ȘI DECLARAȚII SENZAȚIONALE ALE UNOR BOLNAVI 


CE AU BENEFICIAT DE METODA PANAIT ÎN EUROPA ȘI U.S.A. 


Caseta poate fi achiziționată contra sumei de 100 dolari. Expedierea și certificatul de autenticitate al casetei sunt incluse în preţ. 
In afara unor recomandări specifice și de mare interes pentru toți bolnavii, posesorii casetei video se bucură și de următoarele avantaje: 


e CONSULTAȚIE DE DIAGNOSTIC ȘI O ŞEDINŢĂ DE TRATAMGNI 


GRATUITĂ 


O 0 REDUCERE CU 20% A COSTULUI TRATAMENTULUI 


Reţineţi ore pentru consultații și informații suplimentare, la: 


TELEFON: (718) 204 - 7372 


În crai 


CUVANTUL ROMÂNESC NOEMBRIE 1987 PAGINA 23 


Pl 


. 
! 


PROTEST LA BONN ÎN ZIUA DE 23 AUGUST 


Comemorarea zilei de 23 
August se face în mod 


ternațională pentru Drep- 
turile Omului, - Liga anti- 


publică și autoritățile oc- 
cidentale să intervină pen- 


fără nici o consultare a 
poporului român. Din cei 


Republicii Federale Ger- 


mania a fost păzită de un 


din Bonn au semnat o astfel 
de scrisoare prin care 


diferit. In țară, este Yalta (cu sediul în Kâln), tru eliberarea lui Florentin atru lideri politici care au măr de polițiști, solicitau Regelui Mihai, ca, 
monopolizată de un partid fiind astfel atestată larga  Scaleţchi, Lucian Iancu şi pat E otaa apti acelor rii mobilizați ai inte pe otelu tradiţiilor 
ce, practic inexistent în paletă reprezentativă a Alexandru Mateescu, zile, Preşedintele Partidului deoarece întreaga românești, să se facă în fața 
urmă cu 43 de ani, nu a celor adunați la Bonn, sub precum și a tuturor celor Naţional-Tărănesc,  luliu manifestare dela Bonn s'a cancelariilor occidentale, 
jucat nici un rol în pretinsa semnul solidarităţii  întemințaţi pentru fapte și Maniu şi Dinu Brătianu, desfășurat sub semnuldem- purtătorul de cuvânt al 
insurecție, în timp ce peste româneşti. acte care în lumea liberă Preşedintele Partidului  nităţii și într'un mod cu  năzuințelor şi aspirațiilor 
hotare, exilaţii români Dela Biserica Constituie drepturi elemen-  Naţional-Liberal, au murit adevărat și în toate sen- unei naţiuni aflată de zeci 


caută să contureze acestei 
zile, reala sa semnificaţie. 

Potrivit unei acţiuni 
începută în urmă cu câţiva 


Românească din Paris au 
sosit Preotul Mircea 
Dimitriu şi un diacon, care, 
înveșmântați în  odăjdii, 


tare ale oricărui cetățean. 

La o masă improvizată în 
apropierea intrării am- 
basadei s'a ţinut o minicon: 


în chinuri în închisoarea 
politică din Sighet, chiar și 
comunistul Lucrețiu 
Pătrășcanu a fost arestat și 


surile, occidental. 

După cum se ştie, în 
ultimii doi ani, ultimul 
monarh constituțional al 


de ani sub o continuă 

presiune și opresiune. 
Manifestarea ce a avut 

loc la 22 August în fața am- 


POE E ai CU CL Ac d n it 0 


ani şi devenită cu adevărat „vând în spate o mare cruce  ferință de presă cu ziarişti executat de propriii săi României, Regele Mihai a  basadei Bucureștiului dela 
tradiţională, în ziua de 22 de lemn pe fondul căreia  Eermani. S'au pus întrebări tovarăși de partid, iar participat la mai multe Bonn a constituit o nouă 
August (1987), câteva zeci era zugrăvit un Crist în legătură cu semnificaţia singurul care a murit în manifestări ale pribegiei mărturiea eforturilor ce în 

de Români care au luat, sau  „astignit, au săvârşit o Zilei de 23 August, cu libertate  supraveghiată românești, în care s'a afir- mod constant le depun 

mai bine spus, au fost siliți  s1ujbă ' religioasă de urmările reale ale celor Constantin-Titel Petrescu, mat solidaritatea națională, exilaţii români spre a 
de regimul din țară să ia pomenire a tuturor celor petrecute în urmă cu 43 de preşedintele Partidului iar cu alte prilejuri menţine trează atenţia | 
calea pribegiei, sau adunat morți în detenţie, în Aniscuroluljucatatuncide Social-Democrat, a ispășit asemănătoare, i-au fost lumii libere asupra  7-— 

în Bonn, capitala Ger- suferință sau ca urmare a Persoane, și formaţii. S'a și el ani greidedetenţie,ca trimise scrisori din partea  realităţilor românești, atât 

maniei Federale, în fața  privării de libertate. Stau arătat în modclarcum s'au alte zeci de mii de Români. celor care au înțeles să dea de diferite de ceea ce 

Ambasadei Republicii uiaicat totodată rugăciuni  Conturat ulterior faptele. Pretextând teama unui glas peste hotarea tot ceea propaganda de partid 


Socialiste România. Im- 


pentru alinarea durerilor 


Regele Mihai a fost silit în 


atac din partea exilaților 


ce poporul român este silit 


încearcă să acrediteze în 


jiseaia pui root apel A celor din țară. Erau întinse ir cu Patra eset să români, ambasada în ţară, să treacă sub Occident. 
cerin steaguri tricolore şi pan-  Părăseasc omânia, Republicii Socialiste tăcere. Participanţii la = 
pretențiilor occidentale era carte prin care, în germană devenită republică marxistă România din capitala acţiunea exilului românesc Constantin MAREŞ 


bine ferecată, cu ferestrele 
întunecate sau acoperite, 
exceptând cele din spatele 
cărora se filma și 
fotografia. 

Printre exilaţii români 
sosiți în Bonn din mai 
multe părți ale Germaniei, 
se aflau reprezentanţi ai 
principalelor organizaţii din 
lumea liberă: Uniunea 
Mondială a Românilor 
Liberi şi Filiala Germană 
cuprinzând și Germani 
originari din - România, 
Consiliul Naţional Român, - 


Uniunea Foștilor iz AA 2 


şi română, se cerea pâine şi 
libertate pentru cei din 
România, dreptul poporului 
român de a-și hotări singur 
soarta, întregirea țării în 
hotarele ei, pentru care s'a 
vărsat sânge, veacuri de-a 
rândul. 


Trecătorilor germani |i 
s'au împărţit tipărituri în 
limba germană şi care 
înfățișau adevărata stare 
economică și politică din 
România, foametea și 
mizeria, urmărirea 
„cetățenilor ţării pentru con- 


lichele de 
Parcare |Interzisă 
De ce nuveţi 


Su ÎL ua a 5. „cn OCDE. Oh ae tg i-o) PE .$ Pee ci E IO 6 


Politici din România (cu vingerile lor religioase şi 
“sediul în Geneva), politice. 
- Asociaţia Română Ortodoxă Membri ai Comitetului 


din zona. Frankfurt, pentru România din cadrul e | 
i E i il mamă eecsai —. Pa 
; din Renania- a pentru Dreptur Omulu zmei hi i i 
Comitetul emis “Roulnlă au difuzat foi volante prin 4 ce 
din Societatea  In- care se apela la opinia 


CE NE SPUN 


eschivaţi dela plată: 


VIZITATORII 
E 

S'au raţionalizat cartofii. . același timp, și cel mai mic Regretâm, dar nu veţi mai clasa acele pet iei i Si 
Intâi arzul E putut zisa Laue de ale dvs. de mănuși. ț petece de hârtie în compartimentul > 
cumpere 5 kg. pe lună, levizorul 2 ore pe zi k 
acuma rația a fost redusă la — Dieta în timpul verii Pentru că potrivit noii legi, ori plătești amenda sau ceri să te judeci, dacă | 
“lata one facă aaa pâine, aăei ipătlăzele vrei să contești așa zisa contravenție, ori licenţa şi talonul de circulaţie a : 
tei cec erei ele şi alte puţine vehiculului nu vor mai fi reînnoite. pă 
jurul Sibiului). PPE pp Pa Dvs. hotăriţi asupra opțiunii. Este cât se poate - 
gpLa Bbrica Mirsa de lingă —fime americane vechi de | de Simplu. | 
e dați 30-40 de ani. Ele sunt Pri d Id 

ari 2000 ia uerători- eesti dal erp Sa rimin si plc S, UlSrais8, veţi afla ia 
nii rămaşi ucru minute... acă municipalitatea emitentă de tichet aplică noua A 
sunt trimiși la minele de c i lați ş 
cărbuni. $19 un Wlogrine as Sua 60 prelat lege. Opțiunile dvs. vor fi expuse cu claritate i 
de catea Fabricile nau Tatarani ae ata în tichet. Toate municipalităţile vor aplica ; 
i și oamenii stau fiecare județ câte o noua | ; 
cegrata,. Dolarul la negru reşedinţă personală... i paSpana | ale SĂ li ea 
re 80-100 lei... “La agenția bulgară de u informaţii suplimentare 
iai mari, raid voiaj din București se contactaţi: = 
n) merg în mași anunță în geam programul i [ î 

cu tov. Nicolae. Ei îl păzesc — dela televiziunea din Sofia. Communications Branch Ad 
de pe bancheta din spatele .:.Numârul lămpilor care Ministry of the Attorney General 
maşinii prezidenţiale... reglementează traficul a 18 King Street East 


Nu găsești un ziar sau o 
revistă din Vest ca să afli ce 


fost redus la minimum... 
greu să capeţi din hotel o 


5th Floor, Toronto, Ontario 


se întâmplă în lume. In Jegătură telefonică... M5C 1C5 

unele localități singurul Aeroportul Otopeni este în : 

Testaurant deschis este cel ruină, nu-s hamali... Un Ş 

al hotelului... Salariile nu cadou apreciat: un sul de | 

se mai dau la dată fixă, iar hârtie de toaletă... Numai 

în uele fabrici muncitorul un singur candelabru este 

primește doar un procentaj aprins în holul hotelului In- 

din salariu deoarece nu s'a  tercontinental... Ministry of z, 

realizat planul de In București timp de două the Attorney —— 

Producție... zile nu -s'a "găsit pâine!... Gaara] ! 
Din cauza lipsei de Populația, dacă mu-i sub su- vf 1 

medicamente, a hranei, pravegherea poliţiei, este 
urii, etc. rata mor- veselă și primitoare... Sa 


„ talităţii infantile s'a ridicat 


dela 18 la 83 la mie (una 
tre cele mai ridicate 
Muncitorul 


lungă- 46 de ore şi, în 


oprit producția aspiratoare- 
lor de praf: de acum înainte 
domneşte mătura!.. „Roşiile, 
într”o Stare ce motivează re- 


“ fuzul la export, sunt 20de lei 


kilogramul. +. 


PAGINA 24 


Din 30 în 30 de zile 


să LAUDELE SUNT CINSTITE 
ELE AU FOST PLĂTITE! 


Până acum tovarășul Secretar-Preşedinte colecta premii 

de pace, medalii umanitare, eșarfe de înțelepciune și alte 
nobleţuri de-i încovoiau spinarea! 
m. - s'au dovedit a fi mai mult comete decât organizaţii-apăreau 
| din necunoscut şi după ce agățau galoane pe epoleții minţii 
supreme, dispăreau iar în necunoscut-lăudatorii lui 
| “Laudă-mă” au decis să fie circumspecți și să uzeze “laude 
| pp autentice” ce pot fi verificate. 

E Cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 August, ei au adus 
— probe, alb pe negru şi cu chenar în culori, că toată omenirea 
| sărbătoreşte ziua de eliberare a ţării și pe Marele ei 
| Președinte și “Fiu Iubit”. 
| lată ce scrie “Scînteia” (23.08.87); 

"Cotidianul austriac de mare tiraj, 'Die Presse' consacră 
țării noastre o suită de articole în care sunt amplu reflec- 
tate succesele dobândite în construcția economică, fiind 
totodată prezentate direcțiile fundamentale ale activității 
pe plan internațional a României socialiste”. 
= Ziarul “România Liberă” (23.08.87) nu se lasă mai jos cu 
ploconelile: 

1... Nicolae Ceaușescu, personalitate proeminentă a lumii 
contemporane, contribuția sa remarcabilă la îndeplinirea 
celor mai nobile idealuri ale poporului român, ale tuturor 
popoarelor lumii.” 

Ambele ziare reproduc paginile din “Die Presse” cu 
fotografia lui Ceaușescu la mijloc pe două coloane. 

Articolul din “Die Presse” începe astfel: 

“Personalitatea proeminentă a lumii contemporane, 
preşedintele României, Nicolae Ceaușescu, este autorul unei 
opere teoretice de largă cuprindere și profunzime...” 

AN Ne oprim aici cu citirea articolelor apărute în “Die 
Ea Presse” şi publicate, în traducere, în presa din ţară. 
pa Tot ce s'a transcris din ziarul austriac a fost corect: 
laudele, fotografiile, etc. Un singur fapt a rămas totuși 
nemenţionat și asta “probabil” din greșeală... 
Articolele cu ''succesele dobândite” și ''opere teoretice” 


u fost INSERATE 


ta 


Sublinierile 


August, 1987. 
“Die Presse” pentru a nu-şi înșela cititorii și a confunda 
cele scrise în “'reclamă” cu părerile editoriale ale ziarului 


ai [păreri care n'au fost publicate în ziarele din ţară, N.R.) a 

ca = precizat cine-s autorii şi sursa de unde provin articolele 

La consacrate  ''Personalității proeminente a lumii con- 
temporane...” 


“Materialele pentru acest supliment ai fost întocmite DE 
SECTIA DE PRESA A MINISTERULUI DE EXTERNE AL 
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA.” 

Pentru publicarea acestor articole, Ministerul de externe 
al RSR-ului a plătit ziarului austriac “Die Presse” 80.000 
de mărci (circa $42.000). 

(Notă: De ce no fi trimis Ministerul de Externe articolele 
direct la ''Scînteia'”'? Se economiseau dolarii și munca 
traducătorilor!) 


„ULTIMELE NERAȚIONATĂ DAR... 
PREȚURI Staţiunile de benzină 
Ziaristul Gary Lee, dela PECO înregistrează 


Washington Post, a vizitat numărul mașinii și câtă 


recent țara şi publică o listă benzină cumpără (In 
de prețuri în “moneda București benzina nu-i 
E forte” actuală... țigarete raționalizată). S'a constatat 
2) „Kent, Marlboro, Benson că unii proprietari de 


automobile au cumpărat 
până la aproape 1000 de 
litri pe lună (circa 250 de 
galoane). Autorităţile au 
decis să facă o anchetă. 


Hedges, chiar și țigarete 
bulgărești (W.P. 24.08.87). 
Un pachet Kent, care 
costă în Vest $1.40 se vinde 
cu 100 lei, echivalentul a 
$10 la cursul oficial. 
„Din cauza tensiunii din 
ultimii trei ani, Românul 
- îşi uită necazul fumând din 
ce în ce mai mult, 
Tigaretele se găsesc foarte 
rar la tutungerii. 
1) Pentru cusutul unui 
“costum de haine, cinci 
cartușe plus materialul. 
ae Mia masaj de o oră, un 
pachet. 


3) O icoană din secolul al 
ză i-a ra te 
de. carne 


avocat, 
cheie de a le deschida ușa, 
este un cartuș de țigarete. 
(N.R. Un cartuș conține 


200. țigarete). 


muncă Ja C.A:P, Jilava 


Dar cum organizaţiile de unde izvorau premiile și eşarfele 


NOEMBRIE 1987 


VACILE DIN PETREȘTI 


Comuna Petrești din jud. 
Dâmboviţa--acolo unde a 
făcut ochi Lenuţa, se 
bucură de o cinste și mai 
mare: vacile au dat cea mai 
mare producție de lapte pe 
cap de vacă. 4,700 litri de 
lapte pe an! 


INSPIRAȚII 
PE NORMATIV 


Pe lângă sfaturi de felul 
în care să mestece 
mămâliga tov. savant oferă 
îndrumări şi scriitorilor. 
(Spicuiri dela ultimul 
Congres din 17.08.87): 

“Literatura să realizeze 
opere care să redea marile 
realizări contemporane, 
arta plastică să reflecte ac- 
tivitatea socială, teatrul și 
filmul să aibă conţinut 
angajat...” 


TAXE: NOI PENTRU 
CREDINCIOȘI! 


Ceţăţenilor din com. 
Rucăr, jud, Muscel-ne in- 
formează organizaţia 
““Christian Response ÎIn- 
ternational” - li s'a condi- 
ionat continuarea slujbelor 
în biserică (la care vin şi se 
roagă circa 1000 de credin- 
cioși) de creșterea și pre- 
darea către slat a unuiporc, 
de către fiecare enoriaș, O 
condiție imposibilă, oamenii 
neavând cu ce se hrăni ei 


UITE NICU 
NU E NICU! 


Se bănuiește că Niculiţă 
are o dublură, un frate al 
lui cu care seamănă ca două 

icături de apă. Dublura 
frate-său) îl înlocuieşte la 
vizite mai puțin importante 
și prin localităţile unde 
puțini oameni au ocazia să-l 
vadă de aproape. (ferme, 
pieţe, CAP-uri, etc.). 

Cei dela televizor au or- 
din să-l fotografieze de 
departe. Deosebirea, pentru 
cei intimi care cunosc pe 
ambii frați, e că Nicu, cel 
adevărat, are pcioarele 
drepte, celălalt e crăcănat. 

De asemenea se spune că 
Lenuţa, care ar fi avut o 
congestie cerebrală şi a fost 
tratată la Paris, şi-a făcut 
apariția la televizor... fo- 
togratiată dela distanţă. 


CONFISCAREA 
MEDICAMENTELOR 


Medicamentele trimise în 
țară de organizaţiile in- 
ternaţionale dedicate luptei 
împotriva bolii SIDA, sunt 
îndreptate către depozitul 
farmaciei personale a tov. 
Ceaușescu, în loc de a fi 
trimise la spitalele care 
îngrijesc de bolnavi. Recent 
s'au înregistrat în ţară mai 
multe cazuri SIDA. (AIDS). 

Prezervativele sunt de 
asemenea confiscate, 


însisi. deoarece ar fi contr 
Biserica din Rucăr a fost Politicii Lui Ceausescu, car 
ESTE ORI NU ESTE ABUNDENȚĂ 


HOLERĂ ÎN RSR? 


Autoritățile din 
București şi diplomaţii 
români din Belgrad au dez: 
minţit știrea că în România 
s'ar fi ivit cazuri de holeră. 

lugoslavii oferă la punc- 
tul de frontieră Vârşeţ, o 
broșură făcându-i atenţi-de 
pericolul bolii-pe turiștii ce 
merg în România. 

In ţară circulă zvonuri că 
Sar fi semnalat cazuri de 
holeră la București, Brașov 
și Tulcea. 


NEMURITOR LA 
LA 19 ANI 


“Societatea Britanică de 
poezie” şi “British Coun- 
cil” oferă la fiecare doi ani, 
un premiu internațional de 
literatură ce poartă mmele 
umi Român: Corneliu M. 
Popescu, care la vârsta de 
17 ani a tradus în mod ex- 
cepțional din poeziile lui 
Mihail Eminescu. Corneliu 
a murit la vârsta de 19 ani! 


e ă ci 5 “ă 


[i 


„de numeroase 


DE ALTĂ DATĂ... 


Scafandrii constănţeni au 
scos de sub apă, din 
apropierea unei epave, 
diverse obiecte de mare 
valoare istorică. Este vorba 
vase 
ceramice--amfore--care ser- 
veau în antichitate la 
pastrarea sau la trans- 
portul vinului și uleiului 
de măsline. Vasele provin 
din centrele meșteșugărești 
ale cetăților antice de pe 
țărmul Mării Negre şi din 
insulele Mării Egee. 


RĂZBUNAREA 
CĂLĂULUI 


““Amnesty In- 
ternational”” notează: lon 
Bugan, cel care s'a plimbat 
cu mașina pe străzile 
Bucureștiului având o 
placardă cu fotografia lui 
Ceaușescu pe care era scris 
"Nu te vrem călăule” a fost 
condamnat la 10 ani 
închisoare. 


E 
IMAGINI DIN PROGRESUL TEHNIC AL NOII REVOLUȚII AGRICOLE 


» Lucrările de întreţinere a culturilor duble și succesive se desfășoară în ritm 
susținut în toate unităţile din Scotorul Agricol Tifov, În imagine: aspect de 


Foto : M. CIOC 


CUVANTUL ROMÂNESC 


: STIRI DIN TARĂ 


Programul de aprovizionare a populației pe 1986- 
87 cuprinde cantități de alimente cu circa 20% mai 
reduse decât programul de alimentaţie “științifică” 
din 1982. CA 


Ideea de a nu cheltui valută cu scopul de a-şi achita 
datoriile externe, a dus la înrăutățirea economică a 
țării: 

Importurile de bunuri britanice s'au redus în 
ultimii 5 ani, cu 55 la sută, iar ale celor din Statele 
Unite, Germania de Vest și Franţa cu 40 la sută. 

.. 


Numele lui Valentin, fratele lui Nicu şi feciorul 
perechii regale, apare din ce în ce mai des în presă. 
Valentin nu s'a compromis ca frate-său, e mai domol 
şi între patru rele (Niculiţă, Lenuţa, Nicu, şi Valen- 
tin), el pare mai puţin periculos. 

.. 

Vizitatorii sunt din ce în ce mai rari, în schimb 
-spune un străin sosit din țară- sunt tratați din 
ce în ce mai prost. Din 1970 şi până 'n prezent localul 
“Nunta Zamfirei” din Eforie-Nord a fost vizitat 
(turişti străini şi români) de 1 milion de persoane. Un 
număr mic în comparaţie cu alte localuri din 


Bulgaria, Grecia, ete. 
.. 


In 1986 România a importat din Rusia 6,3 milioane 
tone de petrol [de trei ori mai mult decât în 1985); 2.5 
bilioane m.c. de gaz natural și 400 milioane kilowaţi- 
oră. (Producţia anuală de petrol crud în România este 


de Il bilioane tone.) 
.. 


La Galaţi specialiștii sovietici montează un nou 
laminator de ţevi, iar la Slatina se construieste o 


nouă oțelărie, tot sub controlul sovietic. 
Z a. 


Ceaușescu îşi va construi aerogara lui particulară, 
unde va primi oficialitățile ce vin să-l viziteze. Intre 
timp, cealalță “'aerogară”” dela Otopeni stă în întuneric, 
frig, nare hamali iar taxiurile sunt inexistente. 


Gazetarii străini sunt. urmăriţi pas cu pas de 
mașinile securităţii. In general un Renault 12-de 
culoare neagră. 


de ţigările Kent au ajuns 


S'a redus consumul de carne cu 15%, al brânzei cu 


267, de asemeneaaluntului cu 207 sia! zahărului cu 77. pr 
n. » 


In curând se va raționaliza şi îmbrăcămintea. 


In ultimii 20 de ani numărul membrilor de partid 
s'a dublat. In 1966 erau circa 1.700.000 iar în 1986 
sunt 3.640.000. In comparaţie cu celelalte ţări 
comuniste procentajul de membri de partid e mult 
mai mare în RSR. (De două ori mai mult decât în 
Rusia şi de patru ori mai mult decât în China). 


Un remorcher iugoslav a fost sechestrat de 
autoritățile Resereului. Marinarii se îndeletniceau cu 
contrabandă de țigarete. 

Li 


Pe lângă Biserici va fi mutată acuma și Grădina 
Botanică spre a contribui la lărgirea Palatului Co- 
troceni, unde locuiește familia Secretarului General. 


.. 
O mândrie a bucureșteanului e să aibă o pungă de 
plastic cu numele unui magazin din Vest. 


.. 

Revista de turism americană ''Departures” scrie: E 
greu să vizitezi România. Economia este falimentară, 
alimentele sunt greu de obținut: carnea, peştele, 
ouăle sunt scumpe şi de proastă calitate. 


Super-tancurile de 150.000 tone se construiesc, 
pentru Ruşi, la şantierele navale din Constanţa. 
.. 


Se plănuieşte ca Arcul de Triumf din București să 
fie mutat şi înlocuit cu un alt Arc de Marmoră unde 
va fi preaslăvit eroul “Epocii de Aur.” 


In ultimii șase ani au părăsit România circa 85.000 
de Sași şi Svabi. De asemenea din 1975 până azi s'au 
stabilit în America 170.000 de Români. 

L] 


Li 
Studiindu-se drepturile umane în 130 de ţări, s'a 
constatat că în Răsăritul Europei, România este 
penultima în ce priveşte libertăţile cetăţeneşti. După 
România urmează Albania. 


.. 
LA BRASOV a fost inaugurată prima linie de tram- 
vai în lungime de 6.7 km. : 

Saşii din Transilvania şi Banat sunt ajutapi cu 
pachete de alimente de către Asociaţia Femeilor din 


Taufkirchen, afiliată partidului Social-creştin din : 


Germania de Vest. Pachetele sunt adresate în special 
familiilor cu copii mici şi pensionarilor. 


Ungaria şi Cehoslovacia a căror populaţie e mai 
mică decât a României, acordă de două ori mai multe 


pașapoarte cetăţenilor ca să viziteze Apusul, decât 


acordă RSR-ul. 


Ultimele statistici spun. că în România ar mai fi 
vreo 20.000 de Evrei, dintre care jumătate vor să 
emigreze. 


NB 


erai di ema Eille na mii DP e o al n i o e e e e o e N N N E 


(Co ai ont moi calibrare 


edeme ein ineaca 


VANTUL ROMÂNESC 


“După 9 etape Înclasamentul Diviziei “A” de fotbal, conduce 
învinsă, Dinamo, urmată la numai un punct de Steaua. O 
piză plăcută în actualul campionat o constituie echipa 
Oelul Galaţi, nou promovată în Divizia “A”, care ocupă 
| trei. La coada clasamentului se află Sportul Studen- 
sc, care cu 2-3 ani în urmă lupta pentru sefia clasamen- 
Pi Jui. Probabil că plecarea lui Gh. Hagi la Steaua a afectat 
icnipa studențească mai mult decât se credea. 
REZULTATE TEHNICE ETAPA I-A 


Steaua — Corvinul 4-0 (1-0) 
C.S.M. Suceava — F.C.M. Braşov 3-1 (1-1) 
ASA. — F.C. Argeș 1-2 (1-1) 
„Poli“ — Victoria 1—1 (1-0) 
S.C. Bacăv — Flacăra 2-2 (1-1) 
Ropid — Oţelut 1-1 (1-1) 
„U* — F.C. Olt 1-0 (0-0) 
Dinamo — Petrolul 5-0 (5—0) 
Univ. Craiova  — Sp. Studenţesc 3-1 (0-0) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA A 2-A 


Victoria — ASA. Tg. Mureș 2-1 (1-0) 
Flacăra = Univ. Craiova 2-0 (1-0) 
Sportul Stud. — C.S.M. Suceava 2-2 (1-1) 
F. C. Olt - Rapid 2-0 (1-0) 
Corvinul — „Poli“ 2-1 (0-0) 
F. C. Argeș - $. C. Bacău 4-2 (2-1) 
F.C.M. Brașov — Dinamo 0-2 (0-1) 
Oţelul — Steaua 1-=2 (1-1) 
Petrolul — nU“ Cluj-Nap. 3-0 (2-0) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA A 3-A 


Steaua .C. Olt 5-0 (2-0) 
„Poli“ Timişoara - ASA. 1-1 (0-1) 
C.S.M. Suceava — Flacăra 9-0 


„U“ Cluj-Napoca — F.C.M. By. 1-1 (1-1; 


Dinamo = — Sportul Stud. 2-1 (1-1) 
S.C. Bacău = Victoria 0-1 (0-0) 
E Rapid — Petrolul 0-1 (0-0) 
Cohinul — Oţelul 3-0 (2-0) 
Univ. Craiova — F.C. Argeş 1-0 (0-0) 
REZULTATE TEHNICE ETAPA A 4-A 
Oţelul Galaţi — „Poli“ Timişoara 1-0 (0-0) 
F.C.M. Brașov — Rapid 1-1 (1-0) 
F. C. Argeş — C.S.M. Suceava 2-1 (2-0) 
F. C. Olt - Corvinul 3-1 (0-0) 
AS.A. Tg. Mureş  - S. C. Bacău 1-0 (1-0) 
Sportul Studenţesc - „U* Cluj-Napoca 0-1 (0-1) 
Victoria Bucureşti — Univ. Craiova 0-1 (0-0) 
Petrolul Ploieşti - Steaua 0-4 (0-3) 


Flacăra Moreni - Dinamo 
„EZULgATE: TE TEHNICE ETAPA A A S-A 

o cor 1-0 (0-0) 

ma „gril Galați — Petrolul Ploiești 5-2 (2-1) 

— S.C. Bacău 


: Poli“ Tim. 5-0 (1-0) 
Ma e . = ECM: Braşov 3-1 (1-0) 


„Dinamo . -0 
C.S.M. Sucear  — Victoria 0-2 (0-1) 
Univ. Craiova - A.S.A. Tg. Mureş 5-1 (0-0) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA A 6-A 


A.S.A. Tg. Mureş  — C.S.M. Suceava 3-1 (1-0) 
F.C. Argeș — „U“ Cluj-Naroea 1-1 (0-0) 
Petrolul Ploieşti  — Oţelul Galaţi 1-2 (1-0) 
Flacăra Moreni — Rapid 3-9 (1-0) 
F.C. Olt — „Poli“ Timișoara —0 (0-0) 


2 
F.C.M. Brașov — Corvinul 1=1 
s.C.Bacău -  Univ.Craiova 0-0 
Sp. Studenţesc - Steaua 0-3 (0-2) 
Victoria - Dinamo 2-3 (-D 
REZULTATE TEHNICE ETAPA A 7-A 


(1-1) 


Otelul Galaţi — F.C.M. Braşov 1-0. (0-0) 
C.S.M. Suceava  -— S. C. Bacău 0-0 

Steaua — Flacăra Moreni 5-0 (1-0) 
„Poli“ Timişoara  — Univ. Craiova 2-1 (1-1) 
„U* Cluj-Napoca  — Victoria 0-2 (0-1) 
Dinamo - A.S.A, Tg. Mureș 2-1 (1-1) 
F. C. On — Petrolul 3-2 (1-0) 
Rapid -  P.C.Argeş 2-1 (1-0) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA A 8-A 
AS.A. Tg. Mureș * Cluj-Napoca 2-1 (0-1 


Victoria - Z hapid 3-0 (1-0) 
S.C. Bacău - Dinamo 1-2 (1-1) 
Flacăra Moreni — Corvinul 1-0 (0-0) 
Sportul Studenţesc — E osia 0-2 (0-0) 
F.C.M, Brașov olt 7-0 (3-0) 
„C. Argeş — Steaua 0-0 

Petrolul — „Poli“ Timişoara 1-1 (1-0) 
Univ. Craiova - C.S.M. Suceava 2-0 (0-0) 


REZULTATE TEHNICE ETAPA A 9-A 


Dinamo — Univ, Craiova 3-1 (1-1) 
„Coriinul — F. C. Argeș 2-0 (1-0) 
Rapid — A.S.A. Tg. Mureș 4-3 (2-2) 
Poli" Timișoara = C.S.M. Suceava 2-1 (0-0) 
Otelul Galaţi - Flacăra Moreni 2-0 (1-0) 
Petrolul — F.C.M. Brașov 0-0 
nU" Cluj-Napoca  — S. C. Bacău 0-0 
F.C.ONt - Sp. Studențesc 4-0 (4-0) 
Steaua - Victoria 4-0 (2-0) 
CLASAMENTUL 
1. DINAMO 9 900 24-6 19 
teaua 9 810 30- 2 17 
3. Oţelul 9 619020 Își 15 
"A. Univ. Craiova 9 513 14-91 
5, Victoria 9 s 13 13-10 11 
"6F. c. on 9 50 a 14-17 10 
4 „Poli“ Timișoara 9 3 3 3 13-10 9 
8. Corvinul 8 A 93 94-12 9 
. Flacăra 9 33 3 10-12 ? 
19. F. C. Arge. 9 324 10-14 3 
11, „U* Cluj-tiapoca 9220030011 A 
12. ASA. Tg. Mureș L] 315 14-18 7 
ÎI. Raid 9 2 3 4 9-16 7 
u F.C.M. Bi:aţoy 9 1 44 12-12 6 
în Petrolul 9 2 2 5 10-20 6 
n.$ , Suceava 9 4313 8-14 ; 
5. C. Bacâu 9 045 5-15 
10. Sportul Studenţesc 8 9 26 3-18 2 


Di 0-0) 


NOEMBRIE 1987 


Sport 


*Dăm mai jos clasamentele celor trei serii ale Dibiziei 'B” 
de fotbal, după 8 etape. 


CLASAMENTUL SERIA I-a 


4 STEAUA Mizii +. 512 u 
2. Polit. Iaşi [] 512 u 
3, Unirea Focş. L] 431 u 
4. F.C. Constanţa 8 422 I] 
5. FCM Prog. Br. 8 422 10 
$. Delta Tulcea 8 413 , 
1. Unirea Slob, L] 413 , 
8. Prahova-CSU 8 413 , 
9. Met. Plopeni 5 404 . 
10. Siretul Pașcani 8 404 ' 
11. C.S. Botoşani L] 4104 L] 
12, Ceahlăul P.N, 8 314 7 
13. C.F.R Pascani 8 305 € 
14 Gloria Buzău 8 143 6 
15. FEPA "4 L] 224 6 
16. Inter Vaslui L] 305 6 
17. Petrolul Br. 8 215 ui 
18. Olimpla Rm. 5.8 206 Li 
CLASAMENTUL SERIA A II-A 
1. PANDURII Li] 321 1- 6 2 
2. Inter Sibiv L] 512 9- € u 
3. Jiu L] 593 16-11 10 
4. Gaz Metan L] 503 12-14 1 
5. Electroputere Li 413 16- 9 L] 
6. ICIM Brașov Lj 332 6-4 L] 
7. Tractorul Bv. 8 413 8-3 [] 
8. Electromureș L] 332 1-3 L] 
9. C.S Tirgovişte 8 323 13- 8 L] 
10. Chimia Rm V 8 323 U-u s 
IM. Sp. Muncit, SL. 3 404 8-10 L] 
12. A.S Drobeta Lă 323 11-13 L] 
13. Sp „30 Dec. 8 314 1-8 7 
14. Mer. Fină L] 314 1-14 Li 
15. Sp. Muncit. Car. 8 224 1-9 € 
16. Autobuzul L] 224 5-10 [] 
17. Metalul Buc. Li 125 6-12 4 
18. Progr. Vulcan 8 116 s-u 3 


CLASAMENTUL SERIA A III-A 


1 P.C. BIHOR L] 620 13- 3 u 
2. Gloria Bistriţe 8 422: 16- 5 n 
3 U.T.A. [] 422 16- 3 1 
4. Met, Bocşa s 34: - $ w 
5. C.5.M. Reşiţa L] 593 4? » 
$. Armătura L] 332 s-3 [] 
1. Olimpia 8.M. 83 323 15- 9 LI] 
8. Vict. Caru L] 41.4 9- € L] 
9. P.C. Maramureș$ 323 s-u L] 
10, Dacla Orăştie L] 314 10- 8 ? 
11. Strungul L] 314 3-13 Li 
12. Gloria Reşiţa 8 314 7-12 ? 
13. A.8.* Paroşeni 8 224 10-11 Li 
14. Minerul B.8. Lă 224 s-1u1 L] 
15. C.L.L. Sighet 3 224 8-13 Li 
16. Chimica Tirn. 8 30 9-18 Li 
17. Progr. Timiș, -8 224 $-15 € 
18. Sticla Turda L] 305 8-19 Li 
.% 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 

) echipe românești angajațe în turul lal Cupelor 
“europene la fotbal, trei au reușit să se califice în faza a 
2-a a competiţiei. In CCE, Steaua Buc. s'a calificat în dauna 
echipei maghiare MTK Budapesta, pe care a învins-o catego- 
ric la București. Cele 4 goluri au fost suficiente pentru cali- 
ficare, deși militarii au pierdut jocul retur. In turul doi, 
Steaua va "juca cu Omonia Nicosia, deci se pare că are un 
joc mai ușor. In Cupa Cupelor, Dinamo Buc. a fost eliminată 
de echipa belgiană F.C.Malines, care a reușit să câștige la 
București. In Cupa UEFA Sp. Studențesc, dupăun.joc mai slab 
la Bucureşti, a reușit să obțină o victorie în deplasarea și 
deci calificarea. In turul doi ei au o misiune grea, deoarece 
joacă cu Brondby Copenhaga care a eliminat înturul întâi pe 
TTK Goteborg, câștigătoarea ediției precedente a Cupei UEFA. 
Victoria a avut o misiune mai ușoară în fața echipei cipriote, 
EPA Larnaca, pe care a eliminat-o cu ușurință. In turul doi 
ea va juca cu Dinamo Tbilisi. Studenţii craioveni au fost eli- 
minați de echipa portugheză Chaves, carea înscris mai mul- 
te goluri în deplasare. 


Gh.Hagi (Steaua)deschide scorul înpartida cu MTK 


REZULTATE TEHNICE: 


* CUPA CAMPIONILOR EUROPENI 


Steaua -  MTK Budapesta 4-0 (2-0) 


MTK Budapesta - Steaua 2-0 (2-0) 
* CUPA CUPELOR 
F.C.Malines = Dinamo Buc. 1-0 (0-0) 
Dinamo Buc. = F.C.Malines 0-2 (0-D 
* CUPA UEFA 
EPA Larnaca - Victoria 0-1 (0-0) 
Victoria - EPA Larnaca  3-0(1-0) 
Univ. Craiova =  Chaves 3-2 (0-1) 
Chaves = Univ,Craiova 2-1 (1-0) 
sp.Studențese  -  GKS Katowice 1-0 (0-0) 
GKS Katowice =  Sp.Studențesc  1-2(1-2) 


PAGINA 25 


STIRI SPORTIVE PE SCURT 


*La Campionatul European de natație dela Strasbourg (Aug. 
ac.) Româncele au cucerit două titluri de campioane euro- 
pene, prin Tamara Costache - 50 m liber (25,50 sec) si 
Noemi Lung = 400 m. mixt (4:40,21); o medalie de argint Îa 
4x200 m liber ($. Pura, L. Dobrescu, A. Pătrășcanu, N. 
Lung) si medalii de bronz prin T. Costache - 100 m liber, 
Stela Pura - 200 m fluture și 400 m liber, Luminița Do- 
brescu - 200 m liber. pe, 


"Românii au obținut un succes deosebit la Campionatele 
Mondiale de Canotaj din Danemarca, disputate la sfârsitul 
lui August a.c., cucerind patru titluri de campioni mondiali 
(feminin) prin Maria Sava - schif simplu, cat. uşoară, Olga 
Homeghi şi Rodica Arba - dublu rame; Mariana 'Trască, A- 
driana Chelariu, Valentina Vârlan, Veronica Necula SI Eca- 
terina Oancea - 4+ 1 rame; O, Homeghi, R. Arba, M, "Traş- 
că, A. Chelariu, V. Vârlan, V. Necula, Lucia Teoader, Li- 
via Tiam şi Ecaterina Oancea - 8 + 1; două medalii de 
argint prin 'Elisabeta Lipa, Liliana Genes - 2 vâsle, Dăruţ 
Dobre, Dragoș Neagu - 2 rame; două medalii de bronz prin 
Marioara Popescu - schif simplu, Vasile Tomoioagă, Di- 
aniirie Popescu și Gh. Marin - 2 + |. 


Echipajul de 8-1. Dela stânga la dreapta, tasegăi a de su sus: 
0. Homeghi, BR. Arba, M. Trașcă, A. Chelariu 
V. Necula, L. Toader, L. Tian, E. Oancia. 


*La Campionatul European dei lupte libere Deere pistei 
(Katowice, Sept.a.c.), Românii au cucerit trei titluri con- 
tinentale prin Romică Rașovan (50 kg), Radu Ana (54 k2), 
si Dănuț Prefit (58 kg); două medalii de argint prin E. 
Elekes și P. Cruceanu; medalii de bronz prin A. Koteles si 
e. Băjeraru % 


Romică Rasovan Radu Ana 
.. 
*Vasile Puscaşu - cat.100 kg, a cucerit medalia de argint 

la C.M. de lupte libere. 
.. 

“Maricica Puică - a cucerit medalia de argint în proba de 
3000 m la C.M. de atletism, cu un timp de 8:39,45 min. 
.. 

*Nicu Vlad (cat.100 kgz) este noul campion mondial de hal- 
tere la stilul ''smuls”. Ela câstigat și două medalii de 
argint la “'aruncat” și la “tota? A. Socaci (cat.45 kg) si 
Const. Urdaș (cat. 82.5 ke) au câștigat medalii de bronz Îa 

“aruneat”?. 


LA INCHIDEREA EDITIEI: 


“Albania - România 0-1 în grupa I-a preliminară a 
C.E. de fotbal. 

*Echipa României şi Aurelia Dobre - campioane mondiale 

la gimnastică, 


Amănunte în numărul viitor al ziarului, 


Ei 


za 
E 
i 
! 
| 
i 
PSR 
| 
s 


PAGINA 26 


Directorii dela cele trei 

branșe ale serviciului de 
spionaj din Israel au sărbă- 
torit pe James Jesus An- 
pa gleton, faimosul sef al ser- 
der viciului de contra spionaj 
La al CIA. 
E Pentru serviciile aduse 
Israelului, o pădure din a- 
propierea  lerusalimului a 
fost numită “Pădurea An- 
gleton”. 

Uml din foștii șefi ai 
agenției Mossad a declarat 
că Angleton a fost naşul 
serviciului de spionaj din 
Israel. 

Mulţi agenți dela Mossad 
au fost instruiți de către CIA. 


““Gulașul” din oala co- 
muniștilor unguri este pe 
terminate. Datoria ii a 
ajuns la $ 9.3 bilioane (cea 


prețurile bunurilor de con- 
sum s'au mărit și oamenii 
sunt forțați să mențină două 
$ servicii . Ca masură de 
sp îndreptare s'a hotărit strân- 
gerea curelei; o reducere 
a standardului de viață cu 
6-8 7, impunerea unei taxe 
de 20-60 % (prima taxă apli- 
re cată individului într'un re- 
gim comunist) și mărirea 


QUO VADIS AMERICA? 


Un hayatolislam cu halat 
şi turban, a atacat dela 
tribuna Organizaţiei 
Naţiunilor Unite din New 
York, Statele Unite ale 
Americii şi pe Președintele 
Reagan, în termeni pentru 
care cea mai civilizată 
gazdă, i-ar fi tras un picior 
în spate. Mustăciosul dic- 
tator al Nicaraguei, Daniel 
Ortega, a vorbit dela 
aceeași tribună, ca la 
mitingurile comuniste din 
Managua,  insultând atât 
țara gazdă cât și pe 
preşedintele. ei. Reacţia 
reprezentanților Statelor 
Unite la ONU a fost în am- 
bele cazuri, părăsirea sălii 
Adunării Generale a ONU. 
Mai mult, Ortega a par- 
ticipat la o serie de adunări 
aranjate de comuniști în 
orașul New York, păzit de 
poliția americană. 

Se cunosc bine cazurile și 
din Iran și din Nicaragua, 
unde au fost săvârșite 
odioase încălcări ale drep- 
turilor omului şi crime de 
genocid. Cum este posibil ca 
acești criminali con- 
temporani să folosească 
tribuna ONU-lui pentru 
propagandă anti-americană 
în special, iar lui Kurt 
Waldheim, Președintele 
ales al Austriei, fost 
Secretar General al ONU, 
cu sediul la New York să-i 
fie interzisă intrarea în 
Statele Unite? 


DIN GELE 
TREI COLŢURI 
ALE LUMII 


ia : 
Va: 


CS 


PĂDUREA SPIONULUI 


=e 


Nașul Mossad-ului: Angleton 


sti EXPERIMENTAT ÎN UNGARIA 


exportului pentru a se plăti 
datoriile externe. Ungaria 
a permis unele inițiative 
particulare ce au dus 


mau mers destul de departe 
ca să asigure o contimă 
creștere a economiei. Pla- 
nificarea centrală și multe 
alte principii-cheie din eco- 
nomia marxistă au rămas. 
Noul prim ministru Karoly 
Grosz încearcă acum să se 
apropie si mai mult deprin- 
cipiile economiei capita- 
liste. 


„putere de 


L 


PERSECUȚIA 


TIBETANILOR 


Se părea că odată cu 
reformele anunţate de 
China, vor fi restabilite și 
libertăţile religioase. Prin- 
tre acestea, cea mai im- 
portantă era acordarea 
libertăţii Tibetului, ţinut 
anexat brutal de China 
comunistă în 1950. Faptele 
au demonstrat contrariul. 
Cu prilejul celei de a 37-a 
aniversări a ocupării 
Tibetului, credincioșii lui 
Dalai Lama, au cerut 
eliberarea Tibetului, dar 
China comunistă a trimis 
trupele de represalii. In 
Lhasa, capitala Tibetului au 
urmat arestări, schingiuri 
și ucideri. Protestele lui 
Dalai Lama din exilul în 
care se află, au trecut fără 
nici un ecou în politica 
mondială. Comunistă, 
comunistă, dar China este o 
peste un miliard 
neni iar Tibetul u: 
biet ținut muntos, plin d 
mânăstiri budiste şi de 
călugări lamaişti...Si vorba 
lui Stalin - urmată și de 
capitaliști- ““Câte divizii are 
Dalai Lama?” Lumea 
modernă, anticomunistă în 
formă, este -prin ignorarea 


E i 


spiritualității- pe același 
plan ateistic cu ateii 
comunişti. 


Trei stațiuni de radio 
din Manila au fost închise 
din ordinul Presedintelui 
Corazon Aquino. ă din 
aceste posturi de radio 
transmiteau apeluri pentru 


suportul fostului președinte 
Ferdinand Marcos și o sta- 
țiune luase un interviu ulti- 
mului general ce a încercat 
să răstoarne guvernul. 
Oficialităţile declară că 


un. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


ÎNFRĂȚIREA ECONOMICĂ ÎNTRE STATELE UNITE SI CANADA 


In 1979, când guverna- 
torul Ronald Reagan candida 
pentru postul de Președinte 
al Statelor Unite, a propus 
si a promis că va încheia 
un “Acord Economic cu 
Canada”, pentru a creca cea 
mai mare piață liberă din 
Nordul continentului. 

După opt ani de tratative 
si după 100 de ani de alte 
încercări nereușite, s'a a- 
juns acum la încheierea is- 


toricului acord, pentru bene- 
ficiul comun al celor doua 
țări vecine. 

Ratificarea acordului de 
către Parlamentul Canadian 
si Congresul American, în- 
semnă: 

In timp de 10 ani nu va 
mai exista nici o barieră 
vamală între cele două țări. 
(Tratatul va intra în vigoare 
la 1 Ianuarie 1989, N.R.) 

Primul Ministru cana- 


dian Brian Mulroney arată că 
produsele canadiene vor pu- 
tea fi distribuite pe piața 
americană și că se vor crea 
350,000 de servicii noi în 
primii zece ani. 

Pasul următor pentru 
mărirea pieței nord ameri- 
cane va fi să includa si 
Mexico în acest proiect, In 
acest sens, deja au început 


să aibă loc tatonări secrete. 


INTERZICERE PENTRU COMUNIȘTI 


Senatul American a 
aprobat legea care interzice 
deplasarea diplomaților din 
țările comuniste pe o rază 
mai mare de 25 de mile de 
locul de muncă, fără 
aprobarea scrisă a Depar- 
tamentului de Stat. Pe 


Situația din GolfulPersie 
devine din ce în ce mai 
îngrijorătoare și poate duce 
la un conflict general. 

Miza e mare; Petrolul ! 

Iranul atacă vasele ce 
transportă petrolul din Irak 
si din țările care sunt prie- 
tene cu Irakul. Irakul atacă 
vasele cetransportă petrolul 
din Iran şi de asemenea in- 
stalațiile petrolifere din in- 
sula Kharg. 

Bagdadul este bombardat 
cu rachete. 

Trei șalupe de patrulare 
iraniene au tras cumitralie- 
ra întrun helicopter ameri- 
can ce observa traficul din 
golf. In ajutorul observato- 
rilor americani au so- 
sit imediat două helicoptere 
de luptă care au scufundat 
o șalupă și au imobilizat 
pe celelalte două. Sase Ira- 
nieni răniți au fost ridicați 
din mare (doi din ei au mu- 
rit mai târziu). Iranienii au 
fost repatriați,ei nefiind so- 
cotiți ca prizioneri de răz- 
boi. 

Irakul a atacat cu o ra- 


lângă personalul sovietic în 
număr de 2100 de salariați, 
legea afectează încă 2150 de 
“diplomaţi” din ţările cu 
regim comunist: Bulgaria, 
Cehoslovacia, Germania de 
Est, Ungaria, Polonia, 
România şi Cuba. Acţiunile 


INCIDENTE ÎN GOLF 


N > 
KUWEIT Kdarg Island 


chetă untanc petrolifer fran- 
cez ce se afla în portul 
iranian din insula Kharg; ca 
răspuns Iranienii au atacat 
cu o rachetă un tane ame- 
rican ce se afla în apele 
kuweitane, 

Americanii au reacționat 


de spionaj ale falșilor 
diplomaţi au alarmat până 
și pe cei mai naivi dintre 
politicienii americani. De 
acum, rămân printre noi 


doar agenţii informatori, 
răspândiţi prin toate 
comunitățile, 


prin bombardarea a trei 


sonde maritime de petrol. 


Rolul flotei americane e să 
apere în apele internaționale 
tancurile de petrol de sub 
protecția steagului ame- 
rican. 


NESIGURANTĂ ÎN FILIPINE ————————— 


guvernul este stăpân pe si- 
tuație, dar ca precauție, pa- 
latul ministerial este încon- 
jurat în ultima vreme de 
tancuri iar soldații stau la 
adăpostul sacilor de nisip. 


Se bănuiește că Col, Gre- 
gorio Honasaân, care a în- 
cercat lovitura din August, 
împreună cu Lt-col. Rey- 
naldo Cabauatan, care a în- 
cercat lovitura din Ianuarie, 


să-și unească forțele şi să 
încerce o nouă lovitură. 
Armata este nemulțumită 
că guvernul, după atâta timp 
negocieri n'a pus capăt for- 
țelor de guerilă comuniste. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Sentința în procesul Bar- 
bie, mai bine spus în 
primul proces, deoarece al 
doilea este în curs de 
pregătire, a fost dată. In 
unanimitate, juriul francez 
al anului 1987 l-a con- 
damnat pe fostul coman- 
dant al Gestapo-ului ger- 
man din Lyon-ulanilor 40 la 
închisoare pe viaţă, la plata 
- acâte 15 cenți fiecăreia din 
cele 62 grupări constituite 
parte civilă și la peste 
200.000 de dolari cheltuieli 
de judecată. Tinând seama 
de vârstă, de starea 
sănătăţii şi starea 
materială, dificil de spus 
câți ani va trăi Klaus Bar- 
bie în închisorile franceze, 
dar în mod cert, justiţia 
Franţei are puține șanse 
să recupereze măcar ceva 
din cheltuielile procesuale 
cuvenite. > 


Față de proces în sine, 
deoarece, practic, sentința 


PI când Barbiea fost predat de 

- Bolivieni Francezilor, au 
existat două mari atitudini, 
: i ntermediare. 


Uz 


„justiţia trebue făcută și 

“pentru a pedepsi și pentru a 
da un exemplu viitorului, 
regretau poate, pentru odată, 
abolirea pedepsei cu moar- 
tea in Republica Franceză. 
La 74 de ani, din care 44 
trecuți dela săvârşirea 
crimelor sale, Barbie însuși 
sa prezentat impasibil. Nu 
cinic, dar afișând o 
nevinovăție în care poate, 
În sinea sa de fost soldat 
ascultător de ordine, mai 
crede şi astăzi. Cum poate 

mai crede încă în ce a 
crezut, dovadă că atunci 
„ Când în închisorile franceze 

la văzut pe un gardian ce 
măsura peste 1,90 m.nu a 
găsit altceva de spus decât 
că la înălțimea sa ar fi 
Putut deveni un SS în garda 
„ Personală a Fiihrerului. 

„U sancțiune penală, se 
Ştie, trebue să fie punitivă, 
exemplară și educativă, mai 

ine spus reeducativă, 
„latură exclusă în cadrul 
E pedepsei capitale. Pe 

„Această linie, procesul Bar- 
Die urma să joace și rolul 
„Unui sever avertisment, 
„Pentru prezent şi viitor. Si- 

a atins oare acest ţel? 


La d 


Fără a fi erfectă, 

„ Îstiţia franceză sati con: 
4, rată una din cel mai 
ine din lume. Francezii o 
Critică, dar Francezi care să 

=0 critice nu sunt Francezi. 
pacă mai exista vreo 

„ Îndoială cu privire la 
 Yinovăţia lui Barbie, sen- 
tința ce a urmat fazei 

“Procesuale, a spulberat-o. 
„Apărarea lui Barbie a fost 
„abil Încredințată, în prin- 
 Sipal lui Vergâs acest 
at al diavolului cum i 

Spune,pe jumătate 
c, cu un trecut 
şi cunoscut pen- 


era cunoscută încă din 1983 


"iar alții, Tnvocine ideea că 


NOEMBRIE 1987 


PROCESUL BARBIE: 


—— Constantin MAREŞ— 


tru legăturile sale cu cer- 
curi stângiste și teroriste. 
Un alt avocat, de culoare 
neagră, era bun pentru a 
aminti Franţei trecutul său 
colonial, deci asupritor şi 
rasist. 


Nu sunt nici German, 
nici asiatic, nici Francez și 
nici negru. Incerc însă să 
privesc procesul Barbie ca 
Român, şi mai ales încerc 
să gândesc nu ca unul din 
exil, ci ca unul din cele 22 
milioane dela vatră. 

La 22 de ani, Barbie a in- 
trat voluntar în SS. Cam la 
această vârstă s'a intrat şi 
se intră în Securitatea 
Statului, în România comu- 
nizată (prefer termenul de 
**comunizată””, acțiune. fă- 
cută cu forța externă și 
internă, deoarece Românii 
prin natură și aspirații NU 
sunt comunisti). 

SS asigura paza şi ad- 
ministraţia lagărelor, având 
şi trupe militare propriu 
zise. Situaţie identică în ce 
privește MAI în RPR şi 
RSR - Barbie, și alții ca el, 


acționa foarte des în civil, 
"privilegiu. ce nu Are „un 
colonel de artilerie din 


București, dar îl are orice 
locotenent de securitate din 
orice orășel. Ofițerii SS 
erau membri ai Partidului 
Naţional-Socialist, cei de 
Securitate sunt membri ai 
Partidului Comunist, care 
își dă și ifose naţionale în 
ultimii ani. 

Barbie aplica tortura la 
modul tehnicii anilor 40 așa 
cum 'organele KGB şi 
securităţile statelor 
comuniste o fac cu ajutorul 
tehnicii moderne, dar în 
timp ce ofițerul SS o făcea 
pe teritoriul unui stat 
ocupat și chinuia cetățenii 
unui stat care s'a aflat în 
stare de război cu Germania 
(mai mult, Franţa a fost cea 
care declarase războiul Ger- 
maniei în 1939), exact în 
aceeași perioadă ofiţeri 
sovietici de NKWD îşi chi- 
miau propriii conaționali 
şi chiar de când Soljenițin 
a strigat întregii lumi 


adevărul, Occidentul 
preferă să treacă cu vederea 
crimele poliţiilor 
comuniste. 


La 1942, Barbie trimetea 
la moarte cetățeni francezi 
deoarece erau de origine 
evreiască, dar înainte cu 
doi ani, ofiţeri şi soldaţi 
sovietici de NKWD ucideau 
bestial alți militari, 
deoarece erau de origine 
poloneză, îi aruncau în gropi 
la Katyn pe primii soldaţi 
care luptaseră împotriva lui 
Hitler, iar când în 1943 le- 
au fost găsite cadavrele, 
Roosevelt şi Churchill și 
guvernele lor, s'au făcut 
complici la crimă, prin 
tăcere şi acoperire. Fără 
îndoială că o crimă nu 
justifică altă crimă, dar 
dacă Barbie poate fi arestat 
și judecat, de ce torționarii 
din statele comuniste 
trebuesc felicitaţi, plimbaţi, 


invitați şi 


i garnisiți cu 
cadouri și împrumuturi? 


Un deceniu după Barbie, 
organele de securitate 
românească organizau 
ororile dela Piteşti și dacă 
încerci să le redai unui Oc- 
cidental, ridică plictisit din 
umeri. Pol Pot şi-a lichidat 
o mare parte din propriii 
conaţionali şi nimeni nu-i 
pregătește un eșafod după 
modelul Niiremberg. 


Barbie masacra membrii 
Rezistenței franceze, în 
timp ce alţi Barbie, în 
slujba nu a hitlerismului, ci 
a stalinismului, masacrau 
sub diverse forme pe cei 
care departe de a fi luptat 
cu arma în mână, se făceau 
vinovați doar de crima de a 
nu fi fost suficient de con- 
formişti, sau nu se făceau 
vinovați de nimic. Barbie a 
trimis la deportare şi în 
final la moarte, copii evrei. 
In anii 50, securitatea 
română aresta copii ai 
foştilor demnitari și care 
luau drumul lagărelor, 
închisorilor şi muncii 
forțate. 
isca 
muri, scrii 
bie, acea lucidă conștiință 
europeană care a fost 
Raymond Aron, nu uita să 
adauge că astăzi știm că 
pornindu-se dela ideologii 
cu alte postulate, s'a ajuns 
la practici la fel de 
revoltătoare și că gulagul a 
fost o rezultantă a doctrinei 
ce se pretinde ca fiind 'cea 
mai umană. Hitler a pier: 
dut războiul târînd 
națiunea germană în cea 
mai mare catastrofă a 
istoriei sale, iar Franţa 
învinsă prin knock-out și 
capitulând în fața Ger- 
maniei în 1940, a fost 
declarată învingătoare la 
puncte în 1945, şi în aceste 
condiții a putut avea loc 
procesul Barbie în zilele 
noastre. 

Dar în România, ca şi în 
toate țările comuniste, alți 
Barbie își continuă nestân- 
jeniţi activitatea. Barbie-ii 
dela Canal și Piteşti, sunt 
sau generali sau cetățeni de 
vază cu pensii de merit. 


„ Desigur că din călăii dela 


Katyn mai trăiesc câţiva, 
mă îndoiesc însă că în tot 
circul său, Gorbaciov îi va 
extrăda Poloniei spre a fi 
judecaţi, dacă bineînţeles ar 
exista o instanță poloneză 
capabilă de așa cea. Mem: 
brii juriului din procesul 
Barbie au stat neclintiţi la 
datorie, dar câteva 
săptămâni înainte, într'un 
proces de teroriști actuali, 
nu de acum jumătate de 
secol, juriul s'a spulberat la 
primele amenințări 
telefonice cu represalii și a 
fost nevoie de modificarea 
retroactivă a legilor fran- 
ceze, spre a se judeca 
procesul fără juraţi. Fără ca 
Bolivia să-l fi expulzat pe 
Barbie, procesul acestuia 
nu ar fi putut avea loc în 
Franţa, dar orice Barbie din 


Cronica mat Ii Iă 
FIo 


PN 


UN PUNCT DE VEDERE ROMÂNESC 


KGB sau Securitate ar 
însoţi la Paris o delegație 
oficială dela Kremlin sau 
București, ar fi primit cu 
onoruri, așa cum ar fi fost 
cinstit și Barbie, de altfel, 
de către premierul francez 
sau englez la Munchen, 
dacă în Septembrie 1938 ar 
fi fost în garda lui Hitler, şi 
așa cum Churchill și 
Roosevelt i-au onorat pe 
toți, Barbie-ii ce-l. încon- 
jurau pe Stalin la Teheran 
și Yalta. 

Dacă noi Românii nu 
putem beneficia de dreptul 
de a ne judeca propriii 
Barbie-i, stim cel puțin un 
lucru. Fără colaboraționiștii 
francezi, activitatea lui Bar- 
bie la Lyon, nu ar fi pututa- 
vea loc. Când în aceiași ani, 
Hitler și anturajul său in- 
sistau vehement ca 
România să predea Ger- 
manilor pe Evreii români, 
la aceasta s'a opus şi 
Regele, şi Mareșalul și 
Patriarhul, într'o perioadă 
în care Marea Britaniei nu 
știa cum să ferece mai bine 
porțile Palestinei. Cât 


D e 


aspru într'o recentă carte 
de istoricul american David 
Wyman, ca fiind vinovată 
de lipsă de asistenţă față de 
un popor, cel evreu, în 
pericol. Erau bombardate 
cartiere civile în întreaga 
Europă, dar aviația anglo- 
americană nu a atacat 
niciodată căile ferate şi 
drumurile ce duceau spre 
lagărele de concentare și ex- 
terminare, de a căror 
existență şi Roosevelt şi 
Churchill știau în mod cert, 
încă din 1942. lar 
Suedezului  Wallenberg, 
care a reuşit să salveze 
câteva zeci de mii de Evrei 
în Ungaria, i-a fost rezer- 
vată de Sovietici soarta 
Gulag-ului, fără ca vreodată 
Occidentul să întreprindă 
ceva serios pentru salvarea 
lui. 

Condamnat pe viaţă pen: 
tru crimele sale, Barbie nu 
constituie nici un exemplu 
şi nici un avertisment pen- 
tru călăii securităţilor 
comuniste, care nu numai 
că rămân nepedpeșiți pen: 
tru crimele lor, dar au şi 
certitudinea că-şi vor 
păstra pe viață privilegiile, 
în aplauzele sau cel mult 
indiferența occidentală. 

De altfel, este suticient 
ca un torționar dela Aiud 
sau Jilava, ajuns în 
retragere cu gradul de 
general, să se însoare cu o 
cetățeancă română de 
origine germană, săsoaică 
sau svăboaică şi să emigreze 
în publica Federală a 
Germaniei, pentru a primi 
echivalentul pensiei de 
general, așa cum o primește 
un general german pen: 
sionar și care şi-a cucerit 
gradul în armatele NATO. 

Barbie îsi poate freca 
mâinile mulțumit. Cu sau 
fără el, stilul Barbie își are 
asigurată continuitatea. 


PAGINA 27 


Efemeride 


In numărul trecut al Cuvântului Românesc am 
prezentat cazul numărului mare de Români care 
vizitează România și impactul negativ al acestor vizite 
față de lupta exilului românesc. 

Un cititor ne semnalează un alt caz ce merită a fi 
adus la cunoștința Românilor și mai cu seamă la 
cunoștința lumii libere apusene. 

Este vorba de starea de înfometare la care a ajuns 
populația României. 

Cititorul ne informează că nu lipsa de produse 
alimentare a țării, este cauza acestei înfometări. Cu 
toată debandada din colhozurile reseriste, cu toată 
scăderea șeptelului dela sate, cu tot exodul țăranilor 
dela sat la oraș, ogoarele României mai produc 
suficient grâu și porumb pentru pâinea și mămăliga 
de toate zilele a Românului. 

Chiar vitele -atâtea câte au mai rămas- mai dau 
suficient lapte pentru a fi aprovizionate, cel puţin, 
creşele de copii şi spitalele şi mai rămâne pentru 
piață şi o cantitate suficientă pentru cei bolnavi și 
bătrâni care sunt obligați să urmeze un regim alimen- 
tar, dietetic. 

Dealurile cu livezi de pomi și regiunile viticole mai 
dau suficiente mere, pere, prune, piersici și struguri, 
ca să aibă şi Românul un fruct la masă, pepenii nu 
sunt aduși dela ecuator iar regiunile montane sunt 
pline de afine, smeură și alte plante cu care Românul 
îşi completa lipsa de fructe cultivate sau se doftoricea 
cu plante de munte. 

Delta Dunării, râurile și iazurile nu s'au mutat pe 
altă planetă ca să lipsească peştele; ceapa, ardeii, 
roşiile, cartofii, salata şi alte legume nu sunt produse 
de import, ele cresc din belșug la ele acasă, în 
România, dar Românul nu le vede nici ca piese de 
muzeu. 

De ce totuşi această lipsă totală de pe piața 
românească? 

Cititorul nostru vine cu un răspuns. 

Alarmat de câtă reclamă se face în Occident şi câtă 
marfă alimentară din România inundă piaţa - 
europeană în special- el ne reclamă că lipsa 
produselor alimentare de pe piața românească se 
datorește exportului excesiv de alimente, din 
România. 

Stirea nu este o noutate, dar cititorul nostru pune 
degetul pe rană: Cinismul lumii libere față de 
înfometarea din România. 

De câtva timp, presa occidentală dezvăluie starea 
Ceaușescu-Petrescu. 

Cine însă l-a ajutat pe acest cizmar, agramat și om 
de nimic să ajungă în postura de a fi idolatrizat de 
presa reseristă? . 

Cum se împacă, justa constatare a înfometării din 
România, cu masivele importuri de carne, băuturi, 
fructe, lactate și alte produse alimentare din România 
când se ştie foarte bine că Românii nu au ce mânca? 

Se zbat de mama focului cele mai multe publicații 
din exil să facă reclamă firmelor străine care livrează 
alimente în România...contra valută. Dar lon, Stan, 
Marin, Nicolae şi milioanele de ioni şi alți Români 
care nu au rude în străinătate ce să facă? Să crape de 
foame? 

Este plină lumea occidentală de Români plecați din 
țară. Mulţi din ei rămași după ce au venit în misiune, 
trimiși de comunisti. Toţi acestia trimit pachete cu 
alimente în țară. Ce concluzii morale pot trage Ro- 
mânii, când zbirii de ieri -comuniști- ajung în lumea 
liberă, unde în loc să fie ținuți la respect, ajung 
la situații materiale care le permit să-si ajute 
familiile -tot comuniste- să huzureze din veni- 
turi capitaliste? Există o sfidare mai mare? Copiii 
Românilor nu au haine pe ei nici ce încălța în picioare 
iar copiii comuniştilor sunt îmbrăcaţi în cizme din 
străinătate şi blugi marca “Lee” sau ''Jordache”. 

Fără suportul lumii libere, Ceaușescu și toată 
șleahta lui n'ar fi ajuns nimic. 

De douăzeci de ani, mijloacele de informare apusene 
aruncă cu praf în ochii cetățeanului apusean cu 
politica de “'independență” a lui Ceaușescu. 

De douăzeci de ani s'au cărat în România toate 
gioarsele apusene, achiziționate de oameni venali, 
prezentându-le ca “tehnică înaintată”, retrogradului 
președinte al resereului. 

De zece ani s'a dat şi probabil va continua să se dea 
resereului Clauza Națiunii cele mai favorizate, deşi 
atât organizaţiile româneşti din exil cât și am- 
basadorul Statelor Unite au cerut suspendarea acestei 
clauze, din care poporul român nu se alege cu nimic. 
Interesele unor comercianți necinstiți au fost însă 
mai mari și ponderea lor mai puternică în luarea 
deciziei, decât lacrimile Românilor flămânzi. 

Ce poate face exilul românesc în acest caz? 

Să denunțe toate firmele care cumpără produse 
alimentare -furate dela gura Românului. 

Nu este şi aceasta o încălcare a drepturilor omului 
cu consecință de genocid? 

Să se ceară tuturor ţărilor apusene, partenere 
comerciale ale României, să excludă de pe lista de im- 
Pet din Ronlale, produsele alimentare. 

se protesteze public, în faţa firmelor im- 
portă produse din România, pe piei să rd na 


importatorii şi consumatorii occidentali, că orice con. | 


sum de alimente din Romă te at de 
gura Românului. mir Sea i e turăe dala 


& TA teza 


E 
= 5 


i 


mânia, aruncând toată vina pe clamul | 


= =5 


PAGINA 28 


NOEMBRIE 1987 


CRONICA VREMII 


UN ARTICOL AL LUI ZBIGNIEW BRZEZINSKI 


——— lon BOIERU— 


““Washington Times” este 
umil dintre cele mai bune 
ziare americane, atât prin 
componentul de informații 
naționale și internaționale, 
cât și prin varietatea de 
comentarii în articolele de 
fond pe care o prezintă citi- 
torilor. In articolele de fond 
se pot intercepta destul de 
des, contradicții față de linia 
generală a cotidianului (ca si 
la Cuvântul Românesc) dar 


ziarul si-a definit o poziție. 


idelogică clară, anti-comu- 
nistă şi de apărare a valo- 
rilor tradiționale, pe care 
mu 0 pot vicia colaborările 
ce aduc unele contradicții 
( ca şi la Cuvântul Romă- 
nesc, pentrucă asa se dez- 


rice, și prin măsurile noas- 
tre politice, să căutăm să 
infuzăm în ele o direcție 
constructivă”?. 

Acestea sunt punctele 
principale, care reprezintă 
un interes si pentru Româ- 
nia. Nu intrăm în substanța 
celorlalte părți din comuni- 
carea sa, cel puțin în în- 
semnările acestea. 


UN ADEVARAT SCANDAL 

Vederile lui Brzezinski 
apar în fața celor ce cunosc 
stările de lucruri din Răsă- 
ritul Europei ca un adevărat 
scandal, cel puțin teoretic, 
intelectual. Nelinistea de 
care vorbește el, a apărut 


cidentul m a contribuit cu 
nimic, absolut nimic, la 
această rezistență miracu- 
loasă a națiunilor. Ba, dim- 
potrivă, însuși Occidentul 
s'a amăgit cu farmecele apa- 
rente și false ale marxis- 
mului, care a pătruns mai cu 
deosebire în straturile asa 
zisei intelectualități ( Inclu- 
siv presa, radio si televi- 
ziunea). 

Deci, ““neliniștea poli- 
tică”, de care vorbește Br- 
zezinski nu este un fenomen 
recent, pe planul realității 
istorice, ci o stare de lu- 
cruri veche, care a fost 
creată de miopia occiden- 


la. 
CONCEPTUL 


caracter deosebit. Ei au 
apărat valorile creștine ale 
Europei, pe linia catolică si 
au oferit popoarelor slave 
modelul de europenizare. 

(9) Mitteleuropa este 
imposibilă astăzi,când peste 
tot bat vânturile unor con- 
federații mai largi, înteme- 
iate pe factori reali, geo- 
politici, mu pe simple 
atracții sentimentale. InUn- 
garia, există o puternică re- 
crudescență revizionistă, de 
caracter imperialist si 
agresiv, față de popoarele 
vecine, bazat pe utopia unei 
superiorități ilegitime. Ori, 
Europa de azi nu mai este 
călăuzită de ideea de forță a 


CUVANTUL ROMÂNESC: 


NOTE SI COMENTARII 


SĂRACĂ 
TARĂ 
BOGATĂ 


Citim într'o revistă din exil: “Comunistii nu sunt 
nația, m sunt românitatea, ci o altă nație, altă lume, 
o altă civilizație, al cărei epicentru este la Moscova”, 

De 12 ani, de când apare ziarul nostru, ne-am 
străduit să afirmăm acest adevăr, că anume, 
comuniștii adevărați din România de astăzi, au 
încetat de mai a fi Români, servind interesele 
muscălești, pe care le pun mai presus de interesele 
patriei lor de obârşie. 

Nu, sincer vorbind, nu avem nimic împotriva lui 
Nicolae Ceuşescu. EI, își servește fidel “'stăpânul'” 
dela Moscova, fără de care, prezența lui la conducerea 
României este absolut de neînchipuit. Dar aici este 


voltă spiritul autentic alunei ein ag iei ielaeala MITTELEUROP A a bitmap, puii buba. Acest imbecil, a reușit să ducă de nas ani și ani j 

democrații reale). tot în Europa, si cea ră- Aşa cum îl prezintă gurii nu s'au simțit atrași la rând, Statele Unite ale Americii, pentru a obține î 
In mimărul din 29 Sept. —săriteană și cea vestică. Brzezinsii este și ilogic și spre Austrieci. Intre cele dreptul de a zi privilegiata '--A indus în eroare, | Să 

1987, în fascicola de “Co- Rusia Sovietică a apărut la lipsit de orice "fundament două popoare, în trecut, a atât pe Președintele țării noastre adoptive, cât și Și 


mentarii””, se publică frag- 
miente dintr'o comunicare a 
lui Zbigniew Brzezinski, fost 
sfetnic pentru Securitatea 
Naţională în administrația 
lui Carter. Aceste fragmente 
din comunicarea lui Brze- 
zinski prezintă un deosebit 
interes pentru cei ce se 
preocupă cu problemele din 
Răsăritul Europei. 


OPINIILE LUI BRZEZINSKI 


nice”!, la doua nivele. Peste 
tot există “neliniște politi- 
că” si conceptul vechi de 
““Mitteleuropa”” apare ca un 
fel de renaștere în mintea 
Cehilor, Ungurilor și Polo- 
nezilor, care se simt “*mai 
aproape de tipul austriac, 
german, ori... de Francezi, 
decât de vecinii lor din Ră- 
sărit”, 

“In Răsăritul Europei, 
comunismul este deja sfârsit 
ca ideologie si ca forță sti- 
mulatoare”?. Venitul per ca- 
pita este mic, dezvoltarea 
economică redusă și produe- 
tivitatea mult înapoiată față 
de Vest. ''Ceea ce vedem 
în Răsăritul Europei este un 
proces organic, avansat, de 
respingere de către culturile 
şi societățile din Estul eu- 
ropean a unui sistem si a 
unei ideologii transplantate 
în mod artificial în țările 
lor după cel de al doilea 
război mondia!”. 

Ce este de făcut, înacest 
moment ? 

““Noi, Occidentul plura- 
list, trebue să acceptăm rea- 
litatea schimbărilor isto- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


: In Europa se produc la 


THE ROMANIAN VOICE 


Piatacţia și administrația: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 


porțile Europei şi a fost 
lăsată să pătrundă în cita- 
dela ei prin bunăvoință na- 
ivitate, ignoranță sialte stu- 
pide acțiuni calificate prin 
adjective neplăcute. La fi- 
nele războiului ultim, toate 
țările Europei erau în pani- 
că, faţă de perspectiva bol- 
sevizarii sale. Si, de atunci 
până astăzi, ““neliniștea”? 
popoarelor mu s'a potolit. 
Culturile ci 


acomodat niciodata cu ideo- 
logia marxismului, adusă de 
armatele sovietice. Din cau- 
za lipsei unor punți de re- 
conciliere, popoarele răsă- 
ritene au trăit într'o per- 
manentă tensiune,  într?o 
continuă “spaimă istorică”. 
Fără ajutor din afară, dela 
cei ce au avut, dimpotrivă, 
generozitatea să ofere Mos- 
covei bolșevice mai mult 
decât pretenţiile ei, popoa- 
rele din Estul european au 
început să lupte cu resur- 
sele lor proprii împotriva 
colosului sovietic. Si înfelul 
acesta, În zona aceea a do- 
minat o neîntreruptă ''neli- 
niște”, _politică, socială, 
spirituală, ideologică, etc. 
Sistemul sovietic a fostres- 
pins -dela bun început- de 
către popoarele intrate prin 
abuz şi violență în sfera 
sovietică. 

Ideologia sovietică , 
marxistă, este falimentară 
în acea parte a lumii, din 
cauza  rezistențelor națio- 
nale, (cu tot complexul de 
factori ce intră în compo- 
nenta naționalismului). Oc- 


_„Societațiie gin 


istoric. Niciodată, Polonia 
si Cehoslovacia nu au intrat 
în sfera conceptului de Mit- 
teleuropa, așa cum a fost 
acesta construit înainte de 
primul război mondial. Cehii 
au fost inclusi în imperiul 
habsburgic prinforța împre- 
jurărilor. Ungurii au fost 
un factor agresiv și fără 
tangențe structurale cu spi- 
ritul european. Când nu au 


putut pătrunde în 


ca să poată beneficia de un 
statut cu tentă europeană. 

Ceea ce uită, cu toată 
neglijența, Brzezinski, este 
poziția geo-politică a Româ- 
niei. România, atât pe di- 
mensiunea istorică, cât sipe 
cea spirituală, etnică, ideo- 
logică și culturală este o 
țară prin excelență europea- 
nă 


Prin origina latină, prin 
limbă, prin cultură și prin 
conștiința istorică, neamul 
românesc a fost zidul de apă- 
rare al Europei la margi- 
nile răsăritene. El nu are 
nevoie să se simtă astăzi 
“*'mai aproape de tipul aus- 
triac, german sau francez”, 
cum afirmă Brzezinski des- 
pre Cehi, Polonezi și Unguri. 

Neamul românesc nu și-a 
pierdut niciodată esența eu- 
ropeană; el a clădit bariera 
de Răsărit a Europei și a 
apărat toate valorile aces- 
teia, în fața năvălirilor ve- 
nite din fundul Asiei tumul- 
tuoase. Este adevărat că în 
Nordul României şi Polone- 
zii au avut aceeasi misiune 
ca si Românii, dar cu un 


CUPON DE ABONAMENT 


existat o permanentă compe- 
tiție și tensiune politică, 
cauză care a și dus, printre 
altele, la desmembrarea im- 
periului Austro-Ungar. 


PUNCT FINAL 
Este un element de con- 
firmare a pozițiilor luate, 
în cursul anilor, de către e- 


xilul românesc, în tot ce spu- 


ne -ca ge tate- 


Europa, + 


Estul european si ideologia 
marxistă.  Marxismul este 
falimentar, pentrucă, într'un 
fel, s'a epuizat în experiențe 
care mau fructificat. Dar, 
pe de altă parte, atitudinea 
lui Brzezinski este sursă de 
îngrijorări, pentru cei din 
exilul popoarelor de după 
cortina de fier. Ea este 
simptomul neînțelegerii pe 
care factorii responsabili 
politici o arată față de rea- 
litățile geo-politice din Ră- 
săritul Europei şi față de 
ideologia sovietică. O «di- 
recție constructivă” trebuia 
“* infuzată” în “măsurile 
politice”? ale Occidentului de 
multă vreme, căci “treali- 
tățile istorice” din Răsăritul 
Europei dictau acest lucru, 
în mod imperativ, chiar când 
Brzezinski era sfetnicul 
principal al presedintelui 
Carter. De ce mua făcut-o 
atunci? In orice caz, na- 
țiunile din Estul european 
vor continua lupta lor pentru 
eliberare de sub jugul mos- 
covit, prin mijloacele lor 
proprii și, în felul acesta, 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LL mov 


NUMELE DE FAMILIE..... 


[5] REÎNNOIRE 


o mnnenananeeneennenneensnene eat ana aneannnsnne nea tecapaneananaeearae 


PRENUMELE <.aneeneceeeeereeeeeaneaceeeeenanaaze emana eee e es asa CA 


"ORAȘUL ; 


+ STATUL/PROYINCIA..... 


întâmpină aceleaşi asupriri şi același tratament 


vor ajuta si pe Occidentali. 


Camera Deputaţilor și Senatul american, care, pe 
nedrept, i-au confirmat ceea ce el dorea să câștige. 
Râd până și curcile de această “patalama”” servită pe 
nespusă masă. Dar, ce anume poţi cere, unor senatori 
sau deputaţi americani ce n'au habar de adevărata 


situație din România de astăzi. Se discută, atât în 


Camera Deputaţilor cât și în Senat, drepturile 
Maghiarilor din Transilvania. Se uită însă că, 
Românii get-beget, în România lui Nicolae Ceauşescu, - 
inuman din partea autori o 


„Nu COI pâgic rca 
șleahtă de nebuni 


oare o 


CO muniste. 


34 


nici apă?...De ce?... 


De ce anume au fost dărâmate cele mai multe At 


monumente de artă din Bucureşti; biserici cu un 
trecut isotric, mânăstiri, spitale şi alte clădiri ce 
aveau ceva de spus asupra trecutului glorios al 
României de altă dată? Vă spunem noi de ce: ca să se 
şteargă orice urmă din trecutul glorios al patriei 
noastre de baștină, așa ca să rămână drept ''elăditor 
al unei Românii noi”, nimeni altul, decât el însuşi, 
Nicolae Ceaușescu. 

Această ambiţie personală de a intra în istorie, n'o 
putem înţelege nici în ruptul capului. Căci, una este 
să “'clădeşti”' ceva nou, așa ca patria să-ți fie 
recunoscătoare; și alta este să dărâmi vestigiile ei de 
artă, ce nu mai pot fi înlocuite, niciodată. Dar, ce poți 
aştepta din partea unui nebun ce este determinat să- 
și ducă la îndeplinire planurile lui drăcești de a ter- 
mina, odată și pentru totdeauna, cu trecutul și a 
deschide '*o epocă nouă” în istoria amăritului şi 
greu încercatului nostru neam. 

Aflăm însă că, la ora actuală, sunt amenințate cu 


dărâmarea până și străbunele clădiri din Târgoviște, | 


ceea ce este absolut inadmisibil. 
Târgoviștea a însemnat pentru neamul nostru, o 
punte de netrecut pentru dușmanii creştinătăţii 


noastre: Musulmanii! De poarta ei s'au izbit şi au : 


căzut, toți dusmanii noștri. Pe apele sale,a visat când- 
va, Grigore Alexandrescu, scriind unul dintre cele 
mai frumoase elogii aduse acestor plaiuri. 

De ce deci, s'a permis unui nebun de legat la gard, 
o asemenea crimă? De ce n'a protestat zisa “Biserică 
Mamă”, împotriva acestor nelegiuiri? De ce, iarăşi, 
n'a avut nici un cuvânt de protest Comisia de prezer- 
vare a monumentelor istorice?... > 

A fost oare necesar ca noi, Românii de peste hotare, 
să ieşim pe ulițe, şi să manifestăm pentru aceste 
drepturi sacro-sancte ale României? 

Sincer, nu o credem. Dar, atâta timp cât la con: 


ducerea României de astăzi, se află un asemenea 


nebun, am crezut şi credem că-i necesar ca cineva să: 
şi spună cuvântul pe această temă. De aceea am ieşit 
pe stradă și am manifestat la 15 Mai 1987, la 
Washington. Si asta, nu din ura pe care o puri i 
regimului comunist din România, ci pentru dragoste 

ce o purtăm ţării noastre de baștină, ale cărei 


monumente și vestigii istorice din trecut, sunt A 
amenințate a dispare, sub buldozerele comuniste. i Bă 

Săracă țară bogată, blagoslovită de Dumnezeu, cu | 
atâtea vestigii de artă de neintrecut în lume, pe ce 
mână dușmană ai ajuns? 


LSV £ PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


TELEPHONE: $30 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 
(410) 3871854 $25 PENTRU EUROPA ŞI INSTITUŢII 
$20 CELELALTE CONTINENTE 


Nicolae NOVAC