Cuvantul Romanesc anul 14, nr. 154, februarie 1989

Li 


TI Vede mese A agate? teii, 


Impodobit de presa occidentală pe 
nedrept cu titlul de “'Conducător”, pen: 
trucă nu conduce deloc o țară ci o distruge 
prin ocupaţie militară și polițistă, 
Ceaușescu este azi singurul din această 
lume care își poate îngădui orice, in- 
diferent împotriva cui. Astfel peste 
noapte, adică în noaptea de Anul Nou 
1989, acest distrugător de umanitate a 
declarat război lumii libere, prin con: 
stituirea noii AXE GHADAFI-CEAUSESCU. 
Să vedem despre ce e vorba. 

In discursul de Anul Nou zisul ''con: 
ducător”” zice: '““Intrucât priveste România, 
noi m vrem să ne angajăm în chestiunea 
armelor chimice atâta vreme cât nu se 
ajunge la un pact general asupra lichidării 
armei atomice”. Iar mai încolo: “Este greu 
de crezut că multe națiuni ar accepta să 
rămână neînarmate pentruca să ajungă în 
poziția LIBIEI căreia i se spune că dacă nu 
ascultă de unii, aceștia vor veni să-o bom:- 
bardeze”. Ce mai vor iubiții noştri liberali 
occidentali după această declaraţie de răz- 
boi alături de cel care instruieşte și 
alimentează întregul terorism mondial, 
îndreptat împotriva democraţiilor, “'aver- 


ISSN FA 
0705-8365 


nn a n aaa aa a atat 


RUSIA SOVIETICĂ 


tizate” puţin înainte de Anul Nou prin 
masacrul unor aproape trei sute de 
oameni care nu aveau nimic de-a face cu 
politica mondială, femei, bătrâni, copii? 
Este clar ca ziua: ne aflăm în faţa unei axe 
care se definește fără ezitare ca o axă a 
crimei contra umanității. Nimeni mu 
amenință nici pe  Ghadafi, nici pe 
Ceauşescu cu ''bomba atomică”. Nimeni 
nu îi vor bombarda atomic, și ei știu 
precis acest lucru. De aceea arma chimică 
pe care vor să şi-o fabrice este armă ofen- 
sivă de șantaj, şi nici de cum ''defensivă””, 
la fel cum e pistolul în mâna banditului. 
Primejdia atomică nu vine în România dela 
vreo bombă atomică, ci dela eventuale noi 
cazuri '*Cernobil”. Așa că arma chimică 
nu ar avea nici un sens preventiv, defensiv 
ci unul agresiv. Dar Ceaușescu dă 
susținerea morală celuilalt criminal, care 
poate şantaja toată Europa occidentală de 
Sud cu ameninţarea bombei chimice: 
Spania, Franţa, Italia, Ghadafi nu este doar 
“marele lider'' al terorismului in- 
ternaţional, dar este și cel mai declarat 
rasist de azi, după grupările extremiste 
ale negrilor din U.S.A. Ceauşescu este 


declarat numai comunist, dar se pare că 
din motive tactice comunismul care la 
nevoie poate fi orice i-a acordat lui 
Ceaușescu o licenţă a dreptului de-a fi 
rasist, în tabara lui Ghadafi. Acest 
Ceaușescu este însă singurul dintre 
comuniști care are legături privilegiate cu 
Israelul. Dumnezeu să mai înțeleagă, dar 
credem că nici El nu poate avea chiar 
atâta înțelegere. Acum se dă o stranie 
bătălie a acreditării aberației că Ceaușescu 
e de fapt băiat bun, și foarte generos în 
materie de comerț. Numai că acest comerţ 
se face pe spinarea poporului depe care se 
iau zeci de piei. 

Declaraţiile citate la început ar trebui să 
umple de oroare lumea care se arată așa 
de sensibilă, de pildă în cazul unui 
Pinochet. Dar ţi-ai găsit. Nici vorbă. Așa 
cum l-a admirat pe Ceaușescu George 
Bush acum vreo doi-trei ani, când după o 
vizită în R.S.R. a declarat oficial, ca Vice- 
Preşedinte al Statelor Unite, că R.S.R. 
este un exemplu de independenţă, l-a ad- 
mirat după aceea și un catolic din Bavaria, 
care după o zi petrecută în R.S.R. a cerut 
la întoarcere guvernului din Bonn să aibă 


GRECIA, FRANTA. ISRAEL. ITALIA. OLANDA. ROMANIA, SPANIA. S.U-A.. SUEDIA, IRCIA, YUGOSLAVIA, NOUA ZELANDA 


PERSPECTIVA EUROPEI 


CEAUŞESCU DECLARĂ RĂZNOI LUMII LINERE 


Adrian B. COSMA—— 


mai multă înțelegere pentru Ceaușescu. 


Neîncetat se adeverește că încă de mult 
cărțile au fost făcute așa fel împotriva 
României si a Românilor încât să mu mai 
poată fi niciodată desfăcute. lar soarta 
României este mai stranie chiar ca a 
Poloniei. Incă din 1918, toată lumea a 
fost împotriva noii Românii, România 
Mare. Desarticularea ei a început repede 
odată cu prietenia Titulescu-Litvinov. In 
1940 şi 1947 România Mare a fost 
dislocată definitiv. Acum a venit rândul 
““conducătorului însărcinat să disloce 
poporul român nu doar din istoria şi drep- 
turile lui, ci chiar și din existenţa fizică 
printr'un genocid lent, dar perfect 
organizat, și de aceea foarte eficient. Acest 
călău, autor de genocid, este susținut azi 
de toată lumea liberă, zisă “'liberală”. De 
aceea ne întrebăm dacă nu am aterizat în 
zodia Marelui Bivol, care dela “'viţelul de 
aur”! din Biblie a crescut până la Regele 
Lumii. Nu cumva trebue să ne închinăm la 
el “în numele Genocidului Pacific, al 
Marei Finanţe şi al cinismului fără 
limite, amin”? 


Pretul unui abonamet anual 
25$/500M 


-faliment şi reanimare- 
Eugen BÂRSAN 


Când mai toată lumea este preocupată de Rusia 
Sovietică, unii s'o ajute iar alţii cum să se scape de 
jugul ori de amenințările ei, pentru România ea este 
balaurul așezat pe fiinţa şi pământul ei, cu câteva 
picioare încâlțate în cismă roșie comunistă. 

Intervenţia imperialismului rusesc, fie el țarist ori 
fie el comunist, în spațiul mioritic românesc, pare a fi 
o fatalitate. Mai înainte venită sub masca “'creștină”” 
a apărării ortodoxismului iar după aceea în numele 
marxismului sau al ateismului. O strategie im- 
perialistă rusească - hocus pocus - în care cel puţin 
pentru Români, Ivanul din Kremlin e tot Ivan, ori că'i 
pravoslavnic ori că-i anti-Dumnezeu. 

O nemaipomenită temeritate ține şi de unul și de 
altul. Numai că la cel “*pravoslavnic” ea se limita la 
spaţiul european și cel asiatic, pe când la cel “anti- 
Dumnezeu”! spațiul temerității imperialiste e global. 

Ea excelează prin represalii draconice împotriva 
opozanților interni și măsuri brutale în contra 
statelor satelite. Si unele și altele au generat un 
psihism care a tulburat liniștea lumii. Până nu de 
mult, ani de-a rândul au sunat în fiecare zi de Marţi, 
la ora zece și jumătate, sirenele în toată America, 
avertizând lumea asupra pericolului ruso-sovietic. In- 
diferent de ce va mai veni, este vorba de ceva ce nu 
poate fi uitat. 

Revenim la cel de al doilea Ivan, numit '“'Lenin?, 
“Stalin”, ““Hrusciov”, * Brejnev”! ori mai nou ''Gor- 
baciov”. Toată această galerie roșie, e comisă pentru E 
un țel: să dărâme cu forța demagogică a unei utopii 
numită marxism, vechea așezare istorică a lumii, ca, 
apoi, pe praful şi pulberea ce se va alege după 
revoluțiile dărâmătoare, Rusia Sovietică să călărească 
pe post de atotstăpânitoare a lumii. 

Si a fost un timp, mai cu seamă în anii imediați 
de după cel de al doilea război mondial, când demagogia 
“comunistă incendiară și-a găsit teren, în special în 

Continuare în pag. 3 
LATUL ANANIA TE 


După patru decenii 
Europa de Vest retrăiește 
zilele sale de glorie. Despre 
ea nu se mai poate spune că 
este teritoriul dintre Rusia 
și America. 

Până în anul 1992 Comu- 
nitatea Europeană va crea 
“Piaţa Internă” a sa sau e- 
conomia unică europeană. 
Aceasta înseamnă unirea €- 
conomiilor și sistemului 
social, desființarea 
granițelor și vămilor. Prin 
aceasta se va crea cea mai 
puternică economie de piață 
sau forță economică din 
lume. Cei 324 milioane de 
locuitori, consumatori și 
producători de înalt nivel, 
deschid perspectiva unei 
dezvoltări economice 
uriașe. 

După unirea economică, 
va urma crearea treptată a 
“Uniunii Europene”, adică 
unirea politică a Europei de 
Vest. 

Astfel se va ajunge în 
curând la cea de a treia 
supraputere mondială. Cea 
de a treia supra-putere 
sperie deja, prin perspectiva 
forței sale, nu numai 
Rusia, dar și America, 
Japonia și lumea a treia. 
Europa devine cel mai mare 
concurent economic și nu 
numai economic. Europa 
- pretinde restul lumii = 
poate practica o politică de 


— George BĂLTEAN— 


“ protecționism și prinaceas- 


ta periclita exportul spre 
Europa a celorlalţi mari 
producători. Japonezii 
precauţi investesc în ritm 
alert în Europa. Ei vor să 
producă la locul 
consumului. Europenii au 
declarat clar însă că nu va 
exista nici un fel de 
protecționism şi că, din 
contră, forța economică 
europeană cere o viață 
comercială liberă în lume. 
Oricum, contactele 
explicative și  asigurative 
dintre Americani, Japonezi 
și reprezentanţii lumii a 
treia, pe de o parte, şi 
reprezentanţii Europei, pe 
de altă parte, s'au întețit. 

Uniunea Europeană va fi 
bazată pe învăţătura 
creştină și pe democraţie 
iar alianța cu America va fi 
și mai strânsă. Nimeni nu 
are de ce să se teamă de 
marea-putere Uniunea 
Europeană. Si totuşi Rusia 
se teme, căci ea are serioase 
motive de teamă. Rusia nu 
își va mai putea vedea 
realizat visul său de aur - 
cucerirea întregii Europe. 

Toate încercările sale de 
cucerire au eșuat: 
amenințarea militară, 
destabilizarea prin 
infiltrare, subversiune, 
terorism, şi partide 
comuniste, neutralizarea și 


desprinderea de America. 
Ultimele eforturi ale lui 
Gorbaciov sunt sortite 
aceluiași eșec. Astfel 
Europa dintr'un vis, devine 
un coșmar pentru Rusia. 

Conștient de “pericolul 
european”, Gorbaciov 
încearcă foarte dibaci 
apropierea de Europa. El 
luptă pentru o strânsă 
cooperare economică cu 
Europa de Vest. In 
schimbul cooperării 
economice permite o 
oarecare liberalizare a vieţii 
în blocul comunist. 
Moscova a recunoscut în 
1988, după 35 de ani, 
Comunitatea Europeană şi 
încă, mai mult, la cererea 
acestei comunităţi, în 
declaraţia comună CE- 
CAER, a acceptat ca fiecare 
țară din blocul comunist să 
poată avea direct contact cu 
Comunitatea Europeană, să 
aibă propria sa ambasadă la 
Comunitatea Europeană și 
să încheie acorduri şi 
contracte, separat de 
CAER. Aceasta a fost de 
neconceput la Moscova 
până acum. Acordurile aduc 
deja avantaje micilor țări 
din Europa de Est, cu 
excepția RSR. 

In vreme ce forța 
economică a Uniunii 
Sovietice este în declin, 
Moscova se vede 


confruntată tot mai mult 
cu o Europă tot mai 
puternică. Raportul de 


„forțe în Europa se schimbă 


în favoarea lumii libere. 
Europa are un cuvânt de 
spus. Asupra sorții sale nu 
vor mai decide alţii. 
Fireşte, Europa nu mai 
poate rămâne 
dezmembrată, iar Germania 
trebue să fie reunificată. 
Popoarele dela Răsărit de 
Elba sunt popoare 
europene, iar tirania 
comunistă impusă de Rusia 
nu mai poate fi acceptată. 
Trebue să se treacă la 
democrație. Tiranii 
comuniști înţeleg acest curs 
de neoprit şi procedează, 
deşi lent, la adaptare. Doar 
Ceauşescu vrea să fie o 
excepție. El trebue să 
înțeleagă că epoca 
tiranizării popoarelor a 
apus și că zilele tiraniei 
comuniste dela Bucureşti 
sunt numărate. 

Desigur că Estul Europei 
va mai avea de suportat 
până pe la mijlocul anilor 
90, când Uniunea 
Europeană va fi o supra: 
putere real-închegată. 
Atunci putem aştepta un 
ajutor şi mai eficient din 
partea forţelor vestice în 
restabilirea unei Europe 
Libere dela Atlantic până la 
Urali. 


| 
j 


je „ E: 


L 


= ro pizde trace) [ze 


CEVA DESPRE 
LIBERTATE 


„__ Vorbim mereu despre lumea liberă, deci despre 
ideea, atmosfera şi dreptul la libertate. Libertate de 
conştiinţă, de vorbire, de scris şi de manifestare, orice 
manifestare socială, religioasă, politică şi economică 
fără restricţii şi constrângeri care ar putea împiedica 
libertatea oamenilor, în interiorul unei societăți 
democratice. N 
i Adevărul este că toţi ne bucurăm de astfel de 
libertăţi, în această parte a continentului american, 
însă nu toți apreciază adevărata semnificaţie a ideii 
de libertate, care este garantată și stipulată prin con- 
stituţii şi legi. Nu toţi respectă libertatea în esenţa ei, 
ci o prezintă în vorbe și fapte care sunt contradictorii 
ideii de libertate. Si spectacolul acesta devine şi mai 
remarcabil când asistăm la cei care vociferează și bat 
tobele pe la întretăieri de uliți, apărând libertatea, 
dar numai în aparenţă, căci în fapt, ei doresc, cer cu 
strigăte de mahala, oprirea libertăţilor pentru alţii, 
pe care-i privesc şi consideră ca adversari-personali, 
politici, ideologici sau pe planul religios. 

Cei mai mulți din categoria acestora sunt 
profesioniștii ideologiilor de stânga, sau amatorii de 
ideologii care promovează grupurile, asociațiile sau 
cluburile în care sunt înregistraţi într'o formă sau 
alta. Pentru aceştia, numai ei au dreptul la libertate 
şi manifestare publică, căci anatemizează pe toţi cei 
ce nu sunt asociați cu ei, și-i blestemă -în numele 
libertaţii- cu tot felul de etichete denigratorii, ca la 
uşa cortului. La orice atac sau insultă provocatoare, li 
S'ar răspunde, ca la circul cu cutii magice cand apar 
etichetele gata făcute, scrise în culori şi limbaj de țațe 
certărețe. 

Unii din categoria vajnicilor (dar falșilor) 
apărătorii ai libertăţilor şi-au însușit semne de tabu, 
pe care le flutură prin târguri, şi nu îngăduie 
nimănui, nici să le pomenească numele, necum fap- 


„| tele. Ei au dreptul la minciuni, falsificări, insulte, 


calomnii și atacuri asupra oricărei fiinţe, formaţiune, 


neli a. Insă, numai atât. Alții mu au nici un drept 
la nici un fel de libertate, și se grăbesc, cu răcnete și 
vorbe înveninate să ““demaște”! (ca la Pitești), pe toți 
aceia care nu înțeleg că hbertatea nu este 'pentru ei, 
indiferent de decență, adevărul sau curăţenia gân- 
dului și faptelor sale. ă 

Toţi cei ce nu sunt de stânga sau nu fac parte din 
categoria lor -ideologie, religie, utopie- sunt 
blasfe: să m se bucure de libertăți. Libertatea 
este proprietatea acestor vântură-lume, care își arogă 
puteri dominatoare şi asupra libertăţilor. Ei au chiar 
libertatea de a tiraniza în forma cea mai deplină. Si 
nu au remușcări, căci ei nu au conștiință morală, nu 
au legi morale și nici idealuri morale. 

Ne vine greu să înțelegem comportamentul acestor 
indivizi care se bucură de toate libertăţile în con- 
tinentul american și canadian, căci ei nu au nimic 
comun cu valorile spirituale ale Americii şi Canadei. 
Iși revendică pentru ei doar libertatea de a uri, lovi, 
calomnia şi ataca pe alţii. Si când este vorba să 
răspundă de actele lor -la lumina zilei- ei se ascund în 
hrube şi spelunci, căci acești '“netemători”” de morală, 
se tem îngrozitor de lumina adevărului. 

Nu credem că este indicat să se desfășoare cam- 
panii de presă sau legale împotriva acestor vagabonzi 
iresponsabili ai exilului românesc. Căci ei nu reprezintă 
nimic în complexul acestui exil, doar scandal și tobe 
sunătoare și hodorogite. : 

Nimeni nu le poate da crezare şi nimeni nu are 
timp pentru agitaţiile lor pline de minciuni și calom- 
nii. 

Este bine însă, din când în când, să-i biciuim usor, 
să le amintim că au un fel neobișnuit, întortochiat, de 
a pricepe binefacerile libertăţii. Si dacă am scăpat de 
teroarea dictaturii comuniste, m vrem să acceptămti- 
rania unor falsi propovăduitori ai libertăţii și-nu putem 
accepta strâmbătatea lor de gând şi faptă. 


George BĂLAŞU 


Personal.” 


Din Europa şi alte Continente, prin ““Mandat Poșta!” sau **Cec Inter- 


national” pe adresa ziarului: 


sat o nouă modă: “Sobor'; 
manifest împotriva ''Con- 
ciliului Vatican II.” E ceva 
cam fără cap și coadă, cu 
deosebire lipsit de stil. Toc- 
mai azi când Papa adună 


răspunde cu 
Recrudescența 
religioase din toată lumea 
arată că în ciuda “'soborului 
universal văzut”, “*soborul 
nevăzut universal” a rămas 
integru. Si azi 
privește pe toți cei ce suferă 
asupririle ateismului. 


““soborul văzut” ne ajută să 
înțelegem Eminescu: “Cât 
despre catolicism ca in- 
stituţie universală, nu 
putem tăgădui meritele lui 
într'adevăr 
pentru cultura omenească. 
Pusă 
aspre, 
locuinţele lor primitive şi 
abia aruncate asupra 
civilizației antice, pe care de 
au  călcat-o 
biserica era singurul punct 
luminos nu numai pentru 


(“Religia”, Timpul, 1880). 
De aceea s'a despărțit 
ierarhia de Apus de cea din 


salitatea 
nevăzute”! a unei aceleeași 
credinţe nu s'a rupt deloc, 
ea fiind opera Duhului 
Sfânt. Spunem aici “'local” 


continent al Europei. Sub- 
continentul Europei 
Răsărit avea alte probleme. 
Nici unul dintre sistemele 


- ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMAN ESC"! 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
_ Din Canada şi U.S.A. , se pot trimite +Cec Poştal”” (Money Order) sau ““Cec 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8Y 4L6 


FEBRUARIE 1989 


CE MAI POT BISERICILE ? 


—— Horia STAMATU—— 


ierarhice ale celor două sub- 
continente nu 


In ultima vreme s'a lan- 


unor ''universalităţi locale” 


toate religiile să se roage Răsărit, Catolicii și-au 
pentru pace. La văzut cu vigoare de 
anacronismul din țară se domesticirea barbarilor, 


proces milenar, iar într'al 
doilea mileniu univer- 
salitatea 
Răsăritului a avut greu de 
furcă cu alți barbari, Tur- 
cii, după ce suportase şi 
atacul nesăbuit al unor 
““cavaleri”? din Apus. 
Puteau fi Turcii opriți să 
desființeze universalitatea 
locală a Răsăritului? Cum 
nu au fost opriți înseamnă 
că nu puteau fi opriți. A 
rămas doar un mic ““Bizanţ 
după Bizanţ”, cum spunea 
Iorga: Tările Românești, 
care timp de două secole au 
zăgăzuit pe Turci, cu plata 
unei grele epuizări istorice. 

Eminescu nu a fost 
catolic, dar a explicat așa 
bine rostul 
catolicismului în istoria Oc- 
cidentului, încât ne 
întrebăm cum am putea fi 


altul. 
nevoilor 


acesta 


De ce sa rupt odată 


extraordinare 


în fața unor rase 
abia răsărite din 


în picioare, 


cultură în general, dar  anticatolici? Cum, tocmai 
chiar pentru libertatea dez. noi care-am dat asemenea 
voltării omeneşti!” geniu să cădem întrun 


anacronism rusesc? Dar 
nici barbarii care-ar trebui 
domesticiţi nu suntem pen- 


pentrucă avea 
JI locale 


““bisericii 
destul de primitiv, ca al 
altora acum vreo mie de 
ani. Pentru noi Românii şi 
pentru România Biserica 


pentrucă ne referim la Română, la fel de ortodoxă 
cadrul dimensiunilor şi universală în credință ca 
Europei occidentale, sub. și cealaltă, nu poate să facă 


azi nimic. lar. grijile care 
apasă pe umerii Sfântului 
Părinte nu cad deloc mai 
puțin greu ca întreg 


dela 


*TRAISKIRCHEN, AUSTRIA - Primesc în fiecare an 
ziarul C.R. aici în campul dela Traiskirchen, sub aus- 
picii filantropice, Acest ziar de mare ținută, cu comen- 
tarii politice judicioase şi de bun simț, scrise de oameni 
talentaţi și cu dragoste de țară, dovedește de mulţi ani 
maturitate, orientare echilibrată, detașare față de pole- 
mici degeneratoare în defăimări neplăcute, ţinută 
austeră, seriozitate. Caracterul său pur angajat în 
lupta exilului și formarea conștiinței naționale, a fă- 
cut din Cuvântul Românesc o tribună națională în stră- 
inătate, un partener pentru fiecare refugiat, o forță a 
opoziției românești din afară. 
Forţa, penetrația sa în toate straturile sociale și de 
diferite coloraturi, vin dela dragostea și consecvența 
cu care colectivul redacțional scrie fiecare rând. 
In paginile Cuvântului Românesc mulți și-au regăsit 
prietenii, rudele, copiii, părinții, pe care nu sperau 
să-i mai vadă vreodată, La sosirea pentru prima dată 
în Occident, citind acest periodic simțim că nu mai 
suntem singuri, avem pe cineva alături, un sprijin și 
suntem mulţi... Inimile Românilor se întlăcărează acum 
când libertatea în România este mai aproape ca oricând. 
Primiţi sincere felicitări 
pentru munca depusă cu 
dragoste şi patriotism 
național. La Mulţi Ani! 
Cu ţii aşteptăm nerăb- 
dători un schimb de lo- 
cuință a redacției Cuvân- 
tului Românesc în Str. 
Sărindar de acasă. 
Nicolae SOLEA 


REDACȚIA ZIARULUI 
NU IMPĂRTĂSEȘTE ÎN- 
TOTDEAUNA IDEILE ȘI 
PUNCTELE DE VEDERE 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


ALE  COLABORATORI- 
LOR DIN ARTICOLELE 


putea să 
rezolve toate problemele 
creştinilor. Despărțirea s'a 
făcut cu urmarea realistă a 


ale ierarhiilor de Apus și de 


locală a 


trucă nu am fost niciodată. 
De aceea anacronic este i 


din oportunism politic 


pământul pe umerii lui liberă cu cele do 
Atlas. Noi, și noi Romani ale ei libere. 
dela Impăratul sau nu, îl Românii trec az 


a i e 
iubim pe Sfântul Părinte, îl mai Prin e 


admirăm, îl stimăm fără istoria lor, si ş 
restricții mentale, și ne pedepsiţi, nu se ştie i, 
rugăm pentru el în cu nimicirea. Dar nu su 
bisericile noastre ortodoxe învinși. Nu vor fi învi : 


libere, dar credem că 
imensa lui luptă apostolică 
nu poate fi convertită la o 
acţiune de politică ce trece 
de puterile Bisericilor. Nu a 
putut face nimic împotriva 
genocidului până în 1945, 
şi nici împotriva celor 
următoare pentrucă, 
Biserica nu mai poate ca 
acum o mie de ani să facă 
Regi și Impărați. Biserica a 
rămas o forță spirituală a 
cărei putere vine azi numai 
dela “soborul nevăzut” nu 
dela regimurile politice care 
toate sunt împotriva ei, pe 
față sau pe ascuns. Oamenii 
își ucid azi copiii ca la noi 
altă dată pisoii pe care îi 
înnecau fără nici o grije. 
Prin avort subcontinentul 
occidental trăiește cu 
genocidul în casă ca și sub- 
continentul din Răsărit cu 
ale lui. Aruncarea 
sufletelor la gunoi nu este o 
crimă mai mică decât 
genocidul din Răsărit. Este 
vorba de ce se poate şi de ce 
nu se poate face, iar sub 
acest aspect Bisericile sunt 
reduse la neputinţă de o 
nouă barbarie, cu cele mai 


pentrucă așa ortodo; 
erau, ei nu au fost 
într'un mileniu. In 
acest mileniu * 


Dumnezeu. 


De vreo cinci ani vin 


Fatima. 


petrece într'o 


occidentală 


două felurile 


semn dela 


decât 
vizibilă” 


tă 


fel de anacronic ca şi “anti- ar O 
catolicismul'' muscâlesc de 
ieri sau al comisarilor ocu- 
paţiei de azi. Exilul esteplin 
de discordii, asa că m ar 
trebui să adăugăm încă una. 
Deplângem pe cei ce nu mai 
au încredere în voia lui 
Dumnezeu care n'a pedepsit 
pe Români pentrucă sunt 
ortodocşi. Noi ne rugăm 
pentru o nouă Românie 


în termenii 


dincolo - de 


a dreptăţii neamurilor. 


*CLEVELAND, OHIO, USA - ...înurma discuţiei noastre 


telefonice din Il Noembrie 1988, doresc să clarific o 


chestiune, astfel ca adevărul să iasă la iveală... 

«+ Nu am stiut nimic şi nici nu am auzit vreodată de 
Ion Pacepa, până cândacesta nua fugit din România, dar 
trebue să-l felicit că a vut curajul să declare că guver- 
nul român duce o vendetă împotriva Arhiepiscopului 
nostru care a plecat pentru simplul motiv că acesta a 
refuzat să coopereze cu Patriarhul român, căutândastfel 
să apere interesele Bisericii noastre în Statele Unite. 

Cunosc sigur aceste lucruri, fiindcă trebue să spun 
cu mândrie că am fostunul din confidenții Arhiepiscopu- 
lui Valerian Trifa. 

Datorită eforturilor domnisoarei Simmons, reporter 
care lucrează la ziarul Baltimore Sun, s'au depus mari 
stăruințe pentru a obține dela curțile de justiție mărturia 
originală a lui Ion Pacepa din 5 Octombrie 1979, dată În 
timpul interogărilor. Mărturia aceasta a fost poate re- 
produsă în cartea sa ““Orizonturi rosii”. Prea multă lu- 
me însă face excepție dela această carte, susținând că 
Pacepa ar fi făcut aceste mărturisiri înainte de publi- 
carea ei. EI a făcut acest lucru cu ani în urmă, dar nu 
pot fi de acord cu Departamentul de Justiţie, care prin 
Oficiul de Investigaţii speciale a blocat aceste informa- 
ii, chiar şi după ce Arhiepiscopul Trifa apărăsit țara- 

Pentru informaţia Dvs. si a cititorilor Dvs.,alăturez 
o „copie de 10 pagini ale declaraţiilor lui Ion Pacepâ: 
complet cenzurate, după ce primisem totusi promisiunea 
că declarațiile respective vor fi puse la dispoziție: 
Datorită mașinațiilor O.S.I. (Oficiul de Investigaţii spe- 
ciale) din Departamentul de Justiţie, această parte & 
declarațiilor , care oricum nu cuprinde secrete de stat, 
a fost reclasiticată cu notația de a fi revăzută ln U 
Noembrie 1999. 

Dragă Domnule Bălasu, sunt mândru că sunt Ameri- 
can, dar nu pot exprima decât dezgust pentru acțiunile 
pe care unele din persoanele publice oficiale le exec 
pentru a justifica interesele unor. grupări naționale 
si politice... 


Avocat John J. SIBISAN: 


uă Biserici 


grea perioadă din 


ci cum 
învinși 


3 "sobor 
nevăzut” nu a fost Spart 1 


prin el ne vin semne dela 


de oameni de peste tot din 
lume în satul croat Med. 
jugorje. Acolo, din 1981 se 
arată Maica Domnului, cum 
s'a arătat la Lourdes și la 2. 
Miracolul se 
regiune 
catolică din fosta Iugoslavie — 
ortodoxă, azi foarte puter. . 
nic atee. Dar să nu uităm: 
Iugoslavia este singura țară _-— 
în care Sau 
adunat creștini de amân- 


mohamedani. lar cel ce-a 

făcut știut acest miracol în 
America este un pastor 
luteran. Să nu fie acestaun 
*“Soborul - 
nevăzut''? Care cu eter. 

nitatea este mai presus 
“orice conducere 
lucru foarte 5 
necesar pentru alianța 
atlantică, unde e vorba de - 


sau alta care mai gândeşte 
“schismă: 
schismatici” “arată că a 
rămas în urmă cu 900 de 
ani, ca la Patriarhiile sub. 
controlul “'securităților” de. 
“Cortina de | 
fier”, înstituţie a ultimei 
schisme, operă de răzvrătire 
împotriva lui Dumnezeu şi 


git (vw Bauer Vana mie Pa 


Fă 
& 


CUVANTUL ROMANESC 


RECONSTRUCŢII, 
NU DĂRÂMĂRI DE SATE 


FEBRUARIE 1989 PAGINA 3 


E TOVARĂŞUL CEAUSESCU RĂMÂNE 
INAMICUL ȚĂRII NR. 1 


forței de muncă, a oamenilor și a 
familiilor lor în localităţile mai mici, în 


“Cu ocazia Plenarei Comitetului, etc., 
etc.,” tovarășul “Peltea Lungă” a vorbit 


——— Constantin |.UNTARU— 


După dispariţia 
regimului Ceaușescu, să nu 
ne închipuim că, peste 
noapte, viața va intra cu 


lă. Inflația și șomajul, ținute 
astăzi sub capac, în mod ar- 
tificial, de regimul 
comunist, vor izbucni cu 


nică, puțin pentru 
generaţiile mai tinere ale 
neamului, în vederea con- 


tinuității istorice, pe 


totul în normal, în țara 


violența la suprafață, 


noastră. România a suferit 
timp mai îndelungat decât 
alte state satelite, şi ca 
atare va trece prin faze de 
refacere mai lungi şi mai 
profunde, fie de natură eco- 
nomică, fie de natură de să- 
- pătate corporală sau minta- 


bolile sociale ca tuber- 
culoza, reumatismul sau 
rahitismul la copii, şi mai 
ales bolile mintale, vor 
necesita un îndelungat şi 
imediat tratament, pe 
scară întinsă pentru însă- 
nătoșirea cât mai grab- 


| RUSIA SOVIETICĂ 
Urmare din pag. | 
părțile mai sărace de lume dar și în sânul mun- 
ti citorimii şi capetele unor filosofi din lumea vestică. 
Fără îndoială că acei ani au fost un fel de epocă de 


aur ai propagandei comuniste. Ce-a urmat, a fost tim- 
pul de desumflare a ei. După aparenta ascensiune 
ideologică, începe decăderea. In primul rând, pentru- 
că între demagogia marxistă, lansată cu o forţă 
teribilă de incendiere a lumii, şi sistemul comunist 
pus în practică, contrasturile s'au arătat cu fiecare zi 
tot mai evidente, şi ca atare tot mai greu de înghițit. 
In special de partidele comuniste din Europa occi- 
dentală şi de filosofii pro-marxiști și pro-sovietici. 


Lumea. ia tot mai mult cunoștință că Rusia Sovietică 
trece prin serioase probleme. Pe cât propaganda ei 
ideologică de fericire a lumii prin comunism merge 
înainte pe atât ea devine tot mai mult cel mai 
ilustrativ exemplu de faliment al sistemului 
comunist. In fapt, nu este în stare să se 


ustria cu cât forțe 

multă presiune pe muncitori, cu atât ei pri 
puţin. 

"Dacă falimentul comunismului a fost un lucru de 
aşteptat, ceea ce surprinde e faptul că el este supus 
unei urgente reanimări cu ajutor salvator capitalist. 
America dă Rusiei Sovietice pâinea, Germania 
Federală i s'a comis cu un ajutor-credit de 1.6 
"miliarde dolari, Italia cu un credit de 775 milioane 
„dolari iar Anglia, Franţa și Japonia cu un ajutor: 
3 credit de 6.6 miliarde dolari. Fără îndoială, o extrem 
de generoasă asistență capitalistă - de prim pas - dată 
reanimării comunismului ajuns la ananghie. 

Si, Gorbaciov vrea mai mult. lar ca mijloc de 
înduplecare a Occidentului în această privinţă, ţine un 
mare discurs în faţa Naţiunilor Unite, prin care 
“anunţă un plan de o viitoare reducere a forţelor 
militare sovietice. Dar cu acest discurs, de care Oc- 
cidentul s'a lăsat împresionat, el n'a pus capăt nici 
“ comunismului ideologic revoluționar, care merge 
înainte, şi nici aşa zisului “'război rece" dintre două 
lumi. 

Războiul rece înseamnă marile și stringentele cauze 
legate de situaţia geo-politcă din Răsăritul Europei, 
care, în fapt, ţine Occidentul și Rusia Sovietică în 
confruntare. Si, până una alta, ţinerea popoarelor din 
acea zonă în lanțurile comuniste, continuă. 

„Pasul următor ar fi, și falimentul acestor lanţuri. 
Si s'ar părea că şi acel faliment e pe cale de erupere 
din găoace. După o asemenea aparenţă, prezumtivă, 
timpul groazei comuniste ar începe să se schimbe mai 
“degrabă decât s'ar fi putut crede. Pentrucă la falimen- 
tul economic al comunismului - faliment creator de 
probleme - -, se mai adaugă și ce zace în complexul fap- 
tului că în Imperiul Ruso-Sovietic, Rușii - propriu zis 
-mu alcătuiesc decât cam jumătate din populație, 
cealaltă jumătate fiind alcătuită din diferite alte 
naționalități, care, profitând de situaţia critică în 
care se află imperiul roşu din cauza falimentului 
economic, au început să se miște. 

Reflectând asupra acestui lucru, nu putem decât să 
ajungem la judecata logică, că e foarte posibil ca să se 
întâmple şi cu Imperiul Ruso-Sovietic ce s'a întâm- 
plat, de exemplu, cu Imperiul Roman sau cu cel 
Austro-Ungar. Adică desmembrarea. 

„Deci, păzea! la această mișcare, care prin ascen- 
siunea ei poate duce la sfârșitul Imperiului Ruso- 


jietici 
Eugen BÂRSAN 
P „1 oc Ba ein 


NOD AA LOAN tz 


ESTI TITLU 


pământul strămoşesc. 

Pentru a ne face o ideea 
catastrofalei situații a 
igienei publice în orașe 
chiar de rangul întâi, ca 
Iașul, este suficient de a 
spune că din lipsa 
săpunului, băilor calde în 
timpul iernii şi alte articole 
de toaletă şi igienă - 
epidemiile de păduchi și 
plosnițe, au luat proporţii 
endemice, mai ales la 
locatarii apartamentelor, în 
care șobolanii flămânzi se 
cațără din pivnițele pline de 
gunoaie, în sus pe con- 
ductele de toaletă, atacând 
în timpul nopţii pe 
locatari în paturi - ceea ce 
ne aminteşte de epidemiile 
de ciumă neagră din Evul 
Mediu, în care milioane de 
oameni au pierit din lipsa 
de igiena. 

Revenind acum la bolile 
mintale, de care nu numai 
oamenii de rând, trăind sub 
“stress” (tensiune) aproape 
o jumătate de secol - dar 
chiar, și mai ales, ““nomen- 
clatura” în cap cu Seful, 
suferă într'o măsură și mai 
mare va trebui, la 
eliberarea țării de molima 
marxist-leninistă - să se ia 
măsuri grabnice de tratarea 


pacienţi psihici s'a mai pus 
și în alte ţări, ca Germania 
de Vest, care n'a avut de 
suferit atât, din punct de 
vedere mintal, după ultimul 
război mondial, ca 
România. 

Soluţia cea mai bună de 
tratament, pe durată, s'a 
dovedit a fi prin construirea 
de sate speciale, în care cei 
bolnavi sunt integrați în 
munci agricole adecuate, 
sub supravegherea unui 
personal medical, compus 
din țărani sănătoşi la 
minte. Un astfel de sat, 


Hohenroth, lângă 
Augsburg, este cunoscut 
sub numele de: “'Das 


helfende Dorf'”” (satul 
ajutător), iar pacienții sunt 
persoane între 18 și 52 de 
ani. Acest tratament 
organic, în mijlocul naturii, 
s'a dovedit mai eficace, atât 
din punct de vedere medical 
cât și economic - pacienţii 
prin munca lor voluntară și 
neplătită, contribuind nu 
numai la acoperirea 
cheltuielilor inerente 
întreţinerii lor - dar și la 
un beneficiu substanţial 
pentru întreprinderea 
satului. S'a dovedit o 
soluție mai bună decât 
menţinerea celor bolnavi în 
apartamente de orașe, în 
mijlocul familiilor lor. In 
felul acesta se proiectează 
crearea unor astfel de sate 
și în alte regiuni ale Ger- 
maniei de Vest, unde se 
estimează a fi circa un 
milion de persoane, care 
suferă de boli mintale. 
Desigur că în România sunt 
si vor fi încă și mai mulţi. 


Ei 


“Rom. Lib.”” 29.12.88). 

A dat cu oiștea prin toate: “Istoria 
milenară,” a vorbit de unitatea “dintre 
partid și popor” și-a pomenit despre 
lupta de “'eliberare socială și națională”, 
etc. Un serial de palavre prin care 
încearcă să explice: “Trecerea la 
organizarea pe baze socialiste a întregii 
vieţi economico-sociale, la construirea 
socialismului.” Ceaușescu nu pomenește 
de situaţia prezentă, ci vorbeşte de ce-a 
fost ieri şi de ce-o să fie mâine... după 
ce-o să treacă ““pururea”' ...ziua cea de 
azi. 

Strâns cu ușa de protestul lumii 
civilizate care se opune planului infam 
de a distruge satele, “Secretarul” trage 
cu vopsea tricoloră peste programele 
de organizare și sistematizare a 
teritoriului, a localităţilor patriei.” 

(Sublinierile, noastre). Blocurile cu 
privată și bucătăria comună au devenit 


fără căpăstru de-a Sie 7 pagini din 


localități... “patriotice”! 
Reproducem din ''Expunerea 
tovarăşului...” care, pentru a nu-și 


pierde meridianele de care-şi agaţă 
prestigiul lui, seamănă bămiala că şi-a 
mutat părerea și va încetini marșul 
buldozerelor: 

“In procesul industrializării și ur- 
banizării s'a produs însă o puternică 
deplasare a populaţiei din comune şi sate 
spre centrele orăşeneşti și, îndeosebi, 
spre orașele mari. Este adevărat că dez- 
voltarea fortelor de producţie pe 


teritoriu...a încetenit această deplasare 
și a avut un efect pozitiv în stabilirea 


«HYMNE Ă LA SERENITE» 


comune.” 

“Cu toate acestea, multe sate și 
comune au cunoscut o puternică 
depopulare. De aceea, sunt necesare S 
măsuri hotărîte pentru a IMPIEDICA „fi 
DEPOPULAREA (Sublinierile noastre) 
localităților rurale, pentru organizarea „ 
lor pe bază modernă și crearea = jul 
condițiilor care să asigure locuitorilor : j 
tot ce este necesar pentru o viaţă demnă, Pe 
civilizată,” i 

O “stânga "'mprejur” cu viteză de PI: 
rachetă: Ceaușescu e stegarul care a p 
salvat satele prin “dezvoltarea forțelor - 
de producţie” şi acum e îngrijorat că: a, 

„multe sate și comune au cunoscut o = 
puternică depopulare.” 

Dacă Ceaușescu ar fi sincer şi ar dori 
să repopuleze satele atunci să redea 
ţăranului o parte din pământul furat şi 
să-l lase să se gospodărească singur, așa 
cum a făcut-o de mii de ani. 

A trecut ţăranul prin secetă, 
inundaţii, războaie, ciumă, năvăliri bar- 


bare, dar n'a fost niciodată mai 

ameninţat decât este acum de potopul : 

““Decretelor”” salvatoare şi sfaturile i 

“Fiului Iubit”. zi 
Ceauşescu și-a imblânzit gândurile nu 3. 


de dragul satelor, bisericilor şi culturii 
româneşti ci de protestele lumii 
civilizate. 

Pentru salvarea, a ce-a mai rămas de 
salvat, noi trebue să continuăm cu 
demascarea tiranului din București. 


Stroe MOLDOVANU 


G. Dumitresco - Vallorbe 


3 Istoria mea este destul de 


_PAGINA 4 


FEBRUARIE 1989 


Răspuns la un apel adresat agenţilor ceauşişti 


Intr'unul din numerele 
“Cuvântului Românesc”, 
mai precis în cel din Oc- 
tombrie 1988, am citit un 
apel semnat de Valeriu 
Vianu și adresat “către toți 
spionii ceaușişti din lumea 
liberă”. Nu era o invitaţie 
obișnuită, ci un strigăt 
mustrător, spus franc, care 
venea ca o palmă troznită 
direct pe obrazul agenţilor 
şi spionilor ceaușiști din 
Occident. Era un strigăt 
disperat la trezire, care nu 
putea să nu pună pe gân- 
duri niște oameni ca mine. 

Ca să fiu sincer, eu l-am 
citit nu numai odată, ci de 
câteva ori; dar la fiecare 
lectură a lui îl înțelegeam 
parcă tot mai clar și tot 
mai altfel decât la început. 
Parcă mi se adresa numai 
mie. Căci trebue să vă fac o 
tristă mărturisire: din 
păcate, sunt unul din acești 
agenți sau cum vreți Dv. să- 
i numiţi. Intr'adevăr, este o 
meserie ingrată, murdară şi 
destul de periculoasă în 
același timp, nu atât din 
partea serviciilor secrete 
străine care ne urmăresc, 
cât din partea ob- 
servatorilor din România 
ceaușistă care ne pot 
lichida într'o clipă dacă 
simt că am călcat strâmb. 
Trebue să lucrăm foarte 
prudent, foarte inteligent şi 
profesional, cu ochii în 
zece. = 


“pe de-a întregul în aceste 


câteva rânduri și să o pot 


explica detailat cititorilor 
Dv. care oricum tot nu m'ar 
scuza oricât de multe scuze 
aș invoca. Este totuși 
suficient să vă spun că, pe 
zi ce trece, chiar în rân- 
durile unor oameni ca 


mine, “fără milă şi fără 


conștiință”, cum ne descrie 
autorul că suntem, chiar şi 
niște oameni ca noi, luând 
deseori contact cu realitățile 
dezastruoase din ţara 
noastră, nu putem să ne 
acoperim ochii şi să spunem 
la infinit că nu vedem; nu 
putem să ne astupăm 
urechile și să pretindem la 
infinit că nu auzim. Totul 


este foarte vizibil, foarte 
audibil şi oricât de slugă ai 
fi, răul îţi sare în ochi la tot 
pasul pe tot întinsul patriei 
noastre. Realitățile sumbre 
din România depășesc orice 
închipuire, iar noi cu atât 
mai mult avem posibilitatea 
a le compara, cu cât putem 
în permanenţă a pune față 
în faţă prosperitatea Oc- 


cidentului şi tragedia 
Românilor. 
Eu unul mam simţit 


profund vinovat de această 
stare catastrofală creată de 
presedintele Ceauşescu. 
Când am intrat în partidul 
comunist şi când Ceaușescu 
a venit la putere, credeam 
sincer că România va 
prospera la cel mai înalt 
nivel şi că preşedintele este 
omul așteptat de națiunea 
noastră. Acum, după 24 de 
ani, sub conducerea sa, 
când România a devenit 
ultima țară socialistă ca 
nivel de trai, iar Ceaușescu 
cel mai odios dictator, 
oricât de bine m'ar plăti el 
pe mine ca să-i slujesc cu 
sfințenie peste hotare în 
calitate de spion, trebue să 
vă spun că în realitate am 
și eu o conștiință a mea, că 
am și eu părinți și rude care 
deplâng sincer meseria pe 
care mi s'a dat să o practic, 
căci exceptând pe părinţii 
mei care se pot alimenta în 
mod corespunzător (totuşi, 
chiar şi ei mai dificil în 
ultima vreme), exceptându- 


ocolesc şi mă privesc cu 
teamă şi răceală,pentrucă 
au simţit cine sunt și pe 
cine slujesc; și ştiu că dân- 
sii suferă alături de tot 
poporul. 

Mă simt vinovat faţă de 
toți şi în special după ce am 
citit cartea lui Pacepa, mă 
simt chiar şi mai vinovat. 
Multe lucruri descrise de el 
acolo nu le știam nici eu; 
multe altele văd că nu le 
ştie nici el, căci, de când a 
cerut azil politic în Oc- 
cident, multe s'au schimbat 
în mod radical. lar această 
schimbare structurală a 
costat enorm de mulţi 
dolari. Dar să ştiţi că am şi 


“mele, toți cunoscuții mă 


DOMNULE 


eu o conștiință a mea per: 
sonală, chiar dacă a stat 
multă verme adormită; am 
şi eu simțămintele mele 
proprii şi punctele mele de 
vedere - numai ale mele - 
care nu mai coincid deloc cu 
cele ale lui Ceaușescu. El 
este de fapt marele trădător 
şi nu eu! In plus eu sunt 
totuși foarte român [iar el, 
după câte s'a aflat, nu este 
nici măcar de origină 
română) și regret profund 
că l-am slujit, după cum am 
regretat întotdeauna că 
sume uriașe de bani, cu 
care ar putea fi redresată 
țara, sunt irosite în con- 
tinuu pe activități murdare 
ca ale noastre aici. în Qc- 
cident. 

Iată pentru ce, Domnule 
Director, în sufletul meu 
s'a purtat o luptă aprinsă, 
după cum cred că s'a purtat 
şi se mai poartă încă 
aceeași luptă neliniștitoare 
şi în sufletul altora ca 
mine. Sunt sigur că unii 
dintre ei vor urma exemplul 
meu și al generalului 
Pacepa, fostul nostru șef. 
Căci, într'adevăr, nu-l 
slujim nici pe Stefan cel 
Mare, nici pe Mihai 
Viteazul, nici pe Cuza 
Vodă, ci pe un om bolnav de 
boala urieşismului deși este 
un pitic politic. 

Apelul acela m'a făcut să 
nu dorm liniştit nopţi de-a 
rândul. A fost un duș rece 
pentru mine. A fost 


scriu, am ziarul cu apelul 
înaintea ochilor. Sună ca o 
chemare, ca o deșteptare și 
ca o sentință venită din 


străfundurile  zbuciumatei 
noastre istorii. Decizia 
trebuia luată odată. Mă 
gândisem la acest lucru 
chiar şi înainte de a fi fost 
publicat apelul. Dar eu am 
luat această decizie cu circa 
o lună în urmă, după ce s'a 
dat o luptă acerbă în 
sufletul meu. Mi-a trebuit 
însă mult curaj. 

Intr'adevăr, sfatul apelu- 
lui era foarte bun și foarte 
necesar, mai ales în aceste 
zile triste pentru țara mea, 
unde nici Securitatea nu 
mai ţine în întregime cu 


PLÂNGE NEAMUL 


Plânge neamu'n mine, mamă, 
îl aud cum se destramă. 
Inăuntrul meu de sânge, 
plânge neamul și se frânge. 


Plâng cărările spre lună, 
plânge marea, valul sună, 
Plânsul urcă?n cer prin stele, 
de-a făcut râuri prin ele. 


Plânge viața și izvorul 

plâng și munții, plânge dorul. 
Numai lacrimi curg pe cale, 
s'a'negrit gândul de jale. 


Plânge neamu'n mine, mamă, 
de urât, de rău, de teamă. 

Plâng J 
visuri plâng, până departe, 


Plâng și morţii'n cimitire, 
plâng si cobele'n neștire. 
Pe Golgota se tot duce, 
neamul meu ucis pe cruce. 


'n prag de moarte, 


Gheorghe RĂDULESCU 


DIRECTOR, 


dictatorul. Chiar dacă nu 
am fost primul care am 
spart ghiața,judec că însuşi 
curajul meu va da curaj și 
altora angajaţi în probleme 
similare celor practicate de 
mine. Trebuia să fiu și eu 
odată cu adevărat alături de 
întreg poporul meu, căci nu 
pot sluji la infinit, Domnule 
Director, pe un inconștient, 
pe un antidemocrat ca 
Ceaușescu. Vreau să repet: 
sunt Român și îmi este cu 
adevărat milă de neamul 
acesta atât de chinuit și de 
strivit ca niciodată, atât de 
lipsit de orice drepturi cât 
de cât elementare, în timp 
ce mie, pe nemeritate, mi 
S'au pus toate la dispoziţie. 
Credeţi că noi nu vedem 
această injustiţie colosală? 
Credeţi că un om normal 
o va suporta la infinit? Nu 
puteam rămâne însă toată 
viaţă surd și mut și cu 
inima de câine numai pen- 
tru că un dictator a ordonat 
să ne comportăm așa! 
Decizia mea, cum vam 
arătat, a fost deja luată 
atunci când am pus mâna 
pe telefon şi am cerut un 
interviu la unul din 
birourile occidentale care se 
ocupă cu probleme de 
această natură. Intr'adevăr, 
dânşii s'au purtat cât se 
poate de corect şi de 


omeneste cu mine. Nu m'au 
arestat ci,dimpotrivă, m'au 
felicitat pentru curajul și 
decizia luată. Acum sunt 
> foarte des în legătură cu ei, 
pe canale intangibile reţelei 
românești. Ceea ce mi-au 
cerut imediat a fost o lista 
cu colaboratorii mei din 
diferite zone, pe care n'am 
ezitat să le-o dau. Stiu că în 
felul acesta Ceauşescu va 
mai primi încă o lovitură. 

Să nu creadă că elfacetot 
ce vrea cu noi! Le-am oferit 
lista cu toate amănuntele 
de rigoare și cu fotocopii 
redate decodat. Cu toţii 
aveam pe-aici sarcini foarte 
importante pentru dictator, 
dar foarte păgubitoare pen- 
tru poporul român. 
Desigur, colegii mei vor fi 
probabil prinși, arestaţi sau 
numai observați pas cu pas, 
spre a fi depistaţi şi 
“localnicii” din rețea. Până 
acum însă îi văd pe toți” la 
lucru”. 

Stiu că în felul acesta 
m'am răzbunat, aşa cum 
merita, pe activitatea unui 
dictator iresponsabil, pe 
acest Caligula jumătate 
dement, care pune mai 
mare preţ pe noi spionii 
decât pe poporul adus într'o 
stare jalnică de plâns. Se 
ştie însă că atunci când nu- 
i mai convine, la nevoie, se 


CUVANTUL ROMANEse 


e —————————————————— i 


, 
E! 


E 


ai. demara MR Ve ane (Ni 


descotoroseşte şi de 
repeziciune și chi 
bună cumplit Deci tz, Ş 
tiranii procedează. toţi 
Consider că am 
ceea ce trebuia chiar x 
demult să fac. Regret că i 
trebuit să aştept 3 
stimulent citit într 
organ de presă şi că ză 
luat această inițiativă ș 
mai demult. Poate însă 
nici acum nu este prea ta, 2 
ziu. Renunţând la a-l sluji 
pe Ceaușescu, în nici un 4 
nu am trădat Poporul, cum 
imediat s'ar grăbi Șefii mej 
să spună la București, ci 
am slujit poporul (Pentru 
prima dată cu adevărat!) 
Prin gestul meu lam 
denunțat în primul rând | 
dictator cu întreaga şa 
supra şi infrastructură şi - 
am făcut-o fără nici 9 
mustrare de cuget, cu. 
inima  ușurată, cum az) 
făcut-o și alții, inclusiv 
fostul nostru şef, generaluj 
Ion Pacepa, fiind convins 
că, în felul acesta, contribui 
la accelerarea procesului de 
distrugere totală a die: 
taturii celor mai mari 
dușmani ai poporului 
român, Nicolae Ceaușescu 
şi clanul său detestat deo 
omenire întreagă. Ă 


noi 


04. urm Ada. În Simte pci 1 Gina ne aaa 


PESE 


ue 


LX + 


+ 


Un trezit”. 


„Ne 


— Mircea IONNIȚIU— 


Urgia care sa abătut 
asupra României se 
întețeşte pe zi ce trece, 
iarna adăugând contribuția 
ei nefastă. 


In Europa, reprezentanţii — 


guvernelor și ai parlamen- 
telor din Vest primesc 
protestele celor care, chiar 
nefiind de origină română, 
nu mai pot suporta în 
tăcere nelegiuirile pe care 
regimul Ceauşescu le im- 
pune ţării. Acţiunile lor, 
vrednice de laudă, sunt 
citate pe larg de ziarele 
românesti care se ocupă în 
general mai mult de 
problemele Românilor şi nu 
de problemele dintre 
români. 

Stând la căldură și cu 
foamea potolită, m'am 
întrebat oare noi, cei 
născuți în România și care 
ne aflăm în străinătate 
unde avem posibilitatea de 
a vorbi şi acţiona liber, am 
făcut noi oare destul pentru 
cei înfometați şi îngheţaţi 
din România? Oare faptul că 
l-am denunțat pe Cutărică la 
gazetă de unăzi, a contribuit 
la ușurarea poverii pe care 
o duc Românii astăzi? Oare 
faptul că l-am învinovăţit 
pe Cutare la masa credin- 
cioşilor organizată de 
parohia noastră, a adus pe 
masa vreunui cetățean o 
bucată de carne comestibilă 
pentru el și familia lui? 
Oare căldura cu care am 
condamnat încercările unui 
grup de refugiați de a se 
amesteca în orânduirile 
noastre tradiţionale, va 


încălzi vreo odaie din 
întunecatele orașe 
româneşti? 


Desigur că răspunsul la 
întrebările de mai sus este 
evident . şi demonstrează 
confuzia cu care dirijâm 


DLR EUI | 


SI 


LL ivi 


A | 
si 


A GINE D 


„acţinile noastre. Am. pier- 
dut simţul proporţiei şi mai 
ales ordinea în care trebue 
să tratăm gravele chestiuni 
care domină conștiința 
“noastră. Atitudinea pe care 
o avem, semnalează 
usurinţa și lipsa de adân- 

cime în gândirea noastra. 
Fără îndoială că dacă cele 
de mai sus arată în mod 
grăitor grave deficienţe în 
cele ce urmărim, atunci 
trebue să modificăm 
prioritățile pe care le-am 
legat de acțiunile noastre. 
Ce putem face pentru ca 
energia pe care o folosim în 
agresivitate față de cei din 
jurul nostru, să fie dirijată 
într?*o direcție care ar putea 
aduce o uşurare în viața de 
toate zilele din România? 
In primul rând, trebue să 
facem cunoscut celor din 
preajma noastră cu care 
venim în contact zilnic, 
colegi de lucru, vecini, 
prieteni, că ne aflăm în 
străinătate, în Statele 
Unite, din pricina că nu am 
mai putut  îndura 
oprimarea din România. Ca 
noi sunt milioane de 
Români, care dintr'un 
motiv sau altul, nu pot 
părăsi țara. De altfel scopul 
nostru nu este să tran- 
sferăm pe Români în 
Statele Unite sau în lumea 


liberă, ci să restaurăm 
libertățile cetăţeneşti și 
respectul drepturilor 


umane pentru toţi cetăţenii 
României. Trebue să le dăm 
o scurtă povestire a istoriei 
noastre, o redare a vitregiei 
zilelor de după cel de al 
doilea război mondial şi 
Sie e date geografice 
ŞI etnografice cu privire | 
România. pase 
Trebue subliniată |i 
psa 
totală a recunoașterii drep- 


turilor omului cât şi a 
libertăților cetăţeneşti și 
religioase. Trebue scoasă în 
evidentă nimicirea 
nesăbuită a monumentelor 
istorice şi a celor religioase — 
din principalele oraşe ale 
țării și distrugerea satului 
românesc. Răspândirea 
acestor adevăruri printre 
prieteni, vecini şi colegi de 
lucru nu poate avea caur- 
mare decât o înțelegere mai. $+ 
cuprinzătoare a tragediei Î. 
prin care trece națiunea. 
Nu este nevoie de 0 3 
catastrofă naturală de 
proporţii colosale pentru a 
aduce cazul României în 
faţa opiniei publice mon 
diale. Z 
Dar nu trebue săneo îi 
prim aci. Trebue să facen 
cunoscut fără încetare sen- 
timentele noastre celor care 
ne reprezintă în parlamen: | 
tul țării şi să-i îndemnăn 
să acţioneze fără întârziere 
pentru îndeplinirea 
dispozițiilor din acordur 
internaționale care prevăd ) 
respectarea drepturilor 
umane. In Statele Unite, 0 
carte poștală costă doar 15 
cenți, dar cu ajutorul ei 
putem comunica doleanțele 
noastre senatorilor Și 
deputaţilor care reprezin 
circumscripțiile noastre: le 
campania noastră (4€ 
publicitate a crimelo: 
regimului dela Bucure 
nu trebue să trecem ir 
vederea nici pe preşedinte 
Statelor Unite, nici P 
secretarul de stat. n 
Cei care nu au scris din Ș 
acum autorităţilor da 
Washington,nu-şi pot 1 
seama de efectul pe arti 3 
are asupra adresanţi 
primirea unei scrisori rţi 
chiar al unei simple Cs 
Continuare În 


“ 


< 


£ 00 


d 4 
ir 
7 


CUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 5 


Acum peste cincizeci de ani România a 
fost aruncată întrun război intern din 
care n'a mai ieşit nici azi. Nu ne îndoim că 
Românii vor câștiga acest război, dar se 
ştie că războaiele civile sunt cele mai 
pustiitoare şi mai extenuante. Dar dacă 
Franţa și-a consituit o coerență națională 
după războiul de o sută de ani, de ce 
România mu s'ar reface după mai puţin? 

In 1938 s'a dat o lovitură de stat prin 
care a fost răsturnat peste noapte un 
întreg sistem de valori morale şi politice 
prin care eram integrați în consensul 
civilizaţiei creştine occidentale. Dela o zi 
la alta a fost pusă pe fruntea Românilor o 
pecete roşită în foc care i-a marcat prin 
“revoluţia de sus în jos” ca incapabili şi 
dobitoci, cum s'a spus atunci. Si pecetea, 
care nu corespunde unei realități native, 
ci e pusă pe Români la începutul unei 
epoci de tiranie, a rămas până azi, pen: 
trucă 'în aceşti peste cincizeci de ani 
cetățeanul român a dispărut ca ființă 
autonomă, stăpână pe voința lui viața 
politică din România a dispărut de 
asemenea, așa că din fostul popor român a 
rămas o populaţie dusă din lac în puț de o 
dictatură după alta. 

1938 însă nu a fost pur şi simplu “o 
cauză istorică”, ci a fost şi un efect al 
unor cauze ce trebuesc căutate între anii 
1918-1938. Formal România era perfect 
integrată în Europa, dar în nici o ţară nu 
se ajunsese la coruperea vieţii publice ca 
în România. Ca să poată ajunge la 1938, 
țara era de mult căzută interior, moral şi 
spiritual. 

Până s'au întâlnit un Rege uzurpator, 
sperjur şi criminal, cu Patriarhul lui 
apostat şi cumpărat cu aur de Antechrist. 
Dar în istorie nu există nici remediere a 
iremediabilului, cum este trecutul, nici 
condamnare anticipată a viitorului, ci în 
primul rând critică a prezentului, care se 
ajută și de unele date din trecut. 

Imediat după lovitura de stat din 1938 


prin lovitura de stat a fost 
pe m ntul poporului 
jurnalist a publicat în gazeta lui un 
amănunţit plan de construcţie a viitoarei 
“renașteri naținale”, pe baza unor 
cazemate pe Insula Serpilor, cu descriere 
și planuri la scară, lucru dificil deoarece 
insula era prea mică, dar geniul 
inginerilor noştri se arăta acolo foarte in- 
_ventiv. În acele cazemate trebuiau să fie 
închişi cei ce se opuneau noii ordini de sus 
în jos. Amândouă aceste viziuni s'au 
împlinit cu  supramăsură: libertăţile 
româneşti nu au mai fost recuperate, iar 
Insula Serpilor a devenit formula 
României de azi în care se construiesc 
cazemate pentru îmgămădirea majorităţii 
poporului român într'un infern pe care 
“nici Dante nici chiar modestul Kafka nu şi 
l-ar fi închipuit. 
Unul dintre inlectualii cei mai dăruiţi 


“care-a văzut înmormântarea libertăţilor 


E, 


se 


Sea 


"al “Insulei 


României a murit ca martir, aruncat în 
închisoare după unproces samavolnic, cerut 
dela ocupația sovietică de intermediarii ei 
locali. In schimb jurnalistul cu pricina n'a 
avut nici o vocație de martir. Imediat 
după primul război mondial înființase o 
revistă cu eroicul titlul “HIENA”, fiind 
un reprezentant al stilului “'curajos”, în 
realitate de cea mai josnică lașitate. Un 
exemplu ar ajunge. Astfel la moartea unui 
om politic liberal de suprafață, Alexandru 
Constantinescu, a publicat în viitorul ziar 
Serpilor” un panegiric 

memorial, întitulat “Porcul și-a dat 

ultimul grohăit”. 
„La asemenea fundamentală anti-omenie 
corespundea perfect sinsistra profeție. Din 
1938 până în 1989 România a ajuns un fel 
de Insulă a Serpilor pe uscatul con- 
“tinentului. Dintr'o țară bogată, cu imense 
rezerve umane și materiale s'a ajuns la o 
adevărată insulă a dezolării, a paraginei, a 


sa 
„celei mai neînchipuite cruzimi, la singura 
tară a Europei în care azi există genocidul. - 


Până și presa din lugoslavia îl numește pe 


at Ceaușescu - ''Ceauschewitz”!, adică Ceau- 


_ sescu plus Auschwitz. . 
Nu se ştie din ce motiv, în exilul 
mânesc predomină de zeci de ani un 
iume  negativism care amintește de 
omânia premergătoare loviturii de stat 


Po gătivar 


care, doo cincizeci de 


—— AI. BERCEANU— 


din 1938. Acel negativism, al neîncrederii 
în capacitățile poporului român, a dus la 
soluția de contimitate din 1938, așa că 
reluat azi întunecă orice perspectivă a 
rezistenței naționale în vederea unei Ro- 
mânii de mâine. 

Si azi sunt unii, nu doar în mafia 
R.S.R. ci și în exil, care cu excepția 
propriilor persoane consideră pe Români 
în general incapabili şi dobitoci politici. 
Paralel cu transformarea României într'o 
Insulă a Serpilor pe uscat, se petrece în 
afara statului-lagăr de concentrare ceva 
foarte straniu. Si anume “Insula Ser- 
pilor”, din tragică realitate trecută și 
prezentă devine un fel de obsesie idealistă 
din exil îndeosebi prin tipărituri. E vorba 
fără îndoială de o înţepenire istorică prin 
care ““Insula Serpilor” se menţine în exil. 
Această înțepeneală idealistă e camuflată 
sub injuria permanentă a declarării 
Românilor din exil incapabili de unitate. 
Ceea ce nu e decât un fel de-a vorbi, a 
cărui origine nu sunt nici inteligenţa, nici 
omenia nici cinstea. Prin așa formulă se 
recunoaște indirect că Românii din exil 
vor să se spele de pecetea “incapabil și 
dobitoc” aplicată acum 51 de ani. 

Românii pot fi uniţi, și prin stări de 
fapt şi conștiință în realitate sunt foarte 
uniţi, şi nu pot fi împinși la nihilism şi 
autodistrugere chiar dacă unii sunt 
amenințati, de câte ori încearcă ceva, să 
fie aruncaţi la puşcărie sau la balamuc. 
Românii sunt foarte unitari în conștiința 
majoratului lor, întrucât cetăţeni liberi în 
exil, stăpâni pe ei și capabili să contribuie 
la viaţa morală, spirituală, și politică a 
poporului lor, fără nici un sef sau ''club 
secret de orientare”. Tocmai pentrucă au 
această conștiință, Românii din exil, slavă 
Domnului, nu recunosc nici un om 
“genial” sau '“providenţial” sau și una și 
alta, sub ascultarea căruia ar trebui să 
stea fără crâcnire, şi tot slavă Domnului 
nu au nici un ''program ' de organizare a 


azi. 
Serpilor”, 


porului român, într'un război 
civil permanent, s'a dovedit nu alături, 
dar chiar împotriva realităţii. 

Toţi Românii care se socotesc într'un 
exil spiritual, moral şi politic, nu doar 
economic, sunt foarte uniţi, dincolo de 
încadrări formale, prin conștiința calităţii 
lor de cetăţeni liberi. Tocmai din cauza 
acestei treziri a conștiinței, azi Românii 
din exil sunt o unitate poate mai clară 
decât atâtea altele în lumea emigraţiilor, 
așa că nu au nevoie de nici un program de 
“organizare” a României libere, mai ales 
economic, sector care gâdilă multe sen- 
sibilități “'umaniste,” întocmit pe baza 
unei ideologii fierte şi răsfierte. Unitatea 
Românilor din exil este reală și evidentă, pe 
când ne-unitatea este invenţie ideologică, 
alimentată de idealismul “Insula Ser- 
pilor””, remarcabil printr'un fel de solep- 
sism magic, adică decretarea fără nici o 
întemeiere că “unitate nu există”. Sunt 
patruzeci de ani de când avem în exil in- 
stituții academice românești; participarea 
intensă a exilaţilor face posibile întruniri 
locale sau congrese cu Români din toate 
țările, în parte chiar periodice, fără direc: 
tivele nici unui “'om providenția” fără 
aprobarea nici unei “intelighenţe” cu rol 
de “'eminenţă cenușie”. Toate adunările și 
congresele românești din exil, pe plan 
local sau internațional, toate asociaţiile 
culturale sau de interes civic și umanitar, 
toate parohiile, toate casele românești 
depe un continent sau altul, alcătuiesc 
simfonic o viață unitară a Românilor din 
afara țării, siguri pe conștiința lor de ei 
înșiși. 

Exilul real nu acceptă formula “'dă-te 


“la o parte, ca să mă asezeu'”.O epocă dic- 


tatorială de 50 de ani prin hipertrofia 
puterii discreţionare a unei instituţii, per- 
soane sau partid, nu poate fi înlocuită cu 
alta care să camufleze dictatura în forme 
de “'piaţă liberă''. Ceea ce din păcate arată 
prelungirea sine die a mentalității “Insula 
Serpilor”. E vorba de o schimbare viitoare 
în esenţă, adică excluderea principiilor 


monopolul mântuirii istorice sau în ab- 
solut, după cum și Românii, ca toţi 
oamenii din lume, nu sunt toți din oficiu 
deştepţi, buni și cinstiți. Românii sunt 
aşa în majoritate, cum sa văzut la 
ultimele alegeri libere din 1937, când nu 
Sa mai acceptat o majoritate “istorică” 
măsluită, și s'a dat pe față un refuz rece 
al “'guvernărilor predestinate”. Această 
distanță se manifestă în exil de peste 
patruzeci de ani. După pierderea țării lor 
oamenii și-au dat seama de cauză: con- 
siderarea lor ca incapabili și dobitoci 
politici după instalarea pe 51 de ani, până 
acum, a regimului dictatorial început în 
1938. In spiritul acestei treziri de 
conștiință exilul se împrospătează necon- 
tenit cu intelectuali care dau dreptate 
celor ce au constatat înmormântarea 
României prin lovitura de stat, și resping 
explicit doctrina “Insula Serpilor” din 
puterea căreia au fugit. Au venit cu setea 
de libertate şi cu nevoia morală a unei 
clare afirmări cetăţeneşti de care e- 
rau frustrați în țară, însă nu atât 
“împotrivă” ci mai mult “pentru”, și 
anume pentru cetățenii României supuşi 
genocidului la care sa ajuns cu idealul 
“Insula Serpilor” dela o mafie la alta, din 
1938 până azi. 

Românii din exil și din ţară sunt în 
majoritate covârșitoare pentru o viitoare 
viață naţională pacifică, democratică, 
pluralistă, într'un stat de drept real nu 
formal. 

Tragerile la răspundere pentru istoria 
contemporană a Românilor nu au nici un 
sens decât atunci când e vorba de 
momente decisive ale României, IN ACT, 
NU IN CE AR FI FOST SA FIE DACA 
ERA. Deci un act istoric la care România 
ar fi participat total şi activ, nu printr'o 
opinie sau alta, la istoria țării în secolul 
XX cu angajarea tuturor componentelor 
țării: instituţii, popor. partide, ordine 
civile, militare sau bisericeşti, Pa i 


Urmare din pag.4 


“ÎNSEMNĂRI PE MARGINE 


INSULA SERPILOR: 1938-1989 


posibilă decât cu recunoașterea libertăţii 
unui popor și a cetațenilor lui, nemai 
suspectați de incapacitate și dobitocie 
politică, așa cum s'a început în 1938 și nu 
se mai termină. Această pace poate fi 
prefigurată chiar din exilul nostru, prin 
participanţii activi la o conștiință 
națională și civică în vederea terminării 
unui război intern început în 1938 și 
neterminat nici până azi. Românii liberi, 
nu gândesc în categoria” “pedeapsă” ca în 
doctrina '““Insula Serpilor”, ci în categoria 
“*schimbare”, cum s'a gândit și în 1937. 

Condamnarea poporului la incapacitate 
politică a început acum cincizeci de ani cu 
o pedepsire colectivă experimentală 
restrânsă la o mie de oameni, pentru a se 
vedea dacă se poate face cu Românii orice. 
Dela experimentul local şi limitat s'a 
ajuns la genocidul căruia azi este supus un 
întreg popor. A 

Dar avem credința că Românii nu se vor 
lăsa șterși depe faţa lumii chiar dacă se 


merge până la neînchipuit cu 
desrădăcinarea și nimicirea prin 
promiscuitate care se operează azi. 


Majoritatea normală a Românilor, care nu 
își tac un ideal din “Insula Serpilor” vor 
schimba țara, iar rostul celor din exil este 
să apere dreptul Românilor asupriţi de a- 
și organiza ţara așa cum vor dori ei, nu 
cum ar dori diverși amatori abrutizaţi sau 
intoxicați de locuri comune propagate cu 
aceeași perseverenţă și la Est şi la Vest cu 
deosebirea că nici în țară n'au mai rămas 
Români chiar aşa de creduli. 

Si la urmă încă un cuvânt. Ce 
“unitate” mai reală vor sofiștii de după 
ușă din acest exil, decât unitatea geniului 
românesc care s'a dovedit în aceşti peste 
patruzeci de ani ai des-ţărării? Niciodată 
Românii nu au avut atâtea personalități 
ilustre recunsocute pe plan mondial ca 
azi, în domeniile cele mai diferite: 
literatură, artă, știință, şi chiar tehnică 


__pentrucă azi cel mai mare inginer de .con- 


e: 


DE CALENDAR. 


poștale. Aceasta capătă o 
importanță “deosebită în 
primul an de slujbă î 
capitala Americii. 

Nu trebue să dăm uitării 
pe guvernatorul statului, pe 
aleşii  circumscripţiilor 
electorale care ne 
reprezintă în capitala 
statului, pe conducătorii 
judeţeni, pe primarul și 
consiliul municipal din 
orașul în care locuim. 

Pe lângă protestele 
noastre individuale, trebue 
să folosim şi proteste făcute 
de grupări profesionale, 
culturale sau religioase în 
care suntem activi. Acestea 
sunt de o mai mare im: 
portanță pentrucă 
reprezintă doleanţele unui 
număr mai mare de 
alegători. Trebue să 
încercăm să folosim orice 
sărbătoare națională sau 
religioasă unde un număr 
de Români sunt prezenţi 
pentru a le cere să aprobe 
moțiuni de protest care 
condamnă distrugerile din 
România sau moţiuni 
sprijinind pe cei care pe 
nedrept suferă fiind închişi 
în temnițe sau ospicii. Cei 
care fac parte din sindicate 
muncitorești sau 
profesionale trebue să 
încerce să câștige 
solidaritatea colegilor lor 
pentru recunoașterea sin- 
dicatelor libere şi pentru 
eliberarea  sindicaliştilor 
întemnițați în România. 
Aceste plângeri trebue să 
fie comunicate celor care 


depind de voturile noastre 
pentru a fi realeşi. 

Dar o mai importantă 
contribuţie pe care o putem 
face prin acţiunile noastre 
unite este de a convinge pe 
trepăduşii regimului că 
purtarea lor este con- 
damnată până şi de 
organele guvernamentale și 
parlamentare din Europa 
occidentală, iar că regimul 
lui Ceaușescu este efemer, 
depinzând doar de şubreda 
sănătate a tiranului. 

'Trebue să ducem o cam- 
panie viguroasă şi 
răsunătoare pe ambele 
țârmuri ale Atlanticului 
pentru a determina pe con- 
ducătorii țărilor libere să 
înceteze cu totul im: 
portarea de produse alimen- 
tare din România atâta 
vreme cât Ceaușescu 
înfometează populația și 
menține un regim alimen: 
tar inadecuat pentru 
sănătatea publică. Există 
suficiente dovezi în 
statisticele organizaţiilor 
internaționale pentru a 
documenta înfometarea 
populației şi lipsa de 
mijloace pentru îngrijirea 
celor bolnavi, a copiilor şi a 
celor bătrâni. 

Trebue să repetăm fără 
încetare adevărurile pe care 
fiecare din noi le 
cunoaştem, să le răspândim 
și să cerem cu hotărire 
reprezentanților noștri să 
acționeze în mod pozitiv 


pentru îmbunătățirea 
situaţiei. 
Trebue să reamintim 


„opiniei publice mondiale că 


Statele Unite şi Marea 
Britanie, participanţi activi 
la acordul dela Yalta, au 
ramas în faţa istoriei și a 


lumii cu răspunderea 
morală de a nu fi dus la 
îndeplinire previziunile - 


adoptate în unanimitate cu 
privire la instalarea guver- 
nelor libere și democratice 
în Europa liberată. Din 
această cauză, Uniunea 
Sovietică a instaurat un 
regim crud şi nemilos în 
România și în țările din 
Europa Răsăriteană și s'a 
făcut posibilă până la urmă, 
înstalarea tiranului dela 
Scornicești. 

In încheiere, doresc să 
reamintesc celor care se 
tem de “brațul lung” al 
Securităţii, că unirea dintre 
noi va face o pavăză 
împotriva oricărei încercări 
de intimidare. Desigur că 
este mai ușor să intimidezi 
cinci sau zece persoane, dar 
dacă ne adunăm cu sutele, 
atunci “braţul lung” nu 
mai poate prididi şi nu va 
putea realiza amenințările 
făcute de agenţii comuniști. 
De fapt, agenţii din 
străinătate se vor gândi mai 
bine şi mai des la viitorul 
lor, care depinde de durata 
sănătății plăpânde a lui 
Ceaușescu. 

Nu uitaţi că în unire stă 
puterea și că datorăm celor 
ce am lăsat în țară. 
sacrificii pentru a face din 
România o ţară cu care să 
ne putem mândri, din nou. 


Mircea IONNIȚIU 


i 
4 
A 

7) 


i: 


AGINA 6 


SĂ 


CUVANTUL ROMANEse 


FEBRUARIE 1989 


ST ————————— = 


DESPRE ÎNDOITUL ABUZ DE PUTERE 


—— Chronographus ANONYMUS— 


Un ziarist glumeț spunea că numai 
“stabilind diferențele”! ajungi la 
“deosebiri”. Alţii, mai greoi, inclusiv cei 
din Germania, reduc tot ce-a fost în 
Europa la traumatismul lor provocat de 
național socialism. Si astfel fără voie, dar 
din exces de “sine însuși”, se fac agenții 
celei mai perverse propagande care umple 
lumea de peste patruzeci de ani. Din anii 
“40 până acum au trecut aproape două gene- 
raţii, dar toți o țin una și bună: tot ce-a fost 
de dreapta în Europa din jurul celui de-al 
doilea război mondial, tot ce-a fost 
tradiționalism naţional ar fi fost una cu 
“nazismul”. Astfel fascismul italian a 
fost de fapt un ''nazism'”, naționalismul 
românesc ar fi fost și el “nazism”, partida 
naţională din Spania războiului civil era și 
ea “nazism”, și de asemenea Petain din 
Franța a fost “nazist”. In toată această 
permanentă confuzie propagandistă se 
compară neîncetat tigrul cu iepurele. 

In Italia, în România, în Franţa, în 
Spania au fost niște curente politice fun- 
damental ''defensive”, pe când național- 
socialismul a fost din capul locului o 
mișcare “'ofensivă”', în substratul căreia 
zăceau două imperialisme germane, cel 
Wilhelmin şi cel Habsburgic, bazată pe o 
totală iridentă și pentru a cărei imensă 
demagogie a fost descoperit Hitler, care 
nu a inventat nimic, ci a fost un perfect 
executant aprins de rapacitatea unei 
Austrii văduvă de Imperiu. 

In afară de stabilirea unei discipline 
dictatoriale realizată prin cea mai umflată 
demagogie şi prin teroare, hitlerismul n'a 
adus nimic nou, nici măcar sinteza austro- 
germană care fusese înainte în frăția 
militară din primul război mondial, și pe 
care s'a construit în cea mai mare parte 
falimentara strategie a național- 


„socialismului într'un război pierdut dela 


prima ''victorie” în Polonia. Bazele 


ideea pozitivă de “națiune'”, care dă drep- 


"tul la existenţă tuturor națiunilor, nici în 


voința dizolvării comunismului, asa cum 
au crezut mișcările de dreapta din ţările 
europene mai mici, cum însă nu a crezut 
deloc Mussolini, care salvase Europa Oc- 
cidentală de comunism. 


De aceea nu a existat necesitatea 
istorică interioară a apariției lui Hitler cu 
național - socialismul. Distrugerea Re- 
publicii dela Weimar a fost cea mai 
mare nenorocire a Europei, așa cum sa 
văzut cu adevărat după al doilea război 
mondial. Germania din 1930 nu avea 
nimic comun cu descompunerea Italiei din 
anii '20, sau cu a României din anii '30, 
nici cu a Spaniei intrată într'un proces de 
autodistrucţie după Primo de Rivera, nici 
cu Franța scoasă din istorie în câteva 
săptămâni în 1940. Germania anilor * 30 
era o ţară mai întinsă ca Franța, cu o 
populație dublă, și era cea mai mare 
putere industrială a Europei. Iar cultural 
se afla la o culme pe care nu știm când o 
va mai atinge. 

Numai pentrucă atunci Germania era 
așa cum era, a putut să ajungă lao 
redresare economică uluitoare și la 
pregătirea altui război mondial în șase 
ani. Dacă toată energia acestui catastrofal 
război ar fi fost dirijată în vederea con- 
solidării celei mai mari țări din Europa 
Occidentală, o poziţie cheie între Europa 
şi Eurasia, dispunând şi de cea mai mare 
forță organizatorică din lume; cum s'a 
văzut şi într'al doilea război mondial şi 
după dezastrul din 1945 într'o ţară redusă 


la două treimi, Europa ar fi fost azi efectiv 
prima putere în lume, între o Eurasie 
rămasă cu un semicentenar în urmă și cu 
o Americă mai la locul ei. : 

Dar naţional-socialismul n'a avut în 
esență nimic constructiv, cum se și vede: 
după înmormântarea lui n'a rămas nici o 
urmă de nimic la vreo contribuție a civi- 
lizației si culturii germane, Esența lui era 
destructivă, bazele național-socialismului 
nu erau nici în ideea salvării naționalitaţi- 
lor care făceau din Europa cea mai origi- 
nală parte a lumii, nici în voința desființării 
comunismului care cocea revoluția mon- 
dială împotriva firii umane. Hitler a fost 
vocea care putea să zbiere cel mai puternic 
pentru înflăcărarea plebei, el însuși nu 
avea nici o idee, și cu el se ascundea sub 
un fals europeism, un fals mit al 
renașterii Occidentului, o falsă specie de 
cruciadă anti-comunistă. De aceea au fost 
păcăliți naționaliștii europeni dintre care 
însă unul nu s'a lăsat mistificat, Franco, 
iar altul a fost șantajat, Mussolini. 

Așa numita AXA nu a fost rezultatul unei 
iubiri nebune, ci după cum s'a văzut și din 
documente, al unui banditesc santaj. Făra 
nici o forță de iradiere şi de eficiență 
reprezenta, în ascuns, decât cea mai 


primară voinţă de iridentă, adică tot ce-a 


The Twentieth Century Book... 


With GOD By Your Side 
Everything Is Possible 


z Noi. cerostări, tizatepe oleg Actii Dan, A Man Without Youth: 

ze prin arhive ce timp de patruzeci de ani 

se m'au putut fi deschise cercetătorilor, au 

si îmbogăţit enorm în ultimii ani ''istoria Do you want to leam how ihe Communisis operate to destroy 
di critică” a unei contemporaneități căzute American culture, religion, patriotism, education, and defense? 
exclusiv în puterea unei anumite prese. 
E Să facem o scurtă enumerare. Italia Do you want to know how Christianity is being obliteraed and 
2 după primul război mondial era grav subveried by Intemational Communism and their puppets? 
pese amenințată de haos printr'o extraordinar 
IS de eficientă acţiune comunistă susținută Do you want a first-hand account about Communism, how it 
23 de tot ce-a avut mai confuz Europa, adică staried in Russia, and who has been behind it ever since? 


socialismul. Mussolini, cu ideea lui 
“fascistă”! a scos țara din anarhie șia sal- 
vat Europa de comunismul care odată ajuns 
la putere în Italia ar fi incendiat Franţa. lar 
vatra creștinismului occidental ar fi căzut 
în mâinile lui Lenin, ca altă dată Bizanțul 
în mâinile lui Mohamed. In România 
corupția, şi astfel incapacitatea clasei 
politice, dusese la o degradare a vieţii 
publice care amenința cu descompunerea 
țării ajunsă abia de curând la 
îndeplinirea unei milenare dorințe de 
unitate a neamului. In Spania sa 
deslănțuit o pustiitoare anarhie care a 
fost cu greu înfrântă de partida națională 
condusă de un tânăr General. In Franţa se 
petrecuse o prăbușire morală unică în 
istoria ei, şi un General, care în primul 
război mondial salvase frontul francez, a 
încercat să mai redreseze ce se mai putea 
din acea umbră de Franța. Cu totul altfel 
S'au petrecut lucrurile în Germania, așa 
cum s'a văzut cu adevărat din consecințele 
războiului, cu sau fără documente. 

Si astfel ajungem la diferențele care 
fac...deosebirea. Germania, la dimen- 
siunile ei, geografice, economice și 
culturale, nu era deloc o ţară în descom- 


Do you want to leam about the pervered life of the communist 


leaders, and weir awocities? 


Do you want to know secreis of life inside the Kremlin never 


before told to Western people? 


Do you wans to learn how God saved millions of Christian 
slaves' lives in the communists prisons and concentration camps? 


„„„ You must read this 416 pages, hard cover book. 


It is not a drudging chronology of events | 


It is an 


autobiography, full ot human sensitivity, and a vivid 


account of a communist ordeal. 
About the Author. 


Dan Roman was a frecdam fighier in the Romanian mountains and was 
senienced to several punishments by the corranunist regime, including a death 
penaky. He served almost two decades in various prisons and forced labor 
camps in Romania. He escaped from Romania afier failing several times. He 
finally made i! through the stringa of wire, mine fields, and guard dogs and 
awam the Danube River with a border puard's stug in his leg, 


Dan Roman is a Doctor of Science in Civil Enginear- 


ing an active member of hc New York Academy of 
Sciencez,he National Society of Professional Engineers, 


aparținut Germaniei și Austriei înain 
1914 să fie reluat şi încorporat la te 
de Imperiu Austro-German. In plus Să fe 
adăugat colonizarea unei părți din al 
europeană, ca “'spațiu-vital”, Usia 
O asemenea voință “'bio-istoricăn 
se poate numi idee, dar ea era susțin 
de cea mai mare, și mai impecajă 
organizată forţă militară, din istoria lu il 
până atunci. Italia, cum s'a şi văzul mij 
era nici pe departe vreo “'mare pă: 
militară”, și chiar dacă ar fi 


putut 
mai mulţi soldaţi decât Franţ, Epaae 


a Nu era nici 


pe departe așa de echipată ca Franța cu să 


toate paradele aviatice și de submarin 
Faţă de Germania, Italia era o big 
sărăcie, iar Mussolini avea nevoie de Tăz. 
boi ca Laponii de “gelata italiana”. Dar 
șantajul a fost clar: Imperiul Austro. 


German are de revendicat dela Italia 


Triestul, cu spațiul înconjurător destul de 
respectabil până în 1914 şi “'liberarea” 
Tirolului de Sud. In caz de nebeligeran 


și victorie a Germaniei, Italia ar fi trebuit 


să plătească acest greu tribut. 
Insuși miracolul economic al naţional. 


socialismului s'a dovedit că nu a fost decâț 


punerea în aplicare a unor vaste planuri 


din timpul Republicii dela Weimar, in. 
Continuare în pag.7 


Volume 1 


Dan Roman 


Doooonaosnanenoneanenaeeenonaasennoceesnonnoasesanosenenesasesiesi 


Dan Roman 
P.O.Box 35336 , Houston , Texas 77235 


she American Society of Civil Engineers, and other 


He now resides in the United States, purauing his goal 
of informing the Western population about Cormu- 
nisn. He wrote this book to open the eyes of Ameri- 
can people about the danger of this deceptive ideology. Name: 

He wanus to remind you all that the onby goal in the ADA A 


minds of the forces behind comunism is to rule the 4 ss 
. D= O 
-+ world and all iza peoplez. ; City, Stute, Zip 
; ae a aug SI AARE e Asa e PA AU MD er er, 
l 


enononaneeveataeeiaie 


punere așa cum am văzut și după acest al 
doilea război mondial. Ea nu avea nevoie 
nici de Tellmann nici de Hitler pentru a 
renaşte. Germanii au misterul lor, arma 
lor secretă: posibilitatea de a renaște din 
propria cenușe, cum s'a văzut după răz- 
boiul de treizeci de ani, și după mult mai 
E îngrozitorul al doilea război mondial. 
: După primul război mondial Germania nu 
- 

; 


Please send me cony/capic RI = A î 
zii pies of "Dan, A Man Without Youth” ($12.95 
three or more copies $ 9.95 ) plus S3 lor iapa tău ( 


I enclose $ (LX residents aud 7.259 sales tax) 


era nici ca după războiul de treizeci de 
_ani,nici ca după al doilea război mondial. 


ST ORE E e AI 


199 Sura DI tă 


i e 9550... 7 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 7 


t Arhiepiscop Valerian 


Când a închis ochii, în 
orăselul Cascais din Portu- 
galia, exilatul Arhiepiscop 
Valerian,  într'o clipă a 
strâns cu privirea tot ce lăsa 
în urmă: țara lui iubită Ro- 
mânia, Episcopia din Ameri- 
ca, viața petrecută, prietenii 
si frumoasele înfăptuiri. 

e-a adunat pe toate cudra- 
gostea și dăruirea trecutului 
în traista bogată a veşnicelor 
amintiri. 

Inima i-a rămas însă pe 
masa Preacurată a Sfintelor 
Altare, în sufletul poporului 


drepteredincios, alpreoților 
ce-l pomenesc la Sfânta Li- 
turghie. A rămas în adierea 
vântului, a pomilor si ciripi- 
tul păsărelelor dela Vatra 
Românească pe care a dăl- 
tuit-o în fortăreață de viață 
ortodoxă. A rămas îndreptar 
viu pentru Episcopie și He- 
ritage Center. Dar mai 
presus a rămas în inima și 
pe buzele celor care l-au 
cunoscut. Lumina lăsată de 
el se înalță, în pas cu vre- 
mea, către soarele ce i-a 
călăuzit drumul spre culme 


până ce neamul întreg se va 
aduna la usa Altarului. 

A plecat departe, dar e cu 
noi, e prezent, cu dorul şi 
dragostea să ne amintească, 
zi de zi, că ne tragem din- 
tr'un popor nobil, credin- 
cios, născut odată cu codrii 
si râurile din Dacia Felix. 
Că avem datoria să lăsăm 
urmașilor tezaurul sufletu- 
lui românesc în care a cre- 
zut cu toată tăria. 

Din turnul dela Vatra Ro- 
mânească, ca dintr'un far 
luminos, duhul lui privește 


LA DOI ANI E PREZENT! 


către noi, către toate colțu- 
rile lumii unde se află sufla- 
re românească înexil, cu în- 
credere și speranță că 
Dumnezeu se va îndura spre 
eliberarea țării, subjugate, 
să-i pregătească un destin 
glorios si fericit. 

lar Episcopiei, spor și 
biruință în cele bune pe dru- 
mul de afirmare a Ortodoxiei 
pentru care s'a jertfit până în 
ceasul de pe urmă. 


Stelian STĂNICEL 


Urmare din pag.6 


clusiv supracântatul miracol al autostrăzi- 
lor. Naţional-socialismul n'a adus nici o 
idee și nici oamenii care au dus țara la ui- 
mitoarea refacere m aufostproduse ale na- 
țional-socialismului, ci ale aceleeaşi Ger- 
manii care-a scosțara din ruine sidupă 1945. 


In schimb celelalte naţionalisme 
europene au avut în ele germeni creatori 
și au lăsat urme pozitive. 


Misterul exterminării Evreilor se 
dezvăluie tot prin amintita iridentă 
radicală. In ţinutul cu cea mai densă 
populaţie de Evrei din Polonia care 
aparținea Austriei, și ar fi trebuit să-i 
aparțină din nou, s'a pus la cale și s'a 
executat un vechi vis austriac: ex- 
terminarea maselor de Evrei din Galiţia. 
Dar mai mult: Polonia, fostă proprietate a 
Rusiei Tariste, cel puțin jumătate ar fi 

"revenit de drept Germaniei învingătoare, 
“şi de aceea au fost exterminați și Evreii 
- din Vestul Poloniei, în cap cu Varşovia. O 

mare parte din Rusia europeană, fertilă şi 


z ca si 'cum m'ar fi 
"fost. In No lvaniei, care 


War mai fi revenit României, SRce:tentă 


Transilvania făcea partea din Imperiul 
Austriei, au fost supuși exterminării peste 
două sute de mii de Evrei, victime date azi 
samavolnic pe seama României. In statele 
mai mici din Nord, ca Olanda, s'a aplicat 
la fel un regim de exterminare. Planul era 
ca tot ce-ar fi intrat sub directa conducere 
a viitorului “Reich al păcii de o mie de 
ani”' să rămână fără Evrei. In România, 
după mutilarea din 1940, nu s'au făcut 
presiuni pentru deportarea Evreilor. În 
primul rând se știa că această presiune nu 
ar fi avut nici un rezultat, dar în același 
timp, prin redarea Transilvaniei, a 
Banatului şi a Bucovinii în lotul Austriei 
din noul “Reich” cu Germania împreună, 

România ar fi suferit o translație spre Est, 
așa cum după înfrângerea Germaniei, Polo- 
nezii au fost împinsi spre Vest, 


Ceea ce ținea loc de idee naţional- 
socialismului era ideea fixă a restabilirii 
fostelor imperii germane cu ce le 
aparținuse, din Galiţia până la Triest și 
Fiume, pentrucă Ungaria ar fi fost o mică 
provincie în cadrul celor două imperii 
unite, oricând gata pentru sinteza 
culturală cu Germania, dela care cum 
spune Eminescu au și sintaxa ca să poată 
scrie, ca și cum Bulgaria ar fi gata 
oricând la o'sinteză în cadrul Rusiei. Ceea 
ce avea tipic austriac național-socialismul, 
era ura contra Slavilor, care alcătuiau cea 
mai mare parte din Imperiul Austriei, ura 
împotriva Evreilor era tat obsesie 
austriacă din secolul XIX, disprețul față 
de o nație pentru ei 'fincertă”! ca Românii 
după cum și spiritul de revanșe contra 
Italienilor după primul război mondial, 
când Austria pierduse ieșirea la Sud, în 
Triest. 


Nici unul dintre naţionalismele 
europene nu a fost în vreun fel “socialist” 
așa cum a fost “'național-socialismul”, 
Nici unul nu a fost anti-creștin ca 
național-socialismul, nici unul nu a crezut 
în rasismul unui Stewart Chamberlain, 
- copiat de Rosenberg la Naţional-socialiști. 

- Simplu biologic gândită “'rasa'', remarcă, 
le poet erou Charles Peguy nu garan- 


DESPRE ÎNDOITUL ABUZ DE PUTERE 


în cel mai bun caz prin rasă se poate 
înțelege o sinteză de calități acumulate şi 
dovedite istoric, care până la urmă au dus 
la permanențele unor popoare. Toate națio- 
nalitățile europene au fost gândite în acest 
sens și au devenit mișcări politice tocmai 
pentru apărarea unor virtuți acumulate isto- 
ric. Naţional-socialismul a vrut să întoarcă 
însă istoria la ideea biblică derasăa ““pOpO- 

rului ales”. Doar că istoria nu se repetă, iar 
cine vrea să repete un lucru unic, aduce 
catastrofe, cum s'a văzut în cazul 
național-socialismului. In ultimă esență 
acest național-socialism a fost expresia 
unei idei-fixe, care mai mult decât ideea 
poporului ales amintește de obsesia 
islamismului, absolut steril cultural, dar 
de-o mare eficiență ofensivă la vremea lui. 
Vreme la care vor azi unii, din nefericirea 
lor, să se întoarcă. Interesant este de 
amintit că dintre religii singura pe care o 
admira Hitler era islamismul. 


Noi, Românii, nu aveam de recucerit 


și de cucerit nimic în afară, dar am suferit 
pe bună dreptate de traumatismul ex- 


i ca rațiune și cul 
lenară în Sud-Estul Euroj Da 


ajunge la distrugerea — sistema! Aa 


poporului. și culturii române, se poate 
spune că aceasta se datorează naţional- 
socialismului, pentru ale cărui crime au 
fost pedepsiți cu cinism Românii. Cine-a 
acuzat vreodată de crimă împotriva 
umanității Statele Unite și Anglia care-au 
fost aliate în război cu Sovietele? Așa ceva 
ar fi abuziv, deși crime contra umanității! 
s'au făcut din motive de cea mai egoistă, 
mai chioară și mai meschină bucătărie 
politică a forţelor occidentale biruitoare. 
Dispreţul faţă de “națiuni” s'a dovedit 
egal la bolșevici, la Germanii național- 
socialiști şi la democraţii... umanigti. 


Confundarea metodică a 
naționalismelor europene, latine, cu 
național-socialismul german, a creat după 
lichidarea naţional-socialismului o stare 
pre-revoluţionară, în sensul atacului 
sovietic general împotriva a ce-a mai 

rămas din Europa liberă. 


In concluzie, fără distrugerea Republicii 
dela Weimar în 1933 și cu toate 
distrugerile morale sau materiale ale 
tuturor celorlalte mișcări naţionaliste din 
Europa, nici una înrudită cu naţional: 
socialismul, istoria lumii ar fi foat azi 
alta, și am fi avut o Europă ca primă 
putere mondială. 


Dar catastrofa distrugerii Republicii 
dela Weimar a fost repetată după 1945, 
prin falsificarea adevărului istoric 
european, și a unei propagande în acest 
spirit, care-au dus la al doilea rău fun- 
damental împotriva Europei și a 
siguranței mondiale, ca să nu mai vorbim 
poate de iremediabila pierdere pentru 
distrugerea culturilor din Sud-Est, cu 
toată energia de civilizaţie creştină pe care 
încă o aveau. O jumătate de secol de 
punere în aceeași oală a național: 
socialismului cu toate mişcările de 
refacere internă în țările europene, nici 
una împotriva creștinismului, „ca 
național-socialismul, a fost pregătirea 
avantgardistică a celui de-al treilea act al 
tragediei, pe care începem să- l 
întrevedem. 


In ultimii 40 de ani s'au dat pe faţă și 


mare 
„air nimic nici în bine nici în rău. Așa că Prin apariția da noi informaţii și prin 


adâncirea judecării retrospective a istoriei 
contemporane trăită de noi, între altele, 
că lichidarea României Mari a fost 
plănuită chiar din 1918, pusă iremediabil 
în “marş” în 1938, şi fapt împlinit în 
1948. Multe lucruri ne-au arătat că acest 
plan a existat pentru mai toată lumea, 
începând cu Europa, iar lichidarea 
Republicii dela Weimar care inevitabil 
ducea la dezastrul 1939-1945, întărește 
aceste concluzii. Acest al doilea război 
mondial trebuia să existe pentru a fi 
desființată Europa ca vatră spirituală a 
lumii. La Vest au fost doi candidaţi la o 
dizolvare a Europei prin împărțire, sau 
mai bine zis unul care a provocat pe cel 
de-al doilea și a plătit apoi ispita prin 
ruina la care-a ajuns azi când Europa, câtă 
mai €, i-a rămas singurul sprijin. In loc să 
se împartă între Anglia și Rusia cum visa 
un  senil ca Churchill, Europa s'a 
împărțit între America și Rusia. 

Nu a existat deloc “'necesitatea 
istorică” pentru binele omenirii să se facă 
această împărțire, asa cum nici în Germa- 


nu l-au vrut cei mai mari abuzivi de 
putere din istoria lumii, învingătorii Ger- 
maniei și ai Japoniei. Acesta a fost al 
treilea act al tragediei,jucat în aproape o 
jumătate de secol,din 1945 până azi. 


Acum a început al patrulea act al 
distrugerii Europei. Toată lumea “'tare” a 
Occidentului, adică cei mai mari deținători 
de putere, din Occident, tremură pentru 
soarta ''perestroicii”? lui Gorbaciov, care 
nu promite nici o picătură de balsam pe 
imensa rană a Europei de Est și Sud -Est 
dată Sovietelor, dar ar avea mari sorţi să 
întărească puterea Sovietelor, prin pom- 
parea unor sprijine care îmbunătățind 
traiul din U.R.S.S. ar întări conștiința de 
supra-putere a Rușilor. 

Perestroica lui Gorbaciov ar avea mai 
întâi calitatea de-a întări ''centralismul- 
democratic” puţin descentrat de puterea 
în creştere a diverselor *nomenclaturi” 
locale. O  recentrare a centralismului 
democratic sovietic prin punerea nomen- 
claturii în ordine, ar fi ceva analog cu 
restabilirea autorității de stat, dictatorial, 
prin desființarea pluralismului politic 
odată cu desființarea Republicii dela 
Weimar. Stăpân al Rusiei, prin epurare, 
redisciplinare şi datorită ajutorului 


„criminal din partea Occidentului care-ar 


îmbunătăți viața populației, și deci i-ar 
ridica moralul patriotic, Gorbaciov ar fi 
un nou dictator fericit cum a fost un timp 
Hitler. 


Pentru țările satelite în schimb, pentru 
mișcările lor de libertate, nu există niciun 
semn din partea Occidentului. Pe de-o parte 
intelectualii Occidentului “tremură” de 
soarta comunistilor din Chile, a comuniști- 
lor care agită Negrii din Africa de Sud, de 
soarta lui Ortega la Managua, și de ani de 
zile toți socialiștii cu toate stângile la un 
loc, tremură pentru stabilitatea din țările 
oprimate ale Europei de Est și Sud-Est, 
folosind cel mai monstruos sofism, şi 
anume că destabilizarea regimurilor din 
țările comuniste amenință pacea lumii, și 
aşa pusă la grea încercare de Pinochet şi 
adversarii lui Ortega, primejdii abia com: 
pensate de criminali ca Arafat, Ghadafi, 
Castro, sau “şeful” din R.S.R., care în 

“calitate de“ Tătar “oltenizat cu 24 de 


i Soviatalbri pila diverse pungășii, prin 


măsele, ține pacea lumii în dinţi. = 

Dar nu sunt numai socialiștii, “cu 
stângile lor pentru salvarea ““păcii” cu 
preţul suferințelor unei părți din Europa, 
dar chiar așa zișii liberali au aceleași, 
Doamne iartă, ''idei'”. Astfel Germania de 
Vest, una din primele puteri industriale 
ale lumii, amenință cu niște gigantice 
planuri de ameţitoare investiţii în 
Uniunea Sovietică pentru redresarea 
economică a Sovietelor, în vreme ce 
statele Unite au pus pe hârtie socoteala 
retragerii din Europa. Toţi: se întreabă cu 
o neînchipuită frică şi chiar se roagă la 
cine ştie ce zeu în care mai cred poate 
nevestele lor, să nu vină blestemul unei 
anarhii în aceste țări, din cauza trecerii 
dela regimurile comuniste la un început 
de regimuri normale. 

Mastodonţii militari și economici ai 
politicii din lume, merg mai departe după 
urzeala planului tragic de care vorbim 
mai sus. Actul al patrulea ar fi evitarea 
cât mai tenace a libertății în țări- 
le _ satelite si întărirea '“centralismului 


matrapazlâcuri a căror lipsă nu ar face 
deloc viața mai bună într'un sistem 
sedimentat în șaptezeci de ani. Dar cu vic- 
toria lui Gorbaciov, Rusia ar fi mai puter- 
nică și actul final al tragediei ar fi mai 
sigur: lichidarea civilizației umaniste și 
creştine a Europei. De aceea noi Românii 
nu avem de ales nimic din toate guvernele 
acestor mastodonţi ai puterii politice şi 
economice. Noi Românii am dat la un 
amme moment istoric semnalul înlocuirii 
lui Mamon cu inspiraţia credinței noastre 
milenare. Acest semnal era valabil pentru 
toată Europa, pentru tot Occidentul. Dar 
liberarea de voința de fier a marilor 
afaceriști care conduc politica Oc- 
cidentului va veni totuşi din cealaltă parte 
a Cortinei de Fier. 

Tot ce s'a făcut pe dos dela desființarea 
Republicii dela Weimar cu un Hitler, 
provocator de mase condus de o conjurație 
nefastă, a fost și este continuat în alte 
forme de cei ce l-au învins, şi fără să 
restabilească dreptatea și liberarea lumii 
arată același dispreț față de națiuni pe 
care l-a practicat naţional-socialismul. 
Toate naționalismele europene, pratic ale 
lumii Europei de Sud, au avut o viziune 
care nu se potrivea cu atotputernicia lui 
Mamon. 

Noi nu putem dori decât bine pentru 
toată lumea, dar ultimii cincizeci de ani ai 
istoriei acestui secol, vor culmina 
printr'un mare prăpăd. Pe care probabil îl 
vrea vreo putere pe care o ignorăm, aşa ca 
la întrebarea “'care va fi acea putere”, nu 
putem răspunde decât: 'întreabă-mă să 
te întreb”. Nici un răspuns, nici o ipoteză 
nu ne-ar duce la nimic. 


O a doua distrugere a Republicii dela 
Weimar, e pe cale de-a se efectua în 
Europa, unde forţele democraţiei reale se 
deslânează văzând cu ochii. S'ar putea ca 
noul Hitler să se cheme ''Hitlorbaciov”, 
iar Weimarul de altă dată corespunde 
celor mai solide republici din Europa: 
Republica a cincea Franceză, și Republica 
dela Bonn, la a căror dizolvare se lucrează 
cu diabolică tenacitate. 


Cronographus ANONIMUS 


PAGINA 8 
e i SI EET IONA SU E OS, ea e O IEEE CEE PI 


FEBRUARIE 1989 


AR 


CUVANTUL ROMANESe 


MITUL GORBACIOV FAȚĂ CU REALITATEA ISTORICĂ 


Bătăile de tobă si surlele 
propagandei sovietice au 
anunțat în ultima vreme 
acţiuni menite să 
reabiliteze memoria unor 
victime ale teroarei 
staliniste, ştiri copios 
reluate, chiar şi am: 
plificate, de mass media din 
Occident, care de şapte 
decenii văd periodic semne 
de liberalizare la Kremlin. 
Se ridică memoriale în 
amintirea celor omoriţi, sau 
cel puţin se ridică voci care 
anunță aceste monumente, 
apar articole la temă, dar în 
special în presa destinată 
exportului, și într'o 
biserică redată cultului, se 
fac pomenirile de rigoare, 
răspunsurile fiind date de 
coruri ce vădesc o mare și 
antrenată profesionalitate, 
în timp ce camerele de luat 
vederi acționează din plin 
spre extazul diplomaților şi 
mai ales al oamenilor de 
afaceri din lumea liberă. 


In acest context, şi sub 
vraja glasnostului și 
perestroicăi, era de așteptat 
ca Gorbaciov să recunoască 
public și la nivel in- 
ternaţional odioasele crime 
săvârșite de Sovietici la 
Katyn, în 1940. Unii 
Polonezi au avut naivitatea 
să se aștepte la această în 
timp ce actualul urmaș al 
lui Lenin și Stalin le vizita 
țara. Dar peste rămășițele 
ofițerilor polonezi asasinați 
aceeaşi tăcere. R 

In 1939, conform 
înțelegerii  Hitler-Stalin, 
trupele celui de-al treilea 
Reich nazist și Armata 
Roşie au ocupat Polonia, iar 
la 28 Septembrie, în faţa 
unui losif Visarionovici 
surâzător, Ribbentrop şi 
Molotov semnau tratatul de 
prietenie dintre cele două 
dictaturi şi delimitarea 
frontierelor respective, 
fiind astfel desființat statul 
polonez, pentru a cărui in- 
tegritate, Anglia și Franța 
declaraseră război Germa- 
niei, câteva zile înainte. In 
1943, când armata germană 
se retrăgea din Rusia și se 
constituia o armată polo- 
neză sub conducerea gene- 
ralului Sikorski, acesta era 
în căutarea a 15.000 de 
ofiţeri polonezi capturați de 
Sovietici şi pe care îi credea 
deportaţi în Siberia. Dar 
așa cum avea să se afle, 


peste 4400  zăceau 
împuşcati de NKWD şi 
îngropaţi la Katyn, în 


apropiere de Smolensk, iar 
peste 6000 au fost tran- 
sportați cu vapoarele şi 
înnecaţi în apele Nordului. 

Când la începutul anului 
1943 au ieșit la iveală 
crimele dela Katyn, Ger- 
manii s'au adresat tuturor 
țărilor pentru a trimite 
reprezentanţi la fața 
locului. Guvernul polonez 
dela Londra a fost profund 
tulburat de cele ce ieșeau la 
iveală, dar Churchill, Eden 
şi Roosevelt, mai bine spus 
soții Roosevelt, au devenit 
prin tăcere și acoperire, 
complici la crimă. Spre 
rușinea Crucii Roșii In- 
ternaționale, aceasta a 
pretins că va trimite 
delegaţi oficiali doar dacă 
îşi vor da și Sovietele acor- 
dul. Autorităţile germane 


au facilitat 
unor medici 
Belgia, 


însă sosirea 
legişti din 
Bulgaria, 
Danemarca, Finlanda, 
Franţa, Olanda, Ungaria, 
Italia, din Zagreb, Praga și 
Bratislava. Dela București 
a sosit doctorul Bircle dela 
Institutul de criminalistică 
şi medicină legală, din 
Elveţia, dr. Naville dela 
universitatea geneveză, iar 
din Cracovia au sosit mai 
mulţi medici polonezi, în 
frunte cu Dr. Wodzinski 
despre care nu se știa că 
făcea parte din rezistența 
antihitleristă. Au fost aduși 
de asemenea ofițeri 
superiori  anglo-americani, 
căzuți prizioneri la Nemţi, 
precum și ziarişti neutri, 
elvețieni și suedezi. Toţi 
aceştia au putut sta de 
vorbă cu localnicii, au văzut 
cadavrele deshumate şi au 
asistat la noi deshumări. 
Concluzia a fot neîn: 
doielnică: era vorba de 
ofițeri polonezi aduşi la fața 
locului, legaţi cu frânghii 
sau sârmă cu mâinile la 
spate, aruncaţi vii în gropi 
și împușcati în poziţia 
culcată. Unele cadavre 
arătau urme de baionetă. 
Medicii legiști, botaniști 
care au examinat vegetaţia 
crescută, unele fragmente 
de ziare, au demonstrat că 
asasinatul se petrecuse în 
Mai '1940, când se ştie că 
peste 4000 de ofiţeri 
urme din ma 
Kozielsk. 
Când Armata Roşie va 
reocupa Katynul, NKWD a 
produs propria versiune 
asupra crimelor ce nu 
puteau fi negate, aruncând 
vina asupra Germanilor, 
versiune ce nu a fost 
crezută niciodată de 
Polonezi care între timp 
culegeau și alte mărturii 
despre crimele sovietice. Pe 
lângă ofițerii polonezi 
omorâţi bestial la Katyn sau 
înnecaţi, alţi peste 130.000 
militari polonezi au 
dispărut pe întinsul 
URSS, morți în condiţii 
atroce în deportări, în 
lagăre de muncă sau 
asasinați în condiții rămase 
încă necunoscute. Unul din- 
tre motivele principale ale 
acestor crime a fost și fap- 
tul că militarii polonezi 
refuzau așa zisa reeducare 
sovietică. Primii soldați din 
lume care s'au opus cu 
arma în mână hitleriștilor 
au fost cei polonezi, ei au 
căzut victime asasinilor 
sovietici într'o perioadă în 
care aceștia erau aliați cu 
Hitler. Kremlinul va 
deporta un total de cca. 
1.500.000  Polonezi, prin- 
tre care şi un adolescent cu 


numele de Wojciech 
Jaruzelski, care se va 
întoarce în patria sa 


reeducat și condiţionat con- 
form celor mai bune rețete 
marxiste. Dar Polonezii 
știu că primele masacre se 
datoresc lui Lenin și că 
după Katyn, în nepăsarea lui 
Roosevelt şi Churchill, ar- 
matele lui Stalin au astep- 
tat la porţile Varșoviei ca 
naziștii să lichideze două 
sute de mii de Polonezi ce 
se revoltaseră împotriva 
ocupantului venit din Apus. 
Dar Roosevelt nu a dovedit 
doar nepăsare, el a înăbuşit 


II. REALITATEA KATYN 1940 


—— Constantin MAREŞ—— 


orice declaraţie sau raport 
american care dovedea 
crimele Sovieticilor. 

Călătorul care trece prin 
Toronto poate vedea un 
monument simplu dar 
mișcător, pentru cei morți 
la Katyn. In zilele noastre, 
tot mai mulți Polonezi cer 
să se facă lumină asupra 
acestui genocid, dar pere- 
stroica și glasnost, pilule 
pentru adormit Occidentul 
preferă să-l reabiliteze pe 
Buharin, care, oricum, nu-i 
mai poate lua locul lui Gor- 
baciov. 

„e 


La 11 Noembrie 1970 a 
intrat în vigoare convenţia 
internațională asupra im- 
prescriptibilității crimelor 
de război şi a celor contra 
umanităţii, adoptată de 
către Adunarea Generală 
ONU prin rezoluţia din 26 
Noembrie 1968, text ce ar 
trebui studiat şi de 
securiştii şi milițienii care 
se dedau la astfel de fapte 
în ţară. Oricât timp s'ar fi 
scurs dela comiterea 
acestor crime, autorii lor 
nu beneficiază de 
prescripţie. Aliaţii din cel 
de-al doilea război mondial 
au încheiat diverse con- 
venţii politice şi juridice 
în perioada 1941-45 în 
materie, iar statutul 
Tribunalului dela Nurnberg 
reglementează jurdic și 
judiciar partea procesuală. 


Vurnberg s'a aflat și RudO 

Hess iar printre judecătorii 
și acuzatorii lui, reprezen- 
tanți sovietici dar care nu 
puteau avea nici un fel de 
competență. deoarece în 
momentul în care Hess a 
fugit din Germania în 
Anglia încercând să con- 
tribuie la încheierea răz- 
boiului, Stalin era aliat al 
Reichului hitlerist. 


Recent, istoricul sovietic 
Lev Bezymenski, redactor 
politic al săptămânalului 
“Timpuri Noi”, scria în 
“Noutăţi din Moscova” că 
al doilea război mondial ar 
fi fost urmarea înţelegerii 
dintre  Hitler-Mussolini: 
Daladier-Chamberlain din 
Septembrie 1938, dela 
Munchen. Cu toate acestea, 
se știe în mod pertinent că 
fără pactul germano: 
sovietic din 23 August 
1939, acest conflict nu s'ar 
fi declanșat în condițiile în 
care a avut loc. Desigur că 
unii din cei care au ordonat 
asasinatele dela Katyn şi 
destui din cei care le-au 
executat cu sălbăticia 
dovedită trăiesc și astăzi. Ei 
se fac vinovaţi de crime im- 
prescriptibile și cei care ar 
invoca executarea de ordine 
nu ar avea mai multe șanse 
decât Eichmann, să scape 
de pedeapsa capitală, mai 
ales că nu ar putea fi in- 
vocată nici măcar starea de 
război, deoarece Sovietele 
nu se aflau în război cu 
Polonia nici atunci când au 
deportat militarii, nici 
atunci când i-au omorit,. 


Vinovaţii ar trebui judecaţi 
sau extrădaţi Poloniei pen- 
tru proces. Ei sunt însă 
bravi NKWD-işti care 
Picasează pensii grase, 
criminali cu decoraţii, 
asasini fără remușcări şi 
fără răspundere, cărora 


cresc precum 


glasnost le oferă imunitate, 
iar perestroica privilegii. 

Este foarte probabil că 
multe dovezi privind 
genocidul dela Katyn se mai 
găsesc în arhive west- 
germane. Dar în lumina 
destinderii, lui Gorbaciov i 
se oferă miliarde, pe care, 


în cel mai rău caz, le va 
suporta contribuabilul. Ă 

Când la 8 Februarie 
1946, în Tribunalul dela 
Nurnberg, acuzatorul 
sovietic Rudenko imputa 
Germaniei invadarea 
Poloniei, Hess și Goering au 
lăsat căştile prin care 


urmăreau traduce i 

iar Baldur von Schirae0? 
exclamat că Sovieticii „€ 
invadat-o în același timp, S; 
în zilele noastre, criminali 
nazişti sunt urmăriţi. 
judecaţi şi unii, executaţi! 
Fără  glasnost Fi 
perestroica. L 


au 


S'0 VEDEM ŞI PE ASTA! 


————N. STOA—— 


Cu ani în urmă pe când 
R.S. România adopta linia 
politică independentă, 
Manea Mănescu fusese 
trimis la Londra spre a 
declama povestea desprin- 
derii din îmbrățișarea ur- 
sului de stepă și ca un fel 
de încurajare să cerșească 
niscaiva ajutoare materiale. 
Amuzat ca de o glumă 
bună, premierul de atunci, 
un laburist, Bevin, întreba 
mereu: -“'Bine, dar Rușii 
sunt de acord cu pasul ăsta 
al vostru?” Nici atunci și 
nici acum politicienii lumii 
libere n'au pus şi nu pun 
vreun preț pe promisiunile 
care vin periodic din lagărul 
comunist. Pentru consumul 
publicului naiv și gata 
oricând să amâne ziua 
scadenţei și să facă față cu 
realitatea, asemenea 
cuvinte mieroase cad bine şi 
buruienile. 


Sspadin  Gor: 


maroace, adică acasă şi în 
lumea largă, că are de vân- 
zare glasnost şi perestroika. 
Cu  simplificări şi cu 
reduceri la unitate adică 
la...sâmbure, acestea nu 
sunt decât admiterea de 
către Gorbaciov - urmașul 
direct al lui Lenin-a 
crimelor, abuzurilor şi a in- 
competenţei a 70 ani sub 
comunism, și promisiunea 
reînnoirii și menținerii țării 
pe baze Juste ca mare 
putere. . 

Slabe speranțe că așa 
ceva, echivalând oferirea 
lunii de pe cer, va găsi 
cumpărători care să 
plătească în ruble sau în 
valută neconvertibilă. 
Unul doi, da. Intelectuali 
debordând de idealism, 
speculanți înnăscuţi, slabi 
la minte ori suferind de 
amnezie, da, se mai găsesc, 
dar nu prea mulți. 

Acolo unde merge însă 
dolarul, lira, marca, fran- 


de 


„şi cine a 


cul, etc., etc., e altă gâscă: 
ocazia trebue exploatată la 
maximum iar banul pus la 
lucru să crească asemenea 
boabelor de porumb prăjite 
ca să crească în floricele. Ce 
contează dacă astfel se 
finanţează aventura 
înarmării ruseşti cu finalul 
inevitabil? Ori dacă mai 
curând sau mai târziu 
creditele vor fi trecute “'la 
pierdere" iar cetățeanul de 
rând, acela care muncește 
din greu, va plăti oalele 
sparte? 

Acum a venit vremea ca 
Românii care trăiesc în 
afara ţării, deci în libertate, 
să îşi aducă aportul lor. 
Profesioniştii cum ar fi Dr. 
Nicolae Dima, ar trebui să 
elaboreze o serioasă analiză 
a rezultatelor colaborării 
dintre Occident și N. 
Ceauşescu. Cine a câştigat 


om ost d ă 
lemn cu banii lumii libere. 
Că s'a creat un monstru, 
un dictator veros şi ultra- 
corupt care nici măcar nu e 
“5.0.B.-ul nostru”. Dar 
concluziile unui atare 
studiu se extrapolează dela 
sine la contextul colaborării 
în devenire, de data asta cu 
Gorbaciov. Avertisment de 
ultimă oră! 

La urma urmei, cine e 
acest Gorbaciov? O fi el 
geniul leninist cu forța lui 
Stalin, mesia comunismului 
și tămăduitorul lumii 
libere? Fi-vom noi orbiţi în 
a-l percepe ca o per- 
sonalitate politică în Rusia 
sovietică, dar cu' valorile 
intrinsece ale lumii de- 
mocratice moderne? Ceva 
în afara contextului real? 

Care e situaţia actuală în 
lumea care are ca centru 
Kremlinul? Desigur nu mai 
e ca pe vremea lui Stalin pe 
când acesta “tăia și spân- 
zura” după bunul său plac. 


Pentru a vă ţine 


la curent cu ultimele știri din România, 
echipa noastră redacțională, lucrează 
fără încetare... Nu rămâneţi în urma 
timpului... Citiţi lunar 


“Cuvântul Românesc” 
și participaţi la viața exilului românesc 


„pentru a forma un puternic front 
luptă anti-comunistă. 


pierdut şi cât 


aventu! n 


Birocraţia de vârf s'a 
asigurat prin Brejnev și a 
avut 20 ani de dormit 
liniştit şi de strâns averi şi 
privilegii, ba chiar trans- 
miterea lor către 
progenituri. Procesul a maj 
dat ca produse secundare și 
o clară divizare a puterii, o 
trichotomie: partidul, ar- 
mata și K.G.B.-ul. Primul, 
asemenea crapilor de crec- 


cătorie lipsiți de stiuci care - 


să îi natural-selecționeze, 
s'a lenevit, derevoluționali- 
zat, obezizat, etc., ajungând 
de râsul copiilor în afara 


vârfului numit politbirouca- 


re însă a fost infiltrat total 
de către K.G.B,, armată, și 
putem spune ca, *'comple- 
Xul  militaro - industriale” 
a dus economia de râpă, 
smântânind resursele 
materiale şi umane peste 
limită. O sete de stele şi de 
decorații a mai dus şi la 


generalilor, dacă mâna 
K.G.B.-istă tremură, poate 
duce la noi aventuri, posibil 
fatal. K.G.B. -ul a ajuns să 
joace cartea cea mai neas- 
teptată și mai năstrușnică: 
a  democratizării, a li- 
bertăţilor. Bineînţeles că 
ciolovecul, care are frica 
fixată în oase |sau în gene 
după decade de teroare 
sângeroasă, nu cade în 
plasa întinsă. In ea cade 
Vestul! Si astfel ajungem la 
Gorbaciov, copilul favorit, 
creația, 
celebrei agenţii, sim- 
bolizând şi având ca stema: 
sabia şi scutul partidului, 
și ale cărei trucuri în: 
ventate încă de pe vremea 
lui Felix Dârjinski, sunt 
reluate, amplificate şi tare 
mi-e teamă, cu succes 
aplicate într'o lume atrasă 
de somnolență şi însetată 


de lăcomie. 


instrumentul 


i 


CUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 9 


RĂZBOI ŞI PACE 


[EUROPA ) 
— Radu ENESCU— 


“Le plus beau metier des hommes c'est d'unir les hommes” (Jean Monnet) 


Europa fusese la început o zeiță, una 
din multiplele 'toceanide””, rasă sfântă de 
fecioare care, împreună cu Apolo 
întrețineau trinereţea oamenilor, după 
cum ne povestește Hesiod în Teogonie. 
Mai târziu, Europa ne este înfățișată nu 
ca zeiţă ci ca o femeie legendară. Agenor, 
regele Tirului, descendent al lui Neptun, 
era tatăl ei. Fecioară frumoasă între 
frumoase, Zeus se îndrăgosteşte de ea; 
metamorfozat în taur, o răpește pentru a 
o duce în Creta unde va fi regină şi mamă 
a regilor din dinastia Minos. 

Azi, pretendenți mai puțin maiestoşi 
decât Zeus, pun din nou ochii pe ea spre a 
o seduce, sau cu gândul de a o răpi. Deja, 

„ parte din trupul ei se zbate în ghiarele ur- 
sului. 
++ 

In ultima vreme s'a tot spus că Europa, 
cu toate ale sale frumuseți și 
potenţialități, ar fi îmbătrânit. Intr'o 
oarecare măsură este adevărat. Arterele 
sale limpezi de odinioară, Rinul, Dunărea, 
Sena, Elba, Vistula, cu nenumăratele lor 
afluente, dau dovadă de un început de 
scleroză în urma necontenitelor pângăriri 
de tot soiul. Codrii verzi, plămânii 
viguroși, şi-au încetinit respiraţia de-a 
lungul anilor din pricina atmosferii viciate 
și a securii. 

Nici un alt continent n'a decimat 
pădurile sale, prădat peisagile sale, ex- 
terminat animalele sale primitive, tran- 
sformat Natura până la siluire, ca vechiul 
continent; cu scopul de a o face mai 
“'umanizată””, *'domesticată”!. “'La nature 
travaille ă r&tablir ce que lhomme ne 
cesse de dâtruire”, spunea Buffon. Dar 
omul, animal pripit, nu-i mai dă răgaz. 

Se vorbeşte de asemenea de o istovire 
nu numai a pământului, ci şi a pămân- 
tenilor de pe vechiul continent: din punct 
i cuci daia D j 


UI 0 


sen LI europene 
iția creştină, 


ască, 
ale vieții și LR 
sustituidos pro una nueva filo: = 
vida”. In virtutea unui ipotetic “umanism 
liberal” [perspectivă parţială), contrariu 
umanismului integral. 

“Revoluţia culturală” de care unii vor- 
besc cu admiraţie, iar alţii cu îndreptățit 
scepticism, - și cuumor, - e azio realitate. 
Si cu ea, o deconcertantă inversiune a 
valorilor. E 

Sobrul Ortega y Gasset povestea uneori 
snoave cu tâlc: Se duce țizamul la 
spovedit; preotul, prudent, îl întrebă dacă 
știe poruncile lui Dumnezeu. La care 
țiganul raspunde: “'Păi să vezi vlădicule, 
țâneam să le învăţ; dar auzâi niște 
zvonuri, c'o să le schimbe”. 

Si totuși, în ciuda multor influențe 
dăunătoare şi a mutaţilor vertiginoase în 
ce priveşte moravurile, obiceiurile, 
Europa, din punct de vedere spiritual și 
material continuă să fie vitrina lumii 
întregi. Cultura europeană, civilizația, 
sub toate manifestările și expresile lor 
specifice (literatură, artă, ştiinţă, 
filosofie, tehnică, economie) cu 
patrimoniul lor bogat şi variat (univer- 
sități, biblioteci, muzee, catedrale, teatre, 
palate şi castele) ocupă încă loc de frunte 
pe plan mondial. Gândirea politică apoi, 
de mult concretizată, continuă să traver- 
seze mări şi țări răspândindu-se prin 
lumea întreagă. Precum și spiritul de 
organizație, ordinea. Si dezordinea. Căci, 
să nu uităm, tot aici au fost concepute 
ideologiile care au aprins marile revoluţii. 
Cu roadele lor bune, și altele mai puţin 
bune. 


i 
izvoare de 
ndele lor se 

N Sei 


E 


-.r 


Intreaga Europă (citiţi, căpetenii și 
oameni politici) și-au dat întâlnire la Paris 
cu prilejul unui eveniment simbolic, im- 
portant: “le transfert des cendres de Jean 

- Monnet, l'un des fondateurs de la nouvelle 
Europe, au Pantheon, le 9 Novembre 
1988”. “'Je ne suis pas optimiste, je suis 
volontariste””, spunea Monnet. Avea drep- 
tate. Majoritatea actelor mari s'au înfăptuit 
datorită voinței, dorinței, credinței, nu 
optimismului (care de altfel a jucat adesea 
multe feste istoriei), 


vază 


Ideea “Comunității europene” îi 
aparține; şi cu ea, sperânța de “'reconcilier 
durablement la France et l'Alemagne, et 
bâtir les Etats Units d'Europe, condition 
sine qua non du maintien de Linfluence de 
notre continent dans le mond... ''Nous 
n'avons pas le choix: ce sera ca ou lef- 
facement.....” 

S'a comentat și discutat mult în ce 
priveşte prima “cărămidă” la temelia 
edificiului comunitar, acea faimoasă 
CECA (Communaut& Europt6nne du Char- 
bon et de l'Acier). Ideea era simplă, și în 
același timp revoluționară:: Franța 
propune Germaniei, și altor țări care 
doresc să se asocieze, să pună în comun 
cărbunele şi oţelul, sub o autoritate 
îndependentă de State. “'Ainsi fusionnâs, 
les deux productions ne pourront plus ser- 
Vir aux guerres fratricides; elles serviront 
ă la prospârit& commune”. Alte patru țări 
aderă; Marea Britanie refuză. Con- 
tinentalii nu descurajează. Embrionul 
comunitar e deja creat. Monnet ştie că nu 
e decât prima etapă. 

E bine cunoscută istoria, cu ale ei 
avatare, a Pieţii Comune; rezistența din 
partea unora, reticențele, îndoielile din 
partea altora. “'Complot antinaţional” 
vocifera Michel Debr6, tânăr senator pe 
vremea aceea. Mendes France se 
împotrivește. Alţi politiceni satirizează. 
Comuniştii, în urma unei deslănţuite 
campanii de presă vor să pună capăt 
““fanteziilor”” lui Jean Monnet. Atitudine 
firească a unui partid în slujba întereselor 
sovietice, potrivnic, ideii lui Monnet: 
“Unir les eruoptens”. 

In locul cărbunelui și oțelului, acordul 
Sar fi putut stabili pe orice altceva, pe 
grâu şi porumb de pildă. “L'essentiel, 
pour lui, c'âtait d'inventer des solutions 
sui generis" (Maurice Faure). 


" neobositului inspirator; 


cilieze “'conștințele naționale”, - (| 
măsură statele asociate își 
autonomia, ca State?), cu interesele 
supranaționale, continentale. *'Nous ne 
coalisions pas des Etats, nous unissons 
des hommes”. Formula e clară. În mod 
esențial ea pune accentul pe om nu pe 
frontiere; omul ca persoană, ca cetățean 
(concepţie greco-romană), ca “ființă căreia 
îi este recunoscută capacitatea de a fi 
subiect de drept”. 

Un paşaport comun, unic. Pare a fi o 
nimica toată: un carton plastificat și o 
fotografie. E obiectul care conferă subiec- 
tului de drept prerogativele ce stau la 
temelia “Declaraţiei Universale a Drep- 
turilor Omului” aprobată de Naţlunile 
Unite la 10 Decembrie 1948. (Fără votul 
Uniunii Sovietice și a altor ţări satelite: 
abţinere!). Cu alte cuvinte, toate drep- 
turile interezise dincolo de cortina 
silniciei. 


Li 


“Europa dela Atlantic până la Urali”, 

formula “ Generalului de Gaulle, rămâne o 
retorică iluzie. (Printr'o curioasă asociaţie 
de idei, îmi amintește de acel tigru a lui 
Rilke, închis într'o cușcă, și care, bietul, 
credea că gratiile fac parte din lumea ex- 
terioară). 
De ce o iluzie? Indiferent de schimbările 
care Sar putea produce în URSS, de 
viabilitatea proectului Perestroika”, Im- 
periul Sovietic, prin însăși situația sa 
geopolitică actuală rămâne un imens 
ținut (23.000.000Km2) cu un mozaic de 
rase, limbi, crdințe. O  “fîntindere”” 
cuprinsă, în mică parteiîntre “'fron- 
tierele”' Europei de Est (frontiere im- 
posibil de definit geografic: Donul? Platoul 
Volga, Novgorod?) și în mare parte în cele 
ale imensului continent ''Galben''. (Pen: 
tru un englez ca Lloyd George, frontiera 
între Europa și Asia coincide cu granițele 
orientale ale Poloniei; dincolo de aceste 
granițe începe o zonă obscură, împărăția 
“enigmei asiatice”). 

Am subliniat, în situaţia sa actuală, 
politică şi geopolitică. Căci dacă s'ar 
împlini prevestirile expuse în documen:. 
tata carte “'L'Empire 6clate”, deci o ex: 
plozie internă (ceva se mişcă) și în cele din 


urmă 0 desmembrare în urma căreia Im- 
periul “rus” s'ar restrânge în graniţele 
lui “fireşti” (!), -cel Austro-ungar e un 
exemplu,-o “fadeziune” la ideea unei 
Europe unificată, ar fi totuși posibilă. 

Cu o rezervă. Istoria ne-o impune. Pan- 
slavismul a jucat un rol important în 
Istoria Rusiei și mai ales în secolul trecut, 
(Dar ideea s'a plămădit încă din secolul 
17, sub Petru cel Mare; Krijanitch fiind 
primul apostol al “solidarităţii slave”). 
Cunoaștem prea bine cele petrecute sub 
domnia lui Nicolae I care, potrivnic 
liberalismului occidental, considera “per- 
versiune, decadență”” toate ideile venite 
din Apus; de acolo străduințele sale de a 
“izola” Rusia de Europa. Discrepanţele 
dintre intelectualii ruși au provocat cele 
două curente antagonice, Slavofilii şi Pro- 
occidentalii. 

Primii, fideli politicii Tarului si ideiide 
a prezerva spiritul “Sfintei Rusii”” (Sviataya 
Rus), credeau că tot ce venea din Occident 
era. dăunător, și risca să corupă geniul 


natural al poporului rus. Ceilalţi con- 
siderau că noile idei din Apus ar putea 
beneficia evoluţiei politice și culturale a 
Rusiei. Hazen, care aparținea grupului oc- 
cidental, scria în memorile sale: 
“Slavofilii şi noi reprezentăm un fel de 
Janus, cu două fețe: ei privesc îndărăt, noi 
înainte”. 

In fond, este tocmai ceea ce se petrece 
azi în Rusia. Pușkin, Turgheniev, 
Dostoievski, Tolstoi, Hazen, au alte nume. 
Tarul de azi poartă și el alt numc. În ce 
măsură putem spera un '“'Resorgimento”, 
o regenerare a Rusiei? 


Un pământ generos, stropit cu sânge 
de-a lungul veacurilor, ar putea, totuși, da 
într'o bună zi roadele dorite. O glie care 
îmi amintește teribila reflecţie a lui 
Malaparte: *'Lânine n'a pas 6t4 enterrt. Il 
dort embaum€ dans un cercueil de verre, 
lugubre momie. Ses fideles ont eu peur que 
la bonne terre russe ne crachât son 
cadavre”. 


CENTRUL CULTURAL 


DELA CÂMPUL ROMÂNESC 
HAMILTON, CANADA 


TABĂRA DE VARĂ 


30 IULIE -6 AUGUST 


d ÎN PRIMA PARTE A TABEREI DE VARĂ 


VOR AVEA LOC CONFERINŢE ŞI EXCURSII 
30 IULIE-2 AUGUST 


A ÎN PARTEA A DOUA A TABEREI 
3 AUGUST-5 AUGUST 


ASOCIAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
ÎMPREUNĂ CU 


INSTITUTUL ROMÂN - 
PENTRU CERCETĂRI ISTORICE 
SAN DIEGO, CALIFORNIA, USA 


ORGANIZEAZĂ 
“CENTENARUL EMINESCU” 


AMĂNUNTE DE ORGANIZARE 
SE VOR PUBLICA ÎN NUMERELE URMĂTOARE 


_ macabrul, înfiorătorul 


-PAGIAN 10 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESe 


E EI 
ALUNGAREA OMULUI DIN CUVÂNT 


“ What'll we do now Willi's gone” de Georges Astalos 


In primăvara anului trecut s'a jucat în 
Washington piesa lui Georges Astalos ''Ce 
ne facem fără Willi?” găzduită de “'Scena 
Theater", în regia cunoscutului regizor 
Robert MeNamara, traducerea din fran- 
ceză a textului aparţinând lui Ronald L. 
Bogue. 

Acţiunea are loc într'un lagăr ideo-logic, 
un univers Închis, pe care autorul îl 
plasează în viitor. Personajele: Anna, 
prizonieră în lagăr, Maria care s'a născut 
în lagăr, Willi șeful lagărului (un nebun, 
care fiind rănit în război este trimis 
acasă și apoi avansat ca păzitor al lagă- 
rului) și strania figură a Liberatorului. 

In vreme ce primele trei personaje erau 
în afara lagărului la muncă, toţi cei din 
interior se mută în altă parte fără a lăsa 
un cuvânt, decât renovarea lagărului ca să 
apară ca nou. Când opresorul (Willi) și 
opresantele (Anna și Maria) se întorc, se 
trezesc în situaţia a trei Robinsoni 
Crusoe. Intrebarea lui Pilat: “Ce este 
adevărul?”! își găseşte corespondent 
ideatic la Astalos în “'ce este libertatea?” 
Atât opresorul cât și opresatele, deveniți 
liberi, sunt orbiți de această lumină a 


- libertăţii (aluzia la parabola peşterii din 


Platon este evidentă) şi speriați fug înapoi 
într'o lume imaginară și falsă pe care le-a 
creat'o lagărul ideologic. Dar nici aici nu 
pot să se întoarcă. Totul ce părea real 
atunci, pentru acești Robinsoni de acum, 
nu mai este îngăduit ca întoarcere. 


Ideologia bolnavă (Willi) si tehnologia 
(microfoanele automate care dădeau 
porunci deţinuţilor chiar până la intimile 
cerințe biologice) dintr'odată apar în 
goliciunea ridicolului. Willi vrea să facă 
apelul deţinuţilor și nu mai sunt deţinuţi. 
Microfoanele automate dau ordine şi nu e 
nimeni să le asculte. De aici straniul, 
și groaznicul de 


şi-a făci 


U U d ehnologIe.  Surogatu 
adevărului - banda de cântăreţi -devine o. 
problemă pentru aceşti Robinsoni. Erau 


RUGĂCIUNE PE ACROPOLE 


Lui Cicerone Poghire 


Suflet ce tremuri 
unde te afli? 


Albe coloane 
sprijină cerul. 


Trupul ca fulgul 
dibuie, șovăie; 


Albe fecioare 
sprijină basmul. 


Pleoape și lacrimi 
ard în mirare. 


Albă tăcere 
grai se preface: 


-Haire, străine!” 
Ce vânturi te poartă? 
Ce gânduri? Ce doruri? 


Cere ce vrei, nu te teme: 
zeul Atenei, 
Necunoscutul, 

și la noi suflă 

Noi, nesătule, 

zburăm în netimp: 


De febră, ţi-i trupul 
ca fulgul - vrei vlagă? 


Au liră? Au flaut? 
Cere ce vrei, nu te teme. 


Albă pădure, 

albă minune, 

nici vlagă, nici liră, 
nici flaut: 
soarbe-mă numai, 
naște-mă. 


Nicu CARANICA 


îi Por 9 td i Mpa De gina 


paiațe. Un  ''vandal” i-a desfigurat 
aruncând flăcări spre ei. Numai în- 
strumentele muzicale au scăpat. Un op- 
timism la Astalos în puterea Cuvântului. 

Pregătirea pentru Liberator. Maria şi 
Anna vor interpreta niște poezii și cântece 
din amintirile copilăriei. Lui Willi îi 
revine'“speach” -ul de bun venit. Dar sun: 
tem noi pregatiți, ca ființă umană, după 
otrăvirea ființială în lagărul ideologic, să 
ieşim din anormal? Astalos zice. NU! Ni 
s'au tăiat aripile. Willi încearcă să violeze 
pe Anna, fără succes. Anna și Maria 
încearcă să zboare din coşmarul lagărului. 
Cu aripile tăiate sfârșesc în glodul lesbian. 
Vine Liberatorul. Pregătirile sunt gata. 
Willi îşi rostește cuvântul de bun venit. 
Liberatorul nu înțelege limba. Vede doar 
uniforma. Scoate pistolul și-l împușcă. 
Sfârşeşte de băut sticla de alcool. Femeile 
îi povestesc că au pregătit o serbare pen: 
tru el cu prilejul liberării lor din lagăr. 
Liberatorul prin câteva cuvinte pe care le 
ştia din engleză și care le pronunţă stricat 
le spune, cum deducem din rebusul 
pronunțării lui, că azi, în calitate de 
Liberator, e în concediu şi nu poate să le 
libereze. Aruncă sticla goală de perete 
lovind cutiuța secreta din spatele plat- 
formei Comandantului. Incep să sune 
sirenele, mecanismele de alarmă și reflec- 
toarele se aprind. Cu paşi de beţiv coboară 
spre femei și ceea ce Willi nici nu ar fi 
îndrăznit să le facă devine un punct de pe 
agenda Liberatorului în concediu. Iadul e 
sugerat de regizor prin “total darkness” 
(întuneric total) o similitudine pe care o 
găsim şi în piesele lui Par Lagerkvist in- 
fluența demonismului cum ar fi, de exem- 
plu, în trilogia ““Ora dificilă”. In toate cele 
trei părți scena cu mici excepţii, e cufun- 
dată în întuneric. In prima parte cele două 
personaje își amintesc de viaţă şi înain- 
tează ca prizonieri într'un tunel care nu 


tea a treia în care Copilul cuo lumânare pe 
jumătate arsă înaintează prin iad unde 
speriat şi neștiind ce să facă întâlnește pe 
Bătrân și Bătrână. Din acest simbol de 
mare frumuseţe și adâncime Strindberg, 
sub influența căruia scrie Lagerkvist, ar fi 
făcut din copilul care intră în iad cu 
lumânarea aprinsă, soluţia unei 
capodopere poate la nivelul “Drumului 
Damascului". Lagerkvist ratează marele 
mesaj prin ajustarea lui la un “realism” 
al demonicului contemporan şi lui și nouă 
în care valorile binelui, purității, 
speranței, pe scurt valorile luminii 
spirituale nu pot să învingă în lume prin 
golirea lor de naturalul ființial. Sfârşitul 
îl consider de un pesimism obscen. Copilul 
rămâne singur numai cu lumânarea în 
mijlocul iadului și la îndemnul Bătrânei 
cedează lumânarea pe care i-o dă lui 
Molla, o măgăriţă, care o înghite. Se aude 
numai ronțăitul lumânării și cortina cade 
peste '*darkness”, peste întunericul total. 

Diferenţa la Astalos e la 180 de grade. 
Iadul lagărului ideologic ajunge la 
paroxism nu prin Willi, ci tocmai prin 
Liberator, care exact în ziua aceea era în 
concediu şi nu putea să libereze pe 


nimeni, ironie a soartei pe care Astalos” 


atât de subtil o redă din munţii de lacrimi 
şi sare a neamului ţării lui de naștere, 
unde de mii de ani au venit tot felul de 
Liberatori, dar în concediu, când aveau pe 
agendă doar “having good time and lots of 
fun”. 

Piesa lui Astalos nu precizează unde se 
află lagărul: în Răsărit sau Apus. El ne 
amenință din viitor. E un avertisment. 
Nu să ne sperie, ci să ne trezim. Românii 
pentru drumul spre înţelepciune și pentru 
drumul de a fi om viu au o singură ex- 
presie “a te deştepta” soarelui ca lumină 
a zilei şi Spiritului-Soare ca lumină 
fiinţială. Dar biruința lagărului, dacă ne 
“deşteptăm” la vreme, ca ființă umană, 
este posibilă, 

Ceeace Păr Lagerkvist scoate de pe 
scenă în final, lumânarea copilului mân- 
cată de măgăriţă şi apoi cufundă totul în 
noaptea iadului, Astalos ia în față această 
noapte pe care o prezintă prin tot oribilul 
ei, al omului fără de libertate și fiind liber 
ne mai ştiind ce să facă cu ea, cum să i se 
adapteze, şi în final aprinde Copilului 
lumânarea. i : 

Spiritul și Binele, ca în înțelepciunea 
exprimată prin mit la toate popoarele 


Sterea ejti 


m apa ste dp 8 


lumii, trebuie să învingă. După “total 
darkness'”' în care Copilul din “ora 
dificilă” e părăsit de Păr Lagerkvist, 
printr'o întorsătură genială auzim iadui 
Copilului, iadul Planetei Albastre, iadul 


umanităţii noastre printr'o 
ti ătoare poezie pe care Astalos o 
n. mâinile. “copilului”, dar şi 


auzim din străfundul iadului: “Ave Maria, 
gratia plena, Dominus tecum...”. 
= 

“*Ce ne facem fără Willi” a fost o piatră 
de încercare pentru traducătorul Ronald 
L. Bogue, care stăpânește atât de bine 
subcanalele lexicale ale francezei pentrucă 
a reușit să le redea în engleză, muncă pen- 
tru care dicţionarul nu poate să te ajute 
cu absolut nimic. za 

Un deosebit ajutor în înţelegerea acestei 
piese lam. primit din lectura cărții “Am 
trecut prin iad” de Ion Pantazi. Limbajul 

ersonajelor lui Georges Astalos 
dramaturgul folosește imaginaţia ar: 
tistică în a crea cât mai real lumea 
lagărului ideo-logic) deşi șochează prin 
stereotipul mecanic al cuvântului care 
spurcă, nu e cu nimic deosebit de cel al 
călăului Ivănică, din cartea lui Pantazi, 
care-i păzea și schingiuia pe deținuți: ““Bă, 
care te-auzi şi te crezi că numele tău e 
scris aci, îţi iei bagajul și eşi în P...m.. 
afară.”” Acest automatism de a spurca 
prin pervertirea luminii cuvântului spre 
dia-Logos e folosit de Ivănică de 5 ori în 
mai puţin de jumătate de pagină. 

Tot la Pantazi găsim ''planificarea” şi 
controlul omului nu numai spiritual, ci 
până şi la cele mai intime nevoi 
biologice pentru care exista o anumită oră 
dimineaţa şi seara, scenă pe care o găsim 
şi la Astalos. 

Georges Astalos nu are nimic de a face 
cu cei care șochează pentru şoc şi când te- 
ai uitat nu e nimic. El cugetă asupra 
condiției umane şi soarta cuvântului care 
ar fi putut să ne elibereze. El ne aver- 
tizează de ameninţarea așa zisului moder- 
nism “științific” depășit de un veac și 
jumătate şi care aplicat politicului şi 
socialului de atunci a devenit /'ogmă și zeu 
fenician căruia îi aducem jertfe nu ca lui 
Moloch câţiva prunci nevinovaţi, ci 
generaţii întregi. La acest tragedism în 
care trăim și care ne amenință ca “lagăr 
ideo-logie” vrea să ne trezească mesajul 
piesei. 

Autorul nu plasează acest ''lagăr ideo- 
logic” nici în Apus, nici în Răsărit. Incă o 
dovadă că are ceva de spus fiintei umane 
și nu vrea să şocheze prin limbaj cu un ar- 
tificiu banal ca acel de genul “fântânii”. 
EL strigă: Omul va fi alungat din 
Cuvânt a doua oară! De data aceasta nu 


Aa paradisul Cuvântului, ci din firea de 
m. 


GeoRGEs AST, ALOS 
tm MGirie GVOIDĂLĂ 


construit din fie 


Thomas Merton poate ar fi cel mai bun 
interpret al textului lui Astalos. In cartea 
lui *“Love and Living” referindu-se la pier- 
derea omului, ca ““Ucenicul vrăjitor” al lui 
Goethe ce a uitat cuvântul cheie, citează o 
parabolă a lui Heisenberg în care omul 


„modern se află ca un căpitan de vapor 


şi oţel, în ca: 


Dusole n al redă orientare d 
navigare, ci e redus la “orientarea” de 
metal a vaporului. In cazul acesta Heisen- 
berg spune că acest căpitan care trebue 
să-şi continuie călătoria renunță la 
precizarea * “ştiinţifică”? a busolei, si seori- 
entează după ''mersul stelelor”. Un “sus” 
negat de cei care rezolvă totul prin 
“lumina zilei'', făcând din soarele 
material un zeu al “'văzutelor” şi negând 
adevăratul Soare al ““nevăzutelor” care 
tocmai prin noapte şi suferinţă ne 
deschide cerul nebănuit al miriadelor de 
galaxii ca prolog al perspectivelor fiinţei 
umane spre Logos, spre Cuvânt. 43 
Desfigurarea cuvântului ca om, cuvânt 
ca rațiune și logos, e prinsă de Astalosîn 
toată duritatea. Chiar dacă este o “piesă 
închisă”, chiar dacă ne face să ex: 
perimentăm “întunericul total” nu putem 
să-l asociem pe Astalos cu Păr Lagerkvist, 


deşi ni S'ar părea că am găsi nişte 


similitudini şi nici cu avant-gardiştii. 

Cu ultimii, pentru că Georges Astalos 
gândeşte o problemă din punct de vedere 
filosofic şi nu se joacă de-a “moder 
nismul”. E neînțeles, dar cu o diferență 
de ultimii. Si nici cu primul, pentru căil 
depășește. Premiul Nobel e un criteriu 
destul de dubios de a judeca adevărata 
valoare a unui scriitor. 

Acest '“total darkness”, găsit la amân- 
doi, are un sens diferit la Astalos pe care 
îl elucidează poetul mexican Octavio Paz: 
La el totul este noapte si fulger: ““Relam- 
pagos o peces en la noche del mar Y 
pajaros,  relampagos en la noche 
bosque”! (Fulgerele sau peştii în noaptea 
mării. Si păsările - fulgere In noaptea 
pădurii.”) 

Această noapte în cosmos e o disperare 
dialectică, accentul biruitor fiind pus PE 
existențial ca opus al haosului. Si poetul 
continuă accentuând ființialul, hotărârea 
căpitanului lui Heisenberg, de a se orienta 
după “stele” apărând ca un ecou |! 
profunzimea următoarelor versuri: 
huesos son relâmpagos en la noche del 
cuerpo. Oh mundo, todo es noche Y La 
vida es relampago.” (Oasele noastre sunt 
fulgere în noaptea trupului. 0, iri) 
totul este noapte Dar viața este fulger: . 

Am subliniat o nuanţă, prin Dati 
Paz, de interpretare a nopții care a scăPă 
cronicarilor lui Astalos. 


Dumitru ICHIM 


77 or Se n îi le ses as ie ra ee ui ui o” 


* 


CUVANTUL ROMANESC 


Esenţa 
este ateismul. Să nu uităm 
că, dela începuturile sale, 
comunismul s'a arătat a fi 
o religie intolerantă, fana- 
tică - religia lui şi a lup- 


comunismului 


tei de clasă - care, dela 
Revoluţia din Octombrie 
încoace, în ce privește 
Uniunea Sovietică, şi dela 
23 August 1944, în ce pri- 
veşte țara noastră, luptă cu 
îndârjire, făcând uz de 
teroare, de persecuții 
sângeroase, de temnițe şi 
lagăre de muncă forțată, ca 
să-şi instaureze dictatura 
proletariatului şi cultul 
mincinos al 
materialismului ateu. “EI 
vrea să devină el însuşi o 
religie, scrie filosoful rus 
Nicolae Berdiaev, pentru a 
lua locul creștinismului”. 

Persecuţiile religioase 
sunt întotdeauna 
abominabile, întrucât ele 
constituie o violare 
flagrantă a Declaraţiei 
Universale a Drepturilor 
Omului, o inadmisibilă 
ngerența a ata aLe TD) 


(o 


FEBRUARIE 1989 


CRONICI 


SERGIU GROSSU: za MAÎTRESSE, DIEU EXISTE!” 


| Tovaraşe profesoară, Dumnezeu există!) 


convingerile personale ale 
cetățenilor. Insă una din 
|formele “cele mai barbare 
iale acestei represiuni”, 
„subliniază savantul sovietic 
„Andrei Saharov, este fără 
îndoială persecuția copiilor 
creştini, crescuţi în spiritul 
şi tradiţiile Bisericii lui 
Hristos. Ceea ce reiese din 
ultima carte a com- 
patriotului nostru Sergiu 
Grossu, dela Paris, apărută 
la editura Fayard, în luna 
Aprilie 1988, şi intitulată 
““Maitresse, Dieu existe”, 
respectiv “Tovarăşe 
profesoară, Dumnezeu 
există”! având ca subtitlu 
““Copii în menghina 
ateismului sovietic”. 
lată-ne în faţa unei per- 
secuţii absolut ignobile și 
scandaloase, dat fiind că un 
formidabil arsenal propa- 
gandistic și polițienesc este 
pus în mișcare de stăpânii 
vindicativi ai Kremlinului, 
în vederea extirpării ori- 
cărei urme de sentimentre- 
ligios din sufletul și mintea 


$ 1. COLINDE ŞI POEZII DE CRĂCIUN 


Culegere cu cele mai frumoase colinde — pe note muzicale — şi 
poezii româneşti închinate Naşterii Domnului, majoritatea nepu- 
blicate în Țară după război PREȚ: $ US 12.00 


2. GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN - ENGLEZ 
Engleza britanică și americană, cu pronunția. PREȚ: $ US 10.00 


3. DIN CÂNTECELE NEAMULUI ROMÂNESC 


Sub tipar 


Culegere de romanțe, cântece de petrecere, cântece populare, 
cântece patriotice, cântece pentru copii (text). PREŢ: $ US 12.00 


4. DICŢIONAR TEMATIC ILUSTRAT ROMÂN - ENGLEZ şi 
ENGLEZ - ROMÂN a 
Primul dicționar lingvistic în imagini publicat vreodată pentru români. 
Cuprinde vocabularul esențial al limbii engleze (cu pronunția) şi 
peste 1 700 (una mie şapte sute) ilustrații, grupate în tabele tematice. 
În viitorul apropiat, vom scoate acelaşi dicţionar pentru principalele 
limbi de circulaţie internațională, iar cuvintele reprezentate în 
imagini vor avea pronunția înregistrată pe o casetă. 


Preţ (dicționarul ilustrat)$ US 22.00 


5. DIASPORA ROMÂNEASCĂ. Enciclopedie ilustrată a vieţii spiri- 
tuale româneşti din Lumea Liberă. Principalele biserici, organizaţii, 
instituții şi ziare românești din Diaspora, cu sute de ilustrații şi 
adrese utile pentru emigranții români din 5 continente. PREŢ: $US 20 


6. PRESA ROMÂNEASCĂ ACTIVĂ DIN STRĂINĂTATE. : 
Catalog ilustrat şi explicativ. Aproape 200 de publicaţii periodice 
active, cu fotografia, adresa și scurte date informative. Preţ: $ US 15 


7. ABECEDAR ȘI CARTE DE CITIRE 


Pentru copiii emigranților români, primul abecedar cu ilustrații în 
culori, bazat pe 26 abecedare românești vechi. PREŢ: $ US 25.00 


Notă — Preţurile volumelor sub tipar sunt informative. 
— Pentru cheltuielile de transport, rog adăugaţi: 


în special, familiilor de cre- 
dincioși, fie ei catolici, or- 
todocși_ sau neoprotestanți 
Datorită unei documentații 
precise, extrasă atât dinpu- 
blicaţiile clandestine ale bi- 
sericii tăcerii (cum sunt 
“Cronica Bisericii Catolice 
din Lituania”, '“Buletinul”” 
baptiştilor  disidenți din 
Rusia Sovietică, și altele), 
cât şi din presa sovietică, 
Sergiu Grossu dă în vileag 
caracterul coercitiv al 
ateismului comunist, 
vinovat de suferința şi de 
lacrimile copiilor creştini, 
care, dela vârsta cea mai 
fragedă, asistă la arestarea 
şi condamnarea părinţilor, 
la confiscarea bunurilor, la 
despărțirea de cei dragi, la 
hărțţuielile dușmănoase ale 


miliției locale sau ale 
agenţilor K.G.B. 
Meritul lui Sergiu 


Grossu, scos în evidență de 
critica unor ziare și reviste 
franceze, constă în grija de 
detaliu documentar, 
împinsă până la extrem, 


ndcă găsim, notate;,date 


9599929999999 9999999999999999 


$ 3.50 cu avionul sau $ 1.50 poșta clasa a-III-a per volum. 9 
COMENZI: Prof. DAN FORNADE e 
Box 1163, Station H Montreal, Que. H3G 2N1, Canada 9 


locul, şcoala, numele 
elevului, situația părinţilor, 
numele institutorului, a 
polițistului sau a an- 
chetatorului. In cele 245 
pagini de carte, descoperim 
întreaga gamă a brutalitaţii 
ateiste revărsată asupra 
universului infantil din 
Uniunea Sovietică, ori de 
câteori micuţii adoratori ai 
Domnului și Mântuitorului 
lisus Hristos frecventează 
bisericile sau casele de 
adunare, „opunându-se cu 
eroism demn de toată 
lauda, ofensivei ateismului 
în şcoală. In pofida 
amenințărilor din partea 
corpului didactic și a 
poliţiei, în pofida 
ostilităților declanșate de 
colegii lor de clasă atei, care 
nu mumai că îi ridiculi- 
zează, dar sunt îndemnați 
de profesori să-i bată, 
terorizându-i la tot pasul, 
copiii credincioşi rezistă 
acestor presiuni 
detestabile, înscriind astfel 


De curând am avut 
plăcuta surpriză da a citi 
cartea cu titlul de mai sus, 
scrisă în anul 1988 de către 
compatriotul nostru Dr. 
Nicolae Dima, profesor la 
John F. Kennedy Special 
Warfare Center and School, 
Fort Bragg, N.C. USA. 

După ce am apreciat 
prima carte a Dr. Dima, 
“Basarabia and Bukovina, 
The  Soviet-Romanian 
Territorial Dispute” (1982), 
tocmai fiindcă ea a re- 
zultat  într'o mai bună 
înțelegere din partea 
universitarilor, mediei, şi 
politicienilor americani a 
romanității teritoriilor 
luate de Ruși, prezenta 
carte atacă una din 
problemele moderne; 
comunicarea dintre oameni 
aparținând unor culturi 
diferite. 

Aşa după 'cum măr- 
turisește și autorul, scopul 
cărții este de a educa și 
familiariza în special per- 
sonalul militar american cu 
diferitele aspecte culturale, 
religioase, și obiceiuri 
specifice ale diverselor 
populaţii, de a-i pregăti pe 
aceștia pentru respon- 
sabilitățile ce-şi vor asuma 
în diferite țări ale lumii. 

Omul este un individ a- 
daptabil la condiţiile natu- 
rii, iar evoluția culturala 
este o manifestare ca ur- 
mare a unei experiențe a 
socializării lui sau a gintei, 
la un mediu geografic. 
Fiecare societate naţiune 
are o identitate bazată pe 
limbă, tradiţii, istorie, și 
origine comună și func- 
ționează în acordanță cu 
norme specifice de con: 


o pagină luminoasă în 
istoria creştinismului din 
secolul XX. Fiindcă chiar și 
atunci se află înaintea 
judecătorilor tatălui lor, 
siliți să mărturisească 
împotriva celui ce le-a 
arătat calea credinţei, chiar 
şi atunci când sunt smulşi 
din sânul familiei și trimiși 
în internatele de stat 
(celebrele dietdom, in- 
ventate de demenţa 
socialismului ce se pretinde 
ştiinţific), copilaşii catolici, 
ortodocși, baptiști, pen- 
ticostali sau adventiști nu 
se tem să pronunţe numele 
lui Dumnezeu şi să-și 
afirme atașamentul lor 
creştin, întocmai fetiţei 
Lila Scomorohova, de 12 
ani,  întrebată de 
judecătorul tribunalului din 
orașul Ociamcir dacă face 
parte din organizaţia 
Pionierilor, ea a răspuns cu 
curaj: “Nu pot să fiu 
membră a Pionierilor. Nici 
un credincios nu poate ac- 


duită. De unde societățile 
primare aveau o cultură 
simplă, revoluţia in- 
dustrială afectează coerenţa 
culturală etnică, rezultând 
în divergențe complexe. 

In ultimii ani suntem 
martorii revoluţiei in- 
formaticii, în care 
comunicarea rapidă, 
sofisticarea tehnologică, 
face ca spaţiul ce părea in- 
comprehensibil în trecutul 
nu prea îndepărtat, să se 
reducă, să devină un mijloc 
pentru comunicare la 
îndemâna omului global. 
Care va fi urmarea acestei 
expansiuni a mijloacelor 
rapide de comunicaţie? O 
convergență culturală? Sau 
o luptă acerbă de păstrare 
a etnicităţii culturii? 

Naţiunile au specificul 
cultural, religios, de 
manifestare, de gestică, şi 
un ritm de viață propriu. 
Schimbările din mediul 
tradițional duc la aşa 
numitul “fsoc cultural”, ca 
rezultat direct al anxietăţii, 
frustraţiei, și smulgerii din 
obișnuit. Adaptarea la noul 
mediu, pe de altă parte, 
reprezintă o trecere prin 
faze de: euforie, urmată de 
iritare şi ostilităţi, ca în 
final să rezulte în adaptare 
progresivă, chiar completă 
la unii. 

Critic, pentru oriceomce 
intenționează să respecte și 
să comunice cu alții, este 
religia. Diversitatea for- 
melor ei a dus nu numai la 
șlefuirea unor culturi, dar 
chiar și la conturarea 
regulilor sociale de com- 
portare, și de definire a 
legilor comunităţii respec- 
tive. Un element esenţial în 


cepta lucru acesta, deoarece 
Pionierii nu cred în Dum- 


nezeu!”! 
După ce a publicat în 


1979 cartea “'Les enfants 
du  Goulag'' (Copii 
Gulagului”) în editura 
pariziană  France-Empire, 
DI. Sergiu Grossu își con- 
tinuă opera de informare a 
opiniei publice din Occident 
despre Biserica tăcerii cu 
această nouă lucrare 
documentară consacrată 
vieţii copiilor creștini - 
“Maitresse, Dieu existe”-, 
copii care, prin rezistența 
lor spirituală la atacurile 
ateismului, ne im- 
presionează, provocându-ne 
admiraţia. Așa cum ne im- 
presionează toate exemplele 
de eroism creştin pe care 
Sergiu Grossu le face 
cunoscute în paginile 
revistei sale *'Catacombes"” 
care apare la Paris. 


CRONICAR 


adaptare este divergența de 
cultură politică. Dacă pen: 
tru democrații vocabularul 
politic are multe 
similitudini, apariția 
comunismului în acest secol 
a dat o nouă dimensiune” 
limbii politice”;  dimen- 
siunea ideologică; a seman- 
ticii despuiată de morală, 
credință și adevăr. '“'Con- 
ducerea prin decrete ” in- 
tenţionează să compenseze 
goliciunea culturală și lipsa 
libertăților umane. S'au in- 
serat așa de multe lozinci, 
Sau adăugat așa de multe 
spiţe la o roată învechită, 
încât aceasta a ajuns...să 
nu se mai învârtă. 

Când în 1982 DI. Dima a 
scris cartea privind 
teritoriile căzute pradă ex- 
pansionismului rus, l-am 
felicitat pentru o realizare 
patriotică. Acuma să-mi fie 
permis să-l felicit pentru 
penetrarea în profunzimea 
comunicației peste 
granițele uneori rigide ale 
diversificării culturale. 


* Citind cartea Dl. Dima am 


încercat un fenomen in- 
teresant; deși intenționam 
să trec mecanic prin- 
paginile cărţii, foarte 
repede mi-am dat seama 
că substanța și conținutul 
m'au captivat așa de mult 
încât am gustat fiecare 
cuvânt până la sfârșitul 
cărţii. Când am terminat 
era ora...3 dimineaţa! 

Era clar că am fost 
frapat de o carte de calitate. 
Dar în măsură cel puțin 
egală am apreciat faptul că 
DI. Dima nu a uitat ca în 
repetate ocazii să specifice 
că este Român. Dixit! 


Tudor 0. BOMPA 


Mal cal 7. 


i 


ial, 


je ae det i 0 


_ etiologia personală, 


PAGINA 12 


Fenomenul Cioran cred 
că este unic în cultura 
universală, prin ineditul 
lui, prin complexitate, prin 
incidența excepțională la 
expresivitatea timpurilor ce 
trăim, 

Este drept că şi Eugen 
Ionescu s'a transplantat din 
cultura română în cea fran: 
ceză,unde s'a dovedit 
strălucit creator dar, pe 
linia lui I.L.Caragiale, a 
ironizat şi s'a autoironizat, 
în cadrul dramelor sale, 
textura cotidiană a unui 
univers aplatizat de con: 
formism, în timp ce E.M. 
Cioran a ridicat o adevărată 
Golgotă a Logosului 
întrupat în Cuvânt, într'o 
strălucire stilistică 
inegalabilă atât în 
literatura română cât și în 
cea franceză dela Pascal 
încoace. 

Ingenuncherea poporului 
român care a început la 10 
Februarie 1938, odată cu in- 
stalarea dictaturii carliste 
si s'a desăvârșit la 23 August 
1942 odată cu invazia so- 
vietică, a dus la un masiv 
exod de elite românesti 
începând cu cei doi deja 
menționați şi continuând 
cu Mircea Eliade, Vintilă 
Horia, Horia Stamatu, 
George Palade etc., etc. 

Desțărarea a fost pentru 
toți, împotriva voinţei lor, 
chiar dacă cronologia și 


caz. 

Climatul cultural 
existent în România post- 
belică (1920) a fost de o 
fecunditate şi strălucire 
formidabilă. Pe toate 
tărâmurile. Si în toate 
direcţiile, dela stânga la 
dreapta. 

„ Detalierea şi exemplul 
concret ar necesita cel 
puțin o carte întreagă, ceea 
ce ne depășește. 

Noi vrem să relevăm aici 


că atunci când în epocă, ca 


tineri elevi de liceu, am 

citit “Schimbarea la față a 

României” (Ed. Vremea 

1937), “Lacrimi și Sfinţi” 

(Ed. Cugetarea), ''Pe 

culmile disperării”, ne-am 

simțit cutremuraţi. Nu 
știam nimic despre autor. 

Era însă o încântaţie a ver- 

bului românesc pe care n'o 

mai citisem până atunci și 

care la a doua și a treia lec- 

tură suna şi mai profetic și 
“mai dramatic, purificându- 

ne de orice urmă de 

îndoială cu privire la 
„destinul demiurgic al 
- generaţiei noastre. 

Scriitorul ne arăta 
marginile infinte ale 
abisului și ne îndemna în 
subtext să-l depășim. 
Aceasta-i teribil de năucitor 
la 17 ani. 

Fervoarea creatoare şi 
renovatoare a României 
Mari a avut în scrisul lui 
E.M. Cioran, în deceniul 

* 30-40, una din secvențele 
cele mai fulgerătoare şi 
renascentiste. 

Brutalizată de dictatura 
unui rege diabolic prin 
corupție şi degenerescență 
morală, rege secondat de 
toți handicapaţii morali ai 
epocii, rege care a ucis fără 
judecată floarea tinerei in- 
teligențe 1 româneşti de 
atunci, ''operă'” ce i-a fost 
complinită de noua dic- 
tatură instaurată la 6 Mar- 
tie 1945, conștiința 


este 


- fel, 


FEBRUARIE 1989 


REFUZUL LUI E.M. CIORAN 


—— Constantin MACRI— 


poporului român a rămas 
până azi decapitată de elite, 
de orice zvâcnet al 
protestului, în faţa suc: 
cesiunii de ultragii 
flagrante care au urmat şi 
continuă şi azi. 

Este una din cauzele pen: 
tru care E.M. Cioran se 
leapădă de poporul român. 
Atâta oroare şi dezgust n'a 
acumulat nici una din 
epocile anterioare ale 
istoriei bimilenare ale 
neamului românesc. 

Se pare că s'a eradicat 
prin humor negru și ''ken: 
tizare” (ia “'kentul” băieți) 
orice urmă de demnitate 
virilă şi vitală și că am 
devenit, cum spunea Ana 
Blandiana ''un popor 
vegetal”, “totul” devenind 
indiferent şi posibil şi 
suportabil. 

Aceasta ar fi o explicaţie 
posibilă, dar în nici un caz 
o scuză. Nici chiar pentru 
E.M. Cioran. 

A cultiva şi exalta gloria 
şi strălucirea neamului din 
care te tragi, nu-i un semn 
de șovinism sau de par: 


ticularizare filozofică, ci un 
mod de împlinire 
existenţială, 


Peste văi imense deerori 
si orori ale istoriei, stă, că- 
lăuzitoare, steaua purtătoa- 
re de noroc a amintirilor, 
a trecutului căruia, inevita- 
bil, 
Eminescu ne dă 


b soarea a -a s e) 
doresc eu ție”. Si Eminescu 
m'a trăit epoca de teribile 
prăbusiri ale ultimelor de- 
cenii de istorie românească. 
Si Eminescu n'a murit, pen- 
trucă geniile. m mor nicio- 
dată și pentrucă el n'are 
pereche în literatura mon- 
dială si se poate demola 
orice mu sepoate demola 
poezia, iar celula româneas- 
că este esențialmente poe- 
zie, lucru observat încă de 
acum 100 de ani de Vasile 
Alecsandri în prefața lapri- 
ma ediție de *'Poezii popu- 
lare”” culese chiar de el 
dela sursă, prefață care se 
deschide cu o sentință care 
sună pentru eternitate: ““Ro- 
mânul e născut poet”. 


Si pentru a evita orice 
confuzie terminologică sau 
etnologică, facem precizarea 


că din această fibra poetică 


irezistibilă s'a născut și 
opera lui Lucian Blaga și a 
lui E.M. Cioran. 

Operă care în franțuzește 
sună altfel. Adică logosul 
românesc întrupat în 
cuvântul franțuzesc devine 
în același context istoric 
care a dat pe ''omul 
revoltat” al lui A. Camus, 
pe nihilistul moral sartrian, 
sau prometeicul 
revoluţionar al lui Malraux, 
dă pe desafectatul şi 
tragicul iremediabil 
cioranian. 

Acest tragism infinit 
vine din tragedia poporului 
român. Chiar dacă el se 
vrea suprapus pe tragicul 
condiției umane integrale, 
ecoul lui a răzbătut peste 
Nistru şi Carpaţi și a sen- 
sibilizat profund sufletul 
scriitorului încă din anii 
aceia negri '38-'44. De alt- 
întreaga operă 
cioraniană are această ex: 
traordinară calitate de a 
sensibiliza intelectul, de a-i 
dilata până la paroxism 
forța de cuprindere a 


universalului abstract. Si 
această cuprindere nu se 
poate face decât prin sen- 
timent. Si E.M. Cioran a 
iubit infinit... Totul l-a 
trădat, i-a minţit și i-a 
înşelat așteptările. 
Niciodată Occidentul nu 
va realiza dimensiunile 
reale tragediei abandonării 
Europei răsăritene. Nicio- 
dată America si Anglia 
nu se vor spăla de rușinea 
de a fi stat pasive în anii 
aceia post-Postdam (1945- 
1948) când Polonia a fost 
din nou crucificată, cu 
ofițerii împuşcaţi cu un 
glonte -în ceafă sau 
deportați în  Cercul-Polar 
(15 mii de cadre ofiţereşti), 
când în Cehoslovacia fiul lui 
T.G.Mazaryk, ministru de 
externe, era aruncat dela 
fereastră, când Regelui 
Mihai al României după ce 
este decorat de I.V. Stalin 
cu Ordinul ““Victoria” pen- 
trucă a scurtat cu un an 
durata războiului și a 
numărului victimelor, un 
an mai târziu i se pune ab- 
dicarea pe masă sub 
amenințarea tancurilor 
sovietice. Totul a fost de o 
răvășire supremă și abjectă, 
tot universul moral al 
Europei şi al civilizaţiei oc- 
cidentale a fost estropiat 
într'un naufragiu vulgar. 
In ce puteai să mai crezi 
şi în cine puteai să mai 


ștears n secole 
memoria popoarelor 
Răsăritului european. Si 


E.M. Cioran aparţine 
acestui Răsărit şi a explorat 
pe viu această debandadă, 
acest haos şi această 
laşitate egocentristă. 
Cultura și civilizația 
lui “%ye-bye” la care se 
şi află inserția. Aici, acolo 
și atunci. / 


La ce a fost nevoie ca un 
filosof pur ca C. Noica să 
facă opt ani la pușcărie? 
Cui a servit ca toată crema 
intelectualităţii române (ca 
și a celorlalte popoare 
răsăritene căzute în cap- 
tivitatea stalinistă) să fie 
secerată în închisori, lagăre 
și canale, în frunte cu 
Gheorghe Brătianu și V. 
Voiculescu? 


Din această plasmă a 
nenorocirilor totale se 
distilează aforismele 
aparent mizantropice ale 
lui E.M. Cioran. Denunţând 
caracterul univoc stupid al 
existenței în finitudinea și 
aleatorismul său, scriitorul 
este inevitabil stigmatizat 
de acest '“mal-de-siecle” și 
este inevitabil “L/'enfant du 
siăcle”. 

Pentrucă desabuzarea oc- 
cidentală,  debusolarea, a 
fost sesizată și de Albert 
Camus și de Jean-Paul Sar: 
tre şi de Eugen lonescu și 
mai acut şi mai sfâșietor ca 
oricare, de E.M. Cioran. Ca 
și Samuel Beckett, Emil 
Cioran pare a duce pe 
umeri întreaga povară a 
tragicului uman. De altfel, 
cei doi mari scriitori sunt 
foarte apropiaţi prieteni. 

Pentru motive, numai în 
aparenţă diferite și Samuel 
Beckett și-a părăsit Irlanda 
lui natală și s'a stabilit în 
Franţa. Ambii au socotit că 
istoria contemporană, la ei 
acasă, are o doză inex- 
tricabilă de superficialitate 


crezi? Această abandonare 


tiranică şi confuzie 
îmbolnăvitoare. Acest rău 
al secolului constă esențial 
în a transforma societatea 
umană în laborator de ex: 
periențe pentru nişte 
paranoici ca V.I. Lenin, 
LV. Stalin, Adolf Hitler 
ete. 

Niciodată omul n'a fost 
mai batjocorit decât în 
perioada care începe în Oc- 
tombrie 1917 și durează și 
în prezent, în acest 
nefericit Răsărit european, 
în acest nefericit Orient- 
Mijlociu în acest Iran, în 
această Cambodgie, în acest 
Irak care-şi bombardează 
propria populație cu gaze 
toxice. 

Ce fel de filosofie și etică 
avea să genereze o astfel de 
epocă? Si cui se datorează, 
în principal, această 
neputinţă de a te împotrivi 
răului? Aceasta-i 
întrebarea! 

O ordine prestabilită a 
fost reconfirmată din 
lașitate şi miopie. Un rău 
funciar, milenar, al 
culturii europene a întărit 
pragmatismul cotidian şi 
biped eradicând orice urmă 
de ecumenism creștin, de 
prioritate socratică și suflu 
metafizic, bethovian. 
Spaima morţii atomice a 
înăbușit orice protest 
umanitar. Mărginirea 


Ruptă în două, Europa 
s'a lăsat umilită de toți 
honeckerii, kadarii, husacii 
ș.a. După Hrușciov, Brejnev 
a fost promovat primul 
pentrucă era primul ca 
mediocritate ne spune 
recenta istorie sovietică. 

Din dezgust și din refuz 
de a participa la hecatomba 
celor 17 milioane de victime 
ale “Marii Revoluții 
Socialiste”, care se 
sărbătoreşte şi azi, sa 
născut, în cea mai mare 
parte, ineditul ideilor 
cioraniene pe care recent a 
voit să le premieze 
Academia Franceză. 

Ar fi fost de-a dreptul 
bizar ca E.M. Cioran să ac- 
cepte la cei 77 de ani ai săi 
acest copios premiu, dat, 
repetăm, pentru ineditul 
ideilor sale exprimat în 


isă în limba 
opera sa scrisă în lim 
franceză. Refuzând, E.M. 
Cioran şi-a dezvăluit, poate 
dincolo de intenţiile sale, 


originea lui românească. + 


Născut în ținutul lui Horea 
nu putea pactiza și cocheta 
cu “'Ilmpărăţia” care sa 
dovedit pentru poporul său, 
abjectă şi lașă. ş 

Frageda fire a poporului 
român relevă o delicateță 
sufletească inegalabilă, 
altoită pe o mândrie por- 
nită din superioritatea 
înțelesului lumii, com- 
prehensiune care răzbate în 
tot scrisul lui E.M. Cioran 
şi care-l aşează cu un cap 
mai sus decât toți con- 
temporanii lui. 

Peste glia românească, 
peste firea poporului român 
au putut trece uragane 
nefaste, lăcuste și ciume, 
furtuni orbitoare, dar ca și 
Ceahlăul ca și Omul, nimic 
n'a clintit și nu va putea 
clinti profunzimea 
rădăcinilor sale în aceste 
“guri de rai” care sunt 
ținuturile românești din 
Maramureş până la 
Bazargic, din Hotin la 
Turnu Severin. 

Refuzul lui E.M. Cioran 
este refuzul poporului 
român de a ierta pe cei care 
l-au trădat. Respingând 
premiul, E.M. Cioran a vor: 
bit în numele glasului din 
adâncuri ale neamului 
românesc. 


la această interpretare ''pro 
domo'! a gândirii 
cioraniene. Aceasta nu face 
mai puţin reale adevărurile 
istorice enunțate aici, iar 
apartenența românească a 
“'refuznicului'! este o 
realitate care-l cuprinde și 
ne-cuprinde. 
Strălucirea și 
creativitatea  genuină a 
neamului românesc este 
irezistibilă. Trăiesc în țară 
poeţi de o incomparabilă 
valoare europeană. Mari 
eseişti şi mari romancieri. 
Cu Noica la un pol și 
E.M. Cioran la celălalt, 
dacă îl socotim pe Eugen 
Ionescu de filiație vădit 
caragialiană şi pe Stefan 
Lupaşcu, o dezvoltare pe 
altă asimptotă a gândirii 
naeionesciene,  cuprindem 
dintr'o privire fecunditatea 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


CUVANTUL ROMANESe 
Se Sa CE e o e FEBRUARIE 1909 FIE IE 
SEE SIE a EEE PE Ia 7 3 EN DEEE DAE IE E. 


Fe în timp ce alţii de 


și genialitatea ine 
a poporului 
aparține acestui 

un blazon care treia te 
smis din neam în neam d 
generaţie în generație, Per 
tru copiii noștri ca să pe 
uite limba românească. 
puneţi-le în mână 
Eminescu. Ca să înv, 
demnitatea de “a fi” puneţi 
-le în mână pe Cioran, îi 
româneşte și în limba fran. 
ceză pentru a nu uita Ce-au 
fost, de unde vin și ce le stă 
în față ca ''sarcină 
istorică”, Desperând, ne 
vom salva. 

Orgolioși și autonomi în 
fiinţa noastră spirituală ne 
vom păstra identitatea 
românească. N'avem. nimie 
care să ne facă să roșim. Ne 
tragem dela Posada, Rovine 
și Mărășești, și Turcii și 
Europa sau închinat în 
fața vitejiei românești, 


Puizabi 
Tomân, r 


dovedită la 15 Noembrie | 


1987 La Braşov. 

Cine cunoaște vreun 
nume de erou dela această 
irezistibilă răbufnire? Nu 


este acest anonimat al jert. _* 


fei și al limitelor un semn 
al vredniciei românești? Nu 
concordă el cu fuga de 


publicitate și de comentarii ; 


fatalmente anoste și con- 
venționale a lui 
Cioran? Stie cineva pe 
autorul Mioriţei? Da, îl 
știm. Este poporul român. 
Si azi, soarele şi luna îi țin 


înjunghie, deşi el na. 
înjunghiat pe nimeni 
niciodată. 

Aparținem unui 
care n'a agresionat pe 
nimeni niciodată. E.M. 
Cioran na defăimat pe 


popor 


E.M. 


nimeni niciodată. 258 
Similitudinile ne vin în 
minte şiroae. Din cărţile 


vechi, românești, în special 


ale lui E.M. Cioran. 


Si atunci cum să nu fii 


mândru de condiția ta 
spirituală românească, când 
în cuprinsul aceluiaşi 
spaţiu istoric au sclipit pe 
cerul eternității românești 
stele ca Eliade, Noica, 
Ionescu, Lupaşcu, Labiş și 
Nichita Stănescu, Ana 
Blandiana şi mai presus 
de toți E.M. Cioran, din 
orașul lumină? 


12 LUNI 


$ 25 


TOATE ȚĂRILE 


CUVANTUL ROMANESC 


— 


___ FEBRUARIE 1989 


PAGINA 13 


a 


ACTIVITATEA TÂNĂRULUI REGIZOR ROMÂN 
IULIAN VISA LA COPENHAGA 


Spectacolul de curând pus 
în scenă de Iulian Vișa la 
Copenhaga mi-a prilejuit o 
interesantă reîntâlnire cu 
regizorul și o rememorare a 
câtorva dintre principalele 
momente ale creaţiei sale, 
în cei cinci ani de când s'a 
stabilit în Capitala 
Denemarcei. 

Această nouă premieră se 
intitulează  ''Cântăreaţa 
cheală et company” și este 
alcătuită dintr'un montaj 
cuprinzând celebra piesă a 
lui Eugen Ionescu, însoțită 
de o suită de dialoguri din 
ciclul “Exerciţii de con- 
versație şi dicțiune franceză 
pentru studenţii 
americani”), textele 
dramatice din ciclul respec- 
tiv fiind acum pentru prima 
oară traduse și reprezentate 
scenic în limba daneză, ver- 
siunea purtând semnăturile 
lui Klaus Hoffmeyer, 
Nikolaj Christensen şi 
Iulian Visa. 

Iulian Vişa a sosit în 
capitala daneză în toamna 
lui 1983, unde fusese in- 
vitat să țină un curs de arta 
actorului. La sfârsitul 
cursului avea să hotărască, 
împreună cu cei care par- 
ticipaseră la el, montarea 
unui spectacol bazat 
îndeosebi pe mişcare și rit- 
muri, pe poezie și at- 
mosferă. Acesta a fost, pe 


scurt, momentul nașterii 
unei trupe de teatru: 
Teatrul ““Cassandra”, 


creație a unui tânăr regizor 
român, una dintre zecile și 


teatru, valori care, 
politicii de asasinat 
cultural ce se practică în 
țară, sunt silite să-și 
desfăşoare activitatea în 
afara hotarelor ei privând 
în felul acesta publicul 
românesc şi patrimoniul 
culturii noastre naţionale 
de atâtea și atâtea prețioase 
creații care ar trebui să-i 
aparţină în mod firesc. 
Cum spuneam, trupa 
constituită de regizorul 
Iulian Vișa a împlinit în 
toamna aceasta cinci ani de 
activitate, cifră care 
desigur - nu e foarte im- 
punătoare prin ea însăși. 
Fapt important este însă 
acela că trupa ''Cassandra a 
reușit să se impună extrem 
de rapid în viaţa culturală 
daneză, să fie remarcată de 
forurile culturale și să 
obţină din partea presei și a 
specialiștilor aprecieri 
pozitive, chiar elogioase, cu 
ocazia fiecărui nou spec: 
tacol prezentat. In sânul 
trupei ''Cassandra” s'au 
născut și consacrat valori, 


sau șlefuit și confirmat 
talente. 

““Excepţionala sen- 
sibilitate, poezia şi 


muzicalitatea lui Iulian 
Vişa, asociate cu deosebita 
inventivitate, acutul simţ al 
umorului și bogăţia de 
detalii fac din regizorul 
român și Teatrul ''Cassan- 
dra” una dintre cele mai 
importante realizări ale 
teatrului danez actual”, 
remarcă încă în primăvara 
lui '86 un comentator în 


paginile unuia dintre 
cotidienele cele mai im- 
portante care apar la 
Copenhaga, ziarul 


““Berlingske Tidende”. 
Intr'un moment când, 

din considerente financiare, 

multe teatre fac frecvente 


datorită  € 


concesii gustului public şi 
spectacolului de diver- 
tisment facil, când produc: 
ţia teatrală e foarte adesea 
invadată de spectacole de 
revistă ori comedioare cu 
succes ieftin, trupa 
“Cassandra” propune 
exemplul de credință auten- 
tică în a sluji cu adevărat 
arta teatrului, valorile sale 
cele mai de preț şi bunele 
tradiții. Vișa şi echipa lui 
refuză ideea de teatru ca in- 


dustrie sau ca instituție 
aducătoare de beneficii. 
“Cassandra” își propune 


titulatura de laborator pe 
care şi-o respectă cu con- 
secvenţă. Fără a cădea în 
experimentalism, trupa 
aceasta se consacră unor 
necontenite căutări 
creatoare, perfecţionării ar- 
tistice permanente, respec- 
tului pentru personalitatea 
actoricească și solicitarea 
justă a capacităților ac- 
torului, prezentării unui 
repertoriu valoros şi 
echilibrat. S'au jucat până 
acum la ''Cassandra”, 
Ionescu și Beckett, Moliăre 
şi Jarry, texte ale tragicilor 
greci precum și cele ale 
unor clasici danezi. 

“*O sete imensă de a face 
teatru, care revine cu 
fiecare nouă premieră”, 
remarcă nu demult 
într'unul din articolele sale 


cronicarul ziarului “In- 
formation”. 
Ceea ce vreau să 


subliniez însă, înainte de a 
face un succint comentariu 


renume şi şi-a creat o per- 
sonalitate, aşa încât fiecare 
piesă nou pusă în scenă de 
“*Cassandra” stârnește in- 
teresul atât pe cel al 
publicului cât și pe cel al 
cronicarilor de specialitate, 
dar modul regizorului 
român nu numai de a face 
şi înţelege teatrul și şi de a- 
i determina și pe alţii să îl 
gândească şi să îl simtă - îl 
plasează printre valorile ce 
se confirmă pe zi ce trece. 
Pe lângă activitatea ce o 
desfăşoară cu trupa 
“Cassandra”, lulian Vișa 
este invitat să monteze 
spectacole pe scenele altor 
teatre din Danemarca sau 
să predea cursuri de arta 
actorului. Indiferent cât de 
captivantă i-ar fi activitatea 
din afara ““Cassandrei” și 
indiferent cât de avan- 
tajoase ar fi solicitările 
altor teatre, Iulian Vişa 
declară că nu va abandona 
niciodată trupa aceasta 
întrucât ea este o creaţie a 
sa, locul unde per: 
sonalitatea regizorală i se 
poate manifesta cel mai 
deplin și unde se străduie 
să-şi materializeze propriile 
sale concepții despre ceea ce 
este şi trebue să fie un 
laborator teatral. 


In legătură cu ceea ce 
este şi vrea să fie ideea de 
laborator teatral în practica 
şi opinia acestei trupe, 
regizorul mi-a evocat modul 
în care s'a lucrat la 
pregătirea unui spectacol de 
tragedie greacă intitulat 
“Viaţa şi moartea clov: 
nilor'””, modalitate de lucru 
care, cel puţin în cazul 
spectacolului citat, el o con- 
sideră deopotrivă 
profitabilă şi exemplară 
pentru concretizarea in- 
tențiilor sale. “Ne-am 


petrecut, îmi spune «el, 
vacanţa de vară pe o insulă 
grecească, undeva în 
vecinătatea Cretei, o insulă 
neinvadată de turiști, unde 
închiriasem o clădire, acolo 
locuiam, studiam și 
repetam, fără să evităm 
deloc contactele cu 
populaţia locală, țărani 
neînchipuit de veseli, de 
primitori, de receptivi. 
Uneori repetam şi noaptea, 
la lumina lunii, o lumină 
aproape imposibil de 
descris. Inainte de a ne fi 
dus acolo, însă, ne-am 
ocupat timp de mai multe 
luni de studiul muzicii 
grecesti din perioada res- 
pectivă, aceasta fiind - în- 
drăznesc să spun - un fel de 
travaliu de cercetare și de 
bibliotecă. Actorii au 
învăţat apoi melodii și 
tehnici instrumentale ale 
acelei epoci, făcând efortul 
de a găsi și la Atena și în 
Danemarca partituri vechi, 
apoi texte, iconografie, care 
să ne faciliteze 
cristalizarea unei viziuni 
personale și totdată să ne 
ajute la studiul expresiei 
corporale, mişcării şi dan- 
sului. Inainte de a pleca 
înapoi în Danemarca, am 
prezentat două seri la rând, 
acolo, '“Viața și moartea 
clovnilor, “care a primit 
astfel “'botezul” publicului, 
un botez extrem de cald. 
Jucat la Copenhaga, 


spectacolul acesta, ca și 
altele pe care trupa le 
pusese în scenă mai 
înainte, ca și cele care 
aveau să mai urmeze, avea 
să demonstreze că Teatrul 
“Cassandra” își urmează și 
îşi impune cu  perse- 
verență drumul, își clădeşte 
propria sa individualitate. 
Preocupat mai degrabă de 
studiu, înțelegere, aprofun- 
dare și decantare decât de 
efortul de a seduce sau 
acela de a inova cu orice 
preț. Si deşi regizorul ţine 
la titulatura de 
“laborator”, munca sa nu 
se plasează nicidecum sub 
simplul semn al căutării. 
Chiar dacă ea, căutarea, 
este inerentă oricărui act 
artistic, ea nu este în nici 
un caz un scop în sine, ci 
ține de acea ''enormă sete 
de a face teatru” despre 
care vorbea cronicarul citat 


mai înainte. 

Cea mai recentă dintre 
premiere, versiunea 
celebrei partituri 


ionesciene,pusă în scenă cu 
câtva timp în urmă şi 
purtând titlul **Cântăreața 
cheală et company” 
ilustrează si confirmă cât se 
poate de bine ideea aceasta. 
Cum lonescu nu mai e 
demult un autor de ultimă 
oră, punerea lui în scenă 
ține poate mai degrabă de 
respectabilitate decât de 
inovatorism. Nu e locul aici 


să ne punem întrebarea 
“cât de frecvent montat 
este Ionescu în teatrele 
lumii”'. Oricum, însă, 
acelea care pun în scenă 
Ionescu nu o fac pentru a fi 
în concordanță cu un 
curent sau altul, ci o fac 
pentru a fi în concordanţă 
cu teatrul însuși. Spec- 
tacolul lui Vişa se 
îndreaptă mai degrabă spre 
formulele clasice decât spre 
acelea practicate în teatrul 
de avangardă. Comicul, așa 
cum este el pus în valoare, 
poate fi mai dur sau mai 
puţin dur, pe parcursul 
diferitelor momente ale 
spectacolului. El este însă 
totdeauna un comic al 
ruperii armoniei. Al unei 
armonii sfărâmate. Așa se 
face că acesta întră și 
totodată nu intră în con- 
trast cu faptul că spec- 
tacolul se desfășoară pe 
fundalul unui decor alcătuit 
în întregime din draperii 
negre, dispuse şi manevrate 
în diferite feluri, în funcție 
de situaţii. Paralizia 
clişeelor relevă în fond 
paralizia de conştiinţă. 
Automatismele apar ca 
simptom al morţii psihice și 
al morţii din gândire. 
Acesta este, în spectacolul 
despre care vă vorbesc, sen- 
sul tragic al absurdului, al 
manifestării absurdului în 
existența umană. In 
legătură cu înţelesul şi 


Po 


sac DR] 


cheile pe care a vrut să le 
dea acestei montări, 
regizorul comenta: “'Ab- 
surdul înseamnă - pe scurt 
spus - în afara armoniei. 
Intre armonie și dezarmo- 
mie există o graniță 
periculoasă (...) Nu eabsurd 
să distrugi în mod conștient 
armonia? Atunci când 
echilibrul natural e pus în 
pericol, natura - mai 
devreme sau mai târziu - 
reacţionează foarte violent, 
așa încât lumea poate 
ajunge să arate ca în piesele 
lui lonescu. O lume în afara 
armoniei nu e altceva decât 
pretul greselilor noastre” 

Mă voi opri aici cu în- 
semnările pe marginea 
celui mai recent Ionescu 
care a văzut lumina rampei 


la Copenhaga. O fac nu 
numai din motive de 
spațiu, ci mai ales din 


pricina unui teribil regret. 
Anume acela că publicul 
căruia mă adresez acum, 
nu a avut bucuria să vadă 
spectacolul. 

Voi adăuga doar, în 
încheiere, că Iulian Vișa 
repetă în aceste zile la 
*“*“Decameronul” după 
Bocaccio cu trupa dela 
““Husset-Teatret” şi se 
pregătește să înceapă lucrul 
la o piesă din dramaturgia 
suedeză actuală. 


Elena NESTOR 
e 


Ip 5.9771 PIdP 


spiller »SLUTSPIL« af 
Samuel Beckett fra 
8.22. nov. 1987i 
»Wurst«, Vester- 
brogade 107 B. 
Billetbestilling: 

za Cafe Teatret, 
tlf. 01 12 58 03. 

33 Man.-fre. 14-18. 


Na 


„00 ea on a 


și 


= 
i 


„aeroportul Riem, din 1982, când a venit 


„ privirile cu un fel de stăruință pe chipul 


„ își apropie realitatea acestuia, pentru a 


„unele opinii nu le mărturisea, altele le for. 


„încheiere a unor admirabile realizări. 


„chen, în 1987, la editura lon Dumitru, 


PAGINA 14 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESc 


CARTEA ROMÂNEASCA 


V 


ÎN EXIL 


- trei decenii, zeci de edituri, sute de titluri - 


NE-A PĂRĂSIT UN EMINENT ISTORIOGRAF: VLAD GEORGESCU 


—————— Pavel CHIHAIA 


Am revăzut biblioteca lui Vlad 
Georgescu la câteva ore după ce viaţa i-a 
fost pe neașteptate şi tragic întreruptă. Ii constatăm că atât în primele cercetări de 
simțeam o ciudată prezență în încăperea arhivă, cât și în studiile sale, își propusese 
dominată de rafturile cu cărți, evocându- să investigheze intervalul de mari 
mi-l plecat deasupra paginilor, în momen- prefaceri morale, sociale şi politice, dintre 
tele de reflexie sau de structurare a mijlocul secolului al XVIII-lea şi mijlocul 
subiectelor sale, de scrutare a țelurilor secolului următor. Astfel, primele sale 
sale înalte. Printre volume de documente, volume tipărite, prezintă documente în 
de metodologie, de literatură şi istorie, legătură cu această importantă perioadă 
undeva propriile sale cărți şi, în prim de transiție: Din corespondența 
plan, fotografia lui Tudor, fiul său. diplomatică a Tării Românești (1823-1838) 
Biblioteca lângă care discutam adesea, Bucuresti , 1962; Memoires et projets de 
rămasă ca mărturie statornică a efor- reforme! dans les Principautâs Roumaines 
turilor sale de o viață, a realizărilor și (1761 - 1830), vol. I, Bucureşti, 1970 şi 
proectelor atât de timpuriu stinse. O altă vol. II, Bucureşti, 1972. 
înfăţişare a celui dela spitalul Acest vast material, documentele scoase 
Bogenhausen care luptase cu moartea; pentru întâia oară la lumină, inserate 
departe de gândurile mărturisite în cărți într'o evoluţie ale cărei etape expresive 
în orele de pașnică meditaţie și de in- Vlad Georgescu le determină şi le carac- 
spiraţie creatoare. Plecarea sa dintre noi o terizează, i-a folosit la lucrarea de ad- 
simțeam mai puternic lângă biblioteca ce mirabilă sinteză, carte de referință adesea 
păstra în titlurile severe ceva din etapele citată şi elogiată Ideile politice și 
lungului său itinerar din anii exilului. Cel iluminismul în Principatele Române 
care îşi desfășurase gândurile în studii şi (1750 - 1831), apărută în versiune engleză 
cărţi amuţise și această tăcere se lățea la New-York, în 1971 şi în versiune 
dincolo de zile şi luni, prelungea absența-i română la București în 1972. 
fără sfârşit în perspectiva nevăzută a tim- Vlad Georgescu arată că, în contextul 
pului. scrierilor politice ale epocii 1750 - 1831, 

Mi-am evocat clipele de așteptare pe preocupările despre statutul Tărilor 
Române faţă de restul țărilor europene 
ocupă locul principal, autorii acestor 
scrieri considerând că 


preocupări, ca un pod peste timp, 
deoarece, dacă parcurgem bibliografia sa, 


„pentru întâia oară în Munchen energia, 
„entuziasmul şi încrederea cu care pornea 


româneşti dela postul de radio Europa 
Liberă. Mi-a mărturisit unele proecte 
ştiinţifice - fuseserăm cercetători la in- 
stitute înrudite, el la “Sud-est european” 
eu la “Istoria artei” - mi-a vorbit de foști 
colegi stabiliţi în Statele Unite, s'a in- 
teresat de publicaţiile şi bibliotecile din 
Minchen.  Reîntâlneam la el aceeaşi 
seriozitate și distincţie. Iși aţintea 


dependență reală și că realizările nu pot 
deveni durabile decât după emanciparea de 
orice influență străină, politică sau 
economică. Această literatură a dat 
naștere unei politici externe curajoase și 
liberale, potrivită intereselor naţiunii. 
Vlad Georgescu găseşte semnificativ fap- 
tul că “problemele privind structura 
politică, teoria și practica conducerii 
statului, ocupă locul al doilea în ordinea 
importanței, iar pe ultimul loc figurează 
problemele legate de strucțura socială, 
problema agrară fiind cu totul absentă”. 

In opera lui Vlad Georgescu ultima sa 
carte Istoria ideilor politice româneşti 
(1369 - 1878) încheie un ciclu de cercetare, 
fiind o desfășurare mai largă pe plan 
cronologic şi o aprofundare teoretică a 
problemelor expuse cu decenii în urmă în 
Ideile politice si mul .... 
Propunându-şi să prezinte întreaga 
evoluție a gândirii politice româneşti, 
între 1369 și 1878, el nu înfăţişează pe 
autorii de lucrări cu caracter politic nici 
curentele de acest fel, ci prezintă evoluția 
conceptelor politice (a  politogramelor) 
dispuse într'o structură dinainte stabilită. 
Planul lucrării are în vedere şase teme 
principale ale gândirii politice, specifice 
pentru trecutul țării noastre, obținute in- 
ductiv (sensul istoriei, societatea, statul, 
politica internă, rela internaţionale si 
conștiința naţională), teme adunând la 
rândul lor 172 de subiecte adiacente. 
Politogramele studiate - extrase din lec- 
tura a 302 scriitori şi 2049 texte . for- 
mează trei grupe după regiuni (Muntenia, 
Moldova şi Transilvania), în contextul 
cărora se prezintă cronologic frecvenţa lor 
în succesiunea epocilor, astfel încât ne 
putem da seama în ce moment anume un 
concept politic a fost mai des utilizat sau 
când interesul pentru el a slăbit. In 
comentariile care însoțesc datele statistice 
autorul arată cauzele acestor variaţii, 
întotdeauna semnificative pentru 


interlocutorului, nu întrebătoare, nici in- 
terogative, ci pentra a-și apropia trăirea 
celuilalt, pentru a lăsa timp gândului să 


găsi atitudinea interioară cea mai potri- 
„vită. Rezervă de cercetător dar și de om de 
„acţiune care își limpezeşte temeiurile 
“înainte de a lua o hotărire. Simţeai că 


mula succint sau în alte Vesminte, străine 
de procesul laborios al gândirii; asociindu- 
le fie de un amplu cerc de referință - 
alcătuit cu multă conștiinciozitate - fie cu 
o suită proprie de idei purificate de 
prejudecăţi, de entuziasme inutile, de 
motivări conjuncturale, de balast extraneu 
adevărului. Mărturisind în permanența 
valorilor, distingând între ceea ce trece și 
ceea ce rămâne din viața și înfăptuirile 
unei societăți, “ 

Intre întâlnirea dela Riem şi 
despărțirea - pentru totdeauna -, dela 
spitalul Bogenhaus, când lupta cu moartea 
care nu a reușit să îi îndepărteze până în 
ultimele clipe înțelegerea), s'a desfășurat 
activitatea sa febrilă, creatoare, prevenind 

„parcă acest sfârșit tragic, această 


Deși într'un post de mare răspundere, a 
găsit timpul și energia necesară să ducă la 
capăt în numai șase ani, dincolo de 
numeroase studii, comunicări şi con- 
ferințe, două cărți valoroase, însumând 
aproape o mie de pagini. Aceste realizări 
Sau datorat unei discipline de lucru 
severe, unei puteri de muncă puţin 
obișnuite, unei priviri clare și 
cuprinzătoare asupra fenomenului istoric. 

De fapt, ultima carte a lui Vlad 
Georgescu, Iatoria ideilor politice 
românești (1369-1878), apărută la Miin- 


atitudinea reprezentanţilor unei epoci față 
de un concept sau altul. 

Vlad. Georgescu a prezentat și in: 
terpretat politogramele cu perfectă obiec- 
tivitate, fără exaltări de prisos dar nici 
minimalizări forțate numai pentru a-și 
sublinia obiectivitatea. 


prezintă cristalizarea primelor sale Contribuțiile 


ACESTE DOUĂ PAGINI, OFERITE GENEROS DE “CUVÂNTUL ROMÂNESC”, APA 


progresul interior 


istorice ale boierilor, de pildă (trecute sub 
tăcere de istoriografia marxistă) sau 
abuzurile lor, ineficiența burghejilor dela 
orașe într'o epocă în care nu atinseseră 
maturitatea, lipsa de acces spre conducere 
a păturii țărănești sunt imparţial puse în 
lumină. Analizând cu competență ideile 
politice românești, stabilind modelele 
unor epoci diferite, Vlad Georgescu a fost 
preocupat nu numai de reflexele filosofiei 
istoriei în gândirea politică dela noi ci şi 
de atitudinea cărturarilor față de destinele 
ţării, de eforturile lor pentru a găsi soluţii 
la diferitele neajunsuri. El a urmărit 
raportul între pragurile valorice can- 
titative şi cele aplicative ale 
politogramelor: în veacul al XVIII-lea, de 
pildă, se propune alcătuirea unei con- 
stituţii moderne dar realizarea acestui 
deziderat a avut loc doar la 1831; tot în 
veacul al XVIII-lea s'a cerut, în repetate 
rânduri, adoptarea unui regim monarhic 
constituțional, dar de-abia sub Cuza Vodă 
se obține această formă de guvernământ; 
unirea, cerută de Divanul ţării în 1772, se 
realizează în 1859. Concluzia, foarte im- 
portantă pentru înţelegerea destinelor 
poporului român şi cu aplicare și la 
situaţia în care se află în prezent, este că 
acest decalaj între teorie și practică se 
datorește, în prmul rând, amestecului 
străin: în trecut al Turcilor, Austriecilor 
și Ruşilor, în momentul de faţă 


n "mă 


eorgescu Istoria “ideilor poli 
româneşti (1369 - 1878), de largă erudiție 
şi competentă interpretare, permite să se 
deducă o importantă trăsătură a 
“spiritualității românești, năzuința politică 
către libertate şi viață socială armonioasă. 
Nici un moment Românii nu au încetat să 
arate un interes major pentru aceste 
idealuri, găsind mereu forța de a se 
desprinde de realităţi potrivnice, de a 
lupta pentru siguranța persoanei și a 
proprietăţii pentru libertatea cuvântului 
şi de adunare, pentru dreptul de a călători, 
adică pentru ceea ce li se contestă în 
prezent. Prin însăși conţinutul ei, această 
carte glăsuieste ca un protest, alăturându- 
se nobilelor țeluri ale exilului românesc. 
Deoarece Vlad Georgescu aprofundase 
epoca luminilor şi tranziţia dela o'men- 
talitate medievală la una modernă în 
Tările Române dar şi pe aria sud-estului 
european, este invitat în anii 1967 şi 1973 
la universităţile de prestigiu americane, 
California din Los Angeles și Columbia. 
Tracasările. și adversitatea arătate de 
„Buvernul comunist, refuzul unor relaţii 
culturale desprinse de tiparul ideologic cu 
țările lumii libere, au determinat pe Vlad 
Georgescu, care studiase tocmai procesul 
de emancipa: 
turilor politii 
atitudine curajoasă și plină de riscuri atât 
d ap A ele și pentru libertatea sa. 
ma pu : & a 
ii ba p rii unor articole critice 
Ceauşescu ulterioară i 
cu Tdi: anului 1971, texte 
eorgescu este arestat în Ma ti 
reţinut peste două luni, aushinții Ai 
apoi, eliberat din 
una de securitate 
finitivă în Statele 


contestaţie a regi i 
Ceaușescu, protestele şi Rei er 


reforme au fost ti ite î 
Politică și istorie, ce va ape olumul său 
în 1981, la editura | 


i : logice, istori 
devenind o ancilă a fin Lita, îi deco id 
Georgescu a ps ju (E de prup 


i “ASOCIAȚIEI “HYPERION” 


impactul partidului comunist asupra 
societății românești contemporane și “for. 
mele pe care nefireasca împletire dintre o 
istorie falsificată şi o politică absolutistă 
nedemocratică și anacronică, le va naşte în 
viitor”. Dar această carte a constituiț 
doar o prologomene la amplul volum 
““Istoria Românilor dela origini până în 
zilele noastre”, tipărit la Davies în 1984, în 
editura Academiei Româno Americane, 
care urmează să apară în 1989 în limba 
engleză, într'o versiune revizuită și 
adăupită. 

“Istoria Românilor dela origini până în 
zilele noastre”, a fost elaborată de Vlad 
Georgescu, în primul rând, pentru a aduce 
o corecție diferitelor interpretări din țară, 
din ultimele patru decenii, care au modifi- 
cat până la desfigurare istoria Românilor, 


EI şi-a propus să ne prezinte o versiune 
cât mai apropiată de adevăr, cu respectul 
datelor reale și cu o interpretare în care 
accentul cade, cum se şi cuvenea, pe epoca 
cea mai puțin cunoscută și cea mai eronat 
interpretată: aceea contemporană. 

Studiind sumarul, putem deduce atât 
principiile sale de periodizare, schema 
generală, precum şi metoda de lucru. Con- 
statăm astfel că antichitătea însumează 
20 de pagini, evul mediu 50, perioada 
1716 - 1938, 200 de pagini,iar epoca con- . 
temporană 60 de pagini. Această 


_disproporţie între timpul scurs până la 


1716 şi dela aceas tă-până'în. prezent, 
poate fi explicată în primul rând prin îm- 
portanța pe care autorul o dă corecturilor 
unor răstălmăciri abuzive mai ales pentru 
acest interval. Totodată, trebue să luăm în. ă 
considerare că obiectivele științifice ale lui. —— 
Vlad Georgescu fiind analizele structurilor . 
sociale şi economice, instituţiilor, 
direcțiilor de evoluţie, împlinirilor şi 
eşecurilor orânduirilor, &ealităților 
culturale, ponderea prezentărilor sale cade 
pe epocile modernă și contemporană, unde 
documentarea este mai bogată iar struc- 
turile apar mai cristalizate. El nu 
modifică realitatea de dragul unor repere 
teoretice abstracte și tendenţioase, cum 
sunt cele ale marxism-leninismului. Atent 
la mersul neîntrerupt, deci fără a neglija 
curentul continuu şi dinamica evoluției 
societăţii, a efectelor ei subadiacente, Vlad 
Georgescu nu o leagă, în mod absurd, de 

za economică ci, mai ales, de baza 
politică (atunci când este cazul), în funcţie 
de care judecă eficiența unei revoluții, 
valoarea unei reforme, calitatea unei per: 
sonalităţi politice. Obiectivismul şi 
probitatea ştiinţifică, recomandând ex: 
punerea aspectelor divergente, fără con- 
cluzie, în locul unei deducții mai lesne in: 
teligibilă dar forțată, a fost respinsă de 
marxişti în numele viziunii partinice, par- 
tizane. Impotriva recomandărilor 
exegeților marxiști - ne sunt prezentate și 
seriile eterogene din trecut, intervenţiile 
hazardului, precum și, mai ales, deter: 
minările unor personalități de seamă. lată 
de ce, Vlad Georgescu supune judecății 
cititorului aspecte contrarii, uneori chiar 
contradictorii ale unui fenomen sau ale- 
unei personalități, cu riscul asumat de A 
hu avea o cale netedă spre concluzii 
tranșante dar false. 


Vlad Georgescu își încheie istoria sa CU 
Prezentarea cultului personalităţii, de fapt 
9, contradicție în termeni: socialismu 
dinastic. Imitarea modelului stalinist de 
Către socialismul — dinastie este un 
fenomen existent şi în Coreea de Nord: 
Din 1946 și până în zilele noastre ne sunt 
prezentate radiografii analitice ale unti 
maladii sociale tot mai accentuate: 


CUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 15 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții româneşti 


am cunoscut pe Vlad 
Georgescu acum 20 de ani 
când, reîntors din Statele 
Unite unde fusese invitat ca 
visiting professor la Univer- 
sitatea California din Los 
Angeles, el reprezenta, pen- 
tru studentul în istorie care 
eram atunci, un model si un 
ideal. Ma invitat la el 
acasă, în strada Caragea 
Vodă - ce simbol! - la un 
aperitiv, împreună cu 
câțiva prieteni americani şi 
români ca profesorii Radu 
Florescu şi Raymond 
MeNally dela Boston 
College. Vlad era un perfect 
amfitrion, un om cu 
maniere alese, un om de 
lume în înțelesul deplin al 
cuvântului. Avea o voce 
care  graseia destul de 
puternic, o voce din piept, 
mu puternică dar clară, cu 
un debit măsurat dar in- 
tens. Ochii albastru- 
cenușiu te priveau direct și 
dădeau neta senzație a unei 
puternice personalități. 
Această impresie era ac- 
centuată şi de colierul de 
= barbă - de forme variate de- 
anilor - pe care 
purta de multă 


"se proteja de lumea ex- 
terioară. Se vedea imediat 
că avusese parte de o 
“creştere aleasă şi că în 
caracterul lui se întâlneau 
calităţile bunicului său 
matern, Emanoil M. 
" Porumbaru, fost ministru 
- de externe în 1914-1917 şi 
apoi preşedinte al 
Senatului, pe de o parte, și 
a celuilalt bunic, generalul 
Georgescu, fost aghiotant al 
“regelui Carol 1. 


Eu cred în transmiterea 
calităților și defectelor dela 
strămoși la urmași și de 
aceea am fost curios, 
descoperind ascendența lui 
Vlad, să văd ce scria Ion 
Duca în memoriile sale 
despre Emanoil Porumbaru 
pe care îl descrie ca pe un 
om extrem de cultivat, plin 
de blândeţe și urbanitate 
era poreclit de prieteni 
Porumbiţa), dar lipsit de 
voință și de energie: '“Cu 
frumoasa lui cultură, cu 
inteligența sa analitică, cu 
arta lui de a redacta - în 
franțuzește redacta 
minunat - Porumbaru ar fi 
putut fi un om de mâna 
întâia, dacă nu ar fi fost 
complet lipsit de voință și 
energie.” 


VLAD GEORGESCU 


Această impresie a lui 
Duca - lipsa de energie şi de 
voinţă - este însă contrazisă 
de un episod petrecut în 
iarna anului 1914-1915 
când, ca ministru de ex- 
terne în guvernul liberal al 
lui Ionel Brătianu, Porum- 
baru a refuzat să semneze o 
cerere de împrumut în 
Anglia care ar fi însemnat o 
încălcare a neutralității 
țării. Apostrofat vehement 
de Emil Costinescu, adept 
al unei Realpolitik ce nu 
prea se încurca în con- 
sideraţii de principiu şi, în 
plus, mai în vârstă ca el și 
bolnav în pat. 

“Porumbaru stătea însă 
impasibil sub această 
îngrozitoare filipica. Ai fi 
spus că era un corp din care 
se retrăsese sistemul ner- 
vos, nu făcea un gest, nu 
spunea un cuvânt, nici un 
muşchi de pe obrazul lui nu 
tresărea. Din când în când 
numai, îşi scărpina încet și 
tacticos chelia cu vârful 
degetului. In sfârșit, cu 
oarecare timiditate, ca şi 
cum ar fi vorbit de lucruri 
perfect banale, a spus: 
“Dragă Costinescu, mi se 

i t de atâta st re 

de atâta aparenţă 
nepăsare. Porumbaru a mai 
stat puţin, şi-a luat pălăria 
şi liniștit, surâzător şi 
politicos, a plecat. A doua 
zi şi-a dat demisia, 
Brătianu a trebuit să in- 
siste ca să şi-o retragă, în 
cele din urmă a con- 
simţit...” 

Recitind aceste rânduri, 
am înţeles de unde îi venea 
lui Vlad acea reţinere plină 
de demnitate, stăpânirea de 
sine şi rezerva care sunt 
calitățile ideale pentru un 
şef, un conducător, când se 
îmbină cu spiritul de sin- 
teză şi de decizie, moștenite 
probabil dela bunicul său 
generalul, care au făcut din 
el un director de mare'clasă 
al departamentului 
românesc dela radio Europa 
Liberă. 

Revenind însă la perioada 
“românească” a vieţii lui 
Vlad, este aproape o 
banalitate să reamintesc că 
el făcea parte din elita in- 
telectuală a țării. Educat 
într'o epocă în care elevii și 
studenţii din România nu 
mai învățau limbi străine - 
înlocuite cu diamat-ul-, în 
care bibliotecile exhibau în 
special literatura sovietică 
de proastă calitate - cea 


orizont intelectual rar 
întâlnit. 


La terminarea facultății - 


epoca veche (ca Ion Nesto 
D.M. Pippidi şi D. Tudor), 
dar a altora mediocri pen- 
tru epocile mai recente, -el 
a lucrat vreme de trei ani 
ca cercetător la Muzeul 
româno-rus. Acest muzeu, 
adăpostit într'o veche casă 
boierească bucureşteană din 
apropierea Căii Victoriei, 
era condus dela înființare 
(1948) de către Scarlat 
Callimachi, supranumit 
“prinţul roşu”, un om 
cultivat care a găsit în Vlad 
un colaborator ideal. Se 
poate observa cum, imediat 
după 1960, Scarlat 
Callimachi semnează mai 
multe articole împreună cu 
Vlad în revistele românești 
de istorie. Vlad Georgescu 
nu avea însă stofă de 
“negru literar” şi de aceea 
vedem că din 1962 el sem- 
nează singur, publicând un 
volum de documente 
diplomatice  munteneşti 
dintre 1822 şi 1828. 

In 1963, Muzeul 
româno-rus. este desfiinţat 
iar Vlad este angajat ca cer- 
cetător la Institutul de 
studii sud-est europene de 
sub direcția lui Mihai 
Berza, fostul adjunct al lui 
Gheorghe Brătianu la 
direcţia Institutului de 


NE-A PĂRĂSIT... 


Continuare din 
pag 14 
Pornină 


Drm 


i 
[3 


[set dela democraţia populară - în 
orită sub umbrela moscovită - la acest 
ism dinastic, care destabilizează, 
Pentru propria-i consacrare nu numai ad- 
Sari de altă opinie dar și contraţi din 
„Propria-i echipă de guvernare. Autorul 
e ză cu revoltă dramatica existență 
ş României din ultima jumătate de secol, 
3 riste au decăzut instituţiile și s'au 
"IPit treptat libertăţile, într'un drum in- 


vers celui 


care a dus 
României Mari. 

Atât lucrările sale despre ideile politice 
românești cât și cele în care denunţă efec- 
tele negative ale dominaţiei comuniste din 
țara noastră, alcătuiesc o operă de mare 
importanţă, ignorată, din nefericire, toc- 
mai de cei pentru care, în primul rând ea 
a fost scrisă, de Românii prizonieri în 
hotarele propriei lor ţări. 


la înfăptuirea 


Pavel CHIHAIA 


——— Matei CAZACU—— 


i AED 
bună era aproape tot atât 
de greu de găsit ca și cea 
română sau occidentală - 
Vlad stăpânea perfect lim- 
bile de cultură universală, 
avea lecturi întinse şi un 


istorie universală. 
(suprimat în 1948). Acest 
institut traducea pe plan 
științific noua orientare 
politică a României care 
înțelegea să joace un rol im- 
portant în Balcani pentru a 
contrabalansa — influenţa 
sovietică 


regimului (azi postul e 
ocupat de Virgil Cândea), 
iar ca secretar un securist, 

Pe alt plan, Institutul sud- 
est european, urmaș al in- 
stituţiei create de Nicolae 
Iorga, Vasile Pârvan şi Gh., 
Murgoci după războaiele 
balcanice, dar- și al 
efemerului Institut balcanic 
realizat, pentru câteva luni 


în 1948, de Victor 
Papacostea, când se agita 
ideea unei confederaţii 


balcanice. 
„In acest institut, Mihai 
Berza a avut mână liberă să 
recruteze specialişti care să 
dea o imagine de seriozitate 
României. Ei se mmeau 
Petre Năsturel, Alexandru 
Duţu, Vlad Georgescu, 
Nicolae-Serban  Tanaşoca, 
Andrei Pippidi, și alţii. 
Găzduit într'o luxoasă 
clădire din strada I.C. 
Frimu  Nr.9, Institutul 
publică una din cele mai 
preţuite reviste de 
specialitate, Revue des 
&tudes sud-est europtennes. 
In această atmosferă de 
studiu și de emulaţie in- 
telectuală, Vlad Georgescu 
şi-a găsit într'adevăr locul 
său. El lucrează la o teză de 
doctorat consacrată istoriei 
ideilor politice în România 
în epoca Luminilor (1750- 
1831), pe care o va susține 
în 1970 şi care va cunoaște 
o ediție americană înainte 
chiar de a apare în 
românește la București. 
Cartea era însoțită de do- 
uă volume de anexe docu- 
mentare - în stilul tezelor de 
Stat ăs-lettres dela Sor- 
bona- care conţineau 
memorii și proiecte de 
reforme redactate de 
Români între 1769 și 1848. 
Calitățile lui Vlad lau 


dilema a fost mult mai 


făcut repede cunoscut și 
apreciat. In anul univer- 
sitar 1967-1968 el este in- 
vitat de profesorul Eugen 
Weber să țină un curs la 
UCLA. Noul profesor se 
prezintă în fața studenților 
în blue jeans şi cu o vestă 
de piele întoarsă cu fran- 
juri, vorbeşte perfect 
englezește și unește 
rigoarea ştiinifică cu o ex- 
punere atrăgătoare. Suc- 
cesul său este asigurat și i 
se propune o catedră la o 
universitate americană, 
însă, credincios țării sale pe 
care o credea angajată pe o 
cale ireversibilă de reforme 
și liberalizare, Vlad refuză 
această ofertă. Singurul 
semn exterior al succesului 
american era o maşină 
Volkswagen pe care Vlad și- 
o cumpărase din rodul 
muncii sale şi care era o 
raritate în București pe 
acea vreme. 

După publicarea tezei, 
Vlad se impune şi pe plan 
românesc şi în anul 1972- 
13 este trimis la Univer- 
sitatea Columbia din New 
York ca profesor la catedra 
Nicolae Iorga deschisă de 


grea. In iulie 1971, 
Ceaușescu lansase mini: 
revoluția culturală care 
venise ca un duș rece să 
amintească intelectualilor 
că partidul comunist nu 
înțelege să împartă puterea 
cu nimeni și că doctrina sa 
în cultură este realismul 
socialist. La început, 
Românii au minimalizat 
acest semnal, crezând că el 
era destinat “'exportului”., 
Realitatea era însă alta, dar 
ea s'a impus treptat până 
în 1974 când a izbucnit 
criza economică mondială și 
când Ceaușescu s'a 
autoproclamat președinte al 
Republicii. In 1972-3, unele 
speranțe mai erau permise, 
astfel că Vlad s'a reîntors 
în ţară. Această hotărîre a 
însemnat o cotitură 
decisivă în viața sa. O 
catedră universitară în 
America lar fi scutit de 
încercările prin care a 
trecut între 1977 și 1979, 
când intră deschis în 
disidență cu același calm şi 
stăpânire de sine cu care 
bunicul său înfrunta 
ostilitatea contemporanilor. 
Intr'o scrisoare din 
Bucureşti datată 19 Iulie 
1978 şi adresată lui Eugen 
Weber, Vlad recunoaște că 
s'a înșelat -ca și mulţi alţii 
- crezând în iluziile 
liberalizării, şi adaugă: 
“Faţă de statul ab- 
solutist eu am avut numai 
arma cuvântului rostit, 
armă slabă, desigur, dar 
care n'ar fi fost de 
disprețuit dacă ar fi venit 
dela mai mulţi mai des, mai 
apăsat. Chiar dacă în cele 
din urmă speranța s'ar fi 
dovedit a fi vană, am rămas 
cel puţin cu sufletul 


împăcat, cu mulțumirea că 
fapta inutilă acum ar fi 
putut rodi mâine. M'am 
gândit deseori că gestul 
meu a avut ceva don- 
quichotesc, dar eu cred în 
formula lui Fichte care 
spunea că “'tu trebue să te 
comporți ca și cum numai 
de tine și de fapta ta ar 
depinde destinul poporului 
tău.” 

Prin mișcarea Disidenţa 
română, Vlad cerea în mod 
deschis şi senin 
“recunoașterea dreptului 
de a fi de altă părere” și 
preconiza crearea unei 
organizaţii intitulate 
““Mişcarea pentru 
sprijinirea democraţiei”. 
Programul mișcării dovedea 
că istoricul trăgea 
învățămintele trecutului și 
avea o maturitate politică 
rar întâlnită în România. 

Stoicismul si aparenta 
detaşare cu care a îndurat 
prigoana comunistă în ţară, 
iar apoi calomniile unei 
anumite prese din exil care 
îl împroşca cu noroi, m'au 
făcut să mă gândesc, nu 
odată, la bunicul său 
Emanoil Porumbaru. Insă, 


contemporană, destul de 
săracă din acest punct de 
vedere. 

Obligat să se exileze în 
1979, Vlad se refugiază în 
Statele Unite. Situaţia 
economică evoluase între 
timp în mod catastrofal 
pentru învățământul 
universitar, iar 
posibilităţile găsirii unui 
post erau practic 
inexistente. 

L'am revăzut pe Vlad în 
primăvara anului 1981 la 
Universitatea din Colum- 
bus, Ohio, la un congres de 
studii româneşti. Nu era 
înnăcrit şi își păstra 
calmul, dar îl simțeam 
încordat. Trecuseră doi ani 
și el nu avea decât posturi 
temporare, la universitatea 
din Maryland, iar apoi la 
Columbia. 

Numirea lui la Radio Eu- 
ropa liberă în 1983 mi s'a 
părut la început un esec 
personal pentru el. Cre- 
deam - și continui să cred - 
că locul lui Vlad era într'o 
mare universitate america- 
nă, consilier al oamenilor 
politici - poate chiar alpre- 
sedintelui S.U.A. -, formator 
al tinerelor generații, pe 
scurt un ''comunicator”?. In 
mai multe rânduri Vlad mi-a 
spus că m conta să stea 
mai mult de cinci ani la 
radio. Destimil capricios a 
vrut ca acest termen să se 
împlinească întocmai... 

Insă acești ani cât a con- 
dus departamentul 
românesc dela Radio 
Europa liberă vor fi, sunt 
convins, printre cei mai 
faști din câţi a cunoscut 
acest post de radio. Tonul 

Contimare în pag.17 


politice românești în epoca 


a 


E 
3 
2 
2 
> 
3 
SI 

i 

E 

j 
aj 


Y 


) 
i 


PAGINA 16 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


E = 
ANUL EMINESCU 


Cu ocazia împlinirii în acest an a 100 de ani dela moartea poetului 


MIHAIL EMINESCU, 


A « i ”, în acest 
“Cuvântul Românesc” declară pentru întreaga apariţie pe anul 1989, Anul Eminescu 


scop vor apare în fiecare număr poezii și proză scrise de Eminescu, 
ticole și alte materiale închinate poetului. Toţi care posedă 
materiale documentare despre marele poet național, sunt ruga 


specificaţie “Anul Eminescu”. 


O echipă a Colegiului de Redacţie va tria materialul tri 


lucrări sau studii 


mis spre publicare. 


precum și studii, recenzii, ar- 


inedite sau 


ți să trimită materialele cu 


NAȚIONALISMUL LUI EMINESCU 


——D. MURĂRĂȘU— 
-Dragostea de neam și tară- 


Dela primele sale poezii Eminescu și-a 
manifestat sentimentele de dragoste pentru 
țară și neamul românesc. In poezia ““Din 
străinătate” pe care o scrie în 1865 și o 
publică în 1866 în “Familia”, Eminescu 
exprimă nostalgia țimtului natal. In jurul 
său poetul vede numai veselie, toţi se lasă 
în voia încântărilor si se bucură de plă- 
cerile întinse de zilele lipsite de grijă. 
Intre toți un singur om e nemângâiat, 
poetul nostru: 


Un suflet mumai plânge. în doru-l se avântă 
La patriel dulci plaiuri, la câmpil-i răzâtori 


Eminescu ar vrea să se afle din nou 
în satul său natal, să rătăcească în la- 
birintul codrului pe care l-a iubit în co- 
pilărie, să salute colibele liniștite, res- 
pirătoare de viață simplă, capabile să 
deștepte visări poetice. = 

Gândindu-se la valea ce ondulează de 
flori, la muntele ce-și pierde fruntea în 
negură şi nori, la câmpia înfloritoare ce-a 
ţesut zilele albe ale copilăriei poetului, la 
jocurile de altă dată, la murmurul melo- 
dic al râului, corul pasărilor si freamătul 
frunzelor, la tot cadrul naturii în care 
au mijit primele șoptiri de dor, Eminescu 
exclamă: : 


Incă într'o poezie din copilărie, “Ce-ţi 
doresc eu ție, dulce Românie”, poetul în 
vârstă de numai 17 ani, în versuri entu- 
siaste dar mediocre urează patriei sale 
un viitor mare, biruință asupra dușmanilor, 
glorie, dragoste de pace și frăție între 
fii țării, 

Poetul va rătăci încă mulți ani de- 
alungul țării ori își va petrece o parte 
din tinerețe studiind la universități străine; 
va schimba locurile, dar nu sufletul. Același 
cald patriotism va însufleți pe Eminescu 
tot timpul vieții sale. Numai, experiența 
şi adâncirea problemelor naționale îl vor 
ace uneori să alieze cu sentimentul gân- 
direa cu entuziasmul prudența. In 1876 
într'o conferința țimută la Iași, el ne arată 
ce înțelege prin adevăratul patriotism. Cu 
cât ne iubim mai mult țara, cu atât 
mintea noastră trebue să fie nepărtinitoare, 
cu atât cugetarea trebue să rămână mai 
rece, pentruca ea să fie o bună călăuză 
și să ne împiedice dela agitații în întu- 
neric, și lupte cu fantasme. Numai astfel 
o țară poate fi îndreptată pe căile bune, zbu- 
ciumările desarte pot fi ferite, relele pot 
fi stârpite. 

Va păstra Eminescu acest calm în ma- 
nifestarea patriotismului său ? Era prea 
poet ca să nu se lase vrăjit de fantezie, 
prea aprins la suflet ca versul ori fraza 
să m devină uneori sub pana sa o ex- 
plozie de indignare și revoltă. 

Când țara-i pe punctul de a-şi căpăta 
independența, Eminescu scrie aceste rân- 
duri de dragoste si duioșie: “E mică ță- 
rișoara noastră, fi sunt strimte hotarele, 
greutățile vremurilor au ştirbit-o; dar 
această țară mică și știrbită e țara noastră, 
e țara românească, e patria iubită a ori- 
cărui suflet românesc”. 

In “Scrisoarea III-a” însă e plin de 
indignare impotriva acelora care îndrăz- 
mesc până si să rostească numele țării; 
totusi într'0 notă marginală la aceeași 
poezie duiosia triumtă şi Eminescu scrie 
cuvintele simple dar atât de pline de cuprins: 
“O maică țărână dulce 1%, 

Aceeasi dragoste o are Eminescu si 
pentru neamul său. EI însă face distincție 
între popor si conducători, nu iubește decât 
poporul fără noroc, care a ajuns 'să ser- 
vească de ''catalici”” celor ce se înalță 
la putere: '““Ce vă spun ! Iubesc acest 
popor bun, blând, omenos, pe spatele că- 
ruia diplomații croiesc certuri şi războaie 


ne a moaca 
i zi 
pu 
ge ie Asahi : pă 


E 


zugrăvesc împărății despre care lui nici 
prin gând nu-i trece; iubesc acest popor, 
care mu serveste decât de catalici acelora 


ce se înalță Îa putere -popor nenorocit 
care geme sub măreția tuturor palatelor 
de ghiață ce i le-așezăm pe umeri”. 

Cuvântul “națiune” are pentru Eminescu 
măreția unui lucru sfânt. A-l pronunța fără 
rost și numai de pe vârful buzelor e a 
face doar paradă de naționalism: “Naţio= 
nalitatea trebue simțită cu inima și nu 
vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte 
și respectă adânc, se pronunță arareori ! 

vreii cei vechi n'aveau voie să pronunțe 
numele Dumnezeului lor ! lubese poporul 
românesc fără a iubi pe semidocții și 
superficialitățile sale”. 

Eminescu ne mai spune și cum trebue 
iubită nația. Nu-i nevoie de manifestații 
de uliţă și nici de fraze: nația trebue 
iubită așa cum e si cum ne-a lăsat-o 
Dumnezeu: “'Nu cu fraze și cu măguliri, 
nu cu gărzi naționale de florile-mărului 
se iubeşte și se crește nația adevărată”. 

“Noi o iubim așa cum este, cum a făcut-o 
Dumnezeu, cum a ajuns prin suferințe se- 
culare până în zilele noastre. O iubim 
“sans phrase”. 

Cine are dragoste de nație, nu-i cere 
acesteia nimic, dar îi dă totul; nu-i cere 
nici chiar încredere, nici chiar iubire: 
“0 iubim fără a-i cere nimic în schimb, 
nici chiar încrederea ei, atât de lesne de 
indus în eroare, nici chiar iubirea, înnădită 
azi la lucruri străine şi la oameni străini”?. 

Si Eminescu-i însuflețit de aceeași idee 
a românismului. El ar vrea ca geniul să 
fie scos din amorţire, EI simte că Românii 
mu vor produce nimic de seamă, decât 
când vor renunța la vorbe mari dar sterpe, 
pentru a fi Români înainte de orice. Toma 
Nour arată mijloacele de mântuire a nea- 
mului: ““Schimbaţi opinia publică, daţi-i o 


„altă direcțiune, răscoliți geniul național 


- spiritul propriu si caracteristic al po- 


porului, din adâncurile în care doarme- 
faceţi o uriașă reacțiune morală, o re- 
voluție de idei în care ideea “românesc” 
să fie mai mare decâtuman, genial, frumos, 
în fine fiți Români, Români siiar Români”. 

Dragostea de neam îl face pe Eminescu 
să exagereze calitățile Românilor, EI ajunge 
uneori foarte violent față de dusmanii țării 
şi sensibilitatea sinceră si năvalnică nu 
mai are frâu. Voind să cânte epocile de 
bărbăție ale străbunilor, Eminescu descrie 
astfel poporul românesc: 


Popor de fală 
Cap de geniu, piept de foc 
Cu gândirea de prooroc 
Dar cu inima regală 
Şi cu flamuri cu noroc 
Vorbind de dușmanii țării, el întrebuin- 
jează însă expresii vehemente si vulgare. 
In exaltarea sa naționalistă Eminescu 
ar rea ca neamul său să aibă un destin 
fără seamăn. E1 crede că nici un popor 
de pe lume,nu merită să fie ca al nostru, 
că menirea-i de-a fi nu fericit ci mare. 


In jume văd popoare cuminţi şi fericite 

ŞI mă intreb ce soarte să doresc la al meu? 

Şl-un gând imi vine aspru, adânc, fară de milă 

ŞI sfârmător de lume, — Nu! Nu! n'aşi vrea ca alte 


Popoare să mai fie c'al meu — nu merit ele 
Sa-l semene, Poporu-mi menitu-! ca să He 
Altfel de cumu-s alte. Eu nu cer fericirea 
Pentru-a lui viaţă, — O nație iubită | 

Vei înţelege doru-mi, “vei şti să-l preţuleşt ? 
Voi să.te văd iubito! nu fericită — mare | 


Prin prisma dragostei sale entuziaste 
vede poetul poporul românesc. Aruncându- 
si privirile asupra lui, Eminescu vede numai 

ipuri frumoase în regiunile unde nu ne-am 

amestecat cu străini, vede cumințenia înăs- 
cută a Românului și o pune în legătură 
cu viața de cioban 'care-a îngăduit 


rului să-si scruteze propria ființă si să 
preocupe de ea. Limba poporului, “după 


35 a hi iii, 


. 


Eminescu, e bogată în figuri poetice, su- 
fletul poporului freamătă de adânc simți- 
mânt pentru frumusețile naturii, prietenul 
poporului e codrul, e calul frumos, eturma 
de oi. 

Poporul nostru e “plin de originalitate 
şi de-o feciorească putere, formată prin o 
muncă plăcută, fără trudă”. Dintr?o ase- 
menea viață răsare “nepăsarea lui pentru 
forme de civilizaţie, care nu i se lipesc de 
suflet si n'au răsărit din inima lui”. 

Altădată, arătând deosebirea între stră- 
înii şi pripăşiții în clasa dominantă şi 
adevărații Români, Eminescu scrie că ceca 
ce caracterizează pe Români e adevărul. 
Rău sau bun Românul e adevărat. EI e inte- 
ligent dar nu viclean, nici fățarnic; e lipsit 
de cocoașă intelectuală ori fizică. 

In alt loc Eminescu scrie că poporul 
nostru e deștept, inimos Şi curat la suflet. 

Nu odaiă, apoi, laudă Eminescu inte- 
ligența și puterea intelectuală a poporului. 
Cu câtă mândrie vorbește el de craniul 


“în adevăr daco-romanic” în comparație 


"cu scorburile găunoase ale păturii domi- 


nante. 


ete a pet 
toate calitățile posibile: tărie, sănătate, 
simplitate. Românul e sincer, constant, 
ospitalier, drept, inimos, aplecat dela na- 
tură spre libertate, neîncrezător în străini 
eLcea 

De copil Eminescu şi-a manifestat dra- 
Bosiea de neam și țară și sentimentele lui 
rămân statornice, calde” entuziaste în tot 
timpul vieții. 

Dela începutul carierei sale literare 
Eminescu face deosebire între popor si 
conducători. In tot cursul activității sale 
el va avea pentru popor dragoste, pentru 
conducători critică vehementă. Dela pri- 
mele scrieri Eminescu e nemulțumit de 
direcția spirituală ce se dădea neamului 
şi socotea necesară o direcție care să 
aibă ca principiu românismul. Prin a- 
Cceasta Eminescu face parte din curentul 
reprezentat de un Bărnuţiu, de un Hasdeu. 
De timpuriu însă el arată si sila de fra-. 
Zeologia patriotică, priveste critic mani- 
festările celor ce vorbeau În numele na- 
Țiunii, și prin aceasta Eminescu e un re- 
prezentant al curentului dela Junimea. 
Astfel de pe când era la Viena, Eminescu 
scrie într'o notiță că i-i rusine să fie 
Român în felul celor care şi-au însusit 
monopolul patriotismului și naționalismu- 
lui, că i-i rusine să fie Român de paradă. 
Exaltare de-o parte, critică a naționalis= 
mului de fraze banale, de alta, ambele 
atitudini, se întâlnesc statornie în întrea- 
ga operă a lui Eminescu, In ce priveste 
patriotismul, Eminescu si-a spus cuvântul 
ca student la Viena: “măsura patriotis= 
mului nostru va fi dată de faptele pe care 
vom avea ocazia de-a le împlini în viitor, 
iar nu de profesarea nimic costisitoare a 
unor idei pe care individul si le alege 
pe plac”?. A 

Eminescu arată din tinerețe seriozi- 
tatea in sentimentele sale. Gândul neamului 
ȘI Patriei nu-l va părăsi niciodată. si fie- 
care pagină scrisă devine o profezie de 
credință. El m se mulțumeste însă cu 
pătat lila de dragoste, pe care le-am 
Vazut, ci ia apărarea națiunii îi i 
impilătorilor, îi cântă iai ai das 
diile, critică cu asprime pe cei ce-i în. 
piedicau progresul, îi trasează calea pe 
care trebuia să tindă pentru a deveni mare 
și Civilizată. Naționalismul său ia multe 
orme de manifestare, izvorite din sufle- 
tul unui poet entuziast si aprins aliat c'un 
ideolog serios și un ziarist care mu iartă. 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 17 


Sa stins din viaţă acum 
doi ani, în ziua de 30 
“anuarie. Aflasem despre 
vista veste din “Cuvântul 
Românesc" şi lacrimile 
iau podidit, răscolindu-mi 
inima Și amintirile. 
Nu ne cunoșteam de prea 
vreme: cam prin 
Ă DEE ra lui 1971. 
 Stiindu-l extrem de activ în 
jumea exilului, i-am trimis 
volumaşul de poezii 
religioase “Pietre de 
aducere aminte”, publicat 
 deoeditură germană, în 10 
mii de exemplare, spre a fi 
introdus clandestin în 
“România. L-am semnat cu 
pseudonimul Simion 
 Cubolta, după numele 
tului meu natal din 
3 rabia. Mi-a răspuns 
indată, cu entuziasmul său 
- proverbial, mulțumindu-mi 
“pentru atenţie 
utându-mi apariţia, pe 
rmamentul poeziei 
âneşti din lumea liberă, 
exagerate aprecieri. 
Când, în toamna anului 


şi 


Paris ziarul “*Catacom- 
_bes”, Ilie Olteanu a devenit 
"- abonându-se - un aprig 

pagator al luptei mele în 
“favoarea creștinilor per: 
 secutaţi. 

„Ce plină de har şi fericire 

nală a fost ziua în care 

 itiaporzaii - modestei 
re | 


n 


românesc, din care s'a rupt, 


tu durere, cu mulţi ani 


înaintea noastră! Venea 


“Nu ştiu pe nimeni din 
zilele E a a “care să fi mi 


tr'o călătorie prin 
opa și era copleșit de 
erea unor locuri 
gi, în special în Italia, 
ortugalia, la Fatima, 
și în Franţa, la 

es. ““Astă seară - îmi 
pe 2 lulie 1979 - am 
nzărit albumele cu 
iile locurilor din 
pa, pe unde m'a purtat 
lui Dumnezeu... S'au 
din nou în memorie 
rile, zilele, 
tămânile şi lunile 
cute singur sau în 
ia unor scumpi 


editorialele şi toate 

te materiale sunt 

e de urmașul lui Noel 
'ernard. Colaborarea exem- 
Plară cu presa şi cu 
țiile democratice 


nemaiintâlnită a în- 
ției de calitate, au 
cunoscute lumii 
realitățile românești 


contribuit în mod fun- 
mental la modificarea 
Sei și pe care Oc- 
ntul o avea asupra lui 
escu, Prin aceasta, 
"Europa Liberă a ieșit 


he 


hetto-ul de suspiciune 
are era privit de 

ii de stânga (dar şi de 

e dreapta anti- 

ze: 7 dă) în Europa oc- 
ntală și a furnizat în- 
Ați de întâia 


i, opovici, 


prieteni, în acele 
binecuvântate vremuri. Au 
fost daruri dela Dumnezeu, 
pe care nu mi le mai poate 
lua nimeni și pentru care 
nu încetez să mulțumesc 
umil Stăpânului vieții 
mele...”? 

Pe 18 Decembrie a 
aceluiași an, își revărsa 
sufletul pe albul hârtiei, ca 
raspuns la o scrisoare de-a 
mea, în legătură cu două 
probleme care îi stăteau, 
cum zicea el, “la inimă”, şi 
anume  “'reevanghelizarea 
noastră, a creştinilor, şi 
unirea Bisericilor”. De 
unde concluzia: “Vina prin- 
cipală a comunismului ateu 
și a barbariei prin care 
încearcă să fie impus, nu e 
a lui Karl Marx, nici a 
ucenicilor lui, foşti și ac- 
tuali, ci a aceleiași 
covârşitoare părţi din 
creştinătate, care s'a abătut 
dela calea Evangheliei. Faci 
foarte bine că biciuieşti 
mereu nepăsarea 
creştinătăţii din lumea 
liberă, față de Biserica 
Tăcerii, ca și slugărnicia 
unor prelați față de 
regimurile atee. Amândouă 
sunt roadele putrede ale 
ignorării Cuvântului Dom- 
nului. Ferice de D-ta că ești 
în stare să scoţi o revistă şi 
“să scrii cărți, în care măr- 
turisești neînfricat crezul 


Adevărului...” 


Si câtă mulţumire 
sufletească mi-au produs 


culpabilitate ecumenică 
“Cuvântul Românesc”: 


vorbit atât de răspicat... Mă 
bucur și mă străduiesc să 
mulţumesc Domnului că te- 
ai angajat în această luptă, 
încoronare a ostenelilor de 
până acum în slujba lui Dum- 
nezeu și a creștinătății...” 

Ar trebui să folosesc 
pagini nenumărate, ca să 
fac cunoscute gândurile, 
simțămintele, preocupările, 
obsesiile și spe- 
ranțele pe care mile 
împărtășea cu scriitura lui 
incandescentă, țâsnită 
parcă dintr'un cuptor 


mania, Franţa şi Italia care 
se numără azi printre 
democrațiile cele mai ostile 
dictaturii lui Ceaușescu. 
Munca istovitoare dela 
Radio nu l'a îndepărtat pe 
Vlad dela preocupările sale 
istorice. Judecând prezentul 
înarmat cu perfecta 
cunoastere a trecutului, el 
a publicat douâ sinteze 
esenţiale pentru înţelegerea 
concepției sale istorice: 


Istoria Românilor (1984) și 
Istoria ideilor politice 
românești 1369-1878 
(apărută în 1987). Moartea 
Va surprins pe când 
pregătea o ediție engleză ce 
nu va întârzia, sperăm, 
prea mult. Aceste publicaţii 
îl situează pe Vlad în rân- 
dul cărturarilor români de 
frunte de care îl apropie și 
dispariția prea timpurie, Ca 
i Vasile Pârvan, Dimitrie 
Constantin 


O LACRIMĂ PENTRU 
ILIE OLTEANU 


miraculos și mustind de 
dragoste pentru Hristos şi 
Biserică. Când l-am 
înștiințat că intenţionez să 
particip, împreună cu soția 
mea, la Congresul Limbii 
Române dela Toronto, în 
Octombrie 1982, bucuria lui 
nu-şi găsea astâmpăr: 
“Inutil să adaug cât de 
mult simt lipsa voastră mai 
apropiată geograficește. Cât 
de mult s'ar bucura inima 
mea să fiți măcar vecini cu 
țara, să mă pot consulta cu 
voi în problemele care mă 
frământă...” Ca să 
strecoare, ca întotdeauna, 
un suspin duhovnicesc, 
îmbibat în lumina credin- 
cioșiei sale invulnerabile: 
“Suntem în Postul Mare. 
Imi  scrutez zilnic 
conștiința, și întrebarea ce 
mi-o pun în fiecare 
dimineaţă este aceasta: Ce 
trebue să fac, zi de zi, cât 
îmi mai dăruiește Dum- 
nezeu viața pe acest 
pământ,pentru ca să 
plinesc prea sfânta Lui 
voie? Căci aşa se tânguiește 
mereu rugăciunea mea 
umilă: Invață-mă, Doamne, 
să cunosc și să împlinesc 
voia Ta!” 

Cu gândul la ceasurile de 
taină, pe care le-am petruct 
cu robul lui Dumnezeu Ilie 
Olteanu, și în virtutea 
prieteniei ce ne lega şi ne 
înfrumuseța băjenia, mă 
adresez tinerilor din 
diaspora românească, 


nestrămutată. 
Cântărilor 

“dragostea este tare ca 
noartea [...), jarul ei este 
jar de foc, o flacără a Dom- 
nului.” “Tot așa s'a arătat a 
fi şi dragostea desțăratului 
din Detroit: o dragoste fier- 
binte şi pentru România 
înrobită, și pentru Mân- 
tuitorul Isus Hristos, şi 
pentru fraţii lui, vânturaţi 
de soartă pe toate 
meridianele planetei. O 
dragoste, capabilă să 
rostească: ““Invaţă-mă, 
Doamne, să cunosc şi să 
împlinsec voia Ta!” 


Sergiu GROSSU 


VLAD GEORGESCU 


Giurescu și alţii, mult prea 
mulți, el este răpit din 
sânul familiei și al 
prietenilor în plină forță 
creatoare. Pierderea este cu 
atât mai dureroasă cu cât 
Vlad era credincios 
prietenilor mai vechi sau 
mai noi, totdeauna plin de 
solicitudine și delicateţe, 
disponibil și generos în 
ciuda ocupațiilor 
profesionale care îl 
acaparau. ÎInzestrat cu o 
putere de muncă puţin 
comună și cu o conștiință 
profesională și umană rare, 
el a stiut dar cu ce eforturi! 
- să fie la înălțimea respon- 
sabilităților ce îi reveneau 
atât ca funcţionar 
american, cât și ca in- 
telectual român activ în 
exil, fără să renunţe la cer- 
cetarea istorică, adevărata 
lui vocaţie. 


„Matei CAZACU 


Şi eu am fost în 
Medjugorje 


Sunt unul din cei peste 
zece milioane de oameni 
care au fost să se roage la 
Medjugorje. Si eu, ca şi 
mulți alții, am văzut acel 
soare la care de obicei nu te 
poţi uita cu ochii liberi. Si 
totusi, uneori apare plat, 
te poţi uita la el fără ca 


și schimbă 
culorile. 

Băiatul meu de 12 ani, 
eu, şi un Canadian de 


origine ucrainiană care se 


afla cu noi, am văzut 
soarele schimbându-și 
direcţia. 


Pe 7 Decembrie 1988 am 
văzut Crucea de pe Muntele 
Crucii rotindu-se. Mintea 
mea îmi spunea că asta nu 
are cum să se întâmple (e o 
cruce imensă de 15 tone) 
dar ochii vedeau. Eu şi 
băiatul meu Toma, am 
văzut. 

Si am avut norocul să fiu 
cu Vicka (o fată din grupul 
vizionarilor) când ea a 
văzut-o pe Maica Dom: 
nului. Ne aflam noaptea, pe 
Muntele Apariţiilor cu un 
grup de rugăciune. Tinerii 
au cântat cântece religioase 
apoi au început să se roage. 
Atunci Maica Domnului i-a 
apărut lui Vicka. Era cu 
cinci îngeri. l-a spus să ne 
rugăm pentru  Imaculata 
Concepţie (sărbătoarea care 
avea să fie peste câteva zile) 
și ne-a binecuvântat pe toți, 

De atunci am o pace in: 
terioară și o liniște 
sufletească cu totul ieşite 
din comun. Tot stressul și 
toată frica au dispărut. Nici 
diagnosticul ''cancer” pe 
care mi l-au pus doctorii cu 
un an în urmă, nu mă mai 
sperie. Am scăpat de frică. 
Sunt un om liber! 

Si eu am fost în Med- 
jugorje. Am avut norocul să 
fiu unul din cei mulţi care 
s'au rugat acolo. Dar mai 
sunt mulți, enorm de mulți 
oameni care nici măcar nu 
au auzit de acest loc unde 
Fecioara Maria s'a arătat și 
continuă să se arate de mai 
bine de 7 ani. E datoria 


noastră să le spunem. A 
tăcea e un păcat. 

In Medjugorje, Fecioara 
Maria a spus “Rugaţi-vă, 
rugaţi-vă, rugaţi-vă!.” Dacă 
vrei să te apropii de Dum- 
nezeu, începe să te rogi. In- 
cepe prin ceea ce se cheamă 
“Rugăciunile din Med- 


In societatea de azi când 
totul e grabă și stress se 
pare că nu mai e timp pen- 
tru Dumnezeu. Si mie la 
început mi s'a părut că e 
prea mult. 

Am 6 copii între 12 ani 
și un an şi toți sunt foarte 
activi. Am încercat, totuși. 
Si nu a fost prea mult. In- 
cearcă şi vei găsi odihnă în 
rugăciune. Dacă nu ai timp, 
redu din timpul de 
televizor. Am întâlnit 
oameni cărora le-a părut 
rău că au pierdut timpul cu 
un program de T.V. Dar nu 
am întâlnit pe nimeni să-i 
pară rău că s'a rugat. 

Incepe cu acest program 
de rugăciune. Nu lăsa pe 
mâine. Incepe astăzi, acum. 
Incearcă. Măcar încearcă. 
Si fie ca Dumnezeu să 
aducă linişte în sufletul 
tău! 


CREZUL 


Cred întru unul Dum: 
nezeu, Tatăl Atotţiitorul, 
Făcătorul cerului şi al 
pământului, al tuturor 
celor văzute și nevăzute. 

Si întru unul Domn lisus 
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 
Unul-Născut, Care din 
Tatal s'a născut mai înainte 
de toți vecii; Lumină din 
Lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu 
adevărat, născut, iar nu 
făcut, Cel de o ființă cu 
Tatăl, prin care toate s'au 
făcut, 

Care pentru noi oamenii 
şi pentru a noastră mân- 
tuire, S'a întrupat dela 
Duhul Sfânt şi din Fecioara 
Maria, și s'a făcut om; 

Si s'a răstignit pentru 
noi în zilele lui Ponţiu Pilat 


si a pătimit şi S'a îngropat. 

Si a înviat a treia zi, 
după Scripturi; 

Si s'a înălțat la ceruri şi 
șade de-a dreapta Tatălui; 

Si iarăși va să vină cu 
slavă să judece viii şi 
morţii, a Cărui împărăție 
nu va avea sfârșit. 


sobor- 
nicească și apostolească 
Biserică; 
Mărturisesc un Botez 
spre iertarea păcatelor, 
Aştept învierea morţilor. 
Si viaţa veacului ce va să 
fie. Amin. 


TATĂL NOSTRU 
(se spune de 7 ori) 


Tatăl nostru, care eşti în 
ceruri, sfințească-se numele 
Tău, vie împărăţia Ta, facă- 
se voia Ta, precum în cer, 
așa și pe pământ; pâinea 
noastră cea de toate zilele 
dă-ne-o nouă astăzi, şi ne 
iartă nouă greşelile noastre, 
precum şi noi iertăm 
greşiților noștri, şi nu ne 
duce pe noi în ispită, ci ne 
izbăveşte de cel rău. Amin. 


BUCURĂ-TE MARIE 
(se spune de 7 ori) 


Prea Sfântă Născătoare 
de Dumnezeu, Fecioară, 
bucură-te: 

Ceea ce ești plină de har, 
Marie, Domnul este cu 
Tine, 

Binecuvântată eşti Tu 
între femei şi binecuvântat 
este rodul pântecelui tău, 
lisus. 

Sfântă Marie, 

Roagă-te lui Dumnezeu 
pentru noi păcătoşii 

Acum în ora morţii 
noastre. Amin. 

SLAVĂ TATĂLUI 
(se spune de 7? 


Slavă Tatălui şi Fiului şi 
Sfântului Duh! 


Si acum şi pururea, şi în 
vecii vecilor, amin. 


li 


DR oa by: te 


ai 
X 


PAGINA 18 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


Comitetul de conducere al 
Uniunii Scriitorilor din 
RSSM, exprimând voința oa- 
menilor de litere manifestă 
la adunările generale din 14 
Septembrie şi 25 Octombrie 
1988, propune consfințirea 
în Constituţia RSSM a lim- 
bii materne a moldovenilor 
ca limbă de stat pe 
teritoriul republicii. 

O asemenea acțiune va 
traduce în moc concret în 
viață principiile politicii 
naţionale leniniste şi ale 
democraţiei socialiste, după 
cum s'a procedat în alte 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


MEMBRII CONDUCERII UNIUNII SCRIITORILOR 
DIN R.S.S. MOLDOVENEASCĂ 


AU TRIMIS FORURILOR SUPREME 
ALE REPUBLICII URMĂTOAREA SCRISOARE: 


republici unionale: Ar- 
menia, Gruzia, Azer- 
baidjean, Lituania, Letonia, 
Estonia. 

Concomitent, se cere 
urgent rezolvată problema 
revenirii limbii noastre, 
care este de proveniență 
romanică, la grafia latină. 

Considerăm, de asemea, 
necesare confirmarea 
rolului limbii ruse ca limbă 
de comunicare între 
popoarele URSS și 
asigurarea dezvoltării libere 
și funcţionării limbilor 
tuturor popoarelor 


conlocuitoare din Moldova 
Sovietică. 


V. BESLEAGA, A. BROD- 
SKI, 1. BURGHIU, |. 
VATAMANU, G. VIERU, 
G. VODA, V. VASILACHE, 
I. GRECOV, N. DABIJA, N. 
ESINENCU, L. ISTRATI, 
A. CODRU, I. CRETU, P. 
CARARE, L. LARI, 
V. ROMANCIUC, D. MAT: 
COVSCHI, S$. SACA, D. 
TANASOGLU, I. HADARCA, 
M. 1. CIBOTARU, 1. CIO- 
CANU, M. CIMPOI, 1. C. 
CIOBANU. 


FRAGMENT DINTR'O CUVÂNTARE 
DELA CHIŞINĂU 


„„Schimbul in- 
terrepublican de migranţi, 
adică strămutarea benevolă 
a populaţiei din Rusia şi 
Ucraina în Moldova, şi in- 
vers, și-a lăsat amprenta 
asupra școlii noastre... 

Dela 1940 încoace, ...în 
anul de învățământ 1946- 
41, erau de acum (la 
Chişinău) ce şcoli 


de căi nici nu se năşteau 
copii moldoveni, iar în 
1986-87 numărul de şcoli 


moldovenești în genere 
scade la cifra 7. 7 din 50, 
câte sunt astăzi în total la 
Chișinău!.. 

Referitor la fondul de 
cărți în limba 
moldovenească în 
bibliotecile de masă din 
Chișinău... La o sută de 
cărți primite 907 sunt în 
1 rusă (1 Iamarie 1988). 


Picate e su mai i proaalăă 


raritate 
limba 


genere sunt o 
cărţile în 
moldovenească. 


In centrele raionale 
lucrurile de asemenea nu 
sunt mai liniştitoare. In 
raionul Drochia, de exem- 
plu, după datele anului 1983 
(Biblioteca  Moldavii) din 
fondul total de 34.546 de 
cărți, numai 4331 sunt în 
limba moldovenească. 

In Dubăsari, din fondul 
total de 30.588 de cărți, 


CUVÂNT CĂTRE EXILUL ROMÂNESC 


În zece ani de activitate editorială Asociaţia Mondială prin Corespon- 
dență “Pro Basarabia și Bucovina” a scos de sub tipar 16 titluri de cărți cu 
un tiraj total de 15.000 de exemplare și cu un volum de peste 2.000 de 
pagini în română, franceză şi engleză. 
Fără cotizaţii şi fără vreo finanțare din partea cuiva, această fruc- 
tuoasă activitate a putut continua grație muncii neremunerate a două per- 
soane care pănă nu demult aveau funcţii bine plătite. Căci investițiile din 
toţi aceşti ani au fost recuperate în proporție de numai circa 50%! 
Acest deficit falimentar se explică prin nerambursarea cărţilor care, în 
cea mai mare parte, se trimiteau cititorilor fără comenzi prealabile. Acum, 


însă, 


tirajele rămân aproape în întregime la depozit. 

De exemplu, din ALEXANDRU CRISTESCU — EROU ŞI MARTIR 
(600 FB), o carte de toată frumuseţea despre un fost ofițer al Armatei Re- 
gale Române, până în prezent n'au fost cerute decât câteva zeci de exemp- 


lare, dintre care mai mult de jumătate nau fost încă plătite|.. 


când s'a renunţat, într'o oarecare măsură, la astfel de expedieri, 


Numai în 


Canada și în Statele Unite rămân neachitate de ani de zile peste o mie de 


cărți şi broşuri. 


Şi încă un fapt cât se poate de trist: din cei circa 600 de membri ade- 


renţi ai “Pro Basarabiei și Bucovinei” 


când câte o carte. 


doar vreo 10% comandă din când în 


În consecință, îndrăznim să ne adresăm înţelegerii şi mărinimiei 
Exilului Românesc cu o problemă oarecum neobișnuită: a fost întocmită 
lista a 300 de diplomaţi, senatori, deputaţi și ziarişti din 20 de ţări cărora 
să li se trimită cartea antologică LA ROUMANIE — VICTIME DE L'EX- 
PANSIONNISME RUSSE. Se ştie însă că nici unuia dintre ei nu i se pot 
cere bani, dacă vrem să contăm pe un eventual ajutor din partea lor. 

Aşadar, am fi profund recunoscători dacă, măcar unii dintre românii 
desțăraţi ar putea finanța unul sau câteva exemplare din această carte ce 
ar urma să fie trimisă (gratis) demnitarilor amintiţi mai sus. 

Costul unui exemplar se ridică la 600 de Franci Belgieni care pot fi 
achitaţi prin transfer bancar la contul BBL 310—4152465-—78 (4e. 919), 


Bruxelles 1080. 


mumai 1901 sânt în limba 


Chişinău,13 Octombrie 1988 


Leonida LARI 


RESTRUCTURARE 
NICI MĂCAR ÎN VORBE 


Vorba e că, spre 
deosebire de alte republici 
unionale, în cea dintre 
Nistru și Prut, presa, radio, 
dar mai ales televiziunea, 
nu trec cu prea mare en- 
tuziasm de partea celor 
mulţi și drepți. Ba din 
contră, cu mici excepţii, ele 
mai continuă să se ridice în 
apărarea ambițiilor 
carieristice ale unei mâini 
de ștabiști numiţi, uneori 
pe viață, la posturile pe 
care le ocupă în mod cen- 
tralizat. 

Cum se poate pretinde la 
o restructurare ca atare, 
când nerestructuratul 
numărul unu dela Chișinău 
continuă să rămână 
numărul unu al republicii - 
Simion Grossu? 

Cum o să intre limba 
poporului, al cărui nume îl 
poartă republica, în drep- 
turile sale de limbă de stat, 
când același Simion Grossu, 
basarabean din Sud, nu 
îndrăznește, din con- 
siderente de insecuritate, să 
le ceară smirnovilor și 
volcovilor ori să înveţe 
limba locului unde au venit 
să trăiască şi să conducă ori 
să cedeze locurile pe care le 
ocupă celor ce știu s'o facă 


4 
în două limbi? 

Cum dar o să se restruc- 
tureze republica, dacă 
televiziunea națională 
moldovenească, condusă de 
vreo douăzeci de ani de 
Stepan Lozan și Ivan 
Busuioc, a devenit, tot cam 
de atâţia ani, o televiziune 
antinațională?... Ei, 
tovarășii Lozan și Busuioc, 
perseverând și prosperând 
în continuare în nefasta lor 
operă de sovinism rusesc, pe 
care însusi Ulianov-Lenin |- 
a condamnat și ironizat cu 
vehemenţă? 

Poate să se restructureze 
cerând, să zicem, grafie 
latină, falsificatorul istoriei 
naționale Artom Lazarev, 
când toată lumea știe cum 
și în ce fel a ajuns în 
gradele şi poziţiile de 
academician la care a 
ajuns?... 

Poate renunțând la 
toate titlurile şi privilegiile 
obținute prin denaturarea 
adevărurilor istorice 
românești. Neadevăruri, 
deci, pe care le-a expus cu 
impertinență pe parcursul 
anilor în  opusurile sale 
istorico-conjuncturiste de 
cea mai tristă memorie, 

Așa dar, despre ce 


. . E e IESE ca FE Y 
Materialele pentru această pagină «articole, documente, fotografii 


restructurare poate fi 
vorba, dacă ““pentru 
decretarea limbii materne a 
moldovenilor ca limbă de 
stat și pentru revenirea la 
alfabetul latin își depun 
iscăliturile peste 50.000 de 
persoane”, în timp ce tezele 
celor trei foruri superioare 
de partid și de stat în 
frunte cu Grossu, Mocanu 
și Calin, atestă negru pe 
alb: 

“Trecerea la alfabetul 
latin va necesita cheltuieli 
de miliarde (ce logică - N.L.) 
„„„ceea ce va duce inevitabil 
la zădărnicirea programelor 
sociale trasate, ...se va 
răsfrânge negativ asupra 


dezvoltării spirituale a 
populaţiei, o va face să 
rămână pe mulţi ani 
analfabetă”. 


Nimic mai neadevărat și 
mai caraghios!,.. Pentrucă 
toate aceste obstacole n'au 
la bază decât o singură ex: 
plicație: aceea că toate 
posturile cheie din partid şi 
guvern întru distrugerea 
neamului ca frântură 
mioritică 
rămână ocupate, ca și pe 
timpul lui Stalin și Brej- 
nev, de smirnovi, volcovi si 
semionovi, 


1000 Bruxelles, 1 Belgique. 


se trimit la adresa: Nicolas Loupan, Boite Postale 1007, i 


continuă să, 


În speranța că vom. fi sojelezi: Zrizibi: draci compatrioți, mulţu- 
mirile catre anticipate. = 


DREPTUL LA REPLICĂ 


—— Nicolae LUPAN— 


E o rubrică din periodica 
dela Chişinău în lumina 
căreia i-am şi scris acum 
câtva timp Redactorului-Sef 
al săptămânalului 
“Literatura și Arta” 
Nicolae Dabija cum că ''cine 
urmăreşte programele 
postului de radio Europa 
Liberă poate remarca faptul 
că emisiunile mele privind 
Basarabia și Bucovina devin 
tot mai rare. Motivul: 
astăzi la Chişinău se scrie și 
se vorbeşte mai mult sau 
mai puțin obiectiv despre 
multe probleme naţionale 
ridicate de mine la 
microfonul din Miinchen pe 
parcursul ultimilor 10-12 
ani” și 'în consecință, dacă 
în ținutul dintre Nistru și 
Prut s'a ajuns, într'adevăr, 
la o veritabilă transparență 
şi libertate de presă”, 
rugăm Literatura și Arta 
să publice scrisoarea şi ar- 
ticolul ce o însoțea, urmat 
de alte considerente privind 
restructurarea de azi şi 
stagnarea de ieri, a cărei 
victimă a fost şi mai 
rămâne un fost redactor la 
“Bucovina Sovietică”, fon- 
dator al radiodifuziunii 
române dela Cernăuţi, 
primul redactor-şef al 
televiziunii dela Chișinău, 
fost director al Filarmonicii 
Moldovenești, fondator al 
fostului post de radio pen: 
tru tineret “Luceafărul”, 
actualmente ziarist și 
scriitor. 

Deocamdată, răspunsul 
dela Chişinău se lasă aştep- 
tat. Deși scriam că 


"restructurarea de acolo nu 
poate fi decât salutabilă şi 
încurajatoare. Cu condiția 
să nu devină un fel de “a 
bate apa în piuă”. Si, 
ziceam, nu va deveni numai 
atunci când Basarabeanul, 
astăzi aş adăuga și 
Bucovineanul, nu se vor 
convinge definitiv că este 
vorba de o “'libertate 
democratică” în adevăratul 
înțeles al sintagmei şi nu 
un şiretlic ca atâtea altele 
în trecut. Intrebarea ce mi- 
0 puneam şi mi-o pun este: 
va îndrăzni Mihail Gor- 
baciov să redea popoarelor 
sovietice, în primul rând 
marelui popor rus, istoria, 
cultura, arta pe care le 
aveau de secole şi nu le mai 
au?... 

Problema, așa cum o văd 
eu, nu constă în a 
“dărâma” pe X sau pe Y 
Restructurarea ar trebui să 
fie, în primul rând, un 
fenomen de ordin moral şi 
nu de răzbunare. In caz 
contrar, s'ar menţine 
acelaşi cerc vicios, înlăun- 
trul căruia, cu excepția in- 
dustriei militare, se bate 
pasul pe loc de șaptezeci de 
ani! Si, aici, mă gândesc 
încă odată la același 

“aparat de partid”, instruit 
şi ghiftuit pe spatele 
poporului, “'aparat” care în 
toată viața lui, mai mult 
inconștientă decât 
conștientă, nu produce un 
capăt de aţă pentru binele 
celor mulţi! 

Inţeleg că primenirile 
civilizate spre care tinde 


astăzi Mihail Gorbaciov 
sunt, poate, una dintre cele 
mai delicate perioade post- 
belice. Aș vrea însă să 
înțeleagă, atât adepţii cât şi 
oponenții restructurării, că 
“stagnarea” cronică din 
Uniunea Sovietică nu este 
consecința unor greşeli ale 
fostelor conduceri supreme 
ale ţării întregi sau ale 
republicilor, ci a suprimării 
arbitrare a inițiativei și 
întreprinderii particulare. 


Atâta timp cât aceste 
două noţiuni divine de 
economie politică nu vor fi 
repuse în drepturile lor nu 
se poate ajunge la o 
adevărată modernizare a 
țării: libertăţi democratice 
depline! Si cu atât mai mult 
nu se poate ajunge la o 
societate sovietică modernă 
fără încetarea persecuțiilor 
pentru așa zise ''agitații 
antisovietice”. 


Un lucru e cert: actualele 
eforturi ale conducerii 
moscovite nu-şi vor atinge 
scopul urmărit atâta timp 
cât marea majoritate a 
oamenilor sovietici nu va 
avea acces nestingherit la 
cuceririle civilizaţiei mon- 
diale dela ora actuală: drep- 
tul la pluralitate politică, 
ceea ce ar însemna alegeri 
cu adevărat libere, dreptul 
națiunilor la autodeter- 
minare, aşa cum prevede 
însăşi Constituţia 
Sovietică, „dreptul 
cetăţenilor de a-și părăsi 
țara și de a reveni în ea ori 
de câte ori o doresc, ete... 


hu 


 Noti al Tecu fudzi di 
Perivoli, dit muşaţilli 
munţă a Pindului, după ţe 
“câlcă tu dosprăghinghiț di 
“ani şi s'dusi cum dzăţi cân- 
ticlu, Naparti di Marea 
“Laiă, tu România, la 
“învițătură. 

Aclo înviţă, și lucră bana 
“tută şi adună aveari multă 
- mari. Cu tută avearea a lui, 
“Noti armasi criştin bun, 
yluisitu și agiută pri mulţâ 
oamini ftohi cu paradz i cu 
“urnimiă bună şi di doauă- 
trei ori deadi paradz bolți 
"ta sandreagâ unâ bisearicâ 
“veaciliă, di Ili-armasi numa 
ca everghetlu nai ma mari 
i bisearică aţillei. 

_ Si acşi bână Noti al Tecu 
ună bană bună, fronimâ 
vluisită până la aușatlu 
“aușaticlui. Cându si adră di 
 noauădzățidoi di ani, noap- 
"tea aţea avu un visu. Noti 
—nvisă că taha s'priimna 
un cu Dumnidzălu tu 
nă - disculță şamisdolli 
ungalui di mardzina di 


i cum s'priimna, Noti 

s'veadă pri “ţerlu 
ciudie, părți 
ută bana 


r 


CUVANTUL ROMANESC 


„PERDICHI 


TORLU 


îlli triţea dininti şi lăsa tu 
arină doauă arădz di urmi - 
douaă toruri un tor a lui şi 
alntu tor a Dumnidzălui. 

Cându videarea ațea dit 
soni Ii s'aspusi şi s'bitisi, 
Noţi ş'arcă ocllilli agonia la 
tută tută bana lui și la 
toarili dit arină. 

Atumţea Noti al Tecu 
bâgă di oarâ, că tu ună 
parti di-alungalui a hirlui a 
banâllei, ira maş un toru - 
nu doauâ și el cama bâgă di 
oară că atumțea cându ira 
maţ maș un toru tu arină, 
iar tamam chirolu dit bana 
lui, cându el si afla tu 
marea anaghi, cându trapsi 
lângoarea ațea greaua, la 
şaidzăţipatru di ani. 

Acestă îl bâgă pri mari 
minduire pri Noti. Tri aţea 
întribă pri Dumnidăz: 

-“Doamne -dzârzi Noti- 
Tini îni dzăşiși unâ oară că 
ma vai apufăsescu ta s'vin 
după torlu a Tău, Tini 
Doamne vai imni ningă 
mini tută bana-ni. S'tora 
bag di oară că tu chirolu dit 
bana a mea cându eu avui 


ma marea ananghi di Tini, 


cându trapşu lângoarea ţi 
aproapea ira tra s'mor, 


XEANILI 


Tu xeani, inima ţî s-frândzi 

nu-ai vâr di-a tău, vâr tricător 

la cari parapunlu s'lu plândzi 
s'ţi treacă theam di dor. 


Amară bană, nu-adu aminti... 

Nu da a moartillei cânbăfii? 

Ma ghine-i s!'hii tu un murminti 
dicât tu-ahtări tirăii. 


Tu-aistă lumi aristocrată 

nu va s'ti da vâr di mânear; 

aduţi nă bană nfârmâcată 
ca cânili zâgar. 


Şi aestu dor ţi ti străbati 
la cari s'lu-aspufii? Nu-ai vâr di-a tău... 
Di-acasă nu lliai vârnă carti 

şi-t pari multu arău. 


FEBRUARIE 1989 


Transpuniri di Pascal Marco 


vedu tu arină maș un toru. 
No pot s'aduchescu, câţe 
cându aveam ananghi di 
Tini, Tini Doamne ti 
alipidași di mini”. 

-“Noti, ficiorlu a meu - 
dzâsi Dumnidzălu, 
surândzânda. Ti voi multu 
și voi si ştii că Eu nu mi 
lipidai di tini vâră oară.” 

-“Ti  lipidaşi, Dum- 
nidzale, mi alăsași singur”, 
dzăs Noti ninga ună oară. 
“Ta mutrea aclo tu ţeru, tu 
partea dit bana mea, aţea 
ma'nclo dit mesi. Vedz, 
vedz? Maş ună aradhă di 
urmi. Cum poţ ta s'dzâţi că 
nu mi alăsași singur, Dum- 
nidzale? 

-“Nu ti alăsai singur - 
dzăsi Dumnidză cu buneață 
părintească. Tu chirolu 
cându tini avuşi cripărli și 
ghiderli ațeali ma mărli, 
cându tini  trapsiși 
lângoarea aţea greauă, 
cându vedz maș ună aradhă 
di urmi tu arină, ira tamam 
cându Eu, hilliu a meu 
Noti, ti purtam în braţă, tri 
aţea tini vedz maș un toru - 
torlu a Meu”. 


Pascal MARCO 


Avuţiili li-vedz pri la "bancheturi" 
cum țin aleaptili di guşi 
si-a noştri sta ca nisti meturi 


bâgati după uşi. 


Pârinţ, ficiori - isia cu oara - 

i si-adună pri la căsli a lor... 

28 Atumţea aduţi di-aminti hoara 
ş'di-acasă ti lia dor. 


Ş'tr'aţea ţe totna u-aminteşti, 
dit gean t-azbairă mirăchi 

ca nişti frândzi tumnăreşti 
_te cad di pristi almăchi. 


PAGINA 19 


FARA ARMÂNEASCĂ 


CONTRIBUȚIA MACEDONIEI 
ÎN VIAŢA POPORULUI ROMÂN 


Urmare din numarul trecut 


Un artist care se 
manifestase frumos pe 
scena Operei Române din 
Bucureşti, dar care acum 
lâncezeşte într'un post de 
administrație școlară, este 
Gr. Magiari. 

In arhitectură, 
Macedonenii C. Iotzu, 
Culina și Simota sunt nume 
cu reputația bine stabilită. 

In învățământul secun- 
dar din ţară, Macedonia a 
dat o pleiadă de profesori 
distinși. Astfel avem pe 
Peltechi, Grigore Grandea, 
Bagav, Cairetti, St. 
Mihaileanu, Pericle 
Papahagi, Nuși Tuliu, C. 
Noe, Leon Boga, Ovidiu 
Papadima, Leonida 
Dumitrescu, 1. Licea, 
Grigore Magiari, 1. 
Caranica, A. Hâciu, Valeriu 
Papahagi și alţii. Dacă am 
numit numai pe aceștia, e 
că dânșii, pe lângă ac- 
tivitatea dela catedră, au 
desfășurat şi o remarcabilă 
activitate extrașcolară pe 
teren publicistic sau ar- 
tistic. 


“In magistratură, 
ministrație, armată, 
medicină, farmacie, 
inginerie și celelalte ramuri 
de activitate, Macedonia a 
dat numeroase elemente de 
valoare. 

Si ceea ce trebue 
subliniat e faptul că toți 
aceştia s'au ridicat prin 
propriile lor mijloace. Intr'o 
societate în care contează 


relaţiile și protecția, ei au : 


răzbit numai prin muncă, 
tenacitate şi merite. Ascen: 
siunea lor n'a fost înlesnită 
de sprijinul familiei sau al 
rudelor, de sonoritatea 
numelui sau puterea 
banului. Dimpotrivă, au 
întâlnit în drumul lor 
numai piedici și greutăți. 
Le-au învins, datorită 
energiei specifice rasei și a 
însușirilor deosebite cu care 
au fost înzestrați dela 
natură. 

Foarte mulți însă au 
naufragiat or s'au oprit la 
mijlocul drumului, din lipsa 
unui concurs de împrejurări 
favorabile. A fost tragedia 
mută a multor suflete de 
elită venite din Macedonia, 


pline de iluzii şi avânt. 


In pământul făgăduinței 
din țara românească, cu 
vremea, iluziile s'au 
spulberat, iar avântul s'a 
irosit. 

Lupta vieții i-a măcinat. 

Din şirul evergheților 
care au lăsat danii însem- 
nate pentru scopuri 
culturale și filantropice, 


* Macridescu, 


— Stere DIAMANDI— 


desprindem numele lui lon 
Mihail. Acest fiu al 
Macedoniei a lăsat întreaga 
lui avere, evaluată la peste 
un miliard de lei, pentru 
înalte scopuri de binefacere: 
Academie de agricultură pe 
una din moşiile sale din- 
județul Ilfov și un institut 
de maternitate în Capitală; 
loturi pentru țărani de pe 
moșiile sale, ferme model și 
școli primare superioare cu 
caracter agricol, legate 


Academiei şi la o mulțime + 


de orașe. 

Când am aflat prima dată 
de testamentul lui Jean 
Mihail, nu știam că acest 
mare filantrop e originar 
din Macedonia. 

Cunoscând însă tradiţia 
marilor evergheţi pe care i- 
a dat această provincie, mi- 
a trecut imediat prin minte 
bănuiala că autorul unui 
astfel de testament ar 
putea fi Macedonean de 
origină. 

Impărtășind această im- 
presie d-lui Leon Boga, el 
îmi răspunde: “Nu ştiai? E 
de-ai noștri; se trage din 


ide Dintre 
Românii, ei au pentru 
această îndeletnicire ap- 
titudinile trebuitoare: sunt 
vioi, practici, muncitori, 
perseverenţi, pricepuţi și 
întreprinzători... 

Negustori născuţi,iar nu 
făcuţi ei sunt în stare să 
înfrunte cea mai acerbă 
concurenţă. Bruma de 
comerț românesc care 
există în țară, se datorește, 
într'o largă măsură, 
elementului macedonean. 

Lipsa unei politici de 
stat, chibzuit concepută şi 
sistematic aplicată, a făcut 
ca acest element așa de 
preţios să nu fie utilizat 


; cum trebue, în rezolvarea 
“unei probleme vitale pentru 


statul român: cucerirea 
comerțului. Această 
neglijență și lacună a avut 
urmări din cele mai 
funeste. 

Aruncând o scurtă 
privire în procesul de for- 
mare a burghezimei 
române, ușor ne putem da 
seama de rolul covârşitor pe 
care l-au jucat Macedonenii 
în această direcţie. Ei au 
format pătura românească 
de negustori și liberi 
profesionişti, umblaţi și ac- 
cesibili noilor curente, cu 
ştiinţă de carte și tradiţie 
democrată. 

Printre ofițerii superiori 
de origină aromânească, 
notăm: generalii Darvari, 
I.Papană, Mandrini, Petala, 
Coandă, 
Niculeanu, Uică, colonelul 
Anastasiu, comandor Tran- 


dafir Mihuţu și alții. 

Fără să-i silească nici 
o obligație de 
militar, floarea tineretului 
din Macedonia aleargă 
într'un suflet ca să lupte 
pentru realizarea idealului 
naţional. Pentru eliberarea 
Ardealului, tinerii 
Macedoneni luptă pe toate 
fronturile, ca voluntari, în 
țară sau la Salonic, în rân- 
durile armatei române sau 
în acelea ale aliaţilor. 

E un spectacol 
înduioșător să vezi în cele 
mai îndepărtate cătune din 
Pind şi Macedonia, femei 
care-și plâng feciorii sau 
bărbaţii, morţi la Mărășești 
și Oituz, Dragoslavele sau 
Turtucaia. 


In opera de românizare a 
Cadrilaterului, Macedonenii 
au merite care nu pot fi 
contestate de nimeni. In 
lipsa unei politici de stat, 
chibzuit concepută și 
conştiincios aplicată, ei şi- 
au luat sarcina să asigure, 
în acest sector expus 
primejdiei, interesele 


ui ăresc, sabot 

din partea autorităţilor ca 
şi valul de calomnie, ei au 
izbutit să afirme conștiința 
românească, în 
plenitudinea drepturilor 
sale de naţiune suverană în 
stat. 


Prezenţa coloniştilor 
macedoneni a schimbat fața 
Cadrilaterului. Au știut să 
pună mâna pe comert, și 
profesiunile libere. * 

„Totodată, ei sunt frun- 
tașii vieții culturale, ai 
acelei sociale și cetățenești. 

Ceea ce surprinde pe 
mulți, e ușurința uimitoare 
cu care coloniștii s'au adap- 
tat la noile condiţii de 
viață. 

Oameni care au crescut 
la munte, îndeletnicindu-se 
cu creșterea vitelor, 
cărăvănăritul sau alte 
ocupații, în câţiva ani de 
zile au devenit primii 
agricultori ai țării. 

Satele create de coloniştii 
macedoneni pot servi drept 
model. 

In paginile de mai sus, 
n'am făcut decât o schiță 
sumară și necompletă a 
contribuţiei aduse de 
Macedonia, în viața 
poporului român. 

Tinând seama de 
împrejurările vitrege și 
condiţiile speciale în care se 
găseşte această provincie, 
putem spune fără ocol şi 
modestie, că Macedonia şi-a 
achitat în chipul cel mai 


onorabil cu putință, 
tributul față de Tara 
Mumă. 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMANEASCĂ” SE PRIMESC PE 
ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: ZAHU PANĂ, 
133 BENNETT AVE, YONKERS NY. U.S.A.1070! 


ordin ; 


superioare ale statului şi 


bu 


PAGINA 20 


UVANTUL ROMANESC 


WASHINGTON 


WHISPERS 


Does Romania have 
a 'cancer' weapon? 


“Are România o armă 
care produce cancerul?” 

Aceste întrebări și le pun 
săptămânalul de mare cir. 
culație și prestigiu “U.S. 
News and World Report” 
din 12 Decembrie (de unde 
reproducem titlul) precum 
și F.B.l-ul. 

Câteva explicații: 

Noua armă se numește 
"Radu" şi este descrisă de 
lon M. Pacepa în cartea 
“Orizonturi Roşii” (pg. 
143-149). 

Radiațiile care produc 
cancerul (întroduse în 
1970, după modelul KGB- 
ului) sunt administrate de 
secția “K” a serviciului de 
securitate. Pacepa măr. 


Cum 


N per: a NA 
trebue administrat lui 
Kiraly (Karol) din prima zi 
când va fi în închisoare..." 

“Radu” se aplică in- 
telectualilor pe care 
autoritățile n'au curajul să- 
i atace pe față din cauza 
opiniei publice mondiale, 
precum şi liderilor 
rezistenţei muncitoreşti 
care trebuese să 
dispară...discret. Procedeul 
e simplu: victima este 


AVOCAT 


FOST PROCUROR PRINCIPAL 
LA PROCURATURA GENERALĂ DIN MIAMI FL. 


ANUNȚĂ 


Deschiderea oficiului său particular de avocatură în Miami 


Ne specializăm în probleme de: 
IMIGRARE, DIVORȚURI, ACCIDENTE, VÂNZĂRI-CUMPĂRĂRI DE CASE. 
TESTAMENTE, VALIDĂRI DE ACTE ȘI TRADUCERI, PENALE. 


Tel: (305) 324 0547 
672 7541 


ESTE VLAD GEORGESCU 


FEBRUARIE 1989 


„VICTIMA 
CĂLĂULUI NICOLAE? 


arestată temporar, ori 
chemată la securitate și 
rugată să aștepte într'o 
odaie unde este supusă 
radiaţiilor ucigătoare. De 
multe ori securistul, foarte 
politicos, îi spune: azi n'am 
avut timp să stăm de vorbă 
dar, vino mâine, ca după 
câtva timp anchetatorul să- 
şi ceară scuze... ştiţi, au 
fost scrisori anonime, etc. 
Pacepa descrie această 
“armă secretă”: Un obiect, 
de mărimea unui ceas. 
Crimele lui Ceauşescu 
nar fi ieşit la suprafață 
dacă, în timp de şase ani, 
trei directori și un crainie 
dela “'Europa Liberă”, n'ar 
fi primit scrisori 


apol, pa 0. 
de aceeași boală: cancer la 
creier. 

Ultima victimă, Vlad 


Georgescu a fost avertizată 
acum un an de soarta ce-l 
așteaptă, dacă va transmite 
fragmente din cartea lui Ion 
Pacepa. 

Vlad Georgescu nu s'a 
lăsat intimidat, a informat 
pe cei din ţară de crimele 
lui Ceausescu, așa cum au 
fost mărturisite de fostul 


de - Bethesda, Md., unde Vlad 


şef al serviciului de contra 
spionaj din RSR. 

Dacă în adevăr crainicii 
dela Europa Liberă au fost 
uciși de comuniști, atunci 
numele lor trebue înscris 
printre martirii Neamului. 

F.B.l-ul a deschis o an- 
chetă şi este curios să afle 
dacă, în adevăr, România (și 
împlicit Rusia) posedă o 
astfel de armă. 

Directorul dela “Radio 
Europa Liberă”, din Mun- 
chen, d-l Eugene Pell, 
declară că n'ar fi nici un 
motiv ca să bănuiască un 
act criminal, dar experții in 
radiaţii, dela “Institutul 
Naţional al Sănătăţii” din 


Org! d 


& er, TăĂ 
e prea delicată pentru a fi 
comentată. 

Asta însemnă că ar 
exista bănuieli serioase că 
secţia “K”, a securității 
RSR-iste, este implicată în 
asasinarea crainicilor dela 


secția românească a 
postului de radio Europa 
Liberă. 

George DRAGU 


SIMPTOMELE UNEI BOLI 


Paranoia este o boală 
datorită unor psihoze 
sistematizate, progresive, 
caracterizate prin delir, în 
cazul nostru de grandoare, 
obsesii, confuzii mintale 
construite pe halucinatii. 

Ceaușescu este un 
paranoic, In făptura lui s'a 
instalat o psihoză 
sistematizată până la delir, 
cu manifestări de grandoare 
exteriorizate prin cultul 
personalităţii dus la limita 
extremă. Face confuzii min. 
tale, se contrazice dela o 
hotărire la alta, iar 
halucinaţiile sunt izvorul 
manifestărilor ilogice în 
acţiunile sale. 

Aceste confuzii mintale, 
ca si în aria calomniei din 
Bărbierul din Sevilla, se re. 
pe-tă, se a-da-u-gă, se 
măresc și a-jung la ne-bu- 
nie. Ni-meni nu mai poa-te 


o-pri de-za-strul, Val du-pă 

» O-ra-șe, bi-se-rici, sa-te, 
oa-meni cad pra-dă fia-rei 
a-po-ca-lip-ti-ce, Cea-u-șes- 
cu ne dis-tru-ge ca po-to- 
pul an-ces-tra]. 


——— Ion |. OAN— 


întrebuințare să le ardă? 

Care gangster, vânzător 
de armament, organizator 
de spionaj economie și poli- 
tic ar îndrăzni să aspire la 
premiul Nobel pentru pace? 

Care om normal ar 
îndrăzni să distrugă 
monumentele istorice, 
bisericile, să înfometeze 
țara, să distrugă satele și să 
numească epoca mizera în 
care trăiește țara “Epoca de 
aur''? 

Cum îndrăzneşte să-și 
asume titlul de ““erou prin- 
tre eroi” el, un om care a 
excelat doar prin 
distrugerea țării? 
om cu o fărâma de 
logică, făcând pe proletarul, 
și-ar confecționa un sceptru 
caracteristic regilor? Gran. 
doare de paranoie! 

om cu bun simţ și-ar 
permite, într'o țara pe care 
a sărăcit-o să întrețină o 
flotilă de avioane și helicop- 
tere, o droaie de vile pentru 
uzul personal, cel puțin una 
în fiecare judeţ, să se dea 
drept autorul unor cărți 
scrise de alţii; ca agramat 
versuri şi să-și facă 
soția ''mare Savant''? 
Hotărit numai un paranoic! 

Se povestește că a 
Vizitat odată spitalul de 


nebuni dela Mărcuta. Per. 
sonalul sanitar a instruit 
bolnavii, să-l preamărească 
şi să-l lingușească așa cum 
ii place “teroului””, Unbolnav 
retras, a refuzat să stea de 
vorbă cu el sau să-i dea vreo 
atenţie. Intrigat, Ceaușescu 
l-a întrebat: Nu mă 
cunoşti? N'ai văzut în ziare 
chipul meu? Nu știi că eu 
sunt marele conducător a] 
României? Că am inițiat 
epoca de aur a țării 
noastre? La care bolnavul, 
cu un aer molcom dar sigur 
a răspuns: ''așa a început și 
la mine nebunia”. 

Ce resposnabil conștient 
Sar opune propunerilor de 
modificare a socialismului 
falimentar, evident în toată 
lumea socialistă, mai ales 
că aceste propuneri vin dela 
conducătorul țării, care l-a 
instaurat și sprijinit și care 
l-ar putea strivi ca pe un 
păduche. Halucinaţii de 
paranoic! 

Orice medic, 
binevoitor i-ar fi 
nega aspectul 
acestui individ bolnav. 
Păcat că acest monstru, 
datorită hazardului istorie 
este conducătorul unei țări 
ȘI că această țară este 
România! 


oricât de 


nu poate 
maladiv al 


ET et Cai Se Tai da ăi Ba ai ut E 


ALEXANDRU MICULE SCU 


EXPOZITIE BIBLICĂ LA PARIS 


Deoarece locuiesc în 
arondismentul 13 al 
Parisului, trec deseori prin 
fața Primăriei din Place 
d'Italie. Astfel am 
descoperit marea expoziţie 
biblică, inaugurată în sala 
de festivități a Primăriei de 
către Jacques Toubon, 
primar al arondismentului 
13 şi secretar general al 
partidului R.P.R., de sub 
preşedinţia lui Jacques 
Chirac, primar al Parisului. 

Expoziția a fost o 
manifestaţie ecumenică, 
realizată prin mobilizarea 
comunităților catolice, 
protestante și ortodoxe din 
arondismentul 13. 

Toate aveau dorința de a 
face cunoscută Biblia, car- 
tea cea mai determinantă 
din istorie, să arate că ea 
este comună tuturor 
creștinilor şi că impactul 
său este astăzi foarte viu, la 
Paris. Ele ar fi dorit ca ex- 
poziţia să nu se mai închidă 
niciodată. lată de ce sa 
propus crearea la Paris a 
unui “Institut al lumii 
biblice.” 

Biblia este o carte 
uimitoare. Pentru credin- 
cioşi, ea transmite 
oamenilor Cuvântul lui 
Dumnezeu și mesajul său 
de speranță, centrat pe 
două porunci ce nu pot fi 


separate: tu vei iubi pe - 


Dumnezeul tău, tu vei iubi 
pe aproapele tău 
toria legăturii 


umnezeu 
omul, din noaptea 
purilor. Este o 
foarte bogată. 
Deoarece arheologia ne 
permite să verificăm datele 
biblice şi să la precizăm, 
vom întâlni în expoziție 
evoluţia lămpii cu ulei, din 
epoca lui Abraham, până în 
epoca lui lisus. De 
asemenea, statuia lui Baal, 
zeul canaanian, care a 
ameninţat credinţa în 
Iehova. 

Intâlnim apoi texte în 
alfabetul hieroglific și 
scrierea cuneiformă, 
folosită în timpul 


istorie 


[0 a a 


și internațională ani q, 
Sale, fără nici un cons 
însă că atât presa cât si 


lată că 
D. Trifa» 


Talizare  hotărite 
ȘI injustiție strigătoar 


= 


Cartea costă 10 dolari U.S. si se 


„Ea este 


îndreptat contra 1. P. Sf, 


—— Remus RADINA— 


civilizației babiloniene. 
Spre anul 750, înainte de 
Hristos, apare scrierea 
ebraică. Cu mici excepții, 
toată Biblia a fost scrisă în 
ebraică. 


Admirăm ruloul 
profetului Isaia, din secolul 
1 sau II înainte de Hristos, 
descoperit la Qumran, în 
anul 1947. 

Biblia ebraică 
următoarele cărţi: 
Profeţii și Scrierile. 

Cu 300 de ani înainte de 
Hristos, urmare a cuce- 
ririlor lui Alexandru, se 
foloseşte şi scrierea greacă. 
In timpul Mântuitorului, 
scrierea greacă era curentă. 

In expoziţie găsim 
celebrul papirus P. 52, care 
datează din anul 125 și 
descrie aducerea lui Isus 
înaintea lui Pilat. 

De asemenea, 
manuscrisul lui Ulfila, din 
secolul VI, în gotică şi 
evangheliarul din Metz, din 
secolul al XII-lea. 

Prima carte imprimată 
este Biblia în limba latină: 
Vulgata, la Strasburg, în 
anul 1466. 

Mai admirăm Noul 
Testament al lui Erasm, în 
limba greacă, din anul 
1516. 

Apoi Biblia cardinalului 
Ximânes, din Spania, anul 
1522, în limbile ebraică, 
greacă și latină. 
„In Franţa, 


conține 
Legea, 


„Lefevre 


traducere modernă a Noului 
Testament în limba fran- 
ceză, la Paris, în anul 1523. 

In expoziţie găsim . şi 
Biblia franceză a lui Robert 
Olivâtan, din anul 1535, o 
Biblie germană, versiunea 
lui Martin Luther, din anul 
1539, Biblia franceză, dela 
Louvain, din anul 1550 şi 
cea latină, dela Anvers, din 
anul 1585. 

De asemenea, faimosul 
Nou Testament dela Port 
Royal, din anul 1667, opera 
mișcării janseniste, care 
manifestă un mare 
atașament pentru Biblie. 

Pascal scria: “Fără 


2340 Grey Tower Road 
Jackson, Mi, 29201 


„Vechiul şi Noul Testament, 


[n a e a 


Sfânta Scriptură, care nuare 
decât pe Iisus Hristos ca o- 
biect, m cunoastem nimic”. 

Mai întâlnim Biblia im.- 
primată în limba franceză 
de către David Martin, la 
Amsterdam, în anul 1707, 
Noul Testament tradus de 
abatele de Barneville, în 
anul 1740 și Biblia dela 
Neuchatel, din anul 1744, 
în versiunea lui Ostervald. 

La începutul secolului al 
XIX-lea, drept consecință 
a alfabetizării Europei și a 
devastărilor războiului, se 
simte o crudă absență a 
Bibliilor. 

Mai multe societăţi 
biblice întreprind un efort 
la scară mondială de 
traducere şi de difuzare 
biblică. 

Intâlnim versiunile lui 
Crampon, Lamennais, 
Zadoc Kahn, Segond, ete. 

Descoperirea, în Egipt, 
de texte biblice pe papirus, 
deci mai vechi, confirmă 
fidelitatea copiştilor. 

Un exponat uluitor este 
un text scris pe un micro- 
film de dimensiunea unei 
cutii de chibrituri, care 
reprezintă întreaga biblie. 
Textul poate fi citit cu 
ajutorul unui microscop. 

De asemenea, machetele 
celor 7 minuni ale lumii şi 
picturi cu subiecte biblice 


o: re P 
filme cu su 


Intr'o sală alăturată, rulau 


Omul de astăzi este 
înspăimântat de per- 
spectivele nesigure ale zilei 
de mâine. EI se sufocă Şi > 
este dezorientat. Bare 
nevoie să redeseopere un 
mesaj simplu și concret, 
care să-i aducă liniştea şi 
pacea interioară, mesajul 
Sfintei Biblii. Biblia a fost 
tradusă în 1500 de limbi! 

Fiecare om trebue să 
posede o Biblie. Dar nu 
ajunge să o posedăm, trebue 
să o citim. Si nu ajunge să 
citim Biblia, trebue să o 
credem. Si nu ajunge să 
credem Biblia, trebue să o 
trăim. 


MARGINAL NOTES 
ON A COURT CASE 
de 


I.P.S.s. VALERIAN D. TRIFA 
In traducere de Păr. Vasile 


Cazul tragic al IP. st. 


Haţegan 


ITAGE CENTER 


[za 
II 
p, 
i 
12) 
Be) 
=) 
& 

z 

r=8 
= 

Ş 

[să 
5 

(7) 

RI 
la”! 

S PA Be 
= esa ———_= 
| Pee a 3 E CC e e e 
n = 


i 
i 


tite tal BILE E 


[și 


“Numai în 1988, s'au 
inregistrat 400 de persoane 
împuşcate şi un număr şi 
mai mare de înnecaţi în 
Dunăre, pe această graniţă. 
- Informaţiile provin dela 
Bucureşti, Belgrad şi 
Frankfurt / Main şi sunt 
te 29 Decembrie 1988. 
dus la cunoștință fap- 
tul că pe malul iugoslav al 


îi 


persoane neidentificate, 
cise de grănicerii români. 


sau uciși la încercarea de care în 
2 a frontierei româno- 


Ve-Infelulacesta sa sunt de n 
ut face o li mână; 
înregistrează și etnici ger- 


„F.M. cuprinzând o serie 


spăruţi- fie ei Români sau 
rmani din România-n'au 
i auzit nimic despre ei. 
irea lor în lugoslavia 


"Este vorba de venerabilul 
Ion Păscăluţă, din Toronto, 
are, în cursul lunii Sep- 
piure, anul acesta, ne-a 
ărăsit la o vârstă înain- 
tată, care a fost foarte a- 
pe de sută. 

În sânul comunităţii 
mânești din Toronto, cât 
in toată lumea exilului, 
merabilul Ion Păscăluță, 
e când a venit în Canada, 
ani În urmă, a dus o ac- 
 bivitate frumoasă pentru a 
„Hre vie în minţile tuturor, 
tragedia Basarabiei al cărei 
„Hu a fost, 

În împrejurări bine 


Li 


era pe 
um de dezagregare, lon 
i luță, soldat în armata 
4 perială de atunci, și-a 
nfeles misiunea lui şi, cu 
„Hscul vieţii, așa după cum 
Povestea, a ieşit din 
„onimat și cu curaj, s'a 
t acelora care, ca şi 
ridicau problema 
biei și se afirmau 
unirea cu patria 
„râscă, România. 

“upta și frământările au 


"di 


(VANTUL ROMANESC 


— Deutsche Sektion e.V. — 


Internationale Gesellschaft fur 
Menschenrechte 


International Society for Human Rights 


COMUNICAT DE PRESĂ 


Granița româno-iugoslavă 
Si a devenit cea mai sângeroasă graniță din Europa 


i, se găsesc tot mai 
multe morminte ale unor 


F.M. a avut ocazia în 
ultimele luni şi săptămâni, 
să discute cu diferiţi 

iați âni „din capturați. 
Colaboratori ai 


itat această celor prinşi, că au vrut să 
u luat chiar 


acestor 


m mata ae e ama tener ae le eminem îi ma 


ICIM (3) 


We Believe 


sau în altă ţară, nu a putut 
fi confirmată în nici un fel. 

Conform informaţiilor 
furnizate de I.G.F.M., 
numărul celor ce caută să 
se refugieze din România în 
lugoslavia, a crescut şi mai 
mult, începând din toamna 
trecută. 

Grănicerii români, nu 
mai trag focuri de aver- 


pulzați din Iugoslavia în 
România, sunt de regulă 
condamnaţi până la trei ani 
de închisoare, sau lagăre de 
muncă forțată, iar în 
anumite cazuri primesc 
chiar pedepse mai grele sau 
amenzi, care se ridică la 
sume mari de bani. 
I.G.F.M. consideră că 
există o mare lacună în 


tisment, ci direct asupra sistemul de protecţie al 
celor surprinși, la trecerea refugiaților, internațional 
frontierei, conform or- acceptat, judecând după 
dinelor primite. De situaţia extrem de grea, a 


refugiaților români din 
Iugoslavia. Cu toate enor- 
mele riscuri pe care şi le 
asumă persoanele originare 


asemenea se folosesc câini 
special dresați, care au 
provocat grave răni celor 


Incă înainte de începerea din România, care se 
urmăririi penale împotriva refugiază în Iugoslavia, din 
păcate, nu toţi sunt pe 


treacă frontiera, bătăile și deplin recunoscuţi și 


arcă să se refugieze 
în lugoslavia, majoritatea 
aţionalitate 


Belgrad, în sensul cer 
dreptul internațional 


uneori se care nu sunt recunoscuți ca 


atare, sunt expulzați de 
mani din Banat și Tran- poliția iugoslavă, în 
silvania. Mult mai rar, la: România. Mulţi refugiaţi 


au fost expulzați de poliţia 
jugoslavă, fără a li se fi per- 


această frontieră încearcă 
să treacă şi etnici maghiari, 


aceştia preferând totuși mis măcar, să ia un prim 
Ungaria, ca primă ţară de contact cu Biroul 
refugiu. Comisariatului O.N.U. pen: 

Cei capturați sau ex: tru refugiați dela Belgrad. 


NE-A PĂRĂSIT 


UN BUN ŞI VENERABIL ROMÂN 


fost grele şi amenințările neamul românesac, a fost și 


erau mari, însă lon un bun creştin, cu credința 
Păscăluță nu s'a lăsat. tare în Dumnezeu și-a 
descurajat și alături de iubit Biserica în care întot- 
promotorii pentru  deauna mângâierea, prin 


eliberarea Basarabiei, a luat rugăciuni şi gânduri bune și 
parte la toate activităţile ce încrederea că Tatăl Ceresc 
se desfășurau în acest sens va strivi balaurul _ care 
şi devine membru în Sfatul  sugrumă poporul românesc, 


Tării, care a lucrat ca şi celelalte popoare și 


alipirea Basarabiei la Patria Basarabia scumpă va fi 
Mamă-România să fie iarăși alipită vetrei 
înfăptuită. străbune, România. 
Pentrucă Basarabia a de- Ca unul care te-am 
venit din nou sclavă în jugul cunoscut atât de bine, 
rusesc bolşevic, lon dragă venerabile domn 


Păscăluță și ca mulţi alții 
ţi-am înţeles lupta bună pe 
care ai dus-o, îţi dorim din 
inimi ca sufletul să-ţi fie 
aşezat în rândurile 
drepţilor, în Cer, și fii 
asigurat și dormi în pace, 
că lupta pe care ai dus-o nu 


Păscăluţă, ajungând pe la 
sfârșitul anilor şaptezeci, în 
lumea liberă, devine din 
nou luptătorul pentru o 
Basarabie liberă și 
românească. Cu toată vâr- 
sta înaintată, bucurându-se 
de sănătate și stamină în 


el, dând la o parte con- & fost în zadar, căci 
fortul bătrâneţii, a fost România va reînvia din 
mereu activ în a arăta șia  grozăvia timpurilor 


apocaliptice de azi și 
Basarabia scumpă va fi 
iarăși una cu sufletul 
națiunii române. 


Preot Nicolae ZELEA 


convinge pe toți, că a uita 
de Basarabia, cum o face 
guvernul comunist dela 
Bucureşti, este o crimă. 
Pe lângă inima de Român 
pe care a avut-o în el și 
dragostea lui mare pentru 


FEBRUARIE 1989 


ȘTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


e ai 


PAGINA 21 


FUNDAȚIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
DELA MADRID 


DA 
ANUNȚA 
COMEMORAREA A 100 DE ANI DELA MOARTEA LUI EMINESCU 


Programul care se amnță are ca obiectiv o sărbătorire cât mai înălțătoare a 


100 de ani dela moartea marelui geniu românesc, Mihail Eminescu, și va avea loc la 


Paris în zilele de 15-18 Iunie 1989, după cum urmeaza: 


IUNIE 1989: i ae 

Inaugurarea expoziţiei de cărți și desene prevazuta a 
avea 1oe în Sala dela [taca alora cu toate cărțile 
scrise de Eminescu sau despre Eminescu, în toate limbile. 
Alături vor fi expuse și desene de Eugen Drăguțescu, de 
George Tomaziu si alți pictori. Cu strângerea volumelor se 
va ocupa “'La Maison Roumaine”?. 


VINERI 16 IUNIE 1989; 
Orele 9,30: Deschiderea Programului de Sărbătorire a 
Centenarului Eminescu de către Prof. Vintilă Horia şi 
mesagii citite: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Prof. Rosa del 
Conte şi Prof. Cesare Segre. 
Orele 10,30: Eminescu: OPERA POETICA 


JOI 15 


Horia Stamatu Th. Cazaban 
Virgil lerunca G. Bălan 
Nicu Caranica G. Poghirc 


Orele 14:30 Eminescu: OPERA FILOSOFICĂ 
Radu Enescu Basarab Nicolesco 
G. Poghirc M. Tarangul 


SÂMBĂTĂ 17 IUNIE 1989 : Ş 
Orele 9,30: l-a MASĂ ROTUNDĂ: Eminescu vizionar al 


“Prezentare și coordonare: Aurel Răuţă. 
Orele 14,30: Eminescu: OPERA ISTORICO-POLITICA 
Pavel Chihaia George Ciorănescu 


Matei Cazacu L.M. Arcade 
Mihai Mărculescu Vintilă Horia 


SEARA: Cina pentru participanți 


DUMINICA 18 IUNIE 1989: 

După slujba religioasă dela Biserică, eventual, 
INAUGAREA MONUMENTULUI EMINESCU, de mărime 
2,20 m., care va fi creat de sculptorul Ion Vlad și se 
preconizează a fi așezat în partea de sus, unde există o 
scară, a Străzii Jean de Beauvais. 

Pentru timpul de seară estre prevăzută organizarea, la Sala 
Pleyel, a unui concert cu artiștii români Ileana Cotrubaş, 
Viorica Cortez, Piso și Gh. Zamfir. 

Din COMISIA DE PREGĂTIRE ȘI COORDONARE fac 
parte: Paul Barbăneagră, loana Brătianu, George 
Ciorănescu și Aurel Răuţă. 


PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 
“MAICA DOMNULUI” 
DIN FRANKFURT, GERMANIA FEDERALĂ 
(PROGRAMUL SERVICIILOR RELIGIOASE PE ANUL 1989) 


Duminică 12 și 26 Februarie 1,30 
12 şi 26 Martie 1,30 
9 Aprilie 1,30 
Joi 27 Aprilie 17,30 (Denie) 
Vineri 28 Aprilie 17,30 (Denie) 
Sâmbătă 29 Aprilie 22,30 (Invierea) 
Duminică 14 și 28 Mai 11,30 
UI şi 25 Iunie 1,30 
9 Iulie 11,30 
27 August 11,30 
10 şi 24 Septembrie 1,30 
8 și 22 Octombrie 11,30 
12 și 26 Noembrie 1,30 
10 și 24 Decembrie U,30 (Crăciunul) 


Preot slujitor: Dr. Viorel Mehedinți 
Ca —— 


AI. 


| 


ROMANESC 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE" sunt redactate de solicitanți 


ERA (3 


REAL ESTATE 
-FLORIDA- 


Vă oferă: CASE, MOTELE, HOTELURI, 
MAGAZINE, RESTAURANTE. etc. prin 


DUNHILL REALTY INC 


în scopul unei eficiente investiţii într'o zonă deosebit 
de frumoasă și liniștită, situată între două centre 
importante: 


MIAMI - FORT LAUDERDALE 
-MARIANA HUS- 


TELEFON: (305) 925-7784, orele: 10.30 AM - 8.30PM 
(305) 454-611, orele: 8.30 AM - 10.30AM 


OFERTĂ 
DE 


SERVICIU 


Caut persoană serioa- 


: CAUT RUDELE 
ŞI PRIETENII 


*Cristi Rotaru, 1235 Bush St., 444, San Francisco, CA., 
94109, USA, tel. (415) 928-2160 caută pe OVIDIU SARPE 
cu domiciliul (probabil) în Canada. Cei ce potda relații 
despre acesta, sunt rugați să telefoneze sau să scrie 
la adresa de mai sus, 


AIRPORT CONNECTION 


Oferim asistentă pe aeroportul Kennedy 


pentru conecții cu alte zboruri 


Tel: (212) 633-0296 


“Florentin Smarandache, profesor de matematică şi 
autor al unor volume de versuri, publicate în țară si 
străinătate , refugiat în campul din Istambul, Tekin 
Sokak, No.18, Acibaden-Kadikoy, Turkey, 'Tel.3392750, 
caut pe următorii prieteni, scriitori de limba engleză 
si (sau) română: ANDREI CODRESCU (USA), DAN 
ROMAN (Canada), THEODORE ANDRICA (USA), pe care 
îi rog să mă contacteze la adresa de mai sus. 


*Closcă Costel din Constanța, refugiat în campul din 
Istanbul, Tekin Sokak, no.18, Acibaden, Kadikoy, Turkey, 
tel.3394640, 3394641, 3392750, caută pe prietenii săi; 
RUBIE şi CHIVUTA din Poiana Tapului, care se află în 
California din 1978-1980. Ii roagă pe aceștia sau pe cei 


cei pot da relații în legătură cu ei să scrie la adresa 
de mai sus. 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant 


708 N. VALaNTINO PLAca (NEAM PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELROSE) - HOLLYWOOD. CALIF. 90037 


PENTRU PRÂNZ:LUNI-VINERI 1) om.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
Proprietari Jean și Maria Orza 


*Aurică Popescu din “'Klein Bucharest””, 8 Munchen 70, 
Thalkirchnerstr.186, RFG, Tel.775515, caută pe MARIN 
STANCUNA, fost croitor, în 1962 se afla în Munchen, 
apoi în Paris și actualmente în Statele Unite. Il roagă pe 
acesta sau pe cei ce cunosc amănunte despre el să scrie 
la adresa de mai sus. 


IES CĂSĂTORII 


ii *Intelectuală, 55 ani, 1,65m, 65 kg, vorbesc germana si 


CUMPĂRAȚI CELE MAI BUNE ŞI 


PROASPETE 
PRODUSE DE CULTURĂ LACTATE 


No uauusunonoamanaansoaanaanasuaneananaa 


: hiara, dori tință domn 55-65 ani, : să pentru îngrijire copii y A y 
gi căsitorie. Rog trimiteţi folograţie, Drăgan îi mr. £ (3 ȘI Gan și gospoaă- | „IAURTURI . CREMA DE BRANZA 
pas = Radu Calomfirescu nr.2, București, sector 3, România. ziua, fala e se ; . : i 
Sa “în Romania inginer cerceta inchtre aaeamieiata 4 foscă cu ni, în Tororto i „ BRANZA DE VACI PRESATA 
Le piei ea tă Vărai căii n ba ca pe Păieoabală tăria, + ta St RR e 


36 de ani. Doritorii se pot adresa în scris, luându-se 
în considerare numai oferte serioase cu fotografie, pe 
adresa: George Ionescu, 1840 Ocean Ave, 42F, Brooklyn, 
New York, 11230, USA. 


O oră . P-m. 
la nr. (416)787-4315, la 
familia Lungu. 


„- PROGRAMDE ASISTENŢĂ Te 
i PENTRU REFUGIAȚI ROMÂNI 


PROGRAMUL DE ASISTENȚĂ PENTRU REFUGIAȚII ROMÂNI DIN NEW YORK 
La 1 Sept, 1987 a luat ființă la Centrul Polonez din Greenpoint, Brooklyn, “*Serviciul 


de asistență pentru refugiații Români”. Acest birou s'a rasta, copperar cu CALITATE Și GUST în care puteti avea încredere. 

Polonezii, care sunt mai bine organizaţi şi deci, dela care avem multe de învățat : Ă E : 

Da esti ia, zi ie ia Incercați noul iaurt natural “BIOBEST” cu culturi 
Refugiații români siliți să părăsească țara din cauza opresiuni şi sărăciei d î e ci Să a = 

România de azi surt de toate vârstele, de diferite profesii și erediuje. Unii cun Acidophilus și Bifidum numai 53 de calorii la 100 de grame 

E intelectuali, alții muncitori cu bune meserii, iar alții sunt necalificaţi ori femei 

casnice, Produsela ASTRA se găsesc de vânzare în galantarele 

1. Serviciile acordate noilor veniţi cuprind: asistență în ajustarea socială, orien- a = 

tare, cooperare în completarea autobiografiei, și referință în găsirea unui serviciu. produselor lactate iine. 

2. De asemenea se asigură asistență ca traducător/escortă pentru problemele ASTRO DAIRY PRODUC i Lia ț 

medicale. Un special accent se pune în angajarea celor peste 45 ani. CTS LTD. ETOBICOCAE, ONTARIO 


3, Programul asigură, de asemenea, asistenţă înproblemele de beneficii socialeca: 
- welfare, food stamps, SS Disability, Ss Aged, Medicaid etc. 


pe, 4, In măsura posibilităților se acordă sprijin în problemele grave de familie 
pledând pentru reconciliere, protecție în caz de violență domestică ori separare. 


3% 5. Serviciul de Asistență pentru refugiații români de asemenea acordă informații 
Be și sprijin În completarea diferitelor acte pentru serviciul imigrației ca: green card, 
ii: naturalizare, azil politic, reunificare de familii. In acest sens, se depune efort pentru 
4 a aduna informații despre cazuri de reunificare de familii, primirea de viza de 
ELE intrare în America, ori cazuri în care guvernul român refuză sistematic eliberarea 


————————— 


ALL CAR PARTS -AUTO BODY- 


EXECUTA: Reparații auto de caroserie la următoar i i 
A ele tipuri d ti = = 
risme, microbuze și pick-up truck. eg de va a ai 


- Tamponări (Collisions) 


- Reparaţii ale părților afectate de rugină 
- Vopsitorie gr ra rsălcă canu 


pi de pașaport pentru imigrarea în Statele Unite, în scopul pledării pentru cazul lor - Modificări și accesorii (Customizing work & accessories) 
e, 5 la Washington. - Str see sau reparat sisteme de eșapament (exhaust system) 
ri E - Pro i i : 
pă 6. In fiecare Joi între orele 5 la 7 PM se acordă consultație în completarea unei ai et E DULEa Putini e antifonări (Rust proot & protection) 
Rep ea autobiografii, orientare în găsirea unui serviciu adecvat ori a unei școli potrivite, eparaţii mecanice , frâne, instalații electrice. 
dt precum și, în cazuri mai grele de ajustare în noua societate şi cultură, informare 
E şi sfaturi privind cea mai potrivită cale de urmat pentru a suporta greutățile asi- 
a milării și adaptării în noua țară, 
tă 7. Programul de asistență pentru refugiații Români asigură asistență în traducerea Datorită calității lucrăr 
53 de acte, diplome de orice fel, din limba română în limba engleză şi notarizarea lor. garanție de cel Puțin 2 ani. 
iat Aceste servicii se acordă, de asemenea, după ora 5 PM. 
să Estimările se fac la atelier si ări 
” Viitorul Americii a depins întotdeauna de populația refugiaților. Sarcina “'Servi- ip Și pentru lucrările suportate de client si entru lucrări! 
ti ciului de asistentă pentru refugiații Români” este de n ajuta refugiații români dea [SuPOrtate de companiile de asigurare. a ii 
of cunoaște și folosi oportunitățile diverse ce se găsesc în această binecuvântată țară Ş 
"asi şi pentru ca și refugiații români să-și aducă contribuţia, talentul și munca lor în Costul lucrărilor va avea o reducere substan 


Adresaţi-vă la: COSTICA UNGUREANU țială oferită în exclusivitate Românilor. 
19 Fermanagh Ave, 
Toronto, 
Tel. 5393-2168 


= folosul acestei țări. 


Adresa biroului se află la: 176 Java St. etaj 2, camera 4, Greenpoint, Brooklyn, 
N.Y. 112222. Tel. (718) 389-4937. Pentru a ajunge aici se foloseste trenul G până 
la stația Greenpeint Ave, Din Ridgewood se ia trenul L până la stația Lorimer St. 
unde se schimbăcu trenul G. : 


Program: 9.00 a.m, = 6.00 p.m. 


au bc Set are e i pi 3) 


GUVANTUL ROMANESC 


FEBRUARIE 1989 


PAGINA 23 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, 


VĂZUTE, 


ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


DIALOG 
SI RĂBDARE 


Cartea de vizită a con- 
fratelui, întru “Cuvântul 
| Românesc”, şi prietenului 
“INicolae Dima, ar trebui 
tipărită pe ambele feţe: 
"|Conferenţiar, profesor, 
autor, crainic (Europa 
“ÎLiberă), ziarist, etc. 
Dar indiferent pe unde |- 
a rătăcit soarta, con- 
"|ferenţiarul, profesorul, etc. 
şi-a lăsat amprentele in- 


| Ultima misiune,  în- 
|credințată de guvernul ame- 
rican: profesor la “John 
"IF. Kennedy Special Warfare 
“ICenter and School” din 
Fort Bragg, North 
“Carolina” unde, timp de 
trei ani, a dăscălit pe 
" lofițerii americani cum să 
“comunice şi să se înţeleagă 
cu civilizațiile de peste 

" Îmunţi şi oceane. 
| Sfaturile dascălului au 
fost strânse într'un modest 
 Ivolum ce va îmbogăţi 
- bibliotecile celor interesați 


„ cu restul 


Bazat pe perceptul fran- 
că cine se înţelege se 


“latâtea conflicte religioase, 
“ lcred că este propriu să citez 
dintr'o convorbire a 
ă autorului ce-a avut loc în 
"|Japar, India, cu un înalt 
“|preot hindus: 

„Fără îndoială, îl respect 
“|pe Isus, i-a răspuns 

preotul, El a fost una din 


- |multele forme ale lui Dum- 


| Ar trebui să citeşti 
Biblia, şi poate, până la 
urmă vei crede numai 
" lintrun Dumnezeu și nu 
- Jîntr'o multitudine de forme 
Dumnezeieşti. 
--Am citit deja o parte 
din Biblie și foarte bucuros 
0 voi citi-o toată, i-a 
“răspuns preotul din Japar, 
“|dar d-ta vei citi de 
asemenea cărțile noastre 
sfinte? Poate că și eu am 
dreptate? 
nl lată miezul înțelegerii: să 
[ai răbdare, să asculți, să te 
informezi, să nu te pripeşti 
Să dai sentințe și nici să 
crezi că adevărul este tot- 
deauna de partea ta. 
„“Imţelegând că există 
diferențe, constituie în 
sine, un pas mare pentru a 
deschide un dialog.” 


CONTRA, 
„ORI PRO-ROMÂNIA? 


Dezinfomarea reseristă a 

âscocit o altă idee: de ce 

N ar transforma mizeria din 

'%.... O criză economică 

pr nemaiintâl- 

„nlte...» într'un scut de apă- 
„ |Fare al regimului. 

a]. Citâm dintr'un ziar pro- 

(auşist din New York: 

Ă Merită poporul român să 

ure atâtea lipsuri și 

i, sau să fie TINTA 


(Sublinierile noastre) atâtor 
insulte și calomnii?” 

Cu alte cuvinte, pentrucă 
poporul român e în mizerie, 
numai trebue să fie calom- 
niat. Dar despre cel care a 
provocat mizeria şi a 
întrodus ““Cultul Per- 
sonalităţii'” în locul 
căldurii, hranei şi luminii, 
scribul roşu a rămas fără 
cerneală şi iarăși a rămas 
cu penița uscată si nu ex- 
plică de ce există'o isterie 
““anti-românească, artifi- 
cial fabricată... în afara 
graniţelor.. care a cuprins o 
serie de  cancelarii 
diplomatice...gata să 
sacrifice integritatea și in- 
teresele României.” 

Este adevărat că multe 
cancelarii *'diplomatice” au 
trimis proteste la 
Bucureşti, dar au trimis 
proteste nu pentrucă sunt 
contra ““intereselor” 
românești” ci pentrucă în 
România, pe lângă “'o criză 
economică de proporţii 

nemaiîntâlnite””, poporul 
e terorizat de poliţia 


care protestează dispar 
fără urme și acum se 
plănuiește distrugerea 
satelor, bisericilor și tot ce 


nierea popo 
încearcă s'o sucească 
propagandiștii comuniști; 

ostru a dat lumii 


ui așa 


genii 

timpului. 

Este vorba de demascarea 
unui regim dement care a 
dus ţara la cea mai neagră 
mizerie și teroare. 

Cum e şi natural despre 
satele, bisericile  dispă- 
rute, etc., ziarul comu- 
nist din New York maude, 
nu vede și nu scrie. 

Nu ne miră, agentul 
dezinformării citește doar 
“Scînteia”. 


F.R.P.A. 


Pe numele întreg 
““Romanian Free Press 
Agency” este un buletin cu 
aldinele dedicate Românilor 
de aci și restul lumii. 

In cele două pagini mici, 
cu care-și face premiera, 
sunt inserate știri cu miez, 
iar printre ele am citit și 
una pe care directorul 
ziarului, dl. George Bălașu, 
o ţine sub căciulă de 
aproape un an. 

Sub titlul '*Romanian 
Voice Awarded”, F.R.P.A. 
ne informează că ““Toronto 
Press Club” a onorat ziarul 
“Cuvântul Românesc” cu 
premiul **1988 outstanding 
award for excellence in 
journalism” (In comparaţie 
cu celelalte ziare ale 
grupurilor naționale N.R.) 

Premiul a fost dat în 
baza hotărîrii luate de 
“Ministry of Multicultura- 
lism of Canada and Cana- 
dian Ethnic Media”. _ 

Aș mai adăuga și alte 
complimente aduse 
“Cuvântului” dar îmi este 
teamă că mă cenzurează 


- directorul. 


ZIARUL CANADIAN “THE SUNDAY STAR” DIN 8 IANUARIE 1989 . 


A SASEA IARNĂ DE FRIG ŞI FOAME 


După cum transmite agen- 
ţia Reuter, mu s'a produs 
o prea mare bucurie în rân- 
durile Românilor, atunci 


ăci făcându-se socoteala, 


asta mu înseamnă decâtpo- 


sibilitatea de a folosi cu 10 
minute mai mult un bec de 
40 w. Baremul actual ajunge 
numai pentru a lumina 2-3 
ore pe zi un apartament 
obișnuit, fără bineînțeles, a 
pune la socoteală frigidere- 
le, masinile de spălat, etc. 

Incăizirile centrale nu dau 
căldură decât 4-5 ore pe zi 
până în 15 Decembrie și 
7 ore până la 1 Martie. 

Pentru economie de ener- 


gie electrică, magazinele și 
locurile de muncă trebue să 
se închidă la 17,30, iar res- 
taurantele la ora 21,00. 


Oficiile publice, scolile 
tul Internațional Otopeni este 


neîncălzit. Oamenii de afa- 
ceri occidentali se plâng că 
trebue să lucreze în camere 
de hotel, oficii sau fabrici 
neîncălzite. 


De șase ietni, Românii 
trebue să facă față unor lip- 
suri multiple și cronice, in- 
cluzând siprodusele alimen- 
tare, deoarece conducătorul 
autocratic Nicolae Ceauses- 
cu utilizează majoritatea re- 
surselor pentru plata dato- 


REVOLTĂ 
CONTRA 


LUI CEAUŞESCU 


Si în Austria, sau poate 
prin apropiere de Cortina 
de Fier, tocmai în Austria, 
revolta contra regimului lui 
Ceaușescu izbucnește spon- 
tan și în acest popor, străin 
de fapt, de cel românesc! 
Tonul este din ce în ce 
mai puternic redat atât 
prin ziarele cotidiene cât şi 
prin televiziune! 

Politica dărâmării satelor 
este înfierată aprig și 
criticată atât prin prisma 
Ungurilor minoritari (logic, 
inându-se seamă de fosta 
înfrățire din timpul im- 
periului austro-ungar!) cât 
și a grupului de Austrieci 


care mai trăiesc în 
România, în special în 
Transilvania, dar - cu 


aceeași vehemență - și in 
ceea ce priveşte săteanul 
român! 

Astfel, ziarul vienez 
“Kurier” arată într'un ar- 
ticol din 16.11.1988 o 
demonstrație în faţa 
biroului de voiaj român 


Tarom, unde, în prezența 
unui număr mare de par- 
ticipanți, un buldozer a 
“dărâmat”! un sat 
românesc improvizat din 
construcții de carton! 


In aceeaşi seară, cu 
ocazia împlinirii unui an 


“dela “Evenimentul Brașov” 


s'a celebrat o slujbă 
religioasă în una din cele 
mai tradiționale biserici din 
centrul Vienei, anume 
““Karlskirche””! După aceea, 
a urmat un convoi cu torte 
către ambasada română! 

Comentariul oficialități- 
lor române a fost: “ăștia 
sunt borfași și bandiți”, în- 
cheie sugestiv articolul... 

Cât de mare este revolta 
şi în rândurile neutrilor 
austrieci, rezultă din 
realitatea că organizarea 
acestor manifestații a 
preluat-o  studențimea 
austriacă”! 


Dorina B.GABOR 


DIN ROMÂNIA 


4 

/ 

Î 
“44 


MECANIZARE SOCIALISTĂ ÎN ROMÂNIA - IARNA ANULUI 1989 IN BUCURESTI. 


riilor externe. 

Deoarece aproape întrea- 
ga carne proaspătă este 
vândută în Vest pentru va- 
lută, Românii trebue să facă 


sau 


““patrioți””, deoarece mu pă- 
răsesc niciodată țara mamă. 

“Am văzut într'un an nu- 
mai de şase ori carneproas- 
pătă”! - a declarat un rezi- 
dent străin. 

Cu toate promisiunile fă- 
cute câ vor fi produse ali- 
mentare mai multe dela an 
la an, este clar că si anul 
acesta produse ca uleiul și 
zahărul vor continua să fie 
raționalizate. 


PR >= 


DIFICULTĂȚI ÎN ALEGEREA 


DRUMULUI PROFESIONAL ÎN VEST? 


““ "TOP PAID POSITIONS ” 
In Canada, U.S.A., Australia şi Noua Zelandă, precum 
şi în Orientul Mijlociu (Arabia Saudită, Quatar, Oman). 
Lista actuală (la zi) pentru toate meseriile cu sau fără 
titlu academic, îndrumări exacte asupra modului de 
întocmire a cererilor de obținere a serviciului. 


Dr. G. CALIN P.0.Box 320 221, 


Străinii care locuiesc în 
România, mai ales studenții 
din lumea a treia, făceau 
regulat cumpărături din 
Bulgaria până de curând, 


acest flux care putea provoca 


„un dezechilibru înaprovizio- 
narea ă. e 3 a 


Cartofii sunt aproape de 

b fără relații cupro- 
ducătorii particulari dela 
țara. 

Cafeaua șițigările ameri- 
cane sunt un lux, găsibil la 
bursa neagră si reprezintă 
o valută forte. * 

Cafeaua este atât de bine 
cotată, încât o prostituată 
este mulțumită să fie plătită 
cu un sfert de kilogram de 
cafea pentru o noapte... 


4000 Dusseldorf 1 


Germania de Vest 


ANUNŢURI 


EDITORIALE 


Aducem la cunostința cititorilor nostri că de curând 
a apărut cartea “VRETI SA RADETI” (anecdote din 
teatrul românesc și reflexii din experiența sa deactor) 
de Florin Scărlătescu. 
Prețul unui exemplar - $ 8.00 plus $ 1.00 Expediția. 
Doritorii să trimită Money Order la adresa: 
Florin Scărlătescu, 1012 Prospect Ave. Apt. 727 


Cleveland, Ohio, 4415, U.S.A. 


A apărut cartea “IN 


UMBRA NIMANUI” (Poezii, 


tabule, proză) de George Băjenaru. Prețulunui exemplar 
- $ 12.00 Trimiteţi cec personal sau Money Order 
la adresa: George Băjenaru, P.O. Box 41, Astor Station, 
Boston, MA, 0223-0041, U.S.A. 


IT LOA - . LU. 0 PIC Si 


; 
| 
4 
| 
| 
| 


IDEE ae. PAGINA 24 


Din 30 în 30 de zile 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


STIRI DIN ȚARĂ 


“INDICAȚIILOR” 


Asta vară mass-media a cântat ca greierul şi-a aplaudat 


“indicaţiile” 


prețioase ale “Fiului Iubit” care tocmai 


dăduse în bobi şi promitea Românului cum o să plesnească 
de bine in sezonul rece deoarece s'au luat măsuri ca ter: 
mocentralele, magazinele alimentare, etc. să fie îndopate cu 


cărbuni şi alimente. 


Dar a venit șisezonulrece și l-a găsit pe Român tot fără 
mâncare, fără căldură și fără lumină, iaracumi se promite 
tot prin 'findicaţii prețioase” cât de tare o să zburde 


| CEAUŞESCU A MĂRIT RAȚIA 


la vară, şi, ca să-l convingă, 
carne, peşte, lapte, brânzeturi, etc., îl vor aştepta pe 


se publică și statistici de câtă 


ii > tarabă. 
> Sai Toate aceste promisiuni bianuale sunt consfinţite în baza 
i unui “Program de autoconducere și autoaprovizionare 
privind asigurarea bunei aprovizionări a populației cu 
d produse agroalimentare și bunuri industriale de consum pe 


muri nici de foame și nici de 


Nicolae Ceausescu”: 


fasole..." plus alte mii şi 


întâmplat în ultimile veri, 


A CRESCUT 
DAR E ÎN PAGUBĂ 


"Traficul naval: pe 
canalul  Dunărea-Marea 
Neagră, în creştere” (R.L. 
26.12.88); dar nu se afirmă 
că mărirea traficului aduce 


Canal atinge doar 20 din 
traficul socotit necesar ca 
să acopere cheltuiele, Deci, 
o mărire de 10, înseamnă că 
paguba în administrarea 
canalului s'a redus dela 80 


la 78. 
SEMNE 


DE OBOSEALĂ 

La şedinţele de partid 
(unele se ţin doar pe hârtie) 
nu se mai iau decizii, nu se 
mai bagă șopârle, e 
bună...înțelegere. 
Majoritatea organizaţiilor 
de bază au devenit fantome. 
Nimeni nu ascultă la ce se 
vorbește și cei din spate 
dorm nestânjeniți. 


TOTUL DACĂ-I DACĂ 


Avem Dacă, nevasta unui 
Dac şi avem conjuncția dacă, 
în jurul căreia se învârte 
soarta Românului: 

Uneori se dă carne-scrie 
din experiență un 
bucureștean--dar DACA 
(conjuncţie, nu nevasta unui 
Dac, N.R.) n'ai fizic de 
rugbist, DACA nu știi orele 
la care vine mașina, DACA 
(tot conjuncție) nu cunoşti pe 
măcelar, DACA nu stai de 
dimineață până seara și 
eventual și ziua următoare 
la coadă, DACA şi alți 
mulți DACA, riști să te 
întorci acasă cu sacoșa 
goală. In cazuri deosebite 
prinzi niște oase; iar în 
cazuri fericite, iei 1-2 kg. de 
carne, cu grăsime și oase. 


LE-A TĂIAT ISPITA 


Pentru a nu se consuma 
energie stăpânirea a tăiat 
răul dela rădăcină: s'au 
triplat amenzile dacă treci 
peste rația permisă și ca să 
nu cazi în ispită nu se mai 
găsessc, de trei ani, 
radiatoare și reşouri elec- 
trice. 


**1150 mii tone de carne... 
mii tone de grâu pentru pâine şi făină... 3000 mii tone de 


anul 1989.” (Rom Lib 3.12.88) 
Dacă cetățeanul va supravețui şi iarna asta fără să-și 
rupă gâtul din cauza întunericului, şi dacă iarăși nu va 


frig, atunci la vară va avea “pe 


baza indicaţiilor și cu contribuția directă a tovarăşului 


9500 mii tone de lapte... 2800 


mii de tone, confirmă “R.L.” 


Dar dacă și la vara viitoare se va întâmpla la fel cum s'a 


atunci cetăţeanul tot nu va 


muri de foame: el se va hrăni, așa cum se hrănește de ani de 
zile, cu '““indicaţiile”...tovarășului Nicolae Ceauşescu. 
=> 


CU PALTOANE 
ȘI CĂCIULI 


Helmut Frauendorfer, de 
„origină germană, fost 
“profesor la o școală medie 
„din județul Argeş, descrie 
olidari 1 K os 
condiţiile în care se învață 
în țară: 

Profesorul şi elevii sunt 
în clasă cu paltoanele pe ei 
şi cu căciulile în cap, și 
dârdâie de frig. Degetele au 
înțepenit înghețate; cum 
să mai scrie elevii în 
asemenea condiții? In tim- 
pul orelor se întâmplă 
deseori ca elevul să leșine. 
Explicația e mereu ace- 
eași: elevi m_ au 
ce” să mănânce acasă și 
rămân nemâncaţi la școală 
toată ziua. Toamna și 
primăvara şcolile se închid 
şi elevii sunt mânaţi la 
câmp. 


AU TULIT-O 


Ascunși într'un tren de 
marfă, înveliţi cu cearșafuri 
şi pături, având alături 
ceva hrană, lanterne şi două 
măști de gaz, doi tineri 
români au reușit ca după 
șapte zile de călătorie să 
ajungă la granița dintre 


Germania de Vest și 
Austria. După ce-au 
descoperit pe pasagerii 
clandestini: Nicolae 
Tudorașcu şi Petru 
Ciorianu, vameșii i-au 
predat autorităților. 

Germanii i-au lăsat să 
treacă în Austria, iar 


Austriecii, le-au dat bilet de 
drum până la Viena de unde 
au fost trimişi în lagărul 
dela Traiskirchen. Cum au 
reușit să se ascundă și dacă 
au avut sau nu complici, 
rămâne un secret 
neîmpărtășit publicului. 


ALIMENTAȚIE 


ȘTIINȚIFICĂ 
; Sucurile din fructe sunt 
făcute fără fructe. Ele 
conțin apă cu zahăr, 
coloranți, aromă și agenți 
de conservare ca să nu se 
împută apa "n sticlă. 


OSPITALITATEA 
“SAVANTEI” 


Din partea Societăţii In- 
ternaţionale pentru Drep- 
turile Omului (cu sediul la 
Frankfurt) a plecat în RSR 
o delegație de patru per- 
soane ca să vadă cum sunt 
respectate “Drepturile 
Umane”. 

Delegaţia era compusă 
din doi cetăţeni din Ger- 
mania de Vest, un Austriac 
şi un American. 

Guvernul din Bucureşti 
le-a aprobat viza de intrare 
şi au stabilit şi o audiență 
cu d-na Elena Ceaușescu 
pentru Luni, 5 Decembrie. 

Trebuiau să-i prezinte un 
dosar cu 2000 de cazuri, 
cele mai multe privind 
întregirea familiilor, 
precum și a unor bolnavi ce 
nu puteau fi trataţi decât 
în Vest. 

Delegații au sosit Vineri, 
2 Decembrie, dar Luni, 5 
Decembrie, în loc să fie 
primiți în audiența 
stabilită, ei au fost ridicați 
dela hotel şi duşi la 
aeroport unde au fost ex- 
pediaţi cu'n avion în 
Berlinul de Est. Acolo, am- 
basadorul RSR-ului, a avut 
grijă ca ei să fie trimişi de 
unde au venit! 

Despre audiența proiec- 
tată și aprobată, securiștii 
au dat o explicaţie simplă: a 
fost anulată. 

Dar au fost “'amabili” și 
au luat dosarele cu ei ca să 


nsistă să plece. 


VOCEA TINERETULUI 


Reproducem din 
scrisoarea unui tânăr de 20 
de ani, (R.E.L.) 

“Nu-mi pare rău că sunt 
Român, nu-mi pare rău că 
vorbesc această limbă, îmi 
pare rău că trăiesc și respir 
în această țară, îmi pare 
rău că m'am născut pentru 
a creşte în această epoca 
scârboasă."” 

“Epoca Ceauşescu, 
această bombă atomică care 
a explodat fără zgomot își 
împrăștie otrava peste tot, 
acaparând tot ce este viu, 
tânăr și sensibil.” 


DISTRUGEREA 
MOŞTENIRII 


Presedintele federal ger- 
man Richard von Weizsacker 
a apelat la guvernul român 
cerând abandonarea 
planului ca în următorii ani 
să dispară de pe hartă mii 
de sate. 

“Urmările așa-numitului 
program de sistematizare ar 
putea fi tragice... vor aduce 
dela sine distrugerea 
unității moștenirii 
culturale europene, dar mai 
mult ca orice, vor contribui 
la desrădăcinarea 
oamenilor, în mod silnic, 
din habitatul lor natural, 
lăsându-i astfel pradă unei 


nemiloase distrugeri 
spirituale.” 
“'Stergerea diferențelor 


dintre sat şi oraș... nu este 
altceva decât calea 
distrugerii practice a uneia 
dintre structurile de bază 
ale organizării sociale 
umane." 

Declaraţiile d-lui Weiz- 
sacker au fost făcute în 
cadrul “Reuniunii finale a 
campaniei pentru păstrarea 
spațiului rural.” Intrunirea 
a avut loc la Lubeck Bonn. 


E pia, ee <a miei 


REGRETE 
CU CENZURĂ 


“Scînteia” are monopolul 
inserării programului dela 
televizor iar ''România 
Liberă” al paginii cu '“'Mica 
Publicitate” unde rubrica 
“decese” este sever con- 
trolată. Răposaţii, certaţi 
cu regimul, au dreptul doar 
la anunțuri date din partea 
rudelor apropiate iar in- 
serarea condoleanţelor dela 
persoanele din afara 
hotarelor este strict in- 
terzisă. Dar când a răposat 
acum un an o rubedenie a 
“Savantei”, ziarele au tras 
clopotele săptămâni 
întregi cu regrete eterne 
pentru durerea de inimă a 


Lenuţei. 
DIALOG 
DE UNUL SINGUR 


In cadrul unui program de 
discuţii dela un post de TV 
din Germania de Vest, a 
fost invitat un reprezen- 
tant al RSR-ului ca să ex- 
plice punctul de vedere al 


guvernului referitor la 
planul de **modernizare” al 
agriculturii (Distrugerea 
satelor!) 

A fost expediat din 
București economistul 
Ioniţă Olteanu ca să 


prezinte, în apărare, refor- 


„mele celuilalt economist 


Nicolae. 
„Dar în acelaşi program, 


cum îi n 


exilat român şi reprezen- 
tantul unei organizaţii pen- 
tru Apărarea Drepturilor 
Omului. 

Ioniţă a. informat 
Bucureştiul, iar 
Bucureştiul speriat de ce se 
va divulga la televiziunea 
germană, a renunțat la 
program şi l-a chemat pe 
economist să vină urgent 
acasă. 

Dar economistul, care în 
adevăr s'a dovedit a fi 
economist, a înțeles că 
economiceşte e mai bine să 
rămână în Apus și a cerut 
azil politic. 

Stirea dată de agenția 
Reuter, 15 Decembrie 1988. 


SPECIAL PENTRU RSR 


U propunere. făcută de 
Forul Democratic Ungar: să 
se înfiinţeze pe teritoriul 
Ungariei un lagăr dedicat 
refugiaților din România. 
Până acuma lagărele 
ofereau adăpost cetățenilor 
din diferite ţări: faptul că 
se va dedica un lagăr, 
special celor care fug din 
România, este o “'oncare 
unică”! ce se acordă tiraniei 
regimului din Bucureşti. 


“LUCRU” 
PE SPRÂNCEANĂ 
Unul din cele mai 


căutate servicii e să faci 
parte din echipajul unei 
nave angajate în cont 
străin. Nava circulă între 
porturile străine iar 
marinarii primesc o diurnă 
de $10-$14 pe zi, mai mult 
decât oferă RSR-ul. “Dar 
pentru a fi angajat trebue 
să ungi osia. lar liderilor 
reserişti le place să aibă 
osia unsă, mărturiseste un 
marinar din echipajul “Na- 
vei Baziaș 7”, într'o scri- 
soare adresată la E,L. 


i) 


AP 


âravul în lumea 


Dintr'un supliment al ziarului ''Stuttgarter 


Zeitung” (11.11.88): Nicolae Ceaușescu, în vârstă de 
71 de ani, apare ca ultimul stalinist din Europa, 


ultimul 


despot din țările răsăritene ale con- 


tinentului.” 


.. Aa Z 
Din cauza iernii care și-a arătat colții încă dela 


începutul lunii Noembrie, multă recoltă a rămas pe 


câmp: 
falimentul 


căpățâni de sfeclă de zahăr, mere, etc. La 
strângerii recoltei se adaugă lipsa 


mașinilor și a autocamioanelor care, din cauza lipsei 
de benzină, stau în garaj. 


z 


d i . c j 
Industria, la fel ca și agricultura, din RSR, scrie 
iarul **Die Presse”, sunt în urmă cu 25 de ani. 


Din 1980 preţurile s'au ridicat: o scrisoare dela .50 


lei la 2 lei; telefonul s'a scumpit cu 1804; mijloacele 
de transport în comun cu 250%, gazul metan cu 200%, 
etc. In schimb salariile s'au mărit cu 20-25%. 


Un înalt funcţionar "dela Ministerul Comerțului 


Superior a declarat că RSR își va putea achita datoria 
externă în timp de un an deoarece are un surplus de 
$2.5 miliarde. E adevărat sau o laudă deșartă a lui 
Niculae ca să dea speranțe poporului: mai răbdați 
încă un an ca să ne plătim datoriile, și apoi veţi um- 
bla cu covrigi în coadă. 


a. 
Centralele electrice care ar putea da peste o sută 


miliarde de Kwh, o cantitate ce-ar acoperi tot con- 
sumul intern, produc mai puțin de 45%. Vina: cărbu- 


nele 


de calitate inferioară, stocuri insuficiente, 


reparaţiile de proastă calitate care iau prea mult 
timp, plus nepăsarea. = 


La Conferința Anuală a Adunării Nord-Atlantice sa 


discutat cazul Komâniei și s'a ajuns la concluzia: 
"Ceaușescu şi-a pierdut orice credibilitate iar divorţul 


di 


ntre conducere şi populație este complet.” 
.. 
In acord cu statisticile făcute în Vest (nu cele 


reseriste) construirea de locuinţe a scăzut la cel mai 


jos nivel din Europa de Răsărit. 


Legea spaţiului locativ se aplică acum. 


multă vigoare. Dacă a murit cineva in familie, s'a 
mutat sau a plecat în atrăinătate, atunci locataru 


văd că este ceva de vânzare, se instalează în fruntea 
cozii îmbrâncind pe bătrânii şi femeile care stau la 
rând. Ei cumpără tot ce găsesc și apoi vând articolei 

la “'negru” și de multe ori chiar celor pe care i-au 


„trebue să se mute într'o locuință cu mai puţin spațiu. 


2 SE 


iza 2200 CA Ca die i 


îmbrâncit. Acest huliganism se practică de multe i 


chiar sub ochii milițienilor 


agroindustriale sunt făcuţi 
inadecuat construcțiior din 


nepăsători. 25 
a. 

Pereţii întrebuințaţi la construirea centrelor 

din beton prefabricat, 


zonele cu ierni grele. 


Pereţii nu au nici o deschizătură prin care să treacă 
vreo țeavă pentru chiuvetă, baie sau instalație 
sanitară. 


Pierre Bocev, corespondentul ziarului “'Le Figaro” 


(Paris), a fost arestat imediat după ce a luat un in- 
terviu d-nei Mariana Botez. Miliţienii i-au confiscat 
notele, apoi i-au dat drumul. 


lucrează în industrie şi 


ă ai î z a 
Din totalul populaţiei active circa 8 milioane 
peste 3 milioane în 


agricultură. 


. .. . 2. .. . 
Dacă tinerii nu-şi găsesc de lucru, atunci intervine 


Statul care le garantează serviciu: ei sunt repartizaţi 


la 


șantierele naționale unde se trăieşte ca la cazarmă. 
Soții celor condamnați sunt sfătuiţi să divorțeze. 


Prin asta se cere soțului sau soției să se alăture 
deciziei luate de guvern că nu aprobă acţiunea 
tovarășului de viaţă. 


alimentare au fost 


. .. 
Pe traseul unde circulă Ceaușescu magazinele 
înlocuite cu magazine de 


îmbrăcăminte, etc. Motivul: să nu vadă “Seful” că 
oamenii stau la coadă și ar putea să-l huiduiască. 


Vizitele străinilor la” înstituţii sunt consemnate 


imediat în procesele verbale. Ele pot avea loc numai 
în camere “special amenajate”. 


Dacă e lipsă de vreun articol pe piaţă și “'este” 


multe lipsuri, furnizorul are o scuză: “lucrăm pentru 
export, mai încercaţi.” 


Raţia de lemne consistă din așchii şi de abia 


ajunge ca o familie să se încălzească o lună de zile. 


.. 
“In RSR-spune un martor ocular-sunt copii până la 


cinci ani şi chiar și mai mari, care n'au gustat încă 
ciocolată.” 


şi 


alimente. 


ci 


4 a. - 
Securitatea supraveghează cu atenţie zonele Braşov 
Petroşani. In aceste zone se găsessc mai ușor unele 


- 
Culesul de pe câmp nu' se face în acord cu sezonul, 
în acord cu... anul școlar. Recolta trebue strânsă, 


coaptă ori necoaptă, până nu se apucă studenţii de 


învățătură. Unul 
stata la culesul 
necopți, în câteva săptămâni. 

strugurilor ținea până la trei luni. 


din rezultatele nefaste se poate con- 
strugurilor care sunt strânşi, copți, 
Inainte sezonul 


[VANTUL ROMANESC FEBRUARIE 1989 PAGINA 25 


«păm mai jos clasamentul Diviziei “A” de fotbal la sfâr- STIRI SPORTIVE PE SCURT 


sitului turului, precum și rezultatele tehnice ale ultimelor 


: a i a. : 
aa Mc e pasa rel la 5 Martie s.c.. *Dăm mai jos lista celor mai buni sportivi români ai 
anului 1988, stabilită în urma anchetei realizată de Aso- 

REZULTATE TEHNICE ciația Presei Sportive din România printre cronicarii 


. sportivi din țară. 
ETAPA A XIII-A 


1, DANIELA SILIVAŞ gimnastică 278 p 
MO —"AS.A. TG. M. 1, 
DINIMERAIOVA 2 STEAUA e 70 (ie) *Clasamentul celor trei seril ale Diviziei “B” de fotbal 2. PAULA IVAN atletism 252 p 
RAPID — S.C. BACAU 1-0 (0-0) la sfârșitul turului: 3. RODICA ARBA ; 
„U* CLUI-NAPOCA = FC. FARUL. 2-0 (1-0) OLGA HOMEGHI carol i P | 
LT — F.C.M. BR - A i re 
ESavINuL Z FLACARA O a (a) SLASAMENTUI, i E ga 148 p | 
SPORTUL STUDENTESC -— OŢELUL 3-2 (2-0) CA Ş Ș inot 117 p | 
F.C, INTER — F.C. BIHOR 2-0 (1-0) SERIA I-A 6 Noemi Lung, pă e | 
F.C. ARGEŞ — VICTORIA 4-3 (3- 7. Daniel Dumitrescu box | 
Ș 2) rile 3 ereu Pine Pra ed 8. Gabriela Potorac gimnastică 55 p | 
= e: 3 poli inal «17. 101 6 ai ai 9. Gelu Ignat rugby ai La | 
ia A XIV-A Fă steauă Mizu [TEI A 19 10. Ni in, „haltere. = La 
F.C. Inte: Sibiu  - Flacăra Moreni 1-0 (1-0) ilizerpară- ul H 9 23-80 19 ZĂ 4 
teaua - F.C. On 3-1 (1-0 E. FEFA i A 19-18 30310 
CR) Galaţi — wU" Cluj-Napoca 2-2 za 9. Ceara ra HA H 2 ru 
F.C. Farul — Univ. Craiova 1-0 (1-0) 9: Deh Plopeni, ay Ja - pei =! 
S.C. Bacău - Sortul Studenţesc 6-4 (3-2) 12 Polana =, 1 FE | 
Lire Zepi Argeș asa ta0) su Sieu 7 00 102 14 | 
se Di —0) 15. CFR Paşcani 17 539 1-2 O 13 = | 
ASA: To Mureş = Condnu 122 bn Ma mmm dt ii 
5.0 Tg-aNureș oreinu 1-2 (0-1) 10. Prahova 2 14 So 1 12 | 
iS a | 
ETAPA A XV-A | 
SERIA A II-A 
F.C. Argeş __ = F.C. Inter 0-0 
ab sei - EC Bihor 1=1 (0-1) 1 Chimia ÎN aL a ditai, 54 
| uj-Napoca  — S.C. Bacău 2-1 1 . tu: 1 4 Ș 
facăro Moreni. = ASA. To: Murey 2-0 (1-0) Em sie i | 
Corvinul — F.C.M. Braşov 4-2 (2-1) 5. Pandurii 1 755 14-18 O 19 | 
Dinamo — Steaua 0-0 ŞE eGiropatere, 17 sotie aa Ala 
FC. O. - FC. Farul 1-0 (1-0) so le ele i arati ru 
Univ. Craiova = Oţelul Galaţi 2-3 (1-3) 9 Metalvreistul 17 72 0 24-24 16 
Sportul Studenţesc — Victoria 1-A „Ce bbei a tati Ure 
i pd 12. Dunărea ARID Aa re Pi 
ETAPA A XVI-A ICR A 320 A O a A 
z, 15 FCM. Car. : | 
isi ă 548 20-21 14 | 
F.C. Inter — Rapid 3-2 (1-1) 1 Metalul i 62 9 17-27 14 
F.C. Argeş — Flacăra 2-1 (1-0) 18. Min. Motru 17 5210 14-27 12 
Steaua — Corvinul 11—0 (5-0) 
Oțelul — F.C. Olt 0-0 ză 
F.C. Farul = Dinamo 0-7 (0-2) | 
S.C. Bacău — Univ. Craiova 6-0 (3-0) SERIA A III-A 
F. C. Bihor — Sportul Studențesc 1-0 (0-0) * | 
F.C.M. Braşov — ASA. Tg. Mureş — 4-1 (1-1) a Ciaaăi | 
Victoria Cluj - 5-2 (2-1) 
> ETAPA A XVII-A 


A.S.A. Tg. Mureș — Steaua 


18. Avintul 


F.C. Olt — S.C. Bacău 


Univ. Craiova — Victoria 2-2 (0-1) .. 


PRELIMINARIILE C.M. DE FOTBAL 


*După cum cititorii noștri știu, echipa României participă 
în competiția preliminară a Campionatului Mondial de 
Fotbal, zona europeană, făcând parte din grupa I-a. Dăm 
mai jos clasamentul la “'zi*” precum și programul jocuri- 
lor din această grupă: 


CLASAMENTUL GRUPEI 1 


/ 
1. ROMANIA 2 200 6-1 4 | 
2. Danemarca 2 020 2-2 2 | 
3. Bulgaria 2 011 2-4 1 
4. Grecia 2 0000221250440 | 
Răducioiu (Dinamo) șutează și înscrie în poarta lui Călugăru. 26 APR. 1989: Grecia - ROMANIA | 
(Pază din meciul Dinamo - Oţelul Galaţi, 6-3). Bulgaria - Danemarca | 
i: 17 MAY 1989: ROMANIA - Bulgaria | 
CLASAMENTUL GOLGETERILOR Danemarca - Grecia | 
7 IN OCT. 1989: Bulgaria - Grecia | 
20 goluri: D. Mateuţ (Dinamo), M. Coras (Victoria) Danemarca - ROMANIA | 
19 goluri: Gh. Hagi (Steaua) 15 NOV. 1989; ROMANIA - Danemarca | 
16 goluri: Vaiscovici (Dinamo) Grecia - Bulgaria | 
12 goluri: Burleanu (S.C.Bacău) 3 ) 
II goluri: Pițurcă (Steaua) .. | 
a | 
ş. CUPELE EUROPENE LA FOTBAL 
CLASAMENTUL 
*Pierzând la limită cu 3-2 meciul retur cu echipa finlan- y Săi 
1. DINAMO 17 16 1 0 72-16 33 > daia a | 
2. Steaua 17 16 1 0 62-15 33 6 sI SD IL ALO poat aa Clip 93 4000: ctoula Bu Gucegti Daniel Dumitrescu Gabriela Potorac 
3. Victoria 17 10 3 4 46-31 23 s'a calificat totuși în sferturile de finală ale Cupei UEFA. cgreeupeaa ae Ia 
A. F. C. Inter 17 9 2 6 24-26 20 La egal de puncte, Victoria a câştigat cu 1-0 meciul dela re 
5. Corvinul 17 8 2 7 25-36 18 București- se califică echipa care marchează cele mai mul- 
6. Flacăra 17 7 3 7 30-23 17 te goluri în deplasare. De menționat că bucurestenii au | 
Z: pu Cluj-Napoca 17.654 29529 LU condus la un moment dat cu 2-0, Sferturile de finală ale | 
ră e 9it 17 3 4 3 17-20 N cupelor europene se vor disputa la 1 și 15 Martie a.c. lată | 
10. F. €. Bi 47 54 8 15218 14 programul celor. 3 echipe românești rămase în competiţie: 
11. Sportul Studenţesc 17 6 2 9 26-34 14 
2. Univ, Craiova 17 5 4 8 27-37 14 Cupa Campionilor Europeni: | 
A eri 17 62 2 dea i LF.K. Goteborg - Steaua re | 
- Oţelui 17 54 — Cupa Cupelor: 
13. S. C. Bacău 17 64 10 33-34 13 Dinamo Buc. - Sampdoria Genova 
F.C.M. Braşov 17 5 3 9 28-32 13 Cupa UEFA: 
17. F. C. Farul 17 5 2 10 14-23 12 UI : 500 7 
iLă Tg. Mureș 17 2 2 13 14-43 6 Victoria Buc. - Dynamo Dresda. Gelu Ignat | 


“u Pa 
fr 
” 
Ş, 
ar 
A 
7 
A 
pomi 
y FR 


PAGINA 26 


FEBRUARIE 1989 


CUVANTUL ROMANESC 


GEORGE BUSH A PRELUAT 


., - -, 
ta Ș 


GEORGE BUSH 
PRESEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII 


Vineri 20 Ianuarie 1989, 
în fața monumentalei clădiri 
a Capitoliului, în fața a 
175.000 de spectatori și a 
30 de milioane de telespec- 
tatori, George Bush, în vârs- 
tă de 64 de ani, a depus 

„jurământul de președinte al 


Statelor Unite (al 41-lea), 
într'o ceremonie fără egal 
ca fast și strălucire. = 

EI are o lungă și bogată 
activitate: membru al Con- 
gresului, ambasador în Chi- 
na, apoi la Naţiunile Unite, 
director al C.I.A., opt ani 


ŞTAFETA 


ca vice-președinte. 


In cuvântarea inaugurală 
a făcut apel la concursul 
poporului american, iar a- 
dresându-se Democraților, 
a spus că “națiunea are 
nevoie de compromisuri a- 
colo unde au existat neînțe- 
legeri””. De asemenea, noul 
presedinte a declarat că 
va face o revizuire generală 
a relaţiilor cu Uniunea 
Sovietica. 


Telul spre care este ghi- 
dată America, a spus noul 
președinte, este ''de a face 
fața națiunii mai frumoasă 
și fața întregii lumi mai 
gentila”?. 

Imaginea lui inaugurală 
este o nouă briză, care, a 
spus președintele, va însem- 
na pe de o parte mai multă 
cooperare între Congres si 


e a 
ritului de datorie, sacrifi- 
ciu și patriotism”?. 

George Bush va fi în cu- 
rând la Ottawa, oaspetele 
primului ministru Molruney, 
eveniment important înrela- 
țiile tradiționale americano- 
canadiene, în special în ceea 
ce priveste noul tratat de 
comerţ liber. 


e au declarat că retragerea 


TRATATUL PENTRU RETRAGEREA 
TRUPELOR CUBANEZE DIN ANGOLA 


La Brazzwille, în Pala- 
tul poporului congolez, s'a 
semnat de curând tratatul 
dintre Angola, Cuba și A- 
frica de Sud. Acestaprevede 
retragerea trupelor cuba- 
neze și independența  Na- 
mibiei în care procesul de 
independență va începe la 
1 Aprilie, urmând ca ale- 
geri libere să aibă loc în 
luna Noembrie. 3 

La ceremonia semnării 
au asistat Secretarul de Stat 
adjunct al Statelor Unite, 
Crocker crocker și Ministrul 
adjunct al afacerilor exter- 
ne al Uniunii Sovietice, 
Anatoli Adamișin, care s'au 
felicitat reciproc. 

Ministrul sovietic a de- 
clarat că Uniunea Sovietică 
nu mai este interesată să 
sprijine comunismul în A- 
frica cheltuindu-și resurse - 
le și că actuala înțelegere 
este un lucru bun în largul 
context al politicii sovietice 
concepută de M. Gorbaciov, 
care a declarat de curând 
la Naţiunile Unite că este 
necesar să se ''deslege no- 
durile regionale în special 
în lumea a treia, care are 
si așa destule probleme în 
afara acestor conflicte. - 

La rândul său, Chester 
Crocker a declarat că nu 
este nici un dubiu că Sovie- 
tele au uzat de rolul și in- 
fluenţa lor, nu numai în două, 
ci în toate cele trei puncte 
ale tratatului. 

La rândul lor, persoane- 
le oficiale sud-africane care 
au participat la negocieri, 


care reprezentau o amenin- 
țare și schimbarea în inte- 
resele strategice ale Sovie- 


DEMONSTRAŢII ÎN CEHOSLOVACIA 


Poliţia cehoslovacă a in- 
tervenit cu. brutalitate îm- 
prăştiind cu ajutorul bas=- 
toanelor, a câinilor, sia 
tunurilor cu apă mulțimea 


AKIHITO, NOUL ÎMPĂRAT AL JAPONIEI 


La 7 Ianuarie 1989, Hiro- 
hito, împăratul Japoniei, se 
stinge din viață în urma 
agoniei provocată de uncan- 
cer de pancreas, la vârsta 
de 87 de ani, după o domnie 
de 62 de ani. ă 

Incă dela începutul dom- 
niei lui Hirohito apare un 
puternic curent militarist, 
în care militari, sprijiniți 
de civili au început asasina- 
te împotriva politicienilor 
care se opuneau acestui cu- 
rent. Intrebat după cel de-al 
doilea război mondial, de ce 
nu s'a opus intrării Japoniei 
în război, Hirohito a răspuns 
că a trebuit să accepte situa- 
ţia deoarece el nu se putea 
opune atunci când întregul 
guvern a votat înunanimitate 
pentru aceasta. 

Deși sunt controverse, în 
ce priveşte intrarea în răz- 
boi, majoritatea Japonezilor 
consideră că Hirohito a fost 
un om cu o fire pasnică, un 
raționalist șiunomde ştiinţă 
care a preferat să se dedice 
biologiei marine, dar care a 
luat istorica hotărîre de a 
scoate Japonia din război. 

Intr'adevăr, la 14 August 
1945, la câteva zile după că- 
derea bombelor atomice, s'a 
adresat în cabinetul său, 
membrilor guvernului și 
comandanților militari, cu 
cuvintele: “Doresc să fiți de 
acord cu concluziile mele, 
că m mai putem continua 
acest război. Imi dau seama 


bine ce greu le va fi ofițeri- 
lor loiali, soldaților și mari- 
narilor sa-și predea armele 
inamicului, să-şi vadă țara 
ocupată şi poate să fie acu- 
zați că sunt criminali de 
război. Dar nu mai pot lăsa 
poporul meu să sufere în 
continuare”. 

La cea de a 60aniversare 
a domniei lui Hirohito, în 
1986, primul ministru de a- 
tunci, Yasuhiro Nakasone a 
spus: “Poziţia lui de pilon 
al unității naționale nu s'a 
schimbat. Unitatea și în- 
crederea dintre Majestatea 
sa si poporul japonez este 
mai” puternică decât ori- 
când”. 

Akihito, fiul său, este cel 
de al 125-lea împăratal Tro- 
nului Crizantemelor și pri- 
mul împărat care-și va ocu- 
pa tronul ca o ființă umană 
și nu ca un zeu. Noul împă= 
rat, în vârstă de 55 de ani, 
a încălcat protocolul impe- 
rial, căsătorindu-se, nu cuo 
prințesă, ci cu fata unui 
bogat industriaș, Michiko 
Shoda. Actualul cuplu im- 
perial are trei copii; prințul 
Hiro, de 28 ani, viitorul suc- 
cesor, prințul Aya, 22 ani 
și prințesa Nori, 19 ani. 

Ca prinţ moștenitor, Aki- 
hito a dus o bogatăactivitate 
diplomatică. El l-a repre- 
zentat pe tatăl său într'o 
serie de călătorii în jurul 
globului, inclusiv la încoro= 
narea reginei Elisabeta a 


Angliei în 1953. Impreună cu 
Michiko a vizitat cel puțin 
41 de țări în 22 de călătorii 
oficiale. El a moștenit dela 
tatăl său gustul pentru sti- 
ință, fiind membru al So- 
cietății Intiologice a Japoniei 
ca și al Societății Linne din 
Londra. 

“Familia imperială va fi 
întotdeauna pasivă - a spus 
noul împărat - Lucrul cel 
mai important este voința 
poporului”?, 

Cea mai recentă anchetă 
a opiniei publice, arată că 
34% din populația Japoniei 
se simt confortabil având un 
împărat cu rol de monarh 
„constituțional într'o demo- 
crație modernă, asa cum a 
fost însusi Hirohito. 


DEMISIA 


CABINETULUI 
IUGOSLAV 


Primul ministru iugoslav 
Branko Miculici si-a depus 
demisia, împreună cu tot 
cabinetul său, la două zile 
după ce deputații au votat 
în parlament împotriva 
guvernului, din cauza intro= 
ducerii unei legi de austeri- 
tate care ar fi micsorat 
salariile în serviciile de 
educație și sănătate. 

Guvernul lui Branko Mi- 
culici m a putut rezol- 
va criza economică în care 
se găseste țara sa. 


i 


Sie, e ae, 2 

in 255 AIE AS Sa 

SOLDAT DIN TRUPELE GUERILA ANICA 
ALE LUI] A CO A 2) Z 


ALE L OSHUA 
SOVIETIC DOBORII. 
telor au fost factorii majori 
care i-au determinat să a- 


bandoneze teritoriul tampon 
al Namibiei. a 


de aproximativ 5.000 depar- 
ticipanți, adunați fn Piaţa 
Wenceslas din Praga, pentru 
a comemora 20 de ani dela 
moartea studentului lan 
Palach, care la 16 Ianuarie 
1969 și-a dat foc în această 
piaţă în semn de protest 


împotriva invaziei sovietice, 
Autoritățile comuniste au 
anunțat că 91 din “finstiga- 
torii cei mai activi” au fost 
arestați. Printre ceire 
de poliție se află şiun număr 
de 20 de persoane proemi- 
nente ale mișcării Carta 77. 


ŞTIRI 
DELA VECINII 


R.S.R.-ULUI 


Bulgaria şi Cehoslovacia nu mai bruiază emisiunile 

postului de radio Europa Liberă. 
bă 

Constituţia URSS-ului trebue schimbată ca să 
acorde ''drepturi egale ateiştilor şi credincioșilor ca 
să-și exprime părerile”. a declarat Constantin Khar: 
chev, preşedintele consiliului însărcinat cu Culturile 
religioase. In noua constituţie bisericile, moscheele şi 
sinagogile vor avea dreptul să aibă şcoli confesionale. 


- 

Sovietul Republicii Moldoveneşti a aprobat ca 
limba moldovenească să fie limba oficială a provinciei 
şi totodată să se întroducă alfabetul latin în locul 
celui chirilic. Această hotărire rămâne să fie aprobată 
de Suprem al URSS-ului. 

d 

In Parlamentul din Varşovia s'a votat o lege care 
elimină controlul statului asupra intreprinderilor 
comerciale particulare. Prin asta se încurajează in- 
vestirea capitalului străin. 


hd 
Operele lui Soljeniţin nu vor fi publicate și nici 
autorul nu va fi invitat să “viziteze” Rusia. Vina cei 
se aduce marelui scriitor e că el atacă atât aplicarea 
comunismului, cât și pe Lenin, care nu este socotit 
responsabil de crimele comise în numele eliberării 
muncitorilor. 


În d 
Brejnev a fost “'reabilitat”! Si-a căpătat titlul pe 
care îl merită: Un călău ca şi Stalin. Printre amin- 


tirile date uitării este şi un oraş din Moldova care 
fusese numit Brejnevgrad! 


FEBRUARIE 1989 


ÎN NECURĂ 


îi —— George AUGUSTIN— 


= ia AR papi ce-  varea problemei palestinie- cruzime care a durat zeci sovietice din Afganistan, dar 
suie da e Mee ză Semi aduce pacea sau de ani. ambasadorul sovietic dela 
" calamităților naturale și u- războiul în regiune. i Odată cu cererea c.c., Kabul, care aavutoîntâlnire 
- mane. După tragedia cutre- Activitatea politică cea Sinodul Bisericii Ortodoxe cu sefii grupurilor de națio- 
lui din Armenia a urmat as tona Se desfășoară Ruse, a anunțat că va forma naliști afgani, care luptă 
Ş muru E ezeoicivaă oiorilul însă în Rusia Sovietică. Scă- o comisie care va studia pentru eliberarea țării, si-a 
Se an.de pasageri, a pați de cheltuielile cursei reabilitarea clerului și a exprimat îndoiala că “der- 
a curmat - în modul cel mai înarmărilor. - care i-a adus credincioșilor, care auavut  menul de evacuare va fi 
i 2-viața'a peste 270.d la sapă, de lemn - Sovieticii de suferit “după revoluția ' realizat”, aruncând vina pe 
stupi af jA e pete 20 E caută să-și facă ordine la ei din 1917”. Acest anunţ este luptătorii naționaliști, că nu 
1 Ar ie a ă Jula acasă. Tratatul încheiatanul şi mai interesantpentrucăel încetează acțiunea de elibe- 
sine libiena 2do căhie trecut cu Statele Unite, pe include și participarea lui  rarea țării. 
aviația flotei americane din lângă distrugerea unor arme Lenin la opresiunea religi- Cancelariile occidentale 
n ie na ielocnici vinlen nucleare, a oprit în bunăpar- oasă din Rusia, fapt neatins speră însă că Rușii se vor 
„te între studenții africani și te fabricarea de noi arme. până acum de politica ofi- retrage în termen, altfel în- 
Infirmată de realități,pe- cială a guvernului dela  treaga politică depacea lui 


ş Bulat ia Chi- — restroica gorbacioviană, m Moscova. Gorbaciov ar fi total com- 
Bea Si răni e ez a adus rezultatul scontat. Ce a determinat comitetul promisă. 
elit E Era şi imposibil. Economia central al partidului comu- Surprize pot surveni pe 


între po tate și dela scolile își are legile ei și m poate ist sovietic să întocmească plan politic în Africa de 
Cpt ] și spionăj pe pe exista o piață liberă într'un această rezoluție care mai Sud, unde în urma unei în- 
ine cadrele comuniste sistem economic dirijat. mult ca sigur va fi aprobată țelegeri negociate timp de 
„antrenate în Despre acest mecanismam de forul legislativ sovietic? opt ani, Republica Africa 
„Uniunea Sovietică ie scris anul trecut în Cuvântul Pe de o parte mmărul de Sud își va retragetrupele 
islamicădinUzbekistan Românesc, Piaţa mu poate fi masiv de cereri de reabili- din Namibia, pe care aavut-o 
și spânzurarea celor careau  saţisfăcută atâta timp cât tare întocmite de cei care sub protectorat. Plecarea 
la viața Indirei produsele lipsesc din ea,iar au suferit și mai sunt în trupelor sud-africane a fost 
produse fără materii prime, viață, dar mai cu seamă de  negociată cu plecareatrupe- 
Pe aeroportul din Ndjili- 'au realizat încă. Diri- cererile zecilor de milioane ; lor cubaneze din Angola. 
Zair,  sângerosul I jarea de către Stata materii- de urmasi ale celor dispă- Acoastă îiiel e 
ă cel mai lor necesare procesului de ruți, fie executaţi, fie morți Seas ai ologțre cai aa 
bsurd stil dictatorial, U- producție, amulează orice în lagărele de muncă forțată e dară catre ile 
afostarestatimpreu- idee de restructurare eco- şi în zonele de deportare. — age olteni do ul ae o 
i când nomică, făcând din această * Pe de altă parte, acest Ep AZ cai 


Ş sub. “jugul « pru al comunis- 

“mului. Regimul angolez n'ar 
fi rezistat nici o clipă fără 
adânca infiltrare a trupelor 
comuniste cubaneze. Misca- 
rea naționalistă angoleză a 
luptat permanent pentru eli- 
berarea Angolei de sub co-! 
muniști, dar masivul ajutor 
militar acordat de Ruși si 


„pe când se jucau de-a expe- EI a făcut apel la mobiliza- înfăptuite de comunism. 
diat bombe cu două pachete rea tuturor capacităților și Dintr”o estimare sumară 
imulând bombe false, pe a forțelor de producție să a unor experți americani în 
le expediau in Franța, producă mai mult, maiieftin problemele sovietice, numă- 
„testând în acest fel vigi- și mai bun. Slogane vechiau- rul victimelor revoluției co- 
lența ee atuul de bagaje — zite șilaceilalțipredecesori  muniste din Rusia can 4 
„american. După cum s'a vă- dar maialesla “bâlbâituldin 20 de milioane, dar cifra 
zut, controlul a funcționat. — capul statului”. exactă nu se cunoaște încă. fetele e capat prezente 
O încercare plătită scump, Pentru a estompa cât de Robert Conquest, cercetător mod efectiy ei azi e 
i nu face. cât lipsurile de pe piață, la “Hoover Institute of War, E țara, 
__In conflictul din Orientul Rușii au venit cu două idei Revolution and Peace”! spe- rezența trupelor cuba- 
„Mijlociu, balanța politică s'a noi, care au avut - în mijlo- cializat în epoca stalinistă, 1€7e Pe teritoriul Angolei, 
înclinat cu toată greutatea cu] - populației din URSS - apreciază la | milion execu- sei cel mai elocvent exemplu 
_în favoarea Palestinienilor efectul a două bombe demare taţi de ““Troika””, 9milioane de agresiune, dar la ONU, 
care, deși uciși din eiînfie- calibru. La 5 lamuarie 1989, condamnaţi la moarte și e- acest fapt s'a trecut sub tă- 
care zi, au renunțat la tero-  c.c. al partidului comunist | xecutați de alte tribunale şi Sa e. Lovitura trebuia dată 
rism dA au acceptat rezolu- din URSS a cerut guvernului peste 10 milioane uciși în eRUGIE, Atrica de Sud, un- 
țiile ONU în rezolvarea sovietic să anuleze toate lagărele de muncă forțată. (e POPulaţia de culoare are 
conflictului. Mișcarea poli-  sentințele datedetribunalele Aceste cifre au putut fi ve- cel mai înalt standard de 
„tică a OLP a făcut mat speciale de trei persoane  rificate, dar mmărul celor viață de pe întregul conti- 
Să politica israelo-americană, . cunoscute sub numele de uciși de comunisti este cu pent african. 
„obligându-i pe Americanila proika - de pe timpul lui mult mai mare. In cifrele Asimilând agresiunea cu- 
. „O politică realistă de accep- Stalin, si toate sentințele de mai sus nu sunt incluși  baneză cu protectoratul sud- 
„ tare a dialogului cu Organi- care au trimis la moarte, în cei condamnaţi la moarte si african, arhitecții politicii 
„„. zaţia de Eliberare a Pales- lagăre de muncă forțată sau executați pentru “'crimă de mondiale, au acordat cu ci- 
„tinei, singurul organ re- în deportare, zecidamilioa- înaltă trădare”, cei execu-  nism dreptul la viață violen- 
Prezentativ al populației ne de oameni, înepoca anilor taţi în timpul războiului  ței şi ilegalităţi. 
ase inlaire- Reacţia nega- 30, "40 si '50. „Rezoluția pentru delicte și crime pe Retrăgându-se din Angola 
Vă a Israelului izolează cere ca “ţi cetățenii care front, cei executați pentru  _ unde rămâne la putere tot 
ceastă țară de întreaga au suferit represiuni din lupta de eliberare națională în UV aaa CO m unii e Cupa 
„Comunitate mondială, iar partea acelor tribunale, să de sub comunism, nici cei nezii și Rusii mupierd nimic 
„ Tezoluția ONU de asimilare . fie considerați reabilitați”!. executaţi pentru crime de . dar prin plecarea Sud Afri- 
sionismului cu rasismul, Nu mai este vorba deci de omucidere sau pagube aduse  canilor din Namibia, comu= 
Capătă mai multă consisten- cazuri izolate, în care star — statului. i SEINI LIS ci Mae 
„Jă în poziția actuală adoptată fi recunoscut unele erori ju- Concomitent cu această și bogat teren de acțiune 
„de Israel, Felul în care Isra- diciare, ci condamnareaunei acțiune a c.c., se așteaptă câștigat pe gratis la sita pini 
Clul va ști să accepte rezol- întregi epoci de teroare şi retragerea tuturor trupelor tratativelor. 


RĂSPÂNDIȚI ACEST ZIAR 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacția 
ziarului cu cel iul 4 săptămâni înainte. 


E mata 3 i PR Ep pe 
ara: 3 e is da4-a ler dsr - o apă - 
e , i ai ș Sa e erei a pe ca vie = F 
ARD o pipe fe a cea y zi alde 
al pa 
x 


Dea i Sa 


gale, e pie eta 
DA 


PAGINA 27 = 


Efemeride 


Prea cunoscuta poveste a rabinului care l-a sfătuit pe 
Evreul ce venise la el, plângându-se că mare et 
spațiu de locuit cu familia, se repetă - din păcate - 
politica mondială actuală. După ce a pus si gâsca și 
porcul și capra în casă, când rabinul i-a spus să le scoa- 
tă pe rând, rămas în acelaşi spațiu inițial, cu aceeasi 
familie, Evreul mulțumit că a scăpat de animalele din 
casă, a răspuns că acuma are suficient spațiu. 


Inainte de a părăsi Casa Albă, Președintele Reagana 
fost sfătuit de Secretarul Departamentului de Stat Shultz 
să-si dea asentimentul ca delegaţia Statelor Unite să 
participe la Conferința pentru Securitate și Cooperare 
Europeană privind Drepturile Omului, ces "a proiectata 
se ține la Moscova, înanul 1991. (Anul tălmăcit de Vlaicu 
Ionescu după catrenele lui Nostradamus, că reprezintă 
sfârșitul comunismului), Motivarea acestei acțiuni a 
fost făcută pe baza faptului că “'se încurajează conti- 
muarea importantului progres în drepturile omului, ce 
a avut loc în Uniunea Sovietică în ultimii trei ani” 
Această explicație a fost dată de adjunctul secretarului 
de presă dela Casa Albă, domnul Roman Popadiuc, la 
4 Ianuarie ac. Pentru a argumenta cele afirmate, dom- 
nul Popadiuc a dat ca exemplu “eliberarea a sute de 
deținuți politici și aprobarea vizei de iesire pentru 
mai multe persoane cărora înainte le-a fost refuzat 
dreptul de a emigra. 

să ne oprim deocamdată aici. 

Problema drepturilor omului a fost ridicată propa- 
gandistic de Președintele Carter, întimpuladministra- 
ției sale. Spunem propagandistic, pentrucă în timp ce 
comunistii uzurpau prin violență si ajutor rusesc regi- 
mul lui Somoza din Nicaragua, Președintele Carter a 
și trimis un ajutor de 400 milioane de dolari sandiniști- 
Îor, fără să țină seamă de umărul victimelor revoluției 
din Nicaragua. In același timp însă, Turcia sancționată 
de Statele Unitepentru intervenția dinCipru, era pe pra- 
gul unei revoluții comuniste, iar Pakistamului - celmai 
consecvent aliat al Statelor Unite din Asia -i se refuza 
orice ajutor, pentrucă a împiedicat sovietizarea țării de 
Zulficar Ali Bhutto. 

Ca un corolar la toate acestea, Brejneva invadat Af- 
ganistanul, acţiune care a pustiit aceastățară, aruncată 
într'un război fratricid. 


Datorită invadării Afganistanului, sportivii olimpici 


dată cu trei funeralii naționale, pe tronul romanovilor, 
transformat în fotoliu de Secretar General, iar recent, 
de Presedinte, a venit omul cu semnulpefrunte, care a 
îmbogăţit vocabularul mondial cu două cuvinte magice: 
glasnost şi perestroica. 


Ca prin farmec, noului lider dela Kremlini s'au des- 
chis toate ușile cancelariilor europene şi americane şi 
totul s'a vopsit îi în roz. 


Născută moartă, după funebrul Acord dela Helsinki 
- o nouă și amplificată Yaltă - - Conterința pentru Securi- 
tate si Cooperare î în Europa, viază numaipentru statele 
de plată ale participanţilor. 


Sovieticii şi curios, reseriștii, au făcut tot posibilul 
ca drepturile omului să fie scrise doar pe hârtie. Impot- 
molită la Viena, conferința mai spera înatitudinea dele- 
gației americane, care celpuțin formal, apăra drepturile 
omului. Acum și această speranță s'a năruit. ““Au eli- 
berat câteva sute de deținuți politici şi au dat vize de 
pașapoarte”. La aceasta se reduce oare grandioasa no- 
țiune de ““Drept al Omului?” 


Uniunea Sovietică și lagărul țărilor comuniste sunt la 
un loc, cea mai mare închisoare imaginată cândva. De 
popoare şi de persoane. S'a uitat oare așa de repede? 


Tările baltice îşi cer în corpore dreptul la libertate, 
Armenii mor în luptă cu Azerbaidjenii, pentru drepturile 
naționale, Japonezii din Insulele Curile așteaptătratatul 
de pace și retrocedarea insulelor, Biserica asteaptă 
dreptul la cuvânt, Germania vrea unificarea, țările ocu- 
pate vor alegeri libere, economia adastă după inițiativa 
particulară, țăranii vor pământ, Afganistanul așteaptă 
plecarea Rușilor, omenirea vrea pace și scăparea de sub 
amenințarea revoluției bolşevice. 


Ce a făcut Uniunea Sovietică din toate acestea pentru a 


căpăta dreptul de a găzdui o conferință privind drepturile 
omului? 


II condamnă pe Stalin si Brejnev si recunoaşte că 
Troțki a fost ucis de NKVD? Prea puțin Toate acestea 
sunt lucruri care s'au banalizat, fiind cunoscute de când 
au fost tăptuite, de lumea întreagă. 


Confer pentru Drepturile Omului la Moscova, este 
o insultă adusă victimelor comunismului. 


Mai realistă ni se pare poziția lui Khomeini care 
într'o scrisoare adresată lui Gorbaciov la începutul a- 
cestui an, îi spunea textual: “Comunismul a murit și 
trebue trecut în muzeul mondial al istoriei politice. 
Apucă-te şi studiază serios, Islamismul”?. 


Prin cedări formale ca aceea a retragerii din Afganis- 
tan, Rușii rămân la poziția inițială, dinainte de agresiu- 
ne, dar "Apusul crede că Rușii au cedat. De aceea ne-am 
amintit de povestea rabinului. 


americani n'au participat la Olimpiada din Moscava din 


După o rapidă succesiune în conăucerea sovietică sol- 


d 


_ damental, ese 


PAGINA 28 


FEBRUARIE 1989 


CRONICA VREMII 


ÎNCEPE O ERĂ NOUĂ ÎN AMERICA 


—— lon BOIERU— 


DESPĂRȚIREA DE REAGAN 


Plecarea lui Reagan este 
resimţită de poporul ameri- 
can cu o remarcabilă afec- 

iune care la rândul ei, este 
împărtășită și de președin- 
tele care pleacă. In timp de 
opt ani de guvernare Reagan, 
legăturile sufletești dintre 
conducător si poporeni s'au 
închegat pe'o simpatie re- 
ciprocă, Reagan a adus în 
stilul său de guvernare, nu 
numai principiile unei doc- 
trine noi de orientare, ci 
si o pregnantă dragoste față 
de poporul ale cărui destine 
avea să le împlinească. In 
conducerea politică a unei 
“cetăți” nu este sulicientă 
numai competența ș si abili- 
tatea de a realiza anumite 
obiective, ci actul de călă- 
uzire politică a unui popor 
implică şi puterea de dra- 
goste față de popor și idea- 
lurile sale, deci este vorba 
de o valoare psihologică 
esențială, fără de care nu 
se poate ajunge la opermea- 
bilitate de simpatii şi încre- 
dere reciprocă. Actul fun- 
1 al politi- 
cii autentice, este un act 
psihologic, + de profundă na- 
tură ina dei „acela al dra- 


p rea -conă Ş 
duși- și astfel cimentează 
temeiurile eforturilor de 
realizări. Dacă mu iubeşti 
comunitatea pe care vrei so 
conduci, nu ai dreptul, prin 
simplul fapt al competenţei 
tehnice, să te angajezi și 
instalezi la conducerea poli- 
tică a unei societăți. Dacă 
nu ai dragoste față de “ice- 

tate”!, deci de oamenii care o 
compun, m vei putea să 
transformi această “cetate” 
într'o comunitate morală. O 
vei putea, în cel mai bun caz, 
ridica la un nivel de viață 
economică rezonabil, prin 
îndestulare şi consum. Nu 
vei putea atinge sferele ce- 
rințelor spirituale ale omu- 
lui și ale societății. 

n a demonstrat ca- 
pacitatea sa de dragoste și, 
la despărțirea de el, poporul 
american şi-o revarsă pe 
aceea pe care a simțit-ofață 
de acest presedinte, care a 
deschis un nou drum pentru 
Americani, de încredere și 
de optimism puternic. i 

AGENDA 

LUI GEORGE BUSH 


CUVÂNȚUL ROMÂNESC, 


THE ROMANIAN VOICE 


Redacţia și administraţia: 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 
HAMILTON, ONTARIO 
LSV 46 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


E părăsi linia teologica a con- 


Aceasta constituie, încă, 
o necunoscută, mu atâta 
lipsei de elemente compo- 
nente, care au fost, într'un 
fel sau altul, enumerate și 
indicate în cursul campaniei 
electorale, cât mai cu seamă 
a felului de oameni care vor 
alcătui cabinetul său și al 
felului în care va reacționa 
opoziția din Congres, Ade- 
vărata necunoscută este 0po- 
ziția, care a pierdut o nouă 
ocazie de a obține președin- 
ţia ii și care nu și-a 
găsit încă locul de repre- 
zentare într'o societate cu o 
definită tonalitate de ideolo- 
gie conservatoare. Oricâte 
inovaţii va aduce Bush în 
societatea americană, care 
are tendinţe din ce în ce mai 
accentuate de tradiționalism 
conservator, aceste inova- 
ţii izvorite dintr'o impul- 
siune naturală de prag- 
matism politic, nu vor putea 
satisface pe liberalii din 
Congres, care nu au renun- 
țat la ideea de a captura, 
pentru ei, președinția Ame- 
ricii. Armistițiul | existent 
nu poate dura multă vreme, 
mai ales că Bush s'a do- 
vedit a fi un om de princi- 
pii şi loialitate. EI mu poate 


rvatori] Or. = a me 
întâi,  pentrucă ste o rea- 
litate puternică si, aldoilea, 
pentrucă el s'a format în 
atmosfera doctrinei lui Rea- 
gan, față de care s'a dovedit 
a fi loial, în sensul cel mai 
bun al cuvântului. In acest 
context a fost ales de popo- 


rul american. 
REVIZUIREA PACTULUI 


HELSINKI 
Această revizuire, care 
s'a definitivat recent la 
Viera, este ultimul act ma- 
jor de politică externă al lui 


Reagan. După prelungite 
tratative, s'a ajuns la un 


acord chiar cuSovietele prin 
care țările semnatare sean- 
gajează să respecte ad li- 
teram prevederile în legă- 
tură cu drepturile omului 
şi libertățile individuale. 
Este greu de prevăzut în ce 
măsură țările comuniste se 
vor conforma noilor decizii, 
pe care le-au acceptat prin 
semnătura lor oficială. De 
rețirut este însă, faptul că, 
spre surpriza tuturor, Rusia 
Sovietică a devenit mai con- 
ciliantă,a ieșit adică din ri- 
giditatea antagonistică depă 


nă acum,! și a aplicat în pro- 
pria lor țară spiritul legal 
de conformitate cu Pactul 
dela Helsinki referitor la 
drepturile omului. Indiferent 
dacă atitudinea celor dela 
Moscova este reală sau de 
simplă natură tactică, con- 
cesiunile pe care le-au făcut 
vor avea implicaţii serioase 
în viitor, care se vor răs- 
frânge negativ asupra Mos- 
covei dacă vor încălca pre- 
vederile Pactului. România, 
a fost și ea semnatară și 
oricât de refractară va fi 
de acum încolo, guvernul 
român comunist va fi con- 
strâns de „situațiile inter- 
naționale să intre în ordinea 
legală, căci altfel va fi su- 
pusă atât atacurilor de dis- 
creditare cât și măsurilor 
restrictive pe care țările 
din lumea liberă le au la 
dispoziție, și apoi, poate 
ajunge la ficțiuni cu Mos- 
cova, pe care nu o poate 
desconsidera cu prea multă 
ușurință. Orice mofturi de 
pretinsă independență ar 
face partidul comunist ro- 
mân, de data aceasta vatre- 
bui să urmeze linia Mosco- 
vei, care s'a angajat prin 
Gorbaciov pe un drum fără 
iba prin Big, Jul 


inlâu rare . 
vernul comunist român, nu 
se va putea opune liniei de 
azi a Rusiei Sovietice, sub 
nici o formă. lar o su- 
punere la linia Gorbaciov 
are, la rândul ei, o altă 
ciudățenie, ea demonstrea- 
ză, odată mai mult, depen- 
dența comuniștilor români 
de Moscova. 


CABINETUL BUSH 


Nu excelează printr?o 
componență revoluționară, 
adică prin elemente care ar 
duce la schimbări radicale. 
Alcătuirea acestui cabinet 
arată cât de sofisticată este 
politica.  Personalitățile 
care se grupează în acest 
cabinet apar ca bine pro- 
filate în câmpul lor de ac- 
tivitate si specialitate. Au 

experiență, sunt competente 
și fără vulnerabilități, apa- 
rente, cel puțin. Au expe- 
rienţă şi inspiră încrede- 
re chiar opoziției din Con- 
gres. Alegerea lor mu a 
stârnit, reacțiuni negative, 
care să îngrijoreze pe cine- 
va. Asta la prima înfăți- 


_CUPON DE ABONAMENT 


șare, adică înainte de apa- 
riția lor pe scena „politică. 
Atenţia este atrasă de trei 
personalități: Baker la ex- 
terne, Kemp la construcţii ș si 
dezvoltare urbană, Bennett, 
țarul contra drogurilor. Ba- 
ker nu are experiență în po- 
litica externă, dar a bene- 
ficiat de poziția sa dela Casa 
Albă, unde a fost implicat 
în acțiunile lui Reagan și a 
condus campania electorală 
a lui Bush, pe lângă po- 
ziția de ministru de finanțe, 
unde a avut, în epoca aceasta, 
contact intercontinental cu 
toate țările lumii. Această 
experiență largă m repre- 
zintă însă decât o infimă 
parte din obligațiile unui mi- 
nistru de externe. Baker 
are calități diplomatice, în 
care s'a dovedit maestru. 
Nu se cunosc însă liniile 
definitorii ale viziunii sale 
politice, după cum m se 
cunosc nici principiile fun- 
damentale, substanțiale ale 
concepției sale politice, cu 
aplicaţii la relaţiile externe. 
Singurul principiu de orien- 
tare politică pe care l-a 
nunțat până acum a fost 
acela de realism. Asta nu 
înseamnă prea mult, dar este 


încurajator în sensul că are 
î ituaţiilor + de azi, 


ştiinţei sale, și mu se gră- 
ește să se expună până 
în momentul în care si-a 
trasat liniile esenţiale de 
orientare, și punctele de 
sprijin, pentru activitățile 
politice.  Kemp este un re- 
prezentant al conservatoris- 
mului şi are o viziune clară 
a problemelor din departa- 
mentul său, unde vine cu 
dinamismul ideologiei sale 
să deschidă drumuri noi și 
să verifice principiile viziui- 
nii sale în sânul societății 
americane. El aduce ele- 
mentele care ar putea deter- 
mina o schimbare revoluțio- 
nară în America. Tot asa 
și Bennett, care este o față 
nouă societăţii americane, 
prin acţiunile sale împotriva 
drogurilor care fac ravagii 
în viața americană. Bennett 
este educator, un om politic 
cu simțul moral al răspun- 
derii și poziția lui mu va fi 
aceea a unui oarecare de- 
ținător de portofoliu minis- 
terial, ci a unuia caretrebue 
să împlinească o misiune 
de refacere morală a ţării. 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


DU] NOU 


[|] REÎNNOIRE 


n... 


PRENUMELE accea ne nneaeeaoeaennneenneemeanonennoaoeneeneaneneentaneneanoaraneneeatanene 


STRADA/Nr .......umceeeeree 


PREŢUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 


a... a...... 


$ 35 ÎN SUS -ABONAMENT DE SPRIJIN- 
$ 30 PENTRU INSTITUȚII 
$ 25 TOATE ȚĂRILE . 


Sp 


CUVANTUL ROMANESC 


NOTE Si COMENTARII 


FEREŞTE DOAMNE 


AMERICA 
DE PRIETENI... 


In luna aceasta, Februarie 1989, conform 
promisiunilor d-lui Gorbaciov, armatele rusești din 
Afganistan se vor întoarce acasă, în Matuşca Rusie, 
cu coada între picioare, renunțând la un război pe 
care nu-l puteau câștiga, datorită rezistenţei 
patriotice a frontului de rezistență a Afganilor, ce 
pe drept cuvânt, sunt şi rămân de admirat. Cu arme 
puține, rămase din al doilea război mondial, Afganii 
patrioţi, în cerbicia lor, au făcut dovada că: ““apele 
trec, dar pietrele rămân”!. Si aceste pietre rămase în 
urma invaziei moscovite, sunt piatra din capul unghiu- 
lui acestui popor ce a făcut dovada temerară că m se 
teme de Rusia Sovietică, cu tot arsenalul ei sofisticat 
şi modern. 

Rămâne acum să vedem dacă Rușii se vor fine de 
cuvânt si își vor retrage trupele de ocupaţie până la data 
scadenta de 15 Februarie, ceea ce noi, ne îndoim că o 
vor face, cunoscându-le toate tertipurile ei de cucerire, 
bucată cu bucată, lumea civilizată, ce nu-i de acord cu 
principiile marxist-leniniste, pe care le repudiază ca 
fiind străine şi contrarii unei democraţii adevărate. 

In discursul său, rostit în fața plenarei partidului 
comunist rus, Gorbaciov a spus, printre altele, că: 
“Perestroica” şi “*Glasnostul'”” preconizat de dânsul 
nu schimbă nici măcar cu o iotă crezul partidului, ba 
dimpotrivă, îl întărește. Si aici, ne găsim în fața unei 
punți, greu de trecut, datorită limbii în doi peri a lui 
Gorbaciov. lar noi, ne întrebăm, şi credem pe bună 
dreptate, când anume glăsuieşte el, adevărul gol- 
goluț? Atunci când vorbește membrilor de partid, 
sau când se adresează lumii, din fericire, încă libere? 

Faptul că Rusia se află în corn de capră, datorită, 
proastei economii interne, și că, odată în plus, 
necesită disperată, ajutorul *'capitaliştilor”?, cărora le - 


datorează la ora aceasta, peste 65 bilioane de dolari, ne = 


„comunismul, este cu a devărat retrograd, 
deci, de ce, cum o spune Dl. iliam Simon, Si 
revista Reader's Digest, să-i scoatem noi castanele din 


ne că, 


foc. Rusia Sovietică se află în situația tragică econo-= 


mică de astăzi, dat fiind faptul incompetenței par- 
tidului ce n'a reușit să asigure nici după 70 de ani, e 
toate promisunile şi planurile cincinale din trecut, 
poporului, nici măcar o existență decentă şi umană. 
Ceea ce însemană că, comunismul, atât rusesc cât și 
mondial, se află în derută, căutându-si salvarea la 
““capitaliştii”” pe care spunea Hruşciov că-i va îngropa 
în timp, datorită sistemului lor economie şi politic 
“înaintat”. 

Gorbaciov, năstruşnic cum este, spre a-şi salva 
poziţia sa, a introdus, pentru marile puteri din Vest, 
pentru ademenirea lor, o nouă poziţie, bazată pe 
“Perestroica”! și ““Glasnostul” lui, încercând astfel să 
ducă de nas vigilența acestor țări în ceea ce privește 
scopul final al comunismului mondial, adică: 
cucerirea puterii supreme. 

Dacă Gorbaciov este cu adevărat sincer în părerile 
lui, cum anume se face că în presa din Uniunea 
Sovietică se continuă cea mai destrăbălată minciună 
împotriva Statelor Unite, că adică, Americanii adoptă 
copii din America Latină cu scopul de a-le vinde mai 
târziu, anumite organe, necesare unor trans- 
plantări?... 

Deputatul Robert K. Dorman, republican din 
California, membru al '“Comitetului Afacerilor 
Străine”, se întreabă pe bun cuvânt: '“De ce anume 
asemenea prăpăstioase minciuni sunt difuzate de 
presa sovietică cerând Agenţiei de Informaţii a 
Statelor Unite să “'pregătească un raport asupra ab- 
surdelor învinovăţiri”!. 

Dar să mergem mai departe pe tema acuzațiilor 
aduse de presa sovietică poporului american, care, cu 
obrăznicia tipic rusească, spune că: “C.I.A.-ul, se 
află implicat în atentatul neizbutit de asasinare al 
Papei John Paul II; că iarăși, organizaţia respectivă a 
organizat şi condus din umbră, asasinarea primului 
ministru suedez Olaf Palme,a d-nei Indira Gandhi, 
fost Prim-Ministru al Indiei, a liderului panamez 
Omar Torijos şi încă a multor altora”. 

Ceea ce este absolut de necrezut, aceeaşi presă 
sovietică, împrăștie în lumea întreagă, că Statele 
Unite se află în posesia unei arme screte ce urmăreşte 
uciderea exclusivă a populației de culoare, şi în cele 
din urmă, că boala AIDS, ar fi fost creată în 
laboratoarele militare din Fort Patrick Montana. 

Toate aceste ştiri senzaţionale, directate de către 
Kremlin, presei din lumea a treia, sunt apoi redate de 
presa moscovită a lui Gorbaciov, ca fiind adevărate. 

In fața acestor neadevăruri fabricate în Kremlin, 
nu putem spune nimic altceva decât: “fereşte 
Doamne, America de prieteni, căci de dușmani se 


apără singură”... 
Nicolae NOVAC