Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 160, august 1989

LA PLECAREA LUI HORIA STAMATU 


pe tărâmul celălalt, în ““imperiu”, cum i-a 
plăcut lui să spună, nu atât metaforic, cât 
mai de grabă în noima autentică a Logosu- 
lui românesc, cultura română din exil 
pierde un poet adevărat, un gazetar lumi- 
nat și luminător, un creator autentic si un 
suflet îndrăgostit de ființa, gândul și fapta 
românească. Trebuia să vină la Centenarul 
Eminescu dela Paris, pentru carepregătise 
o adevărată bijuterie de omagiu a marelui 
poet, vorbind despre *“sentimentul de pieta- 
te”: din opera lui Eminescu. Boala de inimă 
care-l pândea de multă vreme, nu i-a îngă- 
duit să ajungă la Paris. Si, în ziua de 8 Iulie 
a luat drumul înălțimilor, să ajungă la cina 
de taină, cu ai săi, cu cei din ) generația lui, 
printre care şi ela fostunvisător iremedia- 
bil al unui destin strălucit românesc. 
L-am cunoscut prin 1937, în revărsarea 


—— on HALMAGHI— 


intelectuală a unei generaţii, încărcată de 
fiorii creaţiei și ai plămădirii unei țări, 
culturi și spiritualități noi, care să legiti- 
meze trecutul glorios al unei tradiții mile- 
nare de existență națională daco-romană. 

Horia Stamatu făcea parte din grupul 
“Vremea”, care pe atunci întrunea în re- 
dacția ei, talente scriitoricesti tinere, dar 
tumultuoase și bine orientate în spațiul 
cultural românesc: Arșavir Acterian, Ion 
Anestin, Cristofor Dancu, Mircea Eliade, 
Mircea Streinul, Traian Herseni, Victor 


Gârniceamu, Ernest Bernea, Ion Ionică, 
D. Amzăr, Stefan Ion Gheorghe, Gabriel 
Bălănescu, Pavel Costin Deleanu, Sandu 


Tudor, Dan Botta, Vintilă Horia, Ion Cor- 
nea, Horia Niţulescu, Constantin Fântâna- 
ru, G. Racoveanu, Axente Sever Popovici, 
Nicolae Rosu, Radu Gyr, Petru Manoliu, 


Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. 

Revista aceasta săptămânală, se găsea 
într?o frumoasă și cavalerească competi- 
ie românească cu alte reviste tinerești, 
în care “fierbea mustul” tinereții din 
vremea aceea, “Universul Literar”, 
“Rânduiala”,  “Iconar”, “'Sfarmă Pia- 
tră”, “Azi”, “Curentul Literar”, *“Mes- 
terul Manole”, “Ideea Românească”, 
“Vestitorii””, “Familia”, “Insemnări So- 
ciologice”, “Pagini Literare”, care ală- 
turi de “Gândirea”! și de ziarele “Cu- 
vântul”, “Buna Vestire”? și “Credinţa” 
dezbăteau cu acerbicie şi tinctură româ- 
nească ideile și creațiile contemporane, 
atât din cultura românească cât și pe 
acele din cultura europeană, în deosebi 
franceză. 

In acea epocă, cărțile de limbă fran- 


— —— 


ceză, care veneau cu duiumul pe margi- 
nile Dâmboviţei, erau recenzate şi supuse 
ochiului critic, în revistele românești, 
cu mult înaintea celor tipărite în Franţa. 

Dar, dincolo de faptele de cultură, tine- 
retul român era însetat de o mare “căutare 
de sine”, și dorea să deschidă noi orinzon- 
turi pentru existența românească și asigure 
o împlinire interioară a personalităţii lor, 
nu să facă exhibiționism literar și retorică 
sterilă. Horia Stamatu s'a rânduit printre 
aceşti tineri talentați și slujitori jertfel- 
nici ai unui ideal curat românesc. El a fost 
contemporan cu generația sa, în mod lucid 
și cu clarități cristaline în scrisul lui, după 
ce a trecut de epoca capriciilor de adoles- 
cent și a depășit artificialitatea căutată 
într'un ermetism rigid, care era la modă, 

Contimare în pag.4 


ISSN 
0705-8365 


Prejul unui abonamet anual 
2554; DM. 


THE ROMANIAN VOICE 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 


ANUL 14 Nr. 160 -AUGUST 1989- 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


EDITOR: GEORGE BĂLAȘU 


IRCULATIF IN AFARA CANADEL AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA. AUSTRALIA BRAZILIA BELGIA. CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA, GRECIA. FRANTA, ISRAEL. ITALIA. OLANDA. ROMANIA, SPANIA, S.U.A. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA, NOUA ZELANDA 


NA A 


REVIRIMENTUL 
BUSH 


Plecarea lui Reagan și venirea lui Bush a dus la 
semnul de întrebare: cum va evolua cu noul 
președinte politica Americii față de Rusia Sovietică? 
Si pentrucă în ceea ce priveşte acest capitol Bush şi-a 
început președinția cu o pasivitate pusă într'o tăcere 
de câteva luni, el a început să fie blamat și dintr'o 
parte şi dintr'alta că-i pasiv şi ineficace în faţa ac- 
tivei campanii politice de dezarmare și destindere a 
lui Gorbaciov. 

Dificil de dat seama că tăcerea lui Bush a fost în 
fond o tăcere activă. Ea a fost timpul de care el a avut 
lipsă pentru a coace în creierul lui o nouă politică de 
voință, ca- expresie de renaştere a voinței istorice 
americane. In conformitate cu această voinţă - dacă 
Gorbaciov gândeşte şi acţionează ruseşte - Bush nu 
poate gândi și acţiona decât americănește, ca o con- 
tra-parte a lumii libere. Si chintesența gândirii 
americane este, să fi angajat în chip permanent pen- 
tru un ““dream”, un ideal, lar această chintesenţă, a 
copilului bătrânei Europe, aplicată la situația politică 
de azi, nu poate arăta decât într'un singur fel: fără un 
reviriment mai profund al voinţei ei istorice idealiste, 
America nu mai e America. În această perspectivă îşi 
vede Bush misiunea lui vis-ă-vis de imperialismul 
ideologic al Rusiei Sovietice, de care sunt legate mari 
şi acute probleme între care și cea capitală a țării 
românești. 

Din păcate un asemenea reviriment, în idealism, în 
politică, nu găsește la ''mama” Europă -ne referim la 
cea liberă nici corespondenţă și nici cel puţin 
suficientă înțelegere. Din nefericire, acest lucru e 
demonstrat de faptul că în ceea ce privește capitolul 
soluționării problemelor politice cu Rusia, importanți 
inși din politica europeană a Alianţei Atlantice gân- 
dese mai mult ruso-sovietic decât europeneşte. În chip 
specific, e Vs) de problemele create de Yalta cu țările 
din Răsăritul Europei, puse sub sclavaj comunist; de 
problemele care au dus la războiul rece, cu tensiunile 
dintre Occident și Rusia Sovietică dela cel de al doilea 
război mondial și până în prezent. 

Gândirea rusească a unor asemenea inși, politicieni 
europeni, a dus, recent, la ceva consternant. Cu toate 

că problema Răsăritului Europei teritorial e în primul 
rând o problemă europe ană, niciodată ţările europene 
din Alianţa Atlantică n'au exercitat o presiune mai 
mare asupra Americii ca în ultimul timp, ca să ter: 
Continuare în pog. 3 
INNA aaa 


Ș 


poeme e Sa 


CHIPUL LUI MIHAIL EMINESCU 


Chipul în bronz al lui 
Mihail Eminescu, lăsat 
posterității de către exilul 
românesc, care a 
comemorat în luna lunie a 
anului acestuia, la Paris, o 
sută de ani dela moartea 
poetului, este opera lui lon 
Vlad, 

Despre '“'Orfeu'”, realizat 
de lon Vlad în 1986, 
scriam: “Nu știm ce să ad- 
mirăm mai întâi la această 
operă pe care o considerăm 
o excepțională realizare: 
acest trup ciudat, din 
plinuri sfâșiate şi goluri 
expresive, acest amestec de 
cântec tăcut și liniște 
disperată, acest aed care își 
istovește viața cu bucuria 


de a risipi în juru-i 
frumuseţea'...lar despre 
'Crucificare'”,  menţionam 


în aceeași prezentare din 


1986: *“Braţele întinse ale 
Fiului Omului și capul 
plecat pe umărul drept 


seamănă cu reprezentările 
obişnuite, Dar trupul, 
printr'o originală suc: 
cesiune de plinuri şi goluri, 
își pierde materialitatea, 
Dela colobium spre pământ, 


trupul se prelinge, se 
desface, se divide într'o 
repetiție a picioarelor de 
ub eșarfa prinsă într'o 


parte, tot mai subțiri și 
topite în moarte ca niște 
stalactite. Privit de jos în 
sus, întregul trup pare a 
trece prin diferite faze de 
imponderabilitate în zborul 
său spre absolut. Este lisus 
și Sfântul Duh, părăsind 


— Pavel CHIHAIA —— 


treptat ceea ce aparține 
lumii văzute, prin puterea 
aripilor, zvânenind în cer- 


curi tot mai pure. Sculp: 
tura lui lon Vlad aminteşte 
de sacrificiul ciocârliei lui 


ÎN VIZIUNEA SCULPTORULUI ION VLAD 


Shelley, care își pierde viața 
pentru întâlnirea cu soarele 
adevărului etern”. (Curen- 
tul, Nr. 5987). 

Si comisia care şi-a 
propus să  însemneze 
comemorarea din acest an 
cu un chip de bronz al 
poetului, în primul rând 
Aureliu Răuţă, inițiatorul 
acestei nobile manifestații, 
sa oprit la sculptorul lon 
Vlad, purtătorul unei 
““flacări vii care îi animează 
sculptura”? (Ionel Jianu, 
Les artists roumains en Oc- 
cident), considerat cel mai 
indicat să realizeze acest 
monument. 

Proiectarea acestei statui 
i-a fost o grea povară lui 
lon Vlad, care şi-a propus, 
desigur, să găsească com- 
poziția cea mai expresivă 
pentru geniul marelui poet. 
Nu s'a gândit nici o clipă să 
îl reprezinte fotografic, ast- 
fel cum a fost înfățișat 
uneori (şi cum, poate, unii 
ar dori să îl vadă). Ca artist 
autentic, urmându-și doar 
lumina inspiraţiei, lon Vlad 
a exprimat ceea ce i sa 
părut a se apropia de însăși 
semnificația existenţei 
poetului. In portretele 
executate de-a lungul ad: 
mirabilei sale cariere - al 
cărei martor am avut 
privilegiul de a fi -elnua 
recurs niciodată la imagini 
de epocă. De fapt, lon Vlad 
nu a urmărit să ne 
înfățişeze numai pe omul 
Eminescu, ci întreaga 
realitate care a purtat acest 

Continuare în pag.4 


n semn e mm ema N Ma 


: 
-? 
Ei 
f 


PAGINA 2 


PRI Aa a o Nous iste RR e m citati RR 
Pa aaa a 


CONGRESUL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE DIN AMERICA 
CERE PRESEDINTELUI BUSH O POLITICĂ ADECVATĂ 


editorial 


TRĂDAREA 
INTELECTUALILOR 


„_ Despre intelectuali s'a scris în toate perioadele de 
istorie modernă, europeană şi românească. S'a scris 
despre rolul lor în societate, despre diferența între 
ei și celelalte categorii, despre semnificația existenței 
lor, ca luminători și îndrumători ai grupului căruia 
aparțin; despre izolarea lor, şi chiar despre trădarea 
lor. Căci, dacă societatea nu a înțeles totdeauna acti- 
vitațile intelectualilor, nici intelectualii mu au fost tot- 
deauna “între ai lor”, mu s?au integrat întotdeauna în 
frământările și dezbaterile poporului sau generației lor, 
şi mau devenit ceea ce lerevenea,ca imperativ moral, 
îndrumători şi purtători de lumină. S'au retras în 
izolare sau reocupari de interes pur personal, care 
naveau nimic de a face cu formația socială, etică, 
eic., căreia îi aparțineau. 

Acest proces de izolare, de depărtare de magma 
lor firească, națională, se poate vedea cu multă clari- 
tate și în exilul românesc de azi. Dacă există un mare 
numar de intelectuali, care se afirmă pe linia intereselor 
naționale și sunt creatori de valori în cadrul culturii, 
se poate afirma tot așa de limpede că sunt mulți inte- 
lectuali români care nu au nici un fel de contingență 
cu tensiunea românească a exilului, a culturii româ- 
neşti din exil. “Totul se poate explica în forme mul- 
tiple și variate, dar există la toți un numitor comun: 
acești intelectuali. (sau pretinşi intelectuali) au trădat 
propria lor comunitate etnică, s'au îndepărtat de ea si, 
uneori, au creat dificultăți în fața aspirațiilor acestei 
comunități, dacă m au făcut o opoziție sistematică. 

Fi m sunt prezenţi în eforturile si confruntările 
comunităților românești, mu susțin interesele naționale, 
mu promovează valorile româneşti, m cred în idealu- 
rile poporului român, si le este rusine de însusi numele 
de Român. : = z 

Pe mulți din aceștia, nici măcar nu-i putem lua în 
seamă, căci, ei m pot aduce nici un fel de contribuție 
pentru cultura românească, ei se găsesc la marginile 
intelectualităţii. 

_ Alţii, însă, devin periculoși căci datorită împreju- 
rărilor--s*ău așezat în poziție de conducere în comuni- 
tațile românești, în mod ilegitim, pentrucă ei mu au nici 
o legătură sufletească, culturală sau etnică cu tendin- 
țele și existența acestor comunități. Aceștiintelectuali 
nu promovează, nu ajută la dezvoltarea progresivă, pe 
linie națională a acestor comunități. Ei frânează, din 
interior, manifestările naţionale ale comunităților. Ei 
sunt o piedică în calea lor, nu o forță dinamică, crea- 
toare și etică. Si, asta, însemnează trădare. Trădare 
a cauzelor românesti. 

Există doctori în comunitățile românești din exil, 
care m susțin nici o cauză românească, nici moral 
nici material, care nu plătesc măcar un singur abona- 
mert la un ziar sau o revistă românească. 

Există preoți care privesc manifestările naționale 
ca un impediment pentru parohiile lor. 

Există scriitori care fac din scrisul românesc simple 
exhibiţii intelectuale, fără nici o tangenţă cu substanța 
și valorile românești, peproblemele culturii românești. 
Se mențin în cotidianul vulgar și irelevant, nu în miezul 
problematicei românești. 

De asemenea, celelalte sectoare ale intelectualilor 
români, profesori, avocați, ingineri, etc., sunt alcă- 
tuite și populate cu mulți dintre aceia care sunt complet 
dezinleresați sau chiar ostili, într'o formă sau alta 
orientărilor românești, din anumite comunități sau aso- 
ciații. 

ta Ata misiune a intelectualilor este participa- 
re, îndrumare si luminare a comunităților naționale, 
din care fac parte. Actul de izolare, ne-participare 
sau ostilitate este un act de trădare, și noi suntem 
obligați moral să-l înregistrăm ca atare, căci între 
timp, acei curaţi la suflet și dedicați luptei naționale, 
nu se opresc din drumul lor de sacrificiu, prezență 
și participare la marea tensiune spirituală a exilului. 


George BĂLAȘU 


[i 


Personal.” 


național” pe adresa ziarului: 


AUGUST 1989 


Domnule Preşedinte, 


Episcopia Ortodoxă 
Română din America, 
întrunindu-se în weekendul 
dela 4 Iulie a.c. în al 57-lea 
Congres Bisericesc, la Vatra 
Românească, Grass Lake, 
Michigan, sub președinția 
Prea Sfințitului Nathanael, 
Episcop de Detroit, al 
Bisericii Ortodoxe din 
America, cu delegați din 
toată America şi Canada, 
Vă salută cu sincere doriri 
de bine, putere și inţelep- 
ciune ca să conduceţi 
națiunea noastră, prin anii 
grei de încercare ce ne stau 
înainte. 

In jurul lumii, popoare 
înrobite, care de zeci de ani 
sunt oprimate de 
împilătoarele regimuri 
comuniste se luptă cu forţe 
inegale, ca să se elibereze de 
conducerea despotică îm- 
pusă lor şi” menţinută -cu 
forța militară. 

Studenţii curajoşi şi plini 
de eroism din China, clasa 
muncitoare din Polonia, 
mândrele popoare din 
Tările Baltice îşi cer înapoi 
drepturile la libertatea de 
care noi, în această țară 
binecuvântată, ne bucurăm, 
o iubim și o apărăm. 

Domnule Președinte, 

Inimile noastre se unesc 
cu acelea ale milioanelor şi 
milioanelor de cetăţeni ai 
lumii care veghează, se 
roagă și muncesc pentru 
înflorirea libertăţilor - 
tuturor popoarelor din 
lume. Citim şi putem să 
aducem mărturii vizuale 
despre actele lor de 
sacrificiu pentru redobân- 


FATĂ DE ROMÂNIA 


2 
direa libertăţii. De 
asemenea, Vă putem aduce 
mărturii despre fraţii și 
surorile noastre din 
Republica Socialistă 
România, care de aproape 
50 de ani se luptă din greu 
să se elibereze de 
opresiunea  împilătorului 
regim comunist. 

Inconjurat din toate 
părţile de alte ţări 
comuniste, fără nici o 
fereastră către Apus, acest 
vechi popor latin este supus 
la o sistematică distrugere 
materială, intelectuală și 
spirituală de un guvern, 
care intenționează să 
remodeleze pe om, după 
chipul și asemănarea sa, 
impunându-i o existență 
subumană. 


Domnule Preşedinte, 

Două luni înainte de 
acest 4 lulie, adică în Mai, 
ați primit o scrisoare sem- 
nată de cel puţin 119 mem- 
bri ai Congresului. In acea 
scrisoare, sunteţi rugat in- 
sistent ca să adoptați o nouă 
politică față de guvernul 
din România, atrăgându- 
i serios atenţia asupra mult 
cunoscutelor abuzuri şi 


încălcări ale drepturilor . 


omului. Acum vocea 
noastră mică a căpătat 
putere! 

O sută şi nouăsprezece 
reprezentanți liberi aleși ai 
Națiunii Americane au 
recunoscut în mod publice 
ororile din România 
comunistă. De asemenea 
şase dintre cei mai 
însemnați și activi membri 
ai Partidului Comunist 


Român și-au ridicat vocile 
si au protestat în scris con- 
tra lui Ceausescu și a 
metodelor de distrugere a 
propriului lui popor. Acum, 
vocea noastră: mică de 
protest a fost întărită cu 
mai mulţi martori ai 
adevărului! 

Bisericile în care bunicii 
şi părinţii noștri au fost 
botezați și căsătoriţi, 
cimitirele în care mulţi din 
ei se odihnesc, chiar şi 
casele, în care familiile 
noastre s'au născut şi au 
trăit, de generaţii, sunt în 
mod sistematic rase de pe 
pământ, iar suferința 
oamenilor este de nedescris. 

Dacă ceea ce se întâmplă 
azi în România, S'ar întâm- 


pla în Anglia, Irlanda, 
Franța, Germania, Italia 
sau  Tările Nordice, 


strigătele de revoltă ar fi 
asurzitoare. Ne bucură, 
totuși, că aliaţii noştri din 
Europa au întrerupt 
tăcerea şi au luat puternice 
măsuri de protest. 


Domnule 
Bush, 

Comunitatea Română - 
Americană nu este mare, şi 
nici bogâtă nu este. Nu are 
o puternică influență 
politică și nici interese 
speciale nu are. Românii 
americani își văd de 
familiile şi copiii lor; sunt 
niște cetățeni pașnici care 


Preşedinte 


„fac pe conducătorii politiei 
-să fie fericiţi în guvernarea 


“lor. 

Suntem prezenţi în lumea 
nouă din timpurile 
coloniale, însă într'un 


CUVANTUL ROMANE 


număr restrâns, 
şi eforturile naspa 
făcut simțite în ultimi 
sută de ani. Nu permit, î 
Domnule Preşedinte eți, 
acest paşnice şi lini ă 
popor să sufere din Eu 
aparentei lipse LA 
însemnătate politică, Nei 
Cauza i 
ilioane, d 


apărăm aici 
23,000,000 de m: 
Români, care maj exi 
încă, dincolo de nepăt 6 
Cortină de fier. Bi nu vă 

y Vor să 
emigreze, pentrucă își - 
iubesc țara în care Sau 
nascut; însă nu au 
nimeni să vorbească pentru 
ei impotriva acestor 
radicale” măsuri de ex- 
terminare, decât vocea peş. 
sistentă a noastră, a celor 
din lumea liberă. 

Ca şi cei 119 Membri ai 
Congresului, Vă rugăm şi 
noi insitent pentru maj 
multă acţiune! Politica 
trecută a guvernului nostru 
față de România trebueşte 
schimbată, ca să se 
potrivească realităților de 
astăzi. 

Fie ca America să-și reia 
rolul de conducătoare. şi 
apărătoare a democraţiei 
tuturor popoarelor! Dar, 
mai ales, în momentul de - 
față, Vă rugăm, Domnule 
Preşedinte, pentru 
România! 


Cu respect şi mari 
speranțe, 


NATHANAEL 
Episcop al Episcopiei Orto= 
doxe Române din Americă . 
Preşedinte al Congresului 


Bisericesc. 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVANTUL ROMÂNESC" 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum, urmează: 

- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poșta” (Money Order) sau '*Cec 

-Din Europa și alte Continente, prin ““Mandat Poștal”” sau *“Cec Inter- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 a 


*GELSENKIRCHEN, GERMANIA DE VEST - Mă numesc 
Deac Isidor Doru, orisinal din Cluj-Napoca, România 
și mă aflu în RFG cecirca6 luni. Am trecut prin Unga- 
ria, unde ara stat Souă luni. Drumul din România în 
RFG a fost greu și cu primejdii mari. V'aș ruga să-mi 
acordați un intervi; sau posibilitatea să vă trimit un 
articol, în legătură cu cele ce se petrec în Ungaria cu 
refugiații români. Cunosc aceste lucruri, din cauză că 
vorbind ungurește, am fost de mai multe ori, cu Româ- 
nii în fața autorităților maghiare, ca translator. 

Ar fi multe de spus, lucruri careartrebui cunoscute 
şi de către Dvs. și de către alți Români din alte țări, 
care cred că este asa de bine în Ungaria. Mai mult, 
Ungurii caută să susțină că ei dau tot concursul refugia- 

ilor români, pentru ca să-și rezolve problemele lor 
în vederea plecării în alte țări din Occident. 

Consider că un asemenea material ar mai putea în- 
tocmi și trimite, și alți refugiați români care acum se 
află în diferite țări occidentale, dar care mu sunt într'un 
fel sau altul mobilizați în această direcție. 


Isidor Doru DEAC 
*TUCSON, ARIZONA, USA - Pe această cale doresc să 
vă mulțumesc pentru faptul că mi-ai acordat acest a- 
bonament la ““Cuvântul Românesc”, gratuit. Mă bucur 
Dorese de asemenea să vă informez că înviitor dacă 
veți organiza anumite festivaluri, m'as bucura să pot 
prezenta recitaluri din repertoriul italian, german si 
lieduri de George Enescu. Am părăsit țara în 1986 în 
timpul unui turneu artistic efectual de corul Filarmo- 
nicii de Stat din Cluj, în Sudul Italiei. Eram student la 
Conservatorul “George Dima”. Ajungând în SUA am 
obținut o bursă în Arizona 
unde voi termina studiile 
în 1991. Vă trimit mici re- 
portaje din ziarele de aici 
unde am și un contract cu 
Compariia de Operă. 
Cu stimă și respect, 


Emil CRISTESCU 


REDACȚIA ZIARULUI 
NU IMPĂRTĂSEȘTE ÎN- 
TOTDEAUNA IDEILE ȘI 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


PUNCTELE DE VEDERE 
ALE COLABORATORI- 
LOR DIN ARTICOLELE 
SEMNATE. 


*ATENA, GRECIA - Dl. Radu Emanoil Ionescu a avut 
bunăvoința să se ocupe de scrisul meu, formulând, în 
baza unui decupaj din articolul meu “Refuzul lui | 
E.M. Cioran” publicat în C.R. pe luna Februarie a.c-; 
o serie de obiecţii și critici pe care le publică în 
numărul C.R. de pe lunie a.c. Aceste obiecţii şi critici 
Sunt numai aparent şi parţial întemeiate, pentrucă: 

1. Eu nu am spus că stelele sunt egale ca mărime şi 
strălucire. Citatul dat vrea să ilustreze forța 
creatoare irepresibilă a neamului românesc. Nici un 
moment nu mi-am propus să fac ierarhizări sau 
clasificări. 

2. A spune că Nicolae Labiş bea pentrucă avea 
câştiguri mari, este mai mult decât naiv. A se trata 
beţia lui M. Labiş sau Nichita Stănescu de pe poziții 
pur pedagogice, este ceva întristător. 

3. Un articol de ziar nu este o lucrare de seminar; 
unde se scoate fișierul şi se umple spațiul cu nume de 
autori şi date bio-bibliografice, ci o luare de poziţie Pe 
baza unui eveniment curent. Si el se redactează pe 
firul de gândire și de documentare pe care'l „Are 
autorul la modul general. De aceea pe grecește la ziare 
li se spune ''efimiride”. 

4. A susţine că nu e recomandabil să ne pronunțăm 
asupra autorilor contemporani, nouă, este de-a drep- 
tul inedit, 

5. Cu intenţie dau textelor mele avânt militant 
pentrucă mă preocupă în cel mai înalt rad, 
mobilizarea cititorului şi adeziunea lui la datele ȘI 
faptele curente, comentate. + 

Nu scriu pentru a mi se citi numele (folose5€ 
deseori pseudonime), ci pentru a răspândi idei; ice! 
care să ne scoată din vegetare. : 

Mulţumesc Dlui Radu-Emanoil lonescu că Mi 
prilejuit această mică polemică. 


Constantin Macri 


PENTRU CITITORII DIN AUSTRALIA 


In urma scrisorilor primite dela mare parte a abona” 
ilor noştri din Australia, în ce priveșteprimirea ZiAne 
lui cu o întârziere de câteva luni, 'anunțăm că CA 
doresc să primească ziarul cu posta aeriană Faliratlă 
sa trimită diferența de $20,00 pentru expediție, cu pia 
unea “pentru poșta aeriană”, Costulabonamentului 


an pentru Australia, expediat prin poșta ae Sa 
devine $15,00. 


E = 


CUVANTUL ROMANESC 


GERMANIA, GORBACIOV SI ESTUL EUROPEI E 


AUGUST 1989 


——— George BĂLTEAN—— 


Singura ţară europeană 
care este dezmembrată 
între cele două părți ale 
Europei - Estul şi Vestul - 
este Germania. Ea este 
împărțită în Republica 
Federală Germania (RFG) 
în Vest şi RDG în Est. Prin 
aceasta am putea spune că 
RFG este singurul stat din 
Vest care are interes direct 
de eliberare a Estului 
Europei de sub comunism. 
Dacă nu ar fi RFG, nici o 
țară din Vest nu ar fi direct 
interesată de soarta 
popoarelor noastre. 

Germanii din Vest şi, în 


special, politicienii realiști, 
văd rezolvarea reunificării 
Germaniei doar ca un 
rezultat al soluţiei globale 
al eliberării întregului Est 
european. Până acum a fost 
exclusă posibilitatea unei 
soluţii separate germane. 
Ruşii au oferit și continuă 
să ofere insă o soluţie 
separată germană, prin 
neutralizarea întregii Ger- 
manii, adică prin ruperea 
Germaniei de Vest (RFG)de 
NATO şi comunitatea 
europeană, şi unificarea ei 
pe baze neutrale cu RDG. 
Conducătorii RDG sunt mai 


EI IULIU LUI LI IULIU LILI LILUL 


REVIRIMENTUL BUSH 


Urmare din pog. | 


mine odată războiul rece cu Uniunea Sovietică. Iar 
acestei presiuni revirimentul Bush i-a răspuns cu 
declaraţia președinţială: războiul rece a început cu 
diviziunea Europei şi nu se poate termina decât cu 
reintegrarea ei. In chip foarte clar, asemenea cuvinte 
n'au mai fost auzite până acum. lar tălmăcite politic, 
ele reflectă o aparentă hotărire a lui Bush de revizuire 
a Yaltei şi de presiune asupra Sovietelor pentru ter- 
minarea împărţirii Europei. O politică după care 
popoarele din Răsăritul Europei au strigat până când 


li s'a uscat gura. 


Bush dovedeşte a arăta că personal nu e deloc un 
bun mediu pentru clasica operație de ''ameţeală” 
rusească, de astă dată '“'gorbaciovistă”, şi că înţelege 
să facă politică neignorând cauzele problemelor şi 


soluționarea 


lor plecând dela rădăcină. 


Dar dacă 


Bush, spre deosebire de alți foşti preşedinţi nu se lasă 
atins de '“ameţeala”” rusească, el are în schimb de 


lucru cu slăbirea morală şi cu 
din rândurile aliaților. Cel mai reprezentativ tip a așa 
a enscher. i i 


EV: fi 


de! e e 
ignorând total Yalta, divi 


ziunea Eur 


“*gorbaciovmania”? 


a G 


: ă), 
opei şi tragismul 


ţărilor victime, promovează ideea unei noi politici a 
Alianţei Atlantice pe susținerea că de când cu Gor- 
baciov ne mai existând nici un motiv de război rece cu 
Rusia, Occidentul trebue să ia calea cooperării cu ea 


n toate privințele, deci inclusiv dezarmarea, pe temei 


de încredere şi bună credință. De remarcat că Gen- 
scher mai ignorează şi să spună, ce s'ar putea întâm- 
pla cu o politică aliată construită exclusiv pe 
promisiunile lui Gorbaciov în cazul că acesta ar fi 


detronat. 


După cum se vede, această mai nouă politică 
europeană, insuflată de “'gorbaciovmanie”, e dusă pe 
linia de susținere că mai nou Rușii ar fi oamenii 
păcii iar Americanii oamenii războiului. Ceea ce în 


alte cuvinte înseamnă 


americanism. 


pro-sovietism şi anti- 


Pus în situația de neapărată ieşire în arenă - vizita 
lui din Europa- ca să facă faţă ofensivei politice 
sovietice dar și să tempereze “*Gorbaciovmania”” 
aliaţilor, tăcutul şi necunoscutul Bush a demonstrat o 
performanţă politică uimitoare- 1) Parează iniţiativele 


de dezarmare şi 


relaxare ale lui 


Gorbaciov 


suprapunându-le punctul de vedere că de o normală 
relație a Occidentului cu Rusia Sovietică mu poate fi 
vorba atâta timp cât țările din Răsăritul Europei nu 
sunt lăsate în pace să dispună de soarta lor, atâta 
timp cât Europa nu-i reintegrată şi liberă și atâta 
timp cât Rusia Sovietică nu se integrează ea însăși în 
comunitatea naţiunilor ca o ţară pașnică. 2) Con- 
strâns la un consens de salvare a armoniei între aliați 
pe chestiunea fierbinte a unei dezarmări privind 
rachetele cu rază scurtă, Bush salvează armonia şi 
unitatea cu prevalarea ideii, acceptate, ca problema 


eliminării acestei 


categorii de 


rachete să fie 


condiţionată de o substanţială reducere, din partea 
Rusiei Sovietice, a numărului mare de trupe și de 
tancuri de care în prezent dispune. 

Intorcându-ne la ''dream”, la ideal, ne oprim la 
diferita înfăţişare a lui în America și Europa. În timp 
ce America, reprezentată azi de Bush, nu concepe a-și 
negocia ''dream''-ul pentru realism, Europa este în 
faza preocupării de-a o face. Ne mai vrând să știe de 


pierdere a identităţii. 


lupte de dezrobire și 
militare. 


TULUI LU 


a 


DTV AA AAA ANOO OLAOANL EAA AAA AN AA e: 


un ideal sau misiune a ei, e copleșită de grija de a i se 
acomoda şi accepta ''dream''-ul rusesc. Dacă din 
punct de vedere filosofic realismul este un lucru 
ridicol, din punct de vedere naţional el este calea de 


“Dream''-ul expansionist sovietic nu poate fi con- 
tracarat şi învins decât de alt '"'dream”. Ce bine că 
într'o Europă secâtuită de * 
ei american, care cu “dream '-ul lui e dedicat unei 
unei balanțe politice şi 


*'dream'” e prezent copilul 


Eugen BÂRSAN 


„all 


clari în declaraţii și afirmă 


că doar atunci când 
întreaga Germanie va 
deveni socialistă 


(comunistă) ar fi posibilă 
unificarea ei. 

Soluţia ruso-RDG este de- 
la început indiscutabilă. 
RFG aparține pentru tot- 
deauna Vestului şi alianței 
atlantice. Singura soluţie 
rămâne soluţia globală, 
eliberarea întregului Est 
european şi apoi, 
unificarea Germaniei ca 
stat democrat. 

Gorbaciov desfăşoară o 
puternică campanie de 
apropiere de RFG. 
Propaganda rusească este 
puternică în RFG, iar 
relaţiile ruso-germane sunt 
cultivate cu abilitate. Pen- 
tru Gorbaciov Germania 
este cel mai important fac- 
tor economic şi politic din 
Vestul Europei. RFG este o 
ţară cu înaltă tehnică, a 
doua putere economică a 
lumii şi prima țară ex- 
portatoare din 
plus, are poziție de fron- 
tieră cu Estul şi este cea 
mai apropiată ţară de Rusia 
din țările industriale avan- 
sate. Gorbaciov urmărește 
două ţinte dintr'o lovitură: 
să primească tehnologie din 
RFG şi să slăbească Vestul. 
Jocul lui Gorbaciov este 
facilitat de cartea germană 
pe careel o deţine şi pe care 
ştie să o folosească foarte 
bine. 

Perestroika şi Glasnost 
crează. posibilitatea _unei 


olaborări economice ruso:  ESSE—————>—>—>—»—»>——>—>—>—>————————————=—=—=> 


germane, în care şi o 
colaborare politică este în 
proiect. Moscova refuză însă 
discutarea zidului din 
Berlin, iar unificarea Ger- 
maniei este lăsată istoriei 
să decidă “peste 100 de 
ani” după cum s'a exprimat 
Gorbaciov. 

Intre 12 şi 15 lunie 1989 
Gorbaciov a vizitat RFG. 
Lui i s'a făcut o primire 
unică la Bonn. S'a scandat 
“*Gorbi, Gorbi'” ca pe 
vremuri “Stalin, Stalin” la 
Moscova. O euforie de 
neînțeles a cuprins publicul 
german. Pentru el Gor- 
baciov este cel mai mare 
politician al lumii, cel mai 
de încredere, cel mai 
frumos, cel mai cumsecade, 
cel mai nemaipomenit.... 

Toate sondările de opinie 
îl ridică pe Gorbaciov pe 
culmi, îl plasează pe 
Preşedintele american Bush 
undeva cu o treime mai jos, 
iar pe cancelarul Helmut 
Khol, cam la jumătate din 
Gorbaciov. De necrezut, dar 
adevărat. Imaginea lui Gor- 
baciov în RFG este fără 
precedent. 

Opinia publică şi ''Gor- 
bimania'! sau ''Gor- 
bieuforia” joacă un rol 
însemnat asupra politicii 
germane. Dar până acum 
această opinie nu a in- 
fluenţat cu nimic pe Gor- 
baciov să dărâme sau măcar 
să discute despre zidul din 
Berlin. Gorbaciov a prezen- 
tat colaborarea cu Bonn-ul 
drept ''catalizator al 
relațiilor Est-Vest”. El s'a 
simțit în piaţa din Bonn 
“ca acasă în Piaţa Roşie”. 
La vizita efectuată s'au 
semnat 11 tratate. Gor- 
baciov a obținut mult. Să 
vedem dacă și întreprin: 
derile germane vor fi prac- 
tic de acord cu tratatele şi 
declaraţiile oficiale. Si apoi, 


lume. In. 


PAGINA 3 i 


Columnistul Patrick J. Buchanan, 
într'un articol “'Let Congress look into 
Justice Dept's Nazi-hunting agency” 
arată “'zelul”! cum “'the Office of Special 
Investigation”! a luat cetățenia lui John 
Demjanjuk, (născut în Ucraina) și l-a 
trimis încătușat în Israel unde a fost 
judecat, condamnat la moarte și acum 
aşteaptă rezultatul apelului. (New York 
Post, 18.1.89) 

John Demjanjuk, acuzat că ar fi fost 
gardianul ““Ivan the Terrible”, dela cup: 
toarele lagărului dela Treblinka, dez- 
minte categoric acuzaţia afirmând că el 
se afla prizonier în lagărul dela Sobibor 
şi aduce mărturii dela 17 supraviețuitori 
din Sobibor şi 41 din Treblinka, la care 
se adaugă şi mărturiile a doi gardieni din 
Treblinka care refuză să-l identifice pe 
fostul muncitor dela fabrica din Lima, 
Ohio, cu Ivanul cel Teribil. 

Anchetatorii din Moscova au venit şi 
ei cu o mărturie dela un gardian din 
Sobibor care afirmă că Demjanjuk, la 
data când e acuzat de crime, se afla la 
Sobibor şi nu la Treblinka. 

Dar OSI, care nu vrea să-şi piarda 
“credibilitatea” a “găsit” cinci 
Israelieni care l-au identificat pe John 
după o fotografie trimisă de “protectorii 
libertăţii” din Washington. 

Faptul că un acuzat nu se poate apăra 


| în faţa ''anchetatorilor”” se datorește 


unui simplu amănunt legal, probabil 
neintenționat: 

Anchetele OSI, sunt considerate 
“proceduri civile” şi nu “criminale.” 
Un criminal are dreptul să-şi cheme 
martorii dar OSI, dă sentinţe doar pe 
baza mărturiilor pe care le alege după 
miros. 

Ce e mai grav e că OSl-ul a avut 
cunoștință de aceste mărturii dar, din 
motive “anti-naziste”?, ele au fost com- 


Valerian: 
ştiut că actele de acuzare au fost 


Pacepa, N.R.) și 
autorităţile din Israel care au refuzat să- 
1 judece de teamă că îl 


Episcopul Valerian: 


pect pentru 
Statele Unite și, în ori ce caz, mai mult 
decât are OSI din Washington” (In- 
formation Buletin, March-April, 1989) 


SE CERE ANCHETAREA 
ANCHETATORILOR DELA “0...” - z 


plet ignorate. 

Printre cei vânaţi de ţintaşii OSI-ului 
se numără şi savantul Arthur Rudolph, 
intim colaborator al lui Wernher Von 
Braun. La insistența OSl-ului Rudolph 
şi-a pierdut cetățenia și a fost extrădat 
în Germania ca criminal nazist. Dar 
autoritățile germane, care nu se bucură Z 
de binefacerile anchetatorilor dela OSI, 
au găsit că acuzaţiile sunt fără nici o 
bază și cetăţenii germani se bucură de a 
avea în sânul lor un savant cu renume : 
mondial...extrădat de Statele Unite ca i 
un criminal...Si asta după ce şi-a ajutat Ș 
țara adoptivă să construiască racheta ȘI 

| 


Saturn! 

Buchanan cere Congresului American 
să ancheteze pe ''anchetatorii”” OSl-ului 
care timp de 10 ani au activat fără nici 
un stăpân. El caracterizează cazul lui 
Demjanjuk ca o și mai mare nedreptate 
juridică decât i s'a făcut lui Alfred i 
Dreyfus. 

Ridicându-se cortina care dezvăluie 
activitățile OSl-ului, e bine să ne 
reamintim şi de cazul Episcopului 


a d: e A dei 


Co ilie state 


OSl-ul şi Departamentul de Stat au 


falsificate (Le-a mărturisit-o -loan 
la fel au ştiut și 


PS Stei au el Acta nega ce 
“UL 


vor găsi 
nevinovat. 
lată ce-a scris, înainte de a muri, 


“Se pare că Israelul are mai mult res- 
sistemul juridic decât 


Stroe MOLDOVANU 7 


Urmare din pag.l 


când prin 1934 a publicat un volum de ver- 
suri *“Memnon””, la Fundațiile Regale. 

Horia Stamatu a cunoscut bine cultura și 
filosofia românească șiaveao marepasiune 
pentru semantica cuvintelor. Deşi s'a risipit 
în articole si eseuri mai reduse ca proporții, 
din conținutul lor se poate desprinde coeren- 
ţa gândului și crezului său, cu toate divaga- 
țiile care apar uneori obositoare, dar tot- 
deauna cerute de presiunea locală a momen- 
tului. 

Pentru a înțelege mai bine pe Horia Sta- 
matu, transcriu următorul fragment, dintr?o 
mărturisire a unuia din generaţia sa: 

“Am vrut aceasta si am căutat să ajun- 
gem prin supunerea la o aspră disciplină 
morală si deprinzând, harnic, a supune 
mintea si capriciile fanteziei noastre, unor 
reguli disciplină intelectuală care te 
ajută la prinderea temeinică a lucrurilor și 
te duce la spunerea clară a gândului. 

Toţi am fost ținuți laolaltă de același 
gând și îndemnați de aceeași năzuință: cer- 
cetându-ne pe noi înşine și cercetând lu- 
crurile înconjurătoare, să ne dăm, mai întâi, 
seama și apoi să dămșinoilarândul nostru 
seama, de acea legătură tainică, care poate 


SR ———_——_—————— 


“mâncarea m se consumă 
la temperatura la care se 
fierbe”, spune un proverb 


tagonice: 


IA PLECAREA 
LUI HORIA STAMATU 


sisteme total diferite şi an- 
democraţia şi 
piaţa liberă pe de o parte și 


să cuprindă într'o unitate organică, mu numai 
câțiva oameni, ciun neam întreg, ounitate de 
soartă, deasupra fiecărui din noi si care să 
fie singurul gând de bine altuturor, singura 
ținta si rostul unic și cel mai înalt, al fiin- 
țării noastre vremelnice în lume. 

Din această supunere voită, am învățat 
pe ce temeiuri să ne sprijinim sufletul, pe 
ce drumuri să ne călăuzim cugetul, căror 
puteri să le închinăm credința, spre ce 
scopuri să ne îndreptăm fapta. Invăţătură 
dobândită cu trudă, cu frământare, cu sin- 
gurhtate, cu jertfă, cu umilință, fără dorin- 
ţa de răsplată, fără năzuință de glorii, m- 
mai din setea lăuntrică de a nu pluti în ne- 
cunoștință, de a mu fi bătuți de toate vântu- 
rile vrăjmașe, de a mu fi amăgiţi de idei 
false și mânați de dorințe înșelătoare. La 
aceasta ne-au împins poate, pe deasupra 
puterilor noastre şi vremurile tulburi ale 
zilelor de azi”. 

Ion Samarineam (Familia, Iulie-August, 
1936. 

Cu plecarea lui Horia Stamatu dintre noi, 
dispare o conștiință luminoasă a valorilor 
şi năzuințelor creatoare ale culturii ro- 
mânești. 


lon HALMAGHI 


marea schimbare, desigur 
că nu ar avea nevoie de 
părerile lui Honecker și 


german. Grupul de lucru comunismul pe de altă Ceauşescu. h 
“BG-Osteuropa” a lansat parte. Doar renunțarea la Relaţiile >.“ ruso-germane! Ş 
în RFG deviza cooperării cu comunism de către Rusia și joacă un rol hotăritor în i 
Rusia: “Nici o tehnologie  întroducearea economiei de relaţiile Est-Vest, iar ele se i 
fără democraţie” (Keine piaţă ar putea să asigure găsesc în atenţia întregii și 
Technologie, ohne funcţionarea cooperării. lumi, şi mai ales a y 
Demokratie'”), Ori, aceasta nu o poate face  Americanilor. Noi suntem ră 

Oricât de binevoitoare ar - Gorbaciov, chiar dacă ar optimişti şi încrezători în : 


fi Germania faţă de Rusia, 
funcţionarea cooperării 
economice, care ar crea fun: 
damentul apropierii ruso- 
germane, este împiedicată 
de existența celor două 


puternică 


dori-o. Există în Rusia o 
rezistență in: 
ternă, plus, rezistența unor se va 
sateliți, ca Honecker-RDG 
şi Ceauşescu-RSR. Dar dacă 
Rusia ar vrea să realizeze 


politica realistă a guver- 

nului vest-german, care nu 
îndepărta dela 3 
idealurile vestice. 


George BĂLTEAN 


Re, 


IA en DOR ph O i, o pa Pope me Pop ne er Meme pt ler e pr Amt pa M-ai Pilde m-a empatie în pro ao raa 0 seria 


PAGINA 4 


DESPRE PROTOCOLUL ADIŢIONAL SECRET 
LA PACTUL DE NEAGRESIUNE, ÎNCHEIAT 


ÎNTRE REICHUL GERMAN, ŞI URSS, 


LA 23 AUGUST 1939 
— Eugen POPESCU— 


Contemporanii nostri ca- 
re urmăreau situația inter- 
națională, prin si radio în 
1939, au aflat la vremeares- 
pectivă, despre o vizită a 
Ministrului de externe ger- 
man, Joachim Ribbentrop, 
făcută la Moscova, în vara 
anului 1939. Nu au lipsit spe- 
culațiuni gazetărești în legă- 
tură cu această vizită, care 
era pusă în legătură mai mult 
cu situația încordată între 
Germania și Polonia si cui- 
minenta ciocnire între ar- 
matele acestor două ări, 
dar m s'a putut afla nimic 
asupra rezultatului întâlnirii 
reprezentanților celor două 
mari puteri. 


Cum ambele puteri erau 
atrase prin interese directe 
faţă de viitoarea victimă, 
Polonia, înțelegerea între 
ele a fost usor de realizat. 
Atât Germania, cât şi URSS, 
doreau să obțină pârți im- 
portante din iii la o 
nouă împărțire a acesteia, 
ceea ce le-a condus la înche- 
ierea unui Tratat de neagre- 
siune între Germania si 
URSS; în ziua de 23 August 
1939. 


Tratatul de neagresiune 
a fost încheiat în acea zi, 
compus din 7 articole, și 
semnat de Ribbentrop si Mo- 
lotov. Urmare declasiticării 
documentelor privind eveni- 
mentele celui de-al doilea 
război mondial si mai vechi, 
s'a putut afla de curând că 
în aceeași zi (23 August 
1939), cu ocazia discuțiunilor 
semnării Pactului de nea- 
gresiune între Germania și 
URSS, plenipotențiarii celor 
două părți, au discutat în mod 


confidențial, despre proble- 
ma granițelor sferelor de in- 
fluență și interese din 
Europa de Est. Concluziile 
negocierilor au fost concre- 
tizate într'un protocol adi- 
ional secret, compus din 4 
articole, privind Tările Bal- 
tice (Finlanda, Estonia, Le- 
tonia și Lituania), statul po- 
lon şi Basarabia româ- 
nească. 

In articolul 1 al pactului 
adițional secret, cele două 
mari puteri s'au înțeles că 
în eventualitatea umi nou 
rearanjament teritorial și 
politic în regiunea statelor 
din jurul Mării Baltice (Fin- 
landa, Estonia, Letonia, Li- 
tuania), granița de Nord a 
Lituaniei va reprezenta gra- 
nița sferelor de influență ale 
Germaniei și URSS. 

In articolul 2, cele două 
mari puteri au stabilit că în 
eventualitatea unui rearan- 
jament teritorial și politic 
în regiunea aparținând sta- 
tului polon, sferele de influ- 
ență ale Germaniei și URSS, 
vor fi delimitate aproxima- 
tiv pe linia râurilor Narev, 
Vistula si San. 

In articolul 3, URSS și-a 
exprimat interesul ce-l are 
pentru Basarabia, iarpartea 
germană a declarat dezinte- 
resul total al său în această 
regiune. 

In articolul 4seprecizea- 
ză că ambele părți vor con- 
sidera protocolul încheiat ca 
strict secret. 


Prin primele treiarticole 
secrete , cele doua Mari 
Puteri au hotărît rihițe 

ta 


„de Est ale Europei şi 


cu aceasta, au decis soarta 


a milioane de oameni care 
au fost cedați Uniunii So- 
vietice. Aceste milioane de 
oameni nu au fost întrebaţi 
dacă vor să aparțină Uniunii 
Sovietice. Actul a fost arbi- 
trar, încheiat între două pu- 
teri străine, prin abuz de 
forță. 

Ambele puteri, Germania 
si Uniunea Sovietică, s'au 
folosit de dreptul forței, re- 
zultat din situația politică 
şi militară de fapt pe care o 
aveau în Europa înacea vre- 
me şi au impus un statut nou 
Tărilor Baltice, Poloniei și 
provinciei românești Basa- 
rabia, acela de anexeterito- 
riale ale URSS. 

Urmare acestei înțelegeri 
dintre Germania și URSS, 
guvernul sovietic a trimis 
un ultimatum guvernului ro- 
mân, în 26 Iunie 1940,pentru 
evacuarea Basarabiei, ulti- 
matum repetat în 27 Iunie 
1940. ă 

In 28 Iunie 1940 armatele 
sovietice au intrat în Basa- 
rabia, pe care au ocupat-o, 
fără să fi fost silite sătragă 
un foc de armă. 

Poporul român m şi-a 
exprimat niciodată acordul 
asupra cedării Basarabiei 
către URSS. E1 va protesta 
continuu contra abuzului so- 
vietic și va cere neîncetat, 
sau va lupta, pentru reveni- 


“rea Basarabiei la Patria 


Mamă, ceea ce a și făcut 
peste un an, în lunie 1941, 
când armata română a in- 
trat în Basarabia, pe care 
a adus-o din nou la trupul 
ării. Bucuria revenirii ei 
în vechile hotare nu va dura 
mult si drama Basarabiei 
va continua. 


CHIPUL LUI EMINESCU 


Urmare din pag. 

nume, atât pentru con- 
temporani cât şi pentru 
posteritate, pentru cei 
vrăjiți de versurile sale. 
Sculptorul a urmărit_ ca 
înfățișarea poetului să îi 
arate destinul nefericit dar 
si străluminarea gân- 
durilor, ceea ce piere și, 
totodată, ceea ce rămâne. 
De fapt, între cuget şi 
viaţă, între simţire şi ex- 
presie nu poate fi o 
deosebire: este o singură 
dimensiune a tragicului 
ilustrată de statuia pe care 


am  admirat-o în fața 
bisericii românești din 
Paris, unde a avut loc 


ceremonia dezvelirii ei. 
Eminescu și-a privit 
vocaţia poetică cât și 
nefericirile ca fatalități. A 
fost, înainte de orice, un 
rapsod: “In van cu mâna pe 
liră lunec”, mărturisește 
el. Lira, simbol etern al 
poeților, dela Homer până 
în zilele noastre. Dar a-l 
înfățișa cântând din liră ar 
fi fost banal și, desigur, 
desuet. Ion Vlad a imaginat 
o liră a naturii, dând glas 
freamătului de codru, cel ce 


arată prin versul poetului: - 


“Că de-i vremea rea sau 
bună,/ vântu-mi bate, 
frunza-mi sună”! 
(Revedere). O liră ale cărei 
brațe sunt două crengi 
infrunzite, înălțate spre 
cer, ca şi poetul crescut din 


pământul românesc al 
veşnicelor păduri. Aceeași 
forță mlădioasă a tinerelor 
ramuri şi a trupului 
poetului, trei realități ale 
aceleeași rădăcini, veșnicul 
murmur al frunzișului și 
cântecul neostenit în veac 
al versului eminescian. 

Dar legătura dintre poet 
şi lira codrului nu este 
numai originară. Poetul 
apare prizonier vocației 
sale, cea care i-a adus gloria 
și suferinţa, legat cu o 
funie ascetică - amintind de 
cordonul sărăciei - de lira 
vegetală: destin al lui 
Prometeu, cel ce încercând 
să aducă pe pământ flacăra 
cunoasterii, a trebuit să 
sufere pedeapsa inumanei 
sale îndrăzneli. 

Ion Vlad a urmărit să 


traducă în bronz soarta 
tragică a lui Eminescu, 
sfâsierile interioare și 


înălțările care i-au luminat 
existența. Să înfățişeze 
trupul risipit de suferință, 


iluziile pierdute, tristețea 
sfâșietoare şi, totodată, 
imaterialitatea versurilor 


cerești. Intuneric și 
strălucire, prin adunare de 
cristale metalice, cu luciri 
și rugini ciudate. 
Desfășurare noduroasă pe 
verticalitatea trupului, 
în ritmuri deosebite care 
se succed într'o admirabilă 


armonie. Trup din „altă 
lume din care apar picioare 


ascetice și mâini 
încremenite de spasmul 
durerii ca niște aripi frânte. 
Dar capul “înălțat la steaua 
singurătăţii”! ne apropie li- 
niștea adâncă a celui ceși-a 
găsit lumina destinului, 
pierzându-și viaţa. 

Nu știm dacă soclul 
proiectat de Ion Vald va fi 
întocmai acceptat de ad: 
ministrația Parisului, care 
va decide şi locul statuii 
între hotarele exilului 
românesc. Sculptorul ne-a 
mărturisit că ar vedea 
bronzul la capătul unui 
paralepiped, nu prea înalt, 
pentruca Eminescu să 
rămână în singurătatea 
luciferică a morţii și 
totodată printre oameni. La 
celălalt capăt al soclului, în 
continuarea lui, lon Vlad a 
proiectat câțiva butuci de 
piatră, pe care să poată 
poposi îndrăgostiți, copiii, 
cloșarzii, cei care, ca și 
poetul, nu se îngrijesc de 
soarta lor pământeană. 
Astfel, și din eternitate, 
poetul va veghea mereu, cu 
duioșie, pe cei care i-au fost 
aproape pe pământ. 

Cu chipul lui Eminescu, 
dezvăluit la Paris în 
dimineaţa zilei de 18 Iunie 
1989, lon Vald atinge 
culmea artei sale, dând 
totodată glas unei nobile 
expresii a spiritualităţii 


românești. 


Pavel CHIHAIA 


străin, anti-român şi anti- 


creştin, 


Campania de defăimare a 
părintelui Calciu s'a in- 
tensificat ca la semnele 
discrete ale unei baghete 
magice şi obiectivul are in- 
tenția deliberată de a 
ascunde faptele reale și nu 
urmăreşte dorința curată 
de a cunoaște adevărul. 

Violenţa campaniei de 
defăimare, în momentul ac- 
tual, se explică prin 
anunţul apariţiei ediţiei a 
doua a cărţii despre “Pi- 
testi” a lui Dumitru Bacu. 
Cartea aceasta va reac- 
tualiza tragedia studențimii 
române dela Pitesti și va 
avea efecte puternice înopi- 
nia publică românească, din 
țară şi din exil. 

Părintele Calciu este o 


victimă a  teroarei 
comuniste exercitată în 
închisoare pentru 
distrugerea totală a 


studenţilor dela Piteşti. In 
același timp, părintele 
Calciu este un 
praoriejuiton al sistemului 


de reeducare brutală și 
comunistă, aplicat la 
Piteşti. Dar, mai mult 


decât aceste două situații de 
victimă și de supraviețuitor, 
părintele Calciu este 
biruitorul bătăliei dela 
Pitești, al bătăliei crunte 
dintre cele două lumi şi cele 
două credințe: a tineretului 
universitar român - 
naţionalist și creștin -şi a 
comunismului barbar, 


Ca victimă, în închisoare, 
părintele Calciu a fost scos 
din condiţiile umane de 
existență și a devenit un 
simplu robot în .mâinile 
reeducatorilor comuniști. 


A trecut vreunul dintre 
defăimătorii părintelui 
Calciu, prin astfel de 


situaţii, pe care le descrie 


In Europa, la: 
D. Bacu Dipl. 1 
. Ing. 
Le Parc Bât A 3i Georg Bu 
91000 Evry 6050 Otte 
France West Ger 


AUGUST 1989 Di 
Ps 
DEFĂIMAREA PĂRINTELUI CALCy,. 


— Mihaela RAICU-TRANDAFR—— 


Dumitru Bacu în cartea lui? 
Ce autoritate morală 
legitimează  defăimarea 
părintelui Calciu? Unde au 
fost -la ora aceea- domnii 
care nici nu au măcar 
decența cavalerească, nu 
curajul mediului de liber- 
tate, să-și afișeze numele? 
Ca multi alţii, părintele 
Calciu a supravieţuit și s'a 
„ridicat din nou pe dimen: 
siunea proprie omului. In 
condiţii de libertate (chiar 
relativă, în cadrul exilului 
intern românesc) părintele 
Calciu nu a mai acceptat 
poziția de victimă, căci 
dispunea de mijloace de 
reacțiune față de procesul 
de reeducare, prelungit şi 
afară, de zidurile temniței. 
De data aceasta, părintele 
Calciu a optat nu pentru 
moderație căldicică, ci pen- 
tru confruntarea cu puterile 
satanice ale comunismului, 
în propria casă a 
comunismului, în numele 
valorilor creștine, care 
singure se pot opune total 
doctrinei comuniste. A fost, 
consacrat preot şi a luptat 
pe baricadele creştinătăţii. 
A fost din nou închis şi 
supus teroarei celei mai 
cumplite. Până la urmă a 
fost eliberat, prin presiunea 
extraordinară a guvernelor 
occidentale. : ş 
In lumea liberă părintele 
Calciu continuă lupta sa 
misionară de preot creștin, 


“în antagonism pregnant cu 
marxismul 


românesc. Si, 
după năravul lor, 
comuniştii români nu-l 
iartă, iar ciracii acestor 
comuniști, care s'au așezat 
pe o linie misionară 
politică, în mijlocul 
exilaților români, se 
îmbulzesc să-și 
îndeplinească cât mai bine 
însărcinarea de a-l lichida 


Paul Morcov 

chner Weg 12  Zahu Pană 

nbach/M 133 Bennett Avenue 
many Yonkers, N.Y.10701 


U.S.A. 


memoria celor ce-au fost 
uciși sau dezumanizaţi 


In Statele Unite, la: 


pe părintele : ş 
preot * cât galei atât ca 
luptător. a Ronâ , 

La ceata ac ; 
s'au alăturat ie Ciracj 
noranți,  pescuitori +? i 
tulburi, Sau alți 
sclerozaţi care-şi 
viața cu oculti a 
de mâțe, «n imfi 

Ce ideal Ora] 
românesc călăuzește 
acești  defăimători. «ti 
s'au strâns în” Care 
comuniştilor vocitergLAl Ă 
strigători de dreptaţear Lila 
unde au venit și e 
urmăresc? 


Unul odată vori 
tribunal de i eate ia 
un colaborator a] ziarul 
nostru a răspuns că ar în 
0 ocazie excelentă de a 
lămuri tragedia dela 
Piteşti. Ar fi, apoi, o Ocazie 
bună ca să iasă toți cei ce 
vociferează, azi, fără nume 
la suprafață şi s'ar putea 
extinde parametrii și obiec 
tivul judecății în faţa unui. 
tribunal. e 


CTEȘtene 


şi 


ce 


Până atunci, noi suntem 
mândri cu prezenţa părin: 
telui Calciu în mijlocul. 
exilului românesc, cel curaţ . 
și neobosit. Prin ridicarea | 
sa din mlaștina în care a. 
fost aruncat - ca student. 
idealist - şi umilit mai 
ziu -ca preot, 
Calciu a 
validitatea 
românesc şi 


crezului. 
a reabilitat. 


Piteşti  -prin  reeducărei 


comunistă. “ 

Părintele Calciu a demon= 
strat că există o tărie ro- 
mânească și creștină, care. 
a biruit comunismul ce În. 
curând va dispare de pe. 
pământul țării din care am 
plecat. 


CUVANTUL ROMANESC 


Suntem contemporanii 
unor evenimente istorice de 
acute şi colosale consecinţe 
în viitor. Suntem martorii, 
nu totdeauna suficient de 
conştienţi ai unor opțiuni 
ideologice și deci, implicit, 
spirituale, pe care mari 
naţiuni ale lumii ca cea ger- 
mană şi cea rusă le fac, 
fiecare în felul ei specific, 
potrivit condiţiilor istorice 
proprii, potrivit unor deter- 
minări şi impulsuri venite 
din profunzimea tragediilor 
naționale, trăite de fiecare 
în parte, în acest abject 
secol care se va încheia în 
curând. 

Marea națiune germană a 
pierdut, după enorme 
sacrificii, două mari răz- 
boaie; marea națiune rusă a 
trăit tragedia unei revoluţii 
şi a unui război, ambele cu 
teribile însângerări şi 
pagube materiale, ambele 
epilogând spiritual în mari 
derute şi traume. Si Rusul 
şi Germanul şi-au spus, 
într'o reală şi profundă in- 


trospecțiune; pentru ce? 
Pentru ce atâta moarte, 
atât sânge, atâta 


suferință? Pentru ce atâtea 
jertfe inutile? 

Mesagerul acestui 
marasm economic şi 
spiritual, Gorbaciov, a fost 
primit la Bonn, ca un 
mesager al reconcilierii. 

Germanii au înțeles că 
“spaţiul vital” stă în ei, în 
munca și priceperea lor, în 
gândul lor creator. 

_Ruşii înțeleg că forța şi 


în rachete şi divizii, ci în 


apropierea sinceră a 
valorilor europene care să-i 
integreze într'un real salt 
civilizatorie. Acest 
dela tirania monopartinică 
şi ideologică la democraţia 
de tip occidental, este 
singura cale de salvare, 
pare a spune “perestroika” 
şi “'glasnostul”. 

Dar dacă Ruşii nu sunt 
sinceri, dacă într'o bună zi 
armata ““Marea Mută” îl dă 
peste cap pe Gorbaciov cu 
perestroika şi glasnostul lui 
cu tot? 

Dar dacă apărând din 
nou o Germanie mare în 
înima Europei, gândurile şi 
instinctele revanșarde nu 
vor reapare, apărând un 
nou Adolf Hitler? 

Ambele ipoteze ni se par 
false și depășite istoric. 
Avansul cultural al 
Europei, deci şi al Rusiei ni 
se pare o certitudine. Avan- 
sul cultural al Oc- 
cidentului, avans 
tehnologic, ideologic, este 
marea certitudine a 
viitorului. 

Europa este  im- 
permeabilă, a devenit 
alergică faţă de orice 
sugestie dictatorială sau de 
oligofrenie belicoasă. 

Occidentul, deci şi Ger- 
mania, va face război, chiar 
război nuclear, numai pen- 
tru apărarea valorilor ce-i 


sunt tradiționale, con- 
stitutive; libertate, 
toleranță și muncă 
creatoare. 


Generalii sovietici pot să- 
| răstoarne pe Gorbaciov, 
sau Gorbaciov însuși poate 
să fie un comunist 
înrădăcinat camuflat, dar 
ambele ipoteze vizează 
supraviețuirea “colosului 
cu picioare de lut”, nu 
agresivitatea lui externă. 


salt, 


Această agresivitate ex: 
ternă, dacă ar exista, ar fi o 
sinucidere, tot atât de 
sigură ca şi aceea a lui 
Adolf Hitler. 

Dacă “perestroika” sau 
“glasnostul”” ratează, 
înseamnă că societatea 
sovietică a pierdut orice 
şansă de supraviețuire în 
mileniul trei. 

Numai democratizarea şi 
tehnologizarea de înalt 
nivel, vor asigura 
popoarelor europene 
minima bună-stare, 
elementarele speranțe pen- 
tru viitor. In acest sens 
trebuesc privite şi 
evenimentele din Ungaria şi 


Polonia, după cum vom 
analiza mai jos. 
Reconcilierea ruso- 


germană, chiar așa firavă, 
cum s'a profilat în 
Declaraţia comună dată la 
Bonn cu ocazia vizitei lui 
Grobaciov din lunie crt., 
este un fapt de mare am- 
plitudine şi rezonanţă 
istorică. In această recon- 
ciliere, Germania nu se 
prezintă singură ci ca 
reprezentantă a 
Comunității Europene, ca 
reprezentantă a NATO- 
ului. Si mai ales, şi lucrul 
acesta mi-se pare foarte im- 
portant, ca reprezentantă a 
Uniunii Franco-Germane, a 
armatelor înfrăţite ale celor 
două ţări. Această Alianţă 
Franco-Germană este 
pivotul politicii Europei. 
Este o datorie a fiecărui 
european să aclameze acest 


stradă, cu toată vigoarea, 


cu toată voința. 

In această reconciliere 
Rusia Sovietică nu se 
prezintă singură, ci ca 
mandatară ă a zeci de 
popoare subjugate de o 
ideologie falsă şi ipocrită, a 
zeci de republici mai mult 
sau mai puţin populare, 
mai mult sau mai puţin 
socialiste, dar toate 
falimentare din punct de 
vedere moral, toate niște 
mădulare bolnave ale unui 
“bloc”, ale unui “Tratat” 
cu numele unei capitale în 
revoltă abia stăpânită. 

Aceştia sunt termenii 
problemei. 

Aleatoriul istoric este 
posibil oricând, dar ca ac: 
cident pe calea unei evoluții 
care nu poate fi decât 
ascendență pe spirala 
viitorului istoric al 
omenirii. Gândul, spiritul 
va birui. 

Desmeticirea oamenilor, 
naţiunilor, raselor, se face 
treptat, dar se face. De 
pildă un nou Khomeiny nu 
mai este posibil. Fun- 
damentalismul, oricare ar fi 
el, se temperează și se 
discreditează progresiv. 
Cooperarea interumană, in- 
ternațională, in- 
tercontinentală, sunt 
realități psihice deocam- 
dată, dar vor fi mâine și 
realități politice. 

“Izolarea”, ''Autarhia”, 


“dependenţa”, în sens 
comunizant (vezi China, 
România ete.), 


“Suveranitatea Naţională”, 
sunt frecvent un paravan 
pentru tiranii locali, pentru 
dictaturi atroce. Exemplele 
sunt, din nefericire, la 
îndemână pentru fiecare. 
Rusia Sovietică este con- 
dusă de oameni care vor s'o 
scoată din izolare. Pentru 


AUGUST 1989 


În 


BIRUIT-A GÂNDUL 


———— Constantin MACRI 


U.R.S.S. menținerea 
izolării şi stagnării 
brejneviene este fatală. 
Singură cooperarea cu Oc- 
cidentul este salvatoare. 
Aceasta o ştie foarte bine 
Gorbaciov, și toată arta lui 
este de a convinge şi pe con- 
servatorii marxiști-leniniști 
ai P.C.U.S-ului în frunte cu 
Andrei Gromiko și oc- 
togenarii şi septuagenarii 
partidului. Aceştia, 
sclerozaţi de şedere şi mân- 
care: bună, vor renunța cu 
greu la privilegiile lor și vor 
incita la rebeliune pe 
mareșalii înnecaţi în 
decoraţii şi apoplectici 
datorită vodeii şi icrelor 
negre sau roșii, consumate 
cu lingura. 

Personal socot că Gor- 
baciov e prea deştept ca să 
nu fie de bună credinţă şi 
prea patriot ca să lase ţara 
pe mâna man- 
darinilor'"revoluţionari”, ca 
o furtună într'un pahar de 
apă, 

Pe coloana vertebrală a 
Europei, care este alianța 
franco-germană, se clădeşte 
noua Europă întregită. 
Această nouă Europă 
întregită va fi o sinteză 
tipic occidentală; Răsăritul 
european fiind atras de Oc- 
cident ca fierul de un 
magnet. Aceste unde elec- 
tro-magnetice invizibile, 
dar reale, de o forță ex- 
traordinară, sunt ideile 
europene. Aceste idei de 
libertate, de egalitate, de 


Tancul poate zdrobi car- 
nea dar nu poate zdrobi 
sufletul, spiritul, gândul. 
Treizeci şi trei de ani acest 
gând, acest spirit, acest 


sărăcia endemică a în- 
vingătorului. 

cea mai teribilă umilinţă pe 
care Vestul civilizat o face 
Răsăritului idiotizat de dic: 


tatură? suflet al Revoltei din Noem- 

Ce i-a lipsit Rusiei brie 1956, a stat ascuns în 
Sovietice ca în aceiaşi 44 sufletul fiecărui Ungur. 
ani să devină o țară Treizeci şi umu deanilmre 
înfloritoare? I-a lipsit gân- Nagy a stat în mormânt 
dul, spiritul. Spiritul pentru a fi scos apoi la 


creator a fost încătuşat de lumină şi după slava unei 


dictatura de partid. întregi naţiuni, în sunetele 
“Perestroika” si clopotelor întregii ţării, s'a 
“Glasnostul”' vor să vestit lumii că aceasta a 
doboare această mon. fost calea adevărată, acesta 
struoasă dictatură de par- a fost adevărul. Nu acela al 
tid, invenția in- tancurilor hrușcioviene. 3 
competenţilor și a Să tremure toţi tiranii 


paraziţilor, şi să dea frâu din lumea întreagă. In- 
liber iniţiativei creatoare. clusiv cei dela Peking. Calea 
Rusia Sovietică e încă Revoluţiei Pan-Europene 
puternică, Gorbaciov poate este deschisă! Nimie nu o 
sau nu să fie sincer, dar mai poate opri! Inclusiv, 
partida secolului e jucată. Gorbaciov, a venit, ca magii 

Biruit-a gândul creator şi de altădată, să i se închine 


liber, biruit-a gândul la Bonn. : 
capabilității, al per- Drumul spre democraţie 
sonalității întruchipat de al Poloniei este ireversibil, 
Occident. a spus-o Jaruzelski, cel pe 


care mulţi îl credeau un 
general rus îmbrăcat în 
Europa. Europa care într'o uniformă militară poloneză, 
zi va dărâma şi Zidul ca odinioară Constantin 
Berlinului şi va reface şi  Rakosowski, general rus, pe 
unitatea germană. Europa care .V. Stalin l-a trimis 
care renaşte sub ochii Poloniei ca ministru al Ar- 
noştri. Europa care se matei. Până aici a mers 
unifică cu sau fără voia cinismul şi prostia 
politicienilor de duzină. A (psihologică) a acestui mare 


In această confruntare, 
Germania a reprezentat 


vedea în faţă unitatea tiran. 

europeană, ca un mare ideal Polonezii n'au încetat 
tangibil, este o fervoare nici o clipă rezistența an- 
deopotrivă românească, tirusă. Polonezii n'au 
ungurească, poloneză etc. crezut nici o clipă în 


fraternitate, de toleranță, de Ungurii; şi Polonezii “Lumina dela Răsărit”. Ei 
“inventivitate-- și “trăiesc zi 


creaţie pe toate tărâmurile, 
de respect sacru al per- 
sonalității umane cu toate 
atributele ei divine, de cult 
al serviciilor sociale pentru 
o progresivă umanizare a 
societății umane, se vor 
răspândi în întreaga lume. 
Pentru aceste idei trebue să 
lupte orice om civilizat, in- 
diferent de naționalitate, 
clasă sau rasă. 


Lupta pentru adevăr, 
pentru schimbul liber de 
idei, pentru combaterea 
ipocriziei și a imposturei, 
idem abuzul de putere şi 
combaterea militantă, ac- 
tivă, contra corupţiei de 
orice fel. Inclusiv corupția 
morală, inclusiv corupția 
intelectuală, care se ex- 
primă prin semidoctism și 
fanatism ideologic. Toate 
aceste miasme sociale, toate 
aceste degradări ale omului 
și ale societății, ne-au venit 
dela 
Socialistă din Octombrie” 
din 1917, din Rusia; și ger- 
minează în continuare 
diverse aberaţii. Per: 
sonalizate sau nu. Când se 
va scrie oare marea istorie a 
suferințelor generate de 
această revoluţie, la ea 
acasă și în țările ocupate 
după 1940-1945? Câud 
dreptatea socială nu se va 
mai confunda cu oligofrenia 
ideologică marxist- 
leninistă? 


In confruntarea care a 
început la 21 lunie 1941, 
armatele germane au fost 
învinse dar spiritul 
european a învins. Invinsă, 
distrusă, Germania, ruptă 
în două, după 44 ani, cu 
ajutorul Planului Marshall, 
își aduce învingătorul la ea 
acasă şi-i arată 
prosperitatea ei ex: 
traordinară în raport cu 


“Marea Revoluţie . 


ilemtele: mihai (ne repari avut „un. 
naţional, de confirmare a “Sadoveanu” al lor. Tot: 


marilor idealuri din adân-  deauna au susținut că 
curi; victimele din 1956  Jaruzelskieste un patriot şi 
sunt înmormântate într'un că în 1981 a introdus legea 
impresionant doliu marțială ca să se evite o 
național, ceremonie la care ocupaţie sovietică. 
Sau rostit adevăruri im- Lech  Walesa 
perisabile, adevăruri 
europene. Adevăruri 
zguduitoare. 


este un 


fenomen polonez, dar a 
crescut pe altarul catolic. 
Imre Nagy este un fenomen 


sanda rocptale a reformulări 
ale problemelor sociale. 


PAGINA 5 


ungar, dar derivă din 
panasul multisecular al 
mândriei ungurești. 
Ungurii nau avut un ''23 
August”! 1944, şi la 
Budapesta s'au luptat casă 
cu casă. Din molozul şi din 
sângele jertfei de atunci, 
s'a edificat democratizarea 
de azi, irepresibilă, a 
Ungariei. In istorie 
popoarele trăiesc prin jert- 
fele lor și mai puţin prin 
capitulările lor. -Jertfele nu 
se uită, ele te înalță ca in- 
divid şi ca nație în timp ce 
capitulările te scad și te 
coboară în penibilă uitare. 
Din capitulare nasc toate 
degradările. 

Nici Ungurii, nici 
Polonezii nu vor să devină 
antisovietici sau an- 
tisocialişti ci vor să fie 
lăsaţi în pace, să fie lăsaţi 
liberi să-şi chivernisească 
propria ţară după voința 
proprie a propriului popor. 

Sovietizarea a dus la 
toate înstrăinările. 
Sovietizarea a dus la dic- 
tatura de partid. 
Desovietizarea înseamnă 
libertate. Si libertatea 
înseamnă democraţie. Si 


democrația înseamnă 
progres. 

Teribilele eșecuri 
economice, teribilele 


eşecuri ideologice, vădite în 
conflictele inter-etnice din 
U.R.S.S., teribila stagnare 
culturală şi declin moral, 
din marea ţară a 
socialismului, obligă, 
pretutindeni în lume, la 


Marile drame consumate 
în 72 de ani, dela Elba la 
Vladivostoc, obligă la 
serioase şi grave și respon- 
sabile răspunsuri din par- 
tea tuturor oamenilor de 
bună-credință, de bună- 

„ştiinţă, la această răscruce 
a istoriei. 


TREBUE SĂ DAI 


Inainte să'ncepi 
'Trebue să renunţi 
Inainte de morți 

Si de botezuri 

Sunt nunți 

Inainte să ceri 
'Trebue să dai 
Inainte să spui 

Să ştii să asculți 
Inainte de “înainte” 
De puţin și de mult 
'Trebue prin durere 
Să te fi născut. 


Ac Dura 


Aloe 


pe i 


e fo ÎN a RPR i 2 1 7 


CUVANTUL ROMANESC 


AUGUST 1989 PAGINA 6 


In Dicţionarul Limbii 
Române Contemporane scos 
de Vasile Breban, în 
Editura Stiinţifică şi En- 
ciclopedică la București 
1980), naționalismul este 
definit ca o ideologie şi 
atitudine politică a 
burgheziei, folosită ca armă 
pentru a ațâţa ura de rasă 
şi națională, pentru a 
justifica asuprirea 
naţională, tendinţele de ex- 
pansiune şi politica 
agresivă a burgheziei. 

Dicţionarul Le Petit 
Larousse, editat la Paris, 
defineşte naționalismul ca o 
doctrină fondată pe ideea de 
patrie sau de naţiune și ca o 
mişcare politică a in- 
divizilor care iau conștiință 
că formează o comunitate 
naţională în funcție de 
legăturile de limbă, de 
cultură, ce îi unesc. 

Câţiva ani în urmă, la 
televiziunea germană, în 
cadrul unei emisiuni cu 
public, un Român care în 
viaţa sa a lăsat şi semne de 
exclamare şi semne de 
întrebare, asaltat de o haită 
de stângişti, înfuriați de 
evocarea noţiunii de 
naționalism, a făcut o 
afirmaţie deloc infirmată de 
istorie şi anume că orice 
popor, atunci când este o- 
primat, devine naţionalist, 
dând exemplu a ce. se 
întâmplă în Polonia. Era 
în zilele în care 


SOLIDARITATEA se 


ridicase pe baricade. 

Există cuvinte, noțiuni, 
care îşi schimbă sensul în 
decursul timpului. Altele, 
cunosc interpretări con- 
comitente, dar diferite, 
uneori opuse. lar acelaşi 
cuvânt, scris şi pronunțat 
aidoma, capătă câteodată 
sensuri diferite în limbi 
diferite. 

Socialismul şi apoi 
comunismul au exaltat in- 
ternaţionalismul. Moscova 
a înfiinţat şi condus o in- 
ternaţională, pe care a 
desfiinţat-o formal, spre a 
induce în eroare Oc- 
cidentul, păstrând şi chiar 
accentuând controlul 
asupra partidelor 
comuniste din lumea 
întreagă. In zilele noastre 
ființează Internaționala 
Socialistă prezidată de 
Willy Brandt. Liga Arabă 
este o internaţională a unor 
state arabe, cu toată dez- 
binarea acestora. Statele 
zise nealiniate s'au con- 
stituit într'alt fel de in- 
ternaţională. 

In acest cadru, se 
desprinde o constatare și 


anume că ideea de 
naționalism „este 
combătută de stânga in- 


ternațională, ori de câte ori 
acest procedeu îi convine. 
Cu tot internaţionalismul 
său afișat, Stalin a făcut 
apel la naționalismul rus în 
timpul războiului și 
nimeni, niciodată, nu l-a 
condamnat pentru aceasta. 
Pentru a mări confuzia și a 


combate naționalismul 
unde și când o socotește 
oportun, stânga face 
imediat asocierea: 


naționalism-nazism-fascism. 

Mass media din Occident, 
care în special în domeniul 
radio-televiziunii, este 
orientată în mai toate 
statele lumii libere către 
stânga sau în cel mai bun: 


A FI SAU A NU FI NAȚIONALIST 


caz către centru-stânga, 
reia acest slogan 
înoculându-l unor  masse 
care cel mai adesea în loc de 
lectură preferă micul ecran, 
în loc de analiză preluarea 
clişeelor gata confecţionate 
şi uşor de digerat, şi care, 
inoculate cu lozinci, sunt 
deseori refractare dacă nu 
chiar imune, în faţa 
spiritului cartezian, 
rațional și metodic. 

In istoria sa, nocivă pe 
ansamblu, stânga, după in- 
teres, a combătut sau ex- 
propriat naționalismul. 
Social-democraţii germani 
au sprijinit efortul de înar- 
mare imperial, ceea ce pen- 


tru unii a constituit o 
manifestare naționalistă. 
Comuniştii români au 


salutat răpirea Basarabiei, 
Bucovinei de Nord şi 
regiunii Herţa de către 
Soviete, sprijinind astfel un 
naționalism rus în ex- 
pansiune, condamnând în 
acelaşi timp naţlonalismul 
românesc. 

Comunistii francezi, după 
ce au sprijinit docili pactul 
Hitler-Stalin, şi-au pus ar- 
mura naţionalismului abia 
când între cei doi aliaţi a iz- 
bucnit războiul. Pentru a 
introduce dictatura 
comunistă și cu ea atât 
asuprirea cât și sărăcirea, 


partidul comunist viet- 
namez a exaltat 
naționalismul îndreptat 


împotriva Franţei, apoi 
contra Statelor-Unite. Par- 
tidul la putere în Albania, o 
robinsoniadă vetustă în 
raport cu parametrii con- 
temporani, uzează de for- 
mulele insidioase ale unui 
naționalism sui generis, îar 
stânga greacă, după ce a 
combătut cu furie aderarea 
la Comunitatea Economică 
Europeană, în numele unui 
naționalism de  fustanelă 
roșie, a înțeles să tragă 
toate foloasele ce rezultau 
din noua situaţie. 
Cercetătorul pătruns de 
obiectivitate va constata că 
naţional-socialismul a fost 
naționalist doar în măsura 
în care încerca să trezească 
interesul poporului german 
pentru erorile păcii dela 
Versailles, fără de carepro- 
babil Hitler nu ar fi avutac- 
ces niciodată la putere.. Ca 
și fascismul lui Mussolini, 
treapta imperialistă, ex- 
pansionistă a nazismului, 
constituia în fapt o negare 
a adevăratului naționalism. 
Pentrucă un naționalism în 
sensul major dar și pur, nu 
poate fi expansiv şi 
colonialist. EI este defensiv 
și nu ofensiv, cucerirea de 
teritorii străine și 
supunerea altor naţiuni, nu 
numai că nu confirmă 
naționalismul, dar îl 
alterează. Japonia a fost 
naționalistă mai degrabă 
când era un stat închis, 
decât atunci când s'a extins 
în Mindanao şi Singapore. 
Fără a avea pretenţie de 
exclusivitate, noi Românii 
am fost printre cei care am 
dovedit cu  prisosință că 
avem concepția după care 
naționalismul trebue să fie 
scut, și nu săgeată. Puţine 
popoare şi-au iubit pămân- 
tul, fără să-l dorească pe al 
vecinilor, cum am făcut-o 
noi, și nu știu în câte limbi 
există cuvântul, noţiunea, 
de ''omenie”, în timp ce a 


spune “omenie româneas- 
că” este mai mult un pleo- 
nasm, decât o definiţie. 

Unul dintre modelele de 
exprimare a acestor valori, 
a trecut de un veac şi 
jumătate. Este greu a i se 
reproșa lui Simion 
Bărnuţiu, nazismul sau 
fascismul, atunci când în 
discursul ţinut în Câmpia 
Libertăţii la Blaj în 2(14) 
Mai 1948, spunea că “'liber- 
tatea cea adevărată a 
oricărei naţiuni nu poate fi 
decât naţională” şi 
adresându-se Românilor de 
atunci, ne spunea celor din- 
totdeauna şi de pretutin- 
deni, deci și nouă 
pribegilor-: “*nu vă nemţiţi, 
nu vă rusiţi, nu vă unguriţi 
nici voi; rămâneți credin- 
cioşi numelui şi “limbii 
voastre!” 

Că naţiunile -subjugate 
devin naţionaliste, au 
dovedit-o Polonezii sub 
Prusaci, Austrieci și Ruşi, 
au dovedit-o Finlandezii 
sub Ruşi, Spaniolii sub 
Napoleon, Sârbii sub 
Hitler. O dovedesc astăzi în 
Uniunea Sovietică Armenii 
şi Georgienii, Lituanienii, 
Estonii și Letonii. 

Am avut la Liceul Spiru 
Haret din București un 
profesor de geografie, un 
mare profesor: Eugen 
Teofănescu. Avea un mod 
special de a preda, o 
pedagogie proprie ce nu 
relata, ci imprima. Eram în 
clasa a III-a, în anii când 
conform modei, se scria 
despre popoare vechi, aluzie 
la cel englez şi francez, şi 
popoare noi, exaltându-se la 
Berlinul și Roma acelei 
perioade, Germanii şi 
Italienii. Ca toţi elevii, din- 
totdeauna și de pretutin- 
deni, ne temeam de 
ascultare şi  extemporal. 
Profesorul Teofănescu a in- 
trat în clasă, s'a dus direct 
la tablă și ne-a anunţat că 
pentru odată, vom face, cu 
el, istorie. Timp de o oră 
ne-a spus și expus că noi 
Românii nu suntem un popor 
““ânăr” şi “nou” ci sun- 
tem unde suntem din- 
totdeauna de când sunt 
oameni în aceste locuri. Era 
o demonstrație de 
naționalism ce includea 
emoția, excluzând ura. 

Marile noastre partide 
democratice, oprimate de 
internaţionalismul  comu- 
nist și de sucursala sa 
implantată de Armata 
Roşie în România, au fost 
cele ce s'au intitulat 
NATIONAL.-LIBERAL și 
NATIONAL - TARANIST, 
oricât ar încerca unii 
epigoni, să le șteargă cu o 
jenă condamnabilă, în exil, 
calificativul de NATIONAL. 
Ca unul care în viaţa mea 
am aparținut unui singur 
partid, cel NATIONAL. 
LIBERAL prezidat de Con: 
stantin-Dinu Brătianu, i-aș 
sfătui pe ambiţiomanii care 
încearcă astăzi să înmoaie 
noțiunile de bază într'un 
sos socialo-internaţionalist, 
să citească testamentul 
politic al ultimului 
președinte liberal român, 
scris în urmă cu patru 
decenii, în care, în in: 
troducere, cuprins şi 
ultimul aliniat, se referă la 
PARTIDUL NATIONAL. 
LIBERAL, partidul lui Lon, 
Ionel, Vintilă, Dinu şi 


Motto: Mai presus de toate, să-ţi rămâi fidel ție însuţi! 


Constantin MARESȘ— 


George Brătianu. că 

S'a susținut deseori că 
democrația românească din 
anii 20-30 nu era perfectă, 
dar tot deseori s'a 
recunoscut că era per: 
fectibilă, faptul cel mai 
elocvent fiind acela că în 
alegerile din 1937 guvernul 
la putere a pierdut alegerile 
ceea ce nu i se întâmpla 
nici lui Hitler, nici lui 
Stalin, nici lui Mussolini. 
Națiunea română nu era 
nici expansionistă, nici 
rasistă și nici “anti”, ci 
“pro”. Să amintim că între 
1933 şi 1938 au existat: 
Partidul NATIONAL 
Liberal, Partidul 
NATIONAL Tărănesc, Par- 
tidul NATIONALIST 
Democrat (N. Iorga), Liga 
naţional  Corporatistă 
(Mihail Manoilescu), dar şi 
Partidul Maghiar, Partidul 
Tărănesc Maghiar, Uniunea 
Oamenilor Muncii Maghiari 


IDEII DE UNIFICARE A EUROPEI 


—— Gheorghe ARDELEANU— 


Las- Cases în 
“Memorialul din Sfânta 
Elena", pomeneşte că 
Napoleon se gândea la 
unificarea Europei. 
„Mișcarea. de Uniunea 
Europei, care tindea la 
unirea statelor europene în 
1923, este ideea contelui R. 
Kalergi. 

Aristide Briand (1862- 
1932), fost de mai multe ori 
Președinte al Consiliului de 
miniștri şi Ministru de Ex- 
terne al Franţei, a fost cel 
care a inițiat pactul Pan 
Europa semnat la 27 
August 1928. . 

Concomitent cu aceasta 
Kellogg Frank  Billings 
(1856-1937), fost secretar de 
stat USA, împreună cu 
Aristide Briand au inițiat 
Pactul dela Paris din 4 Sep- 
tembrie 1928, semnat de 
SUA, Franţa, Anglia, Ger- 
mania, Italia și România, în 
vederea aceleeasi idei. De 
remarcat că Iuliu Maniu a 
fost dela început de acord 
cu Unificarea Europei. 

Robert. Schuman (1886- 
1963), Preşedinte al Con- 
siliului de Ministri si 
Ministru al Afacerilor Ex. 
terne al Franţei, este 
autorul planului de 
cooperare economică 
europeană. 

Generalul Charles de 
Gaulle (1890-1970), 
Preşedintele Franţei, şi 
Konrad Adenauer (1876- 
1967), Cancelarul R.F.G., 
au încheiat un pact de 
amiciţie între Franţa şi 
Germania, în urmă cu 25 
de ani, care a fost continuat 
şi de urmașii lor la con: 
ducerea acelor două țări. 

Mai apoi au început să 


Abonamentul D-stră 
Sustine un ziar care luptă 


„Pentru o cauză dreaptă 


din România (MADOSZ, 
creat în 1934 şi nu după 23 
August 1944, cum au lăsat 
să se înțeleagă comuniștii 
internaţionalişti), Partidul 
German din România, Par- 
tidul Poporului German, 
Uniunea Evreilor Pămân- 
teni (Dr. Wilhelm Filder- 
mann), Partidul Evreesc din 
România (Theodor Fischer), 
Consiliul Central al 
Evreilor din România, Par- 
tidul NATIONAL Ucrainian 
din România, Partidul 
Tărănesc Ucrainian din 
Bucovina. 

Cum paote fi interpretat 
naționalismul românesc, în 
atari coordonate politice? 

Consider ca o necesară 
încheiere a acestor rânduri, 
evocarea faptului că tot în 
condiţii de oprimare, 
Românii din Transilvania 
s'au constituit în Partidul 
NATIONAL Român, partid 
naționalist al unei 


ISTORICUL 


ia fiinţă o serie de 
organisme europene, după 
cum urmează: 


1947 - Uniunea Creştină 
Democratică Europeană. 

1952 - Organizația Euro- 
peana pentru cercetarea a- 
tomică. Uniune a 12 state 
cu sediul la Geneva. 


1957 :- Crearea Asocia- 
ției Europene pentru Co- 
merț, cu sediul la Roma, 
în vederea unei pieți euro- 
pene comune. A intrat în 
vigoare în 1958, mutându-si 
seriul la Bruxelles, : 

1958 - Euroatomul. 

1960 - Uniunea Comerțu- 
lui Liber European, cu se- 
diul la Geneva. 1967 - Uni- 
unea Europeană pentru 
cărbune şi oţel şi Uniunea 
Europeană pentru energia 
atomică, creată de 


economistul francez Jean 
Monnet (1888-1979) 
Supranumit părintele 
Europei. Cu ocazia 


împlinirii a 100 de ani dela 
nașterea sa, urna lui a fost 
depusă la Panteon în 
prezența unor șefi de state 
şi de guverne. 


1968 - Uniunea vamală 
Europeană, cu un tarif 
vamal comun. 

197.235 


ț Imnul Ruropean - 
imnul prieteniei din sim- 
fonia a 9-a a lui Beethoven. 

1975 Organizaţia 
spaţială Europeană, in- 
fiinţată la Bruxelles, 

1976 - Partidul popular 
european, nuanță creștin 
democrată. 

1976 Universitatea 
Europeană cu secţii de 
istorie, cultură, economie, 
drept, politică socială, 
înfiinţată la Florenţa. 


(Shakespeare; taia 


aia cl. 
generos și crgationalist, 


| : YI i 
definea atitudinea ș si 
cuvântul autorizat re 


Iuliu Maniu la | 
1918, AŞ 


Prin 
Ostit de 


i 01 nu vrem să : 
din oprimaţi, ceri 
din asupriţi, asupritori, a 
Vrea să întronăm pe aesă 
plaiuri libertatea faţă 4 
neamurilor şi a iute Ă 
cetățenilor. Noi nu soi dă 
răpim _individualitațea) 
nică, nici ființa naţională 
acestor neamuri. Noj dă 
vrem să răpim limba nimă- 
nui, Ci vrem ca fiecare om 
sa aleagă limba si credința 
în care vrea să trăiascăatit 
în viața lui particulară, câ 
şi în legătură cu viața de staţ, 
Noi m vrem să verse nimeni 
lacrimile pe care le-amyăr- 
sat noi atâtea veacuri”, 


Uniunea . 
Democratică Europeană, 
unire :a creştin- 
democratilor şi con: 
servatorilor din 11 state la 
care au aderat apoi şi. 
altele. S 
1978 - Proiecte deck 
cetare pentru pace şi. 
întrebuințarea spaţiului . 
cosmic, la care au aderat | 
state. 5 
1979 Parlamentu 
European, cu sediul la 
Strassbourg, pentru care se 
aleg deputaţi, în chip 
direct, din toate, țările 
vest-europene & 
- Steagul European. 
- Banca Europeană de În 
vestiţii cu sediul la Luxem 


1976 


burg. 
- Euroviziunea. d 
- Forul atomic European 
care se ocupă de. 


întrebuinţarea e! 
atomice pentru pace- „ 
- Conferința Eu 
de Securitate. y 
- Sistemul  monetăt 
European. 08 
Toate aceste formațiuni 
tind la desființare; : 
graniţelor, crearea „W 3 
monede unice, une! E . 
dustrii colaboratoare Și ei i 
final la crearea Uh 
Federaţii europene: ; 
Fiecare stat din federață 
ar putea să-şi pă C 
specificul naţional şi 10 
de guvernământ, regat 5 
republică. ji 
Federaţia Europeană, 
forma o putere, de s 
stătătoare care să-si PO, 
impune punctul de 
omenire, politic, 
şi militar, ca o mare! 
în conjuctura mondială: 


cludente că Tracii 


CUVANTUL ROMANESC 


Herodot îi menţionează 
pe Traci în Sud-Estul 
Europei ca “'cel mai 
numeros popor din lume 
după Indienii”. Cele trei 
tablete de ceramică găsite 
la Tărtăria-Alba împreună 
cu alte obiecte se pare că 
făceau parte dintr'un cult 
religios cu o vechime de 7-8 
milenii. 

Tracii din Nordul 
Dunării erau numiţi Daci, 
Geţi, menţionaţi ca ''popor 
nemuritor'!; cei din 
Bulgaria, Grecia şi 
lugoslavia de azi erau 
cunoscuți ca  Macedoneni, 
din care făceau parte 
ciclopii, arhitecţi renumiţi 
ai antichităţii, iar în Evul 
Mediu zidari  destoinici; 
Pelesgii sunt menţionaţi ca 
educatori şi artiști, dela 
care Grecii mai târziu au 
învățat arta sculpturii; 
Cabirii, orientatori 
spirituali, etc. Toţi aveau 
ca îndeletniciri de bază 
păstoritul şi agricultura. 

Tracii au scris puţin, iar 
o parte din scrieri au 
dispărut; sunt astfel de 
amintit scrierile lui Orfeu, 
istoria Ionienilor scrisă de 
Cadmus, o parte din 
scrierile lui Pindar, care, ca 
şi Cadmus descindeau din 
Cabiri. Alteori li s'a schim- 
bat identitatea; Tracul 
Tucidide, care a scris 
istoria războiului din 
Peloponez este cunoscut in- 
ternațional ca Grec. 


erau 
locuitorii Sud-Estului 
european înaintea 
Romanilor şi Grecilor. 

““Teogonia lui Hesiod 
este o paralelă laică a 
Genezei din Biblie. Tracul 
teban se prezintă ca 
““păstor inspirat de muze”; 
desigur că a cules tradiţii 
populare, le-a orânduit cu 
îndemânare și talent şi le-a 
lăsat omenirii. 

Cronicarul prezintă astfel 
facerea lumii în mijlocul 
unui cataclism terestru. 
Biblicul „Jafet este fiu al 
Cerului (Uranos şi al 
Pământului (Gaia), pe copii 
i-a răsfățat cu numele de 
“titani”, care s'au luptat cu 
Tartarii; reprezentanţi ai 
Infernului au învins pe 
titani. După acest război, 
Zeus a devenit autoritate 
supremă a zeilor pe 
pământ, iar titanii au in- 
trat în anonimat. Este 
posibil să fie o paralelă 
laică a căderii îngerilor 
menţionată de Biblie. 

Christophoro Buon- 
delmonte, în 1420 A.D. 
a descris cu amănunte 
interesante insulele Marii 
Mediterane; printre ele este 
insula Carphatos situată 
între Creta și  Rhodesia. 
Autorul o prezintă 
geografic, redă tradiţii 
orale, obiceiuri din care ex- 
tragem: “Această insulă a 
fost patria lui Jafet din 
Biblie; era titan, fiu al 
Cerului și Pământului, care 
au avut doi fii: Prometeu și 
Epitemeu, ambii preocupaţi 
cu probleme spirituale ale 
oamenilor. Numele insulei 
a fost dat de Crapos, care 
era tot fiu de Titan. Mare 
parte din insulă este 
acoperită cu pini, iar 
localnicii se ocupă cu ex- 
tragerea râşinii lor. 


Istori da: ai.„ales. 


PAGINA 7 i 


AUGUST 1989 
Za 
CONSTIINTA DE A FI ROMÂN 

E] E ] P 
—— Preoteasa Eugenia UŞERIU— z 

Alimentaţia de bază este:  şin calea păstorilor”... Conștiința deafi Român, țin aprinsă  făclia dreptcredincios, să 

lapte, fructe, şi legume. Alteori pastoritul este chiar dacă nu este conștiinței de a fi Român.  înlocuim frumusețea divină 
Sunt oameni pașnici,  Jegat de sfinți din calendar:  trâmbițată internațional Cei dinaintea noastră au cu urâțenie satanică? 5 
ospitalieri, dar când sunt La Sfânta Maria Mare / este înregistrată în “Cartea clădit după puterile lor Fiecare are de ales, aşa =: 
invadaţi devin ostași Pleacă oile de-vale /sise vieţii” din rânduiala divină. viaţa românească. cum a spus un mare martir 
aprigi.”  Buondelmonte duc si m mai vin /pân!la Nu suntem categoricaleşii Oare noi care am fost al neamului nostru: ; 
subliniază invazia Turcilor,  Sfântil Constantin”... pământului, dar facem eliberaţi de puterea  Oratoria voastră să fie £ 


a căror flotă a fost total 
distrusă și nici un năvălitor 
na supravieţuit. 

In Dacia romană, au 
emigrat numeroase grupuri 
din imperiul roman urmată 
de Slavi, şi în afară de 
năvălitorii considerați ca 
accidentali, Greci, care au 
fost asimilați pe parcurs de 


Agricultura împletește 
simbolic istoria cu belșugul: 
S'a sculat mai an, Bădiţa 
Traian 
S'a încălecat pe-un cal cu 
șeaua de aur”... 

lar Pluguşorul continuă 
cu  sperama prosperității 
agricole: ...*“Semne bune a- 
nul are, / Semne bune din 


băştinaşi. Poporul a fost belsug / ca si brazda de 
încreştinat de preoţi sub plug»... ? 
modeşti ca o altoire pe Vasile Alecsandri a fost 


spiritualitatea localnică a 
lui Zalmoxis. Noi nu avem 
dată istorică a încreştinării. 


proclamat de poeţii 
neolatini “*Regele poeziei” 
pentru cea mai frumoasă 


Până în secolul trecut i icată latinității 
S „recul, poezie dedicată latinităţii: 
aproape 2/3 din teritoriul „..“In ziua cea de aL / 


României era acoperit cu Când față?n cer cu Domnul 
păduri. Munţii şi colinele Sfânt / Latina Gintă va fi în- 


împădurite au devenit trebată / Ce a făcut pe acest 
scuturi „de apărare şi pământ, / Ea va răspunde 
prieteni devotați sus si tare / O, Doamne?n 
Românilor. Granițele  jume' cât am stat,  Subochii 


claselor sociale s'au auto- 
desființat, grupuri mici au 
format familii mari,. 
păstrând legături între ele, 


'Tăi plini de-admirare / Pe 
'Tine te-am reprezentat.” 


Talentatul poet a cules 
din folclorul românesc cen- 


adoptând ca autoritate, fe] Elea arilOE div ] 
orientarea spirituală a TU i Ura i a ae 
bisericii consituită în  Neâmului nostru și l-a ex- 


tins celorlalte surori latine. 

In aceeași ordine de idei 
Lucian Blaga a inclus în 
Spaţiul mioritic o viziune a 


secolul al treilea. Năvălirile 
au durat aproape un 
mileniu. Aceasta este epoca 


de formare a ''conștiinţei folclorului = =: 
de a fi Român”, timpul de folclorului românesc în care 


consolidare și adâncire a prezintă situaţia florilor la 
SA 3 “Judecata de apoi." Omul 


terestră care apare în faţa 
acestei judecăţi. In- 
trospecţiunea  metafizicii 
anonime a împletit tran- 
scedentul cu regnul vegetal: 
“Foaie verde bob mărunt, 
câte flori sunt pe pământ, 
toate merg la jurământ; 
Numai spicul grâului 
şi cu viţa vinului 
şi cu Lemnul Domnului 
zboară'n naltul cerului 
stau la poarta raiului 
și judecă florile 
unde li-s miroasele.” 
Florile n'au conștiință ca 
omul -răspunzător de fap: 
tele lui- dar sunt recipiente 
speciale ale unor factori, 
situaţii, timp, etc., pe care 


mijloace practice ale 
coeziunii. In acelaşi timp 
locală şi naţională. 

Trăind în afara istoriei 
oficiale şi a conceptului de 
stat constituit, Românii au 
citit icoanele din biserici şi 
şi-au îmbogăţit cultura cu 
folelor ca şcoală logică a 
frumosului, iar viața 
spirituală i-a fost răsfăţată 
de natură ca prietenă 
devotată. Bisericile au 
devenit loc de educaţie 
spirituală și civică; cu toată 
modestia lor aparentă au 
depăşit ca valoare cosmică 
măreţia palatelor, a 
cetăților şi a catedralelor 


abundente; în APeAb ul divinitatea le cunoaște şi 
european; Car ejau ADCAN d sunt prezente în procesul 
ŞI încântă BE, iubitorii de qe evaluare cosmică, 
creaţii artistice, dar nu i-a -rhie pista pace 
pia e estici ză denota Acest orizont larg, unic 
spiritualitate aeticată îi în folclorul internaţional, 
simplicitate şi modestie face sii din multe alu 
deosebită. ar tu poeta 
Păstoritul și agricultura ne unii ia (Oman: 
au fost considerate îndelet- , At agil icerca 
nicirile popoarelor alto scape eul 
necivilizate; la Români fac Aaa : e 9cu de 
parte din viaţa lui. Amin- proapej 0 si Jumatate: rda 
tim celor obsedați de magia secol, Satan -şi cei din jurul 


industriei şi a comerţului (ue au eliminat Mae 
că Mântuitorul lumii s'a E fn ea şi tradițiile 
născut într'o peşteră de £ evărate, Trebuia 
păstori, primii care s'au ay conștiința de a fi 
î fu omân. 

închinat  pruncului AsHtel E Buia ati 


Dumnezeu au fost păstori şi 
EI este păstorul omenirii. 
La sărbătoarea Naşterii 
Mântuitorului “Trei 
păstori se întâlniră'"... este 
unul din colindele care se 


considerată instrument 
burghezo-mosieresc și în 
locul ei trebuia alimentat 
surogatul marxist; 
tradiţiile şi istoria au fost 
instrumente periculoase ale 


cânta în fiecare casă € A 
românească. In Mioriţa, dușmanilor Poporului, ete, 
păstorul mioritic cântă In Tară, Satan a găsit -ici 


simbolic conștiința de fi şi colo- colaboratori stator- 
Român ca expresie Nici ori cameleoni cir- 
spirituală a poporului. lar cumstanțiali; dintre ei au 
în lirica populară este de fost trimiși și în exil. 
amintit: “Fă-mă Doamne ce Aceste caricaturi 
mi-i face, / fă-mă floarea nereușite, încep încet să fie 
florilor în poiana oilor / identificate. 


pornire eee ul : 
pie li taţii — a POPOLUL nemaa-sesta e nguurar= creație == merit gi” sfârşitul "sfârşeşte un”alt început == me =>: 


sugrumătorului de neam  oratoria faptei şi nu a vor- i 7 7 


parte din grupul celor care 


A Ș 

Li 2 a / ZA CI 5 A 
pc e Re IP - 
la 1 Lele Puia AN Ji Ș 
" PIATRA SPICULUI „îi i 
|oD Ni ) Ap ; 
In memoria prietenului nostru Horia Stamatu 7 

Spicul se-apleacă A 

Sub aripa de înger... i 

Si lin adoarme. i 


xxx 
suuuuuulnceputul începe cu alt început 


de sfârșit. : 

Inceputul, sfârșitul - cum vrei să le iei; 
simt golul ce urcă prin paiul de spic, 
ecoul rusalin din freamătul de tei, 

dar dincolo de ele 

e începutul fără de început 

și sfârșitul fără de sfârşit 

al rădăcinilor din cer. 

Le simt cum urcă prin mine 

gâlgâind sălbatic 

prin toate pietrele văzutului și nevăzutului 
până sus i 
în piatra albului nespus, 

dar îndrăznit de spic. 

Nu bate vânt şi nu e ploaie, 

dar spicul alb încet se'ndoaie 

spre rădăcini. 

Aripa'naltelor lumini 

e prea grea. 

II privesc ca pe o mamă în rugă, 
aplecată, în propria-și icoană, 
deasupra pruncului. 

A tăcut și veacul...Si îi dă să sugă. 


Lil 


La început a fost pâinea, 
ființa. 
In aceeași covată ne izvodea visul 
jumătate pâine și jumătate cer. 
De atunci 
cuvintele noastre sunt jumătatea pâinii. 
Incercăm sub osândă 
să ne găsim jumătatea, 
întrebând copacii spre pâine, 
apele din pâine, 

! cuvântul din pâine. 


asț emita =. 


Si totul ar tăcea tăcerii noastre, 

numai lumina ne strigă din noi către noi, 
lin, 

aromă de pâine și pace. 


Dumitru ICHIM 


pt al ce a pt DE DI e e rep dupe ae ad 25 a 


I 


PAGINA 8 


CUVANTUL ROMANEŞe 


PAGINA De pecete BRCUS 900 ee e Si CUVANTUL ROMEI 
A ———————————————————————————= 


UN ROMAN ADUCĂTOR DE CONFUZII 


—— Al. BERCEANU— 


S'a discutat în limba română pe toate 
undele romanul ''Căderea în 
lume”,publicat recent în R.S.R. de C. 
Toiu, vechi comunist sadea. La prima 
vedere acest roman ar trebui să arate 
răfuiala unui comunist, deziluzionat, cu 
stalinismul. Dar un critic avizat în 
materie, şi sagace, spune din capul 
locului când se ocupă de carte: “Acest 
roman îmi apare, fie şi poate fără voia 
autorului său, drept o disperată încercare 
de abilitare a comunismului românesc, în 
ceasul celei mai fatale crize a lui” |. 
Negoiţescu, ““Constantin Toiu la Castor şi 
Pollux”, emisiune B.B.C., 1989). Mai bine 
decât ''comunismul românesc” ar fi zis 
“comunismul din R.S.R.”, pentrucă 
românesc nu e și na fost niciodată 
comunismul. lar de vreo criză a bandei 
Ceaușescu, nu poate fi nici vorbă. Poliția și 
intelectualii o ţin cu dinții. Baza ob- 
servației mai sus citată e de găsit în 
aberanta “idee” a romanului: fostul 
legionarism și comunismul sunt nişte idei 
gemene asemeni lui Castor şi Pollux, 
nedespărțiții dioscuri. 

Analogia este fundamental falsă. Să 
vedem ce zice mitologia: “Kastor şi 
Polydeukes, mai bine cunoscuți pe numele 
lor roman Castor şi Pollux, înseamnă pen- 
tru noi încă și azi un exemplu de prietenie 
frăţească de nedespărțit” (Karl. Kerenyi, 
“Die Heroen der Griechen””, Zurich,-1958). 
“Dioscuri”! vine dela “Dios Kuroi””, fii ai 
lui Zeus. Nedespărţiţi, Castor și Pollux au 
luat parte la nenumărate aventuri. Pollux 
era nemuritor, pe când Castor era 
muritor. Până la urmă moare într'o 
bătălie cu tatăl fetelor pe care fraţii le 
răpiseră însurându-se cu ele. Pollux a 
răzbunat moartea fratelui ucigând pe cel 


care l-a ucis, dar aceasta nu l-a consolat și. 


a rămas pradă celei mai adânci mâhniri 
provocată de-o pierdere iremediabilă. Pen- 
trucă nu putea să dea nemurir 


arc Aă 


muritorului Castor, Zeus l-a împăcat pe 


Pollux spunându-i să cedeze jumătate din 
nemurirea lui fratelui pierdut, pentruca 
astfel să fie amândoi mereu împreună, 
petrecându-si o jumătate din timp în 
mormântului lui Castor și cealaltă 
jumătate în Olimpul lui Pollux. 
Literatura populară română are în 
repertoriul ei unul dintre cele mai 
profunde basme româneşti, în colecţia lui 
Ispirescu,  “Afin şi Dafin”, care 


amintește de acest mit, unul dintre cele 


mai nobile și'de aceea mai frumoase din 
mitologia greco-romană. Si în mit și în 
basm unul din frați se jertfeşte pentru 
celălalt. 

In schimb istoria politică românească 
din acest secol nu a dat nimic analog cu 
acest mit. Dacă punem pe două coloane 
cele două fenomene, Mișcarea Legionară și 
Partidul comunist, mu găsim în nici un 
aspect vreo urmă de asemănare cu mitul. 
E vorba de două mişcări politice fun- 
damental opuse şi prin origini, şi prin 
idei, “și prin calitatea umană, și prin 
istoria concretă nu afabulată. “Istoria” ca 
domeniu particular de cercetare este în 
primul rând înregistrarea faptelor publice 
trecute și prezente în ordinea lor, nu în 
aceea voită de noi într'o circumstanţă sau 
alta. lar când ne referim la istoria con- 
temporană, în sens larg, din acest secol, 
știm că avem la dispoziţie documente 
scrise mai ușor controlabile decât cele 
pentru istoria mai veche. La aceste izvoare 
de informație accesibile, dacă nu au fost 
distruse până la ultima foaie în toată 
lumea, ne referim într'o comparare a 
Mişcării Legionare cu Partidul comunist, 
pentru a ne da seama cât de aberantă este 
analogia cu “'dioscurii”. 

Să  comparăm originile celor două 
formații politice. Mișcarea Legionară își 
considera -ca premergător Partidul 
Naţional-Democrat întemeiat în 1910 de 
Nicolae Iorga și A.C. Cuza. In toată 
literatura politică rămasă dela Mişcarea 
Legionară sunt citați numai gânditori 
români, naționalisti din secolul trecut, ca 
Vasile Alecsandri, Vasile Conta, Mihail 
Kogălniceanu, Mihail Eminescu, loan 
Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu 
Hajdeu, Costache Negri, oameni care au 
participat la închegarea României ca stat 
unitar și au pus bazele culturii românești 
moderne, Din documente scrise se vede că 
Mişcarea Legionară a fost susținută de 


. 


„străini şi de un. milioi 


gânditori ca 1. Găvănescul, profesor de 
etică, sau Traian Brăileanu, sociolog și 
primul nostru politolog, sau scriitori și 
gânditori ca Nichifor Crainic, Dragos 
Protopopescu, Nae Ionescu, și alţii toți 
Români nedebitori nici unei doctrine 
politice străine. Nici un document nu arată 
participarea grupurilor minoritare la viaţa 
acestei mișcări, pentrucă acestea neavând 
baza lor naţională în România erau 
solidare cu interesele altor națiuni. In 
schimb originile comunismului nu au fost 
în România ci în Rusia Sovietică. Ideologia 
comunistă a fost elaborată de doi Ger- 
mani, Karl Marx şi Friedrich Engels, iar 
autorii primului stat comunist au fost doi 
Ruşi, Lenin şi Stalin, creatori ai in- 
ternaționalei, comuniste, cea mai puter- 
nică din epoca modernă. In cazul acestor 
autori de idei și practică am avea de-a face 
cu două exemple de “'dioscuri”: Marx = 
Engels și Lenin-Stalin, acesta fundator al 
unui imens imperiu colonial comunist, în 
care după 1944 a intrat şi România. Este 
absolut de neînțeles cum ar putea fi 
stabilită o “'dioscuritate” între comunism 
şi o miscare românească fără nici un 
patron străin. 

Nici una din ideile Miscării Legionare nu 
poate fi găsită în comunism. Comunismul 
este o ideologie materialistă, atee și in- 
ternaţionalistă. Mişcarea Legionară, aşa 
cum se vede din literatura rămasă dela 
gânditorii ei, se revendică dela creștinism, 
respingea primatul materiei căreia fără 
să-i nege existența îi atribuia un rol 
subaltern, cu primatul spiritului, era o 
mişcare strict națională în opoziție totală 
faţă de internaționala comunismului și 
străină de orice internaţională în afară de 
aceea care avea o parte din Români sub 
conducerea ei spirituală, catolicismul, 
reprezentat în țara noastră de ui 


ă 


E ia 


om ir s ii 3 

In nici una din scrierile rămase dela 
Mișcarea Legionară nu se vede nici o in- 
tenţie de-a se schimba forma Statului, 
Monarhie constituţională, sau de-a disloca 
Instituţiile de bază, Monarhia, Biserica, 
Armata, «Justiţia. In schimb comunismul, 
aşa cum s'a văzut când a fost pus la 
putere, avea scopuri exact contrare: 
Republică, desființarea Bisericii, trans- 
formarea armatei în miliție de partid, 
desfiinţarea dreptului privat, public și 
penal existent în România e. Singurul 


atentat împotriva unui Rege al României a 


fost pus la cale de comuniști. La doi ani 
după Intregirea României, în ziua de 8 


„Decembrie 1920, un comunist cu nume 


neromânesc ci de rezonanţă austro- 
germană, a pus o bombă la Senat ca să-l 
spulbere pe Regele Ferdinand. Regele a 
întârziat cu un sfert de oră aşa că nu au 
fost ucise decât două personalități din 
asistență: Episcopul unit Dumitru Radu 
din Oradea și Demetru Georgescu, 
Ministrul „Justiţiei. Această crimă a decis 
asupra luării de poziţie generală a 
Românilor împotriva comunismului. După 
un război cu cea mai mare proporție de 
sacrificii din primul război mondial, după 
ce abia se împlinise idealul naţional al 
Românilor, comunistii au vrut să-l omoare 
pe Regele care prin ferma lui poziţie a 
încurajat armata noastră în ceea ce s'a 
numit “triunghiul morţii” din Nordul 
Moldovei. Incercările de dezorganizare a 
vieţii publice prin ațâțarea muncitorilor 
dela Căile Ferate la laşi au fost anulate de 
intervenţiile pline de curaj ale studenţilor 
dela începutul anilor '20, care au premers 
înființarea Mișcării Legionare din 1927. 
Bomba dela 1920 a tăiat calea comu- 
nismului. Partidul comunist m avea în 
momentul invaziei străine decât o mie de 
membri, dintre care cea mai mare parte 
erau minoritari. 

Din punct de vedere uman, așa cum se 
vede din textele rămase, fosta Mișcare 
Legionară avea la bază dispoziţia 
sacrificiului de sine pentru cauza ro- 
mânească. Comunismul a dovedit şi în 
afară şi în România, deci de peste 70 şi 40 
de ani, că baza acțiunii lui este în 
sacrificarea altora cu  indescriptibilă 
cruzime: sacrificări în masă, a unor grupe, 
clase, populaţii, cum a făcut Stalin 
lichidând în Ucraina șase milioane de 
țărani. Aşa s'a ajuns la un univers con: 


! centraționar imitat în cel de-al doilea răz: 


boi mondial de Hitler şi dezvăluit cu o 
mare întârziere de Soljenițin. Metoda de 
stăpânire prin teroare a început cu 
închisoarea dela Pitești, de cea mai si- 
nistră amintire, Fenomenul “Piteşti” a 
rămas în istorie prin mărturiile celor ce- 
au trecut prin acel infern. S'au petrecut 
lucruri pe care nici o minte normală nu şi 
le poate închipui: oamenii au fost con- 
strânși să-și mănânce propriile dejecţii, au 
fost siliți prin tortură să-şi ponegrească 
propriile mame în felul cel mai abject cu 
putinţă, şi să-şi renege credinţa creștină 
prin cele mai cumplite blasfemii împotriva 
Dumnezeirii. Straniu este că tocmai la 
Pitești s'a înființat un “Institut Uni- 
versitar Pedagogic” pentru pedagogia 
“*socialistă”?, bineînțeles. 

Sub aspectul istoric comparaţia dintre 
“legionari” şi “comuniști” rezumată în 
mitul frăţiei ideale este tot în afară de 
orice realitate. Mișcarea Legionară a luat 
parte la o guvernare timp de patru luni, 
din Septembrie 1940 până în Ianuarie 
1941. In schimb comunismul, partidul 
comunist, se confundă cu Statul Român 
de 41 de ani. 

Din toate textele rămase dela Mişcarea 
Legionară se vede că ““guvernarea”” nu era 
o problemă de viitor imediat, ci foarte 
neprecis, fiind vorba de niște oameni 
tineri care nu ajunseseră la maturitatea 
cerută de o politică de guvernare decât în 
rândurile unor cadre ce se apropiau de 
patruzeci de ani. Din tot ce s'a scris de 
către aceste cadre superioare se vede că 
preocuparea principală era formarea civică 
a tineretului, în vederea unei renașteri a 
moralei în viața publică, în armon 


stat, într'o guvernare tranzitorie de 
câteva luni, a fost urmarea unei inițiative 
a Generalului Antonescu. El a găsit for- 
mula “Stat Naţional Legionar”, iar 
legionarii uitând că li-se decapitase con- 
ducerea cu întemeietorul Mișcării lor și cu 
toate cadrele mature pentru o eventuală 
acțiune de stat, au intrat sub această for- 
mulă, uluiţi de un General care apărea în 
public îmbrăcat în cămaşe verde. Peste 
câteva luni, din motive complexe de 
politică externă în primul rând, Generalul 
Antonescu avea să renunţe la formulă și 
Legionarii erau destituţi din posturile pe 
care le, ocupaseră întrun timp așa de 
scurt.. Aceasta a fost istoria Mişcării 
Legionare, care s'a consumat tragic, între 
1927 şi 1941, într'o ţară neocupată de 
nici o putere străină. 

Exact contrariul s'a pretrecut cu Par- 
tidul comunist. Acesta practic nici nu se 
poate spune că ar fi existat în România din- 
tre 1918 şi 1944. Abia după ce România a 
fost ocupată de o putere străină cu armata 
unui stat comunist, au început să iasă la 
suprafaţă ca ciupercile şi comuniştii în 
România pe care au luat-o în primire 
organizați şi dirijaţi de forțele de ocupaţie. 
Până în 1947 luarea în posesie a fost 
exhaustivă, iar până în 1958 cu o 
brutalitate fără seamăn sa făcut din 
România o țară străină. Mulţumiţi de 
rezultate, Rușii au plecat în 1948 pen: 
trucă, nu mai avea ce face; gubernia era 
perfectă, i 

Este evidentă absurditatea analogiei 
intre Mișcarea Legionară și Partidul 
comunist, dar cui și la ce foloseşte? Mai 
întâi Mişcarea Legionară n'a avut la ac- 
tivul ei nici un act de stat, cum ar fi legi, 
pacte internaționale, tratate de alianță, 
declarare de război, încheieri de pace. Intre 
1940 și 1944 totul a fost decis de 
Generalul Antonescu, ulterior Mareșalul 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 
ACEST ZIAR 


ducător, al cărui ti ă 
“A E Ceea i Rai păr fie furaţ 
e a a a Sea av IN toată preş 
străină '“Conducătorul”, iar în pacii A 
între 1938 și 1940 totul fuse: a ii 
d i se decis de 
Carol II şi curtea lui. Antonescu ce] in 
a fost singur și a guvernat foarte bine cu 
tehnocraţii pe care i-a găsit. A fost ce] 
mai corect guvern pe care l-a avut 
România din 1918 până la Antonescu, Da 
din primul moment al acestei guvernări. 
Mişcarea Legionară n'a avut dreptul decât 
la o singură decizie care i-a fost fatală: ac. 
ceptarea de-a intra într'un guvern. 4 
Analogia ar vrea să arate că în România i 
ar fi existat două “utopii”, una legionară 
alta comunistă, amândouă în chip egal 
creaţii românești”, Cum a fost cu 
““românitatea”” am văzut, dar să vedem 
cum stăm cu “utopia”. “'Utopia'” 
înseamnă “fără loc”, dar în România 
Mișcarea Legionară nu a fost o mișcare 
utopică, ci o mişcare de impulsare a 
redresării naţionale pe baza realităţilor 
istorice, culturale, morale, sociale, 
economice românești. lar “comunismul” 
nici el nu este o “utopie”, cum se tot zice 
pentru a i-se găsi o scuză. Comunismul nu 
este altceva decât un program de 
distrugere a civilizației și culturii creștine 
europene, simultan cu radierea tuturor 
tradiţiilor prin care popoarele își afirmă 
de secole și secole, din rădăcini milenare, 
identitatea. “Utopia”! 'a avut în ea ceva ca 
un ideal. Comunismul odată idealizat prin 
conceptul “'utopie” ar fi o aspirație către 
ceva superior a tot ce-a fost până azi în 
gândirea și credințele omenirii, o exaltare 
către ceva aşa de deasupra acestei lumi 
ncercarea de a-se ridica la aşa înalte 


iti de tai 


urme 


N 


la 


pier aleea 


“zon natic prin aruncare din 
1 de le **Căderea în 
me”, titlul oman cusut cu cea mai 
aţă albă a propagandei prin 
“ficțiuni”. pa aie 
 Progr r m 
numit “'construcție soc a fos 


împlinit cu vârf şi îndesat în tragica 
noastră ţară. '“'Utopie” nu ar fi decât un 
singur lucru: încercarea de-a face recon- 
struirea țării prin comunismul care-a 
distrus-o. Recunoscând cu jumătate de 
gură prin ficțiuni de romane, că ar fi fost 
nişte “'greșeli'”, se suflă oamenilor că de 
fapt au mai fost și alţii care '“s'au ars” cu 
“utopia”, dar noi comuniștii suntem 
singurii care vom şti cum s'o “întoar- 
cem”; partidul o va lua altfel, “cu față 
umană”. Așa crede acest Toiu. Sau nu - 
Cu “*mitologia"” aculturarea comunistă 
a făcut furori. A întors toate miturile 
româneşti ca să mitizeze la nesfârșit 
comunismul cu partidul lui, demitizând în 
felul cel mai vulgar toate valorile culturii, 
spiritualității şi tradiţiei noastre. Astfel 
“Mioriţa” a ajuns reprezentativă pentru 
muncitorul construcției socialsite, fiindcă 
acolo e vorba de “dragostea ciobanului 
pentru munca şi instrumentele lui de 
muncă”. ““Mânăstirea Argeșului” este cea 
mai frumoasă pildă a “construcție! 
socialiste” care se bazează pe sacrificiile e 
oamenilor muncii, inclusiv ai muncii de 
partid şi atâtea huzureli parazitare: 
Personagiile istorice si-au găsit şi ele 
întrebuinţările lor. “Preşedintele” „este 
multe în acelaşi timp: Boerebista, 
Decebal, Stefan. cel Mare, Mihai Viteazul, 
Horia, Cloşca şi Crisan,la un loc, Tudor 
Vladimirescu, oltean şi el, dar peste toate 
acestea e încarnarea personagiului-cheieal 
basmelor noastre: Făt Frunos, care poate 
toate. In acest 1989 e chiar Eminescu 
(“nicolizat'”). i 
Legionarii nu sunt nici un mit, Ci ulă 
din realităţile chinuitei noastre istorii 
contemporane. Dar pentrucă istoria DU 
aparține decât comunismului, Mișcartă stă 
Legionară a fost ridicată mai întâi a E i 


Contimare în pae:9 


CUVANTUL ROMANESC 


AUGUST 1989 


EUGENIA UȘERIU 


ABOUT RUSI 


Eugenia Ușeriu coboară 
dintr'o familie cu nobile 
tradiţii românești și căr- 
turăresti. Prezența dânsei în 
paginile exilului aduce 
scrisului românesc 
dinamică şi demnitate 
într'o vreme când tăvălugul 
roşu din țară este 
lăutarizat de o mulţime de 
condeie prostituate. 

O idee foarte bine venită 
a fost ca un buchet din 
eseurile doamnei Uşeriu să 
apară într'o ediţie bilingvă. 
Trăind în afara țării scrisul 
nostru nu trebue redus 
numai la sfera cititorilor de 
limbă română. Când fiinţa 
neamului este amenințată 
cu distrugerea ei este de 
datoria noastră să strigăm 
după ajutor pe limba celor 
care pot să ne înțeleagă. 

Cartea “'About us - Des- 
pre noi” oferă cititorului o 
fereastră și o perspectivă 

spre România Mare așa 
cum o binecuvântase Dum- 
nezeu cu hotarele ei 
spirituale. Traducerea în 


engleză este făcută de 


Mărioara Constantinescu, 


iar prefața este semnată de 


preot Gheorghe Calciu. 


In prezentarea cărţii 


- străinilor.” 


“Acest volum, precizează 
Părintele Gheorghe Calciu 
în cuvântul introductiv, in- 
tegrat ideilor ce agită lumea 
românească de azi în ţară şi 
în exil, este realizat cu sen- 
sibilitate şi inteligență și cu 
o largă paletă de procedee 
literare: dela studiul 
științific la imaginația de 
legendă, dela sensibilitatea 
romantică la  stringența 
logică, agresivă şi dela 
gravitate la humor. - 

Diversitatea de teme 
tratate fac o lectură 
agreabilă şi instructivă. In 
special, pentru noii veniţi 
cartea prezintă un orizont 
românesc cu totul și cu 
totul nou. Fusesem învățați 
la şcoală că “frații dela 
Răsărit'” făcuseră toate 
descoperirile în știință şi 
tehnică, că ne-au adus toate 
blagosloveniile, „dar din 
“*Schimburi româno-ruse 
aflăm de contribuţia şi in- 
fluența culturii româneşti 
asupra Slavilor de Răsărit. 
Sunt reliefate în medalion 
figuri de cărturari români 
care și-au adus aportul 
calitativ și cantitativ în 
cultura lor, ca de exemplu: 


ruseşti şi susținător al 
cauzei ortodoxe în disputele 
religioase. Un alt “Rus” 
este Antioh Cantemir 
cunoscut prin scrierile şi 
manualele lui didactice. Ce 
avem noi dela Ruși? Un 
sistem comunist îndreptat 
impotriva omului și a lui 
Dumnezeu, jefuira 
sistematică a țării noastre 
şi 12 invazii de “liobov 
slavon” în mai puțin de 
250 de ani. 

“Literele â şi î în limba 
română!” este un documen- 
tat studiu asupra latinităţii 
limbii noastre. A menține 
ortografia impusă de 
comuniști, ca îndepărtare 
de caracterul latin al limbii 
noastre, sub pretextul că 
aceasta este “'ortografia 
nouă” nu justifică pe nici 
un intelectual de bună 
credință. Nu tot ceea ce e 
'“nou'! are şi. girul 
adevărului. ''Nou'”', în 
istoria României, este și 
distrugerea satelor şi 
monumentelor istorice de 
sute de ani, dar aceasta nu 
ne obligă să acceptăm 
situaţia, ci dimpotrivă să 
protestăm prin orice mijloc 
posibil. . 

In “Prezenţa românească 
în Argentina în secolul 
trecut” facem cunoștință 
cu Iulius Popper, inginer de 
origine română, care prin 
instalaţiile de extracţie a 
aurului în Tara de Foc 
reuseşte să colecteze în 1888 
peste 250 de kg de aur, 
iar anul următor peste 500. 
Bogăţiile fantastice fac 
posibil ca Popper să aibă o 
flotă proprie, să bată 
monedă cu numele lui și 
timbre, de asemenea. 

““S*a stinsultimul stegar”” 
este un rămas bun dela 
Radu Mironovici, in: 
telectual din generația lui 
1922 şi a cărui viaţă o 
evocă. î 

Unele articole ale doam- 
nei Eugenia Ușeriu se 
referă la probleme 
românești ca: ''Rege, 
regalitate și regat”, 
“Naţionalism ciuntit şi 
cultul personalităţii”, 
““Omenie şi dezunire”, 
“Crăciunul la Români”, etc. 
Altele sunt comunicări 
utile străinilor pentru a ști 
ceva ''despre noi”. Prin 
““Dracula în istorie, 
literatură și folclor!” se face 
dreptate domnitorului Vlad 
Tepeş care şi-a iubit ţara şi 
neamul ridicând altare lui 
Dumnezeu. 


Cartea ''About us - 


Incepând dela 1 August 
1989, The World 
Monuments Fund, în 
colaborare. cu U.S.Com- 
mittee International Coun- 
cil on  Monuments and 
Sites, din Washington, vor 
difuza cartea Domnului 
Dinu C. Giurescu, despre 
Stergerea trecutului 
României, editată de  US/ 
ICOMUS. Sosit la 12 
Aprilie 1988, istoricul Dinu 
C. Giurescu, a considerat ca 
primă datorie față de ţara 
sa,  dezvăluirea marilor 
distrugeri pe care regimul 


ceaușist le-a făcut în 
România. 

Istoric în a treia 
generație, deşi obținuse 


NAL 


i Aa (şei cae E i 
„ep. DINU C. GIURESCU, 
fad i ! 


doctoratul la Facultatea de 
Istorie a Universităţii din 
Bucuresti, datorită originii 
sociale, a predat doar 
Istoria Civilizației 
Europene, la Institutul de 
Arte Nicolae Grigorescu din 
Bucureşti. Intre 1964 şi 
1968, a lucrat ca cercetător 
al istoriei diplomaţiei şi a 
relațiilor internaționale pe 
lângă Ministerul Afacerilor 
Externe şi Facultatea de 
Stiinţe Juridice din 
Bucureşti, iar înainte de 
1964 a lucrat la Muzeul de 
Artă din București. Intre 
1975 şi 1985, a fost mem- 
bru al Comisiei Centrale a 
Patrimoniului Naţional din 
România. Cu această ocazie 


PAGINA 9 


a putut cunoaște foarte 
bine întregul proces de 
“sistematizare și  moder- 
nizare””, pe întreaga ţară, 
denumire sub care 
Ceaușescu a distrus o 
mulțime de monumente 
istorice. O bibliografie de 
60 de titluri care însoțește 
primul capitol “The Urban 
Architectural Heritage”, 
este grăitoare în acest sens. 
Cu același spirit de 
documentare sunt scrise şi 
celelalte capitole ““The 
Rural Architectural 
Heritage”,  ''Conservation 
and Restoration in the 
Postwar Years"! și ''Nation- 
wide Urban and Rural 
Destruction and  Reset- 
tlement” unde autorul 
are nu mai puțin de 120 de 
citate bibliografice. 

Cartea mai cuprinde 300 
de fotografii reușite, cu 


clădiri înainte de 
distrugere, reprezentând 
stilurile, neoclasic, neo- 
gotic, eclectic, neo- 
românesc. Bauhaus şi 
cubist. 

Domnul Dinu CC. 


Giurescu, dă un puternic 
semnal de alarmă în 
legătură cu distrugerile din 
România, susținut de date 
statistice de unde se con- 
stată că cel puţin 29 de 
orașe au fost demolate în 
procent, de 85-90 și alte 37 
de orașe sunt amenințate 
de aceeași soartă. Din 
13.123 de sate vorfi 
distruse 7-8000, în așa fel, 
încât dacă nu este oprită 
distrugerea, în anul 2000, 
este proiectată ca întreaga 
populaţie să locuiască în 
blocuri controlate de 
securitate. 

Această valoroasă şi in- 
teresantă carte se poate 
obține dela: The Preser- 
vation Press National Trust 
for Historic Preservation, 
1785 Massachusetts 
Avenue, N.W. Washington 
D.C. 20036, U.S.A. Costul 
19,95 dolari americani. 


Z.P. 


UN ROMAN ADUCĂTOR DE CONFUZII 


Urmare din pag.â 


rangul mitului ce| mai negativ, ca încar- 
nare a răului; acum pentru circumstanță 
este scuzată prin imposibilitatea idealului 
de-a deveni Plitatan pentru a se explica 

unismul a dus unde a 
dus: fanatismul pentru ideal nu con- 
verteşte definitiv idealul la istorie. Deci 
dela ideal să ne întoarcem în lume. Ce va 
fi de făcut acolo nu se ştie şi nici nu e 
nevoie. Până la epuizarea oricărui obiectiv 


mai bine de ce co 


avea limite, iar '*mila” celor ce au arme în 


turbat. 


mână este mai îndoielnică decât a câinelui 


Romanul în chestiune a fost pus pe 
piață pentru a mai dezorienta puțin cu 
zvonul că “'cenzura a mai slăbit”, regimul 
e în criză, deci e cazul să sperăm. Acest 
joc de țintar naţional s'a făcut nu prea de 
mult cu nişte “'senzaţionale'”” romane de 
Marin Preda, însă când cineva a venit cu 
ceva mai concret, ca Paul Goma, a fost ex- 


irectorul Petru Movilă, erudit teolog 
Cs iure ante ajuns mitropolit al Kievului 
Românesc”, afirmă, și pe și autor al Mărturisirii 
“o “bună dreptate, că: Ortodoxe ș joia Milescu 
Er, **“Doamna preoteasă Spătarul, înteme: vocigie, 
Eugenia  Ușeriu continuă etnografiei ruse, pol la și 
activitatea în viața teolog, sii oriciral ip 68ăD 
neamului românesc, pe care profesorul abate 2 
-o are moștenire de acasă şi Mare şi pir: pual 
la care a străduit împreună țarului în C ia) pă 

cu neobositul și neuitatul piscurile intelec 


pulzat. £ ; 

E de remarcat că, în lumea liberă 
comentatorii, în special critici mai recent 
veniţi din țară, nu s'au lăsat păcăliţi, fiind . 
foarte bine în cunoştinţă de cauză. Își 
cunosc colegii întru “'condei'”'. Dar toate 
aceste constatări m ne fericesc în nici un 
fel. Ci ne deprimă tot mai mult că pletora | 
““condeierilor”? o ține morțis mai departe ş 
cu ajutorul direct sau indirect dat 


de distrugere, mai| poate ține mult timp. 

In România mujeste nici o “criză a 
sească din nici o bibliotecă comunismului”. Programul continuă fără 
românească, Fiind scrisă şi - să fie dat cu un ilimetru înapoi, iar cei 
în engleză este de un care conduc acest program sunt la adăpost 
deosebit ajutor în a ne  deoricefelde primejdie. Intelectualii o ţin 
prezenta străinilor, cine mai departe fie cu cele mai abracadabrante 
suntem noi. ca Români și  fantasmagorii, fie lcu cele mai stereotip 
care sunt adevăratele valori  cinice ridicări în slăvi, și nimeni nu are 
cu care am fost înzestrați posibilitatea materială de-a dezlănțui un 


Despre noi” de Eugenia 
Uşeriu nu trebue să lip- 


, lturale mai menţionăm - ca neam; război civil; maseld nu pot fi adunate în regimului de distrugere a unei ţări și a 
Părinte Anchidim Useriu””. Cu domnitorul Dimitrie ii A oraşe pentru demostraţii spectaculare din unui popor. O ţin așa de peste patruzeci 
“Despre noi pate o ap PA deal de faimă Dumitru ICHIM simplul motiv că oamenii sunt cazaţi în de ani: : 
buchet cultural şi lei 7 europeană,  orientator. şi umitru tot felul de stănoage din ce în ce mai AI. BERCEANU 
de zi și ser id pd educator al clasei nobile strânse. Si toţi ştiu că represiunile nu vor A 
atât omânilor 


PAGINA 10 


Schimbări mari e menit a 
vedea timpul nostru. 
Preoţimea catolică care 
odinioară avea frânele lumii 
în mână, a cărei 
diplomaţie pornea răsboae 
şi încheia tractate de pace, 
al cărei spirit domnea 
spiritul Europei întregi, e 
astăzi împinsă la o parte - 
ba nici măcar desvoltarea 
nu se concede în măsura în 
care sar permite libera 
propagare a ideilor 
socialiste de ex. In adevăr 
în Francia actuală nu 
credem că s'ar opune cineva 
la înființarea unei facultăţi 
care să propage așa 
numitele ştiinţe de stat 
precum filosofia dreptului, 
economia politică, ad- 
ministraţia din punct de 
vedere socialist, nu ne'n- 
doim asemenea că astfel de 
credinţe ar putea fi 
profesate de oricine - de 
străini ca şi de indigeni - și 
că, cu toate acestea, ar avea 
deplină libertate întru 
propagarea doctrinelor lor, 
întru creşterea poporului, 
după cum ar înțelege-o, 


numai congregațiunilor 
catolice li se îngrădește 
aceasta. 


Se zice și cudrept cuvânt, 
că pentru a scrie istoria 
unei epoce trebue să fi 
trecut câteva sute de ani de 
atunci încoace; con- 
timporanii sunt cei mai răi 
istorici. 

Această depărtare în 
timp sar putea înlocui însă 
prea bine prin depărtarea 


în spaţiu și prin divergenţa 
căii urmate pe acest teren. 
Dacă noi nu ne-am prea lua 
după cultura străină şi am 
privi-o numai ca un sprijin 
al germenului propriu de 
desvoltare, am fi poate apți, 
prin împrejurarea că lup- 
tele cu clerul nu ne ating, 
să vedem o seamă de 
lucruri mai limpede decât 
apusenii. 

Aşa dar când vedem 
vechea clădire a bisericii 
catolice atât de aprig 
combătută în apus, ar fi 
oare de sfătuit pentru noi 
de a urma tonul părților în 
litigiu şi de-a spune că 
cutare ori cutare are drep:- 
tate? Din nefericire așa se 
urmează în jurnalistica 
noastră. Cu aceiaşi 
uşurinţă cu care transcriem 
laudele ideilor moderne din 
gazetele străine, ne însușim 
şi urile cari nu ne privesc 
câtuși de puţin, ba vedem 
citindu-se de către public 
cu oare care sete, romanele 
tendenţioase şi de 
senzaţie, cari fac din 
lezuiţi bunăoară sau din 
alți călugări catolici 
reprezentanţii celor mai 
rele instincte şi a celor mai 
grozave crime. 

In realitate biserica care 
a voit dominaţiunea asupra 
spiritelor şi o voeşte încă 
odată în mod absolut, astăzi 
S'ar mulțumi cu libertatea 
care se permite celorlalte 
confesiuni. Se înţelege că 
această dominaţiune asu 
spite ma ; 


să aatbie .. Ta, 
putea fi în 


AUGUST 1989 


trecut fără o nuanță 
politică, după timp și după 
țară. In Mexic catolicii sunt 
republicani, în Franţa 
monarhiști, iar calitățile 
sau defectele clerului sunt 
cam în genere acelea ale 
rasei în mijlocul cărei 
trăește. La spaniolii ce se 
fanatizează tot atât de ușor 
pentru republică ca şi pen- 
tru monarhie, pentru o idee 
ca şi pentru alta, și clerul 
cată să fie fanatic; în Italia, 
deşi scaunul catolicismului, 
el era cu mult mai tolerant 
şi mai liber cugetător decât 
în alte țări; deci clerul va 
purta, poate întrun grad 
mai pregnant, caracterul 
îndoit, al epocii în care 
trăește şi al rasei, căreia îi 
aparţine. Toleranța sau 
netoleranţa, asprimea sau 
blândeţea lui, va fi aceea ce- 
] caracterizează pe popor 
însuşi. Germanii cari sunt 
de un caracter mai îndărăt- 
nic au avut un cler mai 
neîngăduitor decât Italienii, 
ba mai mult încă - biserica 
reformată din Germania, 
poartă aceeași maculă de 
judecăţi ale ereticilor, de 
arderi de vii a vrăjitoarelor 
ca şi biserica cea catolică. 


Atârnă deci de energia cu 
care un popor își însuşeşte 
o idee, atârnă de calitățile 
înăscute ale lui, ce formă va 
lua și biserica lui. Cu 
aceeași energie cu 

republicanii tăiau în secol 
trecut capetele tutur 
cari-şi „permitea 


alte idei, clerul răsărit din 
acelas popor  persecuta 
odinioară pe aceia, cari nu-i 
păreau îndestul de catolici. 
Atâta despre biserică ca in- 
stituție împământenită 
într'o ţară oarecare. 

Cât despre catolicism ca 
instituție universală, nu 
putem tăgădui meritele lui 
într'adevăr extraordinare 
pentru cultura omenească. 

Pusă în fața unor rase 
aspre, abia răsărite din 
locuințele lor primitive şi 
abia aruncate asupra 
civilizaţiunii antice, pe care 
au călcat-o în picioare și au 
nimicit-o, biserica era 
singurul punct luminos mu 
numai pentru cultură în 
genere, dar chiar pentru 
libertatea dezvoltării 
omeneşti. 

Intr'un timp de aservire 
generală, întrun timp în 
care numai nașterea, deci 
numai descendența din 
iluştrii luptători fizici, 
dădea un drept de libertate; 
tot ce nu avea fericirea de a 
fi ucis o sută de dușmani, 
oricât era inteligent sau 
energic găsea o cale de 
înaintare în cler. Si precum 
spiritul şi caracterul înving 
totdeauna în lume puterea 
brutală, tot astfel micul 
David a învins până în fine 
pe uriașul Goliat al evului 
mediu cu tot întunericul şi 
esclusivismul lui.  Carac- 
teristic şi vrednic a se 
recunoaşte favoarea 


creşterea 


poporului pe idei abstracte, 
cari să convingă capul, ci pe 
idei redate intuitiv, cari să 
îmblânzească inima, de 
aceea frumoasele arte au 
fost cele mai puternice 
arme ale bisericii. Arhitec- 
tura, muzica, sculptura şi 
poezia au fost puse în ser- 
viciul bisericii, pentru a da 
în această sferă curată, 
neatinsă de nici o suflare 
impură, un adăpost 
sufletului omenesc, atât de 
bântuit sau de patimi sau 
de golul lui propriu de urât. 
Aruncat din nevoe în urât, 
din urât în nevoe, stări im- 
manente naturii noastre şi 
cari nu se pot înlătura prin 
mâna de creer de care 
dispunem, arta 
bisericească, care a cultivat 
în pictură frumosul în 
culmea perfecției, muzica şi 
arhitectura în genul 
sublim, a înălțat prin 
mijloace, lesne de înțeles 
pentru toţi, sufletul 
omenesc în decurs de sute 
de ani, peste nivelul vieţii 
de rând şi nevoilor zilnice. 
Toate popoarele cari posed 
înaltă  civilizațiune astăzi, 
dacă nu sunt, au fost măcar 
mult timp catolice. 

Despre învățământ cată 
să notăm asemenea că atât 
cel popular cât şi cel înalt 
sunt creaţiuni ale ace: 


„proprii e nu numai devărat 
„dar și foarte natural. Nici 
nam înțelege: ca o in- 


SELECȚIUNI DIN SCRIERILE POLITICE ŞI ECONOMICE ALE LUI 


-COLECȚIA “INSTITUTULUI ROMÂN DE CERCETĂRI ISTORICE”. 


Menirea civilizatoare a 
Neamului. Intr'unul din ar- 
ticolele din Timpul, 
Eminescu scrie că avem de 
îndeplinit o misiune 
istorică, o misiune pe care 
““Dumnezeu ne-a 
încredințat-o din ziua în 
care Traian împăratul a pus 
piciorul pe malul stâng al 


Dunării. In ce constă 
această misiune? 
“Chestiunea era de o 


însemnătate deosebită și 
Eminescu o dezvoltă în- 
tr'unul din frumoasele ar- 
ticole din Timpul. (Timpul, 
1879, 14 Oct. art. fond) 
Eminescu scrie că datoria 
Românilor e de a dovedi că 
faptele istorice ale lui Tra- 
ian au fost bune și dătătoare 
de roade. Traian a vrut să 
stabilească la gurile 
Dunării ordine și cultură, 
dar nădejdea străbună nu 
s'a realizat încă: e menirea 
noastră să o  realizăm. 
Eminescu recunoaște că 
vremile prin care trecea 
țara erau mari, că ţara era 
mică, dar că ea avea și așa 
toată posibilitatea de-a 
înfăptui ceva bun: “E mică 
ărişoara noastră, îi sunt 
strâmte hotarele, greutăţile 
vremurilor au ştirbit-o, dar 
această țară mică şi ştir- 
bită, e țara noastră, e țara 
românească, e patria iubită 
a oricărui suflet românesc: 


într'insa găsim toate 
putințele desvoltării 
întocmai ca într'una 
oricât de întinsă”. 


““Trebue să fim un strat de 
cultură la gurile Dunării; 
aceasta e singura misiune a 
statului român, şi oricine 
ar voi să ne risipească 
puterile spre alt scop, pune 
în joe viitorul urmașilor şi 
calcă în picioare roadele 
muncii străbunilor noștri”?. 
(Timpul, 1879, 2 Noembrie, 
art, fond). 

Ca un răspuns dat 
Ungurilor care urmăresc 
desnaționalizarea poporului 
nostru, Eminescu le spune 
acestora că nu se ucid lesne 
naţiunile. In ce privește 
națiunea. noastră, el are 
deplină încredere în 
puterea-i de rezistenţă şi în 


vitalitatea-i biruitoare 
asupra tuturor 
asupritorilor și restriștilor: 
“limba și naționalitatea 
românească vor pieri 
deodată cu Românul 
material, cu stingerea 


prin moarte și fără 
urmași a noastră, nu prin 
desnaționalizare şi 
renegaţiune”. (România și 
Austro-Ungaria, C. de Iași 
1876, nr. 125-130). 
“Naţiunile au dreptul 
de a se ridica și de a-şi 
determina singure soarta. 
Toate națiunile  trebuesc 
aduse la valoarea proprie. 
Triumful națiunii, e pentru 
Eminescu, triumful 
dreptății: acest triumf 
trebue să vină odată; e 
pietroasă și încovoiată 
calea Dreptăţii dar e 
sigură.”  (Manuscris Ac. 


Eminescu adaugă hotărît: * Rom nr. 2257, fol 32), 


“Eminescu se bazează pe 
faptele istorice, pe dreptul 
natural al fiecărei națiuni 
atunci când exprimăpărerea 
că o naţiune nu are dreptul 
să domnească asupra alteia, 
că singure națiunile au 
dreptul de a fi stăpâne asu- 
pra lor înșile, de a avea 
suveranitate şi legislație 
proprie şi că a trece 
suveranitatea unei națiuni 
în brațele alteia e o crimă 
împotriva celei dintâi”, (Să 
facem un congres. Feder. 
1870, 17 Apr. Ed. Scr. Rom. 
p.4) 

Despre Stat. “Statul 
trebue să fie reazimul sigur 
al naţiunii şi să-și 
îndeplinească un rol moral 
prin ocrotirea meritului și 
muncii; noi primim ideea 
Statului ca apărător 
al  meritului legitim, al 
averii legitime, al muncii 
legitime, ca ceva superior 
dispoziţiilor generale ale 
unei generaţii, ca un 
element moral alături cu 
imoralitatea eventuală a 
tendințelor existente în 
societate.” (Timpul, 1879, 
29 Noembrie). 

Pentru Eminescu ''Salus 
reipublicae summa lex 
esto”, nu-i o simplă frază. 


Scopul prim nu-i forma de 
guvernământ, ci bună 
starea  naţiunii.. Pentru 


Eminescu, un Stat absolut 
în care oamenii trăiesc bine, 
e preferabil unui Stat 
liberal în care pretutindeni 
e numai boală si mizerie.” 
(Icoane vechi și nouă, VI, 


Timpul, 1877, 23 Dec.) 

"Statul lăsat pe mâna 
politicianismului asigură 
realizarea intereselor per- 
sonale, a  parvenirii, a 
scăpării de răspundere prin 
paravanul parlamen- 
tarismului.”” (Timpul, 1879, 
18 Ianuarie). 

“Statul demagogic nu are 
respect pentru popor, pen- 
tru sănătatea lui, pentru 
tradiţiile lui, e statul 
egoismului: ““Dar se 
ruinează poporul? Le e cu 
totul indiferent. Dar se 


alterează dreptatea 
moştenită a caracterului 
național, dar se viciază 


bunul simţ, dar se 
împrăștie ca de vânt 
comoara de înțelepciune şi 
de deprinderi, 'pe care 
neamul a moștenit-o din 
bătrâni mai vrednici. din 
generaţia actuală? Ce-i pasă 
liberalului de toate acestea? 
Statul demagogie nu 
realizează armonia in: 
tereselor clasei dominante 
cu ale clasei muncitorilor”. 
(Rostul adminsitraţiei la 
noi. C. de lași, 1877, 5 
Ianuarie). 

““Condiția principală pe 
care trebue s'o îndepli- 
nească statul nostru este 
aceea de a fi un stat 
național. Statul nostru nu 
are altă rațiune de a fi 


decât aceea că este stat: 


românesc, deci desvoltarea 
elementului românesc este 
şi cată să fie ținta noastră 
de căpetenie. Dacă viața 
noastră de stat nu ne 


asigură această condiţie, 
nici nu merităm să mai 
existăm: sau ţara să fie în 
adevăr românească, sau nici 
nu merită să fie.” (Timpul, 
1880, 2 Martie și 1881, 6 
August). 

“Tendinţa de bază a 
Rusiei este, deci, înaintarea 
spre Miazăzi, spre gurile 
Dunării şi Mării Egee, 
Orientul apropiat și poate 
mai departe". Permanentul 
antagonism dintre Austria 
şi apoi Reichul german şi 
Rusia a determinat o stare 
de echilibru şi prin aceasta 
S'a salvat Statul şi poporul 
român de multe ori. 
Echilibrul, cum spunea 
Eminescu, era între Scylla 
şi Charibdia”, (vol. IL. p. 
402). Ori de câte ori se va 
rupe acest echilibru se vor 
naște pentru Statul şi 
poporul român primejdii de 
moarte. Am avea a alege 
între domnia austriacă și 
cea rusească, Sub cea 
dintâi, Evreii ar intra în 
state în număr mai mare 
decât azi, țăranii ar deveni 
servitori, moşiile ar fi 
cumpărate de societăți de 
capitalişti şi colonizate cu 
Nemţi, iar naţia redusă la 
proletariat. In cazul al 
doilea (Rusia), un ucaz ar 
șterge limba din Biserică şi 
Stat, țaranul ar trăi chiar 
mai bine, însă cu condiţia 
să se rusifice; cei curajoși 
ar mări pohodul na Sibir 
fără judecată, prin ordin 
administrativ.” (vol. 1. 
P.61). 


CUVANTUL ROMANESe 
PAGANI E SUMUCUSIDINASE E i ICUVANIJXSRO MBA 
PESE E e eee e ea eta 


RELIGIA 


——— Mihail EMINESCU—— 
DIN “TIMPUL”,14 MARTIE 1880 


puteri nouă şi proaspete 


EMINESCU 


stituție să înființeze anume 
şcoli contra sa. Aceasta 
însă na împiedicat ca 
spiritul pe care ea l-a 
crescut, să se indrepteze în 
contră-i și s'0 renege. 


E o istorie veche aceasta 
că orice formă nouă de 
cultură. e dușmana formei 
din care s'a născut, că fiica 
e dușmana mumei şi 
povestea biblică a lui Cain, 
în formula ei nouă de luptă 
pentru existenţă are loc tot 
aşa de mult la curenturi in- 
telectuale ca şi la cele 
materiale. 


Lupta e însă departe de a 
fi mântuită şi învingătorul 
momentan nu este tot- 
deauna cel definitiv. Religia 
are în favorul ei forma gata 
şi pozitivă, pe când curen- 
tul opus nare nimic gata, 
nimic format încă. In- 
cercările de  speculaţiune 
metafizică, cari culminează 
în ipoteze și sunt tot atât 
de deosebite ca şi scriitorii 
lor, sunt departe de a con- 
stitui convingeri pozitive 
pentru milioane de oameni. 


Prin lupte ca cea de astăzi, 
prin mai grele încă, a 
trecut deja biserica: ea a 
avut însă inteligenţa de a-şi 
muta punctul de gravitație 
cam tot în țările,cari aveau 
mai mare nevoie, de ea, 

E totdeauna a aflat 


le opune 


pentru 


“Pentru Eminescu, fap- 
tul că acesti oameni [pătura 
superpusă, n.n.) vorbesc 
limba maternă, nu e 
suficient pentru a-i con- 
sidera Români. Limba 
singură, scrie el, nu con- 
stitue însă naționalitatea. 
Calitățile morale şi in- 
telectuale ale rasei au 0 
însemnătate cu mult mai 
mare.” (Vol. II. p. 294). 

In articolele sale istorice 
şi politice, Eminescu are 
cuvinte de laudă pentru 
anumite epoci din trecutul 
nostru: epoca lui Alexandru 
cel Bun, Mircea cel Bătrân 
Stefan cel Mare, Matei 
Basarab. Eminescu nu cere 
întoarcerea la trecut, € 
crearea condiţiilor de viaţă 
de pe vremuri, când neamul 
nostru creştea şi progresă: 
EL precizează în articolul 
său că dacă uneori ma 
citează pe unii din Domni 
cei vechi, nu zice cu astă 
vremea lor se mai poate 
întoarce. Nu, precu 
lumina unor stele ce său 
stins de mult, călătorește 
în univers, încât rază 
ajunge ochiul noatiă 
întrun timp în care stat 
ce a revărsat-0, nu IA 
există, astfel din zareă 

trecutului mai ajunge 

rază de glorie până la ar 

Degeaba, pitici moderni ie ; 

îmbrăca zalele lor, 00 FĂ 

de rugină, dacă nu pot ni 

plea sufletele cu SmE 3 

i credința celor e 

(rimpul. 1882, 9 Dec 

brie, art. de fond.]: 


CUVANTUL ROMANESC PAGINA 11 i 


AUGUST 1989 
OI EI II II OEI IE = 


A 
ANUL EMINESCU i 


Cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani dela moartea poetului MIHAIL EMINESCU, 
“Cuvântul Românesc” declară pentru întreaga apariție pe anul 1989, ''Anul Eminescu”, în acest 
Scop Vor apare în fiecare număr poezii și proză scrise de Eminescu, precum şi studii, recenzii, ar- 
ticole și alte materiale închinate poetului. Toţi care posedă lucrări sau studii inedite sau 


Un eveniment 
important ca centenarul 
morţii poetului nostru 
național Mihail Eminescu a 
adus o avalanșă de studii, 
recenzii şi articole. Fiecare 
îşi aminteşte cu emoție şi 
evlavie de “omul deplin al 
culturii româneşti”, cum 
îl definise deja regretatul 
filosof Constantin Noica, 
care a ştiut să descifreze 
noi ecouri şi să descopere 
noi bogății ale poeziei 
eminesciene. 

Nemmărați exegeți s'au 
aplecat totdeauna căutând 
să analizeze prolifica operă 
a poetului atât de diver- 
sificată, o activitate ce sa 
desfăşurat pe mai multe 


atât de 


planuri: Eminescu 
prozator, eseist, polemist 
înversunat, traducător 


emerit al textelor filosofice 
(a tradus “Critica Raţiunii 
Pure” de Kant) şi prin ex- 
celență poetic liric, o per- 
manenţă în literatura 
noastră cum îl consideră în 
cartea sa “Personalitatea 
literaturii „române! 
Cion Pe 


aceeaşi prezenţă de demiurg 
creator peste tot, trăindu-şi 
plenar existenţa şi 
conştient de importanţa 
misiunii ce şi-a impus-o în 
mod riguros chiar dela 
început a-şi servi pământul 
în care s'a născut, căci mai 
presus de toate putem 
spune că Eminescu sa 
născut luptător, conştient 
de datoriile lui de cetăţean 


CHICAGO 


S'a sărbătorit în seara 
zilei de 24 lunie 1989, in 
Sala Parohiei Ortodoxe 
Române "Naşterea Dom- 
nului”, şi după părerile 
unanime, exprimate cu 
privire la el, programul 
comemorativ, prezentat, a 
fost excelent. Variat, în- 
teresant şi captivant, clipă 
de clipă. După cum se pare, 
spiritul genialului 
Eminescu, care a murit 
acum o sută de ani (15 
lunie 1889), e o inspiraţie 
şi o călăuză pentru lucruri 
alese sau deosebite. 

In partea introductivă a 
programului s'au produs 
binecunoscutul naist Marin 
Bucur şi tânărul violonist 
Patrick Rustandi [a cărui 
mamă e Româncă). 

Au vorbit, apoi, despre 
Mihail Eminescu, Părintele 
Arhimandrit Roman Braga 
şi Profesorul Gheorghe 
Rădulescu. ambii relatând 
despre particularităţile şi 
personalitatea celui mai 
mare poet al neamului 
românesc, începând dela 
copilărie şi până la punctul 


materiale documentare des 
specificaţie “Anul Eminescu” 


O echipă a Colegiului de Redacţie va tria materialul trimis spre publicare. 


UN CENTENAR DELA MOARTEA POETULUI 


Lucia DIMITRIU-HURMUZIADIS— 


şi de om. De timpuriu şi-a 
însuşit un important bagaj 
de cunoştinţe generale, cu 
profunde rădăcini filosofice 
Vânturându-se prin cen- 
trele culturale de răsunet 
ale timpului, facultățile de 
filosofie dela Viena şi lena, 
el a acumulat o titanică şi 
profundă cultură îmbibată 
de romantismul timpului 
de răsunet în toată Europa 
în acel sfârşit de secol. 

Natura sa, specific lirică, 
Sa încadrat în mod normal 
în atmosfera epocei, şi 
toată opera lui a fost 
pâtrunsă. prin vers” mai 
ales, de amărăciunile sau 
bucuriile unei vieți dedicate 
culturii. 

Eminescu a înţeles 
valorile fundamentale ale 
tradiţiei istorice dar şi 
valoarea limbii populare. E] 
a iubit cu pasiune doinele şi 
cântecele noastre de dor, 
care l-au influențat 
profund. A ştiut să cânte cu 
duioşenie prezentul dar 
simțea şi nostalgia 


vieții cât şi de memilosa) 
destin al omului. Un 


romantic alături de un 
clasic, sunt două note ce 
apar în lirica eminesciană. 

Ne înduioșează cu versuri 
de o frumuseţe de 
nedescris, impunându-se 
dela inceput prin triumful 
“scrisului”, al '“'cuvân- 
tului” şi cu o lirică 
modernă. 


„imveleşte acel 


Putem spune: cu 
Eminescu s'a creat limba 


noastră literară, 
imbogățindu-i repertoriul 
cu forme de stil inedite, noi 
cuvinte, spărgând vechi 


tipare; el a inversat tim- 
purile verbelor, ca un 
iscusit meșteşugar făuritor 
de noi cuvinte şi sunete, 
subiect scump celor doi 
savanţi români de după răz- 
boi, Mircea Eliade şi Con: 
Sstantin Noica, adevărați 
pionieri care au analizat în 
profunzime specificul 
poeziei eminesciene 

Rămânem surprinsi de 
lista exegeților care s'au a- 
plecat de-a lungul anilor 
asupra operei acestui geniu, 
care a cristalizat cultura u- 
nui popor captându-i toate 
caracteristicile prin versuri 
melodioase ce curg ca mur- 
murul izvoarlor de munte, 
cu rime ce ne leagă cu 
frumuseți de basme ce ne 
adorm. 

Efemer - vis - fascinaţie - 
peste tot un fluid cosmic ce 
macro- 


"de o profundă 


_ meditaţie cu accente 


muzicale ale spaţiului 
românesc, modelate ar- 
monios; unitatea de timp şi 
spaţiu este altă coordonată 
ce-i confirmă originalitatea. 

Că romantismul era 
climatul general al secolului 
şi în special al decadei '70 
este indiscutabil, dar a 
capta esenţialul, a'l 
imbrăca în forma tipicului, 
a etnicului este o adevărată 


performanță. 

A cânta sufletul in- 
dividului confruntat în con- 
Știința epocei sale cu acea 
sete de mister şi farmec 
dureros este "'cheia” liricei 
lui Eminescu. Lumina ce se 
strecoară din versurile lui 
este greu de transpus în 
alte tipare, tocmai prin 
calitățile lui specifice. Un 
rapsod ale cărui armonii 
râmân greu de tradus. 

Eminescu ne-a apropiat 
de elementele naturale ale 
patriei, pe care el le-a văzut 
transfigurându-le în par- 
tituri muzicale. Codrul, iz- 
vorul. râul, noţiuni ca deal- 
vale, plaiuri însorite sau 
peisagii scăldate de lumina 
lunei, iată fundalul poeziei 
acestui geniu pustiit de 
vânturi nebune. 

Atemporitatea este şi ea 
un alt miraj al poeziei 
eminesciene şi ceea ce îi 
concerne acel accent de "ac: 
tual”, căci Eminescu nu 
sa învechit. el străluceşte 
mereu cu noi lumini şi ne 
face să mbditâm la acel 
mister al creaţiei. Demon 
sau Înger, el cântă totuși 
bucuriile dragostei. Neagra 
veşnicie, infinitul, eter- 
nitatea, deşertăciunile tem- 
poralului nu-l împiedică să- 
şi poarte lira lui de aur prin 
acel spațiu mioritic de care 
pare însuflețit căci până şi 
prin porii lui se scurge acea 
poezie melodică ce ne 
urmăreşte, şi pe care o 
simţim în noi, trezită de 
zeci de ori. 


Incercând să-l comparăm 
cu lirica universală ne-ar fi 
greu, căci Eminescu 
rămâne poetul nostru, al 
gliei româneşti, poezia lui 
esențialmente melodică, are 
o muzică proprie greu de 
tradus în alte chei în afară 
de graniţele noastre. 

A. Ciopraga ne vorbeşte 
de  monumentalitatea lui 
Eminescu considerându-l ca 
o permanenţă în literele 
noastre, iar Călinescu în 
cuprinzătoarea sa biografie 
ne dă o viziune globală a 
"fenomenului Eminescu”. 
Desigur prin prizma 
distanţei, analizele bogate 
ne deschid alte cărări, dar 
cine nu se loveşte de ispita 
unei noi restructurări? 
Toate sunt noi şi vechi sunt 
toate...Care ar fi canoanele 
unei depline descifrări? Sin: 
cronism şi alte teorii mi se 
par ipoteze hazardate, dar 
care aduc prin simpli- 


COMEMORAREA LUI EMINESCU 


de vârf al realizării lui 
geniale în cultura 
românească şi chiar şi cea 
universală. 

Si pentrucă Românul 
Eminescu na fost numai 
un om exclusiv al culturii 
ci, mai mult ca oricare 
altul, şi al neamului, cu 
istoria lui, cu basmele lui. 
cu doinele lui şi cu tot ce 
este tradiţie autentică 
românească, programul 
comemorativ a cuprins şi 
â i îi 
pe e cântăreţele 
profesioniste - Minodora 
Nemes şi  Daliana 
Domăsneam; Lazăr Bor- 
coman şi un grup vocal 
animat de vocea con: 
ducătoare a Părintelui 
Simion Pavel. 

Au declamat poezii: 
George Bocioagă, Luci Pop, 
Geta Stânoiu, Corina Ar- 
deleanu, Maria labrowski, 
Florica Mindea şi Jean 
Bukui. 


Partea ultimă a 


ogramului a constat 
tarabe foarte „reuşită 
realizare a Dlui doctor 
medic Ilie Pavel, cu punerea 
în scenă a “Luceafărul  -ui 


şi a “Scrisorii a l-a” In: 


terpreții au fost tinerele şi 
tinerii dela Parohia 
“Naşterea Domnului”, şi 
anume: Istina Morariu, 
Corina Ardeleanu, Dan 
Haiducu, Mircea Tipescu, 
Emil Florescu. Geta 
Stănoiu, Florian Bohatir, 
Dan Tăbăcaru, Emma Pop, 
Oana Pop, Fânel Mindea și 
Mioara Mindea. 


Acompaniamentul muzi- 
cal, a fost executat de Do- 
rin  Crașovan (vioară) şi 
Marin Bucur (pianină). 


Fiecare punct din 
program sa bucurat de o 
concentrată ascultare şi a 
stârnit aplauze. 


Coordonator al 
programului a fost Dl 
Eugen Bârsan. 

MIAMI 


Duminică 18 lunie 1989, 
la Biserica “Sfânta Trime” 
din Miramar, Florida (zona 
Miami), s'a ridicat 
rugăciune pentru veşnica 

mire a marelui nostru 
bard: Mihail Eminescu, de 
câtre preotul-paroh Traian 
Petrescu. 
Apoi, la ora 2 p.m... a 


avut loc, în sala parohiei, 
un progam de comemorare 
a personalității poetului, 
mort acum o sută de ani. 

Părintele Romulus Radu 
a scos în evidenţă biografia 
lui Eminescu; DI, Stelian 
Stănicel a vorbit despre 
patriotismul pus de 
Eminescu în "Scrisoarea a 
I-a”, în “Doina” şi în 
"Ce-ţi doresc eu ție dulce 
Românie”, poezii citite - în 


decusul vorbirii- de Dr. 
Petre Orăşanu şi Titus 
Crişan. 

Inginerul Dr. Claudiu 


Mătase a vorbit despre 
“Viziunea ştiinţifică şi 
metafizică a lui Eminescu”. 

Bety Trifg a vorbit 
despre ““Cântăreţul 
dragostei eterne”, referire 
la “Luceafărul”. 

Dna Elena Meeanu a citit 
“Rugăciune”. 

In încheiere, Preotul 
Traian Petrescu, Dna Otilia 
Costin şi Titus Crişan, au 
condus asistenţa în cântece 
din opera marelui dispărut, 
care trăieşte în inimile 
noastre. | 


SYDNEY 


Cu ocazia implinirei a o 
sută de ani dela moartea 
celui mai mare poet al 
nostru, a avut loc şi în 
îndepărtata Australie, din 
inițiativa “Societăţii 
Culturale Română 
Australiană”” de sub con- 
ducerea neobositului Stefan 
Verişan - o mare 
sărbătorire la care au luat 
parte fruntașii cercurilor 
româneşti din Sydney. 
Comemorarea a avut loc pe 
data de 24 lunie seara a.c. 
în spațioasa sală de recepţie 
a Bisericei Anglicane St. 
Luke, care a fost ocupată 
până la refuz, de tineri şi 
bătrâni, cu toţii insuflețiţi 
de solemnitatea evenimen- 
tului. 


Conducerea desfășurării 
programului a fost preluată 
de DI. Avocat Theo Silvaş, 
Preşedintele Consiliului 
Naţional Român, Secţia 
Australia. După ce salută 
pe cei prezenţi, Domnia-Sa 
se referă la diferite versuri 
celebre ale lui Eminescu ca 
de ex. '"Dela Nistru până la 
Tisa”, care și astăzi sunt 


tot atât de actuale ca pe 4 


timpul poetului - având în 


pre marele poet naţional, sunt rugați să trimită materialele cu 4 | 


ficaţiile lor de fiecare dată 
alte ficțiuni ale aceluiaşi 
diamant ce-şi păstrează 
pentru decenii aceleaşi 
clare sclipiri. 

Mi-amintesc de asemenea 
de bătrânul meu profesor 
Mihail Dragomirescu şi de 
seminariile lui publice de 
dnea "la Fundaţie” cât şi 
de teoria lui atât de dragă, 
de ''principiul triparției” - 
fond-formă-armonie, teorie 
scumpă in căutarea 
capodoperelor liricei 
noastre. Dacă am putea 
alege pe vreun corifeu că- 
ruia să-i aplicăm sacra for- 
mulă, am impresia că toți 
vom desemna pe Eminescu, 
căruia i sar potrivi acel 
corset rigid de criterii. 
Poezia eminesciană, 
eminamente lirică, poetică, 
mânuind cultura şi tradiţia 


a parcurs un traiectorism- 


unic pe firmamentul 
înstelat al literelor române. 


vedere cotropirea tării 


noastre de hoardele 
bolşevice. 
Este invitat apoi la 


microfon Moțul Petre 
Costea, venit mai de curând 
în mijlocul nostru, şi fost 
publicist în România - care 
a făcut o succintă dar con- 
sistentă biografie a marelui 
poet. 

Urmează apoi la 
microfon Dna Maria 
Milcov, care recită cu mare 
talent versuri compuse de 
dânsa, închinate marelui 
poet Eminescu. 

Se transmit apoi după 
înregistrări pe casete ver- 
surile eminesciene: *“Mai 
am un singur dor” şi 
"Scrisoarea a Ill-a'!. 
declamate de Geroge Vraca, 
marele nostru artist de 
vremuri dela Teatrul 
i e pi arenei 

ă ul a durat până 
după miezul şi cu 
acest prilej ţinem să 
mulțumim tuturor acelora 
care au dat o mână de 
ajutor în mod benevol la 
succesul acestei seri 
memorabile. 


Corespondent 


m e Le Ut 


e RD DI d poe 


PRI 


i =. 


îi AUGUST 1989 CUVANTUL ROMANESe 


EVANGHELIA EXILULUI (AUGUST 1989) O ZI DE RUGĂCIUNE 
- CÂT UN GRĂUNTE DE MUŞTAR PENTRU ROMÂNIA 


—— Catherine de QUIMPER— 
—— Sergiu GROSSU—— 


LA 


In luna aceasta m'am 
gândit să abordez, pentru 
cititorii “CUVANTULUI 
ROMANESC” problema 
credinţei creştine, deoarece 
puținătatea ei sau aspectele 
maladive, atât de des 
întâlnite în raporturile cu 
fraţii pribegi, reprezintă 
cauza neputinței omeneşti, 
a slăbiciunii noastre in- 
terioare în luptă cu răul din 
noi şi din afară. Atunci 
când ucenicii, dezorientaţi 
şi perplecşi de eșecul lor, în 
faţa copilul lunatic chinuit 
de dracul IL întreabă pe 
lisus: “Noi de ce nam 
putut să-l scoatem?” li se 
dă explicaţia care și astăzi 
ar trebui să ne pună pe 
gânduri: “Din pricina 
puținei voastre credințe”. 
Mai bine zis, din pricina 
calității negative a credinţei 
lor, câtă vreme Mântuitorul 
adaugă: “Adevărat vă spun 
că dacă ați avea credință 
cât un grăunte de muștar, 
ați zice muntelui acestuia: - 
Mută-te de aici colo! şi s'ar 
muta; nimic nu Var fi cu 
neputinţă” (MATEI, 17.19- 
20). 

Apostolul Pavel, 
atrăgând atenţia lui Tit în 
legătură cu semenii 
“nesupuşi, flecari şi 
amăgitori””, porniţi să 
buimăcească lumea cu 
învățături urite (întrucât 
“până şi mintea şi cugetul 
le sunt spureate)) îl 
îndeamnă: '“*Mustră-i aspru, 
ca “să fie sănătoși în 
credinţă” (TIT 1.13,15). O 
credinţă “sănătoasă” duce 


inevitabil la o viaţă de 
neprihănire (ROMANI, 
1.17), lucrează “*prin 


dragoste” (GALATENI, 5.6) 
se evidenţiază prin faptele 
bune (IACOV, 2.14), câştigă 
“biruinţa asupra lumii” n 
Ioan, 5-5), stinge, ca scut, 
“toate săgețile arzătoare 
ale celui rău” (EFESENI, 
6.14), ne ajută să astupăm 
“gurile leilor”, să scăpăm 
de “'ascuţișul sabiei”, să 
fim viteji în războaie, 
punând pe fugă “'ascuțișul 
sabiei”, să fim viteji în răz- 
boaie, punând pe fugă 
“oştirile vrăjmaşe (EVREI, 
11. 33-34). Numai printr'o 
astfel de credinţă 
“deplină”, “'neprefăcută””, 
colcăitoare, noi putem face 
“'să înainteze lucrul lui 
Dumnezeu” (1 TIMOTEI, 
1.4), în societatea ideolatră 
în care trăim, ca unii 
cărora ni se adresează Mân- 
tuitorul: “Să nu vi” se 
tulbure inima. Aveţi 
credință în Dumnezeu și 
aveţi credință în Mine” 
(IOAN, 14.1). 

Credinţa, pe care o 
recomandă Evanghelia, este 
o credință salvatoare, 
fiindcă ne eliberează de sub 
robia păcatului strămoșesc, 
ridicându-ne la treapta de 
copii ai lui Dumnezeu. 
“Credem în Domnul lisus - 
i-a spus Pavel și Sila tem- 
nicerului din Filipi -, şi vei 
fi mântuit tu și case ta” 
(FAPTE, 16.31). O credință 
ca a Cananeencii, ca sa 
putem striga, la vreme de 
nevoie: “Doamne, ajută- 
mi” (MATEI, 15.25). Sau 
ca a Sutașului, ce-l ruga pe 
lisus să-l vindece robul 
paralitic, si'n fața căruia 
Mântuitorul declară ad- 
mirativ: “Nici în Israel 
n'am găsit o credință așa de 


mare!” (MATEI, 8.10) 

Din păcate, credința pe 
care o afişăm noi creștinii 
Exilului, oridecâteori par- 
ticipăm la slujba sfintei 
Liturghii sau la praznicile 
împărăteşti de peste an, nu 
se arată a fi o credinţă sin- 
ceră, vie, lucrativă, 
sfinţitoare, capabilă să 
mute munţii din loc. Oare 
nu ni se potrivesc și nouă 
cuvintele: "Făţarnicilor, 
bine a proorocit Isaia 
despre voi, când a zis: 
Norodul acesta se apropie 
de Mine cu gura şi Mă cin- 
steşte cu buzele, dar inima 
lui este departe de Mine” 
(MATEI, 15. 7-8) 

De ce să mu ne recu- 
noastem vinovați atât de 
puținătatea credinței, cât și 
de superficialitatea ei, de 
manifestările ei ipocrite. 
Cei mai mulţi dintre noi 
noi, care ne considerăm 
oameni morali, oameni 
corecți, oameni buni, cu 
alte cuvinte '“fii credincioşi 
ai Bisericii”) trăim o exis- 
tență de egoism feroce, ex- 
clusiv numai pentru intere- 
sele proprii, îngâmfându-se, 
fălindu-se, mândrindu-se cu 
pretinsa noastră 
moralitate, cu realizările 
capacităţii noastre in- 
telectuale, cu lupta politică, 
dar neavând nicio 
comuniune cu Dumnezeu, 
pentru că nu ne-am 
apropiat de lisus, 
niciodată, cu” smerenia 
credinței  Sutașului, şop- 
tindu-l: *“Doamne, nu sunt 
vrednic să intri sub 
acoperământul meu...” 

xx 

Ca să vă puteţi da seama 
de importanţa credinţei în 
viața religioasă a diasporei 
românești, de putereatrans- 
figuratoare a acestei virtuți 
creştine de o incomparabilă 
valoare pedagogică, mă voi 
opri asupra cazului urui sa- 
vant american, STOVELL, 
cunoscut drept ateu. Deși 
lucrase, împreună cu alți 
oameni de ştiinţă, pentru a 
clarifica misterele puterii 
atomice, el nu credea în 
Dumnezeu, socotind 
divinitatea o simplă 
reprezentare a spiritului 
uman. lIntr'o zi, însă, 
lucrând întrun mare 
laborator de patologie, în 
cadrul unei clinici, și 
ocupându-se de măsurarea 
lungimilor de undă şi de 
forța radiaţilor emise de 
creierul omenesc, s'au găsit 
el şi colaboratorii lui - în 
faţa unei experienţe ieşite 
din comun. Curioşi să afle 
ca se petrece în creer în 
momentul trecerii de la 
viață la moarte, savantul 
american a ales o femeie 
bolnavă de o tumoare can- 
ceroasă și care îşi trăia 
ultimile clipe. Bolnava era 
într'o stare de luciditate 
perfectă, iar liniștea și 
amabilitatea ei îi uimiseră 
pe toți cei ce-o 
supravegheau de aproape și 
care erau informați că ea 
credea în mântuirea veșnică 
promisă de lisus Hristos. 

Cu puţină vreme înaintea 
morţii, s'a plasat bolnavei 
credincioase un aparat de 
înregistrare extrem de sen- 
sibil, spre a constata ce se 
petrece în creerul ei în 
ultimile minute de viaţă. Pe 
deasupra, a fost fixat pe 
patul suferindei un 


minuscul microfon, ca să se 
poată auzi ceea ce va spune, 
în cazul în care va mai fi în 
stare să gândească. “Intre 
timp - mărturisește Stovell 

noi ne instalarăm în 
camera alăturată, nouă 
savanți sceptici, printre 
care eu eram, cu siguranță, 
cel mai înversunat ateu. 
Stăteam proptiţi în faţa 
aparatelor, cu multă 
atenţie şi foarte încordaţi. 
Acul de înregistrare era la 
zero şi putea să urce până 
la 500 grade spre dreapta, 
in poziţie pozitivă, şi până 
la 500 grade spre stânga, în 


poziţie negativă. Ultimile 
clipe de viaţă ale bolnavei 
erau iminente. Deodată 


auzirăm cum se roagă şi 
laudă pe Dumnezeu: - Cred, 
Doamne, că Tu ești 
Singurul. izvor de putere 
adevărată şi că vei rămânea 
la fel întotdeauna. ţi 
mulțumesc pentru 
dragostea pe care mi-ai 
arătat-o şi pentru 
încredințarea de a aparţine 
lui Lisus...Mișcaţi - îşi con- 
tinuă savantul mărturisirea 
-, rămăseserăm mai departe 
în faţa aparatelor noastre. 
Uitasem, de fapt, că treaba 
noastră era să le examinăm. 
Priveam unii la alţii, fără 
să ne jenăm de lacrimile ce 
se  scurgeau din ochii 
fiecăruia. Deodată, în timp 
ce muribunda se ruga, 
auzirăm, oaia rd aparat. 
Când îl privirără, văzurăm 
acul atingând 500 grade 
pozitiv, şi sbătându-se să 
treacă de - această limită. 
Forţa de radiațiune depășea 
desigur scara aparatului, şi 
acest fapt împiedica acul să 
urce mai departe. In acele 


momente, am aflat un 
adevăr cutremurător și 
anume, că creerul unei 


muribunde care crede în 
Dumnezeu şi ține legătura 
cu El prin rugăciune, 
desfășoară o forță de 55 de 
ori mai mare decât orice 
emitere de unde 
radiofonice.” 

Am reușit să dovedim, cu 
certitudine și de manieră 
științifică, forța pozitivă a 
credinţei, precum și cea 
neagativă a unui suflet 
renegat. S'a putut, aşa dar, 
afla că omul care își orien- 
tează viaţa în conformitate 
cu voia lui Dumnezeu şi 
care se află într'o strânsă şi 
permanentă legătură cu EI, 
prin credinţă iradiază 
însăşi viața divină. Dar 
ducă se calcă legea lui Dum- 
nezeu, omul va emite unde 
negative, adică satanice.” 

Brusc, concepţia ateistă 


n savantului american a 
fost sfărâmată. EI se simţi 
neputincios în fața Dum: 
nezeului celui viu și 
adevărat, în care credea 
muribunda bolnavă de can- 
cor şi câreia lisus îi va 


spune în ziua Judecăţii de 
apoi, întocmai Canancencii 
din Evanghelie: “O, femeie, 
mare este credința ta!” Ri- 
dicula necredință a omului de 
știință Stovell n'a mai putut 
rezista în fața Adevărului, E1 
deveni, ca atâți alți savanți 
din lume, undiscipolalluili- 
sus siun martor al minunilor 
pe care le săvârşeşte Dum- 
nezeu în orice suflet care își 
pune Încrederea în El si se 
lasă călăuzit de Duhul Sfânt, 
pe drumurile întortochiate 
ale vieţii... 


Pe pământul binecuvântat al Landeven- 
nec-ului, din departamentul Finister, 
acolo unde Sf. Guânol6 a fondat 


mânăstirea înjurul anului 485, pe locurile 


unde Romanii considerau capătul pămân- 
tului (Finis terrae), acolo în ziua de 4 
Iunie 1989 călugării și pelerinii s'au rugat 
împreună pentru salvrea României din 
suferinţă. E 

In timpul slujbei duminicale, în această 
mânăstire benedictină, în liniștea deplină 
a împăcării cu Domnul sa rostit 
următoarea chemare ce anunţa revărsarea 
dragostei creştine: Pui 

“Pentru străinii, emigranții, expatriații 
care trăiesc în mijlocul nostru sau 
dispersaţi, departe de familiile lor. 

Ne rugăm în mod special, în această 
dimineaţă, pentru poporul român. 

Fie ca dragostea noastră să știe să-i 
primească cum odinioară au fost primiţi 
în templul Ierusalimului. 

Fie ca biserica noastră să fie casa lor. 
Să ne rugăm împreună.” 

Slujba a continuat iar 
mulțumită pentrucă a putut să-și 
manifesteze solidaritatea cu poporul 
român aflat în grea suferinţă. 

După rugăciunea dela orele 14,30, 
stareţul mânăstirii a invitat pe călugării 
mânăstirii să asculte prezentarea mar- 
tirajului bisericii creștine sub dictatura 
comunistă, expunere făcută de Cicerone 
Ioniţoiu din partea Asociaţiei deținuților 
anticomuniști. români. 

Timp de peste o oră s'a vorbit de drama 
României, în care s'a accentuat asupra 


lumea era 


impunerii forțate a comunismului de către 


URSS, reuşindu-se prin ingerințe și 
falsuri să se răstoarne toată viața politică, 
socială şi economică datorită distrugerii 
moralității 


cetățenilor, cât și din relaţiile dintre 
oameni. = ea zic re ARE ea $ 
„Calvarul bisericii creştine a fost însoţit 
de 'trecerea în revistă a Pale luminoase 


ale ierarhiei bisericii care au refuzat pac- 
tizarea cu uneltele aservite diavolului roşu 
și din care cauză au fost exterminate. S'a 
insistat asupra Patriarhului Nicodim, Car- 
dinalului Iuliu Hosu, Mitropoliţilor Ion 
Suciu şi Irineu Mihălcescu precum. şi 
asupra altora printre care Vladimir Ghica 


foarte bine cunoscut în Franţa și în. 


special în această mânăstire. A im- 
presionat "martirajul episcopului Vasile 
Aftenie al cărui mormânt a devenit astăzi 
loc de pelerinaj la cimitirul Bellu, dela 
Bucureşti, unde se săvârșese vindecări 
prin rugăciunile făcute episcopului mar- 
ur. 

Nu a fost uitată suferinţa celorlalte 
categorii de cetăţeni şi mai ales 
țărănimea. Acestora după ce li s'au furat 
pământurile, după ce au suferit ani grei 
de temniţă de unde foarte mulţi nu s'au 
mai întors, astăzi li se distrug satele, 
rupându-i de locurile strămoșești, de 


rezervorul tradiţiilor şi continuităii 
neamului românesc. 
După destrămarea familiilor, după 


(PAR 
. 14 


creștine atât din sufletul 


“creştinilor să intre în 


profanarea şcolii şi creştinismului 
distrugerea bisericilor, astăzi în i 
lui, zisul conducător, comite o nouă 
împotriva rezervorului biologie ] 
poporului român, urmărind să-i ae 
sforme pe țărani în sclavii celui ca 
draconic sistem represiv care regTeazz 
de peste 45 de ani sub lozinca: “Aici i: 
struim socialismul”, Sen 

Au fost impresionante cifrele statistic, 
aproximative care prezintă bilanțul (sară 
al sistemului comunist care în 45 de ani 
n'a rezolvat nici o problemă, în nici un 
sector al vieţii publice sau private: Dintr'o 
pupulaţie de circa 20 milioane de cetăţeni 
în anul 1946, au fost arestaţi 2 milioane 
de oameni. 

Si dacă nu toţi au trecut prin cele peste 
120 de închisori de trist renume, restul și 
cu supraviețuitorii sistemului represiv îşi 
continuă viaţa în marea închisoare a țării 
care e înconjurată în sârmă ghimpată si 
bine păzită, de o mână de torsionari din 
slujba tiranului. Suferinţa este generală. 

La întrebările ce au fost puse sau 
reținut unele răspunsuri. judicioase date 
de Cicerone loniţoiu, victimă a acestui 
sistem de barbarie în plin secol 20. 

1. România a fost singura țară din blocul 
răsăritean care a refuzat să colaboreze și 
s'a opus regimului comunist imediat după 
impunerea lui prin forţă. După ce în anul 
1919 România a salvat Europa înlăturând 
anarhia comunistă instaurată în Ungaria, 
tot România a devenit scut al Europei 
impotriva comunismului, prin sutele de 
mii de martiri, după cel de al doilea război 
mondial, întârziind propagarea spre Apus. 
Sa făcut totul, trecându-se la lupta de 
partizani ce a durat circa 11 ani şi pe care 


după 
bunia 
crimă 


_n'o găsim la celelalte popoare vecine. 


2. Credinţa n'a putut fi înfrântă și a 


„continuat să existe-în clandestinate. în 


catacombe, acolo unde nu li 


s'a dat voi 


de 


tuturor” măsurilor de teroare înventate. 
minţi bolnăvicioase. 

3. Speranţa salvării există în muncitori 
şi în acest tineret crescut şi înșelat în- 
aspiraţiile lui de acest regim diabolie 
bazat pe demagogie, teroare și minciună; 
Acest tineret şi studențimea, speranţa de 
mâine a neamului românese reprezintă iz- 
vorul nesecat de energie care ca şi 
înaintaşii va şti să-şi împlinească menirea 
şi să scuture jugul barbariei comuniste. 

S'a subliniat faptul că originea şi 
creştinismul Franţei și României sunt 
comune, venite din aceeaşi sursă iar 
progresul tehnic ne-a apropiat şi mai 
mult, la 2 ore de zbor cu avionul, Paris: 
București, peste zidul ruşinii, al cortinei 
de fier, ce trebue să cadă. 

Mulțumind pentru unirea sufletească 
manifestată între aceste două părți din 
aceeaşi Europă, C. Ionițoiu a dăruit 
bibliotecii mânăstirii volumele publicate 
despre drama neamului său şi a primit o 
documentată istorie a apariţiei 
creștinismului în cea mai veche mânăstire 
a Franţei din secolul V: Landevennec: 


. SN 


O y 
E] 


El == 
Dat = 


A! 


P 


CUVANTUL ROMANESC 


AUGUST 1989 


PAGINA 13 


(UMANI UE EC E ee Ani ca TAUGUSTILSBQ ice 200 eee ae e e ea 


a 


CREDINȚE LA ROMÂNI 


CREŞTINISMUL- 


— Andre: PANDREA— 


deosebire de 


Sprerace | 
i Eiaile înconjurătoare, 
reştinate prin decizie 


itică oficială, în masă şi 

la dată cunoscută - păgânii 

un mal al râului 
deveneau creştini pe malul 
celălalt, prin trecerea 
vadului, precum Rușii - în 
Dacia fenomenul se va fi 
petrecut altfel. . . 

Despre Români nu se ştie 
să fi cunoscut” altă lege 
decât cea creştină. Insăşi 
conştiinţa actuală a 
statutului de creştin este 
atât de vie, încât expresii 
precum “bărbatul meu”, 
“omul meu” sunt sinonime 
cu ““creştinul meu”. 

In Europa de Apus con- 
ceptul creştin a trecut în 
plan secund. Credinciosul 
simțindu-se catolic sau 
protestant, nu cunoaşte, 
mereu, termenul (aşa cum 
am constatat de multe ori); 
pe când la noi, raportul a 
rămas cel originar, dinain- 
țea marei schisme dela 
1054, Românul simțindu-se 
în primul rând creștin și în 
subsidiar ortodox. După 
cum rezultă din ancheta de 
teren, noțiunea de ortodox 
nu este unanim cunoscută, 
spre deosebire de cea de 
creştin. Ceea ce presupune - 
chiar în absența documen- 
telor - că măcar o parte a 
autohtonilor s'a convertit la 
creştinismul latin (după 


Aa zac 
313 e. 


anii 274 şi 
respectiv data retragerii 
aureliene și cea a 
promulgării Edictului din 
Milan, care, la răstimp de 
numai o generație, 
recunoaște oficial existența 
creștinismului în Imperiu. 
Că răspândirea acestuia în 
Dacia va fi fost lentă, ca o 
infuzie în pată de ulei, este 
plauzibil. Dar afirmația 
reluată recent (1984), într'o 
“Istorie a Românilor”, cum 
că noua religie “nu s'a im- 
pus prin misionari”, este 
de neînțeles. De ce? 
Fiindcă, dela “loan 
Botezătorul încoace, 
creștinarea se face prin 
botezul cu apă al unui 
păgân sensul iniţial 
dublu: de locuitor al unui 
"pagus” (sătean) și de 
“necreștin'”, lasă loc 
presupunerii unei 
creștinări mai lente și mai 


tardive a sătenilor din 
Dacia față de cei din cen: 
trele urbane - de către un 
creştin care are har sau 
dar, deci de către un 
predicator, singurul dintre 
creștini care a fost botezat 
de un necreștin, fiind Mân: 
tuitorul însuși. Or, 
predicatorul, prin asumarea 
misiunii răspândirii 
creştinismului între păgâni, 
nu poate fi decât un 
misionar, chiar şi atunci 
când face parte din prima 
generaţie de preoți, el îl 
convinge şi-l converteşte pe 
neofit, care aderă nesilit la 
noua lege, prin hotărire 
proprie. Formula cea mai 
plauzibilă ar fi: creştinism 
ales, fără constrângere de 
neofit, cu răspândire neim: 
pusă, spontană, prin botez 


de obicei individual, 
îndeplinit de preoți și 
misionari. 


Comportamente actuale 
din Loviştea pot ilustra, 
oarecum, cele arătate. La 
Boişoara botezul se face în 
mai multe feluri: 

1. Cel mai obișnuit este 
botezul cu preot, în 
biserică, prin imersiunea în 
apă. El este însoţit 
obligatoriu de 
“îmbisericarea pruncului”, 
adică “închinarea fătului la 
icoane", făcută de naşă și 
de tată, întrucât mama 
lehuză, respectă, 40 de zile 
după naştere, o dublă in- 


săptămâni, : 


care o însoţeşte. ''Im- 
bisericarea”” se poate face şi 
dacă se botează acasă (rar). 
2. Dacă pruncul este ''pe 
doagă de moarte” se face 
oriunde: în biserică, dacă'i 
aproape, sau la stână, pe 
câmp pe drum, sau în casă, 
prin stropirea cu apă și 
rostirea formulei: *''Se 
botează robul (roaba) lui 
Dumnezeu Ion (oana), în 
numele Tatălui și-al Fiului 
şi-al Sfântului Duh, 
Amin”, spusă de preot sau 
de tată, de bărbatul cel mai 
în vârstă din preajumă, de 
mamă sau de orice femei, 
dacă nu se găsesc bărbaţi. 
Copilului nu i se poate da 
alt nume. 
3. De Bobotează se per- 
petuează, în obicei, botezul 
originar, în apă curgătoare, 


împrejurare 
rară, mama ia locul naşei, 


Descendentul cel mai 
vârstnic cu dispensă 
numai în caz de “'neputință 
sau boală” - are de împlinit 
ritualul Bobotezei. 

Privilegiul revine 
neamului Ruhat, ac: 
tualmente lui lon, care se 
trage din moşul Loviștei, 
Dragomire, după cum stă 
scris în “'hristovul pă piele 
de iepure” dat de ''Domnul 
“nostru Vladislav” (al II- 
lea), la 1451: “'lui Dragomir 
Ruhat şi fiilor lui, lon și 
Vâlcul”, 

lon Ruhat se dezbracă şi 
intră, gol, în apa îngheţată 
a pârâului Boişoara - un 
râu ca Iordanul, clipocind 
între nemeţii de zăpadă - și 
cu o căldare nouă îi botează 
pe toţi sătenii din jur; şi 
fiecare va lua apă în sticle, 
de parcă ar fi “'aiazmă”, pe 
care o va păstra până la 
Boboteaza viitoare... 

După ce s'a europenizat, 
credința adusă în Dacia a 
avut de învins cultul local 
al lui Zamolxis și pe cel 
solar, al lui Mithra, prac: 
ticat de o parte a 
legionarilor şi coloniștilor 
închinători unui Dominus 
Deus Sol Invictus, chiar în 
Sarmisegetuza romană, 
unde se afla cel mai mare 
“*mithraeum””. In timp ce la 
majoritatea neolatinilor, 


dacă nu la toţi ca şi la Ger- 
mani şi 


Slavi, numele 


a apărut un nume specific, 
dat numai zeului creștin: 
Dumnezeu. Se poate zice, ca 
tautologic, în românesște, 
Domnul Dumnezeu; dar 
faptul este imposibil cu 
Senieur Dieu, sau cu 
Herrgott. 

Un soi de trăire 
religioasă şi un com- 
portament, de mare auten- 
ticitate, sunt uşor de ob- 
servat. Creştinismul 
lovişteanului se întrupează 
și se petrece - ca pretutin- 
deni, la țară - între ai săi, 
toti țărani. Dumnezeu, 
lisus și Sf. lon se îmbăiază 
în lacul Avrigului; Maica 
Domnului și Sfânta Vineri 
culeg fragi, lângă Staroștea 
Sarpelui, din Poiana 
Zmeilor. Dumnezeu şi 
Sâmpătru se plimbă prin 
sate, îmbrăcaţi țărăneşte, 
iar Sfântul Soare “'dă la 


Dieu sau Gott; la Români 


ușă”, fiindcă-i, cioban, 
„Nu se. ştie „cine-i “mai 


mare, Dumnezeu, Crăciun 


sau Moşul ăl Mare? 

Crăciun e cumătrul lui 
Dumnezeu.  Crăciunoaia 
este moaşa lui Hristos, 
căruia se pare că i-a tăiat 
buricul la Boișoara, zic 
boișorenii, sau la Găujani, 
zic găujănenii... Două sate 
despărțite prin pârâul 
Tiganului, care vara seacă. 

Dar popa joacă vreun rol? 
Desigur! Toate femeile sunt 
bisericoase, ca şi bătrânii. 
Nici un obicei bisericesc nu: 
i ocolit, că-i păcat! Dar 
popa nu poate nimic în fața 
vraciului dela Titeşti şi nici 
în faţa babelor fer- 
mecătoare; iarna, multele 
colinde sunt laice. 

II aud şi-acum pe popa 
Duţulete - un munte de om 
- când îmi spunea, acum 
vreo zece ani: - Veniţi cu 


mine, Don'doctor, la 
desferecare, că eu nu-s 


decât popă! 


putea fi văzut așteptând şi 


Că ţăranii sunt toleranți, 
nu „încape . îndoială. Asta. 
ține de buna cuviinţă. 
Dacă-l atingi la credinţe - 
pe care orășanul nu le 
pricepe - ori te ironizează, 
ori tace. La ţăranii pe care 
i-am cunoscut, credinţele 
sunt totale, fără rezerve şi 
simultane. Credinţa 
ţăranului nu seamănă cu 
logica omului de ştiinţă 
care face clasificări şi 
împarte, în necunoștință, 
de cauză, adjective. Sin- 
cretismele se află în capul 
intelectualilor şi nu al 
țăranilor.  Moşii trăiesc, 
biserica trage clopotele şi 
oamenii aleargă la slujbă, şi 
duhurile fojgăie, dar nu se 
amesteacă. 

Biserica, lăcaş de cult și 
dogma oficială este 
toleranța, spre cinstea ei, 
dar și fiindcă nu are 
încotro. Si după cum 
bătrânul popa Oprea venea 
la medic călare, calul lui 


“ Libmarla ROMANILOR din exil. . 


DRAGI CUMPATRIUTI, ROMANI, 


5 RUE MALEDRANCHE 15 005 PARIS TEL 43.54.22.46 


APRILIE 


Robiren României n Lost, în bună mâsură, consecinta robirii noastre spirituale prealabile. Dezrobirea 
noastră de erorile, prejudecâtile, minciuna, calomnla si crima politicianintă va fi un pas spre dezrobirea Țării. Ignoranța nu 
trebuie confundată cu Inocenta, demigopin, nulitatea si escrocherin politicinnistă nu trebuiesc confundate cu probitatea, ones- 


titatea, dăruirea de sine, eroismul, Combnteren unora, definirea si promovarea altora, iată programul librăriei voastre din exil. 


la un solomonar, din Gruiul 
Lupului. „şi- „la un. fer: 
mecător, din Titeșşti şi pe la 
babele descântătoare. Că, la 
cei 82 ani ai lui, popa din 
Bumbeşti, mort în 1962, 
Dumnezeu să-l ierte, văzuse 
multe, știa multe şi în 
multe duhuri, din cele care 
vor urma, cu tărie credea. 

In rezumat, creştinismul 
românesc este, la origini, o 
religie venită - odată cu 
mitraismul şi cultul 
împăratului - cu caracter 
istoric stabilit, mai recent, 
bazată pe texte, cu tendințe 
universaliste şi misionare. 
Constituit şi organizat în 
biserică, instituționalizată 
în secolul al XIV-lea, se 
practică individual și colec- 
tiv, cu icoane, în temple 
(biserici, din lat. basilica). 
Religie evoluată, aflată în 
faza a III-a de dezvoltare, 
este mai mult sau mai 
puţin tolerant (în Oc: 
cidentul latin), cu excepţia 
ortodoxiei populare. 


1989 


—'-" 


.— >: - 


j 


PAGINA 14 


Paris, Rue Ribera 38, 


AUGUST 1989 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


“PRO BASARABIA ŞI BUCOVINA” 


Colocviul *'Pactul germano- sovietic 


din 1939 şi urmările lui nefaste” 


Sâmbătă 24 lunie 1989 


Conferenţiari: Titus Bărbulescu,Dan Cer novodeanu, Liciniu Faina, Grigore Filiti, Paul Goma, Cicerone 


Ioniţoiu, 


NICOLAE LUPAN (frag- 
ment): Tin să mulțumesc din 
inimă mai întâi Monsenioru- 
lui Gheorghe COSMA pentru 
serviciul divin în memoria 
jertfelor sovietismului, cât 
si dvs. tuturor pentru 
bunăvoința de a răspunde 
prin prezenţă la acest coloc- 
viu. Un colocviu de 
retrospectivă a celor 50 de 
ani de urmări grave ale Pac- 


tului germano-sovietic dela 


Nicolae Lupan, Mihai Mărculescu, Constantin 


Moscova pentru țara 


noastră și înteaga omenire. 


Si întrucât asociaţia care 
a inițiat ţinerea acestui 
colocviu poartă numele a 
două provincii românești, 
victime directe ale amin- 
titului pact, îmi voi per- 
mite, în calitatea mea de 
animator al acţiunilor ei, să 
vă expun schematic de tot 
cum am pierdut noi 
Basarabia și Bucovina de 


Mareş, 


Nord. 

In după amiaza zilei de 
21 August 1939 am: 
basadorul german la 
Moscova îi aducea lui 
Molotov o telegramă sem: 
nată de Hitler care îl 
anunţa pe Stalin că “'ten- 
siunea dintre Germania şi 
Polonia a devenit in- 
tolerabilă”?şi că ''o criză se 
poate isca”, cerând ca Rib- 
bentrop să fie primit de 
urgență la Kremlin. Ceea ce 


Ion Varlam şi altii. 

se şi întâmplă la 23 August 
1939, când fu semnat 
“Tratatul de Neagresiune 
între Germania și Uniunea 
Sovietică”, al cărui text, 
grație  bunăvoinţei dom- 
nului Eugen Popescu din 
San Diego-California, de a 
mi-l pune la dispoziţie în 
variantă engleză, vi-l redau 
pentru prima dată pe 
pământ european în limba 
româna: 


In zilele următoare la 
Berlin 
raționalizarea alimentelor, 
hainelor, săpunului și căr- 
bunilor, iar la Paris, Lon- 
Varsovia începu 
săparea adăposturilor an- 
ti-aeriene, 


dra și 


Moscova, 23 August 1939 


TRATAT DE NEAGRESIUNE INTRE GERMANIA SI UNIUNEA SOVIETICA 


Guvernul Reichului Ger- 
man și Guvernul Uniunii Re- 
publicilor Sovietice Socia- 
liste. 


Dornice de a consolida 
cauza păcii între Germania 
si U.R.S.S. şi pornind dela 
articolele de bază ale Acor- 
dului de Neutralitate sem- 
nat în Aprilie 1926 între 
Germania şi U.R.S.S., au 
încheiat următorul Acord: 


ARTICOLUL 1. Cele două . 


părți semnatare se 
angajează a renunța la orice 
act de violenţă, la orice act 
de agresiune şi la orice act 
din partea uneia sau alteia 
dintre părţi, fie individual 
fie în alianţă cu alte puteri. 

ARTICOLUL 2. Dacă una 


dintre părțile semnatare de- 
vine obiectul unei acțiuni os- 


PROTOCOL 


Cu ocazia semnării Pac- 
tului de Neagresiune între 
Reichul German și Uniunea 
Republicilor Sovietice 
Socialiste,  plenipotenţiarii 
celor două părți au discutat 
în strictă confidențialitate 
problema delimitării 
sferelor lor de influență în 
Europa de Est. Aceste con- 
versații au dus la 
următoarele concluzii: 

ARTICOLUL 1. In cazul 
unei rearanjări teritoriale 
si politice în regiunile apar- 
firând Statelor Baltice (Fin- 
landa, Estonia, Letonia, Li- 
tuania) frontiera de Nord a 
Lituaniei va reprezenta 
frontiera sferelor de in- 


fu ordonată 


Sovietul 


La 29 August Ribbentrop 
dădu publicității 16 reven: 
începeau cu 
“cedarea Dantzigului”. In 
Stalin convocă 
Suprem care 
ratifică așa zisul tratat de 
neagresiune semnat de 


dicări ce 


aceeași zi 


tile din partea unei a treia 
puteri, cealaltă parte sem- 
natară nu va ajuta în nici 
un fel această a Treia 
putere. 


ARTICOLUL 3. Guver- 
nele celor două părţi sem- 
natare rămân în contact 
permanent pentru con- 
sultări și schimb de in- 
formaţii în probleme 
privind interesele lor 
comune. 


ARTICOLUL 4. Nici una 
dintre cele două puteri sem- 
natare nu va participa la 
nici o grupare de puteri 
care să vizeze direct sau in- 
direct cealaltă parte. 


ARTICOLUL 5. Dacă 
apar conflicte sau dispute 
între cele două părţi sem- 
natare într'o problemă sau 


SECRET 


fluență ale Germaniei și 
U.R.S.S. -ului. In acest 
context interesul Lituaniei 
în regiunea Vilnei este 
recunoscut de fiecare dintre 
părți. 

ARTICOLUL 2. In cazul 
unui rearanjament teritorial 
și politie în regiunile aparți- 
nând Statului Polonez, sfere- 
le de influență ale Germaniei 
si U.R.S.S.-ului vor fi deli- 
mitate pe linia râurilor Na- 
rev, Vistula și San. 


Problema de a ști dacă 
este în interesul celor două 
părți de a păstra Statul 
Polonez independent, și 
care vor fi frontierele unui 


alta, cele două părți rezolvă 
aceste conflicte sau dispute 
numai printrun schimb 
amical de opinii sau, dacă e 
nevoie, prin instituirea 
unor comisii de arbitraj. 

ARTICOLUL 6. Acest 
tratat se încheie pentru o 
perioadă de zece ani, și dacă 
una dintre părţile sem- 
natare nu-l denunţă cu un 
an înainte de expirarea 
acestei perioade, validitatea 
acestui tratat va fi 
prelungit pentru încă cinci 
ani. 

ARTICOLUL 7. Acest 
tratat va fi ratificat într'un 
termen! cât mai scurt 
posibil. Schimbul de 
ratificări se va face la 
Berlin. Acordul intră în 
vigoare în momentul 
semnării lui. 


ADITIONAL 


asemenea stat mu poate fi 
decisă definitiv decât în 
cursul dezvoltărilor politice 
ulterioare. 

In orice caz cele două 
guverne vor rezolva această 
problemă printr'un acord 
amical. 


ARTICOLUL 3. In ceea 
ce priveste Europa de Sud- 
Est, partea sovietică atrage 
atenția asupra interesului 
ei în Basarabia. Partea ger- 
mană își declară desintere- 
sul total în această regiune. 

ARTICOLUL 4. Acest 
Protocol va fi considerat de 
cele două părţi strict con- 
fidenţial. 


Pentru Guvernul Reichului German: V. Ribbentrop 
Plenipotenţiar al Guvernului U.R.S.S.: V. Molotov 


Molotov şi Ribbentrop. asta 

lar Vineri, 1 Septembrie 
1939, la ora 5 și 30 de 
minute dimineața, începea 
cel de al doilea război mon- 
dial. Război care, în ultimă 
instanță, a dus, la Yalta, la 
o altă împărţire, de data 


spirite. 


Materialele pentru această pagină -articole, documente, fotografii- | 


se trimit la adresa: Nicolas Loupan, Boite Postale 1007, 
1000 Bruxelles, 1 Belgique. 


anglo-sovieto- 
americană, a Europei. 

O fărâmiţare artificială 
despre care va şi trebui să 
vorbim la acest colocviu cu 
demnitate, fără invective şi 
fără provocări inutile de 


CUVANTUL ROMANESC 


DIN BASARABIA 


Duminică 25 Iunie 1989 a avut loc în Piaţa Vic- 
toriei din Chișinău o manifestaţie românească cu 
totul neobișnuită; peste 50 de mii de persoane au 
ascultat cuvântări patriotice. și au denunțat 
agresiunea dela 28 Iunie 1940 și monstruoasele ei 
consecinţe. 

Manifestaţia a fost organizată de Frontul 
Democratic din Moldova, organizație ce sprijină 
reformele democratice instituite recent în 
Uniunea Sovietică. Intre vorbitorii principali care 
au luat cuvântul la tribună au fost scriitori, 
istorici, poeți moldoveni, precum și distinși in- 
vitaţi din republicile Baltice şi Ucraina vecină, 
care împărtășesc puncte de vedere comune. Este 
interesant faptul că marea manifestaţie publică 
a fost organizată cu aprobarea. autorităților 
politice dela Chişinău, care își trăiesc probabil 
ultimele zile la conducerea republicii. Demon- 
stranţii, de naţionalitate română în marea lor 
majoritate, au fluturat drapele tricolore, unele 
din ele având capul de bour pe fundalul galben, și 
fiind îndoliate. Intre altele,organizatorii au adresat 
o scrisoare lui Gorbaciov cerând reabilitarea com- 
pletă a victimelor stalinismului și reîntregirea 
Moldovei între frontierele în care se afla când a fost 
anexată de Rusia. Nu putem decât să exclamăm: 

“Felicitări din toată inima fraților noștri 
moldoveni care au ridicat steagul sfânt al redeș- 
teptării naţionale !” 


CURESPUNDENT 


Eugen CIOCLEA 


GROAPA DE SUFLOR 


Mai stai și-acum în groapa de suflor. 
Pe bani mărunți faci muncă voluntară. 
Prin tălpi îţi simte orișice actor 
Fierbinte fruntea princiară. 


Stai cârciat acolo ca'n exil. - 
pilon de scenă, mult prea timpurie. 
Jucăm întrun spectacol infantil, 
departe de-adevăr și poezie. 


Dar iată-ai început să ne șoptești 
Istoria și neamul, pe silabe. 
EL, ignorat de templele grecesti, 


şi-avea de mult bisericile albe. 


Si-avea de mult o tragedie-a sa, 

Cu sânge scurs de-a dreptul din icoane, 
şi-un rege dac, ce?n lupte-l învăța 

Cu zâmbetul pe buze cum se moare. 


Noi dela tine am priceput întâi 

ca mu trăim într'un decor vremelnic, 
c'avem şi noi o stea la căpătâi 

Şi-un plai al nostru de iubire vrednic. 


De-atunci jucăm mai dârz şi mai curat 
si chiar murim, dacă regia cere. 
iața-i un rol ce ni s'a întâmplat, 


ca să-l trăim în zbor, sau în cădere. 


Dar ce ne-am face făr'de tine noi, 
de-ar fi cumva memoria să piară, 
cum am urni din loc acest pietroi, 
sub care limba-i o reptilă rară. 


De-aceea zicem, tu din partea ta, 
trimite-ne din când în când vreo veste. 
Orice ar fi, orice s'ar întâmpla, 

vom ocroti aceste văi și creste. 


Cadă cortina într?un ultim act 
si bată toţi înnebuniți din palme. 
u stiu că piesa nu s'a terminat 
și EMINESCU în groapa lui nu doarme. 


POEZIE PUBLICATA IN ZIARUL “GLASUL”! APARUT IN 
LIMBA ROMANA LA CHISINAU, LA 15 FEFRUARIE 1989. 


CU 


deal XIX-lea, se constată 
tendinţa pronunțată la 
SI Iptorii în lemn aromâni 
de a prezenta scene din 
wața zilnică, precum și 
diferite aspecte din natură, 
e E interiorul bisericilor. 
pe exemplu, scene 
reprezentând Naşterea 
Domnului. sunt redate 
într'o ambianță reflectând 
viaţa păstorilor con- 
temporani: In alte 
împrejurări, vedem un 


a îmbrăcat în costum 


aromânesc purtând un miel 
umeri, iar întrun alt 
caz, cântând din fluier. 
„Numeroase exemple de 

acest fel găsim în 
bisericile Sf. Atanasie şi 
Profetul Ilie din Samarina, 
- unde,printre altele, 
numeroase personaje sunt 
d; îmbrăcate în costumul 
local, adică în fustanelă și 


cu “țăruhi” (un fel de 
G opinci) în picioare. 


Un cuvânt la vreme ni se 
“pare, că pentru țara 
noastră împreună cu guver- 
“nul ei a sosit vremea de a se 
“ocupa în mod radical de 
soarta Românilor din-a- 
dreapta Dunării. Deia 
“Vulturul”, foaea in- 
tereselor bulgare, tipărită 
la Ploești, începe a-i numi 
numai cu porecla de 
'zăgăuţi” și această o face 
în inima țării românești, 
deja aviditatea teritorială 
grecească, sârbească şi 
bulgărească începe a-i privi 
„ca neexistând pe faţa 
Pământului, încât s'ar 
„Putea prezice că lăsându-i 
„pe mâna fraţilor creştini, 
i Românii vor fi aceia, 
Care vor eşi cu mâna goală 
din toată afacerea și vor sta 
„Wsericește mai rău, de cum 
„âu stat în vremea lui Mir- 
cea-cel Bătrân. Am mai 
Spus Și altă dată că pentru 
„Un teritoriu poliglot, ca cel 
h jeresc, egala îndreptățire a 
pustilor și confesiunilor va 
fu lucru de căpetenie, 
Ormaţiunile teritoriale 
„ Mcru secundar. 
„Nu Știm, se înțelege, 
Până unde ajunge 
Priceperea cestiunii în cer- 
i gurile noastre conducătoare; 
4 r credem că sunt oameni 
i A țară care să cunoască 
„Sârile de lucruri și să-i 
: pe da țării toată lumina 
i daci Libertatea 
Dia gaacă și scolastică 
De ru Românii din-a- 
E, pta Dunării trebue însă 
„la ca să fie odată, 
3 it totdeauna scăpaţi de 
E bn Presiunea spirituală, în 
A ezent a Grecilor, în viitor 
alti “fraţi”! „ creştini. 
Cea mai cuviincioasă 


e eta Be pete a aan Di ați apa a 


ni ele 

“ARĂ pare reînființarea 
Serul Mitropolii a 
Oilabului, care prin 


E 0 Piatra: 
„ Wganizarea ei bisericească 


Vasul cu flori revine frec- 
vent, mai ales în partea in- 
ferioară a iconostasului, 
dedesubtul icoanelor 
împărăteşti, cum este cazul 
la biserica Profetul Ilie din 
Samarina. Motive vegetale 
stilizate, printre care 
trebue menţionată în 
primul rând palmeta de tip 
bizantin, frunză stilizată, 
având între trei şi şase lobi, 
folosită de altfel în toate 
genurile de artă la 
Aromâni. Un alt motiv 
decorativ este cel al cer- 
curilor sau al inimilor 
intretăiate ce închid frunza 
de trifoi sau rozeta. 
Subliniem că această 
enumerare a temelor abor- 
date de tălietorii aromâni 
nu este limitativă, subiec- 
tele tratate de ei depășind 
cu mult această listă. 
Vom întreprinde acum o 
scurtă vizită în câteva din- 


pe bază democratică, cu 
sinod compus din preoţi și 
mireni să îngrijească, de 
bisericile și şcolile 
româneşti în tot cuprinsul 
Turciei europene. Această 
Mitropolie a fost și în 
trecut mai cu semaă pentru 
Românii din a dreapta 
Dunării, iar reşedinţa 
Mitropolitului nu trebue să 
fie neapărat în Brăila, cum 
era înainte, deși ar fi bine 
să fie pe pământul nostru. 
In fața cererilor tuturor 
naționalităților din Turcia, 
credem că cele ale Români- 
lor sunt cele mai modeste 
din toate şi nimeni m va 
îndrăsni a  tăgădui 
Românului un drept, de 
care se bucură deja şi Grecii 
şi Bulgarii şi Sârbii, și de 
care Românii s'au bucurat 
ab  antiquo. Căzut în 
desuetudine în vremea 
domniei fanarioților, reîn- 
vierea lui din cenușă va fi 
un titlu de recunoștință 
pentru genereaţia actuală, 
dacă va ști să fie la 
înălțimea chemării sale 
istorice. Pân'în prezent 
Românii de peste Dunăre 
au avut de apărători pe 
Turci, e drept: apărători de 
ocazie şi coruptibili, dar 
totuși, încetând puterea ab- 
solută a Kalifatului, ei n'ar 
mai avea nici un sprijin şi 
nu pot spera de cât în noi. 
Să ne arătăm dar demni de 
încrederea lor. 

Găgăuţi se numeşte o 
foarte mică parte din 
poporul Bulgariei, rătăcită 
de tot de limba maternă și 
azi vorbind turcește. Cauza 
schimbării limbii a fost per- 
secutările Turcilor la 
venirea lor asupra 
Bulgarilor. Toţi Bulgarii 
locuitori părților apropiate 
de Varna, Burgas, 
Adrianopole și Con- 


ocupa în primul rând de 
cele din Aminciu, adevărată 
pepinieră de sculptori în 
lemn celebri. 

“Arta sculptorilor în 
lemn - spune Hagimihali, 
citat deja - sa afirmat în 
mod special în iconostasele 
bisericilor din  Aminciu 
(Meţovo). Ele datează 
aproape toate din secolele al 
XVIII-lea si al XIX-lea. 
Trebue să menţionăm în 
mod special pe acela al 
bisericii Sf. Dumitru, operă 
semnată de tălietorul Iani 
Gioni, Amincean, executat 
în 1818, acela al bisericii 
Sf. Gheorghe, precum şi 
tronul împărătesc al 
aceleeași biserici, cu Pan- 
tocratorul (Atotputernicul) 
în altorelief, purtând in- 
scripția: ““Prin contribuţie 
comună, sub epitropul 
Gheorghe Gima, făcut de 
mâna lui Dimitrie și 
Sterghiu . Petri, tălietori, 


ROMÂNII DIN A DREAPTA DUNĂRII 


-EMINESCU, OPERA ETICO-SOCIALA- - 


stantinopole au fost expuși 
acestor persecutări și limba 
fie-cărui Bulgar ce nu vor: 
bea turcește a fost tăiată 
din care cauză ei, ca să 
scape de aceste persecuții, 
au fost siliți să adopte 
limba turcească. Ei sunt 
creştini şi astăzi, însă vor- 
besc turceste. Grecii încele 
din urmă, 
nimicit patriarhia bulgară 
şi au gonit limba bulgară 
din toate şcolile şi 
bisericile, s'au silit ca în 
toate locurile se grecizeze şi 
pe aceşti nenorociţi, in: 
troducându-le în biserici şi 
scoli limba greacă. Din cau- 
za aceasta unii din acești 
găgăuţi s'au grecizat și s'au 
făcut mai mari inimici 
fraţilor lor bulgari de cât 
chiar Grecii proprii. Pentru 


aceşti găgăuzi (şi nu 
săgati) a vorbit în 
Vulturul, iar nu pentru 


Românii din Macedonia. 
Reproducem cu plăcere 
această rectificare a 
ziarului “Vulturul” și 
adăogim numai că eroarea 
noastră a provenit din 
motivul simplu că ziarul 
amintit, vorbind despre 
populația Macedoniei, a 
împărţit-o în Greci, Bulgari 
și Găgăuţi iar despre 
Români n'a spus un singur 
cuvânt. Fiindcă ştiam că 
Macedo-românii se mai 
bucură de câteva porecliri 
nepotrivite și nevăzându-i 
de loc amintiţi în per: 
spectivele de împărțeală a 
Macedoniei, am crezut că și 
redacția numitei foi ne 
gratifica tot pe noi căci tot 
noi suntem și acolo cu o 
poreclă și mai puţin 
politicoasă”. 

Notă. Această rectificare 
e publicată la Revista ex: 
ternă din Curierul din lași 
No. 134 din 10 Dec. 1876. 


după ce au: 


MANES 
VANTUL RO : AUGUST 1989 PAGINA 15 
ARTA POPULARĂ LA AROMÂNI 
—— Vasile TEGA— 
in vi ilnică. Ornamente. N S (CONTINUARE) ' 
ene din viața zilnică ente. umeroase tre cele mai i 
i l |  sculpt seri Vta Ă le mai reprezentative ; r ai 4 : Fi pe : E Aia E ff, | 
Către i eul celui paz du i pie iee di în biserici sculptate de 134,,, Aprilie 18. “0 lucrare prima țoar ea deea Pit mitropolie A pitic uriuță 
XVIII-lea $ SETE i „Cu tălietorii aromâni şi ne vom executată de  străbunii ixecutat cu i elil despre care sa spus 
ariate motive decorative. lui Dimitrie și Mihail există chiar furnici sculp- 


acelorași Petri este anvonul 
bisericii Sf. Gheorghe, cu Nicolau Teodoru şi ai lor, 
bogata sa ornamentație, de mâna lui Dimitrie și 
constând din ciorchini, de - Sterghiu Petri, 1840”. 

Dar iconostasul cel mai 


tate pe el, precum și toate 
animalele de pe pământ”, 

Este vorba de o lucrare 
dela începutul veacului al 


struguri, cochilii, 

porumbei și păsări care bogat ornamentat este fără XIX-lea datorită 
înconjoară chipul lui lisus. îndoială acela al bisericii străbunilor tălietorilor 
Se poate citi aici Stâ-Vinirea (Sfânta Vineri),  Naca şi Ciureca. 


TURNARE 
(Revedere) A 


-Ţe-adari munte, munte vrut, 
analt tu niori chirut, 
44 1 22 ză anu. „că,di. cănd, nu te-am vidzută, Fiad rg 
3 “mult chiro ari tricută - 250 Ze ta 
şi di cănd mi dipărtai, 
multu locuri alăgai. 


-la, adar ţi-adar di mult, 
iarna vinturli ascult, | 
dărmili danda le-arupă E 
apili căndu astupă, | 
di nă wmpli căliurli 

ş'nă-azeuneaşti cănturli; 

Şi-adar iar ţi-adar di mult, 

Vearu, căntiţi ascult 

şi la apa di izvor 

ţi lu dau a tuturor, 

vin si-şi umplă ghiumili > 
featili şi munmili. 

-Munte vrut plin di pădine, = 
vahtea treaţi, vahtea vine i 
tini di muşat ţi eşti 

ma mult canda'ntinireşti. 


-Ţi ţă-i vahtea, cănd di eti, 

nvilicesce stealili şcreti, 

Că e vahtea rauă, bună, 

bati vimtu, frăndza-asună; 

bati vimt di Stă-Măriă, 

închisesc cupiili-ariă. 

Maşi omlu nu se-alăcseaşti 

şi di loc nu se-alicheaşti,: 

că noi tuţ aşi şidem, 

cum iream arămănem: îi ! 

Marea cu pampoarili, i : 
| 
| 


Duieia cu zboarăli, zu] 
Luna şi cu Soarili, 
Mntili s'izvoarili. 


Pi grailu armaănesc di 
Zahu PANĂ 


9 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEACĂ” SE PRIMESC 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: 


ZAHU PANĂ 
133 BENNETT AVE, YONKERS, NY. USA. 1070] 


PE 


— —— 
a 1 Por e 


PAGINA 16 


EXPEDIȚIA DE INTEGRAŢIE EMISFERIC 


De câteva luni redacția 
noastră a fost informată de 
“Expediția Secolului”, pe 
care compatrioții noștri, 
frații Constantin * şi Paul ** 
Georgescu, au făcut-o pe râ- 
urile din Emisfera Occiden- 
tală. Iată istoria: 

CINE, CE, CAND, CUM 

Convinși de adevărul cu- 
vintelor lui Simon Bolivar, 
care acum aproape două se- 
cole spunea și demonstra 
prin fapte ... că Patria este 
America..., amici venezu- 
elieni din Caracas, născuți 
prin anii douăzeci înCetatea 
lui Bucur de pe malurile 
Dâmboviţei, după experiența 
unor pregătiri de mulți ani 
pe marile fluvii din America 
de Sud au decis săuneascăpe 
râuri Sudul și Nordul Emis- 
ferei Occidentale; s'au hotă- 
rit să integreze simbolic, 
printr'o_ expediție fluvial- 
maritimă, Buenos Aires, 
Parisul Argentinei, cu Que- 
bec, perla Canadei. 

Pentru a realiza acest 
program, ce până la ei încă 
nu fusese îndeplinit de un a- 
celași echipaj pe bordulunei 
aceleeasi îmbarcațiuni, pri- 
etenii noștri s'au gândit să 
refolosească vechea și cre- 
dincioasa lor “Niculina”, o 
barcă de pescuit tipică, un 
penero din Marea Caraibi- 
lor. Construită în Puerto 
Santo (Portul Sfânt) din Ve- 
nezuela acum vreo 30deani, 
din lemn de saman, barca 

i, este lungă de 
9,30 m., largă de 2,40 m si 
“calcă” în jur de 1,20 M. O 
coaje de mucă, care cu oca- 
zia marii aventuri a fost 
îmbrăcată cu fibră de sticlă, 
i s'a pus un motor Diesel- 
Fiat nou de 86 HP și i s'a 
schimbat (pentru a câta 
oară?)numele în “Orinoco”? 

S'au adunat vechile hărţi, 
s'au reînnodat legăturile cu 
autoritățile și prietenii fă- 

în anterioarele călăto- 

de studii, s'a reorgani- 
zat binecunoscuta goană după 

aurul  argonauților și 
- cum zicea Caragiale - 
după o muncă seculară de 
aproape trei ani, în 13 Fe- 
bruarie 1986, s'a inițat navi- 
ari pe râul (pentru trans- 

portul) argintului, Rio de la 

Plata. 


PE URMELE LUI SOLIS, 
ORELLANA, HUMBOLDT SI 
ORDAZ. 


d sie ocaele ape ale gi- 
garţilor din Su „asa cumre- 
zultă din harta alăturată, în- 
tre Estuarul lui Parara (Rio 
de la Plata , sau Marea cea 
Dulce a lui Solis) și Delta 
Orinocului formeaza o cale 


AUGUST 1989 


- DELA BUENOS AIRES LA QUEBEC...PE RÂURI - 


acuatică de aproape 10.000 
Km. Expediția a necesitat 
opt luni pentru a acoperi 
această distanță. După Ar- 
gentina, Paraguay, Bolivia și 
Columbia, expediția ajunse 
din nou în Portul La Guaira 
din Venezuela , pe data de 
12 Octombrie din acelasi an. 

In opt luni s'a putut veri- 
fica faptul că pe râurile 
bazinelor lui Plata, Amazo- 
nas și Orinoco se poate or- 
ganiza, cu costuri mi prea 
ridicate, o magnifică rețea 
de navigație interioară, care 
să faciliteze schimburile 
economice. Pe aceste râuri 
se prezintă numai trei în- 
treruperi ce însumează în 
total 77 din traseul menţio- 
nat si care seprezintă în ini- 
ma Îui Mato Grosso, în cata- 
ractele râului Madeira si în 
dreptul  rapidurilor Mai- 
pures şi Atures din Ama- 
zoniavenezuelană. . In rest 
navigația poate fi realizată 
practic fără mari dificul- 
tăţi, opt sau noua luni pe 
an. 

Mii de peripeții zilnice, 
dela desteptare, aprinderea 
motorului, stabilirea meniu- 
lui şi gătirea mâncării, con- 
tacte pasagere cu pescarii 
și țăranii din  paragi- 
nile străbătute, bivuacul de 
noapte, culcare, frecușurile 
zilnice inerente, contactele 
cu universități, autorități ci- 
vile si militare, strângerea 
de informaţii, întrevederi cu 
presa, radio şit.v., etc,etc., 
au umplut cele două sutepa- 
truzeci şi ceva de zile de ne- 
uitat, de agonie imortalizată 
(la propriu) într'un film do- 
cumentar, realizat cu aju- 
torul unei echipe de Cimaeii 
dela Radio Caracas T.V. 
Canal 2, din Venezuela. 

“Comedia Umană” a 
riveranilor, săraci sau nu, 
amestecături îndiferite pro- 

a celor șapte culori 
neziceb” (alb 'din Spania; 
alb localnic; indio; negru; 
alb cu indio sau mestis; alb 
cu negru sau mulato și indio 
cu negru sau zambo), ca- 
tolici, protestanți sau de alte 
religii, toţi ş si toate au pus 
în evidență minunatele cali- 
tăți ale OMULUI, cu -0- şi 
celelalte litere majuscule, 
ale omului de rând, amabil, 
săritor, generos și solidar 
cu aspirațiile de pace, pro- 
gres și colaborare ale zile- 
lor noastre. 

Expeditorii au venit în 
contact cu transportatori de 
cereale si minerale pe Pa- 
rara și Paraguay; de bovine, 
lemn 'si produse ale junglei 
în Mamore; cu garimpeiros 
(căutători de aur), cu serin- 


gueros (colectori de latex de 
cauciuc) și culegători de nuci 
de Brasil în Guapore, Beni 
șiMadre de Dios; plutași, va- 
dueiros adevărați sau cow- 
boys ai Sudului, agricultori 
si producători de viţă în 
Madeira; cu infinitul tulbure 
al Amazonului lui Orellana 
si apa de cerneală a râului 
Negru care îmbrățișează 
Manaus-ul, orașul de vis al 
gumei elastice. Au avut 
ocazia să reflecteze la aven- 
tura lui Humboldt pe Ca- 
siquiare,  ““mostruozitatea 
geografică”, careuneste ba- 
zinul hidrografic al Orino- 
cului lui Pedro de Ordaz cu 
bazinul Amazonului; au tre- 
cut prin dreptul minelor de 
bauxită dela Pijiguaos și prin 
fața SIDOR-ului cetatea oțe- 
lului produs din mineralul 
scos din “'Cerro Bolivar”, 
adevărat munte de fier; fi- 
nalmente prii Delta Ama- 
curo, au trecut prin locurile 
unde Columb, în vara anului 
1498 a intuit existența unui 
mare râu care, ““fără îndo- 
ială” |, izvorăşte în... Pa- 
radisul Terestru. 

Au fost și dificultăți, ploi 
torențiale, " furtuni, bătălii 
pierdute cu hoardele nesfâr- 
site ale celor 239 de specii 
de tânțari, probleme la mo- 
tor, etc., etc., dar soarele 
tropicului a topit totul în 
crisolul razelor sale ge- 
neroase. 

«.. Si așa, cu ajutorul 
Domnului, după opt luni, de 
ziua Rasei Americane, la 
12 Octombrie "1986, 494 'de 
ani dela sosirea lui Columb 
în Lumea Nouă, prima parte 
a Expediţiei de Integrație 
Fluvial-Maritimă  Emisfe- 
rică s'a încheiat cu bine... 


INTERLUDIU 


Intrevederi, articole de 
presă, conferințe, radio, 
t.v., rapoarte, concluzii si 
„reintegrarea în viața de 
toate zilele, au ocupat multe 
din lunile ce au urmat. 

După gustul amicilor 
noștri, prea multe luni. Dar, 
asa cum apa curgătoare îm- 
pledică. creșterea mușchiu- 
lui, amintirile aventurii au 
făcut ca pregătirile pentru 
contimarea spre Nord a ex- 
pediției să reînceapă. Din 
nou: modificări ale bărcii 
pentru a se adapta la clima 
mai rece ce va predomina 
în USA si Canada, contacte, 
explicații, argumente pro și 
contra, conversații pentru 
continuarea filmului (care a 
reusit foarte bine), etc. 

Si adevărații prieteni - 
Universitatea Simon Boli- 


* Avocat, cercetător și specialist în roi Se iartă Muvial ră integrație fizică 


„ dud-americahă, Pregedirite a Fu 
| ** Inginer iârenlle, peotezor titular la Vatra piateă Simon Bolivar din Caracas, 


var, Marina, Ministerul de 
Stiință și Tehnologie, Fun- 
dațiile Polar, SimonBolivar, 
Grupul de Asigurări Orinoco 
si Compania Venezolană de 
Navigaţie au răspuns; de 
asemenea au manifestat un 
real interes multe universi- 
tăţi din USA și Canada. 

Așa că pe data de 31 
Martie 1989, ““ORINOCUL” 
a fost îmbarcat pe motonava 
Zulia, ca să fie transportat 
pe Marea Caraibelor si Gol- 
ful Mexicului, până New 
Orleans. Din păcate, echipa 
de filmare nu s'a putut or- 
ganiza, de data aceasta. 


MISSISSIPPI SI OHIO 


Expediţia s'a reînceput 
pe Mississippi pe data de 2 
Mai 1989, ziua de naștere a 
lui Paul (pură întâmplare), 
când  ORINOCO a părăsit 
portul New Orleans. 

Dela început s'a manifes- 
tat fantasticul trafic de pe 
râu. Aici, spre diferență de 
râurile din Sud unde trafi- 
cul este încă destul de re- 
dus, convoaiele de șlepuri 
împinse. „de remorchere 
ce au până la opt sau nouă 
mii de cai, transportă din- 
tr'o dată zeci de mii de tone 
de mărfuri: grâne, produse 
petrolifere, cărbuni, fabri- 
cate materiale de construc- 
ție, etc. In optime condi- 
ţii de „siguranţă, pe acest 
mare râu organizat cu grije 
de către : Serviciul de In- 
ginerie al Forțelor Armate 
din Statele Unite încă dela 
începutul secoluluitrecut, se 
mișcă zi și noapte un tiraj 
aproximativ de două ori mai 
mare ca prin Canalul Pa- 
nama. 

Pe maluri, păduri virgine 
si câmpurile nesfârșite din 
Sud sunt înlocuite de fabrici, 
rafinării, variate tipuri de 
silozuri și instalații portua- 
re. Se poate considera că 
aceste rezultate obținute pe 
Mississippi reprezintă o odă 
dedicată perseverenţei, se- 
riozităţii si tivei. 

Râul “tată, ce colectea- 
ză apa de pe 41 % din su- 
prafața Statelor Unite trece 
prin orașe ca Baton Rouge, 
Natchez, Vicksburg, Mem- 
phis, etc., unde istoriaplan- 
taţiilor și a rochiilor cu cri- 
nolină se amestecă cu oro- 
rile Războiului de Secesiu- 
ne, cu amintirea lui Arm- 
strong și Elvis Priesley, cu 
rock and roil şi blues și 
câte altele. 

Navigaţia este sigură de- 
oarece canalul este bine 
marcat, dar atenția trebuia 
să fie sporită pentru a nu 
fi “'călcați”? de vreunul din- 
tre “trenurile” de şlepuri 
menţionate. Inplus, cumanul 
1989 a fost unul din anii cei 
mai ploioși de când există 
statistici, furtunile cudes- 
cărcări electrice au fost la 
ordinea zilei. 'Trebue de- 
asemenea adăugat faptul că 
râul Mississippi are foarte 
puține maluri amenajate 
pentru bărci mici ca “ORI- 
NOCO”, așa încât înnopta- 
rea a fost o ''durere de cap” 
permanentă. 

Pentru asta, s'a luat ho- 
tărirea să se modifice pro- 
gramul inițial ş și dela Cairo 
să se părăsească Mississi- 
ppi și să se contime navi- 
gația pe râul Ohio. 

A fost o experiență in- 
teresantă, deoarece s'a mo- 
dificat peisajul,  caracte- 
ristic tra tului. 

Intr'adevăr, malurile au 
fost mai accidentate, aupre- 


GAWaco 
SALIO WAR — 


Ă 


CUVANTUL ROMANESC 


BUENQS AIRES 


BUENOS AIRES — CARACAS - QUEBEC = NEW YORK 


dominat transporturile de 
cărbune, produse petrolifere 
și industriale, iar denivelă- 
rile au impus trecerea prin 
ecluze. A persistat însă vre- 
mea rea și râul umflat și 
rapid a transportat o mare 
cantitate de arbori și lemne. 

Către partea superioară 
a râului s'au observat multe 
industrii de oțel care însă 
sunt închise datorită în mare 
măsură necesităților de pro- 
tecție ambientală. Pentru 
acest motiv regiunea, pre- 
zintă o oarecare recesiune. 

Apare și o ) separare des- 
tul de marcată între situația 
de pe malul sudic al râului, 
către state mai sărace, si 
partea de Nord, cu state 
industriale. 

Cel mai bine oglindesc 
această situație orașele în- 
floritoare ca Cincinnati, 
Cleveland și Pittsburgh. 

Expediţionarii noştri au 
considerat mereu că Ame- 
rica constituie un singur 
continent. Si această si- 
tuație s'a manifestat în pri- 
mul rând în mentalitatea lo- 
cuitorilor săi, a Americani- 
lor. Intr'adevăr, experiența 
cu oamenii din Nord a fost 
o contimare a aceleea din 
Sud. Căci, mutatis mutan- 
dis, aceeasi atenție, bună 
dispoziție, dorință de ser- 
viciu și generozitate a ca- 
racterizat contactele umane 
ale echipajului cu lumea din 
exterior. 


ERIE, ONTARIO SI 
SFANTUL LAURENTIU 


Dela Pittsburgh, ORI- 
NOCO a trebuit să fietrans- 
portată într'un camion până 
la Cleveland, pe marginea 
Lacului Erie, unde s'a pre- 
zentat o nouă situație, m 
prea fericită. Căci Erie 
este un lac dificil de navi- 
gat deoarece este foarte 
puțin adânc și la cel mai 
usor vânt pe "apele sale se 

[ deslănțuie un_ infern de 
valuri. O prima etapă de 12 
mile între Cleveland și Cha- 
griu River a confirmat a- 
ceastă situație. In plus, eli- 
cea care încă dela Pittsburgh 
prezenta flexiuni si oboseala 

materialului a cedat, asa în- 


cât a fost obligatorie de-' 


plasarea la Harbour Place 


Plata. 


-Marinas Inc. din Buffalo 
unde amicul Jack Reddieu 
din  Tonawanda  soluționă 
problerna în al său “Pier 
„ Propeller Shop”. 

Voiajul la Buffalo a fost 
de bun augur; în loc de tra- 
versarea lacului Erie până la 
Canalul Welland și apoi să 
se urmărească iri nor- 
dic al Lacului Ontario, din 
Buffalo *“ORINOCO” începu 
navigația pe Canalul Erie, 
care trecu pe la Sudul La- 
cului Ontario. 

Spre deosebire de navi- 
gația pe Marile Lacuri, na- 
vigația pe Canalul Erie a 
reprezentat cel mai plăcut 
moment din toată expediția, 
deoarece o vreme de vară 
nu prea caldă a coincis cu 
un cer senin și soare stră- 
lucitor cu o nâvigație liniș- 
tită într'unpeisaj încântător. 
Monotonia a fost armonic 
întreruptă de trecerea prin 
ecluze mici și curate, ade- 
vărate relicve tehnice, şi pe 
sub poduri ridicătoare și 
fixe, de toate tipurile, care 
prin variația lor pot ilus- 
tra o istorie a evoluţiei a- 
cestor construcții metalice. 

Dela intersecția Trois 
Rivieres, pe ramura canalu- 
lui de Nord, ORINOCO a 
ajuns la portul Oswego din 
Lacul Ontario si la închi- 
derea ediției navigă pe râul 
Sfântul Laurenţiu. 


CONCLUZIE 


Sperăm că în momentul 
când ziarul nostru va ajunge 
în mâna cititorilor, ORINO- 
CO o să se odihnească într'o 
marină din Quebec. 

Pentru ziarul nostru, 
este un motiv de orgoliu 
faptul că suntem primii care 


difuzăm informaţiile de mai: 


sus, rezultat al unui amă- 


nunțit interviu făcut Domni- : i 


lor Georgescu. 


De asemenea, este oferi-- 


cită ocazie, aceea de aputea 
sublinia această interesantă 


realizare a compatrioților 
noștri, ceea ce demonstrea- 
ză inventivitatea, originali- 
tatea și tăria de caracter pe 
care.0 pot demonstra Româ- 
nii, în condiţiile de libertate 
din lumea occidentală. -— 


REPORTER 


n d ad d i 


Midi lar 


i ie alu 


SI 


iau a ă 


NTUL ROMANESC 


ş "cuvA 


oa ae ame uitat e aia d mlm 


Skela.Un nume 
codru exilul TO- 
mânesc de altădată. Astăzi 
a majoritatea emigran- 
țior români au sut Elia 
h ă de a-l cunoaște. 
juperii cate prea puțini 
i cei care odată trecuți 
N el loc vor să-și mai 
pe faca de el, dar mi-te 
i mai spună lumii întregi 
E e ce se întâmplă acolo. 
 padinska Skela esteo subur- 
le a Beogradului aflata la 
vreo 20 km. Aici se gasește 
rul O.N.U. sau sub denu- 
- mirea oficială folosită de 
“autorități, campul de refu- 
“ziaţi. Nici denumirea de 
“camp, nici cea de lagăr nu 
“corespunde adevărului. Mai 
bă cea de pușcărie. 
“ In acest camp sunt aduși 
toţi cei care au trecut ilegal 
“frontiera pe pământ sau pe 
pă, după ce au făcut un 
15-20 zile 


Aceste oraşe sunt Vârşet, 
“7drenianin, Padinska Skela, 
si Maribor (ultimul situat 
la frontiera cu Austria) 
- pentru cei care au trecut pe 
pamânt şi Negotin şi Zicea 
- pentru cei care au trecut pe 
"Dunare, (porecliţi 
 Wpelicani'”). “ Condamnarea 
de 15-20 de zile se dă pen- 
"tru trecerea ilegală a fron- 
tierei iugoslave. 
După satisfacerea pedep- 
sei, frontieriștii sunt trans- 
“ portați în Padinska Skela. 
Vârşeţul şi Zdrenianinul se 
„abat dela regula generală, 
trimițând în ţară un 
număr foarte mare de 
- Români în mod nejustificat. 
Din aceste pușcării puţini 
| lelalte pușcării sunt dați 


„Brave sau care se aflau sub 
urmărirea poliţiei. Inaceste 
 Duscarii fiecare transfug 


Ajunşi în Padinska 


TEROAREA 


Skela este de-a dreptul 
terorizantă, deoarece de aici 
sunt trimişi înapoi în ţară 
grosul Românilor ce au 
trecut granița. Aproape în 
fiecare zi în jurul orelor 10 
se făceau transporturile. 
După ce toată lumea era 
dusă în celule după ce se 
venea dela masa de 
dimineata, un upravnik (in- 
spector) însoțit de 2 coman- 
diri gardieni) veneau şi 
ridicau pe cei care fuseseră 
respinși de către comisarii 
O.N.U. 

De multe ori, pentru a 
băga și mai mult groaza în 
noi, inspectorul când intra 
urla *“mâinile sus și fața la 
perete”. Dacă 'nu te 
Supuneai imediat făceai 
cunoștința cu bastonul 
comandirilor, în această 
privință aceștia vădind o 
plăcere sălbatică de a-și 
descărca energia. După ce 


scoată afară sau probabil că 
aveau ordine precise de a ne 
ține închişi. Oricum, în 
total pe zi mu stăteam mai 
mult de 3-4 ore afară din 
celule. Fiecare anexă are o 
curte unde în mod normâl 
trebuia să ne dea drumul 
dar așa ceva nu s'a întâm- 


plat. 

In luna Octombrie când a 
venit o comisie O.N.U. dela 
Geneva, imediat s'a regizat 
aspectul de semi-libertate 
al campului. S'au deschis 
toate uşile, cel y 
spălat cu detergent pe Jos, 
s'au deschis toate ușile dela 
anexe și dela curtea ex- 
terioară a fiecărei anexe, 
iar toată suflarea a fost 


fuseserăm _sfătuiți de co- 


nă din comisie a întrebat de 
ce nu ieșim afară în curte 
i s'a răspuns că suntem inte- 


de proastă calitate s'a îmbu- 


DIN PADINSKA SKELA 


—— Vlad Gabriel VOICULESCU—— 


pentru suma de 10.000 
dinari pe zi, echivalentul a 
$2. Listele pentru muncă 
sunt alcătuite de un coman- 
dir. In general pe aceste 
liste sunt puși etnicii ger- 
mani și pocăiții deoarece 
aceştia au cel mai puțin in- 
teresul să evadeze. 

Din luna Octombrie, însă 
nu s'au mai trimis la muncă 
deoarece au evadat 8 per- 
soane din lagăr. Si pe bună 
dreptate: fuseseră trimisi 
în ţară un lot de 36 per- 
soane. Aceasta a fost o 
cursă mare faţă de celelalte, 
zilnice, când numărul de 
persoane varia între 6 si 12. 
Interviul cu reprezentanții 
ONU este “piatra de încer- 
care”, examenul cel mai 
dur. In acest interviu ţi se 
hotărește soarta: drumul 
înainte spre Occident sau 
drumul spre România. In 


sonale şi în special asupra 
motivului principal care te- 
a determinat să-ți părăsești 
țara. In considerație sunt 
luate doar motivele politice 
şi cele religioase, cele 
economice oricât de grele şi 
adevărate sunt nu se iau în 
consideraţie. Dacă nu poți 
să dovedeşti că ai avut de 
- suferit persecuții din par- 
tea miliției şi securității 
datorită convingerilor 
politice sau religioase poţi 
fi sigur că vei fi reîntors 
în țară. na e 2 

“Etnicii germani ajunși în 
Padinska nu au nici un fel 
de probleme. 

Cei care au viza de in: 
trare în Germania în 
maximum 3 zile ajung la 


aşteaptă răspuns din partea 


K5ln. lar de interviuri nici 
că le pasă deoareae sunt 
mai mult formale iar uneori 


trimişi în marea majoritate 


PAGINA 17 


CĂTRE CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII ITALIENE 
CĂTRE MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII ITALIENE 


CĂTRE MINISTRUL DE INTERNE AL REPUBLICII ITALIENE 
CĂTRE ÎNALTUL COMISAR AL NAȚIUNILOR UNITE DIN ROMA . 


CĂTRE C.I.M.E. DIN ROMA 


STIMATI DOMNI 


Dorim să vă arătăm pe scurt situația 
disperată a refugiaților români sosiți în 
Italia şi care sunt fără asistență socială. 

Așa cum aţi aflat cu toţii din presa 
italiană şi de peste hotare, viața în 
ROMANIA sub regimul de teroare 
comunistă și despotic al lui Ceaușescu, 
este o adevărată nenorocire pentru țară și 
poporul român. El refuză să asculte orice 
sugestie bună sosită din ţară sau de peste 
hotare. 

In ultimele câteva luni, presa şi radioul 
din întreaga lume a relatat despre cei 
peste 20.000 (douăzeci mii) refugiaţi de 
naţionalitate română şi maghiară, care şi- 
au pus în pericol vieţile trecând frontiera 
în Ungaria, urmăriţi de gloanţele 
grănicerilor, care au primit ordin dela 
Ceaușescu să tragă în plin. Ei au omorit 
în câteva luni peste 400 persoane şi alte 
câteva mii zac în închisori, vânaţi de 


lanţuri grele. Mulţi dintre ei şi-au pierdut 
dinţii, unul sau ambii ochi, cu organele in- 
terne distruse, rămânând invalizi pe viață. 
Autorităţile au primit înalt ordin dela 
Ceauşescu să nu le acorde acestor deţinuţi 
politici asistența medicală necesară,să fie 
lăsaţi să moară, pentru singura vină că şi- 
au ales calea libertăţii în loc să rămână ca 
sclavi sub tirania şi dictatura comunistă 
a lui Ceauşescu. 

Dar aceleași riscuri le întâlnesc şi aceia 
care şi-au ales drumul spre ITALIA, care 
este cea mai apropiată țară din “LUMEA 
LIBERA” trecând prin Iugoslavia 
comunistă. La drept vorbind, riscul pentru 


„aceşti, oameni, esta.dublu,; deoarece.ei. pot + 
fi prinşi atât de grânicerii români și de 


Securitate cât şi de poliția iugoslavă. 
Numai în anul 1987, poliția iugoslavă a 
returnat grănicerilor români peste 3000 


de persoane. 
Anual sosesc în ITALIA circa 300 de 


Ei reprezintă mai puțin de 0.5% din 


se acordă “soggiorno” la Români, nu se 
înregistrează Români la organizațiile pen- 
tru emigrare, nu se acordă asistență 


iugoslavă mai mult decât odată. (Unii din- 
tre ei au avut între 2 şi 5 încercări). Ei au 


ze 


presei comuniste din “Lumea Liberă” să 
afirme că “Drepturile Omului în Lumea 
Liberă” nu este altceva decât o lozincă lip- 
sită de conţinut. 

Incepând cu anul 1988 nici un Român 
nu a primit asistenţă socială în Italia. Nu 
cunoaștem adevărul, dece noi Românii, aici 
în Italia, care este o țară latină la fel ca și 
a noastră, suntem așa de rău văzuţi și fără 
ajutor, în timp ce în România, sub 
regimul despotic al lui Ceauşescu 
populația este înfometată si Securitatea 
ţine sub teroare întreaga națiune, ca în 
perioada stalinistă. 

Dacă în celelalte țări cu regim comu- 
nist din Europa de Răsărit se fac schim- 
bări, în România supusă unei dictaturi co- 
muniste de tip ceaușist m se vede nici un 
seimn de schimbare, totul rămânând ca în 
eva stalinistă. 

Noi nu am venit în Italia pentru a cere 
milă cuiva, noi intenţionam sa emigrăm în 
țările care doresc să ne primească, şi 


nuscărie în orașele situate ES tea: timpul acestui interviu eşti | iceril i ale s ității : 
: “ iza mina transportul - patrulele grănicerilor și ale securității Jici = le “Drepturil 
ontierel. ES ee » bat as ȘI : Ă : = - solicităm ca în numele repturilor 
n apropierea frontiert comandirii uitau să ne mai întrebat asupra datelor per- fiind crunt bătuţi, torturați, zăcând în Omului”! adoptate de Organizaţia 


Naţiunilor Unite și reinnoite la Conferința 
dela Helsinki, să fim consideraţi ca fiinţe, 
i să acorde posibilități de supraviețuire 
Îndică, adăpost, masă, încălzire, asistență 
medicală) chiar dacă am sosit cu paşaport 
sau nu, și să avem dreptul la muncă, pen- 
tru a nu fi o povară pentru Italia și pentru 
toate organizațiile de emigrare din lumea 
liberă. 

Cerem tuturor autorităţilor dela înalt 
nivel ale Republicii Italiene, autorităţilor 
locale și tuturor autorităților internațio- 
nale și organizațiilor interesate pentru 
Drepturile Omului şi de Emigrare, să ia în 
consideraţie situația disperată a 
refugiaților ROMANI, care nu au 
asistență socială, în special acum, în 
sezonul de iarnă, când a început frigul şi 
ploaia, și oamenii dorm prin staţiile de 
cale ferată, triaje, parcuri, prin maşini 
părăsite, fără adăpost, fără hrană, 


sunt cei care au norocul sa ostată pe scaune la sli te a E E, 
ajungă în Padinska. Din ce- era ae Inainte însă, destinaţie. Cei care nu oau, refugiați români. SE Oe aiaaisteată medicală, majoritatea 


De asemenea solicităm ca Ministerul 


| înapoi mai puțini, doar cei  mandiri să mu cumva să ambasadei până i se numărul total al refugiaților din Italia, e : inisterul 
3 i PU: „că - eliberează intrarea de la dar oriunde am merge, auzim numai: nu de Interne al Republicii Italiene să revină 
care au avut delicte penale iesim în curte. Cândodoam-  eliberi Tg asupra ordinului dat în urmă cu câteva 


săptămâni tuturor Agentiilor de Emigrare 
precum şi Chesturii din Roma-Biroul pen- 


şte un chestionar cu  resați de filmul dela televi- nici nu au loc. Etnicii socială la Români. tru „evidența străinilor, „ să..„nu - ne 
32-33'de întrebări la care zor. Mâncarea care întot- unguri dacă au sansa să Din numărul total al Românilor peste Agia dacă nijsavem pa popa ȘI 
se răspunde îi is. insuficientă si treacă interviul, sunt 70 au încercat sătreacă frontiera româno- Şi ne găsim sponsor în Italia pentru 
punde în scris deauna a fost insufi S (Ă întreaga perioadă de staţionare în Italia 


până la Emigrare. 


N 


 Skela, tra i ătățit simţitor în ziua ace- la ambasada Ungariei, ; igrare ig ing 

„ Înregistraţi Pe aa a pei ra E s'a întâm-  nemijlocindu-li-se contactul fost prinşi de către grănicerii români sau „Dorim să informăm autorităţile 
„câmp, dar încă nu plat si cu ocazia comisiei cu celelalte ambasade. de către poliția iugoslavă, închişi în am- staileie: și toate organizaţiile inter- 
beneficiază de protecție dela '-mbasada australiană Puţini sunt cei care li s'a  bele țări, iar în închisorile româneşti li s'a ționale interesate că „90% din numărul : 
întâmplat cele relatate anterior, fără nici total al refugiaților români au sosit ilegal 3 


O.NU., far aj 

E i poi sunt re- 
birtizaţi pe camerele din 
Ş pe.2 anexe. Capacitatea 
„ Wolală a Padinskăi este de 


si cea dela ambasada germa- 
nă care au vizitat campul în 
luna Noembrie. Aspectul de 
libertate al campului a fost 


permis să ia contactul cu 
alte ambasade. Etnicii 
sârbi nu se pot stabili în 
Iugoslavia, fiind tratați ca 


o diferenţă între bărbați și femei, sau în 
cazul că femeile au fost gravide. 
Dar totuși, aceştia au încercat îarăşi şi 


în Italia, punându-și de multe ori viețile 
lor în pericol, că nu au paşapoarte, că 
mulți dintre ei și-au pierdut bagajele şi 
documentele lor trecând Dunărea înnot, sau 


160 de paturi, Inmomentulîn regizat până în cele mai și Românii. iarăși, sperând să aibă şansa să găsească Sa & A 
| care eu mă arati coie île ae detalii Bineînţeles că ” Toate aceste lucruri în final drumul spre libertate, şi ei nu ia din ascunzișurile lor urmăriţi de 
„Băr existau aproximativ 360 nimeni n'a putut săsteade creează o atmosferă s'au oprit până nu au reuşit. Au traversat poliția comunistă sau de patrulele de 
de persoane, fiecarecameră . vorbă cu membrii vreunei terorizantă și nesigură. înnot Dunărea, sau au trecut granița pe grăniceri din România şi Iugoslavia. 
uscat, fiind tot timpul în pericol de a se Guvernul român este singurul din ţările 


âvând un mini 7 
Î persoane. da im de 75 de 


E mai multe zile am 
Ş drept, 


comisii și să spună care 
este de fapt situaţia. 
Perioada de așteptare a 
interviurilor cu reprezen- 
tanţii O.N.U. era de 
aproximativ 20-25 de zile în 


Dintr'un număr de 
aproximativ de 10.000 de 
persoane ce trec anual 
ilegal frontiera în 
Iugoslavia, doar un număr 
de 1800 sunt acceptaţi ca 


întâlni cu patrulele de grăniceri, au fost 
urmăriţi cu câini poliţişti, au înfruntat 
moartea. Mulți dintre ei au mâncat odată 
la 2-3 zile, au strabătut pe jos sute de 
kilometri, pentru a ajunge în ITALIA. 


comuniste care nu permite refugiaților să- 
şi ia în mod legal documentele lor cu ei. 
Cei cu pașapoarte reprezintă mai puţin 
de 10% din total. ) 
Dorim de asemenea să vă reamintim că 
până în prezent chiar şi persoanelor sosite 


Unite cu încă 4 b, i in ziua î fugiați, restul fiind repa- Mulţi dintre ei şi-au adus soțiile şi 
„ultimei dieţi, iar în acea perioadă, din ziua în  reiuglâți, i ae GNibe du ai €l îi eaiidă cu avionul direct din România în Italia 
în e zile la un pat cu 1 care ai intrat în Padinska, triaţi cu duba în România. opiii, pentru împreună, pentru a le da mi ce NNE ez are prese nete ză 


Tari Ușile celulelor sunt 

& 5 te și prezintă o fantă 

pa cu 2 rânduri de 

| âm securizat. 

5 lecare anexă are câ 

. te 9 

Ă dap de mese, dar numai cea 

Ş fe] pasta 2 se folosea, ast- 

în Cât întodeauna era 

suială la ora mesei. Pe 

: „£ se aflau numai 

sutat iar pe anexa 1 se 

Dentau?. 0 singură cameră 


dar acest termen nu este 
acelasi pentru toți. In mo- 
mentul în care ai întrat în 
Padinska și esti înregistrat 
i se înmânează un formular 
tip cu o serie de întrebări cu 
caracter personal şi o foaie 
albă unde trebue să enunţi 
principalele motive pentru 
care ai părăsit țara. Aceste 
declaraţii sunt trimise la 
sediul O.N.U. din Beograd 


Românii trăiesc astfel în 
lagărul ONU din Padinska 
Skela cea mai mare dramă 
a exilului. Scăpați cu 
greu și cu mari pericole din 
România, mulţi dintre ei 
sfârșesc prin a fi reîntorși 
împotriva voinței lor, cu 
cătuşele la mâini, de unde 
au plecat. Padinska Skela a 
ajuns rușinea României. Un 
loc unde ești tentat să crezi 
că se face negoț cu carne 


mai multă forță să reziste văzându-i, sau 
poate aceştia au sosit ulterior. Odată 
sosiți în Italia ei s'au prezentat la 
organele de poliţie sau un întâlnit 
patrulele de poliție și carabinieri, și 
muţi de uimire, ei nu şi-au putut crede 
urechilor când au auzit ca sunt obligați să 
se întoarcă în România primind “foaie de 
via”. In astfel de situaţii disperate, fiind 
la căpătul puterilor, unii dintre ei au 
încercat. să se sinucidă, preferând moartea 
decât iadul din care au scăpat cu eforturi 
supraomenești, sau au avut dela început o 


primit încă asistență socială. 

Noi credem în mod sincer că putem 
deveni cu toţii buni cetăţeni ai ţărilor care 
acceptă să ne primească. 

Noi sperăm că guvernul italian în 
cooperare cu toate organizațiile de 
emigrare interesate din Italia si 
străinătate vor lua în considerație în cel 
mai scurt timp posibil situaţia 
REFUGIATILOR ROMANI și că vor lua 
astfel de măsuri potrivit cu Carta 
Naţiunilor Unite şi cu Conferința dela 


femei. traduse în 337508 aia d 
ul unite Cola Z/aogia Ve ci se reintorc în vie, iar această carne vie mare dezamăgire, unii ajungând în Helsinki privitor la Drepturile Omului și 
Oridor unde se află  Padinska şisuntpuseiînor- suntem noi, Românii. De situația de a-și pierde minţile, Practic ei că Dvs. veţi rezolva în mod satisfăcător 
inrourile conducerii  dinea datei când au fost aceea cei care au trecut pe mu ştiu ce să facă și cum să procedeze mai Problemele refugiaților români până nu va 
Nchiso 4 perioada în acolo nu vor să spună bine, şi au început să creadă că GUVER: fi prea târziu şi va începe un dezastru 


j sasţie i i cele unde se 
Nterviurile cu 

“Prezentanţii O.N.U. 
sfera dela Padinska 


completate. În da 
care aştepţi să-ţi vină rân- 
dul la interviu poţi să 
muncești în afara lagărului 


5 ans e data 


nimânui ce-au văzut, nici 
măcar să-şi reamintească. 


A fost prea dureros. 
29 aj o ti a dd a dia 


NUL ITALIAN şi POLITIA ITALIANA 
ajută astfel propaganda demagogică a lui 
Ceauşescu, a celorlalte țări comuniste şi a 


E 


nm ma văl Maia ir-mzeă e 


t i 
pentru Oi: COMITETUL 


REFUGIATILOR ROMANI 


mată ara al mois cae fo a e 


918 ant ae Aa ue în pf ORAL cra? "00 ufo (09 VLC d ăi 8 07 
sis re Ari ADA, TRAIND MR Ma up IO e 
„ase ni j 


Ap apa A PCI Pr) Da 7 HI 
morale noii imavin si „valuii) vozalona  „5livasbiri câ Să 


N ge oa 


PAGINA 13 


x 


Când 


seceta distrugea recolta şi 


__ AUGUST 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


APEL 
AJUTAȚI POPORUL ROMÂN 


Există un obicei în popor: când necazurile 
ajungeau de nesuportat și oamenii nu mai știau ce 
să facă mai rămânea o speranță: DUMNEZEU. 


oamenii, 


animalele și natura suspinau după apă creştinii 
ieşeau în procesiune să ceară îndurarea lui Dum- 


nezeu. 


In țară e foamete. 


Satele sunt distruse. 


Bisericile sunt distruse. Cimitirele sunt distruse. 
Poporul român este distrus. Mai avem o singură 


speranță. DUMNEZEU! 


Intre 1-14 August este postul Sfintei Marii. 
Fiecare din noi să ne rugăm cât mai mult, în 
aceste zile, pentru izbăvirea poporului român de 


Comunitatea românească 
din Montreal şi de pretutin- 
deni a pierdut un bun 
Român şi creştin ortodox, 
în persoana lui Alexandru 
Carpen, pe care, pe 
neașteptate, moartea 
nemiloasă l-a luat dintre 
noi în ziua de 17 lunie a.c. 
A fost în vârstă numai de 
64 ani fără 7 zile. Un atac 
de inimă i-a curmat viaţa. 

El rămâne pentru noi 
toţi care l-am cunoscut, şi 
cine mu l-a cunoscut? un 
exemplu de Român, mereu 
interesat ca lucrurile 
românești și creştineşti or- 
todoxe să meargă bine. Im- 
preună cu scumpa lui soție 
Silvia, cu care şi-a legat 
viaţa prin sfânta căsătorie, 
în urmă cu 38 de ani, au 
luat întotdeauna cu mare 
bucurie parte la manifestari 
românești, naționale şi 
religioase, devenind astfel 
cunoscuți de lume prin 
toate colţurile cu centre 
româneşti din Statele Unite 
şi Canada. Amândoi au fost 
o întregire, unul pentru 
celălalt. Uniunea şi Liga, şi 
Episcopia Ortodoxă 
Română Liberă, dela Vatra 
Românească, cât și Biserica 
ortodoxă română ''Buna 
Vestire'' și Societatea 
Brâncoveanu, din Montreal, 
au fost cele mai importante 
preocupări ale lor în viață 
și au făcut întotdeauna 
orice jertfe numai ca să fie 
de ajutor. 

In decursul anilor a 
ocupat cu dragoste si en- 
tuziasm funcţii în 
comitetele de conducere, 
atât la biserică, cât și la 
sociețate şi întotdeauna a 
fost mânat de dorința să 
vadă ca “'lucrurile să 


si 


meargă bine”, cum spunea 
el. 

Înmormântarea a vut loc 
Joi 22 lunie, în cimitirul 
din Val David, aşa după 
cum a fost dorința lui. 

Preoţii oficianți au fost: 
P.C.Sa preot Petre Popescu, 
parohul Bisericii *'Buna 
Vestire” din Montreal şi 
P.C.Sa preot Nicolae Zelea, 
din Hamilton, Ontario, un 
bun prieten al decedatului. 

După ce rugăciunile de 
îngropare, dela cimitir au 
fost făcute, toată lumea a 
fost invitată la o masă de 
praznic, în hala centrului 
românesc, în Montreal, care 
este în același timp şi hala 
bisericii. 

La casa funerară, în 
Biserică, cât și în hala 
parohială, s'au ţinut 
cuvântări, prin care s'au 
scos în evidență calitățile 
frumoase, de bun Român şi 
bun creștin ale fratelui 
Alexandru. Au vorbit P.C. 
Lor preoții care au oficiat. 
P.C.Sa părintele Petre 
Popescu şi-a exprimat 
durerea mare că a pierdut 
un bun stâlp al Bisericii şi 
P.C.Sa preotul N. Zelea, pe 
lângă cuvinte pline de 
durere, a transmis familiei 
îndurerate, calde şi sincere 


vrăjmașşii văzuți și nevăzuțţi. 
de dimineaţă. 


rugăciunile 


Să ne înmulţim: 
Să ne înmulţim 


rugăciunile de seară. Preoţii împreună cu credin- 
cioşii să facă rugăciuni speciale pentru frații din 


țară. 


Rugaţi-vă! Rugaţi-vă! Rugaţi-vă! Fiecare om e 
important, fiecare rugăciune să se îndrepteze ca 
tămâia înaintea Domnului. 

Fie ca Maica Domnului să fie alături de noi în 
aceste rugăciuni pentru invocarea milei dum- 


nezeiești. 


Sugerăm. celor care pot ca pe data de 4 


AUGUST și pe data 11 AUGUST să ţină post 


numai cu pâine și apă şi să se roage. 


UN FRATE DRAG NE-A PĂRĂSIT 


condoleanţe din partea Prea 
Sfinţiei Sale Episcopului 
Nathanael dela Vatra Româ- 
nească. 

Au mai vorbit: Domnul 
Ion Diakoniac, unul din 
naşii familiei Carpen, care, 
în calitate de vicepreşedinte 
al Uniunii. şi Ligii, a citit o 
scrisoare trimisă de Dl 
Petre Lucaci, preşedintele 
Uniunii şi Ligii, în care 
trimite sincere condoleanţe 
familiei şi regretă pierderea 
mare pe care noi toţi o 
simţim. A urmat la cuvânt 
doamna Martin, din 
Cleveland, care, ca prietenă 
a familiei Carpen, cât şi 
naşa lor la aniversarea de 
25 de ani de căsnicie, şi-a 
exprimat durerea ce o simte 
la plecarea dintre noi a lui 
Alexandru. 

Dl. Persoiu Gheorghe, 
din Hull, Quebec, un bun 
prieten al decedatului, 
luând cuvântul, a citit o 
frumoasă și mișcătoare 
cuvântare închinată lui 
Alexandru, care a înduioșat 
inimile tuturor şi a făcut pe 
fiecare să verse lacrimi, 
spunând, printre altele: 
"Adormitul în Domnul, 
Alexandru Carpen a fost un 
soț vrednic și un tată 
devotat și un prieten ce nu 
poate fi uşor uitat. Acest 
om a avut o viaţă 
cristalizată pe omenie şi 
respect. A fost un bun 
credincios. La înmormân- 
tarea lui Alexandru Carpen 
au venit de departe: 
familiile Boldiş din Florida, 
Butoi și Martin din 
Cleveland, fam. Pora 
Popescu și Zaharia din Ot- 
tawa, Chirtu din 'Toronto, 
și alţii, S'au citit 
telegramele sosite, printre 


BISERICA SFÂNTA TREIME DIN VANCOUVER 


P.0. Box 86431 North Vancouver B.C. V7L 4K6 


Parohia Ortodoxă 
Română Sfânta Treime din 
Vancouver, B.C, Canada, 


sub omoforul arhieresc a] 
Episcopului — Nathaniel, 
caută un cantor bisericesc, 


care să aibă conoștințele 
necesare să organizeze corul 
parohiei, 

Rugăm ca cei interesați 
să se adreseze Dlui Dan 
Manarovici, preşedintele 


| consiliului parohial pe adre- 


LNorth Vancouver, 


sa parohiei, P.O.Box 86431 
B.C., 
V7L 4K6 Canada sau la 
telefon (604) 987-0505, 


90 Iunie 1989 


care una dela premierul 
provincial Mr. Robert 
Bovrassa, cât și dela doi 
miniştri din guvernul 
provincial. 

Mult iubitul nostru frate 
Alexandru, dormi în pace şi 
Tatăl Ceresc să-ţi 
binecuvinteze  suflteul — în 
Impăraţia Sa Cerească. 


Corespondent 


In cadrul programului 
CMR de relaţii cu 
politicienii din Vest, în 
perioada  Februarie-lunie, 
1989, reprezentanţii 
federaţiei noastre au avut 
următoarele întâlniri: 

23.02. Parintele 
Gheorghe Calciu- 
Dumitreasa şi Prof. Tudor 
Olimpiu Bompa, Preşedin- 
tele CMR, au întâlnit 
congresmanii Frank Wolf 
(Virginia), și Christopher 
Smith (New..Jersey); vizita 
dela Congresul American a 
fost urmată de o întâlnire 
la Departamentul de Stat al 
SUA, unde interlocutoarea 
a fost D-na Paula Dobrian 
ski, Ministru Adjunct pen- 
tru Drepturile Omului. 

» 25.02.Dl Bompa a avut 
o întâlnire de lucru cu 
E.S.David Funderburk, fost 
Ambasador SUA în România 
(1981-1985), precum şi cu 
E.S. Gene Huft, candidat 
principal pentru acelaşi 
post, 

- 03.03. Prof, Bompa a 
avut o audienţă cu Hon. Joe 


SOULTZMATT, 10 IUNIE 1989 


ASPECT DIN TIMPUL SLUJBEI 


COMUNICAT | 


Clark, M.P., Ministru de 
Externe al Canadei. In a- 
ceeasi zi, DI Bompa a avuto 
vizită de lucru cu Am- 
basadorul William Bauer, 
Seful Delegației Canadei la 
Conferinţa  post-Helsinki 
dela Viena. Au mai luat 
parte D-nii S.T. MacLean şi 
Alan Bowker, Consilieri la 
Ministerul de Externe al 
Canadei. 

*05.05. Prof. Bompa a 
avut o întâlnire la Bonn cu 
Hon. Hans Koschnick, 
Membru în Parlamentul 
West German, Preşedintele 
Comitetului de Relaţii Ex- 
terne al Partidului Social 
Democrat German. 

-07.05. DI Bompa a făcut 
0 vizită la Consiliul 
European din Strasbourg 
unde a întâlnit pe DI Peter 
Leuprecht, Director, Drep: 
turile Omului. 

-14.05. In cadrul unei 
vizite de două zile la Bonn, 
DI Bompa a avut o întâlnire 
cu Dr. Gerhard Kunz, Con- 
silier Principal privind 
Relaţiile Internaţionale ale 


partidelor de coaliție guver- 
namentale Germane; CDU: 
CSU. 

-15.05.Dl Bompa a fost 
primit la Bonn de către o 
delegație a partidului 
Liberal German, în frunte 
cu Dr. Gerhard Weng, 
Prim-Vice-Preşedinte al 
partidului; Hon. 
P.Bahlmayer, Membru in 
Parlamentul German, 
precum şi doi consilieri 
privind relaţiile in: 
ternaționale. 


In cadrul acestor 
întâlniri au fost discutate: 
situaţia deplorabilă din 
România, probleme de 
strategie politică, relații 
bilaterale între CMR şi 
grupările de mai sus, etc. 


CMR a solicitat în mod 
deosebit asistenţă în 
rezolvarea situației 
disperate în care se găsesc 
refugiații români din 
lagărele din Europa, precum 
şi. mărirea numărului de 
vize de intrare în ţările 
respective. 


pIN VIAȚA NOASTRĂ: 


| AUZITE, VĂZUTE, 
ŞI PĂŢITE 


Geoige DONEV 
SOMNUL” CARE NE TREZEȘTE 


Ordin din capul piramidei: 
a din ''România Literară'”, editată de Ana 

a fost suprimată. Autorităţile, ca să nu-și 

a de pe căciulă, au refuzat orice explicaţie. 

licaţia este simplă: 

Sub titlul nevinovat “Somnul” fratele din ţară, 

la plecare a genelor”, îşi dezvăluie gân- 


i Pagini 
| Blandiana, 
arate musc 

Dar exp 


| “Prin simp 
darile.-- 


Si sunt aceste gânduri dezvelite de poeta--trimisă 


p 
care Il 
“pumni 


rintre noi de ziua “Bunei Vestiri”, 25 Martie 1942-- 
l-au făcut pe “stăpânul” Nicolae să-și muște 
i de furie şi insomnie, veghind. 


Visul poezie nu este vis! 4 
Visul este dorința neamului, azi “Ultimul dintre 


sclavi”. 


Ce răzbunare |! 


Somnul 


Ultimul dintre sclavi, 
Căruia nu i-a trecut 
Niciodată prin mipte 


Cum ar fi liber 
Şi care tremură 
Numai la gindul 


Celui mai neinsemnat gest de revoltă, 
Dă eu tifla stăpinului 

Prin simpla plecare a gencior, 

Scapă oxicărui control, 


Evadează, 


Nu poate fi urmărit, 


Peniru că stăpinul 


Rămine intotdeauna pe mal, 
Mușcindu-și pumnii de furie 


Și insomnie, 
Veghind. 


zi “România Literară”, 17 Septembrie 1987. 


 ÎNFRUNTĂTORII 


AU CUVÂNTUL 


Desfăcând poşta tovarășului 
Nicolae Ceauşescu: 
„Ne-aţi dărâmat 
sericile cele mai dragi, 
tele mai vechi. Aţi răscolit 
morminte de voevozi. Aţi 
inceput să dărâmaţi satele 
„ |Hrii-vechi de multe sute de 
îni-, să le distrugeţi or- 
dinea firească. Aţi strivit 
fiinţa interioară a 
menilor,  umilindu-le 
tzuințele şi vrerile 
i egitime, umilindu-le 
știința, silindu-i sub 
asul şi teroare, să ia 
inciuna drept adevăr şi 
rul drept minciună; să 
mtă astfel, a propria 
Doi biibdire morală..„? 
Cuj Cornea, Martie 1989, 


consi 
“| lor 


pentru Apărarea 
Omului”, în 


glcare de 50.000 Coroane 
» Profesoarei Doina 


i “coroanele” 
Dinescu și Dan 


RĂMAȘI 
PE AFARĂ 


linindu-se la 14 lulie 
e ani dela Revoluţia 
ed dl. Jaques Lang, 
Culturi ul. francez al 
intel, A invitat la Paris 

Y ectuali români prin- 
are Dan Deșliu, Geo 
nd ret Dinescu, Ana 
Ling2+ Și Dan Hăulică. 
Vitae de pe lista în- 
lor "Savanţii 
micieni” cu culturile 
scaunul cu trei 
coșul cu 


Im 


ASEMĂNĂRI 


Cenzurarea, fără nici o 
lămurire oficială, a unor 
poezii ale poetei Ana Blan- 
diana, ne aduce aminte de o 
glumă veche: E 

Un cetăţean, pe străzile 
Capitalei, urla cât îl ţinea 
gura: 

Mincinosul, 
criminalul, 
jefuitorul... , 

Nu trecu mult și 
securiştii dau grămadă şi-l 
însfacă: za 

--Eşti arestat pentru ca! 
insultat pe tovarășul 
Ceauşescu. E 

-- Eu n'am pomenit nici 
un nume, dă să se apere 
cetățeanul. i 

--Lasă, lasă, ştim noi câ 
n'ai pomenit nici un nume, 
dar l-ai descris foarte bine! 


“E PRĂPĂD” 


Aşa descrie situaţia din 
țară un vizitator: La 
graniță mi s'au scotocit 
bagajele si când m'am dus 
și când m'am întors; Iar 
când am plătit în dolari 
taxele vamale am primit, la 
schimbul oficial, cam 
jumătate din suma ce aș fi 
primit-o la schimbul de 
turist. 

La întoarcere am vrut să 
plătesc în lei taxele pentru 
unele articole ce le-am adus 
cu mine, dar la vama 
românească banii românești 
n'au valoare! A trebuit să 
schimb iarăși dolarii la 
schimbul oficial. 

In ce privește traiul nu 
mai repet ceea ce toți 0 
știu: teroare, mizerie Și in- 
sulta inteligenței când se 
repetă, zi de zi, că ce fericit 
e Româml în “Epoca lui 
Ceauşescu”. 


hoţul, 
ucigașul, 


AUGUST 1989 


DIN PUBLICATIA FRANCEZĂ “CRETIENS DE L'EST” 


ROMÂNIA. VERITABIL CAMP DE CONCENTRARE 


“E îngrozitor ce se 
petrece aici, îngrozitor. Va 
trebui să spuneți toate 
acestea la dumneavoastră 
în țară.” Aceste cuvinte ale 
unui Român mă obligă să 
mărturisesc ceea ce am 
văzut acolo. Tara având 
datorii, Ceauşescu a hotărit 
că. poporul său trebue să 
plătească. Astfel pâinea 
este raționalizată, 200g. pe 
zi de persoană. Cei care au 
copii, trebue să se scoale la 
4 dimineaţa ca să-şi 
procure laptele, deoarece la 
6 nu se mai găseşte. “De 8 
luni m am mai văzut o 
bucată de carne”, mi s'a 
spus, şi ca măsură de 
economie, Românii nu mai 
au drept decât la 2 ore de 
TV pe zi. Oraşele sunt 
scufundate în întuneric, 
încât se evită ieșirile seara, 
dacă nu au o lampă bună de 


Un complex hotelier s'a 
deschis anul acesta la Pan- 
telimon lângă București, 
(România), în locul unei 
mânăstiri ortodoxe con- 
struite în secolul XVII. 
Chiar numele locului unde 
se ridica altă dată această 
mânăstire închinată Sfân- 
tului Pantelimon, o mică 
insulă situată pe un lac în 


ee sITOEIPTEIEt păr 103E* 


schimbat din cauza unei 
rezonanțe prea religioasă. 
Hotelul și împrejurimile se 
vor numi de acum încolo 


buzunar. Românii care au o 
mașină nu au dreptul decât 
la 20 de litri de benzină pe 
lună. Această situaţie 
durează de cinci ani de zile. 
Restaurantele sunt 
singurele unde se mănâncă 
într'adevăr, bine dar ele 
sunt rezervate mai ales 
turiștilor străini şi Arabilor 
bogaţi care datorită petro- 
dolarilor lor, duc o viaţă de 
prinți pe litoral și în marile 
hotele din București, 
abuzând de tinerele 
Românce, ca pe vremea 
dominației otomane. 
Bucureștiul, botezat 
““Ceaușima””, oferă un spec- 
tacol de cataclism nuclear, 
cu 30 de biserici distruse, 
10 deplasate, Patriarhia or- 
todoxă înclinându-se în 
mod docil și servil în fața 
acestei situații. Orașele din 
vremurile bune dispar sub 


buldozere: pe marile 
bulevarde cozile din fața 
magazinelor sunt 
împrăștiate de poliţie din 
cauza frecventelor  auto- 
care cu turiști străini. 

Intrarea în universităţi 
este sever selecționată, zeci 
de mii de tineri sunt fără 
servici și trăiesc pe seama 
părinţilor. Dar aici, nu se 
face o statistică şi se evită 
cuvântul “șomaj”. Piaţa la 
negru este înfloritoare, 
totul se petrece în mod 
clandestin. Toţi tinerii pe 
care i-am întâlnit nu au 
decât o obsesie: să plece. In- 
chisorile sunt pline cu cei 
care încearcă în fiecare zi să 
treacă frontiera. 

Credinţa este o forţă, dar 
bisericile sunt lipsite de 
orice fel de literatură și in- 
formaţie. In România 
aparatele de foto-copiere 


ROMANIA i 
MÂNĂSTIRI ÎN SITUAŢIE DISPERATĂ 


MANASTIREA SFANTUL PANTELIMON:TRANSFORMATA IN HOTEL 


““insula lebedei”. 

Numai o parte din 
vechile clădiri, dintre care 
clopotnița transformată în 
belvedere, au fost lăsate să 
se integreze în noul com- 
plex arhitectural care a si 
fost prezentat de presa 
oficială ca o realizare de 
prim ordin. Cea mai mare 
parte a clădirilor monahale, 
deşi monumente istorice, 
au fost rase încă din luna 
Iunie 1985, în ciuda fap- 
tului că primele proiecte 
prezentate în acea epocă de 


MANASTIREA CERNICA: AMENINTATA DE IMERSIUNE 


După cum s'a aflat din 
mai multe surse demne de 
încredere, autorităţile 
române ar fi luat decizia să 
procedeze la importante 
lucrări hidraulice care vor 
produce mari stricăciuni 
în locul unde este situată 
celebra mânăstire Cernica. 
(la câţiva kilometri de 
București şi care vor duce 

“la imersiunea cimitirului 
său unde odihnesc 
numeroase personagii ale 


istoriei şi culturii 
româneşti. Preşedintele 
Nicolae Ceauşescu s'a 


deplasat personal la faţa 
locului la 7 Noembrie 1988. 


Construit în secolul 
XVII, acest centru spiritual 
al ortodoxiei românești se 
găseşte într'adevar așezat 
pe marginea unui lac. 
Programul care este deja în 
curs de realizare și care 


amenajarea unui port în- 
dustrial, are în vedere, 
după cum se asigură cu 
teamă la București, 
mărirea lacului. In afară de 
cimitir care se întinde în 
zona mai joasă a marginei 
lacului, una din bisericile 
mânăstirii. Va fi şi ea 


amenințată de acest 
proiect. 
Cimitirul din Cernica 


este un loc de pelerinaj 
scump pentru bucureşteni. 
Mulţi dintre ei l-au ales 
încă din secolul trecut ca 
loc de veci, obţinând 
aprobări pentru acest 
lucru. Vicepreşedintele con- 
siliului popular al oraşului 
Bucureşti a interzis deja 
călugărilor orice viitoare 
înhumare în cimitir, iar 
rămășițele pământeşti 
îngropate vor trebui șă fie 
transferate în altă parte, în 


către arhitecţi, prevedeau 


prezervarea ansamblului 
mânăstirii, în cadrul 
hotelier. 


Această decizie, care 
după observatorii bine in- 
formaţi nu a putut să fie 
luată decât la cel mai înalt 
nivel, este în contradicție 
cu o lege adoptată în 1974 
de regimul actual, privind, 
protecția patrimoniului 
cultural naţional. Inainte 
de distrugerea mânăstirii, 
se pare că au circulat 
proiecte care urmau să o 


In ceea ce priveşte 
mânăstirea propriu zisă, 
până în prezent nu s'a pus 
problema închiderii ei, 
autorităţile considerând-o 
ca un punct de atracție 
turistic, atât pentru 
turiştii străini cât şi pentru 
Români. Dar în conjunctura 
actuală, nu poți fi sigur de 
nimic, se afirmă la 
Bucureşti: Cernica nu este 
prea departe de locul unde 
se află mânăstirea Pan- 


telimon, demolată recent 
pentru a face loc unui 
hotel. In alte părţi 


distrugerea bisericilor pare 
să continuie: dacă biserica 
Sfinţii Apostoli, 
monument al vechiului 
Bucureşti din secolul XVII, 
rămâne încă amenințată, 
biserica sfântul Nicolaie din 
Tunari, de lângă capitală, a 
fost complet distrusă. 
Mânastirea Cernica care 


PAGINA 19 


sunt rare, nefiind la 
dispoziția publicului, 
fiecare îşi bate la mașină și 
îşi leagă singur cărțile de 
rugăciuni. Câte odată 
aceste cărţi sunt ilustrate 
şi scrise manual. Biserica 
catolică este răspândită mai 
ales în Moldova. Sectele, 
foarte active sunt mult 
ajutate de organizaţiile 
protestante din străinătate. 


România, un veritabil 
câmp de concentrare, ştie 
că nu poate conta pe ea 
însăşi, dar atunci când aude 
pronunţându-se numele de 
“Franța”, ea are încă im- 
presia că aude numele unei 
rude iubite şi foarte 
frumoase. 

Noi suntem “izolaţi”, mi 
s'a spus de mai multe ori, 
dar ““vorbiți la dum- 
neavoastră, vorbiţi...”” 


restaureze pe cheltuiala 
Patriarhiei române, şi să 
creeze acolo un muzeu. 

Construită în 1735 de că- 
tre prinți ai Valahiei, 
mânăstirea Pantelhmon a 
adăpostit. între zidurile 
sale primul spital al ţării 
deschis la începutul 
secolului XIX. După 
secularizarea mânăstirii. în 
1864, biserica a fost trans- 
formată în parohie și spita- 
lul a continuat să funcționeze 
până la desființarea sa în 
1977. 


relații strânse cu Muntele 
Athos, ocupă un loc aparte 
în istoria  destăşurării 
tradiţiei  hesichaste în 
Sudul României. Ea a fost 
puternic marcată de opera 
stareţului Gheorghe -din 
Cernica, un discipol direct 
al lui Paisie Velicicovschi, 
artizan al renaşterii 
hesichasmului în secolul 
XVIII, canonizat la Moscova 
în 1988. In secolul 
următor, acest curent a fost 
ilustrat de Sfântul Calinic 
din Cernica, canonizat de 
Biserica română în 1955 şi 


ale cărui  ramăşiţe 
pământeşti odihnesc la 
mânăstire. 


Cernica reprezintă şi un 
mare interes arheologic. 
Necropola sa neolitică, a 
doua din România ca întin- 
dere, este considerată ca 
una din cele mai remar- 


prevede printre altele câteva luni, a întreținut întotdeauna  cabile din Europa. 
AL TREILEA CONGRES DE CULTURĂ 
MACEDO-ROMÂNĂ 


UNIVERSITATEA “SACRED HEART" 
P.O. Box 6460 Bridgeport, Connecticut 06606 U.S.A. 


Avem onoarea a vă 
anunţa că al treilea Congres 
de Cultură Aromână, 
patronat de Centrul de 
Studii Etnice dela Univer: 
sitatea Sacred Heart, din 
Bridgeport, Connecticut, se 
va desfăşura între 1 și 4 
Septembrie 1989. 

Congresul are ca scop: 


prezentarea de lucrări, 
într'un for naţional, unde 
se vor dezbate în stil 
academic, păstrarea şi dez: 
voltarea graiului şi culturii 
Aromâne. 

Programul va cuprinde 
sesiuni de interes general, 
de specialitate şi de ac: 
tivităţi cultural-artistice. 


Persoanele interesate a 
face comunicări sunt rugate 
să trimită titlul lucrării şi 
un scurt rezumat până la 
data de 1 August 1989; 
lucrările nu trebue să 
depășească 20 de minute şi 
vor fi scrise în Aromână, 
Daco-română şi Engleză. 

Pentru informaţii 


suplimentare în legătură cu 
Congresul cei doritori sunt 
rugați a lua legătura cu: 
Prof. John L. Mahar, 
Director  Ethnic Studies 
Center Tel. (203) 371.7945 
Prof. Aureliu D. Ciufecu, 


Preşedintele Congresului 
Macedo - Român, telefon 
(203) 371-8743. 


ră 


PAGINA 20 


AUGUST 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


CĂSĂTORII 


*Doamnă Româncă, în vârstă de 61 ani, bună gospodină, 
curată, prezentabilă, fără vicii, doresc căsătorie cu 


domn până la 65-75 ani, de preferi 


din RFG. Eu 


vorbesc germana. Chemaţi la telefon (RFG) 02842- 


81424 între orele l-23. 


*Doamnă 6l, foarte modestă material, fără familie, 
ireproşabilă conduită și educație (vorbesc franceza și 
engleza curent), excelentă gospodină, doresc căsătorie 
cu intelectual peste 70 ani, extrem de corect, integru, 
manierat, nefumător , care nu bea alcool, din Canada 
sau Europa de Vest, pentru a împărtăși iarna vârstei 
de aur. Seriozitatea corespondenție dorită. Scrieți vă 
rog la: P.O.Box 5062, Burlington, Vermont 05402, USA. 


*Doamnă intelectuală, 53 ani, cu domiciliul temporar 
în RFG dorește căsătorie cu un domn până la 60-65 


ani si cu situaţie stabilă, într'una din 


țările Europei 


de Vest. Chemaţi la telefon (RFG) 02842-81424, între 


11-23. 


*Româncă necăsătorită niciodată, 30 de ani, domicilia- 
tă în România, inginer cercetător în chimie, doresc 
cunoștință cu,un domn în vederea unei căsătorii seri- 
oase, similar ca studii, până la vârsta de 36 de ani. 
Oferte serioase cu fotografie pe adresa: Ion Martin, 
1640 Ocean Ave., 4 2F Brooklyn, New York 11230, 


USA, tel. (718) 434-8535. 


*Nicolae Cerbu, Str. Hauptplatz Nr.13, 7471 Rechnitz, 
Burgenland, Austria, 30 ani, 1,78m, 77 kg, prezentabil, 
cultivat, familie bună, absolvent al Liceului Industrial 
Timișoara, profil Construcții, 9 ani vechime șantier, 
doreşte să cunoască o doamnă (23-30 ani) în vederea 
căsătoriei. Scrieţi la adresa de mai sus. 


CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII. 


*George Purice din RFG, Linzgaustr. 5, 7772Uhldingen, 
'Tel.07556-5187, caută pe Dl. Suciu Virgil, fost coleg de 
serviciu la Hotel Metropol, Mamaia. Cine cunoaște adre-" 
sa lui, este rugat să-l anunțe la adresa de mai sus. 


*Mihălceanu Gheorghe caută pe FEER NICOLAIE, fost 
coleg în portul Constanța, ajuns în Detroit prin Austria. 
Rog pe acesta sau cunoscuții lui să scrie la adresa: 
Multeci Misafirhanesi, Yozgat, Turkey. 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica "MICA PUBLICITATE" sunt redactate de solicitanți 


FLORIDA 


MARYDeROSA 
REAL ESTATE INC. 


Vă oferă: CASE, MOTELE, HOTELURI, 
MAGAZINE, RESTAURANTE, 


în scopul unei eficiente investiții intr'o zonă deosebit 
de frumoasă și liniștită, situată între două centre 


FORT LAUDERDALE 
-MARIANA HUS- 


TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10.30 AM - 8.30 PM 
(305)456-7277, orele: 8.30 AM - 10.30AM 


importante: 


MIAMI - 


ANUNT 


Alex. LIXANDRU 


Scharfreiterplatz 51 
D-8000 Munchen 90 
Telefon: (089) 690 0358 


pune la dispoziție autotu- 
rism tip Mercedes -Die- 
sel, la preț redus, pentru 
efectuarea de călătorii în 
România. 

Preluarea și predarea 
mașinii se face la Munc- 
hen. Preluarea mașinii 
se poate face și la aero- 
port, unde se dau si în- 
formații Suptimentare. 


VESTI DESPRE ROMÂNIA 


REPRESALII SI TRADITII 
MORTALE 


Ziarul italian “'Corriere 
della sera” din 15 lunie 
publică zguduitoare veşti 
despre participanţii la 
“marea revoltă contra 
regimului lui Ceauşescu”, 
desfășurată la Brașov în 
Noembrie 1987. Acuzaţia 
cea mai gravă ce se aduce 
“rebelilor” participanţi la 
MAREA REVOLTA 
POPULARA este că, au 
cutezat să se ridice 
împotriva regimului 
comunist al lui Ceaușescu. 

Represaliile împotriva 
participanţilor la revolta 
din Braşov culminează, 
cu  iradiații mortale cu 
cobalt așa cum relatează 
ziarul italian, din măr: 
turisirile unui Român din 
Transilvania, scăpat ca prin 
“urechile acului” de urgia 
securistă a tiranului din 
Bucureşti. 

Cum este și de așteptat, 
numele evadatului nu se 
divulgă. El este găzduit de 
D-na llona Feher din 
Brescia, Italia şi ajutat de 
responsabilul *“'Comitetului 
pentru drepturile umane 
ale refugiaților politici, 
DL. Janusz zywoszynski, 
secretar secund al par: 
tidului liberal brescian. 
Mărturisirile  refugiatului 
român sunt demne de 
crezut, măcar acum când a 
ajuns la capătul puterilor. 

““Tratamentele cu cobalt 
aplicate rebelilor dela 
Braşov au efect rapid încât 
numai după câteva zile sunt 
găsiți morţi”, a declarat 
transilvăneanul, martor al 


represaliilor, arestărilor în 
masă și a câtorva decese 
“subite”, survenite în 
familii cunoscute lui. Măr- 
turisirile ““frontieristului” 
(așa i se mai spune) nu au 
fost crezute... 

Iniţial *Frontieristul” a 
trecut ilegal granița în 
Ungaria. De acolo a ajuns 
-Dumnezeu știe cum- în 
Suedia, de unde a fost ex- 
pulzat, cu destinația 
România. Din fericire, la 
câteva luni a reuşit să 
evadeze din nou. De data 
aceasta se pare că, ''ghim- 
pii”” presărați pe drumul 
libertății lui, sau înfipt 
în... pământ de rușine! 


POST SCRIPTUM 


Ziarul de mare tiraj Syd- 
svenska revine asupra gar- 
dului cu sârmă ghimpată, 
relatând informații trans- 
mise de agenția MTI din 
Budapesta. Indignarea 
cititorilor se transformă în 
stupoare numai când citește: 
titlul: “SARMA GHIM- 
PATA DISPARE. 
“România, continuă știrea, 
a demontat gardul de sârmă 
ghimpată de pe graniţa cu 
Ungaria, început cu un an 
și jumătate în urmă, pentru 
a împiedica trecerea ilegală 
a cetăţenilor din România 
în Ungaria.” 

Ca prin “'farmec” gardul 
a dispărut pe o lungime de 
peste 300 km de pefrontiera 
română-ungară. Si asta 
mmai de Sâmbătă până 


Luni. Conform agenţiei MTI, 


peste 30.000 de cetățeni, ma- 
joritatea de origine maghia- 
ră, au fugit din România în 


Ungaria în ultimii ani. Ungu- 
rii din România susțin că ei 
fug de discriminarea lui 
Ceausescu. 

Dela începutul acestui an 
peste 3.230 de Români au 
trecut ilegal î în Ungaria. Se 
pare că, desființarea “gar- 
dului rușinii”” se explică a 
fi urmarea asprelor critici 
aduse dictatorilor dela 
Bucureşti şi Sofia, în cadrul 
unei conferințe in- 
ternaţionale pentru Drep- 
turile omului, ținută la 
Paris. 

Din păcate, ghimpii 
presăraţi pe drumul 
Românilor care ''suie spre 
libertate”, apar şi sub 
aspectul introducerii vizei 
de intrare într'o 
țară...liberă. Suedia, de 
exemplu, a introdus 
obligativitatea VIZEI pen- 
tru turiştii români, cu 
începere dela 1 lulie ac. cu 
toate că, din 1968 România 
și Suedia desființaseră a- 
ceastă “formalitate”,,. tu- 
ristică. 


MOTIVUL CONFISCARII 
PASAPOARTELOR ? 


Care alt motiv putea fi 
mai ''convingător” decât... 
construirea socialismului?! 
La această măreață operă 
trebue să participe atât ță- 
ranii, muncitorii cât şi in- 
telectualitatea din România. 
Adică la munca agricolă... 

Adică, în cazul 
Românilor, nu se alarmează 
nimeni când le sunt 
încălcate drepturile 
cetăţeneşti? 


Luminita SPINEANU : 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asistență pe aeroportul Kennedy 


pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR:UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 


708 N. VALaNTimo PLACE (NEAR PAMAMCUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD, CALIF. 9003P 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 11am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


„IAURTURI . CREMĂ DE BRÂNZĂ 


„BRÂNZĂ DE VACI PRESATĂ 
„SMÂNTÂNĂ . BRÂNZĂ DE VACI 
„IAURT DE BĂUT 


Ş IAURT PENTRU SOSURI DE SALATĂ 4] 


“IAURTUL AMATORILOR DE SOSURI” 


CALITATE și GUST în care puteți avea INCREDERE 
Incercați iaurtul “BIOBEST” si faimosul iaurt 
“ASTRO DOME GRANOLA” Acum! Ambele asortate cu fructe 
Produsele ASTRO se găsesc de vânzare în galantarele 
produselor lactate fine. 

ASTRO DAIRY PRODUCTS LTD..ETOBICOKE, ONTARIO 


A apărut un excelent manual practic 
pentru îmbunătățirea pronunției ș si orto- 
grafiei în limba engleză: 


AMERICAN ENGLISH PRONUNCIATION 
Autor: LUCIA FOURSON 


Cartea ilustrează toate sunetele limbii 
engleze și este însoțită de 4 casete a 90 
de minute fiecare. Casetele au fost înre- 
gistrate de un vorbitor nativ al limbii 
engleze. 

Autoarea acestei cărți are '“Master de- 
gree” în Lingvistică dela University of 
Illinois. 

Costul cărții este de $35.00 USA și de 
140.00 în Canada. Trimiteţi check" sau 
money order pe adresa: 


EUROPA 
ON SALE 


PRETURI AVANTAJOASE 
CAR RENTAL 


CALL ADRIAN 
(416) 591-5466 


A aalseu 


Lucia Fourson 
P.0.Box 829, Park Ridge, 
TI. 60068, USA 


ANUNŢURI EDITORIALE 


In editura Cuvântul Românesc va apare “'Cu acul pe săpun”? poezii 


de Zahu Pană. Cartea so poate comanda la adresa: Zahu Pană, 133 Bennet 
Ave. Yonkers, N.Y. 10701. 


A apărut cartea “Vreți să râdeți ?” scrisă de actorul Florin Scărlătescu, 
cuprinzând amintiri din minunatul teatru românesc ce am avut în scumpa 
țărișoară România. O frescă în miniatură cu cei mai cunoscuți artiști 
si cu întâmplările lor, hazlii din culise. 
ostul: + 8.00 plus + 1.00 expediția. Trimiteţi M.O. 
pe adresa: Florin 
Scărlătescu, 1012 Prospect Ave. Apt, 727, iei da Ohio 441-15 


Au apărut două volume de poezii de loan Maie:: ““Veghe” 
ezhe””, Poezii si medi- 
taţii creştine, și “Din subsol”, Poeme meditative creştine. Cele două vo- 


lume se 'pot obține scriind la adresa autorului: 
Hollywood, FI., 33022, USA, Ausea bta Egee 8, 


„MANTUL ROMANESC 


TREI COLȚUR 


Rubrică întocmită de D.PĂSTOREL 


“AUGUST 1989 


GREVA MINERILOR DIN URSS 


ută în a doua decadă 
3 Ii lie cu 77 de gre- 
visti în bazinul miner Kuz- 
netsk (Kuzbass) din Siberia, 
greva minerilor siberieni 
a ajuns să depășească numai 

i zece zile cifra de 
150.000, fiind cea mai dra- 
matică grevă din 1920 pâna 
în prezent. 

Minerii au prezentat au- 
vorităților o listă cu 40 de 
revendicări, prin  înter- 
mediul unui comitet de gre- 
vă, In fruntea listei se afla 
îmbunătățirea aprovizionă- 
rii cu alimente și bunuri de 
consum, salarii mai bune 
si îmbunătățirea condiţiilor 
de locuit.  Minerii doresc 
însă si schimbări politice. 
Ei vor modernizarea teh- 
nologiei, schimbarea sis- 
temului de conducere a mi- 
melor, eliminarea privi- 
legiilor pentru birocrați ca 
si reinvestirea profitului în 
regiunea lor. Ei revendica 
o lege a muncii, garanta- 
rea constituțională pentru 


protecția drepturilor indivi- 
duale, îmbunătățirea siste- 
mului de învățământ și de 
ocrotire a sănătății pentru 
copii lor. 

Kremlinul a promis să 
ia masuri speciale pentru 
îmbunătățirea problemelor 
economice din Vestul Sibe- 
riei. Astfel, au fost pro- 
gramate transporturi cu în- 
semnate cantități de carne, 
zahăr, cafea, săpun si de- 
tergenți în această regiune. 

Greva minerilor si- 
berieni s'a extins si în ba- 
zinul miner Doneţ (Donbass) 
afectând 39 de mine cupeste 
100.000 de greviști. Siaces- 
tora Gorbaciov le-a trimis 
o telegramă, promițând că 
vor beneficia de toate înles- 
nirile care se vor acorda 
minerilor din Siberia, după 
negocierile cu aceştia. 

Perspectivele actualei 
greve a minerilor din Si- 
beria de Vest și din Don- 
bass, au devenit și mai sum- 
bre în momentul când aceș- 


tia au făcut apel la lucră- 
torii căilor ferate ca să se 
alăture lor. 

Până în prezent, în lupta 
cu birocrația conservatoare, 
““perestroica” m s'a dove- 
dit încă eficace, după cum a 
declarat economistul so- 
vietic Vladimir Popov: “Pâ- 
nă în prezent reformele au 
creat mai multe probleme 
decât au putut fi rezolvate”, 

Gravitatea actualului 
moment este subliniată de 
declarațiile lui Gorbaciov: 
““Situația e plină de conse- 
cințe politice și economice 
primejdioase”. El a spus 
Sovietului Suprem să-sipăs- 
treze calmul, dar că eve- 
nimentele actuale amenință 
reformele. După insuccesul 
Kremlinului din următoare- 
le zile de a convinge pe 
greviști să reia lucrul, li- 
derul sovietic a declarat: 

Va trebui să luăm măsuri 
extreme care vor lovi în 


tot ce am realizat până 


acum”. 


ÎNTÂLNIREA ECONOMICĂ LA VÂRF 


DE MITA, KOHL, BUSH, MITTERAND, 'THATCHER SI MULRONEY 


„câ 5-a întâlnire la vârf 
erai sapte puteri econo- 
ce mondiale (Statele Uni- 
ul Cer mania de Vest, An- 
si 3 ranța, Italia, Canada 
Îa piPOnia) s'a desfăşurat 
de Jgais Începând cu data 
stie lulie. In piramida de 
â palatului Luvru, s'au 
ia În special probleme 
tă de măsurile caretre- 
: sc luate în lupta pentru 
cerea poluării care ame- 
tul Planeta: Protecția scu- 
până de ozonprineliminarea 
a, În anul 2000 a tuturor 
capaiilor _cloro-fluoro- 
de Onice, măsuri împotriva 
“Dăduririlor, măsuri îm- 


DELA PARIS 


SASE DIN CEISAPTE: 


potriva scurgerilor de petrol 
în mări și oceane. 

Tangenţial s'a discutat 
si coplesitoarea problema a 
imensei 'datorii de 1.600 de 
miliarde de dolari pe care 
țările “lumii a treia”! o 
datorează marilor puteri 
economice. 

Presedintele Bush, con- 
form promisiunilor. făcute, 
a cerut aliaților săi indus- 
triali să contribuie la aju- 
torarea Poloniei si Ungariei. 
Grupul a fost de acord sa 
se discute într'o şedinţă spe- 
cială, după câteva sap- 
tămâni, ajutorul financiar și 
suportul pentru sprijinirea 


reformelor democratice în 
cele două țări. 

Mihail Gorbaciov a sur- 
prins din nou Occidentultri- 
miţând celor șapte o scri- 
soare În care propune in- 
tegrarea Uniunii Sovietice 
în economia internațională: 
“Perestroica noastră este 
inseparabilă de o politică 
care duce la o deplină şi 
completă participare în lu- 
mea economică mondială”. 
Purtătorul de cuvânt al Casei 
Albe, Marlin Fitzwater, a 
considerat propunerea ca 
“pozitivă și acceptabilă”, 
iar Cancelarul Kohl ca “'re- 
marcabilă si oportună”. 


PAGINA 21 


BUSH ÎN EUROPA DE EST 


După ce Mihail Gorbaciov 
a încercat să seducă Europa 
Occidentală, a fost rândul 
Președintelui Bush ca să 
încerce să seducă Europa de 
Est, prin “vizita sa în 
Polonia şi Ungaria. In 
Polonia, era primul 
preşedinte al Statelor 
Unite, care făcea o vizită 
după 12 ani, iar în Ungaria, 
era primul preşedinte 
american care pășea pe 
pământul acestei țări. 

Marile transformări din 
Polonia şi paşii făcuţi spre 
democraţie, au fost cu 
deosebire ilustraţi de faptul 
că la dejunul oferit de am- 
basadorul Statelor Unite 
John Davis la reşedinţa sa 
din Varșovia, au luat loc la 
aceeaşi „masă. „preşedintele 
Jaruzelski și lideri ai Par- 
tidului Comunist, 
împreună cu conducători ai 
Solidarităţii consideraţi din 
1981 până în Aprilie anul 
acesta ca făcând parte 
dintr'o uniune sindicală 
ilegală şi arestaţi. După 
cum remarca în mod sar- 
castic o persoană oficială, 
au ciocnit pahare cu șam- 
panie ''temnicierii cu in- 
temnițaţii””. 

In tot timpul vizitei Bush 
a căutat să răspândească 
cât mai mult şarm şi să fie 
jovial, ajungând până a 
spune despre Jaruzelski că 
este un ''conducător 
înțelept şi curajos”. 

Polonia cu datoria sa ex: 
ternă de 39 miliarde de 
dolari şi cu o inflație de 


aproape 100%, își pusese 
mari speranţe în această 
vizită. Dezamăgirea a fost 


însă mare, după ce 
preşedintele Bush 
adresâridu-se Senatului și 
Parlamentului polonez a 


oferit un ajutor de 115 
milioane de dolari, 
adăugând că o muncă 


susținută şi noi sacrificii 
vor putea aduce 
prosperitatea Poloniei. 


“Bani de buzunar”, a zis cu 
dispreţ un membru al 
Biroului Politic. '0 
picătură într'o găleată”, a 
spus cu amărăciune Lech 
Walesa care-şi pusese 
speranța într'o investiţie 
americană de 10 miliarde 
de dolari. Bush a promis 
însă _să.propună.un ajutor. 
mai mare aliaților din Vest 
la întâlnirea economică la 
vârf dela Paris. 

La Gdansk unde primirea 
preşedintelui a fost şi mai 
călduroasă decât la 
Varşovia, Lech Walesa a 
încercat să convingă pe 
oaspete de nevoia unui 
ajutor substanțial adus 
Poloniei. El a spus cătrans- 
formările politice trebue 
să meargă mână'n mână cu 
transformările economice, 
căci altfel, se poate ajunge 
la o tragedie asemănătoare 
cu aceea din China. Polonia 
este un ''butoi cu pulbere” 
în care colapsul economic 
poate cauza o revoltă 
socială care va mătura toate 
reformele democratice. 
“Situaţia este foarte com- 


plicată”, a declarat el 
reporterilor. “Suntem 
foarte îngrijoraţi că refor- 
mele ar putea să dea greş”. 


In Ungaria, George Bush 
a avut aceeași exuberanță 
copilărească de campanie 
electorală. A pătruns în 
mulțime strângând mâinile, 
a invitat doi studenţi în 
limuzina sa, a alergat cu 
copiii. Oferta sa de 
încurajare a reformelor 
democratice a fost de 30 
milioane de dolari. Ca şi 
Polonezilor, el a spus 
Ungurilor că trebue să facă 
sacrificii, iar tranziţia către 
o economie productivă va 
testa tăria lor de caracter. 


“Americanii în loc să ne 
dea peştele, ne dau 
undiţa”, a spus ministrul 
comerțului Tamas Beck. 
Unii din liderii opoziţiei 
s'au declarat însă 
mulțumiți cu acest ajutor 
simbolic: ““Dacăpresedinte- 
le dumneavoastră dă acum 
o sumă mare de bani guver: 
nului nostru, ar însemna să 
prelungească viaţa acestui 
guvern. Asta ar fi o greșală 
fatală pentru reformă”. 


Preşedintele Bush a 
părăsit Ungaria cu un dar 
care simbolizează începutul 
distrugerii cortinei de fier: 
o placă pe care era prinsă o 
bucată de sârmă ghimpată 
din gardul care a existat 


până de curând între 
graniţele Ungariei şi 
Austriei. 


UNITATEA IUGOSLAVIEI AMENINTŢATĂ 
DE CONTRADICŢII ETNICE 


Iugoslavia este un stat 
multinațional, cu o populație 
de 23.000.000 de locuitori, 
format din sase republici 
socialiste : Slovenia, Croa- 
ţia, Bosnia - Herțegovina, 
Serbia, Macedonia și Mun- 
tenegro. In cadrul Serbiei 
mai există două provincii 
autonome: Voivodina şi Ko- 
sovo. Sunt trei limbi oficia- 
le: sârbo-croată, slovena și 
macedoniana. Mai există cel 
puțin 20 de diferite grupuri 
etnice. 

Federația este formată 
deci din popoare care nu au 
o limbă comună, o istorie, 
o religie or un alfabet co- 
mun si care de multe ori 
au luptat una împotriva al- 
teia de secole. Formată cu 
70 de ani în urmă, după 
dezmembrarea imperiului 
Austro-Ungar în urma pri- 
mului război mondial, ea a 


stat permanent sub spectrul 
violențelor etnice și a în- 
cercării de dominare a Ser- 
biei. După invazia trupelor 
germane cifrele oficiale dau 
1.700.000 de morți, dar isto- 
ricii cred că aproximativ un 
milion au murit în luptele 
dintre naționalități. Croaţii 
i-au masacrat pe Sârbi si 
vice-versa. Albanezii au 
ajutat în luptele împotriva 
Muntenegrenilor. Unii Cro- 
ați, când vorbesc despre 
Sârbi îi etichetează cudenu- 
mirea de “'porci rusesti”, 
iar Albanezii din Kosovo, 
care reprezintă 90 % din 
populația provinciei, se 
plâng că sunt bătuți și tor- 
turați de poliția sârbească. 
Zeci de Albanezi au murit 
în urma protestelor împotri- 
va represiunii. 

La această instabilitate, 
în urma ciocnirilor de natură 


etnică se adaugă instabili- 
tatea economică, Se asteap- 
tă ca inflația să atingă anul 
acesta 1000 %. 


Incercarea de dominare 
a Serbiei este concretizată 
astăzi de noul său prese- 
dinte Slobodan Milosevici, 
o puternică personalitate po- 
litica și bun orator. Ela 
reușit să incinte spiritul na- 
ționalist al Sârbilor împo- 
triva Albanezilor pe care 
îi acuză de “genocid” al 
populaţiei sârbe, _ intențio- 
nând să pună capăt autono- 
miei provinciei Kosovo. 


Adulat în Serbia si urât 
în celelalte republici, Slo- 
bodan Milosevici începe să 
ocupe spații tot mai mume- 
roase alături de tablourile 
lui Tito. Ziarele si tele- 
viziunea îi acordă din ce în 
ce mai mult spațiu. 


” 


N 


3 
7 


(0 a e ei 75 


AUGUST 1989 


Din 30 în 30 de zile 


STIRI DIN ȚARĂ 


CEAUŞITĂ CRONICĂ 


Ceauşescu se văicărește, jeleşte şi tânguieşte că nu-i ies 
la socoteală planurile concepute în baza principiilor știin- 
țifico-personale altoite la teoriile lui Idi Amin. 

Extragem din logoreea referitoare la ''problemele ac- 


tivității economico-sociale”” 
P.C.R. din 3.6.89) 


(Sedinta C.P.E. al C.C. al 


“Ce doresc însă să subliniez? (Se întreabă EI pe EI, N.R.) 
Că nu putem fi mulţumiţi cu rezultatele din primele 5 luni. 
Este adevărat...ritmul de creştere al producţiei industriale 
poate fi considerat satisfăcător, dar practic nu s'au realizat 
prevederile de plan la producţia fizică...” Cu alte cuvinte nu 
s'a muncit cu patriotism pentru realizarea cotei la “'căr- 
bunele cocsificabil, precum şi nerealizarea producţiei de 


petrol” (Inf. Buc. 3.6.89). 


Vinovaţi de alte 


rele: "Ministerul 


Metalurgic...Ministerul Industriei Chimice...Ministerul 
Aprovizionării Tehnico-Materiale, C.N.S.T-ul ...din con- 
tractele deja existente până la această dată --acuză 
Ceauşescu --nu s'au realizat nici 50 la sută...” 


Alte  acuzări: 


“Ministerul 


Comertului Exterior, 


Ministerul Finanţelor şi băncile... şi Ministerul Con- 
strucțiilor de Maşini, să-şi îndeplinească corespunzător 


atribuţiile şi răspunderile... 
“Fiul Iubit” -- vinovate sunt cen- 


““Desigur--continuă 


tralele şi ministerele...și C.S.P.-ul, Comitetul de Stat pen- 
tru Preţuri și organele financiare... ele încurajează 
soluționarea problemelor care este însă împotriva legii 
țării...împotriva politicii de dezvoltare economico-socială de 


ridicare a nivelului de trai.. 


“O altă problemă e aceea a depășirii consumurilor 
materiale şi energetice...s'au introdus materiale scumpe în 


construcții, etc." 


In “Epoca de Aur'' Românul orbeşte de prea multă 
lumină, năduşeşte iarna de prea multă căldură; plus că 
trăieşte elegant în centrele agro-îndustriale construite cu 


“materiale scumpe”. 


ÎN AȘTEPTARE 


1200 de cereri care 
reprezintă cca 3000 de per- 
soane așteaptă să vină în 
Statele Unite în baza 
programului de întregire a 
familiei. Printre aceştia 
sunt și 40 de cazuri de 


căsătorii cu cetățenii 
americani. 
INVERSAREA 


MINORITĂȚILOR 


Cea mai mare minoritate 
în RSR o formează Ungurii; 
dar dacă Românii vor con: 
tinua să fugă în Ungaria, 
atunci se va întoarce roata: 
Cetăţenii unguri de origină 
română vor forma cea mai 
mare minoritate în 
Ungaria. La Conferinţa 
pentru Drepturile Omului 
dela Paris sa precizat că 
circa 300 de cetăţeni 
români, cer săptămânal azil 
politic în Ungaria; o treime 
din ei sunt de origină 
română. 


AFARĂ CU RSR 
DIN ONU! 


Lumea vestică e din ce în 
ce mai iritată de acțiunile 
guvernului din București 
care compromit ideea de 
"“Tară europeană”, 

D. Bruce Fein, avocat și 
scriitor specializat în 
problemele juridice, a cerut 
într'un articol publicat în 
““The Washington Times”, 
ca Statele Unite să ceară 
Organizaţiei Naţiunilor: 
Unite ca Româtia să fie ex- 
clusă la intervenţia Con: 
siliului ONU pentru 
Securitate, sau ar trebui să 
i se respingă cel puţin drep- 
tul de a mai participa la 
Adunarea Generală ONU. 

Motivul excluderii din 
sânul cele mai mari 
organizaţii mondiale este 
clar și precis: regimul lui 
Ceauşescu violează toate 
standardele şi legile in- 
ternaționale stabilite de 
omenire. 


EMINESCU RĂSPUNDE 
PE UNDELE 
“EUROPEI LIBERE” 


Nu ştim de câte ori sa 
întors Eminescu în 
mormânt, la auzul tovului 
cu ocazia împlinirii unui 
secol de când s'a despărțit 
de noi, dar el ne-a lăsat o 
urmaşă demnă: pe Roxana 
Eminescu |strănepoată de 
frate) care s'a solidarizat cu 
scriitorii şi intelectualii 
persecutați de regimul 
“Anilor Lumină”. 

Redăm scrisoarea 
strănepoatei adresată 
postului de radio *'Europa 
Liberă”: 

““Domnilor, 

Anul acesta comemorăm 
centenarul morţii celui mai 
celebru poet român, simbol 
al românismului, Mihail 
Eminescu, strămoșul meu. 

Socot de datoria mea şi 
de cea a Domniilor voastre 
să amintim, în fiecare clipă 
și cu ocazia fiecărei 
manifestări culturale legate 
de această comemorare, că 
în România de astăzi:poeţii, 
gânditorii,. intelectualii 
sunt persecutați în mod 
barbar de regimul terorii 
instituționalizate, Doina 
Cornea, Mircea Dinescu, 
Dan Deșliu, Ana Blandiana, 
Andrei Pleșu, alţii și alţii, 
sunt închiși, izolați, exilați, 
amenințați, bătuţi, in- 
terziși dela semnătură și 


lăsați fără mijloace de 
existenţă.” 
Rechizitoriul Roxanei 


Eminescu continuă: 

“Să ne amintim de ei 
neîncetat și să-i aducem 
mereu în amintirea con- 
temporanilor noștri, să 
cerem să li se redea liber: 
tatea și să ne luptăm pen: 
tru a-i menţine În viață. Să 
profităm de momentele în 
care puterea care îi per: 
secută îndrăznește să 
omagieze "un confrate mort 
de mult, ca să-i apărăm de 
uitare pe ei, cei vii.” 


PIRAȚII 
DE PE USCAT 
Ziarul englez “Daily 


'Telgraph” publică mărturia 
echipajului şi a căpitanului 
Alf Stolann de pe 
petrolierul norvegian 
““Texaco-Bergen'” ancorat, 
în portul Constanţa: 

“Persoane oficiale 
române, docherii și 
militarii de pază” imediat 
ce s'au suit pe vapor ne-au 
cerut să le dăm alimente, 
bunuri de consum, 
îmbrăcăminte, și ce nu 
le-am dat și-au luat singuri, 
amenințându-ne că vor lăsa 
o cantitate de petrol să se 
scurgă în bazinul portului 
și apoi, acuzându-ne de 
poluare, vor putea 
sechestra vaporul. Erau 
disperaţi după săpun, 
cremă, lame de ras, țigări, 
băuturi. Am plecat cu 
cămara vaporului goală. 

Mulţi Români de pe chei, 
aveau o mână pe stomac şi 
cu alta ne cerşeau de mân- 
care. Se vedea de pe feţele 
lor că-s flămânzi. 

Directorul companiei 
navale ““Texaco Norway” a 
declarat că pe viitor va 
evita să trimită vase în 
România. 

Regimul din Bucureşti 
înscrie o nouă pagină în 
istorie: până acum piraţii 
atacau alte vapoare şi por- 
turile, acum “persoane 
oficiale  și...militarii de 


Că 


pază”” atacă vapoarele! 
PLANURI 
DE PROGRES: 
OAMENI FĂRĂ LUCRU 


La Sedinţa C.P.E al C.C. 
al P.C.R. și alte litere din 
alfabet, o comisie specială a 
discutat despre organizarea 
Congresului al XIV-lea al 
P.C.R. (“R.L. 17.6.89): 


„dezvoltarea  economico- 


socială a României în cin- 
cinalul 1991-95 şi ORIEN- 
TARILE DE PER- 
SPECTIVA PANA IN. ANII 


2000-2010 (Sublinierile 
noastre). 
In cadrul orientărilor, 


"Marele  Orientator”, ne 
orientează cu: “Dezvoltarea 


democrației  muncitoreşti- 
revoluționare...  politico- 


educativă... ridicarea nive- 
lului de cunoastere stiinți- 
fică...? In dicționarul rese- 
rist “cunoaștere științifică” 
se traduce prin ateizarea 
țării, și nu prin cunoștințe 
“ştiinţifice”, ci prindistru- 
gerea bisericilor, atrecutu- 
lui istoric și analfabetizare- 

In ce priveşte  dez- 
voltarea _economico-socială 
a României” aceasta este 
cuprinsă într'un raport 
„analizat şi aprobat..cu 
privire la REDUCEREA 
PERSONALULUI din 
aparatul de stat, de partid 
și al organizaţiilor de masă 
și a adoptat unele măsuri 
pentru perfecționarea 
structurilor organizatorice 
și mai buna utilizare a per- 
sonalului din aceste 
domenii.” (Sublinierile 
noastre). 

Unde vor păsi o ''mai 
bună utilizare” acești 
oameni fără lucru? 

Plănuiește să facă din 
Mizil port la Marea Neagră, 
ori va prelungi linia 
metroului până la Scor- 
nicești? 


A AMESTECAT-O CU 
“NEAMESTECUL” 


Massmedia îi dă pe toate 
gurile cu “'neamestecul în 
treburile interne”, dar 
reabilitarea lui Imre Nagy, 
ultimele reforme din 
Ungaria și sutele de 
Români ce fug zilnic din 
țară, l-au înspăimântat pe 
“Tubitul Fiu” că-şi va 
pierde pernele de pe scaun. 

Sa dat ordin să se 
organizeze manifestații 
spontane şi să se condamne 
“cu fermitate gravele 
manifestări  antisocialiste, 
revizioniste şi  an- 
tiromâneşti desfăşurate la 
Budapesta, în 18 lunie, cu 
prilejul reînhumării unor 
foști politicieni unguri”. 

La  manifestaţiile an- 
tisocialiste (Scrie R.L. 19,6, 
amestecânduse în treburile 
interne) au luat parte 
"elemente declasate, 
legionare, fasciste care și- 
au găsit adăpost și azil în 
Ungaria”. 

(“Fasciştii şi legionarii”! 
care fug din ţară (tineri de 
30-35 de ani) şi-au primit 
educaţia  fascisto-legionară 
după binefăcătorul Congres 
al IX-lea) 


DUPĂ BĂTRÂNI 
ACUM TINERII 


Situaţia sanitară se 
înrăutățește pe zi ce trece. 


" Lipsesc medicamentele şi 


accesoriile medicale (ban- 
daje, suturi, substanţe 
dezinfectante, ete.) La Sibiu 
aproape două treimi din 
numărul deceselor îl for- 
mează oamenii încă tineri. 
Lipsesc medicamente pen- 
tru bolile de inimă, diabet 
şi nervi. Din cauza poluării 
apelor, aerului, lipsei de 
săpun, etc. numărul 
bolnavilor de piele, de 
rinichi a crescut 
îngrijorător. Instalaţiile 
chimice din Copșa Mică 
continuă să otravească 
mediul înconjurator iar am- 
bulanțele salvării nu te 
salvează dacă ai sărit peste 
60 de ani. 


ADEVĂRUL | 
NU SE CUMPĂRĂ 


Am scris despre cele 
45.000 de lire plătite-- 


pentru inserarea unei 
reclame:-ziarului londonez 
“OBSERVER”. In ar: 


ticolul-reclamă semnat de 
Ministrul comerțului ex- 
terior şi al cooperării in- 
ternaţionale, autorul laudă 
economia solidă a RSR-ului 
care și-a plătit datoriile ex- 
terne. Bineînţeles că tot 
meritul revine tovarăşului 
Nicolae Ceauşescu, marele 
doctor în economie, şi 
multe altele. 

Pentru a nu-și duce 
cititorii în eroare ziarul a 
publicat în ediția 
următoare o precizare 
asupra situației din 
România: 

“Adevărul --precizează 
OBSERVER--este că 
Ceauşescu a adus, în ultimii 
ani, poporul român aproape 
de înfometare, pornind dela 
obiectivul--acum - atins--al 
achitării datoriei externe. 
Politica lui Ceauşescu este 
obsesivă, dacă NU CHIAR 
DEMENTA  (Sublinierile 
noastre). Ea a putut fi pusă 
în practică doar într'o ţară 
în care drepturile omului 
au fost total suprimate." 


Cam patru milioane de transilvăneni privesc la 
emisiunile postului TV-Budapesta. Ei au putut ved>a 
un program realizat de BBC, dedicat refugiaților din 
Ungaria. Filmul a fost arătat la Londra precum şi la 
TV.-Budapesta. Pe lângă cetăţenii români de origină 
maghiară, în program au fost prezentaţi şi cetăţenii 
români neaoşi. 


Opt redactori dela **România Liberă” şi doi dela 
“România Pitorească”' au fost “'purificați” din 
redacţiile respective pe motivul de ““neintegrare 
politico-ideologică”. Hotărirea a fost luată la o şedinţă 
ad-hoc fără ca cei acuzaţi să aibă dreptul de apărare 
sau apel. Guvernul i-a transferat la servicii mult in- 
ferioare în comparaţie cu educaţia ce o posedă. Notă: 
Pia Serbănescu--dela “R.L."”-- a fost reîntoarsă dela 
aeroport pe motivul că poseda un volum cu poeziile 
Anei Blandiana. La fel și Anda Raicu, dela ““Rom. Pit.” 
Ambele primiseră viza pentru a călători în Apus. 


a. y 
Reamintim rațiile alimentare: 100 grame de unt pe 
lună; 2 kg. de brânză pe an; 300 g . de pâine pe zi. 
Carnea, peştele, etc. când or fi și s'or găsi, dar mai 


mult nu se găsesc. 
a. 


Ce poți cumpăra cu leafa pe o jumătate de lună? Un 
aspirator de praf: “APE--1500 lei”. (Reclamă 
publicaţă în R.L. 27.6.89). 

a. 

Dacă vrei să cumperi zahăr, e mai bine să-ți aduci 
punga deacasă. Zaharul, împreunat cu alte im- 
purităţi, se distribuie cu polonicul din sac. 


.» Ă 
Au dispărut de pe piaţă chiloţii şi ciorapii. 


au . - x 

Untdelemnul a dispărut de câţiva ani de pe piaţă. 

Dacă eşti norocos găsești ulei de floarea soarelui care 
miroase a peşte. 


Pachetele cu medicamente mai mari de un kg. sunt 
oprite la vamă. 

a. 

Contrar promisiunilor făcute în 1987, anul 1988 
“Sa lăsat pe tânjeală. Producţia de petrol a scăzut cu 
7, a gazului metan cu 16%; venitul național, plănuit la 
9-10 a crescut cu 3,27, iar “mărirea salariilor”? e 
sub coeficientul de inflaţie. 


AER AOAR gi 


Apa potabilă furnizată de cele două râuri Dâm- - 


bovița și Arges este insuficientă pentru locuitorii 
capitalei. La criza de apă se adaugă criza de energie, 
alimente, etc. Cum e şi natural, de vină erau 
gospodinele care spală vasele şi robinetele care picură; 
dar, recent, ““Rom. Lib.” a fost silită să ofere o ex- 
plicaţie mai verosimilă: criza de apă se datoreşte 
“unor neglijenţe...în gospodărirea apelor cât şi pier- 
derilor mari din reţelele de distribuţie.” (Notă: 
reteaua alimentară a Bucureștiului e de peste 2700 de 
Km., iar reţeaua de canalizare este de 1600 km.) 


LE] 

Din surse oficiale se confirmă că în România 
numărul comunelor a scăzut cu 346 în timp ce 
numărul “centrelor agro-industriale”! a crescut cu 28. 
In total se plănuieşte construirea a 548 de centre 
agro-industriale. Numărul exact al miilor de sate ce 


vor fi distruse rămâne un secret. 
„a. 


Presiunile diplomatice din Apus, exercitate asupra 
Bucureştiului, de a nu aresta pe cei șase foşti 


" camarazi care şi-au exprimat nemulţumirile printr'o 


scrisoare deschisă, au dat... “'roade”. Recalcitranţii 
nau fost arestați ori internaţi la spitalele de nebuni. 
Ei sunt izolaţi şi bine păziţi la domiciliu- 


pe ea) Lie 
Flota maritimă s'a mărit cu o nouă navă, “'Caran- 
sebeş » cu un deplasament de 8.000 tdw. Nava a fost 
construită în șantierul naval din Galaţi. 


> . . Ir . . eiă 
Mortalitatea infantilă, (inclusiv cei născuţi în 


„primele săptămâni care nu's declarați ca născuți, N.R-) 


depășește media mortalității țărilor din lumea a treia. 
In ciuda  realităților: lipsă de energie, alimente; 
medicamente, ete. Ceauşescu a declarat de “Ziua In- 
ternațională a Copilului”: 

“Faceţi totul, dragi prieteni şi copii, pentru a folosi 
minunatele condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură pe 
care vi le ASIGURA SOCIETATEA SOCIALISTA 
(sublinierile noastre)...” 

.. 

Poetul Andreea Iancu a răspuns în numele copiilor 
(celor rămași în viaţă, N.R.) “Din inimile noastre 
mulțumim...Pentru frumoșii ani ce-i trăim”. ('“Rom: 
Lib.” 1 lunie a.c.) 


Din surse particulare s'a atat că celcare s'a trans? 
format în torță vie la Poiana Braşov, ca să atragă 
atenția lumii despre teroarea la care sunt supuși 
muncitorii, se numește Liviu Cornel Babeş, de 46 de 
ani, căsătorit şi tatăl unei fetiţe. ă 


LE] 

Sau împlinit 40 de ani dela înființarea miliției 
populare. Adunătura milițienilor l-a felicitat pe 
Ceauşescu şi Ceauşescu a decorat și avansat unele 
adunături din miliție. 


LE] . 

Despre ziaristul Mihai Creangă, arestat cu alți doi 

confraţi şi un tipograf, nu se știe nici că-i viu şi nici 
că-i mort. : 


3 astilele an: 
printre, e care Apusul 
ținte cistrează țărilor 
le sâni sub comunism 
an ce astă Săptămână a 
ml Captive, care 

î yuțiunilr în luna Lulie, 
oda difuzată de posturile de 
este ntru ascultătorii 


E ări. 
dn e a de Preşedin- 


y Eisenhower, Care în 
Banu administrației sale 

, transmis primul mesa) 
către aceste, țări, 

“săptămâna” a. intrat în 
wadiția americans, 
"fiecare preşedinte să-şi 
sducă aminte -odată pe an- 
că există nişte țări lăsate în 
robie de un alt preşedinte 
american, Și Să transmită 
un mesaj către aceste țari. 
“Balonul de oxigen, rămâne 
tot balon de oxigen și 
mesajul nu ține nici de 
foame, nici de căldură. < 
Mesaje a transmis şi 

Preşedintele Nixon, care a 
ridicat - prin vizita sa 
prestigiul i e 
dependentului”" de pe malul 
Dâmboviţei, care zâmbea 
șmechereşte, după acea 
vizită, că l-a dus pe 
președintele Statelor Unite. 
- Mesajea transmis şi Jimmy 
Carter, care a jucat bătuta 
'cu țața Leara, într'o piață 
- -din-Bueureşti, reinviindu-l 
“ “pe celebrul Caragiale cu 
nu mai in celebrele 
zeta happy- 
end-ul “pupat toți piaţa en- 
dependenți”. Mesaje a 
ame şi Președintele 
Reagan, care nu l-a ascultat 
pe ambasadorul David Fun- 
derburk, la timpul său, dar 
până la sfârșit a anulat 
avantajele “clauzei”, pen- 
tru Ceaușescu. 

Intre mesajele 
prezidențiale şi politica 
4 tal ai american, se 

taraba negustori 
suflete, cz aaa gate 
multă Breutate în acordarea 
clauzei” decât tot sângele 
stors celor 23 de milioane 
faina, de cea mai 
stăpânirea ri ta 
Isa col stă. 
Esi ă de câțiva ani 
Naţiunilor tate F 
âJuns prilej de migrenă pen- 
TU administrați 

itica istrație, pentrucă 

lia ntircomunistă s'a 
acceptat de când Deng, a 
Coca ca Chinezii să bea 
e fn iar la Moscova 
Menaj prea hamburger 

za, u tăvile pline 

unuri capitaliste Sau 
ZI spre sunetele 
 ublâsnostului”: i 
| Perestroicii” ș; G SA 
și Francezii ș ermanii 
„zi şi înt 
“Omunitate Ș reaga 
aponezii po paaă și 
capăt a] m dela celălalt 
[ ru vântului. Si ca 
Ruşii a cra fie stricat, 
î ca trimis niște 
amen Arcate, cu ar- 
Militar în Î. echipament 


Yapoare 


Merioan:,  ICăragua, unde 
: ul Sunt opriţi de 
liheraju- 2 Vigilenţă a 


ralilor q 


e Stânga din 


SAU VAE VICTIS? 


—— George AUGUSTIN— 


Congres, să nu trimită nici 
un pistol de alarmă. 

Avem însă o Săptămână 
a Naţiunilor Captive! 

Cu mesaj prezidenţial în 
care se demască pericolul 
comunist, în timp ce în 
Grecia  -membră a 
Comunităţii Europene: par- 
tidul de ''dreapta”” invită pe 
comunişti să intre în 
guvern. Ajută-le Doamne să 
mănânce papara comunistă 
doar câțiva ani, pentru a-i 
sătura pe palicari de raiul 
comunist. 

Faptul că Occidentul se 
ocupă de Tările Captive, 
sacrificând la mijloacele 
de difuzare mai puţin timp 
decât pentru o reclamă a 
unei paste de dinţi sau 
drepturile homosexualilor, 
nu mai are nici o im- 
portanță. Pentru acest fapt 
pot plânge pe marginea 
şanţului doar cei care au 
crezut că Occidentul care 
ne-a cedat opresiunii, ne va 
ajuta să scăpăm de ea. 

Dela acel tip de Occident, 
nu se mai poate spera 
nimic! Acel Occident este 
Occidentul minorităţii lip- 
site de ideal, de simţ 
moral, de dreptate socială, 
intrat în agonie. Acel Oc- 
cident politicianist nu are 
nimic în comun cu Oc- 
cidentul” creator, creştin; 
înălțător de catedrale, 
făuritor de legi umane, 
protector şi creator de artă, 
descoperitor de continente și 
colportor de civilizaţie. şi 
cultură. Cu acel Occident 
trebue să intre în contact 
permanent Tările Captive, 
dela acel Occident trebue 
așteptat ajutorul pentru 
eliberarea din captivitate. 
Si aici trebue investigat în 


profunzime. 
Situația actuală a 
Naţiunilor Captive se 


prezintă sub formă de 
popoare și ţări căzute sub 
crunta tiranie comunisto- 
asiatică, lipsite de 
posibilitatea exprimării 
libere, iar pe de altă parte, 
din cetățenii liberi ai 
acestor țări, care au fost 
prinși de evenimente în 
lumea liberă, când ţările lor 
au fost ocupate de 
comunism, la care s'au 
adăugat cei care au reuşit 
sub diverse forme să ajungă 
în lumea liberă, după ce au 
cunoscut comunismul la ei 
acasă. Aceștia sunt cei care 
trăiesc în țările libere şi se 
împart în trei categorii: 
exilați, dezertori și agenți. 

Dezertorii, cei care s'au 
lepădat de originea lor, nu 
ne interesează. Așa cum 
s'au lepădat de neamul lor, 
ei se vor lepăda și- vor 
dezerta la prima încercare 
grea şi din țările care i-au 
primit, fără a avea vreo 
mustrare de conștiință! Fi 
sunt un balast pentru orice 
comunitate umană și 
națională. Cât privește 
agenţii infiltraţi, cazul lor 
este atât de competența 
țărilor unde activează ca 


spioni, cât şi de exilurile 
respective. Demascarea și 
înlăturarea lor este un act 
de higienă națională. 
Pătrunzând în familii, 
organizaţii, presă, organe 
de conducere a asociațiilor 
din exil dar mai cu seamă 
în consiliile parohiale, ei 
duc cea mai nefastă acţiune, 
de dezmembrare a oricărei 
inchegări de activitate 
naţională în favoarea celor 
năpăstuiţi din ţările cap- 
tive. Este regretabil că 
oameni cinstiți, din cei 
aflaţi în Occident, nu dau 
destulă importanţă acestor 
infiltrări. Datoria fiecărui 
om corect, a tuturor 
organizațiilor din exil şi 
mai cu seamă a parohiilor, 
este de a acorda toată 
atenţia împotriva acestor 
infiltrări, care îmbracă 
diferite forme, până își 
ating scopul. Numai în 
cadrul parohiilor ortodoxe 
aparținând de Vatra 
Românească, s'au infiltrat 
în ultimii ani atâţia agenţi, 
care dacă nu vor fi 
înlăturați la timp, 
Episcopia va avea multe 
neplăceri în viitor. Marea 
toleranță a I.P.S.S. 
Episcopul Nathanael, a fost 
si este în continuu speculată 
de această specie, pătrunsă 
destul de adânc în Biserică 
Pentru acţiunea pe 
baricadă rămâne doar par- 
tea activă a  exilaţilor 
politici din ţările captive, 
care luptă cu sacrificii per- 
sonale pentru eliberarea 
țărilor lor. Tăria de carac- 
ter și perseverenţa acestor 
oameni este 'fără egal. 
Inşelaţi de politicieni, 
dezamăgiţi de lumea liberă, 
muncind pentru un venit 
minim, din care mai dăruie 
pentru cauza lor, jicniţi de 


multe ori chiar de co- 
naţionali, urmăriți de 
comuniști, ei sunt singurii 


care țin aprinsă flacăra 


doleanţelor fraţilor de . 


acasă. De ei, de capacitatea 
lor de viziune și mai cu 
seamă de previziunea lor, 
depinde în mare măsură 
succesul sau eşecul luptei 
pentru eliberarea de sub 
comunism. Pentru acest 
succes sunt esenţiale 
îndeplinirea câtorva 
condiții printre care am 
enumera: 

a) Coordonarea tuturor 
activităţilor organizațiilor 
existente, către un singur 
ţel comun, eliberarea 
țărilor de sub comunism; 

b) o legătură permanentă 
cu cei din ţările captive, 
pentru a acționa con: 
comitent şi eficient, pe 
acelaşi ţel comun; 

c) înlăturarea tuturor 
divergenţelor, de orice 
natură, dintre toate ţările 
captive, până la eliberarea 
lor de sub comunism. După 
eliberare, guvernele liber 
alese, ale fostelor națiuni 
captive, vor relua - dacă mai 
este cazul - discuţia fostelor 
diferende; 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacția 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


-d) alegerea - de fiecare 
țară captivă, şi în final de 
reprezentanți ai 
Organizaţiei Naţiunilor 
Captive - de reprezentanți 
autorizaţi, care să discute 
în numele Naţiunilor Cap: 
tive, şi al naţiunilor respec- 
tive, cu guvernele țărilor 
libere şi cu organizaţiile in- 
ternaționale, despre 
încălcarea tratatelor și a 
drepturilor omului în ţările 
captive. 

In legătură cu cele de 
mai sus, să vedem care este 
situația la Români. 

Acum un an, sau pus 
bazele unei formaţiuni mai 
largi care cuprinde tot ce 
este necesar în faza actuală 
a exilului românesc, 
Congresul Mondial al 
Românilor, Au aderat la 
acest congres 54 de 
organizații româneşti din 
lumea liberă. Mai este 
nevoie şi de altă concurență 
pentru a ne da în spectacol 
în faţa străinilor? 

Avem cadrul legal, avem 
oameni calificaţi care să ne 
reprezinte. Este rândul 
întregii comunităţi 
româneşti din afara 
hotarelor ţării să-i împuter- 
nicească pe cei mai buni cu 
încrederea lor, prin alegeri 
libere şi democrate, ţinute 


—în cadrut-unor întruniri-pe 


țări sau continente și să-i 
trimită să prezinte 
doleanțele noastre, guver: 
nelor apusene, forurilor in- 
ternaţionale și în special 
organizaţiilor an: 
ticomuniste din lumea 
liberă; să mobilizeze 
întreaga suflare 
românească, pentru 
eliberarea ţării înrobite, iar 
cei aleși, să fie susținuți în 
misiunea ce li se 
încredințează. Se cred alţii 
mai buni, mai calificaţi? Să 


vină să-și depună can- 
didatura în cadrul 
Congresului Mondial al 


Românilor, care în momen: 
tul de față trebue să ţină 
loc de parlament în exil, 
pentrucă greul de abia de 
acum începe. 

Odată depăşită prima fază 
de alegere a unor organe 
competente, seriozitatea si 
valoarea lor, va trebui să 
impună respect si guverne- 
lor țărilor de adopțiune. 

Nu trebue uitat nici o 
clipă că respectul sau 
disprețul pentru țară, îl 
vom impune noi, prin com: 
portamentul şi acțiunea 
noastră a tuturor. | 

Occidentul nu lucrează 
pe sentimente și a pierdut 
de mult imaginea măreției, 
în timp ce comunismul în 
plină ofensivă, vizează 
cucerirea lumii cu orice 
preţ. Occidentul nai are 
insă încă multe ne ela 
care nu numai că pot stăvili 
comunismul, dar îl pot 
impinge înapoi, până la 
definitiva lui dispariţie. 
Acest Occident trebue aflat, 
cu acest Occident trebue 
lucrat. 


— 


PAGINA 23 


DUS aa mană 
m _] e 
Cronica internațională 


SĂPTĂMÂNA NAȚIUNILOR CAPTIVE 


Efemeride 


fost fideli 


e Sytă ii i-au 
Castro îşi împușcă generalii care ar OrE 


timp de 30 de ani, acuzându-i de fapte pe car 
donat chiar el. 

măcelăreşte studenţii în plină piaţă 
că au cerut libertate și înlăturarea 
a condamnat postum 


Deng își 
deschisă, pentru 
corupţiei, fapte pentru care el, l- 
pe Mao. - 

Gorbaciov se pupă cu Ceaușescu în public 
fotografie recomandată pentru o revistă de 
homosexuali declarând că nu se amestecă. în 
treburile interne ale altor țări comuniste, după ce 
tot el a declanșat atacul împotriva stalinismului şi 
brejnevismului, care nu atinseseră paranoia 


ceaușismului. 

Jaruzelski legalizează sindicatul Solidaritatea și îl 
cheamă la alegeri, după ce tot el l-a interzis și i-a 
aruncat în închisori pe membrii activi ai Solidarităţii, 
iar bietul preot Popieluszko a plătit cu martiriul lui 
aderenţa la Solidaritatea. 

In Ungaria s'au făcut funeralii naţionale pentru 
reînhumarea lui Imre Nagy, spânzurat de Kadar, pen- 
tru trădare, deși cel care trădase era Kadar, dar la 
câteva zile a fost înmormântat şi Kadar, fără funeralii 
naționale; a scăpat fără să cunoască balansul în 
frânghie. 

In Grecia, partidul de dreapta se coalizează cu 
comuniştii (frăţie cu dracul, dar care-i dracul din ei) 
pentru a-l împiedica pe Papandreu să se cunune la 70 
de ani cu juna de 35 de ani, în calitate de Prim 
Ministru. Acum patruzeci de ani aceeaşi dreaptă și 
aceiași comunişti, se măcelăreau în război fratricid. 


In Germania, Gorbaciov este primit în triumf - 
jubileu pentru împlinirea celor 50 de ani dela sem- 
narea pactului Ribbentrop-Molotov, care a împărțit 
Europa în sfere de influenţă, act preparativ şi 
precedent pentru viitoarele licitaţii dela Teheran şi 
Yalta, unde funestele întâlniri ale celor Trei Mici, 
Stalin-Roosevelt-Churchill, au pecetluit o altă 
împărțire mai rea decât cea dintre cei doi dictatori 
antiburghezi. 

Dacă falimentul total al comunismului este în plină 
desfășurare, se pare că şi tovarășii occidentali yaltiști, 
nu vor să fie altcum. Trăind de aproape jumătate de 


——SE€Ol Tnti'6 detestabilă simbioză, se pâre că nici unul 


din cele două sisteme actuale nu mai poate viețui, 
separându-se. 


Ridicola ideologie a luptei de clasă a fost aruncată 
de mult la lada de gunoi, de noua super-clasă, homun- 
cul al lumpen-proletariatului. Numai morții din răz- 
boaiele cu comunişti civile şi militare, ingraşe pămân- 
tul Europei şi Asiei, fără a mai fi pomeniţi în cărţile 
de istorie comuniste sau necomuniste din Răsărit şi 
din Apus. 


Dela Alcazarul din Toledo la Arhipelagul Gulag, din 
Pnom Penh la Phenian şi dela Saigon la Peking, câți 
se mai întreabă astăzi dece au fost ucişi peste 200 de 
milioane de oameni din cauza utopiei comuniste? 


După ani de zile de minciună şi de trilioane de 
dolari şi ruble aruncate în vânt, pentru un război în 
care nimeni nu credea că va avea loc, Gorbaciov 
vorbește de Casa Comună a Europei dela Atlantic la 
Ural, altfel însă decât a văzut-o Charles de Gaulle. 


„La Viena, zisele Mari Puteri, s'au întâlnit ca să 
discute cum să aducă la cunoştinţa lumii că nu vor să 
se mai joace de-a războiul. 


Nu este de mirare deci că în România, Ceauşescu 
ia şi ultima coaje de pâine dela gura Românului, pen- 
trucă, susţine el, a avut dreptate cu ''neamestecul în 
trebile interne”, dovadă că la ultima şedinţă a Pac- 
tului dela Varşovia ținută la Bucureşti, aceasta a fost 
ultima concluzie a participanţilor. 


Desfăşurarea evenimentelor din ultimul timp, 
privind relaţiile Est-Vest, este mai nocivă decât 
păcăleala cu războiul rece din trecut, pentrucă ea taie 
şi ultimul fir de păr de care se agăţau disperaţii din 
țările oprimate: speranţa. “ 

Evoluţia comunismului spre liberalizare? Răspun- 
sul l-a dat China în Piaţa Tien An Min din Peking. 


Libertate naţională sub comunism? Răspunsul s'a 


"dat în Georgia, Azerbaidjan şi Republicile sovietice 


din Asia Centrală. 


Redresare economică în sistemul planificat 
comunist? A se vedea cererile de ajutor financiar a 


| aloezi oa care au deja o datorie de peste 30 miliarde 
olari. ș 


Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă? A se efi 
i € ? t 
tur prin România și este de ajuns. ae a 


Puterile victorioase ale celui de al doilea război 
: ictoi mon- 
dial au îmbătrânit în menajul comun și le-au căzut 
inţii, Dacă nu Se pensionează la timp, le aşteaptă 
Gromiko cu flori la cosmodromul de dincolo. Vechile 


mariaje au eșuat iar cazaciocul ŞI conga au anchilozat 
Bi: 


Pentru secolul 21, 


mişcare. este necesar alt cântec şi altă 


iti 


it) 


& 
n 
, 


CUVANTUL ROMANESC 


AUGUST 1989 


CRONICA VREMII 


NOTE Si COMENTARII: 


DOUĂ MANIFESTĂRI ROMÂNEŞTI 


—— lon BOIERU— 


ROMANII CATOLICI 


In Statele Unite a avut 
loc cel de-al şaselea Con- 
gres Episcopal, la Aurora, 
Illinois (23-25 Iunie, 1989). 
Acest Congres anual a de- 
venit una dintre cele mai 
puternice manifestări româ- 
nești din lumea liberă. Este 
bine organizat şi în fiecare 
an participanții desbat o 
temă generală, care este de 
actualitate şi reprezintă un 
interes general. Apoi, Con- 
gresele catolice române sunt 
totdeauna centrate pe pro- 
blemele fundamentale ale 
Bisericii Blajului din țară, 
Biserică a tăcerii, care încă 
trăiește î în catacombe. 

Anul acesta, locul con- 
gresului a fost orașul Auro- 
ra, din Illinois, care este o 
veche așezare de comunități 
românesti, cu două Biserici, 
Sf. Mihail şi Sf. Gheorghe, 
amândouă aparținând Epis- 
copiei Catolice Române. 
Prezența comunităților ro- 
mâneșsti din Aurora, demon- 


'strează vitalitatea etnică a 


lor și conștiința vie care în- 
că îi ține pe Românii de acolo: 
în ceata cea mare româ- 
nească. Acest lucru a fost 
posibil, şi realizat prin i in- 
termediul Bisericii române 
catolice, care m s'a înde- 
păriat niciodată de centrul 
Spiritual și național al Bla- 
jului. Si misiunea Blaju- 
lui a fost totdeauna, în isto- 
ria românească, spirituală 
si națională. 

Clădirea Bisericii Sfân- 
tul Mihail, din Aurora, da- 
tează din anul 1901 şi este 
o clădire mare, cu tonali- 
tate de catedrală zidită din 
piatră şi cărămidă, care îi 
asigură supraviețuirea pen- 
tru multă vreme. Biserica 
Sfântul Mihail este una din- 
tre cele mai vechi biserici 
românești din America și 
este o expresie a cugetului, 
credinței si vrerii naționale. 
Această Biserică a Sf. Mi- 
hail pare a fi fost conce- 
pută să dureze peste 
veacuri, cu o largă comu- 
nitate românească, 

Tema Congresului a fost 
'* Ne strângem în Nume- 
le Tău ”. O temă reli- 
gioasă, „spirituală, dar și 
specifică românească, căci 
m se poate concepe exis- 
tența poporului român fără 
credința crestina. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administrația: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 
L8V 4L6 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


Conflictul de astăzi din- 
tre marxism și, spirituali- 
tatea românească s'a născut 
şi se menține pe temeiul 
antagonismului dintre cre- 
dința strămoșească, creș- 
tina a poporului român si 
ateismul marxist, care este 
străin de sufletul și cugetul 
românesc. In acest conflict 
aspru şi nemilos, Biserica 
Română Catolică a Blajului, 
s'a ridicat curajos ca apă- 
rătoare a tradiţiilor națio- 
nale și ca expresie a con- 
științei de indentitate națio- 
nală. A dat jertfe cutre- 
murătaore, dar şi-a îndepli- 
nit misiunea de apărare a 
tot ceea ce este autentic si 
specific românesc. A apă- 
rat adevărata spiritualitate 
națională, creștinătatea și 
ființa românească. 


CENTENARUL EMINESCU 
LA PARIS 

Acest centenar a avut 
loc între 15-18 Iunie, 1989, 
cu o frumoasă participare 
a celor din exilul românesc. 
A fost excelent organizat 
și în cadrul secțiilor (isto- 
rică, poetică, filosofică) s” au 
prezentat lucrări în care 
s'au relevat multiplele as- 
pecte ale operei emines- 
ciene.  S'au citit mesagii 
și s'au dezbătut în două 
cercuri de dis 
traducerile din Eminescu În 
limbi străine și (2) Emines- 
cu vizionar al lumii mo- 
derne. Aceste discuţii şi 
dezbateri au fost vii și bo- 
gate în sugestii pentru vii- 
toare cercetări. 

Dar, adevărata semnifi- 
cație a acestui Centenar E- 
minescu, pe lângă buna or- 
ganizare siparticipare largă 
în cele 4 zile dela Paris, 
se găseste în contextul na- 
țional al însuși întocmirii 
lui. 

La prezentarea comuni- 
cărilor au participat toți a- 
cei care, într'un fel « sau altul 
se simt integrați în cultu- 
ra românească si și-au gă- 
sit linii și puncte 'de legă- 
tură cu opera lui Eminescu. 
Ideia națională, a unității 
spirituale și etnice, pe care 
o reprezintă Eminescu în 
cultura românească, a făcut 
posibilă întrunirea superbă 
dela Centenarul din Paris. 
Cosmosul scrisului emines- 
cian, se găsește afară de 
fiorii, tensiunea și năzuin- 
țele culturii românesti. Căci 


cuții O)despre. - 


Eminescu este mai mult de- 
cât un poet, un jurnalist, un 
filosof, el este o “ţară” a 
spus la centenar Vintilă 
Horia. 

Sub cupola memoriei ma- 
relui scriitor român, s'a 
realizat o platformă spiri- 
tuală și ideologică, unde 
și-au dat întâlnire toți aceia 
care se găsesc în cuprinsul 

“ării. Fiecare, în felul 
lui, dar pe dimensiunea isto- 
rică a ființei naționale, care 
își are țara ei, una singură, 
pe care Mihail Eminescu a 
definit-o într'o formă deuni- 
că expresivitate creatoare și 

i-a asigurat eternitatea 
printr” o identitate bine pro- 
filată î în existența ei istorică, 
și în structura ei intimă, 
profundă şi spirituală. 

Si, pe bună dreptate, la 
Paris, cu ocazia centenaru- 
lui, cei adunați acolo, au 
cinstit memoria, opera şi 
sufletul lui mare, cuprinza- 
tor si plin de dragoste. Si 
toţi au găsit un punct de le- 
gătură între ei, pe linia na- 
țională, întruchipată într'o 
formă strălucită de Mihail 
Eminescu. Atmosfera a fost 
caldă, prietenească de ome- 
nie și cucernicie, așa cum 
îi şade bine celui ce simte 
fierbințeala sufletului emi- 
nescian. 

Din întâlnirea cu Emines- 
cu, în cadrul Centenarului 
dela Paris sau oriunde, de 
acum încolo, vom fi în stare 
să ne desenăm mai bine 
propria noastră identitate în 
sfera culturii româneşti, să 
validăm conștii persona- 
lității noastre, să legitimăm 
mai temeinic în cugetul nos- 
tru existența românească şi 
să potențăm năzuințele crea- 
toare și idealurile de viață 
ale poporului din Carpaţi. 

In felul acesta confrunta- 
rea cu Eminescu devine rod- 
nică și face alegerea cea 
bună a semințelor de înfap- 


tuiri viitoare, căci cultura * 


în sine așează împreună gân- 
durile și sufletele, în alcă- 
tuirea 'armonioasă a unei 
comunități naționale și mo- 
rale. 

Prin apropierea de Emi- 
nescu se poate ieși din im- 
pas, atât în exil, "cât și în 

ă. Căci, așa cum a 'spus 
în vorbirea lui, Ion Halma- 
ghi, la Paris, ““Cultura este 
unificatoare în cuprinsul 
vieţii naționale, dacă își are 
izvorul în profunzimile abi- 


CUPON DE ABONAMENT 


sale ale sufletului, unde se 
frământă și dospește toată 
plămada creațiilor, 'caredau 
măsura existențială a unui 
neam în istorie; dacă se 
pornește adică din aceeași 
sursă, în vârtejul amețitor 
al aceorasi aspirații; sursa 
fiind originară, deci în- 
chegată ca o unitate de ele- 
mente, factori și tendințe, 
asigură și conturează profi- 
lul etnic, biologic, psiholo- 
gic, etic și ontologic, iar 
aspirațiile nu sunt decât im- 
pulsurile voinței de a fi, de 
a se manifesta, de a cuceri 
adevărul și eternitatea și de 
a afirma în creații, bogăția 
sufletească a datelor prima- 
re; ele sunt imperative mo- 
rale ale unei culturi națio- 
nale” 

Aceasta este semnificația 
reală a Centenarului Emi- 
nescu dela Paris. Pedimen- 
siunea culturală și națională 
a lui Eminescu, nimeni m se 
poate “pierde” în interiorul 
culturii românești. Fiecare 
își găesste un loc propriu sub 
cupola gă a acestei di- 
mensiuni și creațiile sale își 
pot păstra prospețimea, to- 
nalitatea și vigoarea autenti- 
cității . Căci, Eminescu este, 
în același timp, un exemplu 
si un îndemn să m ne lăsăm 
risipiţi în imensitatea tenta- 
culară de atracţii spre idei, 
forme, si mode străine de 
organicitate, armoniile și 
ierarhiile de valori ale cul- 
turii românești. 

O specială mențiune revi- 
ne artistilor care au adus 
omagiul lor lui Eminescu: 
Ion Vlad, cu o statuie de 
bronz, închipuind pe un Emi- 
nescu hieratic ca ““Luceafă- 
ru” său, plin de visuri și 
măreție, cuprivireaarunca- 
tă spre cerul unde căuta 
absolutul românesc. Si cele- 
brele cântărețe, Ileana Co- 
trubas, Viorica Cortez si 
maestri vocii Ion Piso si 
Ion Pantea, care au cântat 
melodii turnate pe ritmul și 
dinamica versurilor emi- 
nesciene. Si, apoi, străluci- 
tul cântăreț al naiului car- 
patic, Gheorghe Zamfir, 
care a cântat și din voce și 
a cucerit audiența cu o im- 
presionantă Balada a lui 
Toma Alimoş. 

Omagiul exilului româ- 
nesc, singurul legitim, cum 
a spus, Aurelio Răuţă, a fost 
pe măsura sufletului lui 
Eminescu, 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LD) 


PRENUMELE... 


NOU 


[] REÎNNOIRE 


NUMELE DE FAMILIE ,......nunnneeecmeeeeeeenenee e ennnnnenannnaneneneenanaeaneee FAZE Piri tsi 


STRADA/Nr ....mmoemaoooeneoooooeoooaeeoaneonenattnnonaetteotanantoeneocaaseeteaaaoeeoaaaa Cert e 


"ORAȘUL -..-inee 


COD POȘTALI=nneoeeoaaeeneeceneneenaeeeee ŢARA n 


„.. STATUL/PROVINCIA,.....nennaanecuaaaaaee e 


PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AH ESTE: 
$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN: 
$ 30 PENTRU INSTITUTII 
$ 25 TOATE ȚĂRILE 


“LA ASA CAP, 
ASA CĂCIULĂ” 


Oficiosul partidului “Scînteia” din 13 Aprilie ne 
aduce ştirea că un grup de oameni de afaceri din 
Statele Unite, format din reprezentanţii unui număr 
de peste 50 de firme care întrețin relații economice cu 
România lui Nicolae Ceauşescu, sau deplasat la 
Bucureşti ca să vadă de pot face ''ceva gheşefturi” cu 
gângavul dela Scornicești. Nu ni se dă însă nici un 
nume de persoane, nici de firme pe care le reprezen- 
tau. Se spune doar că la această întrevedere “a fost de 
faţă şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al S.U.A. la 
Bucureşti Hanry Clarke” și de asemenea, ''tovărașii 
Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, Stefan Andrei, 
precum şi miniştri, consilieri şi experți”. Atât şi 
nimic mai mult despre această simandicoasă vizită a 
oamenilor de afaceri americani, în schimb, pe trei 
coloane şi pe un sfert de pagină, repetând numele 
“tovarăşului Nicolae Ceauşescu'" până la greață, ni se 
spune ce anume a ţinut să Preta în evidență 

“ilustra” persoană cenușie a economiei românești. 


“Scînteia” aflăm că, în 
cuvântul de încheiere, Ceaușescu a spus: '...În 
această privință - a relaţiilor economice dintre 
România și Statele Unite - cred că există o singură 
problemă care va trebui să-şi găsească o soluţie 
corespunzătoare şi anume să aplicăm Acordul 
economic din 1975, care prevede și acordarea 
reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate, fără 
nici o condiţie, nici de o parte, nici de alta”. 


Citind articolul din 


““Despotul nebun”, cum a fost numit Ceauşescu de 
către săptămânalul englez “The Economist”, vrea 
iarăși clauza națiunii celei mai favorizate, uitând se 
vede că el însuşi a renunțat la ea când a fost pus în 
faţa situaţiei că o va pierde dacă guvernul condus de 
el nu va respecta drepturile omului. El vrea să o 
primească “fără nici o condiție”, ducându-i dorul, 
căci economia românească este una dintre cele-mai 
proaste din Europa, cu toată poleiala aurie ce i-o face: 
Oamenii de afaceri americani, i-au răspuns verde'n 
faţă că:''...numai prin redresarea situaţiei critice a 
drepturilor omului în România, prin respectarea 
riguroasă a semnăturilor depuse de el şi de alţi 
reprezentanți români pe Acordurile dela Helsinki, 
Madrid şi Viena, prin liberalizarea politicii de 
emigrare şi lansarea unui vast program de reforme, 
de felul celor din Uniunea Sovietică, Polonia şi 
Ungaria mai are vreo şansă să-şi vadă în cursul vieţii 
sale repuse relaţiile comerciale ale României cu 
America pe bazele solide ale clauzei naţiunii celei mai 
favorizate”. Dar despre asta nu se scrie nici un 
cuvânt în “Scînteia”. A trebuit ca radio Europa 
Liberă să completeze acest lapsus al Scribilor dela 
Bucureşti. Bine a spus cine a spus că: “in casa spân- 
zuratului să nu vorbeşti de funie”. 


“Deșteptul dela Scorniceşti” 
na mai prăit nimic. 


„a înghiţit în sec şi 


Crezându-i pe oamenii de afaceri americani setoşi 


de a face un dolar în plus, Ceauşescu s'a înşelat amar- 
nic. 


România se află astăzi într'o situație economică mai 
mult decât rea, pierzând anual milioane şi milioane 
de dolari, datorită îngâmfării neisprăvitului ei con- 
ducător, care în loc de a se conforma cererilor 
Legiţire ale Americanilor şi întregii lumi civilizate, 

ba chiar și a tovarășilor întru ideologie, în ceea ce 
priveşte drepturile omului, și a-şi păstra clauza de 
naţiune favorizată, a călcat în străchini şi a renunțat 
la ea. Acuma, ar vrea:0 înapoi, dar... îi” 

Tare proşti i-o fi crezut el pe A oeA Ai care, până 
la urmă, s'au dovedit a fi mai deştepţi decât * die: 
tatorul nebun” al României, care n'a învățat încă 


diplomaţia că, atunci când vrei ceva, trebue şi tu să 
dai ceva. 


Faptul că: “România nu mai are nici o datorie ex- 
ternă, nu mai plăteşte tribut nimănui şi este cu 
adevărat independentă”, i-a lăsat rece pe oamenii de 
afaceri americani, care i-au răspuns aşa cum se 
cuvenea neghiobului ce nu-şi mai vede acum lungul 
nasului. 


Dar, vorba  Românului: “LA ASA CAP ASA 
CACIULA”. Dreptul de naţiune privilegiată, se 
acordă de Statele Unite, celor ce-l merită. Celor ce 
dovedesc aceasta prin fapte i iar nu prin vorbe pline de 
neadevăruri. Ceauşescu i-a dus de nas pe Americani 
odată, făcând pe “indipindentul”. De data asta, no 
să-i mai ducă însă, spunându-i-se în faţă că dreptul 
de naţiune privilegiată o să-l vadă când şi-o vedea el 
ceafa, fără ajutorul a două oglinzi. ) 


Nicolae NOVAC