Cuvantul Romanesc anul 6, nr. 57, ianuarie 1981

ale anului 1980 „şi anume reorientarea 
dramatică a politicii externe americane 
(cu ecourile sale în lumea a III a) si mai 
ales evenimentele din Polonia, fără prece- 
dent în lumea „comunistă, fac ca situația 
din România să poată fi privită dintr'un 
unghi nou. 

zate pe experiențele din Ungaria şi Ceho- 


slovacia, Polonezii au demonstrat că o 
miscare de eliberare pornită din interior 


Două dintre evenimentele internaționale 


In pofida pronosticurilor pesimiste ba- 


ISSN 
0705-8365 


ETITT TITI TTTTTI TTTITI UITI UI UITI 1 MtiIII  NNI rei 


LALA ALAIN DEALUL AERO LAUDA VI 


REA 


FOHALD 


Di 


Ronald Reagan, fiul umi mic vânzător de încălță- E 
minte dintr'un orășel din Illinois, a fost ales Pre- 5 
sedinte al Statelor Unite ale Americii. Intruchipând 
5 natură atrăgătoare, senină, jovială, prietenoasă și 
radiatoare de încredere, Reagan face parte din cate- 
goria oamenilor pentru care succesele în_viață sunt 
lucruri usoare. Dar aceasta nu înseamnă deloc că 
la baza succeselor lui n'ar sta în primul rând factorii 
complementari, efortul și capabilitatea. 

Noul job al lui Reagan e un mandat din partea 
majorității care l-a ales, de a redresa Tara din 
toate punctele de vedere, punându-se în special accent 
pe finanțe și economie, pe apărarea națională și pe 
un nou curs În politica externă. In timp ce poporul 
american i-a dat un mandat, e prezentă pretutindeni 
întrebarea: Ce fel de Presedinte va fi, cu adevărat, 
Reagan? Intrebarea e firească, fiind născută din 
judecata că oricât de mari și de frumoase ar fi ideile 
pe care cineva le expune, că ele nu sunt secondate 
de o politică de realizare a lor e natural ca ele 
să sfârsească în deziluzii. Este activă deci teama 
de noi deziluzii, pentrucă mai cu seamă dela ultimul 
război încoace deziluziile au încercat prea mult lumea. 

Americani sau neamericani, cei încercaţi. într'un 
fel sau altul privesc la Reagan cu optimism, Nu cu 
mari asteptări de imediate schimbări radicale, ci doar 
cu puţinul unei răsuflări de ușurare că politica ameri- E 
cană, si poate că drept urmare şi cea din Europa - 
Oceideltală, - începe să se miște în altă direcție. E 
Căci până acum aceasta s'a miscat prea mult în 3 
spiritul celor deraiați dela conceptele etice sau morale | 
și cel al pactizărilor cu Satana. = 

Nimeni m vede în Reagan o 
politică. Si dacă totuși atâta lume, 
neamericană, îl privește, cu optimism, ai 
simplul fapt că el a pășit în arena politică cu o în- 
făţisare de protagonist al bumului simţ, al valorilor 
morale și al demnității, vizavi de contrastul care 
disatisface lumea la maximum. Omul care de 16 
ani a predicat o politică conservatoare â fost în 
sfârsit ales ca să rezolve 0 enorma, =! 
oarecum indefinită sarcină: aceea a unei alte poli- 
tici. 

Dacă sansele unui Președinte al Americii de a 
intra în galeria oamenilor celebri sunt foarte mari, 
tot așa sunt şi riscurile. Căci dacă lucrurile m+E 
decurg asa după cum au fost puse în vorbe, va urma = 


cumplita deziluzie cu fel de fel de efecte negative E 
Continuare in pog. E 


ITU LU 


TE UITI) 


poate avea succes, chiar fără sprijin din 
afară, dacă se adoptă o tactică potrivită si 
prudentă și dacă se atacă în mod inte- 
ligent punctele slabe ale sistemului. 
Curajul, patriotismul, maturitatea po- 
litică şi capacitatea organizatorică exem- 
plară de care au dat dovada conducătorii 
acestei mișcări -- în special -- și întreg 
poporul polonez în general, au trezit ad- 
miraţia întregii lumi. Depăsind hotarele 
unor simple greve, mișcarea a luat am- 
ploarea unei adevărate revoluții naţionale. 


Pa.Y 


Acum aproape 60 de ani, 
tinerii Români care erau 
împotriva propagării comu- 
nismului În România, au fost 
declarați de o anumită pre- 
să *muligani””. In Occiden- 
tul mai civilizat decât Ro- 
mânia anumitei prese de a- 
cum 60 de ani, nu -s'a spus 
despre anti-comuniști de- 
cât că sunt. . . “fanti-co- 
muniști primitivi”. Si ast- 
tel oricine constată nu numai 
falimentul dar și criminala 
silnicie împotriva naturii 
umane săvârșită de comu- 
nism, * este considerat un 
“primitiv”, un “boșiman”! 
incapabil să ajungă la un 
““concept”, la nicio “'alter- 
nativă”! faţă de metodele dis- 
tinse, intelectuale, însfâr- 
şit dialectice ale comunis- 
mului fundator al ''Gulagu- 
lui”, m din 1933 ci din 
1917. Dar mai apar mereu 
şi voci care se ridică îm- 
potriva ““distincției”” de-a 
ți complice la imensa crimă 
împotriva umanității care 
este comunismul instaurat. 

De pildă putem citi și 
asemenea reflecții în urma 
alegerii lui Reagan în Sta- 
tele Unite, și cu prilejul 
aniversării lui “'Octombrie 
roșu”, care încă nu se știe 
dacă m va Însângera Polo- 
nia: “Un război fără în- 
durare a fost declarat va- 
lorilor noastre, obiceiurilor 
noastre, și contra tot ceea 
ce constitue felul nostru de 
a trăi. Un război total! 
Ce ne opreste să răspun- 
dem? E cumva vreun rest 
de rea constiință? 0 fi 


Orice s'ar întâmpla de acum înainte este 
sigur că Polonia nu va mai fi niciodată 
ceeace a fost înainte de 31 August 1980. 
Poporul polonez a devenit constient de 
propria sa forță. Evoluţia este lreversi- 
bilă și orice încercări ale regimului de a 
anula. concesiunile smulse de greviști sunt 


sortite eșecului. 


Lumea occidentală a fost în general 
surprinsă că trupele sovietice nu au in- 
S'a pierdut însă din vedere că 


tervenit. 
de data aceasta Sovieticii 


THE ROMANIAN VOICE 


THE LARGEST ROMANIAN NEWSPAPER IN THE FREE WORLD 
PUBLICATIE - LUNARĂ DIRECTOR:GEORGE BĂLAŞU 


ROMÂNIA LA RĂSCRUCE 


————————————————— Vlad ANGELESCU ea 


faţa unei situații noi. Atât în cazul Un- 
gariei cât Şi al Cehoslovaciei cei care 
s'au răzvrătit împotriva dominației so- 
vietice au fost însusi conducătorii comu- 
niști. Aceștia au putut fi izolaţi, etiche- 
taţi ca deviaționiști și apoi eliminați. Desi 
Imre Naghi și Dubcek au avut neîndoelnic 


sprijinul popular, acest sprijin a fost ne- 


efectivă. 


au fost puși în 


tă 


Cea 


eee A eX andru BERCEANU === 


amintirea unui secol al XIX- 
lea cu exploatarea negrilor? 
Sau nostalgia nemărturisită 
a unei lumi cu steagul fra- 
ternității și alpacifismului? 
Sunt tot mai uimit de moli- 
ciunea reacțtunii noastre fa- 
ță de mașir.aţiile comunis- 
mului internațional. lar a- 
cesta ne condamnă la nimi- 
cire, sau cel puțin la scla- 
vizarea. care pentru unpopor 
liber este ceva egal cu rui- 
ma lui. O putere imperia- 
listă, astăzi cel mai puter- 
nic înarmată din toată lumea, 
ne-a aruncat sfidarea ei a- 
cum șaizeci și trei de ani. 
Ea era acum patruzeci de 
ani, pe vremea aceasța, a- 
liată obiectivă a sălbăticiei 
naziste. . Ea își intiltrează 
azi coloanele el până în ini- 
ma palatelor noastre națio- 
nale. 

Propaganda ei sgomotoa- 
să inundă străzile, pătrunde 
în uzinele noastre, strigă 
prin toate antenele noastre, 
otrăveste viața noastră pu- 
blică. “In numele cărei va- 


- Tori intelectuale pervertite, 


în numele cărei morale si- 
nucigaşe 0 lăsăm noi să 
cangreneze Franţa și demo- 
crația care îl permite să 
fle așa cum o avem nol azi? 
“(Xavier Walter, “Revoluj 

din Octombrie”, în “'Le Fi- 
garo” din 8.XI, 1980, în- 
tâmplător chiar ziua Ar- 
changhelului Mihail.) A- 
ceeași întrebare pot să și-o 
pună” azi şi un German din 
Vest, și un Italian, și un 
Belgian, un Olandez, sauori- 
care om din vreuna din ţă- 


rile mmite încă “libere”. 
In România mu se ajunsese 
la așa infiltrație, dar în 
orice caz tinerii prevăză- 
tori care nu voiau ca Romă- 
nia să cadă în lotul Sovle- 
telor au fost declarați la 
puţin timp după “Octombrie 
Rosu 1917”, “huligani”, iar 
până la urmă au fost ma- 
sacraţi. Urmările se văd 
azi, și se poate pune între- 
barea: cine a “'eroit”! ast- 
fel istoria poporului român? 
Seismul electoral din 
Statele Unite arată că ori- 
cât de elegantă ar fi des- 
baterea marxismului în se- 
minarii Universitare și di- 
verse publicaţii din lumea 
veche sau nouă, oamenii au 
început să fie sătui de o 
complicitate care începe a- 
cum 40 de ani, odată cu 
ruptura pactului dintre Hi- 
ter si Stalin, complicitate 
socotită atunci de naivi o 
trecătoare alianță de nevoie, 
între liberali s totalitarii 
marxist-leninisti. Pentru 
a termina cu acest “provi- 
zorat'? care se apropie de 
o jumătate de secol, Pre- 
şedintele ales, Ronald Rea- 
gan, pune Sovietelor cu toa- 
tă claritatea “'chestiunea de 
încredere” pe care de 40 
de ani mu le-a pus-o ni- 
meni: “Nu trebue să neașe- 
zăm la masa de confer 
cu Sovieticii numai pentru 
a discuta limitarea arma- 
mentelor. Trebue vorbit 
despre atitudinea lor glo- 
bală, pentrucă e vorba să 
ştim dacă Vom avea 0 lume 
a păcii. Altfel spus, eu 


organizat și nu a putut constitui o forță 

Ddată conducătorii-rebeli izolați 
mișcarea de rezistență, lipsită de coor= 
donare, s'a prăbușit. 


Continuare in pog. 5 


Printed in Canada 
imprime au Canada 


ŞTI DISTINŞI 


cred că toate problemele 
sunt legate între ele”. 

Desigur aceasta este o 
vorbă care țintește bine asa 
numita  îînouă Axă Bonn- 
Paris”, ai cărei componenți 
cred că poate fi în același 
timp “întindere” cu crimeie 
din Afganistan, si *“destin- 
dere” cu 'iautomatele mor= 
ţii” la granița dintre cele 
două Germanii, sau cu “foc 
de voe” la Estul zidului ca- 
re desparte Berlinul de Est 
de cel de Vest. De trei- 
zeci și cinci de ani, de 
când s'a terminat războiul 
înarmat în Europa, Occiden- 
tul refuză să ia în conside- 
rare interdependența pro- 
blemelor continentale și 
mondiale, și consideră, mai 
pe față mai “in petto”, pe 
toți cei care m recunosc 
valabilitatea democratică a 
regimurilor comuniste din 
țările predate Sov:etelor, 
drept niste “anti-comunişti 
primitivi”, dela SoNienitsyn 
până la Goma, sau În cazul 
țărilor: mai mici din Sud- 
Est, niste “balcanici” care 
niciodată mu ar fi știut ce 
este democrația, cum spunea 
odată chiar un General ilu- 
stru, iar cum se spune azi 
au rămas la stadiul reac- 
Hionarismului cel mai ele- 
mentar, ca niște “mârlani”? 
ai Europei ce sunt dupa pa- 
rerea unora, față de Domnii 
Francezi, Germani, En- 
glezi, etc. Să speram că to- 
tusi mu-i va ajunge pe a- 
cești “Domni”?, ce i-a a- 
juns pe “'mârlani””. 

e 


a a Op 


Ş, A d. ' m 


zi 


= pi U 4 


se 


i 


ad 


N 
4 
| 
| 
| 


editorial 
AN NOU 


FERICIT, 
1981 


Intrăm în anul ce vine, cel nou, cu speranțe și 
credință în mai bine. Căci credem în prezența lui 
Dumnezeu în istorie, așa cum a crezut de-a lungul 

veacurilor poporul român. 
J Dacă istoria ar fi făcută de oameni, toate speran- 
jele noastre pentru un viitor mai bun ar fi spulberate. 
Căci mintea şi imaginea omenească sunt limitate şi 
sentimentele cele mai bune și curate, ca și idealurile 
cele mai înalte şi frumoase pot fi alterată sau pătate 
de ambiții și deserticăiuni 

Societăile construite după mintea omenească, fără 
credință î în Dumnezeu și fără legi de viață religioasă, 
au dat toate faliment 'și au făcut ravagii în istoria 
umanității. Exemplul cel mai revelant, în această 
privință este societatea comunistă, clădită „pe baza 
principiilor marxiste. Societatea comunistă nu ține 
seamă de imponderabilele istorice și de voia lui 
Dumnezeu. Adică, nu recunoaște puterile adânci, 
înterioare, ale sufletului omenesc, care sunt spirituale 
Şi vin dela credința în Dumnezeu, izvorită din dragoste. 

Poporul român, dela începutul existenței lui istorice 
a crezut î! în Dumnezeu si legile lui de viață. In concepţia 
de viaţă a românului, Dumnezeu este e permanent prezent 
în istorie și tot ce se face, aicipe pământ, este durabil 
și sănătos numai dacă se ține seamă și de voinia ce- 
rească. 

Acum, And lumea întreagă este încercată de tot 
felul de necazuri și dificultăți, când nelinistea in- 
dividuală şi colectivă ne stăpânește inimile, noi venim 
cu puritatea întăritoare a speranțelor într'o lume mai 
bună, căci nu ne-am pierdut credinţa ș sinu l-am părăsit 
„pe cel ce ne-a creat pe noi. a 


m Ii a a 


| 
| 
| 


este 
gata să ne "ajute să depășim ceasurile grele ale vieții = 
noastre şi să ne lumineze calea pe care trebue sa ne 
îndreptăm pașii noștri, la începutul noului an. 

Sunt semne, care ne arată razele unor aurori, pe 
care le așteptăm de ani și ani de zile. Sunt semne că 
n'a fost zadarnică credința noastră, că n'a fost de- 
geaba truda noastră. 

Dumnezeu ne, vorbește prin semne si noi vrem să 
le înțelegem, să le descifrăm și să le desprindem 
tâlcul, ca să ne putem orienta, să ne ferim de păcat 
și greșală. 

Un' nou an, totdeauna, ne aduce prilejul să ne facem 
socotelile din trecut și să stabilim bilanțul activită- 
ților noastre. 

Semnele de azi ne arată că lupta noastră, pe liniile 
care s'a desfășurat a fost legitimă, dreaptă și lipsită 
de ambiţii y personale. Am luptat pentru drepturile 
la existe liberă a poporului român, care este 
astăzi încătușat de o ideologie falsă, de un popor 
străin şi deo armată nemiloasă si barbară, 

Tutăror celor ce s'au alăturat nouă, celor ce 
ne-au ajutat şi celor ce luptă pe alte meleaguri, 
pe alte baricade, cu aceleasi obiective, le spunem 
un românesc AN NOU FERICIT! SES 


7 £ George BĂLASU 


_CĂTBE CITITORI 


“SPRE i ai 'Ținem să facem. Gauri atit 
'că- REDACTIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 
'sește totdeauna ideile și punctele de vedere 
ale E ei ella din articolele semnate, 


ABONAŢI-VĂ 


" Personal.” 


Eee e Da 
în, 


IANUARIE 1981 


b 


CUVÂNTUL ROMÂNEsc 


N 


Prea Sfinţitul Valerian 


Episcopul Valerian Tri- 
fa, păstorul sufletesc a 
zeci de nui de români din 
Statele Unite şi Canada, a 
renunța” la cetățenia ameri- 
cana pentru a pune capăt 
hărțuelilor unui permanent, 
ienobil și costisitor proces. 
Faptul că a fost constrâns 
la acest gest, nu onorează 
nici justiția, nici politica 
si nici poporul american. 
este. victoria unui lobbysm 
care nu are ceva comun cu 
destinul unei "naţiuni, ci 
este de natură ghesettară, 
josnică. 

Tara marilor libertăţi, 
unde nenumărate grupări a- 
teistice și nihilistice i: își fac 


lui pentru cetățenia ameri- 
cană, că ar fi făcut parte 
dintr'un partid fascist, așa 
după cum susțin sus și tare 
unii evrei. Nu stim "cât de 

mult sau de puțin Prea 
Sfinția Sa a fost asociat cu 
Mișcarea Legionară, dar pe 
de 'altă parte ne dăm în chip 
clar și sigur seama de un 
lucru: Episcopul Valerian 
nu putea să declare că a 
făcut parte dintr'un partid 
fascist, fiindcă Mișcarea 
Legionară n'a fost niciodată 
aşa ceva. Că o spun și 
susțin aceasta comuniștii, 
pseudo- -de mocraţi a caror 
inimă bate tot spre stânga 
și nu mai puţin unii evrei, 


mi ice arse ba 
“un "centru de documentare medicală. 


LA ZIARU!. "CUVÂNTUL ROMÂNESC" 
Abonamentele și reinnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- Din Canada şi U.S.A., se pot trimite “Cec Poștal'' (Money Order) sau “Cec 


-Din Europa şi alte Continente, prin *“Mandat Poșta!”! sau 
național”! pe adresa ziarului: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
Hamilton, Ontario, Canada LBV 4L6 
Second Class Mail Registration Number 4133 


„REÎNNOIȚI-VĂ ABONAMENTUL 


aceasta e altă mâncare de 
peşte. In realitate Mișcarea 
Legionară n'a fost partid 
și deci cu atât mai puțin un 
partid fascist sau nazist. 


de cap, din păcate face Jo= 
cul comunistilor. In acest 
joc impută Episcopului Va- 
lerian că n'ar fi declarat 
la complectarea formularu= 


* ROMANIA-...Stiu o mulțime de povești despre degrin- 
golada bietei Românii în ultimii ani (Tara tuturor impo- 
sibilităţilor sau țara lui Nicu- Impărat). Voi încerca 
sa- i povestesc azi istoria Centrului de documentare 
me icală, unde ne întâlneam deseori și făceam câte 
o şuetă, în hol sau în curte (Doamne parcă ar fi trecut 
80 ani). Tii minte cum se spunea pe vremuri: îţi 
spun o chestie “tare”! jură-te că nu spui nimănui 
că știi dela mine! Cum poziţia noastră s'a schimbat, 
schimb si eu formula: te roz să spui tuturor, fami- 
lie, prieteni, cunoscuţi, copii şi nepoți, istoriile actuale” 
şi viitoare, ca să ştie cât mai multă lume cum se 
duce de râpă o țară. . 

„Așadar, a fost, „odată ca niciodată: 
în jara gizize Dugăze 5! Gai i (sau sp 


| Dâm 


a fost odată 


Aşa cum îl 
lăsasei în 1948, era instalat într'o casă superbă, 
oferea 40-50 fotolii de citit în condiţii foarte bune, 
avea zeci de mii de volume, circa 1500 titluri de 
reviste, personal calificat care dădea asistența tehnică 
în probleme bibliografice. Edita un buletin de docu- 
mentare, cu rezumate pe probleme, intocmea referate 
tehnice la cererea Ministerului Sănătății, organiza 
simpozioane științifice, producea filme de populari- 
zare Ştiinifică, de educație sanitară, filme de în- 
vățământ post-universitar, organiza schimb de pu- 
blicații cu zeci de biblioteci din toată- lumea, ete., 
Intr'un cuvânt era un focar de cultură. Ori Nicu 
și Leana nu pot tolera ceva ce nu are nici un xost, 
ce nu oferă nici un avantaj material, palpabil, pentru 
persoana Yr. Dela funcționarea normală, la deban- 
dada totală, s'a trecut în etape: 

1.  S'a început cu reduceri masive de personal, 
care au dezorganizat total activitatea. Doctorul Nanu, 
directorul, ne-a spus că mu poate asigura funcționarea 
nici măcar a bibliotecii. i 

2. Prin 1970 s'a lansat zvonul că este nevoie de 
clădire pentru a se face. . . o ambasadă. A început 
să plutească un aer de provizorat. . . (““cesăne 
mai chimim să ordonăm cărţile că tot ne mutăm”). 

3. Ne mai aprobându-se fonduri pentru lărgirea 
depozitului la subsol, o parte din reviste s'au mutat 
în . . . Piața Amzei. Pentru a le consulta, făceai 
un bon și reveneai după. . . trei zile! 

4. In 1974 s'a anunțat că centrul se mută la. 
Spitalul Fundeni. Disperaţi, toți salariaţii au început 
să se agite băgând “pile”, 

5. In 1975 s'a hotărît mutarea la Căminul Stu- 


dențesc de pe Splai (Podul Izvor). Curi na era spațiu, 


s'au mutat numai un vagon de cărți, din totalul de 
Il vagoane, și 200 titluri de reviste, din cele 1200 
titluri care mai erau, căci între timp se anulaseră 
- un an, iar Centrul 


abonamentele. Mutarea a durat. 


ANUNȚ 


Incepând cu acet număr 
din ziarul nostru, rubrica: 
NOTE SI COMENTARII, de 
pe ultima pagină a ziarului, 
va. îi redactată de către 
membrul fondator al ziaru- 
lui nostru, scriitorul Ni- 
colae Novac. Aceasta,pen- 
„su a evita În viitor, ori 

ce controversionalități din 
| partea cititorilor nostri. 


“Cec Inter- 


pi 


CATRE REDACTIE 


Fascistă şi nazistă e numai 
pentru stângisti, pentru cei 
de rea credinţă ori care 
nu-si dau seama ce vor- 
besc. Ea a fost o Miscare 
de cea mai înaltă spiritua- 
litate crestină pur româ- 
nească, o Mișcare care pâ- 
nă acuma nu 'a fost egalată 
în vreo țară din lume. In- 
tr'un moment dominat de 
spiritul acestei Mișcări, 
studentul Viorel Trifa a fost 
Președintele studențimii TO- 
mâne pe întreaga Tară. lar 
în această calitate n'a în- 
demnat niciodată tineretul 
țării la excese şi progro- 
muri (specialitate comu= 
nistă), căci teolog fiind era 


gionară a fost absolvită a. 
colo de acuzaţiile de fascism 
său nazism. Atunci unde 
este minciuna? Desigur că 
numai În gusa acuza 
care persistă. Al 
Că Statele Unite ale A- 
mericei îl vor expulza sau 
nu pe Episcopul Valerian, 
nu ştiu căci nu cunosc meş- 
tesugul legii americane j Si 
nici puterea forțelor _ofi_ 
ciale sau oculte de acolo. 
Dar în ciuda a toate cele 
văzute, dacă Episcopul Va- 
lerian s'ar apuca să facă * 
puțin cu ochiul reseristilor, 
dintr'o dată n'ar mai fi nici 
fascist nici nazist, și ar fi 
răsplătit pentru acestea cu 


la Căminul Izvor, a sosit cutremurul! „Toate rafturile 


un post de Mitropolit sau 
poate că chiar cu cel de 
Patriarh. lată deci în ce 
constă politica condamnării 


sau înălțării: A.B 


implicit slujitorul lui lisus 
Christos, deci al blândeţei. 

Pe-de altă parte luată 
în discuţie la Tribunalul de 
la Nurnberg, Mişcarea Le- 


de documentare medicală s'a redeschis în vara lui 


1976... 

6. Clădirea “veche nu a fost wcupată de nici-o 
ambasadă, ci a rămas pustie, pur și simplu! Iarna 
care a urmat a fost aspră. Când a venit dezghețul, 
în Martie, milițianul din post dela Ambasada Chinei, 
a auzit un clipocit. . .  S'a deschis lacătul şi s'au 
găsit cele 10 vagoane de cărți plutind în pivniţă inun- 
dată de ţevile sparte! Trei luni de zile funcționarele 
au uscat cărți pe niște scânduri - la soare! ți dai 
seama. cum arăta 0. carte medicală scoasă din... 


7. La 8 luni dela inștalarea, provizorie,a Centrului 


* ibliotecilor mari la etaje, așa că - pentru un timp 
(cât timp?) biblioteca medicală a României a fost 
de-a-binelea, închisă. 

Faptele nu mai necesită comentarii! Povestea 
Centrului de documentare medicală nu este izolată - — 
este un exemplu, valabil pentru toate domeniile cul- 
turii românești. 

Te îmbrățisez. . . 


aa X-Y: 


* NEW YORK, STATELE UNITE - Vă mulțumesc nes- 
pus de mult pentru primirea ziarului. In curând vă — 
vom trimite și noi abonamentul... Ziarele trimise 
au circulat din mână în mână si au fost citite de peste 
treizeci de români de ţoate categoriile sociale. Ziarul 

a fost la înălțimea aşteptărilor. Toţi au mat adresa 
pentru a se abona... Dacă puteți, vă rog, să-mi tri- 
„miteţi niște cupoane de abonament, ca să le distri- 
bui românilor de aici. 

- > Ioan MANESCU 


* MUNCHEN, GERMANIA DE, VEST - ... Sper ca în 
contextul politic actual să aibă oarecare pondere, 
deoarece, asa cum unul din mentorii mei îmi spunea: 
“cui pe cui se scoate”? s'ar putea să existe o şansă 
cam de 90 % ca cei care sub regimul actual au fost 
de exemplu sub Gh. Gh.-Dej factori de răspundere 
în aparațul de stat, și care ulterior au fost înlăturați, 
sub influența factorului psihic al frustării de putere,să 
se regrupeze şi să încerce ceva asemănător Poloniei. 
Eu asi spune, că în secvența actuală există un mo- 
ment foârte propice pentru crearea unei așa-numite 
““miscări muncitorești” din afară, care să nege actualul 
partid de guvernământ, validitatea acestuia, deoarece 
practic acesta. nu reprezintă poporul” și ''clasa 
muncitoare”. Cred că aceasta ar fi o noutate pe plan 
politic internațional, deoarece un asemenea foc odată 
aprins nu se va stinge, spre marele necaz al actua- 
lilor “reprezentanţi ai poporului”? cam din toate ță- 
rile socialise ( bazat pe analize de ordin personal 
În rândul emigranților de toate naționalitățile din ță- 
rile aflate sub regimul comunist). Oricum, bine a 
spus săracul Machiavelli: Scopul scuză mijloacele. 
Pentru a putea răsturna la ora achiată un regim c0- 
munist într'g țară în care până și inimile oameni- 
lor sunt tot proprietate de stat, există această cale: 
de mai sus. 0 opoziție din afară (de natura aceasta) 
îsi poate permite toate extravaganțele de ordin poO=. 
litic în numele națiunii subjugate. Rog să nu mă co- 
taţi nici de dreapta nici de stânga, am o culoare poli- 
tică nedefinită, deoarece practic, conform factorilor 
psihologici i enumerați mai sus, ca român și oltean ce 
sunt, mă gândesc la scoaterea țării din necaz. 


G.P. 


CUVÂNTUL ROMANESC 


Nicolae PETRA 
aceleași căutări ca și veci- 
nul și să simți că dorești 
aceleași iubiri. 

Incet, începi să te vezi 
pe tine însuţi, ieșind din 
Bloată, din grămada anonimă 
și începi să te recunoști, 
să vezi că ai în tine ceva 
al tău, care începuse să 
dispară, să moară. 

să simți că în urmă nu 
lași nimic adevărat, doar 
zgomotul, și mișcarea unor 
maşini fără de” inimă, ce 
fac doar în aparenţă un drum 
şi înseamnă o căutare, când 
de fapt e numai un joc inu- 
til, inexistent ca sens si 
împliniri. Oamenii cu care 
te-ai ciocnit pe străzi, te- 
ai frecat de ei prin tram- 
vaie, nu mai sunt. Nu mai 
poţi fi nici chiar sigur că 
mai există acolo înapoi, pen- 
trucă nu simţi nevoia caei 
să fie. Mișcarea lor, de care 
îți aduci aminte, feţele pa- 
lide care se mișcau prin 
lumini și umbre, "de ce ar 
căuta să mai, existe, să se 
mai miște, să se facă că se 
bucură ori se întristează; 
e prea fără de rost. 


Era dimineață, de e vreme, 
cu aer curat și nepăsare în 
aer, cu lumina încă ascunsă 
la marginea lumii. Doar 
ceața roşie arăta că undeva, 
Soarele se spăla pe față. 

leșeam încet din oras, 
trecând dela clădirile înalte 
și străzi largi, printre case 
mai mărunte, dărăpănate şi 
murdare, până la câmpul 
aproape verde pe care în- 
cepuse să calce soarele. 

Ieri ne plimbam pe stră- 
zile cetăţii, pline de oameni, 
“de o mulțime de fapt, ru de 
indivizi. Orașele astea e- 
norme mu mai închid în ele 
oameni ci sunt doar mușu- 
roaie de furnici, unde i insee- 
tele au individualitatea gră- 
mezii, nu a individului. Fur- 
nica şi albina trăese şi lu- 
crează în forma şi masura 

ş în care îi poruncește stupul 
şi mecanismul înscris înele 
și orașul de azi duce același 
drum. 

Lăsând în urmă mușu- 
roiul, găseşti un fel de "i- 
berare, mu mai simți sforile 
prinse de inimă şi care te 
trag pe linii asezate dina- 

inte, te leagă de cei-din jur Aşa că, cu buretele gal- 

că să faci aceleaşi mișcări, ben şi murdar decretă, 


ILLLILIL IL ILU I 1 LUI LI LI LI LII TITLU TILL LI 1) LITIUL Li IL LLITII LILI 


“RONALD REAGAN, 


= = Urmare din pag. 
atât pe plan național cât şi cel internațional. Efectele 
de pe planul internațional pot fi mai mult decât 
grave, pot fi sumbre. Să sperăm că nu vom trăi așa 
ceva, legat de Preşedinţia lui Reagan. 

Reagan este determinat să restaureze puterea 
militară americană şi poziția € ei conducătoare în lumea 
liberă. lar dacă. el va rămâne credincios promi- 
Z siunilor, e sigur că va pune la grea încercare Rusia 
E: Z Sovietică care în chip bine cunoscut nu face înțelegeri 
E decât dacă acestea servesc în chip primordial in- 
teresele ei. Mulţi observatori politici sunt de părere 
că dacă Reagan o ține ferm, Rusia Sovietică p'are 
încotro decât s'c lase mai moale. Nu că ar părăsi 
de îndată Afganistanul, dar că poate mu va cutezao 
acţiune militară în Polonia, Un lucru de importanță 
crucială. Reagan trebue să fie ferm că doar cu 
„E asemenea așteptare a fost ales. - Cerinţă justificată 
= E de faptul că pe Sovietici mu-i poți Eu de la) epoci 

Z decât cu fermitate. 
= „Victoria lui Reagan oglindeste în lumeâ americană 
Z un moment politic de reaprecieri legate fundamenta 
de trei întrebări: unde ne aflăm, încotro trebue să 
mergem şi cine merge cu noi. Intrebări care îi 
privesc pe Americani, dar m mai puţin s si pe Aliații 
din Europa. 

Nu ne îndoim că Reagan este de bună-credință 
în vrerile care alcătuesc platforma lui politică. Dar 
din păcate în politică, a vrea și a fi de bună- -credință 
este totdeauna destul. De ce, nu? Foarte simplu. 
ie jeniele politice și economice au niște “'regula- 
tori” independenți, care câteodată sunt greu sau chiar 
imposibil de controlat. Ar fi bine ca Reagan să n'aibă 
prea mult parte de imponderabile. 

E; Decizia poporului American din ultimele alegeri 

e în chip clar o întoarcere „spre dreapta. Corespun- 
tor ei, în America începe 0 eră nouă de guvernare 
oriservativă. In cea mai mare parte miniștrii numiţi 
le Reagan sunt personalități-profesioniste. Un lucru 
care nu 5'a mai întâmplat în politica Americană din 
mpul lui Eisenhower. 
“Ce zice stânga? Stânga din lume e îngrijorată. 
„ B lar cea din America e într'o vie mișcare de regrupare 
ES ae forțelor. în în vederea unei yiitoare confruntări, pen- 
“ Etrucă după cum. un purtător de cuvânt al ei zice: 
“Reagan e un pericol pentru prea multă lume”, 
E Poate că această preocupare a stângii e cel mai bun 
pai că Reagan e pe cpu cel bun. 


58 i Eugen BÂRSAN 
moi 


UITI 


ba 


LUI 


mmm 


i size 


Insemnări pe margine de drum: 


IANUARIE 1981 


ștergem chipurile de pe ta- 
blă şi găsim odihna de a ne 
vedea rumai pe noi, prin 
poarta nouă ce se deschide 
către noi înșine, parfum al 
unei vieți simple şi întregi, 
fără de amestecul prafului, 
zidurilor, termitelor ce ne 
înăbușeau. 

Totuși, cumva, pătrund 


"prin ceața ce a acoperit în- 


dărătul, lumini palide de 
gânduri găsite ieri, chipuri 
de oameni pecare nu i-am 
putut uita, stau încă înmine- 
Tânărul profesor octogenar, 
în acelaşi loc ca și acum 
20 de ani, sau 40, trudin- 
du-se să așeze litere dese- 
nate trumos, pe hârtie, ca 
să spună vorbe de înțelep- 
ciune și învățătură. Sau 
doamna care a strâns , în 
loc de prunci, chipuri și 
icoane minunate pe care le-a 
pus pe pereţii casei spre 
adevărată și curată bucurie 
de suflet, ei și celor ce vin 
să o vadă, ori neobositul ce 
nu lasă să treacă nici o 
împrejurare ca să nu aducă 
aminte lumii că țara din 
care a fost silit sa plece, 
continuă să fie asuprită, să 
sufere și că e ceasul aici 
când trebue să i se facă 
dreptate. 

Sunt suliți de lumină ce 
pătrund întunericul, încear- 
că să scape dela pieire o- 
rașul, să-i dea un înțeles, 
deși e ca strădania, unei 


oricărei sensibilități pentru . 
orice. altceva ce mu € | 
căutare aproape oarbă pen 


tru slujirea trupului și uci- 
Așa cum; 


nu se bucură cetatea de fru- A 


derea sufletului. 


museţea chipurilor făcute. 
pentru, încântarea inimii, nu 
ascultă de glasul ce plânge 
nedreptăţile | ori de cel ce 
aduce învățătura frumoasă 
si dreaptă. 
"Dimineața, ieșind. din 
oraș, căutând drumul soare- 
lui, "naste speranțe noi că ar 
putea fi totuși cu putință ca 
să se spargă mulțimile din 
orașe, să se separe oame- 
nii 'de oameni, strânși azi 
împreună nu de dorul de a 
fi, la, un loc și să se ajute, 
ci din cel de a se lovi si 
distruge unul pe altul. 
ura care ține la un loc mul- 
țimile în urbe, căci iubirea 
e o chemare către recunoaș- 
terea celui de-aproape și 
de sine însuși, ceva ce 'a 
dispărut de mult din cetăţi. 
Numai călătorii singuri, în- 
torși în orașe ar putea să 
arate, adevărâta cale și ast- 
fel să incerce spargerea și 
dărâmarea turnului lui Ba- 
bel. 

Dacă totusi mai trăesc 
cetățile și nu s'au prăbușit, 
e pentru. speranța unor pu= 
țini, care trăese de acord 
cu sufletul lor, cu inima care 
naste luminile ce se văd, 
puține dar adevărate, în în- 
tunericul ce acoperă ora- 
şele, 

„Era dimineața când am 
ieșit din oraș şi am întâlnit 
bucuria călătoriei spre mi- 
ne, în aerul curat, „împins 
prin el de ADerâra că totuși 
e cu putință _o lume mai 
„bună, adevărată. |, 


cenușie, cât mai ales lipsa, 


i e VAR 
sa 


buzunarul lui 


dreapta. 


acestei organizaţii. 


tatorilor. 


cine a fost criminalul? 
raspuns! 


beră. 


din presa apusului. 


neo-naziste 


denți în Europa. 


batantă pentru Independi 


“| Tremeaud, 


„delegații parlamentare. 


pachetul, 


ziștii sunt de vină, 


Recent, în Bologna (Italia), a explodat 
o bombă şi printre multele victime a fost 
si eriminâlul care transporta bomba. In 
a fost găsită o singură 
hârtie cu adresa unui șef al mișcării de 


Au fost arestați șase membri 


După o minuțioasă anchetă au fost 
găsiți nevinovaţi şi puși în libertate. 

Un membru al miscârii de dreapta 
mare nevoie să umble în buzunar cu 
adresa sefului; iar bombele m se coman- 
dă, ci se expediază la domiciliu ca o 
cutie de bomboane, a fost concluzia anche- 


Unde trebuia, să explodeze bomba și 


Multe ziare din lumea liberă s'au pripit 
și-au pus asasinatul însarcina mișcărilor 
de dreapta, făcând jocul comuniştilor 
care-și legitimează existența cu sperie- 
toarea naziștilor, neo-fasciștilor, impe- 
rialiștilor, capitaliștilor și altor mișcări 
ce provoacă alergie. Kremlinului. 

Aceste tactici moscovite au fost re- 
confirmate de Rupert Sigl, care a lucrat 
pentru KGB în Berlinul de Est din 1957 
si până ?n 1969 când a ales Lumea Li- 


Dăm câteva exemple, verificate de 
poliția secretă a Franţei și 2 vilate 


I) In 1956 KGB, prin inteemădiiil 
STB-ului (serviciul secret comunist din 


Cehoslovacia) s'au tipărit și trimis ziare 
la personalitățile politice 


franceze, engleze și la americanii rezi- 
iarele purtau semna- 


tura unei organizaţii ““Kampl Verband for 
unabhangiges Deautschland” (Liga com- 


a ratect de Bas Rhin. 

| este calculat ca pachetul să sosească la o 
“oră anumită, în ziua când avea loc la 
prefect acasă o recâpție în onoarea unei 


ia prefectului s'a grăbit; a deschis 
A fost omorită în antreu. 
Ca sin celelalte cazuri presa din 
“Moscovă s'a grăbit să descopere că na- 


COMUNIȘTII ÎNCEARCĂ SĂ REÎNVIE 
IEȘIND DIN ORA $ | FascisMUL ŞI ANTISEMITISMUL 


In 1959, 


ai telefonice. 


Viena, 


nazismului. 


Intrebări fără 


noastre 


cu dovezi”? 


bertate! 
Germanie 


De ce tace presa americană: 


S'A OBIŞNUIT CU 


Redăm o parte dintr'un 
articol publicat de ziaristul 
Joseph, Sobran în “Free 
“Press”, Detroit, 12: Sept. 

“Consideraţi cazul lui 
Gheorghe Calciu un preot 
român ortodox care-si pe- 
trece zilele și nopțile stând 
în picioare, Da, stând în 
picioare! 

El a făcut în predica sa 
unele aluzii la politica a- 
teistă a guvernului -din Ro- 
mânia. Pentru asta a fost 
condamnat în secret la 10 
ani închisoare și zace în- 
tr?o celulă neluminată, ne- 
ventilată şi neîncălzită. 

El e sculat la 5 dimi- 
neața și e forțat să stea 
în picioare până la 1 noap- 
tea. Hrana lui consistă din- 
tr'o singură pâine la două 
zile. In curând va muri. 

Stirea despre părintele 
Calciu a ajuns de mult în 
Vest, dar nu pentru poporul 
din Vest. - Această ştire nu 
mai interesează ziarele, „ra- 


dio sau televizorul a căror 


misiune este să ne ţină in- 
formaţi. Ei sunt mult mai 
atenți pentru drepturile u- 
„mane din Chile. > 


Suferințele și persecu- 
țiile celor din Europa de Ră- 
sărit, dacă m rup așa cum 
s'a întâmplat în Polonia, de 
mult nu mai constituie ““nou- 
tăți” de a fi publicate”. 

De ce sunt torturile din 
Chile noutate, si cele din Ro- 
mânia nu ?- se întreabă zia- 
ristul american, și el ne dă 
xăapunsul: 


“ CUVĂ 


naziste și slogane antisemite 
scrise pe sinagogi, morminte si maga- 
zine evreiesti în mai bine de 20 de 
orașe ale Germaniei de Vest, 
evrei au primit amenințări scrise sau 
In noaptea de anul nou, ace- 
lasi fenomen s'a repetat în Oslo, Paris, 
Lonăra, 
(sublinierele noastre). 
mondiale a fost aproape unanimă: Ger- 
mania de Vest n/a putut să elimine otrava 


Toate aceste operaţii, s si multe al- 
tele, au fost plămite de serviciul se- 
cret comunist din Cehoslovacia, secția 
“A” a departamentului de dezinformare, 
care--după mărturia lui Sigl-- e sub 
- controlul KGB-ului. 

Ravenes, unuldintre creatorii Miscării 

pentru Independența Europei (M.LE.) a 

declarat anul trecut 

de acerții polonezi, ROMANI (Sublinierile 

germani de răsărit, ruși, gaze- 

tari de după Cortina de Fier, etc., toți 

__ în serviciul de *'dezinformare”!, și care 

erau interesaţi în probleme puse de Con- 

ferința dela Helsinki, detantă sau obi- 

ceiurile a diverse personalități politice. 

(Pentru a putea fi mai târziu, corupți, 
şantajaţi, etc.) 

In ce priveşte recentul atentat dela 
sinagoga din Paris, ministrul de interne 
al Franţei, Christian Bonnet, a declarat 
în faţa Parlamentulu! Francez: 

1: Pe baze precise ale evidențelor fur-, 
nizate de agenții noștri infiltraţi în miș- 
cările de dreapta, acuzaţiile de terorism 
aduse acestor mișcări nu sunt susținute 


Toţi cei arestați au fost pusi în li- 


sa poată pescui zi voie722 ia 
-“Dezinformarea”” lucrează prin gru- 
purile. etnice: 
ziare, reviste, ete.), prin'schimburi i 
turale, comerciale, etc. ZI 

Apusul deabia acum a început să pri- 
ceapă că “'Dezinformarea” în timp de 
pace înlocuiește bomba atomică. 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


ROMANESC ” 


LUPTAŢI ÎMPOTRIVA 
DUSMANULUI 
COMUNIST 


PAGINA 3 


noaptea de Crăciun, cruci 
au fost 


Mulţi 


Milano si NEW YORK 
Reacţia presei 


că a fost contactat 


(biserici, ore de radio, | 


Stroe MOLDOVANU 


CRIMELE COMUNISTE! 


““Sunt câteva elemente de 
stânga în presa americană 
şi deasemenea faptul că Vesj 
tul a pierdut ori ce spe 
pentru țările satelite.”! 

“Dacă el (părintele Cal- 
ciu, N.R.) ar fi fost torturat 
în Chile, numele lui ar fi 
fost pe buzele tuturor.”” 

Iată de ce tace presa a- 
mericană! 


ÂNTUL 


PAGINA 4 


Ş YU 
Tito, Gierek şi Ceavuşesc 


Dela moartea ui Tito, '*Monarhul Rosu”? 
cum îl numeste Djilas în ultima sa carte, 
| au trecut câteva luni. O cortină a tăcerii 

„s'a lăsat peste Jugoslavia, parcă de teama 

unor demoni lacomi, la pândă să devore pe 

această “Fetiţă cu scufița roșie” dintre 

Dunăre şi Adriatică. Rareori, cu pri- 

lejul unor vizite, a lui Carter, a lui Ceau- 

sescu, mai aflăm câte ceva despre ea. 

“Quieta non muovere? sfătuieşte vechiul 

dicton roman. Dar există o adevărată 
liniste sub acest consemn al tăcerii? 

ierek a căzut de pe soclul său de 

: potentat după răzvrătirea muncitorimii dela 

Marea Baltică. Noi sperăm să nu se 

ivească un n> Kosciusko cu un alt “Finis 

Poloniae!”” 

Si Ceaușescu? Ceaușescu este bătaia 
noastră de cap de când a apărut pe scena 
românească și internațională. Acest Micro- 
Stalin pe plan intern Şi Miero-Tito pe 
plan extern, nu e chiar așa usor de cata- 
logat. i 

A Tito, Gierek şi Ceaușescu exemplifică 

trei aspecte ale unei politici comuniste 

în raport cu Rusia Sovietică. Polonia, 
Jugoslavia și România sunt țările tratate 

cu mai mare băgare de seamă de Rusia 

„_ Sovietică în sfera ei de influență. Să vedem 
» cum acești trei protagoniști, diferiți unul 
de altul,s'au comportat în, situații com- 
plicate, intr'o lume polimoriă, nesigură şi 
primejdioasă. 


ai ri PAI me pe Vp A ea vu CT 


o super-viclenie”!. “Tot Djilas ne spune cum 

“Tito a devenit un stalinist convins, încă 
depe când Stalin îi eliminase pe Trotzki 

si pe ceilalți rivali în lupta pentru putere. 
Stalin şi stalinismul, ne asigură Dijilas, 
se potriveau de minune cu mentalitatea și 
__ ideologia lui Tito. Ba Djilas descoperă 
însusiri comune la Stalin și Tito, şi unul 
şi altul sunt dotați cu “o înteligență acută 
Si o capacitate de concentrare selectivă”. 
” "Trecem peste antecedentele staliniste 
ale lui Tito, pe nume Josip Broz, în anii 
“30. Trecem si peste cariera epică a lui 
Broz în războiul de partizani început în 
1941 în Jugoslavia. Atunci ia ființă per- 
sonajul carismatic Tito, ca Sef militar 
si politic. Si în treacăt spus, ce fond de 
bizar Vo fi îndemnat pe Josip 
Broz să aleagă ca nume de război acest 
„. pseudonim ridicol? Ce personalitate pu- 
ternică a dovedit însă Broz, dacă dintr'un 
nume ca o poreclă de circ sau de operetă, 
a făcut renumele unui Sef de război și om 
de stat, Tito, recunoscut cu respect de 

+ toată mea! 

„Tito, odată victorios în război, crede 
în drepturile sale la putere, cucerite în 
primul rând cu mijloace proprii. Tito 
nu este un simplu aparacik si un miluit 
al rușilor, ci :un cuceritor, ca mai pe 
Ă urmă -te-tung. EI și Mao au cucerit 
d puterea singuri, fără pistonul sovietic. 
3 Ei, prin personalitatea lor excepţională, 
au dat luciu posturilor de Sef al Partidului 
şi al Statului, si nu 

din sfera lui Stalin. 

E Tito, în ciuda stalinismului său , nu 
2 ţine seama de: îniemnul lui Stalin, destul 
za de straniu, de a restaura monarhia în 
Jugoslavia.  Lichidarea monarhiei este 
Primul gest de nesupunere al ucenicului 
4 față de maestru. Totuși Tito la putere 
„ în” Octombrie 1944, dă '1a iveală toate 
apucâturile ortodoxiei staliniste. Abia 
instalat la Belgrad în Palatul Regelui, el 
debutează cu cel mai dur și mai radical 
Tegim comunist din spațiul dambian și 
balcanic. Jugoslavia comunistă, printr'un 
stalinism: excesiv în represiunea internă 
si o politică externă agresivă până la 
nja, devenise un focar de spaimă 
“în Europa. Astfel Tito putea fi considerat 
pe drept în primii ani după război, ca un 
„ feldestalin al Balcanilor. 4 
Si deodată în lunie 1948, Stalin trage 


invers ca la alţii” 


două lovituri simultane, ună contra Puteri- 
lor Occidentale cu Blocada Berlinului, cea 
de a doua în propria-i sferă de influență 
cu eliminarea Jugoslaviei lui Tito din 
Komintorm și din Clubul Sateliților. Ce 
Va determinăt pe Stalin la cea de a doua 
lovitură? Tito nu nega primatul lui Stalin. 
E! practica stalinismul pe contul său, cu 
mijloacele sale. Elnu accepta însă controlul 
direct al agenţilor lui Stalin. Ce putea 
să-l importe pe Stalin, dacă efectele politice 
si strategice rămâneau aceleași? Nimeni 
nu băga de seamă diferența, şi nici vreo 
fisură în “Internaţionalis mul Proletar” și 
“Centralismul Democratic”.  Excomeni- 
carea lui Tito este unul din acele abuzuri 
din vanitatea unui tiran bătrân, fondator 
de Imberiu, 

Diilas ne mărturisește cât de afectat 
a fost Tito de lovitura lui Stalin. Dar s'a 
recules repede. In dilemă se cunoaşte un 
sef mare. Tito a arătat încăodată cât 
se deosebea de ceilalți lideri sateliți, prin 
imaginație si printr*o mare flexibilitate 
în ideologie, strategie şi modificări de 
structură. La dogmatismul lor înțepenit 
de atunci, el punea acum un pragmatism 
acomodant. Tito nu se putea măsura cu 
Stalin decât cu trei condiții: 1. -0 
adeziune populară, largă, solidă, constantă; 
2. - Concursul puterilor Occidentale; 3. 
- Favoarea opiniei internaţionale. - Tito 
a înțeles că peniru a: atrage Si stabili de 
partea sa aceste trei forțe, va trebui să 
întrunte sistemul stalinist cu un alt sistert 


parte cătușele pro; său regim. In 
același ritm în care a stalinizat Jugosla- 
via, a luat-o pe drumul invers, al des- 
talinizării, ca o sfidare față de Stalin. 
Tito avea de rezolvat quadratura cer- 
cului, adică să rămână comunist, dar să. 
facă altceva decât stalinism. Si, aici. 
stă quasi-genialitatea lui Tito ca refor-. 
mator. Până la un punct, a reuşit. Ela 
realizat un nou sistem şi un nou regim. 
Unii l-au numit național-comunism. Cei 
mai mulți l-au înregistrat sub numele ge-! 
neralizat de Titism. 
In ce stă originalitatea sistemului titist, 
în răport cu sistemul sovieto-comunist? 
Iat-o în rezumat: 1. - Debirocratizarea 
în bună parte a Partidului comunist. Par- 
tidul nici nu s'a mai numit așa, ci Liga 
comuniștilor, _E1 a fost scos din toate 
rotiţele mecanismului politic, si lăsat doar 
la rolul de control superior. Astfel spectrul 
“intereselor create”, după expresia lui 
Benavente, a fost redus mult față de cele- 
late partide, adevărate asociații de exploa- 
tare în exclusivitate a puterii, în sistemul 
comunist; 2. - Reducerea rolului Poliției 
-represive încât să n'o mai ţeamă populația 
ca o amenințare cotidiană; 3. : Descentra- 
lizarea, opusă “Centralismului Democra- 
tic”, lăsând Republicilor Federale o ade- 
vărată autonomie administrativă,spre de- 
zarmarea naţionalismelor refractare; 4, - 
Decolectivizarea în cea mai mare parte a 
ogoarelor și înapoierea lor cultivatorilor; 
5. = Autonomia de gestiune si cogestiunea, 
adică participarea clasei muncitoare mai 
mult pe cont propriu decât a] statului, la 
gestiunea marilor întreprinderi; 6. - Liber- 
tate pentru micile înterprinderi de Come 
și Artizanat; 7, - Introducerea Manage- 
mentului în Economie și Finanțe, adică 
îndreptarea stia în Industrie, Come 
și Bancă, cât și în relațiile cu pieţele 
internaţionale, după criterii de eficiență și 
competență, și nu după norme partizane; 
8. - 'Toleranță relativă față de Biserici, 
Cultură şi Intelectualitate; 9, - Libertatea 
de șir egţie a cetățenilor după bunil plac, 
Toai ales in străinătate, considerată de el 
ca semnal democrației adevărate. 

Vedem deci cum noul sistem al lui Tito 
este opus în adevăr celui sovietic, O 
noua societate, mixtă, semi-socialistă si 
semi-capitalistă, s'a introdus între cele 
două Europe, de Vest si de Est. Unii 
Văd în această mixtură” de socialism si 

> capitalism un hibrid, alții un model de 
urmat. Nu e mai puțin adevărat că în 


ătut, Tito a stiut cum să e Z 
UL să se întoarcă la Lenin. Căci 
în Lenin, cum am mai notat și altădată, 
se găsesc de toate, dela schema teroarei 
staliniste până la întoarcerea la capita- 

i nl . . E? 
a: just interpret al strategiei lui ea, 
EI este 'cel mai îndrăzneț strateg leptnle 
din tot Personalul conducător comunist- 
Ba Tito a quasi rezolvat provizoriu qua-, 
dratura cercului, căci în sistemul titist 
au rămas în hibernare resorturile stalinis- 
mului, cadrele Partidului și ale Poliţiei, 


seof 


„a adus Rusiei Sovietic 


a a) 


RIE 1981 


GLOSE CONTEMPORANE 


M. F. ENESCU mau 


fă eul ră 
această operă inzenioasă pe un drum 


se înieparteze 


Cu NEP. Tito s'a situat ca cel 


si în același timp conține în germen ele- 


mentele social-demucraţiei. In tot cazul 
apare remarcabilă evoluţia lui Tito de la 
tirania moscovită la daspotismul luminat. 
Si apoi Tito se indulcise, ca mai toți 
despoţii, la bucuriile de lux ale vieţii, 
castele, vile somptuoase la mare și la 


munte, yacht alb, tren albastru şi jet 


argintat, cai de rasă, vestminte scumpe, 
gastronomie rafinată, uniforme sclipitoare, 
ca ale lui Goerinz, pietre prețioase. : 
Numele lui Tito, devenit legendar, sus- 
cită, desigur,. Cultul Personalităţii. Dar 
el a ştiut să-l șlefuiască și să-l menţină 
în limite suportabile pentru ca să nu irite 
sensibilitatea publică, său să nu degenereze 
în ridicol. Si încă ceva înplus. Tito nu a 
tolerat în jurul lui favoritisme, nepotisme, 


slăbiciuni conjugale şi camarile. Fiii săi 


de echilibru, da oportunismși de remunențe 
ideologice, 


aliniere destul de sistematică după crite- 
riile Rusiei Sovietice, deși nu făcea parte 
din Pactul dala Varsovia. In această pri- 
vință Ceaușescu, deşi membru al Pactului, 
a avut o politică externă, cel puţin în 
aparență mult mai îndrăzneață decât a 
lui Tito. Este adevărat, Tito a protes- 
tat contra invaziei sovietice în Ungaria 
şi Ceho-Slovacia. Să nu uităm însă că 
Îmre Naghy, Seful Guvernalui Maghiar, 
refugiat la Ambasada Jugoslavă, a fost 
predat lui Gheorghiu-Dej, pe atunci riguros 
satelit sovietic. Stim ce soartă a avut 
Imre Naghy. Si după lovitura dela Praga, 
Tito nu a întârziat prea mult să-l viziteze 
pe Brejnev. In fond, de ce să-i fi cerut 
mai mult lui Tito decât lui Johnson, De 
Gaulle și Mac-Milan? 

Dar mari și consistente servicii Tito 
e timp de un sfert 
de secol, acolo unde părea mai distanțat 
de ea, pe terenul ““Neutralității”». Cu asa 
numitul Bloc al nealiniaților, format din 
țări asiatice, africane si Sud-americane, 
Tito, la început alături de Nehru şi Nasser, 
apoi după moartea acestora singur ca lider, 
pretindea să mențină această “a Treia 
Lume”, la equidistanță de cele două Blocuri 
antagoniste, Occidental si Sovietic. Curând 
însă Nealiniaţii au luai o postură critică 
faţă de Puterile Occidentale, şi mai mult 
favorabilă "La O.N.U. 
până atunci o platformă occidentală în- 


dolarii Sta- 
tors deseori 
tului. Astfel, 
al lui Stalin 
a devenit cu 
în straţegia 
ntului. 

Serviciu a adus 
l trecut la Con- 
Havana. Ela 


niaților”? 
ceastă împrudență inut 
e ele Și Blocul Nealini 
ouă cioturi, nu ar mai fi £ i 
folos Blocului Sovieţie.  *3t de același 

a ali Tito a servit şi Occidentul de- 
cadoni. şi întricoșat Cu menţinerea unui 


y 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


echilibru aparent, mai ales în Europa Ră- 
săriteană. Si ca răsplată, în afară de 
miliardele de dolari vărsate în timpul 
vieții, mai ales mărimile Occidentu lui, Regi 
si Sefi de state, s'au îmbalzit la sicriul 
despotului defunct, mai mimerosi decâţ 
la funerariile democratului Kennedy. 
Moartea lui Tito după 35 de ani de 
domnie, a readus Jugoslavia la dimen- 
siunea ei adevărată. Tot deodată a repus 
la îndoială Echilibrul în Europa Răsări- 
teană. Nu știm încă cine îi va lua locul 
de lider în Blocul Nealiniaţilor. In Jugo- 
slavia a lăsat o Conducere colectivă, so- 
luţie precară. Ar fi o minune să na în- 
ceapă lupta *'Diadohilor”” pentru putere, 
Afară nimai dacă Echipa conducătoare, 
sub vresiunea primeidiilor interna şi ex- 
terne, nu va consimţi de nevoie un Sef 
unic, ca *! Troika”” pe Brejnev, în Rusia 
Sovietică. Primejdiile interne sunt de tot 
felul. Umbra Rusiei Sovietice e totdeauna 
primejdioasă. - Amiralul Gorskov, acest 
von Tirpitz sovietic, caută baze în Me- 
diterană, pentru puzderia lui de nave. 
Dar sigure sunt consecințele crizei 
economice. “Tito a lăsat o fațadă satis- 
făcățoare. In dosul ei însă, criza econo- 
mică devine din ce în ce mai acută. Un 
regim reformator nu se poate opri mult 
timp la jumătate de drum într'o societate, 
Socialismul productiv n: se împacă decât 
artificios si pasager cu normele capita- 
liste. Tito nu a mers totuşi atât de de- 
„parte ca Lenin în concesiile făcute capi 


..  Depe 
opulației 
Asa 


fiind, va supraviețui Regimul lui Tito, 
după Tito? Dijilas e sceptic. Si poate are 
dreptate. 


(Va continua) 


AMĂRĂCIUNE 


Ceru-i cristal în care-azurul 
Intr'un răsfăț s'a tolănit 

Pe-un fir de vânt, purtând condurul 
Pe drum de cer neprihănit. 


Apele curg şi se mângâie, 
Ori cât le-ar fi drumul de lat, 
De malul ce-i dat să rămâie, 
In urma lor neconsolat. 


Pământu-i blană miorie; 

Pe ramuri noduri se'ncrețese 
Ca să aducă bucurie 

Si verii fruct împărătesc. 


Dar oamenii ce trec pe stradă 
Nimic din toate nau zărit 
Decât un haos ce-i arcadă 
Dela Apus la Răsărit. 


Un haos, omenirii rană, 
In vorbe, minţi fac ascunzis 
Si inimile-s toate stană 
Iar ochii strâng păienieniș. 


Minciuna, ura si trufia 
Crescute'n mars tărăgănat 
S'amestecă cu nebunia 
In tot ce-i bun si minunat. 


Pe oameni Doamne Tu îi scapă 
Din haos! Zi Cuvântul Tău, 
Le dă din dou pământ si apă 
Si bunul dincolo de rău, 


Iar gacă nu, Te învoieşte 
Si fâ-mă streana să mă răzbun; 
Si nu te teme, nu sfârșește 


O lume cu-încă un nebun. 


S. G. THEODORU | 


a 


CUVANTUL. ROMÂNESC 


= 


PREŞEDINTELE REAGAN ŞI 


Un nou preşedinte, o nouă 
speranţă. De! data aceasta, 
o speranță mare de tot. A- 
legerea lui Ronald Reagan 
de către națiunea americană 


într? o manieră atât de cate- 
gorică, drept pri eşedinte al 
U.S.A., demonstrează că a- 
cum, mai mult ca oricând, 
națiunea americană vrea și 


ARIE 1981 


SPERA 


seara Victor VALER BIR ENE 


are nevoie de schimbare, 
de îmbunătăţire în interiorul 
ca şi în exteriorul Americii. 

Ronald Reagan preia o 
mostenire grea. Ininterior, 


ROMÂNIA LA RĂSCRUCE 


Urmare din pag. ! 


Rezistența poloneză a fost organizată pe 
ideea unei cât mai mari descentralizări 
posibile, astfel încât să poată acţiona și 
în cazul arestării conducătorilor, îi in care. 
caz s'ar fi declanșat greva generală. 

O. altă deosebire esențială este arma 
de luptă aleasă şi care este greva, iar ca 
tactică, abținerea dela violență. Impotriva 
unei greve pe scară națională tancurile 
sunt neputincioase. O intervenţie militară 
sovietică ar însemna un nou Afganistan 
în inima Europei cu _consecințe incalcula- 
bile. Este sigur că armata poloneză va 
lupta nu împotriva muncitorilor ci a in- 
vadatorilor. De aci și până la un nou 
război mondial nu este, decât un pas. 

Este de presupus că echipa Gierek, 
sau cel puțin o parte din ea, au dorito 
liberalizare și au favorizat în mod tacit 
formarea umi curent „popular în acest 
sens. Dar dacă această tendință a exis- 
tat într'adevăr ei nu au făcut greșeala să 
o afiseze. Pe de altă parte conducătorii 
rezistenței Sau ferit să atace frontal re- 
gimul comunist. 'Toate revendicările lor 
sunt compatibile în mod teoretic cu prin- 
cipiile comuniste, deși duc în mod fatal 
la trecerea puterii reale în mâinile na- 

iunii. A te opune acestor revendicari 
înseamnă a recunoaşte deschis divorțul 
dintre partid şi popor și de a scoate în 
evidență existența unei Clase parazitare, 
asa zisa burghezie roșie care a monopo- 


erea şi, toate privileg e. ai alo. : 


„x Se dovedeşte încă odată că cel mai 
„eficace. mijloc de a combate sloganul de- 
magogic “puterea în mâinile poporului”? 
este de a-l lua în serios. Deviza““Nimic 
despre noi fără noi” cu care greviștii 
au defilat pe străzile Varșoviei, repre- 
zintă de fapt esenţa idealului democratic 


care se îndreaptă Polonia. 

“Partidul comunist polonez nevoit să 
guverneze în mijlocul unei adversități 
crescânde și fățişe, a intrat în derută. În 
mod paradoxal cele mai aspre critici si 
cele mai crude adevăruri se aud nu a 

nările muncitorilor și intelectualilor 


ș3 „disidenţi ci la ședințele Comitetului Central 


al partidului "comunist și ale Sejm-ului 
(Adunarea Naţională). 

Tadeusz Grabski, secretar al C, G 
“al partidului” comunist polonez a atacat 
“'desgustătoarea ipocrizie” a colegilor săi 
care “vor să arunce blamul pe alţii și 
își apără poziţiile lor discreditate”. “Cei 
mai proști actori sunt totdeauna cel mai 
"greu de” scos “de pe scenă”, a spus el. 


F Jerzy Lucaszewicz care a condus sec- 


torul de propagandă din £. C. și-a făcut 


"autocritica recunoscând că a camuflat ade- 


„vărata situație economică a ţării printr! o 


i „„campanie propagandistică de succese ima- 


_ginare și statistici trucate, Maciej Szeze- 
pânski, conducătorul radio-ului și tele- 
viziunii și membru al C.C, a fost demis în 
condiţii rușinoase, fiind pus sub urmărire 


penală pentru corupție și delapidări pe 


saiază mare, 
E: Racilele care âu dus la viacoal din 
„- Potenia sunt identice cu cele din România; 
salarii de mizerie, proasta aprovizionare 
PR pause criza de locuințe, corupție, 
ri ale autorităților, cenzura, desin- 
formarea sistematică, incompetenţa și luxul 
sfidător al burgheziei roşii. Ele sunt 
„produsul inevitabil al unui sistem care par- 
curge în mod invariabil acelaşi ciclu, înce- 
"pând cu ineficiența” economică care atrage 
nemulțumirea crescândă a populaţiei, care 
la rândul ei atrage abuzurile și teroarea, 


„pentru a sfârși în cele din urimă selufi 
7 “explozie. 


= 


Z şi. “este” semnificativă pentru direcția în g 


intre condiţiile în interne din Polonia și 
România există însă şi. unele deosebiri. 
Tăranii polonezi care "na au fost colecti- 
vizați simt mai puțin apăsarea crizei eco- 
nomice şi a îndoctrinării forțate. Ei nu 
s'au alăturat până acum mișcărilor de 
protest ale muncitorilor și intelectualilor. 
In România, dimpotrivă, clasa țărănească 
care reprezintă peste 60%. din populaţie 
este cel mai greu lovită. Deposedaţi de 
bunul lor cel mai de preț, pământul, siliți 
să muncească din_greu pentru o. retri- 
buţie_ derizorie, țăranii români, sunt un 
adevărat butoi cu praf de pușcă gata să 
explodeze în orice moment. 

Pe de altă parte Biserica Ortodoxă 
autocefală din România a fost mult mai 
vulnerabilă în fața atacurilor marxiste 
decât Biserica Catolică poloneză, sprijinită 
moral și material din afară de cei 800 
milioane de catolici. Prigoana anti-cres- 
tină din România a fost mai intensă, în 
special în perioada stalinistă când a fost 
dirijată de elemente străine, practic nee- 
xistente în Polonia. Biserica Ortodoxă 
română a putut fi deci slăbită, dezorga- 
nizată şi transformată într'o simplă anexă 
a partidului comunist. Ea nu mai repre- 
zintă în momentul de faţă o forță morală 
capabilă de a susține revendicările populare 
așa cum s 'a întâmplat î în Polonia. 

O altă notă specifică comunismului ro- 
mânesc este așa zisul cult al personali- 
tății care nu-si are un echivalent în ni- 
ciuna din țările comuniste Curopene, In 


Ş 
neprincipială după moartea lui Stalin, a- 
ceastă practică este puţin probabil să fie 
apărată î în cadrul blocului sovietic. 

România comunistă mai de două 
priorități de _neinvidiat: cel mai scăzut 
nivel de viaţă s si cel mai represiv regim 
dintre țările Pactului dela Varșovia. Prin 
aceasta ea se află mai aproape decât 
oricare dintre sateliții europeni de punctul 
critic de „explozie socială. Experiența 
însă a arătat că o explozie violentă, ne- 
controlată, duce într'o țară comunistă la 
rezultate negative. Ea justifică represiu- 
nea, brutală în interior și intervenția din 
afară. Poziţia pe care Sa plasat SLOMR 
(Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din 
România), similară cu cea adoptată de 
Sindicatele Libere poloneze, reprezintă tac- 
tica cea mai indicată. 

Precedentul polonez nu poate fi multă 
vreme ignorat în, celelalte țări ale blo- 
cului soviețic, mai ales după ce a fost 
consimţit în mod tacit de Moscova. Efec- 
tul “domino”! va acţiona inevitabil, in- 
diferent de xnăsurile febrile care se iau 
în special în țările vecine, Germania de 
Est si Cehoslovacia pentru uigicared, unui 
cordon sanitar. 

Va putea oare poporul român să se 
regăsească în aceste vremuri de răscruce 
şi să se ridice. la înălțimea momentului, 
așa cum a făcut în 1821 şi 1848, pentru a 
sâlva ; România. din situația umilitoare și 
jalnică în care se găsește? In decursul 
istoriei sale, care nu este decât o lungă 
și continuă luptă Împotriva oprimării, po- 
porul român a căpătat un instinct sigur 
care îi spune când a sosit momentul priel- 
nic pentru a scutura jugul, 

Pentru aceasta însă mai este nevoie de 
ceva: 

Trebue ca cei din țară să depășească 
„bariera fricii, instaurată după 3% de ani 
de teroare iar cei din afară să treacă 
bariera. indiferenjei. Si atât unil cât și 
ceilalți să-și dea seama de Imensa forță 
pe care o reprezintă solidaritatea naţio- 
nală. 


Vlad ANGELESCU 


o scăzută creştere economi- 
că, o ridicata cotă de in- 
Maţie, un înalt nivel de șo- 
maj. Urgenta rezolvare a 
greutăților economice for- 
mează grupul de probleme 
numărul unu al noii admini- 
strații. Apoi, apărarea și 
respectiv, refacerea poten- 
țialului militar și, a treia 
categorie, educația, asis- 
tența socială și mediul în- 
conjurător. America are o 
mare .capacitate de reface- 
re. A dovedit-o în mai multe 
rânduri. lar refacerea in- 
ternă va influența rolul ex- 
tern al USA. Această per- 
spectivă a si dus imediat 
după alegerea lui Reagan, la 
ridicarea cursului interna- 
țional al dolarului, lucru pe 
care îl salutăm. Există o 
regulă foarte simplă pe plan 
internațional: Ca să fi tare 
în străinătate trebue să fi 
tare în, primul rând acasă! 

Pe plan extern sunt multe 
probleme ce își așteaptă re- 
zolvarea. nele au fost 
create de către însăși slă- 
biciunile proprii și aşteaptă 
o posibilă rezolvâre rapidă, 
altele au fost create de către 


dușmani. Primele se pot 
pe "viitor evita, ultimele se 
vor înmulți continuu căci 
duşmanii au o mare fantezie 
si "capacitate creatoare dată 
de strategia lor globală. In- 
lăturarea slăbiciunilor pro- 
prii si impunerea respectu- 
lui, inclusiv, inamicului, va 
duce la o altă poziţie a USA 
în lume. 10 ani de retra- 
gere, de cedare în numele 
destinderii, ajunge. Vietna- 
mul și Watergate s'au uitat, 
dar ostatecii deținuți î în Iran 
continuă să existe. N'ar 
trebui să existe. Si Israe- 
lul şi Germania Occidentală 
au avut ostateci dar i-au 
eliberat în câteva zile. So- 
luţii, există întoate cazurile. 
U.S.A. , acum mai mult ca 
oricând au nevoie de un nou 
“Image””, sau mai precis, 
au nevoie de reînvierea ve- 
chiului “Image”” american 
adaptat la condițiile zilelor 
noastre. Domnul Reagan a 
spus că va reafirma “the 
geniune american values”? 
(autenticile valori ameri- 
cane) pe arena internaționa- 
lă. Este timpul ca America 
să cunoască adevărata sa 


S.FUMAGALi 


"Pe vremea întâmplărilor 


editoriale) Pinochio, naiv și 
credul, a fost tras pe sfoa- 
ră, a trecut prin clipe grele 
- a fost făcut şi măgar (un 
abuz, dacă ne gândim la 
drepturile omului, chiar da- 
că azi mu le ia nimeni în 
serios) și în cele din urmă 
societatea l-a recuperat. 

E] s'a ales cu experienj 
de viață și, probabil s'ar fi 
transformat într'un pisălog 
moralist, dacă ar mai fi 
contiuat, 

A fost și la Hollywood, 
devenind stea, favorizat de 
condiția lui de “cartoon”, 
pentru a m gusta viața si- 
ropos agasantă a starurilor. 
A fost fericit? Pe posta- 
mentul lui de păpusă de lemn, 
fără îndoială! Că nu i-a 
plăcut să înveţe, e cât se 
poate de normal. Cui i-a 
plăcut?! E drept că există 
o specie, selectată natural, 
"ce roade cu poftă cărțile, 
dar ei nu sunt copii normali. 


Inima lui Pinochio bătea Nu 


în ritmul clopoțelului din 
recreaţie, Invățătura 
(medicament util) nu poate 
avea pretenția de a fi și 
plăcută la gust. 

Pentru Pinochio era un 
fel de sare amară, zilnică. 

De aceea a și părăsit 
temnița didactică. 

E] nu râvnea un post În 
ierarhia societății; la drept 
vorbind, nici nu i-ar fi tre- 
buit; un „ministru de lemn 
nu S'a văzut! (desi, la unii, 
se observă această caracte- 
ristică), 

EI nu era un lemn uscat, 
un executant docil, automat, 
ci o păpuşe cu spirit de 
independență, deci contra- 


sale (pornite din necesități 


dictorie. A avut noroc să 
nu înfunde puşcăria, unde ar 
îi fost torturat (poate îi dă- 


„deau foc) și cunoștințele lui 


politice au "rămas zero. 

A luat copiii din toată 
lumea într'o aventură puţin 
obișnuită, străbătând pă- 
mântul și apele (a locuit, 
temporar, într?un aparta- 
ment-balenă) făcându-i pen- 
tru două ore, sau douăzeci 
de zile ( timpul de lectură, 
cu încetinitorul) fericiți! 


PAGINA 5 


NTELE 


misiune în lume, este timpul 
să preia iniţiativa, să ac- 
ționeze, iar aceasta cu cea 
mai mare seriozitate si con- 
secvență. Sprijinitori aipo- 
liticii sale se găsesc cu mi- 
lioanele peste tot. Ameri- 
ca este singura speranță a 
omenirii. 

Toate indiciile arată că 
deceniul anilor 80 va fi de- 
terminant pentru viitorul o- 
menirii. O știe prea bine și 
Moscova. Nu în zadar ea 
impune o și mai mare pre- 
siune asupra omenirii cu 
toate că se zbate într” o 
adâncă criză economică și 
politică internă. Unei a- 
semenea strategii trebue 
să i se impună o puternică 
cursă a înarmării, în cadrul 
unei închegate strategii glo- 
bale anitsovietice. Accentul 
deci pe aceste relaţii, pe 
această strategie, căci de 
raportul de forțe USA-URSS 
depinde întreaga viaţă de pe 
glob, toate celelate relaţii 
ale USA. Sperăm că noul 
președinte al U.S.A. Ronald 
Reagan va fi-la înălțimea 
încrederii acordate de na- 
țiunea americană. [3 


„Morala finală 


craţia scriitoricească. 

ât a fost conceput ca 
păpușe, avea farmecul și 
armele lui naturale, conton- 
dente (vezi bătaia cu cărți), 
ridicat la rang uman a de- 
venit banal și sters. 

Si nu era nevoie chiar 
de un secol întreg ca să se 
ştie că el rămâne un in- 
conformist nevindecabil. 


PROBLEMĂ DE VITEZĂ. 


Se știe că iepurele este 


“un alergător de competiție 


universală, dar o face ca 
să-si i apere pielea. 

ă ar „mai avea chef de 
fugă și în timpul lui paș- 
nic, greu de admis. 

De aceea pare trasă de 
păr prinsoarea făcută cu 
broasca țestoasă! Cum era 
posibil să n'o întreacă, să 

nu-l lase kilometri întregi, 
în urmă, pe acel pietroi 
umblător, ce de când se află 
ma văzut o cursă de 100 
metri plat?!. .. 

Si totuși, au făcut pariul 
şi iepurele a pierdut, din 
întumurare (sau prea multă 
siguranță de sine) și lipsă 
de perspicacitate. 

N'a înțeles jocul colabo- 
vaţionist, nu i-a dat în cap 
că mai intervin forțe ca- 
muflate sub acelaşi aspect, 
el fugea ca nebun! si se tă- 
vălea de râs pe dâmbul unde 
se oprise pentru a se odihni 


4 


si chiar a trage un pui de | 


somn. 
Râsul îi era provocat de 
mişcările stângace, greoaie, 


ale concurentei, în Caii a e 
cu suplețea lui. 

I-a părut extrem de rău 
că a pierdut, dar enigma 
acestei întâmplări i-a pro- 
vocat apoi dureri de cap! 

= “Cum, domnule, cum a 
fost posibil?!”, . . 

Broasca, pusă pe trai 
lung, nu şi-a trădat siste- 
mul. 

I-ar [i putut spune: 

- “Mă, acesta cu extra- 
urechi, îți mai_ trebue şi 
minte la ele că uite cum 
a fost...! 

N'a spus însă nimic, ca 
să nu piardă post-concurs 
și ca să nu afle şi gene- 
rațiile viitoare. de. iepuri, 
ce vor mai face pariuri cu - 


» țestoasele. 


Bine înțeles că broasca 
țestoasă n'a putut fi trans- 
ferată între viețuitoarele de 
viteză, dar a rămas învin= 


- gătoarea unei curse” de po- 


mină. - 

Nici un iepure, până a- 
cum, n'a reușit să pricea- 
pă aceste lucruri și dea 
ceea, m contestă competiția 


zi 


00 al 


DA 


Y 


îi 


CUVANTUL ROMÂN 


PAGINA 6 IANUARIE 1981 ; 


PENTRU O DEMOCI 


Refugiul nostru politic 
stie ce vrea: eliberarea 
ării de sub cisma sovie- 
tică și restaurarea demo- 
crației române - evident: 
a unei democrații mai bune, 
mai civilizate, mai umane 
și mai capabile decât cea 
pe care am cunoscut-o în 
trecut, mai ales între cele 
două războaie mondiale. Si 
aceste două țeluri sunt do- 
rite și urmărite de întregul 
Refugiu, fără deosebire de 
partid și de confesiune. Ele 
sunt dealtfel comune tuturor 
refugiaților din Estul şi Su- 
destul Europei. 

Dar totodată ne dăm sea- 
ma că contribuția noastră la 
realizarea acestor dezide- 
rate poate fi importantă, dar 
nicidecum decisivă. Urmă- 
rile unei catastrofe politice 
de proporțiile celei care a 
dus la șituația de după al 
doilea război mondial nu pot 
fi corectate decât tot prin- 
tr'o zguduire de proporții 
similare, dat fiind că uzur- 
patorii drepturilor omului, 
de ordin individual şi colec- 
tiv, din Estul şi Sudestul 
Europei, nu vor urma ni- 
ciodată exemplul Puterilor 
occidentale de a renunța fă- 
ră varsare de sânge la im- 
periile lor coloniale, ci vor 
continua, sub camuflajul bi- 
ne. cultivat al coe 


Cum vor reacționa Pute- 
rile occidentale pe de opar- 
te și China si Japonia pe 
de alta m se poate preve- 
dea încă au 
de clarificare a poziţiilor 
este abia la început. Nu se 
ştie în primul rând care din 


procedeele eunoscute în is- . 


torie se va aplica la rezol= 
varea crizei actuale: în- 


„țelegerea dintre cei. mari, 


și puternici pe seama celor 
mici și slabi prin cedarea de 
teritorii ori împărţirea unei 
țări întregi, sau sfărâma- 
rea unui alt imperiu în per- 
manentă expansiune politică, 
“spre eliberarea atâtor po- 
poare îngenuchiate, încătu- 
sate sau chiar pe cale dea 
Îi definitiv înghițite și des- 
ființate, ; 

Un lucru se poate totuşi 
prevedea de pe acum: Reac- 
țiunea acestor Puteri în fa- 
voarea popoarelor captive nu 
va veni decât în cazul când 


vor fi îndepliniteur mătoare- 
le condiţii: Prima și cea 


mai importanță; când a- 
ceste Puteri se vor simți 
amenințate în propria, lor 
existență şi demnitate ca 
popoare şi state libere, A 
doua condiție: când popoa- 
relor subjugate le va ajunge 
“cuțitul la os, așa fel în- 
cât nu vor mai putea suporta 
jugul și insulta de-a |i se 
răpi dreptul la o viață 1i- 
beră și demnă de ființa 0- 
menească. A treia condi- 
ție: când Refugiile politice 


„vor dovedi maturitatea po- 


litică necesară, pentru a fi 
luate în seamă pe plan in- 
ternațional. 

Care este, dinacestpunct 
de vedere, situația în Re- 
fugiul nostru? . 
zintă ca o morenă care se 
revarsă din ce în ce mai 
masivă, dar în prea multe 


„- direcţii și pe 0 suprafaţă 


: i istenții 
„si al destinderii, să-si E 
“aaă utsitc ca 


" actuale, 


1 se pre- 


mult prea întinsă, așa încât 
rămâne lipsit de dimensiu- 
nea a treia, singura care 
contează în politică: NIVE- 
LUL!  Refugiul nostru dis- 
pune, în mai multe domenii 
şi pe mai multe planuri, de 
personalități cu nume de re- 
zonanță internațională, dar 
şi de câțiva “actori” de 
genul acelui Cabot din se- 
colul al XVIII-lea, rămas 
de pomină datorită contras- 
tului dintre jocul lui de 
proastă calitate şi preten- 
țiile-i nemăsurate! Dar a- 
ceastă situație nu trebue să 
ne descurajeze. Noi Românii 
o știm din moși-strămoși: 
unde e grâu, e si neghină! 
Francezii au alt proverb: 
Pour „arriver, un peu de 
cabotinage ne nuit pas! 

Ce e de făcut?, Poetul 
ne-a spus-o de-acum un se- 
col: Nu spera și nu ai 
teamă! (Nec spe,nec metu?). 


Deci: nici nu râde, nici nu 
plânge: lucrează! Baza de 
lucru - în politică? Par- 


tidele! Faptul că în Tară 
partidele au fost şi sunt 
interzise nu înseamnă decât 
că ele au dispărut la su- 
prafață și că Tara - în ve- 
chiul înțeles politic al cu- 
vântului - a intrat într'o fa- 
ză de hibernare, dar primă- 
vara nu va întârzia să vină, 
Şi partidele vor răsări a- 
tunci ca ghioceii de sub ză 


că şi ideologică a poporului 
din acelmoment istoric. Lu- 
crul Refugiului trebue să se 
desfășoare nu în cadrulpar- 
tidelor, ci pe baza lor, ceea- 
ce înseamnă gruparea ele- 
mentelor capabile și active 
din toate partidele șub forma 
„unei “fcoaliții naționale”? 
Această for 
face bine să coopteze per- 
“sonalități independente, dis- 
puse sa contribue la acțiu- 
mea de salvare a poporu- 
„lui român de plaga comu- 
nismului. - Menţinerea par- 
tidelor şi pe cât posibil lăr- 
girea şi consolidarea lor. cu 
elemente din rândurile in- 
dependenților, e necesară 
din motive de continuitate 
istorică, dar și pentrucă ele 
poartă o răspundere politi- 
că dela care nu se pot sus- 
trage atunci când e vorba 


"de rolul lor îndeceniile 19]8- 
1938, din timpul dictaturii . 


regale, din epoca războiului 
până la 23 August 1945 pre- 
cum și din obligația morală 
de a contribui la acțiunea 
de corectare a greselilor 
într'un spirit de solidari- 
tate națională la bine și la 
rău. In condiţiile Refugiu- 
lui coaliția națională se im- 
pune cu necesitate absolu- 
tă, dat fiind că numai cola- 
borarea tuturor partidelor 
poate cuprinde toate aspec- 
tele problemei naționale și 
toate interesele poporului 
român de azi și de mâine. 


Dar de ce și personali- 
tăți independente? “Tocmai 
pentru a asigura punctului 
de vedere global prioritatea 
necesară în împrejurările 
Desigur au existat 
și vor exista și în viitor 
“oameni de partid în stare 
să depăşească punctul de ve- 
dere I și să se îna 
cu gândul și fapta lor - cel 

n în situa 
nale - până la perspectiva 


mațiune va 


e excepțio- . 


MAI RUNĂ 


întregului social și național 
al poporului din care fac 
parte, dar acești oameni, 
întradevăr rari în cadrul 
partidelor, au fost și Vor 
rămâne pe drept cuvânt ex- 
cepții: rarae aves! 

Spre deosebire de oame- 
nii de partid, personalitați- 
lor independente - indepen- 
dente în primul rând faţă 
de partide - le este mai 
usor să facă acest salt de 
la parte la întreg, dela spe- 
cial la general, dela concret 
la abstract, dela local şi 
particular la universal. 

Pentru a face un pas 
înainte spre o democrație 
mai bună e recomandabil ca 
președintele coaliţiei națio- 
nale să fie ales de adu- 
narea generală a Consiliului 
si confirmată de M.S.Re- 
gele. În felul acesta am 
depăși însfârșit faza de a- 
dolescenţă a democraţiei ro- 
mâne, în care noul parla- 
ment era preformat şi pro- 
gramat în compoziția lui de 
sugestia inițială a Capului 
Statului, atunci când acesta, 
după căderea sau demiterea 
unui guvern şi În urma con- 
sultațiilor prealabile cu şefii 
tuturor partidelor, însărcina 
pe unul din ei cu formarea 


Ziarele americane din 14 
Octombrie 1980/au adus sti- 
rea că Presedintele Carter 
al Statelor Unite, în timpul 
campaniei sale electorale 
din orașul New York, a fost 
asaltat cu numeroase între- 
bări de către mulțimea de 
evrei adunată în fața unei 
Sinagogi din Forest Hills, 
despre atitudinea Admini- 
strației Carter referitor la 
securitatea Israelului. Cum 
era și firesc, Președintele 
„Carter a promis că m va 
întoarce nici-odată spatele 
Israelului și a amintit mul- 
țimii despre deciziile sale 
de. a fi înființat o unitate 
specială în MinisterulJusti- 
ției care să prindă și să 
ancheteze pe criminalii de 
război „naziști și de a se 
înființa o Comisie a Holo- 
caustului care să proecteze 
un Memorial al victimelor 
teroarei naziste. I 

Deciziile Preşedintelui 
Carter se înscriu pe linia 
marei generozități a poporu- 
lui american, de a ajuta și 


“a fi în permanenţă lângă cei 


în suferință, dar. deciziile 
sale nu sunt pe măsura u+ 
riașelor suferinți și jertte 
pe care le-au înduratpopoa- 
rele lumii, în acest secol 
al crimelor colective, care 
au zguduit pământul și ce- 
rurile, prin monstruozitățile 
lor. 

Vor trebui înființate ne- 
numărate Comisii pentru 
construirea de monumente 
memoriale, pentru toate 
holocausturile, pentru toate 
măcelurile de oameni ce au 
avut loc în omenire în tim- 
pul secolului în care trăim. 
Gândiţi-vă la zecile de mi- 
loane de ruși şi alte nea- 
muri, omoriţi din ordinul 
lui Stalin, fie- că s'au opus 
la colectivizarea forțată a 
agriculturii sovietice, fie că 


"s'au opus fărădelegilor co- 


D. C. AMZAR 


unui guvern provizoriu cu 
misiunea de a prezida vii- 
toarele alegeri parlamenta- 
re. Poporul român, lipsit 
de tradiție democratică si 
deci de maturitate politica, 
urma cu regularitate mate- 
matică sugestia regala, a- 
sa încât majoritatea absolu- 
tă era obținută de partidul 
al cărui set fusese însărci- 
nat de Rege cu formarea 
unui nou guvern. - Astfel 
guvernul provizoriu deve- 
nea, în primul rând datori- 
tă voinții Regelui și abia în 
al doilea rând voinţii popo- 
rului, guvernul definitiv pen- 
tru noua perioadă legislati- 
vă. i 
Democrația educativă a 
durat până în Decembrie 
1937, când poporul devenit, 
oarecum peste noapte matur, 
si-a permis să ofere Tării 
o altă soluție decât cea su- 
gerută de Majestatea epocii. 
Acest eveniment, nou în îs- 
toria noastră, a dus la reac- 
țiunea antidemocratică a Su- 
veranului, care lăsându-se 
influențat de regimurile au- 
toritare și totalitare din I- 
talia, Germania și Spania, 
a abrogat prin decret regal 
constituția - din 1923, înlo- 
cuind-o cu una ad-hoc, care 


munismului sovietic, fie că 


pi fiecă... 

Oare, acesta n'a fost un 
holocaust? Ce poate fi decât 
cel mai mare holocaust al 
veacurilor? Se întorc sche- 
letele victimelor în gropile 
comune în care au fost arun- 
cate și cer să le cinstim 
memoria, pentru suferințele 
nedrepte ce le-au îndurat,ei 
meritând să le ridicăm un 
monument uriaș, până la 
marginea de sus a văzduhu- 
rilor, pe măsura jertfelor 
lor. 

Dar cei 11.000 de ofițeri 
polonezi împușcați în ceată 
în pădurile Katyn-ului, în 
timpul ultimului război 
mondial? Se cuvine şi lorun 
monument. Oare, ei au murit 
pentrucă au vrut să moară? 

După invazia sovietică în 
România; după August 1944, 
noul guvern comunist instau- 
rat cu sprijinul armatei so- 
vietice, a chinuit și a ucis, 
prin câmpuri de muncă for- 
țată şi închisori,zeci de mii 
de români, fără vină şi fără 
judecată. Oare, pentru acest 
Holocaust al Carpaţilăr nu 


se cuvine un Memorial? 


Au fost ucişi în Cambo- 
gia milioane de cambogieni 
nevinovaţi, în urma dispute- 
lor dintre liderii comunisti 
din regiune. Oare, pentru 
aceste victime ale măcela- 
rilor roşii, mu se cuvine un 
Memorial? Au căzut pradă 
rechinilor din Pacific zeci 
de mii de vietnamezi, în 
disperarea lor de a scăpa 
de iadul comunist instaurat 
îh-țara lor. Oare, pentru 
acest Holocaust al Pacificu- 
lui nu se cuvine un Memo- 
rial? 

In acest secol al mari- 
lor măcele, fiecare ă, 
fiecare popor din Europa, 
din Asia din Africa, îsi au 
victimele lor, zeci, sau sute 
de mii, sau milioane de oa- 


A 


a inaugurat un regim de au- 
tocraţie mai tiranic decât 
țarismul rusesc. Acesta 
se mulțumea în genere cu 
condamnarea la **pohod na 
Sibir”, pe când țarismulro- 
mânesc din Februarie 1938 
până în Septembrie 1940 a 
făcut uz de execuţia fară 
judecată. 

Din nefericire pentru po- 
porul nostru acestui regim 
al bunului plac i-a urmat o 
dictatură militară dublată de 
extremismul unui naţiona- 
lism care deviase simțitor 
dela linia istorică a Româ- 
nismului.  Gresala politica 
din toamna anului 1940,când 
partidele au refuzat să co- 
laboreze cu Generalul Anto- 
nescu, lăsându-l să se des- 
curce singur, a constat în 
continuarea unui regimanlti- 
democrat cu alte mijloace 
decât cele ale fostului Re- 
ge, în loc să se revină la 
democrația indicată de ale- 
gerile din Decembrie 1937, 
prin care poporul, pentru 
prima dată, se manifestase 
într'adevăr ca Suveranul 
prevăzut de constituția din 
1923. 'Tot ce-a urmat după 
Septembrie 1940 până astăzi 
reprezintă consecinţele fu- 
neste ale acestei greşeli, 


meni care au fost căsă- 
piţi fără îndurare, în numele 
unei doctrine diavolești, sau 
a unor dictatori odiosi. 

Poporul armean din Tur- 
cia, a fost tras prin sabie, 
dela mic la mare, de către 
satanica orânduire turcă de- 
la începutul acestui veac. 
Si pentru aceste victime ne- 
vinovate ale Holocaustului 
armean se impune ca lumea 
liberă să înalțe un memo- 
rial. 

In lumea-tăcută şi tristă 


„a victimelor nenumăratelor 


Holocausturi, mu este loc de 
jertfele de vieți omenesti, 
pentru toate sacrificiile în- 
durate de popoare, mari sau 
mici, fără excepţie, pentru 
toate Holocausturile de pe 
Glob, să înălțăm Memoria- 


„le, dacă va trebui să fim 


drepți, cel puțin noi ca su- 
praviețuitori. 

Să nu uităm nici miile 
de copii nevinovaţi, sub 2 
ani, care au fost măcelăriți 
din porunca lui Irod, regele 
ludeei, pentru a prinde si 
ucide pe copilul Isus, la 
Vremea aceea. Trupurile 
lor plăpânde și trase prin 
sabie, în acel prim Holo- 
caust al începutului erei 
creştine, fac parte din istoria 
Sacră și eternă a omenirii 
Şi se cuvine să ridicăm si 
pentru ei un monument. Ca- 
lendarul ortodox le-a rân- 
duit ziua de 29 Decembrie, 
ca zi a “Sfinţilor prunci 
ucişi de Irod'',dar este prea 
puțin pentru acest fioros Ho= 
locaust al timpurilor Noului 
Testament. 

Cât despre Mântuitorul 
Isus, care a pătimit si a 
fost răstignit si ucis, asa 
cum fiecare dintre noi ştie, 
nu e nevoie să-i ridicăm 
Memorial, pentrucă suferin=- 
țele lui au fost răsplătite 
de dragostea caldă a sutelor 
de milioane de credincioşi 


ŢIE 


| îi 


provenită tot din Culisele 
micului  țarism românesc 
Datoria Refugiului poli. 
tic, dacă-și înțelege misiu, 
nea istorică ce-i va Tevenj . 
mai curând sau mai târziu 
este să repare această gre. 
șală , reluând firul istoriej 
dela alegerile din Decembrie 3 
1937 și restaurând Însfârgit 
democraţia constituționa. 
la ajunsă la maturitate, asa 


cum şi-a dorit-o Poporul; 


cu un guvern ales de el 


însuși, iar m  insuflaţ de 


Rege,:care în toate regimu- 
rile constituționale,domnes 
te, dar nu guvernează, căci 
aceasta este adevărata “pu. 
vernare a poporului prinpo- 
por și pentru popor”?, iar 


nu cea dictată de bunul plac - 


al unei persoane, chiar dacă 
ar fi vorba, în cel mai bun 
caz, de Regele însusi, că- 
ruia constituția îi interzice 
să intervină ca partener în 
jocul forţelor politice. 
Purgătoriul fizic si mo- 
ral prin care a trecut po- 
porul român nu numai în Ta- 
ră, ci și în Refugiu, tre-, 
bue să ducă în România post- 
comunistă la o democrație, 
mai bună, la democrația ma- 
tura. [] 


Deagu 
A E 


de pe cuprinsul întregului 
pământ, care cred în el ca 
fiu al lui Dumnezeu şi Mân- 
tuitorul nostru al tururora: 

In acest sfârșit de veac, 
printre norii de ceaţă dea- 
să care s'au așezat peste 
mințile și sufletele oameni- 
lor de pe întregul pământ, 
se aud din depărtare șueră- 
turi şi trâmbițe, sunt gla- 


surile morților de pe în- - 


tinsurile Siberiei, dela Vor- 
cuta, dela Auschwitz, Bu- 
chenwald şi Dachau, dela 
Katyn Și dela Canalul Dună- 
re-Marea Neagră, sau Aiud, 
Pitesti și Gherla, din Cam- 
bogia, sau din țările nordice 
dela Baltică și de pretutin- 
deni, care vin la marea ju- 
decată finală. — 

Odată cu ei vin nopțile 
albe pentru cei ce au ordo- 
nat omoruri de oameni în 
masă, sau le-au săvârșit, ca 
şi pentru urmașii lor. In 
aceste nopţi albe, călăii mu 
vor mai avea nici somn, 
nici odihnă, ci vor sta de 
veghe înfricosați de ce vă 
veni pentru ei, iar sufletele. 
victimelor lor nevinovate le 
vor bate la ferestre, li se 
vor. înfățișa şi le vor cere 
socoteală pentru nedreptele 
şi odioasele măceluri săvâr- 
site în lume. 

Nu fiţi neliniștiți domni- 
lor călăi, pentrucă prin voi 
se va împlini dreptatea eter- 
nă, căci: “icei ce-au scos 
sabia, de sabie vor muri.”- 

Iar noi, să aprindem lu- 
mânări și să înălțăm rugă- 
cîuni pentru cei ce au fost 
jertfiți în toate Holocaustu- 
rile, din toate timpurile, și 
să înțelegem că a venit vre- 
mea să ne legăm în fața 
Cerurilor că vom face să 
înceteze suferințele nedrep- 
te în omenire, și să creem 
o lume îndestulată, pașnică, 
dreaptă şi temătoare. de 
Dumnezeu. 4 [] 


Str ina pasi ma alea past île 3 var 


portie ete 7 0-A mi eee A N 


ep arm 8 N 


PAGINA 7 


URMAȘII LUI PROCUST 


Monstrul mitic avea pa- 
siunea perversă de a ucide. 
Nu plăcere - ci pasiune si 
nu oricum. ă 

Asezat întrun loc pro= 
pice oprea călătorii Şi-i a- 
seza într?un pat anume con= 
Struit. Cine era mai lung 
decât patul era scurtat, cine 
era mai scurt - întins şi 
asta continuu căci nimeni 
nu putea să se înscrie exact 
în dimensiune. Era împo- 
triva firii, era antiuman. In- 
tr'un fel, ideologic, Procust 
este întemeietorul marxis- 
mului. 

Mitologia a prins viață 
și teroarea s'a perpetuat şi 
"extins. Monștrii au proli- 
ferat iar exigenjele paturi- 
lor procustiene s'au ampli- 
ficat așa încât torturile au 
luat caracter de masă, de 
masacre, iar „monstrul sa 
înconjurat de profesionisti, o 
armată întreagă, antrenată 
și ațâțată de mirosul sân- 
gelui. Victimelor pasagere 
le-au luat locul milioane de 
suflete stăpânite, cu forţa. 
De la etapa trecătorilor în- 
tâmplători, monstrul a tre- 
cut la expansiuni sistematice 
pentru a asigura activitate 
continuă slujitorilor unelte- 
lor de tortură şi ucidere. 

Monstrul contemporan cu 
noi şi-a construit un bunker 
special într'o pădure apro- 
piată de reședința călăilor 
săi supuși. Fantezie bolna- 
vă din oțel si beton armat. 
Vizuina avea' tot confortul şi 


— toată siguranța 


iătă «cata 8 2, MD ia „N 


din spre inferiori 'Telefo- 
nul, la fel era doar într'o 
singură direcţie conectat: 
din vizuină spre afară. Mon- 
strul numai dădea ordine și 
ele trebuiau îndeplinite în- 
tocmai. Statistica zi 
planificate, pe perioade, era 
furnizată numai la ordinul 
lui. 

Mic, estropiat, rahitic, 
cu un picior anchilozat și o 
mână mai scurtă și nedez- 
voltată, complexat de fizicul 
neputincios avea doar o pa- 
siune, a ucide. 

Avea pe suflet peste 20 
de milioane de victime. si 
o. singură spaimă; aceea 
de a nu fi omorit. De aceea 
în fața ușii sale blindate „ 
stăteau de veghe 12 călăi cre= 
dincioşi, aduşi din munţii uri- 
de altă dată Prometeu stă- 
tuse înlănțuit. Mâncarea i 
se aducea de la o duzină 
de bucătării și călăii săi de 
pază | hotărau pe loc din care 
fel să fie hrănit. 

Ca în vechea religie Asi- 
riană dominată de spaima 
terorii, monstrului i se ridi- 
cau statui uriase iar pictu- 
rile îl arătau falnic, nu ra- 
hitic și neputincios, Timpul 
a săpat urme adânci,-sân- 
gerânde în istorie. 

Si într?o zi monstrul n'a 
mai sunat să i se aducă 
mâncare, ma ridicat tele- 
fomul să emită ordinele 
lui aducătoare de jale și 
moarte. Seara paznicii au 
intrat în panică. - A doua zi 
au anunțat bârlogul central 
al călăilor. Aceştia au de- 
cis să mai aștepte o zi. A 
treia dimineaţă călăii șefi, 
cu “frica în suflet, ames- 
tecată cu speranța fiecăruia 
că îi vor lua locul, Înso- 
țiți de selavi cu unelte s'au 

P 23 


dus la bunker, au tăiat ușa 
groasă, blinaată. Monstrul 
zăcea jos, lângă biroul său, 
chircit de durerea morţii 
de care îi fusese atât de 
frică. 

Primul său călău, mâna 
lui dreaptă, înarmat cu un 
pistol, cu degetul pe tră- 
gaci, s'a apropiat cu grijă. 
Văzând că m mai suflă s'a 
îndreptat de spate și cu u= 
Surare a proclamat: Câi- 
nele e mort - și l-a lovit 
cu piciorul. eilalți din 
haită văzându- 1 cu pistolul 
încă în mână știau ce-i aşs- 
teaptă. S'au înjeles, dinochi. 
Patul trebuia să rămână al 
tuturor. Crima nu trebuia 
din nou monopolizată doar de 
unul singur. L-au ucis pe 
primul călău care zăcea a- 
cum lângă stăpânul său, 
monstrul. 

Apoi haita s'a 
tuit și a tăcut publică o 
Declaraţie care să do- 
molească sclavii ce s'ar fi 
putut răscula. Monstrul a 
fost declarat bolnav, iar a- 
poi, mai târziu, mort. Pri- 
mul călău a fost declarat 
vinovat de nesupunere faţă 
de spiritul monstrului și, 
încercând să scape de veri- 
ficarea prin Patul lui Pro- 
cust, a fost împus cat. si 
haita călăilor a început să 
stăpânească si să ucidă si 
pe mai departe. : 

Ca să fie diferențiat de 
precedenţi l-au numit pe 
monstru  -Stalin- care pe 
limba lor înseamnă “* cel 
= ce et ăi ax âtie 


consfă= 


o a , sperând. 
prin dispar! monstrului 
sistemul torturii procus- 
tiene va dispărea,  Dezi- 
luzia a fost amară . Au 
apărut, au proliferat alţi 
monstri si monstrisori în- 
trecându-se în a inventaalte 
măsuri procustiene cât mai 
antiumane cu putință. 

Intr'un spațiu binecuvân- 
tat cândva de zei și unde 
demult  domnise spiritul 
drept al lui Zalmoxe, a 
fost înscăunat un trimis al 
marelui monstru, făcut după 
chipul şi asemănarea lui, 
bicisnic, neîmplinit la minte 
şi la trup, complexat în ne- 
putinţa lui intelectuală to- 
tală, gângav şi tâmp. 

Si ca monstrulețul delegat 
“să îndeplinească exact rolul 
transmis prin firele meca- 
riismului lui de paiață i-au 
dat și o curte de consilieri 
care. să-l ajute să joace 
mascarada, Si crima apro- 
liferat şi aici.  Pentrucă 
de mic fiind gângav și tâmp 

ma fost în stare să facă 
nimic decât să gonească va- 
cile de pe dreapta cărării 
strigându- -le_ “'cea” și să 
împrăștie găinile din 'pătă- 
tură speriindu- le cu vorba 
“ussușs”, de aceea mon-, 
strului-paiață i sta zis Cea-" 
usu. 

Pasiunea lui pentru erl- 
mă se împletește cu para- 
noia puterii manifestată în 
toate domeniile. Pentru a 
supraveghea activitatea de 
ucidere a celor care nu se 
înscriu în normele ideolo— 
gice ale patului procustian 
si-a construit castele şi pa- 
late în toate colțurile” teri- 
toriului ce i s'a dat spre 
administrare de unde supra- 
veghează personal mecaânis- 
mul tortirii. Cu fantezia 


tipică schizofrenilor a ex- 
tins verificările procustiene 
în toate direcţiile: litera- 
tură, artă, muzică, ştiinţă - 
unde ideile luiparanoice sunt 
esantioane de măsură im- 
posibil de îndeplinit. Si a- 
tunci căliiii au activitate din 
plin. 

Ca să fie sigur că im- 
periul rece al morții prin 
tortură are clientelă per- 


Camil UDREA 


petuă a construit spitale 
unde cei sănătoși sunt tra- 
taţi cu licori de nebunie și 
astfel să nu poată răspunde 
si patul crimei să fie ocupat 
perpetuu. 


In acel spaţiu binecuvân- 
tat de Zalmoxe și de zei, 
sclavii întricoșaţi” nu fac alt- 
ceva decât să stea cu sme- 
renie îngenunchiați aștep- 


tând cu groază ca monstru- 
leţul bicisnic şi gângav să- 
și îndrepte privirea lui tâm= 
pă spre dreapta sau spre 
stânga ca să se știe care 
grup de nefericiţi urmeazăa 
fi sacrificați. 
Vouă  nefericiților cu 
grumazul îndoit a smerenie 
mă adresez; dacă sunteți 
torturați și decimaţi e nu- 
mai pentrucă poziţia voa- 


stră de viață e în genunchi. 
De vă veţi ridica cu mân- 
drie si veţi privi monstrul 
în ochi, fără frică, privi- 
rea lui tâmpă se va stinge 
iar forța voinții voastre ar 
spulbera tot mecanismul 
torturii și al crimei înfiin- 
țată si tutelată de cel ce a 


ȚAPUL ISPĂŞITOR FARA TRAGEDIE 


Inamovibilitatea Profe- 
soarei chimiste de renume 
mondial, Doctor Elena Ceau- 
şescu, și implicit a soțului 
consort Doctor h.c. Pre- 
sedintele Nicu I cel mai Ma- 
re din toată istoria, părea 
asigurată măcar pentru du- 
rata Imperiului colonial So- 
vietic, care în orice caz nu 
va fi mai lungă decât viața 
fizică a acestei tinere dinas- 
tii cu respectiva ei rami- 
ficaţie domestică - guver- 
namentală. 

Este imposibil ca lecţia 
din Polonia să, nu aibă ur- 
mări, numai că România de 
azi nu este ea chiar România 
românească, și de aceea e- 
xemplul bun poate fi folosit 
mai curând în rău, Eşirea 


vechiului aparacic de "bază, 


de altfel nu avea niciun con: 
tracandidat, poate fi „soco- 
tită de “ales”? ca un aver- 
tisment, dacă ar avea ceva 
glagore în capul nevestii a- 
totpotente. Peste noapte se 
poate organiza o “revoltă 
de palat”, pentrucă în Par- 
tid sunt destui adversari ai 
““dinastiei”!, iar pentru a-si 
asigura propriul lor viitor, 
toate polițiile s s'ar alinia 
ușor unei noi “direcții”, și 
unii și alţii bucurându-se 
de binecuvântarea Moscovei, 
care în niciun caz nu vrea 
să se repete ce s'a întâm- 
plat în Polonia, deci chiar 
s'ar putea să grăbească 
““complotul”? pentru *în= 
dreptarea socialismului”, 
Ceausescu sar trezi de- 
la o zi Îa alta tras la răs- 
pundere pentru falimentul 
comunist, si în 24 de ore ar 
= PE ia 00) 
ajunge pacient internat într'o 
clinică la Yalta sau Geneva, 
cum ar găsi mai bine de 
cuviință A Moscova, Dar e de 
bănuit că mai curând i-se 
va îngădui să se “retragă”? 
precipitat la Geneva, de pil- 
dă, pentruca eventual săpro- 
voace confuzii si'diversiuni, 
luând un aer de “ivictimă a 
Sovietelor””, din motive de 
„+ românism. In exil 
avem și noi faliții nostri 
care ar [i capabili să-l ia 
în serios și astfel să com- 
bine împreună cu “'dinas- 
tia” un fel de “alternativă”, 
e drept “bidon” cum spun 
Francezii, și să predice, un 
““socialism cu faţă umană? 
“Președintele” căruia 
nu trebue să i-se pretindă 
vreo luciditate, ar fi elec- 
tiv convins că e o vicțimă, 
că el nu a făcut decât 'bi- 
ne”, dar cei din jurul lui 
nu ar [i fost pătrunsi de 
“adevăratul socialism!”, pe 


care l-a primit el cadou de 
naştere, dela “Duhul apărut 
în! chip de papagal”, cum 
spune  mahalagiul pervers 
Pirgu din “Crai de Curtea 
Veche”?. 

Printr'o dislocare a di- 
nastiei de azi, regimulși-ar 
asigura dăinuirea prevenind 
o dislocare fundamentală ca 


- în Polonia, în folosul popo- 


rului care este altul decât 


al. Partidului. In Polonia 
muncitorii se emancipează 
de o tutelă exploatatoare, 
a partidului de ocupaţie i- 
deologică și sovietică. In 
RS.R., prin dislocarea di- 
nasției prea rău cariate, 
muncitorii si țăranii ar ră- 
mâne mai departe la nivelul 
la care sunt, liberaţi numai 
de “cultul Ceaușescu” „ceea 


ce ar fi măcar o slăbire a 


Adrian B. COSMA ————— 


murit î in spatele ușii de o- 
țel, ca un câine. 

e 
războiului nervilor. In o- 


rice caz mai mult este im- 
posibil de sperat, dacă m 
apare un sindicalism popu- 
lar generalizat ca în Polo- 
nia, lucru care cu siguran- 
ță va fi preintâmpinat de 
Soviete si de toate instru- 
mentele de care dispun în 
R.S.R., adică în primul rând 
de dublurile nevăzute ale 
garniturei actuale. [ 


ama ga se 


tir pe = a igo 


PPRIT Apit e a 


șI, 


= 


care m scriau, dar pentru care! 


-- citeş 


li 
CUVÂNTUL ROMÂNEşe. Ș 


ULTIMA NERUSINARE 


Toţi Românii» din țară care 
prind cea mai mică ocazie să-şi 
spună oful, zic la fel: dintre 
toate regimurile comuniste cel 
mai lipsit de orice omenie este 
cel din România, sub toate as- 
pectele: social, psichic, moral, 
material, cultural. Cu alte cu- 
vinte: Românii comuniști au reu- 
șit să extragă până la ultima pi- 
cătură exclusiv esența diabolică 
din comunism, şi din ea şi-au 
facut, vorba socialistului Cocea, 
“'vinul de viață lunză”. 

Din când în când, presă Gu- 
lagului cultural din R.S.R. e plină 
de omagii pentru câte un autor 
sau artist, dela nașterea sau de- 
cesul căruia se, împlinesc 100 de 
ani. In 1989 a fost centenarul 
nașterii lui Mihail Sadoveanu. In 
prealabil spus, se poate afirma 
că Mihail Sadoveanu a fost incon- 
testabil” cel mai mare artist al 
prozei românești din prima parte 
a acestui secol, dar în pariea a 
doua a vieții lui a fost na numai 
un trădător de neam și ră, dar 
până la urmă chiar și tradător de 
sine însuși, „pentrucă din:r?o nemă- 
surată sluzărnicie, am zice maxi- 
mală, s'a _înjosit să-și rescrie 
opere vechi după candanele im- 
puse de ocupația sovietică prin 
cozile de topor găsite în România, 
sau aduse cu ei dela Muscova, 
unde erau găzduite în vederea 
ocupației viitoare a României. 

- In cadrul sărbătoririi centena- 
rului Sadoveanu, revista '“Româ- 
-nia Literară”. din- 6 Noembrie, 
publică un ariicol în care. lumea. 
serie de minciună sirun- 


face să treacă elefantul prin 

lul Cosânzeanei, pentrucă între 
anii 1930 şi 
fricoșări” ale seriitorilor înGer- 
maniă hitleristă, nu în România 
lui Carol N, care s'a mulțumit 
doar să asasineze și câțiva mari 
admiratori ai lui Sadoveanu. - -A- 
cesta nu a fost atins în Ro 

nici măcar cu o floare, şi mai 
mult decât atâta cei mai pasio- 
maţi admiratori ai lui au fost 
în rândurile tineretului naționa- 
list, pe care însă Mihail Sado- 
veamu, ca partea cea mai mare 
" din generaţia lui, l-a urit, și , 
odată cu alții chiar şi-a dat girul 
moral pentru holocaustul în care 
a fost masacraț o parte din acest 
tineret. Unda romantică din vi- 
sările eroice ale lui Sadoveanu, 
fusese „receptată de nenumărați 
tineri dintre - care unii până la 
urmă au primit moartea de mar- 
tiri, iar unii dintre ei chiar au 
scris cu mare talent si simțire, 
ca Neculai Totu, Puiu Gârcineanu, 
“Valeriu Cârdu, și atâția au fost 


Sadoveanu, ca şi Iorga, erau ade- 
„ vărate _mommente naționale, iar 
numele lor era tabu pentru presa 


„_maţionalistă, în „vreme ce alţii 


-ruia că 
pieţele publice”, şi “Pentru pil- . 


„scriau “Strofe cu pelin de Mai, 
„pentru Iorga Neculai”, căruia a- 
depții de pe atunci ai agitatoru- 
„lui care scrie azi, îi trimeteau 
lui lorga o publicație cu titlu pe 
șleau, ilustrat printr'un phalus, 
ipărit negru pe alb. „Acum aceștia 
nu mai știu cum să- 1 plângă pe 
Iorga. 

„In articolul eu un titlu asa de 


prost cârpit, se poate citi: *Dar 


a fost un deceniu - cel dintre 
1930 şi 1940 - pe la mijlocul că- 
lui au fost arsa în 


duitoarea-i omenie, într'un mo- 
„ment de triumf al neomeniei, a 
fost îndelung hulit, și pica văzut 
„cărțile arse”, 

"Așa ceva mu a văzut Elia 
niciodată, dar a văzut altele şi 


n'a avut nimic. de zis, pentrucă - 


„era complice, „Icru pe care “Lu= 


1940 au fost “fîn-* 


ceațărul”! din 3 Noembrie, îl nu- 
mește pompos cu un titlu de arti- 
col:  ** DEMNITATEA ANGAJA- 
MENTULUI POLITIC”. Arderea 
cărților”? sa poate să fie un vechi 
vis al acestui scrib care trăia 
în Bucuresti cum zice el, 'pe 
la mijlocul”? anilor 193)-40.ceva 
peste încoace când, au fost arşi la 
crematoriu tineri naționaliști că- 
rora prefectul de atu ne i voia să 
li-se piardă urma, dar care ul- 
terior au fost identificați după 
danturile păstrate la Prefectură. 
Aceştia m erau nici scriitori, 
nici intelectuali sau m.nzitori co- 
munisti, ci tineri din mișcarea 
națiodală românească, schinziuiți 
la Prefectură în așa hal încât nu 
se mai putea face nimic din ei, 
așa că au fost= arşi la 'ccema- 
toriu, şi nu s'a știut niciodată 
bine dacă erau m veţi de-a bine- 
lea sau doar muribunzi. 

In schimb arderea cărţilor nu 
s'a practicat în acel timp în Ro- 
mânia, ci în Germania hitleristă, 
pentrucă în Rământa până la co- 
muniști nu s'au ars niciodată căr- 
ție, ci e dcept s'a întâmpla! o- 
dată ceva semănător, când nu a 
fost însă vorba de cărți ci de 
așa numitul REGULAMENT OR- 
GANIC, un fel de pseudo-consti= 
tuţie de protectorat, dată de Ruşi 
când au ocupat Principatele, între 
1824 si 1832. “Regulamentul Or- 
ganic? a fost seos din uz şi ars 
în piaţă la lași și la București, 
în timoal revoluției dela 1848. înă- 
buzită, de Turci la cererea ex- 
presă a Rașilor. 2 a 
Imre anii 939 şi ari 


mai strecurat câte ceva, de pildă 


în fragmentele publicate în revista 
“MANUSCRIPTUM””, caetul 3 din 
1980, și din care cităm; “ Luni, 
9 Septembrie. De-acum trei zile 
Carol II a dispărut din circulație. 
“Silit să abdice, a părăsit țara 
cu Lupeasca lui, lăsând în urmă 
România mutilată cu o treirhe din 
teritoriu și populație, într'o crun= 
tă desmeinbrare sufletească”. Si 
mai departe: ““Venal fără mar- 
gini, a făcut din tronul românesc 
“o tarabă de afaceri murdâre pe 
spinarea statului (aici MANU- 
SCRIP'TUM întrerupe prin  puncte- 
puncte). . . Era fatal să ajungă 
la o prăbușire totală. Ciopârți- 
rea Ardealului prinarbitrajul ger= 
mano-italian a pus vâri la toate. 
Indignarea și furia poporului, înă- 
bușite atâta vreme prin ASASI- 
NATE, au izbucnit viforos și l-au 
“aruncat în câteva zile de pepie- 
destal”?. De care “'asasinate” ar 
fi vorba? „Au fost asasinați cumva 
niște “fpatrioți comuniști”, care 


de' altfel m au stingherit dicta= - 


tura şi crimele lui Carol II cu 
nimic? Nu, au fost asasinați 
doar tineri naționaliști Români, 
într'un holocaust neobservat deni- 
ciun ziar din “lumea civilizată”, 
și în plină Europa secolului XX, 
au fost expusa la răspântii, în 
toate capitalele de judeţe, în 1939, 
două sute de corpuri neinsutețite 
ale unor tineri naționaliști, țărani, 
muncitori, studenți, asasinați cam 


în felul în care asasinează PLO! 


azi, adică oameni scoşi noaptea 
din casele lor şi împușcați. Unde 
avea să ajungă, România care a 
trecut prin așa ceva, s'a văzut. 

Iar cât priveste arderea căr- 
ților, România a tunoscut după 
ocupaţia ei de către comunisti, 
cel mai mare “holocaust culturăr? 
dela „revoluţia sovietică de acum 
63 de ani. După 23 August 1944, 
au început să fie arse, si se mai 
ard și azi mereu alte cărți, sute 
și sute de mii de volume de 
“neînlocuit, din bibliotecile publice, 


după cum au fost aruncate la 


Dumitru STĂNCESCU 


gunoi sau distruse mari și bozate 
bibliotezi particulare “Wurghezo- 
mosieresti”, fiar așa zisul 
“istorie!” Roller care un timz era 
dictatorul știinşei ș si conștiinței 
istorice la Români, se ştie-ca a 
dat pe fo? nenumărate documente 
da cea mai mare importanță pen- 
tru istoria Românilor , dela “'Ar- 
chivele Statului”. 

Aceste lucruri sunt știute foar- 
te bine de șobolanii mai bătrâni 
sau mai tineri ai propagandei, dar 
lumea trebue să ştie nu ce a fost, 
ci doar ce nu a fost în România, 
şi astfel sunt acuzați niște Ro- 
mâni de ce s'a petrecut în Ger- 
mânia hitleristă, amestecându- -se 
lucurile, In Germânia hitleristă 
s'au ars cărți, dar de aceasta nu 
sunt vinovaţi Românii, naționaliști 
sau nu. Dar în urma celor petre- 
cute în Germania hitleristă au 
rămas documente foarte exacte, 
fotografii, archive întregi, publi- 
caţii, filme sonore, ca să nu mai 
vorbim de mărturii scrise la fața 
lotului. De ce în România nu 
există nicio urmă de vreun docu- 
ment, prin care să se arate că 
a existat un ''holozaust”, de cea 
tăcut presa de atunci, care în're 


anti 1930-40 era cam 99 la sută 
împotriva tineretului naționalist 
ce stânjenea tot ce era corupt 
în țară inclusiv 99 la sută din 
presă? Nu există nicio fotografie 
de "nolocaust”” pentrucă holocaus- 
tul a început în România după 
1944, iar până atunci nu a fost în 
România decât holocaustul împo- 
triva mișcării naționale a tinere- 
tului. Holocaustul cultural din Ro- 
mânia după 1944 a fost făcut de 
tovarășii agentului propagandist 
care i seris articolul citat mai 
sus, şi care după 1944 a fost unul 
dintre cei mai mari profitori de 
pe urma ocupației sovietice și a 
stalinismului local, şi care în 
vreme ce mii și mii de oameni 
erau chinaiți și asasinați la Gher- 
la, cu Zarca, la Pitești, la Cana- 
lul Dunăre-Marea Neagră și în 
tot Gulagul național, nu mai apuca 
să răsufle dela un banchet “arlu- 
sist” la altul, dela o ““conferin- 
ță”” de scriitori bolşevici la alta, 
dela Bucureşti până la Moscova 
sau Pekinz, tot în avioane și ex- 
presuri de mare lux. 
Ceea ce împiedică pe. acest 
agent al agit-prooului să citeze 
măcar o pagină în care să fi 


fost batjocorit Sadoveanu de 
personalitate a tineretului m 
cării românești, este simplul Ta 
că asemenea pagini nu există, 
asa cum nu a existat nici “hole 
câust”? cultural, nici alt holocausţ 
decât al unor Români impotriva 
propriilor fii, Români. 

Ca să nu se spună că inven= 
tăm ceva, reproduc em produsaj 
propagandei în facsimil. De altfel, 
ar fi cazul să ne întrebăm; cum 
se face că în timpul hitleris mu 
s'a publicat pentru prima oară, în 
Germania, în traduceri germane, 


n 


literatură de Mihail Sadoveanu. 


Si o altă mică întrebare: da că 
dacă Rebreanu, de bine de rău şi 
oarecum cu mâinile muiate în 
anitispetice, a scris unroman “Go 
rila” în care nu iapariea nimănui, 
dar dă a se înțeleze ce rezimul 
lui Carol [Il era o mizerie, pe când 
Sadoveanu nu a îns ercat nici măzar 
atâta, dar nu a pierdut nicio Dcazie 
să- si mânifeste ura faţă de tinere» 
tul  neexperimentat. politic, însă 
insuflețit de idealul unei curățiri 
a gcajdurilor lui Augias care adi- 
posteay lumea noastră conducă- 
toare spre dezastru. 


Memoria lui Constantin Stere 


Citesc la rubrica «Scri-. 


tenția să încare Memoria 
lui C. Stere. Nu voi veni 
„deci cu un;supliment de a- 
* naliză în dezbatere contra- 
dictorie -cu Dl. L.G. Stere. 
Mă mărginesc doar la câ- 
— tiva observaţii, deduse din 
intervenția D-Sale. 

Din comentarul meu pu- 
blicat la rubrica “'Glose” 
Contemporane” reiese foar- 
te clar marea mea conside= 
rație pentru personalitatea 
lui C. Stere, așezat la loc 
de frunte, alături de N. lor. 
ga, în Cultura, Românească. 
Nu-l-am acuzat de trădare. 
Cuvântul acesta l-am pus 
între ghilimele, ceea-ce în- 
seamnă neluare în seamă. 
Eu am comentat greşelile 
de acțiune politică în timpul 
lie gerimane,pesteca- + 
re într'o relatare obiectivă 
nu se poate trece cu ușu- 
rință. 

“Lumina”! ne spune D-l 
I.C. Stere, a apărut la 1 
Septembrie 1917, când, după 

D-Sa, soarta războiului fu- 
sese pecetluită! Atunci de 
ce a mai apărut “Lumina”? 
Si mai ales de ce Germanii 
au aruncat-o în liniile ro= 
mânești? 

E "adevărat, defecţiunea 
Tuseaşcă a compromis grav 

„Situația Armatei Române, 
Dar după succesele româ- 
nești dela Mărăști și Mără- 
şesti era departe de a în- 
cel rezistența militară ro- 
mânească. Se discuta dim= 
potrivă, în forurile politice 
si militare, continuarea lup= 
tei pe viaţă şi pe moarte în 
faimosul “eTriunghi al mor= 
ţii”. Ceea ce nu convenea 
imperiilor Centrale. Aces- 
tea aveau tot interesul deci 
să slăvească moralul Arma- 

” tei Române, 

Abia în Decembrie 1917 
Ion Brătianu s'a decis să 
ceară Armistițiul. Inlanua= 


A 


rie 1918 el s'a retras în fa- 
voarea unui guvern de Per- 


prelungirea 
mistițiului și discutarea 
Preliminarelor de Pace la 
Buftea. 

Noi nu am contestat, ci 
dimpotrivă am recunoscut 
explicit în comentar, pa- 
triotismul lui C. Stere. A- 

“cum însă e rândul meu să 
citesc cu uimire ce nespune 
D-1 I.C. Stere despre invi- 
tația făcută lui C. Stere de 
catre Regele Ferdinand să 
asiste alături de el în loja 
regală la parada militară 
care celebra Unirea Basara- 
biei. 

Parada aceasta a avut 
loc la Iași înprimăvara anu- 
lui 1918, comandată de moș- 
tenitorul tronului, Princi=- 
pele Carol. Am privit-o 
şi eu, copil, dela un balcon 
pe strada Stefan cel Mare. 
Să fi venit C. Stere la lasi . 
cu riscul de a înfrunta 'o 
opinie publică atât de ostilă? 
Să fi riscat și Regele Fer- 
dinand un blăm cu invitarea 
lui Stere în loja regală? 

„ Cine cunoaște atmosfera de 
atuncea rămâne în mare i În- 
doială. Cât despre 1919, răz- 
boiul abia terminat, la câ- 
teva hini după evacuarea Ro- 
mâniei de către Germani, 
nici măcar Marghiloman nu 
putea scoate capul în lume. 
Dar C. Stere? Cum putea 


— [CME CE ma em i 


ERATĂ 


la articolul ““Cărturârii? 

Dintr'o greşeală de 

| coana întâia, 'rândul doi, 

trebue citit paradă: După, o 

girea e cruntă”. Cred că e 
naționalism a guvernului dela 

tru acel moment-a entuziasmat 


s'a 


clar 


De aceea desamăgirea lor, a cărtu 


la regim, nu la cărturari, autorul 


telectualii îl în viaţă la care se face referire și nu a dorit în nici un fel 
sa afecteze prestigiul personal sau profesionala! celor intelectuali. 
Romeo BRAN 


—————— [ee 


tipar, î în articolul "Cărturarii”? pagina 13 
paradă de naționalism oficial, desamă- 


ucuresti - naționalism care, pen- 


asista la o paradă militară, 
chiar alături de RegeleFer- 
dinand, fără o revoltă de 

adă? Zece ani mai târ- 


frunte gererai - au părăsit 
loja când a intrat C. Stere 
în sala Operei. Ceea ce- 
atunci a fost o exagerare şi - 
o nedreptate.  C. Stere a 
contribuit - incontestabil la 
întoarcerea Basarabiei. De- 
parte deci de a repeta ca- 
lomnii, am evocat starea de. 
spirit din 1917. Regret ne- 
spus rănirea sentimentelor 
filiale. Nu pot însă modi- 
fica niciun cuvânt din “'Glose 
Contemporane”?. Sunt con- 
știent de tragedia unui mare 
patriot și gânăitor. Dacă va 
mai fi 'să scriu despre C. 
Stere, nu voi cerceta “Lu- 
mina”?, care nu -ne stă la 
îndemână, nici anii războiu= . 
li, ci operele de căpetenie 
în Cultura Politică şi So- 
cială românească. 
Si acum o întrebare par- 
“ ticulară, D-l Ion C. Stere 
„este frate cu fiul lui C. 
"Stere intrat în magistratură 
în Aprilie 1933 șinumitPre- 
şedinte al Tribunalului Su- 
prem (fostă Inalta Curte de 
Casaţie) în Republica Popu- 
lară Română prin 1949-50? 
Il rog să nu ia întrebarea 
ca o săgeată de Part, ci ca 
o simplă curiozitate a unui 
fost coleg până în 1935, de 
magistratură. 


M. F. ENESCU 


din Nr. 53, Septembrie 1980 

strecurat cuvântul paparudă. El 
că referirea e făcută la parada de 
recum cărturari de mare valoare: 


rarilor e cruntă. Parada se referă 
având toată considerația pentru in- 


ului Ş 


scape d N Aa pa pet pg Drees TZ09 vă Dal eta Ata 0 


n e e emma bag Vi 


Dap GUI An N i 0 Cu IND antiteza 791 ri 007 aaa “DD pere 7 A ta rd 


CUVA TUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


Crucea de pe Bucegi. 


CÂNTEC 


Ti-ai mânat prin veacuri 

turmele pe plai, 
Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă, 
Si-ți cântai amarul din cavalsi nai. 
Dar cumplit tu fost-ai 
când te-au dus în luptă 
Stefan și Mihai. 


Când ți-or pune piedici 


Si te'ncrede-apururi 
că vei fi şi mâne 
tare cum ești azi. 


- Sus ridică fruntea, yrednice popor! 

» Câţi vorbim o limbă şi purtăm un nume, 
Toţi s'avem o țintă ș si un singur dor - 
Mândru să se nalțe peste toate”, nlume 

Steagul tricolor! 


George COSBUC 


Satul:  Bogata-Olt, Transilvania 


DOR DE ȚARĂ 


Aş vrea să dorm, să dorm mereu 
si Si m'aflu loc în nicio parte; - 

Si dor mi-e, dor de satul zu 

"Si Satul meu e-așa departe. , 


r Si-as vrea să merg, să merg mereu, 
Si dor_ mi-e, dor de o grădină, 

Grădină mândră'n satul meu, 

Acolo-aș găsi eu odihnă. 


Acolo vântul pe”nserate 
Adie dulce și suspină, 
Si-aș tot dormi netulburată 

Sub "flori de cimbru și sulfină, 


PAGINA 9 


Prizonierii 


Nyvelă 


Frig si viscol, să nu lași uncâneafară. Zăpada izbeste, 
cu aripi. de hulub alb, în ferești. Vântul umple valea de 
chiote, de hhurez. Deasupra oraşului fumul înalță stâlpi 
de humă. Inserarea îi încenușează priveliștea albă. 

Irina, aducând iarna în rochii, intră ținând ceva: în 
cojile de „ac fiert a mânilor. Insurită de omăt, s'apropie 
de sobă, cu braţele întinse. 

- Dudue, uitați- -vă ce-am găsit. . 

Desface palmele. căuş şi- -arată: 

Maxi tai păsărică. .. m'am dus să scot apă si-am 
găsit-o _înţepenită lângă fântână. Vitaţi- -vă, sărăcuța, nu 
poate să zboare. . . 

Era o vrabie, ciufulită, numai cu două pene în coadă; 
par'că i le-a smuls vântul să se joace cu ele pe omăt. 

- Vai, dudue, oare n'are să moară? 

Ochii de cafea prăjită a Irinei privesc sperioși.. „Apropie 
păsărica de obraz vrând par'că să-i asculte, cu faţa, 
bătăile inimei, apoi, țuguindu-si buzele, aburește căldură 
asupra căpşorului în care ochii; „cât gămăliile de bold, 
s”au rotunzit, mari. 

In odae e cald. Dinsobă izbucnește dogoarea jăratecului. 
In văpaia de răsărit de soare a focului, vrabia privește 
țintă, nemișcată, bolnăvioară. Irina vorbește așa, într/o 
doară: 

- De unde-o fi ea, săraca!, . . 

Vrabia par'că a înțeles vorbele servitoarei. A închis 
ochișorii, proptindu-și capul pe vârful ciocului, în palmă. 

- Moare, Dudue, ţipă Irina aşezând vrăbiuța pe covor. 

Păsărica a stat puțin, ghemușor, apoi, desmorțită de 
frig s'a înălțat pe picioarele de chibrit şi-a "nceput să 
țopăe, în salturi mici. 

- Vai, Dudue, uite-o. 
cum merge. 

- Mai bine adă-i ceva de mâncare, răspunde Duduia, 
urmărind mica vietate. 7 

Când vine Irina cu miez de pâne, vrabia nicăeri. A 
găsit-o sub pat, într'un colț întunecos. Fărămăturile de 
pâne le ciugulia cu pofta unui flămând. Părea că n'are să 
se mai sature. Apoi când guşa crescu cât mca, vrabia 
încercă să zboare. De două ori s'a *nălţat cât Dalma și 

i că; zut. piziză co: = 


.„ s'a'ncălzit săraca. . . uite-o 


= Nu, îi rănită, uitaţ vă cum. ține'n jos- 

Suflând sub aripă, sub puf descopere o pată roșie. 

- Iaca aice-i rănită, sărăcuța . 

O ține'n pumn și-i vorbește; 

- Ce te doare pe tine, vrăbiuțo? Aripioara te doare? 
Cine te-a pălit pe mata? 

Vrabia închide ochii și par'că zâmbește sub Atiadicir ot 
focului. 

- Ce facem cu ea, 
s'a vâri undeva şa muri. 

- O vârâm între ferestre, răspunde Duduia, și să lași 
sus gemușorul deschis, să meargă căldura. 

Irina 'se sue pe-un scăunel, deschide gemușorul și 
dă drumul pasărei.  Vrabia a căzut, ca un bulgăr, pe 
nisipul dintre cele două ferești. 

= Oare nare să-i fie frig, Dudue? 

- Cum să-i fie frig? că doar mu-i afară. 

Jos, după cercevea vrabia nu se mai vede, a'nghițit-o 
întunezicul, 

După câteva zile, vrabia ajunse prietena casei. Di- 
mineața, când începea să fugă întunericul din odae, ciocănia 

geam: cic-cic-cic-, cu pliscul ei cenușiu, vrând 
par'că să spue:; bună dimineaţa, . . v'aţi sculat? 

Si Duduia se trezia în toaca măruntă a vrăbiuței. 
După ce Irina făcea focul, se urca la fereastră. Cum o 
vedea ridicându-se pe scaun, înălța capul, privia sus, 
spre geamușor, așteptând ploaia de fărmături. Mânca, 
mânca, până i se umila gușa ca un merisor. Apoi, fiindcă 
fereastra era prinsă?n cue si nu să putea deschide, în 


loc de apă Irina îi arunca omăt în care vrabia își înfunda 
ciocul. 


Afară viscolul să i ir izbind Dulate albă în fereşti. 
Culcată, cu picioarele În nisip, paserea asculta vijelia 
iernei, gândindu-se poate la vremuri de sănătate când, 
pe evantaliile mici ale aripelor, răzbia un vitor pân'la. 
Ta lt unde-și avea cuibul şi unde, după obosiala hranei, 

ihnea alățurea de-o altă vrabie, Înghemulte una'n 


Duduie? Jos no aa lăsa, că 


alta. 
Prin căpşorul ei trecea felurite gânduri: E bine aici 
între geamuri, la căldură. Mâncare cât dorește și | vântul 
n'o poartă ca pe-o suveică. . . Dar afară, liberă, în lar- 
gul fără, opreliste, cu tovarăsele ei stând ciucurpe crengile 
subțiri de cătină!. .. Ori căutând, în scormoniturile 
picioarelor, semințele mici de buruene. . . Afară!. .. 
Pe-o cumpănă de fântână, ori pe sârma de telefon, sus, 
privind deasupra lumei, . . Un om adapă vita. Inuluc 
a rămas apă, într'un colț, ca un ciob de sticlă. Ce bună 
e şi rece!. . Si sara, când se duce la cuib, obosită, cu frigul 
între pene, ce dulce e odihna, sub streașină, alături de-o 
Bileteră, Adoarme, în cântecul de muzicuță a nop 
+ Când Duduia. pleca de-acasă. 


... 


Irina apărea, cui mezul 


casă cu Duduia. . . 


de D. Iov 


de pâne în mână. Cum o vedea apropiindu-se de fereastră, 
vrâbia înălța capul și aştepta, privind cu ochi de măr- 
geluje, ridicată pe picioarele Subțiri, ca niște sârme. 
Servitoarea fărămița pânea şi-o lăsa să cadă pe aurul 
nisipului, Vrăbiuța ciugulia repede până i se umplear! gusa, 
apoi rămânea în colţul ei, tupilată, așteptând parcă să-i 
vorbiască fereastra.  Servitoarea se răzăma de prichici 
şi-o privia. In liniștea odăei inima ei se zbătea ca si a 
Yrăbiuței: încet, rar, vrând par'că să- și încetineze tre- 
murările. Un paenjiniș « de lacrimi îi îngreuia genele. 

Privia vrabia, asemănându- -și viețile. * Adusă la stăpân 
din satul ei de pe malul Nistrului, de-un an se chimește 
ca vrabia între cele două ferești. Are de toate: bucă- 
tărie călduroasă, lumină să ardă noaptea lampa cât vrea, 
mâncare cât îi cere stomacul... . Are de toate... şi 
totuș parcă n'are nimic. Si aripele sufletului ei sunt 
rănite. Ar vrea să zboare, departe, în satul unde, din 
cușmele albe ale caselor se toarce fumul în iarna care-a 
întroenit hudiţele. Să schimbe lampa pe luminița î în care 
abia 'se deslusesc, noaptea, la „elăci, povestitorii. Să 
mănânce borsul cu gămboase pregătit de mâinile cu bătături 
ale „măicuţei. Să doarmă pe cuptorul cald ciugulind, ca 
păsărica semințe prăjite. . . 

La icoane arde candela. 
lumină: 

-. „ . si să-mi fie sărbătoarea, sărbătoare. . . Lacrimi 
i se preling din ploape ca din niște streşine. Prin pânza 
lor vede vrăbiuța ca ?ntr'un strai cenușă. 

Uşa s'a deschis și Duduia a intrat vârtej de primăvară. 

-Sta-ai toate ziua, ca o leneșă. N'ai făcut nimica de 
când m'am dus. . .? 

Ti-am spus să mături prin odăi, să scoţi covoarele 
afară, să lași blănile la vânt și să le baţi; ţi-am spus 
să speli mărunțișurile celea și să dai sobele cu var că 
uite ce urate sunt, ca la țigani. Eu :u știu unde ți-i capu, 
Irino. . . De-atunci călcam și rufele care-o mai rămas, 
care să prindă mucigai de când zac. . .O fată harnică 
nici m'avea ce face întrun pasă 

Irina iesă, cu vrăbiuţa mn gând. 


. Irina abate privirea spre- 


Furtuna rămâne”n 


„ Sfârsit. de_Fe bruarie. Cer de sti: 


a ca o dimineață se “Mai. - Aducea prietenei « ei un 
dar: 


o crenguță de zarzăr cu mugurii cât nişte cărăbusi . 
mici. Când s'a ridicat la: gemusor, vrabia a săltat În 
Sus, „servindu-se de-o. singură aripă, dar m s'a putut 
înălța mult. Irina a vârât, cât a putut mâna si-a sprijinit 
crenguța_ într'un ungher. Si deodată parcă puteri noui se 
trezira în trupsorul mic. Sări pe ?ntâia crenguță ș si 'ncepu 
să ciripiască. Vorbia, pe limba ei, privind pe Irina. Apoi 
începu, cu iocusorul gri, să ciugulească un mugur care 
se dejgheocă şi ramase ca un zâmbet atârnat. 

Putu, după trudnice încercări, să se urce pe-a doua 
creangă. Acu privia de sus afară, scăldată "n soare şi'm 
lumină ochișorii ei păreau mai lucitori ca smoala. 

In fiecare dimineață o săsia mai sus. De-acolo, de 
unde se urca, ciocănea î în geam să le trezească. 

Săria din creangă ?n creangă, voioasă, ca ?ntr'un copac. 
Ciripia mărunt și când încerca zborul, aripa bolnavă 
rămânea nemișcată. 


Intr?o zi cu soare mult si primăvăratică adiere Irina 
luă o hotărtre: 

- Eu îi dau arumul. Dudue, să se bucure și ea. . 

Dusă, afară, vrabia încercă să zboare dar nu putut 
decât să țopăe. Irina se!ntristă. O" duse iar la locul ei, 
în odae. Si vrăbiuța sări, cu greu, pe creanga de jos 
şi rămase, cu ciocul în pene, nemis cată. 

- Ti bolnavă Dudue. 

- O fi mâncat prea mult... dac?o îndopi toată ziulica!, 

Dimineața a adus soarele ?n odae împrăștiind maci ae 
aur pe covoarele înflorite. S'aude parcă lumina cântând 
încet. Si pentru întâia oară ciocul cunoscut n'a bătut 
deşteptarea. 

Irina se sue pe scăunel, cu. mâna plină de pâne. Pe 
creangă nimic. Se uită n jos; n'o vede. Si sare, răcnind: 
Duduel. .. 

Eşită afară, îngenuchiată pe prispă, Irina o caută cu 
privirea.  Intr'un colţ, după cercevea, vârâtă, cât a putut, 


în nisip, vrabia zăcea ca'atr'o albiuță. I-a ciocănit în 
geam, dar nu s'a miscaț. 


Izbucni în odae, furtună; 

- Dudue, a murit. . . 

In cerdac, în baia de soare, Irina ține * "n mâni trapsarul 
rece, mai rece ca atunci .când Va găsit la fântână. Si 
plânge. + plânge. ... si m poate Îngăima o vorbă, - . 
Parcă ține'n mâni inima ei, via Lei... 

A doua zi, când Duduia strigă servitoarea, m răspunse 
nimeni. 

Irina plecase în larg, după soare, după mireazma 
proaspătă a pământului, 1, după v Vântul primăverei . 


PAGINA 10 


AA aia 


x 


TĂLMĂCIRI 


AMER 


—GOLEC 


3 


ŢIA 


TĂLMĂCIRI DIN LIRICA 
AMERINDIANA de N.Novac, 
prefața de G. Ciorănescu. 
Desene autentice, reprodu- 

"se din ““Autentic Indian De- 
signs”” de Maria Naylor, New 
York, 1975. Editura.John Du- 
mitru, Miinchen, Germania, 
U7 pagini. 

„O antologie, care cuprin- 
de 76 poezii din tezaurul 

„bogat, dar puţin cunoscut, 
“al indienilor ce trăiesc în 
continentul Nord American, 
traduse din limba engleza 
în limba română, de poetul 
si scriitorul român Nicolae 
Novac, poet bine-cunoscut 
si mult apreciat în comuni- 
tățile românilor-americani. 

Această prețioasă anto- 


terar excepțional, pentru li- 
terele române, pentru că 
„pentru întâia oară, văd lu- 
mina tiparului, creaţii poe- 
tice ale indienilor, caretră- 
iesc în Continentul Ameri- 
„can, într'o bogată varieta- 
te, cuprinzând poezii şi po- 
"eme ale celor 32triburi indi- 
ene din ““valea învinșilor” 
cum numea pe drept cuvânt 
profesorul Nicolae - Iorga, 
acest grup de popoare, pe 
cale de dispariție, 

Găsim între creaţii;pre- 
„zentate într'o aleasă limbă 
românească, dela cunoscu- 
tele triburi Aztec, Navajo, 
Maia, până la triburi ca 
Mandano, care astăzi m 
numără mai mult decât câ- 
teva sute de supravețuitori. 

„Unele triburi - cele mai 
multe - trăiesc în Statele 
Unite ale Americei, altele 
în Chile, Argentina, Mexico, 
Columbia Britanică, Guate- 
mala, Brazilia, Paraguai, 


Panama. 2 
George Ciorănescu, la 
rândul său, poet și scriitor 


„român, în prefața la ““Te- 
'zaurul Liric Amerindian””, 
analizează poezia lirică in- 
diană, arătând că... ' “aceasta 


logie este un eveniment li- - 


NICOLAE NOVAC 


DIN LIRICA 


INDIANĂ 


-ANTOLOGIE - 


Dăm mulțumiri râurilor şi 
pâraielor 
care ne dau apa. 


Dăm mulțumiri tuturor 
ierburilor care 
ne dau leacurile şi ne vindecă 
de boli. 


Dăm mulțumiri Soarelui, 
care se uită asupra 

pământului 
cu ochi binevoitor. 


Indianul  -scrie  Cio- 
rănescu- “tinvocă În rugi- 
le sale în poezia sonică, 
toate forţele care animă uni- 
versul, începând cu Marele 
Spirit?,în care sălăşlueşte 
toată bunătatea, fără a uita 
ajutoarele sale, munții, de- 
şerturile, câmpul, pietrele, 
plantele, animalele sunt 
“niste puteri care pro- 
teguesc pe cei ce Știu sa 


este prima încercare de 
acest fel în literatura ro- 
mână, ceeace constitue un 
incontestabil merit istorico= 
literar. Poetul Novac s'a 
apropiat deci cu dragoste 
şi sfială de literatura și 
sufletul amerindian, căutând 
să rezolve numeroasele di- 
ficultăți ale unei traduceri 
numai aparent facilă, prin 
operația ingenioasă a înţe- 
legerii folclorului amerin- 
dian prin prisma folclorului 
românesc. 

Există într'adevăr anu- 
mite coordonate “spirituale 
si puncte de reper similare 
Îa oameni și la popoare care 
se găsesc la un nivel ase- 
mănător de dezvoltare. In 
acest cadru socio-moral, in- 
tegrările culturale sunt po- 
sibile cu rezultate parţial 
valabile”. G. Ciorănecu face 
o penetrantă analiză a poe- 
ziei amerindiane, găsind că 
“'este religioasă, poezia ne- 
fiind altceva decât rugăciune 
integrată într'un anumit ri- 
tua!”. Oamenii albi vorbesc 
“despre Dumnezeu”, pe 


când Amerindienii'“vorbesc 


cu Dumnezeu”. Credința “nu 
ia deci la Ametrindieni for- 
me intelectuale abstracte, 
căci este o comunicare spi- 
rituală direct cu Creatorul, 
care poartă numele de Unul, 
Totul-în Toate, sau Marele 
Spirit, fie cu toate celelate 
ființe supranaturale, Soa- 
rele-tată, Pământul-mamă 
şi pe un plan secund Luna 
Si Stelele, zeități mari, dar 
nu supreme”. 


Acest lucru se observă 
în poezia “Rugăciune”. a 
“triburilor IROGUOIS, stabi- 
lite pe vremuri la sud-est 
de lacurile Erie și Ontario. 


Dăm mulțumiri mamei 
i ă noastre, 
- „pământului care ne ține. 


le ceară sprijinul prin ru- 
“dată de ce încu- 
pl 


= 


nomene $ E 
vărate spirite, înzestrate, cu 
puteri. supranaturale, favo- 
rabile sau nefavorabile omu- 
lui. Pentru indian elemente- 
le naturii, sunt mai exact 
duhurile universului care 
comunică realmente între 
ele şi cu oamenii într'un 
limbaj ce le este propriu”. 
Cu părere de rău trebue 
"să încheiaceste note. Indemn 
însă pe, toţi iubitorii de 
literatura, să caute sa 
citească si să aibă în bi- 
blioteca lor această mică 
operă literară, pentru că 
în totalitatea ei, prefața și 
poeziile cuprinse în ea, vor 
da plăcerea deosebită de a 
cunoaște o lume aparte, un 
univers omenesc încântător. 
Iustraţiile care impodobesc 
acest univers Amerindian, 
măresc valoarea cărții şi 
universul poetic al ei. 
Dintre poezii, mi-a plă- 
cut mai mult *“'Cântecul unui 
om înainte de a muri într'un 
pământ străin” (Tribul in- 
dian OJIBWA, din familia 
lingvistică algokin, ce tră- 
este de-a lungul lâcului 
Superior); 
Dacă mor aici, 
Intr'un pământ străin. 
Dacă mor într'un pământ 
care nu-i al meu, 
De îndată, tunetul, 
Invârtitorul tunet 
Mă va duce acasă, 


Dacă mor aici, vântul, 
Vântul care suflă 

peste preerli, 
Vântul mă va duce acasă. 


Vântul și tunetul 

Sunt aceleași oriunde. 

Ce poate să însemne deci, 

Dacă mor aici, într'un 
pământ străin. 


Fără să vrei te gândești 
la Mihail Eminescu, în 
„** Mai am un singur dor..." 


Miron BUTARIU 


ŞTEFAN BACIU -TRAIAN LALESCU 


LANTERNA 
MAGICĂ 


„MĂRŢISOR 
salii dilata 


“LANTERNA MAGICA” = un mărțişor 
de tus si lacrimi de lună! E scrisă în 
1941 de Stefan Baciu și Traian Lalescu nu 
pentru librării, ci numai pentru prieteni. 
Inrudirea- dintre cei doi poeţi, ținând cont 
de an, cred că a izvorit din crugul zodiei 
lui Gaudeamus igitur, când totul este frumos 
și înveșmântat în ideal, pur și neîmbălat 
de șarpe, când rațiunea și inima se cunună 
firesc în priviri căutând si găsind anghelo- 
fanii. - 

E ceeace mărturisește si Baciu în pre- 
față: “Noi vedem îngeri. Ba - iubiții 
nostri amici, noi vedem încă îngeri si 
deaceea am avut îndrăzneala de-a scoate 
din teasc o carte, în care am pus o 
fâșie din lumina acestei lanterne magice.” 

Regăsim vârsta celor doi poeți caunOlt 
la Cozii de lumină. Nu găsim anxietăţi, 
tânguieli, filigranuri de venin, ci un subtil 
mărțișor, ora sfântă a ceremonialului când 
sepalele se roagă pe Tabor să devină colibă 
cuvântului transfigurat. 

La Baciu: e 

““Nu-ncape-n versuri toată poezia 

Cum într'o scoică nu se'nchide marea; 

Cuvinte tari, vă-nghite depărtarea 

Cum în tării se pierde ciocârlia.”? 


Dar, sub aparența calmului, după taraful 
de crini, încep să se contureze umbrele 
x sleuiale, In locul şarpelui, apare vier- 
mele, în locul alegerii destinului de a fi 
muritor, sau nemuritor - timpul care 
glie; împărat peste toate celulele hema- 
ice: 


“0, ceasurile noastre lungi de hoină- 
reală, 

Prin străzi pustii și parcuri desfrunzite, 

Sunt ore calme, care poate'nșeală, 

Dar alergăm, căci timpul ne înghite, 

O, ceasurile noastre lungi de hoină- 
reală!”? 


Si totuși, prin tutisurile de întrebări 
care-și proiectează siluetele, înțepând si 
vămuind cărarea, poetul descopere poarta 
seminței miraculoase, unde poate scăpa 


“de tirania timpului, unde timpul își pierde 


dimensiunile dăruite de Cronos. 

Acele: ““Singurătăţi în doi, tăceri într"o 
clipă . . > sunt tocmai copiii lui Cronos 
care au scăpat de dinții lui în poienile 
vesniciei. , E interesant de notat cum în 
viziunea lui Baciu aceste “'singurătăți” 
devin o cunoaștere apofatică. “Insingu- 


N 


rarea”! lui m e 0 îndepărtare de lume 
după cum Dionisie Areopagitul prin apofatie 
nu se depărta de Dumnezeu, ci dimpotrivă 
e vorba de o vecernie a seminței pregă= 
titoare doxologiei:  ““Eu am clădit în- 
sângerând mistria!”” 

Cel care se clădește, soarta oricărui 
artist, se “finsingurează”” de cei care 


nu înțeleg că arta este o jertfă a Mielului 


pe altarul lui Abel și nu un braţ de coceni 
pe pietrele ridicate de Cain. “Insingura- 
rea” la Baciu trebue văzută din punctul 
de vedere chenotic de a te plasa îrrbles- 
tem, în calea bălăriilor și a neantului 
spre a ridica o Curte de Argeș. 

Poate că poezia “'Retrospectivă” ar 
putea fi pusă ca motto pe frontispiciul 
acestui veac. Acolo vedem cum mocirla 
materialistă e junghiată în inimă de rădă- 
cinile nufărului “singuratic”, deschizând 
o întreagă lume de “'singurătăți în doi”. 

Oricât de puternic ar fi smârcul mi 
poate stinge “'singurătatea” candelei de 
nufăr: 


“Eu lupt şi simt o aspră voluptate, 
Insingurându-mă, eu nu mă sparii, 
Pe drumul meu spre-o limpede cetate 
Zâmbesc, de-aud răgând măgarii.”” 


Traian Lalescu, deși diferit ca stil, 
Su aeeeapi forță ilustrează viermele “*ne- 
3 E oi 


râsul vostru, se preface=n scrum”! în fața 
nufărului - coliba taborică. 

Splendid reliefată psihologia materia= 
listă a smârcului: . 3 


“Ați spart demult oglinzile cu praștia; 
Vă surâdeau, din apa lor, păpuși. 
Vă-nspăimântase fața voastră albă 

Si Mâna moartă pe un mort arcuș. 


Spre. care culmi se-nalță-acuma visul? 
Răspundeţi, frații mei pociți. .. 
Aţi câutat cu mine, paradisul! 

Voi, fraţii mei nemernici şi iubiți. - - 


Sunt nopți când stelele surâd, mai albe, 
Si zile când și ceru-i mai senin. . - 
Hei, vagabonzi desprinși din alte veacuri, 
Uitaţi-vă și-n ochii mei puţin.” 


Am şters colbul de pe această carte 
cu in respect de colegialitate a genera- 
țiilor departe de scumpa noastră Tară 
în care: 


““Toţi visam. . „Toţi elevii nebuni din 
clasa I-a B... ? 

Dumneata ne-ai prins visele pe o bucată 
de carton: 

Lumea era, toată, a noastră pe-atun- 
cea. ..Ehe!... 

Păzeam cerul în fiecare seară, cu toții 
planton! 


Acum suntem. împreună doar în “poza” 
de perete; 

"Ne-am despărțit, poate, fiindcă ne cu- 
noastem prea bine. Ă 

„Puţini dintre frații tăi te mai cunosc 

băiete!, . . 

Ehei!  Dracilor din a M-a B,vă mai 
aduceți aminte! 


Unde ești domnule fotograf să ne aduni, 
Să ne arăţi cum să stăm sicum să zâm- 
bim? A 
Ne-am răsfirat în lume să căutăm 
cununi. . . 
N'ai să ne mai cunosti, domnule foto- 
erat. . . Imbrătrânim.”? ” 


_Cartea apărută la-1 Martie 1941 a fost 
tipărită în 100 de exemplare. Nici un 
volum n'a fost pus în librării, cartea 
fiind mărțisorul pe care-l oferă autorii, 
prietenilor lor, 


Dumitru ICHIM 


CUVÂNTUL ROMÂNESe 


pi Mai bel APD 


Ca Ce 


me m pg Pesti ft A Vp A e dul Mp eta VP, ata NR e Ay DAE? Ip iama VAZA 


amr 


seta ac ari ru Sfara 


Pern 


aan anii + a ete 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


PAGINA 11 


DS EEE SE PE PTRO ERE ST CE CETE DIET A E IEEE E 


Pavel Bellu şi spiritul bănățean 


Scriind daspre poetul Pavel Bellu nu pot 
să trec pe lânză o dragă amintire. Era în 
anii lui 1942-1943, când prin primele clase 
de liceu fiind, am descoperit revista tatălui 
meu, Innoirea, apărută la Arad între 1937- 
1910. 

Recunosc că multe miau delectat în- 
trânsa astfel că am ramas un admira- 
tor al ei până în ziua de astăzi. Dintre 
toți l-am remarcat cu osebire pe poetul 
Pavel Bellu, poeziile lui având o paternică 
rezonanță în simțirea mea da copil. M'am 
bucurat tare mult cână mai târziu citina 
recenzia lui Perpessicius asupra celor ] 
posți bănăţeni, am aflat în ea o elevată 
prezentare. a veniamimilui, a prâslei din- 
tre ei, abia trecut pe-atunci de 29 de ani. 

Se înțeleze daci că întâlnirea mea acum 
după atâția ani cu opera lui Pavel Bellu 
nu este una oarecare. 

In cartea apărută în 1970, „Blaga în ma-' 
rea trecere, P. Bellu arată cât de mult 
datorează poezia şi gândirea lui L. Blaga, 
contactului avut cu Banatul, Stiindu- -se că 
după primul război mondial căsătorindu-se 
cu Cornelia Brediceanu si nereușind să 
ocupe o catedră în învățământul „clujean, 
filozoful român locueşte câțiva ani în Lugoj. 

In fond avem deaiace cu o mică mono- 
grafie privind trăsăturile autohtonismului 
bănățean, cunoscut prea bine de P. Bellu, 
născut în Caraș în anul 1920. 

Spiritul bănățean se caracterizează. în 
primul rând printr'o dragoste frenetică 
faţă da viață ş si yolugtățile ei fiind în a- 
ceeaşi măsură. păgână si bachică. Pre- 
cum bine arată Bazil Munteanu , Alec- 

” sandri, Duiliu Zamtirescu, Ion Pillat, re- 
prezintă în cultura românească pe homo 
mediteraneus, dar pe când la acestia în- 
sușirile sunt unele dobânditeprin călătorie, 

lectură sau educație, la bănățean medite- 
ranismul chiar firea lui inăs ută, 


: șezaţi în . 
țara de lânză Dules, după ga fost 
alunzați din poenele arcadice de sub poa- 
lele muntelui Olimp. 

Dela zeul Apollo ay moștenit cultul . 
soarelui, obsesia albului din iorgovanii , 
înfloriți în livezile primăverii, din razele 
heliosului- împrăștiind sulițe și chivăre de 
„aur în văzduh, Sau din imaculatul zăpe- 

zilor veşnice de pe insulele norilor preum- 
“blându-se pe infinitul unui cer albastru 
de sfâșit de Septembrie, când_lumina pli- 
nă şi "bozată curge ca o apă de argint 
în pocalele de pe ramurile de măslini și 
oleandrii dând roadă flautelor lui Pan, 
umil cules și de poetul Lician Blaga în 
Marea lui trecere. 
- Dela Dionysos, zeultrac, poartă în sânge 
meșteșugul danțului și al cântecului, rit- 
mat până la halucinație și convulsii, în 
curțile viilor, sub ghirlandele încărcate 
cu ciorchinii copți din care plouă pentru 
baia trupurilor goale, nectarul și ambro- 
zia cu limpezimi și arome paradisiace. 
„Si fiindcă o stim încă dela Nietzsche, 
că apolinicul și dionisiacul adunat la un 
1oc formează esenţele primare ale spiri- 
tului elen, vom putea spune și de cel 
bănățean că va fi unul clasic, aplecat 
spre armonie, echilibru și puritate serenă. 
Nu va fi preocupat în continuare decât 
de lucruri, neavând interes pentru ceeace 
se ascunde înapoia lor dezi pentru taină, 
metafizicul rămânânău-i străin, Pe Dum- 
nezeu mu-l coboară pe pământ, acesta 
fiină întrupat în floare, pom sau catape- 
tesme de biserici, crestinismul lui este 
unul mu sofianic” ci iar ca cel antic an- 
tropomorlfizant, profund panteistic.  So- 
larismul bănăţean se opune meditaţie! lu- 
nare moldave 'sau goticului moldovenesc 
al țării dintre cosmine, Bucovina. Primul 
se desfășoară spre pământ, vrajă sub venii 
„noștri, celălalt în umbre sau chiar mutat 
pe prispele cerului. 
Si' fiindcă cel mai concret lucru „al 
sufletului din om este arta, vom zăsi 
una în Banat împ” eznată, ca o consecință 
logică, de o tendință spre emilație co- 
lectivă, niciunde în altă parte m avem 
dezvoltat un folclor atât de divers si 
bogat artistic, justificând mând-ia, fălo- 
"şenia bănățeanului și dorința lui de a fi 
z mereu ““runcea””. > 


Personalitatea puternică a creaţiei po- 
pulare căreia se adaoză şi o serie de 
împrejurări istorice bineînțeles, au men- 
ținut în umbză mult timp, creația artis- 
tică să-i zicem cultă. artistii bănăţeni 
practicând un fel de perfecţionare cu mar- 
că intelectualistă a artizanatului și meş- 
tesugului anonim, trăirea inconștientă de- 
venină una conștientă, așa cum o găsim 
în muzica lui Brediceanu! și Vidu sau mai 
elevat exorimată la Victor. Vlad dela Ma- 
rina sau lon Popovici-Bănățeanul, amândoi 
având » viață prea scuriă pentru a se 
putea vorbi de o adevărată împlinire. 

Abia după primul război mondial „Oda- 
tă cu eliberarea Banatului se ridică din 
regiune o serie de artisti a căror menire 
era după cum obsarvă Pavel Bellu să 
depășească specificul local, să-l treacă în 
permancațele ariei universale. Misiunea 
se arată cât se poate de dificilă nu numai 
fiindcă arta populară avea un grad atât 
de dezvoltat dar și din cauză că artiștii 
aceștei țări Sunt atât de bănățeni încât 
nu Vor putea nicio clipă să sa despartă 
de pământul lor, oșiunde ar fi sunt stă- 
pâniți de dorul întoarcerii la el ca la 
un altar al destinului. 

Printre ariiștii bănățeni reuşind să 
depăşească experiența țării lor de baș- 
tină "deși m a încetat să fie unul deal 
ei, se înserie după părerea mea și poe- 
tul Pavel Bellu. 

In volumul de poezii Arhitectura gân- 
dalui, însoţit de gratica excepțională a 
lui Francisc Deak, apărut în editura Da- 
cia 1977, sa defineşte el însuși a fi prac- 
ticantul uni lirism împreznat de sani- 
nătate şi simplitate, crescut în spațiul 
unei culturi orphico-zamolxiene, lirism, 
până la urmă, de idei, arhitectură a gân- 
dului si poate o reîntoarcere a poeziei la 
„oma atea ei d oraculară; pindarică. 


emnță iaz ritmul Versur lor sorgintea lui 

-creatoare, comună cu cea. cum am văzut 

„a Banatului, țară meâiteranee, m geogra- 
fie ci pe harta soiritului: 

Căci suntem nat a! marelui Orfeu- 

blând »riănind azarul, cu mândrie, 

In nai purtăm simfonic os de zeu. 

In ciclul Elogiul simplităţii (1967), Am= 
fora greacă este un imn adus vasului atic, 
olarul. fiind m umul muntean ca la Tudor 
Arghezi, nici trecut dincolo în nemurire 
de Imcian Blaga ci elenul contemporan lui 

- Fidias și Skopas: 

Frumusețea ta suavă, gingaș vas, 
e visul unui semen ce-a 'rămas 
înscris subțire, simplu și senin, 
cu fir de fum, pe galben caolin. 


Panteismul, ca fel de viaţă și-tilozofie, 
sau mai bine spus ca o modalitate de a fi 
în existență și nimic mai mult, sensitiv 
dar nu sensual, ne apare în: 

Albastrul-albastrul-albastrul- 

strălimpedele, îmi ajunge 

și de foame și de sete. 

Săţioasă e seninătatea. "Bogată 

sărăcia ei. 


Strigătul mediteranian al insului aler- 
gând ze țărmii visului, erou de legendă 
şi mit, poposeste lângă noi cu ecouri 
răsfrânte de pereţii cerului; 


Cum sunt, ași vrea ca să-i strămut 
pe liră- 

dar vasul ca un abur se deşiră 

și se preface lacrimi și țărână, 

rotind. pe-un dise albastru de lumină, , + 


In el se mărturisește dorul înapoi înspre 
originile primare, melodie a subeonstien= 
tului creator, concert abisal: 


Când sunt dornic de hoinăreală 
pe dunga de azur a mării, 

ascult în mine valul antic 
albastru sfărâmat de țărmul grec. 


Geneza divină, oul brâncuşian. germe- 
nele, emiionul, aparţine luminii, gestul 
ulterior cel născut înseamnă reducerea 
infinitului în finit, a nespațiului în spațiu: 


Inchipueste- i viața 
ca pe-o lumină infinită. . . 


In ea orice formă e umbră. 
i 


POD re Ad 


Ovidiu VUIA 


Volumul Arhitectura gândului (1977) m 
numai că este dedicat ** Celui mai înalt 
Prieten al sufletului meu Pablius Vergilius 
Maro, modest omagiu de lumini” dar încă 
din cartea întâia Flautul lui Dionysos ne 
introduce într'o. mitologie transtigurată pe 
pagini de codice poetic, dela poezia de 
altădată cu ritm și rimă ordonată, aedul 
recurge la măsurile înter i ioare ale versului 
alb confirmând părerea că o astfel de 
evoluție poate. să țâşnească numai odată cu 
stăpânirea măiastră a celor mai intime 
secrete ale versificației si melosului ei. 

Dela început ditirambul se îndreaptă 
spre Avollon, rătăcitorul sub laurii gâr- 
bovi, numai cu lira, ne-a învățat să tân- 
guim după cer: 

Dă-ne-o! Tu ești nemurirea. Imparie- 
ni-te . 

ca un măslin cu frunze lăptoase, 

Ca un râu. Suntem sz:oși de cristalul 
inimei tale, rănite! 


Sau spre Orfeu fiul regelui trac Oiagros 
si al muzei Caliope, recunoscut drept unul 
din părinții săi: 

Ne zândim la cel ce ningea cu lira: 
la marele îndrăgostit al albului-Orpheu. - 
Toţi ceilalți eroi sau zei fie Daci ca 
Buerebista, Zamolxe, romani ca August, 
Ovidiu, sau alţii ca Osiris, Pithazora, 
Zoroastru ori Horia, Bălcescu, Miorita, 
Iovan Iorgovan sunt raporiaţi la același 
cadru mediteranian-elen. sufletul nevăzut 
al ţării Banatului. 

Si peste tot stăpânese păsările, pui ai 
serenității și ai albului, columbele: 

Inghit lacom. se iubesc cu graţie 

și își plătesz datoria cu a zbor alb, 
caligrafiat pe azur. 

Atunci mu mai sant carne. Sânge. 

Smalţ. Zăpadă. 
Ci lu: mină 


reuşit so nel a dau Pavel 
Bellu. & 

Cartea a doua Numai iubirea este în- 
chinasă iubirii dintre bărba* şi femsie 
înfățișată aici prin Orfeu si Euridice, 
'Tristân şi Isolda, a vechii Elade: Orteu 
cel ce preschimbă ochii dobitoazelor în 
icoaae, „amestecă nareișii cu oamenii, re- 
prezintă poetul dat si "pe marele îndră- 
gostit: 


Mi-am dura: cort din ochii verzi 
ai Eurydicei. Locuiesc în ei. 
Ii respir. Imi sunt azima de rouă. 

Apropiindu-ne de, Eucydice, pătrundem 
întrun mediu absolutiza“ elen, neoclasicist 
de talia statuilor lui Canova sau Thord- 
valdsen: 


Ii beau. 


Ca o eglogă 
sună fluerul de argiat 
al apei. 


Cuvintele încep ele însele să fie săpate 
în marmosa luminii, Eurydice fiind doa- 
un motiv din acelasi cult a! soazelui, ca 
la Paul Valery, transtormându-se în act 
saterdotal: 

Poate că în caerul de soa-e 
e un reflex 

al iubirii universale- 

a! văpăilor de aur 

ale Inimii Unice. 


ludita, ca Laura și Beairice. numai 

e căutată decâ! pentru semnificaţiile ei 
de redempțiune deci suflet înspre suflet, 
purificare, jezită trainică: 

Poate că fecioara 

-în sazra ei puritate- 

nu-i decât un simbol 

al Sufletului Etern. 

din care izvorăște 

uitarea 

si pazea, 

“be tapt un ideal nicicând atins: 

O, tu! setos dorită, 

veşnic prezentă, 

niciodată ajunsă, 

eternă Eucydice! 


După pierderea Euridicei, Orteu traas- 
formă moa-tea ei în cântec asa cum o 


măr turiseste bazantelor: 


Suni li 
- da” traieşte mu; na: sunetu! meu. 
Lemn, coarde şi fildeş, 
nu fa2 parie din mine. 
Eu suat. dincolo de coa-de 
şi Sunet: 
în armonie 
Eu trăiesc în cerul armoniei. 
Puteţi rupe coardele, 
puteţi şterge sunetele. 
' armonia mea va ră:râne 
Opus azestui Orieu etezn, indestructi- 
bil, de esență dumnezeias ne apare 
figura lutului său pământese, al umi Ar- 
lechin. Gilles şi Pierwot de Waiteau: 


Aici, sunt doa- un trubaiur trecător, 
cu lira 

câseodată 

plină de lazrimi. 


Prin ciclul Numai! iubire avem impre- 
sia că poetul Pavel! Bellu atinze una din 
culmile lirisimului. 

In cartea a treia Arhitectura gândului 
îsi sintetizează zeometrical experienţele, 
de data aceasta analizâad mai îndeaproape 
istoria neamului său: 


In noaptea din mine. din flaut suspinând 
am căuta! fântâna -mormânt. Fântâna 
împăenjeaită de luceteri. 

In afara noastră. fântâna s'a usca!- 

cu zura îndopată de țărână. . - 

Numai în noi, unde nu se vede. 
arde-viu-luceafărul verde 

al frumţii lui Tudor. . . 


Nicicâad duhul ma-amureșaa m este 
mai bine prins ca aici, în cuvâat, precum 
în lemn de Vida Geza: 


Mieria albă, duse-o-a3 
inima până'n Oaș: 
la poaria cu cere scobit- 


li 


Ca mine-în seara cu cemșă în gură. 
de decembrie, când sufletu-imi întreg 

stă rotund ca o lacrimă: 

senin. 


Răsăritul visat - 

de-acum a apus... 

Cărarea suie, senină, spre capăt. 
Agale, în brumă, R 
departe, 

sarbăd și dus 

mai dăinue tumultul 

inutil, 

în vale..... 


'Tunici, o grămadă 

pe drum, am aruncat 
una câte una, 

o mie. 

Cu fiecare, mai liber, 
mă desbăr de un păcat, 
cu fiecare popas 
închin o liturghie. . 


Din noianul de semne 
ce-am vrut să desleg- 

nu mai rămâne decât 
Intrebarea-Măsură: - 
“Doamne, plăpând, împăcat, 
dar cu visul întreg, 

mă primești 

pentru cea de apoi 
Cuminicătură?”” 


4 


ei 


fe 


j 
3 


4 
și 
Y 
i 
=> 
i: 
E 


a 


în; câinii audă ide aia ca atm a 


IANUARIE 


1981 


DIN TRECUTUL NOSTRU 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ȘI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


24 | nuarie 19859 
„Unirea Principatelor lMomâne 


Fragment din Mesajul 


Domnitorului Cuza rostit în Cameră 


la 5-17 Dec. 1865: 


“In Alexandru Ioan |, domn al României, românii vor 
găsi totdeauna pe colonelul Cuza, pe acel colonel Cuza care 
a proclamat în Adunarea adhoc şi Camera Electivă a 
Moldovei marile principii ale regenerației României si care, 
fiind domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Pu- 
teri garante când primia și coroana Valahiei, căel primeşte 
această îndoită alegere ca expresie neîndoielnică şi stator- 
nică a voinței naționale pentru unire -- însă numai ca un 
depozit sacru”?. C 


paraţii. 

Actul Unirii, după vea- 
curi de dezbinare, și uneori 
lupte fratricide, a venit în 
„momentul când Imperiul O- 
toman în declin,și Imperiul 

ist. în creștere au ajuns 
la punctul de echilibru, când 

„cele două forțe 
“ s'au anulat reciproc. InEu- 
ropa anului 1848 adia un vânt 
de libertate. In mod provi- 
dențial au apărut atunci o 
mână de bărbaţi. vrednici 
care au stiut să se ridice 
„la înălțimea momentului și 
să folosească acest vânt 
prielnic pentru a scoate la 
liman corabia neamului ro- 
mânesc,  împotmolită după 


“ patru secole de oprimare 


turcească. 


Pașoptiștii români oferă 
un exemplu fără precedent 
în istorie. Pentru prima 
dată o clasă conducătoare 
renunță de bunăvoie și din 
propr. iniţiativă 1a privi- 
legiile sale în numele bine- 
lui comun, Reforma agrară 
revendicată la Islaz și în- 
făptuită de Cuza a fost pri- 
ma din lume de acest fel. 
Desrobirea Tiganilor pro-= 
clamată de guvernul revolu= 

nar din Bucuresti la 26/8 

lie 1948, s'a înfăptuit îna- 
inte de abolirea sclaviei în 
Statele Unite și a iobăgiei 
în Austro-Ungaria. Tot a- 
tunci printr'un decret se 
consfinţeste “'dreptul fiecă- 
rui Român de a vorbi, a 
scrie și a tipări slobod a- 
supra tuturor lucrurilor”, 
Un alt decret proclamă des- 
ființarea titlurilor nobili- 
tare, “singura deosebire în- 
tre Români de aci înainte 
fiind aceea a virtuţilor și 
slujbelor câtre patrie”? 
„Nicolae Bălcescu, fraţii 
Stefan, Nicolae şi Alexandru 

“Golescu, C.A. Rosetti, Ion 
Brătianu, Ion Câmpineanu, 
“Constantin Filipescu, loan 


și -- inevi- 
tabil -- ne îndeamnă la com- 


antagoniste. . 


fraţii Rosetti și fraţii Sion 
în Moldova, toți reprezen- 
tanți ai lasei boierești, nu 
numai ca au primit de buna- 
voie aceste reforme dar au 
luptat, uneori cu riscul vie- 
ţii, pentru înfăptuirea lor. 

Dar deasupra tuturor a- 
cestor reforme, idealul lor 
suprem era UNIREA.  A- 
dică contopirea în cuget și 
simțiri a tuturor Românilor 
pentru realizarea acelei na- 
zuinți seculare de nea- 
târnare, pentru care s'a văr- 
sat atâta sânge de-a lungul 
sbuciumatei noastre istorii. 

Desigur au fost şi anti- 
unioniști... A trebuit să se. 
ducă o luptă m numai cu 
forțele externe dar şi cu 
opoziţia internă. Dar spre 
cinstea noastră aceștia erau 
în netă inferioritate şi n'au 
putut să-și impună punc- 
tul de vedere. 

In cele din urmă guver- 
nul revoluționar a fost dizol- 
vat de trupele turcești la 
cererea Rusiei. Dar pa- 
soptiștii au continuat lupta 
în surghiun. Ei au reusit 
şă convingă opinia publică 
din Occident de dreptatea 
cauzei româneşti, rol 
români În frunte cu Vasile 
Alecsandri, Nicolae Băl- 
cescu, Mihail Kogălniceanu, 
publică în Europa apuseană 
ziare și broşuri, Își fac 
relații în lumea intelectua-, 
lă și politică, câștigă de 
partea României personali- 
tăți influente ca Jules Mi- 
chelet, Edgar Quinet, Paul 
Bataillard. Napoleon III și 
Cavour sunt si ei câștigați 


"de ideea umi stat latin la 


gurile Dunării. Roadele a- 
cestei campanii se vor ve- 
dea la Conferința de pace 
dela Paris: și la Convenţia 
câre a urmat, când reven- 
dicările românești sunt re- 
cunoscute în cea mai mare 
parte de marile puteri, cu 
toata opoziţia Anglieisi Tur- 
ciei. = 


ROMÂNI DE PRETUTINDENI, UNIȚI-VĂ! . 


Lecţia istoriei este în- 
structivă. - Românii au reu- 
in daizăzi 


Dezbinarea celor trei 
voievodate - românești a 
dus la, secole de stagnare, 
umilințe și robie. Străinii 
au profitat de disensiunile 
între Români si ne-au stă- 
pânit, au anexat provincii 
din trupul țării şi au făcut 
tot ce au putut ca sa ne 
înstrăineze de limba, cultura 
şi credința strămoşească. 

Pașoptiștii au înţeles 
pentru prima dată imensa 
forță a unirii. Curentul 
inițiat de ei a crescut ca 
o avalanșe irezistibilă și 
a adus Unirea Principatelor, 
Independența, Regatul și în 
sfârșit realizarea visului cel 
mare din 1918. 

In ciuda opoziției a trei 
imperii puternice care voiau 
să ne absoarbă şi să ne 
anihileze, Românii au reali- 
zat în 70 de ani ceeace în 
1848 părea o utopie: uni- 
rea tuturor Românilor în- 
tr'un stat unitar, indepen- 
dent și puternic. 

Catastrofa naţională din 
1944 ne-a dat înapoi cu 140 
de ani. Ca şi atunci o mână 
de Români luptă în exil din 
nou pentru aceleasi idealuri: 
independenţă națională, în- 
tregirea hotarelor și instau- 
rarea libertăților individua- 
le şi politice. 

Români! din țară sunt în 
imposibilitate de a-și ex- 
prima voința. 

Noi, cei din lumea liberă, 
o putem face. Dar pentruca 
vocea noastră să se facăau- 
zită este nevoie de acelasi 
lucru ca în 1859, adică de 


„ patriotism, abnegaţie şi mai 


ales UNIRE, y 

Să uităm deci tot ce ne 
desparte și să ne amintim 
de tot ce ne uneste, “să 
dăm mână cu mână cei cu 
inima română”, cum. spune 
poetul, ca să putem reali- 


„za ceeace patria așteaptă 


dela noi, 
Vlod ANGELESCU 


DĂ 


Jurământul Domnitorului 
Alexandru lon Cuza 


“Juv în numele prea sfintei Treimi şi în fața țăvei mele, că vo 
păzi cu sfințenie drepturile. şi intevesul Patvici, că voi fi credincios 
constituției în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia mea voi pri- 
vighea la vespectavea legilor pentu toți și în toate, uitând toată pri- 
gonirea şi toată wa, iubind de o potrivă pe cel ce ma iubit şi pe cel 
ce mu urât, neavând dinaintea ochilor mei decăt, binele şi fericirea 
mației vomăne, Aşa Dumnezeu şi compatrioții mei să-mi fie întru 
ajutor”. i 


1 TA €.] a i Sa 


PROCLAMAREA UNIRI PRINCIP ATELOR. 24 TAN. 1859 
(DUPA TABLOUL DE TH. AMAN, COLECTIA ACAD. ROMANE) 


Cuvântarea lui Mihail Kogălniceanu 
la alegerea lui Cuza Vodă 


“După una sută cinci zeci. şi patiu de ani de dureri, de umilivi 
şi de degradație națională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, con- 
sola prin capitilațiile sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pre 
domn. b E 

„Prin înnălțarea ta pe tronul lui Stefan cel Mare, s'a înnălțat în- 
săşi naționahtatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru 
a voit să împlinească o veche datorie către familia ta; a voit să-i răs- 
plătească sângele strămoşilor tăi, vărsat pentru libertăţile publice. 
Alegându-te pe tine domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumei: 
ceea ce toată țara doreşte: la legi noi om nou. 

O doamne! Mare-şi frumoasă îţi este misia. Constituţia din 7 
August ne însemnează o epocă nouă, şi Măvia Ta eşti chemat să o 
deschizi! Fii dar omul epocei; fă ca legea să înlocuiască arbitraiul; 
fă ca legea să fie tare, iar tu Măvia Ta ca domn, fii bun, fii blând; 
fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toți domnii trecuţi au fost 
nepăsători sau răi. 

Nu vita că dacă cinci zeci de, deputați te-au ales domn, însă ai 
să domneşti peste -două milioane de oameni! : 

Fă dar ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; îm- 
pacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru stră- 
moşeasca frăție. » 

Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii domn cetăţean; urechea ta fie 
pururea deschisă la adevăr, şi închisă la minciună şi la linguşire. . 

, Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. 
Să trăieşti dar mulţi ani, ca şi dânsul; să domneşti ca şi dânsul, şi făș 
o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea instituţiilor 
noastre, prin simțimintele tale patriotice să mai putem ajunge la acela 
timpuri glorioase ale nației noastre, când Alexandru cel Bun zicea 
ambasadorilor împăratului din Bizanţ că; România nu are alt ocro 
titor decât pe Dumnezeu şi sabia sa. Să tăieşti Măria Ta”, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 13 


GREEN IMPOTRIVA LUI GREEN, SAU “10 CU CINE VOTIEZ MUICĂ” 


În Stefan ARMÂ NUL = 


Nu sărăcise americanul de tot, dar 
zice-se că nici asa mu se mai putea. In 
consecința conu” Reagan luă vârtos. în 
pumn voturi şi cu ele ținute asa i le pre- 
zentă jupânului Carter. Carţer : Strânse din 
dinţi, închise ochii, să nu vadă, să nu simtă. 
Nici coana Rosalin nu era mai bine, dar 
gata, lozu” cel mare s'a tras și iată, după 
patru ani de democraţie administrată de de- 
mocraţi, a sosit timoul unei alteia, tot de- 
mocratică se pare, dar administrată de re- 
publicani. Senatul s'a metamortozat si el 
după douăzeci şi cinci de ani totînfavoarea 
republicanilor. "Si uite așa, televizoarele nu 
ne mai îndoapă cu reclame politice, com- 
pensând lipsa lor cu alte și alte prezentări 
nu mai puțin interesante, cum ar fi: con= 


serve pentru cățeluși şi pisicuțe creţe, cu- 
țite care taie “cotit și pe la spate””, deter- 
genţi minune, în stare să- ţi curețe toată 
murdăria de pe_rufe și câteodată, din ne- 
băgare de seamă, chiar şi pielea de pe de- 
gete. Deci să respirăm ușuraţi... 

Ca orice student din America, în per- 
manentă căutare de “un dolar în plus”, 
m'am angajat să lucrez pentru campanie, 


- în speță pentru realegerea congresmenului 


republican Bill Green. Am respectat in- 
strucţiunile date de colegiu si m'am pre- 
zentat la oficiul cu pricină să văd despre (di 
e vorba: 65 de dolaripentru I3ore de împăr- 
țit propagandă, înpreajma urnelor newyork- 
eze, în ziua alegerilor, 4 Noembrie. 

Nu suna rău de loc, aşa că la data și 


Tramvaiul 


Chiar de la ora 14,52 când intră în 
schimb, Ichim îşi scoase cutia de chibri- 
turi în care ținea lăcustele, pachetul cu 
mămăligă şi râmele, îsi destăsură undi- 
ţele şi, după ce le aruncă peste geam, în 
„apa puţin vălurită, porni tramvaiul. 

leri pescuise cu spor până târziu. A- 
runcase undiţa_într?0 grămadă de locuri 
si la suprafață şi în adinc şi prinsese 
pretutindeni. De “aceea, ajuns acasă, pre- 

- gătise cu toată grija o duzină de feluri de 
mâncare, le întinsese pe mese în curte, 
şi „ când fusese gata, deşteptase vecinii 
de pe stradă şi le servise el î însuşi buca- 
tele. Cel mai mult le plăcuse saramura 
de roşioare cu vinul negru. Inainte de 
a adormi mai zâmbise o dată mulțumit. 

Iși puse șapca, de care uitase, pe cap 

p altfel o ţine în „servietă că, mu-i place) 


intai 


ta, m peste bolovani ca „alții. 
moale. Vede stopul, stă; vede tăblița, 
se odihnește. Stie să oprească și, fără 
tăblițe. Ar putea să meargă. și cu ochii 
închiși. Peste lume nu dă că se fereşte 
ea singură, peste mașini nu dă că are 
prioritate. Se învârtește așa ca o rață 
în lighean până pleacă la depou. 

Văzu venind spre el turul opt pe care 
era nea Paul. Asta, omul dracului, iar 
se prefăcu că aruncă o undiță în apă si 
trage, afară un peste de un metru. Apoi 
își lăți gura de râs. Nu credea deloc 
că el a prins și pești mari, şi mu credea 
se pare nici măcar câ a prins vreodată 
„un peste. Vagoanele dispărură în spatele 

lui Ichim fără să fi avut vreme să-i răs- 
pundă. Acum trebuia să aștepte cincizeci 
de mimte până să ridice” pumnul la el. 
_ Deprimat, puse o râmă nouă în ac (cea 


veche se zdrențuise) și-o azvârii prin 


geamul cabinei. 
Era curios să vadă ce va prinde azi. 


Incercă mai întâi locurile. Opritramvaiul, 


deschise ușile, primi călători, porni îna- 
inte, opri "iar, în toate staţiile.  Lăsă 
în fiecare câte o undiță. In cursa urmă- 
toare avea să le verifice. Ii mai rămă- 
sese ultima. Undiţa fermecată. O purta 
la el deși nu săvârşea cu ea minuni. Nu 
îndrăznea. 
încercase puterea și prinsese un delfin, 
gar se speriase într'atât de frumuseţea 
"lui, încât îi dăduse drumul înapoi în apă. 

„Nu îndrăznea fiindcă mar fi putut-o povesti 
colegilor. Si dacă m le spune e ca și 
cum nici mar fi fost. 

Citise într?un ziar despre câțiva pes- 
cari care au prins cu câțeva zile în urmă 
în Dunăre un pește de vreo trei sute de 
“kilograme, EL ar fi putut s "0 facă singur 
oricând. Dar ţi-ai, găsit.  N'are voie 
„nici să se gândească la asta. Ar râde 
vatmanii de_s'ar duce pomina. Si grozav 

„ar vrea să i se întâmple și lui ceva. 
„ Pluta se mișcă încet, parcă ar fi căutat 
cu un ochi pe” cineva ascuns în apă. Se 
„opri și apoi brusc ijucă vertical de câteva 
ori, Semn că peștele încearcă râma. 
Uneori o lasă. Alte 'dăţi însă, când o' 
apucă 0 înghite cu totul și cârligul a- 
junge până'n maţe. Aha! Uite că-l joa- 


O. singură dată, e drept, îi 


PRD PP iii aa ii 


Coca ERETESCU eee 


că, Câteva cercuri mari se despleteau 
pe apă şi, de pe scaunul său, Ichim lăsă 
aţa mai "liberă. Opri și tramvaiul. Când 
să plece iar, o dată se smuti aja și dădu 
să-i fugă dintre degete. Peștele gonea şi 
el în urma lui. 0 stație de tramvai. 
Sărea de bucurie pe deasupra apei cu 
tramvai cu tot. Deşteaptă invenție şi 
tramvaiul ăsta, păcat că nu merge decat 
pe sine. E singurul lui drept. Peștele 
obosise. Probabil gâfâia acolo sub apă 
și scotea limba. O porni iar - Ichim cu 
tramvaiul după el. Il mai hărțui puțin 
să-l stoarcă de vlagă. Cum alerga cu 
toate contactele, puse bruse frâna si se 
lăsă târât. Nu prea mult să nu-i “1ăr- 
gească rana. In cele din urmă îl trase 
câte puțin afară.  Scoase un somn din 
cei zdraveni. Păcat > nimeni nu-l va 


crocodil. Un somn 

somni și el a prins unul singur. “Il trase 
afară şi când se bucura mai tare, văzu 
prin geamul din stânga pe nea Paul cum 
se holba la el și-i râdea în faţă. 

Antipatie om. Stătu o vreme așa, pe 
marginea apei și nu mai făcu nimic. "Opri, 
plecă, opri din nou. Ehee, dacă i s'ar 
întâmpla și lui ceva! Ce săi se întâmple 
unui vatman care merge pe niste sine 
lustruite? Norocul lui că e tânăr. Vede 
cum tramvaiele azi, tot: mai mult la mar- 
ginea orașului. Poate le scot de tot 
într'o zi. Si-atunci, ei, si-atunci, în 
sfârșit, or să-l mute și „pe el dincolo. 
Altceva. Nu se compâră.  N'are şine 
dedesubt. Doi metri la stânga, doi la 
dreapta, altă viață. Eşti liber să-ți-alegi 
drumul care-ţi place.” Chiar dacă atârni 
de un fir. Te mai hurducă puțin, mai 
intri, într'o groapă, o plăcere. Se defec- 
tează mai des. Ai ce povesti acasă. Si 
ieși din colivia asta nenorocită. Mai spune 
“unul o vorbă, altul alta. Ei bine, abia 
atunci va fi el fericit. Asta ar fi într'- 
adevăr o, întâmplare în viața lui. Că 
pescuitul “de fapt nici nu-l pasionează prea 
tare. E tot ce poate face în cușca lui. 
că și peștele e o vietate fără pretenţii. 
Se agaţă, "fuge înainte până nu mai poate, 
si când a obosit îl tragi afară. Din tro- 


leibuz însă, e tocmai bine de vânat. Si 


asta e într'adevăr pasionant. Orice. Ie- 
puri, vulpi. Dacă ajunge pe o linie mai 
accidențată poate și ceva capre ori cerbi. 
O ia animalul la stânga, tu după el; oia 
la dreapta, tu după el: Ce vânători ar 
mai face! Numai animale dela noi, de 
aici, Stie el din ce s'ar putea vâna şi 
animalele din junglă. Mai “bine să nu 
„ mai vorbim. Măcar că tot vede în fața 
lui cum tigrul pe care tocmai îl înge= 
nunchease își scoate blana și dă să se 
repeadă iar la el, aşa belit cum e. Dar 
Ichim îl pune la respect s si animalul plea- 
că, spăsit, cu coada roşie între picioare 
în pădurea cu liane. Si de fericire i se 
umezese! ochii, Asta înseamnă că de mâine 
chiar, 
Iți dai seama? Doi metri la stânga, doi 
la dreapta, ceva hurducături, şi, uneori, 
chiar şi câte o groapă. 
e 


ra pare ee ac a ear eranati 


se va zbate să treacă pe troleibuz. 


ora stabilită eram acolo, ras proaspăt, cu 
cravată la gât și pantofii lustruiţi ș si, mi- 
nune mare, numai cu am fost 'fechipat”? 
așa. Inspirat poate, într'un fel, obţin locul 
cel mai populat de către aficiali, căei “ar- 
gumentul” cravatei îi decisesepe mai marii 
campaniei să mă favorizeze. 

La ora 6.50 dimineața, mă aflam în 
First Avenue -downtown- recomandând.cu 
căldură cetățenilor pe Bill Green candida- 
tul care trebuia ales. Cu o insignă verde în 
piept (cu numele Green -adică verde în 
engleză) înfiptă în sacoul meu verde, în 
spatele unui panou de aceeași culoare si cu 
același mme (Green), împărțeam În stânga 
sin dreapta manifeste si zâmbete, până 
când...pe trotuarul lat de sapte metri, la 
trei pași de mine a apărut opoziţia, în- 
stalându-și cartoane( să nu-ţi vină să crezi- 
verzi), putând cutii cu manifeste si m'am 
frecat la ochi, era. prea de tot) având 
drept candidat pe Green. 

In fine, după un moment de revenire, 
realizez că pe democratul de pe panoul de 
vis-a-vis de mine îl chema Mark Green, 
iar pe republicanul pe care îl '“susțineam” 
eu îl chema Bill Green. 

Bărbosul care îndeplinea aceeaşi funcţie 
ca și mine, începuse deja să-și “cânte”? 
melodia învățată de acasă. Mă ptivi scurt 
pe sub sprâncene_ de sârmă neagră și 
oprindu- -se din împărțit “literatură”! mă în- 
trebă scurt: “Cât iei mă ,?” Educaţia 
primită dela părinți, dar mai ales întăți- 
șarea lui de centaur turbat, m'au obligat 
să-i răspund la provocare. I-am dat rela- 
ţii complete și omul, mult mai liniștit 
pare-se. dispare după o jumătate de oră, 
lăsând în locul lui o jună brunetă, care nu 
cred că avea mai mult de-a face decât mine 
cu politica. 

Timpul trece greu, iar când Baron 
se mai răreau, ne mai uitam unul la ce- 
lălat asa...din “respect politic”?. La un 
alt moment de respiro, mă trezesc cu un 
alt. centaur, în spatele eu de data asta. 
m cita ali ac 


„aşa îl a parcă și trenci 

: oeart, îmi întinse o Până e mare și pă- 
"roasă și se prezentă ; Lloyd Shore din 
partea partidului republican. 

“> Speriat puţin de ținuta individului, i-am 
““raportat”? că în sectorul „meu totul e sub 
controlul republicanilor, că nu-i dubiu sau 
vreo îndoială printre alegători :omul nostru 
va fi și omul lor. 

Republicanul Shore îmi strânse odată 
mâna și mă întrebă dacă îmi trebue ceva, 
ori am vreo necesitate fiziologică. Răspun- 
sul meu fu sec,un sanvici cu suncă si o 
cafea, iar omul se execută fără a mai 
întreba dacă vreau sau mu muștar. „- 

Târziu am realizat că meteorologia nu 
are caracter de clasă, că e lafelde proastă 
si aici ca și în Europa, fie ea de Est sau 
Vest. 

Cu o seară înainte, atent la prognoza 
Lindei de pe canalul cinci, nu- -mi luasem 
nimic de ploaie la mine și mă uitam cu 
disperare acum, la norii turmentați adunați 
deasupra orașului cu siguranţă la Wnzațtice 
de ploaie. A 

Zece minute mai târziu, Loyd Shore 
„venea cu mâncarea într'o mână si cu o 


umbrelă în cealaltă. Ai noştrii ca brazii, 


mi-am zis. 

Am mâncat cu poită, încercând să ofer 
ceva din sanviciul meu și tinerei democrate, 
fără succes însă. Apoi a început ploaia 
şi vrând-nevrând, după douăzeci de minute 
de aşteptare în ploaie, mai încăpațânată « ca 
Antigona lui Sofocle, tânăra Andreea (căci 
aşa o chemă) a cedat invitației mele și 
iată-ne pe amândoi sub aceeași umbrelă 
“republican şi “democrat”. Totul a devenit 
confuzie pe urmă: lumea care trecea gră- 
bită din cauza ploii, întorcea capul crezând 
că e vorba de o glumă, amândoi strigândeu 
mâna întinsă votaţi pe... și mu pe... La 
mine a fost pujin mai complicat cred, Ince- 
pusem să încurc lucrurile, în loc de con- 
gresmen îl avansasem la rangul de senator, 
apoi din republican îl mai făceam şi demo- 
crat, ca până la urmă să uit complect 
parola și să-i strig numele lui Mark Green. 

Managerul campaniei a apărut, mai târ- 
ziu, coborînd dintr'un Cadillac cărămiziu- 
metalizat. ' A încercat să pară simpatic, 
până când a sesizat că “bat-câmpii”? şi, 
mustruluindu- -mă cum se cuvine, mi-aară- 
tat cum să-mi așez mai bine poziția pe 


“minat să-mi tânăurile. Am aflat 
mai târziu că-și va da lucrarea de diplomă 


trotuar, să nu las cetățeamul să treacă 
până nu-i vâr în cap subiectul și în bu- 
zunar fițiuca cu activitățile precedente ale 
lui Bill Green. 

Apoi a plecat și el și cei doi “băieţi”? 
care îl însoțeau. "Am zis mersi că mu ma 
prinsese cu opoziţia sub umbrelă, căci 
atunci cred că scurta mea carieră în slujba 
politicii lua_ sfârșit înainte de sfârșit și 
probabil fără “renumeraţia” corespunză- 
toare. Norocul fusese de partea mea, 
Andreea plecând înainte de apariția celor 
trei. 

Au mai trecut ore si ore, am mâncat 
precum căluțul lui Walt Disney, înpicioare, 
sub aceeași umbrelă, până seara, când 
lumea se săturase de atâta votat si străzile 
s'au golit. 

Natural n'au lipsit “bobârnacele” și 
toată gama“ de glume deplasate, primite 
dela cei cu mai puțin respect pentru 
oameni “importanţi” ca mine. M'au socat 
însă cei care m'au întrebat verde în faţă 
ce ştiu eu despre respectivul candidat şi 
ce va face el pentru binele obștii. Răspun- 
surile mele au fost anemice și evazive și 
nu știu cum mi-a venit în minte în seara 
aceea replica avocatului Nercea, din piesa 
lui Mușatescu “Titanic Vals”, replică adre- 
sată nevestei viitorului deputat Spiridon... 
“politica, scumpă doamnă, e o meserie 
care se practică mmai în picioare”. Așa 
şi eu -o practicam înpicioare ș si...cam atât. 

La 7.45 trebuia să părăsesc metrul 
pătrat în care îmi petrecusem cu două 
pauze de cinci minute, toată ziua, dar de- 
cisesem să plec mai devreme către biroul 
unde urma să fiu plătit, căci strada era 
deacum“pustie, iar cartierul mi se bucura 
de o prea bună ,, reputaţie. La 7.00 când 
eram convins că nimic nu mă poate opri 
să dispar, a apărut o tânără în jur de 22, 
îngrijit îmbrăcată și mirosind discret a 
parfum, franțuzesc. A început să mă în- 
trebe fel si fel şi mam repezit-o, căci 
avea ochi moşi. si un. E 


la ziaristică Îa Columbia University, și 
aşa stând lucrurile m'am oferit să “icola- 
borez”, mai ales că detaliile urma să îi 
le dau la o cafenea din apropiere unde 
mă invitase. 

Am îndesat într'o ladă de gunoi chi- 
purile lui Bill Green (parcă zâmbetul can- 
didatului din fotografie se transformase 
într'un rânjet) și am purces la braț cu 
viitorul reporter către locul  “:confesiu- 
nilor”. A fost plăcut și recomfortant, 
conversaţia fiind eanaicatâtă şi întere- 
santă pentru ambele „ Am noua 
mea cunoștiință să-și sc notițele, 
căci datoria mă Chema la un ultim si 
suprem efort, acela de a-mi ridica banii, 
așa că_ m'am îndreptat către locul unde 
urma să fiu plătit. 

Sus în biroul îmbăcsit de fum și lume, 
mi-am găsit seful fericit şi cu "chef de 
vorbă. I-am dat legitimația de student, a 
privit-o, mi-a zâmbit larg, apoi ca un 
tată care își trimite adolescentul la cinema 
cu prietena, a băgat mâna în sertarul 
biroului la care lucra, a scos un plicalb 
zicând simplu “* saptezeci”, apoi cu cea- 
laltă mi-a dat alți cinci, drept “bonus”, 
căci lucrasem bine... 

Am numărat banii coborînd scările, 
căci m-mi venea a crede, dar era așa cum 
auzisem, saptezeci și cinci în total, ” 

M'am aruncat într'un taxi, obosit, în- 
ghețat și puțin fericit. A doua_zi dimi- 


„ meață, eram înțepenit de răceală, dublată 


de o febră musculară, iar ziarele bubuiau 
de știri şi comentarii. Bill Green câști- 
Base: în favoarea lui Mark Green. Am 
zâmbit puțin amuzant de istoria din ziua 
precedentă. Stiam că nu lusese într?o apli- 
cație militară de două săptămâni, ca acum 
câtiva ani, într'un regiment oltenesc. Si 
iarăşi minţile mi-au zburat într'un “flash- 
back”! acasă, în vremea cătăniei. Si mi-am 
adus aminte, în dimineaţa aceea friguroasă, 
într'o staţie de metrou, de alegerile din 
'77 din 'regiment și de Ion, țigan-şetrar 
devenit soldat, soldat fără să știe să scrie 
și tără să fi auzit de Caragiale. Il vedeam 
parcă lângă mine ** nedormit” și întrebând 
cu curaj: 10 CU CINI VOTIEZ, MUICA? 


0 ie 2 ma RR e a e Si ae a ra Se" 


a IS Pi 


PAGINA 14 


IANUARIE 1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


SFINŢIREA EPISCOPULUI VICAR NATHANIEL POPP 
PE SEAMA EPISCOPIEI ROMANE DIN AMERICA 


Zilele de 14-16 Noemvrie 1980 vor 
rămâne o pagină istorică în viaţa 
Episcopiei noastre. Clerul și credincioşii 
Episcopiei au fost în acele zile martorii 
slujbelor şi festivităților prin care 
Episcopia şi-a primit un păstor de treaptă 
ierarhică în persoana Prea Sfinţiei Sale 
Nathaniel. 

Precum se ştie, actul hirotonirii a fost 
punctul culminant și încheierea 
pregătirilor care au inceput acum un an. 
In conformitate cu rânduiala canonică şi 
cu prevederile din Statuţul de Organizare 
al Episcopiei un Episcop trebuește ales de 


răsăritul Statelor Unite si Canada: 

Prea Stinţia Sa Dmitri, Episcop de 
Dallas, conducătorul Eparhiei de Sud a 
Bisenicii Ortodoxc din America şi secretar 
al Sfântului Sinod; 

Prea Sfinţia Sa Boris, Episcop de 
Chicago, conducătorul Eparhiei din 
Mid- West; 

Prea Slinţia Sa Mark, Episcop de 
Boston, conducătorul Arhiepiscopiei 
Albaneze Ortodoxe din Statele Unite. 

Proclamaţia oficială 
de alegere 


Slujbele. premergătoare hirotoniei și 


din America în ședința din 10 Noemvrie, 
anul dela Doinnul 1980, în mod unanim 
te-a ales ca Episcop al orașului de 
Dumnezeu binecuvântat Dearborn, 
Episcop Auxiliar al Episcopiei Române și 
ca urmare s'a emis acest decret sinodal 
semnat de membrii Sfântului Sinod al 
Bisericii Ortodoxe din America prezenţi 
la şedinţă.” 

La această proclamaţie Prea Cuvioșia 
Sa părintele Nathanicl a răspuns: 


“Intru cât Sfântul Sinod al Bisericii 
Ortodoxe din America m'a găsit vrednic 


4 popor şi confirmat de autoritatea proclamația oficială de alegere au avut de funcţia și demnitatea de Episcop eu 
Ş bisericească ierarhică. loc Vineri seara. lerarhii, in frunte cu |.P. răspund cu mulțumită din toată inima, 
Procedurile s'au inceput în luna Sfinţia Sa Mitropolitul Theodosie, accept cu umilință și n'am nimic de zis 
lanuarie 1980, când Prea. Sfinția Sa imbrăcați în mantie și cu cârja episcopală împowivă”, 
Valerian a informat Consiliul Episcopesc au întrat în biserică în procesiune, în Sub conducerea Mitropolitului, 
că pentru bunul mers al Episcopiei Prea frunte mergând preoţii, diaconii și „episcopii au intonat un Tedeum de 
Sfinţia Sa ar avea lipsă de un ajutor în acoliţii, Catedrala cra scăldată în lumină mulțumită, la sfârșitul căruia candidatul 
treaptă de Episcop, Luând acest lucru la şi „împodobită „ci . 
cunoştinţă, Consiliul Episcopesc a inițiat ina ze pă 
revizuirea pre cedurilor statu tare pentruca "şt Epis san : 
să se poată creia luncţiunca de Episcop Așezat în scaunele” arhierești, părintele Nathaniel, răspunsurile: fiind date 
Auxiliar. Congresul Episcopesc intrunit la Arhimandrit Roman Braga impreună cu comunitate; 
3 Vaua Românească, la 4 lulie, a aprobat părintele Alexander „Schmemann, ius pita deh a atei 
) propuncrile Consiliului şi a decis ca să se decanul Seminarului Teologic “Sf. 
Ț procedeze imediat la alegerea unui PREA SFINTIA SA EPISCOP NATHANIEL! Vladimir” au întrat în Altar pentru a piidătu Iazul m ina ide al alaibe je si 
Episcop Auxliar, Intr'o şedinţă specială, 2; conduce pe. gandidatul “la, hirotonire în festivităților a Taci fără nici i îndoială 
&. Consiliul Episcopesc a chemat Congresul Prea Sfinţia Sa Kyrill, Episcop de faţa  lerarhilor. Cancelarul Bisericii Stiai fie Arhiereaică d e Sa SETE 
4 Electoral și a propus 3 candidaţi pentru Pittsburgh, conducătorul Eparhiei din Ortodoxe din America, părintele Daniel iiiiie a at E petala Saar a 
alegere. La 20 Septemvric, în Cleveland, Pennsylvania de Vest şi al Episcopiei Hubiak, adresându-se părintelui S i acele a E a Ş SE IeI, Pee 
Congresul Bisericesc a ales cu unanimitate Ortodoxe Bulgare din Statele Unite și Arhimandrit Nathaniel a citit apoi d Sa "Blat În biserică br 9CEsOAca se 
de voturi pe părintele Nathaniel Popp, Gmitiae A < proclamația Sfântului Sinod, zicând: ua AA preoţii şi SRRCAPL liturgisitori, 
parohul bisericii “Sf. Cruce” din Prea  Sfinţia Sa, Ghiiţo ph sis E SS nainte de începerea Sfintei Liturghii, 
Hermitage, Pennsylvania. conducătorul Eparhiei, Sârbeşti din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe CONTINUARE IN PAG. 15 
Următor acestei alegeri părintele ._- TI 
Nathaniel a îmbrăcat haina monahală și a 4 
fost înălțat la rangul de Arhimandrit, 
treaptă premergătoare  hirotonirii intru 
Episcop. 
Aprobarea Sfântului Sinod 
Rânduiala canonică cere ca alegerea 
cuiva la treapta de Episcop să fie 
examinată şi aprobată și de către 
Ă autoritatea ierarhică constituită într'un 
Sinod de Episcopi. Episcopia noastră este 
y sub jurisdicția canonică a Bisericii 
i Ortodoxe din America. Această 
4 examinare și alegere canonică este de 
p competințţa Sfântului Sinod a Bisericii 
i Ortodoxe din America. Intrunindu-se 
da acest Sinod la data de 10 Noemvrie, cu 
i unanimitate, a confirmat alegerea de 
| către popor a părintelui Nathaniel și a 
A hotărât ca hirotonirea să aibă loc în zilele 
) 
) 


de 14-15  Noemvrie în Catedrala 
Ortodoxă Română “Sf. Gheorghe” din 
Southfield- Detroit. In aceiași ședință s'a 
mai- hotărât ca hirotonia candidatului la 
[ă treapta ierarhică să se facă de catre Inalt 


Ţi Prea Sfinţia Sa Theodosius, Arhiepiscop 
E de Washington, Mitropolit al Statelor 
ca (8 Unite și Canadei, conducătorul Bisericii 
ă Ortodoxe din America, asistat de : = Nara e LU Si 
| L.P.S(,Sa Arhiepiscopul Valerian şi de un Prea Sfinția Sa Episcop Nathaniel, fotografiat cu Ierarhii care l-au sfințit. (Dela cra 1 
& Y acte ERE Ra aa) pate: reprezentând Prea-Sfinţia Sa Mark, Episcop de Boston, conducătorul Arhiepiscopiei Mie Poleigtăaia. ae de caza) 
ai diferitele ramuri ale Bisericii Ortodoxe i Unite; Prea Sfinția Sa Christopher, conducătorul Eparhiei Sârbești din răsăritul Statelor Unite si i 
i £ îisțat-1e Unite! Scala da; Canada; Prea Slinția Sa Kyrill, Episcop de Pittsburgh, conducătorul Episcopiei Ortodoxe Bulgare 4 
din Statele Unite și Canada; Prea Ati Sa Nathaniel, Episcop de Dearborn, Episcop Vii ] 
Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite si Canada; Inalt Prea Sfi a ege vice ia 


îi La învitația Sfântului Sinod au răspuns 
şi afirmativ şi au participat următorii dosius; Inalt Prea Sfinţia Sa Arhiepiscopul Valerian; Prea Sfinția Sa D 
Ierarhi: . Prea Sfinţia Sa Boris, Episcop de Chicago. 


nția Sa Mitropolitul 'Theo- 
imitri, Episcop de Dallas; 


IDEII ia i Sl a Eee aa Er. 


cozi Bg A s as 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


PAGINA 15 


RR 


UN VÂNT DE PRIMĂVARĂ RELIGIOASĂ 
-“Oastea Domnului” şi rosturile ei naţionale- 


De multă vreme nutresc gândul să 
prezint cititorilor “Cuvântului Româ- 
nesc”? mișcarea ortodoxă ''Oastea Dom- 
nului””,. ca unul care am făcut parte ani 
de zile din conducerea acestei lucrări 
duhovnicești. de unică rostuire a proble- 
melor _Impărăției lui Dumnezeu în țara 
noastră si care, pentru activitatea mea 
misionară considerată ““ilegală”” de către 
autoritățile « comuniste, am fost persecutat, 
hârțuit de către organele Securității, ares- 
tat de mai multe ori si, în cele din urmă; 
“condamnat la ani grei de puscărie. 

După concepția părintelui Iosif Trifa, 
fondatorul mișcării, “Oastea Domnului este 
aflarea și vestirea lui Isus cel răstignit”, 
un fel de “declaraţie de război sufletesc 
contra întunericului şi contra răutăților”?, 
mai mult chiar, “o armată ce luptă sub 
steagul și conducerea lui Isus Biruitoru/”, 
într'o societate înstreinată de Dumnezeul 
cel viu şi adevărat. “'Oastea domnului - 
scria păr. Iosif - este o mișcarede renaș- 
tere sufletească, o mişcare de pătrundere 
în adâncimile sufletești ale omului, pentru 
a înțărca răul dela izvor şi a porni binele 
şi îndreptarea tot dela izvorul puterii și 
îndreptării care este Isus Mântuitorul.”” 
“Noi suntem o trâmbiță de desteptare, un 
vânt de. primăvară religioasă”?, îi plăcea 
să spună părintelui Iosif. 


preoți și mireni - în toate, părţile țării. 
Si aceasta trebue să rămână Oastea Dom- 
nului: un voluntariat duhovnicesc, care lu- 
crează şi activează în cadrele învățăturilor 
din Biblie și Biserică.”? 

Infiinţată îi în anul 1923, Oastea Domnului 
a stârnit, în perioada marilor învălmășeli 
politice şi religioase de după primul război 
mondial, un. curent spiritual de 9 uriașă 
anvergură, atât prin primenirea activității 
Bisericii pe plan social, cât și prin crân- 
cena bătălie ce-a dus-o împotriva forțelor 
răului si ale păcatului de-a lungul și de-a 
latul pământlui românesc, făcând 'să în- 
genuncheze la crucea Domnului, pe Golgota, 
zeci și sute de mii de suflete. Intr'o țară 
măcinată de vicii îngrozitoare și terfelită 
de neghiobia unei aşa zise “pături conducă- 
toare” de proastă calitate, într?'o țară 
în care numărul cârciumelor depășea pe 
cel al bisericilor (pentru că peste 500 mii 


_de viticultori aprovizionau cu regularitate 


aceste funeste locuri de pierzanie), ofen- 
siva irezistibilă a Oastei Domnului a făcut 
minuni. Sub influența atotbiruitoare a 
Duhului Sfânt, prin organizarea de adunări 
de, chemare si prin răspândirea cărților 
părintelui losi Trifa, s'au închis cârciumi 
în satele alcoolizate și s'au deschis, în 
locul lor, săli de rugăciune și de întâl- 
niri creştineşti.  S'au băgat” pluguri în 


Doi din primii coigortari ş și ari ai Oastei Domnului, prin anii'1934-36: 


Paraschiv Sârghie și Costin Iftimie, din com. Corod, Jud 'Tecuci.- 


Oastea Domnului reprezintă în România 
o_mare și impresionantă lucrare misiona- 
. ră, [+ xă dinpunct de vedere confesional, 
însă profund evanghelică - cristocentrică 
am defini-o noi - din punct de vedere spiri- 
tual. Membrii acestei mișcări religioase 
se mmesc “Ostasi ai Domnului”. Ei 


„ altătuiesc, în Hristos Isus,o familie duhov- 


nicească, o comunitate de dragoste, un 
popor al lui Dumnezeu dornic să trăiască 
Evanghelia întocmaiprimilor crestini, sim- 
țindu-se toți, laolaltă, “o inimă şi un 
suflet.” A 

Cât despre programul Oastei Domnului, 
părintele losif afirma cu putere: “Isus 
cel răstignit!” - acesta a fost programul 
meu în toți anii de Oaste și acesta e 
programul Oastei. Nu e un program nou. 
L-am aflat gata dela dumnezeescul apostol 
Pavel.” Pentru realizarea acestui pro- 
gram măre, el recomandă respectarea ce- 
lor două principii fundamentale: apostolatul 
laic și voluntariatul duhovnicesc. Aposto- 
latul laic, deoarece “'orice suflet care L-a 
aflat cu adevărat pe Domnul se face un 
vestitor al Domnului”. Si voluntariatul 
duhovnicesc, căruia îi dă explicaţia urmă- 
toare: *'Creaţia Oastei a fost dela început 
un. voluntariat, cu luptători voluntari = 


viile aducătoare de bănet și s'au semănat 
lanuri de grâu și de porumb pe dealurile 
care, la cules 'de vii, răsunau de chiote 
si înjurături josnice. 'Tărani, muncitori 
și intelectuali capitulau, în rânduri com-= 
pacte, ca niște cohorte ale învierii din 
morţi, î în faţa Cuvântului lui Dumnezeu și 
se hotărau, cu legământ ceresc, să se 
lepede de patima băuturii ucigătoare: "Mă 
lapăd cu scârbă și ură de acest duh rău, 
de acest sătan îngrozitor, care mi-a tur- 
burat sufletul, viața și casa. . „ Cerșind 
dragostea Tatălul, sângele Fiului si darul 
Duhului Sfânt, întru în Oastea Domnului şi 
iscălesc această hotărire care s'a făcut 
pentru binele meu $i mântuirea sufletului, 
amin!” € 


MR . 


Părintele Iosif Trifa avertiza încă din 


anul 1934 pe Ostașii Domnului;  “'Luaţi 
„aminte, vor veni "vremuri grele pentru 
Oaste. Va veni vremea 'când va trebui 


să intrăm în ''catacombe”. Pe multe 
locuri, adunările mai mari ale Oastei vor 
fi “interzise. , .*' La crearea acestor 
“catacombe”, în care este silită să- -și 
ducă existența frăţietatea Oastei Domnului, 


SFINŢIREA EPISCOPULUI NATHANIEL 


Urmare din pag. 14 

candidatul la hirotonire a fost adus de 
preoţi în faţa Mitropolitului și 
Episcopilor pentru a-şi face profesiunea 


de credinţă. 
Ilirotonia propriu zisă s'a făcut după 


“Sfinte Dumnezeule”, Candidatul a fost 
adus în faţa Uşilor Impărătești și apoi 
condus în Sfântul Altar unde cu 
sia cfunile prescrise toţi episcopii şi-au 
pus mâna pe capul lui, rugând pe bunul 


Dumnezeu ca să-și reverse harul Său 
asupra celui chemat la treapta icrarhici, 

La sfârșitul “Sfintei Liturghii s'a 
îndeplinit ultimul act al hirotoniei, când 
poul Episcop a primit cârja ierarhică și 
mantia. 

După o fotografie cu Ierarhii, P,S,Sa 
Nathaniel a binecuvântat poporul și a 
primit felicitările tuturor credincioșilor, 

” rând pe rând când ieșeau din biserică. 


SOLIA 


Sergiu GROSSU 


“dreptul la libertate religioasă. 


a contribuit din plin, prin laşitatea și ser- 
vilismul de care a dat și dă dovadă, ierar- 
hia Bisericii ortodoxe, ' permanent refrac- 
tară recunoaşterii şi, ca atare, legalizării 
unei organizaţii religioase de care ar trebui 
să fie mândră. Până și teologii sunt îm- 
pinși să denigreze profilul spiritual al 
celei mai frumoase si.m mai specifice mani- 
festări creştine apărută pe pământul ro- 
mânesc. 

Mi-aduc cu durere aminte de ultima 
mare adunare ostășească dela Vulacana- 
Pandele, prevăzută! pentru Duminică 25 
Noembrie 1956 și întreruptă de satrapii 

« regimului comunist. Pentru că încă de 
Sâmbătă seara, Securitatea, ținută la curent 
de către “tturnătorii”” din Oaste, a inter- 
venit cu brutalitate, înconjurând casa unde 
ne aflam adunați circa 4-500 credincioși, 
cântând și lăudând pe Dumnezeu, în as= 
teptarea_ " celorlalţi fraţi care urmau să 
sosească din toate colțurile pării. Alături 
de mine se afla Traian Dorz, “cântărețul 
Oastei”! și colaborator intim al părintelui 
Iosif. Amândoi am fost reținuți, perchi- 
ziţionaţi, anchetați și ameninţaţi to țoată noap- 
tea, dându-ni-se drumul să plecăm la Bu- 
curesti în zorii zilei de 25 Noembrie, cu 
condiția întocmirii unui memoriu în vederea 
legalizării Oastei Dommului. Luni dimi- 
neața, conform indicaţiilor date de căpitanul 
de Securitate la Vulcana-Pandele, ne-am 
prezentat la Patriarhie, în totul constienți 
de imutilitatea acestei intervenţii. In loc 
să fim primiţi în audienţă de patriarhul 
Justinian, a trebuit să ne mulţumim cu 
“bunăvoința” acră a preotului Cazacu, 
secretarul Patriarhiei, care „privindundeva 
în sala de asteptare, unde se afla, pro- 


babil, agentul Securităţii, trimis să ne 
iscodească paşii şi vorbele, ne-a spus cu 
un zâmbet disprețuitor: aid e plina 


„lumea de osti 


în ochi, autorizația contimării legale a 
unei activități creştine care, încă din anul 
fondării Oastei Domnului, a adus un suflu 
nou de, viață în sânul Bisericii ortodoxe, 
îmbogăţind-o cu noi dimensiuni misionare 
prin lansarea apostolatului laic și a vo- 
luntariatului duhovnicesc. 

In ce constă răul acestui apostolat, 
preconizat de însuși Sf. loan Gură-de-Aur, 
apostolat care înaripează pe fiii Bisericii 
şi care antrenează, de zeci de ani, bărbați 
şi femei, bătrâni şi tineri, țărani ș simunci- 
tori, la răspândirea cunoștinței lui Hristos 
într?o țară din ce în ce mai mult dominată 
de cultul ateismului materialist? “Mie mi 
se aduce vina - scria păr. losif î în bro- 
sura “Să crestem în Domnul”? - că vor- 
bese prea puţin despre Sf. Biserică şi Sf. 
Taine; ' Da! E adevărat. Eu vorbesc 
mai mult despre cunoștința Domnului şi 
"Mântuitorului nostru Isus Hristos, și până 
voi închide ochii și mi se va închide: graiul 
tot „despre ea voi vorbi mereu, pentru că 
fără această “'cunostință” nici Biserica în 
care slujesc, nici 'Fainele pe care le ad- 
ministrez n'au puterea pe care trebue s?o 
aibă, ( . .) Falimentul crestinismului este 
o Biserică fără Hristos, iar culmea fali- 
mentului este o Taină fără Hristos. Unde 
crestinii Il cunosc cu adevărat pe Isus cel 
răstignit - încheia păr. Iosif - acolo e 
Biserica cea vie care lucrează și face 
adevărate minuni, 

Bineînțeles. că A state “Biserică vie”? 
nu este pe placul unui regim ateu, al 
cărui obiectiv primordial mu este numai 
““falimentul creștinismului”? ci, pur şi sim- 
plu, pulverizarea lui. Cum să fie accep- 
tată o mişcare spirituală, izvorită din ne- 
voile profunde ale poporului si potrivită cu 


” structura sa sufletească, o mișcare detre- 


zire care, în potida lipsei de libertate, în 
condițiile grele ' ale clandestinătății, ale 
““catacombelor””, lucrează pentru slava lui 
Dumnezeu si face “'adevărate minuni'"? 
Mai marii Bisericii ortodoxe n'au schi- 


jat un gest, n'au protestat niciodată căa- . 


proape 500.000 de credincioși din Oastea 
Domnului nu au dreptul să-și manitesteze 
în mod liber credința lor, pentru că nu au 
După so- 
sirea mea în lumea liberă, am scris Prea 


memoriul prin care solicitam, cu “lacrmi duhovnicesc al lucrării. 


„şi mit pe pământ, în clocotul vie 


Sfinţitului Valerian, nepotul părintelui Iosif 
'Trifa, să discute, în calitatea șa de membru 
al Consiliului Directiv din Consiliul Ecu- 
menic al Bisericilor, despre nerespecta- 
rea drepturilor omului în România de azi, 
reflectată în persecutarea organizaţiei re- 
ligioase Oastea Domnului. “Sper sa fac 
acest lucru = mi-a răspuns, cu promp- 
titudine, Prea Sfinţitul - dar de efect mă 
îndoiesc, pentru ca in conversațiile mele 
cu reprezentanți ai Bisericii ortodoxe ro- 
mâne (mitropolitul Justin, al Moldovei, Ni- 
colae, al Banatului, Dr Liviu Stan, Prof. 
Nicolaescu, etc»), când am adus subiectul, 
ori au negat că ştiu ceva, ori mi-au spus 
că “feste treaba Statului”. Când am putut 
să pun problema la cei ce reprezintă Statul 
aici, în Statele-Unite, mi-au spus că “feste 
treabă sinicu bisericească și Statul nu se 
amestecă.! 
Y Ei luă 

Nu este normal să întrebăm acum, după 
ce au trecut cinci ani dela semnarea Actu- 
lui final dela Helsinki de către Seful Sta- 
tului Român, de ce nu se respectă dreptul 
1a libertate religioasă în ce privește Oastea 
Domnului? De ce, această comunitate or- 
todoxă contimă să fie prigonită atât de 
Departamentul marxist al Cultelor cât și 
de propria ei Patriarhie? 

Sărăcia de biblii, de literatură creștină, 


- de reviste de îndrumare duhovnicească, 


de cărți de cântări religioase, dar maiales 
atitudinea dubioasă a marei majorități a 
preoțimei, care, fie de frică, fie din opor- 
tunism, se dezinteresează de soarta Oastei 
Domnului, au petmis crearea unor spărturi 
regretabile pe fronturile ostășești si tre- 
cerea multor familii de frați de cealaltă 
parte a'ortodoxiei. Acestor factori esen- 
țiali li se adaogă, ca un blestem. drasti- 
cile măsuri Polițieneati de interzicere a 


Si, totusi, Oastea Domnului n'a faceai 
să predice - în pofida nedreptelor cir- 
cumstanțe ale “filegalității”, impuse de 
guvernul comunist din București - Evan- 
ghelia salvării veșnice. Ea a trezit “un 
asemenea entuziasm și fervoare, a declan- 
sat o asemenea capacitate de jertfă printre 
oamenii cei mai simpli - preciza, în ape- 
lul său din luna August 1978, “*Comitetul 
creștin al apărării drepturilor religioase 
din România - încât venirea la putere a 
actualului regim n'a putut-o lichida. In 


“ ciuda riscurilor și loviturilor primite sau, 


mai bine zis, tocmai din cauza lor, Oastea 
Domnului și-a continuat, fără nicio între- 
rupere, intensa şi tot mai larg cuprinză- 
toarea ei activitate. Capacitatea de re- 
zistenţă a acestei mişcări, dibăcia, cute= 


“ zanța, dârzenia și statornicia membrilor 


ei vor constitui un capitol cu totul unic în 
istoria Bisericii ortodoxe române.” 
Prin lucrarea misionară a Oastei Dom- 


“nului, Isus încetează de a mai fio nălucă 


inaccesibilă, ci coboară din transcendență 
„ca o 
prezenţă reală, care „participă, alături de 
noi, la toate întâmplările, la toate prăbu= 
şirile și suferințele noastre cotidiene. De 
aceea, propovăduind în numele lui Isus 
apropierea Impărăției lui Dumnezeu şi a- 
vând de pătimit de pe urma acestei pro- 
povăduiri interzise, Ostașii Domnului nu 
s'au clătinat “în ziua cea rea” a perse- 
ci Cea religioase din trecutul m prea 
epărtat, când! sute şi mii dintre ei au 
axe arestați, schingiuiți, batiocoriți, ju- 
decați și condamnaţi pe nedrept. Cum m 
se clatină nici în prezent, cu toată înver- 
sunarea celor fără Dumnezeu. 

In lupta lor de fiece zi cu răul dinei 
si din afară, având privirile ațintite_ la 
isus Mântuitorul, credincioşii Oastei păs- 
trează, ca pe un testament scump, măr- 
turisirea părintelui Iosif Trifa, scrisă de 
pe patul său de boală: *“Când voi trece 
din lumea aceasta, voi ținea ridicată sus 
solia ce o am dela Domnul. Iar când veţi 
desface această solie, veţi afla cuvintele 
Lui: Indrăzniţi, Eu am biruit lumea!”” 
Cu această sfântă și neclintită pncisduțară 
își trăiește Oastea Domnului răstig 
ei actuală. e 


3 
4 


"sub aspectele ui 


PAGINA 16 


BA 


IANUARIE 1981 


CUVANTUL ROMĂ 


NESC. CUY 


OLIGARCHIA 


de Auvrgl 


Când spunem azi, “Preşedintele”! din 
RS.R., mu spunem deloc ceva analog cu 
Stalin, sau Mao, Tito, sau măcar Castro, 
ci spunem cu totul altceva. Cei mai 
sus amintiţi s'au făcut în mare măsură 
pe ei înșiși, au dus niște lupte, ca Tito, 
Mao și c Castro, pe când “Presedin- 
tele”” din România este un mit prefabricat 
de un grup de interese, ceea ce nu este 
nou în România acestui secol, dominată de 
diverse oligarchii succesive. Astiel “Pre- 
şedintele””, sau cum îi zice şi se scrie 
peste tot, m reprezintă ceva comparabil 
cu Mao, Tito, Castro, sau înainte Stalin, ci 
reprezintă un anume sindrom rezidual bal- 
canic, pentru care Românii răspund într”o 
măsură mai mică decât centrala a Imperiului, 
care însă si ea la rândul ei răspunde mai 
puțin decât marile podoabe ale Occidentu- 
lui din ultimele decenii: Nixon, Ford, 
Giscard d'Estaing, și Regina Angliei care 
a plimbat, dânsa Şi soțul consort, tot 
sindromul în caleașcă de aur pe străzile 
Londrei, în vederea unei populații mai mult 
perplexe, sau alții poate de rangul doi din 
punct de. vedere politic mondial, dar grei 
la pungă. Cu alte cuvinte desmăţul și 
delirul cu “Preşedintele” este un cadou 
făcut umanității ș şi mai ales bieților Români 
de urmașii unei gerotocrații care-a provo- 


Ape sat războiul trecut, cel mai absurd, cel 


Tonaiet A nat 


decât o. referință la trecut, şi anume 
războiul de treizeci de ani, care a pustiit 
Germania în secolul XVII; reducându-i 
populația. la patru milioane. Remarcabil 
ar fi faptul că și atunci o rasă germani- 

că, Suedezii, a înfăptuit cele mai mari 
orori, împotriva Germanilor, și mai ales 
contra celor catolici. Războiul doi mondial 
din acest secol, cu toate hecatombele lui, 
nu a redus tot asa de mult populația Euro- 
pei, ca războiul de 30 de ani Germania, 
dar consecințele acestui război “modern” 
au fost înfiorătoare, cum se vede înOrient, 
în Cambogia de exemplu, unde în doi ani 
au fost reduși Cambogienii la jumătate, din 
“nouă milioane la patru şi jumătate, ca să 
mu mai vorbim de atâtea holocausturi de 
după al doilea război mondial. 

Am numit fenomnul de azi din România, 
exprimat pe scurt fie prin cuvântul “Pre- 


“sedintele”, fie prin numele corespunzător, 


1*sindrom rezidual balcanic”, ceea ce nu 
este adunarea unor cuvinte de podoabă, ci 
un adevăr:  “'sindrom” înseamnă suma 
unor simptome care definesc o boleşniţă, 
fără ca să dea însă cauzele explicit pe 
rai “rezidua/” este caracterul de ră- 

măsiţe, ceea ce se mai chiâmă și “'droj- 
die”, în acest caz “'drojdialitate””, ce se 
aleg dintr'un ansamblu de fenomene, iar 
“balcanic” înseamnă un fel de deforma- 
re a lucrurilor serioase, care în acest fel 
sunt * compromise, de exemplu ideea de 
er exec: tare. “balcanizată” a devenit 
[i m şi terorism. Deci actualmente, 

"un regim de “'sindrom rezidual bal- 
canic”, rezumat în “Președintele” sau 
numele respectiv, „România este o pseudo- 
țară, întrucât anexă a Imperiului, care oferă 
toate simptomele decadenței economice, 
sociale, politice, morale, culturale şi spiri- 
tuale, provocată de adunarea unei “'droj- 


„dii”, prin eliminarea oamenilor capabili 


şi astfel prin organizarea tuturor sectoa- 
relor de activitate nu pe baza capacită- 
ților personale, ci pe baza gradului de 
supusenie partinică, pentru a se ajunge la 
o tragică pantalonadă a șovinismului s0- 
cialist, în care nu este de găsit nimic 
autentic, nimic durabil, nimic corespunză- 
tor aspirațiilor și nevoilor poporului TO- 
mân, a cărui omenie în care s'a format 
în istoria lui milenară este călcată în 
picioare de ocupaţia care constitue sindro- 
mul rezidual balcanic din România. 

Faptul că podoabele Occidentului demo- 
cratic au mizat pe această decadență arată 
îngrozitoarea pustiicg Dezată: În Europa 


și în Occident în genere, după cel de-al 
doilea război mondial. Acest război, cu 
toate dezastrele lui, cel mai îngrozitor 
rău pe care l-a făcut a fost în afa 
de masacre, pustiirea sufletului, în Europa 
si în tot Occidentul. Acum trei secole, o 

ermanie pustiită material și depopulată 
după pacea westfalică, s "a răzbunat printr'o 
mare eflorescenţă culturală, printr "o bogată 
mișcare literară și artistică, prin înflori- 
rea barocului. ccidentul de azi m dă 
niciun alt semn decât de răzbunări în 
sensul lui “dinte pentru dinte”, care nu 
se mai termină și nu aduc nicio renaștere 
spirituală. Dar pe noi ne interesează 
în discuția noastră efectele acestei deca- 
dențe asupra soartei poporului român, pe 
capul căruia s'au întâlnit două decadențe, 
din Răsărit si din Apus. 

România, care între cele două războae 
mondiale a fost cea mai interesantă țară 
din Occident, pentrucă a dat un semnal 
unic de lumină a unei renasteri spirituale, 
contimă să fie și azi or inală, din ne- 
fericire exact prin contrariul, fiind vorba 
azi de o țară desființată istoric, deci 
sublimului de altă dată îi corespunde azi, 
după 40 de ani, o extremă a grotescului. 
România de azi, redusă la o provincie 
sovietică, abia camuflată sub numele de 
“Republica Socialistă România”, a fost 
transformată întrun zidual 


sovietice în “urma unei sinistre socoteli: 
păstrarea unei părţi din lume în inferiori- 
tate economică față de Occident cu ajutorul 
Sovietelor, adevăratul Imperiu al înapoia- 
irită In sindromul din România, rezumat 

termerul “Președintele”, se constată 
în primul rând calitatea de pre-fabricat 
a mitului respectiv, care trebue să, fie 
un surogat, al mitului spontan din cultura 
românească al eroului din basme, “Făt 
Frumos”, dublat de corespondentul feminin 
“Mleana Cosinzeana”, respectiv soția pre- 
ședinţială de azi. 

Ca și Sârbii, Românii au avut cultul 
eroului, şi de aceea li s'a confecţionat la 
sfârșitul "României trecute, România dintre 
1918 "și 1940, un fel de “Rege Soare” de 
hârtie colorată, Carol II, care n'a prea 


ținut, dar sub egida lui sa făcut tot răul” 


care se putea face, adică distrugerea Ro- 
mâniei. Pe urmă a fost scos, e drept 
cu o mai mare contribuție personală, cineva 
mai mic în rang dar cu alte efecte, Mare- 
șalul. Al treilea la rând, după introdu- 
cerea Dej, care a pregătit ce este acum, 
a fost scos “Președintele” de azi. Deci: 
o impostură regală, pentrucă fostul Carol 
II a fost un uzurpator, pe urmă o semi- 
impostură, În sensul, că Mareșalul s'a 
autogradat, iar la urmă un așa zis “Preşe- 
dinte”, pe care nu l-a consacrat Prin votul 
lui niciun fel de popor, care să-l aleagă 
preferându-l altuia. Toţi trei au avut 
simpatia părților care ocupau scena timpu- 
lui: aliații tradiționali, Franța și Anglia, 
în cazul Carol ÎI, fosta “Axă” în cazul 
Maresalului dar și acceptarea tacită a 
““radiționalilor”, lar azi forța de sprijin 
și de garanţie a sindromului rezidual bal- 
canic, regimul comunist deci sprijinit pe 
Imperiu, dar şi cu o mărire morală a 
mizei din partea ““Juminatului Occident”! 
liber, 


Acest fenomen al *! eroilor pre-fabri- 
cați”! în România dela 1930 încoace, trebue 
cercetat și sub specia sociologică şi sub 
aceea axlologică. Sociologie vorbind aceşti 
eroi fără naștere spontană din ethosul 
popular, sunt "creaţia unor grupe de in- 
terese, care nu coincid nici cu generaţiile, 
nici cu clasele, ci sunt cu totul specifice 
sistemului oligarchiei româneşti târzii. 
Miturile confecționate pentru Români, stlin- 
du-se că ei au un cult pentru eroi șI 
respectă elitele, au fost niste produse 
sintetice de care putem spune chiar că 
formulele lor au fost stabilite ştiinţific 


de trei grupuri de interese consecutive. 
Cu alte cuvinte “eroii” au fost niște 
proecţii, ale acestor grupuri, $ si sunt in- 
tr'un fel “'după chipul și asemănarea lor”, 
iar dacă ne referim la întreg poporul 
român, proecţiile >sunt parţiale, sunt doar 
ale unor minorități ale poporului român, 
a cărui conducere a fost neîncetat uzurpată 
mu de clase sau rase, ci de grupuri de 
interese care se confundau cu ceea ce se 
numea “Statul”. Carol II a fost proecţia 
instituțiilor de bază, și alcelor ce alcătuiau 
conducerea economică a României, adică 
Biserica de atunci, cu Patriarhii ei, Uni- 
versitatea de atunci cu Profesorii ei, Ar- 
mata de atunci, cu Generalii ei afară de 
Antonescu, e drept sub semn de întrebare, 
si tot ce era persoană publică reprezen- 
tativă în Statul din 1930-1940. In jurul 
Mareșalului, ca proecţie a lor, au fost 
aceiaşi oameni plus un număr de noi 
parveniţi, diverși ““naţionali”, dar mai 
ales, în afara cercurilor politice, un mic 
embrion technocratic, ceea ce era nou în 
România, ca și în Franța din acel timp. 
Pe urmă a venit “revoluţia”, şi grupul 
de interese local alcătuit la început dintr'un 
mic conglomerat eteroclit sub aspectul 
etnic a devenit un “partid”, cu centrul de 
orientare și energie în altă parte, la Im- 
periul respectiv. 

In ceeace privește “'independe! 


s o; = 

a ED area cu “totul la eroul? a > fabricat 
de azi, Presedintele, când propriu zis mu 
mai există Homânia decât parțial în numele 
ei “Republica Socialistă România”, şicare 
își serbează ziua “tindependenței” | la nouă 
Mai, ziua în care Sovietele își sărbătoresc 
sfârșitul războiului cu Germania. Ziua 
independenței la Români era, cum știm, 10 
Mai. Din aceste trei mituri pre-fabri- 
cate, singurul care oferă și ceva pozitiv, 
rămâne Maresalul, mai personal ca cei- 
alţi, implicat într'0 mare acțiune al doilea 
război mondial, și până la urmă martir al 
României. 

Problema claselor în România se deose- 
bește de aceea din alte țări. Astfel în 
România nu a mai existat “aristocrație”? 
vizibilă dela instituirea Monarchiei Consti- 
tuționale sub Carol 1, care cu niște tigă- 
mânță” sau “aluat” de burghezie străină 
a provocat și o burghezie autohtonă, iar 
din urmașii acesteia s'a format în secolul 
nostru grupul de interese care a datproec- 
ţia ei îneroul pre-fabricat Carol, operaţie 
care nici până azi nu se stie în ce măsură 
nu a fost teleghidată pe dedesupt de mafia 
întreținută de Soviete între cele două răz- 
boae mondiale în Occident. Cam acelaşi 
“Stat” l-a schimbat pe Carol II cu Mare- 
salul, dar se mai adăuga la vechiul grup 

e interese și unul nou, constituit prin 
recrutarea unor naționali încă neafir mai 
până atunci. Trebue însă recunoscut un 
lucru: o importantă contribuție pozitivă a 
Mareșalului, în ordinea socială, a fost 
că a "prilejuit un real profit'în favoarea 
țăranilor, oarecum involuntar, pentrucă în 
timp de război s'a vădit din nou care era 
arma cea mai importantă a Românilor: 
producția agricolă. 

Si tot interesant pentru acum este ceea 


„ce începe să se constate cu mare insis- 


tență, la atâta vreme, după ce în ) războiul 
trecut s'a văzut În România că țăranii 
erau mult mai importanți decât toată în- 
dustria și burghezimea; sursa de energie 
cea mai Lprejloasă nu este petrolul, ci până 
la urmă şi azi tot grâul este, pentrucă 
acesta înseamnă “viaţă”, La ceea ce 
putem adăuga că pe ce se dovedește tot 
mai mult importanța capitală a agriculturii, 
se desvălue si importanța vieții spirituale, 
cum s'a văzul în Polonia, așa că sursele de 
valori fundamentale şi care sunt compli- 
mentare “'cerul și pământul”! au din nou 
semnificația lor primară. Si în acestpunet 
intervine noutatea criminală a celui de-al 


treilea mit pre-fabricat, “Preşedintele” 
de azi, care fiu al unui fost primar ab 
toate guvernele și regimurile, la RI 
fost cel mai activ agent al distrugerii 
țărănimii sub ordinele lui Dej, adică agentul 
confiscării cerului și pământului Români- 


AA Ciocoimea lui Carol II, care a constituit 
““mediul”? prielnic morbilor de descom- 
punere din agonia României, a fost urmată 
de o sub-ciocoime, care-a proectat mituj 
artificial al Mareşalului, și după care a 
venit o indefinibilă anti-selecție operată în 
cele mai turburi zone ale populaţiei sub 
ocupaţia, după directivele şi controlul So- 
viețelor. Acestea m au fost diverse 
clase, cărora datorită unor primeniri isto- 
rice inevitabile să le fi venit timpul la 
conducerea statului și a societăţii, si nu 
se pot defini decât exclusiv în funcție de 
sistemul de interese care le-a adunat ca 
să le unească întrun grup solidar. Deci 
nu este vorba de “aristocrație”, “burghe- 
zie”, “'muncitorime””, ci de drojdia sue- 
cesivă a umui surogat de aristocrație, a 
umui surogat de burghezie și a unui su- 
rogat de muncitorime. Avem exemplele 
unor precipitate minoritare, adunate ca 
surogate de “'clase”” sau “pături conducă- 
toare” în funcţie de unele circumstanțe 
în care au intrat, întretăindu-se, evoluția 
externă . şi hazardul intern, cu alte cuvinte 
a fost mereu o colaborare între necesar și 
aventură, adică o colaborare 
inevitabile și reflexe « 0 


Aceste precipitate minoritare cazi sute 


în miturile pre-fabricate proecţia propriu= 
lui spirit, cu alte cuvinte nici Carol Im 
a determinat decada lui, nici Mareșalul 
anii următori, nici “Presedintele”! mai 

încolo, ci fiecare din aceștia a fost proecția 
unui spirit dominant, al câte unei grupe 
de interese: drojdia rămasă din formarea 
României Moderne din secolul trecut a 
proectat în secolul acesta mitul Carol II, 
după aceea ceva ca un fel de modestă 
““technocrație””, a proectat mitul factice al 
Mareșalului, iar azi o minoritate fără 
nicio legătură organică cu nimic, niște 
desrădăcinați total care alcătuesc nucleul 
partidului comunist, oferă proecția ei în 
mitul confecționat al “Preşedintelui”. Așa 
că în aceste apariții născute diri niste 
succesive sindromuri ale decadenţei în- 


„corporată de grupurile de interese din 


România sfârsitului de secol, nu este vorba 
de “personalități”, în rău sau în bine, 
care! să fi provocat un curs istoric sau 
altul, ci de proecţiile unor grupuri care 
au format surogate de clase în cel mai 
strict sens de “toligarchii”. Din neferi- 
cire, România de când există ea, mai 
precis din 1866 până la ce-a răms din ea 
cu democraţie sau ne-democrație pri “'de- 
mocraţie populară”? ca azi, nu a depășit 
regimul oligarchic, inferior regimului me- 
dieval-aristocratic din vechile Principate, 
în cei 114 ani, dela Brătieni la Armand 
Călinești sau Misu Antoneşti, până la Dej 
şi “Preşedinţia” de azi. 


In bine sau rău, la origini, în secolul 
trecut, au fost niște oameni capabili să 
creeze ei un sistem oligarchic de interese 
solidare, după rețete mai moderne, cun 
ar fi Iacobinismul fostei “partide roșii”, 
care din metamorfoză în metamorfoză” e de 
căutat şi în partidul comunist de azi, dar 
pe măsură ce a trecut timpul si “centrul 
democratic” a devenit tot mai excentric 
față de România, adică de unde la început 
a fost o imitație a modelului Iacobin, până 
la urmă S'a ajuns la o excrescență ombi- 
lical legată de -actualul Imperiu de Răsă- 
rit, fără nimic altceva local decât o îmen- 
să băşcălie balcanică, a consumului de 
tămâe în cantități industriale, până la 
îngrețoşarea iremediabilă a populației, Mi- 
turile contecționate seamănă cu numele unor 
societăți anonime. De pildă “Cristalul”, 
ar fi, să zicem, numele unei societăți 
anonime și acest cuvânt umple paginile de 
publicitate; dar el nu este nimic, realitatea 


CUVANTUL ROMÂNESC 
aa 


IANUARIE 1981 


PAGINA 17 


LA ROMÂNI 


pl POP 


fiind reprezentată de posesorii acțiunilor. 
“Nici Carol II, nici Mareșalul, nici Dej- 
“Presedintele”, m sunt decât mmele unei 
societăţi anonime ale căror acțiuni le po- 
sedau grupurile de interese corespunză- 
toare, cu deţinătorii de acţiuni. 
Problema României, problema ei funda- 
„mentală, este să iasă din regimul oligar- 
“chic în care este de când există ca “Ro- 
mânia”?, cu inclusiva pseudo-existență de 
azi, în calitate de anexă ombilicală însă, 
a unui Imperiu, și astfel total denaturată 
în comparație cu trecutul poporului român. 
Ce trebue sa ne | intereseze pe noi Românii 
este adevărat că ar fi să fie adversitățile 
din afară, pe care mu le putem niciodată 
anula decât prin virtuțile 1 noastre, așa că 
în primul rând trebue să ne intereseze 
aăversitățile din noi înșine. A tot da 
moartea în țigan, cum 'se spunea până 
când cuvântul ** Tigan” nu era interzis, 
este și o anti-virtute și o deficiență de 
judecată. Toţi cei din afară care au 
făcut mult rău României au plătit cu su- 
pra-dobândă, în cap cu îngâmfatul fost Im- 
periu Englez, care a sfârşit atât de la- 
mentabil,. și s'a redus la o țară care se 
dăgruăealeă: văzând cu ochii. Numai că 
acest lucru, si „alte cumplite efecte ale 
varbei învă şeli istorice, nu ne pot 
ferici deloc, și ceea ce_ ne face profund 
nefericiţi este faptul că Românii, care 
sunt vinovaţi de a fi contribuit prin suc- 
cesivele oligarchii pe care 1 i 


A reduce starea României de formă 
de azi la un individ, la voința și “politica”? 
lui, este ceva neserios și chiar irespon- 
sabil. Mitul de confec suie al “Președinte- 
lui” este cum am zut proecția unei 
oligarchii care a primit însărcinarea cea 
mai negativă cu privire la poporul român: 
abrutizarea și scoaterea lui din orice 
formă, până la a-l reduce la definitiva 
nesimţire animală. Această însărcinare 
este dată din afară, și ea se exercită 
printriun întreg aparat, dar e dată pe 
seama umui fiu de fost primar sub toate 
guvernele și regimurile, deci ca descen- 
dent din așa ceva, “Preşedintele” este şi 
el '0s” de părticică, fie ea chiar înfimă, 
din vechea oligarchie, De asemenea nu 
trebue uitat, încăodată spunem, că a fost 
agentul principal de execuţie al distrugerii 
țărănimii românești, Dar asemenea în- 
strument m poate fi ridicat la rangul de 
Perpitalitate epocală, deci avea nevoie să 

fie “preparat”, ca mit de consum curent, 
caca ce până la urmă nu era posibil fără 
concursul Occidentului (a se vedea Memo- 
riile lui Kissinger, fostul Ministru de Stat 
al lui Nixon), 

Ceea ce aduce cu noi virulențe oligar- 
chia actuală, este controlul cel mai strict 
al culturii din istoria Românilor, și steri- 

ei absolută, ceea ce întrece cu 

mult chiar gravele falsificări ale culturii 

românești de către oligarchiile precedente, 

care mi au reușit să ajungă la denatura- 
lizarea totală de azi. 

_ “Regele Soare de Dâmboviţa”, făcut din 

le colorată, a fost o primă culme a 
pda diabolice în România, și re- 
zultatele ei a fost ciopârțirea țării. In 
Cazul următor, al Mareșalului, s'a petrecut 
sociologic şi axiologie! ceva ce trebue re- 
marcat: oligarchia lui Carol II, care era 
0 degenerătură pe urmele celei formate în 
rsplzli trecut, da semne de oboseală şi 

Ir Începeau' să apară nişte cedări față 

porul român, datorită noii garnituri 

chice- care întărea proec ia mitului 
âreșalul, așa fel încât până la urmă 
acest” mit sintetic mu mai apărea chiar 
de antiorganic ca precedentul, Carol 
Și următorul, “Președintele”. 
alsul mit Carol "II a fost răsturnat 
bontan de Români, însă și datorită faptu- 


lui că era epuizat și devenise inutilizabil 
după ce misiunea lu! principală, dizolvarea 
României, politic și moral, fusese execu- 
tată de oligarchia respectivă, așa că a 
căzut ca un măr putred când uzurpăto- 
Trului i s'a luat mâna de de- -asupra capului 
care îl ținea pe tron. Pe urmă, cu mare- 
șalul, oligarchia a trecut pe cât putea la 
un, fel de technocraţie, ca în Franţa lui 
Ptain dar bine înțeles într'o măsură mult 
mai modestă, deoarece România nu se putea 
compara nici măcar cu Franța, chiar dacă 
atunci nu era technocratizată chiar ca azi 
(datorită întâi lui Pâtain, şi pe urmă lui de 
Gaulle, „doi generali, unui după altul). Până 
la urmă Românii chiar l-au luat în serios 
pe Mareșal, ceea ce cu “Presedintele” 
nu este cazul. i 

Acum ajungem la precizarea mai apăsată 
a responsabilităților externe, în raport cu 
actualitatea politicei de “adio mamă” a 
Occidentului de azi. Din situația României 
contimă să fie profitor principal și chiar 
unic, Imperiul Sovietic, așa cum a fost 
şi pe_urmele mitului Carol II. Imperiul 
profită azi din însăși desființarea poporului 
român, care se operează cu asasinarea lui 
sociologică, axiologică şi culturală. Socio- 
logic, distrugerea s”a făcut prindesființarea 
țărănimii, adică a bazei culturii românești, 
axiologic distrugerea s'a întregit prin scoa- 
terea din curs a tuturor valorilor în res- 
pectul cărora s'a născut, a crescut și s'a 
profa poporul român, iar pci ata, â fost 


zurei, al punerii oricărei manifestări cul- 

turale sub dependența statului redus și el 
la un partid, în total prin organizarea tu- 
turor activităților exclusiv după modele 
din Imperiul Sovietic, care a înghițit fosta 
Românie. 

Această generală ata să destructivă 
îndreptată împotriva poporului român, a 
ajuns la quasi-perfecta ei funcționare în 
anii de pompare maximală a mitului LPre- 
şedintele””, dar aceasta nu înseamnă că el 
însuși este autorul unei mașinării legată 
ombilicat de “partidul mamă? ” din Imperiu, 
ci el este mmai numele de “firmă” al 
societăţii anonime ale cărei acţiuni le dețin 
alții. De ce a fost ales pentru “ firmă” 
acest “Presedinte”?, poate fi o întrebare, 
și răspunsul nu e prea greu. In acţiunea 
de lichidare a țărănimii românești, acest 
viitor “Presedinte”, s'a dovedit a fi un 
foarte conştiincios agent de execuție al 
unui plan foarte strict. Asa că, atâta cât 
se consideră oportun, se ştie că se poate 
face cu el orice. 


Planul este adevărat că aparține Im- 
periului de Răsărit, dar nu ar fi realizabil 
dacă mu ar exista un consens cu Imperiul 
Democraţiei de Apus. Consensul stabilit 
între aceste două Imperii se prezintă prin 
cuvântul “Pace”, dar înrealitate este vorba 
de altceva, și anume pe de-o parte, din 
punctul de vedere sovietic, este vorba de 
o dominare cât mai întinsă peste lume, 
iar de cealaltă parte, occidentală, este 
vorba de speranța unei amânări, adică o 
parte din lume va rămâne economic mult 
mai înapoiată ca Occidentul supra-indus- 
trial, şi nu A va ataca piețele. Socoteală 
de cârnăţari, dar care din nefericire nu 
este decat rapi adevărată. Impostura 
din România, sau ce se chiamă încă și 
“România”, este încurajată de Occident, 
şi răsfăţată în persoana “Presedintelui”, 
pentru ca nu cumva să se schimbe ceva 
în defavoarea -Sovietelor. De aceea Oc- 
cidentul a privit absent, cu ochi de pește 
fiert crimele Imperiului de Răsărit din 
Germania de Est în 1952, din Ungaria în 
1956, din Cehoslovacia îi în 1968, lar azi face 
apeluri disperate în toate părțile lumii ca 
nu cumva oamenii care în Polonia vor o 
democraţie reală, să nu fie în vreun fel 
ajutaţi, pentrucă ceea ce este dat Sovietelor 
este pus de-o parte pe veci. Asa s'au 


dus la “Presedinte”, ca la o Mecca a 
“Păcii”, de Gaulle, Nixon, acesta de două 
ori, Gerald Ford, ca să m mai vorbim 
de misiţii barosanilor economiei europene 
de Vest. 

Poporul român n'a avut nimic din această 
“istabilitate a păcii”, Deşi Românii care 
vin prin Occident au “ghete în picioare și 
haine pe ei, pentrucă în orice cazn "ar putea 
veni în pielea goală, cei din țară o duc 
din ce în ce mai rău, sunt din ce înce 
mai apăsaţi, mai obidiți, mai demoralizați 
și mai înfundați într'o mocirlă a celei 
mai mari corupții la care s'a ajuns într'o 
țară care în trecutul ei mumai de corupție 
nu a fost lipsită, și într'un regim al celui 
mai ucigător dispreţ faţă de om, într'o 
get în care “democrația”? adusese şi mai 

inte dispreţ faţă de om mai crunt chiar 
decât acela cuibărit în zilele degradării 
din epoca fanariotă. 

Poate că un alt șef comunist decâtacest 
“Presedinte”, prin cine ştie ce minune 
ar fi'fost mai personal, s'ar fi luptat să 
poată proceda mai uman, ar mai fi păcălit 
oligarchia care-nu poate, să se definitiveze 
decât prin cea mai dură immanitate. In 
orice caz Occidentul putea să contracareze 
această nelegiuire a oligarchiei rosii, lă- 
sând respectivul ei Făt-Frumos plus Îleana- 
i Cosânzeană, la nivelul lor, de succedanee 
populare pre-fabricate. Dar nici gând! 
Ce mai honoriscauzare, care mai de care, 
dela Nisa până'n jLoXaă Bi izage. i răsfățuri 


mai 
O idertului această oligarchie poate chimi 
în „așa hal bietul popor român. Niciun 
“produs”? de vreun fel din România, n'a 
avut atâta reclamă în Occident, dela curtea 
Angliei până la statuia Libertăţii, ca acest 
zis “Președinte”, 

Aceasta este tragedia poporului român 
de peste un secol: suportarea unor oligar- 
chii din ce in ce mai degenerate și mai 
perverse,_care, susținute mereu din afară, 
proectează false mituri în condiții din ce în 
ce mai grele pentru poporul român și cu 
efecte destructive din ce in ce mai radi- 


„cale, întotdeauna în circumstanțe așa fel 


combinate încât poporul român nu "poate 
ajunge să dea o replică a lui. 

E foarte posibil ca la un moment dat 
mitul de azi al “Președintelui” să fie 
lăsat baltă, dacă se constată că este epui- 
zat, cum era Carol II în 1940, și e foarte 
de întrebat ce se va întâmpla. cu el dacă 
fatalul curs “Helsinki 1975”? se înfundă în 
loc să fie reconfirmat la Madrid în 1980. 
Numai că în cazul în care efectiv actuala 
oligarchie din R.S.R., l-ar arunca la gunoi 
pe Făt-Frumos “Presedintele” cu Ileana 


Cosânzeana lui, nu ar însemna mare lucru, 
ba chiar m ar însemna nimic, pentrucă - 


oligarchia ar rămâne, și în cadrul aceluiași 
sistem ar găsi altă formulă decât “mitul 
popular”! pre-fabricat. 


In România nu se va putea întâmpla 
ceva asemănător cu ce-a fost pe vară în 
Polonia (în care nu ştim azi, la mijlocul 
lui Septembrie 1980 ce se va mai întâmpla), 

In Polonia oamenii au o credință puternică 
> țin de o Biserică pe care nu au condus-o 
În acest secol erarhi ca destrăbălatul 
arghirofil Miron Cristea, ca detractatul 
pervers Nicodim, sau un politruc ca lusti- 
nian, care m de mult l-a dat pe mâna 
satrapilor comuniști pe preotul Calciu, de 
care nici nu ştim dacă. mai trăește. Car- 
dinalii din Polonia sunt pe măsura credinţei 
poporului polonez. Erarchia românească, 
de atâta vreme, nu face detât să mineze 
credința. Care va fi ceasul Românilor 
de scuturare din tirania oligarchiei pentru 
a intra într'un regim cu adevărata! poporu= 


lui român? 
Sar putea că unii să [le mirați, dacă 


mu chiar indignați, de faptul că am pus 
într'o serie de fenomene asemănătoare, pe, 
Carol II, pe Mareşalul, si pe “Presedin- 


tele”, ca proecţii ale unor oligarchii suc- 
cesive. Dar E) morfologie istorică, din 
care să învăţăm ceva, m se poate face 
decât pe bază de realități, nu de “'cum am 
dori să fi fost”. Este incontestabil că 
până la urmă destinele lui Carol II, șial 
Mareșalului, au fost diferite. Carol II, 

pus pe grăunțe de aur în străinătate, a avut 
o moarte naturală. Cu Mareșalul nu a fost 
asa, Insă asemănările instaurării acestor 
mituri sunt prea izbitoare pentru a trece 
peste ele: și unul și altul s'au consolidat 
prin lovituri de stat urmate de “plebisci- 
turi” publice, orale și ne-secrete, amândoi 
au prigonit, au ucis” și au chinuit aceeași 
categorie de Români, tineretul mișcării 
naționale. Dar soarta a fost mai îndură 
toare cu Maresalul, si i-a dăruit o moarte 
de martir, fără să ti avut această vocaţie, 
dar cel puţin a fost consecvent cu obliga- 
țiile lui de militar, ceea ce m fusese 
deloc cazul la Carol II, dezertor în primul 
război mondial. De ce a ajuns Mareșalul 
martir este important de stabilit. 'Este 
drept că l-a proectat oligarchia rămasă 
dela Carol II, dar în cei câţiva ani de 
regim al lui, Mareșalul și-a făcut și el 
oligarchia lui paralelă, si cu nota amin- 
tită a ““technocraţiei””. reşalul începuse 
chiar să aibă perspective de viitor, și în 
interior amenința să deslocuiască total 
vechea oligarchie cu noua lui oligarchie 
quasi-technocratică, așa că cea dintâi nu l-a 
lăsat să: opereze el decroşarea de fosta 


aliaţii occidentali care erau grăbiţi 
chiar aveau anumite obligații faţă de Soviete, 
de pedepsire a României, vecheaoligarchie 
l-a lichidat pe Mareșal, a făcut așa zisul 
“armistițiu” și un 23 August, pentru care 
se bat și azi unii revendicându-l împotriva 
altora, și au predat Sovietelor țara, cu 
Mareșal cu tot, ca să fie. Prin aceasta 
de altfel, oligarchia, de. bază”? din fosta 
Românie, executa în sectorul România un 
vechi plan, de înaintea războiului: planul 
desființării într'un fel sau altul a națiunilor 
Estului Europei, care trebuiau să cadă în 
lotul Sovietelor. Mareșalul, prin război, 
prin relativa lui transformare din mit 
factice, impus peste noapte, într'o figură 
aproape populară, devenise un adevărat 
factor de stânjenire în raport cu “'marele 
plan'” de scoatere a țărilor Europei de Est 
- din situația lor de autonomie națională. 
Acest lucru fusese intuit de tineretul miș- 
cării naționale românești, și de aceea'a 
fost masacrat în cele două regimuri succe= 
sive, al lui Carol II si al Mareșalului. 
Cât privește actualul mit ticluit'de oli- 
garchia coministă, al “Preşedintelui”, un 
lucru 'este cert, și anume că în niciun caz 
acesta mu va ajunge martir al României, 
ca Maresalul. Mai mult este greu de ştiut 
în legătură cu viitorul, dar pentru moment 
oligarchia comunistă stie un lucru: trebue 
să țină cu dinții mandatul care i s'a dat si 
de aceea situația pentru Români nu poate 
deveni decât tot mai câinoasă, populația 
nu va putea fi decât tot mai hăituită, tot 
mai umilită și mai terorizată, pentru ca nu 
cumva să ajungă mai Si la grevă. Sem- 
nele sunt sinistre. In ““Capitala” acestei 
țări oamenii nici nu mai pot să se plimbe 
pe străzi după lăsarea nopții, pentrucă 
orasul este din ce în ce mai ne-luminat, 
oamenii, sunt tot mai sâcâiți de miliție, 
controlați, arestați fără motiv, mai și 
bătuți pe loc, iar această miliție care 
persecută ca să- și impună. autoritatea, nu 
apără pe nimeni de răutăcătorii care mi- 
Șună, și care într'un fel contribue și ei la 
; + » menținerea ordinei, pentrucă oamenii 
întricosați mu mai ''conspiră” stând de 
vorbă pe stradă după apusul soarelui. In 
orice caz, ultima oligarchie a Românilor 
este cea mai pricepută din câte au mai 
fost, pentru a-si face din orice, arme 
împotriva supuşilor. 


„si 


j 


As aa 


A! 


TURE i O 1 


PAGINA 16 


UARIE 1981 


CUVANTUL ROMÂNESC 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


PAGINA 17 


Când spunem azi, “Președintele” din 
RS.R., m spunem deloc ceva analog cu 
Stalin, sau Mao, Tito, sau măcar Castro, 
cl spunem cu totul altceva. Cel. mai 
sus amintiți s'au făcut în mare măsură 
pe ei înșiși, au dus niște lupte, ca Tito, 
Mao și chiar Castro, pe când “Presedin- 
tele” din România este un mit prefabricat 
de un grup de interese, ceea ce nu este 
nou În România acestui secol, dominată de 
diverse oligarchii succesive. Astfel 'Pre- 
şedintele”, sau cum Ti zice și se scrie 
peste tot, mi reprezintă ceva comparabil 
cu Mao, Tito, Castro, sau înainte Stalin, ci 
reprezintă un anume sindrom rezidual bal- 
eanle; păttra care Românii răspund într'o 
măsură mai mică decât centrala Imperiului, 
care însă și ea la rândul ei răspunde mai 
nu in decât marile podoabe ale Occidentu- 

din ultimele decenii: Nixon, Ford, 
Gea d'Estaing, şi Regina Angliei care 
a plimbat, dânsa Și soțul consort, tot 
sindromul În caleașcă de aur pe străzile 
Londrei, în vederea unei populații mai mult 
perplexe, sau alții poate de rangul doi din 
punct de vedere politic mondial, dar grei 
la pungă. Cu alte cuvinte desmățul și 
delirul cu “Președintele” este un ca 
făcut umanității Și mai ales bieţilor Români 
de urmașii unei gerotocrații care-a provo- 
ate războiul ei cel mai absurd, cel 

catastrofal 


a 
războiul de treizeci de ani, care a pustiit 
Germania în secolul XVII; reducându-i 
populația la patru milioane. Remarcabil 
ar fi faptul că şi atunci o rasă germani- 
că, Suedezii, a' înfăptuit cele mai mari 


orori, împotriva Germanilor, și mal ales 


contra celor catolici. Războiul doi mondial 
din acest secol, cu toate hecatombele lui, 
„mu a reduș tot așa de mult populația Euro- 
4 pei, ca ră: de 30 de ani nia, 
dar consecințele acestui război “modern” 
au fost înfiorătoare, cum se vede înOrient, 

ai Cei date 087 duo a a (data 


mu mai vorbim de atâtea holocausturi de 
după al doilea război mondial. 

Am numit fenomnul de azi din România, 
exprimat pe scurt fie prin cuvântul “Pre- 
ședintele””, fie prin numele corespunzător, 

“sindrom rezidual balcanic”, ceea ce m 
este adunarea unor cuvinte de podoabă, ci 
un adevăr: “sindrom” înseamnă suma 
„unor simptome care definesc o boleșniță, 
fără ca să dea însă cauzele explicit 
mă “rezidua”” este caracterul de r: 
măsiţe, ceea ce se chiamă şi “'droj- 
die”, în acest caz “drojdialitate””, ce se 
aleg dintr'un ansamblu de fenomene, lar 
“balcanic”! Înseamnă un fel de deforma- 
re a lucrurilor serioase, care în acest fel 
sunt “compromise, de exemplu ideea de 
, tare “balcanizată”! a devenit 
m şi terorism. Deci actualmente, 
într'un regim de “sindrom rezidual bal- 
„_canic”, rezumat în “Președinte! 
„numele respectiv, România este o pseudo- 
țară, întrucât anexă a Imperiului, care oferă 
toate simptomele decadenței economice, 
„sociale, politice, morale, culturale și spiri- 
tuale, provocată de adunarea unei 'droj- 
dii”, prin eliminarea oamenilor capabili 
astfel prin organizarea tuturor sectoa- 
elor de activitate m pe baza capacită- 
ților personale, ci pe baza gradului de 
'supusenie partinică, pentru a se ajunge la 
o tragică pantalonadă a șovinismului so- 
cialist, în care nu este de găsit nimic 
autentic, nimic durabil, nimic corespunză- 
tor aspiraj şi nevollor poporului ro- 
„ mân, a cărui omenie în care s'a format 
"în Istoria lul milenară este călcată în 
picloare de ocupaţia care constitue sindro- 
mul rezidual balcanic din România. 
Faptul că podoabele Occidentului demo- 


-- cratie au mizat pe această decadență arată 


i îneroziloarea pustiire operată în Europa 


şi În Occident în genere, după cel de-al 
doilea război mondial. Acest război, cu 
toate dezastrele lui, cel mai îngrozitor 
rău pe care l-a făcut a fost în afa 
de masacre, pustiirea sufletului, în Europa 
și în tot Occidentul. Acum trei secole, o 
tiermanie pustiită material si depopula! 
după pacea westfalică, s'a răzbunatprintr'o 
mare eflorescență culturală, printr'o bogată 
mișcare literară și artistică, prin înflori- 
rea barocului. Occidentul de azi nu dă 
niciun alt semn decât de răzbunări în 
sensul lui “fdinte pentru dinte”, care nu 
se mai termină și nu aduc nicio renaștere 
spirituală. Dar pe noi ne interesează 
în discuția noastră efectele acestei deca- 
denţe asupra soartei poporului român, pe 
capul căruia s'au întâlnit două decadențe, 
din Răsărit si din Apus. 

România, care între cele două războae 
mondiale a fost cea mai interesantă fară 
din Occident, pentrucă a dat un semnal 
unic de lumină a unei renasteri spirituale, 
contimă să fie și azi originală, din ne- 
fericire exact prin contrariul, flind vorba 
azi de o ţară desființată istoric, deci 
sublimului de altă dată îi corespunde azi, 
după 40 de ani, o extremă a grotescului. 
România de azi, redusă la o provincie 


păstrarea unei părţi din lume în inferfori- 
tate economică faţă de Occident cu ajutorul 
Sovietelor, adevăratul Imperiu al înapola- 
ilor. In sindromul din România, rezumat 
termemul “Președintele”, 


un surogat al mitului spontan din cultura 
românească al eroului din basme, “Făt 
Frumos”, dublat de corespondentul feminin 


Ca și Sârbii, Românii au avut cultul 
eroului, şi de aceea Ii s'a confecționat la 
sfârșitul României trecute, România dintre 
1918. “și 1940, un fel de “Rege Soare” de 
bârtie colorată, Carol II, care n'a prea 
ținut, dar sub egida lui s 
cari putea face, adică distrugerea Ro- 
mâniei. Pe urmă a fost scos, e drept 
cu o mai mare contribuție personală, cineva 
mai mic în rang dar cu alte efecte, Mare- 

lul. _Al treilea la rând, după introdu- 
cerea Dej, care a pregătit ce este acum, 
a fost scos “Presedintele” de azi. Deci: 
o impostură regală, pentrucă fostul Carol 
TI a fost un uzurpator, pe urmă o semi- 


autogradat, iar la urmă un așa zis” "Preşe- 
dinte”, pe care mu l-a consacrat prin votul 
Jui niciun fel de popor, care să-l aleagă 
preferându-l altuia. Toţi trei au avut 
simpatia părților care ocupau scena timpu- 
lui: aliaţii tradiționali, Franța și Anglia, 
în cazul Carol ÎI, fosta “Axă” în cazul 
Mareșalului dar acceptarea tacită a 
““radiționalilor””, i azi forța de sprijin 
şi de zi a sindromului rezidual bal- 
Canie, regimul comunist deci sprijinit pe 
Imperiu, dar și cu o mărire morală a 
mizei din partea “luminatului Occident”! 
liber. 


Acest fenomen al “ eroilor pre-fabri- 
caţi” în România dela 1930 încoace, trebue 
cercetat şi sub specia sociologică și sub 
aceea axiologică. Sociologic + vorbind aceşti 
eroi fără naştere spontană din ethosul 
popular, sunt " creația unor grupe de În- 
terese, care nu coincid nici cu generațiile, 
nici cu clasele, ei sunt cu totul specifice 
sistemului oligarchiei românești târzii, 
Miturile confecţionate pentru Români, stlin- 
du-se că el au un cult pentru eroi și 
respectă elitele, au fost niște produse 
sintetice de care putem spune chiar că 
formulele lor au fost stabilite ştiinţific 


făcut tot răul 


de trei grupuri de interese consecutive. 
Cu alte cuvinte “eroii” au fost niște 
proecții, ale acestor grupuri, si sunt 
triun fel “după chipul și asemănarea lor”, 
iar dacă ne referim la întreg poporul 
român, proecţiile -sunt parțiale, sunt doar 
ale_unor minorități ale poporului român, 
a cărui conducere a fost neîncetat uzurpată 
mu de clase sau rase, ci de grupuri de 
Interese care se confundau cu ceea ce se 
numea “Statul”. Carol II a fost proecția 
instituţiilor de bază, și al celor ce alcătuiau 
conducerea economică a României, adică 
Biserica de atunci, cu Patriarhii ei, Uni- 
versitatea de atunci cu Profesorii ei, Ar- 
mata de atunci, cu Generalii ei afară de 
Antonescu, e drept sub semn de întrebare, 
și tot ce era persoană publică reprezen- 
tativă în Statul din 1930-1940. In jurul 
Mareșalului, ca proecție a lor, au fost 
aceiași oameni plus un număr de noi 
parveniţi, diverşi *“naţional! dar mai 
ales, în afara cercurilor politice, un mic 
embrion technocratic, ceea ce era nou În 
România, ca și în Franța din acel timp. 
Pe urmă a venit “revoj » Si grupul 
de interese local alcătuit la început dintr“un 
mic conglomerat eteroclit sub aspectul 
etnic a devenit un “partid'!, cu centrul de 
orientare și energie în altă parte, la Im= 
para respectiv. 


a dispărea cu totul la “'erou!”” pre-fabricat 
de azi, Presedintele, când propriu zis nu 
mal există Homânia Ea pac ln niz 
ei “Republica Socialistă Ro: şicare 
își serbează zlua “independenței” la nouă 
Mai, ziua în care Sovietele își sărbătoresc 
sfârşitul războiului cu Germania. Ziua 
independenței la Români era, cum stim, 10 
Mai. Din aceste trei mituri pre-fabri- 
cate, singurul care oferă și ceva pozitiv, 

rămâne Maresalul, mai personal ca cel 

1alţi, implicat Într'o mare acțiune al doilea 
război mondial, și până la urmă martir al 
României. 

Problema claselor în România se deose- 
beşte de aceea din alte țări. Astfel în 
România nu a mai existat “aristocrație”! 
vizibilă dela instituirea Monarchiei Consti- 
ui nale sub Carol 1, care cu niște “să, 

ă” sau “aluat” de burghezie străină 
3 provocat si o burghezie autohtonă, lar 
din urmașii acesteia s'a for mat în secolul 
nostru grupul de interese care a dat proec- 
ţia ei în eroul pre-fabricat Carol 1, operație 
care nici până azi mu se stie în ce măsură 
mu a fost teleghidată pe dedesupt de mafia 
întreținută de Soviete între cele două răz- 
boae mondiale în Occident. Cam același 
“Stat” 1-a schimbat pe Carpl II cu Mare- 
salul, dar se mai adăuga la vechiul grup 
le interese și unul nou, constituit prin 
recrutarea unor naționali încă peafirmaţi 
până atunci. Trebue Însă recunoscut un 
lucru: 0 importantă contribuție pozitivă a 
Mareșalului, În ordinea socia 
că a prilejuit un real profit în favoarea 
țăranilor, oarecum involuntar, pentrucă în 
timp de război s'a vădit din nou care era 
arma cea mai importantă a Românilor: 
producția agricolă. 

SI tot Interesant pentru acum este ceea 

în se constate cu mare _insis- 
tență, la atâta vreme, după ce în războiul 
trecut s'a văzut în România că țăranii 
erau mult mai importanți decât toată în- 
dustria și burghezimea: sursa de energle 
cea mai i prețioasă mu este petrolul, ci până 
la urmă şi azi tot grâul este, pentrucă 
acesta. înseamnă ă 
putem adăuga că pe ce se dovedește tot 
mai mult importanța capitală « agriculturii, 
se desvălue şi importanța vieţii spirituale, 
cum s'a văzut în Polonia, așa că sursele de 
valori fundamentale şi care sunt compli- 
mentare “cerul și pământul!” au din nou 
semnificaţia lor primară. Si în acestpunet 
intervine noutatea criminală a celui de: 


treilea mit pre-fabricat, “Preşedintele” 
de azi, care fiu al unui fost primar pă 
toate guvernele și regimurile, la 

fost cel mal activ agent al distrugerii 
țărănimii sub ordinele lui Dej, adică agentul 
confiscării cerului şi pământului Români= 


lor. 

“Ciocolmea lui Carol II, care a constituit 
“mediul” prielnic morbilor de descom- 
punere din agonia României, a fost urmață 
de o sub-ciocolme, care-a proectat mitul 
artificial al Mareșalului, și după care a 
venit o indefinibilă ; anți-selecţie operată în 
cele mai turburi zone ale populației sub 
ocupaţia, după directivele şi controlul So- 
vleteloi Acestea mu au fost diverse 
clase, cărora datorită unor primeniri isto- 
rice inevitabile să le fi venit timpul la 
conducerea statului și a societății, si m 

pot defini decât exclusiv în funcție de 
sistemul de interese care le-a adunat ca 
să le unească într'un grup solidar. Deci 
nu este vorba de “aristocrație”, “burghe- 

**muncitorime”, ci de drojdia suc- 

a unui surogat de aristocrație, a 
unui surogat de burghezie și a unul su- 
rogat de muncitorime. Avem exemplele 
unor precipitate minoritare, adunate ca 
surogate de “clase” sau “pături conducă- 
toare” în funcție de unele circumstanțe 
în care au intrat, întretăindu-se, evoluția 
externă şi hazardul intern, cu alte cuvinte 


a e aa ra e cz 


Meet recitate minoritare şi-au avuj 
în miturile pre-fabricate proecţia propriu: 
lui spirit, cu alte cuvinte nici Carol II m. 
a determinat decada lui, nici Mareșălul. 
anii următori, nici “Preşedintele” 
încolo, ci fiecare din aceștia a a fostproecția 
unui spirit dominant, al câte unei grupe 
de interese: drojdia rămasă din formarea 
României Moderne din secolul trecut a 
proectat în secolul acesta mitul Carol 
după aceea ceva ca un fel de modestă 
““technocrați a proectat mitul factice al 

ir azi o minoritate Ac 

niclo_ legătură organică cu nimic, 
desrădăcinați total care alcătuesc iri 
partidului comunist, oferă proecţia ei în 
mitul confecționat al “Preşedintelui”. Așa 
că în aceste apariții născute dir niste 
succesive sindromuri ale decadenţei În- 
corporață de grupurile de interese din 
România sfârsitului de secol, m este vorba 
de “personalități”, în rău sau în bine, 
carei să fi provocat un curs istoric sau 
altul, ci de proecţiile unor grupuri care 
u format surogate de clase în cel mai 
strict sens de “'oligarchii”. 

cire, România de când există ea, mai 
precis din 1866 până la ce-a răms din ea 
cu democraţie sau ne-democrație ori “'de- 
mocrație populară” ca azi, mu a depășit 
regimul oligarchic, inferior regimului me- 
dleval-aristocratic din vechile Principate, 
în cel 114 anl, dela Brătieni la Armand 
Călinești sau Mișu Antonești, până la Dej 
şi “Pre edinţia””! de azi. 

In bine sau rău, la origini, în secolul 
trecut, au fost niste oameni capabili să 
creeze ei un sistem oligarchic de interese 
solidare, după rețete mai moderne, cum 
ar fI Iacobinismul fostei “partide roșii”, 
care din metamorfoză în metamorfoză e de 
căutat şi în partidul comunist de azi, dar 
pe măsură ce a trecut timpul și “centrul 
democratic” a devenit tot mal excentric 
faţă de România, adică de unde la început 
a fost 9 imitație a modelului lacobin, până 
la urmă ajuns la o excrescență ombi- 
Mica! legată de actualul Imperiu de Răsă- 
rit, fără_ nimic altceva local decât o îmen- 
să băș călie balcanică, a consumului de 
tămâe în cantități industriale, până la 
Îngrețoșarea Iremediabilă a populaţiei, MI- 
turile confecționate seamănă cu numele unor 
socletăți anonime. De pildă “Cristalul”, 
ar fi, să zicem, mumele unei societăți 
anonime și acest cuvânt umple paginile de 
publicitate, dar el nu este nimic, realitatea 


fiind reprezentată de posesorii acțiunilor. 
Nifei Carol II, nici Mareșalul, nici Dej- 
“Preşedintele”, mu sunt decât numele unei 
soctetăți anonime ale căror acțiuni le po: 
sedau grupurile de interese corespunză. 
toare, cu deţinătorii de acţiuni. 

Problema României, problema ei funda- 
mentală, este să iasă din regimul oligar- 
chic în care este de când există ca “Ro- 
mânia”, cu inclusiva pseudo-existență de 
azi, În calitate de anexă ombilicală însă, 
a unui Imperiu, și astfel total denaturată 
în comparație cu trecutul poporului român. 
Ce trebue să ne i intereseze pe noi Românii 
este adevărat că ar fi să fie adversitățile 
din afară, pe care mu le putem niciodată 
anula decât prin virtuțile noastre, așa că 
în primul rând trebue să ne intereseze 
aăversitățile din noi înșine. A tot da 
moartea în țigan, cum “se spunea până 
când cuvântul ** Tigan” nu era interzis, 
este și o anti-virtute și o deficiență de 
judecată. Toţi cei din afară care au 
făcut mult rău României au plătit cu su- 
pra-dobândă, în cap cu îngămfatul fost Im- 
periu Englez, care a sfârșit ațât de la- 
mentabil,. și s'a redus la o jară care se 
degradează văzând cu ochii. Numai că 
acest lucru, și alte cumplite efecte ale 
oarbel Ii istorice, nu ne pot 
ferici deloc, şi ceea ce_ne face profund 
mefericiţi este faptul că Românii, care 
sunt vinovați de a fi contribuit prin suc- 
cesivele oliearehii pe care le-au servit la 


din istoria lui. 

A reduce starea României de formă 
de azi la un individ, la voinţa $ si “politica” 
lui, este ceva neserios și chiar irespon- 
sabil. Mitul de confecție al “Președinte- 
lui” este cum am văzut proecția unei 
oligarchii care a primit însărcinarea cea 
mai negativă cu privire la poporul român: 
abrutizarea şi scoaterea lui din orice 
formă, până la a-l reduce la definitiva 
nesimţire animală. Această însărcinare 
este dată din afară, și ca se exercită 
printr'un întreg aparai, dar e dată pe 
seama unui fiu de fost primar sub toate 
guvernele și regimurile, deci ca descen- 
dent din așa ceva, “Președintele”! este și 
el “tos” de părticică, [ie ea chiar înfimă, 

De asemenea m 
spunem, că a fost 
agentul principal de execuție al distrugerii 
țărănimii românești, Dar asemenea în- 
strument m poate fi ridicat la rangul de 
personalitate epocală, decl avea nevoie să 
fie “preparat”, ca mit de consum curent, 
ceea ce până la urmă nu era posibil fără 
concursul Occidentului (a se vedea Memo- 
riile lui Kissinger, fostul Ministru de Stat 
al lui Nixon). 

Ceea ce_aduce cu noi virulențe oligar- 
chia actuală, este controlul cel mai strict 
al culturii din istoria Românilor, și steri- 
Mizarea ei absolută, ceea ce întrece cu 
mult chiar gravele falsificări ale culturii 
“românești de către oligarchiile precedente, 
care mi au reușit să ajungă la denatura- 


> Mzarea totală de 'azi. 


| “Regele Soare de Dâmbovița”, făcut din 
colorată, a fost o pri ă culme a 
"imposturii diabolice în România, și re- 
zultatele ei a fost ciopârțirea țării. In 
Cazul următor, al Mareșalului, s'a petrecut 
"soclologic și axiologic ceva ce trebue re- 
marcat: oligarchia lui Carol II, care era 
"0 degenerătură pe urmele celei formate în 
ecolul trecut, da semne de oboseală și 
Chiar începeau să apară niște cedări fajă 
de poporul român, datorită noi garnituri 
Oligarchice care. întărea proecţia mitului 
eșalul, asa fel încât până la urmă 
ceai mit sintetic m mal apărea chiar 
ri de antiorganic ca precedentul, Carol 
I, și următorul, “Preşedintele”. 
sul mit Carol (1 a fost răsturnat 
n de Români, însă și datorită faptu- 


lui că era epuizat și devenise inutilizabil 
după ce misiunea lul principală, dizolvarea 
României, politic şi moral, fusese exec 
tată de oligarchia respectivă, asa că a 
căzut ca un măr putred când uzurpăto- 
rului 1 s'a luat mâna de de-asupra capului 
care îl ținea pe tron. Pe urmă, cu mare- 
şalul, oligarchia a trecut pe cât putea la 
un, fel de technocrație, ca în Franța lui 
Pâtain dar bine înțeles într'o măsură mult 
mai modestă, deoarece România nu se putea 
compara nici măcar cu Franţa, chiar dacă 
atunci nu era technocratizata chiar ca azi 
(datorită întâi lui Petain, și pe urmă lui de 
Gaulle, doi generali, unul după altul). Până 
la urmă Românii chiar l-au luat în serlos 
pe Mareșal, ceea ce cu “Preşedintele” 
nu este căzul, 

Acum ajungem la precizarea mai apăsată 
a responsabilităților exteri 
actualitatea politicei de 
Occidentului de azi, Din situația României 
continui ie profitor principal și chiar 
unic, Imperiul Sovietic, asa cum a fost 
şi pe_urmele mitului Carol II. Imperiul 
profită azi din însăși desființarea poporului 
român, care se operează cu asasinarea lui 
sociologică, axiologică și culturală. Socio- 
logic, distrugerea s'a făcut prin desființarea 
țărănimii, adică a bazei culturii românești, 
axiologic distrugerea s'a întregit prin scoa- 
terea din curs a tuturor valorilor în res- 
pectul cărora s'a născut, a crescut și s'a 


ajutorul 

zarei, al punerii oFicăcel manifestări cul- 
turale sub dependența statului redus și el 
la un partid, în total prin organizarea tu- 
turor activităților exclusiv după modele 
din Imperiul Sovietic, care a înghiţit fosta 
Românie. 

Această generală operație destructivă 
îndreptată împotriva poporului român, a 
aiuns la quasi-perfecta ei funcționare în 
anii de pompare maximală a mitului “Pre- 
şedintele””, dar aceasta nu înseamnă că el 
Însuși este autorul unei masinării legată 
ombilicat de “partidul mamă!” din Imperiu, 
ci el este mmai mmele de “firmă” al 
societății anonime ale cărei acţiuni le dețin 
alții. De ce a fost ales pentru “firmă” 
acest “Preşedinte”, poate fi o întrebare, 
şi răspunsul nu e prea greu, In acțiunea 
de lichidare a țărănimii românești, acest 
viitor. “Presedinte”, s'a dovedit a fi un 
foarte conştiincios agent de execuție 
unul plan foarte strict. Aşa că atâta cât 
se consideră oportun, se ştie că se poate 
face cu el orice. 

Planul este adevărat că Im-= 
periului de Răsărit, dar mu ar fi realizabil 
dacă m ar exista un consens cu Imperiul 
Democraţiei de Apus. Consensul stabilit 
între aceste două Imperii se prezintă prin 
cuvântul “Pace”, dar înrealitate este vorba 
de altceva, și amme pe de-o parte, din 
punctul de vedere sovietic, este varta de 
o dominare cât mai întinsă peste lume, 
iar de cealaltă parte, oceidentală, este 
vorba de speranța unei amânări, adică o 
parte din me va rămâne economic malt 
mai înapoiată ca Occidentul supra-indus= 
trial, şi_mu îl va ataca pieţele. Socoteală 
de cârnățari, dar care din nefericire m 
este decât foarte adevărată. Impostura 
din România, sau ce se chiamă încă și 

“România”, este încurajată de Occident, 
şi răsfăţată în persoana “Președintelui”, 
pentru ca mu cumva să se schimbe ceva 
în defavoarea Sovietelor. De aceea Oc- 
cidentul a privit absent, cu ochi de peşte 
fiert. crimele Imperiului de Ră 
Germania de Est în 1952, din Ungaria în 
1956, din Cehoslovacia în 1965, iar azi face 
apeluri disperate în toate părțile lumii ca 
mu cumva oamenii care în Polonia vor o 
democrație reală, să mu fie în vreun fel 
ajutați, pentrucă ceea ce este dat Sovietelor 
este pus de-o parte pe veci. Aşa s'au 


LIGARCHIA LA ROMÂNI 


de Aurel POP 


dus la “Președinte”, ca la o Mecca a 
“Păcii”, de Gaulle, Nixon, acesta de două 
ori, Gerald Ford, ca să mu mal vorbim 
de misiții barosanilor economiei europene 
de Vest. 

Poporul român n'a avut nimic din această 

““stabilitate a păcii”. Deşi Românii care 
vin prin Occident au ghete în picioare și 
haine pe ei, pentrucă În orice cazn': ar putea 
veni în pielea goală, cei din țară o duc 
din ce în ce mai rău, sunt din ce înce 
mai apăsați, mai obidiți, mai demoralizați 
și mai înfundai într'o mocirlă a celei 
mai mari la care s'a ajuns Într'o 
țară care în trecutul ei mmai de corupție 
mu a fost lipsită, și într'an regim al celui 
mai ucigător dispreț față de om, într'o 

ră în care “democrația” adusese si mai 
inainte dispreț faţă de om mai crunt chiar 
decât acela cuibarit în zilele degradării 
din epoca fanariotă. 

Poate că un alt șef comunist decâtacest 
“Preşedinte”, prin cine stie ce mimne 
ar fI'fost mai persoral, sar fi luptat să 
poată proceda mai uman, ar mai fi păcălit 
oligarchia care m poate să se definitiveze 
decât prin cea mai dură immanitate. In 
orice caz Occidentul putea să contracareze 
această nelegiuire a oligarchiei rosii. 
sând respectivul ei Făt-Frumos plus Îleara- 
i Cosânzeană, la nivelul lor, de succedanee 
populare pre-fabricate. a 


0 atita rac araă En Ocean 
Angliei până la statuia Libertăţii, ca acest 
zis "Presedinte! 

Aceasta este tragedia poporului român 
de peste un secol: suportarea unor oligar- 
chii din ce in ce mai degenerate si mai 
perverse,_care, susținute mereu din afară, 
proectează false mitari în conâlții din ce în 
ce mai grele pentru poporul român şi ca 
efecte destructive din ce în ce mai radi- 
cale, Întotdeauna în așa fel 
combirate încât poporul român ma poate 
ajunge să dea o replică a hui. 

E foarte posibil ca la un moment dat 
mitul de_azi al "Președintelui" să fie 
lăsat baltă, dacă se constată că este epui- 
zat, cum era Carol II în 1940, și e foarte 
de întrebat ce se va Întâmpla Cu el dacă 
fatalul curs “Helsinki 1975” se înfundă în 
loc să fie reconfirmat la Madrid în 1980. 
Numai că în cazul în care efectiv actuala 
oligarchie din R.S.R. l-ar arunca la gunoi 
pe Făt-Frumos “Preşedintele” ca Ileara 
Cosânzeana lui, m ar Însemna mare lucru, 
ba chiar m ar însemna nimic, pentrucă 
oligarchia ar. rămâne, şi în cadrul aceluiași 
sistem ar găsi altă formulă decât “mitul 

popular” pre-fabricat. 


In România m se va putea întâmpla 
ceva asemănător cu ce-a fost pe vară în 
Polonia (în care m știm azi, la mijlocul 
lui Septembrie 1980 ce se va mai întâmpla). 
In Polonia oamenii au o credință puternică 
şi țin de o Biserică pe care ma au condus-o 

acest secol erarhi ca destrăbălatul 
arghirofil Miron Cristea, ca detractatul 
pervers Nicodim, sau un politruc ca lusti- 
nian, care m de mult l-a dat pe mâna 
satrapilor comuniști pe preotul Calciu, de 
care nici m stim” dacă mai trăește. Car- 
dimalii din Polonia sunt pe măsura credinței 
poporului polonez, Erarchia românească, 
de atâta vreme, mu face detât să mineze 
credința. Care va fi ceasul Românilor 
de scuturare din tirania oligarchiei pentru 

a Întra întrun regim ca adevărat alpoporu- 
îni român? 

S'ar putea că unii să fie miraţi, dacă 


mu chiar indignați, de faptul că am pus 
într'o serie de fenomene asemănătoare, pe, 
Carol II, pe Mareșahul, şi pe “Preşedin- 


tele”, ca proecii ale unor oligarchii suc- 
cestve._ Dar o morfologie istorică, din 
care să ăm ceva, mi se poate face 
decât pe bază de realități, ru de “cum am 
dori să fl fost”. Este incontestabil că 
până la urmă destinele lui Carol II, și al 
Mareșalului, au fost diferite- Caroi 1, 
pus pe grăunțe de aur în străinătate, a avut 
o moarte maturală. Cu Mareșalul mu a fost 
asa. Insă asemănările instaurării acestor 
mituri sunt prea izbitoare pentru a trece 
peste ele: și unul şi altul s'au consolidat 
prin lovituri de stat urmate de “plebisci- 
tari” publice, orale și ne-secrete, amândoi 
au prigorit, au ucis și au chinuit aceeasi 
a de Români, tineretul miscării 
naționale. Dar soarta a fost mai îndură 
toare cu Maresalul, și i-a dăruit o moarte 
de martir, fără să (i avut această vocaţie, 
dar cel puţin a fost consecvent cu obliga- 
jiile îmi de militar, ceea ce m fusese 
deloc cazal la Carol II, dezertor în primul 
război mondial. De ce a ajuns Mareșalul 
martir este important de stabilit. "Este 
drept că l-a proectat oligarchia rămasă 
dela Carol II, dar în cei câțiva ani de 
regim al lui, Maresalul şi-a făcut și el 
oligarchia iul paralelă ca nota amin- 
tită a “techmocrației””. Maresalul începuse 
chiar să aibă perspective de viitor, și în 
imerior amenința să deslocuiască total 
vechea oligarchie cu noua lui oligarchie 
azasi-technocratică, asa că cea dintâi mu l-a 
lăsat să opereze el decrogarea de fosta 


de pedepsire a României, vecheaoligarchie 
l-a Uckidat pe Mareșal, a făcut așa zisul 

” şi un 23 August, pentru care 
se tat şi azi unii revendicându-l împotriva 


Maresal” cu tot, ca să fie. 
de alitei, oligarchia de “bază” din fosta 
Românie, executa În sectorul România un 
vechi plan, de îmintea războiului: planul 
într'an fel sau altul a rațiunilor 
Estului Europei, care trebuiau să cadă în 
lotul Sovietelor. Mareșalul, prin război, 
prin relativa lui transformare din mit 
factice, impus peste noapte, într'o figură 
aproape populară, devenise un adevărat 
factor de stânjenire în raport cu “marele 
plan” de scoatere a țărilor Europei de Est 
din situația lor de autonomie națională. 
Acest eru fusese Intult de tineretul miș- 
cării românești, şi de aceea'a 
fost masacrat în cele două regimuri succe= 
sive, al lui Caroi II și al Mareșalului. 
Cât privește actualul mit ticluit de oll- 
garchia comunistă, al “Preşedintelui”, un 
incra-este cert, și anume că în niciun caz 


nele sunt sinistre. In '"Capitala” acestel 
țări oamenii nici pu mal pot să se plimbe 
pe străzi după lăsarea , pentrucă 
orașul este din ce în ce ne-tuminat, 
oamenii sunt tot mai sâ de 
Coraroli Areta Iară alive și 
bătuți pe loc, lar această ie care 
persecută ca să-şi impună autoritatea, ra 
apără pe nimeni de răufăcători! care mi- 
Şună, şi care într'un fel contribue și el la 
menţinerea ordinei, pentrucă oamenii 
Înfricoșați m mai “"conspiră”' stând de 
vorbă pe stradă după apusul soarelui. In 
orice caz, ultima oligarchie a Românilor 
este cea mai pricepută din câte zu mal 
fost, pentru a-și face din orice, arme 


împotriva supușilor. E 


„pi frănțeaști: 


PAGINA 18 


FARA ARM 


IANUARIE 1981 


AMBĂREAŢĂ 
“TRĂ ARMÂNAMI” 


Deadi Dumidză! Tim 
” putură s'bitisească armââil- 
li dit America dit musata 
"nchiseare di la 21 Mai 1978, 
când s'băgă thimelliu a A- 
sociației “Fara Armâneas- 
că”, feaţiră armâhilli dit 
Franța. Istoria nu cunoaști 
Nirtari. „Ma s?nu nedz cu 
năsă, treați pisti tini şti 
apufuseasti! 
“Tu “Journal Officiel Nr. 
242" dit 16 Sumedru 1980 - 
tifterea legilor dit Franța, 
apăru stirea că pi dzua di 1 
Sumedru 1980, la Prefectu- 
ra poliției di Paris, si scriă: 
“FRA ARMANAML” Suţa- 
ta Armâtilor dit Franța, ică 
A.F.A. (As- 
sociation des Francais A- 
roumains). 

Aflăm cu aistă sibepi că 
scopurli aiștei suțate ar- 
mânești suntu Păstrarea 
Visterillei culturale  ar- 
mânești; s'facă la lumi cu- 
nuscută istoria armâtilor si 
rădzătina lor latină tu chi- 
vernisili dit Balcani: (Al- 
„_bania, Bulgaria, Grecia și 
Jugoslavia); crearea. tu 
„Franța a unui centru di stu- 
„di armânești; încurajarea 


"ideilor culturale, di limbă «+ 
şi artistice la armâti; adu- 


narea di documenti s'nă fă- 
țem cumuscuț la lumi, cari 
him: (arhivi, biblioteci, ti- 
pusirea di cărț, revisti, al- 
bumi, ploci, cu căntiți și 
alti imprimări, diapozitive, 
caduri și tut ți pot s'aspună 
di armâname). 

Ca s”hibă cât ma largă, 
suțata ari în caplu a lei 
tre armâfi dit trei locuri 
bănati di armâname: Mi- 
haela Bacu, studentă, Dr. N. 
Caranica și Ing. lancu Peri- 
fan. După cum videm ună 
fărseroată, un verian și un 
grămustean.  Cafisun' Vini 
cu grailu și adeţii dit locur- 
1 iu s“amintară elli, părin- 
jilli și păpânilli a lor, ca 
deadun și s'facă aţea SIN- 


TEZA ARMANEASCA, ţi nă 
lipseaști di ahăt chiro. Eas- 
ti singura cali ca lucrăli 
s'neagă ghini. Di ali di 
dzăli, scrierli „armâneşti nu 
putură s'treacă ma diparti, 
ti sibepea că mulţ di aţelli 
ți scriau armâneaști, pis- 
tupseau că nai mă curata 
limbă si zbura la el în hoa- 
ră.  Macă la oamohilli ca- 
ma fără sculiă, aist lucru 
avea partea lui di şicaiă 
Şitrițea cama lișor, la oa- 
midilli cu carti: intelec- 
tualli, dhascalli si. al ca 
elli, aistă nu ari lirtari. 
Arămaşi itihi di veacl- 
lia noastră cultură latino- 
tracă, arăşi di dhascalligreţ 
şi slavi, ază putem s'ișăm 
în migdani și s'nă spunem 
cultura noastră curată. Him 
oarfifii tu zboară și limba 
s Psaciimaiică la mulț, di a 
i ți nu au zburătă ar- 
mnânalati în casă, | ma aistă 
nu lipseaști s'nă aspară. 
Macă un zbor nu lu-aflăm 
la fărșeroţ, su-l. căftăm la 
veriaăi, la pindeîii, la gră- 
musteani, la iţi fălcare ar- 


„mânească. Macă, zborlu ea- 
sti luat di la xehi, s'luală- 


esim.  S'videm cum easti tipar ta ii 


“la fra a noștri dit Ră- 
măniă, la italieăi “și multi 
zboară li-avem apruchiati și 
di spanioli. Limba easti un 
organ viu. Ea nu easti bă- 
tută tu penuri.  Tuţ ar- 
mâini lipseaști s "aducă di 
aoa ș'ninti partea lor di 
paiă Culturală. 

_Lippseaști. s'nă adunăm 

ună oară la un Congres di 
limbă armânească. 
Aclo sină scriitori și gră- 
mătiț armâăi și ațelli Hi 
cunosc ghini limba armâ= 
nească.  Se-adună aclo tuț 
ațelli ți ard tri armâname: 
dit Rămăniă, Arbinusiă, Ma- 
chidunia tuta, Vurgăria, 
Grăţia, dit Europa și dit 
America. . . 

Aisti le-ari tu scop și 


naua suțată dit Franţa “TRA 
ARMANAMI”. Laaisti s'ari 
minduită și V. Tosca diSch- 
weinfurt - Germania, ţi s?- 
vatămă singur, s "conducă 
“ASOCIATIA ARMANILOR” 
cu deviza, ““Armânlu nu chea- 
ri”? Tihisită și plină di 
alăvdari lumta lor şi a tutu- 
ror alţ ca elliţi nu s "aspar 
di tacsirății ţi nă cădzură 
pi grumadz» Tu Machidunia 
dit Jugoslavia, armâtilli a- 
cățară s'iasă tu lunină. Su- 
țate armânești înviară ş”tu 
Gărțiă, iar tu Rămăniă, "u= 
creadză un cenaclu literar 
“George Murnu”, iu se-adu- 
nă armâțiiili s'avdă grailu a 
lar di păpâni. . 
““ TRA  ARMANAMI”, 
neasi ma diparti.  Aistă 
tiniră suțată, pitricu la Con- 
ferința di la Madrid, un Me- 
moriu ti cauza armâhilor. 
Memoriul scris pi limbili: 
engleză, franceză și germa- 
nă, agiumsi la tuti delega- 
ră di la Conferinţă. Noi 
băgăm tu frăndza noa- 
stră pi limba armânească, 
ca s'lu aduchească tută ar- 
mânamea. - 
„Nu putem s”bitisim aisti 
rădz, fără s"mulțumim a 
oț a armnilor, 
Dr. Jean Boboc, dit Franța, 
cari scrisi ună documentată 
lucrare “LES AROUMAINS” 
și cai agiută sujata “eTră 
Armânami””, s'poată s'pit- 
reacă Memoriul, la cât ma 
multi delegaţii.  Agiutorlu 
dat di Dr. Jean Boboc, n'a= 
duți aminti di veclliu zbor 
armânesc; ““Sândzili, apă 
nu sfaţi”. 
„ Tu ahurhita aiștui nou an, 
“FARA ARMANEASCA””, u- 
readză a naullăi suțate ““TRA 


ARMANAMI” : AMBA- 
REATA S'CU  DUMIDZA 
NAINTI! 


Noi him deadun cu voi si 
văr nu poati s?nă toarnă dit 
calea pi cai anchisim. 


Zahu PANĂ 


Tihea noastră 


CONTINUARE DIN NA. 
PRECEDENT, Frica a Pat- 
riarhu m eară ș'ahăt lip= 
sită di chindin. Când si 
sculară Asăneștilli s'feațiră 
Imperiu cu Vurvărilii, loni- 
ă căftă al Papa titlu di 
mperat, titlu ţi-lli vinea 
di'ndrept că dipuna ca latin 
di dămara ațălor ţi fură 
ninti di el. Papa feaţi gre- 
“sala [i "mu-lli deadi dicăt ațel 
di Basileus adică Vâşille. 
Ma s'lu-avea ascultată, tuţ 
latifiilli adică rămănilli, va 
avea tricută cu Roma, va 
s”irea fapt catolic ș'pa- 
triarhul mu avea puteari 
pisti el şi văsăllia lui. Când 
vidzu “ţi mari chindin lu- 
așteaptă, patriarhu FOTIE, 
închisi ună alumtare fără 
fiilă contra a „atinogloșilor 
adică a rămătilor s”feați 
„tut ţi putu ca să-lli anchia= 
dică s'aibă ligături cu Roma. 
Calea aţea ma scurta eara 


D. BACU 


si-lli facă greţ. Ma cum 
tu _tută Balcania mu para 
eara greț că tută lumea zbu- 
ra limba latină (aveau ar- 
masă născănț „pit pulitiili di 
pi mardzinea di amari ică di 
aţelli ți aduțea patriarhia dit 
Anatuliă ca s”lă da locuri di 
ponduții ma aici nu aglun= 
dzeau) vru mu vru, lă deadi 
mănă a slavilor ca să-lli 
alăxească, Așe ahurhi chi- 
rearea,. Ti ațea Lliacu-l 
blastimă pi Fotie ș'pi ajelli 
ți-Ni urmară, că politica di 
slavizari u dusi patriarhatu 
din Poli până amânat, cănd 
s'deadi seamă că hrănea ună 
nipărtică la sin s'că slaVilli 
. . „ trădzeau a iurea $*nu 
aco iu vrea Polea. Ase 

chiru bisearica latină PRI- 
MA JUSTINIANA, s 'așe ma- 
rea parti di rămăhi tricu di 
partea slavilor, cu agiutoru 
a patriarhu grec din POLI! 
Cu altă sibepi poati s'mi 


tor năpoi la cartea al Llia- 
cu. El ari ninga multi lu= 
cări ansimnati, easti un iz- 
vur. nisicat de idei, ună me- 
todă di lucru niheam cama 
aparti, puțăn băgată tu cor 
di “specialisti” ma ţi nă 
discllidi a nauă armăfiilor 
poarta ţi poati s'nă dizleagă 
multi seamni ninga ascumsi 
tu nisteari. 

Istoria noastră veaclită 
până pi pragu a aflilor cama 
apruchiaţ fu scrisă maș tu 
dauă limbi: greaca ȘI sla- 
vona. Limba niscrisă ari 
tuti seamnili să s'astingă, 
macă nu alasă seamni. Chin- 
dinu aișt îlli păștea s'pi cu- 
suFinilli anoști di pisti Du- 
nări că s'alor patriarhilli 
lă avea pitricută episcopi 
slavi s'lă avea băgată ca 
limbă di liturghiă limba sla- 
vă.  Ascăparea lă vini tut 
di la un di anoști. 
Continuare în numărul viitor 


„aveau văsiliili a lor: Mare, 
Vlahia Nică și Vlahia di NANE Pi la anlu 


CUVANTUL ROMÂNESC 


7 Inar  Santu loan 


Anulu Nou -Santu Vasili 
Agiunulu a Pătăgiuiillei (Preasiăi) 
Pătăgiunea Hristolu 


r 
| 

| 

| 

| CALINDAR Pi 
1 Inar 

| 5 Inar 

] 6 Inar 

| 


ANEASCA 


INAR 


|ic e seste o IN 2 PANE 00 e e see e Rien ate | 


MEMORIU CĂTRĂ CONFERINTA DI LA MADRID. 


UN POPUL FĂRĂ "NDREPTURI 


ARMANILLI, ună di nai ma vecilili 
mileţ dit Europa di Sud (Balcafi) m suntu 
tihisiţ - - tru locurli a lor - di alanti mileţ 
ca fară (grup etnic). 

Avigllitori di veacllia cultură și civi- 
lizaţiă a Traţilor, ARMANILLI suntu = cu 
limba și adețli a lor - Sineurinli marturi, 
că latinitatea se-află tu Balcafii di pisti 
2000 di afli, di cându Consulu Paul Emi- 
lius, bătu pi Filip V a Machiduniiei la 
Pydna, tru anlu 168, ninti di Hristolu. 

ARMANILLI suntu cunuscuj tu Istoriă 
după anlu 900 ca ună mileti neo-latină, cu 
numa di Vlahi. Istoriţiili xehi, scriu di 
„elli că dila anlu 1000 și până la anlu 1200, 


1200, eli feaţiră deadun cu Vurgarii, 
Amirărillea ARMANO-VURGARA. Eli 
earau mileyea latină tru Amirărillea Bi- 
zantină. 

Tru chirolu a Turţilor (1500-1900) elli 
s”trapsiră tru Munţiili Pind si Balcan şi 
putură s'aibă dila turţ, "dreptul s”. chivir- 
nisească singuri, până tru anlu 1913. 

Articolu 23 dit Tratatul di Pace dq di 
Berlin, tru anlu 1878, scriă tri Armâti 
şi Iradeaua Sultanlui dit Mai 1905, lă 


„avea dată idhiili 'ndrepturi cu alanti mileţ 


dit Balcafi. 

Tru Chivernisea, ““Tinirlor Turţ” în 
Pole, avea și ARMANI! 

După Conferința di la București (1913), 
ARMANILUI, fură ” âţ-tără s'hibă 
'ntribaț- la patruli vâsillii dit Balcafii: La 
Albania (15% dit Albania, suntu Armâfii) 
la Gârţia (iu băneadza pisti 600.000 di 
Armăni), la Sârbia şi la Vurgâria. Ază 
niți ună di aisti văsăllii, mu ari vâră 
statistică, cari s'aspună câți Armâhi ari. 
Enciclopedia di Leipzig dit 1956, Brock- 
haus 1965, angrâpsesc tri Armâfi si spun 
că armasiră puțâtii (300.000-400.000). Ni= 
numiraț cum suntu, cât di puţâiii suntu 
"ngrâpsiţ, aistă mileti neo-latină - ca tuti 
mileții- lipseaști s'poată s'înveață - pi 
limba lei, limba ARMANEASCA. 

Chivernisili dit Balcati, lipseaști slă 
da a Armâlilor ndrepturili ți li au tuti 
mileţii dit văsâliili a lor! „Armănilli au 
virsată sândzi tra s 'ascapă Balcanlu di 
A, și au dată oamiii di nai ma marilii, 
oam i au lucrată ti buneaţa a 
vâsilii, i TA Acta 

Vâsiliili dit Balcafii deadiră zbor și 
scrislră tratate la 1913, tra s'tacă tri 
ARMANI, sculil și biseariţ; pi limba ar- 
mânească,. Vâră AL eali, nu-și tănu 
zboru până ază. Vâră di patruli vâsilii 
dit Balcaii, nu au tri Armâîi, tri populu 
armânesc ni sculii, ni biseariţ, ni cărț, 
ni jurnali pi limba lor armânească, cu 
cari s'poată s'aspună la lumi, ți suntu 


„. nesc. 


(popul neo-latin), di iu “Vin si ţi vor. 
Tru Româniă s'află pisti 100.000 di Ar- 
mâti.  Elli fudziră dit locurili a lor, 
după 1920, că mu puteau Srbăneadză tu 
alanti văsăllii dit Balcahi, di sibepea 
dusmăniillei ți u aveau tri eli. Di 
niheam chiro, tu Româniă acățară s'aibă 
ndreptu să scoată cărţ pi grailu armâ- 
Tru America - iu s'află puţâti 


Armâhi - şi scriă tu jurnali pi armâ- 
neasti. 

Cu tuti că Armâhilli suntu ună mileti 
neo-latină, cu limba, cu cultura și adeții 
a. lor, greţilli li au ti greţ, arbineșilli 
îlli au ti arbineși, sârghilli îli au ti: 


ti limba ARMANEASCA. 

Macă lucârli va s'armână asi cum 
suntu ază, ARMARILLI cari m vor s'- 
chiară ca popul, ca fară Armânească, 
va s'caftă alti călliuri, ca numa lor si 


- s?avdă tru lumi. 


= Intireslu a civilizațilei și a isihiillei 
tru Eu „ easti ca si s”facă ndriptati 

a Armânilor, ca s'poată să zburască 
limba lor, ca s'm chiară adeții, niți 
veacllia lor cultură europeană . Tri 
ajea, elli_caftă "ndrepturili aţeali cama 
Diți, fără di cari m poati s'băneadză 
fiți ună mileti: 

- S'hibă titisiț aclo iu s'află di totna, 
ca popul ARMANESC. 

i - Văsiliili iu băneadză - ti cari au 
alumtată- si-lli alasă s "anveaţă pi limba 
lor ARMANEASCA, şi si-lli agiută ca pi 
tuț alanț cetățefii. Aisti vâsilii au borge 
cătră Armâti, să garantează: 

- Sculii iu s'poată s "anveață pi limba 
Armânească; 

Biseariţ, iu s'avdă limba lor Armâ- 
neasca. 

- Editarea di cărț, revisti, jurnali şi 
alti scrieri culturale. pi limba Armâneas- 
că. 

- Oară la Radio, Televiziune şi teatre, 
pe limba Armânească. 

- Asociaţii (Sujate) culturale pi limba 
Armânească- 

Aesti libertăţ ti Armâni >popul latin, 
ișit di veacllia cultură Tracă - va umplă 
l0clu Hi easti gol tu civilazația și cultura 
eiropeană. 

Armânilli lipseaști s'hibă agiutaț. ş si 
s'agiungă scupolu, di tuti văsăliili dit 
Europa, moral şi financiar. 

Căttăm  s"him agiutaț si di O.N.U. 


ași cum sunt agiutaj tuț ajelli ţi bănau 


„sub stăpân xen, dit lumea tută. 
Suțata ARMANILOR dit Franța 
: ““TRĂ ARMÂNĂMI” 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC 
PE ADRESA REDACTORULUI NOSTRU; 


ZAHU PANĂ, 31 ci 89-th STR. JACKSON HEIGHTS 
Y. 11369, U.S.A. 


“CUVÂNTUL ROMÂNESC IANUARIE 1981 


20 Aa a = aa 
ÎNTRE PRUT ȘI NISTRU 


A rosti numele Basarabia euna cu a protesta contra dominați 


Mărturiile documentare 
de pe parcursul secolelor 
X si XI nu atestă încă e- 
xistența unui stat al valahi- 
lor ca atare. „Prezenţa lor 
compactă însă de o parte 
si de alta a Carpaţilor « o 
găsim descrisă până și în 
vechiul letopisej rus îpo- 
vestirea vremurilor de de- 
mult” în care se spune că 
“prin anul 898 ungurii, ve- 
nind dinspre rasărit s'au 
luptat cu valahii care trăiau 
si dincolo de Carpaţi. 
Păcat că nu se dau nici un 
fel de amănunte în privința 
localităților unde au avut 
loc luptele menţionate de 
cronicar. Un lucru e cert: 
străbunii noștri au trăit din- 
totdeauna atât 
peste păduri cât și în cea 
dintre Carpaţi și Nistru. 

Despre valahi, 
sub care erau cunoscuţi ro- 
mânii din evul mediu,a scris 


> i “ Mihail Eminescu 


Luceafărul românismului din Basarabia 


a nainte de nu mai Știu 


citit pe undeva '*Doina”” lui - Să se scrie pe stema 
itorilor e ii : sca 


să cai ela Ni Ș „. Credincios dreptății și aci. deși le tăiase aproape toate 


colo = hop! = că seridică tru Dă Tisa... și adevărului, Ion Zubcu, în vacile, le închisese aproape toate biseri- 

la tribună un simplu direc- Sau Că po ac apisauie calitatea lui de instructor al  cile. Pentru că ce erau acestea pe lângă 

tor de scoală din Râșcani  cedăm cu un alt vers al comitetului central de par- zecile de mii de țărani basarabeni reabili- 

și zice: marelui nostru poet? Cum: tid, dădu dispoziţie editurii taţi și aduși la vetrele lor din surghiunul 
'- Nu e greu a înșira “*Ce-ţi doresc eu ţie, “Cartea Moldovenească”! să siberian. E 

brașoave chiar și dela a- dulce Mol-da-vie...?” se abţină dela publicarea nu Cine plătise măcar un an impozite 

ceastă înaltă tribună “când Oratorul nu mai putu să” ştiu cărei lucrări pemotivul staliniste prejuia, “bunătatea”? lui Hrușcioy 


nimic nu aia spune”. Dar și continue cuvântul. Se că după congresul scriitori- care le “fiertase”? țăranilor tot ceeacepână 
ce ne facem noi învățăto- dezlănțui un tunet de aplau- lor eposibilsă se revină la la el le lua statul cu hapca. Pentru casă - 
„rii, mai ales cei dela țară, ze, care cine știe cât ar alfabetul latin... impozit, pentru vacă - impozit, pentru 
când la orele de literatură fi ținut dacă nu se suspen- Sărmanul copil! .. Ră-  găină-impozit, pentru pom - impozit! In 
se ridică câte un elev mai da sedința. mase șomer. bani E în natură - lapte, carne, ouă, 
dornic de a cunoaste adevă- iar de undeva dela balcon 3 fructe. . Câștie însă de nicăieri. 


rul și ne întreabă dacă am - răsună o voce: NeLe La o margine de sat atârna de craca 
unui copac o găină moartă, iar de gâtul 


ei - o scândurică-pe care stătea scris: 
M'am ouat pân-am crăpat, 


Dar nu v'am mai săturat. . . 
Iar. mai la vale, pe zidul unui depozit 
în care pe timpul lui Stalin se strângeau 


bunurile dela țărani cu forța și fără plată 


Farsa farselor unui re- butant în ale versurilor. Dar prea stiu cum îi ieseau ele se putea citi: 

gim totalitar a fost dintot- poate el să procedeze altfel până Ia “eliberarea Basara- Trăiască Hrusciov 

deauna Tei lui identifi- când un veteran al poeziei, biei de sub jugul boierilor Si noi pe lângă el... 

care “în cuget și simțiri”” cu mulți ani de Siberie, cum români”! dar astăzi, prin 

cu poporul. impilat. sa ina este ca Costencu, lăr- pana lui măiastră, tânărul S Micii odată Nichita printr'un sat unde 

ficare pâisă șî în poezie, ca gește e nafica dăsaa (valea Idel eta i Sasiu! P lăriiadă oamenii făceau coadă la magazin în aștep- 
tarea pâinii care nu mai venea. Era ger 


pururi la baza romantică  “'diversificare şi îmbogățire miră/De curentul scânteios,/ 
a unei națiuni. Așa a fost - substanțială”: “Eu cred în Așa trebue să fie, / Dacă 
dintotdeauna, Aşă este de omul nostru muncitor,/ In avem aici colhoz!” 


pe zăpada scârțâindă. 
Hrușciov întrebă vesel: 


peste șaizeci de ani în îm- țara mea şi”n totul ce există/ Si asta la Chişinău se =: Cum e, băieţi? 
părațiă URSS-ului. Aşaeste Monumental, disciplinat, în- chiamă “nivel înalt al cul- - Rău, Nichita Sergheevici, 
de aproape patruzeci'de ani  floritor - / In marea Patrie. turii elice a versurilor”, - De ce? 


la Chişinău. Vreau să aduc socialistă, / Eu cred în forța  “'personalizare a maestru- - Nişte vodcă n'ar strica. . 

doar 0.singură afirmație a care-a cimentat / Noroade - lui””, “nivel al angajării so- - La ce dracu, când nu-i haleală, - le 
criticii literare de pe malul  opurându-le ca zidul / La  ciale”!, “'adâricire sisubtili- răspunse Hrușciov în ton. 

“Bâcului: “Viața în mișcările. valuri dușmănoase ce ebat tate agândiriipoetice!”, “tin- Tăranii nu-l vorbeau de rău și-i iertau 


ei cele mai subtile şi pro- teriorizare a tonului confe- aprovizionarea proastă cu alimente. 

funde o sesizim în' poezia 3.„Puterea asta știu că e sp» ete, - Nu vrea să cumpere dela Americani, - 
poporului” (1) XI In fond mu e decât ca. ziceau oamenii. 

„Foarte bine. Dar ce-o fi La Chișinău se susține  rierism și conjunctură, a= Ba mai și râdeau în gura marc când 
“având bietul basarabean cu că în asemenea cazuri e nalfabetism și abundență de se întâlneau! pe stradă sau În autobuze: 
9 pretinsă mostră de “fin. vorba de “vitalitateapoeziei  maculatură poețică bazată = Tu știi ce este coniacul?, . Nu ştii?! 
„telectualizare a gândirii lui sovietice moldovenești cese pe cantitate și ritmeditorial  Ti-o spun cu:  coniacul este băutura pe 
poetice” ca cea din aceste manifestă și prin existe ambițios care din muză şi Care țărănimea colhoznică o soarbe cu 


Tânduri; Acel ce-si lasă unor autentice personalități vocaţie au făcut meserieor. buzele celor mai, buni reprezentanți ai 
fara / pentru un sfâre de creatoare”, cumar (i Emi- dinară, ce înregimentează Săi... 

gumă / apoi iar se cere la lian Bucov care până în '40 între Nistru și Prut sute Odată cu plecarea lui Hrusciov râsul 
sânul țării mumă / Patrie, făcea versuri la București de breslași care sugcumpot  Încetă. X 

„mamă, „+ / din inimă Sub pseudonimul de Radu mai bine caznaua statului Aruncarea lui Stalin din mauzoleu a fost 
langă -l, /cu neiubirea fri- Vasile, iar astăzi le ti- dela sfârcul mediocrităţii întâlnită de basarabeni cu satisfacție, pe 
ge-1 clueşte sub mantia de Erou poetice. când mazilirea lui Hruscioy a trezit multă 
Gheorghe Vodă nu e de- al “Muncii Socialiste. Nu - N. LUPAN vreme regrete, mai ales în rândurile in- 


iunii ruseşti 


în țara de cu vetre, vase de lut, poar- r I i 
F tă ornamentaţii caracteris- poartă denumirea de vlahi 


tice stilului tradițional va- Iar în cele ale rușilor a- 


numele . lah. E cazul s'o spunem că e 
pentru străinii din evul me- _nă trece sub numele de vo- 


diu Valahia însemnaatâtTa-  lohi. 
si un cărturar dela curtea ra Românească cât și Mol- 


Li irituală, c dea- ti printr?o ia 
orță sp: e stă dea- poezii moldoveneș i pr zice: *“Tata Ion nu se prea și lumea î își desmorțea picioarele tropăind 


] 


PAGINA 19 


- Mihail _ EMINESCU 


CRONICĂ ISTORICĂ 
E 5 


regelui ungur Bela II în- dova. șezăi 
tr?0 cronică întitulată “Fap-  turii valahe, datând din se- 


tele ungurilor”? unde se spu- > 
ne că populația băștinașă deasemeni în partea de sud 
din Transilvania forma un a Moldovei lui Stefan cel 
ducat aparte în frunte cu Mare. O astfel de așezare 
Gelu, numit ““dace al vala- era si ““marea cetate de pă- 
hilor”?. Aceeași cronică sub= mânt”- construită pe malul 
liniază că valahii erau gru- Bâcului, nu departe de ac- 
paţi în obşti țărănești de  tualul sat basarabean Cal- 
ambele părţi ale Carpaţilor. e 
Despre strabunii noștri din altceva decât un avanpost 
secolul XI scrie și eminen- 
tul om de stat bizantin Che-  mazilor slavi din stepa Bu- 
„» caumen, spunând că “'vala- ului. 
hii sunt aceiași daci care 
au trăit nu departe de Sa 
va, Dunăre și Nistru. 


Cultura materială desco= 
perită în asezările seco- de Jos trăia populația ro- 


lelor IX și XI, bordee, case manizată din răsărit care 


Iar asezări ale cul- 


colele IX si X, au fostgăsite 


fa, cetate, ce m prezenta 


al valahilor împotriva no- 


Așadar, mărturiile arheo- 
logice Şi izvoarele scrise 
arată că ă peunteritoriu foar- 
te mare din nordul Dunării 


în scrierile slavilor de sud 


ceastă populație daco-roma- 


N.L. 


staliniste. EI a fost acela care a dezlegat 
limbile oamenilor. Tata mu se mai temea 
de fiu iar fratele de frate. Omul putea 


să-și spună deschis gândul și păsul. Se. 


povesteau anecdote care vizau tot felul 
de beteșuguri ale realității sovietice, ig- 
noranța cârmacilor de toate rangurile, 
lipsa de egalitate socială dintre conducători 
și conduși. În periodica centrală și cea 


= republicană  începură să apară lucruri pen- 


tru care până la Hrusciov autorii lor ar 
fi înfundat Siberia. 

Dar cei cărora Hrușcioy le tăiase ari- 
pile staliniste, apoi cei cărora le luase 
mașinile de stat și șoferii personali plă- 
tii tot de stat nu I-au putut ierta. 

In timpul când Hrușciov era dus cu 
avionul dela vila sa de pe țărmul Mării 
Negre la Moscova şi destituit, Nicolai 
Podgornâi își rostea cuvântul de salut pe 
scena teatrului moldovenesc “A. Ss. 
Pușchin” la o ședință festivă consacrată 
decorării Moldovei cu nu mai știu ce ordin, 

In momentul când Podgornâi î începu să 
spună că înainte de a fi plecat din Moscova 
a vorbit la “telefon cu Nichita Sergheevici 
care a rugat să transmit harnicului popor 
moldovenesc cele mai sincere urări de 
bine” sala se ridică în picioare şi E e 
minute în şir. 

Cuvântul de mulțumire și  Yecunoşt 
profundă îl rosți primul secretar al comite= 
tului central de partid Ivan Bodiul. 

- Permiteţi-mi, dragă Nicolai Victoro- 
vici, a vă ruga din toată inima să trans- 
miteţi scumpului nostru Nichita Serghee- 
vici, leninistului credincios, sincerele noa- 
stre mulțumiri pentru. frumoasele lui cu- 
vinte de salut și cele mai calde urări de 
sănătate și voie bună. . » 

A doua zi, seara, același Bodiul vorbea 
la întrunirea activului de partid din Bălţi. 

= Inchipuiţi-vă, tovarăși comuniști, că 


„ acest prostănac a condus "țara și partidul 


timp de zece ani!. . Sunt sigur, - își 
rotunjea_cuvântarea mai marele Basara- 
biei, - că multstimatul Leonid Ilici Brejnev 
va conduce dela.o biruință la alta scum- 
anl nostru partid spre culmile soparla aus Y 
ie e e > 

Dispărea Hruşciov iar odată cu el is= 
toria de zece ani a unei țări, istorie, la 
făurirea căreia participaseră şi cei care 
o abandona. 2 sal ESI E 


că el a fost acela. care a zis NU! teroarei 


„LL UBID Pe e o că 


>. 


4 


Ri Tu ORI 25 0 e _ E e e ba 


| Că 


„erp 


rr 


TD" MERE! 


7 


Porppar 


100 ŞI 


PAGINA 20 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 198! 


IESE E TACE TE PECETE E 2 Ea 


NOUTĂŢI 
STIINŢĂ ŞI TEHNICĂ 


TOPIREA ZĂPEZII PE 
PISTELE DE ATERIZARE 


In Ostersund, Suedia, s'a experimen- 
tat un nou sistem de menținere a piste- 
lor de aterizăre şi decolare de pe aero- 
porturi, fără zăpadă sau ghiață, în tim- 
pul iernii. Un schimbător de căldură 
confecționat din conducte de polietilenă 
este âncorat la 2 m sub nivelul apei 
celui mai apropiat lac şi conectat la o 
conductă ce formează 0 buclă închisă 
care conține un amestec de apă cu 13% 
clorură de sodiu. Menţinând o tempera- 
tură de - 2* C, fluidul acesta alimen- 
tează o pompă de căldură (heat pump). 
care extrage căldura acestui lichid şi o 
transferă apei cu un conţinut de sare în 
proporție de 20-25%. La o temperatură 
de 372 C, apa cu sare trece prin con- 
ductele în serpentină amplasate sub pis- 
tele aeroportului. Experiențele ce au a- 
vut loc iarna trecută au arătat că a- 
ceastă căldură extrasă prin procedeul 
menţionat, a fost suficientă pentru ca să 
topească ghiața și zăpada de pe aeroport 
economisindu-se în acest fel o cantita- 
te substanţială de energie. 


ASTM ŞI AUTOHIPNOZĂ 


Un doctor pediatrist din San Antonio, 
Texas, a descoperit un tratament pro- 
mițător pentru astm. ; autohipnoza. 

Intr?un studiu în fază de pilot condus 
la Universitatea Centrului Stiinţific al 
Sănătăţii din Texas, sase adolescenţi 
bolnavi de astm într'o formă severă, au 
fost învățati de către un hipno-terapist 

“să cadă în transă. Pentru a se relaxa 


ÎN 


eficient, acesti tineri ori fixează cu 
privirea un anumit obiect, ori se încon- 
joară de o imagine mintală plăcută. Un 
băiat s'a imaginăt pe el însuşi alergând 
singur si respirând normal, ca şi când 
plămânii lui ar fi fost curați, perfecţi. 

După învățarea acestei metode. toți 
copiii au încă atacuri de astm. Dar ata- 
curile sunt mai scurte și mai puţin frec- 
vente. Toţi copiii au oprit medicaţia - 
theophylline - fără a experimenta efecte 
dăunătoare notabile. Sub hipnoză, patru 
dintre copii nu au reacționat deloc la 
testele de alergie ale pielii. Toţi copiii 
care au trecut testul de hipnoză, se hip- 
notizează o dată pe lună. Băiatul care 
s'a imaginat alergând a câştigat o cursă 
de alergări chiar. 


DINȚI RADIOACTIVI 


Milioane de americani poartă dinți falsi 
care sunt tratați cu o cantitate infimă de 
oxid de uraniu pentru a le da acea stră- 
lucire aproximativă a dinților naturali. 

Dinţii de uraniu au fost introduşi prin 
anii '30. De fapt mulți, dacă nu majori- 
tatea dintre cei 18,7 milioane de americani 
ce poartă danturi false, au danturi tratate 
cu uraniu. 

Dar zilele zămbetelor radioactive par 
a fi numărate. Presa proastă făcută în 
decada 1970 în special în Marea Britanie, 
a condus la recomandarea Asociației Ame- 
ricane Dentare către fabricanții de dan- 
turi de a hu mai folosi substanțe radio- 
active. In circa un un se vor folosi noi 
substanţe neradioaetive ca săruri de ceriu, 
sau terbiu, ce vor înlocui strălucirea nuele- 
ară a danturilor false cu una fluorescentă. 


II ————_—_—_—— 


CUVINTE ÎNCRUCIȘATE 


Aronel CLOTEANU-OHIO 


A VENIT IARNA, DRAGUTA, 
SA NE DĂM CU SANIUTA 


lungă și destul de groasă ce o îmbracă fe- 
meia când iasă din casă, în frig, să mă- 
ture zăpadă. - Radu Ionaș. (4) A prinde cu 
mâna și a duce anoi cu picioarele. - Copi- 
lași înaripaţi, ce ne caută şi iarna, mai 
ales la Crăciun și nu simt gerul oricât de 
mare ar fi el. (5) Pui de capră (fem.). Tine ! 
- Ofelia Adam. (6) Carbonizat. - Produce 
căldură în casele oamenilor. (7)Andrei Domolu. 
A IV! - Magazia de alimente aprovizionată pentru 
A |/Irk iarnă. (8) Cartiere unde gerul iernii este mai 

[| mare (?) chiar dacă nu bate vântul. - Negaţie. 
(9) Prima femeie din lume care a cunoscut iarna. - Ilarie Ardelean. - Băutură foarte 
indicată iarna pentru încălzire. (10) Ingheaţă. 


9 lo ORIZONTAL .„ 

CALI (D Prinsă în zăpadă. (2) Român, englez sau 
spaniol. - Vine cumătra în seri de iarnă, 

PIE] să ne “'numere” găinile din coteţ. (3) Haină 


Y, 
N] 
1) [în 
| 


uU 


CEFEFEEFEI- 
SER 
A IERI 


Pi Sa UE 


VERTICAL 

() “Pante” pentru sănius. (2) Zăpadă. - Actriţă celebră. (3) Neauă. - Pasăre răpitoare. 
(4) Ana M. Omătu. - Barca lui tata Noe. (5) Toma Idiceanu. - Bucuria copiilor la să- 
niat. (6) Emil Vurpăreamu. - Bine ! ! -O bancnotă de una mie lei. (7) Clopoţeii cailor 
ce trag sania, ne împodobesc cărările ce ne duc la oras, cu fermecătoarea poiezie a 
linistei nemărginite a zăpezilor. (8) Acest mare meșter de vremi, iarna își potcoveste 
caii si repară căruța, ca vara să reziste bine la zăruhăielile hârtoapelor norilor, pe care-i 
deschide cu durduieli si fulgere, să ne dea ploaie la bucate. - Eusebiu Răceală. - Victor 
Tălmăcean. (9) Toti Pascu. - Tara noastră neuitată. (10) Spaţiu...--- de unde ninge. 


DEZLEGAREA CAREULUI ÎN PAG.22 


NUMAI AŞA, 


Za 
CRAPE DE CiUDĂ-/A 


tat 


i, 


HU) 
| AC 


(LA 
LU 


Z 


IS 
| 
2.) 


7 
/ 


(«P LE 


_CoPii NIAVEM, CÂINI NU, 
Gi TOTUŞI NV PUTEM 


— NU. DE-AL NOSTZU 
TULBUREL 


AD AERE 
DAR. FĂ-Mi REDUCERE 


Crâsi APARTAMENT. 


ÎL CUMPĂR 


ȘI FĂ DOAMBE 
CĂ-I MOARĂ 
CAPRA 


DEA 


PICTURA 9 
SIO PUNĂ El 
IN POP, DAR 
STICLA eo Due 
LA ALȚII, DA A 


- “i ACUM CÂNTE 
PASĂRICĂ SUBȚIRI Ţ 
/ Seoi 

A DOLĂRAȘII 


= 


E 


IS 
ZII II RR 


UNDE-S Doi 
PUTEREA CREȘTE 


B — NSI VECINUL 
ES NU, SPORESTEI 


Si 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
AGUVA 


“NE-COMUNIȘTII” 


Louis Budenz, fostul edi- 
tor al ziarului comunist 
“Daily Worker” a ținut să 
sublinieze: 

“Succesul sovietelor în 
Statele Unite constă în faptul 
căci comuniștii au reușit 
să câștige triumfuri după 
triumturi în campul opiniei 
publice prin infiltrarea a- 
genților sub masca de * 
comuniști”? „. Acestei înfil- 
traţii trebuiește dată toată 
atenția. De' multe ori e 
mai efectivă, mai puternică, 
si mai periculoasă securi- 
tății americane chiar decât 
spionajul.” 

Ori ce asemănare cu 
“liderii”! care repetă |] la fie- 
care sfert de oră că nu-s 
comuniști este o coincidență 
bine intenționată. 


IERI ȘI AZI 


*“Mia şi drumul” e fraza 
cu care 'se începe istoria 
jromânilor-americani- 


muncea, strângea “mia” și 
se întorcea acasă la petecul 
lui de pământ, la vitele lui 


se inerea si cea ca să 
aibe ceva mai mult. Iar dacă 
nu: se întorcea el, iși trimi- 
tea copiii la școală în țară. 

Azi, ca si 'ntrecut, româ- 
nii continuă să vină în Sta- 
tele Unite, muncesc și unii 
au strâns averi de zeci și 
sute de mii de dolari. 

Dar nimeni m se în- 
toarce! 

Din contra, ei cer reîn- 
tregirea familiei ca să- și 
aducă și pe ceilalți lăsaţi 
dincolo. 

Mai este nevoie de o altă 
comparaţie + dintre ““regimu- 
rile de ieri de teroare ca- 
pitalistă” și “regimul de 
fericire comunistă”! ce exis- 
tă astăzi în România? 


MULT E DULCE: 


Vorbim trei limbi: ro- 
mâna, engleza și româna- 
americană. 

Noul sosit se scarpină 
în urechi când aude: am 
sosit târziu pentru c'am avut 
un “'flet taier”?, 

Dar după câțiva ani îl 
auzi pe acelasi nou sosit 
plângându-se că s'a Cca 
“gazu?. 


pista, bi inter pat tts pe au 


ADEVĂRATUL 
MOTIV! 


După părerea Moscovei, 
greva muncitorilor polonezi 
a fost îndreptată contra ca- 
pitaliștilor pentru că nu le 
dau bâni împrumut! 


- CIFRELE MINT 


Dela un vizitator întors 
recent din România: 

„ “Nimic nu te minte mai 
mult decât cifrele”, 


.— 
DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ŞI PĂȚITE 


George DONEV 


“Venea harnicul țăran,- 


curte, la straturile lui 


„uitat să mă întrebe: 


AVEȚI? NU! 
DO YOU HAVE?VYES! 


Românii americani când 
vizitează țara se găsesc în- 
tre ciocan și seceră. 

Dacă vor ceva și vorbesc 
românește atunci li se răs- 
punde:  n'avem, mu există, 
vino mâine, ce nu-ți place? 
așteaptă, etc. 

Dacă vorbesc englezeste 
atunci găsești ce vrei dar 
te costă mai mult. 

Doamna L. F. dinDetroit 
a vrut să-şi” ia bilete de a- 
vion, Bucureşti-Făgăraș. 
N'avem, i-a răspuns casie- 
riţa. După ea, în rând, era 
soțul. Nick ce a cerut ace- 
lași lucru, dar în limba 
engleză. 

A căpatat biletele plus 
un zâmbet. 


BINEVOITOR, 
DAR PUȚIN UITUC... 


Incearcă mama, fără 
succes, de ani de zile să 
vină în Statele Unite--îmi 
mărturiseşte un prieten al 
cărui nume nu pot să- -l di- 
vulg:- Până la urmă m'am 
hotărît să intervin direct 
la ambasadă. Nu mai fuse- 
sem niciodată în Washing- 
ton. 


u . ., ÎMDrEU= 
nă cu un vizitator ce toc- 
mai își sfârşise audiența. 
Secretârul se desparte de 
el prietenește_ și Vine rân- 
dul meu ca să "mă asculte. 

Nici mam terminat să-i 
spun ce mă doare și cum 
mă cheamă că am și pri- 
mit asigurarea mult dorită: 

Bine aţi făcut că ați ve- 
nit, aci, unde călcaţi pe pă- 
mânt românesc! Noi suntem 
trimiși aci. ca să vă ser- 
vim.  Naveţi ideie cât de 
mult ținem la un contact 
direct şi o bună înțelegere 
cu românii emigranți. Noi 
vrem pace și unire! 

Apoi, arătându-mi niște 
ziare si reviste: 

Dacă mergeţi în țară m'o 
mai recunoasteţi. Se găsesc 
de toate, Tăranii sunt mul- 


“pimiţi, muncitorii sunt mul- 


uniţi. „+ „ Tot ce se aude 
rău despre guvernul din Bu- 
curesti este din cauza neo- 
fasciștilor” care-s gelosi că 
poporul îl iubește pe tovară- 
sul Ceaușescu. 

Mi-a 'vorbit de fabrici, 
de procente, de plamuri, de 
personalitatea tov,  Ceau- 
sescu, etc, Am fost servit 
şi cu o mică gustare, adusă 
pe tavă și așezată pe colțul 
biroului. + » 

Ce om plăcut! Am fi 
putut sta de vorbă ore în- 
tregi, dar ne-a întrerupt se- 
cretara. Venise un alt vi- 
zitator . 

Mia condus până la uşă 
unde mi-a strâns mâna prie- 
teneste, 

Eram fericit, Imi venea 
să mă duc la aeroport ca 
să-mi aştept mama, 

Dar, ajuns acasă, mi-am 
adus aminte: 

Binevoitorul secretar a 


Cum o cheamă pe mama, 
ce vârstă are, unde locuieș- 
te, etc. 


început să-i clănțăne buri- 
cul, dar el a explicat oilor 
adunate la al 2-lea Congres 
al Consiliilor Populare jude- 
țene, că nu tremură de fri- 
că, ci dansează din burtă. 


și discursul unde a demon- 
strat--cu aplauze organiza- 
te--că dacă mori de foame 
înseamnă c'ai mâncat prea 


mult. în sanţ: 
“*Trebue acţionat i în așa 


fel încât să fie redusă, sub- 
stanțial datoria externă, în- 
cât întrun ammit număr de 
ani să nu mai recurgem la tară! 
credite, care au devenit o 
formă cămătărească de îm- 
bogățire a unora DA spinarea 
celor mai săraci,” 


lonezi i-a pricinui vătafului 
nopți albe petrecute cu de- 
getele 'n nas, dar până la 
urmă a găsit explicaţia: 


muncitorimea. 


probleme. 


IANUARIE 1981 


PAGINA 21 


e 


LUI NICULIŢĂ 
II TREMURĂ CUREAUA! 


Marelui “'idipindint” a 


tinuă. 


Si tot din burtă și-a ţinut  nuța 


Revolta muncitorilor po- 


Biserica Catolică agită 


România mare astfel de 
„au mai fost 


arestaţi câteva duzini de slu- 
jitori âi altarului ca să țină 
companie preotului Calciu. 

Sliztaăicu] din buric con- 


Pentru că s'a întors dela 
Paris cu laba goală și Le- 
fără nici o bancnotă 
băgată 'n sân, ““Multilatera- 
lu”? a fost silit să tragă 
de hățuri ca să- și oprească 
avântul economic să nu dea 


CUM 
ECONOMISEŞT 


răzbună, nu muncește! (30- 
50% neproductiv). 

Aceste catastrofe s'au 
întâmplat, după cum descrie 
revista “România Literară” 


Is acrii dolarii și acum 
încearcă să-și încălzească 
economia cu surcele. 

“Se va reduce imediat 


cu 30% personalul nepro- 
ductiv, iar la alte ramuri (17 lulie 1980, București) în 


această reducere va atinge ultimii cincisprezece ani ca- 
45-50, Fei e eile reprezintă o 

“Cei ce încalcă legile, perioadă scurtă; dar cât de 
cei care aduc prejudicii con- spectaculoasă,- cât de re- 
strucției socialismului și marcabile sunt împlinirile 
comunismului, independen- noastre materiale și spiri- 
ţei naţionale a patriei sub  tuale care definesc. cu jus= 


ori ce formă trebue pedep-  tiție și temeinicie această 
siți fără milă.” perioadă drept epoca cea 


lată pe scurt bilanțul: mai fecundă din întreaga 
a) România e salimen3 noastră istorie”! ci 
Adevărat fecundă! 

b) Oamenii trăesc sub 
un regim de teroare ordonat 
de sus ca săfie “fără milă”. 

c) Iar muncitorul se 


George DRAGU 


ENERGIA PE ŞOSEA 


Energia este valoroasă , dar tot 


odată uşor de economisit. 


Dăm aici câteva căi ca să ajute toţi 
conducătorii să oprească risipa valo- 


roasei noastre energii. 


1. Nu face exces de viteză. 
Conducând sub 90 Km pe oră se uzea- 


ză 20 la sută mai puţin combustibil 
decât la 110 Km la oră. 

2. Accelerează lin şi continuu.Pornirile 
bruşte forţează prea mult combus- 
tibil în motor, care e risipit în loc să 


fie ars cu eficienţă. 


3. Frânează încet şi constant. Antici - 
paţi stopurile şi deceleraţi din timp. 

4. Uzând benzina cu cifra octanică 
recomandată pentru automobilul 


D-stră, evitând a ţine motorul la 
relanti fără motiv şi uzând încălzi - 
toare electrice de motor cu ceas pe 
timpul iernei,constitue alte căi de a 
economisi energie...şi bani. 

Pentru mai multe informaţii în con- 


servarea energiei în casa şi automo- 
bilul D-stră scrieţi la: 


Ministry of Energy, GMS Box 37, 
Queen'sPark,Toronto,OntarioN7A2B7 


Viaţa e bună în Ontario 
Păstraţi-o. Conservaţi-o. 


Robert Welch, Su 
Minister of ii 
Energy 
Energy 
Ontari o William Davis, Premier Ontario 


N SE. ED m 5 


PAGINA 22 _______ 


a 7 Oe 


St 
La 
La 
vy 
NR 
AL 
i 
dy 
> 
ot 
d 

Ai 

A 

i 


TI 433 
PAR 


— 


VA VENI 
O BARZĂ 'N ZBOR 


Va veni o barză'n zbor 
să-mi aducă-un frățior 
sau, poate o surioara 

să mă joc cu ei pe-afară. 


Era ziua lui Ionel. Am mers la el 
acasă şi i-am cântat “La mulţi ani!” 


Deşi lisus eră 


să'mi dai frățiori mai mulți! 
Iţi dau cozonac 

şi-o floare 

să-mi dai multe surioare. 
Și-ţi mai dau tot ce poftești, 
dar te rog. .. să te grăbești! 


Numele tău vine dela Sfântul loan. 

Inainte ca lisus Hristos să înceapă 
a învăţa pe oameni să fie mai buni, era 
un om care se numea loan. Ducea o viață 
curată de sfânt, . postind şi rugându-se, 
de aceea oamenii lau rumit Sfântul loan 
şi i se zice si Bote zătorul pentru că boteza 
pe oameni în râul Iordan. 
Sfântul loan Botezătorul predica mul- 
lor să se pocăiască de păcate pentru 
n curând o să vină Mântuitorul nostru 
lisus Hristos. 
Intr'o zi, pe când boteza, a văzut 


lui s'a auzit 
grâind: 
întru care am 


teaza. 
adică apă sti 


ani trăiască!” 
numele. 


IANUARIE 1981 


pe lisus lristos care aștepta să fie botezat. 


cum vedem În icoane. 
“Acesta este Fiul Meu cel iubit 

Pe 6 Ianuarie mergem la biserică şi 
sărbătorim Botezul Domnului, sau Bobo- 


De acolo luăm acasă aghiazmă; 


astăzi, dragă lonele, sărbătorim pe Sfân- 
tul loan Botezătorul şi cântăm “mulţi 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


a fără de păcat s'a botezat 


Ne-am "aşezat la masă. După ce lonel pentru a încuraja lumea să se boteze. 
- Barză, Barză, a spus rugăciunea, m'a întrebat: “De Dupa ce s'a botezat s'au deschis i 
îţi dau varză unde vine numele meu? “Fiecare, cerurile. Sfântul Duh a coborit deasupra 
dacă vrei să mă asculți i-am răspuns, poartă numele unui sfânt. lui lisus în formă de porumbel dupa 


Din adâncul ceru- 
glasul lui Dumnezeu Tatal 


bine voit”? 


nțită, iar a doua zi, adică 


tuturor celor care îi poartă 


- Dar pisică nu e. 
ă (1091aW) 
ir PISI MIC CÂŢI ANI AVEA FATA? 


mp 


Op mi i pepe prezoane 


i 


mmm pb 


După ușa de din dos 
Pisi mic rodea un os. 
Dar să vezi: acusilea 
bebeluș de-a bușilea 

mi-l apucă de codiță. 


Râde tare-o gărgăriță. 


Strigă Pisi mic, fricosu: 
- Ajutorrr! Imi fură osu! 


Florica BAȚU 


_= Bună ziua, fată de 20 de ani! 


Găsiţi calea care străbate televizorul 


Părintele MITREL 


Ghicitori 


Ce e dulce 

și îmi place 
si de ziua mea 
“Mama face ? 


(ALIOL) 


Coarne are, capră nu-i, 
Samar are, măgar nu-i, 
In copac se suie, 


- Nu sunt de 20 de ani. 
- Dar câți ani ai? 

- Câţi am, am. Socoteşte: mama are încă pe atâția, tata e mai mare 
ca mama cu zece ani. Toţi trei avem împreună 100 de ani- 


Ă (NY 81) 
IN DESERT 


In desert sunt trei viermișori. Primul viermișor zice: În faţă am 
deşert, în stânga am deşert, în dreapta am deşert, în spate am un 
viermișor. 

Al doilea zice: In față am un viermișor, în dreapta deșert, în 
stânga deşert, în spate am un alt viermișor, 

Al treilea zice: In dreapta am deșert, în stânga am desert, în 
faţă un viermișor și în spate am ... alt viermișor ! Dece a Spus că 


2 
în spate are alt viermişor (SONIONIA Va VA OLANE d) 


LA SOARE... 


De când a crescut fetița 
N-o mai î încape băița 

Dar de joacă tare-i bună 
La soare pe toți ne-adună. 


Irinel e cu broscuța 
Valuri face cu mânuța 
Rățuștele le-aducem noi 
Bălăceala e în toi. 


Doru aduce un crocodil 
E din îndepărtatul Nil. 
Atât de lung și-aşa de lat 
“Să nucrape-i, 'preâ umflat”? 


Georgeta CRAINIC 


MATERIALELE PENTRU 


N2C LJ4 , CANADA 


“CUVÂNTUL COPIILOR” 
SE POT TRIMITE LA ADRESA Pr.DUMITRU ICHIM, 
71 VANIER DR., APT 201, KITCHENER, ONTARIO 


Nu stiu cum si uite-așa 
In livadă intră K, 

Un străin fără de neamuri. 
N'are nici uncuibpe ramuri, 


Nu e frate cu izvorul, 

Nici cu luna, nici cu norul, 
Nu ştie să cânte: cri! 

:, E-mbrăcat mina! n kaki. 


Dragi. copii, spuneţi încet, 
II primim în alfabet? 

Ce să facem cu un K? 

Nici nu știe-a se juca, 


- Nu știe povești, ori glume. 
Cine te-a adus pe lume? 
Nu-l primim bade Ioane. 
Ce e K? Doar trei bastoane, 


Ș Si-n mândrie se compară 
Cu slova de primăvară. 
Intervine Moșu Petru: 

"Hai, că-i bun de kilometru!” 


Victoriţei, o copilă, 

De K isefăcu milă: 

"N'are neamuri, păi...so what? 
Cum măsori un kilowat? 


Bine ai venit, tu k! 

Aş dori să-ți spun ceva: 
Vreau bomboane ca să am. 
Poţi să-mi dai...un kilogram? 


Dumitru ICHIM 


DEZLEGAREA CAREULUI DIN PAG.20 


1 


CUVA! 


ANUL 5 Nr. 30 


SABIA LUI 


DAMOCLES 


[i 


(Nacu nananae 
APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE ! 9 


LECH WALESA 


Grevele muncitorilor din Polonia şi situaţia din România. 


—. 


Dinu MĂTRAGUNĂ i: 


a nnnaanananaanaaaanaaaa 


INSTANTANEE 
DIN CIRCUL 
PECERIST-RESERIST 


Judecătoarea 


Din inițiativa. ș si cu ajutorul partidului apărură 
și femei ? ”iudecătorese”, In spiritul bunei tradiții 


inaugurată de Ana Pauker, iar mai înainte de A- * 


lexandra Kolontay. Nu știu cum s'au descurcat și 
cum s'au prezentat alte reprezentante ale sexului 
mai frumos În postura de călăreţe pe justiţie. cu 
buzduganul în mână. (Că doar mu era să ia în mână 
cumpăna dreptății. N'aveau de unde). Din analele 
noii proceduri de anchetare, vor fi aflat de exem- 
plul mai discretal cutărei surate ce intrase în mi- 
liție si stia să aplice anumite metode specifice 
de terorizare si smulgere a recunoasterii”” dela 
bărbați. Una Moisescu (București) fârâse însă 


“după ea în justiție tot bagajul de răsteală şi ob- 


servaţii de țaţa dela bucătărie sau dela tăinuiri 
de bârfeală. Erau pe rol multe procese locative 
sau de conviețuire socialisă ori altele de divorț 
cu probleme pentru copii. 

- Am și eu vecină, dar nu-i vorbesc astfel, o 
auzeai pe "această judecătoare răstindu-se dela 
catedră la vreo parte impricinată. Sau: am si eu 


„copil, dar nu procedez așa! - o auzeai dându-se pe 
“sine drept exemplu. 


mi-am îngăduit! să recurg la procedeul.. 


- Am fost și eu în asemenea situaţie și nu 
„Stiu si 
eu ce e la bucătărie și n'ai să-mi spus mie! 


Da-da-da-da-daa.. 


In colectivul de sub sefia membrului de 
partid Popescu, stiut, ca fiind unul dintre ăia 
mai periculosi, se găsea şi Ciureanu, unul ca- 
re m era deloc sigur de. vreo origină social- 
politică sănătoasă”. De acooaa. de când încă 
şi cu procedeul de “ebnicadiere “prin plic” la 
trimestru, Ciureanu îşi stabilise drept tactică”? 
docilitatea cea mai profundă, Era gata să prindă 
din zbor până şi gândul, necum cuvântul tovară- 
sului șefuleţ. Când acesta îsi spunea părerea sau 
întreba, de exemplu; tov. C., să facem domnule 
chestia asta asa.,., atunci terorizatul de sabia lui 
Damocles se eclanșa aproape "ca o mitralieră”: 
daa-da-da-da-da-da-daa,. „tovarășu Popescu, așa 
facem, asa! 

Dacă, "dimpotrivă, omul partidului își exprima 
întrebarea sau opinia cu un nu”, atunci si "mi- 
traliera”! suna : nuu-nu-nu-nu-nu-nuu... tova= 
răşuu, nu facem asa... sigur! 


E adevărat că selulejul se amuza copios de 
această slugărnicie, cum îi zicea el (şi chipurile, 
nu frică); dar și subalternul respectiv într” adevăr 
s'a văzut. cruțat de neplăceri imprevizibile. 


7 S. GÂRLEANU - 


A 


ANANIA RAII? 


NTUL ROMÂNESC IANUARIE 1981 
LS ă 


ÎNTRE 23 SI 


NOSTRU SECRE 
PERMANENT ÎN IMEDIAT 
SCORNICEȘTIENE: 


După primirea la 
Preşedintele Franţei: 
El: Leano, stii ce mi-a făcut ca- 
dou francezu'? 
Ea: TIT! 


EI: Un Rembrandt! i 
Ea: Zău . cu câte locuri? 


Ea; Ai văzut ce ceas frumos avea 


francezu” la mână? 
EI: Da, mi-a plăcut mult. 
Ea: la scoate-l să ne mai uităm 


la el... 


După vizita la Louvru: 
Ea; Nicule, ce părere ai de TOU- 


LOUSE- -LAUTREC ? 
EI: Cred că bate TOULOUSE. 


25 IULIE 1980, FAMI 


A. REDĂM CÂTEVA ASPECTE 
sai “P - DECEBAL NECȘU LESCU i 
A APROPIERE A AUGUSTEI FAMIL 


PAGINA 23 


SP —— Glume ——— 


LIA CEAUȘESCU / VIZITAT 
TRANSMISE DE AGENTUL 
- CARE S'A AFLAT 


După vizita 
la Muzeul Omului. 


Ghidul: Acest schelet a aparținut 
unui om care a trăit pe meleagu- 
rile acestea pe la anii 3-000-3.500. 
Ceaușescu: Inainte sau după Chris- 


tos? 


După vizita la 


Primăria Parisului 


Ea: Nicule, de ce are turnul ăsta . 
- 4 ceasuri, pe fiecare parte câte 


unul? 
EI: Ca să se uite mai mulţi inși 


deodată, să nu facă coadă 


= SARADĂ. III 
3 


_ "Ce are 30 de metri, se mișcă Și 


i mănâncă cartofi? 


SA > 1" 
- ”Cozile de cetăţeni ce vor să cumpere carne ! 


EPIGRAME ŞI CATRENE 


S 
5 
je 
Q 
> 
2] 
D= 


CSCE MADRID-80 


După ce-au sucit bostanul 
cu Afeaniatacul - 


Rușii cu Afganistanul, 
Vestul cu... bostanul ! 


ANUL XI 
Industria României în doi cilindri. 


FABRICĂM MATERII PRIME 


ficat gunoaiele ! 


“CERC NICULIŢIOS” 


Exportăm Pagubă și Importăm datorii ! 


Dacă n'ar fi fost îndrumările tovarăşului Ceaușescu, România mu 
s'ar fi industrializat cu atâta grabă. 

Dacă n'ar fi fost atâta grabă, n'am fi avut atâta risipă. 

Si dacă n'ar fi fost atâta risipă, n'am [i descoperit comori de 
materii prime în grămezile de gunoi. 


Trăiască distinsul Preşedinte Ceaușescu, liderul care a valori- 


) Drepturile Omului, 


. RE d a: ea pai sie 


2 
0 (IE (E (E (E (IA A A MM CM O E E 


OUL Nr. 41 


A RET 


ia 


V 


5 i 
LS dă AAA Sa 3 


DD >: AD APE. 1. Vi: 


17959 Si ov DA PI D:5 > ya 


PAGINA 24 IANUARIE 1980 


MANIFESTĂRI CULTURA 
BIBLIOTECA ȘI INSTITUTUL ROMÂN 
DIN FREIBURG 


Intre 3 si 5 Octombrie 1980, Institutul 
Român de Cercetări - Biblioteca Română 
din Freiburg - R.F. Germania a fost 
gazda participanților la lucrările Adunării 
generale anuale, prilejuindu-le acestora o 
trecere în revistă a rezultatelor obținute 
până acum, cât şi fundamentarea și orien- 
tarea activității viitoare. 

In cuvântul de salut adresat celor pre- 
zenți, organizatorii și-au exprimat satis- 
facția “de a avea ca! oaspeți personalități 
de elită ale emigrației românesti, repre- 
zentanţi de frunte ai intelectualității noa- 
stre, silită să accepte drumul greu al 
exilului, pentru a-si salva ideile şi con- 
vingerile. In mod special a fost salutată 
doamna Olga Sandu, care prin înaltele sale 


„ însusiri artistice oferă momente de ex- 


cepție publicului occidental, adăugând ast- 
fel încă o prezență românească de prestigiu 
pe scenele lirice ale Apusului. 

A urmat prezentarea activității aşeză- 
mântului în anul 1979. 

Darea de seamă a , evidențiat rezultatele 
deosebite obținute în direcția realizării 
„funcţiei de documentare a Institutului, sa- 
tisfăcută pe deplin prin excelenta organi- 
zare a cataloagelor, ceea ce a condus la 
acoperirea tuturor cererilor primite cu 
date bibliografice sau cu material docu- 
mentar. Așa a fost situația îi în cazul soli- 
citărilor ce s'au primit în vederea ela- 
borării unor teze de doctorat și studii pe 
diverse teme, dintre care s'au menționat 

“Regele Carol I şi epoca sa”, ““Carmen 
- Sylva”, “Protecţia naturii în România”, 
“Legendele Maicii Doniilui a “Muzica 
> liturgică ortodoxă”. 3 
In ceea ce priveşte funcţia s icăa 
activitații Ins-butului, s“a subnmat din nou 
dependența acesteia de factorul material- 
financiar, destul de rigid în ultimul timp. 
Chiar şi în aceste condiții însă, prinefortul 
și bunăvoința susținătorilor instituției, s'a 
reușit publicarea vol. VI/X al Buletinului 
Institutului, apariție ce a constituit un eve- 
niment remarcabil prin bogăția ș si impor- 
tanța studiilor publicate, care s'au bucurat 
de înalte aprecieri din partea specialiștilor 
„români şi străini. 


ASPECT DELA ADUNAREA GENERALĂ DIN 1980 


A BIBLIOTECII DIN FREIBURG 


S'a făcut de asemenea remarcată o 
substanțială crestere a contribuţiilor, lăr- 
gindu-se astfel fondul l publicaţiilor. Biblio- 
tecii, tendință datorată, în mare măsură și 
sărbătoririi jubileului de 30 de ani dela 
înființare, sărbătorire ce s'a bucurat de 
manifestări cultural - științifice de am- 

__ploare, relatate, la timpul Xeepăctiv, și 
Soiziazu re uta ETID etnie cote 
a E stă 

La capitolul “Proiecte de viitor”, o 
direcție importantă constă, s'a arătat, în 
contimarea muncii de elaborare a Catalo- 
gului general pe autori si materii, in- 
strument ce va înlesni considerabil cău= 
tarea si consultarea materialelor de studiu. 
Se află în prezent în lucru, cu posibili- 


tăți de finalizare într'un viitor apropiat, 
Catalogul mmeric al tuturor colecțiilor, 
Bibliografia analitică a Secției periodicelor, 


care cuprinde peste, 2000 de titluri si peste 
100000 exemplare, Catalogul manuscrise- 
lor, cel al textelor documentare, al tezelor 
de doctorat, Catalogul discotecii, cât şi 


“Bibliografia Basarabiei, una dintre lucra- 


rile cele mai importante. 

Programul editorial include și î în viitor 
editarea Buletinului, insistând asupra ne= 
cesităii publicării sale cel puţin o dată pe 
an, cât si continuarea publicării “Noului . 
Album Macedo-Român”” (vol. III și Wși 
a Bibliografiei Macedo-Române, terminată 
în prima redactare şi cuprinzând peste 3000 
de titluri. Se va continua de asemenea, 
publicarea seriei **Omagiu prof. D. Găz- 
daru”?, a vol. Il din “Die Sprichwortiiche 
Redensarten in der rumanische Sprache”, 

a diverse bibliografii, precum și a unei 
noi publicaţii, intitulată “Curierul Biblio- 
tecii Române din, Freiburg”, periodic ce 


tre care “Frumusețile României”, 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


LE ORGANIZATE DE 
DE CERCETĂRI 
Ag DAE 


își propune să constituie o legătură ne- 
mijlocită între instituţie și românii de pe 
toată întinderea pământului. S'a amintit 
și dorința mai veche de a se trece la 
redactarea umi Lexicon al Exilului, ca și 
necesitatea de a face totul pentru continuă- 
rea organizării conferințelor amale pe 
teme -de mare interes pentru comunitatea 
românească din Exil. 

Adunarea generală s'a încheiat cu pre- 
zentarea raportului financiar și a situaţiei 
fondului locativ al Institutului. 

A doua zi a reuniunii dela Freiburg 
a fost marcată de o serie de conferințe 
susținute de intelectuali români sosiți dela 
Paris, Miinchen și Stockholm. Au vorbit: 
Dr. Matei CAZACU - “Lucius Apronia- 
nus: _O contribuţie la începuturile Statului 
moldovenesc”, Emanuel R. BOGDAN - “Un 
jurământ inedit alunor Cărvunari moldoveni 
din timpul Eteriei””, Radu C. LAZARESCU - 
“Un document necunoscut cu privire la 
relațiile dintre Ragusa și Tara Românească 
la începutul secolului al XV-lea”, Dr.Pavel 
CHIHAIA - “Insemnătatea europeană a Voe- 
vodului Neagoe Basarab”, Dr. Dan CER- 
NOVODEANU-'“Contribuţii la studiul heral- 
dicii bizantine si balcanice între veacurile 
XII și XV” și Dr. Gabriel MANOLESCU - 
“Concepţia despre lume E viață în obi- 
ceiurile populare româneşti”? 

Manifestările _ culturaie desfășurate pe 
parcursul celor două zile au fost în mod 
fericit întregite de colecţia de timbre 
“Anul Mondial al Refugiaților”! expusă în 
sala de expoziţii de către dl. Mircea PETRU. 

In același timp, dl. Mircea Petru a 
expus - în sala de conferințe a Institutu- 
lui diapozitivele la câteva din tematicile 
audio-vizuale realizate de domnia-sa 


Moldovei” 
ci Să ne 


năstirile pictate din nordul 
““Mănăstirile din nordul Olteniei” 
clorul românesc”? 

In cea de-a treia zi, Duminică, 5 Octom= 
brie, cei prezenți au participat la un ser= 
viciu religios oficiat de Părintele-Protopop 
D. Em. Popa din Freiburg, la *“Maria- 
Schutz-Kirche”!.- L] 


Reporter 


MICA PUBLICITATE 


Anunţurile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


== 


———__ 


; CURS PRACTIC DE: 


Dr. ALEXANDRU CERNICA 
CHIRURGIEN DENTISTE 


Anunţă deschiderea 
cabinetului 
în Montreal 
6767 Cote des Neiges 
Suite 420 
Tel. 733-0173 


LIMBA ENGLEZĂ 
PENTRU ROMÂNI 


2 volume + 6 casete 
a 90 minute fiecare 
Costul cursului $ 55.00 
Ambalai + expeditie $ 5.00 
PE ADRESA: 

PROF. RADU BUZESCU 
P.0. BOX 1829. FLUSHING, 
NEW YORK N.Y.11352,U.S. 

„Tel. (212) 539- 7359 


ÎN LOS ANGELES, CALIFORNIA 
pENINU MASĂ BOGATĂ? 
ITR'UN LOCAL FRUMOS 
MERGEŢI LA: 
_ORZA!'S Romanian Restaurant 
448 N. Fairfax Ave. 
Los Angeles, Ca. 90036 
(West Hollywood) 
Tel; (213) 852 1033 
Proprietari Jean st Maria Orza 


* COSTUL umi anunț, sau a unei reclame: 


$ 15.00 pentru 5 cm (2 inch) pe o coloană. 
Ziarul are 6 coloai 

$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 


$ 30.00 pe o coloană și$ 60,00 pe două coloane. 


* NOII REFUGIATI care doresc să-și caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor autor în 
vederea” emigrării, pot publica arunțuri 
gratuite, 


e 
i 
L 
i 
- 
- 
- 
L 
- 
i 
- 
| 


AVOCAT 


VICTOR R. BRANCOVEANU 
Paster of obaa 


Commercial, 
, Industrial, 


Residential, investments, 
Land, Cottages, Morta 


O. DAVE DRAGULIN 


GĂSĂTORII 


Doamnă singură, intelectuală, 52 ani, mignonă, sănă- 
toasă, bună gospodină, dorec cunostință cu domn serios 


p 


eg 8. BROKER 
j Bus. 532-4441 305. Broadway, Camera 802 indiferent profesia sau localitatea, În vederea căsătoriei. 
Răspuns detailat pe adresa: N. SAVESCU, 8-15,27 Ave 
e Res. 766-6255 i New York, New York 10007 E  ap.208 ASTORIA = 1.102 NEW-YORK 
ră Tel: (212) 364-8432(3) ă : : 
vb A HIGH PARK Specializat în: Imigratie-reunirea familiilor, di- & Doamnă, în vârstă de 33 ani, originară din România, lo- 
iii feui Estata 103. Realtor vorțuri în New York care sunt recunoscute si în £ cuind actualmente. în Austria, dorește să cunoască undomn 
e “9 ! alte tari, vânzari şi cumpărări imobiliare, obtine- £ din Statele Unite, în vederea unei eventuale căsătorii. 
nui 217 Roacesvellea Ave, re de morigages, accidente de automobil şi de al- £ Vă rugăm să răspundeți la redacția ziarului pentru “Doamna 


1 Terente, Omt. MA 214 din Austria”. 


“THE PEOPLE YOU CAN. TRUST” tă natură, orice problemă comercială, formări de 


| corporaţii şi partenerships 


ADU CLEO IEUD EA ALEEA LET Aire 


ANUNŢ 


„O româncă din țară “în aseta de 42 ani, mamăa doi 
copii, suferă de; ANEMIE HEMOLITICA CRONICA AUTO 


Cl Îl mere lol erele bl TITI 
4 * DI Braicu Gavril, 7831 Rheinhausen 


ora În lomorod-Rupea, jud. Brasov, 


CAUT Kirch Str 18, Baden Wurtenberg, roagă pe, Nicolae Pora, unchi după 
AL Re mlală pă leii: copii Meaz er, imăiile iza cală și să-l, tine A IMUNA Rog pe doctorii români şi pe oricare om de suflet 
„RUDELE Dordai, refugiat dia 1948 în Ameriea, Yederop iarăși în Dridu Adresa pete a a N Sepii i ide cale: 
pre „ eămenta po 
TEN, -* Di Craidveanu Virgiliu din România, Ai praje "a0n0 SALI ee denar 19 olt” Adeesi sănii cai 1833. , Gporge Strest, 
nia de Vest. York 1385. Telefon | (212) 386-8798. 


"fiul lui Marioara CFaloVSanir: născută 


VÂNTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


PAGINA 25 


“STIRI DIN LUMEA 


ROMÂNEASCA 


SĂPTĂMÂNA NUMISMATICĂ 


————— DIN MADRID 


- Fundaţia Numismatică 
din Madrid, prezidată de 
Prof. Aurelio Rauta, a or- 

> ganizat a doua SAPTAMANA 
NUMISMATICA, între 5 și 
J2 Decembrie 1980, în Cen- 
trul Cultural al orașului Ma- 
drid, de data aceasta dedi- 
cat celor ZECE SECOLE 
DE MONEDA CASTELLA- 
NA. 
In anul 1050 regele Fer- 
dinand I, rege al Castiliei, 
Leonului, Galiției și Navar- 
rei, bate prima monedă 
creştină şi spaniolă, o mo- 
nedă mică, de cupru, numi- 
ţă: Ydinero de vellon”, însă 
de o mare însemnătate isto- 
rică pentru afirmarea suve- 
ranității primilor Regi ai 
Spaniei. Până la acea vreme, 
“monedele care circulau în 


ut loc la Koln,p 


transmise 
Vasile Boldeanu, 


data de 


Spania erau sau romane, sau 
vizigote sau musulmane, dar 
nu creștine.- 

Așa începe şirul neîntre- 
rupt al emisiunilor spaniole, 
de la micul dinar, trecând 
la maravedi, apoi la ducat, 
de aici la escudo, la onza, 
real și în sfârșit în secolul 
trecut la moneda care cir- 
culă încă care este peseta.- 

Nu putem uita că în seco- 
lele 15,16,17 şi 18, Spania 
domina lumea” și în nas: 
riul ei “nu apunea soarele”? 
Deci și moneda spaniolă a 
circulăt în toată lumea, a- 
tât Europa, Orientul, cât şi 
întrega Americă, pentrucă 
dolarul american apare 
foarte târziu, derivat numele 
din moneda Taler, adus de 
emigranții olandeji, unde ta- 


ASOCIAŢIA | 
+ ORTODOXĂ ROMÂNĂ 
-DIN NORD -VESTUL GERMANIEI 


3 Oct.1080. Printre altele — 


se menționează: 1. slujbele religioase au avut loc regulat 
odată pe lună, oficiate de părintele Mircea Dumitru; 2. cu 0- 
cazia Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, Asociațiaa tipărit 
o broșură ; intitulată **Crăciun 1979, cuprinzând : colinde. 
obiceiuri și poezii patriotice; broşura a fost trimisă aproape 
la toate centrele românești din exil.; 
ajutorul dat de Asociaţie "noilor veniți. 
In încheiere președintele dr. Alexandru Suga mulțumește 
în raportul său persoanelor. care au ajutat la realizarea a- 
cestor activităţi. De asemenea, cu această ocazie au fost 
urări de sănătate Sf. Sale Preotului Mitrofor 
Episcopul ales de românii din Europa, 


3. s'a scos în evidență 


şi-i doreste o restabilire complectă a sănătății, după greaua 


suferință 'de anul trecut. 


lerul era moneda națională.- 2 
Săptămâna Numismatică 
dela Madrid, s'a deschis Vi- 
neri 5 Decembrie 1980, în 
fața tuturor autorităților, în 
Sala de Expoziţie, prifitr'o 
cuvântare a Prof, Aurelio 
Rauta, indicând însemnăta- 
tea istorică a acestei expo- 
ziţii șia a Conteriţelor ceur- 
mează în toată săptămâna, 
pentrucă este pentru prima 
dată că se arată acest te- 
zaur în capitala Spaniei. 
Această fericită iniția- 
tivă dusă cu mare „succes 
la capăt se datorește nu- 
mai muncii depuse, 'capaci= 
tății ș si prestigiului profe- 
sorului român de la Uni- 
versitatea din Salamanca.- 


Corespondent 


SĂRBĂTORIREA 


[1 MEMORIAM! 


Doamna Virginia lasinschi 


(12. 4. 1899-1. 12. 1980) 


Cu multă tristețe anunțăm încetarea 
întrun spital din Madrid, la 


din viaţă, 
vârsta de 81 de ani, a Doamnei Virginia 
Iasinschi. 

Dânsa era de loc din Rosnov, județul 
Neamț. 


Imediat după primul război mondial, 
terminând liceul, se înscrie ca studentă 
la Universitatea din Iași unde- ] cunoaste 
pe tânărul V. lasinschi, student la facul- 
tatea de farmacie în acea vreme. Se că- 
sătoresc. îi lulie 1922 și în acelaș an, 
soțul ei capătă aprobarea de a-și "des- 
chide o farmacie în orașul Rădăuţi. Au 
un fecior, pe Dan. 

Viața doamnei lasinschi, ca şi a Bă- 
diei Vasile lasinschi, a fost închinată 
însă, de mai bine deo jumătate de secol, 
Neamului și Legiunii. Căpitanul, nu ra- 
reori, le-a fost oaspete în casa lor din 
Rădăuţi. Puținele bucurii legionare, au fost 
si bucuriile. sale. Alături de soţul său, 


DR. CONS Ţ. Ş POR EA a cunoscut îndeajuns cruzimea prigoane- 


LA MUNCHEN 


iesedintele ramurei ger= 
mane a Societății Academice 
Române si directorul revis= 
tei Scriitorilor Români, a 
fost sărbătorit la Munchen 
pe data de 30 Noembrie, 
cu ocazia împlinirii a 70 de 
ani. Activitatea publicistică 
a Dlui Sporea a fost scoasă 
în relief cu această ocazie. 
Ziarele germane ca '"'Der 
Sudostdeutsche” și "Der 
Donauschwabe”” au scrisar- 
ticole elogioase “cu ocazia 
sărbătoririi. 


„2 ai e PREST RE A BOSS n depen ete ea 0 
CĂPITAN NICOLAE DUNCA: EROU 
AL RĂZBOIULUI AMERICAN - 
DE SECESIUNE 


lor deslănțuite împotriva Mișcării Le- 


gionare. 
La sfârsitul celui de al II-l 


4 ani de despărțire, 
vadă soțul în Viena. După eliberarea lui. 
Bădia Iasinschi din lagărul: de deținuți 
politici dela Glasenbach, se refugiază cu 
dânsul și feciorul în Germania, la Augs- 
burg, unde rămâne până în anul 1948, când 
își urmează soțul în Spania, la Madrid. 


CONFERINȚA. 


ASUPRA OMULUI 
ÎN ROMÂNIA 


LA 


UNIVERSITATEA DIN GENEVA 


? 
eusește ă-și TE; 


“și DEm Popa. „Dorinul Nicolae Seitan 
Și Părintele Ușeriu au evocat activitatea 


Aici, îl ajută pe Bădia lasinschi la edi- 
tarea “Libertăţii”, iar mai târziu, prin 
perseverența, sacrificiile și truda lor 
zilnică, timp de mai mulți ani, s'a clădit 
la Aravaca Căminul 1 Moţa- -Marin, înamin- 
tirea acestor două mari personalități 
legionare şi eroi căzuţi în luptele dela 
Majadahonda la 13 Ianuarie 1937. 

Cei ce au avut ocazia să poposească 
câteva zile în acest Cămin, sub oblădu- 
irea Domnului și Doamnei lasinschi, nu 
vor putea uita "niciodată căldura, grija 
si dragostea lor părint ască cu care au 
fost primiţi și găzduiţi acolo. 

Acum trei ani, după moartea” soțului 
ei, a fost aleasă, cu unanimitate, Pre- 
sedintă de onoare a Asociaţiei Moţa- 
Marin. 

Era o fire dârză, minte ascuţită, bună 
şi prietenoasă cu cei corecți $ si de treabă, 
aspră însă cu cei lipsiți de caracter. 

Multora dintre noi le-a fost cao mamă. 

Si-a dat sfârsitul după o scurtă și 
grea_ suferință şi a fost înmormâîntată 
lângă soțul ei, în cimitirul din Madrid, 
în ziua, de 4 Decembrie, 980. 


ost oficiată de Anchidim User: 


sa rodnică și "trecutul zi atât de zbu- 
ciumat. 


Dumnezeu să-i dea liniștea de veci 
sufletului ei ales și mult încercat in viață. 


RECROLOG] 
Cu durere de nedescris 


“anunț pierderea 
meu soț, MIRCEA GROSSU- 
VIZIRU, decedat subit în ziua 
de 15 Noembrie 1980, în Long 
Beach, California. 

Mircea Grossu - Viziru 
s'a născut în Mai 1903 în 
Viziru, jud. Brăila. A urmat 
liceul la St. Louis, Paris 
si studiile de inginerie aero- 
nautică la Sorbona. In Ro- 
mânia a fost director ge= 
neral al uzinelor L.A.R.» 
Brașov. El este cel care 

a -desenat avioanele de luptă 


iubitului + 


Recent, a avut loc la cimitirul național 
Staunton din Virginia, dezvelirea unui mo- 
“ mument furierar la mormântul căpitanului 
Român Nicolae Dunca, erou al războiului 
„ American de secesiune din 1861-1865. Ridi- 
carea monumentului urmează eforturilor 
colonelului American” de origine Română 
„George Filimon care de ani de zile în- 
cearcă să identifice toţi militarii Români 
care au participat la războiul civil din 
„Statele Unite. Serviciul religios dela mor- 
“mîntul eroului a fost oficiat de preotul 
Anghidim Ușeriu dela biserica Sfânta Cruce 
din Washington în prezența unui grup de 
Români și Americani de origine Română 
din Virginia, Washington și Maryland. 
"Nicolae Dunca s'a născut la Bucureşti 


în 1835, La vârsta de 25 de ani, în 1860, 
e „it era căpitan în armata revoluționară 


„a lui Garibaldi unde a luptat pentru uni- 
E ficarea Italiei. a această calitate, el a 
“luat parte la luptele pentru cucerirea ora- 
Șului Neapole. - La sfârșitul anului urmă= 

r, în Noembrie sau Decembrie 1861, Ni- 
„colae Dunca a sosit la Baltimore în Statele 


„Unite... Câteva luni mai târziu, Dunca se 


înrolează ca voluntar în armata unională 
„a nordului , fiind numit căpitan într'o 


unitate a statului New York, d& sub coman- 
da generalului John Fremont. Unitatea 
condusă de generalul Fremont a fost tri- 
misă să lupte în valea Shenandoah din 
Virginia. Căpitanul Dunca era însărcinat 
cu supravegherea posturilor de sentinelă 
și avan-garda unității, misiuni care îl 
expuneau deseori inamicului si riscurilor. 
EI și-a pierdut viata la 8 lunie, 1862 în 
luptele dela Cross Keys împreună cu alți 
124 de camarazi. Trupul lui neînsuflețit 
a fost înmormîntat într'un cimitir din 
localitate, iar după încetarea ostilităților 
a fost reînhumat la cimitirul naţional din 
Staunton, statul Virginia. După II8 ani, 
un grup de Români Americani în frunte cu 
colonelul George Filimon, au hotărît să-i 
ridice o nouă piatră funerară Căpitanului 
Nicolae Dunca, aducând astfel un pios 
omagiu acestui erou Bucurestean care la 
vârsta de 26 de ani și-a sacrificat viața 
pentru integritatea și vlitorul Statelor Unite. 
Ceremonia dezvelirii noii pietre funerare 
a avut loc Sâmbată 8 Noembrie cu prilejul 
zilei foștilor combatanți Americani. 


Nicolae DIMA 


[i 


In ziua de 30 Oct., ore- 
le 20, sub auspiciile "'Am- 
nistei Internaţionale” a avut 
loc conferința asupra Drep- 
turilor Omului cu mărturii- 
le foştilor deținuți politici 
Dan Cernovodeanu și Docto= 
rul Kransnosselski si parti- 
ciparea Domnilor: Frangois 
Brutsch, jurist, deputat so- 
cialist în Marele Consiliu 
al Genevei; Dr, C. Durand 
psihiatru, fost profesor la 
Facultatea de Medicină din 
Geneva; Y. De Saussure, di- 
rector al Institutului de Stu- 
dii Sociale si membru al Am- 
nistiei Internaţionale; 

Manifestarea s'a destă- 
Surat în optime condiţii, Sala 
Universităţii din rue G6n6- 
ral-Dufour 24, a fost plină 
până la refuz de public ro- 
mân și elvețian, ce a dat 
dovadă ca este realmente 


j 
Tă 


Pa 


+e9v. sh sin 
st 


interesat de problemelepri- 
vind violarea Drepturilor 
omului în țara noastră. 

Ca urmare, marele co- 
tidian elveţian ““Tribune de 
Genăve”, de Sâmbătă și Du- 
minecă, „Şi 2 Noembrie, la 
pagina BB, într'un lung ar- 
ticol, ““Debat public orga- 
nis6 par Amnesty Interna= 
tional” arată cum Drepturile 
omului sunt violate înR.S.R. 

Compatriotul nostru Dan 
Cernovodeanu, stabilit la 
Paris din 1978, fost deținut 
politic în R.S.R., înperioada 
1945-1969, timp de peste W 
ani, ca şi Remulus Radina 
şi mulți alţii, si-a petrecut 
anii ținereţii suferind greu 
si îndelungat rigorile şitor- 

rile închisorilor regimu- 
lui comunist din R.S.R. 


Corespondent 


AUIRBN + UNBIVOISI W1zovaBit ii julia 
SI) a nBali 180 ini Juli 


i 
4 
4 
Ă 
în timpul războiului din 1941. 
Amânunte asupra acestor 
avioane se_găsesc descrise 
în toate cărțile ş si reviste- 
le internaționale” de aviație E 
de război. 
In anul 1944 a plecat din 
țară, fiind deja cunoscut în 
cercurile .- internaționale 
aviatice, a continuat să lu- 
creze în specialitatea lui. | 
In anul 1952 a desenat o | 
presă de 12.000 tone pentru A 
aviație, de data aceasta în e 
US.A., unde a lucrat până - A 
în ultima zi a vieții lui ca 3 
consilier tehnic la Martin- A 
Marretta Aluminium. 
La înmormintare s'a a- 
rătat în cuvinte de laudă 
că “ingineria mondială a 
pierdut un gigant”. 
A lăsat în urmă pe so-. 
ţia Lucia, fiul Mircea-John Pa 
şi soția lui, precum sitrei -, 
nepoțele, Danielle, Lisa și 
Michelle-Lucia. ă r 


= 


ADUNATE 
ŞI LA 


4 7 a 


Av, cornel DUMITRESCU 


Bogdan (Griinberg), care înprezent ocupă funcția de Director 
„pentru zona America din Ministerul Afacerilor Externe la 
București a făcut în Cursul lunii Decembrie 1980 o vizită 
în U.S.A. Se crede că motivul vizitei a fost transmiterea 
unei invitații de a vizita România adresată președintelui 
pe care dictatorul român a efectuat-o în U.S.A. între 
1-15 Aprilie 1978. 


Cu câteva zile înainte de sfârșitul anului 1980, a 
fost descoperit la New York, cadavrul lui FLORAN 


curești în U S.A. Fost ziarist la "DREPTATEA", Floran 
a fost închis de către comunisti o perioadă de timp, în 
„care se pare că a fost recrutat ca agental securității, 
si apoi prin 1968, trimis în U.S.A. La ora când scriem 
SET, aceste rânduri nu se „cunosc încă împrejurările în care 
a fost asasinat. 
n îi = ă .: — 
* Din România ne parvin vești din ce în ce mai proaste. 
„Nu se găseşte carne, ulei, zahăr, cartofi, ceapă, morcovi, 
lapte praf pentru copii, ete, Pentru | kg de carne cu oase, 
se stă la coadă câte 6-8 ore, ca în perioada foametei de 
7 după război. Din cauza lipsei acute de alimențe, populația 
iz a început să-şi manifeste nemulțumirea făți. Inaintea 
E sărbătorilor de iarnă, la Brașov mulțimea a spart cu 
„pietre vitrinele unor magazine alimentare. Sau efectuat 
"peste 200 de arestări pentru ... huliganism””. 
„_* Tot la sfârșitul anului, ziarele. din țară au anunțat 
" îndeplinirea și 'depăsirea planului anual şi noi creșteri 


30 curiozitate, momentan, atacarea simultană a postului de. 
: EEȚI 


Ei ir ambasador r.s-r-ist la Washington Corneliu - 


ales Reagan de către Ceaușescu, ca răspuns "la vizita 


GHEORGHE (Gogu) cunoscut agent al regimului dela Bu- - 


"ale nivelului de trai. “De 35 de ani tot crește, dar totmu 
se pepsi, arlotiegi ceapă, De carne să nu mai vorbim je 


*  'Talentata și mult îndrăgita cântăreață de romanțe, 
Mia Braia, una "dintre ctitorele acestui gen de muzică 
specific românească, a ales în urmă cu câteva luni liber- 
tâtea, cerând azil politic în R.F.G. 

Pentru acest dramatic dar curajos gest, unul din 
căţeii regimului bolșevic dela București, Doru Eopo vicii 
a găsit de cuviință să o împroaşte cu noroi în "'Săptă- 
mâna Culturală a Capitalei”, bine cunoscuta publicație 
de scandal a plagiatorului Eugen Barbu. 

Intr?un interviu transmis de Europa Liberă la 29 De- 
cembrie, Mia Braia a dat o adevărată replică, pe mări- 
mea talentului ei, regimului ceaușist. A fost una dintre 
cele mai usturătoare palme pe care le-a primit regimul 
comunist în ultimii ani. 


» O altă palmă care a răsunat recent pe obrazul 
aceluiași regim ceaușist, i-a fost dată de ziaristul RADU 
TOMA 'dela revista de politică externă LUMEA”, care 
apare sub auspiciile Agerpres-ului. Aflat în U.S.A. pentru 
definitivarea unei importante lucrări privind emigrația 
româna în America, ziaristul Radu 'Toma a cerut la înce- 
putul lunii Decembrie 1980, azil politic în U.S.A. După 
defectarea lui Constantin Alexandroaie în Februarie tre- 
cut, este a doua defectare în 1980 a unui ziarist dela 
Agerpres. Fug generalii, fug diplomaţii, fug medicii, fug 
artiștii, fug ziariștii, rămân .-- ceaușeștii. 


* Regimul comunist dela Bucureşti a început încă din 
vara trecută o puternică și continuă propagandă împotriva 
românilor care reușesc să evadeze din "raiul ceaușist”? 
precum și împotriva postului de radio '"Europa Liberă”? 
In afara” articolului despre Mia Braia pomenit mai sus, 
menţionăm articolul ”Lepădătura””, apărut în aceeasi fi- 
țuica a lui Eugen Barbu, în care este folositun limbaj 
de care credem că se ruşinează și țiganii - membri de 
partid. Articolul, dacă așă ceva se poate numi articol, 
este îndreptat împotriva istoricului Vlad Georgescu, care 
trăiește în Washington si care a realizat în pitimul timp 
mai multe emisiuni valoroase la Europa Liberă, privind 
adevărata istorie a partidului comunist dintre anii 1944- 
1980. Alte articole atacă cu predilecție pe cei mai impor- s 
tanţi realizatori “de emisiuni “dela “Europa Liberă, 
categorisindu-i pe redactorii români drept legionari iar pe 
cei evrei drept comunişti-prosovietici. Semnalăm doar ca 


a baricadei, trageţi în cei de dincolo.. 


.. 

* O altă veste dureroasă dela Bucureşti: Dictatorul 
Ceaușescu a hotărit să mute Patriarhia omână de pe 
istoricul "Deal al Mitropoliei”, în localul fostei închisori 
Văcărești, care a și începuț să fie amenajat în acest scop. 
E Sume provenind dela toate parohiile dinţară, care sunt o- 
bligate să verse contribuţii benevole”” de sute de mii de 
lei, sunt colectate de către întreg clerul român din 
ordinul Patriarhului Justin Moisescu, prea-plecata slugă 


„a regimului ateu dela București. 


e. 
î3 


* La 30 Decembrie 1980, la New York, în fața clădirii 
care adăpostește misiunea r.s.r.-istă la O .N.U. și alte în 
stituții ale guvernului “comunist român în U.S.A:, a avut 
loc o manifestaţie de protest a unui grup de români în 
frunte cu DI. Dimitrie Apostoliu pentru nerespectarea 
drepturilor omului, în România.: Manifestanții purtau. 
pancarde care denunțau opresiunea din țară ș si un sicriu 
pe care scria PAici a îngropat - dictatorul Nicolae Ceau- 
șescu drepturile omului din România”? 

Invitaţii americani și, colaboraționiștii români care 
participau la o recepție "în cinstea "Zilei Republicii”? au 
fost martorii succesului de care s'a bucurat acțiunea de 
mai sus în rândurile trecătorilor și a ziariştilor ameri- 
cani prezenți la fața locului. 


= + Tot pentru ”huliganism”? au fost condamnați la câte 
6 luni fiecare, 6 tineri care în ziua de 10 Decembrie, 
car€ este "'Ziua Internațională a Drepturilor Omului”, au 
demonstrat în fața ATENEULUI Român dela București 
cu lozinci prin care cereau să li se permită emigrarea 
din România socialistă. Cei sase sunt: BALEA PETRU- 
TA, VALICA STELIANA, soții FLORENTINA şi DORIAN 
DRAGHICI, PURCARU DAN și BESLEAGA VASILE. 


* Ziarul francez "LE MONDE” din 16 Decembrie 
anunță că 5 români care făceau o croazieră cu nava so- 
vietică LIVAZOVSKI” au cerut azi] politic autorităţi- 
lor francezee din portul Marsilia. Este vorba de medicul 
ginecolog Mircea Olteanu în vârstă de 95 de ani din Bra- 
soy, de soția sa Mihaela Olteanu de 29 de ani, medic ge- 
dati şi de Emil Roșca, 10, de ani, din București, Cei- 

ipiţi dol români au cerut să nu Ii se publice numele de 
erupe esua feel rudelor din țară. 


„da oh Îi 


Toronto în Canada, revista 
=i00D 


ela săi Pati. ela În 


PE 


Onouă 
publicație? 


Se pare. că ar fi apărut 
la “Toronto în Canada, o noua 
publicaţie românească. Ne-a 
spus-o înainte revista ""Tro- 
ița”, și nouă, celor dela Cu- 
vântul „Românesc, nu ne-a 
venit să credem. Publicaţia 
este redactată de un Profe- 
sor Doctor, care a fost in- 
vitat vara trecută de către 
guvernanţii comuniști dela 
Bucureşti la al XV-lea Con- 
gres Internaţional de Istorie, 
alături de alți 2716 istorici 
din Mongolia, Camerun, Se- 
negal, Vietnam, Tunisia, etc. 
Tot acest Profesor Doctor 
(vorbind românește N.R.), a 
reușit săprezinte Congresu- 
lui "Limbii Române care a 
avut loc în-toamna aceasta 
la New York, o “lucrare”... 
citită chiar înaintea mesa- 
jului Av. Dr. Octavian N. 
Roșu din Detroit. 

'La fel, nouă, celor dela 
Cuvântul Românesc, nu ne-a 
venit să credem. Căci, ce 
legătură putea să aibe exi- 
lul românesc cu regimul co- 
munist din țară 

lată însă că Radio Bucu- 
reşti, în emisiunea "Glasul 
Patriei”? din 3 Decembrie 
1980 orele 22.30, confirmă 
cele scrise de Troiţa”, 
spunând printre altele: 

"La microfon poetul Ion 
“Stoica, pentru a marca apa- 
riția unei noi reviste româ= 
nesti peste hotare. Apare la 


și civilizaţie, românească, e- 
ditată de către Romanian- 
Canadian Publishing House 
(2) şi având ca redactor pe 
Cornelius Dima - Drăgan! 
Iar mai departe, după ce 
face o trecere în revistă 
a temelor. abordate și flu- 
tură pe la urechile români- 
lor numele atât de respec- 
tate ale unor Mircea Eliade, 
Tristan Tzara, lonelPerlea, 
Eugen Ionescu și chiar Aron 
Cotrușş, reporterul-poet în- 
cheie "astfel: »...In căutarea 
unei formule editoriale, re- 
vista "'"TRICOLORUL” e o 
apariţie notabilă în peisajul 
publicisticii românești de 
peste hotare, promite o arie 
largă de receptare şi ceea 
ce este mai importânt, Își 
propune să rămână legață 
prin fire t(r)ainice de via- 
ţa culturală dintre hotarele 
țării.” 

Cele de mai sus sunt 
doar câteva din moţivele ca- 
re ne fac să “?invidiem”! 
noua publicație care vine să 
suplinească golul lăsat prin 
încetarea apariţiei din lipsă 
de cititori a ”'Ecourilor Ro- 
mânești””, de aceeași factu- 
ră si orientare. 

a, recunoaștem public, 
este o “invidie” profesiona- 
lă” datorită defecţiunii noa- 
stre - tot profesională - 
de. a citi printre rânduri. 


Pa iau 3 


PE SCURT 


Ziarele moscovile, ca să 
potolească revolta muncito- 
rilor din Polonia, au inventat 
un pericol nou: Germanii 
vor să-şi recucerească ţi- 
nuturile din vest oferite Po- 
loniei ca o compensație pen= 


tru ținuturile din răsărit și . 


apus răpite de ruși. 

Radio Moscova citează în 
ziarul germân ““Nationalund 
Sldaten Zeitung” (RFD), un 
articol în care se cere re- 
vizuirea frontierelor Polo- 
niei. 

Se repetă povestea cu ră- 
pirea Transilvaniei de către 
unguri. 

Moscova își aţâță sateli- 
ți unul contra altvia cule- 
gând un “'extra bonus”: 

Agitarea grupurilor et- 
nice din afara hotarelor. 


A fost semnată la Bu= 
curești convenția «e cola- 
borare dintre Uniunea com= 
pozitorilor din RSR și cei 
din Cuba. 


La Academia Stefan 
Gheorghiu din Bucuresti si- 
au terminat studiile prima 
promoție de licențiaţi în ca- 
drul secției pentru lormarea 
ziaristilor din țările în curs 
de dezvoltare a facultăţii de 

ziaristică. 

Absolvenţii reprezintă 14 
țări si organizaţii politice 
din Africa si Asia, A da 
numele de Yziaris(? unuia 
pe care-l înveţi să scrie 
doar propagandă, e cum ai 
numi-0o pe! Leanca femeie 
învățată şi pe Niculiţă un 


: los democrati ) 


După 36 de ani de ad- 
ministraţie fertilă guvernul 
din București va crea con- 
diții stabilite de dezvoltarea 
agriculturii, atât în cadrul 
gospodăriei individuale cât 
si în sectorul socialist”. 
Radio Buc.) 

Gospodăriile individuale 
o. mostenire a regimului 
“capitalist”? au fost desfiin- 
țate. de comuniști şi înlo- 
cuite cu “gospodării socia- 
liste. 

Din cauza falimentului 
““socialist”? se revine acum 
la “gospodării individuale” 
„.„ „ O ideie nouă descoperită 
după 36 de ani. 


Un comentariu al d-lui 
Niculae Dumitru (R.Buc.) 
referitor la vizitele de lu- 
cru ale sec. gral al PCR, 
to etc si 

4. oamenii muncii cu 
care se întâlnesc în aceste 
vizite, rămân tot asa de 
impresionați de cunoştinţele 
de specialitate ale presedin- 
telui în cele mai diverse 
domenii: economie, ştiin- 
pă artă, probleme de urba- 
nistică, . . „un travaliu știin- 
țitic de cercetare, de înves- 


tigare a tuturor laturilor 
vieţii. . .” ete, 
LA) 


Pe lângă N Niculiţă, Scor- 
niceștii au dat si un ansam- 
blu “cultural “Călusu ce 
se plimbă prin străinătate 


și obține. . . .mare succese. - 


In RSR când zici Scor 
nicești, ziei succes! îp 


CUVANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


PAGINA 27 


E 


Intr'o zi de Sâmbătă, cred că 
era 14 Nov- "80, pe când ne pre- 
ăteam să ne aşezăm la masa de 
prânz, am deschis aparatul de 

radio pentru puţină bună dispozi- 
ție. In loc de muzică însă am 

dat peste buletinul de știri unde 
ză fost dat să auzim "că: pre- 
şedintele României a descins în 
viua aceca într'o vizită oficială 
Ja Stockholm împreună cu soția 
sa Elena care-l însoțește nu nu- 
mai, în calitate de consoartă ci 
dacă am înţeles bine și în cali- 
tate de ceva ministru, 
de altfel nu este de mirare, sub- 
linia reporterul, dacă notăm că 
- România este unica țară din blo- 
cul de est care mai este condusă 
de o dictatură “stalinistă în care 
cultul personalității presedinte- 
lui întrece ori ce limită. 

Vestea însă n'a rămas doar la 
atât. Peste câteva zile revistele 
ne-au adus şi poze dela istorica 

stă. Ş Ş 

Citez din revista *'Stern” din 
20.11.80. “Elena Ceaușescu, 61 
soția președintelui român Nicolae 
Ceaușescu în timpul unei vizite 
de stat la Stockholm a scandalizat 
asistenţa. (Tradus după sensul 
german ar veni: în timpul unei 

vizite de stat la Stockholm a căl- 
cat în străchini”'.) Deoarece în 
prima zi a vizitei sale a purtat 

o blană de ozelot, a revoltat pre- 

sa iar pe gazde le-a pus într'o 

situaţie jenantă, cu atât mai mult 
cu cât regele Carl Gustaf al 


„Suediei este și protectorul onori- 


fic al asociației *“World Wild Life 
Fund” care are ca scop ocrotirea 
„ animalelor pe cale de dispariţie. 


lucru ce _j 


nou în străchini 


Blana de zale cu pricina: Elena Ceaușescu Cirua pl marxismului 
şi proletariatului) cu Regina Sylvia a Suediei (imaginea nemarxismului 
și a unei vechi Curți Regale). 


acolo unde se inversează rolurile 
si să vadă ea cum altcineva tur- 
bează de furie neputincioasă și 
jenă și nu așa ori cum ci în 
fața întregii lumi! 

Odată, măcar odată pentru în- 
treaga știință și cultură româ- 
nească călcată Silnic în picioare; 
odată măcar odată pentru toate 
femeile României reduse la ni- 
velul de slujnice noputinei0as 


ria corupției, tâlhăriei, poluării 
şi mizeriei: Măcar odată în 35 
de ani de fericire comunistă si 
câţi vor mai fi de prosperitate 
ceaușistă, să se lumineze și niște 
capele de academicieni occidentali 
spre înțelegere şi studiu al fe- 
nomenului; și măcar odată pentru 
toate publicațiile occidentale in- 
terzise mu numai românului de 
rând, ci omului de știință român 


Cornelia BALTAG: ITI 


sul existenței lui, pâinea lui cea 
de toate zilele, publicaţiile de 
specialitate din lume și odată cu 
asta și prosperitatea! României 
spre care se zice că aspiră. Cum, 
cum. poate fi păstrată, ocrotită, 
perpetuată natura Patriei, când 
tov. academiciană, ține s să sfideze 
lumea și o curte regală cu blana 
mâţii, 'cea mai cunoscută și mai 
mică dintre pisicile sălbatice a- 
mericane.  Sfidând prin aceasta 
și ceea ce în materie ar trebui 
să se salveze în România. 

Când spun asta mă gândesc 
la măcelul celor 3 (treizeci) de 
urși carpatini “vânaţi”! în Munţii 
Bistriţei-Bârgaăului de o vânătoa- 
re organizată de comitetul central 
al pecere în anul (nu pot preciza) 
68-69. Se zvonea atunci că în- 
susi tovul cel mare a fost de 
față, de aceea “vânătoarea” a 
fost atât de bogată! Ceea ce 
war fi exclus, lingăii s'au în- 
trecut în a-și servi seful iar 
acesta are și el un “hoby? al - 
lui, cunoscut, care poate că me 
chiar străin nici de *hoby-ul”” 
ei cu blănurile! 

Sau n'am să uit când într'o 
primăvară într'un masiv al Car- 
paţilor Răsăriteni, pădurarul care 
mă însoțea mi-a întins binoclul 
arătându-mi o ciută: “Se pre- 
gătește de fătat” - și pădurarul 
s'a "lăsat pe-un mușuroi, și-a 
coborit arma de pe umăr. în 
iarbă si n'a vorbit un timp. A- 
poi ca' dintr? 'un suflet împovărat, 
a început să mă implore: - 
Faceţi ceva și opriți măcelul ăs- 
ta ce se face aici cu sălbătăciu- 
nile noastre! ONT-ul ca să ob- 

n 


altă haină, impresiz st fă 
iar profesorii universității Uppsa- 
la care urmau să-i acorde titlul 
de Doctor Honoris Causa, aflând 
__ cu indignare din presă cele întâm- 
plate au pus în 1 discuţie acordarea 
titlului în cauză.” 

Auzi ce nerusinare pe pisica 
asta sălbatică căreia zoologii îi 
zic Leopardus pardalis, iar jur- 

„ naliștii ozelot, să-și arate ea ghia- 
rele tocmai acolo unde tovarășa să 
maibă putere, iar regele Carl 
Gustaf mare altă treabă decât să 
se ocupe de o mâţă ce nici măcar 
nu trăiește în vei lui ci undeva 
prin America incepând din sudul 
Satelor Unite si până în nordul 
Argentinei! Si tocmai ea să vină 
să-i dea cu tifla tovarăsei acade- 


“ mieiene care a pus la colj toţi 


academicienii din România înce- 
pând “cu chimista Raluca Ripan 
„și sfârșind cu Moisil și 'Nicolies- 
cu. Să se fi răzbunat ea oare 
"pentru pielicica ei ajunsă prin 
braconaj în vitrina unui pişichier 

„ capitalist care făcând o dublă a- 
facere Își râdea în barbă? Si 
cum să nu râdă pisichierul de o 
asemenea pleacă! 

Oare unde '1-o fi găsit tova- 
rășa academiciană să-l scape de 
“blana belea să nu intre pe mâna 
ălora cu “ocrotirea” iar pe dea- 
supra să-i mai plătească și o 
sumă frumușică, că de, ca la casă 
mare, că doar pișichierul d'aia-i 
Pișichier să miroasă banul si ne- 
priceperea (1), ș'apoi. las pe noiy 
Las pe noi de bună seamă că 

"doar poporul plătește, că unde se 
mai găsește în toată Europa asta 
i) capră "mai bună de muls ca 
poporul român! 

Da uite că afurisita aia de 
„ pisică si-a scos, ghiarele, s'apoi 

să maf spul că animalele n'au 

„Minte! Dacă n'a putut ea da cu 

„coada nici pe Calea Victoriei, 

la Sosea, Cotroceni ori În sala 

„„ Congresului, mai știi că m de 

“teamă că o schimbă din servici 

(2), uite că şi-a ales momentul 


ș 


"a treia conferință pentru Securitatea Eu- 
„:- ropei, garantată de ruși și de țările co- 
“imuniste în tragi-comedia dela Helsinki 
din 1975, care în fond a fost un târg 
e vite din care cel mai mare profit 
au avut rușii și câțiva satrapi ai lor, 
răspândiți în' diverse capitale ale estului 
european. 
Orice om cu o conştiinţă curată con- 
sideră acordurile dela Helsinki, ca o ne- 
rușinată trădare a 130 milioane de euro- 
peni situați în țările din Estul Europei, 
popoare cu un trecut istoric, cu o cultură 
şi civilizație mai vechi decât a celor doi 
uriași ce împart soarta lumii de azi. 
Aceasta o. știu și cocoșii ce cântă pe 
scena politică a “lumii, precum cel din 


rupt orice contact cu exteriorul. 


azi si scormonim în îicoșul”! trei, care 
priveşte drepturile omului; 
că în “acordul semnat de toți sefii de state 


europene, având ca patroni pe U.S.A. și 


Rusia Sovietică, orice om din Europă, 
(poate gândi, se poate manifesta si mai 


ales se poate deplasa când vrea și unde 
“vrea pe acest glob. Noi cel care am trăit 
“ în țările comuniste decenii, știm că aceste 
“vorbe sunt tipărite cuvânt” cu cuvânt și 
acolo, dar aceasta nu ne-a ocrotit să stăm 
la închisoare ani mulţi, uneori chiar fără 
să fim judecaţi sau măcar întrebaţi, cl! numai 
chinuiți și asasinați. Si ceea ce vedem că 
se întâmplă până azi, după cinci ani de 
garanţie solemnă internațională, este că ru 
s'a schimbat nimic, 
Pentrucă în țările comuniste, şi azi în 
1980 sunt arestați oameni care își permit 
o observaţie negativă la incomensurabilele, 
ale Ei (io respective ce pro= 


rate fel şi fel. 


La 11 Noembrie a început la Madrid: 


“urmă anahoret retras în chilie şi care a. 


Dar cum acordurile dela Helsinki au fost 
aruncate în diverse “'cosuri””, noi ne oprim 
e a Nu putem trece cu vederea, alăturea de . 
Si constatăm 


rr intimitatea 


“ familiei sau a credinței religioase și na 
ționale este brutal călcată în picioare d 
cisme puturoase, începând cu Rusia și Ro 
- mânia. 

: Libertate de deplasare? Pe româneşte, : 
"o balivernă. Lăsând la o parte faptul ce: 
* în Rusia nu te poți deplasa nici azi dintr'un.. 
raș în altul fără autorizație (un occidental. 
i crede ochilor, dar și azi rămâne u 
“adevăr valabil), să privim România, căci: 
“scriem într'un ziar pentru români. Acolo, : 
“dacă nu-ţi trebue autorizaţie să te duci dela 
Găești la București, pentru a obține un 
așăport de plecăre în străinătate, chiar - 
“dacă te duci să vizitezi un membru al: 
familiei care ţi-a garantat oficial întreține- 
ea și alte, costuri neprevăzute si ţi-a: 
: trimis și câteva sute de dolari ca bani de 
buzunar pentru călătorie, nu primeşti pașa- 
„port. lar dolarii rămân în Banca statului, 
“român. . In această direcție sunt mii de . 
“cazuri, 


“altele, nici imixtiunea guvernului dela Bu- 
"curești și în domeniul intim al omului, 
ai credința” religioasă. El vrea să facă din - 
ca România (2) țară fără Dumnezeu, din care 

„cauză prigonește pe preoții care mu s 
prind în horă cu ateismul si dărâmă biseric 
“sau le transformă în localuri cu altă 
destinație. Martiriul Profesorului preot 
' Calciu-Dumitreasa, despre care acest zia: 
scrie mereu, este elocvent. Pentrucă 
rotestat, acum trei ani - deci după Hel 
sinki - , în urma unui proces înscenai 
ca de Stalin însăşi, a fost condamnat |i 
10 ani închisoare! şi se urmărește prin 
tratamentul aplicat, moartea lui. O crimă 
'abjectă! [ 

Prezenţa noastră la Madrid prin Memo- 
iile depuse, e o chestiune imperativă 
ăcl neputând uita suterințele şi 
nostri , m putem să mai permitem alte 
sulerinți și alți morți. Si aceasta s'o 
strigăm cu ultima suflare în urechile supa 
ale lumii de azi. : 


lena Ceauşescu calcă din 


la vânat mare, iară noi, musai 
să stăm de față și să adunăm 
vânatul în bătaia puștii. 

Uite dumneata că pentru va- 
lută și străini ne distrugem noi 
pe noi. Lor ce le pasă, vin și 
pe aci se duc, milă nu au, iar 
de noi râd crezându-ne atât de 
proști! 

i“Tovarașă”? academiciană, da- 
că n'ai timp de auzit vorbele și 
strigătele pădurarilor țării, din 
Carpaţi, poate că totuși ai putut 
învăța d din întâmplarea 'dela Stok- 
holm că e un lucru foarte impor- 
tant a cunoaște bine pisicile și 
a ști exact care sunt mai valo- 
roase; cele ce zgârie când sunt 
trase de urechi ori cele ce se 
linguşesc?! L] 


Pitagorisme Ceausiste 


ÎMBĂTAŢI 
CU APĂ 
CHIOARĂ 


'Tovul Niculae Dumitru (R.Buc. 
28/ 9/ *80) demonstrează cât de 


solidă este situația financiară a . 


României deoarece “Sistemul no- 


i r este preș. N. Ceau- 
sescu, a fost astfel conceput în- 
cât își Peeura în continuitate dez- 
voltarea în cadențe regulate si 
în ritmuri înalte depășind cu mult 
performanțele pe. plân mondial, 
12, 13 procente anual pe operioadă 
lungă.” 


stere conomică al. = 


““In măsura în carecifrelesunt — 


EDIFICATOARE (Sublinierele 
noastre) cităm de pildă următorul 
pasaj: 

In 30 de ani venitul național pe 
locuitor a crescut în România în- 
tr'un ritm de 8.47% amal în timp 
ce în SUA acest ritm a fost de 
2.17%, în Canada de 2.6%, în Italia 
de 3.87, în RFG de 4.4%, în Fran- 
ta de '3.8%. Aceste date--spune 
preş. Ceauşescu--demonstrează 
că decalajul care despă Ro- 


mânia de țările dezvoltate s'a 
micşorat de 3, 4 ori.” 
Acum lua un creion şi o 


hârtie ca să vă convingeți. 

Dacă venitul pe locuitora cres- 
cut anual cu 8.4%, atunci un func- 
ționar care acum 30 de ani pri- 
mea o „leată de 1000 de lei lunar 
(o sumă fictivă) în anul următor== 
acum 29 de ani--primea un salariu 
de 1084 de lei; iar acum 28 de 
ani avea un salariu de 1175 lei cu 
aceeași putere de cumpărare pe 
care o avea salariul de o mie de 
lei. (175 lei reprezentând 1084 
lei plus sporul anual de 8.47. 
N.R.) 


Adăugând în fiecare an o creș- 
tere de 8.4%, vedem că peste 9 
âni (ori acum 21 de ani), puterea 
de cumpărare a muncitorului s'a. 
dublat deoarece el primea o leafă 
de 2066.6 lei lunar. 

Contimând cu aceeași socotea- 
lă--după cum ne asigură tov. Ni- 
culae--românul trăește azi de un- 
sprezece ori mai bine decât trăia 
acum 30 de ani când primea 1000 
de lei; deoarece leafa lui se ri- 
dică acum la 11242.4 lei pe lună. 

Un simplu exemplu de cum se 
întocmesc statisticile în România. 


> Beorge DRAGU 


îi 


PAD a 


PAGINĂ 28». 


pe, 


7 54 
e 


Primăvară trecută a fost publicată da- 
rea de seamă a lui Amnesty International 
pe 1979. Că presa oficială nu a informat 
populația țării nici despre această publi- 
caţie in general și, am fi pretins prea 
mult, nici despre partea care ne privește 
a dării de seamă nu mai miră pe nimeni. 
Oricum omisiunea poate fi compensată. 
Publicația de 350 de pagini cuprinde pe- 
rioada 1 Mai 1978 - 30 Aprilie 1979. 
Prezentăm partea, deloc scurtă, care se 
referă la țara noastră, așa cum a apărut 
“în versiune germană (Amnesty Internatio- 
nal, Jahresbericht 1979, Rumânien, p. 238- 


N 

N 
N 
A 


a A 
dale 


i 244). Amnesty International are cuvântul: 
ati In toamna anului 1978 Amnesty Inter- 
îi national a inaugurat o campanie internațio- 
ii tă nală împotrivă violării Drepturilor Omului 
NN în România. Organizația a prezentat o 
dia serie de documente prin care intenționa 
ui 
Cit să-și susțină dezideratele sale speciale 


şi să atragă atenția asupra cazurilor unor 
deţinuti politici si a tratamentului apli- 

cat acestora. Ingrijorarea specifică și 
atenția deosebită se referă la anumite 

legi ce fac posibilă persecutarea persoa- 

E nelor care pașnic au făcut uz în scop 
propriu de unele drepturi. fundamentale. 
“Aceeași. îngrijorare și atenţie se referă 
atât lă abuzul de psihiatrie din conside- 
„„rente. “politice. cât, Si la bxutalitățile apli- 
„cate unor. deținuți de către Securitate. 
m Februarie 1979, la invitația Socie- 
- Române. de =Dreptesințernațional şi 

ani aţionale,. : 


A 


a gonaral A. 1, Whitney Elisworth: (Sta 
tele Unite), Peter Baehr (Olanda), a vizi- 
tat România timp de cinci zile. Au avut 
„oc convorbiri cu dr. Mircea Malița, pre- 
edintele acestei societăți precum și cu 
$ următorii reprezentanţi ai unor instituții 
Să Ştiinţifice, ai guvernului și ai altor organe 
i „statului, ai organizaţii- 
lor sociale, ai comunităților religioase și 
ai procuraturii: dr. Mihnea Gheoghiu, 
- presedintele Academiei de Stiințe Social- 
Politice, Nicolae Popovici, adjunct al mi- 
_nistrului justiției, adjunctul procurorului 
„general. Convorbiri au mai fost purtate 
şi cu o serie de funcţionari superiori dela 
ministerele justiţiei, afacerilor interne și 
sănătății, cu conducerea bisericii ortodoxe 
române, a bisericii romano-catolice, a 
: bisericii unitariene, a cultului penticostal, 
„a uniunii. baptiștilor, a comunității evre- - 
_ iesti, cu cei mai înalți reprezentanți ai fe- 
pie sindicale de stat (Confederaţia 
“Generală a Muncii) și cu reprezentanți 
ai minorităţilor maghiară și germană- 
„Delegaţia lui Amnesty International a 
explicat partenerilor săi de convorbiri 
activitatea și metodele organizaţiei și a 
discutat dezideratele sale specifice care 


International privitor la situaţia Drepturi- 
lor Omului în România. 

Ca și în anii precedenţi, activiști pen->, 
tru Drepturile Omului, persoane care 
trăiesc în România, au informat despre 
cazuri de violare a Drepturilor Omului. 
De altfel s'au format noi grupuri care 
activează mai ales pentru libertatea con- 
științei, pentru libertatea de: asociere și 
„de întrunire, pentru dreptul de liberă de- 
plasare şi pentru realizarea drepturilor 
muncitorilor. Măsurile represive au fost 
înăsprite îndeosebi din Februarie 1979. 
Informaţiile parvenite dela București și din 
alte, orașe mari au relatat un val de 
arestări, care a cuprins muncitori, in- 
telectuali și disidenţi religios, 

Un nou cod penal este în pregătire si, 
„conform unor surse oficiale, organelor 
judecătorești li s'au dat instrucțiuni ca 
- actualul, cod penal, intrat în vigoare în 
1968, să fie aplicat de-acum “În spiri- 

tul? celui nou, după cum se pretinde, 
mai liberal. Informaţiile primite de Am- 
nesty International în ultima vreme indică 
însă că m'au fost făcute modificări fun- 
damentale în practica juridică față de 
persoanele care și-au revendicat Drep- 
turile Omului și cele „cetăţeneşti în con- 


i condamnați | 


rezultă din cele constatate de Amnesty ă 


9, 


IANUARIE 1981 


tradicţie cu linia oficială a conducerii de 
stat și de partid. 

Codul penal actual conține prescripții 
juridice în care sunt prevăzute pedepse 
privative de libertate pentru exercitarea 
anumitor drepturi cetățenești. De exemplu 
articolul 166 prevede pedepse între 5 și 
15 ani pentru “propagandă împotriva sta- 
tului”? . Insă în majoritatea cazurilor 
apărătorii drepturilor cetăţeneşti sunt con- 
damnaţi pe băza unor pretinse delicte pe- 
nale care evident n'au nimic de a face 
cu activitățile lor reale, de pildă se pre- 
textează parazitism, homosexualitate, furt 
şi delapidare. Alte metode de reprimare 
a. atitudinilor politice şi religioase ne- 
conformiste constau în aceea de a interna 
forțat pe disidenţi. în clinici psihiatrice 
sau de a-i aresta în mod repetat ŞI, sub 
diferite pretexte, de a-i reține în de- 
tenție,, pe termene scurte.  Mulţe victime 
afirmă că în cursul anchetelor au fost 
bătute de Miliție. Totodată au mai fost 
amenințate cu o internare psihiatrică și 
li s'au făcut aluzii la posibilitatea unui 
“accident de automobil”. 

Amnesty International a adoptat mai 
multe cazuri de disidenți religioşi: Prin- 
tre aceştia se află adventiști, sapt iati 
penticostali precum si credincioși ai 
sericii ortodoxe. În prezent mai sit 
asistați trei membri ai cultului adventist 
reformat, care reprezintă (o) subgrupă a 
„cultului adventist recunoscut de stat. Cei 
„trei în cauză sunt: Mircea Dragomir, 
Lucian Bistriceanu şi Viorel Ardeleanu, 
initial eser iei militar. au 

4 (Dragomir) și 3 ani | 
închisoare, în 1978, de tribunălul Pntiilar 
Timisoara sub pretextul de ““nesubordo= 
nare”! 
2 al codului penal român. Conform in- 
formațiilor primite, aceștia refuzaseră, 
pe temeiuri de constiinț ă, să ia parțe 
activ la serviciu militar în zilele de Sâm 
bătă (zi de sărbătoare a acestor adventiști 


“declarând în schimb că pot să muncească? i 


în zilele de Duminecă. Se spune că Mir- 
cea Dragomir și Imcian Bistriceanu au 
fost maltratați cu deosebită brutalitate și 

s'a relatat. că sunt supusi unui “regim 
sever”. în închisorile . dela Bucuresti și 
Gherla, deși starea sant lor ef 
gravă. 


In Noembrie 1978 Amnesty International 

a luat cunoștință de cazurile a trei membri 
ai cultului penticostal dela Mediaș. E 
vorba. de loan Samuş, Viorel Lăcătuş și 
Francisc Paris. Cei trei au fost acuzaţi 
de. *'parazitism” și condamnați la șase 
luni de închisoare, pe baza decretului. nr. 
153 din 1970, ă ce oficiaseră un ser- 
viciu religios la casa de rugăciune dela 
Mediaș, deși aceasta nu e recunoscută de 
stat. "Au fost judecaţi în secret refuzân- 
du-li-se atât un avocat 'apărător cât și 
aducere de martori. Judecarea apelului, 
în Ianuarie 1979, la tribunalul dela Alba 
Iulia a provocat tumult datorită indignării 
rudelor celor trei condamnaţi. Preşedin- 
tele completului a amenințat că va majora 
„pedeapsa lui loan Samus la trei ani și 
jumătate de închisoare. Insă în final a 
fost confirmată condamnarea. inițială, Ca 
urmare a incidentului din sala de judecată 
au fost arestate patru rude ale celor trei 
în cauză si, chiar în aceeași zi, au fost 
condamnate la sase luni de închisoare. 
Mai mulţi alţii au fost pedepsiţi cu di- 
ferite amenzi băneşti. In Martie 1979 
„Amnesty International a adresat un apel 
stăruitor guvernului român pentru eli- 
berarea preotului ortodox Calciu-Dumi= 
treasa, care fusese arestat la 10 Martie 
1979, Părintele Calciu, fost deținut poli= 
tic între 1948 și 1964, a fost concediat din 
slujba sa de protesor la seminarul teolo- 
gic de la București, în urma faptului că 
intervenise în favoarea unor studenţi care 
aparţin“ 'Oastei Domnului”!, o miscare ne- 
recunoscută de stat, deși credincioşii care 
participă la ea sunt ortodocși. Pe lângă 


"aceasta, el criticase în predici publice po- 


litica atee a conducerii României și spri- 
jinise activitatea Comitetului Creștin Ro- 


pe baza articolului 334, paragraful 


| CONSTATĂRILE ORGANIZAȚIEI 
dă AMNESTY INTERNATIONAL 


mân pentru Apărarea Libertății Religioase 
si de Conștiinţă. Cetăţenii români care 
lac cerere de emigrare sunt adesea su- 
puși unor presiuni puternice. Printre 
altele sunt dați afară din serviciu, ceea 
ce îi expune unei posibile înscenări judi- 
ciare pe baza acuzaţiei de ““mod de viață 
parazitar” şi apoi unei aruncări în în- 
chisoare sau unui ordin judecătoresc de 
muncă forțată la diferite santiere de a- 


“cest gen, ca de exemplu la canalul Du- 


nărea - Marea Neagră. 
Amnesty International mai dispune de 
material, infor mativ relativ la persoane 


nenorocirii nu au fost anchetate de Miliție. 
La începutul lui 1979 un grup de in- 
telectuali şi muncitori dela Bucuresti si 
Turnu Severin au fondat “Sindicatul Liber 
al Oamenilor Muncii din România” 
(SLOMR), care s'a prezentatopinieipublice 
cu 0 declarație de principii. Printre altele 
membrii fondatori au luat poziție împotriva 
pensionărilor forțate operate arbitrar pe 
temeiuri așa zis psihiatrice. Ei au in- i 
dicat numeroase cazuri în care asemenea £ 
= 

i 

j. 


dart: ARC + Ar aa Sei 


măsuri au fost aplicate unor persoane după 
ce acestea exprimaseră opinii jenante și 


critice. La 6 Martie 1979 “Sindicatul 


care, în vederea emigrării, făcuseră. re-.. „Muncitorilor, Tăranilor și Soldaților din 


petate cereri si evident de aceea au fost 
internate: în clini 
acuzate de homosexualitate sau de delapi- 
i Gheorghe 
"Târgoviș pina 
politic de Amnesty International. In 1978 
el a fost arestat ca urmare că încercase 
neîncetat să emigreze pentru a se alătura 
soției și copilului său, aflați în Franţa. 
| Conform informațiilor, înancheta efectuată 
în condiții de detenție preventivă a fost 
! supus la presiuni pentru a semna o decla- 
rație de autoacuzare, prin care s'ar fi 
confirmat că e homosexual. Dar el m a 
cedat iar la procesul din vara lui 1978 
a stăruit asupra nevinovăției sale, deși, 
se spune, era vizibil că fusese supus "a 
prutalități fizice (coaste fracturate). La 
începutul lui 1979 Amnesty International a 
“fost. informată de - eliberarea lui Rusu. 
Insă în Martie 1979 i s'a comunicat a- 
cestuia în scris o condamnare la trei ani 
“de închisoare pentru homosexualitate. Un 
“alt proces m avusese loc. La mijlocul 
lui Martie Gheorghe Rusu a fost arestat 
din nou. 

„Un alt caz “este acela al lui Marian 

_ Neagu, de asemenea adoptat de Amnesty 
International. . Acesta ceruse pașaport la 
începutul lui 1978 iar urmarea a fost 

internarea sa în clinica psihiatrică din 
comuna Sapoca, județul Buzău. . Tot aşa 
a pățit si Dumitru Mureșan, muncitor din 
județul Bistriţa-Năsăud, care în1978 intrase 
“în greva foamei pentru a obține emigrarea. 
A fost internat în secția de psihiatrie a 
spitalului dela Bistriţa din lulie până în 
August 1978 cu, diagnosticul de “paranoia 
psihopatica”. . Câteva luni mai apoi a fost 
condamnat la patru luni de închisoare pen- 
tru “parazitism”” alături de Paramon Ga- 
gea, Simon Holbură şi Gheorghe Buduşan 
care şi ei ceruseră să emigreze. 

In legătură cu abuzul de psihiatrie Am- 
nesty International a fost informată că 
unii muncitori dela Lupeni si Petrosani, 
care participaseră la grevă din Valea 
Jiului , petrecută în August 1977, au fost 
consultați de psihiatrii dela spitalul “* Dr. 
Marinescu!" din Bucureşti. Rezultatul a 
fost că unii mineri, care. protestăseră î îm-= 
potriva condiţiilor de muncă, au fost pri- 
vați de, dreptul la muncă. Ei au fost 
încadrați drept 'finvalizi de gradul al 2- 
lea”! și au fost, pensionați. Contorm 
câtorva relatări provenite din surse dife- 
rile, la scurt timp după greva minerilor 
din Valea Jiului, unul din conducătorii a- 
cestei greve, anume inginerul Ion Dobre a 
fost accidentat mortal de un vehicul la 27 
Octombrie 1977 şi si-a pierdut viața. Nici 
cauzele accidenlului și nici amănuntele 


ici psihiatrice sau au fost 
mie de membri. Acest sindicat mai cerea 


județul Mures”...s'a declarat solidar” cu | 
SLOMR. Sindicatul î mureșan-avea pesteo ' 


pn 


ivernului să nu procedeze aplicând ““te- 
, bătăi, închisoare și internări | 
hiatrice”? împotriva celor ceactiveazapen- 
tru respectarea Drepturilor Omului. 
Patru semnatari fruntași ai declaraţiei E 
de constituire a SLOMR âu fost arestați“ | 


în Marţie 1979. Aceștia sunt; Dr. Ionel 
Cană, Gheorghe Braşoveanu, GheorgheFră- | 
țilă și Vasile Paraschiv. Ultimul (V. 

P.) fusese supus din 1969 de mai multe 

ori unor tratamente psihiatrice forțate, 
după ce trimisese conducerii țării proteste 
împotriva muncii coercitive neplătite şi 
semnase apeluri împotriva limitării Drep- 
turilor Omului şi a celor cetățenești. Pare 

a se confirma că în Martie 1979 rude-ale 

lui Ionel Cană și Gheorghe Brașoveanu au 

fost aduse cu forța la Inspectoratul Mili- 

ției Municipiului Bucureşti, unde ar fi 
fost constrânse să semneze declarații pri- 

vind “grava alienare mintală”? a celor Î 
doi arestați... Se afirmă că, la scurt . 
timp după aceea, ambii au fost internaţi 
în secția psihiatrică a spitalului peniten- 
ciarului Jilava cu caracterizarea de “'a- 
lienați mintal periculoși”?. 

Foști deținuți politici au relatat proas- 
tele condiţii de viață dela locurile de de- 
tenție si amme: arestul Securității din 
Calea Rahovei dela București, penitencia- | 
rele din Timişoara, Gherla, Aiud şi Ji- 
lava. Ingrijorările specifice privesc con- 
dițiile sanitare nesatisfăcătoare, hrana in- 
suficientă atât calitativ cât si. cantitativ, 
asistența sanitară deficientă respectiv u- 
neori absoluta inexistență a îngrijirii me- 
dicale.  Deţinuţii sunt fie bătuți fie bruta- 
lizaţi în alt mod si Sunt supuși unui tra- 
tament barbar și degradant de către tem- . 
niceri. In actualul cod penal e prevăzută 
pedeapsa cu moartea pentru unele de- 
licte grave. Printre acestea se află delicte 
militare, crime împotriva statului, crime 
de omor grave, deosebit de grave cazuri 
de delapidare precum și furt din avutul 
obstesc, dacă acesta are "consecințe i impor- 
tante pentru economia națională”, Până | 
aici partea care se referă la țara noastră 
din darea de seamă a organizației Amnesty 
International. Suntem scutiți de orice 
comentariu fiindcă oricine poate aprecia 
isprăvile MAI ale stăpânirii clanului Ceau- 
escu făptuite prin subordonarea partidului 
său de tip sovietic. Iar cu Amnesty In- 


ternational ne întâlnim acum la conferința 
dela Madrid. 


DONE AA 2090 De PR SEA i e se 


Traducere 
de Niculae CIACHIR 


“i 


urătitul maidanelor : 


de recuperare 
refolosibile 


6) 


) amplă acţiune 


2 materialelor 


X 


pția electorală nr. 60 din sectorul 6, materialele 
drumul industriei, căreia ii sint atit de: necesare 
Foto :. Se Cristian 


În circumscri 
adunate iau 


CRONICĂ 


__. Comuniștii sunt ca ciupercile: aerul personaje 


curat şi lumina mu le priește! 

De ani de zile posturile de radio din 
Vest, transmit celor din Est ştiri ce 
mu le pot citi, auzi și vedea prin ziare, - 
adio sau TV-ul de după Cortina de 


misiunile 


e cum ai aprinde 
odaie plină de gândaci, șobolani, etc- 
„_ Pug urâţeniile lumii de mănâncă pâ- 
mântul. 

Dar comunistii din România n'au unde 
să fugă, așa că ei încearcă să se apere. 

Si pentru ca nu pot dezminți cele a- 
firmate de Vest, ei încearcă să calom- 
nieze crainicii dela Europa Liberă. E 
ca si cum ai acuza pe doctor când îţi 


urmăriți 


tate. 


pe care îl au 


cu care vorbesc să 


"O ÎNTREPRINDERE CU VIITO 


Sub oblăduirea  Con- 
siliului Popular al Capitalei 
s”a înființat Intreprinderea 
pentru recuperarea și valo- 
rificarea materialelor refo- 
losibile”? «Scînteia, 23.10.80) 

Intreprinderea”! va co- 
“lecta de prin sanțuri, mai- 
dane, drumuri, curți, etc-, 
tot ce poate fi întrebuințat 
ca materie prima, și acti- 
vează sub supravegherea și 
la îndemnul deputaţilor şi 
activului tuturor consiliilor 
populare de sector”. 

Deputaţii lui Niculiţă şi- 
au găsit vocația pentru care 
sunt pregătiți: să dea, cu 
nasul prin gunoaie și să a- 
ducă țării mai mare folos 
deoarece activează "într'un 
domeniu de larg interes eco- 
nomic... orientarea spre în- 
dustrie a fiecărui gram de 
material refolosibil'?, de un- 
de, putemtrage concluzia, că 
baza industriei ceauşiste se 
reduce la "un gram de ma- 
terial retolosibil”?. 

Ziarul Scînteia” dă și 
unele cifre îri adevăr înbu- 
unele cifre întradevăr '"îm- 
bucurătoare”"(!) 

» „numai în sectorul 6 
colectarea s'a soldat cu a- 
proape 125 tone metal, 40 


RADIOFONICĂ — 
AU DAT CU MICROFONU'N GARD! : 


tipice acestor popoare câ să 


- pară auditorilor, cât mai de-ai lor-”! 
Nici o deosebire între propaganda lui 
Hitler și cea a lui Niculiţa. 
Insultele aduse celor dela 
difuzate fără cartelă: 
sinare tipică a i 
* Tensiunea cerebrală ce-o provoacă e- 


E.L. sunt 
46. es O Neru- 
marilor canalii. +» 


sunt o dovadă de efectul 
în țară aceste emisiuni. 
Liberă”? ar debita min- 
cea mai simplă ar fi ca 


E.L. 


din strainâtate să vină în România și 
să cerceteze la fața 
de poliție și 


fără ca perşoanele 
târziu ares- 


fie mai 


spune că ai cancer- 

Radio Buc. (17 /8 /'80) pe baza unui 
articol “Piraţii undelor de noapte” pu- 
plicat în “Flacăra” de Eugen Florescu, 
acuză pe cei de la E.L. că ar fi...- 


evrei, care auurmat cursurile de calomnie 
neaoşe de 


Este singura cale prin care se poate 
stabili adevărul. 

Dar asta înseamnă să aerisești locul 
si să faci lumină, și când faci lumină 


pândacii, şobolanii și comuniștii fug de 
mănâncă pământul. 


pu 


SĂRBĂTOAREA GOALĂ 


“ Niculiţă a găsit soluția 
cum să “respecte” Tratatul 
„dela Helsinki. 
, Soluția e simplă: 

d Uitaţi de drepturile omu- 

„ luiuitaţi de drepturile reli- 

„„ gioase, de dreptul de a călă- 

„tori, de a te informa din 

: îprele; și cărțile apusului, 

nai de dreptul întregi- 

rii familiei, uitaţi de toate și 

în schimb hai să sărbătorim 
ceea ce nu respectăm: 

: Ziua de 15 August a fost 

"dedicată, . , “Tratatului de- 
la Helsinki.” x 


Y 


șI că și-au însușit “nume 


La șantierul naval din 
Brăila a fost lansat super- 
traulerul ““Rodna”', O navă 
consacrată pescuitului 0- 
ceanic, de 5279 tone. Na- 
va dispune de o modernă 
instalație de conservare & 
peştelui, o fabrică de tăină 
si ulei de peste, și insta- 
Îaţii frigoritiere, 
.. 

La Motru s'a inaugurat 

o întreprindere de tricotaje. 
.. 

In oraşul Botoşani a in- 
trat în funcțiune 0 fabrică 
ce produce izolatori de sti- 
elă. 


Preţul țigărilor au forţat 
pe mulți să se _lase de îu- 
mat, dovedind că şi scumpe= 
tea e bună la ceva. 


In timp ce guvernul ex- 
portă încălțăminte, în țară 
nu se găsesc pantofi pentru 
copiii de 1-2 ani. 4 

.. 

Miliţienii din orașul Iași 
au făcut o anchetă de cum 
sunt păzite noaptea Înstitu- 
țiile. 14 paznici au fost 
găsiți dormind cu toate că 
deabia își începuseră tura 
și deabia se lăsase- întune- 
ricul. 


tone hârtie, sticle şi bor- 
cane în valoare de peste 
30.000 lei şi 5 tone deșeuri 
textile. Citrele ilustreaza 
continuitatea preocupărilor 
pe acest țărâm al organiza- 
țiilor DEMOCRATIEI (sub- 
linierile noastre) și unită- 
ţii socialiste din întreprin- 
deri...? etc. 

In ţara lui Niculiţă scobi- 
tul măselelor, încălțatul şi. 
curățirul  maidanelor tre- 
bue executate pe baza prin- 
cipiilor "democraţiei””. 

Tot din același articol 
aflăm cât de bogată a fost 
recolta din Capitala RSR: 

S'au recuperat '*359.000 
tone metal (din care 303-000 
tone oțel si 3.500 tone cu- 
Pru).+- 690 tone materiale 
textile, 5700 tone piele, 19 
tone mase plastice, 16.800 
anvelope reșapabile, 2.800 
tone cauciuc, 5.500_tone u- 
Jeiuri minerale, 5.100 amba- 
laje de lemn”... etc. 

"Scînteia îsi terminăar- 
ticolul aducând omagii pen- 
tru spiritul gospodăresc” 
cu care au fost strânse a- 
ceste materiale refolosibile. 

Laudele ar trebui împăr- 
țite egal: 

Dacă n'ar fi fost mai în- 


tăi spiritul gospodăresc”! 
al celor care âu aruncat 
pe maâidane materialele re- 
folosibile, n'am fi avut azi 
spiritul gospodăresc al ce- 
lor care-l strâng. 

In împărăția ""Indrumă= 


"Astăzi este greu 


de stabilit di 
x» (Scânteia). 


PAGINA 29 


i ÎNTUL ROMÂNESC IANUARIE 1981 


= DIN PRESA COMUNISTA = 
R GARANTAT 


torului”! totul se desfăşoară 
după un plan bine stabilit: 
unii aruncă, alții culeg; al- 


ţii iar aruncă și unii culeg. 

Si fiecare își are astfel 
un „serviciu "/democratic” 
garantat pe viață! 


RĂTĂCITĂ 


n ce comandă face parte 


si cui îi este destinata 
12,9, 1980): 


Niculae Ceaușescu 

“Deci să nu ne propul 
ări (capitaliste, N.R.) pentru 
cu desăvârșire capi 


capitalistă şi imperialistă sub ori 


lar românul de peste hotare, > de nei : 
“valută forte”! cu plimbările prin 


dmâneşti, etc-, ajutând astfel ca 


înţeleasă, cheltuieşte 
ară, cumpără produse rome 
Niculiță să-si îndeplinească 
sub ori ce fel și forma. 


talismul, sub ori ce for 


Li Fi 
( Radio Bucuresti 
nem niciodată să ajungem aceste 


că noi luptăm pentru â lichida 
mă; exploatarea 
ce fel.” E 

din dragoste de neam râu 


să ne “lichideze” 


dorința: 


„1 Dinu Cernescu 
a..pus în scenă la Teatrul 
Naţional din Bruxelles pie- 


sa Măsură pentru Măsură” 
de Shakespeare. 


.. 

Comuna Petradava (Ro- 
man) și-a sărbătorit 2000 de 
ani de existenţă. 

a. 

In ultimii 10 ani Sau “ 
exportat în 30 de țări 160.000 
de masini Dacia 1300, dintre 
care 60.000 în Germania de 


Vest. 
LE] 


S'a sărbătorit la Teșcani 
(Bacău) o sută de ani dela 
nașterea Jui George Enescu. 

1. 

Un  fumător pasionat 
- cheltuiește cam 250 de lei 
pe lună pentru țigări. S0- 
cotiţi asta la venitul mediu 
1500-2000 lei lunar! (Un 
salariu foarte bun în Ro- 

mânia. N.R:) 


DESPRE NOILE LOCUINTE 


Câteva blocuri noi *'s0- 
cialiste” au îmbogăţit orașul 
Bacău. Dar cum funcționea- 
ză aceste blocuri e o altă 
poveste și-o redăm din scri- 
soarea unui “fericit”! loca- 
tar! ( 

„4... de aproape trei ani 
de zile de când blocul a fost 
dat în folosință a avut ghi- 
nionul ca lifturile lui mai 
mult să stea decât să func- 
ționeze, Când unul, când 
altul, când toate deodată stau 
înțepenite pe la diferite eta- 
je. 

Vitimul care mai mergea 
a rămas și el în pană pentru! 
lipsa unei banale sigurânțe- 

“In blocul cu pricină, 
subliniază locatarul, m l0- 


cuește nici unul cu funcţie ! 


mare în partid. 


De ziua metalurgiștilor 
se dă ca dată precisă pro- 
ducția de oţel a țării: De 
4 ori mai mare ca în 1965 
şi de 24 ori mai mare decât 
în 1950! 


In URSS s'au tradus 700 
țitluri de cărți românești 
cu un tiraj de 28 milioane: 
Eminescu, Caragiale, etc. 
(epurate); Zaharia Stancu, 
Niculiță. . . ne-epurate- 


A ŞAPTEA MINUNE 


Prof. Alain Guillermou, 
dela Universitatea Sobrona, 
a publicat un articol în re- 
vista Revue de Piemont, un- 
de descriind frumuseţea mă- 
năstirilor Voroneț, Drago- 
mirna,, Suceviţa, le-a con- 
siderat ca pe a saptea mi- 
nune a lumii. î 

Autorul si-a dat cartea- 
teză de doctorat despre E- 


ji- 
magii to- 
vului Ceausescu “pentru 
spijimal acordat la pregă- 
tirea profesională a unor 
cadre ale conducerii parti- 
dului. . „pentru independen- 
ţa Madagascarului. R.B.) 


ESTE DAR 


NU SE VEDE 


Intr'o scrisoare de feli- 
citare adresată organizației 
de partid din jud. Cluj, tov. 
Niculae afirmă “. . . că?n 
ultimul cincinal veniturile 
s'au mărit cu 30%. 

Dar nu se pomenește de 
inflație, de faptul că trebue 
să stai la coadă ca să-i 
cumperi lapte, carne, etc. 

.. 

In Piaţa Unirii din lași 
s'a dezvelit Monumentul In- 
dependenței - A 


7 


minescu. 


LA CIZMA CARE A RĂSĂRIT 
E O CALE ATÂT DE LUNGĂ... 


Multilateralul e supărat pe toate meridianelepentru 


că ziariştii, poeţii, regizorii si toți cei care poartă 
creionul legat_cu sfoară de belciuc, nu laudă cestul 
regimul şi întăptuirile catastroiale de care se bucură 
acum cetățeanul român. ş 

Vorbind la al doilea Congres al consiliilor popu- 
lare, marele Tălpiţă precizează: 

ea un anumit gen de poezie nu are nici un sens” 
si de ce să o publicăm noi (guvernuD şi de ce să chel- 
(uim hârtia pe ea."” deoarece această poezie este 
“inspirată din nu ştiu ce visuri din cer.” 

“Nu puteni să încurajăm, mu putem să promovăm 
decât poezia şi literatura, arta, care militează pentru 
ideile socialiste. . .”, ete. î 

Ne-am fi putut lăuda noi cu un Eminescu, Cosbuc, 
Caragiale, Vasile Militaru, Octavian Goga, etc., dacă 
“timperialiștii” din trecut ar fi gândit cu sireturile 
desfăcute, asa cum gândeşte-astăzi marele îndrumător 
de pe scaunul cu trei picioare? 5 


Pia aa 


EL 


Pal SAD n o 998 


pi ADE dig 


255403 
Por 


pie. 


CA 


3 


PAGINA 30 


——EL SALVADOR ——— 


Y 


joră în provincia Chalate- 
nango în vecinătatea fron- 
tierei cu Honduras. Trupele 
de guerilă comunistă forma- 
te din mercenari din Cuba, 


“Ci 


- 
Caribbean Sea 


Nicaragua şi Honduras au 


scurt timp parte din orașe- 
le Arcatao, Los Filos,San- 
ta Maria de la Cruz, Pata- 
mera, E! Rodeo, San Miguel 
Mercedes si San Isidro La- 
brador, toate așezate între 
70-80 km de Salvador. 
Trupele de guerilă auur- 


NICARAGUA 
PANAMA 


EL. 
SALVADOR 
Pacific COSTA! 
Ocean RICA 


EI Salvador pentru a putea 
controla o zonă și a forma 
un'guvern marxist-leninist. 
"Trupele guvernamentale 
au' reușit în câteva zile, 
să: respingă atacul și să 


mi Pal 


La sfârşit. luniiDecem-  mandamentul trupelor gu- 
brie, trupele de guerilă co- vernamentale locale spune. 
munistă din E] Salvador au că armata este la ora ac- 


declansat o ofensivă ma- tuală complect în control. 
Pr a a i 


S L: rap ee 
La Torrance, California, apare "The Journalof Histori- 
cal Review”', editat de profesori universitari si oameni de 
ştiinţă din: America, Australia, Franţa, Suedia Germania 
Occidentală şi alte țări, care se ocupă printre altele şi cu 
ştabilirea adevărului în legătură cu evenimentele şi publi- 
caţiile care se referă la perioada celui de al doilea război“ 
mondial. Numărul doi al acestui "Journal"? aduce mărturii: 
clare împotriva asamumitului '*Holocaust” pe carei numeş-. 

te: "'o simplă producție a imaginaţiei sioniste-machiavel. 
-Hene”?. Nu ne-ar fi preocupat în mod deosebit dezbaterile 
„ pe_această temă, dacă în stupidul "Holocaust", n'ar fi. 

„apărut aberanta citră de 300.000 de evrei ucisi în România 

și dacă nerușinarea n'ar fi pângărit curăţenia Episcopului. 
Român (9) x din America. Cum în perioada de ''asu- 

- prire” a evreilor din România, nu au fost mai mult de vreo. 
sută de victime, raportarea. cifrei de 300.000 la 100, ne dă 

„ Brin coeficientul obținut și numărul celor pieriți în "Holo-, 
caust”!. Pentru cei care 'vor să se convingă de adevăr, In- 
stitutul pentru Istorie, care editează '"The Journalof Histo-! 
rical Review”, organizează în Iunie 1981, un voiaj numit 
"European Revisionist Tour”, care va cuprinde fostele la- 

găre de concentrare din: Germania, Austria, Cehoslovacia: 

A Polonia. Doritorii se pot adresa Ja: Tour Director, Ins-. 

For Historical Review, P.O. Box 1306, Torrance, 

California 90505. USA. j i 


CHINA—— 


Hu Yaobang Hua Guofeng, 


reușit să ocupe pentru un 


mărit să ocupe o zonă din 


” elibereze aceste orase. Co-. 


Rapoarte persistente in- 


formează că Hua Guofeng 


"a fost îndepărtat dela con- 


ducere și că la o recep- 
ție a_celor mai înalte ofi- 
cialități ale Comitetului 
Central cu ocazia celebră- 
rii anului nou, el nu a fost 
prezent. 

Recepţia a fost condusă 
de Hu Yaobang, secretar ge- 


neral care se asteaptă să 
ia conducerea supremă a 
celor 34 milioane de mem- 
bri ai Partidului Comunist. 
Cea mai înaltă funcție 
militară a fost luată de Deng 
Xiaoping în comisia militară 
a partidului comunist. 
Acest post a fost deţinut 
tot de lua Guofeng care a 
fost forțat să demisioneze. 


—— POLONIA 


Noua miscare muncito- 
rească independentă a Polo- 
niei a primit o ameninţare 
fermă din partea Uniunii So- 
vietice să nu preseze pen- 
tru noi reforme care pot 
duce la un haos în economie. 

Un înalt funcționar al 
Congresului American,spu- 
ne că o invazie & Sovieti- 
cilor în Polonia poate fi de 
ordinul câtorva săptămâni. 

Agenţia de presă_sovie- 
tică 'Tass, spune că forţe 
anti-socialiste folosind lo- 
zinca SOLIDARITATE , ca- 
re e cel mai mare sindi- 
cat indepehdent polonez, să 
împiedice eforturile parti- 
dului comunist să normali- 
zeze situaţia. 


Tass spune că SOLIDA=-+ 


RITATEA face progrese de 
a contrabalansa organele o- 
ficiale dela putere, o mu- 
tare care ar amenința domi- 
nația absolută a partidului 
comunist. Intre timp Les 
“Aspin, conducătorul subeo= 
“mitetul de studii-ale aces 
tor probleme din camer: 
reprezentanților, prevede 

Kremlinul nu este încă ga 


foarte convins că o inva- 


zie poate avea loc în mij- - 


locul lui Ianuarie. 


O invazie sovietică poa- 
te “avea loc din mai mâl 
te motive: ele includ incâa 
pabilitatea conducătorilor 
comuniști polonezi de a con= 
trola sindicatele libere, tim- 
pul și efortul oricum chel- 
tuit de sovietici în planul 
lor de invazie și dorii 
unor comunisti polonezi de 
a înlocui regimul condus de 
Stanislaw Kania. 


IRAN 


Barbugiii din Medjilisul 
Iranului o țin tare! Unii au 
cerut la început 19 miliarde 
de dolari-pentru eliberarea 
ostatecilor, ceilalți au spus, 
nu! Dacă-i bairam, bairam 
să fie, și fără 24 de mili- 
arde de dolari nu-i dăm! 
Acum au și ei dreptate! Da- 
că o jară ca America stă de 
vorbă cu niște tâlhari de dru- 
mul mare ca si cum ar fi 
capitulat necondiţionat pe 
câmpul de luptă, hogealarii 
şi-au luat-o în cap. E sufi- 
cient să li se dea acestor 
derbedei chiar numai câteva 
milioane, că imediat toate 
guvernele marionetă vor ră- 
pi diplomaţi americani să 
business mai rentabil ca a. 
cesta greu de găsit! 


O. N.U—— 


Adunarea Generală ONU 
a votat la 15 Decembrie 1980 


„Șase rezoluții prin care Is- 


raelul este condamnat pentru 
ocuparea ilegală a înălțimi- 
lor Golan, Ghaza şi celelalte 
teritorii de-a lungul Iorda- 
nului, 


ta e 
de a_intra în acţiune, dar e a 


—— ITALIA 


Brigada Roșie, organiza- 
ţia teroristă din Italia, ar: 
pit pe Ministrul Justiţiei 
din Italia. După Aldo Moro, 
aceasta este a doua rapire 
de persoane cu răspundere 
în stat. Ministrul Giovanni 
dUrso, era seful Secţiei 
a Treia din Minister, care 
decidea în ce închisoare ur- 
ma să fie încarcerat fiecare 
condamnat. La două zile după 
răpire, teroriștii au dat 
un anunț, în care spuneau că 
după prima anchetă”, ră- 
pitul a acceptat să colabore- 
ze cu ei. De aici până la un 
simulat atac al închisorilor 
italiene de unde să fie eli- 
beraţi toți comuniștii tero- 
risti, nu este decât un pas. 
Să' îndrăznească cineva să 
propună o lege contra tero- 
rismului! 


———— + 


Leonid Brejnev, îngerul 
negru al păcii comuniste, a 
ținut la New Delhi un dis- 
curs, unde a cerut printre 
altele: evacuarea bazelor 
militare din regiunea Golfu- 
lui Persic; neamenințarea 
cu forța contra țărilor din 
Golful Persic; respectarea 
statutului țarilor nealiniate 
din Golful Persic; respec- 
tarea suveranităţii țărilor 
cu resurse „naturale; şi 0- 
prirea ridicării oricărui ob- 
Stacol sau amenințări în 
schimburile comerciale 
normale și folosirea căilor 
navigabile, ale statelor din 
acea regiune. Ei, dacă Af- 
ganistanul s'ar fi aflat si el 
în regiunea Golfului Persic, 
dar așa? 


Președintele ales Ronald 
Reagan, a făcut primele a- 
legeri ale viitorului său ca- 
binet. Interesantă este ale- 
gerea Generalului Haig, fos- 
tul Comandant al NATO pen- 
tru funcţia de Secretar al 
Departamentului de Stat. La 
Departamentul Apărării a 
fost mmit Caspar W. Wein- 
berger, iar fostul locotenent 
de marină William Casey 
a fost numit Sef al C.LA. 


CANADA —— 


Forţele armate canadie- | 
ne au participat în două . 
misiuni umanitare în E As= 
nam --Algeria în Noembrie 
1980 și în sudul Italiei În 
Decembrie 1980, devastate - 
de cutremure. | 


Aceste aeromodele la 
scară mai mare, de forma 
unei torpile cu aripi scur- 
te si motoare cu propulsie, 
telecomandate prin radio, 
deși nu sunt foarte cunos- 
cute, există de câţiva ani 
în posesia forțelor armate 
americane. 


——————— 


Intr'un articol publicat în 
The New York Times”, de 
Richard Eder, se prezintă, 
pentru prima dată publicului 
american aspecte dinadevă- 
rata față a republicei  so- 
cialiste. Descriind halul de 
mizerie care domneste în 
fară și în special în Bucu- 
rești unde a stat mai mult, 
autorul scârbit de nerusina- 
rea cu care se afirmă cultul 
personalității îi rsr, autorul 
citează că “In Rusia după 
războiul civil au avut loco 
perioadă care a proclamat 
socialismul într'o singură 
țară”. Gluma românească 


= 
d 


| | | 


dl 


| 
| 
| 


| 


JA 


|: 


ROMÂNIA 


Auzite dela circa 5 km, 
sună ca un motor de fie- 
răstrău de mână, sunt ca- 
pabile să zboare la o înăl- 
țime de 250-300 metri, foar- 
te manevrabile, au abilita- 

„ tea să urmărească dealuri 
şi văi abrupte timp de 30 
de mimte sau mai mult. 


spune el, este aceea că ”A- 
ici avem sociâlismul într'o 
singură familie”? Un citat 
destul de interesant dinarti= 
col este cel privitor la de- 
clarația făcută nu prea de 
mult de ambasadorul URSS 
la Bucureşti unui diplomat 
din Apus: "Lui Ceaușescu 
îi place să creadă că a câs- 
tigat un larg cere de prie- 
teni care îl vor susține la 
vremuri grele. Dar eu vă 
spun Dvs., că dacă ne-am 
hotăr? să apăsăm pe buton, 
toți acesti prieteni vor dis- 
pare”. Articolul poate fi citit 
și de colaboraționiști! 


TRUPELE AMERICANE ÎN MANE VRELE DIN EGIPT, ÎNTREBUINȚÂND NOUA RACHETĂ, 


Aceste calități le fac 
practic imposibil de a fi 
doborite. Ele pot fi folosi= 
te la luarea de fotografii 
ale poziţiilor inamicului, sau 
iritând nervii inamicului ca- 
re are impresia că este 
văzut oriunde s'ar ascunde 
si mu poate să le distrugă. 


—— CANADA. -—— 


Cei trei militari cana- 
dieni care au participat di- 
rect. . în 28 Ianuarie 1980 
la “evacuarea a sase diplo- 
maţi americani dela Amba- 
sada Canadiană din Iran, du- 
pă ce Ambasada Americană 
a fost ocupată de studenţii 
iranieni, au fost onorați ca 
membri ai ordinului Meritul 
Militar. 

Ei sunt: George Edward 
Brian din Winnipeg, James 
Gordon - Edward din Mani- 
toba și Claude Gauthier din 
Quebec. 


Sursele de inteligență din 
Israel au confirmat recent 
că, în confruntarea armată 
ce a avut loc luna trecută 
între Siria si Iordan, tru- 
pele siriene aduse la fron- 
tiera lordanului "au avut 
în mijlocul lor instructori 
sovietici”. Acest lucru nu 
este ceva nou, spun aceleași 
Surse, deoarece în Siria se 
gasesc de mult timp trupe 
sovietice, 


<a 3 mm. 0 


_r 


n rom 


- 


„VANTUL ROMÂNESC 


IANUARIE 1981 


doara 0 090 zeta a CR a aa ici CI SC 


PAGINA 31 


CU 


BE o ralialea ip a 


Anul 1981 nu este o en- 
țitate izolată de timp decât 
în statistică. De fapt 1981 

este 0 contimare a anului 
1980, 1979. . - Deci, anul 
internațional. 1981 înseamnă 
în primul rând moștenirea 
anului 1980, plus cele ce se 
vor petrece în următoarea 
perioadă 1 Ianuarie-3l De- 


cembrie- 


cani în lran,situa; 
3 SA ete Iran, tai 
Afganistanului de către tru- 
pele invadatoare sovietice, 
- Complexul ““complicat”” din 
Orientul Mijlociu, SALT II, 
invazia Cambogiei de trupele 


„Laos. . . S'a afirmat de 
către potentații vremii că 
toate acestea se vor rezolva 
în 1980. Nu s'a rezolvat 
nimic, iar cele noi complică 
totul și mai mult: războiul 
“5 Iran + lrak și amenințarea 
distrugerii instalațiilor ce- 
lor mai bogate izvoare de 
petrol din lume, readânci- 
rea crizei economice din 
„ Cauza petrolului, creșterea 
„ inflaţiei, somajul, 
„Anul 1980 lasă impresia 
că „Occidentul mu a. avut o 
A “altă preocupare în afară de 
Propaganda electorală, Ast- 
că și acest an a fost 
„din punct de vedere inter- 
național, relativ, liniştit 
niru Moscova, an în care 
Olimpiada, ciuntită mai mult 
„Sau mai puțin, â avut loc. 
„ Confer erința **Post-Helsinki”? 
4 „dela Madrid, îi deranjează 
pe. Ruși cam tot atât cât îi 
njează dublul vot ONU, 
cere retragerea tutu- 
Or. “trupelor străine” din ! 
Afganistan. 


N 


Revăzând pe scurt moş- 
tenirea lui 1980, putem deja 
trage concluzia că 1981 va 
fi un an greu, cu mari fră- 
mântări politice, economice, 
sociale si militare, maiales 
că. 1980 nici problemele 
moștenite din 1979 m le-a 
rezolvat:  ostatecii ameri- 


Vietnamului, genocidul din 


Singurul mare eveniment 
care aduce o contribuție de 
o excepțională importanță 
pentru lumea captivă din Gu- 
lagul sovietic, este lupta si 
respectiv, victoria luptei 
greviste a muncitorilor din 
Polonia. Aceasta își pune 
amprenta pe viața popoare= 
lor din Estul Europei intrate 
sub jugul comunist, a căror 


mizerie crește. 
Amintim” pentru a_ne da 


"seama de situaţie, că per- 


manenta criză economică din 
lagărul rusesc se adânceşte 
continuu iar 1980prinrecolta 
catastrofală (a câta în co- 
munism!), face ca viața să 
fie insuportabilă. In același 
timp, ambițiile expansio- 
niste și obligaţiile create 
pe linie de revoluţie comu- 
nistă internațională, impun 
cheltueli distrugatoare. 

Pe o asemenea bază tre- 
bue îndreptată întreaga stra- 
tegie directă a Lumii Libere 
contra lagărului rusesc și de 
aci, putem presupune că 
mișcarea sindicală din Po- 
lonia va fi un imbold pentru 
miscarea sindicală din toate 

ările captive comunismului. 
arianta la extinderea mis- 
cării sindicale este înăbusi- 
rea cu tancurile ruseşti a 
miscării““Solidaritatea”. din 
Polonia. Dar aceasta va 
amâna doar victoria sindi- 
cală în țările captive, căci, 
ea s'a pornit si mai de vreme 
sau mai tarziu, va învinge. 

Oricum, și una şi cea- 
lalată soluție va fi O solu- 
ție negativă pentru Mosco- 
va și sateliții săl. En Ocel- 
dent, pozitiv, este Alegerea 
ca presedinte al J)SA a lui 
Ronald Reagan, 9 mare spe- 
ranță pentru noi toţi. Fără 
Reagan, perspectivele inter- 
naționale ar putea fi destul 
de pesimiste. 

Anul politic va fi deter- 


“minat de forța economică și 


militară a USA şi NATO si, 
respectiv, de către raportul 


Victor MARIAN 


de forțe dintre NATO și 
Pactul dela Varsovia. Dacă 
din punct de vedere economic 
NATO este categoric supe- 
rior Pactului dela Varșovia, 
din punct de vedere militar 
situația nu prea este îm- 
bucurătoare. Economic a- 
mintim că USA și Canada 
singure sunt producătoarele 
a 70 la sută din totalul re- 


zervelor de cereale ale lu- 
mii. Incă 23 la sută sunt 
produse în țările Comuni- 
tății Europene, Australia și 
Argentina. Din aceste date 
ne putem da seama că mân- 
carea lumii, mâncarea care 
este mai puternică decât 
bomba nucleară, se găsește 
în mâinile Americii. Im= 
portant este să se știe fo- 
losi. Apoi, technologia, 
știința, forța industrială, to- 
tul demonstrează puternica 
superioritate occidentală fa- 
ță de Pactul de la Varsovia. 

Alta este situația "mili- 
tară, însă. Din _ Balanța 
Militară” publicată de către 
Institutul de Strategie In- 
ternațională din Londra, a- 
flăm: NATO: armata = 
2.600.000, divizii-70, tan- 
curi-ll.300, avioane de luptă 
tactică - 2960, rachete cu 
rază medie de acţiune -356; 
Pactul de la Varsovia; ar- 
mata-3.800.000, divizii-l85, 
tancuri-51.700, avioane de 
luptă tactică -7300, rachete 
cu raza medie de acțiune- 
1.370. 

lată, că se impune în mod 
vital să se treacă urgeri la 
sporirea armatei NATO .și 
la îmbunătățirea înarmării 
sale, atât cu arme conven- 
ționale cât şi cu rachete 
cu rază. medie de acțiuti:, 
Deci, aceasta Înseamnă și 
renegocierea SALT IL cât 
și mare atenție la propune- 


"rile sovietice. de PRO Claa! 


a limitării înarmării pr! 
vitor la care face o ereu 
cândă presiune, digg 
că. j 


Este necesar deci, echi- 
librarea militară, apoi, de- 
pășirea și din punct de ve- 
dere militar a Pactului dela 
Varșovia. Doar pe o ase- 
menea bază se va asigura 
pacea lumii. 

Altfel Rușii vor invada 
noi şi noi țări și popoare. 
Ori, atingerea unui aseme- 
nea nivel de înarmare care 


>$ 


mari eforturi, pe care Euro- 
pa le tergiversează. Mai 
„mult, acum trebue impusă 
o. accelerată cursă a înar- 
mării care să fie nimici- 
toare pentru Rusia, al cărei 
potențial economic se re- 
duce contimu. Aceasta si-au 
dorit-o, aceasta să li se dea. 

Paralel cursei înarmă- 
rilor, trebue sporit substan- 
țial embargoul economic, 
mai ales în domeniul ce- 
realelor. Este drept că 
Rusia poate cumpăra cereale 
din alte țări decât USA, dar 
la un preț mult mai ridicat, 
ceea ce limitează mult cum- 
părările si respectiv, afec- 
teaza potențialul economic 
și de aci, se ajunge la as- 
cuțirea frământărilor so- 
ciale în imperiul rusesc. 

Informarea la timp, a- 
ducerea la cunoștință a ceea 
ce se petrece În lume, cum 
se trăiește în America și 
Europa, ce înseamnă liber- 
tatea, națiunea și dragos- 
tea de Dumnezeu, vor con- 
tribui la menținerea mo- 
ralului milioanelor de oa- 
meni din robia comunistă. 
De aceea să ie sporite 


acţiunile de presă și radio,, 


să fie înlăturate încercările 
unor politicieni care vor re= 
ducerea activității unor pos-_, 
"buri de radio ce transmit 
pentru popoarele captive din 
lagărul rusesc Şi să fie în- 
tărite aceste posturi. Este 
de importanță vitală. 

Anul 1981 să marcheze 
începutul. destrămării im= 
periului rusesc! 

e 


Tara pentru „care s'a început cel de-al doilea 
război mondial, rămâne de câteva luni în actualitatea 
politică. Problema poloneză cucereste din ce în ce 
mai mult, atenţia lumii întregi, estompând tragedia 
Afganistanului și a ostatecilor americani. Analizele - 
politice au fosi infirmate de evoluția evenimentelor 
și elementele surpriză de tipul filmelor cu capă 
și spadă, au prins păianjeni. 

Aparent, oprirea rușilor la frontierele Poloniei, 
ar da, credit optimiștilor care susțin că reacţia cate- 
gorică a țărilor din Pactul Atlanticului, a determinat 
Kremlinul la mai multă prudență. Să fie oare chiar 
așa? 

Aşezarea geografică a Poloniei, o plasează din nou 
în aceeași poziție din 1938. Atunci germanii aveau 
nevoie de coridorul de trecere prin Danzig spre 
Prusia Orientală, astăzi rușii au nevoie de coridorul 
polonez pentru a-si asigura libera circulație spre 
zona de ocupație a Germaniei. 

Acoperiți de chiar clauzele nefericitului Acord 
dela Helsinki, rușii oricând pot motiva o periclitare 
a legăturilor cu' trupele din Germania răsăriteană 
și sub acest pretext al securității căilor de comuni- 
ca, ii, dacă nu ar ocupa Polonia, cel puțin și-ar dubla 
numărul actualelor efective existente. Nu au făcut-o 
si probabil nu o vor face. I-a împiedicat într'adevăr 
hotărîrea țărilor participante la Pactul Atlanticului 
sau “fo altă cauză?”. In lipsa unor argumente pre- 
cise, răspunsul mu poate fi precis. „El se poate des- 
prinde însă din unele analogii, trecute prea uşor cu 
vederea de comentatorii politici. 

In 1955, la împlinirea a 10 ani de ocupaţie sovietică 
a Austriei, rușii s "au retras “'de bună voie și nesiliți 
de nimeni” din acea țară. Poate cineva crede că dacă 
rușii nu s'ar fi retras din Austria, Occidentul i-ar 
fi obligat prin amenințarea cu acțiuni militare? Greu 
de presupus! 

Să lăsăm cazul Austriei și să revenim la România! 

Cine putea să- -i oblige” pe ruși să desființeze 
Sovrom-urile şi să cedeze conducerea acestor între- 
prinderi, românilor? Si totuși în 1955 - după zece 
ani de cruntă exploatare- rusii au chemat pe români. 
să-ie cedeze întreprinderile SOVROM. 
Poate cineva să demonstreze dece au Diszaiii 
rușii, România în 1958, când nimeni mu le-a cerut 
aceasta? Si totuși au plecat până la unul. 

Cine poate fi naivul care să creadă că o mișcare 
de amploarea grevelor muncitorești din toamna acestui 
an din Polonia, se putea face fără ca organele se- 
curității să n'o fi aflat în însuși embrionul ei? Si 
totuși această unică și grandioasă desfășurare, sa 
produs împotriva forțelor de opresiune guvernamen- 
tale. 

Rușii se joacă de-a amenințarea, iar Tribunalul 
Suprem al Poloniei, dă dreptate de cauză Sindicatelor 
Libere “'Solidaritatea”” de a-m fi sub conducerea 
partidului comunist. Partidul comunist polonez, se 
supune hotăriîrii Tribunalului suprem, iar securitatea 
face miscarea “la picior, arm! “. A dat Brejnev în 
mintea copiilor de m a reacționat, sau au fost arse 

cărțile lui Lenin? Nici una nici alta. Suntem însă 
în 1980, la 40 ani după invadarea „Poloniei de către 
germani și ruși! 

A citit oare cineva din cei care pot scrie deschis, 
toate protocoalele secrete încheiate de aliați în timpul 
celui de al doilea război mondial? Stim din memoriile 
lui Churchill, cum a împărțit cu Stalin, Europa, dar 
asta a fost totul? 

Pe câți ani este sacrificată Germania să rămâie 
împărțită în două state germane, când pentru 'mi- 
siunea Katangăi a sărit tot O.N.U. în sus? Intre- 
bările nu-si găsesc răspuns din lipsa de Informaţii 
și agonizează precum copiii Biafrei. Nu este exclus 
ca celebrul reviriment polonez, să fie o abilă orches- 
trajie, în care Marile Puteri își execută rolurile 
de virtuoși executanți, iar omenirea spectatoare, ră- 
mâne uimită de grandoarea, frumusețea și happy- 
end-ul spectacolului. In acest caz, mu ne rămâne 
decât să așteptăm asemenea spectacole cât mai dese 
şi cât mai reușite. 

Un simplu punct de vedere... 


pi 


susține un ziar 


i-au juptăg 9ntru O cauză 


Pra 
Pi 7 


DV € 
ii ed a di 
Aa 
E, 


PPE 
ip 


7 


[| 


rd 


EA AIR te 9 E piu 


către 
- „anacronic și ridicol, să tra- 


4 


PAGINA 32 UARIE 1981 - 


'In perspectiva pe care o 
avem, de aici, asupra eve- 
nimentelor din Polonia, sunt 
câteva lucruri care apar 
clare și demne de luat în 
considerare: 


(a) Rusia Sovietică va fi 
pusă la grea încercare, in- 
diferent dacă va invada Po- 
lonia sau se va reține dela 
invadare. Pe plan interna- 
ţional, va deveni în modul 
cel mai pregnant vulnera- 
bilă, prin suspiciuni și neîn- 
credere totală, chiar de că- 
tre aliaţii săi apropiați, ca 
să mu mai vorbim de câte- 
goria “'neutrilor”. Alianța 
atlantică își va suda acti- 
vitățile generale într?o uni- 
tate “nedorită”? de Mosco- 
va şi 'fevitată”, până acum, 
de țările europene. 

Oricâtă justificare ar că- 
uta Helmut Schmidt pentru 
“'ostpolitik”, odată cu ocu- 
parea Poloniei (dacă se va 
întâmpla) nu mai rămâne 
nici o sansă de deschidere 
Est, p=ntrucă ar fi 


si tență, în ciuda tuturor mă- 
——————sarilor de precauțiune pe 


care le-ai luat, prin ost- 
politik, pentru a evita agre- 
siunea; 


- Moscova a fost averti- 
zată, de data aceasta, de că- 
tre Statele Unite și Alianţa 
Atlantică de riscurile. care 


decurg în „cazul invadării = 


Poloniei. S'au indicat chiar 
0 serie de opțiuni, care. ar 
sili pe “ sovietici să mor- 
molocească  într'o izolare 
cumplită și costisitoare pe 
planul politic, intern și 


„extern. 
(b) In cazul în care m 


va apela la forțele militare 
pentru o invadare, partidul 
comunist polonez va trece 
la o serie de reforme prin 
care să îmbunățățească con- 
dițiile de viață ale popula- 
ției. Firește, va fi nevoie 


"pentru aceasta să solicite 


ajutorul occidentului, mai 
ales, faţă de care este des- 
tul de îndatorată Polonia. 
Insă, oricare ar fi refor- 
mele interne, structura dog- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


d 


P.0. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 

CANADA 
TELEPHONE: 
(416) 387-1832 


matismului marxist nu va 
îngădui partidului comunist 
polonez să depășească limi- 
tele sistemului socialist, 
impus de Moscova. Deci, nu 
va putea rezolva problemele 
fundamentale ale societății 
poloneze, după cum nu le-a 
putut rezolva din 1945 și 
până astăzi. Racilele comu- 
nismului sunt de natură 
structurală. Numai, printr”o 
schimbare a structurii, re- 
gimul comunist polonez va 
fi capabil să priceapă rea- 
litățile, dificultățile şi so- 
luțiile de îndreptare. Ori, 
acest lucru nu este posibil, 
căci ar duce la anihilarea 
concepţiei comuniste, mar- 
xiste, si nu poate fi accep- 
tat de partid si de Moscova. 
Ce se poate face atunci? 

La ora aceasta, nu se 
poate prea mult, căci e- 
xistă încă speranța pentru 
ameliorări.. Cadrele parti- 
dului comunist se frământă 
să restabilească dominația 
lor, pe care au avut-o asu- 
pra poporului, si au făcut 
schimbări serioase în rân- 
durile lor, pentru a da o 
garanție de- seriozitate și 
împlinire a unor „cereri d 
partea muncitorilor. Pentru - 
moment, partidul este în 
control, ceeace a determi- 
nat pe sovietici să amâne 
încălcarea teritoriului polo= 
nez. Si va rămâne în con- 
trol pentru o bucată de vre- 
me, pentru că sindicatul in- 
dependent Solidaritatea s'a 
dovedit cumpătat si nu a for- 
țat nota, ca: să legitimeze 
intervenția, sovietică, care 
ar fi urmărit încetarea a- 
narhiei și a pericolului ce 
ar fi amenințat armatele s9- 
vietice din Europa centrală! 
după: explicațiile date de 
Pravda. Sindicatul indepen- 
dent nu are o structură de 
bază bine organizată. El re- 
prezintă numai o stare de 
spirit și o formulă juridică 
neconsolidată. Deci, nu are 
putere închegată, ci o pu= 
tere potențială. 

„ Pentru a-și închega a- 
ceastă putere, muncitorii din 
Solidaritatea au nevoie de 
timp, de organizare meto- 
dică şi de cadre conducă- 
toare Numai așa poate de- 
veni eficientă în acţiunile 


lon BOIERU 


In orice caz, munci- 
din Solidaritatea au 
câstigat o bătălie semnifi- 
cativă, prin recunoașterea 
oficială a partidului și prin 
decizia Tribunalului de a fi 


sale. 
torii 


persoană juridică. Acest 
sindicat independent se ga- 
sește, printr'un concurs fe- 
ricit de împrejurări, pe ca- 
lea cea bună. El nu poate 
pretinde să schimbe regimul 
comunist polonez, peste 
noapte, prin simpla amenin- 
țare sau realizare de greve 
în centrele muncitorești, 
căci nu se poate garanta 
reușita lor. Dar, acum, poa 
te să înceapă să câștige 
treptat poziții și drepturi 
care îi vor asigura în vii- 
tor o influență pozitivă în 
viața economică, socială și 
politică internă. 


Dacă partidul nu- și va 
respecta obligaţiile luate, și 
va trece la măsuri de opre- 
siune și represiune, mun- 
citorimea este deja incitată 
de condiţiile unei existenţe 
mizerabile și înselată înas- 
teptările ei, încât ar fi în 
situaţia de de a exploda cu vio- 
lență; căci n'ar mai avea 


de pierdut nimic. Intr'o ast- f 


fel de situaţie, o revoltă mai 
gravă decât cea din Ungaria 
şi decât cele două anteri- 
oare din Polonia, ar face 
vulnerabil sistemul  mi- 
litar strategic din Europa, 
și în felul acesta s'ar auzi 
un sunător zăngănit de arme. 

Apărarea”, Rusiei” | sovietice 
trece prin Polonia. Pier- 
derea Poloniei ar însemna 
prăbușirea sistemului stra= 


tegic al aovietelor Su 


care le-a subjugat și cărora 
le impune felul lor de a ve- 
dea și de a conduce, siste- 
mul "lor de organizare po- 
litică și socială. 


Tările satelite ale Mos- 
covei sunt un cazan încins, 
care este gata să explodeze 
în fiecare moment. Această 
situație diminuează conside- 
rabil, dacă nu chiar vatămă, 
puterea militară a Soviete- 
lor, care nu se poate angaja 
în acțiuni de: mare anver- 
gură, căci ar fi sortite unei 
îngrângeri totale. Moscova 
nu poate, conta pe aliații 
săi, afară de Bulgaria, poa- 
te, dar forța ei armata este 
nulă. Deci, nu sepoate, cua- 
devărat, vorbi de forța su- 
perioară a Sovietelor, înra- 
port cu occidentul. Raci- 
lele in:erne și externe, ale 
dominației sovietice, înanu- 
mite zone ale Europei şii în 
alte părţi ale lumii, nu per- 
mit Moscovei decât desfă- 
șurarea unui război psiholo- 
gie şi ideologic, Fără șanse 
de a trece la acțiuni "mili- 
tare. Ocuparea Afganistanu- 
lui are mai mult valoarea 
unui război psihologic, care 
a fost posibil prin lipsa de 
fermitate a occidentalilor. 
Indată, însă, ce au apărut 
forțele navale ale Americii, 
în zonele Golfului Persic, 
conducătorii sovietici au de- 
venit concesivi și au încer- 
cat să organizeze, negocieri 


de natură politică, sperând 


că. vor putea păcăli din nou 
pe occidentali. 


Experiența aceasta a so- 
vieticilor m a fost zadar- 
nică, căci în Polonia nu s'au 


- grăbit să intre tancurile, 


și poate permite Mosco- 
va să fie văduvită de spa- 
țiul polonez? Este greu de 
„conceput, dar în istorie e- 
xistă si imponderabile, care 
nu pot fi prevăzute sau do- 
minate de oameni, nici chiar 
de sovietici, care pretind că 
deţin, cheile ştiinţifice ale 
adevărurilor si ale lumii 


„ Situaţia din Polonia arată 
fără nici o îndoială, fragi- 
litatea regimurilor comu- 
niste, și, mai ales, dificul- 
tățile imense de care se 
izbeşte Moscova în țările pe 


CUPON DE ABONAMENT 


deoarece reacţiunea. occi- 
dentală i-ar putea pune pe 
sovietici în fața unor tancuri 
mai sofisticate și mai efi- 
ciente. 


Dar, ori întră în Polonia, 
ori se reține dela invazie, 
Rusia Sovietică este con- 
fruntată cu probleme grave 
si aproape imposibil de re- 
zolvat pe cale pașnică. (9) 
nouă revoluțiă” î în Polonia, 
amenință întreaga structură 
a regimului sovietic. 


lon BOIERU 


(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


LD] 


NOU 


[3 REÎNNOIRE 


PRENUMELE - 


„ 


mosanae 


ORAȘUL -.- 


eeeoeeeataseraaai + STATUL/PROVINCIA,. 


COD POŞTAL: nesoorereeeeeeaeeenoearat te TARĂ eperacianatapecaeenatenatonuazau sea 


1$25.00 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRUIN - 
PREȚUL UNUI ABONAMENT PE AN ESTE: $20.00 PENTRU INSTITUȚII 


$15.00 PENTRU PARTICULARI 


0 lecţie, de educație cetățenească. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


NOTE SI COMENTARII 


SE FACE 
LUMINĂ 


Insfârsit, baloanele propagandistice frumos si a- 
trăgător "olorate trimise din Kremlin prin presa de 
partid pe tema progresului societăţii socialiste, s'au 
dovedit a fi nimic altceva decât înșelătoare baloane 
de săpun, pe care vântul realității le sparge, unul 
după altul - 

Sfârșitul amlui 1980, a pus capăt, cel puțin în 
parte, gogonatelor minciuni răspândite de presa de 
partid, când aceleași publicații au fost silite de rea- 
litatea de fapt să recunoască lipsuri şi falsuri sta- Ji 
tistice atât în domeniul alimentar al „Populaţiei cât 
si al produselor de mare consum, datorită unei '“proaste 
conduceri”? și iplănuiri arbitrare. 

Fireste că presa partinică încearcă să arate cu 
degetul drept țapi ispăşitori pe conducătorii anumitor 
întreprinderi din ramurile respective, ascunzând sub 
covor realitatea de fapt, ca pisica propria-i murdărie, 
pentru a salva obrazele_de toval și incapacitatea ade- 
văraţilor vinovaţi, adică “plănuitorii””; tovărașii din 
guvern, dela cel mai mare si până Ia cel mai mic. 
Si la fel, însuși sistemul societății socialiste. 

lată mai jos câteva din zisele “scandaluri” ce 
au fost date în vileag de presa din Rusia Sovietică: 

* Prăvăliile distribuitoare trimit anual îndărăt 
fabricilor 70 de milioane de pantofi, pe motivul că 
sunt nevânzabile. 

* Industria de fabricare a hârtiei decorative de 
pereţi, schimbându-și sistemul pe baza de calitate în 
loc de cantitate, și-a reclamat dreptul de a-și fi 
mărit producția cu 20 de e procente în ultimii cinci ani, 
când, În realitate, a scăzut cu 4 milioane de roluri. 

* Fabricele prelucrătoare ale roșiilor. au făcut 
la rându-le o schimbare, ca în loc de a “încutia roşiile, 
ceea ce publicul consumator. vrea, fac din ele sos 
de roșii, pe care prea puţini î îl cumpără. Motivul? . 
Fabricând sos, întrebuințează o cantitate mai mare 
de roșii, și ca atare își pot acredita un record de 
producție. : 

E ed “Căci, firește, așa cere guvernul și nimărui 
mu-i pasă dacă populația va cumpăra sau Tu produ- 
sele respective. Fiindcă, vorba aceea: “atâta timp 
cât stai pe linie, îi asiguri pâinea şi untu?. 

Dar, “pâinea și untul”? respectivilor responsabili, 
a început să se 'subțieze. Căci, cetățenii, suprasâ- 
turați de  impotența guvernului de a le asigura o 
viață mai omenească, își ridică glasul și protestează. 

Aceste probleme, ilustrate aproape zilnic î în presa 
sovietică în ultima vreme, sunt și rămân dovada 
irefutabilă a deficienței sistemului socialist în această 
Eră istorică a omenerii. 

Radio Moscova, de curând, a subliniat necesitatea 
imediată de a mări producția bunurilor de consum 
general, controlată „de guvern, pentru a îmbunătăți 
CALITATEA, ca să poată face faţă competiţiilor 
private, câte mai există încă la ora actuală în Rusia 
Sovietică. 

lată deci, o recunoaștere generală, mărturisită 
de Radio Moscova, în ceea ce privește ““impotența” 
guvernului bezbojnicilor din Kremlin, de aprivi istoria, 
drept în față. 

In ceea ce ne privește, judecând la rece, credem 
că, în cadrul acestui 'comentar, respectivul comen- 
tator, a încercat să transmită satrapilor din Kremlin, 
A vrut să le 
spună că nu mai pot sătura cu slogane, burțile mă- 
mânde ale ciolovecilor. 

“Predică în pustiu” desigur, dar ori cum, făcă- 
toare de lumină în ceea ce priveşte societatea so- 
cialistă a zilelor noastre în care “*maimăr imile””, 
“urţile verzi”? ale sistemului, trăesc cam sânul 


lui Avram, în timp ce ciolovecimea, trage mâţa de 
coadă. 


In încheiere, pentru a trrece desigur peste seaua 
cenzurii, comentatorul subliniază că: “ilipsurile în 
bunurile de consum în “prăvălii se datoresc insufi- 
cienței în materii prime”. 

u adevărat, cum spun valahii noştri : 
peste pupăză”. 

lar _noi ne întrebăm cu umilință: cum se face 
oare că în societatea socialistă multilateral dezvol- 
tată, lipsește tocmai esențialul, adică: materiaprimă? 
...Pă cum, pentru numele lui Dumnezeu lipsește 
această materie primă, când: 70 de milioane 'de 
pantofi, sunt trimise înapoi anual fabricilor producă- 
toare, pe motivul că sunt defecte și nu pot fi vândute, 
iar sosul de roșii, care necesită pențru fabricare 
un număr, mai mare de fructe decât dacă ar fi în- 
cutiate, rămâne nevândut în prăvălii ? 

Nu, mi lipsa de bunuri primare este cauza lip- 
surilor din societăţile socialiste, ci lipsa de “NEMA 


GLAVA”, adică, pre limba noa; 3 
a Azi stră: lipsa de tanptaai 


“*Colac 


Nicolae NOVAC