Cuvantul Romanesc anul 6, nr. 61, mai 1981

AGONIA CONFERINȚEI DIN MADRID 


Ar fi trebuit să se închidă la 3 Martie, 
dar ea lâncezeste si agonizează zi de zi, 
nedeşteptând nici un interes, nu în lume, 
dar nici aici la Madrid, unde nici presa 
nu se mai ocupă de ea. 

Helsinki. Belgrad. Madrid. 

Mulţi ani în şir a luptat diplomaţia 
rusească să se adune țările din Europa, 
în plus America de Nord și Canada, într'o 
Conferinţă pe care au numit-o ide Securi- 
tate și Cooperaţie”, urmărind un singur 
scop: să fie confirmate şi subscrise 
toate cuceririle pe care Rusia le-a realizat 
după al doilea război mondial și să se 
remunțe la violență dacă ar interveni vreo 
schimbare în noua ordine europeană- 

După multe amânări Occidentul a răs- 
puns afirmativ, dar cu condiția de a se 
adăuga sialteprincipii tot atât de importante 


ISSN 


PROBLEME 


Eugen BÂRSAN 


rioase, Această opinie nu ne poate 


suntem în stare sa 


Se pare că aces! 
Deceniul 80. 


Dela faza de ura. . .-ura. » 


vai. . . vai. - - 


ce este esențial. Cinstit vorbină, el 
încă duce și cu vai. . . vai. 


sfârsitului. 
devotați. 


Realităţile prevalează. 


cară. Ă 
procente față de anul 


acum câțiva ani. 


serioasă mizerie economică. 


Ea A ui E | 


ca menținerea statu quo, dorit de Uniunea 
Sovietică. Aceste principii erau: siguranța 
frontierilor, neamestecul în treburile în- 
terne ale diferitelor țări semnatare a unui 
astfel de acord, respectul drepturilor omu- 
lui si mai ales autodeterminarea libera a 
popoarelor - 

Rusii au semnat la Helsinki acestacord, 
dar stiau bine că nu Îl vor respecta. Pen- 
tru ei problemele drepturilor omului sau 
autodeterminarea popoarelor subjugate de 
Rusia, dacă sar pune într?o bună zi, sau 
vor fi invocate de ceilalți membri, con- 
stituiesc un flagrant amestec în treburile 
interne ale unui stat, în speţă ale Rusiei, 
principiu sacru indicat în același acord. 

Punctul III .din Actul dela Helsinki pre- 
vede că inviolabilitatea frontierelor se 


dar nici decum a altor state. Așa s'a 
petrecut atacul Afganistanului, amestecul 
direct sau indirect prin sateliții Rusiei, 
ca Cuba, Republica Democratică Germană, 
Cehoslovacia, Libia, în toate părțile lumii, 
ca: Angola, Mozambic, Eritrea, Somalia, 
Chad, Sahara, Zambia, Guinea, etc. 

Cum poate funcționa bine acest docu- 
ment, dacă nu se schimbă total conținutul? 

Fiecare din aceste amestecuri, bine- 
înțeles că interesează foarte de aproape 
America, dar mai ales Europa- 

Ca să pună în penumbră toate aceste 
probleme, Ruşii prin delegatul lor la Ma- 
drid, au lansat ideea unei conferințe de 
dezarmare care trebue convocată imediat. 
Această idee a fost aplaudată și susținută 
mai ales de Franța, țara care totdeauna 


Cum vor pregăti concluziile pentru Actul 
final si când vor cădea de acord asupra 
conținutului. In afară de problema dezar- 
mării, nimic nu s”a stabilit. 

Spunea odată Kissinger, fostul ministru 
de Externe al Președintelui Nixon, că dacă 
Ja o Conferință internațională nu se începe 
cu expunerea şi transcrierea actului final, 
nu poate prospera și nu duce la nici un 
rezultat. Si are dreptate. 

La Cosiferința dela Madrid s'au prezentat 
cele două părți antagonice, fiecare cu 
dosarul ei, stiind fiecare câ m se vor 
înţelege de loc. Agonia acestei adunări 
prevede moartea ei, penirucă este, în 
adevăr, inutilă toată această pantomimă. 

Unde se va reuni viitoarea Conferință? 


RUSIA ÎNFĂŢIŞEAZĂ 


Specialiştii care urmăresc și analizează ceea ce 
se întâmplă în limea comunisță, suni de pârere câ 
Rusia Sovietică, înfățișează un deceniu de crize se- 

N surprinde: dacă 
ne dăm seama, că eun lucru 
norma! ca jongleriile și practicile comuniste năstruş - 
nice să ajungă şi ele odată la un timp de înfundare. 
t timp a cam sosit, şi el se chiama 


„ura, . . din timpul 
instalărei lui, comunismul a ajuns la faza de vai. » - 
Nu spune oare nimic acest lucru? 
Fără îndoială că spune foarte mult, și anume ceea 


„„ Adevărat! Dar nimeni 
ma poate contesta că acest “'vai” cronic, este un semn 
al betesugului si incapacității, și un presemn al 


Dintr?o atare situație, Conducătorii Cremlinului 
contimă a-i da înainte cu slogane și o propagandă 
mereu vie pe diferite teme, cu scopul clar dea 
face lumea să uite de amarnicele realități, în ciuda 
faptului că în slogane nu mai cred nici chiar cei mai 
Si ele arată că 
Economia Sovietică devine din an în an tot mai pre- 


Indicatorii ei economici din anul trecut, sunt cei 
mai răi dela al doilea război mondial încoace. Creş- 
țerea amală a venitului național a scăzut cu 50 de 
precedent, iar rata cresterii 
economice este aproximativ o' treime față de cea 
din anii 1950 și abia o jumătate din ce a fost mai 


In chip evident, Rusia Sovietică trăeste zile de 
Jar urmările politice 
determinate de această situaţie, pot fi pur și simplu 
grave atât pe plan intern cât si pe plan extern. 

2  Neintervenţia Rusiei Sovietice în Polonia pe care 
= - 4 Continuare in pag. 3 
LAUD AAA OD ODA AL A 


limitează la frontierele statelor semnatare 


Vp, % Printed In Canada 


A trebuit să perseverăm 
mai mult de patru-ani pen- 
tru a crea Consiliul Naţio- 
nal Român pe o bază demo- 
cratică si să realizăm, pe 
cât a fost posibil, o unitate 
națională. Azi se încearcă 
să-l dărâme după ce n'au 
putut să-l împiedice să e- 
xiste. 

De ce nu s'a voit con- 
stituirea Consiliului și de 
ce se urmăreşte acum ani- 
hilarea lui? fste necesară 
o explicație sinceră între 
români dacă vrem să ne 
servim țara de origine pe 
care n'o putem uita. De 
când am reușit să fiu și eu 
un exilat după șaptesprezece 
ani de gulag, am crezut că 
am datoria să continui lup- 
ţa pe care am dus-o În țară 
contra comunismului. 

Impreună cu prietenii 
mei naționali țărăniști,care 
au ajuns înaintea mea înOc- 
cident, sau singur, dar în- 
totdeauna În numele parti- 
dului nostru, am demascat 
opresiunea poporului român 

"de către regimul comunist 
și am denunțat primejdia pe 
care o reprezintă imperia- 
lismul sovietic pentru lu- 
mea întragă, 
In articole publicate în 
presa franceză și prin me- 
morii trimise la unele gu- 
' verne occidentale am dus 
fără preget campanie con- 
ra comunismului. ; 

„In același timp am căutat 
să conving pe reprezentanţii 


o mai poate 


a trădat blocul occidental. 


THE ROMANIAN VOICE 
AN NEWSPAPER IN THE FR 


SPE 


ia Nicolae PENE S CU e > 


autorizați ai emigranților 
din Europa Centrală că exis- 
tența țărilor noastre depinde 
de înfăptuirea unei Comuni- 
tăți Dambiene. Am găsit 
ecou la ei. 

Fără să părăsesc acest 
drum, am fost. convins de 
necesitatea organizării unui 
Consiliu Naţional Român ca- 
re să succeadă fostului Co- 
mitet Naţional, dispărut în 
1975. Am întâlnit înțele- 
gere- și aceeaşi dor de a 
se lua această inițiativă la 
unii membri din exil ai par- 
tidelor. național-liberal, so- 
cial democrat şi ai mișcării 
legionare. £ 

La început acțiunea noa- 
stră a fost privită de unii 
cu simpatie, de alții cu în- 
diferență. Dar s'au mani- 
festat si câțiva adversari 
ireductibili ai unui Consiliu 
Naţional așa cum îl conce- 
peam noi. Nu am înțeles 
această ostilitate fiindcă noi 
pusesem la baza acțiunii 


noastre principii comun ad= ) 


„mise în lumea liberă și nu 
aveam veleități personale. 
Când s'a văzul că noi am 
putea reuși, adversarii ini- 
țiativei noastre au dezlân- 
juit o campanie teribilă prin 
o am mită presă românească 
„din exil. 

Eu am fost la început 
ținta aproape exclusivă a a- 
cestor atacuri. Se urmărea 
discreditarea mea crezân- 
du-se că astfel va fi împie- 


_S'a folosit brosura publicată 


de comunisti în 1947 întitu- 
lată 'Procesul fostilor con- 
ducători ai Partidului Naţio- 
nal Tărănesc luliu Maniu, 
Ion Mihalache, Nicolae Pe- 
nescu și alţii. Aceastăcarte 
scrisă în mai multe limbi 
se găseste la unele biblio- 
teci din țările occidentale. 
Ea este un momment al min- 
ciunei. Dacă Maniu ar fi 
ajuns înOccident, adversarii 
lui ar fi publicat tot ce se 
scrie de el în această bro- 
şură de propagandă comu- 


mistă. Așa-zisul meu înte- 
rogatoriu în procesul din 


1947 a fost reprodus si de 
“Revista mea” dela 'Tel- 
Aviv, în același scop. 

Voi publica eu ce am 
declarat la proces, dove= 
dind, nu afirmând. Nu am 
fugit niciodată de răspun= 
dere. Nu am făcut nici-un 
compromis cu ideile mele. 
Le-am fost o viață întreagă 
fidel ca și partidului Naţio- 
na! Tărănesc. Nu l-am tră- 
dat ca alţii pentru efemere 
satisfacţii. S'a mai scris 
că eu sunt vinovat de ares- 
tarea lui Antonescu, adoam- 
nei Antonescu, a unor ge- 
merali, etc. Cineva a adus 
mărturie că el a ascultat 
banda care înregistrase în- 
terogatoriul meu. Nu stiu 
dacă existau magnetofoane 
în România la acea epocă, 
Nimeni mu le-a văzut însă 
la procesul nostru.  Ser- 
viciile speciale comuniste 


DIRECTOR: GEORGE BĂLA 


CONTINUARE IN PAG.4 


1mprim: da. 


E 
s 
3 


încearcă si uneori reușesc 
să destabilizeze țările unde 
mai există încă o democra- 
ție. 

Ele nu au nevoie de nici- 
un efort când este vorba de 
exilul românesc. Este sufi- 
cient ca aceste servicii să 
lanseze “tinformaţii”'pentru 
ca unii exilați să le folo- 
sească în interesul lor. Fi 
fac conștient sau în jocul 
comunistilor care lovesc în 
acest îel pe cei care îi 
jenează cu. adevărat. Nu 
numai că m s'a reușit a se 
împiedica formarea Consi- 
liului Naţional, dar răspun= 
sul la campania de defăi- 
mare a fost alegerea mea 
în Biroul Executiv Central 
la alegerile din 31 Mai - 6 
Iunie cu 90% din voturile 
exprimate. 

Pentru întâia dată se 
crea, 
într'o emigrațiă din țările 
căzute sub dominație sovie- 
tică, un organism reprezen- 
tativ, având în acelasi timp 
legitimitate. : 

Unii nu au putut accepta 
această reușită. Ei se cre- 
deau singurii calificați să 
formeze si să conducă un 
astfel de Consiliu. 

Nu au voit să vină ală- 
turi de noi, fiindcă mu a- 
veau asigurată conducerea 
Consiliului, 

Nu au putut, împiedica 
nașterea Consiliului mimai 
prin campania contra mea, 

Continuare in pag. 4 


în mod democratic - 


mauri 


PN 


PAGINA 2 


LA ÎMPLINIRE 
DE CINCI ANI 


Am împlinit cinci ani de existență, în publicarea 
ziarului nostru. La această împlinire încercăm cu 
toții un sentiment ciudat. Cinci ani ne par cât un veac 
întreg, căci a trebuit să ne luptăm cu greutățile fi- 
rești ale începutului, să desțelenim cărările pe care 
ar pornit, să închegăm o unitate redacțională, să ne 
plasăm pe o linie națională și să ne asigurăm suportul 
necesar într'o asttel de aventură. Pe de altă parte, 
cei cinci ani ne par ca o picătură de timp în uriașa 
dezbatere ideologică a lumii de azi, în care noi adu-, 
cem gânduri si idei româneşti. 

In orice caz, suntem aici, prezenți şi disponibili, 
să continuăm lupta noastră. Ne-am lezat împreună, 
cei de aici, prin legământ nescris, să întruntăm pe 
toți cei ce uneltesc la dărâmarea cetății românești. 
Pe cei cepun în pericol existența neamului românesc. 
Căci noi suntem liberi, si nimeni nu ne dictează, nu 
ne striveşte sub călcâiul cismelor militare sau al 

'“securităților”», care nu apără pe nimeni, ci tero- 
rizează şi ucid. 

Singura noastră dictatură, este cea a conștiinței 
noastre. A obligaţiilor morale care ne cer să him, să 
ne păstrăm ceeace suntem, să facem ceeace se cuvine 
să facem. Să ne păstrăm propria noastră bogăție, 
de gând şi de simțire românească. Să ne menţinem, 
neîntrerupte, legăturile cu cei din țară, cu țara cea 
adevărată, cu comorile spirituale ale neamului ro- 
mânesc. 

Aici, pe această poziție, ne-am regăsit în marea 
românească cu mulți alții, care ne-au înțeles și cu 
care ne-am înțeles. Nu credem că am răsturnat pă- 
mântul, căci Stim că și alții, prin alte părți, cu alte 
mijloace, fac şi ei cecace facem Si noi. Noi ne bucu- 
râm de realizarile lor, și ne regăsim cu ei, pe linie 
istorică, națională și creştină, care singura ne dă pu- 
terea si demnitatea de a fi români. Dar, am încercat 
să aducem contribuția noastră dezinteresată, la o 


mâneste. - In felul acesta; nu ne uităm trecutul S 
“mu ne. pierdem identitatea. noastr ă, si şi „nu uităm pe 
de acasă. : 
Aceasta”am vroit s'o facem: “să contribuim la re- 
găsirea noastră a tuturora, sub cupola superbă a co- 
lectivității naționale, cupolă sub care ne simțim mai 
buni, mai drepți și mai puternici. Căci stăm în co- 
municare spirituală cu morții nostri, care ne doje- 
nesc, când ne abatem pe căi întortochiate;. suntem 
prezenţi ș si recunoastem pe cei ce se mărturisesc- și 
sunt, în tainele sufletului lor, români; ne rugăm pentru 
păcatele celor plecați, care au luminat căile viitorului 
românesc şi ne-au lăsat moştenire idealurile unor reali- 
zări splendide, aici în lumea pământeană;, deaceea, 
trăim prin mândria de a fi ai noștri, și luptăm pentru 
a fi păstrat tot ceeace ne-au lăsat cei din trecut, te- 
zaurul. național, spiritualitatea creatoare și miori- 
tică a poporului românesc. 
Dacă ne întoarcem cu gândul le cei cinci ani care 


de a ne mărturisi bucuria noastră de a fi prezenți, 
alături de alții, de toți cei ce au permanenta memorie 
a vieţii românești. 

Bucuria de 'a fi mlădițe ale unui neam care și-a 
legitimat propria lui existență prin virtuțile care i-au 
fost dăruite și prin respectarea legilor de viață rân- 
duite de Dumnezeu, Bucuria de a fi alături de cei 
mulți, de ieri, de azi şi de mâine la înfăptuirea vie 
a unui destin istoric, în cuprinsul căruia datoria noastră 
fundamentală, este, azi, să nu lăsăm pe cei din țară în 
uitare și să fim mereu gata de sacrificii şi pre- 
zențe pe baricadele de luptă ale cetății românești. 

Noi, de aici, și voi de acolo, oriunde sunteţi, ne 
regăsim în sânul "cetăţii românești, oridecâteori ne 
simțim cotul aproape, unii de alții, si ne putem des- 
chide inimile spre bucuria de a fi români. 


George BĂLASU 


Personal.” 


national” pe adresa ziarului: 


MAI 1981 


BE | 


CUVÂNTUL ROMÂNESc 


U.R.S.S. ŞI IZMENELE VIITORULUI 


După congresul XXVI al 
partidului comunist sovietic, 
populațiile jugănite de cea 
mai înarmată Mafie din isto- 
ria lumii, vor putea dormi 
liniștite, cu încredere învii- 
torul lor. Președintele de 
Consiliu al acestei Matii, a 
declarat în fața unor cinci 
mii de delegaţi: Sovietele 
își asigură supușii că în 
viitor. vor găsi la toate pră- 
văliile izmenele de care vor 
avea nevoie. Aceasta nu 
este o glumă de prost gust 
a unor vipere lubrice ale 
presei din lumea capitalistă, 
ci un fapt adevărat, o de- 
clarație în care efectiv a 
fost vorba despre izmene, 
si care prin grotescul ei ne 
ajută să vedem gradul me- 
reu surprinzător aldecaden- 
ței comuniste. 

Este adevărat că toate 
regimurile comuniste sunt 
strânse cu ușa de nevoile 
zilnice ale oamenilor, dela 
articole simple de gospodă- 
rie sau locuinţe, până lapin- 
gele și rufe de schimb, dela 
alimentele de bază până la 
medicamentele cele mai cu- 
rente sau articolele de hi- 


gienă, elementară. Toată a- 
ceastă mizerie are o dublă 
origine: una este în sis- 
temul comunist însuşi care 
prin capitalismul de stat și 
centralismul absolut înăbușe 
orice expansiune economică 
normală; a doua origine este 
în hipertrofia războinică a 
Sovietelor, care sug sân- 
gele popoarelor proprii și 
ale sateliților pentru 0 su- 
praînarmare și acumularea 
unor ciclopice rezerve de 
interes strategic, dela tex- 
tile, până la conserve de 
tot felul sau carburanți. De- 
sigur că România comunistă 
este satelitul cel mai necon- 
diționat supus și are cel 
mai mizerabil nivel de viaţă 
din toată lumea comunistă, 
înferior celui din U.R.S.S. 
si chiar celui din Bulgaria. 
În treacăt spus Bulgaria este 
cel mai împortant cap de pod 
pe care îl au Sovietele în 
Sudul Europei, legat de bază 
printr'un trafic neîntrerupt 
pe Marea Neagră, între Ode- 
sa și Varna, asigurat de i- 
mense ferry- boat-uri, care 
transportă trenuri încărcate 
gata, cu material strategic, 


distribuit de-a lungul grani- 
țelor Bulgariei, în vederea 
asaltului contra spațiului 
Mediteranei de Est. Bulgarii 
stau în braţele Sovietelor ca 
în sânul lui Avram. Româ- 
nii, fără să fie slavofili, 
sunt transformați în revolu- 
ționari. ș si de aceea muncesc 
pe deselătelepentru ajutora- 
rea “revoluției”? în așa zisa 
“Jumea treia”?, în care intră 
ca într'un butoi fără fund 
tot ce se produce în Româ- 
nia, bașca Vlașca și Teleor- 
manul dolarilor mâncaţi de 
diplomaţia reseristă pentru 
operațiile conspirative și de 
spionaj în serviciul Soviete- 
lor. 

Făgăduind izmene pentru 
populațiile Imperiului colo- 
nial, guvernul sovietic arată 
că este mult mai flexibil 
decât s?ar fi crezut. Con- 
statând că noul guvern din 
America e hotărit să recon- 
stituie forța de apărare mili- 
tară a Occidentului, func- 
ționarii Mafiei comuniste 
sovietice spun indirect popu- 
laţiilor că înțelegând “'sem- 
nul discret” al Occidentali- 
lor, nu mai pot merge la 


Ceorge BRANA———————— 


plus potul”” în materie 
înarmare, Și de aceea ri 
să se mai "îngrijască și de 
“consumatori”? , Nu â ave 
niciun motiv să Credem ul 
funcţionarii sovietici nu a 
fi sinceri, pentrucă nu sune 
de prostia altora care = 
cred dacă nu foarte de 
tepți, cel puțin geniali. * 


Inarmarea Sovietelor și 
rezervele strategice, care 
se pot primeni fără noi Sfor. 
țări, văzând si făcând, Sunt 


suficiente pentru durata vii 


torulu: cincinal asa că se 
poate trece la Petrea 
morală a celor prevă, 

pentru uzul armelor si zi 
rezervelor strategice. Ră- 
mâne doar de văzut Ce va 
face Occidentul în acest 
“'eincina/?, pentruca Supra- 
înarmarea sovietică să a- 
jungă până în 1985 cel mai 
mare depozit de fiare vechi 
din istoria lumii, dela înce- 
putul epocii de fier încoace, 


Spre recunoştinţa popoare- 
lor sovietice care astfel vor 
avea izmene. 


„strângere a rândurilor celor ce simt „Petrea rea PS 


s'au scurs, nu o facem din îngâmfare, ci din dorința * 


ABONAŢI-VĂ 


LA ZIARUL "CUVÂNTUL ROMÂNESC” 
Abonamentele și reînnoirea lor, se pot face după cum urmează: 
- _Din Canada şi U.S.A., se pot trimite **Cec Poştal”” (Money Order) sau '“Cec 
-Din Europa şi alte Continente, prin “Mandat Postal? 3 


CUVÂNTUL ROMÂNESC, Box 4217, Station D, 
i Hamilton, Ontario, Canada L8V 4L6 


* PRINCETON, USA - Urmăresc ziarul-revistă al Dys- 
de câțiva ani. Intrucât am considerat că potențialul său 


este destul de ridicat, iar poziţia sa politică potri ta 


cu 
"un ian pe | un an la 
. In ultimul timp însă nivelul 
ziarului a început să fie inegal... Poate că ar fiutil 
să se publice în mod regulat fragmente din literatura 
clasică română, ceea ce ar ajuta la menținerea unui 
nivel corespunzător de cunoaştere ș si mai ales « de fo- 
losire a limbii române de către oamenii care în mod 
inevitabil vorbesc în majoritatea timpului o altă limbă. 
Poate „că ar fibine deasemenea să instituiți o rubrică 
în care să se discute, de exemplu, diferențele de înțeles 
între cuvinte folosite atât în Română cât și în Engleză. 
Dacă doriți, aș putea încerca să păsesc pe cineva care 
să se ocupe de această rubrică. 
Observațiile de mai sus au- scopul să vă ajute să 
ențineți ziarul dumneavoastră la nivelul de care 
exilul românesc are nevoie pentru a oferi guvernului 
dela București” o ripostă demnă de a fi luată în seamă 


de către istorie. Cadet mă 
Dr. Dan FARCASIU 


A MUNCHEN, GERMANIA DE VEST- „Doresc să-mi 
exprim încăodată convingerea personală, că în etapa 
actuală “Cuvântul Românesc” este singurul ziar tipă- 
rit și editat în exil - în limba română - care contribuie 
din plin la restimularea şi orientarea conștiinței națio- 
nale românești, a tuturor. - celor din exil - ce se înde- 
letnicesc cu citirea şi ““studierea”” materialelor ce văd 
lumina tiparului, în "acest deosebit de important ziar, 
care în mod evident nu ar trebui să lipsească din nici o 
casă românească! 

In orice caz, eu,personal, am recomandat și reco- 
mand în permanență, tuturor prietenilor şi cunoştin, elor 
mele, de a se abona, a citi și dea recomanda la rândul 
lor si altor cunoscuţi, acest deosebit de important ziar 
românesc. 

In altă ordine de idei, doresc să vă comunic, că zilele 
trecute am primit și nr.58, 1981, care mi s'apărut dea- 

. sebit de interesant şi pe 
care l-am citit cu deose- 
bit interes; spre regretul 
meu însă, nr.57 nu mi-a 
parvenit nici până înpre- 
zent, privându-mă astfel 
de posibilitatea dea-lciti 
şi de a avea continuitate 
a ideilor ce- şi fac apari- 


CATRE REDACŢIE 


* BRUXELLES,BELGIA- Doream de multă vreme să 
vă scriu, dar“ furat”? de obligațiile zilnice am tot amâ- 
nat să o fac. Aș vrea. să tul n 


trimisă de DL Ion Raţiu, în legătură cu Congresul Ro- 
mânilor. Mi-am mai spus punctul de vedere asupra 
organizării exilului românesc. E dureros de constatat 
că majoritatea exilaților din alte țări sunt organizaţi şi 
formează 9 forţă - în lumea liberă. Noi, românii, 
suntem... dezorganizaţi sau organizaţi prost în diferite 
organizații care se... *“*mănâncă” între ele, e dureros! 
Nu am înțeles niciodată, de peste nouă ani cât trăiesc 
în vest, dece se face mereu apel la oamenii “trecuți”? 
sau oameni care poartă niște *“nume” sonore în vechea 
politică românescă a anilor 30- 45, ca să organizeze 
conducerea exilului. Dela bun început sunt excluși cei 
ce-ar avea culori politice, care nu-s pe placul celor 
mai sus amintiți. Nu văd ce rol conducător ar trebui 
să aibe fostul rege Mihai, înafara unui rol onorific 
şi nimic mai mult ... Regele Mihai, cu acordul condu- 
cerii sau Consiliului, cum vreți « să numiţi, poate avea 
locul său, dar nu celdinurmă cuvânt, asta ar fi culmea, 
să decidă singur trecând peste hotărîrile majorității... 
Ajuns. în exil, văd deodată că oameni care se găsesc în 
libertate de peste 30 și mai bine de ani, care au avut 
fericirea să-şi refacă. o viață, azi acești oameni vor- - 
besc în numele celor ce suferă ? Nu,nu sunt de acord 
și ca mine gândesc toți cei din generația mea, și cea 
a copiilor noștri, și sigur toţi cei rămași în i țară. 
Dacă se vrea ca exilul românesc să 1 fie trainic, să- 
nătos organizat trebue în primul rând să nu se mai facă 
discriminări politice, ori de clase sociale. Să mu 
fie ales mmai liberalul, național țărănistul, ci toți 
care vor să lupte pentru eliberarea țării n noastre. 
Noi, generația mea şi cei mai tineri, vă rog să 
mă credeți ctinoastem puțin sau chiar deloc parti- 
dele așa zise istorice. 
(2 Am citit cu multă emoție. scrisoarea Domnului 
Mircea Ghe. Popa adresată ziarului și lui Ceaușescu- 
Bravo Domnule Mircea Ghe. Popa, ai scris una dintre 
cele mai emoționante scrisori, publicate vreodată 
într?o publicație românescă, pe care să o fi citit-o. 
Vorbești în numele clasei muncitorești, în numele 


adevăratei clase muncitoare. Sunt întru totul de acord 


cu cele scrise, îți mulțumesc din suflet. Mi-ar face 
plăcerea să te cunosc, poate prin intermediul ziarului 
să luăm legătura, mi-ar face mare plăcere. Nu știu 
unde locuiești, caută te rog și scrie-mi!... 


C.Z. 
x 


ţia în coloanele acestui 
ziar. 

Pe această cale, tran- 
smit tuturor cele mai sin- 
cere felicitări. pentru 


u “*Cec Inter- 


Second Class Mail Registration Number 4133 


 REINNOITI-VĂ ABONAMENTUL ___ 


munca ce o depuneți la 
editarea acestui valoros 
ziar românesc. 

Dr. |. TIMISAN 


CĂTRE CITITORI 


„SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ținem să facem cunoscut 
că- REDACȚIA ACESTUI ZIAR- Nu împărtă- 
seste totdeauna ideile și punctele de vedere 
ale colaboratorilor din articolele semnate: 


poree a potiep N ui Vărai a]: 


Prem 


CUYV 


L RO ESC 


Nicolae PETRA 


Sunt vreo 35 de ani de doi am fugit dela una pe 


Insemnări pe margine de drum: 


SCRISOARE LA UN NEPOT 


când te tot aştept să vii 
aici; atunci nu puteai, când 
am plecat eu, să mă urmezi 
imediat si au trecut anii 
și ne întâlnim acum, tu la 
vârsta ce o aveam eu când 
ne-am despărțit. 

Mă uit acum la tine si 
aşi voi, mai ales, să mă 
regăsesc în tine, venit 
proaspăt într?o lume diferi- 
1ă, la începutul unei vieți 
noi ducând cu tine un bagaj 
de idei,de amintiri şi de 
speranțe. "Totuşi ale tale 
sunt atât de diferite de cele 
cu care am venit eu. In 
aparență, amândoi suntem 
în aceeași situaţie, amân- 


care nu o mai puteam su- 
porta. In cazul tău, ceva 
mai puțin, căci vremurile 
te-au forțat să te potrivești 
cu împrejurări de care eu 
m'am despărțit inainte ca 
ele să poată să încerce să 
mă apese, să mă schimbe, 
să mă distrugă, poate. 

Când am ajuns eu aici, 
dacă priveam înapoi era pen- 
tru a nu uita drumul pe care 
am venit pentrucă speram 
că asteptarea ceasului reîn- 
toarcerii, nu- mai poate fi 
lungă, dar au fost mulţi anii 
care ne-au ținut cu speranța, 
cu un sentiment că totul e 
provizoriu, că nu trebue să 


tun nu oeaaa tt aa tt tttă 


“lesa, pare a fi incontestabil mai important decât Marx, 


RUSIA ÎNFĂŢIŞEAZĂ 
PROBLEME 


Urmare din pag.! 

toată lumea o vedea ca pe un lucru aproape sigur si 
a E3 ai PY ue. Da 
atatea întrebări nedumeritoare cu privire la ea, nu-si 


de tot felul, e o mică alterare a doctrinei Brejnev. 
A doctrinei prin care Muscalul si-a proclamat singur 
dreptul de a năvăli, când vrea, peste sateliții sclavi 
care ar îndrăzni să gândească și să acționeze, cumva, 
în afara şablonului prescris de Cremlin. Constrâns 
de problemele pe care Rusia le înfățișează, Brejnev, 
la recentul Congres al Partidului, în loc de o ținută 

boinică absolută (ca până ma), a ţinut să arate 2 


că neintervenția 


In realitate acest “altceva” pe lângă ceilalți fac- 
tori interni și externi, 
greuiază tot mai 
şi de supra-putere a Rusiei Sovietice, mai este și 
fensiva crucială, din afară, a Mişcării spirituale 
muncitorești din Polonia, condusă atât de magistral 
de Lech Valesa. ta 

Ce va însemna pe plan mondial criza prevăzută 
pentru Rusia Sovietică în Decada 1980, e o incertitu- 
dine. Dacă Rusia va putea ajunge la ajustarea sen- 
sului destinului ei în granițele ei naturale, e un 
mare semn de întrebare. Nu este deloc exclus ca 
ea, până la urma urmei, să încerce să iasă din 
dilemele contruntante, prin noi acte de forță armată. 
Dar actele disperate de război niciodata m au dus 
la un sfârșit bun: ZI 

Perspectiva unui război contra spiritului libertății 
i demnității umane care se află într'un formidabil 
mars în contra despotismului marxist-sovietic, e 
sumbră, E. sumbră pentrucă în zilele de azi, omul 
predestinat din fruntea ofensivei libertăţii, Lech Va- 


TTL UL 


[=] 


m. 


Lenin și ceilalți corifei comuniști. EI este stegarul 

unui proces de reversiune istorică. Un proces în mars. 

Cu Lech Valesa, ca stegar și conducător, începe 

să bată iarăși ceasul valorilor spirituale pe care 

Rusia Sovietică şi ciracii ei m le-au putut ucide, cu 

toate programele criminale întreprinse pentru un 

asemenea scop. Este extrem de greu de înţeles cum 

arxismul, devenit atât de odios şi atât de falimentar, 

r mai putea rezista sau câștiga un război contra 
uriaşului spirit de eliberare. , 

Când sesizăm pervederile sumbre pentru Rusia 
Sovietică în Deceniul 1980, şi în acelasi timp și cele 
îmbucurătoare pentru lumea în care arde dorința 
eliberării, să încercăm a vedea situația prin prisma 
înțelepciunei lui Valesa: ''Libertatea trebue câștigată 
în chip încet, pas cu pas. Căci ea este asemenea 
unei mâncări care trebue dată cu băgare de seamă 
când oamenii sunt prea înflămânziţi””. 

In concluzie aceasta este noutatea si procesul ei: 
în Decada 1980 vom vedea pe ecranul politic cum se 
va duce, pas cu pas, Uniunea Sovietică și întreaga 
ei sandrama satelită. 


= 


Eugen BÂRSAN 


MAI 1981 


facem altceva decât să ne 
ţinem tari în suflet, chiar 
dacă trupul suferea si nu 


puteam să ne aşezam în 
nici un fel într'o lume atât 


de streină care m ne în- 
țelegea, care era chiar osti- 
1ă, pe care o considerăm vi- 
novată în primul rând de sta- 
rea în care se găsea țara 
si noi. 

Tu ai venit aici, ştiind 
că ai lăsat în urmă o si- 
tuație care nu mai oferea 
nici o speranţă, nu ai fugit 
numai că să scapi de o 
situație imposibilă ci și ca 
să te poti așeza, să poţi 
începe o viață nouă, diferita, 
mai adevărată pentru felul 
în care simți că vrei să 
trăesti. 

Aici ai găsit o lume alta 
decât cea pe care am găsit-o 
noi, o lume care nu e osti- 
lă, pe care nu o urăsti, ci 
e doar indiferentă şi unde 
poți să încerci să te asezi 
cu toată încrederea, să-ți 
faci o casă, să-ţi lucrezi 
grădina şi să-ţi creşti copiii. 
Dacă te uiţi înapoi, e mai 
mult ca să-ți aduci aminte 
de prietenii și neamurile 
Jăsate în urmă, și privind 
Ja lumea rece și streină 
din jur, să-ți revezi cea- 
surile în care vă strângeați 
la un loc la un pahar de 
vin, la masă, la plimbări, 
adunați la un loc fiindcă 
erau prea mulți dusmanii 
prin toate părţile. Aici ni- 
meni nu te turbură, te lasă 
în pacea de unul . singur 


= 


că tu strâng! în tine 
tețea şi dorul după verile 
din Sibiel. Noi am cunoscut 
mult maipuțin nostalgia cea- 
surilor de ieri decât tu, 
pentrucă oarecum am simțit 
că am luat ţara cu noi, 
m am lăsat nimic acolo, 
Tot dorul, toată căntarea 
pentru ceva mai frumos de 
ieri, a venit cu noi. Aici 
în noi, în jurul nostru, am 
căutat-să ne construim sa- 
tul, să renastem prietenii, 
amintirile să le trăim pe 
marginile Senei în loc de 
cele ale Dâmboviţei. 

Locurile de pe aici, m 
au crescut în noi amintiri, 
mu s'au născut doruri pen- 
tru orasele americane prin 
care am trecut. Oamenii 
din Mexico, Rio ori Calitor- 
nia, sunt numai figuri în- 
tâlnite și chiar cu întâlniri 
de fiecare zi, nu au trecut 
dincolo de un nume, de o 
imagine de cinematograf: 
'Totul e provizoriu în jurul 
nostru, În urma noastră și 
poate și în viitor. Nu ne 
putem lega de nimic nici 
după 40 de ani de sedere 
într?o singură cetate.” 

Venind aici nu am căutat 
nimic ce am putea face pen- 
tru locurile de aici sau pen- 
tru oameni. Ne-am zbătut, 
cu minimum de trudă pentru 
a ne duce zilele înainte și 
nimic mai mult. Am trăit 
doar în noi, cum îţi spu- 
neam, clădind căsuţa buni- 
cii în inima noastră si să 
o avem aici, să nu trebuias- 
că să ne gândim înapoi la 
o ţară care mu mai există, 
unde nu mai e nimic. 

Dacă cândva vom putea 
face drum inapoi spre lo- 
curile de odinioară, nu vom 
merge ca să găsim ceya ce 


Trei arme ucigătoare: 


Nemţii ne-au dat gazele otrăvitoare, 
americanii bomba atomică și Kremlinul 


GAZELE, ATOMUL ŞI ACUM 
“DEZINFORMAREA” 


tușa sărută musafirii şi apoi le spune 


nepoților: 


şi cultură. 


ca să-i identifici prezența. 


de usile rațiunii. 


Trebue să ai ochii 20/20 șio lupă 


Gazele dezinformării pătrundprin cră- 
păturile bunei credințe și țintesc acolo 
unde propaganda obișnuită este oprită 


Vom demasca și alte atentate, în pre- 
zent ne oprim cu țesala la ““Tribuna 
României”! (nr. 119, p. 14 15 Feb. a.c-) 
care ne oferă un exemplu clasic de cum 
este folosită dragostea de graiul bunicilor, 
drept Cal Troian, menit să pervertească 


a inventat *'Dezinformarea”, un gaz par- ăi 
fumat cu blândeţă și neutroni care omoară 
sufletele şi lasă în viaţă trupurile. 
Dezinformarea vine ambalată în togă, 
costum național, odăjdii, şi este oferită 
în doze mici amestecate cu dor, patrie 


în RSR. 


lul: 


““Arătați-i voi 
pregătesc eu 
CINTA” (Sublinierele noastre, N.R.) 

Ana și Mircea bucuroși, arată ameri- 
canului Exemplul de gospodărie tipizată 


“Aci în grajd sunt vaca, vițeii și calul. 
In coteț vom vedea găinile, curcile, rațele 
şi gâștele mătușii, ci 
oi, e un miel. 

Zestrea mătuşei ar face geloase toate 
fetele adunate pe Muntele Găina. 

In suportul teoriei sarmalelor și bel- 
sugului, “Tribuna României” publică în 
același număr şi pe, prima pagină artico- 

“Cuvântul 
agriculturii românești-”! 
indirectă a “'dezintormării”, în RSR s'a 
modernizat agricultura, mâncarea-i bere- 


minţile tinerilor americani. 

Sub pretextul de a învăța pe copii 
limba română, agenții ““dezinfor matori”” 
ai lui Niculiţă ne prezintă “*România 


pentru dumneavoastră”, sau cum arată 
pentru export “Raiul Socialist”. 


chet și acuma umblă câinii cu plăcin- 
tele în coadă. 
Falsificarea intenționată a standardu- 


lui de viață 


țile tinere și curioase, următoarea între- 


bare: 


țară-”? 


mobil! 


o ogradă ““foarte largă”. 


continuă: 


un loc unde să semănăm 
ri care le-am 


“lungă pribeg , car 
e Big F 
să începem să reconstruim 
o ţară pe care odată ca 
şi acum 0 vrem frumoasă 
ca soarele sfânt de pe cer. 

Desigur că ne-am zbătut 
și am voit să facem lucruri 
aici ca și când am fi rămas 
în țară. Am căutat să ne 
strângem gândurile si visu- 
rile în reviste şicărți, chiar 
în instituții si societăți ro- 
mânești. O vreme amcrezut 

_că ne vom putea aduna din 
când în când ca să stăm de 
vorbă ori să ne sfătuim sau 
chiar numai să ne ospătăm. 
Dar n'a putut fi aşa într'o 
lume unde eram atât de ri- 
sipiți şi cu prea puține po- 
sibilitați de a ne duce dela 
un loc la altul; eram bogaţi 
numai în suflet. 

Si ne-am gândit căeram, 
în viaţa asta de fiecare zi, 
singuri şi dela 0 vreme ne- 
am simţit că suntem uitaţi 
de alţii, că în fond numai noi 
suntem împortanți, că cei 
de departe m mai există, 
sau sunt dusmani și m ne 
pot ajuta și trebue să ne 
ferim de ei. Poate tu vei 
avea parte de o altă lu- 
me. De fapt începi prin a 
nu înțelege ce am făcut noi, 

„ce facem. Te vei gândi 
mai întâi la gospodăria ta 
care începe să prindă rădă- 
cini în pământ, în cer, prin- 
tre oamenii din jur și cu 
care, fiindcă te vei misca 
mai uşor, vei prinde prie- 
tenii ca odinioară la Bucu- 
reşti, Nu spun că mu vei 
simţi în tine iubirea și du- 
rerea de țară, dar e alt- 

"ceva, e altfel. E ceva ce 
vine, ceva ce m poți uita 
sau ignora, dar poarta ta e 
deschisă la orice alt gând, 
la poftiri din alte părți și 


Lecţia de limba română începe: 

Ana spune fratelui Mircea și colegului 
de facultate, americanul Peter: 

“*Mătușa Maria ne, invită pe toți trei 
să petrecem două săptămâni cu ea, la 


Ana și Mircea, bine înțeles , au auto- 
“Mircea--declară Ana--conduce 
maşina perfect”, așa că cei trei muș- 
chetari ajung, fără pană de cauciuc sau 
benzină, la gospodăria mătusei, o țarancă 
de toate zilele, care posedă casa, șură, 
hambar, grajd, ţarc de oi, etc., plus 


Descrierea vieții cotidiene din RSR, 


al 


iubit țara? 


zinformării”? 


comunist !? 
Gândurile 


Otrăvită.”? 


Nepoţii “'sărută mâna” mătușei, mă- 


e important e să-ți mulțu- 
meşti gândul de a intra în- 


minte că ești român, dar 
mu te va turbura faptul că 
scrii în altă limbă,.că ser- 
vești un alt neam, că aștep- 
tările tale sunt cele pe care 
le au vecinii tăi în țara 
unde eşti adăpostit și apă- 
rat. acă cândva te vei 
înapoia în România, 0 vei 
putea face chiar dacă nimic 
mu s'a schimbat acolo de 
când ai plecat tu si dacă ar 
fi altfel acolo, vei găsi că 
totuşi casa ta din țara asta 
e mai mare, belsugul mai 
încântățor si copiii învățați 
cu altă lume, de care nu 
vor să se mai despartă. 

Incepusem să-ți scriu ca 
să-ți vorbesc de lumea noa- 


pe ce ai fugit mamă din țară? 
De ce ai fugit tu, tată, din țară? 
Aţi fost contra poporului? 


Cu mintea împăinjănită de gazul “'de- 


bogată, liberă şi frumoasă este viața 
întrun regim comunist se gândeşte. . . - 
de ce n'ar fi si ?n America un regim 


Adevăratul vinovat esti tu, părinte, 
pentru că de dragul de a-ți auzi copilul 
vorbind limba străbunilor ai folosit abe- 
cedarul oferit pe gratis de “Tribuna 


ACU 2 


e E E ema 
separă al 


PAGINA 3 


Jui Peter curtea, până 
SARMALELE SI PLA- 


„„ Acolo, printre 


Zilei; Modernizarea 


Concluzia, via 


din RSR plasează în min- 


Nu v'ați 


copilul care învață cât de 


copilului sunt nevinovate! 


Stroe MOLDOVANU 


stră, a celor ce suntem aici 
de vreo 40 de ani şi sa 


gânduri, atâtea doruri. Două 
vieţi care nu pot merge ală- 
turi. Am voit să-țipovestesc ” 
de toate drumurile greșite 
pe care le-am mers și sa-ţi 
spun să nu ne urmezi în 
păcatele noastre, dar m o 
voi face fiindcă cunosti deja 
tot ce am făcut si ce nu 
trebuia să facem. Nu vei 
găsi în tine loc pentru toată 
durerea pe care am trăit-o 
şi pe care o ținem încă sie 
mai bine „așa. Sunt sigur 
că pe, linia sufletului tău 
vei „găsi o viața frumoasă, 
bună și plină de bucuria pe 
care noi n'am putut-o avea. 


Ș Nicolae PETRA 


echipa 


Pentru a vă ţine . 
la curent cu ultimele 
știri din România, 


redacțională, lucrează 
fără încetare... 

Nu rămâneți în urma 
timpului... Citiţi - 
lunar 
“Cuvântul Românesc" 

şi participaţi la 
viața exilului românesc 
pentru a forma un 
puternic front 


noastră 


î de sa 
luptă anti-comunistă. 


am lăsat în urmă ci doar 


i 


- OT ITI vei gândi că în fond, oepăce 
Poe aaa, e 4 


ceia sata spate das atasati acarpa e 


na ae 


„mea română, fiinacă. nici-o. 


PAGINA 4 


MAI 1981 


E 


CUVÂNTUL RO 


MÂNESe 


INI eee 
IMPOTRIVA UNEI DORINŢI CRIMINALE 


De ce în afară de Polo- 
nezi, mai toată lumea ar 
dori să intre Sovieticii în 
Polonia? De sateliți nu ne 
putem mira, pentrucă toate 
regimurile comuniste se 
sprijină pe Soviete și nein- 
tervenţia lor în Polonia le- 
a băgat frica î în oase tuturor 
comuniștilor că vor fi lăsaţi 
baltă, pe socoteala exclusivă 
a indigenilor. De România 
nici nu mai vorbim. Incepem 
să credem că “'heroii'"popu= 
lari, care de când cu pu- 
terința au rupt-o de tot cu 
““Dumnezelea”!, se îndeasă 
tot mai mult, cârduri-câr- 
duri pe Dealul Mitropoliei 
să dea acatiste și săridare 
ca să se'ndure! “Măl naș Brej- 
nev”? să-și trimită 'Caza- 
cii la Varșovia. Că atunci 
ar vedea nenorociţii de reac- 
ționari de ce Președintele 
lor are dreptate să- i jugă- 
nească pe cetățenii rămași 


asocialiști. Ori cum ar Hi 
însă aceștia nu ne miră, 
pentrucă 'din pomana Sovie- 
telor trăesc. 

Dar ce este cu iubiții 
noștri Occidentali? In pri- 
mul rând socialiștii, destin- 
deriștii, falşii Sufletişti cu 
terei în loc de creer, doresc 
să fie confirmaţi cu orice 
preț și să trăncăneacă mai 
departe: vedeți? Cu ăștia 
nu e decâto singură solu- 
ție, destinderea, că altfel 
ne omoară. Desigur că a- 
semenea dorințe sunt cri- 
minale, dar asa stau lucru- 
rile. Lumea liberă sa îm- 
părțit în două; o jumătate 
din politicienii de profesie 
ai tuturor țărilor libere fac 
tot ce pot să ajungă la o 
capitulare fără condiţii, faţă 
de Soviete, iar altă jumătate 
nu poate face nimic ca să-i 
împiedice. Cei care nu vor 
capitularea nu mai pot a- 


ea Adrian B. 


junge în Europa la o ma- 
joritate clară din cauza sub- 
culturii care cu deosebire 
în ultimii douăzeci de ani 
minează niște populaţii cam 
saturate de prea bine şi care 
nu vor decât unsingur "lucru: 
cât mai puţină muncă și cât 
mai mult salariu, iar cine 
făgăduește săptămâna de 35 
de ore cu salariu pentru 48 
de ore, câștigă alegerile. 
In al doilea rând datorită 
acțiunilor de mas-media de 
35 de ani încoace, oricine 
vorbeste de o rezistență fa- 
ță de expansiunea sovietică, 
este imediat scos din joc 
prin denunțarea lui ca “'fas- 
cist”, E o formulă care 
nu dă gres. 

Cutremurul care s'a pe- 
trecut în U.S.A. cu alegerea 
lui Reagan, a provocat în 
toată lumea extra-sovietică 
un fel de panică, o totală 
desorientare şi chiar o dis- 


SPERAM 


Urmare din pog. | 
cu toată violența și larga 
ei difuzare. 

Au schimbat atunci de 
obiectiv. Au fost alesi le- 
gionarii. Aceştia au dat 
Consiliului un caracter fas- 
cist. Consiliul nu putea fi 
reprezentativ pentru naţiu- 


„stat de vorbă. cu “fas 
723 . 


omâni' 


ricane, engleze și franceze 
au primit - nu știu de unde - 
informaţii î în acest sens. 

S'a spus că unii membri 
s'au retras din Consiliu du- 
pă alegerile din 31 Mai - 
6 Iunie. Dovadă în plus că 
acuzațiile erau întemeiate. 
Despre această retragere se 
vorbește într'o comunicare 
a Biroului Regional Franța, 
publicată în Oficiosul Con- 
siliului Naţional “Lupta Ro- 
mânească”” din lanuarie 1981. 

s'a dezlănțuit contra 
Consiliului o nouă campanie 
violentă în anumite publicaţii 
românești, De unii Consi- 
liul era prezentat ca fas- 
cist, de alţii ca neviabil, 
fiind frământat de divizi- 
uni interne. 

Si această campanie a 
avut răsunet în presa de 
limbă română din Izrael.Re- 
vista mea, publică un arti- 
col, în numărul din 5 Sep- 
tembrie 1980 cu titlul “'Ca- 
lul troian al antisemiștilor 
români”! sub semnătura 
domnului Schafferman. 

Eu sunt atacat cu violen- 

fiindcă am introdus în 
Consiliul Naţional calul tro- 
ian, legionarii. Pentru acest 
serviciu mă plătesc arabii. 
Citez “Cum s'a lăsat ma- 
nevrat'! democratul *' Pe- 
nescu, încercând să pună în 
picioare un așa-zis Consi- 
liu Naţional Român (expre- 
sia aparține domnului Ser- 
dici), nu este greu de expli- 
cat într'o vreme când pro- 
paganda antisemită dispune 
” de fonduri însemnate prove- 
nite din țările arabe”. 

1 “Se cunose simpatiile u- 
nor adversari ai Consiliului 
Naţional față de cercuri 
streine care deși nu au ni- 


„__ci-o chemare își permit să 


se amestece uneori în tre- 


i AISI românești. , 


Nu sai de mirare că se 


Serviciile speciale me=. 


folosesc contra mea aceleasi 
argumente ca și domnul 
Schafferman. 

Fiindcă Consiliul este 
dominat de “totalitariști”, 
““democraţii ” au luat iniția- 
tiva convocării unui Congres 
Naţional pentru alegerea 
unui Comitet Naţional Ro- 
mân ''democrat”. 


mânești : Consiliul Naţio- 
nal Komân acuzat de fas- 
cism, și Comitetul Român 
sau cum se va numi, care 
se afirmă ca “democrat”. 

Regele nu poate repudia 
în favoarea celui “'demo- 
crat””, De aceea Regele 
a fost invitat la Londra de 
cei care vor forma Comi- 
tetul democrat, pentru co- 
memorarea centenarului 
proclamării Regatului Ro- 
mâniei. 

S'ar putea să apară și 
alte organizații care să re- 
clame la rândul lor dreptul 
de a vorbi în numele poporu- 
lui român. 

Unele ar fi regaliste, al- 
tele ar prefera Republica 
Română. 

Sunt unii care cred că 
există o formulă ce poate 
satisface pe toată lumea. 

Consiliul să se transfor- 
me într/o “Federație” din 
care să facă parte grupă- 
rile existente sau viitoare, 
asociații comunități româ- 
nești, etc. dar nu partidele 
care au creat Consiliul ci 
numai acei membri ai lor 
care acceptă să participe 
personal, Un adevărat Turn 
Babel, care nu va putea ni- 
ciodată acționa unitar și în 
care competiţiunile perso= 
nale vor domina. 

Aceste frământări și 
acuzațiuni nedrepte contra 
C.N, Ru au creat înemigrația 
noastră dezinteres pentru 
lupta românească organiza- 
tă, Tineretul refugiat în 
ultimii ani, a venit trauma- 
tizat de comunism. El spe- 
ra să găsească în emigrație 
o altă atmosferă și oameni 
gata de sacrificiu pentrueli- 
berarea țării. Nu intâlneș- 
te decât agitaţii politiciă- 
niste și veleități de carie- 
rism politic. De aceea stă 
deoparte de orice acțiune 


şi a aderat la majoritatea 
indiferentă a exilului. A- 
cesta crede imposibilă oso- 
lidaritate românească. A- 
ceeaşi stare de spirit am 
găsit-o la scriitorii care 
reprezintă strălucit cultu- 
ra românească în lumea apu- 
seană. Si cu toate acestea 
i ăra. 


eul ac iune), 

larat că nu sunt decât 
un promotor al creerii Con- 
siliului Naţional. Alţii îl 
vor duce mai departe. Im- 
prejurările m'au determinat 
să părăsesc, mai repede de- 
cât as fi dorit, Biroul Exe- 
cutiv ” Central, în Decem- 
brie 1980. Am rămas însă 
în Consiliu. Ca să îl a- 
păr. Si îl voi apăra. Este 
în interesul cauzei româ- 
nești ca el să existe. 

"Am auzit că se va mo- 
difica Statutul. Presupun 
că se urmărește transfor- 
marea actualului Consiliu 
în faimoasa “tederaţie””, s si 
se vor propune modificări 
importante în conducerea 
lui. și 

Adunarea generală a 

C.N.R. va decide cu majori- 
tatea absolută a membrilor 
în ce sens să se modifice 
Statutul. 
"== Adunarea generală va 
respinge desigur, cu fermi- 
tate, învimirile ce se aduc 
Consiliului și prezentarea 
lui ca o instituţie nedemo- 
cratică. Consiliul Naţional 
m are nici-o contingenţă 
cu ideologii totalitare, fas- 
ciste sau comuniste. 

EI a fost creat pentru 
apărarea drepturilor şi as- 
pirațiunilor poporului TO= 
mân la o viață liberă, fără 
constrângerile ce le suferă 
acum, 

Consiliul Naţional Român 
este atașat principiilor uma= 
nitariste deci respinge orice 
idee de rasism sau antise- 
mitism. Sperăm că În fața 
acestor diviziuni atât de dău- 
nătoare intereselor româ- 
nesti, majoritatea tăcutăa e- 
migrației noastre va ieși 
din indiferența ei ȘI, va ajul 
Consiliul Naţional să fie ceea 

ce ctitorii lui au vrut; Vo- 
cea poporului român. 


Nicolae PENESCU 


COSMA ma 


ponibilitate pentru acte dis- 
perate. 

In special micul naţiona- 
lism local, gen de Gaulle, 
a făcut să se şteargă o a- 
nume evidență îi în mintea Eu- 
ropenilor liberi, și aceasta 
privește rolul mondial al 
Statelor Unite. Foarte „pe 
scurt, și fără “nuanțe”! în- 
tortochiate, lucrurile mon- 
diale stau astfel: în primul 
război mondial, victoria îm- 
potriva Germaniei a fost de- 
cisă de intervenția ameri- 
cană, și tot Americanii au 
impus o pace rău croită de 
altfel, și în care au fost 
germenii celui de-al doilea 
război mondial, în care tot 
Statele Unite au fost învingă- 
torul real și unic; în aceste 
două războaie, cele mai mari 
din istoria lumii Statele 
Unite au avut voința de a 
învinge si au învins. Timp 
de peste 30 de ani după al 
doilea război mondial a ur- 
mat al treilea război mon- 


LIBERTATE DE GÂNDIRE, 

DE CONŞPIINȚĂ 

ŞI D3 JONVI'35 
[] 


RI, 


„DE RILI”I3 


3LIBERAREA CONDA'NAȚILOR | 
PÂNTRU OPINII POLIFICE, 
SOCIALE ȘI RELIGIOASE. | 


dial, iar Statele Unite au 
avut voința de a nu învinge, 
si astfel au fost învinse. 

In toate aceste trei ca- 
zuri lucrurile s'au petrecut 
după voinţa Statelor Unite. 
Acum, prinalegerea-lui Rea- 
gan cu programul lui, voința 
Statelor Unite arată că după 
această înfrângere nu mai 
e dorită niciuna și astlel 
s'a pus piciorul în prag. 
De aceea politicienii care 
şi-au făcut 0 doctrină de 
acțiune demagogică din 
“dolce vita”, sunt aşa de 
perplecși și nu mai Stiu 
încotro s*0 ia. Toţi! își 
dau seama că dacă “voința 
americană va opera ca în 
cele trei cazuri mondiale 
mai sus amintite, se spul- 
beră iluzia unei “imblân- 
ziri a comunismului prin 
compromisuri”, ceea ce azi 
socialiștii de pretutindeni 
numesc  “'dialogul  Nord- 
Sud”?, dar care nu este alt- 
ceva decât anularea oricărei 


IGIOASE NS 


2LIB 


BDRAREA DI 


GREVĂ AL 


ABSPROTAREA 
ADORDURILCR 
DELA 
HELSINKI 


DRE TORI 


OMULUI 


MUNZITORILOR. 


[pepazzza INTBANĂRILOR PORŢATE 
ÎN OLINICI DB PSIHIATRIS 
|epizaa TOLITICE, SONIALE 


A Dr. I0Y5L DASĂ, pati a)E BRAŞOTBANU, 
3H2O0RGHIE PRĂTILĂ. 3 


INOAISOARE 4 
ORTODOX 3 
DUMITREASA 


CORIDĂ ÎA MADRID „-.- 


BLIDERAREA IMEDIATĂ „DIN 
PREOTULUI 
IORSHE CALCIU 


voințe a Vestului 
voința Estului, D 
Sovietele să inter 

în Polonia este se Pur 
și nu se vrea să se inală 
altceva decât un “fără Arate 
adică socialiștii, sei is 
te”? 


față ge 
Orința e ză 


Nu Se poa. 


Noul regim di 
este menit să aria Săi Sa 
tuși se poate. 'Toa 
destinderii s'a pasat ial 
cauza unei enorme m, 
crități a lumii poliți 
cadentă Şi bolnavă de 
venitism politie, asa că 
tă această perioadă de 
treizeci de ani încoar, 
rioada războiului de tr, 
de ani, al treilea 
mondial, pe care gat 
dut Americanii, a fost 
perioadă a CATAVENCILOR 
Gbsoluția dela toți Kenne- 
1y*? Americei până la toți 
““Mitterand” în diverse edi- 
ţii din Europa. * 


Tedio- 
ce S 


Des ste 
€, pe 
eizeci 


ENPRI 


ŞI 
CONFORYISTE, 


ÎNOHTSOARE 


TASILE SARA Sost 


CONFERINŢA DIN MADRID 


Urmare din pagina 1 


Reseriștii au schițat o debilă dorință, ca 
să fie la Bucuresti, dar nu au găsit niciun 
loc în Bruxellles sau la 

In orice caz știm bine că în 
cum se desfăşoară această Con- 
şi mai ales lipsa de forță și dem- 
de a riposta cum 
predominării Rusiei, mu va aduce 
nici o destindere cinstită în lume, şi nici 
o „pace adevărată pe care o dorim toți. 

Observatorii prezenţi la Madrid afirmă 
că această Conferință se află într'un punct 
mort şi toată lumea „aşteaptă vreun gest 
inițiativă ca să "scoată din agonie 
lucrările acestei Adunări internaţionale. 

Nici un progres nu se vede, deși zilele 
trec și „deși diferite comisii redacționale 
sau întâlniri informale se produc şi se 


ecou, Va avea 
Roma? 
forma 
ferință 
nitate 
trebue » 


a occidentului 


„Vreo 


discută. 


Cercurile occidentale care au fost con- 
sultate asupra posibilităților, de „reînviere 


Sovietică 


puțin aparent. 


care 


va face un pas, un gest, mai 
înainte de jumătatea lunii Aprilie, ca sa 
se poată relua un dialog productiv, cel 


In orice caz părerea generală este că 
această Conterinţă, 
cheie lucrările la 3 Martie 1981, se va 
prelungi până la sfârsitul lunii Mai sau 
jumătatea lunii Iunie 198, 
o vacanță în luna Aprilie, pentru odihna 
membrilor dar si cu scopul: de a reflecta 
asupra acestei intolerabile situaţii, 

Rusia are ferma hotărire ca să impună 
în Actul final, 
în Actul dela Helsinki şi chiar să schimbe 
sensul multora din datele acelui faimos 
document semnat de cele 35 de țări și 
i-a servit Rusiei numai pentru O 
scurtă perioadă de timp. 


care trebuia să-si în- 


calculându-se 


decizii mai reduse decât 


Vom. vedea 


cum răspund, occidentalii și mai ales apă- 
rătorul numărul 1 pe care îl avem azi, 


Aurel RĂUŢĂ 


Mr. Haig. 


a acestei Conferințe, speră că Uniunea 


| L 


| 
| 


i 
ş 
4 
> 
1 
4 


PAGINA 5 


GENERAŢIA CALOMNIATĂ 


ea N. D. ARDELEANU mea Da 


Când îndosulusilor fere- 

cate dela Moscova si Yalta 

se hotăra viitorul său po- 

litic, poporul român n'a fos! 

consultat, nici măcar defor- 

mă. pentru a i se cunoaste 

dorința şiidealulpentru care 

a sângerat pe câmpurile de 
luptă. A fost înselat, mințit 
si părăsit fără scrupule de 
către briganzii care au de- 

cis actuala nefastă configu- 
rație a lumii; a Europei în 
primul rând. Regimul co- 
munist i s'a impus cu for- 
ta, împotriva voinței sale, 
în disprețul oricăror prin- 
cipii de drept, de etică po- 
litică și de dreptate istori- 
că. Declaraţiile formale și 
solemre (ah! solemnităţiie 
astea goale si mincinoase) 
că nu va fi schimbată ordi- 
nea socială şi că vor fi 
respectate fruntariile sale, 
au fost repede desminţite 
de fapte Nu vorbele, ci 


faptele arată cine sunt si 
cum lucrează oamenii din 
Kremlin. 

Puterile democratice a- 
pusene s'au mărginit la 
simple proteste diplomatice, 
atunci când tancurile sovie- 
tice au impus noul regim 
““democratic” decretat de 
Moscova. De câte ori nu 
si-au spus ele cuvântul, pen- 
îru instaurarea si apărarea 
““gemocrațiilor - populare”? 
din Esti. -. 

Au reacţionat în vre'un 
fel, prin fapte, nu prin vor- 
be, incoruptibilii democrați 
occidentali, aliații comunis= 
mului? 

Nu mimai că poporul ro- 
mân, şi atâtea popoare din 
Estul Europei au fost aban- 
donate în ghiarele comunis- 
mului; au fost părăsiți până 
şi oamenii politiei demo- 
crați, reprezentativi ai 
acestor popoare, aliații 


fideli ai țărilor democratice 
apusene, exponenții acelo- 
raşi concepții si idealuri 
politice pentru care au 
dus războiul, pentru care 
l-au început chiar state- 
le libere. Acesti frun- 
taşi politici au plătit cu 
viața încrederea arătată de- 
mocraţiilor apusene, murind 
în exil sau în închisorile. 
comuniste. E indiscutabil 
că un luliu Maniu - Și cei- 
lalţi oameni politici impli- 
cați în schimbarea dela 23 
August 1944, faimoasa “teli- 
berare” - a fost de bună 
credință, convins că va ac- 
ționa în interesul poporului 
român prin politica pe care 
a făcut-o, încrezându-se în 
promisiunile Aliaților Occi- 
dentali. Ela înțeles demo- 
crația în sensul european al 
termenului. A fost însă 
cumplit înșelat, plătind cu 
viața naivitatea de a se fi 


4 


Pam 
SÂNGEROASE 


Se spune că regele ani- 
malelor, Leul, ar fi cerut 


ni zicea portului de ar 


i) 
Legea convenea de mi- 
nune acelor vietăți vegeta- 
riene care nu cunosteau gus- 
tul cărnii, dar deranja pe 
consumatorii de biftekuri în 
sânge- 

Intre alții, cei mai re- 
voltați au fost tigrii, pan- 
terele, râșii și alte perso- 
nalități amatoare de sen- 
zaţii tari. g 

- Cum vine asta? - au 
spus ei - într'oțară liberă?!! 
Să ne trimeată la pedicură 
si dentiști, la tot felul de 
Stricători, ca să ne distruga 
uneltele de producție? . 3, 

Si au făcut grevă! (Dealt- 
fel sistemul e la modă, ai 
n'ai treabă, trântești o gre- 
vă, ca să se bucure perfid 
anumite forțe oculte şi să- 
ți faci pagubă în casa ta)si- 
au pus pe piept pancarte și 
s'au plimbat cu pași mari, 
prin fața locuinţei regale. 

Madam Regina, fiind de 
partea lor, le-a promis o 
intervenție pe lângă Domnul 
Rege, cerându-i un amenda- 
“ment la legea lui stupidă. 
Cum Leul făcea “*somnote- 
rapie”, ma prea fost posi- 
bilă intervenţia de familie, 
(ca să se știe ce forță au 
femeile și ce pot obține ele 
cu un rânjet dulce). 

Aşa că, cei din grevă, 
nu s*au ales cu nimic: 

Sa întâmplat să trecă, 
pe lângă locul grevei, o că- 
prioară, un cerb și altă că- 
“prioară (mă rog, nu neapă- 
rat un triunghi, dar ceva cu 
poligamie de a lor) şi, cu- 
rioase din fire, s'au apropiat 
"să vadă despre ce este vorba. 

- Ja cărați-vă farfuzelor 
_ a mârâit un tigru. Ce vă 
băgați unde nu vă, fierbe 
oala? - 

Cerbul, cam ofensat 
- (bărbat totusi), l-a repezit: 
ă Fi politicos, tinere, că 
agăţ în cuier. .. A 


(Era o aluzie le super- 
bele coarne, totdeauna in- 
„terpretate greşit si în- 


tigrul. 
grebla aia în cap? 
Si, ce mai vorbă lungă, 

i-a sfâşiat pe toți. 
Greva s”a terminat, gre- 
3 viștii sau întors la treburile 
lor sângeroase și viața a 
reintrat în normal. Pentru 
că - nu ştiu cum să vă spun 
— dar fără arme, fără ghia- 


re, fără împușcături, unde 
ajungem? . . - 
Ajungem, 


probabil, la un 
pământ, und 


lizaţie trepidantă. . .Ce mai, 
nu vezi nimic interesant. - - 
Si ajungem de asemeni la o 
suprapopulare zâmbitoare, 
în loc să ne tăiem bere- 
gheata, unul altuia, ca între 
masculi normali! 

IL) 


UN NEDREPTĂŢIT 


Dacă lupul găsea un a- 
vocat, (și nu se poate spune 
că e lipsă de eib), dădea 
de mult, în judecată scrii- 
torii ce l-au târit în po- 
veşti, denigrându-l și scă- 
rându-i acțiunile! = 

Lipsa de consideratie 
merge atât de departe, in- 
cât, undeva, un băiețandru 
oarecare, Petrică - pe care 
lupul l-ar fi făcut “knok- 
out”? În prima repriză - 
reuşeşte să-l dea pe mâna 
vânătorilor. Si nu ajunge 
asta; totul se face într?0 
atmosferă simfonică- 

Situațiunea mu e de su- 
portat: 

Râd curcile, mai întâi, 
(nişte proaste, cu gât urât, 
ce” râd la orice fel de 
“show'?), apoi caprele, (al- 
te inteligențe!), înfine toate 
animalele ce s'ar cuveni să 
stea DREPTI, când trece 
el, indiferent dacă nau fă- 
cut armata. 

Intr*o poveste, unde lua- 
se o gustare cu trei iezi, 
lupul este invitat diplomatic 
de mama-capră, la o cină, 
aşezată, camullat deasupra 
uhei gropi cu jăratec. Si 
în timp ce mânca linistit, 
cade acolo, făcând arsuri 
de gradul 3, (fără să aibă, 
cel puţin “medicare”!!) 

lată deci la ce o poate 
“duce mintea pe o capră - 

" Repetăm: sunt lucruri 


inadmisibile! 

| se cere să se hră- 
nească, național, cu zarza- 
vaturi, în timp ce oamenii 
înfulecă imense cirezi de 
vite. 

Lupul este acuzat de oi, 
(se stie ce anume cultură 
are oaia), de viței, (a se 
nota comportamentul lor în 
fața porților noi), de păsări, 
(programate să moara pe 
limba lor), de câni, (rude, 
prost crescute), dar de cine 
anume nu e acuzat? 

Incorect, necinstit, țesut 
totul cu aţă albă! 

Reclamaţii la Regele ani- 
malelor n'au dus la nimic, 
leul fiind incapabil să ci- 
tească două rânduri, fără 
să nu adoarmă pe loc. 

La Societatea mondială 
a Lupilor, fiind perioada a- 
legerilor, n'a reuşit să ob- 
ţină un singur vot! 

Aşa că lupul rămas un 
singuratic, acrit de cele pă- 
țite (indignarea îl tace, une- 
ori, să huiduiască luna, o ba- 
pă palidă, ce vrea să pară 
misterioasă si se bagă în 
tot felul de filme) și-a în- 
tocmit legile lui personale, 
votate la persoana întâi şi 
aplicate „la toate celelalle 
persoane.* 


* Asemănările cu anumite 
persoane sunt pur întâmplă- 
toare. a 


încrezut în promisiunile și 
cuvântul puterilor apusene. 
“Avem prieteni și aliați de 
nădejde. Ne vor ajuta!”?. 

Acum în perspectiva is- 
torică, se vede limpede ma- 
rea eroare politică a parti- 
delor istorice, consecințele 
ei nefaste mu numai pentru 
aceste partide, ci pentru în- 
reg poporul român- 

Nefaste au fost aceste 
consecințe îndeosebi pentru 
acea generație care, singură 
în complexul politic roma- 
mesc, a prevăzut din timp 
ce însemna comunismul pen- 
tru poporul nostru, ce ur- 
mări tragice va aduce poli- 
tica de apropiere şi alianța 
cu Uniunea Sovietică. Ge- 
nerația naționalistă a pro- 
testat la timp împotriva a- 
celei politici, a dat alarma 
împotriva pericolelor impli- 
cate de ea; a plătit însă 
cu sânge faptul de a fi văzut 
clar si de a se fi opus 
aventurilor nesăbuite ale u- 
nui rege iresponsabil și ale 
lichelelor din jurul său. O 
generaţie luptătoare, eroică, 
a fost lovită de cunjurația 
mișeilor, care au clocit în 
taină metodele crimei, ni- 
micind floarea unui tineret 
dezinteresat cum n'a mai 
fost altul în istoria noastră 
politică. 

N'au fost însă de ajuns 
cumplitele ei jertfe. Acum 
ea este acuzată de crime, 
uitându-se că aceste crime, 
care m intrau în concep- 
țiile ei, n'au fost decât o 
reacțiune de apărare, un 
xăspuns la acţiunile odioase, 


la atacurile celor ce puneau 
la cale, în umbră, asasina- 
rea ei morală și fizică. 
Valuri interminabile de 
calomnii și minciuni, de răs- 
tălmăciri dictate de reaua 
credință s'au abătut şi con- 
tinuă să se reverse cu dia- 
bolică stăruință și sistemă 
Ampotriva ei, pentru a o 
compromite în ochii poporu- 
lui şi a-i discredita memo- 
ria; pentru a-si ascundepro- 
priile crime, uriașe, încare 
au pierit mu numai elitele 
acestei generații, ci zeci, 
sute de mii de Români cali- 


gisața ca  “reacționari”, 
** fascisti”? , '“antiprogre- 


sişti”?; fără să mai amin- 
tim de distrugerea țărăni- 
mii, care e cea mai mare 
crimă comisă împotriva po- 
porului român de bestiala 
țeroare stalinistă. |, 

Tineretul de după război 
nu cunoaște adevărul. Is- 
toria e răstălmăcită, fapte- 
Je sunt sistematic denatu- 
rate de propaganda unui re- 
gim  anti-românesc prin 
esență, supus Cremlinului- 
Ce are comunpoporulromân 
cu marxism-leninisrul? Cu 
această ideologie a stepelor, 
arma prin care înaintează 
agresiv imperialismul mos- 
covit? Valul de calomnii 
contimă, reaua credință nu 
cedeaza. 

E bine însă ca tineretul, 
mințit, dezintor mat, dezo- 
rientat, să cunoască adeva- 
rul; să ştie că generaţia 
meruşinat” calomniată n'a 
semnat nici-unul din marile 
acte de capitulare națională 


Dumitru Stăncescu—— 


care au dus la situaţia tra- 
gică de azi a poporului nos- 
tru. Semnătura generației 
hulite și calomniate în chipul 
cel mâi murdar, nu se află 
pe actul dela Viena, opera a 
doi briganzi care a sfăsiat 
Transilvania; nu se ană pe 
actul de cedare a Basara- 
biei și Bucovinei de nord, 
răpite miseliște de marele 
“prieten” și “taiat”, a că- 
rui ideologie si politică o 
urmează regimul comunist 
dela Bucuresti; m se află 
nici pe actul nefast dela 23 
August, opera partidelor is- 
torice, care niciacum nu vor 
să recunoască politica gre- 
şită, de oarbă încredere în 
politicieni cinici de taliaumi 
Churchill şi a unui prese- 
dinte american senil, mane- 
vrat din culise de agenții 
lui Stalin. Poporul român 
suportă acum urmările ero- 
rilor politice tragice ale a- 
cestor politicieni, care n'au 
sesizat la timp marea tră- 
dare dela Moscova şi dela 
Yalta. ş 
Numai hulita, calomniata 
generație lovită mișeleşte 
a văzut primejdia care a- 
menința, din stepele pustii, 
existența poporului român si 
a Antregei Europe; a acestei 
Europe, care încă doarme- 
Generaţia însângerată,e- 
roică, poate singură, ține 
azi capul sus. Ea n'a tră- 
dat, nici ma pactizat cu co- 
munismul, cea mai mare 
primejdie pentru omenirea 
întreagă, cea mai gravă cri- 
ză din istoria universală. 


De când Seful din RS.R. își ia pe toate 
tonurile răspunderea dizolvarii oricărei 
rezistențe umane față de nihilismul comu- 
mist, motivează toate fărădelegile printr”o 
așa zisă adaptare a comunismului la reali- 
tațile naționale. Adevărul însă este pe 
dos, pentrucă tot ceea ce face celica anti- 
om și cu Seful pe care şi l-a pus ca să 
se ascundă, este tocmai bine distrugerea 
din rădăcini a oricărei realități naționale, 
programul urmărit fiind desrădăcinarea 
poporului român pentruca astfel să dispa- 
ră în gloatele eur-asiatice. 

In schimb o tresărire națională, și deci 
umană, s'a petrecut în Polonia, numai că 
““ealitatea umană poloneză” nu s'a dat pe 
față prin partid , ci prin lumea care lu- 
crează în fabrici şi pe ogoare. Aceasta 
lume muncitoare a impus realitățile națio- 
nale si general-umane unui partid de para- 
ziţi ciocoești în afară de orice realități, 
corupți până la măduva. Ca și în RS.R., 
însă cu o deosebire, pentrucăa avut meritul 
pasiv, de neînchipuit în România, și anume 
nu Sa răzvrătit cu forța împotriva poporului 
polonez. Acest partid comunist dinPolonia 
rămâne mai departe ca forță administrativă 
de-ocupație, iar viața națiunii începe să 
fie determinată de națiune însăşi, adică 
de națiunea poloneză, creștină și de cultură 
europeană. 

Atâta de puternic și plin de consecin- 
țe este vevirimentul național şi social din 
Polonia, încât Brejnev a trebuit să-l ia 
în seamă, altfel decât în Cehoslovacia în 
1968. Așa că la recentul congres al 
partidului comunist sovietic, două voci au 
vorbi pentru Polonia, una direct si alta 
indirect, prin Kania şi Brejnev. Kania 
a fost penibil, pentruca niciun subaltern 
satelit m poate fi altfel, de aceea nici 
nu are vreo importanță perială strict ri- 
tuală pe care el a tras-o stăpânilor ideo- 
logici, dar Brejnev a fost de-a dreptul 
interesant și i iscutabil a marcat o coti- 
tură. a mmitei “'doctrine Brejnev” însăşi. 
După această doctrină, modelul sovietic 
trebue respectat în mod absolut, și niciun 
satelit m ar avea dreptul să devieze 


Polonia, “doctrina”? însă col 


vreun milimetru dela el. 3 
După izbucnirea morală și spirituală din 
te, și autorul 
ei, Brejnev, precizează că “apropierea”, 
adică în vechiul limbaj imitația totală, 
nu înseamnă deloc că popoarele trebue să 
renunțe la condiţiile lor specifice. Dela 
anexarea Europei de Est, până acum niciun 
ţar rosu nu a mai recunoscut așa ceva în 
vreun congres al partidului. Ceea ce în- 
seamnă că gerontocrația sovietică, ținând 
seamă de importanța Poloniei în Europa 
Centrală și-a pecetluit evitarea violenței 
prin recunoaşterea comportamentului de 
hotărîre nezdruncinată a poporului polonez, 
cu tradiţia lui, cu Biserica și cultura lui. 
Concluziile pentru România sunt dure- 
roase. In România nimic, dar absolut ni- 
mic, mu a fost cât de cât dat după vreo 
realitate românească, ci tot comunismul de 
acolo a urmat numai și numai tipicul so- 
vietic, si România a fost transformată în 
spirit într'o gubernie rusească. Asa că 
Brejnev si-a nuanțat doctrina din cauza 
Poloniei, mu din cauza elicei din R-S.R. cu 
Preşedintele după care se piteşte. Cu 
hotărire, cu inteligență și dârzenie, cu 
credință și iubire de neam, poporulpolonez 
a avut curajul să înfrunte posibilitatea 
unei cumplite tragedii, dar tocmai prin 
această calificare morală superioară i-a 
intimidat pe Ruși care de asta dată și-au 
adaptat puțin doctrina la realitate. Acest 
lucru, din nefericire va avea cele mai 
triste urmări în România, Și nu din cauza 
Rușilor, ci din cauza unor nominali Români 
cate niciodată nu au avut inimă de Români, 
adică niciun fel de inimă, nici măcar cât 
comuniștii Polonezi care nu au intervenit 
cu forța împotriva propriului popor, con- 
știe i de altfel că armata nu și-ar fi 
masacrat fraţii. In România în loc de 
armaţă exista numai câinii de aparare a 
regimului, într'un sistem bazat exclusiv 
pe lanțul de interese comune și pe frica 
oamenilor de câini. Evenimentele din 
Polonia au tăcut frica și apărarea și mai 


mare. 
L] 


„ Destinatari: Paul 


PAGINA 6 


MAI 1981 


CR 


CUVÂNTUL ROMÂNEŞ 


Dulce ca mierea e glonţul Patriei 


a Mircea Pompey COJOCARU masa 


|. “Puteți crede ce doriți...” 


“Pentru noi nu există 
comentariu, discuție sau pă- 
rere pe această temă. A- 
ceasta nu ne priveşte nici- 
cum. Acești oameni nu re- 
prezintă țara noastră. Pu- 
teţi crede ce doriți”. 


Declarația aparține lui lon Badea-însăr- 
cinatul cu afaceri externe al ambasadei 
RS.R. la Paris-şi a fost făcută la scurt 
timp după atentatele din 3 Februarie 1981 
care au avut loc la Paris și a căror țintă 
a fost Paul Goma-scriitor român aflat 
în exil din 1977 şi Nicolae Penescu-fost 
ministru de interne al României. 

Precizăm că aici, la Miinchen, imediat 
după desfășurarea atentatelor, la distanță 
de ore, știam deja că televiziunea franceză 
şi-a întrerupt emisiunea pentru a informa 
asupra acestor acte de terorism-si tot 
la distanță de ore am putut citi aici, 
la Miinchen, comentariile presei franceze. 

La Paris lon Badea declara inocent: 
“Eu nu am citit nimic în presa franceză 
pe acest subiect”?. 

Așadar pentru Domnul toate's bune și 
frumoase, “ziua trece, leafa merge”. . . 
noi cu drag-mințim. 

Pentru noi în schimb s'a întâmplat ceva 
foarte grav. Si ceeace s'a întâmplat ne 
privește pentru că ținta atentatelor - res- 
pectiv Paul Goma, Nicolae Penescu şi Ser- 
ban Orescu şi alții- despre care va fi 
vorba în continuare-sunt români și ne 
reprezintă țara, chiar dacă nu sunt 'fîn- 
sărcinați cu afaceri externe”. 


I.Expeditor: notei ““Casteliana”” 


Penes: : 5 pe 


e. 3 Februarie deci, | S 
„ scriitorul român Paul Goma primește u 
pachet expediat din Spania. Expeditor: 
Hotel “'Casteliana”. Goma desface pachetul 
dar observând un contact electric ciudat 
alarmează poliția franceză.  Artificierul 
francez care încearcă demorsarea bombei 
este rănit ca urmare a exploziei provocate. 
In aceeaşi zi de 3 Februarie 198], tot 
la Paris, Nicolae Penescu primește și el 
un pachet expediat tot din Spania. La 
deschidere pachetul explodează iar Domnul 
Nicolae Penescu grav rănit este transportat 
la spital si supus intervenției chirurgicale. 
In 4 Februarie “'câmpul de luptă” se 
mută dela Paris la KBin, unde Domnul 
Serban Orescu-președintele Cercului De- 
mocratic Român-primeste și el un pachet 
expediat tot din Spania; îl deschide, observă 
ceva ciudat, încearcă să-l scoată din casă, 
dar explozia se produce și Domnul Orescu 
este rănit. 


III.Secretul expeditorului 


Cele trei pachete care s'au dovedit 
a conține *'Memoriile lui Hrușciov”! și 
cantitatea de explozibil suficientă-dacă nu 
pentru a ucide, cel puțin pentru a răni-au 
fost expediate, după cum am spus, din 
Spania, purtând la expeditor indicația Hotel 
“Casteliana”!.  Expeditorul nu a fost în- 
tâmplător ales. Dacă în locul acestei 
indicații ar fi stat un nume oarecare, 
destinatarii ar fi fost mai prudenți.  “'Se- 
cretul expeditorului''? 

Domnii Paul Goma, Nicolae Penescu și 
Serban Orescu au acordat pe data de lo 
Decembrie la Madrid o conferință de presă 
în care au prezentat situația drepturilor 
omului din R.S.R. exprimându-se iotodată 
împotriva alegerii Bucureștiului ca loc 
a unei viitoare conferințe pentru securitate 
şi pace în Europa. 

Conferința de presă s'a desfăsurat în 
hotelul “Casteliana”. Nici unul dintre 


„cei trei români deplasați la Madrid n'a 


purtat cu sine, pentru a uita şi a da astfel 
prilejul să-i fie reexpediate “Memoriile 
! lui Hrușciov”. 


presupunem că aceste memorii au stat - 
"în raftul realului expeditor și au fost 
„ preferate operelor; (poate complete) ale lui 
Lenin, etc., pentru a fi purtătoarele unui 
act de terorism și pentru a trăda-nevoit- 
expeditorul. 


Nu ne rămâne decât să 


Se cuvine menționat faptul că în timpul 
conferinței de presă ţinută de Goma, Orescu 
și Penescu, autoritățile spaniole au fost 
avertizate asupra pericolului unei bombe 
ce ar putea exploda în hotelul *“Casteliana”. 


IV. Simple coincidențe? 


Intrebarea nu-i pusă pentru a afla răs- 
punsul, deoarece asociațiile pe care faptele 
te obligă să le faci, cărora li se adaugă 
cunoașterea scopurilor și mijloacelor, in- 
dică clar realitatea. Nu-i o simplă coin- 
cidență că cele trei bombe au fost trimise 
celor trei exilați români care s'au aflat 
la Madrid pentru a face cunoscut partici- 
panților conferinței dela Madrid felul în 
care R.S.R.-ul respectă drepturile omului. 

Nu-i o simplă coincidență faptul că 
însăși conferința de presă acordată de 
cei trei a fost “bruiată” de amenințarea 
cu explozia unei bombe. 

Nu-i o simplă coincidență că celor trei 
le-au fost expediate bombele acasă, ca 
din partea hotelului “*Casteliana”?. 

După cum nu-i doar coincidență lanțul 
încercărilor de intimidare petrecute până 
la expedierea bombelor. 

Domnul Serban Orescu, ca urmare a 
activității sale în exil, a fost amenințat 
în cursul lunii Ianuarie 1981 direct de un 
membru al ambasadei R-S.R. dela K5ln; 
Intre amenințare și bombă nu-i nici o 
coincidenţă, ci o transpunere în fapt. 

Urmând şirul ne-coincidențelor vom 
informa că până la primirea pachetului- 
bombă scriitorul român Paul Goma a primit 
o serie de scrisori de amenințare. Seri- 
sori de amenințare au mai primit si domnii: 
Vlad Georgescu-profesor de isto, T 


V. Nu bate! 


“Scopul scuză mijloacele” - se spune, 
numai că în atingerea scopului ““Securita- 
tea” foloseste mijloacele fără să se în- 
trebe în ce măsură devin sau nu scuza- 
bile; i-am și pretinde prea mult. 

Până să se ajungă la bombă, în faza 
încercărilor de intimidare, pe lângă scri- 
sori s'au folosit și voci anonime care 
au proferat amenințări în telefoane, si 
pumni anonimi dar îndemânateci. 

In luna Noiembrie 1977 Doamna Monica 
Lovinescu-editoarea emisiunii “Teze și 
antiteze la Paris” - radio “Europa Liberă - 
a fost atacată în fața locuinţei sale dela 
Paris de doi indivizi. 

La Mținchen pe data de 27 Ianuarie 
1981 (aniversarea zilei de naștere a lui 
Nicolae Ceauşescu) Domnul Emil Geor- 
gescu a fost atacat în apropierea locuinței 
sale de un individ (cam la aceeaşi dată 
erau expediate dela Madrid pachetele con- 
ținând bombe). In ambele cazuri atacul 
a constat în pumni împărțiți cu dărnicie. 

Mergând înapoi vom consemna în seria 
intimidărilor și accidentul de automobil 
provocat Domnului Emil Georgescu în Oc- 
tombrie 1976. 

In loc de comentarii: distribuitorii 
pumnilor au dispărut fără urmă. In cazul 
accidentului mașina care I-a lovit pe Emil 
Georgescu s'a constatat a fi întâmplător 
închiriată, întâmplător cu propietar cu 
Papiugrt francez, întâmplător cu paşaport 
als. 

In șirul întâmplătorilor nedezlegate 
încă un REMEMBER: în Martie 1975 a fost 
asasinat la Miinchen Cornel Chiriac. 


VI. Intimidare și confuzie 


Atentatele-fie cu pumnii, cu vocea sau 
cu condeiul şi în final cu bombe; săvârşite 
împotriva, unor exilați români care ne 
reprezintă, apar clar ca mizând pe un 
rezultat dublu: intimidarea (cu nuanțele 
cele mai bogate mergând până la crearea 
spaimei) și confuzia, respectiv o derutare 
generală. 

In ceeace privește intimidarea, rezulta- 
tul mu numai că nu a fost atins ci esecul 
este absolut evident. Nici pumnii, nici 


telefoanele sau scrisorile de amenințare 
si nici chiar bombele mu-i vor Opri din 
drum pe cei angajați într'o luptă pentru 
o cauză dreaptă. “Tonul Doamnei Monica 
Lovinescu sau al Domnului Emil Georgescu 
nu va deveni mai “blând” sub influența 
ci numai atunci când realitatea 
nd actualitatea româneas- 
rală va fi 


pumnilor, AI 
o va impune, câ c 
că-politică-economică și cultu 
argument pentru laudă și bucurie. 
Paul Goma nu va înceta să divulge 
flagranta încălcare a drepturilor omului 
în România, crunta realitate a închisorilor 
si lagărele de muncă, atâta vreme cât în 
închisori zac fruntașii sindicatelor libere 
române, preotul Gheorghe Calciu, oameni 
care îsi cer dreptul la viață, libertate. 
Domnul Penescu, Domnul Orescu, Dom- 
nul Vlad Georgescu vor spune ce au de 
spus, iar dacă o viitoare conferință pentru 
securitate şi pace în Europa va avea loc 
la Bucuresti faptul că 'mu se vor duce la 
Bucuresti nu va fi rezultatul intimidării 
ci o victorie ieftină a unui regim ce-si 
va demonstra odată în plus neputinţă, frica 
și machiavelismul cu care se apără. In 
privința confuziei ar fi foarte multe de 
spus. S 
Se impune ajunsi aici, să tragem un 
semnal de alarmă. Exilul, şi dorim să 
credem că nevrând, oferă prin diverse 
manifestări parcele de teren fertil pentru 
împlantarea şi cultivarea confuziei. Istoria 
diversiunii prezintă printre altele categoria 
“idioților utili”? prin care se înțeleg in- 


divizi care fie în mod inconștient fiepentru 


că interesele particulare primează asupra 
celor. generale, fac jocul celor interesați 
în realizare: i joc. E regretabil să 
: $ 


dresa unor reprezentanți ai 
exilului românesc ca si în unele publi- 
cații din exil. In loc de alte comentarii 
as repeta doar apelul Domnului Cornel 
Dumitrescu tipărit în “Cuvântul Româ- 
nesc” din lamuarie 1981: “Fraților nu 
stricați gloanțele pe cei de aceeași parte 
a baricadei, trageţi în cei de dincolo”. 


VII. Ce a căutat“bulgaru”? 


Revenind la atentatele cu bombe îndrep- 
tate împotriva lui Penescu, Orescu, Goma 
vom menționa faptul că la scurt timp după 
cele întâmplate, în fața casei Domnului 
Penescu din Paris poliția franceză a ares- 
tat un individ care s'a dovedit a fi diplomat 
bulgar și care avea asupra lui, într?o ser- 
vietă, documente referitoare la familia 
Penescu. Serviciile de contra-informaţii 
franceze au fost nevoite să-l elibereze 
datorită imunităţii sale diplomatice. 

Ce-a căutat bulgarul în preajma casei 
familiei Penescu? Dece în servieta lui 
se aflau exact documente referitoare la 
această familie? ; 

Urma oare ca ““frăția” româno-bulgară 
să se concretizeze? Securitatea să predea 
“cazul” la *Darjavna Sigurnost” (serviciul 
secret bulgar). Sunt întrebări fără răspuns 
deocamdată, întrebări de care se leagă 
amenințările adresate lui Paul Goma în 
metrou la Paris și repetate la New-York 
că “'va fi bulgarizat”. 2 

Să nu uităm că deja conștiința serviciu 
lui ““Darjavna Sigurnost”” este încărcată: 

= scriitorul bulgar, în exil Markoff - 
asasinat în Septembrie 1978 la Londra 
cu umbrela devenită celebră; 

- trei săptămâni mai târziu jurnalistul 
bulgar în exil Vladimir Simionoft este găsit 
mort „în apartamentul său dela Londra; 

= în August 1978 la Paris jurnalistul 
bulgar în exil Kostov este atacat cu aceeasi 
umbrelă-dar scapă, secretul umbrelei fiind 
deja cunoscut. 

Patru zile după asasinarea lui Markoft, 
seful serviciului secret bulgar Stojanoff 
declara la televiziunea bulgară: “dusmanii 
nostri nu ne pot scăpa. Pentru noi nu 
există frontiere”, 

Ministrul adjunct al M.A.I.-Pleşiţă, co- 
leg de bransă cu Stojanoff, îi spunea lui 
Goma înainte de plecarea acestuia din 
R.S.R.: “fii atent Paulică, brațul revoluției 
e lung”. Y 

Iar simple coincidențe? 


/ 


VIII. Adevărul? 


Este deja un adevăr cunoscut faptul că 
toate serviciile secrete răsăritene se an 
în subordonarea K.G.B.ului. Securitatea 
R.S.R. m numai că este în subordinea 
K.G.B. ului dar se pare că este singura 
instituție din R.S.R. care are contact direcț 
cu K.G-B.ul. Un alt adevăr deja cunoscuț 
este şi faptul ca pentru a-și putea urmări 
mai ușor victimele K.G.B.-ul editează- în 
conformitate cu ordinul secret Nr, 125 
1968 - anual, un “'Index al dusmanilor. 
Statului”. Indexul, editat în 1500-1800 de 
exemplare, cuprinde numele oponenților 
scurte. biografii, portretele fizice si psi. 
hologice, acuzațiile ce li se aduc adresa 
în străinătate etc. etc., ceeace dă posi- 
bilitatea serviciului secret sovietic să ac- 
ționeze prompt În orice parte a lumii 
(n RS.R. această sarcină este preluată de 
“Direcţia pentru contrarevoluție externă»), 


Cu toată perfecțiunea aparatului deirea a 


presiune și cu toata grija pentru stergerea 
urmelor, în multe cazuri adevărul ip 
la suprafața. . 

Să ne reamintim numai cele două asasi- 
nate politice ale căror victime au fost 
exilați ukrainieni: Lev Rebeţ ucis la 
Miinchen în Octombrie 1957, si Stefan 
Bandera, ucis tot la Miinchen, doi ani 
mai târziu. Misterul acestor asasinate 
a fost devoalat de însuși asasinul: ofițer 
K.G.B. care s'a predat puțin mai târziu 
autorităților germane. E 

Cine poate şti că mu va veni vremea 
când se vor mărturisi şi cei ce au pregătit 
i e achete! ombe la Paris 


dincă. Ultimul “:scăpat”, la 23 Noiembrie 
1980, peste zidul ambasadei R.S.R. din 
Viena este Florin Rotaru care s'a predat 
serviciilor secrete americane cu un sac 
conținând 50 de kg de documente secrete. 

In aşteptarea adevărului avem doar 
certitădinea că Securitatea își continuă 
buna tradiție stalinistă, certitudine oferi- 
tă de trei asasinate politice din România, 


împotriva unor fruntasi ai mişcării munci- * 


torești: Dobre, Jurcă şi Paraschiv. 


IX. Miinchen-21 Februarie - 
orele 21.48 


Un nou atentat îndreptat de acestă dată 
împotriva postului de radio ““Europa Liberă 
Libertatea”? Nu vom întra în amănunte 
pentru a evoca imagini ale distrugerilor 
produse sau pentru a reaminti valoarea 
pagubelor. Vom descrie doar revelația 
avută: a fost dat așa, ca peste acest necaz, 
să se înalțe pentru a domina, aproape ca 
o pasăre Phonix, solidaritatea exilului. 

In noaptea de 21 Februarie - ştirea a- 
tentatului a provocat și îngrijorare, si 
indignare, si revoltă-dar tocmai aceste 
sentimente au impulsionat declansarea va- 
lului de solidaritate. In acea noapte tele- 
foanele au fost primii “ambasadori” ai 
acestei solidarități. Si mu sunt vorbe 
prea mari rostite! 

Faptul că din Franța eram întrebaţi 
despre cele întâmplate, faptul că am sunat 
Franța pentru a comunica deja că depar- 
tamentul românesc mu fusese atins de 
explozie, faptul că am format numărul de 
telefon al unui redactor ceh, toate acestea 


si altele aflate ulterior: cehi sau slovaci, 


ukrainieni și bulgari și ruși și români 
s'au căutat unii pe alții în acea noapte 
când telefoanele au blocat circuite întregi 
dela Milnchen la Paris, la Londra, la 
New-York; repet acestea sunt fapte care 
au dovedit solidaritatea exilului. 

S'ar putea spune încă multe despre 
scrisorile primite de redactori ai postului 
de radio “Europa Liberă  Liberatea” - 
scrisori care confirmă afirmația de mai 
sus. 

In loc de altă încheiere exprimăm doar 
convingerea că toți cei ce vor citi aceste 
rânduri vor lrăi fie si printr'o grimasă 


_ indignarea, revolta dar si hotărîrea: mani- 


festări de solidaritate într'un exil nedorit: 
Quot erat demonstrandum. J 


d 


mm er re 


i 
i 
. 


| 


| 


MG OP te on aa ap E 09 6 URR sa (PIZ mo Petra ae FB ÎNDEMN aa 


UN IMPERATIV ISTORIC: 


ANULAREA DECIZIILOR DELA YALTA 


După esecul dela Bel- 
grad, moara vorbelor goale 
reia acum, la Madrid, ace- 
laşi cântec monoton si in- 
credibil despre “drepturile 
omului”!. Se recurge iarăși 
la aceleași procedee inef!- 
ciente, ele reducându-se la 
confruntări retorice. 

In ce măsură au fost 
respectate acele drepturi(de 
câteva ori solemn procla- 
mate) de către dictaturile 
comuniste, s'a văzut. S'a 
văzut de asemenea cât cre- 
dit se poate acorda promi- 
siunilor formale ale aces- 
tor regimuri totalitare, pen- 
tru care declarațiile solem- 
ne sunt paravanul ideal după 
Care se ascund faptele lor, 
singurele care contează. Nu 
mai e loc pentru nici-un fel 
de iluzii în această privin- 
ță- părere 

Dece se discută însă - 
chiar atunci când totul pare 
a se reduce la discuţii-nu- 
mai despre dreptul la 
libertate a! popoarelor a- 
flate în sclavia comunistă 
instaurată de Moscova în 
Europa de Est? E oare 
această libertate mai puțin 


"însemnată decât aceea aunor 


contestatari, fie ei cât de 
reprezentativi și dârzi? 

Un scriitor francez, 
membru al Academiei, J. 
D'Ormesson spunea într'o 
cronică recentă:  ““Tările 
satelite ale Europei de Est 
trăiesc sub un jug care nu 


- este vorba, de a fi scuturat 


părți de lume ar însemna 


războiul mondial”?. 

Așa gândesc astăzițările 
vest-europene -sigur şiSta- 
tele Unite care tremură de 
frica Sovieticilor: jugul co- 
munist, nu numai că nu poate 
fi scuturat; el nu poate fi 
nici denunțat doar, fiindcă 
ar însemna război mondial 
declarat de Ruși. Deci: să 
nu indispunem pe Sovietici, 
cerând libertatea popoarelor 
subjugate. Să-i lăsăm să-și 
exercite în continuare tute- 
la asupra acestor ţări, să 
decidă ei ce regim politic 
trebue să accepte, fie că-l 
vor sau nu nefericitele po- 
poare ajunse la discreția 
socialismului tățărăsc mos- 
covit. Ele sunt doar în zona 
de influență a Sovieticilor, 
așa cum s'a hotărît la Te- 
heran, Moscova și Yalta. 
Că aceste popoare sunt a- 
menințale cu distrugerea 
prin metodele verificate ale 
tiraniei comuniste, ce-i pa- 
să Occidentului? EI să aibă 
liniște și pace, ducându-și 
viața în în tipnăr. 5 
„Cum râmâne însă, în a- 
cest caz, cu viitorul Euro- 
pei? 

Fiindcă iată ce se scrie 
într'un mare ziar francez: 
“Franţa n'a ratificat nicio- 
dată, ea a condamnat tot- 
deauna acordurile dela Yal- 
ta. Viitorul Europei depinde 
de recunoașterea suverani- 

“tății popoarelor (, . .)». 

Franţa n'a ratificat acor- 
durile dela Yalta, e adeva- 
rat. Dar Franța a apro- 
bat declarația dela Helsinki, 
împreună cu celelalte puteri 
semnatare, recunoscând 
astfel implicit deciziile dela 
Moscova si Yalta. Infamele, 
arbitrarele decizii!. . . 

Nu, m acesta e limbajul 
care trebue ținut Sovietici- 
lor. Ci cu totul altul, asa 
cum a subliniat-o un lucid 


cap politic francez, din ne- 
fericire stins din viață toc- 
mai într'un moment când e 
mai mare nevoie decât ori- 
când de spirite lucide, clar- 
văzătoare si mai ales cura- 
joase. Presedintele Fran- 
ței, și odată cu el toți ş șefii 
de state libere, trebue să 
declare răspicat: “Yalta 
nu există, n'o recunoaștem”. 
Mai mult: dacă Ruşilor li 
S'ar spune: “nu veţi merge 
mai departe, altfel va fi 
apocalipsul general, ei s'ar 
opri”, Așa credea ““leul 
gaullist”?, Cum a fost numit 
Alex. Sanguinetti, si el avea 
dreptate, fiindcă Rușii în- 
țeleg un singur limbaj: acela 
al forței. Porcul întrat în 
lanul de porumb, nu iese 
decât cu bâta. 

Sa rostit oare acest lim- 
baj, unicul indicaț de nece- 
sitățile istorice ale acestui 
moment? Nici pe departe! 
a a iprocedatii în cu totul alt 


chip. ““Am semnat IHel- 
sinki, afirma regretatul om 
politic, pentru a confirma 
stăpânirea lor peste jumă- 
tate din Europa. In numele 
a ce?”. 

Mai departe, el arată ce 
politică se impune: ““Tre- 
bue spus Rușilor: nici-un 
pas mai departe, ajunge. N'- 
aveţi dreptul de a împiedica 
eliberarea popoarelor Euro- 
pei, pentrucă aceste popoare 
sunt şi ele europene ca noi, 
şi chiar ca voi”?. 

In locul acestui limbaj- 
care, cel puţin de s'ar fi 
auzil-ce vedem?  Resem- 
nare, renunțări, concesii du- 
pă concesii făcute Sovieti- 
cilor. Aceștia, la adăpostul 
politicei de :'destindere””, 
au făcut pași uriași, înain- 
tând în Africa, America Cen- 
trală şi Asia fără a întâm- 
pina vre-o reacțiune dinpar- 
tea Occidentului, Zeci de 
ani de erori politice, de 


N. lon SIBIANU 


lașitate și resemnare care 
seamana teribil a complici- 
tate, nu puteau avea alt re- 
zultat. Cum, și când se vor 
putea îndrepta aceste erori 
catastrofale? Unde suntoa- 


menii capabili să le în- 
drepte? Mai pot fi oare 
îndreptate? = 


Pentru această sarcină 
uriașe se cer oameni dealte 
dimensiuni, cu alte concep- 
ţii, orientări și perspective 
decât cele de mărunte griji, 
de meschine calcule elec- 
torale; oameni pe măsura 
evenimentelor ce se anunță 
şi care ca un uragan vor 
mătura totul în calea lor, 
dacă nu vor fi stăpânite de 
marea politică, de marea 
voință și energie care se 
impun în acest cumplit ceas 
al istoriei universale. 

Nu de discuţii avocăţești, 
sterile, se simte nevoie în 
aceste momente, cum se 
proiectează dezbaterile dela 


Madrid. Nu sunt suficiente 
evenimentele survenite în 
cei cinci ani scurși dela Hel- 
sinki? Nu ajunge. experiența 
Belgradului? Angola, Etio- 
pia, Mozambicul, Yemenul 
de Sud, prăbusirile din A- 
merica Centrală, Afganista- 
nul. . . nu vorbesc îndea- 
juns? 

Nu respectarea declara- 
ţiei și angajamentelor dela 
Helsinki se cere. Nu a- 
ceasta-i soluția care se im- 
pune. Ceeace se cere acum, 
e cu totul altceva; condam- 
narea infamului târg dela 
Moscova, si denunțarea de- 
ciziilor arbitrare dela Yal- 
ta, luate peste capul popoa- 
relor fără consultarea lor, 
în disprețul oricăror princi- 
pii etice democratice și po- 
litice. “Toată vorbăria inu- 
tilă în legătură cu Helsinki, 
va cădea atunci dela sine. 

Nu'e suficient săse spună 
Sovieticilor; “*nici-un pas 


mai departe”. Se cere ceva 
mai mult: ** înapoi, în gra- 
nițele din 1939; eliberați po- 
poarele subjugate din Est! 
Altfel va fi catastrofă”. 

Acesta-i limbajul care 
se impune dacă Europa m 
vrea să ajungă, în între- 
gime, sub stăpânirea socia- 
lismului tătăresc promovat 
de Moscova. 

Se apropie ceasul mari- 
lor decizii. -Destinul nu va 
cruța pe nimeni. El va 
sili să se iasă din imobilis- 
mul, în care s'au refugiat 
până acum democraţiile oc- 
cidentale, abulice, retorice, 
ineficiente. 

S'au adus oare uriașele 
jertfe umane dinultimul răz- 
boi pentru cauza libertății 
popoarelor? Aceasta epro- 
blema. Si ea trebue solu- 
ționată; cu orice riscuri, 
dacă Europa, Occidentul mai 
au un ideal şi-un cuvânt de 
spus. > a 


a ia z parasi 


O simplă dorință și puţin noroc nu sunt de ajuns pentru a găsi un 
serviciu. Este nevoie de organizare, hotărire şi dorința puternică de a 
încerca o varietate de posibilități. Pentru acest motiv Secretariatul 
Tinerilor din Ontario a editat un manual special, denumit “Marginea” 
(The Edge). 

“Marginea'descrie un plan sistematic de acţiune în scopul găsirii 
unui serviciu și apoi de menţinere a lui . De asemenea cuprinde un 
ghid de folosirea talentelor personale și crearea unei mici 
antreprize. 


“The Edge” este manualul esenţial unei tinere persoane în căutarea 


de serviciu.De aceea el se distribuie gratis la licee, centrele de plasare și librăriile colegiilor și 
universităţilor. Sau scrieţi la: Ontario Youth Secretariat Queen's Park, Ţoronto; Ontario M7A-1Z1 
Vă asigurăm că veţi obține “The Edge”. 


ONTARIO 


SECRETARIAT 


Ontario Youth Secretariat. 
An agency of the Ontario Government. 
Working for youth.Working for you. 


Margaret Birch, 
Provincial Secretary 
for Social Development 


William Davis, Premier 


Ontario 


„a A dala 


ÎN REE DI RER  E I 


MAI 1981 


PAGINA 8 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


|. DELA GEOPOLITICĂ LA GEOCULTURĂ: ȚARA DE MOȘIE 


1. CARPAȚII ȘI ROMÂNII 

Orizonturile în care se formează o 
structură de gândire sau alta, suntdiferite: 
unul al înălțimii, munte sau platou, altul al 
câmpiei sau -al pustiei, altul al întinderii 
mării. Structura gândirii românești s'a 
format, ca şi la strămoșii Geto-Daci și 
Geto-Daci-ROmani, cu orizontul înălțimii. 

Monismul materialist al comuniștilor 
de azi este o caricatură a monotheis- 
mului, dar se dovedeşte că ea nu poate 
fi impusă Românilor pentrucă ei, ca si 
toți Europenii, nu au în ei ““matea oril- 
ginară” dela care să plece această cari- 
catură, deoarece baza credinţii lor este 
“omul care a înviat şi s'a suit la cer”? 
nu monotheismul, care este secundar și 
acceptat după ce a fost recunoscut omul- 
zeu. De aceea Românii nu au dat și nu 
dau nici azi ““moniști materialisti”? după 
cum nici Geto-Dacii mu au dat profeți, 
așa cum au avut monotheiștii. 

Caricatura tragică pe care o putem 
numi cultura monismului materialist im- 
pusă în România. prin forță, constrânge 
oamenii să persecute mereu pe bieții 
Daci, cu “zeul lor”, și m fără motiv. In 
ordinea geoculturală, popoarele succesive 
ale Daciei, Daci, Daco-Romani, Români, 

au avut constanta predominantă a orizontu- 
lui înălțimii, în sensul cel mai concret 
posibil: au trăit pe munţi $ si în așezări 


de-o parte și de alta a Carpaţilor, e care 
sunt pentru România ca o şiră a spinării. 
Iar Transilvania și Moldovă nu sunt câm- 
pii, ci locuri ridicate, platouri, care inevi- 
abil dau altă perspectivă decât câmpia 
*“Românitatea”” este o lume 


“câmpie sau stepă, cum. erau toate popula. 
târziu venite din jurul Daciei “sau 


chiar până în Dacia, ca Ungurii (Germanii 


veniţi ș si mai târziu, nu au nimic de-a face 
cu aceste popoare ale orizontului de ste- 
= 
Intru sans “ideal”, până la urmă 
simbolic, orizontul înălțimii l-au avut si 
monotheistii Vechiului Testament,unde este 
evocată chiar dela început înălțimea (““Car- 
tea Facerii”, cap. I, verset 2), iar reve- 
laţia, desvăluirea lui Dumnezeu, a zeului 
într'adevăr unic, are loc pe munte, după 
ce salvarea istorică atunci când a venit 
potopul a fost tot un vârf de munte, ; și tot 
în vârful muntelui s'a făcut și “Jegămân- 
tu (““Cartea Facerii”, cap. IX). Aici 
avem însă de-a face fie cu imagini, cum 
este “'duhul plutind peste ape”, fie cu 
simbolul muntelui, în care intră toată 
analogia lui “sus” și “tjos”, pe când în 
cazul popoarelor din Dacia, care ne in- 
teresează pe noi când vrem să stabilim 
valorile noastre, e vorba de o geocultură 
în sensul cel mai concret posibil: poporul 
român s'a format ca atare în cadrul reali- 
tăţii geografice a Carpaţilor ș si orizontul 
înălţimii l-au avut în continuare dela Geto- 
Daci prin Geto-Daco-Romani. “Tara de 
moşie” de bază, deci a moşilor și 
strămoșilor, este la Români în jurul Car- 
paţilor 


2 IDEOLOGIA PIEZIŞE 


Intre această situație geoculturală con- 
cretă a Dacilor și apoi a Românilor, si 
spiritualitatea monotheistă cu simbolul dă 
nălțimii”” fixat la munte, mu este o prăpastie, 
ci-este o analogie, și de aici se trage 
neliniștea marxiștilor care propagă anti- 
cultura în vederea desființării radicale 
a geoculturii. “Carpaţii” ca funda ment 
geocultural s'au întins prin iradiere până 
la cele trei râuri, Nistru, Dunăre, Tisa 
în procesul de creștere geoculturală care 
a fost desvoltarea poporului român. Meni- 
rea ideologiei piezise a marxismului este 
să desființeze rezultatele acestui proces 
istoric milenar. De aceea se pleacă dela 
origini, iar dacă pe de-o parte se exaltă 
““politic”?, deci în chipul « cel mai exterior, 
existența Daciei antice, în același timp se 
operează întunecarea ideii de bază a Da- 
cilor, care se confunda cu zeul lor, fiu al 
“orizontului înălțimii”? și în ciuda eviden- 
țelor documentare, inginerii istoriei parti- 
nice se luptă să-l arate pe cest zeu nea- 
părat ca zeu “'chtonic”, deci nu al înălți- 

mii ci al strictei realități telurice, și 
chiar mai mult decât atâta, nici m ar fi 
“zeu” ci doar un “'daimon””, adică un în- 
„_termediar între oameni și zei, falsuri pe 
e le neagă cu argumente căiauaciva 


Mircea Eliade, arătând de altfel că se vede 
clar și din ““Mioriţa” semnificaţia înălțimii 
pentru mentalitatea românească (“De Zal- 
moxis a Gengis- -Khan”?, carte tradusă în 
limba română, dar pe care nu 0 găsește 
nimeni în România, tirajul ei limitat fiind 
distribuit în întregime la bibliotecile din 
străinătate, deci în lumea care dispune 
de altfel de originalul francez sau tradu- 
cerea engleză). 

Această continuitate carpatică de care 
dau seamă Românii în istoria și cultura 
lor, constitue miezul importanței "României 
în întregul planetar al geoculturii. Dar 
obiectivul ideologiei piezișe este tocmai 
spargerea acestui miraculos întreg care 
este întregul solidar al geoculturii plane- 
tare. 

In perspectiva existenţei de viitor a 
umanității, acest armonios sector de geo- 
cultură care este România cu poporul şi 
creațiile lui, are o altă importanță decât 
aceea geopolitică, așa cum am spus dela 
început, pentrucă viitorul umanității însăsi 
nu mai este în funcţie deo strategie 
sau alta, ci este în primul rând dependent 
de supraviețuirea culturilor existente, care 
s'au definit ca atare și care determină 
părți din lume în care oamenii s'au profilat 
istoric potrivit geografiei care le-a pro- 
vocat şi stimulat o viziune proprie a 
cosmosului şi a soartei. Dacă umani- 
tatea se face una cu materialismul monist 
al marxismului, si dacă oamenii sunt trans- 
foimaţi în niște” nomazi care fug impinși 
de colo colo, umanitatea se termină ca 
umanitate şi devine cu totul altceva. 


3. ADEVARATĂ VOCAȚIE UANERSALĂ 
sub, aspectul îi Tora eta 


arată o pci a iei prin diversele 
“manifestări ale verticalității””?, ale tendin- 
ţei ascendente din culturile locale, împo- 
triva cărora se ridică azi curentele dis- 
trugătoare ale desrădăcinării și ale nive- 
lărilor orizontale. Cum am spus dela 
început cel mai violent și mai ofensiv 
dintre aceste curente este al monismului 
materialist marxist. 

Am constatat că nu există o importanță 
geopolitică fundamentală și activă a Ro- 
mâniei decât pentru Români, ceea ce pre- 
tinde o crâncenă defensivă, iar pentru 
ceilalți importanța geopolitică a României 
este doar pasivă, adică în caz de con- 
flagraţie între blocuri România este un 
simplu obiectiv de distrugere a unora sau 
altora pentru a nu putea folosi cu nimic 
adversarului de moment, dat fiind că nici 
în viitor rolul economic al acestei țări 
total istovite, cu o industrie improvizată 
fără nicio reală eficiență, ar fi nul. De 
supraviețuirea poporului nostru nu îi pasă 
nimămui, ci doar nouă. Si această su- 

praviețuire mu e deloc garantată de ceea 
ce se face azi în România. 

Românii au ajuns așa de săraci încât 
nu le-a mai rămas decât spiritul, iar 
România a ajuns și ea atâta de săracă 
încât nu mai are nimic în afară de Ro- 
mâni. Problema strategică fundamentală 
a României este să nu îşi piardă oamenii, 
pentrucă altfel dispare fără greutate, dacă 
oamenii ei sunt smulși din jurul sirei 
spinării carpatice. Caracțeristica geocul- 
turală a României este că spațiul cores- 
punzător până în 1940, timp de peste două 
milenii şi jumătate, a făcut una cu popu- 
laţia ei. Aceste populaţii s'au format cum 
am spus cu orizontul concret permanent 
al înălțimii, în spiritul unei “furanotopii”?, 
care le-a determinat toată orientarea cul- 
turală, și prin care cu toate transformările 
lor succesive au căpătat caracteristice 
total opuse celor ale populațiilor nomade, 
în același timp adâncindu-și vocaţia uni- 
versalității. Simbolul universalității este 
“înălțimea”. Această depășire a localului 
brin ascensiv nu prin expânsivitate, prin 
orientarea după uranotopia diurnă, a deter- 
minat caracterul armonios al Românilor, 
exprimat spiritual si cultural. Uranotopia 
diurnă, după locul soarelui m al lunii 
si al stelelor, o găsim în mitologia popu- 
lară: “Mai mare sfânt e Sfântul Soare, 
căci de sfânt ce este, nu te poți uita nici 
în fața lui”? (Ion Mușlea-Ovidiu Bârlea, 
“Tipologia folelorului”?, 1970, p. 120). Con- 
cepută în spiritul concret al relației țară- 
cultură, geocultura m e amenințată de 


Horia STAMATU 


primejdia idealistă șiabstractizant teoreti- 
că a “morfologiei culturii”! și de ase- 
menea este ferită de un determinism geo- 
centric, de care oamenii se liberează 
necontenit prin aspirații ascensive, la unii 
mai puternice decât la alţii, dar fără de 
care nu au existat niciodată oameni. 

Genialul nostru strateg, Eminescu, Nu 
face “geopolitică”? în Scrisoarea â treia, 
ci “geocultură””: “Impărați pe care lumea 
nu putea să-i mai încapă / Au venit şi n 
țara noastră de-au cerut pământ $ și apă 7 
Si nu voi ca să mă laud nici că voi să te'- 
nspăimânt, / Cum veniră, se făcură toți 
(2) apă şi-un pământ”. / Ce se întâmplă 
însă când în loc de “năvălire” de puhoae 
armate, avem de-a face cu infiltrarea unei 
otrăvi atâta de corosive pentru suflețe cum 
este ideologia piezise de azi, care rupe 
pe Români și de cerul și de pământul 
lor? Aici poate opera numai strategia 
geoculturii. 

In versurile citate Eminescu dă cea 
mai concisă formulă a geoculturii cu efecte 
geopolitice în spațiul românesc. Dar efec- 
tele defensive ale geoculturii există numai 
când nu se zdruncină fundamentele unei geo- 
culturi, și acestea sunt în structura pe 
care şi-a format-o un popor în relație 
cu orizontul specific. Cresterea poporului 
român s'a făcut pe cele. două versante 
ale Carpaţilor, cu iradiaţiile_ corespunză- 
toare până la cele trei râuri, Nistru, 
Dunăre, Tisa. Fixat de orizontul pe care 
îl oferă înălțimea poporul român a ajuns 
la o strategie și o. geocultură, pe care 
Eminescu le rezumă: 1) Eu? Imiapăr 
sărăcia şi nevoile si neamul. = za și 
2) “Si” de-aceea tot » 


EI59ALEa, BUC tz 

nurile de 

răcia”, primul bun, înseamnă mult mai 
mult decât ar părea. Cuvântul “sărăcie” 
aparține substratului balcanic al limbii 
noastre, iar Balcanul la rândul lui nu a 
fost niciodată echivalent cu “bogăție”, 
ci mai mult cu lipsa de opulenţă, și a- 
ceasta avea să fie și una din caracteris- 
ticile Românilor, adică o viață mai mult 
semi-ascetică decât opulentă. Dar acest 
stil semi-ascetic nu este datoritunei stricte 
sărăcii materiale, ci unei înclinări spiritu- 
ale. Cumpătarea ţăranului român nu era 
un simplu efect al lipsei, pentrucă și ță- 
ranii cu stare “'consumau”” cu aceeași 
cumpătare și țineau aceleași posturi ca 
şi cei neînstăriți. Când Mircea cel Mare 
îi spunea_ lui Baiazid în poemul citat că 
Românii își apără “sărăcia”, nu spunea 
că își apără “lipsurile”, ci un anume 
stil de viață, caracteristic culturii româ- 
nești. 

Al doilea lucru pe care îl apără Dom- 
nitorul, e suma ““nevoilor”?. Nici de astă 
data nu ne putem opri la sensul deviat al 

“nevoii”, adică tot sărăcia materială, 
asa că trebue să „plecăm dela un echiva- 
lent care este “necesitate”, în sensul 
că omul are “'nevoe”” de unele și altele. 
Nevoile sunt materiale și spirituale. Ele 
corespund unei anumite firi și unei li- 
bertăți de opțiune. Astfel spunând simplu 
“nevoile”, Domnitorul anunță că își apără 
““cultura” si “libertatea”! lui. De obicei, 
Românii când citesc aceste lucruri aparent 
așa de “simplu”? spuse, nu știu că poetul. 
nu este doar un enunțător de imagini şi 
cuvinte care nu spun decât ce pare în 
prima clipă că spun, ci este și un enun- 
țător de oracol, când el este un poet 
asa de important ca Eminescu. In ver- 
sul și hemistihul pe care le-am numerotat 
cu 2, Eminescu își întregește strălucit 
definiția geoculturii,  Intr”adevăr. în orice 
împlinire locală a geoculturii găsim cea 
mai intimă solidaritate între “tot ce mis- 
că”, adică viețuitoarele, elementele 
“râu”, si vegetație, “pădurea”, ', pe care 
QoNI Icatii şi le-a făcut prietene, și 

re a se confi 
St bi undă cu el încât refuză 

Am lăsat intenționat la urmă 
valoare pe care sata o ngaatrela 
de Baiazid, și care este purtătoarea sti- 
lului local, și a culturii, și conștiință a 
libertății, “neamul”?, care la rândul lui 
este singurul ajuns la intimitate cu natura 
locului și perspectiva în care Și-a format 
structura gândirii, “Neamul” deci este 
valoarea sumativă, care la rândul ei are 
ca principal aliat pământul pe care trăeste 


ză „lu 


ÎI 


şi pe care îl lucrează. Această intimi 
tate, cum se zice azi “ecologică”, dar 
în realitate mai mult, adică geoculturală, 
este rezultatul unei culturi, al unei tradi- 
ţii, al unei ““paideuma”” cu baze milenare, 
care prin oameni însuflețesc un spațiu, 
şi care la rândul lui, fără acei oameni 
care l-au însuflețit devine un spaţiu letar- 
gic, un fel de groapă în unitatea sferei 
geoculturii, care încă nu a fost pusă lângă 
celelalte, geosferă, higrosferă, biosferă, 
atmosferă. 

Dinamitarea planetară a culturii se 
face azi, cum am spus prin monismul 
materialist marxist, care provoacă imense 
goluri în sfera geoculturii. In această 
ordine se pune acum fundamental problema 
importanţei mondiale a României, prin 
următoarea alternativă: poporul acestei 

ări va fi învins interior și se va pune în 
slujba dinamitării geoculturii, pentruca fos- 
ta Dacie să devină un gol geocultural, sau 
va rezista și monoteismul materialist mar- 
xist va fi zăgăzuit și golit de încărcătura 
dinamitardă, așa cum spune tot Eminescu, 
tot în poemul "citat:  “N'avem oști, dar 
iubirea de- moșie e un , zid /Care ru Se'nfio- 
rează de-a ta faimă Baiazid”. Aici e 
vorba: de iubire și de moșie, iar iubirea 
de moșie este iubirea pentru pământul în 
care Sunt oasele celor ce au făcut an 
după an, secol după secol, cultura acelui 
loc. 

Regimul la care este supus astăzi țăra- 
nul român, aduce tocmai bine în loc de 
iubire o adevărată ură de moșie, care a 
încetat de a mai fi locul strămoșilor și 
nu mai, este al nimănui; oamenii care 
ă păgâatul ni nimănui trebue să fure 


t feniniei. Sauce în locul re pectului 


“față de cultură cel mai total dispreț din 


partea oamenilor mințiți cu atâta cinism. 
Tot ce a fost iubire, respect, sacrificiu 


consimțit, au devenit ură, dispreț, silă. Tot 


ce-a fost intimitate ecologică devi 

torarea unei orășenizări a e, * 
forțate şi de aceea promiscuă, tot ce a fost 
simț al „stabilității culturale milenare se 
destramă într'un nomadism provocat de o 
industrializare primitivă şi distrugătoare 
de energii risipite din cauza disproporțio- 
nalității ei, iar despre pagubele ecologice 
în detaliu nici nu avem loc să scriem în 
acest scurt studiu. Creșterea populației 
României de azi este de patru ori mai 
mică decât a Statelor Unite şi este în 
orice caz inferioară față de toate cele- 
lalte țări comuniste. La golul cultural 
se adaugă unul demografic, și astfel în 
ordinea strategiei fundamentale a Româ- 
niei se poate spune_ că țara se află în 
cea mai primejduită situație din toată 
istoria Românilor. 

Inflația umi fel de “'expansionism”” 
umplut cu aer, expansionism economic 
iluzoriu, este alimentată și prin pretențiile 
cu nimic justificabile în "politica interna- 
țională, deci în „strategia lumii, în geo- 
politica planetară, ceea ce duce la o dis- 
creditare definitivă a unui termen atâta 
de important cum este acela de “'pace”. 
Ce “pace” poate asigura și garanta RO- 
mânia de azi, în lumea de azi? Că Ro- 
mânia are nevoe ca de aer de pace, așa 
cum avea şi în timpul lui Carol II, m 
trebue demonstrat, dar problema este nu 
cum să “'salveze” România pacea lumii ci 
cum face România să se apere ea însăși 
de războiul care ca şi în 1939 tot indepen- 
dent de voința ei ar i oricând și oricum 
ar izbucni, fie că vrem, fie că nu vrem? 
Ar trebui să fim total îmbibaţi de opium 
ca să nu ne dăm seama că poziția funda- 
mentală a României nu este azi o poziție 
de pace, pentrucă ideologia-religie în slujba 
căreia este pusă, e o ideologie de război 
permanent și de pace neîndeplinibilă în 
vecii vecilor. Ce face azi România pentru 
pace, când propagând expansionismul ideo- 
logic propagă pur și simplu războiul fără 
de care această ideologie mu ar trăi un 
minut? 

România de azi este prinsă întrun 
angajament contrariu vocației poporului 
Român, și întregii istorii a României, și 
anume a fost angajată geopolitic împotriva 
geoculturii, când ar trebui să fie tocmai 
invers: apărarea României de geopolitică 


prin geocultură. 


Continuare în pos- ? 


Ea Aa Iana În SR d am ai 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ESP ERRARE ae ea a I E sea tul IML pe Dai Pe tt e ADEN 


GLOSE CONTEMPORANE 


““appel au Soldat”, “Apelul 
la Soldat”, aparține vocabularului 
politic francez. Autorul locuţiei 
îmi pare a fi Maurice Barres. 
Dacă îmi amintesc bine, el făcea 
aluzie la Generalul Boulanger. 
Imaginaţia populară creă, dinacest 
general arătos, un nou Bonaparte, 
redemptor al gloriei franceze după 
un război pierdut. Generalul însă 
a preferat să se sinucidă din des- 
perare pe mormîntul iubitei, în 
cimitirul din Bruxelles. Clemen- 
ceau l-a executat şi după moarte 
pe bietul Boulanger: “*Generalul 
a murit cum a trăit, ca un Sub- 
Locotenent”. Astfel Boulanger, 
mai mult decât unpersonaj istoric, 
rămâne un erou post- -romantic, și 
Boulanjismul un Bonapartism ra- 
tat. 

“Apelul la Soldat”? cână devine 
acut? Când mu mai există altă 
soluție, oportună sau viabilă, de 
Guvern. In primul caz, oportu- 
nist, ““Apelul la Soldat”? e trecător. 
El are loc când Forţele Politice 
din *“Arcul Constituţiona!”?, ter- 
men democratic modern, evită să- 
și ia răspunderi. într?o- sSitiaţie 
grea. Atunci ele cheamă ca s?o 

" deslege; un Soldat glorios sau 
cel puțin merituos. In România 
am avut un asemenea caz în Ia- 
muarie 1918. Ionel Brătianu si 
Take Ionescu mu au vrut să nego- 
cieze ei preliminariile Păcii cu 
Imperiile Centrale si nici să re- 
curgă încă la Marghiloman. Re- 
gele Ferdinand în dilemă, l-a î 


e ———.—” NT PN e n per 


Guvern de Personalităţi. 

Când forţele politice şi institu- 
țiile civile sunt încă vitale, Solda- 
tul, după ce și-a îndeplinit misiu- 
nea, seîntoarce acasă, ca Cincinat. 
Si dacă l-a muscat demonul Poli- 
ticii, el face politică, după ce şi-a 
lepădat sabia, ca un civil. Asa 
a făcut un șir de militari, dela 
Washington, "Wellington și Mac- 
Mahon, până la Hindenburg, De 
Gaulle, Eisenhower, și, acum, 
Haig. Averescu însuși! a devenit 
Sef de Partid după primul Război, 
ca civil. Si alţi generali înaintea 
lui, Golescu, Florescu, Manu, au 
făcut politică și au prezidat Gu- 
verne tot ca căvili. Acești foști 
militari, încadrați în jocul politic 
normal ca niste civili, nu mai intră 
în “Apelul la Soldat”. Ei sunt 
asimilați cu alte categorii de pro- 
fesioniști, avocaţi, medici, ingi- 
neri, activi po! icește în regim 
constituțional. 

““Apelul la Soldat”? ia alt aspect 
în cel de al doilea caz, când numai 
el constitue singura soluție viabilă 
de Guvern. Acesta este un caz 
grav, putem spune desperat. A- 
tunci înseamnă o criză de Socie- 
tate și de Stat. Toate forțele 
politice s'au discreditat. Ele nu 
mai au nicio coeziune și s'au pul- 
verizat în corpuscule de, capul 
lor. Ideologia lor nu mai află 
niciun crezământ. Cadrele politice 
şi-au pierdut orice considerație 
în opinia publică si nimeni nu 
le mai ia în serios. Oameni 
politici chiar onesti si capabili, 
sunt neutralizați de sistem. In- 
stituţiile civile mu mai poseda 
greutatea de a substitui forțele 
politice în descompunere, ! Singura 
forță organizată şi unitară, dotată 
de eficacitate și "demnă de încre- 
dere a rămas Armata și cadrele 
ei, militarii activi. 

In starea de dizolvare morală 
si materială a Statului, resturile 
lucide de forţe politice si institu- 
ţii civile cheamă pe militarul cel 
mai reprezentativ și îi încredin- 
țează mandatul nelimitat de a scăpa | 


M. F. ENESCU 


"Apelul la Solda+" 


dela naufragiu tot ce mai poate fi 
salvat. In acest caz “Apelul 
la Soldat”? nu mai este provizoriu, 
ci permanent. Mai notăm față 
de Statul paralitie și oaltă varian- 
tă și anume ““Auto-Apelul Solda- 
tului”, adică Soldatul se chiamă 
singur pentruca să răstoarne ma- 
ghernița si să pună altceva în loc. 

In sfârșit, mai există oa treia 
variantă, ba chiar prima la origină, 
combinaţia între “Ape” și ““Auto- 
Apel”, ca în cazul pionierului 
acestui sistem, Bonaparte cu ''18 
Brumar”. Directorul Republicii 
Franceze în cap cu Barras, deci 
conducerea colegială a Statului 
Francez în criză, s'a înțeles cu 
Bonaparte să dea o lovitură de 
Stat. In România avem cazul 
similar, ba chiar în două ediții, 
cu Generalul Antonescu la 6 Sep- 
tembrie 1940 şi la 21 Ianuarie 
1941. 

Nu vom face Istoricul “'Apelu- 
rilor”? şi -““Auto-Apelurilor”? la 
Soldați şi ale Soldaților, dela Bona- 
parte până azi. Asistăm mai ales 
după cel de al doilea Război Mon- 
dial, la o adevărată eflorescență 
de Guverne create de Soldaţi. Ba- 
rem în Africa Neagră spectacolul 
e de-a dreptul burlesc.  Intr'o 
sumedie dintre noile state inde- 
pendente, dotate cu frumoase Con- 
stituții combinate din Montesquieu 
si Ie L SON Președinții și Par- 
lamentele “aleşi de Popor”, au 
fost goniţi îndată de Soldaţi, de 

ldați în sensul literal al Cuvân. 


șali. Ba unul “dintre, ei s'a pro- 
Clamat chiar Impărat, după mode- 
lul lui Napoleon. 

Am făcut cu aceste conside- 
rente un ocol pentru a ajunge la 
un eveniment în adevăr deosebit 
de important. Fenomenul nou, 
cominatoriu dar ineluctabil în 
timp, este *'Apelul la Soldat” în 
spațiul Sovieto-comunist. Acest 
“Apel”? este azi numai oportunist 
si trecător, sau desperat şi per- 
manent? Noi facem analize, nu 
profeţii. Si dacă din analiză re- 
zultă un pronostic, acesta se da- 
torează raportului dela cauză la 
efect. Nu ne întindem acum nici 
la Rusia, nici la sateliți. Ră- 
mânem doar „la cazul Polonez. 

Despre situația din Polonia am 
scris cu prilejul comentariilor 
despre Gierek, publicate în “'Cu- 
vântul Românesc”. Ne întrebăm 
azi numai ce a determinat Condu- 
cerea Partidului Comunist să re- 
curgă subit la Soldat. Ela creat 
astfel un precedent de care Sis- 
temul Comunist s'a temut și s'a 
ferit ca de Belzebut. Să vedem 
pe scurt. 

Comitetul Central alPartidului 
s'a reunit prezidat de Secretarul- 
General, Kania, într'o stare gene- 
rală de mare tensiune, cu oordine 
de zi încărcată şi grea. Relaţiile 
Partidului cu Sindicatele Libere, 
rosturile Partidului în activitățile 
sindicale, grevele laborale și stu- 

denţești, n mânia țărănimii, situația 
economică falimentară, datoria 
publică de miliarde de dolari zilnic 
în creştere, discreditarea Parti- 
dului, "puterea Bisericii, evoluția 
Clasei Muncitoare spre o mișcare 
politică de opoziţie, încruntarea 
Rusiei Sovietice, isteria Sateliți- 
lor, și deci peste toate grija de 
a prezerva caracterul comunist al 
Regimului, au fost cercetate pe 
rând de Comitetul Central Execu- 
tiv. Comitetul a ajuns la conclu- 
zia că Guvernul Pinkowski nu mai 
poate face faţă situației. Comitetul 
Central a decis deci să adopte 
noi directive menite să pună capăt 
conflictelor laborale și studen- 


ip berus 


țeşti,să normalizeze raporturile 
socio-politice, să îndrepte situația 
economică, să satisfacă exigenţele 
Rusiei Sovietice, să potolească 
iritarea Sateliților, să atragă i în- 
crederea Occidentului, într'un cu- 
vânt să consolideze poziția inter- 
nă şi externă a Poloniei Comuniste. 
Pentru realizarea acestor direc- 
tive ambițioase şi în parte con- 
tradictorii, a fost chemat Soldatul 
în persoana Generalului de Armată 
Woicek Jaruzelski, Ministrul For- 
țelor Armate. Generalul a fost 
învestit ca Sef al Guvernului sia 
păstrat și funcția î în capul Armate- 
lor. Caracterul militar al noului 
Prim-Ministru în uniformă a fost 
marcat așa destul de ostentativ. 
Astfel Rubiconul m l-a trecut 
Generalul, ci Comitetul Central 
Executiv al Partidului Comunist. 
Pentru prima dată s'a instalat în 
capul Guvernului un militar năs- 
cut și mu mareșali contra-tăcuți 
ca Stalin și Bulganin. Si tot 
pentru prima dată în Regim Co- 
munist, Seful Guvernului stă pe 
același picior cu Secretarul Ge- 
neral al Partidului unic. Ne-a 
Surprins la televiziune fața cris- 
pată, parcă speriată a lui Kania 
când asculta în Parlament pe Ge- 
neralul în uniformă, cu piltițe roșii 
pe reverurile tunicei și panglică 
în trei siruri lungi de "distinctive 
pe piept. Generalul Jaruzelski, 
svelt, cu un obraz oval, buze 
strânse şi subțiri, frunte degajată 
şi păr râr blond închis, ochi mici 

îi pătrunzători ei imobili 


aa 


fumurii, pare mai degrabă un teh- 
nocrat modern decât un militar 
tradiţional. 

Noul Sef al Guvernului s'a a- 
dresat Parlamentului si dincolo de 
zidurile lui muncitorimii și stu- 
dențimii, pe un ton ferm dar con= 
ciliant. El a solicitat o pauză 
de trei luni Pentru a aborda cri- 
za economică şi socio-politică îi în- 
tr'un ambiant mai senin. 

Intr'o săptămână Generalul a 
obținut ce a cerut. Guvernul a 
încheiat acorduri cu Sindicatele 
si cu Centrul Studențesc. In afară 

aruzelski a făcut un „salt până 
la Moscova pentruca să dea asi- 
gurări lui Brejnev. Si de curând 
s'au întâlnit la Paris experții ce- 
lor 15 țări occidentale creditoare 
pentru a studia posibilităţile unui 
moratoriu de 8 ani în Debitul 
Polonez. Ei au constatat că Po- 
lonia este țara cea mai copleșită 
de datorii din lume, atât din 0- 
rient cât și din Occident. Gene- 
ralul Jaruzelski pare deocamdată 
să aibă “Baraka”, cum numesc 
norocul Berberii din Maroc. A- 
ceasta poate ține locul Staturii, 
dacă m o are a Omului de Stat. 

Guvermul Polonez și Comisia 
Naţională de Coordonare a Sindi- 
catelor Libere dispun de un ră- 
gaz de trei luni. Cum îl vor 
folosi, încă mu stim. Nu stim nici 
ce vor face Rusia Sovietică și 
Sateliții ei. Dar m e exclus 
ca Triarhia, despre care am po- 
menit în “*Cuvântul Românesc”, 


să facă loc unei Tetrarhii. La 
Al Comunist şi Secretarul 


„Atât pentru azi 


DELA GEOPOLITICĂ 


General, la Biserica Poloneză Ca- 
tolică și Cardinalul Primat, la Sin- 
dicatele Libere cu Seful lor, este 
posibil să se alăture noul venit, 
Armata cu Soldatul ei. Mai ră- 
mâne atunci de văzut ce efecte 
poate avea conjugarea de Sindi- 
calism Liber și “Apelul la Sol- 


dat” în Blocul Europei de Este 
E 


ATENTATELE 


Atentatele contra celor trei 
personalități din Exil, comise de 
“!Ceka”” Regimului pia 
ar exige un studiu exhaustiv. 
ne limităm azi la un foarte i 
comentariu. 

In toiul Conferinței dela Madrid 
despre Drepturile Omului la liber- 
tatea de idei şi când se discuta 
condamnarea Terorismului, toc- 
mai dela Madrid algnazilii Securi- 
tății Comuniste au expediat pache- 
tele ucigașe Domnilor Penescu, 
Goma și Orescu. In felul acesta 
Regimul dela București a aplicat 
trei palme cu un dispreţ suveran 
pe obraji Tării gazde, Spania, că- 
reia i-a mânjit teritoriul, si al 
celorlalte Puteri, Statele-Unite, 
Anglia, Germania Federală, Italia, 
Turcia si Portugalia, co-autoarele 
propunerii de condamnare a Tero- 
rismului Internațional. 

Cu aceste trei tentative de asa- 
sinat, Regimul dela București, pe 
urmele Bulgarilor și Libienilor, 
a mai coborit cuo treapă în des- 
considerația opiniei universale. 
Ceaușescu este de acord cu uci- 
derea personalităților din Exil? 


LA GEOCULTURĂ: ȚARA DE MOŞIE 


Urmare din pog. 8 

România a fost integrată cu forța, în 
urma unei imense trădări mondiale, într'o 
cultură anti-uranică şipreparată necontenit 
ofensiv în războiul de nivelare prin ori- 
zontală împotriva verticalelor care sunt 
naţiunile cu geoculturile locale, dar care 
fac viabilă sfera geoculturală. Asa că 
România nu mai are de apărat esențialul, 
adică “isărăcia”” în sensul de stil de via- 
ă mu de lipsă, “nevoile” în sensul de 
aspirații și libertate, și “neamul”! ca 
purtător şi necontenit combustibil al a- 
cestor valori, ci trebue să „conspire în 
toate părțile lumii pentru sărăcirea lumii, 

7 pentru, nivelarea ei la cea mai nevoiașe 
treaptă, și pentru desființarea neamurilor 
prin monismul materialist marxist ca re- 
ligie obligatorie mondială. 

Asa se încearcă să se spună lumii în 
România de azi că România a devenit o 
țară importantă însă tocmai prin ceea ce 
nu are important, prin economie și geopo- 
litică, iar ceea ce ar fi important, geocul- 
tura, este fundamental falsificat. Aceasta 
se chiamă azi “politică internă”? și “'po- 
litică externă”, adică autodestrucție ra- 
zantă prin desrădăcinare spirituală și saltul 
în vid al unei expansiuni ideologice" a cărei 
bază de susținere materială este cu totul 
în altă parte. Si astfel dela “țara de 
moşie”! Românii merg tot mai mult către 
țara cucilor din nouri, care din păcate 
nu se poate confunda în niciun fel cu mi- 
lenara ''uranotopie”? din Dacia-România. 

Inflaţia de poezie patriotică de azi, cu 
o supraproducție din care cel mult 0,01 
la sută are ceva autentic ca simțire și o 
minimală valoare literară, este totuși simp= 
tomul unei griji, pe care unii o trăesc cu 
adevărat, iar alții o mimează, pentrucă 
deși nu este a lor, ea plutește în aer. 
Dislocaţi spiritual, dar încă m chiar des- 
rădăcinaţi fără nădejde, prin falsa cul- 
tură care li-se impune, unii Români cu 
sensibilitate mai profundă, se văd ame- 


ți și cu o dislocare fizică, de ruperea 
A Ape lor, în deportări faraonice. 
Acestea sunt justificatele > presimțiri negre 
ale poporului, care la rândul lui printr'o 
rezervă mentală din ce în ce mai mare, 
prin ““zidul”” care se ridică între spiritul 
lui și noul “Baiazid”? marxist-leninist, 
provoacă și el unele temeri noilor ieniceri. 
Poate că “zidul? spiritual va fi destul de 
puternic și va ţine dacă Dumnezeu va 
feri omenirea de o ciocnire deschisă între 
cele două blocuri. Primii care să se 
roage Atotputerniciei Uranice înacest sens, 
al evitării catastrofei, sunt Românii de 
oriunde ar fi ei, în deplina credință că 
DUMNEZEU NU LOVEȘTE CU CIOMAGUL, 
ci cu credința adâncă din oameni, care nu 
duce la 'catastrofe ci la răsbunarea care 
în limba română nu înseamnă “'dintepentru 
dinte”, ci a face din nou bun ceea ce a fost 
făcut rău. Aceasta este dorința noastră, 
a unei păci active de îmbunătățire mu de 
lăsare pe tânjala fatalității, la începutul 
acestei decade care este penultima din 
mileniul al doilea dela întruparea lui Dum- 
nezeu. 


Horia Stamatu 


ERRATUM 


In capitolul “Ceausescu”? 
din  “'Glosele  Contempo- 
rane” ale D-lui M.E.Enes- 
cu, publicate în numărul din 


Martie, s "a comis 0 regre- 
tabilă greşeală. 

La pagina 9, coloana 4, 
aliniatul 2, în loc de “nici 
amorală ca Maria Antones- 
cu”, rugăm a se citi “nici 
domoală ca Maria auulo des 


da E actele a 


PAGINA 10 


O văd parcă aevea! A- 
vea fața trasă, părul că- 
runt, ochii vii şi inteligenți. 

Cu toată greutatea anilor 
statura ei era tot dreaptă, 
și pasul regulat şi sigur se 
potrivea cu înfățișarea ei 
monarhică. Nimic n'o se- 
para de sat, nici viața din 
trecut și nici prezentul. 
Lung și greu i-a fost tre- 

cutul Sub stăpânirea ungu- 
rească, când nu-i putea în- 
văța româneste pe copiii sa- 
tului decât pe furiș! Dar 
pe copilul ei, Valeriu, l-a 
dus la “fântâna darurilor” 
dela Blaj, acolo unde şedea 
Vlădica şi-l văzuse zburând 
pe Vlaicu. Pe Maria o ţi- 
muse lângă ea alături de 
celelalte fete din sat. 

Mai târziu, când mi-a 
venit şi mie rândul să merg 
la şcoală, dăscălița Simina 
m'a. trimis tot la Blaj, des- 
pre care ea uvea cele mai 
plăcute si mai vii amintiri, 
Neuitată mi-a rămas poves- 
tirea ei din alte vremi,vor- 
bind cu glas duios și mân- 
dru despre viața Blâjului la 
începutul primului război 
mondial. _ = 

*« In preziua războiului - 


Biserica din comuna Lancrăm, jud. Alba 
si mormîntul lui Lucian BLAGA 


Mistuiţi de răni Tăuntrice ne trecem prin veac. = 

Din când în când ne mai ridicăm ochii 

spre zăvoaiele raiului 

apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. 
Pentru noi cerul e zăvorit și zăvorite sunt şi cetățile. 
In zadar căprioarele beau apa din mânile noastre, 
în zadar cânii ni se închină, 

suntem fără scăpare singuri în amiaza nopţii. 
Prieteni , cari staţi lângă mine, 

încălziți-vă lutul cu vin, 


In grădina cu aspect săl- 
batic, cu chioșc, cu bănci 
şi mese numeroase și cu 
două fântâni arteziene la 
mijloc, domnește tăcerea. 

Razele soarelui abia 
străbat prin frunzișul des si 


sărută unde și unde „nisipul 
desfaceți-vă privirile peste lucruri. salba al alefior. Apăbleară 


pata aicea pupa, pa eri de caitâe E i A joc desechilibrat și hao- 
noi suntem mmai purtători de cântec : i 

pe la porți închise, îi 

dar fiicele noastre vor naste pe Dumneveu 
aici unde astăzi singurătatea ne omoară, 


Lucian BLAGA 


Emilia a uitat de mult 
cartea. ă 
: ândul ei a “zburat. din 
colivia săibalicei "grădini la 
E]. Il vedea frumos, cu 
ochii lui negri şi adânci, 
cu părul valuri și cu suvița 
răzvrătită pe frunte. 

Un Sfinx. .. Un Zeu... 
Un Demon... 

Visul ei și-a găsit -în- 
truchiparea, Era fericită. 
Nespus de fericită. Si fe- 
ricirea ei era și fericirea 
lui. Sau cel puțin așa era 
convinsă ea. 

Când îl întâlnea, nu știa 
ce să-i spună. De unde 
să înceapă. , . Să nu uite 
ceva, . . Să-i spună... 
Să-i spună orice, numai să-i 
spună. Să-l vadă că zâm- 
beste, că râde, că e vesel. 
Ii, venea să-l cuprindă şi 
să-l strângă la piept. Să-l 
sărute pe buze, pe pleoape, 
pe frunte. Să-l zdrobească. 
1 se părea că e prea timid, 
prea retras, prea neînde- 
mânatic. Avea însă în el 
ceva din misticismul | sfinţi- 
lor. Vorbea rar, răspicat, 
înțeles, Nu-i plăcea să glu=- 
mească. Purta în suflet 
icoana satului copilăriei,iar 
în priviri fluidul Dunării. 
Trăia retras undeva laperi- 
ferie, într'o casă modestă, 
sărăcăcioasă, N'avea rude. 
N'avea prieteni. Singurul 
tovarăș îi era gândul. 

Când l-a văzut pentru 
prima dată, s'a oprit în loc 


ASCULTÂND. TIMPUL 


Dă Timpul în seară şi sue _cu-ascuţiș de vioară. 
Timpul de azi care mâine și "n veci 
Aripi va'nchide în ziduri reci: 

Dă Timpul în seară și'n toate arcusul scoboară. 


Strada, cândva de ierburi în vânt, 

- Azi fluviu de gloată si roţi curgătoare, 
Sună în lung galopată de soare, 

Strada ce-a fost și va fi sub pământ! 


Si seară cu seară, pe-acoperisuri se-aține 
O umbră ce'n lemnul culcat subțire 
“"Tremură corzi de 'nceată sfârşire, 
Mai sus, mai departe și tot! mai puţine. 


George GREGORIAN 


Aurel BERGHEZAN 


povestea ea- Valeriu ter- 
mina ultimul an de liceu, 
trecându-și maturitatea. I- 
nainte de-a părăsi Blajul, 
absolvenții s'au gândit să 
sărbătorească bunul sfârşit 
al anilor de studiu. Intro 
Sâmbătă s'au înțeles cu to- 
ţii, iar Dumineca locuitorii 
Blajului își frecau ochii să 
se asigure dacă nu-i înșa- 
lă vederea, zărind pe tur- 
nurile catedralei două stea- 
guri tricolore fâlfăind înbă- 
taia vântului. Alte patru 
steaguri fâlfăiau pe cele mai 
înalte puncte ale orașului. 


Credincioşii care mergeau 
la biserică, se opreau în 
fața Catedralei, stăteau de 
se întrebau și se 
felicitau voios, până când 
poliția întră în acţiune ca 
să împrăștie lumea. Dar 
tricolorul românesc nu-l pu- 
tură înlătura până după a- 
miază, rămânând acolo sus, 
înfrățit cu vântul și cu bă- 
taia tuturor inimilor româ- 
neşti. 


După ce văzură absolven- 
ţii că mai multă lume ne- 
vinovată e arestată din cau- 
za lor, printr'o scrisoare 


și l-a privit lung, neîncre- 
zătoare. 

El era eroul visurilor 
ei. El era acela ce venea 
eteric în fiecare noapte, îi 
zâmbea dulce și o săruta. 
EI era acela ce fugea mis- 
terios când ea deschidea larg 
pleoapele-i greoaie de somn. 

“EI era. . . li spunea 
înima ei curată de fecioa- 
ră,ce adoră oumbră dintr”un 
vis. Inima cea bătut în- 
tens pentru o fântomă a vi- 
surilor ei. Inima s?a oprit 
din palpitații atunci când l-a 
văzut pe El. 

Si EI parecă a recunos- 
cut-o.  S'a oprit, a salu- 
tat-o, i-a zâmbit. Ea i-a 
întins prietenește mâna = 
ca unui vechi cunoscut. El 
i-a sărutat-o lung, ameţitor. 
Pe urmă au pornit împreu- 
nă. Unde ?... Nici einu 
ştiau. Ea a început să-i 
însire amănunte din viața-i 
intimă. EL a ascultat-o, a 
zâmbit, a părut vesel, feri- 
Ciț.ss e 

Si de atunci, din ziua 
aceea, se întâlneau mereu. 

EI obișnuia să vină sea- 
ra la întâlniri. 

Odată, ea l-a întrebat 
întâmplător, cum Îl chea- 
mă. Si ela răspuns cu 
privirile pierdute ?'n gol: 

- Port numele tatălui 
Meu. .. 

- Dar pe tatăl dumnea- 
tale cum îl cheamă? 

EL n'a răspuns. Nici nu 

s'a „mișcat. A stat așa, 
înmărmurit, ca o statuie 'de 
bronz în fața unui cataclism, 
ca unsfinxdindesertul Egip- 
tului. 

Cândva, târziu, a vorbit . 
în contimarea gândurilor 
sale: 

e A, Pe tatăl 
meu?. .. Pe tatăl meu. . 
Nu stiu. „vă jur că nu 


PAGINĂ REALIZATĂ DE: N. NOVAC 


trimisă poliției s'au acuzat 
ei însisi de a fi “purtă- 
tori aidrapelului românesc” 
și au fugit din Blaj, Vale- 
riu s'a xetpas pe câmp la 
““Tângher””, unde un coleg 
dela Miercurea Sibiului a 
venit apoi în taină să-l a- 
nunțe că Ungurii le stau 
pe urme. Incă în aceeași 
seară s'au făcut nevăzuți, 
trecând munţii în Munte- 
nia. In lipsa făptaşilor, 
autoritățile maghiare m'au 
închis pe mine și pe fiica 
mea, preoteasa din sat, în 
temniţă din Zambor, „unde 
am stat vreme de nouă luni 
şi am întâlnit multe mame 
si mulți părinţi ai celor 
iugiţi peste munți. 

Pe fiul meu Valeriu I- 
am revăzut abia după patru 
ani de zile în uniformă de 
sublocotenent român și nu- 
mai atunci am aflat "păţa- 
niile prin care a trecut. El 
mi-a povestit pe larg cum 
a fugit într'o seară peste 
munți, pa de doi ciobani 
şi cum i-a întâlnit la Bu- 
cureşti pe toţi ceialalți co- 
legi de clasă din Blajz Ma- 
re parte din ei s'au înscris 
la şcoala militară. Dar în- 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


Dâăscalita Simina Stoicuy 


țelegerea „Pentru întrarea 
României în război alături 
de Aliați, nu era acolo nici 
pe departe unanimă. Cei 
“înţelepţi” judecau inopor- 
tună o intervenție româneas- 
că, dar norocul era că ma- 
rea massă n'avea decât i- 
nimile pentru a judeca. lar 
Valeriu cu Ardelenii erau 
printre acestia, alături de 
cei care strigau pe străzile 
Bucurestiului: ““Româniaa- 
lături de Aliați! 'Trebue să 
înțeleagă toată lumea, pâ- 
nă si Regele, că într'o Ro- 
mânie mică nu-i loc pentru 
noi, dar nici pentru ei” 

S'a împlinit apoi ceeace 
îmi spunea mai târziu că- 
pitanul Valeriu: “Vezi, Ma- 
mă, aşa am visat pe băn- 
cile din Blaj, granița țării 
rotundă ca un inel”?. 

Așa ne povestea dăscă- 
lia Simina. Si inimile noa- 
sire de copii svâcneau mai 
tare când îi ascultam gla- 
sul lin, şi ne închipuiam 
trecutul oglindit de ea ca 
o poveste cu Feţi Frumoşi 
care au zdrobit balauri cu 
credința lor. 


Avrel D. BUGARIU 


stiu. . Nu știu pentrucă nu 
i-am cunoscut niciodată. - 
Stiu doar că-i port numele. 

- Eşti sigur de asta? - 
l-a întrebat ea. 

Si el a răspuns cu con- 
vingerea fermă a bărbatului 
ce știe ce spune: 

- Da! Sunt sigur de asta! 
Imi spune inima. Imi dictă 
sufletul. 

Au început să vorbească 
despre. alte lucruri, cari nu 
„ intrau î în sfera lor de ocupa- 

ii. 
3; La despărțire, EI i-a zis 
rugător: 
- Domnișoară. „ Fie-mi 
permis să vă întreb şi eu 
cum vă numiţi. “ 
Ea a zâmbit şi a răspuns 
scurt: 
- Emilia. 
El a făcut ochii mari, 
întrebători si a îngânat ne- 
dumerit: 
- Emilia?. ..Emilia?... 
- Cum  mu-ți vine a 
crede? Dece te miri? 
- Nu mă mir... Emilia 

„ Asa a chemat-o pe 
mama mea... Emilia... 
Dumneata nu sti?. . . Se 
poate?. .. Dai. .„ Emilia 
» » + Asaachemat-ope mama 
„Emilia. .. 

S'au despărțit. 

EI a plecat spre locuința 
lui mizeră. Ea Spre casa 
pompoasă cu grădina săl- 
batică. 

Stia acum cine-i. EI, 
era un nefericit. Unul ce 
numai avea pe nimeni. Un 
orfan bătut de toate vânturile 
vieţii. 

Intr'o seară a venit la 
întâlnire grăbit, dezolat, cu 
ochii tulburi, cu părul vâl- 
voiu. 

A încercat, zadarnic să 
zâmbească, să pară vesel. 

La plecare, a cuprins-o 
brusc de mijloc si cu vocea 


tremurândă a început să-i 
vorbească. 

- Emilia, tu ști cine sunt 
eu?. . . Eu sunto fantomă, 
Emilia. . Un vis... Unde- 
mon. . . Demonul înseră- 
rii. . . Da,Emilia. .. Eu 
sunt Demonul înserări 
Si tu o zână a visurilor 
mele. . . Un înger. . - 

Si-a apăsat buzele pebu- 
zele ei, a strâns-o, a com- 
primat-o adânc în el. lar 
ea i-a strecurat în buzunar 
un plic albastru. 


Din seara aceea, nu s'au 
mai întâlnit. 

Ea l-a asteptat mereu, 
l-a dorit, l-ă chemat. Dar 
el mu s'a mai arătat. In 
schimb, a apărut din nou în 
visurile ei. 


In seara primă, a celei 
dintâi zile din săptămână, 
pe când ea se îndrepta abă- 
tută spre banca unde_obis- 
mia să seadă, a zărit'0 
mână aruncând din întune- 
cimea tufişului pe alee, un 
plic albastru, 

A dat să ţipe, dar s'a 
reținut. 'Tremurând a ridi- 
cat plicul. . . Si l-a recu- 
noscut. . . La deschis în 
grabă. Innăuntru, bancnotele 
erau intacte si toate. . - 

„ Demonul înserării, a dis- 
părut tot atât de fantomatic, 
tot atât de eterice, cum a și 
apărut. 

Inserarea pluteste pe 
deasupra grădinei. 

Emilia privește cu ochi 
ficși jocul nebunătic al celor 
două fântâni arteziene, în 
timp ce prin mintea ei trece 
leneș, domol, plăcut, cara- 
vana amintirilor. 

Jos pe alee, zefirul ci- 
tește îi în cartea uitată, amin- 
tiri de dincolo de groapă. - - 


PE dee e ii i a e i ea 


etică 0 ionut 


i 
| 
4 
i 
& 
| 


4 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MAI 1981 


PAGINA 11 i 


NOSTRADAMUS ŞI ERA PROLETARĂ 


Subt acest titlu a apărut un articol în revista franceză “Nouvelle Acropole”, publicație 
de prestigiu în câmpul studiilor de simbolism, arheologie și gândire tradițională. E 
vorba de unul din numeroasele articole, prin care presa franceză a salutat cartea Pro- 
fesorului VLAICU IONESCU, “'Le Message de Nostradamus sur l'Ere Proletaire”, lucrare 
devenită bestseller si deja epuizată în Franța. „ Lucrarea a stârnit nu numai entuziasm 
din partea publicului, dar şi recunoastere fără rezerve din partea personalităților de 
frunte din acest câmp de "studii. de ajuns a cita o singură frază dintr'o telegramă 


trimisă de Raymond Abellio lui Vlaicu Ionescu, cu ocazia unei conferințe de presă ținută i 
la Paris, în legătură cu cartea sa: 

“Je tiens votre "Nostradamus, de tres loin, pour l'ouvrage le plus important, le plus | 
approfundi, le plus suggestif, jamais &crit sur ce sujet. C'est un enorme travail, P'oeuvre | 
de toute une vie, je vous adresse mes meilleurs voeux pour son succâs!”? | 


articolului menționat mai sus, semnat de criticul francez Philippe KAH. 


Ne facem deci o datorie de onoare în a publica pentru cititorii nostri traducerea , ş 
3 


LE MESSAGE DE NOSTRADAMUS SUR L'ERE PROLETAIRE 


De obicei deschizi o carte din interes, 
din necesitate, din snobism, din curiozitate 
sau pentru amuzament. Eram în această 
din urmă dispoziție când am întreprins 
lectura lucrării lui VLAICU IONESCU, 
după un gest al scepticului care- si promitea 
să scruteze colțurile unde s'ar refugia cele 


mai mici incongruențe sau vreo lipsă de 
verosimil. 


De secole, sau mai bine spus de milenii, 
““pronosticurile”? si avertismentele profe- 
tice se succed, în mod favorabil sau su- 
parator, apoi apar conflictele si ciclurile 
se reînnoiesc. i 

De asemenea, se pare că cercurile de 
persoane care prevăd şi semnalează nu 
aparțin niciodată aceleiaşi sfere cu cei 
care ar. merita să asculte si să mediteze 
avertismentele. Astfel timpul se scurge, 
asemenea si istoria, si, asemenea vântului 
Eclesiastului, “se îndreaptă spre miază-zi, 
se întoarce spre nord; apoi se întoarce 
din nou şi reia aceleași circuite”. 

Dar aceste circuite formează o spirală. 

De secole de asemenea, comentariile 
asupra Centuriilor lui Nostradamus s'au 
înmulțit, satisfacând pe cititor mai mult 
a posteriori. Intrebare importună a pro- 
farului: vom fi oare capabili vreodată - 
dacă aceste texte vechi au vreo valoare - 
de a vedea just în viitor si de a satisface 


Pentru a m fi surd față de înterlocu- 
torul meu, am adoptat în "aceste pagini o 
tonalitate diferită de cea care prezidează 
la mai toate încercările celor moderni, 
cum ar spune Guenon, de prospectivă, 
de futurologie, de programare sau alte 
plamuri, pe care rafinamentul științific 
permite a-l confecționa. Dacă fenomene 
care depășesc proprietățile materiei tre- 
buiau sa 'se manifeste, dece să nu ne 
adecuăm privirea la natura lor. 

Marea frescă propusă de text își ia 
ca punct de sprijin data de origine - 603 - 
a profețiilor lui Daniel, pentru a se sfârsi 
cu configurația stelară remarcabilă din 
1991. 

Configurația stelară, iată una din tra- 
mele constitutive, cu totul singulare și 
specifice ale lucrării, care permite de a 
urmări ca printr'un cod evocările lui Nos- 
tradamus. 

Acest instrument -al astrologiei aduce 
prin lonescu o contribuție excelentă la 
decriptarea mesajului, voalat dar nu in- 
descifrabil, al vizionarului dela Salon. A- 
ceastă cale, adesea citată dar rar practi- 
cată în lucrările asupra Gândirii Tradiţio- 
nale, prezintă un etalon de control ex- 
celent cu privire la diferitele date cru- 
ciale ale istoriei. O facultate deosebită 
de discernământ si măestrie în interpreta- 
rea cosmogramelor (vezi p. 115) îi permite 
lui lonescu să pătrundă personagiile, epocile 
şi evenimentele pe care le studiază. 

Prin această știință străveche, pot fi 
abordate scierile acestui instructor spiri- 
tual al Renașterii care e Nostradamus, În 
atmosfera lor, indice manifestat al trans- 
cendenţei ] lor. Faptele, ale căror cauze 
se conjugă pe firul istoriei, se sprijină 
în adevăr pe o pânză de fond invizibilă, 
a cărei caracteristică, destul de iritantă, 
e desigur cea a umi determinism, global. 

Cu deosebire această panoramă de ne- 
cesități este ceea ce e mai sesizant în 
analiza de esență cosmologică pe care o 
realizează lonescu asupra documentului 
lăsat de Nostradamus. 

Văzut mai de aproape, ce conține el? 
In mod evident, o grijă majoră a condus 
pe exeget în voluminoasa sa lucrare de 
mai bine de 800 de pagini, aceea de a 
aborda realitatea contruntând două pers- 
pective ontologice, două norme de apre- 
ciere a vieţii. 


g ana ai iz 
de Needs sur gs Proletaire?”. : adiţiorală, demonstrându-i aptitudini e. 


Una tradițională, deschisă spre sacru și 
care include existența spiritului în viziunea 
sa; cealaltă, produs al mentalității prole- 
tare, unde accentul nu mai e peafici 
pe a avea. După polul care le va anima, 
conduita unei vieți sau organizarea unei 
societăți vor cunoaşte în mod inevitabil, 
soarte cu totul diferite. Pentru a situa 
opera lui Nostradamus, i-a trebuit inter- 
pretului aproape o treime din volum, pen- 
tru a expune datele Tradiției Primordiale, 
mijloacele, scopurile si realizările aces- 
teia. E adevărat că, pentru cel neavizat 
asupra acestei forme de inițiere sau de 
pedagogie, se descoperă un univers care-l 
poate stupefia, dacă a gena ee sa e trează, 
Calea 'Tradițională pretinde într'adevăr „să 
ducă omul la dezvoltarea sa integrală, să-i 
dezvolte facultăţile, fizice, psihice, spiri- 
tuale, armonizându-le în acțiunea lor, l0- 
nescu expune această _ perspectivă de o 
manieră foarte concisă; “'Acceptăm sau 
nu ideile Marei Tradiţii, mu putem însă 
nega că ea a existat, s'a manifestat prin 
mituri, legende, religii, magie, artă şi 
medicină și că ea continuă să se mani- 
feste - 'cu toate că la nivel superior 
““culturii. maselor”” - ca o centralitate 
metaistorică, ca un pol sau focar de con- 
vergență, către care tind, dincolo de con- 
diția temporală, meridianele intelectualită- 
ţii autentice și a veritabilelor experienţe 


Deja dela naștere, aspectele temei sale 


astrale îi conferă un destin aparte. Si. 


asupra acestui punct, înțelegerea influen- 
țelor planetare asupra lumii biologice și 
a interiorului psihic de care dă dovadă 
lonescu sunt deosebit de fructuoase. Că- 
lătoriile profetului, popasul la mănăstirea 
din Orval în Flandra, l-au pus în prezența 
unor deținători ai tradiției hermetice,care 
l-a condus: - un aspect nou al biografiei 
sale - la practica alchimiei. Astfel, 
Ştiinţa sa ezoterică i-a permis de a-și 
exterioriza bogăția de valori religioase, 
urcând în sfera de unde va străbate di- 
mensiunea timpului. In fața unei astfel 
de ascensiuni în lumea cunoașterii supe- 
rioare, spiritul nostru rațional cere te- 
meiuri.. EL se vede întors în istorie, mu 
numai în sec. XVI, ci si mai departe, în 
climaturi de gândire quasi-mitice ale auto- 
rilor medievali: Paracelsus, Raimondus 
Lullus, Albertus Magrus, Dante. Fost-au 
aceste lucruri trăite sau visate? Ionescu 
ne lămureșşte, prezentându-ne un nou in- 
strument: figurile de ocultare. Ele se 
bazează pe diverse stratageme literare, 
prin care Nostradamus își ascunde gândul, 
dar rezervă celui care descoperă cheia o 
satisfacție incomparabilă. 

Acestea sunt secundate de o imensă 
erudiție în structurile limbii si în herme- 
tism. In plus, si aceasta e de o impor- 
tanță capitală, darul de vizionar al pro- 
fetului, care domină compoziția scrierilor 
sale, prinde relief datorită lucidităţii lui 
Ionescu, care ne face să participam la 
puterea de pătrundere a marelui Adept 
provensal. La adresa sa, iată o observație 
căzând apodictic; “Valoarea mesajului 
său provine din faptul că autoritatea sa nu 
e din lumea aceasta” e. 24). Ce, vrea 
să spună această judecată categorică şi la 
cine se referă? Din această enigmă 
Ionescu face baza lezei sale și ne rapor- 
tează - doar ne raportează!” - o critică 
exprimată acum patru secole asupra epo- 
cii- pe care o trăim şi în care mentali- 
tațile sunt din ce în ce mai subjugate 
intereselor și achiziţiilor materiale. Al- 
titudinea spirituală la care se menține 
Nostradamus îi permite să se pronunțe 
asupra validității strădaniei contemporane 
si de a judeca preocupările spiritelor 
sec. XX în adevărata lor natură. Această 
judecată care ne apare numai în filigram 


în catrenele sale (“fidiots sans teste”, 
p. 76) ( Citatul provine din catrenul asupra 
revendicărilor proletare. Să se observe 
aluzia la proletarii “Slavi” (înţelesul de 
“sclav” apare în Evul Mediu când diverse 
populații slave au fost puse în robie de 
Bizantini. In franceză exista și ““serf! - 
latin: “servus”” - dar m acesta e folosit 
în acest catren.) 
De gent esclave chansons,chant et requestes, 
Les Prince captifs et Seigneurs aux prisons 
A Padvenir, par idiots sans testes, 
Seron regus pour divines oraisons.) e in- 
spirată de natura însăși a epocii 
noastre, epoca sumbră, căreia 'Tra- 
diția i-a atribuit un metal inferior, 
fierul. Deja Vishnu purana, atât de veche 
încât cu greu poate fi situată în timp, 
menționa această eră, când “fdoar valorile 
materiale vor da rangul”. Aceste fraze 
aparțin unui spirit elitist, unei mentalități 
cavalerești, la antipodul celei de azi si 
care privește cu o ammită repulsie ideile 
egalitare şi tendința despersonalizantă a 
gândirii moderne, dominată de marea serie 
si producția de masă standardizată. Carac- 
eristica acestei perioade, Era Proletară, 
este deci răsturnarea valorilor, când cultu- 
ra şi știința profană devin sacre, pretinzând 
că vor cuceri natura șiuniversul.Cantitatea 
ia locul calității si prin aceasta se produce 
o inversiune gravă, care îndepărtează rea- 
lizarea interioară a valorilor superioare și 
ermanente în avantajul comodităților maâ- 
iale, . resului 


proces m se va putea _menţine prea mult 
si va cunoaște o limită. „ Punct cu punct, 
Nostradamus notează fazele desfășurării 
finale, precizând locurile, datele, numele 
actorilor de pe scena lumii. Anul “mil 
sept cent nonante deux” este-dat fără 
artificii ca început - calendarul revoluțio- 
nar - al unei ere noi. Această.dată “une 
r&novation de siăcle”? introduce într'adevăr 
o bulversare filosofică și politică dublată 
curând de o alta, industrială. Rezervată 
la început la proporții reduse, aceasta 
devine curând un gigant deslănțuit, imposi- 
bil a fi controlat si care amenini să 
strivească sub pașii săi existența însăși 
a individului. Impulsul acestui curent 
menținându-se, Revoluţia va împinge idei 
și fapte până la ultimele trepte ale epocii 
obscure. Ultima etapă a acestei „decadențe 
pe scara valorilor = consecință extremă 
a unui fenomen social și cultural - va fi 
atinsă prin seducția exercitată de mirajul 
comunist.  Implantarea acestui: corp de 
doctrine subversive este numită de Nostra- 
damus ““le Commun Advenement”:, Analiza 
pe care o face Ionescu este cu totul ade- 
cuată şi dotată cu sagacitate. deosebită. 
Ea revelează enormitatea pericolului. In 
acest sistem, individul e ținut nu numai să 
renunțe la libertatea sa, întrucât e târit 
de omul colectiv, egalizat și despersona- 
lizat, dar chiar integritatea sa e dislocată, 
adâncurile sale psihice alterate, făcute 
amorfe. Intr'un cuvânt, ființa sa e anihi- 
lată... In cunoștință de cauză, lonoscu 
subliniază: “raționalul şi non-valoarea 
devin valori, și invers, tot ce ține de 
valorile spiritului devine obiect de ana- 
temă, e rejectat ca subversiv!! (p. 9%); ș 

mai departe: In sfârșit, se arborea- 
ză stindardul Internăționalei, pentru 
a “flibera” celelalte popoare, pentruca 
să se ajungă la a le strivi și pe acestea, 
prin teroare, închisori și deportări. La 
fiecare pas se fac simțite inconsecvența, 
minciuna, viclenia și alte trăsături de- 
monice”! (p. 98). 

Eficacitatea lucrării lui Ionescu ajunge 
să ne facă a aprecia în ce măsură docu- 
mentul ireductibil, lăsat nouă ca testament 
de Nostradamus, merită atenție. Acest 
înțelept a scris pentru a atesta, în pragul 
unei perioade de mari tulburări, existența 
fenomenului profetic și pentru a demasca, 
condamnându-l de pe poziţia Gândirii Tra- 


ri vieții practice şi  dițio 
al acumulării de. bunuri de consum. Acest | Cite Dias zilelor noastre. 


nale, „acest “Commun nvenemeni” 


"De altfel, statura spirii irituală a onmibi 
e suficientă pentru a măsura întreaga 
durată a aventurii în care a intrat erezia 
comunistă.  Măestria sa asupra “'imagini- 
lor”? unui plan superior îi permite să 
precizeze momentul prăbușirii blocului co- 
munist, printr'un mumăr. In acord cu 
datele tradiției creștine, cu calculul astro- 
nomic şi cu elemente de matematică pură, 
acest mmăr indică anul 1991 ca final al 
imposturii roșii, a frazeologiei sale dema- 
gogice si a 'setei sale crude de putere 
O. 769). 

Tactica sovietică fiind ceea ce este, 
dezlănțuirea conflictului prezis mu are ni- 
mic misterios si textele nostradamiene 
sunt suficient de clare, sprijinite pe sim- 
bolismul astral, pentru a ne indica traseul. 
Manevrele Kremlinului rămânând invaria- 
bile, țările Occidentului vor ajunge la 
concluzia că m există altă soluție contra 
agresiunilor comuniste decât războiul. A- 
cestea fiind spuse, Ionescu remarcă apoi 
că mileniul care urmează va avea și el 
problemele sale. . . 

In afară de multiplicitatea trăsăturilor 
esențiale prin care Nostradamus parvine a 
jalona apriorice istoria, el ne anunță și 
o serie de descoperiri științifice ș si teh- 
nice, între altele, existența şi poziția pla- 
netei Neptun, cu trei secole înainte de 
descoperirea sa. Chiar și numai această 
prezicere și e suficient pentru a consterna 
până și pe cei mai sceptici. 

In fața amprentei umi geniu atât de 
excepțional, reflecția și_meditația se im- 
pun. Si am impresia 'că interpretul său a 
dorit a se lăsa în umbră, astfel încât 
marele dascăl însuși să reușească a că- 
lăuzi cititorul de azi “să-și reconsidere 


„atitudinea interioară, devenind mai vul- 


nerabil la adevăr” (p. 13D. 


Philippe KAHN 


Notăm pentru cititorii nostri că un număr 
limitat de exemplare ale cărții lui Vlaicu 
Ionescu mai sunt disponibile și pot fi 
comandate direct la autor. Noua Sa adresă 
este: 615 Oak Hill Road, Middletown, 
N. dersey, 07748, USA. Preţul (inclusiv ă 
expedierea) este de $25 în USA și $932 
în alte țări. < 


_ icoanelor de stejar. 


PAGINA 12 


MAI 1981 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


lon Ţolescu 


DIN NOPȚI CU 
SANZIENE 


Poezii 


MADRID 
1978 


Dacă ar fi să rezumăm poezia lui 
Tolescu într'o singură frază am numi-o 


. Sa) 


„Numai cel care poartă în suflet din 
“candela Putnei va aprecia cu emoție aceste 
lumini ale simțirii românești cărora To- 
lescu le cioplește pridvoare de catavasie 
în care buciumul toarce vocală cu vocală, 
vertebră cu vertebră, voievod, cu voievod - 
neam până la Dumnezeu. 

Sânzienele sunt sărbătoarea Nașterii 
Sfântului Ioan Botezătorul și autorul folo- 
seste un sens dublu pentru titlul volumului. 
In primul rând se adresează zeiţei Diana: 


“Tu care torci din negru nor jăratec 
Si torci din umbra nopții albe stele, 
Cu mirul sfânt din ochiul tău sălbatec 
Alină tu durerea țării mele.” 


In al doilea rând, e: vorba de Nașterea 
Sfântului loan Botezătorul, îna cărei naștere 
m a crezut Zaharia, iar arhanghelul i-a 
legat graiul. Acesta e sensul adânc al 
titlului, care înbunghe veșmântul liric: 
cel care m crede în Arhanghelul Bunei 
Vestiri, cel care se îndoiește de minune 
mu € vrednic de grai și e sortit nopților 
spre Sânziene. 

Românul s'a născut crestin. Izvoarele 
lui de formare coincid istoric și e arhiștiut 
cu izvoarele treimice ale creștinării. A- 
luatul care ne-a crescut ca neam, ca oameni 
de OMENIE e luat din Pâinea Vieţii și nu 
găsesc o mai tâmpită întrebare a istori- 
cilor: cum de am rezistat ca popor când 


un fluier ce-si murmură lumina din codrii (ZOU ALE E > 
za "cum se exprimă poeticul folcloric. 


Chit că n'am rămas cu nimic, 
Slăvită ură de venetic!. . . 


Slavă ție că m'ai lăsat 
Să rămân veșnic iobag în sat, 


Veșnic iobag în sat să rămân 
Doar cu sufletu-mi de român. . - 


Dumnezeu, hoardă, să nu te bată 
Că mi-ai frânt ciolanul pe roată 


Si grumazul sub secure mi-ai pus, 
Ca să'rămân martorul lui Isus!” 


Poezia lui Tolescu se caracterizează 
prin limpezimea fântânilor metaforice - 
marmori fluide de sunet, pure ca apele 
Carpaţilor din duh. Din fluier curg epita- 
lamurile stelei de Sânziene care se numeşte 
Inainte Mergătorul, loanul Ionilor, cel ce 
vorbea de Lumină, însulițând pe vifor și 
viscol cu lumini verzi de ghiocei prin 
păcatul de zăpadă al lui Zaharia, de a se 
îndoi de vestea bună adusă de Gavriil. 

“Miracolul”! despre care se întreabă 
cei care ne transcriu istoria nu e nici 
Marx_și nici maimuța materialistă pe 
care și-o face zeu și în fața căreia ne 
pune să îngenunchem. . . “filosofic”. Mi- 
nunea e “piciorul de plai” pe care urcă 
Păstorul în baladă, sau colindă satele 


cerând găzduire împreună cu Sf. 


E vorba de o prezență în care e 
centrul casei românesti - icoana, pe care 
românul o împodobeste cu puritatea lui 
lumească de borangic, şi considerând-o 
soră cu fântâna și poarta le pune la fie- 
care câte o creangă de salcie la Florii, 
sau un ram de tei de Rusalii. La acest 
centru au loc avatarurile lirice de regăsire 
pentru Tolescu, leit-motivul de motocel și 
busuioc, până la reîncarnarea în albastrul 
icoanei: 


“Pe sufletu-mi că seară'ncet se lasă 
Tăcerea-și suie aripa sfioasă 
In candela urzind lumina noua 


Si scuturând din ochii tăi o stea, 

In ochii mei căzu. . .Acum din ea 

Cioplește Sfântul Duh cercel de rouă.” 
Sfântul 


“Din Nopți de Sânziene” e o ulcică de 
apă curată din izvoarele Carpaţilor ce ni 
se oferă în acest torid de secetă ce ne 
bântuie plaiul mioritic ca o răcoare în 
care ne regăsim ca neam la răscruci de 
beznă și auzim pe Dumnezeu: “tunde vrei 
să mergi? Eu sunt Calea!” 


Dumitru ICHIM 


toți barbarii și vandalii, când toți goții III 


și ostrogații, când toate lichelele fanariote 
din secolul nostru, sau secolul lor, când 
toate bubele și dalacurile umanoide au 
trecut peste neamul nostru si totuşi exis- 
tăm? In ce constă mimnea; se Întreabă 
cei care se mmesc academic si pompos - 
profesori și scriitori de istorie? Străini 
de neam, străini de cuget, străini de iz- 
voarele de lumini ce curg din candela 
Putnei se întreabă cu cea mai abominabilă 
obrăznicie, orbi că nu sunt din neam ca 
să vadă ceeace este clar ca lumina zilei 
și e la mintea cocoșului ce ne-a tot cântat 
a Vineri. 

Le-o răspunde Tolescu. Si bine! In 
cuvintele ţăranului legat de pământul ro- 
mânesc ce i-a dat viață, legat de cerul 
christianic ce i-a dat Viaţă: 


““Hoardă barbară, hoardă păgână 
Ce mi-ai ținut sorgintea română, 


Hoardă păgână, hoardă barbară, 
Că miai ținut cu pieptu'n hotară, 


* BULETINUL CASA ROMANA, 
ce apare de trei ani sub auspi- 
ciilei Casei Române şi Capelei 
din Oakland, California - frumoasa 
realizare a grupului românesc din 
regiunea respectivă, - ne-a pro- 
curat o adevărată surpriză şi în 
același timp, o plăcută bucurie, 
cu numărul din Decembrie 1980. 

Surpriza ne-a fost de a ne 
întâlni, nu cu un simplu BULETIN 
al unei organizaţii, ci cu o ade- 
vărată revistă, bogată, nu numai 
în numărul de pagini, ci mai a- 
les în conținut. Dar aceasta era 
fireşte şi de asteptat, luând cu- 
nostință din EDITORIAL-ul pre- 
zentului număr, că, începând cu 
acest caet de 64 pagini, a fost 
numit ca redactor literar, con- 
fratele nostru, scriitorul Nicolae 
Novac, având ca redactor general 
pe DI. Prof. Ilie Smultea. 

Colaborează la acest număr, 
si sunt prezentate pagini de anto- 


„cuit -ipso 
An îi 


ROMANIAN IN THE SOVIET UNION: 


Dispersion and geo-linguistic assimilation 


DI Nicolae Dima a retipărit un studiu de 
35 pagini privitor la românii împrăștiați 
în Rusia, care a fost publicat în Buletinul 
Bibliotecii Române, vol. VII (XI) 1979 al 
Institutului Român de Cercetări din Frei- 
burg Germania. 

Acest studiu docunientat si necesar este 
o anâliză succintă a problemei. Autorul ne 
prezintă metodele rusești, folosite în vede- 
rea integrării si asimilării elementului ro- 
mânesc. Una 'dintre metode este confuzia 
de nume; basarabenii sunt numiți moldoveni, 
dar nu români. De fapt, istoria, dela 1400 
până în secolul trecut i-a cunoscut pe ro- 
mânii dintre Carpaţii Orientali și Nistru, 
precum si pe cei presăraţi în Ucraina, sub 
numele de Moldoveni. După Unirea Prin- 
cipatelor, în toată lumea, sunt numiţi ro- 
mâni. Repetatele si dureroasele smulgeri 
ale pământului basarabean de către Rusia 
'Taristă, s'au continuat; după terminarea ce- 
lui de al doilea război mondial, Basarabia 
a fost anexată de imperiul comunist, iar lo- 


io Lope 


logică 


scriu românește cu alfabetul chirilic. Este 
de remarcat că înșiși învățați sovietici ca 
de pildă V-A. Aspaturian, W. Kolarz,printre 
alţii, recunosc că limba moldovenească este 
aceeași cu limba română. In urma ultimei 
anexări a Basarabiei în 1944, mulți inte- 
lectuali au fugit în patria mumă; puținii 
care au rămas, precum și noua genera- 
ţie, țin legătura trainică cu limba, cultura 
şi spiritul românesc, cu toate condițiile 
grele prin care au trebuit să treacă înce- 
pând cu tirania stalinistă. 

DI Dima prezintă judicios tabele din sta- 
tisticile sovietice din care extragem: circa 
2,1/2 milioane de români în Republica So- 
cialistă Moldova în regiunea dintre Prut şi 
Nistru, 1/2 milion în Ucraina şi cca.150-000 
împrăștiați în Uniunea . Sovietică; limba 
de circulație este româna în zona rurală 
şi româna amestecată cu limba rusă în 
orașe. In ultimul timp, teroarea fizică din 
timpul domniei lui Stalin este mai mică; 
această situație permite -sub formă destul 
de modestă- circulația cuvântului scris, 
scoli, etc. Astfel, românii basaraberi si 

covineni, întrebuințând alfabetul chirilic, 
tipăresc cărţi, ziare, reviste, în limba lor, 


logie de următorii scriitori ro- 
mâni: Dumitru Ichim, Radu Gyr, 
Vasile Posteucă, Virgil D. Vasi- 
liu, Ss. G. Theodoru, Alexandru 
Vlahuță, Eglantina Daschievici, 
Florica Baţu, Constantin Noica, 
Aron Cotruș, Nicolae Novac, J. 
N. Mânzatti, C. Delaturtucaia, Tu- 
dor Arghezi, Cezar Boliac, Ovidiu 
Vuia, Aurel D. Bugariu si Vir- 
ginia Balaci, z 

O frumoasă, 0 nespus de fru- 
moasă realizare românească a 
Exilului nostru. 


* REVISTA SCRIITORILOR 
ROMANI, aduce în cel de al 17- 
lea mumăr al ci, în cele 239 
de pagini, un bogat si nespus 
de variat conținut literar, bucu- 
rându-se de următoarele colabo- 
rări: Vintilă Horia, Mihai Ni- 
culescu, Ioan 1. Mirea, Florica 
Baţu, Mircea Eliade, Miron Chi- 
ropol, Cicerone Cernegură, s.QG. 


z e autorul trage concluzii ale pro- 
blemei geo-lingvistice române din Rusia.Pe 


din care nu lipsesc retipăriri ori studii 
ale autorilor români consacraţi din secoluj 
trecut. In Ucraina, situaţia este mai grea, 
pentrucă stăpânirea rusă le-a închis scoli- 
le românești și au rămas cu limba română 
vorbită şi aceasta doar în familie. Autorul 
menţionează locurile în care sunt împrăști- 
aţi românii în Rusia; se găsesc grupuri 
compacte -numai Dumnezeu știe cum au 
ajuns acolo-: în Kazakstan, în Krasnodarky 
Krai ( în nordul Caucazului), în Komi ASSR 
(în apropierea Cercului Polar), în orientul 
Rusiei, etc. 

Tehnica modernă, ca mijloc practic de 
comunicare, a adus și duce în casele româ- 
nilor din Basarabia și Bucovina, prin radio 
şi televiziune, știri ale stațiunilor de emi- 
Siune româneşti. Probabil că frații nostri 
au ceva curaj, pentrucă, începând cu 1965, 
dar mai ales în ultimii ani se aud voci per- 
sistente că Basarabia și Bucovina sunt pro- 
vincii românesti; aceste afirmaţii sunt fă- 
cute în baza documentelor istorice, ba chiar 
Cur nedit al lu 1 Marx. In 


bază de statistică comparată și evoluție is- 
torică, familia, școala și satul i-a ajutat 
pe români să se strecoare printre greută- 
țile rusificării forțate; chiar dacă școala a 


fost înlăturată în locurile unde populația . 


mu era majoritar română, limba s?a păs- 
trat oral și dăinuește. Paralel cu aceste 
aprecieri, DI Dima intră într'o problemă 
impresionant de ocolită până acum de ling- 
visti, ori alte categorii de cercetători stiin- 
țifici. Este problema eterogenității popu- 
laţiei din actualul imperiu comunist, care- 
și păstrează cu vigurozitate identitatea et- 
nică, care este uimitor de profilă si care va 
schimba fundamental structura actuală a 
Rusiei în viitorul apropiat. De fapt, con- 
ducerea centralizată întrebuințând mijloace 
de teroare și opresiune ca sa-si menţină 
existența, nu este o stare naturălă a omu- 
lui pe pământ, astfel că surprizele care o 
aşteaptă pe Rusia de azi nu sunt îmbucu- 
râtoare pentru actualul regim, dar folosi- 
toare bieților oameni oropsiţi- 

„ Acest studiu este scris în limba engle- 
ză, și poate fi procurat la costul de $ 3.00 
dela: N. Dima, 215 C st. SE Apt.508 
Washington, D. C. 20003, U.S.A. 


Eugenia USERIU 


LITERATURA ROMÂNEASCĂ DIN EXIL— 


'Theodoru, Mihai Cismărescu,Du- 
mitru D. Ichim, loan I. Mirea, 
Sergiu Grossu, Gheorghe Drăghi- 
cescu, Horia Stamatu, Constantin 
Sporea, Nicolae Baltador, Monica 
Lovinescu şi Virgil Ierunca. 

Prezentul număr a fost ilustrat 
de D-na Dr. Nina Theodoru. 


* CURENTUL, unul dintre cele 
mai populare ziare din România 
dintre cele două războaie mon- 
diale, reactualizat în exil acum 
câțiva ani de directorul său,Pam- 
fil Seicaru, îşi continuă apariţia 
și după moartea acestuia, sub 
conducerea d-lui Vasile C. Du- 
mitrescu. In ultimul număr de- 
dicat în cea mai mare parte de- 
functului, di. Dumitrescu declară 
următoarele:  *“Rămânem si con- 


tinăm deci linia pe care CUREN- 
TUL a avut-o încă de pe vremea 
când apărea la Bucuresti, în vre- 
muri care au fost». 


= 
â 


Danii CN ANg o taur cui Rare ia 


CUVÂNTUL ROMÂNES 


MAL 1Y81 


PAGINA 13 


a n ai 


Taina Cuvântului în poezia lui Dumitru Ichim 


Nichifor Crainic consideră că arta este 
o fărâmă de Dumnezeire sădită în inima 
omului, darul său de a da viață altor 
chipuri de lut nu reprezintă altăceva decât 
o Imitatio Dei, amintire peste timp a 
Creatorului văzutelor tuturor şi nevăzute- 
lor. In consecință dacă poezia răsfrânge 
asemenea unei oglinzi, esența nemateria- 
lă, divină din simţirea artistului, ea va 
însemna totodată trepți de urcat spre în- 
tâlnirea Domnului. 

Consideraţiile având o semnificație e- 
tern valabilă privesc totuşi îi în primul rând 
pe insul contemporan, trezit după secole 
de revoluții materialiste siatee, în mijlocul 
al lor săi descărnat, ca o siluetă chinuită 
a lui Chirico, de propriul lui eu, pe insula 
pustie a Negaţiei, sub spectrul tragicului 
destin unamunian. Omul, modern dornic 
de o reînviere, de o nouă primăvară, va 
începe să se caute pe sine însuși si prin 
el pe Dumnezeu, si o va face trecând prin 
Kirkegaard, Nietzsche, Bergson, Heidegger 
si Nae  lonescu, încercându-o ca pe o 
trătre personală, un fapt. de existență, 
deci un fel de existențialism crestin com- 
plet diferit de cel ateu si marxist al lui 
J. Paul Sartre, aşa cum o arată drumul 
interior al lui Rainer Maria Rilke sau al 
lui Vasile Posteucă al nostru. 

O astfel de experiență majoră ne este 
descrisă în volumul de versuri De unde 
începe omul de Dumitru Ichim apărut în 
Bucuresti, 1970, în regia autorului. De- 
finitorie apare grafica de pe copertă a 
lui Th. Salar: lira lui llomer din Par- 
nasul lui Rafael se transformă ca un 
personaj din Metamorfozele lui Ovidiu, 
în pomul cu sarpe, al cunoaşterii binelui 


de cunoaștere, călăuză pe "cărările Hore- 
bului iluminat. 

De la primele versuri ne întâmpină 
poetul, întrun autoportret să-i zicem su- 
prarealist, odată ce ne este redată lupta 
nu şi luptătorul: Mă tem groaznic de 
mine că eu voi fi înfrântul! / E greu să 
porți în suflet și cerul şi pământul! /. 
De aici traectoria urmează circumferința 
unei sfere al eomului dogmatic, oval brân- 
cusian, “'nu-ul sferic”, de fapt temnița 
trupului, epilogul fiind ca la început aceeași 
confruntare între el şi alt el: “Si sânt 
doi care se luptă: "Eu cu eu, mine cu 
mine: / Mă privesc într'o oglindă / Si 
salut: “Mulţi ani, Străine!”? 

Cele două ființe nu întrupează dualitatea 
gotică a lui Faust de Goethe, atunci când 
Mefisto şi deci infernul lipseste. cu _desă- 
vârșire, ” fiind prezent doar datul pămân- 
tescul şi râvnitul adică cerul. Un fel 
de Divina Comedie fără prima parte, deoa- 
rece autorul se vrea de o puritate angelica, 
virginală, asemănându-se cu acel Miche- 
langelo despre care Elie Faure zice că 
“Un virgin a rodit pântecul, ajuns sterp, 
al Italiei.” - 

Nu întâmplător "preferat estei crinul, — 
floarea din mâna îngerului, în lugerul ei 
purtând unduirea trupurilor fecioarelor din 
Primăvara lui Botticelli şi parfumul pasi- 
lor, călcând în Paradis, al Beatricei lui 
Dante: “Apele să par că sun a / Verzi 
negări şi a lumini; / Voi întra întrup 
de crini / Sau voi rătăci într'una? /” 

Criml va fi și simbolul idealului, al 
curăţeniei visate, în ultimă analiză a îm- 
păcării celor doi antagonici dintr'unul: “Eu 
am plecat de mine cu drumul lui Cain. ./ 


eee 0) Vi diu VUIA 


a potrivi cuvintele, tratându-le ca peargilă 
olarul, deci ridică munca de artizanat ca 
Tuculescu, la rangul de artă, realizându-se 
ca unul din marii noştri poeți. T. Arghezi 
este un spirit eminamente concret, sofianic 
coborîndu-l și pe Dumnezeu între obiectele 
sale casnice sau ca pe o umbră lăsată 
printre boi. 

Alții precum V. Voiculescu si V. Pos- 
teucă lovesc cuvintele pentru a Scoate din 
ele sunete noi, melopei magice, în ultimă 
analiză slujind idealul renascentist că per- 
fecțiunea operei de artă înseamnă pentru 
artist marea cunoaștere. 

In tratarea cuvintelor D. Ichim trece pe 
lângă meştesugul arghezian cu acel “usa- i 
strâmtă la cuvânt / Si-asi geschide- 0 cur- 
cubeu. 7, prin Nemitaruic de olar părăseşte 
atelierul maestrului căutându- -și aiurea ex- 
presia. Frumuseţea cuvintelor îl îmbată 
neprihănit. creind versuri de o perfecțiune 
parnasiană: “Din fuior de ape linisti 
prind să toacă, / Mă trezesc mesteacăn 
legănând poiana, / Cine e în sine ca în 
ziduri Ana, / In preludiu verde vrând să 
mă întoarcă!'?. Recunoaste cât se poate 
de constient menirea sa de poet după cum 
urmează: ““In urechi ca?n peșteri îmi 
răsună / Cuvintele vrăjitoarelor suflate pe 
oase de bour: / Toate cuvintele ascunse în 
colb de ulcioare / Găsese pământ în mine 
si sorți de încolțire.”? 

Dar mmai aşezarea lor în forme ca pe 
cuburi, îl nemulțumeşte, fiind sigur că în 
cuvinte după apareni lor se ascunde în 
fiecare, o, taină, a cărei descitrare îl in- 
cită si îl chinuie, asadar va căuta în 
miezul lor, pe lângă desăvârşirea estetică 
si pe aceea a misterului primar, în acest 


epu a atece c j 
Tot în altul mă adun / Cumpănind cu cer 
pământul. / Iată întrebarea străină artis- 


tului comună însă celui ce vrea să cunoască - 


lumea din jurul“său. De altfel este în 
contimare convins că în cuvinte va găsi 
toate rezolvările: :'Pentru ruga de cărări / 
Intrupează-te cuvinte / Să te pot grăi în 
este / Nuanţat din dor în dor / In vocale 
să cobor / Dealul blând ca o poveste. / 
Mi-e tot codrul o chemare. / :Unde-o 
fi primul cuvânt? / Intrebările frământ / 
Si tăcerea ta mă doare./” 

Prin practicarea poeziei se ajunge la 
primul cuvânt, cuyântui- mire, și fiindcă 
un poem sugerează și nu spune tot ne lasă 
pe noi să o completăm: Primul cuvânt 
este al lui Dumnezeu. Deci toată cântarea 
lui esteo străduință ; spre înalt, scară spre 
Absolut numit Tatăl al cerului, Poezia 
pentru Dumitru Ichim fiind o logodnă mis- 
tică prin cuvinte: Tu în mine coborind, 
Eu prin este mă înalț. / Simt pădurile din 
smalţ / Viorându-mi rând pe rând. / 

Sofianic la început, prin credința + “este” - 
se ridică spre cer, demonstrând că acel 
gotic al iconarilor nu este mamai un specific 
bucovinean ci de-acum o notă profundă a 
neamului nostru. 

Revelația, marea revelație a cuvântului, 
de la Cuvânt la Dumnezeu o avem deschis 
declarată: + Prin cuvântul meu țărână / 
Retrăiesc cuvântul cer, / Larui Doamne, 
lerui Ler. +. / 

Este impresionantă asemănarea expe- 
rienţei descrise cu cea pe care 0 des- 
coperim și în poezia lui loan Bucur. Ară= 
tam că si la acesta apropierea de Dumne- 
zeu s'a făcut tot pe calea Golgotei din 
cuvânt “La început a fost Cuvântul” si 
că fără îndoială poetul pe patul de moarte 
odată cu ultimul maslu a îmbrăcat pe 


predominând vraja cuvântului biblic, cu- 
vânt-taină, cuvânt-parabolă. 

Desigur volumul de versuri analizat 
nu reprezintă decât un fragment în spre 
cristalizarea spirituală, deaceea nu lipsit 
de frământare și chinuri, cum le-au avut 
si alții înaintea lui: “Mi-e frică, mă 
cutremur de marea întâlnire / Când s'o 
resoarbe spațiul î în 1 propria- i zidire, / Când 
sta-vom față? n față ca ramura pe ape /Si 
mu va fi departe, si nu va fi aproape. 

In ce ne privește astfel de crize ne 
par mult mai sincere, mai scrise pe 
bronzuri decât acea mărturisită în scrisul 
său de Gala Galaction. Nu vreau să con- 
test buna credință a celui înmormîntat 
sub pomii sfinți dela Mănăstirea Cernica, 
numai că citate din Biblie si chiar tra- 
ducerea ei impecabilă, pot să fie mânite 
şi de un ateu ca Anatole France singura 
regăsire a Domnului aparţinând izolării 
în tine, înălțându- -te cu cât cobori în abisul 
din sufletul tău, cum mărturie ne stă 
cartea de versuri a poetului-preot D. Ichim. 

Sfinţitul ajuns înaintea altarului său, 
salvat, își îmbracă meditațiile în forma 


Statuară a poemului oriental Haiky,precum 
odinioară lon Pillat în poemul într'un vers 
sau J. Moreas în Stanțele-i de eben, zbo- 
rurile fiind de neatins, celeste, un fel 
de limbaj cunoscut de Sfântul Francisc de 
Assisi, al îngerilor cu trup de hulubi. 

Pornind pe Valea de Aur înspre marea 
Sărbătoare a Cuvântului-spirit, acompaniați 
de excelentele desene, melodii de flaute ale 
Ancăi Popescu, într'una dinurmele poetului 
citim o Bună Vestire: Petalele curg / Li- 
tere albe pe iaz: / Mărul e tată! /. 

Apropiindu-l pe D. Ichim de poeții 
V. Posteucă şi I. Bucur, lansând punți 
spre V. Voiculescu și atât de puţin cunoscu- 
tul azi Nichifor Crainic, facem de fapt o 
legătură între trei generații. Si dacă ter- 
menul de neogândirism întrebuințat de mine 
ar putea fi încă discutat, fără nicio în- 
doială se poate constata cât de perene 
sunt izvoarele gândirismului creștin și 
ortodox în matricea creatoare a poporului 
român. 


CUVÂNTULUI ROMÂNESC 


-La cinci ani de apariţie- 


Născut din dor de Tară şi vrere românească 


Prin lumile străine, 


pe unde ne-au svârlit, 


Ursita şi tiranii cu inimă de iască 
Din secolul acesta de crime împuțit. > 


Tu crești din cer şi roua cobii din poiene, 


Ferecate 'n palate, de fos etate 


La flacăra aprinsă de TINE ?n răspântie, 
Se-adună Românimea de peste mări si munți 
Si "mpărtășită ?n duhul străbunilor din glie, 
Se pregătește ?n taină de trânte și de nunți-. 


Striviți de nedreptatea ce sufletul ni-l roade, 


Smeriți ne 'nturnăm gândul spre sfatul din bătrâni 


Ce-i încrustat cu sânge în vechile izvoade, 
De către ziditorii țărilor de Români . . - 


Jată-i, parcă aevea, țâsnind de prin Cosmine 
Si sprijiniți pe coame, pe ape și pe văi, 
Coboară ? n iures oaste spre sfintele Rovine, 
Ca să “biruie " gândul”, asupra celor răi. 


Aşa ș stiau părinții. să- și apere ființa 

Răzbind prinvremuri tulburi, scăldate înamar, 
„De şi-au ținut cu pieptul, moşia şi credința, 
Lăsând morminte scumpe, ca semne de hotar. 


Dar noi, mostenitorii, n'avem nici măcar, Tară; 


Iar Neamul ni-l sugrumă o ceată de mișei 
Cu spinarea plecată spre cei ce-o instalară 
La cârmă, să "'mplineastă ucazul Moscovei. 


Că n'a fost vina ?n brațul ce știe să izbească, 


Când neamu-i la nevoie, ci "n geambașii din Vest, - 
- Cari, împărțind planeta cu hidra păgânească, 
Ne-au vândut ca pe vite, casapilor din Est. 


De'nchid- în luturi geana trezește- mă în 
crin / Si dacă tac în piatră “înalţe- -mă 
alunul, / Eu sânt în două corpuri și 
totusi sânt în unul.. - / 


Si-au îngropat “rusinea”! subt lespedeauitării 
Precum fac toţi bandiții porniţi spre at şi-omor, 
In timp ce zece neamuri, în culmea a disperării, 
Se sting, strigând zadarnic, o mână de-ajutor! 


umeri şi stiharul unui arhiereu. Conchidem 
că și la Dumitru Ichim vocaţia preoțească 
reese din însăși cochilia versului său, 


„Cu cât te afunzi mai adânc în lectura 
poemelor, observi că leitmotivul wagnerian ; 
al simfoniei lor îl formează cuvintele, 
autorul luptând cu ele ca Iacob cu îngerii 
ar zice Blaga. Le „găsim în titlu De-a- 
va cuvintele, Seara cuvintelor, și mai 
în fiecare poezie. 

Artistul, mânuitor al cuvântului, se 
apleacă des asupra materialului său de 
lucru, activitate ce o găsim cu predilecție 
exersată de 'Tudor Arghezi, meșteșugar în 


pornind pe « drumul pe care începe înprimul 
rând el, să fie om, mai bine zis făuritor 
al unei condiţii umane. 

Ambivalența cuvântului -taină în creaţia 
lui D. Ichim se “vede și în proza sa, 
referită mereu la două planuri: unul al 
realității celălalt_al ideației parafrazate 
în sentimentul fără timp și spațiu, așa cum 

o face și Alain-Fournier. în elebrul său 
rula Le grand Meaulnes, dul o manieră 
nu simbolistă ci a simbolului, la D. Ichim 


Că mu- - în tot apusul, o voce, măcar una, 

Să ceară abolirea tratatului infam, 

Ce-a consacrat pe lume, cinismul si minciuna 

Prin “New Dea!?ul lui Roosevelt, ia Ialta şi Potsdam. 


Nour Miron 


secole de luptă inegală cu împără- 


„PAGINA 14 


An de an, aniversarea Indepen- 
denței înnoieste în inimile Româ- 
nilor de pretutindeni sentimentul 
viu al înfrățirii în destinul comun 
al familiei naționale. z 

Două decenii de tragedie au pus 
în lumină nouă valoarea si rostul 
specificului românesc în marea 
dramă a omenirii, adâncind datoria 
fiecăruia din noi de a lucra și lup- 
ta fără şovăire pentru victoria 
idealurilor sintetizate în ziua de 
Zece Mai. 

Robi în casa strămosească şi 
pribegi pe pământ în căutarea l- 
bertății, înțelegem acum cu toții 
mai bine decât altă dată taina su- 


ce, apoi în alte cine 


ţii hrăpărețe, vița noastră n'a 
pierit, ci dimpotrivă a crescut în 
popor mare, întărindu-si mereu 
ființa sa latină în mijlocul valurilor 
străine ce-l izbeau din toate păr- 
țile. 
Si este lămurit acum, că lan- 

terna magică ce a luminat drumul 

neamului prin învolburările vre- 
- murilor a fost idealul firesc, in- 
stinctiv întâi, apoi tot mai con- 


-_-stient, al libertății și unității na- 


ționale.. Puterea acestui vis, întă- 
rită de credința în Dumnezeu, a 
galvanizat energiile și a inspirat 
sacrificiile fără seamăn ale înain- 
tașilor, cari nu s?au oprit la mijloc 
de drum si nu s'au mu it nicio- 
dată cu “îmbunătățiri” și ““libera- 
“ lizări” parțiale, ciau luptat mereu 
„pentru realizarea idealului inte- 


„oare a căror putere cu greu ar 
a aie ee Se e air 


gral. Si, în faţa acestei voinți 
neșovăitoare, s”au frânt toate pie- 
dicile și adversitățile, La 10 Mai 
1866, când înțeleptul Prinț Carol 
a fost proclamat Principe al Ro- 
mâniei, s'a făcut un pas decisiv 
spre țelul urmărit. Alții au urmat 
în curând. Victoria dela Plevna 
a făcut posibilă proclamarea in- 
dependenței, la 10 Mai 1877, pen- 
truca după alți 4 ani, la 10 Mai 
1881, prin încoronarea Principelui 
Carol, Regatul României să intre 
cu demnitate în familia națiunilor 
europene independente. 

Un capitol nou s'a deschis a- 
tunci în istoria românească; epoca 
construcțiunii și progresului... Li- 
bertatea a deslănțuit energii crea-. 


Lucrând şi crescând împreuni 
porul si dinastia au pornit cu avânt 
să steargă urmele veacurilor. de 
restriste, ridicând în grabă na- 
țiunea la nivelul civilizațiunii eu- 
ropene. Judecând în perspectiva 
justă a istoriei, succesul trebue 
considerat mai mult decât satis- 
făcător. La sfârșitul primului răz- 
boi mondial s”a realizat visulunirii 
taturor provinciilor românești în 


„hotarele Daciei străbune și țara 


toată a progresat rapid în organi- 
zarea administraţiei, în economie 
și cultură. Cu pași hotăriți poporul 
român înainta spre încoronarea 
supremă a străduințelor sale prin 
înfăptuirea unei societăți de reală 
democraţie și dreptate sociala. 
“Totul, în mai puțin de 80 de ani 
de libertate!  Speranţele întrun 
viitor fericit şi înfloritor păreau 
deci cât se poate de întemeiate. 


MAIL 1981 


CĂILE DE LUMINĂ, DE 
JERTFĂ ȘI DE BIRUINŢĂ 
ALE NEAMULUI 


Destinul însă s'a întors încă 
odată împotriva noastră. Barbarii 
dela nord au cotropit iarăși țara, 
cufundând-o în jale și suferință 
cum n'a cunoscut niciodată în tre- 
cut. O vastă șigălăgioasă ofensivă 
propagandistică spune acum. Apu- 
sului că noaptea durerilor a trecut, 
regimul reserist se smulge de sub 
ascultarea Moscovei sprea deveni 
“românesc”? și uman. Cu sinceră 
părere de rău trebue să constatăm 
însă că încă odată străinătatea se 
lasă înselată de propriile sale ilu- 
ziuni. De fapt, în afară de sforăi- 


“Văzurăm întro zi soarele strălucitor al libertății a se 
înălța şi cu razele sale fierbintătoare a înviea pământul; şi 
"îndată iarăș a se întuneca şi în mijlocul acelei întunerecimi 
viscolul a ne asvârli departe de patria noastră 'supt cortul 
pribegie”, ca odinioară pe părinții noştri. Văzurăm dugma- 
mul căleând în voie această țeară sfinţită de nenorocire şi de glo- 
mie, fără să avem fericirea a ne izbândi, cruntând pălogul 
nostru întrânsul şi a muri încai bărbăteşte, astfel cum trăiră 
părinții. nostri. Si de atunci, rătăcim prin lume cu înima 
frământată de dorul țării depărtate, raiul nostru mult. iubit. 
Cu toate aceate dureri am păstrat vie în inima noastră credința 
şi dragostea libertăţii şi n'am desperat de mântuirea moa- 
mului nostru. Stim ce greu şi anevoie este a redobândi liber- 
tatea pierdută, a întrupa o patrie atât de zdruncinată, a 
realța o nație slăbită şi culcată la pământ de veacuri de 
__tiranie; dar ştim încă, că din cavârşirea răului are să iasă 
binele; ştim că nimic în lume nu se naște fără durere; şi 
credem . ; . că mântuirea stă în noi şi că vom fi mântuiţi dacă 
vom fi cu priveghere, stăruință şi jertfire, dacă me vom 
întări braţele şi inima şi vom sta “toți pentru unul şi unul 
pentru toţi.” N 


Din prefața scrisă de Nicolae Bălcescu la “Cân- 
„tarea României” de Alexandru Russo (1850). 


Dorobanţul, de N. Grigorescu 


CUVÂNTUL ROMÂNES 


Totuși, chiar această ipocrită 
schimbare la față a trădătorilor 
de-la Bucureşti, constitue un nou 
izvor de speranță în victoria li- 
bertății adevărate. Ea dovedește 
mai presus de orice îndoială 'că 
teroarea si mizeria de 35 ani 
mau putut frânge spiritul și voin 
poporului român. Călăii se văd 
nevoiți să se arate “români” și 
să facă concesiuni sentimentului 
naţional spre a ieși din impasul 


loare declarațiuni verbale,nu exis- 
ţă nici o dovadă de schimbări reale 
în structura tiraniei reseriste, nici 
în afirmarea unei advărate înde- 
pendenţe de sub dominațiunea si 
exploatarea sovietică. In timp ce 
poporul “român flămânzește, sute 
de mii de tone de grâu se duc 
plocon Rusiei. lar dacă se dă 
drumul din închisori unui număr 
redus de patrioți chinuiți și isto- 
viţi, miile cele multe rămân sa-si 
contime agonia. Si aparatul de 
teroare rămâne intact, ca să intre 
în funcțiune iarăşi, după ce ajutoa- 
rele americane de care regimul 
reserist are absolută nevoie vor fi 
fost obținute şi sfeterisite. 


După acest pas, alții vor trebui 
să urmeze. Precum în trecut, 
voința neșovăitoare a poporului 
român de a trăi liber in țara 
sa independentă, va birui şi acum! 


PROCLAMAREA 
REGATULUI 
ROMÂNIEI 


Bucuresci, 14 Marte 1881 
PRESEDINTIA CONSILIULUI MINISTRILOR - 


| 
CAROL I, = 
Prin graţia lui Dumnedeu și voinţa natională, Domn al Ro- 


mânilor, 

La toţi de faciă și viitori, sănetate. . 

Corpurile Legiuitore au adoptat, și Noi sancţionăm ce 
urmeză: 


LEGE 
Art. 1 România ia titlul de Regat. 
Domnul ei, Carol I, ia, pentru Sine şi mostenitorii Sei, titlul 

de Rege al României. A 
Art. II. Mostenitorul Tronului va purta titlul de Principe 

Regal. 

: Acestă lege s'a votat de Adunarea deputaților, în şedinţa sa 
din 14 Marte 1881, şi s'a adoptat cu unanimitate de 99 voturi. 
„ Președinte, C. A. Rosetti 

(BAD, = Secretar C. Poroineanu. 

„Acestă lege s'a votat de Senat, în şedinţa din 14 Marte 1881, 
şi s'a adoptat cu unanimitate de 40 voturi. 
Președinte, Dimitrie Ghika. 

(L.S.s.) Secretar, D. Pișca. 

sa: Promulgăm acâstă lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu 

sigiliul Statului și publicată prin Monitorul oficial. 
Dat în Bucuresci, la 14 Marte 1881. 

(L.8.St.) CAROL 
rez dA ministrilor şi ministru de finance, 
Ministru afacerilor străine, B. Boerescu. 

Ministru de interne, Al. Teriakiu. 
e, Minier de r&sbel, General G. Slăniceanu, 
istru agriculturei, comerciului şi ari i 
pace tie erciului şi al lucrărilor publice, 


Ministru cultelor și al inst iunei ; 
ia: i al instrucțiune 
Ministru justiţiei, D. Giani. țiunei publice, B. Conta. 


(E spreadună din “Monitorul Oficial a! României Nr. 60, Duminică, 
3 (27) Mavte 1881”, cu ortograjia originală.) 


în care s'au înfundat. Semn bun. Z 


PE PRE CE RI 


malaria Mie aa 


o „apă area alu Sa 


: 
i 
- 
i 
[ă 


DD venind Sa 9 ceea 


GINA 15 


21 .-NU-I TEMNIȚĂ SĂ NE'NSPĂIMÂNTE....” 


“Poezii apărute în închisori după 1948 


15 MAI:ZIUA DEȚINUTULUI POLITIC ROMÂN! 


MOARTEA FRATELUI DE CRUCE 


La moartea chinuită a elevului Enciu. 


Jilava1949 
> Adunați la umbra Crucii, ““Tinerețe saltă-te, 
i hotăriră sfat haiducii neam de daci înalță-te, 
| să pornească iureș iară Tară, crești cât trei imperii 
& -chiot de trezire?n țară- peste veacul de mizerii”. . . . . 
; că de mult amar apasă 
4 stăpânirea de pucioasă. . « - Dar, în beznele celulii 
CIMITIRUL DETINUTILOR Ie E cauta, 
3 ia Din văzduh cădea otravă; trupul slab musteşte' viață 
primăvara sta bolnavă; oasele, de frig, îngheaţă, 
DE iata re pe-o coastă, pe sub stelele albastre, și plămânii, de răcoare. 
i așteaptă A aer câinii, prevesteau dezastre, se aprind, să dea dogoare. . . - 
| o e e Pee si în zilele lui Mai, POVESTE 
i ă scris pe capace. .. îi zvârliră'n mucegai. . . . Pe drum plin de sacrilicii 
i = 2 AeER VI EI aa sa ş el îndură noi suplicii Am avut un copil şi-o nevastă 
-i CimiePică a ac iai img S?au deschis din nou, destule partii, țară astancât Acum o sută, o mie de ani. 
U Oi aaa ŞI guri de temniți nesătule, acă n'ar iubi-o- atât, Auziţi păianjeni? Auziţi ș sobolani? 
aaa iveste lanțuri grele, beznă-adâncă ar lăsa-o de : pomană. Am avut un copil și-o nevastă. 
d ein secete , nou urcuș pe colț de stâncă. . - Tară scumpă, sfântă rană! iata re ş 
Ne, Ș ând a fo: (d 
unde nu s?aud lacrimi de țânc. Tntr'o zi, în închisoare Subţiorile- -i ard; vetre, Cu chipuri Demântesti. diafane? 
trăgând grelele zăvoare, iar mercuru'n termometre Innecuri, sfârșituri i 4 
Crucile strâmbe ; şi şchioape au împins în întuneric: pus sub braț să le descrie Mi-au ss din coat te see 
vrură să fugă, să scape, frate tânăr - vis himeric. curge ca o apă vie. : 
dar numai 0 clipă rebele L-au răpit din banca școlii Trupu-i arde, de pojar, Au trecut o sută, cinci sute de ani 
-parcă somate de sentinele- să-l îngroape cu sobolii, ochii, parcă sunt de jar S'au surpat munții și-au crescut bozii. 
au stat. = s'au supus, însă anii tinereții şi în crâncenul amurg, Rare ori fac ca dinamita explozii, 
au ridicat mâinile în sus. . - - iau în piept tot greul vieţii: şerpi de foc prin vine-i curg--- Amintirile-ascunse prin ien =: 
doi parola ae Nervii fier, ochiul senin; Paznicul cu ochi de pește 
i ianul le pune în fiare suflet, univers creştin; văzându-l cum se topeşte, ă ă 
pentru încercare de evadare! dragostea de frați trăire, când era să nu mai fie” ae a A optat 
Cât este ziua de lungă, _ Neamul înviat gândire. . . - - l-a dus la infirmerie. - - - Din pat, două mânițe înici, somnoroase 


Intinse, parcă mă fulgeră: “tată”! 


] m 
„zece E e bate”'n bezne hâde 
ce deținuții prezenţi la apel, pă t , reungâde „ Aicea m-mi spune nimeni pe. nume; 
toți aliniați pe tăpșan si-i întinseră odgoane; i semănat aici, de veacuri, a 
ca la inspecția domnului Prim-Gardian. întrebările capcane. - - - mâna-i tremură pe leacuri 
Groază'n dânsul seacă-te, „și din sufletul hain Apoi zi iarăsi în bezne pote 
Cât este seară și umbră, i gura-i prinsă?n lacăte, scoate fiere si venin. - . E 
cimitirul tainelor umblă; mâna nu stie să scrie, Dar ce-i? S'arupt cerul? E mort 
i 2 2 mnezeu? 
căt este noaptea denaltă, jertfa-i sfântă cumunie Ș Totul trage, îl destramă Si suntem numai trei dintre cae sei 
cimitirul tainelor tresaltă; Se A ragaie lea eat Viața-i de scrum și am rămas în cetate 
când luna iese pe coame, In zadar îi bat piroane, printre gărzi, prin metereze, Doar noi: veşnicia, celula și eu ! - 
crucilor parcă le e foame, peste amintiri, obloane VAI să-l elibereze. 
si în gropi de nămol, osândiții, şi prăpăstii de abis ' Si'nainte de plecare De-aș zări măcar ea dura ile steat 
hămânzii, lihniții, trudiții, El a tras, de când e/nchis! iza adus,din depariane săi Ce fiară-i vesnicia, ce fiară! 
cir sa 
cu brațele 'ntinse spre | lună Ș a dintr'un colb de amintiri. l-aș cere să-mi dea un capăt de sfoară 
cer pâine caldă și bună. - - - După lunile de chin, ochii primei lui iubiri; Si 'de milenii să mă spânzur cu ea: 
| / l-au luat din beciul plin pe un petec alb de cer, S 
| Când stelele cad fumegânde, - şi în dubă ferecată țara nouă, giuvaer. 
crucile”s haite flămânde i-au trimis la judecată ! iale Doamne, doar o clipă 
și gropile șoptesc între ele în soapte: o vadă cum se nfiripă! 
"Hei, mâine sau poimâine noapte; Judecățile-mârşave - Dar „celula rea și goală 
poate-or sosi să scrâșnească! n noroi l-au zvârlit în reci jilave, 1-a trezit în prici de smoală 
şi cinci sute treizeci şi doi * ani de temniți: sfert de veac, și privind spre toți pereţii, 
sau opt sute sapte. + - peste el, de-acuma zac. - - + - şi-a vărsat amarul vieții!. . . . 
: Zbirii trec pe dinainte, E că 
îi întind blide de linte Nu e nicio mână, care 


+ 532 Celula lui Radu Gyr să-i aprindă-o lumânare, 


a si pe preţuri de nimic, 
807 Celula Prințului Al. Ghica ci E, stage ARAL Ende eta dinădăe 
ochii stinși ca să-i închidă, 
EI sfidează viața crudă mumai dincolo de geamuri: 
scuipă peste foame”n ciudă luna plânge printre ramuri 
| si pe murii albi de ger şi o stea ca un smarald 
sapă cântece de fier: îi croeşte drum înalt!. . +. » - 


TARA 


Străveche si rotundă ca o stemă, = 
cu munți "de basm, vestite bărăgane, 
cu dealuri cu podgorii și organe 
purtându-ți milenara diademă, 


CREAȚIE 


La început, iubito, ai fost bu- 


ai scris istoria pe buzdugane, 

noblețea fiuțurând pe steag, emblemă, 
și ca să curmi a poltelor dilemă, 

ai pedepsit trufii și iatagane. 


Veni apoi înfiorat în sine, 
cuvântul -vers cu vers- să ţi se nchine 


Câna umblă?n lume vânturi de pierzare 
adulmecând pârjol și anatemă, 
te strâng în vechi cetăți de la hotare, 


Intâiul întuneric începu a . 
în ochii mari, cu nerăbdări feline, 


şi "n trupul alb lumină se făcu. 


Nemuritoare, sfânta mea poemă, 
miracol unic să rămâi sub soare: 
străveche și rotundă ca o stemă. 


Bolnav de sete sufletul bău 3 
şi-acum aştept să te desparți de mine, 
cum apele creaţiei virgine 

de mâlul ce”n uscat se pretăcu. 


PAGINA 16 


ECUMENICITATEA DIASPOREI ORTODOXE 


AUTOCEFALIA BISERICILOR ŞI UNITATEA BISERICI 


(““Latinii”” spun catolic, iar 


In legătură cu controver- 
sa ivită în cadrul Adunării 
Generale a Eparhiei Orto- 
doxe Române pentru Europa 
Centrală din 18-19.X.80 cu 
privire la denumirea oficia- 
lă a Bisericii noastre, într'o 
convorbire particulară din- 
tre mine și Prof. Dr. Carl 
Gerold Fuerst, preşedintele 
asociației “'Arbeitsgemein- 
schaft - Ostkirchen e.V.”, 
problema s'a lămurit însen- 
sul că denumirea curent în 
limba germană: ** Ruma- 
nisch-Orthodoxe Kirche' se 
referă mumai la partea ad- 
ministrativă - deci Ia auto- 


în Statutul Eparhiei noastre 
se ține seamă în art. | prin 
reproducerea textuală a de- 
numirii românești: “Epar- 
hia Ortodoxă Română pen- 
tru Europa Centrală”; în 
art. 2., în care e vorba de 
“'răspândirea credinței or- 
todoxe”!, iar m de a unei 
““cre româno - orto- 
doxe”, care nu există (după 
cum nu există nici o credin- 
ță  ““germano - catolică”, 
“francezo - catolică”, etc. 
ete.), precum și în art. 4, 
punctul c, după care un mem- 
bru este exclus în cazul 
când comportamentul lui se 
găsește în contradicţie cu 
“credința ortodoxă”, 
Demumirea germana, la 
“care Prof. Fuerst a revenit 
în cursul discuţiei, după ce 
mai înainte acceptase punc- 
tul de vedere ortodox, pro- 
vine din limbajul bisericesc 


„austriac; așa se explică și 
„faptul că Părintele Vasilos- 


chi, format în atmosfera 
austriacă din Bucovina, a 
acceptat ca dela sine în- 
țeleasă această denumire, 
„fără să observe că ea nu 
corespunde realităţii, pen- 
trucă în românește ““Ruma- 
nisch-orthodoxe Kirche” m 
se traduce cu “Biserica Or- 
todoxă Română”, ci cu “Bi- 
serica Româno-Ortodoxă””, 
care din fericire nu există! 
Dar cum au ajuns Aus- 
triecii la acest limbaj fals 
din punctul de vedere orto- 


_dox? Prin analogie cu lim- 
A “bajul mai vechi, care de- 


numea - și denumește și 
- astăzi - o realitate istori- 
că: “Biserica ROMANO- 
catolică” din Vest și “BI- 
serica  GRECO-ortodoxă” 
din Răsărit, deși aceasta 
e tot atât de catolică pe 
cât de ortodoxă e prima! 
In ambele cazuri însă măr- 
turisirea de credință e de- 


unitate de credință, de care 


cisivă. Toate Bisericileor= 
todoxe - patriarhate sau au- 
tocefalii si, în cadrul aces- 
tora, cele autonome - au 
același crez şi formează una 
și aceeaşi Biserică !Cu o- 
cazia Uniatismului din tim- 
pul Contra-Reformei cato= 
lice, în Ardeal a apărut ca 
foarte normală pentru noua 
“Biserică Româno-Unită”? 
denumirea similară “Bi- 
serica Greco-Catolică”",de- 
numire pentru unii “hi- 
bridă””, pentru alţii bineve- 
nită ca “'punte de trecere” 
dintre cele două Biserici 
ortodoxă și catolică, dea- 
ceea curentă în limbajul bi- 
sericesc din Vestul Euro- 
pei, atât la Protestanţi cât 
si la Catolici Toate a- 
= E 


nală în cadrul Bisericii a 
apărut foarte de timpuriu, 
ci din Apusul catolico-pro- 
testant, în care această ten- 
dință s'a manifestat mult 
mai târziu, sub formă ma- 
oră abia în epoca modernă 
odată cu Protestantismul, 
care nu mai are o singură 
mărturisire de credință cum 
e cazul în Ortodoxie și Ca- 
tolicism, ci fiecare Biserică 
protestantă și-a creat un 
crez aparte. Unitatea ad- 
ministrativă a Bisericii din 
Vest a fost favorizată la 
început de unitatea vastu- 
lui imperiu roman, care s'a 
menținut 
protestantă sub diferitele ei 
forme, datorită noului im- 
periu al lui Carol cel Mare 
precum și “Sfântul Impe- 
riu Roman al Națiunii Ger- 
mane””, care l-a continuat pe 
primul. Aşa se face că în 
Răsărit avem din primele 
secole mai multe Patriar- 
hate independente din punct 
de vedere administrativ, în 
timp ce În Apus nu întâlnim 
decât unul singur, cel dela 
Roma, căci așa zisele 
“ mici Patriarhate ”” din 
Vest, cum e cel din Vene- 


ţia, spre ex, sunt în fond, 


simple titluri onorifice, 

In Răsărit tendința de 
independență administrativă 
a trecut după căderea Con- 
stantinopolului (1453) dela 
Patriarhat la Autocefalie, 
începând cu Biserica rusă, 
care la 1459 s'a declarat 
independentă de  Constan- 
tinopolul intrat pe mâna 
““Necredincioşilor!”, iar la 
1589 a devenit Patriarhat, 
recunoscut de Constantino- 
pol în 1590.  Autocefalia 
este însă interpretată în lu- 
mea catolică nu atât ca des- 
centralizare administrativă 
cât mai ales in sens ne- 
gativ ca slăbire a unităţii 


ână la Reforma . 


MAI 1981 


de conducere, trecându-se 
sub tăcere faptul că și în 
Vest au existat tendințe cen- 
trifugale, cum au fost, spre 
ex., Galicanismul dinFran- 
ţa, care a durat dela sfâr- 
situl evului mediu până la 
1870, când a fost condamnat 
de Vatican, și Josephinis- 
mul austriac, de care s'a 
resimțit și Ardealul până 
către mijlocul secolului al 
XIX-lea. 

De ce am ridicat eu a- 
ceastă problemă în cadrul 
Adunării Generale din anul 
acesta? Am făcut-o în ur- 
ma unei constatări verifi- 
cate în decursul unui lung 


2 E a 
lism. am dat o deosebită 


atenție și importanță înde- 
pendenții administrative. In 
seara aceleiași zile de 18:X., 
când am discutat în cursul 
după-amiezii problema, am 
„avut ocazia, înainte de șe- 
dința Asociaţiei ““Arbeitsge- 
meinschaft Ostkirchen”? să 
verifice din nou vechea im- 
presie, făcând cunoștință cu 
cei doi vecini; în stânga o 
doamnă. (în vârstă) de ori- 
gină 'rusă, în dreapta preo= 
tul grec (relativ tânăr). M'- 
am prezentat ca de obicei de 
“eredință greco-ortodoxă”?, 
Ja care doamna mi-a răspuns 
că e ruso-ortodoxă, iar 
preotul grec, care știa că 
sunt român, mi-a contestat 
dreptul de a mă socoti ''gre- 
co = ortodox”, pentrucă nu 
sunt. . . grec. Doamnei din 
stânga i-am replicat că și 
dânsa e, ca mine şi capreo- 
tul din dreapta, tot de cre- 
dință “fereco-ortodoxă” „cu 
rezultatul că și-a menţinut 
punctul de vedere ruso-or- 
todox, Numai după ce le- 
am explicat la amândoi, cu 
oarecare lux de amănunte 
istorice, deosebirea dintre 
Autocefalia administrativă, 
care portă pecetea naționa= 
lității, și Unitatea dogma- 
tica de caracter universal, 
au înţeles de ce e vorba 
şi mi-au dat dreptate. 

Dar Catolicii, care pun 
atâta preț pe universalita= 
tea credinței şi Bisericii 
lor, de ce și-au numit Aso- 
ciația pentru asistența Or- 
todocsilor ''Arbeitsgemein= 
schafi OSTK(RCHEN””, deci 
“BISERICILE din Răsărit”? 
După cât am înţeles din ex- 
plicațiile suplimentare ale 
Președintelui Asociaţiei, 
pentru motivul ca ajutorul 
oferit de această asociație 
privește numai aspectul ad- 
ministrativ bazat în Orto- 


tă 


doxie pe principiul Autoce- 
faliei, care-i pune pe ei 
în situația de-a avea de-a 
face nu cu parohii ortodoxe 
multinaționale, ci cu mai 
multe parohii naționale şi 
independente din punct de 
vedere administrativ, având 
fiecare limba ei maternă ca 
limbă sacrală. Cât despre 
unitatea Bisericii Ortodoxe 
sub raportul credinței și al 
crezului unic, aceasta eres- 
„pectată, cum am arătat mai 
sus, în articolele 1,2 şi 4 
ale. statutului Eparhiei noa- 
stre. 

Am ţinut să dau aceste 
explicaţii atât pentru con- 
frații noștri catolici și pro- 
testanți, care ne-au oferit 


văzut, nu suntem totdeauna 
bine lamuriţi asupra carac- 
terului ortodox și universal 


“Grecii”: ecumenic!) al 
Bisericii din care facem 
parte cu toții, din care cauza 
si noi, Ortodocșii din Dias- 
poră, ar trebui să ne în- 
susim deviza: “Ortodocși 
de! toate naționalităţile,uni- 
ți-vă într'un singur sinod 
sub aceeasi jurisdicție a Pa- 
triarhiei Ecumenice” ! 

Cu toate explicaţiile de 
circumstanță, personal nu 
văd necesitatea de a se per- 
petua o denumire care nu 
corespunde ecleziologiei 
proprii Bisericii Ortodoxe, 
ale cărei principii funda- 
mentale le-am pus în frun- 
tea acestui articol: Unitatea 
Bisericii și Autocefalia Bi- 
sericilor; ele-nu se contra- 
i ae întregesc, ogli 

se poate de e 
realitatea neamurilor, pe 
care a înregistrat-o atât Ve- 
chiul cât și mai ales Noul 
Testament, si confor mându- 
se in acelaşi timp şi rugă- 


a 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ciunii din urmă a Mântui- 
torului prin care El imploră 
ajutorul lui Dumnezeu-Tată] 
pentru cei pe care-i lasă în 
urma lui: “Tată Sfânt, pă- 
zește pe cei pe care mi 
i-ai dat, pentruca ei să fie 
ună, cum şi noi una sun- 
tem” (loan XVII, II; vezi 
în același capitol și verse- 
tele 21-23). 

Biserica noastră e una 
şi ea trebue să fie înțelea- 
să şi acceptată și de alţii 
ca atare, cum și noi ne 
conformam ecleziologiei ca- 
tolice şi protestante,când e 
vorba, în discuţiile ecume- 
nice. de a găsi punctele co- 
mune care ne unesc. Dea- 
ceea îm: rezerv dreptul de 
a reveni asupra acestui punct 

„cu ocazia Congresului Epar- 
ial din anul viitor, pentrucă. 
0 eroare, odată recunoscu- 
tă ca atare, se cere corec- 
tată! 


—————————————————————— 


- Sublimul cântec al Regelui Solomon 


Poarta a treia a cântecului 


Azi noapte?n pat cu brațul ca un ram 
Purtat de-April iubitu-mi căutam. 
O, vis frumos ce slab îţi e uiagul! 
Bezmetică-l cereaim, în patul gol, pe dragul, 


Stăpânul Sufletului meu. Si mu era. Mi-am zis atunci: 
Mă duc sa-l cat prin munți, prin lunci, 
Strigând pe uliți, iarmaroace mari; 


Au n'ați văzut pe dragul meu, portari? 


Si l-am găsit. Inalt si mândru ca un tei. 
L-am dus la mama și în casa ei. 


Vă jur pe cerboaice si urmele gazelei 
Să m-i treziți iubitei înmuguratul steleit 


Ce-i stâlp de fum, coloană călătoare, 
De parcă arde smirna, tămâi mirositoare 
Ingrădinând pustiul cu cer ce se ridică 


In nunțile de ramuri? E dorul meu lectică 


Purtând pe Solomonul cu saizeci de bărbaţi 
' Viteji cum fură dacii cu cremeni îmbrăcați 

Din cedrii lui de doruri î ) 

EL mi-a tăiat din şoaptă 


Cu stâlpi de-argint 


> 


Tavanul țesătură ce norul mi-l împură, 


Cum mama lui l-a ?n 
lar eu să ning spri 


nfremătându-si munţii 
slăvitul tron al nunții 


pereții tăcerea mi-o murmură, 


cununat să-mi fie veacurilor mire 
e el mereu petala scrisă a nuntire. 


Dumitru ICHIM 


-UVÂNTUL ROMÂNESC 


PAGINA 17 


TREI PREȘEDINȚI, TREI ATENTATE 
ŞI UN SATURN NEMILOS 


Ignoranța, indiferența si disprețul pentru tot ce poate fi 
mai înălțător pentru om, a atras asupra omenirii multe 
rătăciri şi multe necazuri. Cea mai mare rătăcire din 
vremea noastră, este ignorarea studiilor si cercetărilor 
pentru cunoașterea omului și a corelaţiilor dintre om și 
univers. 

Oamenii nu se cunosc. Ei cunosc doar etichetele, 
titlurile şi situațiile dobândite, bunurile materiale, casele, 
confortul "fizice și îmbuibarea unora, fără să observe sărăcia 
lor spirituală, "crizele morale şi lipsa lor de înțelepciune. 
In-lipsa lor de înțelepciune, ei "pot fi usor corupți, abătuți 
din drumul cel bun şi să devină unelte de învrăjbire și 
destrămare, atit în "familie cât și în societate. Esie 
cazul celor ce nu găsese mulțumire într”o activitate 
onorabilă şi nu vor să se integreze în societatea celor 
mulți, pentru a colabora şi a prospera împreună. 

Din categoria unora ca aceștia au fost recrutați adepții 
terorismului, persecuțiilor, atentatelor si asasinatelor în 
toată lumea. Ei fac parte din ““ebuturile naturii”? și nu 
se pot schimba. Oamenii buni și cu sufletul ales, trebue 
să înțeleagă că în aceste rebuturi, ei au un dusman, prin 
însăși natura lor, diametral opusă. Pentru a nu fi atacați 
sau uciși de cei răi, omul bun, ajuns într”o pozitie înaltă, 
trebue să fie bine păzit - 

Conducătorii si toți cei ce militează pentru triumful 
binelui si dreptății în lume, trebue să cunoască perioadele 


3 în care "fiinţa ) lor este mai mult periclitată de *'stressurile 


astrale” și să evite situațiile în care ar putea deveni mai 
uşor țintă 'unui atac violent. 

„Este bine stabilit de astrologi, că aspectele negative 
pe care le crează Saturn, față de Soare, față „de Marte sau 
alte planete din tema de naștere a unui om, îi poate aduce 
obstacole, incidente, accidente sau pericole grave, cum au 
fost atentatele la viața celor trei Presedinti, când Saturn 
era în rău aspect cu Marte: Lincoln, "Kennedy si Reagan. 

In Astrologie, Marte reprezintă voința şi acțiunile 
voluntare ale omului, ambițiile și dorințele, indiferent în 
ce domeniu de activitate. Saturn este opusul, rezistența, 
forța obscură și nemiloasă, care frâneaza liberul arbitru, 
taie elanul şi presară primejdii pe drumul pe care te duci. 
lată de ce, cunoașterea perioadelor nefaste pentru realizarea 
unei inițiative, este imperios necesară, aşa cum este ne- 
cesară cunoasterea condiției meteorologice. pentru agricul- 
tori, 

Pentru a vă convinge că Saturn nu este de loc străin 


de atentatele comise împotriva celor trei Președinți ai E 


Statelor Unite ale Americii, vă rog să observați pe astro- 
gramele- de mai jos poziția acestei planete față de poziția 
pe care a avut-o Marte la naștere fiecare preşedinte: 
Lincoln, Kennedy si Reagan. 


Abraham Lincoln 


2s3 270 269 te, 
Has, 
era 
L.ă 
ze CT 
77 D003 
co N 
no Ap N J2 eX Ve za A, 


maica E), 


Președintele Abraham Lincoln a fost ales la data de 
6 Nov. 1860, când Saturn se găsea în punctul “A După 
a ani și 5 luni,când Saturn a ajuns peste Marte, în punctul 
'B” a fost asasinat, (14 Apr. 1865), 

De „remarcat că în ziua, asasinării, si Soarele se 
găsea în opoziție, deci în rău aspect cu Marte din ziua 
lui de naștere, 


3 John 2 Hanul) 
= 


Os 25 


Za 
= Mart6. la faștere 


Presedintele John Kennedy, a fost asasinat la 3 ani 


după alegerea sa, adică în Nov. 1963, când Saturn a ajuns 


:B” în cruce cu planeta Marte din ziua de 


Ronald Reagan 


Marte, la nas lere 


Depinde de D-stră să mânuiți cu sigurantă ori ce mașină „ echipament 
sau materiale ce prezintă pericol la locul D-stră de muncă. 
Depinde de patron de a se îngriji să 
aveţi informaţii și supraveghere ca 
D-stră și colegii ca să lucraţi î în siguran- 
ță. Conform Peace dai Sănătă-.. 
ţii și Protecţiei Muncii, (The Oceupa- 
tonal Health and Safety Act) 

D-stră aveti dreptul să știți si dreptul 
de a participa în menținerea locului de 
muncă în afară de pericol si condiții 
de sănătate, 


of Labour 


La data alegerii preşedintelui Reagan, planeta Saturn 
se găsea cam în acelasi loc. A mers o bucată de timp 
ascendent, ajungând în a doua jumătate a lunii, Ianuarie 
1981 până la 9,47 grade în “Balanță”” adică până aproape 
de 190 grade, după care a retrogradat și a coborit până 
la 6 grade în *“Balanţă” adică 186 grade pe zodiac, în 
cruce cu Marte din ziua lui de naștere. Configurația 
este identică cu cea care a favorizat asasinarea președin- 
telui Kennedy. 

La data de 5 lunie 198], Saturn va ajunge până la 183 
de grade, după care începe să aibă din nou o mișcare 
ascendentă, astfel că pe data de 8 August 1981, va fi exact 
la același grad, unde se găsea in ziua de 30 Martie 1981, 
ziua atentatului. 

Desigur că prietenii Președintelui, care cunosc mersul 
si influența astrelor, îl informează și vor face totul pentru 
a întări i garda sa personală. 

După afirmațiile Doamnei Dixon din Washington, fostul 
președinte Kennedy a fost sfătuit să nu se ducă în Texas 
în ziua asasinării , însă Kennedy a tratat cu indiferență 
avertismentul Doamnei Dixon și a mers chiar în mașină 


deschisă la Dallas. 


Florian ONIZA 


Citiţi acestea că 
viaţa D-stră de- 


Dacă aveți o problemă sau sunteți 


îngrijorați cu privire la locul de 


muncă, consultati-vă cu supraveghe- 
torul. E responsabilitatea tuturor să 


lucreze în siguranță. 
Participaţi. 
Poate lucra pentru Dstră. 


Nu poate lucra fără Dstră. 


Occupational Robert G. Elgie, vo, Mini 
Health and Satety gie, Mp, Minister 


William Davis, Premier 


mii cc 2-a $ 


UVANTUL ROMÂNESC 


S ; - ez c 
PAGINA 18 MAIL 198] 
AA AEDMANEASCĂ 


TARA ARMANEASC 


Viniri 
Gioi 


2 22 


CALINDAR Pi Mal 


1 Mai s*măcă purinteță 


Sf. Imperaț Constantin și Elena 


— TR——— 


In ziarul ““Politika”? de- 
la Belgrad (2 Martie 1980 
se găsea această notă despre 
neamul nostru: 

““Tințarii sunt o populație 
romanizată a Balcanilor, a 
cărei limbă se aseamănă cu 
cea română, de care se deo- 
sebeşte însă printre altele 
și prin faptul că are mult 
mai puține cuvinte slave îm= 
prumutate. Aceasta inseam- 
nă, cu alte cuvinte, că Tin- 
țarii sau, cum li se mai 
spune, Aromânii, reprezintă 
acea parte a populației bal- 
canice romanizate care s'a 
retras spre sud în fața in- 
vaziei Slavilor. 

„ Cele dintâi mențiuni isto- 
despr e 


me Tinţarii trăiau în munţii 
Pind și în Thessalia, parțial 
şi în Acarnania, în Epir și 
în apropiere de Salonic. La 
începutul sec. XIII regiunile 
Pindului și Thessaliei erau 
numite din cauza lor Megale 
Vlachia”. 

“Totul e spus frumos aci; 
mmai atâta mi se spune că 
în părțile numite trăiesc A- 
românii, fie şi Tinţarii, încă 


- — Picurar cu percea lungă, 
'Tră te plăndzi cu boațe'n strungă? 


- Cum s'nu plăngu când mi doare 


de $. GÂRLEANU 


si astăzi. Căci, dacă nu 
le sunt recunoscute drepturi 
minoritare, aceasta nu în- 
seamnă că ei ar [i existat 
acolo numai în sec. X sau 
XIII. 


Intr'un al doilea Memo- 
randum către Conferința de- 
la Maârid, în Februarie a- 
nul acesta, guvernele țări- 
lor balcanice au fost invi- 
tate la ““împlinirea obliga- 
țiilor lor morale față de 
minoritățile vlahe de pre- 
tutindeni”?. 

Deasemeni s'a adresat 
întrebarea: '“Vor oare sta- 
tele: balcanice să persiste 
în această politică de până 
acum a lor față deo m 

Xtită9 


ip, redreoiapta 


gătul acesta pentru eman 
pare va găsi ecoul dorit și 
în opinia publică a popoa- 
relor alături de care trăim 
în țările balcanice și care 
ne cunosc. 


Radio Stockholm (Suedia) 
a transmis în ziua de 3Mar- 


tie a.c., cântece dela Aro-' 


mânii din nordul Greciei și 
dela Fărseroți. Deosebi- 
tă atenție s'a dat cântecu- 


“mut şi 


lui de pe muntele Pisuderi. 
In comentar s'a vorbitdeis- 
toria Armânilor, de limba 
și situația lor de azi. 


Marcel Cellier din Elve- 
ţia a lansat un disc cu melo- 
dii alese interpretate la “Le 
clarino virtuose de la Gre- 
ce. Melodia nr. 3 de pe 
fața B prezintă *“Chant de 
danse des peuples valaques”” 
din Thessalia. Alte sapte 
melodii sunt înregistratedin 
localităţile aromânești: 
Metsovo, Grebena si Sama- 
rina. Discul se găsește în 
comerț în diferite țări. (CH- 
1095 Lutry sau Stereo HI 
FI No. 0ll. Pe copertă, 
imaginea unui clarinetist). 


in arină a apă e 
Ș Grecia un disc 
cu cântece din ““Vlahohoria 
nou agapimena”, în intepre- 
tarea lui Steliou Dardakouli 
și Ilia Andreu. Titlurile 
cântecelor sunt scrise pe 
armâneste, însă cu litere 
greceşti: Voi fitsiori ar- 
mounii, Vitsina ete. Sunt a- 
mestecate însă cu altele gre- 
cești, la egalitate: 6 si 6. 
Discul e editat de 'Vasi- 
pap”, 


za 


„SE PERI 7 E IE ETP ET E E SEE SEE SEE ZE) 


-Avum doauă-avdzăte hori 
Si-amindoauă ca surori: 


Ună s'ellima Rucutina, 


Inima tr'a noastre hoare? 


Ved Armânilli că tuț fug, 2 
Lasă hoarele și s'duc!. . . 


-Picurar cu percea lungă, 
Di-iu știi tine di la strungă 
Că Armânilli fug di-auăţe, 


Alăntei îlli dzăc Birina. 


'Tr'ună escu faptu cu, 
'Tru-aţea-alantă tată-fieu; 


S'ditr-aţea că tuţ fudziră, 


Ca si-lli plândzi-ași cu boațe? 


MATERIALELE PENTRU “FARA ARMÂNEASCĂ” SE PRIMESC 
: PE ADRESA REDACTORULUI NOSTRU: aici 
ZAHU PANA, 31-25, 89:th STR. JACKSON HEIGHTS 


N.Y. 11369, U.S.A. 


Si-amindoauă s'pustusiră. 4 


C.BELIMACE 


VANGHELU DUPĂ MATEI 


Capitolul 13 
Părăvulia Simănătorlui 


idhi ă, iseli i i si sidea pi mardzina di amare- DZ î 
“Du idhia dzuă, îșe lisus din casă și șidea pi marci: e ș EEE ar 
Si vini la EI iumi multa ca EI si-alină pi una caica ȘI şidea pi năsâ $ 


rmasi pi mardzina di amare. e e n ri iri = ei E 
3 3, i lă spusi a lor multi părăvulii dzicândalui: Ia, ișe simănato 


ă ă ningă i viniră ii s”li măcară. 
imină, nă ă simi dzură ningă cale si vinira pullii $ 
i nă, năndauă simința câ a, Nin le și viniră iși 
d o zucă pl chitros îu m-aflara ahânda si deadiră di unoră câ nu aveau 
5. Alti cădzură pi loc chi S 


anal pie Ri deadi soarili se-adunară că nu anesiu s parai SI s'uscară. 
ă i că ă pi ini. ma schnilli eriscură ș'li amputura. Sie caca 
Ă, Al arape oral ad s'deadiră vipt: "ună ?nă sută, alta șaidzăț, altă treidzaț. 


i 2 ti avăzăre, S'avdă! + ea cil 
9. Cari are ureciliă ti avdzăre, s aY iIi dzăsiră: Căţe lă zburăști a lor cu părăvulii? 


i discipolii, s” iară di EI şi- ş ști a lor ă 
îi Si separe ai aul vă fu dat s'cunușteț misteriul amirărillei a țerlui, ma a 
lor nu lă fu dat. a 
12, Că ațălui ți are va si- 
va-lli si lia și ațea ţi are. Ci = 
13. Tri ațea la zburăsc tu părăvulii, 
aduchesc. 
14, Si s?faţe cu elli zborlu r 
nu va s'aduchiț și cu ocllii va s*mutriț, T . 
15, Că inima astălui popol s/invărtușa, Ș Cu lili avdi gre 
ca nu cari cumva s"veadă cuocilii și s'avdă cu ureacllili și cu inima 
i Mini si-lli vindic pi elli- pe zii 
și 16. Ma hărăsiț sănta ocllii a voștri că ved și ureacilili a voastri căavd. | ee A 
17. Că di aver vă grese a vauă că mulţ profeț și oamini ndrepț vrură s 'veadă ațeali 
ți mutzriț voi și nu vidzură și s'avdă aţeali ți avdzăț voi și m avdzăra. 
18. Voi ascultat părăvulia simănătorlui: pe ? 
19. Când un om avdi zborlu Amirărillei și nu-l aducheaști, vini dhemunlu și arăcheaști 
ți se simină tu inima lui; aistă easti simința, siminată ningă cale. = ze 
20. _ Aţea siminată tu loc chitros, easti ațel ți avdi zborlu și diunoara lu-aproachiă cu 
harauă. 
21, 


ji si da ma mult dicăt îlli lipseaști, și di la aţel ți m-ari, 


că vidzânda nu ved și avăzânda nu avd, niți nu 


-a profetlui- Isaia, cari dzăsi: Cu ureacllile va s*avdzăț ma 


ma nu va s'videț- Ş x cs sea DEA 
ureacilili avdi greu și ocllii a lui si”ncllisira, 
s'aduchească si s?toarna 


cu omlu cari simină simință bună tu agurlu a lui. aa 
25. Ma când oaminilli durneau, vini dușmaniu și simină cheaniță pit gârnu şi fudzi. 
26. S'cara criscu palliu ș!deadi schic, atumţea vidzu cheanița. 
27. Huzmichiarilli viniră la domnu-a casillei și-lli dzăsiră; “Doamne, nu siminași 
tini simință bună tu agurlu-a tău? Di iu iși cheanița? S 
28. Si el lă dzăsi: “Un om dușman adară aistă.”” Huzmichiarilli îlli dzăsiră: “Vrei 
s?nă duțem su curăm?? 
29.- Ma el lă dzăsi: 
și gârnul. S a 
30. Lăsaj s'crească deadun și gârrul și cheanița până la sițirare, şi tu chirolu-a sițirat- 
lui va la dzac a sițitătorlor: ““Adunaț prota cheanița și ligațu mănuchliu ca s?u ardem, 
și gârnlu adunațlu tu hămbarea mea. 7 
„31. Lă teasi dininți ună altă părăvuliă_ș'lă azăsi: Amirărillia țerlui easti idhia ca 
gârnuțiu di muștar, cari lu lo un om ș/lu simină tu agurlu a lui- RI 
32. Si easti ma nic dicăt tuti simințăli, ma cându creaști easti ma mari dicăt tuti 
virdeţli şi s! "aţi pom, ca vin pullii-a țerlui și s'asteară pi dedzili a lui. 
33. Altă părăvulia lă spusi a lor: Idhia easti amirărillia țerlui cu aluatlu ți lu lo ună 
mulleari și lu-ascunsi iu trei măsuri di frină până criscu tută. 
34. 'Tuti aisti li zbură lisus a lumillei tu părăvulii și fără părăvuliă nu lă spunea țiva. 
35. „Ca si S'plinească ți s'avea azăsă di protetlu cari dzățea: *“Va s?discllid gura Mea 
tu părăvulii, și va să spun ațeali ascunsi dila ahurhita lumillei. 
36. „După ajea, lăsă oaminilli și intră în casă si discipoili s'apruchiară di El, spunân- 
dalui: “Fa-nă s'aduchim noi părăvulia cu cheanița dit agru. ZE 
IA ZA lă râspunsi: Ațel ți seamină simința ațea bună easti Hilliu a Omlui. 
aţă Aeute easti lumea; simința ațea bună săntu hillii amirărilei; cheanița săntu hillii 
39. Dusmanlu cari u seamină easti dhemunu; siți i bitisi illei şi sițiră 
tosiili sărbu anghillii. t unu; sițirarea easti ata lumillei şi sițira- 
40. Si după cum se-aleadzi cheanița şi se-ardi îi ibă bitisita etillei 
i Ă sol - în foc, așe va shibă bitisita etillei. 
AL Va pitreacă hilliu-a Omlui pi anghillii a Lui, s'adună dit amirărillia Lui tuti zureții 
Și pi aţelli ţi fac lăieţli. 
42. Si va-lli arucă pi elli tu fleaca focului; aclo va s”hibă plă i stri i 
plângul si strindzearea dințlor. 
43.  Atumţea ațelli?ndrepț vanviliceascăi dip ca soarili, tu amirărillia Tatălui a lor. 
AI Jlrâri urecili ti avăzări s'avdă. = 
„ Idhia easti amirărillia țerlui ca ună visteare ascunsă i ă 
( nsă tu , afl: » 
u-ascunsi şi di haraua lei, srp srvinai tut ți are și ancupără aţel ee Pia e 
45. $ năpoi se-aundzeaști amirărillia țerlui cu un părmăteft cari caftă mărgăritare bune- 
16: i ACI dala un mărgăritar Scump, s'dusi di vindu tute ți avea si lu-ancupără. 
i Se zi paș easti amirărillia țerlui cu ună plasă arucată tu-amare şi care-adună 
48. Si cându s'umplu, u trapsiră ini Si Ea ri => 
peștii ma buni ș'pi ajelli ară, Aa ea ua anarazlac şi sidzură di aleapsiră tu vase 
49.  Aşe va S'hibă itisi iei: ip e ETAE E > E 
din eseat aţălor „ATA E ie bitisita etillei: “Va siasă anghillii şi va s'dispariă pi ațelli arăi 
50. Si va-lli arucă tu cirea, i 3: 
: plu aţel di foc; acl 3 ă i i 
i Le-a duchit tuti aisti? Sie Ai aa g AX E e aceea și strindzearea dinților. 
: el lă dzăsi: Tri ațea ți'nvițat il sasti ți irări 
5 at tă seaști ti i i i idhi 
cu un om nicuchir, ţi scoati dit > ala Ar ler iai luări vecii ua de noa da 
pi su i cara bitisi lisus aisti părăvulii, fudzi di aclo. E 
si dză ini tu locurili a Lui, și acăță si-lli înveață pi oamini tu sinagogă că elli s'ciudi 
și dzățeau: Di iu are EI Puterii aisti şi easti ahăt mintumen? zică ceace la 


55. Nu easti aist hilliu ij i 

A e Ik a schiparlui? N -and! ă i i i 

oșit Simeon și uda a sânt train! (eusurini) i In caiac acola So Abc 
- surorli (cusurini i FA Z 

Fa surinile) a Lui, m săntu tuti anamisa di noi? Di iu le-are El tuti 


57. Si selăreau cu'ntribărili ti si 
€ ză A E LEE Alta Au = 
chit ma mult dicăt tu patria si tu daia sui Insilisţia la ăzăi. > oua easti profet ia dus 


58. Sinu feați aclo thame' multi, di sibepea nipistupsearillei a lor. 


“Nu, că m cumva când curaț cheanița s'azmuldzeț unoară cu ea 


N 


Li 


Da area 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MAI 1981 


PAGINA 19 


SITUAŢIA SINDICATULUI Li 
AL OAMENILOR MUNCII DIN RO 


La sfârșitul lui Februarie a.c. s'au împlinit doi ani dela 


întemeierea SLOMR. 


BER 


MĂNIA 


implicațiile din trecut ale SLOMR le-am 


publicat în 1979 și 1980 în ziarul “Curentul” dela Miinchen până la plecarea dintre noi a lui Pamfil Șeicaru în Octombrie 1980. 


In acest număr vă propunem “Declaraţia de constituire a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România”. 


In numărul 


nostru următor vom publica “Proiectul de Statut al SLOMR” document original redactat în țară și care e dezbătut în cercurile 
clandestine închise ale SLOMR, care activează pe pământul patriei noastre. 


Niculae CIACHIR 


DECLARAȚIA DE CONSTITUIRE A SINDICATULUI LIBER AL OAMENILOR MUNCII DIN ROMÂNIA 


tate cu articolul 22 din Pactul Internaţional 
al Drepturilor Civile și Politice si cu 
articolul 8 din Pactul Drepturilor Econo= 
mice, Sociale şi Culturale, ratificate prin 
Decretul Consiliului de Stat nr. 212 din 
Octombrie 1974,Sindicatul Liber al Oameni- 
lor Muncii din România ($.L.0.M.R.). Lista 
membrilor nucleului de constituire al 
SLOMR cu menționarea profesiilor și a 
domiciliilor acestor membri este anexată 
în subtextul prezentei declarații. SLOMR 
se declară afiliat Confederaţiei Mondiale a 
Sindicatelor, se declară solidar cu activi- 
tatea tuturor asociaţiilor şi a comitetelor 
din țară și din străinătate care luptă 
pentru respectarea drepturilor fundamen- 
tale ale omului, punând un accent deosebit 


pe drepturile ce decurg din relaţiile de 
muncă. 


! 
PREAMBUL 
In Republica Socialistă România s'a 
constituit, în Februarie 1979, în conformi- 


m 


EXPUNERE DE MOTIVE 
„ȘI PRINCIPII 


_ Crearea Sindicatului Liber al Oamenilor 
Muncii din România (S.L.0.M.R.) se im- 
punea ca o necesitate obiectivă dată fiind 
situația economică, politică, socială sicul- 
turală din România. Crearea. SLOMR este 
un act perfect legal, el gonsi tuindu- 
prin respectarea legilor țării ș si a anga- 
jamentelor internaționale ale României ve- 

= „rificate prin Decretul 212 din 1974. Astfel, 
articolul 8, respectiv 22 din Pactul Inter- 
național al Drepturilor Economice, Sociale 
si Culturale, respectiv Pactul Drepturilor 
Civile si Politice, prevăd că:  “'Orice 
persoană are dreptul să se asocieze liber 
cu altele, inclusiv dreptul de a constitui 
sindicate si de a adera la ele, pentru 
ocrotirea intereselor sale. Aceste sindi- 
cate au dreptul să- și exercite liber acti- 
vitatea şi să se afilieze la organizații 
sindicale inter naționale. 
„SLOMR nu-si propune acțiuni cu carac- 
ter politic (a se face deosebire între apă- 
rarea drepturilor politice ale cetățeanului 
și acțiuni cu caracter politic). Așa cum 
arată și denumirea sa, Sindicatul Liber al 
Oamenilor Muncii din România își exercită 

7 liber activitatea, nefiind cureaua de trans- 


„ misie a niciunei forțe politice și dând 
curs unei valoroase afirmații oficiale fă- 
cute în România în 1971, cum că 'fde aici 
încolo sindicatele nu vor mai fi niste 

curele de transmisie”, indicație prețioasă 
Ta care, din păcate, și într'un mod straniu 
adi a fost dată uitării ca multe alte indicaţii 
de acest fel. 
ca SLOMR îşi propune să lupte pentru 
apărarea drepturilor cetățenilor din Ro- 
mânia în virtutea Declarației Universale 
a Drepturilor Omului ratifictă şi de Re- 
publica Socialistă România prin amintitul 
c: Decret, declarație ce proclamă idealul 
ființei umane eliberată de teamă şi mizerie. 
: e SLOMR militează “pentru transpunerea 
z, în fapt a articolului II din Pactul Drep- 
turilor Economice, Sociale si Culturale 
care prevede dreptul la un” “nivel de trai 

z, Suficient privind hrana, îmbrăcămintea, 

25 locuinţele. 

SLOMR porneşte dela premiza că aceste 
drepturi elementare pot şi trebue realizate 
aici, în România, pentru toţi cetățenii 
țării, tără discriminări și că soluția a- 
cestor deziderate fireşti ale ființei umane 
nu stă în fugă, în părăsirea propriei țări. 
SLOMR are însă în vedere și respectarea 
întocmai de către autorități a articolului 
12 din Pactul Drepturilor Civile şi Poli- 
tice, ratificat prin Decretul 212 care pre- 

DE vede că “Orice persoană e liberă să 
părăsească orice țară, si că “Orice 
Persoană e liberă să se întoarcă în pro- 
„Dria sa ţară”, 


Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii 
din România, SLOMR, îşi propune mai 
ales să lupte pentru respectarea drepturi- 
lor cetăţenilor din România privind rela- 
ţii de muncă. Astfel, date fiind nenu- 
măratele restructurări cu reduceri de per- 
sonal din diferite întreprinderi şi instituţii 
care au avut loc în ultimii ani ca urmare 
a greutăților economice cu care e con- 
fruntată țara, greutăți determinate tocmai 
de dorința de a duce România într?un timp 
scurt “pe” cele mai înalte culmi ule bu- 
năstării și civilizației”, dorință pe care 
dealtfel o “împărtășim cu toți. 

Nenumărați celățeni români sunt şomeri 
în propria lor țară. E regretabil că sta- 
tisticile oficiale nu țin o evidență chiar 
aproximativă a somajului din România. 
: 2 Legea pensiilor din vara lui 1979 care a 
stârnit un val de nemulțumiri, culminând 
cu greva muncitorilor mineri din Valea 
Jiului, a dus la situația de nedorit că 
multe persoane în vârstă dar care mai sunt 


capabile să muncească nu mai au acces în 


„câmpul muncii în condiţiile relativ avanta- 
joase prevăzule de fosta lege a pensiilor. 
Sunt nenumărate cazurile de pensionări 
abuzive din motive asa-zis psihiatrice a 
unor persoane care de-a lungul anilor, 
datorită convingerilor si opiniilor lor de- 
veniseră incomode pentru sistemul de su- 
prastruciură. 

Cei. care au suferit regim de. d tenție 


e detenţie 


acordă mmai deținuților de până în 1944), 
primesc o pensie de vârstă sau de boală 
ce nu le asigură un nivel de trai suficient 
privind hrana, îmbrăcămintea și locuința = 
încălcându-se astfel amintitul Decret 212 - 


sau-nu obțin nici o pensie, neavând vechi- 


mea necesara. . 

Cei aflați în câmpul muncii, prin redu- 
cerea personalului din întreprinderi şi 
instituții concomitent cu menținerea sau 
creșterea indicatorilor de plan, sunt supuși 
unor sarcini suplimentare care gepășese 
adeseori capacitatea lor de muncă, ducând 
la îmbolnăviri, absenteism, scăderea pro- 
ductivității muncii. 

In aceste condiții nua avut loco creştere 
corespunzătoare a retribuției sau creşterile 
au fost cu totul nesemnificative sau inefi- 
ciente. SLOMR se pronunță cu fermitate 
ca activitatea oamenilor muncii să aibe loc 
in condițiile respectării demnității omului, 
într'un mediu ambiental plăcutşi stimulant, 
privind încălzirea corespunzătoare a lo- 
curilor de muncă, iluminarea adecvată a 
acestora, reducerea noxelor profesionale, 
acordarea gratuită a echipamentului de 
protecție, a alimentației de protecție con= 
stând din: lapte, apă carbo-gazoasă mi- 
nerală, mâncăruri calde etc., ceea ce va 
duce la cresterea productivităţii muncii 
prin transformarea muncii din trudă în 
plăcere. 


SLOMR propune ca mobilizarea cetățe- 
nilor la așa-zisele * “munci patriotice”” să 
se facă nu prin mijloace coercitive ci 
benevol, Ştiindu- -se că românul a fost de 
totdeauna ” “harnic si săritor la nevoie”. 
Eventuala neprezentare individuală sau în 
grup a oamenilor la aceste munci, din 
diferite motive, să mu fie urmată de 
persecutarea acestora sub aspectul re- 
lațiilor de muncă.  SLOMR propune ca 
mobilizarea oamenilor muncii la diferitele 
mitinguri și manifestații “să se facă tot 
benevol, în limite decente, fără pertur- 
barea activităţii îi întreprinderilor şi insti- 
tuțiilor și si fără măsuri coercitive. SLOMR 
militează pentru respectarea dreptului de 
odihnă săptămânală și mărirea timpului 
liber săptămânal al celor aflați în câmpul 
muncii. 

SLOMR nu încurajează trândăvia, ten- 
dințele de căpătuială si îmburghezire sem- 
nalate + și prin mijloacele de informare 


> 
chime în "câmpul pere (ârept. ce A se 


publică oficiale care le prezintă drept 
cazuri izolate, și nu drept cazuri simpto- 
matice, patognomice ale societății româ- 
nesti actuale. 

SLOMR propune integrarea asa- -ziselor 
gospodării de partid şi a unităților sale de 
desfacere cu circuit închis în rețeaua 
generală comercială de aprovizionare a 
populației ceea ce va duce la o diver- 
sificare a produselor alimentare si de 
larg consum, la 0 alimentație, cu "ade- 
vărat rațională $ si nu carenţială a popu- 
lației. 

SLOMR propune. transformarea asa- 
ziselor hoteluri sau case ale partidului 
din fiecare municipiu sau reședință de 
județ i în tot atâtea spitale pentu popula- 
ție, cămine pentru bătrâni sau în hoteluri 
accesibile oricărui cetățean, Deasemenea 
propunem reducerea în limite decente a 
parcului de mijloace de transport auto 
afectat organelor de suprastructură, invi- 
tând aceste organe să folosească și ele, 
în limita posibilităților, mijloacele de 
transport În comun, ceea ce va conduce 
la mari economii financiare și de energie, 
atât de necesare dezvoltării accelerate a 
industriei grele, fără de care e de ne- 
conceput bunăstarea noastră. SLOMR se 
pronunță pentru un control eficient de 
către popor asupra activității financiare 
a organelor de suprastructura. 

SLOMR se străduiește să aducă la 
ă i publice interne şi inter- 


“Drepturilor Omului. mai sus 
mintite 
din Pactul Internaţional al Drepturilor Ci- 
vile şi Politice ratificat prin Decretul 212 
al Consiliului de Stat care spune că “Fie- 
care om „e liber să caute şi să răspân- 
dească idei de orice fel, indiferent de 
frontiere, oral, scris sau tipărit.” In 
acest fel SLOMR face apel la orice cetă- 
țean, din România, lezat în drepturile 
sale, mai ales, în cele privind relațiile 
de muncă, să semnaleze Situația sa prin- 
tr'o scrisoare autografă cu urmăţoarea 
destinație: Doctor Ionel Gheorghe Cană, 
Bucuresti, Oficiul Postal 17, Giulești, Pos- 
te Restante, Cod 7706, si să semnaleze şi 
telefonie la numărul 50.71.62 trimiterea 
scrisorii precum şi numele, adresa, even- 
tual şi numărul de telefon. Atât seri- 
soarea autogrată cât si telefonul dat vor 
fi considerate prin ele însele drept acte de 
adeziune la SLOMR, Sindicatul Liber al 
Oamenilor Muncii din România. 

Facem. apel la virtualii aderenți să 
ni se adreseze fără teamă, ținând seama 
că se adresează unor concetățeni și nu 
unei oficine a vreunei puteri hegemoniste, 
SLOMR fiind o asociere liberă de cetă- 
țeni, constituiți prin respectarea întoc- 
mai a amintitelor articole din Decretul 
212 al Consiliului de Stat. SLOMR face 
apel. la organele ce se ocupă cu cenzura- 
rea scrisorilor să respecte prevederile 
articolului 17 din Pactul Drepturilor Ci- 
vile și Politice, ratificat prin Decretul 
212, articol ce subliniază inviolabilitatea 
corespondenţei. Chiar dacă vor controla 
conținutul scrisorilor, apelăm la respecti- 
vele organe să lase scrisorile să ajungă la 
destinație. 

SLOMR fiind în esențăun Comitet pentru 
Apărarea Drepturilor Omului în România 
privind mai ales relațiile de muncă, si 
fiind o asociație inițial nebugetară, aderarea 
la el m presupune plata niciunei cotizații. 
SLOMR face apel la organele de supra- 
structură din România ca pe baza unui 
dialog deschis să contribuie la soluționarea 
favorabilă a situațiilor semnalate.  Re- 
cunoașterea de către România în fața pro- 
priilor cetățeni şi a opiniei publice înter- 
naționale a faptului că și în Republica 
Socialistă România mai există cazuri de 
nerespectare a Drepturilor Omului va fi 
un titlu de mândrie pentru oficialitățile 
române în fața lumii civilizate, va contri- 


în conformitate cu “articolul 19 


bui la sporirea prestigiului internațional 
al Republicii Socialiste România și mai 
ales la acordarea sprijinului economie 
internațional atât de necesar pentru tra- 
ducerea în fapt a „mărețului program de 
dezvoltare multilaterală a României. Dacă 
Statele Unite ale Americii, țară care deja 
a ajuns pe culmile bunăstării și civiliza- 
ției, m se fereşte să semnaleze opiniei 
publice internaționale propriile cazuri de 
nerespectare a Drepturilor Omului, cu 
atât mai prestigios și lăudabil ar fi acest 
lucru pentru Republica Socialită România. 

Există posibilitatea ca noi, fondatorii 
Sindicatului Liberal Oamenilor Muncii din 
România, să fim striviți, distruși fizic 
și moral de perfecționatul aparat! de re- 
presiune. Orice dezicere a vreunuia din- 
tre noi dela principiile enunțate o decla- 
răm nulă ca fiind obțimtă prin forță şi 
represiune. 

Noi putem fi anihilați dar idealul pentru 
care luptăm nu va pieri cât va mai fi picior 
de român în această țară. Suntem siguri 
că alții, mai tineri și mai curajoși decât 
noi, vor veni şi vor duce mai "departe 
flacăra nestinsă a demnității Omului în 
România. 


Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii 
din România, S.L.0.M.R. 


București, în Februarie 1979 


DE CONSTITUIRE AL S.L.0.M.A 


1. „Doctor Ionel Cană, medic genera- 
list, str. Alion nr. 37, sector 7, București. 

2. Gheorghe Braşoveanu, economist, 
str. Grigore Alexandrescu nr. 26, Bucu- 
resti. 


“3. Gugu Nicolae, vechi ilegalist, com- 


„batant în Spania, Cal. Victoriei nr. 9%, 


sector 1, București. 

4. Prățilă Gheorghe, reporter foto- 
grametrist, şos.. Colentina nr. 66, bloc 
106, et. II, apt. 13, sector 2, Bucuresti. 

5. Grigore Ioana, activistă a PCR, 
str.  Odăi nr. 8, sector 1, comuna Oto- 
peni, București. 

6. Blidaru Ilie, sudor, str. Traian 
nr. 7, Turnu Severin. 

7.  Haritoian Costel, tinichigiu, str. 
Crihala bloc A / 2, scara B, apt.4, 
Turnu Severin. 

8. Molnar Endre, tinichigiu, str. Ki- 
seleff bloc A /6, scara 3, apt. 7, Turm 
Severin. 

9.  Bondea Romulus, nituitor, str. V. 
I. Lenin nr. 14, Turnu Severin. Declarația 
de constituire a SLOMR 

10. Mutu Nicolae, turnător, bul, Re- 
publicii nr. 33, scara C, apt. 4 Turnu 
Severin. 

1. Păunescu Aurelian, dezbătător- 
turnător, bul. Tudor Vladimirescu: bloc 
B / 2, Turnu Severin. 

12. Oțel Vasile, curățitor, str. Cicero 
nr. 54, Turnu Severin. 

13. Mustachide Aurel, nituitor, str. Pro- 
letari nr. 22, Turnu Severin. 

14. Bălămat Nicolae, sudor, Cal. Târgu 
Jiu bloc B /, 5, scara 4, apt. 8, Turnu 
Severin. - p 

15. Pesmagiu Elena, sudor, str. Cri- 
hala bloc C / 4, apt. 5, Turnu Severin. 

"16. Ivanovici Victoria, electrician, str. 
Dorobanţi nr. 103, Turnu Severin. 

17. Peșteanu Frosa, îngrijitoare, Cal. 
Griviței nr: 1, Turnu Severin. 

18. Papa Petre, sudor CET Nord bloe 
B / 1, scara |, apt. 3, Turnu Severin. 

19. Gheorghiu Mihai, electrician, str. 
Mărăști nr. 21, Turnu Severin. 

20. Badiu Romică, sudor, str. Doro- 
banți nr. 109, Turnu Severin. 


-sfârşit- 


—— m 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


1981 


Dn EEE e aaa ss Se 


M AL. 


PAGINA 20 


E EI E SE RENE SEES E E A 


O Ss 


NOUTĂŢI 


N 


ȘTIINȚĂ ŞI TEHNICĂ 


SUPERSTAR 


Chiar și în cosmos există un super- 
star. Trei astronomi au descoperit o 
stea de zece ori mai masivă decât orice 
stea cunoscută până acum. Steaua Rl36a 
se găseşte în Nebuloasa Tarantula, în 
norul măgelanic, o galaxie ce însoțește 
Calea Laptelui. Ea este estimată a fi de 
3.500 ori mai masivă decât Soarele nos- 


- tru. Recordul până acum l-a deținut o 


stea de aproximativ 120 de ori mai mare 
decât Soarele. 

După teoriile astronomilor, această 
stea este prea masivă pentru a fi stabilă. 
De asemenea, ei arată că au loc dezin- 
tegrări de masă, periodic, echivalente 
celor ale Soarelui nostru la fiecare 1.000 
de ani. Acest așa numit “vânt stelar”, 
are o viteză de. 3.500 km pe secundă. 
Chiar cu masa ei colosală, perioada la 
care își pierde materia ei proprie, ceea 
ce reprezintă de fapt viața ei, va firu- 
mai de 1.000.000 de ani, în comparație 
cu cea a Soarelui, de 10 bilioane de ani. 

Rl36a este de asemenea o stea foar- 
te fierbinte având o temperatură la su- 
prafaţă de 60.000* C, si o rază de 120 
de ori mai mare ca a soarelui.Una pes- 
te alta, ea dezvoltă o energie de 150 de 
milioane de ori mai mare decât cea a 
Soarelui. 

Acestea sunt concluziile celor trei 
astronomi Joseph P. Cassinelli, John S. 
Mathis și Blair Savage, dela Universita- 
tea din Wisconsin. 
> Descoperirea; acestui “superstar” îi îi 


DIANNE. 


O broască țestoasă de mare de a- 
proximativ 100 kg-, numită Dianne, a a- 
vut o companie curioasă în timpul re- 


centei ei migrațiuni de opt luni: un sa- 
telit, care a urmărit-o zi și noapte. 

In timpul călătoriei ei de” 1.300 km 
dela Mississippi la Louisiana, Texas, 
şi Golful Mexic, un transmițător atașat 
de spatele Diannei, a emis unui satelit 
în mod normal folosit în urmărirea va- 
selor, permanent poziția ei. Acest ex- 
periment este de un potențial foarte mare 
în protejarea şi conservarea speciilor 
ce sunt în pericol. 

In mod obișmuit, un satelit face ceea 
ce este aproape imposibil omului :urmă- 
rește un singur animal în apă, probabil 
în mlaștini, sub nămol și în general 
pe o suprafață imensă, în 'mod continuu. 
In plus, așa cum arată Robert Buchanan 
dela Administrația Naţională Oceanică și 
Atmosferică, prezența. omului în apropi- 
ere, poate schimba' obiceiurile migrației 
naturale. 

Dianne si-a început călătoria în 16 
Octombrie 1979; semnalele au fost în- 
trerupte în Brownsville, Texas, în Gol- 
ful Mexic la 15 lunie 1980. Inexplicabil, 
semnalele au început din nou câteva zile 
mai târziu și s?au mutat spre interior, 
în mijlocul Kansas-ului, departe de lo- 
cul de origine al Diannei. 

Satelitul a localizat transmițătorul la 
casa umui pescar. Se pare că Dianne 
şi-a pierdut transmițătorul - în greutate 
de 3.5 kg - la 15 Iunie 1980. Pescarul 
a găsit acest transmițător în valoare de 
5.000 dolari pe o plajă, la 45 km distanță 
de Port Arthur, Texas, l- -a luat acasă 
și l-a folosit ca opritor la uşă. 


TELEFOANE 


lară, vor face. legătura între 'satele i- 
zolate ale Columbiei. 

Telefoanele solare, construite de Lu- 
cas în Marea Britanie, folosesc baterii 
încărcate de un panou fotovoltaic. 

Aproximativ 2.550 asemenea telefoane 
vor fi folosite în reţeaua telefonică. 


ROMÂNII DE PRETUTINDENI 


Pentru dreptatea lor. 


ferinței. 


Lă 


In Iugoslavia, Bulgaria, 
Grecia și Albania există gru- 
puri minoritare cunoscute 
sub mmitorul comun de: 


VLAHI, VLASI, KUTSO - 
iz VLAHI. 
Nicăieri însă acestui 


neam VLAH nu-i este re- 
cunsocut statutul de minori- 
tate națională, etnică sau 
una lingvistică. El este 
ignorat ca printr'un consens 
tacit al statelor balcanice. 
Grupurile minoritare vlahe 
= sunt private de orice condiţii 

de afirmare a identității lor. 

Numărul Vlahilor indicat 
uneori în statistici si en- 
ciclopedii este totdeauna cu 
mult sub cel real. 

” Vlahilor li se aplicăpre- 
tutindeni un regim de genocid 
= cultural. 

Nicăieri, ei n'au nici o 
formă de învățământ, niciun 
mijloc de massmedia în 
graiul lor de factură neo- 
latină, mau nici un organ 

& reprezentativ al lor, Copiii 

lor urmează învățământul 
integral numai în limba sta- 
tului în cauză, 

ă VLAHII - “națiune fără 

stat” - sunt cetățeni loiali 

ai statelor în care trăiesc, 


minoritate care mu compor- . 


- îi aulale nedreptațită - 


tă probleme gingașe terito- 
riale sau de altă natură. 
Dar, „oficialitățile respective 
arată atâta nepăsare, încât 
existența limbii și a culturii 
vlahe este amenințată astăzi 
mai mult decât oricare al- 
ta, cu aceasta și însăși et- 
nia lor. Vor oare statele 
balcanice să persiste în a- 
ceastă politică a lor faţă de 
o minoritate nedreptățită? 
Este cazul ca opinia pu- 
blică angajată întru apărarea 
drepturilor omului și ale 
limbilor și minorităților a- 
menințate, în existența lor, 
să-și facă auzită vocea pen- 
tru apărarea acestora. 
Lingvistii, etnografii, 
folcloriștii și alți oameni de 
specialitate” cunosc existența 


si identitatea Vlahilor, si-" 


tuaţia lor tristă. 


Este necesară înscrierea 
problemei etniei  VLAHI- 
LOR, amenințată în totali- 
tatea ei, în evidența foruri- 
lor internaționale compe- 
tente pentru promovarea 
drepturilor umane elemen- 
tare. - Guvernele statelor 
balcanice trebue invitate la 
împlinirea obligațiilor lor 
morale față de populațiile 


Textul Memoriului de mai jos pentru cauza Românilor din Peninsula Balcanică, 
tradus în limbă franceză, a fost înaintat în Februarie a.c. Conferinței dela Maarid, 
aparte către delegatiile a 27 de state participante, cum și către Oficul de presă al Con- 


VLAHII DIN ŢĂRILE BALCANICE 


minoritare vlahe de pretu- 
tindeni. 


MADRID, Februarie 1981. 


Memoriul a fost însoțit 
de material ilustrativ în- 
fățișând port popular la Ma- 
cedo-Români, la Românii din 
Serbia și Bulgaria. Uneori 
au fost anexate și exemplare 


din foile “Fara Armă- 
nească” si “Frândza Vla- 
hă p 


Mai înainte fusese întă- 
țișat Conferinței prin Aso- 
ciația Francezilor de ori- 
gină română un material do- 
cumentar bine ales (de Dr. 
J. Boboc), referitor însă în 
special la Aromâni, sub ti- 
tul; “Les Aroumaines (les 
Vlachs), une minorite cul- 
turelle romane en peril”. 
Paris 1980. 

Sperăm că aceste demer- 
suri își vor găsi ecoul ne- 
cesar 'mai ales în constiin- 
ţa reprezentanților țărilor 
balcanice, cum și în opinia 
publică a conlocuitorilor din 
aceleași țări care-i au pe 
Vlahi printre ei şi-i cunosc. 


S. Gârleanu 


CUVINTE ÎNCRUCISATE 


Aronel CLOTEANU-OHIO 


ORAŞE DIN CANADA ... 


1. 2. 3.4. 5.6. 


Soo uawn = 


-_ 
- 


din cauza căldur 
(7 Lovit ușor. -Si Ilie. 


. - ! (9) Instruită în litere- 
Be Ceinri GATE IG m (2) Dumitru Tutuianu. -INOE !1 Plantă neuitată din 


cisa $. Neamţu. -Mijlocas. 


copilăria noastră. (13) Cioban din Rășinari. - 
mică localitate "situată la vest de Lake Simceoe, 


scurt! = Oro scesse- 
Legătoare. 
VERTICAL 


7. 8.9.10.11. 


sau lipsei, în loc de 
E ace sport în America, cu racheta (de tenis). (8) Mililitru. -As- 


ORIZONTAL 

(D Stat canadian. -Oras important 
din Ontario. (2) Oraș înSaskatche- 
wan,celebru pentru Români, fiindcă 
acolo s'a întemiat încă din 1901, 
prima parohie ortodoxă română pe 
întreaga Americă, Biserica Sf. Ni- 
colae,- de către arh. Evghenie Un- 
gureanu, prim și adevărat misi - 
onar. - Alt oras mai mic, mult la 
nord de Regina Saskatchewan. (3) 
lulian Wallace. -Apostol Sfânt al 
cărui amintire se prăsnuieşte în 
fiecare an, la 21 August. - Na- 
talia Cimpoieru. (4) Laura W. Ho- 
lom. -Adrian Tăranu- -Orășel în 
vestul îndepărtat al Canadei, în 
British Columbia în vestul insulei 
Vancouver, pe coasta Pacificului. 
(5) Contingent.(pl) -Dânsele. -Că- 
petenie musulmană. (6) Erau oa- 
meni în vermuri mai apuse, care 
“pantaloni”?, purtau doar albiturile. -Lake Huron. 


_Mihai E. Ghiorghiu. (10) A stima. -Pământ. (1) Nar- 


Armin Rovinaru. - Inventator. (14) Număr 
Ontario (2 cuv.) - 


(D Un frumos orășel pe malul nordic al lacului Simcoe. -Oraș cu mare rezonanță anglite- 
riană, situat la vest de Hamilton. (2) Oraș i în British Columbia, în apropiere de Vancouver 


(2cuv). (3) Tadeus Gânju. 


(4) Usturoi. -Fata omului. -Ermil Răspop- 
(6) Puide capră(tem). -Bia ! -Daughter in-law. (7) Veşnicie- (8) Negaţie. -Vegetală exotică. 
carului. -Statele Unite. -0 „la. 

Onoare. -Mamifer tipic al nordurilor Canadei. (1) Femeidecăzuteîn 
"cobori pe pământ din zbor. (12) Aurel Wright. -Pășune.. -Orătănie. 


expresie populară. 


-Oraș de unde se răspândește | pentru români Cuvântul Românesc. 


(5) Iarnă fără început și fără sfârșit ! -Exilat. 


la cca 80. mile nord de orașul 


-Oras în Nova. i Scoţia, 


(3) Oraș important în Manitoba. -Jean...--ambasador al Franţei în Portugalia (1560) care 
a adus prima dată, tutunul, în Franţa. (14) Piesă marinărească folosită în fixarea vaselor. 
-Oras la est de Hamilton, Ontario. 

UN. B. Folosind harta Canadei veţi putea savura cu uşurinţă dezlegarea jocului) 


DEZLEGAREA ÎN PAG. 22 


a ORE Art A ERA RAR tai ARE RE, iC PGA Nan E par Do e DAR E rea e ci 


; UMANII ARISMUL COMUNIST 


Când am plecat din țară, 
soră-mea, la despărțire mi- 
a spus, biruită de dispera- 
re: Ş 

- De-acum esti singura 
mea salvare! Dacă nu-mi 
trimeți medicamente din A- 
merică, sunt pierdută! 

Sora mea, Olga Caraza, 


” din Piatra Neamț, Str. Han- 


gului Nr. 9, suferă de 10 
ani de o boală pentru com- 
baterea căreia nu se găsesc 
medicamente în România. 
Din această cauză nu mai 
poate lucra, iar sistemul 
de Asigurări, Sociale, a gă- 
sit o „portiță să nu-i plă- 
tească nici ajutor pentru in- 
capacitate de muncă. Grija 
altcuiva? In România de 
azi, toţi se feresc să pri- 
mească în casă un bolnav 
grav, care devine o gură 
în plus. De ăceea singura 
ei salvare a rămas fratele 
care a reuşit - după ani de 
închisoare- să plece în A- 
morica, 


Abia ajuns în Statele 


Unite, fără casă, fără ser-. 


viciu, necunoscând nici oa- 
meni nici limba, nu Ştiam 
încotro s'o apuc. S'au "găsit 
totusi, niste Români, oameni 
de Înlmăi care m'au ajutat 
să procur medicamentele, 
şi pe ziua de 5 Iulie 1980, 
am reușit să expediez mult 
râvnitul - Librium. 

După patru luni dela ex- 
pediere, coletul mi se re- 
turnează. . 

Am expediat un nou pa- 
chet, urgent, pe ziua de 15 
Noembrie 1980. După 110 
zile, pe ziua de 5 Martie 


greșeli. Stăteam față în 
față. El cu dosarul meu 


mi se returnează și 


1981, 
cu o adresă dela 


acesta, 
Oficiul Postal din Ridge- 
wood, care isi exprima re- 
gretul, pentru refuzul va- 
mei dela București, care 
nu a admis primirea pache- 
tului. 

Un,alt colet expediat pe 
data de 31 Ianuarie 1981, va 
avea desigur aceeaşi soartă, 
iar sora mea aşteaptă dis- 
perată, medicamentele dela 
fratele ei din America, ne- 
înțelegând dece a uitat-o. 

Regimul comunist-antiu- 
man- din România, nu vrea 
să înțeleagă, că în afară 
de membrii cece-ului -care 
aruncă milioane de dolari 
din valuta țării pentru plă- 
ceri personale- sunt si oa- 
meni necăjiţi care vor să 
trăiască fără a le cere ni- 
mic. Aşa cum în închisori, 
deținuților li se refuza orice 
tratament si medicamente, 
comuniștii au lărgit, inter- 
dicția pe întreaga țară. 

Am executat numai între 
anii 1970-1977, 40 zile de 
greva foamei, în închisorile 
din Piatra Neamţ, Bacău, 
Văcărești şi Zarca din Aiud, 
pentru a obține as istență me- 
dicală si "împotriva abuzu- 
lui făcut de administrația 
comunistă. Acum va trebui 
s'o iau dela capăt în fața 
clădirii O.N.U. sau pe trep- 
tele Capitoliului? 

Intr*o anchetă pe care 
mi-a luat-o domnul general 
Vasile Ion, Seful Securită- 
ţii și al Miliției, la 13 lu- 
lie 1977, a recunoscut în 
fața mea că s'au făcut si 


în care se afla declarația 
mea din | Septembrie 1976, 
în care spuneam că: “re- 
fuz să ies din temniță”, eu 
cu împăcarea totală care o 
capeți atunci când ai pier-. 
dut totul si nu mai ai nimic 
de pierdut. Am fost ame- 
ninjat că voi fi scos cu forța 
din închisoare. Atunci i- 
am spus: “* Dacă recunoaş- 
teți că stau făcut gre- 
seli, dece nu-i pedepsiţi pe 
cei vinovaţi, iar mie dați- 
mi satistacția prin câştig 
de cauză”? 

Sa uitat pe pereți și 
mi-a spus: - ““Veiaveaun 
serviciu şi nimeni nu se 
va lega de dumneata şi fa- 
milia dumitale”? 

Acum iată rezultatul DEO. 
misiunilor comuniste: obol- 
navă de boală cronică se 
stinge pe. patul suferinței 
si autoritățile românești îi 
refuză primirea medica- 
mentelor. Există legi In- 
ternaționale pentru Dreptu- 
rile omului? Există Cruce 
Roşie? 

Răspundeți-mi domnilor 
care peste câteva luni veți 
merge să depuneți în Con- 
gres să i se prelungească 
din nou României, Clauza 
națiunii celei mai favori- 
zate. Si nu din răutate, 
dar dintr'un spirit de imi- 
nentă dreptate as vrea să 
treceţi prin ce-am trecut 
si trec eu. Să aveți parte 
din plin de umanitarismul 
comunist. 


Grigore CARAZA 


ore Por a nm a 


> 


PP De aa dl Me Mi aa 7 e Bicla Asau aaa ai să caii căci aici: GARI 


Dă 
ae 
- 
că 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MAI 1981 PAGINA 21 


| 
| 
| 
| 
| 


AUZITE, 
ŞI 


S'a scris mult, de mulți, 
și vor scrie încă multe, și 
prea multe, despre atentatul 
contra Preș. Ronald Reagan. 

Timp de câteva ore, cu 
ochii ațintiți la TV, rugă- 
ciunile se împleteau cu spe- 
ranţele izvorite din câteva 
glume, spuse de cel rănit, 

în drum spre sala de ope- 
raţie: 

Către „soția lui Nancy: 

“Dragă, am uitat să mă 
aplec”. 

Către sfătuitorii lui po- 
litici dela Casa Albă: 

“Cine va avea grijă de 
prăvălie?” 

Către un doctor din sala 
| de operație: 

““Te rog, spune-mi, esti 
republican?” 

In acele clipe toată țara 
era republicană! 

Iâr noi zâmbeam ca să 
m ne zdrobească plânsul! 


VĂCSUITORII 
DE OBRAZURI 


| 
| Niculiţă ţine morțis să 
|joace_“ Periniţa” la Balul 
ia pier pioral al Personali- 
; tăților Polițice, dar cum pe 
| baza purtării nu- și poate 
i cumpăra bilet nici măcar 
[ei Za tea gura la poartă, 
se 


RSR-ului a hotărît să- Aa 
si i: ic 'o- operaţie plastică 


; pentru a-şi întinde obrazul 
îsi onoarea. 

Primul chirurg, un di- 
i plomat RSR- ist, pre nume 
i Iustin Pop, într'o carte re- 
cent apărută în ă şi 'n 
străinătate, afirmă că șeful 
lui suprem, tov. Ceaușescu, 
este “sinonim cu respecta- 
rea legilor morale.” 

Cum nota 10 la morală 
depinde și de ““morala și 
interesele autorului diplo- 
mat” m mai este necesar 
să chemăm martori în con- 
|tradictoriu. (Păr. G. Cal- 
ciu, etc.) 

Un al doilea chirurg, un 
““nediplomat”” « din Cleveland, 
Ohio, încearcă să ne covin- 
gă că Ceaușescu a protestat 
sincer contra invaziei din 
Cehoslovacia, că ar fi fost 
implicat în aproprierea din- 
tre China şi Statele Unite, 
că, apoi, â mai protestat 
contra invaziei din Af- 
ganistan și că Brejnev când 
îl vede pe Niculiţă s 
drepți si-i pupă mâna, 

Să separăm adevărul de 
propaganda fiscalului care 
si-a agăţat după ureche, 
creionul de autor. 

Ne vom ocupa, de data 
asta, despre; “Protestul 
contra invaziei din Cehoslo- 
vacia”. 

Recent au fost date pu- 
blicității unele acte oficiale, 
considerate până acum “'se- 
crete de stat”. Printre 
aceste documente se află și 
erau trimis de Preş. 
Johnson lui Brejnev, prin 
care îl asigură că Statele 
Unite m vor interveni în 
Cazul că URSS va invada 
! Cehoslovacia.”? 

Documentul a fost co- 
mentat de presa americană. 

artea puțin misterioasă es- 
te că Niculiţă a început să 
“|Protesteze după ce Brej- 
nev a primit mezagiul lui 
Johnson. 


Ai 


DIN VIATA NOASTRĂ: 


VĂZUTE, 


PĂTIT 


| George DONEV 


Intregul protest şi “e- 
roismul”! de “cidipidint”? al 
lui Tălpiță a fost regizat 
de Moscova pentru a liniști 
opinia publică din Vest. 

Aşa s'a născut ““vițelul 
rătăcit”? (Maverick) al sate- 
liților. 

Dar în loc de naştere am 
avut un avort. : 

NOTA: “Europa Libe- 
ră”, 2 Feb. a.c., la micro- 
fon d. Emil Georgescu: 
Eta . încep să cred si cu 
că independența lui Niculae 
Ceausescu a fost pusă la 
cale de Moscova.” 


“MIORIŢA” 
LUI NICULITĂ 


Din traiul de munte, cu 
poezia plaiurilor și cu duio- 
șia și seninătatea sufletului 
ciobanului român, s'a născut 
““Miorița”. 

Balada ar fi luat nastere 
dintr'un episod al vieţii păs- 
toreşti, când un Moldovan 
a fost omorit de alți doi 
păstori ca să-i fure oile. 

Viaţa din regimul RSR 
a inspirat o altă poezie po- 
pulară: *:0 scrisoare către 
Moș Gerilă” 

Noua baladă a luat naș- 
tere când un cizmar „a 
devenit îndrumătorul 


Mioriţa 
are multe variante iar fol- 
cloriștii dela securitate cer- 
cetează prin case şi cutiile 
de scrisori ca să identifice 
““la izvoare”” pe autorii ano- 
nimi. 

“Pe un vârf de plai, 

Pe-o gură de rai. . - 

Idila din poenile munţilor 
a fost înlocuită cu. “fidila 
vieţii de oras”! 

Mos Gerilă, Mos Gerilă, 

Ai "te, rog „puțină. milă, 

Nu mă fă să stau în frig, 

Ca să-mi cumpăr un Co- 
vrig: 

Scrisoarea către Moș 
Gerilă e lungă și a fost 
recent publicată în exil, to- 
tuși, m ne putem: abține 
de a spicui câteva versuri: 

Mos Gerilă, dacă vrei, 

Adu-ne niște ulei. 

Dacă vezi cumva că 
plouă, 

Stai la rând şi ia-ne ouă. 

Jar în loc de "fu lgi și nea, 

Adu-ne nişte cafea; 

Jar de gerul vine crunt, 

Adu-ne şi nişte unt... - 


Incă patru rânduri ce 
descriu viața dinprogresista 
țară reseristă: 

Dacă vii cu săniuța, 

Adu-ne și hârtiuța, 

Că măcar de Anul Nou 

să ne stergem la popou. 


CARACTERISTICI 


GENERALE 


Hârțuielele zilnice dintre 
sindicatul liber“ Solidari- 
tatea”și guvernul din Var- 
sovia, nu-s provocate de 

muncitori. 

Lucrătorul polonez cere 
ca guvernul să-și respecte 
angajamentele luate. 

Dar asta-i pecetea co- 
munistului de pretutindeni. + 

EI găseşte întotdeauna | 
motiv ca să-şi ia înapoi | 


iusoraiz lupi] Sa | 


Contemporană”” 


MICA PUBLICITATE 


Anunturile dela rubrica “MICA PUBLICITATE” sunt redactate de solicitanți 


MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ, | 
ROMANŢE, 
| CÂNTECE LĂUTĂREȘTI DE PETRECERE 


Nr.l și Nr.2 Maria Tănase, Nr.3 Cântece de petrecere, 
Nr.4 "Romanţe, Nr.5 Cântece din Banat şi Muntenia | 


» COSTUL umi anunț,sau a unei reclame: 
$ 15.00 pentru 5 cm (2 inch) pe o coloană. 
Ziarul are 6 coloane. 

$ 25 pentru 5 cm (2 inch) pe două coloane. 
Aceeasi reclamă repetată de trei ori costă 
Nr.6 Cântece oltenești, Nr.7 Cupluri vesele, $ 30.00 pe o coloană și $60.00pe două coloane. 

Nr.8 Muzică lăutărească. 
Costul unei casete, stereo, a 60 minute $4.80 costul “| 


8 casete $28: +$3 expediție. și ambalaj. Trimiteţi chec 
sau money order la adresa: | 


lonel Teo.6]-6|Woodhaven Bl, 2M,Rego Park,N,Y,11374 


* NOII REFUGIATI care doresc să-şi caute 
rudele și prietenii, ori cei ce vor ajutor în 
vederea” emigrării, pot publica anunțuri 
gratuite. 


a Pi ee E a E a o ie să Se Ai zare 
PICK-UP & DELIVERY... TetePHont ÎN LOS ANGELES, CALIFORNIA 

| ELA ENTRU MASĂ BOGATĂ? 
"A i ÎNTRUN LOCAL FRUMOS 

| Jon's Auto Service NL OCAL Fi 
REPARAȚII GENERALE ORZA'S Romanian Restaurant 


448 N. Fairfax Ave. 
Los Angeles, Ca. 90036 
(West Hollywood) 
Tel: (213) 852 1033 
Proprietari Jean si Maria Orza 


| PENTRU TOATE FELURILE DE MAȘINI ŞI CAMIOANE 


SPECIALIZING IN BRAKES AND 
| NEW ELECTRONIC TUNE-UP SERVICE 


7092 YONGE STREET 


NORTH OF STEELES AVE. THORNHILL, ONT. 


e ea ea E 0 a a 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
L 


ITLLULLULI LILI CELEI EET 


TO TETT ITU II CU LL 


AVOCAT 


VICTOR R. BRANCOVEANU 
7laster of z/ 


atv 
305 Broadway, Camera 802 
New York, New York 10007 
Tel: (212) 364-8432(3; 
Specializat în: Imigratie-reunirea familiilor, di- 
vorțuri in New York care sunt recunoscute si în 
alte ari, vânzari și cumpărări imobiliare, obtine- 
„re. de mbrtgages, accidente de automobil si de al- 
“tă natură, orice problemă comercială, formări de 
corporaţii şi partenerships 


PA Pt hehe zl erei bl zaa L] 


[ “CUMPĂRĂTURI DE TERENURI, MOȘTENIRE, 
= DIVORŢ ȘI REUNIFICĂRI DE FAMILIE ÎN 
TERMEN SCURT ȘI FĂRĂ DIFICULTĂȚI” 


Ul 


TITI TITI CULTULUI LU LUI LL LL i 


L] 
Îi E E a ae Sal Îtansuananai 


PROCURAȚI 


Următoarele cărţi de Ștefan Baciu 
scriind la adresa: Ștefan Baciu Dept. 
of European Lang. University of Hawaii 
Honolulu Hawaii 96822-U.S.A. 

Praful de pe tobă (memorii) US DOL. 20. 


Palmierii de pe Dealul Melcilor (poeme) US DOL.5 
Călătorii (memorii) US DOL. 10 


Poemele poetului singur US DOL. 10 
Poemele poetului Stefan Baciu US DOL. 5 


BY APPOINTMENT ONLY 


CORNELIUS A. OPRISIU, M.D. 
CARDIOTIORACIC, VASCULAR 
AND GENERAL SURGEON 


222 EAsT 19 STREET 
Apr. 4D 

New YoRk, NY 10U03 

(212) 4175-4577 


66 Tennis PLAcE 
FonEsr Hn.us GAnpiNs, NY 11375 
(212) 268-2784 
ANSWERING SERVICE 


CAUT 
RUDELE 
ŞI PRIETENII 


* DI Ioachim George, Berliner Str. 8, 8060 Dachau, 
Germania de Vest, doreste să ia legătură cu inginerul 
Bejan Eugen „plecat din București și stabilit în Statele 
Unite. 


* DI Ion Serbănescu, 104 Queen St.S. Nr. 5, Kitchener, 
Ont., Canada, N2G 1V9, caută pe Iancu Gh. și Cornel 
Munteanu, fosti colegi în Ministerul Industriei Alimentare. 


CĂSĂTORII 


* Doamnă, „cetățean canadian, de origină română, 55 ani, 
fizic f. plăcut, mignonă, gospodină, cu educație, sala- 
riată, doresc cunostința umi domn „român, corespunzător 
şi cu oarecare situație materială -în vederea căsătoriei- 
Nu are importanță a, pot fi relocată. Răspunsuri 
mumai serioase, cu detalii şi fotografie, pe adresa: 

Mrs Niculescu N. 666 Ontario St. Apt. 409, Toronto Ont., 
MA4X INI, Canada. 


Camera Română de Comerţ 


A Prof. Radu Buzescu 


39-01 Main street, Room 505 
Flushing, New York 11354, U.S.A. 
Tel: (212) 539-4449 or (212) 539-7359 
Orele 10:30 AM-6:00 PM 


SECȚIA MATERIALĂ 


1. Curs Practic Engleză:2 Volume plus 6 casete 
a 90 minute fiecare: $ 55.00 (plus expediție: America 
$ 5.00 - alte continente $ 10.00) 


2. Traduceri acte, diplome:dela $ 5.00 în sus. 


3. Examen scris carnet conducere: clasele 
6,5, 4($ 75.00); clasele 3, 2,1 ( $ 125.00) 


4. Inregistrare pentru promovarea oricărei 
companii românești din afara granițelor țării : $ 75.00 
anual, ( condiții: calitate a serviciilor prestate, co- 
rectitudine) 


DORESC 
SĂ EMIGREZ 


* DI Popa Gheorghe aflat în lagărul de refugiați din 
Traiskirchen, Austria, doreste să emigreze în Australia 
si roagă pe această cale să fie ajutat de un român sau 
de o: organizație românescă în privința unei garanții, ne- 
cesară ambasadei Australiei din Austriă., 

S DI Popa Gheorghe este de profesie tehnician constructor 
şi agricultor. Se poate scrie pe adresa lagărului. 


SECȚIA IDEALA 


1. Relații serviciu sau înființarea de antreprize 
românești : gratuit 


2. Instructaj organizatoric pentru toți românii: 
gratuit. 


Pi 


704, (: i 4 


PAGINA 22 


“a 
x 

= Era în Duminica Pastelui. Ucenicii 

se adunaseră. la unul dintre ei de frica 

acelora care L-au omorit pe Hristos. 

PRIMĂVARA 'Trecuseră aproape trei zile și lisus nu 

a înviat. Niste femei le-au spus ca au 

se ascunde prin livadă găsit mormîntul gol. Pe când discutau 

să audă si să vadă amăriţi că au trecut deja cele trei zile, 

fata mamii, sprinteioara prin ușile izăvorite de ei a intrat lisus 

Ea cum soseşte primăvara. şi i-a'salutat ca şi atunci când se în- 


țâlnea cu ei zicâna: "Pace vouă! 

Era spre seară. lisus le-a arătat 
mâinile care au fost bătute cu cuie pe 
cruce si coasta unde a fost lovit cu 
sulița. Câtă bucurie pe ucenici! 

Numai unul dintre ei, care se numea 
Toma, nu'era acolo. Si lisus le-a zis: 
“precum ma trimis pe Mine Tatăl, vă 
si zicând aceste 


Şi întreabă încruntată: 
- Cine stie cum arată 
Primăvara? Cine stie? 
Arătați-mi-o și mie ! 


Dar priviţi-o! Deodată 

se oprește fermecată: 

- Primăvară! Ce frumoasă! 
Haide, vii la mine'acasă? 


Ştiţi, micuța mea fetiţă 
a găsit. ..0 pgărgărița! 


ntrebat: “iCine e?” Si ela 
“Sunt Toma, deschide!” Si 


răspuns: 


[ e e 9 
) | CAtori 9 Nicușor strigat pe nume. 
9 Doarme, ca în cer un nor: 
Nani, nani puișor! 
Fermecată, Sa 
G Erata Sfedeluș-alunecuş Din necaz si din năpastă 
cr orți. ri tot caută culcuș: Dumnezeu i-a dat nevastă! 
Mândra. si Sa risipa e ţ Cum o cheamă? Niculina, 
2 2 y si a, 2, Rece cum e naftalina. 
Me e aipie 8 Si prin haină și pe-afară. şi : 
piratii, ceim'2i.Lubi ă ; a Iar la urmă i i ă 
eat ci Sie ne rare, Decat ia ul o CA at i 
i A ; i i Caz = is e nicovală 
Ă uite: ziua s'a Sfârşit net oa comori, potop: j Sarpe hâtru, lunga coadă. Negris de ie : 
Vă si răsăre Luna. ă le n> [no - ingi 
| Nu te teme, Mamă: eu ai gi Nu scade-un strop ! Gai Ap) pi ele petec 
| i: o să fug prin stele (621229) ț Vite-asa netam-nesam 
Ă a „să-ţi aduc un curcubeu eg Ze Le-a bătut Nicu la geam, 
! je raze - mărgele: Suie fără scară, Motocel, Nu-l ştiţi? De pe Strada Amzei 
| cert Si din hornuri zboară. Mititel, ; Unde's florile naramzei. 
£ Si apoi să îi sărut N'are Auriu A 
mâna obosită. i Glas, Cu glasul viu, Nene N, ce mai năduf 
Nici Strigă tare: “i = 
“Te iubesc, Mămică. mult! Duh Piu, Dela Nate par Ja Sala y 
j Viaţă fericita ! Si piere”n văzduh Piu Piu... a ș nu mai încapi, E 
i piere n vazun. ? Napi porcesti” si-altfel de napi 
Florica BAŢU de Du SS, 
.....000999PPPPPPooo.Looooooooooooooo Ce o fac pe negustorii. 
Ne-au vândut din ceruri! Norii 


Găsiţi calea care duce spre vârful frunzei 


tot cea putut si 
“nul meu și Dumnezeul meu! 


..00000..0PooPooo.o.ooooooooooooooo 


MATERIALELE PENTRU “CUVÂNTUL COPIILOR”! 
SE POT TRIMITE LA ADRESA Pr.DUMITRU ICHIM, 
71 VANIER DR., APT 20], KITCHENER, ONTARIO 


MAI 1981 CUVÂNTUL ROMÂNESC 


când a intrat în casă ucenicii întrun 
glas i-au spus veseli: “A înviat lisus!”? 
Rămas în pragul ușii a înlemnit de vestea 
bună ce i s'a spus. A înviat lisus!!! 
Era trist că fusese departe și nu L-a 
văzut pe Hristos: '“Dacă nu voi vedea, 
în mâinile Lui, semnul cuielor și dacă 
mu voi pune mâna mea în coasta Lui nu 
voi crede.” 

Amărit a petrecut o săptămână. In 
Duminica următoare era cu ucenicii în 
casă. Uşa era încuiată. In „mijlocul 
lor a stătut lisus! Faţa lui strălucea ca 
soarele si veșmintele îi erau mai albe 
ca zăpada. Si a zis: “Pace vouă!”? 
Toma ruşinat stătea după ucenici și voia 
să alerg să-l sărute și să-L îmbră- 
țiseze și nu puiea că dorise prea mult 
să se "împlinească ceeace Iisus Le-a 
spus. „ Văzându-l ascuns i-a spus lui 
"Toma; “'Adu degetul tău încoace și vezi 
mâinile Mele-. Si adu mâna ta șio pune 
în coasta Mea și mu fii necredincios, ci 


credincios!” ă 
„si t răsuflar 
să ră a fo m- 
m = A 


Părintele MITRE 


N e nene, sau e uică, 
Vecin cu o nevăstuică. 

Din trei bețe prinse?n hit - 
Neamu-i nemaipomenit! 


pui 


Are un nepot de lume - 


Ne-âu rămas, că vezi, acela 
A crezut că-i nor nacela! 


Dumitru ICHIM 


RUGĂCIUNE 


Inger, îngerasul meu, 
Ce mi le-a dat Dumnezeu, 
Totdeauna fii cu mine 
Si mă'nvață să fac bine. 


Eu sunt mic, Tu fă- mă mare, 
Eu sunt slab, Tu fă-mătare, 
In tot locul mă păzeste 
Si de rele mă fereşte. 


Mulriz|i| 
a| riic! 
a e rela: 


N2C 174 , CANADA 


o iri an ii ia 
E 
SE ie Îl NUI SI RES IN A E 0 e SOCI SE CEE Sc 


CUVÂNTUL ROMÂNESC MAIL 1981 PAGINA 23 


RROMI ——— Glume 


+ Ceausescu plimbându-se prin * Tiganul vrea să divorțeze de ți- - 
Capitală vede o coadă la un birou gancă și se prezintă în fața jude- 

şi întreabă ce doresc cetățenii. 1  căţii. 

se spune că asteaptă săprimească  - De ce vrei să-ți lași nevasta 

pasaport pentru a pleca în stră- Ursarule ? p 


ANUL 5 Nr. 33 APARE CÂND ARE INSPIRAȚIE ! ? 


1 inătate. >: > E 
EV pr LR pia Ceausescu „dorind să vadă cum pai, A e a atata 
N pd *W/ funcționează servirea populației,  - Cum adică, e pri ? 
e N LA *i, e (A se instalează si el la rând; dar - E proastă tare dom'procoror. | 
N STA vede cu surprindere, că unul câte Nu-i de nivelul meu și vreau să DI 
SU 7 s unul, câte unul, cetățenii renunță mă despart. din 
tre să mai facă coadă. Intrebând pe  _ Bine, Să o punem la probă si-o 
Ţ, unul care pleca, de ce nu mai să vedem. > 


asteaptă, acesta îi răspunde:““Păi, 
tovarășe Preșeninte . - - Dacă 
plecați Dv. .. nu mai dorim să 
plecăm noi ”. 


- Ia spune tu Mirando, știi ceeste 
un helicopter ? 

- Helicopterul este un fel de avion 
cu elicea deasupra, care poate să —— 
decoleze și să aterizeze fără să 
aibă nevoie de pistă. 

- Asta-i răspuns de proastă, Ur- 
sarule ? Ce zici ? 

- E proastă mânca-ți-as. Mai în- 
trebați-o ceva și-o să vedeți. 

- Mirando, știi tu ce-i ăla un 
batiscaf ? 

- Este un fel de vaporaș bine în- 
chis, care se poate, scufunda la 
mare adâncime în apă. 

_ Hai mă că asta nu-i proastă 
deloc. Ba-i chiar deșteapta- zice 


* Acum, înaintea Paștelui, un ce- 
tăţean din Nordul țării, aflând că 
în Capitală ar avea posibilitatea 
să se aprovizioneze mai bine cu 
diferite alimente( de ex. carne, 
sau zahăr) a plecat spre Bucu- 
rești. După Ploeşti el l-a rugat 
pe” conducător să-i spună când 
trenul va ajunge la ultima staţie 
înaintea Capitalei (Chitila) căci do- 
reste să coboare. Conducătorul: 
- te ? Esti nebun ? Pe furtuna 
si ploaia asta ? De ce vrei să 


DIN ŢARA ROBITĂ DE ATEI 


PE DRUMUL CALVARULUI! 


Cele șapte popasuri de 


pai ? că & procurorul. 
i i i - Păi, am auzit că a ajuns coada E rr. 
subjugare a Credinței Ea ia eee, carnet (sahăc) Pb arce dom'le. Stai c!o întreb 


până la Chitila şi doresc să-mi 
păstrez locul în rând din timp. 


Sus pe peretele principal, erau 


A 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
/ 
v 
/ 
/ 
/ 
/ 


aranjate tablourile comitetului 
central. 

* Care sunt operele complete ale  - la spune Mirando, cine-i cel ce 

lui Ceausescu ? stă în mijlocul lor ? 5, 


nnanananannanananananaaa 


Miranda necunoscându-l, zice 
şi ea la întâmplare: 

- Hitler. 

- Cine fă ? Cum să stea Hitler 
“între vagabonzii ăia ? 
V'am spus eu dom!procoror că-i 
proastă ? . z 


4. EPIGRAMEŞI CATRENE 


y ——————> on CCALĂ ————_ 


Vol 1. România pe drumul con- 


4 


struirii socialismului. 
Vol. 2. România pe drumul de- 


nu 


gat 


a faea 


NRI | 


f Postelectorală USA Unor frați “'politomani” 


p Cei ce vrură să evite 
comunismul cu credite, 

9 deodată s?au trezit 

/] c?au ajuns fără credit. 


Așa a vrut mânia 

Prea Sfântului de Sus: 
“Tribuna” în România, 
tr ibunii... înApus! 


Adevărat a înviat! 


Dinu MĂTRĂGUNĂ 


Cu gândul la românism după 


i f; [z =] 
| 
v sia 
4 a 
lectura unui număr din 


XXX anaaaY Tribuna României = 


INSTANTANEE 
DIN CIRCUL 
_ PECERIST-RESERIST - 


ZODIA SINCERITĂȚII 


sforilor, a tras și el una rău mirositoare de tot. 


““Românul e născut poet” 
zicea Alecsandri cândva- 
Eu, în Exil, aș adăuga : 
- şi membru de Comitet ! 
LL LL LL LL LL LL 


- 
- 
A 
- 
J 


d _ 


Se spune că în istoria biologică a organismului 


Ş 


uman se succed cicluri de înlocuire a celulelor 
vii în decurs de sapte ani. După untermende 
acesta, nu se mai găseste în organism nici o celulă 
dintre cele vechi. Se pare că ciclul al 12-lea, cel 
la etatea de 80 si ceva de ani a omului, este decisiv. 
Atunci, la depunerea mai apropiată a socotelilor, 
omul va fi devenind mai lucid. Intrând în cea de a 
„doua copilărie, precum se zice, el va fi devenind 
mai sincer, mai deschis, mai nepăsător față de 
consecințele actelor sale până atunci dirijate cu 
mai multă prudență sau, dacă vreţi, plasate pe 
linia oportunismului și comodităţii. 

Indicii clare în acest sens ar fi cazurile lui 
Constantin Pârvulescu si, mai recent, acela al lui 
Stefan Voitec. Primul, ne amintim, sărise la tribuna 
congresului de partid să afirme cu tot curajul că 
treburile cu partidul şi cu toată rânduiala nu stau 
asa cum se spune papagaliceste în adunătura comunistă 
dirijată, ga 7 

Acesta al doilea, St. Voitec, a făcut-o și el pre- 

„cum copilul acela care- tocmai pe când era botezat 


„făcea nu stiu ce altceva. La 19 lunie (1980), pe când 
„ Ceausestii fi “motezau” meritele de transfug din 


 social-democraţie şi de păpușe dansând după trasul 


“la spitalul “Elias”; iar de acolo nu se maiștie 


Le-a spus aci pe loc Ceaușeștilor, spre stupoarea 
lor şi a altora, că nimic nu e bun ce tot fac ei cu 
țara. Accesul de sinceritate fiind socotit gravă 
boală a nebuniei, “copilu” a fost numaidecât dus 


pe unde. Poate spre sfârşitul etern, precum se 
procedase si cu predecesorul său Întru curajul 
cel bolnăviclos, Const. Pârvulescu. 

Stefan Voitec își înscrisese pe lista meritelor 
personale în folosul partidului comunist trădarea față 
de partidul său social-democrat, încă din 1946; apoi 
se înscriu pe această linie contribuţiile lui aduse 
în decursul peregrinărilor sale la diferite posturi de 
retribuire, ca: sef la editura de stat, preşedinte 
la comisia de înmormântare a notabililor comunisti, 
vice- și președinte plin la Marea adunare națională 
ş.a, = toate câte i-au marcat calea depersonalizării, 

Celulele din perioadele acelea fiind toate înlocuite 
în organism și omul fiind pus “pe linie moartă”, 
din el mai răbufnește încă odată forța vitală, mani- 
festată si prin trezirea spiritului său critic. Păi 
„. „ Mie ce-o fil”? E una dinbresșeprincare 
adevărul răzbeşte la suprafață. 


ANUL XI 


OUL Nr. 44 


0 comisie de anchetă a cititorilor 
“Cuvântului Românesc” vor să afle 
cine-i vinovotul că în numărul trecut 

n'a apărut pagina de humor etc. 


Procurorul: Rățoiul n'a zburat la timp cu manuscrisele. 


Rățoiul: Mia ținut poșta legat de picioare. 


Procurorul: Ai vreo dovadă ? 


Rățoiul: Da, am martori pe Niculae Petra... si alți colaboratori. 


C. Dona RĂŢOIUL 


a 
S. GÂRLEANU TTL III IL Ii 


- 


PAGINA 24 


Conform Declaraţiei 
Universale a Drepturilor O- 
mului, fiecare are dreptul 
la cunoaștere și informare. 
Cum bine este! cunoscut în- 
tregii lumi, în lagărul co- 
munist domnește dreptul ti- 
raniei și nu dreptul omului. 
Una din principalele pre- 
mize a aplicării tiraniei co- 
muniste este izolarea, lip- 
sirea de informaţii auten- 
tice şi, paralel, practicarea 
dezinformării. Ca o nece- 
sitate vitală pentru popoa- 
rele captive din lagărul so- 
vietic a fost creat postul 
de Radio Europa Liberă/Ra- 
dio Libertatea, cu sediul la 
Miinchen, RFG, care trans- 
mite, respectiv informează 
peste 335 de milioane de cap- 
tivi cu ceea ce se petrece 
în lume și la ei acasă. Ast- 
fel Radio Europa Liberă / 
Radio Libertatea suplinește 
o presă liberă interzisă în 
comunism. Prin emisiu- 
nile sale REL/ RL  înde- 
plineşte o faptă umanitară 
de cel mai înalt grad. 

Impotriva acestui post de 
radio se desfăşoară puter- 
nice acţiuni din partea gu- 
vernului dela Moscova ca și 
acelora din statele satelite. 
ierea emisiunilor radio, 


gina acea 


tului de radio, sicane făcute 
rudelor unor salariați, pe- 
depsirea cetăţenilor care 
scriu acestui post de radio, 
interzicerea ascultării și 
pedepsirea celor prinși că 
ascultă radioul, scoaterea 
drept vinovat a radioului 
pentru mizeria economică 
şi socială care domnește în 
comunism, ca șipentru miș- 
cările pentru drepturi și o 
viață umană în țările comu- 
niste etc., etc. Din când 
în când au loc și atacuri 
contra Republicii Federale 
Germania pe teritoriul că- 
reia se găseşte acest post, 
Ultima acțiune a avut loc 
în Februarie a.c. prinPrav- 
da, organul politic al parti- 
dului comunist din Rusia So- 
vietică. Dar cel mai grav 
este că se desfășoară și 
acţiuni violente ale KGB și 
securitatea din țările sate- 
lite, acțiuni de ucidere a 
colaboratorilor, de lovire a 
lor pe stradă și chiar de 
distrugere 'a acestui post 
de radio. Aceasta se pe- 
trece în Occident la Mun- 
chen! In ziua de 21 Fe- 
bruarie 1981, la ora 21, 47, 
la câteva zile după atacul 
din Pravda, a explodat o 
bombă pusă lângă un zid al 
clădirii radioului. Acolo 
se afla partea tehnică, cen- 
trala telefonică și sediul re- 
dacţiei cehoslovace. Explo- 
zia bombei a dus la rănirea 
a 8 persoane, si la distru- 
geri materiale în valoare de 
4 milioane de Mărci, 
Precum se stie Rusia 
Sovietică cheltuie cel mai 
mult din lume pentru acti- 
vitatea de propagandă,pen- 
tru emisiunile în toate lim- 
bile pământului, desfăsoară 
ziua și noaptea actvitate în- 
stigatoare contra Lumii Li- 
bere, si instiză contimu la 
revoluție, la dezordine și 
la război. Propaganda s0= 
vietică prin posturile de ra- 
dio ce emit de pe teritoriul 


cere de agenți încadrulpos- 


Victor 


rusesc, este un adevărat 
război psihologic contra 
Turciei şi Iranului, ca și 
a altor ţări vecine. Radio 
Moscova susține cea mai 
inumană activitate, invazia 
țeritoriilor altor țări. Cea 
mai puternică campanie de 
minciuni, calomnie și ură se 
destăsoară contra Americii. 
Anti-americanismul este a- 
limentat în primul rând de 
către radio Moscova. _ La 
toate acestea se adaugă ac- 
tivitatea desfășurată de că- 
tre partidele comuniste fi- 
nanțate pe teritoriul occi- 
dental, ca și activitatea gru- 
purilor teroriste instruite si 
conduse de agențiile KGB, 
plus, mii de tipărituri într” 
un tiraj de milioane, care 
sunt transportate zilnic de- 
la Moscova în Occident. 
Postul de Radio Europa 
Liberă / Radio Libertatea 
este finanțat de către Con- 
gresul american. El trans- 
mite în 21 de limbi, din care 
în 6 europene și 15 din Ru- 
sia Sovietică. Programul de 
emitere variază între o oră 
pentru unele limbi din Asia 
centrală şi 24 de ore, în 
limba rusă. Pe săptămă- 
mă sunt peste 1.000 de ore 


ritoriile țărilor comuniste. 
Suprafața teritorială căreia 
i se adresează este imensă, 
respectiv, țările din Estul 
Europei si întregul colos 
rusesc. Din ascultarea ra- 
dioului distingem ca prin- 
cipale emisiuni: știrile, a- 
nalize ale evenimentelor in- 
ternaţionale, actualitatea din 
țarile comuniste ,corespon- 
dențe, revista presei ocei- 
dentale, citirea de diverse 
publicaţii și muzică. Exis- 
tă o varietate chiar în fie- 
care din emisiuni, ceea ce 
atrage pe ascultători. Ori- 
decâteori se petrec eveni- 
mente mai importante REL 
RL se adaptează rapid și 
alocă mai mult timp aces- 
tora pentru ca ascultătorii 
să fie la curent. Intre ma- 
rile acţiuni din ultimii ani 
reținem; ceremonia acor- 
dării premiului Nobel lui 
Sacharov, în Decembrie 
1975, cutremurul de pământ 
din România în Martie 1977, 
vizita Papei Paul loan al 
II-lea în Polonia în 1979, 
ca și vizita sa în America. 
Intre temele cel mai mult 
tratate găsim: drepturile o- 
mului si acțiunile diziden- 
ților. 

Postul de radio este bine 
documentat, are totdeauna 
informaţii autentice,promp- 
te, știrile sunt de o mare 
acuratețe. Postul a reusit 
să creeze un constructiv dia- 
log cu populaţiile din Rusia 
Sovietică și din Estul Euro- 
pei. In contrast cu alte 
posturi din Occident (Vocea 
Americii, BBC și Deutsche 
Welle), care prezintă politi- 
ca guvernului occidental,Ra- 
dio Europa Liberă / Radio 
Libertatea caută a se iden- 
tifica cu interesele ascul- 
tătorilor. In emisiuni însă 
se respectă anumite restric- 
ţii în sensul că se evită 
emoționalismul, propagan- 
da, incitarea la revoltă și 
darea de soluții. Mulţi as- 


cultători competenţi, ca și 
oameni de știință și ana- 
liști din Occident apreciază 
că Postul de Radio Europa 
Liberă / Radio Libertatea 
este unul din cele mai bune 
din lume, apreciere la care 
ne asociem și noi. ȘI 
Desigur că mai există și 
posibilități de îmbunătățire, 
pentru ca eficiența sa sa 
fie și mai mare pe teri- 
toriul pentru care trans- 
mite. Astfel se apreciază 
că suprafaţa teritorială nu 
este bine acoperită în Asia 
sovietică, populația islami- 
că din Rusia Sovietică vrea 
să fie mai mult informată, 
se impune o îmbunătățire 


C 


VALER=S RI 


tehnică a emisiunilor, ast- 
fel ca acestea se depășeas- 
că bruiajul, iar ascultarea 
poată face în bune 
condițiuni. Nivelul tehnic 
al USA desigur câ vă putea 
să realizeze acest deziderat 
a] ascultătorilor din lumea 
captivă. Se solicită tot mai 
multe analize și idei funda- 
mentale privitor la națiune, 
ideologie, filozofie și isto- 
vie. Aceasta cu atât mai 
mult cu cât nivelul ascul- 
tătorilor creşte continuu nu 
numai cantitativ ci şi cali- 
tativ. Deasemenea popoa- 
rele captive sunt interesate 
să cunoască mai bine viața 
din America, țara care re= 


să se 


Poate că v'aţi născut aici. 
poate că nu. 


E a 


prezintă singura speranţă a 
libertății. | - 

Noi salutăm cu cea mai 
mare căldură toate acţiunile 
care duc la îmbunătățirea 
emisiunilor acestui presti- 
gios post de radio. In ulti- 
mii ani au fost însă în Occi- 
dent unele zvonuri Cu pri- 
vire la reducerea emisiuni- 
lor, reducerea personalului, 
mutarea personalului, muta- 
rea postului de radio, ba 
chiar desființarea sa- Nu 
stim care a fost izvorul 
icestor zvonuri, dar ele au 
ajuns și la ascultătorii din 
popoarele captive și a produs 
o mare descurajare. Ascul- 
țătorii au nevoie de acest 


Dar trăiti aiei fiindea Dvs. 


Baa 
sau înaintaşii Dvs. 


aţi ales Canada 
pentru ceeace oferă tuturor. 


i 


O ţară a libertăţii şi a 


posibilităţilor - o (ară eare primeşte 
și respectă orice rasă , 


religie și cultură. 


Tocmai de aceea suntem canadieni. 


Multiculturalism 


Minuster oi Siate 
Muliculturalism 


+ 


Honourabie Jim Fleming L honourabie Jim Fleming 


all 


Minustre d Etat 
Multiculturalsme 


ud 


d 


post de radio precum pâinea 
cea de toate zilele. Suntem 
convinși că Congresul ame- 
rican va continua menţine- 
rea și dezvoltarea Radio Eu- 
ropa Liberă / Radio Liber- 
tatea. Este o acţiune uma- 
nitară de cel mai înalt grad 
ce m poate prin nimic să 
fie înlocuită. Sutele de mi- 
lioane de captivi din lagă- 
rul comunist sunt recunos- 
cători pentru aceasta po- 
porului american. 


Victor VALER 


N nai enim i n ci i a În i ni ut i 
AST „00 UD AOL AA A N LEGA e CI ia A 36 
EN 


A OI AR CDR ANL RES NE E A 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


STIRI 


MAI 1981 


N LUM 


ROMÂNEASC 


SOCIETATEA 
PENTRU DREPTURILE 
OMULUI DIN GERMANIA 


La 15 Februarie 1981 a 
avut loc la  Konigstein- 
Taurus în Republica Fede- 
rală a Germaniei, adunarea 
generală anuală a Societă- 
ţii pentru Drepturile Omului 
(Gesellschaft fur Menschen- 
rechte). Cu acest prilej s'a 
constituit Comitetul de lucru 
““România””, cu participarea 
unor români sau germani 
originari din România: Mir- 
cea Constantinescu (Frank- 
furt), Ing. Mihai Ionescu 
(Bretten), Dr. Anca Ionescu 
(Bretten), Dipl. Jur. Con- 
stantin Mares (Hanau), Ing. 
Liliana Mares(Hanau), Prof. 
Georgeta Mavrocordat(Gie- 
ssen), Dipl. Ec.Radu Rosea- 
m (Offenbach), Dr. Johann 
Rosenfeld (Fechenheimer) , 
Dr. Ing. Ion Solacolu (Dietz) 
Ing. Cristina Solacolu(Dietz) 
Dr. Ing.Serban Orescu, Pre- 


In zilele de 14 și 15 Mar- 
tie 1981,PS.S. Arhiepiscopul 
VALERIAN Trifa a făcut o 
vizită canonică” în Parohia 
“INVIEREA DOMNULUI” 
din Oakland-California. 

In ziua de 14 Martie P.S. 
Sa a asistat la ședința de 
constituire a Consiliului Pa- 
rohiei “INVIEREA DOMNU- 
LUI”, când au fost alesi 
următorii: 

Presedinte: Eugen Po- 
pescu; Vice Preşedinte: Dr. 
Sorin  Issvoran; Secretar: 
Mihai Olteanu; Casier: Emi- 
lia Coban; Epitropi: Remus 
Bretoi și Ion Stamatescu; 
Controlori: Elena Stamates- 
cu și Ilie Smultea; Consili- 
eri: Burz Alexandru, Cazacu 
Nicolae, Dumitriu Nicolae, 
Ionescu Angela, Ocneamu 


din Statele Unite, așa numiți 


bowski, 


biserici şi mulți alți români 


pretutindenea. 


aci), Păr. loan Dinu, 


diaconii: John Limbason si 


sa 


„Rareori ne este dat să însemnăm pe 
răbojul istoriei grupului nostru românesc 


made- -man'”; sau cum spunem noi românii: 

“om care să sființească locul”. 
din aceștia după părerea mea, susțintă 
de fapte, este Părintele Richard J. Gra- 
preotul dela Biserica Ortodoxă 
română “Sfânta Treime” din Los Angeles. 
In Dumineca dela 8 Martie, enoriașii acestei 


Sudul Californiei, au plătit tribut de re- 
cunoștință meritată Păr. Grabowski, lucru 
care e bine să fie cunoscut de românii de 
Inalt Prea.Sfinția Sa Ar- 
hiepiscopul Valerian D. Trifa a onorat cu 
Prezența sa aniversarea de 10 ani de păs- 
torire, la aceasta parohie, a Păr. Gra- 
bowski. In cursul Sfintei liturghii arhie- 
rești oficiată de [.P. Sa Episcopul nostru, 
asistat de Părintele J, Grabowski, Părinţii: 
Aurel Costin (preot pensionar dela parohia 
Sfânta Vinere din Bucuresti, acum stabilit 
(biserica “Sfânta 
Maria) din Chicago, acum pensionar) si 


tescu, a fost hirotonit întru diaconie Dom- 
„mul Gheorghe Mircea Niculescu (licențiat  dință 
„În teologie dela Institutul teologic Sibiu, 
„acum stabilit aici), La banchetulaniversar 
„du rostit cuvântări si adus mesagiiDomnii: 
“Iginer Octavian Manea (Presedintele Con- 


es a a = 


sedintele Cercului Democrat 
al Românilor din Germania 
care luase parte la lucră- 
rile pregătitoare, a fost îm- 
piedicat a lua partela con- 
sfătuirea din 15 Februarie, 
fiind suferind de pe urma 
atentatului din 4 Februarie. 
La propunerea conducerii 
societății, purtător de cuvânt 
al grupului ““România”” a fost 
ales Dr. Wulf Rothenbacher, 
din Dietz și care provine 
dintro familie de sași tran- 
silvăneni. 

Comitetul constituit își 
propune să lupte pentru res- 
pectarea drepturilor omului 
în România. 

Televiziunea germană a 
transmis aspecte dela lucră- 
rile adunării, inclusiv opar- 
te din cuvântarea ținută de 
Dr. W.Rothenbacher. 


Corespondent pe Main 


es Dătiu ZAlex 

“Stoia Eugen. 
xandru a fost confirmat prim 
Cantor al Parohiei. 

După ședința Consiliului, 
P.S.S. VALERIAN a stat de 
vorbă cu enoriașii, răspun- 
zând la întrebările ce i s'au 
pus. 

Duminecă 15 Martie, P-S. 
S. VALERIAN a oficiat o 
slujbă arhierească în Capela 
Parohiei, asistat de preoții 
Grabovschi şi Sârbu. 

După oficierea Sfintei Li- 
turghii, a vorbit celor peste 
100 de enoriași prezenţi, în 
Capelă despre “Credință”. 
La orele 12,30 s'a servit o 
masă de post, oferită de 
enoriasele din Parohie, la 
care au participat peste 100 
de persoane. După masă 


aici “'salfe- 


Unul nii: 


hirotonit. 


ce trăesc în 


sericii: 


Catalin Mi- 


America”. 


DI Blaga Al€- 


MOTIUNE 
PRIVIND BASARABIA 


27 MARTIE 1918 - 


Comemorând ziua de 27 
Martie 1918, data când SFA- 
TUL TARII întrunit la Chi- 


şinău și constituit pe baza: 


Decretului asupra dreptu- 
rilor popoarelor la autode- 
terminare -semnat de Ilici 
Lenin şi Iosif Stalin-, când 
s'a hotărit cu majoritate 
de voturi ca BASARABIA 
să se reunească cu ROMA- 
NIA, rezidenții români din 
afara hotarelor din Germa- 
nia, Franţa, Belgia, Olanda, 
Spania, Elveţia, Austria, Da- 
nemarca, Suedia, Norvegia, 
Italia, Canada și Statele 
Unite, întruniți Colonia 
astăzi 28 Martie 1981, 
au adoptat următoarea 


STIRI DIN CALIF ORNIA 


dnii Ilie Simeon ca prese- 
dinte al Casei Române, So- 
rin Issvoran ca presedinte 
al fostului Consiliu” paro- 
hial și Eugen Popescu, ac- 
tual presedinte al Consiliu- 
lui parohial, după care P. 
S.S. Arhiepiscopul VALE- 
RIAN a ținut o cuvântare 
plină de însufleţire, evocând 
momemte din trecutul Epis- 
copiei ortodoxe române din 
America și din problemele 
actuale cu care este con- 
fruntată Episcopia, cum şi 
credinciosii ortodocsi ro- 
mâni din America și Canada. 

Luni 16 Martie P.S.S.VA- 
LERIAN a părăsit orașul 
Oakland, zburând spre Be- 


ec) Corespondent 


să LOS ANGELES 


siliului parohial); Doamnele: Ana Bădescu 
(Președinta Reuniunii Femeilor Parohiei); 
prezentând o placă în bronz, Nicole Mites- 
cu (Președinta “Frăției Ortodoxe”?), Dom- 
John Cholak (în numele Societății 
“Viitorul Român”) și Emil Ciontea 
numele membrilor parohiei); Preoţii: Au- 
rel Costin și loan Dinu și Diaconul nou 
Gheorghe Mircea Niculescu, 
semnatarul acestor rânduri, si Părintele 
Nicholis Liberis Președintele! Consiliului 
Clerului Ortodox din Sudul Californiei. 
Inalt Prea Sfinția Sa Arhiepiscopul 
Valerian a rostit ca de obicei, o înălțătoare 
cuvântare, în care a subliniat greutățile 
împreunate cu exercitarea misiunei de preot 
în America, unde există deplină libertate 
religioasă și absolută independență a bi- 
“ ajutorul nu vine decât dela 
Dumnezeu, dela enoriaşi în măsura în care 
un preot își exercită misiunea lui, cu de- 
votament, "tără preget, 
slăbiciunii firii omeneşti”. 
bowski a răspuns aducând mulțumiri tutu- 
rora, arătând că mu a făcut decât ceea ce 
a crezut că este mai bine, ca să fie plăcut 
și lui Dumnezeu şi oamenilor de bună cre- 
„ La sfârșit într'un mare entuziasm 
asistența a cântat: Imnul religios “* Cu 
Noi este Dumnezeu”, apoi “Pe al Nostru 
Steag e Scris Unire”? şi ** God Bless 


în 


cu înțelegere a 
Părintele Gra- 


cuvântări de către 


27 MARTIE 1981 


MOTIUNE 
1.Demască falsificărileanti- 
ştiinţifice lansate de URSS 
Şi răspândite în lumea lar- 
gă cu intenţia de a duce „Opi- 
nia publică în eroare că lo- 
cuitorii Basarabiei m sunt 
români. 

2. Recomandă _falsificatori- 
lor sovietici să studieze 
scrierile lui Karl Marx si 
Friederich Engels de unde 
se deduce că populația dintre 
Prut și Nistru este de ori- 
gină română și că în anul 
1812 a fost smulsă din co- 
munitatea românească fără 
voia ei. 

3.Cer Uniunii Sovietice să-și 
respecte angajamentele in- 
ternaționale și să sisteze 
toate măsurile administra- 
tive, care duc la desnațio- 
nalizarea populației române 
dintre Prut și Nistru. 
4.Declară în mod solemn, 


-căm „Vor renunța dea face 
că | 


cunoscut lumii întregi, 
Uniunea Sovietică, în urma 
unui act de forță întreprins 
contra României la 26 Iunie 
1940, a ocupat un teritoriu 

populat de români, despăr- 
țindu-i fără voința lor din 
comunitatea românească, 
act incompatibil cu dreptul 
internațional. 


Urmează semnăturile 


celor prezenți. c fat 


PAGINA 25 


In MEMORIAM! 


Ştefan CHENDI 
(1911 - 1981) 


La Madrid unde locuia de mulți ani s'a stins din 
viață Marţi 9 Martie 1981, la, biroul pe carei îl dirija 
cu atâta devotament, de o criză de inimă. 

Născut la Brasov dintr'o familie ilustră, tatăl 
fiind cunoscutul critic literar Ilarie Chendi, iar mama 
din viteaza familie Russu care a dat atâția demni 
reprezentanți românismului. 

A terminat liceul Saguna la Brașov si Facultatea 
de Drept la Cluj și de foarte tânăr s'a alipit și senti- 
mental și politic de Octavian Goga, care l-a 'sprijinit 
ca un părinte, deoarece rămăsese orfan la câteva 
luni dela nastere, când moare marele Ilarie Chendi. 


In București 


unde se stabilește face de foarte 


tânăr o strălucită carieră și profesională și politică. 
Crezul lui a fost naționalismul, pe carei I-a insuflat 
Goga şi pe care el l-a dus și cultivat cu sfințenie 
până la sfârsitul vieții. Era un mare Român. 

In 1948 ajunge la Paris unde se alătură grupului 
de români cari luptau pentru a menține ideea unei 


Românii libere. Până 


în 1954 colaborează într'o 


societate comercială alături de un alt mare român, 
azi dispărut Constantin Iordan, unde reușește să- si 
facă o bună situație materială prin pregătirea ce o 
avea si mai ales prin intensa muncă ce a depus și 
care de altfel a fost una din liniile lui în toată viața. 
“In acel an, vine la Madrid unde desfășoară o acti- 


„vitate comercială. plină de realizări, alături de pre- | Ş 


zența lui în toate acțiunile culturale și politice din 


exil. 


Era un om cult și cu darul scrierii și noi 


toți aşteptam să fi produs ceva concret din imensul 
bagaj și de amintiri din lupta lui politică si mai 
ales din sensul lui concret și sintetic de a analiza 
problemele politice ale zilei și mai ales cele româneşti. 

Pentru exil este o mare pierdere, iar pentru 
noi toți cei ce l-am cunoscut și tratat un exemplu 


demn de urmat. 


A.R. 


MUZICĂ POPULARĂ ROMÂNEASCĂ LA RADIO CANADA 


De mai bine de sase ani, 
Radio Canada transmite pe- 
riodic, în cadrul progra- 
mului Musique des Nations, 
și un program de muzică 
populară românească. 


Emisiunile, care întrea- 
căt fie spus sunt extrem de 
apreciate de ascultători, 


sunt pregătite de DI Vasile 
Tega, iar animator este 


binecunoscutul ziarist Alain 
Stanke. 


Peste optzeci de emi-- 


siuni, de o oră fiecare, au 
fost transmise până în pre- 
zent, ultima fiind intitulată 
“Nunta la Români”. 
Emisiunile se pot auzi 
pe următoarele lungimi de 
undă: Montreal CBF-FM 
100,7, Ottawa-Hull CBOF- 
FM 102,5, Quebec CBV- 


FM 95,3, Chicoutimi CBJ- 
FM 100,9, Rimouski CIBR- 
FM 101,5 și Drummonville 
CBJ-FM 100,9. 

Intr'un viitor apropiat 
va urma “Parada de in- 
strumente populare ro- 
mânești” și “'omagiu lui 
Enescu”, a! căror dată de 
emisiune va fi anunțată la 


timp. Corespondent 


EXPOZIŢIE ROMÂNEASCĂ 


Cu ocazia aniversării a 


50 de ani a Universității Me 


Master din Hamilton Ont., 
Canada, a avut loc în ultima 
săptămână a lunii Martie a.c. 
o expoziție a grupurilor et- 
nice din localitate. Asocia- 


ţia Culturală Română din Ha- 
milton, membră în Consiliul 
Multicultural, a reprezentat 
comunitatea românească din 
Hamilton și împrejurimi. 
Expoziţia românească 
s'a bucurat de atenția miilor 


de persoane care au vizitat 
universitatea, _ Autorităţile 
si presa locală au descris 
pe larg acest eveniment, 
prezentându-l si la te- 
leviziune. i P 


Reporter 


PAGINA 26 


Dn 


MAL 1981. 


uga condeiului: 


LOCURI, 
OAMENI, 


ÎNTÂMPLĂRI, 


de Miron BUTARIU 


Una din cele mai importante preocupări a Guvernului 
comunist din România, este activitatea exilaților români. 
Ei vor să stie cu certitudine măsura, în care exilații 
sau organizaţiile lor, stau în legătură cu oamenii ce 
trăesc în România. Vor să ştie cine sunt acei oameni, 
pentrucă ei consideră pe aceia dușmanii lor, opoziția 
care la un moment dat le-ar putea lua puterea. De aceea 
pentru a verifica informaţiile ce le primesc dela agenţii 
trimisi direct să le culeagă, trimit agenţi speciali cu 
misiunea de a intra în legătură cu exilați cunoscuți prin 
activitatea lor. Agenţii aceștia sunt bine instruiți, ei 
trebue să apară ei înșiși dușmani ai regimului, pentrucă 
vezi Doamne, au fost la închisoare și sunt în fapt buni 
democrați, iubitori de libertate. Am cunoscut câțiva 
din asemenea indivizi. Unul din ei mai acum câteva 
luni a fost găsit mort pe străzile orașului New York, 
Comportarea lor este bine să fie cunoscută, pentruca 
nu cumva unii dintre noi să cădem în capcana lor. 
Ei vin aducând stiri dela rudeniile noastre, povestesc 
că au stat la închisori cu unii, cu prieteni de ai noștri, 
dându-ne foarte multe informaţii referitoare la ei, pen- 
truca să treacă la atac. “'Ce bine ar fi ca cei de acolo, 
să stie să cunoască activitatea ta de aici?”. Se oferă 
apoi să ducă mesagii, să informeze pe ai noștri de 
activităţile noastre. Dacă suntem pregătiți cu răspunsul, 
care m poate fi decât acela, că ceea ce facem noi aici 
este pentru libertatea poporului român, activitățile nefiind 
adresate românilor subjugați, ci opiniei publice mondiale 
si că noi luptăm pentru unificarea străduințelor refugia- 
”, pentru lupta împotriva dusmanului comun, ei se 

e, tără să rupă legăturile. Bine 
naivi care îi cred, dela 
u imaginare servicii 


stăpâni - care dealtcum sunt modeste - vor să trăiască 
cât mai bine, chiar să facă bani. Ca atare cel mai bun 
lucru în asemenea cazuri este, să căutăm să ne ferim 
de asemenea agenți, intermediari, pentrucă contactul cu 
ei nu mmai că nu ne aduce nici un folos, ci din contra 
poate să fie și periculos. : 


In preajma Crăciunului, Sfântul Sinod al Bisericii 


Ortodoxe Române, a adresat “tuturor fiilor duhovnicești 
de peste hotare chemarea latrăire în frăţietate românească, 
în unire, dragoste, pace şi împreună-lucrare”” - într'un 


Apel către credinciosii ortodocși români de peste hotare. 


In apel se subliniază “simbolul unităţii românilor este 
vatra bisericiească, lăcașurile lor de cult”. Apelul 
cere românilor să-și dea contribuția pozitivă la zidirea 
unei lumi noi, unei lumi a păcii și buneivoiri între 
oameni”. Este trist să constatăm că apelul este în linie 
cu “* Declaraţia-Apel a 'lui Nicolae Ceaușescu, din vara 
anului trecut și cu atitudinea delegaților Guvernului comunist 
din România la Conferința dela Madrid. Scopul acestui 
apel, este să acopere trista realitate din România. În 
timp ce Patriarhul Iustin și Sfântul Sinod acceptă dărâmarea 
clădirilor Patriarhiei, pentruca în locul lor să apară Palatul 
nou al Partidului Comunist, în timp ce măsurile pentru 
distrugerea credinței religioase se intensifică si în timp ce 
preoți în sutană, care acopere calitatea lor de agenți ai 
Securităţii, cutreeră America, se trimit apeluri, la în- 
frățire și “buneînvoiri” între oameni. “Lumea nouă” 
la zidirea căreia ne cheamă apelul, nu este cea visată de 
comunisti, ci aceea bazată pe libertate și adevăr, care 


în România, subjugată de tirania comunistă, mu există. 
LI 


Unde este Stefan Voltec? Ziarul “La Quotidian 
de Paris” din 3 Ianuarie 1981 a scris că fostul socialist 
român Stefan Voitec, care în anul 1946 s'a rupt 
de Titel Petrescu si Partidul Social Democrat Român 
și a intrat în Partidul Comunist, ajungând în ultimii 
ani la funcția de Vice-Preşedinte al Consiliului de 
Stat, a fost “arestat și internat într'un spital de 
nebuni”. Autorităţile susțin că este internat în spita- 
lul Elias, pentrucă a_suferit un atac de inimă; dar 
nimenea mu l-a mai văzut în ultimile şase luni. Este 
interesant că în lunie anul trecut ziarul “'Scînteia” a 
publicat scrisoarea de felicitări a Comitetului Execu- 
tiv, când el a înplinit 80 ani. Dar de atunci nimic 
mu s'a mai auzit despre el, dupăcum nu s'a mai auzit 
nimic și nimenea ma mai văzut, nici pe Constantin 
Pârvulescu, dupăce acesta a atacat vehement pe Ceau- 
șescu, la Congresul Partidului din Noembrie 1979. 


ine-înțeles 


| 
| 
| 
| 
| 


ea PV 


Dacă suflul democratic-apărut 
în Polonia odată cu înființarea 
Sindicatelor independente, “Soli- 
daritatea”” - a creat panică inrân- 
durile conducerii regimului comu- 
nist dela Varsovia, același suflu 
- odată apărut> a declanșato serie 
de miscări seismice și în rându- 
rile restului țărilor “isocialiste” 
din Europa răsăriteana. 

Intro încercare de “'solidari- 
zare activă”, vehiculată de frica 
că bacilul polonez s'ar putea ex- 
tinde si în rândurile propriei 
populaţii, regimurile comuniste au 
început să se.baricadeze printr'un 
“cordon  sanitaire”!, încercând 
astfel să stabilizeze circuitul san- 
guin al hegemoniei sovietice. 

Totodată într'o lungă uctiune 
psiho - strategică condusă de 
“R.D.G.”, Cehoslovacia şi U.R.S.5. 
care au format un triunghi de 
oţel în jurul Poloniei-se încearcă, 
pe de o parte înăbușirea în faşă 
a oricărei încercări de mişcare 
reformatoare în rândurile propriei 
populații, iar pe de altă parte 
sprijinirea regimului dela Varso- 
via printr?o activă campanie ideo- 
logică de moment. In acest con- 
text, începând cu lună Septembrie, 
pe întregul cuprins al Europei 
răsăritene a fost redeclanşat cu 
violență războiul rece; un război 
rece curios, care nu este îndrep- 
tat, cum ar fi fost de așteptat, 
în primul rând împotriva țărilor 
occidentale, ci împotriva propriei 
populaţii. Este vorba despre un 
război rece al fiecărei ţări în 
parte împotriva proprieipopulații, 
dar și de un război rece altuturor 
țărilor comuniste împotriva Polo- 
niei. Moscova-față de evenimen- 
tele din Polonia-a preferat să-și 
schimbe tactica. Dacă cu 13 ani 
în urmă campania de denigrare 
a reformatorilor dela Praga era 
orchestrată de către U.RS-S., de 
această dată Moscova a lăsat a- 
ceastă sarcină mai mult pe seama 
țărilor satelite, pentru a evita 
astfel o posibilă comparaţie între 
situația creată în prezent în Po- 
lonia şi cea din Cehoslovacia aru- 
lui 1968. 

Cu 13 ani în urmă Cehoslovacia 
era invadată în urma “apelurilor 
la ajutor frățesc” venite dela Pra- 
ga. De acestă dată este vorba 
despre “fapelul la ajutor frățesc” 
al țărilor comuniste către Moscova 
pentru a pune capăt ““contrarevolu- 
ţiei”” din Polonia. 

Se pare totuși că datorită am- 
plorii mișcării de democratizare 
din Polonia, pe de o parte, iar pe 
de altă parte datorită avertizmen- 
telor venite din partea guvernelor 
occidentale, plus realizarea riscu- 
lui unei invazii directe, Moscova 
a renunțat pentru moment la vechea 
tactică preferând soluția unei in- 
vazii indirecte și treptate, conju- 
gate cu sprijinirea ramurii dogma- 
tice a partidului comunist polonez. 
Astfel la începutul lunii Noiembrie 
1980 au loc în Polonia manevre 
comune ruso-poloneze; scurt timp 
după aceea-si anume la începutul 
lunii Decembrie-sunt aduse înPo- 
lonia două divizii de infanterie 
sovietică. In acelasi timp surse 
interne poloneze contirmă faptul 
că ofițeri sovietici încep să ocupe 
posturi cheie în cadrul conducerii 
armatei poloneze. 

Este greu de spus pentru mo- 
ment care au fost dedesubturile 
acestor. “'manevre!, Cum s'a 
ajuns la întâlnirea la vârt dela 
Moscova din 5 Decembrie a mem- 
brilor Pactului dela Varsovia? 
Este tot așa de greu de găsit 
mentru moment un răspuns plau- 
zibil. S'ar părea că Moscova si 
aliații ei se hotăriseră totusi în 
i cazul Poloniei pentru o “'solidari- 

zare activă” care s'ar fi materia- 


Pactul... de lângă Y 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


ar şovia 


ircea Pompey COJOCARU mun 


i 10 Decembrie prin- 
de palat susținută de 
trupele sovietice aflate pe terito- 
riul polonez (informaţiile ce ar 
duce spre această supoziție, au 
fost mai târziu confirmate atât 
de surse de inteligență occidentale 
cât şi răsăritene). ae 

In paralel cu această acțiune, 
au avut loc în ultimele luni ale 
anului 1980 o serie de manevre 
diplomatice care aveau același 
scop-si anume încercuirea și neu- 
tralizărea Poloniei. = 

Astfel la 30 Octombrie Kania și 
Pinkowski sunt “invitaţi”? de ur- 
gență la Moscova (invitaţie care 
ne aduce aminte de “<invitaţia”? 
pe care a primit-o Dubcek la 
Cierna în 1968 și care a fost 
preludiul invadării Cehoslovaciei). 
In paralel Kirilenko-membru în 
biroul politic p.C.U.S.-viziteaza 
Praga si Budapesta. La începutul 
lunii Noiembrie Kadar se întâl- 
neste cu Husak; primul ministru 
ceh Strougal vizitează Bulgaria şi 
România, iar ministrul de externe 
ceh Hnoupek vizitează “R.D.G.”- 
ul si Polonia. Pe de altă parte 
ministrii apărării Pactului dela 
Varsovia, care participaseră la o 
conferință la București, la întoar- 
cere se opresc fără motiv în 
Berlinul răsăritean, în timp ce 
premierul Est-ger man Willi Stoph 
vizitează Praga. 7 

“Toate aceste acțiuni conjugate 
au culminat cu întâlnirea dela 


lizat între 7 $ 
tr?o lovitură 


Moscova din 5 Decembrie 1980 


(vezi întâlnirea din 7? August 1968 
dela Bratislava) unde se pare că 
lui Kania i s'a fixat un ultim 
termen pentru a-și rezolva pro- 
blemele în țară. Cum s'a ajuns 
la această întâlnire la Vârt? Tot 
din surse de inteligență se con- 
firmă faptul că leaderul regimului 
dela Varsovia fiind informat des- 
pre cele ce se pregăteau în prima 
decadă a lunii Decembrie împo- 
triva țării sale şi-a avertizat alia- 
ţii că o acțiune! pripită ar fi avut 
riscuri incalculabile. Toate aces- 
tea sunt confirmate si de echipa 
de forță care a participat la în- 
tâlnirea la vârf dela Moscova 
(printre care notăm pe: ideologul 
sovietic Suslov, setul K.G.B.-ului 
Andropov, ministrul apărării so- 
vietic Ustinov si ministrul de 
interne al “R.D.G.»- ului Mielke). 
E i 
Ca de altfel si în alte ocazii 
de criză internațională, Bucureș- 
tiul a devenit si de această dată 
un fel de “tcentru ocult de apla- 
nare a războiului rece”. Aceas- 
ta spre satisfacția leaderului de- 
la București care a avut ocazia 
să se dedea la noi donquichotisme 
si streap teasuri de “autonomie”. 
a şi în timpul crizei cehoslovace 
din 1968 a avut loc și de această 
dată între Bucuresti si celelalte 
capitale răsăritene un Întens du-te 
vino diplomatic-echivalent-pentru 
un observator atent-al unui seis- 
mogral al relațiilor înter-răsări- 
tene. Astfel la sfârsitul lunii 
Octombrie leaderul bulgar Jiwkoft 
vizitează R.S.R.-ul, iar câteva zile 
„mai târziu Nicolae Ceausescu se 
deplasează în Jugoslavia: La în- 
saputul lunii Decembrie-când cri- 
za poloneză ajunsese la a >, 
Nie Verdej vizitează Mie ca ve da 
Stefan Andrei se întâlneste cu 
leaderul sovietic Brejnev, în timp 
ce la Bucureşti soseşte ministrul 
apărării al U.R.S.S, Ustinov. 
a pare că toate aceste manevre 
ce au pregătit tic! 
leaderutui dela Rau tesi ea 
nirea la vârf din 5 "Decembrie 
dela Moscova. Ce l-a capacitat 
pe Ceausescu să plece la Mos- 
cova (după ce cu 13 ani în urmă 
boicotase în mod ostentativ con- 
ferinja dela Bratislava din? August 


1968, conferinţă care fusese sem- 
nalul invadării Cehoslovaciei)-? 

Cu toate că în timpul întâlnirii 
dela Moscova (din 5 Decembrie 
1980) R.S.R.-ul s'a exprimat îm- 
potriva unei invazii a Poloniei 
(ca de altfel şi Ungaria), leaderul 
regimului dela București Nicolae 
Ceauşescu, prin simpla sa parti- 
cipare- A SUSTINUT CEL PUTIN 
MORAL O INVAZIE A POLONIEI, 
pentrucă în special pentru el mis- 
carea de democratizare din Polo- 
nia a devenit un cosmar, iar o 
invadare a Poloniei i-ar fistabili- 
zat dictatura. 

De altfel frica lui Ceausescu 
nu este nemotivată. EI este des- 
tul de conștient de similitudinea 
Polonia-România. Ca şi în Polo- 
nia, în România au avut loc o 
serie de mișcări muncitoreşti în 
cursul lunii lulie si August. Ca 
si în Polonia în România s'a în- 
ființat un sindicat independent(dar 
această iniţiativă a fost reprimată 
cu brutalitate). Ca si în Polonia, 
în România situația economică este 
catastrofală. Atât Ceaușescu cât 
și Gierek, începând cu anul 1970 
au făcut în industrie investiții exa- 
gerate cu rezultatele bine cunos- 
cute. 

Ca şi în Polonia, în România 
situația” sociată este explozivă, 
deosebirea constând în faptul că- 
regimul dela Bucureşti este capa- 
bil încă să. reprime prompt orice 
miscare. Faptul că Bucureştiul, 
este hotărît să-și contime linia 
dură este foarte bine oglindit și 
în presa dela Bucuresti. Ziarului A 
“Scînteia”? i-au trebuit aproape i 
două luni până când să se hotă- 
rască să pomenească ceva despe ! 
evenimentele din Polonia (28 Au- | 
gust - “întreruperea lucrului”) 


Deasemenea după încheierea acor- 
dului dela Gdansk, radio Bucuresti 
pe data de 30 si 31 August pome- 
neşte în mod voalat despre trata- 
tivele între reprezentanții guver- 
nului polonez şi delegația munci- 
torească pentru reluarea lucrului 
(nici un cuvânt despre înființarea 
sindicatelor independente). Nici 
chiar Viorel Sălajan care a fost 
trimis de ziarul “Scînteia” în 
Polonia nu pomenşte nimic despre | 
evenimentele din această țară. 
'Toate acestea nu trebue să ne 
mai mire după ce am urmărit 
discursul leaderului dela Bucu- 
xesti din 16 Octombrie 1980. Fap- 
tul că în acest discurs Nicolae 
Ceausescu a trecut peste ammite 
conveniențe-mă refer la politica 
de ““neamestec și autonomie”! a 
R.S.R.-ului, a însemnat că pentru 
dânsul situația generală şi în spe- 
cial cea personală este gravă. 
Atacul violent al lui Nicolae Ceau- 
şescu la adresa miscării de demo- 
cratizare din Polonia a fost reacția 
nervozității și a fricii. Discursul 
lui Ceauşescu nu a fost îndreptat 
în primul rând contra Poloniei 
ci contra propriei clase munci- 
toare. A fost reacția fricii față 
de propria clasă muncitoare. Si 
pe bună dreptate. Nicolae Ceau- 
şescu ştie foarte bine că popula- 
ţia din România are cel mai scă- 
zut nivel de trai din Europa răsă- 
riteană, că libertățile cetățenești 
au ajuns la punctul zero. 
= Nu-i neglijabil a se reaminti 
că în Europa răsăriteană săptă- 
mâna de lucru are 40-48 de ore, 
după cum urmează: * 
- U.R.S.S. -40,6 ore / 5 zile 
lucrătoare; 
-_ Polonia 
lucrătoare; 
- Bulgaria și Cehoslovacia - 
425 ore / 5 zile lucrătoare; 
- “R.D.G. - 43,5 ore / 5 
zile lucrătoare; 
- Ungaria -34 ore / 6 zile 
lucrătoare; Continuare in pag. 27 


-42 ore / 5 zile 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MAI 1981 


PAGINA 27 


0 ANUME FAMILIE DE VIRUŞI 


apărare decât forța morală pro- 


De, ani, de zile, dar mai ales 
pe măsură ce se lățește absolu- 
tismul asiatic al zisului Preşe- 
dinte şi “lumina” lui se tot în- 
tinde cu “'un soare”” cum n'a mai 
căzut peste Români, ne întrebăm 
de ce este atâta de izbitoare ase- 
| mănarea dintre actualul regim și 
cel al lui Carol II, uzurpatorul 
care în realitate era tot atâta 
Rege cât şi acesta e un Prese- 
dinte ales de vreun popor. să 
| nu se vină cu niciun “stai să 
| vezi că. . -”” , pentrucă în esen- 
ță așa este: între cele două 
regirturi e o perfectă analogie. 

Nu încape nicio îndoială că 
între impostura din anii 1930- 
1940 și aceea din 1945 până în 
ziua de azi există o simetrie 
datorită unei anumite semnături 
specifice, şi care aparține unui 
element ce trece dincolo şi de 
forțele coloniale sovietice, şi de 
oligarchia locală subalternă. De 
aceea în România a rămas din 1930 
până azi ceva permanent, ceva 
ce dă un aer comun “'de familie”? 
celor două tiranii, a lui Carol Isi 
a partidului comunist, iar ceea ce 
pare să le deosebească nu este de 


ordin calitativ ci de ordin canti- 
tativ. Carol II a exterminat un 
tineret, care în majoritatea lui 
era venit din lumea țărănească, 
iar partidul comunist a extins 
distrugerea la întreagă această 
lume. Este o progresie cantita- 
tivă a curbei ascendente în ope- 
rația de distrugere a neamului 
românesc. 

Vorbim de simetrie, sau mai 
bine de analogie, pentrucă nu se 
poate spune identitate. Distruge- 
rea elitelor românești până la 
război şi chiar în război, a fost 
dătătoare de seamă pentru colo- 
nialismul occidental, pe când ceea 
ce a venit după război, cu dis- 
trugerea în masă, rămâne dătător 
de seamă pentru colonialismul co= 
munist oriental. 

si în cazul regimului Carol II 
și în cazul regimului comunist, 
Sunt în joc trei factori, în afară 
de poporul român, care este ““la 
bâte ă abattre”: 1) oligarchia 
locală care oricând este gata de 
orice pentru călărirea poporului 
român; 2) o mare putere colo- 
nialistă, și 3) un ter intermediar 
între acestea două. Acesti trei 


factori în afară de poporul român 
au început să existe tot mai in- 
sistent odată cu România modernă 
din secolul XIX, dar abia dela 
Carol II s'a făcut vizibilă intenția 
de distrugere a poporului român, 
pe care nu putem s'opunem ““gros- 
so modo”' nici pe socoteala oli- 
garchiei, oricât de rea a fost și 
este, nici exclusiv pe socoteala 
marei puteri colonialiste. Aşa că 
voința de distrugere a poporului 
român cade inevitabil pe socoteala 
umui terț, care a mijlocit și între 
oligarchia din 1930 şi marea putere 
colonialistă occidentală, și după 
1945, între noua oligarchie, pe 
care o forma, şi noua mare putere 
colonialistă, a comunismului. 

Ne este imposibil să identifi- 
căm în carne şi oase acest ter, 
dar chiar dacă am reuși mi ar 
însemna că salvăm poporul român 
cu atâta lucru. Nu putem iden- 
tifica acest terț cum s'ar identi- 
fica un microb sau chiar un virus 
oarecare, pentrucă aici m este 
vorba de un microb sau virus 
oarecare, ci mai curând de o 
familie de ultra-virusi împotriva 
cărora nu există altă forță de 


Pactul... de lângă Varşovia 


Urmare din pag 26 
ac ROMANIA - 
“zile lucrătoare; 

Sărbători legale: 

- U.R.S-S. si “R.D.G.” -8 zile 

pe an; i 
- Polonia -7 zilepean; 
| - Bulgaria, Cehoslovacia, Un 


48 ore / 6 


garia-6 zile pe an; 23 


N = ROMANIA - 5 zile pe an. 
| Reacţia regimului dela Bucu- 
rești față de evenimentele din 
Polonia demonstrează clar căgre- 
vele și sindicatele independente 
sunt probleme INDISCUTABILE. 

Să vedem dacă tot indiscutabile 
vor fi acesteprobleme la congresul 
sindicatelor române care va avea 
loc în Aprilie la București. 

Ce va face regimul comunist 
român dacă printre delegații stră- 
ini vor fi și reprezentanți ai sin- 
dicatelor independente poloneze? 

Ce va spune, dacă va fi cazul, 
despre fruntașii sindicatelor 
libere române care zac în închi- 
sori? 

Stiri de ultimă oră aduc vestea 


d MEN: aa ame în în că bn aa a MD RE d E aa, ai 


că pe data de 26 Ianuarie mare- 
salul sovietic Kulicov, însoțit de 
generalul de armată Gribcov, au 
sosit în mod inopinat la București. 
Sase zile mai târziu-și anume pe 
data de 2 Februarie-soseste la 
Bicarasti trimisul jugoslav Miato- 
cf 

Manevrele tactice ale Pactului 
„de lângă Varşovia nu fac 
deocamdață decât să ridice noi și 
noi semne de întrebare. 

VARSOVIA 7? -e confruntată cu 
SOLIDARITATEA. Pe de o parte 
solidaritatea țărilor Pactului, pe 
de altă parte cu sindicatele libere 
“SOLIDARITATEA”, 


Evenimentele care s'au consu- 
mat în ultimele cinci săptămâni 
în Polonia au adâncit și mai mult 
Criza de credibilitate - în care se 
află regimul. Faptul că regimul 
este pe de o parte hotărît să nu- 
Și respecte semnătura pusă pe 
ăcordul dela Gdansk, iar pe de 
altă parte faptul că nu a reușit 

ci până acum să propună un 
Program concret de însănătosire 
â vieţii sociale și politice, reflec- 
eta Dania criză și confuzie în 
Dolo se află sistemul comunist 
a Aflat într'o completă 
apr de inerție, partidul, este 
pisape in fiecare zi pus în fața 
T fapte implinite impuse de 


forţele democratice, cărora nu 
le mai poate face față decât cu 
amenințarea trupelor sovietice. 

Al doilea val de greve carea 
zguduit țara în ultima lună a de- 
monstrat că politica lui Kania de 


“din caza DDaA Dolon si a ac- 
centuat și mai mult nemulțumirea 
Moscovei. 

In acest context „nici măcar 
avertismentul mareșalului Kuli- 
kov care a vizitat pe 14 Ianuarie 
Varșovia, sau ordonarea primului 
ministru la Moscova nu a reușit 
să tempereze lupta clasei munci- 
toare poloneze pentru respectarea 
acordului dela Gdansk. 

In ciuda faptului că cele 21 
de puncte ale acordului dela Gdansk 
din 31 August 1980 au reprezentat 
un minimum de revendicări ale 
muncitorilor polonezi, până la în- 
ceputul lui Ianuarie 1981 doar 3 
puncte din acest acord fuseseră 
respectate și anume: permiterea 
transmiterii slujbelor religioase 
la radio, construirea monumentu- 
lui ridicat în memoria muncitori- 
lor masacrați de regim în timpul 
revoltelor din 1970 și accesul sin- 
dicatelor independente la mediile 
de informație. 

A fost nevoie de un întreg şir 
de noi greve care au cuprins în- 
treaga Polonie, pentru ca după 
multe tergiversări (pe 31 Ianuarie 
1981) regimul să fie obligat să 
transpună în viață un al patrulea 
punct din acordul dela Gdansk-si 
anume; săptămâna de lucru de 
5 zile. Mai mult decât atât ne- 
mulțumirea crescândă a polonezi- 
lor, care se simt din nou în- 
șelați în așteptările, lor după 35 
de ani „de dictatură comunistă, 
provoacă în toată țara un nou val 
de defulări colective, cu rezultate 
greu previzibile, 

Paralel cu cel de-al doilea 
val de greve declanșat pe data 
de 22 Ianuarie, pe '26 Ianuarie 
10.000 de studenţi din Lodz (mai 
târziu și studenţii din Varsovia) 
intră într'o grevă de protest, tri- 
mițând guvernului un catalog, de 
revendicări printre care notăm: 
libertatea vieții universitare,des- 
ființarea  obligativităţii studierii 
marxism-leninismului, etc. etc; 
uniunea jurnaliștilor polonezi cere 
în mod public "desființarea trep- 
tată a cenzurii; la Bielsko Bia- 


 Varse 


la, Jelenia Gora și Rzeszow gre- 
viștii cer demiterea unor funcțio- 
nari de partid corupți; țăranii 
polonezi își continuă protestul pu- 
blic pentru permiterea organizării 
lor în sindicate rurale, iar peste 
toate acestea, într?o închis: din 
ovia, 2000 de deținuți intră în 
grevă cerând aceeasi hrană ca 
pentru câinii polițiști. Chiar 
și biserica catolică "poloneză, care 
in decursul evenimentelor din Po- 
lonia a avut un rol de moderator 
şi mediator, s'a hotărit pentru 
[+] poziţie intransigentă. sprijinind 
pe fața pe greviști. Astfel pe 
data de 7 Februarie Cardinalul 
Wyszynski îi primește pe repre- 
zentanții sindicatelor rurale, pro 
mițându-le sprijinul direct al bi- 
sericii catolice pentru revendică- 
rile lor. (Biserica catolică prin 
Vatican a dus negocieri secrete 
cu reprezentanții, Kremlinului, în- 
cercând astfel să modereze agre- 
sivitatea sovieticilor; negocierile 
din Septembrie 1980 și Decembrie 
1980, când trimisul sovietic Wadim 
Sagladin a fost primit la Vatican). 

Situaţia devine pe zi ce trece 
tot mai explozivă. Pe de o parte 
regimul comunist dela Varsovia 
nu vrea să permită nici un fel de 
schimbări fundamentale care i-ar 
putea compromite esența, pe de 
altă parte, grevistii sunt tot mai 
hotărîţi să ducă mai departe lupta 
pentru democratizare. In acest 
sens este simptomatică declaraţia 
unui muncitor din Gdansk: “In 
1956 am aplaudat cu entuziasm 
venirea la putere a lui Gomulka. 
Am fost înșelaţi! In 1970 am 
întâmpinat cu speranță venirea la 
putere a lui Gierek. Am lost 
înșelaţi! Astăzi nu mai avem 
încredere decât în noi înșine, nu= 
mai În forțele noastre. . .! 

In tot cazul atât regimul cât 
și greviștii ştiu că acest conflict- 
dacă va” mai dura-va duce la o 
catastrofă națională; atât regimul 
cât şi greviștii mai stiu că pro- 
testele din 1970 au fost consecin- 
țele nerespectării promisiunilor 
din 1956; conflictele din 1976 au 
fost consecințele nerespectării 
promisiunilor din 1970, iar con- 
flictele din 1980-81 sunt consecin- 
țele nerespectării promisiunilor 
din 1976; și mai departe?! 


Mircea Pompey COJOCARU 


prie, pentrucă aici este vorba 
de un profund rău moral, pe care 
nu știm bine ce viruși îl poartă, 
sau 'ultraviruși, a căror forță de 
distrugere este așa de mare încât 
ei m pot fi niciodată distruși, 
aşa că singură sănătatea morală 
a celor amenințați de ei i-ar 
ține la distanță. 

Ceea ce s'a întînplat în România 
s'a întâmplat, și dacă virusul, 
sau familia de ultraviruşi, care 
a mijlocit și a activat procesul 
de destrucție a poporului român cu 
ajutorul unor oligarchii si a unor 
forțe colonialiste, întâi dela Vest 
și ulterior dela Est, maiactivează 
Sau mu, nu stim, dar este sigur 
că a fost activ. De aceea grija 
noastră de viitor este justificată, 
pentrucă virușii, sau familiile de 
ultraviruşi, apar și dispar ca să 
reapară 'cu nouă” virulență, așa 
că singurul lucru de care am 
putea fi siguri ar fi numai pro- 
pria noastră sănătate morală. 
Pentru moment despre un viitor 
nu putem vorbi decât sub formă 
de întrebare: actuala mare forță 
colonială din Europa de Est are 
sorți să fie perenă, adică să do- 
mine integral acest, sfârșit de 
mileniu şi astfel șă- si asigure 
cel puțin '0 bună parte din viitorul 
mileniu? Pentru poporul român 
un lucru este sigur: asa cum 
s'au pus bazele acestei colonizări 
prin regimul Carol II, si cum 
s'au tras consecințele de regimul 
comunist, dacă această colonizare 
ajunge perenă, poporul român îsi 
pierde perenitatea și devine alt- 
ceva. 

Nu avem însă destule puncte de 
sprijin ca. ă credem i în perenita- 
tea colonia: mului oriental comu» - 
nist, întâi din motivul că forța 
conducătoare a acestui colonialism 
este mulă sub aspectul civilizației, 
căreia nu i-a dat nimic original, 
și n'a dat nicio idee. Daro grije 
âpropiată a Românilor poate fi să 
nu se repete ceva asemănător cu 
intermediul dintre regimul Carol 


II si cel actual, adică o cădere a 
Presidentismului de azi, cum a 
fost'a lui Carol II, să ru fie ur- 
mată de un regim confuz, pentruca 

poporul român să fie preluat apoi 
prin ultravirușii terţilor virulenți, 
cu altă oligarchie, de altă forță 
colonială, dacă nu chiar de însăși 
familia de ultraviruși pur și sim- 
plu. 

Ne întrebăm dacă azi poporul 
român este copt pentru o schim- 
bare de regim local ““peparcurs”, 
adică înainte de desagregarea for- 
ței coloniale de Est, deci să se 
termine regimul “tip Carol II” 
fără să fie urmat de artificiul 
altui ““mareșalism”. Un lucru 
îngrijorător în materie de coacere, 
deci si de sănătate, este imposi- 
bilitatea Românilor din exil de a 
găsi o formulă pentru a putea gândi 
cu toții împreună asupra viitorului 
României. 'Trebue să recunoaștem 
că amintitul “ter radical destruc- 
tiv” operează, și ne cuprinde spai- 
ma când constatăm că el singur 
este pe teren în materie de ““soar- 
ta poporului român” contemplată 
sub specia lumii libere. Din cei 
patru factori, neamul românesc, 
oligarchia, forța colonială, și ul- 
travirușii destructivi, mu se află 
la fața! locului. în lumea liberă 
decât acesta din urmă, pentrucă 
oligarchie nu există în exil, forța 
colonială nici ea, iar poporul ro- 
mân este în România. Acest al 
patrulea care anulează tot, și care 
față de oligarchie și forța! colo- 
nială apare ca un terț, este sin- 
gura realitate care se manifestă 
în exilul românesc, şi care astfel 
oferă o sinistră perspectivă de 
viitor: România poate ajunge pra- 
da unei fundamentale negaţii a 


"poporului român ca realitate. sto 2e 


rică. Se vede treaba că în exil 
cel puțin nu domină sănătatea Ro- 
mânilor, pentru a ține ultravirușii 
la distanţă, ci nesănătatea. Sin- 
gura speranță de viitor ar fi că în 
România, Românii după câte au 
îndurat au ajuns imuni. [] 


Despre fuga sefului de 
cifru dela Ambasada 
Reseristă din Viena 


Un om al serviciului se- 
cret român și expert de ci- 
fraj, a fugit din ambasada 
română din Viena, refugiin- 
du-se în Apus! Ceeace es- 
te deosebit de interesant, 
e că a izbutit să ia cuel 
50 de kg. (!) de acte se- 
crete, descoperind în acest 
fel și un cerc internațional 
de spionaj! După fuga se- 
fului traducător rus Koro- 
liuk, acesta este un al doi- 
lea și probabil foarte pu- 
ternic esec al răsăritului. 

Este "vorba de Florian 
Rotaru de 28 de ani, spe- 
cialist de cifraj al ambasa- 
dei române din Viena, di- 
plomat făcând parte din sec- 
ţia de informaţii externe 
DGIE. Fuga şi-a plănuit-o 
încă din România, de prin 
anul 1975. Din acest timp, 
aduna material secret, pen- 
tru a-si pregăti viitorul în 
lumea liberă. 

Pe vremea aceea, Rotaru 
isi făcea încă serviciul în 
centrala serviciului secret 
din Bucureşti, cifrând docu- 
mente secrete diplomatice, 
care. circulau între guvernul 
român si diversele lor agen- 
ţii în străinătate. După cele 
mai importante acte, făcea 
extrase și copii. 


Când, în 1979, a fost mu- 
tat la ambasada din Viena 
ca expert de cifraj, a luat 
și aceste documente nepre- 
fuite în bagajul lui diplo- 
matic si aici a căutat con- 
secveni să-şi complecteze 


colecția! 
Si anume până la 23 
Noembrie 1980, ziua fugii 


sale! După informațiile au- 
torităților. austriece, fuga a 
decurs cam așa (detalii au 
transpirat, din cauza bri- 
zantei conținutului, abea re- 
cent); Rotaru, care locuia 
în clădirea ambasadei, a a-: 
les o Duminecă pentru pune- 
rea în practică a planului 
conceput. In ziua aceasta, 
în clădirea ambasadei m 
era nimeni din personalul 
uzual, doar în camera por- 
tarului era nelipsitul per- 
sonal de securitate. Fără 
să fie deranjat de altcine- 
va, a avut răgazul necesar 
să forțeze birourile şi du- 
lapurile colegilor lui, cău- 
tând alte acte importane și 
secrete, în resortul altora. 

In sfârșit, a luat un sac 
de poștă de 50 de Kg. la 


spinare, a sărit prin geamul 
dela parter situat în spatele 
clădirii și a eșit în amiaza 


Continuare in pa. 28 


PAGINA 28 


DAT 


In definitiv ce este destinde- 


rea? lată o întrebare ce eşti 
obligat să ţi-o pui, cu atât mai 
mult cu cât Uniunea Sovietică si 
sateliții ei susțin toate mişcările 
de răsvrătire din lumea liberă. 
Atunci, destinderea ar fi tocmai 
această intensă activitate a lumii 
comuniste de a lovi, unde poate 
şi când poate, în lumea călauzi- 
tă de principiile democrației li- 
berale. Dar mai simplu ar fi, 
să-i lăsăm pe dictatori să ne-o 
spună, ei având, din fericire pen- 
tru noi, obiceiul să-și anunțe câ- 
teodată plamurile. La Praga, în 
1973 Breinev, ne-a spus aproape 
totul; Conferința dela Helsinki se 
pregătea și şeful Uniunei Sovie- 
tice ținea să-și asigure sateliții 
de protecția sovietică în viitor: 
“rin destindere noi am îndeplinit 
mai mult — în puțin timp - decât 
în anii de confruntare deschisă 
cu Occidentul!  Destinderea nu 
este altceva decât camuflarea unei 
schimbări decisive în balanța de 
forțe între țările comunității so- 
cialiste si acelea ale pactului NA- 
TOului. Aveţi incredere în noi, 
tovarăși, Rezultatul a ceea ce 
suntem pe cale de a obține, grație 
destinderii, este că pană în 1985 
vom atinge cea mai mare parte a 
obiectivelor noastre în Europa 
occidentală. Vom putea atunci 
exercita voința noastră pretutin- 
va fi necesar”. 
mu mai e 


EUL 

la ce 

lucruile nu sunt tocmai așa cum 
pretinde Brejnev, mai degrabă, 
totul pare a fi fost făcut pentru 
încurajarea unor sateliți ce nu 
mai sunt siguri pe propriile lor 
forțe. 

Incercările de înjghebarea unui 
sindicat liber în România şi acum 
valul de greve din Polonia şi re- 
vendicările sindicatului “Solidari- 
tatea” dezic optimismul lui Brej- 
mev. E din ce în ce mai evident 
deci că mișcări de răsvrătire au 
loc şi în lumea comunistă şi de o 
amploare mult mai mare decât 
“revendicările”? susținute şi în- 
curajate de agenții comuniști „puse 
Ja punct de “tehnicienii” sovietici 
sau ai țărilor satelite lor. Iată- 
ne deci în fața unei balanțe, ne- 
bâmuită de lumea comunistă cu 20 
de ani în urmă; răsvrătiri în 
Apus, dar răsvrătiri şi în stras- 


nica lor dictatură. Dacă primele 
au loc de obste în urma instigă- 
rilor comuniste, ale lor în schimb 
sunt expresia răbufnirilor_spre 
libertate si a penuriei ce bântuie 
de-a lungul şi de-a latul lumii 
comuniste. 

Ce fac ei, comuniștii, pentru 
agravarea răsvrătirlor ce au loc 
în lumea liberă, e suficient să 
răstoieşti prima gazetă ce-ţi cade 
în mână! Sunt peste tot, pe mapa 
mondo şi peste masură de activi 
cu ajutorul ““ehnicienilor”” sovie- 
tici si al conchistadorilor cubani. 

si ce face la rândul ei lumea 
liberă? Dacă l-am asculta pe 
Alexandru Soljenițin, ea face nu- 
mai şi mumai erori. să cităm 
unele” din cele mai recente din 
această gamă de greseli: 'ilumea 
occidentală s?a lăsat ridiculizată 
prin acordurile dela Helsinki. Ca 
preţ al acestor acorduri ea a re- 
cunoscut, pentru totdeauna, a- 
nexiunile comuniste în Europa; s'a 
lăsat amăgită de mitul Cubei pro- 
gresiste”” fără ca nici Angola, 
nici Etiopia, nici Yemenul de sud 
să reuşească s?o facă să nu se 
mai lase înselată. 

Si așa lumea occidentală, prin 
mijloacele ei de propagandă şade 
mereu agățată de binefacerile des- 
tinderii. . . Ajunsi aici ne între- 
băm cum am putea deştepta con- 
știința occidentală adormită,pen- 
tru a putea face faţă acestei con- 
fruntări est-vest? 


occide! „Ron 
iubim și în viitorul căreia credem 
si al cărei trecut e legat de 
lupta pentru libertate, geme de 
mai bine de trei decenii de du- 
rere. Aici găsindu-ne, mai pu- 
tem noi cei din diasporă, să stăm 
nepăsători la caznele unora de 
a înjgheba dialoguri cu asupritorii 
libertăţii sau la zădărnicirile al- 
tora când e vorba de o acțiune 
la nivel naţional? 

Uite-i şi pe cei ce până de 
curând au slujit cu zel pe cei ce 
ne-au siluit libertatea, vorbind 
de aici despre ea, uite-i si pe 
cei ce s'au angajat scribi la de- 
făimătorii trecutului nostru demn, 
luând ei cuvântul acum, atunci 
când e de amintit de loviturile 
date libertății noastre, un 6 Mar- 
tie, un 19 Noembrie, un 30 De- 
cembrie, ei care cu fiecare nouă 
lovitură își mai adăoga ceva la 


MAIL 1981 


E 
OO — 
= > = 


ORIE ÎN EXIL 


Grigore DUMITRESCU————— 


“carira”? ce-i plasa în noua cla- 
să. Si ofaccuun sânge rece, 
cu o lipsă de serupule, câre te 
uimeste. Nu le pasă de cele 
câteva sute de mii de români 
ce au luat drumul puşcăriilor» 
întruntând loviturile date liberta- 
ii, nu le pasă de țărănimea ro- 
mână care a sângerat opunându- 
se colectivizării, m le pasă de 
martiriul lui Iuliu Maniu, al Brâ- 
tienilor, al nenumăraților deținuți 
îngropați de vii la Canalul Morţii, 
ei care au siluit libertatea, au 
cuvântul . - . la “premărirea 
ei. Si-si găsesc si vreun cronicar 
care să le spună bravo, unul eius- 
dem farinae, ca mistificarea, să 
fie și mai grosolană: „Cum să 
facem să se înțeleagă câ In felul 
acesta antena libertăţii, e antena 
rusinii, că se patjocoreste lupta 
unui popor pentru libertate- 'Tre- 
bue să se înțeleagă câ cel ce a 
siluit libertatea să nu mai Vor- 
bească în numele ci; este ca şi 
cum ai scoate din penitenciare 
borfasii şi i-ai angaja apoi cdu- 
catorl în scolile primare. 

Si uite-l şi pe ambițiosul mă- 
runt, care lot face și desface 
ca să ajungă până la urmă să 
încurce totul când e vorba de o 
acţiune importantă luată aici, în 
exil. Si atunci, crede el, cae 
îndrituit să vorbească de unul 


Ion 


Tar când butelia e pe terminate, 
îl podidese lacrimile, şi o strânge 
în brațe şi crede că e Badea lon. 
Si-si aduce apoi aminte, că în 
ţară, până de curând, îşi stingea 
amarul cu o litră de “motorină”? 
cu “tadio mamă” sau “te-am ză- 
rit printre morminte”. 

Ei bine, trebue să ne elibe- 


răm, aici, de toate plăgile, mari 


si mici, Desigur nu e în puterea 
noastră, de multe ori, să îndrep- 
tăm aici, pe meleaguri străine, 
răul ce se face. Dar trebue să 
ne facem datoria. Să ne fie de 
exemplu crezul lui Ronald Rea- 
gan:  “'America nu se va mai 
lăsa răscolită”?. ““America nu 
va mai fi niciodată umilită”. . - 
“Voi pune America pe roate”. . - 

lar noi, uniţi, să trecem la 
asanarea smârcurilor de broaste 
râioase. . . m 


Fuga şefului de cifru 


Urmare din din pog. 27 
mare, prin grădina din dosul 
ambasadei din strada Prințul 
Eugen 60, plecând pentru 
totdeauna în libertate! 

Când, în Lunea urmă- 
toare, personalul ambasadei 
a descoperit ravagiile din 
camerele de birou precum 
şi din mesele de lucru si 
din dulapuri, a crezut întâi 
că “hoți de rând” au căutat 
bani şi articole de valoare. 
Părerea aceasta a [ost în- 
tărită şi prin cioburile fe- 
restrei, sparte cu dinadin- 
sul de Rotaru, pentru deru- 
tare şi pentru crearea im- 
presiei de spargere. Din 
această cauză, ambasada a 
alarmat şi autoritățile aus- 

- triece care au descoperit 
însă după scurte cercetări 
că aici m a fost nimeni 
care a “tintrat” în clădire 
ci cineva care a “esit”'! 
Abia acum s'a trezit si bă- 
muiala românilor și a înce- 
put să le mijească adevărul! 
Dar în acest timp Rotaru, 


care s'a bucurat în calitatea 
sa de membru al serviciu- 
lui secret, până în ultima 
clipă de încrederea superio- 
rilor săi, era de-acum în 
Germania, sub paza servi- 
ciului de contra-spionaj, 

Acest serviciu de con- 
tra-spionaj a fost însă alâu 
de uluit de bogăția colec- 
ției de documente, încât la 
început au crezut că e ma- 
terial fictiv cu care răsăritul 
ar vrea să-i deruteze, Abia 
după o cercetare minuțioasă 
si-au dat seama de impor- 

nța lor și de urmările 
probabile. Acest caz a con- 
stituit pentru serviciile se- 
crete răsăritene, în scurt 
timp, al doilea mare esec, 
după fuga lui Nikolai Koro- 
liuk, șef traducător al sovie= 
telor la conferința de dezar- 
mare dela Viena. 

După părerea experților 
apuseni, actele lui Rotaru în- 
trec cu mult tot ce a fost 
divulgat în ultimul timp si 
chiar până acum de toți refu- 


giații şi fugiţii răsăriteni, 
în materie de informații se- 
crete şi nume, punându-le 
categoric în umbră! 

In special, a dat posibi- 
litatea autorităților de a des- 
coperi un cerc de spionaj 
răsăritean. Era constituit 
din cinci austrieci si doi 
germani a căror misiune a 
fost descoperirea activită- 
ților politice secrete ale a- 
pusului, din orientul apro- 
piat şi mijlociu. Până a- 
cum, existau doar bănueli, 
verificate prin noul mate- 
rial. Dovada definitivă pen- 
tru descoperirea acestor a- 
genţi sa găsit în actele lui 
Rotaru. Ele cuprindeau po- 
reclele şi numele fictive 
precum și indicațiile nece- 
sare. Acesta a fost si moti- 
vul că serviciile de sizuran- 
ță apusene, nu au divulgat 
mai devreme detaliile de 
mai sus. 


Ion Barbu 


me mp 


CUVANIUL ROMÂNESC 


“REVOLUTIA AGRICOLĂ” 
LA BUCUREŞTI 


e A le X an dru BERCE ANU za 


A făcut un fel de sen- 
zație în capitala de pe pâm- 
boviţa,» cartea unul inginer 
pensionar Haralambie Po- 
pescu despre posibilitățile 
de cultivare â curților, a 
parcurilor și a maidanelor 
din Bucureşti cu legume, 
pentru recuperarea perma- 
nentului deficit al comerțu- 
lui socialist în sectorul ra- 
rităților cum ar fi cartofii, 
ceapa, salata, pătlăgelele, 
ete. “deea”? lui Haralam- 
pie Popescu se poate rezumă 
usor: În București există 
100.000 de “grădini familia- 
le”, cum zice el, fiecare 
cam între 100 și 200 de. - - 
metri pătraţi, iar la acestea 
se mai adaugă grădinile pu- 
plice, spațiile din jurul di- 
verselor instituții şi nenu- 
mărate alte edificii, între 
care nu știm dacă autorul 
socoteste și vilele în care 
s'au camuflat sucursalele 
securității contiscând fațade 
burgheze; cu ajutorul mij- 
loacelor moderne de produc- 
ție a legumelor şi a fruc- 
telor, sar putea după cal- 
culu! lui Haralambie Popes- 
cu să se obțină până la o 
treime din necesitățile capi- 
talei în acest sector, pe a- 
cest “pământ fertil”? cum 
zice el, care pe deasupra 


tar oferi largi posibilități 


pentru creșterea în tondiţii 
urbane a "păsărilor de 
curte”. 

După cum vedem, odată 
“«rbanizate”? orătăniile din 
“togradă”?, în care nu prea 
mai există-unde mai suni 
ogrăzi, tree la categoria 
“măsări de curte”. Astfel 
în cele cel puțin 100.000 de 
“posibile gospodării. indi- 
viduale ale capitalei”, deci 
deosebite de “gospodăriile 
colective”? dela țară si re- 
duse la 100 până la 200 de 
metri pătrați, s'ar putea 
creste în total “circa un mi- 
lion de păsări care ar pro- 
duce deci într?un an o sută 
de milioane de ouă, plus o 
însemnată cantitate de car- 
ne”, pentrucă “'cele două 
activități, cresterea păsări- 
lor si culturile asociate se 
intercondiționează: grădina 
oferă păsărilor nutrețurile 
vegetale, iar galinaceele 
cantitatea necesară de în- 
grășăminte” (cităm dintr'un 
articol semnat Liviu Timbu, 
în “Flacăra” din 26.11.1981, 
p.7). 

“Revoluția agricolă” de- 
la Bucuresti ar fi necesară, 
pentrucă legumele se aduc 
dela sute de kilometri de- 
părtare iar mijloacele de 
transport sunt subdesvol- 
tate, aşa că la Bucuresti nu 


CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIȚI 


“ CUVÂNTUL 
ROM 


LUPTATI ÎMPOTRIVA 
DUSMANULUI 
COMUNIST 


mea 


a mai rămas decât o nă- 
dejde: să se pună în loc de 
flori ridichi, castraveți si 
salată în parcuri, în curți 
ceapă şi cartofi, pe străzi 
pomi fructiteri, şi capi- 
tala să răsune de cotcodă- 
citul galinaceelor care ar 
face datorită unei desvolta- 
te conştiinţe de clasă un mi= 
lion de ouă ca recunoștință 
pentru urbanizarea lor. 
Haralainbie Popescu nu 
merge, din păcate, până la 
ultimele consecințe majore. 
Pentrucă în această revolu- 
ţie culturală, care cere dela 
bucureşteni 0 radicală 
schimbare a perspectivei și 
adăugarea altor ore de lucru 
peste cele obişnuite, trebue 
să se ajungă la o autonomie 
a cetățenilor şi în materie 
de lapte, unt, brânză, iaurt- 
De ce să nu sacrifice oa- 
menii din cei câțiva metri 
pătrați locativi care li-se 
dau, la o porțiune limitată, 
dar cu folos cedata macar 
câte unei capre, care dă un 
lapte foarte bogat si din 
care se scoate o brânză 
foarte bună? La câpră sar 
mai putea adăuga, după caz, 
şi câte un purcel, iar pe 
lângă instituţii sar putea 


întreține vaci în regulă, si 


chiar bivoli în Cismigiu. 
Am avea tot dreptul să 
spunem că acest Haralam- 
pie Popescu este un nebun, 
dacă ne luăm după asemenea 
“operă”, dar nu avem acest 
drept, pentru simplul motiv 
„că i Haralambie Popescu este 
1 ş Aseme- 


i m este e 
"“Juerare ştiinţifică” i-a 
fost cu siguranță comandată 
de partid, pentrucă acolo 
nu se dau bonuri de hârtie 
pentru cărți decât în măsura 
în care ele interesează pro- 
paganda. E posibil ca ase- 
menea 'tidee” să fi plecat 
dela prima gospodină a țării. 
o ştim care, și slugoi parti- 
nici s'au pus imediat pe 
căutarea unui Haralambie 
Popescu, l-au găsit si l-au 
împins la treabă. Dar si 
respectiva primă gospodină 
si Slugoii ei, sunt partid, 
sunt comunisti fanatici, si 
au obligații dela care m pot 
să devieze. Aşa că aici nu 
este vorba nici de inițiativa 
unui nebun, nici de capriciul 
unora, ci de executarea unui 
program, în care intră ca 
punct fundamental idioțirea 
Românilor, umilirea lor prin 
cea mai urâtă bătae de joc 
si întărirea unei clase de 
hingheri a cărei forţă să 
stea integral în cel mai ra- 
dical dispreț față de ființa 
umana. 
e 


> 


NESC ” 


CE ii 


.) 


CUVÂNTUL ROMĂ 


MAI 1981 


PAGINA 29 


PE SCURT DIN ŢARĂ 


CRONICĂ 


RADIOFONICĂ 


Niculae vs. NICULAE 


Cel care critică mai vârtos pe to- 
varăsul Niculae Ceausescu, secretarul 
general al Partidului Comunist Şi Pre- 
sedintele RSR, nu este altul decât Preş. 
RSR, sc. g-ral al PCR, tov.N. Ceauşescu. 

capta a lipsurile şi neajunsurile care 
s'au manifestat în trecut au fost amin- 
tite, nerealizarea producției fizice la 
unele sortimente de petrol, cărbune ș-a. 
materii prime, precum și în mafiot, 
„ „. „» (N. Ceauşescu, 20, ., Radio 
Buc.) 

Si-a turtit Tălpiţă bojocii în ultimii 
15 ani ca să umtle producția, dar când 
să devină broasca umflată “cât un bou”” 
a murit broasca de inaniție financiară 
care se mai numeşte și faliment. 

Un faliment *î. . . datorat lipsurilor 
în planificarea şi conducerea economiei 
naționale. „7 scrie Niculiţă cel de 
azi, epitatul lui Niculiţă cel de ieri. 

După terminarea furtunoaselor aplau- 
ze, îndrumătorul si-a băgat discursul în 
buzunar. II va reciti în 1985 când va lua 
sfârsit actualul cincinal. 

perăm că falimentul l-a învățat pe 


La sfârsitul anului 1980; 
populația R-S.R. a fost de 
22.3 milioane, din care 980 
de mii sunt liceeni, 193de 


„INVERSARE 


Tălpiţă două din cele patru operaţii de 
aritmetică: Adunarea si Scăderea. Nu 
poți scădea din averea țării la infinit. .. 
Explicația dezastrului financiar este 
foarte simplă: 
RSR nu si-a plătit datoriile pentru că 
nu şi-a putut vinde marfa, iar marfa 


nu se vinde pentru că-i de proastă cali- 
Proasta calitate se datorește ne- 


tate. 
priceperii; iar nepriceperea celor dela 
conducere se datorește că cei pricepuți 
au fost înlocuiți cu membrii de partid. 

Mulţi din cei pricepuți au luat calea 
pribegiei; iar cei care au mai rămas 
stau cu ochii la hotare. 

Cu accentul pe industrie s'a negiijat 
agricultura care a devenit si ea multi- 
lateral falimentară. 


Avem un circ 
singur clovn: 


cu trei arene şi un 


Prezentul îndrumător Niculae îl acuză 
pe îndrumătorul Niculae deieri c 'a greșit.! 
lar Niculae cel de mâine, va acuza pe 
Niculae cel de alaltăieri si pe Niculae 
cel de ieri, c'au făcut prostii şi mai mari. 


Magistrala | de metrou 
din București este proecta- 
tă ca pentru anul 2000 să 


mii sunt în scolile de spe- 

_ calitate (meserii) iar 

= 68-000 urmează la univer- 
itate. 


_s = 
a. 


O echipă de muncitori 
români şi algerieni lucrea- 


ză la construirea barajului. 


“dela El Fakia din Algeria. 
ian, 
La centrul de pregătire 
“al cosmonauţilor din URSS 
se află 2 reprezentanți ai 
RSR, (Radio Moscova). 


Incepând din anul 1980 
populația de la oraşe întrece 
ca mmăr populația dela sa- 
te. Inainte de razboi popu- 
lația oraşelor era de 207%. 

In 1990 Boruies a or. ăşe- 
nilor va atinge 65% 


“Pa Cernavodă a înt 
construcție o centrală nu- 
cleară (pe baza unui reactor 
cu uraniu natural şi apă 
grea). Lucrările vor fi ter- 
minate în 1985. 


poată susține un trafic de 
50.000 călători pe oră. 


PENTRU BUTURUGI 


Una din problemele sil- 
Viculturii este atragerea 


durilor, cu posibilitatea plă- 
ii contravalorii muncii 
prestate în produse lemnoa- 
se... Plata: crengi uscate, 
frunze verzi si buturugi. 


în- de maș 


R.S.R. PE URMELE 
CAPITALIȘTILOR 


Niculiță s'a “capitali- 
zat'! are. . . someri. 

Dar pentru că regimul 
comunist şi somajul sunt 
incompatibile, muncitorul 
fără lucru nu primește nici 
un ajutor pentru că “*soma- 
jul? nu există în protocoa- 
lele Marxismului. 

Anul 1981 s'a început cu 
masive concedieri de func- 
ționari, muncitori, etc. 

Concedierile s'au făcut 
atât în Bucuresti cât și în 
provincie. Sunt fabrici care 
au eliminat din forța de lu- 
cru până la 3000 de lucră- 
tori. 

Cetăţeanul fără serviciu 
trebue să se raporteze ofi- 
ciilor de repartizare a mun- 
cii care-i trimite acolounde 
este nevoie (în special în 
agricultură şi muncii de sa- 
lahor) fără ca să țină seama 
de starea lor fizică, pregă- 
tirea intelectuală, domici- 
liu, familie, etc. 

a. 

Primăvara în România 
a venit odată cu + teribilă 
epidemie de gripă. 

Cei mai crunt loviți sunt 
tinerii și bătrânii. Publicul 
nu mai are voie să- şi vizi- 
teze rudele sau prietenii din 
spital. Lipsesc deasemenea 
medicamentele. In unele 
spitale dorm câte doi copii 
într'un pat. 

.. 

19) treime „din exportul 
naşini al RSR ia 
za Rad. s 


URSS, 

cova. 

.. 

S'au împlinit, 100 de ani 

de existență a : Băncii Naţio- 
nale. 


URSS a ajutat România 
(Radio Moscova) săţină piept 
santajelor politice și boico- 

lui economic din partea 
occidentului. . deasemenea 
a ajutat-o la cooperativiza- 
rea agriculturii. 

Mai rămâne ca Moscova 
să-i arăte lui Niculiţă cum 
să importe grâu! 

LA 


Niculiţă a făcut o vizită 
de lucru la Zărnești (Bra- 
$ov). Ziarele si 'R. Buc, 
au ținut să sublinieze că 
tovul a recomandat tipiza- 
rea bicicletelor, iar ““pen- 
tru reducerea greutății”?lor 
să se facă prin folosirea 
unor ţevi subțiri și mai. . . 
usoare! 


300.000 de elevi vor fi 
repartizați ca să urmeze 
cursuri de “calificare de 
scurtă durată” şi vor fi 
trimişi în producție. (1981). 

Pentru deceniul 1980-90 
s'a făcut socoteala câți, cum, 
cât și unde vor trebui să 
înveţe cei 6 milioane de 
tineri. 5 milioane vor fi 
muncitori, 1 milion vor fi 
specialiști cu studii medii 
si superioare. 

: .. 

1% din munca agricolă 
este astăzi efectuată. de fe- 
mei. 

LE 

Dela Târgoviște a fost 
expediată * “pri&tenei URSS”? 
o instalație de foraj petro- 
lier. 


S'AU SCUMPIT 
VIZITELE ÎN R.S.R. 


Banca Naţională a anunțat un nou schimb al banilor. 

In loc de 12 leipentru un dolar american acum vizitatorul 
capătă II lei. O scumpire de .76%7. (La cursul oficial $I 
valorează 4.47 lei). La bursa neagră care este un indicator 
al pieţei reale-se poate obține 4 40-50 lei pentru $I. 

Vizitatorii canadieni capătă 9.08 lei pentru $I (cursul — 


oficial 3.69 lei). 


Diferențele dintre schimbul oficial, turistic si bursa 
neagră arată nevoia RSR pentru valuta respectivă. Cu 
scopul de a obține această valută Banca Naţională oferă 
la 24 de țări (dintr'o listă de 36) aproape de două ori și 
jumătate mai mult la schimbul turistic (2.46%) decat ia 


cel oficial. 


Tările cele mai avantajate la schimb sunt: Australia, 
Egiptul, U,S.A., India, Izraelul, Japonia, şi aproape toate 
țările din Europa care m-s înglobate în planul economic 


sovietic (CAER). 


Dintre țările satelite leva bulgară este cea mai căutată, 
iar leca albaneză, marca Germană de Răsărit si zlotul 


pa septlonez: fac excepție. Se Oferă. mai puțin la turism decât 
la cursul oficial. Cu aceste valute, RSR nu poate cumpăra 


nimic de pe piața internațională. 
Rublei Moscovei, din motive de prestigiu, i se oferă la 
cursul oficial 6.67 lei, iar la cel turistic 8.30. (1.24%) 
Reamintim că este interzis de a iesi afară din RSR" 
cu lei sau de a aduce lei din străinătate. 


_Z DIN PRESA 


0 nouă recoltă în R.S.R. 


Considerată în trecut ca meexistellă oficialitățile RSR-iste sunt silite acum să 
recunoască problema minorilor delicvenți +... „ având vârsta între 4 și 17 ani” (România 


Liberă nr. 11236; 5/12/80). 


Punctul de anchetă: Cen- 
trul de primire a minorilor 
din Ploiești”, Articolul este 
semnat de Ioana Iuga: 


“Discutăm cu L.T., are 
16 ani neîmpliniți. . - - 

--Am ajuns aci prin pă- 
răsire de soț... 

--Când vați căsătorit? 

--Acum trei ani, după ce 
am terminat scoala. 

--Părinții au fost de a- 
- cord? 

„__=-Nu i-amâîntrebat că nu- 
1 interesa. 

Minora cu o experiență 
de viață “demnă de un octa- 
Benar”?, mărturișeşte căpă- 
„Pinţii ei sunt divorțați, re- 
căsătoriţi, iar bărbatul ei 
Si-a adus o altă femeie sde=, 

a București”, ete. 

(Notă:” repetăm fată de 
16 ani neimpliniți, măritată 
de 3 ani-după ce şi-a ter- 
minat școala!), 

Alt caz: Stefan A. de 
“Sapte ani, ne spune despre 

„el ce vrei şi ce nu vrei. 
Tin ce gări a fost el, cu 
„fe tremri a străbătut ju- 
„ mătate de fară, dar n'0 spu- 


he pentru nimic în lume de 


unde este, cine-i sunt pă- 
rinții, dacă a fost totuşi, 
la anii lui, elev în clasa l-a 
EI ţine minte doar cât de 
tare îl bătea tata. . - 


PROPAGANDĂ 
VEȘNIC PREZENTĂ 


Iar ziarista RSR-istă,de 
mila copilului s€ întreabă 
îngrijorată: 

“Mă gândesc că pentru 
el părinţii încasează aloca- 
iile cuvenite, că beneficia- 
ză de toate înlesnirile a- 
cordate „do stat familiilor 
cu copii.! 

Seful miliției din Plo- 
iești, G. Vieru, este și el 
cu inima frântă de grijă: 

“Să trecem peste cau- 
zele (Cauzele nu înteresea- 
ză pe nimeni, N.R.) care 
fac din niște copii egali prin 
naştere şi condiții materia- 
le, (Toţi! părinții au aceeași 
leafă în RSR, N.R.) copii 
problemă: 

“De regulă--spune mili- 
țianul--minorul ajunge, din 
'vagăbond, infractor ademe- 


nit sau terorizat pur și sim- 
plu de infractorul matur, 
Argumentul maturului: 
“Legea nu te pedepseste, 
esti minor, 0 faci pentru 
prima dată, nu te trimite 
la reeducare”. . . minorul 
este prins si până la fina- 
lizarea anchetei, este tri- 
mis -la Centrul de primire 
a minorilor. . 

Reeducarea se [ace mai 
întâi de Ministerul Muncii, 
si dacă '*minorul e mai greu 
recuperabil este îndrumat 
într'o școală a Ministerului 
de Interne.” 

““Dialopând numai cu ei 
însişi şi cu colegii într'ale 
intrăcțiunii ș si vagabondaju- 
lui, încetul cu încetul copiii 
se vor îndepărta de viața 
normală.” 

Cât e de serioasă pro- 
blema?  ''Sute de oameni au 
fost special pregătiți pentru 
dialozul cu minorii. 

Si cine credeți că este 
vinovat de acest huliganism? 

4... familia, vecinii, 
satul, strada.” 

“Cauzele”! nu se anche- 


| tează! 


COMUNISTI 


AI 


de cabluri, 


Energoconstrucţia” şi imagini care... strică firma. În cerc, tone 


iar în dreapta şi dedesubt, materiale metalice de toate formele 
şi dimensiunile, unele, încă utilizabile, printre ele şi mportdoie cantităţi 


de profile de oțel - 


e 


Lă “PAGINA 30 


A 


through southern Lebanon on 
raid against Palestinians. 
pectate baze palestiniene. 


De 


„Libanului, este. cel dintâi 
> puns față de vre-un act teror 


Surse marocane anunță 
că Gadaffi a semnat un con- 
tract cu guvernul Vest-Ger- 
man, pentru cumpărarea mai 
multor rachete, capabile să 


tractul este ““Orbital Trans- 
port und Raketen Co”, ori 
OTRAG. 


— FRANŢA 


Guvernul francez a res- 

— pins cererea Moscovei de a 

__ obține permisiunea săîntre- 

buințeze portul Toulon caba- 

ză pentru vasele de pasageri 
sovietice. 

Motivul, că “fn orasul 
Marseilles, turiștii sovie- 
tici se pierd regulat, căcio- 
rașul este prea mare”. 

Realitatea ar fi cu totul 
alta, spun sursele oficiale 
din Paris. Lângă portul Tou- 
lon se află baza navală a sub- 
marinelor franceze și '“tu- 
riştii? sovietici ar putea 

spiona foarte usor. 


IZRAEL 


La Congresul al XIX-lea 
al PC din Izrael a luat cu- 
vântul conducătorul delega- 
ției PC Român, tov. Mihai 
i Ghere, membru supleant al 
i CPE al CC al Partidului. 


a 


lui Niculae Ceaușescu sa- 
„tisfacția pentru evoluția po- 
“ zitivă mereu ascendentă a 
relațiilor de prietenie, cola- 
borare si solidaritate dintre 


m! 


din ambele țări și din toa- 
tă lumea. 


2 mocratice (sic?), antiimpe- 
„rialiste de pretutindeni. 


IZRAEL 


Israeli troops make their way 


In prima săptămână 
a lunei Martie din anul 
acesta, avioane izraeli- 
ene au aruncat bombe 
asupra mai multor sate 
şi orașe din Libanul de 
Sud, anunță ziarul “New 
Lebanese American 
Journal”. Cu această 
ocazie au fost ucise 20 
de persoane, și mai 
i multe sute rănite, înre- 
gistrându-se mari dis- 
trugeri de proprietăți 
private. A lost grav ava- 
riat orașul-port Sidon 
a și au fost atacate cu 

rachete mai multe sus- 
remarcat, scrie mai sus 


amintitul ziar, este faptul că acest atac izraelian asupra 
ce nu are la bază un gest de ras- 


GERMANIA DE EST 


Uniunea Sovietică și Ger- 


mania de Estau semnatuna- 
cord comercial de 87 bilioa- 
ne de dolari, comunică agen- 
ţia Tass pe data de 20 Mar- 


transporte bombe atomiceîn tie a.c. 
tot Orientul Mijlociu şi Sudul Acordul, care cuprinde 
me Dă Puropei. Compania germană un plan pe cinci ani de zile, 
43 cm care a fost semnat con- a fost semnat la Moscova 


de către Ministrul Comerțu- 
lui Exterior al Germaniei 
de Est, Korst Soelle și Mi- 


nistrul Comerțului Exterior 


al Uniunii Sovietice, Nikolai 


Patolichev. 


CEHOSLOVACIA 


Cu ocazia Congresului 
Partidului Comunist Cehos- 
lovac, observatorii politici 
au rămas surprinși de neaș- 
teptata sosire la Congres a 
lui Leonid Brejnev, Atârnân- 
du-și toate decoraţiile pe 
piept, Brejnev a vrut să im- 
presioneze și să impună. In 
ton cu el, Gustav Husak, se- 
cretarul p.c.c, a atacat di- 

> rect miscarea sindicatelor 
libere din Polonia şi a cerut 
ajutorarea țării frățești. Se 
părea că întreaga recuizită 
a fost pusă la punct, dar în 
ultimul moment, Brejnev a 


cedat. 


ROMÂNIA 


Antrenorul Nadiei Comă- 
nici, Bela Karoly, soția sa 
i Marta si Geza Pozsar, au 
EI a adresat în numele cerut azil politie în U.S.A., 
dezertând din echipa de gim- 
nastică a României care se 
afla în-turneu în Statele U- 
nite. Motivul rămânerii în 
ș lumea liberă a fost ameste- 
PCR și PC din Izrael, pen- cul partidului comunist în 
“tru înteresele comunistilor. treburile sportive care le-a 
făcut imposibilă continuarea 
i 3 unei activități sportive nor- 
Ghere a subliniat căPCR male. Puși în față cuautori- - 
_- dezvoltă larg relațiile cuce- tăţile române, cei trei și-au 
“ lelalte forțeprogresiste,de- susținut punctul de vedere și 
au cerut întregirea famili!. 


lor în lumea liberă, 


MAL 


—— SP ANIA—— 


Spania va cere oficial in- 
trarea în NATO înainte de 
sfârsitul acestui an, a decla- 
rat Primul Ministru Leopol- 
do Calvo Sotelo. Totodată el 
doreste să revizuiască tra- 
tatul militar cu Statele Unite, 
în sensul dea primi mai mult 
ajutor american. 


STATELE UNITE 


dus-întors “Columbia”! 


Pe data de 12 Aprilie a 
fost lansată nava spațială 


vând la bord pe veteranii 


1981 


ae E 1UGOSL 
— SALVADOR— 
“oi vrem să construim z 3 
o societate si un guvern mai UN | | e 


radical decât cel din Cuba”, 
a declarat Neto, unul din con- 
ducătorii guerilelor din Sal- 
vador. “Dacă Administrația 
Reagan va trimite pușcașii 
marini aici, corpurile lor 
vor fi hrană pentru rechinii 
din Chalatenango”?, a conti- 
mat el. Ca si mulți alţi con- 
ducători marxistiaiguerile- 
lor, Neto crede că pătălia 
pentru comunism în America 
Latină va fi decisă în Sal- 
vador. “Aici numaiavem loc 
pentru compromisuri”?, de- 
clară ei.“Nu este un secret 
că nu suntem salvadorieni. 
Luptăm pentru Revoluția 
Mondială. Ne antrenăm în 
Cuba si primim trupe din 
Honduras. După cebiruima- 
ici, vom lupta în Guatemala 
si de acolo în Mexic. Nu vă 
încredeți în politica de stân- 
ga a Mexicului. E] trebue sa 
devină comunist”, sunt de- 
elarațiile aceluiași Neto. 
Armele pe care le posedă 
sunt de proveniență belgia- 
nă (FALS) arme de asalt 
finlandeze şi germane si mi- 
traliere Uzi, fabricate în 
Izrael. 


LIBERIA — 


Pe data de 10 Apriliea.c. 
peste 100 de soldați ameri- 
cani aparținând trupelor de 
elită “beretele verzi”? au de- 
barcat în Liberia, pentru a 
lua parte la un exercițiu mi- 
litar, împreună cu trupele li- 
beriene. 

La invitaţia Sefului Statu- 
lui Liberia, sergentul major 


lor Unite au fost trimise 
pentru a instrui armata li- 
beriană şi a se obișmi cu 
condiţiile deșertului din Sa- 
hara. Aceste trupe vor sta 
în Liberia circa 30 de zile. 


AFGANISTAN 


Un călător din Vest ade- 
clarat că luptătorii liberi af- 
gani controlează pe de-a?n- 
tregul două largi provincii 
din țară, In opt zile de călă- 
torie, nu am găsit nici un 
semn de autoritate a guver- 
nului central, a declarat el, 
iar afganii liberi sunt bine 
înarmaţi și echipați. 


a= 


Samuel Doe, trupele State- 


AND : 
HERZEGOVINA 
MONTENEGRO 


PROVINCIA 
AUTONOMĂ. 
K0S0VO 


MACEDONIA 


Nu a trecut nici unan 


dela moartea dictatorului 
Tito şi mult trâmbițata “U- 
niune” fraternală”? a început 
să se clatine, prin revolta 
ce a avut loc recent în pro- 
vincia Kosovo, populată de 
o majoritate etnică albaneză; 
soldată cu 2 morți și 50 de 
răniţi. Minoritatea albaneză 


a protestat de felul cum es- 


te tratată si a pornit la de- 
monstrație: 

Revolta din Kosovo a în- 
ceput la Il Martie în Uni- 
versitatea din Prisnia și s'a 
întins repede în șase Orașe 
din această regiune. Acest 
lucru a dus la starea de a- 
sediu declarată de guvernul 
din Belgrad pe data de 2 A- 
prilie. Această revoltă a de- 
terminat pe Stane Dolanc, 
membru în prezidiul parti- 
dului iugoslav să declare că 
“pericolul naționalist a în- 
ceput să reînvie” în cele 
cinci regiuni și două pro= 
vincii autonome, care for- 


TAILANDA—— 


AVIA 


lugoslaviei 


SLOVENIA 
CROATIA 


PROVINCIA 
AUTONOMĂ 
VOIVODINA 


100 


mează statul iugoslav. A- 
ceastă diversitate etnică, 
lingvistică și religioasă fiind 
foarte vulnerabilă puterii 
centrale. Putere, pe care 
Tito m s'a dat în lături să 

_0 exercite, cu toate carac- 
teristicile unui regim co- 
munist. 

„Vor albanezii din lugos- 


x 


tul albanez cel mai crunt 
stat stalinist din lume? Nu! 
Albanezii mu se pot împăca 
cu gândul de a fi asimilați 
ca slavi, când ei nu au nicio 
picătură de sânge siav în 
vine. Ei vor să se autogu- 
verneze ca descendenți ai 
iliro-tracilor. De ce mpro- 
testează „și aromânii care 
de asemenea nu au nicio pi- 
Cătură de sânge slav dar 
sunt asimilați ca slavi din 
sud (iugoslavi) este rezulta- 
tul politicii anti-românești 
dusă atât de guvernele balca- 
nice cât și de administrația 
dela Bucureşti. 


lavia să se alipească la sta- 


> 9 


cosmonauți Young și Robert 
Crippen,  Pusă perfect la 
punct, această combinaţie de 
rachetă avion, care poate fi 
utilizată la o mulțime de zbo- 
ruri, a realizat un adevărat 
record la toți parametrii. 
Dificila problemă a ate- 
rizării realizată pentru pri- 
ma dată în lume, aentuzias- 
mat pe cei peste 100.000 de 
americani care au înfruntat 
toate riscurile serpilor și 
soarecilor din desert, pentru 
Ș e 
a fi prezenţi la baza aeriană 
Edwaeds Air Force Base din 
California unde au sosit cei 
doi cosmonauți. De subliniat 
că în 54 de minute, avionul 
xachetă care se deplasa cuo 
viteză de 26.344 km pe oră 
la o înălțime de 280 km, tre- 
buia să atingă o viteză de 
mmai 429 km pe oră la o 
înălțime de 150 m, pentru a 
putea realiza viteza de ateri- 
zare. Totul a decurs perfect. 


SS 


La început se părea că a 14-a lovitură de 
stat, în cei 49 de ani dela formarea guver- 
nului constituțional din 1932, era pe punctul 
de a reuşi să răstoarne guvernul actual al 
prim ministrului Prem Thisulanond. Lovi- 
tura de stat a fost organizată de generalul 
San Chitpatima, seful armatei, care pe data 
de 1 Aprilie a ocupat Bangkolkul. Primul 
ministru reusind să se refugieze la nord- 
est de capitală, în orasul Korat, împreună 
cu familia Regelui Bhumibol Adulyadej, 
a fost în stare să concentreze trupele din 


TANCURI PE STRĂZILE BANGKOKULUI 


SR 3 


provincii şi fără a schimba un singur foc 
de armă, numai după două zile, a ocupat 
Bangkolul și a pus capăt loviturii de stat. 
Seful loviturii de stat fiind obligat să plece 
din țara. 

seful loviturii de stat fiind obligat să plece 
din țară. 

„Sursele străine confirmă că numai dato- 
rită simpatiei şi popularității de care se 
bucură Regele, a fost posibil ca cea dea 
14-a lovitură de stat să nu se materializeze. 
A treia zi dimineața totula intrat în normal. 


CUVANTUL ROMÂNESC 


MAI 1981 


PAGINA 31 


__— Actualitatea internaţională —— 


OMENIREA FIERBE! 


——————— Victor MARIAN 


Anul 1981, așa cum s'a 
prevazut, este un an greu. 
Două sunt condiţiile funda- 
mentale care fac ca întrea- 
ga omenire să fie o arenă 
în fierbere: presiunea so- 
vietică si criza economică 
internațională. 

S'ar putea spune că la 
ora actuală omenirea fier- 
be dar nu arde şi că prima 
situație este preferabilă ce- 
lei de a doua. Da, dar 
fierberea este provocată tot 
de ardere, de o ardere fără 
flăcări, adevărat, dar o ar- 
dere înșelătoare care ori- 
când se poate transforma 
întrun pârjol total, căci în 
fierberea de azi, se “'coa- 
ce” ceva. 


Nu mai există nici un 
război mare, dar toată lu- 
mea se teme de război, mai 
ales Europa, în care Mos- 
cova a creat şi susţine tea- 
ma de Ruși (ca şi în țările 
din lagărul comunist) şi a 
lansat lozinca des reluată 
de presa din RFG “'lieber 
rot als tot” (mai bine roșu 
decât mort), prin care se 


încearcă intimidarea, se 
forțează neutralitatea și 


chiar acceptarea Rusiei de- 
cât unica alternativă care 
ar exista, războiul și moar- 
tea. Moscova dezvăluie ast- 
fel planurile sale războini- 
ce, expansionismul său, fără 
de care Rusia nu se mai 
poate menține. Rușii vor 
război. Este clar. Dar 
desigur m cu Americanii, 
ci cu cei mici și slabi, pe 
care acum nimeni nu-i a- 
jută dacă Rusia îi atacă. 
La ora când scriem aceste 
Tânduri Rusia forțează re- 
voluția în Polonia pentru a 
avea motiv de invazie. Pe 
lângă organizarea de mane- 
Vre militare ale pactului de- 
la Varsovia peste teritoriul 
Polonici, „poliția comunistăa 
fost pusă să atace pe mem- - 
brii sindicatului Solidarita- 
tea... 200 de buldogi au ata- 
cat 27 de oameni pașnici 
care vor doar dreptul la 
Viață, i-au lovit brutal, i-au 
molestat, o parte din ei a 
trebuit să fie internată în 


„Spital. 


_În EI Salvador războiul 
Civil pare să încline de par- 
â guvernului legal, iar re- 
belii înarmați de URSS-Cu- 
se „Tetrag. In cazul în 
Care în America Centrală 


„Se va ajunge la o șituație 


€ pace si ordine, va fi 
Meritul USA, care, în sfâr- 


i Şit, folosește o mică parte 


din marile posibilități de 
acțiune. Dar atât timp cât 
există cauza, guvernul co- 
munist al Cubei si prezența 
trupelor sovietice în Cuba, 
pericolul se va menține ne- 
încetat.  Avertismentul dat 
de Ronald Reagan cu blo- 
carea Cubei este binevenit 
si sperăm că este doar prima 
reaptă, ce va fi urmată de 
o a doua absolut necesară, 
eliberarea Cubei de comu- 
nism. Abia atunci va fi 
pace în America Latină. 

In Orientul Mijlociu si- 
tuația se menţine încordată. 
Iranul-lrakul se găsesc pe 
poziţiile de pe care nu vor 
să se retragă. In Iran se 
desfăşoară o “revoluție în- 


tre revoluționari”, respec- 
tiv, primul ministru contra 
presedintelui, iar mulahii 
contra tuturor. In Liban, ca 
de obicei, conflictul israe- 
lo-palestinian își urmează 
cursul, iar în Afganistan po- 
porul luptă cu armata înva- 
datoare rusească și cu greu- 
tățile materiale. Se pare 
că Vestul s'a trezit şi în- 
tenționează să ajute "lupta 
poporului afgan pentru eli- 
berarea sa de jugul sovie- 
tic. $ 
„In Africa Namibia ra- 
"mâne un focar, îar în. Ango- 
la, lupta de eliberare des- 
făsurată de UNITA, este un 
fapt. In sfârșit, UNITA a 
primit promisiuni din par- 
tea guvernului USA de spri- 
jin material. Foarte târ- 
ziu, după ce ani de zile a 
rămas în vigoare interdicția 
dictată de Gerald Ford. Dar 
oricând un ajutor dat luptei 
de eliberare contra comu- 
nismului este bun. Rusia 
își întărește pe zi ce trece 
poziţiile. "Perioada existen- 
tă favorizează acțiunile Ru- 
siei. 

In Sud-Estul Asiei Viet- 
namul devine. o tot mai mare 
forță militară care lucrează 
pentru Rusia, își cimentează 
situația de stăpână în Cam- 
bogia, profitând mai ales 
de slăbiciunile Chinei, inac- 
tivă extern, fiind prea ocu- 
pată cu lupta internă pentru 
putere. 

Terorismul, arma tacti- 
că a Moscovei, devine tot 
mai activ. RFG, Franţa, 
Italia si mai ales, Spania, 
adică Vestul Europei, sunt 
frecvent scuturate de acțiu- 
nile teroriștilor bine in- 
struiți $ si organizaţi. Pre- 
şedintele USA a avertizat 
contra terorismului inter- 


RenaRn'7 Este 
KASoLuT Numa 11! 


național ș si suntem convinsi 
că măsurile practice nu vor 
întârzia să se arate cu ho- 
tărîre. 

Intreaga politică sovie- 
tică se desfăşoară în nota 
cunoscută, cu cea mai în- 
căpățânată consecvență, mai 
ales că după recentul con- 
gres al partidului comunist 
sovietic, nu s'a schimbat 
nimic, nici fizic (biroul po- 
litic-medie de vârstă, 70 de 
ani), și nici în conținutul po- 
litic. Aceasta demonstrează 
că Moscova apreciază ca 
foarte pozitivă  pulitica 
si activitatea de zeci de ani 
desfășurată de conservativii 
bătrâni din biroul politic. 
Deci, nu este nevoie de 


schimbare, ci,+ de conti- 
nuare. Ori, tocmai aceasta 
este foarte periculos. A- 
ceasta arată că Moscova știe 
precis ce vrea, că m are 
pâjbâieli, că are o strategie 
ireproşabilă pe- care o ur- 
mărește cu tenacitate. In 
acest” caz de consecvență, 
cu atât mai negativă este 
politica occidentală atunci 
când oscilează în fața poli- 
ticii rusesti, politicăpe care 
ar trebui, în sfârșit, după 
zeci de ani, s*o cunoască. 
Rusii mu oferă surprize. Ci- 
ne le cunoaște politica poate 
ști cu mare certitudine ce 
vor face cei din Moscova. 
Ne miră desele greseli ale 
experților occidentali în 
problemele. sovietice. După 
congres, Brejnev insistă tot 


mai mult cu deasemenea ar-, 


hicunoscuta tactică a iniția- 
tivei propunerilor de întâl- 
niri ( de data aceasta el cu 
R. Reagan), ca și cu pro- 
punerile de reducere a î- 
narmărilor, de  moratoriu 
mclear și rachete etc. Este 
tactica care de ani de zile 
se practică, Rusia se î- 
narmează, Rusia invadează, 
Rusia atacă, apoi, face pro- 
puneri de întâlniri, de con- 
ferințe, de reducere a î- 
narmării, Chiar dacă în 
practica militară Rusia nu 
obține nimic, efectul propa- 
gandistic este mare și, în 
plus, pe baza propunerilor 
se desfăsoară o întreagă de- 
monstrație de stradă în0Oc- 
cident, Până acum Occiden- 
tul m a reuşit nici mărar o 
singură dată să preia ini- 
țiativa, dând astfel apa la 
moara demagogiei sovietice. 

In USA, guvernul Ronald 
Reagan și-a stabilit poziţiile 
teoretice, poziţii ferme și 
clare, dar până acum, fiindu-: 


„mulți ! 


i necesară o perioadă de 
familiarizare, nu a ieșit în- 
că, concret, activ pe 'arena 
internațională, iesire pe 
care o așteaptă toţi, Vestul, 
pentru a-si consolida pozi- 
țiile, iar Rusia, „pentru a ști 
ce strategie să folosească 
în relațiile Moscova - Wa- 
shington. Reagan îi este 
cunoscut Rusiei mai mult 
teoretic şi nu practic. 
Această situaţie este 
foarte mult legată “de criza 
economică dar și de dife- 
rența de forță economică 
dintre Est și Vest care îsi 
pune tot mai mult ampre 
pe situaţia politică, și pe 
manifestarile militare. Pă- 
cat că diferența de forță 
militară şi politică încă nu 
este direct proporțională cu 
forța economică. Atunci 
fierberea actuală ar cu- 
prinde doar o parte a ome- 
nirii, Vestul ar avea totul 
clar, activ şi consecvent, 
iar lumea a treia, oricum, 
săracă şi fără ieşire, ar şti 
de partea cui trebue să stea 
pentru a m muri de foame. 
Azi, însă, dialogul Nord- 
Sud este un dialog între 
surzi și muţi şi va continua 
încă mult timp să fie astfel 
din cauza neîncrederii pe de 


p: 
laţiile e economice Est-Vest, 


în speță țările NATO și țările 
pactului militar dela Var- 
sovia, au la bază fundament 


politic, dar doar. pe terenul” 


econmic Vestul își poate a- 
răta supremația. "Mai mult, 
Estul depinde din punct de 
vedere economic de Vest. 
Pentru ilustrare prezentăm 
cota ce revine comerțului 
Est-Vest din totalul comer- 
țului extern al țărilor res- 
pective (în procente,1979): 
RSR-36, Polonia-34, URSS- 
33, Ungaria-26, RDG -25, 
Cehoslovacia-22, și Bulga- 
ria-l5;  RFG-7, lItalia-5, 
Franța-4, Japonia-3, Marea 
Britanie-3, USA-2, Olanda- 
2. Vedem cât de mult sunt 
legate ţările. comuniste de 
comerțul cu Vestul și cât 
de puțin țările de Vest de 
țările de Est. Specificăm 
că în 1980 și de prevăzut 
și în 1981, schimburile c9- 
merciale” Est-Vest au scă- 
zut din cauza stagnării eco- 
nomice. In condițiile cri- 
zei și a foamei din comu- 
nism, în condițiile actuale 
în care în Polonia lupta gre- 
vistă s'a i impus $ şi mișcarea 
grevistă câștigă teren în 
toate țările comuniste, în 
condiţiile îi în care aceste po- 
poare mu pot să mai îndure 
foame, acolo în comunism 
s'a ajuns la cea mai mare 
fierbere, la punctul la care 
dacă guvernul încearcă să 
pună capac cazanului, se 
produce explozia, iar pute- 
rea comunistă-sovietică ar 
putea fi evaporată. 

Cartelul pâinii (ţările 
producătoare de cereale)ar 
putea ajuta enorm laaceastă 
evaporare. Să sperăm că 
acest cartel mu se va lăsa 
asteptat prea mulţi ani. Ar 
fi cea mai sigură soluţie. 
Fiertura i-ar arde pe 


Analisti ai cifrelor și datelor, americanii, au con- 
stat că mai mulți președinți aleși în anii bisecți, în- 
cepători de decade, sunt urmăriţi de ghinion. Astfel 
au căzut asasinați: Abraham Lincoln (1860), James 
Abram Garfield (1880), William Kinley (1900), John 
Kennedy, (1960), iar despre Warren Hardy (1920), se 
spune că ar fi fost otrăvit. 

Acum un an, speculațiile făcute pe această temă, 
prognosticau împuscarea celui care va fi ales Prese- 
dinte în 1980, Cât adevăr va fi în aceste preziceri, 
rămâne de văzut, dar atentate împotriva președinților 
americani s'au încercat întotdeauna, dintre care unul 
și împotriva nevinovatului Ford, care n'a fost ales 
niciodată. 

La 30 Martie 1980, a avut loc o încercare de asa- 
sinare a Președintelui Ronald Reagan. Faptul că Pre- 
sedintele american a scăpat cu viaţă se datorește mai 
mult Providenţei decât măsurilor. de securitate! și spi- 
ritului de abnegație al paznicilor personali, cărora 
totuși nu li se poate reprosa că nu și-au făcut datoria. 

Președintele Statelor Unite a fost'atins de un glonț 
și se pare că era un cartuș special dum-dum. Chiar 
un simplu cartuș obisnuit, dacă ar fi intrat cu câțiva 
centimetri mai Sus, omenirea ar fi trăit poate o nouă 
“oră fatală” căci nu credem că a fost o simplă co- 
incidență împrăștierea gloanțelor care au umplut la 
Washington, o stradă de cadavre, cu momentul celei 
mai înalte tensiuni care atinsese problema Poloniei, 
amenințată direct de invazia rusească. 

Profesionisti ai asasinatului, dela cel individual 
până la măcelurile în masă, sovieticii, î își calculează 
totdeauna atentatele, pentru a realiza elementele care 
le sunt indispensabile în acțiune: surpriza; deruta, pa- 
nica și imobilitatea, prin paralizarea adversarului. Nu 
este greu de închipuit ce s'ar fi întâmplat dacă aten- 
tatul împotriva Presedintelui Reagan ar fi reușit. 
Preocupați de propriile lor probleme interne, ameri- 
canii n'ar fi putut interveni prompt si eficient în cazul 
invadării Poloniei. Ingrozite de atacul sovietic, țările 
vest-europene, ar fi acceptat orice compromis cu 
rușii. Formal, s'ar fi înaintat câteva proteste diplo- 


matice banale, la O.N.U., s'ar fi purtat câteva discu- 
ţii 'sterile'ș si poate arfi fost condamnată din nou Uniunea - 
Sovietică și după câtva timp, totul ar fi intrat în normal. 
“> Destinul a vrut însă, ca gloanţele lui John Hinkley, 
să nu poată curma firul vieții unui om de care as- 
tăzi are nevoie lumea întreagă, pentrucă Președintele 
Reagan, are șansa de a deveni salvatorul civilizației 


si culturii contemporane. Comunicatele oficiale, au 
fost unanime că atentatul a lucrat de unul singur și 
că nu poate fi vorba de niciun complot împotriva Pre- 


sedintelui. a 
In stil pur american, a apărut ca mobil al crimei o 


studentă-actriță care a jucat într'un film un rol de 
prostituată, de care s'a îndrăgostit atentatorul. O scri- 
soare lăsată special pentru anchetatori, mărturisea 
frumoasei din Hollywood, patima junelui pentru ea, si 
conținea și amenințarea că dacă nu răspunde senti- 
mentelor 'ardente ale junelui amorat, îl Ya împușca 
pe...Presedinte. Istoria și mai cu seamă literatura 
sunt pline de drame ale îndrăgostiților si nu este ca- 
zul să le cităm aici. Dar acei îndrăgostiți î își consu- 
mau singuri drama, mergând până la simeidere, lucru 
de care m se pomeneste nimic în scrisoarea atenta- 
torului. Mai mult decât atât, la câteva zile după aten- 
tat, poliția americană -care poate când vrea- a arestat 
într?o banală stație, un individ înarmat care a fost mai 
sincer în însemnările sale: ““Ceeace a încercat Hinkley 
si n'a „reuşit, voi termina eu”. Trecând mai departe 
de poarta "studentei-actriițe, individul o spune de-a- 
dreptul: îl va asasina pe Presedintele Reagan, pentru 
a întoarce Stetele Unite spre stă nega. Bineînţeles 
că nici de data aceasta nu s”a constatat vreun complot 
organizat. Cineva vrea să-l împuște pe Președinte, 
fiindcă Preşedintele se opune terorismului comunist 
oriunde s'ar afla. Dar mu este vorba de complot. 
Stânga ucide de ani de zile pe toate drumurile si în 
toate țările, dar nu este vorba de complot. Nici Aldo 
Moro, n'a fost ucis de un complot. Comploturile mu 
le fac decât fascisto-naziștii- Klanisti-ete. 

Ziarul New York Times, de vădită orientare spre 
stânga -dacă nu chiar mai mult- a excelat în a-și 
dezintor ma cititorii în legătură cu atentatul comis 
împotriva Domnului Reagan. Mai mult decât atât, a 
publicat o fotografie în care erau câțiva americani 
aparținând Partidului Naţional-Socialist din America, 
în uniforme cu zvastica pe braț. Unul luat din profil 
aducea puțin cu Hinkley, atentatorul. A trebuit drasti- 
ca intervenție a familiei, pentru ca marele cotidian să 
retracteze a doua zi, insinuarea cu privire la ameste- 
cul dreptei americane în atentat. 

Mai este de remarcat Și faptul că în timp ce în- 
treaga opinie americană si din lumea întreagă urmă- 
rea consternată comunicatele medicale cu privire la 
starea sănătății Presedintelui, un grup de anarhisti 
de stânga, condusi de aceiasi strigoi, care au dus ti- 
neretul american pe pragul dezastrului în perioada 
anilor 60, manifestau bezmetic prin curtea Universi- 
tății Columbia, împotriva Guvernului american, și se 
solidarizau cu guerilele din Salvador. 


DE CAP. 


PAGINA 32 


lumea ştiințif ică asupra evo- 
imționismului ea 
nismului demonstreaza ca 
adevărurile ştiinţifice nu au 
o valoare definitivă și dog- 
matică. u 

descoperiri 
utile vieții omenești, dar 
mau putut pătrunde decât 
parțial în i 
versului. 


de o stiință, ca 
neral, =: 
Stiințele pe care le cunoas- 
tem noi sunt simple disci- 
pline care, fiecare în dome- 
niul ei, încearcă să aducă 
explicații asupra fenomene- 
lor și obiectelor pe care le 
cercetează. 
ca totalitate cuprinzatoare, 
este fragmentată de mul- 
țimea disciplinelor de cu- 
noaștere care, la rândul lor, 
ne dau informații, date și 
cunoștințe : 

căci sunt limitate la câm- 
pul lor de cercetări. Numai 


PI Jon BOIERU ae 


Dezbaterile care au loc în 


și creațio- 


Stiințele au făcut 
importante si 


tainele _uni- 


In fond, nu putem vorbi 


termen ge- 


decât impropriu. 


Deci, Stiința 


fragmentare, 


te la 


lun 
mizare a disciplinelor, s'a 
simțit nevoia de a apela la 
ajutorul mai multor disci- 
pline, în orice domeniu, pen- 
tru a prinde mai multe as- 
pecte al aceleași realități. 
Așa s'a adoptat o noua me- 
todologie de cercetare, me- 
todologia interdisciplinară. 
Această nouă orientare, în 
dezvoltarea unor discipline, 
ar putea înlesni cercetăto- 
rilor să ajungă la descope- 
riri semnificative, care ar 
da o altă serie de explica- 
ii asupra universului, decât 
cele pe care le avem până 
acum. : 

In biologie, care a deve- 
nit una din disciplinele fun- 


„ damentale ale cunoașterii 


naturii, se produc cele mai 
importante dezbateri la care 
participă -după indicațiile 
metodei interdisciplinare, o 
mulțime de specialiști ca 
paleontologi, geologi, gene- 


| CUVÂNTUL ROMÂNESC 


THE ROMANIAN VOICE 


ISSN 0705-8365 


Redacţia și administrația: 


P.O. BOX 4217 
STATION D. 


HAMILTON, ONTARIO 


L8V 4L6 
CANADA 


TELEPHONE: 
(416) 387-1832. 


tisti, sociologi, chimiști, fi- 


> 


zicieni, economiști, arheo- 
logiști, etc. Asta, pentrucă 
cunoașterea omului și avie- 
ţii în general m poate fi 
explicată de o singură dis- 
ciplină, cum este biologia. 
In cercetările biologice, ori- 
cât ar fi de interesante și 
profunde, rămân mereu taine 
necuprinse și neexplicate, 
iar teoriile propuse devin 
anacronice, 
altor teorii mai seducătoare: 


prin apariția 


Una din chestiunile fun- 


damentale ale ştiinţelor na- 
turale a fost și rămâne acea 
a originii speciilor sia di- 
ferențierii dintre ele. 


Acum vreo 150 de ani, 


Charles Darwin a propus 
o teorie, cea a evoluționis- 
mului, carea devenit contra- 
versială și care nu â fost 
niciodată acceptată integral, 
nici de către naturaliști nici 
de către alți oameni de şti 


ă si, în ultimă instanță nici 


de lumea teologică. Aceasta 
pentrucă teoria evoluționistă 
lăsa afară o întreagă gamă 


tive. 
Teoria lui Darwin în- 
cerca să explice originea 
speciilor, dar nu explica ori- 
ginea vieții. Ceeace este un 
non-sens. Astăzi, biologii 
se străduesc să găsească un 
răspuns la această întrebare 
esențială: Cuma apărut viața 
pe pământ. Numai când va 
fi posibilă o explicație com- 
prehensibilă a originii vieții, 
atinci se va putea cerceta, 
mai în de-aproape; speciile, 
(origina și evoluția lor). 
După concepția creştină, 
din sursele biblice, viața 
este un dar at lui Dumnezeu, 
împreună cu tot ceeace face 
parte dinUniversulpe care-l 
cunoaștem. Toate speciile 
pe care le întâlnim în Uni- 
vers, sunt asa cum le-a 
făcut Dumnezeu, și muta- 
țiile biologice care s'au 
realizat, de-a lungul mile- 
niilor, s'au întâmplat numai 


E 


NUMELE DE FAMILIE. 


ORAȘUL -: 
COD POȘTAL: 


PREȚUL UNUI ABONAM 


ANUNT 


Pentru orice schimbare de adresă, anun 


în interiorul speciilor, nu 
prin trecerea dela una la 
alta. Această explicație 
creştină, biblică, ma fost 
acceptată nici la integral de 
oamenii de ştiinţă, şi nici 
m poate fi probata. 

Dar, pe de altă parte, 
nici ună din teoriile natura- 
liștilor, formulate + până 
astăzi, nu aduce probe evi- 
dente și imbatibile. 

Ce” este de făcut, Într'o 
asemenea situație ? Cum 
este posibilă o reconciliere 
a poziţiilor contradictorii 
dintre unele teorii ştiințifi 
ce și concepția creaționistă 
a creştinismului ? 

Este greu de găsit ter- 
menii unei reconcilieri înat- 
mosfera confuză a lumii de 
azi, și nici o reconciliere 
nu poăte fi întrevăzută pentru 
un viitor apropiat. Ceeace 
este foarte grav, este ca- 
racterul dogmatic pe care 
si l-au asumat ştiinţele na- 
turale. Se poate spune 
că, astăzi, trăim sub tirania 
teoriei evoluționiste, care 

e nici să se amin- 


ra! 

toată lumea oamenilor știin- 
țifici) au dogmatizat poziția 

lor, după care omul mu este 

decât rezultatul unei evo- 

luții, în cursul căreia, prin 

procesul de selecțiune na- 

turală, s'a ajuns la om,por- 

mindu-se dela cele mai 

simple organisme. 

Evoluţioniștii darwinieni 
mu acceptă nici un alt mod de 
a explica desfăşurarea isto- 
rică a speciilor. Ei au 
devenit mai intoleranți decât 
orice fel de teologie, și si- 
au stabilit, ei înșiși, re i- 
gia lor, religia evolu- 
ționismului, care nu admite 
îndoieli, observații sau cri- 
tică. 

Nu este exclus ca noua 
metodă înterdisciplinară. să 
înlesnească descoperiri 
care ar putea schimba po- 
ziția evoluționistilor, adică 
i-ar forța să ia în consi- 


CUPON DE ABONAMENT 
(COMPLECTAȚI CU LITERE DE TIPAR) 


NOU 


... 


„vagon vugaataa i TĂRĂ supere 


1$25.00 ÎN SUS - ABONAMENT DE SPRIJIN - 
$20.00 PENTRU INSTITUŢII 


ENT PE AN ESTE: 


derare și alte ipoteze, alte 
date și experimente Și să 
revizuiască orientarea lor. 

Până atunci, în şcolile 
americane, reprezentanții 
teoriei evoluționiste, mu ac- 
ceptă să fie informați elevii 
şi despre explicaţiile bpi- 
blice, creaționiste. Ceeace 
arată  superbia  evoluțio- 
niștilor și lipsa lor de bun 
simț democratic. Democra- 
ţia se oprește la porțile 
evoluționismului. 

In procesul de educație, 
ax fi normal să se ofere 
toate ipotezele, explicațiile 
şi teoriile care privesc un 
grup de fenomene sau o dis- 
ciplină oarecare. 

Istoria  disciplinilor a 
demonstrat -și continuă să 
demonstreze că noile desco- 
periri ştiinţifice duc cele 
mai adesea la răsturnarea 
și respingerea ipotezelor 
care au dominat în perioada 
anterioară a acestor desco- 
periri. 

Nu există adevăruri ab- 
solute, în stiințe. Discipli- 
nele ştiinţi ice m cercetează 

niţ 


mese cu fragmente, as- 
pecte, părți, deci m pot 
exținde legile pe care le-ar 
descoperi, dincolo de limi- 
tele câmpului lor de cerce- 
tare. Disciplinele științifice 
neagă valorile absolute ale 
unei metafizici, ale unei lumi 
transcendentale, deci se vă- 
duvese ele înșile, în mod 
aprioric, de șansa de a de- 
păși limitele înguste ale 
obiectului cu care se ocupă 
fiecare în parte. 

Așa se face că și teoria 
evoluționistă, a devenit as- 
tăzi impotentă de a satisface 
curiozitățile omenești, și de 
a conlucra cu alte discipline 
care au făcut oarecariavan- 
suri, în Cercetările lor, 
adică au demonstrat invali- 
ditatea evoluționistă. 


lon BOIERU 


[] REÎNNOIRE 


eomaeeueeeeeoeaneeenenenaeeeananeneaeeenenennaeatatenenei 


PRENUMELE nnooceeraooeeeaaoeanoaaeareneooananeeaan aceea nete nete eat E 
STRADA/Nr .....nmuseeoeoneeneeeeeneeaee Cert LEp FCI pie tri i AEO 
STATUL/PROVINCIA....... cecene naeennaeee 


$15.00 PENTRU PARTICULARI 


țaţi redacția ziarului cu 
cel puţin 4 săptămâni de zile înainte. Ș 


DE NECREZUT, 
DAR PARE-SE 
ADEVĂRAT 


Citim în numărul 7 din 16 Februarie 1981al buletinului 
ce apare de două ori pe luna 


« THE FACT FINDER”, p 
în orasul Phoenix din Arizona, Statele Unite, din care 


extragem și transpunem în limba română, fără comen- 
tarii, câteva pasagii absolut uluitoare, de necrezut, 
dar poate adevărate: 


“ De patru ani, Americ 
i aspre i 


anii din Statele nordice 
cele mai erni din istoria Statelor 
Noi ayem dovada că inamicul nostru, Rusia 
i întrebuințează oamenii ei de ştiinţă și 
pentru â schimba în ionosfera 
arnă, în așa fel ca furtunile 


normal urmau să cadă în 


Unite. 
Sovietică, îș d 
tehnologia noastră, i 
curentele anotimpului de i 
de zăpezi, care în mod 
Siberia, să cadă în Statele Unite. 

“Incepând cu anul 1977 și apoi 1978, ei ne-au 
imobilizat. cu furtuni arctice şi mari căderi de zăpada. 
Acum au învățat cum amame să ne trimită peste Polul 
Nord, temperaturi sub-zero, pentru a provoca secete 
în statele noastre nordice. Când această seceta se 
va extinde însă si asupra statelor din Vestul Mijlociu 
al Americii, aceasta, cu adevărat, va distruge recolta 


din anul acesta: 


peste şase picioare 
buit să fie închise 
şcolile si fabricile: 
“Dată aceasta continuă, Siberia se va putea bucura 
de o pretimpurie ă bogat. agricol, 
în timp ce însămi vor suferi de 
„secetă. Anul acesta 
SI Meteo ologișt 
parte cele de mai sus, 
tehnice de azi ce stau 
ştiinţă, se poate schimba climatul, 
furtunile şi căderile de zăpezi ca să se abată într?o 
altă direcție. = 
In ceea ce ne privește, spunem şi noi DA, îi 
credem pe Ruşi în stare de asemenea mârsăvii- 


EV, DAI... 
1, NUL. 


Guvermul republican al Statelor Unite de sub pre- 
şedenţia D-lui Ronald Reagan, a ținut dela începutul- 
începutului noii administrații, să-și lămurească poziția 
politică, față de Rusia Sovietică, în ceea ce privește 
raporturile diplomatice, de colaborare si de asistență 
financiară dintre cele două mari puteri ale lumii, 
subliniind, atât prin afirmațiile noului Preşedinte al 
Statelor Unite, cât și ale Secretarului de Stat, Genera- 
lul Alexander M. Haig, că, între Statele Unite si 
Rusia Sovietică, m vor mai putea avea loc discuții 
de nici un fel, atâta timp cât Rusia Sovietică și 
guvernul ei, m înțelege si m vor să se conformeze 
codului semnat la 29 Mai 1972, la Moscova, de către 
fostul Preşedinte american Richard M. Nixon şi Pre- | 
şedintele Uniunii Sovietice, Leonid I. Brejnev. 

Ațât Presedintele Reagan, cât si Secretarul de 
Stat Haig, au acuzat Rusia Sovietică de a fi factorul 
suprem ce sprijină anumite mișcări cu caracter 
revoluționar, pe întreg globul pământului, fie direct, 
fie prin sateliții săi: Cuba, Germania de Răsărit; 
Cehoslovacia, şi colac peste pupăză, România lui 
Nea-Nicu Ceauşescu ““indipindentu””. 5 

Secretarul de Stat al noului guvern repubilcan al 
Statelor Unite, Gen. A. M. Haig, i-a pus pe masă, 
Ambasadorului Uniunii Sovietice, Anatoly F. Dobrinin, 
poziția actuală a Statelor Unite, față de Rusia Sovietică. 

Ei bine, credeți ori ba, pus în fața acestei ele- 
mementare probleme de etică universală și de bun 
simț, guvernul comunist din Moscova, susține că ma 
renunțat la dreptul de a veni în ajutorul 'iforțelor de 
eliberare”? din anumite țări depe Glob, acuzând, în 
același timp Statele Unite de a fi călcat, codul mai 
sus menționat. 

Cu alte cuvinte, muscalii își arogă dreptul de a 
interveni în problemele interne din orice țară din 
lume, în care, un grup minoritar de comunisti, în- 
cearcă de a prelua puterea guvernamentală, fără 
de a avea suportul democratic al maselor, dar în 
același timp, neagă Statelor Unite, același drept. 


Nicoloe NOVAC