Cuvantul Romanesc anul 9, nr. 95, martie 1984

după moartea lui Andropov, este obiectul 
celor mai pasionate analize si dezbateri, 
încercându-se să se găsească un profil 
de caracterizări al regimului politic so- 
vietic. Nu lipsesc speranțele unor schim- 
bări radicale în sânul conducerii sovietice 
şi nici dorințele pioase ale unei reconcilieri 
între Soviete și Statele Unite. Participanţii 
la dezbateri și analize se rânduesc dela 
simpli reporteri de ziare, până la comen- 
tatori avizaţi și “experți”? în sovietologie 
şi științe politice. 

Celor mai mulți dintre aceștia le lip- 
seşte spiritul realist; prezentările pro= 
blemelor și tezele lor nu țin seama de rea- 
lități, adică de formele politice şi sociale 
din Rusia Sovietică şi de structura dogma- 
tică a ideologiei marxiste, în numele căreia 
se guvernează în spațiul sovietic. 

Mentalitatea sovietică, doctrina marx- 
istă, aparatul de conducere al partidului, 


ISSN 


Eugen BÂRSAN 


să prevaleze. 


poporului 


ILIE LLLULU 


ționată. 


BASARABIA 


La 27 Martie se implinesc 66 de ani de când pro- 
vincia românească dintre Prut şi Nistru, Basarabia, 
punând capăt anexiunii ruseşti din 1812, s'a reîntre- 
git cu celelalte provincii româneşti, alcătuind România 
Mare. După o trăire sub o anexiune rusească 
îndelungată şi amarnică, e ușor de înțeles cât de mare 
a putut să fie bucuria Românilor basarabeni în acea 
istorică si memorabilă zi de 27 Martie 1918. 

Destinul Basarabiei e în chip deosebit tragic, pen- 
trucă această parte românească cu frontiera la Nis- 
tru, ca vecină a Rusiei e primul teritoriu din acel sec: 
tor european care stă în calea expansiunii ruseşti spre 
Apus. A unei expansiuni a ambiţiei și forţei, așa cum 
de exemplu acest lucru a fost recunoscut fără de nici 
o ruşine la Congresul dela Berlin din 1878, unde s'a 
discutat soarta celor trei judeţe din Sudul Basarabiei. 
Cu acea ocazie, reprezentantul țarului, Gortschacov, 
în lipsă de argumente istorice, nu s'a sfiit să declare 
că pentru Rusia anexiunea Basarabiei e pur şi simplu 
o chestiune de satisfacere a voinței. Deci când Rusia 
vrea, argumentul brutal al ambiţiei sau forței trebue 


In timpul țarilor, metodele de rusificare aplicate 
Românilor din Basarabia, au fost cam tot pe atât de 
înverşunate ca şi în timpul mai nou al bolșevicilor. 
Diferenţele sunt doar de tactică. Administraţia țarilor 
a preferat ca primă măsură o apropiere a Românilor 
basarabeni mai de seamă, din cler, boierime și ceilalți 
din lumea oraselor şi satelor, cu seopul ca o ase- 
menea apropiere să servească procesul de ducere al 
încetul cu încetul la rusificare. Pe unii 
socotiți cu deosebire importanţi şi pe care nu i-a 
putut apropia, i-a expulzat peste graniţă. Aşa de 
pildă între cei forţaţi să plece au fost şi Bogdan Petri- 
ceicu Hajdeu, Alecu Russo şi Alecu Donici. Privind la 
ce se întâmplă în Basarabia dela 1944 incoace, nu pu- 
tem decât să vedem că folosind încă unele din meto- 
dele de bază din trecut, arta ruso-bolşevică în metode 
de desnaţionalizare și extirpare apare mai perfec- 


La Aniversarea evenimentului Unirii Basarabiei 
petrecut la 27 Martie 1918, stăm de vorbă cu trecutul 
istoric al Românilor pentru a-l cinsti așa după cum se 

Connnuare in pag3 = 
EI 


"GRI SD ID ie 


Uniunea Sovietică, 


rutina” birocratică, puterea concentrată în 
mâinile unei minorități din biroul politic, 
setea de dominare, obiectivele comunismu- 
lui și dogmatismul rigid al “elitei”? comu- 
niste, sunt realități care nu se potrivesc 
cu nimic din ceea ce există în lumea liberă. 
Orice dislocare, parțială, din făgașul aces- 
tor realități, poate antrena o destrămare 
generală, critică și gravă, a sistemului 
sovietic de guvernare politică, deci o rup- 
tură în structura ideologiei. 

_ Moartea sau înlocuirea unei personali- 
taţi politice sovietice, nu poate duce la nici 
un fel de mutație (nici de stil, nici de 
orientare, nici de obiective) în aparatura 
politică sovietică, pentrucă strategia, di- 
recţiile şi metodele politicei Rusiei Sovie- 
tice sunt stabilite de un “colectiv de con- 
ducere”?, care dăimeste de multă vreme 
si ale cărui secrete operative nu au putut 
Îi descitrate, până astăzi, de către așa 


Pat 


FĂLCI DE OȚEL 


Alexandru BERCEANU 


Foaia de propagandă pen: 
tru Românii din afară, 
“Tribuna României”, a scos 
un număr special de Anul 
Nou 1984, de 24 de pagini. 
In aceste 24 de pagini abia 
format de ziar, în care intră 
cam 15 mii de rânduri, 
sunt rezervate abia 170 de 
rânduri, deci cam a 
nouăzecea parte din 
publicație, chestiunii eco- 
nomice, arzătoare după 
cum ştim, şi escamotată 
sub magnificul titlu profe- 
tie într'un colț de jos al 
paginii, *“Desvoliarea eco- 
nomiei românești în 1984”. 
Deci nici vorbă de ceva 
controlabil, cum ar fi anul 
foametei 1983. 

Ultima pagină a 
publicaţiei oferă un fel de 
caricatură foarte grosolană, 
întinsă pe toată faţa. In 
prima jumătate a pozei anul 
1983 este reprezentat 
printr'un copac uscat, care 
poartă o foarte concisă 
legendă: ''inchis pentru 
renovare". Acesta este însă 
permanentul aviz al tuturor 
“aprozarelor” şi al altor 
locuri de distribuţie a 
porțiilor zilnice. Acolo 
nimic nu stă, nu se înve- 
cheste, ci totul se renovea- 
ză, din lipsă de marfă. 

Pe cea de-a doua parte a 
paginei vedem un 1984, pus 
în cifre mari şi inconjurat 
de diverse simboluri” ale 
belsugului, între care sunt și 


lon HALMAGHI 


zisii specialiști în afacerile sovietice. Deși 
este simplu "de tot, pentru cineva care a 
surprins esența fenomenului marxist, un 
fenomen fundat pe un sistem ideologic în- 
chis, rigid, dogmatic, care nu permite de- 
plasări interioare şi deci mutații care i-ar 
deranja structura fixată. îș 

Succesele pe care le-au avut până 
astăzi Sovietele nu se datoresc virtuţilor 
pe care le are ideologia marxistă, ci impo- 
tenjelor politiceale țărilor din lumea liberă, 
care n'au vizat niciodată (sau până recent) 
o destrămare a sistemului marxist sovietic. 
Aceste țări libere au ajutat masiv, intens 
si permanent la consolidarea marxismului, 
Si i-au îngăduit să se extindă pe întreg 
globul pământului, cu speranța că se vaputea 
ajunge la o co-existență politică, la o re- 
conciliere a diferențierilor, și apoi la o 


a acestuia. Această atitudine a lumii libere 
a fost utopică și irealistă. Cum, în bună 
parte, este și astăzi, 

Sistemul sovietic are aceleași obiective, 


es : a J 

de lichidare a societății de tip occidental 2 

si de dominare a lumii, indiferent cine PI 
moare în Rusia Sovietică și cine devine -<d 

pa 


succesorul decedatului. In Rusia Sovietică 
primează ideologia și în conducerea parti- 
dului m rezistă decât aceia care m de- 
viază dela premizele și principiile funda- 
mentale ale ideologiei marxiste. 

Tactica pentru implementarea ideologiei 
se poate schimba după împrejurări, dar m 
și ideologia, și nici obiectivele principale 
ale ei și ale acțiunilor politice. 

Va fi, în acest caz, posibilă o schimbare 
radicală în lumea sovietică ? Da, dar mu 
prin personalitatea pe care o desemneaza 


Vioara esgre 


SEA 
na Ii 


erp peer eri pp 


€ 


Log 


a 


trata 


FI 


Spete 


> 


Pi 


evoluție normală a ideologiei marxiste so- 
Eventual, chiar la o umanizare 


vietice. 


o pereche de izmene agățate 
cu un cui de copacul viito- 
rului, nişte țărani amăriţi, 
un fel de troglodiți, fie cu 
opinci ca bărcile, fie cu 
picioarele goale, iar singu- 
rele produse alimentare 
care se văd acolo, sunt în 
afara cadrului caricaturii, 
aşa că plouă cu cârnaţi în 
afara strădaniei 
troglodiților reprezentaţi. 
Pe prima pagină, cu altă 
poză mare și la fel de urâtă, 
e pusă deviza MUNCI SI 
ZILE, Sub această deviză, 
probabil ca simbol al rezul- 
tatului ""'muncilor” este 
pus un dovleac foarte mare, 
iar sub el alți troglodiţi ca 
aceia din ultima pagină duc 
în spinare o enormă fran- 
zelă pe care scrie "La mulți 
ani 1984", iar cei care-o 
duc sunt minusculi şi 
cocoşaţi de greutatea ei. 
Dacă aceia care-au '“'pro- 
dus”' aceste opere de grafică 
şi-au bătut joc de regim cu 
voie nu ştim, dar oricum: 
“gura păcătosului adevăr 
grăieşte". Sărăcia de gospo- 
dărie şi de spirit care se 
degajă din cele 24 de pagini 
propagandistico-patriotarde 


este pur si simplu înfioră- 


toare. lar in mititelul arti- 
col dedicat ''economiei 
naționale”, în loc să se ara- 
te ce brânză s'a făcut în 
1983, se promit cu 
neruşinare ploi de cârnaţi 
pe 1984, bine înțeles dacă 


se vor executa “'genialele” 
directive, ştim ale cui. 

In esență aflăm despre 
următoarele fericiri: 1) 
“asigurarea unor producte 
agricole sigure şi stabile”, 
deci asigurarea unor chestii 
sigure; 2) aceste siguranțe 
sigure cad “îndeosebi pe 
seama sporirii randamente 
lor pe hectar şi animal”, 
deci pământul și animalele 
să facă bine să ''sporească”, 
pentrucă oamenii nu mai 
pot face nimic, şi şi-au agă- 
țat izmenele în cui ca în 
caricatura depe ultima 
pagină; 3) "*producția de ce- 
reale PREVAZUTA a se 
realiza în 1984 este de 29 
milioane tone”, ceea ce 
amintește de un discurs 
electoral al lui Guţă 
Tătărăscu: “e adevărat că 
am INCEPUT 1500 de 
kilometri de cale ferată, da 
sau nu?” , dar cum nici 
Tătărăscu nu spunea cât s'a 
făcut din cei 1500 de 
kilometri feraţi, nici 
“Tribuna” nu zice câte 
cereale s'au făcut în 1983; 
4) oţelul va avea asigurată 
“producția de circa. 14,8 
milioane de tone”. 

Ne întrebăm şi noi, ca 
omul: dacă în 1984 se vor 
“produce”! exact. 29 de 
milioane de tone de cereale, 
dece în 1983 nu s'au produs 
nici jumătate, pentruca 
pâinea și mămăliga să nu 
mai fie împărțite cu gramul 


colectivul “telitei” de partid, ciprin impon- 
derabilele istoriei. im) 


Printed in Canada 
imprime au Canada 


rez terțe e 


3, 


. 


crape feri pere pepe în AEP e de 
tr roate npioiagete A aer o pa robe 7 vag ne eee a 


şi după greutatea sclavului? = 
Dacă în 1983 se produceau 
măcar: 20 de milioane de 
tone, era destul pentru re 
oameni şi sămânță. Dar A ctra 
după foametea care este 
știm clar că nu s'a produs 
atâta, sau dacă s'a produs 
nu se ştie ce s'a făcut cu 
“producţia”. 

Oricum ar fi fost, un 
lucru e sigur: mai mult ca 
anul trecut, când a fost foa- 
mete, nu are cum să se 
producă în anul viitor, pen- 
trucă nici terenul nu sa 
mărit cu încă jumătate, nici pe 
capacitatea de lucru şi | 
echipamentul nu au avut i 
cum să crească așa de mira- 
culos. Ceea ce e sigur, este 
că se va produce mult oțel, 
numai că acesta nu va pu- 
tea fi prefăcut în hrană, 
deoarece în lume este: 
supraproducție de oţel şi de 
aceea ramura respectivă a 
producţiei este lovită de 
şomaj. lar cum hectarele şi 
animalele nu vor avea cum 
să dea mai mult, rămâne 
sclavilor oţelul, iar cu aces- 
ta să li se confecționeze 
fălci de oțel, ca să poată | 
consuma copaci uscați ca în 

“caricatura amintită şi căr- 
bune din Valea Jiului. Cu 
asemenea ''calitate de 
viață”, cum. se scrie la 
București, nu există partid 
sau președinți care să nu-şi 
rupă dinţii. Cera ce rămâne 
să le ureze Românii pe 1984. 


- Dei area 


», 
PT 


die barete, 
” 4 d dn 


DP oi 


AA or pp TI n ee mm mm nr. me fm Poem, bhra Aamire tnt n br Prr— poertaar" 


PAGINA 2 


editorial 

INTELECTUALII 

ROMÂNI DIN 
EXIL 


Există mai multe generații și categorii de intelec- 


tuali români. Noi pornim dela înțelesul comun, al 
termenului, pentrucă ne interesează mmai un singur 
aspect al existenței intelectualului român: caracterul 
prezenței sale în condițiile istorice de aziale poporului 
român și participarea sa la eforturile exilului. 


Prima generație de intelectuali români, care a ales 
calea exilului, imediat după i invazia comunistă dințară, 
s'a remarcat printr'o trăire autentică a tragediei na- 
jionale- S'a integrat în zbuciumul vieții românești și 
s'a dedicat luptei pentru salvarea, conservarea si "per- 
petuarea valorilor românești, după condiții și împre- 
jurări specifice, date de 'geografia locului. Vorbim 
de majoritatea celor ce aparțineau acestei generații. 


Acești intelectuali s'au format în cadrul normal și 
orgânic al culturii românești si, ei însiși erau purtă- 
torii spiritului cultural românesc. 


Chiar și cei mai tineri, chiar dacă mu erau pe deplin 
formați, au fost influențați de “'seniorii””, care erau 
parte din ”'totul”” românesc; deci, și tinerii au urmat 
o cale de integrare și adeziune la eforturile mari ro- 
mânești. Contactul lor cu *'românitatea”! a fost direct 
şi substanțial. 

Mai târziu, au început să vină intelectuali care au 
suferit sub presiunile marxismului oficial, si, de voie, 
de nevoie, și-au alterat parțial “poziţia lor româ- 
nească”. Au fost atinși de morbul marxist, într'unele 
din poziţiile lor ideologice. 


In fine, au venit cei din închisori. Majoritatea abso- 
lută a intelectualilor din închisori, care au scăpat 
în lumea liberă, a venit 


pentu deztăgurarea potenjelor lor cratoare și nu au 
putut să-și valorifice energiile si ile' lor de 
luptători. Intelectualii din închisori m s'au putut 
integra complet si valabil în lumea liberă. 


In ultimi ani, au apărut loturi mari compacte de 
intelectuali români, care în bună parte sunt lipsiți de 
viziunea românească, cea specifică, a culturii, a desti- 
mului național, ca și a participării intense la eforturile 
celor din exil. Această categorie de intelectuali a 
suferit alterări serioase, sub imperiul marxismului, 
și a acceptat compromisuri ideologice care au diminuat 
perspectiva si înțelegerea fenomenului românesc, în 
totalitatea lui. Unii dintre acești intelectuali au pierdut 
si integritatea morală a personalității lor, și 'sunt 
înclinați la tot felul de transacții cu comunismul din 

ă. Ei lipsesc de pe baricadele luptătoare ale exi- 

lui si urmăresc numai beneficiile materiale ale li- 
—bertății. Iși apără mumai familiile lor, depozitele fi- 
nanciare și "salariile pe care le încasează. Sub diferite 
pretenții 'se sustrag oricăror obligaţii morale de ade- 
ziune românească și se feresc de orice grupare anti- 
comunistă. Printre aceștia, există o minoritate care 
face servicii directe guvernului comunist român, prin 
„ desinformare culturală, căci operează pe direcții cultu= 
rale care par românești, în + aparenţă, dar, în fapt, 
riza je alții dela obiectivele principale, anti-comu- 


Este vorba de acea infiltrare sofisticată, ale cărei 
obiective țintesc la lichidarea exilului creator ro- 
mânesc. Aceşti intelectuali români săvârşesc aceeasi 
operă de distrugere, pe care au ințiat-o cei din primele 
începuturi ale iobăgiei comuniste, după 1944, adică 
” pactizează cu inamicii culturii naționale în toate for- 
mele. Asupra lor apasă o grea responsabilitate mo- 
rală și datoria noastră este să o evidențiem. 


George BĂLAŞU 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poștal”,(Money Order) sau **Cec 


Personal.” 


-Din Europa şi alte Continente, prin *“Mandat Poşta!” sau 


national!” pe adresa ziarului: 


ANTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


MARTIE 1984 


CONCEPTE ŞI POLEMICI PARAZITARE 


Există lucruri care se pot 
măsura şi altele care nu se 
pot măsura. De pildă, între 
cineva care a pătimit 20 de 
ani închisoare și altcineva 
care nu a suferit decât doi 
ani nu este neapărat vorba 
de o diferență de calitate 
umană, ci măsurabilă este 
numai cantitatea de timp 
care-a fost răpită de 
comunişti unuia sau altuia. 
Revendicarea adevărului 
absolut numai pe baza 
numărului de ani ai pătimi- 
rii nu e deloc dreaptă, după 
cum şi mai nedreaptă este 
măsurarea “'anti-comunis- 
mului” cuiva. Din neferi- 
cire această falsă măsură- 
toare se practică de câțiva 


————————— George BRANA————— 


care se decretează ''adevă- 
rați anti-comunişti”. Si aşa 
“dizident” devine ceva 
ruşinos, de ocară. Este o 
discriminare făcută cu sila, 
pentrucă nu ştim care 


Români din exil îşi spun ei, 


înşişi "dizidenţi”. 

Dar mai înțâi să vedem 
ce înseamnă în realitate 
acest termen, transformat 
de unii în înjurătură. 
Cuvântul este francez la 
origine, se scrie franțuzește 
“*dissidence” şi înseamnă 
după dicționarul francez: 
acțiune sau luare de poziție 
a celor care se SEPARA de 
o comunitate religioasă, 
politică, socială, de-o şcoală 
filosofică; un dizident poate 


“*dizidenţi!” şi “'anti- 
comunişti”! este în realitate 
un abuz sofistic de termeni. 
lar cei care sunt permanent 
denunţați de "'anti-comu- 
nist'” ca nesiguri pentrucă 
ar fi “'dizidenți”, înseamnă 
că aceia care s'au separat de 
regimul comunist şi au ve- 
nit în exil, au căzut din lac 
în puț, adică dintr'o 
închiziţie în alta. 

In acest fel se ajunge la 
un soi de “'radicalism” pro- 
fund dăunător marilor inte- 
rese româneşti de libertate. 
Radicalismul, să zicem 
democratic, al unora care-i 
acuză pe alții că acum 50 de 
ani ar fi fost “totalitari”, 
deci nu ar avea dreptul să 


CUVANTUL ROMÂNA. 


într'o Românie care nu maj. 
era Românie, şi stau. înc 
drat cum au putut în ac; 
tă ne-lume, până când şi-i 
dat seama că este o nelu 
pentru care nu mai pot fa, 
nimic ca s'o readucă 
“lume” ca lumea. Atun 
sau "separat", 


ji 


Unii dintre ei sunt invidia i 
pentrucă şi-au câştigat o. 
anumită consideraţie, cân 
e vorba mai ales de scriito 
sau intelectuali în gene | 


Si “radicalitatea”” îi « 


nunță, ca fiind “dizide 
nu anti-comunisti, q 


suflu nou de : artă date Ș 


ani în exil. Si astfel s'a fi un eretic, un heterodox, 
ajuns la stabilirea artificia- un  ne-conformist, un 
lă a unui concept cu ajuto- opozant, un rebel, un 
rul căruia să fie combătut  schismatic, un separatist. 
cineva. Aşa cu "'dizidenţa”” în gene- 

"“Combătut” este un fel ral. lar când toate aceste 
al nostru de-a vorbi civili- feluri de “'separări” sunt 
zat, pentrucă este mai ales față de ceva ce se chiamă 
vorba de spurcări şi bălă- regim sau partid comunist, 
ciri, deloc frumoase. inseamnă că “dizident” şi 
Asemenea concept-sulă  “'comunist” sau “partid 
este acela de “'dizident'”, Cu comunist” nu mai sunt 
el se ajunge la discrimina- una, ci s'au despărțit prin 
rea şi împungerea unora ca voința celui care se separă. 
““dizidenţi” de către alții De aceea a diferenția între 


“suspecți”. Nu e deloc 
De aceea este cât se. 
de urât acest fel de-a mân 
oamenii, de-a face zâz 
între Români, fie în calita 


contribuie la lupta pentru 
libertatea românească, este 
fără discuţie abuziv, dar la 
fel de abuziv este şi 
radicalismul celor care îi 
denunță drept iremediabili de radical, Doamne ia 
comunişti pe cei care au ne, “supra democrat”, 
trăit până la un moment în calitate de “supra 
dat în România, cu speran- comunist”, Asemenea exc 
ţa că din lăuntru vor putea de zel, pieziş, provocat 
schimba ceva. alte motive decât. nem 
Oamenii maturi de azi pe 
care ocupația sovietică i-a 
prins pe când aveau 10-15 
ani, au crescut după aceea 


foloseşte din plin celui de-al 
patrulea: leviatai 
bolşevic. 


CĂTRE REDACŢIE 


care bănuim că ar urma să preia tronul. El vorbeşte 
ca acum 15-18 ani departe de realitatea de azi, de noi 
si mari succese în toate sectoarele. Vizitele, banche- 
tele şi călătoriile pe tot globul, cu alai exclusiv de 
familie, sunt calificate de reporterii de curte ca eveni- 
mente *'cu adevărat istorice side importanță mondială””. 
Ridicolul face ca isprăvile lui Bokasa sau Idi Amin, 
în Africa, de care am auzit la emisiunile Europei Libere, 
să apară ca jocuri de copii. .. Bucureștiul este un oraș 
păragină, în besnă, cu străzile, care nu se mai repară, 
pline de bălți si gropi. Iluminarea străzilor se face mai 
ales de reflectoarele automobilelor. Din motiv de eco- 
nomie se întrerupe curentul pe neașteptate și pe durată 
necunoscută... In provincie este cotă de 1. benzină 
pe lună și pe automobil ! In restaurante nu se mai 
poate mânca. Totul este în besnă, scump și de proastă 
calitate. Carnea la măcelărie este 100 = 200 lei Kg. cu 
pile și sper, cândo găsești. La fel ouăle, brânza, untul, 
“mezelurile,.. In Gara de Nord la ora 18 este totul în 
besnă, niciun tub de neon nu merge ! Lumina se dă 
după ceas, m după anotimp... Inultimul timp la tot pasul 
vezi milițieni care amendează automobiliștii şi-i ame- 
nință cu ridicarea carnetului auto. Problema se rezolvă 
prin corupție (ceva piștari) şi salvezi totul... Pentru 
noi, camere la mare și munte prin ONT nu există. Si 
aici pila plus Sperțul "rezolvă problema. In shop iei 
cafea pe valută (când găsești pe cineva)... acum și fa- 


solea o jei pe valută !!! 
Unul din “fericiții”” din țară 


e OFFENBACH, GERMANIA DE VEST - Sunt loan 
Protopopescu fost Președintele Consiliului de Admi- 
nistrație al S.A.R.I.C .0. din București str. loan Ghika 
3, care ca și majoritatea refugiaților politici, am 
plecat dela vatra românească urmare urgiei abătute 
asupra_ neamului românesc și a țării de lepra co- 
munistă. Citesc cu mare plăcere slova ziarului Cu- 
vântul Românesc si vă mulțumesc pentru trimiterea 
lui destul de regulată. Am 77 de ani, sunt bolnav de 
- arterită şi de inimă și ne mai putându-mă ajuta singur, 
m'am internat în “talter- 
heimul'! orașului Offen- 
bach, unde slavă lui Dum- 
nezeu, sunt bine tratat. 
Aş avea la Dv.o mareru- 
gaminte, pentrucă am 
prieteni risipiţi pe totpă- 
mântul și multora le-am 
făcut la” timpul meu mult 
bine, poate astăzi,aflând 
în ce situație mă găsesc, 
m'ar putea ajuta. 
Eu, mulțumindu-vă anti- 
cipat pentru ajutorul dat, 
vă rog să primiți asigu- 


““Cec Inter- 


Second Class Mail Registration Number 4 33 


_REÎNNOIŢI- VĂ ABONAMENTUL _ 


rarea stimei si conside- 
rației mele. Salutări tu- 
turora dela echipa C.R. 


J.Protopopescu 


AMAR, GERMANIA DE VEST - Sunt de 10 an 


mi-am permis, ca “bună româncă”! "până 


traiesc acolo si ca si noi aici în lumea liberă tot 
OAMENI se mmesc. Dar din păcate numai cu cuvântul 

se mai cheamă ei astiel, pentrucă dincolo cred că la E 
reimprospătarea limbajului şi reînnoirea dicționarelor — a 
el va dispărea complet şi va” rămâne în amintirea con-. 


la naftalină, nemaiavând nici un Sera de fapt. 

Stiu, este un lucru cunoscut, repetat, care stă sub 
cupola imensă a unui semn de întrebare şi care-i dor 
pe cei de acolo, pe cei de aici. Numai că dacă ei au de- 
venit fără voie maimuțele înțelepciunii şi nu vorbesc | 
şi m aud şi nu văd, iar eu m'am menţinut pe poziţi 
copilului crescut stalinist, dezvoltat gheorgheghe 
ghiudejist și maturizat ceauşist, cine să mai îndr 
nească să facă afronturi, când în curând generaţii! 


>: 


de sub două-trei dominații vor dispărea si va rămâă 
rasa, mai pură, foarte pură, cea mai pură: ceauși 
ciană, sau șoimii patriei cu ochi vigilenți, apr 
mereu la pândă şi gata de atac oricând. 

Mi-am spus Cu curaj românește, că tot nu mărţei g 
nimeni, a sosit clipa cea mare când ai și tu dreptul 
cuvânt. Si poate mai treceau 10 ani şi eu tot 
luam elanul dacă familiei mele cu “reședința” de ve 
de iarnă şi zile rele la Oradea, compusă din fratele. 


fiul lor, Pitus (9), nu li s'ar fi refuzat, nu ştiu. a 
oară, dreptul de a pleca din România... ea, Z 
In numele mamei noastre, În numele meu, în | 
mele fratelui cu familia sa, vă rog să faceți apel p b 
ziarul dumneavoastră la drepturile omului de reîntre= 
gire a familiei, cu orice risc, cu riscul dea fi j 
afară din serviciu, de a mu mai avea ce mânca (re- - 
zerve financiare ei m au acolo). Au depus £ actele 
plecare în R.F. G. de 2 ani, li s'au dat câteva răspuns! 
negative și li s'au luat toate drepturile umane. Ni 
făcut nicodată nici un fel de politică, nici o antipro- 
pagandă, n'am slujit pe nimeni în dauna țării în ca 
m'am născut, sunt doar un om obisnuit cu micile me! 
exiji şi îndestulări zilnice, cu neimportantele mele 10 
cleveteli cotidiene cu cunoscuții și prietenii pe care- a 
am, nu am nici un fel de planuri strategice de viitor 
care ar putea leza pe cineva, nu vreau decât mica 
„bucurie a vieții de a fi îi împreună cu familia mea. Este 
“asta o prea mare îndrăzneală ? Este ceva rău 
afecțiunea mea inimaginabilă ce o port familiei mele 
Sunt întrebări pe care le pun guvernanților dela Bu 
rești și întregii lumi libere. Aştept răspunsul. 


Eugenia BRUGGE! 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOSTINȚĂ: inem să facem 
cunoscut că -REDACȚIA ACESTUI ZIA 

nu împărtășește totdeauna ideile şi punctele 
de vedere ale colaboratorilor din articole i 
semnate. 


me - E 7 SEEN ia i aaa de a aia ditai ia ae i. PPP 


> o 8 


CUVANTUL ROMÂNESC MARTIE 1984 PAGINA 3 


CU CETĂRI ŞI O reconstruire a “trecutului istoric” 
SIMŢIRI REVOLUȚIONARE CĂȚEAUA REVOLTATĂ! 


a ue Dumitru STĂNCESCU——— Pentru a combate foametea, gândăricii şi figurat, de” aviatorul loan Cherecheş, 
din lumea arsă dă e liberă moare de foame, de modern, drumuri şi mij- reserişti au înlocuit caloriile cu pilule care xezumă drama dela Palatul Regal la 
Jător TA: ză tâm- şomaj şi imoralitate. lar loace de transport, precum cerebrale luate din discursul dela trei rânduri: E 

pl peste ziare şi săptă- toate acestea sunt înnecate şi de orice râvnă. Acum se Mangalia al marelui gânditor pe degete, Cererea Ambasadorului German la 


mânale din R-S.R., esteiz- în sosurile unor nesfârşite va confisca tot ceea ce, de | tov. Nicolae Ceaușescu. Bucureşti, Manfred von Killinger, de a-l 
elibera pe Antonescu, a fost refuzată de 


a 


A i 


d, 


Ro erp pre (or pa PI (257 > er (A AT Ar (7 PE e 


a de Storpokalitatea aces- discursuri, pe care nu le bine de rău, mai scot țăra- O nouă scuză de a bate toba cu ciocane pe E 2 

tor pub icaţii încremenite poate citi nimeni, şi comen- nii din jurul casei sau de tricolore sunt cele patru decenii dela Generalii Sănătescu și Aldea, precum şi 

în eternitatea lor multilate- tarile doctrinare ale măsu- — prin părăginişuri muntoase | lovitura de stat din 23 August, de noul ministru de externe Niculescu 
ral-real-socialistă. Ziarele, rilor luate de “sus” împo- care n'au putut fi colecti- “Este vorba--afirmă tov. Pompiliu Buzesti, (pag. 6). 
CU nume diferite, dar cu _triva bieților oameni după vizate. Programul “unic” Marcea--nu numai de o recoustruire a Restul ordinelor, fără iscălitură, au 4 
aceleași clișee şi titluri,“ care nu se mai ştie ce piele înseamnă jupuirea oameni:- trecutului istoric, este vorba de o OP- fost auzite prin radio. ; 
sunt în 1984 exact cum să se mai jupoaie. lor şi animalelor, confiscare | TICA NOUA (sublinierele noastre) Când unde, cum, de ce şi de cine a fost 
erau şi in 1970, cu repeta- Cu titluri umflate şi până la ultimul bob de ceva asupra trecutului istoric, este vorba de Antonescu arestat, istoricul care con- 
rea ciclului anual între clișee ce reprezintă gestica sau rădăcină, până la ulti- | nişte cărți care au îndrăznit mai mult ca strueşte trecutul, a rămas cu peniţa fără 
insămânțare”” și ''recol- magică a Preşedinţilor, se mul ou şi picătură de lapte. | în alți ani, niște autori care şi-au asu- cerneală. E ide Zi 
tă”, intotdeauna deficitare exaltă “industria”, din In cealaltă gazetă, cu alt | mat nişte sarcini pe care altădată era In schimb, autorii revoluţiei sunt 23 
dar cu “planul” în ordine, — cauza căreia oamenii nuau titlu, foaia ''României | greu să le concepi măcar.” (R. Buc. 11 găsiți: : ga ai 
şi întotdeauna cu cele mai ce duce la gură. De pildă: libere”, în aceeași zi, ace- Dec. a.t.). "...pe Calea Rahovei, la Podul Mihai 4 
punctuale îndemnuri: araţi,  'O importantă CTITORIE  easi veste: “Programul de Cu cât timpul macină numărul vieţui- Vodă, în Parcul Carol, în Parcul pa 
semănați, recoltați, pen- din EPOCA CEAUSESCU”, creștere a producției în | torilor din Epoca A.C. (Ante-comunistă), Filipescu... (unde) au răsunat primele iz 
tru societatea noastră care sub care vine ':o nouă gospodăriile personale și de | cu cât mărturiile din cărţi şi ziare sunt Salve ale insurecției naționale armate - 
se apropie cu paşi gigantici izbândă a capacităţii teh- CONTRACTARE a unor distruse şi cu cât omul este mai izolat, vestind începutul luptelor împotriva tru- î 
de comunism. Dar care în nice româneşti”. Dar pe cantități cât mai mari de | Cu atât istoricii reserişti devin mai pelor fasciste--pe pământ, în aer şi pe ia 
realitate, stă pe loc, ascul- aceeaşi pagină a gazetei se produse agricole şi vege- “îndrăzneţi” când scriu sub zodia opti- apă." (pag. 8). a i Pai 
tând orbeşte gogoșile parti- citește scris cu litere de-o tale”, ""Contractare” se cii cele noi. Dovadaicea mai i pemuri toare de z. 
dului unul, indivizibil, in- şchioapă: ''In spiritul traduce în limbaj ne-revolu- Conform reconstruirii trecutului, lovi- adeziune sufletească la insurecția din 23, pa 
failibil şi strâns înșurubat prevederilor programului  ţionar prin "confiscare", şi | tura de stat dela 23 August a fost iniția- August, o găsim la pag. 16: fa 

= în jurul profetului. unic de creştere a produc- în cazul ''gospodăriilor | tă, plănuită şi executată de partidul co- Este vorba de tovarășa patrupedă z 

w...cățeluşa Menelau, albă, cu pete negre E 


_La ciclul natural se adau- — ţiei agricole în gospodăriile — personale” se vede că e vor” munist, iar Regele Mihai, și toți ceilalți ea ja ala 
= gă şi ciclul festiv, cu 23 populaţiei”, iar “'didisupt” ba de o confiscare exhaus- | şefi de partide din România, mau fost şi mică cât un ghem de cârpă...carealer- 
7 Ș ga după trasoare, și, când ajungea la 


August, 24 lanuarie şi intâi scrie negru pe alb, "Munca  tivă, dar oamenilor le vor nici măcar la galerie când s'a realizat : 4 
Mai, cu zilele de naştere sătenilor puternic sprijinită rămâne ochii să vadă | “eliberarea de sub jugul fasciştilor.” locul unde ele scormoniseră pământul, 
_ ale perechii providenţiale; de organele agricole pentru clişeele cu progresele in- “Sarcini pe care altă dată era greu să ANrigcă iarba şi țărâna mârâind înfuria- 
cu anul în plus dela înfiin- a pune deplin în valoare  dustriale. le concepi ”, sunt acum floare la ureche tă. 5 
țarea partidului, evenimen- - potenţialul pământului”. In altă parte, pe aceeași | pentru autorii care vor să satureze apeti- Suportul moral dat de cățelușa Mene- 
te la care se mai adaugă Prin tirmare e vorba de o pagină găsim înnecăcioasa | tul de glorie al Fiului Iubit. lau principiilor anti-fasciste şi pro: 
schimburile de telegrame nouă teribilă corvoadă pen-  tămâiere care dă mușchi Ori ce asemănare între istoria RSR- comuniste, mu ne miră. 
L= preșidențiale ŞI partinice,  trucă producția colectivă a ritualului zilnic: ''Juriştii istă şi istoria României, este o coinci- Mulţi fii (sons, pe limba enpelză) de 
plus porția zilincă de proză  colhozurilor nu dă rezultate cu întregul popor, își în- dența neintenționată. căţele scriu azi istoria României. 


lipsă de echipament dreaptă gândurile lor pline Un exemplu de “optică nouă”: Editu- y 
ra Albatros a scos volumul “In căutarea Stroe MOLDOVEANU 


eroilor”scris cu capul în nori, la propriu 


în care se arată cum lumea din 
rr ET ITIITT ITI TUȚTI UTILI 100 UL LU UI UL Iu ii de recunoştinţă, nemărginit 
a 2 devotament și înaltă 
prețuire, față de cel mai 
iubit fiu al patriei, revolu- 


mi | ee [LA CÂMPUL ROMÂNESC DIN 


tul dintre Carpaţi, Nistru și H AMILTON-CANADA 


aut 


locuit de Români ca urmasi ai Daco-Romanilor, şi că 
în timpuri de dezmembrare și silnicie nici un Român 
nu are voie să aibă pace, până când neamul nu-și rein- 
tregeşte ţara în hotarele strămoşeşti şi nu este scăpat 
de impilatori. Ş 

storia Românilor e plină de nedreptăți. De nedrep- 
tățile impuse de invadatorii dintr'o parte sau alta, 
dar, în ciuda acestora, Românii au dăinuit şi 
 dăinuesc, graţie unei conştiinţe naţionale extraordi- 
nar de vii. Acest lucru dovedeşte că ceea ce în istorie 
are o decisivă importanţă, e tăria cu care un neam 
este în stare să se mențină în matca lui strămoşească, 
Si de acolo înainte, împlinirile lui sunt condiționate 
“de potentialul a ceea ce este viu în gând şi suflet. 

Astfel, deşi temporar sub stăpânire rusească, Basa- 
rabia va continua totuşi să fie românească atâta timp 
„cât ea e prezentă în gândul şi sufletul românesc. Si 
nu ştiu cum am putea s'o scoatem din gând şi suflet 
când pe lângă irefutabilele mărturii istorice asupra 
apartanenţei ei la trupul țării şi neamului românesc, 
Basarabia mai e prezentă în noi și cu "Cântarea 
României” scrisă de basarabeanul Alecu Russo, şi cu 
cea mai frumoasă poezie dedicată limbii române, 
“Limba noastră”, serisă de Alexândru Mateevici, tot 
un Român basarabean. 

“Limba! noastră-i o comoară 
In adâncuri înfundată” 

Revendicarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, e o 
problemă de datorie naţională, care constituie un 
capitol de imperioasă refacere a dreptăţii și hotarelor 
româneşti. Aspră ne-a fost istoria în trecut şi aspră 
ne e şi astzăi. Dar ea n'a fost-niciodată lipsită de o 
ţinută cu rădăcini în adâncul veacurilor, care a fost 
chintesența vieţii şi biruințelor româneşti în situa- 
iile precare de viaţă şi de moarte create de ocupațiile 
străine. Această pulsație a Neamului, cu rădăcini in 
adâncuri, ne îndeamnă să nu uităm de Basarabia, căci 
ea face parte din patrimoniu) biologie şi spiritual al 


mai înalte ale progresului şi 
civilizaţiei”. "România 
liberă”, 21, II, 1984) 

In citatele de mai sus 
găsim toată, dar absolut 
toată gândirea politică, eco- 
nomică, socială, morală și 
teoretică din "epoca ctito- 
riilor” . Dar să nu fim pesi- 
mişti. Paralel cu această 
“gândire” se manifestă şi o 
profundă -*simţire” în poe- 
ziile în care diverşi 
cântăreţi îşi dau pe faţă 
suflengherul în strofe de 
neuitat: **Mereu a fost Uni- 
rea năzuinţă/Prin vreme i- 
a fost flacăra mai 
vie/Purtându-i idealul spre 
izbândă... /Uniţi am fost şi 
fi-vom pe vecie/In- noua, 
Socialista Românie”. Ase- 
menea frumuseţe credem că 
mu trebue profanată cu 
niciun comentariu. 

Aceasta este şi des-cultu- 
rarea sistematică a popu- 
lației sub ocupația 
comunistă. Totuşi mai sunt 
speranțe, pentrucă nimeni 
nu mai citeşte aceste 
produse de sub-cultură ale 
unui partid pe care este 
inutil să ne întrebăm cine |- 
a “produs”. In același timp 
speranțele noastre sunt 
umbrite de nemilosul 
prezent imediat. Până la 


III 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA  - - 


Vă invită să petreceți anul acesta vacanţa de vară la 


CÂMPUL ROMÂNESC 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


29 IULIE -4 AUGUST 


— Lăsaţi totul deoparte — 


[4 


ee tepe 


AA paul 


aa 


w 


pm lui. , viitorul unei liberări, care 

: Acel mare moment al lui 27 Martie 1918 trebue să va veni cu siguranță, ştim PETRECEŢI VACANTA : 

iai revină. Poate că unii dintre noi nu vom mai avea par- că în dosul acestor RE i 

Li te de el, pentrucă cizma rusească nu-i un lucru ușor ““produse” în afară de orice ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 
de înlăturat. Dar atâta timp cât mai avem zile, trebue realitate, sunt suferinţele Fi 2 E 

a să ne menţinem pe firul neintrerupt al istoriei de unor. milioane şi milioane Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


de oameni, care plătesc cu 
sânge, şi sudoare intreţine- 
Un lucru trebue să rămână sus şi tare în conştiinţa rea acestor paraziți ai con- 

deiului și a muzelor ridicate 


națională: dreptatea istorică românească, nu trebue 

lăsată să moară. . A 2 în slăvi pe milioane și 
Eugen BARSAN E milioane de coli, folosite 

NUD LADEN AAA AAA ee numai la împachetat. 


Aduceţi cu Dvs. corturi sau treilere pentru dormit 
şi cele necesare gătitului 


mobilizare activă sau pasivă în lupta pentru biruinţa 
dreptăţii româneşti. 


Pentru informaţii scrieţi la adresa: Asociaţia Culturală Română 
Box 4217], Station D., Hamilton, Ont., Canada. 


EI 


a] 


PAGINA 4 


Aţi observat că, în ulti- 
mii ani, s'a produs 
metamorfoza lozincii parti- 


dului* “Nici muncă fără 
pâine, nici pâine fără 
muncă'!, într'un slogan 


nou, şi vechi totodată, să 
muncim şi să facem totul 
pentru patrie şi socialism. 
Acesta este patriotismul 
socialist! 

Etichetarea activităților 
care aduc beneficii fără 
cheltuieli, munca patrioti- 
că, înseamnă muncă multă 
şi fără a fi remunerată. 
Totul se face (se poate alt- 
fel?) printr'o participare 
entuziastă, mai ales a tine- 
retului, la chemarea parti- 
dului, urmând exemplul 
personal dat de cel mai iu- 
bit, cel mai bun, cel mai 
înţelept, etc. 

Pentru realizarea unor 
proiecte economice costisi- 
toare şi imposbil de finan- 
țat (țara are datorii multi... 
miliardare) partidul a găsit 
un nou filon de exploatat; 
patriotismul, epuizat în 
primii ani de guvernare. 
Prin reînvierea brigăzilor 
de muncă patriotică, dece- 
date la Bumbeşti-Livezeni, 
Salva-Vișeu și Aenita-Bo- 
torca, "partidul printr'o 
scamatorie scoate la mezat 
patriotismul: cine, dă mai 
„mult este mai patriot. Desi- 


ce valorează 
miliarde de lei. Făcând 
bilanțul rezultatelor 
obținute de brigăzile de 
muncă patriotică pe anul 
1983, comandantul şantie- 
rului tineretului dela Agi- 


“gea, canalul Dunărea - 
Marea Neagră, în fraze 
sforăitoare, laudative, 


Sp lingușitoare şi slugarnice, 
"raporta conducerii partidu- 


lui următoarele: Pe şantier 


“au lucrat peste 40.000 de 


tineri care au excavat și 
transportat 50 de milioane 
„de m.c. de rocă,au turnat 
300.000 de m.c., au execu- 


tat taluzări de maluri pe 


400.000 de m. patraţi, 
valoarea lucrărilor fiind de 
peste 3. miliarde de lei. 
Cunoscând practica 
raportării ana E oaicabri 
ngrăşaţi”! şi alşi, cu 
ult a stie reale, tre- 


= 


„este. mai iure şi 
ofe păi 


-mitere în 


MARTIE 1984 


bue să privim 


cu rezerve 
raportul. Oricum, fiecare 
tânăr-numai din patrio- 


tism-a excavat 1250 de m.c. 
de rocă, a turnat 7,5 m.c. 
de beton, a taluzat 10 m. 
patraţi, ceea ce înseamnă, 
pentru stat, un venit de 
75.000 de mii de lei. In 
aceste condiţii, patriotis- 
mul este foarte rentabil, 
mai rentabil chiar decât 
plusvaloarea în capitalism. 
A fi patriot e un act de 
admiraţie. Ca un tânăr, să- 
şi sacrifice o perioadă de 
timp muncind pentru 
patrie, e frumos, mult prea 
frumos pentru a fi şi adevă- 
rat. Povestea cu participa- 
rea ''entuizastă” a tinere- 
tului la munca de clacă: la 
"Motru, Canal, metrou, la 
colectat sticle, maculatură, 
curățatul parcurilor, 
împăduriri, etc. nici cel mai 
idealist tânăr nu o crede. 
Cei ce descriu sau vorbesc 
despre acest numit en- 
tuziasm, o fac din obișnuin- 
ţa meseriei sau din obliga- 
ție profesională, deşi ştiu 
foarte bine că, a prinde un 
brigadier “voluntar” este 
ca şi cum ai încerca să um. 
pli un sac cu pureci! In 
lipsa puterii de convingere, 
se foloseşte convingerea 
prin promisiuni, sarcini pe 
linie U.T.C. sau — partid, 


"Canal, Morte sau  inlebtotie 
sunt şicanaţi, retrogradaţi 
din motive imaginare-in 
realitate din pricina refuzu- 
lui-sau chiar nedreptățiți la 
retribuţie, până ce se con- 
ving că tabăra: de muncă 
patriotică face parte din 
necazurile  neevitabile şi 
pleacă “'voluntar obligato- 
riu”. 

Absolvenţii de liceu, care 
doresc să se prezinte la ad: 
învățământul 
superior, [istorie, filosofie, 
drept) ştiu că cea mai grea “ 
probă la examen este verifi- 
carea dosarului personal. 
Piesele grele, convingă- 
toare, la dosar, sunt adeve- 
rințele de participare la 
munci patriotice, acțiuni 
politice şi culturale. Aceşti 
tineri îşi sacrifică timpul de 
pregătire teoretică şi devin 


patrioţi din interes. Cei mai 


Ra  Pentrua vă ţine 
„la curent cu ultimele 
“ştiri din România, 
“echipa noastră 

> ate hi lucrează 
„fără încetare... 
„Nu rămâneți în urma 
timpului... Citiţi 
IUDEEA SE ii 
“Cuvântul Românesc" 
şi participaţi la 
adața: exilului românesc 
„pentru a forma un 
pe puii ic, front 


“patrioți”! mândria uteceu- 
lui, sunt elevii din clasa a 
Xl-a cu situația la 
învăţătură catastrofală. 
Printr'un ordin dat de 
Ministerul Educaţiei şi 
Invăţământului, toți elevii 
care merg în taberele de 
muncă patriotică trebuesc 
promovați. Concluzia: dacă 
nu învață elevul nimic, se 
salvează de repetenţie dove- 
dind “patriotism”! 
Adevăraţii patrioţi, care 
au muncit şi au murit pen- 
tru ţară, ar trebui să 
primească diplome univer- 
sitare şi doctorate, dar ei 
nu au muncit la chemarea 
partidului ci a Patriei şi... 
morți sunt cei muriţi. 


Dar alți “'patriotoţi” 


unde se mai pot găsi? Sa- 


căutat şi s'a găsit de 
cuviință că şi copiii sunt 
patrioţi, cu cât înţeleg mai 
puţin din noțiunile de 
patrie şi patriotism, cu atât 
mai bine pot fi antrenați la 
acțiuni patriotice. 

Si astfel, în numele 
dragostei de patrie, 4 
milioane de copii îşi aduc 
obolul pentru salvarea 
patriei şi-mai ales-a politi- 
cii partidului. 

Această "pioasă şi utilă” 
minciună, patriotismul 
lucrativ, a fost inventată de 


e din 
sentimentele copiilor. Cu 
mândrie şi mulțumire, pen- 
tru siguranţa funcției bine 
plătite în care s'au încui- 
bat, raportează partidului: 
Cei 4 milioane de pionieri 
au numai rezultate bune şi 
foarte bune la învățătură. 
Poate că partidul crede 
raportul, dar miile de anal- 
fabeţi, nivelul extrem de 
scăzut al cunoştinţelor, sta- 
rea de decădere a 
învățământului şi educa- 
ției, infirmă cele raportate. 
Dar ceea ce este esenţial în 
activitatea muncii politice 
cu copiii, s'a realizat!” Pla- 
nul de muncă patriotică pe 
anul 1983 s'a realizat in 
proporţie de 105, 5%, prin 
care s'a adus un mare spri- 
jin economiei naţionale. 
Pentru anul viitor, s'a sta- 
bilit un plan mai mare, co- 
respunzător cerințelor 
patriei”. Patria şi patriotis- 
mul au ajuns vaca de muls 
pentru hrănire a economiei 
țării. Valoarea -planificată- 
adusă de fiecare copil pen: 
tru patrie este de 30 de lei 
anual, şi se va mări la 40 de 
lei în acest an. Raportaţi 
aceste sume la cei 4 milioa- 
ne de copii şi veţi vedea ce 
rentabilă este educația 
patriotică a copiilor, Dar, 
verificaţi şi de unde vin 
sticlele, barcanele, macula- 
tura sau textilele şi veţi ve- 
dea că sunt din. bugetul 
familiilor. Pentrucă planul 
de muncă patriotică este 
obligatoriu, părinții 
cumpără sticle, borcane, 
adună deşeuri sau chiar fier 
beton din şantiere, 
cumpără reviste vechi şi 
mai dau şi bani-planul nu 
iartă pe nimeni! 

După toată această 


campanie de a scoate bani 
şi din piatră seacă, folosind 


patria şi patriotismul ca 


paravan, în care noțiunea 


ja acra pi lea asi Ale la 


pi 


îm sai 


PATRIOTARDUL SOCIALIST 


———————— Sandu DIACONU———— 


de patrie şi sentimentul 
patriotic au scăzut la cuan- 
tumul valorii a 3 luni de 
muncă pe șantier sau sticle, 
textile şi maculatură de 30- 
40 de lei, partidul remarcă 
o deficiență a tineretului - 
lipsa de patriotism! 


ASALTUL UNIUNII SOVIETICE 


—— Cicerone IONITOU— 


Acest cancer al lumii 
moderne a intrat în metas- 
tază și amenință civilizația. 

De patru decenii caută să 
pompeze venin pe trei cana- 
le:Vestul Europei, Orientul 
Mijlociu până în Capul 


Bunei Speranţe şi Extremul 
„Orient. ș 


An de an, pas cu pas, 
a creat noi focare de încor- 


- dare, a făcut să curgă sânge 


nevinovat, învrăjbind pe 
unii impotriva altora, 
profitând de situațiile eco- 
nomice precare, sau de 
nemulțumirile care costau 
mai puţin decât pierderile 
» suferite de pe urma con- 
flictelor. 

Un val de teroare s'a abă- 
tut asupra jumătăţi din 
Europa unde sa permis 
Uniunii Sovietice Să pună 
piciorul şi de unde lucrează 
cu febrilitate şi pertidie 
diabolică pentru -aşa zisa 
“revoluţie mondială”, adică 
instaurarea tiraniei 
comuniste în întreaga lume 
sub conducerea Moscovei. 

S'a reușit prin cortina de 
fier să se oprească numai 
aparent această invazie. In 
spatele ei s'au construit 
baze de rachete de mai mică 
sau mai mare rază de 
acţiune. Ne vom mulțumi 
să enumerăm numai pe cele 
pentru SS 20: JEDROV, 
PERVOMAISK 
Doneţ), YUR-YA “şi 
VERKIINIALA [ie o parte şi 
alta a Uralilor).! 


In direcţia Orientului 
Mijlociu-Africa de Sud, 
Uniunea Sovietică şi-a 
jalonat piste de aprovi- 
zionare şi ofensivă în: Siria, 
Yemenul de Sud, Socotra, 
DAHLAK (Etiopia), NACA- 
LO şi BEIRA (Mozambic), 
MAPUTO (Swaziland), 
Seychelles, Maurice, etc. De 
pe aceste baze aprovizionate 
cu armament ultra modern, 
Ruşii întreţin şi incită la 
destabilizarea vieţii politice 


„ din zonă. 


Extremul Orient nu este 
nici el cruțat. 
indreptate spre Japonia 
pâna la o treime din forţele 
ei înarmate cu cel mai 
modern echipament. Peste 
120 de rachete SS 20 se 


(Baziunul - 


Rusia are 


Totul este urmarea 
programului de educaţie 
inițiat în 1971, definitivat 
în 1976 şi aplicat în practi- 
că cu rezultatele care se 
văd. Aproape 2000 de ani, 
Românilor nu li s'a făcut 
educaţie patriotică în 


găsesc gata de atac. La 
acestea se adaută 70 de 
bombardiere. (Backfire) cu 


rază lungă de acţiune dis, 


flota cea mai importantă 
din marină concentrată la 
Vladivostok. Tot în direcţia 


Situaţia pe care o are 
Japonia de blocare a 
Vladivostokului şi de apă- 
rare a Extremului Orient 
de expansiunea comunis- 
mului, nu convine de loc 
Uniunii Sovietice. Dapă ce 
a căutat să o finlandizeze, 
fără rezultat, Gromico a 
trecut la amenințări, spu- 
nând că o aşteaptă o 
catrastofă naţională mai 
rea decât cea din 1945 dacă 
își va încălca principiile non 
micleare. In plus presa 
sovietică subliniază că 
«Japonia ocupă un loc simi- 
lar cu al Germaniei Fede: 
rale din Europa. 

Cu alte cuvinte două 
focare, pe care Rusia caută 
să le alimenteze după nece- 


sităţile ei politice, sunt deja. 


stabilite. 

Altele sunt deja aprinse: 
Afganistan, lrak, Liban, 
Srilanca, Somalia şi ţările 
din America Centrală. 

In deceniul nostru se 
pare că se va putea pune 
capăt amenințărilor sovie- 
tice odată cu punerea la 
punct a armelor spaţiale 
americane. 

Un nou Pearl Harbor 
nuclear contra Statelor 
Unite va fi sortit eşecului, 
datorită intenselor cercetări 
ce se fac în domeniul lase- 
rului şi microordinatoarelor 
pentru a scoate la iveală noi 
arme mai eficace, 


Armele spaţiale se 
împart în două grupe: 

1. Cele care utilizează 
misile tradiționale instalate 
la sol, pe submarine, sau la 
bordul avioanelor, dar con- 
trolate şi ghidate din spa- 
țiu. 

2. Armele noi: laserul, 
razele morţii şi alte instru: 
mente de distrugere străine 
încă nouă şi din domenii 
necunoscute. 


Aceste arme vor consti; 


şcoală-şi nicidecum, 0 ast 

de educaţie. şi S'au doved 
mari patrioți, din păcate 
pentru  ţară-partidul tă 
cunoaşte nici ceea ce repr 
zintă noțiunea de țară şi 

nici nu dă pildă i 
patriotism. 


tui o forță defensivă [misi 
anti-balistice),” cu încăre: 
tură pentru distrugere a 
misilelor jpdrogtate EI 


vor putea nu numai să dis- 
trugă în zbor misilele ina- 
mice, dar ceea ce este foarte. 
important e faptul că le vor — 
distruge și în silozuri. 
O investiţie de 25 de. 
miliarde dolari eşalona 
pe o perioadă de 5 ani va 
perfecționa tehnologia 
tară spaţială şi va m 
turiza la maximum aceste, 
arme noi incât nu se. vor 
preta în nici un fel veri 
cării şi în consecinţă i 
în afara acordurilor ST. 
sau SALT (negocieril 
tre. SUA şi URSS 
limitării armam ntelor 
strategice începute în 1 
şi consemnate în înţeleg 
rile din 1972, 
1979.) 
Acest plan de d 
şi de dezvoltare a ; 
sistem de apărare 
can, va costa 500 de mi 
de de dolari. tf 
Sfârşitul anului 
demonstrat că 
tațiile “pacifiste” dir 
de Moscova, nu au 
oprească instala; 
lor Pershing 2. 
Anul 1984 începe 
bil prezentând cursa în 
mărilor ca un mijloc. 
ruina Uniunea Sovietică, 
în acelaşi timp se ) 
demonstra că Statele U 
riscă să piardă răz 
Desigur acest an. 
cunoaste o intensă activ 
te propagandistică cu : 
de a influența 0 
publică de dincolo de 
înainte de alegerile 
denţiale. Diversiunea 
tică a reuşit să produc 


intenţiile ei vădite. 
domina omenirea Pr! 
teroare. şi nesiguranţă | 
inceput să deschidă 
multora. 
Poate se le 
marxism pentru a 
căpăta recunoştinţa £ 
țiilor viitoare. 


Ea 


= 


$ 


se e ba 


“aparență paradoxală, - 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Cuvintele lui Octavian 
Goga din “Precursori” mi 
se par şi mai de actualitate 
astăzi decât la vremea când 
le-a rostit, după primul 
Război Mondial: “Gândito- de 
rii generaţiei noastre, luând 
în cercetare frământarea 
lumii actuale, urmăresc la 
tot pasul consecinţele ma- 
relui cataclism. Nu ştiu, 
sub raportul transformări- 
lor radicale de pe urma răz- 
boiului, ce s'a schimbat mai 
mult împrejurul nostru: 
harta politică sau harta 
sufletească a Europei”? 


comunist 


mulți 


datoria 


membru al 
care, până în 
1952 ocupase posturi inalte 
în guvernul uneia din ţările 
de dincolo de cortină. Timp 


ani omul își 
îndeplinise, fără 


omul fu zvârlit de pe foto- In 


MARTIE 1984 


SFÂNTUL ŞI COMISARUL 


——— Radu ENESCU 


partidului tic depășesc imaginaţia, 
întrec ficţiunea. aia 
Silone nu s'a înşelat prea 
mult când a lansat cunos- 
cuta butadă: “La lutte 
finale se jouera entre com- 


şovăieli,  munistes et ex-comunis- 


executând cu tes” 
"sfințenie 
necruțătoare dictate de par- 
tid; până când, într'o bună 
zi„din motive uşor de price- 
put pentru cel ce cunoaște 
meandrele dialectice ale 
unei doctrine implacabile, 
şi tehnica de acțiune”, 


Cele de mai sus îmi 
deşteaptă în minte câteva 
tapte din viața lui Ion Gură 
de Aur, Sfântul Chrisos- 
tom; cel care a inspirat, 
cu pilda şi cu graiul, mare 
parte din credința noastră 
creştinească. 


ordinele 


i i acea vreme, spre 
Mi-am adus aminte de  liul ministerial pe banca sfârşitul veacului patru, 
aceste cugetări cu prilejul  acuzaţiei. domnea pe scaunul Impără- 
unui film, de curând pre: Intrun regim în care  ţiei din Orient, Arcadius, 
zentat z la „televiziune, călăul se transformă în vic- fiul cel mare al lui Teodo- 
Confesiunea”, prelucrat  timă, comisarul în “mar:  siu. Unul din dregătorii lui, 


după cartea unui cunoscut 


tir”, avatarele omului poli- 


Rumasius, tovarăș de arme 


O SPECIE PE CALE DE APARIȚIE ŞI 
DE DISPARIȚIE: MILIONARII ROŞII 


Acei care au studiat genealogia 
pretinşilor dascăli ai proletariatului, au 
putut constata că origina lor socială era, 
cum se scria prin dosarele de cadre ale 
României anilor 50: putredă. Bătrânul 
Heinrich Marx, tatăl lui Karl, era avocat. 
Copilaşul Friedrich sta născut ca fiu al 
fabricantului de textile Engels. Tradiţia a 
continuat, şi in timp ce tineri de talent 


erau” “îndepărtați: în” România ocupată de 


| paie ulterior autoocupată de sovie- 
> Hzanţi, pe motiv de. origine nesănătoasă, 


din facultăți și exclusi dela cariere speciali- 
zate, porțile afirmării cu orice preţ erau 
deschise oricărui bastard sau, lopătar de 


-pripas. Aparent. Deoarece la supremele 


magistraturi, au fost încolonați Mihail 
Sadoveanu, îmbogăţit prin drepturi de 
autor sau milionarul Petru Groza, un 
privilegiat al conturilor, care şi în anii 
40, reuşea să primească viza specială a 
guvernului, ducându-se în timp de război 
anti-sovietic, în Ardealul cedat, spre a-și 
încasa dividendele unor moşii dela înfrup- 
tarea cărora nu se gândise să-l exeludă 
nici măcar amiralul regent Miklos Horthy 
de Nagybanya. 
Această paradoxală, -sau cel puţin în 
corcitură intre 
milioanar şi proletar, rămâne o categorie 
de care socialo-comunismul se foloseşte cu 
o pragmatică voluptate. Imi amintesc de 
Luis Wagner, unul din coproprietarii 
cazinoului din Sinaia, care a optat rapid 
după instalarea guvernului milionarului 


“roşu Petru Groza, pentru culoarea roșie, 


ce o deprinsese la masa ruletei. Rebotezat 


“Marin Dima, tovarășul Wagner, a fost 


unul din zbirii securitarzi care au-semănat 


„teroare în universităţile românești după 


1948, când s'a autoproclamat profesor, în 
timp ce jalnica sa incultură i-ar fi dat 
dreptul, cel mult, să șteargă catedra de 
praf. A sosit, poate timpul, să-l scoatem 
din uitare pe un alt tovarâș, negustorul de 
ceasuri Lothar Wurze, care şi-a întors 
privirea cu o nepăsare condamnabilă dela 
deportarea efectuată de Ruși, a unui mare 
mumăr de compatrioți ai săi germani, din 
România ocupată, Si-a schimbat şi el nu- 
mele: din Wurze (rădăcină, în 1. germană) 
în Rădăceanu. l-am spus cu toții '"Rădă- 
ceasu”, el a ajuns ministru, compatrioții 
săi în Siberia. 

Președintele Reagan are o fermă. O are 
dinainte de a fi preşedinte şi sunt convins 
că în ziua în care constituția americană şi 
părerea noastră de rău, îl vor face să nu 
mai poată fi preşedinte, nu va avea a doua 


fermă. Dar în România, m'am izbit, la şes, 


la deal, la munte şi la mare, de nenumă- 
rate ferme, vile, castele, aflate la dispoziţia 
personală şi. exclusivă, a Preşedintelui 
Ceauşescu. La Cabana Bâlea Lac, ni se 
stingea lumina când se lăsa întunericul, 
in timp ce la vila prezidenţială de alături 
se aprindeau lumini, ce pot fi văzute la 14 


Constantin MAREŞ 


“tului roşu? 


Iulie la Paris. Am întrebat de câte ori a 
fost Preşedintele Ceauşescu in acel așeză- 
mânt şi mi s'a răspuns simplu: niciodată. 
In cabană ne înghesuiam, parcă am fi fost 
la lagărul din Ghencea: doi într'un pat, 
pe frig şi întuneric. 

Nu am fost la Las Vegas să ştiu cât a 
pierdul rejetonul prezidenţial. Dar ce con- 
tează dolarii pariu, milionarii proletaria- 

R 38 

Dar, 'ca şi ciuma, maladia milionarilor 
roşii se întinde. In Statele Unite, Armand 
Hammer, patronul lui Occidental 
Petroleum, este marele agent al afacerilor 


rentabile cu URSS. Industriaşii din - 


Germania Federală, se întrec cu bancherii - 
aceleiaşi țări, în a cerşi la Moscova afaceri 
dubioase, pe care, în ultimă instanță a 
falimentului internaţional al comunismu- 
lui, le suportă omul de rând, ale cărui im: 
pozite exagerate, plătesc şi supraviețuirea 
socialo-comunismului și dividendele unor 
gheşeftari fără orizont. Prea repede am 

” uitat jalnica demonstraţie a unor posesori 
de mari conturi în bancă şi care l-au pur: 
tat pe sinistrul Amin Dada, pe o lectică de 
imperator roman, 

Atunci, mai poate să ne mire ultimul 
scandal, al milionarului roşu francez, 
Jean-Baptiste Doumeng, care la 65 de 
ani se mândrşte că de 49 de ani este mem- 
bru al Partidului Comunist Francez, care, 
aproape - deține monopolul comerțului 
Franţei cu ţările comuniste şi care a 
obținut din partea amdinistrației socialo- 
“comuniste o reducere de impozite de peste 
2 milioane de dolari USA, reuşind să 
demonstreze, că deși posedă un jet per- 
sonal, nu câştigă mai mult de 1.200 dolari 
pe lună? 

Cu o voce splendidă, Belafonte ne 
încânta în urmă cu un sfert de veac, când 
ne_ cânta '*paloma”!. Cu o voce de tingire 
ruginită, bântuie acum prin Europa, exhi- 
bând un spectacol ce n'ar fi trecut de 
pauzele cinematografului Marna, din tine- 
rețea părinților. Dar complicitatea unor 
disperaţi ai destinderii cu orice preţ, îl im- 
pun pe scene unde nu merită să apară nici 
în corul surdo- muţilor, spre a ne lătra 
pofta de capitulare. Acelaşi impresari ai 
sovietizării i-au găsit şi un demn tovarăș 
de spectacol, Udo Lindenberg, din Germa- 
nia Federală, la care marele talent de 
cântăreţ se compune, 50% din Borsalino 
ce şi-l trage perochi, şi 350% din psalmo- 
dierea unei splendide melodii americane, 
ce ne-a delectat tinerețea: Chattanooga, 
dar căreia, bineinţels, ii ascunde autorul, 
lăsând tinerei generaţii malversată de un 
pseudopacifism, să creadă că ar fi com- 
pus-o însăşi Tovărășia Sa. 

In dogeala lui Belafonte şi isteria nazis- 
to-andropovistă a lui Lindenberg, ceea ce_ 
curge nu este corul fără de cazaci al 
rublelor. Milionarii roşii preferă dola- 
rul. ma) 


A pi 


şi prieten al răposatului 
Domnitor, fu victima invi- 
diei și mașinațiilor lui 
Eutrop, slugaș la Curte. 
Om lipsit de scrupule, plin 
de ambiţii, Eutrop ocupă 
locul lui Rumasius. Dar nu 
se mulțumi cu atât. Ruma- 
sius avea un fiu. Eutrop se 
hotări să-l ucidă. Ceea ce și 
făcu. Dar rămânea în cale 
văduva, mama: Pentadia. Si 
se gândi s'o sfârșească și pe 
ea. Credincioasa Pentadia 
căută refugiu în sânul Bise- 
ricii. Pe vremea aceea drep- 
tul de azil se exercita “la 
umbra altarelor”. Eutrop 
"u“ază să calce lăcașul sfânt 
spre a-şi reclama victima. 


Dar se întâmpină cu Chri- 
sostom. In fața slujitorului 
lui Dumnezeu călăul se dădu 
îndărăt cu spaimă. Intors la 
palat, fu pradă mâniei. Si 
însetat de răzbunare, decre- 
tă abolirea dreptului de 
azil. 


Dar mârşava stratagemă 
de prea puțin i-a folosit. 
(Istoria omenirii în general 
e plină de peripeții. Multe 
din ele bogate în pilde, pen- 
tru cel ce ştie să le 
tălmăcească). lată că, cu 
prilejul unei “revolte de 
Palat”, atât de frecvente în 
viața pământenilor, Eutrop 
îşi pierdu dregătoria şi deci 
puterea. Toate mâniile şi 
durerile pe care le provo- 
case, se intorceau acum 


împotriva lui. Ma eee: = 


rului cerea, cu 


„moartea lui Eutorp. Un 


concert de 


din Palat. 


Si-aici începe drama 
sublimă. Ce făcu mizerabi- 
lul scelerat? Nu-i rămânea 
decât o singură scăpare. In- 
vocă dreptul de azil; acel 
drept pe care el însuşi îl 
abolise. (Scena minunată ar 
fi demnă de pensula unui 
pictor de geniu)... Refugiat 
la umbra altarului, 
tremurând de teamă, 
Eutorp imploră clemența. 
Afară, mulțimea tumultoa- 
să, în frunte cu Arcadius, 
cere capul criminalului. 


Gloata dă să intre; se 
îmbulzeşte în jurul lăcașu- 
lui sfânt. Vociferează. Si 
iată că apare omul lui 
Dumnezeu, Chrisostom. 
Singurul apărător al liber- 
tăţii şi dreptăţii, împotriva 
atotputernicului de odinioa- 
ră, Eutrop. Fidel credinţei, 
slujbașul Domnului înalță 
braţele în semn de potolire, 
înfruntă cu privirea mul- 
țimea urlândă; în timp ce 
păcătosul se chirceste pe 
lespede cu mâinile Încleş- 
tate de temelia altarului. In 
hohote de plâns... Si sfântul 
grăieşte, cu Gura lui de 
Aur, mulțimii deslănţuite: 
“priviți, oameni buni, 
deşertăciunea  deşertăciu- 
nilor. Unde e ilustra splen- 
doare a dregătoriei? Unde 
sunt făcliile ce voi toți ați 
aprins şi închinat în cinstea 
acestui om? Unde sunt 
podoabele şi coroanele, și 
laurii depuşi pe a sa frun- 
te?'... Si adresându-se ce- 
lui ce sfidase lăcașul sfânt: 
“*Fiule, de câte ori ţi-am 
propovăduit cât de fugară e 
bogăţia, şi puterea? Biseri- 
ca pe care ai încălcat-o 
odinioară, azi te întâmpină 
cu braţele deschise; iar toa- 
tă această mulțime pentru 
care ţi-ai risipit, nesăbuit, 
avuţiile, ridică paloşul 
împotriva ta. O! nestatorni- 
cie a treburilor omenşti! De 
le-aş numi fire de iarbă, 
fum sau vis, ele sunt chiar 


şi mai nimic decât nimic: „tru rece: Comisarul. F 
lumii noastre Ra > : 


care se adăposteşte sub Jolie 


Pentru a ocroti vrăjmașul 


aripa ei, Biserica stârneşte 
mânia împăraților, se ex- 
pune furiei regilor. Dar nu 
se dă în lături. Căci tocmai 
pe aceasta se intemeiază 
suprema glorie a Altaru- 
lui”, 

ascultă. 


Neclintită. Inmărmuriți de 
cele auzite, câțiva încearcă 
să reclame sancţiunea; cu 
voce indignată. Si sfântul 
lon continuă: “Dacă vor: 
besc aşa nu e pentru a 
batjocori pe cel care a căzut 
ci pentru a preveni pe cei 
ce-s în picioare. Aţi văzut 
adineauri, când oştile pala- 


Mulțimea 


„ PAGINA 5 


tului au alergat să-l prindă, 
cum bietul om s'a agăţat cu 
disperare de lucrurile 
sfinte, cerând azil, mai 
palid ca un mort... Domnul 
cel de Sus, prin mila lui, 
îngăduie ca un astfel de om 
să înveţe, prin propriile 
sale nenorociri, a preţui 
clemența Lăcaşului 
Sfânt. Să ne înălțăm 
rugămintea către El spre a- 
i dărui celui păcătos o 
inimă înţelegătoare şi cari- 
tabilă”.. Mulțimea, 
amuţită, “îndreaptă ochii 
spre nesfârşirea cerului. 


Ochi umeziţi de lacrimi. lar 
Sfântul întinde mâna lui 
frățească celui ascuns în 
umbră. Cu inima în pace: 
iubirea a învins furoarea. 


Aşa a înţeles Ion Gură de 
Aur funcţia sacerdotală. 
Suprema demnitate, cum o 
numea adesea în predicile 
lui. 

lertarea, această sublimă 
renunțare la pedeapsă, la 
răzbunări, ar trebui să stea 
alături de cele trei virtuți 
teologice. In definitiv, ea 
constituie măduva Pildelor 
Mântuitorului; ca atare, a 
întregii învățături creştine. 
Polul în jurul căruia 
vibrează sufletul Sfântului; 
şi a omului de credinţă. La 
celălalt pol, la antipod, se 
situează alt  personagiu, 
incapabil de a vibra, sinis- 


E momentul 


omul întors, ca un biet 
risipitor, dezamăgit de ce-a 


văzut şi trăit în universul 
sovietic, în Rusia: “Du haut 


en bas de Vechelle sociale 
“reforme”, les  mieux 
notâs sont les plus serviles, 
les plus lâches, les plus 
viles. Tous ceux dont le 
front se  redresse sont 
fauchâs ou dâportâs lun 
apr&s Lautre....Bientot, de 
ce peuple qui mâritait si 
bien notre amour, il ne 
restera plus que des 
bourreaux, des profiteurs et 
des victimes”, D 


Cuvântul Românesc 


pentru 12 luni 


(NP eee pie ar eopr= 


Ei 
, 
Air 
Pra 
a 
Fi 
î 
<A 
2 
m 


"ză 


ASTRA 2 


= 


a 


4 
dt aa a 


pn uda 


> ri 


57 udă ui ge pr (zu pe be îti pe fe pe pe ei ptr uta fat bee de 


* 


LE VEI NE ga ba pe 92 ep: 


x 
(ale: ta, 


[ti 


pri 


ip 
rit 


Ai SA 


PAGINA 6 


cute o scrisoare cu un antet 
- surprinzător *'Jewish Com- 
munity of America”! 
(“Comunitatea - Evreiască 
din America”). După titlu, 
fără altă remarcă, în cauză 
ar fi fost Comunitatea tutu- 
ror Evreilor din America. 
Mă întrebam deci, ce are 
să-mi spună entitatea 
globală a  evreimii 
americane? Mă gândeam că 
cine ştie cum, câţiva mem- 
bri ai comunității. au aflat 
că scriu în ce îi interesează 
şi cer o explicaţie mai 
amplă. Si Domnul Schafer- 
man, dela “'Revista Noas- 
tră” din Israel, s'a între- 
bat în treacăt dacă e posibil 
un dialog cu legionarii. 
Aşa am deschis scrisoa- 
rea cu interes. Când colo, 
nici urmă de explicaţii! Din 
- contră, scrisoarea cuprinde 
ES un şir de acuzații şi de 
=pa ameninţări, unele mai 
= inepte decât altele. Citez: 
A “Cu privire la persoana D- 
: voastră, am primit recent 
informaţii,  documentaţii, 


j 
d sa 
- Am primit mai zilele tre- 


E martori şi fotografii unde 
„_eraţi în cămaşă verde şi cu 


NU! Erou nu este cel ce 
moare pentru o cauză care 
m este a lui. Mercenarul 
este capabil de bravadă, nu 
însă și de eroism. Erou este 
acela ce a îmbrățișat o cau- 
ză sfântă, națională și nu 
internațională; o cauză 
„pentru - “care el  singur- 
este. convins că viața lui 
“nu are decât un singur preț 
- preţul jertfei supreme. 
Neimportată, de strictă 
autenticitate naţională și 

profund legată de-trecutul 
„cât şi de viitorul poporului 

său cauza eroului nostru 
“românesc are fiorul măre- 
iei faptei sale. 
„ Comunistul poate fi 
erou: erou al muncii socia- 
iste, mamă eroină, erou al 
“întrecerii socialiste. El nu 
poate fi însă EROU în sen- 
“sul pur şi absolut al noţiu- 
„_ nii. In societatea comunis- 
2 „ oricât s'ar vorbi de 
patriotism şi despre eroism, 
individul nu reflectă prin 
pta sa interiorul său in- 
im ci imaginea pe care 
ideologia comunistă doreşte 
o. atribuie. Valoarea 
spirituală a faptei de așa zis 
eroism nu poartă amprenta 
voinţei sau convingerii per- 
a “sonale ci amprenta raportă- 

E „rii faptei în sine la planul 
„de referinţă politico-ideolo- 
ică precum şi a intereselor 
rtidului comunist. 
Curajul nu trebue con: 
"fundat cu eroismul. Curajul 
“este un act de voinţă inde- 
pendent de conştiinţă, fiind 
un atribut supus influenței 
exterioare şi interioare a 
omului, educația jucând un 
rol determinant în dezvol: 
area şi în aplicarea acestui 
Ă at 


27 


ribut. Eroismul este un 


pistolul la cingătoare, mal- 
tratând grupuri de Evrei în 
cadrul bandelor legionare 
de asasini politici sprijiniți 
de Antonescu şi filiera 
hitleristă. Finalul lor îl 
cunoaşteţi prea bine. An- 
tonescu a fost împușcat la 
zid de noi, iar Hitler de 
frică şi ruşine să nu cadă 
viu în mâinile noastre, s'a 
împuşcat cu mâna lui. La 
fel şi Dvs. nu veţi scăpa de 
judecata noastră, şi pentru 
acest fapt vă cerem extră- 
darea la noi în SUA sub 
stare de arest, vom trimite 
avocații noștri şi cu adresă 
oficială din partea Preşe- 
dintelui Reagan către Seful 
Statului R.F.G. şi Poliţiei 
Generale. (. . .) Dăm toată 
dreptatea tuturor fostelor 
regimuri politice şi mili- 
tare, inclusiv comuniştilor 
de a vă anihila şi stârpi, la 
fel cum trebue să procedăm 
şi noi în faţa crimelor fără 
egal la care v'aţi pretat față 
de Români şi Evrei”. 

Să mai continuăm cu spi- 
cuiri din această ticluire ex- 
travagantă şi agramată? 
Destul că mă văd pe aceeași 


rilor de caracter nobil al 
unei întregi suite de prede- 
cesori transferată în 
conștiința unui urmaş. 
Eroismul este produsul 
conştiinţei, fiind de factură 
strict spirituală. Fapta de 
curaj nu este legată de 
noțiunea de eroism, ea por- 
nind instinctiv,  prelu- 
crată (mai mult sau 
mai puțin) la nivelul 
rațiunii şi lipsită de “focul 
sacru” al acţiunii eroice. 
Acţiunea şi reacţiunea 
omului-erou porneşte din 


lcele mai profunde senti- 


mente de dăruire fără echi- 
voc pentru o cauză strict 
moral-spirituală. 

Eroul de tip comunist se 
jertfeşte pentru o cauză 
proletară internaţională. 


Eroul român moare pentru 


cauza întregului său popor, 
independent de vreo aparte: 
nenţă politică, legat cu fire 
nevăzute de precursori cât 
şi de urmași. Eroul comu- 


„nist se jertfeşte la chemarea 


partidului. EROUL 
ROMAN - s'a jertfit şi se 
jertfeşte Patriei mamă - 
România şi intereselor sale, 
fără o chemare exterioară, 
totul pornind din adâncul 
ființei sale. 

Până la apariţia 
comunismului și a formelor 
sale de reprezentare, eroul 
a fost simbolul năzuinţelor 
maselor ţării şi a interese- 
lor sale, fără apartenență 
sau culoare. Comuniştii au 
dat “eroului” lor haina 
aprtenenţei politice ca o 
condiție majoră și esenţială 


a faptei sale. In concepția . 


comunistă “eroul” se jert- 
feşte fiindcă astfel a fost 
cut şi educat de 
fiindcă el s'a 


MARTIE 1984 


treaptă cu Hitler în 
“holocaustul” Evreilor şi 
Românilor. Numai că 


poliția lor, nu e atât de 
grozavă cum se pretinde în 
prima parte a scrisorii. De 
data aceasta au nimerit-o și 
mai rău decât în alte dăţi. 
Aşa ar fi trebuit să ştie că 
în epoca incriminată mu a- 
veam cum purta cămasă ver- 
de și pistol la brâu pentru a 
ucide pe Duca, pe Madgea- 
ru, pe comisarii dela Prefec- 
tură şi pe Evreii dela 
morgă. În acea epocă apar- 
țineam Magistraturii şi 
apoi Serviciului Extern 
până în Aprilie 1941, ca 
Ataşat Comercial şi Ataşat 
de Presă la diferite legaţii. 
Si pe deasupra am fost ab- 
solvit de Comisia Instructo- 
rie dela Nuernberg pentru 
activitatea mea politică 
diplomatică de după 1941, 
şi personal şi cu Mişcarea 
Legionară. 

Dar nu aceasta interesea- 
ză. Interesant este dacă 
scrisoarea emană în adevăr 
dela o comunitate evreeas- 
că legală. Antetul nu indi- 
că nici domiciliu social, nici 


timă şi profundă a crezului 
ce il poartă în suflet. 

In accepțiunea con- 
temporană, EROU este ace- 
la care îşi jertfeşte intere- 
sele personale şi viaţa pen- 
tru cauza poporului său în 
mod liber și ne-condiţionat 
de factori externi străini 
conştiinţei sale. Erou este 
acela care pentru triumful 
intereselor naţiunii sale, 
nepartinic şi necondiționat 
îşi depune la picioarele alta- 
rului cauzei poporului său 
inteligenţa, curajul, toată 
puterea de luptă şi în final 
chiar sângele şi viața. 

Eroi nu se fabrică la 
bandă rulantă. Soimii 
patriei, organizația de 
pionieri, Uniunea tineretu- 
lui comunist (UTC) şi 
finalmente partidul comu- 
nist nu sunt pepiniere de 
eroi ci camere de gazare a 
conştiinţelor, săli de opera- 
ție în care sufletele şi 
conştiințele sunt amputate 
de caracterul primordial al 
eroismului: personalitatea 
individului. Din aceste 
“fabrici de conştiinţă” zis 
nouă, comunistă, ies oa= 
meni paranoici cu dedublare 
de personalitate, oameni 
plini de discordanțe între 
ceea ce cred, gândesc şi 
simt şi ceea ce vorbesc sau 
făptuesc. Din aceste ființe 
nu vor rezulta nici odată 
“eroi” de care astăzi mai 
mult ca oricând poporul 
nostru are nevoie. 

Mai este modern azi să 
fi erou? DA! Afirm cu 
tăria convingerii că singura 
formă de ieşire din impasul 
moral-spiritual nu numai al 
națiunii noastre române, 
dar al tuturor naţiunilor 
este de a se cultiva 
eroismul. Acel eroism pozi- 
ăi A Ti 


Dico COSTEA 


GLOSE CONTEMPORANE 


Pa (VĂ. ENE S CU e 


UZURPARE SAU CE? | 


o altă adresă. Dintr'odată 
deci scrisoarea apare sus- 
pectă. Mai suspectă devine 
prin încheiere şi semnătu- 
ră. Citez: “Să nu uitaţi 
niciodată, cei ce mai supra- 
vieţuiţi prin unghere şi 
desişuri depărtate de oraşe, 
că cine sa legat de noi şi 
îndrăzneşte, va pieri ca şi 
Hitler, ce credea că va 
desființa evreimea de pe 
glob. Suntem prea puternici, 
noi conducem în continuare 
toată lumea şi America 
chiar, căci Reagan nimic nu 
face, până ce nu ne consultă 
și pe noi şi Israelul. Talmu- 
dul nostru, dela Moise 
încoace, a rămas neschim- 
bat. "''OCHI PENTRU 
OCHI!'. Semnează, 
“Rabin  Moscher Rosen”. 

Noi nu putem crede că o 
comunitate evreiască 
serioasă şi cu simțul 
răspunderii, recurge la ase- 
menea tertipuri grosolane, 
revendică în gura mare 
stăpânirea lumii şi reduce 
pe Preşedintele Statelor 
Unite la o marionetă de 
care dispune scum vrea 
evreimea, 


tiv, creator şi absolut. 
Eroismul legat de tradiția 
fiecărui popor. 


Toate celelalte “'erois- 
me” sunt pastise, născociri 
și plastografii create de 
mintea omenească în impas. 
Aceste simulacruri de 
eroism nu reprezintă reflec- 
tarea noastră în afara ca- 
drului nostru umancireflec- 
tarea societăţii în conştiin- 
ţa noastră. 

Prin fenomenul de 
desimulare şi de negare, 
societatăa contemporană în: 
cearcă să distrugă adevăra- 
tul eroism, înlocuindu-l cu 
elemente spirituale com- 
plementare sau cu forme 
sintetice de reprezentare a 
lumii înconjurătoare. 

Eroism fără patriotism şi 
credință nu se poate. A fi 
erou fără să te contopeşti 
cu interesele poporului tău, 
nu se poate. A fi erou fără 
credința cauzei și a fapte- 
lor tale, iar nu se poate. 

Adevăratul eroism 
înseamnă ''Credinţă””. Cre- 
dință în primul rând în 
Dumnezeu și în al doilea 
rând în binele ce îl poţi 
realiza prin cauza pentru 
care te jertfeşti. In 
reciprocă, BINELE ca 


” formă finală a intenţiei şi 


faptului de eroism nu poate 
fi despărțit de noțiunea 
creştinească a binelui. 
BINELE este o noţiune 
unică şi a totcuprinzătoare. 


Deci EROU; înseamnă 
CRESTIN - CRESTIN in- 
seamnă (în deosebi în 
timpurile pe care le trăim) 
a fi EROU, 

Eroism, 


Credinţă în 


Dumnezeu, iubirea Patriei „- 


iubire de oameni, credinţa 
împlinirii vieții şi a jertfei 


ie dn d dn spite Are 


Pz 


Cât despre acel energu- Scrisoarea imi pare deci 
men ''Rabinul Roşu pe uzurpare de identitate. pa 
Rosen”, ştim cu toții câ : = Var 
este de legat de securitatea Atunci de unde. proyi 
din Bucureşti. Dar oricât, 
este un Rabin, adică un 
doctor al legii ebraice şi cap 
spiritual al unei comunităţi 
israelite. El nu poate lovi 
chiar așa ușor. Ce ar zice 
înțeleptul Rabin Safran din 
Israel despre purtarea 
iresponsabilă a unui frate 
în slujirea credinţei mozai- 
ce? Căci scrisoarea aceasta, 
care ar trebui reprodusă în 
întregime, este un model de 
provocare, de *'dezinform”", 


Destul de probabil din ce 
curi comuniste cu scopul 3 
a stârni turburări, confuz 
şi zâzanii. Acestor cere, 
subversive nu lepasă de sub. 
stratul antisemit al scrisa. 
rii. Căci Evreii consideră 
drept un antisemitism, 
feroce acuzația de a asn 
la dominaţia lumii şi la 
ploatara guvernelor div 
lor state. Să recunoas 
înșiși- și neîntrebați, as sa 
menea acuzații dela 


de călcare a dreptului in- antisemitismului 
ternaţional, de dispreţ faţă.  matic? Parcă nu-mi vi 
de drepturile omului, de crede. 


Cât despre finalul 
rii, "Ochi pentru ochi”, € 
depăşeşte morala. Această 
doctrină milenară fai 
parte din filosofia Dre 


uzurpare a suveranității 
unei mașinațiuni, cum este 
Națiunea Americană. 

In consecință nu e posibil 
ca scrisoarea să aparţină 
unei adevărate comunităţi 
evreeşti, constituită după 
legea comună. Si ce caută 
un Rabin din Republica  versivă este şi altceva, pe 
Socialistă România ca lângă uzurpare? Atunci ci 
semnatar în numele unei este ? Demenţă sau | 


Dacă, însă, scrisoarea sub= 


comunități americane? să? 
uta a Da - 
- 
tale! lată elementele ce rilor! Eroismul este cola 


astăzi lipsesc omului așa zis 
civilizat. lată "Stâlpii 
Inţelepciuniii”” pe care Ă £ 
titata conenntrnă în Ole Eroul 
nesocotinţa ei încearcă să-i E distal | f i i și 
reteze, mergând spre auto- peca casa eul i 
distrugere... - Prin Eroism te vei perpetua 

Omule! Nu arunca posterității şi vei supravie- 
EROISMUL la lada vechitu-  ţui uitării! - 


de salvare al tău şi al u 
şilor tăi! 


In spitalul mamut din 
Baia-Mare, actuala reşedin- 
ță a Maramureşului, în 
August 1983 se găsea inter- 


înșelat. 

Intr'o seară dintrun 
lon vecin se târi [în 
propriu al cuvântului 


nat un preot unit. Părintele patul lui, căzând în 
G.B. scăpat (ascuns de cre-  munchi, un bolnav; 0 persoa 
dincioși) ca prin minune  nă foarte înalt situată 
de valul de arestări din Oc- ierarhia securității 


tombrie 1948, şi-a dus 
zilele după desfiinţarea 
Bisericii Române Unite, ca 
muncitor la o carieră de 
piatră. Era unul din sutele 
de preoţi, catolici români ai 
Transilvaniei, protestatari 
împotriva urgiei comuniste, 
a ateismului şi: minciunii. 
'Tăranii proletarizaţi, 
muncitori la cariera de pia- 
tra, se foloseau de prezența 
preotului în mijlocul lor 
solicitându-l ca o catecheză 
ad-hoc şi obligându-l la ser- 
vicii spirituale în situații 
din cele mai diverse, fapt 
pentru care securitatea n'a 
încetat de a-l 


judeţene, cerând: “Dezl 
gă-mă!  Dezleagă-mă | 
păcatele mele!” CR 

Părintele rugă pe celăl 
bolnav din salon, țintuit $ 
el la pat, să se acopere 
cap şi să nu participe | 
mărturisire. Uşurat, inal 
securist se târi înapoi în 
salonul lui şi în 
moapte trecu la dre 
judecată a lui Dum 
Lăsă testament pe 
familie să-i plătească 4 
tului pentru serviciul - sau 

A doua zi, când familia. 
s'a înfățișat spre a 
îndeplini dorința defune 


urmări, lui . - 
i : i d ui, preotul s'a exprimă 
amenința şi hărţui după .; 3 ş 
i 3 te lucru 
metodele-i cunoscute. simplis€ sacestă CU 


se plătesc, nu se plătesc CU 
bani, iar eu nu mi-am i 
decât datoria!” A treia 
Duminică seara, trecu 
părintele în fața d 
judecăţi a Domnului 


SA 
ț "0. 


Acum preotul, la o vârstă 
destul de înaintată, zăcea 
legat prin perfuzie de patul” 
de suferință, convins fiind 
că nimeni nu ştie, pe secție, 
că acolo se găseşte un sluji- 
tor al Domnului, dar s'a 


CUVANTUL ROMÂNESC 


i 


_ POIESIS ŞI ÎNTREITA TEMELIE DE LUMINĂ A LUI HOMO 


4 In "Despre posibila descoperire a unui 
limbaj anagogic” Vintilă Horia luându-si 
ca surse pe Dante şi Wittgenstein porneşte 
în căutarea unui limbaj universal de ex- 
primare creativă al scriitorilor şi poeţilor. 
Evident, nu e vorba de un paralelism gra- 
matical cu limba esperanto. Cugetătorul 
român merge mult mai departe. El vede 
acest limbaj universal ca pe unul anagogic 
(în greaca veche “ana ++  agagos"! 
însemnând ceva care te conduce de jos în 
sus). Dante, după pierderea lui Beatrice, 
pentru a rămâne în comuniune cu ea se 
adresează spiritului, singurul care poate 
depăşi moartea - hiatusul dintre persoane. 
Astfel el studiază, spre a poseda cunoaşte: 
rea universală, tot ce ştiinţele din vremea 
lui îi puteau oferi: matematica, geografia, 
istoria, astronomia, medicina, teologia, 
filosofia, etc. Acestei cunoașteri univer- 
sale, ca gnoză, îi urmează poezia care abia 
atunci devine ''poiesis”” oferind gnozei 
ceea ce are în ea mai intim, esența anago- 
giei care trebue să crească prin deschide: 
rea seminței”” de jos în sus , dela “Infern” 
E linferior) la “Paradis”. 

Ca o paranteză, cuvântul '*matematică” 


Fray Luis de Leon 
[Spania, 1527-1591) 


Si cum ea e 


- Si la sunetul ei sfânt edi 
sufletul ce-a fost uitat în părăsire  - 
capătă un nou vesmânt E 
înflorit cu amintire 
dintr”a începutului întâe licărire. 


MARTIE 1984 


Capitolul III: Vocaţia spre Omega a ființei umane 


—————— Dumitru ICHIM 


este derivat din “*matheteia”, “'mathe- 
tevo”, însemnând ''a învăța”. Negând 


existențialității umane pe un “celălalt” 


omul e tăiat din relația firească a lui “IL: 


and 'Thou”. De aici moartea. O moar- 
te a “eului” prin asfixiere. Cel care “e 
învățat” vede în această “în + suflare” o 
posesiune a eului fără de tu. E cunoaște- 
rea "descrierilor"! şi nu a ''scrisului” ana- 
gogic. In engleza veche verbul ''leornian” 
din care avem pe “learn” e neam etimolo- 
gic cu ''lar” din care avem în engleza 
modernă pe ''lore”, adică o cunoaștere 
totală, sinonimă cu înțelepciunea. Această 
înţelepciune nu este numai cunoaştere, ci 
tradiție şi perpetuare vitală a spiritului. 
De aici avem cuvântul '“folk *F lor” sinteza 
tuturor ştiinţelor din “mathematikos” - 
“cel care se dăruie spre a fi învățat” 
având ca perspectivă firească dialogicul 
care nu poate fi katagogic, ci numai şi 
numai anagogic. 

Referindu-se la “scris”, Vintilă Horia, 
cu o superbă intuiţie, demonstrează cum 
veacul trecut a ciopârţit pe om prin punc- 
tele esenţiale cum ar zice Caragiale al nos- 
tru, sau cum ar spune Toynbee să trans- 


LUI FRANCISCO DE SALINAS 


Bolta se înseninează 


Si cunoscându-se pe sine a j 

cugetul și soarta-si îmbunătățește >: 
cu aurul ce seamă nu ține 

că josnica plebe iubește 

frumusețea calpă ce se veștejește. 


Mai sus de-a cerului tărie 

; la cele mai înalte dintre sfere 

* : urcă s'auzi altă melodie 

ă : a muzicii care nu piere” 

r y fântână fiind, și ieşi precădere, 


țesută 
2 i de îmbinări de numeri ce s'adună 
es iar unul altuia "mprumută 

ecouri care se "'mpreună 

și-atât de gingas în armonie sună; 


, Sufletul care pe ea pluteste 


E - Pe Pa 
Lt ca într'o mare-a fericirii se scufunda 


în care nu îl mai găsește 
nimic străin de acea unda 
pe care pelerinul e ceea ce ascultă. 


Pierderea de sine minurată 
moarte ce dai viață și dulce uitare 


- rămâi în tine împăcată 

; fără să fii datoare 
ce niciodată simțirilor înjositoare ! 
ja 


La asa bine te îmbiez 
RT, glorie apolinică a cerului sfânt 
, tu cel căruia încredințez 
ă iubirea mea cu legământ 
EA ştiind că lacrimi toate văzutele sunt. 


Sună dar neîntrerupt 

Salinas, într'al auzului meu Dom 
în muzica binelui neîntrerupt 
trezeste-mă din acel somn 

în care toți ceilalți pururea dorm. 


Traducere în metrul original 
de Horia STAMATU 


E in 1 Vai si i ] Miu gol 


forme pe ''res cogitans” în “res extensa”. 
Viziunea lui Vintilă Horia, având ca 
axialitate. ecuația cogitoz:amo, redă lumii o 
explicare pentru boala de care sufere vea- 
cul nostru - stress-ul, adică o “apăsare” 
katagogică, din care nu, poate scăpa decât 
prin revenirea la “firesc”, anagogicul care 
implică “totul” cosmic şi dă persoanei 
care “cuprinde” potența de a se deschide 
Persoanei Infinite: “Un tot devine astfel 
posibil, un tot reconstituit în urma 
utilizării pluridisciplinare a aporturilor 
tuturor tehnicilor cunoașterii. Un roman 
poate să ne apară astfel ca o adevarată 
EPISTEME şi la aceasta s'a rezumat în 
fond efortul pe care marii romancieri ai 
timpului nostru l-au făcut în mod 
conştient. Thomas Mann, Ernst Junger, 
sau chiar şi Proust până la un punct, dar 
şi Joyce, Hesse, Musil, Bruch, Huxley, Or- 
well, pentru a nu cita aici pe cei mai 
cunoscuți din perspectiva din care încer- 
căm să-i prezentăm aici şi care a scăpat în 
general unei critici literare, pasionată de 
pure aspecte estetice sau politice, 
mărginită deci la o pseudo-cunoaştere a 
literaturii contemporane. Efortul acestor 
scriitori, menționați mai sus, reprezintă o 
cercetare în sensul ştiinţific al cuvântului 
şi se află pe acelaşi plan pe care Dante îl 
imaginase şi îl făurise ca să ajungă MAI 
SUS.”. (Vintilă Horia, "Revista Scriitori- 
lor Români”, 1983, pg. 12-21) 

Acest “mai sus” este nu numai un 
imperativ al scrisului, ci face parte din 
însăşi structura intimă a existenței. 
Chemarea arheică spre Alfa implică voca- 
ţia ființei umane spre Omega. Bunăoară, 
o piatră ori o stea, o muscă ori o maimuţă, 
o buruiană ori un crin, ori mai pe scurt, 
tot ceea ce vedem în “jurul” nostru se 


“află” în timp, în vreme.ce relaţia omului. 
pul es i în. 


este dinamică. Omul “intră 
timp, îl cugetă, şi-l însuşeşte, minerindu 
până îi Aa Ape dt înalt şi etern - acel 
Kairos, plinire a vremii, sinonim cu “am 
văzut lumina zil 
că “intră” în timp, ci prin ek-stasis iese 


lumină ale Persoanei. Astfel tot ce se 


“află” în timp prinom sepoate revela valo-. 


ric spre un nivel superior şi personal. 


- Orice lucru este o “'raţiune plasticiza- 
tă”, care în momentul în care a primit un 
“nume” se află în relaţie personală cu cel 
care i-a dăruit '*numele”. In felul acesta 
lumea poartă chipul omului, după cum 
omul poartă chipul Logosului. In orice 
început, în orice “a noir” cum zice Rim- 
baud, se află potenţial o ''omegă albă”, un 
anagogic, un scop, un 'săvârșitu-sa”, 
care în aramaică nu e un sfârşit cum îl 
înțelegem noi, un fel de a te “afla” în 
timp cu ceva care s'a terminat, ci era salu- 
tul de victorie cu care era întâmpinat 
regele învingător ce se intorcea din război. 
“Săvârşitu-s'a ” era de fapt un “plinitu- 


EDER) 


s'a”, un alfa ce a atins punctul cel mai 


O TIPOGRAFIE - 
CREŞTINĂ ŞI NAŢIONALĂ 


Tipografia  ''CORESI” 
din Freiburg, dacă va izbuti 
să-și împlinească misiunea 
ce şi-a propus, va merita cu 
adevărat numele de creştină 
și naţională. Creştină, 
fiindcă stă sub egida Biseri- 
cii Române din Germania 
spre slujirea Credinței. 
Naţională, fiindcă va tipări 
tot ce dezvoltă cultura 
românească în libertate. 
Cugetul creştin și național 
au străbătut în același pas 
Istoria noastră. Cu acest 2 din 
țel, tipografia nu urmărește 
câştiguri băneşti, ci numai 
să se mențină în realizarea 
programului religios şi 
cultural. 

Din credință purcede 
deseori suferința. Sub regi- 
mul antropoizilor stalinişti 
din Europa de Est, mii de 


iti aula) 


tiprografia 


Mazilu, 


“Dar omul nu numai 


din timp oferindu-i acestuia plaiurile de 


Români au pătimit mar- 
tirizări de neinchipuit. Din 
ce în ce mai. mulţi scăpaţi 
în lumea liberă, îşi mărtu- 
risesc suferinţele din ocnele 
comuniste, fiindcă nu s'au 
lepădat de credința în Bise- 
rică şi față de țară. Si 
“CORESI”. îşi 
plăteşte dările de recunoaş- 
tere a suferinței, cu 
publicarea mărturiilor din 
temnițe şi lagăre. Aşa au 
apărut până acum Volumul 
“*Morminte 
Cruce”. '*Persecuţia Biseri- 
cii””, “*Cartea Neagră”, sub 
semnătura sau îngrijirea lui 
Cicerone Ioniţoiu, apoi “In 
ghiarele securității” de Ch. 
“Zâmbete 
crimi”” de V.Gurău sicartea 
lui State. Alte titluri le 
găsiţi în lista de publicaţii a 


îi 


E Pi 


PAGINĂ 7 


a 


C— 


— 


af pa a RE 
Si k 
XA 


NE 


Apa pe e 44 
Pe 


înalt din alfa - pe omega. In acest caz, 


omega nu este negarea lui alfa, ci o i 
“plinire””, un scop atins oferind alte pers- + 
vective, de data aceasta un fel de chemare i 
a chemării şi a luminii spre Lumină. Ei 
“Fiat lux”, care precede crearea lumii = 
şi a omului, stă ca întreită temelie de 338 
lumină a ființei umane. Este sămânța i 
eschatonului. E Poiesis, e viaţă, e focul îi 
creaţiei şi arderea. E “'limba de foc” ce se n 
pogoară în uman spre a învăța pe om un E 
limbaj anagogic în care să grăiască univer- A 4 
sal, dincolo de toate cuvintele omenești. i 
“Vorbirea în limbi" este de fapt vorbirea că 
înt'o singură limbă pe care o înțeleg toţi 1 
- “limba de foc” a lui Haris din Duminica n: 
Teiului, iar nu ceea ce anumite secte reli- 3 


ai ai 


gioase şi filosofii practică în numele 
Cuvântului, folosind cuvântul exact pe dos. 

Omul e cuvânt spre Cuvânt. El este un 
“con <p ventum”?. E dă și răspunde pentru 
“nume”. In persoana lui cosmosul îşi des- 
coperă vocația chipului uman și devine an- 
tropoforic prin dialogul uman în care se . 
“săvârşeşte”. Grecii numeau lumea, sau 
cosmosul prin cuvântul “frumos”. Din 
“:cosmos!! avem banalul  “tcosmetică”” 
însemnând văruiri exterioare ale omului, 
un fel de “înfrumusețare”. 

“Limba de foc” a Spiritului-Pnevma, e. Ă 

de fapt exact graiul firesc al ființei Pi 
umane, vocația lui spre Omega. EL dă 
“nume”! lumii înconjurătoare de ''cos- 
mos”, adică “frumos”. 
“Frumosul” nu se ““află” în timp ci e un 
dor al timpului de etern. “*Formosus”, 
sau “'cosmos”? e lumea înconjurătoare, 
care prin persoana umană își des ă 
“forma!” în: mod dinamic spre divin. 

“Limbajul universal” al fiinţei: umane 
este vocaţia spre Omega. '"Formele” sunt 


modelate cosmic după Cuvântul din om. 
= dies ET) 


ca ““forma” şi “figura” e “ 
“transfigurat"”, PE sa : 
”, Semnificaţia taborică a fiinţei umane, 
ca vocaţie spre Omega, merge până acolo 
că omenescul ca “forma”! trupului e o ex- 
teriorizare a spiritului, că trupul se 
“află” în spirit, iar nu spiritul se află 
încarcerat în ființa umană, cum gândea 
Platon. > ? Ş 
Trupul este interior spiritului, după 
cum cosmosul este interior omului, după 
cum “forma” este interioară, ca vocaţie 
spre Omega, în acel FORMOSUS care nu 
poate avea alt înțeles decât vocativul de 
mister, anagogic cum zice Vintilă Horia 
referindu-se la ''scris”. i 
Vocaţia spre Omega a omului e trans- 
figurarea ''formei”. Este chemarea spre 
“*Formosus”, spre abisurile care se 
întâlnesc ca axialitate cosmică a teandri- 
cului în “'cuvântul” ființei umane. DU 


tipografiei. Programul ei 
cuprinde şi alte proiecte, 
mai îndrăzneşte şi mai 
ambițioase. Nu le dezvăluim 
înainte de realizare. 
Echipa de sub suprave- 
gherea fondatorului, N. 
Constantinescu, „şi de sub 
conducerea Părintelui D. 
Em.Popa, a trecut cu suc- 
ces etapa uceniciei şi a in- 
trat cu. brio în faza 
producției. Opera ei în doar 
câteva luni, este remarca-. 
bilă. 
Ce să urăm tipografiei 
“CORESI” din Freiburg? 
Tot ce asigură progres şi 
prosperitate, adică discer- 
nământ, stăruință şi 
ingeniozitate. Aşa va ajunge 
la un loc de frunte în 
cultura românească a) 


„M.F.ENESCU 


tără 


si la- 


PAGINA 8 


MARTIE 1984 


CRONICI 


= REVISTA 
ă SCRIITORILOR ROMÂNI 


ROMÂNĂ 


“pre posibila descoperire a 


Ceea ce Lucian Blaga nu- 
mea prin “spaţiul mioritic” 
cred că e acel plai al spiri- 
tului românesc în care 
întâlnim Lumina ca axă a 

- universului. Urcarea și 

“coborirea din mioritic 
depășește afirmația katafa- 
tică de descriere a pămân- 
tului cum ne sugerează eti- 
mologia cuvântului ''geo- 
grafie”. Si totuşi nunta 
între Gea si mirele ei Grafo 
ajunge nupțial în aurul alb, 
“dătător de lumină inelul 
- cosmicului din uman de pe 
degetul lui Dumnezeu. 
Astfel, “pământul” şi 
“scrisul” devin o “*geogra- 
fie” a spiritului, orientare şi 
comuniune. Qriunde sar 
afla omul, prin căutarea 
“scrisului”! el revelează 
ceva din taina unui anumit 
pământ”, în înţelesul de 
pământ al părinţilor”, din 
„care face parte.  - 

“Dacă din punct de vedere 
“politie admitem existența 
unui Exil românesc, din 
punct de vedere literar 
scriitorii din Exil nu sunt 
“în afara” lui PATRES. Ei 
nt scriitori români, pen- 
_trucă nu avem cum sublinia 
distins diacon al slovei, 
presia de scriitor-exil, ci 
umai” de scriitor-român. 
In acest context de 


împărtășanie cu Neamul, 
acum vreo 20 de ani Dr. 
Constantin Sporea, anima: 
tor al “Societății Acade- 
mice Române”, a purces la 
editarea **Revistei Scriitori- 
loc Români”. In decursul 
celor 20 de numere, fiecare 
având în jurul a 200 de 
pagini, revista și-a oferit cu 
generozitate spațiul. conde- 
ielor românești din întreaga 
lume într'o comuniune de 
slovă şi cuget. 

La acest număr rotund 
ca altarul dacic, ca România 


Mare şi discul cosmic al 


Cuvântului-Pâine mă apro- 
pii cu reverență de jertfa 
adusă an de an Logosului de 
Dr. Constantin Sporea şi 
tuturor care lau ajutat în 
decursul anilor. Trăiesc 
acelaşi sentiment de cucer- 
nicie ca atunci când am 
sărutat mâna lui Coresi la 
izvoarele de sus ale 
comuniunii româneşti. 

Ca în fiecare an “Revista 
Scriitorilor Români” apare 
în condiții grafice fără nici 
un reproş, ““Revista Scriito- 
rilor Români” sa impus 
atât în numele ““pământu- 
lui” cât şi a “scrisului” 
românesc. Aceasta nu a 
făcut'o printr'un balcanism 
patriotard, sec de -orice 
trăire a esenței româneşti, 
ci prin exprimarea acesteia 


NOTĂ 


la potenţa ei universală. E 
vorba de “'scrisul” şi 
“pământul” ca exprimare 
liberă a  cugetului care 
trăieşte și dă viață 
Pământul” ca şi “'scri- 
sul” sunt una. Ele fac parte 
ca sens din şi spre cuvânt. 
Cel care plugăreşte cu 
“scrisul”! se hrăneşte din 
cultura “pământului” și 
aceasta înseamnă 
împărtăşanie cu “pâinea 
cea de toate zilele”, omul- 
cuvânt, cuvântul ce se oferă 
ca pâine-om, cultura, din 
care ne hrănim din divin. 
Ar fi imposibil să recen- 
zăm “Revista Scriitorilor 
Români” nr.20 în Câteva 
“descrieri ale pământului”. 
Fiecare autor vine cu o 
trăire a “pământului” şi 
“scrisului”. Spre a nu jigni 
pe cititor enumerăm numai 
curpinsul: Mihai Cismăres- 
cu - Obsesie; Alexandru Ba- 
din -Cartea și Mademoiselle 
Crozat, Grigori Sturdza 
-Feerie, Vintilă Horia- Des- 


“Poezii din închisori'? şi 
Gregorian, Sergiu Grossu 


-Izvorul, S$, G. Theodoru- 
proză, Octavian Vuia - 
eseuri filosofice, Zahu 


Pană- poezii, Eugen Popes- 
cu-Juncanii lui Moş Bâr- 
san, Stefan Baciu - Curricu- 
lum vitae, Melodie, Dumi- 
tru Ichim - Mama lui luda 
(poeme  haiky), Cicerone 
Cernegura - Pe urmele lui 
Hanibal, Dinu  Amzar 
Durerea lumii, în româneş: 
te de Radu Budişteanu, lon 
Popinceanu - Biserica şi 
limba română, Ion Cicală - 
Viaţa literară a Românilor 
din Iugoslavia, Antoaneta 
Bodisco - Patul lui Procust 
după 509 de ani, M. 
Niculescu - Amintirea lui 
Grigore Cugler (Apunake), 
Constantin Sporea- Mihai 
Cismărescu. 

Ilustrarea revistei a folo- 
sit reproduceri după 
lucrările sculptorului 
George Stănescu. 

Partea redacțională a fost 
îngrijită de Constantin 
Nagacevschi şi Constantin 


Sporea. 
“Revista Scriitorilor 
Români” se poate comanda 


dela următoarea adresă: 


- Fritz - Meyer - Weg 47/l, 


8000 Munchen 81, West 
Germany, iar preţul sim- 
bolic e numai de 15 
dolari. DO 


Dumitru ICHIM 


In numărul pe Ianuarie din ziarul nostru am publicat o scurtă prezentare a cărții 
ROMANIAN TRANSYLVANIA de N „S.Govora. 
“limba engleză, ținem să notăm că respectiva carte-a apărut și în limba română, sub 
- titlul TRANSILVANIA ROMANEASCA și poate fi procurată, contra costului de + 5.00 
dela: Editura *'Carpaţii”?, Calle Conde de 'Penalver, 82, 4 D, Madrid 6, Spania, 

Credem sincer că această carte documentară, n'ar trebui să lipsească din casa 
ui Român de peste hotare și că ar fi de dorit și așteptat ca, cei ce-şi vor putea 
ă trimită sai anale ă dei si senatorilor americani şi canadieni. i. 


Pentru cititorii noştri care mi cunosc 


TRANSYLVANIA 


-Cradle of the Romanian People- 
(Leagănul poporului Român) 


Theodore ANDRICA 


Editura: The Union & League of the Romania 
Societies of America 


In prefața cărții domnul Petre Lucaci, 
dedică această broșură: "milioanelor de 
Români transilvăneni, care timp de secole 
au îndurat subjugarea, umilința și dis- 
criminarea, nedreptatea și opresiunea din 
partea regilor= unguri, a magnaților și 
asupritorilor domni de pământ, care au 
stăpânit Transilvania, până la | Decembrie 
1918...” 

Coperta . interioară publică harta Ro- 


mâniei Mari, în granițele ei firești. Intre . 


fotografiile istorice găsim: "Consiliul 
Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu 
Iuliu Maniu, emblema României Mari cu 
stemele. pont românești, Episco- 

e m citind 


scriitori români din Transilvania, portre- 
tele lui Decebal și Traian, Mitropolitul 
Andrei Saguna, portretul lui Avram Iancu, 
craiul munților. 

După o scurtă introducere, în care sunt 
arătate scopurile Uniunii si Ligii, orga- 
nizație înființată acum 76 de ani, având ca 
Ea oficială ““America”, cu străduința 
de a ajuta pe membrii ei, să-și mențină 
limba și cultura românească. 

Brosura subliniază faptul că *'... există 
semne de creştere a propagandei ungurești, 
făcută cu scopul de a discredita drepturile 
Românilor asupra Transilvaniei”. De 
aceea, afirmă cu multă dreptate domnul 
Andrica: "Ungurii comunisti și anti-co- 
muniști au făcut o înțelegere tacită să uite 
diferențele lor ideologice...şi să sepreocu- 
pe de a crea îndoieli în opinia publică mon- 
dială asupra drepturilor istorice ale Româ- 


__nilor în Transilvania”. 


Propaganda ungurească bine ticluită, 
care a început prin anul 1920 continuă 
pe aceeasi linie, reuşind În ultimii ani, 
să acrediteze falsitatea că ** 2 milioane 
si jumătate de Unguri sunt expuși să fie 
desființați ca grup etnic”. Lovitura aceasta 
a propagandei ungurești a fost posibilă, 
pentrucă regimul comunist din România, 
identificat cu dictatura de tip stalinist a 
lui Nicolae Ceaușescu, a făcut să fie puse 
la îndoială până şi datele statistice în ma- 
terie de cresterea „populației. In afară de 
aceasta, ăcel ce Sau înhâmat la avalanșa 
propagandei unguresti, trec cu vederea 
faptul esențial: toți locuitorii României 
sunt lipsiți de cele mai elementare drep- 
turi umane şi apoi că guvernul comunist 
din București, aplicând principiul leninist, 
folosirea minorităţilor, pentru a subjuga 
majoritatea populației, a acordat Ungurilor 
privilegii speciale (culminând cu înființarea 
Regiunii Autonome Maghiare), pentruca 
apoi -după ce şi-au ajuns scopul- să taie 
asa zisele privelegii, coborînd si minori- 
taţile, inclusiv pe Unguri, la gradul de sub- 
jugare a restului populaţiei. 

Brosura este destinată să pună la dis- 
poziția 'celor de bună credință date istorice 
incontestabile, cifre sifapte, pentruca even- 
tual să se ajungă la găsirea unei căi, care 
să ducă la îmbunătățirea restricțiilor și a 
violării drepturilor omului în România. | 
Cuprinde în câteva pagini tot ceea ce este 
mai important din istoria frământată a 
Transilvaniei. 

La capitolul ““Leagănul Poporului Ro- 


j mnâol But expuse faptele care au dus ca 


“na! 


CUVANTUL RO 


Românii din Transilvania, deși i în 
tate, să trăiască fără nici un fel de 
turi, o viață de cruntă robie. In anul 
se arată între altele că “după s 
ungurești 87 7 din latifundiile cu 
1,000 acri erau în mâinile Ungurilo 
băncile 75 7, în mâinile Ungurilor ș 
nilor”?. Românii nu aveau decât pai 
secundare (licee): Braşov, Beiu 


în anul 1910 nu erau decât patru deputa 
români, deși Românii formau. 53% din 
E era 


a să cedeze Ne ransilvaniei Un- 
gariei''. După cum se vede,cedarea n” 
fost determinată de propaganda ungureasc: 
ci de interesele celor doi dictatori. De 
aceea după ultimul război, acest Dictat s'a j 
anulat și întreaga Transilvanie a revenit 
la trupul României, prin Tratatul de Pace 
dela Paris din 1947. i 

In capitolul ““Rolul Cultural al Trani il- 
vaniei în România” se arată că aici pei 
întâia dată s'a folosit alfabetul lat 
Transilvania au „apărut primele 
în. limba „română. De asemenea î 


rici, încă din timpurile mediei 


născut la Avrig a înființat prima 
limbă română în București (Liceul 5 
Sava). A 

In capitolul “Situația Ungu 

Transilvania de acum” se dau € 
toare la reprezentarea Ungurilor | 
zisa Adunare Naţională, unde sunt 
deputaţi dintre 350, bineînțeles 
prezintă cu toții partidul comunis 
Privitor la educaţie se arată că 
școli ei au și două cursuri în maghia 
două universități, numărul de gaze t 
şi altele. Eu au 515 biserici 
case de rugăciuni şi 515 biserici ce 

In seminariile teologice se foloseste. iri 
maghiară, de asemenea şi în cărțile d de r 
găciuni. E 

In capitolul “Populația Transil 
se dau cifre referitor la cele 16 
din Transilvania, total 7,537,000 lo euito 

In capitolul final “Populația Romi 
se arată că după datele statistic 
1977, populația României era de 
de locuitori, din care 88.14 erau 
7.9 % Unguri, L.6 7 Germani 
alte naționalități: Evrei, Ucrainieni 
Ruși, Croați, 'Tătari, Turci, d g 
Tigani. 

Broșura aceasta apare otite 
de” mare nevoie. Este un răspuns 
la propaganda şovină ungureasc 
la „dispoziția noastră date imp 
frământata istorie a Transilvanie cu € 4 
ne ușurează acţiunea de combatere a †
tei propagande și de apărare a int 
tății României în granițele ei fireșt 
de ce o recomand cu multă căldură 
aduc omagii atât autorului aceste! 
cât şi Uniunii şi Ligii, care a 


„inconştientului 
_cele ce după unii filosofi 


CUVANTUL ROMÂNESC 


Fără îndoială lectura 
povestirii Revoluţie cultu. 
rală de L.M.Arcade va 
satisface exigenţele şi celui 
mai pur anticomunist. In 
ea. ni se relatează despre o 
revoluție culturală sub 
regim comunist '*prin 
arhiprotoistorie am ajuns la 
sănătoasa conştiinţă de 
clasă a cercetătorului obiec- 
tiv.” Intru împlinirea aces- 
tui fals ideal naționalist s'a 
purces la învierea din mor- 
minte a lui Basarab-vodă şi 
a urmașilor lui fanarioți. 
Mai târziu mișcarea cultu- 
rală va fi înnăbusită cu 
tancuri, de pe care 'se vor 
lansa diferite lozinci de par- 
tid pe lângă gloanțele de 
rigoare, aşa că mizeria eco- 
nomică ulterior instalată va 
goli aprozarul lui Mutu iar 
alimentele dosite pentru cei 
aleşi vor purta urma sânge- 
lui celor ucişi. De undeva de 
departe ca un ecou nicioda- 
tă înnăbușit deoarece vocea 
xăsună în templul inimii, 
ne vine acel: Piteşti, Aiud, 
Gherla, Pitesti, Aiud, 
Gherla. E 

M. Eliade în Nouăspreze- 
ce trandafiri consideră că 
individului din cetatea lui 
G. Orwell nu-i mai rămâne 
decât să lupte pentru 
“libertatea sa absolută”, 


aceasta, ca să nu ne amă- 
gim, 


este o minimă evadare 


eş 
când ne înfățișează 


"o serie de fapte incompati- 


bile cu existența umană, 
sfârșitul narațiunii m se 
încheie atât de optimist ca 
Poveste cu ţigani, dar prin 
Ciocârlia arcușului lui 
Muţache se referă la forțele 
abisale, fântâni adânci ale 
colectiv, 


înţelepţi nu lasă un popor 
să se prăpădească. Sunt ca 
un izvor de unde dornicii de 
înnoire îşi iau mereu puteri 
de refacere și renaștere, 
cenușă a păsării Phoenix. 
Tot ce am rezumat până: 
acum suntem nevoiţi să o 
recunoaştem, ţine de 
realitatea istorică, o cronică 
a timpului cum omul de 
ştiinţă desigur o are deja 


“notată în scriptele sale. Pe 


noi ne va înteresa dacă 
autorul a reusit să 
prelucreze materialul dat, 
să transforme în operă de 
artă. 

Acţiunea se desfăşoară 
lângă cimitirul Grecului, la 
'Temnițari, o suburbie veche 
a Bucureştiului. La crearea 
atmosferei contribue 
numele eroilor ca Goe 
Stefănescu  -  Huliganul, 
Bubu Potopeanu, Axente 
Catrafus, Johny Smântână, 
Muţache Pârdelea, între ei 
conform. versiunii moderne 
se află și un Congolez, 
Bokutu românizat Butuc, 
vorbitorul la persoana 
întâia se ascunde lângă 
Coco Ipsilanti, sub porecla 
scoasă din Marx de Plusva- 
loarea. Cât şi limbajul lor 


- stropit de unele expresii 


tari, cu cerul gurii ars de 
ţuică de Văleni: ''Numai 
vertebră şi claviculă de 
başi-capuchehaia”” ''başca 
nițeluş mai jos, jupânesele 
cum ar fi Caramangioaglele 


a ——-— -—-—-— — — —  ——..<+&șŞ+>Ş+b>ŞșŞ<<ș.....<<£ 


şi jupăniţele durdulii” 
"Asta-i țurloi de Mavrocor- 
dat, bang, bing, aicea, chisi- 
ță subțire de Mavrogheni, 
bing, bing, şi dincoace, 
unde nu vedeţi nimic, a stat 
țâța Agapiei Teodosu năs- 
cută Calimac.” 

Monologul lui Goe Ste- 
fănescu dela Arheologie, 
zis MHuliganul de când a 
băgat groaza în mamuţi, 
este prin el însuși o bijute- 
rie aşezată pe  chivăra 
monumentului întreg, cava- 
ler pregătit, ca Don- 
Quijote, pentru o paradă 
lipsită de orice lustru. 

Desigur când discutăm de 
o suburbie a capitalei, echi- 
valentul ei este noțiunea de 
mahala. Delavrancea o des- 
crie pe cea din/ la bariera 
Vergului, iar Caragiale 
Bucureștii vechi ai lui Miti- 
că sau ai lui jupân Dumi- 
trache moftangiul, deci cu 
totul altceva. ca cea a 
““lumpen-mocofanilor” lui 
G.M.Zamfirescu, sau lumea 
lui Pirgu din Craii de Curte 
Veche ai lui Matei Cara- 
giale sau mai recent Vinti- 
lă şi echipa lui de deratizare 
din romanul “Cel mai iubit 
dintre pământeni” de 
Marin Preda. 

Intenţia lui L. M. Arcade 
însă nu e aceea a lui Petrini 
de pildă, filosoful obosit de 
abstracțiuni caută să se 
pu 


pas! 

buințat de lon Barbu în 
Izarlâcul său, de unde 
versurile două din poezia 
Orbite, puse ca motto ale 
lucrării. 

In ulțimă analiză echipa 
dela Temniţari e formată 
din studenți, căzuți într'o 
beție trează datorită nu nu- 
mai ţuicii băute cât mai 
ales entuziasmului lor de a 
lansa o revoluţie culturală 
în România. Si pentru asta 
pornesc nici mai mult nici 


concret, scoțându-i pe 
strămoşi din groapă întâi în 
vecini la cimitirul Grecului, 
mai târziu la Bellu sau îr. 
amândouă, nu ştim precis , 
tocmai respectiva nesigu- 
ranţă, balansarea pe pragul 
dintre iluzie şi real, ne ofe- 


MARTIE 1984 
a 


L.M. ARCADE: Revoluţie culturală 
Caietele inorogului 1983 


“Găuriți şi piatra cu 
unghiile dela dinţi” de 
unde deducem că degetele 
au dinți la unghii exact ca 
în celebrul fals dicteu al in- 
conștientului bretonian 
cum că păsările bat din 
țigle şi casele sunt acope- 
rite de aripi. 

Procedeele ne amintesc 
de eseul lui Bergson Le 
rire, râsul provocat prin 
ieşirea din şablonul de toate 
zilele, de fapt cel mai potri- 
vit practicii absurdului in- 
tuit de marele filosof. 

Justificat, Rabelais este 
recunoscut ca tatăl absur- 
dului, doar Gargantua aşa 
mare cum e se naşte dintr'o 
ureche uterinizată, alt 
motive preferat de maestrul 
Dali. 

Uneori enumerarea de 
nume ni-i aduce pe scena 
memoriei pe Satin sau 
Actorul din Azilul de noap- 
te al lui Maxim Gorki: “Eu 
nu eclerez decât din fulger, 
strigase Ipsilanti, ca unul 
ce mă trag din Xantipa, din 
Aristoteles, din Mahmud 
Pașa  Chiupriului și din 
Marmorosch Blank.” 

"Discursul se derulează, 
mai absurd, dăm un citat ca 
pe o mostră din cele multe: 
“A rămas şi-o vorbă: 
“*mături ciuma cu Ipsilan- 
ticid”, *“Hai, Soimăriță, nu 
clătina din cruce cum ai 


mătrăgunitor, 


egetuzizează cucu 
omani, la drept vorbind 


căutându-şi gura cu lacrămi . 


nedirecționate care curg 
si curg dela Avreliu Avre- 


- Sună apoi o sentință de-a 
lui Conu Leonida faţă cu 
reacţiunea:  -'"Fruntea 
studentă s'a ridicat!” 
Pasagiile cu vizitarea 
cimitirelor și a morților 
petrecute sub privirile unei 
babe curățind cartofi, alcă- 
tuiesc unele din marile 
reuşite ale cărţii. Prin 
calitățile absurdului de 
situație, oasele servesc la 
clădirea de panteoane ale 
istoriei precum  capucinii 
construiau cu acelaşi 
material solid omenesc in- 
terioare de biserici, nu nu- 
mai subiectul ne apropie 
Revoluţie culturală de L. 
M. Arcade de Cimitirul 


ră filtrul pentru gustul de *Buna Vestire, cea mai izbu- 


mectar al sufletului fumul 
viselor amăgite. 

In continuare povestirea 
Revouţie culturală poate fi 
considerată ca o lecţie 
ținută asupra absurdului, 
fiind întrebuințate toate 
modelele lui. de-acum, de 
repertoriu clasic. In primul 
rând substituirea verbală la 
Hrmuz tratată cam așa: 
“Un bătrân simpatic cu 
nasul tras În presă și 
împrejmuit cu un mic gard 
de nuiele” apoi trecută prin 
Caragiale la Cântăreața 
cheală a lui E. Ionescu. In 
textul nostru: '*Dacă n'ar fi 
impus silențiu ienicerimea 
lui Sopon-Paşa, mi-aş fi 
frecat urechile până ar 
fi scos clăbuci”, Imagi- 


ai 
nea S'ar suprapune unui 


capriciu desenat de S. Dali 
privind una din amintirile 
sale intrauterine. Alteori 
schimbul se aseamănă tro- 
cului practicat de supra- 


realistul Andr€ Breton: 


tită povestire-roman al” 
baleanicului”” Tudor Arghe- 
zi. Zambila  Apostolidis, 
Grecoaica frumoasă îmbăl- 
sămată la nouăsprezece ani, 
cu doi taţi, posedă ceva din 
faima postumă a  Penei 
Corcoduşa. Explicarea ori: 
ginii blănii furate parcă ar 
fi o pledoarie heraldică 
mateină: *Dela Eufrosina 
Dudulescu născută Cilibiu, 
care o primise în dar pe 
vremea lui Ferdinand cel 
Cutezător dela  Mărgica 
Podoleanu ieșită din flori, 
dar din flori de Ghiculeşti, 
pe când împărățea Tara 
Domnitorului Cuza, atunci 
cână i-a adus-o tătâne-so 
mașter din străinătăți cpu 
simplonul regesc al lui vodă 
Carol Intâi.” 

Fantasticul pur, cu scop 
de satiră a bisericii aservită 
stăpânului ateu este abor- 
dat în forma capului de sub 
ştab care şi-a pierdut cor- 
pul, asemenea lui Peter 


Ovidiu VUIA 


Schlemihl de Chamiso, um- 
bra. Boala de a fi stăpânit 
de gânduri dușmănoase 
regimului, îl plimbă ca pe 
țeasta lui Yoric asupra 
căreia filosofa Hamlet, până 
pe o masă de vecernie orto- 
doxă prin porţile împără- 
teşti, ras, descompus, ex- 
clus ca şi lov din Noul 
Testament, partidul îi 
provoacă un fel: de dambla 
de decapitat. 

Din cele trei părți, triptic 
ale povestirii, Beţie trează, 
Timpul de plumb şi Dintele 
de lapte mai reținem podul 
Iroaiei de sub Bolta lui 
Caragea, unde Kalosul- 
frumosul şi agathosul: 
binele sunt înlocuiţi cu un 
dicton banal, prezidând o 
întâlnire haotică într'un 
turn Babel al contempora- 
neității: nimeni nu înțelege 
nimic şi nu se întelege cu 
nimeni, scenă tipică dintr'o 
eră a ticăloşilor botezată ca 
atare de acelaşi Marin 
Preda. 


Dintele de lapte înseam- 
nă ceea ce refuză să moară 
fiindcă are în esența lui 
închisă mirabila sămânță a 
vieţii. De-aici finalul trecut 
peste voința oamenilor şi a 
istoriei venit din străfundu- 
rile trecutului adevărat şi 
nu al “adevărului imbră- 
cat”, cum l-am pomenit la 
începutul expunerii mele. 


exer-. 


oastră 


cuvântului duce 


cu el un simbol şi o referin- 


ță precisă. Fără să vreau 
îmi vine în minte Hiero- 
nimus Bosch despre al cărui 
cosmos legendar şi fantastic 
unii exegeți susțin că fie- 
care amănunt, oricât de 
bizar, comentează motive 


anumite din sfintele Scrip- 

turi, tablourile sale sunt un 

fel de a doua Biblie redată 

prin linie şi culoare. In 

cazul povestirii Revoluţie 

culturală în loc de Biblie ar 

„fi vorba de istoria con- 

temporană a României şi a, 
Românilor. 

Prin H. Bosch am mai 
desluşit o caracteristică a 
absurdului cultivat şi în 
cartea de faţă. La un 
moment dat echipa strângă- 
torilor de oase ridică o 
movilă de femururi până 
aproape de cer: ““burghiul şi 
bisturiele lui Catrafus nu 
se  dovediseră unelte de 
muncă mult mai spornice 
decât sticlele de ţuică veche 
pe care le purta Johny 
Smântână într'un rucsac, 
gândind să ne înveselească 
după ispravă, când ar fi fost 
să fim, firitisindu-se, sus, 
sus, către cer, pe vreo claie 
de oseminte, găsite, 
adunate şi clădite voinic.” 


Oare nu vedem de astă- 
dată celebrul tablou al lui 
Bosch, Carul cu fân și cu el 
cealaltă față a efigiei, ab- 
surdul tragic, comicul fiind 
doar o mască, precum 
intr'o schiță de Maupa- 
ssant, acoperă un obraz 
îmbătrânit de durere, ros 
pe lacrimi. 

Absurdul tragic al poves- 
tirii lui L.M.Arcade pri- 
„Yeşte. istoria. patimilor unei 
naţiuni căzute 


iun într'o robie 

mai grea a babilon 
„din vechiul Testament. si 
S'ar părea 


între forma şi fondul poves- 
tirii să contrazică principiul 
de bază al Esteticii lui 
Hegel după care o operă ar- 
tistică reprezintă întrupa- 
rea Ideii absolute deci exis- 


PAGINA 9 


tă o perfectă unitate între 
conținut şi expresia ei 
materială. 

De fapt lucrurile nu stau 
chiar așa. Romanul modern 
reprezentat de Joice cu al 
său Ulysse satisfăcând 
dezideratul lui Flaubert de 
a scrie o carte despre nimic, 
corespunde istorie unei 
anumite epoci adormite în 
huzurul ei interbelic. După 
cel de al doilea război mon- 
dial proza absurdului, cum o 
demonstrează Revoluţie 
culturală a lui L.M. Arcade, 
se suprapune întocmai 
societății postbelice, zbă- 
tându-se în propria-i cursă, 
mai rău ca Hercule în 
cămaşa lui Nesses, Din 
acest punct de vedere unita- 
tea hegeliană nu suferă 
deloc căci ar fi vorba de o 
tratare a unor vremuri 
eroice petrecute de oameni 
lipsiţi de orice eroism. Ab- 
surdul în această definiţie 
ar exprima sublimul 
tragico-comic al celor ce 
simt că nu pot să se așeze 
la înălțimea misiunii im- 


pusă de evenimente. In nici 


un caz “nu este vorba de 
o evadare din istorie ci o 
magnifică recunoastere aei. 

Revenind la Revoluţie 
culturală de L.M. Arcade, - 
acest 1984  românesc- 
semnalăm valoarea ei artis- 
tică, locul ei în literatura 
română, după părerea noas- 


„desco 


a ca cea babilonică 


3 că Barbu. 
distincțiunea ce am făcut-o - 


Poate conștient de 
lucru autorul a ținut d 
început să-și inscrie cartea 
printre. raritățile culturi 
româneşti, 
doar în modestul număr de 
100 de exemplare. (5) 


Doamne, cu ce-am greşit de port această cruce 


Pe-o Golgotă amară ce urc de ani și ani ? 
Mă rog de Tine ca si lisus în Ghetsimani, 


Mi-e grea povara, Sunt tare slab, n'o mai pot duce. 


Crescut în frica Ta, eu în slavă Te-am cinstit, 

Si în genunchi, adesea, la mila Ta căzut, 

M'am tot rugat fierbinte si când am fost bătut, 
Si când fără de vini, amari ani grei, m'au osândit. 


In rugă am găsit si milă si-alinare 
Tu mi-ai dat puteri Părinte, crucea să o duc. 
Marire Tie Doamne cinstire iţi aduc 
Si iartă-mi rătăcirea când sunt la disperare. 


Tu, Prea Sfinte, stii ce faci, ești tare, drept si bun, 
Iar eu, greşitul, ades crâcnesc si vinovat, - 


In genunchi din nou, la mare mila 


'Ta plecat, 


Iți cer iertare, pocăit, Slăvitul meu stăpân. 


publicându-o 


A Ar Aaa Ie er pia ate le A e ez ai e te 


ENA Aa e are 


Sa a e 
lea d "pe Mle cae i S 


X= 
rii 


i? 


ş 


iza e 
„ai ai ad 


a A a 
7 CIIS 


PAGINA 10 


MARTIE 1984 


PERSPECTIVE ŞI CONFRUNT 


RI 


"“Democraţia secolului al 19-lea este deja bolșevism'” 
a scria Spengler în Jahre der Entscheidung. Afirmația poate 
= să pară enormă. Stie oricine că bolşevismul a fost definit de 
= Lenin şi aplicat îndeosebi de Stalin în secolul nostru. O ştia 

şi Spengler. Dar format la şcoala lui Nietzsche, filosoful 
- istoriei îşi lua libertatea hiperbolei, sacrificând preciziunea 
- verbală întru lămurirea esenţialului. Spengler n'a avut 
- geniul lui Nietzsche însă nici n'a cultivat formula de dragul 
= formulei. Se gândea antihitleristul Spengler, scriind 
bolşevism, şi la național socialism? Textul datează din 1933 
adică din anul deplinei puteri asumate de Hitler) şi citim în 
acelaşi text, câteva rânduri mai jos: *“Bolşevismul nu ne 
amenință, ne domină”. 


x 
| Spengler enumeră în Jahre der Entscheidung etapele 
hotăritoare ale procesului involutiv: revoluţia din 89, anul 
1848, acela al unei alte revoluții urmată de o scurtă 
democraţie franceză, anul manifestului comunist, eveni- 
Ş ment semnificativ dar nedeterminant (aşa rezultă din con: 
= text), în sfârşit o inevitabilă consecință; răsturnarea ţaris- 
Ci mului, adică a singurei instituţii care “'occidentaliza”!, care 
3 menținea prezenţa Occidentului în Rusia. Nu păcătuieşte 
Spengler prin deficiență analitică, nu priveşte istoria de 
Z prea sus şi nu merge până la a selecționa arbitrar numai 
evenimentele prin care-și poate pleda teoria? Da, Spengler 
selecţionează: însă cedând unei fatalități care se impune nu 
Ă numai filosofului devenirii ci chiar istoricului propriu zis. 
= Istoria nu poate fi decât reconstituirea selectivă a trecutu- 
= lui scria Max Weber. Da, Spengler a fost un interpret ple- 
- dant, ceea ce nu înseamnă că n'a avut uneori dreptate. Ba 
= chiar harul câtorva fulgurante intuiţii. Si nici să nu uităm 
- că istoria contemporană a fost scrisă îndeosebi de avocaţi, 
= dintre aceia care spun adevărul, numai adevărul, dar nu tot 
A adevărul. Fiindcă au ocolit adesea - deliberat sau mimetic - 


= câte erau jenante pentru religia intelectualului de bine a 

> secolului trecut, acela carea lăsat destulă posteritate și pen- 

i tru secolul nostru. Iconoclaste, cele două fraze citate mai 
peer ilieauspelaeaţi PICS see Reese 


* 

Prin anii 1936,Julien Green scria în jurnalul lui că 
Franţa -supranumită tradiţional la ““fille ainâe de l'Eglise” 
- a devenit “la fille aîn6e du Komintern”. Acuzaţia era desi- 
gur excesivă. Mai rămâne de înţeles ce anume a suscitat-o 
sub penița unui martor neangajat și nepasional. Poate că 


religiilor sociale din secolul trecut cu fiul risipitor, cu 
leninismul sovietic. A 
Până prin anii 1934 Kominternul nu adresa democraţii- 
lor occidentale decât anatemele vocabularului. leninist 
2 (imbogăţit cu atâta fecunditate de Stalin) vizând social- 
3 democraţia, dușmanul numărul unu, nedemn de alta, 
= necum de vreo colaborare. Democraţiile apusene erau asimi: 
= late Italiei mussoliniene şi numite indistinct, începând de 
sa prin anii 1920, social-fascism, clerico-fascism, sau 
- monarho-fascism. Ascensiunea lui Hitler a provocat o 
: schimbare radicală a politicii sovietice care a adoptat, 
deodată, aparențe cooperative şi concesive până și prin felul 
burghez de a-şi îmbrăca delegaţii. In faţa pericolului naţio- 
A nal-socialist resimțit pe atunci de tot Occidentul, apropie- 
: rea față de Rusia sovietică se înțelege. Se înțeleg și iluziile 
ră socialiştilor reformişti “'car on croit aisement ce qu'on 
2. Espăre'!, Se înțelege mai puţin de ce pe covorul roşu întins 
E emisarilor Moscovei a pătruns în clara și cumpânita 
-Mmbă franceză  heterogerul jargon leninist, hetero- 
gen fiindcă proteiform și diabolizant. Se înțelege înca 
ză şi mai puţin de ce s'a menţinut și a sporit, chiar după 
i iremediabila înfrângere a hitlerismului. Un anume 
- manicheism popular poate explica multe. Nicidecum identi- 
ficarea. fascismului istoric cu unul fabulos, cu un soi de 
universală esență satanică. Nicidecum atunci când e 
denunțat după cum arată cu degetul Moscova când. spre 
fascismul sionist, când spre cel americano-colonialist. Nu 
când epitetul e folosit multiform, de universitari adesea 
nemarxişti (uneori “antimarxişti). Dresaj prin reflex 
condiționat şi pe deasupra ininteligibilă magie cum o suge- 
rează comentatorii raționalişti? De ce nu magie? Insă una 
care, pare-mi-se, ar fi rămas inoperantă fără ceea ce 
numeam religia intelectualului de bine, una străveche şi 
autohtonă. 
pd i , 


Marx n'a fost evanghelistul niciunui profet, Marx a fost 
abia mai mult decât evanghelistul unui secol profetic. 
Evanghelistul cohortelor de certitudinari care se credeau 
capabili să măsoare cu rigla şi compasul tot ce va fi pretu- 
tindeni, plecând dela interpretarea sumară a câtorva decenii 
de istorie europeană. Tot, adică şi cerul. Tot, adică şi omul. 
Maicuseamă omul social, a cărui devenire putea fi riguros 
prezisă şi pentru a cărui fericire se puteau prescrie reţete la 
fel de sigure ca obținerea oxigenului prin electroliză, Fou- 
rier a ajuns să scrie: “'când se va aboli proprietatea privată 
leii pădurilor virgine se vor domestici dela sine“. 

“Nesăbuirea terapeuticilor automate inventate de J.J. 
Rousseau? Nu. Nicidecum primul contractualist,- SAE 


Tai 


iluzia prea sărbătorită a unei regăsiri. Aceea a habotnicului, 


O ISTORIE PREA STRĂINĂ 


—————— L.M. ARCADE———— 


Rousseau n'a fost nici măcar părintele omului ““naturel- 
lement bon”, acela care poate trăi fără păcat dacă schim- 
băm societatea. Naivul sociolog protestant n'a fost decât 
colectorul şi zgomotosul agent publicitar al unor mituri 
sociale de mare circulaţie la vremea lui, printre care şi mi: 
tul societăţii fără clase. Când a ajuns hegelianul Marx la 
Paris în 1844, a găsit şi alți agenţi publicitari ai celor spuse 
de gura lumii inteligente. Istoricii Auguste Mignet şi 
Augustin Thierry formulaseră ideea luptei de clasa. Augus- 
te Comte anunţase că adevărurile sociale “'hic et nunc”, 
sunt sau vor fi adevărate şi la antipozi, aceleaşi inexorabil, 
aceleași conform unei inexorabile legi. Tot Auguste Comte 
anunţase moartea lui Dumnezeu în alți termeni decât Niet- 
zsche dar cu o identică valoare de constat pentru cei mulţi. 
Pozitivismul şi st-simonismul proclamaseră era cea nouă, 
unul cam așa, celălalt cam altfel, dar amândoi atribuindu-i 
semnificaţia escatologică a împlinirii. Ce a inventat Marx? 
Răsturnarea dialecticii hegeliene așa cum se scrie în abece- 
darele marxiste? E puţin dacă ne gândim că în contextul 
tuturor răsturnărilor contemporane și ulterioare revoluţiei 
franceze din 89, aceea a gândirii lui Hegel nu cerea geniu ci 
îndeosebi isteaţă capacitate de imitație. Teoria valorii: 
muncă, a plusvalorii? Formulată de Aristot şi reluată de 
Ricardo, zisa teorie n'a fost decât redusă la indemonstrabil 
de Marx prin ambiguităţi, prin ''nemăsurabile cantificări”. 
Cât despre dictatura proletariatului s'ar fi putut inventa 
stând de vorbă cu orice jacobin devenit bonapartist. S'a 
afirmat că Marx a avut inegalabilul geniu al buretelui. Aş 
spune că Marx a fost esențialmente, tubul, cel ce a susținut 
şi menținut (cel ce menţine încă!) materialul exploziv al 
glontelui, material pe care l-a găsit la Paris. Judecat după 
originalitatea contribuţiei, aşa numitul părinte al socialis- 
mului (căruia trebue să-i lăsăm totuşi, privilegiul câtorva 
pătrunzătoare analize), n'a 


eim nu apa 
ecesului. Structural, pe plan socio-politic, 
secolul al XX-lea începe cu internaționala a doua, în tot 
cazul cu Lenin. 
X 


Oricât de explicabile ar fi fobiile epidermice față de Marx, 
nu trebue să uităm că Lenin a fost cu totul altceva, şi chiar 
altceva decât plumbul glontelui. Lenin a fost -constient sau 
intuitiv- doctrinarul unui. război fără sfârsit” la nivel 
planetar, a unui război total prin arme, prin armată secre- 
tă, prin jokerizarea dogmei (ca să poată fi folosită oricum) şi 
prin cuvinte creatoare de epidemii, prin cuvinte ca să spun 
așa, bacteriologice. Cedând expresiei alegorice, nu mă 
îndepărtez prea mult de vocabularul medical al lui Lenin 
care scria “intelectualii vor fi principalii baccili ai revolu- 
ţiei' mondiale”. Avea dreptate. Mai mult decât alte categorii 
sociale, intelectualii (recte cei numai intelectuali), sunt 
prea născuţi şi făcuţi din vorbe ca să nu le suporte (şi 
răspândească) tirania. Nu înseamnă a-l lăuda pe Marx 
afirmând că mijloacele violente pe care le-a visat rămân mai 

aproape de tradiţionalele strategii europene decât cele ale 
lui Neciaiev, adoptate, asimilate şi preconizate prin scris de 
Lenin: partidul e format din trei fracțiuni: cea superioară, 
statul major, are drept de viaţă şi moarte asupra celorlalte 
două. Dacă Stalin n'ar fi fost stahanovistul priceput al lexi- 
cului leninist s'ar putea spune că n'a inventat, nici pe pla- 
nul genocidului, nimic. Inţelegerea aportului precumpăni- 
tor al lui Lenin, foloseşte între altele şi la înțelegerea corec- 
tă a hitlerismului, care trebue mi se pare deosebit de 
fascismul italian. Are dreptate Jules Monnerot când 
enumeră multe asemănări dintre cele două dictaturi şi când 
subliniază (în La Sociologie de la Râvolution) că dincolo de 
Germania hitleristă, și de Italia mussoliniană nu se poate 
vorbi nici “'largo sensu” de vreun fascism istoric. Dar nu 
subliniază îndeajuns o asemănare fundamentală. Incape în 
formula: să învingem leninismul prin mijloace leniniste. 
Le-a adoptat Mussolini -ex militant al internaționalei a 
doua- numai întrucât ii trebuiau pentru obţinerea şi 
menţinerea puterii. Hitler până la identificări: să compa- 
răm nu numai holocaustele şi neideologicile perfidii, ci 
chiar încercările doctorului Gobbels de a crea prin carica- 
turi leninizante,un limbaj cu eficiențe epidermice. Cine nu-şi 
aminteşte obezul cu țigară de pe imprimatele şi afişele 
național-socialiste sub care se putea citi: “'putreda 
plutocrație anglo-americană”? Se spune astăzi destul de 
frecvent prin Occidentul european "fascism sovietic”, locu-! 
RUGĂM SĂ FIE TRIMISE ASOCIAȚIEI NOASTRE 
EVENTUALELE SUGESTII ȘI COMENTARII 


REFERITOARE LA ACEASTĂ PAGINĂ. DORIM SĂ 
POATĂ DEVENI PRILEJUL UNEI CÂT DE LARGI 
DISCUȚII. NICIDECUM POLEMICĂ, ÎN CIUDA 


PASIUNILOR VREMII. CÂT MAI APROPIATĂ DE 
IDEALUL FORMULAT DE SPINOZA: NON RIDERE, 
NON LUGERE, NEQUE DETESTARI SED IN- 
TELLIGERE. 


țiune care implică o inversare a cauzalităților şi o greşită 
apreciere a cantităţii. Dar chiar cei ce cred că vinul e un 
subprodus al şpriţului, recunosc amândurora a comună chisă 

mie. Prefer totuşi epitetul de hitler-trotzkism, lansat oficial 
ştiţi unde? La Moscova, pe la începutul celui de al patrulea 
deceniu. Vede Occidentul doar astăzi, şi cu un singur ochi 
ceea ce înțelesese (şi formulase) Kominternul cu binoculară 
limpezime acum o jumătate de veac: sensul filiațiunii. Sta. 
lin spunea: “fară câteva prejudecăţi mic burgheze Hitler ar. 
fi ajuns stăpânul pământului”. Il putem crede pe Stalin. 
când apreciază suficienta sau insuficienta aplicare a leninis. 


mului. 
x 


Bine, dar nu era burgheză democraţia secolului trecut -. 
adică îndeosebi a doua și a treia republică franceză? Nu se 
situa cel puţin prin “prejudecăţi” (recte prin cultul libertă. 
ţii) la antipozii leninismului? Ce voia să evidențieze 
Spengler folosind termenul de bolșevism? Simplificând pen- 
tru facilitarea expunerii am numit “intelectual de bine” un 2 i 
personaj care se cere mai clar definit și religie, ceea ce n'a 
fost fireşte decât o pseudoreligie până când a devenit un fel. 
de idolatrie. Intru mai buna identificare a personajului 
responsabil, reproduc ce afirma -intrebându-se- Tocque- - 
ville, cel mai mare -dacă nu singurul mare- sociolog al seco- - 
lului trecut, în l'Ancien Râgime et la Revolution: “'Cum se 
face că oamenii de litere... au devenit principalii oameni 
politici ai timpului şi chiar singurii, fiindcă alții guvernau — 
şi ei singuri erau deţinătorii puterii?” Evident autorul se 
referă la scriitorii secolului al XVIII-lea. Si iată ce afirmă. 
câteva pagini mai departe în aceeași carte, apărută în 1856: 
“Sub lunga dominație (''discipline"”) a scriitorilor şi în ab: — 
senţa altor conducători... întreaga naţiune a sfârșit, 
citindu-i, prin a le deprinde (''contracter'!) instinctele, — 
trăsăturile spiritului, gusturile, şi chiar păcatele fireşti 
celor care scriu |''travers naturels"); în acest fel 


(nai 


avatar a ceea ce Peguy avea să numească Partidul intelec- 
tual. Si n'o face desigur fiindcă (nici tocmai atei nici tocmai 
răsturnători de tronuri), pontifii condeiului care au pregătit 
marea revoluţie franceză au comis arareori păcate majore 
împotriva “spiritualităţii”, valoare atât de definitorie pen: 
tru gândirea spengleriană. Citesc în Declinul Occidentului: 
*...orice mare politică tinde să înlocuiască sabia prin arme 
spirituale”. Si citesc: ''...omul de stat de inalt nivel ar tre- 
bui să fie educator într'un sens superior... Se ştie că, nicio 
religie n'a schimbat stilul existenței. Ea a. pătruns ființa 
trează, omul spiritual”. Desigur anul 1789 a pregătit anul 
1848. Dar scriind despre bolşevismul democraţiei secolului - 
trecut Spengler se referă indeosebi la anul 1848 şi la câte 
au urmat. A urmat al doilea imperiu, detestabil nu numai . 
militanţilor partidului intelectual, obsedat, de ''la Bâte 
r6actionnaire”, ci chiar gânditorilor neangajați care ac- 
ceptaseră fatalitatea şi quasi-necesitatea marii revoluţii. 
Printre ultimii poate fi citat chiar Tocqueville, Printre 
primii, bunul lui prieten Ampere. Cearta pe care au avut-o. 
in 1848 e semnificativă. Amândoi erau deopotrivă 
republicani şi anti-bonapartişti. Insă Ampăre voia să 
arunce paie peste flacăra revoluţiei, pe când Tocqueville 
căuta soluţii nerevoluţionare întru menţinerea unei 
democraţii republicane. Argumentele lui Ampere, teoretice 
şi radicalizante, păreau primejdioase cumpătatului Tocque- 
ville, cel ce nu putea să uite “esprit de la râligion”. Si în 
ciuda istoriei imediate profetul a fost Tocqueville. Fiindcă 
Partidul intelectual, animatorul şi exportatorul ideii 
revoluționare, a devenit animatorul și exportatorul .ă 
revoluţionarismului (ceea ce nu e acelaşi lucru), exasperat. : 
de domnia lui Napoleon cel mic. Exasperat peste măsură. 
Exasperat până la a aplauda la Geneva în 1867 un discurs 
prin care Bakunin cerea distrugerea Rusiei: printre cei ce. 
au aplaudat se numărau Louis Blanc, Leroux, Victor Hugo, 
Jules Valles, Littre, Stuart Mill, Herzen. Exasperat aşadar 
până la sacralizarea profanului, până la ce s'a numit “foi ă 
rebours” [credinţă pe dos), singura care poate consacra 
terapeutica marilor violenţe. Si fiindcă odată cu imperiala 
coroană a lui Napoleon al III-lea, intelectocraţia (adică 
descendența numeric lărgită şi spiritualiceşte diminuată A 
scriitorilor dictatori), a preluat nemăsura, idolatrizând di 

profanul, dela Zola la Sartre şi Merleau-Ponty. Cu puţină - 
justificare istorică şi maidegrabă ca un morb proliferant. Ce 
aminteşte mai mult plângerea lui lov decât strigătul lui 
Sartre după drama dela Budapesta: “'ce monstre couvert de. 
sang c'est tout de mâme le socialisme'"? Cu diferenţa că loY 
privea în sus şi Sartre, bidimensional, către răsărit, către 
singura “bete r&actionnaire” rămasă amenințătoare. Fireș. 
te, cuvântul bolşevism este folosit în mod impropriu de 
Spengler. Sugerează totuşi cel puţin o asemănare între €X- 
tremismul leninist şi hybrisul democraţiei occidentale, ; 
chiar dacă din primul a curs mult sânge şi din al doilea Xa 
indeosebi multă cerneală: inversarea valorilor. spirituale 
efectuată de elite în numele istoriei care întârzie sau stă a 
împiedicată. 


Continuare în pag: 1 


nici mu-i acorda rangul de deviză 


- Numai de noi depinde ca să 


CUVANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1984 


PAGINA 11 - 


HYPERION 


Centrul de promovare a cărții românesti 


O ISTORIE 


Urmare din pag.10 
Această inversare, această “credință pe dos”, aceea 

care a denunțat-o Dostoievski în întreaga sa en E 
trebue identificată cu materialismul sau ateismul care s'au 
manifestat, decând se scrie, sub forme derizorii sau inofen- 
sive. Localizată geografic, n'o întâlnim la nordici si la 
anglo-saxoni unde agnosticii nu lipsesc. N'o întâlni, nici 
măcar printre preludiile sau consecinţele revoluției engleze. 
lar răspândirea pe care a avut-o în Franţa şi alte ţări latine 
mar fi fost aceeași fără mitul social de largă circulaţie al 
omului "”naturellement bon”. Senilizat, supraviețuiește pe 
anume latitudini și astăzi, Dar a procreat un descendent 
care a pătruris în secolul nostru şi la anglo-saxonii de pe 
cele două maluri ale Atlanticului: mitul omului care nu 
poate fi rău decât temporar, chiar în cea mai explozivă 
societate. Ar fi fost împărţirea lumii (să zicem la Yalta), ar 
fi fost Helsinki, fără o masivă adeziune a opiniei publice 
anglo-americane, convinsă că în conștiința agresivului om 
sovietic va sfârşi prin a învinge omul veşnic, cel care ne 
seamănă, ''omul de treabă”? Mai mult decât slăbiciunea 
unui mare bolnav, alegerea lui Roosevelt a fost expresia 
unui robust “optimism continental care şi-a proiectat - 
mitologizând- - o experiență istorică dominată de happy- 
end. In - ultimii ani, fracțiuni importante ale in- 
telectualității apusene declară ca duc ''raiul pe pământ”, 
revenind la pragmatismul înțelept al lui Montesquieu. Oare 
Americanii au înţeles că imperiul sovietic este menţinut nu 
numai prin cantitatea armelor ci îndeosebi prin mutația 
leninistă intuită de Nietzsche care scria: ''dintre toate 
animalele, omul poate fi animalul cel mai dresat de om''? 
Oare au înţeles că dresajul omului nu îngăduie dresorului 
să facă ce vrea? Poate că numai sfârşitul iluziilor care nu 


„s'au sfârșit, dintre care cea mai mare este ''marxismul 


muribund” (ca şi cum '*marxismul sovietic” este altceva 
laţie codată pentr ), ar putea 


Citesc sub semnătura lui Andr Piettre că nemarxistul 


“Jules Ferry mărturisea lui Jaurâs acum un secol: “Tinta 


mea? Organizarea umanităţii fără Dumnezeu”. Viviani 
spunea câțiva ani mai târziu: ...''am stins în cer lumini 
care nu vor mai putea fi aprinse”. Să sperăm că se înșela. 
Tn tot cazul rod românesc n'a crescut din umbrele pe care 
le-au semănat demiurgii socialişti ai secolului trecut, acelea 


_care au redus la o dimensiune strict bi-dimensională și 
viziunea şi limbajul socio-politic al atâtor occidentali: 


“inainte”! 'retrograd”, “dreapta” ''stânga'”. Adevărat, 
Georges Sorel scria ''La marche vers Vetoile”. Totuşi “la 
marche"” evocă cizma. Viziunea noastră tri-dimensională a 
rezistat şi rezistă inalterabilă. Parcă ar rezulta firesc din 
bolta înstelată atât de vecină cu satul strămoșesc. O atestă 
vădita obsesie a luminii scăpărătoare în Mioriţa, exprimată 
de toţi marii noştri poeţi. Am avut și noi “extremiştii 

noştri pașoptişti, să nu-i uităm. “Istoria merge pe drumul 
pe care-l arată degetul lui Dumnezeu” scria "“progresistul 

Bălcescu, ceea ce înseamnă că nici nu putea concepe vreo 
istorie fără Dumnezeu. Un vechi cântec revoluționar 

devenit foarte popular în Ardeal, nu deifica libertatea - ba 
- decât condiţional: 
""deviza-i libertatea când oastea e “creştină”.  Omenia 
românească (de care se face atâta caz) este. de esenţă 
religioasă în sensul tradițional al cuvântului sau nu este. 
Această compozântă spirituală a fost și ne-a rămas atâta de 
înrădăcinată şi definitorie dela vlădică la opincă, dela ţăran 
la boier, dela Avram lancu la Ion Barbu, încât miturile 
social-prometeice sau socialist-îndumnezeitoare de om, au 
apărut (când au apărut) la fel de exotice peisajului autohton 


_ca o girafă într'un iarmaroc ancestral din Tara Moldovei. 


Românii n'au rezistat decât pasiv istoriei care-i înăbușe de 
“aproape patru decenii între altele şi fiindcă n'au înţeles-o; 
Intre altele şi fiindcă le era ataviceşte ininteligibilă: o 
istorie prea străină. E 


* 


Dacă Pârvan are dreptate, dacă istoria este esențialmente 
o atitudine în fața lumii și a vieţii, înţelegerea vremilor sub 
care stăm va fi determinantă pentru ceea ce vom fi. Am: 
ploarea fără precedent în trecutul nostru, a exilului ex- 
terior, este rezultatul unei mari nenorociri naţionale, 
devină ocazia unei mai bune, 
unei mai largi înțelegeri -astăzi îndeosebi prin oRtraiad a 


ființei noastre românești. 


si L.M.ARCADE 


| ACESTE 


ă u 


ETHOS: MIRCEA VULCĂNESCU 


Domnule. Preşedinte şi 
Onorată Curte, 


„„„Ascultând această in: 
criminare, nu mi-am putut 
stăpâni un amestec de mân- 
drie şi de ciudă, pentrucă, 
orice s'ar zice, pentru un 
creştin nu este mai mare 
cinste care i se poate face 
decât de a fi pus să plă- 
tească pentru semenul său; 
dar şi de ciudă pentrucă 
acest lucru, înfăptuit în za- 
rea lăuntrică a lumii nevăzu- 
te, -sfărâmă, în lumea 
văzută a lucrurilor de aici, 
unul din talerele acelei 
dreptăți pe care sunteţi 
puşi s'o apărați și fără de 
care me posibilă convie- 
insa pământească. (Pg. 
1 


.„„Si dacă nu voi putea 
vorbi de politica generală a 
guvernului, -pe care nu.0 
cunosc, - și din care unele 
lucruri le-am aflat abia aici 
în ședință, voi vorbi numai 
de acea parte a activităţii 
mele, în care am colaborat 
cu guvernul Mareşalului 
Antonescu și anume aceea a 
oliticii sale economice. 


- făcute nemților în 4 ani. 


.„„România şi-a procurat 
cu ajutorul nostru cons- 


Problemele majore ale 
României.sunt abordate sub 
unghiuri diferite -dar cu 
aceeaşi profunzime și gravi: 
tate-de şapte autori în volu- 
mul RANDUIALA. Apărută 
în 1973, RANDUIALA, car- 
te. insuficient cunoscută, 
rămâne de o sesizantă ac- 
tualitate. lată câteva extra- 


se: 

C. AMARIUTEI (Starea 
d'Intâi): 

“De totdeauna neamul 
românesc a căutat, cum a 
scris întrun moment de 
crunt exil Mircea Vulcănes- 
cu, ''să se justifice în fața 
spiritului pur”. 

N. NECULCE (Perma: 
nenţe Istorice): 

“Din aceste pagini se 
desprinde o concluzie. 
Spaţiul carpato-pontic nu 
propăşeşte decât atunci 
când nu se află sub autori: 


HYPERION 


4-R, DU GEN.H.BERTIER 


FRANCE 


1944, au depășit pe cele; 


92.200.NEUILLY S/ SEINE 


ULTIMUL 


tant, începând din 1943, un 
armament cu care a înzes- 
trat o armată nouă, după 
dezastrul dela Don, destina- 
dej. face față la Vest... (Pg. 
15 


„In sfârşit, România a 
obţinut pe deasupra, şi pes- 
te- 8 vagoane cu aur şi 
devize aur dela nemți, ceea 
ce i-a permis Băncii 
Naţionale să-şi dubleze 
aproape stocul de aur față 
de situația din Aprilie 
1941, sporindu-se (şi cu 
cumpărăturile interne) dela 
15, la 24 vagoane aurul din 
stoc. 


„„In acest raport către 
Guvernul său, această lega- 
ție neutră afirma asupra 
rezultatelor politicii econo- 
mice ale României faţă de 
Germania, următoarele: 
“Ceea ce România a putut 
obține dela Germania, în 
aceşti ani, ţine de domeniul 
miracolului”. (Pg. 16) 


„Sentimentul acesta că 
pentru o țară săracă fiecare 
bun nu este o marfă, ci un 
rod al acestei lumi, care se 
înfrăţeşte cu personalitatea 


sele economice şi financiare 
ale poporului românesc, mi- 
am încordat toate puterile 
ca să fac faţă şi să scap tot 


CUVÂNT 


ce se putea scăpa din starea 
lui, de puhoaiele revărsate 
asupra sa. (Pg. 17) 


„Este, oare, judecata 
mea o tragedie menită să 
îmbrace în haina augustă a 
dreptăţii o ispășire simboli- 
că a obştii, ori o dramă, în 
care cel împovărat de 
acuzări are dreptul să ridice 
capul și să ceară celor care-l 
judecă să-l privească, mai 
întâi bine, în faţă, şi să nu 
arunce cu piatra asupra lui, 
înainte de a se dumiri? (Pg. 
21) 


„„„A mai surprins altăda- 
tă şi pe alţii faptul 
neobișnuit ca cineva să fi 
suferit in cursul formaţiei 
sale intelectuale influența a 
doi dascăli atât de adânc 
deosebiți, cum au fost pen- 
tru mine Madgearu și Nae 
Ionescu fără ca totuşi în- 
fluențele lor să fi alterat fe- 
lul său propriu de a gândi. 


Totuşi, acesta este cazul 
meu şi nici în faţa morţii 
nu văd cum maș putea 
lepăda de aceste influenţe. 
Veracitatea e cea dintâi şi 
ultima obligație a unui in- 


„telectual! Si in acest cuget 
„vreau să mor! (Pg. 30) 


„„.Onorata curte mă va 


judeca după cum crede de 


cuviinţă și, după cum va 
putea, mă va achita sau mă 
va “condamna, ca autor 
principal, complice, cu sau 


RÂNDUIALA 


tatea unei superforțe de 
caracter mondial...” 

M. CISMARESCU (Elemente 
demografice): 

“din circa 18.000 km 
de apă cu valorificare prac- 
tică, numai 3.500 km (adică 
circa 19 la sută) mai sunt 
bune pentru a fi folosite ca 
sursă de apă potabilă...” 

**...fenomenul general de 
îmbătrânire a populaţiei 
trebue să rămână în centrul 
preocupărilor din 
România=-" 

M. KORNE (Vocaţia 
Europeană): 

"Cu o limbă de circulaţie 
restrânsă, suntem siliți să 
învăţăm graiul celorlalţi, 
cunoscându-i astfel mai 
bine decât ne cunosc. 
Inţelegând pe cei din Răsă- 
rit, Apus, Sud sau Nord, 
putem îmbina concepţii 
felurite. Centrul continen- 


tului are un rol hotărîtor de 
jucat în unificarea sa.” 

G. FILITI (Populaţia 
Activă): 

Reproduce mărturisirea 
sudorului Ana Bodea publi- 
cată în Contemporanul (25 
Februarie 1972, pg. 10): 
„.."Sigur că mi-e greu. S-a 
întâmplat şi cazul cu 
stomacul deplasat. A tre- 
buit să-ntoarcem o traver- 
să, s-o răsucim, s-o ridi- 
căm... E, am avut si-o he- 
moragie de sînge..." Inter- 
viul continuă: ''Aveţi 
copii? NU!...Soţul o 
părăseşte.” 

D. DAMIAN (Perspective 
Politice): 

**Potenţialul nostru ener- 
getic uman s'a consumat în 
cea mai mare parte pentru 
elaborarea și menținerea în 
funcție a unui mecanism de 
autoapărare.” 


(D Doresc să primesc buletinul asociației D-voastră în vederea achiziției: 


] ocazionale 


a cărților românești care miar interesa. 


(2) Prefer lucrările: 


[ ] literare 


(3) Texte românești inedite putând interesa pe edițori 


i | îmi sunt cunoscute 


NUMELE... 2... o... 


istorice 


ADRESA pene oo eooi con eeen ceata o bao aa d core ag dbaooăeeaaadai 0020 20 70000306 


S DE “CUVÂNTUL ROMÂNESC”, APAR SUB ÎNGRIJIREA ŞI RESPONS 
ASOCIAŢIEI “HYPERION! 


” periodice[ - 


nu-mi sunt cunoscute 


fără circumstanţe atenuan- 
te, la ani de temniță grea 
sau de închisoare altfel zisă 
şi la _risipirea casei părin- 
teşti, sortită în gândul tatei 
să asigure prin timp soarta 
şi viaţa a trei ființe nevi- 
movate -și la degradarea 
civică, la interdicţia puterii 
părintești, a dreptului de a 
ține şcoală, etc., etc... 

„„Nu pentru asta mă 
plâng! 

„Este dreptul pe care-l 
am să-i cer că, dacă va jude: 


ca şi va hotări că trebue să 


ispăşesc, revendice dreptul 
de a pătimi şi de a muri 
pentru Adevăr! (Pg. 103) 
„„„Patru ani mi-am cerce- 
tat toate actele, căutând să 
aflu în activitatea mea 
publică, unul de care m'aș 
putea căi. Nam găsit! In 
asemenea condiții, Onorata 


Curte, poate să hotărască în 


privința mea orice! 


„.„Dar eu cred în Adevăr y 


şi ştiu că nu e putere în 
lume mai mare decât adevă- 
rul! Să vă ajute Dumnezeu, 


Domnilor Judecători, să fiți 


nu judecători drepţi, ci 
Judecători Adevăraţi! (Pg. 


ir Aia Ape EA e 7 ni 


Lă 


„lar ultimul luimesagiudin 
temniță, adresat pu 

cesta: 
“ SA NU NE RAZBU- 


“dintre noi, a fost a 


NATI !”... 


Mircea ELIADE. 


“Lupta se dă între omul- 
unealtă , și propria sa 
conștiință. In ciuda lozinci- 
lor şi statisticilor, la fiecare 
pas, în fiece clipă, în fiece 
vorbă sau privire, se 
regăseşte același adevăr: 
eşecul orânduirii , existen- 
te.” 

D.C. AMZAR (Rânduiala 
la Români): 

“Printre 


în minte încă din timpul 
copilăriei este și aceea de 
rânduială. Cuvântul l-am 


auzit, îndeosebi din gura 
tatălui meu, de nenumărate 
ori și în toate înțelesurile 


posibile: ordine în 
gospodărie, ordine în lucru- 
rile personale sau în trebu- 
rile comunale, ordine în 
țară şi mai ales: ordinea 
întocmită de Dumnezeu în 
lume.” D 


ştiinţifice [3383] 


SEMNATURA: 


noțiunile de 
bază care mi s'au întipărit 


ABILITATEA |. 


2 


a 


Sg * 


[3 
Pepe > hm 


PR 24 it e a 
Ca, 20 T 


anl 


i 
3 4 


i cae 


ma În Aaa A a n Ama mb Am Pee Ama A Arma bo Aa 
PIELE a UR 


pă 
74 


a apr dit 


Di (mlm aaa me an ema Aa ai 
E aperi A i NI 


a dle ed 


[27 
sale 
pile 


a i 


PAGINA 12 


MARTIE 1984 


Nu există societate umană în afară de 
norme, de principii. Congresul dela Viena, 
al Sfintei Alianțe, din 1815, a stabilit pentru 

y continentul nostru, principiul Echilibrului 
j European. In aceeaşi perioadă, scoala ju- 
ridică italiană, a elaborat conceptul ““drep- 
ZA tului public”. 
ră Dela 
ironiza: 

- “Ce are a face în dezbaterile noastre 
“areptul public” ? întreba, făcându-se 
că nu pricepe, maestrul cinismului diplo- 
matic. 

- “IL fait que vous y &tes !”, i-a repli- 
cat Metternich. 

î Iată valoarea principiilor. 


locul lui de învins, Talleyrand 


. Napoleon al II-lea se face campionul 


4 “Principiului Naţionalităților”?. Istoria 
i reține: Cavour, unitatea Italiei. Intro 
: masura: Cuza, Principatele Unite. 


A In timpul primului război mondial, Wil- 
- son formulează “Cele 14 Puncte”. Socie- 
a tatea Naţiunilor şi lumea ce se reclădește, 
= se fondează pe aceste principii. 


= “Sfânta Alianță” în 1815; 


A Alianță” în 1944. 
Sa principii: 


““Strania 
Istoria ne prezintă alte 


pl - Ignorarea drepturilor istorice; 

2 - Primatul dictaturii colective. 

e Aceste principii se aplică la Moscova 
î în Octombrie 1944 și la Yalta, în Februarie 
= 1945, cu aplicaţiune imediată la București, 
a la 6 Martie 1945. 

* 


Nu există principii de drept sau de po- 
litică, etern valabile. Evoluția, schimbarea, 
sunt de esența vieții. Ciclurile se succed. 


sie 


omânia de după 1940 ? 
România de astăzi ? 


In preajma Conferinţei dela Yalta, Roose- 
velt, trecând în revistă pretențiile U.R.S.S. 
asupra României, într?o conversaţie cu Car- 
dinalul Spellman, spune că nu crede în 
formularea vreunei pretenții asupra în- 
tregii Românii, cu numai asupra Basara- 
biei, așa cum s'a convenit. Deci: Basara- 
bia era cedată, în orice caz. La Moscova, 
Churchill si Eden conveniseră la “pre- 
dominanța”! de 75 7, în favoarea U.R.S.S. 
asupra României. Pactul Ribbentrop-Molo- 
_ tov din 23 August 1939, priva România de 
_ Basarabia. Războiul din 21 Iunie 1941, 
"constituia o nouă atitudine. De altfel, re- 
zultatul favorabil al acestui război trebuia 
să ne readucă şi Transilvania. Mareșalul 
Antonescu a scris în cartea de aur a "unui 
spital de răniți: 

“Drumul la Cluj trece prin Odessa”. 

"Războiul alături de Axă s'a pierdut. 
[ixansiivabia ne-a revenit. Basarabia este 
* Republică Moldovenească ** în cadrul 
U.R.S.S. România este “Republică So- 
cialistă”? în cadrul comunist. 


iii 


„Cum se pune chestiunea Basarabiei în 


Tezele U.R.S.S.: - 
- 1-Nu interesează drepturile istorice; 
„2 -Nu interesează criteriile statistice; 


? către România, desprinzând-o de cadrul 
. statal al BopBiciuce Socialiste Sovieti- 


i afizgi teritoriul său, fără nici o împo- 
- trivire din partea României, ceea ce con- 
mă teza sovietică; 


_ ratifica din partea României, înglobarea 
Basarabiei la U.R.S.S. 

7 -In 1812, Rusia Taristă n'a preluat 

asarabia dela România, devenită Stat inde- 

endent la 1881, ci dela Imperiul Otoman, 


Mun istorice ape DgEră, exis- 


România va intraai caine tie adi cie iii 


BASARABIA 


Bebe spune 344 


a se 
STEVAR SE Mast PAT] 
sarma 


tența “unei națiuni. Drepturile istorice 
intrate în conștiința unui neam, devin ins- 
tinctul istoric- Numai așa poate fi înțeleasă 
Patria și “'Moșia” pentru descendentul 
național. 

2 -Criteriul statistic este confirmarea 
pe pa a principiului național. De ase- 
menea, conform Tratatelor de Pace din 
1919-1920 constatarea minorităților de rasă, 
limbă și religie. Violenţa fizică aplicată 
acestor. colectivități, constitue crima de 
genocid. Adaug: Violenţa politică, de ex. 
anexarea teritoriului altui stat, constitue 
ceea ce aș denumi: crima de anti-suve- 
ranitate. 

3 -In 1918, România n'a ocupat Basarabia. 
Vom reveni, dezvoltând. Z 

4 -In 1940, România era încercuită. Eram 
în guvern și stiu că, pe de-o parte Rușii 
ocupaseră ostroavele din regiunea Tulcea; 
iar pe de alta, frontiera maghiară era în- 
călcată. Să nu pierdem din vedere Pactul 
dela Moscova din 23 August 1939. 

A vorbi de recuperarea Basarabiei de 
către U.R.S.S., este a voi să ignorezi, 
împotriva legilor umanităţii, exodul popu= 
laţiei autohtone din Basarabia în Vechiul 
Regat, Văd și acum pe preoții basarabeni, 
strânși în jurul meu la Ministerul Cultelor, 
plănidu și soarta lor și a Tării, -Ateii 
nu pot înțele ege. 

5 -Propunerea organizării unui plebiscit 
în Basarabia, după anexarea ei de Ruși în 
1940. 

Plebiscitul a avut loc în 1918, nu odată, 
ci de mai multe ori: 

(a) Prima dată, când Basarabia s'a des- 
prins de Imperiul rus, declarându-se inde- 
pendentă; 


(b) A doua oară, când a votat alipirea 


la România; 

(c) La date succesive, când și-a trimis 
reprezentanții ei autentici, cu prilejul ale- 
gerilor legislative, mu la Moscova, Kiev, 
Odessa, Leningrad, sau să-i rețină, ca un 
protest La Chisinău,, ci la București, unde 

m'au încercat să alcătuiască un Parlament 
paralel cu cel oficial al Statului Român, 
așa cum, pentru alte provincii unite, o 
presă înstrăinată agita ideea. Ideea divi- 


ziunii, aceeaşi atunci și acolo, aceeași 


acului și aici. 


ACTUL UNIRII 


vorar ot Sraru Tânii 
va: 27 -Manric s7. v, 1918 


În pumatce pepeni Basatazici Spam ȚĂAD pecuană 
Reovau sa Domocaarică Mon povenezacă (Batai) 
[m norana se i pintac Par Mutras Duane Maasa 
Neaiaă pi-veenlue Gnanițe co As4TRia fură e 
Runa acul 9 SUTĂ şi mai 
veenn Mloloove ln pureaca paceruuti isroaie și 
DAC Uau 26 MCAIA Pe aata PA 
1 moTănat 


Îmain re ai DEXTRU Toroenuna. SC UNEŞTE 
cu_mMAmA SA România 

ȚaĂlAşcĂ Unica Basanasici 
România 

DE-A PURUAI şi rorocauna! 

Pacşepinreze SratuLui Ţănh, 

loN 

Vice= PRescoIATe = 

- Pan. HaLippa: : 

SccacranuL Sratuui Țămu z: 

I. BUZOUGAN.-. 


Radu BUDISTE ANU za, 


Ec ani DIR Țeubul 


29LUl GA penca 
ANȚA Lope au 


RTR CATI 
[iri 


INCULEȚ 


6 -Tratatul de Pace din 1946 m este 
'Tratatul de Pace al Statului Român, ci al 
Moscopușilor din București, directa ema- 
națiune a Yaltei. 

7 -România din 1881 a preluat toate 
drepturile şiobligațiile Imperiului Turcesc, 
în ceea ce o privește, conform principiu- 
lui dreptului succesoral statal, voit ignorat 
de Moscova, dar nu de dreptul internațio- 
nal, pe care se reazimă cultura și civiliza- 
ţia societății contemporane. 

Aceasta este refutarea tezelor U.R.S-S. 
relativ la Basarabia. 


Revin la punctul 3, privind ocuparea 
Basarabiei de către România: 

- La 15 Noembrie 1918, Bucovina a re- 
venit la Patria-Mumă; 

- La 1 Decembrie 1918, Proclamația dela 
Alba-Iulia; 
provincii românești ieşind din cadrul statal 
habsburgic şi reîncadrându-se în modul cel 
mai firesc în vechiul lor cadru naţional: 

- Basarabia n'a procedat asa. Ea nu s'a 
deslipit de Ruși pentru a se realipi Ro- 
mâniei. Basarabia: s'a constituit întrun 
prim timp într”o Republică independentă și 
autonomă, prevăzută cu organe statale, şi 
numai în timpul al doilea, printr'un vot al 
Sfatului Tării, chemând la Chișinău pe 
reprezentanții guvernului român şi cerând 
o unitate militară pentru necesitățile de 
ordine ale provinciei, Basarabia a de- 
clarat unirea cu România. O autodeter- 
minare filtrată prin proceduri specifice 
statale, cu fermitate afirmată de poporul 
basarabean. 

Iată de ce, plebiscitul propus de Soviete 
era o superfluitate. Sau, cunoscându-le 
perfidia, nu este exclusă ipoteza unor masi- 
ve mutații de populație, dând, astfel, un 
rezuliat diametral opus Voinței autentice 
exprimată. Sau, încă o ipoteză de falsi- 
ficare, aplicată şi în România “socialistă”; 
teroarea organizată. 


i id 


Incă un triplu aspect de drept interna- 
țional, relativ la organizarea si funcționa- 


rea Statului Român, după primul război 
mondial: 


Actele internaţionale privind nou 
Român, sunt trei: XI, 
(a) Tratatul dela Trianon, din 4 
1920; A 

(9) Tratatul Minorităţilor dela BEI 
din 9 Decembrie 1919; i 

(e) Convenţia dela Paris, din 26 : 
brie 1920, relativă la Basarabia, semnată. 
de Anglia, Franţa, Italia șidaponia, Ac ceasi 
Convenție a fost ratificată de. 
1924, de Italia în 1927, iar de Japonia 
odată. 


Si trei aspecte diplomatice: 
(a) In timpul Conferinței de P 
Paris, Cicerin îsi manifestă dorii 


se întâlni cu șelul delegației românești a 
Dr. Alexandru” Valaa iai căruia i 


spune: 


un Stat european. Ne di gândit s săne: 
săm dv, Românilor, 
o primă recunoaștere, to. 
In schimb suntem gata să vă recunoasten 
drepturile dy, asupra Basarabiei. 
- “Voi răspunde la propunerea d 


“Marii e a s'au opus. Recunoași 
si-o rezervau pentru ei. - 
Acest fapt mi-a fost personal co 

de Presedintele Dr. Vaida-Voevod. 
() În timpul războiului prim 
Comitetul “Voluntarilor Ardele! 


oaesi a 


cu, fost preşedinte al Comitetului “Volun= 
tarilor”, fost ministru.) 

(c) Intâlnind în închisoarea dela Ocneli 
Mari, în anii 1948-49, pe fostul Subsecre 
tar al Ministerului de Externe, SavelRădu-. 
lescu, omul cel mai apropiat de Nico 
Titulescu înactivitatea sa diplomatică, l-am 
întrebat: 


conversații pe care iai avut cu Li 

a recunoscul vreodată Basarabia a fi p p 

mânt românesc ?” 
-““Niciodată.”? 


biei, a constituit-o pentru mine tatăl 
deputat conservator în Parlamentul 
lași, din 1918. Nu odată l-am ascult 
vestină și comentând evenimentele pol 
la care participase, așa cum a fost, ma 
au fost interesat prezentate de unii sau di 
alții. Istoria trăită, mu istoria sc! 
Prin tatăl meu am cunoscut fruntas 


Alexandru Marghiloman care transformase 
partidul conservator în partidul pri V 


pe basarabenii Vladimir Cristi, inel vai 
mecenatele Vasile  Stroescu. 
Ierarhi, învăluiți în atmosferă biz: 
i-am cunoscut prin funcțiunile me! u 
târziu: Mitropolitul Gurie, Părintele C 
ciujna, Părintele Consilier metropo! 
Burjeveanu, sau acel spirit de o pu e 
întradevăr _celestă, fostul Episcop de smail 
Dionisie, păstrorind după băjenie în scaunul 
dela Argeș, despre care Nichifor Cre ainic Cc 
spunea că'pe el l-ar vrea la ăpăti când. 
va fi ca sufletul să i se'nalțe spre Cel- 
Sus. Să mai pomenesc de ““Limba 
din poezia Părintelui Mateevici, de 


viteaz și cu judecată Coana pei 
Generalul Ernest Broșteamu, pe ca 
asemenea, l-am cunoscut și cu cară 
întreținut de mai multe ori, în casa | 
destă din București ? z 

Si, pentrucă eu însumi la vârsta $ si tră 
irea mea, duc cu mine hronicul i DpU 
meu, ce va dispare si el, ca și purta! 
lui, în zilele ce-au mai rămas. 


Ă 


CUVANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1984 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ŞI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


PAGINA 13 


O de ani dela Unirea Basarabiei cu 


Patria-Mamă 
Evenimentele politice în preajma unirii. — Memorabila zi a unii 


Un an întreg a trebuit Basa- 
pabiei să fie îremântată, peu- 
truca (dela revoluţia rusească 
să ajungi treptat la indepen- 
dența ei teritorială şi apoi !'a 
desăvârşita ei eliberaro de in- 
fluenţe străine de interesele ci 
seculare. 

Evenimentele ce se desfăşu- 
rau erau aşa contradictorii, ne- 
prevăzute, încât chiar și diplo- 
matul cel mai iscusit nu sar îi 
putut orinta cu uşurinţă. 

Dar anarhia ce cuprinsese 
'ntreaga provincie la finele a- 
nului 1917 şi începutul anului 
1918, obligă chiar pe cei mai 
recalcitranţi să recurgă la un 
ajutor armat din afară. Şi a- 


cost aj! „weni îndată ce fu 
solicita a fraţi, : 
ată ce armata română pu- 


se capăt — cu multe jerife — 
„anarhiei şi isgoni pe... tulbură= 
"tori, se născură 1in nou la cei 
„străini gânduri de independen- 

ță, de, neamestec în treburile re- 

publicii din partea nimănui. 

Dar votui dela 24 Ianuarie 
1918 al Sfatului  Tărli — pro- 
clumarea „Republicii democra- 
tire moldoveneşti independen- 
te“, deci ruperea oricărei legă- 
turi de Rusia, era semnificati- 
vă pentru cei ce cunoşteau tre- 
cutul românesc al Moldovei 
dintre Prut și Nistru. - 

Intre timp. evenimente exter- 
ne vin din nou si dovedească 
reputația republicii de a-şi a- 
păra singură integritatea teri- 
torială, 

Anume Ucraina ridică  pre- 
tenții teritoriale în sudul şi 
nordul Basarabiei, 

„Cei chemaţi a vzhia des- 
tinele poporului românesc din 

Basarabia îrțeloseră” că numai 

unirza tuturor forțelor -româ- 
„_Beşti va salva de licomia slavă 
| dela răsări: pimântul lor stră- 
 moşese, 
| Și din discuţiile dela Sfatul 
"Ţării din ziua -de 15 Martie 
1918, iesi pentru naționaliștii 
moldoveni povața firească, în- 
demnul de apropierea frățească 
da România. 

De atunci vizitele la Iași se 
măriră, jar cei ce se apropiară 
de vechea capitală a Moldovei 
„fură pătrunși de taina  nepă- 
frunză ce leagă sufletele: toți 
se întorceau de aci cu gândul 
frățesc al unirii. 

Dar și din Basarabia veneau 
lot mai insistente cererile de 
unire: judeţele Bălţi şi Soroca 


„Chiar votează moţiunea de u- 
Dire, 


Astfel se pregătiră în cursul 

lunii Martie înălțătoarele  mo- 

mente ale zilet de 27 Martie (9 

Aprilie) , 

În Sfatul Țării blocul moldo- 
Venesc era de . mult  bhotărtt 
Pentru unire. „Rămânea „frac- 
„A tărănească“ încă nedecisă. 
ppăE când se apropie clipa ho- 

Titoare, toți moldovenii din 
nlracția țărănească“ —simţiră 
Măreţia faptului și prin repre- 
zentantul lor declarară: „Noi 

oldovenii din  fracţia țără- 
ppească, astăzi! în ziua cea mare 

SI sfântă pentru neamul nostru 
declară unirea impreună cu 
i moldovenii din Sfatul Ță- 

* Pentru a implini unirea aş- 


ga za der EA 


teptată de mulţi ani, cu traţii 
noştri de un sânge din Româ- 
nia. 

Blocul moldovenesc şi cu mol- 
dovenii din fracția  moldove- 
nească formând majoritatea 


- membrilor Sfatului Ţării, uni- 


rea era asigurată. 

Când s'a procedat la votarea 
pe iaţă, 86 de glasuri răsunară 
ca o poruncă divină ca pămân- 
ttul ce a fost răpit acum un secol 
în urmă să fie din nou alipit 
do. patria-mamă. 

Pentru unire fu și glasul pe- 
lonezilor, cu care românii din 


Basarabia au împărţit durerile 
jugului străin. Deputatul polo+ 
nez Dodchevici a ținut  ohiar 
să-şi exprime gândul său sin- 
cer : 


„Mam urcat pe această tribu- 
nă 'să arăt bucuria noastră a Po- 
Ionilor pentru actul istorie ce-l 
săvârșiți şi prin care realizați 
dreptul popoarelor de a-șt hotărt 
soarta, realipindu-vă ta sânul 
maicei, dela care aţi fost dp 
cu sila, acum mal bine de o 
de ani, doresc neamului românesc 
viitorul frumos pe care îl mert- 
tă“, 


Când s'a aflat rezultatul vo+ 
tului lacrimi de bucurie stră- 
luceau în ochii celor ce au în- 
făptuit măreţul act. 

Reprezentantul țării salată 
unirea astfel: „In numele 
porului româneso și a R 
României, cu adâncă emoţiune 
şi cu falnică mândrie lau act 
de hotărtrea quazi-unanimă a 
Sfatului Țării și la rândul mea 
declar, că de azi înainte Basa- 
rabia este pe vecie unită ca 
România. 

In aceste clipe mari să ne în- 
chinăm cu smerenie în fața 


geniului rasei noastre, care 
după o despărțire de un veae 
şi mai bine găseşte singur ca- 
lea firească, să-l ducă la mân- 
tuirea, calea firească arătată de 
istorie. 
sa ra ante ca pote 
să strig nă şi 
a ce s'au abținut; „trăiască 
România una şi nedespărțită“. 
* 


ȘI asttel se încheie un secol 
de tristă robie şi se deschise o 
nouă viaţă de libertate şi cul- 
tură națională pentru Moldova 
dintre Prut şi Nistru. 


Dreplurile României asupra Basarabiel 


Declaraia senatorului american 


H. C. 


— Fost preşedinte al 


Lodge 


comisiumii afacerilor 


sireine la Congresul Statelor-Unile — 


„In conluzia ln caro se gă- 
scşie Europa, am auzit vor 
blndu-s puţin de  Rasaratia, 
dar sentimentul mou a fost în- 

- totieauna că cea mal rare 


(oase 


parte a populațianii ei fiind 


formată din români, ea trebuia 
i mă formezo o parte a Nomâulel 
"si am font malțumit să allu că 


oa a fost reunită“ 


aa 


Declaraţia d-lui Mihail Tyskiewioz 


— Fost preşedinte al delegaţiei ukrainene la 
conferinţa păcii din Paris şi fost ministru al 

repubiicei ukrainene pe lângă Vatican a 

„Basarabia e româ-: Rezolvirea acestei chestiuni 
aere O cunosc am! i ie sugar pa: 
fest acolo și nst să 2-; Introvăd alianța lor ca una 
test czracterul său €= din bazele siguranței lor, Im- 


2, | părtășind aceste idei, am lucrat 
senţial. moldovenesc» î “aici! mei români de cinci. 


adică românesc. Nis=! ani, în Elveţia. 
trul separă distinct ce- Satat rerenirea D seraalet)a 
zi mie e 3 pia | teparațiuna a unei i înot 
tera, nu numai strate- firgrante, în sparani „Tri: 


DU nege. | aaa dl cre vă tadogaa: 
pică, = ţa "Ukralael”, 


Declaraţia d-lui Andr€ Tardleu 


— t plenipotenţiar al Frantei la conferința 
Fo şi ministru al crărilor publice — 


nu numa! drepturile istorice, 
der mai ales votața poporului, 
care s'a manifestat cu ccazia a- 
legezilor. 

Nu cred că ar (îi nevos de 
lunzi cesvoltări spre a justifica 
seluția pa caze guvernul fran: 
cez totăzaun2 u susținul-o şi 
apărat-o“. 


Jspund cu atât mai multă 
za la întrebările pe caro 
înl le-aţi pns, cu cât eu îinsu- 
mi în calitate de plen:poteaţiar 
el Franţei. prozicând în 7.ua, a- 
rzea Consiilul suprem al Alia- 
ţilar, în lipsa dlai Citienceau, 
am sustinut (za altirii Basa- 
rawel la România, invocâni, 


Declaraţia d-lui G. W. Prothero 


— Fost consilier istoric al delegaţici britanice 
la conferința păcii ş directorul secţiei istorica 
la ministerul afacerilor streine britanice — 


„Din teacul al XV-lea şi timp 
de irei secole conseculive, Basa. 
rabia a făcut totdeauna parte 
din Moldova, [ie că a fost inde- 
pendeniă, [ic că a [fost sub jugul 
turcesc. Prin soarta armelor ea 
a trecut în 1813 sub controlul 
Rusiei. - 

Tratatul dela Paria (1856), re- 
Cunoscdnd intro măsură oare- 
care relațiunile naţicnale, a da! 
Moldovei o parte din acest [i 
nut., 

Dar această rrcunoattere par. 
țială a fost sortită să [ie anu. 
lotă după 22 ani, câni rongre- 
sul de da Nerlin, iertând ingra. 
titudinea Rusiei și sancțlonând 


| 


a mare vlolare a principiului 
_naţionalitaţii, a permis ra în. 
lreaga Dasarabie să [ie anezală 
de tar. Aceasiă nedreptate a fost 
reparată şi cu consimțământul 
simpatic aj puterilor victorica.- 
ze, Basarabia, o adevărată uni- 
tata geografică, cupriniă între 
limitele naturale, a celor trei 
marii fluvii şi Mare, e acum, 
definitiv reuniilă—i trebue să 
nădăjduim, pentru totdeauna — 
la patria mamă“, 


Cp (tzara 


Declaraţia d-lui Alexandra Alvarez 


— Secretar general al Institutului american de 
drent internaţional ş membru al Curţii per- 
manente de arbitraj din Haga — 


„Noi, Americanii lalini, ve- 
dem in reunirea Dasaraviei la 
România, consacrală de consi- 
liul ambasadorilor în 4920, nu 
numai o drenpiă satisfacere aa. 
Cerăratului principiu de națio- 


nalilate, dar mai cu seamă (ap. 
tul că ea linde să creeze, în e 
proplere de ținulurile Asiei, ua 
stat mare chemat să îndepi. 
nească o mare misiune”, 


Declaraţia d-lui Renry Bordeaux 


— Membru al Academiei franceze — 
„Cunosc !cată puterea de a- cars le-am întreprins. E cu ne 


tracţie a Fomâniei, forța esta 
latină a oziantului. Locuitorii 
Trarsilvaniei şi Basarabiei păs- 
traseră tradiţiile. legendele, obi- 
ceiuriie şi dragostea pentra o- 
Tiginea lor. Inainte de războiu, 
am putut să-mi dau seama 


asta în diferitele călătorii pa 


i putinţă azi să desparţi din nou 
i Basarabia de Hcmânia”. 


de LE La 0 


a 
A 

"A 

f 

E, 

I 

E 


PAGINA 14 


MARTIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC. 


(AR CÂD POSITŢI NU FIŢI CA FAŢARNICIP 


(Matei, (e) :16) 


Când omul de rând vor- 
beşte de post, crezi că este 
vorba de o dietă alimentară 
pe care Dumnezeu vrea s?o 
impună supușilor săi: ce 
trebue să mâncăm şi ce nu-i 
slobod; dacă oala în care s'a 
fiert zeama de pui trebue 
spălată cu detergent ori 
numai cu leșie țărănească; 
dacă preotul invitat la masă, 
în aceste zile de post, tre- 
bue să refuze invitația, sau 
să se ducă, dar cu fasolea 
frecată după el și cu 
murăturile de acasă... şi 
întrebările curg cu duiu- 
mul: Ce cântece să cântăm? 
Ce haine să îmbrăcăm ? Are 
drept omul în post să se 
apropie de soția lui legitimă 


"pe care Dumnezeu i-a dat-o. 


„UNUNI! 


multe 


idei de felul acesta, încât te 
întrebi dacă postul mai are 
vreo legătură cu biserica şi 
cu problemele spirituale!... 

Când aceste nedumeriri 
vin dela oameni simpli, me- 
rită toată considerația. In- 
să de cele mai multeori sunt 
propagate de omul bisericos 
și mândru care, pentru a se 
justifica pe sine că este bun 
creştin, trâmbiţă reguli de 
comportare şi: împarte 


reţete de mântuire pe stra- . 


dă și prin bâlciuri. Aceste 
preocupări _ritualistice vin 
dela nişte creştini cu min- 
tea uscată şi sufletul golit 
de orice sentiment și consti- 
tuie expresia fariseismu- 
lui nostru modern. Acum 
două mii de ani Mântuito- 
rul şi-a dezlănţuit mânia 
lui sfântă asupra acestei 
categorii de oameni, care 
““strecurau țânțarul şi 
înghițeau cămila 
(Mt.23:24). Singura lor 
preocupare majoră, la vre- 
mea aceea, era, dacă să 
mănânce sau nu un ou pe 
care îl ouase găina 
sâmbăta... Fiul lui Dumne- 
zeu a fost foarte violent cu 
ei, în Capitolul 23 al Evan- 
gheliei Sfântului Matei, 
pentrucă într'adevăr, atât 
fariseul istoric cât si cel 
modern operează o trans- 
mutare de valori: schimbă 
punctul de gravitație - dela 
sfințenia lui Dumnezeu la 
legea rituală, dela omul ca 
individ la haina de pe el, 
dela viața în sine cu frumu- 
sețile, virtuțile şi căderile 
ei, la impresia falsă a corec- 
titudinii,. care duce la mân- 
drie și îndepărtează pe om 
de Dumnezeu. 

Ortodoxia are şi ea fari- 
seii ei, pentru care observa- 
rea formală a regulilor și a 
formulelor, adică aspectul 
legalistic, este mai impor- 
tant decât viaţa însăși. 
Creştinul bigot, care limi- 
tează postul numai la nişte 


trebue păstrată. Activită- 


care le recomandă cu insis- 
tență şi altora ca unica 
rețetă a mântuirii sufletu- 
lui, vrea să se convingă pe 
sine că e corect şi că e un 
bun membru al Bisericii, 
prin îndeplinirea formelor. 
De aceea, va fi necesar să 
vorbim despre post în con- 
textul biblic, potrivit cu 
învăţătura Sfinţilor Părinţi 
ai Bisericii, care socoteau 
această perioadă de 
patruzeci de zile înainte de 
Paști ca pe cel mai frumos 
moment al anului. 

Postul este academia vie- 
ţii duhovniceşti, în care 
învăţăm cine suntem, adică 
ne descoperim identitatea 
noastră spirituală ca fii ai 
lui Dumnezeu. 
DA i sa aie 2 

au asem: 


Sfinţii 


telul atru. 
zeci de ani a Evreilor în 
Pustiul Sinai şi cu antrena- 
mentul lor spiritual. Când 
Evreii erau în Egipt, adică 
în sclavia păcatului, ei nu 
ştiau cine sunt, erau un 
grup amorf, fără conștiința 
națională, fără identitate. 
Insă prin sacrificiul mielului 
pascal, care îl preinchipuie 
pe Isus Hristos, Dumnezeu 
i-a scos din robie şi i-a adus 
în pustiu, ca într'o arenă 
duhovnicească, unde aveau 
să se lupte cu elementele 
naturii, să îndure foame şi 
sete, să se călească în scoala 
răbdării, să strige şi să fie 
auziți, să greşească şi să fie 
pedepsiți, şi să vadă cu 
ochii lor că totul depinde de 
Dumnezeu. Când omul 
mănâncă bine și se îmbui- 
bează crede că el este 
Dumnezeu. Câţi dintre noi 
nu l-au găsit pe Dumnezeu 
în închisorile comuniste - 
cea mai desăvârşită acade- 
mie spirituală a omenirii. 
Când eşti flămând, cu per- 
sonalitatea zdrobită, fără 
speranță, când toate ușile 
mântuirii pământeşti se 
închid, mâna lui Dumnezeu 
din înălțime rămâne puru: 
rea întinsă. Unde sunt 
jurămintele făcute lui 
Dumnezeu în închisoare? 
Toate s'au spulberat când 
omul a ajuns în Canaanul 
pământesc și s'a. înfruptat 
din laptele şi mierea 
pământului. Stomacul se 
umple, mintea se moleşeş- 
te, idealurile dispar, pati- 
mile domină..... Acestea 
sunt învățămintele Postului 
Mare și raţiunea pentru 
care Biserica recomandă 
abținerea dela anumite 
mâncăruri. Mâncarea nu te 
spurcă, dar nici nu te face 
fericit; însă trupul lân- 
cezeşte, mintea se leneveş- 
te, voința slăbeşte...Adevă: 
rata natură a omului este 
ascetismul, chiar pentru cei 
căsătoriţi. Claritatea minţii 


țile spirituale depind foarte 
mult de regimul alimentar. 
Biserica nu este absurdă, îl 
vrea pe om în control. 
Si ca să continuăm analo- 
gia Postului Mare cu 
misterioasa viață a Evreilor 
în pustie, putem spune că 
acolo, în nevoință şi în 
suferință, Dumnezeu le-a 
dat constituţie şi legi, bise- 
rică şi preoție, a locuit în 
mijlocul lor, arătându-le ca- 
lea - ziua printr'un nor de 
lumină, iar noaptea 
printr'un stâlp de foc; au 
primit mană din cer şi apă 
din stâncă și Dumnezeu i-a 
organizat, în jurul Cortului 
Mărturiei, ca naţiune sfân- 
tă, popor “ales. Acolo au 
văzut ei degetul lui Dumne- 


Canaa 


adică Du ă ASA 
destinul lor naţional... 
Nu vedem noi oare 
asemănarea între rătăcirea 
Evreilor în pustie şi desti- 
nul poporului românesc în 
exil? Dumnezeu ne-a scos 
din robia comunismului să 
rătăcim printre neamuri, în 
țări străine, suntem fără 
patrie, fără lucru şi ce-i 
mai dureros, fără un ideal. 
Nu vedem noi că masa 


„amorfă de Israeliţi au deve- 


nit o naţiune în jurul 
Cortului Sfânt - adică în ju- 
rul Bisericii? Fără Dumne- 
zeu, nu există destin 
național. Toate comitetele 
naţionale din New York sau 
din Paris vor dispare pen: 
tru că n'au pus pe Dumne- 
zeu ca piatră de hotar. 
Dumnezeu a dat Evreilor o 
constituție în cele zece 
porunci, Românii din exil, 
însă, nu au un Decalog, 
sunt lipsiţi de coordonate 
spirituale. Doctrina  or- 
ganizațiilor noastre poliii- 
ce din exil este intriga și 
interesele personale. Preoţii 
zboară cu avionul dintr'un 
capăt al Europei în celălalt 
casă servească pe oameni la 
domiciliu; biserici nu exis- 
tă, iar creştinismul nostru 
este numai de paradă, o 
carte de vizită pe care o 
scoatem din buzunar de 
două ori pe an: la Paşti și la 
Crăciun. 

Acestea trebue să fie 
meditaţiile noastre în tim- 
pul postului. Pentru păca- 
tele naționale Dumnezeu ne 
va pedepsi, nu pentru că 
n'am spălat oala în care s'a 
fiert zeama de pui. “Vai 
vouă cărturarilor şi farisei 
fățarnici, că strecuraţi ţân- 
arul şi înghiţiţi cămila” 
ÎMatei 23:24) 

Biserica Ortodoxă, în 
timpul Postului Mare, face 
apel prin rugăciuni şi 
cântări la acest episod din 
Vechiul Testament, pentru 
că tot ce li s'a întâmplat 
lor- spune Sfântul Pavel- 


este un exemplu pentru noi 
(Cor.10.1). Evreilor le-a 
expirat mandatul. Astăzi 
noi suntem Israelul, popo- 
rul ales al lui Dumnezeu. 
Aşadar, Postul cel Mare nu 
este un regim alimentar, ci 
o epopee , reprezintă o dra: 
mă a realizării noastre ca 
indivizi şi ca naţiune creş- 
tină, având Biserica în cen: 
tru ca intermediar între om 
şi Dumnezeu. Deci, postul 
nu este o întreprindere 
individuală, ci ne priveşte 
pe toți ca membri ai Trupu- 
lui Tainic al Domnului, 


care este Sfânta Biserică a 
lui Hristos. Lasă Biserica 
să stabilească reguli: ce să 
mănânci 


= şi cât 


ui biserică.” Câteo 
Biserica  dezleagă 
pentru copii, 
bolnavi, săraci ori uneori 
pentru popoare întregi, 
considerând starea de sece- 
tă, război sau alte calami- 
tăți. Nu există reguli rigide. 
Postul este făcut pentru om 


dată 
posturile 


Arhm. Roman BRAGA————— 


şi nu omul pentru post. 
Insă. principiul dela care 
nimeni nu are dreptul să se 
abată este dat în Sfintele 
Scripturi. Si cu aceste 
citate închei mesagiul meu 
de Sfântul şi Marele Post, 
dorind tuturor Românilor 
din Exil care 4l iubesc pe 
Dumnezeu să ajungă Invie- 
rea lui Hristos mai purifi- 
cați, mai împăcaţi cu 
Dumnezeu și cu aproapele, 
mai conştienţi de rațiunea 
pentru care Tatăl Cerese 
ne-a scos din robia 
comunismului şi ne-a adus 
in afara hotarelor patriei 
noastre. i 
Matei 6:16-18 “*'Când 


o ă “po 3 adevă 
grăiesc vouă: îşi iau plata 
lor. Tu însă când posteşti, 
unge capul tău cu parfum şi 
spală-ți fața, ca să nu te a 
răți oamenilor căpostesti, ci 
numai Tatălui tău care vede 
în ascuns.” 


Isaia 58:3-8 "Poporul 


Biserică din lemn din Maramureș, clădită în 1963 


meu întreabă-zice Domnul: 
pentru ce să postim dacă tu 
nu vezi? La ce să ne smerim * 
sufletul nostru dacă tu nu 
iei aminte? 


“*Da, zice Domnul, pen- 
trucă în timpul postului 
voi asupriți pe lucrători. .- 
Postiţi ca -să vă certaţi şi 
să vă -sfădiți şi să bateți. 
furioşi cu pumnul în. 
masă...” Este oare acesta 


un post care îmi place mie, 
să-şi plece omul capul ca o. . 
trestie şi să se culce pe sac + 
_si pe cenușă? Oare aceasta. 
„se chiamă post şi zi plăcută. 
lui Dumnezeu? Nu, zice 


pai e in 
mând, adăposteşte în casă- 
pe cel sărman, îmbracă pe- 
cel gol şi nu te ascunde dei 
cel de un neam cu tine... 2 


Fă acestea, iar postul tău 
va fi primit înaintea: lui: 
Dumnezeu. (8) 


Foto: Dr.A.PETIT : 


P 


MARTIE 1984 


PAGINA 15 


cuv ANTUL ROMÂNESC 


Cu 0 săptămână înaintea 
postului Mare, Biserica a 
ales 0 Evanghelie triptică, 
am spune D0i, O Evanghelie 

compusă din trei părți: ier- 
tarea, postul și comorile 

tei, 6.14-21), ideea domi- 
rantă rămânând postul, ca 
exercițiu obligatoriu în ve- 
derea curățirii noastre lă- 
untrice, a sfințirii. Insă ca 
stul să capete valabilita- 
ie, ca să nu devină o simplă 
executare formală a unei 
srunci bisericești superfi- 
cial înțeleasă ș si în chip auto- 
mat practicată, Mântuitorul 
me atrage atenția asupra 
importanței iertării, ca act 
indispensabil vieții noastre 
de credință. 

Dacă deschidem cartea 
profetului Isaia, aflăm la 
Ditohul 58 înce constă ade- 
_văratul post. Si subliniez 
Jucrul acesta, întrucât foarte 
mulți din Românii diasporei 
imorează aspectul funda- 
„mental pe care îl relevează 


“Cuvântul 1 i Dumnezeu, res- 
| pectă si inența interioară, 
” reducând totul la postul fizic, 


trupesc: la acel “nu lua, nu 


: pa, nu atinge cutare lu- 


-despre care 
bea „ Pavel Colea za 
lor, exerciţii care au, ne 
„spune tot el, “0 înfățisare 


j de înțelpciune.. „„ O smerenie 
si asprime faţă de trup” 
care “nu sunt de nici 
un preț împotriva gâdilării 
firii pământești””. 

Realitatea” păcatului din 
moi si din afara noastră este 
- copleșitoare, și lupta împo- 
triva păcatului este teribilă. 
De aceea Dumnezeu nu este 
de acord să postim “ca 

nicii”, în chip superfi- 
cial, din obisșnuință > sau 
-dintr'o obligație rituală, im- 
pusă, din afară, omului 
1ostru dinafară. “Iată postul 
“plăcut Mie, citim în Isaia: 
dezleagă lanțurile răutății, 
deznoadă legăturile robiei, 
dă drumul celor asupriți și 
rupe orice fel de jug; îm- 
Parte-ți pâinea cu cel flă- 

și adu în casa ta pe 
nenorociții fără adăpost; 
dacă vezi pe un om gol, 
âcopere-l, si m. întoarce 
spatele semenului tău. A- 
tunci lumina ta va răsări ca 
zorile, şi vindecarea ta va 
încolţi repede; neprihănirea 
îți va merge înainte, şi 
rise Domnului te va însoți. 
ci tu vei chema si 
Teza va răspunde, vei 
Mă? si EL va zice: Iată- 


„Observaţi că postul, des- 
Ei mai sus, întrunește câ- 
Pe din elementele iertării. 

ntrucă a ierta înseamnă a 
“lanţurile 
” pe care o afișezi 
reațiu sociale, a rupe 
“orice fel de jug” învrăj= 

ară a-ți împărți, pâinea cu 
tu ce te-au vorbit de rău 
te-au necăjit, a “nu 

ce spatele”? semenelui 
e îți cântă în strună. 
Dă nice interioară a ier- 
tată este iertarea solici- 
declanșată de părerea 
„Tău a Vinovatuluie “Si 
dacăpăcătuiește împo= 


triva ta de şapte ori pe. zi 
si de șapte ori pe zi se în- 
toarce” Ja tine şi zice “Imi 
pare rău 1, să- -l ierți”, ne 
povăţuiesşte Domnul. In 
schimb, iertarea acordată 
dela sine, spontan, după comi- 
terea greșelii, scoate în evi- 
dență treapta superioară a 
spiritualităţii atinse, pe care 
aflându-ne, iertăm necondi- 
ționat, din dragoste, până si 
pe cei ce ne vrăjmășesc. 
A ierta nu înseamnă a nu 
reacționa. Dacă, în mod 
abuziv, cineva ne face rău, 
nimeni nu ne cere să rămâ- 
nem pasivi. 'Trebue să in- 
tervenim. Mai mult chiar, 
trebue să luptăm cu Răul. 
Cum însă ? “luptă-te Ligia 
cea bună a credinței”, 
povățuieşte Ap.. Pavel. Los 
spune unii: Bine, bine ! Dar 
Mântuitorul ne cere: «Să nu 
vă împotriviți celui ce vă 
face rău”. Da, să m ne 
împotrivim celui ce ne face 
rău, prin rău; însă avem 


datoria să ne împotrivim 
celui ce ne face rău, prin 
bine, 


conform Ioa 


pătă sensul unei riza a 
unei bătălii câștigate. Com- 
portându-ne după Învățătura 
evanghelică a iertării, vom fi 
capabili să biruim atât pe 
cel care ne-a greșit, cât și 
pe noi  însine (prin suferință, 
prin răbdare, prin stăpânire 
de sine, prin dragoste). 


Această trăire altitudi- 


nară nu poate fi realizată 
decât în Isus Hristos, după 
ce-a avut loc întâlnirea noa- 
stră cu EI, după ce-amstri- 
gat si noi, ca și Andrei, 
fratele lui Simon-Petru: 
“noi am. găsit pe Mesia” 
(loan, 1. 41-51) Fiindcă esen- 
ţa creștinismului o formea- 
za Isus; fără EI, Dumnezeu 
ne este inaccesibil. Prinpe- 
ricopa aflării lui Isus -ce se 
citește, din fața altarului, în 
Duminica Ortodoxiei- Evan- 
ghelia ne silește, parcă, să 
coboriîm din 'abstracțiunea 
credinței, pe pământ, întoc- 
nai primilor ucenici. Nueste 
suficient să credem în Dum- 
nezeu, întrucât Sp. lacov ne 
avertizează că “şi dracii 
cred şi se înfioară””, Andrei, 
loan, Simon-Petru, Filip, 
Natanael depăşesc faza cre- 
dinței abstracie. Ei îl caută 
pe Mesia si-L află în per- 
soana lui Îsus din Nazaret, 
despre care loan Botezătorul 
a spus: “lată mielul, lui 
Dumnezeu care ridică păca- 
tele lumii” 

“A găsi» este mai mult 
decât “a întâlni”, Eu pot 
să întâlnesc pe cineva din 
întâmplare: Insă ca să gă- 
sesc o anumită ființă, care 
mă interesează și de care am 
neapărată_ nevoie, trebue să 
o caut, în prealabil. Sa 
luăm, ca exemplu, pe locui- 
torii din ținutul Gadariei, pe 
care porcarii i-au alarmat 
că, din cauza sa 
celor doi îndrăciți, toa 


turma lor, de porci . tea 


pat pilaf 


CAE 
Îmi > 
DS 


EVANGHELIA EXILULUI (Martie 1984) 


VINO ŞI VEZI!... 


Sergiu GROSSU—— 


repezit de pe râpă în mare 
și a pierit în ape”. Acești 
Gadareni L-au 
Isus, dar nu L-au găsit,n'au 
descoperit în E1 pe Fiul lui 
Dumnezeu, deoarece “cum 
L-au văzut -ne atrage 
atenția Sfântul evanghelist 
Matei- L-au rugat-să plece 
din ținutul lor”, 


Ce sens adânc au cuvin- 
tele lui Filip, adresate lui 
Natanael: “*Noi am găsit pe 
Acela despre care a scris 
Moise în Lege, și proorocii: 
pe Isus din Nazaret...” EL 

nu L-a găsit întâmplător, ca 
un simplu divertisment. El 
a găsit ceea ce căuta în 
Scripturi, dintr?o necesitate 
lăuntrică, dintr'un imbold al 
inimii. Si nu se oprește la 
aspectul pur omenesc, la 
“Isus din Nazaret”, ci face 
această uluitoare descope- 


„rire: “*Noi am găsitpe Acela 


despre care a scris Moise 
în Lege...”” Deci, o desco- 
perire revelată. O cunoaș- 
tere intimă a divinității Lui. 
Un fel de naufragiu mistic 
în imensitatea Ar ostei lui 


“murilor: 
totul ”,. 


Pe Natanael, explozia de 
bucurie a lui Filip mu l-a 
pus în clocot. Dimpotrivă, 
îi cântărește mărturisirea, 
îi. suspectează afirmația. 
Probabil gândea: Ei şi! Ce 
mare descoperire ai făcut ? 
Isus din Nazaret... Unom...” 
De unde, îndoiala; “Poate 
ieși ceva bun din Nazaret?” 


_* Hristos este 


O indoială metodică, nu una 
diabolică, incendiară. . O 
îndoială a unei minți care 
refuză să i primească unade- 
văr, fără a-l verifica, si 
care se păzeşte de vraja 
ce-o au cuvintele. “Vino şi 
vezi !”, îl îndeamnă Filip 
pe Natanael. Vino și cu= 
noaște tu însuți. O cunoaște- 
re reală, autentică, nu o 'cu- 
noaștere teoretică, docu- 
mentară, hiogratică. [9] 
cunoaștere, care să aibă la 
baza ei experiența. Si 
care să ducă la exclamația: 


“Rabi, Tu esti Fiul lui 
Dumnezeu !”*. Isuse, Tu ești 
Mântuitorul meu, Tu esti 
rațiunea mea de a fi, Tu 
ești totul pentru mine. 


Ca încheiere, îmi permit 
să întreb pe cititorii “'Cu- 
vântului Românesc”, şi în 
special pe cei ce-au crescut 
în ră, sub influența 
marxism-leninismului:  O- 
dată ajunși în lumea liberă, 
L-ai căutat pe Isus, v'aţi 
întâlnit cu El pe drumurile 
bejeniei, L-aţi găsit în tu- 
multul preocupărilor co- 
tidiene ? Sau continuaţi să 
rămâneţi _ “'sub smochin”? 
pradă amărăciunilor Exdlu- 
lui si indiferenței la orice 
problemă a spiritualității 
crestine ? Isus te aşteaptă, 
suflete îndoielnic, inimă ră- 
vășită. Vino la EL. Vino 
și 'vezi slava lui Dumnezeu, 


într? o lume lipsită de slavă... 


întâlnit pe d 


PRĂPĂDUL LUMII, 
POTRIVIT TEXTELOR BIBLICE 


—————— Florian ONITZA 


Intrebarea cea mare pe 
care a pus-o Isus Christos 
oamenilor, este aceasta: 
“Oare nu vă rătăciţi voi din 
pricină că nu pricepeţi nici 
Scripturile, nici puterea lui 
Dumnezeu?” (Marcu 12: 
24), 
In esenţă, toată învăţă- 
tura creştină, se reduce la 

“cunoştinţa mântuirii, care 
stă în iertarea păcatelor” 
(Luca 1-77). 

Isus Christos este ase- 
muit cu ''Soarele care 
răsare din înălțime, ca să 
lumineze pe cei ce zac în 
întunericul şi în umbra 
morții şi să ne indrepte 

icioarele pe calea păcii” 
Luca 1-79). 

Dela Christos şi până azi 
“învățătura mântuirii” nu 
a fost luată în seamă iar 
porunca sfântă ''să ne 
iubim unii pe alţii, ca 
întrun gând să mărtu- 
risim” a fost călcată în 
picioare. 

In scrisoarea a 2-a către 
Tesaloniceni, cap 2, vers 10- 
12, apostolul Pavel 
precizează că oamenii nu au 
rezistat față de amăgirile 
nelegiuirii şi nu au primit 
dragostea adevărului ca să 
fie mântuiţi, astfel că 
Dumnezeu le-a trimis o 
lucrare de rătăcire ca să 
creadă o minciună ““pen- 
truca toţi cei ce n'au crezut 


buzele” adevărul ci au găsit plăcere 
Ă ă, în nelegiuire, rau, 
împreună. cu Apostolul Nea- ă 


Die 


osândiți», 


Osânda sedaata cite 
simțită tot mai mult în 
zilele noastre, când la fie- 
care pas auzim de bombe, 


RUGĂCIUNE 


Doamne, ascultă-ne rugăciunile cum îţi ascultăm noi poruncile, 


misile, distrugeri în masă şi 
groază pentru ziua de 
mâine. 

S'a spus, şi nu fără temei 
că după un război atomic, 
nu vor fi nici învinși nici 
învingători, ci numai 
supraviețuitori. Dar ce via- 
ță vor avea aceşti supravie: 
țuitori, în mijlocul unor 
mormane de cadavre intrate 
în putrefacție, sub dărâmă- 
turile clădirilor, fără apă, 
fără lumină şitără căldură ? 

După un război nuclear, 
pământul nu va mai da roa- 
de poate sute de ani, iar cei 
rămași în viaţă, în dispera- 
rea lor, se vor duce în fața 
munților şi vor zice ““cădeţi 
peste noi” şi dealurilor 

“acoperiţi-ne!”” (Luca 23- 
30). Sau se vor duce la cimi- 
tire şi vor zice morţilor 
“ieşiţi voi, să intrăm noi!”. 

In Apocalipsa lui loan, se 
mai spune că “'în acele zile, 
oamenii vor căuta moartea 
şi nu o vor găsi; vor dori să 
moară, şi moartea va fugi 
de ei” (Apox. 9-6). 

Unul din semnele timpu- 
lui este arătat de apostolul 
Pavel în scrisoarea a 2-a 
către Timotei (cap. 4, vers 
3-4) după cum urmează: 
*“*Căci va veni vremea când 
oamenii nu vor putea să 
sufere învățătura sănătoasă 
ci îi vor gâdila urechile să 
audă lucruri plăcute şi | îşi 


„vor da învăţători după pr po! 


tele lor. Işi vor întoarce 


urechea dela adevăr şi se 
vor îndrepta spre istorisiri 
închipuite”. Ş 

Toată literatura așa-zisă 


_"fantastico-ştiințifică” se 


_Binecuvintează-ne holdele și juncile. 


Intărește- ne braţul și pieptul de muncă, 
Pruncilor și nevestelor bucurie le-aruncă. 


Inverzeşte-ne pădurile, pasărilor dă-le cântece, 


Culmile munţilor vremea s?o spintece. 


Doamne, ceartă apele prea mari să nu crească, 
Potolește soarele să nu ne schimbe porumbul în iască. 


Dă-ne, Doamne, cerul după cum ne-a fost: 


Numai așa vom pricepe de ce ne-ai dat un rost. 


Du-ne, Doamne, înapoi la casele sfărâmate de vânturi, 


La fraţii de sânge, de lege și de-avânturi. 


Sau de vrei să ne”ntoarcem prin sabie și foc, 


Fă-ţi vrerea poruncă şi ne-om urni din loc. 


Ascultă-ne, Doamne, rugăciunile cum Te-am ascultat noi totdeauna, 
Sau amestecă-ne cu pământul, sau fă-ne din nou una. 


Romeo DĂSCĂLESCU 


încadrează aici. In. librării 
găsiți astăzi munţi de cărți 
așezate în rafturile pe care 
stă scris “Ficţiuni”, adică 
“tistorisiri închipuite”!. 
Milioane şi milioane de 
oameni au încetat'să aibă o 
viaţă interioară şi asasinea- 
ză timpul (cel mai preţios 
capital) stând în faţa televi- 
zoarelor, ca să urmărească 
scene din viața altora, în 
majoritate “inchipuite” 
fără nici un folos pentru 
viaţă, ci absolut sigur în 
dauna sănătăţii lor fizice şi 


morale. 
““Invăţătorii după poftele 


lor'” sunt idolii de pe 
ecrane, care nu se mai - 
satură de crime, drame, 


pistoale şi bombe! 

Dar mai spune apostolul 
Pavel că ''oamenii răi şi 
înselători, vor merge din 
rău în mai rău, vor amăgi 
pe alţii şi se vor amăgi şi pe 
ei înşişi (2 Tim. 3-13). 

Dacă cei care mai au încă 
puterea să se opună celor 
răi, oriunde Sar găsi, nu 
vor distruge fiara cât este. 


. încă în cușca ei, profeția se - 


va realiza prin distrugerea 
fulgerătoare a celor ce vor fi 
atacați şi prin chinurile 
nesfârşite ale atacatorilor, 
siliți să suporte urmările 
fireşti şi inevitabile ale 
misilelor, minciunilor şi 
teroarei, pe care ei au 
dezlănțuit-o. „Atunci, = 
tiile “amăgite, ca şi pui A 
care au putut să zi 
amăgească, vor cunoaște 
“plânsul şi scrâșnirea 
dinţilor” (Matei 24-51) şi 
vor căuta moartea dar 
moartea va fugi de ei. O 


îP  . 
- 


PAGINA _16 


MARTIE 1984 


Bios Eee RR 


ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


| A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii ruse ti - 


TEROAREA ROŞIE LENINISTĂ 


Nicolae LUPAN 


Leninistă, pentrucă așa 
a numit-o Vladimir Ulianov- 
Si începu ea odată 
cu primii pași ai puterii so- 
vietice de pe malul Nevei. 
Când, printre alte fărădelegi 
atestate de mărturii ale 
timpului, cum ar fi raportul 
fostului ambasador francez 
Joseph Noulens, fu şi ares- 
tarea arbitrară a trimisului 
ân dela Petersburg, 


Motivul arestării, for- 
mulat de Lenin în fața di- 
plomaților occidentali, ve- 
ceară socoteală 
pentru această grosolană în- 
călcare a celor mai elemen- 


sesti de pe cuprinsul Basa- 
rabiei de către armata ro- 
mână, chemată în acest scop 
de către Sfatul Tării. Izgo- 
nirea pentru tot felul de acte 
de vandalism si violență în 
ținutul dintre Prut și Nistru. 


Pentru orice om, cât de 
cât obiectiv, era limpede că 
Diamandi mu purta nici o 
vină pentru faptul că armata 
regală română, sosită la 
Chișinău abia la 13 Ianuarie, 
reuși, până la sfârșitul lunii, 
să restabilească liniștea ș si 
pacea în toată Basarabia 
zguduită de fărădelegile ar- 
matelor rusești în des- 
compunere după evenimen- 
tele dela Petrograd din 25 


clarase deja autonomia si 
independența față de Rusia. 
Deci, Basarabia nu maiputea 
să facă parte din fostul impe- 
riu țarist, când între ea și 
Rusia se interpusese Repu- 
blica Ucrainei. Iar norocul 
a fost că majoritatea patrio- 
ților basarabeni, înfrunte cu 
Pelivan, Inculeţ, Buzdugan, 
Halippa, Păscăluță, Crihan 
și atâția alții, mu vedeau 
viitorul provinciei decâtală- 
turi de Regatul României, 
susținând într'una că reuni- 
rea să se facă înainte de 
încheierea tratatului de 
pace. 

Așadar, motivul invocat 
al arestării ambasadorului 


: = lornan fmplinină 70 de ani, prietenii perso- 
e nali și politici ce-i rămăseseră devotați, 
„printr a și tatăl 


tare reguli de diplomație 
civilizată, era izgonirea din 
Ianuarie 1918 a trupelor ru- 


Octombrie 1917, 
De altfel, Ucraina îsi de- 


român Diamandi era un act 
tendențios ce nu scuza în 
nici un caz încălcarea gro- 


BASARABIA 


Urmare din pag. 12 


pamânt străin, „în neființă, mi-ar cădea 
- dar voi mai putea, 


ie Desizuti ipecsatalal celmaiproeminent, 
dar şi cel mai hulit al Basarabiei în Româ- 
nia Mare, a fost Constantin Stere. Mare 
patriot basarabean, de veche viță româ- 
mească, de deosebită cultură, scriitor 
important, deloc orator, așezându-se cu 
ostentație peste atâția alții inclusiv dinastia, 
cu greul păcat al “Luminii”, care nu se 
poate ierta. 
In cazul Stere, mai ales, am văzut dez- 
d lănțuirea, pusă în serviciul neamului şire- 
prezentată în spâcial de Nicolae Iorga. Eram 
foarte tânăr când mi-era dat să asist la 
dezlănțuirile titanice ale acestei uri. E 
adevărat: într'un moment de răscruce al 
neamului, Stere mu văzuse just si acțio- 
nase culpabil. M'am întrebat, însă, în anii 
îi fragede, cum mă'ntreb şi acum, când 
viața e în povârniș, poate fi'un om mare 
acela în sufletul căruia patima și ura 
zvâcnesc cu toată tatal 2 „Eu mi-am 
chibzuit idealul în armonie şi măsură. Dar, 
poate, acestea, nu sunt pe pământ. 
Tot în legătură cu basarabenii din Par- 
lamentul României Mari: Marele Rabin 
Tirelsohn din Chișinău exprima guvernului 


” liberal, în 1925, '0 serie de nemulțumiri 


ale populației pe care o reprezenta, Mic, 
urât, agresiv, cu barba albă în vânt, își 


- citea textele redactate într'o limbă în care 


mumai imprecauțiunea nu era scâlcită. (Si 
când mă gândesc că, prin jocul clauzelor 
tratatelor, într'o singură zi, 400.000 de 


„Evrei, locuind pe teritoriile revenite la 


Patria-Mumă, prin sânge românesc vărsat 
pentru ei, nu prin darul oficinelor oculte, 
au devenit cetățeni români. In Cetatea- 
Albă erau 36 sinagogi și două biserici orto- 
doxe. 

Atunci am auzit înparlamentul României 


„Mari, în gura Marelui Rabin de Chişinău, 


“definiția Patriei, nedată de nici unul din 
înțelepții antichității, rostită de altfel în 
„_latinește: ““Ubi bene ibi patria”. ( Ce erou 
„peste timpuri si-a aflat Pacuvius în Marele 
Rabin Tirelsohn 1). Si-am înţeles că tot 
ce ne învățau bătrânii noștri despre Patrie 
și istoria ei sfântă, nu mai cadrează cu 
„ mentalitatea lumii în care trăim. Si, spre 
"nenorocul animalului social din mine, dar 
mu al Românului, am înțeles, n'am uitat și 
nam trăit așa. 
Vreau săterminaceste sumare amintiri, 


"cu o evocare de altă calitate: 


In Februarie 1924, Alexandru Marghi 


ga olitice publicate posturi), fostul Prim- 


Basarabia 


Din cei aproape 40 de ani de viață pu- 
blică. în roluri eminente și în împrejurări 
dintre care, unele, întradevăr. istorice 
(toate cuprinse în cele 5 volume de Note 


desi un cancer care până stunci nu se mani- 
festase în nici un fel) -Unirea Basarabiei 
pe care o prezidase în calitate de şet al 
guvernului român. 

Am fost și eu, un foarte tânăr avocat, 
alături de tata, printre comeseni. 

Iată-l pe Alexandru Marghiloman, “far- 
bitrul eleganţei”, după cum i se spunea. 
Petronius al societății românești de pe 
vremea când oamenii mai stiau, să fie ele- 
ganți. Ne-am înșela crezând că era vorba 
pur și simplu de o eleganță vestimentară. 
Si aceasta; dar nu mmai aceasta. Era o 
năzuință spre desăvârşire, în toate do- 
meniile vieții. Opusul 'chiulangiului, opusul 
smecherului, opusul felonului, opusul ““des- 

tului”?, opusul învârtitului, opusul javrei; 
tinzând spre om. Bătrân, dar nu respin- 
gător; prea îngrijit, dar fără fixitatea îm- 
bălsămării; politicos, dar nu artificial; con- 
stient de toate câte sălăsluiau în el, dar 
fără să te facă să te simți. stivit, prin 
aroganța umui Iorga, sau, mai aproape de 
vremea noastră, a unui Manoilescu. Bărbat 
frumos, frumos încă și distins totdeauna. 
Orator, prin atitudine, prin frazare, prin 
fond de idei, prin vocabular, prin claritate, 
prin curgerea vorbei în fraze perfecte, nici 
impetuos, nici reticent, fără ridicări de 
voce nici exclamații, neurmărind aplauze 
ci impunând atenție, prea, pătruns de ceea 
ce spune ca să-l mai poată interesa virgu- 
lele întâmplătoare ale cotidianului agramat. 

Discursul a fost tipărit după note ste- 
nografice. Nu se poate vorbi de Basarabia 
fără a se cunoaște acest document politic. 

In viața mea! am ascultat mulți oratori 
și în țară ș si în străinătate. Păcat că suflul, 
duhul, harul dispar cu omul care le-a purtat. 
E mare tristețe a trecerii omului pe pământ. 

Să încredințăm Sfintei Parașcheva Ba- 
_sarabia, pământul ei, oamenii ei si morții 
nostri, morții ei. 


Radu BUDIŞTEANU 


Primul mort la Sighet a fost un basa- 
rabean: Dr. Daniil Ciugureanu. Impreună 
cu Ion Inculeţ, aceștia au fostprimii miniș- 
tri ai Basarabie! în guvernul României- 
Mari. 

Printre deținuții cei mai în vârstă la 
Sighet era luptătorul basarabean Pan. 
Halippa. A supravețuit acestei pe Aa că 
F Ceilalţi oameni politici basarabeni n'au 
mai apucat si temnițele comuniste ale 


Patriei-Mume. 


Ce viață au trăit oamenii, cândva, în 


solană a dreptului de imu- 
nitate diplomatică recunos= 
cut de întreaga lume civili- 
zată. 

Cuvintele lui Lenin, cum 
că “pentru un socialist, 
existența a mii de soldați 
e mai scumpă decât liniștea 
unui diplomat” îi indignă 
profund pe ambasadorii oc- 
cidentali veniți să-i ceară 
socoteală lui Vladimir Ulia- 
nov. lar când ambasadorul 
francez insistă pentru a doua 
oară ca ministrul român 
Diamandi să fie eliberat fără 
cea mai mică întârziere, 
Lenin, care părea foarte 
obosit, răspunse în doi peri: 
“* Sunt președintele comi- 
sarilor norodnici dar nu pot 
lua 0 decizie fără avizul 
colegilor mei. E mult prea 
târziu pentru ziua de azi 
ca să vă pot aduce la cu- 
noștință decizia sovietului 
coinisarilor  norodnici mai 
degrabă decât mâine dimi- 
neaţă”. 

De altfel, același soviet 
al comisarilor îl trimisese 
între timp, mai precis la 


30 Nobin)ig 1917 pe Simion 


bia. Lucru cenu-ireușeşte. 
Mai mult, încercând să bage 
zâzanie între ostașii frontu- 
lui românesc, ce-si avea 


Nicolas Loupan 


comandamentul la Socola, 
este demascat de un grup! 
de ofițeri ruși și lichidat ca 
agent al bolşevicilor. 

Dar să revin la răspun- 
sul evaziv al lui Lenin pri- 
vind eliberarea diplomatului 
român dela Petrograd. Răs- 
puns, ce îl scoase din să- 
rite pe ministrul sârb Spa- 
laicovici care îi strigă în- 
furiat lui Lenin: “'Sunteți 
nişte bandiți plini de pa- 
roxism nebun, Partii, ce de- 
zonorați rasa slavă.. 

La această ori de 
mânie ambasadorul francez 
Joseph Noulens se ridică ca 
să-l calmeze pe Spalai- 
covici,. In acest timp, cum 
scrie fostul trimis al Pa- 
risului, Lenin îl privea pe 
Sârb “'cu ochii săi mijiţi 
de tătar [ cu același surâs 
stereotip”. P lar Zalchind, 
subsecretar de stat la ex- 
terne, îi zise împăciuitor 
diplomatului francez: “Lăs 
sați-l,  lăsați-l, domnule 
ambasador, nouă ne place 


mai mult această brutalitate 


de expresie decât limba di 
plomatică”. Pentrucă, ace- 
câteva mi. 


lui belgian Destâes: “Taci 
din gură !”. 

La aceste maniere ele- 
gante din cadrul diplomației 


Bd. Ed. Machtens, 130/5 


B — 1080 Bruxelles 


În anul 1915 Românii dintre Nistru 
prin gura lui Zamfir Arbure, reunirea 
Vechiul Regat. Dar astăzi cui şi cum să se adreseze basara- 
benii ? Cui şi cum să se plângă de rusificarea ținutului lor, 
de strămutarea a circa 750 de mii de tineri şi tinere în 
fundul Rusiei şi Cazahstanului şi de aducerea în locul lor a 


APEL 


circa un milion de Ruşi şi Ucraineni ? 


Numai noi, românii din străinătate, putem. aduce la 
cunoştinţa ţărilor libere ce înseamnă pentru România - 
și Europa, î în general, expansionismul rusesc care la 1812 
salva” Basarabia de jugul turcesc, la 1940 "o scotea din 
ghearele boierilor români” iar la 1944 ne pângărea 


întreaga ţară. 


Numai noi, Românii din exil, putem protesta public 
ținutului dintre Nistru şi Prut, 
contra asimilării populaţiei lui băştinaşe, contra paupe-. 
rizării ţăranului basarabean prin jefuirea roadelor muncii 


contra deznaţionalizării 


lui şi ducerea lo 


Asociaţia prin corespondență "PRO BAS ARABIA ŞI 
face apel la toți Românii din cele pe 
zări ale lumii să comemoreze pe larg cea de a 66-a aniver- 
sare a unirii Basarabiei cu România, publicând, pe câte 
posibil, în presa locală a țărilor de refugiu, scurte dări dez e 
seamă despre această comemorare atotromânească. 


BUCOVINA” 


Subsemnatul (a).. 


domiciliat .... 


doresc să devin membru al Asociaţiei prin corespondenţă 
"Pro Basarabia şi Bucovina” 


r cu hapca în Rusia. 


, Semnătura. 


Mihail EMINESCU 


CUVANTUL ROMÂNESC 


sovietice s'ar mai adăuga 
doar atât că în Basarabia 
si Bucovina, ca și în toate 
teritoriile. minorităților na- 
ționale, divinizarea lui Vla- 
dimir Lenin a atins pro- 
porţii în cadrul cărora nu-i 
ajung doar aripi de înger. 
De “finger”?, pentrucă puțini - 
sunt acei care îi citesc ope: 
rele complete, să zicem vo- L 
lumele 30, 33, 45 și 50, unde 
stă scris negru pe alb; setez 
roarea nu trebue abandonată, | îA 
ba din contră, ea trebue în- 
scăunată principial,... fără 
înflorituri”. “Si teroare 
şi Ceka -sunt lucruri absolut 
necesare...?. “După pă- | 
rerea mea, scrie Lenin, a- 
plicarea condamnării . 
moarte prin împușcare tre 
bue lărgită...”. Siînsfârșit, 
““Trebue de stimulat energi 
„și caracterul de a 
roarei”. 


privire la teroarea roşie”), 
decret ce n'a fost abrogat 
nici până în ziua de azi. 


şi Prut cereau, 
cu Românii din 


CUY 


mult ne tot întrebăm 
a fost posibil să se 
fosta Românie 
ajuns azi, când 
/menii tremură de frig 
“arna ÎN intuneric, mai rău 
sa în Siberia secolului tre- 
FA A unde oamenii aveau cel 
putin lemne de foc. Cum a 
ost ““siberizată această 
ară luminoasă, dăruită de 
ezeu ca nicio altă ţară 


De 


pumn i- 
din jurul ei: x 
Dacă în toate ţările 


zate mizeria e ser- 
lopata, nu cu lingu- 
ra, putem spune că în țara 
noastră mizeria nu se 
împarte cu hârdăul pe cap 
de om, ci cu sacaua. Fosta 
Românie e țara care se află 
ea mai neagră mize- 
pie faţă de tot restul Euro- 

i. Sistemul absurd al 
comunismului de război, 
mai numit azi şi “socialism 
real”, a fost dus la ultimele 
consecințe numai în țara 
noastră. Polonia, cu toate 
frământările şi lipsurile ei, 
este faţă de “Republica 
Socialistă România”, o ţară 
cu un anume nivel de viață 
şi chiar pretenţii, pe când 
în România nu se mai poate 
vorbi de niciun “nivel”, 
pentrucă țara coboară tot 
mai jos în subsolul oricărui 
“nivel”. 

Bieţii Români nu știu, de 


comuni 
vită cu 


azi în Ci 


meză îi atacă pe. cetățenii 
polonezi „care se duc. în 


iuade lux şi„se, întorc acasă 
„plini de bunătăţi, ba chiar 
„+ cu aur și blănuri. Asemenea 
% ri de basm pentru 
„Români, “sempetrec în alte 
țări “eu “'socialism- real"; 
Mizeria din România nu 
există de asemenea nici în 
Cehoslovacia, în Iugoslavia, 
in Bulgaria, sau Germania 
de Est. Impreună cu 
Albania, România alcătueş- 
te cea mai nepricopsită 
pereche stalinistă. Vina 
acestei mizerii nu poate fi 
dată în primul rând decât 
pe prepuşii comunişti de 
acolo, Datorită lor s'a ajuns 
azi la un fel de maximă con- 
centrare a ticăloşiei. 
Să încercăm cât de cât o 
explicație, plecând dela o 
comparaţie în stricta actua- 
litate. Dacă noi comparăm 
Ceea ce duc astăzi Românii 
în spinare, cu ceea ce 
suportă alți supuşi ai 
socialismului real”, cons=- 
tatăm că prostia, ignoran- 
fa agresivă, viclenia şi 
sadismul din România nu 
Sunt nicăieri egalate. Ura 
conducerii bolşevice din 
mânia impotriva culturii 
reale, creatoare, calificată 
ȘI calificatoare nu mai exis- 
tă în nicio altă ţară cu re- 
fim comunist. In niciuna 
n aceste țări “revoluția 
Culturală” nu a început cu 
Schimbarea ortografiei. Un 
tn de quasi-analfabeţi a 
în neapărat modificări 
Scris, pentruca să-și 
„Pună piciorul în cultură, și 
i e modifice trecutul, 
Chimbând scrisul clasicilor 
ti: lar ceea ce a urmat 
trece orice închipuire. In 
ş DARIoz fAsă comunistă 
amenii de ştiinţă nu sunt 
%$a de umiliţi și aruncaţi în 
exilul interior” ca în 
Aero de azi. Toate insti- 
“le intemeiate ca să ia 
i în anii *60, au fost 
esființate, şi o sumă de 
Cameni de știință au fugit 


ANTUL ROMÂNESC 


pildă, că oficialitatea polo-. 


apte in Ungaria, unde” 
„7 risipesc zloţii lor în hoteluri 


gioasă la supr 


în Occident. Filologii şi 
istoricii sunt pur şi aimplu 
scoşi din întrebuințare în 
învățământul superior şi 
mediu. Ca să nu mai vok- 
bim de soarta tineretului 
studios în general. Acesta 
trebue să piardă timpul şi 
energia în fabrici sau munci 
agricole, ceea ce duce la 
înfrângerea morală şi la 
aceea fizică, din cauza 
condițiilor de mizerie la 
care sunt supuşi. 

Desigur, literați lingăi au 
existat mereu la comunişti, 
dar în halul celor din 
România nu mai există azi 
nicăieri. Oricât ar vrea, de 
pildă un fenomen ca Adrian 
Păunescu să fie şi el un fel 
de leftuşkenko, nu reuşeşte 
să apară mai mult decât ca 
o caricatură a acestui 
pungaș socialist-sovietic, el 
însuşi o caricatură a lui 
Maiakowski, care la rândul 
lui nu era nici el mare sco- 
fală. Nicăieri nu se află ceva 
atâta de josnic ca acest 
Adrian Păunescu. 

Ne apropiem de răspuns 
la întrebarea noastră, 
ținând seamă că înainte de 
ocupaţia sovietică nu exista 
în România decât un micro- 
partid comunist, cu vreo 
patru sute de membri, din- 
tre care în cea mai mare 
parte erau cu nume ungu- 
rești sau germane. De ce? 
Pentrucă Românii nu cred 
în ideologie. Românii sunt 
un popor de cultură și tra- 
diție milenară, și știu prin 
memoria neamului lor care 


“este cu totul altceva decât" 


al celor din jur, că viaţa nu 
poate. fi încăputată de 
niciun fel de teorie. De 
aceea Românii au socs şi 
vorba de batjocură "teoria 
chibritului”, formulă pe 
care o folosesc întotdeauna 
când cineva încearcă să 
escamoteze o realitate 
ocolind-o cu “'teoria”!. lar 
marxismul, leninist ori nu, 
este o teorie a chibritului, 
cum s'a dovedit și răsdove- 
dit în toate regimurile 
comuniste, chiar dacă unele 
asigură cetăţenilor o viaţă 
mai bună, dar cu mari dato- 
rii în Occident, şi mai tre- 
când pe ici pe colo peste 
teorie. 

Dar în România este o 
condiţie specială. Românii 
din firea lor sunt sceptici 
față de orice nu poate fi o 
credință religioasă şi nu 
fac, din oportunism, religie 
din ceea ce nu este religie, 
de pildă chiar statul, fie el 
şi mnecomunist. Din cauza 
refuzului ideologiei ca ex- 


plicare şi justificare a 
lumii, nu sa făcut în 
România “partid  comu- 


nist”? decât în urma unei 
invazii, cu adunătură de 
semi-analfabeţi, nici țărani 
nici surtucari, cu tot felul 
de marginali, de ratați și 
sferto-docţi, care au făcut 
semi-analfabeţilor cea mai 
servilă curte posibilă, 
orientându-se cu nasul spre 
direcția din care venea mi- 
rosul de friptura. : 
Adevărata Românie, 
România profundă, a dispă- 
rut ca prin farmec. In ulti- 
mii aproape 40 de ani, 
geniul românesc s'a ascuns, 
s'a dat cât mai la fund. Așa 
că alianța oportunistă a 
sferto docților fripturişti cu 
semi-analfabeţii puși de 
invazori a dat o monstruoa- 
să impostură pe cât de gălă- 
afață pe atâta 


Pai 


MARTIE 1984 


CUM SE EXPLICĂ ? 


——— Aurel P0P————— 


de nereprezentativă pentru 
poporul român. Ceea ce se 
vede azi la suprafață nu 
este România, ci rezultatul 
unui proces istorie de 
eliminare a unor toxine; al 
unui rău care încă nu ajun- 
sese la suprafață şi 
România profundă nu 
scăpase încă de el. Ascun- 
derea României adevărate, 
ȘI spunem ''românie” ana- 
log cu ''omenie”, în epoci 
de invazie este un secret al 
Românilor, rămas de mult 
la oamenii originari din 
spaţiul Daciei. Prin această 
ascundere a  ''româniei” 
adevărate înțelegem 
ticăloşia comunismului mai 
mare ca oriunde. Niciun 
Român dotat cu intuiţia 
realităţii, şi deci responsa- 
bil, nu a luat în serios ““teo- 
ria chibritului” marxistă, 
aşa că ea nu sa putut 


cuibări decât datorită sfer- 
to-docţilor care-au alcătuit 
“curtea”  quasi-analfabe- 
ților, instalaţi în capul 


României de niște invazori.. 


Din toate nenorocirile 
care i-au năpăstuit în isto- 
ria lor milenară, Românii 
au scos până la urmă câte 
ceva folositor traiului lor, 
cum Dacii de pildă, deci 
inaintea Românilor dar în 
același spațiu, au luat în 
primul mileniu înainte de 
Christos dela Sciţi utiliza- 
rea calului, așa fel înrădă- 
cinată încât mai târziu 
Românii aveau să fie fai- 
moşi pentru remonta lor de 
cai, şi în calitate de călăreți 
iuți ca vântul, amintiți în 
poemul Nibelungilor, scris 
în secolul XII. Așa că în 
ultimă instanță sub-nivelul 
României de azi, comparat 
cu nivelurile- celorlalte ţări 


comuniste, se explică numai 
prin refuzul Românilor reali 
de-a convieţui cu irealitatea 
comunistă  printr'o  par- 
ticipare voluntară, așa că 
fiind vorba de o silă gene- 
rală sistemul devine un in- 
strument infernal de tortu- 
ră mai cumplită ca în alte 


- părţi. 


In alte țări comuniste au 
existat mai înainte şi 
oameni care-au luat în 
serios “'teoria chibritului”, 
şi de aceea până la urmă s'a 
ajuns la o formulă de con- 
vieţuire cu aparatul ei. La 
Români pentrucă nu au 
existat oameni capabili care 
să ia în serios teoria, nu s'a 
putut ajunge la o con- 
viețuire cât de cât suporta- 
bilă cu aparatul ei. Oportu- 
niştii care alcătuesc azi, 
cam zece la sută din 


PAGINA 17 


partid popular, s'a strâns 
cu disperare în jurul unor 
quasi-analfabeţi  posedaţi 
de-o crâncenă ură împotriva 
a tot ce este nobil şi crea- 
tor, nu sunt “*poporul 
român”, ci nişte suprapuși 
la grămadă care nici nu vor 
mai ajunge la atreia genera- 
ție, cu toată prăsila nestă- 
vilită a unora, pe vremuri 
lăutari şi poteovari, azi 
mareșali populari. Din aces- 
te motive mizeria comunis- 
mului din România întrece 
pe-a oricărui alt **socialism 
real”. 

România profundă a 
spus: FARA MINE! Dar 
această Românie profundă 
va reapărea, ca în alte dăţi. 
De aceasta să fie siguri toţi 
semi-analfabeţii şi sferto- 
docţii lor, care chimiesc la 
sânge neamul românesc 
real. în zilele acestea [a] 


populaţia ţării, aşa numitul 


Bud 


MULTICULTURALISM 


Din 1971 Multiculturalismul 
a înaintat vertiginos 


Multiculturalism 

Canada , 
Hon. David M. Collenetie 
Minister of State 


Multiculturalisme 
“Canada . z 
Hon. David M. Collenette 
Ministre d'Etat 


„Bis aBAa 


Trupa de dans a lui E 


y 
„a dat reprezentații pentru audiență. 


Ce este atânt de neobișnuit . 


"Eddy Toussaint, directorul, 
este un membru mândru al 
1 unui grup etnic care 


Pentru informaţii mai detaliate 

„ contactaţi cel mai apropiat oficiul 

„cel mai apropiat al Secretarului de 
Stat, scriid la: sa 


"Communications Directorate 
Section *M” ae 
"Department of the Secretary of State 
Ottawa K1A 0M5 


obținând aclamații în. 


ontribuie în mod activ 


“la dezvoltarea 
i 3, 


pda 


Multiculturalismul... 


este o realitate 


PRANSLATED BY: . 


Romanian Voice 


n pi 


îi -. * ! Si o e1 Pat its ap 1-0 4 


PAGINA 18 


MARTIE 1984 


CUVANTUL ROMÂNESC 


PROBLEMA 
FLĂMÂNZILOR 
A FOST REZOLVATĂ! 


Ziarele din țară ne aduc 
ştirea că'n oraşul Târgo- 
vişte trei inși au fost jude- 
cați şi executaţi pentru c'au 
sustras carne dela între- 
prinderea la care lucrau. 

Autorităţile i-au condam- 
nat pentru ''acțiune contra- 
revoluţionară” şi nu pentru 
furt. 

Deci în RSR, a poseda 
câteva kilograme de carne 
în plus, indiferent dacă- i 
cumpărată sau furată, con- 
stituie o încercare de a răs- 
turna guvernul. 

Dar cum carnea în sine 
nu reprezintă un pericol 
fizic--nu poți să pui o chif- 
tea drept bombă-- ajungem 
la concluzia că ceea ce 
ameninţă guvernul nu este 
posedarea cărnii, indiferent 
dacă-i de vacă ori de nutrie, 
ci ideea care o reprezintă 
carnea: astâmpără foamea. 
„Adevăratul motiv pentru 
care târgovișteni au 
ca p : 


în RSR când spui că ţi-e 
foame ori tremuri de firg, 
înseamnă că faci propa- 
gandă anticomunistă. 

Tov. conducător știe ce 
face când dă ordin să se 
împuște flămânzii. Flămân- 
zii au provocat multe revo- 
Tuţii! 

In plus, conform planului 
cincinal, dacă-s împușcați 
“toţi flămânzii, vor rămâne, 
în RSR, doar cei sătui. 

Si pentru o România 
sătulă munceşte și 
plănuieşte marele conducă- 
tor Niculiţă. 


TĂTUCUL ȘI FIUL 


E inginer, şi-a petrecut 
45 de ani în ţară şi e de doi 
ani în Statele Unite. A 
învățat şcoală pestriță. In 
primele clase primare a 
cântat “Trăiască Regele” 
apoi a trebuit să înveţe “în 
câteva ore”, Internaționala. 

In liceu a învăţat litera- 
tura, limba si istoria 
muscălească. Ni s'a spus că 
toate invențiile din lume au 
fost patentate la Moscova, 
şi că Stalin e *“Tătucul” cel 
mai iubit. Astăzi locul 
““Tătucului” a fost luat de 
“Fiul Iubit”, care continuă 
ing. E.D., patentează rezol- 
varea problemelor interna- 
ţionale. 


ÎNTRECERILE 
OLIMPICE DIN RSR 


Paralel cu întrecerile 
Olimpice dela Sarajevo, 
Iugoslavia, s'au organizat 
“Intreceri Olimpice Patrio- 
tice Reseriste”. 

Medaliile vor fi înmânate 
personal de marele 
îndrumător. 

Categm ile mai impor- 
tante sunt: - i 
“Medalia. Energia” celor 
care dorm îmbrăcați şi nu 
tremură de frig 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, 
ŞI  PĂŢITE 


VĂZUTE, 


————————— George DONEV 


rită de d-na tov. Ceauşescu) 
celor care pot citi la lumina 
lunii. 

“Medalia  Alimentară”, 
zisă şi ''Sublimul Sacrificiu 
Socialist”, va fi înmânată 
răbdătorilor de foame. 
(Notă: Medalia nu se acordă 
postum victimelor de inani- 
ție). J 

A fost prevăzut un 
număr mare de medalii de 
bronz pentru “'Săriturile 
peste mese”. (Cine nu 
mânâncă dejunul sau cina-- 
micul dejun a fost scos din 
program pentru că ar fi 
prea mulți concurenți). 

Ziarele din București dau 
ca sigur faptul că datorită 
antrenamentului din 
ultimii 18 ani, Românii vor 
bate noi recorduri mon- 
diale: **Cine a așteptat mai 
mult la coadă”, “'Cine a 
defilat la mai multe 
parăzi”!, şi alte recorduri. 

Cu excepţia celor din 
Familia Ceauşescu, şi a 
membrilor de partid (opriți 
printr'un “Decret Special”) 
tot poporul român. ia parte 
cu entuziasm la întrecerile 
olimpice din Bucureşti. 
și ND E 

VU ; 
ȘI CÂND E VIZĂ. 
NU-I PAȘAPORT! 


Din motive economice (9 
milioane de cetățeni fără 
lucru) precum și din 
motive de securitate [din cei 
125.000 de Cubanezi admiși 
sub administrația lui Car- 
ter, 25.000 s'au dovedit a fi 
puşcăriași de drept comun) 
la care se adaugă agenţii 
comuniști, Guvernul State- 
lor Unite a modificat legea 
Imigrării (August 1982). 

Guvernul din Bucureşti a 
profitat de această schim- 
bare oferind pașapoarte 
celor care nu pot să obțină 


“viza de intrare în Statele 


Unite, dar refuzând să dea 
pașapoarte unora care ar 
putea obţine viza de 
imigrare în alte ţări din. 
Apus. (In această categorie 
intră Evreii şi cetățenii de 
origine germană). 

Oricare cetățean din 
lumea liberă, care vrea să 
aducă pe cineva din RSR, 
este sfătuit să se intereseze 
direct la Autorităţile de 
imigrare precum și la Am- 
basadorul țării respective 
din București. 

Considerând situaţia in- 
tolerabilă din România, 
guvernul american a decis 
ca o treime din totalul refu- 
giaților din Europa de răsă- 
rit (Inclusiv Rusia) să fie 
alocată Românilor. 

In total în RSR se află 7- 
800 de inşi cu paşaport și 
fără viza de admitere în alte 
țări. 

Nu se mai pot bucura de 
“refugiaţi politici” cei care 
sunt în țară sau cei care 
pleacă în vizită în străină- 
tate. 

Primii care vor intra în 
cota de imigrare în Statele 
Unite sunt rudele 
apropriate: soţi, soții și 
copii minori ai unor părinți 
care-s stabiliți în Statele 


MICA PUB 


Anunţurile dela rubrica 


CAMERA DE COMER 
ROMANO-AMERICAN 


Prof.Radu Buzescu 


39-01 Main Street, Room 505 
Flushing, N.Y. 11354, U.S.A. 


Tel;(212) 539-4449 
Orele: 10.30 A.M-5.30 P.M. 


1.Curs practic de engleză: 2 volume plus 6 
casete a 90 de minute fiecare: $ 75.00 (ambalaj și 
expediție: America $ 7.00. Alte continente: $ 15.00) 
P.O. BOX 1829, Flushing, New York 11352, U.S.A. 
(plus Sale Taxes pentru vânzări locale) 20 % reducere 
pentru noii veniţi şi pentru cei cu posibilităţi 
materiale reduse. 3 
2. Traduceri de acte, diplome, etc. 
3. Examen scris carnet conducere: indivi- 
dual: $ 65.00; Grup de doi: $60.00; Grup de trei: 
$ 55.00; Grup de patru: $50.00 Indicaţii pentru 
testul practic de conducere: GRATUIT. 
4. Deschideri de companii: taxe, evidenţă 
contabilă, investiţii proprietăți. 
55 Editură-cărți (obținerea dreptului de autor) 
6. Abonament anual la Publicația 
Camerei de Comert Româno-American: 
$ 15.00 (America și Canada) $ 25.00 (restul lumii) 
exclusiv pe adresa: 
P.0.BOX.1829, FLUSHING, NEW YORK 
11352, U.S.A. 
(Apariție bilunară) 


cârț 


anceză, engleză și rusă. 


română, fir. 


Informaţii concrete se pot obţine pe adresa: 


Nicolas Loupan, 
28, rue du Parc, 
1100 La Louviere, Belgia 


CĂSĂTORII 


* Om de știință american, originar din Banat, 40 de ani, 
1,71 m și 70 kg, dorește să cunoască o doamnă sau dom- 

” nișoară serioasă în vederea întemeierii unor relații 
tqainice de căsătorie. Doresc să vă mulțumesc pentru 
seriozitatea și dorința dumneavoastră de a-mi scrie și 
a vă întemeia o familie. Vă rog să scrieți și trimiteţi - 
o fotografie la: Prof. Dr. Ludwig Mihai Fleming, P.O. 
Box 363, Hollis, New Hampshire 03049, USA. 


* Scriitor, profesor în învățământul universitar ameri- 
can, doreste să-şi întemeieze o familie cu odoamhă se- 
rioasă care cunoaste şi limba română, şi care apreciază 
căldura si seriozitatea căminului. Domnul Profesor are 
41 de ani, 1,69 mși70 ke, şi vă mulțumește pentru ama- 
pilitatea de a-i scrie. Doamnele interesate sunt rugate 
a se adresa împreună cuo fotografie, la: Prof. Dr. Mihai 
Jurescu, P.0.Box 6, North Chelmsford, Massachusetts 
01863-0006, USA. 


* Licenţiată, cetățeană germană de origine română, 
independentă material, fără obligații, doresc cunoștință 
cu domn peste 60 de ani, dornic de o legătură trainică 
de prietenie. Căsătoria nu este exclusă. Răspuns la adre- 
sa: D-na Zinaida Klein, Haffenstrasse-6, 6600 Saar- 
brucken, West Germany. 

* Cetățean canadian, intelectual, singur, nefumător, an- 
tialcoolic, stabilit în vest, doresc corespondență cu 
doamnă de asemenea singură, fără obligații, nefumătoa- 
re si antialcoolică, etatea între 45-52de ani, în vederea 
căsătoriei, într”un climat plăcut si un cămin confortabil 
în vestul canadian. Răspunsuri serioase, însoțite de fo- 
tografii recente, pe adresa: Adam G., 423-3355 Est 5 
Avenue, Vancouver, B.C., V5M IP5, Canada. 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* Cetăţean de origine română, originar din Timișoara, 
refugiat ilegal în RFG, doresc să emigrez în Canada, 
USA sau Australia. Caut persoână particulară sau Insti- 
tuţie care să poată trimite garanţia necesară vizei de 
intrare. Sunt de meserie asistent tehnic veterinar si caut 
de lucru în această profesie sau alta lao fermă de ani- 
„male. Garanţia se poate trimite la: PITIC RADU, Cris- 
tinastr. 17, Stommeln, 5024 Pulheim, RFG. 


“MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


Centrul Medical Românesc 


LICITATE 


ÎN HOLLYWOOD CALIFORNIA 
PENTRU 0 MASĂ BOGATĂ ÎNTR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 

ORZA'S Romanian Restaurant. 
(REDESCHIS) 


708 N. VALENTINO PLACE (NEAR PARAMOUNT STUDIOS 
AT MELRosE) - HOLLYWOOD, CALIF. 20038 


PENTRU PRÂNZ:LUNI- VINERI 11am.-3 pm. 
SEARA: MIERCURI- SÂMBĂTĂ 5-9 pm. 
- Proprietari Jean şi Maria Orza 


AI Doctorului 
Cornelius A. Oprişiu, M. D. 


1660 Putnam Avenue, Apt, IL 66 Tennis Place Forest MULS [| 
Ridgewood, New York 11385 Wills Gardens New YORK 11375 
Tel (212) 821-2613 sau Tek (212) 2686-2704 ||. 


24 ore pot fi contactat la serviciul permonent 
al centrului Tel:(212)268-2784 | 


Practic Chirurgie de inimă, plămâni, artere=proteze, 
plastii, chirurgie de vene, chirurgie generală (stomac, 
ficat, vesica biliară, intestin subțire și gros, cancere || 
pentru toate organele, hemoroizi, hernii, pathologie || 
de sân. 


Acord consultaţii de medicină generală, evaluez pac 
enţii chiar dacă nu au boli chirurgicale, Piu pă 
3 tr Apă * 


NA 


Tipografia “CORESI” 
Kronenmattenstrasse 6, 7800 FREIBURG 
Germania de Vest 
Telefon: (0671) 77-375 
Vă oferă cele mai variate servicii din 
domeniul tiparului, dispunând de cele mai 


noi şi mai moderne mașini de tipografie și 
legătorie. 


Din nici o casă de Români, 
să nu lipsească harta Ţării! 


“Hartă în 3 culori -33*28 cm.- eu un comen- 
tariu, un scurt istoric și 9 portrete, anexe. 


Cost: $ 3 plus 1 pentru expediţie. 
Faceți comanda la adresa: 
Ion Nicolau, 
165 Cherokee Blv. Apt.230 
Willowdale, Ont. M2J 417, Canada 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


* Descendent al familiei FISTEAG, caut rudele mele 
de orice grad de rudenie, din orice parte a lumii. 
Scrieți vă rog la : Dr. Livius V. Fisteag, P. 0. Box 
7557, Nashua, New Hampshire 03060, U.S.A. Cine 
cunoaște vreo persoană cu acest mme vă Tog anun- 
țați-o, sau scrieți la adresa de mai sus. Mulţumesc. 


* Ion și Elena Urdea, căutăm pe LUCIAN NEDELCU, 
LIVIU GOTUR, ROXANA GOGA și pe toți ceilalți 
colegi şi prieteni răspândiți prin lumea liberă. Adresa 
noastră provizorie:  Acibaden,  Tekin-Socagi, 18 
Kadikoy, Instanbul, Turcia. d 


* DI. Emanoil Malureanu din Montreal, tel. 737-309, 
caută pe DI.PICA J. CONSTANTIN, pentru comunicări 
în legătură cu familia lui. 


* Caut familia BUZATU SERBAN și RELI, enigranți 
Români în sudul SUA în anul 1981. La fel caut familia — 
LAPUSTE (a NITI) din satul Gelu, comuna Terebesti, 
județul Satu Mare, emigranţi stabiliți în SUA în pe- 
rioada 1976-1981. Rog eventualele răspunsuri pe adresa: 
Rus loan -Refugee Emigration Centre, Via XXIV, 

Maggio Nr. 3, 04100, Latina, Italia. +03 ai 


ANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1984 


PAGINA 19 


STIRI 


N LUMEA 


ROMÂNE ASC 


0 REUŞITĂ CONFERINȚĂ-DEZBATERE 
LA SAINT-MAUR, FRANȚA 


cUY 

Miercuri 25 Ianuarie a avut loc în sala 
A festivități a primăriei orașului Saint- 
ră ur lângă Paris_o conterință-desbatere 
initulată: “Cum să rezistăm ofensivei co- 
niste care este în curs în lume și în 
Franța” 


La această conferință au participat 
aproape 500 depersoane din care amremar- 
cat aproape 200 de opozanți ai regimurilor 
comuniste din Europa de Rasarit Și Asia. 
Au fost foarte mulți rezistenți Români, Bul- 
i, Unguri, Cehi, lugoslavi, Albanezi, Po- 

Jonezi, Estonieni, Lituanieni, Ruși, Ucrai- 
nieni, Afgani, Cambodgieni, Laoţieni şi 

i ezi. 
| Viet naterea a fost magistral condusă de 

profesorul în medicină Jean-Louis 
Beaumont primar al orasului St. Maur, 
vechi deputat de Val de Marne. In jurul 
primarului J.L.Beaumont au luat loc ca 
invitați ziaristul Alain Besanson (Franţa), 
Mila Ghenadieff (Bulgaria), Eugene Su- 
 jansky (Ungaria), Shah Bazgar (Afganistan) 
si Doru Novacovici (România). 

* După un film documentar privind gula- 

gul sovietic din Lituania, film ce a captat 

publicul, profesorul Beaumont a făcut o 
scurtă introducere arătând că în prezent 
_ există o ofensivă sovieto-comunistă împo- 

triva lumii libere“ si că luptele ideologice 
pi Sai se duc deja pe. teritoriul 

67. 
7 Prima parte a dezbaterilor s'a axat 


zasupra> întrebării:=-Ce-se-petrece astăzi 


? în Frama ? Vorbitorii au căutat să apro- 
) dese răspunsurile la această întrebare. 
“discuţii au participat printre alții 
domnii lon a, Vladimir Butmy, loana 
Brătianu, Adrian Chintescu (România) și 

! ziaristul Alain Besanson (Franța). 

In partea a 2-a și a 3-a a conferinței- 
| deshatere Milka Ghenadieff, Eugene Su- 
- jansky, Shah Bazgar si Doru Novacovici au 
- răspuns la cele două întrebări puse depro- 
„ fesorul Beaumont: Pentruce rezistăm şi 
„cum rezistăm contra comunismului? Spre 
„a răspunde la aceste întrebări Doru Nova- 
„ covici a spus că trebue să facem o intros- 
„ pecţie în noi înșine sprea lăsa să vorbească 
” puțin sufletul și inima noastră căci numai 
„asa putem să înțelegem mai bine voința 
astra de a rezista comunismului. 

Privind metodele de rezistență s'au 
| discutat aspecte privind activitatea dusă în 
Presă și mai ales în ziarul ““Villages”! care 
este un jurnal de rezistență anti-comunistă 
în departamentul Val-de-Marne. 

S'a discutat de asemenea importanța lup- 


„ lei contra fraudelor electorale comuniste a e ia 


ca și impotriva asociațiilor infiltrate de co- 
muniști sau dirijate de acestia în domeniul 
cultural, turistic, de schimburi comerciale 
sau de așa zisă “prietenie între popoare”, 
ce au rorul precis de a destabiliza socie- 
tățile liberale. S'au purtat discuții privind 
rezistența contra sindicatelor comuniste ce 
au rolul de a destabiliza antreprizele ca 
și de rolul anumitor organisme în această 
rezistență cum sunt liga contribuabililor si 
Comitetul de Acțiune Republicană. i 
O propunere interesantă de a organiza 
un Centru de pregătire si formaţiune anti- 
comunistă a tuturor celor doritori de a 
rezista a fost acceptată cu bucurie de în- 
treaga adunare. Mai mult de 30 de persoane 
s'au inscris la ieșirea din sală spre a lua 
parte la primele cursuri ce se vor orga- 
niza în curând. 
„Menţionăm cu plăcere că la această 
importantă reuniune organizată de grupul 
de studii ale drepturilor omului a asociaţiei 
“Des Villages dans la ville”, au participat 
pe lângă foarte multe organisme de rezis- 
tență anti-comuniste și câteva organisme 
de rezistenți români din Franța. Am re- 
marcat prezența multor membri ai Aso- 
ciației foștilor deținuți politici din România 
si pe preşedintele ei Radu Câmpeanu, 
ai Asociaţiei Foștilor Combatanți cu prese- 
dintele Aqrian Chintescu, membri ai Con- 
siliului Naţional Român (secția Franța) cu 
secretarul Nicolae Evolceanu, Cercul Sin- 


MAIORUL ION BUMBĂCESCU 


Duminică 22 Ianuarie, a 
încetat din viaţă la locuința 
sa din Chicago unde sosise 
şi se stabilise în anul 1950, 
venind în Statele Unite ca 
“Persoană Deplasată”” din 
lagărul de refugiaţi politici 
din oraşul Rastatt din Zona 
Franceză de ocupaţie a 
Germaniei, Maiorul Ion 
Bumbăcescu din Regimen- 
tul 5 Roşiori din Lugoj, la 
vârsta de 82 de ani. 

Fiu al Olteniei, Maiorul 
Ion Bumbăcescu a luat par- 
te la ''Cruciada împotriva 
bolşevismului”, apoi după 
23 August 1944, cu un 
Escadron de recruți partici- 
pă la Războiul din Apus 
pentru eliberarea Transil- 
vaniei, căzând prizonier la 
nemți în dimineața zilei de 
1 Ianuarie 1945 în localita- 
tea Alsokalosa depe frontie- 
ra dintre Ungaria şi 
Cehoslovacia. Se înrolează 
apoi în ''Armata Naţională 
Română” pentru a lupta 


dical--Franco-Român-cu-5. Botez-Bart-şi---impotriva-hoardelor -bolşe- 


alți membri ai comunității Românilor 
Franța. 

Semnalăm cu satisfacție prezența scrii- 
torului Paul Goma, responsabilul Departa- 
mentului Europa la Internaționala de Rezis- 
tență, cu sediul la Paris. Au fost prezente 
standuri de afișe și cărți ale Comitetului 
Solidarnosc din Paris, a Comitetului celor 
15 și a rezistenței afgane. 

In încheiere, profesorul Beaumont a 
explicat sensul personal ce-l dă dictonul 
“Mai degrabă roșii decât morți” arătând 
că dacă vom ajunge “roșii” vom fi bine- 
înțeles și ““morți”?. EI a cerut să rezis- 
tăm spre anufinici “roșii” și nici “morți”, 
ci oameni liberi. 

Cu această speranță în suflete ampără- 
sit frumoasa sală a primăriei din Saint-Maur 
impunându-ne să rezistăm unul lângă altul 


uniți în marea luptă anti-comunistă pentru 


libertate în Franța și bine înțeles în țara 


noastră mult iubită dar astăzi atât deorop- 
sită de teroarea comunistă. 


Corespondent 


SĂRBĂTORIREA LUI AL. |. CUZA, 


Pe ziua de 28 Ianuarie 


LA HEIDELBERG | 


României moderne. 


rit bizantin de care un exe: 


căldura slujbei religioase de 


1984 s'a oficiat la Heidel- 
berg în biserica Sfânta Ana 
un Te-Deum închinat pome- 
Hrii domnitorului Alexan- 
dru Ion Cuza. Actul se 
Temarcă drept aparte deoa- 
rece în orașul de pe Neckar 
Sia trăit Al. L. Cuza ultimii” 
îni de viaţă şi s'a stins 
intrun hotel pe zidul 
Câruia, astăzi, o placă, 
amintește trecătorului, eve- 
Nimentul. 

Serviciul. divin celebrat 
brintr'o aleasă participaţie 
prhierească de preoţii D. 
ta Popa şi V. Mehedinţi 
a bucurat de răspunsurile 
iturgice ale cunoscutului 
No E Crăsnaru. Tatăl 
3 stru, interpretat vocal de 
Omnia-sa, în el cu 
Mărețiile unei cantate de 
sach, a constituit în același 
cgPecel mai nobil omagiu 

Sar putea aduce, pe 


limbajul cerului, ctitorului 


In discursul comemorativ 
Pr. dr. Viorel Mehedinţi a 
evocat anumite fapte din 
istoria vie a primului domn 
al Principatelor Unite, 
însoțite ca elogiu de nemu- 
rirea sa din proza lui lon 
Creangă, din versul bardului 
dela Mircești Vasile Alec- 
sandri cât şi din melodia 
mioritică, Hora Unirii. Cu 
ocazia împlinirii a 125 de 
ani dela 24 Ianuarie 1859, 
ziua unirii Moldovei cu 
Muntenia, vorbitorul ma 
uitat să insiste asupra 
solidarităţii impusă 
Românilor din exil de 
această zi numită a Unirii. 

Biserica Sfânta Ana - ca 
multe altele de pe mteleagu- 
rile apusene- în stil de navă 
cu un aurit altar baroc, 
materializează arhitectonic 
austeritatea logosului 
rațional tomist ceea ce vine 
de regulă să tempereze 


get elveţian zice că exprimă 
bucuria şi lumina coboririi 
printre oameni, sofianică 
după Blaga, a lui Dumne: 
zeu. 

De data aceasta atmosfe- 
ra erapotrivită solemnității, 
purta în ea ceva din desti- 
mul înstrăinat al desțăratu- 
lui Cuza-Vodă şi al tuturor 
celor ce-au venit din depăr- 
tări, spre cinstea lor, să i se 
închine, în număr respecta- 
bil. 

Pe alt altar ca deasupra 
unei mese a tăcerii acoperi- 
tă cu tricolor românesc se 
afla portretul principelui 
Alexandru lon Cuza, ros- 
tind parcă celor prezenţi 
despre una din paginile 
Istoriei Românilor, intrată, 
cu neamul ceahlăo-dună- 
rean, în veşnicie. [a] 


Corespondent 


vice. După terminarea  răz- 
boiului, locuieşte o bucată 
de vreme la Augsburg, în 
Zona Americană de ocupa- 
ție a Germaniei iar de aci 


pleacă la Rastatt unde este 
angajat ca funcţionar la 
lagărul de persoane depla- 
sate şi aci, împreună cu alţi 
Români refugiaţi pune 
bazele unui comitet de aju- 
torare a fraţilor mai năpăs- 
tuiţi decât el. Sute de 
Români stabiliți în Zona 
Franceză sau în tranzit au 
fost ajutaţi cu bani, alimen- 
te şi îmbrăcăminte din 
daniile primite dela Vatican 
prin Msgr. Octavian Bârlea 
sau dela Românii din 
Statele Unite şi Canada. 
Tot aci, descoperă în cimiti- 
rul oraşului un lot în para- 
gină în care se odihneau 
osemintele unor ostaşi 
români căzuţi în . primul 
Război Mondial pe care 
împreună cu ceilalţi 
Români din oraş îl curăţă 
şi-l _amenejează, cinstind 
astfel memoria celor ce şi- 
au dat viaţa pentru neam şi 
țară. 

Ajuns în America, pune 
bazele - Asociaţiei. Nicolae + 
Bălcescu prin care se duce 
câţiva ani de zile în şir, o 
frumoasă activitate cultu- 
rală şi de ajutor. 
Menţionăm: şezători artis- 


tice şi literare cu piese tea- 
trale, declamări din poeții 
neamului şi editarea revis- 
tei VERS. Din veniturile 
dela aceste manifestări au 
fost ajutaţi cu bani, îmbră- 
căminte, alimente şi 
medicamente o seamă de 
Români din Germania. 
Ultima frumoasă 
realizare a Maiorului Ion 
Bumbăcescu a fost ridicarea 
la **Câmpul Românesc” din 


Hamilton, Canada, a mo- 
mumentului în memoria 
Generalului Platon  Chir- 
noagă. 


A fost înmormîntat 
Miercuri 25 Ianuarie în Chi- 
cago. A oficiat Par.Stanciu 
dela Biserica “Sf. Maria”, 
al cărei membru a fost și 
care a rostit în faţa catafal- 
cului câteva cuvinte despre 
viața şi realizările celui 
dispărut. L-au condus pe 
ultimul său drum pămân- 
tesc un număr mare de 
prieteni şi cunoscuţi. In 
fața mormintului deschis a 
rostit o cuvântare dl. 
Predescu. PRE ps 

Dumnezeu să-l odihneas- 


că în pace! 
Corespondent 


DOI ARTIȘTI ROMÂNI DE T.V. 


Adrian Zmed, care joacă 
rolul ofițerului de poliție 
Vincent Romano în serialul 
de televiziune T.J]. Hooker, 
în timp ce filma un nou 
episod la barajul umi râu 
din Los Angeles, a avut 
ghinionul să fie lovit în ge- 
nunche de o piatră de mă- 
rimea_ unei portocale cata- 
pultată de cauciucul automo- 
bilului condus la mare vi- 
teză de co-partenerul său 
William Shatner. 

““ Dacă eram puțin mai 
departe de automobil -spune 
Adrian, cu o grimasă de 
durere ce se putea citi pe 


fața lui- puteam fi lovit în 
față ceea ce ar fi avut ur- 


„mări mai grave”, 


Adrian Zmed este fiul 
Pr. George Zmed, fost pa- 
roh al Bisericii Ortodoxe 
Române *'Nasterea Domnu=- 
lui” din Chicago. 

Serialul T.J]. Hooker se 
numără printre programele 
de televiziune americane ce 
se bucură deun mare succes. 


ek 25 

Michael Carven, care a 
părăsit România împreună 
cu părinții săi la invazia 
rusească, juca rolul pilotu- 
lui rus Alexei în serialul de 
televiziune ““Emerald Point 
N.A.S.” 

In timp ce filma un epi- 
sod în care pilotând unavion 
cubanez ce este doborit de 
către aviația americană și 
fiind dus la ““Emerald Point”? 
pentru a instrui piloții a- 
mericani și şiretlicurile 
aviatorilor rusi; a avut loc 
în realitate doborirea de 
către Rusi a avionului sud- 
coreean b07, la 1Sept.1983. 


- Rusi, 


CARVEN 


Oficialitățile reţelei de te- 
leviziune CBS au decis că 
nu este potrivit a prezenta 
un pilot rus ca prieten al 
guvernului american, între- 
rupând filmarea. Incetul cu 
încetul, rolul său a fost di- 
minuat și până la urmă în- 
depărtat. 

““Am scăpat odată de- 
și, copil fiind -a spus 
Michael Carven-, dar ghi- 
nionul cu ei mă paște mereu, 
pierzând astfel o mare șansă 
de a mă impune ca artist în 
televiziunea americană... 
Acum trebue să-mi caut un 


nou “job! Reporter 


SECŢIA CONSILIULUI NAŢIONAL ROMÂN 
- AMERICA DE SUD- 


Azi 13 Ianuarie 1984, 
ne-am adunat si ales condu- 
cerea secției Consiliului Na- 
țional Român pentru Ameri- 
ca de Sud: avocat Mardare 
Popinciuc, presedinte; co- 
merciant Teodor Ilie Ada- 
meșteanu, secretar; profe- 
sor universitar Dumitru 


Găzdaru, ing. Nicolae Ho- 
rodniceanu, comerciant Dem 
Gh. Nolla, contabil Petre 
Misa, avocat Nicolae Arnă- 
utu, membri. 

Aşteptăm adeziuni din 
Chile, Venezuela, Brazilia, 
Mexic, Uruguay și alte țări 
din America de Sud, la urmă- 


toarea adresă : Prof. D. 
Găzdaru, Calle Mariano 
Acosta, 81, Bs. Aires 1407 
Argentina. 
Preşedinte, 

i Mardare Popinciue 


Secretar, 


m 


Y 


talc CO Sa Mae ii 


a Xe a tă dă eu 


Ieri 


__ aj: 
Ş /ANTUL ROMÂNESC 
PAGINA 20 MARTIE 1984 CUVANTU i 
JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ ţ 
: | 
CLASAMENTUL PE MEDALII PATINAJ Cea. 
Aur Argint Bronz Ş o -Bărbaţi- 
Germania de Est 9 9 6 
2073 Uniunea Sovietică 6 10 9 Aur - Scott Hamilton, U.S.A. 
aa Statele Unite 4 4 0 E = Argint - Brian Orser, Canada E 
pere Finlanda 4 3 6 Bronz = Jozef Soboveik, Cehoslovacia 
: Suedia 4 2 2 ş 
= Norvegia 3 2 4 -Femei- 
e - Elveția 2 2 1 -S ANA jevej 1984- Aur - Katarina Witt, Germania de Est 
pede e: Canada 2 1 1 Argint - Rosalynn Sumners, U-S.A. 
ma Germania de Vest 2 1 1 Bronz -  Kira Ivanova, URSS 
EA Italia 2 0 0 A 
S EST & Anglia 1 0 0 -Perechi- 
| za î Cehoslovacia 0 2 4 Aur - Elena Valova și Oleg Vasiliev, URSS 
se Franţa poze Z Argint. - Kitty și Peter” Carruthers, U.S.A. 
SE SU Japonia - 0 l 0 Bronz - LarisSa Selezneva și Oleg Makarov, URSS 
e Sa Iugoslavia 1) 1 0 o. 
tt Liechtenstein [) 0 2 - 
= Austria 0 0 ] DANS 
sis .. Aur - Jayne Torvill si Christopher Dean, Anglia 
e LE CLASAMENTUL PE PUNCTE Argint - Nat. Bestemianova şi Andrei Bukin, URSS 
Ş. Germania de Est 192 Bronz - M. Kilmova și Sergi Ponomarenko, URSS. 
> Uniunea Sovietică 185 .. 
aie Finlanda 94 4 HOCHEI 
so na pi sa Aur - Uniunea Sovietică 
iai Suedia 69 Argint = Cehoslovacia 
ph Elveţia 53.5 one aie Suedia 
Germania de Vest 39.5 BOB 
Canada 32.5 
> Cehoslovacia 32 Două persoane * 
ez, Italia 27 
dia: Austria 21.5 Aur = Wolf. Hoppe si D.Schauerhammer, E. Germ. | 
î Franța 21 Argint - Bernhard Lehman şi Bogdan Musiol,E-Germ.. E 
F Anglia N E Bronz - Zintis Ekmanis si vV. Peene, URSS a 
| SIMFONIE PE GHIAŢĂ 
i Liechtenstein 8 Li Patru persoane i y 
Ș Iugoslavia 7 Jayne Torvill si Christopher Dean A 4 
Japonia 5 Aur - E.Germania (Wolfgang Hoppe, Roland We 
Olanda 3 « Sg zig, Dietmar Schauerhammer. | 
i 3 Bronz - Finlanda (Kari Ristamen, Juha Mietto , 
JL Hari Kirsvesniemi și Aki Karvo- 


Aur = MaxJulen, Elveţia 


-  Perrine Pelen, Franța sia ; 
- Ursula Konzeit, Lichtenstein aaa 


„Debbie Armstrong, U.S.A. 
„=. Christin Cooper, U.S.A. 
Perzine: Pelen, Franța 


CROSS fa ca SKI 


„Hari Kirvesniemi, Finlanda 


“Iberg, Jan Oros si Gunde Svan) 
(AI ze 


Bronz 


4x5 kilometri ștafetă: 


« n decper) 


-  -Matti Nykanen, 
- Jens Weissflog 


c Aun] 
” Kvetoslava y eriova, Cehoslovacia 


URSS - 


10 kilometri: 
i Aur = BillJohnson, USA. Aur  - Maria-Liisa Hamalainen, Finlanda 
Argint Peter Mueller, Elveția Argint - Raissa Smetanina, 
Bronz Anton Steiner, Austria _ Bronz. - Britt Pettersen, Norvegia 
Slalom: 20 kilometri: 
Aur Phil Mahre, U.S.A. . Aur Maria-Liisa Hamalainen, Bănia să 
Argint - Steve Mahre, U.S.A. Argint Raissa Smetanina, URSS 
Bronz Didier Bouvet, Franța Bronz - Anne Jahren, Norvegia A 
Slalom uriaș: 


: Aur = . Norvegia (Inger Helene Nybraaten, Anne 
: Argint - Jure Franko, Iugoslavia Jahren, Brit Pettersen și Berit 
: Bronz -. Andreas Wenzel, Liechtenstein Aunii) 
i Sa : : Argint = Cehoslovacia (Dagnar Schvubova, Blanka 
a -Femei- _ | = Paulu, Gabriela Svobodova şi Kve= 
? . 8 „ toslava Jeriova) 
EPA oz au : Bronz - Finlanda (Pirkko Maatta, Elia Hyytiai- 
sa 5 Michelin bielarivejia Pre DR men, Mario Matikainen și Maria- 
= Maria Walliser, Elveția 4 isa Hamălainen) 
- Olga Charvatova, Cehoslovacia Da “AE Citi 
2 z: BIATHLON 
„= Paoletta Magoni, Italia IDitilo mei 


Germania de Est 


„i chler, Peter Angerer și Fritz 


“Aur = Nikolai Zimiatov, URSS . OMBINATA N ICĂ 
Argint - Alexandre Zavialov, URSS | COMBINATA NORDICĂ 
Bronz  - Gunde Svan, Suedia |. - Aur - "Tom Sandberg, Norvegia 
die x S Argint =  Jouko Karalainen, Finlanda 
ta e i Bronz  -  Jukka Yipuli, Finlanda 
- “Thomas Wassberg, Suedia Lo, 
-  Gunde Svan, Suedia 70 metri DRU : 
Aki Karvonen, Finlanda e e Aur - Jens Weissflog, Germania de Est 


, Argint -  Matti Nykanen, Finlanda 
ad DREzPE Bronz Jari Puikkonen, Finlanda 
(Thomas Sia Benny Koh- 90 metri: : 


Pinlanda 
„ Germania de E. 


- Pavel Ploc, Cehoslovacia 


Aur . za Eirik Kvalfoss, Norvegia 
Argint - Peter Angerer, Germania de Vest 
„Bronz - Matthias Jacob, 
20 kilometri: € 
Aur „Peter Angerer, Germania de Vest 

Argint - Peter Roetsch, Germania de Vest 
Bronz | Eirk Kvalfoss, Norvegia = 

47,5 km. ștafetă: & ș 


-Bărbaţi- „Aur - URSS (Dimitri Vassiliev, Yuri Kachlarov, 
: A - Alguimantas Shalna : şi SergeiBou- 
15 kilometri: > i liguin) 
Aur - Gunde Svan, Suedia A Argint - Norvegia (Odă Lirhus, Eirik Kvalfoss, - 
Argint = Aki Karvonen, Finlanda Ă Rolf Storveen şi Kiell Soebak) 
a „Bronz - Germanie V. (Ernst Reiter, Walter Pi- 


= 


1500 metri 


Bărbaţi simplu 
Aur  . Paul Hildgartner, Italia - 


Argint „ Sergei Danilin, URSS , 
Bronz - Valery Doudin, URSS 


Bărbaţi dublu 


Aur  - H.Stangassinger și F.Wembacher,V. Ciara 
Argint - E.Belooussov si Alex.Belykov, URSS : 
Bronz - J.Hoftman și Jochen Pietzsch E.Germ 


“Femei simplu Sf 5 
Aur  - Stefti Martin, Germaniade Est 
Argint - Bettina Schmidt, Germania de Est 
Bronz - Ute Weiss, Germania de Est 
= .. Hi 
“PATINAJ VITEZĂ rata 
Băriajia, 3 Z, 


500 metri : 
Aur „ Sergei Fokichev, URSS 
Argint - Yoshihiro Kitazawa, Japonia 
Bronz - Gaetan Bougiier Canada. 
1000 metri : 
Aur - & Gaetan ce doza Canada 
Argint - Sergei Khlebnikov, URSS 
Bronz - Kai Arne Engelstad, Norvegia 


: Aur  - Gaetan Boucher, Canada 
Argint - Sergei Khlebnikov, URSS 
Bronz - Oleg Bogiev, URSS 

5000 metri 
Aur. 


- Tomas Gustafson, Suedia 
- Igor Malkov, URSS 


10000 metri 
Aur 
Argint 
Bronz 


- Igor Malkov, URSS 
- Thomas Gustafson, Suedia 
- Rene Schoefisch, Germania de E. 


Femei 


300 metri 
Aur 
Argint - 
Bronz - 
1000 metri 
Aur 
Argint 
Bronz 


1500 metri 
Aur 


Karin Enke, Germania de Est 


- Natalya Petroseva, URSS. 


- Karin Enke, Germania de Est. : 
- Andrea Schoene, Germania de Est 3 
- Natalya Petroseva, URSS 


Argint 

Bronz 
3000 metri 
Aur  - Andrea Schoene, Germania de Esi 
Argint - Karin Enke, Germania de Est 
„Bronz . = Gabi i Sehenbrum, Germania de Es 


VANTUL ROMÂNESC 


MARTIE 1984 


PAGINA 21 


Mitul “comunismului cu 
i umană” s'a prăbușit și 
i mai zeloşi apără- 
tori ai lui- Eurocomunismul 
a fost luat de 


unde s'a discutat trei zile, 
noul “congres” a hotărit să 
rupă cu politica partidului 
comunist spaniol care "s'a 
indepărtat de linia marxist- 
eninistă” și a constituit un 
nou partid comunist pro- 
sovietic. Conducătorul 
moului partid este Ignacio 
Gallego, fost membru al 
comitetului executiv al pes. 
În programul moului partid 
figurează: lupta de clasă și 


J 
LECH WALESA 
Lech Walesa nu a luat 
- parte la audierea comisiei 
Organizaţiei Mondiale a 
Muncii, pentrucă i-a fost 
teamă că dacă s'ar duce la 
Geneva unde avea loc şedin- 
ja, autoritățile poloneze nu 
rar mai fi dat viză de intra- 
re în țară. Este a doua oară 
când conducătorul sindica- 
telor poloneze libere, refuză 
să părăsească . Polonia, 
Prima dată fiind neprezen- 
„tarea sa la primirea 
Premiului Nobel, „Comisia 
OIM va analiza. reclamaţia 
Ialta că în Polonia sunt 
[ te drepturile sindicate- 
lor. Din Comisie fac parte: 
pdl Valticos din Grecia, 
pe Aguilar din Vene- 
/ şi  Jean-Francois 
A rt din Elveţia. Guver- 
îă polonez a anunțat în 
(Aa, trecut suspendarea 
A țiilor cu OIM, după in- 
„tieațiile pe care această 
$ TEanizaţie le-a făcut în 
sala cu suprimarea sin- 

ului liber, Solidarita- 

+ din Polonia. 


STATELE UNITE — 


apniralul “James D. Wat- 
iv] eful  Operaţiunilor 
subraae! a declarat că 
“n rinele Statelor Unite, 
ee pul O manevră ex- 
e Ivă sub Eheața Arctică, 
atac ai a preîntâmpina un 
a submarinelor sovie- 
haligpj i ăreate cu rachete 
ice. 


————— SPANIA 


SE mam 


—— POLONIA ———32 
> ui 


“mat „că 


instaurarea 
proletariatului, 
monarhiei şi declararea 
republicii, internaţionalis- 
mul proletar și lupta pen- 
tru dărâmarea guvernului 
socialist, actual. Uniunea 
Sovietică a fost prima carea 
recunoscut noul partid 
comunist şi alături de ea 
toate țările din zona 
ocupată de Ruși cu excepția 
României. Spania este a 
doua ţară din Europa care 
are două partide comuniste, 
prima fiind Grecia. Delega- 
ţii la congres au aplaudat în 
permanență pentru 
Uniunea Sovietică. O grea 
perdea neagră se lasă peste 
Spania. 


dictaturii 
abolirea 


Ziarul Otecsven Front, 
oficialul  părtidului 
comunist bulgar, se plânge 
că securitatea Balcanilor 


este amenințată prin” con 


struirea unui aeroport mili- 


Un funcţionar al Casei 
Albe a declarat la 15 
Decembrie, că Vice-Preşe- 
dintele Bush este 
nemulțumit de politica 
anti-semită care se duce în 
momentul de față în 
România, 

Un comunicat dat însă de 
Organizaţia Mondială 
Evreiască dela Washington, 
după întâlnirea pe care 
rabinul Moses Rosen din 
România a avut-o cu Vice 
Preşedintele Bush, spune că 
nu. s'a produs nicio 
schimbare ''în politica libe- 
rală pe care guvernul din 


România o are față de » 


comunitatea evreiască - din 
această ţară!” 

In raportul semi anual pe 
care Președintele Reagan |- 
a prezentat în Decembrie 
1983, asupra stadiului im- 
plementării Acordului dela 
Helsinki, a declarat că în 
România au apărut în cursul 
amului 1983, mai multe 
articole antisemite. Or, este 
ştiut a declarat Preşedin- 
tele American, că în 
România presa este contro- 
lată de guvern. Rabinul 
Rosen la rândul său a decla- 
într'adevăr. au 
apărut niște publicaţii anti: 
semite, dar Preşedintele 
Ceauşescu este impotriva 
acestor acțiuni. 

Cu ocazia întâlnirii din- 
tre d-l Bush şi Rabinul 
Rosen, Vice-Preşedintele 
american a ţinut să-i comu- 
nice lui Rosen, că nora sa (a 
lui Rosen) care locuieşte la 
Miami cu soțul a născut un 


copil. Rabinul l-a binecu- 
vântat pentru această 
veste. 


După câte am aflat, ope- 
rele antisemite incriminate 
ar fi următoarele: o carte de 


ROMÂNIA 


————OANADA—— 


Intre 6-9 Februarie 1984 
ministrul afacerilor externe 
al României, Stefan Andrei, 
a fost în Canada întâlnindu- 


se cu ministrul afacerilor 


externe al Canadei, Allan J. 
MacEFachen, cât și cu alți 
miniștri guvernamentali. Cu 
această ocazie el a vizitat 
si orasul Toronto. Vizita 
iui Stefan Andrei nu a fost 
dată publicității de presa 
locală. 


——— ROMÂNIA 


Pe data de 14 Ianuarie 
1984, seful. “Alianței Popu- 
lare”? din Spania, Mamel 
Praga Tribarne a vizitat Ro- 
mânia. 


BULGARIA 


tar de către NATO, pe teri- 
roriul Turciei europene. 
Este vorba de baza aeriană 
dela Corlu, la circa 130 km 
de-granița bulgară, constru= 
ită de forțele NATO-ului. 


proză de Vasile Alecsandri 
apărută în anul 1983 la 
Bucureşti în Editura Cartea 
Românească, în care apare 
şi” povestirea “Istoria unui 
galbăn şi a unei parale”, 
unde paraua se plânge că 
este ținută ''sclavă de un 
Neron evreu'” şi este 
chinuită în mâinile tiranu- 
lui, precum creştinii: în 
timpul păgânismului”. 


A doua lucrare, este un. 


dialog de Voltaire publicat 
pe timpul autorului. în 
“Dialoguri filosofice și 
anecdote" care a apărut 
într'un almanah literar edi- 
tat la lași în 1983, unde 
concluzia autorului în 
privinta Evreilor este “că 
pământul să fie purificat de 
ei”. 

A treia lucrare, este poe- 
mul lui Corneliu Vadim 
Tudor. ''Scrisoarea unui 
martir, către trădătorii de 
pară”, publicat în revista 
Săptămâna din 29 Iulie 1983, 
unde poetul întrebuințează. 
expresia  “flifte spurcate”! 
pentru Evrei. 

A patra și cea mai puter- 
nică, este un articol 
publicat în oficiosul Uniu- 
nii Tineretului Comunist 
din Aprilie 1983, unde 
analizându-se dezastrul 
produs în cultura 
românească de perioada 
prolecteultismului, arată că 
proleteultismul nu a fost 
inspirat de sovietici, ci a 
fost un complot “'evreiesc 
împotriva spiritualităţii 
specifice românești”, citând 
toate numele de Evrei care 
au introdus spiritul dogma- 
tic. Numaiei sunt aceia care 
au interzis publicarea ope- 
relor lui Eminescu, N. orga, 
Vasile Pârvan și G. Caăli- 
nescu, încheie articolul. 


legătură cu 
. rachetelor nucleare de rază 


La 20 Ianuarie crt, 
Ministrul de Externe sovie- 
tic, Andrei Gromiko, a fost 
în România, însoțit de:Con- 
stantin Rusakov, secretar al 
ce al pe din Uniunea Sovie- 
tică şi de Nicolai V. Talyţin, 
membru în cc, prim minis- 
tru adjunct şi şef al părții 
sovietice în comisia econo- 
mică şi alte cooperări din- 
tre Moscova şi Bucureşti. 
Ca de obicei, corespondențţii 
de presă din Apus, atribuie 
acestei vizite o importanță 
deosebită, legând-o de dife- 
renţele de păreri dintre 
Bucureşti şi Moscova, în 
instalarea 


medie in Europa. De aseme- 
nea, este-luată în considera- 
ție şi propunerea României 


—CEHOSLOVACIA— 


Autoarea dramatică Iva 
Prochaska a reuşit să treacă 
în Vest împreună cu soțul 
ei şi doi copii, cerând azil 
politic în Austria. Iva este 
fiica lui Jan Prochaska, 
unul din principalii anima- 
tori ai liberalizării Cehoslo- 
vaciei, cunoscută sub numele 
de Primăvara dela Praga. 


făcută la Stockholm în legă- 
tură cu dezarmarea, 
propunere care nu a întru- 
nit adeziunea celorlalte 
state membre în CAER. 
Situaţia însă este mai com- 
plicată şi corespondenţii de 
presă ori nu o cunosc ori 
evită să spună adevărul. 
Este o copilărie a mai crede 
că în lagărul condus de 
sovietici, una din ţări poate 
avea o părere contrarie 
Moscovei. Se împlinesc însă 
în August anul aceste 40 de 
ani, de când România a 
ieşit din războiul contra 
Aliaților: şi 20 de ani dela 
răsunătorul Aprilie 1964, 
când România a denunţat 
manevra de înrobire 
economică propusă de Ruși 
prin “planul Valev”. Noi 


La Varşovia s'au întâlnit 
Cardinalul polonez Glemp, 
conducătorul Bisericii 
Catolice din Polonia și 
generalul Jaruzelski, șeful 
guvernului şi al statului 
comunist polonez. Discuţia 
a durat peste cinci ore şi 
comunicatul oficial spune 
că în cadrul ei sa con- 


POLONIA 


ROMÂNIA —————— 


credem că a mai expirat un 
termen al ““Vânzării dela 
Yalta” și Ruşii pregătesc 
toaleta expirării printr'un 
nou acord bilateral 
xomâno - rus, care să 
prelungească “'statu-quo-ul 
ocupaţiei”, așa cum sa 
întâmplat în trecut când 
Gheorghiu-Dej a cerut pre- 
lungirea șederii trupelor 
sovietice pe pământul 
României, peste acordul 
semnat de Aliați cu Ruşii 
de staționarea trupelor 
ruseşti. Işi va ține cuvântul 
America, așa cum a fost 
rostit destul de răspicat de 
Vice Preşedintele Bush, 
după vizita făcută în 
Europa Răsăriteană, sau 
vom asista la un nou 
Helsinki? 


damnat cursa înarmărilor, 
dar “adevăratul scop al 
întâlnirii a fost: relaţiile 
Biserică-stat. Tensiunea în 
Polonia este atât de mare 
încât Biserica nu poate 
încuraja o revoltă, iar 
guvernului îi este teamă de 
reacția violentă a populaţiei 
flămânzite. 


NT) 


Ama 


SAUDI ARABIA 


bruarie a.c. 


Bagdadului, 


Ofensiva din faza întâia, după o săptă- 
mână de zile, a reusit să creeze cincibrese 
în liniile de fortificații ale Irakului și să 
ocupe. temporar parte din soseaua Bagdad- 
Acest atac a fost însă oprit la 
marginea orașului Al Qurnah, care este 
punctul cheie în prima fază a ofensivei 


Basra, 


iraniene. 


Mult așteptata ofensivă a Iranului împo- 
triva Irakului a început pe data de 17 Fe- 
Peste 700.000 de trupe ira- 
niene au fost masate pe un front de 1179.39 
de kilometri, cu misiunea de a distruge 
apărarea Irakului și a înlătura pe Saddom 
Husein, președintele Irakului: 

Iranul a atacat în direcția orasului Al 
Qurnah, urmărind să ocupe soseaua care 
leagă Basra cu Bagdadul. In acest timp 
la nordul frontului, un alt atac urmăreste 
tăierea căilor de comunicație şi izolarea 
Corpului de Nord al armatei irakiene, 

Ofensiva lui Khomeini a fost planificată 
pe trei faze, două atacuri laterale si un 
asalt masiv, în faza a treia în direcția 


In aceste șapte zile au fost 
omoriți peste 13-500 de Iranieni si aproxi- 
mativ 6.500 de Irakieni. Ambele țări beli- 
gerante, refuzând a confirma numarul pier- 
derilor. . Iranul a atacat în acelasi timp cu 
forțe aeriene opt orase din interiorul Ira- 
kului. Aceste atacuri duc la concluzia că 
această ofensivă pare a fi decisivă pentru 


IRAN 


AA 


4 


O să 


de origină SI 
Aparate ultra sensibile 
înregistrând vase străine. 
Unităţi speciale antrenate d 
foști ofițeri străini. 
Deposite strategige 
aparținând țărilor vestice. 


E cupei arabe gata de 
enție. 


Foaie 


Arestarea E 


e. 


Iran, care s'a grăbit să anunțe 
ajutor dat de forțe străine Irakului, va duce 
la blocarea strîmtorii Hormuz, care separă 
Golful Persic de Marea Arabă si Oceanul 
Indian. Arabia Saudită, Egiptul, Iordanul si 
Marocul au deja trupe pregătite, special 
antrenate de Statele Unite, pentru acest 
lucru. In acelasi timp, țările vecine Golfu- 
și Mării Arabe, ca: Kuwait, 
Burhain, Quatar, Uniunea Emiratului Arab 
şi Omanul, țări prietene Vestului, au deja 
antrenate de foști ofițeri britanici, cana- 
dieni și australieni, unități speciale pentru 
apărare și intervenție. De altfel, aceste 
țări au arestat în ultimul timp ofițerii de 
origină Shite, din armatele lor, care se 
bănuiau că ar fi loiali regimului fundamen- 
talist al, lui Khomeini. 

Tările vestice, în frunte cu Statele Unite 
și Anglia îngrijorate deultimile evenimente 
ale războiului de 3 ani și jumătate dintre 
Irak și Iran, au început să-si mărească 
forțele navale din apropierea Golfului Per- 


lui Persic si 


a_ sic, pentru a putea interveni în caz că 


explodeze. 


strîmtoarea Hormuz este blocată. 
această strîmtoare trec peste 20 de pro- 
cente din petrolul destinat lumii libere. La 
începutul lunii Martie, parte din flota ame- 
ricană din Atlantic şi Mediterană a fost 
îndreptată urgent spre acest nou punct 
vulnerabil din lume, care este gata să 


că orice 


Prin. 


$ 


e 


a POOR RRPȚAL e 


PEPI 


, 


A 


A 


PAGINA 22 


MARTIE 1984 


STIRI DIN ȚARĂ | 


CRONICA RADIO 


CU PATRIOTISMUL PÂN! 
LA...GROAPĂ! 


Patriotismul revoluționar se întinde ca un “'chewing 
gum”” pe 5 sezoane. 

Nici n'au dat colții primăverii şi citim apeluri supra 
încălzite; Nici o palmă de pământ să nu rămână nearată; 
urmată de un alt apel, patriotic şi revoluţionar: să nu 
rămână nici o palmă de pământ nesemănată. 

După aceste îndemnuri cu urgență de S.0.S., 
sezonul patriotismului revoluţionar de vară: 

Să nu rămână un fir de popușoi neprăşit, o legumă neu- 
dată şi un vițel nedus la apă. 

Să muncim, să muncim...pentru, pentru...îndeplinirea, 
îndeplinirea... planului cincinal, planului cincinal... spune 
conducătorul și repetă ziarele, radio şi televizorul. 

Si cu ultimul vițel dus la apă, intrăm în patriotismul 
revoluționar de toamnă... 

E datoria noastră, se anunţă pe şapte coloane, tineri şi 
bătrâni, invalizi şi funcţionari, să ne oferim în galop la 
culesul recoltei. “*Să nu rămână nici un bob de grâu pe 
câmp!” 

Urmează alte apeluri. Recolta trebue dusă patriotic la 
hambare şi redistribuită revoluționar la centrele de 
aprovizionare! 

Odată cu gerul şi zăpada muncile voluntar agricole şi-au 
luat vacanță lăsând locul noului patriotism revoluționar de 
iarnă: 

Să economisim, să econoniisim....energie, energie... 

Să nu-ţi încălzeşti odaia, să stai în întuneric şi să 
mânânci...când da, când nu. 


intrăm în 


Toate aceste sacrificii îşi găsesc răsplata în ultimul apel 
pe care-l îeirvoctuoea din ziarul i Jutormația e td: 


Munceşte şi rabdă Române pentru a plăti oalele sparte 


e jeitaiui “Inărumător”?. 


[i 


MĂRTURISESC 
Din 2919 de inşi care au 


i cerut azil politic în lugosla- 
via (1982), 1.183 au fost 
Români. 


lar în prima jumătate a 
anului 1983 din 628 de 
- refugiaţi, 365 au fost 
Români. Cei mai mulţi din- 
tre refugiaţi sunt tineri. 
Guvernul din Bucureşti a 
intensificat paza frontiere- 
lor şi oferă un premiu pen- 
tru fiecare “'frontierist” 
prins. Patrulele de grăni- 
ceri români trec ilegalfron- 
tiera ca să prindă pe cei ce 
încearcă să părăsească țara 
ilegal; acest act a provocat 
un protest din partea 
Belgradului. 
Cei mai mulţi Români 
- fug din motive economice. 
Ei trec Dunărea înnot, dar 
acum--din motive econo- 
mice--grănicerii iugoslavi, 
au întărit şi ei paza frontie- 
relor, întorcând pe cei care 
“încearcă să intre ilegal. 
In- câteva cazuri, cel 
- fugit, a preferat să se 
sinucidă decât să se întoar- 
„că în România. 


FURATE 
_ ORIEXPORTATE? 


Dela diferite depozite 
militare s'au înregistrat 
- furturi de arme. (Grenade, 

puști-mitraliere, muniții, 
ete.) Ca o consecință s'a 
mărit garda î în jurul “Fiu- 
„lui Iubit” şi au fost reares- 
„taţi unii foşti deţinuţi poli- 
ici. 
Unii bănuiesc că furtul de 
_arme-- recunoscut de 
oficialităţi--ar fi prearanjat 
ca să dea motive securităţii 
să fie şi mai crudă cu 
populația civilă și, în ace- 
lași timp, dacă armele apar 
n mâinile teroriștilor, 


“muturile făcute 
„ tru..„prosperitatea ţării. 


DAR SĂ E ODA 


Producţia de petrol din 
Brăila a rămas în urmă cu 
67 de mii de tone de țiței. 
“Intârzierea--spune R. 
Buc.- se datorește faptului 
că nu s'a ascultat de ordi- 
nul--SGPC care a cerut 
punerea în producţie a celor 
78 de sonde noi şi vechi 
neproductive”. Nu va sur: 
prinde pe nimeni că, pentru 
a rezolva criza de lapte, 
SGPC va da ordin să se 
mulgă vacile sterpe. 


PROGRESE MULTE 
MÂNCARE PUŢINĂ 


In 1982 se mânca “'ştiin- 
țific””, în 1984 se mănâncă 
“echilibrat”. 

Deosebirea dintre știin- 
țific şi echilibrat e că în 
anul acesta cantitatea de 
alimente “echilibrate” 


'destinată consumului in: 


term e mult mai mică 
decât a fost în 1982. 

Pentru anul în curs 

rogramul aprobat de MAN 

nec. 1983), prevede: 

Consumul de carne să fie 
redus cu 44%, de lapte cu 
65%, legumele cu 60%, 
fructele cu 707, cartofii cu 
52%, ete. 

In 1982 era prevăzut 70- 
80 kg. de cap de locuitor, 
acum ai voie să mânânci 
doar 39 kg . de carne pe 
an...şi asta dac'o găseşti, 

De asemenea s'a redus 
îmbrăcămintea şi încăl- 
țămintea cu cca 50%, 

In general nivelul de via- 
ă în RSR este în continuă 
scădere, dela 1981 și până 
în prezent oficialitățile au 
recunoscut o scădere de 


19%, dar în realitate este j 


de 40%. 

In schimb au crescut ex- 
porturile, necesare ca să se 
plătea. 


MITRIADE ȘI NICULIȚĂ 


Tot ce atingea Regele 
Mitriade devenea aur, tot ce 


atinge  Niculiţță se 
prăbuşeşte. 
A atins industria și 


rezultatul îl vedem în 
miliardele scrise în roşu în 
bugetul țării. 

A venit rândul *revolu- 
ției agrare”, urmată de 
marile binefaceri... Nimeni 
n'are voie să aibă alimente 
extra în cămară (pedeapsă 
până la 5 ani închisoare); 

S'a introdus raționarea 
alimentelor şi singura 
îmbunătăţire este că acum 
cartelele se numesc 
“tichete”; 

S'au scumpit alimentele 
cu 35% până la 50% și 
unele chiar cu 100%; 

Si ultima evoluţie, a 
marei revoluții, e că omul 
trebue să mânânce “'ştiin- 
țific”, “echilibrat” și dacă 
se poate să nu mânânce 
deloc. 


CÂND DOMNEȘTE 
FOAMEA 


Pe lângă cei trei inşi con- 
damnați la moarte pentru 
că au furat carne dela o 
întreprindere din 
Târgovişte, o altă condam- 
nare la moarte a avut loc la 
Călăraşi. Cetăţeanul Ion 
Zăngănescu a furat porci! 


pui “NEPRODUCTIVĂ „Si intr'un caz şi în. alt 


CE vorba de a fura ŞI vinde 


ceea ce nu se găseşte: carne. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


UN KREMLIN 
ÎN BUCUREȘTI? 


Guvernul construeşte, în 
zona 13 Septembrie, '*Pala- 
tul Poporului” unde vor fi 
aşezate sediul CC al PCR, 
Preşedenţia Consiliului de 
Miniştri, Consiliul de Stat, 
etc. 

Pentru realizarea planu- 
lui s'au tăiat pomi seculari, 
o parte din Spitalul Brân- 
covenesc a fost expropriată, 
Sau dărâmat case, şcoli, 
biserici, etc. 

Ultima dispoziţie e că în 
jurul Palatului să se 
clădească o piață unde să se 
poată aduna 300.000 de 
persoane, în loc de 200.000 
cum s'a plănuit la început. 

Alte cheltuieli, alte bise- 
rici, alte școli și case dărâ- 
mate, pentru a face loc 
marilor parăzi, aşa cum ve: 
dem în Moscova. 


ROMÂNUL ARĂ, 
RUSUL CARĂ! 


Fiecare a patra sticlă de 
vin depe masa Rusului șia 
treia ţigară, provin din 
Basarabia. Fiecare a şasea 
cutie de fructe şi legume 
conservate are etichetă 
moldovenească. 

Cu toate aceste bogății, 
Basarabenii duc lipsă de 


fructe, struguri, unt- 
delemn, lapte, ouă, carne, 4 
etc. 

„Cum, se răzbună Basara- 


„rate chiulul pe cât poa- 
şi fură cât poate. 


NI SE OTRĂVESC MUNȚII 


Un studiu al Academiei 
Regale de Stiinţe suedeze 
(Iulie 1983), arată că RSR 
se află printre cele dintâi 
zece ţări din Europa în pri- 

ința emisiilor de bioxid de: 

sulf în atmosferă, bioxidul 
de sulf fiind un gaz otrăvi- 
tor pentru om. Cauza aces- 
tor poluări se datorește 
arderii unor cărbuni cu 
conținut ridicat în sulf şi 
de asemenea industriei 
petrochimice care nu a 
prevăzut măsurile necesare 
de epurare a aerului. O altă 
consecință a sulfului este 
“ploaia acidă”! care 
distruge pădurile. 

Ziarul “Flacăra”! publică 
declarația unui inginer din 
orașul Zlatna din Munţii 
Apuseni: 

“Grădinile oamenilor şi 
pădurile sunt arse de acidul 
sulfuric rezultat de pe 


CRONICA PRESEI 


urma combinării bioxidului 
de sulf cu umiditatea din 
atmosferă. Pot fi văzute 
femei cu ciorapii găuriţi de 
acest mizerabil acid. In oraş 
se mai cunosc numeroase 
cazuri de intoxicație cu 
plumb. Numeroşi oameni se 
plâng de dureri de cap din 
cauza gazelor industriale. 
Se mai ştie că din cauza 
prezenței în atmosferă a 
cadmiului, un element des- 
tul de periculos, oasele 
devin spongioase şi fragile”. 

Un alt studiu arată că 
doar a cincea parte din 
apele României mai pot fi 
băute. 

Peştii au dispărut şi ei. 

Guvernul se laudă că în 
ultimul timp poluarea ape- 
lor a încetinit, declarația a 
fost făcută de prof. V. 
lanovici, Preș. Cons. de 
protecţie a mediului: 


CINE PLĂTEŞTE? 


dobânda la împru: Aceste tuburi electronice valorează citeva sute de mii de lei valută, 
pen- Stau în magazie de luni de zile. Cind s-a cerut importul, s-a moţitat - 
. că erau „urgente“. 


2: a a pu sape) 


Pentru a fi rentabil,Canalul Dunărea-Marea Neagră 
trebue să transporte anual cca 900 de milioane de 
tone. Dar întreg traficul pe Dunăre (dela Regensburg 
la Sulina) este de 90 milioane tone, iar traficul 
românesc cântăreşte 14 milioane tone. 


.. = 

Intre Hârşova şi Cernavoda distanța e mică, totuși 
două poduri costisitoare trec Dunărea, Unul leagă 
Giurgeni de Hârşova, celălalt va merge paralel cu ca- 
lea ferată și e drumul cel mai scurt: jucut osii e eat i 
voda- Constanţa. ad 
In viitor podul dela Hârşova, nu va avea nici 
valoare economică. Podul a costat miliarde de lei 


.. Î 

Cu toată criza de mâncare, tov. Ceaușescu atrage 
atenția că unităţile ''...agroalimentare destinate 
numai fondului de stat sau exportului-- ele nu trebue. 
incluse deloc în fondul de autoaprovizionare”. 


.. 

Pentru a putea avea destulă mâncare ca să împartă 
între cei care muncesc pe câmp, unele cooperative a 
raportat o recoltă mai mică. Acum inspectori speciali 
trimişi dela centre, măsoară şi cântăresc tot ce-au | 
produs agroalimentarele. Noua lozincă Nici un bob | E 
să nu rămână.. ss0Epo ta GE 


Un kg . de caș de oaie, “ orețul oficial 45 lei, pre ul 
de vânzare 70 lei Kg. Roşiile = 10 lei kg. O găină 
““crescută pe bătătură” - 150 lei. ă 


La Arad a fost judecată; şi condamnată (ini 
20 de ani închisoare) crema comerțului a! 
acuzată de mită, corupție, delapidare, înşelăci 


ia 


luri, produse lactate, cafea, etc. Printre condamnaj 
sunt: Dir. direcţiei comerciale judeţene, Di zi 
treprinderii pentru mărfuri alimentare, contabili șel 
gestionari, responsabili, funcționari; ete... 


O nouă dispoziție redă că o butelie di 


poate. fi cumpărată doar odată la trei luni. 
pa 


In 1965 a iiăsaili er se ii la nins | 
din populaţia ţării, acum e de 26%. i 


In urma acordului global. muncitorii s'au văzi 
salariile reduse. Unii au primit doar,1-800 lei. Asta 


grevă. Intervenţia securităţii şi a miliției a oprit 
protest . Centrul nemulțumirilor a fost Uzina Sica 
Roşu Sia căt Îi 


tru” alimentarea Capitalei şi minierilor de pe. Vai 


Jiului. : Ze 


A murit sculptorul Ion sdalea; artist al poporulu af 
preş. al aștiştilor plastici, (1956. 68) . 


In anii 1981-82 au studiat între 15-20.000 de 
studenți străini. Cei mai mulți înscriindu-se la col 
politehnice sau la Facultatea de Medicină, majoritatea 
studenţilor sunt din “Lumea a treia” şi întreţinei 
costă circa $5-700 lunar. Mult mai ieftin can 
capitale din Europa. 

Din cauza stricteţii regimului, ei locuesc în cân 
separate, ete. Mulţi studenţi pleacă „sătui , 
comunism. das e | 

Statistica pe anul 1982 dovaiea a că dintre țări e | 
din Europa de Răsărit, RSR are cel mai puţin număr 
de studenţi (cu excepția RDG-ului). La 10.0 
locuitori URSS are 196 de studenți, Cehoslovacia 
Polonia 128, Bulgaria 98, Ungaria 95, iar 
87 (RDG 78, iar Cuba 1550, 


S'a aflat că iti aaa poeziei 
tenţionat distrus de “istoricul” nai ia cel ca 
a introdus noua oytoura(e, în RSR. 


Prima autostradă transeuropeană va lega Cata 
ţa cu apusul Europei. Tronsonul intră în țară la a 
Nădlac, urmând ruta: Lugoj, 
Craiova, Bucureşti. Autostrada va fi gata în 1990. 
S'a început construcţia la primii 17 km. care acoperi 
distanţa Feteşti-Cernavodă. A 

eri eida Bucuresti Constanţa, va fi de 215 km. 


se: 

In trei ani, 1981-83, au cerut azil politic în Austria 
2900 de cetăteni români. 
.. a 

Pentruca gunoierul să-ți ridice gunoiul trebuă să- 
dai un bacșis. Același lucru dacă ai nevoie ca o soră d ă 
caritate să-ți dea un pahar de apă ori i să- ți facă pati 
când eşti în spital. 


Călătorii sosiți din Bucureşti afirmă că din 
străzilor întunecoase există o stare de nesigurani 
După ce-a apus soarele rar mai vezi oameni pe str 


CUVANTUL ROMÂNESC 


———— Cronica internaţională __——— 
Efemeride 


MARTIE 1984 


A MURIT ANDROPOV 


Eugen POPESCU———— 


Moscova era acoperită 
un strat proaspăt de ză- 
dă. Mulţi oameni au Întors 
radio-ul Sau televizorul să 
asculte ultimile ştiri, sau să 
audă un program de muzică 
uşoară: Ceea ce au auzit, 
în schimb, au fost imnuri de 
melancolie din repertoriile 
lui Chopin, Rahmaninov și 
Ceaicovschi, care mu ves- 
teau de bine. Ceva grav se 
întâmplase 
Deodată emisiunea se în- 
terupe şi, Vineri 10 Fe- 
bruarie 1984, la orele 2,30 
„m., cu 0 voce solemnă si 
gravă, crainicul sovietic dă 
citire unui text oficial: “Co- 
mitetul Central al..., Sovie- 
tului Suprem al... și Consi- 
liul de miniștri al... cu 
| - adâncă durere informează 
| idul și poporul sovietie 
că buri "Vladimirovici An- 
ză secretar general al 
| p.c. al Uniunii Sovietice și 
Președinte al Prezidiului 
Sovietului suprem al URSS, 
a încetat din viață după o 
boală grea, Joi 9 Februarie 
„1984, la ora 16,50” 
Murise cu o zi î 
| A murit în servi 


„mei arei Peart e 


„ sulmanilor Druzi și aliați 
„lor Shite, susținuți s "Si înar- 
„mați de Siria, a surprins 
_ Washingtonul, care spera că 
„armata libaneză în număr 
„de '21.000 de soldaţi, va fi în 
„stare săreziste și să opreas- 
- căplarurile Siriei de aforța 
"căderea guvernului pre- 
„ Sedintelui Amin Gemayel 
“ Ofensiva musulmană din 
„Liban a fost aranjată și or- 
ganizată acum 9 luni de zile. 
„Pe data de 19 Mai 1983, 
un grup de politicieni 
libanezi s'au întâlnit în ora=- 
sul Zghorta formând, la în- 
ceput, un “Front Progre- 
sist al Opoziției Naţionale”, 
care mai târziu a laut nu- 
mele de "Frontul Salvării 
Naţionale”, susținut total de 
„ Siria. Obiectivul principal 
al opoziției guvernului lui 
'emayel, urmărea o parti- 
„ Cipare mai mare înafacerile 
imerne și înlocuirea ele- 
„mentelor ” falangiste (frac- 
țiunea Creștină) din guvern, 
cu personalități neutre cu- 
„hoscute de opoziția musul- 
mană. De asemenea se cerea 
abrogarea tratatului din 17 
1983. cu Israelul și ac- 
„ Septarea unui plan formulat 
„în 8 puncte de Arabia Sau-. 
, Pentru stabilizarea si- 
tuației din Liban. 


Cererile de mai sus, au 
fost aduse la cunoștința pre- 
jedintelui Gemayel, dar au 

st refuzate şi ignorate. In 
„Tepetate rânduri seful tru- 
jelor miliției Druze, Walid 
Jumblatt: și Nabih Berii, șe- 
dul miliției Shite, a averti- 
„SL Buvernul că acest refuz 
n paste duce decât la un 
nflict armat, care va tre- 
să răstoarne guvernul, 
du a face loc unei con- 
reprezentative a in- 
luate arabe. 


PU a ar 7 


piste” 
e vârf poate a murit Vasili Kus- 
vietice,.. ca- şi. 


TRAGEDIA LIBANULUI - - 


Lenin și Stalin, cu excepția 
celorlalți 2 lideri sovietici, 
Malencov si Hrusciov, care 
nu au avut norocul să moară 
ca şefi ai înaltei magistra- 
turi. de partid și de Stat ai 
URSS în care âu funcționat 
vremelnic. Corpul său ne- 
însuflețit va fi depus în cripta 
dintre zidurile Kremlinului, 
Luni 13 Februarie 1984. 

Imediat după anunțarea 
evenimentului, Președintele 
Reagan al Statelor Unite a 
trimis o telegramă de con- 
doleanțe în care a exprimat 
urarea sa sinceră de 'ico- 
operare cu URSS pentru a 
face o lume mai bună”. 

Din 18 August 1983 An- 
dropov nu a mai fost văzut 
în Public. Se spunea că o 
“răceală gravă” îl reține 
în pat, care l-a ținut până la 
9 Februarie 1984, când su- 
fletul său a luat calea văz- 
duhurilor. 

Secretul a fost bine păs- 
trat, astfel că atunci când 
imnurile funebre se .succe- 
dau la posturile unite de 
radio Şi televiziune sovieti- 
“cetățenii credeau că 


„netov (83 ani), cel mai vechi 


Ofensiva musulmană, 
propriu „zisă, a început pe 
data de 1 Februarie cu ata- 
cul împotriva garnizoanei 
trupelor libaneze din jurul 
bisericii “Sf.Mihail”, aflată 
pe linia “verde” care separă 
Beirutul de Est de cel de 
Vest. Acest post al armatei 
libaneze a fost usor captu- 
rat şi evenimentele s'au des- 
făsurat repede, forțele mu- 
sulmane ocupând în câteva 


„zile Beirutul de Vest, în ur- 


ma capitulării și dezertării 
brigăzii a 6-a a “armatei Li- 
banului, care avea misiunea 
de a apăra partea de Vest 
a orașului. Ocuparea Bei- 
rutului de Vest, de către 
musulmani, a determinat pe 
preşedintele Reagan de a da 
ordin pe data de 6 Februa- 
rie a.c. ca forțele navale 
americane staționate în fața 
Beirutului, să bombardeze 
poziţiile ocupate de Druzi 
din munții Shaut. 

Bombardamentul ameri- 
can nu a oprit însă ofensi- 
va musulmană, care aatacat 
în partea de Sud a Libanu- 
lui, ocupând tot teritoriul 
la nord de orașul Damur, 
cu șoseaua de! pe coasta 
Mediteranei, care leagă Bei- 
rutul,înconjurând astfel tru- 
pele americane amplasate în 
jurul aeroportului. Dezer- 
tarea în masă a trupelor 
libaneze de origină musul- 
mană a dus la dezintegra- 
rea armatei Libanului, an- 
trenată și armată de Ameri- 
cani. 

Trupele interna; ionale 
ale Italiei, Angliei, Statelor 
Unite. și Franţei, aflate în 
Liban pentru asigurarea 
păcii, s'au găsit în situația 
grea de a nuputea face nimic 
și, s s'au văzut obligate să pă- 
văsească Libanul. Trupele 
americane au primit ordi- 


membru al elitei de partid, 
sau poate a murit Dimitri 
Ustinov (73 ani), ministrul 
Aparării, despre care se 
anunţase, cu o săptămână 
înainte, că a contramandat 
o vizită a sa în India. 

George Bush, Vice Pre- 
sedintele USA, a fost trimis 

Moscova ca, împreună cu 
o delegație americană, să 
reprezinte Guvernul USA la 
funerariile lui Iuri Andro- 
pov, după ce în 1982 asis- 
tase la înmormîntarea lui 
Brejnev. Cu această ocazie 
George Bush se va întreține 
cu primul dintre egali, Con- 
stantin Cernenco, cel ce a 
condus funerariile lui An- 
dropov si succesorul lui Iuri 
Andropov la conducerea 
partidului și statului sovie- 
tic. 

Claude Cheysson,  mi- 
nistru de externe alFranţei, 
a fost prima persoană ofi- 
cială care a anuțat moartea 
lui Andropov, Vineri 10 Fe- 
bruarie 1984, găsindu-se la 
Bruxelles la o întâlnire a 
Comunității europene cu mi- 
nistrii de externe din lumea 
a '3-a. Ela anunțat, cu 2 
ore înainte de comunicatul 


nul de evacuare pe data de 
7 Februarie, iar trupele en- 
gleze și italiene au fost deja 
evacuate. Israelul s "a grăbit 
să anunțe că abrogarea în- 
țelegerii din Mai 1983 va 
duce la ocuparea permanentă 
a Libanului de Sud. Trupele 
israeliene fiind retrase după 
invazia din 1982, pe linia râ- 
ului Awali. Retragerea 
trupelor americane, este 

văzută de diplomații din 
Orientul Mijlociu, ca un 
mare eșec suferit de Statele 
Unite în această regiune si 
un succes al diplomaţiei Uni- 
unii Sovietice. 


La închiderea ediției zia- 
rului nostru, guvernul pre- 
sedintelui Gemayel, pentru a 
se salva din situația grea în 
care se găsește, a admis 
propunerea unii armistițiu, 
formulat de Arabia Saudită 
si susținut de Siria. 


Tragedia Libanului, în 


urma războiului civil care a 
explodat în Aprilie 1975, a 


sovietic, moartea lui Andro- 
pov. De unde a știut mai 
de vreme, e treaba dânsului. 

Dintre oamenii oficiali 
care au vizitat pe Andropov, 
pe când primea vizite, a fost 
unul singur: Helmut Kohl, 
Cancelarul Germaniei fede- 
rale. Bob Hawke, Primul 
Ministru al Australiei, se 
afla în China, în timpul 
anunţului morții lui Andro- 
pov, la un banchet cu Pri- 
mul Ministru chinez Zhao 
Ziyang, când acesta l-a în- 
trebat: “Cine crezi că va 
urma lui Andropov?”. Con- 
ținutul  telegramei către 
Moscova a guvernului chi- 
nez, cu această ocazie, a 
fost surprinzător de cald: 
“Dorinţa sinceră a Guvernu- 
lui chinez este de a vedea 
realizate relațiile între cele 
2 ţări ale noastre”. 

Vorbe de duh dingândirea 
franceză spun că :regele a 
murit, trăiască regele. 

Ar fi nimerit să adăugăm 
aici, fără nici o referire, 
cuvintele marelui gânditor 
si poet Goethe, care a spus: 
ie Este mai_usor de împle- 
tit o coroană, decât de găsit 
capul demn de a o purta”. 


ş par în acești 9 ni E Zale de: 


lupte fratricide, la meartea 
a 120.000 şirănirea a 300. 000 
de oameni, cauzând dis- 
trugeri de peste 50 bilioane 
de dolari. Tragedia Liba- 
mului nu este încă terminată. 

Pentru restabilirea păcii 
se cere ca absolut toatetru- 
pele străine aflate pe teri- 
toriul Libanului, să fie re- 
trase.  Suveranitatea unei 
țări m _este posibilă cu o 
prezență străină pe terito- 
riul ei. Noul guvern să-și 
lărgească forma ca să cu- 


prindă reprezentanți alesi 


și nu numiți, aituțuror frac- 
Hiunilor politice. . Sistemul 
confesional trebue să fie 
abandonat, căci s'a dovedit 
că nu este în stare să asi- 
gure un guvern capabil să 
promoveze un sentiment na- 
țional superior oricăror inte- 
rese politice sau sectare. 
Legitimitatea unui guvern, 
în ultimă analiză, depinde 
de acceptarea lui de către 
cetățenii țări respective. 


PAGINA 23 


Atlasele din țările vestice și în special cele apărute 
în Statele Unite, înglobează "toate statele balcanice 
într?o singură hartă fie numind-o Tările Dunărene, fie 
Europa de Sud-Est. Nu este deci de mirare când Ame- 
ricanii îţi vor spune că România are capitală Sofia sau 
Budapesta și Bucureștiul (Bukarest) este capitala Un- 
gariei. Intre Bukarest şi Budapest, elevul va reține 
tot atât de mult cât reţine între Iran și Irak. Aglome- 
rat cu memorizarea celor cincizeci de state americane, 
elevul, ca și programa analitică de altfel, nu insistă 
prea mult asupra geografiei Europei. Aceasta nu trebue 
să ne surprindă, dacă ne gândim câţi elevi europeni 
cunosc geografia Statelor Unite și capitalele statelor 
americane. 

Fenomenul de mai sus a căpătat aceeași valoare îi însă 
si în lumea politică. Conducătorii Marilor State, nu mai 
tratează țările mici ca niște entități naționale de sine 
stătătoare, cu tradiția, istoria și cultura lor, cu aportul 
adus de fiecare ţară la cultura și civilizația lumii, ci 
le înglobează pe regiuni și zone geografice. Astăzi, 
auzim destul de frecvent de Europa Apuseană și mai 

puțin de Anglia, Franța, Germania, Belgia, Olanda sau 
de Luxemburg și Danemarca. Cât privește țările din 
răsăritul Europei, după ce au fost tratate ca sateliți 
ai Germaniei, astăzi sunt socotite țări aservite Rusiei 
comuniste. Din comoditate, autosugestie sau din ordin 
și conducătorii acestor țări nu se mai consideră inde- 
pendenți ci îi iți într'o grupă de statefie ele socia- 
liste sau balcanice. Că realitățile, politice si sociale 
sunt cu totul altele, asta interesează mai puțin pe con- 


ducători. 
Pornind dela această idee de “regiune geografică” 


în luna Mai anul trecut, Primul Ministru al Greciei, 
Andreas Papandreu, a trimis o scrisoare sefilor de 
state balcanice, invitându-i pe data de 15 Iamarie 1984, 
la Atena, pentru a discuta denuclearizarea Balcanilor. 
La invitație au răspuns Iugoslavia, România și Bulga- 
ria. Turcia și-a arătat rezervele ei iar Albania a 
ignorat pur si simplu invitația. 

Intâlnirea dela Atena s'a sfârsit cu două zile mai 
devreme decât fusese planificată si pentru a evita 
fiasco-ul total, reprezentantul Greciei Dimitrios Ma- 
rudas, a propus ca întâlnirea să fie amânată pentru 


luna Februarie. Până atunci se vor studia” rile 
Turciei, ca să poată lua parte și această țară la con- a 
vorbiri. Turcia a cerut ambasadorului ei la Atena să 


participe la întâlnire ca simplu observator și tot aceeași 
va fi adoptată de această țară în viitor. 

nul turc este de părere că e balcanice nu 
pot fi separate de restul Europei, în ceea ce priveşte 
problema dezarmării.. Aceasta este şipărerea Statelor 
Unite, exprimată de Președintele Reagan, când a fost 
informat că Balcanii caută o cale de a se declara îi în 
afară de armele mcleare. O scrisoare în acest sens 
a fost trimisă şi Premierului Papandreu şi lui N. Ceau- 


șescu, în care se specifica faptul că Statele Unite sunt 


de acord cu o înțelegere generală pentru dezarmare și 
mu cu anumite zone europene. 

Pe de altă parte Organizația Pactului Atlantic, din 
care fac parte Grecia și Turcia, a obiectat că din de- 
miclearizarea Balcanilor nu are de câștigat decât Uniu- 
nea Sovietică, stiut fiind faptul căpână: înprezent mmai 
Grecia și Turcia au pe teritoriul lor arme nucleare 
aparținând Pactului Atlantic. 

In contrast cu vederile conducătorilor politici dela 


distanţă, țările, socialiste sau nesocialiste, își auinte- 
resele și necazurile lor. 


In luna Octombrie anul trecut, s'au întâlnit la Bucu- . 


rești delegația bulgară condusă de Tudor Jifcov cu de- 
legația română condusă de N. Ceausescu. Deşi anun- 
țată ca “'prietenească” întâlnirea nu a avut deloc un 
caracter prietenesc. Nu s'a amintit nici de mult trâm-. 
bițata hidrocentrală dela Turnu Măgurele-Nicopole, 
unde România m avea decât de pierdut din inundarea 
sutelor de mii de hectare, nici de combinatul de mașini 
grele dela Giurgiu-Rusciuc. 

Incă din luna Septembrie 1983, Prim-Ministrul Ad- 
junct al RSR, Ion Totu a discutat cu colegul său bulgar 
Andrei Lucanov, stimularea relațiilor comerciale dintre 
cele două țări, care până acum sunt complet negative 
pentru Români. i 

Din Anuarul Statistic al RSR pe anul 1982, come 
României cu Bulgaria este deficitar. pentru RSR după 
cum urmează: în 1970 minus 116.8, în 1975 minus 66.1 
iar în 1980 minus 929.5 (cifrele date în milioane de lei). 

Intâlnirea dela București a avut însă un caracter 
politic mult mai pronunțat. Având întreaga încredere 
a Uniunii Sovietice, Jifcov, s'a dus la Ceausescu să-i 
amintească faptul că este comunist si oricât de fidel 
ar fi el marxism-leninismului, dacă n'o spune cu tărie, 
nu este crezut, Jifcov i-a cerut să dea un comunicat 
comun în care să arate că actuala situație internațio- 
nală se datorește cursei înarmărilor lansată de impe- 
rialiștii americani. Ceaușescu a încercat să-l convingă 
de felul lui de a vedea lucrurile și atacul contra Ame- 
ricanilor să fie făcut “*mai cu modestie”. 

Jifcov, după toate demascările primite din partea 
lumii libere, în care au fost demonstrate participările 
Bulgariei la actele de terorism si spionaj, « este împins 
de Ruși să-l provoace pe Ceausescu, să se alăture 
acestor acțiuni. Dar olteanul zice: Mi-ajunge un Pacepa! 


5 
$ 
Miz, 
RR N e a ea tau e =. 


[: 


ia 


m 


pai 


NE a 20 ALEăe „ali ua Lu Nazi 


"5... 7: 


PAGINA 24 


_MARTIE 1984 


par ori 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CRONICA VREMII 


SITUAŢIA ŢĂRILOR MICI i 


Situaţia din Liban devine, 
din ce în ce mai mult, tot 
mai critică, din cauza unor 
factori multipli și a unor 
interese contradictorii, ale 
părților participante în zona 
respectivă. 

Organizaţia Naţiunilor 
Unite este incapabilă sa in- 
tervină și să-şi asume răs- 
punderea pentru o acțiune de 
pacificare. S? ar putea spune, 
la ora actuală, că această 
instituție este înagonie, pen- 
trucă este inefectivă și lip- 


sită de mijloace de lucru și - 


de dinamism politic. 

Libanul este un exemplu 
viu al situaţiei pe care o 
trăiesc țările mici, în învăl- 
mășeala politică a lumii con- 
temporane. [9] țară care a 
fost plină de prosperitate şi 
care n'a amenințat pe ni- 
meni, cu o politică agresivă 
și imperialistă, se găseste 
astăzi sfâșiată de lupte în- 
terne și divizare teritorială, 
sau anexare, din partea ve- 
cinilor săi. Această situa- 
ție se datorește tocmai to- 
leranței pe care a demon- 
strat-o Libanul, atuci cânda 
acceptat pe teritoriul său 
pur palestinienilor lui 


“căci mu a respecta 


țiile și legile ospitalităţii. 
Astăzi, Arafat a devenit o 
personalitate ştearsă, fără 
influență considerabilă, și 
aproape a dispărut de pe 
tribuna politicii internațio- 
nale. Dar, a lăsat înurma 
lui mumai sânge, ruine și 
dezordine. 

Poziţia geografică a Li- 
banului este o poziție ne- 
fericită, căci se găseste la 
încrucișarea celor mai vio- 
lente conflicte politice, și 
resursele sale sunt limita- 
te, dacă mu inexistente, 
pentru a face față acestor 
conflicte. Si mu există mo- 
dalitate pentru Liban de a 
se retrage din conflictele 
actuale, nici de a-și asigura 
o neutralitate politică. 

Intreaga lume asistă la 
tragedia unei țări mici, fără 
să poată aduce un ajutor sau 
o salvare, din impasul în 
care se găseşte. 

America însăsi, dornică 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


ISSN 0705-8365 


Redacţia și administraţia: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 


CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


„atâta vreme cât 


———————— on BOIERU 


TURCA 
IRAN 
| nud 
SIRIA 
Marea N [IBAN 
Maediterana 
ga | j AX 
E IORDANIA 
| 
EGIPT 
Aaa sauna 
(are 
| Rosie 


să aducă pacea înaceaparte 
a lumii, este lipsită de vi- 
goarea necesară, din cauza 
complexității situației. In 
felul acesta, Libanul conti- 
nuă să fie la discreția celor 
mai năbădăioase mofturi şi 
ciocniri de interese politice, 
ale altora. 


Există, oare, o soluție 
pentru țările mici, prin care 
să fie ferite de ravagiile 
adversităților dintre pute- 
rile mari ? 


Este greu de răspuns, dar - 


acest lucru pare imposibil, 
cât în politica 


Po 

călăuzită de legile și prin- 
cipiile morale, va fi posi- 
bilă o conviețuire pașnică a 
popoarelor. Astăzi, lumea 
valorilor morale, cu mici 
excepții, este desconsidera- 
tă de popoarele lumii, 

Dacă se poate vorbi de 
progres în domeniul stiin- 
țelor, în planul moralității 
politice lumea de azi este 
repetentă. Fără respectul 
valorilor morale, popoarele 
vor cortinua să se sfârtece 
între ele, fără milă și fără 
încetare. 

Dacă organizația Naţiu- 
nilor Unite este neputincioa- 
să în fața conflictelor dintre 

i, aceasta se datorește 
anomaliei dela întemeierea 
sa, de a fi fost trecute cu 
vederea valorile morale, 
prin asocierea Rusiei, So- 
vietice. Rusia Sovietică re- 
prezintă antipodul oricăror 
valori morale, căci ea sfi- 


NUMELE DE FAMILIE ... 


STRADA/Nr .. 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: 


dează legile morale ale tu- 
turor popoarelor si societă- 
ților cunoscute în istorie. 
Timpul a dovedit că pre- 
zența Rusiei Sovietice, în 
sânul organizației Naţiunilor 
Unite, a fost nefastă și ab- 
surdă. Poziţia Moscovei a 
fost în permanență contra- 
rie oricăror principii mo- 
rale. lar situația din Liban, 
pe care o discutăm astăzi, 
a fost creată prin voința, 
interesele și obiectivele 
Moscovei comuniste. 


Pericolul mare al ori- 


„cărei ordini morale și paș- 


vietică este vinovată de dez- 
mățul în care se găsește 
lumea de azi, pentrucă per- 
manentizarea tulburărilor în 
orice colț al lumii oferă 
Moscovei șanse de infiltrare 
si perspective de dominare. 
usia Sovietică nu este in- 
teresată sau preocupată de 
pace și ordine, pentrucă 
pacea și ordinea suntpiedici 
în calea expansiunii sale. 
Unde există pace, liniste si 
ordine, nu este nevoie de 
prezența Rusiei Sovietice. 
In Orientul Mijlociu,deci 

în Liban, Moscova m are 
nici o dorință de pacificare, 
căci ar fi îndepărtată din 
zona aceasta, prin instala- 
rea ordinei. Arherica, pe 
de altă parte, nu și-a găsit 
formula cea mai "adecvată 
pentru a iesi din impasul 
relaţiilor 'cu Sovietele. 
America nu ştie, încă, cum 
ar putea anihila influențele 
sovietice și cum ar putea 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


[| NOU 


| 


L_] 


normaliza relaţiile sale cu 
Moscova. Această stare de 
lucruri se explică prin gre- 
șelile politice ale trecutului, 
când Statele Unite au cola- 
borat, aproape ““frățeşte” 

cu Stalin, și apoi, au îngă- 
duit Moscovei toate “trăsfă- 
purile” politice, în expansiu- 
nea ei, pe care n'a contro- 
lat-o nimeni și nimic. La 
rândul ei, și "așa zisa co- 
existență _ a tosto experien- 
ţa vătămătoare, căci a di- 
minuat spiritul de vigilență, 
față de intențiile ș si obiecti- 
vele de dominare ale lumii, 
de către Moscova comunistă. 


Prin co-existență, lumea li- 
beră a fost derutată complet 
si, în felul acesta a deviat 
dela propriile sale obiective. 

Libanul a căzut la încru- 
cisarea acțiunilor imperia- 
liste sovietice cu starea de 
confuzii din lumea liberă 
și fiind o ţară mică, ea 
suferă _ toate consecințele 
imoralității politice şi ale 
miopiei politice a conducă- 
torilor lumii de azi. Pre- 
sedintele Reagan face efor- 
turi serioase pentru o sta- 
bilizare a lumii, pentru o 
ordine pașnică, « dar acțiunile 

sunt a 


Este nevoie de timp 
pentru a convinge lumea de 
validitatea unor noi demer- 
suri și atitudini prin care 
se va putea salva lumea, 
dela o dominație moscovită. 
Până atunci, _tragediile pe 
care le îndură Libanul, ca 
și țările din Răsăritul Euro- 
pei, vor dăinui fără leac, 
căci se găsesc sub imperiul 
strivitor al imoralității po- 
litice, pe care l-a instaurat 
Rusia Sovietică, în urmări- 
rea planurilor sale mondia- 
le. 

Insă, acest imperiu so- 
vietic nu s'ar fiputut instala, 
fără îngăduința nelegitimă a 
puterilor occidentale, care 
au fost binevoitoare, pasive 
şi lipsite de viziune istorică, 
atunci când au inițiat o co- 
laborare cu Moscova sta- 
linistă. Numai Dumnezeu 
va putea descurca lucrurile 
pe care le-a 
Roosevelt. 


REÎNNOIRE 


PRENUMELE .........-. eee Teaca E cu aere e Ce prai 


ORAȘUL -.ccsicaeeceeeeacnaeee sossessasesese STATUL/PROVINCIA........ ceea eeeeaeeee 3 


$30 ÎN SUS. ABONAMENT DE SPRIJIN - 


$25 PENTRU INSTITUŢII 


$20 PENTRU PARTICULARI 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
„ziarului cu. cel „Dudir: A săptămâni de zile înainte. 


încurcat: 


NOTE SI COMENTARII 


LA MOARTEA 
UNUI MONSTRU 


După ce luni de zile, oficialitățile din ral a 
ascuns adevărul cu privire la starea sănătății Secre- 
tarului General al partidului comunist so! etic, Iuri. 
Andropov, a sosit și ziua când au trebuit să pună capăt 
minciunilor, anunțându-i, cu o întârziere de 24 ore, 
moartea. Dar, în conglomeratul orwellian al Rusiei | 
Sovietice, acest tardiv anunț, nu-i ceva nou, ci face 
parte din descreieratele motive ale unei societăți 
totalitare în cadrul căreia fiecare individ se teme până 
și de propria-i umbră. 

Dispariţia din circuitul public a lui Andropov, coin- 
cide cu actul barbar dela 1 Septembrie 1983, când, din 
ordinul generalului Vladimir Govorov, a fost doborit 


avionul de pasageri sud-coreean, cu care ocazie şi-au! i 


găsit moartea 269 de persoane nevinovate. Revolta opi- = 
niei publice mondiale, care a făcut responsabil direct 
guvernul sovietic condus de Andropov, a fost atât de 
mare încât trecerea sa în umbră a devenit o rațiune 
de stat. 

Drumul prin viață al acestui monstru, este cu ae: ă 
vărat, scăldat în sânge. 


Lui i-se datorește înfrângerea revoluției maghiare 
din 1956, executarea Ministrului Apărării Meleter s 
a Presedintelui Consiliului de Miniștri din guvernul . 
revoluționar maghiar, Imre Nagy, precum si moartea 
a zeci şi sute de luptători maghiari pentru libertate. ş 


Tot el a fost acela care, în calitate de sef al poliţiei 
secrete sovietice KGB, a trimis la moarte, a deporta 

în Siberia sau a internat în spitale de boli mintale, pe. 
care el le-a inginerit, sute şi mii de persoane, a căror | 
singură vină a fost că si-au ridicat glasul împotriva 

nelegiuirilor guvernului” sovietic, [iind declarați drept | 
dusmani ai țării lor de baștină şi ai ordinei social SI 


. = tot el Laifosi, acela dă ca sef al KGB-ului, a ora. 


capi « o seamă de anarhiști de diferite naţionalităţi « cu 
misiunea de a lichida anumite personalități din lumea“ - 
liberă ce m erau pe placul Moscovei, de a organiză . 
manifestații de stradă pe tema bombelor atomice Și 
hidrogenice și a rachetelor micleare, înțările din lumea 
liberă. Si se crede -si asta pe bună dreptate- că, în 
calitatea sa de sef al KGB-ului ,n'ar fi fost străin nici 
de atentatul mârsav la viața Papei Ion Pavel II. 


In fața unui asemenea trecut sângeros al bolșevi- 
cului Iuri Andropov, este credem dela sine înțeles re- 
fuzul categoric al Preşedintelui Statelor Unite, Ronald 
Reagan, de a lua parte la înmormintarea acestui 
monstru cu chip de om. Presiunile și sfaturile date i 
de unii și de alții, atât democrați cât și republicani, că. 
amme ar fi momentul oportun de a "dovedi o politică 


pa 


pacifică şi de conciliere din partea Statelor Unite. față | 


de Rusia” Sovietică prin participarea sa la înmormîn: 
tare, nu l-au clintit din hotărîrea lui de a nu lua parte 
la carnavalul respectiv, fapt pentru care, cu toate cri 
ticile ce i s'au adus, merită admirația întregii lumi 
libere. Delegaţia americană a fost condusă de Vice- 
Președintele dl. George Bush, care, respectând zicala 
că despre morți să m vorbeşti decât de bine, s'a con. 
format întocmai. să 
Noul lider al Rusiei Sovietice, Konstantin Cernen: 
ko, a moștenit dela înaintașul său o țară bântuită de o 
gravă criză economică, corupție generală, alcoolism, 
lenevie și alte asemenea racile sociale. 


Ca ari care, zice-se, în cadrul Politbiroului ar fi. 


di 


- preconizat anumite reforme pentru ridicarea standar- 


dului de viață al mujicilor, rămâne de văzut acum dacă 


va pune în aplicare ceea ce a predicat, reducând cursa | 


neghioabă a înarmărilor și cheltuelilor imense legate 
de ea, pentru a aloca fondurile necesare pe viroaga 
unui trai mai omenesc si mai bun al populației. Asta 
însă ar însemna să renunțe la visul bezbojnic al co- 
munismului de a cuceri lumea, bucată cu bucată; ceea 
ce firește, este greu de conceput. Căci, vorba aceea, 
nespus "de înțeleaptă a poporului nostru: lupul își 
schimbă părul, dar nu și năravul. = 

Pe planul politico- "mondial, mostenirea lui Cer- - 
nenko, este pur și simplu catastrofală. = 


Lichidarea capului de pod comunist din Grenada, în 
urma intervenției armate a Statelor Unite din anul trecut 
si întreruperea parlamentărilor dintre SUA şi URSS, 
pe tema plasărilor de rachete nucleare în Europa, sunt. 
și rămân piatra de poticnire dintre cele două 
mari puteri. _ 


Vor șterge oare muscalii, cu buretele uitării, uni 


lința ce-au suferit în Grenada şi vor fi gata să preia | 


discuţii cu Statele Unite pe tema reducerii înarmărilor, 
atât de costisitoare pentru ambele țări ? 


Orice speculație pe această temă, este inutilă la 
ora actuală. 3 


Nicolae NOVAC d