Cuvantul Romanesc anul 13, nr. 151, noiembrie 1988

ECUMENICITATE NATIONALĂ 


—lon HALMAGHI— 


este o altă demmirea festivalului mon- 
dial românesc dela Cleveland. A fost o 
strângere românească, din cele mai im: 
presionante, ca în vremurile de altădată, 
din momentele cruciale ale fiinţării 
românești. Cu episcopii și cu crucea'n 
frunte, cu rugăciuni, cu pomeniri de 
strămoşi și cimitire naționale, cu 
binecuvântări și cu îndemnuri arhiereşti, 
şi, cu împărtăşirea laolaltă a bucuriei de a 
fi Român şi de a purta in desagi și în 
inimi simțirile omeniei ţăranului român. 

Au venit ortodocşii, uniţii și baptiştii 
cu legea creştină. Au venit grupările și 
formațiunile cele mai diverse de orientare 
politică, socială şi ideologică, în spiritul 
unităţii, ca să amintească, cu dreaptă și 


bună cinstire, pe acei care au făurit 
România Mare din 1918, și cu dorinţa de a 
se integra, sub porunca unirii, în dreapta 
ridicare de luptă pentru drepturile de 
existență naţională, de independenţă, 
libertate și suveranitate ale poporului 
român. A fost entuziasm, mândrie și 
dragoste. Acesta a fost festivalul dela 
Cleveland: revărsare bogată de iubire, de 
cântece, de rugăciuni și de mare 
frăţietate, fără nici cea mai mică urmă de 
limitare, constrângere sau direcționare de 
conștiință. 

Festivalul dela Cleveland a fost o 
demonstraţie de forță națională, în lumea 
liberă, de apropiere sufletească, de cucer- 
nicie faţă de trecutul românesc și de 


- adăpare din 


respect al tuturor drepturilor umane. O 
adevărată ecumenicitatea naţională și de 
autentică democrație românească. 
Singura lege a fost legea nescrisă a 
omeniei noastre, adusă din Carpaţii 
mioritici, grăită în limbă românească. A 
fost măreț şi întremător. Conștiinţa 
românească a fost vie, solidă, dinamică şi 


încărcată de simţțire, cuget și vrere 
românească.  Baptiștii au  propovăduit 
întoarcerea la Biblie, reprezentanţii 


formațiunilor politice au promovat ideea 
de unire, episcopul ortodox și cel unit au 
dat binecuvântarea lor blajină și 
luminoasă şi au îndemnat la o continuă 
izvoarele bogățiilor de 
credință, gând și faptă românească și la 


valorificarea lor în lumea liberă. 


Episcopul Nathaniel, acest vajnic 
apărător, şi singurul, al unei ortodoxii 
adevărate, a reafirmat deviza superbă alui 
Kogălniceanu: Noi avem numai pe Dum- 
nezeu şi sabia noastră. lar, Episcopul 
Puşcaş a pomenit pe martirii și strălucita 
Biserică a Blajului și, ca cel care 
întrupează salvarea acestei Biserici a 
strigat: Deşteaptă-te Române! 


Sub semnul Unirii din 1918 și al celei 
dela festival, Românii din strângerea din 
Cleveland, au câștigat o mare biruință 
românească și creştină, din care au drep- 
tul să cuminece şi acei care nu au putut 


ISSN 
0705-8965 : E A 


participa, dar au sufletul şi cugetul curat. 


THE ROMANIAN VOICE 


Pretul unui abonamet anual 
25$/50DM 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER_IN THE FREE WORLD 


EDITOR: GEORGE BĂLASU, 


ANUL 13 Nr. 151 -NOEMBRIE 1988- 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


> CIRCULATIE IN Al 


PARADOXURI 


DE-ALE TIMPULUI 
Eugen BÂRSAN 


Secolul al XX-lea e secolul paradoxurilor. 

Incepând dela foarte prezenta actualitate, spre 
înapoi, ne oprim la paradoxul care ilustrează un 
aspect, de neînchipuit, din soarta românească de sub 
zodie comunistă. 

E un paradox să vezi oameni fugind dintr'o țară cu 
regim comunist în o alta dominată tot de comunism. 
Este ceea ce, din păcate şi mai nou, se întâmplă cu 
unii Români care, împinși de disperarea la care i-a 
adus urgia roșie comunistă din țara lor, caută un 
refugiu - de tranzit - în Ungaria. lar, după in- 
formaţiile primite dela acești români, odată ajunşi 
aici, ei s'au bucurat, cel puțin pentru timpul care în 
chip obișnuit se acordă unui musafir neașteptat, de o 
primire binevoitoare și înțelegătoare atât din partea 
cetățenilor cât și a autorităților care le-au sărit în 
ajutor, cu sprijinul cerut de urgentele necesități de 
fiecare zi. 0 asemenea situaţie ne pune în faţa ochilor 
o altă înfățișare-paradox: Românii refugiaţi în 
Ungaria au găsit acolo, chiar dacă numai temporar, 
un tratament mai uman decât în propria lor țară. 
Dar, cu toate acestea considerând că bunăvoința și 
răbdarea ungurească faţă de musafirii neașteptați ș si 
nedoriți scad pe zi ce trece, refugiații români din 
Ungaria sunt extrem de îngrijorați asupra viitorului 
lor. De un azil politic în Ungaria neputând fi vorba, 
preocuparea lor este: cum să iasă de acolo și să 
găsească șansele de emigrare în lumea liberă. Ei 
trimit mesagii SOS în această privință. 

Desigur ni s'ar putea atrage atenţia că, de ani și 
ani de zile, Românii se refugiază și în lugoslavia, care 
în fapt, este tot o țară de regim comunist. Lăsând la o 
parte faptul că, comunismul de aici este mai tolerant 
decât cel din alte părți, trebue să remarcăm că, pen- 
tru Români, din multe puncte de vedere, Ungaria nu-i 
Iugoslavia. Pentru ei, Ungaria nu este numai o țară 
cu regim comunist, ca şi România, ci și o ţară care a 
ținut Transilvania românească sub ocupaţia ei timp 
de o mie de ani, şi care ţine și azi viu antagonismul 
istoric dintre Unguri și Români, printr'o zgomotoasă 
bătălie propagandistică de anulare a Tratatului dela 
Trianon și de reanexare a Transilvaniei. lată, deci, de 
ce, considerând şi acest lucru, nu putem evita a vedea 
în faptul disperat de refugiu al unor Români în 
Ungaria, un straniu și dublu paradox: cel al 
refugiului dintr'o țară comunistă în alta și cel al 

Continuare in pag. 3 


= 
= 
= 
ă 
= 
E 
a 
= 
= 
E 
3 


FARA CANADEI. AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA, BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA. ISRAEL. ITALIA. OLANDA. ROMANIA. SPANIA. S.U.A.. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA, NOUA ZELANDA 


III IULIU IUL ULUI 


=] 
EI I ITTII 


-LIBERTATEA NEAMULUI- 


— Gheorghe RĂDULESCU— 


Prin credință, prin forță 
sufletească și încredere 
deplină în lupta dreaptă 
pentru libertate s'a ajuns 
întotdeauna la unitatea 
națională a popoarelor. 
Acest crez i-a ajutat pe 
Italieni şi Germani să-și 
făurească unitatea lor 
națională, aceeași dorință 
arzătoare, același sentiment 
de jertfă i-au făcut pe 
Români în diferite perioade 
ale istoriei și până în 1918 
să-și dobândească unitatea 
naţiunii lor. 

Astăzi acest deziderat de 
libertate al poporului 
român este mai actual şi 
mai impunător ca oricând 

Privirile disperate şi 
desfigurate ale Românilor 
din țara noastră năpăstuită 
și însângerată de forţele 
draconice comuniste de 
distrugere și moarte, sunt 
aţintite spre fraţii lor din 
lumea liberă dela care 
aşteaptă să Ii se întindă o 
mână frăţească pentru 
salvarea neamului și a țării. 
MOMENTUL ACESTA A 
SOSIT și sperăm că prin 
credința noastră puternică, 
prin încrederea de ne- 
zdruncinat în unitatea 
fraților de aici împreună cu 
acei din țară să ne putem 
elibera neamul și pământul 
nostru românesc, In aceste 
zile de grea cumpănă, când 
fiinţa noastră naţională 
este amenințată cu 
distrugerea, când neamul 


nostru este amenințat să-şi 
piardă identitatea, suntem 
cu toții datori să ne apăram 
existența cu orice risc și 
sacrificiu. 

Festivalul românesc dela 
Cleveland din 30 Sep- 
tembrie - 2 Octombrie 1988 
simbolizează unirea tuturor 
provinciilor româneşti la 
patria mamă, de sub 
stăpânire străină, unire 
înfăptuită în 1918, formând 
astfel România Mare aşa 
cum ne-au lăsat'o străbunii 
noștri. 

Festivalul românesc ce 
înscrie cei 70 de ani dela 
unirea din 1918 a României 
Mari în hotarele ei legitime 
naționale și etnice a fost 
continuat cu a doua sesiune 
a Congresului Mondial Ro- 
mânesc pentru unitatea na- 

ională, purându-se astiel 

za de unire și luptă a Ro- 
mânilor exilați în lumea li- 
beră şi pentru ajutorarea şi 
salvarea fraților în sufe- 
rință din țara noastră de 
origine. Nu trebue să uităm 
că asemenea momente 
cruciale Românii le-au mai 
trăit în istoria lor 
zbuciumată și de luptă con: 
tinuă pentru libertatea, 
unirea și îndependenţa 
națională. Este suficient să 
amintim de anii din 
preajma Unirii din 1859 a 
Moldovei cu Tara 
Românească, când Românii 
exilați din timpul revoluţiei 
din 1848, în Franța au in: 


„dispune 


fluenţat puternic prin 
propaganda lor unionistă 
cercuri importante de in- 
telectuali francezi ca: Jules 
Michelet şi Edgar Quinet, 
amândoi profesori la 
Collăge de France, primul 
fiind prieten cu C.A. 
Rosetti, iar cel cel de al 
doilea fiind căsătorit cu 
fiica învățatului moldovean 
Gheorghe Asachi. Apoi și 
alții care prin scrierile lor 
cu caracter istoric, politic, 
geografic şi economic au 
făcut cunoscut opiniei 
publice franceze situația 
României din acel timp, 
adică dorința imperioasă 
care se impunea atunci prin 
Unirea Principatelor. 
Astfel Paul Bataillard 
scrie lucrarea “'Les Prin: 
cipautâs Danubiennes”, 
Elias Regnault vine cu 
studiul '“Historie politique 
et sociale des Principautâs 
Danubiennes”, şi Thibault- 
Lefevre cu lucrarea ''Les 
finances de la Valachie”. Si 
astăzi când poporul român 
suportă cea mai cumplită 
tragedie din istoria sa avem 
personalități politice şi in: 
telectuale devotate cauzei 
româneşti, ca fostul am: 
„basador al Statelor-Unite la 
București, profesorul 
universitar David B. Fun: 
derburk împreună cu soția 


„ba Betty, care cu tot curajul 


și perspicacitatea de care 
în privința 
situației românești luptă 


“alături 


de noi pentru 
eliberarea României de sub 
comunism, nelipsit dela 
manifestaţiile româneşti. 
David B. Funderburk şi 
soția sa Betty iau parte ac- 
tivă alături de noi în 
discuţiile şi acțiunile 
noastre pe care le întreprin- 
dem. Prezența sa este sem- 
nalată şi relevată la toate 
întrunirile româneşti, cum 
a fost şi aceasta din timpul 
festivalului românesc dela 
Cleveland. 

Prezența în cadrul 
festivalului românesc a 
Episcopului ortodox 
Nathaniel Popp şi a 
Episcopului greco-catolic 
român Fasile Puşcaş, 
cuvântările Prea Sfinţiilor 
lor pline de miez şi har au 
dovedit încă odată că lupta 
românească pentru unire şi 
libertate nu poate fi 
încununată de succes fără 
credință, fără cruce, sem: 
nul invincibil lăsat de eter- 
nitate, pentru ocrotirea și 
izbândirea înaltelor idealuri 
umane. 

Locul de întâlnire a fost 
la Biserica gazdă Sfânta 
Maria din Cleveland, un 


adevărat  momment de 
artă și locaş de 
închinăciune, unde 


păstorește preotul Grabow- 
ski,  "amintindu-ne de 
bisericile noastre din 
Maramureş, locașuri sfinte, 
care astăzi în România 


e în pog. 3 


PAGINA 2 NOEMBRIE 1988 CUVANTUL ROMANEse 


editorial 


ÎNSEMNĂRI 
DUPĂ FESTIVAL 


Deși mu s'a scurs timpul necesar pentru a face o 
evaluare a Festivalului Mondial Românesc dela 
Cleveland, considerăm că este indicat să punem în 
lumină câteva note caracteristice. 

Incă înainte de festival, s'au angajat în 
comunitățile românești mai multe discuţii, care au 
devenit apoi dezbateri dinamice şi, acestea, la rândul 
lor au creat un climat de fermentație, de efervescenţă. 
Peste tot, la parohii, la convenţii, în formațiunile 
politice sau în cercuri restrânse și prin corespondențe 
particulare, s'a discutat despre festival. 

Noi aici, la ziarul nostru, am privit cu mare sim- 
patie aceste întâmplări, căci prin tensiunea lor au dat 
o frumoasă și colorată viață adunărilor românești. 
Cultură şi creaţie nu se poate concepe decât prin ten- 
siune sufletească, frământare de conștiință şi 
preocupare permanentă cu ideile, curentele de gândire 
şi manifestările grupurilor, a afirmat la unul din 
seminariile festivalului, un vorbitor. 

Prin acest climat de frământări şi viociune s'a 
definit mai limpede conștiința națională, românească 
din lumea liberă. 

Festivalul a fost expresia acestei conștiințe 
naţionale, care a depășit toate adversităţile, reale sau 
imaginare. Festivalul a închegat în manifestările lui o 
unitate sufletească de înaltă și superbă simţire și 
înfăpturie. 

Această unitate sufletească s'a realizat într'o at- 
mosferă de adevărată libertate, căci fiecare și-a adus 
obolul său spiritual, fără impuneri, limite sau 
ostilitate. Nici nu se putea altfel, căci festivalul a 
stat sub semnul Unirii din 1918. Si cei ce au venit la 
festival au venit cu decenţă, dragoste și omenie. Cu 
spirit de cucernicie si cu dărnicie, nu cu îngâmfare sau 
pretenţii, cu calcule dosnice sau false mironosiri. 

Festivalul a fost o întâlnire curată, de inimi și 
conştiinţe. De pioșenie creştină şi cântece 
întremătoare, populare și patriotice. 

In cuprinsul festivalului, toți cei prezenţi au slujit 
ideea de unire. Episcopul Nathaniel a arătat legăturile 
profunde pe care le are personal cu valorile românești 
şi cum a biruit ideia de unire în trecutul naţional. 
Episcopul Vasile Puşcaş a zguduit conștiințele vor- 
bind despre cutremurătorul genocid din România și a 
îndemnat la așezarea în ordine de bătaie, pentru 
apărarea fiinţei naționale. Prezenţa celor doi episcopi 
și ocrotirea lor a întărit conștiințele româneşti și a 
exaltat inimile luptătoare. 

Momentul istoric a fost semnificativ și crucial pen- 
tru exilul românesc. Avem toate semnele că va da 
roade bune în viitor, căci sentimentele româneşti 
mu au dispărut. Există încă multe, foarte multe 
forțe şi potenţe româneşti în lumea liberă pe care 
““marginalii” regimului comunist din țară nu le pot 
diminua, cu toate ridicolele lor manifestări și in- 
filtraţii. d. 

Numai cei ce au aderență și sunt integrați realității 
naţionale își găsesc liniștea și curajul, pentru a se 
orienta în lumea de azi, şi a identifica esenţele 
românismului. Aceștia nu au nevoie de sfaturi pentru 
a se înfrăți cu cei din ramura lor națională, nu au 
nevoie de forme și semnături, pentru a se 
înregimenta. șuvoiului național. Există o chemare de 
departe din trecut, şi o chemare către seninuri înalte 
de viitor, la care răspund cei ce simt, cred, gândesc și 
vor să făptuiască românește. Este geniul național 
acela care îi călăuzește şi le luminează viaţa și 
conștiința. 

Aceasta a fost tăria Festivalului Mondial Românesc 
dela Celveland, unde s'a afirmat puternic adevăratul 
spirit național, eliberat din cătușele oricărei limitări, 
opreliști şi înlănțuiri. Sufletul național nu poate fi în- 
lănțuit de nimeni și de nimic. 


George BĂLAŞU 


Personal."! 


-Din Europa ţi alte Continente, prin **Mandat Poștal” sau **Cec Inter- 
r 


național” pe adresa ziarului: 


MANIFESTAȚIA DELA PARIS, DIN 14.09. 8g 


—Dan GRIGORESCU-PARIS— 


Din nou adunați în faţa 
acestei clădiri, devenită sin- 
sitră: Ambasada R.S.R. din 
Paris. Motivul 
manifestaţiei de ieri, Mier- 
curi 14 Septembrie, e redat 
clar în manifestul răspândit 
în zilele precedente lată 
textul adresat Francezilor: 

“Francezi! Se comite o 
nouă crimă în România: 
regimul comunist al lui 
Ceauşescu: a început 
distrugerea a şapte mii de 
sate. 

Istoricul Jules Michelet 
vorbea de *'miracolul 
român”?: poporul român, 
popor latin, a supravieţuit 
de două mii de ani 
teribilelor furtuni ale 
istoriei. Acest miracol de 
rezistență și supraviețuire 
a fost posibil datorită 
ţăranului blând și mun: 
citor. Comuniștii i-au luat 
pământul și l-au redus la 
mizerie. Așa zisa “pensie 
lunară”! a unui țăran 
român care a lucrat timp de 
o viață întrun colhoz este 
mai mică decât cea pe care 
o primește, pentru o 
singură zi, un Francez în 
vârstă de 65 de ani, care n'a 
muncit niciodată! 

Francezi! Facem apel la 
înțelegerea și generozitatea 


binevoiți a participa la 
Manifestaţia de protest care 
va avea loc Miercuri 14 
Septembrie (Ziua Crucii, la 
Români), la ora 18, în faţa 
Ambasadei române din 
Franța. Să nu permitem 
acestui Nerone comunist să 
distrugă un întreg popor! 


Libertatea este in- 
divizibilă!” 
E semnat: Partidul 


Naţional Tărănesc Român. 

Printre personalităţile de 
față, mulți foşti deţinuţi în 
închisorile comuniste şi 
luptători inimoşi pentru 
eliberarea României, în 
frunte cu domnii Cicerone 
Ioniţoiu și Remus Radina. 

A venit la această 
manifestaţie și cunoscutul 
scriitor, monseniorul Virgil 
Gheorghiu. Deosebit de im- 


portantă mi s'a părut 
prezenţa unui Francez, 
secretarul general al 


formaţiei politice C.N.I., 
Centrul Naţional al In: 
dependenţilor, alcătuită în 


special din oameni din 
mediul rural. Numele lui e 
Yvon Briant și iată 
declarația făcută în faţa 
Ambasadei R.S.R. din 
Paris: 


"-“Sunt aici, astă seară, 
spre a aduce mărturia 


când ţăranii români sunt 
confruntaţi, încă o dată, cu 
nebunia distrugătoare a 
regimului la putere. 
Poporul român na fost 
niciodată cruțat în decursul 
istoriei sale și, de tot- 
deauna, luptă spre a 
supravieţui. Prin curajul şi 
credinţa sa, el a știut să-și 
păstreze identitatea. 
Această identitate încearcă 
astăzi să o distrugă, prin 
nimicirea a 7000 de sate. 

Instaurarea unui regim 
comunist, după cel de al 
doilea război mondial, a lip- 
sit pe Români de libertatea 
lor. Tăranilor li s'a luat 
pământul și acum se 
încearcă ştergerea memoriei 
unui popor. 

Este o dramă culturală, a 
continuat Briant, şi 
poporul francez mu poate 
rămâne indiferent în faţa 
acestei calamităţi absurde 
care loveşte un alt popor 
latin, un alt popor 
european. E, mai înainte de 
toate, o dramă umană pe 
care o înțelegem mai bine 
ca oricine, noi care suntem 
legați de valorile pe care le 
încarnează lumea rurală, 

Apoi sunt puternicele 
legături care unesc țăranul 


baria proi i 
Ceaaa sh Sala II 

Nu putem rămâ 
pentrucă un sa 
este întreaga istori 
comunităţi cata ele stil 
pentrucă 7000 de sate di 
de pe fața pământului s 
identitiatea unui Popo cu 
mare parte a sufletului s; 
care este smulsă. 

In 1947, deja, 
damnarea Ea 
comuniști a lui Tue 
Maniu, şeful Partidului 
Naţional Tărănese Român 
marele scriitor francez 
Francios Mauriac scria; 
“Puţine proteste se Vor TU 
dica. La ce ar servi?» E i 
drept că tentaţia este mare 
încă astăzi, să laşi braţele 
jos în fața acestui regim 
totalitar, care nu-și dă 
măcar silința să se disi- 
muleze, cum fac alții, în 
spatele  Glasnostului si d 

) 


Ne tăcuți 
t distrug 


DC) 
ău, 


Perestroicii. 
Dar trebue luptat, a 
încheiat Briant, pentrucă 


sunt limite la oroare și ab. 
surditate! Trebue luptat, şi 
am venit aici, în faţa Am- 
basadei române, spre a 
afirma că, în bătălia lor, 
țăranii români se vor putea 
totdeauna bizui pe prietenia 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTULROMÂNESC" 
Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A.., se pot trimite **Cec Poșta!” (Money Order) sau **Cec 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 


voastră, rugându-vă să solidarității noastre, la ora 


*ATENA, GRECIA - Vă aducem la cunoștință că noi 
emigranții români aflați în Grecia ne-am unit pentru a 
putea rezolva mai ușor problemele grele de existență 
cu care suntem confruntați. Așa cum probabil cunoas- 
teţi, aici m avem asigurat dreptul la muncă, iar aju- 
toarele materiale pe care le căpătăm dinpartea organi- 
zațiilor WCC și ICMC la care ne-am înscris ( 4000 DRx 
în momentul prezentării la organizația pentru care s'a 
optat) sau din partea ONU (15000 DRxpentru o persoană, 
17000 DRx pentru familie de 2persoane, 22000DRx pen- 
tru familie de 3 persoane). sunt cu totul insuficiente. 

Ca urmare, suntem obligați să practicăm clandestin 
tot soiul de munci degradante depe urma cărora o serie 
de emigranţi se aleg cu traume fizice șipsihice care în 
unele cazuri m se mai vindecă niciodată. 

Noi, emigranțiiromâni veniţi în Grecia datorită situa- 
ției de excepție (bine cunoscută) din România dorim să 
avem asigurat un minimum necesar existenței noastre, 
astfel încât să avem posibilitatea de a rămâne integri 
din punct de vedere fizic şi mental, spre folosul societă- 
ților în care o să fim integrați. In acest sens, am ales 
prin vot deschis un comitet care să ne reprezinte și pen- 
tru care dorim o recunoastere oficială: 

D Auerbach Louis - președinte 

2) Irimia Gheorghe - vicepreședinte 

3) Tănăsescu Dan - vicepreședinte 

4) Rădulescu Ioana - secretară 

5) Bârsan Adrian - consilier 

6) Iulian Maria - consilier 

Dorim să ne facilitați intrarea în legătură cu ““Trade 
Union of Romanian Free Workers” pentru a ne putea 
supune acestui for șia putea prelua statutul său de func- 
ționare. Totodată, promitem să văținem la curent cu ac- 
tivitatea comitetului românt recent înființat la Atena. 

Cu mulțumiri anticipate, 


Ing. Louis AUERBACH 


*DAR ES SALAAM, TANZANIA - Alăturat vă trimit 
un cec pentru perioada de timp 1 Mai 1988-3Aprilie 


1989, Scuzaţi întârzierea, 


„dar am lipsit din locali- 
tate trei luni. Vă urez în 
contimare aceeasi valo- 
roasă activitate, ce ceape 
care ați destășurat-o şi 
până'n prezent, pusă în 
slujba românismului, în- 


tr'un mod cutotul remar- 
cabil, din pur idealism 


Hamilton; Ontario, Canada LBV 4L6 03 Ai 
Second Class Mail Registration Number 4! 33 


- REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


și dragoste pentru neamul 
cărula îi aparțineţi, 
Cu stimă, 


Tiberiu NEAGU 


e ERE Na a aa 
___CATRE REDACȚIE___ 


de pământul și satul său. și solidaritatea ţăranilor 
Măsurăm, deci, toată bar- francezi!” 


ăia) 

*VANCOUVER, CANADA - Am stat în Iugoslavia din” ” 
23.09.87 până în 17.04.88. Deci în 7 luni mi-am dat destul” 
de bine seama, ca și ceilalți Români în aceeași situație, 
de condițiile de viață care ne-au fost “oferite” cu atâta 
bunăvoință de organele iugoslave. Da, recunosc, erampe 
teritoriu iugoslav, aveam statut de tolerat, dar, totusi 
eram sub protecția ONU și până a ajunge în această si- 
tuație, am trecut prin o serie de baraje, care, pentru 
unii au fost de trecut, dar pentru alţii au constituit un 
obstacol deosebit. Ca protejat ONU, eram contsient că 
această organizație mondială a ocrotirii drepturilor și 
libertății omului, alocă o ammită sumă pentru fiecare 
refugiat în parte, sumă ce este folosită pentru cazare, 
hrânire și stricte necesități personale. Dar acest lurcu 
nu s'a respectat, organele competente dela Geneva fiind 
desinformate în privința folosirii corecte a sumelor alo- 
cate. Si, dacă mai emiteai șipretenții, erai ca sigur re- 
turnat în țară, fiind calificat drept instigator. 

In ce privește cazarea, am locuit în vila Bosna. Vilă 
era doar cu numele, căci odată pășit înauntru, te izbea 
un miros pătrunzător de igrasie, de aer stătut. Camere- 
le erau mici, cu 4-5 paturi, peste ele încă unul sau două. 
Nu ceream lux, dar măcar să se respecte necesarul de 
aer pentru fiecare persoană. WC-urile erau înfundate, 
iar femeia plătită pentru curățenie, își amintea la câteva 
zile că are totuși oobligație. Camera de baie avea patru 
dușuri pentru cam 200 persoane; robinetele erau defecte, 
instalația electrică la fel, iar apa caldă ajungea pentru 
2-3 persoane, după care trebuia să se aștepte încă o oră 
până se încălzea alta. Căldura în camere iarna era asi- 
gurată prin calorifere cu 6 elemenţi. dar acestea m mai 
funcționau după ora 10 seara. De fapt se mergea după 
principiul că noi eram căliți dințară și că Românul este 
crescut şi învățat să rabde. : > 

In șapte luni nu amprimit obiecte de uz personal = sâ- 
pun, pastă de dinţi, etc. desi erau sume alocate pentru a- 
cestea de ONU. Neavând niciunvenit, lucrampe la per- 
soane particulare, pentru sume derizorii care ajungeau 
pentru un plic și obiecte de igienă personală. 

Hrana ne era asigurată de trei ori pe zi, dar mânca” 
rea 0 primeam ca să putem trăi de azipe mâine: 
Noi eram calul de bătaie - ospătarii erau înscriși le 
rația de alimente, dar nu pe banii lor - totul era supor- 
tat de ONU, Domniile lor s'au gândit că mâncând prea 
mult suntem predispusi la arteroscleroză si, doreau cu 
toată ardoarea să țină la sănătatea noastră. In câteva 
luni ne-au adus cu mult sub greutatea normală. 

Acestea au fost aspectele pe care curespectvi le-am 


relatat. Corni] OPRESCU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: Ținem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIAR- 
nu îmnărtăşește totdeauna ideile și punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articolele 
semnate, 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 


GRUPUL DE LUCRU 
“EG-OSTEUROPA” 


— George BĂLTEAN— 


La începutul acestui an 
am propus CSU (Uniunea 
Creştin Socială), înființarea 
unui grup de lucru, care să 
se ocupe de relaţiile dintre 
Comunitatea Europeană 
(EG-Europaeishe  Gemein- 
schaft) şi ţările din Estul 
Europei  (Osteuropa). 
Propunerea a fost ac- 
ceptată. Grupul de lucru a 
fost denumit “EG 
Osteuropa”. El a fost 
încadrat în cercul de lucru 
“Europapolitik'”” al CSU 
Munchen condus de către 
Otto Lex, preşedinte de 
onoare al CSU Munchen. 
Eu am fost numit președin- 
tele grupului și însărcinat 
cu întreaga organizare, con- 
ducere. şi răspundere. 
Recrutarea membrilor s'a 
făcut după severe criterii 
politice. Toţi, sunt 
cunoscuţi anticomuniști şi 


ascuţită vrăjmăşie istorică. 
Ei 


Unde te întorci, 


încetare - 


mi CO CI 
“te crime ictiv 


comisarii şi Stalin 


la modă. Dar a te atinge 


ceva. 
Li] 


ITI IULIU UITI ULUI ULUI UL! 


sentimente prietenești - 


comise de ea în Răsăritul 


comunism - se întrec în 


lui, a ajuns la cheremul 


inumane paradoxuri. 


LIAM OA AAA 


Zau A AAA OA AAAAAVAD 


PARADOXURI 
DE-ALE TIMPULUI 


Urmare din pag.| 
refugiului unui național român într'o ţară de acută și 


unde priveşti, 
paradoxuri dai. Viața omenească, din acest secol, e 
plină de paradoxuri. De aproape 50 de ani, în arena 
presei, a politicii internaționale şi a istoriei curente, 
se vorbeşte, se reamintește şi se condamnă fără de 
pe drept - politica criminală a lui Hitler. 
Aceasta, în timp ce un voal 


Se susține că nazismul ar fi ucis 6 milioane de 
Evrei. După unele aprecieri, începând cu revoluţia din 
Rusia, comunismul lui Lenin, comunismul lui Stalin 
şi comunismul fără Stalin, ar fi ucis cel puţin 150 
milioane de oameni. Si, el este încă și azi în operaţie 
de ucidere. Deci, între statisticile crimelor nazismului 
lui Hitler și ale comunismului, cu Stalin ori fără e o 
diferență enormă. Si cu toate acestea, despre imen- 
sitatea şi grozăvia crimelor sau uciderilor comuniste - 
pe nedrept - nici în arena presei, nici a politicii in- 
ternaționale și nici a istoriei curente, nu suflă nimeni 
niciun cuvânt. A vorbi despre crimele naziste, de 
deplorat, care sunt mai puţine decât cele comuniste, e 


comuniste, e ceva tabu. Si ca o culme a culmilor, pe 
acest tabu, e o supra-activitate antagonică. Arena 
politică de azi, media și mulți istorici dintre cei la 
modă - se supraobosesc în a vorbi și teoretiza despre 
fața umană a comunismului sovietic. E greu de spus 
dacă ar putea exista un paradox mai mare decât așa 


Mai există şi un alt paradox legat de Hitler și de 
Stalin. Toate aranjamentele geo-politice naziste s'au 
prăbușit la pământ, fiind văzute și tratate de Puterile 
Aliate ca operă politică criminală. Dar, cu o excepție, 
fiindcă așa-i în acest secol. Unde e vorba de Rusia 

” Sovietică și de crima umană și politică făptuită de ea, 
trebue să intervină și excepția. Potrivit acesteia, 
singurul lucru care pentru Puterile Aliate a rămas de 
neatins, din politica europeană a nazismului, sunt 
înțelegerile lui Hitler cu Stalin, în virtutea cărora 
Rusia a anexat Lituania, Letonia, Estonia, o bună 
parte din Polonia, Basarabia și Bucovina de Nord. 
Cumplit paradox. Il distrugi pe Hitler și te înfrățeşti 
cu Stalin. Porţi un război în numele “libertăţii și 
autodeterminării” popoarelor peste care a trecut 
tăvălugul nazist, ca sfârşitul să fie acceptarea - cu 
a mult grozavei dictaturi 
ruso-sovietice și a încorporărilor teritoriale şi politice 


Li] 
Cu siguranță că paradoxuri au existat și mai 
înainte, dar cele din acest secol -impregnat de 


coloratură. Intr'o Tară Românească caracterizată de 
un suflet duios, pașnic și puternic tradiţionalist, 
epoca comunistă a venit cu răzvrătirea în contra lui și 
a istoriei. Si așa, neamul văduvit de istorie şi de elita 


Doamne, scapă-ne de ei și de tot răul creator de 


luptători pentru libertate și 
democraţie. 

Sedinţa de constituire a 
avut loc la data de 12 
Aprilie 1988. Membrii sunt 
reprezentanţi ai 16 naţiuni. 
Cei mai mulţi sunt germani 
din RFG, apoi germani din 
RDG, polonezi, cehi, 
slovaci, unguri, români, 
bulgari, ucrainieni, ruși, 
estoni, letoni, lituanieni, 
armeni, georgieni, azer- 
baidjeni şi iugoslavi. Sunt 
astfel reprezentate toate 
națiunile subjugate ruso- 
comunismului dintre Elba 
şi Urali. Deși diferiți ca 
națiune, suntem cu toții ca 
o familie. Idealul comun și 
convingerea că doar 
împreună putem să 
realizăm ceva, ne uneşte. 
Divergenţele teritoriale, 
naționale, religioase au fost 
înlocuite cu armonia, 


numai de 


al tăcerii acoperă faptul 


de crimele şi barbariile 


Eruopei. 


strășnicia lor de neagră 


unor ucigători de țară. 


DUDU LOLA AAA ACOLO ANA 


Eugen BÂRSAN 


PNDR NOLAN UNA 


ajutorul reciproc și con- 
tribuția benevolă a 
fiecăruia la realizarea obiec- 
tivelor pe care şi le-a 
propus grupul. 

Adunările au loc lunar. 
Se prezintă referate, se fac 
analize şi propuneri con- 
structive privitoare la 
politica esteuropeană, și la 
relaţiile dintre Est şi Vest. 
Avertizăm asupra 
pericolului  ruso-comunist 
şi menţinem trează atenţia 
Vestului la jocul Moscovei 
şi al lui Gorbaciov. Până 
acum au avut loc cinci 
adunări. 


La cea din 25 Iulie a avut 
loc sedința de organizare a 
activităţii de presă. Cu 
aceasta ocazie s'a constituit 
““Comisia de valorificare a 
publicaţiilor politice”, care 
are ca misiune a urmări 
toate publicaţiile și 
emisiunile radio privitoare 
la ţările din Europa de Est, 
a lua atitudine, a face 
rezumate, a sesiza per- 
sonalităţile politice 
privitoare la lucrările ce ar 
trebui să le cunoască. Tot la 
această şedintă, au fost 
prezentate două scurte 
referate: “'Glasnost ă la 
Polonia” (de Nina Kozlov- 
schi) și “Perestroika ă 
la Ungaria”? (de Georgy Har- 
say). Apoi eu am prezentat 
conferința “'Dela puterea 
economică la puterea 
politică și militară” cu 
aplicare 


Lb Pp! 

loc cea de a cincea sedință 
lunară, la care au fost 
prezentate două conferințe 
din partea Radio Europa 
Liberă, Secţia cercetări. 
Barbara Donovan, a vorbit 
de “Influenţa reformelor 
din Uniunea Sovietică în 
Europa de Est”, iar Peter 
Brod, despre “Politica 
Radio Europa Liberă”. S'a 
putut afla că situația 
Uniunii Sovietice este atât 
de precară încât statele 
mici din Europa de Est 
depind tot mai puţin de 
Uniunea Sovietică, și in- 
vers: Uniunea Sovietică 
depinde tot mai mult de 
statele din Europa de Est. 
Aceasta este de importanță 
capitală și impune categoric 
schimbarea politicii 
Vestului față de lagărul 
sovietic. S'a precizat că este 
necesar ca și Politica Radio 
Europa Liberă să reflecte 
această schimbare. 


Influentul ziar german 
Suddeutsche Zeitung a scris 
patru articole despre 
Grupul  “'EG-Osteuropa”. 
Popularitatea grupului 
creşte, pentru curajul de a 
spune lucrurilor pe nume, 
pentru angajarea lui în 
favoarea popoarelor care 
suferă dominația ruso: 
comunistă, pentru 
stabilirea de relaţii în 
favoarea acestor popoare și 
nu numaiin favoarea guver- 
nelor duşmânoase care le 
conduc, așa cum adesea s'a 
petrecut până acum. 
Popularitatea grupului mai 
creşte si prin inițierea de 
contacte cu instituţiile care 
se ocupă de relaţiile 
privitoare la ţările din 
Europa de Est. 


George BĂLTEAN 


la Comunitatea 


PAGINA 3 


“Faceți de rușine pe președintele Ceaușescu...” 


Pogrom in Romania | 


VIET 
_aSUVIET UNION 


Shaming President Ceausescu might heip curb his attacks on the villapes 


Reproducem titlul din revista “The 
Economist” (3-10 Sept. 1988, pag. 15). 
“Ideea de a-ţi bate joc de Ceaușescu este 
prea absurdă ca s'o iei în serios”, aşa îşi 
începe articolul prestigioasa publicaţie 
din Londra, care adaugă: 

Ceaușescu e cu mintea încuiată, nu 
poți să discuţi logic cu el și nu se teme 
de intervenția sovietică deoarece elștie că 
Gorbaciov are necazurile lui cu greva din 
Polonia, naționalismul din Tările 
Baltice, cearta dintre Azerbaidjeni şi Ar- 
meni, plus situaţia economică, etc. 

“Sistematizarea agriculturii”? asa cum 
numește Ceauşescu distrugerea satelor, 
“este o imagine în oglindă (““Mirror- 
image”) a politicii catastrofale făcută de 
Khmer Rouge în Cambodgia.” 

In Cambodgia, Pol Pot a dorit ca 
fiecare să fie ţăran, Ceaușescu dorește 
ca “fiecare să fie orășean” (to live like 
townies'”). 

Revista londoneză subliniază: “Dic- 
tatorul român are totuși o slăbiciune ce 


ate fie exploatată: uriaşa-i vanitate. 
Exploitable weakness: huge Vanity”). 
Dorința lui arzătoare e ca el să fie 
lăudat în contimu și în toată lumea. 

““Insultând această vanitate: 
demascând-o prin discursuri și 
ridicularizându-l la Naţiunile Unite şi 
alte foruri internationale-ţările din Vest 
ar putea preveni distrugerea fără sens a 
României”. 

Protestele vehemente vor putea 
încetini “'sistematizarea” până când, 
„„cu puţin noroc” -with a bit of luck, 
scrie ““The Economist” --va muri des- 
potul bolnav şi bătrân de 70 de ani.” 

Dar, până la moartea despotului, ca să 
potolim pogromul, trebue să arătăm 
lumii că “Marele Indrumător'”, care 
crede că poartă pe umeri mantila păcii și 
a progresului, nu-i în realitate decât un 
nebun în pielea goală. 


Stroe MOLDOVANU 


u 


Biserica de lemn din leud (Maramureș), construită în anul 1964. 


UNITATEA ROMÂNEASCĂ 


Urmare din pog. | 

comunistă sunt pângărite, 
înjosite sau dărâmate. 
Această biserică era 
arhiplină de credincioși, de 
asemenea toate încăperile, 
muzeul și atenansele care 
înconjoară biserica cât și 
sălile hotelurilor Days Inn 


și Marriott care erau atât 
de aglomerate prin prezența 
Românilor din diferite 
colțuri ale lumii, Români 
care au venit să participe la 
festivalul românesc al celor 
10 de ani dela Unirea cea 
Mare. 


Sufletul românesc cre- 


ee dei ada pe ae sa aa aaa vb ce pană blat cs 


pai aer ie do pe ag ea 
17 pare A eat apa N are 
N ae aa e cate reale 


dincios şi generos ştie cu “ 
prisosință să-și cinstească na: 


să sufere şi Să se bucure, 

dovedindu-şi spiritul de pitic: 
dragoste și unire fără 4 
şovăire al poporului român. O 


Gheorghe RADULESCU 


| 
eroii neamului, precum ştie ză 
| 
| 


Aia ză 45 a) 


at DT Paper Am mpa Pe-o: m -— - — 


rs 
id 
i 


_PAGINA 4 


CUVANTUL ROMANEg 


NOEMBRIE 1988 C 
E aa CC E aaa IRI EEE E EREI ae eul 
50 DE ANI DELA ASASINAREA LUI CORNELIU Z. CODREANU 


CRIMA DE STAT 


1.DECLARAȚIILE 
MAIORULUI 
DINULESCU 


“Intr'o zi am fost chemat 
de către fostul Preşedinte 
de Consiliu, Călinescu. In 
cabinetul lui de lucru se 
găsea şi Generalul Bengliu, 
comandantul Jandarmeriei. 
Călinescu mi-a declarat 
atunci că, pentru motive 
politice, Codreanu şi 13 


- adepţi ai lui trebuiau să fie 


ucişi; aceasta ar fi fost şi 
dorința Regelui. In ziua de 
29 Noembrie 1938, la orele 
10 seara, Codreanu şi 
camarazii lui au fost scoși 
din închisoarea dela Râm- 
nicul-Sărat, unde erau 
închiși şi au fost puși 
întrun camion. Legionarii 
au fost puși în aşa fel ca să 
poată vedea numai înainte, 
fiind în același timp legaţi 
cu braţele la spate. Ei nu 
puteau face nici cea mai 
mică mișcare; erau chiar 
constrânși să stea continuu 
cu capul sus, 

Inapoia fiecăruia din ei 
stătea câte un jandarm. Eu 


„m'am așezat lângă şofer. Se 


călătorea pe şoseaua Ploeşști 
şi București, când -în zorii 
zilei de 30 Noembrie, după 
ce am dat semnalul fixat, 
cu lanterna- jandarmii au 
scos din buzunare o sfoară 
(frânghie), pe care au 
strâns-o în jurul gâtului 
legionarului ce stătea în 
fața fiecăruia dintre ei. In 
felul acesta, Codreanu şi cei 
13 camarazi ai lui au fost 
sugrumaţi, în timp ce 
mașina își continua drumul 
în plină viteză. Puţin timp 
după aceea, am ajuns la 
București, de unde ne-am 
îndreptat către fortul dela 
Jilava, în interiorul căruia 
era săpată, deja de trei zile, 
o groapă mare. După ce 
camionul a intrat în Fort, 
asupra cadavrelor 
strangulaţilor s'a tras - în 
urma ordinului primit dela 
Prim-procurorul - militar, 
Col. Zeciu - câte un foc de 
revolver sau pușcă; apoi un 
medic militar constată 
moartea tuturor 
legionarilor transportaţi de 
noi. Cadavrele au fost arun- 
cate în groapă. Eu imediat 
am declarat celor 14 jan- 
darmi că ceea ce făcuseră 


portantă. S'a aruncat 
pământ în groapă; însă a 
doua zi cadavrele au fost 
desgropate și purtate într'o 
altă groapă. Asupra lor s'au 
vărsat multe sticle de acid 
sulfuric, apoi au fost 
acoperite cu pământ, iar 
deasupra s'a turnat o placă 
grea de ciment. Jandarmii, 
deşi involuntar, au trebuit 
să iscălească actele de 

„ în care se spunea că 
cei 14 legionari au fost 
impușcaţi pentrucă încer- 
caseră să fugă de sub 
escortă. Fiecare jandarm a 


„fost răpslătit cu 20.000 de 
ii 


lei...” 
2.COMUNICATUL 
AUTORITĂȚILOR 
STATULUI 
“In noaptea de 29.30 
Noembrie crt. s'a făcut un 
transfer de condamnați dela 


„ închisoarea Râmnicul-Sărat 


ta 
ă Aa 
Er 


MOARTEA MIORITICĂ 


la Bucureşti-Jilava. In 
dreptul pădurii ce 
corespunde km. 30 de pe 
şoseaua  Ploeşti-București, 
pe la orele 5, automobilele 
au fost atacate cu 
împuşcături de necunoscuţi 
care au dispărut și în acel 
moment, transferaţii 
profitând de faptul că tran- 
sferul se făcea în 
automobile Brek tip jan- 
darmi, deschise și pe timp 
de noapte cu ceață deasă, 
au sărit din maşini, 
îndreptându-se cu vădită 
intenţie de a dispare în 
pădure. Jandarmii, după 
somaţiile legale, au făcut uz 
de arme. 

Au fost împușcați: Cor- 
neliu Zelea Codreanu, con: 
damnat la zece ani muncă 
silnică și şase ani in- 
terdicție; Constantinescu 
Nicolae, Caranica Ion, 
Belimace Doru, autorii 
asasinatului comis asupra 
lui I.G.Duca, condamnaţi la 
muncă silnică pe viață; 
Caratanase Ion, Bozântan 
Iosif, Curcă Stefan, Pele 
Ion, State Gr. Ion, Atansiu 
Ion, Bogdan Gavrilă, Vlad 
Radu, autorii asasinatului 
comis asupra lui Mihail 
Stelescu, condamnaţi la 
muncă silnică pe viaţă; 
Georgescu Stefan, Tran- 
dafir loan, condamnaţi la 
câte zece ani muncă silnică, 
pentru asasinat asupra lui 
Stelescu. 

Atât parchetul militar al 
Corpului II Armată, pe 
teritoriul căruia s'a întâm- 
plat cazul, cât şi parchetul 
civil, fiind înștiințate, au 
venit la faţa locului şi au 
constatat în mod oficial 
moartea celor numiți mai 
sus, de către medic, prin 
încheiere de proces-verbal. 

A autorizat înmormân- 
tarea cadavrelor, rămânând 
mai departe în cercetarea 
cazului. 

Comandamentul militar, 
după propunerea par- 
chetului și pentru motive 
de ordine publică a aprobat 
ca înmormântarea - să se 
facă la subcentrul militar 
Jilava, fapt ce s'a executat 
în dimineața zilei de 30 
Noembrie a.c. prin 
îngrijirea închisorii militare 
Jilava”, 


3.CUM S'A AJUNS 


LA CRIMĂ 


In publicația “ORIEN- 
TARI”, apărută în Noem- 


brie 1958, la Erding, 
Bavaria, s'a publicat 
detaliat succesiunea 


evenimentelor care au dus 
la această oribilă crimă. 
Redăm mai jos în rezumat 
faptele mai concludente și 
documentele publicate cu 
această ocazie. 

“Fără îndoială crima 
împotriva  Căpitanului a 
fost clocită de mult de 
forțele întunericului. Incă 
din timpul studenţiei el a 
presimţit-o şi a prezis-o în 
repetate rânduri... Com: 
plotul Stelescu, încercarea 
de otrăvire denunțată de 
Cristian Leu, sau 
asasinarea denunțată de 
Generalul Sichitiu .şi 
Emilian, etc., arată precis 
intențiile criminale ale 
dușmanilor Mişcării... 

Lovitura de stat din 


Februarie 1938 avea ca scop 
principal exterminarea 
NN e let 


—— Zahu PANĂ— 


Căpitanului și a Miscării 
sale. Călăul a fost ales în 
persoana lui Armand 
Călinescu. 

Abia când aceste intenții 
de represiune sângeroasă au 
apărut clare, “'aliaţii 
fireşti”! au agreat vizita lui 
Carol în capitalele lor. 
Această vizită trebuia să 
constituie în acelaşi timp 
un alibi pentru regele asa- 
sin întrucât se proiectase 
ca faptul să se întâmple în 
absenţa lui din țară. 
Singurul element 
necunoscut era reacţiunea 
național-socialistă. Si vizita 
“discretă” a lui Carol la 
Hitler pare să fi avut - mai 
mult decât orice altă 
problemă - un caracter de 
sondare. 

In legătură cu con- 
versația Carol-Hitler 
referitor la Căpitan şi 
Mişcarea Legionară aflată 
în plină prigoană, au cir- 
culat două versiuni. Una 
redată de oameni informaţi 
ca Pamfil Seicaru, care avea 
legături strânse la Palat: în 
timpul conversaţiei - scrie 
Seicaru- Regele Carol 
reproşează lui Hitler sim: 
patia guvernului german 
pentru Garda de Fier. Con. 
testând, Hitler” a făcut 
elogiul Mișcării și şi-a ex. 
primat stima sa faţă de 
valoarea politică a lui Cor- 
neliu Codreanu, arătându-şi 
surprinderea că Regele nu 
înțelege să se sprijine pe 
tineret, care reprezintă 
viitorul țării. Regele replică 
că nu admite ingerințe în 
politica internă românească 
şi amândoi s'au retranșat 
pe poziţiile lor”. (Pax 
americana 0 pax sovietica), 

Cealaltă versiune s'a 
relevat cu ocazia judecării 
procesului intentat de 
comuniști Mareșalului An: 
tonescu: “A venit vorba 
acolo -scrie ziarul “Sem. 


nalul” din 7 Maiu 1946- 
despre “echilibrul politic”. 
Hitler aducea vorba pe 
ocolite de Codreanu şi Cuza 
şi în toiul discuţiei, Hitler 
spune că el nu cere nici o 
excepţie în jocul politic in- 
tern al României, dar căare 
impresia că acel joc nu 
funcţionează normal. 
Precizează: - “Nu cer nimic 
pentru aceste grupări decât 
libertate de acțiune”. Asi- 
gură că m le dă nici un 
sprijin. -““Nu voi interveni 
niciodată pentru ele”?, -:<Nij- 
ciodată?”? - întreabă Carol. 
- “Vă dau cuvântul meu de 
onoare că niciodată!» 

Din documentele ger- 
mane secrete rezultă însă o 
altă versiune. In documen- 
tul 254 No. 33 25556-561 
"Aufzeichung des 
Reichsaussenministers. Un- 
terredung des Fuhrers mit 
dem Rumanischen Konig in 
Beisein des Reichsaussen- 
ministers, Berchtesgaden, 
24. Nov. 1938" (Nota 
ministrului de externe al 
Reichului. Convorbirea 
Fuhrerului cu regele. 
României în prezența 
ministrului de externe a] 
Reichului), se pot citi 
Drm ipareiei 

= in partea regelui 
României s'a menţionct, la 

Conversaţiei, că 
Oomânia 


pe Fuh 
destituie erabnie. Sy 
„Aceasta ar fi de dorit i 
interesul stabilirii relațiile 
Bermano- române. 
4 că dErattl 
upă aceea, ca sa 

Conradi la Berlin. sieiize 


““Mări, se vorbiră 
şi se sfâtuiră 


pe l-apus de soare 
ca să mi-l omoare.” 


(Mioriţa) 


““Conversaţia a durat 
aproape o oră şi jumătate și 
a decurs în mod amical 

„Carol a plecat cu con- 
vingerea că “Marele Reich 
Naţional-Socialist” nu 
înțelege să se amestece în 
treburile românești. 
Aceasta era linia lor 
politică inspirată de altfel 
de concepţia doctrinară for- 
mulată cu cinism de Rosen: 
berg în sensul de a con- 
sidera o piedică pentru ex- 


pansiunea național: 
socialistă  ““orice mişcare 
naționalistă”. Această 


orientare a fost punctul 
cardinal al Ministrului de 
Externe nazist. In com- 
pletare reproducem Doc. 
208 Nr. 3410 E014077 care 
este o telegramă din 9 lunie 
1938 a Secretarului de Stat 
Weizsacker către Ministrul 
Germaniei la Bucureşti, în 
care se precizează: 

“Rămâne la aprecierea 
Dvs. ca la vreo ocazie ce vi 
se oferă să arătați ser- 
viciilor românești  com- 
petente că noi nu am 
întreţinut cu Codreanu nici 
un fel de relaţii, cum de alt- 
fel nu rezultă nici din 
materialul prezentat la 
proces. Afirmaţii contrarii 
le vom considera ca luate de 
vânt”. 

Regele Carol a plecat. 
spre țară cu convingerea că 


“ mațional-socialiştii nu se 


vor amesteca în treburile 
interne româneşti. De alt- 
fel, în “Aufzeichnung des 
Gesandten Clodius” din 13 
Decembrie 1938, după ce se 
descrie oroarea şi desgustul 
ce l-a stârnit crima lui 
Carol, analizează in- 
tensificarea relaţiilor 
economice între România şi 
Germania, încheind cu 
următoarea constatare: 
“Interesant este că acea 
încordare politică care se 
anunța după omorîrea lui 
Codreanu, între “Germania 
şi România, mai degrabă a 
folosit tratativelor decât a 
stricat, fiindcă guvernul 
român a avut, de bună 
seamă, marea grijă ca nu 
Cumva să aibă diferende cu 
Germania şi pe tărâm 
economic”... 

Intr'adevăr întreaga 
acţiune diplomatică a lui 
Carol al II-lea pentru 
imbunarea Germaniei 
naziste se va duce pe două 
laturi: 
ul Alibiul cu faptul că 

Garda de Fier în lipsa 
țară a reîn. 
prin acte de 
teroare; din Cauza aceasta 
Statul a rea lonat”: si: 

2. Concesii oneroase pen- 
tru Români și cât mai avan- 
tajoase pentru Germani. 


ceput lupta 


Benerescenţei şi 
contemporane. 


a fost regele 
Ilea, care a 


decadenței 
celerat 
Carol al 
Plănuit-o. 
Infirm 
fost Ca 
executat-o, 
Degena rate au fost 


“a 
emocraţiile”: 

ca 
Sugerat-o, Sau 


Moral şi fizic, a 
inescu care a 


Pentru toa 
decadență 
ispăşeşte astăzi . Da 
pedeapsă cereas 
Stăpân peste Europa 


nință grav creștinătâugâe- 
se proiectează tot IN 
j morală 

Căpitanului. Viziunile i 
previziunile lui, ca om i 
concepţie și acţiune, au fost 
confirmate de evenimente 
Lupta “între cele două 
lumi” apare astăzi clară 
pentru oricine vrea să vadă, 


4. JUSTIȚIA A 
REABILITAT MEMORIA 
CAPITANULUI 

Sentința de condamnare 
a Tribunalului Militar al 
Corpului II armată a fost 
declarată fără valoare. 

Reproducem cu titlu de 


document sentința de 
Tevizuire a procesului 
Căpitanului, nu pentru a 


arăta infamia comisă prin 
condamnarea “pentru 
trădare” împotriva. lui -de 
nevinovăția sa fiind toată 
lumea convinsă. ci pentru a 
arăta reabilitarea justiției 
românești. 

“In completul Inaltei 
Curți de Casaţie, compus 
din: Prim Preşedinte, DI, 
G.D.Lupu, D-nii Preşedinţi 
de secțiuni, Cihodaru, 
T.Macri, M.Mogoş şi Titu 
Magheru şi după 
rechizitorul D-lui Procuror 
General Dl. 
Negoescu: 

“După deliberare, Inalta 
Comisiune, în urma 
deciziunii No.1 940 a 
Comisiunei pentru 
revizuirea proceselor 
politice, făcând în cauză 
aplicațiunea articolului 4 
din Decretul-Lege No. 3326 
din 1940 şi a articolului 
508 procedură penală, 
declară fără valoare sen- 
tința Tribunalului Militar 
Secţia I-a a Corpului II Ar- 
mată, prin care fusese con- 
damnat Corneliu Z. 
Codreanu, reabilitează 
memoria defunctului și or: 
donă publicarea deciziunii 
în Monitorul Oficial şi 
într'un ziar ce se va indica 
de D-na Elena Corneliu 7. 
Codreanu, soţia defunc- 
tului”, 


Coman 


»+* 


“Pe mine m'or plânge 
Cu lacrimi de sânge! 
Că la nunta mea 

a căzut o stea! 
Soarele și luna ză 
Mi-au ţinut cununa 


Pe acest fundal întunecat 
a început drama Românie 
care durează de cincizeci de 
ani. tra 

Oamenii politici d, 
atunci, care credeau că PO 
opri cursul vremii în loc, Au 


dispărut uitaţi : 
anonimat. Alții care al 
auzit în ceasul di 


doisprezecelea glasul „obi i 
al unui popor căzut din ir 
in robie, au urcat dru”i 
Golgotei româneşti Și din 
ătimit până în cel i 
urmă ceas al vieţii: ţa 
aveau însă în față rate 
jertfă a Căpitanuli”» 


Continuare în pO9 $ 


Pr 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 


PAGINA 5 


RUGĂCIUNE PENTRU NEAMUL ROMÂNESC 


IROSTITĂ DE PREOTUL GHEORGHE CALCIU LA ROMFE ST'88) 


Doamne lisuse Hristoase, cel ce ai luat chipul nostru omenesc pentru ca pe noi la chipul tău cel 


dumnezeiesc să ne ridici; care din dragoste pentru 'om ai luat trup, ai pătimit, 


te-ai răstignit pe 


cruce, ai fost pus în mormânt şi ai înviat a treia zi; apoi, înălțându-te la cer, ne-ai trimis Duhul 


Sfânt spre desăvârșirea şi consolarea noastră. Adu-ţi 


aminte, Doamne, fiule al lui Dumnezeu, 


împreună mărit cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, de neamul românesc pe care Tu l-ai zidit cu mâna Ta 
şi L-ai așezat în meleagurile lui ca să Te slăvească prin zidiri de mânăstiri și de biserici, pe care 
vrăjmașul Tău astăzi vrea să le dărâme, iar pe poporul Tău să-l înjosească și să-l sugrume. 


Adu-ţi aminte, lisuse, de pământul românesc - grădina Maicii Domnului - şi-l eliberează de 


vrăjmași. 


Ocroteşte, Dumnezeule, zidirile Tale, satele românești, cele șapte mii de biserici şi de cimitire 
pe care vrăjmașul vrea să le distrugă şi să le profaneze, risipind osemintele strămoșilor noștri 
care Te-au preamărit prin vorbele şi prin lucrul mâinilor lor. 


Stim că toți am greșit, toți ne-am abătut, şi ierarhii, şi preoţii, și credincioșii. Nu mai este 
cine să facă dreptate, nu mai este nici unul. 


Dar încetează, Doamne, opreşte, Doamne, pune stavilă mâniei celui rău, doboară mâna care 
loveşte în viața și în sufletul neamului românesc. 


Si chiar de nu ne-am întoarce de tot, mila Ta să umple neputința noastră și harul Tău să purifice 
inima unui neam pe care fiul minciunii şi al uciderii vrea s'o profaneze și s'o corupă- 


Apără mânăstirile românești, monahii şi monahiile, întoarce inima ierarhilor spre curajul 
mărturisirii credinței Tale, căci au rupt contractul suferinței prin crucea Ta şi s'au supus cu totul 
stăpânirii lumești. Dă curaj preoților și credincioșilor să apere credinţa creștină şi moștenirea 


strămoșească. 


De nu vei sta Tu în ajutor, cine ne-ar putea mântui? De nu ne-ar păzi dreapta Ta, la cine vom 
alerga? Spre Tine ridicăm iarăși şi iarăși glasul nostru; 


Stinge ura vrăjmașului, mântuieşte neamul românesc din spaimă, foame și decădere morală; 
salvează bigeăicale şi cimitirele de distrugere şi de profanare, opreşte mâna ucigașă pe care diavolul o 


Pentru Pgieiuale Mai 


i 5 a BA - Pr papii eee eta te 
ale perii rii "celor fără de trupuri, ale. 


tuturor Sfinţilor Tăi şi ale Mucenicilor şi Cuvioşilor Români. care strigă cu noi plini de 
durere și răniri, trimite Mântuirea Ta peste poporul românesc, ca să se mărească în pământul 


nostru Numele Tău cel Sfânt, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, 


în veci de veci, 
Amin! 


MOARTEA 


Urmare din pag-4 


încadrată în aureola baladei 
românești, devenită simbol 
național. 

Ca şi păstorul Mioriţei, 
Corneliu Codreanu n'a 
părăsit țara pentru a se 
pune la adăpost. N'a 
căutat nici “'câini - mai 
bărbaţi”! ca să-l apere, pen- 
trucă destinul lui trebuia să 
prefigureze destinul 
neamului românesc, iar 
destinul neamului nu este 
moartea ci INVIEREA! 

Cei care au văzut în Cor- 
neliu Z. Codream un sim- 
plu om politic s'au înșelat. 
Regimul comunist care a 
găsit la venirea lui toate 
partidele politice întregi și 
Mişcarea Legionară 
secerată de atâtea prigoane, 
pusă în afara legii şi 
urmărită cu exterminarea, 
a văzut în toți anii de 
teroare deslănţuită, cu 
ucideri, închisori, ex: 
terminări de tot felul, că 
singura forță care îi stă în 
cale era aceeași Mișcare, pe 
care toți credeau că au 
lichidat-o. 

In ultimul ordin secret 
din 1957, trimis special 
ofițerilor de securitate, an- 
chetatori, se preciza că spre 
deosebire de toate celelalte 
organizații, Legiunea este 
bazată pe puterea ei 
spirituală și împotriva 


MIORITICĂ 


acestei forţe să se 
acționeze. 

Corneliu Z. Codreanu a 
fost stimat de toţi ad- 
versarii politici leali. 
Tineretul l-a iubit și l-a ur- 
mat pe cel mai spinos drum 
ce ducea la adevăratele 
valenţe ale neamului 
românesc. Poeţii i-au 
închinat imnuri de mărire 
și cântecele lui se auzeau în 
toată țara. Redăm mai jos 
câteva versuri dintr'unul din 
cele mai frumoase poeme 
care i-au fost închinate, nu 
de poeţii legionari, ci de... 
Tudor Arghezi. Marele poet 
a prins în poem perioada 
când îngroziţi de crima 
înfăptuită, Carol și 
camarila au lansat zvonul 
că Setul Legiunii trăiește, 
reușind la un moment dat 
să-i facă pe mulţi dintre cei 
mai bine informaţi să 
creadă că  într'adevăr 
Căpitanul este în viaţă. 
“Munţii pustii, cu piscurile 
cată / Mîhniţi, din cer, În 
valea de granit, / Ca să-l 
mai vadă, cel puţin odată, / 
Viu dacă-i viu sau mort, 
de-o fi murit,” ,,. pentru 
a încheia: '“Tu, Tară,-aș- 
teaptă cântecele iar / Să se 
strecoare!n ramuri liniștit / 
Din răsăritul mare'n asfin- 


it, / Dela hotar, până'n . 


otar.”? 


Zahu PANA 


pt 


Budapesta 1956! 

Praga 1968! 

Valea Jiului 1977! 

Varşovia 19811 

Brasov 19871 

Sunt date marcate cu sân- 
ge în calendarele noastre. 
Sunt încercări de eliberare 
de sub tirania și sclavia 
comunistă. 

Brașov, 15 Noembrie 19871 

Zi ce mu trebue uitată de 
către noi sau de către urma- 
șii noștri! 

Foamea şi frigul, restric- 
țiile impuse de guvernul co- 
munist dela București, de- 
cretele și legile privind noi 
măsuri în ceprivesteeco- 
nomisirea energiei electrice 
si a gazului metan, raționa- 
lizarea alimentelor, venite 
ca o avalanșă pe capetele 
bietului popor român, au re- 
voltat mii de muncitori dela 
uzinele Steagul Roșu și 
Tractorul din Braşov, Si a- 
ceasta, În ziua de votare a 
deputaților pentru consiliile 
populare. 

Mii de muncitori au măr= 
săluit prin centrul Brașovu- 
lui, cântând cântece patrio- 
tice, îndreptându-se spre 
sediile primăriei şi. parti- 
dului, cerând mâncare și 
căldură, 

Deşteaptă-te Române! 


BRAŞOV 1987 


—— Mihaela RAICU-TRANDAFIR— 


Brașov, 15 Noembrie 19871 

Muncitorii au intrat în se- 
diile primăriei șipartidului, 
au aruncat pe fereastră por- 
tretele conducătorilor, și în 
stradă le-au dat foc. 

Au aruncat chiar si mân- 
carea pregătită pentru săr- 
bătorirea “rezultatului ale- 
gerilor”, Ca și când ar fi 
avut cineva vreo emoție pen- 
tru cei ce vor “fi alesi” 
ca reprezentanți ai glasului 
poporului. 

Brașov, 15 Noembrie 1987] 

Curaj de eroi, în vremuri 
în care pentru asemenea fap- 
te plătești cu viața, Si au 
plătit cu viața! Zec de mun- 
citori au fost arestațisitor- 
turați, iar alții au dispărut! 
Unde? Noembrie! Zile negre 
şi haine! Noi morminte, noi 
eroi! 

Eroi! Exemplu de maturi- 
tate! Exemplu de solidarita- 
te! Exemplu de încredere 
reciprocă! Exemplu de uni- 
re!  “'Unde's doi, puterea 
creşte!!! 

Muncitorii dela Tractorul 

s'au unit cu cei dela Stea- 
gul Rosu si împreună au 
pornit Ia acțiune. Si puterea 
lor a feet și a devenit o 


suf 
semenea acțiuni trebue 
A dotaded fi SIDA Dea exemplu 


de unire trebue să ne călău- 
zească și pe noi cei dinafara 
României. Cei ce se pare că 
i-am uitat pe frații noștri 
în suferință. 

Cei ce stăm în căldură si 
avem mesele încărcate de 
bunătăţi, departe de Brașov, 
departe de România, departe 
de foame, departe de frig.Să 
ne întipărim bine în minte 
această dată - 15 Noembrie 
19871 

Cei ce dorim unirea sub 
conducerea noastră, cei ce 
din ambiții personale stăm 
deoparte la orice acțiuni ro- 
mânești care nu sunt orga- 
nizate de noi. 

„Noi, cei ce împroș căm cu 
noroi pe semenii nostri, cei 
ce bârfim pe toți cei dinijur, 
să luăm exemplu dela mun- 
citorii din Brasov! 

Cei ce umplem pagini de 
ziare cu critici la adresa 
celor ce doresc unire spre 
ceea ce ar trebui să fie sin- 
gurul nostru țel - eliberarea 
țării de sub comunism, şi 
cei ce stăm deoparte, din 
frica de “brațele lungi "ale 
Securităţii sau cei ce ne 
considerăm apolitici, făcând 
jocul guvernului comunist 
dela București, să ne amin- 
tim de Braşov, 1987! 

dă „trecut ur an dela re- 


volta din Brașov. Lumina 
ce a invadat Braşovul pentru 
moment, s'a stins; schimbă- 
rile în bine, ca rezultat al 
revoltei muncitorilor s'au 
şters. S'a revenit la normal, 
Sau mai exact la anormal. 
In Octombrie 1988, guver- 
nul comunist din România a 
emis două noi decrete. In 
prag de comemorare a umi 
an dela ''Brasov 1987”, prin 
primul decret (120ctombrie) 


s'au mai acordat câțiva kw 


de energie pentru unaparta- 
ment, aceștia reprezentând 
poate consumul unui frigider 
pe lună. Ca numai la câteva 


zile (14 Octombrie) să apară 


cel de al doilea decret, prin 
care se cere “să fie redus 
la minimum consumul de 
energie electrică, etc.” 

Bieţii oameni. Nu mai î în- 
țeleg nimic. Se crează con- 
fuzie pentru a nu da noi mo- 
tive deslănțuirii unei noi 
revolte. 

In prag de iarnă, când 
frigul, şi foamea bat din nou 
la ușă, 
noastre, noi cei din exil, 
cu fraţii noștri din țară, 
să încercăm 'să ajutăm cu 
tg ii la eliberarea țării de 

fiara comunistă. 

si să nu uităm = - Brașov, 
15 Noembrie 1W87 


[a uda că a a Dită 
o sii ce 


să ne unim forţele 


sv drzalizb e e Aaa Asi Ade de AB gti oa a 


ii 


at da 8 Ma cal el A Seal medic d 


i 
4 
i 
/ 
j 
3 


DP a a m at, 


PAGINA 6 CUVANTUL ROMANese 


e 


„PE MARGINEA CĂRȚII UNUI GENERAL ÎN RETRAGERE TOTALĂ: ION MIHAI PACEPA 
Ş -Il- 


SPIONAJ, CONTRA-SPIONAJ ŞI GERMANIA FEDERALĂ 


— Constantin MAREŞ— 


Pentru cine trăieşte în 
Germania nu constituie nici 
o surpriză faptul că în 
numeroase rânduri Pacepa 


de stânga asu 
adunaseră no 
bănuitoare, a fost 

după discuții ce „e acord 


despre “Savantul” 
“Reinert”, lonescu dela 
Europa Liberă”, ''Herbert” 
sau “'Dillinger din an- 


de consilier al Ambasadei 
RSR şi căruia îi revenea şi 
rolul de a menţine con: 
tactul cu Brandt şi an- 


cărui partid a controlat 
departamentele externelor, 
economiei şi justiţiei în 
toate guvernele ultimului 


primeau foarte dese vizite 
din ţară. 

Dar tot la Offenbach se 
află o faimoasă biserică 


poeta See a -_ 
„a. Ape. Metoda 


epidemie printre secretarele 


începea cu bine, dacă îşi 


Tătărescu - Bejan în Ro- 
mânia. Despre discutatul 


cu regimul Ceaușescu şi 


acestei “biserici”. Dar a- 


finele anului 1984, deși ac- 


şi de altfel bun redactor la 


Deși cartea a apărut cam la 


era de așteptat o adevărată 


chiar și în Februarie 1987, 


șI se „referă 1nă cartea sa li deceniu. Genscher este for- înființată deBucureşti şi  turajul său. turajul lui Brandt”. i zile întregi să i se rd 
Te Pieta a a tnAnt Ink = ln Germania frecventată de “'actagii” și Interesant este că multe In 1978, după schim: uni catea de parlamența: 
bucnesc Ci ea ie : iriisani unde Şi studiat alti ciudați enoriași. Cu din zvonurile lansate în  barealafațăalui Ion Mihai federal, acceptând apoj Ri, 
legătruă cu spioni ADR nd e a deținut funcţii de toată complezența sa, legătură cu afacerile mur: Pacepa, care ne asigură că = facă şi o percheziție 
îiana ir tolea țărilor E ucere în așa zisul par: televiziunea germană într'o dare ce le-ar fi făcut Emil între plapumă și cearşaf nu 20 iciuasă Rezultat] 
= pietii pate a or ie Liberal-Democrat, emisiune specială a arătat Georgescu, fost procuror şi uita să-şi facă rugăciunea iind negativ, punerii he 
za Puţini para ei erat în zona sovietică, deschis şi clar rolul de director în Bucureşti, apoi seara, indiferent de crimele scenă i-au urmat Scuze și 

2: E a SE EEE ie precum altădată formaţiile oficină şi agentură al “rezistent” bine remunerat ce desigur le săvârșea ziua,  €lOBii. Acest vodevil Nici ng 


a înşelat şi nici nu a cop 


| epide Te S€ nân 4 E cest lăcaş de misterioase Europa Liberă, zvonuri cascadă de agenți, ce și-ar fi vins. In Germania F 
i glia ceitari căra ă “iecatatilu) Willy Brandt slujbe a avut ani de zileun pe eri ca dezin- pierdut n de Eta cartea lui Pacepa dr 
etirip după al în la ra aia său nume îndrumător dela ambasada formatoare în cartea lui Să nu uităm însă că este Citită de unii cu interesyj 
Da ie aere niei ser ii ri Frahm) aflăm RSR în __ persoana Pacepa, au pornit în bună vorba de patria super. Jeraticului, răsuflânq 
iza ase e Tu un de la Pacepa, încă odată, de secretarului lon Con: măsură dela Offenbach. destinderii, al cărui fiu  uUȘuraţi în final, că nu șe 
ru ziua de lucru  excelentele sale raporturi  stantin, expulzat (abia) la Una din coincidențe. Genscher declarara ritos regăsesc printre eroii 


denumiți, numele fictive 


cati iai la zale a aipunthi că deseori tivitățile sale erau un deceniu după ce Pacepa că Gorbaciov trebue crezut nesupărând pe nimeni. 
eul, da ea să şi oaiture o făcea însăşi binecunoscute de serviciul a părăsit lagărul socialist, pe cuvânt şi al cărui unchi, Dar, chiar dacă la Mun. 
nge au jucat și generalul de securitate. federal de contra-spionaj, spionii, agenţii şi legăturile Franz Josef Strauss, care Chen sau Bonn, ori la Of. 


joacă un rol important. Să 
nu uităm că aici domneşte o 


Brandt era important atât 
pentru funcţia sa de can- 


una din misiunile ce 
primise acest ''diplomat” 


din Germania poartă 
pseudonime și porecle, în 


" ocupa 


cândva postul 
zgomotos de taur bavarez, a 


fenbach, aceştia dorm 
liniştiţi la un deceniu dela 


pupe: Mara, lazi eat și de președinte al . fiind și aceea de a organiza loc de nume, fiind însă fost fermecat la Moscova de transferul lui Pacepa dela 
azi îti : să pu ul odialiat și al In- sabotaje şi atentate la  exlcus ca adevărata iden- vraja lui Gorby. un serviciu la altul, este 
Luxemburg, iață “câteva Ioa a za aport sediul „postului “de radio titate să nu fi fost Singura reacție ce a ur. RaiV să credem că numele | 
aere sint Stele: notte a in- Europa Liberă. În cartea sa, împărtășită serviciilor de mat dezertării pacepiene a lor nu ar fi trecute cu 
dear eat pă cola tel p ratia sa Pacepa se refereă la contraspionaj occidentale. fost în Germania cea carea majuscule în cartotecile | 
pentru a influența generalul DIE Stefan Con: Ni se înșiră astfel un oscilat între operetă şi  contraspionajului american 


adăugată şi politica destin- 
domaniacă a tuturor guver- 
nelor ultimelor decenii 
precum şi laxismul prac- 
ticat de așa zișii “liberali” 
care controlează justiţia, 
coalizându-se când cu 
socialiștii, când cu creştin- 
democraţii. 

Pentru a nu strica 
relațiile cu ţările estice s'au 
închis deseori ochii, agenți 
comuniști au pătruns până 
la cele mai înalte nivele, 


„cazul Guillaume, consilierul 


recunoașterea pe plan mon- 
dial a Organizaţiei de 
Eliberarea Palestinei, 
binecunoscută pentru actele 
sale teroriste. 

Relaţiile prieteneşti 
Ceaușescu-Brandt 
depășite de acelea Andrei- 
Brandt, aceștia doi înțele 
gându-se perfect prin 
gustul lor comun pentru 
scotch, cu condiţia să fie 
consumat în mari cantităţi. 
Intr'o carte apărută în Ger- 
mania, unul din cei care au 


Ea intim al lui Brandt, pe condus serviciul de 
si atunci cancelar federal fiind securitate federal descria 
ps notoriu iar condamnările problemele extrem de com- 
în pronunțate în puținele  plicate și delicate ce le crea 
zi cauzuri descoperite fiind Brandt pe plan in- 
i ridicol de mici. Mai mult,  ternaţional prin desfrâurile 
d potrivit practicei în vigoare sale. Acesta era omul pe 
pe în Republica Federală, după care nenumărați com- 
pe ce un spion este prins, este patrioti l-au aclamat ani și 
Ă aproape întoadeauna schim- ani de zile, dar cât de 
> bat cu un așa zis spion din vulnerabil poate fi un astfel 
ră Răsărit în slujba Vestului, de om. 
pn deoarece Germania Pe lângă spioni și agenţi 
te Răsăriteană are grijă să de influență recrutaţi de 
pa aibă întotdeauna un im- serviciile RSR, Pacepa 
2 R portant stoc de rezervă în relatează despre formarea 
o 3 temnițele sale. Apoi in- specială a unora în ţară și 
pă tervine buna legislație trimiterea lor apoi peste 
ră federală. După câţiva ani, hotare. In Germania de 
= Vest unii au pătruns la 


nu prea mulți, mai ales 
dacă se apropie de vârsta 
pensiei, fostul condamnat 
în occident revine, deoarece 
pentru a fi schimbat fusese 
grațiat. Cum i se recunosc 
toţi anii lucraţi și în vest și 
în Est, sosește pentru a 
încasa o pensie grasă 


Nefiind un amator ci un 
“profi”, Pacepa a folosit în 
actul final al activităţii sale 
de general de securitate, 


Siemens, AEG, ITT și 
Kraftwerk Union. Să tran- 
sformăm punctul pus de 
Pacepa în virgulă. Kraft- 
werk Union se află la Of- 
fenbach și este institutul 
central care proiectează și 
stabilește tehnologia reac- 


stabilit o serie de “avocaţi” 
specializați în valorificarea 
unor acte care transformau 
din Român în Neamţ de 


“sunt. 


stantin, camuflat în postul 


pomelnic în care vom afla 


comedie bufă. Un deputat 


ori german. 


FORŢELE NOASTRE POLIȚIENEȘTI VECHI 


nând unor 
R.C.M.P, 


PRIMESC NOI VENIȚI. 


Poliţia călare regală a Canadei vrea 


culturi și limbi diferite, 
menține o organizare care 


reflectă aceste diversități etnice si de 


cultură, 


didații calificați, 


E! federală, calculată la  toarelor nucleare. Tot la să facă cunoscut celor pe care-i ocro= eu în rândurile forței poliției 
funcţiile înalte ce le Offenbach, denumit și teşte, totul despre ea. Tara în care cal atala canadiene poate duce la o 
pipe “fabrica de nemți” s'au trăim este formată din oameni aparți- immeră Dlină de satisfacţii pentru can- 


Pentru informații suplimentare in scopul 
introducerii în rândurile R.C.M.P., vă ru- 


Pi 


Bam să contactaţi cel mai apropiat deta- 


teritoriul german doar ca o origine, cu toată seria de Membrii R.C.M.P, se bucură de opor- Şament, sau să scrieți la: 

trambulină, oricum, oceanul avantaje ce rezulta de aici: , tunitatea de a-și perfecționa în mod 

este mai larg decât Elba. drepturi la pensie, contimu abilitatea, de prestigiul de a 

Citim în ORIZONTURI despăgubiri, ajutoare, activa într'o forță cu renume internațional The Commissioner 

ROSII despre spioni ger. cetățenie germană care opereaza cu tehnologia cea mai Royal Canadian Mounted Police 


mani foarte activi pentru 
regimul Ceauşescu, mulți 


dintre ei fiind recrutaţi 


printre cei emigrați din 
România. Vânzarea sașilor 
și șvabilor ne informează 
Pacepa, a fost aranjată cu 
un trimis personal al 


recunoscută imediat. Câţiva 
astfel de “'actagii” din care 
unii au avut funcţii de 


- răspundere inclusiv în par: 


tidul comunist din ţară, au 
pătruns cu ușurință ca 
specialiști la Kraftwerk 
Union. Alţii, făceau dese 


ministrului Genscher, al s călătorii în România sau 


avansată, de privilegiul de a 


servi pe 


cetățenii canadieni la nivel de comuni- 
tate, la nivel național sau internațional. 


Royal Canadian G 


Mounted Police du Canada 


endarmerie royale 


1200 Alta Vista Drive 
Ottawa, Ontario K1A 0R2 


Canadă 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 


PAGINA 7 


rind nica Apei ID AG I 
CUM SE SCRIE ISTORIA 


—— Constantin |.UNTARU— 


Sau mai de grabă, cum 
nu se scrie, istoria! 

Astfel, cine priveşte din 
faţă Castelul Windsor, 
reşedinţa de vară a Familiei 
Regale Engleze, poate vedea 
un turn mare deasupra 
clădirei, în care se crede că 
se păstrează arhiva per: 
soanlă secretă a Regilor 
Britanici. La această arhivă 
mu are acces decât singur 
Monarhul, iar postul de 
arhivar se moşteneşte din 
tată în fiu, din sânul 
aceleaşi familii care de 
generații locuieşte în in- 
cinta Castelului, fără nici 
un contact cu lumea din 
afară. Se crede, că dacă 
această arhivă secretă ar 
deveni publică, istoria 
omenirii ar trebui scrisă 
din nou. Dar pe lângă 
arhiva secretă de mai sus, 
în decursul veacurilor, alte 
documente istorice, 
necunoscute de public, s'au 
acumulat și în alte arhive, 
deținute de instituţii sau 
organizaţii ascunse, ne mai 
vorbind de arhiva secreta, 
mai recentă, a Kremlinului. 

Cu alte cuvinte, este 
foarte greu de a se cunoaşte 
adevărul istoric, şi de a 
pronunța sentințe juste 
asupra actelor unor oameni 
politici, care la un moment 
crucial al istoriei, au avut 
răspunderea de a decide 
asupra soartei ţărilor. lor. 

Pe de altă parte, un om 
la conducerea unui stat, ar 
datoria de a 


conştiinţa lui s'o face în în- 
teresul patriei sale, chiar şi 
cu riscul de a comite o 
„greşeala. Ba oamenii 
trebuesc lăsaţi să facă chiar 
mari greşeli, în însuși 
detrimentul lor, după cum 
spunea şi cunoscutul 
moralist francez 
Vauvenargues, acum vreo 
două sute de ani - pentru a 
impiedica un rău încă și 
mai mare: Robia! Lipsa de 
acțiune, nehotărirea, sunt 
mai de condamnat decât 
luarea unei deciziuni, im- 
plicând eventuale erori. 
Apoi să nu se uite, că odată 
cu trecerea timpului, și 
situaţiile politice se 
schimbă. A te crampona în 
orice împrejurare pe prin- 
cipii fixe, nu este o politică 
înțeleaptă - deşi poate fi 
considerată eroică; din 
potrivă, abilitatea de 


reajustare la noi scenarii + 


geopolitice, în continuă 
evoluţie, devine o necesitate 
pentru orice om de stat, 
mai ales pentru acei ai unei 
națiuni mai mici. ''Ochii 
unui om trebuesc scoși, 
dacă el obișnuiește să se 
uite numai înapoi - a citat 
odată Stalin, un vechi 
proverb rusesc. 

Din această cauză, puțini 
din conducătorii de state, 
pe care îi onorăm astăzi, au 
fost populari pe timpul lor. 
Măsurile luate de ei, la un 
moment dat, n'au fost tot- 
deaună înțelese de con- 
temporani. Cum un con: 
ducător de stat nu este, și 
nici nu pote fi perfect în 
toate imprejurarile, istoria 
îl va judeca, comparând 
succesele cu greselile 
comise de el, odată cu 
trecerea timpului. 

S'a mai observat încă din 
antichitate, că atunci când 
“banul” vorbește, lumea 
totdeauna ascultă, după 


cum un proverb mai spune, 
că “banul” n'a pierdut un 
război, niciodată. Insă până 
când această stare de 
lucruri? Deoarece 
democraţia de astăzi nu mai 
este democrația celor 
“câțiva arginți””, din lumea 
antică, ci a devenit o 
democrație a marilor fon- 
duri internaționale 
această democraţie poartă 
în ea însuși, germenul auto- 
distrugerii, după ce mai 
întâi a distrus caracterul 
oamenilor și moralitatea 
publică, prin corupție, 
sex, alcool şi narcotice. 
Pentru remedierea 
acestor stari de lucruri, în 
mai toate țările 
democratice din lumea 
liberă, s'au introdus legi, de 
a se face cunoscut 
publicului, documente așa 
zise confidenţiale, 
referitoare la decizii im- 
portante luate de guvernele 
respective, afectând istoria 
acestor state. De obicei, 
limitele de publicitate sunt 
de 30 ani, totuși se impun 
unele restricții de 50ani, 
chiar 100 de ani, sau 
limitate la durata vieţii 
unei personaj politic, pen- 
tru a-i evita acestuia even- 
tuale neplăceri pe timpul 
când mai e încă în viaţă. Pe 
de altă parte, anumite 
documente clasificate foarte 
confidențiale, nu se mai 
aduc la cunoștința 
publicului niciodată, cu, 


toate. legile în. vigoare, ci 


i Fi p 


vecie, în arhivele secrete, 


pomenite mai sus: Wind-" 


sor, Kremlin, etc. De cele 
mai multe ori, însă, decizii 
importante isotrice, în 
speical de natură imorală 
sau criminală, se iau de 
anumiţi oameni de stat, 
fără de nici un document 
sau act scris, ci doar 
printr'un ordin verbal, sau 
o simplă înclinare a 
capului, astfel ca să nu mai 
rămână nici o urmă din con- 
duita lor imorală în galeria 
istoriei, a așa-zişilor mari 
“Genii ai Omenirii””. 
Astfel, după trecerea deci 
a ani dela un eveniment 
istoric important, cum a 
fost ultimul război mondial 
- mai înainte de a s se da 
publicităţii documentele 
secrete, după legile în 
vigoare - o droaie de 
funcționari, cunoscuţi sub 
numele de “'greblari” sunt 
expediați prin pivniţile 
clădirilor guvernamentale, 
unde sunt păstrate în raf- 
turi, puzderia de dosare cu 
acte confidenţiale, pentru a 
le clasa în: 30 de ani, 50 
sau 100 ani, limitate la 
durata vieţii respectivului - 
sau la “infinit” în arhivele 
secrete, dacă aceste 
documente nau fost plasate 
acolo, încă dela început. De 
aceea să ne pierdem iluzia, 
de a cunoaște istoria, pe 
care o au anumiţi autori, ce 
se fălesc cu studii istorice, 
bazate pe documente 
secrete date recent la 
iveală, de cutare sau cutare 
instituţie de stat. Lăsând la 
o parte și eventualitatea, că 
aceste documente sunt sau 
pot fi măsluite, pentru În- 
ducerea în eroare a 
publicului, sau manipularea 
lui într'o anumită direcţie. 
Să încercăm a da un 
exemplu de cum se scrie 
istoria, referindu-ne la 


politice ale 
marelui om de stat 
britanic, Winston Chur- 
chill, în decursul ultimului 
război mondial Un caz 
clasic se cunoaște deja: 
târgul de popoare din Cen- 
trul şi Estul Eruopei, date 
de el lui Stalin, pe un petic 
de hârtie pe care Churchill 
dorea să-l distrugă, însă 
Stalin i-a spus să-l 
păstreze, ceea ce acesta a și 
făcut, spre marele lui 
regret de mai târziu. 
Acest document istoric 
discriminatoriu, care n'a 
mai putut fi camuflat, fiind 
cunoscut astăzi de toată 
lumea, s'ar putea - repet: 
S'ar putea să fie înregistrat 
de istorie, așa după cum 
aceasta ar trebui să fie 
scrisă. Totuși, acest lucru 
nu-i cu totul sigur, 
deoarece anumite case mari 
de editură, cu o mare reţea 
de circulaţie, ar fi posibil să 
decline publicarea unor ast- 


metodele 


fel de documente istorice, 
discriminatorii, care n'ar 
conveni anumitor cercuri 
care au susținut politica lui 
Churchill în ultimul război 
mondial. Dacă generația de 
astăzi își mai aduce, poate, 
încă aminte de acest “petec 
de hârtie” generaţiile 
viitoare cu timpul, vor uita 
cu totul dacă nu se mai 
publică nimic despre el. 
Ori, dacă s'a strecurat, din 
eroare... ceva despre el, 
prin cărţile de istorie, 
aceste tratate nedorite, nu 
se mai retipăresc, ori apar 
reeditate, iar cele vechi 
existente pe la bibliotecile 
publice sau universitare, 
sunt îndepărtate, pe tăcute, 
de prin rafturi, și făcute 
dispărute. Acest procedeu 
s'a petrecut în trecut, se 
practică și astăzi și va con- 
tinua să se practice şi în 
viitor, atâta timp cât 
moravurile politice de 
astăzi ale banului, nu se vor 


sie 2500 a, 


schimba întru mai bine. 

Cum stăm, însă, cu o altă 
mare atrocitate a trecutului 
război: bombardarea 
orașului Dresda, tocmai cu 
puțin timp, înainte de 
capitularea Germaniei? 
Desigur că nici un om 
politic britanic n'ar dori să- 
şi vadă numele său legat de 
distrugerea unuia dintre 
cele mai de valoare tezaure 
de arhitectură și artă ale 
Europei, si asta tocmai în 
preajma sfârşitului _răz- 
boiului, când o justificare 
morală a unui astfel de act 
de barbarie, ar fi fost greu, 
dacă nu chiar, imposibil de 
găsit. 

In cartea: 
144 “'de 


“Soldiers of 
William P. 
McGivern, Harbor House, 
New York, 1979, la pag. 
399 se poate citi că:"... cu 
adevărat, nu era nici un 
motiv de a lovi Dresda - 
spunea Generalul Adamson 
-nici o industrie, nici un 


| Celebraţi 


primul Act Multicultural 
din lume 


EI aparține Canadei 


Actul Multicultural al Canadei este 


astăzi o realitate 


și primul din lume. 


Actul va promova o toleranță crescândă 


şi o bună înțe 


legere între 


toți Canadienii, 


deoarece noi activăm să creem o țară 
lipsită de prejudicii si discriminări. lar 
actul afirmă în statut, dreptul constitu- 
țional și libertatea Canadienilor de orice 
origine de a-și păstra, a-și dezvolta și 


a face cunoscute 


tenirile lor culturale. 


Guvernul canadian recunoaste multicul- 


turalismul ca o caracteristică 


ndamentală 


a identității canadiene. EI este însăși inima 
țării pe care o numim Canada. “Tara pe 
care o numim patria noastră. 


a+a 


Departmeni! of the Secratary 
o! State o! Canada 


Gerry Welnor, Minister of 
State for Multiculturalism 


traming. 


Please print clearly: 
NAME: 
ADDRESS; 


PROV: 


Dept. of the 
Communications Bi 


MBE5-17 


Secrătariat d'Etat 
du Canada 


Gerry Weinor, Ministre d'Etat 
au Multiculturalisme 


LANGUAGE PREFERENCE: L_] English 


CITY: 


POSTAL CODE 


Mail to: Canadian Multiculturalism Act 
Secretary of State of Canada 


Ottawa, CANADA KIA 0M5 


.cc..coooooooce > 


depozit, nici o trupă, nici 
un centru de legatură sau 
aprovizionare. Totuși noi 
am ucis acolo, una sută și 
treizeci de mii de persoane, 
în douăzeci și patru de ore, 
oameni bătrâni și femei și 
copii, şi stiţi dece? Am 
omorât această lume | 
fiindcă Unchiul Joe Stalin 
ne-a cerut să faccia ușa. Si 
astfel, pentru a-i face pe 
plac, Churchill îl slobozește 
pe Bombistul Harris (Sir 
Arthur Harris, Coman: 
dantul-Suprem N.R.) şi 
desigur că și noi, 
Americanii, am trebuit să 
ne asociem cu el. Ike 
(General ul Eisenhower 
N.R.) a fost tot timpul con- 
tra acestui plan. A vaporiza 
astfel de orașe civile nu era 
un război decent, spunea el. 
Era de fapt pur terorism și 
Ike nu dorea să aibă nimic 
de-a face cu aceasta. Pentru 
numele lui Dumnezeu, era 
Continuare în pag. 9 


Please send me information about the world's first Multi- 
culturalism Act and a copy of the proclamation suitable for Q 


Cl French 


= 


a me Armia A > Aa dd dee alu d 


sibi e ac A Budila fe m 


DE Aa be d 


Tema “'Intâlnirii celor 
trei vii şi trei morţi”, pe 
care Pavel Chihaia o dez- 
voltă pe larg cuprinde în 
esență prin semnificaţia ei 
două aspecte, viața şi moar- 
tea, vrând să se demonsreze 
efemeritatea umană cu 
toate fazele prin care trece 
ființa omenească şi eter- 
nitatea spiritului după 
moarte. In evoluţia acestei 
teme, începând din secolul 
al XIII-lea apar unele 
elemente inedite ca de 
exemplu asocierea scenei 
pictate, așa cum ne arată 
autorul, cu scene din viaţa 
lui lisus, imagini răspân- 
dite de curentul franciscan. 
Trecerea în revistă a 
operelor inspirate de 
această temă se face odată 
cu ţara unde a apărut 
prima dată tema “Intâlnirii 
celor trei vii și trei morţi”. 
In această privință sunt 
mai multe versiuni şi con- 
troverse, unii spun că Italia 
ar fi țara unde a fost înre- 
gistrată această temă, alții 
că Elveția iar alții că Anglia. 
Din cercetările efectuate de 
autorul cărţii se pare că 
tema în discuţie ar fi 
apărut la Florenţa în Italia. 
In ceea ce privește modul 
prin care sa trnasmis 
această temă se pare că ea 
ar fi parvenit printr'un 
poem latin, dovedindu-se 
astfel că modelul francez ar 
fi fost scris în latină. In 
privința semnificației temei 
se desprinde un curent care 
vine din antichitate prin 
care vrea să se dovedească, 
că ființa umană ar fi in- 
coruptibilă, pledând pentru 
trăinicia și frumuseţea ei, 
iar un alt curent ar fi fost 
transmis din Orient, care 
argumentează efemeritatea 
fiinţei omeneşti, descom- 
punerea ei după moarte ca 
o consecință a spiritului 
liber, transcendent. ''Cum 
apertam sepulturam””. 

Urmărind firul istoriei 
cu influenţele și curentele 
care au avut loc în decursul 
vremii, remarcăm că epoca 
lui Carol cel Mare este 
legată de antichitaţea 
greco-romană, de idealul 
hedonist. In Italia epoca 
umanistă a lui Dante cu 
“dolce stil nuovo” coincide 
cu apariția temei ''Celor 
trei vii şi trei morţi”. In 
Sudul Italiei mediul 
cultural fiind fertil vom 
întâlni cele două curente: 
unul cu rădăcini adânci în 
lumea greco-romană ce 
propune forme consistente 
printr'o natură vivantă, 
surâzâtoare și altul cu 
preocupări funebre care 
deja au trecut pragul 


morții. 
In secolul al XIV-lea pe 


NOEMBRIE 1988 


VIZIUNEA LUI PAVEL CHIHAIA DESPRE 


“IMMORTALITE ET DECOMPOSITION DANS L'ART DU MOYEN AGE” 
II 


care îl discutăm vom 
întâlni foarte multe teme 
macabre, ca tema corupției 
fizice a descompunerii a tot 
ce este omenesc și pămân- 
tesc, aspecte și viziuni 
pornind dela Vechiul 
Testament, demonstrându- 
se ce este vanitatea omului 
pe pământ şi  descom- 
punerea materiei după 
moarte, apoi corpul care 
apare intact când ajunge la 
Dumnezeu pentru judecata 
de apoi, toate acestea sunt 
demonstraţii referitor la 
fragilitatea şi ușurința 
vieții efemere. 

“Le Prince du monde et la 
Dame du monde”, două 
figuri, două imagini vivante 
şi strălucitoare apar alături 
de tema descompunerii 
celor trei cavaleri, imagini 


pe care le întâlnim spre imaginea celor trei corpuri 


sfârșitul secolului al XIII- 
lea. Acest “'Le Prince du 
monde” va fi prezent îndife- 
rite ansambluri arhitectu- 
rale pe portalurile catedra- 
lelor din Strasbourg, Fri- 
bourg, Nuremberg, etc., lu- 
crate în aceeasi manieră 
pentru a dovedi în final ace- 
lași aspect al corupției și 
descompunerii fizice. 

Spre deosebire însă de 
unele aspecte “'Le Prince du 
monde” reușește să fie 
creat sub două ipostaze: 
Sub un aspect senin, 
surâzător al vizibilului, 
ieșind în relief eleganța 
hainelor și aspectul 
deprimant al descompunerii 
fizice care se vede în spatele 
corpului plin de șerpi şi 
animale, aspect al descom- 


punerii, al decăderii 
morale. 
Semnificația descoperă 


ideea care pe de o parte lasă 
să se întrevadă aspiraţia 
omului spre moralitate, 
spre fericirea edenică iar pe 
de altă parte ideea care se 
descoperă prin păcat așa 
cum biserica căuta să-i 
demonstreze omului care 
este calea pe care trebue să 
o urmeze. 


Aşadar constatăm că dela 
sfârşitul secolului al XIII: 
lea biserica pune în gardă 
clasa cavalerilor, clasă care 
îşi neglijează obligaţiile și- 
și permite tot felul de 


divertismente, de 
amuzamente, favorabile 
dragostei profane ex: 


primată prin curtuoazie, 
evoluând odată cu spiritul 
renascentist, fervoarea și 
atracția spre poezia lui 
Ovidiu, muzica distractivă, 
luxul vestimentar, lucruri 
pe care biserica şi clerul nu 
le pot vedea cu ochi 
favorabili.Si'n continuare 
3 Pavel Chihaia ne descrie 


cartea sa, că pe la mijlocul 
secolului al XIV-lea vom 
întâlni două evenimente 
importante care dezvăluie o 
tensiune majoră între or- 
dinele religioase occidentale 
și clasa cavalerilor. Astfel 
aflăm întâi de crearea 
monumentului “Triumful 
morţii” dela Pisa şi al 
doilea de ''Mormântul 
cavalerului Francois de La 
Sarra” din Elveţia, tot 
atunci apar şi unele sem: 
nale renascentiste. Pe toate 
aceste relații monumentale, 
scenele funerare și macabre 
nu lipsesc, drept argumente 
împotriva corupției şi a 
îndepărtării cavalerilor de 
credință. Pe ''Triumful 
morții” dela Pisa se poate 
vedea imaginea Morţii 
ținând în mână secera, apoi 


care sunt expuse îndiferite 
faze de descompunere însă 
călugării care completează 
fresca sunt situaţi la un 
nivel superior datorită 
modului de viață creştin și 
ascetic, confirmând valorile 
eterne. Exemplele sunt 
variate datorită imaginilor 
personajelor, dar toate con- 
verg spre aceeași finalitate a 
descompunerii corpului 
după moarte datorită 
păcatului care este sim- 
bolizat prin moarte. Pentru 
a concretiza mai bine acest 
adevăr, Pavel Chihaia ne 
aduce în scenă fresca cava- 
lerului Francois de La Sar- 
ra, care printr'un gest deu- 
milință creștină renunță la 
individualitatea sa umană şi 
se oferă ca exemplu pentru 
a demonstra cât de fragilă 
și trecătoare este viaţa, 
cum ni se înfățișează deci 
condiția umană și care este 
aspectul trupului după 
moarte prin descompunerea 
biologică ca un act al 
culpabilităţii din cauza 
păcatului, imagine ce con: 
trastează cu sublimul eter: 
nității paradisiace. In 
sfârșit ''Complexul funerar 
al Cardinalului de La 
Grange” este monumental 
și așa cum se arată acest 
complex cuprinde o 
întreagă absidă din biserica 
mânăstirii de La Saint: 
Martial, biserică ridicată de 
Papa Klement al VI-lea, 
Complexul cuprinde trei 
nivele, la primul nivel 
vedem imaginea car: 
dinalului de La Grange ''en 
transis"” înconjurat de un 
şir de cranii separate 
printr'o bandă cu inscripția 
următoare: ''Nous sommes 
un spectacle pour le monde, 
afin que les nobles et le 
peuple  puissent voir en 
nous avec clart quels que 
soient leur sexe et leur âge, 


itinerariul pe care îl face în + lâtat od ils arriveront, 


Malheureux, quelle raison 
as-tu d'âtre orgueilleux? 
Tu n'es que cendre, et tu 
seras bientot comme moi 
un cadavre fâtide, pâture 
des vers”. Si'n acest caz se 
arată imaginea descom- 
punerii corpului după 
moarte cât şi deşertăciunea 
vanităţii şi a  orgoliului 


uman în fața morții. 
Nivelul al doilea 
reprezintă imaginea car: 


dinalului îmbrăcat în 
costumul său de demnitar 
şi al treilea și ultimul nivel 
îl înfățișează pe lisus 
împreună cu cei doisprezece 
apostoli iar lângă această 
scenă este din nou 
reprezentată imaginea Car- 
dinalului de La Grange în 
toată aureola sa. Concluzia 
pe care o dă ar fi, dacă ai o 
viaţă ascetică şi accepți cu 
tot sufletul credinţa, vei 
avea şi imaginea viziunii 
paradisiace. 

“Le monument du car- 
dinal de La Grange mon: 
trait aux contemporains 
que la mort  ef- 
face....hi€rarchie des rangs 
humains Gtablis par Dieu, 
mais que ceux qui vivent et 
agaissent dans la vision des 
soints adorâs-, soit dans la 
vie future, par leur acces: 
au Paradis. La corruption 
ne constitue qu'un accident 
passager face ă la splendeur 


triomphante du ciel ou aux 
visions celestes accordees 
des cette vie ă ceuxqui rem- 
plissent avec fidelit6 leurs 
devoirs de chretiens.” 
Trecând în revistă doar 
unele aspecte din cartea lui 
Pavel Chihaia atât cât ne 
permite spaţiul unui articol 


critic dintr'un ziar, 
ajungem la următoarele 
concluzii: ce se observă 


imediat la această valoroasă 
teză de doctorat, este 
documentarea care iese 
vizibil în relief, mai ales 
fiind vorba de Evul Mediu 
şi de faptul că în afara 
bibliotecilor care i-au stat 
la dispoziţie autorului, 
Pavel Chihaia a fost nevoit 
să cerceteze documente 
rare, stampe, dovezi, in- 
scripţii, să se deplaseze în 
diferite locuri unde erau ex- 
puse ansamblurile sculp- 
turale pentru a-și lua note, 
informaţii precise, 
fotografii şi litografii, 
imagini ale acestor an- 
sambluri sculpturale şi 
monumente pe care le 
găsim excelent excutate în 
carte. Cu toate datele și 
multiplele nume de per- 
soane, de edificii de artă şi 
cultură, cartea nu oboseşte 
ci dimpotrivă este 
atrăgătoare şi antrenantă 
nu numai prin ce spune 
autorul dar și cum prezintă 


materialul, dându-ţi seama 
că ai în față o adevărată 
operă de referință, o Operă 
creată de un Specialist 


român în Istoria artelor cu - 


o temeinică și profundă 
cultură, baza acestei culturi 
rămânând însă tot în 
România,cum reiese chiar 
din cele spuse de autor, 
datorită unui Gh. Oprescu 
și ale altora și apoi 
desăvârşită în Occidentul 


european încărcat de. 


cultură și civilizație. Im- 
mortalite et dâcomposition 
dans lart du Moyen Age 
este o carte de căpătâi nu 
numai pentru specialişti, 
este o carte de cultură și 
civilizaţie creată cu mare 
precizie și frumuseţe ar: 
tistică, este un document 
valoros pentru lumea 


europeană fie ea occidentală 4 


sau românească. 
Prin această carte Pavel 


Chihaia şi-a dovedit 
iscusinţa, înțelegerea 
profundă a lucrurilor și. 


forţa de creaţie cu care este 


înzestrat, oferindu-ne un 
dar de înălțare şi meditaţie 
spirituală, el şi-a câștigat 


un loc bine meritat printre 


neosteniții căutători de 


valori şi creatori de cultură. 


Gheorghe RĂDULESCU 


PANE iei 


NAME: 


Publications Catalogue 


Ministry of the Environment 
Public Information Centre 
135 St, Clair Avenue West 
Toronto, Ontario M4V 1P5 


TE [| PROCURA ACUM 


Lista broşurilor cuprinzând informaţii generale privind mediul 
înconjurător din Ontario poate fi obținută acum în limbile engleză 
şi franceză. Aceste publicaţii oferă informaţii de bază cu referire 
la protejarea mediului înconjurător şi la programele ministerului 
de resort. Aceste publicaţii sunt gratuite şi se oferă la cerere. 


Se pot obţine scriind la: 


ADDRESS; 


CITY: 


PROV; 


— 


POSTAL CODE: 


— — — 
ze a «n pă a dm oi. Caan a 


————————————— TELEPHONE: = 


| ent 
Gniaro.. 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
d, 


Jim Bradioy, Minister 


| 


perene gater 


.. 


= ij Sci eră 
Nimeni nu o dorește, dar dacă vi 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 


PAGINA 9 


VASILE GURĂU: ZÂMBET PRINTRE LACRIMI 


VOLUMUL I,EDIŢIA II-A, FREIBURG, 1985 


O notă specifică a crestinismului 
românesc este atitudinea pe care o are 
faţă de suferință și moarte. Despre 
“Mioriţa”, bunăoară, au fost unii care nu 
au văzut altceva în această evanghelie 
populară a Păstorului decât un simbol 
al... fatalismului la Români. Unii se 
pregătesc să-l omoare și el, după părerea 
acestora, stă cu braţele încrucișate. Pen- 
tru străini “Mioriţa” este o piatră de 
poticnire, pentru daco-Români o er- 
mineutică a fiindului nostru, creștin și 
pre-creştin. Miracolul românesc pe care 
“istoricii” îi afirmă, dar își scarpină 
scăfârlia neştiind unde să-l găsească, e 
relația omului (cuvântul de jos) cu Logosul 
(cuvântul de sus). “Piciorul de plai” desi 
nu este în vârful muntelui, deci la 
picioarele lui, antinomic e şi “gură de rai”! 
în același timp. Urmărind paralelismul 
metaforic între “picior” și gură”? ob- 
servăm că unul este foarte jos și altul 
situat foarte sus și totuşi sunt una. 

In felul acesta pământescului i se oferă 
orizont ceresc, finitul despletindu-se în in- 
finit, cum a sesizat Brâncuși prin celebra-i 
Coloană, timpul fiind particulă și undă a 
eternității. Moartea pentru păstorul 
mioritic nu este sfârşitul vieţii. E o parte 
a vieţii lui nemuncite. Pe tărâmurile ei 
intră ca stăpân. Tinuturile lui trec dincolo 
de aceste tărâmuri. Omul nu este vecin cu 
moartea, ci cu Cuvântul dătător de viață, 
care prin întrupare s'a făcut frate cu el, 
murindu-i moartea şi oferindu-i chipul 
de Dumnezeu. Astfel păstorul nostru nu e 
nici fatalist, nici laș, nici fricos. El e 
stăpân pe toate tărâmurile lui Hades. Si 
când e nevoit să intre, intră și trans- 
figurează totul, făcând din moarte o 
nuntă la care participă tot cosmosul pe 
care și-l ia după tipicul ortodox “'să-i ţină 
cununa” și în iubirea lui chiar a 


vrăjmașilor face din moarte mireasă. 


ne e omul 
care îi ară tărâmul de lacrimi ca stăpân al 
ei. ““Nu da Doamne omului cât poate să 
ducă!”, zice plugarul forțat să-și 
stăpânească suferința. 

Si totuși el ““face haz de necaz”, cum 
zice Dr. Cătălina Călin în prefața cărții. 
Prin suferință nu e pus la pământ, ci 
urcă. Orice suferință are ca prototip ur- 
carea Muntelui. Niciodată Dumnezeu nu e 
mai aproape de om decât în suferință. 
Rilke folosește imaginea zidului și a mer: 
sului paralel. Niciodată Golgota Crucii nu 
poate fi ruptă de bucuria Invierii dacă nu 
urcăm Muntele Suferinţei până sus. 

Acest “'haz de necaz” e folosit de Vasile 
Gurău printr'o parafrazare de titlu al 
cărţii ““Zâmbet printre lacrimi”. 

Vasile Gurău s'a născut pe legendarele 
meleaguri pe unde Stefan Vodă al 
Moldovei întâlnește pe Vrânceoia. Păgânii 
invadaseră Moldova. Ea îi oferă feciorii să- 
1 ajute. Tara e iarăși liberă şi creștină. 
Stefan cel Mare și Sfânt dăruiește 
fiecăruia câte un munte. De atunci a 
rămas numele de Munţii Vrancei, simbol 
de rezistență națională și creștină a 
“plaiului” ca “gură de rai”. zi 

Cartea ''Zâmbet printre lacrimi” a 
apărut în editura Tipografia CORESI în 
Freiburg, 1985. Cele peste 350 de pagini 
se deschid cu o prefață la ediţia a Il-a 
semnată de Dr. Cătălina Călin, urmată de 
un scurt, dar necesar “cuvânt înainte" 
care se încheie cu o mărturisire de 
credință în care precizează că ''am sufletul 
si inima curate, am mâna și pana neîn- 
tinate”, | 

Prin neprevizibilul întâmplărilor, stilul 
alert şi concis, frazele având cursivitatea 
unui râu şi naturaleţea lui de doină, car- 
tea captivează pe cititor, te cucereşte hip- 
notizant, vrei să scapi de coșmarurile 
kafkalene si sorbul povestirii te trage la 
adânc până la ultima pagină. Ca întrun 
roman de aventuri acţiunea te fură, te 
îndulosează, te revoltă, te cutremură și 
în tot acest iad copilul de 20 de ani te face 
să zâmbeşti amar de situaţiile tragi: 
comice prin care trece. 

Acţiunea cărții e pur şi simplu 
cinematografică. Tânărul absolvent de 
liceu dela Cluj se înscrie la Facultatea de 
Filosofie din Iaşi și este “respina la 


verificarea actelor”. Adevăratul motiv-se 


orița”. 


pare că trecuseră doi ani de când grupul 
de rezistență din Munţii Vrancei căzuse 
sub focul gloanțelor prin trădarea unui 
Mazil-Iscariot și câteva săptămâni mai 
târziu urmase înființarea “Frăției de 
Cruce” cuprinzând peste 50 de elevi 
despre a cărei existență autorul auzise 
“câte ceva”. Pentru susținerea materială 
Vasile Gurău se angajează ajutor de con- 
tabil urmând în același timp și cursurile 
de perfecționare în contabilitate. Incep 


surprizele. In timpul cursurilor, fără nici'” 


un respect pentru catedră, intră un tov. 
miliţian cerând profesorului să aresteze pe 
V.G. Profesorul într'un mod politicos îi 
spune să aștepte afară, un gest care poate, 
sau putea să-l coste. La sfârşitul orei tov. 
milițian își ia victima și astfel Vasile 
Gurău află că e așteptat de urgență la 
Galaţi pentru proces, dar pentru 
“odihna” de drum e trimis la închisoarea 
Galata. Aici ia cunoștință cu viața 
inumană a închisorilor comuniste de ex- 
terminare morală și trupească: “'Nu te 
speria, tinere, te vei obișnui cu timpul! 
Omul este o ființă cu nebănuite 
posibilități de adaptare la orice condiţie, 
fie ea inuman de grea. M'am uitat la cel 
care-mi vorbise. Era un bătrân de peste 70 
de ani, cu o faţă suptă, slab, numai oase, 
dar cu trăsături fine şi distinse. Ochii săi 
de un albastru-vineţiu mă priveau 
compătimitor și înţelegător în același 
timp. Am aflat, puţin după aceea, că nu 
era altul decât Prof. Univ. Dr. loan Botez, 
o eminentă figură a biologiei românești și 
mondiale, care se afla închis acolo de mai 
bine de un an de zile, numai pentru con- 
vingerile sale patriotice. Motivul arestării 
fusese faptul că a permis unui grup de 
studenţi, care se aflau în practică la 
stațiunea Murfatlar-Dobrogea, să cânte 
într'o seară, cunoscuta melodie 


inumane, un securist le aduce vestea că 
vor fi evacuaţi și că la închisoarea militară 
din Dealul Copoului '“Mâncarea va fi cum 
va fi, dar *“gazarea” va fi clasa întâia!...” 

La auzul cuvântui ''gazare”, panica și 
disperarea cuprind pe deţinuţi fiecare 
închipuindu-și cu groază lagărele de ex- 
terminare dela Auschwitz și Buchenwald 
şi tăcerea se lungește până când un râs 
strident și dur se prăvăleşte ca o avalanșă. 
Si printre hohotele de râs un deținut le 
spune: “Eu, eu îl cunosc pe politrue! E 
peltic; nu-l poate pronunţa pe “C” decât 
ca *“*G"'. Nu e vorba de “gazare”, ci de 
““cazare"”,..”! 

Sunt transportaţi la noua închisoare și 
traversând Piaţa Unirii unde în 1859 
răsunau faimoasele versuri. ale bardului 
din Mircesti, autorul observă în lumina 
palidă a unui bec, în mersul grăbit al 
mașinii, o lozincă atât de stranie logicii și 
silogismului românesc: ““Trăiască 7 Nov. , 
ziua Marii Revoluții din Octombrie.” 
Printre lacrimi Vasile Gurău zâmbește: 
“Mi-a venit să zâmbesc și parcă niciodată 
jocul acesta banal de cuvinte și echivocul 
calendaristic nu mi sau părut mai 
caraghioase și mai stângace. Am oftat 
uşor gândindu-mă la situația în care mă 
aflam. Plaţa Unirii din Iași, atât prin 
numele pe care-l poartă cât și prin sem: 
nificația istorică a acelor locuri, 
reprezenta pentru mine un simbol al celui 
mai înâlțător ideal patriotic al naţiunii 
române dela mijlocul secolului XIX: 
Unirea Principatelor într'un stat unitar și 
făurirea României Mari. Statuia primului 
domnitor al Principatelor Unite era acolo 
în mijlocul pieţii, mărturie de netăgăduit 
a acelor evenimente înâlțătoare. Am 


închis ochii și parcă vedeam înaintea mea 
o horă mare de Români, acea “Horă a 


Unirii” care a râsunat plină de vigoare pe 
meleagurile patriei mele...” 

In sfârşit plecarea spre Galaţi după 
câteva luni la închisoarea din Dealul 
Copoului. Un prieten îl avertizează ca pe 
drum să nu spună că e deținut politic. In- 
trebat fiind pentru ce a fost închis Gurău 
ocoleşte întrebarea spunând că era ajutor 
de contabil, dar nimeni nu i-a spus 
motivul pentru care a fost arestat. Cartea 
de dubiu pe care o joacă iese câştigătoare, 
In închisoare din Buzău unde își va con: 
tinua stagiul penitenciar medicul care 


examina pe deţinuţi văzându-l atât de 
slăbit și aflând că fusese ajutor de con- 
tabil, trage și el concluzia că a fost arestat 
pentru furt și-i scrie o notă prin care avea 
îngăduința la bucătărie să mânânce cât 
vrea pentru refacerea sănătăţii. Se părea 
că o stea fericită răsărise din confuzie 
asupra lui Vasile Gurău, dacă nu ar fi fost 
“tunul”. Inchisoarea din Buzău nu avea 
canalizare și noaptea unii deţinuţi erau 
scoși să facă accesibile W.C.-urile până a 
venit și rândul lui. Când gardianul l-a 
sculat să meargă la “tun” autorul 
răspunde că nici nu se gândește să facă 
așa ceva fiind “deținut politic” și nu hoț 
de buzunare. E sesizată administraţia. In- 
curcătură. La “politici” nu putea fi trimis 
pentrucă deţinuţii politici trebuiau izolați 
de orice contact cu realitatea și știrile din 
afară. E trimis la ““pistolari””. Din această 
categorie făceau parte deținuții care după 
război nu au declarat armele. 

Iadul începe cu ““potcoava”” Galaţilor. Era 
numită așa pentrucă închisoarea avea 
forma arhitectonică a unei potcoave. 
Deţinuţii trebuiau să doarmă pe ciment, 
pereţii erau plini de gheaţă în timpul ier- 
nii, mâncarea sub orice nivel de nutriţie, 
plus ploșnițele, plus gardienii, plus 
Goiciu, şeful închisorii care le aplica un 
regim de exterminare fizică și morală. In 
timpul verii grămădea într'o celulă foarte 
mulți deţinuţi, iar în timpul iernii doar 
câţiva. Aici Vasile Gurău va avea ca frați 
de suferință pe un învățător din Hanul 
Conachi, pe avocatul Diaconu din Galaţi și 
avocatul Neacşu din Brăila. O scenă 
cutremurătoare este când autorul 
cățărându-se pe o ţeavă ajunge până la 
gemulețul de sus, o aventură plină de 
riscuri putând fi aspru pedepsită ca încer- 
care de evadere, şi mare îi este surpriza 
descoperind printre nefericiții condamnați 
scoși afară chiar pe tatăl lui. 


i Tot la “'potcoava” va. cunoaşte 
stie opăgegiia it ala alice o edita 


povestitor. Nea Luţă, cum îi spuneau 
prietenii, din cauza infirmității mu a fost 
luat în război. Cum prizonierii luaţi de 
“Ruși mai dispăreau, pentru ca numărul să 
se păstreze Ruşii îl completau prinzând la 
întâmplare pe cine le ieșea în cale. Astfel 
nea Luţă ajunge...prizonier de război. Din- 
tre multele povestiri - doar două. La 
începutul primăverii din 1945 vin din ţară 
Emil Bodnăraș şi Ana Puaker spre a sta 


* mormânt 


de vorbă cu prizonierii de război pentru a 
forma brigăzile de “'voluntari”” Tudor 
Vladimirescu. Ana Pauker după ce a vor- 
bit de dragostea faţă de “'țara noastră” și 
“patria noastră dragă” când a terminat 
“gargariseala”” a dat cuvântul celor de 
față. Nea Luţă se ridică şi întreabă: “Aș 
dori s'o întreb pe d-na Ana Pauker, care 
este '“patria'' dumneaei? In tăcerea de 
care a cuprins deodată 
adunarea, a răsunat, aspră vocea groasă și 
cu accent rusesc al vestitei 
noastre... "patrioate”: - Stăi jos, băndit 
fășist!” (p.302). 

A doua istorioară. Nea Luţă era în 
Siberia. Nadia, o soră care-l îngrijea după 
un accident, într'un mod sadic îl tachina 
în fiecare zi că “'vașaia iazik, tzigan- 
skaia'', adică “'limba voastră e 
țigănească”. Intr'o zi lui nea Luţă îi sare 
muștarul și calm o întreabă dacă ştie cum 
se spune “'bine” în franţuzeşte. “Bien”, îi 
răspunde. Dar în spaniolă? Tot “bien”, 
răspunde fericită Nadia. Dar în italiană? 
Incântată de cunoștințele ei lingvistice îi 
spune “bene”. Dar în românește? Puțin 
încurcată: Nu ştiu. In românește e “bine” 
zice nea Luţă și continuă cu ''moșitul” 
socratic: dar în rusește? Nadia își ar- 
cuiește gura și plină de sine rostește 
mândră ““ha-ra-şo”. Hâtrul din Fălticeni 
face o pauză și apoi dă lovitura de graţie: 
“Ei, află că pe ţigăneşte se zice “'miș-to”! 
l-a răspuns răspicat nea Luţă.” (p.305) 

Nici Dostoievsky nu are o pagină care 
să rivalizeze cu suferințele dela ''neagră'”, 
carcera închisorii Galaţi. Deţinuţii în mod 
ilegal şi-au improvizat andrele şi au 
început să împletească: mănuși, pulovere 
şi fesuri. Nea ''Bușilă””, turnătorul care 
deţinea funcţia de şef de cameră îi reclamă 
administraţiei ca o organizație subversivă 
a “fesurilor verzi”. La intrarea în 
penitenciar li se confiscă fesurile. Era un 
abuz de putere. Toţi se hotărăsc să declare 
greva foamei. Apoi se răsgândesc. Rămâne 
numai un grup ce refuză gamela. Las 
cititorului coșmarurile ce le-am avut după 
lectură. Experiențele făcute în închisorile 
comuniste de mult nu mai aparțin 
politicului, ci vor forma material 
documentar şi ilustrativ teologiei la 
capitolul de demonologie. 


Dumitru ICHIM 


ÎN e 


CUM SE SCRIE ISTORIA 


Urmare din pag.7 

doar o zi de sărbătoare în 
Dresda, când au început 
atacurile aeriene, un fel de 
celebrare religioasă, în 


legătură cu Postul. Copiii căzând în 


antic, denumit mai înainte 
de Germani, un “Paris al 
Nordului ”. Furtuni de foc 
au distrus cea mai mare 
parte a orașului, podurile 
râul 


oraş va fi cruțat atunci şi 
aviația germană va cruța 
orașul universitar Oxford - 
o înțelegere, care fusese 
încheiată între Hitler şi 


Elba. Neville Chamberlain, când 


erau pe străzi în haine de 
carnaval, când bom- 
bardierele au apărut pe 
deasupra”. 

Iar la pag. 358, citim mai 
departe”: ...într'un atac 
masiv timp de douăzeci şi 
patru de ore, bombardierele 
Britanice și Americane au 
aruncat mii de tone de 
bombe  explosive și in: 
cendiare asupra orașului 
German Dresden. Intr'unul 
dintre cele mai masive raid: 
uri, care s'au lansat asupra 
teatrului de operaţii al răz- 
bolului european, orasul a 
fost îm conformitate cu 
martorii oculari - aproape 
în mod complet nivelat cu 
pământul. Sute de focuri 
pârjoleau printre ruine, un 
infern, ce putea- fi văzut 
dela cincizeci până la o sută 
de mile, de echipajele 
avioanelor care se apropiau. 
Fortăreţele zburătoare 
americane și Lancasters-ile 
britanice au bombardat în 
mod neîntrerupt acest oraș, 


Populaţia Dresdei crescuse 
în ultimul timp la mai mult 
de un milion, orice clădire 
disponibilă era aglomerată 
de refugiați germani, fugind 
dela Răsărit, și de un 
număr necunoscut de 
prizonieri de război 
americani și britanici. Din 
cauza acestor împrejurari, 
se estimează că recolta 
morţii în Dresda ar putea 
să întreacă chiar și una 
sută şi cincizeci de mii de 
persoane!” (după un buletin 
special al Radio-ului Paris, 
la 14 Feb. 1945). 


Bătrânul orășel nu fusese 
bombardat decât odată pe 
timpul războiului, şi acest 
lucru a fost considerat 
drept o greșeală, rezultatul 
unei erori de directive de 
zbor. Era un fapt cunoscut, 
în cercuri largi politice, că 
un acord fusese incheiat 
între conducătorii Ger: 
maniei și Britaniei, 
garantându-se că dacă acest 


aceştia vorbeau de o '“pace 
în zilele noastre” la Min- 
chen. 


Sau dacă ne întrebăm: 
cine 1-a împuşcat pe 
Preşedintele John Kennedy, 
sau a încercat să-l 
asasineze pe Președintele 
Reagan, sau pe Papa, con: 
statăm că documente nu 
există, sau dacă au existat 
vreodată, au fost distruse, 
sau poate dosite în arhive 
secrete. lar dacă îţi pui 
cunoscuta întrebare: Qui 
Prodest?, cui foloseşte? - 
răspunsul nu-i totdeauna; 
Sovietele, ci aceste interese 
trec adesea peste interesele 
Rușilor,  suprapunându-se 
şi identificându-se cu in: 
teresele așa ziselor ''cercuri 
anonime”, 


lată, deci, cum se scrie, 
sau, mai degrabă, cum n'ar 
trebui să se scrie istoria 


omenirii! ada 
CLUNTARU 
Tea 3 ai ră | Leva 
NASA dea E e El : ş 


n e aa a et Me 


ui 
ve 
=: 
E: 


15 


RI e 


Ap 


i vede în totalitarismul de azi, 
“mai mult sau mai puţin camuflat, liberal 


PAGIAN 10 


CI i 


In nici o parte a lumii de cultură scrisă 
poetul nu mai are nici un rost, fie că e 
scos pur şi simplu din circuitul cultural 
curent, ca dincoace de Cortina de Fier, fie 
că este altoit așa fel în cât să nu mai aibă 
nimic de-a face cu vocaţia poetului, ca din- 
colo de această cortină. 

De aceea e normal ca poetul însusi să 
se întrebe azi ce rost mai are el într'o 
lume care nu mai este integrată în univer: 
salitatea ființei, ci doar ceva factice, 
numit “'societate” și care în ultimele două 
secole s'a ajuns să fie considerată ea însăși 
“totul totului”, deci erzaț de Dumnezeu, 
umanitate, cosmos, strămamă, moaşe a 
gândirii, ţel unic al creației, măsură a tutu- 
Tor lucrurilor, “fconșt în sine”, siatât 
de foarte multe altele încât ar trebui să scri- 
em neîncetat 24 de ore din 24, întoate reîn- 
carnările noastre, dacă ele există și avem 
norocul de-a reveni în lume tot ca oameni, 
pentru a nu ajunge niciodată la capăt cu 
“ale societăţii”. Nimic nu mai există azi 
fără un “'socio” înainte: și chiar teologia 
este un simplu “fact social”. 

Secolul XX culminează în istoria lumii 
prin subiectivizarea colectivului, 
“societate”, “'clasă”, “rasă”, “nație”, 
ceea ce este cel mai mare păcat istoric 
după Christos care ne-a adus liberarea 
subiectivităţii, ca primă caracteristică a 
fiinţei umane, de toate “valorile obiec- 
tive”, cu implicitele determinări prin 
politică, polemos, economie, biologie, 
geografie, astrologie, pentru a ne relega de 
ceea ce transcende și totodată inspiră”! 
"'paideuma””, întrucât proces de formare a 
persoanei. Prin subiectivarea colectivului 
în numele “'valorilor obiective", cu im- 
plicita calificare tiranică a cantitativului 
transformat în izvor unic al valorii, s'a 
ajuns în două secole dela Revoluţia Fran- 
ceză încoace la cele mai bine organizate 
crime, şi împotriva persoanei și împotriva 
unor colective, clasă, rasă, națiune, pe o 
scară necunoscută din istoria pe care o 
știm, şi care sunt rezultatul unei 
imaginaţii bolnave, ajunsă la conducerea 
unor părți din lume. S'a ajuns la lucruri pe 
care nimeni nu și le imagina la sfârșitul 
primului război mondial, prin cultivarea 
îmgrozitorului morb al culpabilităţii colec- 
tive care bântue lumea de șaptezeci de ani 
încoace fără întrerupere. Oameni care nu 
par în stare nici să ucidă o muscă devin 
cei mai cruzi judecători ai lumii contagiați 
de turbarea acuzărilor colective, și se fac 
cu cea mai mare uşurinţă ''călăi la masa 
de scris”. 2 

Nu importă care colectiv uman, inclusiv 
societatea în generalitatea ei, este doar 
“parte” nu “tot”, adică nici toată 
umanitatea, nici locţiitoare a  trans- 
umanității, pentrucă nu există grup uman 
capabil să “'organizeze”” cosmosul. De 
asemenea nici persoana nu este locţiitoare 
de “'tot'”, dar conţine în ea câte ceva din 
tot, din cosmos, societate, dumnezeire. De 
aceea nu este inferioară “societăţii”, nici 
secundară ierarhic. Destinul societăţii este 
la dispoziția persoanei, pentrucă numai 
aceasta are un “'destin” și prin destinele 
persoanelor care alcătuesc societatea, o 
conduc și o menţin, o hrănesc și o fac să se 
apere, societatea va avea un destin sau 
altul, spre viaţă sau spfe moarte. 

Societatea este un sistem sau altul de 
organizare formală a vieţuirii și 
supravieţuirii oamenilor împreună. Ea 
însă nu are ca o persoană cunoaştere sau 
vocaţie. Destinul persoanei este dincolo de 
societăţi, pe când al societăţilor este în 
persoanele care le alcătuesc, Orice 
societate fără integritatea persoanei, dela 
oricare Popescu până la un Eminescu, nu 
ajunge decât la o nivelare sau alta, care o 
“scoate din circuitul umanităţii, iar 
nihilismul care o ia în stăpânire devine 
„primejdia de moarte a societăţilor ce n'au 

juns încă la acest stadiu. Societatea este 
“până la urmă armonia vocaţiilor care sunt 


diferite şi se grupează sau funcționează 
- dela sine în consens cu restul. Vocaţiile 


“sunt mai multe, aşa că societatea nu se 


poate reduce la două grupe de vocaţii: a 


ordonatorilor şi a producătorilor, cum se 
faţă ori 


și cu 1, Conducerea societăţii și 
întreținerea "ei diurnă, cu inclusiva ei 


“ apârare, nu reprezintă toată scara vocației 


umane. Astfel persoana “poet” nu are 


_NOEMBRIE 1988 


DE CE “POEZIE-POEŢI” ? 


—— Horia STAMATU— 


nimic de-a face nici cu ordonarea societăţii 
nici cu producția ei. Dar dacă poetul mi 
este nici ordonatorul formal, nici 
producătorul material al societăţii, el este 
în schimb “oracolul” ei. 

Oracol vine dela “'oro”, a vorbi înpublic. 
Așa că am avea trei categorii de vocații în 
societate ceea ce ar corespunde unor trei 
funcţii: ordonare, producţie, oracol. In- 
civilizația chineză veche se uneau “'or- 
donatorul” cu “'oracularul” în aceeași 
persoană, ''mandarin'” care era ad- 
ministrator imperial și poet. Aceasta nu 
însemna că societatea era condusă de 
“poeţi”, ci era o societate cu ad- 
ministraţie oraculară. Ceea ce a rămas 
până la Mao Tse Tung, ''șef ordonator” şi 
““poet”?. Aici mai era încă un rest al amin: 
tirii începuturilor culturii, care se con- 
fundă cu nașterea “limbii” ca supremă 
deslegare a omului de fatalitatea reducerii 
ca specie la instinct. Fără limbă nu ar fi 
existat nici o societate, iar primii ““vor- 
bitori” au fost în același timp şi primii 
poeţi şi primii ordonatori. Tot “limbajul” 
este o combinaţie vie de onomatopee și 
metafore, și astfel se face neîncetat apel la 
memorie și fantezie. Când Chinezii legau 
administraţia, ceea ce în limba noastră 
înseamnă “împărtăşire”, pentrucă prin 
limbă se împărtășesc gândurile, stabileau 
în esență legea de existență a societăţii 
înlăuntrul căreia se împărtășesc gân- 
durile. lar prin '“poezie”, ceea ce 
înseamnă creaţie la origine, se 
“'comunica” așa cum se spune azi, tot ceea 
ce se petrecea cu societatea. Poezia nu era 
colectivă în expresia ei ci personală, 
aparținea mandarinului, iar “socială” nu 
era decât în receptarea ei. Exemplul man- 
darinului poet nu arată, cum S'ar zice, că 
ar fi fost “util” societăţii nici “utilizabil” 
într'un fel sau altul, dar era un com- 
„ponent organic al societăţii din originile ei 


” înșiși, care sunt nu în imitație gesticulară 


ci în limbă. 


Dacă administraţia este chiagul formal 
al unei societăţi, poezia este chiagul de 
conținut, spiritual, care o menţine în sub- 
strat; este astfel “'entelehia” așa cum o 
considera Aristot, *'sufletul în carne”. 
Istoria occidentală însă, într'o anumită 
fază, s'a dichotomizat, adică “'or- 
donatorul” s'a rupt de “'oracular””, proces 


întârziat până în aproape “fostul” secol 


XX, iar la noi Românii cam până în 
secolul XIX.Despre o dichotomizare a 
valorilor înșile, care a început în zorile 
formării Occidentului, în Grecia, vom 
vorbi mai departe. Intre lumea greco- 
română, a Europei, şi lumea Orientului, 
deosebirea stă în conceptia “'societății”!, în 
Occident din ce în ce mai radical ex- 
trapoetică, iar în Orient neradicalizată ad- 
ministrativ în dauna poeticului care este 
la origina societăţii, ca unic mediu el 
“impărtășirii, nu se reduce la moment ci 
mereu “faduce aminte”. Dela sfârşitul 
epocii grecești arhaice, marcat de Homer, 
Occidentul este ''modern”. 

Poezia este creaţie și memorie în același 
timp, deci un loc de întâlnire între nou și 
vechi. **Modern” vine dela ''modo”', ceea 
ce însemană “în clipa de faţă”, deci 
“noul” care rupt de vechi duce la o 
schizofrenie în receptarea realităţii 
istorice, Poate că Occidentul este 
schizofrenie încă dela Roma ''modernă”, 
adică dela republica imperială, sau mai 
bine zis “'republica-imperiu”, E de crezut 
că timp de o mie de ani creștinismul, venit 
din Orient, a scos Occidentul din 
schizofrenia greco-romană, cam între 
secolele patru și paisprezece, dacă nu şi 
mai puțin, adică până la începutul 
cruciadelor. Acest mileniu, contrar 
prejudecăţilor “'progresiste” n fost 
mileniul occidental cel mai Încărcat de 
creativitate. 

Grecii si Romanii, cam la un mileniu 
diferență, omanii după Greci, au devenit 
“*moderni"", fără să se rupă peste noapte 
de ce era vechi, dar tăind tot mai adânc 
legătura cu ce era ''cel mai vechi”, lucru 
pe care nu l-au făcut Chinezii cu “man: 
darinatul” lor, administrativ şi oracular 
în același timp. Acest “'cel mai vechi” este 
"poesia"! care e creație. Ruptura s'a făcut 
la Romani cu Republica, la cam o mie de 
ani după ruptura petrecută la Greci, pe 
care a simţit-o și a presimţit-o pentru 
timpurile viitoare Homer, în poemele 


alcătuite a nu se pierde 
“memoria”. 

In momentul de culme al 
raționalismului absolut din toată gândirea 
lumii, un gânditor, mai vechi, din zorii 
gândirii occidentale, Heraclit din Efes, îl 
declara pe Homer “cel mai înțelept dintre 
Heleni”'. Dar și el cu o rezervă: “Oamenii 
se înşală relativ la cunoaștere, în același 
fel cu Homer'.Care cu toate acestea a fost 


cel mai înțelept dintre Heleni. Să fie 


pentru 


"aceasta o contradicţio in adjecto? Deloc, ci 


mai curând credem că se afirmă 
deosebirea dintre două lucruri care nu se 
confundă unul cu altul. Pentrucă Heraclit 
avea perfectă dreptate: ''cunoașterea 
gnosa, și ““înțelepciunea”, sofia, sunt 
două lucruri nu unul. Societatea se 
bazează pe “''cunoaştere"”, dar fără 
“înțelepciune”! se dizolvă. Sau se trans- 
formă în altceva, răpindu-se omului orice 
sentiment al stabilităţii în lume. Această 
dizolvare o avem în exemplul revoluţionar, 
care exclude din societate și fantezia și 
memoria, nu prin eliminarea poetului din 
cetate, cum cerea Platon, într'un moment 
de totală eclipsă a geniului, ci prin trans- 
formarea lui în ceva ce nu are nimic de-a 
face cu poeticul, deci cu creaţia. 

Când Grecii luaseră bine calea “*moder- 
nului” urmaţi de Romani cu Republica 
imperială, apare la aceştia din urmă un 
corespondent național al lui Homer, 
Virgiliu. Acesta ia în poemul lui principal 
legătura cu_ lumea “'poetică” a Troii, 
distrusă de Grecii avizi de aur adică reia 
firul rupt care lega lumea de ''epoca ei de 


DREPTATE! 


Te caută şi plânge!... 


Se spulberă biserici, se spulberă palate, 
Se'nalță hetacombe de țeste fulgerate; 

Ard sfintele icoane și - moaste - ard si sfinții; 
Copii ieșiți din minte, își gâtuiesc părinții; 

In ghiara nebuniei, ca fiarele turbate, 


Se'ncaeră sub soare 


Străvechi și mari popoare, 

Si fratele, cu ură, sugrumă pe-al său frate, - 
Si fiecare geme: “Dreptate! Vrem dreptate!”? 
In care iad te ține ascunsă Lucifer, 

De n'auzi cum într'una noroadele te cer?... 


Ce duhuri blestemate, 
Cu bici de foc te-alungă, 


De m sugrumi obuzul în tunul care bate, 
Si mila ta'ntre oameni n'o lași să mai ajungă?... 


Dreptate! - totdeauna tu poți fin orice loc, 


Aidoma ca soarele 
Să fericeşti popoarele, 


1... Ce flămânde de tine, ce'nsetate i 
'Te caută, de veacuri, noroadele, = Dreptate!... 
Intreaga lume astăzi, gemând, prin foc şi sânge, 


CUVANTUL ROMANESe 


aur”, ca simbol al valorii nepieri i 
al valorii de schimb. De ce face dare Ha 
acest lucru? Homer crease prin p EL 
lui un fel de “unitate helenică” 
și culturală prin consemnarea 
războaielor împotriva Troii, dar i 
semnase şi altceva, ce scăpa Helenilor: 
epocă de prăbușire a “'valorii absolute” 
simbolizată de aur, la nivelul valorii ă 
relative, de schimb. Virgiliu, poet iniţiat i 
revendică Roma dela învinși, deci dela ce) « 
ce apăraseră simbolul valorii absoluțe, 
Dacă momentul, sau perioada războaielor 
troiene m ar fi fost de o importanță 
capitală în istoria lumii, nici un Homer m. 
ar fi apărut, și de asemenea nici un. 
Virgiliu. Cu aceasta vrem să spunem că 
poeţii consemnează pentru memorie orice 
este decisiv în istoria lumii, ori a unuj. 
popor sau altul. La Homer profeția era 
implicită, nu direct formulată: crimele din 
acest război se vor plăti. Una din ele o. 
vom discuta cu alt prilej. Virgiliu, după o 
mie de ani, a fost însă direct profet. Si. 
anume el a anunțat în celebra Eglogă a 
patra, o revenire a epocii de aur. line 
înțeles nici un moment nu s'a gândit 
Virgiliu la viitorul creștinism, cu imperiul 
lui de o mie de ani, dar a presimţit, că în. 
vreun fel ''devalorizarea” dela Troia va fi 
compensată de o “'revalorizare”, adică 
dela valoarea redusă la schimb se va trece 
din nou la valoarea absolută. Aşa că, pe 
scurt spus, aceşti poeţi nu au fost deloc. 
niște inutili ai societăţii umane. 


Continuare în pag. || 


Dar oamenii te-alungă mereu cu bici de foc; 
Mereu, Cârmacii lumii te-alungă ca pe-o fiară, 
Si nu ești nicăierea... tu pasăre sprințară!... 


Si-atunci, de pretutindeni, o ticăloasă Iudă 
Soptește la urechia mulțimilor ce-asudă, - 
Mulţimi ce-abia așteaptă, pe Iuda să-l audă, - 

Si răsmerița'ncepe, cu mari vărsări de sânge, 
Si iar lisus se frânge, 

Căzând cu Crucea'n spate, 

Sub biciul plin de plumburi, cu care Iuda”] bate... 


O, voi, Cârmacii lumii, - Cârmaci cu mari palate, - 


Dreptate faceți iute noroadelor! Dreptate!... 
Când soarele-și trimite la toţi a lui căldură, - 
Au cine se mal plânge, sub el, că frig îndură?... 
Ca soarele, dreptate când fi-va'n adeăvr, - 
La'ndemnurile Iudii, 

Din toată gloata trudii 

Nu i-ar urma chemarea măcar un fir de păr... 


Dar când “'dreptate” cere norodul care-asudă 
Si plânsu-i nu vrea nimeni pe lume să-i audă, - 
Mulţimile-asculta-vor miselul glas de Iudă 
Si-atunci ale lor gloate ” 

In lupte se vor frânge 

Si ispăși-vor toate 

In propriul lor sângel... 


De-aveţi în voi un suflet, Cârmaci cu mari palate, - 


Dreptate faceţi iute noroadelor! Dreptate!... 


Vasile MILITARU 


| 
| 


CUVANTUL ROMANESC 


EEE II NOEMBRIE 1988 PAGINA 11 
IPEE RED 


IMN DE REVOLTĂ PENTRU ȚĂRANII ROMÂNI 


Voi, comuniștii, aţi arat răzoare 

Si aţi promis țăranilor pământ... 

Apoi le-aţi luat mălaiul din hambare 

Si laptele, și carnea, și grâul lor cel sfânt. 


l-aţi adunat apoi în cete lunge 

Si i-aţi mânat de-a valma, în cete, pe ogor, 
Că nu s'au mai ales din truda muncii lor 
Decât c'un gram tot mai scăzut de sânge. 


Pe cei mai nesupuși i-aţi dus la beci 

Si i-aţi bătut la tălpi, ca şi pe hoți 

Că'ntorşi în sat, trecură printre morţi; 

Azi nu mai au nici dreptul la locul lor de veci. 


Dar caii lor frumoși ce vau făcut atunci 
Cand îi goneaţi prin norii de praf spre abatoare? 
Le tremura lumina în ochi, răzvrătitoare, 
Când nechezau de foame cu gâturile lungi. 


Tărani şi cai, la fel de'nfometați 
Ingenunchiau pe brazda pământului străbun. 
Cand voi vă lăfăiaţi la vile din Carpaţi 

Ori vă iubeați pigmenţii pe plajă la Neptun. 


Si vă'ntorceaţi în toamnă cu un discurs limbut 
Ce-l tipăreaţi pe cer cu stropii mari din gură 
Crezând că sunteţi totul, sfârşit și început 

Si nicidecum veninul cel din vomitătură 


Când speriați de foame și oprimați destul 
Tăranii-şi vărsau fierea pe vatra milenară. 
Pustiul bătăturii şi golul din pătul E 
Le apăsau pe suflet ca pietrele de moară. 


tăz ii, fe ă! 
ii noi ai erei socialiste. 


- Lipsiţi de rodul muncii, înfricoșați la faţă, 
Desculţi şi istoviți de nemâncare, 

Ei alergau ca tata, în prag de dimineaţă 
Să cumpere o pâine din sumbre mahalale. 


Nici Marx, nici Lenin și nici alţi nebuni 
Nu pot dicta ţăranului să piară. 

Istoria, pământul lui străbun, 

Nu s'au născut din pântece de fiară. 


Ce-i comunismul? O himeră vagă 
Pe care o împing tot mai departe 
Cei ce-au întins în țară minciuna ca o plagă 
Si au adus ţăranii pe pragul cel de moarte. 


Si-acum vă'ntreb pe voi, cei care m'aţi făcut 
Să vă servesc minciuna cândva, de mi-e rușine 
Că scrisul meu și anii cei tineri vau plăcut, 
Vă'ntreb și vă întreabă părinţii mei prin mine: 


Ce vau făcut țăranii de i-aţi hulit atât, 
Cum nici ciocoii ţării pe vremuri nu-i huliră? 
Că-i puneţi să-și dărâme și casele, încât, 
Făcându-și cruce, bieții, se'ntreabă și se miră, 


Ce cârmă şi ce vremi le-a fost sortit s'ajungă 
Purtând lumina zilei ca pe o grea povară, 


Că plânge Miorița în hohote la strungă: 
Au, nimănui nu-i pasă de stirpe și de țară? 


Să nu mai aibă dreptul la casa cu cerdac 
Si nici plăcerea firii de a privi în zare, 
Când limitați în spaţiu la zidul cel opac, 
Vor fi prizonierii avizi de cer şi soare. 


Ori poate vaţi temut de sufletul curat 
Si de credința lor în Dumnezeu? 
Biserică și cimitir în sat 

E-un drept primar, ce l-au avut mereu. 


S'alungi pe cei statornici, ca arborii semeți 


Veniţi, Români, din patru zări, veniţi, 

De vă uniți credința în ceasul cel mai greu. 
Voi, toți acei ce'n suflet mai simțiţi, 
C'avem cu toţi același Dumnezeu, 


Să-i mântuim pe toți acei ce sunt 
Robiţi de fraţii lor fără rușine 

De zeci de ani mințindu-i că-i mai bine 
Să nu mai ai nici casă, nici pământ, 


Ci să trăieşti ca vietele în turmă, 

Mânat din loc în loc, fără popas, 

Iar când te-o prinde somnul cel din urmă 
Să-ţi pună foc la tălpi și la grumaz, 


Să nu mai știi de lege și de datini 
Si orb să umbli, dibuind lumina, 
Sătul de-atâta foame și de patimi 
Să nu întrebi: De ce? A cui e vina? 


Căci nimeni n'a'ndrăznit să se atingă 

De sfinte legi, nescrise, creştinești, 

Românii comuniști, doar ei mai vor să'nvingă 
Chiar şi pe Dumnezeu la Bucureşti!... 


Să apărăm ţăranii și datinile sfinte ă 

Ei, în a căror palmă sămânţa prinde viaţă, 
Ei, făurarii pâinii din ţestul cel fierbinte, 
Ei, cei ce poartă roua în ochi de dimineaţă, 


Ei au păstrat pământul cu sângele lor sfânt, 
Au apărat Muntenia, Moldova și Ardealul 

Cu pieptul lor de vulturi, cu sacru Legământ... 
Sunt martore câmpia, și muntele, şi dealul, 


Siretul, Oltul, Prutul și Mureșul şi Tisa, 
Ceahlăul, Caraimanul din Tara neînvinsa... 
A-i alunga din sat, e-un lucru de ocară. 
E ca și cum i-ai scoate din țara lor afară. 


Voi, comuniștii, care în veacul dureros 


i „a Naveţi nimic mai bun de chibzuit în ţară, Ca cita 
i a Ş cip Mr 703 2: iii să îngropați tot ce e mai frumos, 
L'ai morfoli în tină, de n'ai avea credinţă. 


Veţi da și voi, firește, cândva, o socoteală. 


George BĂJENARU 


DE CE “POEZIE-POEŢI”? 


Urmare din pag. 10 


- legătura dintre istorie și supra-istorie, 


persoanelor care-o alcătuesc, şi de aceea el 


dichotomizării gândirii care nu mai 


Troia nu apărase “aurul” ca valoare 
materială, ci apărase un simbol al 
cultului  apolinic, imaginea lui Apolo 
fiind aurul incoruptibil. La Troia, se 
întâlneau două lumi, una ''modernă”, a 
imediatului, lumea Grecilor, și o lume 
încă arhaică, ce încă mai trăia în spiritul 
“epocii de aur”, adică a metalului nobil ca 
simbol al luminii. Lumea Troii era de 
origine tracă, deci barbară în sensul 
helenic de atunci. Cum am spus Homer a 
simţit că în luptele dintre Troia şi Greci 
se petrecea un proces istoric de imensă 
importanţă, cu proecţii în viitor care 
depâşau orice oracol instituit. De aceea el 
a adunat tot ce era spus în legătură cu 
războaiele Troii si cu tot ce se ştia în 
legătură cu zeii. Pentru el lumea nu era 
încă ruptă în dichotomia profan și sacru, 
și nici valoarea absolută, simbolizată de 
aur, nu era căzută în valoarea relativă, de 
schimb. Poetul simţea o ruptură de vremi, 
așa cum şi Virgiliu a simţit o ruptură a 
vremii în preajma apariţiei Mântuitorului, 
Implicita profeție a lui pHeniat se 
împlinește cu apariția “gtiinței”, înc ră: 
filosofia, care porneste cu pre-socraticii $ 


culminează cu Platân. Din această criză 


“eaţionalistă” n'a ieșit Occidentul decât cu 
creştinismul, cel puţin pentru 0 mie de 
ani, în care “societatea fa, 
“comuniune de credință depășindu-se ast 
fel dichotonomie de care vorbeam mai e: 
Ca și aurul înainte, “cuvântul” a deven 


garantat prin jertfa lui Dumnezeu Insuși. 
““Oracularul” a intrat din nou în 
“societate”. Dar după o mie de ani a venit 
din nou, încet-încet, criza raţionalistă a 
cărei rupere de oracular a ajuns la culmea 
brutalității materialiste, până la un 
nihilism care-a dus la disperarea unei per- 
soane hipersensibile ca Nietzsche. Numai 
că iesirea lui din “nihilism”” era cu totul 
iluzorie și cum s'a verificat primejdioasă, 
și anume ideea catastrofală a “'depășirii 
omului”, prin ceva confuz, indefinibil, 
adică *'supra-omul””, luată de-o grosolană 
propagandă politică, a naţional: 
socialismului, s'a confundat cu “'omul nou 
național-socialist”, “arianul” dar mai 
ales “'germanul”, cu rezultatele pe care le 
tim. 
i In  sălbatica dichotomizarea ultra: 
modernă a mai apărut şi năzârirea altui 
fel de supra-om adusă de marxism, cu 
dizolvarea valorii “persoană” în masa 
fămânzilor mai mult de putere decât de 
“pâine”, cum se vede prea bine azi. 
Poetul, nu “'teoreticianul” istoriei, a 
dat odată semnalul dorinţei după o lume 
mai presus de “valorile de schimb”, a unei 
“vârste de aur” dincolo de '“mode și timp”? 
(lon Barbu), dând expresie unui dor 
universal al mântuirii, care poate fi numit 
dorul de maturitate a lumii, falsificat însă 
azi în primul rând de ceva absurd cumar fi 
“teologia liberării”. Dorul metafizic al 
mântuirii nu este al unei “societăți”, ci al 


nu poate fi ''administrat” de un partid, 
oricare ar fi el. 

In societățile de azi “'oracularul” a fost 
înlocuit cu ceva ce s'ar putea numi ''vocea 
partidului”, unic sau “pluralist”. In 
aceste condiţii poetul nu poate fi un 
propagator al “'valorilor de schimb”. De 
acestea sunt pline presa, radiodifuziunea, 
televiziunea, cea mai mare parte din 
filmografie, ca și literatura de cele două 
părţi ale Cortinei de Fier. De aceea este 
pur și simplu fie scos din societate, fie 
transformat în “agent de publicitate”. 

Ne aflăm azi între căderea Troii, Homer, 
şi anunțarea noii “'vârste de aur”, 
Virgiliu. O altă cădere a Troii a fost al 
doilea război mondial, război fără 
învingători, ci aducător al unei univer- 
salități a învinşilor. Poezia n'a mai adus 
un Homer. lar în restabilirea valorii ab- 
solute mi mai crede azi nici un fel de 
“premiu Nobel”, dela Churchill până la 
Pablo Neruda. 

Lumea care mal aşteaptă o revenire a 
valorii absolute nu e de găsit decât în par- 
tea țărilor aruncate în regiunile sublunare 
ale bietei noastre planete. Acolo sunt 
suflete care tânjesc după o “vârstă de 
aur”, nu a belșugului elementar sau al 
libertăţilor facile din zona în care practic 
începe să nu mai fie interzisă nici crima 
dacă e... 'socio-politică”, ci a valorilor 
restabilite:credinţă, iubire, adevăr, Numai 
acestea scot lumea de azi din desechilibrul 


profan, şi nu mai crede în nimic altceva 
decât în “'societate” ca pilulă teoretică 
pentru toate lucrurile, de aici şi de din- 
colo. 

O umanitate redusă tot mai mult la 
"'socio-societate-socialisme” dizolvă 
propria sa esenţă care stă în ''umanitatea 
omului”, deci scoate omul din propria lui | 


găsește nici o legătură între sacru și | 
| 
| 
; 
4 


fire, şi ne aminteşte de vorbele unuia din: 
tre marii poeţi ai acestui secol: ““Acest 
cult al umanităţii (în sensul de în: 
ternaționalism socialist, n.r.) cu 
ritualurile lui de nivelare egalitaristă, îmi 
apar tot mai mult ca o revenire la cultul 
antic în care animalele erau zei sau zeii 
aveau capete de animale” (Fernando 
Pessoa). ' 

Poetul nu este nici agent liberal de 
schimb, nici nivelator totalitar, ci în 
calitatea lui de persoană cu anumită 
vocație este o punte de legătură între 
valoarea ca atare, imuabilă, şi valoarea 
mobilă a diurnului. Numai poetul dă ex- 
presie acestei legături ca să ajute la 
păstrarea memoriei într'o societate din ce 


ua 
în ce mai ruptă de orice credinţă în afară Să 
de ea însăşi. Paralel cu chiagul ad: 3 
ministraţiei poetul apără chiagul societății ZM 
în logos, fără de care orice societate se 
dizolvă, cum se vede în istorie dela | 


Romani până azi. 


Horia STAMATU 


00 9 aie nl e Noi pc Et o al 


. 
XR 
i 


Aa ratia 


E 
e 
E 
pd 
[28 
i. 
E 
îs 
ă 
ă 
2 
(că 
2 


gate 


PAGINA 12 


EACMAZ o O O Normemeisae O - — ——OINANTUL RORAIEI) 
E ——.—O£—— ———— 


YPERION 


NOEMBRIE 1988 


Centrul de promovare a cărții românești 


MATEI CAZACU: HISTOIRE DU PRINCE DRACULA " 


Despre Vlad Tepes - 
Dracula * s'au scris "mai 
multe cărți și articole mai 
ales la împlinirea a 500 de 
ani dela moartea lui (1476), 
Pe urmele lui Nicolae Iorga, 
Ion Bogdan, Grigore C. 
Conduratu şi Constantin 
Karadja, istoricii români şi 
străini au reușit să ne 
înfăţişeze un portret foarte 
complex al voievodului 
român precum și al vam- 
pirului imaginat în 1897 de 
Bram Stoker. Izvoarele au 
fost rediscutate, rein- 
terpretate, unele 
documente noi au apărut 
sau au fost puse în legătură 
cu aprigul domnitor, con: 
cluzii noi au fost trase şi 
ipoteze seducătoare au fost 
avansate. Au apărut astfel 
câteva portrete noi ale lui 
Vlad Tepeş, s'a constatat 
că la urcarea sa pe tron 
în 1456 el a bătuto 
monedă înfățișând cometa 
lui Haley rea caz 
cunoscut până astăzi), iar 
mai târziu o alta cu simbol 
de cruciadă. O  rein- 
terpretare a politicii sale 
comerciale şi monetare a 
dovedit că războiul său 
economic cu Saşii brașoveni 


“ şi sibieni a fost mult mai 


complex decât s'a crezut 
până de curând, in- 
fluențând legislația penală 
săsească a epocii. Printre 
cei care au ajuns la aceste 
noi concluzii pot fi citați pe 
ă Serban Papacostea, 
istoricii străini, Jakov S. 
Lurie sau Raymond 
MeNally. 
“Cartea lui Matei Cazacu 


__se vrea în special o reîn- 


toarcere la izvoare, la sur- 
sele narative și documen- 
tare contemporane cărora le 
datorăm, în fond, cea mai 
mare parte a cunoștințelor 
noastre asupra voievodului 
român. Autorul a aprofun- 
dat timp de peste 20 de ani 
acest subiect. In 1969, 
domnia sa publica un ar- 
ticol în care dovedea cu 
documente că Vlad Tepeș a 
avut o domnie necunoscută 
în Tara Românească de circa 
două luni în  Octombrie- 
Noembrie 1448. Această 
descoperire - astăzi unanim 
acceptată - a fost urmată de 
o teză la Ecole nationale des 
Chartes din Paris, teză care 
- într'o formă rezumată și 
îmbunătățită + este 
publicată acum de 
prestigioasa editură Droz 
dela Geneva (Elveţia). Intre 
timp, Matei Cazacu a mai 
publicat câteva contribuţii 
în care a studiat povestirea 


rusă despre Dracula și locul 


ei în istoria ideilor politice 
din Rusia la sfârșitul 


„secolului al XV-lea și la 


începutul celui următor. 
Intr'un alt articol, dom- 

nia sa a dovedit că 

povestirea germană despre 


EN EUROPE CENTRALE ET ORIENTALE. 
GENEVA, EDTS DROZ, 1988 -XVI- 217 pe. 


Vlad Tepeş a fost tipărită 
mai întâi la Viena în vara 
anului 1463. Din această 
tipăritură nu s'a descoperit 
nici un exemplar până azi, 
ci se păstrează doar patru 
copii manuscrise. 

In cartea de față, Matei 
Cazacu publică povestirile 
germane, latine și ruseşti 
împreună cu traducerea în 
franceză şi comentarii 
erudite. Analizând aceste 
povestiri, autorul reușește 
să identifice cea mai mare 
parte din episoade, le 
plasează în timp și spațiu, le 
compară în diferitele ver- 
siuni şi arată cum au 
suferit modificări în funcție 
de epoca şi de mediul în 
care au fost redactate sau 
copiate. 

Ce aduce nou această 
carte? Mai întâi, faptul că 
Vlad Tepeş-Dracula a 
devenit, fără voia lui, cel 
mai celebru Român din 
Evul Mediu. Numele său a 
fost rostit cu groază sau cu 
admiraţie dela Strasbourg 
la Moscova și dela Hamburg 
și  Lubeck la Con- 
stantinopol, trecând prin 
Viena și Buda. Si aceasta 


începând din 1463 când a, 


fost publicată în limba ger- 
mană pentru prima dată 
Istoria lui Dracula Vodă, un 
Viena (13 ediții cunoscute 
până azi), şi până în secolul 
al 18-lea când se copiază 
ultimele versiuni rusești 
(22 în total începând din 


1486). 

Marea originalitate a 
cărții lui Matei Cazacu 
constă în reconstituirea 


mecanismului de difuziune 
a unui adevărat best-seller 
medieval, a unui text de 
propagandă politică devenit 
carte populară. 

Centrul de răspândire a 
acestei cărți a fost curtea 
dela Buda a regelui ungar 
Matias Corvin (1458-1490). 
Fiul  cruciatului român 
Iancu de Hunedoara a fost 
ales rege al Ungariei de 
către nobilimea mică și 
mijlocie aflată în conflict cu 
magnații care sprijineau 
candidatura împăratului 
german Frederic al III-lea. 
Intre cei doi pretendenți s'a 
încins o aprigă luptă pentru 
tron care a durat cu 
întreruperi până la moartea 
lor. La acest război a par- 
ticipat și Vlad Tepeș care 
susținea pe cumnatul său 
Matias, în timp ce Sașii ar- 
deleni ţineau partea 
împăratului german, 

Acest conflict 
nemulțumea însă profund 
marile puteri politice și 
spirituale ale lumii 
creștine care vedeau cum se 
irosesc energii ce puteau fi 
folosite în lupta contra 
Turcilor care ocupaseră 
Constantinopolul în 1453, 
apoi Peninsula Balcanică, 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE * 


litoralul Mării Negre şi 
amenințau direct Italia şi 
Europa centrală. In special 
Papa Pius al II-lea (1458- 
1464) și Veneţia erau 
îngrijoraţi de lupta 
fratricidă dintre cei doi 
suverani şi au intervenit cu 
diplomaţie și cu bani grei 
pentru a-i pune capăt în 
vederea unei cruciade an- 
tiotomane. 

In 1462 cei doi 
beligeranţi au încheiat un 
armistițiu care a fosttrans- 
format în vara următoare 
într'un adevărat tratat de 
pace prin care Matias Cor- 
vin răscumpăra coroana 
Ungariei dela împărat în 
schimbul recunoașterii sale 
şi a urmașilor lui legitimi 
ca regi maghiari. Frederic 
II își rezerva însă dreptul 
de a revendica tronul ungar 
în caz că Matias murea fără 
fii legitimi, ceea ce s'a şi 
întâmplat, Habsburgii 
reluând coroana Ungariei în 
1526. 

Destinul lui Vlad Tepeş a 


fost determinat tocmai de 


această conjunctură politică. 
In 1462 el atacă pe Turci pe 
linia Dunării și își atrage 
astfel  fulgerele lui 
Mahomed al II-lea care 
porneşte o mare campanie 
pentru a-l pedepsi pe 
“rebel”. Tepeș face apel la 
Matias Corvin și la Stefan 
cel Mare, însă primul, 
incurcat în tratativele cu 


impăratul, intervine prea 
târziu, în timp ce 
Moldoveanul asediază 


cetatea Chilia. Părăsit de 
“toți - în ciuda unor acte de 
vitejie incontestabile 
Tepeş se refugiază la Brașov 
unde regele 
întâlneşte dar, în loc să-i 
dea ajutor, îl arestează și îl 
ține prizonier în Ungaria 
vreme de 12 ani. Atitudine 
al cărei aspect scandalos 
este cunoscut de puţini, 
scandalos fiindcă Matias 
Corvin primise sume mari 
de bani dela papă și dela 
Veneţia pentru a combate 
pe Turci, iar domnitorul 
muntean constituia un aliat 
foarte eficace. Pentru a 
justifica întrebuințarea per- 
sonală a subvenţiilor 
primite în vederea unei 
cauze europene, regele 
ungar răspândi urbi et orbi 
știrea că Tepeş era un tiran 
și un sadic criminal. Cât 
despre eroica lui orientare 
politică nu se spunea nimic, 
ba mai mult, se afirma că el 
încercase să-și trădeze 
aliatul ungar, 

Aceste zvonuri se 
precizează în vara anului 
1463 când un tipograf ger- 
man imprimă la Viena 
Istoria lui Dracula Vodă la 
text plin de grozăvii fur: 
nizat la origine de călugării 
catolici și de Saşii care 
avuseseră numeroase con: 


- Nuremberg, 


ungar îl 


CUVÂNTUL ROMÂNESC", 
"ASOCIAȚIEI “HYPERION” 


flicte economice și comer: 
ciale cu domnul muntean. 
Deşi papa și Veneţia se 


îndoiau - şi pe bună drep- 
tate - de veracitatea celor 
scrise, au trebuit să se 


mulțumească cu aceste ex- 
plicaţii. Veneţia intra la 
rândul ei în război cu Tur- 
cii în 1463 iar Pius al II-lea 
moare în anul următor fără 
a fi realizat cruciada mult 
visată. 

Devenit rege pe deplin al 
Ungariei, Matias Corvin a 
continuat să folosească în 
mod abil și constant 
propaganda scrisă pentru 
legitimarea situației sale. 
Pentru aceasta a chemat la 
Buda umaniști italieni şi 
tipografi germani, a ridicat 
palate şi construcţii 
fastuoase (la un preț, 
desigur, mai mic decât 
acela al unei cruciade) și a 
inspirat scrierea și 
publicarea de cărţi şi 


manifeste care să 
dovedească vechimea 
familiei sale arătată a 
cobori din | Aia 


română a Corvinilor. 

Dar conflictul său cu 
Frederic a reizbucnit în 1488 
când Matias, lipsit de un 
fiu legitim, a decis să refacă 
tratatul din 1463 în 
favoarea fiului său natural 
loan Corvin, numit astfel 
după celebrul său bunic. 
Pentru a-și atrage simpatia 
oraşelor libere germane _- 
Augsburg, 
Bamberg, Hamburg şi 
Lubeck - regele ungar a dus 
un adevărat război ideologic 
în care tiparul a jucat un 
rol primordial. Istoria lui 
Dracula Vodă a fost si ea 
retipărită începând din 1488 
în aceste orase pentru a 
dovedi aliaţilor săi 
negustorii şi artizanii ger- 
mani - că Matias a fost din- 
totdeauna protectorul lor şi 
că a pedepsit cu strășnicie 
pe voievodul român care 
îndrăznise să ia măsuri 
protecţioniste împotriva 
Sașilor ardeleni. 

Astfel, Istoria lui 
Dracula Vodă a cunoscut un 
nou val de difuzare într'un 
context politic diferit 
jTepeș murise din 1476) și 
cu scopuri mai vaste menite 
să atragă de partea regelui 
Ungariei bogatele oraşe 
libere ale Germaniei. Ea s'a 
tipărit până către 1560 şi a 
circulat practic în tot Im. 
periul german. 


Prin 1482:3, Matias 
primise la Buda vizita unei 
ambasade moscovite venită 
să încheie un tratat de 
alianță împotriva Poloniei, 
Seful acestei ambasade era 
secretarul (diacul) Fedor 
Kuritân, un om cultivat 
care avea ca misiune secun: 
dară angajarea de arhitecţi, 
tunari și artizani pentru 


suveranul său, marele 
cneaz Ivan al III-lea. Intors 
la Moscova în 1485, după o 
şedere în Transilvania și 
Moldova, Kuritân a prezen- 
tat marelui cneaz o formă 
refăcută, în ruseşte, a 
istoriei lui Dracula Vodă. In 
ea, Tepeș servea ca model 
de suveran absolut, sever 
până la cruzime dar drept şi 
preocupat de eliberarea 
țării sale de jugul turcesc, 
așa cum Rușii încercau să 
scuture dominația tătără. 

Filosofia sa politică - aşa 
cum o înfățișează Kuritân - 
constă în afirmarea 
autorităţii incontestate a 
monarhului de drept divin 
asupra tuturor supușilor, 
oricare ar fi fost poziţia lor 
socială, şi fapt important, 
independent de Biserică. 
Istoria lui Dracula Vodă 
trebuia deci să servească 
marelui cneaz drept lectură 
de edificare, Tepeș fiind un 
model de suveran vrednic 
de a fi imitat în anumite 
acțiuni. Actele de cruzime 
atribuite domnului mun- 
tean nu erau gratuite ci ele 
răspundeau unei politici 
coerente. Ele se sprijineau - 
fapt nu îndeajuns cunoscut 
- pe coduri de legi germane 
adoptate de Saşi și care 
prevedeau pedepse foarte 
severe pentru. delictele cu 
caracter economic (așa 
numita Schwabenspiegel în 
varianta dela Nuremberg). 
Ele au inspirat și pe 
legislatorii ruşi care în 
codul de legi din 1497 - așa 
numitul Sudebnik - au 
înăsprit în mod con- 
siderabil sancțiunile de 
aceeași natură. 

Ivan cel Groaznic, 
nepotul de fiu al lui Ivan al 
II-lea, a cunoscut şi el 
acest text folosit în Rusia 
ca manual de guvernământ 
înainte de 1550. 

_Atât în Imperiul german 
cât și în cel rusesc, Istoria 
lui Dracula Vodă a devenit 
cu timpul o carte populară, 
eroul ei intrând tot mai 
mult în lumea mitului în 
care l-a situat în mod 
definitiv scriitorul englez 
Bram Stoker în 1897. Dela 
monarhul absolut la tiranul 
sângeros iar apoi la vam- 
pirul mitologiei moderne, 
în Special anglo-saxone, 


"Dracula nu este o poreclă modernă, cum au crezut 
unii, ci mamele pe care si-l dădea chiar Tepes care 
semnează Viadislas Draculia. Atât el cât și fratele 
Și urmașii lor erau mimiți Dracula de către contem- 
Porani în amintirea tatălui lor Vlad Dracul, cavaler 
al Ordinului Dragonului, creat în 1408 ca ordin de 
cruciadă antiotomană. Din draco (dragon), Românii 
l-au transformat în Dracul, Fiii săi erau deci fiii Dra- 


cului, Drăculeștii. 


**Povestirea despre Voievodul Dracula în Europa Cen- 
trală şi orientală (sec. al XV-lea), Introducere, ediție 
critică, traducere si comentarii. 


APAR SUB ÎNGRIJIREA ŞI RESPONSABILITATEA | 


a Să 


CUVANTUL ROMANEŞ 


figura lui Vlad Tepeg . 
Dracula a cunoscut, vreme 
de 500 de ani, numeroase 
avatare care au făcut dinel| 
unul din eroii întunecați aj 
timpurilor moderne. 

Si ce adevăr mai reiese 
din lectura cărţii lui Matei 
Cazacu? Profilul lui Vlad 
Tepeș a fost alterat până la 
caricatură de o 


mare 
întreprindere de desin- 
formare, poate că prima 
dintre câte, multe, a 
cunoscut istoria. Noutatea 
acestei campanii, ca și 
eficacitatea ei, rezultă din 
întrebuinţarea tiparului 


sub forma cărţii şi a pam- 
fletelor ce se adresau în - 
special burgheziei orașelor 
germane. Invenţia lui 
Gutenberg nu avea nici 25 
de ani când Matias Corvin . 
și consilierii săi au început 
să o folosească pentru in- 
fluențarea opiniei publice 
europene într'un conflict 
de natură politică. Istoria 
lui Dracula Vodă înfățisa, în 
unele ediţii, chipul. 
nitorului stând la m 
umbra unei păduri de ţepi 
în care agonizau adversarii 
săi. Insă tragerea în ţeapă, 
frângerea pe roată, 
mutilările de tot felul, ar- 
derea pe rug, înnecarea în 
râuri, spânzurătoare şi 
altele, erau monedă curentă 
în arsenalul justiţiei 
medievale europene şi, de 
aceea, acţiunile lui Tepeş 
nu ar fi trebuit să im- 
presioneze atât de mult pe . 
contemporani. Este deci 
necesar să socotim con 
flictul dintre Vlad Tepeş şi 
Matias Corvin ca pe acela al 
unui ostaş medieval 
confruntat cu un monarh 
financiar al Renaşterii. 
Domrmul român a fost victi- 
ma unei formidabile cam- 
panii de dezinformare în 
Europa centrală, în timp ce 
în Rusia el făcea figură de 
monarh absolut judecând 
după lege şi dreptate. j 

Eminescu exclama 
poetic: “'Unde ești tu 
Tepeş, Doamne?” Cu ex 
traordinara-i intuiție isto- 
rică, Eminescu ni'ar fi in- 
vocat un judecător nedemn. 


L.M. ARCADE Î 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 PAGINA 13 


CARTEA ROMÂNEASCĂ ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


PAVEL CHIHAIA 


IMMORTALITE ET 

DECOMPOSITION 
DANS LÂRT 

DU MOYEN 6GE 


PAVEL CHIHAIA, n€ le 23.04.1922 ă Corabia 

(Roumanie), a fait ses ctudes superieures ă Bucarest 

(1941-1944) et le doctorat d'Universite ă Paris 

(Sorbonne), 1971-1973. 

II commence son activit& comme dramaturge (La 

farmecul noptii - Aux charmes de la nuit, Prix des | 

jeunes 6crivains roumains, 1945) et romancier 

(Blocada - Le Blocus, 1947), mais connait les | 

persecutions de la periode stalinienne. Sans travail i 

et banni de la societe entre 1948 et 1960, il reussit, = 

apres cette periode, a âtre nomme chercheur 

scientifique ă !P'Institut d'Histoire de PArt de 

Bucarest, Section Medievale, ou il redige Din 

5 i scaun. ale Tării Românesti - Les. a i aie eta zanadi 

mn e E 2 ata ARIE 7 apte 

Negru Voda la Neagoe Basarab. Interferente literar- 


artistice în cultura româneasca a evului de mijloc - 
De Negru Voda ă Neagoe Basarab. Interferences 
litteraires - artistiques dans la culture roumaine du 
Moyen Age, 1976, et Sfirsit si început de ev - Fin et 
debut d'âge, 1977. : 
Refugi€ en Allemagne Fedrale depuis 1978, il 
publie ă Munich 7Faditii rasaritene si influente 
occidentale în Tara Romaneasca - Tiaditions 
orientales et influences occidentales en Valachie, 
1984. II travaille comme bibliothecaire ă Ecole 


Pavel Chihaia interroge l'oeuvre d'art. Savammeni, apres d'immen- , 


ses lectures. Son regard aigu et l'ampleur de sa culture font honneur ă 
ce pays malheureux qu'il a dă fuir naguere pour continuer de travailler 
librement. Analysant quelques ensembles sculptes ou peints dans les der- 
nidres annees du XIVe siecle, il a/fronte une question majeure, Parmi cel- 
les que pose l'&volution de la culture occidentale durant ce qu'on appelle 
le Moyen-Age: pourquoi des artistes furent-ils requis, ă un certain mo- 
ment, par ceux qui leur passtrent commande, de representer le corps de 
!'homme en decomposition? Pour donner meilleure reponse, l'auteur se 
fourne vers des sources d'information qu'utilisent les historiens des 
idees, ceux de la religion et ceux de la socicte. [| sait en effet qu'il est 


vain de vouloir comprendre les phenomenes artistiques si l'on ne connait 
a pas ce que pensaient, ce que croyaient, ce que desiraient les hommes 

pour qui travaillzrent les architectes, les tailleurs d'images et les orfevres. 
Celte ouverture sur la grande histoire est seule feconde. On le verra clai- 
rement en lisant ce texte tres riche et d'une admii 


« / rable pertinence. Il de- 
montre la necessite de briser les cloisons en quoi S'est quelquefois enfer- 
mee l'histoire des arts. 


Frangaise de Munich. 


Georges Duby 
de Academie Frangaise 


L'oeuvre ici presente€, qui contien 328 pages avec 49 ilustra- 
tions, se trouve ă votre disposition aupr&s de la 


FUNDACION CULTURAL RUMANA, 
C/. Antonio Acuia, 19 | 
28009 MADRID, Espagne - 
Tel. 275 49 87 et 521 94 86 să 
au prix de 40 $ USA 


ge i iile i aa a i a a a Pe e ee 


(D Doresc să primesc buletinul asocia 


[Eres] ocazionale 


a cărților românești care m'ar interesa. 


ției D-voastră în vederea achiziției: 


HYPERION i EI 


„4-8, DU GEN.H,BERTIER 
92.200 ,NEUILLY S/ SEINE 


FRANCE 


In așteptarea viitorului buletin cititorii 


(2) Prefer lucrările: 


[ ] literare istorice oaze EI] 
(3) Texte româneşti inedite putând interesa pe editori 


E 233] îmi sunt cunoscute 


sunt rugați să ne precizeze prin comenzi 


titlurile operelor pe care le doresc 


nu-mi sunt cunoscute 


Eni 


pp 0ER PR 03 DIRB PI DNA: 0 iTEA 94 4 da deă ui der itp i i 


] 


RR A, 


Apt MĂ 


DI A Br vag 


PAGINA 14 


NOEMBRIE 1988 


> 0 


CUVANT, ROMANESC 


Chemarea lansată de 
Românii participanți la Săp- 
tămânra Câmpului Românesc 
din Hamilton în anul 1986, 
tuturor Românilor aflați în 
lumea liberă de a sărbatori 
70 de ani dela Marea Unire 
din 1918, s'a concretizat la 
Cleveland, între 30 Septem- 
brie - 2 Octombrie 1988, 
în cel mai mare festival 
românesc ce a avut loc 
vreodată. 

Munca depusă de comite- 
tul de organizare reunind 
reprezentanți ai Canadei, cât 
si Statelor Unite a avut ca 
rezultat o adevărată demon- 
strație de forţă națională; 
spiritul de unitate al Marii 
Uniri din 1918 a reînviat în 
1988 la Cleveland, unde au 
venit. să-și întindă mâna, să 
strângă rândurile într'o u- 
nitate, Românii din Canada, 
America, Europa si Austra- 
lia. Si aici, la Clevelană, 
s'a realizat o dublă unire - 
o unire în crestinătate, adu- 
nând împreună pe ortodocsi, 
uniți şi baptiști şi o unire 
în gândire, a grupărilor si 


formațiunilor cele mai di- 
verse de orientare politică, 
socială şi ideologică. 

Ca semn al unirii, festi- 
valul a fost patronat de cele 
două episcopii române, re- 
prezentate prin I.P S.S. Na- 
thaniel, Episcopul Bisericii 
Române Ortodoxe din Ame- 
rica și Canada și I.PSS. 
Vasile Pușcas, Episcopul 
Bisericii Române Unite din 
America, precum şi de Uniu- 
nea și Liga Societăților Ro- 
mâne Americane din Ameri- 
ca şi Canada și ziarul *Cu- 
vântul Românesc” din Ca- 
nada. 

Oaspeți de seamă ne-au 
onorat cu prezența lor, ve- 
nind de departe; nu pot fi 
trecuți cu vederea Radu 
Budisteamu, lon Pantazi, 
Constantin Sporea, Vasile I- 
liescu, Florin Matrescu, Va- 
sile Coman din R.F.Germa- 
nia, Horaţiu Comaniciu, Dan 
Cernovodeam din Franța, 
Ambasadorul David și Betty 
Funderburk din USA, etc. 

Este demnă de reținut de 
asemenea participarea în 


număr foarte mare a Româ- 
nilor din Montreal, Canada 
într'o perfectă organizare 
mulțumită aportului adus de 
Silvia Carpen, o Româncă de 
nădejde, de aici, din lumea 
liberă. 


VINERI, 30SEPTEMBRIE 
seara, a avut loc recepţia 
dela hotelul Days Inn, gândită 
ca o ocazie de întâlnire a 
oaspeților, de recunoaștere 
a locurilor și persoanelor 
participante; aceasta Însă, 
dintr'odată s'a transformat 
Într'o mare manifestare ro- 
mânească, mulțumită redac- 
iei Cuvântului Românesc și 
în special lui Eugen Bârsan, 
care a înjghebat ad-hoc, un 
program de cântec şi poezie 
românească, așa cum Cu- 
vântul Românesc obișmiește 
să organizeze în fiecare an 
la Vatra Românească. 
Inainte de începerea pro- 
gramului, s'a dat citire de 
către ajutorul de Primar 
proclamaţiei Primarului din 
Cleveland, dată cu ocazia 
marelui festival românesc. 


îi 


RNOMEESI 


CLEVELAND. OHIO 


Au cântat și recitat: Mia 
Braia, Dr. Ion Cosma, Gri- 
gore Scorochirjă, Eugenia 
Useriu, Vasile Bechiş, Con- 
stantin Condeescu, Valeriu 
Cercel, Doina Teodorescu, 
Zahu Pană, Savu Bobaru, Au- 
rel Manolescu, Nicolae Po- 
pa, Victoria Bogdan. Sala a 
devenit neîncăpătoare și s'a 
cerut direcției hotelului per- 
misiunea de a folosi și sala 
adiacentă pentru a acomoda 
cele peste 300 de persoane 
participante. 

Talentele si energiile ro- 
mânesti prezente au încântat 
pe cei din sală cu cântecele, 
poveştile, recitările şi glu- 
mele lor hazlii și pline de 
înțelepciune. Mia Braia, ad- 
mirabila cântăreață de ro- 
manțe populare dinainte de 
cel de al doilea război mon- 
dial a dominat seara cu deli- 
catețea vocii sale, cu sensi- 
bilitatea românească si cu 
puritatea dragostei sale de 
tot ce este românesc. 


SAMBATA | OCTOMBRIE 
în sălile de clasă ale Bise- 
ricii Sfânta Maria, au avut 
loc cele două sesiuni de co- 
municări 


ce, 
de Istorie ă de Prof. 
Nicolae Tliescu dela Univer- 


sitatea Harvard din: Boston 
şi Secţia de Cultură-Stiinţă 
condusă de Dr. Emil Vicaș 
din Montreal. 

In cuvântul de deschidere 
al festivalului, la care au 
participat cei doi episcopi 
si presedintele Uniunii şi 
Ligii, printre altele Dr. Emil 
Vicas a spus: “... la toate 
marile noastre manifestații 
începând depe Câmpia Blaju- 
lui în 1848, Episcopii noştri 
au fost în fruntea noastra în 
lupta noastră spirituală și de 
emancipare politică. Aduc 
omagiul nostru mamelor și 
părinților noștri care ne-au 
transmis și crescut în spiri- 
tualitatea omeniei creștine. 
Exprim recunoştinţa tuturor 
Românilor morți și martiri- 
lor care și-au jertfit viața 
pentru întregirea si menţi- 
nerea unității noastre rațio- 
nale. Exprim omagiul nostru 
învăţătorilor dela școlile 
primare șipreoților dela sa- 
tele și orașele noastre care 
ne-au deschis orizonturile 
cunoștințelor noastre, Ex- 
prim admirația noastră pro- 
fesorilor dela scolile medii 
si dela liceele noastre, La 
liceele din România au fost 
profesori care au făcut apos- 
tolat pentru a ne dezvolta 
personalitatea și a ne des- 
chide porţile spre carierele 
universitare, care ne-au dat 
o abundentă generație de 
scriitori, artiști, oameni de 
stiință, profesionisti în pe- 
he dintre 1919 până în 
zilele noastre. Exprim stima 
admirația profesorilor nos- 
tri dela toate catedrele uni- 
versitare care ne-au trans- 
mis cunoștințele lor pentru 
a reuşi în carierele noastre. 
Să fie această comemorare 
o încurajare de a continua 
munca și opera înaintasilor 
nostri spre ''Excelsior”” si 
eliberarea noastră de sclă- 
via actuală din România”. 

La Secția Cultură-Stiință 
au conferențiat prof. Gh. Pop 


Australia - *“Trei simboluri 
vii ale Marii Uniri”; Dr. 
Vasile Iliescu, R.F.Germa- 
nia - **Cultura; știința medi- 
cală în România de ieri si 
astăzi”; Preoteasa Eugenia 
Useriu - “Problema lui î 
din a''; Therezia B. Tătaru 
Augsburg, R.F.Germania - 
“Terminologia botanică - 
crestină la poporul român”; 
citită de Dr. Emil Vica; 
Georgeta Crainic, Montreal], 
Canada - “Importanța cule- 
gerilor de poezii populare în 
epoca de renaștere națională 
în România”; Zalm Pană, 
New York, USA - ““Unitatea 
spirituală premergătoare 
întregirii României”; Dr. 
Emil Vicaș, Montreal, Cana- 
da - ''Crâmpei dinviațauni- 
versitară şi intelectuală 
după Marea Unire dela 19187; 
Prof. lonHalmaghi, Alliance, 
USA - '*Cultura română între 
cele două războaie mondiale, 
1918-1945”. 

Conferințele dela Secția 
de Istorie au avut loc, asa 
cum s'a publicat la timp, 
sub preşedinţia profesorului 
Nicolae Iliescu, dela Univer- 


sitatea Harvard (Ca mb: 

Massachisetts). Saga dee, 
Terenfiari, și-au pre: aa 
ucrarile. In cuvă, p 
troducere, prof, pb 
accentuat faptul că unieă 
celor trei regiuni uz 
bia, Bucovina și Transiiva. 
nia) nu a fost un act de cucs_ 
rire_ din partea armatei 
române, ci un act vo 
şi firesc. Actul fo 
nefiresc fusese - îi a 
ocuparea Basarabiei de că 
tre Ruși, a Bucovinei de 
catre Austrieci și a Tran 
silvaniei de către Unguri. 
Armata română nu a avutak 
rol decât acela de a gararta 
deciziile unanime de unire 
pe care le luaseră deja ady. 
nările obşteşti ale celor trej 
regiuni. România Mare m a 
fost deci, rezultatul uneiac. 
Țiuni militare de cucerire, ci 
expresia voinței si ordinei 
naturale de autodeiermirare 
şi de dreptate față de Româ- 
nii, fraţi ai noştri, asupriți 


iat și 


. spiritul unirii Româ- 
desere E rait în simbolurile 
ilor aice reprezentânc 
bere Cvania,  Murtenia si 
TEasE „Prof. Aurel Ciufe- 
MoldO- report, USA, a vor- 
ca, jespre Prezența Macedo- 
bit la Marea Unire, iar 

zar Vasiliu, Van- 
Erate Cezar „Vezi con 
Bisericii Romârest 


lurtar tribupe «i si Greco-Catolice 


ortodox? Unire din 1918 


la imțele mau avut ci 
Conferinţe 
ilustrarea sau iei 
diţiei autorului. 
zarea eri ii scop a fos 
raui spirit de comu 
românească, între oa 
i de același sânge și d 
i lege, veniți p 
ce comtinere, prin evoca 
si în jurul unei marej 
i sei ionale. 
împliniri naționa 
În același tinp au av! 
competițiile sportive ș 
ga ile din Cleveland. / 
icipat 5 echipe de fotb 
din Statele Unite şi Canad 


de secole de câtre popoar+ În urma întrecerilor diispu 
care mu aveau nimic în co- tate, cupa ROMFEST '85 
mun cu ei și cu noi, nici ca die oeiă eciiipei ași 
origini, nici ca tradiţii ori gătoare din To - 
limbă şi nici din punct de In după amiaza aceleea: 
vedere al concepției de viață. vile de Sâmbătă, a avut lo 
Noi avem obârșia noastră în șeminărul rezervat grupuri 
Carpaţi si la Roma, prigoni- ni- or și. formațiunilor. din lu 
torii veneau din Asia şi dinumea liberă cu tema “Re 
stepele Volgei. : mânii din lumea liberă : 
Cei sapte conferenţiari nirea'?, sub conducere 
si-au expus punctele lor de Prof. lon Halmaghi. Ace: 
interes în legătură cu terra seminar a durat aproape 
generală a Unirii. DI. Fugen are si a întrunit audiența ce 
Boia, doctorand în istorie la mai largă, circa 400 de pai 
Keni State University, Ohio, ticipanţi, pentrucă se vorbe 


USA a vorbit despre Relaţii- în mamele asociațiilor și 


le culturale româno-inzos= 


ilor românesti | 


lave imediat după Unire;Dr. erau reprezentate acolo. 


Alexandru Bratu, Nex York, 


Taţi cei ce au vorbit si-: 


USA a pus în relief Cortri- exprimat vederile, poziția 
buția emigranților romârila orientarea lor într'o atmo 
Marea Unire din 1918;.Dr. feră de deplină libertat 


John Rocsin, New Uork, USA, 


căci era vorba de a fi pr 


a tratai Isioria raporturilor zenți sub semnul unirii şi 


dintre Români 


i Urguri.DL. reconcilierii si dragost 


Vasile Coman, R.F.Germa- românești. In această a 
nia a evidenția atitudinea mosferă de libertate și dr 
amumitori scriitori urguri, Soste au fost însă accentuz 


în special Gyorgy Ferenczi 
împotriva expansionismuki 
maghiar. Scriitorul Ferez- 
czy a fost condamrat la 
moarte de către connațiora- 
lii ui. Dr. Dan Cernom- 
deanu, Paris, Franţa, acon- 
ferențiat - cu proiecţiuri - 


ce in ce mai insister 


comun: independer 
și suveranitatea țării rom 
"eşti, eliberarea de sub 


NOEMBRIE 1988 


AN). OHIO 


iritul unirii Româ- 
: jindit în simbolurile 
1 je reprezentând 


„şi „OB? Punire din I9I8. 
a BV Marea Je n'au avut ca 
că- area sau propa- 
de s% iei autorului. A- 
an- mul lor scop a fost 
umui spirit de comu- 
talt d românească, între oa- 
inta acelasi sânge și de 
e, veniți de pe 
du- ru rai Ra evoca- 
irei ai jurul unei măreţe 
et sugliri naţionale. 
în acelasi timp au avut 


că pa : 
ca competițiile sportive pe 
apt: ii din Cleveland. Au 


a participat 5 echipe de fotbal 


mâ- hipe 
riți dn Statele Unite şi Canada. 
are . în wma întrecerilor dispu- 
co= - tale, cupă ROMFEST "88 a 


i ca  fostdecernată echipei câști- 
ori . gătaredin Toronto- 
de  nâmăamiaza aceleeași 
aţă. zie de Sâmbătă, a avut l0c 
ă în seminarul rezervat grupuri- 
oni= dr si formațiunilor. din lu- 
din mea literă cu tema “RO- 
“mizil din lumea liberă și 
iari unirea”, sub conducerea 
"de Prol. lon Halmaghi. Acest 
>ma  stniar a durat aproape 4 
gen  oreşia întrunit audiența cea 
e la “ mailarză, circa 400 rea 
hio, ticizarţi, pentrucă se vorbea 
ții- n mmele asociaţiilor și al 
os-  feraținilor românești ce 
Dr.  erauregrezentate acolo. 
ari,  Toiceice au vorbit si-au 
tri- — exriat vederile, poziția și 
nila — Orieiarea lor într'0 atmos- 
Dr. fiză de deplină libertate, 
SA, - ciclera vorba de a fi pre- 
ri mai semnul unirii și al 
mlierii și dragostei 
na-  Fihânești, In această at- 
nea magari de Ibertate și dra- 
ge e) is conkiate 
alui %geativele perdea 
en- & se ajunge la o : ui, de 
la. aj TE la 0 unitate de 


si bătălii, în. 
na - Veta reaizirii pa 


zarii umi o- 
vo- . bleetiy > 
ȘI independe 
di rin nitatea țării româ- 
: i eliberarea de sub ti- 


rania comunistă de astăzi. 

Aici s'aremarcatprezen- 
ţa cu totul în afară de orice 
politică partinică, a tânăru- 
lui Jimmy Crăciun, care a 


"vorbit în mmele generației 


lui tinere de Români ameri- 
cani, care sunt fermecați de 
tot ceea ce este românesc și 
vine din descende spiri- 
tualității românești, cu fru- 
moasele armonii ale unei 
viziuni originale, pe care nu- 
mai poporul din Carpaţi le 
are si le oferă lumii ameri- 
cane. Apoi curajul lui 
Gheorghe Brasoveanu, ini- 
țiatorul Sindicatului Liber al 
muncitorilor din România, 
de a vorbi despre fragilitatea 
marxismului si nevoia de 
a aseza sindicatele naţio- 
nale' pe temeiurile învățătu- 
rii creștine. Si, în completa- 
re, sugestiile practice ale 
Dr. Const. Sporea, redacto- 
rul Revistei Scriitorilor Ro- 
mâni si Preşedintele Socie- 
tății "Academice Române, 
Secţia din Germania, în lega- 
tură cu metodele de astabili 
o colaborare strânsă între 
formațiunile și asociațiile 


române din lumea liberă. La 
fel, este de remarcat si co= 
municarea admirabilă 'a re- 
prezentantului Bisericii Ro- 
mâne Baptiste din America, 
Rev. Gheorghe Stefandespre 
Biblie, care este atât dedra: 
8ă si scumpă Baptistilor ro- 
mâni. A excelat prin seriozi- 
tate, profunzime si cunoas- 
tere a problemelor teologice 
românești. 

De remarcat iarăși este 
Dr, Florin Matrescu, prese- 
dintele Secției Germania a 
Naţiunilor Captive , care a 
accentuat că atitudinea asa 
zisă atee, pe care o are in- 
telectualitatea română din 
exil, se datorește faptului că 
sub haina preoțească a unor 
propovăduitori din Biserica 
română din exil se ascund 
organe de securitate, situa- 
ție ce crează confuzie în rân- 
durile intelectualității ro- 
mâne din exil. 

Dovada semnului unirii si 
a spiritului de unitate carea 
dominat întreaga manifesta- 
re a ROMFEST '88, audat-o 
avocaţii Horaţiu Comăniciu, 
președintele Consiliului Na- 
țional Român si Radu Budis- 
teanu, Președintele Frontu- 
lui Român al Libertăţii, care 
au vorbit cu mult entuziasm 


“si înflăcărare; chemând pe + 


toți Românii din exil și în 
special generaţiile nou veni- 
te, îndemnându-i să poarte 
mai departe flacăra vie a 
naționalismului românesc și 
să lupte cu aceeași dăruire 
pentru unirea Românilor din 
exil, pentru a se ajunge la o 
unitate de acțiune în vederea 
obiectivului comun, elibera- 
rea țării românești de sub 
tirania comunistă de astazi. 

Inainte de încheiere, Pr. 
Gheorghe Calciu a citit, în 
genunchi o cutremurătoare 
rugăciune, invocând ajutorul 
ceresc pentru adunarea de 
acolo. In stare de Îngenun- 
chiere a fost siP.S.S.Natha- 
niel. A fost un moment de 
impresionantă  cucernicie 
creștină. 

Intr'o sinteză finală a a- 
cestor lucrări, Prof. Ion 
Halmaghi a subliniat pre- 
zența numeroasă a partici- 
panţilor veniţi din părți în- 
depărtate - Franța, Germa- 
nia, Australia și Canada, 
precum și California și New 
York, ete. Această prezența 
masivă a demonstrat intere- 
sul viu și dinamic pentru 
problemele care privesc co- 
munitățile româneşti și a 
îndemnat pe toți să mediteze 
profund asupra temelor dis= 
cutate si, mai ales, asupra 
ideii de unire, care este o 
poruncă care depășește ori= 
ce interes personal sau am- 
biţie individuală, oricât de 
frumoasă ar fi aceasta; 

A cerut fiecăruia să pri- 
vească în străfundurile cu- 
getului său și să facă alege- 
rea liberă a drumului și 
integrările sale, dar să re- 
țină orice cuget curat ideea 
că m se poate înfăptui ni- 
mie durabil dacă mu este în 
consonanță cu aspiraţiile i- 
dealului creștin românesc, 
căci mu se poate trece cu 
vederea originea şi aristo- 
crația ideii românești în lu- 
me, din care au col rit toți 


cei ce s'au adunat la acest 
festival, ca și mulți alții ca- 
re m au putut lua parte. 
Festivalul, a spus vorbi- 
torul, a stat sub semnuluni- 
rii, al unității, al cinstirii 
memoriei acelora care şi-au 
sacrificat viața pentruunire, 
si unirea este porunca cimi- 
irelor din România și ale 
strămoșilor noștri. Fără u- 
nire nu va exista viitor pen- 
tru Români, mu va exista 
fiinţă românească, căci totul 
va fi risipit învântsipierdut 
fără urmă. ip, 
Sâmbătă seara, după cina 
din sala mare a Bisericii 
Sfânta Maria, a avut loc o 
şezătoare artistică, cu un 
program bogat de dansuri 
naționale ale tineretului și 
cu cântece clasice și națio- 
nale într?o performanță mi- 
nunată. Programul artistica 
creat mult entuziasm în rân- 
dul auditoriului. Baladele in- 
terpretate de Aurel Mano- 
lescu au făcut să palpite ini- 
mile Românilor. Romanțele 
şi vechile melodii de muzică 
uşoară în interpretarea Miei 


Braia și ale lui Stelian Con- 
stantinescu au trezit nostal- 
gia vremurilor când Românii 
aflați azi în exil, le ascultau 
în țara lor dragă, iar tânăra 
echipă de dansatori a grupu- 
lui Sezătoarea din Cleveland 
a interpretat cu multă auten- 
ticitate jocul popular româ- 
nesc. Trebue amintită balada 
lui Ciprian Porumbescu, in- 
terpretată la vioară de tână- 
rul violonist Edmond Lascu, 
care a vibrat la unison cu 
sufletele prezente în sală. 

Melodii interpretate la 
pian de Dra Elena Dobrea si 
la acordeon de Savu Bobaru 
au completat programul ar- 
tistic. 


DUMINICA, 2 OCTOMBRIE 
s'au oficiat Srviciile Divine 
la Biserica Sf.Maria, sub 
patronajul P.S.S. Nathaniel, 
cu un sobor de preoți orto- 
docşi, si la Sf.Elena, sub 
patronajul P.S.S. Vasile 
Pușcas, cu un sobor de pre- 
oți uniţi. După aceea a avut 
loc o recepție a oaspeților 
de onoare, şi, ca final, Ban- 


PAGINA 15 


chetul Festiv. Deschiderea 
banchetului sa făcut cu o 
rugăciune rostită de Pr.R, 
Grabowski, parohul Bise- 
ricii Sf.Maria, si cu bine- 
cuvântarea P.S.S.Nathaniel. 
Ion Halmaghi, co-ordona- 
torul Banchetului Festiv, a 
urat tuturor celor prezenţi 
mulțumiri pentru participa- 
rea lor la acest festival, 
și le-a dorit poftă bună. 

După masă, a început 
seria vorbitorilor, cu fostul 
președinte al Uniunii și 
Ligii, John Santeiu, carea 
oferit încă în faza inițială 
suportul și patronajul aces- 
tei mari organizații româ- 
nești; apoi a urmat noul 
presedinte al U. și L.,Petre 
Lucaci, care a subliniat ca- 
racterul național al festiva- 
lului si a arătat perspecti- 
vele de viitor ale Uniunii 
și Ligii. 

Primul vorbitor oficial a 
fost P.S.S. Vasile Pușcaș, 
care a vorbit în limba ro- 
mână. După ce a făcut o 
scurtă introducere, amin- 

Continuare în pag.16 


PAGINA 14 


NOEMBRIE 1988 


Chemarea lansată de 
Românii participanți la Săp- 
tămâna Câmpului Românesc 
din Hamilton în anul 1986, 
tuturor Românilor aflați În 
lumea liberă de a sărbatori 
70 de ani dela Marea Unire 
din 1918, s'a concretizat la 
Cleveland, Între 30 Septem- 
brie = 2 Octombrie 1985, 
în cel mai mare festival 
a ce a avut loc 


depusă de comite= 
tul de organizare reunind 
reprezentanți al Canadei, cât 
și Statelor Unite a avut ca 
rezultat o adevărată demon- 
strație de forță națională; 
spiritul de unitate al Marii 
Uniri din 1918 a reînviat în 
1988 la Cleveland, unde au 
venit să-și Întindă mâna, să 
strângă rândurile Într'o u- 
nitate, Românii din Canada 
America, Furopa și Austra- 
la. Si alei, ln Cleveland, 
s'a realizat o dublă unire - 
0 unire în creștinătate, adu- 
nând Împreună pe ortodocși, 


uniți și baptiști și o unire 
În gândire, 


grupărilor și 


formațiunilor cele mai di- 
verse de orientare politică, 
socială și ideologică 

Ca semn al unirii, festi- 
valul a fost patronat de cele 
două episcopii române, re= 
prezentate prin L.P.S.S. Na- 
thaniel, Episcopul Bisericii 
Române Ortodoxe din Ame- 
rica şi Canada și LPSS. 
Vasile Puşcaş, Episcopul 
Bisericii Române Unite din 
America, precum şi de Unlu- 
nea și Liga Societăților Ro- 
mâne Americane din Ameri- 
ca și Canada și ziarul “'Cu- 
vântul Românesc” din Ca- 
nada. 

Oaspeți de seamă ne-au 
onorat cu prezența lor, ve= 
nind de departe; nu pot fi 
trecuți cu vederea Radu 
Budişteamu, lon Pantazi, 
Constantin Sporea, Vasile I- 
lescu, Florin Matrescu, Va- 
sile Coman din R.F.Germa- 
nia, Horațiu Comaniclu, Di 
Cermovodeam din Franța 
Ambasadorul David și Betty 
Funderburk din USA, ete 

Este demnă de reținut de 
asemenea participarea În 


număr foarte mare a Romă- 
nilor din Montreal, Canada 
într'o perfectă organizare, 
mulțumită aportului adus de 
Silvia Carpen, o Româncă de 
nădejde, de alei, din lumea 
liberă 


VINERI, 30 SEPTEMBRIE 
seara, a avut loc recepţia 
dela hotelul Days Inn, gândită 
ca o ocazie de Întâlnire a 
oaspeților, de recumaştere 
a locurilor și persoanelor 
participante) aceasta Însă, 
dintr'odată s'a transformat 
Într'o mare manifestare ro- 
mânească, mulțumită redac- 
lei Cuvântului Românesc și 
În special lui Fugen Bârsan, 
care a Înjghebat ad-hoc, un 
program de cântec și poezie 
românească, asa cum Cu- 
vântul Românesc obisrulește 
să organizeze În fiecare an 
la Vatra Românească, 

Inainte de începerea pro= 
Eramului, s'a dat citire de 
către ajutorul de Primar 
proclamației Primarului din 
Cleveland, dată cu ocazia 
marelui festival românesc, 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 


ROVFEST"88 


CLEVELAND. OHIO 


Au cântat și recitat: Mia 
Braila, Dr. lon Cosma, Gri- 
gore Scorochirjă, Eugenia 
Uşeriu, Vasile Bechiş Con- 
stantin Condescu, Valeriu 
Cercel, Doina Teodorescu 


Zahu Pană, Savu Bobaru, Au- 
Nicolae Po- 


rel Manolescu 
pa, Victoria Bi 
devenit neîncăi 
cerut direcției hotelului per= 
misiunea de a folosi și sala 
adiacentă pentru a acomoda 
cele peste 300 de persoane 
participante 

Talentele și energiile ro= 
mânesti prezente au încântat 
pe cel din sală cu cântecele 
poveștile, recltările și glu- 
mele” lor haziii și pline de 
înţelepciune. Mia Braia, ad- 
mirabila cântăreață de ro= 
manțe populare dinainte de 
cel de al doilea război mon- 
dial a dominat seara cu deli- 
catoțea vocii sale, cu sensi- 
bilitatea românească și cu 
puritatea dragostei sale de 
tot ce este românesc. 


SAMBATA | OCTOMBRIE 
în sălile de clasă ale Bise- 
rieii Sfânta Maria, au avut 
loc cele două sesluni de co- 
municări științifice, Secţia 
de Istorie condusă de Prof, 
Nicolae Tiiescu dela Univer- 
sitatea Harvard din Boston 
şi Secţia de Cultură-Stlință 
condusă de Dr. Emil Vicaș 
din Montreal, 

In cuvântul de deschidere 
al festivalului, la care au 
participat cei doi episcopi 
și președintele Uniunii și 
Ligi, printre altele Dr. Emil 
Vicas a spus: “... la toate 
marile noastre manifestații 
începând depe Câmpia Blaju- 
lui în 1848, Episcopii noştri 
au fost în fruntea noastră în 
lupta noastră spirituală si de 
emancipare politică. Aduc 
omagiul nostru mamelor și 
părinților noștri care ne-au 
transmis și crescut în spiri- 
tualitatea 'omeniel creștine 
Exprim recunoştinţa tuturor 
Românilor morți și martiri- 
lor care și-au jertfit viața 
pentru întregirea și menți- 
nerea unității noasire națlo- 
nale. Fxprim omagiul nostru 
Învățătorilor dela școlile 
primare șipreoților dela sa- 
tele și orașele noastre care 
ne-au deschis orizonturile 
cunoștințelor noastre, Ex= 
prim admirația noastră pro- 
fesorilor dela școlile medii 
ȘI dela liceele noastre. La 
|iceele din România au fost 
profesor! care au făcut apos= 
tolat pentru a ne dezvolta 
personalitatea și a ne des- 
chide porțile spre carierele 
universitare, care ne-au dat 
o abundentă generație de 
scriitori, artişti, oameni de 
știință, profesionisti în pe- 
roada dintre 1914 până în 
zilele noastre. Exprim stima 
admirația profesorilor noy= 
tel dela toate catedrele uni- 
versitare care ne-au trans= 
mis cunoștințele lor pentru 
În carierele noastre 


opera Înaintaşilor 
noştri spre "Excelsior! și 
eliberaren noastră de scla 
via actuală din România”, 

La Secţia Cultură-Sulință 
au contorenţiat prof, Gh. Pop 


Australia = “Trei simboluri 
vii ale Marii Unit”; Dr. 
Vasile Iliescu, R.F.Germa- 
“Cultura, știința medi- 
în România de leri si 
astăzi”; Preoteasa Eugenia 
Ușeriu - “Problema lui î 
din a"; Therezia B. Tătaru 
Augsburg, R.F.Germania = 
"Terminologia botanică 
creştină la poporul român' 
citită de Dr. Emil Vica; 
Georgeta Crainic, Montreal, 
Canada - “Importanța cule= 
gerilor de poezii populare în 
epoca de renaștere națională 
în România”; Zahu Pană, 
New York, USA - “Unitatea 
spiritua premergătoare 
întregirii României”; Dr 
Emil Vicaș, Montreal, Cana- 
da = “'Crâmpei din viața unl- 
versitară și intelectuală 
după Marea Unire dela 1918 
Prof, Ion Halmaghi, Alllance, 
USA - “Cultura română între 
cele două războaie mondiale, 
1918-1945”, 
Conferințele dela Secția 
de Istorie au avut loc, aşa 
cum s'a publicat la timp, 
sub președinția profesorului 
Nicolae Iliescu, dela Unlver= 


sitatea Iar vard (Cambriag 

Massachusetts), Sapte pi 
ferențiari și-au prezenta 
lucrările, In cuvântul de în. 
troducere, prof, Diescu [i 
accentuat faptul că unirea 
celor trei regiuni (Basara, 
bla, Bucovina și Transiiea. 
nia) nu a fost un actde cuce.. 
rire din partea armatej 
române, cl un act voluntar 
şi firesc. Actul forțaţ [] 
nefiresc fusese = înainta! 
ocuparea Basarabiei de că. 
tre Ruși, a Bucovinei de 
către Austrieci și a Tran 
silvaniei de către Unguri, 
Armata română mu a avuta 
rol decât acela dea Paranta 
deciziile unanime de unire 
pe care le luaseră deja adu. 
nările obștești ale color trej 
regiuni. jtomânia Mare mi a 
fost deci, rezultatul unele 
Huni militare de cucerire, ci 
expresia voinței și ordinei 
naturale de autodelerminar, 
șI de dreptate față de Romă, 
hii, fraji ai nostri, asupriți 
de secole de câtre popoare 
care nu aveau nimic în co= 
mun cu el și cu noi, nici ea 
origini, nick ca tradiţii ari 
limbă şi nici din punct de 


Nol avem obârșia noastră În 


vedere al concepției de viaţă. alle de Sâmbătă, 


re Spiritul unirii Româ- 
pri erele în simbolurile 
heraldice reprezentând 
Transilva Muntenia si 
Moldova. Prof. Aurel Ciufe- 
cu, Bridgeport, USA, a vor- 
pit despre Prezența Macedo- 
senilor la Marea Unire, lar 
prof. Cezar Vasiliu, Van- 
couver, Canada despre Con- 
vribuția Bisericii Românești 
Ortodoxe și Greco-Catolice 
la Marea Unire din 198. 
Conferințele n'au avut ca 
scop Ilustrarea sau propa= 
zarea erudiției autorului. A- 
devăratul lor scop a fost 
crearea unui spirit de comu- 
nlune românească, Între oa- 
meni de acelaşi sânge şi de 
aceeași lege, veniți de pe 
trei continente, prin evoca- 


“rea și în jurul unei mărețe 


Tmpllniri naţionale 

In același timp au avut 
loc competițiile sportive pe 
terenurile din Cleveland, Au 
participat 5 echipe de fotbal 
din Statele Unite și Canada. 
în urma întrecerilor dispu- 
late, cupa ROMFEST '85 a 
fost decernată echipei câsti- 
gătoare din Toronto. 

In după amiaza aceleasi 
avut loc 
seminarul rezervat grupur |- 


Carpaţi și la Roma, prizoni» Mor și formațiunilor, din lu= 


torli veneau din Asia și din „mea "Mberă cu "tema "Roz ul: 
“mânii din lumea liberă și 


stepele Volgel. 

Cei şapte conferențiari 
$l-au expus punctele lor de 
Interes În legătură cu tema 
generală a Unirii. DI. Pugen 
Boia, doctorand în istorie ln 
Kent State University, Ohio, 
USA a vorbit despre Relaţii= 
le culturale româno-lugos= 
lave Imediat după Unire;Dr. 
Alexandru Bratu, New York, 
USA a pus în relief Conti 
buția emigranților românia 
Marea Unire din 1918; Dr. 
John Rocsin, New Vork, USA, 
a tratat Istoria raporturilor 
dintre Români și Unguri. Dl. 
Vasile Coman, R.F.Germa- 
nia a evidențiat atitudinea 
anumitor! scriitori unguri, 
în special Gyorgy Ferenezi 
împotriva expansionismului 
maghiar. Scriitorul Feren- 
czy a fost condamnat la 
moarte de către connaționa= 
MI lut, Dr, Dan Cernow- 
deanu, Paris, Franța, con 
ferenţiat - cu prolecțiuni = 


anirea'', sub conducerea 
Prot, lon Halmaghi. Acest 
seminar a durat aproape 4 
ore şi a întrunit audiența cea 
mai largă, circa 400 depar- 
Hcipanţi, pentrucă se vorbea 
în numele asociațiilor și al 
formațiunilor românești ce 
erau reprezentate acolo. 
Toţi cel ce au vorbit și-au 
exprimat vederile, poziția și 
orientarea lor într'o atmos- 
leră de deplină libertate, 
căel era vorba de a fi pre- 
zenţi sub semnul unirii și al 
reconcilierii și dragostei 
românești. În această a 
mosferă de Ibertate și dra- 
poste au fost Însă accentuate 
din ce în ce mai insistent 
imperativele momentului, de 
a se ajunge la o unitate de 
acțiuni, fapte și bătălii, în 
vederea realizării uml 0- 
biectiv comun: independe 
și suveranitatea țării romă- 
nești, eliberarea de sub ti- 


rania comunistă de astăzi 
Mel s'a remarcat prezen- 
ţa cu totul în afară de orice 
politică partinică, a tânăru- 
„care a 


” vorbit În mmele generației 


lui tinere de Români ameri- 
cani, care sunt fermecați de 
tot ceea ce este românesc și 
vine din descendența spiri- 
tunlității românesti, cu fru= 
moasele armonii ale unei 
viziuni originale, pe care mi= 
mal poporul din Carpaţi le 
are și le oferă lumii ameri= 
cane Apoi curajul lui 
Gheorghe Brasoveami, ini= 
Hiatorul Sindicatului Liber al 
muncitorilor din România, 
de a vorbi despre fragilitatea 
marxismului și nevola de 
a așeza sindicatele națio= 
nale pe temeiurile Învățatu= 
rii creștine. Si, în completa= 
re, sugestiile practice ale 
Dr. Const. Sporea, redacto= 
rul Revistei Scriitorilor Ro= 
mâni și Preșodintele Soele- 
tății “Academice Române, 
Secţia din Germania, în legi 
tură cu metodele de a stabili 
o colaborare strânsă între 
formațiunile și asociațiile 


române din lumea liberă. La 
fel, este de remarcat şi co- 
municarea admirabilă 'a re- 
prezentantului Bisericii Ro- 
mâne Baptiste din America, 
Rev. Gheorghe Stefandespre 
Biblie, care este atât de dra: 
gă și scumpă Baptiștilor ro- 
mâni. A excelatprin serlozi- 
tate, profunzime și cunoaş- 
tere a problemelor teologice 
românești. 

De remarcat iarăși este 
Dr. Florin Matrescu, preșe= 
dintele Secţiei Germania a 
Naţiunilor Captive , care a 
accentuat că atitudinea asa 
zisă atee, pe care o are in- 
telectualitatea română din 
exil, se datorește faptului că 
sub haina preoțească a unor 
propovăduitori din Biserica 
română din exil se ascund 
organe de securitate, situa- 
ție ce crează confuzie înrân- 
durile intelectualității ro- 
mâne din exil 

Dovada semnului unirii și 
a spiritului de unitate carea 
dominat întreaga manifesta- 
re a ROMFEST "88, au dat-o 
avocații Horaţiu Comăniciu 
preşedintele Consiliului Na- 
țional Român si Radu Budis- 
teanu, Preşedintele Frontu- 
lui Român al Libertăţii, care 
au vorbit cu mult entuziasm 

4 înflăcărare, chemând pe 

i Românii din exil şi în 
specia! generațiile nou veni- 
te, îndemnându-i să poarte 
mai departe flacăra vie a 
naționalismului românesc și 
să lupte cu aceeasi dăruire 
pentru unirea Românilor din 
exil, pentru a se ajunge la o 
unitate de acțiune în vederea 
obiectivului comun, elibera- 
rea țării românești de sub 
tirania comunista de astazi. 

Inainte de încheiere, Pr. 
Gheorghe Calciu a citit, în 
gemunchi o cutremurătoare 
rugăclune, invocând ajutorul 
ceresc pentru adunarea de 
acolo. In stare de Îngenun- 
chiere a fost și P.S.S.Natha- 
niel, A fost un moment de 
impresionantă  cucernicie 
creștină. 


Intr'o sinteză finală a 
cestor lucrări, Prof. lon 
Halmaghi a subliniat pre= 
zența mmeroasă a partici- 
panţilor veniţi din părți în- 
depărtate = Franța, Germa- 
nia, Australia și Canada 
precum și California și New 
York, ete. Această prezență 
masivă a demonstrat intere= 
sul viu și dinamic pentru 
problemele care privesc co- 
munitățile românești și a 
îndemnat pe toți să mediteze 
profund asupra temelor dis- 
cutate și, mal ales, asupra 
1dell de unire, care este o 
poruncă care depăsește ori- 
ce interes persona) sau am- 
biţie indiviauală, oricât de 
frumoasă ar fi aceasta, 

A cerut flecărula să pri- 
vească În străfundurile cu- 
getului său și să încă alege= 
rea liberă a drumului și 
integrârile sale, dar să re- 
țină orice cuget curat ideea 
că m se poate întăptul ni- 
mic durabil dacă mu este în 
consonanță cu asphrațiile l- 
dealul creștin românesc 
căel m se poate trece cu 
vederea orizinea și aristo= 
crația hell românești în lu- 
me. din care au cobori toți 


cel ce s'au adurat la acest 
festival, ca și mulți alții ca- 
re m au putut lua parte 
Festivalul, a spus vorbi- 
torul, a stat sub semrul uni- 
ri, al unităţii, al cinstirii 
memoriei acelora care și-au 
sacrificat viața pentru unire, 
și unirea este porunca cimi- 
lirelor din România și ale 
strămoșilor noștri. Fără u- 
nire m va exista viitor pen- 
tra Români, mu va exista 
fiinţă românească, căci totul 
va fi risipit În vânt și pierdut 
fără urmă. E 
Sâmbătă seara, după cim 
din sala mare a Bisericii 
Sfânta Maria, a avut loc o 
şezătoare artistică, cu un 
program bogat de dansuri 
națiorale ale tineretului și 
cu cântece clasice şi națio- 
nale într'o performanță mi- 
nurată. Programul artistica 
creat mult entuziasm înrân- 
dul auditoriului. Baladele in- 
terpretate de Aurel Mano- 
lescu au făcut să palpite ini- 
mile Românilor. Romanțele 
şi vechile melodii de muzică 
uşoară În interpretarea Miei 


Braia și ale lui Stelian Con- 
stantinescu au trezit nostal- 
aia vremurilor când Românii 
aflați azi în exil, le ascultau 
în lor dragă, iar tânăra 
de dansatori a grupu- 
lui Sezătoarea din Cleveland 
a interpretat cu multă a 
ticitate jocul popular romă; 
nesc. Trebue amirtită balada 
lui Ciprian Porumbescu, in- 
terpretată la vioară de tână- 
rul violonist Edmond Lascu, 
care a vibrat la unison cu 
sufletele prezente în sală. 

Melodii interpretate la 
pian de Dra Flera Dobrea și 
la acordeon de Savu Boaru 
au completat programul ar- 
tistic. 


DUMINICA, 2 OCTO 
s'au oficiat Srvicille Divine 
la Biserica SI.Maria, sub 
patronajul PS-S. Nathaniel, 
cu un sobor de preoți arto- 
docşi, și la SI.Flera, sub 
patromajal P.S. Vasile 
Puscas, cu un sobor de pre- 
oţi uniți. După aceea a avut 
loc o recepție a oaspeților 
de omoare, şi, ca final. Ban- 


PAGINA 15 


chetul Festiv. Desc 
banchetulul s'a fă 
rugăciune rostită de Pr 
Grabomski, parohul Bise- 
ricii SI.Maria, și 
cuvântarea P.S.S 
Lon Haimaghi, co-ardora- 
torul Banchetului Festiv, a 
urat tuturor celor prezesţi 
mulțumiri pentru participa 
rea lor la acest festival 
şi le-a dorit poltă bună 

După masă, a Început 
seria vorbitarilor, cu fostul 
presedinte ai Umianii și 
Ligii, John Samtelu, care a 
oferit încă în faza inițială 
suportul şi patrorajul aces- 
tei mari organizații romă- 
nești; apoi a urmat moul 
preşedinte a] U. și 1. Petre 
Lucaci, care a sublinia! ca- 
racterul națioral al festiva- 
lului și a arătat perspecti- 
vele de viitor ale Uniunii 
şi Ligi 

Primul vorbitor oficia! a 
fost PSS. Vasile Puscas 
care a vorbii în limba ro- 
mână. După ce a făcut o 
scurtă introducere, amin- 

Comtimzare în pag.I 


| 


4 
fă 
i 
| 
A 


UTA) 
DETA 3 


7 eg în met apă 


Pi 


PAGINA 16 


NOEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


Urmare din pag.I5 
tind că în timpul studiilor 
de teologie, pe care le-a 
urmat în România, văzând 
credința profund religioasă 
a poporului român, a dorit 
totdeauna în intimitate să 
ajungă preot în România. 
Apoi a intrat în subiectul 
privind adunarea din Cleve- 
land, și a arătat semnifica- 
ţia ei pentru Românii din 
țară cât și petru cei dinlu- 
mea liberă. ' 

“Adunarea noastră de azi 
este o cuminecătură cu stră- 
moșii noștri și o deschidere 
de suflete, pline de dragoste 
pentru acei ce au fost înain- 
tasii noştri. De aceea adu- 
narea noastră este rațională, 
căci pomenirea şi sărbători- 
rea a 70 de ani dela Marea 
Unire din 1918 o facem în nu- 
mele ideii naționale, Inima, 
omenia și mai les „cugetul 
nostru mu ne lasă să ne în- 
depărtăm cu totul de legea 
noastră strămosească, de 

de valori şi tradiții 
ale spiritualității românești, 
plină de origiralitate şi pro- 


fund crestină”?. 

Faţă de tragedia care se 
întâmplă în țară '“un geno- 
cid de proporţii extraordi- 
nare  ... poate un suflet 
curat de Român să rămână 
indiferent la această trage- 
die? Este cutremurător ce- 
ea ce se întâmplă în țară, ș şi 
noi să stăm cu mâinile 
crucișate? Acest lucru nu 
este cu putință decât la acei 
care și-au pierdut orice ur- 
mă de sensibilitate. Aceștia 
să stea de o parte și să ne 
lase în pace. 

„„„Am venit la festivalul 
acesta, al UNIRII, să nedes- 
chidem inimile și să ne ye- 
rificăm cugetele, să ne măr- 
turisim în legea noastră. Dar 
nu putem pleca de aici, îna- 
inte de a ne așeza la o cum- 
pănă dreaptă și să ne punem 
în ordine de” bătaie, să ne 
asezăm la cina cea de taină, 
pentru a ne deschide cale de 
viitor”, 

Si a încheiat cu două cu- 
vinte: “Deşteaptă-te Ro- 
mâne!”?, după care întreaga 
sală a cântat acest cântec 


Fa 


că 2 Sand mă 


Xa 


“patriotic. 


A urmat ambasadorul Da- 
vid Funderburk, care a pre- 
zentat felul în care a cunos- 
cut România și oamenii de 
acolo, experiențele sale ne- 
gative cu guvernul comunist 
si felul cum sa îndrăgostit 

le poporul român, angajân- 
du-se să lupte pentru elibe- 
rarea lui, prin spunerea de 
adevăr și apărarea integri- 
tății naționale. Soţia sa, 
Betty, a vorbit într'o caldă și 
stăpânită românească, în- 
demnând la unire de cuget și 
faptă, şi declarând cu preg- 
nanță: “Eu sunt Româncă””?, 
în aplauzele entuziasmate 
ale sălii arhipline. 

Al doilea vorbitor princi- 
pal al festivalului a fost 
1.P.S.S. Nathaniel, vorbind 
în limba engleză. P.S.S.apo- 
menit pe I.P.S.S. Valerian, 
regretatul arhiepiscop alBi- 
sericii Ortodoxe Române din 

America și Canada, care se 
dedicase total românității 
creştine și ar fifost încântat 
să fie la O asemenea demon- 
strație de suflet, gând şi fap- 


sd = 


E] 


tă românească. Apoi a făcut 
o excelentă incursiune docu- 
mentară în trecutul istoriei 
românesti pentru a evidenția 
eforturile lucide si persis- 
tente de a fi salvată existen- 
ţa istorică a neamului 
nostru. In acest sens, a men- 
ționat, cu deplină cunoastere 
pe cărturarii șipersonalită- 
țile care au trasat liniile de 
orientare ale poporului ro- 
mân în momentele cruciale 
ale sale, și au doveditunita- 
tea organică a provinciilor 
românești si dreptul la exis- 
tență a! unui neam crestin, 
dintru început închegat ca et- 
nicitate. A repetat impresio- 
nanta afirmație a lui Mihail 
Kogălniceamu, prin care a 
definit adevărata stare apo- 
porului român: Noi Românii 
nu avem pe nimeni alături de 
noi, decât pe Dumnezeu si 
sabia noastră. 

In mod spontan, aplauzele 
au subliniat caracterul de o 
altă deviză a festivalului 
nostru, pe lângă celelalte de 
până atunci. Cuvântarea s'a 
încheiat cu îndemnuri cres= 


tine și românești, la luptă, 
curaj și conștiință națională. 

Pr. Grabowski a dat citire 
mesajului trimis de Regele 
Mihai 1. Apoi Prof. Tudor 
Bompa, președintele comi- 
tetului de organizarea festi- 
valului a adresat cuvintele 
sale de mulțumire tuturor 
acelora care au participat 
la festival și au contribuit la 
marele lui” succes național. 

Ion Halmaghi a menționat 
de asemenea pe Germanii 
din România, care refugiați 
în Germania Federală au fă- 
cut publicitate si au aderat 
la festivalul dela Cleveland, 
mulțumindu-le în mod căl- 
duros, 

In timpul festivalului său 
vândut cărți românești și 
despre România, s'au distri- 
buit broșuri: Transilvania 
(de Theodor Andrica), Bu- 
covina si Basarabia, (texte 
culese de G.Scorochirjă) și 
texte volante despre NOI, ca 
neam latin (C.S.) și OMENIA 
(Dr. E. Vicaş), 

Intreg festivalul a fost 
interceptat de posturile de 


za 


radio Europa Liberă si Vo- 
cea Americii, de către re- 
porteri de excelentă calitate 
care mu au scăpat nici un 
amănunt important si semni- 
ficativ al acestei irumoase 
strângeri românești. La fel, 

s'a transmis prin undele 
postului BBC, din Londra, 
tot ce a fost esențial. 


Festivalul mondial româ- 
nesc a fost un mare succes 
al Românilor liberi şi a fost 
apreciat și de oficialitățile 
americane, care au emis 
proclamaţii în acest sens: 
Primarul orușului Zleve- 
land, Senatorul de Ohio, Ho- 
ward Metzenbaum, și depu- 
tata Mary Rose Oakar, în 
numele Congresului ame- 
rican. 


Biserica românească 
Sfânta Maria din Cleveland, 
Ohio, USA, ne-a fost vatra 
românească, la sânul căreia 
ne-am regăsit și ne-am în- 
călzit „sufletele, ca într?o 
singură și cinstită familie 
românească, într'un singur 
crez. 


a 


W 


=> 


VANTUL R 


I am honored to join with the citizens 
cordial greetinga to the participants in 
St. Mary'8 Romanian Orthodox Church, St. Helena Church and the 


OMANESC 


NOEMBRIE 1988 


ROMEFEST"88 


(itu o€ Glebelană 


GEORGE vV. VOINOVICH, MAYOR 


Yrorlamatian 


Designating September 30-october 2, 1988, as 


* ROMANIAN FESTIVAL-ROMFEST 88 DAYS" 


Marriott Hotel, September 30th to october 2nd, 1988. 


ROMFEST 88 is sponsored b 
Romanian Roman Catholic Epi 
League of Romanian Societies oE£ America, and the 


newspaper of Canada. The Festival will feature sports competitions, 


cultural programs and seminars. 


Romanians living in the free worlă will gather here to observe the 
70th anniversary of the Great Union of Romania, 
of Transylvania, Bucovina and Basarabia were 
of Romania to form GREAT ROMANIA, 
by the Great Powers during the Peace Conference in Paris after World 


War I 


The Festival will honor the memory and sacrifices 
and will renew the right and responsibility of free 
atmosphere of unity and brotherly love, to defenă th 
spiritual values and traditions. 
free Romania from Communism and to 
human rights of liberty, 
political assembly, 


NOW, THEREFORE, I, George V. Voinovich, 
Cleveland, do hereby proclaim September 30 
"ROMANIAN FESTIVAL-ROMFEST 88 DAYS" in Cleveland. 
to join me in this salute to our Romanian brothers 
celebrate the 


IN WITNESS WIIEREOF, I have set my hand 

and caused the Corporate Seal of the 

City o£ Cleveland to be affixed on this 
3y of October in the Year 198 


ot Cleveland in extending LN | 
ROMFEST 88, to be held at 


Yy the Romanian Orthodox Episcopate, the 
scopate of Byzantine Rite, the Union and 
"Cuvantul Romanesc” 


In 1918, the provinces 
reunited with the Kingdom 
The reunification was sanctioned 


made by ancestors 
Romanians, in an 
e Romanian 

It will also renew the spirit to 
restore to its people the basic 
freedom of speech, right to public and 

and most important, the right to vote. 


Mayor of the City of 
October 2, 1988, as 

I urge all citizens 
and sisters as they 
70th anniversary of the Great Union of Romania. Best 
wishes for a memorable, joyful and highly successful event! 


IDR PEDRC IC AaC Ea IEI ea PREDA 


Ra II a 


pe ză 


fecpa Eai 


Aer 


MOȚIUNE 


Fon:  ROMFEST 


WHEREAS, Congnesa is especiatty pteased to note RO 


EREAS, ROMFEST '88 consista 06 sponts, cuttunat pno; Ă 
E: ” and ahtiatie events, în cetebnation 06 the 70th Annivensay 
o the Gneat Union 04 Romania; and 


Congress ot the Vinited States 
Touse of Bepresentatibes 
Făaspington, DC 20515 


Fnom: CONGRESSWOMAN MARY ROSE OAKAR 


UHEREAS, The Feativat honons the memony 06 zhe bnave Romanians who 
sacniţiced themselves to ţnee 
commitment to once again ţnee Ro u 
Romanians! Right 04 Set6-Detenmination; 


BE IT RESOLVED, That the Congness 04 the United States wihes att 
og he sponaons a beautidut and successdul ROMFEST '88. 


La 


MARI AOSE OAKAR 
Memben og Congnes4 
204h Distaiet - Ohio 


Şa te. 


citită la Festivalul Mondial Romanesc, în ziua de 2 Octombrie 1988, în sala de festivități a Bisericii Ortodoxe Sfânta 
Maria din Cleveland şi aprobată cu aplauze furtunoase de audiența din sala arhiplină. 


La 70 de ani dela întruparea Unirii 
suverane a tuturor celor de un singur 
neam, pe pământul străvechi al 
strămoșilor noștri - România, 


NOI, ROMANII DIN LUMEA LIBERA, 


adunați la Festivalul Mondial din Cleve- 
land, aducem prinos de amintire: E, 
Durerilor şi jertfelor înaintașilor, că- 
rora le datorăm, înaintea Creatorului: în- 
susi faptul existenței noastre pe acest 
pământ, patria obârșiilor noastre și pa- 
triile noastre din lumea liberă, tărâmul 
libertății, unde au înflorit şi înfloresc cu 
generozitate putinţa noastră de mai bine, 
dreptul nostru la liberă exprimare, pute- 
rea noastră de voință de a fi fraţi cu 
fraţii noștri, o singură nație sub oblădui- 
rea mâinii atotputernice a lui Dumnezeu. 


NOI, ROMANII DIN LUMEA LIBERA, 


fideli idealului de dezrobire a tuturor 
ființelor omenești, scump cugetării 
noastre, și care - cu 70 de ani în urmă - 
spre binele naţiunilor europene 
încătușate, și-a găsit întruchipare în gân- 
dul președintelui Woodrow Wilson şi 
sprijinul dat de el voinței de unire și 
neatârnare a părinţilor noștri 


PROTESTAM 


împotriva călcării în picioare a principiilor 
de drept ce întemeiază, în fața lui Dum- 
nezeu și a semenilor, respectul față de om, 
in România strămoşilor noştri și oriunde 
pe pământ; căci , în fiecare dintre semenii 
noștri - din România și de pretutindeni - 


vedem ființe suverane, înzestrate de 
Creatorul lor cu noblețea raţiunii și vred- 
nicia voinţei de opţiune, cu harul și 
vocaţia sfântă a libertăţii. In acest sens, 


CEREM 


ca în faţa obârșiilor şi rădăcinilor noastre, 
fiecare om să fie respectat în dreptul său 
moral inalienabil de a avea păreri şi con- 
vingeri proprii, despre toate cele „ce 
privesc binele comun și condiția însăşi a 
obștei, în deplină libertate față de 
ideologiile și doctrinele ce se bizuie pe 
silnicie şi opresiune; fiecare om să fie 
respectat în dreptul său moral inalienabil 
de a exprima aceste convingeri și păreri, 
prin viu grai, prin scris si prin tipar, ca 
și prin toate celelalte mijloace de purtare 
a dialogului între oameni şi de comunicare 
firească între semeni; fiecare om să fie 
respectat în dreptul său moral de a se 
asocia nestingherit cu alții, unindu-se cu 
toţi cei alături de care - calitate de ființă 
socială responsabilă - împărtășește opinii 
comune, și împreună cu care simte chema- 
rea de a gândi primenirea societății româ- 
nești, inclusiv prin întemeierea de grupări 
sociale, religioase şiobșteşti independente. 


Pornind , pe de altă parte, dela dreptul 
ginţilor, dela dreptul statutar recunoscut 
al tuturor naţiunilor de a decide asupra 
destinelor proprii, întemeiaţi totodată pe 
principiile wilsoniene cu privire la 
naţionalităţi, ca și pe litera și spiritul 
Tratatelor internaţionale care au așezat 
temeliile păcii la încheierea celor două 
conflagrații mondiale, 


CEREM 


să înceteze încălcarea tacită a acordurilor 
dela Yalta care, în cazul României, con- 
tinuă neîntrerupt de patru decenii, prin 
starea de fapt dictată statului român la 6 
Martie 1945 și perpetuată până astăzi, 
sub forma unui regim totalitar, străin de 
aspiraţiile naţiunii, ruinător pentru 
societate, şi nimicitor în toate privinţele 
pentru valorile naționale, 


CEREM 


să fie curmată acțiunea organizată de 
înăbușire a spiritualității naţionale în 
țara străbunilor nostri, să se pună capăt 
procesului. sistematic de deconstrucție și 
năruire a temeliilor națiunii, mai întâi și 
ani de-a rândul, prin surghiunirea treptată 
şi ea elitelor gânditoare ale țării, iar 
acum, "o dezlănţuire finală, prin genoci- 
dul programat de actualii guvernanți ai 
României împotriva satului românesc, 


CEREM 5 


ca în România pă noştri, să ia sfâr- 
șit: prigonirea libertății de gândire și con- 


stiință, prigonirea celor ce își mărturisesc 
întrun fel sau altul, credințele și crezul 


CEREM 


si nu În ultimul rând, să înceteze sugruma- 
rea faptei şi ființei publice a Bisericii 
Blajului, - focar de cultură căruia Românii 
de pretutindeni îi datorează, pentru totdeau- 
na, una din nirile cele mai de prețale 


zestrei lor de conștiință, afirmare istorică 
şi spiritualitate răi nră 


MFEST "88, which 
is being hetd at St. Many'a Romanian Onthodox Chunch - 
3256 Wamnen Road, Ctevetand, Ohio - 6nom Septembea 30 


4hnough Detoben 2, 1988; and 


gnamă , deminans 


Romania, and to nenew the 
Romania and neestabtish the 
now, theneţone 


PAGINA 17 


„PAGINA 18 ATTA E CUVANTUL ROMANESC 
E AGINA ZA E PRR ai C:NOEMBRIE 1988 ue 3 e ei aa vint E RE CUVANTULIROMANESC, 


e 


o omor ve taiem 


EVANGHELIA EXILULUI (Noembrie 1988) 
ÎNDRĂZNEŞTE, FRATELE MEU... 


——— Sergiu GROSSU—— 


In cartea Apocalipsei 
scrie că fricoşii, împreună 
cu necredincioşii, scârboșii, 
ucigașii, curvarii, vrăjitorii, 
închinătorii la idoli și toţi 
mincinoşii, vor fi aruncați 
în “iazul care arde cu foc şi 
cu pucioasă”” (APOC, 21.8), 
De aceea Mântuitorul, pen- 
tru a fixa atitudinea de 
curaj pe care trebue s'o aibă 
creștinul în fața celor mai 
aspre dificultăți, îndeamnă 
mereu şi mereu pe ucenicii 
Săi - şi, de-a lungul 
veacurilor, ni se adresează 
şi nouă, Românilor din 
diasporă - cu cuvintele: 
“NU VA TEMETI!” 

““Să nu vă temeţi de ei”, 
respectiv de agenţii 
Securităţii care, pe când 
eram încă în ţară, ne-au 
urit, ne-au prigonit și 
ne-au batjocorit, căutând 
(prin legi discriminatorii, 
prin propagandă la radio și 
în ziare, prin măsuri po= 
lițienești cât mai drastice 
și ma inumane) să ne 
clatine în credință și să ne 
zădărnicească mântuirea. 
“Să nu vă temeți”, parcă 
auzeam pe Domnul, ori de 
câte ori luam drumul 
Bisericii, “să nu vă temeţi”” 
de ateii care încearcă pe 
toate căile și cu toate 
mijloacele de care dispun, 


„în cadrul dictaturii 


proletariatului și-a luptei 
de clasă, să vă pângărească 
mintea şi sufletul, pentru a 
vă îndepărta de Dum- 
nezeu. “Să nu vă temeţi”, 
ne șopteşte El în clipele 
noastre de neliniște, de 
îngrijorare sau de 
desnădejde (ştiindu-ne 
risipiţi pe toată suprafața 
pământului), deoarece: “Eu 
sunt cu voi în toate zilele, 
la sfârşitul veacului” 
TEI, 28.20). 
- lisus Hristos ne vrea, în 
calitatea noastră de copii ai 
lui Dumnezeu, nu fricoși, 
nu înfrânți sub apăsarea 
inechităţilor sociale și 
politice, nu îndoielnici de 
prezenţa divinității în 
istoria lumii, nu i 


“ între diferite învățături 


confesionale și, ca atare, 
bicișnici în procesul 
obligatoriu al creșterii 
noastre duhovniceşti. Dim- 
potrivă, El așteaptă să ne 
vadă îndrăzneţi, curajoși, 
biruitori în Numele Lui, 
promițându-ne: “'Celui ce 
va birui, îi voi da să șadă cu 
Mine pe scaunul Meu de 
domnie” (APOC., 3.21) 
Biruitorii, și nu fricoșii, vor 
moșteni Impărăţia lui 
Dumnezeu. Indrăzneţii, şi 
nu timizii, sunt cei ce 
aleargă “'spre ţintă, pentru 
miul chemării cerești” 
FILIPENI, 3.14), 

Un om al lui Dumnezeu 
din România, păr. losif 
Trifa, atrăgea atenţia 
creştinilor din mişcarea or- 
todoxă Oastea Domnului: 
“lisus e Domnul Biruinjei. 
El veșnic asigură biruinţă 
tuturor copiilor Lui. Toţi 
cei ce se strâng în Numele 
Lui, toţi cei ce trăiesc în 
Numele Lui, toți cei ce 
luptă în Numele Lui - vor 
birui. Prin oricâte furtuni 
și lupte vor trece copiii Lui, 
ei vor birui, pentrucă în 
fruntea lor stă lisus, 


Biruitorul. (...) Si dacă EI * 


este cu noi - de cine ne vom 
teme? Si dacă dragostea Lui 
este cu noi - de cine ne 


vom  înfricoșa?” (Cf. 


“FRICOSII”, Sibiu, 1936, 
pg.43-44). 


Evanghelia celei dintâi 
Duminici a lunii scoate în 
evidenţă, între altele, 
îndemnul cu care Mân- 
tuitorul întâmpină pe 
femeia cu scurgere de 
sânge: ““Indrăzneşte, 
fiică...” (LUCA, 8.48) Căci 
viața fiecărui creştin (și, în 
deosebi, viața noastră, a 
creştinilor din exilul 
românesc) ar trebui să fie o 
viață de îndrăzneală, de 
luptă eroică, o viață în care 
temerile au fost pentru tot- 
deauna izgonite de Duhul 
atotputerniciei divine, în 
care Soarele a îndepărtat 
negura și nălucile. 

In ce anume rezidă IN- 
DRAZNEALA pe care, în 
nenumărate rânduri, o 
subliniază Evanghelia? Care 
sunt aspectele ei mai 
însemnate? 

1. Este vorba, în primul 
rând, de INDRAZNEALA 
IN IERTAREA 
PACATELOR, după cum 
raportează evanghelistul 
Matei: “isus le-a văzut 
credința şi a zis 
slăbănogului: îndrăzneşte, 
fiule! Păcatele îţi sunt ier- 
tate!” (MATEI, 9.2) Ceea ce 
înseamnă că povara 
păcatelor, apăsarea 
fărădelegilor nu este 
iremediabilă. Nouă ni se 
cere numai atât: să avem 
“înărăzneala” de a ne 
prezenta cu ele la Acela 
care “'a purtat păcatele 
noastre în trupul Său, pe 
lemn” (1 PETRU, 2.24). Să 
nu dăm crezare scepticilor, 
care nu văd posibilitatea 
unei redresări morale; ci, 
cu tot bagajul nostru de 
fapte urâte și de tăgadă, să 
îndrăznim a ne apropia de 
Domnul, ştiut fiind că “'pe 
cel ce vine la Mine, nu-l voi 
izgoni afară...”  QOAN, 

2. Există, de asemenea, 
INDRAZNEALA IN 
SUFERINTE SI BOALE. Să 
nu uităm un lucru: “EI 
suferințele noastre le-a luat 
asupra LUI” (ISAIA, 53.4). 
lar Evanghelia ne spune că 
“lisus străbătea toate 
cetăţile și satele, (...) vin- 
decând orice fel de boală și 
orice fel de neputinţă care 
era în norod” (MATEI, 
9.35). Astăzi, ca şi acum 
2000 de ani, lisus ne poate 
vindeca, în boala şi în 
neputința noastră 
trupească sau sufletească, 
dacă INDRAZNIM să ne 
arătăm Lui, implorându-l 
vindecarea după care 

suspinăm. Suntem orbi cu 
sufletul? Si  Bartimeu, 
cerșetorul din Ierihon, era 
orb. Dar i s'a zis: 
“Indrăzneşte, scoală-te, 
căci te cheamă..-""(MARCU, 
10.49). Suntem în grea 
suferință? Si femeia care de 
12 ani avea o scurgere de 
sânge, suferea amarnic. Dar 
Isus i-a zis; ““Indrăzneşte, 
fiică! Credinţa ta te-a 
tămăduit” ATEI, 9,22). 

3. In al treilea rând, 
vreau să vă vorbesc despre 
îndrăzneala în credință, 
despre acea “'mare îndrâz- 
neală în credinţa care este 
în Hristos lisus”, recoman- 
dată de Ap. Pavel (1 
TIMOTEI, 3.13). Să ne gân- 
dim, de pildă, la îndrăz- 


neala în credința Cananeen- 


cii. La îndrăzneala în 
credința sutaşului Cor- 
neliu. Dar, mai ales, la 


îndrăzneala lui Petru și-a 
lui loan în fața Sinedriului, 
după vindecarea  ologului 


-din naştere, când, sfătuiți 


să nu mai propovăduiască 
“în numele lui Iisus Hristos 
din Nazaret”, au răspuns 
prigonitorilor: “Judecaţi 
voi singuri dacă este drept 
înaintea lui Dumnezeu să 
ascultăm mai mult de voi 
decât de Dumnezeu; căci 
noi nu putem să nu vorbim 
despre ce am văzut și am 
auzit” (FAPTE, 4.13.19). 


4. Cât despre IN- 
DRAZNEALA IN 
RUGACIUNE, Sfântul 
Pavel scrie: “'Să ne 
apropiem... cu deplină 
încredere de scaunul 
harului, ca să căpătăm 


îndurare...” (EVREI, 4.16). 
Această ““deplină 
încredere” duce, inevitabil, 
la îndrăzneală, bazaţi fiind 
și pe cuvintele lui Iisus: 
“Tot ce veţi cere cu 
credință, prin rugăciune, 
veți primi”” (MATEI, 
21.22). Indrăzneala în 
rugăciune are două aspecte 
deosebite: a) Să nu ne osân- 
dească inima, aşa cum 
citim: “Prea iubiților, dacă 
nu ne osândește inima 
noastră, avem îndrăzneală 
la Dumnezeu. Si orice vom 
cere, vom căpăta dela EI, 
fiindcă păzim poruncile Lui 
şi facem ce este plăcut 
înaintea Lui” (1IOAN, 
3.21-22). b) Să cerem după 
voia lui Dumnezeu: 
““Indrăzneala, pe care o 
avem la El, este că, dacă 
cerem ceva după voia Lui, 
ne ascultă”! (1 IOAN, 5.14). 

5. Un ultim aspect al 
îndrăznelii creştine: în- 
drăzneala în lume. 
Amintiţi-vă că Mân- 
tuitorul, în preajma jertfei 
Sale, povăţuiește pe ucenici 
și-i îmbărbătează astfel: 
“In lume veţi avea 
necazuri, dar îndrăzniți. Eu 
am biruit lumea” (IOAN, 
16.33). Fără îndrăzneală ru 
se poate săvârşi nimic pe 
pământ. Fără îndrăzneala 
nădejdei, exilul devine sterp 
şi dureros, pierzându-și 
semnificaţia regenerării din 
propria noastră cenușă și 
zvâcnitura unor posibile 
aventuri spirituale, pe noile 
meridiane ale existenţei. 


Chiar dacă mulţi din 
cititorii “CUVANTULUI 
ROMANESC"! se vor 
întreba, în clipele lor de 
îndoială: ''Cum să îndrăz- 
nim, când suntem slabi și 
neputincioşi? Cine ne va da 
îndrăzneala recomandată de 
Evanghelie?” - noi îi tri- 
mitem la Ap. Pavel care, la 
începutul credinței, a fost 
“slab, fricos și plin de 
cutremur” (1 Corinteni, 
2.3), Recunoscându-şi însă, 
slăbiciunea, a devenit mai 
mult decât biruitor, prin 
Domnul lisus, singura sursă 
a puterii și-a îndrăznelii 
creştine. Numai în El 
rămârând, vom putea în- 
drăzni în apriga luptă cu 
valurile și furtunile 
societăţii decadente în care 
trăim, ieşind biruitori în 
toate încercările şi 
mergând, cum spune 
Psalmistul, “'din putere în 
putere”. 


APARIȚIILE MAICII DOMNULUI 
LA MEDUGORIJE 


Mesaje adresate omului modern 


Medugorje, lugoslavia, 24 
“Iunie, 1981. Un nume şi o 
dată care au făcut încon- 
jurul lumii. In acest sat, 
poate necunoscut chiar în 
Iugoslavia la vremea aceea, 
începând cu simbolica dată 
de 24 Iunie (Naşterea Sf. 
loan Botezătorul) Maica 
Domnului sa arătat unui 
grup de şase copii adresând 
prin ei diferite mesaje de 
importanţă capitală pentru 
omenire. 

Au apărut filme 
documentare la televizor pe 
această temă şi s'au 
publicat cărţi, printre care 
““The Queen of Peace visits 
Medugorje” de Joseph A. 
Pelletier, pe care o folosim 
ca referință la cele ce ur: 
mează. 

Pe 24 lunie 1981, pe la 
ora 4 după amiază, două 

rietene Mirjana Dragicevic 
16 ani) şi Ivanka Ivankovic 
se plimbau împreună când 
Ivanka privind spre Mun- 
tele Podbrdo văzu pe Maica 
Domnului. Atrăgând atenţia 
lui Mirjana, aceasta în 
bătaie de joc îi răspunde: 
“Hai! Ar putea Maica Dom- 
nului să apară la noi!” 

In aceeași după amiază se 
aflau împreună Mirjana, 
Ivanka,  Vicka  Ivankovic, 
Milka Pavlovic şi Ivan 
Ivankovic când li s'a arătat 
Maica Domnului cu Prun- 
cul în braţe. Copiii care vor 
asista la apariţii, zilele şi 
anii următori, sunt: Mir- 
jana, lIvanka, Vicka, Ivan 
Dragicevic şi Jakov Colo (10 
ani). 

Incepând cu a patra -zi, 
datorită mulțimilor care 
începuseră să se adune în 
Medugorije, intervin 
autorităţile de stat. Cei 
șase copii sunt luați la 
poliție; încercarea de a-i 
face să nege apariţiile 
eşuează. Sunt duși la un 
doctor (Dr. Ante Vujevic) 
spre a fi examinaţi. 
Rezultatul a fost că acești 
copii sunt normali. A șasea 
zi sunt din nou luaţi și duşi 
de către autorități în 
Citluk. De acolo sunt trans- 
portanți la Mostar pentru 
examinare psihiatrică. In 
urma acesteia, Dr. Mulija 
Dzudza îi declară sănătoși, 
atât mintal cât şi fizic. 

Ca să pună un sfârșit 
apariţiilor, pe 30 Iunie 
autoritățile trimit pe 

“Ljubica Vasilj şi Mirjana 
Ivankovic, două lucrătoare 
sociale, care să-i ducă pe 
copii la ora cuvenită cât 
mai departe de Muntele 
Podbrdo. Astfel copiii sunt 
plimbaţi spre Citluk, 
Pocitelj, Caplijina, cascada 
Kravica și Cerno. Când 
ajung în Cerno era timpul 
când Sf, Fecioară trebuia să 
li se arate. Copiii şi 
lucrătoarele sociale coboară 
din maşină în câmp și 
privind spre Muntele Pod- 
brdo văd luminile ce 
preced apariţia și apoi 
Maica Domnului li se arată 
continuând  obișnuitele 
dialoguri cu copiii. 
Lucrătoarele sociale fiind 
întrebate dacă au văzut 
lumina au răspuns afir- 
mativ. 

Modelul unei apariţii, cu 
mici excepţii, ar fi 
următorul: 
copiii se aflau în rugăciune. 
După o lumină ca de fulger, 


la ora promisă - 


care putea fi văzută de 
toată lumea, Maica Dom- 
nului le apare copiilor ca o 
tânără de 19-20 de ani, 
îmbrăcată în veșminte 
luminoase, cu un văl alb 
până la pământ și cu o 
aureolă de stele. 
Frumuseţea ei este de 
nedescris, iar privirile şi 
cuvintele ei exprimă o 
dragoste maternă. 

Mesajele transmise ar 
putea fi grupate astfel: pen- 
tru copiii cărora li se arată 
învăţându-i ca o mamă cele 
necesare salvării, către 
lumea de față povăţuindu-i 
să creadă ca și cei ce văd, 
către preoți de a avea o 
credință nezdruncinată 
către parohia din Medugorje 
şi mesaje adresate omului 
modern de pretutindeni. 

In momentele cruciale 
ale umanităţii intervine 
elementul divin ca 
revelaţie. Omenirea în zilele 
noastre se află în faţa unei 
catastrofe. Puterea lui 
Satan a devenit tot mai 
răspândită şi mai evidentă. 
Pentru evitarea catastrofei 
care ne așteaptă Maica 
Domnului propune omului 
o triplă împăcare: cu sine 
însuși, cu oamenii şi cu 
Dumnezeu. Această 
împăcare ca “'descoperire”! 
se poate face prin neîn- 
cetate rugăciuni, pocăință, 
post și primirea Sf. 
Impărtăşanii. In viziunea 
din 15 August 1983 ea 
spune copiilor: “Satan este 
furios cu acei care postesc 
și se întorc la Dumnezeuw”?. 
Din cauza gravității 
păcatelor noastre, Maica 
Domnului cere ca Vinerea, 
dacă e posibil şi Miercurea, 
să postim numai cu pâine şi 
apă. Cei slabi, care nu pot, 
să renunţe la alcool, fumat 
şi alte patimi. 

Redăm din cartea ''The 
Queen of Peace visits 
Medugorje” de Joseph A. 
Pelletier 


"un pasaj 
înregistrat pe bandă de 
magnetofon din interviul 


Preotului Tomislav Vlasic: 
“De multe ori Maica Dom: 
nului a spus copiilor care o 
vedeau că lumea trăiește în 
mari încordări și nu poate 
fi salvată dacă continuă în 
felul acesta. Un mesaj a 
fost dat unuia din copiii 
care au văzut-o în 


următoarele cuvinte: Spune 
fiilor şi fiicelor mele, spune 
intregii lumi că doresc cât 
mai repede posibil întoar- 
cerea lor (la Dumnezeu). 
Singurul cuvânt pe ca- 
re-l dau lumii este: 
“INTORCETI-VA SI NU 
ASTEPTATI”. Voi cere 
Fiului meu să nu pedep- 
sească lumea, ci ca lumea 
să fie salvată. Voi nu ştiţi, 
nici nu puteţi şti, ce va 
trimite. Dumnezeu lumii. 
Intoarceţi-vă, renunţaţi la 
toate, fiţi gata pentru orice, 
pentrucă aceasta este a con- 
vertirii”. (p.168) 

In același interviu citim 
o referință la apariţia 
Maicii Domnului pe 15 
August 1983: '*Acum 
câteva zile Maica Domnului - 
a repetat chemarea la con- 
vertire zicând: “'Spune 
lumii să nu mai aştepte. 
Trebue să se întoarcă. Când 
Dumnezeu va veni El nu va 
glumi cu nimeni. Vă spun 
că trebue să luaţi mesajele 
mele în mod serios” si în 
continuare Părintele Vlasic 
amintește că Maica Dom- 
nului a promis un semn 
care se va arăta pe muntele 
apariţiilor pentru  ateiştii 
care nu cred şi redă cuvin- 
tele ei: **Voi credin cioşilor, 
nu trebue să așteptați sem- 
nul pentru a vă converti. 
Nu întârziaţi în convertirea 
voastră. Acesta este timpul 
harului pentru voi. 
Niciodată nu veţi putea 
mulțumi lui Dumnezeu 
pentru acest har care vi s'a 
dat. Acest timp este pentru 
întărirea credinței şi pentru 
întoarcerea voastră. Când 
semnul va veni va fi târziu 
pentru mulți.” 

Cartea '“The Queen of 
Peace visits Medugorje” de 
Joseph A. Pelletier video- 
tapes şi informaţii 
suplimentare despre 
Medugorje precum şi ex: 
cursii se pot căpăta dela: 
Center for Peace, P.O0.Box 
66, Essex Street Station, 
Boston, MA 02112. In 
Canada cartea poate fi 
procurată dela: Pr. 
Dumitru Ichim, 71 Vanier 
Dr.,  Apt.201, Kitchener, 
Ontario, N2C 14. 


Pr.Dr.Dumitru ICHIM 


|VANTUL ROMANESC 


“Urmare din numarul trecut 
“Oricât de mare ar fi fost 
nenorocirea care a alungat 
aceste familii harnice, cin- 
stite şi credincioase dela 
vetrele lor străbune, 
silindu-le să ieie toiagul 
pribegiei în mână şi să 
plece în lume, fără de a şti 
unde vor ajunge, atât de 
mare a fost norocul nostru, 
că vlăstarii de ale acestor 
milii au dat peste noi, cei: 
decapitați şi punându-se în 
fruntea noastră, ca urmând 
unei misiuni divine, au 
devenit capii unui popor 
părăsit, conducătorii 
noştri, bărbați 
providenţiali, care ne-au 
scos din întuneric la 
lumină,  înscriindu-și 
mumele lor nu numai cu 
litere de aur, departe 
strălucitoare, pe paginile 
Renaşterei noastre 
naţionale, ci încrestându-le 
otodată adânc în lespedile 
sufletului recunoscător al 
poporului nostru. 
“Noi nu avem astăzi o 
ingură instituţiune 
națională mai de seamă, 
bisericească, culturală, 


Că, cz ă n Doa 


intervenții 
în evoluția 
nici nu ne 


superioare 
moastră. Si 


putem închipui evoluția 
noastră fără de această in- 
tervenţie. 

“lar poporul nostru 


adâncit în întunerec şi lip- 
sit de orientare, - minge în 
jocul de interese al celor 
mari și exploatat de cei 
mărunți, care căutau să 
parvie pe spinarea lui - nu 
i-a cunoscut la început pe 
acești bărbaţi providenţiali, 
tonsidendu-i străini și 
primejdioși”. 
 Târiţi de vântul pribegiei 
i mânaţi de dorul 
mbogăţirii, încă din 
chime Macedonenii frec- 
ntau Principatele 
mâne și în desoebi Mun- 


“Vlăhia” era pentru 
dânșii 0 țară cunoscută și 
des vizitată, Ii atrăgea prin 
aima belşugului şi 
posibilităţile de îmbogăţire, 
ulți din cei care veneau în 
poa românească nu se mai 
Riorceau înapoi la vetrele 
- De aci, ostilitatea celor 
adi air împotriva 
re le ră iorii şi 
braț pea feciorii şi 
a amărăciune în suflet, 
Via umeau Pusta de 
„Muncitori și destoinci, 
Mulţi din cei care rămâneau 
n fară izbuteau să-și creeze 
9 situație frumoasă și să 
ini demnități înalte. 
tb ite modei 
ului, ei vorbesc 
| Erecește, împrumută nume 
ti sau se servesc de 
ele grecizat al tatălui 
inte de familie, In 
„Acesta, ei capătă 
Prestigiu și consideraţie, 
Primiți cu ușurință în 
ABdurile aristocrației. 
sună 8e dau drept Greci și 
„nt priviţi ca atare. Din 
Astă princină, foarte 


multe familii care sunt 
socotite de origină greacă, 
sunt în realitate Români 


macedoneni. E cazul lui 
Ferechide, Ghermani, 
Danielopol, Vaschide şi 
alții. 

Si mulţi, foarte mulţi din 
Macedonenii stabiliți în 
principatele român s'au 


socotit greci și considerați 
ca atare. De aci, greutatea 
cea mare pentru iden- 
tificarea originii etnice a 
multora dintre ei. Numai 
cunoscând localitatea de 
unde se trag, ne putem 
lesne pronunța în această 
privință, deoarece, în marea 
majoritatea a cazurilor, 
comunele aromânești sunt 
fără nici un amestec străin. 

D. Nicolae lorga spune: 
Că așa numiţi “'Greci”, cu 
rol cultural în Principatele 
Române, erau mai toți din 
regiuni curat aromâneşti 
ca: Epir, Tesalia şi 
Macedonia. Pentru 
vremurile când medicina 
era practicată de oameni de 
neamuri străine, Veneţieni, 
Germani, Saşi, d-sa citează 
pe lon Procopie Pamperi 
(oscopoleanul, cu studii la 


dânsul găsim pe Neculai 
Scordilie și Constantin 
Zupan, pe Manase Iliad din 
Melnicul Macedoniei și 
Tomă Mandacăși din 
Castoria. Mai târziu găsim 


pe unul Tudose 
Gheorghiadi, Tudorache 
Siropulo, - Pascal, Con- 


stantin Filiti. Dr. V. Bologa 
leagă începuturile 
medicinei românești de 
falanga doctorilor aromâni. 
Epoca dintre anii 1690-18 
20 o numește “Epoca 
medicilor aromâni”. 

““Trinitatea medicală 
care a dominat timp de 
patru decenii (1785-1825) 
medicina în Principate” o 
formează Silvestru C. 
Fillitti din Ziţa-Epir, C. 
DarvariClisura și D. 
Caracaș-Sacistea, cu studii 
la Halle, Goethingen și 
Viena, 

La 1837, D. Paciurea- 
Meţova e chirurgul orașului 
Bucureşti. Pe la 1847, 
Neculai Goussy e 
protomedic al Valahiei. Ur- 
mează Asachi, C. Esarcu, 
M. Obedinaru. 

In vinele marelui chirurg 
cu reputație mondială, 
Toma lonescu, curgea sânge 
macedonean. Tot 
Macedonean, din com, 
Lânca, era și chirurgul A. 
Leonte. 

Seria medicilor 
macedoneni e continuată de 
chirurgul Gerota, ortopedul 


Ghiulamila,  dermatologul 
Dudunmi, savantul 
Danielopol. 

Generaţia tânără e 


reprezentată prin Petre 
Topa, |. Zamani, S. Tovaru, 
V. Caracota și alţii. 
După toate 
probabilitățile, vestitul 
mitropolit Dosoftei, acela 
care a întronat limba 
română în Biserică, 
tălmăcitorul în versuri a 


Padova. Contemporani cu 


NOEMBRIE 1988 


— Stere DIAMANDI— 


Psaltirei și a altor cărţi de 
literatură bisericească, e- 
originar din Podorghian, o 
localitate lână Ziţa din 
Epir. 

D-l N. Baţaria susține că 
şi folkloristul Anton Pan ar 
fi de origină macedoneană. 

In ce privește origina lui 
Bolintineanu, nu există nici 
o umbră de îndoială. A avut 
grijă scriitorul să  măr- 
turisească răspicat acest 
lucru. 

“Românii din Macedonia, 
spune dânsul, îmi sunt 
scumpi prin mai multe 
raporturi: dacă Valhia fuse 
patria maicii mele, 
Macedonia fuse aceea a 
părintelui meu, limba lui 
fuse aceea a acestor 
Români; sângele lui, 
sângele lor; speranțele şi 
suferințele lui, speranţele 
şi suferințele acestui milion 
de români”. 

Glasul sângelui îl face pe 
poetul Bolintineanu să 
cutreiere meleagurile acelea 
îndepărtate, unde tatăl său 
a văzut lumina zilei. 

Notele sale de călătorie, 
scrise cu căldură şi talent, 
sunt prima carte în 
româneşte, consacrată 
Românilor din Macedonia. 

Sub  ministeriatul lui 
Bolintineanu se deschide 
prima școală românească în 
Peninsula Balcanică și se 
prevede în buget primul 
fond destinat acțiunii 
naţionaliste de peste 
Dunăre. 

Oricât ar încerca unii să- 
i micşoreze meritele, nu se 
poate scrie istoria 
literaturii române, fără să 
nu se pomenească numele 
lui Dimitrie Bolitineanu: e 
scriitorul care a făcut epocă 
în literatura noastră. 
Alături de Alecsandri, a 
frământat limba, a șlefuit 
versul, a pregătit drumul 
lui Eminescu. 

E o mare greșală să se 

judece un scriitor numai 
după reţetele esteticii tran- 
scendentale, făcându-se ab: 
stracţie de timpul în care a 
trăit şi de momentul 
evoluției istorice. 
In amintirea originii sale, 
publicistul Gr. Grandea in- 
titulează una din revistele 
scoase de dânsul “Albina 
Pindului”. Publicaţia mai 
sus menţionată e una din 
cele mai bune reviste ale 
vremii, iar directorul ei, 
unul din publiciștii de 
seamă de atunci și autor de 
versuri, destul de apreciate 
pe vremea aceea, 

După mamă, marele pro- 
zator Odobescu e de origină 
macedoneană, Soția colone- 
lului lon Odobescu e fata 
doctorului Constantin Cara- 
caș, Cunoscutul inițiator al 
fundării spitalului Filantro- 
pia din Bucureşti e originar 
din Saciște. Catinca Cara- 
caş, femeie cultă şi inteli- 
gentă, cu alese însușiri su- 
fleteşti și gust artistic pro- 

, se ocupă de aproape 
de creșterea fiului ei Ale- 
xandru, Îl îndrumează primii 


paşi în viață, insuflându-i 


dragostea pentru artă și 
studiu. a = 
“Nu fără temeiu, Nicolae 
Iorga susține că Alexandru 
Odobescu datorește toată 
genialitatea mamei sale. 

Sunt indicii suficiente 
care ne îndreptățese să 
credem că marele Caragiale 
ar fi de origină aromână. 

In primul rând, n'avem 
nici o probă certă care să 
vorbească în mod limpede 
de obârşia grecească a lui 
Ion Luca Caragiale. 

Ne găsim numai în fața 
unei presupuneri, într'a 
devăr foarte răspândită, dar 
nu în deajuns de controlată. 
Faptul că a fost considerat 
drept Grec, nu constitue o 
probă concludentă în 
această privinţă. Multă 
vreme, Românii din 
Macedonia, în ţară, au fost 
confundați cu Grecii. 
Această regretabilă con- 
fuzie persistă chiar şi în 
zilele noastre. 

In sprijinul originii 
aromânești a lui Caragiale 
vine următoarea scenă, 
relatată de tatăl meu. 
Intr'una din zile, Teleor îi 
spune tatălui meu: “Vino, 
machedonene, să-ţi 
recomand pe un compatriot 
de-al vostru”. Si-l prezintă 
pe Caragiale. Autorul 
““Scrisoarei Pierdute” n'a 
tăgăduit. 

Unii ar fi înclinați să 
creadă că din vorbele lui 
Teleor, nu reiese în chip, 
limpede origina românească 
a lui Caragiale. S'ar putea 
interpreta că epigramistul 
'Teleor nu s'a referit atât la 
origina etnică, cât la 
spațiul geografic. 

Această interpretare însă 
trebue înlăturată prin aceea 
că Teleor, când a făcut 
recomandările, a ținut să-i 
arate lui Caragiale, că tatăl 
meu este un înfocat 
naţionalist care activează în 


Macedonia, pentru 
propăşirea cauzei 
românești. 


Dar ceea ce-mi întăreste 
mai mult presupunerea 'că 
scriitorul Caragiale este de 
obârşie macedo-română, e 
genul său satiric şi 
umoristic. Umorul și ironia 
incisivă sunt însușiri care 
le întâlnim printre Românii 
din Macedonia. Cine a trăit 
printre dânșii, a putut să 
facă, la faţa locului, această 
constatare, 

Pentru cei mai mulți, 
care au despre Macedoneni, 
idei apriorice și eronate, li 
se va părea cu totul para- 
doxală o astfel de afirmare. 


Foarte mulţi sunt 
obișnuiți să vadă în 
locuitorii din Macedonia, 


nişte ciobani cu o viață 
sufletească puțin evoluată, 
sau haiduci care nu se 
pricep să mânuiască decât 
pistoalele şi iataganul. 


FARA ARMĂÂNEASCĂ 


CONTRIBUŢIA MACEDONIEI ÎN VIAŢA POPORULUI ROMÂN 


Ce eroare! 
Românii care locuesc 
prin Pind și Macedonia 


sunt oameni umblaţi, cu 
viață interioară și tradiție 
culturală. 

Vioi și mucaliţi, au 
privirea ageră și zeflemeaua 
pe buze. Toate neamurile 
dn Peninsula Balcanică 
sunt obiectul ironiei 
mușcătoare a Aromânilor. 

In ciuda legendei care 
circulă, atribuindu-le tot 
felul de calități, Grecii nu 
sunt capabili nici de umor 
şi nici de zeflemea. 

Totodată, nu trebue să 
pierdem din vedere un 
amănunt caracteristic şi 
revelator. Aromânii au dat 
literaturii sârbești pe cei 
mai de seamă scriitori 
comici: Aleco Branislav 
Nuşici (Alcibiade Nuşa din 
Clisura) şi  Draguliub 
Sotirovici, din familia Sotir 
Sunda din Crușova. 

Si ceea ce este şi mai in- 
teresant, e faptul că talen- 
tul ambilor scriitori sârbi 
se înrudeşte de aproape cu 
acela al lui Caragiale. 

“Clisureanul Nuşici 
ironizează starea de 
tranziție a poporului sârb 
către civilizaţie. In același 
gen scrie și Crușoveanul 
Dragoliub Sotirovici. 

Această afinitate de or- 
din spiritual între cei trei 
scriitori, nu este un simplu 
joc al întâmplării, ci 
rezultatul aceluiaşi sub- 
strat etnic. 

Pentru mine acest fapt 
trage mai mult în cumpănă, 
decât așa zisele documente 
edificatoare. 

Din considerentele 
înșirate mai sus, suntem 
îndreptăţiţi să tragem con: 
cluzia logică, potrivit 
căreia, marele scriitor 
Caragiale e de origină 
aromână. Cu atât mai mult, 
cu cât în sprijinul tezei con- 
trare, nu se poate invoca 
nici o dovadă care să reziste 
unei minuțioase analize. 

Căzând părerea originii 
străine a lui Caragiale, auto- 
rul “'Scrisoareipierdute” ne 
apare într'o lumină nouă. 
Comentatorii și criticii în 
înțelegerea și judecarea 
personalității şi operei lui 
Caragiale, vor trebui să țină 
seamă de acest nou punct de 
vedere. 

In această situație, multe 
păreri vor trebui revizuite. 

Sunt indicii din cele mai 
serioase care ne fac să 
credem că înnoitorul 
poeziei româneşti, Alexan- 
dru Macedonski, e de 
origină macedoneană. In 
această privință, avem măr- 
turia categorică a 
istoricului grec S. Tricupi. 
Acest autor este unul din 
cei mai buni cunoscători ai 
revoluției grecești dela 18 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: ZAHU PANĂ, 
133 BENNETT AVE, YONKERS NY. USA. 1070! 


PAGINA 19 


21. Or, S. Tricupi spune 
răspicat că revoluționarul 
Macedonski era Român din 
Macedonia şi se numea ast- 
fel, după locul lui de 
origină. Nu știm ce l-ar fi 
determinat pe istoricul 
Tricupi să facă o astfel de 
afirmaţie, dacă nu spiritul 
de obiectivitate, ştiinţifică. 

Acelaşi lucru îl 
menționează și un alt 
istoric grec, T. Kandiloros, 
în lucrarea sa asupra 
Eteriei. 

Necunoscând în deajuns 
istoria neamului românesc, 
poetul Macedonski n'a avut 
de unde să-şi dea seama să 
se poate mândri cu origina 
lui macedoneană. 

Din poză și snobism, i-a 
plăcut să se fălească cu 
obârșia lui leșească. 

Cei mai străluciți 
reprezentanţi ai 
clasicismului în cultura 
românească, i-a dat 
Macedonia. 

Nicolai Zarzuli, unul din- 
tre cei mai distinși 
profesori dela Academia 
“Mihăileană, este din Amin- 
ciu “'“Bine Hrănitul'” 
Caragiani, anecdotistul 
foarte gustat în cercul 
Junimei, este unul dintre 
cei dintâi traducători ai lui 
Homer. 


Oricât ar încerca unii 
să-i micsoreze  merite- 


le, traducerea Iliadei de 
Murm e fără pereche în 
literatura românească şi 
poate rivaliza cu cele mai 
bune traduceri din 
străinătate. Cu drept 
cuvânt, apariția traducerii 
lui Murnu a fost salutată ca 
un eveniment literar 
deosebit. George Murnu a 
reușit să traducă în versuri 
magistrale poemele 
homerice şi o seamă de alți 
lirici străini. 

Succesorul lui Caragiani, 
la catedra de limba elenă 
din lași, Cezar Papacostea, 
un elenist de frunte, e 
Aromân din ținutul Veriei, 
fiul lui Guşu Papacostea, 
unul dintre cei dintâi 
misionari ai şcolii 
românești din Macedonia. 
Cezar Papacostea e autorul 
unor remarcabile studii 
asupra antichităţii grecești; 
traduce pe Platon și 
Odiseya lui Homer. St. 
Zeletin salută traducerea 
lui Platon ca un adevărat 
eveniment literar. 

In cartea sa “'Făclii 
stinse'', d. Const. 
Chiriţescu îl numeşte pe 
moscopoleanul Iuliu Valaori 
“Cel din urmă dintre 
clasicişti”. In afară de 
studiile publicate şi ac: 
tivitatea dela catedră, el s'a 
luptat din răsputeri pentru 
impunerea clasicismului în 
învățământ şi educație. 


(Va s'urmeadză) 


ă PAGINA 20 


- Istoriografia naţională e 
o cercetare şi o expunere 
ştiinţifică privind fapte 
analizate critic şi sintetic. 
Cunoştinţele istorice trebue 
să se sprijine pe adevăr şi 
să corespundă legilor gân- 
dirii logice. 

- Națiunea este sub- 
stratul primar, statele sunt 
plăsmuiri vulnerabile. 


- Istoria poporului 
| român, ca istorie națională, 


ne va furniza armele de 
apărare ale drepturilor 
noastre asupra pământului 


“"Molodoi Bucovineţ” din 9 
Mai 1988 sub semnătura 
conferențiarului dela 
z Universitatea din Cernăuţi 
Ea Volodomir Staric 


ION NISTOR 


pe care-l muncim, şi-l 
stăpânim de veacuri 
împotriva tuturor vecinilor 
care ne pizmuiesc și râv- 
nesc la moștenirea noastră 
strămoşească. 

Consecvent lui însuși, 
lon Nistor va ajunge cel 
mai mare istoric al Bucovi- 
nei și printre primiiaițării, 
fiindcă el sa trudit în 
lucrările sale să arate 
românitatea Bucovinei, 
pământ strămoșesc, 
delimitat de Polonia şi pe 


NOEMBRIE 1988 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


nedrept revendicat de 
rutenii Ucrainei aduși de 
stăpânirea austriacă din 


Galiţia pe teritoriul 
Moldovei lui Stefan cel 
Mare. 

Si dacă Bucovina sa 


alipit în 1918 la 
patriamamă în graniţele ei 
întregite până la Ceremuș, 
Colacin, Nistru, apoi asta 
se datorește în mare 
măsură profesorului lon 
Nistor și istoriei sale 
naționale... 


Din cartea '“Profesorul lon Nistor” 


scuarul din Piaţa Arboroasa 
(azi Piaţa Sovietică) a fost 
instalat bustul lui Mihai 
Eminescu. Monumentul lui 
Eminescu, deci, în oraşul în 


de Ovidiu Vuia 


UN FRAGMENT DINTR'UN ARTICOL 
PUBLICAT DE ZIARUL CERNĂUȚEAN 


nu mai respect Regionala de 
partid din Cernăuţi în caz 
dacă ea nu va pedepsi în 
modul cel mai aspru pe 


Arostinumele Basarabia eunacua protesta contra dominaţiunii ruseşti - Mihail i ESCU 
| 70 DE ANI DELA REUNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA 


PRINCIPII DE ISTORIC ALE LUI 


CUVANTUL ROMANESC 


RIDICĂ-TE LA LUPTĂ, BUCOVINĂ! 


Ridică-te la luptă, țară muşatină, 

Cu Dragoş şi cu zimbrii, Moldovă tu de Sus. 
Strânge-ți toţi arcaşii, dulce Bucovinaă, 
Tăranii credincioși, ţăranii lui IISUS. 


Altar străvechi cu candeli, balade din bătrâni, 
Ogor slăvit în ceruri, grădină ca un rai. 
Ti-au frânt în două trupul, satanicii păgâni, 
Curg lacrimi, curge sânge, pe strămoșescul plai. 


Veniţi bravi luptători ai Bucovinei scumpe, 
Să deschidem cu pieptul, drumul nostru'n veac. 


Veniţi cu steagul ţării, 


ca'n ceasurile sfinte, 


Veniţi feciori viteji din neam de geto-dac. 


Să piară trădătorii şi liftele păgâne, 
Să piară politrucii și trântorii din sat. 
Să nu mai roadă ţara viperele jivine, 


Să vieţueşti în pace, tu, neam reînviat. 


Din închisori și din surghiun ne'ntoarcem, 


Să curăţim de lepre pământul nostru sfânt. 


Pieriţi lăcuste roşii și voi tovarăşi cruzi, 


Pieriţi calmuci sălbateci şi viermi aduși de vânt. 


Veniţi frați moldoveni, din țara cea de fagi, 


i i autorul ''opusului și ziarul Să desrobim pe veci a noastre țarini sfinte. 
“Intr'o campanie de 


şovinism a stăpânirii regale 
române din anii 20 - 30 a 
fost ridicat în slăvi de către 
reacţiunea naționalistă 
numele lui Mihai 
Eminescu, clasic al 
literaturii moldoromâne. 
Un argument al acelei cam- 
panii trebuia să devină și 
$ un monument lui Eminescu 
la Cernăuţi, unde el şi-a 
E petrecut câţiva ani din 
= tinereţe. Așadar, la 31 Mai 
A 1930 a avut loc concursul 
y pentru cel mai bun bust al 
lui M. Eminescu, la care a 
învins sculptorul Hette din 
lași. 
Curând, în luna Decem- 
brie a aceluiași an, în 


mis) 


4 


îti 


E d mim ini 


Ea 2 de LAT 


care își făcuse studiile gim- 
naziale și în care FIECARE 
ELEV STIA DESPRE 
ORIGINEA SA UCRAINEA-— 
NA, CAZACEASCA (sublini- 
erea noastră) chiar (după 
câte se știe, numele luiade- 
vărat este Eminovici), în 
acei ani trezea interpretări 
neunivoce”?, > 

Orice comentariu din 
partea “'Pro Basarabiei şi 
Bucovinei”, pentru orice 
Român de bună credinţă, ar 
fi de prisos. Si totuşi găsim 
de cuviinţă să reproducem 
protestul poetului sovietic 
basarabean Grigore Vieru 
publicat în Literatura și 
Arta din 14 Iulie 1988; 

“Ei bine, îngăduiți-mi să 


Mihail Eminescu 


care l-a oploșit, îngăduiţi- 
mi să nu respect nici con: 
ducerea republicană de par- 
tid a Ucrainei în caz dacă ea 
nu va pedepsi Regionala de 
partid Cernăuţi pentru 
zâzania pe care o stârneşte 
între popoare presa 
cernăuțeană, pentru atacul 
îndreptat contra poporului 
moldovenesc... 

Dacă Ucrainenii ne sunt 
cu adevărat prieteni de 
veacuri, de ce atunci rănesc 
atât de grav icoana 
spiritualităţii noastre, care 
este Eminescu, adică rănesc 
ființa morală și etnică a 


Veniţi plăieşi voinici din munţii noștri dragi, 
Să nc-apărăm credința, altare și morminte. 


Ne-or blestema copiii că ne-am pierdut ogorul, 
Cam dus în spate jugul și cnut şi umilinți. 
Să fugărim păgânii cu flinta și toporul, 

De pe aceste plaiuri primite din părinţi. 


“Jurăm cu toţi pe cruce, pe steaguri şi pe flinte, 
Să nu mai calce'n veci acești barbari iar glia. 
Vom porni furtună cu morții din morminte, 

Cu arma și cu dinţii ne-om apăra moşia. 


D.PAULESCU 


es vu  “STERGEŢI SLINUL, MUCEGAIUL...” 


—Nicolae LUPAN— 


Luceafărul românismului din Basarabia și Bucovina de Nord 


: Materialele pentru această pagină -articole, documente, fotografii- 


se trimit la adresa: Nicolas Loupan, Boite Postale 1007, 
1000 Bruxelles, 1 Belgique. 


Rostesc aceste sacre cuvinte 
mateeviciene întru veșnicia neamului 
românesc și cred, sunt convins, că anume 
acest imperativ istoric ar trebui să stea la 
baza tuturor restructurărilor, cu treabă și 
fără treabă, dela Chişinău şi Cernăuţi. 

Aici, aş vrea să mă refer doar la 
propunerile privind învesnicirea me- 
moriei, prin- ridicare de monumente, 
unor pretinși literați sau oameni de 
cultură care toată viața lor, dar mai ales 
în anii de stalinism, n'au făcut altceva 
decât că au compromis și alterat tot ce 
poate avea un neam mai scump pe lume: 
Limba! 


..„Să mai fie oare Ivan Bodiul de vină 
când, după opt ani dela plecarea lui din 
republică, intră vornicelul în plină nuntă 
și cuvântează așa ca să-l audă şi alţii: 
"Buna sara, tovarăș'nuntașf,.. Vo-pervâh, 
să dau mâna cu jenihul și nevesta, finci 
oni stau scraiu...” 

lată un teren ''destructurat” de decenii 
prin părâginire impusă, teren ce se vrea 
“grijit și atânat"” înaintea tuturor 
restructurărilor vrute-şi-nevrute... 

Departe de gândul de a jigni pe cineva 
dintre cel cu limba maternă pocită, voi 
apela la un caz întiorător petrecut acum un 
secol şi ceva în Boianul Cernăuţilor: 

Aşadar, în amintitul sat, la un 
parastas, un Român ridică paharul de 
sufletul morţilor, după care adăugă, așa 
cum ne relatează Revista Politică a tim- 
pului: “Odată vom fi cu toți Ruşi. Si 
ferice de cel ce scie rusește. Căci în raiu se 
vorbeşce rusește, îngerii vorbesc ruseşce, 
Dumnezeu tot așa, și la vremea de apoi, 


când va veni Christos să judece lumea, va 
vorbi tot în limba rusească...”! 

Si revista adăuga: ““Românul acela n'a 
vrut să spue cine i-a băgat în cap acesti 
gârgăuni. Dară noi putem zice cu toată 
bizuinţa, că cel ce i-a băgat a fost de bună 
seamă un domn venetic...” 

Dar astăzi? După cum ne-o arată 
fragmentul de alături, istoriile se 
repetă)... Cu atât mai mult deci în timp de 
restructurare, limba, cum ne învăţa Aron 
Pumnul, trebue să ne fie “'cel mai sfânt și 
mai prețios odor”. Si sfatul prea bunului 
învățător al marelui nostru ipoteștean 
continua în aceeaşi Revistă Politică din 
Suceava: “Numai românesc să grăim cu 
femeile noastre, cu copiii noștri... Numai 
românesce să grăim cu toţi, cu câți ne 
întâlnim, fie ei oameni de seama noastră, 
adică țărani ca și noi, ori fie domni, adică 
preoți, învățători, comisari, doftori, 
ingineri, căpitani, ori alţii.” Si Aron Pum- 
nul continua: ''Românesce să luăm seama 
să ne înveţe în şcoală copiii, numai 
românesce să grăim prin cancelării, numai 
scrieri românesci să băgăm în trânsele şi 
numai scrisori românesci să primim de 
pela diregătorii...” 

lar un frate al unui interlocutor de-al 
meu, nimerind acum câtva timp la o rudă 
apropiată din Valea Cosminului, fu 
solicitat să dea o mână de ajutor la 
repararea unui Jiguli. Rudă ce-i striga 
înfuriată de sub maşină "Veliuceşte 
sțeplenia”” (poznește motorul in timp ce 
bucureştaenul, neințelegând ce vrea 
cumnatu-său, îi spunea: “E bună, mă, la 
voi berea asta '“'Pivo"! 


Ei 


« 


iza Sau 0 Micul în tt Dă viat 


“x 


. 


ţ 


a 
« 


CUVANTUL ROMANESC 


ONORABILA BARBARA MCDOUGALL, MINISTRUL IMIGRAȚIEI DIN CANADA 


EWMANTUL ROMANESC NOEMBRIE 1888 


bc A DE e E E ea e i aa 
a E 


INTERVIU ACORDAT ZIARULUI CUVÂNTUL ROMÂNESC DE 


Onorabila Barbara McDougall, Ministrul Imigraţiei Canadei a avut 
amabilitatea de a răspunde la o serie de întrebări puse de Dl George 
Bălaşu, Directorul ziarului Cuvântul Românesc. Aceste răspunsuri lă- 
muresc posibilităţile de imigrare în Canada. 


J,INTREBARE: Sunteţi amabilă, să ex- 
plicați Canadienilor de origine română, 
care este politica Partidului Conservator 
în privința legii imigrării? 

RASPUNS: Canada este o națiune de imi- 
i care-și consolidează puterea eco- 
momică, socială și politică bazându-se pe 

o mândră tradiție de integrare a Canadie- 
nilor noi veniți în mozaicul canadian. Din 
acest considerent, Guvernul Conservator 
a crescut nivelul imigrărilor în fiecare an 
din anii mandatului său. Dela un număr de 
mumai 89.000 îmigrări în 1984, guvernul 
a ridicat rata de imigrare la 135.000 în 
1988. Mai mult decât atât, Guvernul Con- 
servator a extins categoria Intregirii Fa- 
miliei și a activat pentru a facilita reuni- 
ficarea familiilor din Canada. Vom conti- 
nua această politică de creștere moderată 
a ratei de imigrare pe parcursul viitorului 
nostru mandat. 

2.INTREBARE: Odată cu acordul umi nou 
Comerţ Liber (Free Trade), care sperăm 
că va fi examinat și aprobat de guvern și 
care va fi urmat de o creștere a locurilor 
de muncă, credeți că mumărul de imigranți 
va putea fi mărit în mod corespunzător? 

RASPUNS: Guvernul Conservator și-a dat 
seama din 1984 că rata de imigrare care 
era fixată la 89.000 trebue să fie ridicată. 

An după an, politica noastră de crestere 

moderată a ratei de imigrare cuplată cu 
îmbunătățirea serviciilor pentru noii so- 
siți sau pentru cei din străinătate care 
doreau să sosească înCanada a făcut posibil 
ca cetățenii canadieni să profite de benefi- 
ciile pe care imigranții le-au adus acestei 
țări. Această politică de creștere a rateide 


3.INTREBARE: Inacest caz, întrezăriți po- 
sibilitatea creșterii mmărului de imigranți 
din Europa de Est mai instruiți și cu nivel 


înalt de calificare, comparativ cu numărul 
de imigranţi din alte continente? 

RASPUNS: Canada va continua să pri- 
mească imigranți din toată lumea. Privind 
rata imigrării pe 1988, se va putea vedea că 
cel mai mare număr de imigranţi provine 
din categoria Intregirii Familiei, incluzând 
totuși și imigranți suportați de Guvernul Ca- 
nadian conform Convenţiei Refugiaţilor şi 
Claselor Desemnate. Garanţia și asistenj 
guvernului pentru categoria persoanelor 
auto-exilate si care include persoane din 
toate țările Europei de Est se va menţine 
pe întreaga perioadă a viitorului nostru 
mandat. 

4. INTREBARE: Intrezăriți o îmbunătațire 
a legii imigrării, despre care s'a discutat 
în Parlament cu mai bine de un anîn urmă, 
în privința reunificării familiei cu rude de 
gradul II și III venite direct din țara lor de 
origine (țari din Europa de Est), garantate 
de persoane particulare? 

RASPUNS: Guvermul Conservator va con- 
timua să ajute și să lucreze cu grupuri care 
se oferă să devină garanți pentru rudele din 
alte țări. Politica noastră este aceea de a 
acorda asistență persoanelor deplasate și 
celor auto-exilaţi din țările Europei de Est 
prin rețeaua noastră de ambasade și consu- 
late din străinătate, în colaborare cu grupu- 
rile voluntare. 

5. INTREBARE: Ca membru al cabine- 
tului Onorabilului Prim Ministru Brian 
Mulroney, aţi luat cunoștință de situația din 
România de astăzi, o țară cu unul din regi- 
murile cele mai stalinist-comuniste, care- 
si privează poporul de libertate și libertăți 
si care are astăzi cel mai scăzut nivel 
a ilor omului, unde politica draconi- 
p nalizare a hranei și încălzirii au 
ca rezultat procentajul cel mai mare de 
mortalitate din Europa? 2 

RASPUNS: Canada menține relaţii diplo- 


matice depline cu România. Printr'un dialog 
internațional continuu si cooperare cu 
“Consiliul pentru Securitate și Cooperare 
în Europa” (CSCE) din Viena, guvernul nos- 
tru crede că aceste căi sunt cele mai bune 
de urmat când este vorba de situația drep- 
turilor omului dintr”o țară. : 

6. INTREBARE: După cum ar trebui să 
știți, cam 700-900 de Români au reușit să 
fugă într'o altă țară comunistă -Ungaria- 
şi sunt într'o situație disperata, așteptând 
ca țările din Vest să-i primească ca imi- 
granți, Înainte de a fi returnați în Ro- 
mânia si arestați. Care este politica Gu- 
vernului Canadian în această privință? 

RASPUNS: Ambasada noastră din Buda- 
pesta ne trimite rapoarte cu privire la si- 
cațile survenite în România. Deoarece 
stabilirea de legături locale este dificilă 
din cauză că cel mai adesea ambasada 
noastră mu are acces la aceste persoane, 
eforturile guvernului nostru s'au dovedit 
eficiente în cazurile persoanelor care și-au 
părăsit tara si cer imigrarea fiind deja 
într'o țară din Vest. E 

7, INTREBARE: Aveţi vreo posibilitate sa 
aflați care este răspunsul Guvernului Ca- 
nadian în ceea ce priveşte situația ur- 
gentă prezentată de Prof. Tudor Bompa 
si Doru Popescu, reprezentanți ai Con- 
gresului Mondial Românesc, la cererea 
umi “statut special” pentru viza a 1200 
Români ? 

RASPUNS: Cazul ridicat mai sus repre- 
zintă una din problemele etnicepermanen- 
te care se întâlnesc în țările din Estul Eu- 
ropei. Eforturile noastre de a ajuta pe aceste 
persoane deplasate vor fi canalizate spre 
categoria auto-exilați. 

8. INTREBARE: Vor fi incluse înplatfor- 
ma electorală a viitoarelor alegeri, pro- 


PAGINA 21 


bleme în legătură cu politica ;de imigrare? 

RASPUNS: Poziţia progresistă a Parti- 
dului Conservator în această alegere este 
clară: crestere moderată a ratei de imi- 
grare; îmbunătățirea în ceea ce priveşte 
categoria familială cu sublinierea specială 
a reunificării familiei și continua protecție 
pentru adevărații refugiați care au nevoie 
de ajutorul nostru printr'o mai bună si efi- 
cientă stabilire a statutului de refugiat. 

9, INTREBARE: Stim că foarte mulți din 
Canadienii de origine română sunt conser- 
vatori si ei sunt dornici să ajute cât mai 
mult posibil într?o alegere încât Guvernul 
conservator să fie reales. Ca o completare 
a activității prezente a unor Români, mai 
este altceva ce am putea face, prin inter- 
mediul presei române, pentru a ajuta ca 
acest lucru să se întâmple? 

RASPUNS: Partidele de orice fel de fac- 
tură politică beneficiază foarte mult când cât 
mai mulți Canadieni iau patre la procesele 
politice. Partidele politice canadiene au ne- 
voie să cunoască ceea ce simt sicumreac- 
ționează Canadienii la un anumit fel de poli- 
tică. Calitatea instituțiilor noastre demo- 
cratice este măsurată prin participarea 
şi contribuția tuturor Canadienilor la pro- 
cesul politic și prin reacţia partidelor 
noastre politice la nevoile și cauzele tutu- 
ror Canadienilor. Canadienii deci pot să 
intervină și să ajute partidele politice să-și 
ducă activitatea vorbind cu candidații lor, 
spunându-le ceea ce cred despre o anumită 
politică sau luând parte la o campanie la 
nivel provincial sau federal. 

Participarea mu trebue să se limiteze mu- 
mai la perioadele electorale. Partidele poli- 
tice au nevoie să cunoască ceea ce gândesc 
Canadienii despre politica celor pe care 
i-au ales pe o bază legală. 


„SOARTA PACHETELOR 


—N. STOIA— b 


E. Desi Alien Eat, pete În tea in i seaca 


SĂ TE AUZIM MULT ŞI BINE 


MIRCEA CARP 


bo: —— Constantin MAREŞ—— 


De curând, în structura 
postului de radio Europa 
Liberă a intervenit o schim- 
bare. S'a anunțat trecerea 
la pensie a lui Mircea Carp, 
dar, așa cum s'a adeverit, 
știrea rămâne doar pe 
jumătate adevărată. Există 
un jurnalism scris şi unul 
radiofonic în pribegia 
românească, Poate, în 
viitor, cei din țară vor 
putea capta și imagini 
televizate; rămâne o 
problemă a sateliților pen- 
tru țările satelizate, 

în zilele noastre 
avem certitudinea că unele 

Publicaţii anticomuniste ce 

âpar în lumea liberă, 

pătrund şi în patrie, 

Posturi de radio precum 

Europa Liberă, B B C și 

eutsche Welle sunt 

urmărite zilnice de 
ascultătorii români, din 

Care unii resimt lipsa 

“misiunilor din Paris, 

spârute de multă vreme și 
„ Prezentate de regretatul Oni 

rătianu, 

Printre cei ascultați de 
Aproape patru decenii în 
fre a slujit românește 
microfonul pentru 

nia, o constantă a 

fonstituit-o vocea lui Mir- 
Pa Carp. Sub numele Dan 
3 Ircescu la Vocea Americii, 
Urmă cu 37 de ani, la 
A Uropa Liberă sub numele 
„ de Soimu 1 sub propriul nu- 


dă Me, cel descins din familia 


“ schimbări, 


căruia în urmă cu apropae 
un veac, biograful şi 
istoricul Octav George 
Lecca îi stabilea izvoarele în 
cartea . “Familiile Boerești 
Române”, a putut fi auzit 
permanent în țară. Felurite 
unele con: 
tradictorii, 
marilor puteri occidentale, 
nu l-au influențat. Mircea 
Carp a slujit la modul său 
românesc adevărul, căutând 
să dea ascultătorilor com- 
patrioți o cât mai largă, 
obiectivă și necesară in- 
formare. BN AR a 

In 1969 a făcut parte din 
anturajul jurnalistic ce l-a 
însoțit pe preşedintele 
republican Richard Nixon 
la Bucureşti, de unde a 
transmis direct, primul 
corespondent în limba 
română din exil. 

Format la liceul de elită 
militară dela Mânăstirea 
Dealului, ostaș de elită pe 
front și luptător pe frontul 
interior, Mircea Carp a 
slujit cu aceeași constanță 
cauza națională românească 
pe calea undelor. Spre 
deosebire de mulți Români 
ai căror fii și fiice se in- 
tegrează total și nu întot 
deauna la modul fericit Oc- 
cidentului, Mircea Carp și-a 
crescut băiatul, Mihai, în 


respectul tradițiilor 
românești. Proaspătul ab: 
solvent al prestigioasei 
universițăti americane 


în politica- 


Georgetown din 
Washington, a putut fi 
văzut în urmă cu doi ani, 
alături de tatăl său la 
Soultzmatt, cu prilejul 
pelerinajului la Cimitirul 
Militar Românesc, și auzit 
vorbind o impecabilă limbă 
românească. lar soţia lui 
Mircea Carp, Gabriela, este 
cunoscută pentru 
propagarea publicistică a 
valorilor artei românești și 
activitatea susținută în 
cadrul Academiei Româno- 


„ Americane. 


Mircea Carp a preferat să 
se considere mereu solul la 
datorie, şi printre modele- 
le sale  ostășești, nu 
întâmplător au figurat 
Mareșalul Antonescu și 
Generalul Mac Arthur. 

Cum ascultătorii din 
pATĂ și prietenii din 
umea liberă nu puteau ac- 
cepta ca un vechi soldat să 
se retragă total, a rămas 
mai mult decât “ă la 
suite”, continuând să ocupe 
la modul util și necesar 
microfonul, trei zile în 
fiecare săptămână. Asistăm 
deci la o retragere tactică, 
dar pe poziţii dinainte 
întărite, 

Ce-i putem spune, decât 
să-i repetăm propriile lui 
cuvinte, cu care de ani de 
zile îşi încheie emisiunile: 

Să auzim de bine! 

Să te auzim mult și bine, 
Mircea Carp! 


Pachetele sunt ca nişte 
quante de energie pe care 
emigranții, care încă își 
aduc aminte, le trimit 
mereu în ţară ţintind rude 
și prieteni. Canalul con: 
ducător e poșta, care în 
porțiunea română in- 
terpune filtre de absorbţie 
parţială ori totală adeverind 
zicala: “*Nu-i pentru cine se 
găteşte...”! 

Poşta română bătrână 
dar modernă la vremea sa 
de început la mijlocul 
secolului trecut, și-a avut 
faima sa după cum arată și 
valoroasele emisiuni 
filatelice: cap de zimbru în 
denominaţii în parale sau 
Carol 1 cu favoriţi (capilari), 
etc., iar azi o are pe aceea 
de a fi coborit pe locul de 
sub ultima țară tribală 
africană ca eficiență și 
onestitate. Oricine și în 
orice țară occidentală a 
reclamat “pierderea”! 
vreunei trimiteri poștale 
spre România, a putut 
vedea exasperarea 
funcţionarului și auzi ce 
spune (și nu bine) despre 
Poşta română. Dar lăsând 
asta, ca și ce anume simt 
expeditorii ori în ecou 
destinatarii  desabuzaţi 
(adică rămași cu buzele um- 
flate) și ferindu-ne de 
judecăți de valoare: hoție la 
drumul mare, corupție 


totală, incompetență, 
anarhie, etc., să distingem 
în mod obiectiv trăsătura 
tradițională care a dus la 
această deplorabilă stare de 
lucruri. 

Intr'o ţară în care găina 
care ouă ouă de aur nu e 
spintecată, curgerea 
pachetelor din străinătate 
este canalizată ca o afacere, 


„stimulată, astfel ca prin 


taxele respective să aducă 
venit la buget. Ca la noi la 
nimenea și ca pe vremuri 
sub Turci și Tătari, rân- 
duiala e total diferită. Şeful 
cel mare trebue să 
primească un peșcheș pe 
cinste la treaba 
pachetelor...că de nu: le 
curmă firul vieţii. Ceea ce 
și făcu mai lunile trecute 
sub un pretext oarecare. Ca 
urmare, pachetele s'au 
aglomerat în magazii și 
până la urmă vizirul s'a 
încumetat să întrebe: 
“Acuma ce facem?” Scăr- 
pinându-se după ureche, 
sultanul a rostit: “'Să se 
distribuie numa! la 
destinatarii care sunt rude 
de gradul 1 cu espeditorii!” 
Așa o perlă de înţelepciune 
a domolit pe ceaușii 
domneşti o vreme, dar 
reveniră înfățișând în plus 
și “''o problemă de 
Securitate”: ** Ce facem cu 
“mustăriile”” noastre din 


străinătate, adică afacerile 
în care “fraierul” dă valuta 
iar noi aici facem un pachet 
acolo din ciurucuri? Știţi, 
aduce venit planificat. Și ei 
de unde să scoată dolarii 
dacă nu mai merg 
pachetele?” Se pare că până 
la urmă sultanul a trebuit 
să renunţe. 

Dacă am vorbit de 
peșcheş, apoi vine musai la 
rând noțiunea de bacșiș. Ea 
începe dela mai marele 
poștei pe biroul căruia 
tronează...țigări Kent, iar 
în sertarul din dreapta o 
sticlă de whisky. Tot așa, 
lateral, la mai marele Cen- 
zurii și la Cel cu 
Securitatea (Biroul Special). 
Apoi în jos, coborînd până 
la magazioner, câte ceva 
acolo, mai mult sau mai 
puțin totul zeciuit și 
jecmănit din râul de 
pachete. Armata șperțarilor 
are conștiința că fără ea 
curmarea pachetelor ar fi 
rămas definitivă şi că deci, 
noi cei dela capetele dreptei 
A-B adică Expeditori și 
Destinatari ar trebui să o 
lăsăm mai moale, ba chiar 
să le fim recunoscători. Ei 
par a fi lipitorile pe care 
vrei nu vrei...le ai. Doar că 
Sau prăsit enorm şi pe 
deasupra au luat alură de 
rechini înfometați. Poate 
atie cineva: Ce putem face? 


Pentru a vă ține la curent cu ultimile stiri din Romania echipa 


noastră redactională, lucreaza fara incetare. 


urma timpului 


Cititi lunar 


Cuvantul Romanesti 


Nu ramaneți in 


si participati la viata exilului romanesc pentru a forma 


un puternic front de lupta anti-comunista 


i 


„PP rio PȚarY vr -, 


Di e e re e 


PAGINA 22 


CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII 


“Alice Mihăilă, P.0.Box 20, Concord, Michigan, 49237, 
USA, Tel. (517) 524-6372, seara, își caută tatăl, Ion 
Mihăilă, 58 ani, născut la 3 Mai 1930 în România, 
Curtea de Argeș. După ultimile informații, acesta s'ar 
afla în România, în Valea Danului, cod 0450, Curtea 
de Arges, Jud. Argeș, Cei ce pot da informaţii despre 
Ion Mihăilă sunt rugați să scrie la adresa de mai sus, 
sau să telefoneze. 


*Zina Imbrescu si fiica îl caută de urgență pe Ing. 
DUMITRU VACARU, originar din Banat, cu domici- 
liul actual undeva în California. Cei ce pot da orice 
informații în legătură cu acesta, sunt rugați să scrie 
la adresa ziarului, “PENTRU ZINA”. Miki Baci, 
te sarută Lia. 


*Brătășanu Maria caută pe NELA FRECATEANU, 
plecată din Slobozia în anul 1986 la sora ei, la New- 
York. Cei ce pot da relații despre aceasta sutn ru- 
gați să telefoneze la Montreal la (514) 745-2853. 


MICA 


NOEMBRIE 1988 


| 
| 


ANUNTURI EDITORIALE 


Aducem la cunoștința cititorilor nostri că de curând 
a apărut noua carte a lui Vasile Gurău, intitulată 
““Zborul Mămăruței”. Este vorba de un roman de dra- 
goste, inspirat din viața studențească clujeană. 

Cartea cuprinde 440 pagini, costă (15 US (13 -2 
taxe postale) si poate fi comandată direct dela autor: 
Prof. V. Gurâu, Munchhofstr. 12, 78-Freiburg Br, 
W. Germany. Intrucât cartea a fost editată in număr 
restrâns de exemplare, expedierea se va face numai 
la cerere. 


In curând va apărea cartea “IN UMBRA NIMANUI”? 
(Poezii, tabule, proză) de George Băjenaru. Preţul 
umui exemplar - *12.00. Trimiteţi cec personal sau 
| ss Order la adresa: George Bajenaru, P.O.Box 41, 


Astor Station Boston, MA, 02123-0041. 


PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica "MICA PUBLICITATE" sunt redactate de solicitanți 


CUVANTUL ROMANESC 


AIRPORT CONNECTION 


pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 


PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 


ORZA'S Romanian Restaurant 


AT MELROSE) - HOLLYWOOD, CALIF. 90038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11 am.-3pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


INTRODUCEREA FONDULUI PENTRU INIȚIATIVA GRIJEI FATĂ DE COPIL 


Asistența financiară pentru dezvolta- 
rea unor noi idei în ce privește grija 
față de copil și îmbunătățirea servicii- 
lor existente este acum valabilă prin 
stabilirea Fondului pentru Initiativa Gri- 
jei față de Copil, 

(CCIF) 


CINE VA BENEFICIA? 


Categoriile de ajutorare a copilului 
de maximă urgență sunt acelea ale fa- 
miliilor în situații speciale și fără a- 
sistenţă. In acestea sunt incluse: 


„ Copii de Indieni și Inuiţi; 

„ Copii cu necesități speciale, care 
sunt handicapați fizic sau mental; 

„ Copii ai căror părinți lucrează în 
schimburi sau cu normă partială; 

. Copii proveniți dintr'un mediu cul- 
tural etnic; 

+ Copii de vârstă şcolară; 

+ Copii din comunitățile rurale sau 
din alte aşezăminte care au nevoie 
“de un tip flexibil de existență; 


* Copii 


care necesită asistență de 
scurtă durată, la ore fixe sau de 
urgență. N 


CINE POATE SĂ APELEZE? 


CCIF vor da considerație propuneri- 
lor pentru proiecte de demonstrare, dez- 


voltare si cercetare aplicată în domeniul 
îngrijirii copilului, următorilor: 


„ organizațiilor fără profituri; 

- grupurilor comunitare; 

„ asociațiilor profesionale; 

„ organizaţiilor voluntare; 

instituțiilor de educație; 

„ agențiilor provinciale, teritoriale si 
municipale; ? 

„ cazurilor individuale (cercetare a- 
plicată. 


Dacă Dys. sau organizația Dvs. are 
un proiect potențial, vă rugăm să tele- 
fonați la numărul de mai jos, sau să 
scrieți pentru procurarea unei copii a 
Păolagiu N de ghid și a unei cereri 
Child Care Initiatives Fund, 
6th Floor, 

Brooke Claxton Building, 

Tunney 'S Pasture, 

Ottawa, Ontario, KIA 1B5. 
(613) 954-8255 
(613) 957-0638 


A+ 


Canada 


D Fi 
[i 


Health and Welfare 


Sante et Bien-&tre social 
Canada 


Canadă 


Oferim asisţentă pe aeroportul Kennedy 


708 N. VALeNrino PLAcE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 


OUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1988 PAGINA 23 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: UN CUIB DE STÂNCGIŞTI 


AUZITE, VĂZUTE, TUL EUROPEAN 
ȘI PĂŢITE îi ERE A MERI maneş— 


Dela modul în care vot naţional direct, Reagan. Ediţia franceză pe deputatului  creștin- 

deputaţii se așezau în deputaţii sunt triaţi con- Julie se ocupă de una din democrat Otto de Habs- 

George DONEV Adunarea rezultată în urma form reprezentării cele mai arzătoare probleme burg, în legătură cu 
Revoluției franceze din 1789 proporţionale, îmbrăţișând europene; combaterea situaţia dezastruoasă din 


ÎOATE DRUMURILE. see, eta ema 
unitate Intregirea 
LA CLEVELAND Neamului. iz: 


In ciuda celor care ne 3 Aci, la Cleveland, sal 
s u dezbinaţi ne-am eschis, luptei exilului cale 
i ne-am îmbrățișat Nouă: 


A ia regăsirii. BISERICA TĂCERII 


Și potrivit orientării lor culorile celui mai variat  Africei de Sud (editorial pe România, deși, se pare, că 

politice, ultra-radicale sau spectru, dela comuniști la prima pagină) și își cere totuşi, România este mai 

moderate, ne-a rămas până conservatori. Ei sunt con- scuze pentru blasfemia din apropiată de Strasbourg 

astăzi distincţia politică stituiţi și în gruprui numărul anterior, când decât Chile sau Africa de 
stânga-dreapta. Dacă in- ideologice, cum ar fi publicase o hartă cu Sud. 

spirația sau întâmplarea i- socialiștii, comuniștii și  “'homelands” din Africa de Este incontestabil că în | 
ar fi aşezat invers, am fi afiliații lor precum şi Sud, pe care nu 0 Parlamentul European, | 
spus astăzi că Reagan ede liberalii şi creștin: recunoaşte. Trebue să  lobby-ul de stânga și-a con- | 


Am sărbătorit făurirea SI-A RECĂPĂ stânga iar Mitterrand de democraţii. Grupul situat acordăm deplină înțelegere: struit un cuib stângist, pe =, | 
României Mari si am Ț = TAT dreapta, şi că în timp ce la stânga extremă estecon: aceste homelands sunt banii contribuabililor. Este 
lienuntat teroarea CUVANTUL Hitler a fost de extrema stituit din comuniști, așa apropiate şi geografic și incontestabil că în 


stângă, Stalin şi-a ocupat — zişii ecologişti germani (die politie Parlamentului din programul lor de a controla 
locul bine demarcat în ex-  Gruenen şi socialo- Strasbourg. Ce departe integral mass media, 
trema dreaptă. Se spune că  laburiștii de tendință ex- sunt Basarabia și Letonia,  socialo-comuniştii au mar- 
Bulgarii dau din cap invers tremistă. La extrema Bucovina şi Estonia, Herţa cat un nou punct. Este in- 
decât restul Europenilor, dreaptă a paletei, sunt și Lituania! In ediţia ger-  contestabil că neo-stângiștii | 
afirmaţia fiind negaţie și situați după opinia stângii mană, pe prima pagină exilului românesc, obsedați | 
reciproca. şi extremei stângi şi a unor este prezentată intervenţia de pericolul extremei drep- 
Pentrucă unele concepte centriști, deputaţi liber stângistului deputat ger: te, uită că Ion,Ionel, Vintilă, 
Sunt stabilite și ratificate aleși precum cei ai Fron- man Telkamper pe Dinu și Gheorghe Brătianu, 
de timp, păstrăm cele moș- tului Naţional din Franța. marginea unei alte precum şi Mareșalul 


lomunistă. * „iar solul care-i poartă 
| Eram mândri. cuvântul peste hotare este 
|. Infruntasem amenințările I.P.S. Episcopul Vasile 
cu moartea și sfidasem scri- Louis Puşcaş, păstorul 
|sorile anonime. > sufletesc al Românilor 
"| “Pentru a Soparla catolici de Rit Bizantin din 
“lorganizaţia de azi--a America. Până la 
A părintele Richard înființarea a ti 
J. Grabowski--ei nu bisericile erau sub 
“lincetează să-și bage agenţii ascultarea Episcopului 


3 aa 4, tenite si ca atare nu vom Dezbaterile dela bl trict europene: Averescu, Nicolae Iorga şi 
“Îsi că creeze confuzie. Roman-Ca sa Si Că Ce Ă probleme strict europe e „] c Ş 
Pap elr aceștiagerţi, Re a regiunea | plasa nici liberalii sau con- Strasbourg trezesc un in:  doborirea unui Airbus al Iuliu Maniu, ca și Take 
nuci greu de ghicit. Azi Rămâuiii pote pane servatorii la stânga, iarprin teres mult mai mic decâtal  aiatolahilor în Ionescu sau Mareșalul An- 


Stângism înțelegem mai pu- treilea divorț al umi cân- Strâmatoarea  Ormuz. tonescu nu au fost de 

țin orientarea de extremă tăreț de mâna a doua. De Desigur, trebue să ' stânga. 

stângă a partidelor comunis-  alttel, dacă deputații ar fi deplângem pierderea de Dacă toţi aceștia ne-ar fi 

te la putere, cât poziția ex- plătiţi doar după orele de vieţi omenești, dar de ce în fost contemporani, s'ar fi | 
tremistă de stânga afirmată prezenţă, ar fi în imensă Parlamentul European nu ocupat și de Africa de Sud, | 
mai puțin de partide cât de majoritate: doar bieţi se șopteşte măcar o silabă de Pinochet și Le Pen, sau 


"| Pentru sabotarea ''Rom- direct succesorului Sfân- 
“iest'88” sa lucrat cu “zel- tului Petru despre soarta 
patriotic” și o inteligență celor rămaşi în țară: 
[de un sfert de cal putere. Biserica sugrumată, 
"| Sau falsificat iscălituri, lăcașurile confiscate, iar 


2 vb antec slujitorii ei morţi prin| grupuri sau lobby-uri înță- muritori de foame. despre Katyn și Gulag, de Basarabia, de Bucovina, | 
aa ză Şo cea temnițe. 3 rile libere, sau după unii, Mass media din Ger- despre victimele dela zidul de dărâmarea satelor | 
e i lemasca Intre 22-29 Octombrie, | care negând că ar fi pesi- mania, isterizată, ca de Berlinului? românești, ca și a celor 
minute. cu povara grea pe umeri,| misti, se auto-denumesc obicei de destindomanie, a In acelasi număr la care hiark i şi be? 
Securiştii lui Ceauşescu P.S. Episcopul Puşcaş s'a] realisti, încă libere i isi aaa HE! “maghiare; Băseștii și pVabe2 

ui Ceauș S. șcaș s ști, - transmis recent cu tobe și mă refer, este prezentată în ă i 
au compromis ideea de dus la Roma unde a fost p Să răspundă fiecare, 


p ă Istoria ultimei jumătăţi surle, declaraţiile unui ultima va ină doar în iinţă 
laşitate a anonimatului. primit în audiență de Papa pag! după conștiință, cunoaștere 
“| O scrisoare cu anteltul Ion Pavelal II-lea ca apoi, 


de secol se poate rezuma, la vicepreședinte socialist al câteva rânduri, intervenţia istorică și cultură politică. 
YRomlest-'88”, iscălită de “să” îngonunchieze” Ta 


1 „extrem.ade, lapidar,. pseudo-! pergeatului acd Di pl e : 
În licomitetul de Organizare”, Mormântul Sfântului Pintea formule de nume Aratati sare sei 7 "“ROBUL LUI DUMNEZEU, 


şi localităţi, subiecte și pentru contactele cu ceea ce 


E i fost trimisă Chiar unor Petru, rugându-se pentru | obiecte fără predicate, ast- el denumea, ori cu im- sr NICOLAE 

"|membri din Comitetul de eliberarea neamului. fel: becilitate, ori cu 

“|Orzanizare. Adresantul era Este pentru prima oară Hitler-Stalin - Moscova  manipulată — perversitate, —Negurel PODARU— 
rugat *sâ_ nu participe când printre Episcopii 


Roosevelt - Stalin - Tehe- parlamentele din Răsăritul 
ran - Yalta Truman-Stalin- Europei şi colegii parlamen- 
Potsdam Eisenhower - tari, trăiţi, după cum bine 
Hrusciov - Geneva Nixon - știm, după dosarul 


Viu sau mort eşti robul  bâlnd cu tine și ţi-o mai 
lui Dumnezeu. Si regii sunt lăsa o zi, două de viaţă, 
robii lui Dumnezeu. Si con- pote chiar o lună, două, sau 


: a. manifestaţia pe care 0  Romano-Catolici, plecaţi în 
i i roi „pelerinaj, se află și un 
E, și îndemn e ȘI in Episcop român. 


7 PRIZE Pai Rea ş eg eeaute ducătorii ; te chi „ doi mai 
sorile trimise” de Audienţa dela Vatican a| Brejnev - Moscova Ford - securităţii naţionale. mea i atare, poţi să iii onsă ez ratei arsă. 
E ve și Ligă. avut loc în  cadrul| Brejnev -Helsinkişitrecând Dar Parlamentul cu te „mai schimbi. Când. ai Opreşte lăsa Diete | 
„i Luroj E 


pa sa dat un  tradiționalei obligaţii ca| peste penibilul episod al sediul în Alsacia, editează 


murit - țărâna peste groapa bisericilor şi a statelor şi dă 


"că serbările fiecare Episcop să viziteze, | negustorului de alune lunar şi un buletin. ! 3 : = : ase 
j aa fost contramandate! odată la Cinci ani, Sfântul rătăcit la Căsuţa Albă, Am în faţă câteva i îi ali uile: celor mâncare şi lumină la popor. 
| O circulară din Madrid, Scaun, Reagan - Gorbaciov - numere din ediţia în fran- mii, dubii dacă di Apoi Dumnezeu te-o învăța 
dlită și ea în fals, lasă Aceleaşi sentimente de| Moscova. ceză (Tribune pour es perne. în clipa asta.<€ Ce Să faci. Fă-ţi întâi o 
Prista că cei din Spania înaltă iubire pentru neam Ciclul destinderii, Vest- Europe) şi cea germană cine ee Alia a tine? Cruce mare și zi: “Doamne 
Abia acum aflaseră de de care au dat dovadă] Est inaugurat prin  (Eruopaisches Parlament). Pe Cl: cs ata a ajută-mă!'' apoi zi i | 


Romfest "88, deși  făuritorii Scolii Ardelene, o 
apătiva fusese pusă în întâlnim şi în sânul 
rii acum doi ani. comunităţii fraţilor Uniţi 
“ppa New York, atacând pe din Statele Unite. 

Anizatorii serbărilor--aşa € 

În trecut atacaseră pe PĂȚITE.... 


ep piei alunc qi Rog pe P.S. Plămădeală 
al” pe care Pe, UN să ierte pe păcătosul,. de 
Cartea sa “Ori pi tipograf care, din motive 
ii” î] Pt fai Ur! “tehnice, n'a putut 
4 comuni, Tie ziar reproduce cu claritate 
Ameninţă i ” paragraful citat din ziarul 
RAR 9?! “inf. Buc.”; și totodată îl 


ohimele au avut și i 
p şi o 

| bună; - rog ca, din scrisoarea 
Î Ru jisăt în fun trimisă, să dea uitării 


| maj ei Pe patrioții de sar- iai 
| mincat în sai cuvântul “faesimil, 


banchet era o mândrie 
ţi spune Am pimie  PIA IGY-DELANE 


ppaivâre anonimă!” „„ne-a spus adio depe 
|. urâ! cineva! meleagurile Floridei. Pia a 
Pregătisem să vin fost trimisă de guvernul 
T, Îmi spune un  român(pentrua o înlocui pe 
Cind n din Montreal, dar Maria Tânase, N.R.) la Ex: 
pin „AM fost amenințat poziţia Internaţională dela 
telefon și am primit şi- New York din 1939. 
mă, i-am spus Inainte de a veni în 


semnăturile lui Molotov şi Primul lucru ce izbește, 
ale lui von Ribbentrop la 23 este faptul că au texte com- Crezi. că. fi 

A A iul tău va chema 
August 1939 La Monday plet dilata, tn aia preoți la înmormântarea-ţi? Nicolae, eşti bulgăr de | 
respectiv pactu itler-  nuanţat erite- Si când sufletul tău va pământ care se va întoarce 
Stalin, continuă cu alte Subtilitatea denotă o mare merge dincolo, poţi să în pământ cum s'au întors 
semnături ale altor actori și şcoală de partid, cum calculezi câte umbre vor şi Piti cum se întorc şi 
în zilele noastre. democraţiile occidentale nu depune mărturie împotrivă: alții. Dumnezeu să te 

In aceste zile, Europa se numai că nu posedă, dar i? fătuiască. EI ţi-a înti 

gătește şi pregătește de nici nu sunt capabile să îi Pat aci sia tntiia 


L zi, . “Robul lui Dumnezeu, mână. Rămâne doar să-i > 
marea unire hotărită pen:  distingă: programarea și : : pt 
tru 1992. Tările  nuanțarea. In inima Nicolae, dacă Dumnezeu o fi răspunzi. 


comunității economice sunt libertăţii Europei oc- 

în prezent în număr de 12  cidentale, în ceea ce ar STIM CE SE PETRECE 

Belgia, Marea Britanie, trebui să fie permanent Î Â 

ema Franţa, Ger- vulcan de democraţie, își N ROM NIA 

mania Federală, Grecia, I- fac loc insidios, in- 

talia, Irlanda, Luxem:  florescențele stângismului Ady TIRONEAC— 

burg, Olanda, Portugalia, de azi, seminţele roditoare Cu toată “grija părin: Bărăgan crimele şi 

Spania) și la -poarta de mâine, In ediția germană  teascăa partidului” deanu  desfrâurile făcute de fiul S.:-] 

acestora bate timid, pe lunie, niseprezintăcao lăsa străinătatea să afle ce său, sau să-i ajute pe - 

deocamdată, Turcia, care mare realizare, aşa zisa se petrece în ţară, adevărul teroriști să submineze 

datorită lui Murad II și normalizare a relaţiilor seaflă. Crimele sceleratului lumea liberă. 

Mahomed II a pătruns dintre gruparea economică nu mai au precedent în Situația din ţară e 
| 
| 


“Doamne iartă-mă!” şi 
iarăși '“Doamne ajută-mă!” 


înmormântat cu preoți. 


geografic în Europa iar a țărilor Europei Libere și istoria României. Niciodată dezastruoasă. Fraţii noştri 
datorită lui Mustafa Kemal  COMECON-ul statelor până acum nu au murit din țară sunt disperaţi. Iși 
Atatiirk, și din punct de comuniste, dirijat după atâția copii din cauza duc viața de pe o zi pe alta. . 
vedere istoric. cum bine se știe, dela frigului. Niciodată lipsa de Cei care o duc bine sunt cei s 


tei: hai și tu cu mine! Statele Unite a făcut multe In prezent, la Kremlin. alimente nu a fost atât de din tribul Ceaușului şi tov. 

Unt dezamagit, declara turnee prin capitalele] gtrasbourg, cu un rol con: In ediția franceză pe acerbă în întreaga țară. Da. - Sec. 

nd „PS. | europene. sultativ dar lipsit de Iunie, în prima pagină, se A fost seceta din 1946 când “Ne culcăm blestemând 

[A Nam citit numele Igy este prescurtarea, | capacitate deliberativă exprimă dezolarea pentru au murit oamenii de și ne sculâm înjurând”, A 
nici o scrisoare, pentru scenă, a numelui de supranațională, func- avansul xenofobiei şi foame în Moldova. Dar citim într'o scrisoare din 


Nici fascist și nici familie Igiroşanu. Fratele 


fas 

Notă; în cei 47 ei, Horia, a fost sculptor, 
trecuţi în America regizor de filme, ziarist, 
tâlnit la nici un etc. | 

convenție „ori Pleacă, în lumea 
Te generală un numâr drepţilor, încă 0 veche 
de mare de intelectuali cunoştinţă din_țară. 


| 
ționează în excelente rasismului în alegeri în acum foametea este în țară. Prima grijă a : 
condiţii arhitectonice, Europa Liberă în baza unei întreaga ţară. Si nu părinților e să-și înveţe ; 4 
Parlamentul European, propuneri a unor deputaţi datorită secetei. Recolta se copiii să nu se sinucidă. Nu : | 
care, are tot atâta putere — din care la loc de frunte se face normal, dar “'tot ce se e de mirare că România; 
reală, cât şi așa zisele situează socialo-comuniștii. mănâncă zboară'!, țara cu procentul cel mai 
parlamente din Moscova Nu lipseşte un atac Ceaușescu știe unde. Să mare de sinucideri de pe 
„sau Bucureşti. Aleși prin împotriva administrației plătească cu grâul de pe elob, tipa PRE 


a 
+ 


Dă 


PAGINA 24 


NOEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


Din 30 în 30 de zile 


MOLECULA FACE ISTORIE 


Savanta cu macro-molecule a scos din micro-creier o 
nouă versiune a evenimentelor dela 23 August 1944. 

Tovarăşa-sub preşedinte--a ţinut o vibrantă cuvântare la 
"O vibrantă manifestare populară...” (“Inf. Buc." 22.8.88), 
iar poporul foarte vibrant a aplaudat-o “vibrantăreşte”. 

"Victoria revoluţiei-spune chimista-istorică-dela 23 
August 1944 este rezultatul acţiunii revoluţionare a clasei 


muncitorare, a celorlalte 


forțe patriotice ale 


țării, 


organizate şi conduse de partidul comunist...” 
In țară, acum 44 de ani, comuniștii organizau și con- 
duceau totul, iar marele lor partid era atât de popular că 


număra aproape 1000 de 
taseră în Rusia. 


“La chemarea partidului 


membri, inclusiv cei care dezer- 


comunist român--continuă 


istorica-chimistă-armata română s'a angajat cu toate 
forțele la marile bătălii pentru alungarea cotropitorilor 


hitlerişti...” 


Lăsăm la o parte faptul că în 1944 Regele Mihai era șeful 
suprem al armatei-deci ordinul n'a fost dat de partidul 
comunist-şi ne referim la cunoştinţele de vocabular ale 
savantei academiciene, doctor şi inginer: 

Nemţii, de bine de râu, ne erau aliaţi, dar cotropitorii 


erau Rușii, pentrucă ei ne cotropiseră 


Bucovina şi 


Basarabia. (Notă: A COTROPI: A ocupa prin violență, a 
pune stăpânire pe ceva în mod abuziv şi brutal...Dicţionarul 


limbii române moderne). 


Românii, care au fost siliți s'o asculte si s'o aplaude, 
au înțeles cât de mare este gogorița zoroastră din Petresti 
atunci când a încercat să-i convingă, că “...partidul și sta- 
tul nostru socialist au luat noi măsuri pentru a asigura 


cresterea în contimare a 


spiritual al întregii națiuni”. 
———————————————————— 3 


MESAGII CU TÂLC 

Cu ocazia zilei de 23 
August presa a inserat 
"Mesaje de peste hotare” 
(R.L.) Citindu-le printre 
rânduri ne dăm seama de 
“'respectabila stimă” de 
care se bucură viţelul 
rătăcit prin satul fără câini 
al RSR-ului. 

Depeșa dela Moscova 321 
de cuvinte) ascunde și un 
avertisment: 

“*..„în vederea rezolvării 
sarcinilor fundamentale ale 
socialismului, a ridicării 
nivelului de trai al 
oamenilor”. 

Sefii de stat din lumea 
liberă s'au limitat la stricta 
obligație de a trimite 
felicitări, cu ocazia zilei 

- naţionale ţărilor cu care au 
legături diplomatice. 

Subliniem  “'coincidența 
neintenţionată”” din textul 
acestor mesaje: 

STATELE UNITE: 
“iar României din partea 
poporului american, sincere 


urări de fericire, pace și 
prosperitate.” (Mesaj de 29. 


de cuvinte). 

R.F.G: *,.. cele mai bune 
urări pentru un _ viitor 
fericit al poporului român” 
(48 cuvinte) 

OLANDA: “'...cele mai 
bune urări pentru 
prosperitatea poporului 
român” (18 cuvinte). 

AUSTRIA: “'...cele mai 
bune urări pentru un viitor 
fericit al poporului român” 


(25 cuvinte), 


Unui bolnay îi urezi ceea 
„ce n'are: sănătate, României 
i se urează “fericire”. 
„““prosperitate”!, și “ridica- 
rea nivelului de trai”, 


DANEZII 


ÎNCING HORA! 
Un grup de turiști 


danezi, membrii unui an- 


samblu folcloric de amatori, 
a fost în Dobrogea să 
studieze dansurile din acea 
regiune. i i 

Acum câțiva ani, același 
grup a studiat dansurile din 
Moldvoa. 


- familiei, 


nivelului de trai material și 


RSR ÎN REZUMAT 


Revista *““Dossier”! 
(Washington, August 1988) 
dedică o coloană fiecărui 
diplomat acreditat în 
capitala Statelor Untie. 

In total 142 de reprezen- 
tanți inclusiv ambasadorul 
Ion Stoichici (priceput în 
petrol şi gaze) al RSR-ului. 
Sase diplomaţi au refuzat 
să-şi înserese fotogenia, și 
în locul capetelor însăr- 
cinate cu afaceri străine, 
s'a publicat harta respec- 
tivă a țării. Printre aceştia 
se numără și dl. Stoichici. 

In rezumatul dedicat 
țării se subliniază: 
“România duce mari lipsuri 
de energie, mâncare şi 
bunuri de consum." 
(...severe shortage of 
energy, food, and consumer 
goods”). 

De asemenea se 
reamintește de raţionarea 
energiei şi benzinei precum 
și de faptul că “zeci de mii 
de Români, mulți de origină 


ungară"! au fugit în 
Ungaria din cauza 
problemelor economice şi 
politice, 


Azi toți ştiu de mizeria 
din România! 


FII SURD, DOAMNE! 


Din ordinul Sovrom- 
Patriarhiei în toate 
bisericile se înalță 
rugăciuni speciale pentru 
sănătatea tovarăşului și 
tovarășei Nicolae și Elena. 


PENTRU NICU... 


NIMICA TOATĂ! 

In capitală circulă zvonul 
că Nicu, boţul de aur al 
a mai comis o 
crimă. In ziua de 29 Sep- 
tembrie a lovit cu mașina o 
femeie. Poliţişti, adunaţi în 
grabă, au liniştit lumea: 


„nimica toată, un simplu ac- 


cident. A venit ambulanţa, 
femeia a fost dusă la spital 
dar--persistă  zvonurile--în 
ziua de 2 Octombrie femeia 
a murit. 

Nimica toată, un simplu 
accident! 


GRĂNICERI 
SAU 
IENICERI? 


Un post vest german de 
radio a difuzat o știre ob- 
tinută dela organizația PAX 
CHRISTI: 

Grănicerii reserişti 
împușcă pe cei care fug în 
Ungaria chiar dacă ei au 
trecut linia ce separă aceste 
două ţări. Aceleași in- 
formaţii și dela frontiera cu 
Iugoslavia unde, un in- 
cident a fost filmat. Copii 
după film au fost trimise la 
ministerele de externe din 
Ungaria, România, etc. 

Cei împușcați sunt 
înmormântați pe frontieră 
şi rudele nu sunt 
înştiințate. Pentru orice om 
ucis, grănicerul primeşte o 
decorație sau un concediu 
special. Satele de lângă 
frontieră sunt supuse la 
raze inopinate. Oamenii 
sunt scoși din case, iden- 
tificaţi iar “vizitatorii” 
sunt arestaţi. 


LĂUDAȚI-MĂ 
“JURNALE” 
CĂ VĂ DAU SARMALE 


Deoarece şefii de stat din 
Apus îi refuză invitaţia și, 
în același timp, refuză să-l 
invite, Ceaușescu şi con- 
soarta își reînnoiesc “Luna 
de miere” vizitând ţările 
africane cu care poporul 
român are de secole legături 
de prietenie ce durează de 
mai bine de 20 de ani. 

Ultimile vizite, Kenya şi 
Tanzania--scrie “Rom. 
Lib.” 5.9.88--i-au oferit: 
“Inaltă apreciere a politicii 
externe constructive, de 
pace și colaborare in: 
ternațională, promovată de 
România socialistă... care 
se bucura de ''0 economie 
dinamică...un larg cadru 
democratic pentru afir- 
marea personalităţii 
urmare... o politică 
științifică, în slujba 
progresului și pros- 
perităţii”, etc. 


Viaţa'n RSR... 


MAI RĂU DECÂT NE-O ÎNCHIPUIM! 


Radio Europa Liberă a 
transmis impresiile unui 
ziarist francez care a 
călătorit prin România ca 
simplu  turist...(rucsac, 
bocanci, etc.) 

Compilăm din cele măr- 
turisite: 

“Credeam că multe din 
criticile la adresa regimului 
politic de acolo, la adresa 
crizei din România, etc. 
sunt exagerate. Din 
nefericire, ce-am văzut şi 
constatat singur în 
România... corespunde 
opiniilor foarte sumbre 
cunoscute aici, și uneori le 
depășește.” 

“Este îngrozitor. N'am 
mai văzut așa ceva! ...Am 
călătorit ca reporter de 
televiziune, în ultimii 20 de 
ani, în 80 de ţări, în cele 
mai diverse situaţii.” 

“In România domnește o 
panică a fricii. Oamenii nici 
măcar nu mai speră că li se 
poate întâmpla și ceva în 
bine”. 

La întrebarea care este 
cea mai puternică impresie 
cu care se întoarce din 


România, ziaristul 
răspunde: 
“*Mizeria, domnule! în 


primul rând mizeria, ea 
este evidentă, dela intrarea 
în ţară: 

““Trebue să aștepți cinci 
ore la graniță, să suporţi 
perchiziţia corporală, deşi 
aveam fasonul unor turişti 


modești. 

Vameşii căutau terorizați 
arme, pretutindeni, ca şi 
cum ai intra într'o ţară în 
stare de asediu..” 

“Am tras la cel mai bun 
hotel din Oradea, orașul era 
practic întunecat, zăcea în 
beznă. La fel și hotelul. La 
ora unu noaptea erau doar 
grupuri de milițieni 
înarmaţi care controlau ac- 
tele trecătorilor. Magazine 
întregi sunt goale. Mizeria 
e cumplită...oameni sumbri 
și preocupați mai ales de 
procurarea hranei.” 

“De îndată ce mă 
apropiam undeva, eram 
întrebat de ţigări, cafea, 
ciocolată, etc. Si ceea ce 
este și mai încredibil, este 
frica acestor oameni în 
suferință”. 

“O mizerie generală 
supraveghiată de poliţie, 
așa ceva n'am mai văzut.” 

““Lumea crede că 
Securitatea e mai puternică 
decât este în realitate. 
Forța Securității constă în 
frica oamenilor.” 

“Nu cred că există însă 
vreo linie politică undeva în 
lume care să'și propună 
înfometarea și aducerea la 
sapă de lemn a ţării guver- 
nate.” 

Așa a văzut situația din 
țară un ziarist care a scăpat 
de ochii securităţii, 
deghizat în simplu turist! 


într'un magazin din București. 


STIRI DIN ŢARĂ 


Vine iarna, caut palton!...Majoritatea unităţilor de 
croitorie din capitală refuză să accepte ordine pentru 
confecționarea unui costum de haine, palton, ete. 
Motivul: nu există materialul necesar. (căptușeală, 
nasturi, etc.) Pentru același motiv se refuză şi 
repararea costumelor uzate. 

“Aşa să fie? (Se întreabă “'Inf. Buc. 09.10.88) Nici 
vorbă! In magazia unităţii existau materiale în can- 
tităţi suficiente”...Croiești, nu croieşti, leafa merge! 


.. 

Chimicalele din cele 4000 de tone de reziduuri in- 
dustriale, puse în butoaie și depozitate la Sulina, au 
început să se prelingă în Deltă și Marea Neagră. 
Butoaiele, prost aranjate și supuse la capriciile 
vremii, conțin PCB care, la căldură, produce dioxin, o 
puternică otravă. i 


Acum Românul aşteaptă la coadă pentru țigări și 
chibrituri. 


.. 
„Dosarul la bursa neagră e 90 de lei. Un pachet de 
țigarete Kent 125 de lei. 


.. 

37 de scriitori slovaci şi maghiari au dat 
publicității o declarație comună prin care condamnă 
violarea drepturilor omului și a drepturilor 
miniorităţilor în România cum şi planul de distrugere 
a satelor care constituie un coșmar european şi o 
politică de dezrădăcinare. Distrugerea comorilor 
culturale este inumană și nu are nimic de-a face cu 
socialismul. 


Aceeași îngrijorare o exprimă și partidul comunist 


din Finlanda. Distrugerea satelor din Transilvania a 


încetat să mai fie o problemă internă, afectând 
imaginea tuturor partidelor comuniste. 


.. 

Comuna Livada, la o distanță de o poștă de Satu 
Mare, se va transforma în centru agro-industrial prin 
distrugerea satelor: Adrian, Dumbrava și Livada Mică 
(Ce nume frumoase!); pentru construirea blocurilor 
s'a dărâmat o parte din centrul comunei Livada. 


.. 
Dacă planul lui Ceaușescu va fi realizat de a se 
distruge jumătate din satele României, atunci circa 
12.000 de biserici şi cimitire vor fi dărâmate. 


In comuna Seeni, acolo unde ostaşii lui Stefan cel 
Mare s'au bătut cu Turcii, azi Românul este conirun- 
tat de cel mai mare dușman al neamului și credinţei: 
tovarășul Nicolae Ceauşescu. Satele  Sălcioara, 
Bălaia, Moisica, Albești, Udaţi, Cătuna și Lucieni vor 
fi rase şi țăranii mutaţi în noul centru agro-industrial 
din Seeni. 


In industrie, pe şantiere sau în agricultură se 
lucrează, în cele mai multe cazuri, pe baza acordului 
global. Omul primește salariu în comparație cu ce-a 
produs (piece work). Dar acum din cauza proastei ad- 
ministraţii, a transportului şi a normei mărite, mai 
toţi salariaţii primesc leafa știrbită. 

.. 5. 


““Comerţul dintre țările membre ale CAER-ului se 
dezvoltă nesatisfăcator”!-- a spus Radio Moscova în 
limba română (4.7.88). Cauza ar fi “calitatea 
producţiei”. Să fie o aluzie? 

.. 

La “Alimentară găsești tot ce nu se poate ex- 

porta...din cauza calității”. 


Noii locatari din complexul din Piața Cotroceni se 
plâng că lipsesc din cartier magazinele de chimicale și 
mercerie. Cetăţeanul trebue să meargă kilometri ca 
să-şi cumpere un nasture sau un mosor de aţă. 

E 


EL] 
Un litru de benzină la PECO București costă 8,80 lei. 
(eca. 33 lei galonul). 


Metroul din Bucureşti care are o lungime de 50 
km. şi 30 de staţiuni, a fost folosit până acum de un 
miliard de călători. 


Dan Petrescu, scriitor pentruc'a dat un interviu 
unui ziarist francez, a fost dat afară din postul de 
profesor și în plus a executat şi o lună de închisoare. 


Paula Ivan a câştigat broba de 1500 m. la Grand 
Prix-ul dela Nisa, cu cea mai bună performanță mon: 
dială a anului. 


3 .. 
Leontina Văduva, soprana dela Opera din 
Bucureşti, a cerut şi i s'a aprobat azil în Franţa. 


Bibliotecile au fost îmbBogăţite cu noul volum al d: 
nei Elena Ceauşescu “*Cuvântare la adunarea festivă 
consacrată împlinirii a 44 de ani dela victoria 
revoluției de eliberare socială şi naţională, an- 
tifascistă și antiimperialistă din August 1944”. Pe 
lângă “'chimistă”? Lenuţa e şi “tistorică”. 


Un turist român, recent sosit în Statele Unite, a 
declarat că un țăran de lângă Pitesti a fost arestat şi 
bătut măr pentruc'a îndrăznit să taie două găini din 
propria-i “avere”, Vina? Tăranul a preferat să le 
mănânce decât să le ofere Statului pe un preţ de 
nimic. A 

Inainte cetăţenii își lăsau de cu seară maşinile în 
faţa stațiunilor de benzină. Acuma dorm în ele sau 
fac cu rândul ca să le păzească. În timpul nopții ele 
sunt vandalizate, li se fură roțile, li se sparge port: 
bagajul și dacă ai lăsat ceva de valoare în mașină ţi se 
sparg geamurile. 


spe 

ieri se află angajate cel puțin 6-7 echipe. 
REZULTATE TEHNICE: 

ETAPA A 2-A 


“ Cluj-Napoca - F.C. Argeș 1-0 (1-0) 
„UȘI Studenţesc — Rapid 3-0 (1-0) 
Ppucăra Moreni — Steaua 1-3 (0-1) 

FC.M. Braşov - F.C. Farul 0-0 
i Coniinul Hunedoara = S.C. Bacău „4—2 (2-1) 
ASA. 19: Mureș - Oţelul Galaţi 1-1 (0-0) 
Dinamo - Victoria 3-1 (2-1) 
FC. Olt — F.C. Bihor 0-0 
Univ. Craiova — F.C. Inter 1-2 (0-1) 
ETAPA A 3-A 
— F.C. On 3-1 (1-0) 
şe | tă — Universitatea Cv. 5-0 (4-0) 
Rapid — mU” Cluj-Napoca 2-4 (0-2) 
S.C. Bacău — A.S.A. Tg. Mureș 1-0 (0-0) 
Sportul Studenţesc — Flacăra 2-1 (1—1) 
țelul - P.C.M.Braşov 2-1 
F.C.Farul - Steaua 1-2 
Victoria - Corvinul 5-2 
F.C.Bihor - Dinamo 1-2 
ETAPA A 4-A 

1 — Otelul 5-0 (3-0) 
eee - F.C. Farul 3-0 (1-0) 
F.CM. Braşov — S.C. Bacău 4-0 (2-0) 
Coninul — F.C. Bihor 0-0 
ASA. Tg. Murzș — Victoria 0-4 (0-3) 
Dinamo — F.C. Inter 8-1 (4-0) 
F.C. Olt — F.C. Argeș 1-0 (0-0) 
Univ. Craiova - Rapid 5-0 (2-0) 


„U* Cluj-Napoca — Sportul Studenţesc 0-1 (0-0) 


.. 


Fi ETAPA A 5-A 
9 F.CuuInter — Corvinul DE PX. DE i EX) 
F.C. Argeş - Dinamo 1-2  (0-2| 
1 Rapid F.C. Olt 1-0 (1-0 
Otelul - F.C. Farul 1-3 (1-2) 
S.C. Bacău — Steaua 2-3 (1-2) 
Victoria — F.C.M. Braşov 3-2 (2-2) 
F.C. Bihor - ASA. Tg. Mureș 4-0 (1-0) 


nU" Cluj-Napoca — Flacăra 1-1 (0-1) 
Sportul Stud. — Univ. Craiova 2-3 (2-1) 


ETAPA A 6-A 
Steaua - Victoria 3-2 (1-0) 
F.C. Farul - S.C. Bacău 0-0 
Flacăra — Otelul 3-1 (1-0) 
F.CM. Brașov - F.C. Bihor 1-0 (0-0) 
Corvinul - F.C. Argeș 2-0 (0-0) 
ASA. 19. Mureş = F.C. Inter 2-1 (1-1) 
Dinamo - Rapid 6-0 (4-0) 
FC. On - Sp. Studenţesc 2-2 (1-1) 
Univ, Craiova - „U“ Cluj Napoca 4-0 (3-0) 
i ETAPA A 7-A 
„EC Inter Sibiu  — F.C.M. Brașov 3-0 (1-0) 
EC. Ares — ASA. Tg. Mureş 2-1 (2-1 
gepid - Coninul 4-1 (2-1 
C. Bacău = Otelul O - 1-0 (3-0) 
Viceria - F. C. Farul 2-1 (1-0 
(Eihor . - Steaua 2-3 (2-1 
inertie Napoca = F. C. Olt se pe-a 
sc - Dinamo - 
Uh, Crema ie 7 Pen 120 (0-0 
sie ETAPA A 8-A 
serală - F.C. INTER 1-2 (33 
OTE —wU" CLUI-NAPOCA 4-1 (1-1 
re: — VICTORIA 0-2 (0-1) 
Flacg Farul - £. C. bihor 0-1 (0-0) 
FM - S. C. Bacău 3-1 (1-1) 
Conu a atev — F, C. Argeș 2-1 (4) 
— Sp. Studenţesc 1-0 
ASA Te Mures. 2 Roll ni 0-1 (0-0) 
- — Univ, Craiova 1—1 (1-0) 
Fe! ETAPA 9-a 
FE pet 3:PC Farul 1-0 (1-0) 
pi 3* — Steaua 0-1 (0-0) 
Victoria — F.C.M. Brașov 2-9 (1-0) 
nY" ci - S.C. Bocău 5-3 (2-1) 
porgui: Napoca - Corvinul 2-1 (0-0 
Fc Qystudențese - A.S.A. Tg. Mure> — 3-0 (2-0 
niv, C — Flacăra 1=1 (1-0) 
ralova = Dinamo 3-6 (0-3) 
P.C.Bitor - Oţelul Galaţi 0-1 (0-D 
ETAPA A 10-A 
— Rapid 2-0 (1-0) 
= F.C. Argeș 0-1 (0-1) 
— F.C. Bihor 1-0 (1-0) 
= Victoria 3-2 (1-1) 
= Sportul Stud. 4-2 (1-0) 
= Univ. Craiova 0-0 
— nU“ Cluj-Napoca 1-1 (1-0) 
— F.C. Olt 6-0 (3-0) 


NOEMBRIE 1988 


CLASAMENTUL: DIVIZIEI A 


1. DINAMO 10 10 0 0 44-10 20 
2. Steaua 10 10 0 0 29-12 20 
3, Victoria 10 6 1 3 26-17 13 
4. Flacăra 10 4 3 3 16-12 11 
„5 F.C. Inter 9 5 1 3 14-16 11 
6. Univ, Craiova 10 4 2 4 18-18 10 
7. Corvinul 10 4 2 4 12-14 10 
8. F.C.M. Brașov 10 4 1 5 16-16 9 
9. Sp. Studențesc . 10 41 5 17-17 9 
10. „U" Cluj-Napoca 10 3735439149 
1. F.C. Oit 10 2555533 7-14 9 
2. Rapid 10 : 4 1 5 10-21 9 
13. F.C. Bihor 1059325 10='8: a 
14. F.C. Argeş 10 4 0 6 12-11 8 
15. S.C. Bacău 10553551546535=-2205 2, 
16. F.C. Farul 10 235256 8-11 6 
17. Oțelul 9.5259) 3836-20 5 
18. A.S.A. 10 1252 5-21 4 
îs 


* In cele trei serii ale Diviziei “B” de fotbal s'au disputat 
9 etape. In fruntea clasamentelor se află Petrolul, Jiul 
si Olimpia Satu Mare. In seria trei merită menționată 
comportarea textiliștilor arădani, care se află la numai 
un punct de lider și care se pare că în acest campionat 
au șanse reale de a reveni în Divizia “A”. 


CLASAMENTUL 
SERIA I-A 
1. PETROLUL L] s$21 6-4 14 
2. Gloria Buzău [] s93 M- 9 un 
3. C.5.M. Suceava 3 322 16-11 u 
4. Met. Plopeni L] 513 12- 6 u 
5. Polit. Iași LI] 513 1-9 u 
$. Steaua Mizii L] 513 11-10 u 
1. Progresul Brălla 9 504 15- 7 p(] 
8. F.E.P.A, 74 L] 423 13- 9 10 
9. Polana Cimpina 3 423 9-3 w 
10. Ceahlăul P.N. ? 414 U-u 9 
11. Unirea Focşani 9 4053 21-12 L] 
12. C.F.R. Paşcani 3 315 $-10 .7 
13. Aripile Bacău LI] 315 11-16 ? 
14, Delta Tulcea E] 234 11-16 Li 
15. Siretul Paşcani 3 315 1-15 Li 
16. A.S.A, Explorâri 9 306 9-16 $ 
17. C. S. Botoşani 9 225 1-16 Li 
18, Prahova Ploicști 9 207 3-12 4 
SERIA A II-A 
1. JIUL [] 322 1-5 12 
2. Tractorul L] 522 16-11 1 
3. Chimia RmV 9 423  10-4 10 
€. Metalurgiatul 3 504 16-11 w 
3. Electroputere 9 5 Hi 4 13- 8 PU] 
6. FCM Caracal > 504 16-12 1 
7, Dacia Pitești 3 504 19-17 un 
3. Flectromureş 9 423 1-3 10 
9. Sp. „50 Dec.“ 9 114 7-5 9 
10. Met. Mangalia ? 414 15-15 LI] 
1. Pandurii Li 333 s-u 3 
12. AS Drobeta 8 405 mu d 
13. ICIM Brașov 3 405 10-11 s 
14. Met. Mija [] 405 8-13 : 
13-16. Gaz Metan 2? 315 M-ai fă 
CS T-vişte 9 315 7-23 
17, Dunărea CL 3 315 32 7 
13. Min. Motru „3 30 7-14 L] 
SERIA A III-A 
1. OLIMPIA 9 111 22-17 ii 
2, U.T.A. 3 102 023-614 
3. „Poli“ Tim. 9 612 1-2 n 
4. Unirea AL. 9 513 29-14 Ii 
5. Gloria B-ţa 9 504 M-a sa 
6. A.S.A. Prog. 9 423 p-1n 1 
7. Armătura FI 504 $-55. 110 
8. C.S.M. Reşiţa 9 414 11-12 3 
9. FC Maram. ? 324 13- 9 L] 
1. CFR Tim. 9 324 2-1 A 
11. Chimica E] 403 3-10 bă 
12. Glorla Reşiţa 9 40ş. 1216. a 
13. Strungul „9 243 5-10 A 
14-15. Min. Cavnic '9 315 7:300. 531 
Daria Orăștie 9 315 6-15 3 
-16, Met. Borsa 9 225 7-19 08 
17, Ay. Reghin ? 216 7-b pi 
18. AS Paroseni 9 216 5-1 3 


CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 


Din cele patru echipe românesti, participante la compe- 
tiţiile europene inter cluburi, trei au reușit să se califice 
în etapa 2-a a competiției: Oţelul Galați, participantă la 
Cupa UEFA, a fost eliminată de puternica echipă italiană 
Juventus. De remarcat însă că la Galați oțelarii au reușit 
să câstige cu 1-0, printr'un gol marcat din lovitură dela 
1 m." O sarcină uşoară a avut Victoria Buc. care a eli- 
minat echipa cipriotă Sliema Wanderers. Steaua, după ce 
a câştigat la scor meciul dela Praga cu Sparta, s'a compor= 
tat mai slab la Bucuresti făcând mmai un meci egal. 
Dinamo a câstigat cu 3-0 ambele meciuri cu echipa fin- 
landeză Kuusysi Lahti, în urma unor jocuri bine orien- 
tate pe atac, Inturuldoi Steaua va juca cu Spartak Moscova, 
Dinamo la Dundee United (Scoţia) și Victoria Buc. la Dinamo 
Minsk. 
REZULTATE TEHNICE 


CUPA CAMPIONILOR EUROPENI 


Sparta Praga - Steaua 1-5 (1-2) 
Steaua - Sparta Praga 2-2 (1-1) 


CUPA CUPELOR 
Dinamo - Kuusysi Lahti 3-0 (1-0) 
Kuusysi Lahti - Dinamo 0-3 (0-2) 


CUPA UEFA 
Oţelul Galaţi - Juventus Torino 1-0 (0-0) 
Juventus - Oțelul 5-0 


Sliema Wanderes - Victoria Buc. 0-2 (0-1) 
Victoria - Sliema Wanderes (Cipru) 6-1 (5-0) 


PAGINA 25 


JOCURILE OLIMPICE DE VARA 
EDITIA XXIV 


Dăm mai jos lista sportivilor români medaliați la cea de 


a 24-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară, disputate la 
Seul, Corea de Sud, în luna Septembrie, ac. 
MEDALII DE AUR - 7 


1 ABIL — tir, pistol liber : 
SORICA. ARBA și OLGA HOMEGHIL — 
canotaj, 2 rame 4 Pale) 
DANIELA SILIVAŞ — gimnastică, paralele 
DANIELA SILIVA$ — gimnastică, birnă 
DANIELA SILIVAŞ — gimnastică, sol 
VASILE PUŞCAȘU — lupte libere, cat, 
0 EA IVAN — atletism, 1500 m 


Paula Ivan NY 
MEDALII DE ARGINT — 11 


e Nocmi Lung — înot, 400 m mixt 

e Danicla Silivaş, Gabriela Potorac, Aurelia 
Dobre, Celestina Popa, Eugenia Golea, Ca- 
melia Voinea — gimnastică, echipe 


e Daniela Silivaş — gimnastică, individual 
compus 
e Elisabeta Lipă, Veronica Cogcanu — cano- 


taj, 2 visle 
e Dimitrie Popescu, loan Sncp, Valentin Robu, 


Vasile Tomoiagă, Ladislau Lovrenski  — 
canotaj, 4+1 


e Dragoş Neagu, Dănuţ Dobre — canotaj, 2 
rame 

e Guabricla Potorac — gimnastică, sărituri 

e Paula Ivan — atletism, 3000 m 

e Doina Bălan,, Marioara Trașcă, Veronica 
Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, 
Mihaela Armășescu, Rodica Arba, Olga 
Homeghi, Ecaterina Oancia — canotaj, 8+1 

e Nicu Vlad — haltere, cat. 100 kg 

e Danici! Dumitrescu — box, cat. pană 


MEDALII DE BRONZ - 6 


e Noemi Lung — înot, 200 m mixt 


e Marioara Traşcă, Voronica Necula, Herta 


Anitas, Doina Bălan, Ecaterina Oancia — 
canotaj, 4+1 


e Marius Gherman —.gimnastică, bară fixă 
e Daniela Silivaș — gimnastică, sărituri 
e Gabriela Potorac — gimnastică, birnă 


e Anișoara Bălan, Anişoara Minca, Elisabe- 


ta Cogcanu, Elisabeta Lipă — i 
Mie p canotaj, 4 


PRELIMINARIILE C.M. DE FOTBAL 


In preliminariile Campionatului Mondial de fotbal ec 
României a învins, la Sofia, echipa Bulgariei cu Ra 
de 3-1. Amănunte în numărul viitor al ziarului, 


LA INCHIDEREA EDITIEI: 


Steaua - Spartak Moscova 3-0 
Dundee United - Dinamo 0-1 
Dinamo Minsk = Victoria 2-1 


| 
| 


A 


PAGINA 26 


o a a a N a 
———— = 


NOEMBRIE 1988 


CUVANTUL ROMANESC 


TREI 600 


DIN GELE 


ALE LUMII 


LŢURI 


ate 


Nicolae Ceaușescu - se- 
cretarul general al PCR, 
s'a reîntors după o vizită 
oficială de trei zile în URSS. 


Divergențele dintre cele 
două partide comuniste nu au 
fost aplanate cu această o- 
cazie. 

Din comunicatul sumar al 
agenţiei TASS reiese că dis- 
cujiile s'au concentrat a- 
proape exclusiv în sensul 
cooperării în problemele de 
politică externă. Radio Mos- 
cova a transmis că convor- 


ROMÂNIA 


birile s'au desfășurat într'o 
atmosferă “'sinceră, tovă- 
răsească””. Intoast-urile lor 
cei doi lideri au admis că 
relaţiile bilaterale '“m au 
fost totdeauna lipsite de as- 
perități - deși Ceaușescu 
a admis că unele ''elemente 
negative”” au putut fi apla- 
nate după un efort comun. 

Este semnificativ în a- 
cest sens faptul că pentru 
prima dată, partea sovieti- 
că a admis participarea la 
discuții a Elenei Ceaușescu 


gs 


SS ce, 


Rubrică întocmită de ARGUS 


ca membru al delegației ro- 
mâne - lucru care a fost 
refuzat până acum de Sovie- 
tici în vizitele de lucru fă- 
cute în România atât de că- 
tre Gorbaciov cât și de că- 
tre fostul presedinte al URSS 
Andrei Gromiko. 

In plus criticile oficiale 
ale liderilor sovietici aduse 
la adresa României au fost 
blânde și indirecte, Nu au 
existat aluzii neplăcute la 
adresa cultului personalită- 
ţii sau la tristul aspect al 
economiei românești. 


LIBERTĂŢILE DIN ŢĂRILE BALTICE 


Moscova a mai slăbit lesa 

ă baltice captive. Li- 
ăți - libertăți limitate - 

au apărut în Estonia, Letonia 
si Lituania, mu cu opoziția 
Uniunii Sovietice, ci cu de- 
plina aprobare a acesteia. 
Popoarele din republicile 
cucerite se întreabă cât de 
departe le va fi permis să 


meargă fără represalii pe 


drumul care duce spre ulti- 
ma lor țintă - independenţa. 
Comparativ cu standarde- 
le sovietice avansul obținut 
în ultimele luni este uimitor. 
Limbile estoniană, letonă și 
lituaniană au fost recunoscu- 
te ca limbi oficiale în statele 
unde numai limba rusă s'a 
bucurat de un statut oficial - 
odată cu cucerirea lor de că- 
tre Stalin În 1940. 
Steagurile națiorale vor 
putea din nou să fluture, caun 
simbol care va aminti de Es- 
tonia, Letonia și Lituania in- 
dependente și democrate, 
care au înflorit timp de 20 de 
ani, între cele două războaie 
mondiale, Z 
Intruniri de masă - cu un 
necontestat iz politic și na- 
ționalist - au putut avea loc 
acolo unde orice Încercare 
de a lovi în autoritatea cen- 
trală a Moscovei - ar fi dus 
la rapide arestări mumai cu 


Adunarea Naţională Unga- 
ră a aprobat o lege revolu- 
ționară în pri unei noi 
organizări a relațiilor co- 
merciale și de muncă. Noua 
lege va intra În vigoare la 
1 lamarie, Ea liberalizează 
și unifică regulile activități- 
lor comerciale și crează ca- 
drul unei pieţi comerciale 


e Viinius 


câteva luni înainte. 

In loc să zdrobească na- 
ționalismul renăscând, lide- 
rii comunisti ai statelor bal- 
tice au încercat să-și în- 
drepte forțele și vigoarea 
către  “'perestroika”. La 
sfârșitul săptămânii viitoa- 
re, Mișcarea Lituaniană 
pentru Perestroika - spriji- 
nită de partid este progra- 
mată să ţină congresul 
de formare - urmând mode- 
lul congresului ținut la înce- 
putul lui Octombrie de către 
Frontul Popular Estonian. 

Este o politică abilă, un 
joc cu riscuri mici pentru 
noii lideri ai Kremlinului. 
In loc să doboare la pământ 
pe agitații baltici - după bi- 
ne cunoscutul fason sovietic, 
Moscova speră să profite de 
moștenirea industrială și in- 
dividualitățile care situează 
țările baltice peun loc aparte 
față de restul Rusiei. 

Mihail Gorbaciov a înțeles 
că progresul economic nu 
poate fi separat de cel poli- 
ție, Tările baltice cu un mo- 
del de guvernământ autonom 
și legiferat - vor putea re- 
prezenta o vitrină a “'peres- 
troicii”” - un exemplu deur- 
mat pentru întregul imperiu. 

Moscova speră că libertă- 
țile promise vor fi suficiente 


UNGARIA 


asemănătoare cu cele din 
Vest, oferind condiții favo- 
rabile unor fonduri de în- 
vestiți străine. Ea încura- 
jează întreprinderile parti- 
culare care vor putea avea 
până la 500 de salariați și 
va permite drept de proprie- 
tate străină asupra unor 
firme ungurești. ze 


pentru a cooptape Estonieni, 
Letoni și Lituanieni la efor- 
tul de reformare a economiei 
imperiale. Desigur Baltici- 
lor nu le va fipermis să aibă 
libertăți depline dar ei vor 
deveni prizonieri privile- 


giaţi. Fiind trei din cele mai 
mici state din cadrul Uniu- 
nii Sovietice, ele vor putea 
fi repede aduse la ordine 
dacă vor căuta să obțină prea 
mult dela noua liberalizare. 

Zâmbetul tolerant pe care 
Kremlinul 1-a afișat țărilor 
baltice contrastează cupoli- 
tica intransigentă de forță 
arborată în  dominioanele 
transcaucaziene ale Arme- 
niei, Azerbaidjanului și Ge- 
orgiei, unde naționalismul a 
apărut la suprafață. Rusia nu 
a făcut nici un fel de încura- 
jare pentru o politică inde- 
pendentă în aceste colonii. 
Sunt deci cu atât mai puține 
șanse ca domnul Gorbaciov 
să-si asume riscul unui na- 
ționalism în teritoriile mai 
mari cucerite - cum sunt 
Ucraina și statele din Asia 
Centrală. 


Este prea devreme ca 
Gorbaciov să riște o libera- 
lizare pe scară largă în ex- 
periențele sale politice. Mo- 
delul de laborator dinBaltica 
este deocamdată suficient. 


Companiile particulare 
vor putea să pună încircula- 
ție bunuri care vor fi comer= 
cializate pe cale individuală 
sau statală și vor plăti divi- 
dente. Pentru anul următor 
se anticipează extinderea 


transformării firmelor de 


“stat în companii dividențiale; 


- 


UNDE ESTE TOV.LIGACIOV? 


Noul secretar al Comite- 
tului Central sovietic - res- 
ponsabil cu problemele a- 
gricole - Egor Ligaciov - 
a lipsit dela recepţia dată 
la Kremlin cu ocazia vizi- 
tei făcute de liderul român 
Nicolae Ceaușescu. Toţi cei- 
lalţi membri ai biroului po- 
litic au fost prezenți, cu 
excepția lui Vladimir Scer- 
biţchi, seful partidului co- 
munist ucrainian și a lui 
Vitali Vorotnicov, presedin- 
tele RSS Ruse (care de obi- 
cei m participă la astfel de 
ceremonii). 

Ligaciov a fost absent cu 
o săptămână în urmă și la 
recepţia dată în onoarea lui 


Erich Honecker, iar scaunul 
său a rămas neocupat si cu 
ocazia. — ultimei sesiuni a 
Sovietului Suprem al RSS- 
Ruse. Ligaciov a fost văzut 
ultima dată în public cu oca- 
zia ședinței Sovietului Su- 
prem al URSS. Dar m el, ci 
Lev Zaikov a fost acela care 
s'a ridicat în picioare ca să 
propună numirea lui Gorba- 
ciov ca sef al statului so- 
vietic. Oare asta înseamnă 
că Ligaciov a părăsit Mos- 
cova pentru a se reîntoarce 
în concediu după plenara 
Comitetului Central? Dacă 
este așa, probabil că a fost 
absent și dela ședința urmă- 
toare țimută de biroul politic 


unde s'au discutat decizii 
importante pentru sectorul 
agricol. 

Asta înseamnă că Liga- 
ciov nu participa în mod di- 
rect la deciziile care privesc 
sfera sa de activitate ca 
presedinte al comisiei Co- 
mitetului Central cu proble- 
mele agricole. Acest sector 
frământat este supraveghiat 
in prezent de doi secretari 
ai Comitetului Central: Li- 
gaciov şi Victor Niconov. 

Judecând după ultimele 
declarații ale celor doi ofi- 
ciali, se pare că Niconov 
este mai flexibil si mai apt 
să conducă reformele din 
agricultură. 


SÂRBII AU DECLANSAT TURBURĂRI ETNICE 


După moartea lui Tito 
survenită în 1980 s'au expri- 
mat temeri că slab închegata 
federație statală pe care a- 
cesta a dominat-o timp de 
35 de ani, se va desintegra. 
Astăzi aceste păreri capătă 
un aspect acut - odată cu 
încercarea Serbiei (cea mai 
mare din cele sase repu- 
blici) de a-și mări puterea 
în dauna celorlalți parteneri 
federali. 

In spatele recrudescenţei 
curentului naționalist al ce- 
lor 9 milioane de Sârbi carea 
dus în ultimele luni la agita- 
ţii și turburări cu substrat 
etnic, se află Slobodan Milo- 
sevici, președintele Ligii 
Comunistilor Sârbi, învârs- 
tă de 47 ani, adeptul unei 
politici de mână-forte, care 
după părerile unor colabo- 
ratori apropiați, se conside- 
ră un nou Tito. 

Incercarea lui Milosevici 
de a strânge surubul în cele 
două provincii autonome ale 
Serbiei - Voivodina cu majo- 
ritate etnică ungurească si 
Kosovo, unde predomină 
populația etnică albaneză, a 
crescut tensiunea în întrea- 
ga țară cu o populație de 
23 de milioane de locuitori. 
Nelinistea este cu atât mai 
mare cu cât datoria exter- 
nă a Iugoslaviei a atins 26 
miliarde de dolari, rata de 
inflație este de 2177, iar șo- 
majul a ajuns la cifra de 
15%. 

Unele persoane oficiale 
şi-au exprimat părerea că 
nemulțumirea generală ar 
putea duce chiar la un răz- 
boi civil. La cererea con- 
ducerii de partid a Serbiei, 
autoritățile federale au tri- 
mis săptămâna trecută în 
provincia Kosovo, forțele de 
miliție, pentru a proteja pe 
Sârbi și Muntenegreni îm- 
potriva atacului populației 
de origine albaneză, care 
este în majoritate de 97, 
si a preîntâmp ina repetarea 

burărilor survenite cu 7 
ani în urmă, când si-au pier- 
dut viața II persoane. 

Liderii provinciei Kosovo 
(1,7 milioane de Albanezi) 
își exprimă părerea că este 
vorba de o încercare a Sâr- 
bilor de a-și mări controlul 
asupra provinciei si de a 
intimida o republică federală 
liberă, 

„Populaţia de origine etni- 
că albaneză are cu adevărat 
motive de nemulțumire. Să- 
răcia de aici contrastează 
cu bunăstarea relativă a re- 
publicilor din Nord - Croa- 
țin și Slovenia si chiar cu 
restul Serbiei. Asttel, co- 
respondentul revistei Mac- 
lean descrie oraşul Peci 
(112.000 locuitori) ca o ase- 
zare asemănătoare cu 'un 
câmp de concentrare pales- 
tinian. 

Rata şomajului în Kosovo 


IMPOTRIVA AUTORITATILOR CIVILE 


este de 60% - de patru ori 
mai mare decât procentulpe 
întreaga țară - iar câștigul 
mediu lunar pe cap de locui- 
tor este de !96 -(două treimi 
din media pe țară). 

Totusi provincia are bo- 
gății minerale. Dar mine- 
reurile extrase de aici, ca 
si electricitatea furnizată 
de mari hidrocentrale, se 
scurg spre Nord și mu aduc 
beneficii suficiente. Pentru 
acest lucru, resentimentul 
Albanezilor se îndreaptă în 
special asupra Sârbilor. Ş 

In Voivodina, cealalta 
provincie autonomă a Ser- 
biei, nemulțumirile econo- 
mice sunt mai puțin acute. 
Totuși liderii politici seaflă 
sub presiunea administrației 
lui Milosevici. Populaţia 
maghiară care reprezintă 
majoritatea se consideră ne- 
dreptățită întrucât statutul 
lor provincial este inferior 
celui al republicii. Aceste 
sentimente s'au accentuat cu 
două săptămâni în urmă, 
când zeci de mii de demon- 
stranți sârbi au impus demi- 
sia conducerii de partid a 
provinciei care se opunea în- 
cercării lui Milosevici de a 
întări controlul Serbiei. 

Incurajați de succesul din 
Voivodina, militanții sârbi 
şi-au îndreptat ate asu- 
pra republicii Montenegro, 
vecina lor mai mică. Incer- 
carea de a răsturna conduce- 


rea de partid locală a fost 
însă respinsă de intervenția 
poliţiei din Titograd, capita- 
la republicii. Totuși, sub 
presiunea minorității sârbe, 
liderii montenegreni au ce- 
rut și au obținut demisia lui 
Lazar Diodjic, șeful securi- 
tății locale, care a dat ordi- 
nul de intervenție a poliției. 

Desi liderii care m sunt 
de origine sârbă consideră 
că turburările prezente se 
datoresc ambițiilor pan- 
sârbe ale lui Milosevici, ei 
recunosc ca factor major şi 
criza economică în care se 
află țara. 

Pe acest fundal a avut loc 
la sfârsitul lui Octombrie a- 
dunarea Comitetului Central 
care trebuia să aducă victo- 
ria lui Milosevici. 


Contrar așteptărilor, Mi- 
losevici a suferit o înfrân- 
gere strategică, dar perico- 
lul naționalismului rămâne 0 
problemă dificilă pentru lu- 
goslavia. 

Naționalismul este în 
crestere în Estul Europei 
şi evenimentele din Iugosla- 
via s'ar putea să aibă ecou 
în afara frontierelor aces- 
tei. Si dacă, turburările 
din Balcani mu vor fi traga- 
ciul care a declansat războ- 
iul mondial din 1914, regiunea 
rămâne încă ce a fost la în- 
ceputul secolului - un butoi 
cu praf de pușcă. 


NANTUL ROMANESC 


In timp ce Statele Unite 


reocupate de alegerile 
sunt Firțiale, Uniunea 
Sovietică îşi întărește noua 


strategie de dominare a 


ei pat de eventualii 
tendenți la conducere, 
după câteva epurări. mai 
discrete decât cele staliniste 
. Gorbaciov şi-a netezit în 
bună parte drumul spre 
continuarea im- 
rialismului rusesc sub 
sureolă țaristă. Sfinxul 
Gromiko a fost dat la o 
parte cu mai puțin 
coasă etichetă decât 
“aceea de *"Maurul și-a făcut 
datoria, maurul trebue să 
plece”. Imperturbabil, pe 
faţa lui nu s'a clintit nici 
un mușchi când tovii din 
“Sovietul Suprem au ridicat 
mâna - semn al trecerii pe 

- imie moartă. In schimb 
Gorbaciov nu s'a mai 
“mulțumit cu simbolicul 
țitlu de Președinte al 
Sovietului Suprem, ci a 
înființat noul titlu de 
Patti al URSS. Un pas 
spre urcarea pe tronul 


din Octombrie. Nu știm 
"Veând va lua și sceptrul, pen- 
trucă în această privinţă l-a 
întrecut gângavul de pe 
malul: Dâmboviţei, care a 


tele la pășune, cu un 
ditamai buzdugan de aur. 
Motiv care l-a făcut să 
“afirme acum un an, că 
România a realizat de mult 
ideile preconizate de 
Gorbaciov, construind acum 
societatea multilateral dez- 
wltată, cântată cu patos de 

tarii curții în “Epoca 


”. Curat! 
Spectaculoasele  eveni- 
Merte - ca cele naționalis- 


„te, în jările baltice sau de- 
guvernului polonez - 
„Sunt artificii de prestidigi- 
menite să-i inducă în 


"si 
m CU seamă să î 
j Dea Pic pda 
s i timp este și o 
farâțire a pralie, au din 
; „satelite, procedeu 
în t al tuturor die- 
torilor din Kremlin. 
e schimbarea con- 
laloeui din Cehoslovacia, 
um at lui Kadar cu 
Poane,, demisia guvernului 
leagă același fir roșu 
3 âceste schimbări de 


i Ab ea 


e e x. 
Cronica internațională 
Te E RI ie ia PA ge e aer 


SCEPTRUL COMUNIST 


George AUGUSTN— 


Moscova. Ce metodă va fi 
adoptată pentru înlocuirea 
lui Ceauşescu și a con. 
ducerii din Germania 
Răsăriteană, nu este nevoie 
să ne frământăm. Ruşii au 
în requisita lor toate 
metodele necesare. De 
reținut rămâne faptul că 
Gorbaciov a trecut în ofen- 
sivă, schimbând întreaga 
strategie de luptă, în pon- 
derea pe care o pune în par- 
tea de Răsărit a marelui 
imperiu comunist. Cât de 
mult va contribui dispariţia 
de pe scena politică a lumii, 
a împăratului Japoniei - 
care a bătut recordul în cea 
mai lungă perioadă de dom: 
nie în ofensiva rusească, 
rămâne de văzut. Deocam.- 
dată să urmărim mişcările 
lui Gorbaciov. 

La mijlocul lunii Sep- 
tembrie, liderul sovietic a 
vizitat regiunea 
Krasnoiarsk din Siberia. 
Locuitorii din oraşul 
Krasnoiarsk și din regiune 
S'au plâns de toate lipsurile 
lor, dela mâncare și 
îmbrăcăminte la lipsa 


rămas gol după —revoluţia---asistenţei-—sanitare —şi a 


sistemului de învățământ, 
iar Gorbaciov s'a întreținut 
cu ei, că tot nu avea ce face. 

Unul mai îndrăzneț l-a 
întrebat chiar, dacă 


schimbat joarda de mânat [Plâncerile lor vor fi trans- 


mise la radio și televiziune 
sau vor rămâne vorbe 
deșarte. Desigur că s'au 
transmis la televiziune, dar 
marfa în magazine tot n'a 
intrat iar spitalele, mater- 
nităţile şi doctorii nu se 


fac peste noapte, bătând 
din palme.  “'Glasnost i 
perestroika!” 


Ce l-a interesat pe Gor-” 
baciov era cu totul de altă 
natură decât lipsa casei și a 
hainelor în Siberia. 


In discursul său dela 
Krasnoiarsk, Gorbaciov a 
reînviat ideea sa din 1986 
dela Vladivostok, când a 
sugerat un plan de șapte 
puncte, pentru o “zonă a 
păcii” din Asia, 

Analiştii politici au con- 
statat că există o regulă a 
comunismului rusesc ca 
fiecare lider să-şi ducă 
propria politică externă, 
Ziarista Claudia Rosett dela 
Wall Street „Journal, con- 
stată că Stalin a anexat 
Europa Răsăriteană, 
Nichita Hrușciov a instalat 


capul de pod în Cuba, iar 
Leonid Brejnev s'a 
incumetat la incursiuni mai 
îndepărtate în Caraibe, 
Africa, Orientul Mijlociu și 
Afganistan. Acum Gor- 
baciov şi-a amintit prin 
așa-zisul plan de pace, că el 
este preocupat de ex- 
pansiune în restul Asiei 
necomunizate. 

După ce şi-a asigurat 
partea de Apus a imperiului 
sovietic, prin totala 
neutralizare a celui mai 
puternic adversar, Statele 
Unite, Gorbaciov pășește la 
asigurarea părții de Răsărit 
şi Miazăzi, prin lansarea 
apelului de securitate in- 
ternaţională în Asia. In 
acest sens, el propune 
începerea negocierilor pen- 
tru crearea unei ''zone a 
păcii” în Oceanul Indian şi 
promite că Uniunea 
Sovietică nu va adăuga noi 
arme nucleare, la stocul pe 
care îl are deja instalat în 
Asia Pacifică. Totodată el 
anunță că Uniunea 
Sovietică nu va folosi pen- 
tru flota sa, baza navală 

——Cam-Ranh-Bay —din- Viet- 
nam, dacă Statele Unite se 
retrag din toate bazele 
maritime din Filipine. 

Cu această ultimă 
solicitare, Gorbaciov 
profețește că se va realiza 
visul său de adevărată 
securitate în regiunea 
Pacificului din Asia. 

Acest plan din care sin- 
gura câștigătoare rămâne 
numai Uniunea Sovietică, 
asigurându-şi protecția 
rachetelor nucleare, nu 
poate fi acceptat nici de 
Statele Unite și nici de 
puterile. asiatice, pentrucă 
în ultima decadă Rușii şi-au 
întărit considerabil fortele 
navale armate în Asia și 
Pacific. 

Flota rusească din Pacific 
este cea mai puternică din 
cele patru flote pe care le 
au Rușii, și dispune de cele 
mai avansate submarine cu 
încărcătură nucleară și 
avioane de bombardament. 

Cât de mult se ţin Rușii 
de promisiunile lor, se 
poate vedea din ultimul 
acord semnat în acest an. 

După toate  palavrele 
despre retragerea trupelor 
sovietice din Afganistan, 
scrie Claudia Rosett, grosul 
trupelor sovietice a rămas 
pe loc. In urma datelor fur- 


NOEMBRIE 1988 


nizate de Departamentul 
Apărării al Statelor Unite, 
retragerea trupelor 
începută în Mai, s'a oprit. 
In schimb Ruşii se in- 
filtrează în Filipine, unde 
înarmează trupele de 
guerillă, care văd în 
Moscova, un aliat. 

Influența rusească s'a 
întins și în Noua Zeelandă, 
unde Primul Ministru 
David Lange, sub presiunea 
sindicatelor dirijate de 
comunisti, a interzis an- 
corarea' vaselor de război 
americane în porturile din 
Noua Zeelandă. 

Intensificarea spionajului 
sovietic după venirea lui 
Gorbaciov la putere a fost 
confirmată și de Robert M. 
Gates, sub-director al 
C.L.A. 

In cuvântarea ținută la 
sesiunea întrebări și 
răspunsuri a Association of 
Former Intelligence Of. 
ficers, Gates, a spus: “Ar- 
mele chimice-''Bomba 
atomică a omului sărac” - 
pot fi “cea mai apropiată 
ameninţare a securităţii 
lumii- şi—a securităţii 
Statelor Unite și a aliaților 
săi”. De când a venit Gor- 
baciov la putere, 
amenințarea spionajului 
dușman a crescut enorm 
împotriva noastră”! a 
declarat Gates. 

In vreme ce Rușii se 
întăresc, celălalt mare im- 
periu comunist, China, 
aplică repercursiunile 
politicii NEP-ului din 
perioada sovietică. 

După o sesiune de cinci 
zile a comitetului central al 
partidului comunist chinez, 
s'a hotărit reducerea 
libertăţilor acordate provin- 
ciilor, controlul asupra 
micilor întreprinderi par- 
ticulare, înghețarea 
prețurilor în piața liberă și 
urmărirea corupției din 
organele de partid şi de 
stat. 


Linia dură comunistă 
reprezentată de Ceng Zhi- 
Ping directorul Ad- 
ministraţiei de Stat pentru 
Controlul Preţurilor, 
Primul Ministru Li Peng şi 
a economistului Biroului 
Polite, Yao Yilin, s'a impus 
impotriva planului de 
liberalizare preconizat de 
seful partidului comunist 
Ciao Zi Yang, 


CITIŢI REGULAT ZIARUL 
- “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


0) pg Pa mr 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


ra dap Nr 


pi 


PAGINA 27 


Desfășurarea evenimentelor politice internaționale 
recente, amintesc de febrilitatea politică de acum 50 
de ani. Ca şi atunci, o efervescenţă agită lumea con- 
temporană, a cărei finalitate imprevizibilă, poate 
impinge omenirea spre noi suferinţe. : 24 

La 30 Septembrie s'au împlinit 50 de ani de când a 
avut loc la Miinchen întâlnirea dintre Hitler și 
Mussolini pe de o parte și Daladier și Chamberlain de 
partea cealaltă, care a dus la ciopârţirea statului 
cehoslovac, a cărui viață era de numai 20 de ani. Din 
Mica Inţelegere, din care făceau parte România și 
Iugoslavia alături de Cehoslovacia, s'a ales praful, 
demonstrându-se încăodată că acest fel de alianţe nu, 
au nici o viabilitate. Invins politic, Beneș demisionează 
la 1 Octombreie 1938, iar Josef Tito, formează un 
guvern autonom slovac la Bratislava. La 10 Noembrie 
Ungurii anexează Rutenia dela Cehoslovacia, pășind 
alături de Germania pe drumul agresiunii. Surprinsă. 
de evenimente Marea Britanie suspendă pentru doi 
ani toate emigrările de Evrei în Palestina. La 7 Noem- 
brie, un Evreu omoară la Paris pe consilierul de am- 
basadă german von Rath, dând prilej naţional: 
socialiștilor să dezlănțuiască la 9 Noembrie teribila 
Noapte de Cristal, în timp ce în România, la fel sub 
pretextul atentatului împotriva Rectorului Goangă 
dela Cluj, Carol ordonă asasinarea a 14 legionari în 
frunte cu Corneliu Codreanu. ş 

După 50 de ani, locul agresorului nazist l-a ocupat 
mult mai larg și comod, agresorul comunist cu care 
lumea liberă vrea să trăiască în bună înțelegere. Dacă 
târgul dela Miinchen a durat doar câţiva ani, târgul 
dela Yalta şi Teheran a trecut de 45 și nu sunt semne 
de anulare a lui. 

Organizaţii internaţionale infirme, unde sunt 
membri învingătorii și învinșii celui de al doilea răz- 
boi mondial, care încă nu au încheiat pacea formală 
între ei, caută să rezolve necesitățile materiale ale 
populaţiei statelor lor, dar ignoră complet celelalte 
necesități spirituale, fără de care nu poate exista o 
viață omenească. 

Formulele oferite de 'tinginerii sufletelor” după ce 
s'a încheiat al doilea război mondial s'au dovedit 
false, ineficiente, sau poate au fost experiențe de 
desumanizare, ele culminând cu izgonirea lui Dum: 
nezeu din lume. 

Reacţia nu a întârziat și vedem din nou apariţia 
unor puternice ciocniri „sângeroase, religioase, în 
Irlanda şi. Asia, cu-precădere în lumea musulmană 
sau ebraică. A 

Pe de altă parte fenomenul naţionalist, prigonit 
până la exterminare, a răbufnit din nou în rândul 
națiunilor oprimate brutal de forțele imperialiste ale 
marilor puteri. Neamurile sunt realități biologice şi 
spirituale, legate de pământul în care s'au născut, au 
trăit, au suferit și au biruit patria și cu legături spi- 
rituale directe cu Creatorul, în măsura revelaţiilor şi 
ajutorului de Sus, după puterea rugăciunii cu care 
comunică. 

Reacția marilor puteri față de fenomenele religi- 
oase și naționaliste, este încă ambiguă. 

Uniunea Sovietică, fericită că a anihilat Occidentul 
cu somniferele glasnostului şi perestroicii, caută să- 
şi deretice prin interior, curățind rafturile prăfuite 
de vechituri şi tăind din rădăcină vlăstarii nedoriți. 

Frământările contemporane au ajuns din toate 
direcţiile la frontierele României. Din Răsărit se aude 
glasul de protest al Armenilor care cer Nagorno- 
Karbach, dar Bucureștiul amneziat, nu ştie unde se 
află Basarabia și Bucovina; 

Din Nord răzbate strigătul de protest al 
Estonienilor care cer anularea Pactului Hitler -Stalin, 
din 1939, dar cc al per de pe malul Dâmboviţei, 
silabisește discursurile analfabetului -doctor, din 
Scornicești. 

y In lugoslavia se agită naţiunile împotriva 
sistemului de oprimare dar bâlbâitul din capul 
statului român, a rămas încă la stupiditatea “in- 
ternaţionalismului proletar” împerechind Românca 
blondă cu urangutanul Bokassa, pentru fericirea 
întru miciurinism a comunismului. 

Izolată de toţi, lipsită de orice alianță, resereaua 
ceauşistă este cel puțin tot atât de vulnerabilă în 1988, 
pe cât a fost România Mare a lui Carolal II-lea în 
1938, Teroarea, silnicia şi domnia bunului plac, acum 
ca şi atunci au lăsat ţara în bătaia tuturor vânturilor 
rele. In 1938, mai rămăsese însă forța seculară care a 
dăinuit de veacuri: țăranul român şi brazda sa. 

In 1988 n'a mai rămas nimic. 

Lipsit de aliaţi, nesigur în interior, stăpânind peste 
un popor care îl urăște şi îl disprețuiește, tiranul dela 
conducerea României, n'are nici scrupul nici limită în 
măsurile pe care le ordonă pentru a-și păstra poziţia. 

Adus la ultima limită a rezistenței fizice, 
dezamăgit de toți aliaţii occidentali în care a crezut ca 
în lumina soarelui, Românul caută să supraviețuiască 
acestei perioade, mai turcită decât sub Turci și mai 
coruptă decât sub fanarioți. 

; Ar fi fost normal ca cel puţin Românii din lumea 
liberă să-și găsească o cadență şi să acționeze unitar 
pentru salvarea neamului amenințat atât din exterior 
cât şi din interior. Să fie lăsate deo parte pasiunile, 
interesele, incompetenţele la care Sau adăugat in- 
triga, defăimarea și desinformarea care au frânat 


până acum procesul de unitate i i 
Românilor liberi. a AGE 08 


Ă 


PAGINA 28 


„NOEMBRIE 1988 


CRONICA VREMII 


COMENTARIILE LUNII OCTOMBRIE 


—— lon BOIERU— 


FACTORUL QUAYLE 


Două lucruri  trebuesc 
notate în legătură cu Dan 
Quayle. Prezența lui inco- 
modează pe democrați prin 
tinerețea lui și prin ideolo- 
gia conservatoare america- 
nă. De fapt, acești doi 
factori au incomodat înainte 
de dezbaterile dintre Quayle 
și Bentsen. Tinereţea și 
ideologia lui Quayle au fost 
vizibile și biruitoare în con- 
fruntarea cu senatorul de- 
mocrat Bentsen. Insă, de- 
mocraţii au identificat două 
motive noi pentru a discre- 
dita pe Quayle, după dez- 
baterile dintre Quayle și 
Bentsen. Unul a fost compa- 
rația lui Quayle - între ex- 
periența sa legislativă din 
congresul american si a 
fostului președinte J. Ken- 
nedy.  Bentsen a răspuns 
printr'un joc demagogic de 
cuvinte: Tu, mu esti John 
Kennedy. Nu insistăm asupra 
demagogiei, căci am dimimua 
comentariile noastre. Ve- 
nim însă la al doilea motiv, 
identificat de democrați, 
pentru o campanie anti-Qua- 
yle. Acest motiv a fost pri- 
lejuit de răspunsul lui Quayle 
la întrebarea umui ziarist: ce 
ar face în ipoteza că ar 
trebui să ia locul presedin- 
telui, într'un caz neasteptat. 
Quayle, în toată sinceritatea 
lui tinerească a răspuns 
simplu, voi face orugăciune 
întâi, apoi voi conduce cabi- 
netul guvernamental. Acest 
răspuns a stârnit multiple 
comentarii de presă, ne- 
gative în presa stângistă și 
liberală. Deși, răspunsul 'a 
fost superb, cu modestie, 
judecată cumpănită, și res- 
ponsabilitate morală şi poli- 
tică. In lumea creștină a 
poporului american, 'acesta 
este răspunsul cel mai fi- 
resc, mai sănătos și mai 
curat. Insă stânga 'și li- 
beralii, m pot suporta [+] 
astfel de afirmație, căci mu 
sunt nici creștini și mu sunt 
nici Americani autentici, De 
aceea, au luat în derâdere 
afirmațiile lui, Quayle, dar 
au neglijat să menționeze 
faptul istoric al unei po- 
ziții similare, pe care a 
luat-o un președinte demo- 
crat Harry Truman. În me- 


moriile lui, Harry Truman 
spune că, după moartea lui 
Roosevelt a făcut o rugăciune 
si a convocat cabinetul mi- 
niștrilor. Truman eră si el 
crestin.  Quayle n'a făcut 
nici un fel de inadvertență 
politică sau morală. S'a 

manifestat normal ca un om 
religios şi responsabil în 
acțiunile lui, cu luciditate 
şi judecată dreaptă. Insă, 
stângiștii si liberalii mu au 
nimic! de-a face cu ase- 
menea valori. 

Quayle şi-a definit ad- 
mirabil poziţia sa, șiaceasta 
va fi'o sursă de” mari a- 
deziuni populare. 


A.C.L.U., 


sau o Uniune americană pen- 
tru libertăți civile a devenit 
subiectul fierbinte și tare 
al campaniei electorale, în 
urma declarației făcută de 
Dukakis că este membru al 
acestei organizații. Reac- 
țiunea a fost puternică, în 
special, din partea republi- 
canilor, care au subliniat 
caracterul politic și ideolo- 
gic al A.C.L.U., acel de 
stânga și cu o pronunțată 
ostilitate militantă împo- 


" triva valorilor creștine a- 


mericane. Ceea ce este de 
reținut este maniera în care 
au reacționat reprezentanții 
A.C.L.U.ului și sprijinitorii 
lor. Au categorisit reacți- 
unea republicană ca negativă 
si ca o restrângere a li- 
bertăților de care benefi- 
ciază poporul american. 
Această poziție a A.C.L.U- 
ului este un non-sens, căci 
ei au afișat o agendă po- 
litică şi această agendă a 
fost expusă și combătută de 
republicani, ca anti-ameri- 
cană, Ori, în mediul de 
libertăți cetățenești din A- 
merica, și republicanii, ca 
si alţii, aveau dreptul să- -și 
expună vederile lor și ob- 
servaţiile critice față de 
A.C.LU. 
FESTIVALUL ROMANESC 
MONDIAL, 
A avut loc la Cleveland 
si a generat o renastere de 
conștiințe românești. A- 


_ mestecat printre 'cei de 


acolo, am înregistrat opinii 
şi impresii, dintre care am 
reținut una mai cuprinză- 
toare: “Aici, am văzut o 


adevărată democraţie, că- 
reia i-aș spune româneas- 
că, căci nu am întâlnit-o 
în altă parte”. A fost, în- 
tr'adevăr, o caldă apropiere 
de inimi si bucurii între 
Românii veniți dinpărți deo- 
sebite ale lumii. Singura 
constrângere a fost a entu- 
ziasmului, care i-a dominat 
pe toți. In realitate, o de- 
mocraţie nu se poate reali- 
za decât pe apropiere și 
dragoste dintre oameni, și 
pe libertatea pe care o a- 
corzi “și celuilalt” de a se 
exprima și manifesta. Mo- 
nopolurile. mu pot crea sau 
forma o democrație. Dacă 
iscodim în trecutul istoric 
al poporului român vom 
descoperi superbe momente 
în care democrația- (în fond, 
dragostea de popor si dintre 
poporeni este caracteristica 
românească a unei demo- 
crațid a fost practicată 
într?o formă autentică. 

Există în lumea liberă, 
opinii politice afișate cuaro= 
ganță și tiranie' (ne-demo- 
cratică), după care numai 
anumite grupuri sau amumiți 
indivizi au dreptul la exis- 
tență și manifestarepolitică. 
Asta, înseamnă eliminare, 
exclusivitate și monopol po- 
litic.  Intr?0 democrație 
reală, spiritul si climatul 
de libertate îngăduie şi cere 
imperativ (moral) tuturora 
celor din comunitate să-și 

exprime vederile şipoziţiile 
lor în problemele de interes 
general al cetății, cum 
spunea Platon. Si verdictul 
final asupra opiniilor, ve- 
derilor și poziţiilor m poate 
veni decât dela comunitate, 
dela cei mulți, care fac, î în 
democraţie, alegerea si în- 
vestitura. Nu dela aroganța 
individuală a unora saualto- 
ra. Respectul adevărat al 
omului, al individului si al 
grupărilor de oameni, se 
dovedește și prin accep- 
tare, nu prih respirigere, a 
altor puncte de vedere și 
orientări. 

Monopoliștii si exclusi- 
viștii politici m cred în 
potenele naționale ale unei 
comunități, pentrucă își im- 
pun propriile lor fantezii a- 
rogante tuturor celorlalți, 
prin sistemul de eliminare 
pe care l-au creat ca; să aco- 


pere deficiențele lor proprii. 
Acești monopoliști politici 
-în 'ammite cazuri- nu au 
nici o ținută morală. Va- 
lorile morale cele mai 
elementare, sunt absente din 
acțiunile lor. O pretinsă 
personalitate din exil, cir- 
culă prin diverse birouri 
oficiale și neoficiale, și 
“denunță” "i pe cei ce m îm- 
părtășesc vederile lui, așa 
cum făceau ““informatorii” 
din închisorile comuniste, cu 
etichete false și derogatorii. 
Poate că 'finformatorii”? din 
temnițele comuniste ar fi 
avut o scuză, aceea a foamei 
cumplite, ca să răspân- 
dească si să susțină min- 
ciuni. Dar, în condiții de 
libertate, acest lucru este de 
ne-conceput. Ceea ce fac 
comunistii si acoliții lor nu 
ne surprinde, căci minciuna 
și falsul sunt armele lor 
cele mai favorite. 

Ceea ce face, însă, pre- 
tinsul om politic din exil, 
este uluitor, căci operează 
cu metodele asasinatului 
moral și, în miopia și aro- 

ganța lui, nu-și dă seama că 
serveşte pe comuniști și își 
descopere complet "propriul 
lui profil politic de pizmeu, 
de anti-democrat și anti- 
român(ism). 

Valorile românesti se 
afirmă pozițiv, prin forța 
lor intrinsecă, spirituală și 
națională, Ele sunt expre- 
sia năzuințelor naționale, și 
nu pot fi înăbușite de pig- 
mei, de scamatori politici 
sau reprezentanți artificiali, 
care își întemeiază acțiunile 
politice pe demagogie și in- 
versiune psihologică, care 
este în bună vecinătate cu 
schisofrenia incurabilă. 

Festivalul mondial ro- 
mânesc a fost o adunare 
de conștiințe libere, clare 
în a și fapta lor și 
curate în manitestările lor. 
(9) lecţie de educaţie politică 
și națională, care îndeamnă 
pe toți să se întoarcă la 
spiritul „de frățietate care 
trebue să călăuzească comu- 
nitățile românești, ca între= 
cutul plin de măreție alnea- 
mului. Faci parte dintr'o 
comunitate românească, 
prin dragoste și te ridici 
cu comunitatea! prin fapte 
morale și omenie. 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 


_ TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


CUPON DE ABONAMENT 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


[| NOU 


NUMELE DE FAMILIE... 


mnmnennnaanaae 


IL] REÎNNOIRE 


poneonennenennnnennennannnnnnnaenanenannanaaaenee 


PRENUMELE........ncc eee omenenoeeenenoeeeeeenaaene nenea avoneeanaaneoavananaroanneeceneseeeeeaaee 


n... . 


"ORAȘUL -uueuiaeeraarenanaaoenaeaeunzateenee STATUL/PROVINCIA,, „n-a caanaecae Sa 


PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTI: 


$30 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 
$25 PENTRU EUROPA ŞI INSTITUŢII 


$20 CELELALTE CONTINENTE 


Pai Pa e tă sata 4 pr 


CUVANTUL ROMANESC 


NOTE SI COMENTARII 


REFLECŢII DUPĂ 


CONGRESUL PARTIDULUI 
COMUNIST DIN RUSIA 


Speculaţiile de ce anume se va petrece cu mișcarea 
mondială comunistă după congresul general al par- 
tidului comunist rus, diferă. Unii cred că o schimbare 
radicală în structura internă este inevitabilă. Alții, 
mai puțin optimişti, cred că cele spuse și dezbătute cu 
această ocazie, vor rămâne vorbe goale și că nimic nu 
se va schimba, atâta timp cât comunismul nu renunță 
la visul de a domina omenirea, ceea ce este greu de 
crezut. Realitatea este că, pentru prima oară, s'au 
pus în discuție probleme esenţiale de care depinde 
însăși existența în sine a partidelor comuniste din 
întrega lume, nu numai a celui rusesc. 

Indrăzneala de a i se spune în față lui Andrei 
Gromiko, în calitatea lui de președinte al Republicilor 
Socialiste Sovietice, ultimul om din vechea gardă care 
a lucrat direct cu Stalin, că nu este vrednic de a con- 
tinua în această poziție, a înmărmurit pur și simplu 
audiența. Când s'a strigat în incinta Kremlinului, 
parafrazând povestea ''Cămașa Împăratului”: 
““Priviţi-l, împăratul e gol, rafturile prăvăliilor goale 
de asemenea, cozile la pâine și cartofi cresc din zi în zi 
mai mari”, delegaţii la cel de al 19-lea Congres al 
Partidului Comunist Rus, au rămas electrifiați. Când 
s'a pus în discuţie viitorul partidului însă, răspunsul 
lui Gorbaciov a fost limpede și clar: ““Nu trebue să ne 
ruşinăm în faţa poporului sau în fața lumii. Noi sun- 
tem partidul dela conducere, și ca în orice altă ţară, 
partidul dela conducere formează guvernul...Noi 
nu abandonăm rolul partidului dela conducerea țării. 
Dimpotrivă, vrem să-l reafirmăm””... 

Mai simplu și mai clar nici că se putea. Vorba aia: 
să se schimbe ceva, dar să nu se modifice nimic. 
Numai că, ceea ce a uitat cu intenţie să spună Gor- 
baciov, este faptul că în ţările din lumea liberă, 
funcţionarul incapabil și nevrednic sau partidul care 
formează guvernul, pot fi înlocuiți. Nu tot așa-i cu 
partidul unic din U.R.S.S., deţinătorul monopolului, 
unde, dacă sunt înlocuiți funcționarii ce intră în 
neconformism, nu același lucru se întâmplă și cu par- 
tidul inapt dela putere care conduce 285 milioane de 
cetăţeni în timp ce numai 19 milioane sunt membri 
de partid. 

Leonid Abalkin dela Institutul Naţional Economic şi 
sfătuitorul î în probleme economice al lui Gorbaciov, a 
dat un răspuns logic spunând că dacă se doreşte o 
schimbare şi o îndreptare a lucrurilor, atunci trebue 
începută de' sus în jos, dela înlocuirea membrilor din 
Sovietul Suprem și până la aceea a cadrelor locale de 
partid. Ca atare este nevoie de o restructurare a 
întregului sistem existent, ceea ce este ușor de spus, 
dar greu de împlinit. Desigur că, o asemenea situație 
n'a sunat prea frumos în urechile vechilor cadre ale 
partidului strict înrădăcinate în mentalitatea 
marxist-leninistă depășită de mult de realitatea 
istorică. Reformele lui Gorbaciov de liberalizare nu au 
rezultatul dorit atâta timp cât m pun în stoma- 
curile mujicilor ceva mai consistent, ceea ce n'au 
reusit să facă până acum. Când însă, clica con- 
ducătoare a imperiului secerei și ciocanului se bucură 
de bunuri neaccesibile mulțimii flămânde, când unii 
se înfruptă cu icre negre spălate cu şampanie, Ci0- - 
lovecii de rând trebue să facă “'ramazan”, cu burţile 
goale. 

Ceea ce l-a făcut pe Gorbaciov să se încline 
demersurilor Statelor Unite şi să accepte planul de 
reducere a armelor nucleare n'a fost dragostea lui 
pentru pace şi bună înfrățire, ci grava situaţie 
economică în care se găsește Rusia Sovietică, o 
situaţie atât de adâncă din care, constrâns fiind de 
împrejurări, n'a găsit nici o altă cale de ieşire. 

DI. Martin Walker, corespondentul din Moscova al 
ziarului *“The Guardian”, crede că: “în următorii 10- 
20 de ani, e posibil să trăim-un adevărat război pen- 
tru succesiune în Rusia Sovietică, să vedem eliberată 
Europa de Răsărit și eventual chiar Statele Baltice”. 
Să dea Dumnezeu ca profețiile dânsului să se 
adeverească... 

Intre timp, Gorbaciov l-a trimis la plimbare pe 
Gromiko, care a fost nevoit să demisioneze atât din 
Politburo cât și din funcția de Preşedinte și împreună 
„cu el, au plecat și alți vătafi din vechea gardă. Dar, 
vorba  Românului: schimbarea domnilor, bucuria e 
prostilor. Gorbaciov a devenit preşedintele republicii, pa 
ales în unanimitate. lar de aici înainte, numai Dum: | 
nezeu ştie ce o să vedem și o să trăim. Timpul o să ne 


spună... 
Nicolae NOVAC i