Cuvantul Romanesc anul 6, nr. 62, iunie 1981

N 


SĂ VORBIM ROMÂNEȘTE 


ee. Eugen POPESCU 


Una din caracteristicile fundamentale 
ale unei Națiuni este aceea „de a avea 
limba ei proprie, cu ajutorul căreia cona- 
Honalii se înțeleg și-și pot transmite din 
tată în fiu și din generație în generaţie, 
tradițiile si "obiceiurile, idealurile și as- 
pirațiunile: Limba unei Națiuni este vocea 
sângelui acelei Naţiuni. Limba românească 
a fost limba strămoșilor noștri îndepărtați 
în negura vremurilor, este limba noastră, 
azi, a Națiunii române șiva fi limba copiilor 
copiilor noștri, prin care își vor comu- 
nica, din generaţie în generâţie, tradiţiile 
si idealurile ce vor cuprinde inimile lor 
Îa acea vreme. 

Ce este mai frumos pe lume decât să 
înţelegi ceeace ți se spune și să spui 
ceeace simți ș si gândeşti? Vor. spune unii 
că aceasta se "poate realiza în orice limbă 
cunoscută de oameni.  Parţial este ade- 
varat, dar nu vei putea exprima toate 
vibraţiile sufletului tău, nu vei putea trans- 
mite oamenilor dogoarea inimii tale mis- 
tuită de vâlvătăile suferințelor Neamului 
tău obidit și frânt de-atâtea ori pe roata 
istoriei, cum ai frânge niste surcele să 


ISSN 
0705-8365 


CIRCULATIE 1 AFARA CABABEI: 


DECĂDEREA 


Eugen BÂRSAN 


pe toată linia, 
spirituale naționale. 


uriase decăderi spirituale. 


dând *'cezarului ce este al cezarului”! 


comunistă, reprezentată de Partid. 


„THE LARGESI ROMANIAN. 


ANUL G Nr. G2-1UNIE-1981 


AFRICA DE SUD, MAGERTIRA, ANGLIA, AU 


TITLUL TITU rr 


O TUALĂ 
DIN ROMÂNIA 


Privind la lucrurile bune care pe plan național se 
întâmplă în Polonia și apoi la cele rele care pe acelaşi 
plan au loc în România, nu putem evita a nu ne opri E 


cu gândurile la problemele de demnitate și rușine E 
națională care scot capul din ele. Ceea ce se. întâmplă 
în Polonia în sânul Poporului e conștiință ș si demnitate 
ca o expresie a unei uriașe ținute 
lar ceea ce pe de-o parte nu 
se întâmplă iar pe de alta are loc în România, eun 
capitol nefast de rusine națională ca 0 expresie a unei 


Exemplul Polonez care a uimit mapamondul prin 
măreția ș si formidabilitalea lui, nu este nimc altceva Z 
decât un "produs natural al unei covârșitoare uniri în 3 
cuget, simţiri și acţiune a tuturor claselor sociale; E 
muncitori, țărani, carturari şi slujitori ai Bisericii, 
Si este în special de accentuat că rolul cărturarilor 
si mai cu seamă al Bisericii, se dovedeste a fiun 
factor esențial îi în confruntarea din Polonia. 

Astfel e foarte important să luăm aminte, că în 
zile și situații cel puțin tot pe atât de grele ca si în 
România, cărturarii și ierarhii Bisericii din Polonia 
n'au abandonat 
niciodată misiunea lor. națională și creştină. . Nicio- 
dată mu s'au lăsat îngenunchiați său desligurați moral 
de presiunile şi metodele de constrângere ale Parti- 
dului. Biserica din Polonia a fost permanent bastionul 
de trăire și rezistență națională în faţa urgiei sovielo- 


Din păcate România de-acum nu-i Polonia. Marile 
Exemple românesti aparțin trecutului, când la fel ca 
în Polonia de azi, solidaritatea de clase, de prima 


Continuare in 
mimi 


le arunci pe vatră, sub jest. Aceste su- 
ferinţi se transmit prin viu grai, din tată?'n 
fiu. 

Nu vei putea să te exprimi în altă 
limbă ceeace simți după ce asculţi doinele 
și cântecele de jale ale strămoşilor tăi, 
cântate din frunză de alun, sau din fiuer 
făcut din mlădiță de păr pădureţ. Ei au 
cântat aceste doine, cine stie prin ce 
văgăuni de munți, unde se retrăgeau din 
calea puhoaelor de năvălitori care ne-au 


-răscolit vatra strămosească în atâtea rân- 


duri de-a lungul vremurilor și le-au 
transmis urmașilor lor. 

Cum vei putea înţelege suferințele mi- 
lenare ale poporului român ardelean sub 
ocupație, pe care le vei găsi cântate cu 
atâta duioșie î în poeziile lui Octavian Goga, 
dacă ţi-ai! uitat graiul românesc. Cine te 
va ajuta mai bine, decât limba româneas- 
că, să înţelegi și să simţi respirația 
sufletului marelui Eminescu în dumneze- 
eștile sale poezii? Si cum vei face să te 
lași cuprins de farmecele metaforelor din 
poeziile lui Radu Gyr, dacă tu începi să-ţi 
uiţi limba strămoşilor tăi? 


Oameni cu strălucită 
pregătire academică, artiști 
și scriitori, liber profesio- 
niști, oameni de ştiinţă de 
cel mai înalt nivel al cer- 
cetării, intelectuali de toa- 
te felurile și technicieni, 
părăsesc cu nemiluita Ro- 
mânia. Azi avem peste o 
sută de Profesori în cadrul 
Universităţilor din lumea li- 
beră, în cele două Americi 
şi în Europa. De aseme- 
nea fug din raiul muncito- 
rilor mii de muncitori cali- 
ficaţi.  Pleava „pe care o 
““refugiază”” guvernul, deci 
pungași, criminali, delic- 
venţi și vicioşi de tot felul, 
nu poate înneca această rea- 
litate, a fugii elitelor min- 
ţii si ale muncii de sub 
tirania unui regim al me- 
diocrității, al „incapacității, 
al asociabilității, al neo- 
meniei atotputernice, aldis- 
prețului cel, mai -total față 


cial, moral şi spiritual ab- 
solut, In asemenea regim al 
ratării ca singură organiza- 
ție de stat eficientă în afară 


PURLICAŢIE 


Viața omului nu se rezumă numai la 
comfortul casei, marca automobilului sau 
podoabele ce „ți le pui cu grijă pe tine. 
Există o viață mai profundă pe care omul 
o trăește, este complexul de vibrații ș si 
senzații ce se petrec în sufletul tău. Feri- 
cirea mu stă mmai în bunurile lumești ce 
le vezi adunate în jurul tău, ci Si în 
frământările pe care nu le vezi, dar pe 
care le simți i în suflet, fie când citesti sau 
asculți întâmplări sau fapte de vitejie 
din trecutul mai depărtat sau mai apropiat 
al Neamului tău, fie când asculţi o horă 
sau o doină executate din naiul fermecat 
al lui Zamfir, sau când răsfoeşti poeziile 
scrise cu atâta duh ale marelui nostru 


Aron Cotruș, și a atâtor alți rapsozi 


români. 

—'Toate acestea, cunoscând limba, te vor 
convinge că faci parte dintr'un Neam de 
viteji, cu 'credință în Dumnezeu și Neam 
de omenie. Din păcate, sunt multe familii 
de români răspândiți prin lume, în care 
unii părinți, prinși de grijile vieţii, şi în 
general urmașii lor, nu mai vorbesc! ro- 
mâneşte. Incet, încet, se pierde în ei şi 


conștiința că totuși sunt viță de români. 
ăcat. Aceşti! copii de români nu vor 
cunoaște și înțelege nici-odată sensul divin 
al Mioriței, | nu vor înțelege nici murmurul 
tainic al bătrânului Olt, sau al fratelui 
său bun, Mureșul și nici al Milcovului 
care a despărțit vremelnic lumea româ- 
nească în doua, dacă destinul lor îi vor 
purta vre-odată pe acele locuri. Ei m 
vor auzi nici-odată glasul stins de durere 
al chimitului pământ românesc, plămădit 
cu sângele strămoșilor lor, pentrucă acest 
glas este auzit numai de cei ce-l înțeleg. 
Am învățat limba popoarelor în mijlocul 
cărora trăim și bine am făcut că am în- 
vățat- 0, dar să m uităm limba noastră 
din leagăn sau din copae, când d pronunțam 
primele cuvinte în viață, Să m ne fie 
rușine s'o vorbim, iar pe copiii nostri, 
născuți departe de pământul românesc, 
sa-i ajutăm din primele zile ale vieţii 
lor să înțeleagă ș şi să vorbească limba 
noastră. Să le punem în mână istoria 
Patriei sau geografia pământului românesc 


Continuare in pag. 3 


Printed in Canada 
imprime au Canada: 


3 


LUNARĂ 


de. poliții, mu poate rezista 
un om normal. 


în România, si dacă rămân 


NEWSPAPER ÎN THE FREE WORLD 


DIN EC TOR: GEORGE DĂ LAŞU 


STRIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, CMILE, BAMEMARCA, ELVETIA, GERMANIA, GRECIA, FRANTA, ITALIA, MORACO, OLANDA, BOMARIA, TOGOSLAVIA, S.W.A., SUEDIA, ii B9ISA ZILABDA E 


OAMENI PENTRU MÂINE 


I0EE eee oceei aizisz Adrian BD. COSMA. Ea ZE IEEE EREI 


fund în țara lor, umiliți, 


de om si al nihilismului so- - 


'Toate regimurile comu- 
niste se înfundă în felul lor, 
în cap cu acela din Rusia 
rusească, adică centrala 
sistemului satelitic, dar cel 
mai împuțit dintre toate re- 
gimurile satelitice este cel 
din România. Cea mai mare 
mizerie morală şi materială 
la care poate duce comunis- 
mul al cărui țel este de alt- 
fel nivelarea în mizerie si 
prin mizerie, este în Romă- 
nia, țară în care n'a existat 
un real partid comunistpână 
la ocupaţia din 1944 în care 
să se fi strecurat și niște 
oameni cât de cât mai pre- 
zentabili. De aceea siste- 
mul s'a construit exclusiv 


pe bază de ciurucuri şi din: 


anti-selecţie înanti-selecţi 
s'a ajuns la cea mai urâtă 
dictatură a ciurucurilor si 
a rataților din naștere din 
tot Estul comunist. 

De aceea oamenii nor- 
mali, oamenii dotați cu min- 
te, inimă, talent si caracter, 
m au niciuii fel de sorți 


acolo sunt dați la fund, a- 
supriți, umiliți, exploataţi 


si ucisi moral prin decla- - 


Sare. ' Din această cauză, 
toți care pot fug, m din 
lipsă de dragoste pentru 
neam și țară, ci din oroarea 
dictaturii a ciurucurilor de 
ultimă speță. 

In felul acesta se acu- 
mulează în lumea liberă un 
rezervor. de energie umană 
superioară pentru ziua de 
mâine, când inevitabil va 
veni si ceasul în care să 


pleznească buboiul ciurucu- 


rilor căre infectează azi lu- 
mea românească. Românii 
fugiți în lumea liberă sunt 
mai ales oameni tineri care 
vor fi tocmai bine ajunsi la 
deplină maturitate când va 
fi nevoe de ei, ca să poată 
ajuta mâine celor din țară 
daţi astăzi la fund, și venind 
cu experiența câștigată în- 
tr?o lume dinamică, diver- 
să, propice desvoltării per- 
sonale, să contribue la refa- 
cerea unei țări adânc vătă- 
mate. Cei daţi astăzi la 


exploataţi, declasaţi, se vor 
ridica, și România, poate 
pentru prima oară de când 
este “România”, va fi efec- 
tiv condusă de altceva decât 
niste clici ale unei supra- 
structuri sau alteia. 
Poporul român a dovedit 
din plin că poate da talente 
chiar în acești ani de cruntă 
silnicie, dar desvoltarea lor 
m este posibilă si între 
“oare şi fruct” talentele 
"se sterg "anulate de sistem. 
Așa că liberarea de acest 
sistem, si care poate numai 
este ci imprevizibil de 
îndepărtată, orice ar voias- 
cunsele forțe care susțin 
comunismul, va avea ca ur- 
mare 0 renaștere în Ro- 


mânia, asemănătoare cu a- 


ceea ce-a urmat liberării de 
regimul fanariot și de al 

“Regulamentului Organic”? 
care l-a suplinit un timp. 

Toate neamurile asuprite 
vor învia în istorie oricât 
de crâncenă și crispată ar 
fi misterioasă voință care 
tot împiedică acest lucrue 


XA 


m n iai a i a te e it 


CA du 


m i aie ai 


| ora când serier 
PN Reagan a câștigat deja batalia 


“tare. Această situaţie se datorește peneir ației masive 


PAGINA 2 


editorial 


“BUGETUL 
STATELOR UNITE 


Bugetul pe care l-a propus Congresului președin- 
tele Reagan, face obiectul unor dispute înversunate 
între cele două partide politice. Partidul democrat, 
care, în bună parte susține proiectele de reduceri ale 
lui Reagan, se opune unor secțiuni - în special- acelea 
referitoare la problemele sociale, care sunt o creație 
a administrațiilor democrate din trecut. 

Este greu de conceput că un singur buget oricât 
de meritos ar fi el, ar putea salva o economie. Deci, 
nici bugetul prezentat de Reagan nu poate face minuni. 
Dar, aici, sunt două observaţii de bun simţ, care se pot 
face: (a) o ruptură cu untrecut carea creat dificultățile 
economice -de până acum- este absolutnecesară. Nu 
se mai poate merge pe drumul de până azi, în încercă- 
rile de a repune economia americană pe roate. 

In acest fel, chiar dacă bugetul lui Reagan nu repre- 
zintă soluția ultimă, radicală, a refacerii economiei, 
acest buget aduce o serie întreagă dei înnoiri -pe plan 
economic și financiar- și deschide căi noi de orientare. 
Deci, este normal să i'se acorde drepturile sale de a 
experimenta alte soluții, și să i se acorde șansa de a fi 
aplicat. In orice caz, mimai Reagan va fi responsabil 
de reușită sau faliment, căci el și colaboratorii lui 
sunt autorii și promotorii acestui "buget nou, bazat pe 
alte principii de economie politică, decât cele ante- 
rioare. 

) Democraţii au avut prelungite ocazii șiadminis- 
trații, la îndemâna lor, pentru a găsi un leac (sau mai 
multe) pentru necazurile economiei americane. Ei sunt 
responsabili pentru legiterările, formulele și directi- 
vele economice -de până acum. Ei î înșiși recunosc că 
economia este încurcată și că nu se dezvoltă în condi= 
ţii acceptabile. De unde, atunci, pretenția lor dea stân- 
jeni, înlocui sau lichida proiectul lui Reagan pentru un 
nou buget? Ar fi mai normal să îngăduie noului pre- 
sedinte -tără dificultăți- să încerce o altă cale, o altă. 
direcție, o altă serie de formule, căci țara este a tutu- 
ror. O economie sănătoasă este absolut necesară pentru 
întreg poporul american, și de fapt, pentru toată lumea. 

Nu stim care va fi reziiltatu oul cin 


eat Ta 


american dorește o schimbare complectă a sistemului 
de organizare financiară și de dezvoltare economică. 
Apoi, mulți deputați democrați, sunt integrați curen- 
tului conservator, deci suni mai aproape, în vederile 
lor, de Reagan, decât de proprii lor membri de partid. 
Votul acestor democrați, în favoarea planului bugetar 
Reagan, ar duce la intrarea într'o nouă eră a econo- 
miei americane, ceeace va avea unefect sănătos asupra 
economiei mondiale. 

Partidul democrat este în panică, este destrămat, 
și “impotent să-si definească o linie mai clarăde orien- 


a ideologiilor “progresiste”! ș si” “liberale”, care l-a 
angajat (partidul democrat) în acțiuni, legiferări și 
programe utopice, fără să țină seama de realitățile, : 
care ru pot, fi părăsite sau trădate fără riscuri. 

In această situație, nu numai că, democrații, m 
sunt legitimați să impună planul lor de buget, dar ei 
ar trebui să-și pună ordine în propria lor casă, 
să-si găsească propria lor linie, cu care ar putea 
obține suportul popular și credibilitatea necesară în 
opinia poporului american. 

Până atunci, să lase lui Reagan dreptul dea guverna 
pe baza programului său, nusăise impună un program, 
care a fost respins de americani, în Noembrie 1980. 


! George BĂLASU 


CĂTRE CITITORI 


IUNIE 1981 


CU OCHII PE HARTĂ 


De ce nu atacă încă So- 
vietele în Polonia? De ce 
este improbabil că vor re- 
peta vechea floricică de stil, 
Budapesta 1956, sau Praga 
1968, Afganistan 1980? Dacă 
ne aruncăm ochii pe hartă, 
vedem ușor ceea ce altfel 
înțelegem parcă mai greu. 
Sovietele ocupă toată granița 
blocului de Est cu Europa 
Occidentală, iar întregirea 
acestei ocupări sa efectuat 
prin Praga 1968. 

Ofijerii de carieră care 
au făcut războiul trecut con- 
tra Sovietelor, spun că Rușii 
atacă aproape întotdeauna în 
altă parte decât unde s'ar 
crede, de pildă atacă acolo 
unde e mai greu, când toată 
lumea crede că vor ataca 
unde le-ar fi maiusor. A- 
ceasta aduce fără îndoială 
elementul surprinderii, care 
potențează la maximum 
combinarea focului cu mis- 
carea. : 

In momentul de față toate 
eforturile de apărare occi- 
dentale sunt concentrate ma- 
terial, moral si chiar ideo- 
logic în Nordul Europei, iar 
acestei concentrări occiden- 
tale îi corespunde una foarte 
vizibilă din partea Soviete- 
lor. Dar tocmai această 
vizibilitate, nu o face sus- 


pectă? In această zonă for- 
țele sovietice sunt triple fa- 
ță de cele occidentale, deci 
aici ar fi cel mai usor să 
atace. De aceea trebue să 
ne facem socoteala că po- 
trivit obiceiului lor din răz- 
boiul trecut, mai curând vor 
ataca acolo unde le-ar fi 
mai greu, și deci :inamicul 
se va aștepta mai puţin. Este 
mai mult decât curios cum 
ru se vorbește deloc de ce 
fac Sovietele în vederea Su- 
dului Europei. Importanța 
capitală a Sudului Europei 
cu Mediterana și Africa de 
Nord s'a verificat pe deplin 
în trecutul război mondial, 
când fosta Axă a pierdut 
războiul în ciuda unei bune 
strategii din cauza inopera- 


tivității Italiei, a cărei flotă” 


parcă era prea mare pentru 
mica Mediterană, și așa nici 
măcar nu s'a putut mișca. 

Dacă această mai mult 
decât simplă serioasă ipo- 
teză strategică nu este azi 
pusă în discuție, aceasta se 
datorează în primul rând 
habotnicilor socialiști cu su- 
perstiția lor la modă, asa, 
mmitul “dialog Nord-Sud”, 
si care astfel susțin de fapt 
Sovietele: ca să opereze mi- 
nuțios și cu succes, datorită 
unor pescuitori în ape tur- 


buri, în cele trei peninsule 
care-au dat Europa: Iberică, 
Italică și Balcanică, la care 
se adaugă şi neclarul Nord 
al Africei, "cu apropiatul O- 
rient Mijlociu, 

De ce nu vrea nimeni să 
vadă măcar, care este dru- 
mul sovietic cel mai scurt 
spre Adriatică, în caz de 
blocare a strâmtorilor, pe 
care vor să le apere pentru 
Soviete cei care organizează 
greve studențești pentru. . 
democrație în Turcia. A- 
cest drum scurt, duce prin 
Marea Neagră, dar în caz 


'de înfundare a lui rămân 


drumurile prin Bulgaria şi 
Ungaria spre luguslavia. 
Iugoslavia este un post chee, 
și Germanii nu au atacat-o 
de florile mărului în răz- 
boiul trecut, după cum au 
atacat si Grecia şi Nordul 
Africei, dar n'au făcut nimic 
din cauza inoperabilității 
italiene, ca să mu spunem 
alt cuvânt pentrucă îi iubim 
pe Italieni. Dar Axa a pier- 
dut fostul război mondial în 
Sudul „Europei, Mediterană 
și Nordul Africei. 

Al treilea războimondial 
a fost pierdut de Occident 
în Sud-Estul Asiei ca într'un 
fel de Iugoslavie, să fie de 
sufletul răposaților, dar al 


o 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Dumitru Stăncescu——————— 


patrulea război mondial se 
dă de-o cam dată Ssubaspec- 

tul politic în Sudul „Europei 
care este minat până la mă= 
duvă de comunismul inter. 
național, cu ajutorul perma- 
nent al socialismului înter- 
național. Nu rămâne decât 
un posibil punct de sprijin, 
Iugoslavia, dar aceasta este 
din nefericire o ţară co- 
munistă care nu a trădaţ 
de când e comunistă nicio- 
dată lagărul comunist, deci 
nimic m garantează că se 
va lupta să nu fie bază de 
operații a Sovietelor. Că- 
câiul lui Achille al Occiden- 
tului este: toată balta Medi- 
teranei. Până la apariția 
acestor rânduri nu se stie 
dacă va eși sau nu în Fran- 
ţa Mitterand ca Președinte 
al acestei țări care. este 


cea mai puternică din spa= | 


țiul, mediteranian. Avem 
însă toate motivele să cam 
tremurăm de teamă, pentru- 
că la origina celui de-al 
doilea război mondial m a 
fost atâta tăria fostei Axe, 
cât enorma slăbiciune a 
Franței. Așa că dela a- 


ceasta a plecat ceea ce-a -” 


urmat spre paguba totală a 
poporului român. 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ținem să facem cunoscut 
că- REDACȚIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 


elucidarea istoriei Scesisi triste epoci: 
- Ministrul Germaniei la București fusese dela 29. 4. 36 
la 24. 1. 41 Wilhem Fabricius. La această dată s'a 
prezentat succesorul său Manfred v.Killinger. Ultimul 
m putea deci să dea informații despre evenimentele 
petrecute în Noembrie 1940 când -se afla la Berlin. 
- “Marta”? Caragea este probabil Tanda, azi la Paris, 
fiica fostului consul Const. Caragea. Ea locuia în 1940 
cu părinții ei pe str. Barbu Catargi (București) neavând 
un apartament propriu si m a fost cunoscută ca le- 
gionară. S "a căsătorit în 1944 cu D.D. Bragadiru (actua- 
Imente la Toronto, Canada). 

- Ioana Cantacuzino, cunoscuta legionară, era sora 
aviatorului Mihai (Micky) C. și făcuse și ea pilotajul. 
In 1940 locuia în parcul Filipescu unde se afla și sediul 
clubului Aviatorilor. Acolo se țineau deseori întruniri 
legionare... Ca urmare scena cu recuzită descrisă de 
DI Enescu este plauzibil să se fi petrecut acolo. 


M.Al RAMOLO 


* CHILLY MAZARIH, FRANPA- Cu toate că locuiesc 
în Franța de aproape 10 ani, numai acum am descoperit 
existența ziarului “Cuvântul Românesc”. Cele câteva 
mumere pe care le-am citit m'au încântat, şi sunt 
bucuroasă că pe alte plaiuri românii s'au organizat, 
că au contacte de toate genurile. La limită vă invidiez 
pentrucă aici în Franța contactul între români este 
practic inexistent, și mie personal această lipsă de 
contact, de căldură, de cunostiințe îmi lipsește foarte 
mult. Mie mi-ar, face plăcere să cunose familii de 
origine română, să avem activităţi, să facem reuniuni 
cu copii, dar după cât știu eu nu există asa ceva în 
Franţa... Sunt sigură că Sunt în Franța, la Paris alți 
români care gândesc ca mine, care au dorința de a se 
cunoaște de a lega prietenii ! Vă rog din suflet dacă 


Fiu al uni om care atât în tinerețe cât și mai târziu 
după pieirea adevăratei Românii libere si independente, 
a îmbrățișat crezul generaţiei sacrificate, lucru pe 
care l-a plătit cu ani de detenție în închisorile şi 
lagărele de muncă dela Pitești, Bicaz, Chirnogi şi 
Canal, am crescut în aceeași credință. 

Din păcate de abia după decesul tatălui meu, am 
reușit să-i și să-mi îmdeplinesc visul și sper: de a 
trăi din nou întrio lume liberă, cu regretul însă că 
din păcate m este țara în care m'am născut. Motive 
legate de grija de cei din familia mea pe care i-am 
lăsat în România, la discrejia regimului comunist și 
pe, care doresc să-i aduc cât mai curând lângă mine 
mă fac încă să nu pot lua o poziție publică împotriva 
celor pe care îi urăsc şi detest, rezumându- -mă la a 
milita în cercul restrâns de cunoștințe pe care le 
am... Acum ăoi ani, stând în Grecia, prima țară liberă 
în care -am reusit să călătoresc, şi ?n care de altfel 


am cerut azil politic, “am cunoscut 'un om de bine, un: 


OM care niciodată nu i se va putea spune că nu-și me- 


rită mmele de român, atât prin calitățile sale'sufle= 


tești cât și prin crezul său legai de soarta şi viitorul 
României. 
din viața. mea al ziarului Dumneavoastră, pe care 
îl citesc în continuare cu același interes de când aîn 
sosit în Statele Unite, și care mi-a întărit convingerea 


că atâta timp cât vor exista oameni ce-și închină viața A 


umi crez, viitorul va fi mai bun pentru țara noastră 
atât de lovită, iar acesta este unica şi de altfel cea 
mai mare recompensă a lor... Doresc în virtutea 
recunoștinței pe care i-o port, Știind câtă plăcere ar 
putea sa- i facă, să subscriu un abonament anual pe 


La el de altfel am citit și primul mmăr 


numele 'său... 


A-B. 


seste totdeauna ideile și punctele de vedere 
ale colaboratorilor din articolele semnate. 


Personal.” 


Din Europa şi alte Continente, prin “Mandat Poșta!” s 


național” pe: adresa ziarului: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 și j 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” ) 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
_ Din Canada şi U.S.A., se pot trimite “*Cec Poșta? (Money Order) sau **Cec 


o astfel de organizație există în Franța - vă rog 
să-mi comunicaţi adresa.. 
ce o duceţi.. 


u “Cec Inter- 


Second Class Mail Registration Number 4133 


“REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


„Vă urez succes în lupta 


Doina GOURIER 


* NEW YORK, STATELE 
UNITE = Tin să vă mul- 
țumesc foarte mult pentru 
trimiterea ziarului, care 
mi-a fost hrană sufle- 


„tească în această lume 


străină. Ziarul pe care 
îl editați e de o valoare 
excepțională şi într”ade- 
văr pot spune că e su- 
portul de bază al existen- 
ței sufletești al români- 
lor din exil si nu găsesc 
cuvintele cele mai alese 
să vă exprim mulțumirea 


mea. 
Rev.Fr.I.LUPULESCU 


* OSSINGTON, STATELE UNITE- Încep scurtele 
mele rânduri prin a vă transmite cele mai alese urări 
de succes în uriaşa luptă ce cu consecvență ș si adâncă 
dragoste pentru pământul Sfânt Românesc o 'duceţi zi 
de zi. Bunul Dumnezeu, să vă dee putere de luptă și 
să vă ajute... Scopul micilor mele rânduri este de'a 
demasca mârsăvia călăilor comunisti care înscăunați 
la putere de Moscova, ne-au jefuit "Tara și au adus pe 
frații nostri în sclavie... Recent am expediat la Bu- 
curești, uniu amic al meu, un pachet, conținând unele 
lucruri ca: pantaloni blugi, țigări, un aparat de radio 
transistor, lame de ras şi altele. Ce credeți? 

pachetul a fost desfăcut și aproape toate. lucrurile 
furate_ sau înlocuite cu lucruri vechi. „Asa se în- 
tâmplă cu majoritatea pachetelor trimise în România: 
Nu știu ce să fac, sunt așa de revoltat şi vă rog pu- 
blicăți aceste rânduri ca să stie toată lumea..„Arti- 


colul “Vin nopțile albe”! a fost excepțional de edi- 


ficator. Toată stima mea Dlui Eugen Popesu. Since” 
re felicitări | SE 


"Tiberiu COSIMBESCU 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


Insemnări pe margine de drum: 


DESPRE O LUME NOUĂ 


In revistele și periodi- 
cele de azi, există un în- 
teres tot mai mare pentru 
problemele de stiință î în ge- 
neral și biologie în special. 
Pe când acum vreo 10 ani 
erau foarte puține publicaţii 
de popularizare a științei, 
de vreo 2-3 ani încoace,au 
apărut numai înStatele Unite 
vreo 10 mari publicații care 

se ocupă de probleme actua- 
le de ştiinţă pentru publi- 
cul mare. 

In acelasi timp progresul 
Stiinjei, atât teoretic cât si 
practic a fost enorm. De 
exemplu, progresul realizat 
în computere și alte a- 
parate electronice, era de 


Nicolae PETRA 
neînchipuit numai acum 15 
ani. Azi nu mai e nimeni, 
dela copii de școala prima- 
ră până la octagenari care 
să mu aibe un astfel de a- 
parat în buzunar. In gos- 
podării, încep să intre apa- 
rate care să rezolve toate 
problemele gospodărești, 
dela socotelile din bancă, 
la impozite, la comanda ar- 
ticolelor necesare dela pră- 
vălie, la informații s si știri, 
ajutor pentru elevi cu 'pro- 
blemele dela școală și încă 
multe alte servicii:  Dez- 
voltarea acestor aparate în 
viitorii 5-10 ani nici nu se 
poate prevedea. 

Dar dacă acest progres 


apt na aaa 


DECADEREA 
SPIRITUALĂ 
DIN ROMÂNIA 


Urmare ain pag. japaga i i, 


și de dârzenie românească de cremene dela “opincă”? 
şi până “la vlădică”, au salvat Neamul dela toate 
încercările Și vitregiile de care a avut parte. A 
fost timpul încleştărilor și luptelor naționale care a 
avut “preoți cu crucea în frunte” și cărturari a 
căror unic sens a fost Dumnezeu, Neamul și Pă 
mântul Strămoşesc. 

De când cu preluarea bolsevică linia tradițională 
a Istoriei Românești, sprijinită pe solidaritaea spiri 
tuală “dela opincă până la vlădică” si pe “preoț 


“fot ce în mare 


cu crucea în frunte”, a fost ruptă. 
la Români a mai rămas sănătos din seculara solidari- 
tate românească din fața urgiilor, e doar partea de 


Ce ra e mal 
şi o dez alare a liniei SE rjecae existența toniănească- 
Aici este marea tragedie a problemei. 

Si cine-i oare în fruntea decăderii sau dezertării 
acestei linii? Ne vine greu s'o spunem dar avem 
încotro. -E tocmai partea națională care se chiamă 
Biserica. O Instituție care în timpul de azie re- 
E prezentată de Ierarhi, Consilieri, Stareți, Profesori de 

teologie şi Protopopi (Protoierei), toți pre-pregătiti, 
E planificați și plantați în posturile lor prin grija și 
= pecetea Partidului comunist. 

In fond e vorba de ceva mai mult decâtdeo 
simplă decădere sau dezertare. E vorba de tragicul 
apt că Biserica a ieșit din slujba lui Dumnezeu și a 
Neamului și s'a pus în slujba Partidului, implicit 
în contra "spiritului Istoriei Strămoșești- Ea ține 
să ne dea un sinistru exemplu de confirmare a zicalei 

că “pestele dela cap începe să se descompună”? & 

Impuțirea dela cap înseamnă o descompunere a unității 
spirituale românești care a jucat rolul de garantă a 
existenței naționale. 

Principala activitate vizibilă a Bisericii e de a 
solidariza lumea -cu Partidul. E vai și vai de preoj 
care cutează cumva să mu dea mai multă importanță 
Partidului decât lui Dumnezeu. Cel mai cunoscut 
dintre cei care au cutezat (între cei vii) e Preotul 
Calciu, care zace întemnițat, pentrucă, și-a luat liber- 
tatea ca în predicile lui să combată” ateismul. Că 
Partidul l-a condamnat nu-i chiar de mirat. Dar 
faptul tă Biserica a fost un important instrument la 
condamnarea lui, ilustrează decăderea spirituală a 
Bisericii Române din zilele de azi. = 

Cum stă treaba cu cărturarii? In timp ce căr- 
turarii din Polonia sunt angajaţi cu riscul vieţii lor 
în lupta eliberării de un total şi demonic control al 
Partidului prin acțiunea de întemeiere a Sindicatelor 
libere care au devenit un fel de minune politică a 
lumii, cărturarii români fac si ei o treabă tocmai 
opusă. Grija lor, ca sia Bisericii, e cum să solidari- 
zeze Tara cu Partidul. Drept urmare sunt total 
preocupa! ți ș și absorbiți de prepararea orgiilor, a unei 
literaturi și a unor vorbiri deșănțate ca o superbă 
participare. și contribuție a lor la Aniversarea celoi 
60 de ani ai Partidului Comunist Român, care se 
împlinesc în anul acesta. In ochii lor, Tara, Neamul 
Istoria (cu trecutul, prezentul și viitorul), cultura 
literatura si artele, se reduc toate la Partid și ma 
cu seamă la Seful lui. 

Decăderea sau ruptura de pe planul punte! naționale 
românești, cauzată de Ierarhii Bisericii si de cărturari 
români "(onoare excepțiilor) e un capitol care poate 
că va marca cea mai decadentă fază spirituală din 
Istoria Neamului. 


pica BÂRSAN 


TI i ar putea fi câţiva microbi” 


mecanic poate fi considerat 
numai o dezvoltare naturală 
a mașinilor care au apărut 
acum. vreo 200 de ani, ceea- 


traordinare de dezvoltare 
sunt descoperirile în biolo- 
gie, mai bine zis, în micro- 
biologie. Acum „câțiva ani 
oamenii de ştiinţă, sociolo- 
gii si politicienii au început 
o discuție aprinsă despre 
dreptul omului de a inter- 
veni în alcătuirea biologică 
a organismelor animale în 
general și cel al omului în 
special, mai ales din cauză 
că în diferite laboratoare 
în toate părţile lumii se 
începuseră experiențe dein- 
tervenții în structura gene- 
lor animale, deși acestea 
se făceau asupra genelor 
unor bacterii foarte simple. 

Cea dintâi reacțiune a 
celor menționați a fost să 
exprime teama că prin a- 
ceste intervenții s'ar putea 
crea micro organisme noi, 
care ar putea să fie dăună- 
toare şi crea probleme e- 
norme în actuala ordine bio- 
logică a animalelor și a 
plantelor. 

O altă “teamă” era că 
prin intervenția omenească 
în structura biologică ani- 
mală, cu timpul s'ar putea 
ajunge la a realiza schim- 
bări importante în organis- 
mul omului, schimbând ast- 
fel o ordine *“naturală” de- 


„terminată de Creator, „O 


"Azi părut ap: 
complect această Ai 
nalta Curte de Justiție a a 
Statelor Unite a declarat că 
se poate “'patenta” un or- 
ganism nou creat de om, 
așa cum se poate face cu 
o” mașină sau cu un aparat 
si laboratoarele care schim- 
bau structura genelor ca să 
facă bacterii noi, s'au trans- 
format în fabrici care fabri- 
că bunăoară microorganis- 
me care sunt în stare să 
spargă celula hidrocarburi- 
lor ce formează petrolul si 
să facă pe acesta inofensiv 
pentru animâlele din mări 
şi oceane unde dinpricină de 
accidente, petrolul din ma- 
rile tancuri petrolifere s'a 
revărsat pe mari întinderi 
de apă și coaste. In alte 
fabrici se produce vaccinuri 
pentru boli care m se pu- 
teau lecui ușor înainte şi 
multe alte minunăţii. 

S'ar putea vorbi mult și 
despre lucruri foarte intere- 
sante care apar în vremea 
de azi dar sunt lucruri pe 
care oricine le poate citi 
în ziarul ce-l citeste di- 
mineața la cafea aproape 
fără să-şi dea seama ce se 
întâmplă”. în această lume, 
Mai ales, fără să ne dăm 
seama, intrăm. într'o lume 
nouă a masinilor, aparate- 
lor și  laboratoarelor-fa- 
brici care vor schimba peste 
puţin fața lumii. 

Ne-am obișnuit preaușor 
cu dominarea mașinei, ateh- 
nicei. Nu ne mai surprinde 
când un avion zboară cu 
peste 2000 de km pe oră ori 
oameni se învârt în cutii 
de metal, prin văzduh în 
jurul pământului sau se 
plimbă pe lună, 

E o indiferență tragică 
care poate fi catastrofală, 

mult mai periculoasă decât 


0 afacere minunată: 


PAGINA 3 


UNU PENTRU 7.333.333! 


Trei persoane, Bela Karoly cu soția 
şi Geza Pozsar, care se aflau în turneu 
în Statele Unite cu Nadia Comănici, au 
cerut azil politic. 

Nu ne miră! La Olimpiada din Mon- 
treal numărul medaliilor de aur câștigate 
de RSR au fost aproape echilibrate de 
numărul atleților români care au refuzat 
să se întoarcă în țară. 

Bela Karoly, antrenorul Nadiei, dez- 
văluie unele apucături mai puțin sportive 
ale regimului: 

Statul ne-a lăsat în pace până când a 
văzut că avem succes, dar când s'a 
convins că am produs “un super star”? 
el a intervenit prin organizația oficială 
“Federația Centrală a Atleţilor”, care 
a început să se amestece în antrenarea 
sportivilor, înclusiv a Nadiei Comănici. 

Restul este istorie. 

S'a turnat și un film: “From RO= 
mania with Love, Nadia”, unde “multi- 
lateralul”? își trambala pe. meridiane dra- 
gostea pentru sportul românesc. 

Printre scenele cu sărituri la bară, 
Niculiţă agățase pe pereţi lozincile par- 
tidului și pretindea ca dat Nadiei lapte 
cu biberonul. 

Că sub parașuta culturală și săriturile 
la trambulină se face propagandă comu- 
nistă, nu ne miră, ne-am obisnuit! 

Dar ne miră “naivitatea”? unui poli- 
tician bine intenționat şi prost informat. 

Noul salvator al democrației pune 
condiția că dacă guvernul din București 
nu acordă pasaport rudelor celor trei 
rămase în țară, el se va opune la pre- 
lungirea dreptului de Națiune Favorizată 
acordat RSR-ului. 


Ne alăturăm cererii de întregire a 
familiei ce ar trebui rezolvată imediat 
și favorabil în baza Tratatului dela Hel- 
sinki, dar m putem înțelege cum regimul 
criminal din România își poate spăla 
păcatele și pretinde ajutor”! economic pen- 
tru simplul motiv că a eliberat trei pasa- 
poarte! 

Ce rămâne cu restul celor care vor să 
plece din țară? 

Ce rămâne cu suprimarea bisericilor? 

Ce rămâne cu muncitorii închișipentru 
că vor sindicate libere? 

2 Si ce rămâne cu ceilalți toți, rămași 
în închisori, inclusiv Păr. G. Calciu? 

Această grabă, de a vindeca lumea 
de comunism, este ca hapurile de aspi- 
rină pentru un stomac cu ulcer perforat. 

Mai mult încă, ele ne amintesc de 
o fostă deputată de tristă memorie, Eli- 
zabeth Holtzman, care a cerut în schim- 
bul votului ei favorabil pentru ajutorul 
economic al RSR, acte de acuzare contra 
Episcopului Valerian. 

Si cum pentru comuniști ori ce fal- 
sificare constituie una dintre cele mai 
onorabile ocupații, dorința Elizabetei a 
fost satisfacută cu urgență. 

Suntem siguri că pentru un alt vot 
“Da”, Niculiță este gata să conducă 
la aeroport pe d-na Pozsar și să-i pupe 
mâna. 

Multilateralul m-i prost! Pentru a-și 
amâna ziua falimentului el eliberează 
trei “suflete, dar îi rămân restul de 
21.999.997 de robi, pe care-i ţine în 
jug cu ajutorul economic alStatelor Unite. 


Stroe MOLDOVANU;, 


SĂ VORBIM 


NESTE 


ROMĂ 


Urmore din pag. 1 


care au locuit je 


noastre. și au învățat şi vorbit limba ro= 


mână, astăzi își învaţă românește pruncii 
lor născuţi departe de Tara românească, 
iar în casele lor se înțeleg în limba 
română, „pentrucă e mai dulce și mai 
mlădioasă, se adaptează mai bine la meta- 
fore și dulcegării rafinate de exprimare 
și vei. putea, vorbind-o, să înţelegi ce în- 
semnează “'dor”? si “doină”?, cuvinte atât 
de frumoase și de adânci. 

Să rezervăm o părticică din timpul 
nostru liber pentru a răsfoi din nou abe- 


: să-și e 0 misiunea li în lume, pi 
„urmașii 1 noștri, pe care să-i ajutăm să. 


vorbească românește: 

Unde suntem între noi, să vorbim ro- 
mânește. Unde sunt lângă noi si alte 
Neamuri, să le vorbim în limba. lor, dove= 
dindu-le că românul este generos şi cult, 
cum trebue să fie orice om modern, şi-i 
vorbeste fiecăruia î în limba lui. 7 

Să' m uităm să vorbim românește, 
acesta este glasul sângelui nostru. e 


sau pentru a aa pe copiii noștri să 


cedarul limbii române, dacă l-am uitat, 


obraznici. Suntem fericiți 
că trăim în fiecare zi cu 
tot mai multe comodități, 
într?o lume mai bună pen- 
tru trupul nostru, ceva mai 
bun dar numai pentru mulțu- 
mirea lăcomiei, egoismului 
și răutății noastre. 

E o lume maibunăpentru 
un materialism exagerat, o 
lume unde “bunătatea” e 
măsurată de avantaje mate- 
riale și folos personalaunor 
indivizi sau grupări, de 0- 
vice fel, ce urmăresc câşti- 
guri de multe feluri, uitând 
că omul are si altceva de- 
cât stomacul, 

Deși nimeni mu a putut 
izola și pune. într'o cutie 
sufletul şi să-l arate Ja târ- 
guri sau în muzee, știm că 
există ca o caracteristică 
a animalului cugetător, în= 
diferent cum îl explică și 
prezintă unii sau alții. 

Acest suflet care a năs- 
cut pe om, are mult mai 
multă nevoie de o lume mai 
bună decât trupul dea zbu- 
ra în avion şi a privi toată 
ziua la TV Dar unde e 
această ''lume mai bună”? 
o lume nouă a sufletului, 
unde e progresul acesteia 
în comparaţie cu cea a co- 
modităţii, a egoismului și 
jafului. Acestă lume a su- 
fletului e în fiecare zi mai 


puțină, mai slabă, mai fi- 
ravă. Progresul material 
o distruge căci n'am ştiut 
să folosim progresul mate- 
rial pentru a da omului o 
viață înte'adevăr mai bună. 

Progresul științei, atât 
de extraordinar, ar trebui 
să ne Macă să vedem cât 
de puțin însemnăm noi, ca 
animale „numai, pe această 
lume, că singura realitate 


e cea a sufletului de care 


m ne ocupăm și care nu 
poate să existe decât dacă 
i se dă înțelegere ce duce 
la o viaţă, o lume de dra- 
goste între oameni. Poate 
vom ajunge odată la această 
lume a sufletului, dar azi 
m se vede nici un semn, 
nici în relațiile între oameni, 
nici în cele dintre neamuri, 
unde stăpâneste mumaiura şi 


Eugen POPESCU 


dusmănia. In acest însuși, 
exil al nostru, atât de îm- 
portant pentru neamul nostru 
ca el să poată să existe și 
să contime în istorie, Ta 
mai există nici un fel de 
înţelegere ș si dragoste care 
să ne țină uniți. Mergem 
și noi, exilul, ca toatâ lu- 
mea spre o distrugere | len- 
tă, când ar trebui să ne 


aan seama cât de important 


este pentru neam și pentru 
omenire să căutăm să folo- 
sim știința, ceeace ne spune 
acest fantastic progres, pen- 
tru a lupta m pentru acest 
îndoelnic progres material 
ci pentru singurul care con- 
tează pentru om, cel al su- 


fletului. 
e 


Nicolae PETRA 


Abonamentul Dumneavoastră 


susține un 


„ziar 


care Îi ae o cauză 


dreaptă... 


LOT Tei er 


pe pna apt piete ar, 


geme etapei aaa det ete 


—.._.— Cap... suț 


MA Le 


j 
: 


Ea 


7 
j 


Măsura lui Carter din 
momentul ““Afganistan””, a- 
dică interzicerea exportului 
de cereale din U.S.A. în 
U.R.S.S., slavă Dommilui a 
fost anulată de noua Admi- 
nistrație, după ce și Afga- 
nistanul de altfel a' fost lă- 
sat baltă, pentrucă nici asa 
mu mai mergea, pentrucă 
riscam să-i supărămpe Ruși 
întrun hal fără de hal, 
si oricum memoria lui Roo- 
sevelt m poate fi chiar în- 
gropată. 

Si noi, cei din Est, vai 
de capul nostru, eram îngri- 
joraţi. Ce se fac bieții 
Ruși ne întrebam, ce se fac 
că li s'a luat păpica și asta 
m se face unor revoluțio- 
nari ca Brejnev și toți ti- 
nerii din jurul lui. Si mai 
că ne podideau lacrimile, 
când trezindu-ne noaptea din 
somn, murmuram cu inima 
făcută purice: Doamne Dum- 
nezeul nostru, ce se fac 
Dumnezeii Gulagului sovie- 
tic, dacă aperiali tii, 
cruzi, cinici si pungasi fără 


REVENIREA LA “NORMAL” 


——————————— 16n ON ————_— 


limite, mu mai dau nutreţ 
oilor de muls și boilor de 
muncă ai lui Brejnev ? Si 
în afară de aceasta ce se 
fac bravii și virtuoşii fer- 
mieri ai Statelor Unite, care 
rămân cu munții de cereale 
pe cap? 

Dar însfârşit visul rău 
s'a dus. Cerealele se vor 
duce și ele din nou. la Brej- 
nev acasă, și Brejnev va 
avea capul liber să socoată 
calm și la rece cam ce va 
face cu Polonia, fară per- 
versă, unde nemai ținându- 
se seama de Yalta, unpartid 
comunist perfid, îl trădea- 
ză, ““more polaco” pas cu 
pas pe Lenin, căruia chiar 
Giscard al nostru i-a depus 
o coroană pe mormânt, așa 
să ne- ajute Dumnezeu, "a 
trădează Polecii, zicem,pe 
Lenin, pe mântuitorul nea- 
mului muncitoresc din toată 
lumea dar mai ales din ță- 
rile satelite, ““liberate” de 
Stalin. 

Este adevărat că neamul 
fermier-agricol-cow boys= 


muncitoresc din U.S.A. va 
răsutla usurat, dar înfome-= 
taţii din lume, toţi victimele 
agresiunilor sovietice din 
lumea a treia, nu vor mai 
răsufla, în Africa şi Asia, 
deloc, ci vor muri pe capete, 
ușuraţi de povara poftelor 
pământeşti, “Toate fondurile 
irienaj ionale, maialespen- 

tru “lumea a treia”, inclu- 
siv cele ale internaționalei 
ecumenice pro-sovietice, se 
duc pe apa Sâmbetei, trans- 
formaţi în arme și proviant, 
zaharea, pentru "bandele de 
agitație si crimă afro-negre 
sau arabe, toate conduse, 
instruite si aprovizionate de 
oamenii Sovietelor, din Cu- 
ba, Germania de Est, Ceho- 
slovacia, dotațe din gros cu 
devize din țări ca „România, 
unde oamenii nu găsesc nici 
măcar ceapă si cartofi. Dar 
orice-ar fi în nenorocitele 
de fări satelite, toate fructe 
mâncate de- viermi ale în- 
țelegerilor putrede dintre 
Supraputeri, două e drept 
dar “extra”, în Rusia So- 


vietică totul va merge stru- 
nă, normal, și în loc să se 
reformeze agricultura în ve= 
derea unei normalizări cum 
înțeleg oamenii normali, in= 
dustria sovietică va putea 
să contime programul mon- 
struoasei suprainarmări 
împotriva întregii lumi. 
Există fonduri interna- 
ționale imense, dar manipu- 
latorii lor nu s'ar gândi 
să cumpere cereale dela fer- 
mierii americani “ frus- 
trați”? fără comerțul cu pa- 
tronii GULAGULUI mondial, 
ca să ajute regiuni în care 
mor oameni de „inaniție cu 
milioanele, desrădăcinaţi de 
expansiunea comunismului 
imperialist sovietic. Intr?un 
an sau doi, jertfele fonduri- 
lor internaționale ar duce 
la rezultate foarte serioase 
şi ar contribui astiel la le- 
Cuirea uneia dintre cele mai 
gxele boli ale vremii noa- 
stre, întreținută de Soviete: 
provocarea maximei mizerii 
oriunde e posibil, pentru a 
se asmuţi lumea împotriva 


Occidentului. Care din ne- 
fericire dă semne vizibile 
de complicitate prelungită la 
acțiunea de contaminare a 
lumii cu această boală. 

Nu mai puțin. Occidentul 
este oarecum prins în căt- 
sele unei legi de fier, sta- 
bilită la Yalta, Teheran, 
Potsdan si ulterior la Pan- 
munjon (Coreea), și pe care 
nicio Administrație nu are 
destul elan renăscător ca s”0 
calce, lege care sepoatere- 
zuma astfel: comuniștii m 
trebue să fie învinși icio- 
dată, nicăeri, nici prin for- 
ță morală, nici prin forță 
economică, şi orice război 
provocat de Soviete în orice 
parte a lumii care nu este 
sub ascultarea Administra- 
ției, trebue să se termine cu 
[.) Victorie morală si politi- 
că a sovietelor. Ca în Co- 
reea, Indochina, Ungaria, 
Cehoslovacia etc., și cu 
siguranță îi în curând Polonia. 

Ne cutremurăm la gândul 
că. soarta “ miserabilei”” 
țări creştine Polonia, încare 


chiar partidul co; 

a trecut peste Leninşi ot 
trala democraţiei centrali. 
te”, va fi pecetluită odată 
cu primele vagoane de 
american descărcate î în fi 
ricitul Imperiu- -Gulag al Sa 
vietiei. Să ne trăiască, i 
la mai mare! Prin olcăț 
diplomatic, moral, econo- 
mic, puterea mondială co- 
munistă putea fi lichidată 
în ultimii 30 de ani, dar 
acest lucru nu l-a voit nicio 
Administrație. De aceea 
înarmarea cu arme este din 
ce în ce mai târzie și inu- 
tilă. Spiritul cedării detini- 
tive. începe să domine. în 
Occident. Nu Știm din cauza 
cui. Generalul Haig a vrut 
să ia lucrurile în Serios, 
dar i s'a dat peste gură cu 
bara de fier, ca lui Mae 
Arthur când era pe cale de-a 
termina războiul din Coreea 
cu victoria totală î impotriva 
comuniștilor. 


A pi 
Papa tt e m Pai minei 8 A ear 


RĂZBOIUL “GEOFIZIC” ŞI “STRATEGIA” STRUŢULUI 


= George BRANA a 


In Deseiiecerials alai mai 
ra acestui an sunt reproduse cu în- 
sistență niște concluzii ale Naţiu- 
nilor Unite! cu privire la efectele 
materiale radical destructive ale 
„ui eventual. Srăziiat geofizic”?. 


ă 
pentru a pune cât de cât la adăpost 
țara uzurpată de voi, pentru a 
salva “ceva din ea în cazul unui 
“război geofizic”'? Care a fost 
strategia voastră în vederea umi 
conflict planetar catastrofal? Să 
cuceriți. lumea în orice caz mu 
puteţi, iar când cei care vă țin 
unde sunteți ar încerca să cuce- 
rească lumea, ar veni un prăpăd 
de m Sar mai vedea om cu om, 
așa că de micul nostru spațiu nu 
se știe ce s'ar mai alege. 

Strategie î înseamnă, o concepție 
care duce la o sumă de măsuri 
maximale, pentru cazuri de ma- 
ximă primejdie. Toate aceste 
măsuri. merg dela detaliu până 
la totalitate, dar în primul rând 
trebue să existe o viziune a totu- 
lui, în vederea căruia se stabilesc 
și detaliile. 

Această strategie a lipsit Ro-! 
mâniei Mari, care s'a bazat ex- 
clusiv pe o partidă în afară și pe 
o minoritate coruptă înlăuntru, 
iar în Româniile succesive, quasi- 
România dintre 1941 şi 1944 si 
pseudo-România din 1944 până azi, 
acest sistem a fost pur și simplu 
dogmatizat. 

Strategia României Mari ar fi 
fost să se orlenteze așa fel încât 
să nu fie obligată să se angajeze 
într'un eventual al doilea război 
mondial. Ce, a făcut stim, si nu 
este nevoe să reluăm 2 suta oară 
po ICI GUI, așa că România Mare 
s'a terminat. Quasi-România care 
a urmat nu mai putea decide asupra 
ei înșiși altfel decât intrând în 
“cursul evenimentelor”?, numai că 
„în loc să iasă din el cum trebuia, 
și ar fi, fost posibil, țara a căzut 
victima unei imense trădări in- 
terne, executată de niște funcțio- 
„mari. Concluzia a fost potrivită 
premiselor și dela quasi-România 

s'a ajuns la pseudo-România. 

Cu tpecerea timpului, sorții 
strategici ai României s'au mic- 
_Șorat, perspectiva ei s'a strâmtat 
“până la a nu mai fi niciuna. Ro- 
mânia -mi mai este ea însăși pro- 
pria ei bază strategică, pentrucă, 


ma 


din 1944 baza ei strategică s'a i 


mutat în Rusia Sovietică, sub dic- 
tatul căreia şi-a distrus tot ce i-ar 
fi fost o bază strategică proprie. 
Această destrucție a început de 
altfel sub Carol II, şi primele 
rezultate s au az în vara lui 


norități de elite care începeau să 
devină chiagul forței naționale de 
existență, și ceea ce voia această 
- elită era ca tocmai România să 
iasă din sistemul unei minorități 
corupte care închista țara întrun 
angajament unilateral șirăzboinie, 
Odată cu distrugerea noului chiag 


național comunitar, s'a distrus. 


si România Mare, adică la desa- 
gregarea interioară a corespuns 
desintegrarea exterioară. 

Baza strategică este alcătuită 
din “oameni”?, “eren”?, ttcre- 
dință””, “idee”. Fără acestea mi 
se poate ajunge la nicio strategie. 
Primul lucru pe care l-au făcut 
comuniștii pentru a zădărnici 0- 
rice strategie românească a fost 
anularea terenului și reducerea 
oamenilor lui la proletari, deci 
dizolvarea ogoarelor și a țărăni- 
mii, pe urmă a venit distrugerea 
penale care era cea creștină, 
și a ideii, care era ideea româ- 
nească, înlocuită de o ocupaţie cu 
ideea sovietică. Din Români, Eu- 
ropeni, creștini, Românii au deve- 
nit Sov-Români, atei, Eurasiatici. 
Astfel soarta României sa confun- 
dat cu a Sovietelor, iar în caz de 
“război geofizic””, România este 
un fel de mahala a imperiului care 
o sacrifică după interesele lui 
strategice, fără să-i pese ce se 
alege de ea, după cum nivi altora 
m le va „păsa cum s'a văzut şi 
la Yalta că nu pasă. 

Pentru cazul extremei primej- 
dii România nu mai are nicio bază 
proprie, pentrucă totul a fost ră- 
vășit: teren, societate, bunuri, 
credințe, idee. Cei care știu din 
proprie experiență care a fost 
declimil României, ce a fost și 

ce-a adus al doilea război mondial, 
sunt obligați să prevadă. Numai 


„că toată prevederea a fost con- 


fiscată în acest spațiu de Sovjete, 
iar ultima posibilitate de a mai 
păstra un minimum de rezervă 
strategică a fost vândută de Gheor- 
ghiu-Dej lui Stalin, ca să-și asi- 
gure definitiv, propria tiranie. A 
sacrificat țărănimea, singurul ele- 
ment de strategie naționalăpe care 


îl mai aveam, ca să rămână el 

satrap absolut, și prin îngrozitoa- 

rea crimă internă a câștigat în- 

crederea lui Stalin. Numai că după 

aceea tot s'ar mai fi putut face 

„ceva De nu șalvarea acestei “tar- 
i, 


„ dar testamentul 
lui Dej era ca al lui Petru cel 
Mare, bine înțeles în foarte mic, 
și exclusiv impotriva poporului 
român. Acum, este “prea târziu 
dar poate și să nu fie prea târ- 
ziu, pentrucă în politică nu există 
întârziere fără remediu, dar pseu- 
do-România de azi este definitiv 
încorporată în sistemul de “tin- 
dependență” al Sovietelor. . 
La ultimul spectacol dela Praga 
în această primăvară, Brejnev. 
a spus clar: țările “socialiste”? 
sunt independente prin socialis- 
mul lor care este cel sovietic, 
Dintre toți sateliții “independenți”? 
ReSeRe este provincia cea mai 
““independentă”? în sensul drag lui 
Brejnev, _pentrucă este regiunea 
comunistă cea mai orbeste supu- 
să celei mai totale au estrucții 
din tot imperiul sovietic. Unitatea 
“pământ-om-cer” care a ținut 
milenar poporulromâna fost spar- 
tă de 9 revoluție al cărui scop 
este să spargă tot ce este unit 
în lume, dinamitând până la urmă 
chiar unitatea cosmică. Si în 
perspectiva aceasta catastrofică 
este angajată pseudo-România de 


_ azi, prin suprastructura comunistă 


cu infra-cultura ei care îmbol- 
năvește azi tot neamul românesc. 
Poporul român este angajat într'un 
război împotriva întregii lumi, 
războiul soviet-comunist, fără să 
aibă însă niciun fel de garanție 
pentru eventualitatea “războiului 
geofizic””, în slujba căruia este 
zisa Românie de azi. 

Problema de mâine a României 
este ce s'ar mai putea aduna din 
eventualele dărâmături în urma 
ciocnirii dintre blocuri. Pentru 
această eventualitate comuniștii 
au distrus orice rezervă, cum a 
început Carol II prin asasinatele 


lui din 1938-40. Aldoilea război: 


mondial a prins România ciopâr- 
țită ș si interior şi exterior. A- 
cum, în cazul în care ar veni 
un nou cataclism mondial, Ro- 
mânia nu mai are ca rezerve, 
măcar anonime, nici ceea ce avea 
în restul de Românie din 1940, 
în urma “'dictatelor”. Tot ce 


era energie națională, spiritual, 
moral, cultural, material, a fost 
ars. „ Ce-a maj rămas ascuns sub 
spuză, mu știm, dar bămim că 
pentru un timp ar mai licări niște 
tăciuni înăbușiți. Dar pentru cât 


timp? 


„Cu actualul regim nu este de 


: sperat nimic pentru România și 


poporul român, și nimeni din Ro- 
mânia mu mai speră ceva dela el. 
Dar Românii din România mai 
pot să facă geva: pot face o re- 
voluție tacită a omeniei prin apli- 
„carea celei mai simple șinemani- 


x 


PETRECEŢI 


cție s'ar pu Mea 
i a silnici 


“Câmpul Românesc” 


HAMILTON, ONTARIO 


ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNĂ 
HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Vă invită să petreceți anul acesta vacanța de vară la 


- TABĂRA DE VARĂ- 
O SĂPTĂMÂNĂ DE ZILE 


26 IULIE= 2 AUGUST 


— Lăsaţi totul deoparte — 
ÎNTR'O ATMOSFERĂ ROMÂNEASCĂ 


Vă oferim ceva pentru fiecare, tânăr sau bătrân 


UNDE: CÂMPUL ROMÂNESC DIN HAMILTON, ONTARIO, CANADA 


Pentru informaţii, scrieți fa adresa: Asociaţia Culturală Română. 
Box 4217, Station D., Hamilton, Ont., Canada. 


feste idei, aceea a soldarităţii 
ca ultimă bază strategică, adică 
să nu se mai „denunțe unii pe alții, 
să nu se mai urmărească unii pe 
alții, să nu mai abuzeze nimeni de 
postul lui pentru a umili pe cei 
ce depiuei de el, şi în această di- 


marea izolare a strigoilor leni- 
niști, care tot înfundându-și capul 
în nisip, vor sfârși prin a fi 
înăbuşiți. 


VACANŢA 


Sessa | 


| 
| 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 5 


MONARHIE ŞI DEMOCRAȚIE 


- Lămuriri suplimentare în urma unei întâmpinări- 


Profit de întâmpinarea 
D-lui Ion Varlam din “C. 
IRzaa Aprilie 1981 spre a 
da unele lămuriri suplimen- 
tare cu privire la teza ar- 
ticolului meu “Pentru o de- 
mocrație mai bună”, apărut 
în “CR” Ian. 1981, întrucât 
obiecția D-sale mi-a făcut 
impresia că autorul ei n'a 
sesizat exact sensul pro- 
blemei ridicate de mine. 

Mai întâi o chestiune de 
ordin terminologic. Dl. V. 
înțelege prin “tinvestitură”> 
procedeul parlamentului de 
a confirma prin votare ru- 
mirea președintelui de con- 
siliu sau a primului-mi- 
nistru de către Seful Statu- 
lui. D-sa a generalizat pri- 
pit un sens special al In- 
vestiturii si anume cel pre- 
văzut pentru prima dată de 
constituția Republicii a IV-a 
Franceze din 1946 (Art.45). 
Pentru a fi valabil, deci 
considerat ca “cinvestire”, 
votul parlamentului trebuia 
să îndeplinească condiția 
majorității absolute. De fapt 
acest vot era o confirmare 
a deciziei luate de Capul 
Statului, impropriu mmită 
““investire””, pentru a salva 
prestigiul parlamentului. 
Dealtfel Republica a V-a din 
1958 a Generalului De Gaul- 
le) a suprimat această for- 
malitate. 

Inţelesul clasic al “fin 
vestiturii” (românește: îm- 
brăcarea ““vesmintelor” 
(dela vestimenta) este însă 


cel practicat în Evul mediu 
3 us. > q - del 


rea “insignelor”! respec- 
tive, între care și veșmin- 
tele, după funcţiune şi rang. 
(Adaog amănuntul că inves- 


_titura diri Evul mediu a luat 


locul ““ungerii”” din teocra- 
ţia antică, după care Regele 
era considerat ''Unsul” și 
ca atare “'Locţiitorul lui 
Dumnezeu pe pământ”, “In 
istoria regalității moderne 
această  investitură “de 
drept divin” s'a păstrat în 
formula *'dingrația lui Dum- 
nezeu” (ex gratia dei), la 
care regimul constituțional 
a adăogat, dela Revoluția 
Franceză încoace, cuvintele: 
“și voința poporului”. For- 
mula teocratică s'a păstrat 
pe baza regalității eredi- 
tare, extinzându-se apoi,0a- 
recum din complezență, și 
asupra regilor „aleși, pen- 
truca aceștia să nu fie con= 
siderați ca “'regi de cate- 
goria a II-a” faţă de regii 
propriuziși, care moșteneau 
tronul “din tată?n fiu?), 

A doua lămurire preli- 
minară se referă la cazu- 
rile citate de DL. V. în spri- 
jinul prevederii constituțio- 
nale că în ““democraţiile 0€- 
cidentale de tip parlamentar 
(0 președintele consiliu- 
lui de miniștri sau primul 

-ministru nu este ales ci 
este numit.” Cazul Angliei 
e rău ales, întâi pentrucă 
țara clasică a democraţiei 
moderne, deși monarhie 
constituțională,” nu posedă o 
consti! scrisă. Toate 
problemele de ordin consti- 
tuțional se rezolvă în Anglia 
pe baza unei serii întregi 
de acte constituționale, re- 
zultate din situații speciale, 
dela Magna Charta, Liber- 
tatum din 1215 până la asa 
zisele Parliament Acts din 


anii 1911-1949, plus prece- 
dente juridice de natură con- 
stituțională Gudicial prece- 
dents), “'obiceiul pământu- 
lui” și așa Monarhul englez 
mu-și mai exercită dreptul 
de veto dela 1707 încoace, 
iar din 1714 seful guvernu- 
lui e şi mai "departe numit 
de Rege, dar mu la libera 
lui alegere, ci din mijlocul 
partidului care a obținut ma- 
joritatea în Camera Comu- 
nelor. Mai mult: dela 
mijlocul secolului trecut în- 
coace, rolul monarhului în 
Anglia: s'a redus la înde- 
plinirea de acte reprezen- 
tative. Participarea la o- 
pera legislativă a guverm- 
lui e pur formală. Toate 
actele cu caracter politic, 
dintre care cel mai impor- 
tant e cuvântarea la des- 
chiderea noului parlament, 
reflectează politica guver- 
nului. Din p.d.v. politie 
Regele stă, ca persoană, 
deasupra sau în afara par- 
tidelor, făcând abstracție de 
părerile si simpatiile per- 
sonale.  Nominal Regele e 
comandantul suprem al for- 
țelor armate, dar această 
funcțiune n'o exercită per- 
sonal. 

Cum stau lucrurile cu ca- 
zurile citate de Dl. Varlam? 
Numirea lui McMillan în lo- 
cul lui „Anthony Eden demi- 
sionat în Ianuarie 1957 tre- 
bue considerată cao excepție 
la regulă. Hugh Gaitskell 
m și-a dat demisia dela 
presedenția partidului îi 


Harald Wilson, ci pentrucă 


era greu bolnav, murind cu- 


rând după aceea la 18.1.1963, 
iar numirea lui Wilson ca 
prim-ministru după victoria 
„Laborparty = dului 
15, Oct, 1964 n'a avut nimic 
de-a face cu *'simpatia per- 
sonală”” a Reginei pentru el, 
ci cu faptul că Wilsona fost 
acela care, în calitate de 
sef al Opoziţiei, condusese 
înpta electorală și obținuse 
victoria partidului său. In 
cazul acesta mu mai poate 
fi vorba nici măcar de o 
excepție, ci de o simplă 


coine eră, căci Regina ar 
fi trebuit să-l numească 


chiar dacă nu l-ar fi apre- . 


ciat personal, 

Cât despre cazul Româ- 
niei sub domnia Regelui Ca- 
rol al II-lea, e adevărat că 
acestuia, după constituție, 
îi revenea dreptul de a numi 
și revoca miniștrii săi, to- 
tuși uzanța îl obliga să ţină 
seamă și de “voința popo- 
rului”, care-i recomanda și 
indica în primul rând pe 
presedintele partidului care 
obțimise majoritatea în noul 
parlament. La numireaunor 
Vaida-Voivod, Mironescu, 
Tătărescu, Călinescu “ale- 
gerea” i-a fost ușurată Re- 
gelui de faptul "neobisnuit 
că sefii partidelor “de! gu- 
vernământ”” de-atunci, Na- 
pion Teza. 4 și Naţional- 

ărănesc, au renunțat la a- 
cest drept, lăsând Regelui 
“mână liberă” să recurgă 
la cine va crede el de 
cuviință - ceeace a fost o 
mare greșală politică din 
partea celor doi sefi depar- 
tid: Dinu Brătianu și Iuliu 
Maniu, care luaseră această 
decizie în comun, declinând 
o răspundere ce le revenea 
în primul rând lor. 


_xezolva problema 


dela“ 


Revenind la teza mea din 
articolul în discuție, dincele 
de mai sus se impune con- 
statarea că raportul dintre 
Monarhie si Demo 
parlamentara nu e de “sens 
unic”, ci poate fi conceput 
în mai multe feluri: 1. Re- 
gele decide si parlamentul 
confirmă decizia acestuia; 
2. Parlamentul decide și 
Regele confirmă; 3. Par- 
lamentul decide, iar Con- 
stituția dă Regelui dreptul 
de a corgcta personal de- 
cizia Parlamentului, sau în- 
sfârșit 4. Parlamentul de- 
cide” și Constituţia acordă 
Regelui dreptul de veto, în 
cazul când acesta e con- 
vins și poate dovedi Cu ar- 
gumente plauzibile că deci- 
zia Parlamentului contra- 
vine intereselor Tării și 
Neamului.  Intr'un aseme- 
nea caz, Constituţia poate 
prevedea două modalități de 
rezolvare a diferendului din- 
tre Parlament și Coroană: 
a) Regele trimite obiectul 
dezacordului direct Parla- 
mentului spre o nouă deli- 
berare și revizuire; b) Re- 
gele trimite decizia Parla- 
mentului la Curtea de Casa- 
ție, spre a judeca constitu- 


= Ționalitatea deciziei parla- 


mentare și a sesiza, la rân- 
dul ei, Parlamentul de a-și 
corecta decizia. 

Ce ma interesat pe mine 
în articolul incriminat de Dl. 
V. a fost întrebarea, dacă 
modalitatea dela nr. 1 de a 


nostru: dintre monarhie și 
democraţie - reprezintă s0- 
luţia mă nu numai pentru 
Tară și popor, dar și pentru 


- Dinastie! Se stie că în 
E ASIA constituțională 


Regele domnește, dar nu gu- 
vernează- A guverna în- 
seamnă_ a exercita cele trei 
puteri în Stat: executivă, 
legislativă și iudicativă, care 
la rândul lor trebue să func- 
ționeze independent una de 
alta, conform principiului 
separaţiei puterilor în Stat. 
Cine guvernează poartă și 
răspunderea actelor sale. 
Dacă Regele coboară - de 
pe troml său de ““domni- 
tor”? - în arena actelor și - 
luptelor politice - cum a 
procedat Carol al II-lea,i: își 
asumă răspunderi, care pot 
fi plătite greu în cazul când 
inițiativele și actele sale 
prejudiciază Statului, Tării 
și - Dinastiei însăși! Is- 
ria Universală și, din ne- 
fericire și Istoria noastră 
națională, oferă destule 
exemple de răspunderi plă- 
tite scump.  Deaceea Re- 
gele constituțional trebue să 
evite orice gest de inter- 
venţie personală în viața po- 
litică a Tării sale, aceasta 
cu atât mai mult cu cât 
mu e niciodată exclusă posi- 
bilitatea ca această inter- 
venție să fie reflexul unor 
interese personale, fie ale 
Regelui însuși, fie ale uneia 
sau mai multor persoane 
dela Curte sau din anturajul 
său personal. Si de acest 
risc îl ferește cel mai bine 
Constituţia. 
Dar atunci ce înseamnă 
a domni? înseamnă a juca 
un rol de figurant sau de 
spectator: “privitor ca la 
un teatru” din loja regală 
a...Operii de Stat ? Câtuși 


ritului. 


D.C. AMZAR 


| 
| 
| 


de puțin ! Regele-domnitor 
are înalta misiune de a fi 
simbolul poporului ca întreg 
național ș si social, reprezen- 
tână nu numai prezentul, ci 
incluzând în această funcți- 
une trecutul si viitorul 
Tării şi Neamului, 

In toate actele sale Regele 
trebue să se ridice deasu- 
pra luptelor dintre partide, 
pentrucă elm e parte mili- 
tantă, ci integrantă și in- 
tegratoare, reprezentând în- 
tregul Națiunii și societăţii 
- de eri, de azi și de mâi- 
ne! In această "funcțiune, 
unică în viața unui popor, 
Regele are misiunea de a 
aminti părților componente 
ale Națiunii și societăţii: 


claselor, profesiunilor,con- 
cernelor și întreprinderilor, 
sindicatelor, familiilor și 
chiar persoanelor, mai ales 
celor “*sus puse”, ori de 
câte ori e cazul, că niciuna 
din ele m e mai importan- 
tă decât oricare din cele- 
lalte si că mmai colabo- 
rarea lor poate duce la bu- 
năstarea și mulțumirea tu- 
turor. Dacă partidele și- 
au luat rolul de a repre- 
zenta si Susține - așa cum 
le indică și denumirea - 
interesele părților COmpo- 
nente ale Națiunii și socie- 
tății, lui, Regelui, îi in- 
cumbă datoria de a le aminti 
că ele m sunt numai părți 
componente, ci şi integrante 


ale Națiunii, dat fiind că 
aceasta m reprezintă un 
conglomerat de elemente 
disparate, și un tot organic, 
care trebue să crească, să 
"nflorească și dea roade, 
ca orice orgânism viu. Re- 
gele trebue să-si înțeleagă 
misiunea ca un părinte 
și cap de familie: circum- 
spect, ““drept si iubitor de 
oameni” m mimai în sen- 
sul ““drepturilor omului”, 
ci și în sensul creștinesc 
al milosteniei, așa cum re- 
comanda Neagoe Basarab 
fiului său Teodosie în cali- 
tatea acestuia de mostenitor 
al Tromilui. 

a 


S.FUMAGALI 


“MÂNCĂ CINE LUCRĂ” 


Era o vorbă veche: “'Lu- 
crezi, mănânci”. Toate vie- 
țuitoarele muncesc în felul 
lor să-și procure hrana. 0- 
mul, alungat « din Paradis a 


decât cei ce stau degeaba. 
A fost criticată burghezia 


(și nu gratuit) şi în locul- 


ei vine o altă clasă care 
uită să mai lucreze: se 
organizează pe ea, organi- 
zează pe alții, iar munca 
devine literă moartă. -A 
fost o perioadă în care, fe- 
meile , trebuiau să poarte 
basma, ca să arate o bună 
ORIGINE SOCIALA, bărba- 
ţii să-și îndese pe cap o 
sapcă, să poarte si o scurtă 
e piele ş.a. m.d. Lucru= 
rile s?au 'mai aranjat, între 
timp, s'a trecut la pălării, 
costume făcute la croitor, 
îmbrăcăminte de import și 
alte DEVIATII ce nu se mai 
declară periculoase concep- 
iei de bază. Cu “munca 

să, lucrurile tot brambura 
stau. 

Mai întâi că noțiunea se 
reduce la travaliul brut și 
mu la alte activități. Zicea 
un oarecare: “'(Amadmirație 
pentru responsabilul dela 
Aprozar. Dela 4 dimineața 
muncește!” 

Un pictor e considerat 
cam un fel de pierde-vară, 
un scriitor la fel(nu în comu= 
nism, unde sunt utili); în ge- 
neral activitățile cerebrale 
intră abia tangențial în no- 
țiunea MUNCA, ea înglobând 
mai ales activități ale mus- 
chilor. 

Când se făcea muncă vo- 
luntară si cei obligați la ea, 
se plângeau, un chirurgpre- 
tindea că nu mai poate fi si- 
gur pe bisturiu, după ce a 
dat cu târnăcopul, un opto= 
metrist că strică lentilele, 
din acelasi motiv, un res- 
taurator de artă, la fel. S'a 
cam renunțat și la munca 
voluntară de genul de mai 


cum se face că, exact cal ce 
lucrează mănâncă mai prost 


sus (care ținea de “fante- 
zia” Faso voaaţă) deși au 
mai rămas altele. 

In Exil se =punes Tre- 
bue so iei de jos de tot, 


alţii ar 

Foarte mulți au zugrăvit 
case, au reconstituit pe cele 
arse, frecând băi, W.C.-uri 
si altele. Pe urmă „s'au 
înstărit și au început să dea 
cu munca în capul altora. 
Româmlui mu-i place ex- 
ploatarea - de ea a fugit - 
dar tare mulţi, mai exploa- 
tează pe noii veniți, tră- 
gând foloase de pe urma 


porni-o altfel. = i 


lor. 
Potentaţii puși la muncă 
s'ar simți jigniți. 
Așa se face că vorba 
veche m se mai potriveste. 


Manea fiecare după 
cum îi cere firea (și î 
lasă buzunarul) și lucrează 
după cum îi dictează ă rațiu- 
nea. Nu cred că trândăvia 
poate oferi satisfacţii (de- 
cât la nivel inferior), dar 

munca poate da „mulțumire 
deplină dacă e făcută diri- 


"jată de cap și m de pi- 


cioare. 
L] 


BUMERANG 


Am cunoscut un pictor 
care a expus într?un centru 
comercial, unde se perindau 
câteva mii de cumpărători 
zilnic. Cumpărătorii se în- 
dreptau spre „produsele în 
dustriale și în trecere a- 
Tuncau o privire spre! lucră= 
rile artistilor expuse în cen- 
trul acelui elegant complex 
comercial. Expoziţia a durat 
o săptămână si s'au vândut 
aproximativ. 2% din mmărul 
lucrărilor expuse (în gene- 
ral subiecte cu animale). 
Pictorul respectiv n'a vân- 
dut nimic. Umilit și furios 
şi-a impus să nu maiexpună 
în colectiv, deschizând oga- 
lerie proprie. Vizitatorii 
i-au cerut unele informaţii 
în legătură cu lucrările 
(vreau să știe dacă desenele 
în peniță erau originale sau 
copii  fotoimprimate), s'au 
interesat de prețuri şi au 
plecat, fără ca vreunul să 
cumpere ceva. O familie de 
oameni extrem de bogați, 
ce-l cunoșteau mai de mult, 
a, vizitat” galeria tot fără 
să achiziționeze ceva, făcân- 
du-l atent pe artist că ve- 
niseră acolo, special pentru 
el, pierzând din timpul lor, 
cântărit în aur. Probabil 
că n'ar fi refuzat un cadou 


înrămat, din sărăcia picto- 
rului.  Aceluia însă îi pie- 
rise humorul si m s'a gân- 
dit la alternativa asta. S'a 
întors în atelierul lui si a 
făcut bucăţi câteva lucrări, 
din cele mai greu realizate, 
descărcându-și energia ce 
trebuia să explodeze întrun 
fel. Mai târziu i-a părut 
rău, = avea un temperament 


coleric - și a rămas pegân- 


duri. Nu s'a sinucis din 
atâta lucru, deşi exista mo- 
da, însă mintea luia calculat 
posibilitățile, alegând cel 
mai mic dintre două rele; 
s'a apucat să picteze pe gus- 
tul publicului cumpărător. 
Rezultatul s”a dovedit bun în 
sfera materială, rău în cea 
artistică. Adică artistul a 
început să fie achiziționat 
în postura lui de lucrător 
cu pensula (Îl întrebau cât 
timp îi ia. cutare lucrare, 
ca so calculeze î în ore plă- 
tite, fără să țină seama că 
pentru a ajunge la mește- 
sug, muncise ani întregi), 

în postura de artist, 


înselase, degradându-l, pe 


- 


cineva care îi era toarte 
aproape și pe care îl în- 
tâlnea în orice oglindă pri- 


vită frontal. 
L] 


* ciui 4 d Ai Aa sa pai 


Le Sp Rp DI, | 


pa AS 


pi AR Daca DE aaa 


Î 


ISRAELUL ŞI GARDA DE FIER 


In Israel se află câteva sute de mii 
de Evrei proveniți din România. Mulţi 
dintre ei au locuit la București. Si, după 
cât ni se spune, întâlneşti” mai la tot 
pasul semnele unor amintiri nostalgice 
din locurile de unde au venit. Nu mai 
pomenim de împrumuturile făcute la fol- 
clorul românesc, de către proaspătul folelor 
israelian. Asa, chiar “'dansul național”? 
israelian se chiamă “ora”?, ca pe româ- 
nește, şi seamănă aidoma cu jocul prin 
antonomasie românesc. Acest împrumut 
ne măgulește orgoliul naţional. Căci el 
dovedește Superioritatea folclorului româ- 
nesc față de al altor popoare din Europa 
de Mijloc și de Răsărit. De acolo Evreii 
au venit în mmăr mult mai mare în Israel. 
Dintre ei s'a recrutat Clasa Conducătoare 
a noului Stat. Pe scurt, aceste semne ar 
dovedi cum Evreii, în ciuda unor necazuri 
de mai târziu, nu s'au simțit în România 
prea rău. Un cunoscut din Paris mi-a 
reprodus exclamația mișcătoare a umi 
evreu bătrân si cult, locuitor altă dată în 
strada Labirint: “Ce frumoase erau tim- 
purile când ni se spunea” bă, jidane, la 
București!” In cuvinte de același gen s'au 
exprimat alți Evrei față de unmedic Român 
în vizită în Israel: “'Ce n'au făcut Goga 
și Cuza (curios, nu au spus Garda de Fier) 
au reușit comuniștii, să gonească jidanii 
din România”. “Si în adevăr, cuvântul 
jidan sau jidov, de origină populară, nu 
cuprinde în sine nimic injurios. Doar 
printr'un anumit uz, a luat un sens dubios: 

Dar în contrast cu aceste bune amintiri 
ale celor mai mulți, câteva publicații în 
limba română din Israel, prezintă România 
în cele mai negre culori. După ele România 
a fost pentru Evrei iadul pe pământ. Mai 
ales Garda de Fier este în paginile lor, 
marele demon mâncător de evrei. Noi 


eventual fecundă în concluzii. 

Ergo, să ne închipuim cum 150-200 .000 
de Români, cu mmărul lor mereu în 
creștere, s'au instalat în Israel. Această 
aglomerare românească nu ar fi o insulă 
izolată, menită să dispară în sânul altei 
națiuni. Ea ar aparține la arhipelagul 
permanent al marei Diaspore Românești, 
răspândite pe mapamond. O diasporă. cu 
tentacule iese pretutindeni, perfect or- 
ganizată în comunități sacerdotale sub egida 
Alianţei Universale Românești și a Con- 
gresului Mondial Românesc. "In capul 
acestor Confederații de Comunități ar sta 
Românii cei mai lepți. “Lobby” ro- 
mânești influente s'au ridicat în marile 
metropole occidentale, Londra, Paris, New 
York. Mari bancheri Români s'au încrustat 
în New York City, cartierul Bursei și Wall- 
Street. De acolo ei supravegheau circulația 
Capitalului Mondial. Bancherii Români 
aveau deci un cuvânt important la formarea 
si conduita guvernelor în diferite țări. 
Si de cealaltă parte a Cortinei, cu tot 
pretinsul  “'anti-românism”” stalinist, un 
“Lobby”? românesc compact sta de veghe 
pe lângă Comitetul Central Executiv al 
Partidului Bolșevist. La fel instrumen- 
tația culturală și mijloacele de comunicare 
au încăput în marea parte a lumii, pe 
Mâini românesti. Presa, Radio (pe atunci 
mu exista încă televiziunea), Editurile, Co- 
merțul de cărți și publicații, reputaţiile 
de scriitori si marile premii literare, 
depindeau în bună parte de Români. Astfel 
Diaspora Românească atârna greu în ba- 
lanța lumii, mai cu seamă în Israel. Orice 
împotrivire sau măcar abatere la și dela 
preponderența Diasporei Românești, pro- 
voca îndată reacţiunea, cu organele ei de 
riza Finanţe, Presă, Boicot şi înter- 

venția Marilor Puteri. De aici, ' natural, 
pornea curentul universal şi istoric de 
“anti-românism!?, mai intens sau mai debil 
după mmărul Românilor și voltajul pre- 
siunei româneşti î în diferite țări ș si regiuni. 

Vom vedea acum în acest mediu in- 
ternațional si național israelism, cum a 
evoluat pozii românească în Israel. Ro- 
mânii s'au apucat acolo de ce au făcut 
de secole, adică de comerț, mare și mic. 
Ei au acaparat mai întâi micul comerț 
și mica industrie. Mai în fiecare târg 
Şi-au fixat mici negustori, mici industriași 
si meșteșugari. Români, dislocând pe Is 


| 


o ipoteză de lucru, poate frapantă, dar 


raelieni. In felul acesta clasa de mijloc 
a fost periclitată grav. Dar clasa de 
mijloc este spina dorsală a unui popor. 
Slăbirea ei aduce o criză socială profundă. 
Clasele rurale şi muncitoare rămân la 
discreția unui monopol străin. Si în ade- 
văr, Românii și-au asigurat și în economia 
superioară, în marele comer: , în marea 


+ industrie și pe piața financiară, un quasi- 


Monopol, Şi proprietatea urbană schimbă 
în bună parte de beneficiari, Cartiere 
întregi din Capitală şi din multe orașe 
israeliene trec înproprietatea românească, 
In locul Israelienilor apar proprietari ro- 
mâni. Si mmeroase străzi comerciale 
au devenit domeniu românesc. Negustori 
Israelieni vestiți au fost înlocuiți de români. 
Resturile Israeliene depindeau de bănci 
românești. Astfel Economia Israeliană stă 
în proporții considerabile sub control ro- 
mânesc. Ionel Ionescu era un magnat al 
Industriei israeliene şi Mitică Popescu un 
mare bancher la Tel-Aviv. 

In același rând cu expansiunea econo- 
mică, Românii căutau să capteze orientarea 
Culturii si Opiniei israeliene. Ei creau 
Edituri și organe de Presă. Cărţi, reviste 
și ziare în interes românesc erau răs- 
pândite în Israel. Dar Presa de rit româ- 
nesc se convertea într'un focar de rătă- 
cire, în sânul Poporului Israelian. Presa, 
ziare și reviste, deprecia ideea religioasă, 
difuza! teorii anti-naționale, falsifica in- 
teresele israeliene, prea mărea oameni 
mediocri si coruptibili, cultiva publicitatea 
informațiilor imorale, a relațiilor sexuale, 
a avorturilor, a aventurilor scabroase, a 
crimelor senzaţionale. Si peste toate, 
exploata calomnia și discreditarea contra 
tot şi a tuturora care ar fi opus o rezis- 
tență la presiunea românească. 

O altă degradare a echilibrului. național 


lte şcoli secui 


cea cu mult numărul școlarilor și studen- 
Hilor israelieni. Această aglomerare ro- 
mânească în Scoală, punea probleme grave 
pentru identitatea Poporului Israelian. 
Căci Scoala dezvoltă Cultura Naţională. Ea 
crează pătura conducătoare a uri popor, 
In acest ritm, în scurt timp conducătorii 
politici, economici și culturali, ar fi mai 
mult români decât Israelieni. La fel 
"Cultura în Israel ar evolua în spirit ro- 
mânesc, m israelian. ; 

In această situație, **Lobby-ul româ- 
nesc, desigur, nu dă înapoi dela niciun 
mijloc de- presiune pentru a-şi menține 
privilegiile în Israel. EI face uz în primul 
rând de coruperea personalului guverna- 
mental și administrativ. Dintre oamenii 
integri "erau atrași mumai cei toleranți 
si inofensivi. Astfel deseori guvernele 
israeliene erau ticluite de bancherii ro- 
mâni dela Tel-Aviv, de conivență cu colegii 
lor dela Londra și Paris. Politica internă 
și externă a acestor guverne de obediență 
cosmopolită, trebuia să urmeze interesele 
străine, contra intereselor Israelului. Mi- 
siunea primordială a acestui soi de guver- 
nare era înfrângerea oricărei rezistențe 
- naționale contra privilegiilor românești 
și intramisiunei străine. Politicieni ne- 
demni şi o parte coruptă din Aparatul de 
Stat s'au întrecut în lovituri contra tinere- 
tului protestatar și a mișcărilor create de 


"el. Constituţia Si legile Statului au fost 


călcate și pușcăriile înțesate « de studenți, 
muncitori și "intelectuali. Până la urmă 
teroarea a fost legalizată de Dictatura în 
cap cu Seful Statului si numeroși fruntași 
ai Partidelor democratice din Israel. Con- 
stituția a fost suprimată odată cu libertatea 
Poporului Israelian. Si ca o încoronare, 
Fondatorul şi o mare parte din Elita 
Mişcării Naţionale Israeliene au fost scoși 
din închisori şi asasinați, pentruca apoi să 
fie aruncați « le-a valma în groapa comună, 
sub mai multe tone de beton armat. 

Si acum să ne spună sincer publicațiile 
de limbă românească din Israel, cum ar fi 
reacționat Israelienii la exagerările mino- 
rității “'românești”!? Răspunsul ni l-a dat 
anticipat dinamitarea Hotelului 'Regele 
David”, uciderea Lordului Moyne și a 
Contelui Bernadodte, ca să numai pomenim 
de ce s'a îi lat la Diakerim, 


"> Să renunțăm însă la această ipoteză de 


lucru are aduce! mai mult a fabulă, pe 
măsură ce s'a dezvoltat. Românii nu aveau 
] 


procentul românilor între- SE 


cum și de ce să intre în masă în Israel. 
In schimb fenomenul s?a petrecut invers, 
adică Evreii s'au întins cu toate procedeele 
şi relaţiile menționate, pe Pământul Ro- 
mânesc. Stiți D-voastră cum A.C.Cuza a 
devenit “antisemit”? Nu știți?! A.C. 
Cuza era pe la 1890 tânăr profesor de 
Economie Politică la Facultatea de Drept 
din Iași. Din interes stiințific el urmărea 
mișcarea titlurilor de proprietate în Re- 
gistrul de Bunuri Imobile depe lângă Tri- 
bunal. Constatările le-a consemnat întrun 
articol publicat într?o revistă, fără intenții 
polemice, ci numai cu obiectivitate știin- 
țifică. In articol Profesorul Cuza nota 
fără comentarii, cum o mare parte din 
imobilele dela lași trecea în mâini evreești. 
Consecința a fost o explozie de proteste 
evreesti în Presă si pe lângă oamenii 
politici. Aceștia erau, desigur, de o altă 
calitate decât urmașii lor de mai târziu. 
Cu toate acestea, Petre Carp l-a chemat 
pe Cuza să-l admonesteze: “Ce, ai îne- 
bunit, Cuza, să te agăţi de Ovrei?”' Pro- 
fesorul Cuza, caracter îndărătnic, mu a 
ținut seama de apostrofa lui Carp. El a 
replicat atacurilor evreești. Așa, din 
replică în replică, ela devenit “antisemit”. 

Dar adevărata criză a izbucnit după 
Revoluţia Bolsevistă, când Evreii s'au re- 
vărsat peste Nistru și Prut, pe Pământul 
Românesc. Imprudențele evreești de ordin 
intern și internațional combinate cu interese 
politicianiste meschine si cu brutalitatea 
unor politicieni servili din jurul unui rege 
depravat, au dus România pe pragul unui 
război civil. 

In această criză acută, cea mai mare 
nedreptate contra Mișcării Naţionale Ro- 
mânești, Garda de Fier, este acuzația de 
“easism?? după model străin. Remarcabilă 


„este tocmai lipsa unei influențe din afară. = 
aducea n numărul copleșitor al Românilor în i 


fund creștină, Garda de Fier nu putea 
avea nimic comun cu rasismul păgân al 
Naţional-Socialismului German. “'Anti- 
semitismul”? ei revenea la moderarea e- 
vreilor și la aducerea lor în drepturi com- 
patibile 'cu Suveranitatea României. Garda 
de Fier lupta pentru Dreptul Poporului 
Român de a beneficia pe deplin de Pa- 
trimoniul Naţional ș si de a se înălța la locul 
cuvenit între celelâte națiuni. Care popor 
m are dreptul la progres? Comisia 
Instructorie depe Iângă Tribunalul Inter- 
național dela Nurnberg a recunoscut Găr- 
zii de Fier acest caracter original şi a- 
cest drept. Magistraţii Instructori au 
scos-o din cauză fără proces. La fel 
sionistul Loewenthal a negat ca martor în 
Procesul Eichmann, urme de rasism la 
Garda de Fier. 

Dar în altă ordine de idei, publicaţiile 
de limba română din Israel nu sunt numai 
nedrepte, ci de-a dreptul ingrate cu Garda 
de- Fier. Căci dacă există o ţară unde 

s'au realizat idei asemănătoare cu ale lui 
Corneliu Codreamu și ale Gărzii de Fier, 
aceasta este Israel, Publicistii româno- 
israelieni, cât si cei din cealaltă, parte, 
să nu sară în sus. Ii rugăm să urmărească 
fără prejudecată ce avem de spus. 

La baza Israelului m stau pe atât cât 
se crede, capitalurile Diasporei Evreești. 
Marii capitaliști evrei au ajutat, ajută si 
vor ajuta, desigur, Israelul, dar nu în 
proporția cât ar trebui. Marile ajutoare 
financiare vin din altă parte, mai ales dela 
Guvernul American. Diaspora Evreească 
înstărită, pentru rațiuni pe care mu le 
expunem aici, mu e prea încântată de 
existența Mișcării Sioniste şi nici de a 
umi Stat Israel. Chiar marii seniori ai 
Diasporei, favorabili Sionismului, Baronul 
Rotchild, câțiva Lorzi de origină askenazi, 
magnați iudeo-americani, vin în vizită în 
Israel cu plocoane ca nasul bogat la finul 
sărac, Din punctul de vedere al absorb- 
țiunei de. imigranţi din Diasporă, Sionis= 
mul m este un succes. Mai nimeni nu 
a abandonat de bună voe Diaspora unde le 
merge bine, mai ales pe aceea din Ocei- 
dent.  Miscătoarea urare bi-milenară de 
anul nou, ina anul la Ierusalim”, a rămas 
pentru cei mai mulți doar o figură de 
stil. Dar ca toate visurile urmărite cu 
tenacitate, iată, si urarea “'anului nou la 
lerusalim/» s?a împlinit pentru Evrei, dar 
voluntar ESTIU mai puțini. In Israel 


s'au refugiat Evreii prăpădiţi din Europa 
de Răsărit şi din Orient. Căci dacă 
există o imensă „bogăţie evreească pe Ma- 

pamond, prețuită de Rotchild în 1947, a- 

menințând Anglia cu lichidarea, la 800 
miliarde de dolari, putea fi descoperită 
pe atunci și o mare sărăcie evreească în 
diferite regiuni. De acolo, din sărăcime, 

a provenit mai toată! populația din Israel. 

Din această sărăcime, Mozaic de ele- 
mente diverse, urma să se reconstitue 
un popor nou și unit, plecând dela un 
aliaj de tradiții” biblice și concepte. mo- 
derne. Astfel marele succes al Israelului 
stă în altă parte decât cu marele capital 
al Evreilor bogați. Israelul este în mare 
parte opera oamenilor săraci. Si Garda 
de Fier este o operă a oamenilor săraci, 
cum mărturisește Corneliu Codreanu de 
unde a plecat: 'delă “un biet țăran sărac 
care plânge într'un sat, un nenorocit mun- 
citor. bolnav, un înteleetual desrădăcinat”, 
Sărăcia nu este numai decât o virtute, dar 
poate deveni un mare implus creator, ca la 
început în Israel. 

Asa, la baza Israelului stau munca si 
omul” nou. Opera de căpătenie în Israel 
este ceeace preconiza Corneliu Codream 
mai înainte de toate, omul nou. Corneliu 
Codreanu concepea Omul „nou, drept un 
om întreg, sănătos la minte, suflet și 
trup, un om mândru, puternic, harnic, vi- 
teaz, într?un cuvânt “un erou”. ““Trebue 
să devi altul, un erou”? este una dintre 
cele șase legi editate de Corneliu Co- 
dream la baza Gărzii de Fier. Acest 
“erou al vitejiei și al muncii, oțelit prin 
suferințe, pregătit să se jerttească, va 
crea un mediu nou'?, cumpredică Românilor 
Corneliu Codreanu, unde să se întărească 
și să crească Neamul lor. Un om nou, 

z ărat, este “condiția marilor 
„Si iată, în > în. „locul 


sau invers, acaparator şi împertinent, a” 


apărut un model de om cu adevărat nou, 
fizic şi moral, Israelianul, în deosebi 
Sabra.. Israelul există prin acest om nou, 


cum îl vroia Codream, Soldat -Plugar- 


Muncitor-Intelectual. Astfel Israelul este 
produsul muncii aprige și disciplinate a 


acestor oameni noi. Continuare. i în pag. Vi 


DIN NOU... 


Port destinul 
cruce. . . 

la răscruce. . . 
de dureri 
eterne. .. 
siberice 

perne ! . 


Port destinul 
cruce... 

pe culmi 
verzi, 
milenii... 
sărutând 
Putna, 
misticelor 
denii. . . 


Port destinul 
cruce. . . 

Neam întemnițat. . - 
în proprie TARA. - 
robit, exilat !! ?... 


Port destinul 
cruce... 

fără de sfârsit. . . 
când Mântuitoru-i. . - 
din nou pri 
Răstignit m! . . 


AI. Petru SILISTREANU 


îi 
% 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PROBITATE POLITICĂ 


Există în Europa o In- 
stituție neoficială, întitulată 


Confederația Europeană a- 


Agriculturii, fondață- acum 
29 de ani, Instituţie, poate 
necunoscută, pentru mulți 
dintre cititorii nostri. A- 
ceastă confederație adună 
organizațiile agricole din 


țările europene libere, dar . 


mumai libere, adică acolo 
unde este respectată total 
proprietatea particulară 
cum și piața liberă pentru 
produsele agricole sau fo- 
restiere. Aceste țări în 
mumăr de 15, merită să fie 
amintite: Austria, Belgia, 
Danemarca, Franța, Finlan- 
da, Grecia, Olanda, Ita- 
lia, Germania de West, Nor- 
vegia, Portugalia, Elveţia, 
Spania, Suedia și Anglia.- 

In fiecare an, în luna 
Septembrie, se ține un con- 
gres. De fiecare dată se 
ridică problema celeilalte 
jumătăți din Europa, supusă 


IUNIE 1981 


——————————— Aurel RĂUŢĂ—————————————— 


Moscovei şi unde domină 
regimurile comuniste. In 
contra tuturor presiunilor, 
din partea multor organisme 
internaționale oficiale, ca 
ONU, FAO, Consiliul Euro- 
pei, CEE, etc. ca să fie 
admise în această Confede- 
rație organiza ŞI marione- 
te din țarile de Est, Consi- 
liul IE Confederații a 
refuzat orice dialog. Prin- 
cipiul este sfânt: acolo un- 
de mu există libertate, unde 
nu există proprietate parti- 
culară, nici piață liberă, nu 
pot exista organizații libe- 
re, cooperative, uniuni, etc. 
ca să colaboreze liber în a- 
ceastă Confederație alături 
de alte uniuni europene; nu 
poate fi vorba de niciun fel 
de admisiune, de niciun fel 
de dialog. Atitudine fermă 
care este, cu mare grije, 
conservată de 29 de ani. 
Aceasta este o adevărată 
probitate politică, cinste și 


integritate politică. 

In fața acestei atitudini 
demne susținută cu atâta cu- 
raj, care este panorama în- 
tregii politici dusă de ță- 
rile occidentale, după ter- 
minarea celui de-al doilea 
război mondial? 

Imcrurile sunt cunoscu- 
te, dar este bine să le a- 
mințim din când în când, 
pentru memoria noastră sau 
pentru cei ce nu s'au oprit 
cu calm să analizeze situa- 
ţia politică mondială. 

Anul 1945 a adus, poate 
fără să se vrea, o împăr- 
țire în două lumi: lumea 
liberă în care se urmărea 
pacea si bunăstarea oame- 
nilor în progres neimpus 
şi libertate, iar în față, Ru- 
sia sovietică cu toate țările 
subjugate în Europa și Asia 
prin acel infam acord dela 
Yalta aprobat de Roosevelt 
si semnat şi de Churchill, 
unde în afară de tirania im- 


«Ajutorul 


a OLE En aici dezvol orn 


ISRAELUL a, GARDA DE FIER 


Urmare din pag. 6 

Dar munca şi disciplina fac și ele 
parte dintre cele, sase legi de bază ale 
Gărzii de Fier. unceste, munceste în 
fiecare zi.  Munceşte cu drag”, “Fii 


disciplinat, legionar, "așa vei învinge”? în- 
vață Codreamu pe cei ce vor să fie le- 
In sfârsit legea milenară a Dias- 
Îniuia seats și în Israel, 
este o lege și a 


gionari. 
porei Evreesti, 
eciproc”! 
de er. 

urmat princi 
at 


de Cooperaţie în structura economică a 
Israelului. 

Cât despre Chibuţ, el este o organizare 
originală a vieții în comun, dedicată volun- 


tar muncii manuale și în numeroase cazuri Dacă Garda de Fier ar fi fost 
- Apărării Naţionale. 


El depășește, cel 
puțin într'o perioadă de timp, "cele trei 
tipuri de comunități definite de Toenies 
ca “durabile în viața reală și istorică, 
Casa, Satul și Orasul”. EI nu e inspirat 
nici de Marx, nici de Tolstoi, ci e modulat 
după condițiile le specifice dinIsrael, Chibuţul 
este deci o unitate de muncă și de apărare, 
productivă si militară, un ogor, o uzină și 
deseori o fortăreață. Astfel chibuțul nu e 
mumai verificarea unei destoinicii, ci și a 
umi ideal și a unei credințe. Intrarea 
într'un Chibuţ implică o inter-selecție ri- 
guroasă, o pregătire prealabilă ca un fel 
de noviciat si caun corolar, presupune un 
anumit de cultură pentru a-i fi în- 
les idealul. Așa se explică marele mmăr 
de intelectuali în Chibţuri. Intr?un cuvânt, 
Chibuțul este o concentrare fraternă în 
primul rând de tineret, băieți ș si fete cari 
s'au ales unii pe alții și servesc idealul 
sionist cu o devoțiune exemplară, civică, 
laborală și militară. Jaques Madoul descria 
într?o carte de acum 30 de ani diferite 
aspecte din Israel, cu mare admirație. 
Dar si Corneliu Codreanu a inițiat un 
gen de Chibuțuri mai simple și la început 
temporare, cu taberele de muncă încă din 
1924. Si în taberele de muncă legionare 
se remarcă un ammit nivel cultural cu 
marele mmăr de studenți ș și intelectuali. 
Și acolo stau la bază credir ă și idealuri. 
Si în Garda de Fier inter- -selecţia era 
riguroasă. Corneliu Codreanu urmărea cu 
taberele de muncă m mmai o producție 
imediată, ci și o operă de educație. Si el 
avea grija să valorifice munca manuală, 
depreciată mai ales în medii surtucare. 
„Prezența atâtor studenți și intelectuali în 
„tabere, reabilita munca 'maruală și reda 
- meseriașilor și muncitorilor încrederea în 
sine, odată cu mândria profesională. Co- 
"dream caută să scuture inerția mentală, 
produsă printre altele și de Scoală. A- 
ceasta, redusă la un spirit strict didactic, 
neglija educaţia extra scolară a Tineretu- 
lui, Scoala nu încuraja nici măcar Cer- 
cetăşia de tip Baden-Powell. Abia mult mai 


Y 


catei 


târziu, si sub presiunea efectului legionar, 
Regimul a înființat “Straja Tării”? de ca- 
racter Powellian. Deosebirea însă între 
spiritul legionar și cel străjeresc, era ca 
între ozonul tare al Carpaţilor şi aerul 
înmuiat de vipie la. miezul zilei în Iulie, 
pe șesul Bărăgamului. Corneliu Codreanu 
vroia să insufle și să desvolte în tineret 
cu exerciții fizice Și militare un spirit 
castren, amorţit întriun mediu soginl som- 


o 
al calității sociale, o unitate de muncă şi 
de cultivare a i militare. Din 
tabăra de muncă legionară trebuia să iasă 
un nou tip de Român, muncitor și soldat. 
ăsată să 
lucreze în pace, un anumit gen de tabere 
de muncă tindea să se permanentizeze și 
să evolueze spre comunități cooperative 
si familiale. Corneliu Codream încuraja 
ceeace el numea ““familii- -cetăţi” prin că- 
sătorii de legionari cu legionare, ca model 
pentru societatea românească. Acest gen 
de comunități ar fi fost interesante mu 
mmai pentru Economie, ci si pentru Edu- 
cația Naţională. După cum însă se pare, 
și în Israel această formă de comunități 
cooperative și familiale tinde să modifice 
structura chibuțurilor,, corespunzând mai 
bine nouei stări de spirit a Israelienilor. 
Dar în oricare așezare omenească și 
în oricare operă de civilizație, un element 
decisiv este apa. Mai ales în teritoriile 
nisipoase ale Orientului, apa este problema 
greu de rezolvat pe seama pionerilor, 
Irigația constitue deci un mare succes al 
Israelului. După cum “ Egiptul e un dar 
al Nilului”, și Israelul e un dar al Iri- 
gaţiei. Asa "Israelul a înverzit pustiul. 
Granițele Israelului coincid cu ale verdeţei. 
Si Corneliu Codreanu dădea irigației o 
importanţă prioritară înregiunile pedepsite 
de secetă, EI schițase proectele de iri- 
gare a Dobrogei și a Bărăganului, cu 
munca legionarilor, fără concursul Statului. 
Astfel Israelul a crescut dintr'un dublu 
eroism, laboral și militar. Căci “Pă- 
mântul Făgăduinței”? m a fost recucerit 
mimai cu ''sudoare”, ci si cu “sânge”, 
ca în faimosul discurs al lui Churchill, 
Asa Israelul, înghesuit cu spatele la mare, 
a purtat într'un sfert de secol patru răz= 
boaie victorioase. Prea multe războaie 
într'un timp atât de scurt, pentru un popor 
nou și puțin la număr, abia întors la fapte 
de arme. Dar în felul acesta Israelul a 
devenit o putere militară de prim ordin, 
comparabilă, păstrând proporţiile, cu Pru- 
sia lui Frederic II. Lozinca lui Nietzsche 
de *'a trăi primejdios”, este aplicată coti- 
dian în Israel. Berlin și Israel sunt cele 
două insule în mări de primejdie. 
Nu vom insista în această încercare 
comparativă, asupra Regimului politic şi 


pusă de grupul care deține 
puterea, fie comunist, so- 
cialist sau democrat, apare 
clar, prin declaraţii diafane 
şi prin fapte, desfășurarea 
unei permanente activități 
internaţionale, cu scopul de 
a instaura același regim 
nefast în toată lumea. 

Acesta este mobilul pe 
care Occidentul nu vrea să-l 
vadă, desi îl vede, îl suferă 
în propria carne. Neînţele- 
gerea între aceste două 
lumi mu vine din faptul că 
se aplică, în fiecare din ele, 
două tehnice de guvernare 
diferite sau două ideologii 
ireconciliabile. Nu. Dife- 
rența fundamentală este că 
în timp ce Occidentul caută 
să aplice principiile de li- 
bertate și guvernare de a- 
cord cu poporul care își 
exprimă liber voința perio- 
dic si m caută sub nici o 
formă să impună aceste 
principii “cu forța, în alte 
țări, Uniunea Sovietică, cen- 
trul insurecției mondiale, 
permanent prezentă în toate 
colțurile lumii, instigă,pro- 
voacaă, aţâță, înarmează, 
susține, cu bani, direct sau 
prin țările satelite, orice 
mişcare insurectă, dinorice 
țară, indiferent de semnul 
sub care s'a născut. In Sa- 
hara, independența împotri- 
va Marocului. In Ulster 
independența împotriva An- 
gliei. In țara Bascilor, în- 
dependența împotriva Spa- 
niei. In Bretania împotriva 
Franței ș.a.m.d. De alt- 
fel această politică de sub- 
versiune si ajutor interna- 


deschis. In ultima s 
a Conferinței dela Madrid, 
ca răspuns al propunerii de- 
legatului Spaniei, Ruperez, 
ca această Conferință mon- 
dială să facă o declarație 
explicită si terminantă de 
condamnarea terorismului, 
în lume, Ambasadorul Ru- 
siei la Madrid, Dubinin, s'a 
ridicat si a spus: “Da, 


DE ——ĂĂ Â 


se condamnă terorismul,dar 
nu în general, pentrucă te- 
rorismul care întovărășește 
mişcările de liberare ale 
popoarelor în diferite țări 
de pe glob, de sub jugul 
imperialist, este demn de 
sprijin și Uniunea Sovietică 
va sprijini totdeauna aces- 
te mișcări”. 

Mai clar și deschis nu 
se poate spune. Deci pro- 
punerea de condamnare a 
terorismului nu a fost apro- 
bată de către Conferința de- 
la Madrid. 

In fața acestor atitudini 
de pur război, occidentalii 
ce fac? Cu niște formule 
abile, cu o îmbrăcăminte 
verbală elegantă se caută 
să se iasă din intransigență 
și să se accepte ceeace nu 
poate fi acceptat. Iata un 
caz patent de lipsă totală 
de probitate, de demnitate 

si cinste politică. Iată cum 
Oamenii reprezentanţi aipo- 
poarelor libere, prin capitu- 
larea -lor în fața Rusiei, 
înșeală buna credinţă și sen- 
timentul profund al oâmeni- 
lor, care vor o atitudine 
demnă şi intransigentă. Cu 
principiile nu se poate juca, 
ceeace fac marea majoritate 
a oamenilor politici occiden- 
tali și un bun exemplu îl 
avem” în președintele Fran- 
ței.- A fost” primul care a 
alergat la Varșovia să-l va- 
dă pe Brejnev după criza 
din Afganistan. 

O _ totală neînțelegere 
există în jurul noțiunii de 
destindere. Occidentul plin 
de iluzii crede_într”o des- 


convergentă. 
nea Sovietică şi pentru toate 
țările din Est, distensiunea 
are cu totul altă însemnă- 
tate. Pentru ei distensiunea 
este continuarea luptei ideo- 
logice cu alte mijloace, lup- 
tă la care ei mu au renun- 
țat și m vor renunța nicio- 
dată. 


73 Coco o... 


PAGINA 7 


Fr ori 


Prin semnarea - actului 
dela Helsinki, Ruşii au ob- / 
ținut primordial recunoaș- A 
terea frontierelor actuale, A 
deci s'a consfințit statu quo 
actual ceeace urmăreau. 
Restul decalogului pentru ei Ș, 
nu are nicio importanță. ; 

Intre principiile enunțate E 
la Helsinki, care de altfel j 
sunt cuprinse şi în Carta și 
ONU - sunt următoarele, 
demne de reamintit: 


Egalitatea suverană; 

Inviolabilitatea  frontie- ZA 
relor; 

Dreptul popoarelor de a 
dispune de ele înșile; 


De- a m face apel la : 
amenințare sau utilizarea F 
forţei. 3 

j 

Si se adaugă: 

““Toate aceste principii i 
sunt dotate de o importanță j 
primordială şi în consecin- ş 
ță, se aplică fără nici o f 
rezervă”. Ă ș 

Acum ne întrebăm: după : 


ceeace s'a petrecut și se 
petrece la Kabul, mai au 
vreun sens aceste afirmații 
atât de solemne? Mai are 
vreun sens puterile occiden- 
tale să dea crez acestei 
destinderi oferite de Ruși, 
chiar. acum o săptămână? 

Rusii nu renunță la lup- 
ta ideologică universală. i 
Ruşii nu renunță la acte de i 
subversiune  semănate pe 
toată fața globului. In fața 
acestor acte și atitudini m 
cred bărbații de stat din 
occident, că demnitatea,cin- 
stea, intransigența, într'ez 


stat din occident care să 
ridice probitatea la rang de 
doctrină politică? Acesta 
este drumul victoriei și a 
unei păci durabile.- 


constituțional în Israel. Menționăm mmai 
o formă originală de democrație pluralistă, 
care a știut să concilieze până la un 
anumit grad cele două principii greu de 
conciliat, libertatea si autoritatea. Regi- 
mul nu a căzut până acum nici în exagerări 
parlamentare, nici în excese totalitare. 
Forțe laice și teocratice, socialiste și 
naționaliste, câută un echilibru social întrlo 
politică de coaliție si într'o Economie 
mixtă, totul aproape de'unsistem de factură 
Degaullistă, fără prioritate prezidențială. 
Constatăm astfel în Israel o ammită sta- 
bilitate guvernamentală, cu sase Prim- 
Miniștri în 33 de ani, adică în medie o 
durată de cinci ani și jumătate, destul de 
onorabilă în regim democratic. 

Dar, cum am arătat în diferite studii, 
si Garda de Fier prefigurează sistemul 
Degaullist de Democrație Pluralistă cu 
elementele de libertate, autoritate și sta- 
bilitate, cu tendințe progresiste economice 
şi sociale. 

Si acum, în concluzie, Vedeţi D-voastră, 
de vă place ori de mu vă place, câte legi 
comune, idei şi înfăptuiri, câte apropieri 
de ordin sacru şi profan, de spiritual și 
material, stau și la baza Israelului și 'a 
Gărzii de Fier. O credință simplă în 
misiunea Neamului lor, mistica muncii, 
adeziunea la marile sforțări comunitare, 
vocaţia militară, formarea Omului Nou, 
constituesc anumite similitudini între Mis- 
carea Sionistă si Mișcarea Legionară. Si 
fondatorii acestor două mișcări stau pe 
poziţii paralele. Măreţia lui Teodor Herzl 
este aceea de fi creat o mișcare în ade- 
vărata putere a cuvânbului; o miscare 
răscolitoare. EI a stiut să alieze o înaltă 
viziune cu un spirit uimitor de practic, 
până în cele mai neînsemnate amănunte de 


ordin material. EI a reușit să antreneze 
Tineretul din Scolile rabinice, pe drumul 
celei mai grele jertfe. Astfel Hertz] a 
devenit un profet și un îndrumător al 
Poporului Evreu. 

La fel Corneliu Codream a creat o 
mare mișcare, cea mai puternică si pro- 
fundă miscare din Istoria Poporului Ro-- 
mân. Si el îmbină o elevaţie vizionară 
cu un cult al amănuntului de ordin mate- 
rial. Si el a stiut să atragă Tineretul 
în marea bătălie de renaștere a Neamului 
Românesc. Metafora lui Moţa: “O Tară 
ca soarele de pe Cer”, a devenit o doctrină 
economică, socială și culturală a Gărzii 
de Fier. Astfel și Corneliu Codreani se 
înalță ca un Profet și un Indrumător, azi 
în conștiința românească clandestină, mâine 
în văzul tuturor. 

In acest conspect, cea mai mare gre- 
şeală a Conducătorilor Evrei din România 
a fost alianța cu politicianismul corupt 
şi sterp, în loc să caute un dialog pe 
picior drept cu Garda de Fier. Să ni 
se spună, care Sef “'antisemit”, “rasist”, 
ar fi stat de vorbă cu Evrei, cum a primit 
Corneliu Codream oficial și politicos la 
Sediu, pe un avocat bătrân,” fost Director 
al unor ziare anti-naționaliste, și pe un 
tânăr cândidat la Rabinat. Nu mai in- 
sistăm. Ce a fost, a fost si a trecut. 
Si sperăm că ce a trecut, m va mai 
reveni. Datele unei probleme evreesti 
au dispărut în cea mai mare parte din 
România. In doctrina Partidului Social- 
Creștin Totul pentru Tară, nu mai există 
o problemă evreească pentru integritatea 
Poporului Român. [] 


sira M. F. ENESCU 


PAGINA 8 


INDREPTĂRI ISTORICE 


Se cade să facem, după 
această prezentare cât mai 
obiectivă, câteva comenta- 
rii de bun simț, pentru a 
arăta că există șialte puncte 
de vedere în interpretarea 
istoriei românești din pe- 
rioada aceasta, sau ale în- 
tregii istorii românești. In 
fond, istografia româneas=- 
că m s'a destășurat, până 
la marxiștii români, de după 
1945, în mod unilateral. Ci, 
dimpotrivă. Fiecare din 
marii istorici români a adus 
o viziune personală, în ca- 
drul căreia a valorificat do- 
cumentele variate privind 
trecutul românesc, cu ex- 
plicații care tindeau să sur- 
prindă țesătura complexă a 
tuturor factorilor, care au 
participat la facerea colec- 
tivității românești, ființa ro- 
mânească în lume. 

Singura lor sursă de in- 
spirație, în toată creaţia lor 
istoriografică, a fost î însăși 
magama etnică a neamului 
românesc. Din ea s'au des- 
prins, în sânul ei s'au stră- 
duit să-i înțeleagă tainele, 
să-si descifreze originile, 
realizările, înfrângerile şi 
aspirațiile pentru întăptu- 
irea umui destin. Acești 
istorici au lucrat cu ipoteze, 
cu filiații surprinzătoare de 
legături între spusele docu- 
mentelor, cu datele tuturor 
„ disciplinelor auxiliare ale 


gri cr româzească în în- 
cheieturile ei fundamentale. 

Am spus că singura lor 
sursă de inspirație a fost 
chiagul etnic, național, al 
românității. Ce înseamnă 
aceasta ? 

Că m a fost nevoie să 
apeleze la concepțiile altor 


istorici, sociologi,  eco- 
nomiști sau oameni din alte 
discipline științifice. 


Ei au reprezentat, prin 
datul fundamental al apar- 
nenței specifică, româ- 
nească. Alex Xenopol s'a 


- făcut cunoscut printr?o ori- 


ginală filosofie a istoriei, 
după ce în Istoria 
Româ ni lor aprezen- 
“tat prima vedere globală și 
unitară a poporului român, A 
arătat toate elementele de 
structură ale unității româ- 
nesti si toate momentele îm- 
plinirile majore ale acestui 
neam, în strădania lui de 
a-şi făuri destinul propriu. 
Vasile Pârvan a făcut în 
Getica o operă incomen- 
surabilă, uriașe, de cuprin- 
dere a unor fenomene etnice 
protoistorice întrb înmănun- 
chere armonioasă de compo- 
nențe diversificate si variate 
care au dus la nasterea po- 
porului român. Nimic nu se 
poate concepe ceva mai com- 
plex decât etnogeneza unui 
popor, apariţia ' distinctivă 
a unei noi existențe biologi- 
ce și spirituale, definită prin 
caractere specifice. Intui- 
lui Vasile Pârvan a fost 
genială, cum a fost și ca- 
pacitatea lui de documentare 
riguroasă, utilizând aproape 
toate disciplinele cunoscute 
în vremea sa, pentru a des- 
cifra din negurile trecutu- 
lui fața, fapta şigândul stră- 
mosilor geți, de pe pina 
tul Daciei. 
Nicolae 


Da acest 


scormonitor de arhive, de 
prețioase documente isto- 


IUNIE 1981 


VIAȚA POLITICĂ ÎN ROMÂNIA, 1918-1921 


aaa |oain HA LMLA GH III 


rice și de semne concrete 
ale trecutului, a lăsat oope- 
ră momimentală, a cărui tră- 
sătură principală a fost să 
arate locul poporului român, 
în desfășurarea istorie uni-" 
versale. 

Constantin C. Giurescu, 
în Istoria Româ- 
n i lor, scrisă înainte 
de: 1944, a adus concepția 
umi spirit modern, în care 
nici un factor istoric mu a 
fost lăsat afară sau pus în 
poziție de inferioritate. 

Insuși regimul comunist, 
după experiența cu Mihai 
Roller si Barbu Câmpina, a 
fost obligat să apeleze la 
sprijinul lui, în problemele 
de relații internaționale, 
unde se bucura de presti- 
giu, obiectivitate și daruri- 
le umi istoric autentic, nu 
făcut “pe puncte”. 

Petre P.Panaitescu,unul 
dintre cunoscătorii euro- 
peni, renumiţi, ai popoare- 
lor slave a luminat părți 
însemnate ale evului mediu 
românesc, cu claritate, do- 
cumentare si vederi cuprin- 
zătoare. In Introdu- 
cerea la Cultura 
românească,adat 
o admirabliă sinteză a vie- 
ți poporului român, dela 
origine până la întemeierea 
principatelor, socotit un act 
fundamental al poporului ro- 
mânesc, cu o profundă ana- 
Eslizăj critică a 1 bubicore Iacto 


Gheorehe Bratiaru, a 
avut, la rândul său o creație 
istorică esențială, care are 
puterea de a convinge prin 
logica -argumentelor, prin 
evidența subliniată a datelor. 
de tot felul și prin serio- 
zitatea cu care explică uni= 
tatea românească, dintru 
începuturi. 

Toţi acești istorici mari, 
ai poporului. român, au făcut 
parte din memoria colectivă 
a acestuia, au fost legaţi de 
credințele, dorurile, visele, 
înfângerile şi biruințele a- 
cestui popor. Ei au avut ex- 
plicaţii, interpretări și ve- 
deri deosebite, între ei,dar 
o legătură spirituală de iz- 
vorul principal, i-a ținut sub 
aceeași unitate culturală, 
ideologică și națională, Nici 
unul dintre'ei nu s'au dus la 
isvoare străine - Marx sau 
Engels- să găsească cheia 
trecutului românesc. Nu 
și-au făcut idoli -dintre 
străini, Singurul lor idol 
a fost poporul românesc, în 
totalitatea lui, fără excepție. 

Au vorbit, în operele 
lor, despre țărani, munci- 
tori, boieri, voievozi, mitro- 
poliji, femei şi copii. Au 
vorbit despre Dumnezeu, în- 
'geri, biserici, minuni, icoa= 
ne, vârcolaci, săraci, bogați, 
și despre tot ce intră în 
viața de veacuri a unui po- 
por; Deci, au privit istoria 
românească pe dimensiuni 
şi în complexitatea acestor 
dimensiuni. Pentru aceas- 
ta n'au avut nevoie de ma- 
terialismul istoric, Ba, din 
contră, s'au lepădat cu far- 
mece ănești și sănătoase, 
de această concepție isto- 
rică, tocmai pentrucă este 
o concepție limitată, reduc- 
tivă. Ea reduce existența 
socială și istorică, a gru- 
purilor omenești, deci a po- 
poarelor și națiunilor la un 


simplu determinism natural, . 


al factorului economic. 
Toţi istoricii români, 
menţionaţi mai sus, au re- 
cunoscut valoarea factorului 
economic, în dezvoltarea 
unei societăți, unei națiuni. 
Ca un element imporatnat, 
condițional, sine qua non. 
Dar, l-au considerat ca 
având un caracter parțial 
și care exercită influențe 
variabile, după cum și el 
este influențat de voință po- 
poarelor. Materialismuliis- 
toric a făcut din acest fac- 
tor economic, parțial și va- 
riabil un determinism abso- 
lut si permanent. 
xistă în explicațiile 
marxiste și o acceptare a 
ieilor și valorilor de cul- 
tură, câre n'ar fi în direct 
raport cu determinismul 
economic -absolut, dar nu 
se poate vorbi de un do- 
meniu al libertății sau al 
autonomiei complete. 
Istoriografia nemarxistă 
priveste trecutul românesc 
global, din perspectiva în- 
tregului, căci în sensul său 
autentic, trecutul este un 
întreg, o totalitate care cu- 
prinde toate activitățile, fap- 
te, gândurile, ideile si cre- 
dințele umi popor. “i'recu- 
tul este o însemnare armo- 
nioasă de elemente care s'au 
întâmplat, în concret sau în 
vis. In realitate sau în 
stare de potenţialitate. Din 
at stea putem „desprinde 


plexitatea fenomenelor isto- 
rice -din epoca 1918-1921- 
prin ( și numai prin) “priz- 
ma”! materialismului isto- 
ric, ne apare ca hazardoasă, 
dacă nu chiar ilogică și ab- 

surdă. O. “prizmă'7, re- 

prezintă numai o ““prizmă”?, 

nimic mai mult. Decum, ade- 

vărul întreg. 

Marxiștii români între- 
bu ză“ prizma” înve= 
chită și ştirbită a lui Karl 
Marx, care n'a fost -după 
ştiinţa noastră . nici geto- 

c, nici slav, de prin păr- 
țile noastre şi nici român 
get-beget, si, nici istoric. 

In ultimii ani, marxistii 
români, au “treconsiderat” 
pe reprezentanţii Scolii Ar- 
delene și, n'au pierdut mult 
răgaz să sublinieze şi să 
bată tobele, că aceștia s'au 
ridicat împotriva catolicită- 
ţii, din Ardeal și dela Roma. 
Nu vrem să discutăm vera- 
citatea acestei poziții și in- 
terpretări marxiste, dar am 
vrea să , subliniem tocmai 
meritul acestui fel de ati- 
tudine, pur românească, 
plină de curaj și demnitate 
românească, Cei din Scoala 
Ardeleană au fost greco-ca- 
tolici, și-au tăcut studiile la 
Roma, dar n'au făcut tran- 
zacții cu drepturile istorice 
ale neamului românesc. Au 
luptat pentru aceste drep- 
turi, chiar cu puternicii Va- 
ticanului, căci așa au Înțe- 
les ei; cu adevărurile isto- 
rice, naționale, nu se fac 
târguieli, indiferent de con- 
secințe și riscuri Inochen- 

ie Micu-Clain ). 

Studiile ardelenilor la 
Roma, i-a luminat şi le-a 
desthis perspective noi, prin 
care au înțeles mai bine 
originile și tradiţiile ade- 
vărate românești, deci și 
orizonturile spre care se în- 

dreaptă în realizarea lui în- 


tregul neam. 

Spiritul Romei nu le-a 
înăbușit aspiraţiile naţionale 
și m i-a obligat la compro- 
misuri. ZA 

Marxismul de astăzi, 
adoptat ca metodă de inter- 
pretare istorică, m cores- 
punde valențelor românești, 
viziunii românești, căci vine 
din afara realităților noastre 
strămoșești și nu este decât 
o teorie, ca! și altele, fără 
să aibă acces la substanța 
etnică a istoriei românești, 
la  profunziunile  subcon- 
ştientului național. 

Materialismul istoric mu 
dispune de instrumentele ne- 
cesare -pe plan teoretic- de 
a putea avea o cuprindere de 
ansamblu a tuturor catego- 
riilor, simbolurilor, semni- 
ficaţiilor și dimensiunilor 
existenței unei colectivități 
etnice. 

El mu admite existența 
unei lumi abisale a subcon- 
ştientului național, careeste 
investit cu puteri creatoare, 
libertate, spontanietate' și 


scapă determinismului eco- 
nomic, deci în afară de con- 
diționarea necesarului. 

In lumea liberă, dar cu 
adânci rădăcini în cultura 
românească, Mircea Eliade 
a arătat în lucrările lui de 
istorie și fenomenologia re- 
ligiilor” ca adevărata legă- 
tură între generațiile, isto- 
rice -este tradiţia, căci ea 
este încărcată de valori - ce 


poate lua diferite forme și- 


chipuri de manifestare - - dar 
rămâne o permanență spe- 
cifică în - structurile lor 
organice și în procesul de 
ideație și ierarhizare. Intre 
generațiile istorice, adevă- 
rata filiație este de natură 
ideală, spirituală, careareo 
semnificaţie 1 mai bogată și 
mai spornică în existe 
istorică a neamurilor, decât 
oricari alte elemente biolo- 
gice, naturale, materiale. 
Pe această linie, Mircea 
Eliade a Surprins în cultura 
geto-dacă şi în cea poporană 
română simboluri, tradiţii, 
datine, care definesc pro- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


filul spiritual al d 
român, care nu reia 
de-a face cu explicaţii tema. 
terialismului istorie i-a 
legile neo-iobăgiei 

brogeamu Ghezee. ul ns 

Am făcut aceste e 

tarii, la Introducerea. ee 
care am prezentat-o, te 
punctele ei esențiale, în pa. 
ginele trecute, tocmai pentru 
a arăta că poziția teoretică 
a autorilor de care vorbiza 
ne pare defectuoasă Și uni. 
laterală. In acest " sens. 
analizele pe care le Vor 
face situațiilor, fenomene- 
lor, „grupărilor politice, con- 
ducătorilor de partide, vor 
purta pecetea unilateralității 
respective, pe care o impune 
strictej marxistă. Inter 


pretările vor fi Viciate de j 


lipsa de înțelegerea întregu- 


rilor, a structurilor interi- 7 


oare și specifice, a ierar- 
hiei valorilor, si a aspira- 
țiilor care definesc existen- 
ţa românească pentru reali- 
zarea umui destin propriu. 
-va u i ma- 


PROGRAM PENTRU DEGUSTAREA 
PEŞTELUI ÎN ONTARIO 


Ontario este faimos pentru pescuit. Guvernul provinciei Ontario verifică în perma- 


nență 


resursele sale printr'un program contimu de cercetare şi degustare a 


peștelui. Programe de încercări sunt în curs în 1036 de lacuri și râuri. 


GHID DE DEGUSTARE ÎN PESCUITUL. 


SPORTIV DIN ONTARIO 


Rezultatele sunt publicate în trei broşuri ** Ghid de degustarea peştelui î în cadrul - 


pescuitului sportiv în Ontario” ( Edițiile din Ontario de Nord, Ontario de Sud și 


Marile Lacuri) 


VALABILE PENTRU ANUL 1981 


Puteţi cere aceste brosuri gratuite, la oficiul cel mai aproape de Dvs. 


THE ONTARIO MINISTRY OF THE ENVIRONMENT 
THE ONTARIO MINISTRY OF NATURAL RESOURCES 
THE ONTARIO MINISTRY OF NORTHERN AFFAIRS 


Ministry of the 


Environment 
HON. KEITH NORTON 


Ministry of 
Natural Resources 
HON. ALAN POPE 


MINISTER Ontario MINISTER 


INFORMATION SERVICES BRANCH 


ONTARIO MINISTRY OF THE ENVIRONMENT 

P.O. BOX 2700, TERMINAL “A! TORONTO, ONTARIO M5W 1H3 
PLEASE SEND ME THE INDICATED BOOKLET "GUIDE TO EATING ONTARIO SPORT FISH” 
[] Northern Ontario [] Southern Ontario [] Great Lakes 


INITIALS SURNAME i 


HOUSE/APT. NO. STREET NAME/R/R 


CITY/TOWN 


se BE A A PR E 9 SE pe E EN ESI) 


PROVINCE 


PPE ES ANEI e pa a 


fede) 


e a) Mea 


POSTAL CODE 


| 
| 
| 
TREE E E E a ai a Re 
| 
| 
| 


3 BE EI PREIEI 


DE II E E A RF IE 3 


] 


i 


! 


IUNIE 1981 


PAGINA 9 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


“MOŞTENIRE” ŞI “RECUPERĂRI” 
DESMOȘTENIRE ȘI PAGUBE 


Conceptul de “mostenire”? aplicat în 
România la literatură! și cultură în ge- 
neral, est unul dintre 'cele mai perfide 
mijloace comuniste de distrugere a culturii 
şi istoriei națiunilor. 

“Moștenire”? vine dela ““moș”, iar a- 
ceasta este o rădăcină ilirică şi înseamnă 
“vârstă”. In limba română ““moș? a 
rămas pentru “bunic” și “strămoși”? pen- 
tru tot ce este mai înainte de! bunici. 
De aceea “moștenire” este ceea ce rămâne 
dela bătrâni, tinerilor, într?o familie, în 
primul rând pământul, care poate fi din 
“*moși-strămoși”?. Dreptul de proprietate 
este" la origine sacru: în “pământul? 
moștenit sunt îngropaţi “moșii” şi “'stră- 
moșii”, care la strămoșii strămoșilor 
noștri antici erau “Zeii? protectori ai 
familiei, ““larii”? (n Banat există cuvântul 
“dar”, mmai că înseamnă ““tâlhar”, pen- 
trucă probabil vine dela “larva”, cuvânt 
care înseamnă ““fantomă””, “'spectru”,deci 
“apariții de noapte”, cum sunt și hoţii, 
așa că “larva” a devenit metaforă pentru 
tălnari, şi s'a redus la rădacină 'lar””). 
Origina cuvântului ““lar? însuși ar fi etrus- 
că, și ar avea sensul de *'Domn”, patron 
deci. 

Până când a apărut si la Români “* pa- 
trie”, în secolul, XVIII, se zicea “țară 
de moşie”, adică pământ din mosi-stră- 
moşi. Pamântul strămoșesc 20 » termen 
reactualizat de mișcarea românească a 
generației numită “dela 227; apărea, când 
se repunea în discuție dreptul de apărare 
al celor ce din ““moși-strămoși” * erâu 
“moştenitorii țării lor de moșie'”, ajunsă 
atunci nici mai mult nici mai” puțin decât 
““România Mare”, născută din jertfele pă- 
rinților acelei generaţii care nu i-a iubit 
şi de aceea până la urmă “ara de mo- 
sie”, a ajuns ce spune Cioran: “* această 
fară care a fost a noastră și care nu 
mai e a nimănui”? (E. M. Cioran, “His- 


ce țară e: 
pentrucă mu mai si mai celor de pe 
pământul ei, se vorbește azi de Za îi 

” “culturală”? n 


ia 


tenire literară”, sau 
realitate însă oamenii au fost rupi prin 
violență de ““moși-strămoșii”” lor, fie prin 
alienarea geografică a teritoriilor. date 
altora și în care sunt îngropați atâția 
strămoși ai Românilor, fie prin ruperea 
oamenilor din raporturile lor  organice-— 
cu pământurile pe care le-au fructificat cu 
dragoste și credință mii de ani, din genera- 
ție în generație, cu transformarea lor în 
turme de ““proletari agricoli”, fie însfârșit 
prin ruperea oamenilor de toate tradițiile 
lor și care alcătuiau tot de milenii ““moș- 
tenirea”lor culturală, pentrucă aceasta este 
tradiția, adică transmiterea unei culturi 
din generație, în generație, Ajunși “eri”? 
în sensul bănățean după ce li s'au luat '“1a- 
rii” în sensul roman, Românii fură noaptea 
ca să poată trăi, și în acest fel vii se 
transformă în strigoi, “larva”, atunci când 
morții, “arii” nu mai sunt ai lor ca să 
le poarte noroc, 

Românii trăesc azi într'un regim de 
silnicie cum nu a mai existat în istoria 
lor, și sunt obligaţi cu forța să spună că 
sunt “liberi”, Această silnicie nu este 
însă rezultatul unei moșteniri ci al unei 
desmosteniri, și tot desmoștenire crasă 
este și asa numita “moștenire culturală”, 
împărțită” de pomană, cu zgârcenie și a- 
justări cerute de funcționarii marxism- 
comunismului. “Moștenire”, considerată 
ca preluare pe plan național a unor bunuri 
culturale înseamnă în termeni normali 
“continuitate”, culturală și istorică, dar 
ce s'a întâmplat din 1944 încoace nu a mai 
fost *'contimuitate”! ci “soluție de conti- 
nuitate”?, adică ruperea continuității culturii 
si istoriei românești. A mai vorbi de 
'/mostenire”? într'o' țară în care prin cele 
mai 'năpraznice violențe a fost ruptă orice 
legătură de tradiție + cutrecutulei, înseamnă 
a da acestui cuvânt cu totul alt sens, 
desființând în realitate “mostenirea” prin 


“revoluția culturală”, ceea 'ce se petrece 


în România de 37 de ani. Așacum “*moște- 
nirea țării de moşie”! s'a terminat, pentrucă 
țara de mosie nu mai este a nimănui din 
cuprinsul, e! ci este doar un pământ lăsat 
cu arendă unor funcționari pe timp limitat, 
nici ““moștenirea culturală” nu este altceva 
decât “ajustarea culturii din trecut la ne- 


———————— Horia STAMATU 


voile actuale de dresaj marxist-comunist”. 
Moștenirea culturală redusă la dimensiunile 
burgheze ale dreptului de ereditate în ma- 
terie de obiecte. neînsuflețite, mobile și 
imobile, este invenția revoluționarului fost 
avocat, Lenin. Acesta a stabilit că așa 
cum cineva, de pildă, ar moșteni niște 
lucruri care mu se potrivesc cu culoarea 
casei lui, le va “ajusta” pe cât posibil 
pentru noua casă. Aceste “ajustări”, cu 
foarfecele sau sabloanele “interpretărilor 
ideologice”, le fac funcționarii comuniști 
care stabilesc cât și cum se va da de 
pomană niste “cultură”, așa desmoșteniţii 
sunt clasiticați, numerotați $ și folosiţi de 
ei la diversele munci. 

Dar cultura românească nu a fost creația 
unor state, burgheze, pe care s'o preia 
acum un alt stat, proletar. Această cultură 
este produsul unor elite de-a lungul atâtor 
secole, pe care nimeni m are dreptul să 
le poprească şi să le distribue cum vrea, 
dar în schimb orice stat este obligat să 
nu împiedice în niciun felaccesul la operele 
acestei culturi. Altfel se ajunge la niste 
operaţii manipulatorii prin cultura trecutu- 
lui transformată în obiecte ale ““moștenirii 
literare” și acesta este un foarte grav 
delict public de lezare morală și frustrare 
spirituală a unui popor prin birocrația re- 
voluției culturale comuniste. Acesta este 
un alt aspect al CRIMEI IMPOTRIVA UMA- 
NITATII. 

Ce este **moştenire” în sensul concret 
al familiei, ne „spune Ienăchiță Văcărescu 
(1740-97), primul filolog și gramatolog al 
nostru care în mod izbitor are '“revelația 
limbii”, și stabileste pentru familia lui, 
testamentar, primatul unor valori: “Ur- 
mașilor mei Văcărești / Las vouă moste- 
nire / CRESTEREA limbii românești /Si 
a patriei CINSTIRE”. E 


““Organizarea”! disțribuției culturale 


prin nanipularea, obiectelor, din ““moșteni- 


a adus-o un sistem de dictatură care 
“Insoţește rău cuvântul / In prilejul ce-l 
dă gândul”, adică limba nu mai folosește 
la transmiterea adevărului, ci a minciunii, 
propagată de presa care din motive de 
erarhie partinică face din niște semi- 
analfabeți, genii ale ştiinţelor” secolului 
XX, ale gândirii si ale tuturor felurilor 
de creații din istoria poporului român, 
sau căpetenii pe care oamenii nu mai 
știu unde să-i pună, alături de uriașii 
mitologiilor dela Ghilgameș încoace, ală- 
turi de Christos, de Mohamed, sau între 
Dumnezeu Tatăl și Sfântul Duh. Aici a 
ajuns limba. română, într'un proces can- 
ceros care nu are nimic de-a face cu 
vreo “crestere”. In aceste cortițu rostul 
“moștenirii literare”! este să nu afle cumva 
niciodată oamenii prin mijlocirea literaturii 
din trecut că Românii până la urmările 
imediate ale războiului trecut, erau exact 
contrariul a ceea ce sunt azi, adică oameni 
liberi nu amploaiați în masă aipropagandei. 
In afară de această manipulare a cultu- 
rii, prin “moștenire”, de cea mai evidentă 
specie “'desinform'?, s'a mai scos și for- 
mula ““recuperării”” unor oameni de cultură 
din prezent, dar care nu stau sub ascultarea 
funcționarilor comuniști. , Este mai întâi 
cazul scriitorilor de origine română care 
s?au făcut cunoscuţi în țările marilor cul- 
turi occidentale, fie confundându-și ființa 
literară cu o literatură sau alta, fie con- 
tinuând să scrie paralel și în românește, 
ca Beckett, Irlandezul de limbă engleză 
care scrie mult în limba franceză fără 
să fi uitat engleza, si care nici până 
azi nu se știe dacă a Îuat premiul Nobel 
ca Englez, 'ca Irlandez, sau Francez. E un 
gen de nedumerire care ar putea să vină 
și dela un Român, 
In ce priveste pe Români, a căror 
situație este alta decât a umi Irlandez, 


adevarul este că niciun om serios, ice 


continuă să fie prin diaspora ei prezentă 
în miscarea ideilor și persoanelor în lume, 
asa Cum au fost si Românii din România 
până la cel de-ai doilea război mondial. 

Toţi oamenii de cultură ai diasporei 


" românești, unii de 35 de ani încoace, 


/ 


alții de mai puțin timp, 'vor lăsa până 
la urmă opera_ de greutate în toate dome- 
niile culturii, în și „ în arte, în litera- 
tură, în technologie, și toate se vor dovedi 
că sunt creații “pentru a patriei cins- 
tire”, cum spunea poetul de acum 200 de 
ani. Intrebarea însă va fi mereu, de ce 
azi cei ce-ar trebui să “crească” și să 
“rîmpodobească”! expresia românească, o 
folosesc mmai ca să 'se întreacă cu bună 
știință și clară socoteală, care de care 
să perie cât mai până la piele erarhii 
partidului, care de care să mintă, cât 
mai grosolan pe bieţii supuși ca să se 
întreacă pe spinarea acestor supuși-sclavi, 
care, să fie mai plin de bani și privilegii 
și să se lătăiască mai mult în tembelism 
oriental. Se spune chiar că un autor nu 
de mult decedat pretimpuriu, ar fi lăsat 
în urma lui bani strânși cu lopată, și mu 
ar fi cinstit în viața lui pe vreun confrate - 
cu ceva în vreun local, pe unde se mai 
întâlnesc condeerii. 

Dacă timp de 45 de ani încoace, din 
România intrată în stăpânirea marxist- 
comunistă m a iradiat nimic direct, ci 
numai indirect prin opera celor liberi de 
acest regim, aceasta se datorează faptului 
că de 35 de ani poporul român este supus 
unui proces de “aculturare””, din ce în ce 
mai intens, și care în ultimii ani a cul- 
minat cu organizarea amatorismului cul- 
tural general, prin așa numita ““Cântarea 
României”? al cărui rost m este să or- 
ganizeze timpul liber „al muncitorilor, și 
așa prea puțin, ci să disloce orice fel 
de autonomie a procesului creator în cul- 
tură. 


| 
; 
i 


care funcționarii comuniști folosesc ideea. 


de ““mostenire”! cu scopul ascuns al dre- 
sajului ideologic este prin el însuși advers 
ideii de “crestere” a limbii românești, 
și în măsura care este contrariu ori- 
cărei “cresteri”? este pus în slujba de- 
generării limbii și a minții românești, 
a descresterii morale și spirituale. 

Sensul acestei “tcreșteri? a limbii prin 
cultura scrisă indicat de lenachiță Văcă= 
rescu ni-l arată și alt poet care vine după 
el, tot un aristocrat, Ioan Cantacuzino 
(1758-1828), care scria către sfârșit de 
secol, naiv și foarte subtil în același 
timp: “Limba noastră prea puţină /A Nu-i 
a nimu-i proastă vină / Căci însoață rău 
cuvântul / In prilejul ce dă gândul. / Mai 
cu vreme şi cine stie, / Prisosire poate 
să vie, / că șcriitorii”mpodobesc / Limba, 
patria-si slăvesc”. Ca si la Văcărescu 
se întâlnesc “limba” și “patria”, într'un 
fel chiar mai intim, cum se vede din 
““traducerea” judecății lui Ioan Cantacu- 
zino: scriitorii atunci când își împodobesc 
limba, implicit își slăvesc "patria. Deci 
prin însusi actul 'creator literar se aduce 
un omagiu patriei. Ceea ce m se mai 
petrece azi, prin programarea partinică a 
literaturii “patriotice”, subânțeles fiind 
de către funcționari că “'partid-patrie- 
comunism” sunt un bloc determinat de 
““comunismul”' care este același lucru cu 
“patriotismul”, din Afganistan până pe 
malurile Dâmboviţei. ș si din această cauză 
o literatură care mu e comunistă nu poate 
fi patriotică, şi cine nu recunoaște acest 
lucru este un' _anti-patriot, de asemenea 
dela Kabul până la Cluj-Napoca. , 

Ioan Cantacuzino avea dreptate la sfâr- 
şitul secolului XVIII, când spunea că nu 
e nimeni vinovat, adică mu era atunci, 
dacă limba mu e prea desvoltată pentru 
gândire, și era optimist afirmând că ““mai 
cu vreme”? ““prisosire - poate să. vie” 
Ceea ce a și venit, până în 1945 când 
cultura română a intrat pe mâinile func- 
ore comuniști. Interzicerea gândirii 

chirceste limbă care crescuse așa de 


frumos 'cu atâția mari gânditori români, 


așa că m se mai poate spune că pentru 
devierea limbii românesti, redusă tot mai 
mult la o insuficiență de viaţă, “inu-i a 
nimu-i proastă vină”, pentrucă degenera- 
rea culturală de care am vorbit mai sus 


iai distanți față. 
'mu îl pot confunda cu patriotismul. Oamenii 


mu se lasă “recuperați” din mai multe 


motive binecuvântate. Mai întâi mu au 
fost vreodată “pierduţi” ca să fie apoi 
““recuperați”?, pentrucă nu au fost niciodată 
comuniști, după cum nici România nu e de 
totdeauna comunistă, și chiar dacă unii 
scriind exclusiv în alte limbi ar fi ““pier- 
duți”? pentru literatura română, ““recupera- 
rea” lor mu se poate face în niciun caz 
prin niște interpuși, funcționarii comunis= 
mului care nu au cum să fie confundați 
cu poporul român. ““Recuperări”” la “SCIN- 
TEIA” sau indiferent în ce alt “'organ”, 
toate fiind exclusiv “oficiale”, sunt -nule 
și neavenite pentru viitorul în care mi se 
va pune problema cum să se recupereze 
aceste organe, ci vorba unui autor celebru, 
definitiv francez, problema va fi ““comment 
s'en debarrasser”, deci cum să se des- 
cotorosească de toate aluviunile marxism- 
comunismului dintre 1944 și 19. . „pentrucă 
al treilea mileniu mu va veni peste o 
Românie rămasă comunistă după ce toată 
lumea se va scutura de comunismul, intrat 
mai de mult în totală deconfitură. 

Atât printrucajul ““moștenirii literare”, 
sau “'culturale”, cât și prin “'generoasele 
recuperări”! ale “foilor negre”, nu se caută 
decât nişte confirmări indirecte şi directe 
ale comunismului în care nu există nicio 
urmă de tradiție românească sau de euro- 

peitate și spiritualitate conaturală poporului 
Ac d, De aceea oamenii cât de cât ră- 
mași încă cu un oarecare bun simţ, nu se 
amestecă în aceste treburi. 

Nu mai puţin însă cultura românească 
a intrat după Zeu de-al doilea război mondial, 
într'o remarcabilă aventură. Centrul ei 
iradiant însă mu a mai fost în România, ci 
în diaspora românească din exil. Astfel 
oameni dintr'o provincie mai de Răsărit 
a Europei, eșită din circuitul mișcării de 
idei, și oameni, s'au integrat circuitelor 
încă Vii ale culturii occidentale, cu care 
este constitutiv înrudită cultura română. 
Toţi oamenii de cultură din diaspora ro- 
mânească, de altfel din ce în ce mai 
mulți, sunt purtătorii culturii românești, 
ai spiritului ei, care își găseste expresii 
noi, uneori chiar și în alte limbi. Pro- 
vincia românească a Europei, fiind ruptă 
de provinciile de Vest ale continentului, 


de comunismul pe care 


liu?, care își 1ăsa ca locţiitor în Divan 


sun cal și. avea ca locotenent un sadic 


care îsi bătea joc de „oameni, săraci sau 
poeri, În cele mai desmățate feluri, “*Dur- 
navitu, pre iubitu”, cum zice Zilot „Ro- 
mânul, s?a născut totuși literatura română 
modernă, s'a făcut legătura fundamentală 
“dimbă-națiune”?, și asa cum lenachiță 
Văcărescu a făcut 'ce aminteam mai sus, 
un Iordache Golescu a făcut și prima 
enciclopedie a limbii noastre, !“Condica 
limbii românești”? şi a“ întemeiat pare- 
miologia românească, înainte de începutu- 
rile folelorografiei cu Alecsanari si Russo. 

La sfârsitul secolului XX, când aberația 
marxismului nu mai poate fi ascunsă nici 
de cei mai abili samsari ideologici din 
centrele pe care le-au năpăâit în Occident, 
cultura din România mu a dat nimic nou 
măcar pentru ea însăși, ca la sfârșitul 
secolului XVIII, și limba română s'a îm- 
potmolit în cultura minciunii care atrage 
inevitabil şi ruina literaturii, lucru de 
altfel programat în doctrina marxism- 
comunismului care mu este deloc mai crea- 
toare ca turcismul al căror vătafi erau 
la Romani, Fanarioții. - A 

Dar atunci măcar s'a ajuns la revelația 
“națiune-limbă”?, pe când subregimul mar- 
xism-comunismului limba este pervertită 
în sensul intereselor exclusive ale ““noului 
Ture”, iar ideea de ““națiune-patrie”” este 
si ea redusă la “'comunismul-marxist, 
de care se leagă arbitrar și sofistic nu 
numai ideea de neam și țară dar chiar 


„si ideea de om, deoarece măsura umani- 


tății omului este dată de un partid cu 
puteri discreționare absolute. Din această 


cauză intelectuali Români părăsesc azi 


țara nu unul câte unul, sau cu zecile ori 
cu duzina ci cu sutele. Nu mmai scriitori 
și artiști, dar și cercetători de tot felul 
pleacă din România, așa că s'au strâns în 
Occident, sau mai bine zis sunt împrăștiați 
în Occident, cei mai promițători oameni 
ai unei noi generații din toate domeniile: 
istorie, matematici, fizică, biologie, etno- 
logie, medicină, filologie, technologii de 
tot felul, architecți, scriitori, pictori, mu- 
zicanți. România a intrat într'o fază de 


hemoragie culturală m din motive de ordin 
Sistemul '“moșteni- 


Continare in pag. 10 


material, ci moral. 


P 


AGINA 10 


NOAPTE DE PRIMĂVARĂ 


Un şal negru de'ntunerec 
Si, legată peste frunte 

” Cu beteala ei de nori, 
In cernitul port de munte,_ 
C'un ulcior de lut pe umăr, 
Noaptea tremură pe cale 
Pe sub codrii de jugastru, 
Coborînd în pas agale 
Drumul de petriș albastru... 


Când să treacă peste-o punte, 
Dusă cum era pe gânduri, 
Printre așchii lunecoase, 

De păinjeniș de scânduri, 

T-a alunecat piciorul 

Si, scăpând din mâini ulciorul, 
S'a sfărmat în mii de țăndări. 


„Mii de _cioburi luminoase, 


— 
Din ulcior- sau revărsat. 


Apoi noaptea *ngândurată 
La sălaș grăbind de zor, 
Se întoarse supărată 

Doar c?o toartă de ulcior 
Ce-o înfige”n gard, la poartă, 
Ca un jghiab de lună spartă.-- 


Din fereastra-i cu zălgelez 
Lung privesc cu noaptea!/n z 
Cum se sting în depărtare 
Cioburile verzi de stele... 


_- Lon BUZDUGAN 


HOHOT DE LUMINĂ 
Sus, pe deal cu trandafiri, 
S'a vărsat o cîutură, 


Hohote de străluciri 
Din văzduh se scutură, 


Văile cu mii de guri 
Beau râzând talazurile, 
Sub sprâncene de păduri 
Râd cu ochii iazurile. 


Nu e ciutură, socot; 
Pare-mi-se soarele 
Miscă raze peste tot 
Gâdilând ogoarele. 


Nichifor CRAINIC 


IUNIE 1981 


Vestea despre țara Mol- 


—dovei mersese odinioară de- 


parte, până în țările cele 
mai depărtate dela apus. Se 
zicea cum că grânele rodesc 
în pământul ei atât de mult, 
încât oamenii nu dovedesc 
să le strângă în girezi; că 
vinul din podgorii curge pâ- 
aie, încât oamenii, ne mai 
având ce face cu el, îluită 
cu anii în pivnițe, până ce 
putrezesc doagele si cer- 
curile poloboacelor și ră= 
mâne vinul în cămesa lui; 
că oamenii sunt blajini şi 
primitori, nestiind ce-i 
cumpăna măsurii în ale 
traiului și că la masa fie- 
căruia, este totdeauna loc 
pentru zece. 

“Acolo e de noi!” zise 
un astronom către un dof- 
tor dintr'un oarecare târg 
depărtat dela apus. 

„ Ei se stătuiră să 
vie în țara cea mult lăuda- 
tă a Moldovei, sperând că 
acolo se vor îmbogăți cu 
ușuri Ei merseră cum 
putură, încetul cu încetul, şi 
mai călări, şi mai pe jos, și 
mai în „căruță, ca „oamenii 
subțiri î în pungă, căci pe a- 
tunei nu se visa încă dedrum 
de fier și astfel ajunseră 
după lung. drum. și ostenea- 


lele își caută de tată Nu 
departe de hotar, se vedea 
un sătulean înnecat în fu- 
mul ce ieșea de prin ursoa- 
ce, semn că pretutindenea 
fierbeau oalele la foc, căci 
era înspre seară, pe când 
oamenii se pregătesc de-ale 
mâncării și odihnei. Că- 
lătorii întrară în cea dintâi 
casă din marginea satului, 
unde locuia Niţă, Blehan. Ni- 
ță îi primi după obiceiu cu 
inima deschisă și fără să-i 
întrebe cîne sunt și de unde 
vin. Femeia lui 'priveghia 
oalele la foc si cinci copii 
în jurul ei, hârionindu- -se 
între dânșii, trăgeau din vre- 
me în vreme cu ochii la 
strachinile de pe masă. 
Masa, așezată în mijlo- 
cul odăii, era joasă, pe trei 
picioare si pe dânsa fumega 
o cogemite mămăligă, mai 
mare decât pălăria astrono- 
mului, înconjurață de trei 
strachini: una cu slănină, 


dei. Femeia! aşeză apoi 
pe masă oala dela foc, în 
care pregătise un minunat 
borș cu fasole amestecat 
cu "ceapă, ai cărui aburi 
îmbătau mirosul nerăbdăto- 
rilor copii. 

-Poftim la masă! zise 
Niţă străinilor, ce stăteau 
la o parte privind cu curio= 
zitate prânzul țărănesc. 

Astronomul făcu o mis- 
care pentru a se apropia 
de masă; dar doftorul îl 
opri de poala surtucului în 
loc. = 

-Foarte mulțămim! răs- 
punse acesta; suntem sătui, 
chiar adinioarea am mâncat. 

Românul niciodată nu 
respinge pe străin de la 
masa lui, dar nici are obi- 
ceiul să-l poftească de do- 
uă ori. Astfel Niţă, fără 
a-i îndemna mai mult, se 
puse cu familia roată îm- 
prejurul mesei, şi cât ai 


alta cu varză şi alta cu ar- 


bate din palme, mămăliga 
cea mare se făcu nevăzută 
și împreună cu dânsa bor- 
Sul, slănina și celelalte; iar 
doftorul se "uita la dânșii 
cu ochii plini de mirare 'și 
se afla într'o mare neliniște. 

-li vezi? sopti el as- 
tronomului la ureche, toți 
au să moară la noapte. 

-Cum se poate? 

-Iți jur pe diploma mea 
de doftor. Ei s'au îndo- 
pat cu atâtea mâncări grele 
şi nemistuitoare, încât pun- 
ga stomahului Jor, umflân- 
du-se peste măsură,.are să 
producă sau o “paralizie” 
a creierilor, complicată cu 
““intoxicaţie”” de sânge, sau 
o “hipertrofie”? a inimii; 
şi una si alta sunt boale 
grabnice și fără leac. 

-Așa "trebue să fie, ne- 
gresit. . d-ta ești doftor 
și le știi “aceste, 'răspunse 
astronomul, plecându-și ca- 
pul. 

-Ascultă-mă, urmă dof- 
torul; să m cumva să ne 
culcăm cu dânșii în odaie, 
în astă noapte, căci mâni 
dimineață o să fim învino- 
vățiți că i-am otrăvit. 

-Bine zici. 

Niță, după ce mântui de 
ospătat, își şterse muste- 

a = 


-Nevastă, zise el, pre- 
găteşte așternut pentru mu- 
safiri; d-nialor sunt osteniți 
și vor să se odihnească. 

-Foarte mulțămir! răs- 
punse din nou doftorul. Noi 
ne vom culca afară pe pris- 
pă, căci suntem siliți să 
plecăm de, cu noapte și nu 
voim să vă stricăm somnul 
la pornirea noastră! 

-Nu vă sfătuesc să vă 
culcați afară, băgă de samă 
Niţă, Am semne că la noap- 
te o să vremuiască; o. să 
fie furtună cu ploaie și nin- 
soare. 

-Auzi? zise doftorul că- 
tre astronom. 

-Ba că chiar! Eu n'am 
să știu de va fi vreme bu- 
nă Sau rea?. . . Doar au 
trecut “echinoxele?? toamnei 
si putem zice că suntem 
in calea “orbitei”? aproape 
de ““perihelie””, astfel că, 
după “iparalaxa”” soarelui, 
mu se poate ca în astă sară 
să fie vreme rea. 

-Așa trebue să fie, ne= 
gresit, D-ta esti astronom 
și le stii aceste, răspunse 
doftorul, plecându-și. capul 
la rândul său. 

Ei se culcară deci afară. 
Vremea era bună de cu sară; 
stelele sclipeau nenumărate 
pe cer, dar într'un târziu, 
pe la cântatul cucoșului, se 
stârni deodată un vânt din 
crivăț, căptușit cu lapoviță, 
încât. învățații călători se 
treziră din somn, degerați 
ca vai de ei. In zădar se 
învăleau ei cu mantalele, 
prin care ploaia străbătea 
drept dragul; în zadar se 
adăposteau sub streșină, în 
dosul casei, după” poiată, 
vântul îi învăluia din toate 
părțile şi-i ardea la inimă. 

-să batem la usă, să ne 
deschidă, căci o să pierim 
afară, zise astronomul. 

-Dar cine dracul ne va 
deschide, răspunse doftorul, 


m stii că ei sunt morți 
înlăuntru? Fc 

-Ai dreptate, nu mă gân- 
disem la aceasta. 

Dar iată că un seomot 
neașteptat se aude. înlăun- 
tru! casei, ușa scârțâie în 
fâţâni, se deschide, și Ni- 
ă în cămeșă, cu capul gol 
si desculț, se înfățișează 
străinilor, care se uitau la 
dânsul spărieți, ca la ducă- 
se pe pustii. 7 

-Intraţi în casă, zise el, 
mu vam spus că o să vre- 
muiască? De ce nu m'ați 
ascultat? 

-Se vede că boala n'a 
făcut “criză”? gândi în si- 
ne doftorul. 

Ei intrară înlăuntru, se 
încălziră, adormiră șia doua 
zi deșteptându- -se, vazura cu 
mirare pe toţi sănătoși; fe- 
meia pregătea mâncarea la 
foc, copiii sburdau veseli 
prin casă, iar Niţă ședea 
liniștit pe laiţă cu luleaua 
între dinți. 

-Bună dimineața! zise 
el; așa-i ca tot e mai bi- 
ne în casă decât. afară? 

-Așa este, răspunse dof- 
torul, 'dar ia spune-mi, mă 
rog, totdeauna ospătezi d- 
ta mâncări de-acelea ce am 
văzut ieri pe masă? 

- Totdeauna, căcinu avem 


-Ba da; odată mi-aduc 
aminte că mi-am răsucit un 
picior venind cu carul dela 
pădure; însă moş 'Trohin mi 
l-a tras la roată şi mi l-a 
îndreptat. Altădată m'a du- 
rut o măsea pe care mi-a 
scos'o fierarul din sat cu 
clestele. Apoi mai am câ- 
teodată vătămătură, stii vă- 
tămătura care o are tot o- 
mul, dar aceea nu-i boală 
la noi. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


e aiga eee Ic | 


ASTRONOMUL $| DOFTORUL 


de N. GANE 


-Doftorii dela s 
m'ai luat niciodată? Alăie 
-Spițărie!. - Să mă fe- 
- rească Dumnezeu! Doar ru 
mi s'au urit zilele. Spiţă- 
ria mea e cuptorul. Când 
m'apucă vătămătura, beau 
un pahar de rachiu si mă 
cule pe, cuptor; și după ce 
mă încălzesc bine pe O par- 
te, mă întorc de mă încăl- 
zesc pe cealaltă Parte și a 
doua zi dimineață mă Scol 
teafăr ca dintăi. 4 
-Ciudat! zise doftorul 
cu un âier gânditor. 
Apoi astronomul, apro- 


piindu-se de Niţă îl întrebă” 


la rândul lui: 

-la spune-mi, „mă Tog, 
de unde ai stiut că o să se 
strice vremea astă noapte? 

-lacă vorbă!. . . Ori și 
cine hrăneşte un pore în 
poiată, trebue s'o știe a- 
ceasta. 

-Ce fel? 

-Apoi dat. „ La noi 
e cunoscut că mascurul,cână 
vine dela câmp cu un paiu 
în” gură, vremea 0 să se 
schimbe în furtună. Aceas- 
ta o știm din buni și stră- 
buni și niciodată mă ne-am 
înșelat. 

-Ciudat!. 
tronomul. 


27 adaose as- 


Apoi, după ce cugetă cât- . 


„va timp, se întoarse către 
tovarășul său și-i zise: 
Frate! Stii ce? 
mu mergem mai departe, să 
ne „pierdem vremea.  In- 
tr'o țară unde cuptorul ține 
loc de spițărie, și mascurii 


stiu mai mult decât astro- 


nomii, m'avem ce căuta. 


-Ai dreptate! răspunse 
celălalt. 


Asttel învățații călători, 


care veniseră așa de departe = i 


spre a se îmbogăți i în Mol- 
dova, se întoarseră dela ho- 
tar. L) 


“MOSTENIRE ” 
ŞI “RECUPERĂRI” 


———=> == URMARE DIN PAGNA 9——— 


rii”, care la zi corespunde cual “pome- 
nii”, al ““miluirii”? statului, umilește în 
asa hal oamenii prin răsturnarea „bituror 
vălorilor încât oamenii preferă să se a- 
runce în aventura unui exil, cu toate ris- 
curile materiale incluse, și unde nu îi 
invită absolut nimeni, și nici nu le făgă- 
duește nimeni nimic. Dar asa stau lu- 
crurile, pentrucă efectiv viitorul culturii 
românesti se pregăteste din ce în ce mai 
vizibil în lumea liberă. Spunem “viitorul 
cultural”*, pentrucă acesta este singurul 
viitor pe care mai pot să-l pregătească 
încă Românii pentru neamul lor. Adevărul 
mu este roz pentru funcționarii culturali, 
dar este inutil să mai fie din nou pus 
în joc Arghezi, cu cine stie ce alte “iine- 
dii „descoperite ad hoc, pentru a fi 
iarăşi înjurați “Levantinii”?. Pentrucă 
dacă pe de-o parte m există niciun, fel 
de ““levantini”? întreți ținuți de capitalismul 
Occidentului, pe de altă parte nici vreun 
repertoriu de înjurături, vechi sau nou, 
nu schimbă nimic din mizeria unui regim 


„„ de cultură a minciunii prin alte minciuni 


si alte murdării aruncate în curtea vecinu- 
ui. 


Horia STAMATU 


j 
| 
L 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 11 


ORA DESTINULUI SUNĂ 


ere | rina UDRI SIA V za 


x CAPITOLUL 1 


Aerodromul este înnecat' în 
ceaţă. Acolo sus trec nori și lasă 
să se întrezărească Carpaţii, po- 
doaba țării mele.  Rezemată de 
zidul unui hangar, privesc avioa- 
nele care decolează spre Est si 
enormele tancuri asemănătoare â- 
nimalelor preistorice, ce ies din 
semi-obscuritate. Este, se vede, 
o mobilizare generală a armatelor 
terestre, maritime şi aeriene. 

Ce ne rezervă viitorul? 

Indepărtat îmi pare timpul 
cână, aici, făceam primul meu 
zbor. fără griji și fericită de a 
fi descoperit Cerul. Ca într'un 
vis, revăd lungile raiduri făcute 
în țara mea, în Europa, în Afri- 
ca.  Raiduri, unde mă ducea do- 
rința de tânăr pilot, dornic de 
spațiu și libertate, libertate aa- 
torită “aripilor”? mele. Si revăd 
concursurile acrobatice într'o at- 
mosferă de veselie, ce erau în- 
curajate prin prezența regală. 

Unde „suni instructorii „care 
m'au învățat să zbor şi cărora 
le voi păstra totdeuna o profundă 
admirație? Si această pace? A- 
ceastă dorință de a trăi, pe care 
o gustam la noi, ce vor deveni? 

Am impresia că ziua de ieri, 
este deja trecutul. Si anfintirile 
mele se schimbă în caleidoscop, 
așa, dintr'odată! 

Azi, în acest moment, m am 
nici o dorință de a lua avionul 
pentru a sări coline și nici de 
a zbura, a rasaerogara. . . un 
zbor fascinant dar care enerva 
pe Comandant.  Decid deci că 
e mai bine să mă întorc acasă. 
Be soseaua ircantă, împod 


lăsa să treacă o coloană de 'ca- 
mioane. Zgomotul motoarelor și 
cântecul patriotic al soldaţilor, 
dau o- nouă dimensiune! acestei 
luminoase di ți. 

Ajunsă acasă, pentru a-mi în- 
depărta gândurile ce începuseră 
să mă tulbure, deschid scrisorile 
ce-mi sosiseră. Un plic cu men- 
țiunea: CONFIDENTIAL, îmi a- 
trage atenția. Il deschid deci re- 
pede și constat depe foaia bleu, 
că de "fapt, e vorba de un ORDIN 
DE MOBILIZARE, trimis de Mi- 
nistrul Aerului si Marinei, cu 
un număr matricol și numele meu. 
Pe verso, găsesc înșirate diferite 
articole ale justiției militare cu 
privire la cei ce se vor sustrage 
dela datoria lor națională. Bine 

les că mi-am dat seama ime- 
diat că m mă voi putea, sustrage 
acestei obligații, Dar n'am putut 
să- înțeleg, ce anume se întâmplă, 
și ce mi se întâmplă. 

Altădată, când hoarde barbare 
năvăleau țara, bărbați ii plecau s'o 
apere. Femeile rămâneau purtând 
grija copiilor si a căminului, Cum 

s?a schimbat totul! 

Sunt “aripile” mele, „înţeleg 
bine, ce mă fac să intru în cate- 
goria luptătorilor. Deci, sunt 
mobilizată împreună cu avionul 
meu. Tinerețea mea se termină 
şi cu ea, lipsa de griji. Incep 
întâlnirile din spațiul nesfârșit, 
descoperirile şi fraternitatea Oa- 
menilor din văzduh care dă celor 
din aviație aceeasi limbă si ace- 
lași ideal. 

” Pacea pe care toată Europa 
o trăia, m mai există. Nule 
sunt toate tratatele semnate de 
unii și de alții. .*“ Vom avea de 
suferit. Vom cunoaște mari ne- 
norociri. Uraganul” mu poate ca 
să nu treacă şi peste noi. 

Tristă consolația de a ști că 
avionul este încă al meu. 

Complicele orelor bune, va de- 


veni camaradul meu de război, 


Ce pericole vom întâmpina îm- 
preună? Ce atrocități vom vedea? 
In timp ce în mintea mea ideile 


se încurcă, îmi iau singură anga- 
jamentul de a nu lua arte la nici 
o operă de distrugere. Contribu- 
ţia mea la război va avea ca scop 
de a ușura suferințele deja scrise 
de crudul destin. 4 : 

Si am reușit, în tot timpul 
acestui îngrozitor măcel, să-mi 
țin jurământul și cuvântul dat 
mie însămi, singură, înaintea lui 
Dumnezeu. 


Pactul semnat în August 1939 
între Germania și Rusia, a fost 
o teribilă lovitură dată României. 
Acest PACT, dădea Rusiei drep- 
turi asupra celor două provincii 
românești: Basarabia și Buco- 
vina, leagănul de totdeauna al is- 
toriei noastre și gloria lui Stefan 
cel Mare, cel" mai viteaz dintre 
Domnitorii țării noastre. 

In Iunie 1940, Rusii ocupă Ba- 
sarabia și Bucovina de Nord, care 
devin teatru de înspăimântătoare 
crime. Preoţi, profesori, func- 
țonari, sunt torturați, apoi trimisi 
în câmpuri de concentrație, de 
unde nu se vor mai întoarce nicio- 
dată. Populaţia, femei și copii, 
sunt puşi la muncă forțată. Dar, 
ma. fost pentru prima oară că 
Rușii au ocupat Basarabia. 

"Un proverb al nostru spune: 
““Apa curge, pietrele rămân”, 

Ocupată în 1814, de Ruși, Ba- 
sarabia ne-a fost redată și în- 
tregită cu Patria Mamă, în 1918, 
pe baza dorinței ș și votului popu- 
laţiei basarabene: Căci, se ştie 
că, Românul, nu se, simte fericit 
decât pe pământul său si n'a cedat 
niciodată în fața năvălitorilor. 

Dar azi? 


Umbra rusă, aproape de Siret, 


întunecime, cade dintr'odaţă a asu- 
pra viitorului. 

Acest război, ya face să 
curgă sânge, să rupă inimile ma- 
melor, aducând cu el, toață în- 
cărcătura sa de nenorociri. Pă- 
mântul va rămâne însă românesc! 
Vom invoca strămoșii, înainte 
de a ne adresa lui Dumnezeu, ca 
să redea toate drepturile Româ- 
niei. Ca să i-se confirme înde- 
pendența și integritatea pămân- 
tului ei. 


Ca toți tinerii de vârsta mea 
construisem fel de fel de proiecte. 

După ce îmi pusesem întreba- 
rea asupra vieţii și chiar a sen- 
sului ei, mi-am zis că, pentru a 
reuși, trebue să fi ambițios. ș si 
să ai puțin noroc. Norocul meu 
a fost prezeni si indefinita bu- 
nătate a tatălui "meu.  M'ajuta, 
îmi dădea încredere, era indul- 
gent. Deci, la el mă voi duce 
pentru a-i cere încăodată sfatul, 
găsindu-se la o distanță de numai 
o oră de zbor dela București, 
la proprietatea familiei noastre, .. 

Aterizez pe un câmp de tri- 
foi, Copiii din vecinătate alear- 
gă ca furnicile când simt că se 
apropie ploaia și înconjoară a- 
vionul, „Când tata a auzit zgomo- 
tul motorului de avion, a înțeles 
îndată că eram eu şi fără în- 
târziere, vin să mă întâlnească. 
Ii văd și recunosc în depărtare 
silueta dragă ce vine Spre mine. 
Când ajunge, mă îmbrățișează ș si- 
mi dă mâna. Acest contact cu 
el îmi readuce calmul, 0 li- 
niște se stabilește între noi. E- 
moția este 'atât. de mare că-mi 
taie răsuflarea, Inima îmi bate 
însă și mai tare. când văd că 
fratele, meu se apropie! și el de 
noi, căci venise, fără să "anunțe, 
ca să-și îmbrățișeze părinții, fiind 
și el, 'ca si mine, chemat pentru 
mobilizare. . . 


Undeva, în apropiere, cântă 
un cocos,  Salcâmii strălucesc 
poleiți de primele raze solare. 


Așezaţi în jurul mesei, nimeni 


nu se atinge de numeroasele fe- 
luri de mâncare ce ne stau di- 
nainte și care altădată, ar fi fost 
luate cu năvala. 

+ „ Orele “trec și noi toți 
îl ascultăra pe tata care ne po- 
vesteste 'nenorocirile din războiul 
trecut, pe care l-a trăit din plin 
cu toate mizeriile și distrugerile 
sale. Această experiență a a sa, 
îl face să ne împărtășească cu- 
vinte de o amară înțelepciune: [2) 
pace semnată, naște a ades în cel 
învins, o fricoasă ură împotriva 
învingătorului. Se prea poate ca 
omenirea să găsească într'o zi 
alte soluții, pentru a-și aranja 
pacific problemele, eliminândpen- 
tru totdeauna războiul. Dar, ce 
putem noi şti? Apoi, întorcân- 
du-se spre noi, ne spune pe un 
ton calm: pentrucă țara vă chia- 
mă, trebue să vă faceți datoria!. . 

Despărțirea a fost dureroasă 
pentru noi toți.  M'am lipit de 
pieptul lui ca și cum acolo-mi 
găseam ultimul refugiu, ca si cum 
simțeam că în cartea vieţii noa- 
stre, se întoarce o altă pagină. 
Cu mâna-i ușoară, îmi mângăie 
părul. Si, cu toate că el însusi 
era nespus de emoționat, nu vroia 
să- -și trădeze slăbiciunea de mo- 
ment, dat fiind faptul că el fusese 
acela care ne infiltrase în inimă, 
respect și credință pentru Patrie. 


- “Dumnezeu să fie cu voi. 
Pe curând vă veţi întoarce!”, 
ne spune la despărțire. 

„ Si am plecat, binecuvân- 
taţi îp toți cei ce asistau la 
plecarea noastră. Mama avea 
obrazul brăzdat de lacrimi și îmi 
rupea inima. La fel și tata, 0, 
dacă aș fi știut în acel moment 
că era” ultima dată când îl ve- 
deam, da, ultima dată, - aș fi 
strâns mult mai tare în brațele 
mele și! i-aș îi mulțumit pentru 
toată bunătatea” și înțelegerea ce- 
mi arătase. 

Câteva luni mai târziu, de- 
parte de acele meleaguri, în mo- 
mentul unui decolaj, o telegramă 
îmi anunța moartea lui. Gândul 
că acum el se găsea sub pământ, 
îmi îndurera inima, simțind la 
rându-mi o tristețe fără de mar- 
gini și dorința de a muri și eu. 

Acest părinte iubit, a plecat 
pentru totdeauna. De acum îna- 
inte cui anume îi voi putea spune 
necazurile cu care mă_va în- 
cerca „viața? Cine, de acum îna- 
inte, mă va încuraja şi-mi va 
stimula ambițiile? 

Sus,în văzduh, departe de pă- 
mânt, puteam să mă las durerii 
mele care-mi sfâșia pieptul. Pu- 
team, să strig contra, nedrepțăţii 
și 'să-mi plâng soarta. Lacrimi 
de revoltă îmi ardeau vederea şi 


mă împiedecau a zări orizontul. 

La aterizare, dintr'odată, totul 
mi se pare necunoscut. Am im- 
presia că revin dintr'o altă lume, 
o lume alcătuită din armonie. . . 
In timp ce aici, pe sol, înaintez 
ca un robot printre camarazi, ca 
și cum nu i-aș fi cunoscut si am 
impresia, sau mai bine, zis un 
sentiment împrăștiat, că și ei, 
mă privesc ca pe o stcăină, Mă 
așez ușor lângă avion.  Inchid, 
ochii, ca să-i aud vocea tatălui 
meu: . .. Irina... „dar, îm- 
prejurul meu, nu aud decât zgzo- 
motul motoarelor avionului. 

Trebue deci să accept lucrurile 
precum sunt. In pieptul meu în- 
să, este un gol înspăimântător. 
Ca o prăpastie. Stiu că trebue 
să-mi îndeplinesc datoria față de 
țară, dar capul, îmi pare că ex- 
plodează. Si corpul meu, va putea 
oare încă să mă ajute, pentru 
a-mi împlini misiunea ce mi se 
cere? 

Inghițând lacrimile ce mă su- 
grumau și făcând un efort supra- 
omenesc, încerc să-mi aranjez un 
obraz calm, încerce cu puțina ener- 
gie ce mi-a mai rămas, de a lua 
sacul cu corespondențe, « ce mi se 
întinde și de a mă urca în văzduh 
cu avionul meu. -- 


IMPORTANT E că 
SE DA CENA, 


NU CUMVA Te buc 
IN VAI: 


NU Io 


(<D UITE în 24 
A VAND ULEI , DAR 
(AX) SI O POMPĂ DE _ 
BICICLETĂ , CĂ 


TASTA-| MAREA. . 
ŞI FLACE, BINE, 
NU BUNĂ ZIUA, 


LA pe ACASĂ |-PARTEA LEULUI 


- SOCaTEALĂ CINŞTI A: lo 
AM PREA MULTE | PORZU! și Tu-Mi DAI BÂRBATVI... 


| VA OFERIM $300| coNsEgY 
MIŞTI BIN urechi puck VETI CUMPAR 


ÎN RATE Mici | 


i DAU 


SĂ scHiMe 
OCHELARII. ..- 


TATA VREA 
Teaca DACĂ. AEŢI 


IV SAR MAI GĂSI 
CĂTE-o CAMERĂ 
DACĂ AVEȚI TUDOR= 
VLAD MIREȘTI 


ici- SA. ii 
(be Eat Pa) 


ji 
| 
> 
| 


pă, 


PAGINA 12 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


MIRCEA ELIADE | 


The Old Man 
and the Bureaucrats 


TRANSLATED BY 
Mary Park Stevenson 


UNIVERSITY OF NOTRE DAME PRESS 


NOTRE DAME LONDON 


Ne oprim cu întârziere asupra acestui 
scurt roman al d-lui Mircea Eliade, apărut 
în 1979 în editura “University of Notre 
Dame Press” și tradus în limba engleză 

: de Mary Park Stevenson, pentru motivul 
că prima lectură am făcut-o acum un an 


și alții, fără a-l fi înțeles în ambianța 
Îni și fără a se.fi căutat a pătrunde 
dincolo de litera tipărită a cărții. 

Romanul “Bătrânul si birocraţii”, care 
în românește poartă titlul: “Pe strada 
Mântuleasa”, m-i un roman ca oricare 
altul, ci un roman specific eliadian, ca, 
de exemplu: “Isabel şi apele diavolului”?, 
“Sarpele”, sau în sfârsit, ultima sa mare 

” creație literară: “Noaptea de Sânziene”?, 

apărută în aceeași editură sub titlul: “The 
Forbiden Forest”, în anul 1978. 
- “Acţiunea romanului acestuia, se des- 
fășoară pe două planuri: PREZENTUL 
si TRECUTUL. Planuri ce mu merg para- 
jel, ci se întretaie jarăși și iarăși, creind 
astfel o atmosferă şi iluzie de basm. 
Atmosfera și iluzia creată voit, de chiar 
eroul principal al romanului, bătrânul das- 
căl Zaharia Fărâmă, care, încercând să 
afle ce-au ajuns și ce s'a întâmplat cu 
unii dintre foștii săi elevi, devine suspicios 
autorităj comuniste din R.S.R. și este 
dețirut şi silit să-şi povestească și să-și 
scrie trecutul , în decursul căreia, 
îmbină cu o mare măestrie, PREZENTUL 
cu BASMUL,  , 

Făcând pe mucalitul, în realitate, bă- 
trânul dascăl, își bate joc de nivelul în- 
ferior al celor ce-l anchetează, punându-i 
mereu în cele mai ridicole situații. 

Concomitent cu istorisile fantastice ale 
dascăluui Fărâmă, ce se întind pe o 
perioadă de câteva sute de ani, sau, mai 
bine. zis, pe care el, voit, le întoarce 
atât de departe în trecut, facem cunoștință 
în acest roman cu atmosfera orweliană a 
“societății socialiste”, multilateral dez- 
voltată în: suspiciuni, lupte intestine în- 
tre ““tovarăsii”? care se devorează unul 
pe altul, teama cetățeamului până și de 
“propria-i umbră, lupta dintre mentalitatea 

individuală cu raționalismul paranoic al 
totalitarismului. 

Bogat în aluzii și simbolisme, romanul 

e, când umoristic, când provocativ în des- 

crierile privind statul polițist. Si, prin 

această lume de holocaust, trece senin, 

trece cum s'ar zice;  “'cu floarea la 
ureche”, bătrânul dascăl, Zaharia Fărâmă, 
umil dintre cei mai simpatici eroi din 
scrierile lui Eliade, creat cu atâta dragoste 
si migală de autor, = 

” Controversa, adevărata controversă ce 

a determinat pe unii recenzenți să afirme 

că romanul acesta al d-lui Mircea Eliade 
ar fi, nici mai mult, nici mai, puţin 


decât. pornografic, .. se datorește unor . 


C 


RONICI 


anumite aliniate din roman, cu privire 
la Oana, pe care, în mărturisirile sale, 
atât verbale, cât și scrise pentru anche- 
tatori, dascălul Fărâmă le face. Ceea ce 
noi, considerăm absolut lipsit de sens. 

Nu-i oare un “imister”, de ce Oana, 
se urcă la munte, pentru a-şi găsi soț 
pe măsura ei? (Să m uităm că Oana este: 
o uriașă de aproape opt picioare). Putea 
doar să iasă din Bucuresti, pe câmpia 
Bărăganului, unde ar fi găsit ciobani și 
tauri destui dacă-i ardea de asemenea 
împliniri sexuale. Si iarăși, să nu uităm 
că Oana, urcă la munte, inocentă, fiind 
siluită într'o noapte de baciul cel bătrân. 
Numai după aceasta, mmai după ce a 
cunoscut misterele cărnii, cu sila, Oana- 
şi începe tribulaţiile carnale, dar nu ca o 
binecuvântată relaxare fizică, ci ca un 
apăsător blestem.  Nesaţul ei sexual, 
nu are nimic omenesc. Dimpotrivă, Oana 
apare ca o posedată. In carnea ei, ard si 
se mistuie focurile blestemului prezis de 
ursitoare, la naștere-i. 

Din legendele URIASILOR DIN ARDEAL, 
Mircea Eliade a desprins-o pe Oana, trans- 
mutând-o. în zilele mai apropiate de noi. 

Dar, ceea ce credem este mai important 
de subliniat pe tema acestui roman al lui 
Mircea Eliade, este faptul că, în cadrul 
lui, omul de ştiinţă, savantul istoriei re- 
ligiilor, transpune în formă literară, cu 
mare succes, anumite mituri și simboluri 
greu de înțeles „de către cei ce 


Spre exemplificare, redăm mai jos în 
traducere liberă, neavând textul românesc, 
acest fragment din visul Oanei, povestit 
înterogatorilor. săi de dascălul Fărâmă: 

“Ascultă, Lixandru, ascultă la asta și 
tâlmăcește-mi visul. Se făcea, începu ea, 
că înnotam în Dunăre, dar înnotam în 
susul fluviului si după o bucată de vreme - 
mu stiu cât anume - am ajuns la izvor, 
sursa Dunării. Si acolo mi-am dat seama 
dintr'odată că âm intrat sub pământ, într?o 
pesteră luminoasă fără de sfârşit cu pereții 
împodobiţi de giuvare și luminată de mii 
de lumânări. 

*4n preot care se afla acolo cu mine 
sopti; “! E Pastele. De aceea au aprins 
atâtea lumânări”. Dar în momentul acela 
am auzit o voce ce venea din nevăzut: 
“Nu-i Paste aici, deoarece în această 
țară noi suntem încă în Vechiul Testament. 
Si m'am bucurat privind toate lumânările 
si luminile si giuvaerele si mi-am zis 

sinea-mea: “Si eu am avut norocul 
să înțeleg cât de sfânt este Vechiul Testa- 
ment, cât de mult a iubit Dumnezeu acele - 
popoare ce-au trăit pe timpul Vechiului 
Testament”, (Pag. 10) 

Dibuind setea de senzațional și promis- 
cuitate a unora dintre conducătorii parti- 
dului comunist, bătrânul dascăl Fărâmă, 
le furnizează povestea fantastică a Oanei. 
Capitolele romanului în care Fărâmă po- 
vesteste aventurile amoroase ale Oanei, 
tovărasei ministru Anca Vogel, ilustrează 
curiozitatea bolnăvicioasă a acesteia pen- 
tru amănunțe picante, i 

“* Probabil că nu bămuești de ce te-am 
chemat”, îi spune ea. Apoi contimă: 
“Ama citit câteva duzini de pagini din de- 
clarațiile tale, . + Am cerut toate pasa-/ 
giile cu Oana să fie extrase pentru mine 
căci vreau să-i cunosc povestea dela în- 
ceput și până la sfârșit”. „. Ca, în 
timp ce el îi povesteşte în amănunt anu- 
mite scene, aceasta să exclame admirativ: 
“Ce femee formidabilă”. . , “Ce femee 
magnitică”. , . 

Acesta este, dacă m ne înşelăm, primul 
“roman ce apare în Exil, încare se încearcă 
şi se reusește cu măestrie a se schița, 
nu numai luptele duse pentru putere între 
conducătorii partidului, ce “se mănâncă 
-umul pe altul, ci un întreg și complex 
profil psihologic al societății socialiste. 

Si cine oare altul ar fi putut schița 

acest profil mai bine decât Mircea Eliade ? 


Nicolae NOVAC 


HORIA STAMATU 


KAIROS 


COLECŢIA 
CAIETELE INOROGULUI 


PARIS, 


In greaca veche substan- 
iivul kairos înseamnă: un 
timp anumit, un timp spe- 
cial, o plihire de timp. Ioan 


iros” (că s'a 
Demonii 
ază hui 
lisus: “ielthes ode pro kai- 
row”? ( ai venit înainte de 
vreme). In pilda cu lucră- 
torii viei lisus spune că: 
“kai apesteiele pros tous 
georgous to kairo doulon”? 
(și la vreme a trimis la 
lucrătorii pământului o slu- 
gă). 

Poezia, după care e in- 
titilat volumul de poezii 
“'Kairos” (colecția ''Caie- 
tele Inorogului??, Paris,1974, 
280 de pagini), aretreitrep- 
te: TIMP IMPLINIT, TIMP 
SOCOTIT, TIMP FERICIT, 
un fel de ideal kalokagatheic 
de care vorbesc Părinții: . 
purificare, contemplare, co- 
muniune. 

Poetul Horia Stamatu 
fiind susținut de gânditor 
oferă cititorului rigiditatea 
crestelor pietroase ale no- 
țiunilor. filosofice, neacce- 
sibile celor neinițiați, aju- 
tându-l cu scărițe meta- 
forice să soarbă din frumu- 
sețile de cristal ale genuni- 
lor și înălțimilor. Iată, de 
exemplu, transcenderea 
temporalului în veșnicie, 
tangențial amintind de ““Im- 
nul Creaţiei”? din Rig-Veda 
din care s'a inspirat si Emi- 
nescu: i 

““La tatăl tatălui 

alt tată 

din largul veacului 

de niciodată.” 
(Kairos, p. 84) 


Binomul timpului - zi 
şi noapte - spălat de ridi- 
care la 6 anumită putere 
meonică e spart de paran- 
tezele existențiale în care 
ne zbatem și devine timp 
teandric: 

“Timp spălat 
de moartea toată 
răsfățat 
şi fără pată 


- nici noapte nici zi 
din rana stirii 
e timp să fii 
în firea firii.” (idem) 


1974 


Această “rana știrii”? 
proiectată din adamic pe 
coasta pipăită de Toma,care 


m este “nici noapte nici. 


zi*?, ma sunt altceva decât 
naramzele literelor eline, 
: împodobese icoanele 
ortodoxe, înflorind în ju- 
rul chipului lui Iisus Hris- 
tos: o on - Cel ce Este!, 


sau cum ar spune Stamatu, 
folosind superlativul din ve- 
chea poezie ebraică, “fi- 
rea firii”. 


De răcoare, 
Gemene, 


 “wanitas vanitatis” si ridi 
„carea ei la timpul 


ROMÂNIA 


- Românilor din exil 


Spiță de daci cu junghiul în şerpar 
Tară de rumâni pietroși, de cremene, 
“Cu cetini și izvoare 


M'am oprit mai mult la 
această troiță de melos pen= 
trucă are atât de multe a- 
adâncimi de cuget Şi exprimă 
atât de mioritic presimţi 
drumului spre dee acei 
căutat de Heraclit, Socraţ 
şi Musonius, ci Cel ce sta 
întrupat când s'a plinit “kai- 
ros”, sau cum ar spune 
Binevestitorul din Patmos: 
“En arhe en o Logos...”. 

Pe această linie mer- 
gând putem înțelege ceeace 
gânditorul Stamatu vrea să 
spună despre timpul inten- 
siv ““timpul intensiv” al li- 
teraturii,un timp caretrans- 
cende și în care se aud 
buciumele veşniciei, untimp 
deosebit de cele enumerate 
de Eclesiast și cu amără- 
ciune catalogate cu ''vani- . 
tas vanitatis”, (Articolul 
la care mă refer a apărut 
în ““Revista Scriitorilor Ro- 
mâni”, în 1977). De aici 
respectul sacrului ce-l are 
Horia Stamatu pentru cuvânt, 
în care vede puteri tauma- 
turgice de răscumpărare si 
vindecare a lumii noastre 
înbubată de timpurile lui 


» 


de unde putem descoperise= 
mințele gnoseologice țesând 
în crud și în floare “firea 


Dumitru ICHIM 


Alt rai nu e să-ți semene. 


Ierusalim al sufletului meu, 
Prag de cer, flamură de foc, 
Si azi și mâine şi mereu, 
Tie, hotar de lumi fără noroc, 
Iți închin iar și iar şi-ţi las 


Cu fiece zbor și fiece pas. 


„Sihastre, albastre, 


= în ““limba”? română... 


II Martie 1981 
Vera Cruz - Benalmadena 


Românie - stemă de vifor, altar, 


rul amar, ruga, cântu-mi de jar 


Românie - pisc alb, iconostas, 
Ca nici când te simt vie și-aproape! 


Când o să vâslesc în lumină, pe ape 


Să-mi pui pădurile tale sub pleoape, 
Sa le răsfrâng undeva, ?n curcubeu, 
Umbrar la coverga Lu Dumnezeu. 


Si târziu, barem în somn pe sublună, 
Sa le mai aud fosnirea, doinirea 


AI. GREGORIAN 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 13 


TESTAMENTUL DIN MORGĂ 


de Remus RADINA 


Dacă unele opere trăese prin 
ele înşile, altele pentru a fi com- 
plete cer prezentarea autorului 
lor. Fără îndoială Testamentul 
din morgă face parte din grupa 
cea din urmă, căci numai după 
ce-l cunoşti personal pe Remus 
Radina îţi dai seama cu adevărat 
de proporțiile faptelor sale. 0- 
mul, frânt trupește, împrăștie în 
jurul său lumina, spiritului veșnie 
tânăr, precum 0 cumpănă cu un 
capăt se coboară în bezna fântânii, 
cu celălalt se înalță mângâind 
apele de azur ale cerului, săru- 
tând noaptea, izvorul cu diamante, 
ale Pleiadelor.  Vorba-i dulce, 
uşor tărăgănată, ca de litanie gre- 
goriană, poartă în ea arome de 
cazanii vechi, mirodenii arse în 
cădelnițele sufletului, potrivindu- 
i-se și dânsului, acele vrăjite 
versuri ale lui Nichifor Crainic: 
Că vorba ta era mai dulce ca 
rodiile din Edom / Si omenea 
Dumnezeirea și-l îndumnezeia pe 
om. Z Chimit de o contimă obo- 
seală, regretă că mumai are capa- 
citatea de muncă de altădată, îi 
este teamă că mu va putea scrie 
tot ce are de spus. In compen- 
sație admiră titanii şi mai ales 
puterea lor de creație. Oricum 
o parte din ființa lui, a îngropat-o 
un regim absurd, sub lespezile 
Jilavei, după cum o simțea si Ra- 
du Gyr: Omătul spulberat de vânt 
Se cerne 


Originar, ca Radu Gyr, din 
Oltenia, dezvălue prin felul său de 
a fi, măreția si puritatea unui 
pandur de-al lui Tudor Vladimi- 
rescu, 

Nu am să uit ziua petrecută 
împreună la Paris. După ce-am 
vizitat un muzeu ne-am sărbătorit 
restul orarului, el recitându-mi 
din poetul său favorit. Asa cum 
se zicea despre simfoniile lui 
Beethoven, că dacă, ar dispă- 
rea printr'un cataclism s'ar găsi 
păstrate note cu note în simțirea 
lui Enescu, acum fiind vorba de 
Nichifor Crainic, _poezia-i stran- 
gulată, cu violență în țara româ- 
nească, se păstrează intactă pe 
foile de crin din inima lui Remus 
Radina. Nunumai Că m'a apropiat 
de un mare poet dar m'a convins 
că are dreptate când scrie: Eu 
consider că poezia lui (Nichifor 
Crainic) este străbătută de harul 
lui Dumnezeu. Crainic m este 
departe de Eminescu. . . 

Testamentul din morgă începe 
în anul 1946, în preajma alegeri- 
lor din Noembrie, Autorul, ofi- 
țer de cavalerie, preferă înscrie- 
rii în partidul comunist, deci ca- 
rierii militare, drumul drept din 
conștiința sa. Dându-și seama 
că armata a ajuns să oprimepopo- 
rul român își înaintează demisia 
din post, marea lui hotărîre con- 
stituind clipa-monument goethia- 
nă; “clipa aceea, în care am 
aruncat cătușele sufletului în fața 
celor ce profanau idealurile mele 
de Român şi militar, avea să-mi 
hotărească întreaga viață, Hi 

Trecând granița prin Banat î în 
Yugoslavia lui Tito, în loc să gă- 
sească sprijinul visat, se con- 
fruntă cu primele proceduri bar- 
bare ale temniței comuniste- Fiind 
extrădat este condamnat la 5 ani 
închisoare, după o scurtă eliberare , 
și încă o încercare de a fugi 
peste graniță tot prin Sârbia, iese 
condamnat la alți 10 ani de tem- 
niță grea. Incarcerat pe rând 
la canal, Jilava, Gherla, va des- 
crie iului de infern ale în- 


prin zăbrele / Si-mi: 


Colecţia sMactuiije Supraviețuitorilor”. J.Dumitru, Verlag. Munchen 1981 


“fără poezie viața nu ar putea 
'fi tolerată”. 


chisorilor rosii cât, și pe ale sale 
proprii, ținut în lanțuri ș și bătut 
atunci când bolnav de icter ar fi 
trebuit să stea în spital. Urma- 
rea va fi dezastruasă, dezvol- 
tându-se o hepatită cronică până 
la o ciroză ireversibilă. 

Desigur cei mai mulți vor citi 
cartea atrași de pasagiile respec- 
tive deși consider că m acesta 
este scopul prim al ei, când în- 
suși autorul pentru a-și justifica 
grâba recurge laun citat din Dante: 
Andiam'che la via lunga ne Sos- 
pinge. Ceeace mu înseamnă că am 
putea neglija suflul apocaliptic al 
atâtor trăiri și al unor personagii, 
posedând forța profeților bibliciai 
lui Giotto. Dintre atâţia m'asi 
opri la figura ţăranului Mermeză, 
închis pentru mișcările țărănești 
din Bihor, cel ce-a ridicat masele 
de plugari spunându-le: ““Comu- 
niștii ne fură mântuirea copiilor”. 
In' câteva cuvinte avem exprimat 
sublimul ciobanului mioritic și 
al ziditorului de mănăstiri, Ma- 
nole. 

+ Să muităm însă că Testamentul 
din morgă a fost scris în câteva 
luni într'un popas al scriitorului 
la Paris, grăbindu-se, înainte de 
a se întoarce în țară, să- şi pună 
pe hârtie, gândurile avute, în ulti- 
mul său ceas, aruncat pe betonul 
rece din casa morților, morga 
închisorii din Gorăaa Pe acest 
-fir,-cartea. lui a 
spre un Sita simbolizând marea 
revelație de pe muntele Taborului, 
al legilor. Autorul lasă mostenire 


pe limbă de moarte urmașilor săi, 
credința într'o democrație bazată 


pe iubirea aproapelui deci împli- ; 


nind împărăția lui Dumnezeu pe 
pământ. Intru credința învierii 
neamurilor șia omului nou, născut 
din nou din Dumnezeu, ridică poca- 
lul eucharistiei spre soarele ze- 
nitului pronunțând vorbele Sfântu- 
lui Ioan al-Crucii: “va veni sea- 
ra și fiecare va fi judecat după 
dragoste!? 

Raportat la cadrul său istoric, 
Radina ca mulți frați ai generației 
sale, mu aparține unui partid poli- 
tic anume, el este om și luptă 
în primul rând pentru respectarea 
drepturilor omului în contempora- 
neitate. Deaceea când începe să 
scrie îi este gândul lângă semnul 
luminos al statuii libertății din 
New York, referindu-se mu intâm- 
plător Americii, marea ă a 
libertăților și își dedică lucrarea 
presedintelui Carter, dela Thomas 
Jefferson însușindu-și maxima di- 
riguitoare a "vieţii "sale: “Am 
jurat în fața altarului lui Dumnezeu 
dușmănie veşnică oricărui fel de 
tiranie asupra spiritului oameni- 
lor.” Adăogându-i şi epitaful, 
pedagogului  Pestalozii: '* Om, 
crestin cețătean, Totulpentru alţii, 
pentru sine nimic. Binecuvântat 
numele lui”? 

Așa ajungem, cel puțin valabil 
pentru mine, la mesajul intim al 
cărții, când ni se descrie modul 
cum un muritor a putut să învingă 
suferințe trecute peste limite, u- 
man suportabile. O spune chiar 
Radina în cuvântul său înainte: 
“Cu ajutorul rugăciunilor, despre 
care afirmă într'altă parte că sunt 
un miracol s'a rezistat în momen- 
tele când „disperarea încerca să 
ne arunce în valurile morţii. Ver- 
surile ne-au fost un aliat de nădej- 
de, fiindcă, asa cum spune Therese 
dWAvila “fără poezie viața m ar 
putea fi tolerată.”  Citatele și 
maximele au fost o hrană sufle- 
tească excepţională, fiindcă filo- 


“tatea, “asemenea lui Don Quijotte 


zofia este “'laptele cel dulce al 
celor oropsiți”? după cum spune 
Shakespeare. 

Cartea este împărțită în 12 
capitole, de același numar ca lunile 
anului, ca Apostolii Mântuitorului 
sau scaunele din jurul mesei tă- 
cerii a lui Brâncuși. Fiecare capi- 
tol este însoțit de un motto, repe- 
tat în interiorul povestirii, ădică 
el izvorăște din adâncuri sau po- 
goară din înalturi ca umbra de 
aur a îngerului Bunei Vestiri. 

R. Radina personifică tipul in- 
telectualului care nunumai că ci- 
teste dar și crede în ceeace-i 
spun cărțile. De- -aici, preze! 
lui ți Nietzsche, P.P. si 
gulescu, Vlahuță, Eminescu şială- 
turi de ei cu toată cinstea si a 
țăramului Fomân. Dar peste toți, 
Absolutul îl reprezintă Shakes- 
peare cu următorul citat: “Mai 
presus de orice rămâi credincios 
ție însuți și așa precum ziua 
urmează nopții, mu vei putea tră- 
da pe nimeni.” 

Umui turnător abject, Radina 
îi arunca un pasaj din Th. Carly- 
le: “Chiar dacă „minciuna ar 
trebui să se înalțe până la ceruri 
și să acopere lumea, va veni o 
zi când falimentul va trebui să o 
măture și să ne mântuie de ea!”? 
Având în vedere situația dată și 
natura indivizilor cu chipul gro- 


bătut de ocnașii eliberați de el. 
Dar oare nu un astfel. de idealist 
a fost și „acel Ecce homo apărut 
în camașă albă și cunună de spini 
în fața lui Pilat? 

Radina ne arată că poezia în 
închisori și-a recăpătat adevărata 
ei valoare, pe aceea de-a purifica 
și a curăți spiritul, ca isopul 

purile, apropiindu-i pe oameni 
de Dumnezeu și aproapele lor, 
clipele sublime 'de regăsire, a 9 
mului pe om, îl determină să 
exclame, din nou după Shakes- 
peare: ““Temniță te binecuvin- 
teza? 

Evadarea din condițiile imunde 
ale materiei în cele ale ideilor 
platonice ș si ale visului, o găsim 
repetată prin graiul inspirat al 
poetului V. Voiculescu;  “'Si-a- 
tunci când iarna peste noi s'abate / 
Si lupi și neguri vor să ne su- 
grume, / Din albe piscuri de sin- 
gurătate, / Luăm drum sufletului 
și ieșim din lume. / Autorul este 

inecuvântat cu ambrozia si nec- 
tarul ceresc- al alesilor în aceea 


Vinerea Patimilor la Jilava (1950) - 


în versurile: ““Tăceri de ţintiri- 
me spre Golgota mă'mbie. /Doar 
luna muribundă i pătrunde închilie / 
Să-mi picure în suflet lumini de 
vesnicie, /Târziu, ascultprohodul, 

cu' sfintele retrene. / Si cum Te 
văd sub biciul urgiei pământene, / 
Ti-as duce, Doamne, crucea,/ ca 
Simon din Cirene! 

Iși mai spovedește 'sufletul de 
poet! şi când eliberat din închi- 
soare” după 6 ani, caută cerul 
dimineţii can poezia lui Crainic: 
Si cum creste'n cer, mereu, /Ră- 
săritul pare Zâmbetul lui Dum- 
nezeu / Inflorind în zare. / Si- 
apoi în noapte, cerul înstelat,- 
umplându-l odinioară de admirație 
şi pe Kant,-cu a sa constelație a 

rionului. 

Beethoven spunea odată căarta 
l-a salvat dela: simcidere, lucru 
ce pare să-l susțină si Radina cu 
cei ce au ajuns la unui din capătul 
de dincolo al pământului pe mar- 
ginaliile cerurilor dantești. 


Ovidiu VUIA ea 


tesc al eroilor lui H. Bosch, Ba: 


Impresionante sunt rândurile 
prefeței lui Eugen Ionescu. Ma- 
rele scriitor și | dramaturg, recu- 
noscut ca atare În lumea întreagă, 
m se sfieste să-și lase nestema- 
tele și toate medaliile afară, când 
întră! în camera unui alt semen al 
său, recunoscând umil, vădit miș- 
cat de durerile neamului româ- 
nesc: “In fața amenințării se răs- 
punde prin lasitate, acceptare, dar 
de-asemenea; uneori prin curaj, 
eroism, sacrificiu. Este ceeace 
face Remus Radina, unul dintre 
eroii sau sfinții epocii noastre, 
Un martir voluntar, care*ru re- 
munţă nici la credința sa, nici la 
ceea ce îi dictează conștiința.” 
Si cum se cuvine în astfel de 
momente îsi face propria-i analiză 
introspectivă și cu aceeași sin- 
ceritate spre "marea lui onoare, 
mărturiseşte: :De fiecare dată 
când mă găsesc în fața unui astfel 
de document, mă întreb cu în- 
doială și îngrijorare: eu însumi, 
într'o Situaţie asemănătoare, aș 
rezista? Mă închin înaintea cura 


Therese D'Avila 
jului lui Remus Radina şi-l invidiez 
de a fi îndrăznit totul.” 

E. Ionescu nu uită că Radina 
și-a sacrificat pentru un ideal, 
Cariera, sănătatea deci totul ce 
ține de viaţă, deaceea va scrie: 
“Cine își pierde viața, o va câș- 
tiga; cine crede că o câștigă, o 
va pierde. Remusa câștigat-o. 
Aceste cuvinte vor trebui să stea 
ca motto, marele motto, pe în- 
treaga operă viitoare a lui Remus 
Radina. 

Testamentul din morgă, poate 
să mu fie o carte literară după 
gustul puriștilor dar este, după 
“cum afirmă și Eugen Ionescu, o 
carte mare, scrisă crud și direct 
precum Confesiunile lui Rousseau, 
sub spectrul sentinței la moarte, 
din ultimele ore ale umui condam- 
nat. 

O carte mare concepută pentru 
noi și pentru cei ce ne vor urma. 

După toate acestea ași da 
Testamentului din morgă subtitlul 


de Elogiul condiției umane oaia x 


prin religie și poezie. 


Recomandare 


Românii din lumea liberă au posibilitatea să citească 
““Testamentul din morgă” scris de Remus Radina. 


sc cea 
“această temă, 


A apărut în luna Martie 1 3 și : 


re. aj pe 
ceasta aia și al 23 autorul : 
„după ce a scris primul volum la Paris s'a înapoiat în 


edă lupta şi Graxnau 


România pentru a da socoteală în cazul când i ii ua sia iz = 


lucruri neadevărate. 
La Autorităţi 


e românești l-au ce noa “la 16 “uni î în- : 


chisoare și mumai prin intervenția mai multor șefi de 
guverne și foruri internaționale a putut să părăsească 


țara. 


Un lucru deosebit pe care-l găsim în aceste relatări 
zguduitoare e faptul că- Remus Radina si-a semnat protestele 
cu sânge. Autorul s'a dăruit cu trup şi suflet luptei pentru 
salvarea neamului îngenunchiat. 

Dacă în închisori a făcut cele mai multe greve cerând 

_—  Yespectarea drepturilor omului, în Parisul lumii libere a 
scris depunând mărturie generației viitoare, subliniind că 
în lumea celor fără de speranțe se crease o unitate de 
nezdruncinat îi împotriva dusmanului ce căuta să ne distrugă. 

S'a întâmplat să-l întalnesc de multe ori pe aceleași 
drumuri de pe Golgota românească, și nu mi-am închipuit 
că este Posibil ca un om să'ndure atâtea și niciodată să 
m ceară nimic pentru el. Altruismul lui a devenit pro- 
verbial. Sacrificiul îl costă tot restul vieții iar suf 
îi va rămâne veşnic la temelia României libere de mâine. 


Cicerone IONITOIU . 


E. y 


Alta, nevăzută, 


DESPRINDERE 


Sanie de stele mi-am făcut din visuri 
Am cioplit din gânduri cerbi cu coarne de-aur 
Ca să port înaltul în afund de-abisuri 

Si s'ascult concertul fluerat de-un graur. 


Zbor prin cer de basme, zbor prin timp si lume 
Să culeg imagini ce s'au risipit, 

Să zidesc de-a pururi munţi şi câmp, un nume, 
Prins în cânt și fosnet și în ciripit. 


Mă desprind aievea. O parte din mine 
Se pierde pe-albastru într'un vesnic zbor, 

S/adâncește?n sine i 
Stivuind cu râvnă dragoste și dor. 


S. G. TEODORU 


—._. io datei 


PE e Mia 


PAGINA 14 


Cu ocazia congresului U.G.S.R. , Bucureşti 6-8 Aprilie 1981 


CUREAUA DE TRANSMISIE 


Sindicatele de stat introduse de Uniunea 

e Sovietică, în țările satelizate după cel de 
e al doilea război mondial, traversează o 
ia criză generalizată. S'a văzut eșecul desă- 
=: vârșit suferit de sindicatele partidului co- 
(că munist polonez, desigur şi ele de pură 
k invenție leninistă. Europa răsăriteană 
= inclusiv Uniunea Sovietică e cutreierată 
de o stafie: drepturile muncitorilor. Con- 

ducătorii din Cremlin, pe bună dreptate, 

au de ce să fie extrem de îngrijorați. 

Multi experți și comentatori politici 

din lumea liberă analizează m numai noile 

I sindicate independente poloneze ciși vechile 
d sindicate “socialiste”? patronale adică sco- 
purile, structura și funcţionarea acestora 

s din urmă, ai căror membri își manifestă 
Es nemulțumirea cu riscul de a-si pierde 
ŞI: libertatea dacă m chiar viața. Oare cum 
ce s'a ajuns la asemenea _malformaţii ““sin- 
dicale”??  Stiut fiind că înainte de război 

în România, Cehoslovacia, Polonia si Un- 

ă garia a existat un “pluralism” sindical. 
e Ne interesează cum s'au petrecut lu- 
ZA crurile la noi în țară. In plină ocupație 
Ă sovietică ne-am trezit cu “Confederația 
SA Generală a Muncii”, constituită sub patro- 
A najul Partidului Comunist Român. Nasterea 
C G M a fost proclamată, în 1945, cu 
ocazia ““Congresului pentru reunificarea 
mișcării sindicale şi a clasei muncitoare 
din România”. De fapt un “Front Unic 
S Muncitoresc” fusese constituit în 1944 a- 
: tunci când, în euforia eliberării, conducă- 
torii Partidului Socialist acordaseră încre- 
dere comuniștilor. Dar baza sindicală 
socialistă nu 's'a supus si în marile centre 
industriale din Valea Jiului, dela Reşiţa 
si Hunedoara. conflicte și chiar înfruntări 
au adus în opoziţie reciprocă pe sindica- 
liștii socialiști si comuniști. In 1945 a 
început sovietizarea societăţii noastre iar 


„ alinierea țării la U R SS ajunsese rapid. 


în stadiul în care unificarea pe plan sin- 
dical putea fi impusă prin intimidare bru- 
tală.  Intr'adevăr venise timpul de a m 
mai lăsa muncitorilor altă alegere decât 
comunismul. Si, fireşte, conducătorii ““con- 
] federaţiei”? create erau, în cea mai mare 
Esi parte, membri ai conducerii superioare a 
? PCR. 
- > Orice dicționar al limbii române editat 
aici de regimul comunist definește un sindicat 
„din lumea liberă drept o. 
profesională de masă, având scopul de a 
i apăra interesele oamenilor muncii; sin- 
e dicatul mobilizează masele muncitoare în 
E lupta împotriva exploatării”. Dar ce re- 


prezintă de atât amar de timp încoace 


â sindicatele capitalismului de stat? La 
ati fel orice dicționar editat în ultimii ani 
la București ne definește rostul sindicatu- 
lui de stat: “sindicatul, în socialism, 
ca organizație obștească, contribuie la 
soluționarea problemelor construcției so- 
cia „a celor care privesc îmbunătățirea 
condiţiilor de viață ș si de muncă ale sala- 

a riaților. In România sindicatele sunt or- 
ganizate în uniuni pe ramuri de producție, 
care sunt reunite în Uniunea Generală a 
Sindicatelor din România (U G S RY. 
Jar cine apără interesele salariaților nu 
se spune. Intrucât se susține că proprie- 
tatea de stat a mijloacelor de producție 
ar fi rezolvat problema inegalităţi _ s0- 
ciale, partidul comunist interzice să se 
apere interesele muncitorilor. 

Numeroasele reforme şi hotărîri '“'sin- 
dicale” ale P C R n'au schimbat nimic 
din esențial anume principiul leninist, a- 
plicat din 1945 până în prezent, conform 
căruia sindicatele constituie ''cureaua de 
ii transmisie” între partidul unic si mun- 
să citorime. Astfel conducătorii comuniști 
ai țării m'au încetat niciodată de a face 
chemări ca sindicatele să “contribuie din 
răsputeri si prin toate mijloacele la cres- 
terea productivității muncii”. Pe de altă 
parte “bunăstarea”! salariaților a trecut 
întotdeauna pe ultimul loc ocupat de obiec- 
tivele propuse a fi îndeplinite, 

Dreptul la grevă mu este recunoscut. 
Si nici dreptul la revendicări sociale, 
economice și profesionale, Dar de ce au 
fost aplicate aceste interdicții? Pentrucă 
adevăratul obiectiv pe care regimul vrea 
să-l atingă prin manipularea sindicatelor 
sale a fost si rămâne înregimentarea mun- 
'citorilor si mai ales a nemembrilor de 
partid cu scopul realizării celor urmărite 
de clasa politică exploatatoare. 


““organizație- , 


IUNIE 1981 


—————————— Niculae CIACHR————— 


In actualele condiții politico-sociale ale 
țării noastre nu se "poate vorbi de funcții 
proprii ale sindicatelor ci doar de operațiuni 
care le-au fost încredințate î în calitatea lor 
de verigă sau rotiță a vastului mecanism 
la care oficialitatea recurge pentru a strivi 
orice opoziție și a asigura astfel docili- 
tatea muncitorilor. Justificarea rezidă în 
sofismul binecunoscut care pecetluiește 
că greva e un act de ostilitate față 'de 
însăși clasa muncitoare din moment ce 
clasă exploatatoare a dispărut şi, se înțe- 
lege, odată cu ea și exploatarea. Pe de 
altă parte, sarcină de a dezvolta con- 
Știința politică și cetățenească a munci- 
torilor este rezervată exclusiv partidului 
comunist. Dar atunci care sunt, la drept 
vorbind, funcțiile sindicatelor?  Răspun- 
surile date de factorii de conducare ai 
partidului și statului au fost întotdeauna î în 
termeni echivoci. Asa că nu ne rămâne 
decât să constatăm faptele care vorbesc 
singure. Numirea președintelui fostei CGM 
devenită U G S R drept titular al ministeru- 
lui muncii, rămânând totodată şi şeful foru- 
lui de conducere al sindicatelor (U GSR) 
a reprezentat finalulunui proces îndelungat, 
Iată ce s'a urmărit prin această manevră. 
Ministrului muncii îi incumba rezolvarea 
problemelor legate de salarii şi pensii, de 
securitatea muncii si de condițiile de mun- 
că în general. In sarcina sindicatelor 
rămăsese dreptul de gestiune asupra fon- 
durilor de asigurări de boală (dar nu: de 
asigurări de invaliditate) astfel că partidul 
a hotărit ca ministrul muncii să ia și 
problema asigurărilor integral în mâna 
sa. In general sindicatelor le revine “'ex- 


plicarea”? măsurilor celor mai impopulare. 
Câteva exemple. Sub presiunea geiilcilor 


gi a preţului transportului Cu mijloacele 
publice. De altfel unele valuri succesive de 
scumpete, denumite > “'reaşezări de prețuri! 
au fost justificate în ședințe sindicale iar 
muncitorii constrânşi” să mai și aplaude. 
In această situație în care sindicatele nu 
au nimic de transmis celor de sus ci 
numai și numai de; sus celor dela bază; 
muncitorii care fac greve ilegale (Valea 
Jiului, Târgoviște, București, Galați) re- 
fuză orice discuție cu sindicatele regimului. 
lar la acest punct analiștii își pun 
întrebarea: oare cum se justifică cel 
puțin formal existența sindicatelor statale? 


Prin organizarea unor echipe de artiști 


amatori cu caracter folcloric, constituind 
de altminteri o atracție pentru Occident 
și astiel PCR încasează valută forte din 
gros! 

Cu niste fonduri reduse în fiecare an, 
sindicatele administrează în plus câteva 
case de odihnă la care accesul este totusi 
rezervat, în general, salariaților care sunt 
în relații bune cu autoritățile. Pe planul 
întreprinderii, președintele organizației 
sindicale face parte din ““Consiliuloameni- 
lor muncii”, un fel de consiliu de admi- 
nistraţie, la şedinţele căruia el sau tace 
sau aprobă propunerile atotputernicului se- 


cretar al organizației de întreprindere a: 


E C R, Seful sindicatului are un scaun 
și îi în “Biroul consiliului”, un fel de organ 
executiv al întreprinderii, dar nici aici 
mu e luat în consideraţie. De altfel acest 
fruntas sindical e ales dintre cei mai 
puțin străluciți în meserie si el Ştie, ca 

și ceilalți membri ai acestul consiliu, că 
va fi revocat din funcție dacă m este 
supus. Să vedem “cum stăm cu birurile 
impuse muncitorimii de către partidul co- 
munist. Mai întâi cotizațiile sindicale 
dela muncitori. Responsabili financiari ai 
grupelor sindicale stau la casă în zilele de 
salariu cu caietul și stiloul în mână, pentru 
a încasa dela fiecare salariat între 0,5 si 
Y/ din venitul celui în cauză. Fondurile 
adunate astfel sub formă de cotizații sunt 
vărsate Uniunii generale a sindicatelor. 
La această reţinere se mai adaugă reține- 
rea de pensie de 2%, destinată ministeru- 
lui muncii și reținerea de 0,75- 2, impusă 
membrilor "de partid drept cotizație de 
partid. Mai există impozitul forfetar care 
reprezintă circa 15% din câștigul lunar, 
Din salariu se retrage forțat! “contribuția 
voluntară”! pentru înfrumusețarea orașelor. 
O altă modalitate de a jupui muncitorii o 


reprezintă orele suplimentare tot *“volun- 
tare”, etectuate duminicile și sărbătorile. 
Aceste prestări neretribuite sunt denumite 
“muncă patriotică”.  Tinând seama că 
pentru chirie se duce cam o treime din 
salariu, muncitorul nu dispune, în defini- 
tiv, decât de 50-60 7 din venitul nominal. 

Dar care e poziția sindicatelor față de 
această situație? Ele organizează ședințe 
pentru ca muncitorii să aplaude viață oferi- 
tă “'clasei muncitoare”? de către partid. 
Ceea ce nu mai miră pe nimeni din moment 
ce aceeași persoană este simultan atât 
ministru al muncii. cât și președinte al 
forului de conducere a sindicatelor. lar 
când se vorbește de ameliorări,. se re- 
curge pur și Simplu la mistificări care 
urmăresc a! masca, desigur numai formal, 
şi a intensifica exploaterea comunistă. Așa 
de pildă cuvântul “'salariw? a fost înlocuit 
cu denumirea de “retribuție” fără ca cei 
mari să se sinchisească că standardul de 
viață al muncitorului român este printre 
cele mai scăzute din Europa. Alt exemplu. 
S'a renunțat la impozitul nominal pentru 
a aplica impozitul global, majorat, pe 
întreprindere. Si parcă toate acestea 
mar fi ajuns, s'a mai inventat, cu mulți 
ani în urmă, penalizarea salarială atunci 
când planul nu a fost realizat. 

Grevele din Polonia, dela sfârșitul anu- 
lui 1970, i-au dat de gândit preşedintelui 
țării aşa că'el a recurs la obișnuita fra- 
zeologie cu funcție de perdea de fum. 
Nicolae Ceaușescu a criticat atunci în mai 
multe rânduri delăsarea, formalismul, “ab- 
dicarea” sindicatelor dela rolul lor și 
scopurile înscrise în legi şiacte normative. 
El s'a pronunțat după cum urmează în 
cuvântarea sa rostită la 23 Martie 1971 


la congresul U G SR, cuvântare încorporată. 
în ce 


i mare pac chiar în rezoluția 


congresu 

“Vechile practici și metode în activi- 
tatea sindicală nu mai "corespund schimbă- 
rilor adânci produse în societatea noastră. 
Nu se mai poate vorbi despre sindicate ca 
despre o “curea de transmisie”. . . In 
orânduirea noastră socialistă oamenii mun- 
cii au nevoie de o organizație largă a lor 
. „+ să participe la adoptarea tuturor 
măsurilor privind dezvoltarea societă- 
ilie 

In aceeași împrejurare, Ceaușescu a 
mai spus: 

5 E Vorbind de democrația socialistă 
este bine să ne punem întrebarea: în ce 
țară capitalistă, oricât de dezvoltată ar fi 
ea din punct de vedere > economic, tehnic şi 
științific, muncitorii, țăranii, intelectualii - 
creatorii bunurilor materiale şi spirituale = 
își pot spune cuvântul asupra treburilor 
întreprinderilor şi unităților economice în 
care lucrează, pot influența asupra deci- 
ziilor conducerilor acestora, pot asigura 
măsuri ale societății care să vizeze satis- 
facerea intereselor celor care muncesc? 
In comparație cu societatea capitalistă, 
orânduirea noastră oferă nu iluzia demo- 
crației abstracte, declarative ci realitatea 
exercitării în fapt a drepturilor suverane 
ale poporului în stat, a celor mai largi 
libertăți democratice ale maselor, expri- 
mate, în ultimă instanță, în participarea 
nemijlocită la elaborarea şi întăptuirea 
politicii interne și externe, la guvernarea 

îi, 
die Ce este aceaşta mai mult decât o sim- 
plă mostră tipică de demagogie comunis= 
tă!? (Era să zic: unde eşti nene Iancu?!) 
Fiindcă treaba asta cu curelele de trans- 
misie a fost născocită de marele povestitor 
Vladimir Ilici și cum era domnul țării 
românești să-l 'anuleze prin fapte pe cel 
care, indirect, i-a hărăzit tronul? Sau, 
mai pe scurt, una spune și alta fumează 
domnul preşedinte; In această situație 
și din această cauză printr'o binecuvântare 
neexprimată în cuvântări ci acordată de 
cea mai puternică tradiție comunistă, sin- 
dicatele au rămas, pe mai departe, niște 
organisme infirme preocupate doar de ceea 
ce este periferic, nesemnificativ, ca: strân- 
gerea cotizaţiilor, regizarea luărilor de 
cuvânt în adunări, vopsirea în roz a sta- 
tisticilor şi rapoartelor, repartizarea bile- 
telor de odihnă și tratament și, bineînțeles, 
perpetuarea somnolenjei binefăcătoare. îi în 
birourile confortabile ale celor care le 
conduc. Nu există nimic din ceea ce 
omenirea civilizată cunoaște drept apărare 


gimul dela noi operează cu o doctrină 


„ple de dogmatism: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


a drepturilor muncitorilor. - Nimie din 
urmărirea respectării raporturilor de mun- 
că, a respectării drepturilor de remunera- 
ție, de odihnă, de locuit, echipament de 
protecţie, compensarea sau plata orelor 
suplimentare, toate atât de Stirbite de 
conducerile administrative ale îi întreprinde 
rilor și instituțiilor. Cine a auzit vreodată 
de 35 de ani, la noi în țară, de un singur 
caz în care sindicatul să fi luat atitudine 
impotriva hotărîrilor arbitrare ale direcţo- 
rilor, să fi participat efectiv la luarea 
deciziilor administrative privitoare la res- 
pectarea drepturilor muncitorilor asa cum 
sunt înscrise în legi? Cine a auzit vreodată 
ca un sindicat să fi opus vetoul său con- 
ducerii care nu a acordat muncitorilor 
salariul legal sau a desfăcut arbitrar con- 
tractele de muncă sau a frustrat pe mun- 
citori de drepturile de premiere, de gra- 
tificație, de sporuri, de echipament depro- 
tecţie? Câţi muncitori m suni anumeuitați 
si purtați cu promisiuni, de la un anotimp 
Îa altul, că vor primi locuințe, în timp ce 
ele se atribuie pe sub mână altora care 
nu le merită? Câţi muncitori nu sunt 
constrânși să suporte amărăciunea unor 
imputaţii pentru pagube de producerea că- 
rora sunt total nevinovați? A sărit vreo- 
dată sindicatul în apărarea lor? Nicio- 
dată. 

Aceasta e situația muncitorimii române - 
oprimate într'o societate marxistă. Capi- 
talismul marxist are toate trăsăturile ne- 
cruțătoare ale începuturilor capitalismului 
clasic cu singura diferență că amplifică 
aceste caracteristici la scara întregii eco- 
nomii din țara respectivă, sprijinit exclusiv 
pe un aparat de represiune centralizat și 
dotat cu tehnică de luptă, modernă. Re- 


economică dogmatică și primitivă. Exem- 

regimul d ză 
polul deciziilor și tot el dezvolta dusi ia ——. 
grea la scara unor proporții demențiale. 
Exemple de primitivism: raporturile dintre 
ramurile - de Producţie şi relațiile dintre 
cei cu activități productive sunt reduse 
la modelul autoritar al conducerii. Toate 
acestea sunt posibile pentrucă regimul 
comunist m dă socoteală nici unui parla= 
ment liber ales şi nici unor sindicate 
autonome. Adică nu dă socoteală nimănui. 
Astfel a putut regimul înlocui sindicatele 
printr?o birocrație care n'are funcții ci 
mmai sarcini ajungându-se la exploatarea ză 
marxistă, incomparabil mai intensă decât 
exploatarea “capitalistă din lumea liberă. 
Alienarea muncitorului, analizată de Marx, 
a ajuns la extrem în societatea din țările 
comuniste. Fapt evidențiat de sinăromul 
polonez cu” premize majore de contaminare 
şi în țara noastră. Singura soluție rămâne 
și la noi înlocuirea sindicatelor de stat 
cu sindicate independente care numai ele 
pot apăra interesele muncitorilor, - Ar fi 
primul pas în direcția desovietizării so- 
cietății în general și a demarxizării în- 
telectualității noastre în particular care; 
sperâm, va lua exemplul bun al munci- 
torimii. 

Argumentația marxistă a regimului, 
care-și susține propriile sindicate, Tu re- + 
zistă nici la o adiere de muscă. Pece 0 
poate conta stăpânirea? Numai pe bata- 
lioanele de intervenție ale Securității. Până 
într?o zi. Incheiem cu un singur îndemn: 
Proletari ai comunismului uniți-vă! Numai 
astfel va putea fi destabilizat cel mai 
exploatator sistem cunoscut de istorica 


CITIŢI 


SI 
RĂSPÂNDIȚI 


ACEST ZIAR 


PAGINA 15 


IUNIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Un fost membru de partid vorbeşte despre 


istoria Partidului Comunist Român 


Una este socialismul din 


România chiar când s?a lăsat 
inspirat de marxism, şi alta 
comunismul. 

Socialismul are o istorie 
aparte iar comunismul o is- 
torie separată. Socialismul 
a fost asasinat de comunism 
cu aceeasi frenezie cu care 
au fost asasinați și burghe- 
zii. Este o impietate a po- 
meni pe Bălcescu, Kogăl- 
niceam, Bolliac, Conta si 
chiar pe conducătorii social 
democrați ca precursori. 
După forțata unificare a 
socialiștilor cu comuniș- 
tii- a 'se vedea asasinarea 
lui Titel Petrescu - Nicolae 
Ceausescu m are nici un 
drept să revendice ca a- 
parținând patrimoniului co- 
munist luptele muncitoresti 
din România. Mistificarea 
istoriei în profitul parti- 
dului Comunist merge si în 
elementele de documentare 
prezentate în muzeele de 
istorie, întrucât dinfotogra- 
fiile făcute cu prilejul a 
diferite manifestații ce ca- 
racterizau luptele muncito= 
rești între deceniile 3 și 
4 se desprind o serie care 
au în prim - plan muncitori 
cu pancarte ““Totul pentru 
Tară””, Cei ce cunosc is- 
toria, își vor reaminti de- 
sigur că acesta a fost un 
partid politic înființat de Ge- 
neralul Cantacuzino si Cor- 
neliu Zelea Codreanu în 1935. 

Interesant deci să te mân- 


fotografiile lor! 
mului nou” m este ,deloc 
nouă, și în ideologia parti- 
nică actuală recunoastem 
plagiaturi grosolane. . -. Di- 
versele recunoașteri sunt 
totusi post-mortem și slu- 
jesc la potolirea unor vani- 
tăți istorice, încercând să 
creeze o scuză ireparabilului 
Partidul Comunist din 
România a luat naștere. la 
8 Mai 1921. Vechiul partid 
Social - Democrat s?a scin- 
dat. O parte din cadre s'a 
alăturat Internaționalei a III- 
a întemeiată după victoria 
comunismului în Rusia ța- 
ristă. Grupul de *'maxima- 
liști”? ai Partidului Social- 
Democrat a constituit o de- 
legație compusă. din Gh. 
Cristescu, C-tin Popovici 
și Eugen Rozvani. Inainte 
de înființarea partidului, a- 
ceștia s'au dus la Moscova, 
au luat contact cu conducă- 
torii, și abia după ce au 
obținut investitura Komin- 
ternului au făcut actul con= 
stitutiv. Acesta e un fapt 
important care denotă ori- 
ginea Partidului Comunist 
zis Român, actul lui de fon- 
dare, întâmplându-se de fapt 
la Moscova și abia după ce 
s'au pus bazele lui secrete, 
“tovarășii” s'au întors în 
„ România si l-au proclamat 
oficial. Aceste informaţii 
sunt relatate pe larg de în- 
suși Nicolae Ceausescu în 
documentele produse la 7 
Mai 1966 - a se vedea zia- 
rul Scînteia - cu ocazia ani- 
versării a 45 de ani de la 
înființarea partidului. A- 
tunci cum pretinde fără a 
cădea într'o gravă contra- 
dicție, că Partidul Comu- 
nist ce-l prezidează a ''con- 
tinuatorul glorioaselor lupte 
cu caracter național, sociale 


Ti 


A au ucisc, i 
politici, cu 


și revoluționare care acope- 
ră secole de frământări” si 
cu care nu are nimic comuh. 

Inființarea Partidului 
Comunist zis Român s'a for- 
mat dintr'un impuls străin 
de aspirațiile poporului ro- 
mân. Relatările făcute mie 
personal de Gh. Cristescu, 
Sunt limpezi, precise sicla- 
re. La dispoziţia persona= 
lă a lui Lenin, un delegat 
secret dela Moscova s'a de- 
plasat în România având asu- 
pra sa o enormă sumă de 
bani ce a, servit atragerii 
grupului de **maximalisţi” 
printr?o cotizație “secretă” 
cu caracter “neutru”? la în- 
ceput. Ce a urmat ulterior 
cunoaștem. . . 'Trebue să-i 
fim recunoscători lui Ceau- 
escu ca a dezvăluit popo- 
rului român și străinătății 
practicile Kominternului în 
raport cu sucursala lui de 
atunci din România. Un ţo- 
tal dispreț pentru poporul 
român, pentru aspirațiile și 
viitorul lui. 

Poporul român şi Româ- 
nia nu erau agreate de Mos- 
cova și aceasta din motive 
pe care Nicolae Ceausescu 
evită să le descopere. 'Cau= 
za era campania militară 
împotriva Budapestei în anii 
26 si esecul întâmpinat de 
o idee a unei revoluții co- 
muniste în România. Mai 
era și chestiunea Basarabiei 
curățată de bandele bolse- 


de conducătorii Internaţio- 
nalei. De aici, dusmânia 
lor feroce împotriva poporu= 
lui român care s'a mani- 
festat atât în compone 

Partidului Comunist Român 
cât și în consemnele pri- 
mite de militanții comuniști, 
adică: conducătorii parti- 
dului erau numiți direct de 
Komintern si acestia erau 


- recrutaţi dintre membriial- 


tor partide străine.  Inclu- 
siv secretarul general al 
partidului era un străin. 

Să facem o recapitulare 
cu caracter istoric: Con- 
gresul al II-lea s'a ţi 
în anul imediat următor, 
1922, la Ploiești în ilegali- 
tate, după care mișcarea 
în sine începe să:se mor- 
tifice datorită reacțiilor de 
intoleranță la importul de 
ideologie străină. Congre- 
sul al III-lea se va ține în 
August 1924 la Viena unde 
conform îndicațiilor Komin- 
ternului este ales ca secre- 
tar general al partidului E-, 
lek Koblos - maghiar, dele- 
gația română mmărând câ- 
țiva membri. 

Un alt ““român autentic”? 
pe mme Vitali Holostenhko 
devine secretar general al 
partidului în lunie 1928 la 
"Congresul al IV-lea al par- 
tidului ce de data aceasta 
se va ţine în alt oraş ce 
nu există pe harta României 
și care se mimește Harkov. 

Al V-lea Congres alpar- 
tidului are loc între 3 şi 
24 Dec, 1931 la Moscova 
iar. “finteresele clasei mun- 
citoare române”” la acea da- 
tă sunt “apărate”? de un nou 
secretar general al parti- 
dului Comunist așa zis Ro- 
mân pe nume Alexei Danie- 
liuc - Stefanski, tot un ur- 
mas direct al dacilor și ro- 
manilor, . . 


pane = oateraci 
ngeri nu puteau fiuitate 


Urmează o pauză odihni- 
toare de 17 ani și abia lao 
distanță de pesie un sfert 
de secol, are loc în Romania 
al VI-lea Congres între 21 
și 23 Feb. 1948, 

Unde este deci “'aparte- 
nența”” acestor conducători 
ai partidului la clasa munci- 
toare română când acestia 
mu cunoșteau limba română 
iar Congresele de început 
ale partidului au avut loc la 
Viena, Harkov si Moscova? 
Lozincile primite dela Mos- 
cova de Partidul Comunist 
din România, erau să lupte 
pentru dezmembrarea statu- 
lui Român. Statul Român 
era considerat un stat im- 
perialist multinațional des- 
tinat să fie împărțit încă 
dela acea! dată între vecini, 
Abea prin 1938-39 în urma 
pătrunderii unui număr mai 
mare de români în conduce= 
rea partidului, s'a mai co- 


rectat poziţia lui antinaţio- 
nală impusă de Komintern. 
După propriile spuse ale lui 
Ceaușescu așadar, Partidul 
Comunist din România a ser- 
vit ideii de destrămare a 
statului Român, lucru pe ca- 
re, culmea, regele Carol îl 
şi face în anii "40 cedând 
Ardealul, Basarabia și Ca- 
drilaterul. In aceste condiţii 
cine se poate mira că la 
acea dată, Partidul Comu- 
nist mu avea un număr mai 
mare de cca. 1000 de ade- 
renți? 

Un partid înființat de 
străini și osțil statului ro- 
mân nu putea trezi niciodată 
o aderență în rândul mase- 
lor populare române. Un 
partid instaurat la cârma 
țării după 1944 de o armată 
de ocupație, m poate avea 
decât numai sentimente de 
ură față de grupările politice 
a căror tenacitate, tărie şi 


idealism au rămas până în 
momentul de față o dovadă 
palpabilă: a continuității de 
latinitate şi a idealului de 
libertate sădit în inima po- 
porului de-a lungul secolelor 
de asuprire. = 
Un prim act de feroci- 
tate partinică se petrece 
chiar în 1944. Gh. Gh.-Dej, 
scăpat din centrul “univer- 
sitar”? Doftana & Co. îl în- 
lătură pe Stefan Foriș dela 
conducerea partidului des- 
tituindu-l, iar în 1946, acesta 
esuează lamentabil fără nici 
un fel de judecată într”o ce- 
lulă de puscărie păzită de 
data aceasta de foștii lui 
tovarăși. In aceeași pe- 
rioadă este sacrificat ŞiPă- 
trăscanu, rapid și fără drept 
de 'apel, E ușor să fii 
comunist când ai la spate 
Moscova, întreaga rețea 
conspirativă a Komintermu- 
lui, și în final armata de 


ocupație, dar nu-i același 
lucru când n'ai pe nimeni, 
decât mmai energiile. care 
emană din ființa neamului 
tau, așa cum au avut până 
la interzicere toate fostele 
partide politice, existente 
temporar în România! 

Mai recent, mu înțelegem 

imprudența 
a califica sindicatele libere 
născute în sânul clasei mun- 
citoare în anii 1977 conform 
Declarației Drepturilor O- 
+mului articolul 23 punctul 
4 din cadrul Cartei Naţiu- 
nilor Unite, Cartă a cărei 
semnatară este bineînțeles 
şi România, de a califica 
aceste sindicate, indepen- 
dente volitiv de Partidul Co- 
munist, ca agenturi ale im- 
perialismului, ca dușmani 
de clasă, când el însusi își 
descrie propriul partid ca 
agentură a Moscovei. 


Mircea-Gheorghe POPA 


RECENSĂMÂNTUL DIN CANADA 
CE ESTE , CE ÎNSEMNEAZĂ 


ŞI DE CE AVEM NEVOIE DE EL 


La fiecare cinci ani guvernul Canadei e- 
fectuează un recensământ al populaţiei. 
Cu această ocazie completaţi un Ches- 
tionar Statistice răspunzând la unele 
întrebări referitor la familie, condiții 
de viață, venit, educație şialte întrebări 
planificării de_ viitor a 
ecohomiei. Acest lucru e făcut Spre 
a înregistra multe schimbări ce au avut 


necesare 


loc în țară. 


Este foarte important ca guvernul să aibă 
informaţiile necesare referitoare la grupu- 
rile etnice care locuiesc acum în Canada 
pentrucă programele pentru aceste grupuri 
sunt bazate în mare măsură pe informațiile 
obținute din recensământ. 


Un reprezentant al recensământului vă va 
expedia un Chestionar Statistic care trebue 
'complectat de un membru al familiei. Recen- 
sământul este foarte vital pentru Canada si 
legea menționează că Chestionarul Statistic 
să fie complectat cu atenție până la 3 lunie, 


1981, 


Aceeaşi legeprecizează că toate răspunsurile 
ce le dați să nu fie văzute de alții cu excepția 
recenzorului care, a jurat săfie discret. Nici 
o altă persoană nu va vedea răspunsurile date 
de D-stră . Informaţiile ce le dați se combină 
cu ale celorlalte familii si numai rezultatul 
general va fi publicat. : 


MÂNTULUI EST 


persoană autorizată 


până la 1 Iunie 
pentru operator și 


Dacă aveți probleme în completarea — 
Chestionarului Statistic puteți suna la 
numărul de telefon notat pe chestionar. 
In multe cazuri veți primi informații 
în limba D-stră. 


Dacă împreună cu chestionarul, primiți 
şi un plic cu adresa imprimată, puneţi 

hestionarul Statistic completat în acel 
plic şi-l expediați. Dacă plicul m e 
inclus păstraţi chestionarul până când o 


va veni să-l ia. 
y 


Dacă nu ați primit Chestionarul Statistic 


- telefoanți, formați 0 
Solicitaţi Zenit 0-1981. 


Daţi-vă numele Şi adresa și vi se va expedia 


Chestionarul Statistic. 


„Informațiile recensământului sunt deosebit 
de importatnte ca să ajute în viitor persoa- 
nele noi venite în Canada. 


Dumneavoastră personal 


puteți ajuta com- 


plectând Chestionarul Statistic cu atenție si 
trimițându-l înapoi până la data de 3 luni. 


Ca locuitori. ai Canadei, trebue să parti- 


Cipați la acest recensământ. 


NU UITAŢI | 


E o i Se Moara EN 9 la e 


1981 Census 
Canada 


E 3 IUNIE 
a 3 


Recensement 
du Canada de1981 


lui Ceausescude . 


* 3 


ARĂ 


PAGINA 16 


CUVÂNTUL ROMÂNE 


IUNIE 1981 


Păstorul dela Vatican 


Acum un secol și mai 
bine, cardinalii poporului 
polon se rugau de Papă să 
întervină pe lângă țarul Ru- 
siei de atunci ca să nu mai 
persecute cu d rigoare ex- 
cesivă pe catolicii din Po- 
lonia. Papa le-a răspuns să 
sufere mai departe “căci 
orice stăpânire dela Dum- 
nezeu este rânduită”. Papa 
se mimea Grigore al XVI-lea. 
Numele țarului dela Moscova 
nu interesează, căci el per- 
secuta pe catolicii din Po- 
lonia mu pentrucă erau cato- 
lici, iar el un pravoslavnie 
ortodox, ci pentrucă erau 
polonezi si ne-rusificaţi. 

De peste 60 de ani la 
Moscova domnesc alți țari 
care sunt atei, iar la Roma 
este Papă un cardinal polo- 
nez. Poporul polonez a ră- 
mas catolic fervent, deși 
de peste 30 de ani este și 
„el guvernat de un regim 
fără Dumnezeu, dar care 
se teme de propriul lui po- 
por, căci stie o vorbă a 
lui Christos: “Credința ta, 
te-a mântuit”. 

In zilele de acum noul 
Papă nu mai are nevoie să 
solicite vreun ajutor sau 
vreo toleranță - stăpânilor 
Rusiei. Azi este Moscova 
aceea care îl roagă pe Papă 
să propovăduiască pacea în- 
tre popoare si în mijlocul 

2, a 
poporului polonez, trimiţân- 
du-i ca intermediar chiar 
pe Ministrul ei de externe, 
care deține și o înaltă func- 
ție în conducerea comunis- 
mului internaţional. A- 
ceasta pentrucă Vaticanul 
are un nou păstor, care cu- 
noaste dimensiunile suferin- 
țelor oamenilor acolo unde 
cuvântul Domnului este uitat 
sau nerespectat. 


Si nu numai atât: pe 
acest glob sunt 1,2 miliarde 
de creștini.  Conlesional, 
împărțirea lor este: 750 
milioane sunt catolici, 344 
milioane protestanți și 109 
milioane ortodocși. Si exis- 
tă un Consiliu Ecumenic ca- 
re lucrează la unirea biseri- 
cilor crestine, ce vor forma 
un bloc redutabil împotriva 
ateismului comunist. Iată 
răspunsul la întrebarea ridi- 
colă dela Yalta a lui Stalin, 
asupra diviziilor Papii, care 
şi azi păzesc Vaticanul - 
poate vreo sută de elvețieni 
înarmați cu spăngi și îm- 
brăcați ca acum cinci secole. 
Insă toți crestinii din lume, 
indiferent de confesiune, cu 
sau fără rezultatul consilii- 
lor -ecumenice, privesc la 
acest om care spune: 'Ve- 
niți la mine toți cei impo-! 
vărați și însetaţi de drep- 


tate”. “ Si aceștia sunt cei cheme lângă el pe toţi 


mai mulți în omenirea de 
azi. 

Aproape două mii de ani 
Papii au stat închiși ca niște 
prizonieri în Cetatea Vati- 
carului în afară de câteva 
cazuri când au fost siliți 
să o părăsească de prea 
puternicii lumii de altădată. 
Noul păstor, zboară peste 
mări și oceane ducându-se 
să asculte durerile celor 
umili și m vorbele umflate 
ale potentaţilor pe care îi 
admonestează public. Sipri- 
mul gest pe care-l face când 
coboară din avion, sărută 
umil pământul țării respec- 
tive, care este .opera lui 
Dumnezeu. El se duce în 
mijlocul desbrăcaţilor, des- 
culților si flămânzilor, le 
ascultă durerile. Si simte 


_piroanele suferințelor lor în 


propria lui carne. Căci și 


el a suferit, fără să fi fost 
un om politic (cum nu este 
nici azi). Dar el vede în 
om creatura divinității și 
știe porunca Celui de Sus, 
că trebue să-l ajute si să-l 
apere. : 

Ca un păstor înţelept, 
vrea să-si aibă oile în a- 
ceeasi turmă, fără să piardă 
pe vreuna În gura lupilor de 
tot felul, ce dau târcoale şi 
întind curse peste tot. Se 
pare că turma lui creștină 
îl ascultă. Sub portretul 
lui în Polonia, grevistii au 
răsturnat un guvern si au 
câștigat, o oarecare inde- 
pendență. Si toatepopoarele 
oprimate de comunism, au 
ochii ultimei speranțe spre 
el, caci lumea revine la sânul 
religiei creștine şi el este 
cel ce păstorește cea mai 
numeroasă și bogată turmă. 
Si care nu se teme să- 


ce au un Dumnezeu al lor. 
Si aici este forţa lui mag- 
netică asupra popoarelor,de 
orice credință, care învață 
respectul omului. Pentru 
aceasta el este iubit de în- 
treaga lume, în afară de 
vreo câteva sute de grăsuni 
bătrâni ce conduc politie 
din Moscova. - 

Noul păstor dela Vatican, 
a fost ales Papă de cardi- 
nali, din voința Domnului, 
pentru aceste timpuri. L-am 
văzut de multe ori la tele- 
viziune şi direct când m'am 
aflat Duminica la Roma, 
foarte aproape. Surâsul lui 
este blând, dar din ochi fâș- 
nește un impuls:  “ Indrăz- 
nițir 

lar aceste rânduri sunt 
scrise de un ortodox. . 


A.B. 


Biserică fortificată în Transilvania 


comun și amme; sub o. formă ori alta 


PARABOLELE 
ÂNTUITORULUI 


—— Cornel SAFTA 


Invăţăturile pe cari Fiul omului vine 
să ni le dea se rezumă la simple, scur- 
te şi clare povestiri, constituind crâmpee 
culese din activitatea zilnică a indivizilor. 
Aceste învățături nu se adresează unei 
persoane determinate, ori unui grup de 
persoane, ci tuturor oamenilor, oameni- 
lor de pretutindeni și din toate timpurile, 
trecute, prezente, ori viitoare. Prin sim- 
plicitatea și claritatea lor, ele sunt acce- 
sibile oricarui muritor, fie acesta batrân, 
sau tânăr, inteligent ori neinstruit. 

Citindu-le, unul își dă seamă că ele 
urmează metoda inductivă, practicată în 
Științele experimentale, ori în matematică, 
unde se pleacă dela cazuri simple şi parti- 
culare, pentru ca să se ajungă la legi si 
expresiuni de ordin general, la asa zisele 
Sinteze. In afară de aceasta și în ciuda 
caracterului fragmentar, pe care ni-l pre- 

-zintă, caracter ce ] diferențiază de litera- 
narativă si epică, ele a 


el ctor. 


fiecare 'din ele se notează prezența a două 
persoane, Dumnezeu și omul. 

Să considerăm unele exemple bine cu- 
noscute. Acela al văduvei, ce pierde o 
monedă și ca s?o găsească întrerupe 
activitatea obismită lasă oala de mânca- 
re pe foc, apucă mătura și o plimbă prin 
toate ungherele, unde s'ar fi putut ascunde 
şi nu cedează, nici nu reia ocupațiile sale 
până ce mu-dă de moneda pierdută. n ace- 
eași categorie întră parabola păstorului, 
care pierde una din cele o sută de oi și, 
ca so găsească, părăseste pe cele 99 
rămase și se duce în căutarea celei rătă- 
cite şi nu se întoarce, până când n'o află. 
Odată găsită o ia în spate și, fericit, 
începe să cânte și sărbătorească şansa 
regăsirii. In ambele parabole, văduva si 
cu păstorul reprezintă pe Dumnezeu, iar 
moneda şi oaia pierdută pe individul rătăcit 
ori pierdut, și care trebue adus la calea 
dreaptă şi bună. 

Cred că este cazul aci să mai amintim 
una dintre cele mai frumoase,dar şi i- 
lustrative dintre parabole şi amme aceea 
a viei, în care se fixează, în chip pregnant, 
relațiunea dintre Dumnezeu, Isus Hristos 
şi om și pe care o reproduc liber. Eu 
sunt via adevărată și Tatăl meu, stăpânul 
viei. EL taie toate crengile, care în mine 
nu mai produc şi curăță pe acelea ce vrea 
să producă, ca să dea mai mult. Voi (în- 
vățăceii) sunteți curați prin învățăturile pe 
cari vi le-am dat, rămâneți deci în mine, 
precum eu voiu rămâne în voi. Cum lujerul 
(crenguța) nu poate produce separată de 
vie, nici voi nu puteţi face ceva, separați 
de mine. Eu sunt via si voi lujerii. Cel 
“ce rămâne în mine si'cu în el, acesta 
va da fructe multe. Cel ce se depărtează 
de mine, va fi tăiat si aruncat la gunoi, 
unde se seacă şi aruncă în foc, ca să 
ardă, „Vezi Ev, lui loan cap. 15, 1-8. 
După cele de mai sus cineva se poate 
întreba, dar care este rațiunea, ori rostul 
acestor prezențe? Ce vreau ele să ne 
demonstreze? Nu este greu de ghicit, 
Ele ne dovedesc cât omenesc este în Dum- 
nezeire şi cât divin se găseşte în omenire. 
Vreau să stabiliască un numitor comun ce 
ar exista între Dumnezeu şi om, termenii 
acestui binom. In adevăr, ne plângem 
ȘI argumentăm că Dumnezeu nu există 
pentrucă nimeni nu l-a văzut si deci, nu-l 
putem vedea nici în viitor. Săraca logică! 
Parabolele nu fac altceva decât ne arată 
cât de aproape de noi este Dumnezeu, cum 


E 


nu putem fi separați de EI, dat fiind că 
suntem unul și același lucru, aceeași struc- 
tură, numită viață. Dar să nu ne depăr- 
tăm de ținta propusă. 

Cuvântul parabolă nu se circumscrie la 
învățăturile Mântuitorului. EI se găsește 
deasemeni în matematici, înramura numită 
geometria analitică. Pentru această dis- 
ciplină, parabola cu cercul, elipsa si hiper- 
bola sunt asa zisele curbe conice. Comuni- 
tatea lor derivă din faptul că se pot obține 
prin secțiunea unei suprafețe conice cu 
un plan. Dacă acest plan este paralel cu 


baza conului, secţiunile vor fi cercuri. 


concentrice. Când unghiul planului de sec- 
țiune este mai mic decât acela al bazei cu 
directoarea “conului, secțiunea va fi o elip- 
să. In cazul că acest unghi este egal cu 
acel al directoarei cu baza, avem de-a face 
cu o hiperbolă și dacă unghiul este mai 
“mare decât cel al directoarei cu baza, 
“obținem 0 parabolă. Cercul și elipsa sunt 
curbe închise, iar hiperbola' cu parabola 
curbe deschise. Ceeace deosebeşte parabola 
de —hiperbolă este faptul că prima are 
ramuri la infinit. 

Dar parabola se mai definește și ca locul 
geometrie al tuturor punctelor la egală 
distanță de un punct, mmit focar, și o 
dreaptă, mmită directoare. Altă proprie= 
tate interesantă și remarcabilă este aceea 
că, toate razele ce ajung în contact cu curba, 
chiar dacă acestea ar veni din înfinit, sunt 
reflectate în focar, adică într'un singur 
punct. 

Bine, dar ce relațiune există între coni- 
ca, zisă parabolă, şi învățăturile Domnului 
nostru Isus Christos? O strânsă analogie, 
caci dreapta zisă directoare se prelungeste 
la infinit şi ne reprezintă pe Dumnezeu, 
în timp ce insignificantul si lipsitul de 
dimensiuni punct, reprezintă, perfect de 
bine, pe ridiculul şi meschinul om. Dar 
analogia nu se opreste aci, căci proprie= 
tatea de care ne ocuparăm mai sus, este 
exploatată azi si aplicată la enormele 


antene de formă paraboloidă, cu ajutorul - 


cărora se urmăreşte evoluția și traectoria 
sondelor trimise în hăul spațiului. Datorită 
acestor enorme antene, slabele, chiar plă- 
pândele pulsaţii, care ne ajung dela mii de 
milioane de kilometri şi cari nu trec, în 
intensitate, o milionime de wat, suntampli- 
ficate de milioane de ori si devin accesi- 
bile simțurilor noastre. Cei cari au avut 
norocul să vadă, în ziua de 13 Noembrie, 
trecerea sondei spațiale Voyageur I prin 
faţa planetei Saturn, aupututadmira această 
planetă cu inelele caracteristice şi sateliții 
sai, de la o distanță de 124 mii de kilo- 
metri, adică, cam a treia parte din distanța 
> dela pământ la lună. Acest lucru ar fi fost 
imposibil cu telescoapele de care se ser- 
vește astronomia. “Toate imaginile recep- 
ționate se datoresc exclusiv însușirii de 
care se bucură parabola si potrivit căreia, 
focarul serveste ca si un colector si am- 
plificator a radiațiunilor pornite de Ja 
sonda Voyageur şi care trebuiau să stră- 
bată 0 distanță de aproximativ o mie 
patru sute de milioane de kilometri, adică 
aproape de zece ori distanța pământului la 
soare, distanță calculată în 150 milioane 
de kilometri. ceda 
lată, deci, cum parabola si parabolele 
ne pun în comunicaţie cu infinitul spaţiului. 
lată, cum omul, din binomul nostru Si 
focarul, redus la un punct, devin unul și 
același lucru, adică receptorii mesagiilor 
Care ne vin din infinit și dela Dumnezeue 


ga 


p: 


Sa bitii 


A te Pt OB. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Puia 


IUNIE 1981 


DE RUSALII, ÎN SIBIUL DE ALTĂDATĂ... 


socotesc că este bine să ne 
amintim, oridecâteori Biserica 
sărbătoreste praznicul Cincizeci- 
mii, adică al pogorîrii Duhului 
Sfânt, că fără primenirea vieţii 
sufletesti, fără înnoirea integrală 
a conștiinței noastre, nu se poate 
ajunge la o trăire crestină în 
conformitate cu voia lui Dumne- 
zeu, De aceea Evanghelia ne în- 
deamnă la o indispensabilă si ho- 
tăritoare cotitură a existenței, la 
o schimbare radicală. Nu prin 
voința noastră proprie, ci prin 
ucrarea miraculoasa a Duhului 
Sfânt. Noi avem nevoie ca Duhul 
lui Dumnezeu să sfredelească, prin 
puterea. Lui, carapacea de piatră 
a ființei noastre răzvrătite, a- 
tunci când ne recunoastem starea 
de păcat şi cerem Domnului și 
Mânbiitorului Isus Hristos har și 
binecuvântare, în vederea biruin- 
ței. Atunci, când “toate lucru- 
rile” se înnoiesc, când omul întreg 
se înnoieste în Hristos. Când 
îngropați impreună cu EI, noi pu- 
tem trăi o ““viață nouă”?, deoarece 
am căpătat o “inimă nouă”? şi un 
“duh nou”, am devenit o ““făptu- 
ră nouă”, avem o “*minte nouă”! 
si cântăm lui Dumnezeu o ““cân- 
tare nouă”. 

Frământat de această problemă 
fundamentală în opera de mântuire 
individuală si colectivă, părintele 
Iosif Trifa a pornit la “lupta 
cea bună”? lansând acum 58 ani 
în urmă mișcarea ortodoxă Oastea 
Domnului. O mișcare de renaștere 
Salle ieiaeia depre care am. avut 


zintă, în România, o mare și 
impresionantă lucrare misionară 
sau, ca să folosim terminologia 
“întemeietorului ei, “'o armată ce 
luptă sub steagul si conducerea 
lui Isus Biruitorul.” 

Oastea Dommului, a cărui o- 
biectiv primordial este ““aflarea si 
vestirea lui Isus cel Răstignit”, 
a țâșnit din suflarea Duhului Sfânt. 
“In mișcarea Oastei - scria părin- 
tele Iosif în cartea sa “Ce este 
Oastea Dommlui?”? -, eu sunt 
piticul care în aparență învârt 
roata morii Oastei Domnului. Dar 
moara Oastei nu merge prin opin- 
telile mele, ci ea umblă si macină 
prin revărsarea Duhului Sfânt, prin 
revărsarea apelor vii. ., In 
Oastea Domnului, totul e revărsa- 
rea Duhului Sfânt.”” Interpretând 
capitolul 37 din cartea profetului 
Ezechiel (în care este vorba de 
0 vale plină de oase şi de îndemnul 
adresat profetului: “iProorocește, 
fiul omului, şi zi Duhului: 
vorbește Domnul Dumnezeu: *“Du- 
hule, vino din cele patru vânturi, 
suflă peste morţii aceștia, ca să 
învieze!''), părintele Iosif adaogă: 
“Nicăieri m'am găsit în Biblie un 
loc mai potrivit pentru Oastea 
Domnului decât acesta în care se 
vorbește despre o oaste înviată din 
mori prin suflarea Duhului Sfânt. 
Noi suntem “'oasele” şi “morţii”? 
care zăceam prin văile acestei 
lumi, Toţi eram ca niște morți ce 
trăiam, “Toţi eram că niște oase 
poale si uscate de orice via 
Binecuvântată să fie clipa când 
Vântul cel ceresc a început să 
sulle peste noi și hotarele vieții 
noastre, E] ne-a trezit, El ne-a 
bus pe picioare, El ne-a dat o 
Viaţă nouă, Insușirea și puterea 
Duhului Sfânt tocmai aceasta este: 
Viața -0 viaţă nouă, o trezire, [+] 
inviere la o viață nouă. Oriunde 
S'a arătat și se arată Duhul Sfânt, 

a făcut! și face un mare răsu- 
net, EI face o zpuduire, o schim- 

re din temelie a vieţii, El face 

% înviere la o viață nouă. .-” 


] 


Aşa . 


-PAGINI DIN ISTORIA OASTEI DOMNULUI- 


Si pentru că cititorii noștri, 
care n'au cunoscut îndeaproape 
lucrarea duhovnicească a Oastei 
Domnului, să-și poată mai bine 
da seama de brofilul ei de uni- 
că frumusețe religioasă, cum lăsa 
pe ctitorul dela Sibiu să-i descrie 
rostul de transfigurare a țării: 
““Oastea Domnului a înviat multe, 
oase uscate - o oaste întreagă - 
cu Cuvântul lui Dumnezeu. Peste 
sate si oraşe pline de “foase us- 
cate? strigam și noi cu Ezechiel, 
proorocul, de ani de zile, Cuvântul 
lui Domnezeu: “'Oase uscate, 
ascultați cuvântul Dommului ! Su- 
flete pierdute, primiți darul și 
harul Duhului Sfânt, ca să înviați 
la o viață nouă! Puterea noastră 
mu e a noastră, ci a Duhului Sfânt. 
Fără darul şi harul Duhului Sfânt, 
nimenea nu poate fi ostaș biruitor 
. je. Noi, ostașii Domnului, am 
ieşit din suflarea Vântului ceresc 
și trebue să stăm neîncetat sub 


revărsarea și binecuvântarea Lui 
RI 


i E i 


Ce poate fi mai interesant si 
mai de folos astăzi, decât să vă 
descriu măreața adunare ce-a avut 
loc de Rusalii, la Sibiu, în anul 
1932 si care a fost, de altfel, 
primul congres al Oastei Domnu- 
lui? lată impresiile umui martor 
ocular, copleșit, până la Jacriini: 
de *“vuietul”? ceresc ce s'a abătut 
peste frumosul orş transilvănean 
de praznicul Cincizecimii: “In 
timpul din urmă, noi am rugat 
pe Domnul să- și reverse darul 


as 

așteptările si nădejdile! Pa 
La un simplu apel făcut mai mult 
pentru împrejurimile Sibiului, au 

răspuns frați din toate / părțile 
pământului românesc. Intro vre- 
me de cumplită strâmtorare bă- 
nească, s'au strâns aci ca la 


2000 de fraţi ostași veniţi din - 


toate unghiurile țării: de prin 
văile Ardealului ca și din Buco- 
vina, din fundul Moldovei ca si 
din depărtările Banatului, din OÎ- 
tenia ca și din Muntenia, Dobro- 
gea, etc. Câţi au fost pe aici, 
toți mărturisesc într'un glas: așa 
ceva mam mai văzut în viața 
noastră. Slăvit să fie Domnul că 
ne-a învrednicit de o bucurie a- 
tât de minunată!. . 

Trecem cu vederea zilele pre- 
mergătoare praznicului propriu- 
zis - Vineri şi Sâmbătă - „când 
au început să sosească primele 
rândunele ale Bucuriei, aducătoare 
de veste bună, si ne oprim la 
Duminica Rusaliilor. O coloană 
nesfârșită de credincioși s'a în- 
dreptat spre catedrala. Sibiului, 
dând slujbei divine, prin prezența 
lor masivă, un farmec de nedes- 
cris. După amiază, la ora 3, a 
avut loc în curtea Academiei 'Teo- 
logice, sub cerul liber, adunarea 

“întâlnire cu cunoaşterea fra- 
pori conform programului zilei 

aia, Printre cei ce formau 
marea entuziastă de capete, se 
aflau, sosiți dela București, părin- 
tele Vasile Ouatu și 'scriitorii 
“ostași” 1, Gr, Oprişan şi AL, 
Lascarov. - Moldovanu. Acompa- 
niată de fanfara fraților de la 
Orăștie, mulțimea intonă, cu pu- 
tere, 
“Bate moartea la fereastră”, “I- 
sus, Regele cel Mare” și alte 
cântări zguduitoare. 

“La sfârsitul adunării - -poves- 
„tește același participant - ne rân- 
"duim în coloane p plecăm spre 
“zestrea Oastei”: tipografia si 
librăria Oastei Domnului. Infru 


merge fanfara și după ea ostașii, 


cântând în o nesfârşită coloană, 


“Cruce sfântă părăsită”, 


Sergiu GROSSU 


cu steaguri. E o animație sfântă. 
Ajunși în piața cea mare, uriasa 
coloană se strânge întrun cerc, 
într?o tabără uriașă, având în mij- 
loc fanfara, cu care cântăm: 


“Isus, Regele cel Mare 

Si-a pus Oastea în miscare, 
A format Oaste cerească 
Pământul să-l cucerească!” 


Piaţa e o mare de capete. Răz- 
boiul cel sfânt îl vedem aievea 
sub ochii noștri. Inaintăm apoi 
spre tipografia și librăria Oastei, 
unde frații cercetează “turul cel 
mare”! (adică mașina de tipărit, 
cumpărată, cu bani grei, din Ger- 
mania) şi magazia cea plină cu 
cărți pentru fronturile Oastei. Ti- 
pografia e pusă în mișcare, să 
poată fi văzută cum lucrează. So- 
sesc într” una frați. Intreg Sibiul 
răsună de cântările Oastei Dom- 
nului, . A 

Insă miezul serbării l-a con- 
stituit ziua a doua a praznicului, 
Sfânta Treime, zi hotăritoare pen- 
tru mersul și istoria Oastei. După 
oficierea Sf, Liturghii, în măreața 
catedrală a Mitropoliei, se trece 
la încolonarea ostașilor, în frunte 
cu fanfara, fiecare. grup având o 
tăbliță cu inscripția: “Oastea 


Domnului din comuna sau orașul 
ci și purtând steagul Oastei. 
Ajunşi "în sala întrunirii - cea 


mai încăpătoare sală din oraș - 
peste 2000 de creștini ortodocși 
se topesc în dragostea cea dintâi 
a acestei unice “primăveri duhov- 
nicesti””,pe care a stârnit-o Duhul 


Sfânt, folosind un preot umil de- 


la ţară. Cel ce deschide adunarea 
este Mitropolitul Nicole, ierarhul 
luminat, dar pătimaș, care mmai 
peste trei ani se va "ridica î împo- 
triva părintelui Iosif, cu vrăj- 
măsie,punând la cale caterisirea 
sa de către Sf. Sinod.Urmează la cu- 
vânt Arhimandritul Scriban, scrii- 
torii 1. Gr. Oprisan și Al. Las- 
carov-Moldovanu, "părintele Vasile 
Ouatu, Nicolae Colan, rectorul A- 
cademiei Teologice din Sibiu, pre- 
cum şi preoții loja, dela Oradea, 
și Serpoianu, dela Bucureşti. 
Nu a lipsit, bineînțeles, nici 
părintele Iosif, din a cărui înflă- 
cărată, grăire reținem: “Mă în- 
torc către voi, iubiții mei frați, 
care ați venit din toate depărtările 
cu jertfe care au întrecut puterile 
noastre. La un apel făcut mai 
mult pentru o serbare restrânsă, 
voi ați răspuns din toate unghiu- 
rile țării. Dacă vrea cineva să 
știe ce este Oastea Domnului, 
voi, iubiții mei, și râvna voastră 
cea mare, sunteți cel mai minunat 
răspuns: Să dăm slavă pentru 
toate câte ne-a făcut nouă Domnul! 
Să luptăm înainte cu vitejie, căci 
cu noi este Dumnezeu. Orice 


Isus, Regele cel mare 


2 
Prin poporul românesc 
Incepe războiu ceresc, 
Pentru sângele vărsat 
Pe cruce de lemn uscat. 


Pentru sângele jertfut 
“ Pentru poporul robil,, 
Veniţi toți fui luminii 


Şomoşcheş,. jud. 


al Oastei. 


Și-a pus Oastea în mişcare 
A format oaste cerească 
Pământul să | cucerească, 


Intraţi în gagita măririi, 


Arad, 


De- ce—zeas-ca. a măn-Îofsă-t ev-ce rească. 
! 


LA 
Iubitorii de dreptate 


Împăratul de folos. 


fă 


Rege mure pe vecie 


5) Minunata și mult grăitoarea poezie a acestei cântări 
a fost facută de preaiubitul nostru ostaş luptăror, /lie Covaci 
din Ghioroc, jud. Arad, iar cântarea ei — tot atât de minu- 
nată şi mişcătoare — a fost adusă dela Iraţii ostaşi din com. 
Alex. Aforar, 
care a pus-o pe note. Aceasta cântare a devenit un fel de imn 


de trimisul nostru Îr. 


La arma sfântă luaţi parle, = 
Să luptăm pentru Hristos 


Sâ luptări pentru dreptate 

De Domnul să avem parte, 

Să themăm pe Domnul Sfint ) Vi 
Rege ?n ceriu şi pe părtânt. 


N 
O-dreplate să domnească 
/sus să se preamărca că, 


Un ceriu şi-un pământ să fie. 


împotrivire s'âr ridica în calea 
noastră, să luptăm înainte, căci 
cu noi este Dumnezeu. Oastea 
Domnului luptă cu îndârjire pentru 
drepturile lui Dumnezeu în lume 
- și ea trebue să învingă. să-L 
rugăm pe Domnul puterilor să ne 
conducă mai departe. Isuse,prea- 
bunul nostru Cârmuitor şi Stăpân, 
rămâi neîncetat cu noi, iși sfârși 
vorbirea părintele Iosif Îrita. A 
Ta este ostirea aceasta - du-ne 
la birui Ai Tăi suntem, nu ne 
părăsi, căci fără de Tine nuputem 
face nimic. . Duhule Sfinte, 
suflă neîncetat peste noi! Suflă 
peste noi din cele patru vânturi, 
ca să fim o Oaste de biruitori!. ..*? 

Aceste sublime îndemnuri 
evanghelice, devenite rugă fier- 
binte si catapeteasmă de altar 
nevăzut, n'au putut fi date uitării, 
de-a lungul anilor, de către cre- 
dincioșii Oastei Domnului. Ele 
rămân si în prezent valabile, mo- 
bilizându-i la o trăire dinamică și 
gata de jerttă, chiar dacă vântul 
și șuvoaiele stăpânirii comuniste 
delă Bucuresti încearcă, din răs- 
puteri, sa le anihileze valabili- 
tatea, prin dezlănțuirea prigoane- 
lor și prin ferocitatea discrimi- 
nării religioase. 


) ti 


ui 


e Ș 


mă th 


Y— | 


PAGINA 18 


IUNIE 1981 


| 
NA 


CUVANTUL ROMÂNESC 


AROM 


NII ŞI 


IMPERIUL ASĂNESTILOR 


Cea mai veche menţiune despre “'vlahii” 
de dincolo de Dunăre e totuși, printr?o 
ciudată potrivire, un exemplu foarte ca- 
racteristic al temeiului unei tradiții isto- 
rice. Sunt așa-numiții vlahorinhini, pe 
care un izvor târziu, povestea istorică a 
mănăstirii Kastamunitu dela Sfântul Munte, 
ni-i arată pornind dela Dunăre în vremea 
împăraților iconoclaști - deci în veacul al 
VIII-lea - pentru ca împreună cu alte 
neamuri a căror origine e nesigură, să 
se apropie de muntele Atos si să atace 
mănăstirile. Manuscrisul publicat de Us- 
penskii e o copie modernă (exact de acum 
un secol: 1844) a umi alt text mai vechi 
al ieromonahului Grigorie, protosinghel al 
Patriarhatului din Constantinopol care se 
afla la Kastamuni în 1698. Se putea deci 
uşor presupune, după regulile celei mai 
bune critici a izvoarelor, că această men- 
țiune târzie a unui popor, pe care textele 
mai vechi îl numesc mmai, rinhini, după 
râul Rigios sau Ringhos ((P'nuios, P'ur- 
xos)) era o confuzie a scriitorului dela 
sfârșitul secolului al XVII-lea, mai ales 
că legăturile vlahilor cu muntele Atos și 
mănăstirile sale sunt cunoscute într”o epocă 
mai recentă. Iată însă că un adând cu- 


„ noscător al istoriei balcanice, d-l M. Las- 


caris, află întextul Miracolelor Sf. Dumitru, 
în care e vorba de apărarea Salonicului 
de către marele mucenic, împotriva năvă- 
lirii slavilor, că rinhinii înfrânți au căutat 
adăpost la casele lor ((es ras 'au-wv na- 
0as-)) Acest cuvânt de evidentă obârsie 


„latină, care nu se mai întâlnește în lexicul 


„bizantin, decât în glosse latine, reprezintă 


iceste împrejur 
neobisnuit la scriitorii 
bizantini nu a fost împrumutat din graiul 
rinhinilor și dacă m constituie un indiciu 
asupra caracterului etnic al acestui popor, 
indiciu care ar aseza într'o nouă lumină 
pe misterioșii vlahorinhini din fragmentul 
Uspenskii. Desigur acest fragment e din 
veacul al XVII-lea; și totuși mu sar putea 
afirma cu. certitudine că autorul său a fost 
victima unei erori; nu este absolut exclus 
să fi aflat pe rinhini într'un izvor altul 
decât Miracolele Sf. Dumitru, și e, poate, 
izvorul acesta însuși care considera acest 
„popor drept vlahorinhini.”? 

In orice caz, considerând toate probabi- 
litățile, această mențiune a vlahilor din 
Balcani, care ar fi și cea mai veche, îi 
socotește veniți dela malul Dunării și 
așezați în Macedonia, în jurul Saloniculiri 
si al Peninsulei Calcidice. Tot în Mace- 
donia îi arată și mențiunea următoare, în 
ordinea cronologică; uciderea lui David, 
al patrulea fiu al comitelui Sisman; care 
încerca să apere independența bulgarilor 
împotriva împăratului bizantin, Vasile al 
II-lea, de către niște vlahi 'chervănari”? 
sau călători, în ținutul dintre Castoria si 
Prespa, care se poate stabili la anul 97. 
Cam din aceeași vreme, pe la 980, se poate 
data a treia amintire a vlahilor în izvoarele 
istorice; e vorba de cei din thema Eladei, 
a căror stăpânire împăratul Vasile o dă 
domesticului excubiților, Niculiţă, în locul 
slujbei sale pe care o hărăzise unui prin- 
cipe german, refugiat la curtea sa. In 
fine, tot împăratul Vasile al II-lea, temutul 


- Bulgarocton, e acela care a asezat pe 


mitropolitul din Ohrida, după cucerirea 
definitivă a întregii Bulgarii, la 1019, ca 
ierarh religios peste toți vlahii. Se pare 
chiar că a fost în veacul al XI-lea și o 
episcopie deosebită a vlahilor sub directa 
oblăduire a Ohridei. Deși s'a presupus 
că toți românii erau subordonați din punct 
de vedere religios mitropoliei din Ohrida, 
s'a demonstrat în mod convingător că o 
atare presupunere mu e întemeiată și că 
vlahii amintiți aci sunt cei din Balcani, 
si cu deosebire acei din Macedonia. Sa 
observat dealtfel că numele orașului Sa- 
lonic, în limba aromână:  Sărună, din 
latiml Salona, arată prin însăși forma 
lui asezări foarte vechi, cum ar dovedi si 
alt mme de oras;  Lăsun sau acel de 
Băiasa (Voiusa), rău și comună în munții 
Pindului. 

lângă Peninsula Calcidică ne duce o 


atunci un termen din chiar limba popoarelor 
valitoare. urări, con-  donia, 


nouă menţiune a vlahilor dintimpul domniei 
lui Alexie I Comnenul, la 1105. Se pare 
că aveau obiceiul să stea cu turmele lor 
în apropierea Sf. Munte al Atosului, unde 
își desftăceau produsele economiei lor păs- 
toresti. 

In sfârșit la toate aceste pomeniri mai 
mult sau mai puțin întâmplătoare, se adaugă 
cea mai veche mențiune a vlahilor din 
Balcani ca popor deosebit, ca origine sirost 
politic. Cu prilejul unei miscări a lor 
lângă Larisa în Tesalia, la 1066, scriitorul 
bizantin Kekaumenos îi categorisește, ca 
urmași ai dacilor și besilor, deopotrivă de 
necredincioși, ca şi strămoșii lor față de 
romani, și arată ca din apropierea "Dunării 
şi Savei au pornit spre miazăzi și s”au 
răspândit prin Macedonia și Epir. 

“Acest fapt, ne spune un studiu recent 
asupra continuității românilor în Dacia, 
este de o importanță covârșitoare, fiindcă 
el dovedește că printre românii de pe 


> pământul Transilvaniei, al Banatului si 


din Timoc - de unde plecaseră cei dela 
Dunăre și Sava spre sud - trăia tradiția 
şi conștiința descendenții lor din dacii 
romanizați în urma cuceririi lui Traian”. 
Această însemnare din Strategikon este 
astfel încă un argument în favoarea tra- 
diției istorice şi a valoarei ei documentare. 
Ea contribuie însă să definească, pe deo 
parte, într'o regiune, în care în mod 
obisnuit izvoarele amintesc populația numai 
după mmele stăpânitorilor ei, împrejură- 
rile ce arată la acești vlahi începuturile 
unei vieţi independente, iar pe de alta răs- 
pândirea lor teritorială: spre partea de 
„miazăzi a Peninsulei Balcanice, în Mace- 
: ra = 


aceste date împărțirea în grupări şi re- 
giuni schițată în lucrarea d-lui Capidan: 
“Intre românii din Peninsula Balcanică. . . 
existau mai multe grupări, din care unele 
erau mai mari, formând mase compacte, 
altele mai mici, trăind în grupe răzlețe. 
Multe din acestea, după infiltrarea ele- 
mentului slav între ele, rămâneau izolate. 
Astiel de grupări mai mari se pare că 
au existat în partea de apus a Peninsulei 
Balcanice, de-a lungul coastei adriatice în 
Dalmația, unde elementul roman era destul 
de vechi. 

O altă grupare, poate și mai mare, se 
afla în ținuturile dintre Dunăre şi Balcani, 
acolo unde existau, după Const. Jirecek, 
regiuni foarte puternic romanizate, cu ra- 
mificaţii care se întindeau la răsărit în cele 
două Tracii. In fine, a treia grupare în 
masă compactă se găsea la sud, având ca 
centru munții Pind cu Tesalia și cu râmi- 
ficații la miazăzi în Acarnania și Etolia, 
la răsărit în Olimp, Peninsula Calcidică 
până în Tracia occidentală, la miazănoapte 


în Macedonia, iar la apus în Albania si, 


poate, și mai spre nord”. Sar putea 
adăuga si stirea păstrată de istoricul bi- 
zantin Fachymeres, care îi afla în veacul 
al XIII-lea până și “fîn marginea Constan- 
tinopolului până Viza”?, De prima si 
a doua grupare e prea puțin vorba în iz- 
voarele ce ne sunt cunoscute; cu deseobire 
despre aceasta din urmă, care a avut un 
rost însemnat în mișcarea Asăneștilor, 
sunt în textele mai vechi puține. aluzii, 
doar ca loc de obârsie al vlahilor așezați 
la miazăzi, Dar trebue să avem în vedere 
și caracterul întâmplător al acestor men= 

ni izolate, în afară, poate, de scrierea 
amintită mai sus a lui Kekaumenos, După 
cum observă un specialist al studiilor 
bizantine, d-l Henri Gregoire, ''e numai 
o întâmplare care ne arată existența vla- 
hilor balcanici înainte de anul 1145. Dacă 
pam avea un rând din Kedrenos si din 
Strategikon, m am sti nimic despre ei”. 
Se poate deci susține că substratul etnic 
şi baza teritorială pe care se dezvoltă 
istoria imperiului Asăneștilor sunt îndea- 
juns de largi, și cuprind cea mai mare 
parte a Peninsulei Balcanice, cu centrul 
de greutate inițial, mai mult în partea de 
miazănoapte, dintre Balcani și Dunăre. 


de Gheorghe |. BRĂTIANU 


i 


la lumi 


se adeverește după 


FARA ARMANEASCA 


VĂNGHELU 
DUPĂ MATEI 


Capitolul 14 


Moartea al loan Patidzatorlu 


irolu-aţel, avăză tetrarhlu Irod că si zbura di lisus. : cir 
: îsi zi e i ietâseiai a lui: Aist easti loan Pătidzătorlu; el și sculă dit morț 
i i , ă pi Il. pt Ay, - . a . 
E e "că A ie pa acățată pi Ioan, lu ligă și-l băgă tu hăpsane, ti sibepea lodiadillei , 
mullearea a frati-su Filip. A & 
ă i dzăj lui; Nu cadi su Ileai mulleari. Ze pf cae A 
şi oa tatal ma se-afirea di frica lumillei, că oaminilli îl mutrea pi 
i fi t. : . - s, IS asi -. 
sic e Cănd Irod își hărisea dzua ţi fu amintat, feata ali Irodiadi, giucă dinintea oaspițlor 
si pi Irod lu-arăsi gioclu a ei, e 
"7. Si giură că va-lli da, îţi lucru va-caftă. riza a 
/ 3 năsă'nvițată di his îlli dzăsi; ““Dă-ni aoa pi tipsie caplu al loan Pătidzătorlu. 
9. Amirălu si”nchicută, ma ti sibepea că giură și ti lumea ți avăză giurateclu și șidea 
la measă, dimândă si-lli si da. alee pa ra 
10, Si pitricu di-lli tălliă caplu al loan, psane. , E 
N. Si Sin fu adus pi tipsiă, Iliu deadi a featillei și năsă îl deadi a mumă-sa. 
12.  Discipollii al loan, viniră -di-lli loară truplu. îl îngrupară și s dusiră si-lli da 
hăbare al lisus. ț gi a > : 
13. Când avdză lisus tihisita, s'dusi cu corabia, ca s'agiungă singur tu văr loc pustiu, 
ma oamifiilli când aflară, îșiră dit țităț şi vinirăpripade după EL 
14. Când dipună di pi corabiă, vidzu lume multă adunată, îlli si feaţi filă ti elli și-lli 
vindică pi aţelli lândziţ. e - za ie 
35 e ee viniră diseipollii la EI și-lli dzăsiră: ““Loclu easti pustiu și dzua 
tricu; liureadză lumea si-s ducă pit hori, s'ancupără măcare. 
16. lisus lă arăspunsi: “Nu lipseaști si-s ducă; daţ-lă voi smăcă. 
17. Ma elli îlli dzăsiră: “Nu avem aoa dicât ținți pâtii și doi pești”. 
18. Si el lă dzăsi: ““Adujeţ-li aoa la Mini”. = ta Pta A 
19. Si dimândândalui a oamiăilor să sta pi iarbă, 10 țințili pâfii și doilli pești, mutri 
analt cătră țer, li vluyusi și frângândalui deadi bucății a discipollilor și elli 1mpărțau- 
[e are A Pa 3 


 s%fânătiră si s'umplură și dausprădzați di sipeti cu sărămili armasi. 
iițaeEi iza. sie L-'dopgă făni ai ae ar S'hibă numiraț mullerii și 

EI ii STA a eta e a FE 20 E 
22. aisti, lisus avină discipolii se-alină pi corabie și s'treacă dinitea. 

Lui, di partea alantă a apillei, pănă EI va să sâlghească lumea. 

23. După ți sâlghi oamifiilli, se-alină pi munti ca si-s roagă singur di'nă parti. S'feați 

noapte si El irea singur aclo. i 
24. Corabia se-avea dipărtată mult pi-amare, şi irea anvălită di undi, că avea acățată 

să suflă un vimt arău. : 

- 25. Tu-apirită, vinea la elli lisus, imnândalui pi-amare. a 
26. Când îl vidzură discipolii, s?lăhtărsiră şi dzăsiră că-i fandazmă şi aurară di frică. 
27. Ma EI lă-zbură diunoară ș?lă dzăsi: ““Apufusiţ, Mini esc, m vaspăraț!”? 

28. Atumţea Petru îlli şizăsi: “Doamne, macă esti Tini, dimândă-fi s'Vin la Tine pi apă. 
29. Si EL îlli dzăsi: “Vinu. Si Petru dipunândalui dit corabiă imna pi apă și Sinea cătră 

Iisus. 

30. Ma când vidzu cum sufla vimtlu, s'aspâră si acăță si s'afundă tru apă si zghili: 

“Doamne, scapă-mi!”? = E a 
31. Si Iisus îlli teasi mâna, lu-apucă şi-lli dzăsi: “Niheam pistipsitor ţi ești, cățe 

ti-anduplicaș 230, 

"32, Si după ţi s'alinară tu corabiă, vimtlu pătsi. 
33. Ațeni dit corabie îlli si'nellinară si-lli dzăsiră: *Di aver, Tini esti Hilliu al 

Dumidză.? : 3 E 
34. Si după [i alipitară amarea, viniră tu loclu a Ghenizaretlui. 

„ Oamililli dit aţel loc, îl cunușteau pi lisus, deadiră hăbare pit tuti locurli și 
adusiră la E1 tuț lăndzițili. = 
36.  Si-l pâlcărseau mas s'amilească poala strafilor a Lui; şi căț s'aprucheau di 


năsă, tuț s?vindicau. , 
îe 


CALINDAR Pi CIRSAR 

Gioi 4 Chirsar  Anălțarea Hristolu 

Sămbătă 13 » Sămbăta Morților 

"Dumănică 14 p Rusallili 

Luni 15 i Sânta Treime (Triada) 

Dumănică 21 » Lăsarea preasiililor di Sumchetru 
iercuri 24 » Amintarea-al Ayul Ioan (Albili) 

al) 29 » 


Sănțilli Apostilli Petru şi Pavel 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC. 
PE ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: A 

ZAHU PANA, 31-25, 89-th STR. JACKSON HEIGHTS 
N.Y. 11369, U.S.A. 


UV, 
E — 


TATE DAP AP 


Le] 


i a e at 
re moare 7 tea e Te a TOR PO Renee SP oii olt d 


Pen 0 Me bdace ea adn id 0008: 


Ă poe Pl 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 19 


BP 
ÎNTRE PRUT ŞI NISTRU 


Mihail EMINESCU 


aja d ERA 4 4 sai € 


Veta ee ai mari 1 


Iţi purta pe vremuri mmele întreaga 
Țară Românească - dela Radu Serban, 
in Tahomir, Alexandru, Dan, Mircea, 
 Laiot, Matei și tot: așa până în secolul 
XVI. Ca apoi 'să devină simbol și stindard 
al românismului în. fața nedreptății și 
intemperiilor din răsărit. 

xx 


Furtuna veni pe neașteptate. Răbufnirile 
ei purtate pe senile de tancuri cu stele 
roșii pe turele; străbătură fulgerător î în- 
 tinsurile tale pașnice. Le ieșeau în cale 
doar veneticii. 

O nouă graniță se împlânta cu forța 
în trupul umia și aepaiagi popor de un 
sânge, popor de o. lege. . 

++ 


„Te simţeai singură și părăsită ca nicio- 
„dată!  Ostirile țării întregi te abandonau 
cu săbiile și baionetele în teacă. Să 
fi plecat ele, "a urma urmelor, dar cu lupte 
si vărsare de sânge (rezistaseră doar fin- 
- landezii în fața puhoiului rusesc)! Era 
puțin probabil ca după un an să fi fost 
el mai bine înarmat. 

Cât de vânjoși erau fiii tăi de altădată 
în asemenea momente de strâmtoare! Uitau 
de casă, de masă, de soață, de prunci. 
Când nu aveau autor, dela fraţi i de peste 
Bau : 


Di e păr ah d 


opoarelor, pregătind curs at Lis 


ce le pângăreau pământul. 
LE i i 


Toţi românii din lungul Prutului, de o 
parte și de alta a malurilor, „aveau impresia 


că pierduseră câte o mână: unii dreap- 
ta, alții stânga. Podurile m mai erau 
poduri și vadurile - vaduri. Oamenii se 


priveau " dela distanța lățimii râului dar 
m mai puteau să-și strige păsurile ca 
în ajun. 

Pluguri și buldozere netezeau pe malul 
stâng fâșii de pământ ce deveneau graniță 
„între frați. Mama m mai putea să trea- 
că cu luntrea la fiică și fiica la mamă 
ca să-si ducă reciproc 'o ulcea de lapte 


sau o rie de plăcinte scoase din cup- 
o twor., 


'“Arostinumele Basarabia eunacu a protesta contra dominațiunii ruseşti - 


-28 IUNIE- 


'PLÂNSUL BASARABIEI 


Fragmente din cartea cu acelaşi nume 
Nicolae LUPAN 


Avea dealuri si coline cutreerate de 
când lumea de turme de oi și cirezi de 
vaci.  Oile oamenilor, vacile oamenilor, 
Dealuri line și priporoase, cu crânguri 
îmbietoare ce coborau lin spre văi si 
vâlcele cu murmur de izvor și sopot de 
ape. Si toate erau ale tuturora: dealul 
oamenilor, păduricea oamenilor, iazul oa- 
menilor, vacile oamenilor, oile oamenilor. 
Astăzi toate acestea au devenit noțiuni 
anacronice iar oamenii tăi, ținut înstrăinat, 
mu mai au nimic altceva decât jale și 

xxx 


Liniştea „nopților tale de vară mu mai 
este animată de pitpalaci și mierle guralive, 
ci asurzită, de tractoare aduse de peste 
Nistru ca să stoarcă ultima vlagă apămân- 
tului celor cărora m le mai aparține. 

Păsările ogoarelor tale s'au mutat cu 
traiul pe alte meleaguri unde poate n'a 
ajuns încă plugul ca să le strice cuibul 
şi nici coasa ca să le dărâme casa. 

Nici cucușorul cel bun de gură nu se 
mai face auzit ca altădată, Nu se mai 
face, pentru că oameni nesătui i-au tăiat 
dumbrăvile si crângurile. 

Totul s'a dus și se mai duce “pe 
gură de U.R.S.S.* Nici apele m mai 
tivesc lunci si ponoare, 


industriale de stat, 
pajiști și izlazuri dela gura bovinelor și 


ovinelor. Dar mai mult dela gura oamenilor. 
** x 


Veni-va o primăvară, Basarabia mea, 
când feciorii tăi, mic-mare, tânăr șibătrân, 
vor simți nevoia strângerii rândurilor întru 
aducerea ta la sânul Patriei. 

Veni-va o zi, când întrunite vor fi 
condițiile unirii ce face puterea de care 
avem atâta nevoie. Dar aceste condiţii, 
după cum zicea Bălcescu, “inu le putem 
găsi decât în solidaritatea tuturor români- 
lor, în unirea lor într'o singură nație”. 

Veni-va ceasul, când limba, credința 
strămoșească, datinele şi sentimentele noa- 
stre comune, dimpreună cu istoria şi poziția 
ta geografică, ne vor- mântui de jugul 
înrobirii. 

Așa să ne ajute Dumnezeu, pământ 


mai poartă. 


care tură tartuta |. 


3 Blesteraji să. fie acei care dintr'o 


țară au făcut două! 


nistrean îngenunchiat! 


FATALITATE ? 


E mult prea Magrantă și 
nesfârșită lăcomia muscalu- 
„lui ca so putem trece vreo- 
„dată sub tăcere din motivul 

„că e cunoscută și răscunos- 
cută, Cu atât mai mult nu 
putem rămâne nepăsători 
i '0 zi de 28 Iunie, când 
„Fusul hain ne-a încălcatpen- 
â zecea oară integritatea 
Națională a neamului. 

„„ Incepea ea, aceastănele- 
 Eiuire premeditată, la 23Au- 
î at 1939, când Molotov și 


- peste trei săptămâni- 
şi atacarea militară a 
geeleeași Polonii. Incurajat 
jve descreeratul din Berlin, 
gianul din Moscova in- 

E Finlanda, deși avea cu 
pact de neagresiune, ca 
alte sapte luni să ne 


i! 
= 


pângărească şi nouă țara, 
în ciuda pactului de neagre- 
siune încheiat cu noi la Lon- 
dra în ziua de 3 lulie 1933, 
pact, ce în articolul 2 
stipula: dacă una dinputerile 
semnatare va invada terito- 
riul altei puteri, “'decla- 
rând sau fără să declare 
război”, acea putere va fi 
considerată ca agresoâre, 

Deci, agresoare și nu 
eliberatoare, cum susțin 
mielușeii moscoviți dela 
Chis. șinău. Iar acel ultimat 
rusesc din 26 lunie 1940 
trimis României care cerea, 
după o logică a junglei, Ba- 
sarabia si Bucovina de Nord, 
m era decât un act de van- 
dalism medieval. Medieval 
și prin faptul că din cele 
patru zile prevăzute pentru 
retragerea armatei şi au- 
torităților românești 'dintre 
Nistru și Prut, comisarii 
cu steleroșii înfrunte făcură 
doar 24 de'ore ! 


In felul acesta, năvălito- 
rii, trei cu o armă și aceea 
fără cartuse, au închis dru- 
murile de autosalvare a 
populaţiei spre interiorul ță- 
rii. Autosalvare, pentru câ 
biata armată română pri- 
mise ordin regal să nu des- 
chidă foc, spre a nu da pre- 
text de război rusului! Ce 
ruşine ! Când știam că doar 
cu câteva luni înainte mân- 
case bătaie în toată regula 
dela finlandezi. Ruşine, care 
din primăvara anului 1941 
se transformase în dezastru 
al strămutării cu forța a 
celor mai buni români basa- 


'rabeni si bucovineni în Si- 


peria, Cazahstan, Extremul 
Orient și dincolo de Cercul 
Polar, 

Fatalitatea românească, 
sireaca, care continuă să 
facă ravagii și până în ziua 
de azi, atât pe malul Bâcului 
cât și pe cel al sort 


"ZI DE DOLIU ŞI CONSTERNARE R 


OMÂNEASCĂ 


d GRANIȚĂ NOUĂ CARE DESPARTE DOUĂ LUMI 


| > Lu „Peste noapte, satul 
meu “Tereblecea s'a găsit 
într'o altă lume „Toate 
s'au schimbat în mai puțin 
de 24 de ore. Credeai ca 
puterile iadului au fost des- 
lănțuite de stăpânul lor asu- 
pra satelor pașnice, ce aș- 
teptau rodul trudei lor după 
| muncile de primăvară. 
Ucigașii și toți făcătorii 
de rele au fost sloboziţi din 
închisori și aruncați asupra 
noastră. Nebunii au fost 
scoși din casele de sănătate 
și Sau întovărășit cu i 
vagabonzi și criminalii, fă- 
cându-se șefi de poliție ș si 
apărători ai regimului c0- 
munist. Venetici cunoscuți 
și necunoscuți au fost făcuți 
primari și prefecţi de către 
armatele” de invazie. La 
aceștia s'a alăturat pleava 
doritoare de pradă din fie- 
care localitate, pentru a-și 
împărți avutul altora.  A- 
ceștia erau instrumentele 
prin care comuniștii distru- 
geau o lume așezată de se- 
cole prin muncă și omenie, 
căci partid comunist pe la 
noi mu era. 


mu ar fi fost sub. protecția 
armatelor de invazie ru- 
seşti. Ş Și 

După zvomurile răspân- 
dite cu iuțeala fulgeru- 
lui despre ultimatul Rusiei 
Sovietice, în 27 Iunie 1940, 
oamenii se pregăteau să a- 
puce calea codrilor, dar mu 
se puteau despărți de pă- 
mântul muncit de ei și de 
toți strămoșii lor. Tot felul 
de zvonuri hrăneau din oră 
în oră nădejdea într'o mân- 
tuire supraomenească. Cre- 
deam că mai avem o zi, 
două, în care să luăm ul- 
tima hotărîre, dar armata 
comunistă ne-a zădărnicit 
toate nădejdile revărsându- 
se peste noi ca un puhoi 
de mocirlă. Peste noapte 
am intrat în împărăția mor- 
ților și a robilor, 

Armata comunistă nu s'a 
țimt de cuvânt după cum 
se legaseră stăpânii ei,prin 
ultimatum-ul din 27 Iunie 
1940; anume ca armatele ro- 
mâne să se retragă în timp 
de patru zile, In realitate 
armatele bolșevice au ocu- 
pat teritoriile româneşti în 
curs de 24 ore. 

Bieţii ofițeri români, vă- 
zând că puhoiul comunist 
vine peste ei se retrăgeau 
scrâsnind din dinți, dat fiind 
că aveau ordin să nu des- 
chidă foc. 

Veneticii şi ticăloşii, ră= 
măşițele satului, începuseră 
să se bucure de venirea 
comunismului. In fiecare 
comună a fost pus primar 
câte unvenetic dintr'aceștia, 
sau dacă comuna nu âvea 
venetici, a fost pus primar 
cel. mai prăpădit si cel mai 
rău; şi astfel, cu acești oa- 
meni, au început comuniștii 
a-și face jocul. 

"Cu jale mare ne uitam 

| ta soldații sovietici, care 


L. | veniseră și ocupaseră Bu- 


Noi ne-am fi 


Dumitru NIMIGEANU 


covina noastră, de unde cu 
o săptămână mai înainte se 
retrăsese frumoasa armată 
română. Vedeam numai chi- 
puri de oameni străini, care 
nici m semănau a oameni, cu 
umerii obrajilor ieșiţi în 
afară, cu ochii mici, între 
care nu era niciunul mai îm- 
brăcat și mai spălat. Nu 
era nicio diferență între sol- 
dați ș si ofițeri. Pe toți îi 
vedeai scărpinându-se me- 
reu pe la subsuori. Noi 
râdeam, dar ei, se mân- 
dreau spunând că eocinste 
să fi “murdar! Spuneau că 
ei fac parte din clasa mun- 
citoare și sunt oameni pen- 
tru țară. 

Văzând acest dezastru, 
nimeni m mai avea curajul 


PS. 


să lucreze. La primărie, 
la scoa!ă, la cârciumă, pre- 
tutindeni pereţii erau plini 
cu afișe comuniste. La pri- 
mărie aduseseră cărți de 
Marx, Lenin și Stalin, pe 
care le traduseseră în lim- 
ba română. Ne întrebam 
unul pe altul: *“Ce înseamnă 
asta, frate, suntem străini 
în țara noastră?” Vedeam 
grupuri de femei plângând, 
oameni disperaţi și vedeam 
totodată pe derbedei, pe be- 
pu și pe leneși cum se 
prin comună. Se 
pie văzând cum le vine 
pomana, căci avutul lor si-l 
pierduseră de' mult bând și 
chefuind, iar acum căutau 
să se răzbune pe noi. 


Acesta este un fragment - din cartea lui Dumitru 


Nimigeanu, ““Insemnările unui țăran deportat dinBucovina”, 


publicată în 


în 1958 de Fundaţia Regală Universitară Carol 


1 din Paris, E o poveste nespus de tristă a neamului nostru 
întreg, apărută sub îngrijirea lui Grigore NANDRIS și 
precedată de un impresionant motto: 


“INCHINARE 
1918 - 1958 


mondial. 


Acelora cari prin jerttirea vieții lor au întregit pământul 
ci de ani. 


i moartea lor au apărat 


uferinja ș 
integritatea hotarelor țării, în 'cel de al doilea război 


Acelora cari vor întregi hotarul Nistrului, când virtuțile 


ancestrale se vor răsvrăti împotriva năvălitorilor și 
asupritorilor de azi, pentru a redobândi libertatea pierdută. 

Inchinăm aceste pagini de suferință, de durere și 
de izbândire a voinţei de a trăi în libertate. 


Românii din exil”?. 


incontestabil 


Incontestabil prin imp 


arțialitatea celor ce l-au 


atestat în diferite epoci ale zbuciumatei istorii româ- 


nești. Iată-l: 


"1, Un cronicar rus din secolul XIV: Stăpânirea 
lui Bogdan Vodă, întemeetorul Moldovei (1330), se 
întindea din Carpaţi până la Nistru și Marea Neagră, 
urmașul său Roman Vodă purtând titlul de Domn și 
Gospodar (Stăpân).al acestor ținuturi, . . 

2, Doi călători ruși (inceputul secolului XV): 
Cetatea Albă si marile ei împrejurimi m depind în 
et „ul fel de "Ducatul Poloniei şi nici de cel al Kie- 
vului. 

3. A. Zașciuc, general și scriitor rus (1862): 
Trei pătrimi 'din populația Basarabiei o constituie 
Moldovenii. Moldovenii vorbesc aceeaşi limbă pe 


care_o vorbesc și frații lor din restul fostei Dacii, 


limbă care conservă mai multe particularități și 
forme originale din latina vulgară decât limba italia- 
nă. „ . In felul acesta, acțiunea de rusificare î în 
această parte a împărăției este AreiplAsă, dacă m 
imposibilă ! 

4, AS. Afanasiev, savant rus (869): Băștinașii 
din Basarabia nu cunosc nici un cuvânt rus. Prin 
urmare, rusificarea lumii. mu se poate face cu pumnul 
și enutul. 

5. A. Egunov, statistician rus: Până la 1812 
Basarabia a avut aceiași domnitori ca și Moldova 
din care ea făcea parte integrantă. 

6. V. Curopatchin, scriitor rus (1910): Popula 
moldovenească a i Basarabiei, cu toate că-i sub le în 

istă de o sută de ani, trăiește azi ca si înainte de 
încorporare. Ea este izolată de noi si-l retranșată 
în legea şi obiceiurile sale străbune. - 

7. A. Zucher şi 1. Khol, scriitori germani (1838); 
Toată regiunea dintre Prut, Nistru și Marea Neagră 
este locuită de moldoveni, așa încât! „răpirea dela 1812 
nu este decât o monstruzitate istorică, o crimă contra 
ginţilor, care nu mai poate dăinui. 


a pm d 


ro, 


PAGINA 20 
————— 


IUNIE 1981 


DE EEE EEE E ITI 


„Le NOUTATI ÎN 
ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ 


GALAXIA ÎNGHIŢITĂ 


Astronomul australian Dr. Alec Rod- 
gers crede că ela găsit o explicație fap- 
tului că astronomii mmesc stele rătăcite 
un grup de stele dela marginea Căii Lap- 
telui. Dr. Rodgers şi colegii lui dela Uni- 
versitatea Naţională a Australiei cred că 
aceste stele sunt ceea ce a rămas dintr'o 
altă galaxie înghițită de Calea Laptelui. 

Stelele din și de pe lângă Calea Lapte- 
lui sunt de obicei bogate în metale si se 
mișcă încet. Unele se miscă repede şi sunt 
sărace în metale. Separat, la marginea ga- 
laxiei, se găseşte cel de al treilea grup de 
stele, numite de către astronomi “rătă- 
cite”. Ele sunt bogate în metale și se miş- 
că repede. 

După studierea câtorva sute de mili- 
oane,de asemenea stele de viteză mare, 
Rodgers oferă teoria că acum două bilioane 
de ani, Calea Laptelui s'a ciocnit cuoaltă 
galaxie pe care a înghițit-o. Această gala- 
xie putea fi galaxia însoțitoare a perechii 
de galaxii cunoscute ca Norii lui Magelan. 
Această galaxie a dispărut iar ca rezultat, 
au apărut aceste aproape 700 de milioane 
de stele rătăcite. 


RĂZBOIUL COMPUTERELOR 


Un expert în securitatea computerelor 
prezice că cel de altreilea război mondial 
ar putea fi o luptă cu computere în loc de 
rachete și bombe. Creșterea dependenței 
în folosirea computerelor face ca națiuni- 
le avansate să fie mai vulnerabile unui a- 
tac în rețeaua lor de computere decâtunui 
război muclear. Atacuri au loc în zilele 
noastre si vor ajunge în stagii mult mai 
vulnerabile în următorii zece ani, dacă m 
se vor lua măsuri de siguranță. 

“Să distrugi o țară cu bombe mcleare, 


m este cel mai destept lucru - spune Don 


Parker, specialist în controlul computere- 
lor - Nu mai rămâne nimic de cucerit”, 
Dar este o adevărată posibilitate de a crea 
haos economic sau complectă distrugere 
prin sabotaj electronic sau alte sisteme 
computerizate. 

Ca un exemplu de ce se poate întâmpla 
în acest sens, Parker citează un incident 
din Octombrie anul trecut. O eroare mică 
în datele programului MIA (cantitatea de 
bani în circulație) a costat 65 bilioane de 
dolari. 

Teroriștii pot profita de vulnerabilita- 
tea computerelor. Teroriștii din Europa 
deja au distrus 28 de computere, pentru că 
ei știu cum să lovească companiile multi- 
naționale. Tările lumii a treia care au pu- 
țin de pierdut oricum, pot să considereun 
asemenea război al computerelor. 

Soluția acestor probleme - spune Par- 
ker - este protecția: Banii cheltuiţi pentru 
a desvolta sistemele de securitate a com- 
puterelor ar trebui cu atât sporiți, cu cât 
noi depindem mai mult de computere. 


EVOLUŢIA RÂSULUI 


Când animalele îsi arată dinții, de o- 
bicei înseamnă că ele sunt gata de atac, 
Când oamenii fac același lucru, de obicei 
inseamna ca ei sunt gata să râdă, sau cel 
puțin își exprimă o plăcere. Dar aceasta 
s'ar putea să nu fie întotdeauna adevărat, 
după cum arată Prof. John J. Ohala dela 
Universitatea Berkeley din Calitornia. El 
spune că râsul de fapt este un vestigiu a 
ceea ce a fost cândvaun strigăt de apărare 
E1 se bazează pe faptul că atunci când își 
desfaci buzele spre a zâmbi îi schimbi si 
sunetul vocii. Timbrul mai înalt vine dela 
creaturile mici care cer ajutor. La om, 
Prof. Ohala sugerează, că prin evoluție, 


sunetul s'a pierdut, iar zâmbetularămas. — 


ROMÂNII DE PRETUTINDENI — 


Pentru prima dată 


Cu vreo 12 - 13 ani în. găsesti). 


urmă apăruse la Bucuresti 


ești), El ne comunică 
însă după câtva timp, zgâind 


ethnici existenți în Penin- 
sula Balcanică. Mai întâi 


un lăutar sud-dunărean, de 
colo din dreapta Dunării, 
cu vioara ““lipită” lângă el. 
Venise pentru căutarea să- 
nătății; însă, cum bine ob- 
servase odată un ziarist, 
Vlahul muzicant nu prea poa- 
te fără “regina instrumen- 
telor” pe lângă el. Acesta 
era, încă dela tinerețele sa- 
le, unul de acest soi. EI 
dădu de noi or noi de el - 
m mai știu. “Ne uimi însă 
repertoriul său urias, vreo 
30 de cântece și balade vechi 
românești, de care dispunea, 
după câte aflarăm. Printre 
acestea din urmă erau, bu- 
năoară:  Ghiol Dumitru cu 
Soiman Soare, Cântecul 
Raiului, Micul copilas-mân- 
drul Păunaș, Mogos Vornicul 
și/Stanca Mogoșoaia, Radu 
al Frumos (domn de cândva 
al Tării Românești) ș.a. 
Piese din comoara folclori- 
că, chiar folclor-istorică 
românească, dispărute la 
nord de Dunăre; menținute 
însă la periferia spațiului 
lingvistic românesc.  Vă- 
zurăm în el pe un al doilea 
vestit Şolcan lăutarul dela 
Brăila, despre care s'a scris 
cândva şi o carte, 
Spuserăm  umia dela 
televiziunea română, care 
tot venea pe la noi în vână- 
toare după ''sobiecte”, ce 
ocazie se ivește pentru un 
punct din programul lor, 0- 
mul, ardelean fiind, înțelese 
ce se poate face în aseme- 
nea prilej când ''Mahomet 
vine, la munte” si mu trebue 
să te duci tu în căutarea 
lui (riscând nici să nu-l 


către noi ochii spre mime- 
tizare, că au zis ăia dela 
partid, adică și dela condu- 
cerea ty.: Cetăţean strein 
la tv.?  Nuu se poaate, 
tovarăşuu ! 

Nici măcar pentru arhi- 
vă, așa mai discret, o “boa- 
bă” să fi imprimat - nu ! 
O, carte vie de folclor ro- 
mânesc, dar. . . mu era 
Român, ci (ciumatul) “tce- 
tățean strein” 1  S'a dus 
omul, firește, într'ale lui 
peste Dunăre, în sud. 

Care mu-mi fi mie sur- 
priza şi mirarea când în 
Martie a.c., în cadrul emi- 
siunii ““Muzică de pe glob” 
a postului de radio Stock- 
holm, auzii numele şi recu- 
noscui vocea lăutaruluiăluia, 
bardului român sud-dună- 
rean, cântând acolo: “Bu- 
suioace, m te-ai coace !”?, 
apoi: “Cal bălan si seauă 
a verde s-a mea ă 
purtați până la. , „poarta 
Bucureștilor, Emisiunea 
era dedicată muzicii Vla- 
hilor, 

Tot suedezii ! L-au des- 
coperit pe lăutarul valoros, 
l-au consultat si, . . “pe 
glob” cu el. Pentru ei, 
se vede, nu era “'ciuratul”?, 
indezirabilul cetățean stre- 
în. Sau faptul nu-i interesa, 
când era vorba de piese 
folclorice valoroase și au- 
tentice, păi fie si în limbă 
“ylahă”?, 

Nu mimai atâta. Emi- 
siunea, în cele două părți 
ale ei, a fost una dedicată 
muzicii tradiționale a tutu- 
ror grupurilor de Români 


se auzi un cântec lent, poli- 
fon, dela Aromânii din nor- 
dul Greciei. Urmă unul 
asemănător dela Fărșeroți, 
din Epir. Apoi se succe- 
dară: o melodie la caval; 
un joc minunat, tempera- 
mentos, al Românilor din 
Craina Negotinului (la Du- 
năre) şi, cu totul neasteptat, 
o melodie dela Istro-Ro- 
mâni,interpretată la ““tam- 
buriță””, Emisiunea se în- 
cheie iarăși cu un cântec 
fărşerot, unul epic, consa- 
crat muntelui adorat Pisu- 
deri. i 
Fu, deci, un concert de E 

muzică a Românilor de pre- 
tutindeni din Balcani. Pri- 


“mul de acest fel în lume, 


după câte stiu. Prin eter 
mmai. Altfel nici nu se 
poate; mu s'a putut până a- 
cum. Niciodată acesti Ro- 
mâni nu s'au întâlnit lao- 
laltă, la un festival al lor, 
inter-românesc, ca niste ru- 
de apropiate ce sunt între 
ei, să se vadă, să-și audă 
reciproc cântecul. Așa cum, 
de pildă, Croaţii ăia din Ro- 
mânia (câţi or fi) se văzură 
la festival de cântec şi joc 
cu conaţionalii lor din țara 
matcă, din Austria şi Unga- 
ria, In RSR, nu se poate 
concepe ideia unui festival 
folcloric inter-românesc. 

Acum Vlahii acestia s'au 
găsit și ei menţionaţi pentru 
prima dată în concernul mu- 
zicii tradiționale a felurite- 
lor ethnii, cum se aude în 
emisiuni speciale și dela 
Paris, Londra și alte posturi 
prin lume. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Ca 


CUVINTE ÎNCRUCIȘATE 


Aronel CLOTEANU-OHIO 


„..DOMNITORI ROMÂNI... 


ba . 


. 


VOoONNUBwWUN — 


Principesa si Domni 


1.2. 3.4. 5. 6.7. 8.9.10.11.1213.1 


2 (D Domnitor al Munteniei, între 
1593 și 1601. Este fiul lui Pătrascu 
cel Bun și fratele lui Petru Cercel 
(2 cuv:) (2) Indrăgostit. -Supusi. 
(3) Otomani, ce ne-au dat cea 
mai mare bătaie de cap şi văr- 
sare de sânge întru existența na- 
ională. -Domnitor al Moldovei 
între anii 1457 și 1504, zis Cel 
Mare. (4) Geniu decapitat ! -Doi. 
-Domnitor al Munteniei între anii 
1375 şi 1418, zis 
(5) Pământ galben și cleios. -Capul 
lui Mihai ! -Plin de apă. (6) Nu. 
- Lacuri de munte. 
(7) La telefon. -In galoși ! -Mom=- 
ment arhitectural, simbolul tri- 
umfului luptătorilor, întorsi vic- 
torioși din bătălii. - Capul lui 
Moţoc ! (8) O perioadă oarecare. 
-Măcelari cruzi. (9) Prins înhoră, 
română este fiica Regelui Ferdinand Iși al Reginei Maria. 
-Dânsa. (10) Războinic dus în grabă la spital. -Tocmai în temă !-Satin mototolit ! 
(ID) Prerume de femeie. -Apartenență națională, obârşie.(fem:pl.) -Tanc, avocalie | 


4. ORIZONTAL 


Cel Bătrân. 


(12) Bogdan Duica. -Ovidiu Pora. -De culoarea cuprului. (13) Domnitor al Moldovei, 
în două rânduri, între anii 1524 si 1538 și a doua oară între 1541 și 1546, fiul natural 
al lui Stefan Vodă cel Mare, denumit și Petru Majă. -Enervat. (14) Autorul versurilor 
“Deşteaptă-te Române” (Andrei). -Voevodul descălecător al Moldovei, odată cu urmă= 


rirea zimbrului (1359), 
VERTICAL 


(D Domnitor al Munteniei între anii 1633 și 1652 (2 cuv.) (2) Intărit preventiv, artiti- 
“ cial sau ereditar contra unei boli oarecare. -Domnitor al Moldovei între anii 1401 
şi 143], zis Cel Bun. (3) Luptător revoluționar român ucis pe roată la Alba Iulia. . 


„> Slavă Tie Doamne, 
 decapitați 


“mijlocul “Transilvaniei, 898 d 


> „Alecu Russo. (4) Amortizoare, A se ivi. -Ceasuri, (5) Miei. 4 
„| -Unul dintre primii voevozi români, care a domnit într'un voevodat în 
„Ch. -Domnitor al Munteniei, cu două perioade de 

nie, 1456 și 1462 și a doua în 1477, nepot al lui Mircea Cel Bătrân, zis Vlad al IV-lea. 


(6) Folosință. -Bouri (?), zimbri (?). -Călare. (7) Premmele umui Domnitor al Mol- 
dovei, ce a domnit între anii 1634 și 1653 (Lupu). -A treia Regină a Românilor. (8)lon+ 


T.Toma. 


-Guvernatori sau principi domnitori din unele țări arabe. (9) Elena Ma- 


vrocordat. -Acre, pe dos. -Ciopor, (10) Fratele gemen al Eufimiei. -Domnitor si 


cărturar celebru 


Pentru a fi înțeleasă mu- 
zica, trebuia deasemeni ex- 
plicat ce e cu acești Vlahi, 
cine sunt ei, de unde vin, 
care este situația lor astăzi? 
Comentariul însoțitor al de- 
monstraţiilor sonore a dat 
o sinteză magistrală a în- 
tregii acesteprobleme. Bul- 
garii, macedo-slavii și sâr- 
bii, fireşte și grecii, au 
izbutit să-și ridice graiu- 
rile lor la stadiu de limbi 
literare. Si-au făurit state, 
au trasat granițe, nesoco- 
tind interesele elementelor 
ethnice alogene, printre a- 
cestea fiind mai ales Vla- 
hii. Sa amintit de trans- 
humanța Aromânilor care a 
dat pecete culturii lor păs- 
toresti și mitologiei lor spe- 
cifice, S'a spus și că cei 
cca 4000 de Istro-Români 
își poartă încă viu graiul 
adus în vest de prin re- 
giunile danubiene. 

A doua parte a emisiunii 
a avut ca obiect numai mu- 
zica Românilor din Craina 
Negotinului. Limba acestora 


al Moldovei. (II) Abătut. - Lui. -Luptătoare la război. (12) Metal 
alb strălucitor, anticorosiv, având greut. atomică 65 
al elamului luptătorilor la redute. (13) Primele și 
al bătrânului continent. -Tudor Oprea. (4)Pajiste cu 


„38. -In samar ! -Drapel, simbol 
ultimile dela ultimul ! -Băștinas 
pomi. -Craiul Munţilor Apuseni. 


DEZLEGAREA ÎN PAG. 22 
i 


e foarte apropiată celei din 
România, se amintea. In 
materie de dans tradițional 
se constată și interferenţe, 
dar este păstrat un stil lo- 
cal dominant. Simțul și iu- 
birea pentru dansul propriu, 
tradițional, sunt foarte dez- 
voltate la acești “Vlahi”. 
Sunt localități ale lor care 
au şi câte 40 de jocuri în 
repertoriu. Caracteristice, 


autentice, ele se bucură de - 


popularitate și la sârbi, 
în toată țara. De aceasta 
se arăta mândru și lăutarul 
amintit, din al cărui reper- 
toriu atât de vast si de 
calitate, se amintea, â fost 
greu a alege piese mai 
scurte. 

S'a penetrat cu ancheta 
folclorică și în marea co- 
mună Bregova din Bulgaria, 
populată de Români. Sa 
nimerit acolo o mare ser- 
bare populară cu joc ro- 
mânesc, din melodiile că- 
ruia deasemeni s'a trans- 
mis. 

Un itinerar muzical s'a 


efectuat astfel cam printoa- 
te țimaturile balcanice popu- 
late de Vlahi-Români. Cân- 
tecul, cu acesta și graiul 
a fost pus într'un buchet, 

E un eveniment istoric. 
Nu l-au realizat specialiștii 
din RSR., cum ni se pare 
că s'ar fi cuvenit - nici 
vorbă; nici cei din vreo al- 
tă țară sud-est europeană, 
în ciuda tuturor feluritelor 
festivaluri; și nici vreo ra- 
mură din cele amintite ale 
Românilor balcanici, ei fiind 
în neputinţă. 

Intâlnirea românească 
prin undele eterului a'venit 
din parte neutră obiectivă, 
situată deasupra marilor e- | 
goisme şi nedreptăți, in- 
teresată doar în pură cu- 
noaștere a neamurilor mici, - 
a culturii lor. E o depozi- 
ție pe masa dreptății și ar- 
tei populare vlahe. Pentru 
prima dată “pe glob”, 


e 
Ss. Gârleanu 


Cititi şi răspândiţi 
“Cuvântul Românesc” 


- România. - 


CI! 


i 


si 


o 


1 


Dour o => 


RR 


RD du iaca tin az ta. at a aici ca rit Pe e 
a 


ja 
l 
ji 


Î 


e a se re Tei 


page ga e 


JVÂNTUL ROMÂNESC 


come 


IUNIE 1981 PAGINA 21 


DR Ra 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
PĂTȚITE 


| ——————— George DONEV 


ŞI 


(ELE DOUĂ BISERICI 
DIN FLORIDA 
SAU APROPIAT 


| Florida este provincia de 

sud a Canadei și cartierul 
elegant de nord al bogătași- 
|or din America de Sud. 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


| MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ, | 
ROMANŢE, 
| CÂNTECE LĂUTĂREȘTI DE PETRECERE 


Nr. și Nr.2 Maria Tănase, Nr.3 Cântece de petrecere, 
Nr.4 "Romanje, Nr.5 Cântece din Banat și Muntenia 
Nr.6 Cântece oltenești, Nr.7 Cupluri vesele, 
Nr.8 Muzică lăutărească. 

Costul unei casete, stereo, a 60 minute $4.00 costul a 
8 casete $28; +$3 expediție și ambalaj. Trimiteţi check sie Mii a jar ae orce e 
sau money order la adresa: tata) 
lonel Teo.61-61 Woodhaven Bl, 2M,Rego Park,N,Y,11374 ez J 


* COSTUL umi anunț, sau a unei reclame: 
$ 15.00 pentru 5 cm (2 inch) pe o coloană. 
| Ziarul are 6 coloai 
$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 
medicamente. $ 30.00 pe o coloanăși$60.00pe două coloane. 
Dr. Robert Eliot î își ter- 
icipa astfel conferința țintă 
la ““Palm Beach Round Tab- 
le”: 
“Viaţa, într?o dictatură, 
m se merită s'o trăești;dar 
pentru viața din lumea li- 
beră, se merită să mori.” 


rul, este unul dintre bunele | 


* NOII REFUGIAȚI care doresc să-și caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor ajutor În 


Dacă mu vorbeşti spa- [ SEE ————] ——.. -. -. == Co za! 
niolă, franceză și âlte dia- PICK-UP & DELIVERY. < TELEPHONE 4 
[nici nsuleie Carihiene, DICTIONAR ONOMATOPEIC Di asia ÎN LOS NOE E CALIFORNIA 
este practic să cunoşti pu- 1 1941 mă atlami Ă | NTRU MASĂ BOGAT, 

“lin limba engleză, vei găsi ii: „mă aflam în Bul- Jon's Auto Service i ÎNTRUN LOCAL FRUMOS 
si oameni care să-ți spună d eioasteate dani a SORA | 4 MERGEŢI LA: ! 
tat e ceasul. Bulumete din Cute stă REPARAȚII GENERALE ORZAS Romanian Restaurant _; 
| _Intr?un Eee română, ETC e SERE dagtzule PENTRU TOATE FELURILE DE MAŞINI ŞI CAMIOANE 448 N. Fairfax Ave. 
Baa 2 Puțin cu limba, așa că awi Los Angeles, Ca. 90036 
„leu variantele ei din mia-  curaiul SPECIALIZING IN BRAKES AND 
= zănoapte şi dela ajul să întru într'un res- ă 4 (West Hollywood) 
E a mia bee taurant. NEW ELECTRONIC TUNE-UP SERVICE | Tel: (213) 852 1033 ! 
= | mijloc. a Vine  chelnărița si-mi Ş | e [| 
jori = 7092 YONGE STREET 
ă alee E a: spune ceva, n'am Îneles tot NORTH QF STEELES AVE. THORNHILL, Eta Proprietari Jean si Maria Orza ] 
" |căror carte de vizită gă- <Oz8 SPus, dar, am ghicit O o o a a Ca a -- ..—— 
sești mai multe titluri de Sa Emi dtcoabă SS a el "mama am ama ama Apare aaa AMARE AMAIL OMAN 
£ “fost preşedinte” decât în iasi iutat degetul m E E 
- parlamentul italian. 3 i uelegecul | m. € AVOCAT - 
[Un eveniment cu care PE vecimlui: i [CUMPĂRĂTURI DE TERENURI, MOȘTENIRE, JI £ 
ie înâtneșt da câteva de- pa vine din nou cheiărița | DIVORȚ ȘI REUMIFICĂRI DE FAMILIE ÎN p£ VICTOR R. BRANCOVEANU 
 |cel e si î = 
"| Parohienii dela biserica sa piat san pEtooput. că „mă m TERMEN SCURT ȘI FĂRĂ DIFICULTĂȚI E YIaster of olasws 
i = E ese eabă ce- i 
: Se celei și une M lamiie a, | : Ei 305 Broadway, Camera 802 
ÎN [ai hoeicuipoa 51 cladeaeca Mă uit împrejur, şi văd i “ - S 1 New York, New York 10007 ' 
î i ca 20 ore pe ceilalți comeseni, cum | i D [= R ein h ar d K | ein = Tel: (212) 964-8432(3) 
Şi tiu ie cod, e ai OD LI desfătau cu mâncări care 4 3 Specializat în: Imigratie-reunirea familiilor, di- 
i e tataie mânilăr: mu-mi excitau apetitul. - Avocat 3 vorturi în New York care sunt recunoscute si în 
: 20 ; : A 2 alte tari, vânzari, şi cumpărări imobiliare, obtine- 


2 mile de cealaltă biserică 
lortodoxă independentă. “Sf. 
Cruce”. 

Cu răbdare, cu blândeţă, 
cu mai puține ambiții dar 
mai multă înţelegere, spe- 
răm că cele două parohii 
să înceapă o colaborare (de 
ex. să mu organizeze ban- 
chete în aceeași Dumini- 
că, etc.) ca mai târziu să 
putem juca Hora Unirii. 

“Ortodoxie Independen- 
tă” m prea sună soborni- 
cește. 


VECINĂTATE PERICULOASĂ 


Cu ani în urmă, o sta- 
tistică, cei mai mulți care 
mor de atac de inimă sunt 
finlandezii. 

Pentru doctori asta era 
0 întrebare fără răspuns. 
Finlandezul e un om curat, 
trăește într'un aer nepo- 
luat, face exerciții, e om 
cu o viață familiară, etc. 

Recent doctorii au aflat 
că o cauză majoră a atacu- 
lui de inimă este “'stress”- 
ul. Un termen _întrodus și 
în limba română şi care ar 
fl o ''oboseală nervoasă”, 
cauzată de încordare, neli- 
niște, etc. 

' Cel care a tăcut legătura 
dintre atacurile de inimă 
ale finlandezilor şi “'obo- 
Seala nervoasă”, a fost Dr. 
Robert Eliot, consultant în 
Cardiologie pentru NASA, 
Cape Kennedy, ete. 

Vinovat, afirmă specia- 
listul în boli de inimă, este 
Colosul rusesc. 

Oamenii care trăesc în 

» nu sunt nicio- 
dată siguri de ziua'de mâi- 
he. Această grijă perpetuă 
se transformă într?o “'obo- 
seală nervoasă”! care duce 
atacurile de inimă, 
_Humorul, afirmă docto- 


“2 re de mbrtgages, accidente de automobil şi de al- 
tă natură, orice problemă comercială, formări de 
“corporaţii și partenerships 


i dorul de miei dobro- | 
geni, renumiți în România. 

Fac un efort ca să-mi 
adun sub căciulă toate cu- 
noștintele mele de limba bul- 
gară și încep să vorbesc 
clar, ca să fiu bine înțeles: 

““Daiti mia edna porțion 
Pg cică Beeheehee!”? 

M'a înțeles. 


POLITEȚA PERICULOASĂ! 


I-a venit nepotul dințară: 
29 de ani, drăguţ și cu o 
meserie bănoasă. 
Singurul gard, între nepot 
si serviciu, limba engleză. 
Unchiul Nick, din Holly- 
wood, FI., i-a: căutat o 10- 
cuință, aproape de școală 
şi la o familie get-beget 
americană unde nepotul să 
vorbească pe limba lui Un- 
chiul Sam_ atât la școală 
cât si acasă. - 
trecut două spătămâni 
şi Nick se trezește cu n 
telefon dela americanul get- 
beget, care-i cere ca nepotul 
să se mute imediat, 
-- Vine târziu noaptea 


PROCURAŢI 


Următoarele cărţi de Ștefan Baciu 
scriind la adresa: Ștefan Baciu Dept. 
of European Lang. University of Hawaii 

Honolulu Hawaii 96822-U.S.A. 
Praful de pe tobă (memorii)'US DOL. 20. 


Palmierii de pe Dealul Melcilor (poeme) US DOL.5 
Călătorii (memorii) US DOL. 10 


Poemele poetului singur US DOL. 10 
Poemele poetului Stefan Baciu US DOL. 5 


A.B.C. 
PLUMBING 


Instalatii de gaz, apă şi canal executate de 
maistru plumbar. 
Lucrări garantate la pret redus. : 


BY APPOINTMENT ONLY 


CORNELIUS A. OPRISIU, M.D. 
CARDIOTHORACIC, VASCULAR 
AND GENERAL SURGEON 


„222 EAST 19 STREET 
Apr. 4D 

New YoRx, NY 10008 

(212) 475-4577 


66 Texxis PLacE 
FonEsr His GARDENS, NY 11375 
(212) 268-2784 
ANSWERING SERVICE 


Camera Română de Comerţ 


A Prof. Radu Buzescu 


39-01 Main street, Room 505 
Flushing, New York 11354, U.S.A. 
Tel: (212) 539-4449 or (212) 539-7359 
Orele 10:30 AM-6:00 PM 


] 


i? I-a întrebat îngri- : 
tocat arch: zac SECȚIA MATERIALĂ 1108 Yonge St. Tel: 222-5106 
= Nu Toronto 


„- Face murdărie prin | | 1. Curs Practic Engleză:2 Volume plus 6 casete 


sasa Nu, răspunde . puțin a 90 minute fiecare: $ 55,00 (plus expediție: America CAUT 
nervos americanul. $ 5.00 - alte continente $ 10.00) RUDELE LE 


P.O.Box 1829 Flushington, New York 11352 USA 
2. Traduceri acte, diplome: dela $ 5.00 în sus. 


-- Face zgomot cu ra- 
dio? 

-- Nu, mai mult citește, 
răspunde și mai nervos gaz- 
da. 

== Vrei mai mulți bani 
pentru chirie? 

-- Nu! 

-- Atunci de cei vrei 
să-l dai afară? 

-- Să vezi, spune get- 
begetul, înfuriat sută la sută 
eu sunt căsățorit-de 30de 
ani, şi-mi iubesc nevasta, 
dar nepotu- -tău s”a amorezat 
de ea, că de câte ori vine 
acasă dela şcoală îi sărută 
mâna. 


ŞI PRIETENII 


* DI Grigore Caraza, 1805 Menahan St. Ridge Wood N.Y. 
11385, caută pe Ion Ciurea originar dinPiatra Namţ, plecat 
din România în Aprilie 1980. 
o. Ă 

* Caut fratele, MIHAIESCU PANDELE, năs. 26.01.1926. 
Bobaita-Mehedinți, plecat din țară 14.09.1948, trecând 
Dunărea în Iugoslavia la Tr.Severin. Ultimele știri 
Noembrie 1948 din Leskovac-lugoslavia, unde, se pare, 
lucra 'la o fabrică de stofe. Rugăm relații pe adresa: 
Dr.Victor Coroiamu, 5500 Trier, Wendelinusstr. 13, West 
Germany. 


3. Examen scris carnet conducere: clasele 
6, 5, 4 ($ 75.00); clasele 3, 2, 1 ($ 125.00) 


4. Inregistrare pentru promovarea oricărei 
companii românești din afara granițelor țării : $ 75.00 
amal, ( condiţii; calitate a serviciilor prestate, co- 
rectitudine) i 


SECȚIA IDEALA 


1. Relaţii serviciu sau înființare de antreprize 
româneşti : gratuit . 
* Dl Ioachim George, Berliner Str. 8, 8060 Dachau, 
Germania de Vest, doreste să ia legătură cu „inginerul 


Sela Eugen „plecat din București și stabilit în Statele 
nite 


2. Instructaj organizatoric pentru toți românii: 
gratuite 


ZIP 


EA 


PAGINA 22 


BUNICUŢA 


Ştii ce am? 
O bunică. . . din povesti! 
Fa în cămăruţă ține 
pentru mine 

o drăguță 

cutiuță 

cu alune 

ș'alte multe lucruri bune 
iar când Postul Mare vine 
are Maia şi smochine! 


De bomboane, ce să spun? 
Că mi-a dat de Mos Ajun 
ş "am fugit după coteț 

să le'mpart c'un ursuleț! 


Și mai ştiţi ce, Pui scolari: 
Are Maia ochelari! * 

Nu de sârmă, ca ai mei, 

Nu mă credeţi, Şoricei? 

Păi. = uitați- vă pe peam! 
Ştiu e eu ce bunică am! 


Dar sunt trist: 
n'are. 
n'are, 
zău, pisică. 

- Măi Bunică, 

ia pisică! 

Dacă nu de-adevărală j 
„ ia-ţi un motănas, . - de va 


a mea hiuinică 


Fata mea de prin balade 
coada la creioane roade. 
O pândește-un motănel: 

- N'o fi, oare, şoricel? 


Poţi să ghiceşti? 


E ore Se 
FATA MEA 


Florica BATU 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ta. 


IUNIE 1981 


Acum 1600 de ani în urmă trăia un 
împărat care se numea Constantin cel 
Mare. El era păgân. Mama lui, Elena, 
fiind creștină, suferea foarte mult că 
fiul ei nu cunoaște pe Domnul nostru 
lisus Hristos si se închină la idoli, 
niște statui cioplite de oameni. 

Dar rugăciunile ei fierbinți ș si lacrimile 
de pe obraz au fost ascultate de Dumne- 
zeu. 

In vremea aceea s'a întâmplat că 
împăratul Constantin cel Mare se afla 
în război cu un alt împărat păgân. Lupta 
era grea. Muriseră mulți soldați. Intr” o 
noapte Constantin cel Mare nu putea să 
doarmă, neliniștit de gânduri.  Stătea 
în fața cortului cu fața cufundată în 
palme. Cerul era înstelat și începuseră 
să cânte privighetorile. Câna şi- aridicat 
ochii spre cer a rămas cutremurat de 
ce a văzut. In mijlocul boltei cerești 
era o cruce făcută din stele, luminând 
noaptea, iar dedesuptul ei a văzut scris 
cu stele mărunte: “CU ACEST SEMN 
VEI INVINGE”. 

Dis de dimineaţă, când au sunat trom= 
„petele deșteptarea, împăratul Constantin 
- „Cel! Mare. i-a “strâns j s pe soldați ş şipoves- 
tindu-le ce a văzut a dat poruncă săfie 
pusă sfânta cruce pe toate steagurile. 
Astfel au pornit la luptă din nou, iar 
sfânta cruce i-a ajutat să câştige războiul 
acela atât de greu cu împăratul păgân. 

Când a ajuns acasă și-a îmbrățișat 
mama și povestindu-i cum sfânta cruce 
l-a ajutat a cerut să fie botezat crestin. 
Ce bucurie a fost pentru o mamă să-și 


i ABECEDAR CREŞTIN 


“lumea să o vadă și în locul acela a fost. 


astăzi. 


Ghicitori 


regăsească fiul pe care îl credea pierdut! 

Din acel moment împăratul Constantin 
cel Mare a devenit cel mai mare apărător 
al creștinilor dând poruncă imperială ca 
creștinii să nu mai fie prigoniţi, pusi 
în "închisori şi apoi aruncați fiarelor 
sălbatice ca să-i sfâșie, sau chimuiți 
cu tot felul de torturi. 

A dat ordin să fie zidite biserici și 
amintindu-și de minunea ce l-a tăcut 
crestin a rugat pe_mama lui să meargă 
la lerusalim și să afle crucea pe care 
a fost răstignit Mântuitorul. 

Sfânta Elena s'a dus în Ţara Sfântă 
și a început să sape pe dealul Golgotei 
unde a fost răstignit Iisus Hristos și a 
găsit trei cruci. In vreme ce se întreba 
care dintre ele e crucea Mântuitorului a 
văzut lume multă plângând și ducând la 
groapă pe un copil. Atunci Sfânta Elena 
a atins pe rând cele trei cruci de sicriu, 
iar când a atins cu a treia copilul a 
înviat. Lumea a rămas înmărmurită de 
frică și fiecare voia să vadă crucea pe 
care â fost răstignit Hristos. Sfânta 
Elena a, ridicat-o pe Golgota ca toată 


„CEARTA LITERELOR e 


Ceartă mare?n alfabet, Z 
Cine poarta să-i închidă: 
R - sunt ramul de brădet, 

S - sunt somnul de sulfină, 


zidită o biserică ce o putem vedea și 
"Pe 14 Septembrie sărbătorini 
““Inălțarea Sfintei Cruci” de Sfânta Elena 
și în semn de respect pentru sfânta cruce 
care ne scapă din toate necazurile, se 
ține post, iar pe „Sfinții Impărați Con- 
stantin și Elena” îi-sărbătorim pe 21 Mai. 


U - sunt usă, neam de poartă, 
V - sunt vântul din livezi, 

O - sunt ou și lumii soartă, 
X - sunt, cum vedeţi, rătez! 


Părintele MITREL 


Aoleu, ce hărmălaie! 
Literele sar prin paie 
Si se rup din baieră, 

Altele se”ncaieră; 


Că vedeţi, e cinste mare 
Alfabetul să-l închizi. 


4 Chiar când a pierdut Slova ta e ca un soare 
Milet pa Nu ești O dela omizi. 4 
Auriu Nu ține la supărare. Aaaa : i, : 
Cu glasul viu, Cât e vara, Păruială rea și ceartă! y 
ză Strigă tare: 'Toată seara, Tipă litere la poartă 
Piu, Iși tot mângâie chitara. Cu glasuri de ţiteră: 
- Piu, Viersul verii, murmurat. ““Eu sunt Rege-Literă !? 
Piu! Il ascult înfiorat. 


Z e paznic ce păzeşte 


ar ra 


(Ind) (9191912919) Litere cu cozi de pește k 

za Si-alergă la dormitoare: [= 

z perenă “Ce-i aicea? La culcare 11!” E 

Uite-l colo Ş 
iei fetele) Le strigă intrând pe ușă. 

prăjină, 

Stă un Doarme lemnul în cenușă, ă 

Paznic Alfabetul doarme?n strună: S Ş 

Ars dei 3 Am tras podul. . .Noapte bună ! =, 

Soare, ă 


Dumitru ICHIM 
DEZLEGAREA CAREULUI DIN PAG.20 


Si nu cere de mâncare. 
Fug trei ciori cu țipăt mare ! 


(e3.e0]2119dS) 


AŢA CÂND MĂ SCOL 


Dimineața când mă scol, 
Mă'mbrac iute și mă spăl, 4 


i 7 a 
E N 
i PROBLEMA BALONISTULUI 


Ajutaţi-l să găsească calea 
“ care duce în spre vârful 
balonului. 


Să-mi dea ajutorul Său. 


MATERIALELE PENTRU “CUVÂNTUL COPIILOR”? 
SE POT TRIMITE LA ADRESA Pr.DUMITRU ICHIM, 


71 VANIER DR., APT 201, KITCHENER, ONTARIO 
N2C 14 , CANADA 


Faţa'ntreagă, gâtul tot > 

Si mâinile până”n cot. î: 
3 

LUI apoi îngenunchez, f 

Mâinile frumos așez zi 

Si mă rog lui Dumnezeu ă 


| 


să 


p 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
A 
Y, 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
y 


"CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 23 


ANUL 5 Nr. 34 


Y 


Feop a 4 pi 


N 


7 
p 


h 
JM (] Y, 


A 


URZICA 


APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE ! 


[ Y a 

4 SYa e e 

LIBERA 
AS 


CIMITIRUL CIVILIZATIEI CREŞTINE 


(Sub îngrijirea urmaşilor lui Churchill. Roosevelt şi Stalin) 


Aici, învelite în promisiuni au fost îngropate speranţele într'o lume 


liberă. Viitorul parastas pentru odihna popoarelor subjugate, va avea 
loc, cândva, undeva, în anul Orwell- lan. 1984! 


/ 


Ar. nnannnanananananananaaa 


Dinu MĂTRĂGUNĂ 


INSTANTANEE 
DIN CIRCUL 
PECERIST-RESERIST 


Satul Izlaz din jud. Teleorman este cunoscut 
prin “Proclamația dela Izlaz” a revoluției mun- 
tenesti dela 1848 care, desi era burghezo-demo- 
cratică (precum e definită în istoriografia mar- 
xistă), “a fost” totuși o treaptă premergătoare 
în timp a revoluției comunisto-bolșevice, După 
cum și epoca sclavagistă, aceasta cu mai mult 
succes, a constituit o orânduire premergatoare 
rânduielilor comuniste din zilele noastre. 

Dar, trecutul acela glorios nu-i ajută cu 
nimic săracului sat Izlaz; precum, de pildă, 
au avut noroc Scornicestii. Alte vremuri, alte 
măravuri! - Mai grav, Izlazul nu se bucură de 
“idipidință propie”, ci e înglobat în comuna 
Moldoveni, Curată nesocotire a unor drepturi 
istorice, într'o vreme când până și un Bure- 
bista e printre noi. Treacă-meargă cumva 
şi asta! Nu merge însă lesne și ru se trece 
usor Oltul la naveta ce trebue s/o facă local- 
nicii din Izlaz care lucră la o întreprindere 
din Turnu Măgurele și au în cale apa Oltului. 
0 rămăşiţă de pod improvizat, ciuntit și acesta, 
îi invită pe pietoni să calce - mu înlege,e 
primejdios ! = ci cu stângul, tovarăse, și de-a 
dreptul în apa Oltului. Trecerea e astfel sigură, 

“păi o fi sau n'o fi vad pe aci. Se descurcă 
oamenii, mulțumită industrializării comuniste; 


- căci, apa fiind mai scundă, ei își bagă picioarele 


încălțate. în niște pungi de plastic legate spre 
Bemunchi și trec dincolo. + - teferi. Funcţio- 


“| 1rec eu..." 


nează uneori pe acolo și un *“pod umblător”, 
însă acesta e întocmai ca pe vremea lui Iancu 
Jiam. Din înghesuiala mulțimii navetiștilor 
care “navighează”! pe acel pod umblător cazi 
de pe el cu capul drept în apă şi e mai rău. 

La haz de necaz, pietonii de apă dela Izlaz, 
îsi vor fi amintit măcar uneori de cântecul 
Mariei Tănase: 

“Cine trece Oltul mare !? IL trec eu, îl 
trec eu că-s voinicel, tra-la-la-la-la-la-la-la- 
laaa!”? 

De tradiție va fi ținând cont și partidul pe 
toată seara lui ierarhică până la CC., când 
m ia în seamă nemmăratele sesizări ale oame- 
nilor muncii dela Izlaz în privința lipsei de pod, 


nici chiar atunci când acestia fac aluzie la , 


gestul progresist al Oltului când acesta, schim- 
bându-si cursul apei, a ocolit de departe acel 
pod burghezo-francez care s'a putut face cândva; 
din păcate însă nu din inspirație partinică, cu 


"gând la revoluția comunistă ce va să fie, ci cu 


schepsis de vreo exploatare de către capitalul 

autohton si strein în conjugare. 
Hârtiile-sesizările celor dela Izlaz, dată fiind 

lipsa acută de hârtie igienică în RSR., și-au 


găsit desigur utilizare mai “eficientă” pe acolo, 


pe sus, ca urmare a aplicării principiului prio- 


a 
Iul . . + îl trec ei, că-s voinicei! y 
' S. GÂRLEANU 


d 0 $ 


nana 


Rana 


d 


SĂ RADEM... SAU SĂ PLANGE 


anna anaaey — Glume 


Plecă nea Nicu și suita lui 
prin țară, să vadă care este ni- 
velul de trai al oamenilor muncii. 
Ajungând în Ardeal într”o comună, 
se opreste și bate la o casă. 
Poartă d'aia mare ca'n Ardeal. 
Pe stradă nici țipenie de om. 
Bate el, bate.., m vine nimeni. 
Dă-i, mai bate”n poartă, strigă... 
întrun târziu apare o muere. 

- Bine mă femeie, n'aude nimeni 
că strigă aici ? 

- No, tula-i Doamne. Eram în casă 
şi cu mașina asta automată de 
spălat rufe, nauzii nimic. 

- Bine bine, da n'ai om, nai băr- 
bat ? 

- No, zice femeia, "i-ocupat. Re- 
pară la “OPEL” în fundul curții 
și 'o auzit nici el. E 
- Pe altcineva nu mai aiprin casâ? 
- No zice, mai este băetul, dar el 
ascultă muzică ștero la căști și-i 
cu urechile ?nfundate. 

- Vezi dumneata femeie, toate lu- 
crurile astea, zice unul din suită, 
datorită dumnealui le ai. 

- No Văsălie mă, no vino iute mă, 
c'o venit frate-tu din Refegheu. 


* In România se trăește tot atât 
de bine ca și În America. Cu 
dolari găsești să cumperi ce vrei. 


* Pe când era la Paris, Lenuța 
s'a dus personal la poștă ca să 
expedieze o scrisoare recoman- 
dată, urgentă și parfumată. 
Poștărița îi cântărește mărturi- 
sirile sigilate şi-i spune: E prea 
grea, trebue sa mai adăugați o 
marcă poștală. E 
- Păi dacă mai adaug o marcă 
atunci scrisoarea o să fie și mai 
grea ! 
L 


înapoiată. Aici se trăeşte cum 
se trăia acum 50 de ani în România. 


a. 

* Câte religii sunt în România ? 
- Două: câțiva baftiști și restul 
protestanți. 


ANUL XI 


4 R.S.R. 
NAȚIUNE 
FAVORIZATĂ. 


M co.? 


* Soții Ceaușescu, pe când vizitau 
Danemarca, li s'a oferit o odaie 
cu două paturi mari, în unul din 
cele mai moderne hoteluri din 
Copenhagen. In timpul nopții In- 
drumătorul îsi scoală îngrijorat 
consoarta ca” să-i spună că s'a 
spart salteau de apă și i s'a udat 
pijamaua ! 

Imposibil Nicule, îl asigură Le- 
nuța, saltelele astea-s de puf ! 


* Niculiţă, când a vizitat Anglia, 
a fost invitat la o partidă de 
pocher. Partenerii lui fiind con- 
ducătorii politici ai Angliei. 

Se împart cărțile, se deschide, 
merg toţi, fiecare schimbă câte 
una, două sau trei cărți, se re- 
lansează și se strânge o sumă 
frumușică de lire în pot și vine 
timpul să se afle cine-i câștigă- 
torul. 

Perechi de ași, spune primul 
jucător, trei popi, spune al doi- 
lea, eu am chintă spune al trei- 
lea și Niculiţă, foarte mândru, 
își întinde pe masă 5 cărți: Eu 
am culoare ! 

In timp ce “îndrumătorul” își 
strânge lirele, undiplomat îi spune” 
discret că între oamenii “ de 
onoare ** nu-i nevoie să-ţi arăţi 
cărțile, E destul să afirmi ce ai 
în mână. 

A doua zi Lenuța l-a întrebat 
cum i-a mers la pocher, iar Ni- 
culiță îi răspunde triumfător: 

- Păi cum eram să pierd dacă 
nu trebuia să arăt cărțile ? 


* Petrişor: In vacanță am fost 
la unchiul meu la o fermă hor- 
ticolă de stat. Am mâncat acolo 
mere mari ca dovleacul! 

Ionel: Ai făcut și un curs de 


Aici moi în Canada lumea este , propagandă ? E: arsa Z 


* In 1990 sovieticii vor fi primii 
pe Marte, în 1995 primii pe Verus 
iar în anul 2000 fiecare cetățean 
sovietic va avea cate o pereche 


-de ghete. 
| ot abea zgarie erei al teal 2 
= 


OUL Nr. 45 


27 
(d 


C. Dona RAŢOIUL g 


VA 


2 apa 


PAGINA 24 


Obosiţi de așteptări și 
neobișmuiți cu mișcarea gre- 
oaie a mecanismului Statelor 
Apusene, confrații români 
din lumea liberă ca şi cei 
din țară, care urmăresc 
avizi desfăşurarea  eve- 
nimentelor politice , pen- 
dulează de multe ori între 
extremele unui nejustificat 
optimism siprăpastia dispe- 
rării. d 

Am simțit cu toții dușul 
de gheață, după prăbușirea 
lui Nixon și dezolanta pus- 
tiire în care ne-a aruncat 
sfârsitul conflictului din 
Indochina. A urmat apoi 
validarea tuturor actelor 
antiumane, antiistorice, anti 
„anti... făcute de sovietici, 
prin capitularea necondi- 
ționată a Vestului, în capi- 
tala Finlandei. Numai sim- 
țul de vânt hăituit a celor 
din țarile comuniste a intuit 
- dincolo de argumentările 
sofisticate ale decadenţei- 
realitate mdă a Actului Final 
dela Helsinki. Apusul își 
prelungea  siesta, clocind 
grenadele Brigăzilor roșii... 

Revenim la Românii noș- 
tri și la necazurile lor. După 
ani de deziluzii, ca niste 
cimilituri s'au transmis din 
tată?n fiu și dela bunic la 
nepot, aceleași cuvinte ma- 
gice:**Ce fac Americanii ?” 

_ Dela ultimul țăran până la 
savant, ca un leit motiv din 
„Peer G 


etă şi așteptarea 


cenează. 

In adevăr, ce fac Ameri- 
canii ? 

După o politică sănă- 
toasă, dusă împotriva comu- 
nismului, infiltrările comu- 
niste au reusit să pătrundă 


în cercurile cele mai in-: 


îmente de informare a opi- 
niei publice. 

Cu o tenaciate asiatică, 
s'a lucrat intens ca să se 
ajungă la desmățul anilor 
"60. 

Propaganda împotriva 
războiului din Vitnam a pa- 
ralizat pe luptătorii cinstiți, 
nepregătiți să înfrunte un 
adversar perseverent și 
subversiv. 

După ani debâjbăeli, este 
totusi meritul fostului Pre- 
sedinte Carter, care a scos 
dela naftalină “Drepturile 
Omului”. Ca și alți oameni 
politici, Carter nu-și cunoș- 
tea adversarii și nu a avut 
pregătită o tactică de lup- 
tă eficientă, Rămân în urma 
Administrației sale însă, 
câteva fapte peste care nu 
se poate trece cu vederea. 
Condamnarea categorică a 
invaziei sovietice în Afga- 
nistan, embargoul comerțu- 
lui de cereale cu Rusia, boi- 
cotarea jocurilor Olimpice 
si neratificarea Tratatului 
SALT II. Incadrat cu câțiva 
“'detentisti”, Carter mu apu- 
tut face mai mult, chiar dacă 
ar fi avut bunăvoință. 

Marea surpriză se aș- 
teaptă însă dela Administra- 
ţia Reagan. Ca și cu 28 de 
ani mai înainte, când 
alegerea ca Presedinte age- 
neralului Eisenhower, a 
umplut de speranțe casele 
românilor. 


Viguroasa campanie 


„electorală si impresionanta 
adeziune a masei de alegă- 
tori, reclamau o schimbare 
din temelii. Mau lipsit nici 

” ideile, nici oamneii. Numai 
că uriașul angrenaj al celei 


Ymt, întrebările sere- 


H.MUNTEANU 


mai mari puteri din lume, 
mu se schimbă printr”o sin- 
gură apăsare pe buton. 
Tare, de zeci de ani, îngre- 
unează mișcarea armonică 
necesară, pentru a m crea 
convulsii asteptate perfid de 
dușmanii interni și de cei 
din afară. 

Poporul american, tre- 
buește convins pentrua porni 
la acțiune și înprimul rând, 
este nevoie de convingerea 
Corpurilor Legiuitoare. 

Pornind dela această 
ideie, Senatorul Jeremiah 
Denton, Republican din Ala- 
bama, Preşedintele Sub- 
comitetului pentru Secu- 
ritate şi Terorism, a deşchis 
la 24 Aprilie 1981, audieri- 
le în cadrul acestui Subco- 
mitet, pentru a demonstra 
pe bază de mărturii, amenin- 
țarea terorismului interna- 
țional, condus din umbră de 
Uniunea Sovietică. 

După o introducere făcută 
în fața membrilor Subcomi- 
tetului, Senatorul Denton, a 
pomenit de starea de ador- 
mire în'care a căzut Apu- 
sul, citând fraza: ** Asta 
nu se poate întâmpla la noi”, 
folosită în aceeasi măsură, 
cu ani în urmă, în Uruguai, 
Roma,  Miinchen, Paris, 


Stockholm, Madrid, Viena si 

Belfast. Cum a reacționăt 

terorismul internațional la 

adormitoarea frază de mai 
i? 


rosu, 
Frontului, Banda 
Baader-Meinhof,  Septem- 
brie Negru, Frontul popular 
de eliberare a Palestinei, 
ramura extremistă  irlan- 
deză a IRA și altele, eru- 
merând mumai o parte din 
ele. 

Printre tacticile între- 
buințate de sovietici, una 
din cele mai importante este 
dezinformarea. Aceasta se 
ocupă în mod special cu 
acțiunea de discreditare a 
politicii Statelor Unite și a 
celorlalte ţări vestice, ca 
și denigrarea  persona- 
lităților politice influente, 
prin orice metode. Aparent, 
aceste discreditări se întâl- 
nesc în publicaţiile extre- 
miste, dar ele sunt dirijate 
de un centru special creat 
de K.G.B. - departamentul 
dezinformării - 
fixate ţinte precise de 
oameni sau Ar gănazaț 

Elementele de discredi- 
tare sunt diferite, dela min- 
ciuni totale până la falsifi- 
care de documente și acte, 
privind persoana care trebue 
compromisă. Pentru aceas- 
ta, una din cele mai serioa- 
se activități a agenților 
K.G.B. este recrutarea de 
ziaristi din Vest, care să le 
reproducă și să difuzeze ca- 
lomniile, precum și racola- 
rea elementelor dotate şi cu 
funcții de răspundere din 
sectoarele: militar, știin- 
țific, academic și în spe- 
cial pe cei care lucrează 
în serviciile de informaţii 
şi contrainformaţii. 

Dezinformarea _trebueste 
combinată cu acte de sabo- 
taj și crime, pentru a ob- 
ține efectele psihologice 
scontate. 

In cadrul audierilor în 
Subcomitetul pentru Securi- 
tate si Terorism, Senatorul 
Denton, a prezentat pe 
WillianrColby, fostDirector 


care are 


IUNIE 1981 


ÎMPOTRIVA TERORISMULUI 
INTERNAȚIONAL 


al C.L.A. și pe doamna Claire 
Sterling, corespontent de 
presă, de peste 30 de ani, 
care a petrecut foarte mulți 
ani în Italia Şi s'a specia- 
lizat în urmărirea acțiuni- 
lor teroriste, comuniste. 
Claire Sterling, a scris do- 
cumentata carte “Reţeaua 
'Teroarei”! la care a lucrat 
pe bază de fapte reale, mai 
mulți ani. 

Au mai depus mărturie 
Michael Ledeen, expert în 
istoria Europei, care lu- 
crează pe lângă Centrul de 
Studii Strategice și Inter- 
naţionale dela Universitatea 
Georgetown din Washington 
D.C. și Arnaud de Borch- 
grave, ziarist internațional, 
care împreună cu Robert 
Moss, au publicat lucrarea 
** Cuiul”, cu referințe la 
activitățile K.G.B., subiect 
de predilecție pentru Arnaud 
si Borchgrave. 

” Pentru cititorii care mu 
au posibiliatea să-șiprocure 
cărțile de mai sus, în nu- 
merele viitoare ale Cuvântu- 
lui Românesc, vom încerca 
o sumară prezentare a lor. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


TERORISMUL 
ŞI CONFERINŢA 
DELA MADRID 


Până la Mai 1981, Con- 
ferința dela Madrid a luat 
vacanță, Timp de reflexie 
si de schimbări de pareri. 
Una din temele importante 
din ultimile zile ale întor- 
tochiatelor dezbateri ale 
Conferinței de Securitate 
Europeană din Madrid a fost 
tema terorismului.  S'au 
prezentat două moțiuni: una 
a țărilor așa zise neutre, 
în care foarte estompat se 
vorbește de terorism și a 
doua prezentată de Spania, 
care se știe cât sufere în 
carnea ei această plagă, în 
care cu toată diafanitatea 
se cere ca să existe o cola- 
borare strânsă între țările 
limitrofe, cu scopul de a 
pune în practică măsurile 
eficace ca să ducă la ex- 
tirparea terorismului, a 
concede extrădarea cerută 
de țara lovită și să se ia 
toate măsurile necesare ca 
un teritoriu vecin să m se 
transforme în bază de pre- 


gătire a actelor teroriste 
sau să servească de refugiu 
după comiterea acestor acte 
si mai ales, să se dicteze 
măsuri energice contra Sta- 
telor care ajută sau pregă- 
tesc acţiunile teroriste în 
teritoriul lor. In acestpara- 
graf se stie foarte bine că se 
face referință la Cehoslo- 
vacia, Libia, Algeria, Re- 
publica Democrată Germană 
și indirect la Rusia și ce- 
Îelalte țări satelite ale ei. 

Faţă de această moțiune 
a reacționat energic URSS, 
care spune: da,condamnăm 
terorismul, însă una este 
terorismul și alta sunt miș- 
cările de liberare naționa- 
lă, lăsând să înțeleagă că 
chiar în Europa sunt mis- 
cări de liberare naţională. 
Pentru Rusia aceste acteale 
patrioților m sunt acte de 
terorism. 

Insă foarte curios și 
Franţa s'a opus la prezen- 
tarea acestei moțiuni, care 


s..Şi Canada 
a Dvs. 


Canada este țara dvs. Fiecare provincie, fiecare 
oraș, fiecare sat. La răsărit, provinciile Atlanti- 
cului, regiunea fascinantă a capitalei țării, munți 
înalți Și, mai departe, apusul. 

O țară cu frumuseți naturale superbe, a maximului 
de gust si a simplei prietenii; cu o gamă enormă 
a posibllităților de. recreație ce nu poate fi 


oferită de nici o altă 


ă. 


Este bine ca în acest an să faceți cunoștință 
cu o altă partea Canadei. i 


Canadă 


ua 


a fost susțimtă de Anglia, 
Portugalia, Germa- 
nia, Statele Unite și Turcia. 
Franța are un dosar deschis 
de multă vreme cu Spania. 
In teritoriul francez şi-au 
găsit adăpost și pregătire 
toți teroriștii ETA, adică 
din țara baștilor. S'au opus 
permanent la orice extră- 
„Aşa că în Franța 
există o toleranță criminală 
față de o ţară vecină cum 
este Spania, toleranță pe 
care o vor plăti foarte 


Italia, 


'dare. 


scump. 


Dacă în Europa aplicăm 
acest principiu allupteipen- 
tru eliberare națională, cu- 
rând vom vedea pe Basara- 
beni, pe Lituani, Letoni şi 
Estonieni si chiar pe Ucrai- 
nieni, care vor cere inde- 
pendența. Atunci vom vedea 
să 
facă așa fel Dumnezeu ca să 
sosească această zi cât mai 


ce va răspunde URSS! 


curând.- 


Atâtea de văzut şi de admirat 


Canadian Government 
” Office ot Tourism 


Office de tourisme 
du Canada 


“= 


= SMalsh. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


STIRI 
| ROM 


eee Dea e 


IUNIE 1981 


CONFERINŢA 
PRELIMINARĂ A LIGII 


“MONDIALE ANTICOMUNISTE 


In zilele de Sâmbătă 2 si Duminecă 3 
Mai 1981, a avut loc la un Holiday Inn, în 
orașul Toronto, Ontario, o conferință pre- 
liminară a Ligii Mondiale Anticomuniste, 
cu scopul de a se discuta și pregăti agenda 
de discuții pentru conferința generală a 
Ligii, ce se va ține, vara aceasta, în 
orasul Taipei din Formoza. 

Ca delegat permanent, din partea sec- 
ției românești, care face parte din Liga 
Mondială Anticomunistă şi care poartă 
mmirea de “Frontul Libertății”, având 
biroul central în Miinchen, Germania, a 
luat parte domnul Chirilă Ciuntu din Wind- 
sor, Ontario și dommul lon Simicin, din 
Chicago, reprezentând Congresul Român 
American. Ca observatori au fost accep- 
taţi: Preot Nicolai Zelea, din Hamilton, 
Ontario, domnul Ion Călvărășan, din Kit- 
chener, Ontario si domnii A. Predescu și 
Ion Bora, din Chicago, USA. 

După înregistrările obismuite ale delega- 
Po ților ș şi a observatorilor, conferința a fost 
deschisă da orele 10 dimineață, de către 


secții: 


venite dela diferite personalități, din di- 
ferite țări, a luat cuvântul domnul Dr. Ku 
Cheng-Kang, din Taipei, Republica iaționa, 
listă Chineză, președinte onorific al Ligii 
Anticomuniste Mondiale, care a informat 
pe toți cei prezenți despre situația politică 
prezentă în sectorul Asiei răsăritene. 

In ordinea dinainte aranjată au vorbit, 
în cadrul conferinței următoarele persona- 
lități: 

Ei John Gamble, deputat al parti- 
dului conservativ, în parlamentul federal 
canadian; domnul profesor Rafael Rodri- 
gues, din Mexico, secretarul Confederaţiei 
Anticomuniste a țărilor din America La- 

“ tină; domnul Orville Ganes, din Toronto, 
vorbind despre necesitatea unei bune și 
organizate metode de propagandă îi în contra 
comunismului în lumea întreagă; domnul 
Ron  Gostick, președintele “Consiliului 
pentru Libertate”! din Canada; domnul Gil 
Urbanes, lituanian de origină si directorul 
publicatiei “Speak Up”, vorbind despre 
curajul pe care toţi luptătorii, cât și lumea 
toată, trebue să-l aipă, de a vorbi si a 
face cunoscut lumii întregi, ce înseamnă 
comunismul, și ce mare pericol prezintă 
el pentru întreaga omenire, având exemple 
destule țările de sub dominația comunistă, 
unde este sclavie, desperare şi suferință, 
ce nu pot fi uşor descrise; domnul Paul 
Fromm, din Toronto, trimițând mimai me- 
sagiul, care a fost citit, având titlul: “Bă- 
tălia pentru Universităţi”, în care a arătat 
detailat metodele folosite de comuniști de 
a otrăvi cu doctrina marxistă educația 
studențimii în universități; domnul Patrick 


NOTĂ 


„ Aflăm și facem cunoscut 
că în ultimul timp a murit 


După citirea a multor mesagii, 


Walsh, vorbind despre subiectul: **Meto- 
dele de desinformare ale KGB-ului sovie- 
tic” si-a repovestit toate amărăciunile prin 
care a trecut, cu. 30 de ani în urmă, 
când, ca informator al poliției secrete 
canadiene, a fost factorul principal în 
descoperirea cuibarului sovietic de spio- 
naj, ce opera în Canada, cunoscut sub 
mmele de *'Cazul Guzenko”. A arătat 
cum comuniștii folosesc metoda “'desper- 
sonalizării”” a indivizilor ce le stau în 
cale, cât şi de a răspândi informații false 
pentru a induce lumea în eroare. 

Aceasta a fost prima parte a conferinței 
țimută Sâmbătă 2 Mai. 

Seara, toți delegații ș si observatorii au 
fost invitații domrului Dr. Ku Cheng-Kang, 
președintele onorific al Ligii, la o cină 
servită la Restaurantul Internațional Chine- 
zesc, în Toronto, cu care ocazie, dele- 
gațiile venite din diferite părți ale globu- 
lui, s'au întreținut în spirit frățesc până 
seara târziu. 

Duminică 3 Mai, la orele 9 dimineaţa, 


conferinți i, cu 


ca) cazile au S LN taţi sa 
tiei “*Tineretului American pe Liber- 
fate”? din USA, arătând în mod detailat 
contribuția prestată deorganizațiile tinere- 
tului din Siatele Unite, la alegerea preșe- 
dintelui Ronald Reagan, cât și la elimina- 
rea unor senatori și reprezentanţi ai par- 
lamentului american, cu tendi liberale 
sau stângiste; domnul deputat înparlamentul 
federal canadian, John Gamble, fiind din 
nou invitat să vorbeaşcă, a scos înevidență 
pericolele ce amenință Canada din partea 
comunismului internațional. 

După încheierea cuvântărilor, au urmat 
discuţii cu care ocazie delegații ș si obser- 
vatorii au pus întrebări şi au prezentat . 
sugestii. Delegația românească a luat 
parte activă cu întrebările, cât si cu 
sugestii ce au fost înregistrate și apreciate. 

Inainte de închiderea conterinței a luat 
cuvântul domnul profesor Woo, Jae-Seung, 
din Corea de sud, în calitate de secretar 
general al Ligii Mondiale Anticomuniste, 
care a mulțumit ] la toți care au luat parte 
la conferință, făcând cunoscut că toate 
informaţiile” în legătură cu Convenţia Ligii 
ce va avea loc în Taipei, Formoza, în 
cursul verii acesteia, vor fi trimise latimp 
tuturor delegațiilor permanente în Liga 
Mondială Anticomunistă. 

Conferința a luat șfârșit la ora unu 
după amiază, întro atmosferă plină de 
mare încredere că omenirea va trăi în 
curând prăbușirea totală a cancerului co- 


munist, care a pricimit și pricimuește 
tulburări, mizerii și necazuri pe acest 
pământ. 


Corespondent 


COMEMORAREA 


LUI OCTAVIAN GOGA 


-BELGIA- 


“vorbească: pur 
domnul Greg Robinson, în mmele organiza- 


Dra cca 


unul dintre cei mai buni 
români din exil: Profesorul 
Teodor  Onciulescu dela 
Universitatea din Napoli, 
Italia, Regretăm că nu cu- 
noastem amănunte în le- 
gătiră cu acest trist eve- 
niment. 


La 5 Aprilie 1981, co- 
munitatea românilor din 
Bruxelles a comemorat 100 
de ani dela nașterea lui 
Octavian Goga. 

După un serviciu divin, 
oficiat de părintele Petre 
Gherman, în incinta bisericii 


Sfânta luliana a avut loc un 
parastas în memoria “'poetu- 
lui pătimirii noastre”!, ur- 
mat de evocarea “'Octavian 
Goga, Românu”, făcută de 
scriitorul Nicolae Lupan. 


N.U. 


N LUM 
NEASCĂ 


10 MAI 


PAGINA 25 


LA KITCHENER CANADA 


Pe harta spirituală a con- 
tinentului american, pentru 
români Kitchener-ul e cu- 
noscut ca gazdă a Festiva- 
lului Folcloric Bănățean la 
care sute şi sute de persoa- 
ne se întâlnesc, precum în 
țară pe Muntele Găina, în 
competiţii artistice, folclo- 
rice și sportive. Arulacesta 
Asociaţia Română -Banatul 
invită la cel de al... 13-lea 
Festival Bănățean, p pe 5-6 
Septembrie. 

Paralel cu Festivalul de 
Toamnă organizat de Aso- 
ciație în Kitchener are loc 
în fiecare an un Festival de 
Primăvară organizat de pa- 
rohia “Sf.Ioan Botezătorul” 
sărbătorind ziua de “10 
MAY”, sfințirea bisericii și 
Ziua Mamei. 

Cele trei sărbători se 
împletesc într”o perfectă ar- 
monie, de simțire româ- 
nească: Mama, Tara, Bi- 
serica. Această trinitate 
a inimii a fost sărbătorită 
ca niciodată în Kitchener, 
la 10 Mai, 198. La in- 
trarea în sală mamele au 
fost salutate cu un “Hristos 
a înviat”, discret şi crud 
cum numai florile de garoa- 
fe, dăruite gratuit de paro- 
hie, “un “*mul- 


- mamelor, primele ce au 
văzut golul mormâîntului de 
Fiu, primele ce au văzut pe 


" îngerii Invierii. 


Vorbitorii principali: Pr. 


N.Tănase, parohul parohiei 
““St.Gheorghe”? din Toronto, 
Pr. Dumitru Ichim, parohul 
parohiei ** Sf. loan Bo- 
tezătorul * din Kitchener și 
Arhitect Dan Ladico au'pre- 
zentat în cuvinte înaripate 
importanța evenimentelor 
sărbătorite. IntâlnireaPăr- 
rintelui Tănase cu foștii lui 
parohieni din Kitchener, pe 
care i-a păstorit 12 ani, a 
fost emoţionantă. Aceleași 
cuvinte părintești de a Lpă- 
stra legea strămoşească, va 
lorile culturale româneşti 
aduse din Banat, același în- 
demn înțelept adresat ori 
de câte ori a vizitat, după 
pensionare, parohia  păs- 
torită, de a sta uniți lângă 
tânărul lor preot Părin- 
tele Ichim. 

Spre delectarea oaspe- 
ților a urmat în contimare 
un program artistic orga- 
nizat de Nora Radu și Dan 
Ladico. In prima parte co- 
piii au recitat poezii. 
In partea a doua cei mari... 
au citit poezii din clasicii 
români, iar partea a treia 
a fost surpriza serii. Dom- 
nișoara Mărioara 'Tomici, 
președinta organizației de 
tineret AROY din Kitchener, 
a venit cu patru grupe de 


Ale purtător de mir dansatori, interpretând dan- 


suri populare românești. 
Din cauză că s'a aștep- 


” tat un număr mare de spec- 


tatori, și m a fost o deza- 
măgire, a fost închiriată 


sala “Polish Legion” în care 
pe lângă cei din Kitchener 
erau oaspeți din Toronto, 
Hamilton, Los Angeles, Chi- 
cago, etc. 

Frumusețea dansurilor 
populare” și a costumelor 
românești, spiritul de a te 
simți acasă la o serbare de 
“10 Mai”, gingășia cu care 
copii între 3-5 'ani pășesc 
după muzica românească, 
arta celor de 5-10 ani dea 
exprima în pas ritmat mu- 
zica plaiurilor noastre de 
acasă, dexteritatea celor 
dela 6-12 ani de a tălmăci 
melosul românesc în pas 
şi mișcare, dezlănțuirea 
Hcelor n mari”, amintind poe- 
zia lui Blaga, în ritm, cu- 
loare de bundițe înflorate 
și fote și ii, au atras bine 
meritate! aplauze la scenă 
deschisă. 

Orchestra Prof. Livius 
Florica a continuat progra- 
mul cu melodii populare ro- 
mâneşti si muzică distracti- 
vă. “Toate cele trei eveni- 
mente sunt sărbătorite în 
Kitchener în aceeași zi. Ne- 
mmăratele cuvinte ce aș 
vrea să le spun le rezum. 
Celor trei mame li se dă 
pe 10 Mai un ghiocel, în 


£ Kitchener. Si nu întâmplător 


i” s'a dat mmele de Festi- 
valul de Primăvară. 


Reporter 


O ALTĂ TRAGEDIE UMANĂ 
OTTAWA-CANADA 


După aproape un an de 
zile de demersuri adresate 
autorităților române dințară 
si ambasadei din Ottawa, 
Maria Frângulescu, s'a de- 
cis_ să-şi riște sănătatea 
făcând o grevă a foamei ca 
să forțeze _guvernul dela 
București, să lase pe Viorel 
Răducan, logodnicul ei, să 
iasă afară din ţară. 

Autoritățile canadiene, 
care au acordat viza de in- 
trare în Canada lui Viorel 
Răducan s'au sesizat de a- 
cest gest disperat și au în- 
trebat ambasada din Ottawa 
de ce mu este lăsat să vină 
în Canada viitorul soț al 
Mariei Frângulescu. 

Răspunsul ambasadei a 
fost, că m sunt siguri că 
Viorel Răducan se va căsă- 
tori cu Maria Frângulescu. 

Pe lângă acestea, amba- 
sada a anunțat poliția ca- 
nadiană că au primit o scri- 


soare de amenințare din 
partea lui Maria Frân- 
gulescu. Presa din Ottawa 


a luat cunoştiință de pro- 
testul din fața parlamentului 
canadian și sub titlul “0 


tragedie umană” a descris 


amănunţit cazul de mai sus. 

La fel ca toţi c canadienii 
de origine română, ne ală- 
turăm “si noi protestului 
Mariei Frângulescu, cerând 
autorităților ri române să lase 
pe Viorel Răducan să vină 
în Canada. 


PAGINA 26 


IPA GINASZA EEE petre eta poe ee ec taie ina ee dee UNI 10817 ste a aaa e e a E al Di 
E ...._ —— —-—-—-——„" 


IUNIE 1981 


UN DOCUMENT IMPORTANT AL 
SINDICATULUI LIBER AL OAMENILOR MUNCII DIN ROMÂNIA 


fi anihilată în Uniunea Sovietică). Nici o noutate că stăpânirea, în fruntea căreia se 


La 25 Noembrie 1977, la mai puțin de patru luni după marea grevă a minerilor din 


Valea Jiului, 


un fost miner sovietic, 


Vladimir Klebanov, a anunțat că un grup de 


muncitori din URSS intenționează să formeze un sindicat independent. Astfel că s'a 
trecut la întemeierea primului sindicat liber în prima țara comunistă a globului. 
La 30 Ianuarie 1978, 43 de membri ai acestui grup de muncitori sovietici au trimis o 
scrisoare deschisă mai multor organe de partid şi de stat, unor organizații obștești ș si 


presei sovietice. 


La 1 Februarie 1978 acest sindicat din Uniunea Sovietică a cerut 


oficial Organizației Internaționale a Muncii să-l recunoască şi să-i publice statutul, 
prezentând totodată și olistă de 110 membri. In Polonia, în Septembrie 1976, deasemenea 

s'a înființat un comitet pentru apărarea drepturilor - muncitorești. In 1978 s "a înființat 
un comitet pentru crearea de sindicate libere si, în același timp, a început să apară 
un ziar al acestui comitet. Publicaţia se muniește ““Robotnik”” adică “Muncitorul”. 
Numărul din 5 Septembrie 1979 al ziarului Robotnik a publicat o cartă a drepturilor 
muncitorilor polonezi cu scopul ca textul să fie semnat de cât mai mulți 1 muncitori. 
Necesitatea unor sindicate independente m mai în țara noastră ci și în alte țări 
din blocul comunist, inclusiv în URSS, e bine cunoscută. Lupta muncitorimii poloneze 
a profilat și mai pregnant revendicările clasei muncitoare din țările în care dialectica 
marxistă a condus la cea mai cruntă exploatare cunoscută de când e lumea. 

In ce privește reacţiile regimurilor comuniste se poate observa că ele variază de 
la țară la țară. 'Se ştie că la noi, de sus de tot, s'a ordonat reprimarea totală a SLOMR. 
Au fost înscenate procese ca pe vremea stalinismului și s'au emis sentințe de condam- 
nare împotriva unei bune părți dintre membrii acestuia. Alţii au fost speriați, i in= 


timidați, risipiţi. 


Mai întâi procedase imperiul vecin nouă la arestări si condamnări. 


(Dar cu toate acestea mișcarea pentru crearea unor sindicate independente nu a putut 


| Proiect de statut 
al sindicatului liber al oamenilor muncii din România 


]. Preambul 

S. L. 0.M.R., ca or- 
ganizație profesională a oa- 
menilor muncii din România, 
s'a constituit în baza preve- 
derilor art. 27 din Consti- 
tuția țării, a rezoluțiilor 
congreselor UGSR din 1971 
si 1976, a Pactului Interna= 
țioral pentru Drepturile 


Z= Economice, : Sociale și Cul- : 


susite prin Decretul 'Con- 
siliului de Stat al RSR nr. 
212 din 1974, precum și în 
baza celorlalțe acte norma- 
tive referitoare la înființa- 
rea şi funcționarea organis- 
melor sindicale, care în- 
cuviințează ș si sprijină aso- 
cierea oamenilor muncii în 
sindicate. E 

Prin constituirea sa, 
SLOMR urmărește realiza- 
rea şi înfăptuirea neabătută 
a tuturor obiectivelor și sco- 
purilor cunoscute ca fiind 
de natura și esenja oricărei 
organi sindicale și care 
sunt conforme principiilor 
şi normelor legale din Ro- 
mânia. 

Ca organism liber con- 
stituit prin ci pa 7 mem- 
brilor săi foi ri SLOMR 
mu este subordonat și nici 
afiliat UGSR sau vreumi alt 


sindicat, Aderarea sau afi- 


lierea SLOMR la alte sindi- 
cate se va putea hotărî mmai 
în condițiile prezentului sta- 
tut și numai dacă între aces- 
ta si SLOMR există unitate 
de vederi, dacă activitatea 
sindicatelor la care urmea- 
ză să se afilieze este con- 
formă legilor României și 
dacă SLOMR are acest in- 
teres. Afilierea altor sin- 
dicate la SLOMR sau ade- 
rarea la SLOMR a acestora 
sunt posibile înaceleași con- 


diții. iai 


II. Scopul înființării SLOMR 
şi realizarea gbiactiselon 
sale 


SLOMR ca sindicat pro- 
fesional are ca scop si ur- 
măreste înfăptuirea urmă- 
toarelor obiective: 

Articolul 1 - Apărarea 
tuturor drepturilor oameni- 
lor. muncii din România de 
orice încălcare, abuz sau 
stirbire, indiferent din par- 
tea cui ar veni şi indiferent 


22, ambele râtificate și în 


sub ce formă s'ar produce. 

Articolul 2 - Luptă prin 
mijloace legale pentru redo- 
bândirea drepturilor oame- 
nilor muncii, dacă aceste 
drepturi au fost încălcate 
sau ştirbite. 

Articolul 3- Luptăpentru 


participarea efectivă a oa- Ş 


menilor muncii sau a re- 
prezentanților lor, aleși prin 
vot secret, la luarea tuturor 


la orice drept decurgând din 
raporturile de muncă, de lo- 
cuit, sociale, de odihnă, de 
remuneraţie, precum și la 
orice îndatorire la care ur- 
mează a fi obligați. 
Articolul 4 - Mobilizarea 
oamenilor muncii la înfăp- 


tuirea obiectivelor „econo- - 


mice ale unităţilor în care 
muncesc, la respectarea 
strictă a disciplinei la locul 
de muncă, a normelor de 
protecția muncii, la presta- 
rea unei munci calitativ co- 
respunzătoare, la creșterea 
contimă a cunoștințelor pro- 
fesionale, culturale şi a in- 
formațiilor general-educa- 
tive. 

Articolul 5 - Inlocuirea 
votului deschis, vizibil, 
practicat prin ridicarea 
mâinii în toate adunările și 
ședințele, cu votul secret. 

Articolul 6 - Legiferarea 
dreptului la grevă și la în- 
truniri cu caracter profe- 
sional și sindical, în legis- 
lația internă conform cu 
obligația asumată de către 
statul nostru prin Decretul 
nr. 212 din 1974, 

Articolul 7 - Crearea 
unei baze materiale a 
SLOMR, în scopul atribuirii 
de. ajutoare, recompense,a- 
bonamente la publicaţii in- 
terne și externe, acordarea 
de credite, excursii, călăto- 
rii de studii etc, 


Il. Mijloacele de întăptuire 
a obiectivelor și sarcinilor 
SLOMR 


„Articolul_8 _- SLOMR își 
întăptuieste scopul în vede- 
rea căruia s'a constituit și 
își realizează sarcinile pe 
care și le-a propus în prin= 
cipal prin următoarele mij- 
loace; a) cereri, memorii, 
sesizări adresate organelor 


ddministrative, de stat sau 


politice din țară sau din 
străinătate în cazul în care 


Li 


hotărârilor „și deciziilor în- 


rezolvarea legală m sepoate 
realiza pe plan intern, 

b) permanenta încunoș- 
tiințare a organelor su- 
preme de partid și de stat 
asupra încălcărilor dreptu- 
rilor. oamenilor muncii, să- 
vârşite de organele locale, 

€) informarea oamenilor 
muncii asupra drepturilor 
pe care le au si care sunt 
speerise î în legile țării, 

d) organizarea de dele- 


muncă și a drepturilor so- 
ciale ale oamenilor muncii, 

e) participarea la întru- 
niri sindicale interne si in- 
ternaționale, i 

£ organizarea apărării 
oamenilor muncii în fața or- 
ganelor administrative sau 
judecătoreşti, când se soli- 
cită acest. sprijin, pentru 
promovarea spiritului de 
echitate, > 

g) publicarea de arti- 
cole, comunicări, apeluri la 
publicaţiile interne și ex- 
terne privitoare la activita- 
tea SLOMR, la cazurile de 
încălcări ale drepturilor 
oamenilor muncii care m 
s'au rezolvat pe cale ordi- 
nară, 


IV. Membrii sLoMR 


Articolul 9 - Membru al 
SLOMR poate fi orice om al 
muncii din România, indi- 
ferent dacă în momentul în- 
scrierii este sau nu încadrat 
în muncă, indiferent de ocu- 
pație, naționalitate, cetățe- 
nie sau religie, dacă formu= 
lează cerere în acest sens 
și dacă își asumă îndatori- 
rile ce decurg din prezen- 
tul statut. 

Articolul 10 - Toţi mem- 
brii SLOMR care au împli- 
nit vârsta de 18 ani au drep- 
tul de a alege și de a îi 
aleşi în organele executive 
ale SLOMR. 

Articolul Il - Fiecare 
membru a1SLOMR are drep- 
tul de a participa, la toate 
acțiunile ș si activitățile sin 
dicatului, dacă acestea sunt 
conforme cu conștiința şi 
opiniile sale. Nici un mem= 
bru SLOMR nu poate fi con- 
strâns niciunei presiuni sau 
sancțiuni pentru opinia sa 
în legătură cu activitățile 
SLOMR, fiecare membru al 
sindicatului având nestin- 
gherit dreptul la cuvânt, la 


află domnul Ceaușescu a copiat din nou modelul sovietic. 
Să revenim la represiunea antimuncitorească aplicată SLOMR de domnul Ceaușescu 


plus clanul dumisale, căruia i se subordonează complicitatea camarilei dela palatul 
regal-prezidenţial din fruntea partidului comunist, a cărei structură rezistă doar 


CUVÂN 


susținută de pilonul principal al statului marxist-leninist: faimoasa Securitate. La 6 
Martie 1979 au început primele arestări ale membrilor SLOMR. Totusi numărul 
muncitorilor care au aderat la SLOMR a sporit până la sfârșitul lui Iulie 1979. Apoi 
solidarizarea deschisă a masei salariale dela noi m a mai fost posibilă, e lesne de 


înțeles, 
curajul, spiritul 


datorită masivei reprimări. 


Dar un aspect foarte interesant si care denotă 
de sacrificiu şi seriozitatea mișcării sindicale independente a fost 


că, între Martie și Iulie 1979, în țară au început să circule si să fie dezbătute, în 
cercuri muncitorești închise, câteva” proiecte de statut al SLOMR. Dintre acestea 
iată un proiect de' statut care pare mai reprezentativ şi care e discutat si în prezent 


în clandestinitate, după cum s'au exprimat câţiva noi activiști sindicali. 


mentul, 


subliniem, redactat în țara noastră a stârnit, conform acelorași surse, un viu interes 
în rândurile celor care luptă pentru drepturi în cadrul uneia dintre cele mai inegalitare 
orânduiri sociale cunoscute de omenire. 

Intrucât ziarul nostru va urmări tot cu atenția cuvenită evoluția SLOMR ne vom 
sili să relatăm amănunțit implicaţiile care vor surveni și, ca urmare, să afectăm 


spațiul corespunzător importanţei luptei muncitorimii noastre. 


Mai ales fiindcă, 


conform unor surse diplomatice din ţară, o irupere a muncitorimii mu se poate exclude. 


opinie şi credi proprie. 

Articolul 12 - Membrii 
SLOMR sunt egali între ei, 
fără niciun fel de discri- 


- minare determinată de na- 


ționalitate, sex, credință sau 


de altă natură. 
Articolul 13 - Fiecare 
membru SLOMR, individual / 


sau în grup, are dreptul 
de a cunoaște activitățile 
SLOMR, de ase interesa de 
realizarea lor, d 


tură cu orice acțiune a 


SLOMR. 

Articolul 14 - Indatoririle 
membrilor SLOMR sunt ur- 
mătoarele: 

a) a susține ș si promova 
cu toată capacitatea activita- 
tea SLOMR, în care s?a în- 
scris în mod liber, 

b) a se opune oricărei 
activități sau acțiuni con- 
trare prezentului statut, o- 
rânduirii economice a Ro- 
mâniei, | 

c) a sprijinirespectarea 
sau restabilirea drepturilor 
oamenilor muncii încălcate 
sau stirbite prin activitatea 
celorlalți membri ai socie- 
tății sau a organelor ad- 
ministrative de stat sau po- 
litice, 

d) a se solidariza în 
orice împrejurare cu acțiu- 


„nile menite să susțină și să 


promoveze respectul față de 
drepturile oamenilor mun- 
cii, 

e) a fiun membru activ 
al SLOMR, a participa la 
acțiunile inițiate de SLOMR 
în scopul realizării sarci- 
nilor pe care și le-a pro- 
pus, 

[9) a-si achita contribuția 
personală la . fondurile 
SLOMR, stabilită de către 
organul executiv al SLOMR. 


V. Organizarea internă a 
SLOMR 


Articolul 15 = SLOMR, 
ca organism profesional al 
oamenilor muncii, o nselnlit 
prin liberul lor consimță 
mânt, are la baza E al 
zării și funcționării sale 
principiul democratismului 
real si al participării efec- 
tive a tuturor membrilor 
săi la realizarea scopurilor 
propuse precum şi la con- 
ducerea sa. 

Articolul 16 - Organul de 
coordonare şi conducere al 


SLOMR este Adunarea Re- 
prezentanților, care se alege 
o dață la 5 ani de către 
toți membrii SLOMR, pe 
profesiuni, ramuri de acti- 
vitate, grupe de muncă sau 
pe! criteriul mumeric al 
membrilor dintro anumită 
zonă sau localitate.  Fie- 
care din aceste categorii au 
dreptul de a alege prin vot 
secret un nu ă 1-5 re- 


tori. Hotăririle Adunării Re- 
prezentanților  SLOMR se 
iau cu majoritate de voturi 
si devin obligatorii pentru 
toţi membrii SLOMR din mo- 
mentul în care au fost aduse 
la cunoștința lor. 

Sedințele Adunării Re- 
prezentanilor au loc semes- 
trial sau ori de câte ori va 
fi nevoie. Ele vor fi con- 
vocate fie de către cel puțin 
o treime din membrii Adună- 
rii Reprezentanţilor, fie la 
cererea motivata a secreta- 
rului executiv al SLOMR, 
fie la cererea majorității 
membrilor SLOMR. 


Articolul 17 - Activitatea 
de conducere, coordonare și 
administrare a SLOMR între 
sedințele Adunării Repre= 
zentanților sau până la or- 
ganizarea acesteia, se va 
exercita de către Consiliul 
Executiv al SLOMR condus 
de către secretarul executiv 
şi compus din 4 consilieri. 

Secretarul executiv, ca și 
cei 4 consilieri, sunt aleşi 
prin vot secret de către 
Adunarea Reprezentanților, 
o dată la 5 ani, dintre mem- 
brii SLOMR, indiferent că 
fac sau m fac parte din 
Adunarea Reprezentanților. 
Consiliul ExecutivalSLOMR 
exercită toate atribuțiile A- 
dunării Reprezentanților î în- 
tre sesiunile acesteia; ho- 
tărîrile sale fiind obligato- 
rii, el reprezentând SLOMR 
în toate raporturile sale cu 
persoane fizice sau juridice 
din țară sau străinătate și 
purtând răspunderea tuturor 
activităților SLOMR în fața 
Adunării Reprezentanților și 
a membrilor SLOMR. 

Hotărîrile Consiliului 
Executiv se iau cu majoritate 
de voturi, iar în caz de di- 
vergenţe, de către secreta- 
rul executiv până la întruni- 
rea Adunării Reprezentan- 

lor. 

Articolul 18 - Adunarea 


funcție de = 


Nicolae CIACHIR 


Reprezentanţilor sau, până 
la organizarea ei, Consiliul 
Executiv sau membrii fonda- 
tori, pot înființa în cadrul 
SLOMR alte organe sau or- 
ganisme, prinactivitatea că- 
rora sindicatul să-şi reali- 
zeze scopurile. 

Articolul 19 - Activitatea 
financiară și gestiunea eco- 
nomică a Consiliului Execu- 
tiv vor fi controlate: 
praveghiate de către Corpul 


_de Revizie desemnat o dată - 


la 3 ani de către Adu 


Reprezentanților î în fața 
reia răspunde de îndeplini- 


rea atribuțiilor ce i sau 4 > 


încredințat. = 
VI:--Recompense și sancțiuni 


Articolul 20 - Pentruae- 
tivitate meritorie în cadrul 
SLOMR, pentru devotament 
aratat cauzei promovării. 
respectului față de dreptu= 
rile oamenilor muncii, 
membrii SLOMR pot fi re- 
compensați material și mo- 
ral. 

Recompensele se acordă 
de către Adunarea Repre- 
zentanţilor sau Consiliul E- 
xecutiv, fie din inițiativă 
proprie, fie la propunerea 
membrilor SLOMR. 

Articolul 21 - Pentru ac- 
tivitați  necorespunzătoare 
sau pentru activități necon- 
forme prezentului statut, 
membrii SLOMR pot fi sanc- 
ționați de către Adunarea 
Reprezentanților sau de că- 
tre Consiliul Executiv. Sanc- 
țiunile care se pot aplica 
membrilor SLOMR, în fune- 
ție de abaterea ce li se im- 
pută, pot fi: 

- admonestarea verbală 
sau scrisă, 

- excluderea din rându- 
rile membrilor SLOMR, 

Sancțiunea nu se poate 
aplica inainte de o temei- 
nică cercetare si înainte de 
ascultarea celui vinovat: 
Impotriva sancțiunii cel în 
cauză se poate plânge or- 
ganelor de conducere ale 
SLOMR. i 


VII. Dispoziţii finale 


Articolul 22 - Prezentul 
statut intră în vigoare, la 
data adoptării lui de către 
membrii fondatori sau, în 
cazul în care este posibil, 
la data adoptării lui de către 
cel 50 de membri ai 
SLOMR. 


ROMÂNESC, 


-Si-su- 


N 


i 


U 


— 7 ">... ————v vro. 


VÂNTUL ROMÂNESC 


Din fuga condeiului: 
LOCURI, 


OAMENI, 


ÎNTÂMPLĂRI. 


de Miron BUTARIU 


In Polonia, care este Si trebue să fie preocuparea 
noastră cotidiană, pentrucă. însemnă începutul eliberării 
poporului român din robia imperialismului sovietic, s'a 
admis - de silă, sindicatul liber al muncitorilor (Solidari- 
tatea) și dreptul lor de afacegrevă,i în caz de ne îndeplinire 
a doleânțelor, iar acum după tergiversări au fost acceptate 
cererile proprietarilor agricoli (care pot avea până la cel 
mult 230 acri pământ), să-şi organizeze sindicatul lor, 
care să lupte pentru împlinirea doleanțelor lor legitime. 
Acum vine la rând Partidul comunist, care cel puțin ca să 
arunce praf în ochii lumii, trebue să se reformeze. 
Membrii partidului, care se ridică la, 3 milioane, au 
început și ei să se organizeze, să ceară să fie recunoscuţi, 
arătând că mu se mai lasă duși de nas sau trași pe sfoară. 
Ei cer ca la viitorul Congres al Partidului care va avea 
loe în luna Iulie, alegerile să se facă prin vot secret, 
candidații să m fie drămuiți de conducerea în funcțiune, 
deci să fie liste de candidați, iar termenul pe care să fie 
aleși să fie limitat, să se renunțe” la “alegere pe viață” 
ca la monarhi. Se dă o luptă crâncenă între masele de 
membri, care sunt mymiți orizontaliști, şi cei ce nu 
vor schimbări: verticaliști. Verticaliștii susțin că dacă 

s*ar admite cererile orizontaliștilor, sar supăra sovietele. 
La care orizontaliștii răspund că o asemenea teamă nu 
este fondată, deoarece şi Sovietele vor trebui să-si schimbe 
metodele, dacă vor să ru fie loviți de orizontaliști. 

Este interesant de subliniat că pe lângă acestea orizon- 
taliștii mai „Cer „ca “ședințele Comitetului Central al 
Partidului să fie publice”; bineînțeles cu participarea 
ziariştilor, pentrucă în felul acesta ar putea să fie identifi- 
cați aceia- care mu caută să apere interesele publice si 
publicitatea reală împiedecă crearea de clici, sau dictatura 
mi șef, asupra organelor de conducere. 

Ce spun Sovieticii? Ca deobicei acuză lumea occidentală 
că “a i dus această pro ndă. activ: inată de 


Suntem siguri , că 
orizontaliștii vor „obține câștig de cauză, căci: Pietrele 
morii istoriei macină încet, dar sigur. Sistemul comunist 
a dovedit cu prisosință că este falimentar. Depinde de 
tăria noastră a tuturora în general şi de tăria Occidentului 
ca inevitabilul să se producă cât mai curând. 


“Ceauşescu și Poporul”? strigau în cor. și cât îi lua 
gura, cei 0; 000 delegaţi | la Congresul Uniunii Muncitorilor 
„ din România, ținut acum câtva timp. Strigătul bine orchestrat 
“de dulăii lui Nicu Ceaușu, era săvârșit nu atât pentru a 
satisface megalomania șetului, ci că doar, doar ar putea 
convinge presa străină că întradevăr poporul Român adoră 
pe Ceausescu. 

“Setul? în lungul său discurs și cu cunoscuta sa 
neruşinare, bătându-și joc de adevăr, a “cerut (cui?) 
ca muncitorii să lucreze mai puțin cu 2 ore pe săptămână, 
adică 46 în loc de 48, iar începând din anul 1982 să lucreze 
mumai 44 ore pe săptămână”! deasemenea “să se dea' 
avantaje materiale „muncitorilor ca să lucreze mai bine” 
Ceausescu a ținut să sublinieze că ““uniunile și conducătorii 
lor trebe să lucreze si să îmbunătățească stările de 
iucruri mmai prin membrii partidului comunist care se 
găsesc în uniuni. Cu alte cuvinte el cere reforme dela 
el însuși, pentrucă În calitatea sa de Sef-Dictator dacă 
întradevăr dorea să facă aceste reforme, putea ca în 
loc de un lung „discurs plictisitor și această mascaradă 
a osanalelor, să a măsurile de îmbunătățire ș si să 
le aplice de îndată, Presa occidentală subliniază aceste 
lucruri, arătând că acest Congres mu a adus niciun fel 
de reforme, iar. muncitorul român lucrează 48 ore pe 
săptămână, cel mai mare mmăr de ore din întregul 
bloc sovietic”? 

Presa. menționează faptul că spre deosebire de Polonia, 
în România Zau avut loc greve locale. După cum se, vede 
Ceausescu își închipue că poate salva regimul său de 
dictalură cu” vagi promisiuni. Comparând stările de 
lucuri dintre Polonia si România, este surprinzător faptul 
că între conducătorii "comuniști căzuți în disgrație, sau 
vâriți la închisoare pentru 'matrapazlâcuri, în Polonia 
nici unul n'a fost acuzat de nepotism. Au apărut ca şi 
când n: ar fi avut legături de familie, soții, frați, surori, 
copii, în posturi importante, ; spre deosebire de România 
unde clanul Ceausescu împănează toată administrația, 
ocupând locuri de trunte, pe când ““soaţa ș sefului”, imparte 
sefia pe din două cu Seful. Ce să mai spunem de această 
târdășie?! Ş 


că mai de vreme sau mai târziu, 


IUNIE 1981 


SPIONAJUL R.S... 


Deceniul al 8-lea a adus RSR 
pe loc de frunte în domeniul spio- 
najului comunist desfășurat contra 
Lumii Libere și în special contra 
țărilor NATO. 

In Ianuarie 1971 a făcut mare 
senzație cel mai notoriu caz: ca- 
zul Caraman. Francezul Francis 
Roussilhe care a lucrat la secția 
de documente secrete a NATO a 
fost contactat în 1962 de către 
Mihai Caraman, consilier la am- 
basada RSR din Paris, în rea- 
litate, șeful spionajului RSR în 
Franța. Intr'o perioadă de 6 
ani, Caraman i-a plătit lui Rou- 
ssilhe circa 100.000 FF, pentru 
circa 12.000 documente ale NATO, 
care cuprindeau secrete militare, 
politice şi economice. Intregul 
material 'de spionaj a fost predat 
Moscovei via București. NATO a 
avut de suferit mari daune. Fr. 
Roussilhe a fost condamnat la 20 
de ani închisoare. 
fost arestat si un alt francez, 
Roeber van de Wiele, recrutat 
tot de Caraman. De Wiele, fost 
și el funcționar al NATO a vândut 
secrete lui Caraman începând cu 
1961. Reţeaua Caraman a fost 
dată în vileag de un agent al RSR, 


Ton Iacobescu, reprezentant oficial 


al RSR la UNESCO, care a ales 
libertatea în 1969. Despre “'cazul 
Caraman” s'a scris și un roman: 
“:Cei 13 Români care au făcut să 
se cutremure NATO”, 

La 30 August 1975, Virgil Ti- 
paru, al 3-lea secretar alambasa- 
dei RSR la Oslo, alege libertatea 
și viața demnă. Tipama demascat 
o rețea de 40. de agenți secreți 
care au lucrat în ambasadele RSR 
din Oslo, Copenhaga, Stockolm, 
Bonn și Londra. 


“ spionajului RSR, Secretar do stat 


la ministerul de interne și cola- 
borator apropiat a lui Ceausescu, 
a venit în Germania occidentală 
în misiune de afaceri privitor la 
propusa societate mixtă între In- 
treprinderea română de aviație și 
Concerml FW-Fokker, (societate 
care m s'a mai înființat). Cu 
această ocazie Pacepa alege liber- 
tatea cu destinația USA, împreună 
cu geamantanele pline de docu- 
mente secrete aduse dela Bucu- 
rești, Acţiunea sa a produs un 
adevărat cutremur la Bucuresti. 
Ceaușescu a leșinat, a tăcut. he- 
moragie si cu greu a fost repus 
pe picioare. O serie de spioni 
ai RSR au fugit imediat în țară. 

In Octombrie 1980a fost arestat 
în Germania occidentală Nicolae 
Florea care a furnizat informaţii 
securităţii despre Românii refu- 
giați şi stabiliți î în RFG. 

La 23 Noembrie 1980, Florian 
Rotaru, seful cifrului dela amba- 
sada RSE din Viena alege libertatea 
în RFG şi apoi pleacă în USA. 
Rotaru a fost maior de securitate, 
mumit în 1979 la ambasada din 
Viena. El afirmă că a plănuit 
alegerea libertății cu multă atenție 
încă din 1975 când lucra la centrala 
de spionaj din București, Rotaru 
a adus cu el, la alegerea libertăţii, 
circa 50 de kg. de documente se- 
crete, Cazul său este făcut public 
la 27 lamarie 1981. El demască 
o rețea de 14 spioni, recrutați i: 
ambasada RSR, în Austria. 
aceştia se găsesc doi cnaulNtari 
ai poliției, trei înalți funcționari ai 
ministerului de externe și alți 
înalți funcționari din ministerele 
de Justiţie și Sti ă Se pare 
că arestările continuă şi că rețeaua 
este mai mare decât de 14 spioni. 
Este cea mai mare rețea de spionaj 
contra Austriei. Populația acestei 
țări este revoltată, iar relațiile 
dintre Austria și RSR suntprofund 
afectate. Aşteptăm Iu luna lunie a.c. 
când este programată demult vizita 
lui Ceausescu la Viena. Va veni 


N 


i 


In acest caza 


locote- ia x 


Victor MARIAN 


sau se va amâna? A câta vizită 
în ultimii ani este amânată din 
cauza descoperirii de activități 
subversive a RSR? Steaua lui 
Ceaușescu în Occident apune. 
Acestea au fost cazurile mari, 
cu arestări si publicitate, cazuri 


care au fost dar care nu s'auuitat, , 


Să trecem la cazurile zilnice, de 
masă, care continuă să existe cu 
nerușinare. 

Offenbach am Main-Frankfurt, 
In 1978 BIRE publica o anchetă 
realizată prin Emil Roman. Avo- 
cații care au primit mputerniciri 
din partea refugiaților de a le 
rezolva actele, lucrau peniru se- 
curitate, predau acesteia fotocopii 
şi acte în original, informaţii des- 
pre refugiaţi. 

“Biserica” și restaurantul 
ambasadei RSR, asociaţia cultura- 
lă Dacia a “'originalilor”” din RSR 
(după cum se autodemumește sta- 
tutuD) sunt încă vii forme legale 
care adăpostesc locurile de activi- 
tate a securității. Apoi, o serie 
de agenți individuali împânzesc 
zona Frankfurt, dens populată cu 
români sau cetățeni născuți în 
România. *“Complexul Offenbach”? 
a devenit legendar pentru modul 
cum securitatea inspirată de KGB, 
organizează filiale în Vest. 

Parohiile prea-securiste din 
RFG, Franţa și America sunt cu- 
noscute pentru activitatea lor de 
spionaj, care începe la o puiculi- 
H, măsline şi telemea servite cu“ 
dărnicie după “slujbă”?. 

Bibiotecile si alte instituții cul- 
turale ocupă de fapt același rol 
de informații. a 

“Cuvântul Românesc” a publi- 
cat un serial între Noembrie 1979 
si Aprilie 1980 “Contribuţia RSR 


Valer, care arăta documentat și 
clar activitatea de spionaj și qi- 
versiune a RSR condusă chiar de 
către Nicolae Ceaușescu. 

Delegații, grupurile organi- 
zate, echipele culturale şi spor- 
tive, turistii, participanții la con- 
ferințe siseminarii internaționale, 
şoferii 'TIR într? un procent destul 
de mare se ocupă de activitatea 
de culegere de infor maţii pentru 
securitate. Se, ştie că securita- 
tea, la scutul justificativ al unei 
hotărîri a consiliului de ministri 
sta de vorbă cu toți cei care 
cer pașaport pentru a pleca în 
Occident indiferent de forma ple- 
cării. 

Cei care pleacă trebue să 
suporte încă o dată securitatea 
la înapoiere, în cazul că se 
înapoiază. - Câţi din aceștia, din 
diverse motive dau informații se- 
curității ș și câți din ei încetul cu 
încetul, sunt atraşi în actvități 
tot mai mari de informații! 

Cei 15. 000 de specialisti ai 
RSR trimisi în lumea a 3-a, ca 
şi cei l2. 1000 de studenți care 


Cuvântul = 
Românesc 


Numai 


$lo 


pentru 


realizarea strategiei sovietice. și 


PAGINA 27 


studiază amal în RSR veniţi din 
lumea a 3-a oferă teren larg de 
recrutare de spioni. Apoi, copiii 
celor care trăiesc în Vest, trimiși 
să-și facă studiile în RSR, ca și 
angajații societăților mixte, sunt | 
pasibili de a fi ținte de atragere 
pentru spionajul RSR. Același - 
lucru pentru Românii care se due 
să-și petreacă concediul în RSR, 
românii. cu “pașaport de cetățean 
român stabilit în străinătate”?,ru- | 
dele care fac vizite și vizitatorii | 
des văzuți la ambasadele, RSR. 

Este bine de știut că prin 
spionaj se înțelege orice fel de 
acțiune de culegere de informații 
despre o țară sau despre locui- 


torii acesteia, indiferent de statu- 
tul lor si respectiv, transmiterea 
| 


întor major către o altă țară, 
serviciu sau persoană din afară. 

Deci, culegerea de informaţii des- 
pre exilații politici, si orice fel 
de refugiat şitransmiterea acestor 
informaţii "către securitate sau 
orice fel de persoană venită sau 
care mai departe transmite cuiva 
cu relații în RSR, este spionaj, 
iar făptașii sunt. spioni, și, ca 
atare, sunt pasibili a fi arestați 
şi condamnați ca spioni. Cazul - 
lui N. Florea ca și a Austrieci- 
lor care au furnizat date despre 

refugiații români de la Trais- 

kirchen sunt elocvente. 

Toţi spionii, mai devreme sau 
mai târziu, vor fi demascați. Ab- 
solut toți! Este bine-a se reflecta 
la aceasta și foarte bine ca spio- Sa 

nii, indiferent de profil si calibru, 
să se prezinte autorităților o occi- 
dentale din țara în care trăiesc 
si să mărturisească adevărul. Nu 
Îi se va întâmpla nimic. 

Tările cele mai asaltate cu 
-spioni. sunt RFG, Franța și Ame- 
rica. Pe primul plan se situează - ș: 
RFG, para puternic industrializată 
și vecină a lagărului comunist, 
țara î în care trăiescun mare mmăr 
de Români și născuți în România. 

In urmă cu circa doiani, ministrul 
de interne Baum, a lansat un apel 
către” toţi spionii, cerându-le să 
se predea autorităţilor, cu asigu- 
rarea că m vor avea nimic de 
suferit. Foarte mulți au urmat 
îndemnul apelului. Există însă - 
foarte mulți care mu vor si care 
mai sovăie, spioni care trăiesc 
“în umbră, tremură de frică, spioni 
care ştiu că le va suna ceasul. 
Mai bine să ia ei inițiativa pre- | 
dării decât să fie arestați. Noi 
cei care trăim în lumea liberă 
să-i demascăm pe toți cei care | 
culeg informații despre țările în | 
care trăim, a si despre noi. | 
Noi trebue să luptăm împotriva 
activității de spionaj a RSR. Ar 
fi bine ca să se creeze o largă Ă 
discuție în presa din exil cu pri- 3 
vire la această temă. să ajutăm 
deci autorităților căci ne ajutăm | 
astfel pe noi! 

9 


2 luni 


z 


PAGINA 28 


IUNIE 1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


— DIN PRESA STRAINA = 


LI2XPRI 


61, avenue Hoche 75380 PARIS Cedex 08 
TEL. : 755.97.98. Abonnemenis : 375.67.00 


In trenul de Moscova. Un indiciu a dat 
nastere la preocupari. Feroviarii polonezi 
au' descoperit, într'un tren cu destinația 
URSS, mii de uniforme albastre ale mili- 
ţiei poloneze. Ce nevoie au sovieticii de 
aceste uniforme, dacă m de aceea de a-și 
echipa soldații în vederea unei provocări? 
Exact ceea ce au făcut germanii la Dan- 
zig în 1939. Descoperirea a avut loc, 
lângă frontiera rusă, la Lublin, unde fero- 
viarii controlează conținutul tuturor tre- 
murilor de mărfuri. Procedeu aplicat 
din lunie 1980. Atunci un polonez furase 
câteva bidoane de vopsea dintr'un tren 
cu destinația Moscova. Le-a deschis a- 
casă și surpriza: bidoanele contineau, în 
realitate, şuncă. Pe vremea aceea când 
polonezii dispuneau doar de rații minime 
pentru existență, sovieticii le ridicau sto- 
curile pentru a garnisi magazinele dela 
Moscova în ajunul'jocurilor olimpice. 

.. 


Aflăm în ultimul moment. Ungaria va 
introduce „săptămâna de lucru de cinci 
zile începând dela 1 Iulie a.c. Insă durata 
muncii, care e de 44 ore în șase zile, 
mi va fi scurtată decât cu 2 ore. 

* (nr. 1548, 14 Martie 198D 
ăi 


Marchais si Polonia. Inpublic, Georges 
Marchais a combătut pe cei care vorbeau 
de o eventuală intervenție a sovieticilor 
în Polonia. Dar, în particular, de mai 
multe ori a pus problema pe ordinea de zi 
a biroului politic al p.c. francez. Au fost 
pregătite argumentaţii care vor explica 
„francezilor pentru ce forțele pactului dela 
„Varşovia dân fost obligate să intervină 


Manevrele combinate ale Pactului dela 
Varsovia pe teritoriul Poloniei, pe plajele 
sale și de-a lungul frontierelor sale au 
durat 'trei săptămâni. In loc de opt: zile 
prevăzute. Suficient pentruca toată lumea, 
atât din Est cât și din Vest, să facăo 
paralelă cu ceasurile cele mai întunecate 
ale Primăverii dela Praga: în 1968, mane- 
vrele Pactului, începute la 20 Iunie, se 
încheiaseră la 3 August; la 20-21 August 
"68 Cehoslovacia era invadată. 

La exerciţiul Soiuz 8l, al cărui sfârșit 
a fost anunțat la 7 Aprilie a.c., au partici- 
pat, prin rotație, mai multe zeci de mii 
de soi sovietici, polonezi, estgermani 
și cehi, Insă la 8 Aprilie, Statele Unite 
amnța că se observa în contimare “iun 
nivel neobisnuit” de activități militare în 
Polonia și în jurul Poloniei. Radaruri, 
stații de ascultare și sateliți americani 
permit a se urmări Oră cu oră desfășura- 
rea operaţiunilor. Rămâne a le interpreta, 
adică a ghici intenţiile sovieticilor. ă 

Ar fi vorba doar, ca prin Soiuz 8], să 
se facă presiuni asupra polonezilor? Ar 
fi vorba, în realitate, de preludiul la o 
întervenție masivă al cărei ordin, în cele 
din urmă, mu soseşte? Sau, încă, Ad 
repetiție generală? Experții occidental 
cred mai degrabă rata Pda: exercițiu 
de pregătire și de ocupare de poziţii. 
Ministrul american Caspar Weinberger a 
folosit expresia de “'invazie prin osmoză”. 
Surse dela fața 19cului comunică că trupele 
Pactului s'au '“familiarizat” cu terenul 
şi, mai ales, au lăsat în urma lor materiale 

telecomunicaţii ultramoderne, esențiale 
pentru a coordona și a dirija operații 
masive, 

Experții au studiat situația judicios şi 
au ajuns la unele concluzii unanime. Re- 


ÎNTÂLNIRI SECRETE 


Diplomaţia secretă contimă ca de obicei. 
La Vatican, politica rasăriteană a devenit 
“domeniul rezervat”? al Papei, dar loan 
Paul al II-lea încredințează bucuros unele 
misiuni confidenţiale vechiului specialist 
al deschiderii către Răsărit, lui Agostino 
Casaroli. Acest prelat, promovat secretar 
de stat - adică prim-ministru - a primit 


Scânteia sindicală sare în China. Va 
contamina virusul polonez China? Unele 
tentative de a crea sindicate independente 
de model polonez au fost făcute “'în mod 
izolat”, în '“niste uzine mici”, dela Shan- 
ghai, Wuhan și Xian. Faptele sunt re- 
cunoscute de surse oficiale. Ziarul ““Chang- 
jiang” chiar a pus în gardă populația 
împotriva unei mâini de indivizi care în- 
cearcă să arunce țara în haos, încurajând 
pretinse sindicate independente și unele 
asociații studențești. 

a. 


Ruta petrolului. După livrarea unor 
avioane Mig, de curând, sovieticii au fur- 
nizat regimului malgas al lui Didier Rat- 
siraka câteva instalații radar foarte per- 
fecționate. Una din aceste instalații, pla- 
sată lângă Diego-Suarez, va. controla ruta 
petrolierelor. Funcționarea și întreținerea 
radarurilor va fi asigurată de vietnamezi 


şi nordeoreeni. (1549, 21 Martie 1980 
.. 


Bomba pachistaneză. Experţi mcleari 


americani si francezi s'au consfătuit la 
Paris. referitor la bomba atomică pachis- 
taneză care ar putea exploda în 1983. Cel 
puțin aceasta e părerea americanilor. Ul- 
timii dețin informații despre “noul labora- 
tor”? construit de pachistanezi din piese 
și subansamble. Unele cumpărate pepiață, 
altele procurate din instalațiile franceze și 
belgiene. Mai întâi pachistanezii încerca- 
seră calea îmbogățirii uraniumului prin 
centrifugare. Dar în zadar. Atunci au 
optat pentru plutoniu și retratează com- 
bustibilul iradiat în faimosul lor laborator. 


o ajeste Auare Iul cămile E olari > Se A Car. 1550, 28 Martie 1981) 
ci “UMBRA TOVARĂŞULUI 


zistența foarte probabilă a poporului po- 
lonez în fața unei invazii, incertitudinea 
justificată a sovieticilor privitor la reac- 
țiile armatei poloneze (15 divizii, din care 
5 blindate, 750 avioane de luptă și prima 

nesovietică a Pactului) ar impune o 
ocupare veritabilă şi deci o intervenție 
foarte masivă. “Cel putin 300.000 de 
militari”, apreciază acești experți. Se 
poate aminti că grupul forțelor sovietice 
staționate în R.D.Germană se cifrează la 
21 de divizii cu 370.000 de oameni. 

Pare cert pentru diplomații occidentali 
că sovieticii își vor epuiza toate opțiunile 
înainte de a se decide pentru invazie. 
Insă cazul. cel mai rău a trebuit luat în 
considerare: suedezii şi danezii, care 
au făcut pregătiri discrete dar importante 


pentru a salva refugiați polonezi, dacă e. 


cazul - insula daneză Bornholm e la vreo 
sută de kilometri de Danzig. Ori toate 
acestea evocă cu neliniște riscurile unor 
“întâlniri navale”? cu navele Pactului dela 
Varsovia. “Tocmai riscurile “dreptului de 
urmărire” și de “recuperare” provoacă 
temeri celor mai mulți, în deosebi, R. 
F, Germania, 

Dincolo de povara economică pe care 
ar reprezenta-o pentru imperiul sovietic 
o Polonie ocupată și ruinată, dincolo de 
catalogul măsurilor de represalii pregătite 


- în comun de Aliați și de lista încă strict 


secretă a măsurilor unilaterale considerate 
de Statele Unite - se vorbește, mai ales, 
de o blocadă a Cubei - chiar doar riscul 
unui război de partizani cu polonezii, în- 
soțit de “fincidente militare” cu Alianța 
Atlantică, ar fi suficient pentru a îndemna 
pe sovietici la prudenţă. 


L'Express (nr. 1553, 18 Aprilie 1981, p. 55) 


VATICAN-MOSCOVA 


de trei ori, la Roma, o delegație sovie- 
tică. In Iamuarie, în Februarie și în 
Martie. Emisarul set trimis de Moscova 
a fost Anatol Adamisin. Ca urmare a 
primelor "două întâlniri, loan Paul al II- 
lea a adresat, la sfârșitul lui Februarie, 
un mesaj lui Leonid Brejnev, 

"Express (nr. 1553, 18 Aprilie 1980 


5 IEEE 


DAS DEUTSCHE NACHRICHTEN-MAGAZIN 


Plata artidului. Cei 
4994 delegaţi ai celui de al 
26-lea congres al partidu- 
lui comunist sovietic au fost 
retribuiți în mod capitalist 
pentru participarea lor. Ca- 
zarea a fost gratuită și, în 
plus, fiecare a primitoplata 
de 500 ruble, ceea ce cores- 
punde salariului mediu peun 
sfert de an. Delegaţilor li 
s'a permis să facă achizi- 
ii dela magazinele Berjos- 
= la care numai vizitatorii 
străini au acces. Fiecare 
delegat a primit cadou un 
televizor color. Oricum a- 
cum aprecierea de către cei 
sus puși a fost mai renta- 
bilă decât la cel de al 25- 
lea congres ţinut în 1976. 
Atunci s'a plătit doar suma 
de: 26 ruble (87,50 mărci) 
pe zi iar cadoul a fost un 
ceas brățară digital. 

(nr. 13, 23 Martie 1981) 


Honecker cere asprime. 
Conducerea R.D. Germane 


pledează în continuare pen- 
tru un tratament dur în sco- 
pul lichidării crizei polo- 
neze. La o adunare de par- 
tid Erich Honecker a decla- 
rat: “Experiența R.D. Ger- 
mană cu contrarevoluționa- 
vii arată că se impun m 
mumai procedee politice ci 
și militare.”? Exact această 


î E/Biepnesse 


propoziție a lipsit din dis- 
cursul tipărit de oficiosul 
““Neues Deutschland”. La 
Moscova, la conferința șe- 
filor comuniști din blocul 
sovietic, pe 5 Decembrie 
1980 Honeckcker se pronun= 
țase pentru o intervenţie ra- 
pidă a sovieticilor în Polo- 
nia. O altă presiune făcută 
asupra conducerii poloneze 
pentru a o determina la ac- 
țiuni de forță a fost făcută 
de Honecker la sfârșitul lui 
Martie.  Intr'o convorbire 
telefonică, în ajunul ședinței 
comitetului central polonez 
i-a recomandat lui Stanislav 
Kania, șeful comuniștilor 
polonezi, un întreg catalog 
de măsuri drastice pentru 
a aduce la ascultarepe mun- 
citori. Dar Kania a făcut 
pe surdul: în discursul său 
dela comitetul central n'a 
preluat nici o singură pro- 
punere din cele făcute de 
Honecker. 


Ani periculoși. Herman 
Kahn, sef al renumitului in- 


stitut Hudson dela New York 
si până în prezent susțină- 
tor al cursului tare al lui 
Ronald Reagan, a pus în 
vedere unele eventuale con- 


secințe negative ale sporirii 


înarmării nucleare a USA. 
Aceasta ““va modifica în 1985 
echilibrul mondial atâţ de 


fundamental în favoarea 
USA”, încât Moscova s'ar 
putea vedea silită să loveas- 


cialiștii militari dela Wa- 
Shington au estimat, pentru 
perioada de după 1985, un 
avantaj al încărcăturilor a= 
tomice utile în raport de ur 
la cinci. La cele 10.154 
capete meleare strategice 
din inventarul actual se vor 
adăoga 4487 de rachete Crui- 
se, lansate din aer şi de pe 
apă. Dar Kahn mai afirmă 
ca, în plus, superioritatea 
Statelor Unite va fi ““stabili- 
tă în aproape orice alt do- 
meniw”. “De aceasta ar 
putea lua naștere o contrun- 
tare cu Uniunea Sovietică”, 
a declarat el ziaristului a- 
merican Anders Oppenhei- 
mer, “următorii trei până 
la patru ani devin mai peri- 
culoși decât tot restul aces 
tui secol.” 

(nr.16, 13 Aprilie 1980 


Umbra Poloniei asupra 
Uniunii Sovietice, Uniunea 
Sovietică e dominată de stări 
de lucruri asemănătoare cu 
cele din Polonia. In 17 
orase. mari-sovietice-au fost 


înființate comitete pentruîn- 


temeierea de sindi: li- 
bere. peace = dicate = 
(nr.I, 9 Martie 1981, p. 120) 


Settimanale di politica-cultura-economia 
Îi aa 


Data viitoare, tancurile, 
Brejnev a descins la Praga 
ca un monarh în vizită la o 
colonie a imperiului. Si 
desi a dat un ultimatum, 
putem întreba de ce, con- 
trar previziunilor, interven- 
ţia în schimb m a avut 
incă loc. Se poate exclude 
ca, în interiorul biroului po- 
litic, bătrânii stăpâni ai 
Cremlinului sunt împărțiți 
referitor la rezolvarea pro- 
blemei poloneze. Deci se 
exclude că “bunul” Kiri- 
lenko s'a opus “fimplacabi- 
lului” Suslov și că pe a- 
ceastă temă s'a produs o 
spărtură între prudenți și 
aventuroși. Mai probabil 
în schimb că toți, la Mos- 
cova, dela ultimul membru 
al comitetului central până 
la Brejnev, sunt convinsi 
că invadarea Poloniei e n€- 
cesară dar tare incomodă. 
35 milioane guri de hrănit, 
datorii externe cifrate la 
25 miliarde dolari, oarmată 
şi un partid divizat, o bi- 
serică călită, un papă de- 
parte care n'are divizii pen- 
tru a le trimite în luptă dar 
multe modalități pentru a 
mobiliza întreaga naţiune. 
In această stare sufleteas- 
că a lansat ultimul său ul- 
timat. Va fi oare în stare 
să şi-l respecte? Deocam- 
dată un lucru e cert: data 
Viitoare m vor mai exista 
preavizuri. 

Revolta dela  Kossovo. 
Luminile actualități sunt în- 
dreptate zilele acestea spre 
regiunea Kossovo. Dar în 
multe alte zone ale țării s'au 


verificat episoade mai puțin 
grave dar la fel de semni- 
ficative. La Zagreb crește 
protestul  universitarilor; 
biserica catolică reclamă 
mai mult spațiu și autono- 
mie; naționaliștii sârbi se 
manifestă fără rezerve în 
cadrul  cunoscutelor con- 
fruntări ale profesorilor 
“liberali” dela Belgrad; în 
fabrici miscarea sindicală 
poloneză “'Solidaritatea”* în- 
cepe să găsescă imitatori 
convinși. Vorbind în fața 
comitetului central, minis- 
trul apărării Nicola Liubi- 
cici a fost foarte clar. EI 
a declarat că: “Instabili- 
tatea economică și necon- 


trolatele creșteri ale pre- 
țurilor pot pune în serios 
pericol chiar securitatea ță- 
rii”. Ce-i de făcut? Oc- 
cidentalii dispun de o singură 
modalitate pentru a ajuta 
concret Iugoslavia. Naţiu- 
nile bogate și cele mai puțin 
bogate din Europa (unite cu 


Japonia, Canada si Statele 


Unite) m se vor 'zgârci și 
vor avansa credite în cadrul 
umi program de integrare 
economică. Pe scurt vor 
demonstra o înțelegere e- 
goistă pentru problemele e- 
norme care se află în 

mostenitorilor lui Tito. 


(nr.15, 19 Aprilie 1980) 


Siiadeurtscne Zeinumg 


Dela Organizaţia Inter- - 


naţională a Muncii. Orga- 
nizația Internațională a Mun- 
cii Unternational Labor Or- 
ganization - ILO) a criticat 
Uniunea Sovietică pentru 
comportarea acesteia față 
de acei muncitori sovietici, 
care în 1978 au întemeiat 
un sindicat independent. Du- 
pă încheierea investigațiilor 
care au durat doi ani ILO, 
organ specializat al Organi- 
zației Naţiunilor Unite, a 
declarat că statul sovietic 
a reprimat sindicatul inde- 
pendent si că unul din mem- 
brii fondatori, anume Vladi- 
mir Borisov, a fost con- 
strâns să părăsească URSS. 


(nr. 55, 7/8 Martie 1980 


In_caz de învadare a Po- 
loniei. După cât se pare 
Papa loan Paul al II-lea 
i-a. scris lui Leonid Brej- 
nev că, în cazul unei in- 
tervenții militare a Uniunii 
Sovietice în Polonia, se va 
întoarce în patria sa şi dân- 
sul personal se va afla în 
fruntea rezistenței impotri- 
va ocupantului străin. A- 


i, 


ceastă relatare o datorăm - 


revistei ilustrate 


Vatican. 


(nr. 99, 30 Aprilie 


/| Mai 
1981) S 


Corespondent 
din Europa 


italiene 
“Oggi” care se bazează pe - 
persoane de încredere dela 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IUNIE 1981 


PAGINA 29 


EESESIBEEE EI) 
IPEE 


DIN __ PRESA COMUNIST 


A= 


PACIFIC-CONSTANŢA, TREI SĂPTĂMÂNI 
CONSTANŢA-CLUJ, TREI LUNI PLUS... 


Niculiţă își spală pinge- 
ele si caută țapi ispășitori. 
presa a început o cam- 
panie de a îndrepta hara- 
babura economică şi, ca?'n 
totdeauna, vinovaţi sunt cei 
mici si nu sistemul sau cei 
din vârful piramidei. 
Compilăm din, 
“România Liberă 
1980: 


ziarul 
(26.02 


pacități nepus; 


î,.. în portul Constanța 
stau și-și așteaptă benefi- 
ciarii, peste termenul pre- 
vazut de lege, aproape 10.000 
tone de utilaje, materii pri- 
me, și materiale necesare 
economiei naționale.”? 

*“Consecințele acestor 
staționari--contimă R.L.-- 
sunt lesne de imaginat: ca- 
e la timp în 
.. se 


Pentru aceste două! ciocane matrițor, sosite în Constanta 


luna noiembrie; se caută și acum, „soluții“ pențru a fi - 


transportate la Cluj-Napoca. 


Și totuși, soluțiile există. 


Ceea cs lipsește este interesul celor în cauză 


funcţiune, nerealizarea rit- 
mică a producției, trans- 
formarea danelor portuare 
în depozite ad-hoc, împie- 
dicarea desfăsurării în bune 
condițiuni a ' operațiunilor 
portuare, blocări de va- 
goane, importante sume plă- 
tite pentru nedescărcarea la 
timp a navelor.”? 

Un rechizitoriu frumos 
şi “sonor”, dar ancheta se 
oprește aici, la generali- 
tăți împrumutate din dis- 
cursurile lui Nea Nae, căci 
atunci când este vorba de a 
pune punctul pe i, vedem 
cum ziaristul și-a scrântit 
penița: 

“Nici spațiul, nici tim- 
pul m ne permite să in- 
vestigăm întreaga listă a 
celor 10.000 tone depozitate 
în  danele. portului Con- 
stânța.”» 

lată ce înseamnă “li- 
bertatea presei” în RSR. 


Ti se permite să critici 
din când în când neregulile, 
dar nai “nici timp, nici 
spațiu” ca să intri în amă- 
munte și să afli pe adevăra- 
ţii vinovați, care nu-s alții 
decât gloata dela conducere 


în frunte cu îndrumătorul 


Niculae. 

Mai mult încă, atunci 
când scrii trebue să nu lasi 
nici o urmă ca să se poată 
identifica adevăratul vino- 
vat: 

Este vorba de două cio- 
cane matrițe, în greutate de 
112.6 tone fiecare. 

Transportul acestor 
uriase piese î. . . plecate 
dintr'un port de pe coasta 
Pacificului, a durat până la 
Constanța, numai trei săp- 
tămâni”. 

Observaţi cum se ascun- 
de sub mușama cine, când 

, și cât au costat aceste ma- 
sini! Se menţionează doar 
"port din Pacific”. 

Caută portul ca'să găsești 
vinovatul! 

Comedia continuă: 

Pentru căratul mașinilor 
grele există în țară “In- 
treprinderea de transporturi 
agabaritice” dar cei din 
Cluj, deşi știau de existența 
acestei eprinderi, și-au 
comunicat cu ea, aupreferat 
să facă apel la “Combinatul 
siderurgic Galaţi” care e 
gata să construiască o re- 


morcă pentru transportul 
celor două ciocane matrite. 

Cei dela “Intreprinderea 
de transporturi” le-a garan- 
tat predarea mașinilor în- 
tr'o săptămână, cei dela 
Combinatul din Galaţi, le-a 
spus că le trebue trei luni. 

Fapt este că după 3 luni, 
când scriem aceste rânduri, 


nu suntem siguri dacă cio- 
canele care au traversatPa- 
cificul, Marea Mediterană, 
Marea Neagră, etc. în 3 
săptămâni, au ajuns la des- 
tinație, j 

Sau cum spune un vechi 
cântec “Lung e drumul Clu- 
jului. 


AVEREA LUI NIMĂNUI 


Două maşini de rectificat, mari cit casa, descărcate la 
dana nr. 1, îşi 'caută beneficiarii 


PE SCURT DIN ŢARĂ 


fe 


CT EEE z Zr 


— E DE TOAT 


Din cauza lipsei de de- 


e Ier ZE 
i A Aula Mare a Univer- 


CRONICĂ 


RADIOFONICĂ 


AM AJUNS DE UNDE AM PORNIT 


La început Niculiţă vorbea de cai 
putere, tractoare, chiloți, de industrie 
mică, industrie mare și de fericirea 
comunistă. , . „care va să vie. 

Dar în loc de fericire au venit dato- 
riile așa că Niculiţă a descoperit lipsa 
de materii prime, de energie, șia ordonat 
curățirea maidanelor, tot pentru fericirea 


„„ „Care va să vie. 


Azi, asurzit de ghiorăitul mațelor din 
fața magazinelor de alimente, Indrumă- 
torul vorbeste de risipă, de kilogramele, 
de cartofi la hectar şi de câtă brânză 


trebue să dea o țâță de vacă. 


Fericirea. . . care va să vie, este 
oferită în porție dublă, de autorul Tur- 


nului Babel din RSR. 


Trebue să arăm pietrele din vârful 
munților, șanțurile şi prispele ca să 
m rămână nici un petec de pământ ne- 


cultivat. 


„Munca de primăvară este 
întârziată. La începutul lu- 
| nei Mai 3500 de tractoare și 
ate mașini agricole se aflau 
„la reparat, ,, 


„Anul 1981- să fie “Anul 
ridicării calității și îmbună- 
“tățirii nivelului tehnic în în- 
leaga economie”? (dorința 
„exprimată de “Scânteia Ti- 


pretului: 
„CINE-I AL. CUZA? 


„La 24 Ianuarie s'a săr- 
bătorit în. toată țara, și în 
Special la Iaşi, “Unirea 
Principatelor”? 

„Rad. Buc. care a descris 
desfășurarea serbărilor, na 
Pomenit nimic de Domni- 
torul AL, Cuza, în schimb 
Sau adus laude to, Niculiţă 
pentu “Inflorirea țării și 
bunăstarea națiunii? ; 


In 1965 personalul mun- 
citor era de 4.305.000, în 
1979 mumărul muncitorilor 


Intâlnim același entuziasm de alal- 
tăieri, când se construiau mai întâi fa- 
bricile și apoi se punea întrebarea: ce 
fabricăm si cui vindem; ori ca entuzias- 
mul de ieri când măturam soselele ca 
să culegem potcoave. 

Să ne întoarcem la hărnicia ţăranului 
de altă dată, strigând Indrumătorul, înno- 
tând din gură ca să nu se înnece, 

Dar țăranul de altă dată nu maiexistă. 
El a fost distrus odată cu satul, cultura 
și datinele creștine. 

„+ „ „ noaptea vine pe furiș, dar 
fără boi mergând pe drum alene. ... 

S'au dus codrii, s'au dus cântecele 
. Ne-a rămas ““Munca Voluntară”, 

Ieri s'a însăilat pripit o industrie, 
fără muncitori calificați, și azi ne în- 
toarcem la agricultură, după ce am dis- 
trus pe agricultori. 


S'a încheiat la Havana 
un protocol privind/coordo- 


a crescut la 7.185.000. Dar narea planurilor economice 


tot în acest timp standardul naționale ale României și- 
de viaţă a scăzut. Cubei pe perioada 1981-1985, 


SCLAVI CU LIMBA TĂIATĂ 


Evenimentele din Polonia, despre care nu se citește și 
aude nimic în RSR, l-au silit pe Niculiţă ca să dea mai 
multă atenție muncitorilor, 4 ; 

Sindicatele românești s'au văzut peste noapte cu o 
mulţime de drepturi despre care habar n'aveau. 

1. , ele (sindicatele) acționează în deplină autonomie 
față de organele administrative de stat Și de conducerile 
unităților economice. Practic nu există nici un domeniu 
fie el economic, politic sau social în care ele să nu-si 
spună cuvântul, influențând rezolvarea problemelor pe 
care le ridică activitatea unităților socialiste, munca și 
viaţa oamenilor”. (R. Buc.) . Ss 
Aceste drepțuri m fac nici o ceapă degerată atâta 
timp cât muncitorul nu poate protesta în public, din cauza 


cenzurii; şi mu poate ieși în grevă de teama gloanțelor 
Ș 


și puș căriei. 


E deștept, e filozof, e 
inginer, e istoric, e patriot, 
e economist, e independent, 
e îmdrumător, e de toate și 
pentru toți. , 

Acum lui Niculiţă “unul 
dintre cei mai mari condu- 
cători politici ai lumii con- 
temporane”” i s'a desgropat 
încă o calitate: 

“imensă bunătate. .. . 
imensă omenie. . . . părinte 
al tineretului”. (Sc. Tin.) 


In timpul viitorului cin- 
cinal, 1881-85, Rusia va ex- 
“porta ţărilor satelite circa 
400 milioane tone de petrol. 


MAI TREBUE 
SĂ-I "AJUTĂM ? 

Ne ducem in vizită în ța- 
ră, cumpărăm produse ro- 
mânesti, punem o vorbă bună 
ca RSR să se bucure de Sta- 
tutul de Națiune Favorizată, 
etc. 

Dar să vedem ce doreste 
guvernul din București celor 
care-l ajută: 

“Noi trebuie--găvărește 
Niculae-- să învingem capi- 
talismul. ... schimbările sunt 

în favoarea forțelor progre- 
siste. „ . Este (comunismul) 
singurul drum care asigură 
eliberarea omenirii de asu- 
prirea socială și națională 
» 


... 


Speologi și alipiniști clu= 
jeni au descoperit una dintre 
cele mai adânci pesteri ver- 
ticale din țară. Avenul se 
află la Stanu Foncii din Mun- 
ţii Pădurea Craiului. 

Pestera are o adâncime 
de 312 m, și este compusă 
din cinei puțuri. In fundul 


peşterei s'a descoperit un » 


A 
râu subteran, 


sității din Geneva a avut loc 
o adunare festivă consacrată 
centenarului nasterii poetu- 
lui T. Arghezi. . 


Generalul Viktor Kulilo, 
maresal al URSS si seful 
forțelor statelor  partici- 
pante la Tratatul dela Var- 
sovia, și generalul Antoli 
Gripkov, seful statului ma- 
jor, au vizitat RSR la in- 
vitația guvernului din Bu- 
cureşti. 


RADIO Peking a prezen- 
tat Rapsodia Română inter- 
pretata de Orchestra Radio- 
difuziunii Chineze. 


trol.  Rafinăriile din țară 
produc doar două treimi din 
producția normală care era 
de 30: milioane tone amal. 


Ultima reprezentație la 
cinematografe începe la ora 
8:30. 3 

Teatrele încep mai de- 
vreme. La ora 11:30 tram- 
vaiele fac ultima cursă. Du- 
pă această oră rar mai vezi 
un bucureştean pe străzi. 


In afară de chipul soților 
Ceaușescu, ziarele din Bu- 
cureşti nu publică niciodată 
fotografia vreunui alt mare 
demnitar dela conducerea 
RSR-ului. 


NE 'NGROZESC SFATURILE! 


Am scris că la Cernavodă s'a început betonarea în- 


trastructurii pentru primul din cele 4 reactoare nucleare. 
Corpul subradierului acestui reactor are un diametru de 
49 metri. Ar fiunlucru cu care să ne mândrim, dar suntem 
îngrijoraţi. : 

In URSS, cu ani în urmă, în apropierea munților Urali, 
s'a întâmplat un accident la o uzină mcleara. Intreaga 


regiune a fost pustiită în asa grad încât urmele (pădurile 


distruse, pământ nefertil, etc.) se văd şi astăzi. Moscova 


a dat drept explicație. . . o epidemie de antrax. 
In Statele Unite am avut Three Mile Island. 
Recent, în Japonia, un alt accident a contaminat zeci 


de lucrători. 


Aceste accidente s'au întâmplat în țări cu mult mai 
multă cunoștință tehnică decât întâlnim în România. 

Cu toată încrederea pe care o avem în oamenii de 
ştiință--care au mai rămas în țară--suntem îngrijorați! 

Toate lucrările dela Cernavodă, ne asigură Rad. Buc. 
2-2-81, se conduc “Pe baza indicaţiilor date de secretarul 


general al partidului, cu prilejul vizitei făcute aici în 


vara anului trecut.” 


. 


Intreaga uzină nucleară este construită dupăun *î. . .pro- 
gram elaborat sub directa, conducere a tov. Niculae Ceau- 


şescu.”? 


Este acelaşi tov. Ceausescu, carea dat ordinarhitecților 
și inginerilor să întrebuințeze mai puțin oțel la construcția 


e blocuri. 


Rezultatul l-am văzut. Cutremurul a distrus mai întâi 
blocurile clădite sub “îndrumarea”? tov. Ceaușescu! 


lată de ce, în loc să fim mândri, suntem îngrijorați. 


Poarte îngrijoraţi! 


| 


vize, RSR duce lipsă de pe- 


„d 


.—— SPANIA 


PAGINA 30 


1UNIE 1981 


ROMÂNIA 


Guvernul român datorea- 
ză peste un bilion de dolari 
Statelor Unite, plus alte bi- 
lioane celorlalte țări din a- 
pus. 

Cum situația economică 
merge din rău în mai rău, 
DI. Jacuis Jacobus Polak, 
directorul Fondului Monetar 
Internațional, a vizitat re= 
cent Bucureștiul şi a discu- 
iat cu Ministrul de Finanţe 
Paul Niculescu-Mizil, dato- 
riile RSR-ului, faptul că nu 
s'au făcut la timpuneleachi- 
tări și că banii imprumutați 
mau fost întrebuințați așa 
cum și-a luat guvernul anga- 
jamentul. 


In vară, RSRvacerepre- . 


lungirea Statutului de Naţiu- 
ne Favorizată. Nu se știe 
dacă Ceausescu se va bucura 


Primul Ministru alJapo- 
niei Zurko Suzuki a vizitat 
Statele Unite, fiind primit cu 
mari onoruri la Casa Albă. 
S'au purtat convorbiri eco- 
nomice, exportul japonez de 
mașini în USA și în special 
o mărire a bugetului militar 
al Japoniei. Zurko Suzuki, 
şi-a exprimat nedumerirea 
în legătură cu ridicarea em- 
bargoului vânzării de cerea- 
le Uniunii Sovietice, fără ca 
Japonia să fie consultată. 


Generalul Valenzuela 


Terorismul este în creş- 
tere în Spania. Sub aparenta 
luptă de apărare a bascilor 
comuniștii atacă în plină 
stradă. Generalul Locote- 
neni Joaquin Valenzuela, a- 
propiat sfetnic al regelui 
Juan Carlos, a scăpat caprin 
minune de o bombă aruncată 
asupra mașinii în care sea- 
fla. Un colonel și doi soldați 
au fost omoriți iar 12 pasa- 
geri din mulțimea care sea- 
fla pe stradă au fost răniți. 

„ Intre timp, poliția a arestat 
sapte teroriști înarmaţi, ca- 
re aveau în plan să atace în- 
chisoarea Carabanchel, pen- 
tru a elibera teroriștii con- 
damnaţi care se aflau în în- 
chisoare. 


prea mult timp de această 


e a Papei loan Paul al II-lea. Faticidul “13”, ziua în 
care Papa a fost împuscat, nu a putut să învingă pe păsto- 
rul spiritual al sutelor de milioane de catolici şi prietenul 
întregei omeniri. Teroristul turc - care în aparență a de- 
clarat că a încercat să răzbune atacul dela moscheia din 
Mecca de acum aproape doi ani - nu este în realitate decât 
o unealtă a aceluiași complot internațional, dirijat de cen- 
trala comunismului ateist dela Moscova. Papa Ioan Paul 
al II-lea s'a dus si a fost primit ca prieten în Turcia, acum 
doi ani. Dușmanii săi sunt însă rușii. Aspra și inteligenta 
lecție administrată de întreaga națiune poloneză creștină, 
i-a usturat pe ruşi mai mult decât arsenalul de arme oc- 
cidental care aupă câțiva ani se învechește. Făclia aprinsă 
de cardinalii polonezi nu va mai putea fi stinsă niciodată. 

După Ronald Reagan, Președintele celei mai puternice 
țări din lumea liberă, a urmat atacul împotriva Sefului 
spiritual al Creștinismului. Comuniștii țintesc drept în 
frunte. Faptul că nu reusesc, este un indiciu că mai presus 
de agenții de pază, mai este o Mână Protectoare, pe care 
nici un terorist nu poate s'o atingă. Deaceastă Mână trebue 
să se teamă colportorii morții, căci într'o zi va lovi fără 
iertare. 


FRANŢA 


nire a fost zguduită de încercarea de asasi- 


UN PROGRAM NOU 
DE AJUTORARE 

A COMUNITATILOR 
DIN ONTARIO, 


CARE AJUTĂ 
TINERII NEANGAJAȚI 


Dacă comunitatea Dvs este interesată în a beneficia de îndrumări pentru 
tineretul cu nivel scăzut de educație sau insuficientă pregătire profesio- 
nală și calificare în calitățile necesare găsirii şi menţinerii unui serviciu, 
puteți beneficia de ajutorul material disponibil. 


Făcând parte din Comitetul Conducerii Industriale și de Dezvoltare 
(BILD), Secretariatul Tineretului din Ontario și Canada au creat un 
program de încurajare a comunităţilor de a colabora în problemele 


Ea 204 
| 


Address 


Community Group. | 


d 

! 

| 

. . [i . . ! 

speciale ale tinerilor neangajați. Secretariatul Tineretului din Ontario va ; 
contribui cu o sumă egală de bani în sprijinirea serviciului de îndrumare 
- până la $ 60.000 pe.an. ca « 
= a A =s = — ta: j: 

- Sunteţi interesați ? Doriţi mai multe informaţii ! ? Expediaţi cuponul |. 

de mai jos în vederea primirii unei broșuri care vă explică în amănunt ag 
programul iniţiat şi cine se califică pentru acest program E i 
=. Ontario Youth Secretariat. a: 

ONTARIO  Anasencvotthe | Pa 

YOUTH Ontario Government. | 

SECRETARIAT Working for youth. i : 

Working for you. Isi 

1 

Sua cete a 3 e 0 i Ep ln 

| | Tre 
Ontario Youth Secretariat, Queen's Park, Ontario M7A 1ZI | pi 

| Please send me the brochure “Funds for Youth Employment Counselling | A, 
| = 


Postal Code ____— —— 


[e ea e e a ea a a e 


City/ Town 


Margaret Birch, 
Provincial Secretary 
for Social Development 


- William Davis, Premier 
Ontario 


GISCARD - 


Infrângerea în alegerile 
prezidențiale a Domnului 
Giscard d'Estaing separecă 
nu a venit ca o surpriză pen- 
tru francezi. Partidele de 
centru-dreapta m i-au mai 
dat concursul după felul ne- 
loial cum i-a tratat pe gaul- 
liști și în special conflictul 
cu J. Chirac. Succesul lui 
Mitterrand a venit cam târ- 
ziu. CuunPresedinte ameri- 
can republican, nu vedem o 
colaborare fructuoasă a so- 
cialistului Mitterrand, care 


MITTERAND 


a anunțat naționalizarea unor 
mari companii americane, 
în valoare de peste 8 mili- 
arde de dolari. Piața econo- 
mică a marcat o bruscă scă- 
dere a francului francez, iar 
creditele pentru Franța în- 
registrează o îngrijoratoare 


prudență, 


Giscard d'Estaing a cules 
roadele trufiei, iar Mitter- 
rand se căsătoreşte la bătrâ- 
neţe, cu iubita din ado- 


lescență. 


GERMANIA DE VEST 


In timp ce francezii au 
ales un Presedinie socialist, 
germanii din” Berlimul de 
Vest au pus capăt domina- 
ției de 35 de ani a socialde- 
mocraților. Inalegerile.care 
au avut loc, candidatulparti- 
dului Creștin Democrat, Ri- 
chard von Weizsaecker a 
fost ales Primar alorasului, 
cea mai mare funcțiune a 
acestei bucăți de Pământ 
German. Dupa cum se stie, 
Berlinul de Vest, partea 1i- 
beră a orașului Berlin, se 
află sub controlul armatelor 
de ocupație aliate, după sfâr- 
Șitul celui de al doilea război 
mondial și nu este recunos- 
cut ca făcând parte din Repu- 
blica Federală Germană. 


1 


————— SPANIA 


Delegații țărilor partici- 
pante la Conferința Est-Vest 
au hotărît să accelereze dis- 
cuțiile. S'au stabilit 30 de 
întâlniri pe săptămână, în loc 
de 22. Oricum, tot nimic nu 
se alege de acest copil în- 
târziat al Helsinki-ului. 


GERMANIA DE VEST interzise, printre care și 


Ministrul Economiei si 
Tehnologiei al Statului Hesse, 
Hans Herbert Karry, a fost 
ucis la domiciliul său din 
Frankfurt la Il Mai 1981. Pro- 
curorul Federal Kurt Reb- 
mann a declarat că ucigasii 
aparțin aripii stângi tero- 
riste. Numai comunistii nu 


vor să le spună! , 


STATELE UNITE 


Pe data de 12 Mai, va- 
meșii americani de pe aero- 
portul Dulles din Washing- 
ton, au oprit pentru patru 
ore decolarea umi avion de 
pasageri sovietic Aeroflot, 
care încărcase lucruri clan- - 
destine, netrecute prin va- 
mă. La controlul efectuat, 
s'au găsit mai multe lucruri 


trei lăzi cuprinzând pe lângă 
acte secrete, planuri si e- 
chipament de control alzbo- 
xurilor Omega, obținute de 
spionajul sovietice. 

Furioşi de demascarea 
făcută, rușii au atacat Statele 
Unite de “'crime și tero- 
rism” dar faptele "au fost 
prea evidente ca să maipoa- 
tă fi ascunse. 


Cât privește bunele rela- 
ţii est-vest și coexistența 

nică, mi-a. atras atenția 
această diatribă venită dela 
Peking împotriva Uniunei 
Sovietice: îî..„ Pentru 
me: ea păcii, toate ță- 
rile călăuzite de justiţie, 
trebue să-si întărească soli- 
daritatea lor contra hege- 
moniștilor și să combată cu 
eficacitate "actele lor de 
agresiune și expansiune”, 
Deci: Afganistan, conflictul 
Irak-Iran, Yemen, zi 
SanSalvador, etc, etc. 
venit și Polonia, dar n'a 
lipsit imediat apelul la mo- 
3 derație venit dinpartea stân- 
gei “pacifiste”! de pe mapa 
mondo ca să salveze acest 
paradox al socialismului în 
versiunea sa coministă, și 
odată cu el “binefacerile” 
coexistenței pașnice. Căci 
coexiste pașnică este pe 
deoparte înțelegerea perma- 
nentă între Est și Vest ca 
să se evite ciocnirile dra- 
matice dar pe dealtă parte 
și libertatea unei actiuni de 
infiltrare concerțate „ce nu 
se împiedică de niciun statu 
quo al lumii libere; în schimb 
pentru ceea ce s'a câștigat 

în lagărul “socialist, fiind 
rca definitiv, nu tre- 
bue tolerată nicio acțiune 


ÎIn-această ordine de idei, 
mmai cu câteva zile îna- 
inte de a fi rănit de un 
glonte trimes de o mână 
criminală, Ronald Reagan 
stârnise indignarea suflete- 
lor generoase ale stângei 
pacifiste, fiindcă considera 

regimul dela Pretoria de 
prieten al Statelor Unite. 
Prietenie pentru Africa de 
Sud: ce îndrăzneală! 

|, Să lăsăm deoparte elucu- 


CUVANTUL ROMÂNESC 


_____ Actualitatea internațională ____— 
DESPRE CONFRUNTAREA EST-VEST |Efemeride 


brațiile experților grijei se- 
lective a păcii în lume - 
pax sovietica - si să pri- 
vim realitatea în față: coe- 
xistența pașnică este fațada 
acțiunii de 'intiltrare comu- 
nistă în lumea liberă, care 
ar putea fi pasionantă pentru 
intelectuali naivi, dar care 
într?o zi ar putea să facă 
să m mai funcționeze in- 
dustriile  lumei libere. 
Fiindcă dincolo de destin- 
dere si coexistență pașnică 
asistăm la un război al re- 
surselor, războiul pentru a 
avea crom, magneziu, pe- 


trol, platină , etc, Si indus- * 


triile occidentale au nevoie 
de ele. Toate studiile se- 
rioase confirmă extraordi- 
nara vulnerabilitate a lumii 
libere: Europa importă în 
tre 70 şi 100% a celor mai 
multe din minereurile ne- 
cesare industriei sale; Ja- 
ponia e total dependentă de 
aprovizionarea externă, iar 
Statele Unite sunt obligate 
să achiziționeze din stră- 
inătate 23 din cele 37 de 
minereuri, care - potrivit 
experților - crează o eco- 
nomie modernă. 

Dar ce spun iluzionistii 
pacifiști: dacă regimul sud 
african cade și s'ar pierde 
si o prietenie, nicio teamă 

na- 
gti prime venite 
din Africa de sud; vor putea 
fi găsite în altă parte. Ilu- 
zie! Căci cele mai impor= 
tante din aceste minereuri 
“sensibile”? se -găsesc în 
două țări: Africa de Sud 
și. . „ Uniunea Sovietică. 
Așa stând lucrurile - cu 


excepția pacifiștilor stân- 
gei generoase - m s'ar ve- 
dea cum Kremlinul se va 
grăbi să salveze sistemul 
capitalist și să-i cruțe spas- 


IUNIE 1981 


mele agoniei. Si totusi, 
spun generoșii, trebue luptat 
împotriva segregaţiunii ra- 
siale. De ce m se fac 
presiuni asupra Pretoriei? 
De ce m e sancționată A- 
frica de Sud ? Trebue eva- 
luată mizeria negrilor în 
tone de magneziu sau de 
vanadiu? Cei ce vorbesc 
în felul acesta sunt de rea 
credință, fiindcă această se- 
gregaţiune rasială numai, 
este astăzi cea din anii 50, 
vechile dogme sunt pe cale 
de a se pia Ep US roițieraa 
încet, încet se nivelează 

Așa stând lucrurile,com= 
pasiunea pentru negrii din 
Africa de sud nu este si ea 
o armă a acestui război 
al resurselor ? Mizeria ne- 
grilor ? Unde e sondajul 
care să ne arate câți negri 
din Africa de sud ar vrea 
să-şi schimbe locul cu *“fău- 
ritorii socialismului”? din 
Europa de răsărit, -si câți 
de acolo nu şi-ar înlocui 
“fericirea comunistă”? cu 
““mizeria țărilor de segre- 
gațiune rasială”'? Jefuirea 
negrilor în Africa de Sud, 
dar și în. . . Statele Unite, 
îndrăznesc să spună zelosi 
luptători pentru drepturile 
omului. 


M'am găsit într'o zi în 


fața unei tarabe cu cărțulii 
privind nerespectarea drep- 
turilor omului în lume. Două 
zeci de țări, două zeci de 
cărticele. . . trei din lumea 
comunistă şi saptesprezece 
din cea. . . câpitalistă, si 
taraba era în plin centru 
al Miinchenului. Bravo! Si 
era vorba de câteva mume 
de oropsiţi din lumea comu- 
nistă în față cu “'eloatele 
de exploataţi”? ai lumii ca- 
pitaliste. Dar. unde sunt 
drepturile sutelor de milioa- 


ea Grigore DUMITRE S CU 


ne de oameni ai Europei 
de răsărit și Uniunei Sovie- 
tice pentru care procurarea 
exigențelor materiale, șiașa 
extrem de reduse, este 'o 
problemă?  Penuria din lu- 
mea comunistă nu e decât 
consecința aplicării umui 
sistem economic, care s'a 
arătat de mult a fi total 
falimentar. Si apoi corupția 
clasei politice nu este un 
fenomen local în lumea co- 
munistă, ea este un fenomen 
absolut general în această 
parte a lumii. 

Găsindu-ne la acest 
punct, un lucru pare a fi 
cert: lumea liberă, mereu 
în plină evoluţie, va face ca 
acolo unde exploatarea exis- 
tă într'adevăr, șă ducă la 
dispariția, lentă dar sigură, 
a piedicelor care stau în 
calea unei nivelări sociale. 
Dar mu pare deloc cert că, 
asa cum lucrurile stau as- 
tăzi, discrepanța dintre con- 
ducători şi conduși în lumea 
comunistă va da' înapoi cu 
ceva. Si în nici un caz m 
poate ajuta aici destinderea 
şi coexistența pașnică, Cum 
ar fi de închipuit că elita 
politică a regimurilor comu- 
niste, chiar dacă în origină 
strict muncitorească, ar a- 
vea interesul, să cedeze pu- 


terea, ca apoi sa fie adusă 


la -un Niirnberg comunist? 

In orice caz Occidentul 
nu întreprinde nimic pentru 
răsturnarea acestor regi- 
muri, pe cât de impopulare, 
pe atât de falimentare. A- 
test faliment poate dăinui. 
Căci influența occidentală a- 
supra Europei răsăritene nu 
este politică. Ea rezultă, 
mai mult din modelul de'li- 
bertate și prosperitate al 
societății apusene. . . 

2 


mu ia chiar în serios ame: 


PAGINA 31 


își 'bea cafeaua în conacul de pe “malul East-Reverului 
şi face pasiențe, Franța este chemată la examenul de 
maturitate, Izraelul dă ultimatum Marilor Puteri după 
modelul, unui cântec al arbănașilor lui Enver Hogea: 
““Si-o să vadă ea, America ce'nsemnează Albania”, i iar 
teroriștii condamnați în Irlanda, vor să moară pe 
capete, refuzând mâncarea. 

America a rupt relațiile diplomatice cu Libia, dar 
a ridicat embargoul asupra vânzării de cereale sovie- 
ticilor, Ecuadorul refuză oferta de compromis a Inter- 
naționalei Socialiste, Arabia Saudită oferă miliarde 
pentru cele mai sofisticate avioane, iar Spania este 
bătută ca o minge de foot-ball, de suturile teroriștilor. 

In vălmășagul care stăpânește omenirea în acest 
ultim pătrar. de veac, este greu să te fixezi asupra 
unui eveniment sau altul, care să capete preponderen- 
ță. Reținem pentru moment inițiativa de atac a sovie- 
ticilor. 

Crizele din ultimii ani, oscilau declanșarea unui 
conflict între punctele nevralgice de pe glob” cum erau: 
Iran, Iugoslavia, Afganistan sau Polonia. Hârțuielile 
din țările Americii Latine, nu amenințau deocamdată 
cu război, ele având un caracter de cucerire treptată 
a unor poziţii cheie. 

Deplasând focarele dintr'un loc în altul, rușii atacă 
pentru moment zona Orientului Mijlociu.  Tentăția stă- 
pânirii Golfului Persic, este mărturisită fără echivoc 
de ambele superputeri, dar rusii vor un conflict de 
durată și alți fanatici. Nu aceeâși este poziția ame- 
ricanilor. 

Pretextul, ca orice aia poate fi găsit oricând. 
Aviația izraeliană, a doborit două helicoptere siriene 
în Liban si motivul escaladării conflictului s'a găsit. 
Siria, a deplasat baterii de rachete în Liban, cu ținta 
precisă, Izraelul. 

Obișnuit cu slăbiciunile lui Carter, Begin, care se 
află și în preziua alegerilor a reacționat ca Hitler 
pe vremuri. El a cerut retragerea imediată a bateriilor 
de rachete siriene şi a transmis câte o notă cu ca- 
racter ultimativ Statelor Unite şi URSS, că în caz de 
refuz din partea Siriei, va trece ia acțiune. 

Intâmplarea. a făcut ca cele. “două mari națiuni, să 
ările belicosului Begin, 
iar Siria l-a numit ridicol. Perplex de eșec, Begin, 
n'a trecut la acțiune. In plus mai era ocupat si cu Can- 
celarul Germaniei Federale, la vârsta încorporării 
și-a făcut stagiul militar şi a urmat cursurile școlii 
de ofițeri, pe care a absolvit-o, fiind trimis după aceea 
pe frontul de răsărit să lupte împotriva Rusiei. Aceste 
grave păcate de a fi ostaș în armata țării tale, l-au 
făcut pe Begin să verse anateme peste toate generațiile 
prezente și viitoare ale germanilor și să le condamne 
la scalvie "permanentă. 

Gravitatea stă însă, nu în amenințările lui Begin, ci 
în lupta de acaparare a pozițiilor din Orientul Mijlociu. 

Rușii au doi prieteni pe care se pot baza: Libia și 
Siria. " America are doi aliați: Arabia Saudită și Izrae- 
lul. Dar în timp ce partea susținută de ruși la care se 
daugă şi P.L.0. nu prezintă fisuri, între aliații Statelor 
Unite, există dusmănii de moarte. 

Inerijorată de încercuirea sovieticilor, Arabia Sau- 
dită, una din cele mai fidele prietene ale Americii, 
a solicitat achiziționarea avioanelor AWAX, pentru 
a-și asigura securitatea teritorială și câmpurile petro- 
lifere. Statele Unite, direct interesate în această 
politcă a Arabiei Saudite, au fost de acord să-i li- 
vreze echipamentul solicitat. In plus, Secretarul de 
Stat Haig, în turneul efectuat în câteva țări din Orientul 
Mijlociu, a chemat la o luptă comună, împotriva celui 
mai periculos dușman: comunismul terorist dirijat de 
Uniunea Sovietică. 

Ignorând întreaga strategie de salvare a lumii libere, 
Izraelul, a căutat să mobilizeze toate forțele care îl 
susțin, pentru a nu se livra Arabiei Saudite, avioanele 
solicitate. 

De acest conflict au stiut să profite rușii. Ei au 
împins poziţiile siriene până în apropierea frontierelor 
izraeliene, ignorând suveranitatea ipoteticului stat, 
Liban. Un conflict pare iminent, dar atât Statele Unite 
cât şi Rusia, au trimis în regiunea amenințată câte 
un reprezentant cu ramura de măslin. 

Vor obține rusii câștig fără război ? Strategia 
lor în cazul de față, poate reedita o nouă luptă de hâr- 
puială de tipul războiului din Vietnam, sau cu mult în 
urmă, războiul chino-japonez. 

Succesele militare obținute prin atacuri surpriză 
de Izrael în 1967 şi 1970, nu trebue să-i încânte, nici 
superioritatea armamentului. Un război de uzură cu 
întreaga lume arabă, îi poate răspândi îi în deşert, unde 
controlul nu poate fi efectuat ca în perimetrul ocupat 
din înălțimile Golan. Si izraelienii știu asta. De aceea 
este bine să-i lase pe americani să-și facă politica 
da anvergură, fără a le mai băga bețe în roate. Căci 
până la urmă, curge, curge robinetul american, dar 
s'ar putea să vină într'o zi o mână care să-l oprească. 

Lumea liberă are nevoie de energie si Arabia 
Saudită a înțeles chemarea vremii. Va sacrifica lumea 
liberă propria-i existență pentru aroganța lui Begin? 


r 


-» | 


PAGINA 32 


IUNIE 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNESC. 


CRONICA VREMII 


Politica și diplomaţia 
sunt niște activități ciudate 
și pline de contradicții. Do- 
meniul lor este larg și stă- 
pânit de surprize. Căci, și, 
una si alta, departe de ati 
ştiinţe, mu sunt decât un meş- 
teșug, o artă, a combinații- 
lor și probabilităților. Asa 
se face că, la ora actuală, 
promotorii pasionați ai co- 
existențialismului, suborice 
formă ar fi acest co-exis- 
tențialism, sunt în derută. 

Mă gândesc în special 
la co-existențialiștii români 
din Statele Unite. De ani 
de zile, acești zeloși sus- 
ținători ai unei direcții po- 
litice si diplomatice -mai 
mult legată de interese per- 
sonale- și-au găsitultimre- 
fugiu și "acoperire în politi- 
ca americană de detente. 
Adică, pentru a- și camufla 
propriile lor ambiții, simpa- 
tii, interese și motivări po- 
litice, au adus ca argument 
suprem, ultim si radical, 
ideia că, ei, nu fac altceva 


decât respectă politica ofi- - 
ă în 


problemele 

Dorința acestor co-exi 
tențialiști era să li se re- 
cunoască  obediența față 
de linia oficială a guvernu- 
lui american, si apoi si ca- 
litatea de purtători e cu- 
vânt a acestei linii. Dar pe 
această poziţie, stimaţii co- 
existențialiști ş si-au permis 
necuviințe, acte indecente și 
atacuri deschise, denigrato- 
rii, la adresa tuturor celor- 

i care aveau o altă vi- 
ziune, 0 altă înțelegere, o 
altă orientare, care era în 
contradicție cu orice formu- 
lă co-existențialistă, 

Prin alegerile din Noem- 
brie 1930, poporul american 
a ales un președinte care, 
în tot timpul campaniei elec- 
torale, s'a prezentat ca un 
campion al unei politici rea- 
liste și conforme mentali- 
tății și idealurilor ameri- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
THE ROMANIAN VOICE 


ISSN 0705-8365 


Redacţia și administraţia: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 


CANADA 
TELEPHONE: 
- (416) 387-1832 


cel puțin 4 săptămâni de zile înainte. 


DESPRE 
O-EXISTENȚIALIŞTI 


cane, adică împotriva ori- 
căror concesii și compromi- 
suri față de barbaria so- 
vietică şi comunistă. In 
această atitudine, m era și 
m este loc pentru co- exis- 
tențialism. Indată după în- 
stalarea noului președinte, 
America a început 'să re- 
vizuiacă întreaga politică 
externă americană , și să 
traseze principiile noi care 
o călăuzesc în relațiile in- 
ternaționale, cu trecerea pe 
răboj a priorităților. 

In felul acesta, co-exis- 
tențialismul a căzut în de- 
suetudine, a început să se 
evaporeze. lar, reprezen= 
tanții români -ai acestui co- 
existențialism- şi- -au pier- 
dut terenul de sub picioare, 
Au rămas suspendați în vânt, 
Ei nu mai pot învoca auto- 
ritatea americană în favoa- 
rea atitudinilor lor politice. 

De fapt situația lor este 
extrem de dificilă, pe planul 
conștiinței morale... Căci, 
argumentul lor a dispărut, 
pur și simplu, nu mai exis- 
tă; e uvernul american pia 


forma ei impusă de Soviete. 
Deci, co-existențialiștii sunt 
în afara umbrelei politice 
de până acum. 

Pe de altă parte, o re- 
întoarcere a lor la realita- 
te, adică la orientarea ma- 
jorității sănătoase _româ- 
nești, nu este posibilă, decât 
în cazuri limitate, pentru- 
că orientarea lor a fost de- 
terminată de alte cauze și 
elemente decât cele pe care 
le-au invocat ei. Deci, vor 
rămâne mai departe pe linia 
lor, dar vor apela la alte 
argumente și alte forme de 
manifestare, cu o tactică 
nouă și cu alte metode de 
lucru. 

Cei ce s”au opus co-exis- 
tenţialismului -m invocă în 
suportul lor- politica ofi- 
cială a lui Reagan. Nu au 
nevoie să -apeleze la acest 


Ion BOIERU aa, 


argument. Ei au rămas 
pe pozițiile inițiale, care au 
fost confirmate de alegerile 
din Noembrie 1980, când po- 
porul american a făcut o 
ruptură radicală față de 
trecut si a hotărit să des- 
chidă drumuri noi -pentru 
realizarea idealurilor sale, 
căci drumurile bătute până 
acum m l-au dus la lumi- 
nisurile pe care le doreau. 

După lungi și dureroase 
experiențe, lumea america- 
nă a ajuns să cuprindă mai 
bine problemele politice pe 
care le reprezintă comunis- 
mul și Rusia Sovietică. Cu 
care mu este posibilă co- 
existența, căciaceasta anes- 
teziază vigilența şi lânce- 
zește spiritul și conștiința. 

"Această orientare noua, 
a politicii americane, con- 
solidată prin votul masiv al 
poporului, confirmă încă 
odată validitatea politicii, 
orientării ideologice și apo- 
zițiilor luate de românii li- 
beri -din emigrație- împo- 
triva do morgin isi LO cu 


curești. Guvern pe care-l 
credem ilegal, abuziv și 
străin de neamul românesc, 
căci desfășoară o politică 
anti-românească -deci nu 
respectă integritatea spiri- 
tuală, istorică, națională ș si 
culturală a acestui neam. 

Noi nu acceptăm guvernul 
comunist dela București, şi 
nici nu dorim să facem acte 
de co-existențialismpentru- 
că am trăda interesele na- 
ionale. 

Nu putem întreține legă- 
tari cu un guvern care m 
are nici un fel de legitimi- 
tate juridică, politică sau 
naţională. Politica co-exis-, 
tențialiștilor a fost o poli- 
tică anti-românească, de- 
oarece a trecut cu vederea 
pericolele, suferințele și 
umilințele la care este supus 


CUPON DE ABONAMENT 


- poporul român, de peste 3% 


de ani, șia făcut concesii 
unui guvern ilegitim. 

Impertinența co-existen- 
țialistilor a întrecut toate 
limitele, căci au apelat la 
bagajul lexical cel mai 
abject, pentru a stropi cu 
noroi, pe cei ce m cre- 
deam în politica lor de com- 
promis. Fără să-și dea 
seama că toate calificativele 
selecționate din lexicul ma- 
halalei li se potriveau lor, 
în toate circumstanțele, ș si 
deci, își arătau adevăratul 
lor chip politic, 

Astăzi, sunt trecuți ei 
însiși la marginea vieții po- 
litice, și au- un prilej bun 
să-şi analizeze propria lor 
conştiinţă, să- și spele ră- 
nile, să se reculeagă si să 
facă inventarul acțiunilor 
lor. Care, nu este nici po- 
zitiv şi nici de natură aris- 
tocratică, pentrucă și-au re- 
negat  descendeni nobilă 
dintr”un neam de țărani, care 
nau făcut negocieri cu dus- 

ii existenței românești. 
i-au păstrat omenia 
sil 
lor, adevărate | cetăți spiri- 
tuale. 

Nu vroim să lovim În 
co-existențialisti, și să-i 
punem la zidul infaimiei, ci 
doar vrem să relevăm încă 
odată, pozițiile noastre, pe 
care le credem sănătoase 
şi românești. 

Asta, ne impune obliga- 
ţia de a contima lupta noa- 


-stră, până când poporul 


român își va recâstiga li- 
bertatea Și drepturile națio- 
nale care i-au fost răpite de 
invazia sovietică, cu care 
co-existențialiștii au coche- 
tat si au făcut târguri ru- 
sinoăse. Ceeace am însem- 
nat pe răbojul istoriei, fără 
ură si pătimire. 


lon BOIERU 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


E 


STRADA/Nr ............. 


COD POȘTAL... 


Li 


ORAȘUL mezat a ae dea 


NOU 


i 


TARA ve: 


L] REÎNNOIRE 


NUMELE DE FAMILIE score teapa iteme a natia adepta ana eterate aa 
PRENUMELE on aeaeaneaeeveoegeeiooae ogeaoteoeoacaeevenooooanonateono atena ace eneadenenaataesesa 


STATUL/PROVINCIA............ Tec praue a afet 


$25.00 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRUIN - 


PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: $20.00 PENTRU INSTITUȚII 


$15.00 PENTRU PARTICULARI 


ANUNŢ. 


Pentru orice schimbare de adresă, anunțați redacția ziarului cu 


NOTE SI COMENTARII 


TRISTA 
DUMINICĂ 


Lumea liberă a fost cutremurată Duminică 19 
Aprilie 1981 de depesele agențiilor de presă transmise 
din diferite colțuri ale globului. 


Iată mai jos câteva evenimente ce au avut loc în. 
această tristă Duminică, ce ni se par mai semnifi- 
cative: 

1 - In noaptea de Paști, în orașul Londonderry - 
din Irlanda de Nord, au izbucnit pentru a cincea 
-moapte la rând, lupte de stradă în urma demonstra- 
ţiilor catolicilor ce zice-se comemorau “Revoluția 
de Paști” din anul 1916, încercând astfel a atrage 
atenţia opiniei publice asupra revoluționarului Bobby 
Sands, ales la 9 Aprilie în Parlamentul britanic, 
care-și servește cei 14 ani de pușcărie pentru port 
ilegal” de arme și se afla în a '50-a zi de grevă a 
foamei. Cu această ocazie, un “jeep” al armatei, 
atacat cu pietre și bombe incendiare de mână, a 
pierdut controlul plonjând într'un grup de circa 100 | 
persoane. Doi pietoni au fost ucisi. . 


| 
Ș 


2 - Forţele creştine libaneze au tras în Duminica. 
Paştilor focuri de tun asupra Sidonului ucigând 16 
persoane și rănind 40. Drept răzbunare, Musulmanii 
de stânga; au dat foc clădirii arhiepiscopiei creștine 
manonite și bisericii ortodoxe din Sidon. 


3 = In Germania de Vest, grupuri de teroriști d 
stânga, au invadat biserici în patru orase; protestând | 
astfel moartea tovarăşului lor Sigurd Debus care a | 
sucombat în închisoare după 64 de zile de greva 
foamei. . . Demonstranții au ocupat biserica. lutherană 
Sf. Nicolae din Kiel obligând întreruperea serviciului . 
religios de Paști si ținând biserica ocupată timp de 

Alte 


ei un serviciu al lor-timp de 10 gta în 
hoțului de bănci şi teroristului Debus, mort în urma 
starvației ce singur şi-a impus, pentrucă guvernul , 
nu i-a recunoscut - auziți prostie - dreptul de-“pri 

zonier de război”. (Ce “război”? Si ce “prizonier”? 
Oare, a fura băncile si a pune bombe la clădiri, dă 
cuiva, în orice țară din lume, un asemnea drept?) | | 


4 - Două grenade de mână au fost aruncate în 
Catedrala Romano-Catolică Sf. Petru din orasul Davao. 
din Filipine, ucigând 13 persoane și rănind în jur de 
155. Prima grenadă a explodat la picioarele altarului 
la orele 7.10 P.M., în timp ce cei aproape 5000de 
credincioşi ce se aflau prezenți cântau imnurile des- 
chiderii serviciului Invierii. A doua grenadă a explodat 
40 de minute mai târziu în apropiere de intrarea 
principală î în Catedralăunde credincioşii seretrăseseră 
după prima explozie. 


Comandamentul militar al orașului a declarat că | 
ambele explozii au fost provocate de către elementele 
comuniste si nu de grupul de guerilă musulman care 
luptă pentiu o autoguvernare în această regiune de 
Sud din Mindanao. Generalul de Brigadă Alfredo 
Olano, comandantul militar regional si înveștigatorul 
acestui act teroristic, a ținut să sublinieze că: “acest 
atac face parte dintr'o conspirație comunistă”? şi că 
același grup maoist-al așa zisei “Armata Nouă Popu- 
ară? Lă este responsabil Și de alte asemenea acte te- 
roristice din Davao.  ““Această mișcare - adică 
““Armata Nouă Populară”? -- a declarat dânsul: “teste 
brațul militar al partidului comunist din Filipine 
format în 1969, după interzicerea acestui partid si 
numără în jur de 3.000 de indivizi”. . . 


Toate cele de mai sus, s'au petrecut în trista 
Duminică a Invierii Domnului, din aml acesta, iar 
făptașii, în majoritatea cazurilor, au fost spălații la 
creier si îndobitociții de teoriile marxiste. 


Pâna când?. . . Până când lumea liberă privește 
cu ochii închişi şi cu nepăsare aceste oribile crime. 
ale satanizaților comunişti? 


Am spus:  SATANIZATI, căci mmai asemenea | 
bestii cu chip de om, numai acești discipoli ai Anti- 
Christului, își pot permite asemenea acte descreierate 
împotriva templelor crestine. S 


Si pentru asta, pentru a-si dovedi ura împotriva 


Răstignitului , au ales tocmai NOAPTEA și DUMINICA. 
INVIERII. 


Discipolli diavolului, se află printre noi, lucrând. 
din întuneric. a 


să luăm deci aminte, şi să nuuităm această realitate, 
nici măcar în somn. i 


Nicolae NOVAC